IL STR

REDACTIA SI ADMINISTRATIA UNIVERSUL

No. 45 (An. IX) Pretul 10 lei Bucuresti-România, str. Brezoianu nr. 23-25. Telefon 3130158 Miercuri, 3 Noembrie 1937
Taxa postal& platitä n numerar conform anrobdrei Dir. G-le P. T. T. nr. 1202289132

ACEST NUMAR`

0 iNCEPUTUL UNUI
S EN ZAT, 10 NA L
PE POP TA J

INTR'0 ZI, IN TARA MOTILOR... Fot,o G. Ionescu)

www.digibuc.ro
2
ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Tribuna regald, de unde Suveranul

Inaltii oaspeti privesc defilarea.

Serviciul divin, oficiat de P. S.

Partenie Ciopron,, episcopul arma-
tei, inainte de indltarea in grad a
Marelui Voevod Mihai;

Mijaoc, dreeipta: Momentul so-

lemn al depunerii jurdmeintului.

Jos: Mare le Voevod Mhai, defi-

hind in fruntea companiei l-a, a
batalionului I vâncitori de munte.

www.digibuc.ro

\S .ì
Membrii consiliului Micii Intelegeri, intruniti la Trencianske Top lice
Migoe, stânga: Trei presedinti (dela stanga la
dreapta), d-nii: Tabacavici (Romania), Predfci
(lugoslavia) i ministru Friedmann (Ceho-
slovacia) ; oblic: Grup de de/egg-1, dupd sedin-
ta; medalion: D. ministru Cristu i d. Tabaco-
vici, delegatii Romaniei.
ILUSTRAVUNtA ROMANA"
\OM P\LM
La Trencianské Teplice, consiliul
economic a Micii Intelegeri a des-
btitut din nou probleme de un ne-
tägeiduit folos pentru cele trei tdr2
amice.
Delegatia romând a fost repre-
sentatti de d-nii Tabacovici, prese-
dinte, ministru Cristu, prof. V.
Stoicovici, Marian, secretor gene-
ral al ministerului de industrie si
comert, Nicoiau, consul general,
Narti, atasat comercial al Roma-
niei la Praga, Scortesou, consilier
de legage.
Parte din delegatii lugoslaviei, in frunte eu d. Preclici, presedintele delegatiei.
www.digibuc.ro
ti
NJI
Delegatia cehoslovadi a fast pre-
ziclatd de d. ministru Friedmann;
iar cea iugoslavä cle cl. Prec lici.
In una din sedintele consiliului,
Roniftnia a obtinut hottirirea ca
Buletinul special al Camerei de co-
mert i industrie din Capital& sti
devind organ comun de informatii
si documentare, pentru toate tdrile
din Mica Intelegere si Intelegerea
Balcanicd.
Viitoarea sedintd se va tine la
Bucuresti la 23 Februarie 1938.

PPOBLEMA
VAGABONZI
In toate serviciile veterinare ale
marilor capitale ale lumii, eetatea
lui Bucur are o tristä, ceilebritate
gratie unui original record: Bucu-
restii posed& eel mai mare numär
de caini vagabonzi. Ranä acnm
câtiva ani acest record era detinut
de Constantinopol. Gratie energi-
celor másuri ce au fost luate de
edilli Instambulului, câinii vaga-
bonzi au dispârut, rärnânând Ca-
pitala noastrá detinätoarea recor-
dului.
In momentul de fata Bucurestii
au peste 100.000 de caini vagabonzi
cari prezint& un mare pericol, de
care cetätenii nostri nu sunt con-
stienti. Cainii vagabonzi sunt
principalii propagato:i ai turbärei.
Un tablou al cazuriffor de turban
iri eapitalele europene. in ultimii
zece ani, ne cl& o ciffa care ar tre-
bui sä ne dea de gändit :
Atena 60 cazmi
1 Caz
Parils -56 cazuri,
Zurich caz
Anvers niel un caz
Vareovia 505 caznri
Bruxelles 20 cazuri
Luxemburg rixt maul
Straissburg nilci umn
Bucure§ti 4112 cazuri
Cercetând problema cäiniffor va-
gabonzi, ain facut de curand o vi-
zitä la Serviciul de eearis:aj.
Mentalitatea atât de
publicului,
crudatk arunc& o luminä, foarte
putin simpaitieä asupra serviciului
de ecarisaj, a eärui menire este
insä deosebit de important:a
Gratie energicului i tänäruiui
canduator al serviciutui, d. dr..Ri-
gani, am putut vizita mstalatille
Cap&ta informatiile asu!pra peri-
colukti câinilor vagabonzi.
erviciul de ecarisaj, care acti-
veaz& foarte nuilt pentru stárpirea
câlnilor vagabonzi, nu poate taus
desävärsi misiunea pe care o are,
din prieina publicului, care nu dd
concursui necesar pentru a scâpa
Servictul de ecarisaj e instalat intr'o clddire modernd arätoasá; medalion: Un pensionar, a cdrul
soartd e mused nehotdritd; jos: Masina care produce gazele toxice, cu care sunt suprimati câinii va-
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
cu batista i suspinä Impresio- carbon. Calnii otrAviti cu (mid de
natä: carbon, sunt ue.si in câteva mi-
Säracii, säracii! nute.
Nu se gândeste Cà aceste anima- Din cadavrele lor, trecute prin-
te propag& cea mai cumplitä ma-
ladie: .turbarea.
Dac& in 36 de ore cäinii nu sunt
tetin avuz uscat, se face un praf
de earne, foarte intrebuintat ea
ingräsäminte de fermieri. Pielle
gräsimea sunt deasemeni indus-
reclamatd de nimeni, ei trec in .ca-
mera mortii". E o celulä strämtä trializate.
ce se inchilde ermetic si in care, 0 sit& ramur& u activitätii Ser-
printr' teal* se trimite oxid de viciului de ecarisaj este adunarea
CapAala de piaga turbärii, care a
dispärut din alte capitale civili-
zate.
Din 1929 si pan& astäZi, Serviciul
de ecarisaj a prins, in Medie, 15.000
de caini vag:abonzi pe an. Aceastâ
cifrä, e insä insuficientà, fatä de
marete numär de caini vagabonzi
care se aflä, in Bucuresti.
Condusi de d. dr. Rigani am vizi-
tat Sala de aini" unde sunt
nati timp de 36 de ore, cainii prinsi
de Serviciu. O bal.& vastä, cu custi
curate, in care se aflä tot soAri de
neamuri de calM, dela corcitura cte
pe maidane, pänä ia cktei de lux .
scäpati pe stradk
Intr'o sal& alâturatà se aflä,
câinii suspecti de turbare, cari
sunt tinuti 14 zile sub Supraveghe-
re. Urletele acestor cainiceibolnavi
veniti
iMpresioneaz& adânc pe
sä-si regäseaseä, potaia pierduta
o doamná isi tamponeazä ochii
cadavrelor de animale si a alimen-
tellor confiscate din hale, care de-
asemeni sunt clistruse.
In ulthnii opt aiii, s'au adunat
de pe sträziae Bucurestilor 10.975
de cadavre de cai, cari au fost dis-
truse in cuptoAxele Serviciu:ui de
ecarisaj.
Cititorii nostri sä se gändeasci ce
ar reprezenta acest linens morman
de cadaivre, care ar atinge Inälti-
mea Ateneului, daca nu ar fi_fost
adunate de Serviciul de ecar.'saj!...
Toati aceast& activitate, de
mare important& pentru sänätatea
publicä, säxârsitä. de Serviciul de
ecarisaj, ar trebut sa transforme
gresita p&rere a cetatenilor despre
acest util serviciu.
Ar trebui ca teatá lumea
dea searna de importanta acestei
opere i sA caute pe cat posibil sA
ajute Servicial de ecarisaj in me-
nirea ce o are.
R.
gabonzt
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 5

Dedesubt: Camerunul, fostd colonie germand,

continua a fi locuitd de supusi germani. lad o
germand colonistd, inveltelnd pe indigeni arta
gex.
cdlcatului; Medalion: Un nou as" al volanului..

Reconstituirea u-
nui cerb superb,
care va figura
marea expozipe in-
ternationald dela
Berlin, la care vor
participa 30 na-
tiuni, printre care
Rometnia, la foe de
cinste

Un expert in arta machiajului, picttind fata artistei Betty

Grab le in verde, inaintea unei sedinte de televiziune. Aceastd
culoare apare apoi pe ecran ca un roz, pldeut ochiului
Un ingenios ecran, care idscind set treacd razele seindtoase ale soare-
lui, impiedicd nepldcerile

www.digibuc.ro
 CELE MAI BOG
FEMEI
DIN LUME

Una din cele mai bogate feanei

americane, multirnilionara Betty
Green, supranumitä i vr&jitoarea
din Wallstreet", care a rnurit in
1916, era atät de sgäreitA ineät pe
patul de moarte, trebuia sA i-se
farlsifice pänä i conturile deda
farmaele, ca sä nu se infurie pen-
true& s'a cheltuit prea multi bani
pentru medicaanente. A träit toatA
viata sa singur& i aproape in
zerie.
Multe femei bogate se folosesc de
averea lor ea sd-si permitA luxul
de cumpära''', azi un sot si
mäine altul, sistem pur arnerican.
Asa, de pildA, tänAxia Ann Gould,
nepoata marelui financiar ameri-
ean Jay Gould, s'a märitat prima
oar& cu un fermier si actor, Spen-
cer Meader, din Texas, intr'un chip
extrem de expeditiv. S'au crunoseut
la 10 seara intr'un club nocturn
din New-York. La ora 11.01 a in-
trebart-o: Vrei sä ne cAsAtorian?"
ai ea i-a räspuns: Deice nu"? In
weeeas searA au pornit eu un taxi
la ofiterax stArii dyne si la ora 12
erau cAsätioriti. Dup.& trei luni Ann
Gould divorterazA de primul ei bAr-
bat si se mAritä eu un cowboy.
Dup& cum vedean, tAnAra milionarä
nu prea rAmäne credincioasä soti-
lor ei, ci numai... agriculturii.
Barbara Hutton, fericita moste-
nitoare a magniatului american
Franck Woolworth, creatorull ma-
rilor magazine in serie a primit de
la acesta o avere de 40 ide milioane
de dolari care-i adueea un venit d.e
400.000 de dolari. In 1933 a särba-
torit la catedrala rusä din Paris,
cu o deosebitä pompä, cAsAtoria ei
cu printrul georgian Alexis Mdivani.
Romanul de dragoste" a durat
doi ani, pAnä cAnd printesa a des-
conierit cA SOW ei era un amant
deliciots, dar nu si un sot potrivit.
A hot&rat divortul, prin... telefon
lAsänd printailui un formidabil ve-
nit, pe tot restul vietii. La aceeas
orà si in acelas loc, tot la Reno,
milionara amercianä s'a märitat a
doua oarä eu contele german de
Rewentlof, pe care 1-a cunoscut la
K arlsb ad.
Interesant e cá Rewentlof,
cu nrilejul anei eälätorii f
cute in America Mainte de cAsA-
toria sa, a pariat cu un reporter
pe o sum& mare, cd in nici un caz
nu va Ilia de nevast& pe principesa
Mdivani, asa cum circula pe atunci
syonul in presA. Omul a trebuit,
fireste, sà pläteasc& rAmAsagul. In
schimb, a rAanas eu o nevast& bo-
Gloria Vanderbilt si mama ei;
Mijloc: Barbara Hutton, fosta
printesa Mdivant; stänga: Ann
Gould, cu primufl ei sot, Spen-
cer Meador.
gatà. Pentru a incheia aceastä ra-
pidd trecere lin revistA, vom pomeni
si pe tanAra printesA a dolarilor,, In
värstä numai de 14 ani, mica Glo-
ria Vanderbild, a cArei eduicatie e
condats& astäzi de trei femei. In-
tr'adevär, mamei sale, divortatä- de
tatAl säu, i s'a interzis la inceput
dreptul de a se amesteca in cres-
terea fetitei, din pricina -unei mo7
ralitAti care läsa oarecum de do-
rit. Aceastä misiune a fost acor-
datA de tribunal, unei bunici
In cele din urinä
unei mArtuse.
insä, s'a reyenit asupra acestei ho-
tAräri s'a srbabilit cà micuta mi-
liardark iare vole sä petireacA douA
zile pe sAptämänà la mamä-sa.
.0111=1.11.1111111111111MMINI
Cum preconizeadi un dictator al
model vestmintele viitorului pen-
tru ambele sexe.

o femee s'ar socoti nefericitä elope pe de piele? Sau de päläria in form& de pan,
tof,
dacá natura ar fi fäcut-o asa cum iarna care zed de parisiene o vor purba in
II modificA ea singurä fata i si- aceasta eu toatä gratia... si tot curajul de
lueta dupä cum o sileste moda. aceinfrunta ridicolul! Nu mai vorbim de turbanele
Moda de astäzi, in totalitatea ei, amintese un bar sau o colivie, si care au apärut
este rational& si higienicA. Modifi- pe calea Victoriei.
c&rile din ultimii zece ani, dAnd SA speram eä valul de excentricitate ice s'a abb.-
model feminine va da
soarelui i aerului mai mult acces, tut in lama aceasta asupra
au fAcut sfi. scadA vertiginos nu- repede inapoi.
mArul femeilor elorotice, anemice, La expozitia armada a marilor croitori din Lon-
pe care moda corsetului le dra, au fost prezentate i cele douä, modele din
distrugea lent, dar sigur. Moda a- fotografia alAturatA, intitutlate: Moda anului
eeasta rational& de astAzi, nu se 1970". Excentricitate sau evolutie a bunului gust?
poate feri tutus de excentricitäti, SA ne fie permis sä nu ne pronuntäm cu 30
de bizarerii. Printre creatorii de ani inainte...
mode, sunt unii care eautä cu per-
severent& tocmai aceste daub', de-
feete, pentru femeile care doresc
sA impresioneze mai curänd prin
bizar decat prin frumusete.
Ce zieeti, de pildi, de buzunarul
in form& de gurä, format din douA

www.digibuc.ro

NSLI\-\F[LOP
Se face in general, o gresalã
când se admite cá numai animale-
le superiaare sunt capabile s& co-
munice 'Mitre ele. ObArsia aoestei
pareri eronate se explic& prin fap-
tul c& e greu sá ne inch!puian un
adt midloc de intelegere intre
vietuitoare decât semnalele
sonore. Or, auzul i graiul nu sent
in lumea animal& singureae sim-
turi susceptibile de a stabili o co-
municatie intre ndvizi. Mirosul
v&zul i uneari perceptia unor
Furnicd din Chili, care, la primej-
die, lanseazd un fel de gaze
avertizoare,
unde speciale, asem&n&toare en
oele de radio slujesc aidesea in
acest scop. Recentele cercet&ri f&-
cute pe tArâmul psihologiei ani-
malelor ne-au adus o serie de re-
velatiuni extrem de interesante.
Aceast& stint& a fost cultivat5, de
la Darwin incoace. Totus, abia in
epoca modern& s'au inregistrat re-
zultate mai bogate, datorit& per-
fection&rii metodelor de invest-
Obiectul ps(ihologiei
nu este descoperirea la aceste vie-
tuitoa.re a unui gen de intelligent&
asem&rator cu acel al omului. In
sensuA acesta, fireste, numai mai-
mutele i alte cAterva ma.mifere su-
perioare ar putea fi vrednice de
interes.
In realitate insä. speciaii.tli sunt
preocupati mai ales de cele mai
simple fiinte vietuitoare, intrucAt
ei nu cant& in animal fenomene
sufletesti i pirituale, dup& mo-
delul uman. ci consider& animalul
ca o creatiune special& ale c&rei
organism. sistem nervos i reactiu-
ne fat& de mediul exterior stmt
guvernate de legi proprii, care
trebueso puse in evklentfi.
Astfel, cercetitorii modern! au
ILUSTRATIUNEA ROMANA" 7
UL
Pro f es orul
W. Goetsch,
cercetdtorul
furnicilor,
care a reusit
sa stabilea.3-
cd limba"
ace'stora, pe
o insuld a
furnicilor.
descopere culorile, mirosurile furnicile nici nu se sinchisesc de
formele preferate de aceste insecte. colegele lor ranite, ins& sunt atria-
Aceiasi speci-alisti au cercetat de se de o anumit6 secretie a bolna-
asemenea, cu fähdare vrednicA de velar. Micile insecte se inteleg in-
laud&, moravurile care donmesc in tre ele numai prin antenele" lor.
inmea furnicior. Inc-a din vechime Unele lovituri ale antenei micile
lumea admira organizatia i sis- tentacule prev&zute la cap dup&
temul de lucru din asa nuanitul feht cum aunt mai puternice sau
stat al furnicilor". Cercet&torii sA mai blajine, dup.& cum se suceed
erau ins& totdeauna mncltnjai mai ineet sau mai repede, ftiiind
vada conceptiuni omenesti in a- date pe cap sau pe partea de dina-
ceste mici orânduieli, ceeace, fire- poi a corpului, exprian& dela caz la
ste, a condits la multe erori. Stiin- caz cu totul altceva. Avem astfel
ta modern& a corectat asemenea un fel de telegrafie Morse. In ra-
erezii. Asa, de pildá, asa-zisul sen- port cu graiul nostru, acest limbaj
timent de railid care determina in- al furnicilor apare foarte primitiv.
grijirea bolnavilor in lumea furni-
eilor, era batzat pe faptul ca insec- El este totus destua de desvoltat
tele Amite aunt transportate pentru a permite o comunicatie
ingrite de tovaräsii bor. In reali- 'nitre cele mai variate specil de
Gustul furnicilor e stabilit, -Meer- tate, este cu totull alta. De f apt, furnici.
cdnclu-se reactiunea acestora in
fata diferitelor bucate.
0 CASA A CAINILOR"
examinat viata celor anal simple
fäpturi, a cdror dimensiune nu de-
p&seste a mia parte a unit milime-
tru si au observiat la ele o deose-
bit& sensibilitate fat& de razele de
iuminä. Deasemenea s'au ocupat
de simtul auzului la pesti si au
constatat cA, spre deosebire de o-
pinia curent&, pestii percep foarte
bine sunete, mai ales cele muzica-
le. Si fiinde& veni vorba de nurzied
nu e inutil s& mention&an faptul
c& unele spect de gândaci, de fe-
lui celor cari misund in buc&t&rii,
se opresc in loc, imediat ce and
anumite .tonuri de vioarA. Dimno-
trivk altt, gAndacii de apd fug in-
groziti ori de Cate ori vibreazd o
eoardd.
Intrucât cloud treimi din toate
animadele cunoseute sunt insecte-
le (stiinta a identificat a des-
serts vre'o 384.000 de sped,' diferi-
te de insecte), nu e de mirare ed,
psihologia animalelor a inregistrat
eele mai interesante investigatiuni
teoemai in west domeniu. In spe-
cial savantii grmani., prof esorul
Eseherich, profasorul Goesch, pre-
cum si ellugdrul Wassmann
ne-au furnizat date extrem de
pretioase, relative la viata si obi-
ceiurile albinelor i furnicilor. Se
stie, dealtfel, cà lumea albinelor
a termitelor a pasionat deaseme-
nea si pe literatul belgian, telebrul
scriitor Maurice Maeterlinck.
Savantli germani mai sus pome-
niti au reusit 8a dreseze" albinele
clupd, anumite mirosuri, culori
forme. In acest scop au folosit un
sistem original si ingenios, cons-
truind stupi de albine, impregnati
eat diverse parfumuri i in diferite Fi-vor fericiti acefti pensionari din Casa Cetinilor", dela Chicago?...
eulori, sau prevazuti cu intrári in Nu se stie. Cert e insa, cd, pe tempi alte ingrijiri, ei beneficiazd # de...
tot felul de forme. Experimentand baia zilnicd...
apoi cu mil de albine, a reusit sd,
www.digibuc.ro
8 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Pagina clIPMZiffitilor UN CONCURS AMERICAN...

CEA MAI PLACUTA CALATORIE, IN AUTO-
MOBILE CU CONFORT MODERN

La New-York s'a tinut unul din cele mai originale concursuri: eel
mai lung si pasionat särut, disputat de numeroase perechi, cari concu-
reazd cu toatä seriozitatea

Acest ingenios automobil, posedänd ultimele perfectiuni, poate fi

transformat, printr'o simpla apäsare de buton, in camerä de dormit,
in care incap, comod, trei-patru persoane

IZVOARELE
STATULUI FRANCEZ
VICH Y-
C ELESTINS
RINICHI-BASICA-
GUTA- DIABET-
ARTRITISM
VICHY
GRANDE-GRILLE
BOLILE FICATULUI

BIL IAR
ICHY
$1 ALE APARATULUI

VICHY-HOPITAL
AFECTIUNILE
STOMACULUI
$1ALE INTESTINULUI

Un prieten al animalelor, care a reusit sä impace cele mai diverse

REGINA GHIETEI specii de vietuitoare...

0 conducta importantä

La Haifa, in punctul terminus"

al pipe-lirte"-ului care strdbate
1,a Covent Garden din Londra se organizeazd o mare Rapsodie a ghetii". la care vor participa cele Palestina, conductd atacatei mereu
mai reputate patinoare din lume de arabi

www.digibuc.ro
0 pioasa actiune sportivd
PAinânt dela Märäsesti, sub Areal de Triumf din Paris

Un grup de inimosi români matociclisti au dus un seiculet cu pamant dela Möffãesti pand la mormântia Eroului Necunoscut, din Paris.
Iatd-i in preajma mormântului, dupei sosire. Grupuil a fost contIus de sub-(locotenentul Pavel Luchianov. De la stanga, spre dreapta:
Luchianov, Rotaru B., Ghisman mihail qi Nestor Ei sunt intoveirdsiti de cdpitanul Boian, atasat militar, Jean Meildärescu,
secretar de illegotte si M. Staia, elelegatul F. I. D. A. C.-ului.

Muzeu al dansului de
Opusi
Rolf de Mare, intemeietorul
conducätorua Arhivei internatio-
male de clans, lucreazi actualmente
,iun Dian interesant pentru. a
exemplifIca in mod plattic. toate
dansurile pdpulare europene prin
paprusi anume confectionate in a-
cest stop, Imbräcate in costumele
nationale respective.
Yana =1m, 20 de state si-au dat
adeziamea, asa Meat Mara spera sa
pout& arata in primavara,
expozitia lui de pb,pu*i dan-
sante in camerele muzeului arhi-
vei Internationale.

Regate" pentru copii

Fiecare scolar din Long Beach, in

California, a construit un vas
cu pinze, participeind la regate",
ca adevärati 1-upi de mare"

www.digibuc.ro
Outip. autftecald
9//0/ Cagili diaNakidil
Wet 9V9a)
De câte ori Ardealul, "Tara
Motilor", cit amintirile, cu neca-
zurile i cu ncidejdile ei, ma ispi-
teSte. Un ce inv2ibil, plämädit
cine stie din oasele sfinte ale
marilor mucenici ai Neamului, din
aurul risipit din belsug in piepturi
de deal sau de munte md atrage
si pe mine, ca pe atectia sä eu-
nose si mai bine acest minunat
colt de Tani, in care pribegesc si
trdesc motil." aceastd splendidd
sinteze a tragediei i eroismului
romdnilor arcleleni.
Fiecare petec de pdmiint este o
Tânir mot, mester de ciubere. Jos:
Inteo zi de Virg, la Brad, de vorba
on moth veniti dela, mari departari.
glorioascl pagind de istorie; fiecare
r(zu sau pardu un manunchi de la-
crámi, de sdnge sau de inclreptd-
titcl revoltd; fie care deal, munte
sau vale un isvor de bogdtii si cie
nedrePtciti seculare; fiecare casti
sau colibä, un parapet al virtutilor
r: al rezistentei noastre romtinesti!
Vatra seiracti dar pilduitor de
frumoasti a motwlui, a ispitit pe
multi ronuini, incd de pe vremea
and acesti vitregiti ai soartei se
gäseau sub stdpcinirea si persecutia
maghiard.
Marele nostru lOn I. C. Breitianu
cerceta dintr'un clor atavic al
muntilor" incci inainte de rcizboiza
pentru intregirea neamului Tara
Motilor. Acolo a avut, poate, pen-
tru intdia oarti, viziunea clara, a
unitdtii noastre. pe care a inftip-
tuit-o apoi, cu multi ani in urmd,
cu vitejia 4 jertfa ostas,ilor nostri.
De aceea, poate, scria atät de fru-
mos. 'in ale sa2e Amintiri din Texa
Motilor.
Din inältimile Thr evocatoare,
mai limpede si mai evocator de
cdt oriunde, rn s'a aratat unita-
tea Tarn si a Neamului nostru
din orice ceildtorie pe culme m'am
,,reintors cu dorul svorit al integri-
tätii Mr.
Dar Ion Brätianu, ceva mai mult,
a isbutit incd de acum 30 cle anz
sa aducci in Tarci, biserica Zui Ho-
ria din Albac si s'o reclädeascii. asa
CUM era din bdrne mari de brad,
pe =Oa parinteased clela Florica,
ea un simbol al visului scump tu-
tulor románilor, ce avea sä se im-
plineasca mai tärziu!
Ce puteri nevazute aträgea pe
marele nostru bdrbat de stat in
tinuturile pribegilor si ned-eptatiti-
lcr
Cam aceleasi care atrag 4 as-
tdzi pe atátia altii, dornici sä-i
cunoascd pe moti asa cum sunt, cu
neea,zurile i cu nazitintele lor, CU
viata pe care o due astdzi si care
a feicut pe nemuritorul Octavian
Goga set sintetizeze, in acteva ran-
duri, toatä suferinta acestor obi-
diti;
Muntii nostri aur poartä...
Noi cersim din poartd'n poartä...
Gtincleam la toate acestea, &Ind
mi-am propus inteo bnud zi sä poarta".
pornesc spre Tara Motilor, sä pe-
trec cdtava vreme prin satele i pe
la vetrele bar, si sa scriu, in cadrul
reportagiilor acestei reviste, cele ce
voi vedea i Voi constata dupä 20
de ani dela eliberarea urmasilar
lui Avram lancu. Horia, Closca
Crisan.
Zis i Meta!
In trenrufl care ma ducea spre Deva,,
tovarasit mei de drum sunt oamena
morocanosi, taeituri de al crede ca in
Dear
suflete le ploua sau le ninge... despre
unul singur, .urn tands inginer,
care in uirma, am aflat ea e mot din
partea Carpenisului cat mai descre-
teste atmosfera greoae a comparti-
mentalui.
Inginerui pare Manta ea, un re-
gatean" calatoareste pentru a-si ou-
noaste mai bine fratii" pentru a le
asculta pasurile t a povesti cititorilor
cele auzite i vazute_
Un tánar inteligent, inimos, caresea
tinut, dupt ee a invatat carte, sa,
care le-au
reintoarca ,,la pietrele pe scurmat eu
undat eu lacrami si le-au
mainele parrintili i strabunii". asupra
Convorbirea aluneca repede
tinutului spre care ma indreptam, care
imi era atät de drag i pe care doream
sa-1 cunosc cat mal
Crain inteleg, te intereseaza
baesii" 0mpg-2mile ler. Mai ales sta-
rea lor actuala i deopotriva nevohe
Nennerit ar fi sa-i) vezi asa cum
sunt, ached, in mica exploatare, acolo
uncle se trudese sikiguri sa scoata au-
rul din piatra si in marea exploatare
imde capitalul i geniul constructiv
românesc.au. nil:heat cele mai moderne
Baesii adiea motia-minieri care
traesc exelusiv din extragerea aurrulluk
reprezinta cel mai ascutit unginu aa
probletnei mother".
Sunt thiuturi care nu ofera bFet,ulul
mot alta de cat piatra din mink Ade-
seaori, poate de cele mai mate ori, ou
tot aurul pe care 11 are sub pitioare,
in parnant, nu are nici painea cea, de
toate zilele...
De acela noi consim din poarta In
i7
Medalion: 0 moati venita la tàrg cu
lemne. Prototip de femele-daca, mar-
turisind prin hifã i$are glorioasa ei
origin& Sus, dre(Pta: Uzinele de
stampare" ale Soo Mica" dela Gura
it
Barza (Brad) . Jos, ireapta: In mmele
de aur dela Gura za: motii baesi",
lucränd cu perfo rul cu aer corn-
primat
Dar in explosiarile moderne, a-
eollo imde a interzepit capitalul_
gasesc
"Baresii" desIgur,
lueru. Dar ceilalti? Apoi zacamantul
aurifer nu este i ilisabia.. Dealun-
gua affilor, paanan va sardei... Bi ce
se va face acme- Mime a motilar"
candva, mai tazziii, daea nimeni nu se
gändeste sa creieze alte industrii le-
gate de alta matene prima sau con-
duni de vista cee sa le pennita sa
Vänärul privt pe fereastra vagonulut.
Un aer de tristete invalui fata ingi-
nerului care nu uita o clffia ca este si
ramane mot.... Undeva in fundul su-
fletului, atavica levolta a obiditudui,
maeina amaraciuDea omului care s'a
insout si a creseUt in SaraCia *i ne-
dreptatea vremurilor....
Dar guvernele noastre de dupa
razboi au ineercat sa faca ceva_
Guvernele noastre_ Ds, este
drept au aeordat in repetate randurl
alutoare !... Dar tocinai aci rezida $1
greseala. Ajurtonillee un paliativ. Nu
este o solutie_ W., d-to., problems
www.digibuc.ro
este au mult mai giva i poarte mal
grava de cat socotesti... Th dragostea
pe care fratii nostri ne-o arata, se
amesteca i supralicitatie
Suntem bucurasi ca partidele sa se
supraliciteze cat mail; inult, clar sa
contribue testa la un loc la deslega-
rea problemei_
Noi motli vorbim de.-marca masa
a celor ce mai indurra 'Mica saracia eea
mai eumplita nu curnoastein de cat
o singura categorie de oameni care fac
polittica,: din skull careia se aleg gu-
Verne i cârmuitori : români, oricare
le-ar fi eutioarea politick De La ace-
tia, eroeul i mult incercatul popor
al inotiior" asteapta mantuire_
Oehii tanarului mot, pana acum
limpezi i potolifti, se aprinsera ea dol
carbmil In lumina becuribor care ves-
teau ineeputua 11Jopii, stralucirea 1or
imprumuta eeva' din scanteierea a-
mestecurilor de metale lucitoare ffi
aseutisurile colturiaOr de piatra...
Romani din toate partidele.
Patrioti din taste particiele.
rectifica tänand inginer. Noi avem
depaina incredere in dragostea si in-
telepciunea lor, pentru ca am avut
prilejul sa constatam ca atuncli vänd
marile interese ale neamului impun
un inceput de solidantate national&
oamenti aeestia oricät de despartip
ar fi pe chestil de prograrme, se unese
dintr'un inalt comandament sufletese...
Un tovaras de drum, domnul a-
eelb, morocanos i pántecos, care as-
cultase convorbirea fara sa scoata un
singur euvânt. Sfinxul din vagon"
zarobi cu inteles, apoi isbueni eu glas
de ventrilog :
de Hei Nu cuneasteti politicianu
!
nostri._ Iti faci iluzii tinere !.. Ce
anume au !dent partidele in douâ zen
de ani dela Unire ?
Apostrofa sfinxului rani sufletul tft-
naralui ininvzator in dragostea fratflor
in masura sa ajute pe bieii i meal-
mati.
Incepu un duel interesant intre doui
oameni deopotriva de sineeri si de
oonvinsi. Un duel de cuvinte, de ar-
gumente pi de dovezi. care pares aft se
sfarseasca cu biruinta sfinxului".
Tftnarul opunea optianismul p in-
erederea tffieretului, care a vazut,
chiar in ultitmil zeee ani dovezi care
sufera desmintire", de dragoste
de interes_
Vorbaria ± abuzmile care s'au
Mein ici P. cola in numele nostru, al
knotilor, adaoga inginerul
oPntesc ou rirTmic credinta nestramu-
tata ce o avem ca.. ..mai avem ro-
mani in tara romfineasca"!
Peutru ca disoutfoa, pe aceasta tomb°
se nrelungea la intervenit
pentru a schimba ciursvjl disputel_ De
accea am intrebat da,ca as putea stl
orgina euvantului de mot
Cum Oita i dv. raspunse eu
promptitudine tanarua inginer matai
sunt cei mai autentici descendenti al
dacilor paste care au venit colonilstil
romani. Ei au pastrat un obieel dac:
chica antilea" -7 motul de par, pe
care barbatil 11 piirtau, de obicei larga
urreche in partea dreapta-a
Parul adukast chick pe care 11 purtan
batranil nostri pan", acum cloud, de-
eenil.,,
Dar mother ii se mal)--spinie
Multi au crezut ca acest euvant vine
dela topait topae ca un urs" 0
neindemakkare- a populatiel resfirate
pe VM, dealuri i munt,i, care nu stie
danseze...
-Adevarua este ca porecla de 'rapt,
(
de Jon- Tic
senil cu care .-aru avut centact de se-
cole si la bine si la ran, si in timp de
pace si In vretne de revolutie, au Neat
ea sub notirunea de mot sa intro top
lockutoril satelor incepând dela Gilau
(Cluj), spre sud pana la Bala-cte-cris
si Brad, precum i eei care populeaza
satele dela Presara, länga, Zlatna spiv
Abfud, Camperki i pa/Ia.-di:mod-4
de Vidra de sus si inspreHaimagiu
mussti Biharei, papa la Beius...
Poate ea, alipiti la 'Tara Munnt,
moth s'au contopit i in masa arde-
leana...
Cato% de putin. Motii au ra-
mas moti c) entitate aparte, caracto-
ristica, care nu prezinta, nici o asemia-
mare nilci psihologiceste, niel sub ra-
partul figiculut au nici o alta categoric
de romani, eum a remarcat atat de
bine un alt scriirtor care s'a ocupat ou
viata motilor.
Au fast deaftungul vremurilor
ffiterveni atlas tot mal
mult de conversatia noastra eeS
mai rezistenti diffire toarte categorille
de romani Desii pribegi iffiduntrut
tarii lor, 'et an ramas inchistati fl
graffitele naturale ale muntior, vra3-
m5kiti de unit, nesoccititi de altil, 1M-
pdati de eei mai multi. Au fast des-
considerati stapánirea asupritori-,
lor i tocmai acesta a lost un mare
bine. Dar chlar claca cineva ar it
incereat o Incrucipare, Incru ar fi fast
cu negmtinta pentru ei moth dinteun
instinct de conservare nu admiteau
nici un amestec, nici o legatura in
faanilitle lor. De ace-1a el au pastrat,
ca nimeni altul, tipul dacului de
munte.
Ca si românii dela poalele Ha-
tegulut.;
De aicelasi eonstructie osoasa. Mr
privirea agera si poarte aspra; toting
vine dela cuvantul german Zopf care mai mitt de start_ Oameni hotarati,
Inseanma chic:a". Functionarik nemti extram de muncitori, rezistenti,
de pe vremuri, cari nu-i puteau sufer1
pe moti, Ii porecleau Zopfiger Walach in muate privinti glorioasa an-
adita roman eu caned". gina_
Mineritul l'au mostenit dela dad
Mot sau top... Dar cum se face ea son dPla romani?
math mu atribue west nume de cat Ctedinta mea este ca au moste--
nurmai unei .anumite eategorii ciu- nit si dela unii si dela altia. Lucrte
bararilor" motii aceia care coboara cert dacii exoloaran aurrul. De
muntil pe cal ? ceia poste ea rormiaffi). au ¡moms ou-
Inexact. Moti aunt cu totii i du- lanitarea. in arvste tinuturi. Legende
bararii, i ,bdesii" carausii lemnari stravechi marturrisesc bogatia ami-
toti eerhalti. Ceva mai malt. Notiu- fera a acestul tinut Românii nu nu-
nea de mot" locuitorua unei ansi- ma i ca sii contribuit la intensifieares
mIte parti din Mukha Apusent al elooloWdatti: dim* au adus si mesterl
Transilvaniei a -eastigat mult dupa sponielisti de oe comz-la
razboffil mondial, in ámploarea i lar- In muzeul din Brad se gasese melts
romane de minerit. gasite prin acaste
giunea ei Ion Rusu Abrudeanu
loeuri.
interesanta luerare explica arceasta
cam asa : Dezideratele Motilor pro-
print zti fiffid comune cu cele ale URMARE IN NR. VIITOR
veeinhor imediat ea Mocanit i Cri-
 Ziva de Were a
Majest ii Sale
Reginei Maria
Stanga: D. ministru Incwle si cl.
general Gladz, trectincl in revistd
garda de onoare

Dr eapta Membrii gwvernwlui,

ieqind dela Patriarhie, dupd oti-
cierea Te-Deamului

Riscurile meseriei
Zile le trecute, a fost inchisä, in
inchisoarea din Alger, italia.nca
Amelia Marian in varstä de 23 arii.
Era o femee frumeasä i a apa-
rut .i.n. acest OTaS, imediat dupa
iscAlirea pactulul dela Nyon.
A fost pusfa, imediat sub supra-
vegherea politie.i, care a stabilit cä
petrecut ttnipul in diferite
porturi ale Märii Méditerane, in
toväräsia ofiterilor din marina de
rázbol franceza.
Dup6, un sourt timp, politia a
avut suficiente dovezi pentru a pu-
tea aresta pe frumoasa femee.
In inchisoarea din Alger, a fost
inchisa inteo ceiulâ separatä dela
etajW. ai. treilea..
Intr'o bun2ä z, a s'aatt printre
gratii si a rämas sdrobitá pe asf al-
tul strazii.

MISIUNILE MILITARE STRAINE, IN CAPITALA

MisizcnUe militare greacd i turcd, la regimentul de gardd
www.digibuc.ro
Mara po§tale
rare
La Londra, au foot expuse de
curand interesante obiecte filate-
lice. La expozitia de märci pootale
din Dortland-Hall, au lost' expu-
se cele mai scumpe raritäti. Sunt
peste un milion de bucati, care re-
prezintà adevärate raritati.
Printre altele, este expusä i cea
mai.rara. marca .pootala, aeriana, o
mama americana de 24 centi din
1918. Aeroplanul albastru, care este
desehinat pe acwasta marcit stoat--
TA pe dos. Este o bravutrá pe care
desenatorul nu a intentionat sit 0
facä, dar care a foot tiparita 'din
grasara. Nu s'a -façut din aceste
marci &teat o singurä coala. Ju-
nta:tale din ele a fost obtinute de
Hetty Green, una din cele Mai bo-
gate femei din lume. MS:retie S'au
scufundt Msg., ()data cu yachtui
ei de lux, atstfel ca nu mai exista
de Cat foarte putine exemplare. .
o ala mama rarä greotta este
aceea -care are o lebadä tipärita pe.
dos.
Din zece exemplare care au fost
tiparite, nu-mai exista de cat (Iola
in 'Stare bunä. Valoarea .marcitlar
expuse in aceasta expozitie trece
Mihai Viteazul" de 10.000 lire sterline.
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 13

Sus, stânga: Miss Statele-

Unite" si Miss Frumuse-
tea Perfectd", fdcdnd in-
cercdri de fotogenie, pen-
tru eventuale contracte de
cinema

Medalion: Reprezentanta
la concursul international de fru-
musete, din Tunis
.1111.1.111101.1111S.

Mantou din piele de maimutft

cenusie, cu incrustatii

Pasiuni noui
O nouâ pasiune exclusivd, lan-
&>)ren iroge6 Ny
sata de artistii de cinema din Hol-
lywood, nelinisteste de catva timp
Pentru
guvernul Africli de Sud.
infrum
protecifo Acesti artist au descoperit ca
Orice femee, care se bucura de un ten On de useforea fe broastele testoase sunt niste ani-
fragezimeo tineretii, n'or trebui sa crate nici rclnitdui
Fri tiMPUI
male adorabile, dar dragostea lor
sacrificiu spre a-5i pastra Qlia Ideal Zilei: s'a indreptat mai ales asupra unui
Bozo elementara a orcarei ingrijiri a tenului trebue fel de broaste testoase sud-africa-
sa fie un sapun de calitate : Elido Lilas Grand Luxe. Pentru ne, care au o carapace ell un de-
cureitireo
otimentareo
Spumo so find desprinde din porii epidermlei orice semn intr'adevâr artistic.
murdarie ce or periclita tenul: eingrijeVe pielea, pie/ei Se plâteste de pe acum pentru
conservandu-i fineteo i fragezimea. Elide, Cold aceste animale de o rea'd frumu-
cu Citron Cream sete 20 lire sterline (aproape 20
mii lei).

E I PTA Exportul acestor broaste testoa-

e a sporit atat de mult, 'Meat
exista teama ca frumoasa lor tarä
sa nu fie. in curând, cu totul lipsi-
fa de ale
S'ar putea sa, se interzica au
totul exportul acestor animale
adorabile, care fac faa tinutului
sud-african.

www.digibuc.ro
14
In stare de transd, vizionara identified pe criminali...
Psihiatrii francezi sunt preocu-
pati acum de un ciudat taz de zi, intr'un sat, la o distant& de 20
clamviziune, ce-1 prezintd o fetitä
de 15 ani din Grenob:e.
Scadrita Odette Cal are darul
de a descoperi criminalii, pe care
ea ii vede... intr'un automobil rosu.
La 1 Octombrie, portdreasa irno-
bilului unde locuiesc prini1 co-
pilei, a fost ucisd, in camera ei, de
un necunoscut.
Ancheta politdei nu a putut des-
coperi nimic alteeva, decat cd, ime-
diat dup.& descoperirea crimei,
Odette Cal a dispdrut $ i ea.
IN AQUARIUM-UL DIN SYDNEY
Caretii broaste testoase de mare inoatd cu gratie, cu toatd greu-
tatea pitorestilor lor carapace
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
Fetita a lost descoperitd a doua
km. de Grenoble, epuizatä de ne-
somn si de oboseala ,drumudui, pe
care-1 parcursese pe jos. In stare de
transa hipnotied, Odette Cal se
°prise in fata hanului, unde au
gdsit-o jandammii.
Acestia sunt criminalii por-
tdresei Ii vedeti in automobilul
! capturat t, fiind anchetati, au de-
lor rosu?" e spuse Odette Cal jan-
darmilor.
Auzind aceste cuvinte, doi tineri
cari sedeau la o masd, s'au ridieat
bruse, si a luat---6 la goand. Dupa
www.digibuc.ro
o smut& urandrire, jandannii i-au
clarat cà ei sunt intr'sdevdr asa-
sinil din Grenoble.
Imediat dupd, crimd, Odette Cal
a intrat in transd hipnotic& si a
pornit in urmdrirea criminaaillor,
pe care i-a gasit hand in ediciuma
satului.
Fenomenul acesta de c1ar-viziu-
ne s'a repetat la un interval de ea-
teva zNe, and politia a descoperit
o nouä crimi. De data aceasta fu-
sese asasinat un cunoscut curter
de bijuterii, in camera unui hotel,
'uncle fusese atras intr'o cursd, de
niste indivizi necunoscuti.
Odette Cal, fiind adusa, la local?
111111W
UN APO EXCEPTIONAL
perstra. tcsaletat
deoarece este mat mul
deceit un se] p un este
un produs de infrumuse
tare. Uleiui d'olive, care
intrd in compo nio lui
catifeleozó cielec i (la
tenu'ui frdgezime
crimei, a intrat imediat in transd
si a pornit pe sträzile orasului, ur-
matä de o echipd de agenti in civil.
Numai la vre'o cloud sute de me-
tri de docul crimei, Odette Cal s'a
oprit, in fata a doi necunoscuti, a-
sezati la masa unei cafenele.
Automobilul rosu! Automobi-
lul rosu !
Imediat .agentii au pus m&na pe
cei dol necunoscuti, can au negat
cu 'Male cä ei am fi criminali. Dupd
toate aparentele, se pärea cd sunt
niste pasniti negustori cd
Odette d&duse gres.
Un comisar, care retinuse dela
portarul hotelului amdnuntul cd
unul din eel doi pasageri, earl ia
uciseserd pe bijutier, purta o fru-
moask barb& neagrd, i-a machiat
pe banditi i ianediat au fost rem-
noscuti de portar. Criminwlii au re-
cunoscut.
Cozad acesta de clar-vitiune al
fetitei Odette Cal este foarte mult
comentat de eercurile medicale ale
Frantei.
Podoaba buefifáriei
este masina de:gitit ELITE"
executati in teracotä albá cu cAptu-
seal& refractara din samota.
Szánt 6, Oradea
Fabrica de sobe ZEPIIIR". Rulete
de lemne din Esslingen. Rnlete din
lame de otel. Cereti catalogul gratis

micii
FOIL7Rif
Cea mai mica, cea mai practica
cea mai ingenioasä inventie a
omului s'a nascut acum cateva
zecd de mii de .ani dintfun os de
peste sau de ren si a Lost sträbu-
nicuti instrumentului pe care-I nu-
mim astazi amil de cusut. Pe vre-
mea aceea nu existau brevete de
inventie i utci legiuiri care sä a-
sigure inventatorului o cotä din
exploatarea inVentiei sale. Un sta-
tistician care a; avut totus curiozi-
tatea sä calculeze cam cat ar in-
casa inventatorul acului de cusut,
claca ar trâl în zilele noastre, a
ramas ,surbrinS de ceeace-i aratau
cifrele : acul e cusut ar aduce in-
,
ventatorului sb,u millarde pentru
ca nu exista ijpe glob unealta care
sä, se intrebuinteze mai mult
care totus sä se plardä cu mai
mare usurinta, !
In adevar, acesta e secretul prin
care o micaYinventie practica sä
imbogateasca pe autorul ei: sa fie
utilizata pe o scara Intinsä, dar sâ
fie si repede .consumabila,. Din a-
cest punct de vedere, lama de ras
este o realizare minunata pentru
punga inventatorului ei.
InvenVile pe care le prezentäm
in aceast& paginä au toate câte o
calitate ce satisface o nevoe obser-
MARSUL CIVILIZATIEI
La Nyeri, in Africa Centrald, copilasi negri urmdresc cu interes
redijarea unei scrisorz, compusd de tata-mare
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
vata, dar ele au desavantajul de
a se consuma putin.
De pildd, fierul electric de calcat
pantalonii gata írnbräcati eiste cat
se poate de praictic, dar nu va fi
folosit decát de barbatii foarte ele-
ganti, care mai au timp, dupace
si-au imbracat pantalonii, sä piar-
da cateva minute zilnic cu calca-
rea bor. In orice caz, aparatul re-
zolva o veche problema.
Umbrela cu fereastra de celuloid
este o inventie a carei nevoe se
simtea. Pe strazile supra-aglome-
rate ale oraselor, Intr'o zi de ploae,
amid toti pietonii ît ascund capul
sub umbrele, circulatia este un
chin pentru fiecare trecätor in
parte. Pe viitor, daca, aceasta mo-
dificare a umbrelei se va genera-
liza, oricine îi va putea ascunde
www.digibuc.ro
15
de a invarti arcul aparatului.
Ochelari retro-
vizori,
lentó
o exce-
inventie
Astasi, placa este imprirnatA prin-
tr'un procedeu special si cu toate
cb, este putin mai mare decat o
monedd de 250 lei, oferd, totusi 4
minute de muzlea
Ochelarii cu retrovizoare mi-
pentru autotno-
nuLscule vor fi apreciati, desigur, de
bi14ti toate automobilistele ce tin volanul
automobilelor joase care au inva-
dat azi orasele.
In sfArsit, oricine a suferit de
Medalion: Un
aparat cu care
oricine îi poate
lumina fundul
gdtlejului, pen-
suldndu-se ou
usurintd.
Dreapta: Fierul de cedcat, färä deranj.
capul cat vrea de mult sub umbre- dureri in gat, si a cäutat sa-si ex-
lä, dar va putea sà, vadd ce se pe- ploreze fundul gatului prin clasica
trece in jurul säu i incotro trebue metodd a lingurii de supà,, va, in-
sa-si Indrepte telege ce ajutor aduce aparatul dim
Gramofonul de buzunar §.1-a mai fotografia noastra: el tine limba
fäcut aparitia odatä, scum cativa fix& si in acelas timp lumineaza
ani. Dar placa pe care o canto, era fundul gurii, permitand explorarea
atat de mica, incât ascultätorului gatului intr'o asezata, in
nu-i mai ramanea decat placerea fata bolnavului.
thole miimanca carnal,
cetodeaet ceapa .
Ce neindernânateci. c5ci daca ar pregati din
acestea o mâncare, ar avea amândoi ceva
mai bun, cum de fapt este si mai rational
de a bea cafeaua impreunä cu laptele cum
de altfel se face in lumea intreag5. Dar la
cafeaua cu lapte se adaug5 neapärat Veritabil
Franck, care o face mai tare, mai s5riätoasi
si pe Iâng5 acestea ma; effir5.
16 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

ofiterii din armata lui Franco, sa

treaea in tahara adversä. Intfo
bun& dirnineatá, tradatoarea a ga-
sit un tânár orfifer enereq, care nu
sia läsat sedus si a reclarnatLo au-
totritfitilor franchiste.
Instarsit Mercedes Horta care a
fradat 20 de agenti secret/ ai lui
Franco, a lost la randul el, tra-
data de o altä femee, Elvira Y
Goda si a cazutt sub gloantelle plu-
tonului de exectUtie.
Delia; Ana Sage, care 1-a trä.dat
pe Billinger, femeile mortal s'au
himultit intr'un numär exagerat de
mare, care ne cla de gandit asupra
sadbäticirii meravurior umane.

Premiate
ascunaerea revolverului... Arä.turi:
Stärga: Un ice neaqteptat pentru trdclat
ultima tigard a condamnatului, de o femeie spioand

moarte, flindea in epocile acestea ucidä. In cruzirnea lor slava, aces-

tia au inteles insä, *ea, cea, mai
tulburi, ide razboaie si revolutii, mare pedeapsä pentrit SUzy, e sa
sentinlentele omenesti scad verti-
ginos rand la cruzlniea omului de i-se acorde viata.
la Meanderthal.
caz, acela al cOndanma- In Span:a, unde razbodul face
ului potlitic Ignat Reiss, pie care ratvagid, femeile mortii" abunda.
poiiia secretä a unui mare stat Concepcion Laus trâcla, d'n Bar-
european il condamnase la moarte, celona sostrea vaselor eu alimente
e conoludent.
In tomb', cu o lund a lost gasit Toate torpilarile de
intr'o pax:lure din Chamblande, vase ce se indreptau spre porturile
trupui cturuit de &ante al lui republicane i-se datoresc ei. A lost
Ignat Reiss. suspectata pentru cheltuellle ex-
Daub, femei a-au afros In cursä: ceptionale ce le facea, arestatä
Renate Steiner i Gertrude Schild- executtat a. La coneursul pisicilor, la Paris,
bach. Luni cte zile, Renate Steiner
a luarat ca s'a castige prietenia lui Elvira Mirallés y Sandino, o fru- cloud serii de gemene felMe, au
Reiss, apoi dragoatea lui lubitti cali musete catalonä, reducea pie tinerii un deosebit succes
o femeie i tandrd ca un copi2"
scria nefericitud, care nu bänuia
ca aceia carela i-se adresa astf el,
este in realitate o unealltá a eallau-
lui sdu.
In cartierul Soha din Londra, in
cârciumile cele mai abjecte, se im-
bat& in fiecare noapte, blonda
Suzy, celebra femeie-eálau din
Odessa.
In Inchisarile bolsevice, Suzy a
ucis cu mâna ed. peste 2000 de
contrarevolutionari". Isgonita a-
poi de bol.sevici, alcoollizata si har-
tuitä, de creditor', Suzy a colindat
toate capitalele Europei, stabildn-
En ultima vreme au aparat tot du-se in cede din urmä, In Soho,
mai multe cazuri de femei trädä- uncle asteopta ca dela o zi la alta,
toare, care si-au ,dus amantii la Ufl rus care o va recunoaste, sä, o

Primul congres al liliputanilor

Congresul acesta original care se nu trebue si fie tratati ca niste a-
va tine la Budapesta, nu va normali i ea II se aduce o mare o-
intruni numai delegati din Europa, fens& când sunt nurniti
ci si din cele cloud. Ametrici, precuan Uneorii, unii patroni profita. de
si din Australia, Africa si Asia. statura lor mica, spre a le oferi sa-
Frogruanul oongresului acestor laaiii recluse.
pitici e din cele mai vaste. Mai in- Din cauza ace:1sta, va fi evocata
tai, congresul se va ocupa de ches- in congres i chestiunea salarillor.
thmi sociale. Ordinea de zi prevede i erearea
Lidiputanii aunt de pärere unua ziar al liliputanilor.
KHASANA
Ptouge de buze
Sigur vS yeti vindeca de intr'un tub elegant, confectionat dintr'un meial
Reumatism Nevralgii
Tgat de calita-le. Nu se sterge rezisfá intemperii-
GutS R5ce[i, Grips lor, apei si ssárufarilor. 6 nuante pentru fie-
SciaticS Durerii de cap ca re tip de frumusete, nuanta potrivi15, ideará.
luand tablet. Togal. Data pests 7000 de medici si.au
exprimat n scris aprecieril lor
asupra puteti
tale mai ologioas
intrebuintali si Dv. cu
loata increderea. lnsistati deci asupra
Rouge de obraz
armonizeazS de minune cu rouge-ul de buze
cc/71.1ra, La Farrnacii $i Droquerii. Lei 52., 130.- (si Lei

reumafismu ui
Khasana. In cateva clipe, rouge-ul de buze
Khasana face s'á dispar5 paloarea fetii, dându-i
o infátisare tinereascá, o fr'ágezime Incânt.5-
toare care fermec i subjug6.

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 17

MEN MIMI MIN NMI

ss I SirlIIMI
Shirriley Temple n'are voe, prin con-

tract. sa mearga pe bicicleta, sa se

catere pe ccpaci sau sa patineze.
"Feats iadului" se numeste o anie
de cale ferata care strabate, in muisVi
din Peru 65 tunele si 67 poduri sus-
pendate,
Templul ceruhri" din Peking este
perfect rotund si absolut tot ce se afla
in el are forma circulara.
Dutpa douazeci
ani de munca,
un inmentator
merican a isbunt
sä realizeze in
sfarsit o masina
Wiris capabi1a
sa reproduca cele
1000 caractere
principale" ale scrierii chineze. De
trei sau patru ori ma,.1 mare decat
masina de sorts obisrmita aceasta
masina de scris chinezeste poate anicra
atat in coloane arizontale cat t ver-
ncaTe.
Doua evenimente imporfante Bancile americane au in dapozitele
in al *apfelea an lor depuineri uitate la valoare de
38.006.000,000 lei, Unele dintre aceste
sume aunt ultate de paste 60 ani.
Copilul incepe scoala i aproape In acelas timp apare si prima ma'sea,
care nu se mai schimbä a saptea dela dintii incisivi. Ea est... baza in- La Instambul, oricine cpreste o per-
tregii denturi si mentinerea ei n buná" stare este extrem de impor anti soana pa strada spre a-i cere permi-
sinnea sa-si aprnda tigarea, contra-
Deaceea, prima zi de scoali sä fie totodat i ultima zi fa:1.a perie de vMe la regulamentele
dinti. Orice neglijent5 in Ingrijirea dintilor are urmàri Indoit de rele
fiinda afecteazi nu numai restul denturei ci si intregul organism. La Rangocn, in Indio-China, exista
o .pagoda construita spre a adaposti
rarinti, dati sprijinul D-v. organelor scolare n lupta pentru igiena opt fire de par sfant. Ace:asta pagoda
dintilor, supraveg leati indeaproape copiii D-v., observati ca Ingri- a:a 150 olopote de aur i argint.
jirea dintilor si fie facut ä. cu regularitate i atentiune, dati D-v.
nsiva un exemplu bun. Deaceea diminena, dar mai ales seara, Pe un varf de
munte din Ceylon,
mdigenii arata ce-
Len cape var sa
vada, urma pialo-
rului lui Adam,
cand a parasit

BilTha a fcst traduisa pana scum in

1000 Embi. Rana, aeurn 133 ani, nu
existau &cat 72 traduceri,
II= II11 MI MN NM IMMI
La New-York, 500 modliste cat 25.000
lucratoare, produc 70% din toate pa-
purtate de femeile amerieane.
Elve4a ayes pana aaum trei limbi
SITUATIA TURBURE IN PALESTINA franceza, germana i Italiana.
&cum, cei 46.000 locuaori care vorbesc
romansa un dfialiect latin afu ce-
rut sa se recameasca drept limb& ofi-
ciala si limba

Cimpoaele, soro-
Ate de-obicei drept
instrument mu-
zical scotlan, au
fast introduse in
Anglia de romani. ,
Nero era mare a-
mator de muzica
din cimpoi.

La lerusalim, trupele britanice patruleazei toatci ztua pe strcizt, pentru, prevenirea dezorclinitor

www.digibuc.ro
18
SCRUTOR
Un european n'ar putea sä dea
crezare statistich intocmite de d.
Edgar Hoover, seful acelek temute
sectii a pokitiei americane, care
a fost denumita G-men". Dar ea
este perfect rea15, si aratä ca, in
ciuda luptei ce s'a dus In ultimii
ank impotriva räufacatorilor, me-
seria de gangster este hied o me-
serie rentabilä. Statist Ica d-lui
Hoover arata banditismele adue
anual maritor trusturi de gang-
steri" un castig net de 15 miliarde
&dark! Iar armata lumii interlope
este atat de bine org.anizata si de
bogatä in cadre 'Meat numärä as-
tazi nu mai putin de o jumatate
milion oamenk. ache& este o ar-
mat& de dou5, ori mai mare decat
armata oficialä a Statelor-Unite.
Ca si armata oficlalä, armata
gangsrterilor dispune de cele mai
moderne arme si are in fruntea ei
un consiliu de stat major.
Acest stat major, descoperit deu-
nazi, a pus opinia public& ameri-
can& in fata unei surprize de un
calibru cu totul nou. La Chicago,
crema de zi Trisena, uscat6,
aplicat6 Inainte de a v6 pudra,
mentine tot timpul fata mat& fraged6
superb parfurnat6.
Cremele Scherk se vand7n borcane 6 Lei 90
UO
o mostr6 de Coldcream contra Lei 12 tim-
bre la »Parfexc Cal. Mclilor 78 Bucuresti.
,,ILTISTRATIUNEA ROMANA"
JL GANGST FR
intr'o singurd zi, la aceeas ora.
Cum o surpriza nu vine nici-odata
singura, politia a mai descoperit
odata cu banda i un pan de ac-
tiune foarte amanuntit pentru je-
Un hot de o indrásnealá rará
Toata poptilatia unui sat din a-
propierea Budapestei era aclunata,
zilele trecute, ia o serbare.
Ludwig Miglivsky, omul Pe care-i
cautä cu furie poUia ungureasca,
prkvea perechile imbracate in hat-
tie de sarbatoare care se duceau sa
petreaca. Asteapta catva timp,
la im moment dat, näväli in sal5
se urea pe scena, cu parul valvoi
kncepu -sa strige:
Nimeni sa nu se clinteasca.
Litre voi se aÍä un asasin.. Tre-
bite SA* ma ajutati sh-1 descopär.
orasul cu eel mai multi si mai te-
muti gangsteri, räufacatorii erau
condusi, tactic, de o personalitate
cunelscutä de-obicei sub altà. lu-
intr'o altä lume: Horace
T. Wellington.
In Europa, west nume este pu-
tin sau de loe unoseut. In Ame-
rica, toti cititorii de romane poll-
Piste stku eh romanele lui Welling-
de5i nu ating recordurile de
vanzare ale romanelor lui S. S. van
Dilc, aunt totus romane cutnoscute De curand a sosit in Europa sa-
interesante, care se vand destul de sk petreaca luna de concediu, te-
bine. lefonista presedintelui Roosevelt,
Horace T. Wellington a yrut insä
mai mult: nu mai multä glorie, dar
mai multi dolari. i de-aceea
pus arta sa de maestru ai tacticei
banclitismelor, chiar in slujba ce-
lor care aveau mai multa nevoe
de ea.
Deunazi, politia din Chicago a
dat de urmele unor gangsteri care
operau cu o precizie i o indraz-
neada ce iesau din comun.
a procedat eu atat de mat tact,
incat a pus mans pe toata banda,
care e supranumita, in Statele
Unite: regina tetlefonistelor.
daca vel ingrijiti pielea ratio-
nal! Scherk Cold Cream, 'de
noapte, compus6 din cear6
curata §i uleiuri fine, nutreVe
Publicitate
tesutul, Tridepärteaz6 ridurile Exista diferite feluri de a inte-
d6 obrazului o infatisare lege problema reclamei si a publi-
seintitoas6 Infloritoare. lor ciltatii. Astfel, o actritä a
i
mare teatru parizian a anuaiat de
curand ca i s'a furat o bijuterie.
Nu era vorba nici de un colier
de perle, care sä valoreze o suma
considerabilä, Mel de vreo podoaba
7n tuburi 6 Lei 45 i 65. Cereti de mare pret. I se furare un Mel
foarte modest, pe care artista II
avea decand era mica si pe care il
purta intotdeauna.
www.digibuc.ro
fulrea mai multor banci. Planul
era semnat Horace T. Wellington!
Nu era o gluma. Scriitorul de ro-
mane politiste facea parte din sta.-
tul major al gangsterior din Chi-
cago si primea lunar 1500 dolari,
plus o cotä de incurajare", ce-i-se
platea cu regularitate dupa fiecare
lovitura, datá conform planurilor
lui, i reusita.
Aceste zise, stalinul sari in
inchise toate usile ou zavorui
disparu.
Tranll asteptar5, câtva timp.
Trecui un sfert de or5 o jumatate
de orä, i poate chiar mad bine de
o ora. In sfarskt, eineva incerca.
sä protesteze.
Se hotaxase, in fine sa sparga
flecare pleaca spre locuinta
lui.
Care nu fu inca stupefactia
oameni cand constatari ea
gospodarilde br fusese sparte
jefuite.
Miss Carrenc raspunde zianic la
1000 de apeluri telefonice si *tie au
abilitate sa-1 sane pe presedinte
de numerasii Moportuni, cari vkr
sa-k dea lui Roosevelt sfaturk cum
sá procedeze in chestia -japoneza
sau sä invinga criza economicä.
Interesant e faptal ea Miss Car-
rence are o ureche atat de experi-
mentata, Meat nu ilia, niciodata 0
voce pe care a auzit-o o singura
data la telef on.
Astfel, ministrul Statelor Unite
in Chili, a telefonat in urrnä cu doi
ani la Casa Alba.. Fiind acum re-
intons la Washington a cerut co-
munkearea au unu ). din secretarii
Presedintelui.
Spre mirtarea lid a amit-o pe te-
lefonistä spunandu-1 pe nume, asa
cum se intamplase in urma Cu dok
Miss Carrence, o tanara simpa-
tic5 e logodita, eu fiul unuk cunos-
cut bancher, cu care se va casatori
numal and Presedintele Roosevelt
va pleca dela Casa Juba.
Artista oferea o recompensá exa-
gerati pentru cel care va da de
urma inelului furat l =unto, sin-
gura, in anuntul publicat in ziar,
Ca desi valoarea inelului era mica,
recompensa se raporta la a.minti-
rile extraordinare legate de aceasta
modesta podoabä.
S'au gasit multe guri rele cari au
afirmat cá totul Se reduce la 0
simpla reciama sk cá artiste nu
risca nimic, cáci nimeni nu o va
obliga sa dea recomnensa promisa
 ILUSTRATILINEA ROMANA" 19

dupa dansul oea mai importanta dim
funaiunile corporade, toate oelelalte
depinzand de ea.
hpv[luirille llaoasire Putem intr'adervar trad timp bide-
lumgat fera a mince saiu, a bea, ints
nu putean trail macer cateVa minute
fara a recvira. Functiimea psichica a
SERIA III-a
Coneursul 116 re-913iTitlei 10aoà: pentrur yogiai rodul de
0:Valente. Ea constitue princdpalud
Yogillor 11 canstitue suflul spiritual.
Cu acest suflu el patrund in asa zlisul
esoterism al suflului, adica se inde-
parteaza din oe in Ice mai milt de ma-
teriahtate Yogii intrebuinteaza forte
ritmului iespirato pentru a active ou
intenSitate evolutia omeneasca, pentru
a proclute o dezvoltare spiritual& acce-
de/eta. In taste inertodele de culture

Stea magica. cie : TRACIPONF

nostru collector de forte vie (Prana)
Pain ea suntean raltasati direct
aiijj umtversale. Este cu putinta sa-
Managazinam Prana, eXact cum un a-
oumulator electric absoarbe ellectrici-
tatea
Orice gandire, once act, once sfor-
tare a vointei, ori-ce .nascare mus-
necesita, eheltuirea uned a-
=mite cantitati de Prana. Si ouan
respiiratia este iprdncpatut nostru azvor
de alinientatie ou acest fluid,
gem 11§01" insernmatatea stinted suflu-
Drupa Yagii, plexul Solar este ma-
rele centru ae acumulare al Pranel.
De acola el este redistribuit celordalti
centri nedwasi.
Yogii posed& cunosttnte profunde a-
supra wine/pillar gemeratinin umane.
Ei au desooperit ca energia sexual:a' nu
este decat mud din modurile de ma-
nifest:are a vita:at acumulata in noi
asa ca putem oheltui aceasta vitalitate
chip& vointa fie sub forma de energie
sexualä, fie sub aka.
Insa exoesele sexuale epuilzeaza ce-
lelalte diiponibilti. Cine vrea at pia-
sede o putere de munca considerabila
trebireste deci at evite cat mad mull
reilatille sexuale. Farts sexuala paalte
fi transinutatä In fort& nervoasa obis-
nuita (iata de ce engleZii pun state
pret pe abstinenta sexual& a tineretu-
lui studios!).,
Al treilea grad al oulturii psichice
1y:sic:hied de anted respiratia ritmata
jostle& un rol preponderent. Cauza este
ca ritanul supune oorpul intreg can-
trolulut direct al vointei i unei ar-
mould perfecte ou vointa considerate
ca organ l eului superior. Ei prafita
de aceasta stare de deosebita docilt-
tate a Partin materiale a fiintei de sta-
rea sa de fannec pentru a degaja spi-
ritul de legaturide sale materiale carre-d
retin normal si sa deplaseze centrui
oonstiintei catre regiumale cede mai
inalte ale spiritual/W:0i. In west soap
se practica mal int&M o relaxarre ge-
nerala, apoi respiratia ritmata pent
la stabidirea perfect& a ritanului. Vine
apoi meditatia spirituarla. Ne inchl-
puim pe noi insi-ne ca pe o Enna rin-
dependenta, ltherä uzand de cárpul
nostru ea de un accesorin temporar. In
tot tinipul meditatiei treibueste igno-
rsta eXistenta insasi a corpulut. Prim
practicarea perfect& a acestei Metodie
Spirit/1d devine stapanul absolut ail
oarpului. Aceasta este metoda incident
aunaSouta sub denumirea de Royal-
Yoga. Bineinteles ca nu ori cine o
poste practice la perfeotie Credein tci-
tusi ea ea poste fl inceraata ou mutt
folos de ori-cine 4 mai ales de per-
soanele nervaase, deprimate, obsedate o
de ganduri negre, carora le educe 0
stare de destindere fizica i morale
apreciabala.
Dr. Emanoil Dorna

Laanartine a ?wawa/at in poeztide sate ferneea, ou stearua Chtseul

fate nu face decfat s ilustreze aceasta canape/1We, alternand insa o meta
de probleana matscratoista. Steam dup& oum se vede este si duminoasa
pen anultiplede sale bogie miStica lai acelas tianp, pentru oltind
literele depe coltruirtile sate dada sta./1ga spre dreapta a1i miumedie figure]
feminine de sick care este in arcelas muza dah Lantartne. Plasati a,st-
fe1 dela litera A la R-ul ai milillac care ete un punat terminus, m puna
de reper penuru toate cedelalite brate, dela B, C, D i E wales R ourvintele
ce Tees din clefiniitale die mai jos: AR: chiania arganica actiunea aped
asupra lcaáliilor i enalidor (tau west campus; BR. Statiune climatic& in
Ntuocel; 0R Oorabdier devena cedebra printeun raspuns dart, lad Filip, regele
1VIecedoniel; DR: Bulbar; ER Nagustor die am. Citind literele dela in-
ceputul a tuturor acestor cuvinte apare numele muzei de mai sus. Acura, in-
loauind ui celeladte coltruirl ate rsedJe, (acelea insemnate cu numere) in sera-
au]. wart:at de sageata dale prima casuta ouvinteie rezultate din defiailltdide de
mai jots, aceste litere citite in continuare scoate la iveai& numele unei
faimoase vrajitoare mithologice care a ajutat pe Argonauti sa ia lima de aur
DeElnatiride : 1 (litera din mijloc a cuvintului se afl& in CASUTA u1FRk21
la fel si pentru cele)alte). J paartia pe spate magaruil. 2. luti. 3. Biel/
de *coed& mail:ark 4. Oorpurri geametritice rouunde.. 6. Apare Muse
pe MO la enumate ooa%bt. Oare sunt cede cloua nume g...

PREMIANTII CONC URSURIL OR 111 114 Lxaceti 'Dv. primul pas

anau-se in veciare afluenta ae
oiuíii ce au intovarasit aceste con-
cursuri, redact2.S, relasel s'a decis sa
majoreze numarui premitlor specificat,
caina astfel atitorador um surplus de
sense si imbald. Cite 1800 lei numerar:
taraulesou St. G., func., Lcoo; Eidna
Ionescu, Iasi; Virg1 Popascu, Loco;
Titus Popesou, LOCOS Cate 1000 lei nu-
merar: Alex. MS110116, Brasov; Bolt:an
Saban, Buzau; Marga dr. Ionascu,
Canstanta; Ilie Ion, Loco. Cite un
abonament la lJniversul": L S. Ga-
vrila, Dolj; Oh. Balan, C. Draga, Th.
Firanesou, C. Pop, Loco; Segameanu,
Dolj; Tanase Barbulesou, Loco; C.
Sandulesou, M. Calinascu, Bailesti; C.
I. Popesca, I. Ionescu, C. I, Popa, C.
Lunga; S. Jilava; I. Dascalu, MM.
Cismaru, Pare Papa, S. Cruoit; Joseph
Ats., Loco; IVIanatu M. Chitile, P G.
Cismaru Seg. Dolj. Cite un a6ona-
CRON1Cei MEDWALA
ment la Ilustratiunea-Trup i Suflet:
1L. Arica ay., Loco; G. Alexcinic, *tel.
U. Lazar, raun 0Onst Lungu, Afu-
mata; Ad. Mehtuped, Manafu M.
Loco; I. TUCtOtrieg, *1) I. Mariudar, Loco;
Tr Papa, an. Derescu, LOCO; Mitica
otioe, F Grimberg, Loco; J. Atli.,
Cluj; lvi. Gaeargh_ta., i. Mateescu,
Loco; Beat. Margazit, Buzau; Marin
Popesou, Loco; Felicia lonescu, T, Ma-
gurele. Cirti din biblioteca Univer-
sul": Diomsie Anghel, Rastu, Reste-
veanu Manoara dr. fonescu,
Loco; Gh. Stefan, Loca; A. Dobinascu
Baal.; S.an.onescu Ractu, Gala:fat; Ca-
razide A., Loco; Baciu Mirces Loco;
D.novici D-tnr, Barlad; Simomde Ra-
dulescu, Rosenzweig Saul, Oernautt;
Artemiza Durnitresou, Loco; Spin/ion
Nicudescu, Stefanie Iorgulescu, C1111;
Tabiru D-tru, Calarasi.
ceitre FRUMUSETE
rtreMSPreir
NekoliteotINVA
tionc."0....0......11.10:
/.11111011.111011.
Spurna cu hasici mari a
unui sipun moale, ohisnud
-eglAVVitf:4,-:44;03
Spuma CU basici mici a sapu-
Eatat de simplu acest pas care Constà
doar in degajarea epidermii Dv.! Cum
si in ce fel ? Curatind porii Dv. de
orice impuritati.
Sapunul Cadum va va ajuta. Spuma sa
emolienta, compusa din bisici mici, patrunde
usor pana hi straturile adanci ale epidermii.
Gratie ingredientelor de frumusete ce con-
tine, ea cla tesuturilor o suplete minunati,
pielii un aspect fin si matásos, accentuand
farmecul Dv.
Colaborator al naturii, acest sipun minunat

ROYAL YOGA
In cenourille intedectuale din Anglia
se respandeste bat mai mult, de Calve
tamp, sistenal inctian de vulture
psibrdea ounosourt stgb denumirea de
Royal Yoga. Convins ca tot ce poate
duce la dezvaltarea personalitartii este
bimefacator, volu arata ad atitorilor
despre ce este varba. Scopul acestei
stiinte stravechi este foarte simplu:
intind& darneniul constiinted omu-
lit progresiv pang la absorbitia totala
atat a subconstientuhn eat si a supra
constientului. Se pare ca rezultatele
obtinute prin aplicarea preceptelor yoga
intrec tot ce poate visa inehipuirea cea
rna rodnica. Primul precept al Yogii-
lor este destinderea desavarsita, atat
fizieti, cat si mental& Pentru aceasta
se va suprima (lusru ce nu cote usor,
nului Cadum (foarte uscat)
realizeazi tenul fermecator tenul Cadum"
care di la milioane de femei o frige-
zime pe cat de tinereasci, pe atat de fas-
cinanti. Si ati mai cumpani, Doamna, sa
mai ales la inceput) ori-ce miscare incercati acest sapun atat de pur, atat de fin,
invaluntara atat a corpului cat st a -tat de pretios pentru frumusetea Dv. ? Nu!
intelectudrui. Respiratia, sirflul se dis-
ciplineaza diva um ritm sianplu; muts- Adoptati sapunul Cadurn chiar de
ohiudiatura trebueste relaxata complet. astazi. 0 noua tinerete va asteapta!
Partea principal& o constitue Ms& su-
prima:ma fluxurlui ideior. Mesta con-
stitue primul grad al oulturii poichiee.
Al douilea grad il constitue asa zisa
stiinti, a suflului (Pranayama) care
rnaZ p oimic
Savon Cadum
se imparte in cloud ramuri, una fizioa,
corporala, i una psithica sau mental&
Perceptele acestei stdinte au fost mi-
nunat explise de eatre Yogi-ul Rama-
charaka in- opera sa scrisa in limba
engleza si intitulata The Hindu-Yogi
Science of Breath". Respiratia este

www.digibuc.ro
ILUSTRATIUNEA

SFA.R.FIT DE MANEVRE... (Foto Oh. Reese&

www.digibuc.ro