Anul 3

1996

RAPORT UFO ROMÂNIA - ROMANIAN UFO REPORT

CAZURI OZN. ENIGMELE TERREI. FENOMENE PARANORMALE
Apare lunar - 32 pagini - preţul 800 lei / 2,5$ /4DM
 ~ \
(T
SUMAR
Editat de S.C. EDIPRES TIPO S.R.L
,N T H JS IS S U E
J26 -1768 -1993
3 - PeterLeb-Posibil, imposibil şi real
Preşedinte: Pop T. Simion.
-Possible, Impossible and Real
CAZURI OZN ROMÂNIA Redacţia şi administraţia:
4- Csaba Borbath- Noi cercetări în Pădurea Baciu 4300 Tîrgu-Mureş, România
- New Researches in the Baciu Forrest str. Gheorghe Doja, nr. 36, et 2
5 - Geza Bukaresti -Pădurea Baciu Tel. 065 -167261,167033 (int.13)
The Baciu Forrest Fax 065 -164521.
6- Ervin Keresztes- OZN-uri seu fulgere globulare? Redactor-şef
-UFOs or Plasmatic Phenomenas (Chief editor):
UFO MAPAMOND Peter Leb
7 Florin Gheorghiţă- Straniile cercuri din lanurile de grâu Secretar de redacţie
-The Stranges Crop Circles (Senior writer):
9- Simona Miclăuş- Din nou despre fenomenul pictogramelor
Tibor Reman
-News aboutthe Crop Circles
Colectiv redacţional
11- Simona Miclăuş-OZN-uri în spaţiul extraterestru?
(editorial staff):
-UFOs in space?
13 - George M. Dick- 0 istorie OZN (8) BUCUREŞTI: ing. Iustin Capră,
- An UFO History dr. Marioara Godeanu,
14- Dan D. Farcaş-Cazul Betty Andreasson (2) Ion Hobana,
-The Betty Andreasson Case (2) Alexandru Mironov,
ANALIZE-SINTEZE prof. dr. Cantemir Rişcuţia;
17- GydrgyMandics- Catalogul formelor OZN (18) BRAŞOV: M ihai Danciu;
-An UFO Catalog CLUJ: dr. Adrian Pătruţ;
PARANORMAL IAŞI: ing. Florin Gheorghiţă;
18- Adriana M a csu t- Vedeniile sfinţilor creştin SFÎNTU GHEORGHE: Ervin Keresztes-
- The Visions of the Christi an Saints
Kato;
20 - ** * - Vrăjitorii în laborator
TÎRGU-MUREŞ:ing. Csaba Borbâth;
- The Witch in Laboratorie s
TIM IŞO A R A : Gydrgy Mandics;
24- Simona Miclăuş - Sfântul Ghelasie de la Râmeţşi apa
tămăduitoare
- The Saint Ghelasie from Râmet Tehnoredactare
ENIGMELE TERREI computerizată & design grafic:
25 -Mihai Danciu- 0 enigmă încă nedezlegată Tibor Reman.
- An Amazing Enigma Culegere şi corectură:
26- Alexandru Mironov- Misterioasa Ţara Buzăului Carmen Nistor.
- The Misterious Buzău County Difuzare: Gheorghe Boboc
ŞTIINŢĂ (Tel: 065-16.72.61. int 18.)
27 - Simona Miclăuş - Fizica modernă Tipărit la Gheorghe Bariţiu
-The Modern Physics CLUJ NAPO CA
CONTACT CITITORI
IS S N 1222-4391
30- Curier, Anunţuri, Informaţii, Apariţii editoriale,

Primim cu plăcere materialele dumneavoastră cu condiţia ca ele să se

încadreze în profilul revistei noastre şi să nu fi fost publicate în altă La realizarea acestui număr au
parte. Expedierea unui m anuscris implică acceptul autorului pentru mai contribuit:
publicarea lui. M a n u s cris e le nepublicate nu se restituie.
Redacţia nu îşi asumă nici o răspundere pentru conţinutul anunţurilor Geza Bukaresti (Tg.Mureş)
şi a reclamelor, întreaga responsabilitate revenind firmelor sau Daniela Crişan - lanca (Tg.Mureş)
persoanelor care le-au trimis. dr. Dan D. Farcaş (Bucureşti)
fiz. Adriana M acsut (Craiova)
RUFOR este o marcă înregistrată la OSIM. fiz. Simona M iclă u ş (Sibiu)
© Copyright S.C. EDIPRES TIPO S.R.L. Klara N agy (Timişoara)

POSIBIL, IMPOSIBIL ŞI REAL
Pater Leb
Nu demult, am descoperit un joc
interesant pe calculator Era un program
destinat familiarizării cu teoriile şi efectele
gravitaţiei. Puteam alege mai mulţi parametri
(densitate, volum,orbită etc.) şi să construiesc
un sistem planetar sau un sistem de galaxii.
Am putut constata, cu ocazia diferitelor
simulări, că dacă eludăm o serie de legi
fizice de bază sau nu optăm pentru nişte
parametri standard, se produc
adevărate cosmice: planetele ori
se prăbuşeau pe steaua'centraiă,
ori o luau razna în Univers, cu
viteze inimaginabile.
Concluzia este una singură:
în acest straniu Univers există
legi foarte clare, cxare nu pot fi
omise. Şi încă ceva toată structura
Cosmosului, toate mecanismele
sunt coordonate, în modul cel
mai strict, de aceste legi.
Cu toate acestea,oamenii de
ştiinţă pot constata cu stupoare
că anumite procese micro- sau
macrocosmice se comportă
de-a dreptul aberant.
Mulţi au sărit în sus şi au
proclamat sus şi tare că toată
fizica actuală trebuie aruncată
la coş. Un asemenea mod de
gândire este cu totul eronat. Şi
exemplul cel mai clar este teoria
relativităţii lui Emstein: cu toate
că este viabilă,teoria lui Newton
continuă să fundamenteze an urni­
te procese cosmice aflate în starea
de sub viteza luminică. Pornind
de ia acest considerent, nu putem
omite nici ipoteza că arexista şi
o altă fizică, dar care are alte
coordonate de bază.
Pornind de la aceste con­
cepte, mi se pare puţin probabil
ca OZN-urile să funcţioneze după
metoda „roţi şi piuliţe" şi, conduse de un
vajniccăpitan gen Picard, să bântuie prin
Univers. 0 asemenea concepţie vine în
flagrantă contradicţie cu o serie de legi do
bază ale Universului.
Şi, cu toate acestea, OZN-urile existii
şi par a fi dirijate de o forţă inteligentă.
Manifestările OZN sunt de multe ori ciudat»
şi contradictorii şi par a sfida cele mai
----- Cl/fOCnr. 1/1996
elementare cunoştinţe de fizică: lumină
curbată, materiaiizări-demateriaiizări, acce­
leraţii de suie de g şi lista poate continua.
Toate aceste manifestări par a fi domi­
nate de alte forţe fizice decât cele cu care
suntem obişnuiţi.
* * *
în acest context, cred că oamenii de
ştiinţă „serioşi"nuîntorc spatele fenomenului
OZN datorită stranietăţii sale, ci mai degrabă
datorită puzderiei de falsuri grosolane cu
care este inundată rnass-medis. Ziarele,
ahtiate după cazurile de senzaţie,nu pregată
să publice, fără nici o minimă verificare,
orice informaţie despre OZN-uri. Mai mult
decât atât, au apărut şi publicaţii aşa-zis
specializate, unde abundă mii de inepţii şi
falsuri ordinare.
Cum să ia în serios un om de ştiinţă
fenomenele din pădurea Baciu, când anumite
ziare vorbesc de broaşte roşiisi-cavouri de
E d it o r ia l
bazalt? Cumsă se aplece asupra fenomenului
OZN când ziarele „specializate" publică
fotografii evident trucate? Astfel, vajnicul
nostru savant se scutură ca de râie şi jură
că nu mai vrea să audă niciodată în viaţa
Iui despre OZN-uri.
într-o categorie antagonistă faţă de
ultrasceptici se află tabăra fanaticilor, ca-
re-i aşteaptă pe extratereştri ca pe nişte
mântuitori ai tuturor relelor de pe pământ,
transformând ufologia într-o nouă religie
(sau mit). Nici mişcările new-
age nu sunt străine de
transformarea fenomenului OZN
într-o verita bilă mişca re secta ră.
Oaltă categorie careexploa-
tează cu brio apetitul opiniei
publice pentrufenomenele enig­
matice sunt cei care vorsă scoată
bani frumoşi
Aceştia, în complicitate cu
cei care doresc să denigreze
indirect realitatea fenomenului"
OZN şi cea a cercetătorilor
serioşi, recurg la metode dintre
cele mai năstruşnice Un astfel
de exemplu este deja celebrul
film al autopsiei extraterestrului
de la Roswell.
Venind vorba despre acest
film,trebuie menţionate ultimele
investigaţii efectuate de colegii
noştri de la SOS OVNI din Franţa.
Dacă unele fire duceau, până
nu demult, în America de Sud,
ultimele investigaţii duc la con­
cluzia că filmul a fost realizat
undeva... în Europa de Est.
* * #
Cutoate acestea,fenomenul
OZN este unfenomen real. Anual
sunt semnalate zeci de mii de
cazuri şi sute de mii de martori.
Stranietatea acestorfenomene,
aşa cum am mai amintit, este
elementul cel mai important.
Dar, din păcate, multe (chiar mii) de
cazuri reale, chiar întâlniri de gradul III şi
IV sunt înecate de puzderia mistificărilor.
în orice caz, fenomenul OZN merită
investigat cu amănunţime,indiferentde natura
sa, căci este cea mai fascinantă corelaţie
dintre posibil şi real, menit a deschide noi
perspective de cunoaştere. U
 Cazu ri o z n ro
NOI CERCETĂRI ÎN PĂDUREA BACIULUI
Csaba Borbâth
Desigur că ori da câte ori a fost cazul,
am adus la cunoştinţa publicului rezultatei»
cercetărilor din Pădurea Baciu. Oarînaintt!
de publicarea unorrezultata.acesteatrebuii!
supuse unor teste şi verificări, în primul
rând pentru noi înşine, cercetătorii şi spro
o informare obiectivă a publicului.
Dintre rezultatele obţinute în cursulanului
1995, rezultate ce se pretează a fi publicat»
(fără ca altele să fie ascunse publicului), s«s
remarcă două evenimente, după cum u r­
mează:
Intr-o parte a zonei active, denumiţii
Platoul lui Sift, de fapt într-o porţiune a
acesteia,s-a pusînevidenţă un punctactiv.
Cine a citit cartea lui Adrian Pătruţ, "Feno­
menele de la pădurea Horia-Baciu", ştie cil
în cadrul aşa-numitei zone active exista
mai multe "puncte a ctive". In aceste punct»
active, fenomenele se manifestă particu­
lar,maides şi cu o continuitate mai pregnantă.
Tocmais ceste caracteristici definesc punctul
activ.
în acest punct activ, numai de câţiva
metri pătraţi, numărul clişeelor suspect»
prezentând o anumită ca rticularitate,foart»
!!2QRI
ra rîntâlnită în re stul zonei active, este relevant
de mare Pe clişee apare unfelde "deplasa re",
o "mişcare a peisajului", ca şi cum aparatul
de fotografiat ar fi fost mişcat în timpul
expunerii clişeului. Desigur că pe durata
expunerii clişeelor amluatmăsurile necesare
eliminării tuturor factorilor care ar fi putut
conducelamiscareaaparatuluidefotoqrafiat
{fig. 1).
Este foarte greu de apreciat cam ce se
vede în fotografie, mai precis manifestarea
cărui fenomen s-a surprins, dar anumite
clişee făcute în apropiere sugerează că ar
fi nişte "dereglări" ale spaţiului în care ceva
se întâmplă cu fotonii din zonă. Evident,
aceasta nu este decât o presupunere şi
prin urmare trebuie luată ca stare.
Fotografia din fig. 2 face parte dintr-o
serie de patru clişee, fiind totodată ultima
din serie. în primele trei clişea, în ordinea
expunerii lor se potvedea una, dcuă, respectiv
trei forme sferice de culoareînchisă, aflate
la distanţă mult mai mare în comparaţie cu
cele din fig. 2. în teren, expunerea seriei s-
a derulat pe o distanţă de aproximativ 150-
200 m, ceea ce ar putea însemna, foarte
uşor,căacestesferen 0 -auţinut"companie"
sau pur şi simplu a'ufost "curioşi" iar în final
au focut o "demonstraţie” într-o fotografie
copiată normal nu se pot desluşi multe, căci
întregul ansamblu este negru complet. Dar
pe o copie subexpusă se pot vedea două
sau trei sfere sau elipsoizi lipiţi unu! de altul,
dar cu contururi multiple., sugerând că se
afle în mişcare. Dacă într-adevărcontururile
multiple sugerează mişcare, înseamnă că
în timpul de expunere al clişeului (1/125 s),
sferele (elipsoizii) şi-au schim bat atât
dimensiunile, cât şi poziţia lor în spaţiu.
Datorită poziţiei sferelorîncadrulimagini!
de ansamblu, am estimat că acestea arau
ia o distanţă de circa 6-1 Om faţă de aparatul
de fotografiat, având dimensiunile cuprinse
între 1,5 şi 2,5 m.
Este neîndoielnic faptul că, probabilistic,
şansa de a surprinde pe pelicula fotosensibilă
ceva invizibil cu ochiul libereste destul de mică
iarşansa ca acel ceva se fie foarte aproape de
centrul geometric al clişeului este şi mai mica.
Şiaceastă şansă câtde mică, care dă de gândit,
se regăseşte în fig. 2. intreaga serie de patru
fotografii, în comparaţie cu alte serii sau chiar
fotografii singulare ţfăcute tot în zona activă',
sugerează neîndoielnic un comportament
inteligent. Iar inteligenţa este atributul exclusiv
al fiinţelor vii. '□
B W D S n r.. 1/1996
 Cazu ri ozn r o m â n ia

PĂDUREA BACIU
(icj.a liukaresti
în data de 21 octombrie 1995, activitatea
de investigare nu s-a limitai numai !a realizare;!
unor imagini fotografice, a echipei do
cercetare formate din ing. Csaba Borbâth
şi Geza Bukaresti în timpul fotografierii ani
folosit In paralel ş! un aparat portabil d«
măsurare a radioactivităţii. în aşa-numitii
(convenţional) zonă activa, la fiecare a 30-
a secundă am obţinut o altă valoare a radiaţiei
variind de la 0,007 .. până la 0,038. Deci în
sol nu există minereuri radioactive Pentru
a elimina presupusele „greşeli de film " sau
alte asemenea „ipoteze" susţinute de unii
sceptici, am folosit mai multe aparate du
fotografiat: PRAKTIKA, ZENIT şi SMENA.
Totodată, şifiimele folosite au fost de diferite
tipuri: AZO PAN, AGFA, KODAK, ILFORD.
Marea majoritate a fotografiilor au fost
făcute în paralel. Merită menţionat faptul
că structurile de culoare închisă (probabil
negre)nu au a părut pe filmul color în schimb,
au apărut la fotografiile în paralel în alb-
negru( AZO PAN, ILFORO-HP 5). Explicaţi.)
(21 o c to m b rie 1995)
inexistenţei structurilor de culoare închisă
pe clişeele color s-ar datora, în primul rând,
faptului că pe film sunt depuse cel puţin 3
straturi care, în funcţie de spectrul luminos
primit, formează culoarea din fotografie.
în cazul structurilor negre invizibile cu
ochiul liber, ar fi vorba despre absorbţie de
fotoni, care în timpul fotografierii nu poate
impresiona toate straturile de pe peliculă.
Pe filmul color apar foarte bine structurile
albe sau ceie color de culoare deschisă
(fiind vorba de o emisie puternică de fotoni).
Fotografiile din 21 octombrie 1995: în
timpul executării clişeelor, formaţiunile nu
au fost vizibile cu ochiul liber, dar merită
menţionat că cele mai multe dintre ele au
fost făcute atunci când dozimetrul indica
valorile cele mai mari sau în creştere a
radiaţiilor Dintre câteva zeci de fotografii
au fost alese spre prezentare cele mai
interesante. Partea cea mai bogată,la acea
dată,în manifestări plasmatice,afostzona
de ieşire din pădure până în mijlocul „zonei
active".
în aceasta porţiune a traseului au fost
obţinute imagini în serie a formaţiunilor
plasmatice în plină „deplasare".
Prima fotografie a fost făcută la ora
10.47, fotografie în care sunt surprinşi 3
plasmoizi de culoare albă şi această imag­
ine poate fi considerată o fotografia ieşită
din comun, pentru că cei familiarizaţi cu
fenomenele din Pădurea Baciu ştiu că
apariţiile de culoare albă au un procentaj
foarte redus faţă de cele negre, imaginea
cea mai interesantă a fost fotografiată în
centrul „zonei active", în jurul orei 11.00-
11.10 La mărirea fotografiei se poate observa
că nu este vorba numai deoformă singulară.
Aici se observă mai multe sfere plasmatice
împletindu-se una cu cealaltă, având un
grad scăzut de condensare şi o consistenţă
foarte mică, având o semitransparenţă
Condiţiileîncareaufostfăcutefotografiile:
temperatura a fost de 8°C iar cerul, pe tot
pa rcursul zilei, a fost înnorat în aceste condiţii
se exclude de la început posibilitatea unei
reflecţii luminoase (referitor la structurile
albe). Fotografiile în paralel şi fiimele de
diferite mărci defabricaţie sunt, după părerea
noastră, argumente cât de cât suficiente.

PLASMOIZI
LUMINOŞI ÎN
PĂDUREA BACIU
. (28 O C TO M B R IE 1995)
lată câteva fotografii rarisime obţinute de ehipa de cercetare
condusă de Daniela Crişan lanca. în fotografia de jos se poate
observa un plasmoidîn mişcare. Fotografia d n dreapta sus re prezintă
un plasmoid invizibil cu ochiul liber de culoare albă strălucitoare.
Prelucrarea computerizată prin metoda Ernbossîn departamentul
DTPalrevistsiRUFORdezvăluiecaracterukomplexalpIasmoidului.
 Cazuri o z n ro
OZN-URI SAU FULGERE GLOBULARE?
M. Keresztes Ervin
Un in te ra s a n t fenom en natural este s itu a t
la graniţa dintre ş tiin ţe le de fro ntiară şi ş tiin ţe ln
naturale exacta: fu lg e ru l globular. N ic i părui
acum n-am re uşitsâ prospectăm c a ra c te ris tic ii»
acestui fenomen sau să-l reproducem în c on diţii
de laborator.
M area m a jo ritate a fu lg e re lo r glob ulari)
apar în tim pul verii, dar avem sem nale şi despre
ap ariţii din perioade mai re ci. Fenom enul apare
„sp o n ta n ",fă ră vreun semn vizibil şi este capabil
să emane o e n ergie foarte m are într-un tim p
scurt.
între m u ltitudine a o b se rva ţiilo r din întreaga
lum e există câteva în care fu lg e ru l g lo b u la r a
apărut da sub păm ânt sau între ră d ă c in ile unui
copac acesta devenind în s c u rt tim p un bloc
stic lifîc a t. In 1981, pe te rito riu l fo ste i U niuni
S ovietice (Habarovsk), un grup de fiz ic ie n i a
putut observa cum un fu lg e r g lo b u la r c ob orât
din cer * eva pora t într-o zecim e de s e c u n d ii
o b a ltă de apă de d im e n s iu n i m ai m a ri,
transform ând solul de sub ea în zgură stic lific a tă .
Cantitatea m are de în c ă rc ă tu ră e le c tric ii
degajată d e fu lg e ru l g lob ular determ ină în unelu
cazuri funcţionarea anormală sau chiardefectareu
aparaturii e le c tric e aflate în apropiere.
D esele ob servaţii de asem enea fenom en»
ne dau p o sib ilita te a de a aduna o c a n tita te
mare de in fo rm a ţii in tim p ul c e rc e tă rilo r m ele
m-am în tâ ln it şi am d is c u ta t cu mai m ulţi m artori
care Iu vâzutpotenţialefulgere globulare. Prezint,
în cele ce urm ează, câteva cazuri.
Sferă portocalie în baie
S-a în tâ m p la t în vara lui 1985, în tim p u l nei
furtuni pu tern ice - îşi am inteşte dr. Sz. L. M ii
bărbieream în baie, când am auzit o bu b u itu rii
puternică. Im ediat după aceasta, pe bu rlanul
sobei a ap ărut o sferă p o rto c a lie cu diam etrul
unui ou sau al unei nuci mari. Sfera s-a de plasat
de-a lungul b u rla n u lu i, pe m arginea sobei,
respectivpe părţile metalice, dispărând în canalul
de scurgere N-am p u tut observa vreun halou.
nici efecte secundare sau sunete. V e rificân d
mai târziu b urlanul, am p u tu t constata că a c e ş ti
a fo st ars în toată lungim ea.
Fulgerul g lob ular ob servat de preoteasn
reformată B. M. a fo s tîn s o ţitd e u n efe ctsecundar
neobişnuit:
Ecranul televizorului era alb
in ca n d e sce n t
Era ia sfârşitul lui iulie, vremea s-a înrăutăţii:
fulgera, tuna, ia r cerul era a c o p e rit cu nori
mari, întuneca ţi. A m ad orm it dar, la un m om ent
dat, am fo s t trezită de o bu buitură pu tern ică .
După bu buitură, pe tavan, între b ib lio te c ă şi
candelabru, a ap ărut un fenom en ovoid de 25-
30 cm lungim e. Era de c u lo a re verde albă strui,
părea tra nspa rent, fără să văd totuşi ceva prin
el; plutea în aer, fără m işcare.
La s c u rt tim p fenom enul a d isp ă ru t ia r eu
m -am dus in cam era alăturată să ve rific dacă
am scos te le vizo ru l din priză. Era într-ad evăr
d e conectat, dar ecranul era alb-incan descen t.
M -am s p e ria t şi i-am sunat pe ve c in ii care
lo cu ia u deasupra şi i-a m în tre b a t dacă la ei se
poate observa ceva neobişnuit. Şi la ei ecranul
te le v iz o ru lu i s-s albit, fără să fi fost con ectat
la reţea, dar globul lum inos n-a apărut ia ei
Urme de arsuri pe dulap
S-a întâm pla t în anii '60, la Baia M are - îşi
am inteşte te h n ic ia n u l N. L. îm p re ju ră rile erau
păzite în tr-o rază de 3-400 m de paratrăsnetele
a trei turnuri de biserică. Spre amurg s-a declanşat
o p u te rn ic ă furtună de vară. A m auzit un zgom ot
p u te rn ic , după c a re , pe antena ra d io u lu i,
poziţionată orizontal, a apărut un fu lg e r glob u­
lar. S-a deplasat de-a lungul cab lu lui de antenă,
a ie ş it din aparatul de radio, după care, urmărind
peretele, a d ispă rut prin geam. Sfera avea o
c uloa re a lb -a lb ă s tru ie şi, pe unul din dulapurile
din cam eră, a lăsat urme de ardere.
Lumina ca un bec
de 200 de W aţi
K. J. din Sfîntu G heorghe a văzut şi el un
fu lg e r globular.
S-a întâm plat în 1959în apartam entul nostru.
La ora 5 dim ineaţa a fo st o furtună puternică.
A nten a de cupru de circ a 3 rrt lungim e şi cu
un diam etru de 5 mm am d e cuplat-o din m otive
de siguranţă . Am auzit un tunet, sim ultan cu un
fulg er. Eram p robab il tre ziţi, având în vedere
că am ob sarvatfulge rul. A cesta a tră snitan tena ,
pe cap ătul c ăreia a a pă rut un glob lum inos care
în două secu nde a u rc a t în tavan, urm ărind
reţeaua e le c tric ă . în 3-4 secunde a ajuns la
be cul e le c tric unde, d intr-od ată, a dispărut.
F ulgerul a distrus antena de cupru ia r reţeaua
e le c tric ă nu a fo s t afectată. Nu am observat
n ic i un e fe ct sonor, dar în ju ru l glob ului am
văzut un halou de parcă ar fi emis lum ină - nu
avea c o n tu ru ri clare. Era un glob pe rfect, cu
d ia m e tru l de a p roxim a tiv 25 cm şi lum ina ca
un bec de 200 W . F enom enul a fo s t văzut de
tre i m a rtori: tata, fra te le şi subsem natul.
A n alizân d a ce ste ca zu ri putem observa
anumite sim ilitu d in i: d e fie c a re dată,fenom enele
au ap ărut în c o n d iţii de fu rtu n ă p u te rn ică şi se
deplasau lâng ă o b ie c te m e ta lic e şi/sa u lângă
reţeaua e le c tric ă . D urata lo r era de 3-4 secunde
iar tra ie c to ria lo r nu era n e a p ă ra t lineară.
Dr. G yorgy Egely de la In s titu tu l N aţional
p e n tru C e rc e ta re a F e n o m e n e lo r F izice din
B udapesta a ajuns la nişte re zultate probabil
unice în lum e, p rivin d fu lg e re le globulare.
Conform c o n v in g e rii lu i, fu lg e ru l g lob ular
este secretul-cheie al lum ii ştiinţifice, mecanismele
de fu n c ţio n a re a le a c e s tu ia fiin d strâ ns legate
de fen om e nele p a ra p s ih o lo g ic e şi de tip OZN.
Trebuie să re cu n o a şte m că fu lg e re le g lob ulare
au c re a t m ulte p ro b le m e o ze n o lo g ilo r, având
în vedere că a ce ste a p o t avea c a ra c te ris tic i
com une cu fe n o m e n e le a e rie n e n e id e n tific a te
Pentru a evita a ce ste c o n fu zii, e bine să notăm
câteva c a ra c te ris tic i s p e c ific e ale fu lg e re lo r
globulare:
- sunt întotde auna ro tu n d e ;
- nu au c o n tu ru ri c la r d e lim ita te , de multe
ori se poate observa un ha lo u tra n sp a re n t;
- d iam etru l lo r este de c irc a 20-30 cm, dar
s-au o b servat unele cu d ia m e tru l de 7-8 m;
- durata lor esta de câte va secu nde, fo a rte
rar de m inute Deci dacă cineva vede un fenom en
lum inos rotund cara „e x is tă " cei puţin 15 m inute,
poate exclu d e ipoteza unui fu lg e r g lo b u la r şi
se poate adresa unui ozenolog;
- toată sup rafa ţa lor lum inează, niciod ată
în tr-u n u l sau două p u n cte C âteodată lum ina
lo r este pu lsa toare;
- nu r e fle c tă lu m in a , n ic i c u lo r ile
îm p re ju rim ilo r;
-s e pot deosebi b ine de o b ie c te le m e ta lice ;
- apar de ob ice i vara dar nu s u n t excluse
n ic i ce le din p e rio a d a rece.
Fulgerul g lo b u la r poate să apară şi pe vrem e
însorită, disturbând sistem ele ele ctrice . Se poate
întâm pla ca fu lg e ru l să u rm ă re a scă pe cin e va
sau ceva, deci are un anum e „c o m p o rta m e n t".
Se cunosc efectele fizice/biologice/psihice asupra
siste m e lo r b io lo g ic e A s tfe l, la om p o t apărea
dereglă ri de v o rb ire şi de p e rc e p ţie , du re ri de
măsea şi de cap, d e re g lă ri p s ih ic e c a re se p o t
perm anentiza, h a lu c in a ţii. A c e s ta e fe c ia n-au
fo st încă e xp lica te de ş tiin ţa a ctu a lă
F u lgere le g lo b u la re e x e c u tă c â te o d a tă
manevre com plexe, cum ar fi schim b are a poziţiei
în fra c ţiu n i de secundjă, a c c a le ră ri ş i frâ n ă ri
bruşte, pe baza cărora o b se rva to ru l la ic e te n ta t
să le a tribuie orig ine e xtra te re stră . P o ts ă apară
şi în grup, în a ce st caz au a ce e a şi c u lo a re şi
apar/dispar în acelaşi timp. A ceastă sincro nicitate
presupune o legă tură între fie c a re fu lg e r în
parte.
Fulgerul g lob ular poate cauza pie rd e re a
m em oriei, arsuri sau h a lu c in a ţii om u lu i care se
apropie prea m u lt de el.
□
B(/POBnr. 1/1*94
 Ufo m a p a m o n d

STRANIILE CERCURI DIN LANURILE DE GRÂU

serie de amprente mai complexe produse trebuie să recunoaştem că, deocamdată,
F lo r in G h eo rgh iţă în anii '90, diferitele suprafeţe circulare cu nu ştim să descifrăm mesajul respectiv.
plante presate au început să fie însoţite şi Şi totuşi, se pare că un necunoscut a
Redacţia RUFOR şi-a făcut un act do
de amprente cu variate contururi geometrice, ştiut ceva sau măcar şi-a imaginat ceva.
onora re deplasându-se imediatşi anchetând
care para fi anumite „semne-simbol"; noile Eruditul ozenolog Gordon Creighton - editorul
impresionantul caz al „cercurilor din lanul
tipuri de urme - având plantele la fel de revistei ufologice engleze "Flying Saucer
de grâu" de la Arad (RUFOR nr. 9/1994).
presate şi contururile la fel de precis trasate Review"-a reluatîn cadrul prezentării cazului31
Cazul a fost deosebit de important faţă do
- au forme fie de dreptunghiuri, fie de şi o serie de informaţii suplimentare apărute
altele similare din lume, întrucât au existat
semicercuri sau sectoare decerc.de cruce, la timpul respectiv în presa germană; iată
martori oculari ai producerii amprentelor
de trident sau bident, de lungi culoare de două extrase care, deşi aparentarclarifica
circulare, ale căror declaraţii sunt foarte
legătură. Ori,ceea ce aruncă o nouă lumină unele lucruri, amplifică de fapt şi mai mult
semnificative pentru investigarea ufologică.
asupra acestor semn e-anexe este faptul că misterul acestor „crop-circles":
Publicaţiile din alte ţări care au reluat
unele elemente ale pictogramelordin lanuri - în relatarea Claudiei Brebach, ziarul
prezentarea anchetei RUFOR au accentuat
se regăsesc şi în a numite lucrări sau obiecte „Neue Presse" din 18 august 1991 publica
şiele,la rândul lor, importanţa acestui aspecl.
de artă vechi, realizate cu secole în urmă. începutul uneiîntâmplărifoarte interesante:
Din zecile de cazuri ale unor asemenen
Astfel, de exemplu, la marile ansambluri cu „Grasdorf. Ieri dimineaţă pe la ora 10.00,
amprente descoperite în întreaga lume, exista
câte şase amprente circulare şi simboluri- la giganticele cercuri dintr-un lan de grâu
desigur şi alte elemente specifice care au
anexe descoperite la 12 iulie 1990 la Alton de la Grasdorf, printre diferiţi vizitatori şi-a
atras atenţia investigatorilor, lată în acest
Barnesşi,respectiv,în apropiere,la Stanton făcut apariţia un bărbat îmbrăcat într-o
sens un extras din cartea „Lumi invizibile"
St Bernard (Anglia), amprenta circulară cu salopetă de zugrav, care a început să
(în curs de apariţie la Editura Polirom, laşi)
trident o regăsim şi la următoarele lucrări cerceteze terenul cu spotul unui detector
prin care am reluat unele detalii aparent
de artă: un detaliu de pe vechiul mozaic al demetale.Elalăsatsă-icadă câte un şerveţel
extrem de ciudate:
pardoselii"sinagogii din localitatea israelită de hârtieîn centru! a trei cercuri. Apoi,folosind
Problema producerii intenţionate a
Beit-Alfa (din sudul Galileei), precum şi la o cazma, a săpat până la adâncimea de
amprentelor în culturi cerealiere alese în
unul dintre marile desene misterioase21 patruzeci de centimetri în fiecare din cele
mod special la stadiul lorfinal de creştere,
descoperite după milenii, pe celebrul platou trei cercuri, scoţând din gropile respective
pare a fi însă cu mult mai complicată sub
Nazca din Cordilierii peruani. nişte discuri metalice mari de vreo treizeci
aspectul demonstraţiilor conţinute.
Dar poate că cea mai spectaculară de centimetri. După aceea, a dispărut.
Pe de o parte, evidenta dorinţă de a se
pictogramă (până în prezent) legată de o ... Cemal K. - unul dintre muncitorii lui
ascunde modul în care sunt produse astfel
veche reprezentare artistică similară a fost Harenberg - a avut şi el discurile în mână...
de „amprentespeciale",menţineîn continuare
acea înşiruire de paisprezece amprente a spus că „acestea erau grele ca şi cum ar
o întrebare normală: „De ce suntfăcute, la
circulare (fig. 1) - dintre care unele legate fi fost din fier".
ce folosesc?" Este oare numai una din
între ele - care aufostdescoperiţe la 23tulie - Acelaşi ziar relua finalul întâmplării
metodele de atragere a atenţiei asupra
1991 pe lanul de grâu al fermierului Werner respectiveîn următorul mod, după osăptămână
existenţei lumii invizibile paralele şi a stimulării
Harenberg, de lângă localitatea germană („Neue Presse" din 25 august 1991):
oamenilor pentru căutarea de răspunsuri
Grasdorf. Şi aprecierea de spectaculară nu „Grasdorf. Ieridimineaţă pelaora 11.00,
prin menţinerea unui „secret" provocator?
rezultă numai la extrem de ciudatul ansamblu fermierul WernerHarenberg,în alcăruilan
Parcă pentru a amplifica şi mai multcaracterul
de amprente, ci şi din faptul că fermierul de grâu din Grasdorf au apărutnişte cercuri
incitator al demonstraţiilor de acest fel, în
german a primit ulterior o fotografie a unui misterioase foarte mari, exact cu două
unul din nume roasele cazuri produse în sudul
vechi platou din metal,pe care aufostlucrate săptămâni mai înainte, a primito comunicare
Angliei s-a derulat un joc şi mai spectaculos:
„cândva"-în relief - exact aceleaşi semne- telefonică anonimă.
într-o bună dimineaţă, cultivatorii au găsit
simbol ca şi cele produse în lanul său! (fig. Vorbitorul i-a povestit agitat că el este
într-un lan o mare amprentă circulară, care
2). Ar putea exista vreo legătură istorică cel care vinerea trecută a dezgropatdesub
desigur că i-a intrigat, dar i-a şi supărat;
între marile amprente din lan şi ciudatul amprentele din lan trei platouri metalice şi
fiind prinşi cu lucrul la culturile apropiate,
basorelief metalic? Imaginaţia ne poate duce apoi a dispărut.
au rămas în teren încă mult timp. Dar dupii
în cele mai diferite epoci trecute prin cele Necunoscutul i-a spus că de fapt a găsit
vreo două ore, nu mică le-a fost uimirea:
mai captivante asocieri, dar în mod real, un tezaur senzaţional. După curăţirea pla-
fără să fi văzut ceva şi fără să fi auzitvreun
zgomot, în apropierea primei amprente a
maifostprodusă o urmă circulară cutulpinile
presate, asemănătoare celei iniţialei
Aşadar şi aici, o prezenţă nevăzută a
ţinut să demonstreze şi pe această cal»
marile posibilităţi de acţionare asupra lumii
din materie densă, de către multştiutoarele
fiinţe din lumea paralel invizibilă!
Pe de altă parte, unele ansambluri figu­
rative ale pictog ramelordin lanurile cerealiere
par a transmite în plus şi anumite mesaje,
pe ca re oamenii contemporani nu le înţeleg,
nu ştiu încă să le descifreze. Astfel, într-o

St/FO R nr. 1/1996 O

 Ufo m apam oi
touriior, acestea s-au arătat a fi trei discuii
din aur, gravate cu acelaşi model ca şi cel
apărut în lanul de grâu.
La puţin timp după a ceea, când fe rmierul
Harenberg şi-a deschis corespondenţii
primită, el a găsit în aceasta fotografii al»
discurilor metalice despre care i-a relatat
cel de la telefon..."
A fost oare această întâmplare suplimen­
tară o nouă înscenare în completa re, pentru
a ne deruta şi a contura mai bine acel
aspect de „înşelare" şi de „secret" carii
învăluie manifestările OZN? Dar dacă totuşi
necunoscutul respectiva fostun „pământean
real", a primit el vreo comunicare sau vreo
sugestie deosebită,în sensul căutării ciuda­
telor obiecte metalice din aur? Şi atunci,
oare sub fiecare din neînţelesele amprentiî
s-ar putea să detectăm tezaure ascunse din
alte vremuri? Oare însele aceste „crop-cir-
cles"şi anexele lor,făcute cu evidente intenţii,
sunt ele produse tocmai de acele fiinţe cari!
cu veacuri în urmă au îngropat tezaurel»
respective şi acum îşi dezvăluie parţial
identitatea prin atarimanifestări? Există totuşi
o legătură istorică, sau poate chiar cosmică,
între spectacularele amprente şi mesajel»
continute în formele lor?
Intr-un astfel de context, reapare desigur
o întrebare pe care ne-o punem cu toţii şi,
chiar după aceşti „primi paşi", continuăm
să rămânemîn căutarea unui răspuns real:
sunt OZN numai şi numai nişte obiecţii
„confecţionate" din materii eterice de cătr»
fiinţele mai evoluate ale lumii para lele invizibile,
sau unele dintre ele sunt cu adevărat navii
cosmice venite din alte sisteme sola re,folosind
acelaşi principiu al dematerializării şi al
rematerializării prin comenzi gândite şi voiţii
de echipajele respective? Totuşi, în ca d ril
acestei cărţi, nu există spaţiul disponib l
pentru noi investigaţii cosmice de felul celor
pe care le-am schiţat ante rior(„Temponauţi
galactici" - Ed Moldova, laşi, 1993) Estii
însă de remarcat un aspect de care trebuiii
să ţinem contîn orizontul acestorc'unoaşteri
reconsiderate în mod necesar: dacă di.
Jacques Vallee s-a oprit în studiile sale In
considerarea OZN-urilornumai ca produs»
ale lumii eterice, în schimb James Trevor
Constable - care a pătruns ceva mai mult
în fizica eterică - s-a văzut constrâns în mod
logic şi faptic să accepte şi vizita rea pământuki
de trimişi ai altor comunităţi de fiinţe, ajuns»
la niveluri superioare de cunoaştere şi d»
manifestare în investigările sale complexe,
autorulamerican al„Pulsuluicosmic al Vieţii'
ajunsese să afle chiar şi faptul că mult»
dintre OZN-urile eterice produse de fiinţ»
evoluate ale lumiiterestre arfifo st„co p ia te '
treptat după modele ale unor OZN venit»
din spaţiu,în diferite epoci, pe planeta noastră.
Desigur că navele cosmice ale altor populaţi
evoluate nu pot să fie în sine nişte imens»
construcţii metalice enorm de grele, care
ar străbate spaţiile interstelare în sistemul
continuumuluispaţiu-timp specific materiei
dense; este evident că funcţionalitatea lor
are la bază „o altă materie" şi alte legităţi
fizice decât cele pe care le cunoaştem sau
le întrevedem acum în mod foarte limitat,
energiile superioare manevrate cu uşurinţă
de fiinţele spirituale evoluate fiind din domeniul
forţelor cosmice fundamentale.
Daro explicaţie originală şi poate extrem
de importantă, pare totuşi să aducă o lumină
clarificatoare asupra roiului şi chiara utilităţii
acestor „cercuri din lanurile de grâu". Ea
a fost prezentată cu ocazia unui răspuns la
oîntrebareadresatăautoruluienglezBenjamin
Creme -în iulie 1991 - la una din numeroasele
sale conferinţe expuse în diferite ţări (textul
fiind reluat în cartea sa „Maitreya’s Mis-
sion" - Ed. Share International Foundation,
Los Angeles, 1994):
„După informaţiile mele, aceste amprente
sunt create de ceea ce denumim în mod
obişnuit OZN-uri. Aceste OZN vin în princi­
pal din Marte şi Venus şi nu dintr-un alt
sistem solar. Toate planetele din sistemul
nostru sunt populate, deşi dacă veţi merge
pe MartesauVenusnuveţivedea penimeni,
întrucât civilizaţiile lor sunt constituite cu
totul din materii eterice de cel mai înalt
nivel. Noi le datorăm enorm Acestea
supraveghează ansamblul planetei noastre
şi lumea terestră trage un beneficiu ener­
getic enorm. Prin aceste formaţiuni circulare
din câmpurile de cereale, Fraţii din spaţiu
recreează pe plan fizic, într-un anume fel,
„reţeaua"câmpuluimagnetic terestru. Fiecare
din aceste formaţiuni.circulare reprezintă o
chakra sau, pentru a spune altfel, un vârtej
de energie magnetică. Apă rut iniţialîn Anglia,
fenomenul se răspândeşte acum în lumea
întreagă.Laînceput,caîntotdeauna,scepticii
au respinsfenomenul. Prea puţin arimporta
dacă l-ar respinge ca pe un mister de
nedezlegat, însă aceştia l-au îndepărtat
pretinzând că cercurile respective arfi fost
provocate de un „capriciu al vânturilor",
argumentce relevă cea mai pură stupiditate
şi o insultă la adresa inteligenţei umane:
orice inteligenţă mediocră ar constata
imposibilitatea unei origini meteorologice,
fiind suficient să se vadă cercurile respec­
tive pentru a se convinge. Dar, pentru ca
această explicaţie greşită să nu se mai
răspândească, Fraţii din spaţiu au început
de vreo câţiva ani să formeze, în plus faţă
de cerc uri, şi diferite dreptunghiuri; ori, nici
un vânt nu bate în dreptunghiuri, triunghiuri
sau în configuraţii complexe ca acelea care
a pa rac um ca pictograme. Fiecare din aceste
forme reprezintă o ideogramă şi le veţi
recunoaşte pe unele,dacăsunteţifamiliarizaţi
cu ideografia vechii Atlantide. Aceste forme
nu au scopul de a fi înţelese, dar ele lasă
să seînţeleagă că au o anume semnificaţie,
pe care mulţi o intuiesc. Ele rememorează
vechile noastre relaţii cu Fraţii din spaţiu..."
□
uin cartea „Fremde aus demAII"îngrijită
de Erich von Dăniken (Ed. Goldmann, Miin chen,
1995, investigatorul Andreas Wildgrube a redat
fotografia mozaicului respectiv şi a schiţat
mărit detaliul unei forme circulare având ca
anexe alipite lateral un trident, un quatrident
şl o palmă cu degete, simboluri astăzi uitate
21in cartea cercetătoarei ştiinţifice ger­
mane, dr. Maria Reiche {„Geheimnis der
Wiiste"), desenul respectiv a fost notat cu
indicativul IV-2.
31 Creighton, G.: „Cornfield Circies in
Germany, & Misterious Inscribed Metallic
Discs" - Flying Saucer Review - vot. 37, No.
3/1992.
---------------- — Rl/FOEnr. 1/1996
 U fo mapamond

DIN NOU DESPRE FENOMENUL PICTOGRAMELOR

DE PE TERENURILE CULTIVATE
Biophysical Laboratory din Grass Lake, peririle respective şi s-a constatat prezenţa
Si num a Miclăuş Missouri, SUA, a adus în prim-plan o nouă unor particule negre care reflectau lumina,
în fenomenologia OZN, un cazdeosebit şi interesantă ipoteză privitoare la modul având dimensiuni între 2 şi 100 microni, de
îl reprezintă cercurile şi pictogramele apăruţii de formare a pictogramelor din terenurile forme atât sferice cât şi neregulate, ames­
în lanurile de cereale sau pe alte suprafeţe cultivate După un studiu de patru ani asupra tecate într-o masă amorfă de substanţă
cultivate. Dacă prezenţa acestor urme fizico ţesuturilor vegetale prelevate de peste 80 roşu-maronie. La expunerea într-un câmp
are sau nu legătură cu evenimentul OZN, de formaţiuni pictografice din lanurile de magnetic slab de 1.700 gauss creat de un
investigatorii fenomenului nu au reuşitîncii cereale, cercetătorul american s-a aplecat magnet-potcoavă, s-a remarcat puternica
să o demonstreze. Cert este că începând cu atenţie asupra unui caz special. Este susceptibilitate magnetică a zonelor acoperite
cu anii 1980, în numeroase ţări de pe glob vorba de pictograma apărută în 1993 într- cu „glazură". Astfel, atracţia magnetică a
au fost evidenţiate misterioasele urme (se un lan de grâu din Cherhill, Wiltshire, An­ fost suficientă pentru a deplasa frunzele şi
pa re însă că debutulfenomenuluia avutloi: glia, care prezenta oînaltă susceptibilitate tulpinile de grâu, cât şi bucăţi de sol cu
pe la jmătatea sec. XX): în Marea Britanie, magnetică (mărime fizică ce denotă capa­ diametre de 1-3 cm, atunci când magnetul-
S.U.A.; Canada, fosta U.R.S.S., Australia, citatea de magnetizare a unei substanţe). potcoavă era adusîn proximitate. Grosimea
Japonia şi România. Despre cazul de hi Aceasta se datora acoperirilor aderente pojghiţei de depunere magnetică era de
Arad din iunie 1994, s-au spus şi s-au seri;; consistente cu 2 oxizi ai fierului - magnetita 200-400 microni, şi atunci când s-a încercat
multe. 0 valoroasă apariţie editorială în a cest şi hematita - incluşi într-o masă de topiturâ desprinderea ei de pe plante sau sol, s-a
sens este cartea „Anotimpul OZN-urilor', eterogenă,acoperiri ceformauo adevărată reuşitsubformă defulgi. Partea de pojghiţă
scrisă de R. Marinache, 0. Someşan şi S. „glazură magne­
Ghilea, care se constituie într-o istorii! tică " a suprafeţei
complexă şi completă a evenimentelor do pictogramei.
la Arad din vara lui '94. Descoperirea
Patru sunt ipotezele principale emise în teren a făcut-o
de cercetători privind posibilele explicaţii investigatorul Pe-
ale fenomenului pictogramelor: ter Sorensen. El a
' a) Explicaţia care ia în considerare observat două cer­
legătura cu fenomenul OZN; curi tipice unde
b) Explicaţia ce implică fenomene eoliene; plantele erau cul­
c) Explicaţia care ia în considerare cate la pământ, a-
organizarea unor farse, vânddiametrelede
cca15mşi situate
d) Conexiunea cu aspecte legate de
comportamentul unor animale. la distanţa de 60
Aspectul energetic al zonelor cu picto- m unul de altul.
Deosebitafostînsă
grame a fost investigat şi prin determinări
radiestezice care au condus la concluzie faptul că în inte­
că cercurile apar la intersecţia liniilor de riorul cercurilorse
energie şi se pare că a ceste linii se multiplice aflau nişte „vârte­
şi seîntăresc. S-a pusîn evidenţă o creşterii ju ri" mai mici, cu
continuă a energiilor telurice în zonele diametrulde0,5m.
în aceste zone de
respective S-a observat de asemenea cii
vârtej se găsea
şi alte aspecte energetice specifice însoţesi:
localizat ciudatul
fenomenul pictografic: au fost înregistrate
material magnetic.
pe benzi magnetice audiozgomote neobiş­
nuite,s-a marcatdefectarea echipamentului La prima vedere
electronic,s-a reţinutcomportamentul agitat materialul a avut
al animalelor aflate în zonă, s-a remarcat amprenta unor pe­
te sauacoperiride
efectul caloric (termic) asupra plantelor
culoaremaron,îm­
etc.
Abordarea ştiinţifică a fenomenului este, prăştiate neuni­
pe cât de complexă, pe atât de spinoasă. form pe solul cal-
Până în prezent, puţine teorii au putut acoperi caros şi în inter-
stiţiiledintrefrunze
măcar parţial multitudinea de informaţii şi
evidenţe faptice ce însoţesc fenomenul şitulpina plantelor
pictogramelor. de grâu.
S-auexaminat
Un studiu recent (1995) al cercetătorului
la microscopaco-
american W.C. Levengood de la Pinelandin

B(/«>£nr. 1/1996--------------------------
 Ufo m apam oi
de lâ exterior, deci cea care a fost în con­
tact cu aerul, avea un aspect de amestec
eterogen globular, iar partea de la interior,
deci cea care a fost în contact cu planta,
avea imprimate traseele longitudinale ale
fibrelor şi formele celulelor epidermale
vegetale. Aceste aspecte au demonstrat
că materialul de depunere s-a găsit într-o
stare semirigidă sau plastică, atunci când
aluatcontactcusolulsau plantele. Formare;!
pojghiţelorde oxizi defieraderenţi a relevat
faptul că a existat o ablatie de pulverizam
în atmosfera terestră şi o temperatură du
peste 500°C, pentru ca magnetita să se fi
condensat prin răcirea gazelor.
S-a mai observat că în interiorul pojghiţe i
depuse pe sol existau nişte „tuburi" capilare
de hematită care dădeau părţii exterioare
a pojghiţei un aspect cavernos (găunos;.
Multe dintre aceste concavităţi exterioare
erau sfărâmate, dar unele, ca re rămăsesem
intacte, erau înconjurate de fisuri formate
probabil în timpul procesului de răcire u
materialului Natura calcaroasă a solului
dădea explicaţia normală a procesului de
interacţie cu oxizii de fier, observat.
Pojghiţa mai puţin aderentă de material
depus pe plante nu avea însă structura
tubulară descrisă mai sus. îndepărtându-
se de pe plante, s-a observat că aceste;)
nu erau arse - cum s-ar fi crezut - ci
rămăseseră doar uşoare urme roşii de
hematită. Se pare că datorită conţinutului
ridicat în apă al plantelor, la contactul cu
materialul semitopit,între acesta şi plantiî
s-a format un strat protector de vapor,
care a favorizat ră cirea pojghiţei. Observaţiile
făcute cu microscopul electronic cu scanare
au relevat crăpăturile pojghiţei, crăpături
datorate tocmai stratului de vapori sub
presiune, emanaţi de plante.
Energiile apărute în zonele de impact
cu materialul magnetic nu numai că nu au
afectatgerminarea şi dezvolta rea seminţelor,
darrata şi uniformitatea de creştere a plantelor
aufostsemnificativmaima ri. Dealtfel, aceastiî
©
situaţie este comună multor zone cu picto-
grame apă ruteîn lanuri, chiar şi când plantele
să găseauîn stadii mai avansate de maturitate.
Analizele de spectroscopie energetică
dispersivă au evidenţiat faptul că nu a avut
loc amestecarea componentelor chimice
ale solului calcaros (calciu, siliciu) cu cele
ale pojghiţei.
Prezenţa fierului şi oxigenuluiîn pojghiţă
a sugeratcercetătorului Levengood natura
meteoritică a depunerilor, mai ales că
incidentul de la Cherhill a avutlocîn perioada
ploilor de meteoriţi ai Perseidelordin 1993.
Totuşi,elementele chimice careînsoţescîn
mod obişnuit aceste ploi: nichel, crom şi
mangan, nu au fost semnalate. Explicaţia
s-ar putea găsi, în acest caz, în ipoteza că
încălzirea datorată intrării în atmosferă a
meteoriţilor a produs o „crustă de fuziune"
. Această crustă exterioară este compusă
din magnetită, din care mare parte a fost
ablată sub forma unor picături de topitură
cares-au răcit imediat sau au devenit parţial
oxidate, transformându-se în hematită
în mod independent de evenimentul de
la Cherhill, picături congelate au căzut spre
Pământ câteva zile după ploaia majoră de
meteoriţi,fiind găsite pe sol şi recunoscute
drept căderi meteoriticeferoase. Dimensiunile
acestor sferule erau asemănătoare celor
găsite în lanul din Cherhill. Spectroscopia
în raze X a pudrei de sferule a evidenţiat
prezenţa magnetitei şi hematitei. Un singur
caz asemănător este cunoscut, şi anume
cel din 8 ianuarie 1981, de la Transen-Pro-
vence (Franţa). Cazul a fost studiat de
cunoscutul ufolog francez J. J. Velasco,
careşi-a publicat studiulîn 1990. Evenimentul
respectiv a fost şi el corelat cu o ploaie de
meteoriţi, căci pictograma franceză a fost
descoperită la circa 48 de ore după ploaia
Quantrantidelor. Atunci, zonele mai înalte
de sol calcaros au fost acoperite cu un
strat subţire de oxizi de fier.
Una dintre posibilele cauze ale formării
cercurilorîn terenurile cultivate se bazează
pe ipoteticele vor-
texuri' (vârtejuri)
plasmatice care
conţin fascicule
ionice rotitoare de
dimensiuni compa­
ra bile cu cele ale
ariilor de culturi
„maturate". Se ştie
însă că şitraseele
meteorice sunt pu-
ternicionizate,aşa
încât ele potfi de­
tectate de radar,
şisuntfolositepen-
trua amplifica co­
municaţiile radio. Structura acestortrasee
ionizate nu este suficient înţeleasă, se ştie
doar că este turbulentă.
Procesele plasmatice sunt deseori
semnalate în ionosferă, atunci când se
formează aurorele - multe dintre ele având
forma spirală. „Razele" aurorelor sunt de
fapt vârtejuri de diametru redus, văzute din
lateral. In vreme ce întinderea unei aurore
este foarte mare (mult mai mare decât
diametrul de 15mal cercurilor de la Cherhill),
grosimea ei este deseori mult mai mică
decât 100 m. Efectul pinch magnetic care
a pa re în plasme tinde să concentreze plasma
într-o structură elicoidală cu diametrul din
ce în ce mai mic. Cu cât acest diametru
scade, cu atât câmpul magnetic indus creşte.
Conform cercetătorului Levengood, este
posibil ca vârtejuri de plasmă să fi fost cele
care au creat pictograma de la Cherhill.
Cercurile mici cu diametrul de 0,5 m aveau
un câmp magnetic mult mai puternic decât
cercurile mari (cu diametrul de 15 m) din
care făceau parte, astfel încât ele s-ar fi
putut constitui în nişte porţiuni discrete
conţinând praf feros (puternic magnetic),
în urma unui proces de convecţie a plasmei,
urmată de separare chimică. Microundele
produse de rotaţia ele ctronilor pe traiectoriile
lor elicoidale, ar fi putut încălzi particulele
de fier şi a rfi oxidat în aer o parte,formând
hematita.încălzirea internă arputea explica
de ce amestecul hematită-magnetită a fost
semirigid la impact. în mod normal,asemenea
sferule s-ar congela în aer, atingând pământul
în mod independent, fără a forma pojghiţe,
ca în cazul Cherhill.
Pe de altă pa rte, a urorele spirale conţin
„a rcu ri" care au fost observate a evolua în
perechi,formând vortexuri cu rotaţieîn sens
antiorar, niciodată stabile sau nemişcate.
Ori acest fapt este asemănător cu urmele
din lanul de grâu englez - o pereche de
cercuri mari şi o pereche de cercuri mici
inte rioa re, c u sens de rotaţie antiora r. Aurorele
elicoidaleîşi au origineaîn câmpurile electrice
spiralate din magnetosferă şi coboară, de-
a lungul liniilor de câmp geomagnetic, în
ionosferă. Levengood a emis ipoteza că
este posibil ca o pereche de astfel de vârtejuri
plasmatice antiorare,direcţionate spre sol,
să se fi intersectat şi să fi capturat praf
meteoric (ca re a fost menţinut la temperaturi
înalte sau a fost reîncălzit până la starea
semitopită, de microundele prezente în
subvârtejuri),transportându-lspre pământ.
Concluzia cercetătorului american a fost:
„Oricare ar fi fost originea primară, este
evident că praful meteoric a atins pământul,
găsindu-seîn stare semitopită şi a fost confinat
în vortexuri de diametru mic, în interiorul
unor formaţiuni de gâru culcat la pământ".
------------ -----------CI/FOCnr. 1/1996 ^ —

OZN-URI ÎN SPAŢIUL EXTRATERESTRU?
Simona Miclăuş
CunumeledecodSTS-48,însaptembni5
1991, s-a desfăşurat a 43-a misiune u
navetelor spaţiale americane şi a avut
Ipc al 13-lea zbor al orbiterului Discov-
ery. Lansarea s-a făcut de la Centrul
Spaţial Kennedy, pe 12 septembrie 1991,
iar revenirea la sol la baza Edwards a
Forţelor Aeriene, pa 18 septembrie 1991.
Echipajul a fost form at din: J. Creighton,
K. Reightler, J. Buchii, M. Brown şi S.
Gemar. Orbita navetei a fost înclinată cu
57° faţă de Ecuator. Altitudinea de zbor
a fostde aproximativ 570 km iar perioada
de orbitare de 96,1 minute.
Pe 15 septembrie camerele de luat
vederi, instalate la bordul orbiterului
Discovery, au transmis live către NASA
evoluţia spaţială a unorobiecte mişcându-
se pe traiectorii neobişnuite. Imaginile
au fost înregistrate pe banda video du
Donald Ratsch, care a o b s e rv a t 4
evenimente pe care le-a co n sid e ra t
anomale. Unul dintre evenimente a apărut
între orele 20.30 şi 20.45 GMT, când nava
spaţială traversa coasta vestică a Australiei.
Acest evenimenta im plicatzece obiecte
care se mişcau în direcţii diferite în raport
cu orbiterul. (Un alt eveniment anormal
fusese înregistrat exactîn aceeaşi zonă
------ BfcFOCnr. 1/1996----------------------------
U fo mapamond
geografică la anterioa­ zentat anterior. El a recurs la o analiză
ra trecere orbitală a specializată a imaginilor video, în ideea
lui Discovery!) Unul cănoidatevorputea conduce la înţelegerea
dintre obiecte a apărut fenomenelor ce puteau fi - de ce nu? -
într-un punctsituatla de tip OZN!
orizont şi a părut să în prima fază aufostdigitizate cadrele
se mişte pe o tra ie c ­ video anterioare evenimentului anomal,
torie paralelă cu o ri­ pentru a putea fi precizată poziţia camerei
zontul. Pupă un flash, de luatvederi în raport custelele. Concluzia:
obiectul şi-a schimbat camera era îndreptată spre nord, având
brusc tra ie cto ria şi în câmpul vizual stelele Polaris şi Errai,
viteza. La câteva se­ iarsoarele răsărea din dreapta camerei,
cunde după aceasta, în a doua fază s-a urmăritanaliza traiectoriei
în câmpul vizual al celor zece obiecte stranii. Pentru aceasta
camerei deluatvederi s-au digitizat 51 de cadre video, fiecare
a apărut o dâră (o cu durata de o secundă. Cele zece obiecte
fâşie) luminoasă care au fo s t studiate separat, în corelaţie şi
a traversat rapid tra ­ pe ansamblu (vezi foto 1). Obiectele au
iectoria obiectului. La fost notate MO, M1, M2... M9. Obiectele
sfârşitul evenim en­ M2 şi M3 reprezintă chiar stelele Errai
tului, camera de luat şi Polaris. Obiectele MO, M l, M4, M5, M6
vedenasurprinscâte- şi M7 şi-au schimbat direcţia în cursul
va obiecte evoluând celor 51 de s # u n d e , astfel: MO şi M1
subnava spaţială. Unul întră sec. 19 şi s e c ,21, iargrupul M4-M7
dintre obiecte avea o formă triunghiulară. la circa 1,5 secunde după primele (vezi
0 asemenea înregistrare era evident fig. 2). Obiectele M8 şi M9 s-au mişcat
demnă de studiat. Specialiştii de la NASA subnava spaţială însă nuşi-au schimbat
au studiat două luni ciudata bandăvideo, direcţia. M. J. Carlotto a concluzionat că
dar concluzia lor nu a m ulţum it pe toţi acestea două nu erau nici stele, nici
cercetătorii fenomenologiei anomale. într- lumini provenind de pe suprafaţa terestră
o scrisoare datată 22 noiembrie 1991, (căci în timpul deplasării navei, dacă ar
NASA concluziona: „Obiectele observate fi fo st lumini terestre, ar fi trebuit să
sunt resturi (deşeuri) generate de orbite, dispară sub orizont în cursul celor 51
iluminate de soare. Pâlpâirea luminoasă secunde).
este rezultatul arderii de la motoarele de Analiza flash-ului a făcut ca NASA să
poziţie ale navei, iar mişcarea abruptă a considere că fusese produs de arderea
particulelor rezultă din impactul je tu rilo r unuia dintre motoarele de control ale
de gaz de la motoare". Deci concluzia navei, ale cărei gaze evacuate au alterat
absolut pământeană a NASA era că tra ie c to ria p a rtic u le lo r ce zburau în
obiectele nu puteau fi altceva decât proximitate. Carlotto a procedat însă la
particule de gheaţă
sau materie ejectată
de nava sp a ţia lă,
observata în lumina
solară.
Cercetarea ben-
z iiv id a o n u a în c e ta t
însă. Astfel, la înce- I
putui anului trecut,
ce rc e tă to ru l ame-
ncanMarkJ. Carlotto
făcea public un ex­
trem de intresant şi
pertinent studiu al 2
evenimentului pre­
 IlFO MAPAMO

accelerarea rapi­ Unul dintre obiectele vizate da ca­

dă, viteza calculată mera de luatvederi subnavă a fo st studiat
pentru M1 era de separat. Cu ajutorul prelucrărilor de ima­
400 km/s. Lumino­ gine video, ia acest obiect s-a evidenţiat
zitatea intrinsecă ostructură definită,mai exacto formaţiune
s-a estimatia200- de 3 lobi dispuşi într-o formă triunghiulară
500 kilowatt. (vezi foto 5).
Concluzii inte­ A nalizalefăcutedeC arlottoau condus
resante s-au tras la excluderea ipotezei NASA privind
şi după analizele existenţa şi comportamentul obiectelor
de s tră lu c ire în înregistrate de orbiterul D iscovery în
timp, a celorlalte septembrie 1991. Carlotto a apreciat că
obiecte. Compa­ arderea de la motorul de controlai poziţiei
ra ţiile făcute cu navei ar fi a lte ra t traiectoria particulelor
unele date ale altor din apropierea navai dar ar fi alterat şi
m isiuni spaţiale mişcarea aparentă a fundalului (pământul
privind com por­ şi stelele), ceea ce nu s-a întâmplat. El
tarea particulelor a exclus, de asemenea, posibilitatea ca
analiza străluciriiflash-uluîîntimp, corelând- de gheaţă, au relevat că obiectele studiata obiectele să fi fo st meteoriţi, datorită
o cu direcţia de mişcare relativă v ite z e lo r, tr a ie c to riilo r şi
a stelelor M2 şi M3, iarconcluzia schim bărilor bruşte de direcţie.
sa nu a coincis cu cea a NASA. Deşi cercetătorul a evitat să.
Cel mai interesant părea să numească obiectele OZN-uri,
fie o b ie ctu îM I (vezi foto 3). El a alăsatloccercetărilorulterioare
apărutîntr-un punctim e dia tsu b în acest sens. De rem arcat că
orizont, s-a mişcat apoi paralel opiniile sunt îm părţite în rândul
cu orizontul,în apropiere de linia investigatorilor, disputa conti­
lui. Chiarînainte de flash, obiectul nuând. Unul dintre cercetătorii
a încetinit, a părut că s-a oprit, care au acjus contraargumente
pentru ca după flash să-şi schimbe serioase studiului lui Carlotto a
direcţia, accelerând şi evoluând avu t a rgum entele necesare
de-a lungul traseului flash-ului. pentru a-şi menţine ipoteza în
Puţin după aceasta, o dâră (fâşie) picioare. Comunitatea ştiinţifică
luminoasă atraversattraiectoria rămâne însă în aşteptarea unui
lui M1, acesta continuându-şi verdictde netăgăduitatunci când
neperturbatdrumul. Cercetătorul estevorbadespinoasa problemă
R. C. Hoagland a interpretat dâra ca pu a fenomenului OZN... □
o descărcare a unei arme îndreptate spre erau foarte variate. Unele se găseau mai
ţinta M1 şi a speculat chiar că flash-ul aproape, altoie mai
era un efect de puls electrom agnetic, departe denavă,une­
indus în camera de luat vederi, de către le aveau strălucire
armă. Analizele lui Carlotto aumai evidenţiat constantă,altele pul­
că după schimbarea direcţiei şi accelerare, sa toare S-a observat
M1 şi-a pierdut din strălucire. că traiectoria obiec­
Cheia enigm ei lui M1 se află în telor M4, M6 şi
determinarea distanţei dintre el şi Dis­ ara arc de cerc, !i
covery. Studiul întreprins l-a determinat s-a câiculatviteza un­
pe Carlotto să conchidă că singura ipoteză ghiulară şi aceasta
consistentă cu inform aţiile era aceea cil a in d ica t faptul că
M l se găsea la limita orizontului fizic sau mişcarea lorsefăcea
în preajmă. Deşi acestlucru părea imposibil pe orbite diferite în
şi greu de digerat, însemna că obiectul jurul pământului, dar
era ceva extraordinar! Distanţa la care nu circum terestre,
se afla în acest caz faţă da orbiterul departedanava spa­
Discovery era de circa 2.700 km. Mai ţială (vezi foto4). Dacă
mult, viteza calculată a obiectului întru M7 se afla la apro-
punctul de apariţie pe banda video şi ximativaceeaşialtitu-
punctul în care părea că se opreşte era dine cu Discovery,
de cca 25,8 km/s. După flash şi după viteza estimată era
de cca 35 km/s.

e U F C B n r. 1/1996------

O ISTORIE OZN (8)
(ieorge M. Dick
A p o i s fe ra s -a în d e p ă rta t d a r în 2 ile la
u rm ă to a re p ie le a de pe b ra ţu l lu t s-a re în n o it
cu o re p e z ic iu n e fa n ta s tic ă şi s -a v in d e c a i..
A m o m ite c u p lă c e re c a z u l s in g u la r d a r
m o d e lu l re v in e în o b s e rv ă r ile în a e r lib e i,
s e m n a lâ n d că n u e s te v o rb a d e o p o v e s ta
un ică , ci e s te v o rb a de un fe n o m e n , şi anumi?
că c e e a ce u n o ra le d ă u n e a z ă a lto ra la
p rie şte .
* L e ş in ă ri ş i a lte
p ie rd e ri de c o n ş tiin ţă
D a că îi în tre b ă m pe m e d ic i c a re s u n t
m o tiv e le p ie r d e r ii c o n ş tiin ţe i, p ro b a b il v o n
prim i e x p lic a ţia că azi n u ne m a i m iră m du
c in e v a c a re ne s p u n e că a le ş in a t sau a
a m e ţit, că nu ş tie ce s -a în tâ m p la t cu el ie ii
d u p ă -m a s ă s a u c h ia r în u ltim a ju m ă ta te du
oră. Din a c e s t m o tiv , c e l c a re v re a să a ib ă
c â tu ş i de p u ţin ta n g e n ţă cu
a c e a s tă te m ă tre b u ie s ă p ă trun dă
de -a b in e le a în r e a lita te , p e n tru
ca de a colo să aducă la s u p ra fa ţă
ca z u ri în tr-a d e v ă r in te re s a n te
şi d e m n e de a te n ţie .
Vechea literatură a va sele în bucătă rie,fetiţa se|oacă
pierderilorde conştiinţa rareori
conţine cazuri în care martorul
şi-a pierdut conştiinţa în prezenţa
unui OZN, respectiv şi-arfi pierdut
memoria. Găsim în schimb
asemenea cazuri când putem
bănui că pierderea conştiinţei
are un motiv exterior, deşi acest
lucru nu este amintit cuvânt cu
cuvânt în descriere.
De exemplu,în oraşul Derby din Anglia,
în luna mai 1905, 45 de fete au semnalat la
poliţie, la medic sau la pedagog că au leşinat
în apartament, într-un mod de neînţeles.
Poate de s-arfi uitat spre cer a rfi observat
oştea care oscila, dar cum nu au făcut asta,
putem doar bănui că acolo, atunci, s-a
întâmplat ceva. (Persinger-Lafreniere, op.
cit., p. 118).
Tot în Marea Bntar.ie, şi anume în
Bradford.în martie 1923, o întreagă familia
a fost găsită pe podea, cu conştiinţa pierduţii
şi nimeni nu putea să dea vreo lămurire Şi
în acest caz efectul colectiv este cel ce dii
motive de suspiciune.
în vara anului 1953, la Tujuna Canyon
din statul California, tinerii căsătoriţi Sara
Shawşi Jan Whitely aveau vârsta de 20 da
ani. Sara a fost trezită de ciudate sclipiri
ds lumină. La început s-a gândit că esta
farul vreunei motociclete care se învârte în
is-4- ftfc ţo e n r.
U fo m ap am o n d
jurul casei Nepricepând ce cautăcineva
peacestloc părăsit,s-aîndreptatspregeam
şi a privit afa ră A observat că lumina soseşte
vertical, din cer Aceasta însă nu a calmat-
o, ci i-a inspirat idei îndrăzneţe. Orfi spărgători
cu elicopter7 Atunci nu vin aici. Poate sunt
răpitori de oameni? Acesta părea un motiv
serios, doar circulau zvonuri că în Mexic
şi în America de Sudse plătesc bani grei
pentrutinere pipiţe americane,pe care bogaţii
le încuie ca pe nişte sclave
Atunci s-a dezmeticit că ea stă în faţa
geamului în pielea goală şi acei "vânători
de femei" o pot vedea. A intrat în panică
şi l-a trezit pe Jan
- Cât e ceasul7 Ce-i tâmpenia asta?
întreba Jan S-au uitat la ceas. era ora 2.00
Femeia i-a explicatînşoaptă care sunttemerile
ei Lumina care desena cercuri mai era
acolo. Stăteau în cameră şi povesteau
Uitându-se la ceas, au constatat că era ora
4.20 Lumina ce desena cercuri nu era
niciunde. Astfel au fost cuprinşi şi mai mult
de panică S-au îmbrăcat, s-au aruncat în
maşină şi au luat-o la goană, la părinţii lui
Jan, să fie împreună Acolo se simţeau în
mai mare siguranţă. (Spencer.op.cit.p 85-
86 ). _ WC-ul casei, unde s-a baricadat. După
în 1975 cercetătorii au început să
analizeze cazul şi, cu hipnoză regresivă, au
rotunjit din el un caz clasic de răpire Noi
însă nu ne ocupăm acum cu aceste aspecte.
Semnalăm doar faptul că prezenţa 0ZN-
uriloradesea cauzează leşin colectiv,goluri
de timp, asemenea stări de conştiinţă când
facultatea de acţiune raţională a martorilor
încetează.
Rapoarte despre cazuri asemănătoare
avemdm aprilie 1967,din Ocean View, statul
Virginia, când a fost afectat de acest lucru
un grup de fete cu vârste cuprinse între 9
şi 13 ani. în iulie 1969 Singapore din Malaezia
era locul unor asemenea goluri de timp
colectiv (Persinger-Lafreniere, op. cit., p.
118).
Cazul cel mai interesant este fără îndoială
cel petrecut în Statele Unite, în decembrie
1968, unde nu numai cei 6 martori oculari
au fost implicaţi în două faze, ci serveşte
sica dovadă că este vorba de acelaşi efect
de raze care opreşte televizorul şi cauzează
scu rtcircu it! Ba şi mai mult, cazul petrecut
în două trepte justifică acea bănuială riscantă
că vederea sursei de lumină nu este un
factor decisiv în cazul unei observări din
interiorul casei, căci în faza a doua CZN-
ul se vede iar în prima parte nu. Cauza
-schimbării? Martorii observau acestfenomen
din afara caseil
Personajele cazului nostru sunt doamna
FI., fiul ei cel mai mare (17 ani), fiica cea
mare,T (15 a ni), băiatul cel mic (12 ani), fa ta
cea mică (5 ani) precum şi bunicul. Intr-o
seară, pe la ora 19 00, băiatul cel
mare şi bunicul se duc cu maşina
la superrrsarketul cel mai apropiat
pentru a face cumpărături de
Crăciun Doamna R. se uită la
televizor,T.,fata ceamare,spală
în camera ei, băiatul cel mic se
perindă prin casă. Eststelejurnalul
de seară, apoi dintr-odată
em isiunea TV se încurcă,
imaginea se despică şi un chip
de groază apare pe ecran. Dna
R ţipă, T., fiica cea mare, aude
darnupoatesăsemişte.Şifetiţa
de 5 ani încremeneşte în timpul
jocului, ca o statuie Mama vede
însă nu poate face nimic, nici să ţipe nu mai
putea. Ele nu văd dar, după cum s-a aflat
maitârziu, băiatul, care era în partea cealaltă
a casei, nu mai putea să se mişte, simţea
împunsături în tot corpul, frica inductivă îl
chinuia şi din această cauză s-a încuiat în
aceasta a urmat pierderea conştiinţei. Lucrul
următor de care îşi amintesc este un strigăt.
T., fiica cea mare, aude; R., mama, aude;
surioara mică aude Vine din direcţia WC-
ului. Mama se sc utură şi senzaţia de amorţeală
trace. Merge la WC, bate la uşă, vorbeşte.
Copilul deschide uşa,se uită speriatla mama
lui, îi sare de gât dar nu poate să explice
de ce anume s-a încuiat. Atunci de afară
s-a auzitzgomotul unei maşini. R. e surprinsă
- doar nu cumva s-a întâmplat ceva (?). Nu
cumva au uitat ceva acasă? Căci buniculşi
băiatul ce! mare au plecat doar de câteva
minute ,
trad. Klara Nagy
©
 U fo m afam oi

CAZUL BETTY ANDREASSON LUCA (2)

de pe malul lacului şi r>8 aşează una lângă mijlocul căreia e un stâlp imens, ce pare o
D a n D . F a re a ş cealaltă. Este foarte cald. Celelalte două nave cascadă de apă luminoasă, căzând neîncetat,
suntşi eie acolo, cea mare plutind deasupra în jurul stâlpului se roteşte un inel de lumini,
Prezenţa ulterioară a mamei în preajma
celei mici. Din aceasta din urmă ier. mai multe care se strânge, devenind un forîn apropierea
copilului (vezi cazul Kathie Davis) a fostgSsit)
fiinţe purtând nişte aparate ca nişte ţăruşi podelei. Asistă la mai multe operaţii făcute
totuşi necesară deoarece, cu toată înalta ior
mecanici, foarte complicaţi, cu tot soiul de pentru a o feri de vreo vătămare cauzată de
tehnologie, vizitatorii nu erau în stare să
segmente, picioare laterale, manşoane de câjnpurilemagnetice. Potintra apoiînstâlpul
înlocuiască,în creşterea viguroasă a copilulu ,
ceramică, discuri de cupru, sfere argintii în de lumină, ca într-un tub,în aceeaşi formaţie
acea componentă esenţială pe care oraprazenti
vârf etc. (Betty le va desena cât se poate de da trei, Betty având câte un omuleţ în faţă
afecţiunea maternă.
fidel) şi înfig în pământ aceste instrumenta şi în spate. 0 forţă îi ridică încet tot mai sus.
Betty e o bună desenatoare Sub hipnoză
în jurul navei Din aceeaşi navă apare şi un în acest timp în jurul lor perdeaua de apă
este sugestionată să reţină cât mai multa
bărbat, înalt, şaten, cam de treizeci şi cava continuă să cadă dar o mulţime de luminţe
detalii, pe care să le reproducă apoi cât mei
de ani, gol puşcă şi el, cu pielea lucind de multicolore îi însoţesc urcând în pas cu ei.
precis. Ea face numeroase schiţe care devin
acelaşi lichid gelatinos, plutind deasupra solului, După distanţa parcursă, se poate presupune
apoi ilustraţii ale cărţii, ilustraţii des reprodusa
deşi făcea mişcări ca şi cum ar încerca să că au urcat astfel în nava mare, care se
în diverse publicaţii, inclusiv din România,
meargă normal. E foarte jenat când le vede poziţionase deasupra, puţin înaintea intrării
intre altele, impresionante sunt desenela
pe cele două femei, dar e îndrumat să se lor.
reprezentând figura victimei, modul cum i
aşeze nu departe de ele. După ce se opresc şi ies din acest original
văzut-oîntinsă pe masa de operaţie,înconjurat)
Cela două nave suprapuse încap să se lift, străbătând din nou peretele de apă, trec
de omuleţii cenuşii,fătul introdusîn borcam.1
rotească tot mai repede, înconjurându-se de prin câteva camere. Vede unnumăr de instalaţii
manevrat de un răpitor etc.
pe care le va desena ulterior,
Este condusă afară din încă pere
între care un soi de cilindri
şi constată cu surprindere că se
verticali de sticlă, cu o mulţime
află sub cerul liber. E noapte, în jur
de accesorii şi nişte ecrane pe
e pădure, suntîntr-un luminiş, în
care se zăreşte oscriere stranie;
preajmă e un lac. în afară de OZN-
uitându-se ia ele va simţi o
ul din care tocmai au ieşit, se mai
senzaţie extrem de neplăcută,
află aici încă unul. Ea este în
ca de nisip în ochi (radiaţii
continuare în cămaşa ei de noapte,
ultraviolete?).
de nylon. Alături este şi femeia cu
Trecând de proxima uşă,ca
părul lung şi negru, îmbrăcată cu
într-o poveste din "0 mie şi una
ocămaşă bărbătească. Fiinţele care-
de nopţi", se pomeneşte într-o
lînconjoară poartă sfere de lumină.
pădure Analizând ulterior în-
Aşează două deasupra marginii
registrările şi căutând oexplicaţie
lacului; aceste sfere rămân plutind
coerentă pentrueie,s-a presupus
în aer. Apoi soseşte încă o navă,
că era vorba de un enorm vivar-
mai mare ca celelalte; cu această
/t/m, o incintă cu plante şi animale,
ocazie Betty simte o seamă de
în interiorul navei. Totul în jur e
senzaţii neplăcute,între care o durere
verde, aerul e mult mai plăcut
violentă în ochiul drept, locul
de respirat, este şi un iaz cu a pă
presupusului implant.
cristalină în care înoată peşti,
Ceie două femei sunt reîm-
lumina vine dintr-osursă invizibilă.
barcate, cu o oarecare grabă, în
La urv moment dat apar plutind
nava din care au coborât,călăuzite
două sfere de lumini, apoi o
de aceleaşi fiinţa purtătoare de sfere luminoase.
un soi de ceaţă Se desfăşoară curcubee mulţime deluminiţe multicolore, care vor prinde
Trec prin camera unde era un făt în borcar,
colorate. Bilele din capul ţăruşilor luminează să se rotească în jurul sferelor. Betty e cu
ds data aceasta Betty mai zăreşte, îndărăteI
tot mai puternic. La un moment dat începe aceiaşi doi însoţitori, care o invită să se aşeze
unui perete transparent, şi o mulţime de plante.
să fulgere din toate părţile. Când se termină pe iarbă şi să privească. Nu trece multşi apa
Femeia cu părul negru este reaşezată pa
plouă cu găleata. 0 ploaie plăcută după din iazse goleşte; peştii se zbat pe uscat, fiind
masa de consultaţie. 0 sferă de lumină este
zăpuşeala de dinainte. Apoi rotirea navelor evacuaţi şi ei printr-un soi de sifon. Apoi
purtată asupra ei şi e pulverizată cu osubstanţe.
încetează. Betty simte în tot corpul înţepături dintr-osursă invizibilă apare apă curată care
Se întorc apoi amândouă, prin aceleaşiîncăper,
mărunta, ca după o amorţeală (electricitatea aduce iazul la vechiul nivel. Betty vrea s i se
dar nu mai este nici fătul, nici peretele trans­
statică?). Bărbatul, femela de lângă el, ca şi apropie de mal dar îi este foarte greu s i se
parent cu plantele îndărătul lui. Sunt rugata
mai multe făpturi mărunte, intră în nava de ridice;simte o presiune care parcă oţintuieşte
să se dezbrace "pentru protecţia lor" conta
jos. Nava desusolumineazăpeceadededesubt, locului. Apoi, când încearcă să fa c i un pas,
electricităţii statice. Betty la început nu vrea,
care,spre stupefacţia lui Betty, începe să se în jurul ei încep s i se învârteasci.în spirale,
dar până la urmă e obligată să se conformeze.
micşoreze, până ajunge ia dimensiunile unui nişte panglici de lumini (un sistem de alarmi
Suntintroduse într-o cabină cilindrică şi asupr.s
automobil. pentru a împiedica s i se deplaseze?). Apare
lor cade un duş cu un lichid semănând cu ap.s
Betty, precedată şi urmată de câte un în cele din urmă un omuleţ cu ceva în mână
dar având o consistenţă gelatinoasă.
omuleţ, reintră în nava cu care au venit. Aici în care adună panglicile.
Bettyşitovarăşasaiesdin nou în luminişul
va fi condusă într-o sală rotundă, mare, în I se spune să se aşeze la loc. Urmează

O

ceva şi mai incredibil decât cele de mai sus .
Este înconjurată de o ceată de copilaşi go ,
de circa 30 centimetri înălţime, drăguţi, cu
înfăţişare omenească dar cu capetele
disproporţionat de mari. Alţii şi alţii apar du
pretutindeni. 0 examinează curios, o pipăie,
de parcă arfi ceva nemaivăzut până atunc .
Apoi, la o comandă, se retrag şi se aliniazâ.
Unul dintre însoţitorii cenuşii întinde spns
Betty o cutie de cristal în care se află o mica
baghetă care, îndreptată către luminile
plutitoare, pare că le însufleţeşte. E invitate
să ridice bagheta maisus;dreptrezultattoate
luminiţele,împrăştiate până atunci prin copac ,
îşi iau zborul şi vin să se aşeze exact între
ochii copilaşilor. Aceştia se depărtează
încolonaţi şi aparent fericiţi. Betty trebuie să
pună mica baghetă înapoi în cutia de crista .
Când părăseşte (plutind)"pădurea", anumite
semne o fac să înţeleagă că o bună parte din
ceea ce oînconjura era doar un soi de proiecţie
holografică.
Revenită înîncăperile navei zăreşte, într-
unul dintre cilindriiverticalide sticlă, un omuleţ
prins în chingi. Să fie oare un dispozitiv de
absorbirea şocurilor in cazul unor acceleraii
extreme? Coboară apoi, cu "ascensorul" cu
care auvenit,înnava de dedesubt. Aici ajung
într-o încăpere în care Betty este aşezată în
acelaşifotoliu pentru mari acceleraţii,în care
stătuse când a venit încoace (cu scuzele
omuleţilor că n-au la îndemână un dispozitiv
mai modern). Interesant, omuleţii însoţitoii
nu păreau afectaţi deforţele de acceleraţie.
Este,în sfârşit, adusă acasă. înainte de
despărţire i se impune, prin sugestie, să uite
totul şi să nu-şi amintească decât mai târzii,
cândva fi sositvremea Soţul ei si toti ceilahi
din casă par să fi fost puşi, în tot acest timp,
într-o stare de animaţie suspendată
Şedinţele de regresie hipnotică aduc le
suprafaţă şi detaliile unor întâlniri despre
care Betty nu avusese cunoştinţă înainte, in
7575, într-o noapte, a văzut din dormitor, ce
şi în 1S73, o lumină extraordinar de puternică
în curte. Soţul nu poate fi trezit. Apoi apar
făpturile. îi vorbesc (telepatic?).îi spun ce
ştiucăatrecutprinmomentedificileîncăsnicie
ei, că va mai trece prin momente grele, dar
că nu va mai dura mult. Veghetorii îi cunosc
meritele şi loialitatea; va fi ajutată discret se
îşi reorienteze viaţa, li mai spun că a sosit
timpul. Că va începe foarte curând să-i i
amintească. Intr-adevăr, nu peste mult timp
va citi în ziar articolul dr. J. Allen Hynek ş ,
cu amintirea încă ceţoasă a unor întâlniii
trecute,Tivascrieoscrisoare,carevadeclanşe
întregul şir de investigaţii.
Următoarea întâlnire pare să fi avut loc
în seara de 29 august 1976. Era pregătită se
plece la o aniversare a părinţilor ei, mai avee
doar să-şi pună pantofii; cum însă mai avee
timp, se aşeză pentru o clipă; copiii se uitau
în timpul acesta la televizor în camera de
Rl/FORnr. 1/1996
Ufo m a p a m o n d
alături...
Se face dintr-odatâ o linişte nefirească,
ea simte că e paralizată din cap până în
picioare şivede apărând lângă ea un omuleţ,
care îi spune că a trecut prin destule şi că
lucrurile se vor schimba, iar acum să meargă
în camera vecină,să pună televizorul pe canalul
şapte...
în regresia hipnotică, Betty, ca şi când
ar fi uitat complet de interludiul cu mesajul
omuleţului, reia cele întâmplate, de la faptul
cătocmaivoiasăseîncalţe,televizorulmerge,
copiii fac gălăgie etc. Nu înţelege de ce, dar
simte brusc nevoia să meargă în camera de
alături, să mute televizorul pe canalul şapte,
Jim, soţulei, urmărea un western şi se înfurie
îngrozitor. Ea simte că a fost rea şi nu prea
înţelege de ce a făcut asta. .
Hipnotizatorul o întreabă dacă omuleţul
mai e cumva prin preajmă. "Care omuleţ?",
răspunde Betty mirată...
între Jim Andreasson şi Betty apăruseră
mai de mult diverse probleme, între altele
datorită pasiunii lui pentru băutură. în seara
. pot interveni, dar că în cele din urmă lucrurile
ss
flp fp '
................„ .............. .......
^ Premoniţie? Coincidenţă? Scenariu dinainte
Hr
cu pricina,întorşi de la aniversarea părinţilor,
va urma o ceartă, urmată de gesturi violente,
iar Jimvasta onoapteîn arestul poliţiei,după
care va dispărea de acasă fără urmă. Va
telefona abia peste câteva luni din Florida
Betty îl va ruga să se întoarcă şi să se supună
unei cure de dezalcoolizare.EI refuză. Urmează
alte tentative de conciliere, terminate în cele
din urmă cu divorţ, vânzarea casei, mutarea
lui Betty într-o altă locuinţă. Investigatorii au
parcursînparalelomulţimedeposibiledovezi:
registre ale poliţiei, articole de ziar, chiar şi
lista programelor TV din zilele respective,
constatând că toate sunt în concordanţă cu
declaraţiile înregistrate sub hipnoză.
in iunie 1967, Bob Luca, cel care peste
zece ani va deveni soţul lui Betty, trece printr-
o întâmplare stranie. Conducea maşina pe un
drum în pădure,în Connecticut, când privirea
îi este atrasă de ceva strălucitor aflatdeasupra
sa.Seuitămaibineşivededouămariobiecte
cilindrice plutind pe cer; din fiecare cade
câte un obiect mai mic, oval. Unul dintre
ovale se îndepărtează, celălalt îl urmăreşte,
aterizând, cu mişcări de frunză căzătoare,în
imediata sa apropiere. Următorul lucru pe
care şi-l amintea era că, peste trei ore, intra
într-o parcare. N-avea nici cea mai vagă idee
ce s-a petrecut între timp... Investigaţiile
ulterioare vor scoate la iveală şi o primă
răpire la vârsta de 5 ani.
în toamna lui 1977, într-un mod greu de
explicat, atât Betty cât şi Bob simtnevoia să
stea untimpîn Florida . Preocupările amândurora
de a-şi explica întâlnirile prin care trecuseră
îi vor aduce alături.
în noaptea de 19-20octombrie 1977Betty
şi Bob conversează prin telefon. Voci stranii,
aparent supărate, parcă ale omuleţilor, se
interpun pe fir, obligându-i în cele din urmă
să închidă aparatele. Mai târziu, în aceeaşi
noapte,când toţi par căzi'ţiîntr-unsomn adânc,
aceeaşi senzaţie de bruscă linişte, însoţită
parcă de oprirea timpului, o anunţă pe Betty
de venirea unei fiinţe. Aceasta îi va spune că
un accident este iminent, n-au ce să facă, nu
se vor îndrepta... După acestmoment, aparent
Betty adoarme pentru câteva momente, fiind
trezită de fiica ei Becky, care o strigă îngrozită.
Se aude un zgomot de fiare sfărâmate, prin
cameră încep să se rotească luminiţe, se
unesc într-o minge de foc, care după ce se
zbate deasupra capetelor lor, iese pe fereastră.
Betty încearcă să-şi liniştească fiica şi pe
ceilalţi copii care prind să se trezească.
A doua zi dimineaţa, Betty are o stare
depresivă. Nuînţelege ce se întâmplă. în ziua
de 22 octombrie doi dintre băieţii ei vor muri
într-un groaznic accident de circulaţie.
pregătit? Nimic din toate acestea? Greu de
spus...
în octombrie 7978Betty,deacumdoamna
Luca, locuia în Meridien,Conna.cticut Avaau
o căsuţă în care se întâmplau tot soiul de
ciudăţenii: curentul electric se oprea şi pornea
de la sine, soneria de la uşă suna fără să fie
nimeni,jaluzeleledela baie se trăgeau singure
în sus şi în jos fără să le atingă măcar un
curentde aer etc. într-o seară, în timp ce era
în baie, Betty aude un vâjâit puternic deasupra
acoperişului, în dreptul camerei de baie.
întorcându-se, îl vede prin uşa deschisă pe
Bob dedublându-se, mai exact, vede cum din
Bob iese o dublură a lui, care vine spre ea,
oprindu-seîn cadrul uşii. în acestpunctamintirile
conştiente ale lui Betty se întrerupeau...
Menţionăm aici că experienţele
extracorporale, numite prescurtat OBE în
literatura anglo-saxonă (de la Out of Body
Experience), reprezintă un alt vist capitel al
fenomenelor paranormale, capitol conectat
în ultimul timp tot mai des cu fenomenul OZN.
Pentru a afla continuarea întâmplării din
O
 U fo mapamoi
octombrie 1978, s-a recurs la hipnoză; Betty
devine însă extrem de agitată, drept pentru
carehipnotizatorulîiporunceştesănuretrăiascii
vechile amintiri ci să-şi imagineze doar că so
priveşte din afară, ca la un televizor. Cu acest
mic truc explorarea poate continua. Betty îşi
vede şi propria dublură părăsind corpul său,
mergând pânăîn uşă,îmbrăţişând dublura lui
Bob, ridicându-se amândoi deasupra solului.
Trec astfel prin tavan, urcând mai departo
printr-unsoidelumină lăptoasă. Oforţăcăreiii
nu isepotopuneîi desparte,amândoi continuând
să zboare, darîn direcţii diferite. Betty îl vedo
pe Bob dispărând în pâclă iar pe sine devenind
tot mai străvezie şi decolorată, până ce su
vede transformată într-o lumină aurie lipsiţii
de detalii.
Se întâlneşte aici cu alte făpturi similare,
arătând ca nişte contururi omeneşti umpluţi)
cu lumină, fără nici un alt detaliu. Se află cu
toţii într-o mare încăpere rotundă, boltită, po
unsoide balconcircular. Balconulseroteşte,
foarte încet,în sensul acelor de ceasornic iar
cupola şi pereţii laterali în sens
contrar Dedesubtul şi în interiorul ij
inelului format din balconul cir- |
cular o mulţime de omuleţi §
trebăluiesc în jurul a trei mese,
pe fiecare masă fiind întinsă o
persoană acoperită cu un cearşaf.
Asupra lor coboară o mulţime de
luminiţe extraordinar de stră­
lucitoare. Betty recunoaşte în cele
trei persoane membri ai familiei
sale, ale căror nume nu vrea să
le dezvăluie. Are impresia, de
asemenea,că-l recunoaşte printre
făpturile luminoase din jur şi pe
Bob
Vin alte şi alte fiinţe luminoase
care se culcă cu picioarele spre
interior şi capul spre exterior, pe
ceva ce seamănă cu o canapea
circularăstrăvezieînconjurândîncăperea de-
a lungul balconului întregul aranjament al
încăperii este foarte complex, greu de redat
în cuvinte; ulterior însă Betty va face o mulţimi)
de desene care limpezesc istorisirile ei. Fiecaro
făptură luminoasă e culcată cu spatele po
câte un obiect pătrat, plat, metalic, multicolor,
legat de o bandă lată care coboară undevu
în jos. Stând astfel, făpturile se transformă
în globuriluminoase, ca re se rostogolesc de-
a lungul benzilor,consumându-le,încorporându-
le. Apoi globurile redevin siluete luminoaso
umane,ţinând în palme micifigurigeometrice,
cum ar fi o sferă sau o piramidă. Făpturilo
prind să se joace fericite, aruncându-şi unu
alteia aceste obiecte. E oare un ritual? Unul
dintre ei colectează micile obiecte pe celo
două capete ale unei mici bare, după caro
aruncă bara spre o uşă. Apoi trec cu toţi!,
inclusiv Betty, prin usă, şi cu această ocazii)
îşi recapătă înfăţişarea omenească; nu şi
trupul. Sunt oameni de toate rasele, doar cil
arată ca nişte stafii. Nişte creaturi nepământens,
O — ---- ---------------- Ki/POK n r. 1/19»* — —
cu părul alb, îmbrăcate în lungi robe albe îi
conduc până la o altă poartă, dincolo de care
e doar un vârtej ameţitor...
Bob a refuzat să se supună regresiei
hipnotice pentru a confirma sau infirma detaliile
acestei duble răpiri.
Despre următoarele posibile întâlniri, Betty
are amintiri vagi. în 1981 a zărit o siluetă în
dormitor, în 1982 a văzut o făptură îmbrăcată
în alb, tot în dormitor. în 1984, în timp ce se
uita la televizor,fiind în bucătărie, vede câteva
figuri, este apoi paralizată şi orbită temporar,
simte de parcă i s-ar străpunge capul cu un
obiect. Aceste amintiri nu au fost adâncite
prin regresie hipnotică.
în iulie 7385Betty trăieşte o nouă răpire
combinată cu o experienţă extracorporală.
încercările de a aduce în memorie detaliile
au eşuat deoarece trăirile care însoţeau
rememorarea erau însoţite de dureri extra­
ordinare (paznici pentru a nu desconspira
nişte secrete?). Se recurge atunci la un truc:
i se sugerează că ea nu îşi rememorează
propriile aventuri ci priveşte la un "televizor"
cele ce i s-au întâmplat. Metoda se dovedeşte
bună, cu o excepţie: nu-şi va aminti nimic,
saufoarte puţin, din eventualele mesaje primite
pe cale telepatică.
în ziua întâmplării Bob era la lucru iar
Betty citea Biblia, întinsă pe canapeaua din
rulota în care locuiau temporarîn Higganum,
Connecticut. Dintr-odată afară se aude un
vâjâit puternic şi Betty simte că este paralizată
din cap până în picioare. Lângă ea apare un
omuleţ cenuşiu, cu capul mare şi lipsit de păr,
ochi mari negri, o tăietură în loc de gură,
îmbrăcat cu un costum mulat pe corpşi purtând
pe şale, ataşat cu o curea, un soi de mic
rucsac. Omuleţul pune pe canapea o cutiuţă
sau aşa ceva, după care Betty se vede ieşind
din ea însăşi, ridicându-se în picioare şi în
acelaşitimpcorpulrămânându-i nu doar culcat
ci şi activ, citind mai departe. întinde mâna
să se atingă şi are strania surpriză că mâna
trece prin corpul rămas întins. Omuleţul
manevrează ceva la dispozitivele de pe costum
şi ca urmare suntînvăluiţi într-un nor de lumină,
în care par să se topească şi el, şi dublura
lui Betty, ridicându-se în acelaşi timp de la
pământ. Apoi totul în jur devine alb.
Când începe din nou să vadă, zboară
peste' un peisaj care pare să se întindă la
nesfârşitşi nu seamănă cunimic necunoscut,
între altele, nişte sfere multicolore de cristal
se rostogolesc dedesubt, o pasăre uriaşă se
roteşte deasupra, aude plânsul unui copil în
chiar pieptul ei, e siderată de o voce tunătoare
care o cheamă pe nume şi îi spune: "Cumpănă
egală, ai împlinitşapte"(faptulcă şi-a îndeplinit
datoria de mamă prin cei şapte copii pe care
i-a născut?)...
E întâmpinat apoi de doi omuleţi, plutind,
unul în spatele celuilalt, deasupra sferelor de
cristal. Pleacă cu ei, intră într-o navă uriaşă,
aidoma sferelor de dedesubt. Ajunge într-o
încăpere, unde unul dintre cei doi omuleţi,
apoi şi celălalt, îi spun că va trebui să uite.
După aceasta se vede întorcându-se în
rulotă, unde corpul ei e întins pe canapea,
aparentdormind,cu Biblia pe piept.
în /9S7îi apare, peste noapte,
pe gamba piciorului drept, o
cicatrice ca o scobitură. în 1988
pe braţul drept îi vor apărea trei
astfel de cicatrici, formând un
triunghi. Nus-auexploratdetaliile
unei eventuale răpiri.
Interesant este şi faptul că
Raymond Fowler(n. 1933),autorul
cărţii Watchers,dincare am extras
cea mai mare parte a informaţiilor
de mai sus, a ajuns să acuze el
însuşi o seamă de ciudăţenii în
viaţa sa, care l-au făcut să se
supună şi el regresiei hipnotice.
Din păcate,rezultatele au fostmult
mai puţin spectaculoase decâtîn
cazul lui Betty. Totuşi, merită să
menţionăm că a ajuns la concluzia
că prima sa întâlnire a avut loc la 5 ani, după
careauurmatîncă optîntâmplări stranii dintre
care doar de una nu-şi amintise şi în stare
trează. La vârsta de 54 de ani, în 1988, şi el
a descoperitîntr-o dimineaţă,în timp ce făcea
duş, o cicatrice în formă de gaură, perfect
rotundă,cu diametrulşi adâncimea de câţiva
milimetri, pe fluierul piciorului, fără vreo durere
sau urme de sângerare. Cicatricea nu exista
cu o ziînainte. Ova fotografia cu grijă. Surpriza
cea mare a urmatînsă peste câteva zile, când
va primi un plic de la Betty, în care erau şi
fotografii cu cicatrici identice apărute pe mâna
şi piciorul ei.
RaymondFowlerva mai descoperi că nu
mai puţin de nouă membri ai familiei (părinţi,
soţie, copil, fraţi, mătuşi etc.) au trecut prin
întâmplări care puteau fi inter pretate ca răpiri.
□
(Fragment dintr-un volum în curs de
apariţie la Editura Teora)

CATALOGUL FORMELOR OZN (XVIII)
Gyorgy M andics
în cele ce urmează vă dăm exemple
dingrupulrestrânsalpseudodorojabilelor.
28 martie 1881, Santa Fe,
New M exico
Obiectimens,asemănătorunui peşte,
cu coadă de peşte, sub el grinzi m etalic»
fixează o cabină lungă. Se deplasează
destul de rapid, se aude cla r zgomotul
de motor. Câţiva m artori afirm ă că au
auzit şi voci umane. Conform a ltora,
după plecarea obiectului s-a g ă sit şi un
mesaj a ru n c a t "din obiect. (Santa Fe
Weekly, N e w M exican, 29 m artie 1881)
23 martie 1909, Peterborough,
M area Britanie
Poliţistul local aude un zgom ot din
cer. Un tra b u c m are, negru, apare din
întuneric, luminând îm prejurim ile cu un
reflectoruriaş. Observaţia a produsisterio
în presă: germ anii pregătesc invadarea
Angliei! (Peterborough Citizen,24 martics
1909)
26 octombrie 1973, Buxton,
Derbyshire, Marea Britanie
M artorul aude zgomot de elicopter.
Rămâne b lo ca t în m om entul în care îi
apare în fa ţă un o b ie c t în form ă do
trabuc sau de glonţşi zboară la înălţimea
copacilor. (M a n ch e ste r EveningNews,
27 octombrie 1973)
Kl/Poenr. 1/1996
P seudoavioanele s u n t de o b ice i
obiecte în form ă de m uiinetă.cu aripi
d ife rite , mai rar şi cu cabine de pilotaj.
Câteodată se aude şi zgom ot de motor.
Cevaînsădepăşeşteîntotdeauna limitele
norm alităţii: au fostvăzute în unele zone
ale planetei, unde până atunci nu ajunsese
avion (1900-1910),zboară în condiţii meteo
im p o s ib ile (1920-1940), e fe c tu e a z ă
m a n e vre in a c c e s ib ile a v io a n e lo r
păm ânteşti (1940-1950), se deplasează
fă ră s e m n a liz a re a c o n v e n ţio n a lă ,
ignorând regulile legale de zbor (1960-
1970), apar cu designuri care nu există
de decenii (1950-1960) etc.
5 august 1909, Wanganui, Noua
Zeelandă, 23.30
M a rto ru l spune că o b ie c tu lîn fo rm ă un avion incredibil. Abia reuşeşte să-
detrabucavea aripi mari şizburadeasupra
râului dinspre Arom oho spre Castleclif.
Scotea un sâ sâ itîn tim p ce zbura. Viteza
era de 90 de mile pe oră. Avea tre i lumini
peel:unaînfaţă,douăpelaturi. (Wanganui
C hronicle, 6 august 1909)
24 decembrie 1933, Kalix, im ediat legătura cu tu rn u l de control.
Suedia, 18.00
Vreme proastă,îngheţ, ninsoare. Un
o b ie c t negru, în formă de tra b u c, cu
aripi şi reflector, se apropie de sol, ignorând
fa p tu l că aeroporturile erau închise iar
decolarea interzisă. Se deplasează spre
vest, spre marea uimire a m artorilor.
(FSR,a.nul17,nr.5,septembrie-octombrie
A n a liz e • s in t e z e
1971, p. 20-22)
M ai 1944, Pîncota, România
M a rto ru l G heorghe Lu ca ci a
d e sco p e rit un avion cu însemnele ger­
mane. A vionul s-a apropiat, s-a oprit,
apoi a plecat ca şi cu m n u s-a rfi întâmplat
nimic.
Cazul a fo s t d e sco p e rit în 1968 de
Ion Hobana, devenind de faimă mondială
g ra ţie c ă rţii s c ris e îm preună cu
W e ve n b e rg h . (H obana-W evenbergh:
UFO's in Oost en W est. Deel II. UFO's
boven h e t o o s tb lo k . A n kh -H e rm e s
D eventer, 1972, 251.1)
Aproxim ativ 1960, Ohio
în faţa pilotului unui avion particular
apare din tr-o d ată , ieşind dintr-un nor,
I e vite,’ pentru că turnul de control nu
l-a a te n ţio n a t Se întoarce să-l vadă
mai bine. Un avion biplan.folositîn primul
război mondial, cuaripi de pânză, rigidizate
cusârm ă. Locul pilotului este gol. Avionul
intră într-un nor şi dispare. Pilotul ia
Se produce un m are scandal, pentru că
în curând se află că nimeni nu a cerut
aprobare specială pentru fo lo sire a unui
asemenea aparat. Se v e rifică studiouri
de film e, aerodrom uri sportive, cazul
încheindu-se cu punerea ia îndoială a
fa c u ltă ţilo r m intale ale m artorului. (Uim
M o s e le y 's B ook o f S a u c e r News.
S aucerian Book's, 1967, p.
37)
12 noiembrie 1975,
Preston, Manchester,
Marea Britanie, 8.20
Domnul Iredale a văzut un
avion curios. Fuselaj masiv,
cilindriform,douăaripilate,mari,
apoi, legată direct de aripi, o
structură de coadă stranie,
paralelă cu aripile. "Vagon de
marfă zburător" ("Flying Box-
car"), şi-a zis martorul. Dar,
contrar oricăror regulamente
dezbor,obiectulzbura deasupra
autostrăzii, neavând nici un fel
deînsemne,numărdeînregslrare
sau emblemă militară. (FSR, anul
24, nr. 1, iuie 1978, p. 22)
O
 P aranormâi

De la vedenii Ia fenomene paranormale

VEDENIILE SFINŢILOR CREŞTINI

„Omul, fiind un complex de planuri
corespunzând unei serii de ierarhii, se
echilibrează răspunzândprecisfiecărui
stimulus. S tim ulusului cosmic î i
răspunde prin gravitaţie; celui fiziologic
prin funcţiunile fiziologice. Tot aşa, el
ar trebui să răspundă fiecărui ordin în
parte." (Mircea Eliade, „S olilocvii")

Adriana Macsut
Oamenii obişnuiţi amestecă/confundă
sen zaţiile , o rd in e le , ie ra rh iile . D o a '
oamenii cei sfinţi ajung la ordonarea
stim uliior, apoi la placiditate şi calm ia -
înfinal la contem plaţia divină. Toţi aceşti
Faligna. Are o tin e re ţe aventuroasă şi 32 de ani v ia ţa c ă lu g ă re a s c ă . I se
m istici su nt nişte re vo lta ţi îm potriva
fa ce greşeli grave din p u n c td e vedere în credinţează c o le c ta re a a ju to a re lo r
civilizaţiei supertehnologizate: se izolează
religios: spovezi şiîm părtăşiri sacrilege. pentru m ănăstire. învăţase în fam ilie
în m ă n ă s tiri, tră ie s c după re g u li
La vârsta de 37 de ani este greu lovită doar viaţa grea de ţă ra n şi, intrată în
ancestrale, respectă regulile dogm aticii,
prin moartea soţului şi a copilului. A tunci m ă n ă stire , tru d e ş te din greu pentru
ajungând inspiraţi extatici, care au acces
îl vede în vis pe Sfântul Francisc, care învăţarea scrisului şi cititului. Rezultatele
la surse prim ordiale transce n d e n te şi
o îndeam nă să pornească pe „ca le a sunt slabe. D a r,în tr-o vedenie. Fecioara
metafizice.
d e s ă v â rş irii."în 1291 ea in tră în Ordinul M a ria îi revelează calea de urmat:
Ce este sfinţenia? Cum se m anifestă'’
al lll-le a fra n cisca n , pentru bărbaţii şi curăţirea inimii, răbdarea faţă de greşelile
Care este distanţa dintre omul modern
fem eile care doresc să ducă o viaţă aproapelui. Ea nuse scandalizade greşeli,
şi cel duhovnicesc?
creştinească îngrijită, dar răm ânând la ci se ruga pentru cei ce le săvârşesc.
De la începuturile creştinism ului şi
starea şi ocupaţiile lor. în tim pul unui Pentru a în tip ă ri în m em orie aceste
până astăzi, bărbaţi şi fem ei-renunţă do
pelerinaj la A ssişife xp e rie n ţe m istice, cuvinte, Veronica le asociază unor culori:
bună voie la plăcerile lumeşti, la realitatea
pe care le descrie. între 1291 şi 1296, albul pentru curăţirea inimii, negru! pentru
palpabilă şi .retraşi în m ănăstiri, prin răbdarea faţă de greşelile ce lo rla lţi şi
A n g e la c u n o a ş te tr ă ir i p ro fu n d e
asceză şi ru g ă ciu n e ,in tră în com uniune
provocate de harul divin ce a favorizat- roşu pentru sângele v ă rs a t de Isus. Ea
cu lumea divină, nepalpabilă. Ce i-a
oîn mod deosebit. După rănrea viziunilor, nu s c ria tr a ta te ca A n g e la . Dar
determ inat pe aceşti oameni să fa că
Angela încearcă să aducă şi alte suflete profunzimea tră irilo re i sufleteşti îi uimea
din pocăinţă şi sm erenie îndatorirea
pe calea desăvârşirii. Pentruei redactează pe toţi cei care in tra u în c o n ta c t cu ea.
esenţială a vie ţii lor? Ei nu părăsesc;
„îndrumărispr«mJLntuire" „C elm aim are La îndem nul Fecioarei, apărută într-o
tumea din dezgust, ci din dragoste; acolo,
bine al su fletului'este pacea adevărată altă vedenie, m erge să ducă un mesaj
în sing urătatea chiliei, ei se roagă pentru
şi perfectă... Cine doreşte să aibă linişte papei A le xa n d ru al Vl-lea. Mai târziu,
mântuirea oam enilor. De peste 1.000 de
desăvârşită a sufletului, să caute a iubi sora Lucia avea să prim ească şi ea o
ani. M untele A thos supravieţuieşte ca
pe Dumnezeu din toată inima, deoarece asemenea misiune. Papa o prim eşte cu
ooază monahicăîntr-o lumea contrastelo'
într-oastfeldeinimă locuieşte Dumnezeu" bunăvoinţă, convins că se află în faţa
şi a cutrem urelor eschatologice.
Cea s u p ra n u m ită „M a g is tra unui su fle t ales. Papei îi prezice data
Monahismul creştin a apărutîn secolul
T h e o lo g o rum "(învăţătoareateologiilor) m orţii ei. Pe 13 ianuarie 1497, cum a
al lll-leaînE gipt,M esopotam ia, Palestina prezis, închide ochii cu seninătate, când
moare în anul 1309.
şi Siria.
Fericita Veroriica din Binascose naşte sunetul colpotului chema călugăriţele
VEDENII CATOLICE Şl ORTODOXE
la B inasco (provincia M ilano) în anul la rugăciune.
Pe 4 ia n u a rie este c e le b ra tă la Sfânta A n g e lica M e ric i se naşte la
1445, în tr-o fam ilie de ţărani umili. La
m ă n ă stirile fra n c is c a n e din Faligna
vârsta de 22 de am intră la m ănăstirea 21 m a rtie 1470 în D esenzano, mică
(Umbria)Fericita Angela dinFaligna (1248 - lo ca lita te pe m alul lacului Gorda din
Sf. M arta din M ilano şi tră ie ş te tim p de
1309). Angela se naşteîn 1248,în cetatea
Italia. întemeiază o congregaţie specială

O e</peenr. 1/19*6 liL—

 P aranor

: de căiugăriţe, care nu erau obligate s h canonicii din Klostersath. Pe când se afla ia M agdeburg.-ia
poarte c î îm brăcăm inte specială, si: Şi Saul şi-a schim bat viaţa după o fu n e ra liile episcopului oraşului, qîs ~uS
locuiascăîn m ănăstire şi nici să depună vedenie asemănătoare. A deveniîcreştin poporului îl cheamă sa preia scaunul
jurămintele. La vârsta de 15aniîşi pierdo şi a m urit m a rtiriza t pe cruce. episcopal ră m a sva ca n t Este un episcop
părinţii. „Sirrite"acutnevoia unui pelerinaj însă, în tim pul lui N orbert, vrem ea incom od, duşm an ai com prom isului
în Ţara Sfântă. A ici are o vedenie plină p e rse cu ţiilo r cre ştin ilo r trecuse. Trăieşte viaţa activă darşi corltompit
de lumină: o scară ce unea cerul cu Timp de tre i ani el se re trage în a Ordinului, nu uită regula - sărăciei şi
pământul şi pe care urca un şir lung do sin g u ră ta te . P osteşte, se roa g ă , se apostolatului prin tre oamenii u m 'M '-jş i
fetiţe. înţelege că m isiunea ei este să pocăieşte. Nu cunoaştem dacă a mai a ju n sese la s tră lu c ire a u n o r înalte*
contribuie la a s is te n ţa s p iritu a lă şi a vu t experienţe m istice D a rş i-a dă ru it dem nităţi: ca n ce lar ai Im periului pentru
materială a fetelor. Pe atunci, şcoala averea săracilor,reţinând pentru sine Italia, iar papa InoCentiu ai ll-le a îi tis
era rezervată d oa r fe te lo r bogate. în d oar o m ăgăriţă şi zece monede de ju ris d ic ţia şi peste P olonia.'M oare p t
1335întemeiază la B rescia Congregaţiei a rg in t în curând renunţă şi la acestea, Siunie 11341a M agdeburg. Este denumit
Sfintei Ursula (U rsula este o tâ n ă rîi continuându-şi peregrinărileapostolice patronul Boemie*.
martirizată prin în e cşre în Rin,împreunsi pe jos. A proape de N im e s îl întâlneşte Pevremea cneazului loân D anilovici
cu alte fecioare, de către huni), formatei pe papa Ca li st al I Mea, care l-a în cu ra ja t se naşte în cetatea C ernigan,din părinţi
din călugăriţe „a s im ila te " (sm erite, da • în a c tiv ita te a sa de p reot pre d ica to r de neam buft. Sfântul A le xie ,n u m itd iip a
fără îm b ră că m in te b is e ric e a s c ă ). ambulant. Episcopul de Lyon, pentru a- botez Elefterie Este un c o p i1ascultător,
Ursulinele, cuno scute astăzi în lumea I reţine în dioceza sa, îi propune să preia cu dragoste de carte. La?,2ani,pa "ând
întreagă, se ocupă de deschiderea şi conducerea ca n o n icilo r regulari care rătăcea prin pustiu, punânri «urs? cz
întreţinerea unor colegii pentru fem ei, urmau „p ra v ila " Sf. A ugustin şi cărora păsări, a adorm it ostenit. A tu n ci a avui
urmândîntocmai regulam entul în to cm it le fu s e s e a trib u ită M ă n ă s tire a o vedenie care i-a schim bat întreagu
de Angela M ăriei. A ngela moare pe 27 Premonstrantum. Astfel se naşte Ordinul viaţă.
ianuarie 1540 la B rescia, ziua când este P rem onstrenzilor dar, după un tim p,
şi comemorată. N o rb e rt îşi reia misiunea. (Va urma)
Printre ordinele călugăreşti mai puţin
cunoscute, dar care pe vrem uri au avut
un fel de rol în viaţa bisericească, este
Ordinul Premonstratenzilor, numiţi astfel
pentru că îşi au originea în mănăstire?;
Premonstratum din n o rd u l F ra n ţe i,
întemeierea acesteia este opera Sfântului
Norbert. El se naşte la Xanten, în tr-o
familie nobilă.în anul 1080. Fiind mezinul
familiei, trabuia să aleagă între cariera
militară şi cea bisericească. A ales a
doua variantă,din comoditate. Fiind sfinţit
subdiacon, devine stăpânul unor mari
privilegii. M arele e ie c to r de Coloma şi
împăratul Eric al V-lea îi fă g ă d u ie sc
scaunul episcopal.
în timpul unei alergări prin pădure
este surprins de o furtună violentă. Este
aruncat la păm ânt de un fu lg e r orbitor,
asemeni lui Saul pe drum ul Damascului,
îl întreabă pe Dumnezeu: „D oam ne, ce
vrei să fac e u ? " R ăspunsul p rim it,
„.Părăseşte calea răului şi fă b inele", îi
schimbă ra d ica l v ia ţa dezo rd o n a tă .
Părăseşte cercurile şiîntâlnirile mondene
şi îi ia ca şi conducători spirituali pe
abatele benedictin din Sieburg şi pe

- ---- £(/FOŞnr. 1/1996 ----------

 P aranorma
Interviul unui parapsiholog: el studiază pe cei care erau arşi altădată
VRĂJITORII ÎN LABORATOR
Profesorul Hans Bender
da la Universitatea din Fri-
bourg ne vorbeşte despre
m ediijm uriie care îndoaie
linguri, despre fenomene de
g h ic ire , despre vră jito rie ,
dsspre spirite zgomotoase şi
despre vindecători "PSI". Este
cel mai celebru parapsiholog
din Europa. Profesorul Bender,
decedat în 1991, a fondat în
1958, în oraşul său natal,
Pnbourg-an-Brisgau, un
u sstitut pontru zonele de
frontieră a!» psihologiei şi
igienei mentale. Din 1953 el
titu la r la Universitatea
din Fribourg-en-Brisgau, ia o
catedră de psihologie şi In timpul unor fenomene poHergeist s-a u înregistrat mai
|tarapsihologie careface parte mu/te zeci de convorbiri telefonice în a c e la ş i moment
în mod oficial din învăţământul său (u
universităţii). Interviul a fost publicat în
prestigioasa revistă "P aris M a ic h " (31
decembrie 1976).
Paris M atch (PM): Astăzi, cuvântul
de parapsihologic este la modă. Se msraşt»
numărul operelor tratând în principal
acest subiect dar întreţinând o confuzia
între magie, ocultism şi ezoterism. Dv..
prof. Bender, cum aţi defini acest cuvânt'
(termen)?
Hans Bender (H.B.): Parapsihologic
este, în mod simplu, studiu! ştiinţific al
ocultismului. A cest nume a fost inventat
ia sfârşitul secolului trecut de un filosof
şi psiholog german, MaxDessoir. Prefixul
grec "para"înseam nă "a lă tu ri” . Aceasta
indică faptul că este vorba de cercatări
ala fenomenelor care ne sunt fam iliaro
şi care ne sunt aduse la cunoştinţă prin
caile obişnuita ale bagajului nostru do
cunoştinţe.
P. M : Pentru ce legaţi dv. studiul
parapsihologiei de igiena mentală?
H.B.:în marele domeniu a! ocultismului
există multe superstiţii. Cei care cred că
prin mase rotitoare, prinscrierea automată,
este posibil de a intra în contactcu defuncţii,
da -i primi mesaje ale dispăruţilor, sunt
victime a!e iluziilor psihice. Oamenii caro
cred că sunt în legătură cu morţii sunt
:n realitate în legătură cu propria lor
imaginaţie, cu inconştientul lor. Masei»
rotitoare sunt proiecţii subconştiante deja
studiate de profesorul Pierre Janet, acum
o sută de ani,
P M.: Poate spiritismul să prezinte
un pericol psntru firile mai slabe?
H. B,: Aceste pretinse mesaje pot
chiarsă ducă la psihoze mediumnice. Eu
am tratat 15 bolnavi care printr-o credinţă
oarbă în aceste mesaje şi-au pierdut
echilibrulmantal. Aceste psihoze urmează
întotdeauna acelaşi proces. Oamenii scriu
ziua şi noaptea.pentru a intra în. contact
cu un dispărut şi apot, deodată, ei aud
ceea ce scriu. în curând si nu mai au
nevoie să scrie, ei aud voci| trăiesc în
m ijlocul unui concert de spirite... fiecare
din cei 15boinavi*ai mei alncercat, dealtfel,
să se sinucidă din ordinul "sp irite lo r” .
Da exemplu, o profesoară de şcoală
credea că a S I p t contact cu un cântăreţ
de operă pe care îj credea mort, când de
fa p te i trăia încă - şi acest cântăreţ pe
care ea şi-l imagina în lumea de dincolo
îi spunea vorbe de dragoste. Era
înspăimântată. Voia că i salveze pe acest
cântăreţ care sufereaîn lumea de dincolo
din cauza tentaţiilor terestre. Ea se ruga
zi şi noapte. îi scria. Toate felurile de
spirite erau în jurul si. Apoi Dumnezeu
se făcu auzit prlntr-o voce care îi ceru
să-şi ia via ţa ! Ea şi-a înch e ia t toate
socotelile şi această voce a condus-o la
un fiuviu. A sărit.
P. M.: S-a înecat?
H. B. Nu, a fostsalvată. La
s p ita l, m edicii o cre d e a u
schizofrenică. Aceasta nu era
s c h iz o fre n ie , ci o psihoza
medlumriică.Am putut să-i redau
echilibrul normal,arătându-i că
vocile nu arau decât o parte a
eului său, că suferea do o
disociere a personalităţii, că !
inconştientul său inventa totul, f
că acel cântăreţ pe care ea îl j
credea m ort era viu şi că totul
îi apărea din propria-i imaginaţie.
Celălalt pericol al ocultismului
este o c re d in ţă oarbă în
aplicarea practică a facultăţilor
"PSI".
P. Ce sunt facultăţile
"PSI"?
H. B : 'PSI-' desemnează
facultăţile pe care le posedăm noi toţi
într-un anumit grad şi care sa manifestă
în toate fenomenele parapsihologic*.
Ele se exercită în două domenii: mai întâi
domeniul percepţiei extrasenzoriais (ESP).
Se disting tre i m o d a lită ţi: te le p a tic
clarviziunea şi prezicerea (previziunea).
Apoi, domeniul psihokineziei (PK): oameni
la care organismele pot să exercite o
influenţă asupra m ateriei, care nu este
explicabilă încă în termeni fizici ori a i*
ştiin ţe lo r naturale.
P. M.: Ne daţi câteva exemple?
H. B.: Noi suntem în legătură cu toate
păturile populaţiei care ne relatează despre
evenimente ce au fost dovedite ca fiind
extraordinare. De exemplu: visa p re ­
vestitoare, apariţii, vise telepatice, oglinzi
care se sparg pentru a prevesti un deces
şi, de asemenea, fenomene de polter-
geists, pe ca re fran cezii le n urneau a Itădată
"spiritele lovitoa re". De fapt, nueste vorba
acolode manifestări ale spiritelor, ci despre
manifestăride psihokineziespontane care,
foarte adesea, pot fi aduse la o origine,
adică la persoana care este sursa, adesea
un băiat sau o fată la vârsta pubertăţii.
Aceste fenomene nu sunt, după părerea
noastră, decâtexteriorizarea co nflictelor
lor interioare. Dacă dv. sunteţi mânios?
puteţi arunca o ceaşcă într-un perete. în
fenomenele de poltergeists, se pare că
există o forţă a spiritului care aruncă
ceaşca fără intervenţia corpului.
RU fCSnr. 1/1996

La Rosenheim, în 1967, într-un birou,
tablourile sa deplasau, becurile explodau,
erau înregistrate com unicaţii telefonic»
fără ca ele să fi avut loc etc. Autorui
inconştient al acestor fenomene era o
tânără de 19 ani, Anne-Marie.
P. M.: în evul mediu ar fi fost ars»
pentru vrăjitorie. Era destul de comod.
H. B.: Da. în secolele în care legea
religioasă nu era pusă la îndoială,aceste
fenomene păreaufie manifestări ale unei
puteri divina, m iracole, fie manifestări
ale demonilor. Se găseau la sfinţi şi la
vrăjitoriaceleaşi manifestări. După biserica
c a to lic ă , se recun oştea posesiunea
diabolică prin trei semne care sunt semno
paranormale: 1) posedatul înţelege limbi
străine şi uneori le şi vorbeşte; 2) posedatul
are o cunoaştere a lu crurilo r ascunso
(clarviziune şi telepatie); 3) posedatul
demonstrează forţe ca re depăşesc forţele
normale. Aceste trei semne aufo stfo a rte
bine descrise în film ul "D escântătorul".
Criticii care au lu a ta c e s tfilm drept purii
ficţiune nici nu-şi închipuiau cât de mult
se poate întâlni în realitate.
P. M.: Ov. studiaţi, de asemenea, şi
viselCprevestitoare?
H.B.: Noi am aplicaţia un caz cunoscut
pe plan in te rn a ţio n a l metoda zisă a
observaţiei în expectativă (aşteptare). în
1953,oactriţă,domnişoaraChristineMylius,
a venit să mă vadă, povestindu-mi că ea
remarcase că unele din visele sale so
realizau. Eu i-am cerut să ne trim ită la
fiecare 15 zile povestirea visu rilo r salo
şi să noteze ceea ce credea că ar fi putut
să semnifice aceste vise (această e x ­
perienţă continuă şi azi) şi să ne anunţe
când remarca faptul că unul din visele
sale se realizase.
într-unul din ele, ea a văzut toate
detaliile unuifilm pe care avea să-lturneze
patru ani şi jum ă tate mai tâ rziu , la
Gotenhafen, portul lui Danzig. Iar detaliile
pe care le dădea erau atât de precise,
încât nu puteau în nici un caz să fi»
explicate prin hazard.
P. M.: Ne povestiţi experienţele dv.
cu mediumuri?
H. B.: Un medium care m-a interesat
mult este Gerard Croiset. într-o celebrii
experienţă, zisă "a scaunelor", el a putut
descrie cu mai multe săptămâni înainte
persoana care seva aşeza pe un scaun,
precis, printre mai multe persoane la fel
aşezate. Scaunelefusesoră trase la sorii
înultimulmoment Descrierilesale(aparenţii
exterioară, detalii biografice) permiteau
---- -R (/R > B n r. 1/1996 -------------------------
o identificare fără cea mai mică eroare
posibilă -Şi dacă aţi şti dv. ce combinaţii
am construit noi, pentru ca nimeni să nu
poată şti cine se va aşeza pe scaun!
Am mai cunoscut un alt caz foarte
curios. în tim pul războiului din 1914, un
civil alsacian,interogatde un locotenent
german, a avut un fel de viziune clar­
văzătoare şi a prezis c u exa ctitate sfâ rşitul
primului război mondial, al treilea Reich,
ai doilea război mondial, căderea celui
de-altreilea Reich.împărţirea Germaniei,
sărăcirea Angliei. El a văzut totul exact,
cu date şi detalii până în 1945. Elaanunţat
un al treilea război care ar fi în legătură
cu China. Dar puteţi sta liniştit căci el
s-a înşelat: situează acest război în 1948.
P. M.: Cumexplicaţi dv. această eroare.
Hans Bender studiind o ca să
bântuită
după atâtea fapte verificate?
H. B.: Nici un medium nu poate să
discearnă dacă impresiile sale sunt pură
fantezie.dacă ele suntfructul unei telepatii
cu cineva ori, mai sigur, dacă ele provin
într-adevăr din clarviziune. De aceea
a p lica ţiile previziunii, clarviziunii sunt
P aranormal
periculoase. Să iuăm un exemplu concret
pe care-l cunosc. Cineva care a fost
je fu it caută un clarvăzător. Abia deschide
clientul uşa, că acel clarvăzător îi zice:
"Dv. n-aveţi nevoie să-mi spuneţi de ce
aţi venit: vi s-a fu ra t o sumă importantă
de bani". Era adevărat Atunci, clientul,
convins că toată chestiunea este mi­
raculoasă şi că acel clarvăzător va şti
imediat cineeste hoţul, întreabă: "Cine?".
Clarvăzătorul face atunci o descriere
precisă a unui tânăr. "îl ştiu",spuse clientul.
De fapt, clarvăzătorul văzuse doar prin
telepatie pe tânărul pe care clientul său
îl bănuia. Dealtfel, părinţii acestui tânăr
acuzat pe nedrept au făcut o plângere
contra clarvăzătorului.
A utiliza clarviziunea în anchete poliţiste
estefoarte tentant când secunosc reuşitele
extraordinare ale lui Croiset Gerard. El
era în Japonia în mai 1976. Televiziunea
japoneză îl invită pentru o experienţă.I se
arată 7 fotografii de persoane dispărute.
Printre aceste fotografii, cea a unei fetiţe
care dispăruse. Poliţia credea că această
fetiţă fusese răpită. Croisetspuse: "Această
fetiţă s-a înecat". El face o descriere
foarte precisă a unui lac, peisajul din
jurul lacului etc. El spuse că corpul va
urca la suprafaţă într-un loc precis al
lacului pe care-l indicase. A doua zi,
televiziunea japoneză merse la malul lacului,
pe c a re -l id e n tific a s e uşor datorită
descrierilor lui Croiset. Şi, în momentul
în care camera filmează lacul, în locul
indicat de Croiset, corpul, în c e t apare la
suprafaţa apei, în faţa camerei. Eu am
insistatdealtfelcaacastfilm săfie proiectat
în şedinţă extraordinară la Congresul de
Parapsihologie de la Utrecht, în august
1976.
P. M.: Dv. aţi studiat, de asemenea,
şi fenomenele cu lingurile îndoite atât
de Uri Geller, cât şi de Suisse Silvio?
H. B.: Eu n-am îndoieli, după lungi
studii, atâtprin mărturii, câtşi prin testele
dinlaboratorulmeu.asuprarealităţiiacestor
fenom ene. în toate ţă rile în care, la
televiziune, Uri Gellera arătat furculiţele
şi lingurile sale îndoite, mii de persoane
au c o n sta ta t că acelaşi fenomen se
producea în căm inele lor. în cursul
in te rviu rilo r cu unul dintre ei, noi am
văzut lingurile îndoite.
0 fam ilie din Karlstadt mi-a telefonat
a doua zi după emisiunea lui Uri Geller,
7 ianuarie 1974. 56 de piese din argint
pentru menaj, erau rupte sau deformate.
La a 40-a piesă ei chemaseră poliţia. Doi
O
inspectori auvăzutcu ochii lo ro fu rc u liţii
pa care nimeni n-o atingea, cum se ondula
pe masă. Câteva zile după aceea ani
sosit la ei cu o echipă de ia televiziune.
Aceiinspectonîn uniformă, sosiţi euacalaşi
prilej acolo, au depus mărturie. Pe film,
unul .dintre ei povesteşte ceea ce a văzut
cu cinci zile înainte. Se poate citi pe faţa
lui o profundă perplexitate: "Nim eni n-
o atingea şi această furculiţă se curba!'',
scria el.
Această fam ilie avea o slăbiciune
pentru ocultism,mai a Ies bunica. Emisiunea
lui Geller o fascinase. Geller crease un
caz de psihokinezie spontană în familie.
Acum eu ştiu că sursa acestorfenom eno
este o fată de 14 ani, Bărbel.
Am primit de la ei o scrisoare caro
spunea: "Faptul s-a petrecutîncă o dată.
Bunica era la spital şi Bărbel a văzut la
televizor un film cu tema «Cum unele
mediumuri trişează deformând lingurile».
Aceasta părea să fi fost suficient pentru
a declanşa fenomenul. Argintăria nouîi
pe care noi tocmai o cumpărasşfăms-a
deformat şi chiar cerceii lui Bărbel s-au
îndoit şi au căzut. Un bijutier vecin i-a
reparat. Apoi. de încă trei ori, ei s-au
deformat şi au căzut."
Dar istoria nu s-a terminat. Eu am
făcut,din cazul de ia Karistadt, o emisiune
la televiziunea germană. înainte de a
prezenta mărturiile inspectorilor, am redat,
timp de un minut, demonstraţia lui Uii
Gelier pe bandă magnetică. Câteva zi Io
mai târziu, televiziunea germană de la
Stuttgart a prim it o scrisoare de la o
persoană care nu voia să-şi dea numele,
o persoană din Republica Democraţii
Germană, care spunea: “ Noi am văzut
emisiunea dv. din întâmplare, pentru că
aici nimeni nu crede în acest lucru. Noi
credem că este absurd. După emisiune
am mers să deschid un cufăr pentru a
căuta nişte ban:, în acest cufăr păstrez
o colecţie extrem de preţioasă de piese
vechi din Republica Weimar. Toate aceste
piese erau deform ata! Un sp e c ia lis t
mi-a spus: «Colecţia dv. este pierdută. Ea
numai are nici o valoare». Eu mă adrese.:
acum dv. pentru a vă reclama pierderi în
valoare de 50.000 de mărci. Natural, la:;
această colecţie da piese deformate la
dispoziţia dv"
Am făcut, de asemenea, experienţe
pe care le-am filmat, în care mediumul
Jean Pierre Girard, sub supravegherea
unul prestidigitator, îndoaie barele de
metal pe care nu ie poate în nici un caz
deforma prin forţa musculară. Le îndoaie,
pur şi simplu, influenţând, de asemenea,
chiar structura m etalului. M. Charles
Grussard, fizician metalurgist, director
ştiinţific la Pechmey-Ugine-Kulhmann, i-
a cerut să facă acest tip de experienţă.
P. M : Ce ipoteză propun fizicienii
care se ocupă de parapsihologic?
H.B.: Fizicienii parsă confirme această
ipoteză pe care noi o avem deja: energia
necesară de a deforma obiectul ar veni
de la obiectul însuşi şi nu de la medium.
Mediumul nu ar fi sursa de energie, nu
există radiaţii de energie a!e medium ului,
s-ar părea că mediumul transm ite o
informaţie materiei, o informaţie care ar
schimba com portam entul probabil al
mdleculalor.
P. M.: Cum l-aţi descoperit ps Silvio?
H. B.: Am primit un telefon de la un
prestidigitatorsem iprofesionist, un domn
Rolf Mayer, locuind în Elveţia, care ne
semnala că el observase untânărdesenator
care deforma obiectele de metal, mai
ales linguri. Silvioîşi demonstra talentele cealaltă parte găsindu-seîn aerliber. Nu
sale în toate vineri le într-un mic restau- se poate acţiona asupra părţii lingurii
rantdin Berna. în câteva luni ela deformat
mai multe sute de linguri. A reuşit chiar
să sudeze cele două părţi ale unei linguri
rupte. Sub controlul unui prestidigitator,
expert în trucaje, am procedat la primele
experienţe cu Silvio în decembrie 1974.
Sub ochii noştri, Silvio a deformat un
numărde ling uriţinându-le doarde coadă,
fără a exercita nici o presiune musculară
şi îndoindu-le uşor. El chiar a rupt două
dintre ele. îl observam de foarte aproape
- 60 cm - şi aveam impresia că metalul
se înmuia, ca şi
cum urma să se
topească,fără să
fi fost deloc în­
călzit Piesele rup­
te au fo s t exa­
minate de Insti­
tutul de M etalur­
gia "M a x
P la n c k " de la
Stuttgart, care a
constatat o rup-
. tură aproape me­
canică.Am încer­
cat să repetăm
experienţa în faţa
unei camere de
te le v iz iu n e în
ianuarie 1975,dar
aceasta nu a Annemarie Rose, cea care a produs mai multe fenomene
reuşit. Silvio se poltergeist, supusă unor teste in laboratorul lui H ans Bender
simţea jenat de prea multă teh-nică. în
momentul b care am renunţat să filmăm, se
produse fenomenul
Apoi am adus la dom iciliul lui Silvio
magnetoscoape, linguri controlate sigilate
într-un tub da sticlă. Acest procedeu nu
mergeîntotdeauna. Acum trei săptămâni,
la Berna, în faţa unui jurnalist de la N a­
tional Enquirer, cara aduse m aterialul
form at din linguri de plastic (acest m a­
terial se rupe, dar nu se îndoaie deloc -
uşor), Silvio n-a reuşit nimic. La ora 2.00
dimineaţa noi tocmai plecam când, deodată,
el luă o lingură de plastic (eram la 40 cm
de al); ea se răsuci şi se rupse.
Este extrem de greu a prezenta un
document film at sau o bandă magnetică
care să demonstreze fără nici o îndoială
că deformaţia nu este un truc. Dovada
trebuie să reiasă din felul în care se face
experienţa. Eu am un tânăr colaborator,
inginer şi extrem de ingenios: ela inventat
ceea ce noi numim "safety bottles", adică
sticleîn care o partea lingurii este înfundată,
care se găseşte în interior.
într-un alt caz, în care lingura era în
întregimeîn sticlă, care ara sigiiată, lingura
s-a ruptîn interiorul sticlei, caras a fisurat
ea însăşi; această sticlă a fo st examinată
de Institutul pentru M ecanica Corpurilor
Solide din Fribourg, care a ajunsla concluzia
că forţa care a produs această fisură
venise din interiorul sticlei. Experienţa
este deci foarte probantă. Din nefericire,
ea n-a fost filmată.
într-un film pa care ou l-am prezentat

unei o p e ra ţii
reale
P. M.: Dv. aţi
fost în Filipine şi
aţi observat ope­
raţiile?
H. B.: Am fost
efectiv în Filipine
şi am observat
"o p e ra ţii". Toate
cele pe care le-
am controlaterau
trucate. Nu voi
vorbi de "vinde-
care ",da ra m o b -
servatam eliorări
considera bile într-
uncazde scleroză
Obiecte metalice îndoite prin forţa gândului de un tânăr cu
în plăci. Ameliora­
aptitudini paranormale
rea acestui biet
la Congresul de Para psihologia de la Raims, om care venea dn Australia şi putea să
a n ultrecut,sevedefoarte bine cum Silvio meargă cu greu era mai ales datorată,
ajunge să deformeze o lingură fără s-o după părerea mea, prestigiului considerabil
atingă. Noi continuăm să-l studiem. El de care se bucura vindecătorulToniAgpoa.
deplasează obiecte şi noi putem dovedi 0 vindecare psihosomatică. Am văzut de
că aceste experienţe au fost realizata asemenea o persoană care avea un calcu!
fără trucaje. Colaborăm într-o muncii biliar (piatră la vezică) şi care a revenit,
interdisciplinarăcufizicienii. Acelaşi lucru convinsă fiind că era vindecată. Mergea
se face în Anglia, cu prof. Taylor şi prof. mai bine, e adevărat, dar piatra o avea
Kasted. totuşi. Dar pot să existe vindecători pa­
Taylorcrede că fizica actuală va ajunge rapsihologici. Eu sunt convins că există
să explice acesta fenomene, în timp co în domeniul parapsihologiei fenomene
Hasted este convins să aceasta nu este de penetraţie; le-am observat adesea în
explicabil, pentru că el a rem arcat că în cazurile de poltergeists.
prezenţa lui Uri Geltar,în laboratorul său, P. M.: Dv. aveţi 25de ani de experienţă
o parte a substanţei care se găsea în teoretică şi practică în parapsihologie;
inte rio ru l unui tub de sticlă (era din cum evoluează ea astăzi?
vanadium -carbid) a dispărut. Este un H. B.:Aşa cumva spuneam ,aînceput
fenomen al penetraţiei. Pentru acest o nouă fază a p a ra p sih o lo g ie i; este
fenomen nu există nici o explicaţie în cercetarea interdisciplinară în colaborarea
fizica actuală. fizicienilor. Este o consecinţă a efectului
P. M.: Un obiect solid poate să treacii Geller, a acestei măriri a numărului de
printr-un corp solid fără să lase urme’’ su b ie c ţi, putând produce fenom ene.
H. B.: Da. Eu însumi n-am asistat la L-am pus pe prof. Betz.de la Universitatea
un asemenea fenomen dar am mărturii de Fizică II din M iinchen, în contact cu
foarte impresionante. Un preotcare sfinţea mediumuripecarenoi le cercetăm; lucrăm
o bucătărie, locul cel mai blestemat dintr- în colaborare, ceea ce nu este chiar aşa
o'casă de poltergeists, a văzut o piatră de uşor. Există condiţii de lucru foarte
căzând din plafon şi strivindu-se pe sol, limitatecumediumunle care ceroîntreagă
fă ră să sa ră; iar când el a atins-o, a ceasta strategie de adaptare, particulară fiecărui
piatră era caldă. Se observă acest gen caz în parte. Lucrăm de asemenea cu
de fenomene pe toată planeta. Contelo biologii. De exemplu, pentru mediumul J.
G alateri, în cu rsu l unui co n g re s do P. Girard, lucrez cu un biolog de la
parapsihologie de la Barcelona, anunţa Universitatea din Fribourg, care a avut
că un ţesut canceros părăsise corpul acest curaj. Spun bine "a ce st curaj",
unui bolnavfără ca doctorul să fi procedat deoarece para psihologia suscită o ostilitate
la vreun gen de operaţie. Aceasta ar fi înverşunată. Dealtfel, în spatele acestei
pentru mine mai adevărat decât unele ostilităţi se ascunde o veritabilă teamă.
pretinse operaţii care sunt caricatura Nu văd pentru care motiv. Ce au oamenii
-------B l/W B n r. 1/1996 —
P aranormal
de pierdut dacă fenomenele parapsi­
hologice sunt dovedite ştiinţific? Avem
de asemeni discuţii foarte fertile cu teologii,
în jurul problemei miracolelor.Toate cărţile
de teologie fundamentală care se referă
la miracole citează definiţia lui Thomas
D'Aquin: "Dumnezeu, pentru a da un semn,
acţionează împotriva ordinii naturii p«
carea creat-o elînsuşi". în parapsihologia
există analogii profane pentru toate
miracolele, cu excepţia aceluia de reînviere.
P. M.: în această căutare a unei noi
înţelegeri a omului, sunteţi dv. ghidat de
o pasiune pură de a înţelege, sau de
speranţa de a extrage aplicaţii pras-
tice?
H. B.: Numai de pasiunea de a înţelege.
Am avutîntotdeauna o aversiune profunda
pentru concepţia mecanică a lumii. Această
ce rce ta re este, fără în d o ia lă , forma
personală a religiozităţii mele. Sunt de
acord întru totul cu concepţia marelui
fizician Jeans: "Curentul cunoaşterii ne
conduce către o realitate nemecanică.
Univarsulîncepa să semene mai mult cu
un mare gând decâtcuo mare maşinărie".
P. M.: Experienţa dv. nu poate să sie
aducă nimic asupra problemei morţii şi
supravieţuirii?
H. B.: Parapsihologia nu spune că un
contact cu morţii este cu totul imposibil.
Aceasta depăşeşte competenţa noastră.
Nu se poate dovedi ştiinţific că psihicul
poate trăi fără organism? Eu sunt, evi­
dent, tulburat de unele experienţe de
călătorii în afara corpului, experienţe de
bilocaţie. Aceasta îmi aminteşte o istorie
pe care Karl Gustav Jung mi-a povestit-
o. O femeie era aproape moartă. Medicii
se întrebau în jurul ei ce trebuiau să facă.
Au reuşit s-o reanimeze şi când şi-a
recăpătat cunoştinţa ea a povestit "Mi-
am văzut propriul corp, ca şi cum l-aş fi
părăsit, am auzit medicii disputându-şi
pă rerile, aceasta mă amuza". Dacă aceasta
este adevărat - şi Jung credea că era
adevărat - se ridică o problemă extrem
de importantă. în această sta re de sincopă
totală, părţile creierului a cărui funcţionare
este necesară pentru înţelegere, nu sunt
în funcţiune. Este deja o separare a
funcţiunilorpsihicedefuncţiunile cerebrale;
poate că dependenţa dintre funcţiunile
cerebrale nu este la fel da strâmtă şi
mecanică precum se crede. Dar,în cazul
acesta, organismul era încă viu. Ce se
petrece când organismul moare? Nimeni
nu poate răspunde.
□
 SFÂNTUL GHELASIE DE LA RÎMEŢ ŞI
APA TĂMĂDUITOARE
Simona Miclăuş
Un nu m ărim p re sio n a n td e m ă n ă stiri.sch itu ii
şi aşezăminte religioase îm pânzeşte te rito riu l
României. Vechimea unora dintre ele depăşeşti!
cu mult tim purile cun oscute , tra nsferând p a rc ii
prin vreme m isterul legă turii oam enilor cu M ariln
Forţe ale Universului, cu Dumnezeu. P rintre ele,
în literatura de specialitate există 11 re cunoscuţi;
ca adăpostind icoane fă c ă to a re de m inuni şi 4
legate de existenţa unor ape tăm ăduitoare. S>;
pare însă că acestea nu sunt singurele.
M ănăstirea Rîm eţeste unul dintre cele mai
vechi aşezăminte că lu g ă re şti din Transilvania.
C e rc e tă rile a rh e o lo g ic e din zon ă, analizu
osem intelor găsite în m orm intele de călug ări
descoperite cu p rile ju l re s ta u ră rii b isericii, au
condus la concluzia că încă din seco lu l al XI-
lea exista la Rîmeţ o lavră m ă năstire ască, iar
pustnicii sau „e re m iţii'‘ încă cu m u ltm a iîn a in te .
Aşezarea geografică de un pito resc de osebit :i
m ănăstirii,darşivechim ea eine cuno scută exacv,
a atras atenţia m ultor istorici. Printre ei, marehî
Nicolae lorga a fo s t im presionat de „vechim ea
şisimplitatea aşezământului, desălbăticia locurilor
greu accesibile şi de numele loc u lu i".
M ă n ă stire a Rîmeţ este situ a tă în s ud ul
C arpaţilor Apuseni, la 34 km NV de Alba lulia,
pe Valea Geoagiului (foto 1). Biserica m ănăstirii
a fo st pictată în in te rio r de 8 ori, c ă c i există ii
s tra tu ri su p ra p u s e de p ic tu ră In s c rip ţia
descoperită pe al doilea s tra t de pictura con stitui*
totodată şi prima atestare a aşezăm ântului: „A n
scris eu prea păcătosul rob al lui Dumnezeu Mihu ,
adică zugravul de la Crişul Alb, cu încuviinţa ren
arhiepiscopului Ghelasie,în zile le regelui Ludovic
în anul 6885 (1377) luna iulie 2".
Cumultînaintede afifo s td e s c o p e riti inscripţii*
0
care îl pom eneşte pe Ghelasie ca arhiepiscop
al ro m ânilor din Transilvania, lo cu ito rii sa te lo r
din zonă cinsteau cu mare eviavie am intirea
unui monah cuvios cu ace la şi nume. Tradiţia
populară relatează mai multe m inuni atribuite
a c e s tu i m onah. Se pare că m o n a h u l şi
arhiepisco pul erau una şi aceeaşi persoană.
Există re la tă ri legendare ale unor întâm plă ri
înconjurate de mister,legate de existenţa cuviosului
Ghelasie,transmis pe cale orală, care s-au păstrat
până astăzi. Două dintre ele su n t ed ifica toare.
La câţiva km de m ănăstire există un loc
num it Hopagi, unde mai există şi astăzi o fântână
cu numele „Fântâna V lă d ich ii". Se spune că
într-ovarăcălugăriis-audusla Hopagisă cosească
fân ul.da rfiindfoarte cald,auînceputsă cârtească
fiindcă nu aveau apă şi le era sete. Egumenul
Ghelasie s-a r fi r u g ît atunci lui Dumnezeu şi
făcâ nd de tre i ori sem nul c ru c ii cu toiagul, a lovit
cu el în p ă m â n t Şi în acel loc s-a ivit apa...
M oartea egum enului Ghelasie poartă şi ea
pecetea m iracolului Se spune că ar fi murit
călare fiind pe asinul său, în timp ce cobora
dinspre Hopagi către m ănăstire. A sinul l-a adus
singur acasă, iar ajuns in faţa bisericii, acesta
s-a o p rit iar copita i-a rămas imprimată în piatră.
A ceastă piatră, cu marca cop itei pe ea, se află
şi astăzi în muzeul m ănăstirii (foto 2). Tot atunci,
urma cop itei a mai rămas imprimată şi pe o
piatră în satu l B răd ile şti. Se povesteşte, de
asem enea, că la şapte biserici, între care şi la
m ănăstire, clopo tele au în ce p u t să bată singure.
M inunile legate de istoria M ă năstirii Rîmeţ
nu se opresc aici. in perioada anilor 1926-1928,
nivelul apelor fre a tic e din zonă s-a rid ica t într-
atât în c â t apa a ajuns până sub pardoseala
altarului. A ici, c h ia r sub piciorul sfintei mese, a
iz b u c n it un izvoraş. A c e s t evenim ent a fo s t
in te rp re ta te i fiind un semn ceresc, astfel în câ t
apa respectivă a fo st folosită de la bun în ce p u t
d re p t aghiasmă (apă sfinţită). V iiturile ace le i
perioade au fo sta tâ fd e puternice, încâtaluviunile
cărate de ape s-au depus până sub ferestre le
bisericii.între ani; 1937-1938 s-au e fe c tu a tlu c ră ri
im portantede resta­
urare.Laînlăturarea
straturilorde pământ
şi pietriş aduse de
ape, s-a de s c o p e rit
u n c ra n iu g ă lb u ifru -
mos şi care ră spân­
dea om ireasm ă p lă ­
cută. Se spune că
lu a td e apa ce ieşise
de lângă biserică în
urm a s ă p ă tu rilo r,
cra n iu l a oco litzid u -
rile de trei o ri şi s-a
aşezat apoi pe fe ­
reastra s fân tului a l­
tar. C ălugăriiau aşe­
zat a ce l cra niu cu
e v la vie ,în tr-u n lo c cu rat,ne ştiind cuia aparţinut.
Izvorul de la piciorul mesei altarului se găseşte
astăzi în pivniţa b ise ricii (foto 3) - c ă c i sfântul
lăcaşa fostrid icat,în urm a lucră rilorde restaurare,
cu 2,08 m mai sus. Apa izvorului a fo s t canalizată
şi adusă la sup rafa ţă în tr-u n loc ap ropia t ş i' .
acce sib il tu tu ro r c e lo r care cred în puterea sa
m ira culoa să, tăm ăduitoare. M ulţi dintre cei ca re
beau din această apă se pot vindeca dacă au
credinţă. De fapt, după cum ne spunea şi M aica
Dionisia, ghidul nostru de la Rîmeţ, cre dinţa în
puterea lui Dumnezeu este cea care îi vindecă
pe cei care beau această apă.
Povestea cra niului înm iresm at a co n tin u a t,
că ci după câtăva vreme de la d e sco p e rire a lui,
o fem eie cu numele M aria, din M a ram u reş, l-a
vizitatp e s tareţul de atu n ci al m ă n ă stirii. Femeia
era bolnavă de epilepsie şi a ve n it să povestească
viziunea ei, conform că reia craniul de la Mănăstirea
Rîmeţ aparţinuse arhiepisco pului Ghelasie şi avea
darul vin d e că rii. Se mai spune că atingerea
cra niului sfâ n t de că tre fem eia din M aram ureş,
a vinde cat-o im e d ia td e boala e i.D e a ltfe l,în anii
tre cu ţi, m ireasm a em anată din craniul Sfântului
Ghelasie învăluia încă mănăstirea şiîm prejurim ite
La 30 iunie 1992 s-a proclam a tîn mod festiv
canonizarea Sfântuluilerarh Ghelasie,iar moaştele
sale odihnesc a stă ziîn ra cla depusăîn pa raclisul
b is e ric ii ce lei noi de la Mănăstirea Rîmeţ (foto
4)
Dacă a c e s tlo c are ceva sfântîn el, este mai
greu de spus.însăm aiuşor de sim ţit Căci vizitatorul
M ă n ă stirii Rîmeţ,odată ajunsla porţile de intrare,
are sen tim entul u nic şip u te rn ic că este cu p rin s .
de o p a ce,o lin işteinte rioarăşiotihn ă neţărm urite.
B arierele tim p u lu i par a se sparge, ia r lo cu rile
din ju r par a fi rupte din legendele ce le vech i
şi ta in ice ale străm oşilor. Senzaţia că a ici este
în ce p u tu l unei alte lumi este iminentă, ia r atunci
când afli că istoria ace stor locuri este învăluită
în mister, ai revelaţia existenţei N ecun oscutu lui.
Aproape că ai dovada că sufletul tău a pă trun s
puţin re alitatea unei alte existenţe.'

O ENIGMĂ ÎNCĂ NEDEZLEGATĂ
M i hai Dan tiu
Cu 15 ani în urmă, în ciuda cenzurii
existente în presa românească, am avut
surpriza dea citi un interesant interviu publicat
în revista „FLa că ra"(nr. 6/1287) din7februariu
1980. Interviul semnat de ziaristul Nicolae
- Cristache era luat unui pasionat cercetător
pe nume Vasile Rudan şi publicat sub titlul
„Imagini despre un război cosmic într-t>
grotă dinaintea epocii fierului?".
Din cele declarate de Vasile Rudan, se
pare căînanul 1979(?) Domnia-sa a organizat
o expediţie formată din elevii Studioului do
Artă Cinematografică a Casei Corpului
Didactic din Bucureşti. Cum era şi firesc,
în acea „epocă de aur" expediţia a fost
botezată „Burebista - 2050". Ideea, spune
conducătorul expediţiei, i-a venit în urma
unei discuţii avute cu unul din elevii săi pe
când filma la Muzeul de Istorie, secţia de
tstorieveche. Elevulîl întrebase peV. Rudan
da că există vreo metodă modernă prin care
se puteau depista locuri unde au existat
aşezări vechi omeneşti şi care au fost
îngropate, de-a lungul timpului, sub sol.
Desigur,o asemenea metodă se descoperise
■şi ea consta în prelucrarea pe cale du
laborator a informaţiei de culoare existente
în vegetaţia solului.
întâmplarea a făcut ca după scurgeree
unui scurt timp, Vasiie Rudan să afle de la
• un bătrân, pe numeToader Dumitru,o ciudaţii
legendă despre „Tărâmul Luanei".
Profund impresionat de cele aflate, Vasile
Rudan a luat hotărârea să cerceteze zona
legendară aflată nu departe de munţii din
apropierea Buzăului. Aici îşi va instala un
laborator improvizat.
împreună cu membrii expediţiei, a reuşit
să filmeze întreaga zonă a legendarei Luana.
întorşi la Bucureşti, membrii expediţiei
au developatîntregul material şi l-au supus
unei investigaţii minuţioase, în vederea
descoperirii unor eventuale anomalii
nenaturale în sol.
Surpriza nu s-a lăsatmulttimp aşteptată,
lată ce avea să declare Vasiie Rudan
* reporterului: „Am confruntat detaliul de pe
diapozitiv cu imaginile de pe pelicula filmaţii
- aşezarea era situată pe un platou imens,
^mărginit de munţi şi de râpe adânci. A urmat
organizarea asaltului propriu-zis: des­
coperirea „pe viu" a cetăţii. Echipa a fost
întărită cu membri ceva mai rezistenţi".
Să păturile de sondaj au dus la descoperiri
interesante care confirmau căîntr-adevăr
-------E(/PCPnr. 1/1996
E n ig m e l e
expediţia se afla în faţa unei aşezări vechi
umane. Obiectele descoperite au fost
clasificate pe o lungă perioadă, începând
din „epoca pietrei cioplite" până în mileniul
I e.n. Ceea ce pare că nu se încadra unei
recunoaşteri a arheologiei oficiale a fost
descoperirea unui mare număr de tuburi
executatedintr-un material ce conţinea oxizi
metalici. Tuburile, conform descrierii date
de membrii expediţiei, au fost puse în sol
sub forma unui radiator şi ele se aflau în
stratul aparţinând epocii pietrei şlefuite!
Dar cea mai impresionantă descoperire
avea să fie într-o grotă unde pe pereţi se
aflau gravate scene de-a dreptulfantastice.
Vorbind despre aceste scene, Va sile Rudan
spune: „Dinspre stele, Terra este atacată
de o navă spaţială propulsată de un lung
jet de flăcări. în întâmpinarea ei, de la sol,
pornesc două rachete de interceptare. în
faţa navei cosmice (stânga) este un arc
întins, cu săgeata îndreptată spre vehiculul
spaţial".
Toate aceste scene aufostfotografiate
şi filmate de membrii expediţiei conduse de
V. Rudan. Ceea ce a urmat a fost specific
a celei perioade: întregul material descoperit
şi probabil şi'filmele au fost donate cu „o
mare amabilitate" Muzeului Militar Central
din Bucureşti!
Caodovadăcăaşas-aîntâmplat, revista
„Flacăra" a dat publicităţii scrisoarea de
mulţumire pe care o reproducem mai jos:
«Ministerul Apărării Naţionale,Muzeul
M ilitar Central
Către Casâ Corpului Didactic a muni­
cipiului Bucureşti
Aducem pe această cale mulţumirile
noastre instructorului şimembrilorexpediţiei
„Burebista - 2050" (expediţie formată din
terrei
elevii Studioului de Artă Cinematografică a
Casei Corpului Didactic a municipiului
Bucureşti), pentru depistareaîn cadrulacţiunii
desfăşurate cu ocazia Festivalului Naţional
„Cântarea Româ niei",a unorvestigiimateriale
ale poporului nostru din epoca străveche
şi veche a României, pe care le-au donat
Muzeului Militar Centraf.
Pe itinerarul expediţiei, membrii au
descoperit în judeţul Buzău o aşezare din
epoca străvecheşiveche. Pentru precizarea
datării şi interpretarea probelordescoperite,
în cursulanilorviitorivorfiefectuate cercetări
arheologice amănunţite.
Locţiitorul şefului Muzeului Militar Central,
EUGEN CRiNTEA»
Vasile Rudan i-a destăinuit reporterului
că va intenţiona în vara anului 1980 să facă
din nou o expediţieîn acele locuri şi a promis
să vină cu alte noutăţi.
Urmărind presa din acele vremuri, nu
am găsit nici orelatare care să-mi confirme
că o asemenea expediţie a avut loc! Nu
exclud şi posibilitatea existenţei unui gen
de secretism specific unor cercuri militare
dea informa mass-media asupra continuităţii
cercetărilor.. Ceea ce este cât se poate de
clar: uluitoarea descoperire a fost învăluită
în plin mister. Tăcerea s-a aşternut de-a
lungul timpului şi acum credem că a sosit
momentul să reamintim că cele spuse în
încheierea interviul ui de reporterul Nicolae
Cristache, „Poate nu vom fi chiar bătrâni
când vom şti adevărul întreg despre tot ce
ne-aţi povestit ai ci", drept un semnal pentru
a aduce la lumină ceea ce s-a descoperit
de fapt.
Desigur, cei ce au citit lucările scrise
deErichvonDăniken,RobertCharroux,Peter
Kolosimo şi mulţi alţii, au putut afla că
există la ora actuală nenumărate mărturii
despre un trecut îndepărtat care ne aminteşte
că peTerra s-au petrecutlucruri îngrozitoare.
Aceste evenimente au rămas adâneîntipărite
în conştiinţa oamenilor aceior timpuri şi au
fost transmise generaţiilor ce au urmat. In
sprijinul acestor afirmaţii aş aminti doar
cronicile din Mahabharata, discurile de la
BaianKara Ula, scrierile din vechiulSumer,
ca şi nenumărate mărturii lăsate de civilizaţia
precolumbiană. Descoperirile din zona
Buzăului nu fac altceva decât să confirme
acele tragice întâmplări.
Vălul tăcerii trebuie rupt şi sper ca prin
reamintirea celor scrise să se facă lumină
asupra celor petrecute în minunatul Tărâm
al Luanei □
©
 E n ig m e l e
MISTERIOASA TARA BUZĂULUI
Alexandru M ironov
Amfostcălătorîntimp. Aproape, dincolo
de Buzău, pe drumul ce răzbate greu
către Transilvania - în echilibru peste
prăpăstii, ocolind dealuri, furişându-se
prin păduri seculare, făcându-ne loc
anevoie printrem unţii ce alcătuiesc cotul
Carpaţilor. Departe, lăsând în spate un
secol al XX-iea, frenetic şi fam iliar şi
lunecând către un ev mediu mai neştiut,
plonjând către ne cla re le tim puri ale
mileniului I al acestei ere, până şi dincolo
de invazia romană, spre urmele traco-
getice, solid înfipte de miile de ani trecute
în solul mereu scuturat al Ţării Buzăului.
0 zonă stranie, marcată de accesele
defurie ale Geei -mama Pământ 0 suprafaţii
acoperită de păduri cu arbori gigantici,
dese şi întunecate, neatinse de mâna
omului. Cu dealuri care atrag fulgere. Cu
un magnetism terestru neregulat şi unde
undele hertziene întâlnesc neaşteptate
ecrane naturale. Cu urmele proaspete
ale ursului şi m istreţului pe poteci abia
vag desluşite şi cu şerpii foşnind în iarba
înaltă până la subsuori, în jurul lacurilor
mici şi întunecate.
Ozonă străbătută numai de rarii curioşi
ce se aventurează d in co lo de dava
Cîrlomăneşti, cea arsă de pojare acum
20de secole... Alexandru Odobescu, unul
dintre călători, o descrie acum aproape
un secol, tul burat de strania ei frumuseţe.
Atrage atenţia’ asupra ei marele Densu-
şianu 0 cercetează şi o semnalează cu
modestie arheologii actuali ai muzeului;
dintre ei, Vasile Drîmboceanu petrece
aproape 10 ani cartând nenumăratele
peşteri, sihăstrii şi aşezări rupestre. Trage
un semnal de alarmă Vasile Rudan, arheolog
amator, pasionatşiîncrâncenatîn căutare,
uimit de neaşteptatele succese pe care
& ------------ ------------------------------------ - -
ter
le obţine săpând păduri, cumilioane de ani în urmă, dinainte
împreună cu două ca seminţele arborilor să fi apucat să
grupe de copii; încolţească şi apoi să nască pădurea,
trezind, cum era stâncă golită de miez şi folosită ca schit
şi firesc, interesul. până în anul de graţie 1863... Un circuit .
Carene-adus care, în întregime - muzeografii buzoieni
la Fundul Peşterii, au identificat 26 de sihăstrii -, poate fi
grotă săpată-cine considerat un mic munte Athos al Ţării
ştie când-în stân­ Româneşti. Cu o precizare: aceea că este
că, pentru a fi foarte probabil ca multe grote să fi existat,
lăcaşde rugăciu­ deja lucrate, cu multînaintea creştinismului,
ne, ascunsă pe vremea lui Zamolxis şi a păgânilor zei
vederii şi scrijelită localnici, conferind astfel zonei o vechime
cu in s c rip ţii în şi o conţin uitate a vieţii indubita bil multimi-
c h irilic ă , ce ne lenară...
vestesc că Balea Iar cercetările,aflate abia la începuturi,
Logofăt,diaconul mai au de rezolvatenigmele „clăilorm ari
Gheorghe, T eodosie şi C onstantin de piatră", despre care îi scria cândva
Grămăticul au tre cu t pe acolo prin jurul un învăţător local lui Al. Odobescu, un fel
anului 7200 de la facerea lumii şi că şi de piramide aflate pe munteleZboiu. Aceea
pe vremea lor exista obiceiul să-ţi laşi a peşterii lui Dragomir, lungă de sute de
numele scrispe pereţii lăcaşurilor publice; metri, acum blocată de stâncile căzute
un arc cu o săgeată sinucigaşă întoarsă, din plafon. A „tu n e lu lu i" la care lucrează
lănci, pumnale Akinakes, săgeţi şi simboluri acum Vasile Rudan, sperând să demon­
stranii, mărturii ce atestă o vechime de streze o adâncim e a isto rie i locului
cel puţin 20 de secole com pletează îndreptată până către neolitic... Şi mai
letopiseţul zidurilor interioare .. La stânga sunt, pe versantul muntelui zisal Săpăturilor,
lui Dionisie Torcătorul, un pinten înfipt tulburătoarele enigme. Vă prezentăm o
într-o vale, cu o scobitură săpată în pântecul fotografie care înfăţişează unele urme
stâncii, de unde sentinelele drum urilor ce par a fi artificiale, încrustate într-un
au avut mii de ani sub ochi toate mişcările strat roşcat, net diferit de substratul de
suspecte din păduri şi de pe potecile din gresie alb-cenuşie. Vă propunem să
jur. La superba Peşteră a lui losif, cea încercaţi oexplicaţie pentruacestfenomen
menţionată în cronici tocmai pe la 1583, în varianta unei origini naturale sau
capelăfabricatăîn miezul muntelui, apă rată artificiale.
la intrare de un vag simbol creştin al V-am spus aici câteva cuvinte despre
Peştelui şi un copac m ultisecular ce-şi straniul ţin u t în care am făcut o călătorie
face loc vânjos în gresia cenuşie. Apoi în timp. Imaginile alăturate o completează.
la Agatonul Vechi, plesnitîn nenumărate 0 călătorie lungă, lungă de mii de ani,
bucăţi, probabilîn vremea unorcutremure acele multe mii de ani pe care s-a desfăşurat
uitate, adăpost pentru sihastrii uitaţi şi marşul vieţii raţionale în acest străvechi
prigoniţi până pe la tim purile iui Neagoe păm ânt fră m â n ta t, cheie de boltă a
Basarab. La minunatul Agaton Nou, un meterezelor încordatului arc carpatin.
ansamblu de mai multe hrube, supraetajate, □
acoperite de inscripţii, unele în chirilică, (Articol scris în 1980)
alteleîn ideogra­
me, pe care arhe­
o lo g ii nu le-au
identificatîncă şi
unde, prin 1865,
se spune că doi
străini au găsit
în tr-o ta in iţă o
comoară... Şi, în
s fâ rş it, la
Fundătura, o
s t â n c ă
singuratică,
căzută pe vârful
m u n te lu i în
m ijlo c u l unei
-------------- --------- K V F O K n r. 1/1996------
 ÎN CĂUTAREA PRINCIPIULUI UNIC
FIZICA MODERNĂ DESCHIDE BARIERELE
Sim o n a M iclă u ş
Secolul al XX-lea a m arcat pentru
fiz ic ă o perioadă de e fe rv e s c e n ţii
intelectuală continuă. Fără a greşi pra.i
mult, putem considera aceşti 100 de ani
drept criza epistemologică în fizică, al»
cărei barie re tra d iţio n a le par a so
dezintegra, lăsând loc unui câmp do
abordarenebănuit Fizicianul John Wheeler
considera că ne situăm în pragul celei
de a treia ere în fizică, aceea a "m eaninţj
physics".
începutul acestei crize în fizică nu
poate fi stabilit cu exactitate, dar est»
clarcă impulsulforteîn declanşarea acestei
stări a venit din partea teoriei cuantice,
a fizicii subatomice. La începutul anilor
'80 se c un o şte a u deja pe ste 260 d e pa rti cu I»
elementare şi, în căutarea disperată <i
. fizicienilorde a stabili cărămizile pnmordial»
ale materiei, limitele la scară micro nu
păreausăsem ai poată întrezări vreodată.
Să ne întoarcem însă pe la m ijlocul
secolului nostru şi să na amintim de marelo
AlbertEinstein,celmai revoluţionarfiziciaii
al tim purilor, care a demonstrat lumii cii
totul este relativ. Această personalitate
-------RVPV Rnr. 1/1996 ------------
extrem de controversată a fost un împătimit
alteonei cunoaşterii. Elînsuşi a recunoscut
întotdeauna influenţa puternică asupra
intelectului său, pe care a resimţit-o citind
lucrările fizicianului şi filosofului Ernst
M achşi ale filosofului Oavid Hume. Foate
că sâmburele originar al modului de a
gândi lumea a apărut în Einstein atunci
când, răsfoind s c rie rile lui M ach, a
descoperit că pentru acesta ştiinţa nu
era nimic altceva decât comparare şi
ordonare a conţinuturilor de conştiinţă
iar fizica şi psihologia nu se deosebeau
una de cealaltă în ceea ce priveşte obiectul,
ci doardin punctul da vedere al ordonării
şi corelării materialului. Nenumăratele
cercetări particulare ale lui M ach în
domeniul fizicii şi al psihologiei empirice,
l-au determinat să considere că ştiinţa
se clădeşte pe ordonarea experienţelor
elementare separate, pe care la-a denumit
„senzaţii". Einstein însuşi considera că
legile prin care poate fi dobândită imaginea
lumii nu p o tfi obţinute pe cale logică, ci
doar prin in tu iţia ce se s p rijin ă pe
cufundarea în experienţă. Matematica,
privităjca instrum ent pentru obiectivarea
legilor din fizică, includea un paradox,
Einstein spunând: „în măsura în care
propoziţiile matematicii se raportează la
realitate, ela nu suntsigura,iarîn măsura
în care sunt sigure, ele nu se raportează
la realitate" Despre lume, Einstein gândea
în mod asemănător: „ceea ceva rămâne
veşnic nsinteligibil în privinţa lumii este
inteligibilitataa ei".
A lbert Einstein a ga.neratîn fizică un
va! de transformă ri extraordinare, ale cărui
repercursiuni se perpetuează continuu,
stimulând dispute extrem de vii şi de
grave printre marii fizicieni contemporani.
Lui i se datorează semnalul de alarmă
privitor la noţiunile clasice de spaţiu şi
timp, căci 'teoria relativităţii statuează
faptul că spaţiul şi timpul suntdoaralemente
ale lim b a ju lu i, cu a ju to ru l cărora
observatorul îşi descria mediul, şi nu
re a lită ţi a b so lu te , independente de
observator. Lui i se datorează încercări
susţinute, de peste 30 da ani, de a găsi
o teorie de unificare pentru cele 4 tipuri
da forţe fundamentale existente în natură:
forţa gravitaţională,forţa electromagnetică,
forţa nucleară slabă şi forţa nucleară
tare. Mai muit chiar, Einstein considera
că fundamentul fizicii se afla numai în
căutarea unei bazeteoretice unificatoare
pentru toate ştiinţele particulare şi avea
credinţa profundă că acest ultim scop va
putea fi atins. „Relaţia reciprocă dintre
teoria cunoaşterii şi ştiinţă este de un fel
demn de ramarcat(...).Teoria cunoaşterii,
fără legătură cu ştiinţa, devine o schemă
goală. Ştiinţa, fără teoria cunoaşterii, în
măsura în careaşa ceva poate fiîn general
gândit, este primitivă şi confuză" - erau
cuvintele lui Einstein.
Există o parte a activităţii lui Einstein,
rămasă în umbră, învăluită în mister,
ascunsă probabilîn sertare secrete. Despre
toate acestea nu se ştie nimic sigur. Doar
speculaţii. Dar dacă ele sunt adevărate,
importanţa lor este covârşitoare... 1943
- Experimentul Philadelphia. Scrisorile
unui presupus m artor ocular al expe­
rimentului, Carios Mig uel Allende, conţin
d a te ţre fe rito a ra la te o ria unitară a
câmpurilor, la care Einstein a lucrat Acest
m artor susţinea că teoria respectivă a
fo s t de fapt definitivată între anii 1925-
1927, dar că Einstein a retras-o, fiind
terifi& t de teribilele consecinţe !a acel
mom entasupra omenirii, aceasta nefiind
pregătită pentru ele. Confirmarea acestor
•--------------- ------------ o
 Ş t iin ţ ă
data, spunea martorul, ar fi putut fi dată
defilosofulBertrandRussei(cucare dealtfel
Einstein avea puncte comunede vedere).
Speculaţiile merg până acolo că implicarea
teoriei lui Einstein în Experimentul Phila­
delphia este evidentă, dovadă fiind faptul
că Einstein fusese angajat al US Navy în
perioada mai 1943-iunie 1944. Cert esto
doar faptul că Einstein finalizase într-
adevăr o versiune a „teorie i unitare ;i
câmpurilor gravitaţional şi e le c tric " în
perioada 1925-1927, lucra rea fiind publicaţii
în germanăîn revistele prusace, dar retraşii
mai apoi de autorulei, ca fiind incompletă.
Există zvonuri că Einstein şi-ar fi distrus
toate notele legate de teoriile sale mai
avansate cu câteva luni înainte de moarte,
pe motivcă omenirea nu era încă pregătită
pentru asemenea lucruri şi că îi va fi mai
bine fără ele.
0 altă „bom bă" legată de cercetările
marelui fizician a apărut atunci când, do
curând, un fi Im documentarcu titlul „Codul
lui Einstein"(prezentatla noi de realizatorul
clujean al e m isiun ii „In c u rs iu n e în
Necunoscut", Cristian Mureşan) anunţa
„o fic ia l" că Einstein lucrase la o teorie
unificată a câmpurilor,în care erau incluse
5 forţe fundamentale (!), cea de a cince.i
fiind conştiinţa umană. Poate că faptul
ar fi părut in cre d ib il dacă problema
conştiinţei umane n-ar fi apărut ulterior
în câmpulde investigare alfizicii moderne
(aşa cum se va vedea mai departe în
a rtico l). Codul lui E instein, această
extraordinară lucrare, redescoperită în
arhivele secrete de către 3 investigatori
americani, ar echivala unei transform ări
radicale în toate domeniile vieţiiE care
incluD cunoaşterea, ea putând deveni o
unealtă miraculoasă, dar şi extrem de
periculoasă în mâna m arilor puteri ale
lumii.
Certificarea realităţii unor asemenea
dateeste evident dificilă, însă pe fundalul
prezentării preocupărilor lui Einstein, ea
nu este imposibilă, ci poate să prezinte
un mare grad de credibilitate.
A lbert Einstein a fo st deci originea
un8i adevărate reacţii în lanţ, declanşată
printre fizicienii secolului alXX-lea privind
modul de abordare al p ro b le m a tic ii
epistemologice în fizică (şi în ştiinţă, în
general), ia r teoria cua ntică a lum ii
subatomice afostdovada experimentală
că fundam enteiefizicii, aflată în graniţele
celor 300 de ani de existenţăR au început
să se clatine. Criza fizicii se declanşase,
darnu era numai criza unei ştiinţe, ci era
©
criza omului care căuta să se înţeleagă
pe sine.
începând cu anii '60, o pleiadă de
fizicieni de talia mondială au început să
subscrie la un nou mod de a se exprima
în fizică. (De subiiniatcăîn aceeaşi perioadă
lua naştere mişcarea New Age în multe
domenii ale activităţii umane). Confuzia
între reprezentarea realităţii şi realitatea
însăşi începea săfieînţeleasă, Cunoaşterea
raţională, deşi constituie componenta
majoră a cercetării, nu este totul. începând
cuEinstein,aceştifizicieni„nonconformişti"
au sim ţitro lu lm a jo ra l intuiţiei care oferă
omului de ştiinţă revelaţiile răspunzătoare
de creativitate. Unitatea lumii este tema
care revine constantîn teoriile lor şi este
unul dintre cele mai importante adevăruri
revelate defizica modernă. Această unitate
devine evidentă la nivel atomic şi to t mai
pregnantă pe măsură ce se coboară în
domeniul particulelorsubatomice. Practic
teoria cuantică a abolitnoţiunea de obiect
izolat şi a demonstrat existenţa in te r­
conexiunilor constituenţilor materiei.
Teoriile acestei categorii de fizicieni
„d e avangardă" se bazează pe ideea că
natura nu poate fi redusă la entităţi
fundamentale, la particule sau câmpuri
elem entare. Ea trebuie înţeleasă din
p e rsp e ctiva s e lf-c o n s is te n ţe i sale.
Simultan, aceşti fizicieni au fost de acord
că fizicianul şi misticul ajung la aceeaşi
concluzie,darpe căi diferite: unul pornind
de la lumea exterioară, a materiei, pe
baza experimentului, iar celălalt, pornind
de la lumea interioară, a conştiinţei, prin
meditaţie. Concluzia comună este unitatea
lumii. Fizicianul a învăţat însă ceva în
plus: el însuşi şi conştiinţa sa sunt o
parte a acestei unităţi.Zonele inaccesibile
sim ţurilor sunt apelate atât de fizicianul
care încearcă să studieze domeniul atomic
şi subatom ic, cât şi da m isticul care
transcede senzaţiile, utilizând stările
superioare ale conştiinţei.
Einstein exprimaseîn teoria sa privind
relativitatea faptul că spaţiul şi tim pui .
sunt dependente da subiectul care le
experimentează, în fapt de conştiinţa sa.
Primele ieşiri în cosmos ale sovieticului
luri GagVrinaudemonstrataceastă latură
a psihicului uman: cosmonautul im pon­
derabilitate pierdea noţiunile tradiţionale
despaţiuşitim p. Fizicianul sovietic Nikoîai
Kozîrev.după 15ani de experiment ştiinţific,
ajunsese la concluzia că timpul este o
form ă de energie răspunzătoare de
fenomenele paranormale (Să ne amintim
ră în 1915 A. Einstein invitase în locuinţa
sa din Viena pe psihanalistul Sigmund
Freud şi pe foarte dotatul senzitiv W o lf
M e ssin g , pentru o „re p re z e n ta ţia
parapsihologică", para psihologia nefiind
deloc un domeniuneglijatdemarele fizician).
Stephen Hawking, mâna forte a te o riilo r
de unificare contemporane, consideră
timpul psihologic un aspect im portant în .
reprezentarea realităţii. în 1979, fizicianul
francez Bernard D'Espagnat, în cartea
„în căutarea re a lu lu i"ş iîn 1983fizicianul .
englez Paul Daviesîn cartea „Dumnezeu
şi nouafîzică"îşi exprimau contrarietatea
privindformularea clasică a reprezentărilor
din fizică, considerând că natura în sine
este inaccesibilă, iarcunoştinţele noastre
despre ea nu sunt d ecâtinteracţiuni între
o realitate virtuală şi instrumentulde natură
utilizat în experiment. în 1985 fizicianul
francez M arc Richir g publicat un articol
Ht/FOBnr. T/W96 — —

cu titlul „M ecanica cuantică şi fiiosofi;i
transcedentală", în acelaşi an astro-
fiz ic ia n u l Huber Reeves, stu d iin d
compatibilitatea dintre hazard şi finalitate,
a co n c lu z io n a t că cele două su n t
compatibile întro ele. Francezul Olivier
Costa dm Beauregard numea găsirea
relaţiei dintre psihic şi materie >ro adevăraţii
problemă fundam entală", ia r în urma a
peste 20 de ani de studii considera cu
m iracolul m istic aste tocmai o acţiuno
fizică ce nu-şi are originea în lumea cauzelor
prime, ci îri libertatea spiritu lu i şi în
.subiectivitatea dorinţei. Punctul de vedere
al fizicianului Eugene W ignerera: „legilo
teoriei cuantice nu 38 potform ula în mod
consistent fărăa face apel ia conştiinţa
observatorului. în 1975 fizicianul Fritjof
Capra emitea într-o carte a sa propria
teorie privind paralelismul existent întru
fizica modernă şi misticism. El scria: „eu
vădmisticaşi ştiinţa ca pe două manifestări
co m plem en tare aie m e n ta lu lu i, alo
fa c u ltă ţilo r sale intuitive şi raţionale.
Fizicianul contemporan cercetează lumea
printr-o extremă rafinare a raţiunii; misticul
printr-oextrem ă rafinare a conştiinţei."
Problama conştiinţei, introdusă e x­
plicit în fizică şi exprimabilă în termeni
m atematici, a fostsugerată de mecanica
cuantică. Dacă „co d u l lui Einstein" est»
o realitate,înseamnă că părintele acestei
i-sei este mareie fizician, care a introdus
pentru prima dată conştiinţa sa în teoria
unificată a câm purilor, printr-o ecuaţio
tensorială. Dacă acest cod este o simplă
speculaţie, m eritul revine fizicianului
------- fci/FOEtnr. 1/1996 —— -------------------
Geoffrey Chew, care pe la m ijlocul anilor
'SOemitea ipoteza boctstrapcare implica
conştiinţa, ca şi toate celelalte aspecte
ale naturii,ca necesitate 3 self-consistenţei
întregului. I concepţia lui Chew, Universul
este privit ca un to t unitar, ca o reţea
dinamică da evenimente corelate.
Câţiva ani mai târziu, un alt remarcabil
fizician, David Bohm, fo st asistent al iui
Einsteiri(i)laPrinc8ton,încercasăintegreze
e xplicit conştiinţa în teoria sa fizică prin
care dorea să realizeze conexiunea spaţiu-
timpului cu câteva din conceptele da
bază ale teoriei cuantice, în vederea
elaborării proprieiteoriicuantic-ralativiste
a m a te rie i (o te o rie de u n ific a re a
câmpurilor). Se consideră că teoria lui
reprezintă „cea mai interesantă şi mai
susţinută tentativă contemporană de a
refacenonierarhic unitatea distrusă dintre
gândiraa ştiinţifică şi toate celeialta forme
de cunoaştere (re lig io a să , a rtistică ,
filosofică etc.)". Conform lui Bohjri, partea
nu poate fi niciodată separată de întreg
iarfundam entul lumii nu este reprezentat
de pa iţea C8a mai mic-posibilă din întreg,
ci invers, elementul prim şi fundamentl
este însuşi întregul, po care el l-a numit
plenitudine („w holeness") întregul este
cuprins în fiecare din părţile sale şi de
aceea Bohm a făcut analogia cu principiul
refacerii unei holograme,în care un ciob
este suficient pentru a se putea reface
imaginea întreagă a obiectului holog'•afiat
Ei a introdus termenul do hoiomişcare,
cu care a dascris caracterul esenţialmente
dinamic al tuturor entităţilor manifeste
din univers. Pentru el, spaţiul şi timpul
sunt forme ale holomişcării. Mentalul şi
materia suntintardependante şi corelate,
dar nu se găsesc într-o relaţia cauzală.
Natura cosmosului, materia în genera!,
viaţa, conştiinţa, sunt considerate ca fiind
proiecţii aie unui fundam ent comun. „E!
poate fi denumit fundam entul a tot ceea
ce este - spunea Bohm - cel puţin în
măsura în care putem simţi şi cunoaşte
aceasta în faza actuală de desfăşurare
a conştiinţei".
în încheiere, ca un aspect conex, să
amintim căîn1966neuroch.irurgulamerican
Cari Pribam publica un articol fn caro
dezvolta teoria organizării holografice a
inform aţiei în creier (memoria). Teoria
h o lo g ra fic ă postulează că cre ie ru l
c o n s tru ie ş te o „re a lita te c o n c re tă "
interpretând frecvenţele provenite dintr-
o dimensiune care transcede spaţiul şi
timpul.
□
 HiiiliiI vIIHiBf
' a sfo#!S8»E I •$,-•<•isPrx.^mSa©HHnB9BBSBDHKB8HH59^
sil

NOUTATI EDITORIALE
DUMNEZEU
s t i In t a *% *

JEAKjti Av.î-V.^k’
OUlTfON f liv izi

C8lfâK*A itOCa>A«»V

h a lim a

Florin Gheorghiţă Jean Guitton Jim Lovell, Jeffrey Ktuger

LUM! INVIZIBILE DUM NEZEU Şl ŞTIINŢA LUNA PIERDUTĂ
{Edlîurs Pălirăm, (aşi 1995) (Editura Harisma, Bcureşti 1995) (Editura Pro, Bucureşti 1995)
(260 pagini, 7000 lei} (134 pagini, 2300 lei) (367 pagini, 6980 lei)
**#

LEG END A
* * * * * - Publicaţie excepţională
r ANUNŢURI
• Observaţii OZN şi diverse fenomene
* * * * - Publicaţi o foarte bună, ca re nu |
inexplicabile ce au loc în judeţul Mehedinţi
trebuie ratată şi în judeţele limitrofe le puteţi comunica la
* * * - Publicaţie bună societatea de presa SC ANDANA SRL Orşova.
* * - Publicaţie satisfăcătoare 1543. jud. Mehedinţi, sti. 1 Decembrie 1918.
* - Publicaţie slabă nr.24, sc.C, ap.13, tel. 032/351724, 3S1489
- Nu merită citită • Orice observaţie OZN din zona Botoşani
o puteţi comunica rapid la „Uniplus Radio.
Botoşani, frecvenţa S9,7MHz.îel/iaxO31/515940.
Cazurile cele mai interesante vor fi difuzate
ABONAMENTE LA în emisiunea DIMENSIUNEA 5, transmisă în
fiecare joi, Intre orele 21.33 şi 22.30.
• Pentru orice a pariţie OZN sa uparanormal
din Oradea şi jud. Bihor, vă rugăm să ne
1 lună 700 lei contactati personal sau în scris la Clubul
3 luni 2100 lei TEMPO . cere ATLANTIS, în fiecare joi de la
ora 18.00, pe str. Moscovei nrJt, 3700 Oradea
S luni 4290 lei
sau la adresa fundaţiei „Natura*, CP 1 263.
1 an 84W lei
Telefon 134948.
Contravaloarea abonamentelor se • Toţi cei care doresc să corespondeze
expediază prin mandat poştal pe pe teme care se încadrează în profilul revistei
adresa: RUFOR, sunt rugati să se ad reseze FAN CLUBULUI
PSl M A G A ZIN
S.C. EDIPRES TIPO SRL, RUFOR, str. Neagoe Vodă nr 3 5, bl. 13/6 sc.B.
{limba maghiară) Cont 407222.517.3 BCR et,3, ap. 27, sector 1. Bucureşti.
(Societatea Psitrora, Sf. Gheorghe) Tg. Muroş, str. GH Deja nr. 36, st 2 • Doresc să corespondez şi să fac schimb
de materiale/articole pe baza fenomenelor
for. 2/1S95, 20 pagini, 900 lei) în valoarea abonamentului sunt
dinPădurea Baciului.de preferinţăeu persoane
# ** * incluse şi taxele poştale. Vă rugăm să implicate direct Cristina Oasa, Str. Meşterul
specificaţi pe versoul mandatului Manele 6. bl. 0 11. sc.1, ap 1. sector 3. 74323
poştal perioada pe care vă abonaţi. Bucureşti.

1 2 /fS e n r. 1/1996
 • DOCUM
OPINII1 C€ OR OZN
ILO R

RCnCŢII IN ROM RNIfl ŞI IN STRRINRTRTC

• ISTORICUL INCIDCNTULUI ROSU1CLL
• TOTUL D€SPR€ FILMUL ROSUJCLL
 u z in a de m a te r ia le
S.A.
fo t o s e n s id ile
43®» TAUGir. MUREŞ str. Plopilor sr, % t «WMO - 65 - t l «HXH 12 4 $ » ; fw ti

HÂRTIE jFOTOGRAFICA. COLOR

CU PRELUCRARE RAPIDĂ
AZOCOLOR C I ~ 111 RC
&
SOLUŢII D E PRELUCRARE PROCES RA - 4