Anul 2

1995

RAPORT UFO ROMAMIA -ROM AMAN U f O

CAZURI OZN, ENIGMELE TERREI, FENOMENE

?rS ’£fî5?r
l
 SUMAR
E ditat de S.C. EDIPRES TIPO S.R.L.
EVtrJIMENT I N T H I S IS S U E
J26 -1 768 -1993
3 - PeterLeb, Csaba Borbath, T iborR em an-Filmul Roswell sau
efectul de înceţosare P re şe d inte : Pop T. Simion.
5 - PeterLeb, T iborR em an- Filmul Roswell la Cluj Napoca R e d a cţia şi adm inistraţia:
7 - Sorin Barbu, A driana M a c s u t- Filmul Roswell la televizunile 4300 Tîrgu-M ureş, România
străine
str. Gheorghe Doja, nr. 36, e t 2
-The Roswell footage scandal
DOCUMENT Tel. 065 -167261,167033 (int.13)
8 - PeterLeb, T ib o rR e m a n -SRI şi Arm ata refuză prin tăcere dialogul Fax 065 -164521.
iniţiat de RUFOR Redactor-şef
- The Romanian S ecret Service and Arm y Refuzed the Dialog w ith (C h ie f editor):
r ^FOR
CAZURI OZN ROMÂNIA Peter Leb
11 - PeterLeb, T ib o rR e m a n -Urme ciudate lângă Câmpia Turzii Secretar de redacţie
- S trangesTraces near Câmpia Turzii (Senior w riter):
13 - PeterLeb - Din nou despre oamenii zburători > Tibor Reman
- Again about Flying Man
14 - Raluca M arinache, Ovidiu Som eşan- Noi cazuri OYN in judeţul Colectiv redacţional
Arad (editorial staff):
- N ew UFO Cases in Arad D istrict BUCUREŞTI: ing. Iustin Capră,
UFO MAPAMOND dr. M ario ara Godeanu,
16 -. George M. D ick - 0 istorie OZN 7
- An UFO History Ion Hobana,
17 - M ih a i Danciu - Din povestirile lui Muzio A lexandru Mironov,
-The Stories of Muzio prof. dr. Cantem ir Rişcuţia;
19- Dan D. F a rc a ş -Răpirile cu OZN-uri (3) BRAŞOV: M ih a i Danciu;
- Clouse Encounters of the 4-th Kind
CLUJ: dr. Adrian P ă tru ţ
i9 - Dan D. F arcaş- Cazul B ettyA ndreasson
- The Betty Andreasson Case IAŞI: ing. Florin Gheorghită;
ANAUZE-SINTEZE SFÎNTU GHEORGHE: Ervin Keresztes-
, 22- G yorgyM a ndics- Catalogul form elor OZN (17) Kato;
- An UFO Catalog
TÎRGU-MUREŞ:ing. Csaba Borbăth;
22 - Justin Capră - Stadii
/.'■ -S tadies TIM IŞOARA: Gyârgy Mandics;
ENIGMELETERREI
2 3 - A driana M a csu t-D e la menhiri la alchimie Tehnoredactare
- From M enhires to Alchem istry com puterizată & design grafic:
PARANORMAL
20 - B ia n ca B ogdan - A p a riţii in so lite în Italia Tibor Reman.
- A p p a ritio n s in Italy Culegere şi corectură:
INFO TINERET Carmen Nistor.
25 - A c ţiu n i de tin e re t in 1995 organizate de DJTS M ureş Difuzare: Gheorghe Boboc
- Young A c tiv itie s in 1995 org a n isa te d bz DJTS M ureş
(Tel: 065-16.72.61. int 18.)
ŞTIINŢĂ
26- P eterLeb, Tibor Reman - Reportaj de la o vânătoare de dinozauri T ip ărit la Gheorghe Baritiu
- The Dinosaurs of Haţeg CLUJ NAPOCA
CONTACT CITITORI ISSN 1222-4391
27 - Curier, Anunţuri, Informaţii, A pariţii editoriale,

P rim im c u p lă c e re m a te ria le le d u m n e a v o a s tră c u c o n d iţia ca e le să se

în c a d re z e în p ro filu l re v is te i n o a s tre şi să n u fi fo s t p u b lic a te în a ltă La realizarea acestui număr au
p a rte . E x p e d ie re a u n u i m a n u s c ris im p lic ă a c c e p tu l a u to r u lu i p e n tru mai c o n trib u it
p u b lic a re a lu i. M a n u s c r is e le n e p u b lic a te nu se re s titu ie . Sorin Barbu (Tim işoara)
R e d a c ţia nu îş i a s u m ă n ic i o ră s p u n d e re p e n tru c o n ţin u tu l a n u n ţu r ilo r Bianca Bogdan (Tg.Mureş)
şi a re c la m e lo r, în tre a g a re s p o n s a b ilita te re v e n in d fir m e lo r sa u dr. Dan D. Farcaş (Bucureşti)
p e rs o a n e lo r c a re le -a u trim is . fiz. Adriana M acsu t (Craiova)
Raluca M arinache(A rad)

RUFOR este o marcă înregistrată la OSIM Klara Nagy (Tim işoara)

Ovidiu Somesan (Arad)
© Copyright S.C. EDIPRES TIPO S.R.L

FILMUL ROSWELL
SAU EFECTUL DE INCEŢOŞARE
Peter Leb
Csaba Borbătli
Tibor Reman
Aşa cum era de aşteptat,filmul despre
o presupusă disecţie a unui extraterestru
a declanşat în rândul opiniei publice un
interes ieşit din comun. Zeci de posturi de
televiziune au preluat filmul şi au organizat
dezbateri deosebit de animate. Televiziunea
Română, la rândul său, a prezentat filmul în
două emisiuni la ore de maximă audienţă,
fapt fără precedent în istoria sa.
în ultimele două luni am avut prilejul să
vizionăm filmul la mai multe reuniuni
naţionale şi internaţionale şi am putut auzi
mai multe variante în legătură cu incidentul
Roswell. Până în prezent am auzit vreo 6-7
variante, unele de-a dreptul năstruşnice.
Unii vorbesc de două incidente (prăbuşiri
la date diferite), alţii de o ciocnire â două
OZN-uri ieşite din hiperspaţiu iar alţii de
supravieţuirea unor ozenauţi, care au
încheiat un pactcu guvernul american. Din
noianul de informaţii mai mult sau mai puţin
ei/FOB nr. 6/1995
credibile există un singur lucru cert: la
Roswell, în 1947, ceva s-a prăbuşit, ceva
care a alertat într-o extrem de mare măsură
oficia lită ţile m ilita re a m e rica n e . Este demn
de reţinut că prima declaraţie oficială a fost
că, într-adevăr, a fost capturat un disc
zburător. La* 24 de ore după această
primădeclaraţie, militarii au inventat ştirea
stupidă cu balonul meteorologic. Existenţa
unor martori oculari cu privire la prăbuşire
vine tot în favoarea ipotezei că atunci s-a
petrecut ceva inedit. Dacă a fost sau nu un
OZN veritabil, rămâne o enigmă. Unii
cercetători presupun că obiectul a fost un
aparat de zbor secret, testat la poligonul
White Sand.
lată că, la 48 de ani de la incidentul
Roswell, a apărut în circumstanţe destul de
dubioase filmul cu autopsia. Potrivit lui Ray
Santilli, cineastul britanic care a difuzat
filmul, acesta a fost obţinut de la un operator
m ilitar profesionist. Santilli dorea să
achiziţioneze pelicula despre epocade aur
a rock-ului. Operatorul, văzând că britanicul
plăteşte în bani gheaţă, i-a oferit şi rolele cu
autopsia. Deci, singurul martor direct, de
E v e n im e n t
prima mână, este însuşi operatorul, care
a povestit istoria filmării: a fost chemat de
urgenţă pentru a filma disecţia (autopsia)
iar anumite /o le mai slabe calitativ au
rămas la el pentru "retehnologizare". Deşi,
ulterior, a telefonat de mai multe ori la
Pentagon, aceştia, uituci, nu au recuperat
aceste role. Potrivitoperatorului, aceasta
e cauza pentru care au putut fi păstrate la
el.
Ce p u te m vede a
' în film ?
0 sală mai degrabă dechirurgie decât
de disecţie, doi medici în interior, iar al
treilea după un paravan de sticlă. Medicii
suntîmbrăcaţiîn echipamente de protecţie.
Timp de circa 18 minute sunt prezentate
secvenţele disecţiei. Prim-planurile cu
organele interne sunt estompate.
Operatorul a declarat că nu a reuşit să
focalizeze imaginile deoarece avea pe
mâini mănuşi de cauciuc. Atunci oare cum
a reuşit să schimbe rolele de film? - ne
întrebăm noi.
Deşi, potrivit martorului, care re­
cunoaşte proasta calitate a filmului şi fa p tu l
că sunt secvenţe disparate, film u l în s in e
es te e x tre m de flu e n t. Mai mult decât atât,
an u m ite p rim -p la n u ri n e s e m n ific a tiv e su nt
ex tre m de c la r e , fapt
ce vineîn c o n tra d ic ţie
cu ipoteza imposibilităţii de focalizare, mai
ales că potrivit relatărilor, cel care a filmat
era un operator p ro fe s io n is t! In altă o rd in e
de idei, ne întrebăm cum un a s e m e n e a
e v e n im e n t im p o rta n t în is to r ia u m a n ită ţii
nu a fo st im o r ta liz a t p e p e lic u lă c o lo r şi
so no ră.
N ic i fir m a K o d a k nu a p u tu t da un
răspuns tra n ş a n t. Părerea celorde la K odak
sună în felul următor: p e lic u la p u te a fi d in
1 9 2 7 ,1 9 4 7 s a u ... 1967, având în vedere că
seria de înregistrare a peliculei se repetă
la fiecare 20 de ani.
Un alt element tehnic care ne dă de
gândit: d eşi p e lic u la c a re a s ta t a p ro a p e o
jumătate de s e c o l în c o n d iţii d e n e a r h iv a r e
"arată" extrem de b in e , nu se văd irizaţii
filmului. Oamenii vor să creadă acele publice. Acest efect de înceţoşare, menit
sau granulaţii care, de obicei, afectează
scenarii mai mult decât fanteziste, potrivit să ascundă adevărul gol-goluţ asupra unui
peliculele după ani <lungi de păstrare. în
cărora extratereştrii sunt în legătură cu caz OZN, se pare că a fost aplicat şi în
acest context,film u l p a r e a f i ie ş it d o a r d e
oficialităţile, le acordă secrete, se simt pe cazul Roswell. Din acest considerent nu
c â te v a lu n i d in m â in ile o p e r a to ru lu i.
pământ bine-merci şi adoră... îngheţata de ni se pare exclusă nici ipoteza ca filmul
în ceea ce priveşte disecţia în sine,
căpşuni. Cu toate că aceste zvonuri au fost disecţiei să provină tocmai din...
pare m a i d e g r a b ă b a r b a r ă . Părerea
infirmate de cercetători serioşi,intoxicaţia laboratoarelePentagonufui. De ce? Pentru
unanimă a medicilor care au vizionatfilmul
informaţională pusă la cale, mai mult ca această întrebare există mai multe
este că autopsia a fo s t fă c u t ă d e
sigur de către oficialităţi, vine nu numai să răspunsuri posibile: ori se încearcă o
nespecialişti. Tot potrivit medicilor, nu se
discrediteze fenomenul OZN, dar doreşte sondare a opiniei publice,urmărind reacţia
respectă majoritatea p r e v e d e r ilo r u z u a le
să mascheze adevăratele preocupări ţie lor vizavi de un posibil contact cu o
de procedură în c a z u l u n e i d is e c ţ ii. Oare
autorităţilor militare în acest domeniu. inteligenţă extraterestră,ori poate fi vorba
Armata SUA n-a avut specialişti?
de o dirijare îritr-o anumită direcţie a
Un ultim element contradictoriu: Şi noi î n c l i n ă m opiniei publice (abandonarea realităţii
stupiditatea celor d in P e n ta g o n . Cum e s te să c r e d e m că sociale, crea rea unor culte dogmatice etc.).
posibil ca un film ultrasecret să fie pur şi
simplu uitat la un operator? Această ciudată f il m u l este un Aşa cum am mai amintit, nu este exclusă
nici pura dorinţă de a câştiga bani mulţi
amnezie a celor din Pentagon nu e s te deloc fals. (ch ia r foarte m ulţi), profitându-se de
tipică militarilor sau serviciilor secrete. Deşi este extrem de tentantă ideea că apetitul opiniei publice şi al mass-mediei
Această "scamă"aruncă oserie de dubii la filmul este real, bunul simţ ne împiedică să faţă de fenomenul OZN.
adresa veridicităţii filmului. cădem şi noi pradă unei posibile campanii Ultimul răspuns ar fi însăşi discre­
Ce spun subtile de intoxicare. ditarea cercetării ufologice civile. Odată
Aşa cum am arătat, însele datele falsul dovedit, cercetarea ufologică
u fo lo g ii? contradictorii în legătură cu incidentul şi (serioasă) va fi. pusă la zid iar martorii
M a jo rita te a c e r c e t ă t o r ilo r d in lipsa unor martori direcţi pun disecţia sub întâlnirilor apropiate vor fi reticenţi în a-şi
domeniul OZN c o n s id e ră film u l d re p t un semnul întrebării. Cert este că filmul s-a relata întâmplările. Iar ştiinţa oficială va
fals penibil. 0 mică minoritate consideră vândut televiziunilor ca pâinea caldă iar hohoti de râs, îndepărtând oamenii de
filmul ca ceva real şiîl prezintă drept dovada casetele difuzate pe piaţă costă între 28 şi ştiinţă, care ar încerca să se ocupe serios
suprema în favoarea OZN-urilor 50 de dola ri. Deci, cei care au drepturile de de fenomenul OZN.
mecaniciste (roţi şi piuliţe), care cutreieră autor şi de difuzare au făcut o afacere Aceasta este părerea noastră,deosebit
prin Univers de mii de ani. Tot această straşnică. Se pare că însuşi Ray Santilli de sceptică, în ceea ce priveşte auten­
minoritate ufologică ştie să-şi vândă bine este un intermediar, aşa cum a declarat ticitatea filmului disecţiei. Şi am adus câteva
marfa şi să cutreiere lumea ţinând prelegeri chiar el televiziunii franceze. argumente în favoarea acestei păreri. Dar
şi expozeuri. De fapt, nu vor a ltc e v a d e c â t Despre inadvertenţele tehnice am vorbit ce implicaţii sociale va avea d aci noi
să-şi vadă conformate propriile lor ipoteze. mai sus. Filmul în sine, prin contradicţiile greşim şi.într-adevăr,filmul redă disecţia
Şi op in ia p u b l i c ă vădite, tinde tot spre ipoteza de fals. unui extraterestru? Dar credem că, datorită
De obicei, pretinsele cazuri efectul ui de înceţoşare, nu vom putea găsi
este divizată senzaţionale scoase de sub secret s-au niciodată un răspuns pro sau contra.
Contrar părerilormajorităţii ufologilor, dovedit falsuri şi făcând parte din □
oamenii înclină să c re a d ă în a u te n tic ita te a intoxicarea cercetătorilor OZN şi a opiniei

6(/P0e n r . 6 /1 9 9 5
O ----------------------------------------
 E v e n im e n t

FILMUL ROSWELL A FOST PREZENTAT IN

PREMIERĂ EST-EUROPEANĂ
LA CLUJ NAPOCA
Deja a d e v e n it un m it în c e rc u rite o zenistice p o ve ste a despre un OZN p ră b u ş it
Peter Leb în iu lie 1947 la R o sw e ll (SUA). S-a s c ris enorm de m u lt despre a c e a stă temă.
M a jo rita te a c e rc e tă to rilo r e rau c o n v in ş i c ă arm ata SUA a re c u p e ra t OZN-ul
Tibor Renian
p ră b u ş it, p re cu m ş i e c h ip a ju l acesteia. Se credea (ş i se m a i cre d e în că ) fa p tu l
c ă arm ata a m e rica n ă a p u s sub şa p te p e c e ţi de s e c re t te rib ila întâm plare. în
1994, un c in e a s t englez) R a yS a n tili, a r f i d e s c o p e rit c â te va ro le de film care co n ţin a u to p sia fiin ţe lo r e x tra te re stre . Ştirea
a produs o v e rita b ilă is te rie în m ass-m edia am ericană. Luni, 25 septem brie, a c e s t film de senzaţie a fo s t p re z e n ta t p e ntru
întâia oară în Europa de E st de c ă tre c e rc e tă to ru l germ an M ic h a e l Hessem ann. El a s o s it la Cluj la in iţia tiv a re d a c to ru lu i
de televiziune C ristian M u re ş a n ş i a c e rc e tă to ru lu i dr. A d ria n Pătruţ.
• Interes ieşit din comun la Cluj • Atenţia opiniei publice clujene a fost distrasă în ziua de luni de la săpăturile
arheologice, cupoane sau statuia lui M a te i Corvin • încă de la ora Î7 .0 0 s -a format o coadă ap reciab ilă la Casa de Cultură
a Studenţilor • Un b ilet a costat 1.500 lei • La ora 18.00 Sala M are a fost luată cu asalt • La ora anunţată, 18.30, în sală
se aflau circa 1.000 de auditori • Ei erau nerăbdători şi, cum conferinţa întârzia, au început să-i îm boldească pe
organizatori cu aplauze • La ora 18.38 în loja o ficială şi-a făcut apariţia primarul Gheorghe Funarînsoţit de soţie şi staff-
ul prim ăriei • Cu câteva minute în târziere faţă de program, dr. Adrian Pătruţ a prezentat invitatul • Cristian Mureşan
l-a denumit drept "expertul OZN al Germ aniei" • M ic h a e l Hessemann şi-a început discursul cu un moment dedicat lui
Heriţiann Oberth, declarând că priveşte cu mare respect cultura acestei ţări • Din sală s-a auzit: "Deutschland, iiber
alles", după care a urmat replica "Romania, iib er a lle s ", tot din sală • Probabil, replica a venit datorită prezenţei
prim arului • Ideea de bază a conferinţei a fosţ că "ne confruntăm cu o prezenţă extraterestră" • Spre dezamăgirea
publicului, a fost prezentat în deschidere un a lt film cu înregistrări OZN din lume • Filmul a fost interesant, cu multe
secvenţe fascinante • La un moent dat, conferenţiarul a trecut de la engleză la limba maternă • Traducerea execrabilă
a stârnit valuri de râsete în sală • M . Hessemann, simţind acest lucru, a revenit la engleză • "S -ar produce o nouă
revoluţie copernikeană dacă s-ar afla că nu suntem singuri în Univers” - a precizat M . Hessemann • Apoi a adăugat:
"Unii p o liticien i cred-că sunt centrul Universului. La fe l a crezut şi Ceauşescu” • A fost aplaudat.
• A facerea R osw ell • în cele din urmă s-a trecut la prezentarea film ului • După o prezentare a cazului, precum şi
a declaraţiei cam eram anului care a realizat film ul, s-a proiectat film ul de 18 minute • Spectatorii s-au înfiorat la
secvenţele cu extraterestrul d isecat • Primarul Clujului stătea in d ife re n t* Când lum inile s-au aprins, lumea a răsuflat
uşurată • După încheierea de rigoare, m ajoritatea participanţilor a şters-o la
o b e re * A plecat şi p rim a ru l* Dar nu înainte d e a da un interviu în exclusivitate
pentru "RUF0R" • Desigur, despre OZN-uri • Discuţia cu cei rşmaşi s-a întins
până în miez de noapte • Câţiva ziarişti mai rezistenţi au rămas pentru o promisă
conferinţă de presă • Nouă ne-a plecat trenul.

In exclusivitate
u
SE POT AFCE SPECULAŢII CU
GRĂMADA”
Lucian Băbeanu, redactor şi realizator !a TVR
RUFOR. Care este părerea dv despre ce am văzut până acum. Există atâtea film*
acest film? > . cu efect» speciale, cu fiinţe ciudate, cu
LucianBăbeanv.Pe baza materialului ET. Putem afirma c i, cu ajutorul tehnicii
prezentat se pot face speculaţii cu actuala se poate realiza un astfel de film
grămada. Faptul că un material din 1947 care să reflecte atmosfera anilor '47 şi o
este difuzat în 1995 dă naştere la multe disecţie a unui extraterestru. Nu putem
întrebări. Nu cumva acest material, cu nega nici autenticitatea. Din punct d»
tehnica actuală, care este destul de vedere chimic se pot produce în laborator
avansată în SUA, s-a putut realiza , de la procese biologice până la filme care
nefăcând atmosfera din 1947. Tehnica pot fi fabricate de parcă ar fi patinate de
actuală ar fi o explicaţie logică la ceea timp. Q

£(/FO£ nr. 6/1995

 E v e n im e n t

FAPTELE VĂZUTE DE M. HESSEMANN

în iulie 1947 la Roswell s-a prăbuşit un Era a doua disecţie, după informaţiile de fabricaţie al peliculei, în ciuda codului
OZN. Armata americană, sosită la faţa lui M. Hessemann. Acum medicii ştiu cum aplicat pe imaginea ei. Kodak afirmă că
locului^a blocat zona. Din OZN se auzeau să scoată stratul protector .de pe retină şi pelicula putea fi din 1947 sau 1967.
strigăte disperate. Cu chiu, cu vai, militarii cum să scalpeze extraterestrul cu un Biroul Federal de Investigaţii (FBI)
forţează uşa navei extraterestre. Ocupanţii fierăstrău imens. afirmă cu certitudine că pelicula e dinainte
urlă şi mai tare. Erau mici de statură, cu Operatorul a
capul mare şi neted, urechi mici. Fiecare reţinut câtay-a role
strângea la piepto cutie metalică. Nevrând de peliculă mai
să le cedeze, militarii au trecut la fapte: puţin reuşite pentru
unul a fost plesnit în cap cu patul armei. r e - p r e lu c r a r e .
Ceilalţi trei ocupanţi au fost legaţi fedeleş. Timpul trecea şi
Nava afosttransportată la celebrul Hangar nimeni nu cerea
18 iar extratereştrii la o destinaţie rolele, chiar după
necunoscută. repetate apeluri la
Aici se rupe firul evenimentelor. Pentagon. Aşa în­
La trei săptămâni, un oprator al forţelor cât filmul original a
armate este chemat să filmeze disecţia rămas la operator.
extratereştrilor. Este îm brăcat într-un în 1994, Ray
costum steril, motiv pentru care - pretinde Santilistrângea do­
el - n-a reuşit să focalizeze anumite cumentele despre
secvenţe cu camera de 16 mm. Imaginile rock-and-rollul ani­
prezintă un omuleţ de circa 1,5 metri lor 50. Astfel a ajuns la operatorul cu pri­ de 1950 şi trebuia expusă în maximum 2 ani.
înălţime, cu ca pul mare, câte 6 (şase) degete cina. Acesta văzând că Santili plăteşte din Stan Winston, producătorul efectelor
la mâini şi la picioare, cu o rană imensă pe greu pentru pelicula din această perioadă, speciale din "Jurrasic Park", afirmă c i el
coapsa dreaptă. M edicii îl disecă fără i-a vândut £i filmul despre extratereştrii de nu ar putea face un asemena trucaj.
cruţare,scoţându-iorganele. Burta entităţii la Roswell. Aşa a început isteria... Mai mulţi chirurgi afirmă la rândul lor
este umflată. Sursele spun că din cauza Contactată,firma Kodak intră în derută, că entitatea disecată nu este ofiinţă umană,
stadiului avansat de descompunere. afirmând că nu reuşeşte să stabilească anul nici chiar mutantă.
"7 T — --------------- - ............................................. : .■J'y ; 1;:;:./. 1 V 11;1 ;:1;; ; 1 ' 1'V ■"■ .1 -■............................................................. — ............ . , , II , . . I ,

In exclusivitate:
“ A FOST UN LUCRU INTERESANT”
• Gheorghe Funar, prim arul Clujului, preşedin tele PLIIMR

RUFOR: Ce părera aveţi despre cele prezentate?

Gheorghe Funar. A fost un lucru interesant. Aşteptăm comentariile medicilor.
RUFOR: După părerea Ov., ce arînsemna contactul cu o civilizaţie extraterestri?
G. F.: Ar fi binevenit şi deosebit de interesant. Sperăm însă c i extratereştrii vor
fi mai inspiraţi în coborârea pe Pământ şi nu vor mai ateriza în Statele Unite‘ci în
România, unde oamenii sunt toleranţi şi nu vom avea prilejul s i vedem filme ca
acestea.
RUFOR: Credeţi că există vreo civilizaţie extraterestră?
G. F:. înclin să cred c i exişti asemenea OZN-uri.
RUFOR: Credeţi totuşi că filmul este real?
G. F.: Filmul nu pare a fi real şi din păcate lipsesc multe secvenţe dirf această
întâmplare. D aci aţi remarcat dinrelatarea prezentatorului era, să-i zicem p ri buşi rea
acelui OZN, spunea c i erau mai mulţi extratereştri care ţineau la piept o cutie, erau
îngrijoraţi de soarta acelei cutii. A fost prezentat doar unul singur. Despre ceilălţi nu
s-a vorbit nimic. Nu s-a vorbit nimic despre acea farfurie zburitoare. Şi multe alte
enigme sunt în aceasti întâmplare.
RUFOR: Cum vă imaginaţi o civilizaţie extraterestră?
^ G. F.: Aşteptim s i-i vedem. Nu are rost s i-i imaginăm.
RUFOR: Ce părere aveţi despre expunerea dlui Hessemann?
G. F.: Ştie si-şi prezinte marfa.
RUFOR: Dacă conferenţiarul german merge în pădurea Baciu, intenţionaţi să-l însoţiţi?
G.F.: N-am timp să-l însoţesc, însă din câte am citit până acuma şi din câteva lucrări pe teme OZN pot susţine că şi în această
zonă din apropierea Clujului au fost văzute asemenea farfurii zburătoare. Ce mi-a părut surprinzător este faptul că prezentatorul
a omis să facă vreo referire la împrejurimile municipiului nostru. Q

BI/FOB n r. 6 /1 9 9 5
O

FILMUL ROSWELL
LA TELEVIZIUNILE STRĂINE
AUTOPSIA UNUI EXTRATERESTRU
PREZENTATĂ LA TELEVIZIUNEA BRITANICĂ
Sorin Barbu
Londra, 29 august - Telespectatorii
britanici au putut urmări primele secvenţe
ale unui controversat cadavru umanoid,
prezentat drept extra tere stru l al cărui
obiect zburător s-a prăbuşit în 1947 într-un
deşert din Statele Unite, transmite Reuter.
Aşa-num itul "in c id e n t Roswell" se
numără printre cele mai cunoscute mistere
ale OZN-urilor şi a fost pentru prima oară
când "vedeta" sa - care totuşi a murit
demult • a pututsă apară pe micile ecrane
ale britanicilor.
Prezentată de Channal Four, cu ochi de
reptilă şi capul chel sub formă de bulb,
creatura părea întocmai cum s-ar aştepta
pământenii să arate o fiinţă extraterestră.
Diferenţa a contat numai în modul în
care a fost interpretat “ el" sau "e a " de
cercurile care nu sunt pro OZN. în film,
chirurgi în echipamente de protecţie contra
radiaţiilor îi fac o tăietură pe piept, din care
pare să curgă sânge şiîi secţionează ţeasta,
expunând un creier gelatinos.
Emisiunea prezentată de postul italian
RAI UNO a început cu prezentarea
declaraţiilor unor martori ai incidentului
Roswell. Unii au văzut un obiect uriaş
construit dintr-un material dur, nu din folie
de plastic, cum au încercat să acrediteze
ulterior oficialităţile.Alţii au văzut un disc
zburător. Iar alţii, fragm ente metalice
stranii. Atunci, în 1947, ziarul Daily Record
a preluat o informaţie a armatei, referitoa re
la capturarea unui OZN în zona Roswell.
Invitaţi în studioul televiziunii italiene
a ufostM auricioBaim a, jurnalist, şi Roberto
Pinotti, cercetător OZN. Dezbaterea a fost
extrem de animată, aducându-se o serie de
argumente pro şi contra. Am selectat câteva
păreri mai semnificative.
M a u r ic io B a im a :
•Barnett, numele operatorului, este fals
• Este straniu că materialul film at nu i-a
interesat pe cei din armată • Potrivit unor
surse destul de dubioase, în timpul lui
Truman ar fi fost capturaţi extratereştri iar
guvernului SUA i s-au dat informaţii atât
despreplaneta lor, cât şi despre tehnologia
de funcţiona re a unui OZN» Un cristal hex­
agonal ar fi prezentat imagini de pe-planeta
lor • Ar exista şi un acord secret potrivit
------- St/POR n r . 6 /1 9 9 5 --------------
Producătorul de filme britanic, Ray
Santilli, a declarat că cumpărase filmul de
la un fost operator militar, care pretinde că
a filmat autopsia extraterestrului după ce
OZN-ul acestuia se prăbuşise lângă
Roswell, statul New Mexico (SUA).
"Nu-i o păcăleală, totul este adevărat
100%", a spus Santilli, infirmând ideea unor
efecte speciale sau a unei montări.
" 0 mulţime de prostii" - a venitverdictul
dat de publicaţia Daily Telegraph, care a
adăugat: "oamenii vor să creadă în farfurii
zburătoare însă...dacă îţi deschizi prea mult
mintea, îţi poate cădea creierul". Ziarele
serioase, însă, au refuzat să se pronunţe
asupra unei posibile păcăleli estivale.
Totodată, şi anumiţi cercetători s-au dat la
o parte de la îndepărtarea pe faţă a unui
fenomen imposibil.
"Sunt absolut convins că o farfurie
zburătoare a căzut lângă Roswell. Ne
ocupăm de cea mai mare poveste a
mileniului: vizitarea Pământului de
extratereştri şi ascunderea reuşită a celor
mai bune date, a corpurilor şi resturilor",
conform lui Stanton Friedman, specialist
FILMUL LUI RAY SANTILLI PREZENTAT LA
TELEVIZIUNEA ITALIANĂ
Adriana Macsut
căruia extratereştrii ar avea dreptul de
folosinţă asupra unei baze m ilitare din
Nevada • P otrivit acestor
surse,extratereştrii ar avea o înălţime de 1
-1,5m, au ochii mari, un creier mai complex,
pielea elastică şi dură • Ei iubesc muzica
tibetană (?l) • Mărturia ziaristului italian a
fost neconcludentă şi pllină de contradicţii.
P ie r lu ig i JSaiam a B o llo n i, m e d ic le g is t
• Nu se poate face o caracterizare *
Sunt prezente elemente din regnul animal
dar şi trăsături specifice unor grave maladii
umane (de exemplu hexadotilia) • Ca medic
lâgist, nu crede că autopsia a fost făcută de
un anatomo-patolog pe o masă de disecţie,
ci de un chirurg nespecialist, pe o masă de
operaţie • Rana de pe gambă ar fi putut
provoca moartea prin embolie • S-a
observat şi o maladie intercraniană, o
posibilă cauză a morţii • El consideră că
mărturiile nu sunt concludente • Totuşi,
E v e n im e n t
american în fizica nucleară, care a cercetat
incidentul timp de decenii.
C ercetătorii fenomenului OZN
pretindeau demult că incidentul va rămâne
ascuns iar "s h o w "-u l prezentat la
televiziune nu îndepărtează această teorie.
El nu a oferit nici o dovadă concludentă
dacă "c e v a ", avion, balon sau farfurie
zburătoare - ar fi căzut sau dacă fiinţa era
făcută de om, era extraterestră sau un
ciudat rezultat al testelor ultrasecrete. Aşa
că misterul planează în continuare...
consideră că acest caz ţine mai degrabă de
parapsihologic decât de medicină.
R o b e rto P in o tti:
* Povestea că guvernul SUA şi în par­
ticular NATO ar dispune de extratereştri
congelaţi şi de un OZN i se pare greu de
crezut • Cum ar putea fi ţinut în frâu un
asemenea secret faţă de ceilalţi aliaţi din
NATO?* Nu este convins de autenticitatea
filmului • Filmul i se pare prost realizat şi nu
pare a fi făcut de un operator profesionist
al armatei» Materialul pare să fie conceput
pentru a provoca repulsie faţă de
extratereştri şi să denigreze fenomenul OZN
• Cert este că OZN-urile există, dar cazul
Roswell nu poate fi încadrat cu certitudine
în această categorie.
S-a mai prezentatmărturia firmei Kodak,
precum şi o posibilă clasificare a civilizaţiilor
din univers.
Concluzia italienilor este că filmul-"ar
p u te a fi o e la b o r a r e p e c o m p u te r".
□
 UN DEMERS SORTIT EŞECULUI?
* SRI si A r m a t a refuzat prin t ă c e r e
d ia lo g ■I i n itm i a t de RUFOR
Peter Leb
Tibor Reman
Aşa cum aţi putut afla din editorialul
publicat în nr. 5/1995 al revistei RUFOR, în
data de 4 august 1995 am expediat prin fax
două scrisori Serviciului Român de Infor­
maţii şi Ministerului Apărării Naţionale.
Acest demers ni s-a părutperfectfiresc,
putându-se încadra într-un real exerciţiu
democratic, menit a ţine un contact trans­
parent între oficialităţi şi opinia publică.
Gestul nostru n-a fost unul de bravadă;
de-a lungul arolorne-au parvenit o serie de
informaţii din surse demne de încredere,
care vorbeau de investigarea unor cazuri
OZN de către reprezentanţi ai armatei sau
ai serviciilor secrete. Din acest motiv do­
ream un răspuns şi, eventual, o serie de
date concrete.
Am afirmat de mai multe ori că aseme­
nea investigaţii din partea unor oficialităţi
sunt perfect justificate. Este normal ca
reprezentanţi ai armatei sau ai unor servicii
de contraspionaj să investigheze cazurile
în care obiecte zburătoare neidentificate
violează spaţiul aerian al României.
Studiile şi statisticile independente au
arătat de multe ori c i aceste fenomene
aeriene neconvenţionale nu reprezintă un
pericol pentru siguranţa naţională. Cu atât
mai mult cu cât, mai alesîn ultimii cinci ani,
anumite întâlniri apropiate (de gradul III şi
IV) au avut drept martori zeci de persoane,
ca re au relatat că din partea unor asemenea
fenomene nu au putut constata nici o atitu­
dine ostilă.
De asemenea, este bine cunosc utfaptul
că fenomenul OZN este un fenomen global,
existent de multe decenii pe cerul planetei
noastre.
Syntem convinşi că atât SRI cât şi
Armata (în special aviaţia militară) deţin
dovezi concrete (topări radar, observaţii
ale piloţilor militari, decla raţii ale martorilor
civili), care pot întregi tabloul întregii feno­
menologii. De asemenea, cercetători civili
au putut constata de multe ori că martorii
unor fenomene OZN au fost interogaţi de
persoane cu statut oficial.
Având în vedere aceste considerente,
amdecissă lansămpeadresa SRI şi MApN
9, respectiv lOîntrebări concrete, menite a
O ----------------------------------------
»
iniţia un dialog util pentru cercetătorii civili
cât şi pentru aceste organisme oficiale.
în editorialul din numărul 5/1995 scriam:
"Spertotuşi că cele două organisme oficiale
nirvortrata cu indiferenţă întrebările noas­
tre şi vor formula un răspuns, în spiritul
transparenţei şi informării corecte a opiniei
publice româneşti."
Qin păcate, această dorinţă a noastră
s-a lovit de un zid al tăcerii.
Văzând că răspunsul întârzie, am mai
expediat prin fax câte o scrisoare adresată
celor două organisme oficiale, pe data de
18 august 1995. Singura reacţie a venit din
partea Biroului de presă al Ministerului
Apărării, care ne informa că nu a primit
scrisoarea expediată în data de 4 august.
Deşi aveam confirmarea primirii.în aceeaşi
zi am expediat din nou prima scrisoare. De
atunci, nici un răspuns, deşi am solicitat
unul (indiferent de poziţia adoptată) până
cel târziu la 1 septembrie 1995.
Am rămas oarecum surprinşi de faptul
că nici SRI, nici MApN nu s-au obosit să
dea nici măcar un răspuns formal şi "d ip ­
lomatic". Prin tăcere, aceste două organis­
me au refuzat dialogul iniţiat de revista
RUFOR.
Nuînţelegem atitudinea lor şi acest aer
de secretomanie. Nu am solicitat divulgarea
unor secrete de stat. Am cerut doar publi­
carea unor observaţii şi concluzii privind
fenomenul OZN. Acestfenomen nu se mani­
festă ascuns, ci sub privirile a sute de
martori. în primul rând aceşti martori (per­
soane echilibrate psihic, demne de încre­
dere, mulţi lucrând în domenii de vârf) ar
aştepta un răspuns din partea acestor
organisme oficiale, pentru a încerca să
înţeleagă ce au văzut ei de faptl
De-a lungul ultimilor25de ani s-a strâns
o documentaţie extrem de bogată în ceea
ce priveşte fenomenologia OZN din .Româ­
nia. Există sute de cazuri şi mai multe mii de
martori. Ţinând seama de numărul mare de
cazuri neraportate, putem evalua statistic
că circa 15-20% din populaţia adultă a ţării
a avut prilejul să observe, cel puţin o singură
dată, un fenomen tip OZN. A spune că miile
de martori au suferit halucinaţii sau sunt
debili psihici este mai mult decât jignitor.
De asemenea, chiar organisme ştiinţifice
conservatoare recunbsc existenţa fizică a
fenomenului OZN.
-------------
în câteva ţări (Franţa, Belgia, Marea
Britanie) există chiar organisme guver­
namentale care reunesc atât cercetători
civili cât şi m ilitari, care investighează
împreună principalele cazuri OZN şi formu­
lează în comun concluziile de rigoare
menite a fi date publicităţii. în Franţa, de
exemplu, Jandarmeria are un rol decisiv în
investigarea fenomenologiei OZN, prin pro­
tejarea urmelor fizice şi prin depistarea
martorilor, precum şi prin alertarea în timp
util a echipelor oficiale de investigatori.
Desigur, o asemenea structură ne­
cesită fonduri considerabile. De asemenea,
dotarea cu aparatură necesită,la rândul ei,
un sprijin financiar destul de consistent.
Totuşi, asemenea exemple de colaborare
rămân nişte modele viabile, de deosebit
interes atât pentru civili cât şi pentru
militari. Un singur exemplu: în cazul unei
observaţii OZN efectuate în mai multe locuri
din ţară (cum a fost în seara zilei de 31
decembrie 1994) ar fi ideal ca traiectoria
obiectului, stabilită pe baza declaraţiilor
martorilor,, să fie confruntată cu topările
radar (care mai mult ca sigur că există).
Astfel s-ar putea afla noi caracteristici
privind fenomenologia OZN.Şi,aşa cumam
mai arătat, există modele foarte bune pri­
vind colaborarea dintre cercetătorii civili şi
cei militari, care pot informa în mod real
opinia publică.
Cutoate că demersul nostru pare sortit
eşecului, noi suntem încă deschişi pentru
a ne aşeza la masa discuţiilor. Cred că numai,
printr-o asemenea cojaborare aflată sub
semnultransparenţei, opinia publică poate
fi informată corect, atunci când reviste şi
ziare seîntrec să publice cele maifanteziste
şi neverificate cazuri.
Noi nu dorim altceva decât să ne con­
tinuăm investigaţiile corecte şi oneste ale
fenomenului OZN şi să dăm publicităţii
concluziile noastre. Ar fi de un deosebit
interes dacă SRI şi MApN ar rupe acest
voal al tăcerii şi ar furniza o serie de date,
care mai mult ca sigurzacîngropate înzeci
de dosare prăfuite.
Noi, optimişti dinfire.încă mai aşteptăm
un semn din partea acestor organisme
oficiale şi rămânem deschişi la un dialog
sincer şi util, menit a aduce cât de cât
lumină în controversata şi contradictoria
fenomenologie OZN. □
BOFOB n r . 6 /1 9 9 5 -------
 D ocum ent

.tir. C tkcu rg h e J io ja nr, 36 * T tR G U -A fU R £ $ * R i? M A ff1 A

Vel: 96S/167033. 147261, 167*39 • F ax: 16*321
X t. înrfg. JY26/1 7v8/1993. C od fisca l: -164U ÎS
cunt: BCR AV. J072225173 * S P ffr. 30100642 ?O.OW22Mi$
H M ) .Yr. 40729960162*1

Către: SERVICIUL ROMAN DE INFORMAŢII

BIROUL DE PRESĂ
BUCUREŞTI
fax: 01-4102545
Revista “ .RUFOR” , înfiinţată în Bprilie 1994v e3te sin g u ra p u b lic a ţie profesio o istă dîn Rom ânia,
spectalrcată în c e rc e ta re a ţi investigarea fenom enelor O ZN (şi conexe). Din colectivul redacţional al revislet
fac paite cercetători, personalităţi ale vieţii cultural eşi ştiinţific we româneşti precum: Alexandru M ironov, prof.
dr. Cantemir Rişcuţia, ing. Iustin Capră, ing. Florin C heorghiţă, p ro f Călin N. Turcu, Ion Hobana, Gyorgy
Mandics ;,a.
J’rin intermediul revistei noastre am efectuat o sene de investigaţii pe te re n , menite a elucida evoluţia unor
fenom ene aeriene noconvcnţionale, întâlniri apropiate (un exemplu concludent în accst sens este ancheta pe care
am efectuat-o în 1994, cu prilejul fenom enelor neidentificate de la Arad).
Având în vedere im p o rta n ţa in stitu ţie i Dvs, precum şi a unor serii de informaţii pe care le-am cu Ies din su n e
sigure ţi bine in fo rm ate, în vederea in fo rm ă rii c o rccte ţi p ra g m a tic e a opiniei publicc {dat fiind interesul
manifestai de aceste problem e), vă solicităm să răspundeţi la urm ătoarele întrebări:
1. SRJ are cunoştinţă dc evoluţia în sp a ţiu l a e ria n al R om âniei a unor obiecte zburătoare dc provenienţă
necunoscuta?
2. In opinia SRI aceste obiecte reprezintă un pericol pentru sig u ra n ţa naţională m R om âniei?
3. SRI efectuează a n cliele se p a ra te în cazul aterizărilor de O Z N -un gi în cazul observării de fiinţe de
provenienţă necunoscută?
4 . SRI are u n d e p a rta m e n t specializat pentru efectuarea acestor anchcte?
5. SRI deţine o b a n c ă de d a le cu privire la evoluţia în ultimele decenii a u n o r obiecte aeriene neidentifteate
(neconvenjionale)?
6. D acă în arhivele fostei se cu rită ţi există d o cu m en te cu p riv ire la a te riz ă ri, în tâ ln iri a p ro p ia te , fiinţe
cu a sp ec t n o n -te re s tru ?
7. D acă în aceste arhive există docum ente cu privire la intim idarea unor m a rto ri ai în tâ ln irilo r apropiate
care au avut loc înainte de decem brie 1989?
8. dacă SRI poate da p u b lic ită ţii prin intermediul revistei noatre a câtorva cazuri în legătură cu întrebările
6 şi 7.7
9. Care este re la ţia S R I cu c e rc e tă to rii civili din acest domeniu?
Ne exprimăm speranţa că întrebările de mai sus vor primi un răspuns cât mai prom pt şi rapid dinpartea Dvs,
care sperăm să ne iie com unicate prin fax 065-164521.
Dorim să menţionam că intenţionăm să dăm publicităţii într-un viitor apropiat atât această scrisoare cât
şi răspun&ul Dvs.
Primiţi vă rugăm c e le mai s in c e re salutări.

Tg. M u re ţ, 03 .08.1995
Peter Leb
NESSA» CJNMW'WICM redactor je f -
L i T E t iw i » '? ; n im ic

IM CBS r< : 5 59
A\ T ib o r Kexnad
M IC T I -e '•■'■lire M 'j.M il .rT ftT iO I 10 "0 € «f lW M M '
secretar general de redacţie -
o' i t o * ţ o <rw " •.M tîlll fB-9 « fi

P R IM U L FAX T R IM IS SRI-ULUI
Şl C O NFIRM AREA M E S A JU LU I
B(/WE n r. 6 /1 9 9 5
O
 D ocum ent

sir. G heorgkr Ih/ju (ir. 36 ♦ 4300 TÎR(iU-AfURE$ * ROMANIA

Tel: 063/16 7033, 1 6 7 2 6 1 ,I679S9 * Fax: 1645 21
.*>„ iu re ş. J/26/176X/1M3. C od fis c o i: 464141S
com : HCR jVr. 407222S173* B P .Va 3010004270000220018
DRV .Vr. 4072996016281

iii
jlr e - i/e w
■>1 v *.
CĂTRE: MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
BIROUL DE PRESĂ
li»»&
BUCUREŞTI
FAX.: 01-7460111
Revista “ RU FO R” , înfiinţată în aprilie 1994, este singura p u b licaţie profesionistă d in R om ânia,
specializată în cercetarea ţ i investigarea fenom enelor O ZN (şi conexe). Din colectivul redacţional ai revistei
tac parte cercetători, personalităţi ale vieţii culturaleşi ştiinţificwe româneşti procura: Alexandru M iroitov, p ro f
dr. C&ntemir Rişcuţia, mg. Iustin Capră, ing. Florin Gheorghiţă, p ro f Călin N. Turcu, Ion Hobana, Gyorgy
Mandies. ş.a.
Prin intermediul revistei noastre am elccluat o serie de investigaţii pc teren, menite a elucida evoluţia unor
fenomene aeriene neconvenţionale, întâlniri apropiate (un exemplu concludent în acest seni esie ancheta.pe eare
am efectuat-o în 1994, cu prilejul fenom enelor neidentificate de la Arad).
Având în vedere im p o rta n ţa instituţiei D vi, precum şi a unor scrii de informaţii pe care le-am cules din su n e
sigure ţi b in e inform ate, în vederea in fo rm ării corecte $i p ragm atice a opiniei publice (dat fiind interesul
manifestat de aceste probleme), vfi solicităm să răspundeţi la următoarele întrebări:
1. MAN are cunoştinţă de evoluţia în sp aţiu l aerian al R om âniei a unor obiecte zburătoare de provenienţă
necunoscută?
2. In opinia M AN aceste obiecte rep rezin tă u n pericol p e n tru sig u ra n ţa n a ţio n a lă a R om âniei?
3. M AN a efectuat »i efectuează anchete p riv in d cazurile de o b servaţii de OZN-uri?
4. MAN arc un d e p a rta m e n t specializat pentru investigarea acestor cazuri?
5. Au avut loc surv o lări sau a te riz ă ri d e OZN-Uri în preajma unor a e ro p o rtu ri m ilitare? D a c i da, unde
şi când?
6. Au existat m isiuni de in te rce p tare ale unor obiecte neconvenţionale de către aviaţia militară? D acă da,
unde şi când?
7. Aviaţia militară a efectuat vreodată vreo m isiune ile lu p tă vizând d o b o râ re a u n o r OZN-uri?
8. Care este opinia M AN cu privire ia provenienţa acestor obiecte?
9 Dacă M AN poate d a p u blicităţii anchetele efectuate în acest domeniu?
10 Care este relaţia M AN cu ce rc e tă to rii civili din accst domeniu?
Ne exprimăm speranţa că întrebările de mai sus vor primi un răspuns cât mai prdtnpt şi rapid duipart ea Dva,
cai c sperăm să ne fie comunicate prin fax 065-164521.
Dorim să menţionăm că intenţionăm să dăm p ublicităţii în tr-u n v iito r a p ro p ia t atât aceasta scrisoare cât
ş i răspunsul Dva,
Primiţi v | rugăm cele mai sincere salutări.

Tg. M ureş, €3,0».1995i

Peter U b
* red a c to r f ef -
ftssAGE cof:r'Mt:oh

~:rE: 13:59 îs
i? tîii i * u . î T ib o r H e m a h
!E:aati 21 bU

im it : ir - t <-rin r; iis ' hut s jp -t i o n îl » jo s e fhq es ^ sijlt \\t> V - Q"->* secretar general dc redacţie -
N A . S " %
iAGS ta aruH* f G3-5 yti

P R IM U L FAX T R IM IS M A P N
SI CONFIRM AREA M E S A JU LU I

© R l/FO * nr. 6/1995

 C azur^ z ^ r o m â n i^ ^ ^ ^

URME CIUDATE LÂNGĂ CÎMPIA TURZII

Peter leb
Tibor Reman
De multe ori este extrem de greu de
stabilit dacă între manifestările de tip OZN
şi o serie de urme misterioase apă rute peste
noapte există vreo legătură. Această lipsă
de conexiune poate pune în încurcătură pe
orice cercetător, dar în acelaşi timp
întăreşte gradul de stranietate al
evenimentelor. Lâfel s-a petrecut şi în sa tul
Pădureni, aflat la circa 22 km de oraşul
Cîmpia Turzii.
Joi, 17 august 1995, primeam un mesaj
telefonic la redacţia RUF0R,în legătură cu
apariţia în satul Pădureni a unor urme
misterioase. Imediat am contactat-o pe cea
care ne-a telefonat. Cornelia Florea
(studentă la filologie la Universitatea din
Cluj) şi din detaliile primite am pututdiscerne
că într-adevăr s-a petrecut ceva deosebit.
La patru zile după convorbirea telefonică
ne-amdeplasatla Cîmpia Turzii. Ne-a primit
familia Baciu al cărui mezin, Lucian Baciu
(15 ani), pasionat de electronică şi
fenomene ciudate,afost"capul răutăţilor",
intuind pentru întâia oară caracterul enig'-
matic al acestor urme.
. Cu ajutorul fam iliei Baciu ne-am
deplasat în micuţa localitate ascunsă între
dealuri cultivate cu sfeclă-de-zahăr şi
porumb, aflată pe' un drum judeţean
practicabil pentru
autoturisme, probabil
doar în sezonul
secetos. Locul cu
pricina se află situat
la marginea satului, pe
o tarla de sfeclă-de-
zahăr, fiind proprie­
tatea "bunicii” de 83
de ani. Locul este
liniştit şi izolat, cel mai
apropiat vecin aflân-
du-se la aproape 500
metri depărtare.
Urma a fost des­
coperită întâmplător
de familia Baciuînziua
de 22 iulie 1995. Au fost
extrem de surprinşi,
căci cu câteva zile
înainte această urmă
nu existai De aseme­
nea,în locul acela nu s-au executat nici un
fel de forări sau prospecţiuni.
Deci, în circumstanţe necunoscute şi
cu totul inexplicabile, în mijlocultarlalei a
apărut o gaură circulară (cilindrică), cu
pereţi perfect drepţi şi netezi, având o
adâncime de 3,70 metri şi un diametru de 23
cm. De jur-împrejur nu se putea vedea nici
o urmă a unei posibile excavări sau
prospectări geologice. 'Tunelul" era per­
fe ct drept iar marginile aproape netede.
Interesant este că fundul găurii era extrem
de neted, ca şi cum a rfifo s tta s a td e o forţă
destul de mare. Cu un ingenios sistem de
oglinzi introdus pe fundul cavităţii, inventat
de Lucian Baciu, precum şi al flash-urilor
unui blitz deosebit de puternic, am putut
constata că în partea inferioară a găurii se
află o cavitate aproape circulară, cu
diametrul de circa 38-40 cm. Deci, acolo
jos, cineva sau ceva a avut la dispoziţie
tehnologia necesară de a lărgi gaura, în
aşa fel încât cavitatea de aproape 4 metri
să nu fie avariată. Ciudată tehnologiei...
Am efectuat la faţa locului măsurători
de radiometrie şi electrom agnetice.
Rezultatele au fo st normale, neputând
decela vreo anomalie faţă de zonele
adiacente.
SFECLA DE
ZAHĂR A
D IS P Ă R U T !
Membrii familiei Baciu aveau să ne
povestească o întâmplare incitantă şi
aproape neverosimilă. în momentul în care
au descoperit gaura, au văzut că pe fundul
ei se află şi o sfeclă-de-zahăr, căzută
probabil în timpul ciudatei "forări". Spre
marea surprindere a lor, după câteva zile,
sfecla dispăruse. Erau cu atât mai
consternaţi cu cât nimeni nu s-a apropiat
de zonă şi, chiar dacă era aşa, ar fi fost
extrem de greu, dacă nu imposibil, să
"p e scu ia scă " sfecla căzută. La fel s-a
întâmplat şi cu un chiştoc de ţigară căzut
întâmplător în gaurăl
O A L T Ă GAURĂ
APĂRUTĂ
PESTE NOAPTE
Comuna Tichenii de Sus se află situată
la circa 8 km de Pădureni. Acolo, la în­
ceputul lunii iunie a anului 1995, pe marginea
unui drum de acces, to t fără un motiv
detectat, a apărut o gaură similară. Potrivit
relatărilor martorilor oculari, aceasta avea
o adâncime de peste 8 metri, având un
diametru comparabil cu gaura de la Pă­
dureni. Interesant este că la Ticheni gaura
s-a umplut cu apă “ călduţă" (cum ne-a
declarat un martor) şi că în zona respectivă
solul transmitea foarte puternic vibraţiile
(acest lucru aveam să-l constatăm şi noi;
fă când salturi în zona găurii, vibraţiile solului
se transmiteau pe o rază de circa 10 metri,

------ E(/POB nr. i

 C azuri o z n r o m â n ia

DECLARAŢIA
» MARTOREI
RUFOR: Ne puteţi spune când aţi aflat de această groapă?
Găzdag Mar/s: Prin luna iulie ne aflam la prăşitul sfeclei pe
care o cultiv pe terenul alăturat, când nepotul meu (Baciu Lucian
- n.n.), alergând prin câmp, a găsit-o.
RUFOR: Ce credeţi că ar putea fi?
G. M.: Nu ştiu. Cam aşa ceva au făcut domnii când au venit
să foreze pe aici, dar asta a fost acum vreo 25 de ani. Pot să vă
spun sigur că de atunci nu au fost să foreze. în plus, ăia făceau
grămezi mari de pământ pe care îl scoteau. Nu ştiu ce poate fi.
RUFOR: Ni s-a spus că într-o noapte a ţi văzut ceva interesant.
G. M.: Cam la o săptămână după ce am văzut pentru prima
oară groapa, fata mea a venit din nou să mă mai ajute. Pe la zece
ne-am culcat dar eu n-am putut adormi, aşa că am ieşit pe
terasă. Am văzut ceva cât o găleată (aflată la cca 7 m distanţă
- n.n.). Era rotundă, cu tot felul de sclipiri în ea. Era deasupra
coteţului (N-NE, n.n.}. Apoi di ntr-odată a început să se lungească
pe orizontală, revenind apoi la forma rotundă, se lungea din
nou... S-a lungit şi pe verticală...
RUFOR: Ce culoare aveau sclipirile?
G. M.: Erau de toate culorile. Verde, roşu, albastru, tot felul
de culori...
RUFOR: Era cu mult deasupra coteţului?
G.M.: Da, era la înălţime mare şi lumina puternic de puteam
vedea coteţul şi dealul acesta mai apropiat. Am stat o bună
bucată de vreme, după care m-am dus şi m-am culcat. Nu i-am
mai sculat pe ceilalţi, neştiindce este, n-am vrutsă-i deranjez.
RUFOR: Aţi auzit ceva în timp ce vă uitaţi? Câinii n-au lătrat?
G. M.: N-am auzit nimic. Nici măcar câinii n-au lătrat, că
doar chestia aia n-a urlat la ei ca s-o latre.
RUFOR: Aţi mai văzut vreodată aşa ceva?
G. M:. Nu, n-am mai văzut. Ştiu cum este când trece cineva
cu o lanternă sau ceva pe drumul care duce spre sat, dar acesta
nu se asemăna cu nimic.

ca şi cum la nivelul subsolului, la o adâncime
relativ mică, s-ar fi aflat o cavitate de
dimensiuni apreciabile.
Locuitorii din Ticheni au intratîn panică.
Au anunţat Primăria, poliţia şi armata. Ca şi
în multe cazuri similare, nimeni nu le-a dat
atenţie. Spiritele s-au mai liniştit cu timpul
şi gaura a fost astupată cu moloz şi deşeuri
menajere pentru a preîntâmpina un posibil
accident.
UN FENOM EN
L U M I N O S DE
D IM E N S IU N I
GIGANTICE
La exact o săptămână de la
descoperirea urmei de la Pădureni,... a fost
martora unui fenomn luminos de dimensiuni
aprecia bile, chiar deasupra zonei unde a
fost descoperită gaura. Deşi este
octogenară, martora ne-a descris cu lux de
amănunte şi într-o modalitate extrem de
plastică fenomenul al cărui martor a fost.
Ceea ce revenea ca un leit-m otiv din
declaraţia ei a fost: "Deşi am 83 de ani,
până acum n-am văzut nimic care să
semene cu asta".
CE P U TE A S I CE
IM U P U T E A F I ?
Practic, urmele de la Pădureni şi Ticheni
nu au apărut datorită unei excavări
petroliere sau geologice. Un utilaj deforare
staţionează timp îndelungat pe locul forării
şi, desigur, n-ar fi scăpat atenţiei
localnicilor: Chiar dacă, prin absurd,
presupunem că a fost vorba de o forare,
unde au dispărut atât sedimentele cât şi
reziduurile rămase după un asemenea
procedeu? Şi tot dacă ar fi fost vorba de o
forare, de ce s-a abandonat forarea la o
adâncime mică (circa 4 metri)?
Răspunsurile la aceste întrebări vin să
întărească şi mai mult caraeterul straniu ai
urmelor descoperite lângă Cîmpia Turzii.
0 altă ipoteză: găurile au a părut datorită
prăbuşi riitavanului unorformaţiuni carstice
(peşteri sau grote). Nici această ipoteză nu
este viabilă, căci în cazul unei prăbuşiri
urma n -a rfi perfect netedă, circulară, ci ar
fi neregulată şi pământul prăbuşit ar fi
acoperit o mare parte din fundul găurii.
Aspectul acestor găuri denotă în mod
destul de cla r o acţiune exterioară,
mecanică asupra solului, cu o tehnologie
destul de neconvenţională, ţinând cont de
cavitatea inferioară a găurii apărute la
Pădureni. Singura incertitudine este dacă
într-adevăr aceste găuri au fost generate
de un fenomen luminos precum cel din
noaptea de 28/29 iulie 1995. Şi dacă da, de
ce?
□

B(/FOB nr. 6/1995

0
 DIN NOU DESPRE “OAMENII” ZBURĂTORI
tru n c h i, braţele d e p ă rta te de corp (în
Peter Leb unghi de 90 de g ra d e -n .a .)ia r picioarele
îi erau lipite. Stătea acolo, nem işcat.
d e c â tu n c o n tu rd e fo rm ă um ană,negru,
care a coperea stelele. Totul a durat
v re o c in c i m inute. A c e a seară era
c ă ld u ro a să , senină, cerul fiind plin cu
stele. V ecina mea s-a sp e ria t tare şi a
fu g it în ca să ".
Cu p rile ju l re c o n s titu irilo r fă cu te
îm preună cu m artora, am ajuns la con-
chjzia că "o m u l z b u ră to r''a avu td im e n -
siuni a p re cia b ile , având o mărime apa­
rentă de 40-50 cm. în tre g u l fenom en
s-a derulat.în linişte, neobservându-se
nici un fe l de e fe cte secundare.
Ciudaţii "oam eni z b u ră to ri"în c u rc ă
şi mai m u lt iţe le c a te g o ris irii
fe nom enologiei OZIM.
□

Pe cei fam iliarizaţi cu fenom enologia Nu şedea în pi­

oze nisticăn u-i mai frapează a tâ t de tare cio a re , ci într-o
cazurile în care s u n tim p lic a te şi e n tită ţi parte, paralel cu
n eobişnu ite. M u lt mai in c ita n te , mai solul. La un m o­
in e x p lic a b ile , c h ia r mai a b su rd e par m ent d a t, în
acele cazuri în care a p a rfă p tu ri s tra n ii, d re p tu l capului,
decupate parcă din basm ele c o p ilă rie i în partea de sus,
şi care au un "c o m p o rta m e n t" de o a a p ă ru t un fel
s tra n ie ta te m axim ă, surp rin zâ n d u -i nu de tub de lumină,
numai pe m a rto ri, dar şi pe c e rc e tă to ri. ca un neon,
* Un a lt caz sim ila r cu cel de la având p a rte a
P etrilaca s-a p e tre c u tîn data de 19iulie s u p e rio a ră mai
1995, în ju ru l ore i 21.30, în com una s tră lu c ito a re , ca
S încraiude M ureş (lo ca lita te suburbană a unui bec de pe
a T îrg u -M u re şu lu i). în acea seară c ă l­ stradă. T re p ta t,
duroasă de va ră . D um bravă M a rg it (55 a m z ă ritc ă a ce st
ani, pen sionară ) stăte a de vo rb ă cu o tu b începe să se
vecină. m icşoreze, ca şi
La un m om ent dat, am bele m a rto re cum i-a r fi
au ză rit pe ce r un fenom en care le-a in tr a t în cap.
înspăim ântat. D easupra ca s e lo r, la o Când lum ina
înălţim e unghiulară de circa 75 de grade, aceea a d isp ă ru t
au ză rit o silu etă lu m inoasă. "A v e a cu to tu l, omul a
form a unui om, care stătea deasupra în c e p u t să d is ­
ca se lo r, la m are înălţim e - mi-a d e c la ra t pară ca într-o ce­
«
D. M. A vea o culoare roşie intensă şi aţă. După ce a
ceea ce m -a fra p a t a fo s t că avea form a d is p ă ru t,în locul
p e rfe c tă a unui om: avea ca p u l rotund. lui n-a răm as

£(/FOe nr. 6/1995

 Ca z u r i o z w r o m â n ia ^
k
NOI CAZURI OZN ÎN JUDETl)L ARAD
____________________________ 9

Raluca Marinache
Ovidiu Someşan
E V E N IM E N T U L
A R A D
(5 iulie 1995)
Avantajate şi de înălţimea etajului opt
al blocului în care urva dintre martore
locuieşte, privirile elevelor Mădălina M. şi
Diana S. - anonimat cerut - în vârstă de 15
ani, domiciliate în Arad, au fost reţinute în
seara zilei de 5 iulie 1995, ora 11.00, de
prezenţa în zare, pe direcţia SV, a unui glob
luminos foarte strălucitor.
„Avea formă rotundă, puţin ovală şi era
cam de o dată şi jumătate, de două'ţri mai
mare decât Luna (vezi schiţa realizată de
cele două martore). Deosebit de puternică,
lumina avea nuanţe gălbui-aurii-alburii şi
părea un obiect făcut din metal. în jur
E V E N IM E N T U L A pariţia inelelor concentrice s-a
răspândea o diademă minunată,multicoloră datorat unor schimbări survenite în
A L IO Ş
(alb, galben, roz, albastru), care se rotea în dimensiuirea, densitatea şi culoarea
jurul sferei. Razele nu izbucneau de peste (mai 1995) vegetaţiei. Pe suprafeţele inelare iarba era
tot, ci doar din mijlocul ei. într-o parte globul Vineri, 12 mai 1995, domnul Firu llie, 56 mai mică, în unele porţiuni lipsea, iar
er.a de culoarea metalului, o singură fâşie ani, inginer, împreună cu fiul său, 17 ani, culoarea, mult mai verde, o singulariza de
gri-lucitoare. Pe razele de sub acea stă fâşie elev, au descoperit în fâneaţa proprie, din restul peisajului vegetal (vezi fig. nr. 3).
pluteau câteva forme geometrice, ca nişte marginea localităţii Alioş, mai multe cercuri Dacă primele trei corpuri din partea
hexagoanede culoare albăstruie. Imaginea misterioase imprimate în iarbă. sud-estică a văii (vezi fig. nr. 4) dădeau
a durat vreo şapte secunde, după care a Situată la 26 km sud-est de Arad, în impresia unei localizări întâmplătoare, două
început să se stingă treptat, la început judeţul Timiş, localitatea Alioş este un sat în dreapta şi unul în stânga drumului,
razele, iar pe urmă şi obiectul. în timp ce se cu o populaţie de 600 locuitori, aparţinător celelalte formau adevărate şi subtile
comunei Maşloc. geometrii. A stfel, următoarele trei erau
stingea am avut impresia că se lasă în jos.
Concentrate la marginea de nord-vest dispuse într-un triunghi isoscel cu laturile
După circa două minute am văzut cum din
a suprafeţei arabile, pe o vale de aproape de Î 1 m, pentru ca ultimele patru să
locul unde „aterizase" începea să urce o
2 km lungime, fâneţele alioşenilor sunt însoţească în linie dreaptă şi foarte aproape
lumină gălbuie, dar nu chiar atât de
mărginite din toate părţile,mai puţin dinspre firul drumului, primele trei fiind tangente,
puternică şi de mare ca şi prima. S-a ridicat sud, ca pământurile arădenilor,în interiorul iar ultimul, ataşat celorlalte printr-un zig­
la niv^ul ochilor noştri şi, un moment, am cărora hotarul timişean pătrunde ca un zag sch iţa t în partea superioară.
avut impresia că vine spre noi. Apoi, într-o pinten (vezi fig. nr. 1 ). Semicercurile de deasupra lo r,to t tangente
străfulgera re, a dispărut printr-o deplasare în iarbă erau imprimate 10 cercuri duble dar nedesăvârşite, parcă abandonate în
la adâncime, devenind o luminiţă roşie abia şi 2 semicercuri simple, dispuse pe ambele pripă, întregeau ansamblul geometriei
vizibilă, care după o scurtă staţionare a suprafeţe din apropierea drumului care vegetale, accentuându-i complexitatea şi
ţâşnit în sus". străbate valea pe direcţia sud-est, nord- taina.
De reţinut că pe to t parcursul vest. Fiecare cerc dublu era format din două Pentru adiacenţa evenimentului Alioş
evenimentului martorele au rem arcat inele concentrice (vezi fig. nr. 2 ), cu lăţimi cu fenomenologia arădeană din vara şi
prezenţa Lunii în dreapta (vest) fenomen ului diferite. 25 cm cel exterior şi respectiv 15 toamna anului 1994, au pledat majoritatea
cm inelul interior, spaţiul constant care le concluziilor, fie ele chiar şi parţiale:
luminos. Cerul era parţial acoperit cu nori.
despărţea fiind de 50 cm. Inelul exterior era - într-adevăr, valeâ cu cercuri inclusă,
Sinceritatea celor două eleve poate fi
vizibil, întoate cazurile,pe întreaga lungime ce-i drept, sub aspect adm inistrativ în
remarcată şi din modul în care şi-au
a circumferinţelor, pe când cel interior îşi judeţulTimiş.se apropie ca spaţiu geografic
exteriorizat (Diana S.) stările afective
făcea simţită prezenţa mai mult în partea da punctele fierbinţi arădene, vizitate in­
resimţite pe parcursul evenimentului: de răsărit, sub forma unor semicercuri. în sistent cu un an în urmă de forţe
^.Mădălina avea lacrimi în ochi, dar şi consecinţă, diametrele însumând 6,50 m necunoscute. Cei 10-12 km care o despart
mia (Diana S. - n.n.) îmi venea să plâng". pentru inelele exterioare şi 5m pentru cele de municipiul Arad reprezintă, mai degrabă,
interioare erau identice. o bună şi simptomatică vecinătate decât o

Cl/POC nr. 6/1995

CD
 Cazuri o z n r o m â n ia

exigentă separaţie; legătură cu semnifi­

-şi dimensiunea temporală, dedusă sub caţia insolitei geo­
aspectul de ansamblu al urmelor, potenţate m etrii,care crescuse
printr-ovegetaţie cutalia mai redusă,având odată cu iarba, îm-
însă culoarea mult mai verde şi, din loc în prumutându-i discre­
loc, prin mici suprafeţe aride, conducea ţia şi fragilitatea.
parcă spre aceeaşi cazuistică arădeană.
Motivele ciudatei evoluţii circulare a EVENI­
vegetaţiei din fâneţele alioşenilor, credem MENTUL
că trebuie căutate înspre toamna anului BUTENI
trecut sau, poate, pe parcursul iernii, când
cerul Aradului a continuat să înregistreze
(3/4
fenomene misterioase; octombrie
- incitante au fost şi celelalte aspecte 1995)
legate de numărul, structura, dimensiunile Pe la ora 3.00 a.m., 'JuJ.T imlŞ
şi amplasamentul cercurilor. Fără nici o în noaptea de 3/4
abatere, inşlele concentrice respectau octombrie, doi tineri, Alexandru şi Ioana - - luminozitate proprie foarte intensă,
aceleaşi dimensiuni (25, respectiv 15 cm), anonimat ce ru t-(24 ani, absolvenţi de liceu) cu modificarea culorii la intervale de 40-50
aceeaşi distanţă între ele (50 cm), pentru se deplasau cu maşina pe şoseaua Buteni- secunde: verde, galben, roşu;
ca toate acestea să dea în final diametre Sebiş, localităţi situate la 82 km NE faţă de - lumina emisă de obiect se propaga şi
identice (6,50 şi 5 m). în plus, ca şi cum Arad. La jumătatea distanţei (5 km) care în jurul acestuia, formând un fel de aură;
echivalenţele de mai sus n-ar fi fost de desparte cele două aşezări, între Canalul - obiectul de formă rotundă era format
ajuns, trei dintre rotunjimi se constituiau M orilor şi Crişul Alb, deci imediat după dintr-o bordură care se rotea în sens
într-untriunghi isoscelfără echivoc şi cusur, ieşirea din localitatea Buteni, tinerii fac un antiorar şi o cupolă pe care se puteau
iar următoarele patru, primele tangente, popas. După câteva minute atenţia le este observa trei "geamuri"acărorluminozitate
legate printr-un zig-zag de ultimul, atrasă de o lumină foarte puternică aflată era mai estompată;
mărgineau linia drumului, aşteptând parcă în partea estică,deasupra hotarului. Era de - dimensiunile aparente ale obiectului
să fie descoperite. culoare verde, foarte strălucitoare, erau de aproximativ 20 cmlungime şi 10 cm
Toată această riguroasă geometrie, încadrată într-un triunghi isoscel format înălţime;
imprimată în iarba unei fâneţe lăturalnice, din trei "steluţe" de culoare albă-gălbuie. - în faza iniţială "steluţele" au încadrat
revoca insistent jocul întâmplării, încep să privească to t mai atent, obiectul într-un triunghi isoscel, apoi s-au
adjudecând ideea unei intenţionalităţi care, comentează, îşi verifică acurateţea şi aliniat sub obiect, pentru ca în final să
probabil, concom itent cu numeroasele conţinutul percepţiilor. înceapă o rotire în jurul a cestuia, tot în sens
incursiuni arădene, a poposit şi aici. Dacă Lumina era de fapt un obiect luminos antiorar;
prezenţa şi simplitatea formelor (cercuri (vezischiţa alăturată realizată după desenul ' - obiectul părea că planează destul de
concentrice, triunghi isoscel, alinieri unuia dintre m artori) care prezenta aproape de martori (aproximativ 500-600
tangente) erau integral şi uşor perceptibile, următoarele caracteristici: metri),la oînălţime "câtturnul unei biserici";
nu acelaşi lucru se putea afirma şi în - m artorii nu au sesizat nici o
manifestare sonoră a obiectului;
- cerul era acoperit cu nori, încât nu
se vedea nici o stea;
- în timpul celor 10-15 minute cât a
durat observaţia, obiectul a dispărut de
trei ori, brusc, "parcă era absorbit";
- rămânea invizibil câteva secunde,
după care, la reapariţie, era perceput
mai aproape, din cauza creşterii uşoare
a dimensiunilor sale;
- impresia că obiectul se apropie a
mărit frica martorilor, sentiment care i-
a însoţit pe tot parcursul observaţiei.
Deţinem informaţii (încă neverificate)
că în seara următoare, un inginer dintr-
o localitate vecină (Bîrsa), trecând
împreună cu familia pe aceeaşi rută, au
vizualizat un fenomen asemănător.
Succesoare a valului de evenimente
stranii consemnate în anul 1994,
cazuistica arădeană din ultimele luni,
ilustrată aici doar prin câteva exemple,
pare a fi în plină desfăşurare. La nevoie
vom reveni. □
Bt/POB nr. 6/1995 ---------------------©
 U fo m apam ond

O ISTORIE OZN (7)

George M. Dick
* " îm p u n s ă tu ri" şi a lt e in c o n v e n ie n te
Dacă oamenii trăiesc paralizia cu
panică şi furie, căci asta este suspendarea
deschisă a multaccentu,atei noastrevoinţe
libere, alte senzaţii difuze, mai puţin
evidente, mai degrabă sunt recepţionate
cu supărare de către individ.
La 10 octombrie 1962, în Jacksonville
(Florida), a fost notat că oamenii simţeau
pe mâinile lor senzaţii de "împunsături".
Copiii plângeau iar cei care priveau afară
au observat că deasupra caselor plana un
disc. (F.S. nr. 70, p. 5).
în luna iunie 1965, în oraşul Serena din
Chile, la ora 20.30 o doamnă a început să
aibă dureri îngrozitoare de urechi.de parcă
îi erau perforate cu un ac înroşit - a relatat
ea mai târziu. Fenomenul a fost însoţit de un
sunet în registru jos, la care a ieşit din casă
pentru a privi în jur
dar n-a văzut altce­
va decât o lumină
fosforescentă pe
care a atr-ibuit-o
plantelor în des­
compunere din
groapa de gunoi,
după care s-a reîn­
tors în casă. Deşi
şi-a legat urechile,
durerea nu a înce­
tat. Aluatoaspirină,
căci se ştie că as­
pirina este bună la
toate. însă la dure­
rea aceasta nu a a-
jutat. Atunci din do­
sul casei a auzit niş­
te sunete de parcă
cineva ar şuta cu o
minge de fotbal în
perete. Doar n-o fi vreun copil neastâm­
părat. însă la ora asta?!
Pentru a-şi calma sufletul, a ieşit. Bine­
înţeles, nici de data aceasta nu a văzut pe
nimeni şi nimic.
Trecuse deja o oră de când a început
durerea de urechi, când dinspre poarta ei
a auzit zgomotul unui motor ambalat. Era
supărată foc pe cei care i-au tulburat
liniştea însă când a privit afară a observat
surprinsă că în faţa porţii sale stătea culcată
o masă roşie, strălucitoare. Acest ceva cu
înălţimea de un metru s-a ridjcat,fără vreun
sunet, şi a dispărut. Tot în acel moment
durerea pulsatorie din urechi a încetat
(Bolletin Informativo DIOVNI nr. 8 p. 6 ).
La West Mobile, din statul Alabama, la
24iulie 1975,martorul ocularîncă nu ştia că
va avea o noapte chinuitoare. S-a culcat
calm şi a dormit până la ora 2.30. Atunci
însă s-a trezit la puternice sclipiri de lumină
şi la o senzaţie de parcă îi umblau furnici
sub piele. Privea afară prin geam dar nu
vedea nimic. Umbla prin casă ici-colo, se
punea din nou în pat dar nu putea adormi.
S-a agitat, apoi şi-a făcut o cafea şi s-a
aşezat la fereastră. Atunci a descoperit că
deasupra casei plana un obiect oval. (Sky-
look nr. 102, mai 1976, p. 6 ).
La sfârşitul anului 1977 a sosit un raport
deosebitdinBanglore, India. Deasupra unui
sat local dansa o "ste a " ciudată jn sus şi în
jos, la dreapta şi la stânga. între timp
oamenii din case s-auzăpăcitde-a binelea.
S-au semnalat multe comportări ciudate,
de la simpla durere până la alergări zănatice.
Până la urmă s-au decis că dacă nu vor să
înnebunească trebuie să se mute pe alte
meleaguri. (APRO Bulletin 20, iunie 1978, p.
4-5).
Raportul cel mai dramatic din această
categorie nu a fost cules dintr-o gazetă
OZN, ci dintr-o revistă ştiinţifică, şi anume
dintr-una care datează din acea epocă, pe
când nici nu se vorbea încă de QZN-uri. în
Scientific American, la 18 decembrie 1886,
W em er Cogwill, ataşatul consulatului Sta­
telor Unite la Marcaibo, scria raportul din
Venezuela. Conform acestuia, la 24 oc­
tombrie, într-o zi ploioasă,la căteva milede
Maracaibo, o familie săracă formată din 9
membri s-a trezit la un murmur ciudat,
profund şi la o lumină ascuţită ce ilumina
întreaga casă.Totul era atâtde fantomatic,
încât întreaga familie se prosterna şi se
ruga la Isus. Dar, cum cădeau în genunchi,
începeau să vomite rând pe rând, apoi tot
trupul lor a fo s t cuprins de o senzaţie
chinuitoare, parcă de împunsături de ace.
Senzaţia usturătoare, pişcătoare s-a pre­
zentat mai ales pe locurile neacoperite de
haine. Apoi lumina s-a stins. Mai târziu, la
rugămintea domnului Cogwill, martorii au
relatat că lumina n-a fost arzătoare şi în
coliba lor au simţit o căldură deosebită. în
zilele care au urmat ciudata senzaţie de
ardere s-a ameliorat, pentru ca în a noua zi,
pe suprafeţele de piele rămase libere,dintr-
odată să apară răni purulente, beşici iar
părul să le cadă în smocuri. Au fost trans­
portaţi la spital şi domnul Cogwill spera că
au scăpat cu atât. Mai nota că în casă nu
se vedea nici o urmă deosebită. Copacul de
lângă casă, însă, to t în a noua zi, s-a
îngălbenit pe neaşteptate şi şi-a pierdut
toate frunzele.
A cest referat
relatează despre
cel mai negativ e-
fe c t ce a fost simţit
de martori chiar pe
propria lor piele.
Drept compensare,
se cuvine săînche-
iem această parte
cu cel mai pozitiv
caz. Desigur, ba­
lanţa nu se va e-
chilibra nici aşa,
căci din păcate nu­
mărul 5 din 1975 al
lui Cosmology
Newsletter nici pe
departe nu este de
aceeaşi greutate
specifică a Scien-
tific American. Cu
toate acestea, cazul lui LewBartsch,istoria
lui e demnă de atenţie. La 23 martie 1957,
martorul ocular a fo st cuprins de o boală
ciudată. Pielea lui s-a decolorat şi, încetul
cuîncetul, şi-a pierdut sensibilitatea, după
ce ore îndelungate a ţinut pe braţ capul
unui muribund. Alifiile medicilor nu i-au
servit la nimic, braţul era complet amorţit,
în schimb, la 27 septembrie 1959, la Cocos
Bay din statul Oregon, s-a oprit deasupra
casei martorului o sferă de lumină care a
iluminat pielea bolnavă a martorului,acesta
simţind săgetături ca de împunsături de ac.
Traducerea de Klâra Nagy
----------- e</we nr. 6/1995 ------
 Mihai Danciu
Ciudata întâm plare pe care doresc
să o prezint aici s-a p e tre c u t cu m ulţi
ani în urmă. Eroul no stru se num eşte
Luis Muzio Ambrozio. Ellocuia c u fa m ilia
sa în d is tric tu l Sagrada Familia, în tr-o
casă destul de m odestă, nu dep a rte de
ce ntrul oraşului M ina s Gerais.
Fusese o zi în g ro zito r de caldă, în
iunie 1964, M uzio se lungi în p a t pentru
a se mai odihni puţin. T recu ră câteva
m inute, când vă zu ’din tr-o d a tă o lumină
g a lbe n ă -p o rto ca lie care lumină în c ă ­
perea. Sim ţi cum acea lum ină pune
stăpânire pe el. Auzi apoi o v o ce pe
care, cum avea să d e cla re mai tâ rziu ,
n-o s-o uite niciodată: "S unte m p rieteni
şi ne aflăm în nava noastră, pe a co p e ­
rişul casei ta le ".
S trania vo ce îl sperie a tâ t de ta re
în c â t răm ase în c re m e n it. 0 ciu d a tă
ră c e a lă îi p ă tru n s e în co rp , o fo rţă
n e cu noscută îl paraliză pentru câteva
se opri şi se ba la nsă în aer. După câteva
m inute. A fa ră se puteau auzi strig ă te le la Contagem, căruia îi povesti întâm ­
m inute o b ie ctu l porni cu o m are viteză
unor copii. Cu o m are g re u ta te reuşi să
spre M inas. p lă rile prin care tre c u s e în ultim ul timp.
se ridice şi să iasă în stradă. Văzu o Cei doi se u rcară în tr-o maşină şi se
D u p ă tre c e re a a lto r două zile, M uzio
ceată de băieţi fă c â n d zarvă m are şi d eplasară în sp re lo c u l în care se pare
zări un a lt o b ie c t zb u ră to r c iu d a t şi to t
apoi luând-o la goană. Fugi după unul că ateriza o b ie ctu l de fie c a re dată.
lângă casa lui, la o d ista n ţă de 300 m.
din băieţi care, tre m u râ n d de fric ă , îi
O biectul se apropia, devenea din ce în A ju n se ră acoie în ju ru l orei 19.00 şi
arătă că deasupra casei lui plutea un
ce mai mare şi emana de astă dată o nu m ică le fu m ira re a când deodată au
o b ie c t ciudat, radiind nişte lum ini c o lo ­
lumină ve rd e -a lb ă s tru ie intensă. Răma­ v ă zu t o b ie ctu l lum inos apropiindu-se,
rate. Obiectul se ridică şi apoi cu o viteză cu lum inile aprinzându-se şi stingându-
se s u sp e n d a t în a e r a p ro xim a tiv o oră.
in cre d ib ilă dispăru. se continuu. C iudatul o b ie ct zburător
în a c e s t tim p, M uzio putea să observe
V ecinii, a lertaţi de gălăgie, au ie ş it co b o rî a tâ t de jo s în c â t părea că atinge
că lumina se aprindea şi se stingeaîntr-un
pe la fe re stre şi au fo s t a s tfe l m artorii păm ântul. D istanţa d in tre ei şi obiect
anum it ritm de parcă i s-a r fi tra n sm is
in e xp lica b ilu lu i fenom en. era cam de 400 m. în a ce l mom ent se
nişte sem nale lum inoase. îi veni o idee
T recu ră mai bine de tre i ani şi M uzio p e tre c u un fe n o m e n ciu d a t: te m p e ­
cam ieşită din comun... intră în casă,
se m ută în d is tric tu l Eldorado. în tr-u n a ratura a erului, care în mod norm al era
luă o lanternă şi în ce p u un schim b de
din nopţi, pe când se afla pe veranda
lum ini cu nava. Fu u im it să co n sta te că de 20°C, scăzu brusc la aproxim ativ 6°C.
ca s e i, observă un o b ie c t lum inos care Celor doi li se fă c u frig . După o scurtă
la fie c a re a p rindere a la n te rn e i, nava
se deplasa lent pe cer, la o înălţim e de s ta ţio n a re , o b ie c tu l se în d e p ă rtă şi
sem naliza la fel. A p o i, după ce a c e s t
a p ro xim a tiv 1 km. Nu era un a p a ra t de dispăru. M a rto rii, apropiindu-se de locul
" jo c " luă s fâ rş it, o b ie c tu l lum inos se
z b o rc u n o s c u t pentru că acesta ră sp â n ­ cu p ricin a , văzură o pată m are de pă­
în d e p ă rtă şi d isp ă ru din raza lui de
dea în ju ru l său lumini a tâ t de frum oase m â n t ars şi ve g e ta ţie uscată.
vedere.
cum nu mai văzuse vreod ată . U im irea a în noaptea urm ătoare obiectul apăru
în u rm ă to a re le zile p o v e s te a se
fo s t şi mai mare când observă că o b ie c ­ din nou dar de data aceasta deasupra
repetă în fie c a re noapte. N eştiind ce se
tu l lum inos se apropiase de casa lui unei regiuni pustii, nu departe de casa
întâm plă cu el, M uzio se duse la p rie te ­
până la o distanţă de 150 m, după care lui M uzio.Fiind deja o b iş n u itc u această
nul său Josâ Custodio O liviera, c o n silie r

------ R(/We nr. 6/1995 ®

R(/P©B nr. 6/1995

RĂPIŢI DE EXTRATEREŞTRI (2)
Dan D. Farcaş
Specialiştii în mitologii cunosc o regulă
- la naşterea unui nou mit istoria-nucleu
iniţială este extrem de săracă, ea îm-
bogăţindu-se treptat, ulterior, sub influenţa
altor istorii cu care se corelează, cu noi şi
noi detalii, până îşi atinge forma definitivă.
Ancheta făcută de Eddie Bullard, de care
aminteam mai sus, are. tocmai acest merit
remarcabil - să demonstreze că în acest
caz schema nu funcţionează. Primele istorii
au deja practic toate elementele esenţiale,
născându-se şi independent,fără influenţe
reciproce. Din 64 motive de bază ale unei
răpiri (conform clasificării lui Bullard),
cazurile "preistorice" ale lui Antonio Villas
Boas şi ale familiei Hill, conţin deja 49 şi
anume pe cele m'ai pregnante: modul de
apropiere şi captura, nava, figura enig­
matică a vizitatorilor, maniera lor sadico-,
experimentală, sala de operaţie în formă de
dom în care se efectuează examinările
medicale, constantele preocupări genetice,
acel "gol în tim p " care apare ulterior,
sechelele fiziologice şi psihice de care cei
CAZUL BETTY ANDREASSON LUCA
Poate cazul cel mai amănunţit explorat
dintre cele p riv in d ră p irile cu scop re-
productiv în contextul fenom enului OZN
este cazul Betty Andreasson Luca. Inves­
tigat,începând din 1977, de către Raymond
E. Fowler, acesta îi consacră trei cărţi,
devenite de referinţă, intitulate: The A n­
dreasson A ffa ir (1979), The Andreasson
A ffa ir - Parte Two (1982) şi The Watchers:
The Secret Design Behind UFO Abduction
(1990), aceasta din urmă cu o prefaţă scrisă
de un altfaimos autor de cărţi desare răpirile
efectuate de OZN-uri: W hitley‘Strieber.
Născută în 1937, din imigranţi finlandezi,
B etty Aho, după numele de fată, se va
mărita de timpuriu cu James Andreasson,
vecinul său de stradă dintr-un orăşel din
Massachusetts. Prima ei experienţă OZN
pe care şi-o amintea conştient s-a petrecut
în seara zilei de 25 ianuarie 1967. Betty era
în bucătărie iar părinţii ei, ca şi cei şapte
copii ai ei, având între 3 şi 11 ani, se uitau,
în camera de zi, I9 televizor. Soţul ei era
atunci în spital, refăcându-se după un ac­
cident de automobil. în jurul orei 18.15
luminile din casă au început să pâlpâie
------ e</we nr. 6/1995 -------------
U f o m apam ond
răpiţi vor suferi după consumarea ex­ de tipul lui George Adamski, răpirile extra­
perienţei ş.a.m.d. Anumite elemente nou etc. în plus, în timp ce fenomenul
te re s tr e
apărute:faptul că examinările sunt repetate OZN face parte (a ora actuală din orizontul
şi prima este în fragedă copilărie, când mulţi mental al oricărui american mediu, in Europa
dintre cei răpiţi primesc şi anumite daruri această problematică încă n-a reuşit să
(vindecători, clarvăzători etc.), faptul că iasă dintr-o anumită stare de clandes­
sunt urmărite anumite familii, generaţii de-a tinitate.
rândul (precum în cazul şamanilor din pre­ Existenţa unei scheme consfinţite prin
istorie), faptul că fac călătorii extracor- mass-media , impregnată în minţile oa­
porale într-o lume a spiritelor (a morţilor?) menilor, va influenţa fără îndoială istoriile
par să fi existat dintotdeauna, doar in­ ulterioare, care vortindesă seîncadrezaîn
tegrarea lor în schema de ansamblu s-a şablon, punând în umbră anumite abateri
făcut mai târziu. sau tendinţe care nu sunt cuprinse în el.
Rămân totuşi şi multe semne de în­ Departe de a fi îngrijorătoare deci, plu­
trebare. Ca argument se poate cita sci­ ralitatea de viziuni şi abordări (americană,
ziunea cercetătorilorîn cele două mari şcoli europeană) este reconfortantă pentru că
de OZN-ologie. Şcoala vest-europeană se supune în permanenţă unei examinări cri­
orientează, tot mai mult, spre psihofolclor, tic e şabloanele care ar încerca să £6
considerând de pildă, aşa cum face şi cristalizeze.
Meheust, că răpirea se poate subsuma unui Pe de altă parte, noi elemente, înt^a
extaz mistico-religios, cât se poate de gen- care unele bizarerii mai recente, par s»
eral-uman, deghi-zat într-un limbaj tehnic indice că fenomenul răpirilor (sau măcar
specific secolului nostru. Americanii se partea care ne este revelată) se afiş el
întorc, pe de altă parts, to t mai mult spre însuşi într-o anumită evoluţia. Este oare
motivele, pe care le credeam uitate, din această evoluţie programată, controla'!,
perioada 1947-52: OZN-uri distruse şi cu un scop anume, de Cineva, acolo sus?
capturate de armata americană,contactaţi
puternic, sfârşind prin a s$ stinge. Pe înalt. Ochii mari, ca de pisică, contrastau cu
geamul care cădea spre un câmp larg lipsa nasului,înlocuit cu două găuri în locul
pătrunde o lumină roşie-portocalie care nărilorşi cu gura care semăna cu o cicatrice
pulsează. Betty îi roagă pe mama ei şi pe orizontală. Purtau un soi de uniforma lu­
copii să rămână în camera de zi iar tatăl ei cioase, albastru închis, mulate pe corp, cu
merge la fereastră să vadă ce se întâmplă. o emblemă pe braţul stâng, înfăţişând o
El va1 declara ulterior, în scris, că a văzut pasăre cu aripile desfăcute.
patru arătări (înalte de
1,10-1,30 metri, cu pie­
lea cenuşie, capetele
mari având formă de
pară întoarsă), ca re ve­
neau spre ei sărind ca
nişte lăcuste. Când îl
zăresc, arătările se 0 -
presc. Tatăl simte un
soi de ameţeală, după
care nu-şiva mai aminti
nimic. Betty,în schimb,
va vedea arătările in­
trând în casă, trecând
prin uşa de lemn ca şi
când n-ar fi fo st acolo. \ . . . . / - 'A
Erau identice, cu ex­
cepţia celui care părea
<«)
şef şi care era ceva mai
©
 vreocincianiovor peisaj tipice. Betty atinge la un moment dat
lua să-l vâdă pe un fluture care se colorează, învie pentru
CelUnic... Oîncre- un moment, apoi reîncremeneşte şi se
dinţează apoi că transformă într-un model inert.
va uita această în­ Aparate ciudate explorează sistemul
tâm plare pentru reproductiv al lui Betty. I s 6 arată cum poate
mult timp. fi creată viaţa din materia moartă, ca să
U rm ă to a re a ştie să spună oamenilor la momentul po­
întâlnire are locîn trivit. Apoi i se spune că a sosit pentru ea
1949. Familia se vremea să meargă acasă, ca să-l vadă pe
mutase între timp Cel Unic... Ajunge la un zid de sticlă în care
într-unoraşvecin. întâlneşte Marea Poartă,tot din sticlă, apoi
Betty era în pă­ altă şi altă poartă, ducând spre un tărâm al
dure să verifice o luminii. înainte de ultima poartă se vede
cursă pecareopu- dedublându-se, ieşind din ea însăşi, pără-
sese. Dintr-odată sindu-şi corpul care rămâne nemişcat pre­
vede un ins micuţ, cum statuile din muzeu, în timp ce ea
ciudat îm brăcat, continuă să plutească în^chip de imagine
având pe piept o mulţime de butoane şi eterică a propriei fiinţe. întâlnirea cu Cel
Cam atât îşi aminteau conştient. Betty, orificii. Speriată, Betty se dă câţiva paşi Unic o retrăieşte în timpul regresiei hip­
foarte religioasă,este convinsătotmaimult, îndărăt şiînpepe să arunce cu pietre către notice, cu întreaga ei fiinţă, ca o stare de
pe măsura trecerii timpului, că a asistat la arătare. Pietrele se lovescînsă la jumătatea extremă beatitudine, pe care nu e însă
vizita unor îngeri, ea îşi va instrui membrii drumului de ceva invizibil şi cad la pământ capabilă s-o descrie în cuvinte. Spune doar:
familiei să nu povestească nimănui în ­ fără să-şi atingă ţinta. Piticul apasă pe unul "Este... cuvintele nu sunt în stare să explice.
tâmplarea. Abia în 1975, citind în ziar o dintre butoanele de pe piept şi dintr-un Este minunat? Este pentru toţi... înţeleg
invitaţie făcută de dr. J. Allen Hynek, orificiu ţâşneşte o bilă luminoasă care vine acum că toate sunt una. Toate se potrivesc
adresată celor care au văzut OZN-uri, se la Betty şi i se aşează pe frunte. Din nou între ele atât de bine... e de nedescris. Pur
hotărăşte să-şi descrie păţania. Peste un devine somnolentă şi cade încet pe spate; şi simplu nu sunt în stare să vă spun",
timp o echipă de specialişti va începe din nou aude voci; cineva o examinează, întrebată dacă i s-a impus cumva să
investigaţiile, incluzând regresii hipnotice apoi spune "încă un an". I se mai spune că păstreze tăcerea, ea răspunde doar atât:
asupra ei şi asupra celei mai mari dintre o pregătesc pentru a fi de ajutor semenilor "Este de parcă şi dacă aş putea să spun tot
fetele sale, pe nume Becky... ei în viitor. n-aş putea să vă spun. Nu pot. îmi pare rău".
Cu conştiinţa faptului că în felul acesta în 7950Betty are treisprezece ani. într- în timpul aceleiaşi răpiri are loc şi o
riscăm o anumită pierdere de credibilitate odim ineaţă,foarte devreme,trezindu-seîn operaţie traumatizantă.Înîmprejurări simi­
şiîndramatismulîntâmplărilor.nuvom relua timp ce toţi ceilalţi din casă mai dormeau, lare altorrapoarte similare, este înconjurată
totuşi încâlcitul labirint al regresiilor, des­ se hotărăşte să meargă până la iazul din de făpturi în veşminte argintii, i se pune
făşurate între 1977 şi 1988, al dialogurilor apropiere. Zăreşte luna plină deasupra mâna pe frunte,după care Betty,isterizată,
înregistrate pe bandă, revenind repetat colinei apropiate;îşi dă seama apoi imediat povesteşte cu multă greutate că pur şi
asupra aceleiaşi răpiri, scoţând la iveală că nu poate fi lună plină deoarece obiectul simplu is -a scos un ochi. Apoi făpturile au
treptat noi şi noi aspecte ale ei, regresii luminos se pune în mişcare, se măreşte şi luat un ac subţire şi foarte lung, de lumină,
întrerupte uneori ani de zile, pentru ca după vine spre ea. Vrea s-o ia la fugă dar simte cu un obiect minuscul, ca de sticlă, la
aceea un eveniment fe ric it să permită că nu se mai poate mişca. Se vede apoiîntr- capătul lui şi i-au introdus acul în gaura
deblocarea şi continuarea lor. Vom încerca o încăpere albă şi se simte foarte relaxată. ochi ului. Are impresia căaculi-a ajuns pînă
să schiţăm doar imaginea finală, succe­ Se apropie, parcă alunecând, trei omuleţi, în regiunea cefei. Vede peste to t culori
siunea cronologică a evenimentelor OZN în timp ce Betty retrăieşte, sub hipnoză, strălucitoare. După ce i se extrage acul de
care au ieşit la iveală ca urmare a acestor întâmplarea, stările ei se schimbă brusc,de lumină şi asistă la alte manevre, cu ace
investigaţii, aşa cum apar ele în cea de-a mai multe ori, de la groază şi agitaţie la o parcă de oţel, i se pune ochiul la loc (în­
treia carte dintre cele citate mai sus. perfectă relaxa re, ca şi cum s-ar fi exercitat locuit?). Este supusă în continuare la nu­
Nu a fost vorba de o simplă întâlnire, ci asupra ei un soi de control mintal pentru a meroase alte teste şi în cele din urmă este
de un lanţ de cel puţin şaptesprezece, o linişti şi stăpâni. Urmează un lung şir de depusă în preajma iazului de lângă care
posibil însă mai multe. Prima regăsită s-a întâmplări care de care mai bizare şi mai fusese răpită.
petrecut în 1944, când avea deci şapte ani. incredibile, din care spicuim doar câteva. La 18 ani trăieşte un incident, pare-se
Era singură, aştepta o prietenă să se joace Cei trei o aşează într-un fotoliu special, minor şi neexplorat în detaliu, în care o
împreună, când o bilă luminoasă, cam cât după care aparent suferă o acceleraţie voce stranie o cheamă pe nume,în timp ce
oalună, începe să bâzâie în jurul capului ei. formidabilă. Apoi vehiculul în care era se era într-o rulotă.
La un moment dat o loveşte la rădăcina scufundă într-o apă adâncă iar pe fundul Următoarea întâlnire are loc în 1961,
nasului, între ochi. Atingerea ei e rece dar acesteia ajunge într-un complex subteran, când avea 24 de ani. Fetiţa ei - Becky - era
atât de energică încât o face să cadă pe între altele, aici vizitează un muzeu al la şcoală, soţul, Jim Andreasson, la lucru
spate şi să simtă o puternică somnolenţă. timpului, consacrat evoluţiei omului. Expo­ iar ea trebăluia prin casă. Aude dintr-odată
Aude nişte voci în jur, care-i vorbesc. între natele sunt făcute parcă din gheaţă, oa­ un sunet straniu şi simte nevoia imperioasă
altele,îispun că afăcut progrese frumoase, menii îmbrăcaţi conform epocii etc. Totul să meargă să vadă ce se întâmplă. Din acest
că o să pregătească şi ei tot ce trebuie şi este păstrat în cutii mari, transparente, în moment pare-se că nu mai este stăpână pe
că o sa revină când va sosi timpul; iar peste care există şi alte obiecte sau elemente de propria voinţă. Se vede urcând stâncăriaşi

BfcFOB nr. 6/1995 ------


desişul de pini de lângă casă, afundându-
se în pădure. La un moment datvede ofiinţă
stranie,înfricoşătoare şi simte că nu se mai
poate mişca. Este liniştită că nu i se va
întâmpla nimic rău. Ceea ce urmează nu
este străin de profundele convingeri creş­
tine ale lui Betty. Sub hipnoză, ea îşi va
reaminti: "Mi-a spus că eu am fost vegheată
de la începutul vieţii mele. Voi creşte firesc
iar credinţa mea în Lumină va aduce pe
mulţi către Lumină şi Mântuire, deoarece
mulţi vor înţelege şi vor vedea". Strania
făptură o previne pe Betty că există şi străini
veniţi pe Pământ care nu au gânduri prie­
tenoase faţă de pământeni, îngeri răi, geloşi
pe iubirea care caracterizează omenirea. îi
mai spune o mulţime de lucruri c a r^ d e -
păşesc înţelegerea, adăugând că le va
înţelege cândva sosi vremea. Acum însă va
uita pentru un timp. După aceasta este
trimisă acasă.
Peste şase ani, la 25 ianuarie 1967, va
avea loc întâlnirea pe care am descris-o la
începutul capitolului consacrat lui Betty
Andreasson Luca. Sub hipnoză ea va relata
că atunci avusese loc o clasică răpire "in
stadiu adult, cu scop de însămânţare arti-
ficială, pentru a folosi termenii tehnici care
încep să se încetăţenească între
investigatorii domeniului. în timp ce unul
dintre vizitatori rămâne să
supravegheze fam ilia, transpusă
într-o stare de animaţie v V
suspendată, Betty este condusă
la un vehicul oval care decolează ^ ; .
şi ajungeîntr-un alt vehicul spaţial,
mult mai mare. Traversează un coridor lung
şi întunecat, după care este întinsă pe o
masă. I se introduceîn pântece, prin ombilic,
un ac lung şi flexibil; parcă pentru a căuta
ceva. I se spune că îi fac măsurători pentru
procreaţie. Indiviziivorbesc între ei despre
nişte părţi care lispesc. într-adevăr, Betty
(care avea deja şapte copii) s-a supus unei
histerectomii cu câtva timp în urmă, fiind
suspectată de cancer de col uterin. Cu
aceeaşi ocazie i se introduce un ac lung şi
în nas şi aparenţi se extrage un obiect mic
cât o alice, având nişte terminaţii fine, ca
de sârmă. Era poate obiectul care-i fusese
implantat atunci când i s-a scos ochiul,
poate un altul...
Este dusă apoi, după diverse peripeţii,
într-un tărâm straniu unde zboară, între
însoţitorii ei, peste un peisaj cu ape, vege­
taţie şi siluete ale unor construcţii în formă
de cupole,ca şi peste o piramidă care avea
un capdefaraon egipteanînvârful ei. După
aceasta asistă,într-o s tru c tu ri aparent de
cristal, la o prezentare, parcă holografică,
a morţii şi renaşterii păsării Phoenix.
Urmează o altă scenăîn care un cor de
voci, la unison, îî spun că trebuie să înţe­
------ RI/FOE nr. 6/1995 —--------
^ U fo
leagă ce i s-a arătat deoarece a fost aleasă
ca mesager... înainte de despărţire, mai
marele răpitorilor ei, căruia îi ştie şi numele
- Quazgaa-îi spune c i ei iubesc rasa umană
şi vor s-o ajute. Omenirea ar trebui să
accepte acest ajutor, altminteri va fi pier­
dută. Nu vor s i facă rău nimănui... dar este
mai bine şă piară unii decât toţi... (11 ?). f/a u
nenumărate tehnologii pe care omul nu le
va descoperi curând, deşi i-ar fi |a înde­
mână, deoarece acestea nu pot fi des­
coperite decât pe calea spiritului, ori omul
nu va explora această deschidere a cunoaş­
terii. Mai spun că i-au zăvorât în minte
anumite taine şi-că sunt mulţi pe Pământ cei
cărora le-au*$lantat în minte alte şi alte
taine. Dar nici ea, nici ceilalţi nu şi le vor
reaminti decât atunci când va fi sosit vre­
mea. Oricum, acum semenii ei n-ar crede-o;
iar ea va uita totul pentru un timp. După
aceasta este dusă, cu o navă, îndărăt în
lumea ei.
în 1970, Betty, împreună cu soţul şi co­
piii,se mutăîntr-oaltă casă,aflată la câteva
mile de cea îp care s-au petrecut întâm­
plările relatate ftraiînainte. în această casă,
în 1973, Betty va trăi probabil cea mai
fantastică dintreistoriile revelate de inves­
tigaţiile lui Raymond Fowler, istorie con­
turată treptat, în nu mar puţin de opt şedinţe
de regresie hipnotică, prima în 1980, cele­
lalte în 1987 şi 1988.
în miez de noapte, Betty vede pe geamul
dormitorului nişte lumini extrem de puter­
nice. îşi dă seama că nu poate fi vorba de
faruri de maşină. Şe sperie, încearcă dirr
răsputerisă-şitrezească soţul, care doarme
lângă ea, dare imposibil. îşi acoperă capul
cu plapuma, dar în clipa următoare se simte
trasă de mâna stângă;i se trage şi plapuma
de pe cap. Cei care asistă la regresia
hipnotică reţin că groaza martorei se trans­
formă, ca la comandă, în tr-o profundă
relaxare, în momentul în care ea constată
că este înconjurată din nou de acele fiinţe
stranii, mici, cu capete şi ochi mari. Sunt
patru şi nu păşesc, ci plutesc deasupra
duşumelei. 0 scot în afara casei, trecând,
într-un mod inexplicabil, prin uşileîncuiate.
0 rază o absoarbe pe ea şi pe însoţitorii ei
într-o navă mare, argintie, care pluteşe
deasupra pajiştii din spatele casei. 0 aşea­
ză în fotoliu, după care senzaţiile descrise,
mapam ond ^
dar chiar şi modul în care i se strâmbi
trăsăturile feţei în timpul regresiei hip-no-
tice, lasă să se creadă că retrăieşte o
acceleraţie extrem de puternică.
După acest episod, este condusă într-
o altă încăpere, unde vede o femeie întinsă
pe masa (de acum binecunoscută) de
consultaţie. 0 -femeie tânără, oarecum
frumoasă, deşi cu trăsături aspre, cu părul
lung, negru, care pare îngrozită şi căutând
un ajutor. E cu picioarele ridicate, încon­
ju ra ţi de omuleţi care tre b ilu ie sc s i ex­
tragă din ea un făt de câteva luni, apoi încă
unul geamăn. Una dintre făpturi încearcă
s-o liniştească punându-i mâna pe frunte
dar ei nu-i place. Betty înţelege că a fost
adusă aici special pentru a o ajuta. îi spune
femeii vorbe de încuraja’re. îşi lipeşte frun­
tea defruntea e işio fre a că uşorpe tâmple,
gest prin care, îşi aduce acum aminte,
fusese ea însăşi calmată cu ocazia răpirii
sale pe când avea 13 ani. Femeia se liniş­
teşte şi în cele din urmă adoarme.
Feţii extraşi n-ai nici treizeci de centi­
metri. Li se înfig ace ungi în vârful capului
şi în urechi, li se face o operaţie în jurul
nasului şi a gurii, care apoi sunt astupate,
li se taie complet pleoa-pele şi poate chiar
genitalele. După aceasta, fără să fi fost
lăsaţi să respire, feţii sunt in-troduşi
fiecare în câte un container, un soi
. de borcan mare, plin cu un lichid
transparent, legat cu un
\ mănunchi de fire de nişte
? aparate, înconjurat de alte
dispozitive, poate generatoare
ale unui câmpelectric.într-ocameră vecină
e un alt făt, puţin diferit ca aspect, dar tot
într-un borcan asemănător.
Betty întreabă de ce toate acestea.
Răspunsul este deconcertant - în curând
(poate datorită deteriorării mediului) ome­
nirea va deveni sterilă. Veghetorii vor să
asigure o alternativă. I se mai dau o mulţime
de explicaţii, din care, sub hipnoză, repro­
duce fragmente sau termeni ca "şoctrans-
versal", "mistrie ciclonetică", "cir-cuite
magnetice” , "in e l depolarizat" etc.,
recunoscând că nici ea nu înţelege ce
înseamnă...
Ulterior se va mai afla c i rip ito rii re­
curg la bizara soluţie a însăm ânţirii cu un
ovul hibrid fecundat, urm aţi de un avort
peste câteva luni şi creşterea feţilor în
containere speciale, deoarece hibrizii ast­
fel creaţi, nişte supraoameni artificiali,
altminteri foarte inteligenţi, aveau capul
mult prea mare pentru ca mamele lor să-i
mai poată naşte în mod natural.
(va urma)
 A n a l iz e • s in t e z e

CATALOGUL FORMELOR OZN (XVII)

C U LM E A
EXOTICULUI:
„PSE3UDOOBIECTELE'
într-o trecere în revistă a fenomenelor
OZN,lumea pseudoobiectelorocupă un loc
aparte. Cercetătorii mai raţionali ai feno­
menului treceau timp de mai multe decenii
peste rapoartele care se refereau la aces­
tea. Este de înţeles acest fapt, luând în
considerare că aceşti gânditori puteau să
accepte ideea cum că o civilizaţie străină
este capabilă să construiască diferite o-
biecte mai mult sau mai puţin stranii, dar
dacă un martor declara că un avion pă­
mântean în toată regula a staţionat, să
zicem, câteva minute înainte de a dispărea,
cercetătorii noştri se derutau de-a binelea.
Dacă martorul avea în plus curajul de a
spune că pilotul şi-a uitatîn hangar elicele,
avândînvedere că avionul cestaţiona la 30
m de el nu avea aşa ceva,atunci avea toate
şansele de a fi pensionat peste noapte şi se
putea bucura dacă medicul care-l examina
nu îl interna pe viaţă într-o instituţie închisă.
Esenţa pseudoobiectelor este, deci, că
se aseamănă izbitor cu obiectele noastre
pe care le folosim zilnic, dar comporta­
mentul lo r ne duce cu gândul mai degrabă
la formele prezentate în capitolele ante­
rioare. J. B. Delaire le-a numit obiecte
camuflate, fă c â n d o c o m p a r a ţie c u fe n o ­
m e n u l în t â ln it în lu m e a a n im a le lo r - de a
lu a în fă ţiş a r e a unui a lt a n im a l s a u a u n ei
Aceste obiecte sunt, deci, capabile
p la n te .
de a lua imaginea unui obiect terestru,
derutând astfel observatorii şi îndeplinind
misiunea numai de ei ştiută.
Pseudobaloanele sunt caracterizate
prin coşul de transport care este legat prin
diferite sisteme de suspendare de ceva.
Din când în când acest ceva se aseamănă
cu baloanele, altădată a ceastă componentă
lipseşte.
V a ra a n u lu i 1945, Los A la m o s ,
N e w M e x ic o
Deasupra unor uzine supersecrete a
apărut ziua în amiaza mare un obiect stră­
lucitor. Paza a fost alertată şi de oamenii
din birouri, care spuneau că un obiect
strălucitor evoluează la verticala uzinei. Prin
binoclu s-a putut vedea că este vorba de o
sferă care staţionează, având în partea
superioară un fel de sfoară care se întindea
verticalîn sus,dispărând la limita vizibilităţii.
A decolat un escadron de avioane de
vânătoare care în cele din urmă reveneau
neputincioase. Acel ceva - spuneau piloţii
- era la o altitudine mult mai mare decât
puteau ajunge cu avioanele. (The Wash­
ington Post, 8 noiembrie 1973)
2 a p r il ie 1971, K e m p ls e y ,
N e w S o u th W a le s , A u s tr a lia , 18.00
Mai mulţi martori văd un fel de paraşută
deschisă cu mai multe împletituri, având pe
margini "fire ". în mijloc aveau o alungitură
asemănătoare cu o sfoară pe capătul căreia
se afla o lumină. Trece la 100 picioare
înălţime, trăgând o dâră de fum (APRO
Bulletin, mai-iunie 1971)
29 s e p te m b rie 1971, P o la , Iu g o s la v ia
Cilindru atârnat de un obiect rotund.
Zboară cu viteză mică. (Novosti Belgrad, 11
octombrie 1971)
Pseudodirijabilele sau pseudozeppe-
linele sunt acele obiecte în formă de trabuc
care din când în când cară după ele cabine
curioase, altădată un reflectoriar la apariţia
lor, din aer se aude zgomot de motor. în
cazul zgomotului, nici de aproape nu se
poate descoperi vreun motor sau sistem de
propulsie. Această categorie poate fi ex­
tinsă până la infinit, dacă includem în ea
diferitele obiecte în formă de trabuc cu tot
felul de cupole, dar fără zgomot de motor.
0 altă posibilitate de extindere a categoriei
ar fi luarea în considerare a obiectelor
cilindriforme dotate cu cupole, a celor în
formă de glonţ - cilindru cu semisferă pe un
capăt-, precum şi a celor în formă de creion
ascuţit - cilindru cu un,con.
□
(va urma)

STADII
Capră Justin
Am mai spus şi cu alte ocazii că tiparele noastre de gândire
sunt deficitare. Greşim de la bunînceput plecând de la investigaţii
folosind clasica şi depăşita idee a materialităţii lumii. Asemă­
narea până la identificare a proceselor din micro- şi macro-
cosmos demonstrează acestfapt. Dacă există o barieră dimen­
sională între aceste două lumi, să nu uităm că dimensiunea, ca
şi timpul, sunt mărimi arbitrare în raport cu elementul-cauză.
La baza existenţei noastre stă entitatea informaţională şi nu
altceva. Prin lectura rea revistei neconformiste “ RUFOR", şi nu
numai,înţelegem acestlucru. Autorii articoleloracestei reviste
contribuie la scoaterea din anchiloză a tiparelor de gândire de
tip vulgar-materialist.
Importanţa gândirii globale, a gândirii de sinteză este cheia
înţelegerii lumii. Oricum, dorind modalităţi de înţelegere speciale,
trebuie să citim lucrările intelectualilor de mare adâncime din
toate domeniile. Este importantă eliminarea vechilor informaţii
obţinute în procesul şcolarizării noastre sau oricum, făcând
abstracţie de acesta.De multe ori, şcoala (în actuala concepţie)
insistă asupra unor fenomene postulative, idealizează trans­
formări în scopul înţelegerii fentsmentilyl în studiu, ajungând la
compromiterea ideii de bază. Cel puţin fizica este o materie în
curs de adâncă transform are-întrucât în forma în care este
folosită poate aduce mari « « ( h ţe ’fR'pWeesul de informare al
noilor elevi. □
^ ---------------------------------------------------------------- et/FOK nr. 6/1995 ------

DE LA MENHIRE LA ALCHIMIE
Adriana Macsut
Menhirele (din bretana târzie: men =
piatră şi hir = lungă) se încadrează'în
complexele megalitice (din greacă: mega =
mare şi lithos = piatră). Sunt pietre mari,
prşlucrate, de multe ori destul de înalte,
împlântate în sol în poziţie verticală, cel mai
probabil fiind monumente comemorative.
Mircea Eliade le consideră substitute de
piatră ale trupului. Pe pereţii menhirelor se
află sculptate: figuri umane, semne şi sim­
boluri magico-religioase (soare cu raze,
securea ca simbol al furtunii), motive geo­
metrice, (linii, triunghiuri). Megaliţii sunt
răspândiţi mai în toată lumea; zonele Medi-
teranei şi Europei Occidentale, Palestina,
Tibet, Egipt, Etiopia, Indonezia, America de
Sud etc. Corgon Childe vorbeşte chiar de
"o religie m egalitică" iar Heine Geldern
susţine continuitatea civilizaţiilor megali­
tice din secolul al V-lea d. Hr. până J»
începutul erei actuale. De fapt, istoricii o
numesc cea mai mare enigmă a preistoriei.
Este uimitor cum artişti din epoca pietrei
şlefuite au reuşit să prelucreze blocuri
uriaşe de piatră (de exemplu complexul
megalitic de la Stoenhenge).
După cronicarul polonez Matei Sty-
kowski, românii au ridicat menhire până în
secolul al XlV-lea. Nicolae Densuşeanu şi
Alexandru Odobescu menţionează câteva
asemenea construcţii în: comuna Chişcani
din judeţul Brăila ("trei pietre înfipte în
pământ iar a treia între ele fără a atinge
pământul"), satul Cerneţi din judeţul Mehe­
dinţi ("o piatră ce seamănă a hotar"),între
comunele Schinteieşti şi Baloteşti (bolovani
cu lespezi funerare). Cetatea lui Negru-
Vodă din judeţul Argeş (vezi RUFOR nr. 9)
are şi ea trei stâlpi comemorativi iar la
Sarmisegetuza dacică se află un complex
megalitic format din menhire dispuse cir­
cular (vezi RUFOR nr. 9).
Spre deosebire de menhirele menţio­
nate, care sunt sculptate cu motive geo­
metrice, cele trei găsite la Baia de Criş şi
aflate la Muzeul de Istorie din Deva sunt
încrustate cu forme antropomorfe. Vasile
Pârvan le datează la începutul epocii bron­
zului, Constantin Daicoviciu presupune că
aparţin epocii dacice iar Constantin Flocă
Bt/FOIB nr. 6/1995
E n ig m e l e terrei
precizează că "nu sunt mai vechi de prima fertilizante. Tărăncile tinere din Franţa
epocă a fie ru lu i". Istoricii le consideră obişnuiausă se lase alunecând de-alungul
reprezentări ale unor zeităţi protectoare menhirelor, apoi îşi frecau burta de ele.
ale minerilor, fiind prezente chiar ciocanul Simbolismul falie a existat chiar Tn Biblie:
şi toporul ca unelte de minerit, centuri de leremia se referă la acei care zic pietrei
prindere a sacului pentru minereu. Motivul ‘Tu m-ai născut". De fapt, venera rea pietrei
geometric în zig-zag constituie însă un făcea parte din cultul zeiţei mame, mult
unicat.înălţimea este de 1,42m. Distrugerea răspândit la societăţile primitive. Strămoşii
capului aparţine goţilor sau poate degra­ "în su fle ţe a u " piatria, deci corp mineral
dării temporale; La toate culturile megalitice neperisabil precum cel uman,devenind ast­
menhirele sunt "lăcaşuri" ale sufletelor fel simboluri ale prosperităţii şi fertilităţii,
morţilor, un fel de trupuri pentru eternitate. ocrotitori ai celor vii. La culturile megalitice
Să fie cele de la Baia de Criş o excepţie? Ar morţii nu erau ca la evrei, greci, hitiţi,
putea fi totuşi “ lă caşuri" ale sufletelor unor mesopotamieni sau romani,sărmane umbre
mineri morţi care au intrat în conştiinţa neputincioase.
comunităţii prin fapte deosebite, nobili sau Minerii de la Baia de Criş practicau
întemeietori de familie, care odată cu tre ­ desigur rituri ce comportau atingerea unei
stări de puritate prin: post, meditaţie, rugă­
ciune, cerute de natura meseriei lor, ce
presupune adorarea Mamei Pământ.
Legende cu zâne, genii, pitici sau alte
fiinţe stranii şi alte aspecte ale sacralităţii,
înfruntate de om prin -coborârea în "mis­
te ru l" geologic, sunt răspândite şi printre
minerii zilelor noastre. Minerii arhaici aveau
alături de şamani, vrăjitori sau vindecători,
o 'situ a ţie privilegiată fiindcă ei preluau
"zestrea" minerului încărcat cu forţe biva­
lente: benefice sau demonice, menhirele
au apărut în epoca pietrei dar minerii au
adâncitsemnificaţia lor. Din mitologia pietrei
şi a metalelor, din dorinţa minerilor de a
perfecţiona "m atricea te lu ric ă ", a luat
naştere alchimia, acea ştiinţă a preschim­
bării tuturor metalelor în aur, a stăpânirii
spaţiului şi timpului: "Cel ce vrea să intre în
împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intre
mai întâi cu tot trupul în pântecul mamei
sale şi acolo să moară"(Paracetus). Piatra,
cunoscută tuturor.găsită peste tot, este un
fragment din corpul mamei primordiale, pe
care alchimiştii par să o transforme Tn piatră
vie, filosofală. Newton, întemeietorul me­
canicii moderne, a căutat şi el revelaţia
alchimică, sperând în întemeierea unui
creştinism nou, neconfesional, care să
integreze tradiţia hermetică dar şi rezul­
cerea timpului au fost zeificaţi. A r fi inte­ tatele practice ale ştiinţelor naturale.
resantă o analiză a locului unde s-au găsit Astăzi alchimiştii practică aceleaşi ges­
menhirele, probabil un loc de cult şi centru turi, rituale vechi, sunt continuatori ai mi­
al activităţii sociale. 0 altă semnificaţie a ne rilor arhaici, influenţează piatra,"natura"
menhirelor,împărtăşită de ţăranii europeni macroscopică şi microscopică.
până aproape dezilele noastre,suntvirtuţile □
 P aranormal
APARIŢII
*
INSOLITE ÎN ITALIA
Bianca Bogdan
Locul apariţiei: Gargallo di Carpi
(Modena)
Fenomenul: apariţii, profeţii
în 3 decembrie 1984, Gianni Varini,
mort în anul 1993,a avuto stranie viziune:
"Apariţia mi-a spus - relatează aceasta
- următoarele: "Gianni, eu nu sunt mama
ta, au suntM ama. Primul mesajîi priveşte
pe copii: ţin e -i departe de
televiziune".
De atunci mi-a apărut în fiecare
seară, până în 20 august 1985. "A poi
apariţiile s-au succedat din 15 în 15
zile, chiar şi în tim pul că lă to riilo r cu
maşina. într-unul din mesajele sale
din anul 1988, Fecioara i-a vo rb it
despre convertirea Rusiei. Ambii
episcopi de Carpi, care s-au suc­
cedat la conducerea diocezeiîn acei
ani, i-au cerut să nu facă publice
cele întâmplate. Supus analizelor
clinice, Gianni a fo st declarat per­
fe ct normal.
Locul apariţiei: Porto S. Elpidio
(Ascoli Piceno)
Fenomenul: apariţii,contacte cu
extratereştri, stigmate
Este unicul caz din Italia în care
la un stigm atizatsunt prezente apa­
riţii ale Fecioarei, mesaje supra­
naturale şi contacte cu extratereştri.
Istoria lui Giorgio Bongiovanni, un
cizmar în vârstă de 30 de ani, este
legată de cea a lui Eugenio Sira-
gusa, mentorul său spiritual, unul
dintre cei mai celebri "c o n ta c ta ţi"
italieni. Siragusa, sicilian, susţine
că se află de ani de zile în contact
cu UFO. Bongiovanni,în schimb, are
stigmate mari şi sângeroase, dar
refuză să se iase examinatde medic:
"îm i interzice M adona." - explică
el. A d evenit un personaj pu b lic:
călătoreşte în lume, ţin e c o n fe rin ţe
asupra UFO şi asupra reîntoarcerii lui
Isus, vorbeşte despre prezenţa în g e rilo r
ţi despre cal de-aI treilea secret de la
Fatima.
Locul .apariţiei: -Insula Liri (Frosinone)
Fenomenul: stigmate, apariţii
Lui Albino Reale, în vârstă de 74 de
ani, ex-m uncitor, i s-a întâm plat un lucru
n e o b iş n u it a fo s t num it succesorul unei
alte stigm atizate, Filomena Carnevale,
zisă Mea, moartă în anul 1959. Femeia i-
a prezis lui Albino: "Vei deveni ca şi
m in e /'Ş i de atunci, pensionarul din Isola
Liri tră ie şte într-un apartam ent tra n s ­
form at în templu: imagini sacre, statui
care plâng, fotografii ale altora ca el.
Susţine că a avut nenumărate extaze
m istice şi întâlniri cu Isus.
Locul apariţiei: M aropati (Regio Ca-
labria)
Fenomenul: lăcrim ări cu sânge
Din anul 1971 până fn anul 1989 un
tablou reprezentând-o pe Madona del
Rosario, proprietatea avocatului Luigi
Cordianofazi mort) a început s i lăcrim eze
sânge. Până astăzi,peste trei m ilioane
de oameni s-au rugat în faţa im aginii şi
m u lţi au vă zu t la c rim ile de sânge.
Duminică, 3 ianuarie 1971, doamna Katia,
soţia a vocatului Cordiano, a auzit un
zgom ot dinspre dorm itor. M ergând în
dorm itor, constată cu surprindere că
tabloul reprezentând-o pe Sfânta M aria,
cum păratdin Pompei,în anul 1963, atârna
într-o parte şi perna de dedesupt era
plină de sânge. în 10 aprilie 1971, de
Sâmbăta Sfântă, petele de sânge
apar pe perete şi au forma unei cruci
im ense. L a c rim ile de sânge au
apă ru t şi după ce tabloul a fo st
s ig ila t în tr-o cutie de către auto­
rităţile bisericeşti. Rezultatul ana­
lizelor sângelui este d e co n ce rta n t
"Sânge uman care nu face parte
din nici o grupă sanguină umană
cunoscută."
Locul apariţiei: C ivitavecchia-
Tarquinia
Fenomenul: lăcrim ări cu sânge
Totul a în ce p u t în 2 februarie
1994, ziua în care Biserica Catolică
celebrează sărbătoarea numită " In ­
trarea lui Isus în tem plu". în acea zi
preotul Don Pedro M artin, în vârstă
de 48 de ani,a ra p o rta t din ochii
statuii curg lacrim i roşii. Don Pedro
este sceptic. Ştie că escro cii inven­
tează tru cu ri diabolice pentru a-i
face pe a lţii să creadă în m iracole,
sperând ca astfel să se îm bogă­
ţească. A ce ru t să i se încredinţeze
statuia şi în m âinile lui însuşi s-a
d e c la n ş a t fenom enul: din ochiul
d rept al statuii a curs o lacrimă.
S tupefiat, a lu a t statuia cu el la
Roma, unde doi savanţi aparţinând
la două im portante universităţi ro ­
mane de medicină - Sapienza şi
Gemelli - au examinat-o. Verdictul
lor a fost c la r fotografiile,caşi sca­
narea, demonstrează că nimic nu este sus­
pect şi nu lasă să se întrevadă nici cea mai
mică posibilitate a unei escrocherii. Este
sânge uman dintr-o grupă sanguini necu­
noscută.
e(/FOe nr. 6/1995

ACŢIUNILE DE TINERET DESFĂŞURATE IN ANUL 1995,
ORGANIZATE CU SPRIJINUL
DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU TINERET ŞI SPORT MUREŞ
1. 1-3 ianuarie 1995 la Sovata a avut loc
Tabăra de iarnă OUTWORD BOUND.
2. Concursul pe problem e de s ă n ă ta te şi
civism, în co lab o rare cu 0 0 T M u re ş , a avut
loc în 2 etape:
I. la Tg. M ureş - 21-24.03.1995
II. la Sighişoara - 07-08.04.1995
3. in perioada 26-31 m artie 1995 a avut loc
T a b ăra O U TW A R D B O U N D la S o v a ta , cu
p a rticip are a a 50 de p e rs o a n e , 45 tin eri,
instructori. Scopul a fo s t e d u c a re a tin erilor
Tntr-un cadru n a tu ra l,c u aju to ru l pedagogiei
prin trăire.
4. în perio ad a 31 m artie-0 2 ap rilie a avut
loc sem in arul de fo rm are „EC HIPA " la Tg.
M u re ş . în c o la b o ra re cu T â n ă ra Cam eră
Econom ică Tg . M u re ş, av ân d u -l ca m odera­
tor pe dl p ro fe s o r M a te Victor.
5. în p e rio a d a 01-08 ap rilie 1995 s-a
org a n iza t Ta b ăra de cu ră ţire şi plantare Tn
zona m ontană - Lăpuşna cu p a rticip are a a 60
de elevi de lic e u în c o la b o ra re c u O rganizaţia
.T ineretului Ecologist Român şi SC0UT RO-
M A N IA filiala M ureş.
6. A cţiunea „S p ec ialiş tii satului în viito r"
s-a desfă şu rat în perio ad a 03-05 ap rilie la
Liceul E le c tro m u re ş Jg. M u re ş , . cu
pa rticip are a a 12 elevi din com una Id eciu de
Jo s, av ân d ca sc o p p re g ă tir e a c » lită ţii
cu no ştin ţelo r elevilo r săten i.
7. A te lie ru l de fo rm a re de a n im a to ri,
o rg a n iza t de O.D.T. M u re ş , a av u t loc la
S ighişoara în perio ad a 02-06 ap rilie 1995,
având ca s c o p s tim u la re a vieţii a s o cia tive şi
fo rm area de anim atori.
8. în data de 26 mai 1995 s-a d e s fă ş u ra t
la Tg: M u re ş Sim pozionul „E ducaţia pentru
sănătate - o n e c e s ita te ? " în c o la b o ra re cu
Grupul Ş colar S anitar „G heorghe M a rin e s c u "
Tg. M u reş.
9. în p e rio a d a 1 3 -17 iu n ie 1995 s-a
desfă şu rat la Reghin Festivalul N aţio n a l de , realiza re a unui grup de anim atori şi form atori
In te rp re ta re vo c a lă a m uzicii populare „Fiori elevi în domeniul ed u ca ţiei pentru s i n i t a t e ,
de pe M u re ş " , ed iţia a V lll-a , având printre
organizatori Fundaţia pentru T in e re t M ureş,
In sp e cto ratu l de’Cultură al Ju deţulu i M urqş,
având ca scop d e s c o p e r e a de noi ta len te
vo c a l-in te rp re ta tiv e ale genului.
10. în perio ad a 13 m ai-15 iulie 1995 s-a
d e sfă şu rat un Cerc de In form atică 2020 cu 40
de elevi din şcoli g e n e ra le , acţiun e realizată
în c o lab o rare cu-Fundaţia R om âno-Olandeză
„E u ro m c o n e c t" din Tg. M u reş.
11. în c o la b o ra re cu U niu nea
Dem ocra'tică a T in e re tu lu i M a g h ia r (M A D IS z)
Tg. M ureş a avut loc la S ovata, în perioada
30 iunie-08 iu lie. T a b ă ra ac tivă de cre a ţie
pentru tin eri artiş ti plastici şi sc riito ri, în c a re
30 de tin eri din în tre a g a ţ a r i şi-au îm p ă rtă ş it
------ B(/FOR nr. 6/1995 -------------
I nfo tineret
cuno ştin ţele în a c e s t domeniu al artei. de tin eri.
12. în p e rio a d a 0 3 -1 4 iu lie 1995, în 22. 36 de elevi prem ianţi la Olimpiada
c o la b o ra re cu S o c ie ta te a pentru T in e r e t N aţională pe m aterii au avut d rep t răsplată o
OUTWAT1D BOUND R O M A N IA ,s -a d e s fă ş u ra t c ă lăto rie a prem ianţilor în G recia, timp de o
ta(>ăra inter cu Itu ra IS 0~B. la S ovata, având să ptăm ân ă, în perio ad a 25.08-01.09.1995. .
ca scop cu n o aşte re a m u lticu ltu ralită ţii din 23. „ T a le n te în in fo r m a tic i" este
T ran silv an ia de c ă tre cei 40 de pa rticip an ţi. denum irea acţiunii organizate îm p re u n i cu
13. Ta b ăra de in fo rm a tic i, organizată în F in d a ţia E u ro m c o n e c t, în p e rio ad a 15
co lab o rare cu INFOMUREŞ S .A .Ia Tg. M ureş, septem brie-15 decem brie 1995, cu 50 de tineri.
în perio ad ele 03 iulie-28 iulie şi 21 au gu st-15 24. La data de 1 D ecem brie un număr de
septem b rie 1995, a avut ca scop însuşirea 43 de tin e ri au p a rtic ip a t la s ă rb ito rire a zilei
cu no ştin ţelo r de utilizare a c a lc u la to a re lo r de 1 D ecem b rie la Alba lu lia .în cadrul acţiunii
IB M PC de că tre 20 de lic een i şi absolvenţi şi M a n ife s tir ile de la Alba liilia.
60 de elevi din s a te le lim itrofe Tg. M u reşulu i. 25. în perio ad a 24-26 noiem brie 1995, la
14. în co lab orare cu Organizaţia N aţională Sovata a av u t loc S em inarul de pedagogie
C e rc e ta ş ii R om âniei, filia la M u re ş , s-a OUTW ARD BOUND pentru tin eri instructori
o rg a n iza t ta b ăra c e rc e tă ş e a s c i de la Lacul OUTW ARD BOUND.
Roşu, în p e rio a d a 10-20 iu lie 199?, cu 26. în co lab orare cu Organizaţia N aţio n ali
p a rtic ip a re a a 25 de c e rce taş i. C ercetaşii României filiala Alba lulia şi M ureş
15. Cercul de in fo rm a tic i 2020 Vara a au o rg a n iza t la M in is t ir e a Râmeţ, flideţul
a v u tlo c în perioada 10-22 iu lie ,în c o lab o rare A lb a , în p e rio a d a 17-19 n o iem b rie 1995,
cu Fundaţia Eurom conect, având ca scop a c ţiu n e a „ L a tu ra s p ir itu a li în e d u c a ţia
alfab e tizarea elevilo rîn domeniul inform aticii. c e r c e t iş e a s c i" , la c a re au p a rticip at 20 de
16. în p e rio a d a 16-21 iu lie 1995 s-a tin eri c e rc e ta ş i din T îrg u -M u re ş .
o rg a n iza t ac ţiu n ea „C unoaşterea valorilor 27. F e s tiv a lu l In te r n a ţio n a l de Film
n a tu ra le în zonele m untoase ale judeţului „BUERLESQUE", o rg a n iza t în perioada 03-08
M u re ş " ,în co lab orare cu O rganizaţia FOCUS octom brie 1995, în o rganizarea M ADISz Tg.
ECO CENTER, având ca scop cu n o aşterea M u reş şi cu sprijinul M in isteru lu i Tineretului
valorilor n a tu rale , observarea naturii, a apelor şi Sportului.
din z o n i.
17. F e s tiv a lu l de a r t i m e d ie v a li din A C Ţ I U N I .E D E
S ig h iş o a ra , p e rio a d a 2 0 -23 iu lie 1995, a N IV E L N A T IO N A L
întru nit 250 de artişti din ţ a r i şi din s t r iin it a t e , A LE M IN IS T E R U L U I
av â n d p rin tre o rg a n iz a to ri S o c ie ta te a T IN E R E T U L U I Şl
•C u ltu ra li A rtis tic i pentru T in eret.C O N C R E T " S P O R T U L U I LA
B ucureşti şi Tâ n ăra C â m e ri E c o n o m ic i Tg. CARE AU
M u reş. P A R T IC IP A T SI
18. Cursul de fo rm are a anim atorilo r elevi T IN E R I D IN
în dom eniul e d u c a ţie i pentru s i n i t a t e - JU D E ŢU L M U R E Ş
U n iversitatea de v a c a n ţi T u lc e a , a v ln d loc 1. Centrul N aţional de Educaţia E co lo g ic i,
în perioada 23.07-01.08.1995, a a v a t ca scop la Izvorul M u re ş u lu i, Tn perioada 04-13 au ­
gust 1995, la c a re au p a rtic ip a t 10 elevi.
2.. S em inar de m arketing so cio -cu ltural,
la nivelul m unicipiului Tg. M u reş. în perio ad a 16-20 o c tom brie, la B istriţa, cu
19. în perio ad a 01-15 au gu st 1995 la Tg, p a rticip are a din ju deţul M u re ş a 4 tineri.
M u re ş s-a desfă şu rat ta b ir a de m u n c i şi . 3. S ăptăm âna T o le ra n ţe i, A d e v iru lu i şi
studiu D re p tu rile C op iilor - E d u c a ţie şi S p e ra n ţe i, STA S 1995, o rg a n iz a ţi în perioda
S ă n ă ta te ,în co lab orare cu M iş c a re a Tinerilor 9-16 iu lie 1995 la C ostineşti, cu p a r t ic ip a m
pentru P ace C luj-N apo ca şi a av u t ca scop a 8 tin eri. '
îm b u n ă tă ţire a co nd iţiilo r de s p ita liza re în 4. T a b ăra s p e c ia liz a ţi pentru elevi de
Clinica de N eu ro psih iatrie In fa n tili din Tfl. liceu de la G ilio a ia , ju d eţu l V ra n ce a; au
M ureş. p a rtic ip a t 5 persoane.
20. Cu p articip area a 40 de tin eri c e rce taş i 5. La P â r lu l R e c e , tn p e rio ad a 06-
a av u tlo c la Sighişoara tabăra c e rc e tă ş e a s c i 12.03.1995, a avut loc un curs de instruire în
cu şantier arheolo gic, în perioda 21-31 a u ­ dom eniul pro tecţiei m ediului; au particip at 2
gust 1995.
tineri-
. 21. Tab ăra OUTW ARD BOUND în M unţii 6. C o n fe rin ţa P a s te r, o rg a n iza tă de
A puseni s-a d e s fă ş u ra t în perio ad a 25 au- D.J.T.S: B raşov la P â r lu l R ece, în perioda 26-
gust-02 septem brie 1995, cu p a rtic ip a re a a 40 28.05.1995; au p a rtic ip a t 5 persoane.
9
 Ş t iin ţ ă
REPORTAJ DE LA O “VÂNĂTOARE” DE DINOZAURI
Peter Leb
Tibor Reman
în inima D epresiunii Haţeg există un
v e ritabil Jurrasic-P ark. Deşi a ici nu se
plimbă T yranosauri fe ro c i, urm ele lor
sunt prezente peste tot.
A ic i, anual se organizează o v e ri­
tabilă vânătoare de dinozauri. Vin aici
specialişti rom âni şi străini. Pe lângă
farm ecul ire zistibil al a ce sto r lo cu ri de
sub poalele Retezatului, punctele fo si-
liere sunt unice: este singurul loc din
Europa unde s-au găsit ouă in ta c te , cu
embrioni. A cce ptând o mai veche in v i­
taţie, RUFOR a p a rtic ip a t p e ntru câteva
zile la această "v â n ă to a re " sui-generis.
în tr-o m icuţă încăpere a M uzeului
de Ştiinţe N aturale din Deva am re în ­
tâ ln it-o pe mai vechea noastră c o la ­
boratoare, dr. Coralia Jianu. Peste tot,
urme de saurieni: pereţii sunt plini de
postere înfăţişând dinozauri ia r mesele
şi sertarele ticsite de oase de d iferite
mărimi. Cu greu poţi găsi un c o lţişo r
liber, care să nu v o rb e a s c ă despre
aceşti fa s c in a n ţi p re c u rs o ri ai v ie ţii
inteligente peT erra. M unca nu este nici
IN T E R V IU CU p ro f. dr. D A N G R IG O R E S C U
u ş o a ră , n ic i
c o m o d ă .
Fondurile d e sti­
nate c e rc e tă ri­
lor " p ic u ră ” cu
greu, deşi p u n c ­
te le fo s ilie re
suntîn co lim a to ­
rul UNESCO. Cu
to a te a c e s te a ,
pasiunea c e rc e ­
tă to rilo r învinge
desele necazuri
sau... incomodităţi.
în va ra a ce s­
tu i an, C oralia
Jia n u n-a lu c ra t
singură. Ca şi a-
nul tre c u t, la faţa
lo cului era p re ­
ze n t şi un re s ­
p e c ta b il savant
p a le o n to lo g a-
m e ric a n , dr.
David W e is -
hampel. C olabo­
ra to r al mai m ul­
to r universităţi şi
institute renum i-
RUFOR: Domnule profesor, spuneţi, vă cunosc de aproape 100 de ani, primele
rog, câteva cuvinte despre importanţa descoperiri publicate în lucrăriştiinţifice
acestor descoperiri. fiind datorate paleontologului de origine
Dan G rig o re s o u Na aflăm în apro­ m aghiari Frinz Nopcsa. După Franz
pierea comuneiTu şt ea, în partea Bazinului Nopcsa, care a încheiat activitatea de
Haţeg. Când spunem bazin deja introducem cercetarea Bazinului Haţeg,regiunea nu
o noţiune geologici. Este o zonă depre- a mai fost cercetată în mod sistematic
sionară înconjuraţi din toete direcţiile de pentru extinderea cunoştinţelor asupra
şiruri muntoase precum puteţi vedea în resturilor de dinozauri.
stâ nga noastră, di nspre nord se af I i Munţi i Abia după 1975 am început împreună
Poiana Rusei, în faţa noastră se ziresc custudenţii de la Universitatea din Bucu­
culmile Munţilor Şureanu iar d aci ne-em reşti şi avind colaboratori din partea
ridica puţin peste acest deal am vedea Muzeului Judeţeen Deva, restituiree a-
spre sud bulmile Munţilor Retezat. cestui tărim uitat, care prin lucrările
in această parte a Bazinului Haţeg au pubiieete de Franz Nopcsa ciftig ase deja
fost descoperite în urmi cu opt ani cuiburi o reputaţie mondială. Am reuşit în cei 18
cu ouă de dinozauri. Ele au fost semnalate ani care au trecut din 1977, s i refacem
pentru prima o ari în aceasti regiune.deşi întreaga colecţie de dinozauri, a i recu-
resturi ale dinozaurilor, sub forma sche­ noaştem cele 7 specii care eu fost de­
letelor dezarticulate, şdică ale oaselor scrise pftnăacum.să adăugim chiarunele
separate ce compuneau scheletul lor, se noi, necunoscute lui Franz Nopcsa. Tre-
e(/FO£ nr. 6/1995
 Ş t iin ţ ă

te de peste o c e a n , p a le o n to lo g u l Terrei. sitatea Bucureşti, îndrum aţi de asist,

am erican a re uşit să obţină şi sp rijin u l
N ational G eographic S ociety, care a şi
a co rd a t subvenţii. David W h eisham pel
nu are o sarcină prea uşoară: a p le c a t
zeci de ore peste c a lc u la to ru l său,
in te n ţio n e a ză să pună la p u n c t
"g e n e a lo g ia " d in o zau rilo r din Bazinul
Haţeg. Este o în tre p rin d e re
d ificilă , căci mai există verig i
lipsă în "fa m ilia " s a u rie n ilo r
de la poalele Retezatului. Cu
toate acestea, David este op ­
tim ist, el speră ca până la
s fâ rş itu l şe d e rii sale în
România să poată finaliza un
prim studiu în a c e s t sens.
Realizarea unei asem enea
g enealogii ar fi extrem de
utilă p en tru în ţe le g e re a
e v o lu ţie i s a u rie n ilo r din
a c e a stă zonă a E u rop e i,
p recum şi a m e c a n is m e lo r ca re au
a c c e le ra t extincţia lor.
Dr. David W heisham pel este fa s c in a t
de munca pe care o depune în România.
D e sco p eririle din Haţeg reprezintă o
v e rita b ilă mină de a u r pentru pasionaţii
din tre c u tu l P ăm ântului, că ci d e sco ­
perind noi şi noi fosile (una mai ciudată
d e câ t ce a la ltă) se p o t îm bogăţi cu n o ş­
tin ţele despre a ce şti fo şti stăpâni ai
Un prim p u n ct de lucru se află la
Sînpetru. Este un sat a fla t la c irca 20 de
kilom etri de Haţeg. L o calnicii s-au o b iş­
n u it deja cu lumea pestriţă a "s ă p ă ­
to rilo r" , care poposesc an de an a colo,
nu departe de castelul N o p c s a ,a fla t din
păcate în tr-o avansată stare de p a ra ­
gină. L o calnicii îi cunosc pe cei care vin
să sape aici. îi privesc cu sim patie, deşi
nu înţeleg pe deplin cum n iş te /'d o m n i"
vin pentru câteva săptăm âni pentru a
lucra ca nişte salahori. Lor le este cam
greu să înţeleagă că pasiunea pentru
ştiinţă um breşte in c o n fo rtu l şederii în
c o rt sau al să p ă tu rilo r e fe ctu a te pe o
arşiţă înfio ră to a re .
Un grup de studenţi de la U niver­
univ. M arius Stoica, tocm ai d e coperta
o suprafaţă de teren cam de 100 m etri
pătraţi. Se lucra cu p icm a ch e ru l donat
de N ational G eographic S ociety. Pe de
altă parte, tin e ri şi tin e re , bronzaţi de
soarele dogoritor, dădeau sârguincioşi
la lopeţi. Atmosfera este destinsă, ca a
unei tabere. în m om entul în
care s-a a ju n s la s tra tu l
fo silie r, ustensilele "g re le "
au fo s t s c h im b a te cu
ciocane de geologi. Şi, la
s c u rt tim p, efo rtu l este răs­
p lă tit lese la iveală un su­
perb os de saurian. Tinerii
viito ri geologi se strâng în
ju ru l re lic v e i. A sist. univ.
M arius Stoica studiază cu
atenţie descoperirea şi tra ­
ge o primă concluzie: "Se
pare că este un os pneu­
m a tic , cu măduva osoasă ra re fia tă ,
s p e c ific ă s p e c iilo r de sa u rie n i
z b u ră to ri". A stfel, se adaugă încă” un
" tr o fe u " im p o rta n t în g a le ria
c ă u tă to rilo r în trecut.
Tabăra bucure stenilor se află aproa­
pe de p u n c te le de săpături. C orturi
m u ltico lo re sunt aşezate în tr-o poieniţă
de pe m alul pârâului. Totul se rezolvă
pe bază de a u togospodărire; imensul

buiespuscănimicdincolecţiileoriginale da embrioni şi o ui este u nici în Europa. Montam din SUA.

ale lui Franz Nopcsa nu a mai rămas în Ni c i ieri în Europa asemenea asocieri nu RUFQR:Oomnule profesor, e x iş ti foar-
ţa ri, ele au fost în cea mai mare parte se cunosc. Sunt câteva localităţi din Eu- te multa ipoteze privind atât gradul de
vândute Muzeului Britanic de Istoria Na-^ropa unde au fost gisite oui de dinozauri, inteligenţi a l dinozaurilor, cât f i modul
turii de la Londra înaintea primului rizboi mai ales fragmente ale cojii acestora, de de extincţie. Din ce în ce mai mulţi pa-
mondial. 0 parte a acestor colecţii re- exemplu în sudul Franţei în mai multa leontologi consideri c i dinozaurii n-au
ficute se a fli la Facultatea de Geologie, lo calitiţi, dintre care cele mai renumite h a t reptile atât de proaste, ci au avut
a Universitiţii din Bucureşti iaro parte în sunt cele din apropiere do Muntele Vie- chiar un comportament social.
cadrul Muzeului Judeţean Deva. ‘ toire; în partea de nord a Spaniei au fost D.G..: Comportamentul social este
A stârnit o ad evirati senzaţie des- descoperite de asemenea cuiburi da ouă foarte bine documentat de descoperirile
coperirea cuiburilor cu oui de dinozauri de dinozauri. Care este importanţa unei pe care le menţionam, din statul Mon-
în această regiune, necunoscute lui Franz asemenea asocieri? tana.Cercetitileficuteînaceasti regiune
Nopcsa. Este o descoperire a ultimilor Având împreuni puii şi ouile, putem a SUA de c itre paleontologul american
ani. , spune cu precizie cirui tip de dinozauri au Jack Hornerau probat c i dinozaurii care
Ceea ce constituie un fapt deosebit de aparţinut.în a lti conjunctură, în situaţia suntataşaţi din punct de vedere sistematic
interesant este c i alitu ri de cuiburile de în cere nu cunoaştem acesta oase da clasai reptilelor aveau un comportament
oui am descoperit fragmente scheletice juvenil, clasificarea o uilor asta pur f i social fa ţi de progeniturile lor.Ei au g riji
ale unor indivizi foarte tineri şi chiar ala . simplu parataxonomici, adică o clasi- ca cuiburile să fia păzite şi s i fie men-
unor nou-niscuţi în interiorul cuiburilor, ficare a rtific ia li bazaţi pa formă şi pa ţinuta la o temperatură relativ constantă,
în acelaşi timp, prin tomografii făcuta structura cojilor, dar fără să se ştia exact careevidentadaugăoşansăînplusieşirii
curaze laser, am identificat în unele din cui a aparţinut. d i^ ouă a puilor. Cum a fost probaţi
ouile întregi structuri cu simetrie bi- Sem aicunoscînalteregiunialalum ii, aceasti descoperire?
laterali care pot reprezenta schelete ale în afara Europei, asemenea conexiuni, ea Dupi prezenţa în cadrul cuiburilor a
embrionilor în interiorul ouilor. şi în zona Haţegului, şi anume în Mongo- unor irtraturi foartesubţiri cu un conţinut
Asocierea dintre oase de pui şi chiar lia, în China d,e Sud şi Sud-Est, în statul foarte bogat în carbon, care denoţi un

Bt/We nr. 6/1995 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- ^

 Ş t iin ţ ă
ceaun şi grăm ada a p recia bilă de ca rto fi
care aşteaptă să fie cojiţi stauîn sprijinul
acestei afirm aţii. S eara,în ju ru lfo c u lu i,
domneşte o atm osferă veselă şi d ega­
jată. Se discută descoperirile fă cute în timpul
zilei şi la un pahar de bere se întocmeşte
strategia pentru ziua următoare.
însoţiţi de M ariu s S toica, ajungem
la un a lt loc d e o s e b it de im p o rta n t
Tuştea. A ici au fo s t descop e rite ouăle
de saurieni, a c ă ro r veste a fă c u t rapid
înconjurul globului. Lucrările de aici sunt
d ire ct supravegheate de prof. dr. Dan
Grigorescu de la aceeaşi u niversitate
bucureşteană. A nul acesta se lucrează
m ecanizat Cu sprijinul P refecturii Hune­
doara s-a ob ţinu t un buldozer pentru a
decoperta o porţiune de circ a 400 m etri
pătraţi. Ajuns ca prin m inune pe coama
unei prăpăstii, utila jul duduie din greu.
Se poate vedea cla r stratul care tre b u ie
decopertat. Pentru m unca m anuală a r
fi însem nat o durată de câteva luni.
M ecanizat, decoperta rea va dura circa
o săptămână. Abia a tunci va începe
munca migăloasă de detectare a ouălor.
loan Bălan, p ro p rie ta ru l te re n u lu i,
este deosebit de mândru că lo cu l lui a
ajuns o v e rita b ilă c e le b rita te in te r ­
naţională. A co lo vin anual nu numai
ce rce tăto ri din cele patru - c o lţu ri sie
globului, dar şi num eroşi tu riş ti din ţară
material vegetal adăugat care contras­
tează cu ariditatea şi lipsa oricărei urme
de material vegetai din zonele imediat
învecinate c'uibului. Acest fapt înseamnă
că dinozaurii, pentru a menţine constantă
temperatura, periodic adunau vegetaţie
care,prinfermentaţie,realizaacestlucru.
Desigur, aceasta nu poate fi generalizată,
în cazul de faţă este vorba de un anumit
gen care a fost denumit de Horner Maia
Sauraimama bună) a dinozaurilor.în alte
situaţii, neavâ ndasemenea evidenţe, nea-
vând cuiburile, nu se pot face decfit
speculaţii dar în cazul acesta jţoncret a
putut fi demonstrată. .
Ne vom strădui şi noi să valorificam
cât vom putea măi mult informaţia ştiin­
ţifică prîntr-ocercetareinterdiscipiinară
cii analize, pe lângă cele paleontologice
propriu-zise, chimice, sedimentologice,
să reconstituim noi aspecte care ţin ^e
comportamentul dinozaurilor. Sper că fii
câţiva ani vom putea face cunoscute, în
celor interesaţi din fără;lfer
şi străinătate.
V enind vorba de tu riş ti, p ro fe so ru l
G rigorescu ne povesteşte despre p e r­
spectivele mai m u lt sau mai puţin în d e ­
părtate. Dânsul prevede în fiin ţa re a unui
muzeu al d in o z a u rilo r la c a s te lu l
Nopcsa, care să servească nu numai
ca p u n c t de a tra c ţie tu ris tic ă , d a r şi ca
bază de c e rc e ta re şi d ocum entare pen-
tru sp e cia lişti. Din p ă ca te , lipsa fo n ­
d u rilo r fa ce ca a ce st muzeu şi parc în
ae r lib e r să fie un p ro ie c t în depărtat.
D inozaurii şi lumea în depărtată în care
au tră it îi fascinează pe oam eni. Pre­
bineînţeles vom puSilica şi în reviste
accesibile tuturor, rezultatele noastre.
RUFOR: Domnula profesor, am aflat c i
intenţionaţi s » înfiinţaţi un Muzeu al
dinozaurului la Şicei, C âni preconizaţi c i
se ve pune la punct ca f i publicul larg s i
p o a ti afla cat mai multe despre a ceesti
lume apusi?
D.S.: Din partea noastră, nai am fi gata
şi într-un an s i începem utilarea acestui
muzeu. Adică suntem pregătiţi cu toate
informaţiile pe care ie considerăm ne*
cesare pentru o bună cunoaştere de către
publicul larg a acestei lumi a tit de in­
teresante pe care au reprezentat-o dino­
zaurii şi care peste tot în lume stârnesc un
intere* cu totul aparte. Suntem pregătiţi
să dotăm o bibliotecă adecvată unui ase­
menea muzeu. Intenţia noastră este de a
obţine subvenţii în primul rând din ţară,
dar şi din străinătate, prin care să refacem
castelul în care a locuit Franz Nopcsa şi
care se află la Săcef. Trebuie subliniat că
unii colaboratori de-ai noştri din Statele
tu tin d e n i în lume asem enea muzee şi
p a rc u ri a tra g m ii de tu riş ti. Suntem
convinşi că şi la Sînpetru s -a r petrece
la fe l dacă s-a r găsi fo n d u rile suficiente.
Oare nu există n ici un sp o n so r care să
finanţeze un asem enea pr.oiett?
Ne d e sp ă rţim de p a le o n to lo g i cu
speranţa că ne vom revedea anul viito r,
căci "v â n ă to a re a "d e cţinozauriva conti-
nua în fie c a re a n ,în speranţa d e s c ifră rii
m a rilo r enigm e ale tre c u tu lu i. Şi mai
suntem co n vin şi că această zonă ar
tre b u i să atragă mai m ultă atenţie şi mai
multe... fo n d u ri. □
Unite şi Franţa s-au arătat dornici de a
contribui la această construcţie. Din
păcate, la ora actuală castelul se află
într-o stare avansată de ruinare iar dacă
nu se va interveni în scurt timp. ea va
avansa din ce în ce mai rapid şi peste
câţive eni chiar nu vom putea fece nimic.
Acest loc în intenţia noastră ar fi nu
numai un loc de informare, un muzeu, ci
şi un centru de cercetare şi documentare
pentru cercetători dinîntreaga lume şi în
primul rând din ţara noastră. Am dori să
avem camere distincte studiului, utilate
corespunzător cu microscoape, biblio­
tecă şi chiarposibilităţi de cazare pentru
temporarii cercetători. în acelaşi loc am
face o prezentare a lumii dinozaurilor,
dar şi a întregii istorii geologice pentru
profesorii de ştiinţe naturale din ţara
noastră, care pe timp de vară ar putea
.beneficia de cursuri care le-arăprofunda
cunoştinţele - şi aceasta în favoarea
educării tineretului nostru.
O
COFOC nr. 6/1995
 INTERVIU CU DAVID WEISHAMPEL
RUFOR: De ce este interesantă zona
Haţeg pentru paleontologi?
David Weishampel: Acesta este unul
dintre cete mai bune locuri din Europa
unde poţi găsi /esturi de dinozauri.
Speciile din această zonă au trăit cu
aproximaţi v65 de milioane de ani în urmă.
Cercetând resturile descoperite, este
posibil să identificăm cauza extincţiei lor
finale. Descoperirile făcute aici sunt
deosebit de importante şi din cauză că
speciile găsite prezintă legături extrem
de strânse cu cele descoperi te în America
de Nord şi în Mongolia. Vom pufea stabili
astfel eventualele legături geologice din
acea vreme.
RUFOR: Vorbeati de extincţie. Teoria
cea mai vehiculata este cea a meteoritului
uriaş care ar fi lovit Pământul. Care este
opinia dv.?
D.W.: Răspunsul cel mai simplu ar fi
să admitem că unii oameni de ştiinţă ştiu
exact ce s-a întâmplat în trecutul înde­
părtat. Adică, un meteorit a lovit Pământul
acum 65 de milioane de ani, provocând o
calamitate uriaşă,o catastrofă ecologică
pentru animalele care' trăiau în acea
vreme. Dar această teorie nu ne explică
totul despre extincţie. Nu ne explică de
ce unele specii au supravieţuit, altele nu:
de c ţ „s-au simţit bine" aligatorii sau
păsările, de ce celelalte specii, în spe-
ciai cele de dimensi uni mari, n-au rezistat
Acestea sunt întrebări la care nu putem
răspunde încă. Nu cred că singura cauză.
a fost meteoritul; consider că întrebările
la care trebuie să răspundem sunt mult
mai complicate.
RUFOR: Din cât» ştim, în acel strat
BUFOR nr. 6/1995
corespunzător perioadei de extincţie s-a
detectat o concentraţie mare de iridiu. S-
a detectat iridiu în Haţeg?
D.W.: Nu încă, dar mă aştept să-l de­
tectăm pentru că rocile la care am ajuns
par să ne indice că ne apropiem de acest
strat. Mă aştept deci să găsim iridiu pentru
că în toată lumea săpăturile i-au relevat
prezenţa în straturile corespunzătoare. A
fost detectat atât în Montana, cât şi în
Danemarca sau Noua Zeelandă.Răspunsul
este deci: nu l-am găsitîncă, dar încercăm
să-l detectăm.
RUFOR: 0 altă ipoteză susţine că, dacă
ar fi supravieţuit, dinozaurii a r fi evoluat
la o specie inteligentă.
0.1V.:Este posibil.Există câţiva oameni
de ştiinţă care sugerează că o creştere a
volumului cerebral al unor specii de dino­
zauri de dimensiuni reduse, de la sfârşitul
cretacicului, ar fi arătat o evoluţie în
direcţia apariţiei unor (unei) specii inte­
ligente dacă nu intervenea extincţia. Dacă
această creştere a volumului cerebral ar
fi continuat,dacă acel asteroiduriaşnuar
fi nimerit Pământul, dacă nu s-arfi produs
marea extincţie... Este posibil ca teoria să
fie bună... Admit că există o anumită proba-
bilitateîn acest sens, dar consider această
probabilitate destul de mică ierîn ceea ce
priveşte aspectul umanoid al acestora, nu
cred că ar fi reuşit să ajungă până acolo.
RUFOR: Multă lume consideră că din­
ozaurii au fost reptile proaste. Ce credeţi?
D.W.: Vorbind despre o comunitate de
organisme care au supravieţuit cu succes
aproximativ 160-170 de milioane de ani, eu
cred că au dispus dr< destulă inteligenţă
ca să se perpetueze. Cei care au făcut
esţimări privitoarele volumul lor cerebral,
extrapolând de aici nivelul lor de inteli­
genţă, au făcut cu siguranţă o mulţime de
măsurători, considerând că exclusiv nive­
lul volumului cerebral influenţează nivelul
inteligenţei. Putem spune doar că au exis­
tat diferiteproporţii creier/corp.Unii dino-
zauri erau uriaşi, cu un creier foarte mic,
alţii aveau un creier considerabil mai mare
într-un corp mic; unii dintre ei intră într-
adevăr în grupul .reptilelor proaste", alţii
aveau comportament social complex.
RUFOR: Credeţi că sunt posibile acele
manipulaţii genetice prezentate în celeb­
rul „ Jurassic Park“?
D.W.: Vorbiţi despre ceva care w te
visul oricărui om de ştiinţă. Specialiştii
care se ocupă de cercetarea ADN-urilor
de di nozauri au un ajutor serios în evoluţia
ingineriei genetice, fiind posibilă iden­
tificarea unor segmente foarte mici de
ADN, mărirea lor, ajungându-se astfel la
unele teorii despre ADN-ul întreg. Dar de
aici este o cale extraordinar de (ungă la
reproducerea ADN-ului integral şi.însps-
cial, la crearea unor dinozauri vii.
RUFOR: Totuşi nu s-ar putea să donăm
ADN-ul unei şopârle sau al unui crocodil
cu cel a l unui dinozaur?
D.W.: Cea mai bună soluţie în ecest
sens ar fi, cred, donarea cu ADN-ul unei
păsări, ca de exemplu al unui porumbel
sau al unui vultur, pentru că este aproape'
sigur - în perspectiva celor cunoscute de
noi despre trecutul îndepărtat - c i păsările
contemporane sunt descendenţii vii ai
dinozaurilor,de fapt, o specie de dinozauri.
RUFOR:Existămai multe relatări despre
apariţia unor dinozauri vii dinzilele noastre
în junglele din Africa sau Amazonia.
O. W.:în primul rând trebuiesă vă spun
că sunt sceptic - şi cred că aceasta este
singura cale spre a încerca să înţelegem
din punct de vedere ştiinţific această
problemă. Deci, aş vrea să am dovezi cjare.
Ce ar putea fi aceste dovezi? Fotografii,
filmări; eventual nişte urme recente. Fără
acestea, relatările nu sunt concludente.
De ce mai sunt sceptic? Trebuie avut în
vedere faptul că extincţia dinozaurilor s-
a produs acum 65 de milioane de ani iar
de atunci nu avem nici o evidenţiere
concludentă a reapariţiei lor. îmi pare
foarte rău pentru aceasta, mai ales că
unele specii de animale dispărute înainte de
dinozauri au fost semnalate chiar în secolul
nostru. Este deci posibil să existe, dar scep­
ticismul meu spune c i este improbabil.
RUFOR: Ce credeţi despre monstrul din
Loch Ness şi despre şerpii marini uriaşi?
D.W~ Sunt chiar interesat în privinţa
lui .Nessie", pentru că m-am întâlnit cu
câţiva oameni care fac cercetări acolo în
nişte condiţii foarte dificile, ştiut fiind
faptul că lacul este foarte adânc şi destul
de adânc în unele porţiuni. Est» nevoie
deci de aparaturi extrem de sofisticată
pentru cercetări. Persoana pe care am
cunqscut-o mi-a confirmat că sonarul a
detectat într-adevăr ceva. Personal nu
cred că este vorba de un dinozaur sau
vreun alt animal ancestral, dar consider
că ceva trebuie să fie acolo. □
 APARIŢII
EDITORIALE
R egretăm că, din motivele binecunoscute, revista noastră nu a apărut la timp. Sperăm că Tn
cele din urmă vom intra într-un ritm de editare normal. Din păcate, aceste întârzieri n-au depins
de noi... . . .; ^ ,
Grazea Ştelan-Dum îtru {Bucureşti): Mulţumim pentru aprecieri. Din păcate, nu avem ?n stoc
num ere mai vechi. în ceea ce priveşte abonamentul, consultaţi anunţul de pe această pagină.
Constantin Gcorgeta (Bucureşti): Am considerat.interesante părerile dv. Aveţi dreptate: în
domeniulOZNşiparanormals-au vehiculatm ulte informaţiifalse. Unii cercetători nu exclud ipoteza
dv., potrivit căreia anumite fenomene paranorm ale pot fi înţelese prin trăire mistică.
Tramă Scbasfian jSatu M are): Am reţinut cazul dv. pentru publicare.
S. Rada (iaşi): Teoriile emise de dv. sunt prea speculative. Reveniţi cu date concrete.
Bujor Canstantiei (Bucureşti): Din p ă cate/an u l acesta n-am reuşit organizarea unei nopţi de
observaţie. Poate anul viitor...
Hores M ih ai (Sibiu): Am reţinut spre publicare cazul trimis de dv.
Ftenţis Mate (Constanţa): Sunt binevenite propunerile referitoare la extinderea unor rubrici ale
revistei noastre. în momentul în care vom reuşi extinderea paginilor revistei, vom ţine seama de
numeroasele dv. sugestii.
Constantin PaulLucian (Bucureşti): Mulţumim atât pentru urări, câ t şi pentru sfaturi. Aveţi
dreptate: răspunsurile la ultimul nostru concurs nu s-au situat la nivelul aşteptărilor.
Pariaite Dragoş (laşi): Aveţi dreptate. Mulţumim pentru sprijinul dv. moral.
îvanoî Cristian (Bucureşti): Puteţi fi liniştit; preţul abonamentului nu s-a majorat.
Guia Robert Lucian (Bistriţa): Am reţinut cazul pentru publicare.
Bogdan Alin (Tîrgu-M ureş): Am reţinut ideea dv.
ftaneti M ih ai (Ploieşti): Interesantă ideea din scrisoare, dar e cam vagă. Interesul tău pentru
domeniile de frontieră este mai mult decât lăudabil.
Colibaba Bujor (Rădăuţi): Ideea unei expoziţii foto este foarte inciţantă. Aşteptăm să ne
contactaţi ori în scris, ori telefonic, pentru a ne furniza detalii suplimentare.
Crişan Felix Alin (laşi): Despre zonele active din Baciu am publicat în extenso în nr. 6/1994.
Cu dl Bukaresti puteţi intra în contact prin intermediul revistei. JACQUES VALLEE
Sssu Florin (Bucureşti): Excelentă ideea unui FAN CLUB RUFOR. Aşteptăm detalii despre
activitatea Fan-clubului. CONTACTE CU
Apetroaei Cornel (Petroşani): Am reţinut cazul pentru publicare. EXTRATEREŞTRII
Bărbulescu lancu (Arad): Interesantdem ersul dv.'Noi suntem însă scepticiîn ceea ce priveşte
finalitatea. în cazul în care vă decideţi, aşteptăm detalii. (CoI©cţîa ZONA,
Sociatates de Parapsihologic (Timişoara): Mulţumim pentru materialul documentar. Cu prilejul Bocureşfi 1995)
aniversării a 5 ani de la înfiinţarea societăţii dv. vă dorim multe şi noi succese.
Pnşea M srius (Şimleu Silvaniei), Capotescu Vlad (Tim işoara), M olnar M arius (Satu M are): Nu (350 pagini, 4.500
dispunem de numere mai vechi. Pentru abonamente, consultaţi anunţul din această pagină. toi )_
___
___

ANUNŢURI ABONAMENTE LA

&VFO&
* Observaţii OZN şi diversa fenom en e t#l.: 044/28.03.17
inexplicabile ce au loc în ju d eţu l M e h ed in ţi * Cumpăr revista RUFOR nr. 12-13/1994
şi în judeţele lim itrofe Io puteţi com unica la sau ofer în schim b revista RUFOR nr. 2/1995
societatea de pres ă S.C. A N D A N A S.R.L. şi revista în limba m aghiară UFO M a g azin nr.
Orşova, 1543, jud. M e h e d in ţi, str. 1 D ecem b rie 2/1995. M e ra G abrlel, str. Peneş Curcanul bl. 1 Bună 700 iei
1918, nr. 24, sc, C, âp. 13. Tel. 052/361724, 14, ap. 4, A ra d ,.te l. 252375.
361489. * Toţi cei ce doresc să co respo nd eze pe 3 luni 2100 lei
* Orice ob serva ţie OZN din zona Botoşani tem e O Z N ,fen om ene in exp licab ile,fen o m e n e
o puteţi comunica rapid la "U niplus Radio" pa ranorm ale, sunt rugaţi să se ad reseze FAN-
6 Buni 4200 lei
Botoşani, fre c v e n ţa 89,7 M H z, te l/fa x 03 1/ CLUBULUI RUFOR, str. N eag o e -V o d ă nr. 3-5,
1 an 8400 lei
515940. Cazurile c e le mai in te re s a n te vor fi bl. 13/6, sc. B, ap. 27, S ector 1, B ucureşti.
difuzate în e m is iu n e a " D im e n s iu n e a 5 " , * Cumpăr câ te un exem p lar dir» revista Contravaloarea
transmis ii în fiec are jo i,între o rele 21.30-22.30. RUFOR, de la num ărul 1 până la nr. 13. Antohi
abonamentelor se expediază
* Pentru o ric e a p a r iţie OZN sau Florin D an iel, com una S tănileşti, Str. Şcolii,
prin mandat postai pe adresa:
paranormal din Ora dea şi jud. Bihor, vă rugăm ju d eţu l Vaslui.
să ne contactati personal sau în scris la Clubul * O rice o b s e rv a ţie OZN şi fe n o m e n e S.C. E D IP R E S TIPO SRL,
"TEMPO" (Csrc A T L A N T IS fîn fie c a re joi de la c o n e x e din zona la ş i şi N e a m ţ o p u teţi .Cont 407.222.517.3 BCR
ora 18.00, pe Str. M o sco vei, n r . 8, 3700 O radea c o m u n ic a în scris la 606 CLUB UFO, str. Tg.Mureş, str. Gh. Doja nr.36,
sau la‘ adresa Fundaţia " N a tu ra ” CP 1-263. Clopotari nr. 22, bl. 606, et. 1, ap. 3, 6600 laşi et.2
■Telefon 134948. , ' sau te le fo n ic la te l. 032/129329.
Tn valoarea abonamentului
*Pentru a furniza «rât mai rapid inform aţii
în legătură cu fe n o m en e OZN din ju deţul IM PORTANT! sunt inclu se şi taxele poştale.
Prahova, precum şi din ju d e ţe le lim itrofe, vă Vă rugăm să specificaţi pe
ANUNŢURILE LA ACEASTĂ RUBRICĂ
puteţiadresa prof. Călin N .T u rc u ,2100 V ălenii versoul mandatului poştal
SUNT GRATUITE.
de Munte, jud. Prahova, str. P rogresului 56, perioada pe care vă abonaţi.
------— BOFOR nr. 6/1995 -----