CURENTUL S â m b ă tă 20 Iu tile 1936

B ilanţul sancţiunilor Conducătorii agriculturii

Am arătat eri cum au evoluat im­
portul şi exportul Italiei, sub regi­
le-a exclus şi aceasta pe cele străi­
ne. Tabela de mai sus arată în ce
viziieazi Domeniile din Banioc
mul sancţiunilor, după statistica în­ proporţie enormă a scăzut importul
tocmită de experţii Societăţii Naţiu­ de mărfuri efectuat de Italia din An­ Cum s’au repartizat Getele. - Lichidarea trecutului. - Lămuririle d-lui prof. TIMIŞOARA 17. — Azi au sosit
în localitate d-nii Ionescu-Siseşti şi
Pana-Ialomiţa, dr. Drăgănescu. Di-
mitrescu dela C. A. M. spre a vi­
nilor, la sugestia comitetului de opt­
sprezece.
glia, Franţa şi Jugoslavia. Se mai
vede că sub regimul sancţiunilor, Tíi. Filmesei), preşedimele comisiei üe contmgenîare Cămărăşescu, foşti miniştri de a-
gricultură, Cicero Gorciu, secretar
zita instituţiile agricole.
Însoţiţi de d. prefect Nistor şi
In cele ce urmează, prezentăm un grupa de trei : Italia, Austria şi Un­
tablou foarte instructiv, din care se garia şi-a strâns mult relaţiile eco­ Miercuri d. ing. Polizu, directorul C e r e r ilo r în r e s ta n ţă nu li va vedea mai jos, pentru o mai general la domenii, T. Mândru si şefii serviciilor agricole au plecat
poate vedea în ce măsură a fost lo nomice. Cât despre Germania, ea reglementării comerţului exterior, a s e a p lic ă c o e f ic ie n ţ i bună adaptare a disponibilului. Grintescu, directori generali, Gh. cu maşinile spre herghelia statului
vit de sancţiuni comerţul diferitelor şi-a respectat se pare pe deplin fă semnat ordinul de serviciu, care Pentru cererile vechi insă s’a apli­ Lalia, insp. general, Popa Păun, şe­ din Pădureni, unde s’au văzut toate
ţări cu Italia (cifrele sunt exprimate găduiala de a nu profita de regimul permite eliberarea autorizaţiilor de Regimul aplicat pe trimestrul îd cat vechiul regim, cu alte cuvinte ful secţie zootechnice, Georgescu, instalaţiile. S’a vizitat apoi şcoala
in 1000 de dolari-aur U. S. A.) : sancţiunilor. import. Autorizaţiile se vor elibera directorul înv. agricol şi Ion An- din Ciacova, şi în urmă domeniul
curs a fost modificat, după cum se s’au aprobat sută ia sută. tonescu, sub-director general, C. M. S. Reginei Elisabeta, dela Ban­
Afară de aceste constatări de de­ cu începere de azi, la prezentarea
Exportul italiei taliu, mai vedem că sancţiunile au chitanţelor de plată a taxelor de
lovit în genere în exportul italian ; conţingentare. Normele actuale
Sescioreanu, Burada, V. Alimăniş-
teanu, senator, prof. Contescu, A.
ioc, unde au fost întâmpinaţi de
d-nii dr. C. Băran, Romuus Ruga şi
[ şi cu toate acestea, ele şi-au greşit In privinţa normelor după care Carabela, C. Diteseu, Isvoranu, Da- Voicbiţa.
tinta politică, spre care fuseseră de s'a procedat la repartiţia disponi­ Normele aplicaie Pe trimestrul 2. intră piesele de schimb, materiile nabasse, Iuca, preşd. Camerei a- După vizită a urmat o masă la
Noembrie Ianuarie
Spre: fapt îndreptate, şi anume : curma­ carj vor rămâne in vigoare şi i» prime, maştoile şi comenzile auto­ gricole din Giurgiu, Isvoranu, 1. care oaspeţii au închinat pentru M.
bilului, d. prof. Th. Ficşinescu, pre­ viitor, au fost adoptate, pentru o
■934 193o 19j5 1935 rea războiului cu Abisinia“. rităţilor au fost aprobate la import Manolescu, Fritz Konnerth, deputat S. Regina Elisabeta.
Comentând cifrele de mai sus, şedintele • comisiei superioare de mai bună iuntţîonaie a contingen- in proporţie de 60 la sută. I. Negrutzi, C. Popescu-Slatina, Al.
Anglia 2225 2739 1942 70.4 marele ziar scrie: contingentare a birevoit să ne dea tarii. Mărfurile din categoria II şi IU
Franţa JU3Ö 2183 1388 159.4 „Privit din punct de vedere al in­ lămuirile de mai jos; Se ştie că Banca Nat!onală co­
Cehoslov.
Jugoslav,
România
Rusia
64a 105U 360 70.2 tereselor italieneşti, tendinţa autar-
532 372 482 1.4 hizantă care stă la baza concepţiei
Comisia de contingentare avea
415 747 432 77.5 de stat fasciste, a găsit un sprijin de purtat in lucrările sale un per­
418 197 32: 254.2 neaşteptat în sancţiuni. Mai ales la manent balast: cererile depe tri­
munica disponibilul repartjzat pe
t»rî.
Până acum cererile se aglomerau
socotite mai puţin necesare li se 2*
piică coeficienţii 04 şi 0,3. In cate­
goria IV intră articolele cari Se pot
fabrica in tară, de aceia nu se dau
Deia„Fronuunegustoresc
Belgia
Olanda
351 529 309 65.3 tară, neajunsurile rezultate din mestrele trecute rămase nesatisfâ-
536 80 b 507 77.0 sancţiuni au fost pentru ţărani un în­
cute. Erau cereri neaprobate şi au­
pentru anumite ţări aşa încât In"
tr’o parte disponibilul «’ajungea,
autorizaţii de import pentru aceste
articole.
a l Unirii"
Suedia 312 28 , 28c 59.8
tlveţta 1587 1478 1221 745.6 demn să adopte metodele agricole torizaţii neeliberate din cauza in­ iar in alte părţi rămânea neutili­ Adaug că disponibilul acordat Miercuri seara s’a ţinut o şedintăj Cum, controlul comerţului am­
Germania 3t4l 3678 42^5 331.2 moderne, pe cari altfel cu greu le-ai suficienţei disponibiiuiui, în valoare zat, pentru importul din Germania a festivă la sediul „Frontului Ne- bulant, cade după noua lege în sar
Austria 4 i2 4)4 458 421.5 fi acceptat. Gratie sancţiunilor, gu­ de câteva sute de milioane lei. Jn
Ungaria 156 4/1 4 ] 577 4 vernul fascist şi-a putut permite să Deaceea comisia a înştiinţat pe fost de peste 500 milioane, aşa că gustoresc al Unirii". cina Camerelor de comerţ, d-sa
instituie un regim de protecţie va­ fiecare trimestru trebuiau concilia­ importatori să indice în cererile i’Jr importatorii au motive să fie mul­ Pe lângă preşedinţii celor 18 or- în calitate de membru al nouei co­
mală, — într’un stil mare, la care te vechile solicitări de import, cu in ordiuea preferinţei, mai multe ganizaţiunî afiliate, a luat parte misii interimare, îşi propune să ia
ţumiţi, — a încheiat d. prof. Fic-
Impariiii Italiei altfel nici nu-s’ar fi putut gândi, — nevoile curente.
fără a întâmpina proteste din par­ Comisia îşi vedea lucrările din
ţări din cari ar dori să importe.
Având in vedere natura importu.
şiiiescu.
un mare număr de membri ai contact cu autorităţile respective,
„Sindicatului Alimentar" în frunte pentru a pune capăt acestei neno­
tea cercurilor economice. cu preşedintele lor d. Jean Nicu- rociri, care distruge .comerţul sta­
ce în ce mai îngreuiate de balastul lui şi raportul d'ntre disponibil şi
Noembrie Ianuarie j Chiar dacă s’ar ridica mâine sanc­ trecutului, deaceea, în interesul co­ cereri, s’au repartizat autorizaţiile Convocări oe societăţi lescu şi d. ţGhiţă Iordăchescu se­ bil.
Din: ţiunile economice, — scrie mai de­ cretar general şi „Frontul Negus­ D-nii Eftimie Predoleanu şi Gh.
astfel încât şi importatorii să fie
1934 1935 1935 19o0 parte ziarul, — repercusiunile lor merţului a căutat să scape de acest toresc Obor" în frunte cu d-nii: I. Dorojan, în numele „Frontului
neaşteptate asupra politicii comer­ impediment şi a reuşit prin doua satisfăcuţi şi disponibilul să fie u' „Societatea pentru industria tex­
ciale nu vor putea fi surmontate tilizaj in totahtatea lui. Pentru a- til" S. A. R., adunare generală ordi­ Eftimie Predoleanu, Gh. I. Doro- Negustoresc Obor", asigură pe co­
Anglia 1625 856 2894 155.5 aşa de uşor. Pe de o parte, ţările măsuri: cu înţelegătorul concurs al jan, Stelian Constantinescu şi lán­ legii din consiliu că, nu .va în­
Franţa 1991 2874 1328 734.6 Băncii .Nationale a lichidat vechile ceasta a trebuit să se facă o întpăr. nară, 30 Iunie, ora 11 a. m. e
Cehoslov. 604 615 461 141.0 sanctioniste s’au obişnuit să aducă, cereri şi a renunţat la sistemul de tire a mărfurilor pe categorii şi să „Fevrocmare” S. A. R. adlnare ge cú Iliescu. ceta o clipă lupta începută pen­
Jugoslav 799 731 680 55.4 în locul mărfurilor italieneşti, măr­ nerală ordinară, 29 Iunie 1936, ora D. loan Dumitrescu-Militari, pre tru redeşteptarea clasei negusto­
se aplice cererilor coeficienţi.
România 5 2 1251 444 390.0 furi corespunzătoare din alte ţări, — a se elibera autorizaţii, angajând şedinţele „Frontului" prezidează şe­ reşti, la noua viaţă deschisă de
Rusia 73? 453 384 288.2 şi cu cât va dura mai mult regimul disponibilul viitor. Mărfurile din categoria I, in care 11 a. in. dinţa aducând mulţumiri d-lui dr. „Fronturile Negustoreşti'' şi „Sin­
Belgia k6b 889 952 46o.0 sancţiunilor, cu atât revenirea Ia
Olanda 64 939 53o 194.0 mărfurile italieneşti va fi mai difi­ Pentru prima oară s’a ajuns as­ Costinescu, ministrul comerţului, dicatele Alimentare",
5uedâ 3i8 381 414 301.0 cilă. Pe de altă parte, în conformi­ tăzi la degajarea intereselor cu­ pentru modul cum a alcătuit Co­ D. Ghiţă Iordăchescu, face con­
Elveţia 1752 1239 1147 676.3 misia interimară a Camerei de co­ statări că, de când .există Came­
tieimania 3534 5089 3489 3935.0 tate cu tendinţa ei, — şi mai accen­ rente, de vechile încurcături. merţ din Capitală. rele de comerţ, niciodată nu a a-
Austria yc4 13i6| 636 1242.0 tuată acum, — de a-şi întemeia Pe trimestrul 3 pornim la lucru
Ungaria 73) 1380 515 6/9.0 viata economică pe principiul au­ fără altă grijă decât acea de a ob­ D. Temistocle Alexandrescu spu­ sistat uii număr atât de însemnat
tarhic, Italia se va strădui şi pe vii­ ţine disponibilul la vreme, adică oeî ne că, d. ministru Costinescu a de negustori la o instalare a Comi­
tor să fevite cu perseverentă impor­ mult la 10 zile după începerea tri­ M ier c u r i 17 Iu n ie 1936 dovedit încăodată, că e un adânc siei interimare. Aceasta dovedeşte
„Din aceste cifre se vede clar că tul mărfurilor, de care cu cât de cunoscător al masselor negustoreşti că n, egustorimea Capitalei pune
tot atât de neînduplecat cum au ex­ mică bunăvoinţă se poate lipsi“. mestrului, nu la spartul târgului ca şi simţind curentul acestor masse, toată nădejdea în noi. Fără nici
Bursa este calmă. CURS UL M ONEDELOR
clus pieţele străine mărfurile Italiei, M er c a to r acum. a căutat să le satisfacă dorinţa, o chemare, au venit negustori din
Acţiunile „Mica1’ după câteva zile Lira italiană tn)
de absentă depe tabla cotaţiuniior, Pr. francezi (z) 6-60—6*96 punând în fruntea Camerei de co­ toate colţurile Capitalei şi de toate
înregistrează din nou cursul de 1800. Pengoe 33—27 merţ pe adevăraţii negustori. categoriile. Aceasta se datoreşte şi

Motivele şi rezultatele devalorizării S'a amânat termenul de opţiune pâ­ Dolarul (x)
nă la sfârşitul lonei. Rmk.
Reşiţele an cedat iarăşi şi coboară Lira sterlină (n)
la 452. Franci elveţieni (s)
99.50—105 D. Jean Niculescu, preşedintele noului sistem de organizare intro­
„Sindicatului Alimentar", scoate în dus de „Front" şi de „Sindicat'.
490—500 relief importanţa solidarităţii din­ Comerţul alimentar* este reprezen­
32.30—33 tre „Fronturile Negustoreşti" şi tat prin cel mai capabil şi cel mai
SD „Sindicatele alimentare" graţie că­ iubit negustor, d. Jean Niculescu
In târgul efectelor cu dobândă fixă Lira sterlină aur (z)
Devalorizarea ca mijloc de a ridica preturile interne renta înzestrării, titlurile de 20.000 Napoleon 8*3— — rora s’a ajuns la rezultatul de azi. preşedintele nostru.
0.85—1.— D-sa asigură negustorîmCa ali­
Concluzii asupra experim entărilor de până acum sunt oferite la 55%, cele mici la 51. Drahme
Au încheiat: boro.-ue cehoslovace 4.00—4.20
Mai vorbesc d-nii: Alex. :Şer-
mentară că şi în viitor, în cali­ bănescu, Ion Bălău^Iancu Iliescu-
Renta Inzestr. mici 51% % 51 Olanda (s) 67.50- 8850 tatea ce-o are, va sta ca şi în Obor, Paul Focşeneanu, Gh. Io­
/ Am arătat, pe ziua de ieri, aspec­ decât de a lţi f a c to r i ca ri tu rb u ra u înainte ca îndreptarea să se fi ma
Renta inzestr. mari 55% Lira otomană anr ( x) 73C
tele, precum şi rezultatele ce deva­ în c re d e r e a c e r c u r ilo r de a fa c e r i. nifestat a'urea. Cât despre faptul Renta inzestr. a 20000 55 % Vi A Schilingi austriaci 23.50— 24.50 trecut în slujba intereselor negu­ nescu, Stelian Petrescu,. Stelian Con
lorizarea a avut în unele ţări. Con­ ★ că înviorarea interioară se produ­ Renta consolidării 24 % V* Vi Belgas (z) 16.30— 19storeşti alimentare şi nu va cruţa stantinescu-Obor, Finkelstein-Roşu,
tinuăm astăzi — după acelaş studiu Experienţa Belgiei, a Cehoslova­ sese mai de grabă în Africa de Renta stabilizării 4% % 44.15 44% Zloţi 18,75-2#— nici un sacrificiu pentru realizarea Constantin Puţureanu, Ionică Veiss
al prof. N. F. Hali şi Harold Bar­ ciei, Austriei, Africei de Sud, Sta­ Sud Şi în japonia, e necesar sa-l Renta Unirii 50% Otomane 78—80 lor. Max London, Radu Teodorescu,
ger dela Universitatea din Londra telor Unite şi Japoniei — incliea atribuim — in primul caz, impor­ Renta impropr. 38% Dinari 2.90—3.00 D. Gheorghe D. Fundănescu, ci­ Rubin Nachman, Kassargian, G.
__ să redăm constatările făcute în studiul profesorilor dela Universi­ tantei producţii de aur — Ş1* in a* Scris. Urb. Buc. 5% 29% % Leva 0.90—1.10 teşte un memoriu al negustorilor Macovei şi alţii, cari salută eveni­
Statele Unite, unde a fost mai acută tatea din Londra — confirmă con­ doilea caz, înfiaţii provocate de Oblig. Jad. b% 45% (xx) La monedele mai sas insem din jud. Ilfov, cari se plâng că mentul şi asigură noua Comisie
şi de unde, la decretarea devalori­ cluzia generală că efectele devalo­ cheltueiile militare. S.T.B. opt. 1370 375 nate (x) se Plăteşte o primă de 38%. prin sate au inundat diferiţi străini interimară de devotamentul între-
S.T.B. c. v. 1355 cari vând mărfuri de tot felul, chiar gei masse negustoreşti din ţară.
zării, a trezit senzaţie. rizării depind, în mare măsură, de R ă m â n e c la r c ă d ev a lo * B.N.R. 4400
V A LU T E L E E F E C T IV E in fata prăvăliilor lor.
I n S ta te le U n ite , d e v a lo r iz a r e a a Bradul atins de evoluţia critică a r iz a r e a s u p r im ă p r e siu ­ D IN TÂRG UL L IB E R
Mica 1800
a v u t , c a p u n c t d e p l e c a r e , c o n v in g e ­ crize1 în momentul când devalori­ n e a e x t e r n ă în s e n s u l d e - Banca Românească 458 54 52 franci francezi 10,75—10,85
r e a c ă e a a r p u t e a p r o v o c a r i d i c a r e a zarea este practicată.
p r e ţu r ilo r ş i în v io r a r e a a fa c e r ilo r . După ce părăsise etalonul aur la
f l a ţ i e i , d a r e a n u p o a te ,
p r in e a în s ă ş i, să a j u n g ă
Letea 650
LR.D.F. 42
Dolari
Lire sterline am
Perceperea laxei timbrului Scutiri vamale pentru
162—167
1450-1465
I n a l ţ i t e r m e n i , s e d o r e a o d e p r e ­ începutul crizei, Australia a esti­ d e c â t la o în d r e p ta r e in­ Creditul Minier 248 47 48 Dinari de aviaţie la valoarea
3.30—3,50 oficiul de turism
c i e r e i n t e r n ă a m o n e d e i , d a r c u m n u mat că o nouă dcflafie se impunea,
s e p u te a u î n c r e d e în j o c u l s c o m p t u - cu toate că chestiunea de a şti în
te r n ă lim ita tă .
A c e s te lim ite d e p in d ,
Petrol Block
CURSUL D E V I Z E L E .
jeva
Napoleon
L50—1.75
1150—1165 măriei Urmarea intervenţiei cu No. 40137.
l u i ş i o p e r a ţ i u n i l o r în t â r g u l l i b e r , ce măsură era cu adevărat nece­ 8.15—8.80 Florin olandez 115 120 din 9 Iunie a. c., a direcţiunii regle­
p a r e -s e , d e în t in d e r e a s is Milano Fr. Elveţieni 53%—54% Ministerul finanţelor a comuni­ mentării comerţului exterior, mini­
p e n t r u a a ju n g e , m a i r e p e d e , ia a c e s t sara, Statele Unite carj au practi­ te r n u lu i e c o n o m ic , în c a r e Belgia 16,75—17.0»
32.45—32.85 Schillingi 33—34 cat eri vămilor că in complecta- sterul de finanţe a făcut vămilor
r e z u l t a t s 'a m e r s s p r e d e p r e c i e r e a cat devalorizarea in plină criză au e c o n o m ia ţă r ii r e s p e c t iv e Elveţia 67,50—68.20 Zloţi 27 — 29 rea dispoziţiunilor ordinului circu­ cunoscut că în şedinţa din 3 Iunie
s c h i m b u r il o r , d a r n u m a i p e n t r u m o ­ fost nu mai puţin obligate de a se g ă se şte r e in t e g r a t ă Olanda
13,55—14“— Pengoe 33—34 lar nr. 14346 din 9 Aprilie a. c., a. c., comisiunea superioară de con
t i v e d e o r d i n i n t e r n . P r i n c ip a l a m ă ­ constata că sunt incapabile să Pr°- p r in fa p tu l r e e v a lu ă r ii Pesetas
Varşovia 13 75—19.3» Ura italiană — • — 11—11.50 taxa timbrului de aviaţie de 1 la tingentare a aprobat Oficiului na­
s u r ă la c a r e s'a r e c u r s a f o s t _ cu voace o îndreptare la ele acasă m o n e d e i s a le . Pice. b- 6,59% 6-<53% Rentenmark 4«—45 mie din valoare, potrivit preve­ tional de turism, să exporte in stră­
î n c e p e r e d i n lu n a O c t o m b r i e 1 9 3 3 _
Berlin 33,50—42 Coroante cehe 6.30—0,50 derilor art, 3, cap. VII, din tabe­ inătate, fără cedare de devize că­
cu m p ă ra rea în tr e g u lu i aur o fe r it în Londra 503—508 Drachme 1.30—I.5O lul anexă la legea pentru fondul na tre B. N. R. şi fără autorizaţie din
tâ r g u r i , p e p r e ţ u r i d in c e în c e m a i New-Yoik 99.50—102,50 Lira sterline 840—850 ţional al aviaţiei, trebuie să se partea amintitei direcţiuni, diferite
r id ic a te , până
lu n ii I a n u a r ie
când
1934,
pe la
d o la ru l
s fâ r ş itu l
a fo s t,
L i c i t a ţ i i Cursuri inform ative
perceapă atât la importul cât şi la afişe, broşuri, depliante, hărţi şi
exportul tuturor mărfurilor. prospecte, ce se trimit gratis in
străinătate pentru propagandă.
d in nou, s ta b iliz a t p iin tr 'o ordon an ­ Sumele încasate din taxa tim In consecinţă, la exportul acestor
Comitetul şcolar judeţean din Timi­ alimentarea cu apă. Construcţia unui
ţă p r e z id e n ţia lă ca re fix a p r e ţu l au­
r u lu i la 3 5 d o l a r i u n c ia .
şoara, în ziua de Vineri, 26 Iunie bazin de beton armat. Instala{iunl răm ase pe ziua de 17 Iunie 1936 brului de aviaţie se vor vărsa din mărfuri, expediate în străinătate de
10 în 10 zile la Banca Naţională oficiul naţionali de turism, se va
1936, ora 10, pentru darea în întreprin. mecanice şi electrice la captare şi u- QJ
i n t r e 1933 ş i 1 9 3 4, e x p o r t u r i l e î n ­ dere a lucrărilor de construire a şco­ zina comunală; pompe contrifugale, 07 Qj O a României sau sucursalele sale. avea în vedere dispoziţiunile de mai
P 3 *-»
r e g i s t r a u o u r c a r e d e 27 la s u tă , i a r lilor primare rurale de Stat, din com. motoare şi dinamuri electrice, linii e-
E F E C T E Sh •c A C TI Ü N I QJ sus, percepându-li-se bineînţeles, ta­
i m p o r t u r i l e d e 1 4 la s u tă , in v r e ­ Silagiu, Duboz, Pătârş, Jadani, Che­ lectrice şi accesorii. Oi xele de export cuvenite, dacă va fi
Constanţa: In ziua de 30 Iunie 1936, U c U O
m e c e c r e d i t e l e i n c o n t c u r e n t t r e ­ ches şi Urseni. . cazul.
c u r ă d e la 2 1 5 m il i o a n e d o l a r i la 46 6 Direcţiunea Specială P. T. T,
a în ziua de 26 Iunie 1936, ora 10,
ora 17, petnru vânzarea lotului No.
13, din careul 278, teren în suprafaţă SCRISURI
0 % , 62
„
63»/, ASIGURĂRI
Congresul international t9»|H|u9n|n|i »•«••«■••it««•(*•«
m il i o a n e . I n e f i c a c i t a t e a r e l a t i v ă
p o litic ii d e a cu m p ă ra au r d r e p t m ij­
pentru procurarea a:
2.000 kgr. sârmă de fier zincat de
de 1.000 m. p., preţul din oficiu fiind Func. rurale
fixat la 100 lei de metru patrat. » * 1 5 % . 32 32»/, Dacia Rom ânia • • 4200 4250 de viticultură Reviste agricole
l o c d e a p r o v o c a r i d i c a r e a p r e ţ u r i l o r I ,8 mm. diam.; 20.000 kgr. sârmă de — A doua licitaţie în ziua de 1 Iulie n Urb. Buc. 10°l° i>7l l2 58 Generala • • . ş • 1275 1635
ko| >9 29 >/, Naţionala . • • ■ • 195 20C Comitetul Naţional care pregă­
i n t e r n e e s t e i l u s t r a t ă p r i n f a p t u l c ă fier zincat de 3 mm. diam.; 150.000 1936, ora 11, pentru fuzionarea cantitâ
i n d i c e l e p r e ţ u r i l o r d e e n - g r o s s t a ­ kgr. sârmă de fier zincat de 1 mm. ţii de 750.000 kgr. motorină. „ . laşi IO0“ 40 40»/, Agricola«Fonciera . 22C 240 teşte participarea României la In numerile recent apărute: 1 şi 2
Ismail; In ziua de 30 Iunie 1936, ora . „ „ 5°0 22»/, 22»/g BANQ cel de al VI-lea congres interna­ pe anul curent se scrie despre: Al
b i l i t d e B i r o u l M u n c ii , c a r e e r a d e diam. şaselea congres de degustare a vinu­
11 , pentru furnizarea a 60 apometre Bon. Casa Rurala 22 22 »/2 Naţională ex. cup. • 4350 4400 tional de avicultura care va avea rilor, importanţa culturii nucului în
6 0 ,2 în lu n a M a r t i e ş i d e 7 1 ,2 in lu n a Administraţi9 exploatărilor agricole
ale Statului, în ziua de 3 Iulie 1936, de 13 m/m tip uscate, de fabricaţie OBLluATUJNI . Rom ânească ex. cup. 266 271 loc între 24 Iulie—22 August la România, programul de activitate şi
O c t o m b r i e , n u e r a d e c â t d e 72 .2 în
ora 10 dimineaţa, la sediul fermei modernă, necesară Uzinei de apă. Com. Bue, 5°l-. , 58 60 Credit R o m â n . . . 260 270 Leipzig-Germania aduce la cunoş­ înfăptuiri ale camerii, gunoiul de
I a n u a r ie 1 934. D a r în I u l i e 1 9 3 4 t r e ­
Zorleni, jud. Tutova,, pentru vânza­ Turnul-Severin: In ziua de 26 Iunie „ , 4°|0 . . 44 46 Comerciala Rom. . • 125 135 tinţa celor ce doresc a lua parte, grajd, îngrăşeminte naturale şi artL
c e a la 7 4 ,8 , a tin g â n d 7 8 ,8 , în I a n u a ­
rea a circa 160 vagoane lemne esenţă 1936, ora 11, pentru aprovizionarea „ „ *'|> e*. c. 44 45 C erealiştilor. . • • 325 340 următoarele ; ficiale, sfaturi practice despre îngri­
r i e 1935. tare şi circa 60 vagoane lemne esenţă becurilor, necesare uzinelor municipiu­ 53 54 Scont . . . • * • 60 66 1. înscrierile pentru acest con­ jirea pomilor in timpul iernei şi cursu­
lui pe întreg anul 1936,
„ Loc. Cjţ. 3°lo
P r e ţu r ile p r o d u s e lo r a g r i c o le în ­ moaie, tăiate în pădurea fermei Zor­
............... Jud Corn. 4u/0 cx. c. o6 S6‘/2 ag rico la . * • • • 50 53 gres se fac eel mai târziu până la rile pomicole de perfecţionare sub
r e g is tr a s e r ă o u rca re c ev a m a i î n ­ leni. 45»/, Pi. Rom. o rig .. . . 1100 1l25j 30 Iunie a. e.; taxa de înscriere auspiciile Uniunii camerilor de agri­
s e m n a tă d e c â t p r e ţu r ile cu r id ic a ta Direc(ia X regională silvică Lugoj,
în ziua de 30 Iunie 1936, ora 10, pen­
Importul m ăştilor R E îhT E C om erţ Craiova . . 125 130 este de 16 R. M. pentru delegaţi cultură, note şi informaţiuni oficiale.
şă membri şi de 8 R. M. pentru Scrisă popular, e o publicaţie meri­
Conv. A. şt B. 4°t3 . 31 32 SOClETATi
in g e n e r a l , d a r a c e s t f a p t e r a d a t o ­
r it, m a i a le s c e lo r la lte m ă su ri ce
tru procurarea de şine tip 12 kgr. pe pentru gaze 41l2 % l9 ld . . . . 38 39 Astra Română . . . 895 900 doamne
se bueură
şi însoţitori.
de intrare
Participanţii
gratuită la
torie şi necesară, alimentată de scrisul
d-lor C. Hogoş, I. David, Th. Volcov,
ml. pentru 12 km. cale ferată ce se Ministerul de finanţe a comunicat 4°|j 1903..................... 38 40 Steaua Rom ână • . 380 385
c o m p o r ta „ N e w D e a P '- u l. C o s t u l construeşte pe valea Berzasca, jud.
vămilor că, potrivit dispoziţiunilor din 1916 . . . . . . 110 120 congres şi toate primirile date în B. Goretschy şi Nicolae I. Boghiceanu.
v i e ţ e i a b ia s'a m ă r i t. I n d i c e l e p r o ­ Caraş. 61 »72 52 S peranţa restituite . onoarea congresiştilor şi primesc ..................
jurnalului consiliului de miniştri Nf. Unire! 5®l0 1019 ex. c. 50 S(i»/a Creditul Minier . . 243 248 toate lucrările congresului.
d u c ţ i e i t r e c u , d e la 71 în t i m p u l p r i ­ Ministerul apărării nationale, în ziua
m e i j u m ă t ă ţ i a a n u lu i 1 9 3 3 , la 8 8 d o i de 22 Iunie 1936, ora 10 pentru apro­
S67/936. importul oricărui model de 5 \ 1920..................... 46a/2 47 Petrol Blok . . . . 61 62 2. Participanţii pot comanda din M eşteşugăreşti
vizionarea combustibilului lichid ne­ mască şi în orice cantităţi, nu eS*e 1922 fl • • • • • 3b»/2 37 C oncordia. . . . . 420 424 timp camere de locuit şi bilete de
an i m a i tâ r z iu .
cesar unităţilor din Garnizoana Con­ permis decât numai pe baza avizu­ 5°iu P e rp e tu ă . . . . 38 39 1. is. D. P. « . . . 39 <2 intrare la jocurile olimpice care Uniunea generală a meseriaşilor
S u c c e s u l p a r ţ i a l c a r e a în c o r o n a t 145 155 se deschid în ziua de 1 August. din România, centrala Bucureşti,
stanţa pe timpul dela 1 Aprilie 1936 lui favorabil al ministerului arma­ 5l|j 1929 stab,Dol.ex.c. 43®,, 44»/, Redevenţa . . . .
a c e a s tă p o l i t i c ă p a r e s ă f i f o s t r e z u l ­ la 31 Martie 1937.
mentului. 1931 desvolt, . 31»/, 31®j, Petrol Românesc • 268 2/3 3. După terminarea* congresului invită pe toti membrii Uniunei din
ta tu l d u a lită ţii e c o n o m ie i a m e r ic a ­ Licitaţia va avea loc în localul Co- 7jl0 1933 ex. cup. . 42»/, 42«/, Petrol Govora . • 100 105 se organizează o excursie de 10 Capitală şi reprezentanţii subur­
n e . I n c e p r i v e ş t e m a t e r i i l e p r i m e , menduirii Pieţii Constanţa. 5uIq inzestr. tit. mari 55 55*/a R eşiţa Ex. cup. . . 44 1 452 zile prin Germania, care trece banelor precum şi ai filialelor din
d e p e n d e n ţa l o r d e d e b u ş e e l e s t r ă i n e Regia autonomă C. F. R., la data de Agir şi munca naţională 3°l0 Consolidat • . 24 24»/. Tramvaye Corn* opt. 1365 1375 prin următoarele oraşe: Leipzig, ţară, pentru Duminică 21 Iunie
ş i d e p r e ţ u r i l e i n t e r n a ţ i o n a l e r e c la ­ 7 Iulie 1936 pentru pentru diferite O delegaţie a Asociaţiei ingineri­ 4°i„ Bon de Impozit 26»/2 27»/2 pui i. v . . 935 945 Halle a Saale, Nuerenberg, Mnen- 1936, ora 10 dimineaţa, la adu-
m a u , în 1933, o r e e v a l u a r e a d o l a r u ­
piei pentru direcţiunea Generală C. Carpatina . . . . 265 270 chen, Garmisch, Stuttgart, Heidel­ ' narea generală extraordinară, ce se
F. R. lor în frunte cu d. Andrei Ionescu,
secretar general, s’a prezentat ieri Mica . . . . . . . 1/9C 1800 berg, Frankfurt, Ruedescheim, va ţine la sediul central executiv
l u i , în r a p o r t c u lir a s te r lin ă . C â t
d e s p r e i n d u s tr ia a m e r ic a n ă , c a r e , la
PRIMARII d-lui G. Leon, subsecretar de stat Petrolifere la P an s Loc. Eftine . . . . IO5 110 Koebienz, Koehn şi Duesseldorff. din Capitală, calea Victoriei 40,
Brad, jud. Hunedoara pentru execu­ la ministerul de industrie pentru a-i S. R. D...................... 685 690 Pentru informaţii mai complec­
a d ă p o stu l un ui v a s t tâ r g in te r io r , A s tr a R o m â n ă , 72. te, ca şi pentru prospecte, rugăm colţ cu pasagiul Majestic, etaj. Se
e r a , i n t r ’o m a r e m ă s u r ă , i n d e p e n d e n ­ tarea lucrărilor dc măsurătoare a su­
semnala modul superficial în care Creditul Carbonifer 265 270
prafeţei întregi a corn. Brad ne ziua
S t e a u a R o m â n ă , 31.
se aplică legea de protecţie a mun­ C o n c o r d ia . 3 7 . 645 650 analsedeadresa „Comitetului Naţio­ va discuta şi hotărî asupra nevoi*
t ă d c s i t u a ţ i a i n t e r n a ţ io n a l ă , e a e r a Letea ex. cup. . . Avicultura”, Bucureşti IV, lor clasei meşteşugăreşti şi munci*
de 11 Iulie 1936, ora 9. cii româneşti şi pentru a protesta Cred. indus, .ex. cup. 51: 520
m a i p u ţin in flu e n ţa tă d e c o n s id e r a - Caracal în ziua de 12 Iulie 1936, ora împotriva ridicării dreptului de a li R e d e v e n ţa , 15. Str. Dr. N. Staicovici, unde se pri­ toreşti de toate breslele, şi punctul
Clădirea Kom. excup 22C 225 mesc înscrierile şi taxele. de orientare în viitor a Uniunei. (
ţ i u n i d e r i v â n d d in p o l i t i c a m o n e ta r ă , I I , pentru: reţea de conducte pentru experţi, ingnerilor statului. i P e tr o l-B lo c k â g e c .