Sunteți pe pagina 1din 1

KOMI

I S E U S CU 50%
D. Bernadetté a cerut Statelor Ierusalimul a suferit mull de D iscuţiile d in tre S tatele U nite şi M â in e f i i n d s ă t'b ă to a r e
Unite, Franţei şi Belgiei să trimită
observatori militari în Palestina
ţari să supravegheze respectarea
pe urma bombardamentelor. Ar­
tileria arabă mai ales, a ţinut
oraşul zile întregi sub tirul ei.
M area B ritan ie în p riv in ţa P alesti­
nei au d at n aştere la com entarii în
presă şi cercurile politice din cele
două ţări. Ele au a v u t şi u n efect
le g a l ă , n u m ă r u l v i i t o r a l
z ia r u lu i n o s tr u a p a r e V i­
n e r i 1.1 I u n ie la o r a le o-
S U M A P E C A R E ST A
strictă a armistiţiului în cursul ce­ Săptămâna trecută, reprezentanţi blşnuite.
lor patru săptămâni cât va dura a- m ai sim ţit: p lan u l p en tru „refacere
ai bisericii anglicane au protestat a u n o r state din E uropa” a fost m o­
cesta. Cele trei state solicitate iac pe lângă statele Lig i Arabe îm­ dificat, C am era rep rezen tan ţilo r vo­ O informaţie recentă anunţă că
parte din comisiunea consulară de potriva bombardării şi distrugerii tând o reducere de 25 la sută. Unii în producţia de geamuri — ca şi
armistiţiu a! cărei sediu este ia Ie­ de către arabi a bisericii engleze. d ep u taţi au ceru t com plecta s u p ri­ în m ulte altele — s’a înregistrat In ziua de 8 Iunie d. S. Kavta- bus aţii a d r e s a t - o în z i u a c o n t u l r e p a r a ţiilo r d e ră z
rusalim. Un reprezentant al depar­ Sinagoga cea mare a fost dease- m are a creditelor, d ate M aréi B ri o apreciabilă creştere. Această radze, ambasadorul URSS în Ro d e 4 E itn îe .
tamentul de stat american a anun­ meni distrusă. Eri s‘a zvon t că şi tanii. Ieri la W ashington, d. O liver vesta va bucura, de sigur, pe toţi mânia, a adresat d-lui Dr. Petru b o îu .
ţat ieri că şapte ofiţeri din armata biserica Sfântului Mormânt ar fi P ranks, noul am basador al M aréi acei ce lipsiţi de preţiosul articol,
Groza, Preşedintele Consduîui G uvernul S o rie iîc a e x a .
americană au plecat în Palestina fost bombardată de evrei. Cores­ B ritanii în S tatele Unite, a ţin u t o au trebuit să bată, săptămâni şi
de Miniştri al R. P. R., următoa­ m in a t r u g ă m in te a Guver- D o rin d să u şu re z e r e s t a ­
pentru a supraveghia executarea pondenţi străini acreditaţi Ia Ie­ conferinţă de presă cu ocazia in sta­ luni de zile, toate drumurile ca
lării sale şi a v o rb it despre relaţiile până la urm ă să se întoarcă cu rea scrisoare: b ilir e a c â t m ai g ra b n ic ă a
armistiţiului. Deasemenea, alţi 21 rusalim au făcut o vizită la faţa E xcelenţă, »
anglo-am ericane, insistând a su p ra mâna goală. Căci aceasta era si­
ofiţeri sunt gata să plece şi, dacă locului şi au constatat că biserica divergentelor ivite în u ltim u l tim p. tuaţia în materie de geamuri. Cel Am onoare să vă transmit tex­ e co n o m ie i n a ţio n a le a Ro
este nevoie, un personal auxiliar nu avea nimic schimbat. Numai A m basadorul a spus că S tatele U m ai mic ciob de sticlă cerea for­ tul scrisorii de răspuns al Gene-
militar va fi pus la dispoziţia d-Iui după ce personalul eclesiashc a malităţi m ultiple şi aşteptare m â n ie f şi ţin â n d s e a m a d e
nite şi Anglia trebuie să găsească ralissimuiu Uniunii Sovietice I
Bernadotte. Belgia a trimis obser­ fost întrebat s‘a aflat că singura o soluţie com ună pen tru Palestina, lungă, dacă amatorul nv avea fan­ V. StaLn, Preşedintele Consihuiu r e la ţiile d e p r ie te n ie c e
vatorii promişi, dar ei nu au ajuns pagubă suferită era... o gaură de Cauza divergenţelor de până acum tezia să-şi garnisească cercevelelede Miniştri a! URSS, la scrisoarea
încă în Palestina. Şapte funcţio­ 15 centimetri făcută în exteriorul trebuie cău tată în trecu tu l apro­ cu., cristal de vitrină, care se gă­
pe care i-aţi adresat-o în legătură s’a u s ta b ilit în tr e ţă r ile
nari ai secretariatului Naţiunilor domului de un proeciil rătăcii piat: a existat o neîntelegre reci­ sea berechet. Astăzi, când în sfă r
procă a politicii duse de cele două şit avem toată speranţa că geamul cu reducerea sumei de plăţi in n o a s tre , G u v ern u l Sovie­
Unite şi consilierul personal al care nu a putut pătrunde nici în contul reparaţiilor pe care Repu­
z’d. Numai plumbul acoperişului state. G uvernul britanic, consideră de 2 mm., va deveni accesibil tu­
d-lui Trygve Lie au plecat în Pa­ acum problem a sub o nouă lum ină, turor, putem spune că, în m uhe blica Populară Română le mai tic a lu a t h o tă r îr e a d e a
lestina şi vor asista pe d. Berna­ a fost stricat. Cartierul evreesc a căminuri, o rază luminoasă de spe­ datorează Uniunii Sovietice.
în încheiere, d O liver P ran k s şi-a
dotte în negocierile cu evreii şi a- avut mult de suferit. Oraşul nou
ex p rim at sp eran ţa că acuzările reci­ ranţă a intrat... pe geam. Primiţi vă reg, asigurările re d u c e su m a c e a m a'j r ă ­
rabii. deasemenea prezintă acum «aspec­ proce vor înceta. înalte’ n c 'e consideraţiuni.
tul asediului. m as d e p lă tit d r e p t re p a -
Chestiunea observatorilor mili­ Interesele divergente răm ân insă. Ambasadorul URSS
tari prezintă un aspect care poate Artileria arabă nu mai hombár Curtea Supremă a dat dispoziţia- in Român'a ra fîu n i cu în c e p e re d e la
fi calificat cel puţin de „ciudat”. dează de câteva zPe. dar a făcut D. Henry Wallace, in:r'un dis­nea ca recursurile celor condamnaţi S. KAVTARAUZE
D. Bernadotte s’a adresat în pri­ destule stricăciuni c!e!a inccrutul curs ţinut la postul de radio New- până la 6 luni închisoare — când I Iu lie a. c. cu 50%.
ostilităţilor. York, a criticat cu asprime politica aceştia nu se prezintă la termen — L C S ÎS O A K E A
mul rând ţării sale, Suedia şi acea­ americană în ce priveşte Germa­ să fie amânate; iar recurenţii să GENERALISIMULUI STALIN Cu profund resp e c t,
sta a răspuns afirmativ, urmând să nia. D-sa a declarat că el şi între­ fie citaţi cu menţiunea că pot să-şi
trimită observatorii promişi. Cu­ In sancţionarea spécidéi şi a sa­ D-lui P . G F tO Z A
botajului economic a intervenit o gul lui partid resping categoric im i­ retragă recursurile personal sau P re şe d in te le Consiliului Generaltssinţ.ul 1. F, Stalin 1P re şe d in te le Consiliului \
rând după aceia nu s’a mai auzit schimbare.de fond. In trecut, co­ nenţa unui conflict. In ceeace pri­ printr’o reclamaţie autentică. în ca­
de suedezi. In schimb, şi-a făcut a- mercianţii şi industriaşii particu­ veşte scrisoarea adresată Generalis- zul când înţeleg să beneficieze (le de m in iştri al R epublicii n u lu l R om ân p riv ito r la d e M iniştri al TJ.R.S.S. ]
pariţia o formulă: observatorii să s m ului Stalin, d. Wallace a spus că decretul de graţiere din 28 Aprilie P opu lare Rom âne
lari erau cei mai am eninţaţi de
Generálissimul Stalin a acceptat 1948, care graţiază pe cei condam­ S tim a ta r e d u c e r e a su m e i p e c a re
fie daţi de statele reprezentate în drasticele dispoziţii legale In S ta tu l R o m ân o m a l d a to ­ I. STA LIN }
comisia consulară. schimb, conducătorii întreprinde­ scrisoarea sa ca bază de discuţie, naţi la privaţiunea de libertate ce Dsmsiauie Preşediiiste,
rilor de stat sau cel puţin cu par­ însă republicanii şi democraţii au nu depăşeşte 6 luni. Am scrisoare:® ce re a z ă U niunii S o v ie tic e în 7 Iunie t9 4 8
In ultima şedinţă a Consiliului respins-o „Ei refuză să examineze
de Securitate, d. Gromyko, repre­ ticiparea statului, ca fi cei ai coo­
perativelor se simţeau mai m ult chestiunea păcii. Ei sunt îm votriva
zentantul Uniunii Sovietice, a ară­ păcii", a spus d. V/alia re î*i în­ Corespondentul din Londra al
sau mai puţin în siguranţă. ziarului „Tribune de Nations“,
tat, printr’o strânsă argumentare, — Doar n’o să vie tocmai la noi cheiere.
că numai Consiliul poate hotărî în comentând poziţia defavorabilă
controlul, spuneau ei. pe care a avut-o Franţa la confe­
chestiunea numirii observatorilor şi Acum, Prezidiul marii adunări In M onitorul Oficial a a p ă ru t un
consiliul nu s’a pronunţat. Uniunea decret care stabileşte că p rin deci­
rinţa londoneză, se ocupă şi de
naţionale a em is un decret con­
Sovietică este gata să trimită ob­ form. căruia în aceste întreprinderi zia m in isteru lu i afacerilor in tern e relaţiile dintre Anglia şi Statele
se va institu i un consiliu consulta, Unite pe care le consideră foarte MOSCOVA, 9 (Rador).—TASS industriei turceşti. Piaţa internă medical. Cu toată situaţia dezas­
servatori militari în Palestina. amenzile pentru speculă şi sabotaj transmite:
se dublează, iar pedeapsa priva­ tiv in te rim a r al e x p lo atărilo r co­ greu de caracterizat, şi relatează a ţării este inundată cu mărfuri truoasă a muncitorilor, guvernul
Rezoluţia dela 29 Mai a Consi- m unale. că în luna Februarie a. c. au avut Ziarul KRASN! FLOT publică americane de calitate inferioară, turc cheltueşte anual pentru între
liuiui se referă la observator', dar tivă de libertate nu poate fi înlă­
turată în caz de circum stanţe ate­ Ioc convorbiri secrete la Washing un articol asupra politicii ameri­ vândute cu preţuri de dumping. ţinerea echipamentului milita» a-
lasă deschise procedura şi criteriul ton între reprezentanţii statelor cane în Turca. Situaţia populaţiei turceşti se merîcan, suma de 40.000,000 iire,
nuante. Directorii acestor între­ După cum se ştie îngheţul brusc
pentru numirea lor. prinderi vor fi şi ei sancţionaţi, majore englez şi american, refe­ Ziarul constată că penetraţia resimte în consecinţă. Sa’arlile Trecând la politica externă a
Consiliul se va pronunţa în acea­ dela sfârşitul lunii Aprilie a. c. a
dacă din fapte rezultă că ei au provocat pagube — uneori apre ritoare Ia oferirea unor baze mi­ americană în Turcia se accentu­ reale destul de mici ale muncito­ Turciei, KRASNI FLOT consta­
stă chestiune în şedinţa de mâine, instigat pe subalternii lor la co­ dabile — vidor din ţară. litare pe teritoriul englez pentru ează din zi în zi. Americani? au rilor şi funcţionarilor scad în tă că îi lipseşte independenţa şi că
când se va examina raportul d-lui miterea infracţiunilor... In regiunea din jurul Capitalei, forţele militare americane, pre­ cercetat cu minuţiozitate toate mod catastrofal. Şomajul creşte se găseşte complect subordonată
Bernadotte şi răspunsurile primite şi la viile din câmpie, pagubele cum şi la organizarea de baze regiunile mai importante aie ţări în toată ţara. Multe întreprinderi intereselor Statelor Unite. Avem
din partea evreilor şi arabilor. NEW YORK, 9 (Rador). — sunt în general, evaluate la 22 la noui. din punct de vedere strategic. turceşti, în special fabr ci textile dovada în aprobarea fără rezerve
TASS transmite: sută. In regiunile O dob eşti, Drăgă- S’a ajuns !a un acord in acea­ Programul de înarmare a fost şi de tutun sunt închise din cauza acordată de USA şi Marea Bnta-
Z iaru l n o stru a p ublicat zilele Eizenhower, fostul comandant şani şi Valea Călugărească situaţia stă privinţă, acordându-se State­ elaborat de statui major general imposibilităţii de a ţine piept con nie negocierilor greco turceşti
trec u te o glosă re fe rito r la b una de stat major al armatei america­ este cu totul alta: sunt vii a căror lor Unite bazele Portland, Sout­ turc cu participarea îmed aia a privitoare la crearea „Un uni» o-
m ăsură, de a n u se d istru g e fru ­ producţie a fost redusă CU 40—-50 curentei industriei americane mai
ne. a fost numit preşedinte'c Uni­ hampton şj Yacmouth. Deaseme- ofiţerilor superiori din armata a- desvoltate. rientale“ după exemplu! „blocului
m oşii a rb o ri răm aşi în stra d ă p rin la sută, în tim p'ce altele, destul de
versităţii din Columbia. <•: numeroase, n ’â u ■înregistrat nici o ni se crede că s’a acordat dreptul mericană. Numărul şcolilor mili­ Ziarul citează cifre dovedind occidental“, precum şi în concur­
alinierea d in str. B atiştei, încorxju-
rân d u -i cu u n cerc de p ia tră p en ­ pagubă şi vor avea vroducţie nor de a se construi baze mil iare tare conduse de instructori umeri situaţia catastrofală a ’nstri'cţiei sul imediat pe care îl acordă a-
tr u a fi a p ă ra ţi de lo v itu ri. E d o ­ Un articol foarte căutat este al­ mala. maritime, in apropiere de Abei- câni creşte în toată ţara. instruc publice în Turcia şi a protecţiei ceste două ţări.
vada u n u i resp ect de a rb o ri care se coolul de 90 gr. produs de M.A.T . îngheţul în chestie a avut însă, deen, în apropiere de Abeldeen şi ţia soldaţilor şi a ofiţerilor turci sănătăţii publice. Astfel, scrie în concluzie KRAS
încad rează fo arte b ine în nouile La toate oficiile de distribuire ai o ahă urm,are: preţurile tHnaţuri- în insulele Scoţiei. se face sub direcţia instruc!ori- Astfel, există actualmente în NI FLOT, interesul exagera* ară­
concepţii despre fru m u seţile n a tu ­ prilejul să vezi în fiecare zi cozi lor s’au scum pit subit şi sensibil Potrivit aceiuiaş acord, două îor americani. tat de Statele Unite aceste ţări
cu 30— 40 la sută baze engieze din Arabia Saud iă ţară 30.000 de sate, care nti po­
rii. Adăogăm că to t pe această s tr a ­ imense, aşa cum n ’au fost nici la Ziarul observă că economia scăldată de Mediterana şi de Ma­
d ă în c u rte a B isericii de acolo, se pâine nici la cortofi fi nici la zahăr, Svecialiştii —- atât cei care sunţ şi Sudanul Eg pfean vor fi puse sedă nici măcar şcoli primare.
turcă este în întregime subordo­ rea Neagră, dovedeşte intenţia de
află u n arb o re care poate fi soco­ niciodată- Mai ales în cartierele producători de vinuri, cât şi cei la dispoziţia Statelor Unite. nată influenţei Statelor Unite. 60% din nou ii născuţi şi 10% dm a folosi Turcia ca bază de opera­
t i t ca u n m onum ent al n atu rii. periferice, aglomeraţia este şi mai care-1. .. consumă — susţin că scum femeile gravide mor în localităţile
mare. pirsa: nu este decât în parte justi­
Muite monopoluri amer cane pun ţiuni militare şi politice în Orten
Credem , fă ră ex agerare, că nui ex i­ A treia, .săptămână a lunii Iunie treptat mâna pe toate ramurile
Dacă există rezerve suficiente de ficată. A.ceasta pentrucă anul ace­ va fi dedicată medicinii române. rurale din cauza lipsei ajutorului tul Apropiat.
stă în tot B u cu reştiu l u n arbore
m ai m in u n a t decât acesta. A-l p ă­ alcool — fi ni se pare că există — sta — an de ploi la v re m e — re­ La 14 Iunie se va deschide la fa ­
s tra in tact pare-ss că este o datorie poate că ar fi bine să se mărească colta vidor prom ite să fie bună, cultatea de medicină o expoziţie a
urb an istică şi estetică. raţia care se dă actualmente. ceeace însemnează că producţia to ­ medicinii în care se vor putea ve­
tală — chiar dacă se ţine seama dea realizările din trecut si cele de
de pierderile datorite îngheţului
astăzi în diversele domenii ale m e­
parţial — va fi cu m u lt superioarădicinii şi disciplinelor înrudite.
celei de anul trecut, când viile au In cursul săptămânii vor mai a-
dat. din cauza secetei, o producţie vea loc conferinţe ştiinţifice sau de
cu totul redusă. popularizare, vizite la spitale, şi in­
In astfel de circumstanţe, poate stituţii de asistenţă medicală.
căl ar fi necesară o reretusare — în
tu şa re __ in
Va fi un bun prilej pentru a se
t°aîe~ ° preturilor recent «affmenl arăta m arelui public treapta înaltă
întru cât s’a constatat că pe a n u ­
mite linii de cale ferată trenurile
4145 şi 41 47 V atra Dornei-Dej, 4167
şi 4166 B istriţa-B istriţa B ârgăuluî,
la care a ajuns ştiinţa medicală ro­
mână în ultim ele decenii.
F o c y l u r m e a z ă s ă î n c e t e z e V in e r i
h u sunt solicitate de călători, pen­ 4175 şi 4178 Sărăţel-B istriţa, 4177 şi Vineri 11 Iunie, ziua aniversă­ Insfârşit, mediatorul Naţiunilor va intra în Palestina sau statele be şi la Tel Aviv a domnit o vie
tru a se evita cheltuielile inutile de 4180 Sărăţel-B istriţa, 5051 şi 5054 M in isteru l M unci; şi’ P r e Unite pentru chestiunea palesti­
regie şi în acelaş tim p risipa de M ărăşeşti-Panciu, 5069 şi 5068 Ba- rii centenarului anului revoluţio­ arabe. 4. Nici o mişcare de trupe activitate. Miniştrii au fost neîn­
combustibil. D irecţiunea G enerală cău -P iatra Neamţ, 5091 şi 5092 H- nar 1848, cursurile şcolilor sunt v e d e r ilo r S o ciale a d u c e niană, d. Bernadotte, a făcut asea­ sau mun ţ:uni de război nu va fi trerupt în consiliu. Nu s‘a putut
GFR. a h o tă rît ca începând de azi cani-V atra Domei, 6043 şi 6044 Iaşi- suspendate. la c u n o ş tin ţă că J o i IO Iu» ră cunoscute data şi clauzele ar­ autorizată; 5. fronturile de Suptă, afla nimic pe cale directă în ceia-
Joi 10 Iunie a. c. să reducă număru), Paşcani, 6077 şi 6074 Vereşti-Boto- n ie a . c., ( în ă lţa r e a Dom mistiţiului pe cari d-sa Ie propune vor fi stabiliza ie; 6. importul ar­ ce priveşte răspunsurile arabe şi
garniturilor aflate în circulaţie pe şanî, 7071 şi 7072 Comăneşti-Moine-
sectoarele unde circu laţia lor s’a şti 8015 şi 8016 B ucureşti Obor-Călă. Nouile preţuri recalculate au. fo st
n u lu i) fiin d s ă r b ă to a re le evreilor şi arabilor. Eie sunt ur­ melor şi materialelor de război in răspunsul evreesc. Se crede că răs­
dovedit a n u fi necesară. raşi, 1491 şi 1392 Oraviţa-Anina, 2405 afişate pretutindeni. In legătură cu g a lă , în tr e p r in d e r ile in­ mătoarele: 1) un armistiţiu de pa­ statele arabe şi în statui israel punsul arab va fi acel de până a-
Pe m ăsu ră ce publicul călător va şi 2406 Săvârşin-A rad, 2411 şi 2412 ele, „Agerpres” relevă faptul că în d u s tria le ş | c o m e rc ia le nu tru săptămâni este consimţit de este prohîb t pe toată durata ar- cum, adică va admite în principiu
solicita însă rep u n erea în circula­ Teiuş-CoşlariUj 3445 şi 3446 M iercu­
ţie a acestor tre n u ri calea fe ra tă va rea Ciuc-Ciceu, 5487 şi 5488 Paş- unele compartimente, comerţul ofe­ lu c re a z ă . statele arabe şi statul israel; 2) fo­ propunerile, dar, faţă de unele
ră m ărfuri sub preţurile oficial sta­ P ie ţe le şi h a le le v o r fi cul încetează Vineri la ora 9 (ora mist'ţiului; 7) operaţiunile militare
fi în m ăsu ră să ră sp u n d ă oricăror cani-Dolhasea, 6441 şi 6442 Leorda- fără nici o excepţie, încetează la clauze, va face contrapropuneri.
cerinţe. Dorohoi. bilite, în timp ce concurenţa se a- d e sc h ise p â n ă la o r a IO locală, palestinermă; 3) mediato­ BEIRUT, 9 (Rador). — TASS
Iată cari sunt tren u rile retrase : Tot pe data de Joi 10 Iunie 1948, rată tot mai puternică. d im in e a ţa . rul Naţiunilor Unite va exercita un data şi ora f'xata.
Tr. 53 gi 54 Iţcani-R ădăuţi, 1015
transmite:
actualele tren u ri rapide cu aburi D. Bernadotte a cerut evreilor şi
şi 1016 n u m ai între Craiova-Timi- r.r. 51 şi 52 dintre B ucureşti Nord- control asupra imigraţiei în ace­ arabilor să dea răspunsul până as­ Comunicatul irakian comun’că
şoara; Tr. 1045 şi 1044 Piteşti- V atra Domei, se transform ă în ste state, în timpul duratei armi­ operaţiuni do patrule în diferite
tăzi Ia prânz. Nocraşi Paşa, primul
Câmpulung, 1069 şi 1068 Roşiori-
T urnu M ăgurele; Tr. 1075 şi 1074
Roşiori-Zimnicea, 1107 şi 1110 Go-
lenţi-P oiana M are; Tr. 1185 şi 1180
Berzovia-O'raviţa, 2143 şi 2142 Sibot.
tren u ri rapide autom otoare, cu
locuri n um ai de cl. I, cu acelaş
m ers ca şi în prezent, tre n u ri rap i­
de legătură n r. 53 şi 54 Iţcanî-R ă-
DIVERGENTE ASUPRA REDUCERII stiţiului. Observatori militari ai
Naţiunilor Unite îl vor ajuta în a-
cest scop. Nici o persoană pu­
ministru al Egiptului adună acum
răspunsurile statelor arabe şi le
va înmâna mediatorului. Ieri toa­
districte. Artileria irakiană a bem
bardat coloane de trupe evreeştî
la Sud de lacul Tiberiada. In noul
Ierusalim artileria continuă să fie
dăuţi, răm ânând în să suprim ate.
iCugir Uzină, 2171 şi 21 72 Caran-
sebeş-Bonţari, 2183 şi 2184 Simeria-
H unedoara, 2273 şi 2274 Arad-Pe-
cica, 3031 şi 3034 Câmpina-Telega,
Tot de Joi 10 Iunie 1948 trenurile
rapide n r. 21 şi 22 B ucureşti Nord-
A rad. respectiv Curtici, vor circula
FONDUWR PLANULUI MARSHALL» tând fi instruită sau mobilizată nu tă ziua, în capitalele statelor ara­ activă.

3061 şi 3064 B raşov-Intorsura B u­ num ai de trei ori pe săptăm ână, a- NEW YORK, 9 (Rador). — Fruntaşi, ai partidelor republi
zăului, 3093 şi 30 94 Războieni-Uioa-
ra, 3097 şi 30 98 Războieni-Uioara,
3165 şi 3168 Câmpia T urzii-Turda.
dică nu m ai în zilele când au v a ­
goane pentru străinătate.
T renul 21 Va pleca din B ucureşti
TASS transmite: can şi democrat, autorii aşanumi
tei politici externe bipartite, caută
acum să facă să se revină asupra
La închiderea
3201 şi 3206 Tim işoara-O radea, 3233 Marţea, Joia şi Duminica, ia r tre ­
reducerii fondurilor „planului
51 3234 Oradea-Bălle Felix 4039 şi
4040 Ulmeni Sălaj-C ehui Silvaniei,
nul 22 va pleca din C u rtic i:
Miercurea. Vinerea şi Duminica. MAR! SCĂDERI LA BURSA Marsha'l” votată de Camera re
prezentanţilor.
DE ACŢIUNI DIN LONDRA Corespondentul din Washington
al Agenţiei UNITED PRESS decla­ U N M E M O R A N D U M
SOCIETĂŢI DE STAT PENTRU EXPLOATAREA LONDRA 9 (Rador), — TASS
transmite:
ră că în timp ce Vandenberg va
câştiga probabil în Senat lupta
pentru revenirea asupra reducerii
CMMATOQRAFELOR, MONOPOLULUI ILUSTRATELOR Considerabile scăderi au fost
înregistrate la biursa de acţiuni
alocaţiilor, >este mai problematic
dacă părerile iui Vandenberg se
A D R E S A T D -L U i T R U M A N
din Londra. Corespondentul zia­ vor impune când delegaţii Senatu­
lui şi ai Camerii reprezentanţilor
SI PORTRETELOR OFICIALE rului FINANCIAL TIMES decla­
ră că ele au fost provocate de a-
meninţarea de reducere a „ajuto­
vor încerca să împace diversen
ţele.
Taber, preşedintele Comitetului
— S’a cerut schimbarea atitudinii Statelor Unite în problema germană —
Primtr’u a decret apărut ín Moni­ de cinematografe sau de aparate; rului“ în cadrul „planului Mar­ de alocaţii al Camerii reprezen­ NEW YORK 9 (Rador). - Statelor Unite în Germania, cer Unite şi Marea Britanie că fac
torul Oficial de astăzi Statul pila import, export şi locaţiume do fii shall“ şi de reducerea debuşeitri-
ministerul Artelor şi Informaţiilor me. tanţilor, a spus că intenţionează să TASS transmite: guvernului Statelor Unite să-şi din nou din Germania de Vee*, un
înfiinţează o societatea comercială Societatea va putea obţine sub lor. Ziarul atrlbue scăderea volu­ continue lupta hotărftă pentru Coffin, corespondent al ziaru­ schimbe neîntârziat atitudinea şi „stat nazist“. Ziarul declară că
de Stat pentru import, export şi lo- ven ţii sau cxetlite cu termem luug mului tranzacţiilor de bursă pro­ sprijinirea actualei atitudini a Ca­ lui NEW YORK POST, anunţă să nimicească influenţa crescândă „conducătorii poiiticii americane
caţiume de filme, numită „Ciaes- dela Sta'. Descărcarea de gestiune iectului guvernului britanic dc a merii reprezentanţilor. din Washington că prieteni din a magnaţilor nazişti ai oţelului par să-şi fi pierdut memoria sau
film”. a societăţii se dă de ministerul de
reduce programul de import şl O parte din presă, reflectând Congres ai preşedintelui Truman pe care memorandul îi acuză că cel puţin că şi-o fi rătăcit“. Ziarul
Salariaţii angajaţi de societatea Fimanţe pe baza rapoartelor a- părerile cercurilor monopoliste,
Cinexiilm nu dobândesc calitatea mu ale subliniază că acţiunile întreprin­ care speră să tragă profituri mari i-au înaintat recent un lung me­ au pus la cale ultimele două răz­ arată în încheiere că datorită ac­
de funcţionari publici. Obiectul so­ Tot prir/ir’uu decret se înfiinţează derilor de producere şi desfacere din „planul Marshall”, se arată morandum secret redactat de a- boaie mondiale şi că pregătesc tuale' politici americane din Ger­
cietăţii este exploatarea cimemato- o societate comercială de stat pen­ a . «xrticoîelor de consum au înre­ acum un al treilea.
gisfelor aparţinând Statului, {uda­ tru exploatarea monopolului cărţi­ indignată de hotărîrea Camerii numiţi experţi ai departamentu­ mania marile monopoluri finan­
telor comunelor; înfiinţarea şi ex­ lor uoştolg ilustrate, portretelor o- gistrat scăderi deosebit da mart, reprezentanţilor şi caută să influ­ Comentând ştirea transmisă
ploatarea de cinematografe; cum­ iiciric şi tablourilor populare denu­ datorită puterii reduse de cumpă­ enţeze decizia iminentă a Senatu­ lui de stat care, temându-se de de corespondentul său, zarul ciare şi industriale americane
părarea, închirierea seu arendarea m ită prescurtat „Soţii”. rare a populaţiei. lui. consecinţele actualei politici a NEW YORK POST acuză Statele realizează mari beneficii.
Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice „DACIA T^AIAN”, Bucureşti, Strada Const Mille Nr. 5—7—9. Telefon 3.84.30.

S-ar putea să vă placă și