Annin I — Nr. 3 5 . Viena, mercuri 29 iuniu/11 iuliu 1866.

Ese de t r e i ori in septemana: M e r o u r i - a ,

Prenumeratiunile se facu la toti d d . core
V i n e r i - a si D o m i n e c'a, candu o cóla intréga,
dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la Redac
candu numai diumetate,adeca dupa momentulu
Stadt, Wnllflschgasse Xr. 8, Mezzanin,
impreginrariloru.
sunt a se adresa si corespundintiele, ce prlv
Pretiulu de prenumeratiune: Redactiunea, udmiiiistratiunea séu speditur'a,
pentru Austria: câte vor fi nefraiicnte, nu se vor primi, éra cele
pe anu intregu ï fl. a. v. anonime nu se vor publica.
n diumetate de anu • • • • i n n „
„ patrariu „ » 2 n n „ I'erifru a u un ci
o si alte comunicatiuni de Inte­
p e n t r u R o m â n i a si S tru i n c t a t e :
resu privaţii - se respunde cate 7 cr. de linie,
rcpctirile te facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pu anu intregu 15 fl. v. a
timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , se
„ diumetate de anu • • • • 8 n » n' aiitecipa. Speditur'a: Scliullerstrasse Nr. 11
„ patrariu » n i » n „ unde se primescu insertiuni.

Viena 2 8 juniu/10 juliu. ţile făcute natiunalitatei romane. Acum'a, et vice versa. Libertatea dara caută sê
Catra popórele Mele ! Austria predede Veneţia Franciéi,
cerendu de la acést'a se medilocésca ar­
sunt de cei ce credu cumca prin amâna­
rea dietei s'a datu lovitura si cestiunei
fie un'a si nedespărţita, càci patimindu
unu raniu, patimesce intregulu, prin lips'a
Nenorocirea cea mare, carea a lo- mistiţiu cu Italia. Napóleoné se imbià. a natiunali, càci amenintiarea esistintiei libertatéi nóstre natianali ni e strunci-
vitu armat'a Mea cea nordica pre lan|>a mediloci armistiţiu nu numai cu Italia ci natiunali nu numai s'a prolungitu, c" to­ nata atatu cea individuala catu si cea
todată a si eres cu tu. politica.
tóta opusetiunea cea mai eroica, perichi- si cu Prusia, si a cerca base de împăcare.
ele, care acrescu patriei dintr' acést'a, Acestea le spuseramu in nr. tr. de Nu partecipàmu la acésta temere, De aci e vederata părerea nóstra
urgiea resboiului, carea nimicindu se atunci situatiunea nu s'a schimbatu ne- pentru cà n'o precepemu. 18secle si mai despre cei ce ni-ar permite unu ramu
estinde preste iubitulu Meu regatu Boe- inicu. Francia a inceputu de patru dile bine decurseră de candu Romanii se a- d'in libertate si ni-ar denegá pre cel'a
uiiea, si carea amenintia si alte parti negotiatiunile cu Prusia si Italia, resul­
:
siêdiara in t erile ce le locuiescu, si de laltu. Candu atari ómeni vor veni in
ale imperiuhr Meu, perderile cele tatu n'avù inca, se ascépta in fiecare óra. atunci pana in diu'a de astadi n'am avutu p ras s a a ni face asemene împărţiri, li
dureróse si nesuplinivere pentru atâtea Inimicii imperiului la médianópte, vo- neci unu articlu de lege care sê ni ase- vom spune: voiţi divide et impera, un'a
mii de familii, autulburatu adancuinima iescu a folosi tempulu in care armat'a cure natiunalitatea, d'in contra amórea cate un'a mai usioru pote fi cufundata in
Mea, carea bate atatu de caldu pentru imperatésca nu e reculesă dupa perderea conlocuitoriloru noştri ni dede legi ce ni abisulu teoi'îeloru, cei ce impartu liber­
binele popóreloru Mele. suferita la Königgrätz, ei innaintéza totu apăsau nu mai natiunalitatea ci si beseri- tatea in bucatiele sunt inimicii ei, sunt
c'a, cu tote acestea noi si astadi suntemu inimicii popóraloru.
încrederea inse, ce o am sprimatu mai multu, capitalea Boemiei e in man'a
Romani, natiunalitatea nóstra, multiamita Pre la aceste icône avea diet'a de
in manifestulu Meu din 17. Juni, încre­ loru, amenintia acu capitalea Moraviei.
lui Ddieu, e destulu de tare, nu netememu cugetu se ne porte, candu si-va rencepe
derea in credinti'a vóstra ceaneclatita, in De aci splica unii amânarea incheiarei
cà o vom perde, ci speràmu cà va în­ aptivitatea va cercá érasi a face astfeliu,
devotamentulu si promtéti'a vóstra la sa- armistiţiului d'in partea Prusiei. Regele
flori! — si óre ce n e a mantuitu? con­ si cine scie candu vom ajunge se o ve­
crificie, încrederea in curagiulu armatei prusescu a dechiaratu lui Napóleoné cà
v i n g e r e a n ó s t r a de R o m a n i , acést'a demu convinsa cà noi stàmu mortisiu
Mele, pre carele nu-lu putù frange nici e gat'a a primi armistiţiu, dar pre candu
e mai multu de catu unu articlu, si de pentru a nóstra nat'unalitate proprie, éra
chiar nenorocirea, încrederea in Dumne- decurgu negotiatiunile a supra baseloru
catu unu codice ominescu, ea este legea alt'a nu primhnu.
dieu si dreptulu Meu celu bunu si santu, in asta causa, armat'a lui are ordine a
innaintá. adusa de natura, promulgata nóua de Dreptaceea in aceste tempuri nefa-
nu s'a clatinatu in Mine nici intr'unu mo-
cátra părinţii noştri, dupa ce mai nainte voritórie, de ni se va face ver ce atentatu,
mentu. Italianii inca nu respingu armisti-
plinii santiunarea de la Ddieu. sê-i opunemu convigerea, consciinti'a
Eu M'am indreptatu catra impera­ tiulu, daca cum-va se va invoi si Pru­ î nóstra natiunale, acést'a le va respinge
tulu franciloru pentru medilocirea unui sia, de care se credu legaţi prin tratatu. î In acésta convingere a nóstra, e ga- tote cu despretiu.
armestetiu in Italiea. Nu numai cà am Dar ei ar dori mai antaiu sê puna man'a ránti'a esistintiei nóstre natiunali, basati
J Consciinti'a natiunale desvoltata de­
aflatu o intimpinare forte previnitóre, ci pre cate-va parti . d'in teritoriulu veneti- fire acést'a va trebui nesmintitu sê pre-
anu, ea astfelu câştigarea acestei provin­ plinii, ni va câştiga încredere in poterea
imperatulu Napóleoné s'a oferitu din in­ vedemu cà venitoriulu e alu nostru. Deci
cie sê n' aterne de totu numai de la gra- nóstra propria, éra pre inimicii noştri i
demnulu seu propriu, si cu scopulu celu se lapedàmu temerile, si candu audimu
tí'a Franciéi. va pune in uimire, i va face de ruşine.
nobilu, de a impedecá o versare de sânge ^>rbindu-ni-se de perderea natiunalitatei Sê nisuimu deci totu in asta direptiune
mai departnica, a mediloci unu arme­ Francia voiesce a păstra ecilibriulu
p5stre, se caute fie care romanu in inima cas! pana acu, cu credinti'a in Ddieu si
stetiu si cu Prusiea, si a intruduce pre- europeanu, astfelu cà in catuarintrevení Iui propria si sê se întrebe insu-si pre in dreptatea causei celei romanesci.
tratari de pace. vr'o schimbare teritoriala in statele înve­
sine; suntemu convinşi cà toti vor dice
cinate, se primésca si ea compensatiune.
Oferirea acést'a o am primitu. cu noi de trei ori: ba!
Care va fi resultatulu acestoru com- Chiar daca diet'a si-ar continua ap- Diet'a Ungariei despre afacerile
Eu sunt gafa a incheiá o pace pre
plicatiuni noue, nu se pote prevede. D'in
langa cunditiuni onoravere, spre a pune tivitatea sa, noi totu n'am poté asceptá comune.
manifestulu imperatescu — ce lu repro- de la dens'a multiamirea deplina a dorin-
stavila versarii de sânge si a pustiiriloru Părerea
duseramu in testulu oficiale romanu — tieloru nóstre. Cunóscemu principiele
resboiului; inse nici o data nu Me voiu subcomitetului comissiuneide siesedieci si sîepte.
nu potemu deduce alinare. majoritatei dietei, ele nu-su amice cre- (Fine.)
invoiEu la o pace, prin care s'ar sgudui
Scirile d'in România ni aréta conti­ dintiei nóstre. 45. Asemene procedura se va observa si
cunditiunile fundamentale ale pusetiunii
nuarea desbateriloru a supr'a proieptului Noi credemu cà îndreptăţirea egala in veri cari alte afaceri, cari, ca comune, cadu
de putere a imperiului Meu. La timpla- in .sfcr'a numiteloru delegatîuni. Si p r e aceste
de constitutiune, care se primesce cu a individului fora ceea a natiunalitatei,
rea acést'a sunt decisu a purta resboiu ministeriulu comunu lc aşterne separata fie­
modiiicatiuni forte putiene, ce nu de- pentru noi e unu edificiu fora de purta.
pana la cele din urma, si intr' acést'a cărei delegatîuni, pertracte'za despre ele sepa-
tragu de felu, ci rostescu si mai apriatu Limb'a nóstra o consideràmu de pórt'a
cunsimtiescu de seguru popórele' Mele. ratu, si comunica părerile la olalta in scrisu,
caracterulu ei de liberalii si natiunalu. edificiului, noi numai prin acést'a vremu si daca, in modulu acest'a nu s'ar poté intielege,
Tote trupele dispunivere se vor Puntulu ce se referiá la Ovrei, fu atunci, dupa cum s'a spusu mai sus, hotarescu
sê inträmu, toti cati intra pre ferestre,
cuntrage, si prin recrutarea orinduita, retrasu de guvernu, cu învoirea camerei, siedinti'a comuna de votare. Sc intielege dc
nu-su ómeni de omenie. — Fratii noştri
prin voluntarii cei numeroşi, pre cari pentru a depărta de la poporu si umbr'a sine, cà docisiunile loru, in catu ar recere in-
magiari ne imbia (ba, numai ni promitu
spiretulu celu patriotecu, ce se înflăcăra de temere. cuviintiarea domnitoriului, se vor aşterne Maj.
cà nu ne vor impedecá) a intra prin în­ Sale, si dupa ce Maj. Sa lc-a intaritu, vor avé
de nou, i chiama la arme, se vor suplini Cu datulu de ieri seinsciintiéza d'in dreptăţirea individuala, va se dica se in- potere dcoblegatória. Atari decisiuni întărite
scaderili armatei. Bucuresci : „Scirile sosite d'in Constan- tràmu pre unde nu vremu. Vrei libertate prin aprobarea domnitoriului, Maj. Sa le va a-
Austriea fu greu lovita de nenoro­ tinopole spunu cà Pórt'a ar fi aplecata a natiunale, si ti se imbia cea individualii. ducc la cunoscinti'a fiecărei diete prin respep-
cire; inse ea nu e descuragiata, nu e recunósce pe principele de Hohenzollern tivulu ministoriu respundietoriu.
E bine, noi in tocma ca ei, le vremu tote
doborita. sub conditiunile urmatórie: tributulu se Acele decisiuni, care-su aduse de delc-
libertăţile, dar fie-care la loculu ei.
gatiuni in modulu prescrisu, si-su santiunatc
urca la 5 0 0 . 0 0 0 piaştri; fiii Domnitoriu. Alta maniera a unei partite mari de Maj. Sa, dupa ce se vor fi aduse la cunos­
Popórele Mele! lui vor primi educatiune in religiunea or- d'in dieta e, a ni splicá de cate feliuri cinti'a dietei unguresci, Maj. Sa numai prin
Incrédeti-ve imperatului vostru! todossa; principele are se primésca inca sunt libertăţile d'in puntu de vedere do- ministeriulu respundiatoriu ungurescu le vu
Popórele Austriei nu s'au aretatu estimpu investitur'a de la Constantino- trinariu. Ea incepe despartindu-le in li­ poté esecutá. — Dreptaceea tote cbeltuieJele,
ce cadu pre Ungaria in urmarea decisiuniloru
nici candu mai mari, decum in nenoro­ pole; constitutiunea nóua are sê se astér- bertate civile, politica, de reuniuni, s. a.
îia Portei spre revisiune. Principele de aduse do delegatiune si santiunate, ministeriulu
cire. dar grigesce ca nu cumva sê-i scape cu-
respundietoriu ungurescu deodată cu bugetulu
Hohenzollern nu e aplecaţii a primi con. ventulu de libertate natiunale.
Si eu voescu sê urmediu esemplu- ungariei, dctierinuritu in dieta, le va arunca
ditiunile. " Si ce e credinti'a nóstra despre a-
lui stramosiloru Mei, lucindu-ve înainte si incassá.
cu credintia neclatinata in Dumnedieu, ceste splicari? Noi concedemu cà d'in 46. Afara de cele ce vunisteriulu res­
Sortea natiunalitatei nóstre. puntu de vedere doctrinarul ele potu fi pundietoriu comunu le astenie delegatiuniloru
cu barbatle si cu staruintia.
Amanandu-se siedintiele dietei uu- despărţite, am auditu in teneretiele nóstre pentru afaceri comune, fie-care delegatiune are
Datu-s'a in resiedinti'a si capital'a
guresci, pre unii Romani ii cuprinde de dreptulu dc iniţiativa, dara numai in privinti'a
imperiului Meu Viena intr'a diecelea pe profesorii noştri despartindu-le si
nou in mesura mai mare ingrigirea pen­ aceloru afaceri, cari, ca afaceri comune, dupa
Juliu, una mie optu sute siesediec*. si splicandu-le cu multa elocintia. Dar d'a- lege se tienu strinsu de sfcr'a acestoru delega­
tru sortea natiunalitatei loru. Ei sperau tunci am mai invetiatu ce-va si in viéti'a
siese. tîuni. Fie-care delegatiune pote face astfelu dc
de la dieta indestulirea pretensiuniloru practica, unde ne-am convinsu cà d'in a- propuneri, si în scrisu sè o comunice celei
natiunali, càci fratii magiari de siru luugu
Franciscu Josifu m. p- de ani ne îndruma neincetatu la dieta,
cestu puntu de vedere ele nu potu fi de­ lalte. Proieptulu estmodu propusu se va des-
bate intocm'a ca alte afaceri ce se tienu de
spărţite, càci un'a fora cea lalta cade, li­
de cate ori ne plangeamu de nedreptă­ sfcr'a eomisiuniloru, precum s'a spusu mai sus.
bertatea civile e garanti'a celei politice
 47. Siedintiele delegatiuniloru vor fi pu­ asupra-si o parte d'in sarcin'a detorieloru de B o r l e a afla unic'a garanţia natiunale in ce i n p r i n c i p i u si d e b a s ' a d e s b e t e r e i p r o ­
blice. statu, si in caus'a acést'a, pe calea conferintii universitate, si fiindu cà acea nu se cuprinde iectulu c o m p u s u si substernutu de c o -
48. I n casu, daca Maj. Sa ar desdlve cu­ premergatdrie, a incepe pertratari si cu cele in acestu proiectu, de acea nu 'Iu primesce. membrulu Vincentiu Babesiu.
tare dieta, atunci si delegatiunea acelei diete se lalte tieri ale Maj. Sale, ca naţiune libera cu S i g . P o p o v i c i u asiá pricepe discusiu-
58. I n urmarea conclusului acestuia de-
disdlva, éra diet'a ndua si-alege delegatiune naţiune libera. — P r i n acésta conferintia se va nea generala, cà acea e discusiunca prin-
laturandu-sc si proiectulu lu Babesiu, presiedin­
ndua. hotărî si despre ace'a, cà acea parte d'in deto- cipieloru, si in catu s'au desfasiuratu acelea
tele invita conferinti'a sê decidă care propu­
49. Membrii delegatiuniloru nu potu fi riele statului, ce U n g a r i a o primesce asupra-si elu le primesce. I n privinti'a usului limbei
nere o primesce, vioesec dre emiterea unei co­
traşi la respundere pentru spresiunile loru fă­ cum sê se manipuleze. cere lege obligativa, càoi permisiva e n u ­
misiuni, séu desbatcroa si staverirea principie­
cute in pertratari despre afacerile ce prin lege 68. P e vinitoriu inse afacerile de creditu mai o lupta n d u a ; arondarea o primesce, càci
loru generali, ori primesce proiectulu d'in
sunt recunoscute de comune, si se tienu de vcr fi comune in atari caşuri, candu si Ungaria prin ea se consolidésa natiunalitatea, — c
1861?
sfer'a loru ; ba chiar, pana candu activitatea loru si cele lalte tieri ale Maj. Sale dupa cercustan pentru simplificarea usului limbei; coordinarea
H o d o s i u pretinde a-sc pune întrebarea:
nu a incetatu, neci p e n t r u detorii, neci pentru tiele intrevenitdre p e n t r u interesu propriu vor natiunalitatiloru de si nu e precisu contienuta
sê se emită o comisiune ndua séu n u ?
delipte séu crime. — esccptiunandu casulu, aflá cu scopu a face la olalta si de odată cutare in proiectu dar' se pdte suplini, — ér repre-
M a n i u ougeta ca fiindu trei propuneri
candu ar fi prinşi cu fapt'a — nu potu fi de- i m p r u m u t u nou. L a atari î m p r u m u t e se va des sentarea natiunale o afla de necesaria ca o ga­
si reducandu-se un'a la unu proiectu gat'a, or­
tienuti séu pusi sub acţiune pana ce nu ar in- p u n e la olalta despre tdte cate se tienu de in ranţia pdterdsa.
dinea logica pretinde ca mai nainte de
cuvintiá diet'a respeptiva, séu lipsindu acést'a, cheiarea contratului si de modulu cum sê se B a b e s i u respunde la ebiectiunelc ce s'au
tdte acea întrebare se vina la votisare cà: pri-
delegatiunea a căreia membri ei sunt. In casu folosésca si sê se rentdrca banii împrumutaţi facutu la proiectu, observandu cà desi coordi­
mesce-se proiectulu d'in 1861 de punctu de
daca ar fi prinşi cu fapt'a, atunci despre conti­ Inse decissiunea anteridra despra acea, cà narea natiunalitatiloru nu e asiè precisata dupa
manecare séu n u ? càci daca acést'a nu se va
nuarea prinsorii séu despre nemicirea ei va de­ dre sê se faca cutare i m p r u m u t u la olalta, cum unii am dori-o si nu e espresa in unu
primi potu veni celelalte propuneri la votisare,
cide, lipsindu diet'a, — aşişderea delegatiunea. in tdte caşurile senguratice in privinti'a Unga­ §., totuşi acea se trage ca unu firii rosiu prin
si adecă: ca dre sô se discute si staverésca prin­
50. Intemplandu-se ca in restempulu a- riei, i compete numai dietei unguresci. totu proiectulu, in catu des! nu e espresu con­
cipiale generali acum séu sê se incredîntieze cu
cest'a unulu séu altu membru alu delegatiune 59. A l t m i n t r e si aci am decbiaratu solenu tienuta, totu-si se afla in acel'a.
staverirea acelor'a un'a comisiune?
ar mori séu prin cutare sententia legiuita, si-ar cumca, pe basea constitutiunalismuluiadeveratu Ce se atinge de permisivitate ce se cerc
G. M o c i o n i face întrebarea cà die aveiiiu
perde libertatea, aşişderea candu d'in cause mo- dupa care tiér'a fara învoirea ei proprie nu se ca o consecintia a principieloru democratice,
timpii de a mai omite comisiuni? De dra-ce
mentdse ar abdice de postulu seu, diet'a tierii pdte însărcina cu detorii, nici in venitoriu nu observa cà precum in Ungari'a asià si in Svi-
comisiunea dietale catu de curendu si incepe
numai-de-catu are sê suplinésca postulu est- vom recundsce deoblegatdrie pentru Ungaria tier'a tdte legile de natiunalitate si limba suntu
lucrarea.
modu devenitu vacantu prin altu membru. I n astfelu de detorii de statu, cari nu s'au aplaci obligatorie, asia dar' acestu principiu nu pdte
R o m a n u c pentru desbaterea principie­
privinti'a acést'a ar fi mai cu scopu: ca, diet'a datu prin convoirea tierii dechiarata pre calea fi pedeca la dcslcgare, de dra-ce altcum am re-
loru ér Vladu pentru primirea proiectului
candu alege delegatiunea, totodată sê aléga pe­ legii. manea si mai de parte totu pre terenulu grava-
d'in 1861 si facerea stramutariloru in acel'a.
ste numerulu membriloru si membri substitui- 60. Comunitatea afaceriloru comerciului mineloru, petitiuneloru si lupteloru; ér mino­
D o s e a nu voiesce a se formula întrebarea
tori, fipsandu cu o cale rondulu, dupa care,de- inca nu isvoresce d'in santiunea pragmatica rităţile sunt d'in dostulu respectate in pro­
cumca voiesce conferinti'a a luá sub revisiune
venindu postulu vacantu, presiedintele dclega- pentru cà in intielesulu acelei-a, tierile coronei iectu, — in catu pentru suprcmat'i'a séu pre-
proiectulu d'in 1861 séu n u ?
tiunii sê chiame d'intre membrii substituitori. unguresci, ca tieri legitimu despărţite de cele ferinti'a limbei magiare ce i-o dà proiectulu,
6. Întrebarea astfelu formulata acceptandu-
5 1 . In casu de abdicere, diet'a, séu lip­ lalte tieri ale donmitoriului, potu decide sen acea e modificata prin acea impregiurare, cà e
sc de toti, presiedintele o pune la votu, ér
sindu ea, delegatiunea respeptiva va decide des­ g u r e p r i n regimulu loru respundietoriu si prin limb'a, majorităţii relative, si cà altcum nu
dupa votisare si numerarea voturiloru enuncia:
pre insemnetatea causeloru de abdicere si des­ legelatiunea loru, si potu regula afacerile loru s'ar pote evita chaosulu, ce s'ar nasce, i n t r -
comerciali prin linii de vama. altele recundsce a fi si o captatio benevolcnti- însoţirea ablegatiloru romani cu
pre primirea abdieerii.
52. Ce se atinge de respunsabilitatea mi- 6 1 . De dra-ce inse intre noi si intre cele ae. — F a r a r e p r e s e n t a t i u n e nationale nici cà po­ majoritate de 16 conta 3 voturi p r i m e s c e
nisteriului comunu si de modrulu acelei-a: fie­ lalte tieri ale Maj. Sale reciprocele coatingeri temu dice eà esistàmu politice, genetice amu revisiunea proiectulu de lege pentru na­
care delegatiune va avé dreptu in atari caşuri, ale intereseloru sunt fdrte pondcrdse si nume­ csistatu si pana acum, dar' nu am fostu recu­ ţionalităţi c o m p u s u de ablegatii romani
candu pentru vatemarea legiloru constitutiunali, rose: diet'a tierii e gat'a, ca in privinti'a afa noscuţi, d'in lips'a acesteia dc candu suntemu
d e la diet'a U n g a r i e i d'in a n u l u 1 8 6 1 .
va aflá de lipsa, a propune darea in judecata a ceriloru comerciali de o parte intre tierile co­ totu pre terenulu gravamineloru si alu petitiu-
niloru ani fostu, si am fostu persecutaţi numai D c s c a n u cere sê se faca dispusetiune ca
• inisteriului comunu séu a unei persdne sen- ronei unguresci si de alta parte intre cele lalte
d'in causa cà ni-au lipsitu unu organu compe­ sê se pdta împărţi fie-carui'a.
"atice d'in ministeriulu acest'a,si propunerea tieri ale Maj. Sale, d'in candu in candu se faca
tinte spre acést'a, proiectulu nici dà alta com- G. M o c i o n i p r o p u n e litografarea si îm­
" ' «ta a o cominecá in scrisu cu cea lalta dele- legatuintia comerciala si vamala.
petintia representatiunei, dc catu cea a grava­ părţirea aceluia intre membrii, totodată defi-
iune. Daca fiecare delegatiune hotaresce 62. Acésta legatuintia ar p u n e base ces-
mineloru; nu pdte pricepe dara pre a c e a cari gerca siedintiei viitdre pre mane dupa prandiu,
»•.•' sta acusare, séu daca ace'a pentru diferinti'a tiuniloru ce se referu la comerciu, si ar hotărî
recunoscu trebuinti'a unei represontatiuni na­ H o d o s i u cugeta eà, de dra-ce acelu pro­
p r e r i l o r u intr'o siedintia de votare, corespun- modulu administratiunii a tuturoru afaceriloru
tiunale, si totu-si respingu cea d'in proiectu iectu se afla intra actele dietali d'in 1 8 6 1 n u
Jiatórie celoru mai de sus, hotaresce prin ma- comerciali.
numai pentru cà, dupa opiniunea loru, nu e ar mai obveni lips'a litografareî si impartirei.
• itate, hotarirea acést'a numai de catu se pri- 6 3 . Incheiarea legatuintieloru s'ar intern
asiá eficace si pronuntiata. In urmarea acestor'a pronunciindu - se
- ice ca legitima. plá prin contractu reciprocu, astfelu cum se in
majoritatea pentru litografare si împărţire,pre­
5 3 . Judecatori'a procesului estmodu ho- templa asemene i »nvoiri intre ddue tieri, care Arondarea o afla mulţi cam prè esacta,
siedintele enuncia:
' itu s a -ra compune in urmatoriulu modu: fie- un'a de alt'a e legalminte nedependinte. Mini dar toti o recunoscu de necesaria, si de privimu
<:: ce delegatiune propune cate 2 4 membri d'in-steriele respundietdrie ale ambeleru parti au se la Torontalu, Békés, (Csanád, Biboru si "Mara- C u p r i v i r e c à a c t e l e d i e t a l i d'in 1 8 6 1
t- : civi liberi si cunoscători de legi, cari, nu faca projeptulu detaiatu alu legatuintiei, si sê muresiu apoi nu vomu poté dice cà ace'a pen­ n u l e p o s i e d e t o t u m e n i b r u l u i n s o t i r e i , s e
• ; >t chiar d'in senulu ei, ci d'in acele tieri pre l'astérna fie-carei diete respeptive si deter­ tru romani nu aru fi de lipsa, facia inse cu o r d i n a l i t o g r a f a r e a p r o i e c t u l u i d e l e g e
wri ea le représenta. Fie-care delegatiune va minările amenduroru diete se vor aşterne Maj acésta arondare obiectiunea făcuta represen- p e n t r u n a t i u n a l i t a t i d'in a n u l u 1 8 6 1 , si
a - é dreptu sê stérga, fara aretarea causei, 12 Sale spre santiunare. tantiei d'in proiectu cade de sine. —-
m e m b r i i insotirei se invita alu rădica in
d'intre cei 24 membri propuşi de cea lalta 64. Do sine se intielege: cà daca, si in P r i n proiectulu de facia, adeveratu cà
d e c u r s u l u dilei d e m a n e 1. I u n i u a. d. d e l à
(
' ( iegaţiune. Acusatii asisdere au dreptu a pre- catu counirea nu s'ar ajunge: drepturile legi­ luptele n a voru incetá; dara nici s'aintentiunatu
;r,de ca de odată si preste totu sê se stérga 12 time ale tierii, si in privinti'a acést'a, remanu acésta, càci fara lupta nu esista emulare si în­ c o m e m b r u l u G e o r g i u M o c i o n i , u n d e v a
membri, dara astfeliu, ca in numerulu judeca- nevatemate. demnare, ci acelea se usiuréza; deci reco­ fi d e p u s u ; t o t u o d a t ă siedinti'a v i i t ó r e s e
'•iloru remasi, numerulu judecatoriloru aleşi 65. I n privinti'a acelei cestiuni, ca d'in manda d'in nou proiectulu spre primire. — d e f i g e p r e 2. I u n i u a. c. la 4 ó r e d u p a
. iie-carei delegaţi uni, sê fie egalu. — Si mem- puntulu de vedere alu afaceriloru comune si R o m a n u afla cà s'a facutu desbatere g e ­ a m é d i . - -
ii acum remasi vor fi judecătorii procesului. alu manipularei acestor'a, sê se arete de locu nerala si s'a tienutu discursuri de specialitate,
Fiindu timpulu inaintatu si ne mai obve-
54. Afara de afacerile comune mai sus modificatiunile ce ddra ar fi necesarie in legile asiá observa cà acést'a de acolo provine
nindu altu objetu, siedinti'a sê disdlve la 2
, i-escrise, pre cari, purcediendu de la santiunea ndstre: subcomitetului i se pare cà aretarea a fiindu cà nu suntemu uniti in principii consta-
dre dupa amédi. Pest'a in (Datulu lipsescaRev.)
jv-agmatica, le consideràmu de atari,cari trebue cést'a se pdte intempla in modu corespundia- tandu ddue castre principiali si totu atâtea per­
1866. Antoniu Mocioni m. p. presiedinte. Au-
tratate ca comune, mai sunt si alte afaceri co­ toriu numai dupa statorirea acestui planu de pro­ sonali ; dice cà d'in coalitatiunea unei parti prin-
reliu Maniu m. p. notariu, —
mune de mare ponderositate, a caror'a comuni- ieptu, p e n t r u cà numai atunci se va vedé apri oipiali cu alt'a personala a resultatu căderea pro-
ate nu isvoresce d'in santiunea pragmatica, cari atu cumca in ce si in catu trebuescu modifi­ ioptului comisiunii, — astadi totu aceea'si sdrte
inse, parte pentru situatiune, d'in privintia po- cate legile de pana acum'a, si aduse in conso- o prevede si pentru proieptului lui Babesiu càci
Utica, parte p e n t r u convenireaintereseloiu am- nantia cu stabilirile cele ndue. tdte staruintiele unoru membri de a capacitá
i m OYINA
beloru parti, mai cu scopu se potu decide in acum p r e cei ce li-au ajutatu cri la respingerea Afaceri besericesci.
J u l i u conte A n d r á s y presiedinte.
ontielegere comuna, de catu strinsu desclinite. proiectului comisiunei sunt indesiertu, fiindu „Congregatiunea - sinodula" d'in Maiu
Antoniu C s e n g e r y notariulu comisiunei,
W). I n privinti'a detorieloru statului, pre cà diferinti'a principiale c mai mare de catu ca 1848. urmata in Cernăuţi prin mai multe dile
J n g a r i a , amesuratu pusetiunei ei constitutiu- sê se póta impacá — deci pentru delaturarea si custatdre d'in clerulu manastirescu, intre-
îale, atari dttorîi, ce s'au facutu fara convoirea discusiuniloru ulteriori p r o p u n e dara ca sê de- g u l u cleru mirenescu si d'in intrég'a intielegin-
legala a tierii, »trinsu si dupa lege nu o în­
Protocolulu liniemu principiele generali si sê primimu de tia laica a eparciei Bucovinei negà asiadara
sărcina. Siedintiei a 12 a ablegati loru romani. bas'a desbaterei proiectulu d'in 1861. tdte acele apucaturi ale episcopatului Bucovi­
56. D a r am dechiaratu degiá in diet'a a- G. M o c i o n i p r o p u n e votisarea. nei, care erau in contrastu cu caracterulu sino-
césta si in adres'a ndstra trimisa ca respunsu (Continuare.) M a n i u cere cuventu ca sê nu fie silitu dalu si constitutiunalu alu besericei orientale
la pré naltulu cuventu de tronu, cumca: „candu V I a d u dechiara cà, dupa ce ieri s'a ca ieri, u n d e fiindu ca si acum ocupatu cu du­ si care se virira in ea aice in Bucovina numai
in patri'a ndstra precum si in cele lalte tieri delaturatu proioctulu comisiunei si se recundsce cerea protocolului nici a ajunsu la cuventu spre prin abusu favoritu de principiele parte per­
ale Maj. Sale va intrá in viétia catu mai cu­ cà in acestu de acum se cupinde mai tdte d'in a-si motiva votulu seu. Proiectulu de sub ce­ sonale ale Episcopiloru si parte ale regimului
r u n d u constitutiunalismulu adeveratu si in fap­ acel'a, asiá dar' primesce de bas'a desbaterei stiune nu lu primesce de bas'a desbaterei, càci politicu alu Austriei de p a n a a t u n c e ; éra E. S.
ta, suntemu gat'a, dupa cum si in adres'a nd­ proiectulu d'in 1861 cu modificările ce le-a lu afla analogu celui ieri respinsu, si nu voesce Episcopulu E u g e n i u llacman consimţi — cum
stra d'in 1861 am esprimatu, pe basea cuve- aminti tu ieri. in astu modu a se delaturá conclusulu de ieri, vediuramu — cu acea negare a congregatiu-
nintii si d'in çrivintie politice, a face ce ni este neisinodale, incredintiandu despre acést'a pre
M e d a n u dice cà la deslegarea cestiunei ci afla de mai potrivitu acceptarea proiectului
iertatu si fara v^emarea autonomiei si a drep- diecesa cu o dechiaratiunc cum mai serbato-
natiunale e de lipsa a se reflecta la opiniunea d'in 1861 ca punctu dc manecare si discutarea
turîloru ndstre constitutiunali, si chiar preste résca. P c acea basa a negarei tuturoru anoma-
publica, amesuratu aceleia elu voiesce dara ca principieloru generali de dupa cari ar t r e b u i
mesur'a detorintii no,tre prescrise de lege, ca lieloru in administratiunca eparciala dieces'a
acésta cestiune sê se deslege pro temeiulu ega­ a se intregi si modifica.
sub sarcinele apesatdre, ce le-a incarcatu siste- remasc si pana astadi, si fia ori si cine incre-
lităţii, prin urmare voiesce ca natiunalitatea Presiedintele repetiesce întrebarea cà pri-
mulu absolutismului, bunăstarea celor'a lalte dintiatu, cà va romane p u r u r e ! éra E. S. Epis­
ndstra sê se recundsea de naţiune egalu îndrep­ mesce-se proiectulu de sub pertraptare in prin­
tieri ale Maj. Sale si cu acea deodată si a nds­ copulu Bucovinei se aréta d e n o u contrariu
tăţită; fiindu inse cà proiectulu de fatia nu cipiu si de bas'a desbaterei seu n u ? punendu-o
tra, sê nu se derime, si ca sê se delature de la diecesei sale si — cuvcntului seu arcierescu
cere ce ne compete, nu 1' indestulesce, si de a votisare.
ele si de la noi urmările stricatidse a le tempu- insusi.
ace'a nici lu primesce, ci pretinde ca sê se emită D u p a îndeplinirea votisarei si nume-
•riloru grele, espirate."
alta comisiune, care folosindu-se de proiec­ rarea voturiloru se enuncia: Dieces'a vede cu multa parère de reu, cà
57. Deci d'in privintiele aceste si numai tulu acest'a si de celu d'in 1861, sê pregatésca î n s o ţ i r e a a b l e g a t i l o r u r o m a n i c u m a - acea recundscere a E. S. Episcopului Hacman
pe basea acestor'a, tiér'a si acum e g a t ' a a p r î m î unu proiectu nou. — j o r i t a t e de 1 2 c o n t r a 7 v o t u r i n u p r i m e s ­ d'in manifestulu seu, cumca opiniunea si voin-
 y
ti'a unuia, fie elu si celu mai b u n u , nu e ca­ vorba, nu o bagara nici cum in séma, nepoten- atat'a mai multa independintia elu va poté lu­ L I T E R A R I U.
pabila só producă unu bine adeveratu contra dui gaoi m o t i v u l u si t e n d i n t i ' a , si incredin- cra spre binele comunu, se va interesa mai
vointiei si opiniunei multimei perdu de nou tiati cum erau, cà J I U pote avé nici umbr'a multu de tdta adniinistratiunea bisericésca si Limbele romane fatia cu limb'a latina.
mai tóta seriositatea valórei inaintea E. Sale, unui temeiu; o priviá dar de o vorba séca, de de cele lalte interese generale.
Resultatele scrutariloru de pana acum,
care seriositate e eparciea îndreptăţită si inde- care se născu si peru cu sutele pe tóta ór'a.
(Va urmá.) (Continuare.)
torita sê o ascepte de la A r c i a r e u . — Vede Mai multe dile nici s'a mai auditu de ea,
eparciea si aceea cu p a r è r e de reu cà voi'a u- candu deodată urditorii ci, spariati pe semne Referintiele intre limb'a literaria si cea poporaria
nuia, dóra cu unu secretariu de confesiune cà le se va resuflá minciun'a fara a producevre erau dara urmatdriele: limb'a literaria avea
străina, place E. Sale astadi a fi mai b u n a de u n u cfeptu, si vor perde rodurile agerimei si De pre campulu de bătălia. prerogativa, cà erá neincungiuratu de lipsa,
catu opiniunea, dorinti'a si vrointi'a diecesei osteneloru sale, indoira zclulu in respandirea precum nici pdte fi altfeliu; pentru cà in tdta
De la médiadi. Ce se intempla in Ve-
sale, carea respcctédia cu santienia caracterulu ei intr'atatu, in catu se si pregătiră doi, trei tiér'a culta, care formédia o unitate de statu,
neti'a, nu precepemu. Acésta tiéra Maj. Sa Im­
Besericei sale ortodósse si promisiunile j u r a t e preoţi dc a face cu tóta seriositatea si solemni­ limb'a literaria, ca limba generaria, léga la
peratulu o dede Franciéi, Napóleoné a si des-
de unu Arciercu: vreu sê dieu, cata părere de tatea — i n n u m e l e c l e r u l u i ! o pasire ofici­ olalta spiritualmintc poporulu intregu, limb'a
pusu sê mérga acolo u n u comisariu ca sê o
reu vede dieces'a astadi cum cà sinodalitatea ala la g u b e r n u l u tierii, u n u protestu formalu romana literaria erá intrebuintiata de rangurile
primésca in numele Maj. Sale francesci, dar
legiuita a besericei orientale debe in Bucovina in contra protestului proprietariloru — carele cele mai inalto si mai culte;**) ea erá limb'a
armat'a italiana so mişca totuşi. D e la Borgo-
sê faca locu unui regi mu personalu si ameste- n i c i e s i s t a , nici a u c s i s t a t u , de care, pe curţii, a judetieloru si a cartiloru, se bucura
forte fu respinsa/ domineea Cialdini trecù pre­
catu cu străinismele cele mai bataturc la ochi catu scimu noi si tóta partid'a natiunala, n i c i dc o regularitate mai mare, si avendu-si resie-
ste Po tienendu calea catra Vencti'a. Atacu nu
si amenintiatóre pe di ce merge de a nadusi s'au a u d i t u , n i c i s'au v o r b i t u , si n i c i s'au dinti'a in Roma, domni'a ei erá asecurata, pana
s'a intemplatu inca.
si cele mai de pre u n n a simtóme ale ortodo- eugetatu unde-va! ce domnia Roma. Limb'a poporaria éra avea p r e -
siei in dieces'a nóstra. Nu erá in contra cui a se face acea pa­ De la médianópte. Diurnalulu oficiale rogativ'a, cà erá limb'a poporului, limb'a viua,
Clerulu tace si rabdă inca; pentru cà cum sire, si deci nu se potu împlini ilemustratiunea; scrie: Neci astadi nu ni c cu potintia a aduce in care semtiá si cugeta poporulu; ea se forma
diseraniu, in consciintia-si de respectu si reve- curendu se si cunoscù cà tóta istori'a nu au date autentice despre starea armatei de la mé­ in si prin poporu, intr'unu modu naturariu si
rintia càtra Arcicreulu seu, i greu, forte greu fostu pentru multî dc catu o năluca, pentru ur dianópte si despre mulţimea porderiloru sufe­ poporariu, procandu cea literaria se cultiva
i vine sè-i aducă aminte acestuia detoriele si disorii iniciati o scornitura nenimerita. rite in lupt'a de'n 3 juliu. Mersurile trupeloru numai de invetiati si cu calculare, si trebuia
promisiunile sule, care lc dede intregei eparcii. Lnsàmu in judecat'a publicului, si anume catra concentrare, sosirea sengurateceloru des­ anume studiata mai vertuosu de candu începu­
Credemu inse cu securitate, cà totu acestu iu ace'a a clerului nostru luminaţii si cuviosu, part ieminte, impedeca cssaminarca deplina a seră invetiatii a imita sclavicc limb'a gréca.*)
cleru niodcstu si diserctu fatia cu Arcipasto- de a hotărî intru catu merita acei, cărei au numiteloru punte. Constatările de pana acù au Asiá se formară ddue partide: un'a care prin
riulu seu va t r e b u i in sfarsitu sê alega u n a propuşii o astfelu dc dcniustratiunc fara chiar resultatu mai b u n u de catu se presupunea.Gu­ inventiunile sale cele nóue aducea atat'a folosu
d'in ddue. — u m b r ' a u n u i t e n i e i u, încrederea si stim'asa, vernulu imperatescu, de locu ce va avé impar- cata dauna; ceea lalta, care se lupta pentru
Mirenimea, inticliginti'a adeca cea laica candu noua ne pare, cà ori ce pasire in cause tesiri autentice, le va publica. conserbarea limbei originarie antice, si pentru
care nu mai putinu si-iubesoe legea parintiloru scridsc cere si unu motivu seriosu, si cà ar fi Comand'a militară si-a trimisu raportulu purîsarca celei ndue corupte, dar fara ca sô-si
sei, dc catu clernlu, dorindu si intentiunandu celu pulienu o usioratatc neertabila, o compro­ despre luptele de la 28. j u n . pana la 1 j u l . d ' i n fie potutu ajunge scopulu prin pefugarca reto-
realminte reabilitarea ortodosismului cu onórea met are grea, de a face singuru, da inca dc a care estragemu: In 28. j u u . la 1 2 ' dre d. m. / 2 riloru grecesci d'in Roni'a. înavuţirea limbei
si prestigiulu seu inaintea lumci, respcctédia îndemna si pre alţii fara causa si temeiu spre corpulu alu 8 — dupa desfiintiarca corpului se incercá a ) p r i n împrumutarea cuvinteloru gre­
si vencredia si ea cu tóta cuviinti'a traditiunala asemene lucruri. Nu suntu dre aceşti omeni alu 0 — a luatu pusetiunea la Skalitz, atacatu cesci. Ceea ce dice Ciccrune despre cuventulu
si romanului îndemna p r e Arciereulu si cle­ vinovaţi de a espunc onórea unei corporatiuni de potere precumpenitóre celu putienu dóua a e r , care se afla inca la E n i u si P l a u t u : grae-
rulu seu: inse fiindu ca formalu mai nedepen- întregi, si anume a celei mai venerabile, acelei corpuri — dupa lupta înfocata se retrase in or­ cum illud (juidem, sod perceptu tamen usu a
dinte dc arbitriulu unei seu altei persónc de care este cea intaia in statu si in societate,pre­ dine buna, urmaritu de inimici pana la délu- nostris: tri tum est onini pro latino — are va-
la carm'a eparcici, mai innoi si innocsec nceon- cum adeca a clerului, si anume a clerului rilc de Ia Trcbesow. ldre despre mai multe altele, b) P r i n forma­
tenitu dorintiele si pretensiunile diecesei, care nostru? In aceeaşi di se intemplà lupt'a intre ţiuni nóue de cuvinte, cari de multe ori de-
le impune ei aniórea catra beseric'a sa, si pa- Acum, cine óre a fostu urditoriulu acelei Trautenau si Prausznitz. Corpulu alu 10 a in- dcau materie de risu contrariloru ; p r i n astfeliu
rol'a cea sânta a ei: s i n o d a l i ta t e representa-
prdstc minciunui si calumnii, p e c a r e o r e s - ceputu demanétia — precum s'a demandatu — de înnoiri voiá L. Corn. Sisena sô emendedie
tiva de toti factorii comunităţii bescricesci in p i n g e m u c u t ó t a i n d i g n a t i u n e a si cu mersulu de la Trautenau catra Prausznitz. P r e limb'a. (Recte loqui putebat esce inusitate l o q i ;
căuşele aministratiunale ale ei, mirenimea o t o t u d c s p r e t i u l u p e c a r e l u m e r i t a , scor­ cale fu atacatu de potere precumpenitóre, im- P e n t r u cuventulu „sputatilica crimina" fu l<
respica si astadi totu cu acelu zelu si nesfiéla, nite in contra partidei natiunale, de care a- pedecatu catra Prausznitz, mersulu se indreptà risu de toti.
ca in Maiu 1848. si ca pana atunee. veniu onórea a tace parte, — si care a fostu catra Pilnikau. Se incinse lupta ferbinte, sufe- Limb'a poporaria incepe inca de acun *
Episcopatulu actualu, carele se abatù de scopulu si tendinti'a ei? rindu perderi mari, d. m. corpulu ocupa locu p r î m i o forma asemenea formei limbeloru •:><
la promisiunile-i serbatoresci d'in 1848. despre- Opiniunea publica ne-a inlesnitudo multu intre Neuschlosz si Neustadt. mane de astadi. Intrebuintiarea artichiului i-;;-
tiuindu sinodalitatea ca „apusulu" p r e „ori- respunsulu cà indata au si descoperitu, au are- Corpulu 1 de armata, dupa ce in 26 si determinatu e documentatata; asemenea apK-
entu," si mai cu séma d'in tempulu decandu tatu eu degetulu pr A p o s t o l u l u celu minci- 27 j u n . avù lupte mari la Podol si H ü h n e r ­ carea de a increbuintiá prepusetiunile d e i
si-luà pre unu secretariu de o confesiune cum nosu, si l'a inferatu in frunte ca pe unu cleve- wasser cu perdere cam de 3 W bărbaţi, in 28 a d pentru semnarea genetivului ; ') ciuncarea ter
am dice, ne-sinodala se intielege, nu vede bine titoriu ticalosu, unu mersiavu lingusitoriu. j u n . incepù mersulu de la Münchengrätz catra minatiuniloru in decbinatiune si c o n j u g a l i u . i o
aceste staruintie si nisuintie ale intielegiatici Totu asiá de lesne a cunoscutu si a j u - Sobotka intre lupte necontenite, atacatu de o in urmarea pronuntiarii poporarie alui m si •>
ndstre laice, si usitédia d'in parte-si tdte medi- decatu sentiulu celu sanetosu alu publicului parte de catra Hühnerwasser si Münchengrätz e de p r e s u p u s u , i n parte si documentata; intre­
ldcele spre a paralisá si nimici ajungerea do- motivulu si tendinti'a acestei próste scornituri. éra de alta parte de catra Podol. buintiarea mai désa a verbeloru ajutatdrie; ;o
rintieloru ei. Ore bine e asiá ce-va de auditu Vedindu unirea care domnesce, spre adeverat'a picaşi sintapsa mai comoda si mai nemaiestrit.i :
Divisiunea 1 a calerimei usidre innain-
d'intr'o societate ca l a u d a t'a diecesa a Buco­ bucurie a tierii intrege, intre cleru si partid'a, pronuntiatiunc mai cursive, si in fine inti
tase luptandu-se pe drumulu de tiéra de la
vinei? — Anosàmu inse aice o scrisore des­ natiunala, care nu sunt si nu potu fi de catu buintiarea multoru cuvinte poporarie, pe ct"
Gitschin catra T u r n a u .
chisa a unoru représentant! ai mirenimei unu t r u p u si unu sânge, nefiindu-ne străini le aflàmu astadi in tdte limbele romane. ) '
bucovinane catra clerulu nostru diecesanu, unii altor'a avendu totu acea prtrie, totu acele In fine in 28. j u n . se fece demonstratiu- tempulu acest'a se lati limb'a poporaria si pes '•
d'in care scrisore se vede nobléti'a unoru rae- dorinti si totu acele interese, — acei, caror'a ne contra brigádéi Rothkirch, ce scutiá dru­ tierele romane afara d'in Italia precum scir. e
mulu de feru Böhmisch-Trübau, inse lupta nu
dildce spre a desereditá pre intieleginti'a mi- nu le place asta u n î r e d c ' n m u l t e temeiuri,au re- d'in Străbune, c a p e tempulu seu (sub August-i>
s'a intemplatu.
réna inaintea clerului, cu scopu, dre pdte a- cursu si asta data la arm'a cea mersiava a intri- Spaniolii d'in Betica (Turditani), si o par ;
cest'a sê fia altulu, de catu sê nu remana cle­ gei, a minciunci si a clevetirei, ca dóra acum I n 29. j u n . intre Dolan si Jaromierz fu d'intre Sali si-uitasera limb'a poporaria, a p n
rulu cu mirenimea in concordia si amdrea tra­ ar isbutí a sepá acea frumdsa si firésca unire, lupta dc tunuri, la care partecipá brigad'a arcid. mitu unu coloritu diversu p r i n limbele originar",
ditiunala, recte ca sê nu pretindă si clerulu a face despărţire intre cleru si partid'a natiu­ Iosifu, si Pöckh. — Brigad'a Fleischhacker mai vertosu in privinti'a pronuntiarii. Asiá
formalminte s i n o d u ! precum face acést'a mi­ nala. Si éta ce ocasiune si-au alesu ! Au cre- avù lupta la Königinhof, éra brig. Mondel fu distingeau si Romanii afara de sermo rusticus
renimea? Se vede d'in acésta scrisore diutu, se vede, cá, infatiesandu-ne pe noi ca atacata in mersulu catra Daubrawitz. ince unu sermo peregrinus.*) E cunoscutu oà
apoi si cugetarea si sentimintele intielegintiei contrari imbunetatirei starei materiale a cleru­ I n acésta di sunt mai de interesu cele Pollio acusá pe Liviu pentru potavinitatea l u i ;
ndstre laice fatia cu beseric'a si diecesa ei cum lui, acest'a, fara mai multa cercetare si incre- petrecute la corpulu 1. de armata. Acest'a la Luciliu pe Vetiu pentru cà scrisese in dialeptulu
si cu clerulu seu patrioticu si corelegiunariu ; dintiare, r e n u n t i a n d u chiar la propriasi jude­ jumetate catra 4 dre d. m. la Gitschin fu ata­ prenestinu; Cicerune nu aflá nici la celu mai
si aseeuràmu cu tdta tari'a, cà aceste cugetări cata, uitandu tdte traditiunile si dovedile tre­ catu de catra T u r n a u de a 3 si 4 probabilminte cultu L a t i n u finetatea romana, si despre orato­
si aceste sentiminte sunt proprie de la celu cutului, n u va mai avé nimicu alt'a in privîre si de altu corpu prusescu, dupa lupta de 5 dre rii cei mai de frunte ai provincieloru dice, cà
antâiu, pana la celu mai de p r e urma membru nici interese morale, natiunale, patriotice, se va cu focu d'in tunuri si d'in pusce, incepù calea li lipsesce coloritulu limbei urbane**); limb'a
alu mirenimei ndstre ortoddsc-orientalc d'in lapedá de tdte,lc va jertfi fara pieu de mustrare, catra Miletin si Horzitz, u n d e trupele devenira de p r i n provincie o numesce p i n g u i s ; si in
Bucovina. numai si numai ca sê se despartă de noi in ustanéla estrema. O devisiune a armatei reg.
si-sê faca o mana cu acei, caror'a in adeveru **) In Rom'a inca vorbiau mulţi dintre cei oulti in
Eca scrisdrea: sassone partecipá in resbelu catra fine, cu por­
dialeptulu poporariu. Cicero: «Rustice vox et agre-
i n t e r e s u l u p r o p r i u p a r e a fi m a i p r e s u s tare escelinte.
CATRA de a c e l u p u b l i c u .
stis quosdam delectat, quo magis antiquitatem eo-
I n 30. j u n i u la j u m e t a t e catra 5 dre de- rum sermo reţinere videatur, ut tuus, Catule, sodalis
prèonoratulu si cuviosulu Credemu inse oà s'au insielatu si asta data L. Cotta, gaudere mihi videtur sono voois agresti, et
manéti'a inimiculu d'in ddue baterii dcsvol-
Cleru AI Patriei! Dloru, judecandu astfeliu despre clerulu nostru. tandu cam ddue brigade descărca focu a supr'a
illud, quod loquitur priscum visum iri putat, si
plane fuerit rusticanum. « — Mai vertosu vorbiau
O faima respandita prin tiéra in timpulu Si noi lu cundseemu pe acest'a si elu pe noi, brigádéi Saffran si princ. W ü r t t e m b e r g , p r e femeile in 1. poporaria. Cic. nEcquidem cum audio
de'n urma nu ne iérta de a mai păstra tăcerea, si nu de astadi nici de cri. Noi scimu cà preoti- délulu spre médiandpte de la Salney si Rasow, socrura meam Lacliam (facilius enim mulieres in-
si ne impune detori'a, de a o luá in fati'a lumei mea ndstra, desi cere si doresce cu totu cuventulu dar aceste l ' a d u s e r a p r e inimicu la tacere,carele corruptam antiquitatem conservant, quod ea tenent
— si nici cum intre patru ochi —• la o mai de dreptăţii imbunetatirea materiala, totuşi pentru se si retrase la jum. catra 7 dre in direptiu­ Semper, quae prima didicerunt) sed eam sic audio,
acést'a nici o data nu uita si va uitá, cà la noi ut Plautum mihi, aut Naevium videar audire.« —
aprdpe cercetare. nea catra Gradlitz.
Quintil. „Mihi non invenuste dici videtur, aliud esse
Mai antaiu dara multiamimu acelor'a că­ beseric'a si naţiunea p u r u r e au fostu stransu
In acceasi di la V 4 dre d. m. fu atacata
2 latine, aliud grammatice loqui. "
rei ne-au datu asta ocasiune do a ne esplicá in legate si nedespărţite, si cà cine iubesce pc a-
pusetiunea corpului alu 4 la Schweinschädel *) Pott: nPoeten, wie Properz und Horaz, von denen
publicu, cà pdte ne vomu cundsee si mai bine cést'a, neaperatu trebuie se iubésca si pe ace'a jener immer, dieser wenigstens in seinen Oden gar
spre resaritu de la Jaromierz, ataculu fu mare
unii pc alţii, — si sô constatamu faptulu. Ace­ si pe servitorii ei. Acea imbunetatirc ceruta le nicht lateinisch, vielmehr unlateinisch, d. h. latei-
mai alesu a supra brigádéi Pöck ce stetea in
dorimu si noi dara cu tdta sincerintatea, si nisch-grieehis schrieb. "
st'a éta carele este: arip'a stanga. Avendu corpulu demandatiune a
*) Pe inscriptiuni se afla: de Municia pentru Muni-
D e la intdreeroa deputatiunei clerului érasi nu numai dc astadi, incredintiati cum
nu incepe lupta seridsa, brig. Pöckh se trase ciae; miles de stipendiis p. Stipendiorum, oppida de
de'n Viena, unde au mersu ca sô céra si sc suntemu, cà chiar interesulu bine intielesu alu
dupa brigad'a Brandenstein. Samnitibus; — hnnc ad carnifioem dabo (Plautu). .
sprigine imbunetatirca stării sale materiale, — besericei si alu natiunei cerij acést'a, fiindu cà, pauperem ad ditem dari (Terentiu); quod aparet a d
Corpulu luà a dou'a pusetiune, p r i n ce
dorintia, dupa catu scimu si judecàmu, recu­ cu catu clerulu va fi lipsiiu de grigi mate­ agricolas (Varune); ad casum dari (Cicerune); tem-
lupt'a se fini. plum de marmore (Virgiliu); judex de lite jocosa
noscuta de tdta lumea de drépta si legitima, — riale, cu catu mai bine-i va fi asigurata starea
sa, cu atatu mai multu elu se va poté inchiná P a n a aci, luptele n'au fostu nefavoritdrie, (Ovidu); ad aliquem aliquid restituere (Liviu).
se ivi deodată ioi si oole vorb'a, cumca ast'a do­
d'in contra fura cele mai strălucite. *) Cicero: nNeque solum rusticani asperitatem, sed
rintia ar fi privita cu unu feliu do invidie de implinerei naltei sale misiuni, cu atat'a mai
etiam peregrinam insolentiam fugere discamus. «
unii si alţii, si anumo do proprietarii — ro­ m u l t u elu va fi ncaternatu de ori ce vointia si **) Cic. Br. » N o u est urbanitate quadam quasi colo­
mani ! Mai mulţi de'ntre noi audiendu de asta inriurire arbitra rie, trufasia séu egoista, cu rata oratio.'-
fine se plangu, cà chiar limb'a Romei sc corumpe
p r i n străini.***)
A patr'a perióda pana la desfacerea impe­
riului romanu.
„Lingua elegáns"
I n cercurile lumii mai fine d'in Roma
gustulu si spiritulu tempului suferise o stra-
formare totala. Lupt'a pentru libertatea patriei
se finise, si catra fine degenerase intr'o politica
egoistica si desiérta.
(Va urmá.)
invitare la prenumeratiune
Cu 1 juliu s. v. incependu-se patra­
riu nou de anu, deschidemu abonaminte
noue la diuariulu „ALBINA. 11
Conditiunile remanu celea de pana
acwrria, ce se vedu in fruntea fóiei.
Rogàmu pre dd. prenumeranti a noştri vor binevoi a însemna cifre, asiè facu si
scrié curatu numele si postfa ultima,pen-
tru a poté incunjurd neregularitatea.
Domnii cari ni detorescu pretiulu
cFabonaminte d'in trecutu, sunt rogati a
ni lu trimite.
Acest'a e nr. ultimu in acestu pa­
trariu de anu. — Nr. venitoriu lu vor
primi numai prenumerantii nuoi.
Mulţi domni binevoira a dechiară
sê-i considerhmu de prenumernnti ai „Al­
binei" pentru totdeun'a. Li multiamlmu
pentru acésta spriginire, dar motive de
ale spediturei receru ca Domniele Loru
sê binevoiésca a se inscrie la terminu,.
càci se pôte cà unii üatunci, si-vor fi
schimbatu starea, stramutatu locuinti'a,
pôte si viéti'a s. a.
La întrebările ce ni s'au facutu,
respundemu cà essemplarie complete niai
avemu putiene, incependu de la Nr. 1.
inclus.
Carta geografica a câmpului de
resbelu de la médianópte vom, cercă se o
primésca on. cetitori ai noştri gratis, dar
numai dupa trecerea armistiţiului, va sê
dica candu va fi lipsa de ea, candu vom
vedé pre care terenu se desvôlta batali'a.
— Éra de cart'a câmpului de resbelu de
la mêdiadi nu vom avé lipsa, incetandu
batalü a, fiindu acum'a VeneÛ'a a Fran­
ciéi.
VARIETĂŢI.
= Obnducatóriulu ministerilui casei imp.
si de esterne e contele Mauritiu Esterházy, p r e
catu tempu contenle Mensdorff lipsescc d'in
Viena.
= Prinsi in resbelu. Sambct'a trecuta
sosiră in V i e n a cam 4 0 0 de Prusi prinsi, intre
ei trei vivandière, cari inca la Trautenau ca-
diura in prinsóre austriaca, mai apoi scapără,
la Königgrätz devenira érasi in prinsóre.
= Scena infricosiata. „ W . S. Z." a-
duce scrisdrea u n u i ostasiu austriacu care se
p l â n g e amaru cà in resbelu d'in nebăgare de
séma a impuscatu pe frate-seu, care siervea in
armat'a prusésca. D u p a ce cadiù ranitu, lu co-
nescù, cercà a-i legá ranele, se rogà de iertare,
dar ranitulu si-dede sufletulu cu cuvintele:
„mângâia p r e tata-nostu!"
= Pusetiune critica. Episcopatuluro- mai luminate si curate despre starea materiale nosu. Inghiatiarea d'in lun'a lui maju a s h i
mano-catolicu de Breslau se intinde si in P r u ­
sia si i n A u s t r i a ; D e la P r u s i a primesce 12.000
taleri pre anu, é r a i n A u s t r i a a r e posesiuni
ce-i aducu 200.000 fl. v. a. l a anulu. — Acum'a
candu i n beserice se facu rogatiuni pentru în­
vingere, lumea privesce sê véda ce va face
episcopulu de Breslau? C u m si-va poté împlini
detorinti'a i n amendéue statele, fara a se face
tradatoriulu unui-a séu celui-a statu. P a n a a-
cum'a n u emise cerculariu in asta causa catra
preotimea diecesei sale.
= Cine a inventatu. A r m e l e prusesci
se dice cà le-a inventatu (aflatu) u n u advocatu
francescu anume Descourtes, si le-a botezatu
p r e numele I m p e r a t u l u i Napoleonu, va se dica
nu-su Zündnadelgewehr. Scrietoriulu acestoru
sire vediendu constructiunea armeloru prusesci,
***) Cic. nConfluxerunt in hanc urbem multi inquinate
loquentes e x diversis loeis, quo magis est expur-
gandus sermo.«
Editoru: Vasile Grigorovitia.
se indoîesce despre adeverulu asertiunei cà ve- rémanu, si desclinitu pretiulu bucateloru in bucateloru, si despre lips'a baniloru, éra ce se
n î n d u la bajonete Prusîi de locu vor cautá sê locurile romane, p e n t r u cà de la cercarea a- atinge de greutăţile transportului, guvernului i
iee fug'a. A r m e l e prusesci au nisce bajonete in cestor'a aterna remuncratiunca ustaneleloru stau multe medilóco la despusotiune, pete de-
tocm'a ca cele austriace, deci ameliorări se vor poporului nostru, mai escliisivu agricultoru spune cu nâilo ce aducu sare pre Muresiu catra
necesita p e n t r u a intrece pe Prusi. Altmintre Aceste dóua sunt: c o r e s p u n d i t i c p r o Ungaria. Cumperandu acolo, le-ar aduce eftinu
candu a disu S u w a r o w cà bajonetulu totu va p r i e si g a z e t e s t r ă i n e . pana la Segedinu . . . "
romane Dieulu bătăliei, pote cà n'a avutu A m c e r c a t u calea prima, si ce s'au vediutu E invederatu dc aci, cà nu n e potemu
pravu destulu. in asta privintia in fói'a acést'a fura mai eschi basa pre arctarilc oficiali, ci numai pro impar-
= D e catichetu la scol'a reala superióra sivu resultatele culese pre acésta cale. Daca tesirile ce le vom primi de la corospundintii
fi-r. or. i n Cernăuţi e denumitu Alesandru inse aceste resultate nu corespundu inca deplinu noştri, si alte persóne cc vor binevoi a n e onora
o
asceptarei, caus'a c cà corespundinti noştri, — cu raporturi. Dreptaceea noi intru interesulu
Procopo viciu.
cu tóta energi'a si diliginti'a pentru care li acestei cause, ce o potemu numi si natiunalo, ni
= „ General Correspondenz" a ince
suntemu deoblegati a multiami aci — ni trimi luàmu libertatea a nc adresa tuturoru intieli-
tatu. Faime sunt despre schimbarea ministe
sera raporturi numai generali, uitandu a insem gintiloru romani de pretotindeno, rogandu-i se
riului.
ná cifre, desl rol'a in socóta e eschisivu a a- nu crutio ustanelele a ne insciintiá catude dese
= L u n i se publica l a Pesta provocarea
cestor'a. Omulu de credintia b u n a nu va face ori, càci ni e téma forte ca n u cumva si estimpu,
Maj. sale I m p e r a t u l u i adresata popóreloru ere
imputatiune p e n t r u acést'a, càci la noi pana daca va dá Ddicu secerisiu bunu, lipsindu cer­
dincidse ale Ungariei, si-esprime speranti'a cà
acum'a e terenu necercatu, si a trebuitu sê se carea bucateloru, se fimu siliţi a le vinde cu
fiii U n g a r i e i capaci de arme conduşi de sentie-
implinésca proverbiulu cà ver inceputu e greu pretiuri atatu de mice, in catu neci contribu-
mintele credintici traditiunali, vor alerga sub
stindarde pentru aperarea patriei loru. Vom
Speràmu cà de acum'a dd. corespundinti ai tiunea se n'o potemu plaţi, neci bucate se nu
ni remana. — Deci consentindu cu toţii, sê im-
publica c u r u n d u provocarea intréga.
străinii, si pre bine càci numai asiè potemu a- bratisiàmu acésta causa, sê facomu noi d'in de-
= Majestatea Sa inipcratés'a a plecatu
j u n g e ceea cc dorimu. votamcnfculu cc avemu catra caus'a comuna, a
luni la Pesta, u n d e va petrece dóue dile, cerce
Calea a d o u ' a , adeca gazetele străine, nu nóstra, sê facemu ceea ce autorităţile publice
tandu p r e cei raniti. — Totu in acésta di
le consultaramu de felii, candu fu vorba despre nu vor sè faca neci chiar d'in detorintia ofi­
ajunse Maj. Sa. la 4 ore dupa médiadi la cur­
locurile Romaniloru. Caus'a e cà gazetele — ciale!
tea drumului feratu d'in Pesta u n d e o intempi-
nara taverniculu si feme'a lui, primariulu neromane, càci pana acu numai acestea ieu cu — Se incepu raporturile despre resulta­
si oficianţii orasiului, membrii curiei, ai locu- noscintie despre pretiurile bucateloru — oate tele secerisiului d'in Ungaria. L e vom insirá
tienintiei si ai dietei, intre cari erá si: Deák, apăru in acele locuri, si cele ce primescu ra­ tote in rondu, dar pana acum'a gasiramu nu­
Andrássy s. a. Primirea fu cordiala. porturi de acolo, de baséza p r e datele oficiali, mai dc pre la cotitur'a Dunărei. Aioi grâulu
éra in aceste date se face abusu maro, pentru atatu in privinti'a calitatei catu si a cantitoi, c
cà pretiurile sunt însemnate mai mari de catu indcrctrulu celuia d'in anulu trecutu. Calitatea
Viena, 10 juliu.
sunt intr'adeveru. On. cetitori vor prcccpc dc cea mai buna, in stare uscata, se socotesco 78
(Economia, comerciu, "bursa.") Unu
domnu romanu de'n Transilvania, dedatu a fi
locu unde tientesce acésta procedura ce comite dc pondi (libro, fonti) la o mesura austriaca
pecatulu abusu lui, ea adeca voiesce prin are (3 mesure austr. 3 galotcTrnc; una mesura
purure la loculu unde Iu chiama interesulu na
tarea pretiuriloru mari a imputiená cercarea austr. = 2 banitic bucovinenc.) in locul de
tiunei, vediendu starea rea ^materiala"} ce ne
bucateloru, si unde c mica cercarea, sc in 8 0 — 8 4 pundi precum ar ii de comunu.
apésa marc parte prin vîn'a nóstra, crediendu
intielege de sine cà pretiurile nu remunera — D'in partea apuséna a Banatului, pri­
cà o conlucrare pre acestu terenu pótc sê ne
destulu ustanelele producatoriloru. Deci acésta mirăm u urmatóri'a insciintiarc scurta, — cu
mantuiésca de căderea cumplita ce ne amenin-
procedura se facu in daun'a producatoriloru, a datulu 6 j u l . s. n.: „Grâulu si cucurudiulu la
tia, binevoi a ni adresà o serisóre privata in
asta causa, d'in care inse — cu permissiunea
Romaniloru, — si in folosulu consumatoriloru noi e frumosu, numai viile sunt slabe. A v e m u
cari n u se ocupa de agricultura, intre cari inse căldura mare si cam secetósa."
DSale — vom insirá aci urmatóriele : „ Am
naţiunea nóstra n'are norocire a numera membri — I n tergulu de Pesta se facîi in lun'a
observatu cu u n u feliu do plăcere cà fói'a dc sub
multi. acést'a multa negotiatorie cu lana. Banatulu fu
redactiunea dtale dc la jinceputulu séu ' ivitulu
ei in publicu, sc ocupa d'in candu in candu si S'ar insielá celu ce ar crede cà acést'a e representatu, éra d'intre locurile romane ale
cu economi'a casei si a câmpului, ceea ce l a causa privata a redactiunei cumca unde si-arc Ungariei numai oomitatulu Bichisiului. Lan'a
isvóralc, si ca atare nu merita publicitate. D'in
noi, cari toti'^fora dostingerc de preoţi séu mi­ fina d'in Banatu (lana tigaia) si-avea pretiu de
reni, invetiati seu ncinvetiati, suntemu mai contra ea, pentru obicptulu la care se referesce, 8 5 — 8 8 fl. de centenariu, éra cea d'in Bichisiu
multu economi séu plugari de catu industriaşi e caus'a tuturoru Romaniloru, contribue a ni 6 2 — 6 5 fl. — T o t u aici g r â u l u dc Banatu
si uşurări, e do marc insemnetate, si pote sê nicunósce mai bine pusetiunca, numai dupa cc o 85 Ű. 4 fl. 10, do Tisa 8 5 S \ 14 fl. 15. Se­
aducă si ce-va folosu. vom cunósce potemu întreprinde inibunirca, ve- cara 78 U. 3 ti. 3 0 c n
„Dta si alti amici ai mei si ai dtale mai demu d'acl abusurile oficiolateloru respective — In tergulu Vienci, mierea de B a n a t u
sângeroşi, se vor superá pentru ce nu dieu eu sub a caror'a autoritate si priveghiare decurgu costa 16 —17 fl. centenariulu (marge), cea d'in
Ungaria 1 5 - 1 0 fl. — Cér'a de B a n a t u
unu mare folosu, eu inse-su destulu de pedantu tergurile.
ca sê ve spunu cà economi'a numai asiá pote se Noi inca de multisioru avusoramu cuno­ 1 1 2 — 1 1 5 fi; éra d'in Ungaria 1 0 5 — 1 1 0 ti.
ni aducă unu maro folosu, daca nu vom fi nu­ scintia despre aceste abusuri, ce lovcscu atatu dc centenariu. '
mai producători séu producenti simpli, margi- de dorerosu interesele plugariloru, — cari-su
nindu-ne curatu la productiuno, si dandu-o acé­ mai cu séma romani. A m si rogatu pre unu Cursurile din 9 Juliu n. sér'a.
st'a — sê n u dieu fora socotéla si calculu, ci — domnu ca in contielegere cu altiî, sê ni trimită (dupa aretarc oficiale.)
fora intielegere, fora dc a cunósce bine impre- o constatare. D a r n e intrccîi diuariulu guver­ bani marf.
giurarile si starea productiunei celu putienu in nului magiaru „Magyarország" si altulu ncm-
Imprumutele de statu:
provinciclo nóstre, d a n d u - o in manile specu- tiescu „Const. Oest. Z . " cari marturisescu de Cele cu 5°/o in val. austr. 49-75 50-25
lantiloru bărboşi. Cu alte cuvinte, eu dorescu acestu abusu, voindu a Iu storge in favórea „ contributiunali 99-50 99-75
n nóue in argintu 70-60 71-50
ca precum a luatu fói'a acést'a in columnele lipsei ce domnesce in Ungaria. Eca, pe scurtu, Cele in argintu d. 1865 (in 5 0 0 franci) 68- 68-50
salo înregistrarea neîntrerupta a cursuriloru ce dieu acele diuario: „Erá o raritate in tem­ Cele natiunali cu 5 % (jan.) 61-25 61-75
bursei, asiá sê iee si inca cu mai mare scumpe- metalice cu 5 % 54- 54-50
pulu lipsei d'in 1803 — in Ungaria — cà pre „ n maiu nov. 56- 56-50
tatc si înregistrarea prctiului bucateloru, atatu candu in Ungaria poporulu ce suferiá fóme se 4'A% „ 47- 47-50
dupa eorespundintie proprie catu si dupa g a ­ 4% „ 42- 42-50
luptá cu pretiuri infricosiatc de mari, pre 31- 31-50
zete străine. 8% »
atunci in Transilvania pretiulu bucateloru erá
Efepte de loteria:
„Eu dorescu si mai multu, ca acésta fóia forte micu. Bucatele cc in Ungaria costau 4 fl. Sortile de stătu din 1864 53- 59-25
„ » lSßO'/sincöleintrege 73-20 73-40
sê tiena celu putienu a o p t a parte d'in forma- in Transilvania pana la mediloculu lunei lui
„ d » % separata • 74-75 75-25
tulu seu anume deschisa pentru 'insciintiari si maju nu costau de catu 1 fl. G0 cr. — Cu tote » 4 % din 1 8 5 4 61- —
raporturi economice. Cum a csîtu sccerisiulu in acestea nu se potea reflecta la tergurile „ din 1 8 3 9 , »/
5 127- 124 —
bancei de eredetű 99- 99-50
cutare provincia preste totu, in cutare cercu, de acolo, pentru cà in relatiunile oficiali n societ. vapor, dunărene cu 4 % 72- 72- —
comitatu, distrîctu in parte, in comparatiunc cu ale orasieloru se aretau pretiuri cu n iinprum.princip.Eszterházy à40fi. 60-
n „ „ Salm à 25- 26- —
anii trecuţi, asiá in catu toti aceia cari se ocupa multu mai mari. — Acum'a seccrisiulu do n n cont. Palffy à 2 1 -
21 —
cu economi'a, sê-si póta forrná idee mai ciliare, tomna in Transilvania se prevede a fi forte m n- » „ princ. Clary à
n n cont. St. Génois à 21--
„ „ princ. Windischgrätz à 2 0 14. _
a provincioloru, si de catu despre séc'a de po- catu numai in unele locuri secuiesci. D e p r e ­ „ „ cont. Waldstein à 18- — 19- —
,, „ ,, Keglevlch à 10 11 —
litica, care de multe ori si mai adese oii nu o sentu pretiulu bucateloru in Transilvania e
Oblegatlunl desaarcinatóre de
precepu neci ce o profesa. intr'adeveru forte mare, pentru cà in anulu pamentu:
„Daca aveamu noi aceste idei si cuno- trecutu a fostu putienu cucurudiu — papusioiu Cele din Ungaria 60-50 61-50
dar daca estimpu va fi culesu bunu, pretiu­ „ Banatulu tem. 59-50 60-50
scintie chiare si bine desfasiurate, n u erá sê ni „ Bucovina 58- 59- —
rile vor scadé éra. Lips'a de bani, acolo e forte
dàmu séu chiar lapcdàmu produptele p r è tem- Transilvania 57- 58- —
mare. Daca cine-va voiesce a împrumuta o suma
puriu in manile speculantiloru, si sê aducemu Acţiuni :
mica, nu o gasesce mai eftinu do 2 4 pere. A bancei natiunali 669- 671 • —
p r e consumenti la sapa de lemnu, ca sê fie si-
„ de credetu 135-20 136-40
liţi si cumperá numai de la aceştia, si cu pre- Parte mare a contributiunîloru e in restantia, ,, „ scontu 570 — 575- —
si dupa secerisiu, se va incassá probabilminte „ anglo-austrlace 64 —
tiuri indoite," 62 —
prin essecutiuni. Atunci fio-care va fi sîlitu a- A societatei vapor, dunar. • • • 430 — 432- -
Tocm'a ceea ce doresce D S a , a fostu „ „ Lloydului • 180 • - 185 • —
si duce bucatele la tergu si a le vinde cu pre­ A drumului feratu de nord. • • 1480 1485
intentiunea nóstra de la inceputu, cere inse nu
tiurile ce le vor regula fabricanţii de spirîtu in ., ,. statu • « 171-70 171-90
s'a potutu réalisa deplinu, caus'a o spunemu „ „ „ apusu (Elisabeth) • 114 — U6- —
orasielele cele mice a le Transilvaniei. D e pre­ „ „ „ sudu 179 — 181 • —
indaia, atatu ca respunsu la epistól'a stimata de
sentu, secerisiulu manosu in Trnia va fi numai » ,, „ langa Tisa 147 — 147- —
de mai suscatu si spre cunoscinti'a tuturoru „ „Lemberg-Czernowitz 147-50 148-50
spre folosulu acestoru fabricanţi. G u v e r n u l u ,
cetitoriloru nostri,càri cu toţii dorimu cele cu­ Bani:
care lucra cu energia in caus'a lipsei, ar face
prinse in laudat'a serisóre. Galbenii imperatesci 6-30 6-32
bine sê provóce pre comitiî supremi d'in T r a n ­ Napoleond'ori 10 -C8 1 0 - 7 0
Noi, casi D S a , am cunoscutu cumca Friedriohsd'ori 11- — 11-10
silvania ca sê trimită raporturi oficiali despre
dóua câi ducu la scopulu nostru de a tiené pu­ Suvorenii engl. 13 — 1 3 - 1 0
secerisiulu (reoolta) de acolo, despre pretiulu Imperialii rusesci 10-80 10-85
rure in evidintia starea materiale a poporului Argintulu 127- 128 —
I n tipografi'a Mechitariatiloru. Redactoru respundiatoriu: Qiorgiu Popa (Pop.)