Anni I — N r . 55. Viena, mercuri 17/29 august 1866.

Ese de t r e i ori i n septemana: M e r c u r i - a , Prenumeratiunile se fac la toti dd. corespu

V i n e r i-a si D o m i n ec'a, cand o cola intréga, dinţi a-i noştri, si d'adreptul la Redactiun
cand numai diumetate, adeca dupa momentul Stadt, "Wallfischgasse Nr. 8, Mezzanin, ui.d
impregiurarilor. sunt a se adresa si corespundintiele, ce privesc
Pretiul de prenumeratlune: Redactiunea, administratiunea séu speditur'a;
câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele
pentru Au3tria: anonime nu se vor publica.
pe an întreg 7 fl. a. v.
n diumetate de an • • • . 4 „ „ „
Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni dc ii te­
„ patrariu „ „ o „ » „
res privat — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m a n i * si S t r a i n e t a t e : repetirile se fac cu pretiu scadiut. Pretiul
pe an intreg 15 fl. v. a timbrului cate 30 cr. pentru u n a d a t a , se
„ diumetate de an • 8 * „ „ antecipa. Speditur'a: Mariahilf, W i n d m ü h l ­
„ patrariu „ „ . . . . 4 „ „ „ gasse Nr. 2 9 . unde se primesc insertiuni.

Viena 16/28 august.
Diariul oficiale de astadi publica o
lege noua finantiala, ce porta datul 25
august a. c. Pentru lungimea ei n'o po
tem reproduce de asta data, ci ne măr­
ginim la splicatiunea si estrasul ce ni-1
dk numitul organ, dicend intre altele:
„Legea finantiala publicata astadi are
scop duplu. Se câştiga prin acést'a mi­
dilécele pentru acoperirea lipselor stra-
prdinarie provocate de resbel siurmarile
lui, stabilind totodată norma pentru de-
toriele statului. In respeptul prim legea
noua nu e de cat efeptuirea legii de la 8
iuliu prin care ministrului de íinantie i
se deschise credit de 200 milióne fior.
d'in cari ca antecipare a luat de la banc'a
natiunala 60 milióne fior., cu oblegamen-
tul de a-i retorná in restimp de un an
de la incheiarea păcii. Deci acù e vórba
fi optimist esageratoriu pentru a crededar de suveranitate si autonomia numai poporal „Dómne tiene." D a r a n u facura numai
acest'a, ci, dupa cum se aude, aousara p r e ze­
prè lesne cà vor sê se nască tot atate a-umbra i va remané. Motivele pentru cari
losul nostru invetiatoriu, cà ar fi făcut vatema-
liantie. Asie d. e. diariele inspirate italia-Prusia nu incepe anessarea de loc, nu
re Maj. Sale pentru cà şcolarii au cântat si
ne, chiar si cel oficiale, trimit sciri insunt cunoscute, se pare inse cà despuse- „Destépta-te romane." I n cat s'ar adeveri sci-
tiéra despre intentiunile pacice si bine-tiunile ce le va face vor avé potere in rea acésta, apoi avem sê ne plângem contr'a
voitórie ale diplomaţiei imperatesci. Ératocm'a ca anessiunea. In asta privintia simtiemintelor fraţilor magiari, càci prin acést'a
ar aretá numai ura ordinaria a supra invetia-
organul lui Bismark „Nordd. Alig. Z." primesce „Nat. Z." urraatórea corespun-
toriului nostru si a supra romanilor. —
dice d'in parte-si despre incheiarea pacei :dmtia de'n Dresda cu datul 22 î. c.
T i m p u l e ploios pre la noi, si omenii nu
„Se speram cumca contielegerea intre „De óra-ce Prusia si acum'a casl in
pot calcá, secerisiul a fost de midiloc, cucuru-
amendóue poterile mari, ce se stabili 1815 si-a perdut arondarea in Sossonia,
diul pote se va restaura prin ploile neîntre­
prin actul acest'a, va fi sincera si dura- guvernul prusesc grigesce ca la pertra- r u p t e ce le avem. Zefir.
bila, si cumca la Viena tot mai mult va tarile de pace de acum'a sê si asecure o
prinde radecine acea convingere cà e pusetiune buna de ap erare in contra Vie-
Oradea-Marc, 26 august 1866.
mai bine a avé in Germania, in locul nei, si acést'a ar fi intariturele de la Intr'o corespundintia d'in Oradea-Mare
aliaţilor caror'a sê nu se póta încrede, Dresda cu Pirna si Königstein. Lips'a subscrisa de Agricola, ce se publica in n r l 5 2
un amic carele i e vecin cu mult mai a- acestei pusetiuni de aperare s'a sentit cu al „Albinei" vedem pre dl corespundinte A g r i ­
cola sprimandu-si neplăcerea pentru cà a dat
própe de cat sê nu cerce bunăstarea sa dorere in 1850. Cu atat'a mai vertos a-
in Oradea-M. de mai mulţi dni, cari, nefiind
propria in bunăstarea Austriei." icum'a guvernul prusesc are de cuget a
membri, totuşi critica portarea asociatiunei rom.
C'arolin'a imperates'a de Messie n'a delaturá acest reu odată pentru totdeun'a. nat. d'in Arad. Mai incolo dice dl cor. cà atari
potut midilocí de la imper. Napóleoné con- Intr'adever se dice cà Dresda se va dá dni, pre langa tete cà starea lor materiala e cu

de folosirea restului de 140 milióne fior. ditiunile ce imper. Massimilian le crede de garnisóna trupelor sassone, dar aces­ mult mai buna, de cat se n u póta fi membri
necesarie pentrusustareanoului imperiu- tea nu vor fi menite de cat a forma gar- ai numitei asociatiuni, nu voiesc a fi membri
D'in acésta suma se vor creá 50 milióne acelei'a, pentru cà numit'a asociatiune face îm­
Imperatés'a a trecut pre la Torino catra d'a curtei. Intariturele de'n sus si de'n
flor. prin cesiunea de chartii de stat cu părţire nepotrivita cu banii destinaţi pentru
Roma, se afirma cà nu va mai rentorná jos de Dresda precum si tot regatul se
5%, éra cele lalte 90 mii. flor. prin emi­ ajutorarea studenţilor lipsiţi, impartiand aju-
la Messie, ci in cetatea eterna va aştepta va supune comandei supreme prusesci. tórie celor'a ce le folosesc pentru lues etc.
terea de note de stat." —
sosirea bărbatului seu, prin ce forma Ce se atinge de representarea diploma­ De óra-ce pana acum'a n u se dede ocasiune a
In cestiunea de reorganisatiune a statului messican va primi straformari tica a Sassoniei in strainetate, acést'a vedé i n public si alte neindestuliri fatia cu
monarciei se facura pasi mari in dilele nóue. inca va incetá, remanend ca suveranii împărţirea stipendielor d'in partea stimatei aso-
trecute. In ce constau aceştia inca nu cîatiunî natiunale d'in Arad, m e ved îndemnat
străini de'n respepte personali, de vor
seim. Daca e se credem multelor faime, a face pucina observatiune numai cu privire l'a
voi, se mai tiena representanti la curtea Oradea-M. si fatia cu stipendistii ce se afla aici ai
almintre mare parte consunatóre, diet'a Germania.
sassona." Ilustrei famiHa de Mocionî. P e n t r u cà çorespun-
Ungariei se va deschide la 6 optobre, in In resbelul T R E C L L T A n a f r í o . n o K J A
presinti'a ministeriului u n g n r ^ ö O , O C U - nuinti'a ce avuse in Grermania precum anessiune a Prussiei. Ea se estinde cu publica, n u numai facia cu stipendistii mocio-
pandu-se mai inprima de pertratarea si cea d'in Italia. Cést'a de'n urma, dupa incetul, precum i permit poterile, si fora niani, ci si cu stimat'a asociatiune Aradana.
a spaimentá cele lalte curţi europene, in- Deci spun adeverul, ' cà in cat ni sunt cuno­
proieptului de lege in privinti'a afaceri­ cele petrecute in anii trecuţi, nu-i va fi
scute giurstarile tinerimei stúdiósé in Oradea-
lor comune. Se afirma éra, cà br. Sen- causât dorere mare, càci s'a mântuit de cunjurand tot ce ar poté produce scomot.
Mare, stimat'a direcţiune a asociat, d'in A r a d
nyey are sê compună acest ministerul o provincia ce erá sarcina forte grea Anesséza sieşi de o camdata numai cat
n'a potut face maî nemerita împărţire d'in ofer­
unguresc, in contielegere cu elemintele pentru bugetul imperiului, éra de alta póté direge, éra cu cele lalte tieri léga tele incurse, de cum a făcut fatia cu tinerii
liberali. Cancelariul Mailatu ar primi parte nu potea promite Austriei vr'o es­ tratate prin cari suveranilor acestor'a li d'in Oraflea-M. Daca inse printre stipendistii
conducerea ministeriului de justiţia. tindere a influîntiei ei in Italia, ce neci se pregatesce sortea a deveni prefecţi asoicatiunei nat. d'in A r a d se afla si unii de
prusesci, poporatiunea o pune sub in­ ai Ilustrei familia mocioniane, cari sunt forte
Aceste faime insufla nu putiena in- ar fi fost intru interesul popórelor ei.
lipsiţi, — intre aceşti figuréza numaidoi Ora-
grigire diaristicei nemţiesci, ea se în­ Tote acestea nu se pot dice si de­ fluinti'a principielor prochinmate de Bis­
dani — apoi aceştia nu cerura'ajutoiiu de la n u ­
treba de ce procède Austria astfeliu pre spre influinti'a perduta in Germania. De­ mark, ca astfel calea sê fie bine gătita
mit'a asociatiune pentru lues, ci numai intetiti
cand tote statele moderne in giurul ei si Austria nu primia delà confederatiune pre cand Prusia va avé ocasiune a le a- de mari lipse si neajungeri; pentru cà mulţi
tientesc la unitate, voind a întemeia prin neci un cruceriu, ci ea trebuia sê dee si nessá si tierile ce mai remasera sub nu­ d'intre stipendistii mocioniani se maî ajutora si
acést'a poterea si libertatea. Intre altele bani, si miliţia de garnisóna, totuşi avea me de independinte. de catra părinţi, cari au ceva cat de putien, éra
cari nu-au, de la părinţi nemic'a,se ved siliţi a
„Presse" observa: „Noi admiram intie- purure innaintea ochilor acest teren, ce Prin acést'a avem innaintea nóstra
se indrept'a intr'acolo, deunde pot fi ajutoraţi.
leptiunea celuia, care mai antaiu îm­ diplomatl'a imperatésca credea cà esplo- procesul ce lu face Germania catra in Dara daca ven. asocietiune ni a impartit aju-
preuna vergelele frangibile intr'o legă­ atandu-1 va dá eleminte nóue pentru in- temeiarea unitatei natiunale, éra de alta tórie apoi te asecur die Agricola cà nu vei
tura, pentru a aretá poterea trunchiului; naltiarea autoritatei austriace in Europa, parte avem totodată respunsul la intre poté adeveri: cumca noi ajutoriul acest'a lam
inse l'am crede de nebun mare pre ace­ mai adaugend si respeptele natiunali barea cum i-ar sucede Austriei in caşul folosit pentru lues.
l'a care ar imparti trunchiul in bastóne, nemţiesci. Perderea de aci părea prè daca i-ar mai stá stégül la Germania. Un Stipendist Mocionian.
pentru a forma apoi d'in ele éra trunchiu. " grea de suportat pentru austriacii cu
In diariele prusesci se încinsese des- consciintia de natiunalitate nemtiésca, si BUCOVINA.
Bnteni (cottul Aradului), 1 0 / 2 2 august 1866. D e l a n g a valea Colbului in diu'a S . F o c a l 8 6 6 .
bateri viue a supra cestiunei daca e de fiind cà ómeni de aceştia direg in pre-
înteres pentru Prusia a continua alian­ cumpenire destinele imperiului, erá prè F i i n d cà arare ori avem pre aici cate u n Fiii bisericei drepteredinciósa discuta cu
moment mai interesant pentru publicitate, vo­ mult interes întrebarea, de li compete lumeni-
ti'a cu Italia. Conservativii erau contra, natural sê se nască întrebarea : nu cumva
iesc a me folosi de ocasiune, descriend on. ceti lor dreptul de a luá parte la traptarea aface­
pentru cuventul cà rescólele d'in Italia Austria in venitoriu va cugeta a recâşti­
tori ai „ A l b . " insemnat'a serbare onomastica a rilor bisericesci in adunări sinodale.
DEBÏ aduseră unitatea natiunale, nu de- ga ceea ce a perdut in Germania? Majestatii Sale d'in 19. ale 1. c. Asta întrebare ne ocupa pre noi Bucovi­
dera inse statului nou si moralitate, mai De respuns la acésta întrebare po­ I n prescr'a dilei numite opidul nostru fu nenii cu atat'a mai mult, de óra ce Escelinti'a
adăugând cà si organismul intern al Ita­ tem considera nu intr'atat'a anessiunile iluminat in tdte părţile, si cercetat de mulţime sa episcopul E u g e n Ilacman, de si avea sê as­
liei e departe de perfecţiune. cari vor estinde teritoriul prusesc, i vor de ómeni de prin pregiur. — Diu'a nascerii culte intru intielesul ordinatiunii maiestatice
Maj. Sale sê serbà in ambele s. beserici, adeca in dto 27 Septemve 1860 si al emisului ministe­
Diaristic'a de care despune Bismark dá potere mai mare de opusetiune, ci
cea romana si in cea r. catolica. Tóta intielcginti'a rial dto 30 Septemvte a. a. si poporul diecesan
e pentru continuarea aliantiei, intonând mai vertos sortea ce se pregatesce rega­
opidului nostru, romani cu magiari, se aduna in caus'a despre pusetiunea ierarchica a diecesei
siervitiele acesteia in resboiul trecut, si tului Sassoniei. Seim d'in istori'a batalie- in beseric'a catolica, de u n d e dupa finirea s. le- bucovinene si referinti'a ei catra cele lalte die-
fora cari Prusia nu si-ar fi eluptat resul- lor intre Austria si Prussia cà fie care turgie, merse éra-si la o lalta in beseric'a ro- cese ortodocse de'n Austria, totuşi n u afla cu
tate atat de mari. Mai aréta si consange- parte tientiá mai inprima drept la locu­ manésca, u n d e erá adunata o mulţime de po­ cale a consulta măcar cati-va bărbaţi de intie-
nitatea principielor ce propaga aceste rile strategice ale acestei tieri. D'acl se por. D u p a ce se fini liturgi'a serbatórei „Schim­ ligintia si patroni bisericesci, ci de'n contra,
barea la fatia" preotimea tienù rogatiuni pen cand cerura diecesanii in petitiunea de'n 6 Op-
dóue state, si anume d'in Pîemunte fu splica ingrigirea ce domnesce in Viena
tru Maj. Sa. Imperatul. L a sfersitul acesteia tomvre 1864 sê li se dee ocasiune, ca sê-si des­
unitatea italiana, éra acum'a d'in Prusia in privinti'a sórtei fiitóre a Sassoniei.
corul şcolarilor intona „ I n t r u mulţi ani," dupa coperă părerile si dorintiele lor intru intielesul
purcede cea nemtiésca. Nu potem sei inca cu positivitate ace'a „Deşteptate romane" si „Domne tiene etc." concesiunii maiestatice: atunci P r è Santi'a Sa
Altmintre tote trei poterile, de una- cum va fi acésta sorte? — Seim cà regele — F r a ţ i i magiari se depărtară inse cu mania d'in aflà cu cale a esi la lumina cu enciclic'a sa des­
di beligerante, astadi si-fac nisce compli- Sassoniei si-va reocupa tronul, acest beserica, cat audira cà se cânta si „Destépta-te tul de mirata de'n 1 8 / 3 0 A u g u s t 1865, in care
rom.," si nu asceptara pana sê cantà si imnul se respinge pretinsiunea aceea p r è drépta a die-
minte atat de mari in cat nu se recere a regat deci nu se va anessá de ocamdata,
 — Lan'a d ' i n Banat 6 0 fl., lan'a tigulá*afin Ba­
cesanilor, ca o cerere, c e ar mirosi uluit a pro­ .puţin versaţi in candne, de cat d. e. u n prof Bat. calarétia nr. 7. Mort: Adam
testantism, calvinism si Dumnedieu mai scie ce soriu de dreptul canonic, daca si n u prè alçMctiu. nat 75 fl.
D e o cam data n'avem scopul a face recen- cu terminii canonici vorbind despre participi Bat. cal. nr. 8. Greu rănit: Ioan Unsórea de porc, calitatea cea mai
siune detaiata la enciclic'a atinsa,ci numai a în­ rea lor la adunările bisericesci, sunt de seuáaiSuva. —- CfaÄ? rănit: I o s t F ^ a i í t t / fcana, in loc, centenarîul 3 5 fl. 5 0 — 3 6 fi. 5 0 c r .
semna urmatóriele: cu atat mai mult, pentru cà ei nu pretind a ld Bat. c i ţ | Ä*. 9. MoH: T o t a a Tiorcui Trentiele d'in U n g . si Banat calitatea
1) E a prejudeca sinodului general al bi­ p a r t e la desbateri despre dogme, ritualul besi BaterÁ>nr. 10. Usior rănit: Paill prima 9 fl. — 9 fl. 5 0 cr. de cent.; de mediloc
sericei dreptcredincidse de'n staturile Austriei, recesc si moralul creştin, cari sunt obieptijDantia. f& albe 7 fl. — 8 fl. 2 5 cr.
in cat se atinge de drepturile lumenilor in be- essential al sinódelor strins canonice, ci n u m i D e fa ba&^onvfc'fa venatöfi nr. 12.
serica; càci pe cand P r è Santl'a Sa in scrisdrea la acele, ce desbat cause fundatîunale, şcolari^ .„ f>$ % .. ». ; -rv Temisiora, 24 aug. 1866.
. , . . . Cbmo.M : @rettrănit: iedam D a m » *
rtesbdielc cu Prusia si Italia avură si
sa de'n 27 A u g u s t / 8 Septem. 1864 N r . 3 1 2 patronale, cari cause se pot consulta in o adu m£- <™ , •_. -x,. ,.
j- Y . -i. . , . . ^ _ Raniti: A n t o n i u P a l m e , Ioan Piscule.
w u
aici influintia si asupr'a pretiului bucatelor
aşternuta sinodului carlovitian face propunerea, nare diecesana sub presiedinti'a episcopulu: . . ' „ . ., T
„ „i • A
P û i , -, . • / i i Comp. 8. Raniti: Torna Scarda, Iosif ingreuiandu-se comunicatiunea cu tierile străine,
ca sê se decidă, de au lumenii drept a luá parte Fe cand asiadara lumenii lasa doc;m a ritualul "
D l
la desbateri in afaceri bisericesci mai vertos in moralul si canonul in scirea si portarea d - r a l m e deveni esportul mai mic, si prin urmare, sca-
i , • • , v. . , Comp. 5. Mort: Antoniu Novacu. diura şi pretiurele bucatelor. — L a inceputul
adunări sinodale, decidé sengur, fora a asceptá g n g e a clerului si cer a ave cuvent in cele c w««^. v
votul sinodului, in modul cel niai categoric a se pretind de la densii: p e atunci referinţei L a atacurile de la Brausnitz, Königinhof septemanei se imbuldisera vendiatorii, dara mai
supr'a întrebării acestei momentóse in epistoli'a epistoliei epp. se urca pe muntele unui sino» si Gitschin in 27, 28 si 29 iuniu 1866 tardiu se împuţinară. G r a u l de 8 1 — 8 8 U se
atinsa. ecomenic sé cel puţin general si căutând d< j[) e fa reg. de art. Richter nr. 3. plaţi c u 4 f l . 30 — 4 f l . 60 cr. v.;cel de88—89S":
2) Referinţele epistoliei si-a încordat, cum acolo in gios la oitiele, ce se p l â n g p e n t n Bateri'a cal. nr. 8. Usior rănit: cu 4 fl. 70 — 4 fl. 80 cr. Secar'a erá căuta*»
se vede, tdte poterile spre a l a m u r i si a demu- lana si lapte, le împle cu gródi'a anatemelor Lutaru. de catra liferanti ai erariului si se platl Cea d e
strá conceptul ortodocs despre constitutiunea den serin. Dara a combate astfeliu p r e L ^ ^ 'j R U z i n iuniu 1866
2 8
70—80 U 3 fl, 5 5 - — 3 fl. 6 0 c n Qvesul erá
bisericei ortodocse si a aretá diferinti'a intre tinsiunea lumenilor de participare la sfatuir cu 1 fl. 6 0 cr. de mes. a. — Asta-di se deschise
De la reg* de venatori n r u l 2 8 .
constitutiunea acést'a si intre constitutiunile asupr'a unor obiepte mai mult pamentesci comunicatiunea de marfa intre Temisidra si
Comp. î Morţi: I. Duda, Iuon Mar
bisericei romano-latine si ale bisericilor evan- adeca prin tiendrea canonica a sinddelor ecu Viena. T i m p u l e frumos.
ginian. — Greu raniti: Todor Bocosu, Iuon
gelice de confesiunea augsburgica si elvetica5 menice si celor generale, trebuie sê o martu
Iomoiacu. — Usior raniti: P e t r u Tiuneiu
cu tdte acestea lămurirea ast'a n u i-a succes, risim, cà ni se pare a fi mai demn de u n intor
Nicolae T a u r u . De'n partea resariténa a Biharéi aug.
càci in epistoli'a aceea se afla n u numai o în­ tocatorîu de vorbe de cat de un apostol a
curcătura sciintifica curidsa si lipsita de princi- adeverului. Comp. 2., Greu raniti: Ilie Munteanu, P r e t i u r i l e granelor la noi sunt: g r â u l

piele fundamentale ale constitutiunilor sengu-
ratice, dara inca si aceea, cà in mani'a de a fugi
dé esoentrul constitutiunii protestantice dà re­
ferinţele ei in escentrul constitutiunii besericei
romano-latine, p e cand beseric'a ortodocsa stà
in medilocul lor.
3) T o t atat de puţin lămurită si detier-
m u r i t a . i n epistoli'a aceea e si fiinti'a, plasele,
competinti'a si procedur'a adunărilor bisericesci
numite sindde, pe cand e lucru constatat, cà
Iuon Molnár, Sandru Silagi, I . Silagi, Pavel curat cubului 7 fl'. v. a. — grâul mestecat 6 fl.
Simandi, Iuon Ternovanu, Nicolae Vulcanu. — Secar'a 5 fl. — Ordiu 4 fl. 8 cr. — C ü -
Consemnarea ostaşilor romani ucişi, ra­ Usior raniti: I u o n Lacatusiu, Spiridon Mun curudiu 7 fl. de cubul.
A m judecat mult, cu mine si alţii, cum
niti, séu perduti pre câmpul de bătălia teanu, Bucuru Mîclosiu, Ion Misu, I u o n Rusu
Nicolae Ternovanu, Iosif Tonî. e mai bine pentru beuturile spiritudse: daca
de la médianopte.
Comp. 3. Greu raniti: P e t r u Cart sunt scumpe, séu daca sunt eftine? — Cand
(Continuare.) manu, Adam Nojfcariu. sunt scumpe, beţivii si-dau toti banii; éra cand
sunt eftine, se ihvétia a be si cei ce altmintre
La lupt" a de la König gr ätz in S iuliu 1866.
siar fi retienut, astfel morbul se estinde. •—
D e la reg. de venatori n r l . 32. Economia. V i n a r s u l (rachiul) de cireşe iti'â (•'/, de
Comp. 1. Rănit: Lucia Romanu. 1

alt'a e fiinti'a si. competinti'a sinodului intru

intielesul mai intins, alt'a intru intielesul mai
angust si érasi alt'a in intielesul canonic de tot
strins. Deci daca fu referinţele epistolei aceleia
in adever însufleţit de seriositatea evangelicain
lămurirea conceptelor despre sindde, prin ur­
mare i n chiaratiunca puntelor de disparitate
intre părerile lumenilor si ale ierarcbului lor
ortodocs, erá sê li fie desfasiurat acestea intr'un
mod, in cat v e r ce părere preocupata séu igno­
rante sê-si fie potut afla lămurirea dorita.
4) I n fine trebuie de mărturisit si aceea,
afacerile bisericesci, e reu, intielesa a e catra r e ­
ferinţele epistoliei epp. Lumenii adeca cer in
tdte scrisorile si petitiunile lor de pana acum'a
a l u á parte la adunările bisericesci împreuna
cu clerul sub presiedinti'a episcopului si n u ­
mesc adunările aceste sindde intru intielesul cel
mai întins. E i deci, ca nisce omeni, ce-s mai
Compani'a 2. Rănit: Ioan Golia.
Tcţpl de Viena, cupa) 3 5 cr. — do p r u n e 32 cr. — de smeuri
50 cr. — de bucate 2 0 cr. Intieleg aci pro­
Miere cruda d e n U n g a r i a 14 fl. 50
Comp. 6. Ranti: Georgiu Custiaru, dusele tieranilor.
15 fl. 50 cr. de centenariu, cea galbena 16fl.5 0
Georgiu Ezunanu.
Comp. 6. Raniti: Vasiliu Fanta, Ioan
— 17 fl. 50 cr. D ' i n Banat de asta data n u fu Arad, 24 áug. 1866.
la terg. P r e t i u r i l a bucatelor, cu mesirr'a austria­
Geliariu, Georgiu Rapaveiu. I. Turila.
Cér'a atat cea d'in Banat cat si cea d'in ca, grâul calitate prima 4 fl. 5 0 — 4 fl. 70 cr.
De la reg. de artilaria nr. 3. U n g a r i a 112 fl. — 1 1 5 fl. de centenariu. — G r â u l mestecat 3 fl. 5 0 cr. — 4 fl.
Bateri'a pedestra nr. 4. Mort: Ste­ Peile de vita nelucrate si ude, împreuna Secar'a 3 fl. 3 0 — 3 fl. 4 0 cr.
fan T u t a n u . cu cornele costa de libra (pond, font) 2 0 — 2 1 Ovcsul 1 fl. 80 — 1 fl. 90 cr.
Bateria pedestra nr. 5. Mort. Mihaiu cruceri, — cele uscate 4 8 — 5 0 cr. de Ű Se in- ' Cucurudiul 3 fl. 5 0 cr. A.
Popoviciu. tieleg pei den Ungtiria si-Bsfaât.
Unsere de cenuşia, alba,d'in U n g . l ö f l .
De la rea. de art. br. de Wilsdorf nr. 8, I; I T K K " A B i t
Rapiti'a d'in Banat, mesur'a austr. costa
Ioan Pausu. Problem'a ortografiei romane.
5 fl. 75 — 6 fl. 81'/, cr.
Bat. ped. nr. 4. Morţi: Iosif Ircu, Ge­ Per de capra d'in România 2 2 — 2 4 fl. (Fine.)
orgiu F r a n c u . Usior raniti: A n d r e i u Majoru, centenariu.
Alta fatalitate pentru ortogr. rom- a fost
I Bilou.
Lan'a djin Transilvania 122 fl. de cen­ cà cele dóue partite si-au naltiat ideelc condu-
Bat. ped. nr. 6. Usior rănit : Mihaiu tenariu, cea de Jalomiti'a 9 4 fl., cea d'in Ro- catdre la r a n g u l de „principie fundamentale",
Rusu. mania-Mare 88 fl., cea d'in Romania-Mîca 78fl. si inca „contrarie" care s i - d a u in cap im-

forte scurt, si asiá dicand, neînsemnat in vié­ lor pe la monastiri; nu e deci mirare, daca ro templá cu el dupa mórte, ce cu sufletul mor­

FOISIORA. ti'a unui popor, — si totu-si si pana acuma am

perdut multe datine stramosiesci, in cat audim
de multe-ori, cà poporul vorbesce si acuma de­
manii antici d'impreuna cu literatur'a lor cea t u l u i ? ast'a nu o sciau.
avuta, au fost uitaţi cu totul, — astfel cu stu- Credinti'a popórelor pagane despre tru­
diarea datinelor si a virtuţilor romane nici nu pul si sufletul mortului erá de tot mitica, d a r
spre unele datine, ce le-a vediut a casa, la pă­ s'a ocupat nimenea.Inse mai tardiu, cand drep­ n n erá u n ' a si aceea-si la tóte, precum nici da­
Datinele Romanilor la immor- rinţi, dar dorere! asta-di nu mai sunt. tul roman ( i n s romanum) a reînviat prin uni­ tinele, cerimoniile, ce le observau la immor-
Si in adever, ar fi mare pecat, daca dati­ versitatea de Bologna si apoi a înflorit prin di- mentarea trupului; alte erau aceste la evrei,alte
mentare.
nele poporale ar fi predate cu totul uitării ; càci liginti'a neobosita a germanilor, — scriptele la egipteni, si érasi alte.la romani seu latini.
de Mihailé Besan. prin perderea datinelor stramosiesci forte mult cele clasice se scósera d'in camer'a cea obscura,
C u mórtea se finesce pe pament dram'a
Daca voim a cerceta cu de amenuntul perdem d'in caracteristic'a nostra natiunala, d'in si se incepù de nou studierea lor. D e pe tem­
cea interesanta a vietiei omenesci, si t r u p u l
originea cutarui popor, e de lipsa neincungiu- tipul, poterea si virtutea romanésca moscenita pul acest'a mai vedem si cate o carte, carea
fara sentiement in tempul de asta-dí se ihgrÓpa
rabila a luá in privire n u numai limb'a, fiso- de la acei romani bravi, oari cândva cuceriră tractéza despre inştitutiunile, datinele, virtu­
in pament.
nomi'a si caracterul, ci totdeodată si datinele mai tóta lumea cunoscuta. ţile strămoşilor noştri. Asiá a scris d. e. Rosi-
sale, ce le-a moscenit de la strămoşii sei si le-a Cu tóte aceste inso trebue só recunósca nus, Demstery, Niepoort, cest d'in urma sub Romanii antici ardeau séu immormentán
păstraţi pana l a tempul cel mai nou; adeca e d e chiar si antagonistii cei mai mari ai noştri,cari titlul: „Rituum, qui olim apud Romanos obti- trupul repausatului; si precum se vede, i n tem­
lipsa a cundsee viéti'a poporului. nici de cat nu voiesc a deduce originea nóstra nuerint, succincta explicatio," p r o care l'a tra­ pul cel mai vechiu, sub domnirea regilor si
Cu cat cultur'a p r i n d e radecine mai tari de la romanii antici ai Romei, ci d e l à slavi séu dus pe romanesce Damaschin Bojinca, — Beck­ pana pe la medilocul republicei, ataft arderea
intre fiii unui si acelui popor, — cu atat e m a i delà alte neamuri barbare, — cà la romanii de mann la nemţi, Cheruel inspectorul academiei cat si îngroparea erá in us, — si mimai sub
greu, ma adese ori e si cu nepotintia a desco­ asta-di multe datine se afla inca si acuma in francese sub titlul: „Dictionnaire des antiqui­ imperati, cand invetiatur'a cea sânta a religiu-
p e r i in viéti'a lui datinele strămoşilor. tóta originalitatea lor, ce le-au avut si romanii tés Romaines et Grecques, accompagné de 2.000 nei ' crestinesci incepù a se l a t i p e pament, —
Càci ce e cultur'a? d'in Rom'a chiar si in tempii cei mai vechi, gravures d' après 1' antique." Acest dictiona- ingroparèa deveni generala si lâ ronianl.
Cultur'a nu e alta, de cat primirea inve- cand lumin'a lumii, invetiatur'a cea sânta alui riu e atàt de complet, si atàt de escelinte, cat Strămoşii noştri aveau mare grige de' im­
tiaturelor mai innalte, primirea datinelor si a Cristos, inca nu si-a reversât radiele sale pe in adever ar fi demn de a se traduce si pe ro­ mormentare, si patendu-lif se mórtea, dupai priö-
institutiunilor moderne delà popórele calé mai fati'a pamentului. manesce, ca eu atàt mai usior sê n e potem c u - cipiele pagane ale lor, de ö vointia estraorde-
luminate. D e aicea apoi urméza de sine, cà da­ I n t r e datinele romanilor de asta-di si a nósce noi p r e noi. nara a domnedieilor, — despre omul mort vor-
ca u n popor innaintéza în cultura, va sê dica, celor vechi usior se pote face o asemenare e- D'intre datinele cele multe, ce s'a păs­ biau totdeun'a cu mare respect, si cu pietate,
primesce datinele si înstitutiunile popórelor mai sacta, càci multe datine aflam însemnate in căr­ trat la poporul nostru peste atate sute de ani si se pote, cà inca de p e acest temp se datéza
luminate : atunci acest popor cu încetul va tre­ ţile cele clasice ale strămoşilor noştri, ce le ve­ pana in diu'a de asta-di, voiu l u á la pertractare si provërbiul latinesc „de mortuis aut bene,
asta data datiiiele la immormentare, in aseme­ aut nihil," adeca: despre' omul mort se" nti
1
b u i sê parasésca credinti'a si datinele sale de dem si asta-di in tóta clipit'a la poporul nos­
mai nainte, schimbandu-le aceste cu altele. tru, semn cà cultur'a moderna a popórelor lu­ nare eu datinele romanilor de asta-di. vorbesci nimica reu, ca n u cumva s e ^ í á g i ' a -
Eca caus'a, pentru ce nu aflam atate da- minate de asta-di inca n'a potut avé atat'a in­ supra ta mani'a domnedieilor. . •
*
tine stramosiesci la inteligintia ca tocmai la fluintia asupr'a nóstra, ca sê n e perdem carac­ Credinti'a strămoşilor noştri despre sü-i
Cu m û si sute de ani mai nainte, cand
popor, care n n s'a potut inca rădica la o cul­ teristic'a romana. fletul si t r u p u l morţilor, precum, disei mai sus,
radiele binefacatóre ale crestinetatii inca nu se
tura mai innalta. Asiá aflam însemnate unele datine in scrip­ reversara pe fati'a prmentului, in acést'a nópte a trecut in mitologia; ei credeau, ca sufletul i
D'in aceste acuma se pote deduce cu tóte tele lui Cicerone, Virgiliu, Ovidiu, Svetoniu, intuneeósa a mintii omenesci — popórele pă­ unui om neingropat nu pote trece fa locurile
sigiiretatea, cà: cu cat poporul roman va deveni Tacit, Horatiu, Dionisiu Halicarnas, Propertiu gâne aveau eu totul' alte idei precum despre de odihna, séù daca si trece: atunci acel suflet
tot'mai cult: cu atat mai rare vor fi datinele si în ale altor'a, resfirate prin operatele lor ceriu si pâment, despro natura si Domnedieu,— trebue sê ratacésca mai naittte cel putien' o sutü
strămoşilor, pana cand odată v o r peri tóte fara poetice, juridice si istorice.
asiá si despre om si chiamarea aeestui'a, de cat de ani pe cái strimbe; pie locuri necunoscute,
urma, casi cand nici n'ar mai fi fost. D u p a căderea definitiva a imperatiei ro­ cum avem noi asta-di. pana cand ajunge l a o apa séu lac,, c e şe-im?
Innaintarea romanilor in cultura n u se mane, sciintiete clasice erau condamnate d'a fi Ei au vediut si esperiat, cà omul se nas- mia Styx, precum dice si r e n u m i t u l poet Vir­
datéza de m u l t ; abiá de 20. ani, de un temp inchise intre paretii cei intunecosi a călugări­ ce, vietiuiesce si apoi moro; dar ce se va in­ giliu in Enéide ( V I . 329).
imprűmutisiu si se saluta inform'a, cà: „de prin­
cipiul cutare n u mai pote fi vorba" ; căpătând
respusul, cà dilele i sant numerato, si i porta
vestea, cà e de p e r i t ; si apoi mai dise, cà: ba
principiul cutare nici nu esiste, si i-portá vestea
de morte; — — tete aceste d'in caus'a cà par­
tidele si-au privit imprumutisiu numai d e f e p -
tele unaltei'a, ér la vétr'a sa a vediut fie-
carea numai p r e f e r i n t i e l e .
Noi privirăm s i p r e f e r i n t i e l e si scă­
d e r i l e si ale uneia si ale altei'a partide; ucum'a
potem enuntiá in consecintia cu privirile dedu-
cative de mai sus asupr'a ortografiei in genere,
cà:
A pofti „cu pretinderile scriintiei asiá
numite „etimologice" càscrisérea sê n u arête ca
«r^fiifeflffeîă-siiîiètëîëîh form'a in carea pof-
tlsce scriitjfcful sê fojarihiésca cetitorii, ci ca se
àréte sunetele v e c b i d'in carele s'a făcut aceste
(are le avem acum'a, sê le aréte pro tot pasiul
ajatul ái íórm'a lor d'in u n moment istoric an­
tă;, pre cand de o parte e o lucrare i n c o n t r ' a
scopului scrisului, de alt'a e o nepotintia faptica
învederată. D e ortografia „etimologica" dara
i#i p é t e fi vorba nici hîtr'un intieles.
D a r ère de ortografia „fonetica" ?
Conceputul: „sunet" — (pwvrj — e o parte
ere unde un altreile principiu m a i b u n
de cat cele doue; principiu b u n , cale bu­
na este numai u n ' a : calea cea f i r é s c a , calea
ratiunala, a cărei fiintia o si enuntiàm aci —
i n c o n s e c i n t i a cu d e d u c e r e a n ó s t r a de
mai sus a supr'a c u p r i n s u l u i obieptul
conceputului ortografiei, in genere:
binescritintiei.
I. P e n t r u fie care sunet c u r o l a s i s t e ­
m a t i c a organica in limb'a nostra, pentru ca­
rele n'avem litera frumésa defipta, *) sê ne
formam prin combinatiuni d'ineleminte
de f o r m e l i n e a r e , a r m o n i e t é r e c u e l e -
mintele lineare ale l i t e r e t u l u i latin,
cate o litera, carea se corespundia urmatorelor
cerintie ratiunale:
1) Sê aiba forma p r o p r i a marcata acut,
diferinte de téte celelalte prin parte esintiala
însemnata a formei-i, ca oebii sê péta destinge
de ele de téte cu siguratate si usiuratate; * red. „ A l b . "
2) Sê fie simpla, u s i é r a l a scris, la în­
ceput: ca soriitoriul sê pota trece d'in liter'a
premergatore ' in ea, si la capet: ca sê péta
trece, d'in ea in cea urmatére fara impedecá-?
ment séa intardiere; si sê corespunda cerin-
se de „ A l b i n a " despre litera U, si apoi cele de
tiei e s t e t i c a l e , adeca
„Gazeta," adaugă d'in parte-si urmatoriele:
3) Sê fia frumésa la privit; form'a sè
mii de casurî pana la monstruosatatea d e a for­ Domnului Sigismundu Victoru Popu
ma u n ' a si aceea-si vorba pana la midiloc du­ ,• proprietariul diariului „Concordia."
pa firea ei, de la midiloc pana 'n capet dupa străi­
I n n r . 60 si 61 al „Concordiei" bine-
nisme si antecisme, ci — t é t e vorbele in téte
voisi a T e adresa dlui B. corespundintelui
p ă r ţ i l e lor n u m a i dupa firea e i j s - r o p r i a ade­
„Albinei", dar stilul e astfel in cat in unele
verata d'in statul ei presinte al desvoltatiunii
locuri pare a T e adresa catra redactiunei, éra
sunetale, cu carele si pana acum ne'face mân­
intr'altele se identifica redactiunea cu core­
dri. Unatatii in formele sunetale i va urmá fi­
spundintele.
resce ca o g l i n d ' a d r é p t a unatatea scrisului
tuturor sunetelor p r e tot pasiul urmând tuturor Deci pentru a incunjurá veri ce nentie-
schimbărilor sistematice fidelminte casî u n or­ legere, mi ieu indrasnéla a T e rogá sê binë-
gan consciut: dand prin acést'a limbei o fatia voiesci a mi le adresa mie, umilit subscrisului,
de v i é t i a regulata intielépta, precum o are téte cate le ai despre redactitrnéa „Albinei",
limb'a clasicei naţiuni a Tesaliei, precum o a r e pentru care sum detoriu a respunde, — n u ­
limb'a marei naţiuni a lumii vechie de la At­ mai testul corespundintiei atacate e tréb'a dlui
lante pana la Gang'a, a marei străbunei néstre, B. éra cele lalte sunt ale mele.
precum rnaiestetic'a naţiune a Andalusiei, pre­ Primesce, T e rog, asecurarea de stim'a
cum m a i é s t r ' a naţiune a Italiei. cea mare, ce p u r u r e sciù sê Ti-o păstreze
Viena, in Maiu 1866.
J u a n Popu Florentinu.
De liter'a „u". VARIETĂŢI.
„Telegraful roman" reproducend cele di­
= Recomendàm cărturarilor itpstrr u r |
matoriul op „ţ)espre scrierÇa lirtíbei *rtHaan
de Tîtù Maiorescu. Iasi. Editiunea si irVpri
„Noi la téte aceste, fara de a face vre-o
ri a societate! J u n i m e a 1866." Rjjfenit cajola
r

cömpunatére in definitiunea scriintiei absolut i-steie in sistem'a esteticala a literetului»si i n digressiune catra diplomaţia, si fara de a ne? •^Jgjijţjl *
su, judeca sistemele de pana acum a.
Àtiunalé, a scriintiei* drepte, a ortografiei, armonia învederate. provoca la pracs'a francésca, am mai adauge i

Permitiendu-ne spaţiul lu vom face cunoscut

cici prin scris se comuneca s u n t e l e , i forme­
zi dara o lăture neapărat necesaria, fara caréa
rtu se péte cugeta; binescriinti'a se intielege,
cl e ins'a-si scriinti'a „fonetica", carea adeca
camuneca suntele, n u derivatiunea lor. Vorb'a
II. Literele, care le avem de corespund observarea, cà dupa cum n e informarăm de la
pe scurt. , ï
cerintielor respeptîve, sê le intrebuintiàm asiá, perséne, ce se ocupa cu instrucţiunea in scél'a
in cat sê împlinim s c o p u l a d e v e r a t al scri­ populara, in praesa, Il are o mare insemnetate =' „Taurus-'societatepeùtai.asecurare^
sului p r e tec pasiul, adeca ca d'in scrisére sê se la logic'a gramaticala. Nu vrem sê dicem prin vitelor, desl se sustienù bine d'jj|$; p|»nt mate­
péta vedé pre deplin si acurat tote sunetele i n acést'a cà filologii n u deduc logice, de cat noi rial, acu;— pentru nisce causé-î*^revenitş —
!

„fonetica" dara nu are sêse lege dc binescriin-
tfe ca epitet insemnatoriu, ca spre destingere de
citări alto binescriintie; alte binescriintie n u
s | pot cugeta, càci de sunt „alte", nu-su „bine"-
form'a lor, in carea vrem sê le primésca adeca trebue sê cugetam si la aceia pentru cari .se e silita a se u n i cu „ A p i s " alta,-societat!e tţş
cetésca alţii in momentul cetirii. scrie si cu deosebire la copii cei mici de scóla,; acest.ieâ, séu a înceta. Âgenti'a dfi'n U i
alui „ T a u r u s " a r ó g a t prş* d..Gozsdu.séf* vif
Calea acest'a, naltiata peste tété partida- cari nu sunt in stare se reducă cuvintele pana
la VîenV si sê cerce daci se péte ca- sê"maj
lismele, curata de tote relele lor, singura, unica, la isvorul sanscritului, si caror'a nu le poti veni x

sèjriintie, de sunt „bine"-scriitttie, nu-su „alte", *tístee j acésta societate, ce aduse mari ifolc"
are poterea morala, spirituala, de a rentorce innainte in fie-caro di cu alta regula nimicitóre
ci sunt ins'a-si scriinti'a representatére de s u ne­ ,JTngariei. -De loc ce se vor delaittieá„^c^legele,
téte partidele si partidandrele la u n a t a t e g e ­ de cea de eri séu alata eri. P u t i n a meditare a-
tele comunccande, fidelminte, dupa s c o p u l nu vom intardiá a aduce la cunoseinti'a 00.
n e r a l a , unica acést'a péte avé autoritatea im- supr'a lucrului si n e vom convinge, cà nici eti-
scrisului,scriinti'a fonetica, binescriinti'a, OQ&O- cetitori conditiunile de asecurare.
punatére, ba sê n e esprimàm mai adeverat — raologistii noştri, nici fonetistii nu au tianţ, so-
yQOXpia. Vorb'a séu numele: „fonetica" dara bunatàtiie o f t a t e , i n cat o v o r bínoventá cú côfèla destula de impregiùrarëa acést'a' si b i o ­ = Mer curea trecuta se trimisera 3 mili­
nu contrasta fiintiei binescriintiei, dar fiind bratie deschise, sî smulgandu-si d'in sen téte logii conventiunali vor se duca ir regularitatea óne taleri d'in Viena la Praga, ca desdaunare
prisosinţe, contrasta preeisatatii in n u m i t u l dedatirmílé fal$a,/si p e r i c h i ó s e , - "íor arde de ( n e temem de acést'a) si m a i départe. D e là' Un péntí*u resbofi, ce V càpëta PrifeîP J e la A u s ­
binescriintiei, s i — s e d u s e la ide'a falsa, cà bine­ dorul de a si-o poté insusi p r e deplin cat bărbat mare am audit odată punend mare pre­ tria.
scriinti'a „fonetica" e numai u n feliu singuratec mai curend. tiu pe gramatica sî in adever cà ea are mare = Italianii se incérca a scóte n a e s „ R e
de scris, si „fonetistii" ar fi o „secta" abătuta influintia asupr'a şirului cugetărilor si chiar si d'Italia" ce s'a cufundat p marş la liipfa (lela
Si u n a t a t e a limbei se vá înfăptui si sta-
de la firea adeverata a limbei. D e ortografia asupr'a caracterului. Părerea nostra ar fi, ca in Lissa. Spesele lucrului acestui-a s'ar urda —
veri p r i n unatatea formelor-i sunetale in mo-
f o n e t i c a dara e p r i s o s si n e r a t i u n a l a cestiuni de ortografia pedagogii sê nu fio uitaţi asiè ..se vorbesce — la jumetate de míli'on.
drul cel mai frumos, numai sê i-se cerce rada-
face v b r b a i n s e ö s u P d e pana acum. nici decum. Ba am atrage atenţiunea pedagogi­ == „Gazet'a Transilvaniei* r'ëjfroduce
cinele sunetale, sê li se cerce firea sunetala si
É r a „contrapune ideile de „etimologia" conceputala, si sê se preférme in téte dereptiu- lor romani si cu deosebire a celor ce practiséza den „Albina" cele scrise deaprespole si biseri­
si „fonologi'a", naltiate la rangurile de „déue nile lecsicale — n u , precum s'a intemplat si instruirea in scriere si cetire in scólele elemen­ ca in nr. 45 si 49. L e reproduöé ca „ f r o b e de
p r i n c i p i i contrarie" in binescriintia, si apoi se 'ntcmpla, de jumătate dupa firea ei, de j u ­ tari asupr'a cestiunei acesteia, ca fara de vre-o stil," aflând c u c a l e a adauge deii parte-si:
a le tergui intre olalta: e — cu esprimatiunea mătate dupa străinisme si antecisme, durere, in provocare formala sê-si dee lămuririle lor in „De s'ar fi scris in Gazeta vreodată in asemene
cea mai bina, rătăcire. privinti'a acést'a." ton sî cu asemene stil, am fi fost afurisiţi pana
Si noi acum nu avem sê n e scótem de *) (de carele avem 3 — 4 . ) acum'a de o suta de ori." To't in acel n r . se a-

„Centum errant annos, volitantque haec
lictora circum,"
séu in epistol'a sa catra A r i a d n é
li
„Spiritus infelix peregrinasibit in auras.
Ap'a numita S t y x , curgea, dupa părerea
lor, in iad, carea inse n u o-a vediut inca nime­
nea precum marturisesce Ovidiu in Mctarnor-
fosele sale ( I I . 45.) dicand:
„Styx — — palus oculis incognita nostris"
dar la tóta intemplarea credeau, cà in iad, cel
cugetau a fi sub pament, numai cei rei la
inima si pecatosii au loc, precum dice Seneca.
„Nunquam Stygias fertur ad nmbrăs
inelyta virtus—
si sufletul mortului trebuia sê tréca peste acésta
apa ca sê póta ajunge la locuinti'a de odihna.
Daca se sciá cà a morit cineva in loc
străin, inse t r u p u l lui n u se aflá nicairea, prin
urmare nici n u se potea ingropá a casa: ro­
manii aveau datina a face totu-si u n morment
sec pentru el, fara nici o cerimonia mai in-
semnata. Despre u n astfel de morment sec vor­
Unele d'intre datinele' aceste s'au sustie-
nut pana in diu'a de asta-di la romani. Càci
desi credinti'a poporului roman, dupa princi­
piele cele sublime ale crestinetatii se deosebesce
de ceea a strămoşilor noştri: totu-si despre
mortul neingropat cugeta mai tot asemenea ca
romanii pagani, crediend, cà omul neingropat
trebue sê fie fost forte pecatos, càci altcum
riomnedieu ar fi avut grige de el, ca sê fie
imirförmentat ca alti ómeni creştini; asiá inse
sufletul lui ratacesce prin locuri necunoscute si
nu pote trece in pace la odihn'a eterna, ci tre­
bue sê se curetiésca mai nainte de pecatele ce
le-a făcut in viétia.
Datin'a, d'a arunca o mana de pament
pe mormentul séu pe sicriul repausatului, cand
se pune in grópa, — ésiste si asta-di prin tete
părţile locuite de romani, si-si trage originea
sa de a dreptul de la romanii pagani. A r
fi deci o gresiéla mare a crede, cà acést'a da­
tina, fiind cà o vedem si la alte popóre creştine,
ar fi datina crestinésca. Nici de cat. Càci daca
am presupune, cà datin'a de a arunca o mana
de pament pe mormentul séu sicriul repausa­
tului, s'ar fi introdus deodată cu creştinismul:
Demite naufragium, mors mihi munus erit. nici un semn de viétia, diceau despre e l : „con-
Est aliquid fatove suo, ferrove ca- cliţfinatum e s ţ " » e diceá adese-ori despre orice
dentem lucru perdut séu perit. —
In solită moriens ponere corpus humo: Acum sê vedem: ce s'au suştienuf fa ro­
>
manii de asta-di d'in datinele aeeste r>«sr<efti re-
Et mandare suis aliqua et spe-
rare sepulcrum spund cà: téte.
Rudeniile si asta-di imbrâtlsiësia sf satüta
Et non aequoreis piscibus esse cibum."
pre mort; ast'a inse dupa invetiatur'a crestinés­
de unde usior se péte splicá, pentru ce-roma-;
nii pagani, n u numai avuţii ci si seracil si-ga- ca: á cère'iertatiune de la repausatul, ma ce e
tiau gróp'a inca in viétia. Petru cà se temeau, mai mult, la actul acest'a i'chiama p r e p i û 4 p r e
cei de fatia, cântând: „veniţi fratUot'Ag&aàm
ca n u cumva d'in lips'a mormentului se remana
mortului sărutarea cèa mai d^pèûirma,":
neingropati.
si apoi săruta toti dearondul, n u mortul, ca la
Datinele, ce le observau strămoşii noştri
•strămoşii irostri, ci crucea, ce 0 tiene preotul in
la niórtea cutarui om, erau multe, d'intré'xîan
mana, séu o pune p e sicriu.
voiu aminti numai cele generale si mai de
frunte, ce se poteau vedé pe la tete clasele Desi rudeniile n u pentru aceea săruta
poporului. mortul, ca romanii pagani, ca adeca prin acést'a
Cand cineva erá aprópe de morte: u n u l sê suga in sine sufletul repausatului, — totuşi
d'intre rudeniile sale lu sarutá, crediend, cà cred, cà sufletul despărţit de trup, sboratoresce
astfel i culege séu i suge sufletul de pe buze inca câtva temp pf*in casa. D e aicea urméza de
sine, cà datin'a de a sarut'a mortul, si crucea
inca innainte dé a se desparti de trup,
pusa pe sicriu e un'a d'intre datinele cele mai
„ — — Date, vulnera, lymphis
vechi ce s'au păstrat la poporul roman, dar fi­
Albuam, et extremus si quis halitus resce cu alta insemnetate, dupa principiele
ore legam errat11, crestinesci; nu e deoi de mirat: cum' de popo 1

besce Virgiliu in Enéide ( V I . 505.) dicand: cum s'ar poté splicá atunci acele constructiuni
d'in clasicii latinii, ce le-am amintit mai sus? dice Virgiliu in Eneid'a sa (Lib. I V . 683.); r u l roman si asta-di e in acea credintia: cà su­
„Tune egomet tumulum Rhoeto in littore ér cel cc erau aprópe de moritoriu, i includeau fletul mortului sboratoresce inca câtva temp
Deosebirea ce esiste intre acuma si atunci, e
inanem Constitui, et magna Mânes ter numai aceea: cà ásta-di n u numai la mormen­ ochii, precum pötem ceti la Ovidiu (Trist. prin casa.
voce vocavi , a
tul celor ce s'a aflat mai tardiu, ci la tote in- Lib. I I I . I I I . 40.) Datin'a de a striga la urechi» si numele
si daca osamintele mortului mai tardiu se aflau gropatiunile potem vedé datin'a acést'a. — „ nec cum clamore supremo repausatului s'a sustienüt pana in diu'a de asta­
d'in intemplare ingropate,— atunci ei aruncau Temerea cea mai mare a strămoşilor di in tóta originalitatea sa. I n cântecele cele
Lanquentes oculos claudet amica manus"
cata o mana de pament peste acest morment, noştri e r á : sê nu móra unde-va in atare apa, gelnice ale poporului mai totdeuţua aflam in-
séu in Epistol'a catra A r i a d n é
si credeau, cà daca cineva a intrelasat acést'a: de unde trupul nu s'ar poté scóte si ingropá, tretiesute astfel de espresiuni indreptate catra
„ Nec mea, qui digitis lumina condat,erit",
a făcut cel mai mare pecat. Asiá dice Horatiu precum e d. e. marea. Mórtea naturala, mórtea mort: „dar n u me audi? nù'me' cunosci?" si
se péte, cà strămoşii noştri numai d'in aceea' altele mai multe,, ce sunt mai totdetoî'a compuse
in Oda X X V I I I . (Lib. I.) in resboiu séu ori unde pe pameut uscat, o
primiau «a mult mai bucuros decât mórtea in causa închideau ochii moritoriului, ca mórtea in versuri poporale. — ,
At tu nanfa, vagae ne parce malig- sê nu-i para asiá infricosiata, si numai atunci
apa, precum ast'a ni-o spune deştul de apriat (Va urmá.)
nus arenae i se deschideau de nou, cand l'ingropnu séu
Ovidiu. (Triat. L i b . I. I I . 51.)
Ossibus et capiti inhumato „Non lethum timeo, genus est mise- 1' ardeau pe rog. Apoi Iu stringau de trei ori
P articulam* dare. — rabile lethif dupa n u m e , si daca n u se mai poté observa
 3

tinge si dé discordi'a intre dd. Vicentiu Babe­
siu si Sigism. V . Popu.
= „FamilÎa", continuarea portretelor Napoleondori 10.53—10.54; Imperiali rusesci
si a biografielor bărbaţilor r o m . de renume.
Cuprinsul fo'iei devine tot mai interesant. I n
n u m e r u l d'in urma publica portretul dlui bar­
bat de stat si literat Alesandru Hurniuzachi.
Consangenitatea acestei familii cu famili'a Mo­
6 7 . 7 5 ; transilv. 6 5 . — ; B a n . temes.65.50,66.50.
bucovin. 6 3 . 5 0 , - 6 4 . 5 0 , G a l b e n u l 6.20—6.29;
10.70, 10.75; A r g i n t u l 129.25—129.75.
»• n • i
Institutul
„Betti si Marie Fröhlich"
rose caletorii p e tot continentul Europei de si forte moderata a pretiurilor, se trimit g r a t i
mediloc p r i n base materiala asecurata, prin or- la dorinti'a fiesce-caruia.
ganisatiunea cea mai acomodată si p r i n alege­ Subscrisul ca roman si ingrigitoriu p e n ­
rea poterilor celor mai b u n e de instruire a ga­ tru mai multe darnicele ce p r i n recomendatiu-
1
ranta pentru educare completa scintiiîca si so­ nca mea au intrat in institutul acest'a," p o t sè-\
recomand t u t u r o r părinţilor ingrigiti de cres­
ciala a invetiacelelor lui, cari se instrnáze deo­
sebit si in seiinti'a religiunarie. Religiunea g r . cerea iieelor lor. B. 6 . PopOVÎCÎU,
or. se propune deosebit in tóta scptcman'a dc Wien, FleiscliiiKH'kl 1 5 .

preotul grecesc local. OrcnduieTa acest'a n u lleSßUnSUri. P i u i S . . u i a S e i t i n . Pri­

vila e dedusa cu diligintia si desteritate d'in Institui mai inalt pentru cresce­ esiste pana acum nici intr'un institut. Desvol- mim pre bucuros respunsul dtale, dar numai in tonul in
istori'a naţiunii. A m fi dorit ca „Familia" sê rea fetelor. tarea fisica se asecura prin localităţile institu­ care fu scrisa rcspectiv'a coiespundiuíía, atíeca se ştergi
adaugă cà acestei familie literatur'a rom. mai in V i e n a , (Stadt, Franeiscanerplatz nr. 1. citatiuuile despre farisei fatiarnici si a\te\e de feHu\ acest'a.
tului forte acomodate pe loc liber langa parc
are dc a-i m u l t i a m i si opul cel nepestrecut ce v — Dlui Z e f i r in B u t e n i . Multiamim de complimintele
véra: i n Helenenthat, langa Baden,^Karlsgasse nr. 166.) si prin o locuintia de véra stabila in cel mai
i-a dedicat A n d r e i u Muresianu: „Trecut'a um­ den coresdundintia, iérta cà nu le-am produs nefiind de
Institutul acest'a ce esiste de 17 ani si e frumos tienut al Vienei (in cas'a propria de interes public. Ce se atinge de trup'a anumita, las'o cucu­
br'a legii."
re num it in cele mai"îndepărtate cercuri, ce se la tiéra.) lui, lumea cu minte o va sei judeca. — Dlui A. B. in C.
Viena» 2 8 august. D'in burs'a d e sér'a bucura si de autorisarea in. c. r. g u v e r n pre­ Programe deslucitórie cu tarifa completa Sê vedem mai antaiu opul intreg, si apoi vom poté judeca.

d e l à 2 7 . I . e . notàm urmato'relecursuri: Impru- cum si de repetitele laude prin diferitele foî

mutele de stat cu 5 % 5 6 . — — 5 6 . 5 0 . Obleg. de- publice d'în Austri'a si Germani'a, e s t e i n stare
sarcL-iaref do pament 5 % , u n g . 6 7 . — , — prin esperintia de mai mulţi ani, prin nume- L a m p e d e petroleu
e

Gebrüder cu cea mai minenta constructiune. Fasonulu cel mai nou si

Brünner elegant cu cele mai moderate pretiuri de fabrica d'in prim'a

Gottfried Ziegkr, cCS

^nsajnnk

r
c. r. priv.
fabrica tle lampe tle oleiu austriaca
a firmei:
Fabricant de trasure = B
(carutîc)
GEBRÜDER BRÜNNER
Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 101, * J L = in V i e i r a
i n XTieiiÄ WIEN. Magazinülü : Cetate, Kärntnerstrasse Nr. 46 Heinrichshof.
gatesce totfeliul de trasure (carutie) de
Fabric'a: Mariahilf, Magdalenenstrasse Nr. 10.
gala, de sioase si de voiagiu, dupa mo­
S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea mai b u n a c a l i t a t e d e i a g a , prearse, in negotiu
delul cel mai nou, d'in calitatea si ma­
vinu nainte sub n u m i r e a : „cilindru de pliönics (Pbönix-Cylinder) proveduite cu semnul
terialul cel mai b u n , cu pretiurile nostru B pecum si tote objeptele de sticla ce se tinu de lampa.
cele mai moderate. Depositu de m a t e r i i ardietorie pentru s a l o n u d'in p e t r e o l u curati-
Doritorii de a se incunoscintiá. a m e r i c a n si o l e u s o l a r in calitatea cea mai b u n a pentru cele m a i moderate preti-
despre modele si pretiu, se vor adresa uri locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l nostru. — Liste de pretiu si depingeri de lampele
nóstre se tramit poftitorilor franco.
catra fabricant de a dreptul.
Fraţii Brimner.

Comunicatiunea drumurilor de fer.

Vien'a-Pest'a-Segedin-Temisiór'a-Baziasiu. Basiasiu-Temisiór'a-Segedin-I*est'a<-Vien'a.
Pretiul pe clasea I cl. I I . cl. I I I .
fl. cr. cr.
D e la V i e n ' a pléca la 7 <5re 4 5 minute demanéti'a, si Ia dre — minute sér'a.
fl. fl. cr.
8 Basiasîu
D e la pléca la 5 ore 55 minute dupa médiadi
n n
Poaion » 10 » 2 4 M 10 B 51 n n 3 33 2 50 1 67 r n Beserîc'a-Alba n 6 27 n n "
» »
Neuhäusel » 1 * 2 3 n diu'a, n 1 r, 5 4 n nóptea 7 81 5 87 3 91 n n Jasenova n 7 n 6 n n n
B ÎI
PeSt'a n 5 „ 19 n dupa méd., n 6 n 31 B deman. 13 69 10 31 6 91 n „ Temisior'a » 10 n 40 il sér'a si la 7 óre 2 5 minute demanéti'a
j) n
Czegléd n 7 „ 5 4 V » » „ 9 » 14 n B 17 36 13 6 8 76 n n Segedin n 2 71 26 B nóptea, n 1 2 „ 5 3 „ diu'a
t> r>
Segedin * 12 » 12 Ti nóptea, „ 2 » 55 n dujt m. 22 87 17 19 11 51 n n Czegléd n 6 7) 35 n deman. „ 6 n2 1 n dupa médiadi
„ *
Temisior'a » 3 ,B 5 5 n demanéti'a » 7 B 47 n B 28 38 21 33 14 26 „ n Pest'a „ 9 n 55 9 „ 30 „ sér'a
n
n n
Jasenov'a n
8 n 4 n r> 32 97 24 77 16 56 n „ IVeuhäusel „ 1 n 52 n diu'a „ 1 „ 8 „ nóptea
» Beseric'a-Alba 8 » 4 0 «
» n n 33 52 25 18 16 83 „ „ Posion n 4 » 48 n dupa médiadi 4 „ 1 2 „ demanéti'a
Sosesce i n B a s i a s i u la 9 » 10 n n 34 7 25 59 17 11 Sosesce i n V i e n ' a la 6 n 36 n n 6 „ —

*) D e la Temisior'a la Baziasiu comunica numai odată.

Jasenov'a-OravitFa. Oraviti'a-Jasenov'a.
De la J a s e n o v ' a pléca la 8 óre 3 0 minute demanéti'a © r a v i t i ' a pléca la 4 óre — minute dupa médiadi
De la
» Jam „ 9 n 12 n n „ Racasdia „ 4 n 45 „ n
» Racasdia „ 1 0 » 12 „ „
in © r a v i t i ' a l a 10 „ 57 » „ n Jam n 5 n 38 n „
Sosece i n J a s e n o v ' a la 6 „ — n „

Vîen'a-Oradea-RIare. Oradea-lffare-Vien'a.
De la Vien'a pléca la 8 óre — minute sera. Pretiulu pe clasea I. A. cr. cl. I I . fl. cr. cl. I I I . fl. cr. D e la Orade pléca la 1 0 óre 6 minute demanéti'a
n Pest'a^ n 6 35 n deman. „ „ 13 69 „ 10 31 n 6 91 Sosesce i n Püsjiök-I.aclány * ) n 12 n 4 8 „ diu'a
n Czegléd „ 9 27 r» n „ n 17 36 n 13 6 n 8 76 „ Czegléd „ 5 „ 41 n sér'a
n Püspök-Ladany *) i 58 n dup. med. „ „ 22 61 » 17 — n 11 39 n Pçst'a „ 8 „ 37 „ n
Soeesce in © r a d e la 4 38 • - » . 25 98 n 19 53 n 13 8 » Vien'a - 6 „ — n demanéti'a
*) cale laterale duce la Dobritin, unde sosesce l a 3 óre dupa médiadi. *) cale laterale v i n e de l a Dobritin.

Vien'a-Arad. Arad-Vifiia.
De la V i e n ' a pléca la 8 óre — minute sér'a. Pretiulu pe clasea I. fl. cr. cl. I I . fl. cr- cl. I I I . cr. De la A r a d pléca la 10 dre 15 minute demanéti'a
» Pes*'a nr 6 i> 2 5 n deman. B „ 13 69 b 10 31 B 91 n Solnoc » 4 n 22 n dupa médiadi
» Czegléd n 9 n 47 B B B n 17 36 13 6 „ 76 Sosesce in C z e g l é d la 5 n 33 n n
n SoluOC B 11 B 2 B B n n 18 86 14 19 n 9 51 n PçSl'a b 8 n 37 n n
Sosesce i n Arad la 5 » — n sér'a n * 26 32 19 81 13 26 n Vien'a n 6 n — n demanéti'a

Vien'a-Pariş. ••aris.-Vien'a
De la V i e n ' a pléca 4 óre 3 0 minute sér'a De la P a r i s plaça la 8 óre 35 minute sér'a
n Salzburg n 1 — nóptea » Strassburg n 8 n 57 71 dem.
n Monac n 5 45 deman. 10 n 40 7!
n Stuttgart n n Carlsruhe T> H
11 45 n Wlühlacker n 12 7) — 11 diu'a
n Mühlacker n 12 55 diu'a » Stuttgart RI 1 11 20 11 dupa méd.
n Carlsruhe n 2 10 dupa méd. 8 11 30 71 sér'a
7IStrassburg n n Monac 7,
5 25 n n Salzbruçt „ 1 11 30 71 nóptea
Sosesce in P a r i s la 5 — demanéti'a a deman.
Soeesce i n V i e n ' a 9 71 30 11

(Clasea I . costa 6 8 fl. 8 4 kr. éra clasea I I . 5 0 fl. 3 2 cr. Banii se numera in angint.)

Comunicatiuiiea p e Diuiare*
Societatea prima imp. reg. priv. de naegatiune pre Dunăre si-a regulat mersurile sale de la 15 apr. n. a. c. marti-a la 6 / óre demanéti'a. f
2 Mersul rapede: D e l a Vien'a la Orsiova, Giurgiu, Galati si Constantinopole
Pléca de la Vien'a catra Posion in TOTE dilele l a 4 óre dupa média-di. — D e l a Vien'a catra Pest'a i n TOTE luni-a la 6 ' / demanéti'a. 2

dilele la 6 < / óre demanéti'a. — D e la Vien'a la Orsiov'a, G i u r g i u , G a l a t i si C o n s t a n t i n o p o l e ,

s

Comunicatiunea poştelor.
D e la O r a d e a - M a r e l a Cl u s î u , pléca i n TOTE didele la 6. óre 30 minute dupa médiadi, sosesce in Clu iu 9

T e m i s i o r ' a la A r a d pléca in TOTE dilele la 6 óre dem. sosesee in A. l a 11 óre 4 5 minute

la 1. óra 3 0 minute dupa médiadi. Cale de 19 V mile, tiene 18 óre 4 0 minute.a
diu'a. Cale de 7 mile, tiene 5 óre 4 5 m i n .
» Clusîu l a O r a d e pléca i n TOTE dilele la 1 2 óre diu'a, sosesce i n Orade la 6 óre 40 minute demanéti'a. A r a d la T e m i s i o r ' a pléca in TOTE dilele la 2 óre dupa médiadi, sosesce l a 7 óre 4 5 m i ­
n A r a d l a S i b i i (prin Dev'a) pléca i n TOTE dilele, la 7 óre sér'a, sosesce i n Sibii la 2 óre 16 minute nute sér'a.
6
nóptea. Cale de 3 5 / mile, tiene 3 1 óre 15 minute.
8
S i b i i l a Clusiu pléca in tôte dilele, l a 3 óre d. m. sosesce la 9 óre 2 0 min. deman. Cale d e
7I S i b i i la A r a d (prin Dev'a) pléca i n TOTE dilele la 7 óre sér'a, sosesce in Arad la 1 óra 45 mi­ 2 1 % mile, tine 18 óre 2 0 m i n .
nute nóptea. Clusiu la S i b i i pléca in TOTE dilele l a 5 óre dupa m é d . sesesce la 11 óre 5 0 m i n . diu'a.
n T e m i s i o r ' a la S i b i i pléca in TOTE dilele la 6 óre deman. sosesce in Sibii la 1 óra 3 0 min. dupa S i b i i la B r a s i o v u pléca i n TOTE dilele la 5 óre dupa méd. sosesce la 7 óre 2 5 m i n . d e m a n .
médiadi. Cale de 36V4 mile, tiene 3 1 óre 3 0 min. Cale DE I8V2 mile, tiene 14 óre 25 m i n .
n S i b i i la T e m i s i o r ' a pléca i n TOTE dilele la 12 óre diu'a, sosesce i n Temisior'a l a 7 óre 4 0 mi­ B r a s i o v u la S i b i i pl éca in TOTE dilele la 7 óre sér'a, sosesce la 9 deman.
nute sér'a.
S i b i i la M u r e s i u - O s i o r h e i u pléca luni-a, marti-a, vineri-a, si sambet'a la 7 óre sér'a, sosesce
71 T e m i s i o r ' a la O r s i o v ' a pléca luni-a, marti-a, joi-a, si sambet'a la 6 óre demanéti'a, sosesce in la 1 óra 5 min. d. m. Cale de 1 9 i / mile, tiene 18 óre 5 min.
4
3
Orsiova la 6 óre deman. Cale de 2 6 / 4 mile, tiene 2 4 óre. M u r e s i u - O s i o r h e i u la S i b i i pléca luni-a, marti-a, mercuri-a si sambet'a la 8 óre d e m i s , so­
n O r s i o v ' a la T e m i s i o r ' a pléca dominec'a, marti-a, mercuri-a si vineric-a la 6 óre sér'a, sosesce sesce la 2 óre 3 5 m i n . nóptea.
in Temisior'a la 6 óre sér'a i n diu'a urmatóre.

Editor: Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mechitari&tilor. Redactor respundiatoriu: Giorglu Popa (Pop)^