Anul I — Nr. 63.

Vieiia, mereuri 7/19 septemvre

E M de t r e i ori in septemana: M e r e u r i - a , Prenumeratiunile se fao l a tolj
V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , cand o cóla intréga, dinţi a-i noştri, si d'adreptul
cand numai diumetate, adecă dupa momentul Stadt, Wallliscligasse N r . 8, Mezis*Üi^*Cnde
impregiurarilor. sunt a se adresa si corespundintiele,- ce privesc
Redactiunea, administratiunea s é u speditur'a;
Pretlal de prenanieratluiie: câte vor fl nefrancate, nu se vor primi, éra oele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
pe an Întreg fl. a. v.
» diumetate de an • • • 4 » » „ Pentru a n u n c i e si alte coniunicatiuni de i i t e -
„ patrariu ,„ n - » " » res privat — se respunde cate 7 er. de linie,
p e n t r J R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se fac cu pretiu scadiut. Pretiul
pe an Întreg • • • . • • 15 fl. v. a. timbrului cate 30 cr. pentru u n a d a t a , se
antecipa. Speditur'a: Mariahilf, W i n d m ü h 1-
„ diumetate d e an • 8 n nn
gasse Nr. 2 9 . unde se primesc insertiuni.
,, patrariu V . • • •

concesiuni n u m a i u n u i e l e m e n t si p r e sia estinsa a s e c u r a n e dependinti'a G e r ­ conditiunile. Maj. S a t u r c é s c a daca n u

Yiena 6 / 1 8 sept. cont'a celor'a lalte, căci p r i n acést'a A u ­ maniei. O p u l assimilatiunei ce tocm'a s'a v a v r e se asculte d e F r a n c i a si Anglia,
P r e c a n d g u y e r n ü l a incepttt a stu­ stria n u si-ar ajunge scopul, ci n u m a i îndeplinit, F r a n c i a nu-1 p ó t é c o m b a t e , v a t r e b u i se faca acést'a p e n t r u cei d i n
dia diferitele p r o p u n e r i ce i le a s t e r n u r a s'ar mişca de pre t e r e n u l de acum'a, i n ­ neci p ó t é a-i p a r é r e u , séu a p r i v i l a el C a n d i a , E p i r , M u n t e n e g r u etc.
partitele p e n t r u constituirea constitutiu- t r â n d in alta cestiune fórté m a r e : î m p ă ­ cu s e n t i e m e n t u l de rivalitate.
nala a m o n a r c i e i , diaristic'a de alta p a r t e c a r e a acestui e l e m e n t favorit cu p r e t e n - „ P r i n principiele de n a t i u n a l i t a t e , Revista diaristiea.
trage paralele i n t r e folósele ce a r e se le siunile celor lalte natiunalitati. -<—. Se ce le r e p r e s i n t a si le r n a r t u r e s c e fatia cu (r.) Den Bucovina primesce diariul
aflcepte de l a o sistema s é u a l f a . I n t r e s p e r ă m inse c ă monarcVa n u p ó t é d o r i p o p o r a l e , a imitat p e F r a n c i a , astfel G e r ­ „Zukunft" cu datul 11 septembre urmatdrea
publiciştii n e m ţ i n u e solidaritate, unele se i n t r e d i n cestiune i n cestiune, ci v r e m a n i a s'a a p r o p i a t cu u n p a s i u de n o i , corespundinta:
d e s l e g a r e definitiva. „Cestiunea despre anessarea Bucovinei la
diuarie ascépta s e se n a s c ă d e a c u m ' a c o n t r a susceptibilităţilor n e p r e c u g e t a t e .
Galitia de carea vorbesc, cu seriositate mai multe
b ă r b a t u l care se li i n d e g e t e veri o sis­ Acesta d e s l e g a r e in T r a n s i l v a n i a „Italia a s i s d e r e s'a a p r o p i a t de n o i
foi si anumit cele polone, da ocupatiune si po-
tema, altele p ă r t i n e s c federalismul, si é r a n u se p ó t é c o n f o r m a minorităţii, căci p r i n idei, p r i n c i p i e si i n t e r e s e . C o n v e n -
poratiunii romane din tiér'a ndstra. P o p o r u l
altele putiene s u n t p e n t r u dualism. Asie s'ar periclita stabilitatea ei, é r a i n B u c o ­ nostru e cuprins de grigia ca, va cade in par­
tiunea de s e p t e m v r e , care a s e c u r a i n t e ­
nemţii. v i n a a r e se iee in c o n s i d e r a t i u n e fapto- resele p a p a l i , se va efeptui in m o d loial. tea u n e i naţiuni vecine preferata in politica, pana
F e d e r a l i s m u l se n u m e s c e fetul sla­ rii vieţii p u b l i c e , i n t r e cari d e s p a r cu to­ ce alte naţiuni aştepta concesiuni l a t i t e , . ba
„In m a r e a baltica si in cea m e d i - ohiar visésa de egemonie a supra tierilor si po-
vilor din Austria, d a r t o t e d e p a r t e a u n i tul cei cati-va p o l o n i d e p r i n b i r o u r i l e t i e r a n a se n a s c m a r i n e d e clasea a dóu'a pdrelor m a i mici.
in partit'a sa p e toti slavii Austriei, p r e g u v e r n u l u i tierei, n u p o t c o m p u n e n a ­ pentru asecurarea libertatéi marilor. Fatia cu atari ingrigiri ale natiunalitati-
cand de alta p a r t e n u s u n t toti slavi cati ţiune polona î n z e s t r a t a cu d r e p t u l d e a lor mai mici si cu sperantiele celor mai mari
„Austria, m â n t u i t a de grigile sale
se tien de acesta p a r t i t a . v o r b i in n u m e l e tierei si a decide d e noi romanii ne tienem fdrte mult de ace'a, câ
italiane si nemtiesci, n e i n t r e b u i n t i a n d u -
S'ar p o t é afirma c a u n g u r i i s u n t s o r t e a ei. Aceştia s u n t i n ocupatiuai, se principiul egalităţii natiunalitaţilor, esprimat de
si m a i m u l t p o t e r i l e la l u c r ă r i nefruptui- mulţi ani de catra Monarc si fdrte întipărit
mai solidari i n dualismul l o r . D a r seim li r e m a n e t i m p liber, ei cel m u l t p o t face
tórie, ci c o n c e n t r a n d u - l e in orientul Ejaro- in cunoscinti'a de sine a poporatiunii, la schim­
că partit'a s t â n g a a dietei U n g a r i e i n u se studieze p e r f e p t l i m b ' a r o m a n a , limb'a
pei, r e p r e s i n t a inca o p o t e r e de 3 5 mi- barea ce presta sistemei, va remané n u nu­
consentiesce i n t r u tote cu D e á k , é r a con­ p o p o r u l u i cu c a r e vine in coatingere, mai nesguduit, ci tocmai va p r i m i realisarea
lióne de suflejte, si p r e care neci u n fel
servativii p r e c e p a l t m i n t r e cestiunea de care c o n t r i b u e la salariele oficialilor. lui cea mai seridsa, p e n t r u oâ numai in modul
de inimicétia s é u i n t e r e s n u o d e s p a r t e
constitutiune, n u c a s \ c e n t r u l dietei. I n c a t p e n t r u R o m a n i i din U n g a r i a acest'a se va poté face indestulire u n o r acuse
de F r a n c i a . "
E î n v e d e r a t d e aci că g u v e r n u l voind si B a n a t , cbiar d a c a m a g i a r i i cu infiintia- altcum juste de o parte, éra de alta parte auto-
C e r c u l a r i u l si-esprime m i r a r e a c u m nomi'a specifica garantata a pârtilor singura­
a multiamí tote partitele, a g a s i espediin- r e a ministeriului si-ar duplica medilócele
o p i n i u n e a p u b l i c a in F r a n c i a privesce tice n u m a i atunci se va poté aduce in a r m o ­
tele de i m p a c a r e , a fi d r e p t fatia cu tote si î n c o r d ă r i l e d e m a g i a r i s a r e , ei n e v o r
inimici in naţiunile eliberate, p r e c a n d nia cu poterea unităţii a imperiului.
poporale, — n u lesne v a p o t é face de- g a s i p u r u r e gat'a a păstra natiunalitatea
acestea esind di trecutul inimic se a p r o ­ Contra sistemei de centralisatiuiie spre fo­
cissiune p e n t r u u n ' a séu alt'a, câci neci nóstra neîntinata. Sentiemintele uóstre losul egemoniei germanismului se aretara pana
pia de F r a n c i a p r i n principie.
p e n t r u un'a n u p<5te inca constata majo- de n a t i u n a l i t a t e s u n t m u l t m a i desvoltate a cum acusari mult putien basate; dara dre
rVatea p r e c t í m p e n i t ó r í e a p ö p ő r a l o r im­ d e c a t se n i le t e m e m , daca ei n u sciu Actul c o n t i n u a "aretand că I m p e r a t u l amuti-vor tdte acusarile . d e asemenea, cand se
periului. inca acést'a, se v o r c o n v i n g e d u p a câte­ N a p ó l e o n é a v e n d d r e p t a l u á r o l a de va introduce sistem'a istorica a grupelor tierii?
P e n t r u ca de asta data se no ocupam
D i n p a r t e - n e c r e d e m ca cei ce a- va î n c e r c ă r i . D a c a c u m v a fraţii m a g i a r i medilocitoriu, a r fi i g n o r a t r e s p u n s a b i l i -
numai de Bucovina, o tierisidra, ce la resaritul
scépta decissiuni g r a b n i c e , n u t r e s c s p e - s u b c o n c e p t u l d r e p t u l u i istoric p r e c e p si tatea sa, daca a r fi v a t e m a t n e u t r a l i t a t e a
imperiului e de mare insemnetate, cum ar poté
rantie n e i n d r e p t a t i t e . G u v e r n u l n u se acei articli de lege d i n t r e c u t aduşi in p r o m i s a si p r e c h i a m a t a , si s'ar fi a m e ­ gintea romana din acésta tiéra de cordna, care
póté cu d e p l i n a securitate r e p e d i p r e favorul limbei m a g i a r e si s p r e scăderea stecat i n t r ' u n r e s b e l , in care naţiuni (ginte) prin origine, religiune, moravuri, insti-
veri un teren m a i n a i n t e d e a-1 fi studiat, limbei conlocuitorilor, a p o i a v e m se li i n t r e g e s ' a r fi l u p t a t cu u r ' a de r a s a . tutiuni, limba si istorie se deosebesce de Gali­
de a se fi convins ca va fi i n t e m p i n a t d e s p u n e m că cu r e c u n ó s c e r e a acelor articli G u v e r n u l p r e c e p e anessiunile r e c e r u t e tia intr'atat'a, cum s'ar poté ea multiamí cu
Galitia adecă cu supunerea ei egomoniei ptildne?
aprobări, daca n u c o m u n e , cel p u t i e n a si d i n p a r t e a n ó s t r a au se ascepte p a n a de necesitate a b s o l u t a , si cari i m p r e u n a
Inca avem in memoria vie mesurele ce
majoritatei. v o r r e t o r n á anii r e s p e t i v i dîn istoria, p o p ó r e de acele-si datine si acel'a-si spi­
den Liov, in la restimpul inclesteerii administra­
Dualismul a r e se dee de p e d e c e n u c a n d n a t i u n a l i t a t e a n ó s t r a v a fi atat'a de r e i n a t i u n a l .
tiva a Bucovinei in Galitia, se luaseră spre
numai p e n t r u p r o f e s s i u n e a lui de credin- a m o r ţ i t a c u m fuse atunci. S p e r ă m c ă G u v e r n u l francesc p ó t é d o r i n u m a i asuprirea gintei ndstre, prin introducerea lim--
tia in afacerile c o m u n e ale imperului, ci c u r s u l n a t u r a l al timpul n'are cuget se atari esfinderi t e r i t o r i a l i cari n u alte- bei poldne in scdlele ndstre poporale, apoi prin
credem că va s'o p a t i é s c a acést'a si in p r o d u c ă r e a c t i u n e . D e fel n u ni póté v e ­ réza c o n n e s s i u n e a l o r potinte, d a r caută umplerea tierii cu deregetori poloni s. a.; ranele
cestiunea Transilvaniei. n i vóia a n e s u p u n e cutarei a p e s a r i , n u ­ se lucre p u r u r e la estindere m o r a l a si ce polonismul le causâ poporatiunii romane in
privinti'a limbistica, economica natiunale, si chiar
Părerile b ă r b a ţ i l o r de l a miliţia, v o r mai p e n t r u c u v e n t u l că in c u t a r e loc d i n politica, i m b i a n d influinti'a sa intereselor
si in cea confesiunale abié au prins ce va pele,
independinti'a acestei tieri, p e n t r u motive istoria se p o m e n e s c e c ă a m fi m a i suferit celor m a r i ale civilisatiunei. T o t o d a t a
dara inca n u sunt vindecate. D e cumva t iér'a
politice si strategice, m a i v e r t o s a c u m ' a asemene apesare. Atare pretensiune ori resultatele r e s b e l u l u i d i n u r m a contien acést'a, p r e langa tdte câ autonomi'a ei e ga­
caută se voiésca acést'a, c a n d c e s t i u n e a p r o c e d u r a a r fi n e g a t i u n e a b s o l u t a a veri
i n v e t i a t u r a p o t i n t e : ele a r é t a necesitatea, rantata de atâtea ori si solen si câ status quo
orientului amenintia cu e s p l o s i u n e , si se ce p r o g r e s . că p e n t r u a p e r a r e a teritoriului t r e b u e al ei s'a garantat la primirea ei, — totuşi va
cadé sub apăsarea polonismului, atunci ea va
póté intemplâ ca A u s t r i a v r e n d n e v r e n d A v e n d in v e d e r e cele de sus, v o m p e r f e p t i u n a t a o r g a n i s a t i u n e a m i l i t a r ă fo­
t r e b u i se se supună sdrtei ei neincungiuravere;
se trebuiésca a l u á p a r t e p e n t r u a dela- p r i m i cu r e s e r v a faimele ce se r e s p a n - r a i n t a r d i a r e . N a ţ i u n e a n u p ó t é a m a n á
noi inse cari cu Austria n e am portat loial, n u
turá de la sine perichiul a p r o p i a r e i colo­ desc érasi d e s p r e r e s o l u t i u n i g r a b n i c e . a c e s t a detorintia, ce n u e a m e n i n t i a r e ne potem retiené a n u esprime sincer, cumca
sului nordic, o afacere la care fortare- Astfel „ P r e s s e " e i n f o r m a t a : E fapta p e n t r u n i m e n e . astfel de mesura ar fi capace a înstrăina si
tiele naturali ale T r a n s i l v a n i e i a r a v é se complinită c ă ministeriul u n g u r e s c a r e C e r c u l a r i u l incheia a r e t a n d că ori- îndepărtă de la centrul vienes o tiéra ce
implinésca m a r i siervitie. D a r r e t a c a n d se se d e n u m é s c a , si apoi d i n dietele ce­ sontele politic e liber de eventualităţi a- sciü p r e t i u i pusetiunea nemedilocita in regimul
acestea se s p u n e m n u m a i c ă T r a n s i l v a ­ lor lalte tieri ale m o n a r c i e i se v a com­ m e n i n t i a t ó r i e , si c ă p a c e a va fi d u r a b i l e . contrai.
P r e langa diferinti'a pârtilor senguratece
nia are nisce legi de la 1 8 6 3 s a n t i u n a t e p u n e o d e l e g a t i u n e care se i n c é p a a se N u p o t e m sei daca diplomatVa fran-
ale tierii se pdte aştepta mântuire pentru ea si
de Majestatea S a I m p e r a t u l , care p u - contielege cu d e l e g a t i u n e a u n g u r é s c a in césca c o n t é z a la c r e d i a m e n t p e n t r u ce- monarcie numai de la federatiune, éra acést'a
nendu-se astfel in l e g ă t u r a cu diet'a, r e ­ cestiunea afacerilor c o m u n e . stea d i n u r m a ? - va succede bine numai atunci, cand fiecare in­
cunoscu prin acést'a si in fapta n e d e p e n - — Monitoriul F r a n c i é i p u b l i c ă ieri — C a n d i a n i i intr'o d e c h i a r a t i u n e dividualitate de tiéra cu drept de stat si-va
dinti'a Transilvaniei s u b er'a n ó u a c o n - (luni) cerculariul lui L a v a l e t t e c a t r a a- s c u r t a i n m a n u a t a r e p r e s e n t a n t i l o r celor capetá administratiunea si representanti'a ci
stitutiunala. gintii diplomatici ai F r a n c i é i i n staaine- t r e i p o t e r i p r o t e g a t ó r e , m o t i v é z a p r o c e ­ proprie de o parte, éra de alta parte cand pen­
tru trebile comune ele tdte vor conveni la un con­
C a n d e vorba de-autonomi'a si n e - t a t e . Acest act, a s c e p t a t d e l u n g t i m p , d u r a lor. E i die i n t r e altele c ă a b u s u r i l e
gres de tiéra general. Se intielege de sine câ
dependinti'a Transilvaniei, vocea p o p o ­ porta d a t u l d i n 16 1. c. P r e cat ni-1 a d u s e oficiolatelor i-a silit a se rescolá. P r o - oficiele administrative de justiţia precum si in­
rului r o m a n — a majoritatei tierei — d e telegraful, acest p r o g r a m n o u al F r a n ­ missiunile turcesci n u le p o t crede, căci stitutele representatiunii tierii si a cercurilor
fel nu p ó t é fi trecuta cu vederea, căci la ciéi e c o m p u s i n t r ' u n t o n forte pacic, si ar fi a se s u p u n e d e b u n a vóia l a insie- se n u mai fie plantatorii germanismului, ci
din c o n t r a e a se va repeţi in venitoriu, a r é t a c ă s c h i m b ă r i l e i n t e m p l a t e de cu­ lari n ó u e . A r é t a profanatiunile ce T u r ­ limb'a tiérii si limb'a oficidsa a oficielor admi­
r u n d in E u r o p a s u n t favoritórie F r a n c i é i . cii le fecera m a i m u l t o r s. b e s e r i c e s. a. nistrative si judecatoresci ale tierii se se forme-
p r e c u m se r e p e t i e s c tote vocile neascul­
se si aici ca intralte tieri senguratesce din lim-
tate ale p o p ó r a l o r . „Coalitiunea celor t r e i curţi n o r d i c e— G u v e r n u l R o m â n i e i a trimis trei
bele acelora, éra limb'a nemtiésca se se folosésca
Scopul constituirei constitutiunali a — dice cerculariul t i e n t i n d la s. aliantia i m p o t e r i t i la C o n s t a n t i n o p o l e in cestiu­ numai in afaceri cu locurile centrale.
monarciei n u p ó t é fi de cat multiamirea — s'a frânt. P r i n c i p i u l n o u ce d o m n e s c e n e a r e c u n ó s c e r e a D o m n i t o r i u l u i . F r a n c i a Acesta aretare o va combate trup'a de de­
tuturor p o p ó r a l o r , deci n u se p o t face in E u r o p a e l i b e r t a t e a aliantielor. P r u s ­ si A n g l i a stau de S u l t a n u l se-si modifice regetori nemtiesci ce se afla prin tierile de co-
róna, dara se precugete ddlor cumca «tatul si
popórele nu sunt pentru deregetori, ci ei sunt
pentru aceste. I n t r e altele lasa se invetie ddlor
a scrie si a vorbi limb'a tierii in care voiesc a
servi, si atunci vor fi tot asiá de bine primiţi ca
si cei natiunali.
Decumva inse se fac obiectari contra a-
plicarii deregetorilor natiunali si a introducerei
limbelor tierii in oficiele administrative si judé-
tiale, si anume câ astfel de deregatorî -natiu­
nali folosesc postul lor mai putien p e n t r u folo­
sul si mântuirea tierii de cat p e n t r u interesele
lor natiunale si prin urmare câ dau mai putie-
na garanţia pentru dctorinti'a j u r a m e n t u l u i lor,
atunci trebuie se accentuam câ tocmai astfeliu
de neîncredere nebasata vatema p r é mult popó­
rele, si ca. prin ace'a b u n u l comun al tuturor
tierilor si popórclor se servesce reu, câci dacao
data încrederea reciproca arfi sguduita seuchîar
nemicita, atunci nici o'mesura nu ar fi in stare a
suplini acesta legătura morala a tierilor.
I n fine noi romaniî nu ne potem retiené
a nu esprime părerea, câ deslegare fericita a
cestiunilor de constitutiune se pote face nu­
mai pe calea unui congres de tiéra ad-
hoc, la care se se trimită deputaţi de la
representantiele tuturor tierilor singura­
tece de corona. —
„Presse" dice intr'un articlu: „Propagan­
da dualisiica" urmatóriele:
A d u n a r e a de la Aussee si credeul ei po­
litic ce lu publica, trebuie se fie avut influintia
suprindiatórie a supra pârtii iubitórie de con­
stitutiune a poporatiunei din tierile nemtiesci
de corona.
Inca p r e bine ni aducem a minte de des-
baterile silnice den sesiunea finale a dietelor
de dincóce de Laita. Atunci oratorii cei mai
buni, mărturisitorii principielor celor mai libe­
rali, cu însufleţire mare p e n t r u constitutiunea
parlamentara den 26 fevruariu, pentru statul
unit de drept întemeiat prin ea, de p e tote
tribunele tierilor, deodată si in contielegere
propuseră, vot de mustrare a supra politi­
cei din 20 septemvre, vot de neîncredere pen­
tru portatorii politicei acesteia. Majoritatea n u -
merósa a adunărilor, urmând impulsului ces­
tuia si-esprîmâ despicat in adrese loîale si ener­
gice catra M'onarc rogarea urginte pentru grab­
nica reactivare a constitutinnii si pentru con-
chiamarea senatului imp.; poporatiuneanemtiés-
ca in fiine cu bucurie se învoi cu representan-
tii ei, li si dede dovedi lămurite precum despre
aplacidarea lor asiá si despre increderea-le nc-
slabita. Astadi, abié la 8 luni dupa nsternerea
acelor adrese convoitórie cu constitutiunea, o
p'arte din acei bărbaţi ce p r é înfocat se luptau
p e n t r u ele, ese in publicitate cu dechiaratiunea:
câ constitutiunea unitativa de atunci sub refe-
rintiéie de fatia n u s'ar mai poté sustiené, si ca
imperiul ar t r e b u i se se imparta in dóüe tieri.
Diet'a unei parti si senatul imp. al aceleialalte
ar avé se unésca cuprinsul afacerilor comune si
pertratarile lor cu corón'a.Abaterea de la prin-
cipiele ca atunci erau asiá de solen prochiamate
céífaeé i n «cesta dechiaratiune, e atat de com­
pleta, in cat de giab'a cautâm motive ce o ar jus­
tifica séu cel putien infrumsetiá.
Resbelul cel mare ce in restimp se
incepü si fini, nu causâ alta strămutare teri­
toriale de cat perderea Veneţiei. D a r a chiar
Veneţia erá dintre tote provinciele cea mai pu­
tien asimilatórie; p r i n cedarea acést'a inse rea-
lisarii statului unit intradever n u i se cau-
sara greutăţi. Mai usior s'ar poté adeveri con­
trariul. A dou'a urmare a resbelului, esireatie-
rilor ereditaric austriace din legatur'a politica
cu Germania, a causat in privinti'a intereselor
nemedilocite ale nemţilor den Austria diferin-
tia mare de p ă r e r i ; dara chiar aceia cari nu
impart bucuri'a nostra despre desfacerea con-
federatiunii, acestui institut reciproc de asecu-
ritate a capetelor încoronate s p r e a l u á m e s u r i p o -
litiane a supra poporatiunei nemtiesci, — vor
trebui cel putien se concéda câ prin acést'a nu­
mai ce a perit un impedecament mare pentru
contopirea completa a provincielor de dincóce
si de dincolo de Laîta.
Intemplamintele nomedilocite ale resbe­
lului prusesc nu sunt dara ca astadi se faca cu
nepotintia séu cel putien se ingreueze reacti­
varea constitutiunei din februariu; din contra,
acest resboiu de putiene dile a înlesnit tréb'a
statului unit de la noi in asiá mod, cum u n
secul intreg al desvoltarii pacice, in linisce ne­
turbata, n u ar fi fost in stare.
înclinarea magiarilor, ca se conlucre spre
ajungerea acestui scop,e astadi, dupa resbel, cu
totul alt'a ca cea de nainte de u n an. E i se
schimosesc fatia cu cele lalte tieri de corona
întocmai sa si cand ei ar fi câştigat lupt'a de
la Königgrätz. D e autonomie, pentru asîa nu­
mitele partes adnexae nu e vorba. Statul
unit unguresc trebuie infiintiat, dara pentru
lume nu cel austriac. Cele 6 5 p u n t e c u n o s ­
cute din proieptul lui D e á k despre afacerile
comune, ce pretind pentru Ungaria autonomie
deplina, ca se nu die nedependintia, si proiep-
téza pertratarea acestor afaceri, ce ar poté duce
numai la absolutismul de mai nainte séu la de-
rimarea statului, éra tierile dc corona de la
apus le ar nemici financialminte si in privinti'a
economiei, — nu sunt astadi secure, cum se
aude, câ le va accepta majoritatea dietei. Con­
tele I. Andrássy si cei alalti agenţi negresc cu
totul dîspusetiunea membrilor ai dietei u n g .
pentru a „fragedf" in catvÄ p r e consiliarii co­
ronei, si mai câ se si observa câ in cercurile
ministeriale a si „fragedit," si cumcâ este in-
oljnare a privi degiá de învingere, daca proiep­
tul monströs de delegatiune alui D e á k s'ar
pri^.i si inca fara îngustări d e catra par-
ţjt'a ultra-magiara. Inse daca politic'a den
2!" septembre, ce-si cautâ basea in recunósce-
rea principiului dualistic si in constitutiunea
u n g u r é s c a d e n 1848, astadi e gat'a volnicîei ma­
giare a face concesiuni mai mari de cum ea
sengura intentiuná la început, atunci acesta
precedintia totuşi nu dâ impuls anteluptatorilor
partitei de constitutiune, ca se-si paresésca fla-
mur'a propri, érasi aceluiaşi mînisteriu, ce ei mai
nainte pentru u n dualism cu mult mai mode­
rat l'opumnau, acum se i dee mai mult, conce­
sionând dualistilor magiari. P r o g r a m u l de la
Aussee este in caus'a principala programul mi­
nisterial, éra bărbaţii ce l'au subscris sanctiu-
néza prin acést'a patent'a din 20 septemvre.
D i n diu'a ace'a ei sunt părtaşi ai contelui Bel-
credi si e verosimil câ, pre cum sunt soti renegaţii
politici, ei vor fi si cei mai însufleţiţi. Astadi degiá
pasiesc mai departede cat acest ministru, câci ei
sunt cari proieptéza acţiune nelegale si necom-
petinte, nemicirea constitutiunei, ce nici 20
septemvre nu o suspenda, ci numai in parte
o lipsi de valóre pre nn timp, pana la
ajungerea őre cărui scop detiermurit.
Acesta schimbare in relatiunile tierii, cc
caracteriséza aretarea cea tot mai cutezatóre a
ungurilor si poftele lor deosebite ce tot se mai
inmultiesc, provoca mai mult de cat tote, oa se
se tiena la constitutiune si nici de cum se se
paresésca fara opunere acest paladiu al liber­
tăţii. Acesta abatere este un act r a r de laşitate
politica, ce se invólva numai p r i n vederea scur­
ta politica acelor'a ce lu privesc de medilocul
cel mai apt spre asecurarea libertăţii nóstre
constitutiunale. Unic'a invotiatura aurita ce o
potura l u á de la inclestearea magiarilor de
constitutiunea lor gaurósa si recunoscut nepo­
sibile, n'o observéza ei, si cu frivolitate copila-
résea întorc spatele edificiului scutitoriu al le­
gei fundamentale, fara se aiba si cea mai mica
garanţia, câ cândva vor ajunge ei u n ' a maî bu­
na séu si numai un'a asemene, provediuta cu
drepturi politice.
Câci bărbaţii de la Aussee scîu si au do-
vedit'o senguri de sute de ori cu tóta pomp'a
dialecticei juridice, cumca numai senatul imp.
intregit e îndreptăţit a straforma^ constitutiu­
nea esistinte, si câ de legaţi unea paritetica cei
u n g u r i i o ofer ca concesiune estrema, formézaj
contrarietatea cea mai otarita catra parliamen-i
talismulu modern, ce s e n g u r e l garântéza liber-:
tatea, catra care ace'a se reduce ca absolutismul i
rusesc la constitutiunea englesesca.
Cand pronunciarii din Aussee i atribuim
insemnetate asiá trista si amenintiatórie cu pe-
richiu pentru desvoltarea libera a tierii Tnóstre,
o facem numai pentru voi'a unui om sengur.
Speram a vedé numele Kaiserfeld in fruntea
unui minîsteriu, dupa retragerea l u i Schmer­
ling, care opul început de cest din urma si de
loc impedecat, adecă contielegerea cu Ungaria
pe basea constitutiunei din februariu lu
va incepe si duce in sfersit. Si dupa încer­
cară contelui Belcredi, d'a v i n dualismul mo­
derat ce se prevede câ in scurt se va frânge
de cerbicosîtatea cunoscuta a ungurilor, a fost
Kaiserfeld o persona dintre cele mai apte d'a
ajuta idea statului u n i t spre învingere in
amendóue părţile ale tierii. Si acum vedem nu­
mele acest'a in list'a candidaţilor (făcuta de un­
g u r i ) pentru ministeriul dualistic venitoriu al
tierilor de dincóce de Laita, si inca nu contra
ci cu contele Belcredi, care cam deodată tiene
ministeriul de stat éra mai tardiu pote ca va
p r i m i presiedinti'a ministeriului tierii ce se va
creá p e n t r u delegatiunea afacerilor comune.
Ministeriul dualistic Kaiserfeld-Belcredi e
ecvivoc cu perderea Stiriei p e n t r u partit'a cre-
dintiósa constitutiunii a statului unit al par­
lamentului. Câci Kaiserfeld e pote unicul
membru al senatului imp. care are influiritia
nedisputabile a supra poporatiunei întregi
nemtiesci d'intr'o tiéra de corona. P r i n acést'a
inse contelui Belcredi si proieptului dualistic
de constitutiune al lui li e asecurata majorita­
tea dietei generale ce se va conchiamá mai cu­
rend, éra statul unitativ parlimentar al Austriei
e pentru u n temp amânat. Politici intielepti
privesc dara dualismul cu ochi amicabili si
cugeta ca se folosésca bunetatea l u i — firesce
spre b u n u l comun! —
Partit'a nemtiésca federale progre­
sista publica urmatórca dechiaratiune:
„Partit'a nemtiésca federale den V i e n a , a
caţei compunere o cauşâ, pro cum se soie des-, 4
partirca silita de patri'a nemtiésca, silita fijni
de amic si neamic spre precisarea programului ei
ofere prin acést'a criticei publice un proiept,
ce nu-si lingusiesce a fi statut stabil, gat'a si
ncstramutabil, ci numai un proiept modest la
transactiuni mai late, un obiept al desbaterii
publice, o dechiaratiune a partitei.

P e n t r u ca se póta deviní cine-va poet a- a poetului acestuia este limb'a sa, cea dulce,
cantatoriu, si cânta despre idealurile ce le ve-
deverat, se cere se 'mpreune teori'a cu praps'a, usióra si ferita de ori ce străinism, carele nu
FOISIORA. diü in visurile fericirii sale, si apoi plânge,
cand le vede câ despar in undele înstelate ale
pentru câ nu este destul a face versuri, ci pre-
langa acést'a se cere, ca versurile se contiena
si-a cascigat dreptul cetatienesc in limb'a po­
porului ; dara pentru aceea i si precepe ori si
Dardanclelor. Si daca simtiesci in sufletul teu
in sine totodată si poesie. Spre scopul acest'a cine poesiile lui, ne fiind nevoit ca se 'nvetie
schinteea focului poetîc, apoi se nu poti cânta?
Ö privire scurta critica Ba dieu vrend nevrend ti s'ar face se canti,
se recere cetirea, ba studiarea opurilor celor mai mai antaiu latinesco.
renumite atat natiunale, cat si din alte lite­ Astfeliu este Alesandri, si pentru acést'a
a supra poesielor dlui Vulcanu esite mai premblandu-te pe astfeliu de locuri!
raturi străine, éra mai ales cetirea si studiarea cand u-i place o domnisióra, pe oarea o vediü
deunadi de sub tipariu in Pesta. Astfeliu se prembla marele Sion p r e l a clasicilor latini si greci, pe cat sc póté in ori­ le un bal intr'un salon imfrumsetiat cu por-
Movil'a Rabiei (in Besarabia), si vediend decă­ ginal, altcum si'n traducere. Câci daca nu-ti fira si cu vison, cand vediü el, die, o domni­
Naînte de ce voiu trata despre poesiele
derea fraţilor sei sdruncinati de catusielo j u ­ conced impregiurarile, ca se poti caletori pana sióra do feliul acest'a, si se 'ncantâ de frumsé-
sus-numite, fie-mi iertat se fac o paralela intre
gului străin, se patrunde de sortea lor cea ama­ la Troia, ca se-i amiri ruinele ei, ce fura scăl­ ti'a oi pana 'ntr'atat'a, in cat se simte nevoit
poeţii noştri romani den Austria si intre
ra, si-aduce a minte de glori'a străbunilor sei, date prin atat'a sânge de eroi, apoi ia-1 pe se cânte, spre r.-si poté aliná focul inimîi sale,
poeţii romani de peste Carpati, amintind iei
se adreséza catra movila, si o întreba despre Omer a mana, si el te va straportá si vei apoi o numesce in oantccul seu: i n g e r a s i u ,
colé si despre poeţii latini si greci cate ce-va.
venitoriu, ca nu-i respunde nemica; câci movi­ sburá cu densul peste tote câmpiile antice ale séu n i m f a , séu d i n a .etc. etc., înse neci cand
Cred câ n ' a r fi de prisos, se discutediu in
l'a este un orachiu mut, dara poetul se 'ndestu- eroilor sei. Daca vei se te faci cunoscut cu fo­ n'o degradédia pana 'ntr'atat'a, ca s'o numésca
puţine sire intrebarea: „Den care causa adecă
léza si cu aceea, ca se aiba cui versá plângerea rul roman, si cu intemplarile ce s'au stracurat l e l e , séu lelisióra.
nu se potura radîca poeţii, sî — cumu-i mai
despre sortea fraţilor sei. Apoi se nu poti plân­ peste el, apoi fa-te cunoscut cu O r a t i u , si el te
clasifica u n foisiorist al „ C o n c o r d i e i " — poeta- Éra daca vede pe fat'a unui plugariu
ge, cand te poti aventá si cerceta locuri de a- va duce pe-acolo, si-ti va spune despre acostea,
strii romani den Austria la acea trépta de per- den nescare sat, ducând apa de la fontana, si
cestea, ce-ii deştepta 'n suflet simtieminte de si despre altele multe. I n fine daca voesci se te
feptiune, ca se se póta asemená cu cei de'n Ro­ fiind ea frumósa, i place poetului, si cere apa
durere si compătimire? faci cunoscut cu poporul roman, intr'a căruia
mânia?" de la ea numai decât, ca astfeliu se-î póta fura
Poeţii de peste Carpati, provediuti ce e P r i n acestea nu voiu se afirm, cumca nu­ limba ti place se faci poesie, apoi invétia-i mai u n sărutat, si plin de multiamîre incepe a
drept cu medilóce mai favorabile, se'ngrigira mai caletoriile prin tieri depărtate, cercetările antaiu limb'a inse bine, bine, si dupa acést'a cantá despre ea, apoi o numésce: f a t a , séu fe-
mai antaiu ca se se provéda cu sciintiele nece-regiunilor romantece ale Elveţiei, ale Italiei, studiéza-1 si p r e el, adecă insusitatilc, datinele, t i t i a , s c ' u c o p î l i t i a etc.etc.inse neci acést'an'o
ale Bosforului, séu ale altor locuri si cetati
sarie,, p e n t r u a poté precepe ce va se dica a si carapteriul lui. Si cand faci poesia baga de numesce l e l e , in scurt cânta despre dens'a
vestite prin istori'a lor de ori si ce feliu, pot
fi poet, si éra-si ce va se dica a face versuri. séma, ca se nu-i pestritiesci limb'a, in carea asiá, in cat îndată vedi, ca este o copila simpla
La desvoltarea gustului lor poeticadauserafórteproduce poeţi si literaţi m a r i ; ci voiu se die voesci se-i canti, cu barbarisme, pre cari den­ de tîeran, éra n u o domnisióra den nescare sa­
mult si caletoriele lor făcute prin diferitele numai, cumca impregiurarile aceste ajuta forte sul nu le cunósce; câci altfeliu neci poetul nu lon séu balcon.
tieri mai civîlisate ale Europei, prin cetăţilemult la desvoltarea talantului, câci prin fre­ l'a preceput pe el, neci el nu-1 precepe p r e E r a cand are de făcut o'o vragitóre, de
cele mai renumite, prin regiunile cele maî in- cări de feliul acest'a casciga poetul pe cale poet. la carea poftesce poetul ca se-i caute'n palma,
cantatóre, si pre la ticrmii marilor cei mai praptica rutina, finétia, gustul estetic, cuno- Procedur'a acest'a o aflam la poeţii noştri, séu in bobi, apoi o numesce: m a m a b e t r a n a ,
poetici. Astfeliu cânta marele Alesandri desprescinti'a feliuritelor caraptere de omeni, escusin- den Moldoromania, cari trebue se ni sierbiesca seu l e l e , séu m a t u s i a , ba de cum-va-U ierta
serile frumóse, ce le-a petrecut p r e valurile ti'a si sublimitatea in spresiuni si'n descrierea de indreptariu. Câci daca citim poesiile lui A l e ­ impregiurarile, apoi o numesce si hirca séu ba­
marii prin gondoletele de la Veneţia leganan- idealului, ce va se-1 represinte. Dara lucrurile sandri, apoi vedem numai de cat, cumca bărba­ ba, fiind incredintiat, cumca mamele pastorilor,
du-se in visuri fericite pe bratiele idealuriloracestea, ce le póté cascigá u n u l prin prapsa, le tul acest'a pre langa tote studicle si caletoriile vragitórele etc. etc. primesc epitete si de feliul
póté cascigá altul prin teorie, adecă prin stu­
sale, p r e cari ni le descrie densul cu atat'a foc sale, pre langa tote cunoscintiele, ce si le-a acest'a, fara ca se-i faca proces poetului pen-
diu. Dreptaceea studiul este a dóu'a cale pe
si dulcétia! Si daca te-a 'ndiestrat natur'a pre cascigat pren feliuritele frecări cu societăţile tra câ li-ar fi atacat onórca.
langa acestea inca si cu darul poesiei, apoi secare pote ajunge omul la perfeptiune. D e alt- diferite, a făcut totodată studie profunde in
(Va urmá.)
nu poti cânta aflandu-tc in împrejurări de-al mintre tierile romanesoi sunt destul de frumó­ limb'a, datinele, si carapteriul poporului. Fie­
de-aceste? se, in cat daca este u n poet roman atat de feri­ care doina, fie-care balada ni represinta modul
Astfeliu culege marele Bolintinianu măr­ cit, ca se le cunósca barem in câtva, apoi ave- de cugetare si viéti'a poporului in curatéti'a
găritarele sale de pre malurile Bosforului in- va densul destul material, ca se póta cantá. cea mai eclatanta. Dara virtutea cea mai mare
 1. Nainte de tóte dechiarâm câ ne tie-
kn tare de unitatea tierii ce noi prin unire
panica adecă interna a elementelor tierii o
rim a fi realisata si asiá de firma si pöterica,
m numai se póté fara periclitarea libertăţii
a autonomiei natiunale.
2. Refusâm centralisatiunea p r e langa
ta simplicitatea impunetórie al aparatului ei
nod de manipulatiune, p e n t r u câ trebuie se
privim de uniune neorganica numai esterna
elementelor tierii ce in Austria nu se pote
>/ cu autonomi'a nevatemabile a popdrelor
pu confederatiunea popdrelor, fiind câ ea
re roalisarea ei are lipse de octroare si de
Sdiloce- absolute, éra tierii n u permite nici
icea in intern nici desvoltarea imposante a
•terii ei in estern ce i s u n t forte de lipsa.
3. Dualismul, p r e langa tóta autorisa-
1 poté ajutá, dar inzedar. Observând noi dara, de la israeliti, séu arendaşii a celor'a, — vin
lui istorica, n u l u potem scrie pre flanur'a
ştra,pana ce se aréta numai pentru cen-
ţlismul jumetatit in spaţiu de Laita,
dincoce si dincolo de Laita sacréza liber-
ş a pentru istorie si dominéza prin egemo-
B natiunale si prin asuprirea popdrelor. Re-
nóscem voioşi cumca curagiul politic si
fmanentVa venjósa a magiarilor, cu
ţi ei si aperara dreptul lor just contra teo-
ji feudale si se facura stanc'a constitutiu-
ţlismului in Austria, — merita recuno-
Dti'a tuturor popdrelor din Austria, si noi
talismul, numai pentru autorisarea-i isto-
ia ou bucurie lu vom saluta, presupu-
md câ se va preface in federalismul
ynetatit de Laita, cand U n g a r i a se va
organisá autonomice dupa principiele ega-
atii natiunale pre base federale si va con-
de asemenea si jumetatii tierii de din cóce
i Laita.
.. 4. împărţirea jumetatii tierii de
, incoce de Laita in grupe autonome pe
&se natiunale si istorica o tratam ca o ce-
june deschisa gingăşia ce prin octroarile cat
5 bine cugetate nu se póté deslegá fara pe-
:hiu si durabil- Decisiunea ei so tiene de
tepresentatiune ad hoc, alésa de dincoce de
aita si constituita in l a u n t r u l unităţii tierii, si
jre numai pe calea transactiunelor reciproce
ir poté esprime liber si fericitoriu. Acést'a
ţpresentatiune ad hoc va procura organul
tnstitătfunal pentru consiliul afacerilor
ţriiune cislaitane, care (organ), convenind
5 calea delegatiunei cu representantii co-
ispundiatori ai federatiunei de dincolo de
aita, va conserva cu târle interesele unităţii
Sţiî. Acésta repreeentatiune ad hoc, daca se
/alege din dieta era nu dupa alegerea libera
Bchia, abuna óra dupa logele de alegere din
U8, face nedispensavera alegerea nóua a die-
lor singuratece cislatane dupa o lege noua
8 alegere, făcuta pre base forte lata, ce in p r i -
ntia natiunala va respeptá ccrinti'a drep-
itii si ce poftesce cuvinti'a. Noi cerem,
i regimul, cu cmitorea de lege libera
entru asiociatiuni si adunări si cu emi-
trea de lege intr'adever nepartiale si li­
berale de alegere, adecă cu redarea finale a
repturilor nealienabile dominale a popórejor
uvernate dupa constitutiune catra proprietarii
Igali, — se paresésca pentru tot de un'a calea
Stroarii. Deosebit vom aştepta cu securitate de
Í activare momentana a dreptului de
dunăre, ce ar trebui se premérga alegeri-
ir, o delaturare fericita a apatiei ucidiatórie
entru viéti'a publica, o partecipare vie a p o ­
arelor la desbaterea politica, o chiarificare a
irtitelar,' cand apoi alegerile m a t u r e si con-
intióse vor trebuise intarésca opul transactiunii.
5. Tóte asprimile si nedreptatirile ce grupa­
ta istorica lc comite neincungiurabil in pri-
inti'a natiunala, autonomi'a garantata prin
>mplessul comunale bine arondat, cu aparatele
i proprie do administratiune de ea alese, tre-
uo se le asemene8e si rebonifice in grupa.
Lcésta autonomie mai nainte de tóte trebue se
e si veghiatoriul neobosit al intereselor mate-
[ali. Acésta potere medicinala a autonomiei
e n t r u ranelo neincungiurabile ce l e infige
ruparea istorica natiunale va concede, fara
ericlitarea prîncipielor libertăţii, a forma
rupe cat mai putiene si mari, ca se se i n -
ungiure periculul de desbinari si a inparti-
ei federale a tierii, si ca se se dee espresiune
idemnului pentru unitate interna.
Succeda cat mai urginte si deplin medi-
pcirea intre eredităţile istorice, intre pretensiu-
iîle natiunale ale presentului si intre princi-
iele autonomiei si ale libertăţii, ce nu pot fi
îult vatemate nepedepsitoriu; acestei trans-
jtiuni spre servitiul libertăţi se devotéza cu
redintia parata spre sacrificiu partita fede­
rale nemiiésca de Viena, ce e despărţita prin scólele nóstre stau forte reu, dar caus'a nu sunt 1 1 / 2 3 F e b r . a. c. s'au folosit de ori ce arme,
facultate politica de Germania intenerita si de­ oficiolatele ci toti cu totii, ineepend de la copi­ pana si de bigoteri'a si de fanatismul relegios,
stoinica, intindiend mana amicabile de impe- lul tieranului. Se intielege de sine câ si intre pentru ca se abată inimele romanilor de catra
care tuturor natiunalitatilor din Austria, oficiali gasesci cate u n u l , de la care indar se domnitoriu străin. N u sciu daca ati aflat, câ a-
P a r t i t ' a n e m t i é s c a f e d e r a l e p r o g r e s i s t e . cere energia mare pentru scóle, o cerere n u i n deverat'a causa a retragerii lui F i l i p u de Bel-
Despre n u m e r u l partitei acesteia asecura contra legilor, ci intru intielesul legilor. gi'a n u a fost defectul seu organic câ este surd,
„Zukunft" cumca ar fi marisior. Trecu câtva timp de cand p r e popor nu-1 ci a fost imperatul Napoleonu I I I . , carele cu
necomodau apucaturele ovreesci i n căuşele vi­ mania a spus agentului României, câ el n u va
narsului, dar acum'a incepü érasi si acest reu. suferi pe tronul României nici u n Burbonu
C h i n e s in 2 0 aug. 1866. Tieranul n u cunósce alti superiori mai inalti, séu Orleans *) si tot el a recomendat pe Carol
P e aici e forte mare încordarea, cum sé shiiu scie merge mai de parte de cat numai de Hohenzollern, p r e cand acest'a r.ici nu visá
va deslegá caus'a finalei nóstre despărţiri dó prin la notariu séu j u d e cercual, si acolo ver i de tronul romanesc, si el a tramis pe I. Braténu
catra sorbi. A u d i m înse, câ acea, nici n'a ajuns se face dreptate ver nu, e indestulit. Vedem, câ la părinţii lui Carol in Düsseldorf, pentru ca
la locurile competinte spre deslegare; pentru bietul plugariu obosit tóta diu'a de lucru ve­ se-l céra. Acesta intemplare este autentica. D e
câ ven. consistoriu serbesc din Temisióra, afla nind a casa sér'a, d'in putinele curature de aici dv. veti fi in stare de a ve esplicá mai mul­
inca de bine, a mai stórce póté cate ceva din grau ferbindu-si putiena rachia, — vinars — s i te lucruri d i n cate au decurs si vor mai de­
carc'a romanului. Noi am intetit de nenunie- imprumutandu-se u n u l cu altul, ne voind a be curge la noi. Deci daca veti vedé câ se ridica
rato ori, pe u n d e numai am cugetat, câ ni s'ar cea spirituósa p r i n u r m a r e stricatóre sanetatii opusetiuni i n contra constitutiunii, se sciţi câ
ea se lucra indirecte in contra Domnitorului.
câ nici aceia, nu se ingrigesc de noi si caus'a spânii israelitilor cu pusc'a in spate, ieu rachi'a Vrăşmaşii domnitorului străin speculând in
nóstra, pe cari i-intereséza séu cel puţin ar de la densii, si aretand notarilor si mai de felul lor, combina lucrurile asié, câ dupa ce
t r e b u i se-i intereseze desrobirea nóstra ne ve­ p a r t e judilor cercuali, l u judeca p r e bietul tîe- Carol se abătu de la constitutiunea imperialis­
dem constrinsi de nou a colinda, p e u n d e n u ­ ran de vinovat, desi n'a cumperat p r e bani, tica din 2 / 1 4 Maiu modelată dupa cea din
mai vom zări umbra de ajutoriu, dóra n i va cum mai sus amintii, s i - a făcut rachia pentru Franci'a, va fi usior a-1 aduce cu incetul in
ajutá o d a t ă D d i e u , a n e scăpa p e n t r u totdeuna folosul seu din bucatele sale. Nainte de ast'a cu disgratia la cel mai mare protector al seu, a-1
dc fraţii noştri şerbi. Densii de la ieşirea co- u n an, erau mai modarati, n u numai ispanii disgustá si a-1 face se parasésca tiér'a; D e aici
misiunei in cóce,nu numai ne nepaciuiesc u n d e israeliti cu pusc'a in spate, dar nici ciosi de ai poteti érasi judeca, pana in cat partit'a Braté-
numai pot, ci si periclita ce e cunoscut on. lor nu p r é vedeai; éra aeü de vre o 2—31uni nilor este angajata la sustienerea nouei consti­
public din acésta fóia. Densii se par a fi p r i ­ éra incepura prin piatielo de la Cou si Baitia. t u t u m si a noului regim. D e aceea eu asiu ro-
vilegiaţi a batjocuri chiar si in beserica si inca D e an pana estimp noi n u seim ca diet'a se fie g á pe foile romanesci din Austria, ca trebile
naintea altariului sub sant'a liturgia. Asiá s'a înmulţit drepturile proprietarilor de regale, nóstre se le ie mai mult numai obieptiv si se-si
intemplat nainte de vre o trei septemanecu sco- séu se fie luat alte despusetiuni in asta p r i - tiena judecat'a lor in reserva, câ este forte greu
lariul Tim'a Craciunescu, — fiiul neiertatului vintia. a gaci scopurile ascunse ale partitelor de aici,
Nicolutia Craciunescu, — care nainte cu câte­ mai ales cand cineva n u traiesce intre noi.
va luni, fu diu'a la médiédi i n medilocul stra- Eca p a r t i t a vechia aristocratica inca-si
tei ucis, precum am descris — pe fiiul acestuia România. funda u n organ n o u „Ordinea." Tendinti'a
asiá l'a lovit fratele adm. par. serbesc. N . Ni- acestui diariu anevoie o vei gaci din pro-
colits, cu p u m u l preste g u r a , in cat îndată a n G a z e t a Transilvaniei primesce din
gram'a lui.
isbucnit sângele pe nas si pe gura, si orfanul B u c u r e s c i u r m a t ó r e a c o r e s p u n d i n t i a in­ — Dvóstra n'ati voit se publicaţi core-
paresit fu silit a esi de sub sant'a liturgia, si t e r e s a n t a . spundinti'a ce v'a mers de aici in 3 / 1 5 aug. a.
a se preda doctorului. S u n t e m curioşi, ce sen- „Dvóstra inca ati luat cunoscintia despre c. asupra certei începute pare-mi-se de dn. Pa-
tentia i se va aduce p e n t r u o asiá fel de pro­ asociatiunea „amicilor constitutiunii" ce se a- scutiu si continuate de unii alţii in „Concordi'a"
fanare, si mai poté-va suferi respectivul con­ duna din timp in timp in sal'a Slatincnu. Ace­ si in „Albin'a" pentru denumirea celor 2 1
sistoriu, ca un astfel de individ, care inca e eaşi se va r e a d u n a mercuri in 12 Sept. (31 Aug.) membri, din cari erá se se compună societatea
numai u n eoonom far de a sei cantá, ci n u sér'a si va tracta intre altele despre Libertatea literaria in Bucuresci, éra in nr. 6 4 al Gaze­
pentru câ e fetior de popa si a fost catana, — individuala, Habeas corpus (termin împrumutat tei ati respuns câ „se mai aşteptam." Bine, se
si pe viitoriu se ocupe loc in strana?*) de la cnglesi ca simbol al libertăţii personale,) aşteptam; vedeţi inse câ dn. Şimion Mangiuca
Mai m u l ţ i Chinesani. ce a fost, ce este si ce trebue sc fie munc'a s. a. banatiénul n u vrea se aştepte, ci apucând ma-
'Tot dv. ati observat in u n u l din Nrii trecutî, eiuc'a da se tóce pe fostul ministru C. A . Ro-
câ unele diarie de aici combat cu multa mania seti, pe cei cari iau recomandat membrii si au
S a i t i n (cottul Cianad) 3 sept. v. a. c. acésta asociatiune; ele nu-i pot cere desfiintia-
trecut cu vederea pe dn. Mangiuca, amerintia
P r e langa nenorocirea ce o avurăm in rea, pentru câ libertatea dc a ne insoci si adu­ apoi si pe majoritatea membrilor crutiand n u ­
anul acest'a cu secerişul cel de tot slab, ne mai na ne este garantata prin constitutiune, voiesc mai pe dnii Cipariu, Munténu, Romanu si hai,
cerceta si alt reu si mai cumplit si bantuitoriu. prin u r m a r e numai a o degrada in ochii publi­ din deosebit'a sa gratia pardonand si po Bari-
De la 21 august pana la 3 septemvre morira cului. Inse pentru ce? Asié estc,câ acésta între­ tiu, i da voia a l u á parte la acea societate, pe
de c o l é r a in comun'a nóstra 71 capete, dintre bare o veti fi pus si Dvóstra? Eu me voiu în­ semne ca se nu remana carul numai cu trei róte.
cari 2 5 bărbaţi, 24 muieri si 2 2 prunci; epi- cerca a ve arata in scurt si mai mult numai Acü pasa do mai astupa gurile trasnitilor de
demi'a e atat de crâncena in cat dintre ceşti ce căuşele reservate, pentru care s'a infiintiat la baieti pentru ca se nu mai strige p'aici: uita
morira nici u n u l nu jacu mai mult de cat 24 noi acésta asociatiune politica. mei, cum se certa ungurenii pentru banii de
óre in care restemp suferi doreri cumplite cau- „Gazet'a", „Concordi'a" si „ A l b i n ' a " r e - drum si de diurna, par' câ au se faca u n capi­
sate de sghirciuri in stomac seu in corpul în­ produsora si ele constitutiunea nóstra asié pre­ tal din ei. D u p a ce dn. Mangiuca implü foisi-
treg. Putieni forte sc insanetosiéza pre langa cum ni o votarăm noi estimp si precum ca fü ór'a din Nrii 6 1 , 62 si 6 3 ai „Concordiei" cu
tóte câ medicul si dâ ostenéla si i cerceteza de santiunata dc Carol 1. Asié c ca acea constitu­ asprele mustrări făcute dlui C. A . Roseti in
repetite ori pe di. Intemplare forte trista, câci tiune este întocmita dupa modelul celor mai calitatea lui de ministru; dupa ce-1 dascalesce
nu putiene caşuri se afla unde remasera 5—6 bune si mai probate din E u r o p ' a ? Chiar foile din grosul pentru câ au numit pe cutare mem­
prunci orfani, fara tata si fara mama, era alţii liberale din Vien'a inca-si luară ostenél'a de a bri, éra n u pe cari i-ar fi voit el, apoi pentru
din lips'a cea mare se ingrópa i n t r u n sicriu si o aperá in contra atacurilor gazetei oficióse ca se arate si inaintea publicului inalt'a sa eru-
grópa deodată cu părinţii. — Mare parte a lo­ „ W i e n e r Abendblatt" si ecrura tot asemene ditiune si r a n g u l oe i se cuvine intre filologii
cuitorilor din comun'a nóstra sunt imprasciati constitutiune pentru tierile austriace! Atat'a Europei, publica si serisórea sa adresata numi­
prin alte sate p e n t r u ca sc-si câştige ceva cu inse nici decum n u e de ajuns. Orice tocméla, tului dn. ministru, pc care inse eu m'asiu rema-
treeratul de pre la alti ómeni. asiediament, constitutiune inca p r e atat'a dein- §i câ dn. Roseti nu avuse timp de a o citi, si'
Ajute-ne Ddieu ca se scapâm si de aceste tielépta, umana, liberala trebue se tréca atat câ o a dat cu totul in grigea directorului de la
asupriri ce nu le asceptasem. pe calea teoretica, cat si pe cea practica in departamentul ministeriului de cult .si instruc­
N. C o s t a , preot gr. or. meduv'a si in sângele poporului, pentru ca a- ţiune publica. A n u m e in Nr. 6 3 si mai decu-
cest'a se o simtia si se cunósca ce a r e in trens'a. rend in 67 ai „Concordiei" dn. Mangiuca si-
Cea mai buna constitutiune, déca nu va prinde face chiar de cap.
D i n părţile resaritene ale B i h o r u l u i . radecina in popor, nu póté fi duratóre si nu se Mi se pare câ tot in Gazeta am citit un­
I n diu'a tăierii capului S. Ioan. póté tiené, de cat dóra pe u n timp cu baionet'a, deva, câ cu filologii ca si cu teologii nu e de
Onorata Redactiune! Vediui in pretiuitul cand apoi nu mai pote fi vorba de constitutiu­ glumit, pentru câ unii ca si alţii si-au dogmele
diuariu „ A l b i n a " mai mulţi corespundinti o- ne. Eca, pentru ce nóu'a constitutiune roma- lor. Sémena inse câ la dn. Mangiuca pre langa
cupandu-se, care de un object care de altul, nésca inca are trebuintia de ecvasi comentariu, dogmele filologice ambiţiunea falsa sta se-i pu­
unii de politica si alţii de economia; deci ca esplicatiune, popularisare ca se die asié. L a nă capul. Pccat de invetiatur'a lui, câ are fru­
acest mic teritoriu al nostru d'in aceste locuri dv. inca s'a intemplat, oâ in an. 1863 aveaţi si móse cunoscintie. Ce diceti inso la neaudit'a a-
múntóse se n u remana fare de nici u n pic de membrii de aceia in dieta, cari inca nici pana rogantia de a voi se invetie cineva morala pe
insciintiare, mi luai voia a-1 face cunoscut on. atunci nu cetiseră diplomele si patentele im­ toti literaţii si literatorii naţiunii romanesci?
cetitori. — I n cat cunosc si sciu, p r e aci in peratesci, ba nici constitutiunea vechia nu o Ce diceti de nerusinat'a espresiune aplicata la
g i u r u l nostru intre m u n ţ i in acest an e forte cunpscea de loc, si totuşi vrea se-si dea voturile! dn. Hodosiu: domus mea est domus orationis,
bine, suntem indestuliti cu rodurile de g r a u Mai este inse si alta causa grea, pentru non spelunca latronis? F i t i incredintiati câ ar-
cat de tómna asié si de primavéra, g r a u l — i n - care acésta constitutiune are trebuintia mare de tic. dlui Mangiuca din N r . 67 al „Conc." pe
tielegendu-se si secar'a — e forte rodit, cucu­ a fi aperata cu fapt'a si prin cuvent. E a este unde fü oitit, fu aruncat la o parte cu cel mai
r u d i u l daca Ddieu ne va aperá de ceva bruma, un ghimpe n u numai in ochii multor străini, profund disgust. Noi pana acum nu sciam, câ
e forte bun si se va cóce. — Cu politic'a e alt- ci si in ai m u l t o r pamenteni. Constitutiunea in Ungari'a inca se afla cate cinova, care se a-
mintre, e cam reu. — Noi p r e aici, mai vertos in imperialistica din 2 / 1 4 Maiu 1864 octroata sub propia in scriere de limbagiul de suburbe alui
g i u r u l Beiusiului,fuseram norocoşi a vedé la ofi- A l . I. Cusa mai are aperatori; principiul ale­ Nichipercea, séu al zapciilor remasi ca de an­
ciolate mai tot individi romani caror'a n u li se gerii de D o m n străin mai numera anca mulţi tica din dilele l u i Grigorie Ghica voda.
pote denegá intru nemic neci interesul neci contrari. Partit'a representata prin Boliacu in Aflaţi incai dv., câ membrii societăţii li-
energi'a pentru binele public, cu tóte acestea „Trompeta" si prin I. Elîadu in „Legalitate" terarie au fost denumiţi sub alt ministeriu mult
inca n'a părăsit t e r e n u l luptei si me rog, ca in mai nainte de căderea lui Cusa. D n . Bari tiu
*) Istori'a cum a furat şerbul . seróf a, n'are interes acésta privintia frasele netede, se nu ve amă­ *) Iîegin'a \ e d u a din Belgi'a e fio'a regelui hui.
diurnalistic, o lăsăm t r i b ^ t i ^ n ţ criminale. R e d . gesc». Se nu uitaţi câ acei ómeni ineepend din Filipu. —
 inca o scie acést'a, câ in Optobre an. tr. fiind ndstre séu laturile ce curseră dupa manele, VARIETĂŢI. = Carta geografica politica, ni
el aici la Bucuresci si aflandu-se intr'o di la iddse ale Proconsulelui Pilat, si care s'a fost renumita de la Paris, ci alt'a născociră (
= L u n i primî Majestatea Sa Imperatul
dn. Papiu, directorul departamentului a venit aruncat i n fati'a luî Crist. Si cei cari nu sciu Austria se estinde la resarit prin Bosnia,
in audîîntia desclinita pe representantele P r u ­
acolo si i-a citit statutele si numele. Mi aduc a credeau câ s'a sfârşit cu dreptatea si cu liber­ bia etc.
siei br. W e r t h e r .
minte, câ intre alte reflecsiuni ce s'au făcut, tatea. N u pere insa sementi'a ce a fost udata = Contributiunea in P r a g a e i
— Federic Bömches cunoscutul deputat
Baritiu s'a rogat ca se-l stérga din catalogul cu sângele unei naţiuni, nu pere credinti'a ce stantia cu 360,000 fl., nesocotind aci bu
dietal din Brasiov, a repausat.
acelei societăţi, dicend câ el se tiene de alta este astfel bine plantata in anim'a unei naţiuni comunale si cel provincial (daca se poté
specialitate si a recomendat in locul seu pe u n si are propagatoriî, apostolii iei. astfel.)
preot de la Resinari si pe u n profesor din Bra- E u r o p a a audit, a 'ntieles, a vediut si Cursurile d'in 17 septeuibrc n.ser'a.
siovu filolog de profesiune, al cărui nume l'am cati-va ani mai in u r m a tractatul din Paris* (dupa aretare oficiale.)
uitat; i s'a dat inse spre respuns, c â n i m e n e nu
vrea ca ndu'a societate se se compună din 2 1
care a regulat cestiunea oriintelui si positiurtea
tierei ndstre, a făcut se se scrîe^in conventiuae
bani marf.
Institutul
Imprumutele de stat:
membri tot numai filologi, câ asié ar fi p r é
mulţi, ci g u b e r n u l voiesce se intre si alte ca­
principiele constitutiunii din 4 8 . Insa tot acei
dmeni din 4 8 s'aret pe scena; tot densii trebue Cele cu 5 % * n T a
l - austr. 54- 54-75 „Betti si Marie Fröhlict
n r, contributiunali 99- 99-75
pacităţi, anume dmeni de stil b u n si érasi de se lupte din nou, de si acum albiţi, ca se dé « n nóue i n argint 82- 82-75 I n s t i t u t mai inalt p e n t r u ere»
75. 77-75
talinte organisatdre, pentru câ nici u n roman tăria si viéti'a unei naţiuni slăbită prin cuntul Cele i n argint <L 1 8 6 5 (in 5 0 0 franci)-
Cele natiunali cu 5 % 0 - ) " •• an
68- 68-70
r e a fetelor.
n'are de cuget a remané n u m a i pe langa gra­ muscalesc. „ metalice cu 5 % 59. 59-75
In V i e n a , (Stadt, Franciscanerplatz nr. 1.
„ n n maiu—nov. • 63- 63-90
matica si dictionariu, ci p l a n u l este copt pen­ Conventiunea din Paris garanta si d e n - 61 • 51-50
4W/o » véra: in Helenentha), langa Baden, Karlsgasse nr.
t r u o academia de sciintie, la care apoi va poté s'a,j libertatea individuale, si inviolabilitatea » » 4% i> 45- 46-50
3% n 34' 34-50
concurge si dn. Mangiuca, numai pana atunci domiciliului, precum ndu'a ndstra constitutiune Institutul acest'a ce esiste de 17 an
se parasésca manierile zapciilor si ale epistati- garantésa d'ajuns tdte libertăţile publice.
Efepte de loteria:
Sortile de stat din 1 8 6 4 70- 70-70
renumit i n cele mai îndepărtate cercuri,
lor si se invetiea distinge intro: justifica si'rec­ Inse, din nenorocire, conventiunea re- ii n » 1860'/ inceleintrege 5
79. 79-70 bucura si de autorisarea in. c. r. guvern
tifica. B—nu. mase, anca d'a ddu'a di litera mdrta si noi, cu » ft o TI % separata • 85. 86 — 1
d i n
74. 74-50
cum si de repetitele laude p r i n diferite
n n 4% 1854
manele i n sin, priviam cum se calea i n picidre „ „ d i n 1 8 3 9 , V, 146' 147 • — publice d'in Austri'a si Germani'a, este in
libertăţile ndstre, c'o nepesare vînorata; ne » bancei de eredet 120 50 121 •50
p r i n esperintia de mai mulţi a n i , p r i n n
n societ. vapor, dunărene cu 4 % 80. 81
LIBERTATEA INDIVIDUALE vrednica d'un popor liber! U m b r ' a chiar a li­ „ imprum.princip.Eszterhazy a40fl. rdse caletorii pe tot continentul E u r o j
bertăţii făcea frica tiraniei, si la 2 Maiu ea » » » Salm á 26' 50 27-50
Discurs ţinut in sedinWa de la 24 aug., medîloc p r i n base materiala asecurata, pri
„ n cont. Palffy a 21. 21-50
spldta o ideia drépta a poporului, înrădăcinata n „ princ. Clary a 24. 25- ganisatiunea cea mai acomodată si p r i n j
a Asociatiunii amicilor Constitutiunii. 21. 21-50
din 48, împroprietărirea tieranului pe acea „ cont. St. Genois â
n
rea poterilor celor mai b u n e de instruire
„ „ princ. "Windischgrätz a 2 0 16. 17-50
Domnii mei, neinsemnatdre particica de pament ce legile r a n t á p e n t r u educare completa scintifica:
„ „ cont. Waldstein â 19. 20-50
tierei i-a reservat-o ca u n ' a ce erá i n parte „ „ „ Keglevich â 10 12' 13- -
I. ciala a invetiacelelor lui, cari se instruázt
rescumparata cu suddrea frunţii sale, si trans­ Oblegattanl deasarolnatóre de sebit si in scîinti'a religiunarîe. Religîune
A m luat sarcin'a, dupa cum v'a esplicat pament:
formând acea ideia drépta ce n u erá a sa, intr'o Cele din Ungaria 67. 67-75 or. se propune deosebit in tdta septemai
onorabilile presiedinte al societăţii amicilor
arma de destrugere, sfaramâ cu dens'a liberta­ ,, Banatul tem. 66. 67 — preotul grecesc local. Orenduiél'a acést'
constitutiunii, spre a vorbi despre libertatea „ Bucovina 64. 65 —
tea, si chiar acea bine facatdria ideia a împro­ „ Transilvania 68. 64-50 esiste pana acum nici intr'un institut. Di
individuale, habeas corpus, si de modificările
prietării sătenilor o face vetematdria pentru tarea fisica se asecura prin localităţile in
ce constitutiunea cea noua reclama se se aducă Aotlunl:
cat-va temp si pentru proprietari si p e n t r u să­ A bancei natiunali 714 716- — tului forte acomodate pe loc liber langa
sistemei ndstre respresive.
teni. de eredet • 152 16310 si prin o locuintia de véra stabila i n ce!
Sunt detor anca de la început a ve pre­ ,, „ scont • 585' 590 • —
Seim toti, domnilor, cum totul a fost pa­ „ anglo-austriace 76' 76-25 frumos tienut al Vienei (in cas'a propr
veni câ n u viu aici a presintá cestîunea liber­
rodiat pana chiar si lucrurile sânte. O singura A societatei vapor, dunar. 453. 455- — la tiéra.)
tăţii din p u n t u l de vedere filosofic, nici a des- „ „ Lloydului • • • 198 200-—
ndpte ( 1 1 F e v . ) insa fu d'ajuns ca se ruineze A drumului ferat de nord 162. 163-20 Programe deslucitdrîe cu tarifa con
fasiurá osebitele sisteme cate au potut l u á nas-
u n edificu minat pana in basea sea. T o t dme- )» l» 11 stat 185' 185-80
cere de la Socrate pana la Descartes. Acést'a 120. 121-50
si forte moderata a pretiurilor, se trimit (
„ „ „ apus (Elisabeth)
nii din 4 8 sunt inse in capul mişcării, nedes­ 11 11 „sud 207. 208-50 la dorinti'a fiesce-caruia.
ar fi pe d'asupra poterilor ndstre. Cestîunea va
părţiţi de devis'a libertăţii, care acum fu sus­ „ „ „ langa Tisa 147. 147 • —
fi presintata n u m a i supt p u n t u l de vedere j u r i ­ Subscrisul ca roman si ingrigitoriu
„ „ „Lemberg-Czernowitz 177' 178 —
ţinuta d'un numer însemnat de bărbaţi din tru mai multe darnicele ce p r i n recomeni
dic. I n domeniul dreptului chîar m e voiu sili Bani:
clasile mai luminate. Resultatul mentuitor al nea mea au intrat in institutul acest'a, pa
a traduce limb'a sciîntei spre a poté fi intieles Galbenii imperatesci 6-08 6-10
acestei mişcări este ndu'a ndstra constitutîune, Napoleond'ori 10-26 10-27 recomand tuturor părinţilor ingrigiti de
de toti, evitând cat se pdte pedantismul, câci Friedriohsd'ori 10-75 10-85
care trebuie se fie d'acum nainte catechismul cerea ficelor lor.
dupa cum a dis sfanţul Pavel, „asiu desfiintiá Suverenii engl. 12- 12-95
poporului roman. ' Imperialii rusesci 10-50 10-55 B. G. Pop o viei
invetiatur'a invetiatilor si asiu nimici intielep- Argintul 127-75 128-25
tiunea intieleptilor." D a r pentru ce, domnilor, pan'acum liber­ "Wien, FlelsctiRiarkt
tăţile ndstre, cu tdte încercările cate s'a făcut,
V e marturesc, am tdta consciînti'a difi­
cu tdte sacrîficiele cator-va dmeni, aceste li­
cultăţii subiectului ce me incerc a desvoltá; si
bertăţi, die, n'a prins rade cini tari in senul
daca am curagiul a me presintá înaintea dom­
niei vdstre, o fac acést'a întemeiat mai mult pe
indulgint'a cu care ati prîmit cuventarile cate
le am ţinut, i n public, de cat pe cunoscintele
societăţii ndstre? Respunsul este lesne. Fiind câ
la 48, afara din eroicii pompieri, am esit cu
flori înaintea invasiunii si la 64 am ingenu-
cbiat inaintea tiraniei. S e nu dormim dar si
Gotfried Zieg
si talentul m e u .
Mai nainte d'a intra in materia fie-mî
'nviitoriu, domnilor! cu tdta încrederea ce avem Fabricant de trasuri
in constitutiunalismul celor ce vor fi chiamati
permis a p r o p u n e o oestiune care, dupa a mea (carutie)
la potere, se nu dormim inse câci cu forti'a
părere, este de u n mare interes practic. Idei'a
nimene nu ne pdte face cetatieni constitutiu- Landstrasse, Hauptstrasse Kr.
de libertate n'o găsim noi esistend in insti-
nali; cu sil'a nimene nu ne pdte da de mân­
tutiunile ndstre sociale si 'n trecut? Cu alte i n V i e n a
care. Asiá dar, se fie bine constatat câ, daca
cuvinte, naţiunea ndstra, in alte epoce si in alti gatesce totfeliul de trasure (caruti
pana in acest moment, libertăţile ndstre nu
tempi n'a inaltiat ea templuri libertăţii? N u
sunt consolidate, de si constitutiunilo ndstre au gala, de sioase si de voiagiu, dupa
me 'ndoiesc, domnilor, u n singur moment nu
prevediut esistinti'a lor si posibilitatea de a le delul cel mai nou, d'in calitatea 1
veti esitá a respuade afirmativ. I n timpii cei
posede, numai noi suntem culpasi. Se ne mar- terialul cel mai bun, cu pret
mai vechi ai istoriei ndstre, spiretul indepen-
turim erorile ca se ne potem îndrepta si se
dintiei natiunale si-luase sborul seu. U n om a cele mai moderate.
fim scutiţi in viitoriu de suferintiele trecute.
cărui memoria va remané nestérsa i n istoria a Doritorii de a se incuno»
(Va urmá.)
plantat singur stindariul libertatîî. D o m n u l despre modele si pretiu, se vor a
Tudor, care a luptat p e n t r u a sprigini pe cei
catra fabricant de a dreptul.
slabi in contra celor poterici, pentru a aperá
Economia.
dreptatea; si domni'a vdstra sciţi — nu este
libertate fara dreptate! Tergul de Viena.
M e r e a cruda din U n g a r i a 14 fl. 5 0 —
Acest om mare n u fusese intîeles de
seclul seu. D ' o data cu căderea lui si drepta­ 15 fl. 50 cr. de cent. cea galbena 16 fl. 50 —
m p e d e petroleu
tea m u l t timp a fost eclipsitape orisontele Ro­ 17 fl. 50. D i n Banat n u fu la terg. cu ce n i a . e m i n e n t a c o n s t r u c t i u n e . F a s o n u l u cel m a i n o u
m â n i e i ; m u l t timp, i n urma, vail cel slab a C é r ' a d i n Banat si U n g a r i a 1 1 2 — 1 1 5 fl. e l e g a n t cu cele m a i m o d e r a t e p r e t i u r i d e fabrica d'in prii
fost opres de potentaţii tierii! de cent. c. r. p r i v .
L a n ' a din Transilvania 122 fl. cente­
Cu tdte acestea seminti'a erá pusa bine, fabrica «le lampe de ol ein austriaca
in terem bun, si vedem inainte de 4 8 , spiretul nariul ; Jalomitia 94 fl.; Romanîa-Mare 88 fl. ;
a f i r m e i :
independintiei, dorinti'a de libertate, cu tdte pe- Romania-Mica 78 fl.; Banat 6 0 fl.; 1. tigaia den
dicele ce-i se apunea, facend progrese gigan­
tice. Asociatiuni literarie se forméza. Scdlele
Banat 75 fl.
Cele lalte article păstrară pretiurile, ici
3

$
tfwmw

mm
-

9
GEBRÜDER BRÜNNER
ndstre se implu de discipuli cari alerga s'asculte colé diferîntia mica.
preceptori inspiraţi in adever, de spiretul li­
o» M 3 In Vien'a
bertăţii. Poeţi, istoricî însemnaţi nasc si lucré- WtT' D o i t e n e r i g ă s e s c a p l i c a r e
W I E N . Magazinulu: Cetate, Kärntnerstrasse Nr. 46 Heinrichsho
dia, fara obosire, ca se pregatésca ndu'a epoca * In negotiatori'a de moda a subscrisului se poftesc
pentru aplicare doi invetiaeei, cu conditiunile urmatórie:
Fabric'a: Mariahilf, Magdalenenstrasse Nr. 10.
de viétia a poporului roman! I n fine dr'a învierii
a sunat! Constitutiunea din 4 8 înscrie pe fron­ 1) S e fie pestrecut anul 12 al etatei (verstei.) S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea mai b u n a c a l i t a t e d e i a g a , prearse, in negi
2) S e aiba cunoscintia deplina a limbelor: romana, vinu nainte sub n u m i r e a : „cilindru de phönics (Phönix-Cylinder) proveduite cu sem
tispiciul seu, trei mari principie, libertate,
magiara, si in câtva a celei nemtiesci.
dreptate, frafía séu egalitate. nostru B pecum si tdte objeptele de sticla ce se tinu de lampa.
3) Se fie absolvat scól'a reale inf. séu cel putien
Trei lune in urma n u se mai gasia ni­ trei clase gimnasiale.
Depositu de m a t e r i i ardietorie pentru s a l o n u d'in p e t r e o l u cur
mic. Omenii cati luptaseră pentru realisarea Doritorii de a competi sunt inscintiati prin acést'a a m e r i c a n si o l e u s o l a r i n calitatea cea mai b u n a p e n t r u cele mai moderate pi
acestor mari principie, langediau, care in inchi- a se adresa catra subscrisul pana in finea lunei cur. ver- uri locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l nostru. — Liste de pretiu si d e p i n g e r i de lamj
balminte ori in scris, deslucirile mai pre larg la dorinti'a ndstre se tramit poftitorilor franco.
soriele tierei, care in esiliu rodiend panea cea cutaruia se vor dá prin epistola privata.
amara, uscata si udata cu lacremele suferintiei. B e i u s i u — Belényes — (cottulBiharéi) 13 sept. 1866. Fraţii Bruinier.
E i n u luaseră drept resplata de cat calumniele (1—3) Demetriu Fekete Negl'eaDU negotiatoriu.

Editor: Vaslle Grigorovitia. I n tipografi'a Mechitari&tilor. Redactor respundiatoriu: Giorgiu Popa (.Pop).