Y

AR R ^
LIB
ITY
RS , -
IVE ‘

-
.
ely
+

.
.
.
‘
t.
ve

.
- -

.
e
"
-

.
.
="
m

‚r
n
^
UN L 3

- t
. a 8
.
~
. n
5
.-
ev...
°

*
/
- "M . N
RA
NT
CE r
le.
I/ ^ è

et.
€ 1

©"
+
AS el
.
‘ sir

.
e € UI
\
il.
LE
.
fa,
‘ .
BC
€. .
. . , »
BC
UI
AS
I/
CE
N TR
AL
UNIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I /C
EN
TRA
L UN
IV ER
SIT
Y LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 +’. 2/76 ne d
u Jon e$

STUDI SI TENTE |(

RY
o CU PRIVIRE LA

RA
ISTORIA ROMIN ILOR.

Y LIB
^

SIT
III.

FRAGMENTE DE CRONICI SI STIRI DESPRE CRONICARI

ER
ADUNATE ST TIPĂRITE
NIV

CU 0 PREFAȚA DESPRE ISTORIA MUNTEANA IN LEGATURA

CU ISTORIOGRAFIA SIRRBEASCA

. DE
LU

N. IORGA
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOURESTI
T RA
EN

1.40 2 49,4 i (e)

/C

A MINISWERIVULUI DE INSTRUCTIE
LDITU
I
AS
UI

BUCURESTI
© Stabilimontul grafic I. V. SOCECÙ, Strada Borzei, 59 .
BC

1901
 Y
AR
IBR
L
S ITY
jos MU mo se Dea wu
ER
2 2 FEB 195%:
Dumm

la]

ib! stans vex Hm H

E rai IE
NIV

al ^4, 960
M wer

Te sitse TA se
ovS wd LY.
©

63473.
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC
 Ju de /
p TA, M.
Inm
ASA r U '0,
IS ct
N (s me

Y
Val á— a
V»

AR
We .
N
ders So
—_——
.

IBR
YL
SIT
ER
STUDII ŞI DOCUMENTE.
NIV

UU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

LU

III
RA
NT
CE
I/
AS
UI

EU
BC
BC
U IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
S ITY
L IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
NOTE ASUPRA ISTORIEI MUNTEN
E CU PRILEJUL PUBLICÄREI CRON
LUI PEJACEVICH. ICIÍ

SIT
ce

I.
ER
Cronica sirb
eascä tradusă în latinește,
din care reproducem
“lucrurile ce privesc terile
romine, nu e singura. formă
NIV

care se înfățișează analele aces supt

tea, lixistä o formă mai scur
fără continuări, tă,
supt care se intimpinä de cele maï multe n
ori, formá din care variante
s'aü tipărit în Spomenikul Aca
LU

demici din Belgrad — de -

două orf pănă acu.a — ŞI în
Glasnikul Muscului din Sera
ievo!, Iar alte ori pe ‘estirea
mai bogată, si, după sfirîmar e
ca totalăa despotatului sirb,
RA

înregistrează . stiri asupra celo se

r intimplate la Sudul Dunării.
În versiunea tradusă, pe care o dăm aici, prelungirea, care
se ocupă de Mihai: Viteazul,
NT

de Movilesti, după ce mentio:

nasc și alte evenimente de istorie románeasci,
opera unui copiator romin al pare sá fie.
analelor sirbesti, — poate chia
CE

cum am propus și altă dată r, :

?, cronicarul Moxa. În aces
ar trebui si se admită că Mox t cas,
a a început înnădind pe sla-
voneste, înnainte de a da o trad
ucere romănecască a corpului
I/

de cronici, a cronografuluí innádit

de dinsul.
In această cerectare imi propun
AS

două lucruri: a analisă

deosebitele știri relative la
noi, pe care le dă cronica
beascä, luată in forma ci sir-
cea mai complectä, asa cum
UI

s’a
1 Sfomenik, MI si ultimul fascic
ul (1901); Glasnik, VI (1894) ; cf. Bogdan,
in Archiv f. slavische Philo
BC

logie, XII.
2 În Istoria literaturit romine |
în secolul al XVIIIe.

63473. Vol. UI,

I
II | ' PREFATÁ

incercat a o restabili in editia sa, de altmintrelea cu totul

Y
defectuoasă si foarte negligiată, Ljubomir Stojanovic. Si, pe

AR
da lämuririle de multă vreme necesare asupra unui
urmă a
povestitor ragusan de la începutul secolului al XVII-lea, Luc-

IBR
cari, care, cum vom vedea, a lucrat, întru cît ne privește,
după izvoade sirbești, ce nu ni s'aü păstrat. |

L
I. Pentru întăia oară e pomenit numele Rominilor în anale
cu prilejul luptei lui Stefan, — tatăl lui Dușan «Țarul Grecilor

ITY
si Sirbilor» , căruia anumite copii posterioare ale Zaconicului
sáü îi dati si titlul de «stápini tor al Ungrovlachiei» !; — contra
vecinului săi Bulgarul Mihai. La începutul Zacouzcului a-

S
ceastă participare a lui «Ivanco» la luptă, ce se dădu in ER
1330 la Velbujd, e expusă ceva mai limpede, si se spune că
Domnul cu acest nume era «socrul lui Alexandru Țarul, fiul
“Ţarului. Mihail», e | |
NIV

«Basarab Ivancu» e «Basarab». care se luptă cu Ungurii,

şi, Basarab fiind numele lui de botez, s'ar putea ca Ioan să
fie acela al părintelui säü, «Thocomerus». El era: Domnul
LU

«Ungrovlachilor», al Rominilor supuși regelui Ungariei din

vechi timpuri, si la räzboiü participará si alti Romini, Rominit
«tatari», din ţinuturile răsăritene care ascultai încă de po-
RA

runcile Hanului. Cronica, din parte-i, știe să spuie că în oas-

tea biruitorului eraü «Basarabi» și «Tatarî», Romini de amin-
NT

două feluri, — căci Moldoveni nu eraü încă pe atunci?

Si pe unii si pe alţii, pe «Ungrovlachi» si pe «Sciti», cari
de o potrivă ca buni arcași, îi găsim și inna-
CE

se deosebiaü
inte de aceasta supt steagurile iui Mihai. Si acesta însuși,
fost dinast al Vidinului, era, după Joan Cantacuzino, «de
neam coborindu-se din Misi si Comani», din Bulgari si Mun-
I/

tení?, poate.
IAS

1 Cea tradusă în Engel, Gesch. von Serien und Bosnien, p. 293 si Spo-
menik, XXXVII (1900), p. 30 (ms. 157 din Sofia). .
U

2 V. Zaconicul, ediţia Novacovici si Analele, ‘ed. Stoianovic, în G/uswit,

seria I, LIII. .
BC

3 loan Cantacuzino, ed. Bonn, |, y. 175.

 PREFAŢĂ III

Y
II. A doua menţiune privește lupta din 10 Octobre 1394 la
și Baiazid, care-i pătrunsese în

AR
Rovine, între Mircea cel Mare
țară. La această dată, Sirbii, învinși, eraii în bune relaţii cu
Turcii şi-i serviaü, dindu-li si trupe in cas de războiii. Prin-

IBR
cipi sirbi, dintre cei mai vestiti prin vitejia lor, se aflaii deci
în armata de năvălire. O versiune a cronicii sirbesti pome-
neste printre jerttele luptei pe «Constantin Jerligovat, pe

YL
Andreiü, pe Dragoș si pe Comen». Alta menţionează numai
pe Constantin Jerligovat si pe Dragos;. in altele, in fine, e
vorba numai de cel d’intäitü. Dar toate pun în prima linie

SIT
pe legendarul Marc Cralievici!.

III. Dacá ar crede cineva o versiunea cronicii sirbesti,a pa-

ER
tra fată a Craiului Lazăr ar fi fost măritată cu «Radul, Voe-
vodul de la Unguri». Dar, din alte versiuni si documente,.
sc ştie că această principesă a fost sofia unui alt domn «de
NIV

la Unguri», Nicolae de Gara. Cuvîntul de «Unguri» a produs,

fâră îndoială, confusia.
LU

IV. Urmează o dată de cea mai mare importanti : a morţii

lui Mircea. Mai adese ori ca e pusă Ja 31 anuar 1419, dar
sînt versiuni care o fixează la 1-iü a luncă, la 4 Februar, ba
RA

chiar la 31 Novembre 1418. |

Novembre 1418 nu se poate, fiind-că încă dela 5 Iunie ale
acestui an găsim pe Mihai fiul lui Mircea dind un privilegiu
NT

Cisnădenilor pentru a întări drepturi acordate înnainte de

dinsul de răposatul luf tată. Cronologia tabelară analiseazä
CE

alte două acte, din «1418» si 10 Julie 1418, date tot in Ar-
ges, de noul Voevod Mihail. Se pare că încâ din 1415 Mi-
hail era asociat la Domnie de bătrinul sii tată, după aceiași
I/

Cronologic, — cum îl găsim, de alt fel, si înnainte*.

Trebuie să admitem deci 31 lanuar, dar 1418, nu 1419.
AS

Greşelile în datele de ani nu sint rare în analele sirbesti, și

UI

p. 7 si urm.
1 Cf, pentru acesta, P. 5. Srecicovici, în Sfomenit, XXXVI,
Can-
2 Cronologia tabelardé am tipărit-o în Op: rele fur Constantin Stolnicul
BC

fucuzino, 1901.
 PREFAŢĂ
IV

copiate, cum al
felul, necontenit
ele se explică uşor prin E |

Y
ajuns pănă la noi. o glosă la
irea pentru à discuta

AR
V. Întrerupem aici povest a servit de
bul gar ă tipărită de d. I. Bogdan şi care
cronica
se spune că
original lui Moxa. in ea

IBR
>

Voevod, fratele lui Mircea

a ucis pe Dau
. Si;man, Var bulgăresc,
23. :
Voevod, în anul 6902 [1395], luna Septembre

L
singur, din
umente, afarä de unul
De la Dan n'avem doc 1381. Mare
te altul din Decembre

ITY
3 Octombre 1385, şi poa că s'a bá
e la 6983 [1384-5]. Știm
menţionat într'o inscripţi de la în-
Şi atita. Pare să fi fost
tut cu Ungurii din Banat, p. |
si să-l fi înlocuit un tim

S
ceput în luptă cu Mircea as: «Muntenii
de Chalkokondyl
Ce s'a făcut cu el? Răspun
ER
ace st ncam,
e stäpinise mai de mult
aü chemat pe. Mircea, car atunci,—
Dan, care doninià pănă
şi, prinzind (suvehövtsc) pe
NIV

nul lor».
l-au făcut pe Mircea Dom Bizantinului. textul
Dan nu pare à reiesi din
Uciderea lui
la Mircea, Dan
În 1387, cînd găsim cel d'intäiü. document de
at».
LU

documentul îi zice «räpos

nu mai cra însă in viaţă, căci fiul luî
la Sisman, as crede. Pe
CA moartea i sa tras de ula
nd prin penins
loan, 1 vedem rătăci
Danciul, pe bastardul
RA

0: fugarul era orb. Tatäl luf se a-

balcanică la 1397 $i 140 tru a face
, şi acesta-l va fi ucis pen
dápostise poate la Sisman d pri nci pele bul-
la data glosci, cîn
NT

pe plac Turcilor. Dar nu de 138 7 !.

gar nici nu domnià, ci cindva înnainte
CE

rte, iată cîteva însemnări de

VI. Ínnainte de a trece mai depa la Domnia lui Mir-
I/

acum, relative
cronică, necunoscutpănă
e:
miscela-
in grecește, pe un volum
cea. Aceste note, scrise
IAS

ai pentru
n'aü importanţă num
neti din secolulal XV-lea,

eos ‘o.
l'rincipatelor
4
U

.
è . -
NI; Onciul, Origizile
Philologie,
^t m.
slavische
r . *.
oAlrchiv fin
1
Ve
2-2, pp. 70 SS.
u ; Notes et extraits, seria a
Litzică în Omagiul Maioresc
BC

si art. d,
 PREFAŢĂ . | V

noi, ci pentru întreaga istorie a Orientului in aceste timpuri

Y
critice.

AR
Le reproducem aici în traducere romäneascä, cu observa-
tile ce suggereazä:

IBR
În anul 1402 a venit Timur-Han si s'a luptat cu Baiazid-bef la An-
gora, în luna lui Iunie 28, zi Vineri, și la învins cu totul, si l-a prins;
și a murit,

YL
Se stie cá vechia dată ce se atribuia bătăliei era 20 Iulie,
cum se află la Hammer și Zinkeisen. Dar, o scrisoare de

SIT
ofițer venețian, din Constantinopol, arată că în acest orașa
venit la. 6 August vestea luptei, date la 26 ale lunii prece-
dente. În Octombre, Gerard Sagredo, venit tot din Constanti-
ER
nopol, îndreaptă data în 28 Iulie, după știri date de un Cre-.
tan ce fusese «in armata lui Baiazid»!. Cronicile sirbesti,
din
partea lor, aü data de 29 Iulie,
NIV

«lunie» din notițele greceşti se explică printr'o gresalà de

„scriptură sai de lectură, mai curind. Căci 28 Julie, si nu
25 /unze a căzut Vineri.
LU

Apoi a domnit fiul lui, Emir Suliman-bet, în zilele stăpînirii prea- |

cucernicului si iubitorului de Hristos Împăratul nostru Manuil Paleologul,
RA

Iar, după faccia, în] anul 6918, a venit fratele emirului aceluia Suliman-
bei, Musa-beï, din ‘J'ara-Romäncascä, unde domnia Voevodul Mircea,
si a bătut pe Sarugè-Pasa la Diampoli, în luna lui Februar, ziua 13,
NT

Vineri, si s'aii închinat cetăţile Romaniei [Rumeliei], cu tot locul,

Luptele dintre fiii lui Baiazid presintindu-se în cea mai

CE

mare încurcătură posibilă de izvoarele, bizantine si osmane,.

care le menţionează, cele ce se spun în aceste rinduri sint
nu se poate mai bine venite.
I/

În 1409, admisesem în C%ilia și Cotatea-Albà, — Musa cău-

tase adăpost și ajutor la Mircea,
AS

a cărui faimă biruitoare

mersese deci foarte departe. Notele grecești întăresc presu-
punerea. La 13 Februar 1410 — sai mai bine la 74, căci
UI

ziua săptămînii e Vineri — se dă lupta de la Iamboli cu Sa-

BC

! Scrisorile in Cronica lui Sanudo ; Muratori, XXII.

 PREFAŢĂ
VI
această
înfățișează întradevăr pe

Y
rugă, al. cărui” nume Se ast a de ‘aiu-
de complectă — ştim ace
vreme. Biruinta fu atit

AR
aflarä că Sultanul Sol iman
re —a încît în Maiü Venețienii
luptă!.
ar fi fost ucis chiar în la 30 Maiü
scrisoarea1ragusană de

IBR
Și iată un extract din
rinsul
care întăreşte pe deplin cup
1410, citre regele Ungariei, la 28 din Av-
gantin, care a plecat
notelor grecești : «Un bri ca „solul lui Mir cea

L
i, ni-a adus ştirea
lona, trecind_azi_pe_aic părţile Con -
în cincisprezece. zile din
[domnul Avlonei] a venit -—

ITY
a luat Galipole [ur-; t m +
ous et

tea că Împăratul grecesc

same e
en re

stantinopoleilc u ves
t cu oaste
cucerire). lar Soliman a veni
————

mează ' amănunte pentru de la cei din Pera

de la Împărat şi
mare la strimtori, cerind

S
ril or ce-i face
t si, din causa näcazu
trecerea. Care i sa refusa şese fruntași
ER
întors înapoi. Ivrenos si
{fratele Mohammed, s'a prinși de
spioneze la Galipoli, aü fost
laf lui Soliman, veniţi să s mE
E |
NIV

Musa.» 1

Notele grecești continuă.

Împăratul Paleologul i-a
fratele lui, emirul Soliman,
Venind deci
ol mat sus
Si s’aü luptat la Constantinop
LU

acordat trecerea peste marc. Musa-bei,

in luna Duminecá, Si a bátut pe
Iunie, zi 15;
de Cosmidion,
sila gonit.
în
din cele mai însemnate. Abia
RA

De aici result’ îndreptări dar se

în Europa a lui Soliman?,
August se stia de venirea sin-
din Iunie. Se admitea cá
vede acum cá el sosise încă
NT

lui Musa. Se dovedeste acum

gura sa presentá aduse fuga dă.
cá înnainte de 1410 o luptă se
că a fost o luptă. Se credea sáü, care
Soliman si fratele
duse lingă Constantinopol între
CE

sirb Stefan şi că în 1410 Musa,

ar fi fost trădat de. Despotul
ca răzbunare pentru trecut, Con-
căpătînd tronul, a încunjurat,
acum cá lupta de lingá Constan-
stantinopoleat. Se hotáreste
I/

si probabil cá
e mal mult decit
tinopol s'a dat în 1410,
IAS

servir a P {ise
p. 68; Notes «i extraits pour
1 Cf.. Chilia si Cetatea-Albä,
la această dată,
Loire des croisades, Y (1899),
Diplomatarium ragusanun.
2 În Gelcich,
U

. . -
3 Votes et extraits, d. c.
Dar
otoman, de Hammer si Zinkeisen.
AN, povestirile din Jstoritle imperiului?
BC

f. slav. Phil, NVÜL

de Stanojevié, în „Archiv
cf. analisa lui Constantin Filosoful
 PREFAŢĂ o VII

Musa încercase, înnainte de sosirea fratelui său,

Y
să iea prin
surprindere cetatea împărătească şi că tocmai

AR
aceasta făcuse
pe timidul Manuil să cheme în ajutorul säü pe Soliman. 15
Iunie a căzut tocmai intr'o Duminecă. Si, in fine, povestirea
notelor se confirmă în toate prin aceia a

IBR
lui Constantin Fi-
losoful, biograful Despotului Ștefan. Iară locul
luptei e același
in Cronica bulgară tipărită de d. I. Bogdan.

YL
Să vedem ce urmează în această realitate care se revelează
deodată înnaintea noastră.

SIT
Ci, adunindu-se Musa-bei iarăşi cu Turcii de afară, a venit la Adria-
nopol si s'a luptat cu Chirisgi si Apa To.., în luna lu! Iulie 11, zi
Vineri, şi iar l-a bătut. Si a fugit în tara Bulgariei, în
părţile Vidinu-
ER
nului cetate, în locul Ko)iod, in părţile Serbieï, Si I-a hrănit cneazul
Despot, fiul lui Lazăr.
Chirișgi nu poate fi Sultanul Mohammed, care purta şi el
NIV

această poreclă de: cavalerul. Mohammed era încă în Asia,

și
în lupta din Europa nu credea că trebuie sä se amestece.
Avyadiy To... trebuie si fie vre-un Halil-Pașa, poate Marele-
LU

Vizir de mai tărziu. rr Iulie a căzut, în adevăr, Vineri, și

aceiași e data luptei și în Constantin Filosoful, Și nu se
poate o potrivire mai desăvirșită cu alte
RA

izvoare contem-
porane și autentice. În adevăr, la 24 Julie vedem Senatul ve-
netian discutînd asupra măsurilor ce trebuie luate, din causa
NT

«schimbărilor ce pot veni „în situaţia lui Soliman Celebi și a

fraţilor săi» si luînd hotărirea de a zäbovi cu plata tributului,
Si temerea de lucruri ce se pot întimpla în Orient o .gäsim
CE

în August, la începutul lui Septembre chiar!, a

Că Musa a luat drumul Vidinului, fugind, e sigur, dar nu
-

câ a rămas acolo, unde nu și-ar fi gäsit deocamdată un adăpost

I/

bun. Căci Despotul Ștefan fusese în armata învinsului, si tre-

bui însuși să caute un refugiu peste Dunăre, la Mircea, Situaţia
AS

in Serbia era însă astfel, încît Vuc, fratele lui Ștefan, și nepotul
lor, Lazăr, cari luptase pentru Soliman, fură intimpinati la în-
UI

.
BC

I Notes et extraits, L c.
 | PREFAŢĂ

Y
VIII

AR
foarte putin timp se
toarcere de Evrenos-beg si uciși 1, După
|
putu strecura Ştefan în patrie. adă-‘cronica sirbeascä, a doua.

IBR
Aceasta era, ni spune
dinsul fugise, si tot
postire a lui la Mircea — căci tot la
Angora. Fiind-că ştim
din Constantinopol, în 1402, după
se făcu întoarcerea Des-
însă că pe altă cale, prin Dulcigno,

YL
că aici s'a făcuto schim-
potului în 1402, trebuie să admitem
unul din copistii cronicii. Cu atit
bare de dată de către
ce reproducem are acest
“mai mult, cu cit singură versiunea

SIT
de mare importanţă pentru noi.
amánunt,

Continuăm cu notele grecești.

ER
Musa-bei în părţile Macedo-
Jar pe „urmă, în anul 6919, viind iarăși
muntele RODS Biplovzods, s'a
nici, si coborindu-se la Diampoli, la.
NIV

şi din cetate în cetate, omul emirului

„luptat (rhqushsv) cu Soliman So- emirul
isprivit (Zörnhevsv). Auzind însă
Soliman-bei nimic n'a
si de domni la Adrianopol, 4°
liman-bef, viind cu mulțime de oaste
pat ) por la tabără ca iar să-l go:
LU

pornit să împartă (Grive

căzuse la ).socpods si bea vin prea
neascA. Emirul Soliman, ca unul ce meghistanif |
(rvsrtnsas) domnii şi
mult (0 zip'oo0c), cu bucurie
la Musa-bei. Ci, auzind emirul Su-
ati fugit din tabăra lui și s'aï dus
RA

fugă (ng evegoriv viis) l-aü prins:

liman-beï, s'a temut si, plecind in Marţi,
şi l-aü ucis, în luna Februar 17, ziua
în părţile ris Boots

lui Soliman nu se putea

E natural cá la 6 Februar moartea
NT

de știri către suzeranul

încă şti la Ragusa, și în scrisoarea
e Sultanului in Asia —
ungur? se vorbește numai de succesel
CE

lipsia la noua pogorire

am văzut din notele greceşti că el
cările de împăcare între
de la Munteni a lui Musa—; de încer ve-
de trecere dată de Greci
dinsii si de noua „permisie
I/

stia la Venetia de «noua

chiului Sultan. La 16 ale lunii, se
-

April se aflascin acest |

discordie între fraţii Turci». La 3
AS

oras moartea lui Soliman, si poate cà a trecut oare-care timp

între prinderea — e în adevăr o Marti—, si
lui, la 17 Februar
UI

lui Musa si — cea tradusă în la-

1 Aict cronicile sirbesti, atribuind omorul
BC

Tot așa si Constantin

*

eu-l în ziua de Înviere, gresesc în parte.

:
tinest — fixind
Filosoful. Cf. Geleich, p 123.
2 Gelcich, 4 c.
 PREFAŢĂ

Y
| IX

AR
„moarte. Căci in analele
sirbesti găsim și o dată de Iunie
Sai
Iulie pentru sfirsitul lut Soliman.
07
Asa s'a intemeiat tronul prietenului

IBR
0007 lui Mircea-Voda!,
.

L
VII. Venim acum iarăși la cronica sirbeascä,
Cea d'intäiü

ITY
notitä cu Privire la nol după moartea
Mircea,
lui
e ‘aceasta:
|
În anul 6929 [versiune : 6927], August 15, Sultanul

S
Chiri;gl a cu-
prins "ara-Romäneasch,

Aici trebuie să alegem poate o dată

mijlocie. În 1419 Turcii
ER
aü pătr uns în Tara-Romäneascä,
pe Dan, în adevăr, și àü pus
dar luptele pentru tronul muntean,
NIV

cu Mihail și patronii săi

Ungurii, continuau. Numaï în 1420
— și tocmai prin August—
se dădură luptele hotăritoare, si Mihai
l fu ucis,
Nu va fi fâră folos să reproducem
LU

aici mentiunile din cro-

nicil e venețiene relative la campania din 1419.
a) Cronica Dolfin, UT, fol. 749: Se
aude de la Dunăre că © Turcií
RA

luptă cu Ungurii supt Pippo de Florenţa.

"Turcii sint intiiü bătuţi ; mulţi
prinși, 15.000 morți, innecati 1600, Dar ci revin ȘI bat pe Unguri, după
ştiri din Segna: «e fono malmenadi» peste 12.000, |
T

4) Cronica Zancaruola, fol. 341 V^:

de La 2 Septembre -se aflä
lupta «de la Dunăre» a lui Pippo cu Turci,
EN

Întăiii, el ica 12.000 de robi,

apoi Turcii cîştigă 7.000 si înneacă mulţi
dușmani, 7
€) Cronica din Viena, N° 6208”, pe care o reproduce Sanudo in secolu
urmätor (col. 928 l
D-E]: «La rota che ave i Hongari dai Turch
/C

taia che
ie la ba-
fo frà lor sora la Donoia, Del 1419, adi 2 de setenbrio, el
vene nuova a Venetia chome, siando: vegnudi una grandisima quanti-
tade de Turchi in Ilongaria e fin suso la
Donoia, el ré d'Ongaria li
I

mandó molti zente al inchontro per hoviari

i li pasi;de la qual
AS

chapetanio
fü
Pipo. E, siando ale man, una
fono gram quantitade ne
morti, de una parte e de l'altra, e ale fin
el romase prixoni plui de
dodexe milia Turchi; e dapoi li Turchi
se ingaiardi e fone de chavo
UI

ale man. E schonfise li Ilongari e prexene plui 7.000, e molti senc

anega nel Danubio.»
|
BC

! Notele se alli pe un ms. miscelaneü de la inceputul secolului al XV- lea.

S'aë tipărit în Papadopulos Kerameus ‘legacies
+ nahen, IV, pp.
32-3.
 N | PREFAŢĂ

Y
AR
sirbesti dati apoi această știre:
VIII. Analele
Țarul Murad la Unguri, supt Braşov.
In anul 6940 a mers

IBR
și Cronica din biserica
„Expediția aceasta o menționează
a luat cu sine pe senatorii
Brasovuluî!, adăugind că Sultanul
iat în cetate.
oraşului, iar locuitorii ceilalți s'aü refug

YL
El urmase lui Dan al
„Domn era atunci Vlad Dracul.
din toamna lui 14295,
Illica, sacrificat prin pacea ungaro-turcă
lui Alexandru, fiul lui

SIT
dar găsi un concurent în persoana
ará? citează acte din 17
„Mircea, de la care Cronologia tabel
1432 (gresit 1433). Vlad merse
Novembre 1431: sì 15 Mart
sprijinul
ER
Împăratului Sigismund, şi
la Nürnberg să cistige
În Ianuar 1432 il aflăm însă in-
era acolo in Februar 1431.
'
tors la Tirgoviste*.
NIV

la Poar tocmai la
— tă
Dar la această dată el fusese acum
ia-i devenirá oaspeţi
Brusa® — si se impäcase cu Lurcii. Acest
începutul lui Iunie». Oas-
in curând, căci trecură Dunărea «la
LU

sosite la Ragusa, din

tea se împărți în două, după ştiri
Parte merse în Moldova,
Serbia, Bosnia, Zenta si Belgrad.
andru-cel-Bun, si fu învinsă
ein Moduar, unde trăia incă Alex
RA

vor-
acolo cu totul, la 22 Iunie, scápind numai puţini. Se
Svidrigailo, atunc i pa-
beste aiurea de-o ciocnire a lor cu
luă calea
NT

Tar alta, cu beglerbegul Anato lici,

tronul Moldovei®.
Tirgo- .
munţilor. La 11 Iunie, oastea se afla la o milă de
în adevăr, la Braşov, dar fără succes,
se presintă,
CE

viste?. La
eri, la întors, in munți.
prădă trei zile tara Birseï si suferi pierd
la Adrianopol în ziua
Ca un învins se întoarse beglerbegul
de 22 Iulie. |
I/
AS

1 În Quellen der Stadt Kronstadt, IV (supt presă).

2 V. Notes et extraits, seria a 2.
cul Cantacuzino, ce am tipărit.
3 În Operele lu? Constantin Stolni
UI

p. LXXXV .
4 X, vol. I din această carte,
5 După Ducas. |
6 O raportează Windecke,: biograful Împăratului Sigismund ; Geschichts-
BC

e.
schreiber der deutschen Vorzeit, Lieferung 79 (Leipzig, 1886). V. si mai depart
copie la Bibl. Ac.
7 Ştiri inedite din Braşov, in archivele acelui oras;
h, /. c.
Kom.: «in Synta, uno miliari a Jergovista, erant. constituti». Cf. Gelcic
 PREFAŢĂ

Y
NI

AR
Sultanul n'a condus deci pe ai săi,
dar plecarea lui era
așa de probabilă, încît Ragusanif
se gindiaü la 17 April
1432, cu

IBR
privire la o lipsă a Sultanului, în rindul întăiu la
2 Valachia», și luai măsuri pentru casul strămutării lui la
Sofia, |

L
IX. În 1437, analele sîrbesti pomenesc expediţia făcută de

ITY
Turci la Sibiiü, «cu Rominir». |
Această expediție a avut loc, de fapt, în 1438, siam ti.
părit aiurea un extras din opusculul
care o povesteşte. Vlad!

S
Dracul, Domnul de atunci, jucă
un rol de impáciuitor, Si
despre aceasta asigura pe Braşoveni încă
din Februar regele |
ER
Ungariei, care, prin confirmarea sa de
privilegii, dăduse lui
Vlad dreptul de a se întitula și «Dom
n pe laturile plaiulur,
NIV

al Almașului și Fágárásulur»?, Comandan

tul trupelor osmane
era Mezet-beg, pe care cronica bisericii din Braşov il cali-
fică greșit de beglerbeg al Rumelici. Birui
torii se intoarseră,
LU

arzind, prin Tara Birsei,

Campania n'a făcut mare zgomot, de și
pierderile suferite
de cetăţile și cîmpiile ardelene ati fost
mari, O singură men-
RA

tiune în Bizantini: la Ducas.

Probabil însă la această năvălire se
raportă povestirea
T

cronicarului turc Nesri, care o pune în 1435-

6. O repro-
duc, pentru
EN

însemnătatea ci, după traducerea

d-luiL Moisil,
profesor?,
Se spune ct, voind Sultanul Murad să
treacă în Ungaria, a trimis
/C

mai întăiii oameni la Vulc-Oglu [Despo

tul Serbiei] vestindu-1: «Tree
pe la Semendria în ‘Jara Ungurească.
Gäteste-te». Lui Wac-Oglu [Dom-
nul muntean], Dracula, de asemenea i-a
trimis vorba : «Stringe-ţi räpede
toată armata si iesi-mf înnainte». Dracul
I

a răspunse: «Sint gata să te

AS

slujese, Sultane; gata sînt să-ţi daii

calul miei, cinit de vinátoare»,
Asa dar stäpinitorul, plecind cu o armată mare, a mers spre Vidin,
Călăuzit de Laz-Oglu [Despotul Serbiei],
a trecut la Vidin, Trecut-aü
UI

gi toţi achingiit, luînd mai multe cetăţi

de-ale Ungariei... Călcînd

1 Notes et extraits, seria a 28,

BC

* Scrisoarea regală in Hurmuzaki, 12,

3 După versiunea ungurească dată de
Thüry, in 7j förtendtiröh, publi-
cai de Academia maghiară; I, p. 54.
Xu | - PREFATÄ

Y
și cinci de: zile, s'aii încărcat

AR
si sfärimind Tara Ungurească. patru-zeci
așa de multe, încît mulțimea lor numaï Dum-
cu tot felul de prăzi, —
| | . i
nezeii o ştie.
intrat nevätämafi in ‘J'ara-
Apoi, luînd pe Dracula de călăuz, ali

IBR
i-a dăruit cu nenumărate daruri, și li-a
© Romănească, unde Iflac-Oglu
s'a pus în potriva stăpinului:
dat ospeje mari. Nici un ghiaur nu
izbînditor. Afef a cidit ce-
cu toţii s'aii supus. Jar el era: biruitor si

YL
la Adrianopol.
tatea Giurgiului, a pus ostaș? într'însa, si s'a întors
Această campa I nie s'a făcut in anul Hegirei $39.

SIT
X. Cronica sirbeascá mai notează:
La anul 6950 a bătut Jancu Voevod pe Mezet-beg in 'Jara-Romá-
| ‘ |
neascä. ER
o versiune, 20 după alta, 29 după
Data e 25 Mart, după
intro Duminecá, cea
o a'treia. Spuindu-se că lupta s'a dat |
NIV

d'intäiü dată trebuie primită.

ce n'aü stat pănă
SA urmărim această luptă în izvoare
acum la dispositia cercetătorilor.
LU

de o scoatere din Scaun a lui

Izvoarele turcești vorbesc
Sultanul s'ar fi găsit
Vlad Dracul de către Turcă, pe la 1438.
|
RA

Ja ‘Scopie, si:
timp Volc-Oglu [Despotul
| Isac-beg îi spune: «Märite Suitane, cît
atita timp nici Caram an-Oglu, nici Ungurul
Serbiei] va fi în Semendria,
NT

fü-
a să nu ţi-l crezi prieten, căci ce
nu vor fi liniștiți, si nici-pe Dracul
numaf din iarna aceasta, si nădăj-
tarnic. Murad răspunse: «Si ieșim
i», Apoi, mergind la
duiesc că la primăvară vom isprăvi cu amindo
CE

|
Adrianopol, petrecu acolo iarna. la
pe Dracula si pe Vuc-Og lu să vie
Cum s'a desprimăvărat, vesti
însă sa dus, cu cei doi fi ai
Poartă. Vuc-Oglu nu sa dus, Dracula
sii, Si i-aü închis în cetatea Galipoli.
I/

a lui Nesri, Seadedin, care scrie pe

. La această povestire
AS

adauge că fii lui Vlad: adecä

vrémea lui Mihai Viteazul,
aü fost închiși si eï, însă la Egrigöz, în Cara-
Vlad si Radu,
| n !
UI

mania.
Îi găsim con-
Ci Domnul muntean a fost prins, e un fapt.
vreme a cînd visuri
firmarea şi într'o scrisoare francesă pe
BC

ă la lucrurile
de cruciată fäceaü pe Apuseni să se gindeasc
orientale, precum și în cronica burgundă a lui Wavrin. Această
 PREFAŢĂ NUE

Y
prindere s'ar părea că a trebuit

AR
să se intimple dupä 1438,
cind am văzut cá Vlad era colabora
torul credincios al Tur-
cilor. Şi scriitorul bizantiri Ducas
pune prinderea lui Vlad în

IBR
legătură cu campania ardeleană.
În 1459 constatăm că el era în Scaun,
embre la 8 Sept
1439, după un document solemn
«dat în Arges, iară scris .
în Tirgoviște»!, Însă campania

L
contra Semendriei și pedep-
sirea familiei lui Brancovici se întî
mplară în primăvara aceluiași

ITY
an. Care ar fi explicația? -
|
Aceia că prinsoarea lui Vlad a durat
foarte puţină vreme si că,
lăsîndu-și ca ostateci fiii, el putu
să părăsească îndată închi-

S
soarea sa din Galipoli, — ar pärea plausibilä. Dar propun
care se întemeiază pe alt ceva decit
ER alta,
logica singură a faptelor,

De la 1431 pănă la sfirsit, Domnia

NIV

lui Vlad Dracul a fost

‚vrednicä de porecla lui. Un zbucium
pe care nu-l putem cunoaște
în de ajuns, obscure frămîntări pent
ru neatirnare, o: ocupă în-
treagă. Întors abia din Niirnberg,
LU

el asistă la luptele purtate

de Moldoveni contra Turcilor, pent
ru soarta feril sale. La
2 Iulie din acest an o scrisoare ardeleanăse spune. cá abia
poate furisa cineva din Moldova, că niste fuga
RA

Domnul Moldovei a adunat

ON
ri veste sc că
foarte multă oaste și Marele
Provisor al sii cu trupe din bielsug,
a venit spre Putna, «Se
T

zice însă că merge spre Tara-Románea

scá ; dar alții pretind
EN

că spre Ardeal» 2.
|
Ce sens are această
expediție moldovenească în Muntenia
? ‘
Am arătat în alti carte? cele ce avu
să le sufere Alexandru-
/C

cel-Bun de la vecinul sii muntean

in 1429. Regele Sigis-
mund, la care se adresă protectorul
Moldovei, Vladislav al
Polonici, refusá să deie ori-ce
I

fel de satisfacție. Atunci -

AS

Alexandru se uni cu Litvanii si, sprij

inindu-se pe acești noi
Arch, istorică, 13, P. $4.
UI

* «Narrant ut Vaivoda moldaviensis .

summa cum multitudine congregatu
est et igitur magnus provisor cum
suis multiplicibus versus Puttnam
"Tamen fama viget venit,
ut versus Transalpinas
BC

suos exercitus moveret, aliqua vero ut

nostros aggrederetur.» Copii de docum
ente ardelene, in Bibl. Ac. Rom,
3 Chilia si Cetatea- Alb,
XIV : PREFAŢĂ

Y
a lui Dan și se uni
aliaţi, el își va fi căutat răzbunarea contr

AR
cărora ni se spune că
pentru aceasta un moment și cu Turcii,
cu acest prilej
liar fi închinat chiar Statele sale. Poate
ii decit cu Turcii.
căzu Dan, luptindu-se mai mult cu Moldoven

IBR
, precum era natu-
Cred că el va fi stabilit. un noii^ Domn
acum Moldova asu-
|

ral, în preponderanta pe care o cistigase

.
A

?
pra terif vecine. Cine să fi fost acest Domn

YL
în Febru ar 1431. Un
Nu Vlad Dracul. Acesta era un pribeag
de la care cău-
pribeag în suita rătăcitorului Cesar Sigismund,
pentru a căuta un

SIT
tase însă a fugi cu citva timp înnainte,
i feri ajuta pe
sprijin în Polonia, atunci cînd regele aceste
ful lui Mircea Voe-
Alexandru contra lui Dan. Căci el e «Laico
pe de granitä!.
vod», care fu oprit cu de-asila, în fuga lui,
ER
aproa
ni: «jupin Al-
Eraü pe atunci doi puternici boieri munte
o scrisoare fără
bul» şi un Aldea. Despre Aldea ni spune
NIV

lui pe tron, cá mer.

dată a lui Vlad, înnainte de stabilirea
ataca din noü Bra-
sese la Turci si li cerea ajutor pentru a
îl vedem , împreună cu
sovul. Din altá scrisoare a ‘lui Vlad
LU

esc, pe cind Dra-

Albul, bucurindu-se de sprijinul moldoven o
alt principat. Există
cul e dusmänit de Voevodul celuil
Albu» regelui polon la
mențiune a jurämintului. făcut de «lo
RA

de sigur, în 1430 *.
1403, ceia ce trebuie să se prefacă,
împăcat cu. Vlad, ca:
Nu poate fi Albu, ci Alde. Albu,
află în Divanul aces-
NT

unul ce era mai putin compromis, se Alde;

Însă ca Domn nu se putea numi cineva
tuia la 1437%.
rab,
trebuia alt nume. Cele consacrate prin obiceiü craù Basa
CE

omul lui Alexandru-cel-

Mircéa, Vlad, Dan: Aldea era însă
Alexandru-Vodä, acela pe
Bun, si Muntenii avură siei un
1431-2.
care l-am constatat domnind in
I/

gă cu Turcii la Brașov.
In 1432 l-am văzut pe Vlad silit să mear
AS

În 1433 se păzesc pasurile ardelene.

UI

1 Hurmuzaki, 1°, p. 566.

Rykaczewski sal în Jablonowski,
2 În Inventariul din Cracovia tipărit de
Zrödla dziejosoe, IN (1878).
BC

pp. 78-So, O scrisoare slavonă de la

3 Venelin, Documente daco-bulgare,
«Aldea Voevod», in Brasov.
 / PREFAŢĂ | PA

Y
In anul 1434, pe la jumăta

AR
tea lui Maiti, se semnalează
«Turci în părţile muntene».
În ultima zi a lui August 1436
o oaste arde- însă vedem

IBR
leanä, cu episcopul, Voevodul
si vicevoevodul la satul Bod
de lingă graniţă, gata «pen
tru ajutorul lui Vlad, Dom
muntean» !. La s ale lunii, nul
Voevodul era «in lagärul de
la

L
Boia», şi-l vedem trimitind un sol la Brașoveni,
al căror «frate
și prieten». se declară 2, În Nov
embre, vestitul Ioan de Ragusa

ITY
fiind în Constantinopol, vorb ,
ește despre răscoala Terij-Ro
mănești, care plăt -
ia înnainte tribut, despre «nim
către Turci, «de puține săpt icirea» ei de

S
ămîni», şi despre vînzareasi
nuirea supt ochii săi a prinșilo chi-
r 3, | | ER
Să nu fi fost prins atunce si
Domnul, a cărui închisoare
și libe rare numai în schimb pentru scumpi ostateci ar avea.
un înțeles? Nu
NIV

cunosc nici un document original de

Vodă în 1437. Dar în 1437 la Vlad.
se știa în Ardeal de «sos
infricosatilor Turci» 4. În anul irea
următor, reconciliat, Vlad con-
ducea pe foștii săi temnic
LU

eriîn Ardeal, pe care nu pute

decit să-l crute, si nu să-l aper a acum
e saii să-l ajute în apărare.
Despre vre-o înlocuire a lui Vlad
din partea Ungurilor nu
RA

vorbește nimi c anonimul din 1486

ci numai am- sai Nesri,
plificatorul tărziu, Scadeddin.
În 1441, din potrivä, vedem
pe Voevozii ardeleni luînd part
ea Domnului într'o neintele-
T

gere cu Brasovenit5,
EN

Campania lui Mezet-beg, un com

andant de graniță, e ex-
pusi destul de pe scurt de cel
d'intáiü. Begul intra «prin
/C

Valachia» în Ungaria, si e bătut, Înfloririle cu lenea coman-

dantului s'aü adaus pe urmă la narațiune. Dar putem primi
din Seadeddin notifa că «Vocvodul
I

și el Valachiei a sărit
AS

„Cu o armată de rătăciți, din

munţii înnalti si nestrábátuti ce-i
slujiaü de ceta te». Aceasta cînd oastea învinsă se întoarse,
UI

! «Pro succursu d. Wlaad Vaivodae partium transalpinarum.» /4/4.

> bia.
3 Acte si fragmente,
BC

III, Anexe.
* «Adventus sevissimorum Turcorum.» Copiile citate,
5 did,
 ‘+ CPREFATÁ oa
XVI

Y
cu Hunyady, ' fostul apărător, în 1439;
căci lupta lui Mezet

AR
şi al Olteniei vecine, se dădu lingă:
al Banatului temesan
| | CT
Poarta de fier.
în Ardeal.
În această d'intäiü campanie s'aü dat două lupte

IBR
Alba-Iulia (nu
Învinşii. ad fost Ungurii im lupta de lîngă
Lepes, a căzut,în
Sibiiü), în Sint-Imre, și episcopul provinciei,
“Turcii s'aù re-
“ziua de 18 Mart, precum spune epitaful lui.

YL
apucind către pasurile care duceati
vărsat de acolo mai departe,
sa dat lupta a
în șesul unguresc. Aici, la Poarta de fier,
.de rege la 1444

SIT
doua, şi dovada o găsim în privilegiul dat
ady. In el se
nobiluluf romin Chendris, ‘din ‘suita lui Huny
iü la Belgrad,
numärä astfel succesele Corvinului: «cel d’intä
al treilea în
al doilea in Transilvania, lingă locul. Kapu,
ER
în confi rmarea din
“părţile Terii-Románesti». Si mai explicit
«în părțile
1462 a actului: «În. locul sis Waskapu», şi apoi
NIV

stie că pănă si Huber, care nu avea cunos-

muntene» !, Se
din Septembre
tintide aceste. documente, pusese greșit lupta
punct ul: de care Poartă se
la Poarta-de-fier, lăsînd nehotärit
LU

| s
vorbește ?.
canipanie, si ca înseamnă încă o schim-
Aceasta e întăia
| |
bare în politica lui Vlad.
RA

patronului,
sai, pleacă atunci cunucul Scha-
| Contra lui.şi
cu achingii.si
. beddin, beglerbegul Rumelici, cu oastea sa,
se pedep sească, nu
NT

.leniceri. Fiindcă era vorba: acum să

si vasalul trädätor al
numai «vagabondul» de Hunyady, ci
Muntenia. Ostasii
Sultanului, trupele pätrunserä iarăşi în
CE

sus. Aici veni să-i

terii se retraserä.la munți, pe Ialomiţa în
“găsească pe Turci Hunyady, și-i zdrobi.
rșită.. Și cea
Victoria Ungurilor si Muntenilor a fost desăvi
I/

o avem în faptul că, după obiceiü, ge-

mai bună dovadá
e pănă acum. |
neralul turc învins își pierdu situaţiacc o avus
AS

sadă la Turci,
La 12 Januar 1443, Ragusanii trimiteaü o amba
UI

139), se vorbeşte de o
1 [lurmuzaki, 1°, Il, Ja aceste date. În ultimul (p.
| e ne
luptă la «Vulcan» cu “Turcii.
BC

chische Geschich te, LAVII (1886), unde si indi-

2 Irchiv für österrei
catia izvoarelor,
 PREFAŢĂ

Y
AR
care trebuia să visiteze pe «Sehabeddin, fost beglerbet
pe éHasan- beg, noul beglerbeg» al Rumeliei!.

IBR
Cronicile sirbestï stabilesc pentru lupta de la. Ialomița, :
care e-si a noastră, dacă nu mai multa noastră, data de :

L
6 Septembre (în alte versiuni, 2, 25). Dar cele’ ce se spun
] despre înlocuirea lui Vlad cu Mircea, despre tăierea capului

ITY
acestuia. de un «Basarab», despre răzbunarea exercitată de.
Turci, despre pridarea teri si arderea Tirgovistei — fără - |
datä de lună si zi — parcă se referă la „evenimente trecute, ::

S
şi nu la cele din 1442. UU
As intelege astfel mențiunea, Scotind pe Vlad în 1436, ER
Turcii ‘ar fi pus, nu pe /£z/ acestuia Mircea, care se întim-.
pină si în 1439, ci pe un alt pretendent cu acest nume,
NIV

din neamul lui Mircea cel vechiü. Basarab ar fi «Basarab: à

cel Bätrin» de mai tärziü. Din Cronologia tabelară, stim că -

el era fiul lui Dan al T-lea și fratele lui Danciul. lar arderea :
LU

Tirgovisteï e cu putinţă, în înnaintarea. către munți a Tur-

cilor.
RA

Acum, iată mentiunile cronicilor italiene inedite asupra

campaniei,
T

„Cronica Zancaruola, fol. 472 V9 - 5: Notto per memoria de presenti

EN

[v] quelli che xe à de vegnir, azió che tuti se regrazia el Nostro Signior
messer Yhesu Christo, che tante grazie luy se à degniado de .
chonzieder.ali ssoy christianny, chome antigamente lluy fer
/C

popoli, i qual chombateva vigoroxamente per la fede c -

sancto nome, .
El vene nuova quà in Venctia, adi xxvi de hotul
et messy che manda lo Serenisimo prinzipo miser... (6.
I
AS

garia he di Polonia, he da ttuti queli prinzipy et barony de,

el gran Vaivoda delo exerszito de "l'turchy, el qual se chi.
morato-bey, chon tuto el forzio. delj Turchy, che jera per
UI

hominy Som, senzia ]j soy chareazy et ganbelj et vituarje, loro

pasado el Danubio et la Sava, ct jera andadi in uno paexe c.
chiama ‘l'araselvana. Et, siando andady per tuto quello paixe S
BC

syziando et robando. chome zià moltj anny pasadj loro aveva fat

Notes et extraits, seria a 2-a,

63473. Vol. II. AI

 PREFAŢĂ

Y
aveva prexo una grandenisima preda ct robaria, et menava zià quella

AR
vi: în 42) preda, et, sapiando questo el dito Vaivoda di Hongari, se
messo in ponto chon zircha chavali XXV m ct, armandose del segnio
dela Santa Croce, loro andó atrovar li diti Turchy. Et questo fo adi ij

IBR
cs ovtembsin. E prinzipia la dita bataia da ora di terzia, e dura infina
note. E ! ana durjsima bataia, per modo che, conlo autorio dell hony-
potente Dio, li christiany romaxe vensentori; ct fono rechovradi tuta

YL
la preda. et oltra di sid el fo morto et schonfito. pluy de 70 m. Turchy.
Et fo tinta la quantitàdi morti chel Danubio tuto choreva sangue. Et
feno trovadi mortti la masior parte di soy chapetany; et have paviony
vm Le chavaj vivj et ganbelj et mulj innumerabeli quantità, per ‘modo

SIT
che apei el non se podeva insir fuora de chorpy morty. E questa st
m" quì stada la Setima schonfita che abia abudi in Tturchy. E zerta-
mente qu.sto se puo dir esser stado solamente myracholo del Nostro
ER
riguior misser Yhesu Christo; el qual sisia semper laudado et exaltado
in, sectii srehulorum, amen. i i i
Val, 473 vo; Ul .
NIV

Ad xvj dezembrio cl se have nuova: per dele parte di Ragussy

riza adi ae novembrio siando andato uno notabel chapetanio del
“are! ho. ;.qual domynava la Blachya apresso’ le marane, he jera
enelio che lana lo aveva abudo Stines, lo qual se chiamava
LU

ltorabey, “on xv Turchy, luy passa la famera (sic). E, voziando

andar a tros ar Ilj christiany despervezudj e, chome volse el nostro Signior
Dje, lo 1; fo fato a suvir (?), per modo che 1j diti christiany, sapiando
RA

cheli aveva pasado la Sava, loro lor j dà adoso; et femde mortj quassyo
tut de quel) Tturchy; el dito chapetanio he uno ssuo fiol he quellj
che scumnava, loro se anega voiando pasar a guazo, ct altr) si afoga
NT

inOA site T ıet la mazor parte! dj loro sé morti ct disfatj ; che Djo de
* bell! dj Grei. |
! Cronica £ 160 din Dresda, fol. 193, povesteşte pe scurt în ace-
CE

“chip. Numărul Turcilor uciși e. însă aici de S0.000 si se specifici :

^mbelj», sese cămile !
scenica adausă la ms, ‘6208 din Viena*, fol. 460: «da 500 pavi-
© ganbeli et muli».
I/

cado, ms. autograf din Bibl. Sf, Marc la Venetia: întocmai ca

osea, pentru: întăia ştire, Pentru a doua: eScrive eciam come,
AS

6 del ditto messe, el capitanco di Ongari sora il fiume del Danubio

x

S verstunen de la Milan: «Ancora per lo ditto gardenal fu schritto come

UI

I dei ditto riexe el capitanio de li Ongari e Valachi passò el fiume

hank e ale man con Turchi. E, come piaque a Dio, li li rompe.
BC

men | ‘je E molti ne son stà menadi prexoni peri christiani

rir 3). Cum. se vede, în Novembre a mai fost o ciocnire, la
 PREFAŢĂ — * NIX

Y
AR
fó alle man con Turchi et li rupe, et ne haveva morti $400 di loro, et
molti & stă fatti presoni.» Cf. ediţia din Murator
i, col. 1106 A.
Celelalte cronici, de mai tärziü, mai nimic noii,

IBR
În divergenta izvoarelor, e de o mare însemnătate scrisoarea
lui Bartolomeiü de Genova, călugăr latin din Constantinopol,
datată din 3 Februar 1443. În 'ea lucruri adevăr

L
ate se a-
mestecá cu lucruri false (Curtea Sultanului era
pe atunci la

ITY
Adrianopol). | |
Scrisoarea menționează intäiü expediţia lui Mezet, arätin
d
că ea s'a făcut «ou quaresme l'an x inte et xp». La
în-

S
tors, prădătorii turci sînt atacați de Unguri, «et en occire
nt
XXXVI mille». Lupta s'a dat «ou dimence de la Passion», ER
adecä la 18 Mart? O dată apropiată de a cronicii sirbesti,
dar poate că înnadins călugărul a căutat să facă o sărbătoare
NIV

creștină din ziua biruinții 1, |

Cele ce urmează ni se par greşite. Sultanul, bănuind că
Vlad-Vodă ar fi fost amestecat în lupta din Mart— disant
LU

quil estoit sachant de la desconfiture faicte par les chres-

tiens —, îl chiamă, să se indreptäteascä. I se dä la sosire un
ospăț, și apoi e prins si ucis. Moșiile boierilor sînt date la
RA

spahii, şi un beglerbeg cu 12.000 de oameni e trimis să cîr-

muiascá fara. Dar Rominii si Ungurii îl înving si pe acesta,
Scrisoarea are dată, si autorul ci era in sit ‘+ să poată
T

bine observa evenimentele, dar această parte : n povestire

EN

n'o putem admite. In-Adevär, e sigur că Vlad a luptat con-

tra fugarilor luf Mezet. O diplomă acordată lui Hunyady ni
/C

spune apoi cá în urma succesului biruitorul Voevod arde-

lean a făcut alianță cu cele două principate romănești din
vecinătate. Cit de naiv trebuie să admitem pe acel care a
I

fost totuși poreclit Dracul, ca să credem că el s'a grăbit

AS

să primească invitația Sultanului după cîte făcuse? |

Omorul lui Vlad e o greșeală a călugărului, După în.
UI

Chinarea sa turcească, Voevodul a fost restabilit pe tron.

Dacă s'ar admite data de 1442 pentru prindere, "ind să se
fi făcut restitutia ? Innainte
BC

de. 1444, de sigur, _ Vlad se

! Scrisoarea se allá în ediţia Dupont («Société de l'hi, ' France»)
a Cronicii lui Wavrin, II. * . un E
XX ° PREFAŢĂ

Y
AR
vede iarăși domnind. Atunci ar trebui să credem că Turcii,
la rîndul lor, erai “asa de naivi, încât să stabilească intr'un
loc hotăritor, la un pas către provinciile lor, un om suspect,

IBR
un iertat pentru vinovăția de trădare,si “âceasta: în -anii cind
vitejia lui Hunyady cutremura necontenit Împărăția!
Pe lingă Vlad Dracul și Turcii de la 1442, istoricul mo:

YL
dern ar „trebui să fie el însuşi destul de:naiv. ^
Iar că aproape aceleași lucruri se spun si în cronica Bur-
gunduluy Wavrin, aceasta nu dovedește că asemenea lucruri .

SIT
“trebuie crezute. Jean ‘de Wavrin scrie tärziü istoria. luptelor
dunărene, după .spusele nepotului sáü Valerand, care de si-
gur că nu-și luase note, cînd, în
ER 1445, naviga: pe Dunăre
luptîndu-se cu Turcii. De altmintrelea, această “povestire-e
plină de greșeli si neconsecvente, și e înflorită de inidginatie
NIV

de la un capăt pănă la altul. Domnul ar fi avut un: singur

fiii,în vristä de 13-14 anîsi Turcii ar fi lăsat tara în voia lut.
Vlad avea trei fii: doi, Vlad si Radu, erai la Turci din
LU

1436 măcar, ostateci. Cel mai marc, Mircea, poate va fi fost în

țară. Dar nu lui i-ar fi dat Sultanul moștenirea părintească 1...
Ar: fi fost 100.000 Turcii beglerbegului și ar fi căzut:
RA

80.000! La întoarcere, capul lui Schabeddin ar fi plătit în-

fringerea; si pe..acest Pasi l-am găsit în viață la 1443, de
si mazil. Locul de beglerbeg ar fi fost suprimat, ceia ce €
NT

absurd. Un «Caragab» (Carageä-beg) ar fi succedat de fapt —

fără titlu — învinsului, si nici vorbä nu e de un Pasä cu
CE

acest nume pănă în. 1444.

_- Tot ce urmează asupra Ungurilor: calitatea de guvernator
acordată prin anticipație lui Hunyady, încoronarea lui Vladislav
I/

de Polonia ca rege ungur strămutată de la 1440 la 1442;

asistența unor Rominila dietă, — totul e falș. Abia dela misi-
AS

unea lui Karystino în Apus Incep,'ici si colo, ştiri utilisabile.

„Totuși ceva a trebuit să se intimple în vara anului
UI

1442 pentru a face ca Vlad să se căiască de schimbarea sa

BC

„1 Bertrandon de la Brocquitre (ed. Ch. Schéfer) menţionează în 1433 «xx

gentilzhomines de Walaquie, lesquelz estoient ostages pour ledit pays de Wa-
laquie» (p. 190). . . .
 PREFAŢĂ ANI

Y
da. față. Dar nu va fi fost. alt ceva decit. închiderea celor doi

AR
principi ce - stăteaii: in Turcia ca ostateci. Tinereta
lor si
frumuseta lui Radu, unul din e; vor fi oprit luarea de măsuri
mai, aspre în potriva lor. :

IBR
e

„XI. In 1443, cronica sîrbească menţionează ciocnirea,

de la
3 Novembre, a lui Hunyady. și a Despotului Gheorghe Bran-

L
covici cu Turcii, fără a pomeni o participare a Rominilor la

ITY
lupta de la Zlatifa. Data e însă a luptei de lîngă Nis.
Totuși, Munteni aü luat parte la «lunga campanie». În Iu-
lie, cind era vorba să. pornească ostile; cardinalul de Sant’

S
Angelo; legat. pontifical, pomeneşte, între cei ce se vor reuni
cu éroul Hunyady, si pe «Voevodul ER bäsäräbesc» cu 20.000
de oameni! |
„După Wavrin, Vlad ar fi, fost liberat din Galipoli mai tăr-
NIV

ziù, după pierderile Turcilor, si ar fi cîştigat tronul in schim-

bul unor indätoriri. Dar Domnul muntean era, cum am văzut,
Vlad Dracul— si nu ‘un presupus Dan Voevod —,si el îşi
LU

va fi trimis contingentul. De un ajutor muntean nu vorbește,

ce e dreptul, Hunyady, în cunoscuta-i scrisoare ‘din 8 No-
vembre 1443, dar aceasta nu enumeră decit forțele dusma-
RA

nilor. Fusese chiar propusă de Iulian Cesarini, legatul, calea

prin -“Țara-Romănească pentru expediţie, si vedem. pe cance-
T

lariul Boemiei recomandind-o. Si in Octombre credeaii Ra-

gusanif că regele ar putea să fie: acolo; oa ny
EN

XU. În 1444; —-— lupta de la. Varna, fără. menţiuriea: concur-

/C

sului romänesc.
„Ajutorul muntean a fost condus — acest punct e acum:
stabilit — de însuși Vlad. Dracul. La 7 August, trei zile după
I

proclamația prin care regele Vladislav declaracă începe ja-.

AS

tisi războiul, Domnul era la: Tirgoviste si. întăria tratatul

de comerț încheiat odinioară de «Mircea Voevod răposatul,
UI

părintele nostru», şi reînnoit acum, din parte, de «domnul

Ioan de Hunyad, Voevodul ardeleans?. :. :
BC

‘1 Cronicile citate mai:sus si aceia din Ace și fragmente, IM, p. 11.

2 Copiile citate.
XXI ,. "PREFAŢĂ

Y
‘Peste putin, expediția incepu. Vlad 'o -urmă, "reunindu-se

AR
la Nicopol, cu mai multe mii de soldați, si se luptă vitejeste
la Varna, nu fără să se gindeascä, el sati teranii săi, in
rîndul intäiü la prada turceascä, din care ni se spune cä se

IBR
induleise din bielsug la 1442!.
^ Merită să fie semnalate însă două locuri din cronicile ve-
netiene inedite. Cel d’intäiü vorbește de pregătirile de trecere

YL
la. Nicopol (trecerea grosului armatei se făcu'la Orșova însă):
- Nota per memorja chel; che xè ad pervegnir per honor dj chris-
tianj chome lo exserzito di christian] e gera andadj per pasar la

SIT
Danoja, adj XVIrj de setenbrio i se mese tuti in ponto e aprexe[nitase |
suxo la riva dela Donoja, ad uno logo che se quiamava... (sic), che
xè per mezo Nicho(sto)polj; dove li aveva fato far una grandi-
ER
nisima quantitade de navilj d'ogni sorta. E, siando apariade tute
„chose che ]j feva de mestier, chon cl nome de spirito santo, li se
inese a pasar; dove là li fo al'incontro molti Turquj; e quì di fo morti
NIV

asaisisimi da una parte e dal altra. Pur ale perfin el r& de Ongaria
con li soj christian] vigoroxamente hodenne la soa intenzion, zot
qui pasa tutj; E, adj xxIj del dito mexé, tutj fono pasadj, e vene
conquistando tuto cl piaxe, e in fina quelo zorno haveva abudo tre
LU

grosi luogi. E và seguando la vitorja. Pregando Idio che sia semper con
loro, E quelo segiră, di tempo in tempo jo ve ne farò nota, Nota che
la zente cristiana fo persone xx" e holtra,
RA

(Cronica £ r60 din Dresda.)

.. Poate că e vorba aici de trecerea Rominilor, cari luară,
cum s'a vázut, acest drum al Nicopolei.
NT

În alt pasagiu, ce am publicat înnainte?, ni se descrie o

luptă la Dunăre, pentru o cetate, care, la prima vedere, nu
'se poate identifica. As pune-o bucuros si pe aceasta în sama.
CE

luptătorilor noștri, pentru că de vre-o ciocnire la-Dunäre a

oștilor regale cu Turcii nu știe nici unizvor. Dar în realitate
e vorba de lucruri petrecute în 1445, cînd, în adevăr, în
I/

Septembre, «septe corăbii», cu legatul si căpitanul burgund,.

AS

Wavrin, erai pe Dunăre, atacind cetăţile turcești.

XIII, Se spune că după luptă Vlad Dracul ar fi oprit în cale

UI

pe loan Corvin si nu i-arfi dat drumul decit cu sila si că de

BC

1 Cf. Köhler, Die Schlachten: von Nikopolis und Varna, Bresslau, 1882.
? Acte si fragm., d. c.
 PREFAŢĂ XXIII

Y
3
aici ar fi resultat între cei doi. oameni o dușmănie care nu

AR
se mintui decit prin moartea celui mai slab. Aceasta o a-
firmă Chalkokondylas, un scriitor bine informat despre. nof;

IBR
și Thurócz, iar, cu oaré-care modificare, Dlugosz, dupá care
Hunyady ar fi fost oprit de «ai, sii» (at lui Vlad) si liberat
cu cinste de Voevod.

L
Sá vedem ce argumente aduce Bizantinul. |
Vlad ar fi fost furios pe Hunyady că i-a prădat în cale

ITY
cetățile. Dar stim prin cel mai bun povestitor al campaniei,
Andrei de Palatio !, că Ungurii n'aü trecut prin Tara-Romá-
nească si că s’aü intilnit numai la Nicopol cu Vlad.

S
Hunyady ar fi pirit pe Domn că tine cu Turcii, si ar fi
ER
fosto mare ceartă între dinșii. Si Palatio afirmă cá la Ni-
copol Vlad s'ar fi dezvinovätit pentru că se închinase Tur-
cilor, prin frica de aceștia si lipsa de “ajutor din Ungaria.
NIV

Dar de o asemenea închinare si de o purtare favorabilă Tur-

cilor a lui Vlad in 1442-4 nu e nicio dovadi. Din potrivä,
în 1442 el se declarase nu se poate mai lămurit pentru creștini
LU

Dar să ne mai oprim asupra lucrului.

Palatio nu spune nimic de prindere, ci arată că aü scăpat
bine numai aceia pe cari i-aü călăuzit Muntenii?.
RA

În Maiü 1445, Hunyady, vorbind Papei despre catastrofa

de la Varna, acusä pe dinaştii vecini, af Terii-Romänesti,
T

„Moldovei, Serbiei, etc., că l-ai indemnat la luptă fără a-l spri-

EN

jini. Dar el nu zice nimic despre :oprirca sa de Vlad. Pe

cînd in 1448, arestat de Despotul sîrbesc Gheorghe Branco-
vici, el nu s'a sfiit să proclame public lipsa de „credință şi
/C

nerecunostinta acestuia.
Actul de violentä-al lui Gheorghe se explică prin faptul
că în adevăr tara acestuia fusese .prădată de cruciați în cale.
I
AS

Gheorghe se inchinase de fapt Turcilor înnainte de campanie.

Nimic din. aceste motive nu intervine la Vlad.
Corvin se întoarse apoi: îndată în Ardeal, și despre el nu
UI

! Un tratät al jui si în anexă la ediţia citată a lui D, de la Brocquière,

BC

* Palatio a fost tipărit si în Lewicki, Codex epistolaris, il (în Won. medii

aci Poloniae). \
 XXIV. PREFATÁ
.. ; |

Y
s'a auzit nici un zvon fabulos ca despre ceilalți. șefi creştini:

AR
Si,.in fine,în 1445,.Papa scrie direct. lui - Vlad, întrebînd
„dacă nu e la el legatul:și indemnindu-l la luptă '. Ar fi făcut-o
dacă, informat, cum trebuia sà. fie, de Hunyady,. ar fi stiut

IBR
despre trădarea Voevodului?.
Explicația e aceia că sa strämutat în 1444 : ceia ce se în-
timplà in 1448, atribuind luf Vlad rolul luf Gheorghe. Nimic

YL
mai ușor decit aceasta pentru cronicari cari nu scriù
despre lucruri apropiate si imediat după sävirsirea lor.

SIT
XIV. Sa pretins după bătălia de la Varna, multă vreme,
că .regele Vladislav ar fi scăpat de moarte si s'ar fi refugiat
cu cardinalul lulian— care și el, de
ER fapt, murise în luptă —
«in. părțile Terii-Románesti» ?. ‘Pentru a-l căuta acolo pornirà
prin gurile. Dunării, pe la Chilia, prin cursul inferior al rîului,
NIV

pe la. Brăila, două .din corăbiile trimise în Orient, pentru

triumful credintii, de ducele Burgundiei. 007
Un sol fu expediat in Ungaria, si se luă o înţelegere cu
LU

baronii rămași fără stăpîn și cu Vlad Dracul pentru o expe-

ditie, pe uscat și pe mare, la Nicopol, după strinsul griului.
Știri în această privinţă se dädurä comandantului flotei, car-
RA

“dinalul de Venetia, nepotul Papei, si el veni, cu toate pute-

rile, .aducind cu sine, și pe pretendentul turc Saugi. Ca loc.
de întîlnire se dăduse Brăila. |
NT

Înnainte chiar de a sosi flota întreagă, Wavrin, «căpitanul».

burgund, merse cu tînărul Mircea-Vodä la Vlad si, fiind acolo.
CE

și delegati unguri, un tratat se încheie

pe la sfirsitul
luf Iulie”
1445. Se hotäri intáiü un atac în potriva Silistrei,. pe, care.
odinioară o därimase Rominii: Știm că aceasta s'a intimplat
I/

în cursul marilor biruinti, din 1423, ale lui Dan al II-lea

contra Turcilor?. |
AS

Sosirea lui Hunyady, la care se trimisese Saugi, fu însă

zäbovitä pănă în Septembre. Pănă atunci flota rămase săM
UI

1 Lewicki, Z c. e
? V, Notes et extraits, seria I, I. |
BC

3 Cf. Chilia si Cetatea AIDE si Notes a extraits, I. c., la această dată, -

 PREFAŢĂ INV

Y
facă o ‘expeditie contra cetăților dunärene,
cu: ajutorul singur

AR
al Rominilor. Ea plecă din adăpostul
.de la Brăila la 16
August.:Silistra, innaintea căreia se infáti
sá întăiu, era foarte

IBR
bine: apărată, si gindul de ao ataca ‘fu: părăsit: US .
Corăbiile burgunde pleacă spre.Nicopol; ‘urm
atede tînărul
Mircea, pe o luntre. Ele se opriră din noti.la
Turtucaia, garniso-
nată

L
numai de o sură cinci-zeci de Turci; Opt tunuri, cite erati
pe corăbii, ajungeaü ca să iea castelul pătra
t si' turnul cetății,

ITY
Totuși, acesta fiind masiv, numai. focul putu.să scoată, în ziua
de 30 August, peapărători, în fruntea lor cu. un
subasi. Învin-
gătorii se luară la ceartă apoi pentru ciștig, în
dauna prinsi-:

S
lor, cari fură măcelăriți, Aceastai: nu-i. împăcă însă,
si Voc-
ER
" vodul se despărți supărat de comandantul frances; pe cind,
pe malul „bulgar, Turtucaia ardea în bruma Nopții:
«ca un
cărbune, așa de.roșii îi eraü zidùrile».: «Et disoient:l
NIV

es com-
paignons de. Pycardie que, pour uné» nuit Saint Jehan;. ils
n'avoient:jamais veu plus beau feu.» ^ ^ ..'^; 1 DT
;Dupá citeva neplăceri cu cardinalul, care fusese oprit
LU

în
cale si nu se luptase la Turtuc.aia crucia,
ții si Rominii ple-.
cară spre Giurgiu, unde credeai iarăşi că ai a face.
numai
„cu vre-o. trei. sute de Turci, pe.:cînd oameni
RA

lui Vlad
i singuri
eraü 5.000, cu două tunuri mari (bombarde). Domnul
însuși
venise să- vadă cum se ica cetatea, pe care tatăl său,
adecă”
T

Mircea, o zidise în insulă. v . |

EN

«Tunurile fâcurä aici. „mai. multe “daune decît -folos. Dar,

cînd mijlocul de. constringere al focului fu întrebuințat, co-
mandantul, care: era, — cum :vedem din Cronica venețiană, —
/C

iarăși fiul vestitului. Turacan:béî, se predete lui Vlad Dracul,

care luă ast-fel-
în stäpinire .cetätea Giurgiu, «la Georgie».
pentru Wavrin, dar, pentru bail, :informatorul Venetienilor,
I
AS

Fusia (de. unde. Zsia).: Cu acest prilej, Vlad ar fi explicat

aliaţilor: săi. ce uşor pot.pätrunde Turcii :la dinsul și în Ar-
deal prin acest pas întărit si ce lesne îi ‘poate el face
UI

ai
răsplăti paguba.la. întors.. El.asigurase;cä nu era piatră
din
cetate care: să nu fi costat ..0 pzatráde. sare pe Mircea’
si
BC

că, avind Giurgiul, femeile din tara lui ar lua Tara Turceasc
ä”
numai cu fusele. 5, :. eris |
 XXVI PREFATÀ

Y
“Turcii din: cetate se däduse în schimbul asigurárilor celor

AR
mai sfinte.. Dar seful lor ar fi fost acela care prinsese oare-
cînd. pe Vlad ;.si, cum se obișnuia în acele timpuri aspre, ef .
fură ucişi, prin:trádare, de. tînărul: Voevod Mircea, după Or-

IBR
dinul .«dräcescului» sáü tată.
| :. După „cererea .lui..Vlad,. cäruia-ï venise ziua risplatiri, cres-
tinir merserá la Rusciuc: Aici Turcii. fug, arzind tot în urmă.

YL
Bulgarii, bucuroși. de isprăvile coreligioriarilor lor, . alergară
să se.dea în minile Domnului. Opriti. în cale de Turci, în-
.cunjurati' pe un deal, ef fură -liberati de Voevod cu 4.000

SIT
din ai săi. Ei trecură «trei zile si trei nopți», şi ar fi fost
«de sigur: 12.000 de: oameni». 3a ziceaü cei ce i-aii văzut cá -
erai asa cum sint Tiganiî.» ER D |
Trecind supt bătaia tunurilor înnaintea Nicopolel, bine apá-
rate, corăbiile, se oprirá la Turnu: «turn rotund, încunjurat
NIV

‘cu ziduri ez maniere de brayes», ocupat de Turci, cu pagubă

mare a lui Vlad. Aici, la ‘12. Septembre, veni trimisul din
| Ungaria cu vestea că sosesc Ungurii. Ei si sosiră in adevăr,
LU

‘cu Hunyady în fruntea lor.

‚Expeditia munteanä a guvernatorului, făcută pe uscat, fi-
reste, era cunoscută pănă mai däunäzi numai prin scrisoar ea
RA

lui cătră Papă, cu. data de 29 Novembre 1445!. Amănuntele

asupra ei.se pot afla numai din izvorul frances, de o extra-
ordinară bogăţie. .
NT

: Vedem: pe Hünyady. visitind pe legat si pe Wavrin bolnav

de. reumatism,, încercînd a lecui pe acesta din urmă. El par-
CE

ticipà. la asediul «Turnuluî». Acesta fiind rotund, flacăra se

prelinge numai. pe lingă el; sfärimarea apărărilor exterioare
nu înspăimîntă nici ea pe Turci. Asa se pierd in zădar cinci-
I/

sprezece zile și, pentru a nu se zăbovi prea mult campania

proiectată, creștinii merg la gura Jiului, unde asteptaü luntri
AS

muntene pentru. trecere. O oaste turcească, în cinci cete, il

urmă pe cellalt mal. În cale, Ungaro-Rominii se opriaü în:
UI

cîmp pentru noapte, chiuind de trei ori sara — «à l'heure

que on sonne les-pardons parmyle pays de France» — și
BC

! In Schwandtner, Seriptores, 11 (Scrisorile lui Ioan de Zredna) |

 ‘ PREFAŢĂ | XXVII

Y
dimineața, si chiar une ori noaptea, pentru a speria pe dus-

AR
mani şi a face să nu li se depărteze caii.
nn
Abia în sese zile se suirä corăbiile in Susul
apei pănă la gura -
Jiului, nu fără să sperieîn cale pe Turci

IBR
prin chiuiturile al că-
ror secret îl aflase de curind cruciații. Aici
văzură Rahova dă-
rimată în 1396, cu desăvirşire, de-Ungurii lui
Sigismund regele.
Ruinele fură întărite cu tunuri şi arcași,

L
cari finurä în loc
pe vräjmas. Timp de «două zile si două nopți
» trecură apoi

ITY
oștile. Lupta fu oferită, „dar Turcii se retraserä arzind. Hu-
nyady-și aducea aminte de Varna. și, -Observind câ n'are
nici provisii, el porunci întoarcerea. Jar aliaților apuseni li

S
dădu sfatul caritabil să plece cit mai iute din Dunăre,
unde în curind i-ar prinde ghiata ER şi corăbiile ar fi arse de
Turci, Cruciații ascultarä, si la 2 Novembre
ei eraiJa Con-
Stantinopol. Fireste cä eï nu.se gindirä
NIV

a se amesteca în
afacerile ungurești, recomandind un prinț burgund pentru
tronul vacant},
LU

Deci, în 1445, Domn în Muntenia era tot Vlad Dracul, și

fixarea la această dată a scoaterii lui prin Hunyady
—
x
ow . .

e o
.

greșeală. Schimbarea s'a făcut numai după citva timp,

si în
RA

alte împrejurări decît cum se crede de obiceiü.

T

XXV. În 1446 toți făcură pace cu Turcii. Burgunzii se in.

toarseră ; Veneţia reînnoi tratatele. sale cu Sultanul. “Afaceri
EN

le
interioare ocupaü Ungaria, unde în Iunie Hunyady tu ales
formal ca regent. Vlad crezu că-i e iertat și lui să
se îm-
/C

pace cu Turcii, cari fäceaü pregătiri, al căror. scop

nu-l cu-
noastem, în April al acestui an. El impäcä pe Sultan,
pro-
babil prin daruri. v
I

Ceva care nu e bine

AS

lămurit interveni însă in relaţiile

dintre guvernatorul „ungur şi Voevodul muntean, de vreme.
ce Hunyady crezu că Vlad nu mai poate fi tolerat. Se pare
UI

că Vlad restitui Sultanului. pe Bulgarii ce se refugiase la

-
BC

! Cum s'a pretins. V. Fessler, Geschichte von Ungarn, IL Cele povestite

. de noi se razimă exclusiv pe Cronica lui Wavrin,
 XXVIL O PREFAŢĂ | .

Y
dinsul: aceștia ar fi «cele patru mii de suflete ‘crestine ‘libe-

AR
rate de la Turci in războaie anterioare si pe ‘care, făcînd
"pace, le-a dat iar robiei», după o scrisoare contemporanäl,
“De: Crăciun în anul. 1446 Hunyady nu era la Buda, ci "plecase.

IBR
în Ardeal şi Tara-Romäneascä. ‘In Ianuar,el se luptă aici cu
érebelul» Coroanei: ungurești. La 15 ale lunii încă, se stia
că el e:acolo, că «Tara- Romănească a fost supusă iaràsi‘Un-

YL
gurilor», că e uri- bun inceput, dar cá pentru a-l: desävirsi
mai trebuie lucru si “presenta personală a biruitoruluî. “Altfel
s’ ar aduce de peste munti o «praecaria pax»,si învinșii eraü

SIT
inca dé-temut. Ceia ce arată cá la această dată Vlad era
încă vit şi se afla in fruntea partisanilor săi.
ER
Dar Corvin nu-l mai voià pe dinsul.- El avea cu sine un
Domn mai sigur. Să ne ocupäm'de acesta. UU
NIV

‘Ar fi fost, după Chalkokondylas, «Dan fiul lui Basarab» ;

după Thurdez, «alt Voevod»; după Dlugosz, un anume
«Stanciul». Istoricii noștri se stie cá ati facut din el un «Dan
LU

al IIIlea», admis de toată lumea. I se'atribuia chiar o Dom-

nie anterioară, caream văzut că nu se dovedește prin nimic,
Însă nici un documentde la acest Dan nu s'a "păstrat.
RA

În 1448, la 31 Octombre, ca Domn se: constată un Vlad;

a
care scrie Brasovenilor, în timpul lipsei lui Hunyady, atunci
în luptă cu “Turcii?
NT

: Acest Vlad: e Vladislav, fiul lui Dan»; şi se admite că

el ar fi: fost moștenitorul lui «Dan al IIllcay, ‘atunci in lagä-
CE

rul unguresc. Fiul ar ‘fi’ administrat fara în lipsa tatălui.

Dar tonul scrisorii alè unui de-sine-stápinitor. Vlad, clic-
mat la 6 sfătuire in Ardeal refusi, pinila intoarcerea din
I/

războiii, nu a tatălui sit, ci a lui Hunyady: El descrie scurt

si energic’: luptä - «de la Cossovo, si, iarăşi, e -vorba de Hu-
AS

nyady, dar nu de tată. «Dubium est de vita ipsius», spune

el de viata luf Hunyady, iar de-viata tatălui săi nare nici
UI

o grijă. Revenind” guvernatorul, spune Vlad, «vom face» —

BC

fn Schwandtner, IL; scrisorile citate, 15° Januar 1447.

* Copiile citate. Analisatà«în I. Bogdan, Vlad Tepes, pp. 67-8.
n .
4
 PREFAŢĂ XXIX

Y
AR
adecă ez — «pace cu -dinsul». Nu scrie aga un ispravn
ic de
Scaun.
Deci Vlad era Domnul din 1448. Ce loc rămîne pentru

IBR
Dan? Cine l-a scos? Cind a murit? Cum? Nici un răspuns
.
Un «Dan fiul lui Basarab» nu se poate, Basarab. fiind nume
de botez, și singurul Basarab ce sar Putea presupune
că -

L
trăia pe atunci, fiind cu totul tinăr. Se poate însă «fiul
lui Dan», și acesta ar fi Vladislav, care nu uita să pome-

ITY
neascä numele tatălui sáü.. BER . |
Mai e o greutate însă. Thurécz spune că, venind asupra
lui Vlad Dracul, .Hunyady prinse, pe acesta si „pe .fiul. săi ;

S
Mircea, cari, cum Ştim. pe mai ER
multe căi, fură tăiați la Tir-
șor. Și adauge: «Fiului răposatului Dan Voevod i-ai scos!
ochit». Si Dlugosz afirmă și cl că pe Stanciu- Dan, «pe care
NIV

avea de -gind 'a-l face Domn, l-a orbit». ^ '

E o saradá curată. Ce căuta «fiul luf Dan» — notati: iz
luf Dan — la Curtea dușmanului familie? sale: la Vlad Dra:
LU

cul? Sati, dacă-l adusese Corvin, de ce să-i scoată ochit?

Si, dacă i-a scos ochii Jar, pe cine a pus Domn, pe altul ?
Si,mai sint exemple de scoaterea ochilor în Ungaria seco-
RA

lului al XVlea?
A fost însă vorba aici de «Ioan» (Iw) fiul lui Danciul
Voevod, care rătăcia în peninsula balcanică la începutul sc-
T

colului al XVlea, Acesta, ni se afirmă, cra ord.

EN

Dan Voevod .din 1429, ni spune Cronologia tabelară, a

avut «doi feciori, pe Danciul i Basarabä». Basarab de pe
vremea lui Stefan-cel-Mare era fiul luf Dan al IIa,
/C

„Aceasta —pe la 1470-80—e vremea cind se manifestă

fiii acestui Domn mort tînăr, probabil. Vladislav Dan și fra-
I

tele lui, Dan, rămîn deci să fie fiii lui Iw Dan orbul, fiul lui Dan!
AS

1 În documentele din Brasov tipărite de Miletici în Sfornicul bulgar, XIII,

UI

sint mai multe scrisori atribuite lui Dan al IH, Aceia de la «Dan fiul lui
Dan Marcle-Voevod», mentionind pe cÎmpăratul rege»! (Sigismund) e de la
a] Ilea, Aceia în care se presinti plingeri contra lui « Dracul» si aceia în care
BC

«Dan» ica titlul de cSpren> (cf. Bogdan, Vlud Jepes, p. 10, n. 1) sînt de
la pretendentu! Dan, omorit de ‘fepes (v. articolul mieü asupra acestuia, în
Convorbirt literare pe 1901).
 XXX. - PREFAŢĂ

Y
XVI. Au luat parte Rominii la lupta de la Cossovo din. 1448,

AR
— cum
în care spun, dînd ziua, și cronicile sirbesti -— a fost
învins marele Hunyady? Bizantinii afirmă lucrul, mentionind

IBR
pe «Dan» si numărul trupelor lui.
Hunyady nu pomeneste nimic despre Munteni, cari n'aü
dat decit poate vre-un contingent fără însemnătate. Am vä-

YL
zut cum Vladislav, Domnul real din 1448, considera expe-
ditia ca un lücru' cu totul străin de dinsul. Si aceasta într'o
scrisoare către Brasovenii lui Hunyady, nu intro indrepti-

SIT
tire cátre Turci. - !.
Dar iată cá, în "cronicile turcești chiar, la Nesri, se vor- -
beste de un atac muntean în 1448, înnaintea luptei decisive:
ER
- De ceialaltà parte, Valahii, cari erai cu Ungurii, și-aă făcut planul
să treacă Dunărea si să prade cu foc și sabie "Ținutul Nicopolei. Dar
NIV

Pașii acelor margini : Mehmed-beg, fiul lui Firuz-beg, și Hasan-beg, si

alţii, luînd cu sine citeva mit de achingii, aii plecat să alunge îndă-
rät si să împrăștie. pe Valahi ; care plan reusindu-li bine, creștinii ait
“fost împrăștiați «si aii suferit o mare infringere. |
LU

„Însă povestirea se aplică la alt ceva. Examinind-o bine,

se vede.cä ca caută a traduce pe turceste realitatea expe-
RA

ditieï de pe Dunăre, din 7445.

Rolul lui Vladislav iîn războiul turco-unguresc fu altul : ‘el
negocié pacea si fu cuprins într'însa, .
NT

XVII, Expediția lui Mohammed al II-lea contra lui "Ţepeş e si

CE

ca pomenităin analele sirbesti, si. se înseamnă înlocuirea

Voevodului revoltat prin fratele sat. credincios Radu.
Una din cele maï vechi cronici turcești, anonimul de la
I/

1486, povesteşte lucrul astfel: |

AS

După aceia Sultanul Mohammed a facut expediţie în .potriva "l'erii-

Românești si a ajuns pănă la Dunăre. Dracul-Oglu Kazikli, necutezind
să se măsoare pe fagi.cu Sultanul Mohammed, a plănuit un atac de
UI

noapte, dar a fost bătut si a fugit. Fiindu-i oștirea din noii bătută, a
rămas singur si, părăsindu-și tara, s'a dus în Ungaria. Dar regele Un-
BC

garici a ucis pe Kazikli Voevod. După aceasta Sultanul Mohammed

a pus Domn al Muntenilor pe fratele lui Kazikli. |
 PREFAŢĂ CNXXI

Y
AR
Ne oprim putin -aict pentru a discuta cunoscuta scrisoare -
care a fost causa întemnițării lui Tepes refugiat la. regele
Ungariei. lati intáiü cuprinsul !1;

IBR
Imperatorum imperatori et dominorum domino qui sub sole sunt,
magno admirato et magno Sultano Mahumeti, in omnibus fortunato
loannes. Voivoda et dominus Valachiae. humilem subiectionem. Servus

L
ego magni imperii tui, certiorem te: facio. me hodie ad terram meam -
proficisci cum exercitu,

ITY
et confido in Deo obtenturum me illam, nisi tuo
praepediar imperio, Ideo Magnitudinem Tuam supplex oro ne meum erro-
rem ct peccatum magnum meum iuspicias, quoniam imprudenter in te
peccavi et malum feci in terra tua, sed misercatur mei tua clementia

S
atque indulgeat ut legatos ad te mittere possim. Mihi nota est omnis
transylvana regio et omnis Hungaria et conditiones locorum rerumque
ER
calleo, Si placuerit imperii tui Magnitudini, possum pro redemptione de-
licti mei totam regionem transylvanam tuis manibus tradere, Cuius pos-
sessionem adeptus,
NIV
poteris omnem Hungariam "Tuae potestati subiicere.
Legati mei plura ad te deferent, Ego, quoad vixero, tuus ero incon-
cussae fidei servus. Deus magui imperii tui multos faciat annos. Seri ptum
in Kothel, VII idus novembris 1462. Yuerunt et aliae binae litterae,
LU

eiusdem fere: sententiac: unae ad Bassam, alterie ‚ad Thocnonae [Molda-

viae] dominum, ut pro se intercederent apud Magnum Imperatorem,

Se spune si aceia că scrisoarea a fost tradusă in latineste

RA

din bulgărește.
Să-i vedem acum sensul.
La 11 Iulie Sultanul era in Adrianopol, iar flota nu i se
T

întoarse de la Chilia decit mai tärziü. Sultanul <instalase»

EN

pe Radu, fratele lui Vlad, numai de formă, căci locuitorii

ferif nu se vedeaü nicăiri. Bailul scrie: «Mohammed a lăsat
„pe la hotarele terit (circa: À confini) pe fratele lui Dracul cu
/C

cîteva cete de Turci, pentru ca să ispitcascä pe Munteni ca

să lase pe Dracul şi să vie la cestălalt».
I

Se auzi în Iulie că Radu ar fi fost prins de Vlad si tras

AS

in fapä cu «aproape 4.000 de Turci». Vestea porni de la

Constantinopol, ajunse la Venetia si sé ráspindi pretutindeni ?
UI

Dar era o zádarnicá înselare a creştinilor, $i lucrurile stá-

teait altfel. Radu izbuti a pune mina pe familiile boierilor
4
BC

! Commentarii, cd. din 1614, pp. 296-7. Despre amănuntele ce se dzü acolo
asupra vieţiisi cruzimii lui Țepeș, voit vorbi aiurea, _
? Cf. Chilia si Cetatea Al, unde se daü izvoarele ; Acte si fragmente, MI.
 XXXII | PREFAŢĂ

Y
- adăpostite undeva. pe la munte.. Pe de altă parte, poate în

AR
‘ufma -uneï ciocniri cu Ștefan, oastea rimasi cu Vlad se Zm-
prägtie. Acesta e cuvîntul : «dispercio | Velladi», 'spune: un

IBR
izvor contemporan!. |
_Stirea aceasta sosi, la Caffa abia ja 21 | August, multá
„vreme dupá:ce plecase Sultanul, si chiar flota. Iar la 19 solii.

YL
lui Vlad, probabil inistiingatt că nu mai i represintă pe nimeni,
plecaii din „oraș.
„Deci, atunci Domnul fară noroc trecu amintil n Ungaria.
in

SIT
De aici avea drept să aștepte: ajutor. Regele veni în Ar-
deal; la 7 Septembre, el era la Turda.
ER -Planul săi era sà
facă o mare expediţie în principate, de care să se asigure.
În locul lui Radu s'ar fi întors Vlad, [iar alt aliat turcesc,
Ștefan al Moldovei, ar fi fost scos în folosul lui Petru: Aron,
NIV

predecesorul - sät. Vedem în adevăr că Matei il cere dela

Voevodul Ardealului .în 1462. I
La 20 Novembre,. regele era în Brasov sşi se pregiitia de
LU

sigur, să treacă munţii pentru a pune iarăși in’ Scaun pe

Vlad.. Acesta din urmă plecă împreună cu avangarda, pe care
o comandă cineva împăcat de curînd cu Matei, Giskra, te-
RA

mutul șef de bande?. a !

La 26 Novembre insä,. Tommasi,: ambasadorul venetian,
NT

care se afla în lagăr, trimitea acum guvernului säü vestea

că Dracul a: fost: oprit (casus retentionis Dragul), si regele
adăugea o scrisoare a sa, cuprinzind, pe lingă lămuriri în
CE

această privinţă, fără îndoială și scrisoarea de trădare a lui

Vlad. Ea fu comunicată și Pape), pe atunci Più al II", in
memoriile căruia, redactate mai tärziü,ni s'a si păstrat, lar,
I/

la 15 Januar 1463, Venetia mulțămia lui Matei pentru scriso-

AS

rile in care i se comunica acest zzfestus casus al «Domnu-

lui de odinioară al: ‘Terii-Romanesti, care a încercat să facä-
o astfel de crimă in’ potriva! persoanei regale si a regatului»,
UI

! Socotelile Caffe, în Acte si fragmente, III

BC

- ? Cf. Fessler, Gesch. v. Ungarn, Hurmuzaki, IL si II°; cronica ‘austriaci

din Miinchen, în Bogdan, Vlad Tepes.
3 Acta extera, la această dată.
 PREFAȚA NNXNII

Y
Se poate spune in ce împrejurări a fost

AR
scrisă, expediată
și prinsă scrisoarea? Credem că da. «Rothel», de unde e
datată, este «Rochel, Ruchel», cum se numeş
te şi în cores-

IBR
pondenta brașoveană Aucdrul. «Azi plec in tara mea cu
oastea», spune Vlad, si aceasta se potrivește cu presenta sa
la pasul de trecere, |

L
Data de 7 Novembre a scrisorii e si ea potrivită
cu iz-
voarele si, ca si stilul, se poateaduce in sprijinul netägä

ITY
dui-
tei autenticitàti a misivei, 0004
Vlad venia.cu Ungurii, dar cl știa bine că numai cu dinsü
nu poate să rămiie. În lumea turcească se minfia

S
mult și se
primiaü multe minciuni, pănă la ceasul potrivit pentru räz- ER
bunare. Invinsul din Iunie se făcu a uita întreaga campanie
„care-i zdrobise tronul, și el vorbește. numai, cerind iertare,
despre prädäciunile ce făcuse in anii precedenţi. Si,
NIV

ca să
înduplece si mai mult pe Sultan, ii făgăduia să-l călăuz
ească
în Ardeal, ca odinioară Vlad Dracul pe Murad,
LU

Dacă scrisoarea ar fi mers unde trebuia, Vlad ar fi dom-

nit în linişte despre toate părţile. Dar era fratele săi Radu
pe aproape, si eraü Sașii, cari încheiase încă din August o
RA

pace cu noul Domn!. Cineva prinse scrisoarea si o dădu

regelui. Acesta întrerupse imediat expediţia, și trimise lui
Giskra porunca de a opri pe Vlad si de a-l trimite la Buda,
T

unde să se pocăiască în temniță.

EN

. e . * .

XVII. Cronica sirbeascä înseamnă la anul 1472 moartea lui

Radu-cel-Frümos. Apoi
/C

o campanie fără succes a lui Mehmed-

Pasa în potriva lui Ștefan-Vodă, în același an 1472. După
aceasta, luptele in Albania ale beglerbegului, pe care tot
I

atunci, in 1474, Lar fi bătut si ucis Voevodul moldovean.

AS

O iarnă aspră, Apoi, în 1474 încă, uciderea lui «Tepes

Vlad» de către «Basarab». In sfirsit, campania din 1475 si
UI

lupta ‚de la Racova.

|
BC

D è | . *

! «Cum Illustri principe Radul, nunc Vaivoda partium transalpinarum».

Copii de documente braşovene la Ac. Rom.

63473. Vol. HI. 007 | HI *

 XXXIV |^. PREFAŢĂ

Y
ce e adevărat şi ce e fals în această încur-
Să vedem

AR
cătură.
Un timp, Radu trăi în bune relații cu Ungurii. În 1463,
Februar, el dä știri în Ardeal despre pregătirile Turcilor

IBR
contra acestei provincii. În Chilia lui stăteau probabil încă
Ungurii aduși de Ioan Corvin, tatăl regelui Matei.
Dar în 1465 cetatea fu cucerită de Stefan. -cel-Mare, care,

YL
înnainte de a face acest pas, se închinase Polonilor.
încă
Aceasta însemna lupta cu Ungurii. Ea nu se întîmplă
Turci, supt vestitul
în 1466, cînd vedem în Septembre pe

SIT
Ali-beg, apärind la Vidin, cu 10.000 de oameni.
sangeac
la 1467, — pentru a
Dar regele putu să treacă în Moldova ER
fi învins si gonit.
îi
În 1468, din Suceava, toţi boierii Moldovei, asa cum
Iulie, trimitin d la
găsim şi aiurea, scriù Brasovenilor, la 27
NIV

dinsii pe un anume Ilias, căruia să-i spuie ce doresc, in

toatä încrederea. Era, probabil, vorba de negocieri de pacel.
lar această pace nu se incheié decit foarte tărziii. Abia
LU

era vorba de dinsa in acest an 1468, cînd se zvonia in pri.

măvară de pregătirea unei năvăliri turcești și se numia chiar
acela care ar fi să-i stea în frunte: Ali-beg, blestemul dumne-
RA

zeiesc asupra terilor vecine.

Turcii nu par să fi venit însă, nicăieri. Dar în anul ur-
mător, 1469, lupta izbucni între Moldova polonă si Tara-
NT

Romäneascä inchinatä Ungurilor, cari o sprijiniaü mai mult

decît chiar Sultanul. La 10 Mart se știa în Ardeal că «cel
CE

doi Domni se gätese cu oștile». În Februar însă, la început,

- Radu era la Bucureşti, și nu spunea nimic de asa ceva, Si
iarăși, in Novembre, Vornicul Neagu nu spune nimic despre
I/

ce sar fi întîmplat. — ' s “Ws

E de crezut cit, deocamdată, dușmani i se: ‘tinurà numaî la
AS

pregătiri si amenințări,
Dar la 27 Februar 1470 se menționează de Cronica mol-
UI

dovenească luarea Brăilei, care fu distrusă. A doua à gá-

BC

* * .

1
Tot ce s'a spus pănă aici sc. razimă
Fr.
pe copiile, de documente ardelene,
în Bibl. Ac. Rom. . i
 PREFAŢĂ XXXV

Y
AR
sim pe Radu la Buzău, plingindu-se Brasovenilor că vind
arme lui Ştefan.
|
Radu va fi fost acela care a îndemnat

IBR
pe Tatari in po-
triva Moldovei, în vara aceluiași an, — cea d’intäiü năvălire
a lor. Dar oștile nu se întilniră încă în cîmp deschis.

L
În 1471, primăvara aduce pe Stefan. Acum se dă o luptă,

ITY
la Soci, în ziua de 7 Martie. Radu e bătut; i se ica sceptrul ;
i se prind boierii, din cari numai doi sînt iertati. Fugaru
l
chiamă pe Turci, și-i vedem veniți in tara. Il întărește
o

S
cetate la hotare, Crăciuna, și Ștefan e silit a cere mijlocirea
Polonilor !, ER
Acuma Domnul Moldo vei se gíndia la stabilirea unui om
al säü în Scaunul muntean, şi-l si avea la indäminä, pe Ba-
NIV

sarab, fiul lui Dan, căruia i se dădea porecla de’ Laiotă,

însă numai de dușmani. El trăise si în Ardeal, pe la Sighi-
şoara, cu fiul care-i purta numele?. |
LU

În vre-o zi de primăvară din 1472, vedem pe Radu «in ta-

bara», asteptind. El scrie Brasovenilor, «intr'o Duminecär. Ce
face regele? S'a împăcat cu Casimir din Polonia (Nu încă, Măria
RA

Tal)? E la rege «fratele Pongräcz, Vocvodul Ardealului» ?

«Și, mai ales, ce face Stefan, dușmanul nostru, şi Laiotă? Tot
vreaü să vie cu oastesă prade fara noastră?» Îi mai
T

dati
dijmă (ca să nui pride si pe dinșii) Secuii din Scaunele
EN

Odorheiului si Ciculut? «Și să-mi mai spuneți despre Secuii

celor două Scaune, adecä Odorheiul si Cicul, precum și
/C

din alte Scaune, dacă aü dat dijma oamenilor către ‘dusma-

nul nostru, în ce parte-i va duce? >»
| t
I
AS

!*Cronicile Moldovci,
* Scrisoare fără” dată, între copiile de documente’ardelene din Bibl. Ac.
Kom,
UI

+ 3 «Ex castro thabor... Frater Pongracz Vaivoda transilvanus... Item etiam

de statu Stephani Vaiveda: hostili nostro ct de Layota, si voluerint exerci-
tuali venire ad desolandum regni nostri... Tum ctiam de Siculis duorum
sedis.
BC

videliéct Odwarhel ct Cykh, item ctiam de aliis sedibus, si decimam homi-

nes suorum dederunt hosti nostro, qua parte voluerint eisdem — transferre.»
Documentele ardelene citate,
 NXXVI | PREFAŢĂ

Y
. In neputinta de a se apăra a lui Matei, ocupat aiurea cu

AR
Podiebrad al Boemiei, cu Casimir, — Ștefan ajunsese pe tă-
cutele stăpinul de fapt al Secuilor. Și se știe cum, nefiind

IBR
el încă pe deplin împăcat cu regele, ei îl ajutaü în 1475 la
lupta dela Podul Înnalt, — adevărat însă că și cu știrea
acestuia.

YL
În 1472 n'a fost vre-o ciocnire cu Radu. À nici în primä-
vara următoare, |

SIT
Dar catastrofa lui Radu se întîmplă iîn acest an, 1473. Cro-
nica Moldovei e foarte imbielsugatä și precisă. La 8 Novembre
se împart steagurile la Milcov, care era acum al lui Stefan.
ER
La 18 începe lupta la «Cursul Apei». În noaptea .de 20 toc-
mai fuge Radu în Cetatea Dimbovitei, în «Scaunul siti»,
Bucureștii. La: 23 Ștefan ajunge aici: Radu fuge din noi.
NIV

A, doua zi cetatea cade, și biruitorul ica averile fugarului si

familia acestuia : Doamna, Domnița. La 25, întorsul spre Su-
ceava. T
LU

Radu se duse la «Turci», la Giurgiu adecá, pe drumul

drept ce ducea acolo. Trebui o lună ca din cetățile vecine
să se adune citi trebuiaü ca să-l restituie: în ajunul Cräciu-
RA

nului însă, Basarab nu se mai găsia în București, ci fugia

spre Moldova, cu Turci după dinsul. În sara anului noii,
NT

dușmanul ajunsese pănă la Birlad și azapii porniaii în sus,

arzind cu foc tara acelui ce provocase pe Sultan}.
Radu rămase el Domn, după campanie? Nu mai avem nici
CE

o dovadă despre aceasta, Nici un document de la el, nici o

mențiune despre el. Ni aducem atunci aminte de mențiunea
cronicii sirbesti că el,a murit în «1472».
I/

?
Basarab se întoarse atunci in București, dar el se supuse
AS

Turcilor. In 1474, aceștia se luptaü în Asia, cu Uzun.Hasan,

si el merse acolo ?. Acum el devenia dușmanul.
UI

Cu Ungurii nu se impácase pe deplin Stefan la această :

dată, Se știa însă de pe la începutul lui 1474 cá beglerbegul,
BC

“+! Cronicile Moldovei.

* Cronică italiană, în Chilia si Cetatea Abd.
 PREFAŢĂ

Y
NXXVII

AR
ce luptà în Albania, va veni asupra Moldovei. Ardealul
era ameninţat deci. O înţelegere se
va fi făcut între Voevodul
moldovean și Voevodul Ardealului

IBR
Stefan Bäthory. Vechiul
dusm an veni intäiü la Munteni. La r-iù
Octombre, cl iea cetat
ea
Teleajenului si o arde. Bathory se
coboarăin fari, dar, de-o
camdată, la 5 ale lunii, e bătut.

L
Cronica Moldovei pome-
neste lupta Ungurilor cu Muntenii si
adauge că în fruntea

ITY
Ungurilor se gäsia Tepelus. Acesta
era Basarab cel Tinär,
fiul Domnului muntean, si el trebuie să fi rămas în Ardeal.
«Sì aü fost bătuţi Ungurii.» In schimb, la 20 ale lunii, «ati

S
bătut si pe Basarab», adecă Ungurii 1,
‘ Dar Turcii, cari se gátiaü să se arunce ER
asupra! lui Ștefan,
veniră atunci. Ei ocupară toată Tara-Rom
ineascit si o întă-
riră. Domnul Moldovei se refugiè in. smircurile pádurcase de
NIV

la Vaslui, unde se întări. Aici il găsim în Novembre.

“ Laiot luă parte la lupta din 1475, în care Ştefan izbuti să
învingă pe Turci. La 11 Iulie era la Tîrgovişte, in Scaun?. El
LU

veni in Moldova şi în 1476, căci biruitorul n'avu timp să-l

scoată. După accasta însă îi sosi și lui ceasul de pedeapsă:
Unguri și Moldoveni împreună îi intravá în tara, cuceriră Tir
RA

goviștea, ridicind acolo un castel, și venirä la Bucuresti. In

ziua de Crăciun pîrcălabul noului Vlad-Vodă, ‘Tepes, putea
T

să anunțe cucerirea cctátii.

La 5 Januar 1477 însă, Stefan era cuprins de-grijă pentru
EN

soarta lui Tepes. Auzise, de bună samă, că Turcii, intorcin-

du-se, îl ucisese, dind iarăși Domnia lui Basarab. El întreba
/C

din Hirläü, ce se știe «despre Măria Sa Vlad, fratele nostru,

în Tara-Romäncascä» si bănuia ceva ráü?,
I

XIX. Basarab
AS

rămăsese deci, dar nu pentru mult timp. În

primăvara sai vara anului 1477 îl găsim la Floreşti, recunoscut
îndată de Unguri. Dar în 1479 Domn era fiul lui, Basarab
UI

1A celeasi cronici.
BC

? Miletici, Documentele din Brasov (Sfornicul bulgar,

XIII), p. Sr.
3 Copii de documente ardelene, la Ac. Kom.: «De facto
magnifici Ladislai,
fratris nostri, in Magna Walachya..., aliquod malum»,
 XXXV I PREFATÀ

Y
cel Tinär, iar tatăl pribegià în Ardeal. As admite că el fu

AR
scos de Turci, cari năvăliră în acest an peste munţi într'o
vestită expediţie. La jumătatea lui August, guvernul Ardea-

IBR
lulu se îngrijia «dacă sint Turci în părțile muntene și. dacă
Basarab are ceva oaste» !. Tinárul Basarab merse cu dingii in
acest ‘räzboiü, dar, cînd el se mintui prin victoria crestinilor,
nu se dădu Scaunul înnapoi bätrinuluf. EL fu însărcinat să apere

YL
Sibiiul de cetele prădătoare, și se poruncia hotărît orășenilor
să nu-l ajute în gindurile de Domnie ce ar putea să aibă.

SIT
Îl vedem pe dinsul însuși vorbind de invasia:ce pregăteşte
« Tepelus»?. Fugind din Scaun,el luase cu sine pe soția aces-
tuf fiii al säü. Muri prin 1480, căci în acest
ER an se pomenește,
către sfirsit, de «Rominif si oştenii răposatului Basarab cel
Bätrin, cari stati fără nici o treabă în părțile Ardealului» ®.
NIV

Domnia lui Basarab cel Tinăr se întinde între campania

din 1479 si moartea Sultanului Mohammed.
Dacă acesta ar mai fi trăit, ar fi trecut vreme mai puţină
LU

pănă la sfärimarea Ungariei si supunerea desävirsitä a teri-

lor .dunärene. Cei ameninţaţi de peire vor fi aflat cu o.nes-
pusă bucurie sfîrșitul cuceritorului Constantinopolei.
RA

Încă din 1481 auzim iarăși numele unui pretendent adă-

postit de multă vreme în Ungaria, Vlad, fiul lui Vlad Dracul
NT

şi fratele, de la altă mamă, al lui Tepes. Sati, mai binc,

Vlad i-a fost numele Domnesc, căci nu putem ști acel pe
care l-a purtat, mai înnainte, cînd i se zice numai Că/ugărul.
CE

È un fapt însă cá era un fiii nelegitim. |

Basarab Fepelus | voi să-şi omoare concurentul, dar acesta
era sortit să-l învingă. ‘Preväzind ce-l așteaptă, el chemä
I/

Turci în ajutor, și aceştia veniră încă din timpul iernii: re-

AS

gele Matei se temu pentru Ardeal, iar Ștefan pentru Chilia.

Poate că s'ar fi întîmplat una saü alta dacă ar fi trăit Sul.
tanul : sangeacii dunăreni nu puteau sta multă vreme degeaba.
UI

1 id,

? Ibid. |
BC

3 Ibid. : «Walachy ‘et gentes quondam Bozerab Maioris in partibus vestris

otiosi sunt.»
 Y
PREFAŢĂ XXXIX

AR
Dar la 3 Maiü Mohammed își încheia zilele glorioase, si abia
la 20 sosia urmașul säü în Constantinopol.
Pe atunci se şi pusese în mişcare ostile

IBR
lui Ștefan şi ale
omonimului sáü, Voevodul Ardealului. Pe la 20 Iunie ele se
gäsiaü în Muntenia,în șesul Rimnicului Sărat. Voevodul
Moldovei comandă în persoană expediția.

L
El învinse, ca tot-
deauna cind n'avea înnaintea sa oști strivitor de numeroase.

ITY
Turcii și Muntenii fură zdrobiţi, şi Tepelus luă fugga, avind
abia cîţiva tovarăşi de nenorocire pe lingă dinsul. Lupta se
dădu la 8 Iulie, într'o Duminecă.

S
Expediția e povestită de cronici, amintită de inscripţia
pusă de învingător în biserica ER
comemorativă! şi descrisă cu
amănunte într'o scrisoare a regelui Matci, unul din manifes:
tele pe care obișnuia să le trimeată în lume, chiar cînd alt
NIV

cineva îi cistiga o victorie.

Scrisoarea aceasta se poate apropia de două scrisori a-
dresate rudelor sale din Modena de regina Beatricea a Un-
LU

gariei?. E vorbain ele de o întilnire a lui Stefan cu Basarab,

dintre cari cel d’intaiti avea la 60.000 de Moldoveni si Unguri,
iar al doilea 20.000 de Turci si Munteni NeprevăzătorBasa- ul
RA

rab ar fi atacat intäiü. Dar neprevederea-i se dovedi îndată, cînd

pierdu 8.000 dintre ai săi si scâpă abia cu «patru oameni».
T

Dar Beatricea ar fi scriind la 9 Iulie .1480, și lupta de la

Rimnic se dete la $ Iulie 1487. Sint două date de indreptat,
EN

dintre care, tiindu-se samă cá / se scria la sfirşit 7 si că un

copist putea să uite uşor acest 7, una se poate îndrepta lesne.
/C

Pentru a doua, mi se răspunde de la Modena că c asa în ori-

ginal: binuiesc totuși că a trebuit să fie 19 (XVII, nu VIII).
Căci e văzut că regele și regina povestesc aceleași lucruri
I

şi că e cu totul imposibilă o mare

AS

campanie din 1480, pe

care n'o mai menţionează nici un izvor, și o zdrobire com-
pletă a lui Basarab, care sar fi ridicat pentru a fi zdrobit
UI

din noii, în tocmai aceleași condiţii, cu un an mai tärziü.

Ce s'a făcut învinsul? Îl găsim la Argeș, apoi, într'oscri-
BC

! În Archiva din last, VI, pp. 475-0.

2 V. Chilia și Cetatea- Alba.
 XL PREFAŢĂ

Y
soare cu dată de lună, la Pitești, la 6 August!. Apoi dis-

AR
păru, înnecat în nenorocirea lui”.

IBR
«Călugărul> domni atunci, devenind Vlad-Vodă. Să ve-
dem ce lucruri nouă se desfac din acțiunea lui politică. Ce-
tim în Cronica Moldovei, la data de 10 Mart 1482: «Luat-aü

YL
Ştefan-Vodă cetatea Crăciunei, si ati așezat intr’insa pircă-
labi pe Vilcea și Ivanco».
„Crăciuna era cetatea de la Milcov, pentru clădirea căreia -

SIT
— o nouă Chilie! — se värsase atita singe supt Radu-cel-
Frumos si urmașul acestuia, Basarab. Ștefan o ceruse pro-
babil de la omul săi, noul Domn,
ER și, acesta refusînd, el o
luase cu de-a-sila.
Răspunsul veni mai tirziü, în 1484, fiind-că pănă atunci
NIV

Turcii n'avură răgaz să se gindească la lucrurile de la Du-

näre si Marea- Neagră. Sultanul cel noi, Baiazid al II-lea,
veni în persoană să iea Chilia si Cetatea-Albă, și lingă din-
LU

sul apăru, cum era de așteptat, Vlad Călugărul. Fäcuse,

spune melancolic cronicarul moldovean, «cași ceilalți Domni
muntenești, de nu se lepădase de Turci».
RA

La o nouă pedeapsă a unui noii Domn muntean, nu era de gin-

dit. Ungurii trăiaii în pace cu Turcii si, multă vreme, aceștia nu lä-
sară liniştită Moldova. Polonif eraü prea departe si prea Poloni...
NT

Dar nici piciorul Călugărului nu mai călcă în Moldova,

cum si era de așteptat cit timp Sultanul nu făcea o expediţie
CE

personală sat nu trimitea pe un fit alsäü cu oastea. În 1486,

anul luptei de la Şcheia, Turcii zrecură numaipe la Munteni.
În 1490 muri regele Matei, și tot atunci expiră pacea un-
I/

garo-turcă. Zilele de năvălire se intorceaü. Războiul reincepu

in 1491 încă, si se credea că Turcii vor trece si pe la Brăila,
AS

În 1492, toamna, pe un timp cînd și Ștefan-cel-Mare plătia

tribut Sultanului, 5.000 de “Turci trecură pe la Nicopol si
întrară în Turnu, pe care Ungurii îl asediase Ja 1481. De
UI

aici, sträbätind tara, pätrunserä in Birsa, dar fără Vlad. El stătea

BC

1 Agură si Miletici, Documente romine (Sdarzwienl bulgar, IN), p. 340.

2 Copii de documente ardelene, la Ac. Rom.
 PREFAŢĂ | XII

Y
AR
cu: minile încrucișate, pe cînd o ceată mare turcească täbä-
rise la Slatina si negustorii si oamenii cu stare cäutaü un
adäpost in Ardeal.

IBR
Dar, la intors, feranif, — cei de o parte, ca si cei de
alta —, prinserá pe Turcii incärcafi cu pradă, în pasul Tur-
nului-Rosu, și-i nimicirà. Noii sangiaci, Ali-beg din Semen-

L
dria şi Malcoci din Vidin, comandase trupele!..
În 1493 intrarea «Cálugárului» cu Turcii în Ardeal se

ITY
credea iminentă.
În 1494 iarăși frică de Turci, cari stäteaü la Vidin, la

S
pindä. |
În definitiv, Călugărul nu era pe ER placul nimărui, nici al
Ungurilor, cari nu se incredeaü în el, nici al Turcilor,
‘ cărora nu li se părea om de ispravă, nici pe placul boicri-
NIV

lor. În 1494 venia în ţară un «fii de Domn» cu scrisori

de la pretendentul Mihnea, care se intitula «fiul Dracului»
şi era, el singur putea să stie ce. Emisariul îşi pierdu na-
LU

sul, iar, în anul următor, acel care i-l tăiasc, tronul.

Bietul călugăr răspopit şi Domn mazil, prin voia teriî,
trecu munţii, sperind să trăiască in feodele ardelene ale
RA

Domnilor münteni, pănă-și va căpăta iarăşi Scaunul. Acest

din urmă lucru încercă să-l facă, ba încă, într'un singur an,
de citeva ori,— însă în zädar. La urmă, în toamnă, regele-i
T

porunci din noii să plece din feode si să sc ducă la Voc-

EN

vodul Ardealului, care-i ştie destinaţia.

Cronica noastră pomeneşte şi ca aceste lucruri, dar ca
pune în 1495 chiar moartea lui Vlad, care nu se intimplà
/C

decit prin 1509.

I

XX. Urmasul Călugărului fu «fiul säü» Radu. Ungurii răspund

AS

la solia lui în 1496 prin alta. În anul următor, ci opresc pe

Mihnea de a-şi cerca norocul, și el se duse la Turci, de la
UI

cari putea nădăjdui mai mult.

În 1498, Radu protesta că nu e «nici un Turc» la dinsul,
şi avea dreptate. Indemnati de Stefan-cel-Mare, sangiavii du-
BC

1 Cf, Fessler si documentele ardelene citate.

 XLIT | PREFAŢĂ

Y
năreni găsise un alt cîmp de activitate în Polonia; și Podo-

AR
lia, Galiţia plätiaü pentru liniștea Birsei si Ardealului. În
părțile muntene era în sfirșit liniştea pe care o doria si ev-

IBR
laviosul Domn, care începuse gonind pe tatăl sài din Scaun.
De la 1500 la 1503 se formară “iarăși planuri de luptă
contra: Turcilor, în toată Europa. Ștefan se manifestă din

YL
noi în acest sens, pe cînd Radu era bănuit in 1500 cá sia
adus pägini în tarä!.
La 1503 însă, din noii Ungurii se împăcară cu Sultanul;

SIT
în 1504, muri Ștefan-cel-Mare. —
Atunci veniră patru ani grei pentru Radu. În 1504 încă,
vara, el fu chemat la Poartă, ER precum a fost chemat de sigur
și noul Domn moldovean, Bogdan. Acesta putea să refuse,
dar bietul Radu — cel Mare numai pentru popi — se duse.
În 1505, după ce revenise, Turcii trec Dunărea și fac un
NIV

lagăr la Turnu. In 1507, ei ocupă din țară «unele vaduri cu

vămi», afară de Giurgiu și Turnv, pe care le aveaii, de Se-
verin, care era de mult al Ungurilor, si de Bräila, care era
LU

sà mai. rämiie terif citva timp. If cer nenorocitului Domn

4-5.000 de Bulgari,ce ar fi fugit in tara lui. Pentru aceștia
RA

din urmă, Radu se răscumpără cu bani, dar la Constanti-

nopol trebui să meargă încă odată. Accasta-i era răsplata
pentru că se încumetase a cere la 1504 de la Poloni locul
NT

lui Stefan-cel-Mare și pentru că, în Octombre 1507, se încur-

case intr'un räzboiü zădarnic cu Moldova’,
De aici se întoarse zdrobit, și muri la începutul, anului
CE

următor. Ceia ce stie si cronica sirbeasca.

XXI. Ungurii, cari încheiase abia, pentru Ardeal, un tratat cu

I/

Radu, voiaü pe fiul lui Basarab cel Tinăr, pe Danciul, dar

AS

Turcii aduseră îndată pe Mihnea, prin Maiü. La 21 ale

lunii el era' în Argeș si declara că a cistigat cetăţile si
boierii, iar de Turci să n'aibă grijă Ardealul. Pornind din
UI

Tirgoviste, el supusese Poienarii.

BC

! Copil de documente ardelene, la Bibl. Ac. Rom.

a rp .
> Ibid.
- 3 Acta Tomicianasi cronicile moldovene,
 PREFAŢĂ . XLIII

Y
AR
Dacă. nu era fiul lui Tepes, Mihnea ar fi meritat să fie.
El se cufundà răpede in voluptäti diabolice. Un sărac îi
ceru să-i scutească de bir sărăcia, — Ai nevastă? — Am. —

IBR
Atunci cum nu poti plăti birul > — Las nevasta! — Dar nu
te voiü lăsa ed pe tine!... Si nenorocitul fu omorit!.
În ultimele zile din 1509, cind regele-l primise acum ca

L
vecio, el îşi toca boierii.
Vestea acestui omor, pe care-l făcu cunoscut în Ardeal o

ITY
scrisoare din ı-iü Januar 1510, se räspindi pretutindeni, si
pe un mineiü păstrat la Biblioteca din Sofia se ceteste:

S
«S'a scris in anul 7017... Si în acest an a ucis Mihnea-
Voevod pe boierii muntenî»?. ER
Era un timp cînd cei mici isi puteaü permite ori-ce. Trebui
o mişcare a terif pentru ca Mihnea să fugă in Ardeal. Ca un
NIV

credincios al regelui, el fu primit foarte bine aici, şi Sibiiul

se bucură de presenta acestui oaspete bogat. Se ştie că aici a
fost el ucis de Danciu Voevod şi de Sirbul Dimitrie” [acsici,
LU

un om important, adese ori trimis în solii (13 Mart 1510).

Moartea lui Mihnea c menţionată de cronica noasirä, cu

RA

atit mai mult ‘cu cit Iacsicif eraü o foarte mare familie sir-
bească. Ioan Despot, mort in 1502, tinuse pe Elena Iacșici,
şi el era fiul pretendentului Ştefan și nepotul de fiii al Des-
T

potului Georghe Brancovici. Dimitrie Iacsici cel bätrin, mort

EN

în lupta de la Semendria si tatăl ucigașului lui Mihnea,

poate, avuse si o fată, pe care Radu-cel-Mare o mărită în
1504 cu Pirvu, nepotul säü de sorá?.. |
/C

XXII. Vlad-Vodä, urmașul lui Mihnea, cra fiul lui Vlad Cälu-
I

gärul. Într'un act din 1510, el vorbește de «răposatul săii tată si

AS

de Radu Voevod», pe care nu-l numește însă fratele său, de

și erat. Cronica sirbeascá ştie si ca de suirea pe tron a lui
UI

1 Documentele ardelene citate.

2 V. Spomenik, XXXVII (1900), p. 304.
BC

3 Engel, Geschichte v. Serwien si documentele ardelene,

„4 Documentele citate." O scrisoare a Iacșicilor, din 1500, în Archiva de
Stat din Budapesta, documente slavone.
 XLIV PREFAŢĂ

Y
«Vlad Cälugärovici», dar nu în versiunea noastră. Ea face pe

AR
Vlad să urmeze îndată după moartea «fratelui. säü».
Vlad (Vläduf) fusese stabilit de Turci, si anume de san-

IBR
geacul de Nicopol. Acesta se numia Mehmed-beg si era, după
cronica sirbeascä, fiul lui Ali-beg, cel din 1462 şi 1479:
Ali-beg Mihaloglu. Ali avuse un’ frate, Iskender, si familia

YL
era o familie vestită.
El aduse pe Vlad, îl puse să jure şi-l aduse.în Scaun, îm-
preună cu Moldovenii. Dar acei cari vorbise la Constantinopol

SIT
fusese alții: nişte boieri de ţară, dușmani ai lui Mihnea,
Pîrvulestii. ZEN s
Cine eraü ei, acești -schimbători ai Domnilor? „Cronica
ER
munteanä li ştie numai numele, iar Viaţa lui Neagoe adauge
şi aceia că se chemati după «moșie» «Banovtii adecä Bäsä-
răbeştii»,
NIV

Bu
„Știm pe un Pirvu, fiul lui Staico si ruda după mamă a
luî Radu-cel-Mare. Pirvu, care a fost Vornic si Ban, avea un
frate, Barbu, si acesta era Dan al Craiovei încă din 1499.
LU

Un al treilea frate, Danciu, tot Vornic, se intimpinäîn 1507.

Mai era si un al patrulea, Radu. Neagoe, care a ajuns Domn
în locul lui Vlädut, era fiul lui Basarab (cel Tinär) și al unci
RA

femei cu numele de Neaga1. În aceasta aş vedea o soră a

lui Pirvu, Barbu, Danciu si Radu, cei patru Craiovesti. Partida —
NT

o partidă locală, ‚de separatism oltean — era a Pirvulestilor

prin Pirvu,
a Banovtilor prin Barbu si Pirvu, ambii Bani, si
a Băsărăbeștilor prin înrudirea cu neamul lui Basarab ce/
CE

Tinär. Preda, fratele lui Neagoe, avuse un fiii, care se chema

tot Barbu si a fost Ban, iar Neagoe însuși ar fi avut un fiü
cu acest nume de Barbu?
I/

Vládutá, sfătuit rău, se indusmäni cu Pirvuleștii. Ei, cari-l

AS

ajutaseră a învingepe Ungurii lui Mircea, fiul luf Mihnea, se

revoltară şi aduseră contra lui pe Mehmed. Acesta învinse
pe boierii lui Vlad, ucizind pe un anume Datco «si pe cei
UI

l.alti boieri ai Voevodului, cu 4—5.000 de oameni». Biruitorul

! Spomenik, XXXVII; D. 44 (ms. din Sofia).
BC

? Pentru acesta din urmă, v. PretendenfF domnești, la art. Nicolae Basarab,

Cf. si Rechnungen aus d, Archiv d. Stadt Hermannstadt, 1, 1SSo.
 PREFAŢĂ XLV

Y
alergă in spre capitală și, pe neprevestite, prinse pe Domn şi-l

AR
täiè în București «supt un păr», în 1512!
Cronica .sirbeascä dä data. Alibegovici şi Barbu aii tăiat

IBR
pe Vlad la 25 Januar. Și Cronica terir pune la § Februar
începutul Domniei lui Basarab-Vodä Neagoe.
XXIII. Pe vremea lui Neagoe, Tara-Romäneascä avea le.

L
gături foarte multe si'strinse cu Serbia, supusă Turcilor. Din Ser-
bia aduse Barbu moaștele Sfintului Grigore Decapolitul în Bis-

ITY
trita întemeiată de dinsul, la 1497, înpreună cu fraţii săi Pirvu,
Danciu si Radu ?. Fratele Despotului Ioan Stefanovici, Gheor-
ghe, in cälugärie Maxim, fiul Anghelinei luf Arianit Comnen, ve-

S
nise la Munteni supt Radu. Am văzut că acesta măritase cu unul ER
din Craioveşti pe fata lui Dimitrie Iacşici cel bátrin. Maxim
impăcă pe Radu cu adversariul lui, Bogdan-Vodă, şi căpătă ca
NIV

răsplată Mitropolia Ungrovlachici. Supt Mihnea el făcu să fie

trimis la regele Ungariei pentru încheiarea păcii. Dar nu se
mai întoarse, ci trecu iarăşi în Serbia, unde Marco si Ștefan
LU

Iacsici il aşezară la Crusedol5.

Cind veni în Tara-Romäneascä, Maxim aduse cu sine, ni
se spune, oasele părinţilor. Dar poate si pe fata lui Iacșici
RA

și două alte rude feminine: pe Miliţa, fata lui Lazăr, unchiul

săi, si a Elenci Palcologhina, şi pe o fată a fratelui săii pro-
priu Ioan: Elena, zisă si Ecaterina. Deci: o vară şi o ne-
T

poată.
EN

Vara se mărită intíiü,

A .
înnainte de suirca pe tron a lui
Neagoe, cu acesta.
Una din fetele Militeï și ale lui Neagoe poartă un nume
/C

sirbesc ce aminteşte pe un membru al familiei Brancovici; e

asa. se chema
Anghelina:. si mama lui Maxim.
Alte două fete ale lui Neagoe se chemaü Stana și Ruxanda.
I
AS

Aceasta din urmă se mărită la 21 Ianuar 1526 cu Radu de

la Afumaţi, iar cea mal mare, Stana, deveni soția lui Stefänitä-
UI

* .
1
Din documentele ardelene vedem pe Vlad gätindu-se contra Turcilor
‘in 1511, ®
BC

* “Tocilescu, in An. 4e, Aom., VIII: Mănăstirea Bistrifa,

3 Cf. Engel, 7, e. și Viaţa publicată in Arch. istorică,
 NLVI PREFAŢĂ

Y
Vodă al Moldovei !. Cu Doamna Stana, fata cea mai mare

AR
a lui Neagoe, merse, de sigur, în Moldova și nepoată-sa
Elena. Trecu foarte puţină vreme şi Stana-și omori bărbatul.

IBR
Cel ce 'veni Domn în loc, era însurat, dar nevasta lui muri
în 1529. Atunci Petru Rareş luă de soție pe fata lui «Ioan
Despot». Urmașii ef domnirá peste Moldova.

YL
. “Totuși abia dacä-si adüc aminte cronicile sîrbesti de per-
soana lui Rareş. Domnii munteni din acest timp li sînt ne-
cunoscuți. După alte izvoare neintrebuinfate încă, vom face

SIT
legätura pänä la Mihai Viteazul. -

XXIV. In Septembre 1521 moare Neagoe ?, ruda şi favoritul

ER
partidei Pirvulestilor. El lasă ca moștenitor pe fiul säü în vristä
de șepte ani, “Teodosie, iar ca tutori pe Basărăbeasă, vă-
duva lui, şi pe frate-säü, Preda. Acesta urmase ca Ban lui
NIV

Barbu. |
Muntenia Mare nu era însă multämitä cu predomnirea ol-
teană. În regiunile Buzăului— cam aproape de Moldova!— se
LU

ridică Voevodul Vlad, zis si el Vlädutä ( Vladissa), care fu-

sese înnainte Dragomir Călugărul. Lupta se dădu la Tirgo-.
vişte, şi invinsul fu Preda, care căzu în luptă. Pirvu Craio-
RA

vescul îi urmă ca Ban.

În «ajutorul» lui Teodosie veni Mehemed, care se întorcea
NT

prin Tara- Severinului de la cucerirea Belgradului de Soliman-

cel-Mare, ceia ce-l zäbovise pănă atunci. In Octombre încă,
se dă lupta. Socoteli contemporane scriü: «Teodosie fu res.
CE

tabilit, iar dușmanul lui, Vlad, ucis». Turcii pătrunseră pănă

în Secuime, înnainte de a se intoarce la Nicopol. Teodosie
rămase în București.
I/

Dar in Januar erat iarăşi doi Vocvozi, si Mehemed trecea

AS

din noii Dunărea. Boierii de ţară proclamase un noii Domn:

Radu de la Afumaţi, un Muntean, pe cind Oltenii, în-
cunjuraü încă pe copilul Domn. Ei cerură de la Poartă în-
UI

tărirea luf, dar solii fură gituiff sau ciuntiti. Mchemed fu

,
BC

1 Documente ardelene la Bibl. Ac. Rom. ; -Curtea-de-Arges, publicaţie festivă,

* Zvonuri de năvăliri muntene în 1513 si 1515 în documentele ardelene,
 PREFAŢĂ ALVIL

Y
AR
invins întăii de Radu, care era un bun ostean, — la Glu-
bavi şi Stefeni, se întoarse iarăşi, si fu învins a doua oară,
la Clejani. Clejanii se află în drumul de la Giurgiu la Bu-

IBR
euresti si, ca si Mihai Viteazul mai tărziu, Radu stătuse in
calea dușmanului. Însă, după cea d’intäiü ciocnire, Mehemed,
care voià, se zice, Domnia, născut fiind din vre-o Domnitä

L
de harem, — luase la dinsul pe Teodosie. Copilul fu dus
la Constantinopole, unde muri.

ITY
Dar, de la Clejani, Turcul nu mai trecu innapoi Dunărea.
El răspinse pe Radu într'o nouă întîlnire. Boierul Benga —
începătorul Bengestilor — căzu. Doamna văduvă, apoi Radu-

S
Vodă, pribegirä în Ardeal, în April. Innainte de a se face ER
acest pas, el se încercase de mai multe ori cu Turcii: «la
Ciocänesti, la București, la Tirgoviste», si apoi, în Argeș, la
NIV

Argeșel, Plata (?) si Alimänesti.

În Iunie, Zapolya, care guverna Ardealul aproape după
placul lui!, îi dădu oaste. În marea luptă de la Grumazi pe
LU

Teleorman, el învinse. Biruitorii ajunseră pănă la Nicopol si

Siştov.
Dar, cînd Ardelenii plecarä, Mehemed se întoarse. Se bä-
RA

tură la Gherghița, la București de douâ ori, la Slatina, Încă

o ciocnire la Poienari, cu «locuitorii din munti»?, şi Radu se
adăposti în Ardeal iarăşi (August).
T

Toamna (Octombre), Zapolya în persoană vine cu dinsul.-

EN

Se dá luptä,-la Rucăr. Viitorul rege ungur înnaintà însă nu-

mai pănă la Pitesti, si nu statu decit puţine săptămîni. Un
/C

Domn fusese tăiat, altul prins, Mehemed aruncat peste Du-

náre. Creștinii pătrunseră pănă la vadul de la «Didrih»5. Radu
fu gonit însă din noi, în Februar 1523. Întors; el se gîndi
I

că trebuie să facă pace. Dar solii săi veniră cu știrea că

AS

Poarta a numit Domn pe un Vladislav-Vodá. Radu se re-

trage deci, în April (pe la 25).
UI

1 Fessler, 7, c. . 07
BC

2 Acolo si în Arges eraü i trupe ungurești, cu un Nicole Tomory, castelan

de Făgăraş (documentele citate). |
3 D. Hasdeïü l-a identificat, în Arch. ist., cu Giurgiu
 XLVIIL PREPARA

RY
Vladislav e primit bine. I se închină la urmă si Pirvulestif. -
Dar el face Postelnic, degradindu-l, pe puternicul Ban Pirvu.

RA
Acesta fuge şi, ridicind oaste, goneste pe Vladislav.
În locu-i se ridică un fiii allui Radu-cel-Mare, boierul Bă-
dica, în Domnie, Radu. La 30 Novembre 1523 el era instalat.

LIB
Dar nu domni mult, de și ţinea şi cu Turcii șicu Ungurii.
Aceștia trimiseră contra lui, omul «boierilor bătrîni», pe
cavalerescul Radu, care ajunse, în Ianuar 1524, la Tirgoviste.

Y
Pe de altă parte, Turcii se făcură a confirma pe Bădica, şi-l

SIT
uciseră, în aceiași lună Januar, prin aducătorul steagului.
Parte din boierii lui perirä odată cu el. Pirvu însă rămase
în viață. Radu de la Afumaţi nu se lăsă înșelat prin che- ER
marea la Giurgiu, pentru a i se face cinste.
Rămase Vladislav, în luptă cu Radu, Radu fu gonit în
Mart, de Turci. În Maiü, Vladislav cere pace Ardelenilor,
IV

cari o primirä La urmă, acesta găsi sprijin la unii Turci

dunăreni, și-și bătu concurentul. Ambii fură chemaţi pe la
UN

Novembre la Poartă. Vladislav căpătă o pensie, iar Radu

Domnia. La 28 Februar 1525, el era instalat in Tirgoviste !.
Datoriă tronul său lui Balibeg, sangeacul din Belgrad, care
L

luă în 1524 Severinul unguresc. Dar el se răzima și pe Pir-

RA

vulești : Pirvu Banul înlocui pe Banul Tatul al lui Vladislav.

Era în ajunul luptei de la Mohäcs, care a sfârimat regatul
T

Ungariei. .
EN

. XXV. Radu nu se dovedi ca Domn ceia ce fusese ca preten-

dent. În 1525, anul ce precedă marea bătălie, el primi: soli de
/C

la Ardeleni si Poloni, pentru fericita sa instalare. Protegiatul lui

Balibeg făcu: oferte la toată lumea. În 1526, el se însură, în
Ianuar, cu aceia din fetele lui Basarab, firește cea mai mică,
I

pe care voià s'o ieie şi Ștefăniță al Moldovei. Se mai adáugi

AS

adăpostirea de pribegi moldoveni la Radu. Ștefăniță. năvăli în

UI

! E curios că documentul lui Vladislav- Vodă din 1524, 24 Iulie, are

între boieri si pe Bădica Comis (Arch. ist, 1!). Trebuie să fie o greșeală
de dată. — “Toată povestirea se razimă pe Socotelile ardelene (ale Brașovului,
BC

in Quellen, 1; ale Sibiului, în Hurmuzaki,. XI) si pe inscripţia lui Radu de

Afumaţi, în Curtea-de-Arges. | :
 PREPATÀ t . XLIX

Y
AR
fara vecinului săi, si nu mai găsi nici un
sfint Mitropolit care
să-i stea în cale. Se dădu o luptă la Tirso
r (5 Februar), în
urma căreia Radu se supuse!,

IBR
În August își cercarä pentru cea din urmă ‘
oară puterile Turcii
și Ungurii regelui Ludovic. Radu promisese
în toate părțile şi
scăpase să nu fie amestecat, cu toate proiectele . făcute,

L
în
lupta celor doi puternici?, Dar nu scăpă de o nouă năvălire

ITY
a Moldovenilor, în toamnă, Iar, la întors, nici Ștefăniță nu
scäpä de otrava nouei sale soţii.
|
După lupta de la Mohäcs, cearta începu între Zapol
ya si arhi-

S
ducele austriac Ferdinand pentru coroana „ungurească, . și! în
această luptă un rol de căpetenie era reservat Domnilor ER
noștri;
La începutul anului 1528, Radu era foarte rău infor
mat
asupra celor ce se petreccaü în jurul luf, deosebindu
-se în:
NIV

traceasta de agerul și şiretul om ce se suise de curîn

d pe
tronul moldovenesc. Zapolya fugia peste graniţă si cl.
il
credea stäpin pe situaţie. Îl vedem la 23-4 Februar gilcev
in-
LU

du.se cu Brașoveiii si Sibiienii pentru afaceri de negot si

pentru adăpostirea a doi pribegi, dintre cari unul e numit — ce
fel de pretendent?! — Sigismund Sasul3. El amenința cu Sul-
RA

tanul și cu «Craiul Ioan care a intrat în Buda». Vedem, putin

după accasta, pe Voevodul Ardealuluï dindu-i lămuriri foarte pe
larg, care vor fi potolit pe bictul creştin. Se pare chiar că i
NT

se dădură ca răsplată posesiile ardelene «Alwynez [Vintul]

si Borberck».
E
CE

Hotărit că Radu n'avea noroc. Fusese cu Zapolya cînd îi

mergea răii si, cînd puterea începea să-i crească, inläturind pe
Ferdinand, else dădu cu acesta. Și ordinelede la Poartă eraü
I/

limpezi: «Ioan Voevoduls trebuie pus pe tronul unguresc,

Eraü printre boierii nemultämiti si de accia cari stiaü ce
IAS

se petrecepe lume. Era, aproape, Rares, care era gata să-i lá-
murească și mai bine. Trăiaii încă dusmäniile vechi între Mun:
U

1 Cronicile Moldovei,
2 V. si Acte si fragmente, 1: Documente din Berlin, I.
BC

3 Se plinsese contra lui încă din 1526 (Documentele citate), De aici inna-
inte intrebuintim si nouäle documente tipărite de d. Schuller, în Archiv für
siebenbürgische Landeskunde, XXVI, XXVIII si an. 1901, ^

63473. Vol. III |. IV

LH | PREFATÀ

RY
teni si Olteni, pe cari se räzima -Munteanul Radu. Pe la sfir-
situl anului 'acestuia 1528, boieriide opositie se adunarä in ta

RA
bärä la Slatina si pornirä în. sus către reședința Domneascá!.
‘Radu nu era pregătit. El luă fuga in'spre Craiova, unde,
cirmuia puternicul Pirvu. Dar cäläretii. dușmani se luară după

LIB
dinsul. Fu ajuns la Rimnicul Vilcei. și prins, împreună cu fiul .
și tovarășul - säü de Domnie; Vlad. Sosind îndată și capii
“răscoalei, Neagoe Vornicul si Postelnicul Drăgan, ci puseră să

Y
se taie capul Voevozilor, la. 2 Ianuar 1529.

SIT
XXVI În locul lur Radu fu ales un Basarab, fiul| celui din urmă
cu acest numede Basarab». Dar el nu se putu tinea in Scaun, fata
ER
cu multii dușmani ai alegerii sale. Il-vor fi tăiat Oltenii, căci a fost
tăiat îndată. Din partea lor, Turcii țineau la Radu. Mehemed,
IV

care fu.:bänuit-cä-a întețit pe conspiratori pentru a da un tron

«fiului sit», fu mazilit şi trimis pe moșiile sale, la Plevna.
UN

Un moment, tara rămase fără Domn. Dar se află că o oaste

împărătească 'se apropie de Dunăre și, în Mart, noul Domn;
Moise, fiul lui Vladislav, care trăise cu -tatăl sia la Constan-
L

tinopol încă din 1525, se găsia la Giurgiu. Dintru íntáiü,

RA

boierii. refusară să-l primească cu oâstea-i de Turci, amenin-

tind. ci fug în Ardeal. Dar, la urmă, trebuiră să se supuic.
În April, Moise se afla în Scaun. -
T

Se arătă un Domn prudent. El crufä pe seht revoltei si,

EN

cînd, după ce in zădar ceruse si el feodele ardelene, Vint si

Borberek, trupele muntene intrarăîn Ardeal (Septembre), le
comandaü Neagu. și Drăgan. Se stie cá cle făcură. mai multă
/C

pradă decit altă ispravă si că în zädar asedic, timp de mai

multe săptămini, Logofâtul Lăudat cetatea Branului.
‘ Puterea lui Drăgan, care nu se sfia să calce pacea cu Ar.
I
AS

pe
delenii, care o încheiase Voevodul, alte motive, necunoscute
nouă, hotärirä pe Moise să-și schimbe îndreptarea. De unde
făcuse Ban după moartea lui Pirvu, la 28 April 1529 ?, pe un
UI

Radu, else împăcă cu Barbu II şi-i dădu pe sora sa de nevastă.

BC

. 1 Socotelile Sibiiulut, |
* “Tocilescu, Raportul citat, p. 193.
 PREFAŢĂ LI

Y
‘ La nuntă täi& pe boiert, în. ziua -de 13. Februa

AR
r 15301. Si,
fiind-cä -Drägan singur, scăpase, il ispiti, şi-l täiè
si pe dinsul:
Resultatul fu că ceilalți boieri se .duseră la Poartă
cu.plin:

IBR
gere. Si de aici se ‘trimise ‘un. noii Domn, Vlad. ...
: (d
. Moise făcuse poate promisiuni Imperialilor.
De nu, — le
făcu după nenorocirea sa. Intäiü oamenii lui Marc Pemfli
nger,

L
care se plingea cá Rareş i-a .usurpat::cetatea Ungurasul si
care cerea, în cas de biruintä,

ITY
Nicopol, Turnu, Giurgiu şi
Plevna, pătrunseră în Tara-Romäncascä si biruiră pe.
Vlad:
acesta oferi pace, fágáduind 3.000 de florini si 1000 de oa-
meni. Apoi, la 18

S
August, trecu .prin Turnu-Ros o nouă si
mare oaste ardeleană. Eraü în ea oamenii episcopului. de Ar-
deal, era Gaspar Horväth si Stefan Majläth.
ER Ei aduccaii. pe
Moise, pe care-l întovărăşia şi cumnatul sit Banul.
NIV
Lupta se dădu la Viişoara, şi oastea fu nimicită, : Periră
Moise si Barbu; iar Majläth căzu în inînile biruitorilor. . ^
+

XXVI Despre acest Vlad, care domni pănă la 1532, stim

LU

puține. Că a fost si el om al Turcilor si al lui Zapolya, că a luat

in. 1531 pe fata luf Rares si că «s'aü înnecat în Dinibovitá
RA

la Popesti». În Braşov vestea morții lui- ajunse la 8 Octom-

bre 1532. Gritti, care trecuse în acest an pe la Tirgovişte,
poate să nu fi fost străin de acest accident. |
NT

Un «Vintilä-Vodä din oraș de la Slatina» fu ales în -locul

CE

lui, de ţară, si luă iarăși numele de Vlad. El își primi abia

în. Maiu următor steagul. I
Vlad cel noii täiè «multi boieri». Si, după cit sc pare, mai
I/

mult din Craiovești. Cînd Gritti, care avea totdeauna o mie

de .planuri, trecu prin tari si ajunse, cu Voevodul împreună,
IAS

la Pitesti, nemulţămiţii -veniră în lagăr pentru a cere acestui

om puternic la Impärätie «un alt Voevod» (1534).
Dar Vlad află, prin mijlocirea aliatului săi Majlâth, că-
U

ruia-i ficu multe îndatoriri, în 1536și 1537. Stringind oaste,

BC

' Cronica ardeleană reprodusă în anexele la Ilurmuzaki

Il. Notele
,. la su-
cotelile sibiiene, in vol. XI al publicaţiei. ^
 LU | PREFAŢĂ

RY
el; fără a. se gîndi la răspundere, incunjurä pe Italian. Acesta
trebui să permită a i se căuta în tabără, Numai din cortul

RA
lui. se scoaserà șepte fruntaşi ai boierimii, dintre::acei. cari
aveaü innalte relatif şi adusese. servicii însemnate. Prinşii. fură |
de toți şepte-zeci şi cinci, si cei mai grei. bănuiţi fură închiși,

LIB
în cetatea Poienarilor. La multi li se tăiase nasul şi buzele.
| După această lovitură, Vlad mai zăbovi. citva timp. Apoi
în Iunie 1537 el porni «să vîneze preste Jiü cerbi», de aceia

Y
cari ridicaü coroana ţerii în coarne. Era iarăși un sfat de

SIT
măcel, între Vodă și boierii dei Dar ceilalți îi apucará in-
nainte sil tăiară pe dinsul. on C.
Asa ajunse Domn: Radu - Paisie, cu care incepe o nouă ER
i ^
epocă.

XXVII, Iată acum — în relaţie cu știrile bogate ce cuprinde

IV

asupra luf Mihai Viteazul cronica noastră — o serisoare nouă

a lui Mihnea-Vodă Turcitul, care trebuie să se adauge Ja acelea
UN

ce le-am . tipărit în Analele Academiei. Romine, xvi. Am

güsit-o. la Venetia, între hirtiile -grecești din Candia.
Cum, se vede, e scrisá in Iunie 1595, dar Radu n'a venit
L

in Ragusa decit in lanuar 1596,

RA

$0 te ANAA:
Laporuzs nol aes np] eve poo fer Paroon Bongneny. Agenda,
T

Gov so. LE pero, pios wu vv png T'AS wpsvenm oo yipiso "ul THY
EN

euet zu ehrlivesmuen [LOU pie "tp Muspöpav zou pepe,

(1.05 5:150 (get. vn? (4935014 GAS TO RIS sv os Porte sans ev Nn20-
e à .
roh, wat e(0 eßpnszopony oto Mlovcouvn, zul pese (sic) spo nye helm va
/C

nuo 670 ente +05, quss MOTOS Ep. mopey vu „elite separa ps TABLAS, LE
ees, end $2005. pus de Md vu mut GRETA TOD, "pz qur SAUILAILE Amen
OÙ eInmop: Sue, ani apes : 24% 20V70 pru w Pans Gesang, ape TOLL
eÀ

9400 - ron spy, dub Grzhvo "s TOY N: perzt nv vu, Gus 262: ‘qa: : 20 Root
,
I
AS

= :o$ anupi ragusa vkapronge ovt ora THY dona tou Pazovì Bots, dz
è

&spo ps vy ponliav. on Osod wei ps en? Bovh n TOY RUNDY 400209

"oen ques Ba} sape va p/a wa ohne wu yo, Grovôuions dun vip wal
UI

20.051: ^ TOD xi2i00, *. |ony w Osóg va 20 ppt eM» 20% BE yup".

205" 20 ‘nsò: us’ QE PRAG, WAS vr aco peso ui Uahasa, zur ‘que zur
Cani
Ung
-

U/25:$ n pay pe toos — TAUVONS, AU EG AREA), wu epops VIZIO

BC

pean. aon) * Bender.

ney a
wu PAZ -.i YOAST.
mes È
t vhs
m,»
(DS.- qua
TOT "902? - “StH ^ vr
phy POPE eprodtov N TO THY QMLADU. OTt" TH, uno. THY Nuhusus, N
 PREFAŢĂ

Y
LIII

AR
GROUND TNROTES" Den, D070. Erau" co von pas va chi on ugue qu
TOD UE THY AVS TND 670 Poqoota, vai vu. toties ^fn means sou, 2164 Map-
TWD AY ELS TAROTES VANNDS cro Potenti VO. ze So0y "ye, 41109 7070

IBR
vu sporsnovts ews vu Dust w Osos 24030. An
vato, nz prov Puzo
Doza, wui est, petspx vob, Beqsa, m (59 WROD vu Erf oD. Kiptot wol
un o puvitesnos, va Ganze. va slice ot o Pupoot: > OL va, tasses QOO v
ya pity sörahet 3 Lora mos eyete tonte,

L
lupwy wenn Parouss" AVE
ROULATEOTLGES wul eponsuovvts on son? Bhayras, zur (S400 RE STR
GUINSREVL TOY SVT" uns D Vus,

ITY
DÈ, YU,d URLALZODY THROTES tes :
WEM) HRUAUTTOUY seenzs Dohes. Bev yeeveten Gola, val Bulooy zag va
RLOSEYDVTE" Dna n4 gro vn av’ GUY tyr TA ritvos TAROTe. Kak uno 28020,
BREIVMTE WILY AUAROGOST NY, WT tty “NEST HY wat EU, OteTüe iio-

S
dingue UIT Th OODSUTA RIS. “sr uhy BYUSALE TAY eroheptonpe
ps TODS Ovi pons RUN
ER
EST NALS * ov liman: PL vo. LAS Sept went Eton”. zu
bos pal: azo To Kiprat: Mv «oc siva WEL RARE, ARO ah E608, WROD “Nae
/
noo nai eps SAMEN Oros ven. ore, DEV quas est has THROES, WAL ERLE ST ra
pe raita Gaza” vat copi Inbungonsstev nos va am *Upbopusvt vai copi rude
NIV

‘quo Gsp pus Yprakonvee UhES eSodes, wut 270 Man, Et THY SEORETE OTN dev
275, “ah had eva. "vw Rovkqso vrzecss patra ovy lov, wel zo sve
P2005 ESTOYTUG, vai Gov Tine, tQ ez TOYTEROVVAUTON (sic) an THY erp
LU

zon vu) oahu xus do w 201106 vs WW nzuvon „Gen ROSA LOL ORO
nv moh ews 70 llovinvy zur capuse BALLOT Ave Who (tue mmoen.
govenza, nu, toGovpectey va pay nano TEIL 50 ROMA UWE TMs to prune
a ay Gort w Ozog quia, uno nen “pmopesepes lies au. Ape SITE
RA

oos Raus tov Ozov, emg totes.va (12v Sonden wes vlog Üzkops. Ado
"jn pas sovQio "S pívve Sue, ANDY costi vu PLUEISTOORE vv aiv.
TR SOV, (13 pov, ra! Oey Spe Vr. senins N 4229507 S00, WERD SES 230
NT

KORO, OPE TRIER! EIG vu en hops THY WETTEN. GOD ME opo 270 TOY
Ozov wen opt tin ris opus dev Eder, va. Gero bd TESTI MENT NE
Cod, . ^
DLE A STAJLEYOUS aviigwzovs . o TORODS
CE

V^. [eas e pony "3. GLIA

a

: ‘
ur 240 Unpos va ut ehlonv «vni cuui , sez Ravesyeve wale YEO, aut: TOTS
"jen wvvnyopue, pr zov mol(qzpcvoy xov Rust, Ara way pitt Gov, zul
BOS. St v "tzin qrollect, Yelns st hoyov, ruhe pe sous ulpwrovs pas,
22, nuo nen zprogssone sous, ci den uns wesven con. [nes aus vum ote
I/

hops Sonda var. add ve 009 EOE Bonkea, ne Benen su eng avv
IAS

RATE (Pho muro ny Wig iav, "Aut Opt [LUS Yoralete uytov' mus him ev
Zool. = Day GOO LAL TU 0219 N”, SHS RIEVENR Sov, (Q0 Izouyip:
Rif zu oo Movssaen Rpts, wat qadeho: son, Myoope ara un: Kees
TUR, BOWL, ysBPETONY TY MEEVTAE Sa, AU SthODy TOD ES SOD zt; psiau
22003 TONS. “Bahan, “UL ARO THY QUA LAS: SOME CUS yin TONY
U

wi
“tera MEET So pri SY pizza SOD Wut THY vip a Magy: WE. ka N
BC

MWEEIETLSON, Vtt Me C(O, m uy GT EDS 7ven LA ANA n2 pe o Leg. Gob

POEL den va epos nun. vaso. Kel n part vts ager, sus nol
PU DAW mp. Honygon n
 LIV C .. PREFATA

RY
«La margine: Al, ps'sçoupes vacas ende OTO LARLY COLA E ROTE BE "pape
nanivnt, voi pe heyes est Au, va sus nen o Keprading, va sov 0212

RA
Al, 200% Magi, RUGULIÀO GE VA ANS woxoY vu. SS | GTOY U'9EYTN
Toy. Kursk a», pb ue TOY Pazovì, ant ctov Ilsp.ro, va sous dose res ourosc
pou, zur 'va mu (Sic) vay tote, prop: Dans "reden zaveva wasspqo v 0. 93

LIB
povv tov: mpzven ewsto Puyoogn, «o va tov nations, zulos wat cme opu;
“UL WSAY TEÙLY GOL MY. E
«Too o ne 4^0 WU "ATEO POD AIO xut NS THY. TpLWTAT HY FLOU
person spa Maprropa 5Tutos goût to.

Y
lati §si traducerea scrisorii, B care am tipărit-o pästrind

SIT
ortografia, fără accente, a originalului: : 2o d ut
Prea- cinstite si iubite fiule Radu Voevod. Mult mă inchin Domnici Tale
și mamei Domniei Tale mă închin, si mă închin
ER mult si prea-cinstitei si de
neam bun mamei mele, doanma Mărioara. Ci itt dali de știre Domuiet Tale
cum că a venit-Francesco la Nicopol; . și eit sînt la Vidin, si nici cit n'am
avut voie să merg acasă la mine, nic el u'a putut să vie la mine, cu tabăra (?) ;
IV

cu mila lui Dumnezeü ni s'a dat voie să vie acasă la el, dar am făcut cum
âm putut si am venit. De aceia a zăbovit Francesco, dar acuma aud că vine,
UN

‘ si trimit si pe Chiriazi să-ţi dea de știre: întăiii, cum s'a zăbovit steagul numai
pentru slujba lui: Radu-Vodä, al “doilea, cu ajutorul lui Dumnezeii și cu voia
domnilor celor buni şi prieteni ai mei, ne-am pus să slujim si să sirguim pen-
tru ciustea si binele copilului, pe care Dumnezeii să-l aducă bine și bucuros.
L

Ci copilul mieü este departe, și e la mijloc și marca, si este și chiar războiul

RA

acesta cu creștinii, Si ne-aü trimis şi pe noi și facem oaresi-ce treabă bună,

si ali nevoie de noi acuma. Acuma atîta frică avem să nu fim împiedecaţi sait
de drumul cel lung sali de:mare saü de alt ceva. De aceia mi-am pus în gind
T

să vii Domuia Ta cu mama ta la Ragusa; si să scrii Domnia Ta, doamnă

Marioară, dacă ai ceva prieteni la Ragusa, să caute un loc bun să stea pănă
EN

ce va da Dumnezeü bine. Pentru aceia, fiule al micii, Radu-Vodä, si tu, mama

lui, Vişo, în ceasul ce va veni Chiriazi şi Francesco, să iesift să veniţi la Ra-
/C

gusa, ‘si să stati cuminte, să nu scoateţi vorbă că aveţi ceva, gindindu-vă bine
că Ragusanii sînt negustori si se găsesc multi în Tara-Romäncascä, si ai si
bani împrumutati la Domnul Terii-Romänesti ; și să nu alle cineva de pe acolo:
cînd se alli de aceste slujbe, nu să mai face slujba si sînt cari caută să o îm-
I

piedece (3). Pentru aceia să nu afle nimeni nimic. Si, despre cheltuială, aşteptaţi
AS

puţin, căci si cii acum stai tot asa, căci am cheltuit cu oștile foarte mult, si altele
le-am pierdut: cînd #e-am bătut cu Ungurii și am trimispe laucu. Nu-mi mai faceţi
nici o cheltuială. Și vei afla de la Chiriazi cuin a fost și iarăși, din altă parte,
UI

de unde aveam nădejde și noi și Domnia Ta, nu ni-aü trimis nimic, şi ne-am
apucat de niște case, și acuma ne mirăm cum să le facem, și acum, iar, la
BC

Sefer, ni se cer alte cheltuieli, Si eii bani gata știți că n'am, și am vrut să
trimit să vind: ceva .lucruri la. Stambul si o parte simțind, si nu sint ett aici...
(?) din cinstea lui. Si iarăși, alta, aici lumea c toată in pieiöäre, si de la
 PREPAŢĂ .L

Y
Stambul pănăda
| Vidin și drumurile și cimpit: sînt „toate pline de oști,

AR
si ne
temem să nu ajungă lucrurile la un sfirsit räü, Dar la începutu
l iernii (2), dacă
va da Dumnezeii sănătate, din ce voit putea, voli face, dar avem credinţă
îîn
Dumnezeü ca pănă atunci afacerea mea să fie sfirsitä, după cura ni este voia.

IBR
Alta, dacă mi-ai trimis ceva Domnia Ta, aü venit toate în bună stare, si-ti
mulpimim Domniei
‘Tale, fiul micii ; si nu trebuie să. trimift Domnia Ta,
care
esti in loc sträin, ci se cade ca nof să-ți trimitem Domnici Tale.
Dar martur am

L
pe Dumnezeü cä acum in acest ceas, n'am putut să-ți trimit ceva
Domniei Tale,
dar am trimis oameni în anume locuri să-mi caute bani cu împrumut, si nî-

ITY
dăjduiesc să nu vie fără ispravă, “si- 1 aştept în fie-ce zi. $i atunci, dacă vom
fi fäcut.ceva cu Vizirul, care să trăiască - întru multi ani, pentru Domnia ‘l'a
şi cum are să fie lucrul, îți voit da socoteală, iar cu oamenii mei; ; si, din ce
voii putea, îţi. voiü trimite Domnici Tale, Mi-“al spus să trimit pecetea și acolo

S
să facă alta ca dceia, dar am făcut una la un 'l'igan muntenesc, Si acuma è
"de nevole să “hit aici: "Tarásf;7 pentru --slujba- Domniet Tale,” si fraţii Domnici
Tale; Ibraliim: "begsi Mustaliizbeg,- si „surorile tale, Ihuma-Catùn si Caise-Catùu,
ER
mult -se închină Domniet ‘Tale şi-ţi sărută mîinile, ca unuY mat mare frate
NIV
al lor, Si din familia mea [haremul], mult ti se închină si Domniei Tale
însuți si mamei tale, si doamnei Mărioarei, Şi Dumneata, doamnă Mărioară,
cînd trimifi vre-o scrisoare, scrie-mi cu mina Domnici Tale greceste, ca să pot
sil. cetesc. Si anii Domnici Tale fie-“ţi muli si buni. Amin. I«iiü lunie.
LU

Alta, mi-ai scris, să-ți trimit «xtv (cal?) al tiit si eii n'am zurtvn. Şi-mi may
- spui alta, despre care, dacä-fi va vorbi Chiriazi, să-l crezi, Alta, doamnă“ Mä-
rioara, mă rog Domnici Tale să facï chip să mergi la domnul Capello împreună
RA

cu Radu, si la Bembo, să li dai scrisorile mele si să cerci, poate să scofl vre-o

corabie să ducă pe Domn la Ragusa, Si să-l ingrijesti ca si pănă acum, şi ca
pe un fiii al Dumitale. 074
|o Preaeinstituluí si iubit fiii al meii si prea-cinstitet mele mame, doamna
NT

"Mărioara, -— să se dea cu cinste,

i n. I.
CE

Cronicile sirbesti ai fost întrebuințate pănă acum la noi

‚in două lucrări. Una s'a scris în secolul al XVII-lea pentru
I/

a servi ambiția nobiliară a familiei Brancovici, cealaltă e

‘opera Grecului Fotind. '
IAS

Sä examinäm in legäturä stirile bune saürele, aducätoare de

„lumină sai de încurcătură, pe care le cuprind aceste două scrieri:

Fotin contine intáiü, după un izvor sirbesc, ştirea, «cá .in

U

războiul dintre «Mihail Craiul Bulgariei» si «Sisman Domnul

BC

Sirbiei» a fost chemat de Bulgari Dan Voevod al Terii-Ro-

mänesti si că ela perit, în luptă, ‚la 1298.Se stie înțelesul pe
 LVI „PREFAŢĂ

RY
"care la dat d.. Hasdeü ! acestei menţiuni, pentru a întări exis-
tenta. Jungulut sir de Domni cu care. doria să înzestreze istoria

RA
poporului nostru, |
‚Un Sisman pe la 1208 . a existat, dar era principe . bulgä-
resc.la Vidin. .Dar. pe acest timp domniă. in ‚Bulgaria Svia-

LIB
toslav fiul luf Terteres, si nu Mihai. Încercarea de a-l identifica
pre Mihai cu un pretendent ce 'apare un siagur moment,
sprijinit de Bizantini, şi dispare, — nu e serioasă,

Y
Pe. urmă, de această luptà nu stie nici un izvor bun si con-

SIT
temporan: nici. sîrbesc, nici grecesc, cu .toate cá se povestesc
foarte. pe larg lucrurile dunărene. Si nici un istoric: pănă
acuma n'a descoperit: extraordinarul eveniment.ER
Avem, prin urmare, la Fotino, o confusie între. lupta de la
1330. a lui ‘Mihail. Bulgarul cu Sirbil, luptă la care participară
Muntenii, si între știrea morţii unui Dan . Voevod, ucis de
IV

către Sisman, știre care circula, cu ‘data nesigură, prin cro-

nicile terii si ‘cele străine. |
UN

A doua. stire e acèia despre o căsătorie între «Craiul Mi-

hai» şi fata lui Dan, Nu putem ști .în ce formă lucrul era
afirmat de cronica. sirbeascä, «a lui Simion», pe care a avut-o
L

la -îndămină Fotino, dar e, evident, jvorba de - încuscrirea

RA

ştiută dintre fiul: lui -Mihai, Alexandru, si fata lui Basarab.

Restul e închipuire zädarnicä. |
T

Si, fiind-că e vorba de căsătoriile dinastilor vecini cu prin-

cipese romîne, — nu se poate admite că acel pov râs Bha-
EN

ying, pe a căruia fată ar fi luat-o, după Gregoras, regele sir-

besc Milutin, era un: Domn muntean. Pentru .Bizantini, pănă
/C

tirziü, este o singură :Bhzyiz, cea din. Tesalia ?. Cind vreaü

să vorbească de Romínii din Dacia, ei nu găsesc cuvinte po-
trivite şi culeg la întimplare în vocabulariul archeologic. Un:
I

gurii. sînt la. Cantacuzino OSyzsot, Ruşii ‘Pos, Tatarii Sciti.

AS

Dar. cînd, la-povestirea luptei de la Rusciuc, între Bizantini

şi Țarul Alexandru, cronicarul trebuie să facă deosebire in
UI

tre “Tatarii: păgini, autentici, si Rominif de supt stăpînirea lor,

BC

| Un "Negru: Vodă, :
^ 3 Cf: Ioan Cantacuzino, I, p. 320 si urm ; III, p. 94.
 PREFAŢĂ LVII

Y
cari si ef sună din buciume, «trîmbita sciticä», cu «sunetul'săl-

AR
batec», cari si ei năvălesc cäläri şi aruncă săgeți din goana ca-
lului, el nu găseşte altă expresie decît « Geţii de dincolo de Istru».

IBR
„-Terteres, ţarul bulgar, luptă cu .Bizantinii fiind. ajutat
de
« Alani», şi, aşa cum ni-i descrie Gregoras pe aceştia, am re-
cunoaște în ci iarăși Romini. Cind în 1330 începe războiul

L
dintre țarul Mihai si vecinul său al Serbici, cel d'intăiii trece
prin «Panonia», şi nu ne putem opri

ITY
de a vedea în 'această
țară pe a noastră!. O singură dată Cantacuzino întrebuinţează
termenul de Ungrov — lah
necunosi
cut lui Gregoras, .lui Pa-
chymeres — pentru.
, a fixă o deosebire necesară, Stim ca

S
în relaţiile lor cu Slavii si. Grecii din peninsula balcanica,
Domnii nostri adoptară același termen,
ER Dar el nu veni de la
dinsii, precum pu a venit. nici termenul de <Transalpina»,
NIV
întrebuințat de Domni în relaţiile. lor cu Ungaria. Unora si
altora, vecinilor de la Nord si Sud, li se vorbia pur si sim-
plu limba lor. s
LU

N'avem prin urmare nici un motiv pentru a înlătura măr-

turia altui. Bizantin, că soţia lui Milutin era fiica Despotului
tesaliot. Știm că acesta era Ioan Angelos şi că lua și titlul
RA

de stăpinitor al Vlachiei?.

În 1298 Cronica lut Fotino ar fi pus ca Domn. muntean

NT

pe Stefan Mailat, care a întemeiat Fägärasul. Ştirea se află,

la 1300, și în Cronica lui Brancovici, care dă şi ea titlul
fără sensde « Voevod muntean» lui Mailat. Ar fi greu de ex-
CE

plicat în ce chip această notitá ardeleană, explicabilă la scrii-

torul brancovicesc, se gásia si în cronica sirbeascä a lui Fotino.
I/

«După cronicile ungurești si sirbesti», mai spune Fotinö;

IAS

s'ar vedea cum «Ioan Basarab, Ban al Craiovei», a ajuns

Domn în ţara de dincoace de Olt. Nici un izvor cu înţeles
Şi insemnătate n 'a putut da istoricului grec această ştire.
U
BC

! Gregoras, I, pp. 173, 428, 431, 459, 465-6; II, pp. 19-20, 303.
„2 Pentru deosebirea de socotealà în ordinea femeilor lui Milutin, între pri-
mul si al doilea izvor, v. Onciul, Originile priucifatelor, ° |
 LVII . PREFAŢĂ.

RY
‘Tot de la «Simion» al săi, pretinde a fi luat Fotino si
„amănuntul că lupta ungaro-munteană din 1330 a fost pro-

RA
vocatá de întrigile ‘cälugärilor catolici, cari ar fi fost pedep-
siti. apoi — «lupii turbafi» — pentru această acțiune a lor.
„Acest amănunt. lipsește in «Cronica lui Brancovici», care,

LIB
totuşi, - pomenește lupta. Cum e si usor de väzut, aceastä stire
„se ‚raportä, nu Ja războiul din 1330, ci la: luptele de mai
‚tärziü pentru stäpinirea Vidinului,

Y
“Croriica- brancoviceascä amintește. de presenta timp de doi

SIT
i anf a Tatarilor în «Transilvania» la 1330. Fotinó are in
“această. privință o povestire întreagă. Pe la 1342, Vlad: Vodă
(Laic), avînd frică de regele Ludovic si de Tatari, chiamă
ER
pe. «socrul» siti, Stefan al Bosniei. Cu acesta bate pe Ta-
tari, cari stătuse doi ani în Ardeal, dar nu pe Unguri, Vlad
IV

e supus de. aceștia, iar Ştefan alungat.

‘ În 1342, Banul nici nu s'a mişcat din Bosnia. Ştefan a
UN

avut o singură fată, care s'a măritat cu Ludovic de Unga-

ria, în 735:3 însă. În fine, la 1342 nici nu domnià Vlad-Vodä.
: Explicaţia ‘ar fi accasta. Ludovic, care a fost. mai tärziü
L

ginerele. Banului Ștefan, avu în oastea sa contra Tatarilor

RA

trupe bosniace. Si, poate.cu acest prilej, Vlad-Vodă, făcînd

causă comunăcu aceștia, se va fi ciocnit cu Ungurii, cărora
ştim că le oferivpacea tot în 1342. |
T
EN

„ Ştirea falsi despre căsătoria unei fete a lui Lazăr cu un

Domn "muntean se găsește si aici, dar Domnului nu i se
/C

„zice Radu, ci Dan. |

. t !

E În lupta din 1371.a creștinilor cu Turcii, Romînii n'ar fi

I

luat parte, pentru. că ajutorul muntean, cu fiul de Domn.Dan,

AS

ar fi sosit prea tărziu. Si totuși —, cu Dan sati fără, — Mun-

tenii s'aü luptat acolo!. us |
UI

Cele ce urmează : marele război al lui Hunyady, ajutat

BC

t Cf studiul miei: asupra Luptelor pentru stapinirea Vidtimutur, iin Convor-

birile pe 1900. o
 PREFAŢĂ | LIX

Y
AR
si de Vlad Dracul, cu Turcii înnainte de 1443, reocuparea
de Vlad in 1448 a locurilor ce-i fusese luate innainte de
guvernatorul. ungur, luptele luf: Ţepeş cu Hadim, visita lui

IBR
Basarab cel Tinăr la Sultan în 1470,
— sint. toate greşeli,
si dovedesc, saii că versiunea cronicii sirbesti pe care o avea
Fotino era foarte tirzie si desfiguratä, — cum sint multe pe

L
care -invätati romini le-aü întrebuințat pentru a «lumină»
timpurile

ITY
obscure ale istoriei noastre, saù cá el n'a știut. ce -
să facă din materialul ce-i stătea la dispositie.
Cit despre lui Brancovici»,
«Cronica ea dă, cu cea mai

S
mare încurcătură in date —Radu-cel-Mare domneşte la 6980!—
data «morţii» lui Vlad Călugărul, a lui «Basarab-Vodă al ER
doilea» (Neagoe) si a luf «Stefan Voevodul de: la Volosca»
(Stefan-cel-Mare !).
NIV

Venim acum la Luccari. |

Ar trebui să am alt material ‘la indäminä decit acela ce
se află la Bucuresti pentru a schiţă biografia acestui cronicar.
LU

Era dintr'o mare familie ragusană, care a avut dese rela-

tif cu terile noastre. În secolul al XVles, cînd găsim la Tir-
goviste negustori din Ragusa, ca Bogdan Vlagievici,’ Racat
RA

Boghisici si frații Iurcevici: Maroe si Marin, un Vucsici, un

Bosniovici, — în acest secol nu întilnim pe nici un Luccari, cum
NT

s'ar putea crede!. În veacul următor, către sfirsit (1583), un

Secondo de’ Luccari tinea bancă la Silistra, säräfie adecä, im-
preună cu fratele sáü Ioan, si făcea afaceri cu Curtea muntcanä?,
CE

Jacob, fiul lui Petru Luccari, autorul Cronicii Ragusei saü

Analelor ei pe scurt, petrecuse, cum ni spune: însuși, mai
multă vreme în Bosnia, în calitate de: ambasador. El stätu
I/

un timp la Constantinopol, unde făcu cunoștința unui: Märocan

venit ca să înveţe matematica si filosofia. La Sofia, el avu
IAS

prilej să vadă adesea moaştele unui mare Tar sirbesc.

Trecuse poate si prin Polonia, de vreme ce vorbește, ca
un: cunoscător, de feranii de acolo: «hlopzi». Stie cá ‘la.
U

Samocov, în Bulgaria, sint mine de fier. Vede un chip «nel

BC

1 V, anexa la această Prefaţă. et ans

? v. Contribuțiile mele la [storia „Munteniei, în lm. Acc Rom, XVIII.
 LX. PREFATÀ

RY
monasterio di Santa Maria nella giurisditione di Stanimacca,
città di Tracia». : : 07

RA
Cronica si-o scrisein 1601, cum iarăși singur ni spune:
«în anul 1601, cînd scrii această carte». Se știe că ea apăru
în 1605.

LIB
Luccari, care a fost invinovatit de neexactitate si pe care
nu l-ai urmat, nici nu Lat ținut măcar în samă scriitorii ra.
gusani ulteriori, era un om foarte învăţat. și adunase lämu-

Y
riri din tot felul de izvoare pentru istoria sa. Afară de cele

SIT
apusene. saii de o natură mai generală, el citează docu-
mente din Archivele Republicii, cronici de familie ale nobi-
lilor ragusani, cronici sirbesti, bulgărești, bosniace, armenești,
ER
persane, povestiri despre Hrvoe şi despre Stefan Dusan,
tratatul Armeanului Haython, călătoriile lui Marco Polo, scric-
rile lui Paul Giovio. /
IV

Între ce spune el și între analele anterioare, din care o

UN

parte a fost atribuită unui strămoș al lui, Piero di Giacomo,

care a fost ambasador la Neapole pe la sfirsitul secolului
al XViea, nu e nici o asämänare. Între altele, în acelea lip-
sesc ori ce lămuriri privitoare Ja noi. Căci cle urmăresc nu-
L

mai dezvoltarea Raguseï, pe cînd Luccari spune tot ce știe

RA

despre felurite lucruri, îndată ce i se oferă ocasia. El crede

că trebuie să-și lămurească publicul asupra tuturor terilor a
T

căror istorie o atinge.

EN

Ce spune despre noi?

. El începe cu războiul din 1330. Pretinde că un sträbun al
lui, Nicolae, . fiul . lui Marco, de' Luccari, a fost la Vlaico
/C

Voevod, pentru a-l îndupleca să nu se amestece în războiul

dintre Sirbi și Bulgari, sad, dacă se poate, să ajute pe «Dusan».
În, schimb; soli bulgari cereaü alianța Domnului. La urmă,
I
AS

Vlaico s'ar fi hotărit să rămiie neutru. Lupta s'ar fi dat fără

de dinsul După izbindä, Stefan ar fi pus un not Tar în
Bulgaria; în loc s'o anexeze, numai pentru «a nu afifa.impo-
UI

triva sa ura Ungurilor și Muntenilor».

BC

! Publicate în două volume, în A/owwmenta Slavorum meridionalum, Serip-

fores (Analele scurte, Ragnina, Resti și Gondola).
 PREFAŢĂ LXI

Y
Acest Vlaico ar fi fost fiul lui «Negru-Vodä», care

AR
în 1310
ar fi luat în stápinire tara — aicî se plasează ceva
erudiție
archeologică, după izvoare proaste și amestecate, si o descriere

IBR
a regiunilor —, făcînd cetate în Cîmpulung și ceva «cortine
di mattoni cotti», ziduri de cărămidă, la București, Tîrgovişte,
Floci și Buzău, fără a mai pomeni Argeșul, unde
e îngropat.

L
Vlaico ar fi făcut cetatea Giurgiului si o alta lingă
Bran.
Apoi iarăși, descriptie si archeologie, cea din urmă, —
proastä.

ITY
Mai departe, Vlaico şi-ar fi măritat fata după Uros
al
Serbiei, și negociator al căsătoriei ar fi fost. același Nicolae
Luccari. Fata ar fi purtat numele de Slava.

S
Înnainte de a trece la alte
ER
notițe, să ne oprim asupra
acestora, . E . | |
Engel citează un «rodoslov sirbesc» care vorbește la 1368
NIV

de ridicarea în potriva usurpatorului Vucayin a unei oștiri

de
Turci şi a lui Strasimir de Vidin,. din partea Voevodului
Vlaico, socrul lui Uroș, victima lui Vucasin!..
LU

În toate aceste lucruri, c un simbure de adevăr şi împrejur

multă
RA

incurcáturá. Dar să urmărim asemenea știri sirbesti

despre «Vlaico» într'un al treilea izvor.
Prin liberalitatea aceluiași nobil ragusan, care tipărise Cronica
NT

lui Luccari, apäru în 1601 cartea, marele in folio al lui Mauro

Orbini despre «Regatul Slavilor». Ambele lucrări stati, evi-
dent, în legătură.
CE

| |
În cca, din urmă se află două știri relative la noi, și amin-
două privesc pe Vlaico, cuceritorul Vidinului, cel mai popular
peste Dunăre dintre Voevozii munteni ai secolului al XIV-lea,
I/

„Pe.la 1350, ni se spune, Craiul sirbesc pefi şi luă în căsă-

IAS

torie pe «fata principelui :muntean». E Slava lui Luccari.

Mai departe, Orbini atinge luarea Vidinului de Ludovic,
care lasă acolo soldați unguri. «Sati pentru că aceştia prädaü.
în ţara sa, saü din altă pricină», Vlaico vine cu oaste mare si
U

ica Vidinul. Orașul fu ars, iar Ungurii se retraseră «în cas-

BC

! Gesch. von Serwien, p. 321.

 LXII PREFAŢĂ

RY
telele vecine». Locuitorii fură strămutați de cealaltă parte a
Dunării, iar Voevodul rămase la asediul castelelor pomenite.

RA
. Dar în ele, care erai tari de felul lor, se gäsiaü 400 de ostași
7 unguri si șeizeci de balestrieri genovesi.. Resistenta dură pănă
la întoarcerea. regelui: „atunci, mai slab find, Vlaico se în-

LIB
toarce în fara sa. «Apoi făcură pace»: Vlaico dă înnapoi pe
Vidineni,. iar Ludovic dă drumul lui Strasimir, fostul stăpîn
al orașului. Dar îl supune la jurämint şi-i oprește ca zälog

Y
cele două fete, dintre care una, Dorotea, iea pe Tvrtco:al

SIT
Bosnieï. În fine, mai tärziü Vidinul e atacat de Turci, cari
pradă și în Muntenia. Însă Domnul de aici li iea luntrile, ii
ucide și-i inneacä. | ER
Mentiunea lui Nicolae Luccari, care, cum se vede din Re-
formațiunile ragusane,. trăia in 1330, dar n'avu nici o misiune
în Serbia sai la Munteni, —nu trebuie să ne înșele. Nu
IV

din cronica. familiei saü din hirtiile acestui strămoș a luat

UN

"scriitorul. nostru. știrile despre «Vlaico». Dacă ar fi avut

acest izvor, nu ar fi confundat pe adevăratul Vlaico cu «Ba-
sarab Ivanco» din 1330. Avem a face mai ales cu o știre
de proveniență sirbeascä, cu un 70dos/ov necunoscut, de unde =
L

a luat si- Orbini.

RA

Vestea despre căsătorie e bună, și din apropierea lui Luc-

cari cu Orbinisi anonimul lui Engel se vede că Anca, sora
T

lui Vladislav; a fost măritată cu Uroş, şi nu cu Vucașin.

EN

O luptă a acestuia cu cei doi cumnafi ai.mortuluie posibilă.

Ea nu sar potrivi însă ca dată: în 1368, Strasimir era încă
în castelul din Croatia, închis. Va fi fost mai tîrziù.
/C

Dar. povestirea: despre Vidin, în Orbini, se dovedește a fi

absolut exactă si consunä cum nu se’ poate mai bine cu iz-
voarele autentice, contemporane, cu scrisoarea regelui Ludovic
I

din. 29 August 1369.: Asa. a fost: cetăţile aü scăpat necu-

AS

cerite,. regele a alergat în grabă, pacea s'a făcut fără vărsare

de sînge aci, cele două principese au fost oprite ca ostatece,
UI

ciocniri cu Turci avură loc pe Dunăre. Pănă si menfiunea

balistarilor genovesi trebuie să fie adevărată: Bertrandon de
BC

la Brocquière ni spune cá în luptade la Golubaci a Ungu-

 „PREFAŢĂ | | | XL

Y
AR
rilor si a Muntenilor. lui Dan al Illca cu Turcii, ar fi fost de
partea „creștinilor si «Ile arbalestriers lombars et jennevoisa),
„Cit despre știrile despre începutul principatului muntean,

IBR
e o singură presupunere, de facut. Luccari, în relație cu Mun- |
tenia, a cunoscut, direct saü indirect, acele anale slavone ale
provinciei ce existaü pe acel timp?. Si nu e fără însemnătate

L
că ele vorbiaii despre descălecatul lui Radu Negru, la. o
dată oare-care. Dar discutarea acestui punct ne-ar duce prea |

ITY
departe..

S
Si Luccari si Orbini vorbesc de lupta de la Rovine, după
o versiune particulară, mult mai bogată decit cele cenis’aü
ER
păstrat, a cronicii sirbestí. Sultanul ar fi trecut pe la
Severin — ceia ce e :mai puţin probabil, Severinul find pe
NIV

atunci unguresc,— și lupta s’ar fi dat «supt orașul Cra-

iova». Marcu ‚Cralievici ar fi fost ucis, in această luptă, de
un Muntean cu numele de Ratco. Trupul fu dus însă spre
LU

îngropare într'o mănăstire sirbcasci.

Aici e poate ceva de cules, pe-cind cariera lui Musa e
fals expusă. Protegiatul Voevodului romîn s'ar fi luptat «cu
RA

Grecii si Muntenii», si ar fi fost ucis. în fuga sa după înfrîn-

gerea din urmă, de «teranii regelui Mircea». Pe cînd tocmai
el fugia către acel veșnic adăpost ce cra fara lui Mircea! -
NT

Luccari stie cine a fost Vlad, «poreclit pentru ciudata sa

purtare Dracul». El pretinde că innainte de abdicarea sa
CE

Murad ar fi făcut pace -cu «Grecii: si Muntenii>. La 1447,

Ioan Hunyady ar fi fost ajutat de «Dan, Craiul muntean,
şi Daud, fiul lui Siavus Turcul». Neorînduiala care aduse în-
I/

fringerea la Kossovo ar fi fost produsă de Munteni.

Se ştie că lupta s'a dat în 1448. Că Dan n'a fost la Kos-
IAS

sovo, fiind-cä nici n'a existat, — s'a arătat mai sus. În schimb, |
David Turcul, prieten al creştinilor, e o/realitate. Așa se
amestecă la scriitorul nostru ceia ce e noi si bun: cu lucruri
U

încurcate si greșite!
BC

. 1 Ed. ‚Schefer, p. “225.

2 Ne gindim si-la poves stile despre origini pe'care le -aü spus lui della
Valle călugării de la Dealu.
 LXIV | | PREFATÀ-

RY
Luccari adaugă ‘ci pe urmă Dan a făcut pace cu bani,
«precum totul se „vede din memoriile lui Murgul, trimisul

RA
săi». În Murgul, trimisul lui V/adislav Dan, trebuie să cre-
dem. Dar cine e Murgul, ce sînt memoriile sale si de unde
a luat Luccari ştirea ? De si

LIB
Aceasta, e si va fi, multă vreme-mäcar, o problemă. Sa fi
fost cîndva la Ragusa un Murgul, care să fi arătat în scris
ce a făcut stäpinul säü in-aceste împrejurări din 1448? Ceva

Y
ca «expunerea la ambasadă» așa de interesantă, făcută la

SIT
Venetia in 1477 de Caloiani Tamblac, «unchiul» luf Stefan.
cel-Mare? Să fi văzut Luccari in Tara-Romäneascä oare-care
însemnări slavone -dintr'o vreme asa de indepärtätä? Din ER
nenorocire:nu se pot face decit presupuneri. Dar dintre ele
. trebuie înlăturată aceia că Murgul a fost un cronicar si că
de la dinsul și-a luat Luccari stirile despre Radu-Negru si
IV

«descälecare». :
UN

Luccari pretinde cä după 1453 <Tatarii din Moldova», tre:

cînd Dunărea pe bășici umflate, ar fi prădat Plevna. «Ta-
tarii din Moldova» sînt o noțiune. din vremea lui. Luccari,
și ei nu existaü cu o sută de ani în urmă. Jar despre
L

această
prădăciune nu se ştie nimic. et )
RA

. Acum întäiü, în întreaga lucrare, se menţionează: Moldova ;

deci, ca si pentru alte teri, sc dati generalititi descriptive.
T

si archeologice. Vorbind de prädäciunile Cazacilor. in prin-

EN

cipat, Luccari arată cine sint ei si pomeneşte ajutorul ce

att dat lui. «Aron și Mihai», cu cari aü därimat “Silistra si
alte «cetăți vecine». Prin ci ar fi scos «Imperiali». pe. Sinan
/C

din Tara-Romäneascä si pe. Andrei Bäthory din Ardeal.

După ce vorbește deci de saceastä minunată sämintä de
soldaţi mercenari», Luccari se intoarce la Moldova. «Tara,
I
AS

după ieșirea Hunilor», spune: el, «a fost mult timp goală de:
locuitori, dar: Tatarii, intrind de.spre partea Niprului, ait.
împoporat o parte; lăsînd restul pentru tainifele și peșterile:
UI

fiarelor.» În 1358, «Dragusa saü Dragoie» — acesta: e un

nume ragusan —, «nobil din Hust, oraș din Ardeal», o su-
BC

puse. Urmează. Sas, «il quale ridusse la provincia a’ parti-

colari di Valachia». După el vine Bogdan, care a dat nu-
 PREFAŢĂ LXV

Y
AR
mele ferii «si a primit titlul de Craiù de la Împăratul Gre-
cilor>. Se enumeră: Latco, «Musatin», Roman,
Stefan, «care .
termină Casa lui Dragoş». Iuga, Alexandru, Ilie, care se

IBR
închină Polonilor, Roman al II-lea, Petru, Ciubär,
supt care
sar fi făcut prădăciunea Plevnei, urmează.
Se ştie că data întemeierii Moldovei se află şi la Moxa,

L
din al doilea deceniu al secolului al XVIElea, Dar cea d'in-
tăiu räspindire mai departe a ştirilor cuprinse in. Analele

ITY
moldovenești se găsește la Luccari.
Scriitorul ragusan menţionează luarea Chilieï si Cetätir-

S
Albe, cu concursul lui Vlad Călugărul, de Turci, şi înseamnă
că pe atunci era Domn moldovean «Stefan cel Bätrin»
ER
(Batrin), -explicind si ce înseamnă «batrin» în romäneste.
Se menționează și pagubele suferite de Ragusani cu acest
NIV

prilej. La una din expedițiile de pradă ale Turcilor în contra

Poloniei se spune cá năvălitorii ai fost distrusi la întoarcere
de Stefan. E vorba, pentru secolul al XVI-lea, de prada
LU

Oceacovului și Benderului și de pagubele ce suferiră Ragu-

sanii acolo. În fine se daü ştiri despre Petru Cercel și Petru
Cazacul, din care se face -un Ragusan.
RA

Aceasta e cronica lui Luccari, și cu dinsa incheiem Prefaţa.

ces
ze
ee
AS lg, ER,
| N. Iorca.
NT
CE
I/
U IAS
BC

63473. Vol. II. V

BC
UI
AS
I /C
EN
TRA
L UN
IV ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
IBR
EXCURSURÌ.

L
‘Adun supt acest titlu un număr de informaţii care mi-aü

ITY
ajuns la cunoștință în timpul tipăririi acestei Prefete. Ele in-
tregesc în unele parti expunerea dată pe basa materialului
cunoscut.

S
I. Alexandru-Voda,
ER
«zc Oùyypofhayise, concurentul lut Vlad
Dracul la tronul muntean, dä, la 9 Februar 1433, 3.000 de
NIV
aspri mănăstirii Zografului la Atos. Regest, după Uspenski,
în Miklosich, Slavische Bibliothek, Y, 1851, p. 173 (citat întàiù
in colectia W. Schmidt, la Museul nafional din Budapesta).
LU

II. Pentru relaţiile luf Vlad Dracul cu Ungurii si posesiu-

‘nile lui peste munţi pot aduce acum cîteva lucruri nouă.
RA

‚In vol. VI din «Analcctele» luf Eder (Museul National

menționat, fol, germ. 288, VI) se menţionează un act slavon
al lui Vlad-Vodă pentru niște boieri ardeleni, din 1441.
NT

Vidi etiam literas in pergamena exaratas et olim sigillo pendente e filis

bombycinis fuscis rubris munitas, quod abest. Character est valachicus, sed
voces nemo Valachorum intelligit, Vicarius Valachorum disunitorum ait essc
CE

lingua moscovitica exaratas anno 1441 per Vlad Vayvodam Valachiae conti-
nereque collationem immunitatum nobilitarium pro quodam "Theodoro eiusque
-uobus fratribus; ad calcem litterarum occurrunt characteres*onciales, qui, ut
I/

item characteres quidam minusculi in ipso contexti ct initio literarum, rubro

«colore scripti sunt. Conatus sum imitari. Ad latus sinistrum legentis

tri Gp ee
IAS

Ad latus dextrum legentis:

U

FAA B RÉ s
BC
 LXVIII EXCURSURÌ LA PREFATÀ

RY
În Exercitationes diplomaticae ale acelviasi (idid., fol. lat.
2242, p. 11) se întimpină această notă despre actul din 1432

RA
al lui Vlad-Vodă, ca stäpinitor al feudelor cisalpine : „o
In tabulario conventus quondam de Colosmonostro extant litterac Ioannis

LIB
Vlad Vaivodae anno’ aerae constantinopolitanae 6940, id est aerae vulgaris
1432, exaratae, quibus se non modo Valachiae dominum, sed etiam ducem de
Omlas et Fogaras profitetur et Stephano atque. Romano Boër fratribus pagos
quosdam districtus Fogaras, in his pagum Vajdafalva et< quasdam portiones in

Y
Felsö Szombathfalva donat. : )

SIT
Dacă acest act e cunoscut și tipărit acuma, nu e tot așa
si cu cel ce urmează si se află tot în acel volum al lui Eder
(p. 48): ER
, Prudentibus ac circumspectis viris iudicibus ct iuratis, seuioribus consuli-
-busque Septem Sedium Saxonicalium harum partium transilvanarum, amicis
IV

. nostris honorandis.
Litterarum ipsarum summa haec est. Quacsti fucrant Saxones Stephano de
UN

Hederfaja incolas sedis Zeredahel a familiaribus Stephani arceri a glandium

„usu pro porcis suis in districtu Omlas. Respondet Stephanus sibi pro suis ser-
vitiis hunc districtum a Regia Maiestate cum iisdem iuribus collatum fuisse
cum quibus eundem decessor ipsius a magnifico Wlad Vaivoda tenuerit, se vero
L

ab hoc ipso priore possessore comperisse id semper moris fuisse ut incolae

RA

sedis Zeredahel et alii vicini, nonnisi obtenta ab officialibus districtus *omla-

‘siensis venia, silvis uti possent. Idem deinceps etiam fieri vult Stephanus.
Datum in castro nostro Scharos vocato, feria secunda proxima post festum beati
Francisci Confessoris, anno Domini, etc. LX-mo quarto. Praesentis vero, propter
T

absentiam sigilli nostri, capellani sigillo fecimus consignari.

EN

Stephanus de -
Hederfaya.
/C

Copia trebuie sä fi fost luatä ‘de Eder dupä original, în

Archiva națională a Sasilor, dar în colectiile Academiei noastre
I

nu se află altă copie.

AS

III. Între izvoarele relative la campaniile din 1443 Şi 1444

UI

ale creștinilor, nici unul nu se ocupă mai pe larg « de rolul

jucat de Vlad Dracul decit povestirea în versuri, tinguirca
—0———

poetică a lui Michael Peheim sai Mihai Bohemianul.

BC

TT,
Autorul era un soldat rătăcitor, care-și vindea vitejia prin
terile Răsăritului, la el acasă sai în Ungaria, multämitä și
 EXCURSURI LA PREFAŢĂ LXIX

Y
strinseï legături de pe atunci între cele două feri. A servit

AR
pe un magnat ungur şi a plecat foarte nemultämit, mormăind
imprecațiuni versificate ; s'a dus cu cruciații cersitori la lupta

IBR
în potriva Turcilor si a avut durerea să-și vadă șeful, comi-
tele de Cilly, jertfit de ambiția si invidia Hunyazilor.
În «lunga campanie» şi la Varna n'a fost, dar a găsit cine

L
să-i spuie cum aü fost lucrurile. Acel informator se numia
«Hans Miügest», care se luptase poate in amindouä expe-

ITY
ditiile, dar de sigur în cea din urmă («der selb waz in dem
Streite»). Fusese prins de Turci și ţinut rob timp de sei-
sprezece ani. După aceasta, deci pe la 1460, el povesti în-

S
timplärile din acele răsboaie lui Beheim, care le puse în scris
ER
și în rimă, făcînd din ele un «Lietlin», un mic cîntec.
Un «Lietlin» de mai multe sute de versuri, care se chiamă:
NIV

(Von dem Kung Pladislau wyder mit den Türken Strait».

L-a tipărit Karajan, în «Quellen und Forschungen zur vater-
‘ ländischen Geschichte, Litteratur und Kunst» (Viena, Brau-
müller, 1849), învățată lucrare, care pretinde a fi însă numai
LU

«ein Denkmahl des treuen Zusammentrinkens» din partea a

doisprezece prieteni „vienesi. |
RA

Ce valoare poate să aibă cîntecul Cehului se înţelege. După

seisprezece ani un om simplu, care nu-și lua note, cu greü
poate să povestească cu amănuntele de cronologic si topo.
NT

grafie ce se intimpinä în izvorul nostru un lung şi încurcat

războiii, prin locuri cu totul străine. Ce e mai slab, mai putin
demn de încredere e deci ceia: ce ispiteste mai mult la în-
CE

ceput: datele precise. Ceia ce are valoare e anecdota, inci-

dentul.
Asupra însemnătăţii lui Beheim aii scris Zeissberg, în
I/

Analekten zur Geschichte des NV. Jahrhunderts. II. Erin-

IAS

nerungen an die Schlacht bei Warna («Zeitschrift für die

österreichischen Gymnasien», 1871, pp. 81-114) si Huber, in
«Arch. für öst. Gesch.», LXVIII. Ceia ce voiü să fac aici,
e numai să aleg si să retipăresc părțile ce.ne privesc, fără
U

o critică pe care cetitorii o pot face singuri. Dar foarte puţini

BC

dintre dinșii numai ar putea să aibă la indäminä acest izvor,

de care nici un istoric romin nu s'a putut servi pănă astăzi.
 LXX . EXCURSURÌ LA PREFAŢĂ

RY
Campania din 1443 se termină, si

RA
Die Reczen bliben in Sirvei, _
Die Walachen in Walachci. (p. 38.3

(cf. textul nostru si

LIB
În cea nouà, cînd se ajunge la Vidin
* izvorul citat acolo):

Im kam zu Hilff in kurczer Stunt

Y
Mit krefftiglicher Were

SIT
Trekle waz er genennet,
Der Gross-Waida von Walachei:
Siben tausent Man kam hyn pey, — EE
Da man dy Stat aussprennet.
ER (vers. 325-30.)

Cînd se orinduiegte armata, al sesele «banderiu», compus

din acești 7.000 de oameni, rămîne să-l conducă Dracul:
IV

Daz schst Trakle waz füren,

UN

Der Gross-Woida von Walachei. (vers. 350-1.)

La cetatea din stinci, «Petrus» turcește, «Peters Pürk»

nemteste, cînd se așază scările de asediü, Dracul dă oameni,
L

de ai săi, dar ei sînt dati jos de pe ziduri și treizeci dintre

RA

ei pier; și soldaţii regelui cad, în număr de douăzeci şi cinci,

împreună cu o bucată de intäriturä, de care se acäfase. Cînd
T

Turcii vreaü să fugă, Vlad, care stie locurile, îi așteaptă la.

EN

ieșirea lor tăinuită şi-i ucide:

. Weil der Sturm waz am pesten, |

Da kam Trakle von Walachci.
/C

Sein Steig Leitern praht man hinpei,

Da stigens gen der Vesten.
Da daz dy Turken wurden gwar,
I

Sy cilten schnelliglichen dar

AS

Un slugens von der Maurc.

Fun disem Velsen dahin dan
Vieln sich zu Tot wol dreisig Man:
UI

Sy liten Laid und Traure.

Der Kunig mit den Scinen prach
BC

Von der Maur ain vach vil drat,

Daz schlug funf und zwainczig zu Tat
Mit dem Kamer hincine.
 , EXCURSURIÏ, LA PREFAŢĂ - LXXI

Y
oe 2. . t PEN ‘ .? .

5 Die. ‚selben Turken heten ain

AR
eU DOC - Verpärgen Lach. auss dysem . Stain: ^ ^, re tt
-Haimleicher ‘durch dy Erden... . * .
Da vor lag .Trakle Waida nach, | 0.

IBR
Wist er nit umb daz selbig Lach,
0. 7, Dy Turken vil unwerden,
EN Auch nit wisten da vane. -.

L
© Ir vil dy trungen in daz Hol
Und mainten auss zu kumen wol,

ITY
Daz waz Trakle verstane —
+ | Waz er der Turken her auss vant,
Dy.liss er tüten allzuhant. ,
Da dàz die «Turken sahen, € ? ,

S
° Sy fluhen wider in daz Haus, (vers, 547 si urm.) .
ER
Fără să se dea cu tunurile, pentru a cruța, femei creștine.
prinse, ce apar pe ziduri, cetatea sc ica si, fireste, garnisona*
NIV

e omoritá, Ca si in anul- -următor pe Dunăre, cum se vede. *

Nu se poate o asămănare mai mare: atita doar că în 1445"
Hunyady evită marea luptă de la urmă.
LU

La Varna, Dracul face pe spionul si merge noaptea să.

vadă ce fac Turcii. Se întoarce în zori, aducind la osuta
cai prinși și vestea că vine Sultanul, cu de
300.000:
RA

de
oameni:
"Des Morgens kam gerennet '- ores ;
NT

Der Gross-Waida von Walachci: |

Wol hundert. Pfert praht er hinpei -
+ * Trakle waz. er genennet.
CE

Der praht dem Kunig do'dy Mer:

Der Turkisch Kaiser Murat, — der
Het auffprochen mit Mahte .
Und zeug mit seinem IIer da her :
I/

.
Wol drei mal hundert Taussent wer
Der Türken Ungeslahte ...
IAS

(vers. 627 si urm.)

.
.

* Cind Murad. e grümádit in «stincá», cu ‘Ienicerii luf, el

U

face apel la: sentimentele de părinte ale.Jui Vlad, care avea

BC

la dinsul doi fii — nu «frati» — robi. Cuvintele-i de ame;.

e o legendă
‘nintare n'ar fi fost fără folos — cum se vede,
 1 . . . .
LXXII .
, EXCURSURÌ LA PREFAŢĂ +,
è ^
e . , s ‘
. .

RY
*.. e. *.‘ 0.»

„ce se purta între luptători —— și Vlad s'ar fi «dat de: o perte»

lásind pe "creștini soartei. lor: voco 2 dij a ceci
e e.

RA
"T z li » Sy slugen: ir aber vil an, Mass. L6 7 4.
| Da wart dem Kaiser kunt Wy grass - | .
. '* + Dy Seinen Schaden nemen: , ; 7o.

LIB
. t . “Do enpot ér dem Trakle seit: |
' Wolt er nit lassen von dem Streit
Ee im mer Potschafft kemen,
‘, So welt er toten lassen

Y
'. . Sein zwen Bruder, dy er dann het Dr

SIT
t. . Gevangen an der waren Tet, —:
^ en. Wilt er sich Streitz nit’massen: — .
. Dy Turken liessen. sich vil drat . >
Alsamen mit gemainem Rat
ER
. “ Her van den Perg her .nidcr,
Weil sy erhuben da den Streit,
ttf Da zog ‘der Grass-Waida peseit
IV

„Und liess dy Kristen 'sider .

In den Nöten peleiben. (vers, 731 si urm.).
UN

Ceia.ce aflind Sultanul, e indemnat să atace din noii:

Ach hit gehort sagen da pei ‘
L

Daz der Waida von. Walachei

RA

"Von dan gewichen were. (vers, 798- -90.)

«După. care ‘soar ta: ‘lui Vlad, nu mai preocupă, pe poet.

T

A T 1

IV. Memoriile” lur Eneas | Sylvius (Piu al II: dea) nu

EN

1 sint in-
‘semnate pentru: nof numai printr aceia că dali scrisoarea lui
Ţepeş către Sultan, ci și prin "stirile de istorie roinănească -
/C

ge '0 preced: Și urmează,

Se spune intäiü- de poporul romin, care vorbeste «ita- :
lieneste, dar: stricat foarte», si se arată cum. cu timpul colonii
I

romani: ait devenit «mai barbari decit barbarii» — fără a uita

AS

‘de eponimul Flaccus, .

"Se. trece apoi. la istoria munteaná mai nouă, Detronarea:
UI

luf Vlad Dracul e expusä foarte bine: motivul dusmänier cu‘

Hunyady, epentru cä trecuse de partea Türcilor», lupta, prin-
‘derea Domnului si tăiarea, «împreună cu un fii al sii». Sin-
BC

„gură data e greșită: 1456, care e aceia a schimbării Dom. |

 , te ENCURSURÌ YA PREFAŢĂ . ANII.

Y
' nesti. următoare. Despre e «urmasul

AR
luf Vlad, Vladislav Dan,
știe scriitorul, care-i dă ‘numele de. «Ladislaus quidam»;
jar pe «Dan al III-lea» il ignoreazá si el. «Ioan», Io Vlad,

IBR
viitorul Tepes, scoate pe Vladislav, i ucide si incepe cru-
zimile sale. ^ - .
Piü al II- lea le enumeră, si multe nu se află, saü nu se

L
află în această formă, aiurea, Duşmanii familici sale sînt dis-
trust. Regiuneä Sibiiului e prădată. Se aduc robi în lanțuri, |

ITY
si multi sint tras! în tapä. Negustorii sînt prádatf si uciși.
El aduce din Birsa («ex Vurcia») 400 de copii, «ca si cum
ar fi să înveţe romănește». — am explicat în Convorbiri li.

S
terare, de unde. vine acéastá afirmare grosolan de ridiculă—,
și-i arde întrun cuptor («in aestuario»). Rudele sale, boierii
ER
fruntași sînt ucişi. Unii «domestici» ai săi sînt îngropaţi i
NIV
pămînt pănă la mijloc — umbilico tenus —- si sägetati. AL
tora li se. jea pielea de „vii.
Între victimele lui e si Dan fiul lur. Dan, si iată cum i se
LU

descrie sfirsitul: .

Daym quendam, filium alterius Daym Vaivodae, in bello cepit viventique

ac videnti sepulchrum erexit iussitque sacerdotes exequias decantare; quibus
RA

finitis, captivo caput amputavit.

» Cinci-zeci si trei de soli af «Ardelenilor si Secuilor»

| sînt
NT

“ aruncaţi în închisoare. Tara lor ce atacată fără veste si rui-

nată cu fier și foc. "Trage in tapä pe «Caeilinus, suarum co-
piarum ducem», ca neascultător al poruncilor lui crude: «co
CE

quod immanitati suae non satisfaceret». Inteapä si scse sute

‘ de călători” din aceiași Tarai a Birsci. Pe un Tigan — «Ze.
ganus» —, care refusase sä spinzure pe un hot, il coace «in
I/

magno lebete», și-l dä de mîncare, — altor Tigani, firește

IAS

(«civibus suis»). Înnaintea mamelor, prunci de titä sint sfär-

mafi de pietre. «Intrind în Ardeal, chemä la sine ca pe niște
prieteni pe toti (!) Rominif cari locuiesc acolo si, stringindu-i
la un loc, pune ostași să-i ucidă, şi li arde satele.» Jertfele
U

‘lui ar întrece 30.000 de oameni. |

BC

Cind, în 1462 (anul e greșit), Turcii îi cer tributul, el spune

că-l va duce singur la Adrianopol “si cere pasuri către san-
è
 v 9
LXXIV EXCURSURÍ LA PREFAŢĂ »

RY
geacii vecini,, care se daü. Trecind apoi Dunärea pe. ghiatä,
"pradă, ucigind peste 25. 000 de oameni. «Între cari si fete:

RA
foarte frumoase aii perit, cu toate că le cereaii: Rominit lui”
de neveste.» Multi robi, aduși in tara, sint jupuiti, arsi, puși
în frigări, fierti în uleiü, trași in fapä, formînd o întreagă pă-

LIB
dure. Un om avînd o cămașă cu mult prea scurtă, Domnul,
ofensat în sentimentele sale de pudoare, chiamă la judecată
pe femeia lui, care recunoaște că «meșteșugul ei estersä coase»

Y
si Q pune și pe ea în tapà, dind bărbatului : o alta, cu cali-

SIT
tati superioare în această privință.
Più al II-lea stie — ceia ce ignoreazá Bonfiniu — ‘cà Tepes
a fost închis la Buda pentru scrisoarea
ER lui de trădare „către
Sultan. |
Si el terminä asa, | în 1463: «E tot la închisoare si acum;
un om mare și frumos, care arată făcut pentru Domnie. Întru
IV

atita se deosebește adesea fata cuiva de sufletul luil»-

UN

VI. Relativ la lupta de la Turnu-Rosu, Eder reproduce in

vol. III al Analectelor sale citate, un privilegii din 1-jü Sep-
tembre 1494, al regelui” Vladislav al II-lea, pentru un perso-
L

nagiu, Danes de origine: Carol Schaller de «Leventhal», fiul

RA

luf Sigismund, «Status regni Danie mediocris, dum viveret,

supremi ministri». Privilegiul, care cuprinde arme, cu un cap |
o +

și confirmat adese.
T

de Turc, si inoșii, e copiat după original

ori în timpuri mai tărzii, dar Eder observă, nu fără dreptate,
EN

că sînt lucruri ciudate intr’insul.

Ori cum ar fi,‘ actul menţionează servicii aduse de Carol
/C

regatului Ungarici, supt Matei Corvin ca și supt regele dom-

nitor și :
Signanter autem cum perpetui quoque fidei christianae hostes Turci, regnum
I

nostrum invasissent, anno videlicet recenter praeterito, apud Rubram "Turrim,

AS

in gremium illorum prodeundo, proprio Marte ct viribus mirabiliter ultra. tri-

ginta eorum fortiter trucidando. .
Ar mai fi ucis, spune, în sfirsit, documentul, «in caverna
UI

rupis praedii Kusma ... praedonem ac multarum provinciarum

spoliatorem, Podilan nominatum,, in circulo civitatis nostre
BC

bistriciensis et comitatibus circumiacentibus, dum viveret, la- *

titantem ; cui frustra tot insidias feceramus». .
 EXCURSURÌ LA PREFATÀ LXXV

Y
AR
VII. In 1522 Socotelile Sighişoarei pomenesc cheltuielile fä-
cute cu expediţia munteană a Voevodului Ardealului:

IBR
1522, Exactio pecuniarum pro solucione stipendiariorum et duorum milium
florenorum domino Waywode deputatorum, dum circa festum S. Michaelis Ar-
changeli proficiscebatur ad terram transalpinam ct in civitate super quemlibet
hospitem aspri 20 impositi et exacti,

L
Exactio secunda vice pecuniarum pro solucione stipendii, super quolibet
stipendiario flor, 3, circa festum Omnium Sanctorum, dum stipendium trans-

ITY
mitti debuit ad terram trausalpinam ...
Petro Lwtsch, eo quod fuit cum iudice sedis in terra Barcza in quadam ex-
pedicione circa festum Omnium Sanctorum...

S
Dominis magistro civium et duobus iudicibus certis vicibus ad Zenthagata,
ad magnificum dominum Wayvodam pro gentibus, pro expensis... Cyphus
ER
argenteus domino Waywode donatus... Iudici regio, dum discessit ad terram
transalpinam... Pro duobus lerdis ad currum iudicis regii, dum ibatur ad ter-
ram transalpinam... Magnifico domino Waywoda in terra Barcza.., Stipen-
NIV

diariis equestribus et pedestribus, dum discesserunt ad terram transalpinam...

Ad dominum Waywodam ad Brassoviam . .. Stipendiariis, ... dum reversi fuis-
sent ex "Transalpina ....
LU

VIII.În protocoalele sibiiene, I, fol. 23 V^, găsim la 1524

o oprire, din partea meșterului Celestin, argintarul (azrifaber)
din Brașov, a unor vase preţioase, și: adecä
RA

nonnuila argenteria, utputa discum unum argenti et duas scutellas me-

diocres continentes marcas sex cum media,
care se află la alt argintar, din Sibiiü acesta, Ludovic Rorer, si
NT

aparţin văduvei lui Basarab (Neagoe). Soţul ci, «condam Bazza-

rab Waywoda», era dator cu înscris suma de 57 fl. lui Celestin.
CE

XI. Cu privire la istoria Rominilor în întăia jumătate a se-

colului al XVI-lea se cuprind lămuriri nouă, de oare-care
I/

însemnătate, într'o operă, al cărui unic ms. cunoscut a intrat

de putin timp în stăpînirea Bibliotecii Museului Naţional din
IAS

Budapesta. |
Persoana lui Tranquillus Andronicus din Traù (Dalmatia),
agent diplomatic in serviciul celui d'intăiii Zapolya, nu e ne-
U

cunoscută. Se păstrează si opere latine ale lui’. Dar nu se

BC

! Oratio Tranquilli Andronici Dalmatae ad Germanos de bello suscipiendo

contra Thurcos, Eiusdem Tranquilli de Caesaribus Romanorum invictissimis
Carolo et Ferdinando — Extrase în ms. Hist. 4-to, 182 al Acad. maghiare.
 LXXVI EXCURSURÌ LA PREFAŢĂ

RY
știa pănă acum că acest servitor al regelui naţional unguresc,
că acest tovarăș de nenorocire și sfătuitor credincios al lui

RA
Gritti a povestit pätaniile acestui din urmă. Totuși de dinsul
e manusciptul latin întitulat «De rebus in Hungaria gestis a
Ludovico Gritti», din care o copie îngrijită, cel putin cali-

LIB
grafic, pe frumos pergament, a fost presintată lui Albert
Laski, vinitorul de glorie polon, de nepotul autorului, la 1578.
Andronicus, care scria la 1540 — din gresalä ms. are «1530»

Y
(«MDXXX») — vorbeşte si de Romini in genere. El primește
fabula lui Eneas Sylvius despre căpetenia romană Flaccus,

SIT
și o împodobește încă, fäcind din el un ocupator tärziü al
Daciei, cu colonii căreia se contopesc propriii săi tovarăși de
ER
lor li-ar fi rămas Rominilor
cucerire. De la strămoșii de astăzi
limba, amestecată cu elemente barbare însă, si obiceiul de
“a-și omori Domniî, «tiranif».
IV

Nunc se Romanos vocant, sed nihil romani habent, praeter linguam, ct

ipsam quidem vehementer depravatam et aliquot barbaricis idiomatibus permix-
UN

tam; fortasse traxerunt ctiam a. Romanis civiles discordias et tyrannicidia, quippe

rari corum. Vayvodae (sic enim suos principes vocant) fato morbisque intereunt ;
inimicitiarum neque modus neque finis est; fratres et cognati principibus sus-
pecti sunt, nec patiuntur cos in suo regno degere; capti occiduntur, aut, si
L

viles sunt, truncantur naribus, “quia deformitate non admittuntur postmodum ad

RA

principatum.
Si Dalmatinul, care avu să sufere de la noi, cu știrea
Domnilor romini saü fără, adauge aceste cuvinte amare de
T

ocară despre trindăvia și necredinta nemaipomenită a Ro-

EN

minilor :
Nulla gens, nec ignavior, nec magis perfidiosa; vitio non datur apud cos
periurio fallere: multa istiusmodi habent nefaria, quac omnia persequi non est
/C

huius temporis.
El mai dă si ştiri despre începuturile și | hotarele celor două
principate romănești. Ele ar fi format la început unul singur
I
AS

— «priscis temporibus omnes Valachi sub uno principe age-

bant» —, si Tara-Romäneascä s’ar intinde aproape pänä la
Mare, fiind la mijloc spre Răsărit niște mlaștini foarte mari,
UI

pe care le face Dunărea («fere ad Pontum, interiectis ab ortu

aestivo paludibus maximis, quas Ister efficit»).
BC

Tranquillus, pe care, la ruina lui Gritti, în 1534, îl cereaii

si pe dinsul Moldovenii, se ocupă adesea de persoana lui
 ENCURSURI LA PREFAŢĂ © LXXVII

Y
AR
Rareş, «nestatornicul», «perfidul», «cel mai ticălos dintre
toate bipedele, tipul perfidiei mai mult decit punice», «cri.
minalul hot». Noi judecăm însă astăzi că minciunile si actele

IBR
de trădare ale Voevodului eraü provocate de minciunile si
actele de trădare ale lui Gritti, care visa pentru el si familia
‘sa un fel de mare regat dunărean, si scusăm întru citva pe

L
acest strämos, care avea să apere ceva mai scump decit

ITY
capriciile şi interesele personale, — fara si neamul său adecä.
Dar aici avem să ţinem samă numai de ce ni se spune,
în acest izvor noii, despre contemporanii în Muntenia ai lui

S
Petru-Vodă. |
La 29 Februar 1528 pleca din Constantinopol un amba-
sador zapolyan, Icronim Laski, care, multämitäluï Gritti, iz-
ER
butise să încheie cu Sultanul un tratat folositor pentru stă-
NIV

pinul sáü. El aducea ordine către Domnul de atunci al Terir-

Romănești, Radu de la Afumaţi, «pentru ca acesta să nävälcascä
în Ardeal cu o puternică oaste («cum valido exercitu») si
LU

să-l dea iarăși în stăpînirea Craiului Ioan».

Stim că, încă cu citeva zile înnainte, Radu-Vodä manifes-
tase, printr'o scrisoare ce ni s'a păstrat, preferința sa pentru
RA

acest «Craiü Ioan». Totuşi, cînd Laski se întîlni în Muntenia,

pe unde i se.părea calea inaï sigură, cu Tranquillus, ce se in-
torsese din Franţa pe calea Ragusci, ei căzură, cu totul fără
NT

dreptate, în bănuiala că Radu ar fi înţeles cu Ferdinand. «Paz-

nicii» ce se dăduse celui d’intäiü sînt calificaţi de sentinele
CE

menite să împiedece o fugă, și se atribuie bietuluf Domn nc-

vinovat gindul nelegiuit de a prinde pe acela ce iscälise abia
un tratat cu Sultanul. El ar fi stat astfel alături cu Rareș
I/

care, «urmind norocul, se depărtase de prietenia Craiului

Ioan».
IAS

Destulcă vremurile eraü rele pentru aderenti¥ lui Zapolya

$i cá se gási cineva pentru a da de ştire lui Laski, îndem-
nîndu-l să fugă în singura direcţie unde lucrul era cu putință,
U

în Turcia: «altfel se va sfirsi cu dinsul» (<aliogui de ipso trans-

actum esse»). Tranquillus, care-și reunise soarta cu a celuilalt
BC

agent zapolyan, fugi și el tot într'acolo, cu cäläuzul säü, care

știa tara si limba. Aveaü cai de schimbat, și crai stäpinitr
 LXXVII EXCURSURÌ LA PREFAŢĂ

RY
de o frică ce li dădea aripi. «Printre străjile ce se aflaü în
multe locuri», ei se furișară, în patru zile de alergare, pănă
la Nicopol. Si, mergind de aici spre Constantinopol, ei în-

RA
tilniră pe trufașii, pomposii soli ai lui Ferdinand, cari credeai,
ni spune Tranquillus, că Radu-si îndeplinise acum indatorirea

LIB
ce luase.

Cînd, peste citi-va ani, în 1534, Gritti străbătu valea Du-

nării, în a doua călătoria a sa militară — despre întăia lip-

Y
sesc în acest povestitor ori-ce amănunte —, el găsi alt Domn,

SIT
pe Vlad-Vintilă. Am văzut ce urzi Gritti, în trecerea sa, contra
Voevodului si cu cîtă energie știu acesta să-și apere tronul
ER
și viata.
Tranquills povestește lucrurile. ast-fel. Vinovatul pentru
„relele relații dintre oaspete si ospätat ar fi fost tot Czibak,
IV

victima, peste puţin a lui Gritti, vice-voevodul, urit de acesta

din urmă, al Ardealului. Prin «dese solii» («assiduis nunciis»),
UN

Vlad ar fi fost cîștigat de Czibak, «atras în facțiunea lui, min-

‘ tindu-1 că altfelva fi despoiat de tron, de oare ce guverna-
torul [Gritti] vrea să puie Domn Muntenilor pe propriul lui
L

fiii si că ar sta în înţelegere cu mai multi boieri cari erai

RA

dușmani Voevodului». |
„Firește că povestitorul nostru stie ce s'a petrecut, dar nu-i
vine la socoteală să spuie lucrurile așa cum aü fost. El în-
T

sistă asupra faptului cá tovarășii lui Gritti eraü nepregätifi de

EN

dușmănie în aceste părți; el presintà oastea lui Vodă ca «e-

normă», un «ingens exercitus»; mărturisind cá tabăra gu-
/C

vernatorului «a fost încunjurată zi și noapte, în cimp deschis»,

el nu știe de vre-o dare a boierilor de opositie in minile
Domnului minios. Ci lucrul se termină asa la dinsul: «Pentru
I

care faptă, e știut că Vlad sa pocäit şi a dat vina pe Czi-

AS

bak, de care a fost împins cu minciuni la această crimă... 5i

apoi, făcindu-se bună pace (gralia) între guvernator si Voe-
UI

vod, noi am venit în Ardeal». “Totuși și mai departe el spune

că, din partei, privia pe Vlad reconciliatul ca pe un chostis
publicus», întocmai ca și pe Rareș, al cărui Mare-Logofät in-
BC

timpinase pe Gritti în Muntenia și-l intoväräsise peste munți.

 EXCURSURI LA PREFAŢĂ . LXXIX

Y
AR
Tranquillus afırmä chiar cä Domnul ar fi fost in stare sä
opreascä pe Turci, dacä ar fi venit in ajutorul guvernatoru-
lui, asediat in Mediaș. |

IBR
Locurile privitoare la Munteni se află în ms., care poartă
signatura: lat. fol. 3760, pe fol. 5 Vo, 15-5V°, 21 V%2, El
n'a fost intrebuinfat decît în noua ediție, ungurească, a stu-

L
diului lui H. Kretschmayr asupra lui Gritti (în «Colecţia de
biografii», maghiară, 2 vol.)!, dar mi s'a spus, că se pre-

ITY
gătește o ediție a opusculului. Pănă atunci cetitorului romin
îi vor ajunge cele spuse mal sus.

S
X. Între nişte copii de documente, făcute în sec. al XVIII-lea,
ER
aflăm următoarea scrisoare, foarte interesantă, de la Vlad
(Vintilă)-Vodă (Bibl. Academici maghiare, Hist. fol. 110).
NIV

Spectabilis ac magnifice domine, domine frater, amice vicineque charis-

sime... Noverit... quomodo sepius conquesti sumus... ex parte Stephani
Zevorrhey quanta damna in alpibus nostris cum suis maleficiis intulit, quod
usque huc nihil restituere voluit, nec vult. Recordetur etiam Vestra Specta-
LU

bilis et Magnifica Dominacio dum et quando potentissimus Caesar Turcorum

Austriam invaserat, praedecessor, videlicet Vlad, Vajvoda Transalpinensis, tri-
butum regni nostri ‚transalpinensis ipsi Cesari ‘Turcorum, medio nonnullorum
RA

boyaronum nosttorum, videlicet ‘Theodoro supremo logotheto et Särban Ud-

varnyk, per Hungariam mittere decreverat. Cum vero ad civitatem Regiae
Maiestatis Karansebesch pervenissent, tunc temporis civitatenses mille florenos
NT

ab iis assumpserunt, sub co colore quod ipsos comitari velint quousque cum
tributo illo ad Cesarem pervenire possint. Ferunt etiam cos dixisse quod sine
. eorum comitiva nullo modo usque ad loca illa pervenire valebunt securi, Ex
CE

tunc comitati sunt cos usque ad aliqua loca, feceruntque inter cos tales ru- :
mores quod Cesar ipse per Germanos profligatus esset ct, sic coacti terga ver:
tore forig.: versus], usque ad predictam civitatem devenisse cum magno pu-
dore, Ibique ab iis equos accepisse. Tandem etiam servitores Sarban Udvornyk
I/

unum ex Karansebiensibus interfecerant, pro quo coactus dari est quadringentos

florenos. Et ipsi Sebesienses unum ex servitoribus Sárbán Udvornyk interfecerant,
IAS

et nihil pro co solvere voluerunt. Et, quando exercitus Hamza Bani atque aliorum
bojaronum nostrorum, qui per totam aestatem in servitiis Regiae Maiestatis
Budam Estergoniumque venerant servituri, in reditu corum ad Transalpinam
[erant], etiam equos ct alias res in potentiam /orig.: potentiaque] corum ac-
U

ceperunt, — Quapropter rogamus ut, secundum mandatum Regiae Maiestatis,

BC

omnem communem iustitiam, quam /orig.: que] iubet dare omnibus gentibus

! Întăia ediţie a iesit in «Archiv für österr. Geschichte» pe 1896.

 LXXX - EXCURSURÌ LA PREFAŢĂ

RY
[orig.: quod suum], administrare digneris. Quod si. secus, scandalum erga bo-
jarones nostros factum atque damna impensa nullatenus mittere volumus (orig. :

RA
' voluimus], sed alias de re negotioque excogitabitur isto. Deindo quoque bojaro
noster nomine Mailatth Spothar atque egregius Petrus Pithar, secretarius noster,
nomine nostro : .. dicent: fidem indubiam eis praestare volueritis sicut et nobis. .

LIB
Datum in domo nostra Bucuresti [orig. > Turrest.], vigesima secunda die iunii,
anno Domini 1533 1.
Vlad, Dei. gratia dominus verusque heres Wayvodaque regni transalpinensis.
[Stefano Bathory de Zomlio.]

Y
XI. Ca un «biv călugăr» ce era, Radu-Vodă, fost Petru boierul

SIT
și Paisie monahul, luă de la început apărarea călugărilor. La
20 August 1537 vedem pe regele Poloniei răspunzind lui
«Io Radul Voevod si hospodar al Terii-Romänesti, prietenul
ER
nostru iubit»; în privința unor Sfetagoreti de la mănăstirea
Sf. Pantelimon. cari se plinsese fostului lor coleg că aü fost
IV

despoiati peste Nistru (Jablonowski, Spray, pp. 132-3).

UN

XII. Dăm aici documentele ragusane menţionate Ja analisa

cronicii lui Luccari:
Die mj, septembris 1458.
L

Liubissa Ivanevegh (stes Bogdan Milunovigh], pro” una parte; et Bogdan

RA

Vlagievigh et Rachaz Boghisigh et Maroe et Marinus, fratres Iurchovigh de

Tregovist, pro alia parte, qui hanc certam differentiam de mercato inter eos facto
de certis crimesiis ex certa animi scientia se compromisserunt, dimisserunt et
T

compromissum fecerunt de iure et de facto ‘in discretos et prudentes viros ser

Iohannem speciarium de Ficho, ser Simonem de Duyo ct Filipum /sters: Pan-
EN

tella] de Silva, de dicta differentia dicti mercati, tanquam in eorum arbitros,

arbitratores ct amicos: communes, qui de dicta differentia et dependentibus ab ca
possint dicere, sententiare, terminate et difünire, pro[ut] de iure ct de facto,
/C

sicut eis videbitur et placuerit; promittentes dicte partes quicquid per dictos
arbitros, vel maiorem partem corum dictum et terminatum fuerit attendere et
observare et non contravenire, sub pena ducatorum ducentorum applicanda per
I

partem attendentem non attendenti.

AS

fs novembris 1438.)
Marinchus Iurgevich de Vlalachia (s/c) dedit, vendidit et tradidit unum equum
UI

mocellum, portantem, franchum et liberum Mathicho Gidilovich, presenti, re- 7

' cipienti et ementi pro pretio commercato ducatorum duodecim, quos idem
BC

„1 Punctele arată suprimări făcute pentru scurtare. S'aü îndreptat pe alocuri

grosolane greșeli de copie. '
 Y
EXCURSURI LA PREFAŢĂ LXXXI

AR
Marinchus fuit confessus habuisse
ct reccpisse a dicto Mathico, promi
supradictum equum disbrigare et ctens
liberare dicto Mathico ab omni
damno et impedimento, que sibi Mathi molestia,

IBR
cho quoquomodo inferrentur, supra
omnia bona sua respondendo. se ct

| Die vij novembris 1438.

Vlatcho Vochsigh, qui de commissione

L
et consensu de Beirban (!) Bossino-
vigh ct de Dodoe Vechtinovigh, sociorum
suorum, vadit in Vlachiam pre re-
cuperando res et robam, de quibus derubat

ITY
i fuerunt ipsi socii, que res et roba
erat communis ipsorum ct valoris perperorum
L, ct ctiam pro recuperando
equum ipsis robatum cum dictis rebus, se
constituit, obligavit et promisit, si
et in quantum possit recuperare dictam robam
seu partem ipsius ct equum aut

S
valorem dicte robe et cqui, quod reddet
ct dabit dictis sociis suis rectam
partem suam, partiendo et dividendo inter
facere debet, nullo suo labore computando,
ER
ipsos tres, sicut de iure ct cquitate
renunciando, etc. (sic.)
(Ragusa, Diversorum Cancellarie, reg. 1437-8, 1438-40.)
NIV

XIII. Pe lîngă lämuririle din Gerlach, cuprinse

in Contri.
bufizle mele, e de văzut asupra lui Iacob Luccar
i, cronicarul,
ce se întimpină în Silistra si Sofia, la
LU

1581-2, — Fermeniin,
in Monumenta Slavorum meridionalium, XVIII, pp. 6, 10.
El avu, fără îndoială, relatif cu familia Mircestilor,
cu Doamna
Ecaterina, cu Mihnea-Vodă, fiul ei, si poate cu Petru
RA

Șchiopul,
unchiul acestuia,
|
NT
CE
I/
U IAS
BC

63473. Vol. 11],

VI
BC
UI
AS
I /C
EN
TRA
L UN
IV ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
L IBR
ITY
I.

S
CHRONICA SERBICA DESPOTAE GEORGII BRANKOVIC E
CODICE SERBICO LATINE
“ REDDITA, OPERANTE L. D. FRANCISCO XAV. PEJACEY ER
IG.

[P. 16] | |
NIV

Anno 6900 [1392], tertio anno regni sui, -Bajazet, filius

Amuratis, movit [exercitum] adversus Bulgaros et accepit
urbem Ternovo et reliquas circa eam positas et post
LU

trans-
actos tres annos, nempe 6903 [1395], movit Bajaze
t contra
Mircsam, Ugrovlachorum Vojvodam, et debellavit Miresa
Ba-
jazetum ad Rovinam, et hoc proelio periit generosus
RA

ille
Marcus Kraljevich, filius Vukasini regis, ct Constantinus
Mepauronay, filius despotae Deani Dragasis.
NT

(P. 17.]
6906-1398. Combusta est Ravanicza, in quo etiam anno
CE

Bajazet coepit Vidinum et Nicopolim.

-.. Hocque anno [6910-1402] Giurgia Vikovicha despotam
[Stephanum] in Carigrad seu Constantinopoli captivavit et abiit
I/

in Sauromaziam.
[Vora :} Hanc vocem correxit descriptor noster ct pro ea
IAS

substituit Daciam, ubi a magnatibus cum honore exceptus est

et tamquam caput gentis. Myrcha Vojvoda cum aliis magno
affectu eum ad terras suas comitati sunt; et aedificavit
U

monasterium ad Ressavam, ut supra dixi. Hoc codem anno

BC

in Rodope suffocatus est Georgius Vlkovich, ex captivitate

constantinopolitana [rediens].
63473. Vol. NI. . 1
 9 " CRONICA SIRBEASCA

RY
P. 18.
6027. m Obiit Myrche Voyvoda! et hoc anno aedificata

RA
fuit Ressava. Hoc ipso anno obiit imperator Bulgarorum?
(sic) Constantin, Ianuarii 21.
6929-1421. Populatur Sultan Krizas? Valachos. Post annum

LIB
unum [adeoque 6930-1422] moritur Baosa, Zentae dominus.
Hoc ipso anno obiit et Krischio Sultan.

Y
[P. 20.)

SIT
Eodem anno [6949-1441], Iancul cecidit Mesit Passam ad
Ialovnizam in Valachia.
ER
' [P. 21.]
6951-1443. Jankul mactat Mesit Passam in Valachia ad Ta :
lovniczam ;' paucis effugientibus, ex quo ‘tempore Ungari cei
IV

(sic) resumpsere.
UN

6952-1444. Exiit rex Vladislaus cum Despota Georgio et

Iankulo secundum Danubium in Valachiam, exinde in. Bul-
gariam ad Slatizam, et Passam sub Nissam ceciderunt.
L
RA

P. 22]
6970-1462. Procedit czar Mehmed adversus Valachiam et
fugat Drakulichium Vladam ex provincia.
T

6980-1472. Obiit Radul Voivoda Vgro-Vlachorum, et Mehmet

EN

Passa a czaro mittitur cum exercitu contra Stephanum Voj-

vodam Moldaviae. Nil tamen obtinuit, imo fugatus est cum
detrimento et dedecore. |
/C

6982-1474. Pergit Passa contra Scodram, nec tamen cam

capit; et codem anno cum Stephanus ?Moldavus concussit et
occidit. Eodem, obiit Radul Ugrovlachorum Voyvoda, fuitque
I
AS

atrox hyems. Et perit Capes Vlada? per Bessarabam.

UI

! Data de lună, Mart, o dä altă versiune a Analelor sirbesti (în Glas,

LIII). |
BC

2 -Kirixgì, Mohammed al II-lea.

3 Vlad Tepes.
 FRAGMENTE DE CRONICI 3

Y
6983-1475. Pergit Hodun-Passa!

AR
contra Cara-Bogdan, et
coeperunt Turcae Ciephu? (sic)? |
6984-1476. Pergit czar contra Carabogdanum
Voyvodam

IBR
et eum perfligit et, rediens, vastavit Ungaros ad
Danubium.

[P. 24.]

L
6991-1483. Bajazet movet adversus carabogdanas arces
Bielograde et Kiliam, supra Danubium

ITY
sitas, et capit eas, uti
et Stephani Moldavi arcem Vinamor3.

(P. 25) |
,

|
S
7003-1495. Obiit Valachorum Vojvoda Calugier,
filius successit.
ER et Radul

7016-1508. Moritur Radul Vojvoda Valachus, quo codem

NIV
anno occidit Dmitar Jaksich Minu Vojvodu Sibiuu (sic).
7021-1513. Mechmet czar occidit Begum Vladam, Vojvodam
Valachorum, Tanuarii 25. |
LU

‚Ex supplemento scriptoris:

[P. 26.
RA

/046—1538. Suliman contra Petrum Vojvodam Moldaviae,

qui fugit ex terra sua. | |
7051—1543. Redit Petrus Vojvoda Constantinopolim, et
NT

Czar ei restituit Moldavianı.

7070—1562. Pergit Alexander Vojvoda Moldaviac Constan
CE

tinopolim et, accepto auxilio a czaro, în suas terras redit.

7103—1595. Initio huius anni rebellavit Valachorum Voj-
voda et duxit exercitum suum contra Bdinyum [Vidinum], et
I/

tunc Turcae, conflato mendacio quodam, perdiderunt arcem

bdinyensem et religiosos multos christianos, nil reos. [Expe-
IAS

ditia Turcilor in, Ungaria.] Sinan Passa vero cum exercitu

mansit ad Danubium hyematurus. [Luarea Becichereculuy de
Turci.] 007
U
BC

! Soliman-Hadim-Pasa.
2 Cafla. °
3 Suceava:
 4 CRONICA SIRBEASCÄ

RY
Porro, redeuntes Persae, Tartari et Circassii aliique innu-
meri cum praedis magnis ex Ungaria, expectavit uterque

RA
princeps, nempe Valachiae Michael et Moldaviae seu Bog-
daniae Aaron, cum suis exereitibus; in quorum manus cum
reduces incidissent, ad internecionem deleti sunt, captusque

LIB
‘ipse Tatarchan ab iis et missus. ab his partibus ad regem
in Transylvaniam. Hocque facto, agnovit. Turcarum czar quod
Transilvania, Valachia et Moldavia a fide recesserint Turca-

Y
‘rum domino. Itaque sequenti anno, nempe:
7104—1596, Turcarum czar exercitum innumerum movet

SIT
adversus Valachiam, Moldaviam et Transylvaniam, factumque
est hoc tempore Sultani Murath, qui etiam hac hyeme mor-
ER
tuus est [nempe ut habet nostrum compendium: 1595, 18
Februarii. P.] | | |
7104—1596. [Leventí din: Ardeal pradă la Dunăre din
IV

parte Serbiei.] | .
Dein et Michael Vojvoda rebellis collegit exercitum,
Tur-
UN

casque, quoscumque reperit in terris suis, occidit, et pro-

gressus est contra Ruschik, populatusque combussit eam,
educens ex ea 700 virgines, pariter viros, mulieres puerosque
L

et 700 currus mercium... (sic) ab Giurgevich.

RA

Dein Orchovo et Nicopoli depopulatus est et combussit.

Et post festum S. Georgii exiit. Pherhat Passa adversus Va-
T

lachiam. Tunc exivere contra Bdinyam 3.090 militum ex Va-

lachia adversus Hassan Passam, contra quos is, exiens cum
EN

magna potentia, concussit eos; et Pherhat Passa rediit in

Ruschik, et deiectus est cum ignominia ex hoc munere; da-
/C

tum est commando (sic) Sinan Passae. Pherhate autem ab-

ducto Constantinopolim, caput truncatum est. Et Sinan Passa
venit in Ruschiuk et transiit Danubium et cecidit prope quan-
I
AS

dam sylvam, et Valachorum exercitus, abscondens se in sylva

quadam, repente exiens, occidit Mustaffam Passam bosnen-
sem et Hassan Passam, temesvarensem Passam, et Sinan Pas-
UI

sam ex equo deiecerunt, et dentes ci excusserunt, et duos

filios consecuerunt et unum abduxerunt, et tres begos mul.
BC

tasque copias conciderunt. Vesperi a caede cessatum est, et

sera nocte aufugerunt Valachi et praedam suam acceperunt
 FRAGMENTE DE CRONICI

Y
5

AR
ex Buchurest et abierunt in Tergovist. Turcae vero, venien-
tes in Bukurest, invenerunt urbem, et aedificarunt ibi arcem
circa monasterium SS. Trinitatis, et temp
lum converterunt in

IBR
mesitam. Post haec: progressi sunt Terg
ovistum; Valachi vero
inde in montes se receperunt, et ibi quoque
Turcae aedifica-
runt arcem, et populati sunt Valachiam, et sine nume
ro

L
captivos abduxerunt. Tuncque constituer
unt Begum in Ter-
govisto Mustafam Vojvodam, ex Vuchiternye,

ITY
et cum eo ad-
huc tres alios begos, et sex alibegos et sex
millia militum,
54 tormenta, 810 contas pulveris pirei pro bomb
ardis et 30

S
milia aureorum in stipendia. Rediitque Passa
in Bukurest.
ut, redeuntes Valachi, occuparunt rursus Tergo
co erant omnes conciderunt milites supradicto
ER
vist, et qui in.
s. Tunc ergo
Bassa: fugit, ut Valachi eum prosequebantur, usq
uead Danu-
NIV

bium. Bukurestum tunc ipsi et Turcae incenderunt, et

tran-
siverunt Danubium. Valachi vero, traiicientes Danubium
qui-
dem, quid repererunt, homines, equos, camelos, armis omnia
LU

grassantes et arcem Gjurgevich rursus destruentes, omnes

illic repertos occiderunt. Et ita in terra hac triginta milia
Asiatum et 20 milia Turcarum et Janichar gladio Valacho-
RA

Tum perempta sunt. Fuit tunc annus 7104-1596. Eodem

anno Passa per aestatem fuit in Valachia. [Revolta luf Grdan
Voevod ín Bosnia, «in Miksiche et Onogosti». Refusä, in 1597,
NT

Ianuar, ofertele begului. Bătut la Gacskopolye teribil, face

pace cu Ahmed-Pasa Hadum.] |
CE

7106-1598. Mense Februario transit Achmet Passa Hadun

per Pristinam, et pergit Bdinyam, et in quadragesima vene-
runt cum magna celeritate, et ingressi sunt in Iank et noctu
I/

id occuparunt, omnesque qui intus erant, ad 15 hominum

milia, gladio peremerunt.
IAS

[Expeditia Serdarului in Ardeal. Tatarii ce veniaü la iel

pradă in Serbia.) |
Perexit Serdar in Transylvaniam cum Tataris; dumque
U

esset Serdar Passa sub Varadino, Achmet Passa erat Nico-

poli et, veniens Michael Vojvoda Valachorum, duleissimis ver-
BC

bis ad Passam dicebat: «fero tributa Caesari et tibi donum».

Et Ungari interea traiecerunt in curribus Danubium et, vi
 6 CRONICA SIRBEASCÁ

RY
ingressi in litus, irruere in Passam adeo ferociter, ut aegro
animo se: Passa in urbem receperit, et abstulere equum eius

RA
ac pecuniam, et milites eius omnes concidere, et simul Pas-
sam quoque Caramanum devastarunt, vique occuparunt, .et
spoliarunt Nicopolim, Orahovo et Bdiny incenderunt, aegre

LIB
arce remanente. Datique sunt ei 80 currus opum, ne arcem
devastent, et circumsitos pagos incenderunt, devastarunt, et
spoliarunt, et trans Danubium uxores, proles et viros abe-

Y
gerunt. Eodem anno 6 Augusti, qui fuit dies Domini, fuit

SIT
lunae eclypsis. Serdar vero venit Belgradum hyematum.
7107-1599. Fit Magnus Vezir Ibrahim Passa Diakovich. Is,
praemittens Ianicharorum Agam Belgradum, Strchi Passam,
ER
qui erat Sardar, venit et Ibrahim Belgradum, et advenere
legati ex Transylvania, et a Michaele Voyvoda, et pacem
fecerunt. Postea vero perrexit Budam et Strigonium. Eodem
IV

anno venit Michael Vojvoda (sic) cum exercitu et coepit

Transylvaniam, et vere sequenti ivit Michael et occupavit
UN

Carabogdaniam, dixitque se regem Michaelem.

7109-1601. Redeo ad priora. Ante hunc annum [nempe
7108-1600) praedictus Mina (Micha, Michael) Vojvoda bellum
L

fecitin Bogdania cum Vojvoda bogdanico et polonico, et Mah-

RA

met Passa ivit in Valachos. Transylvani vero conspiraverunt

ad expellendum Michaelem. Quare, cum iam deberet in duas
T

partes pugnare, sperabat se auxilia ex Transylvania accep-

EN

turum ; verum Transylvani, irruentes in eum, expulerunt eum.

Postquam pugnatum esset, multique ex Ungaris et Serviis
cecidissent, Michael Viennam fugit, ad regem viennensem,
/C

et petiit auxilia contra Transylvaniam. Transylvaniae vero

princeps pacem cum Turcis fecit. '
In Bogdania fuit Ieremias Vojvoda; antea vero erat Aaronis
I
AS

Vojvodae dvornik seu aulicus. Frater vero eius Symeon in

Valachia dominus factus est. /
Praedictus porro Michael, acceptis a rege viennensi auxi-
UI

liis, venit in Transylvaniam, et cum eo Cara Herzog, et oc-

cuparunt Varadinum et arces aliquot, et multa praelia fecere.
BC

Postea tamen a Germauico Sardar occisus est Michael Voj-

voda. Iste Michael Vojvoda fuit dominus Transylvaniae, Va-
 FRAGMENTE DE CRONICI T

Y
lachiae et Bogdaniae: paulo post amisit omnia, periitque. Filius

AR
vero eius obsidem agit Viennae hodieque.
7111-1603. In Valachia fuerunt Vojvodae nunc Simeon,

IBR
nunc Busich cum Scherbano et cum Radulo, et nunc Radul,.
Mihin filius.
7119-1611. Venit Batori Gabro adversus Valachiam, et po-

L
pulatus est christianos, et incendit. Scherban Radul vero
fugit; veniente autem Radul Mihin, rediit Batori in Transyl-

ITY
vaniam suam. Scherban vero, conducens milites, rediit contra
Radul Mihinum et expulit eum, Transylvaniam vero sacvis-
sime depopulatus est, aegreque Batori auffugit Cibinium.

S
Postea Radul Michalevich [Mihin] venit cum Tureis;
ban vero et: Petrasco fugerunt versus
ER Viennam,
Scher-
et Radul!
factus est dominus Ugrovlachorum.
NIV
Antea autem, post Ieremiam, Voyvodam moldavicum, nunc
Domnya cum filiis, nunc Symeon, frater Ieremiae; post mortem
.autem Symeonis ambae Domnyae cum filiis bellum inter se
LU

gesserunt. Symeon vero multis vicibus Valachiam populatus

est cum Turcis et Tataris. Tandem.vero venit Stephanus cum
Turcis, et fecit se dominum Moldaviae. Tunc Bethlen Gabro
RA

fugit:a sua arce et declaratus est quasi rebellis, et dederunt

ei regnüm Transylvaniae. Scander Passa Serdar vero et multi
Begi cum eo [erant]. Stephanus vero et Valachicus, Mihin filius,
NT

pergit contra Batorium, et Datorium fugit; quem tunc, repre-

hensum in porta arcis, caput ei amputarunt, et Bethlen fit
CE

«rex in Transylvania.
[P. 30.]
7124-1616. Veniens Domnya Voyvodae Ieremiae cum filiis
I/

suis Alexandro et Bogdano adversus Stephanum Moldaviae

Vojvodam bis terque post hoc.
IAS

Anno sequenti:
7125-1617. Ibrahim Passa Memibegovich et Skender Passa,
et cum his 10 begi et Radul Mihinich profligant miseram
U

Domnyam, et aliquam partem eius exercitus caedunt et spo-

BC

liant, et cum ea ambos filios eripuit. Knez Korsizki!, filiam

1 Korccki.
 8 CRONICA SÎRBEASCA

RY
vero eius abstulit Tartarus, et omnes abduxerunt Constanti-
nopolim; Domnya autem fidem mutavit, ex filiis vero unus

RA
in arctum carcerem coniectus est. Radulo vero Mihino de-
derunt Bogdaniam, alicui vero Graeco, nomine Alexandro,
dederunt Valachiam.

LIB
7125-1617 finito, et 7126-1618 veniente, exit Skender
Pascha contra Cosacos in terram lehicham, Minorem Rus-
siam, et tunc advenit Bethlen Gabro et Radul Bogdaniae et

Y
Alexander Valachiae; verum non multi ceciderunt, et non-

SIT
nullae palancae duntaxat incensae sunt.
Postremo venit etiam perfidus Tartarus Cantamir, et po-
pulatus est Minorem Russiam et 53
ER millia hominum praeter
pecora abduxit.
7126-1618. Vere adveniente, rursus perrexit Skender Passa
in Casacos, circa festum Trinitatis. Venit Lupul Valachus,
IV

quondam Peharnik Scherban Vojvodae, ex Transylvania, cum

UN

copiis paucis, et expellit Alexandrum et omnes cius Graecos

conscindit et omnes thesauros occupant, et faciunt Gabrielem,
fiium Symeonis, Valachiae principem, eique dant terram Va-
lachiae; et is advenit Tergovistum Augusti 14 die. /Notà
L

wltimdé: Reliqua ad hunc annum sunt turcica, quae ad nos

RA

nihil, finitque in hoc anno.]

T

(Arkiv za poujestnicu jugoslavensku, MI (Kukuljevié si Sakcinski), Agram, 1854.)

EN
/C

rn un
I
AS
UI
BC
 ^
serzitàtil EUR
A WE

Y
Ras

AR
Ea
Uni vo
hataca ame
Ten

IBR
ILL
nM
um
—

L
ITY
II.

S
PREFAȚA LUI SIMION DASCALUL.

Cartea ce să chiamă leatopiseft ce [șters] a spune cursul

ER
anilor şi descàlicarca țării Moldovet si viiafa Domnilor.
NIV

[După Prefaţa lui Ureche.] După aceaia si cü, care sänt

între cei păcătoși, acest Simeon Dascal; — [ce el să numeeste
aici, mai mult să vede că aü amestecat și aü turburat istoriia
LU

decăt ati lucrat cevași pentru Ureche Vornicul, carele ati scris
acestea, a vesti că e domn învăţat și înţelept, iar acesta şi
nestiutü si slab în minte, precum si Toderaşicu Cantacuzinü
RA

Vel Vist. în Moldova, si alţii, bine cunoscänd pe acela, n[e]-aü

mărturisit, că de multă nestiintà si de minte puţină era acel
om, precum iar el esüti, şi aici că ati fost să arată, si lăngă
NT

altele face și aceasta, că ale altora le face ale lui, adecä ce

aü scris Ureache, el zice că aü scris Simeon Dascal] -- apucatu-
CE

m'am și eü pre urma a tuturora a scrie aceaste povești ce

într'ănse spune scursul anilor si viiata Domnilor, vázindu si
cunoscăndu că scriitorii cei mai de demult, care au fostu în-
I/

sämnänd aceaste lucruri (ce), aü trecut şi s’aü sfărșit, si pre urma

lor alții nu vorsă să apuce. Văzănd noi aceasta, că să pärä-
IAS

seaste această însămnare, socotit-am casă nu lăsăm acestii lucru

nesävärsit să! nu să însemneaze înnainte, — carele mai nainte
de alții ai fost începută, pre rand însemnati pănăla Domniia
U

lui Vasilie-Vodă, ca să nu ne zică cronicarii altora limbi c'am

murit şi noi cu scriitorii cei din ceput, saii că doară săntem
BC

1 În ms.: și.
 10 PREFAȚA LUĂ SIMION DASCĂLUL

RY
neinvätati !. Ci cu ajutoriul de la Dumnezeii întăi n[e]-am apucat
a scrie ce-ai p[r]imit si ce ati însemnat alţii. Pentru aceaia

RA
găndindu si socotind de la inimă ca să pociü afla cu ade-
vărat acest lucru, să fie deplin, adunat-am izvoade pre rănd
de i-am împreunat. Si, cetindu izvoade pre rănd, aflat-am si

LIB
acest izvod carele l-aii scris Ureache Vornicul si, daca l-am
cetit 2, Lam socotit cá iaste scris adevăr, însă mai mult din
cărțile streinilor decăt din izvoadele noastre. Însă numai căt și

Y
de poveștile, mai largi și diag[i]uns, si mai de scurti, iar semnele
saü tocmealele și lucruri cite s'aü facut in t[á]ri, nule arată

SIT
toate, că poate fi că n'aü știut de toate cronicariul cel láti-
nescu să :le afle. Iar leatopisátul nostru pute de poveștile ce-[s]
ER
scrise mai pre scurt, însă le însemneaze toaate pre rănd, măcar cá
Vornicul Ureachie ai scris mai sus că leatopisätul cel moldove-
nesc scrie pănă la Domniia lui Petru Voivod, Schiopul#, și de-acii
IV

s'au stins. lar eu, adunănd izvoade de limba noastră, aflat-am

izvod de 'nceput, care pre scurtă vreame și toate pre ränd insäm-
UN

nănd pănă la Domniia lui Vasilie Vodă [mergea;. Pentru aceaia,

deaca am văzut că lipsesc poveștile si cursul anilor din lea-
topisätul cel letenesc, a[m] lipi(t] dintr” ale noastre izvoade,
L

carele am aflat că [spun] adevăr; și me-aü adus poveștile la

RA

leatopisätul cel letenesc, carea la locul săi. Carele toate maj

nainte să vor arăta, caresi la locurile sale. ‘Si, toate pre rind
T

chibzuind si însămnănd, am izvodit din toate izvoadele într'un

loc, si am fâcut unul din sävärsit; de care lucru cu mare ne-
EN

voință am silit să nu râmăe nimic nesämnat. |

/C

(în) ţării Moldovei din ceputul ei.

[1.] Preadoslovia a descălecării
„Această preadoslovie iaste insemnatä de Ureache Vornicul,
din leatopisátul cel letinesc izvodind, iar preadosloviia lea-
I

topisäful[ui] nostru nu am sämnat aicea.

AS

‘Vor unii... 4
UI

1 În ms: neinväfat.
? Ms. are: ciustidu. lar, mat departe, în loc de ecctit»: céustit.
BC

3 Ms. are: Sichipul.

* Urmează ca in Kogälniceann.
 FRAGMENTE DE CRONICI 11

Y
[După «Martia din post» :] Această poveaste a lui Laslu Crai,

AR
ce spune că att gonit pre cești Tätari, nu ati scos Ureachie
Vornicul din leatopisätul cel leșescu, ci eü Simeon Dascalul o

IBR
am izvodit din leatopisäful cel unguresc; care poveste o am
socotit, prea seamne ce arată, că poate fi adevărată,

L
Notă, lată un document inedit de la Ureche:
Adică eü Urechi Vel Vornic de Tara-de-Jos mărturisăsc că al venit
în.

ITY
nainte noastră fiiul nostru Vrabie cu carte si cu zapis de la Neaniul fiul
lui Drăgancea din Furduesti Tinut Covurluiului, căzănd el înnaintea noastră cu
muită rugăciune ca să să scoată pe dănsul din dabile (dabila iaste o monetă,

S
ci are număr de 3 talere!). Pentru care pohtind eü pe dunincalui Mogildea,
biv Vel Vornic, dregătoriul “Ținutului de Covurluiü, s’aü făgăduit că-l va scoate,
ER
însă ca să-i dè lui una parte a sa de ocină din sat Ifestiî de pe părăul Lici. -
covul, Deci, după rugăminte lui Vrabie, iată Mogildea l-aii scos pe dinsul cu
adevărat de bună voe lui din dabile. Și atunce s'aii intimplat faţă oameni
NIV

buni, Toader Jura namesnic de Bärlad și Neofit negutitoriul din Bärlad si Avram
diiacul si Grozav Ciornocus diiacul si Marcul din Furdvesti. Si l-ati scos
din dabile, și el i-aü dat toată partea sa de ocină din numitul sat; si el să
aibă a stăpăni partea sa nestrămutat nici odinioară în veci; si altul să nu să
LU

amestici înnainte acestit cărţi a noastre, Velcat nu are nici cum, nic[i] luna,
nié[ï] zioa.

(Bibl. Ac. Rom. LXVII/10. Înlăuntru, originalul slavon.)

RA
NT
CE
I/
U IAS
BC

! Adauge traducătorul, din secolul al XVIII-lea,

 RY
RA
Y LIB
SIT
III.
CRONICA LUÍ VASILE DĂMIAN SI TUDOSE DUDAU.
ER
... Ce striinif toți” priimeaste
IV

De-i hrăniaşte și-i cinstiaste,

Și ceia ce trecu prentr'insa,
UN

Nu să mai îndură de însa.

Nu o mai facii lăudată,
Că o știe lumia toată.
L

Ce, pre cătu e induratä,

RA

Pre atăta fu prădată,

Pentru multe lucruri proaste,
Pentru păcatele noastre.
T

Ce ne adă, Doamne-aminte,
EN

Că pre tine-avem părinte,

Să nu ne lagi la pierdzare,
/C

Ci să ne dai vindecare.
Că trimiti tärälor pace,
Că toate bune s'or face.
I

Ca sä-t lăudămu Märiria

AS

Si numele si 'ntäriria
In veaci fără săvărşire,
UI

Multi: pohvälitu peste fire.

Si, cine nu ne iubeaște,
BC
 FRAGMENTE DE CRONICÌ 13

Y
AR
De särgü, Doamne, le plăteaşte.

Conet preadoslovie.

IBR
Întru multe pofte și gănduri să află cela
ce fără lucru sia-
de, märturiseaste marele, inteleptulü Solomon impäratü, jar

L
cela ce-s pliniaste gindul, ales cu facere bună,
de lăudat
iaste, pentru că firia omenească dentru firia sa
este pornită

ITY
a să muta și a să premeni în multe fealiuri. Pentr
'accia dară
destoinici orășiani si cărtulari mari oamenii carie lăcuia
în
dzile vechi la cetaatia cea vestită a Athineai, nu le era alti

S
lucru zăbava lor fără numai peste toată vriamea a inteleage
si a învăța cate cevai lucru de iznoavä, precum märturiseaste ER
și marele filosof Aristotel, de dzice că toți oameni dentru
firea lor säntü îndemnați ca sfä] știe acesta cuvintü, dară nu
NIV

trebue a-l scăpa, ca s[ä] nu cädem suptü vina greselif acestiia

ce scrisăm mai sus; zăbovim gindul nostru pren taină surdă,
Surdă iaste pre o parte pentru
LU

nesimtiria ci, cea den fire

dată, iar grăitoare iaste pentru deistviia (sic) care isprăveaște
și să face cinie cuvîntului stätätoriü, fiindă lucru a fireï ne-
stătătoare. Pentru că alte fapte pre lume, alte lucruri mari
RA

fără ființă säntü, iar acestuia, măcar că mijlocul mic este, iar
mari lucruri arată cu totul a dzice, că tocma și la lucruri
NT

dumnedzăești, necum pemintești tinde, nu să conteneaște, și

căte cu trupul a le vedia nu poate, cu aciasta le află toate
CE

fără de mijloc oprite. Derept accia iaste condeiul, si multü

il lăudăm, ce, ca să nu ne hulească nestine cum facem dentr'o
muscă pilä, adecä de un lucru mic mare, lăsăm condeiul, pri-
cina de'ntăiii, și lăudăm a doa, adecä mintia; că pre condeiti
I/

mintia-l poartă, iar nu meșterșuguiaște condeiul nemic dentru

IAS

sine, ce povafa-l indreptiazä, fir de care el întru nemic nu

pläteaste condeiul. Iar, să nu iaste de acolo atitarea pentru
că scriitori multi sántü, iar intelegátori puţini, si intr'altü
chip scrii intelegätorii si intr'altü neintelegätorii. [ar imbe
U

părțile nemäsura iaste periria si orice sävärsit in deșert,

BC

Derept aceia dară, cindü scriem, să scriem nu slovele tru-

moase, ce; să gindim iscusăt, cá multi sinti chemaţi, iar
 14 CRONICA LUI VASILE DAMIAN

RY
puțini aleși. Într'acesta chip și noi, cu vreria lui Dumne-
dzăi si cu îndemnaria dumisalfe] cinstit si al nostru de

RA
multu bine fäcätoriü dumnealui Theodosie Dubäü, ce-au
fost Logofăt Mare, și aducăndi aminte de toate căte mai sus
scrisăm, ne-am apucat ca s[á] scriem letopisàtul täräï mol.

LIB
dovenesti, întru carele sint scrise vieţile Domnilor täräï Mol-
dovei. Si izvodul am luat de pre un a lui Simion
leatopisät
Dascălul, carele si Simion l-aü izvodit de pre un izvod a lui

Y
Ureche Vornicul, ce și Ureche l-aü scos de pre cronicariul

SIT
lesescü si ungurescü, protivindü alăturia si cu acest scurt
moldovenescü, si asia den toate aü scos mai ales, — arätind in
carele] căt scrie, ati pre largu, ER ati mai pre scurt. Că acestea
cronicari, săvai că, sint si striini, de alte tara, ce ei, fiindu-ne
vecini de aproape, n'aü lăsatu a nu scrie ce s'aü lucrat și în
tara Moldovei. Deci si nof, vädzändu că în t[a]ra noastră în-
IV

-vățătură foarte putáná “să află, pentru lipsa dascalilor, că,

UN

necum să fie alte istorii vechi a altor istorici, să scrie viaţa

‘a Împărați și a crai striini, ce tocma nice viata Domnilor
țărăi Moldovei nu o ştim, carele căt si în ce chip att domnit, —
luaţi dumneavoastră sama că alții s:riini mai bine stiü ce s[ä] lu
L

creadză. în toate dzileleîn țara noastră decăt noi, iar noi, necum
RA

altele striine să ştim, ce niceale noastre nu le stim, — însă numai

pentru lipsa dascalilor, precum am arătat și mai sus; pentru
T

acesta lucru si eü, nevoitoriul acestui lucru, nu cu voia mea,

EN

ce cu poronca si învățătura stăpănului miei, am silit, ca să

dia Dumnedzäü dup’ început să vedem și sfărșit. Iar după
aciastia toate rog si cu siate poftescü pre toți iubitorii de ci-
/C

‘tire istoriilor, la cine să va tămpla acest leatopiset, adecä

scriitori de ani, carele va hi si mai învățat si mai bine ştiu.
toriü decăt noi la acesta mestersug a scripturilor, de va hi
I
AS

undeva și vre o lunccare de gresalfäl, far de care nu poate

hi, aù den condei, au den mină, sai măcar si den știință,
unul ca acela aii tocmască, ati potrifvilascä, că fugità e de la
UI

noi. zavistiia. Și nu să semetascä de acesti putin, cum nu

ne-am si noi de acesti mai multi, că numai cine nu va scrie,
BC

acela nu va gresi, iar, căt va scrie, va şi da în eresalfä]. Că

cu aceasta ne cunoaștem noi pămintianii ; iar la sudalmă nime
 FRAGMENTE DE CRONICI 15

Y
nu-$ Indea
A
1
mne suflet

AR
.
ul, aducä*ndu-s amint.
e si. unul ca acesta,
că el încă iaste om, dei f〠cut[ă) fire mai mult spre gre-
sali decăt spre nemerealä. Ci stiü foarte
bine cä acesta lea-

IBR
topisefü mai a multi nu le va pläcia, decät la inimä li-a
cádia, pentru cá unii știu într'un chip si altii intr'alt chip o
poveaste. De care lucru si de aciia să cunoaște că, märgändü

L
doi oameni pre o cale, saü tämpländu-sä la räzboiü, väzind
amändoi într'un chip un lucru ce

ITY
să fäcia, si mai pre urmă
învărtejindu-să si despärtindu-sä unul de alalt, nuspun amin-
doi într'un chip, ce unul o 'poveaste, altul alta. Încă un om
singur, de știe o poveaste bine, şi nici acela nu

S
o poate
spune tot pre o cale. Väzindü aceastea toate, si alții
nice în ER
vreme de acumü nu scrii nime, — cu încă am socotit să ris
pundză pietrile, de vreame ce tac oamenii. Amin,
NIV

« Predoslowie, adecă cuvinti innaintia descălecatul[ul) fläJrer -

Moldovei. Aceasta predoslovie iaste însămnată de. Uriache
-
Vornicul, den leatopisitul cel látánescü izvodită, spuindu intr’
LU

acest[ü] chip... se
RA

De Domnza Int lstratie Dadij[a]-Vedà.

NT

După Domniia lui Stefänitä, ficiorul lui Vasilie-Vod[ă], stä-

‚tut-aü la Domnie Istratie Dabija-Vodfäl, Domnu de pämäntu,
ştiind rändul tuturor läcuitorilor țărăi: giudecata cu dreptaate
CE

o facia si, domnind 4 ai, cu mare cinste, s'aü sävärsit in

Domnie.
I/

De Domniia luf Mies, ficiorul luf. Alexandru- Vode.

IAS

Dufpä] moartia luf Istratie Dabija-Vodfi] venit-aü cu

steag de Domnie Ilies-Vod[a], feciorul lui Alexandru-Vodfä],
U

si, deaca s'au aședzat in Scaon în Iași, fost-au blándu și bun

ţărăi, domnind 2 af p[o]; l-ati mazilit Impärätiia, şau dat
BC

Domniia Ducäï-Vod{ä]. |
 16 CRONICA LUI VASILE DAMIAN

RY
De Domnia Duca: Voa[ă], domnind în 3 rändurT II ai;
ulto 7...

RA
intr’ aceale vremi avănd și asupreale multe de la Împără-
tie, fost-aü si täräï cu multu greü. Ín a doai Domnie, a Du-

LIB
căi-Vod[ă], cursul ailor 7180, sculatu-s’aü Sultan Mahmet cu
multă mulțime de oaste turcească, Răsăritul cu totul, și Silim-
Chiri Hanul, cu mulțime de Tătari, și Dorosänco, Hatmanul
Ocrainii căzăcești, ce-s închinasfe] lor; ati trecut peste t[a]ra

Y
noastră Moldova, peste toate locurile cu rea oastia, ca izvo-

SIT
răle apei, de n'aü scăpat loc să nu fie îmblatu de acei oşteani, —
asea aii stropsit peste tot locul. S'aü mărsu asupra täräï le-
sesti, la cetaatia Camenița, si asia, aflănd-o far’ oaste, nici
ER
inláuntru, nice afară, si nemic: grijitä, și avănd ştire Leașii
de multu cum să gátescü Turcii să le vie asuprä, — deacii,
IV

legándu-sá si tăbărăndu-să pren pregiurul cetăţii Camenitiî,

9 dzile s'aii bătut, și o ‘ati dobändit. Si ș'aii pus oastia sa in
UN

cetaate, si pen pregiur zămci și bășci, tot ati färämat. Si i-ai

făcut hotar den Nistru păn in Siritel, lángá Buceaciü. S'aü
pus oaste. și în [azlovätu, cetaate mare si oraș frumos: care
L

hotar cuprinde mult loc, cetăţi si orașe]. Si de la luarea Ca-

RA

menitii începu tfajra Moldovei a să imputina si a să pustii

de mare asupreale ce avea, cu de toate de zaharale multe,
ce poartă in tot ai, de bagă in Camenitä, și de schimburile
T

oștilor ce le ducu de le bagă in Cameniţă,și a Pasilor. Nu

EN

pot ajunge nice cu spusul, nice a scrie cu condeiul, căt greü

si cät[ä] robie, si dentr'alte pagfu]be, fäcindu-s[e] săracilor pren
/C

calele lor, plängere si suspinuri. Lăsăm la giudetul Domnului

și Dumnedzăului nostru de mari pedeapse și asupreale; den
calele lor pustiitu-s'aii tänutul Hotinul, si Cernăuţii, si fänutul
I

Iaşilor, și Dorohoiul, și Hărlăul. | |

AS

De Domniia lui Petreceatco- Vodă, vleato 7181.

UI

Intr'aceia vreame, după ce aü mazilit Impärätiia pre Duca-

BC

Vod[áj la Hotin, si l-ai scos den Domnie, dataü Domniia

lui Stefan Petreceaico-Vod[ă], fiind om bun de pämintu, de
 FRAGMENTE DE CRONICI . I”

Y
boiariü de tfajrä; ati domnit 2 ai, s'aü pribegit la Liasi, dup[ä]

AR
ce aü luat Impärätiia cetaatea Camenita de la Leasi.
A

IBR
De Domnita lui Dumitrasco- Vod[ä] in 2 rânduri; leat 7...
Duplă] ce au pribegit Petreceaico-Vod[äj in țlajra lesascä, si,

L
läsänd Scaunul său, venit-aü la Domnie cu steag de la Îm-

ITY
päräfie Dumitrasco-Vod[ä] si, asedzándus-[e]la Scaunui sáü in
lași, fäcut-aü multe asupreale țărăi; lacom la avutie, cumplit
la toate și tuturor făcănd înnalt gios; nice un lucru nu cra

S
aşedzat den ceale ce gräia; si în Domniia lui, de’ntäiü, viind
ER
cu Tătari la Domnie, i-ati asedzat în t[a]rá, de ait ernat în.
(lajră pre căteva tánuturi si multe prădzi si robii fäcut-aü
Tătarăi in t[a]rá, ernăndu pre creștini; s'aü domnitin 2 rän-
NIV

duri 3 ani. Si i-au venit mazilie, și, după fapta lui, luataiü
plată de ia Impfälrätie, că s'aü sävärsit la închisoare.
LU

De Domnita lut Antonie Ruset-Vod[ä]; leat 7...

RA

Antonie Ruset-Vod[á] venit-ai la Domnie cu steag de la

Impärätie; dup[ä] ce ati mazilit Impärätiia pre Dumitrasco-
Vodfà] dat-aü Domniia lui Antonie Ruset-Vod[ä] si, viind la
NT

Scaunul săi la Iași, fiind om bun, ati domnit 3 al, și i-aü

venit mazilie, si att dat Domniia Ducäi-Vodfä).
CE

De al treilea Domnie a Ducäl-Vod[ä] ; lcato 7...

I/

Domnind Duca-Vod{ä] in t[a]ra Moldovei în al treia Domnie

IAS

si Șerban-Vod[ă] in ţ[a]ra munteneascäîn veleatul.... Intr'aceia

vreame mare rázboiü aü fácut Turcii cu oastia nemtascä ;
sculatu-s’aü Sultan Mehmet, Impäratul turcescü, si Cara-Mus-
tafa-Pasa Vedziriul si Murat-Chiri, Hanul Tätarälor, cu multă
U

multime de oaste turcească si tätärascä, si Duca-Vodfä] cu

BC

oastea sa moldovenească, si Serban-Vod[á] cu a sa oaste

muntenească, s'aü märsu tot prădăndii si ardzind pänla Bec,

63473. Vol. IH. 2

 18 CRONICA LUÏ VASILE DÄMIAN

RY
si acol[o], ständü 30 de dzile impregiurul cetățăi Beciului,cu
multe mesterguguri si cu multă nevointá bätänd cetaatea Be-

RA
ciului, multä värsare de sänge s’aü făcut, fiind toate ostile
Turcilor längä cetaatea Beciului tăbărăte. Într'aceia venit-aü
şi Leopol, împăratul nemtäscu, cu a sa oaste nemtascä. Tras-aü

LIB
intr’ agiutoriü si pre megiiașii săi, pre Tan Sobetchii, Craiul
lesescu, măcar cá de Turci si de Tätarfi] era mulțime, că
nemic n'aü putut sta împotriva oștilor nemtesti, că, lovindu-s[e]

Y
Turcii cu Neamtiï, fost-aü mare rázboiü și multă vărsare de
sănge. Si cu agiutorul lui Dumn([e]dzáü, rámas-aü izbănda la

SIT
Niamti, și. Turcii ati pierdut războiul, si toate ale sale pre loc
le-au lăsat; avutiia împărătească, ce era pentru cheltuiala
ER
oștilor, toată o aü păgubit, și curturile, cum aü fostii, cu totul
le-ai lăsat pre loc, și pedestrimea lor,. vestiti eniceari, pren
meteredzuri împregiurul cetății Beciului rämas-aü robi Neam-
IV

tilor. Și multă vărsare de sănge aü fostii păn la cetaatea Ostro-

gonul, și acolo mulți Pași și beglebei perit-aii, și în Dunăre
UN

s'aü înnecat, întorcăndu-să înnapoi ostile, de cát aü scăpat, cu

multe pag[u]be. Duca-Vod{ä], viind în tfajra Moldovei, la Scau-
nul sáü, si intelegánd de Stefan Petreceaico-Vod[ă), cum aii
L

pog[oj]rát in t[a]rá cu oaste leșască si căzăcească, cu o samă

RA

de boiar) de t[a]rá, ce era esiti den t[a]rá in t[alra lesascä, de

multe greutăți si asupreale, cu îndemnarea lui Ian Sobetchi
Craiul lesescu pogoräti, iar, den boiarii ce era cu Duca-Vod[ä],
T

il sfătuia să nu vie în ([ajră, fäcändu-sä atătia amestecături. Jar

EN

Duca-Vod[i], neascultändü sfatul boiarilor sai, ati venit în t[a]ri,

$'aü mărsu la sat la Domnești, care sat iaste pe Siret în gios,
/C

în Tänutul Putnif, ședzănd acolo si, tämpländu-i-sfe! primejdi, -

mers-aii asupra lui oaste lesascä si căzăcească si, prindzindü
de veaste, s'aü bătut pin laü dobändit. Si l-aü luat de la
I

sat de la Domnești, si Laü dus in tialra-lesascä, la Ian So-

AS

betchii Craiul lesescu, si, fiind acolfoj lapază, s'aü sävärsitîn

tlajra leseascä. Iar-Turcilory luîndu-le Neamtii Buda si alte
UI

cetăți, ai mai avut parte cu Niamtii, cáce pin’ astădzi nu

le iase grijla] den oase, nice i-ai mai lăsat Niamții să nu-i
mai d.... pin’ intr’acesti ai leato 120% ce in tof ai s'aü
BC

bătut cu dinșii. ve
(C
 „FRAGMENTE DE CRONICI u | 19

Y
Intr acelaș an Si. într aceiäs

AR
vreame, după ce s'aü bătut
“Turcii cu: Neaniţii la Beciü, iarna, pogorät-aü den .t[a]ra le-
sascä in t[a]rá Stefan Petreciaico- -Vodfäl, cu o' sam[ă] de

IBR
„boiari de t[ajrä, ce era esit în tlajra lesascá, de multe asu-
preale; si. cu -oâste lesascä. ‘Pogorànd cu îndemnarea Ian So-
betchi Craiul lesescu, care pusease pre un coun (sic) Cuninschii

L
Hatman la Cazaë la Ocraina ; pogoränd'si Conenschi cu oastea
căzăcească, si inträndü în Bugeac cu oastia lesascä, märs-aü

ITY
si den Moldoveani si, prădănd si ardzănd în Bugeac, märs-aü
de ati agiunsü aproape de Reani. Într'aceia, intorcändu-sä
Tătarăi de la oaste den tara nemtascä la Bugeac, dat-aü pre

S
oastea [cäzjäceascä şi lesascá si pre Moldoveani.
ER
[De Domnia luY Constantin Vodé Cantemir; leato 7193.]
NIV

[. ... Páná la al patrule an a Domnieï luf Cantemir:-Vodä dom-

nind bine, tinind prietenie cu Serban-Vodä, care, pentru megiesia
LU

ce avea cu Moldova, cu multă nevointä ati silit Șerban-Vodă de i-aü

scos Domnia. Iară, lipindu-se Cupăreștiipe lîngă Cantemir-Vodä
RA

si stind la sfaturile lui, din al patrule an multe amestecături

între Domnii și între țări [fäcut-aü Cupăreștii], si [la] multă chel-
tuială [adus-aü]; de care lucru pizma si zavistiia nice un lucru
NT

bunu nu aduce, fără numai pierzare de suflet si unora rásápá'

de cas[ä], cum să vädzu pre urmă. Că acci priiatini a, luf Co-
stantin Cantemir-Vod[á], Cupăreștii, adusă pre Cantimir-Vod{ä]
CE

pinla atăta, de nu i să vre hi prilejit moarte în Domnic,

pren temnitile Turcilor ar hi putredit, iar in. urmă ficiorii nu
„pot scăpa. de „acealea, . pentru priiatini săi Cupăreștii. În Dom-
I/

. niia luf mare 'prádzi si stricăciuni ‘si făcea. tiri cu indem-

IAS

näturile unora de ai noștri de t[a Jră, ce era csit in t[a]ra le-

Sascä.. Si Ian Sóbetchii, - craiul lesescu, cu toatä putearca sa,
in 2 rändurf.aü venit' in t[a ]rá: odată ati pogorăt pe apa
Prutului !..n.... Fălcii, cu mare pagluljbă ... răi s'au în-
U

torsu innapoï .... nit cu mare puteare de oaste's'aü luatü

BC

cetaatia Neamţului şi Soroca cetaatea; şi fänutul Cernăuţilor

Leasii il fän,. s'aù aşezat oastea sa în tărgii în Suceava, la
 20 : CRONICA LUÍ VASILE DÁMIAN

RY
capistea armenească, despre Areni, si in cetaat[ea] Neamţului
pus-aü oastea lor, asijderea si [in] Soroca pus-aü oaste cá-

RA
zäceascä. Cantemir-Vod[ä] fost-aü om cinsteși la cuvinte și
cunoscător la giudeate, făcănd dreptaate tuturor, numai, țară
fiindi puţină si stricată de nepriiatinii Impärätii, fost-aü grei

LIB
si täräï, iar cármuitoriü si purtätoriü de grije fost-aü täräi
peste toată vremea; s'aü domnit 8 ani, si s'aü sävärsitu in
Domnie; si cu cinste l-ai îngropat la: besea...ul Stăii

Y
Necolai in lași... la Domnie fiiu-säü Antiohie!....

SIT
(Bibl. Ac. Rom., n° 169.)

‚Vote. I. Asupra bänäriei lui Istrati Dabija se allá lămuriri în documentul

următor, al cărui original a fost dăruit Academici Romine acum în urmă de d. D.
ER
A. Sturdza:
Adecă cet Ghiorghi Zlătariul, tatăl lui Enachi Ziätariul, si nol chiziasit -
Jui Enachi, anume David starostia de negufätori,si Tudori Căminariul si Dumi-
IV

trasco Brasovanul și alti negustori, vr'o treï-dzecï de oameni, scriem şi märturisim

cu cest zapis al nostru cum aü fost Enachi Zlătariul bänar, si aü cădzut la
UN

mare vini Domniasci la Măriia - Sa Ion Evstratie Dabijfa] Voevoda; pusu-l-aü

la închisoare în temniti, si era să dia Marici Sale lui Vodi 1000 de taleri, Deci
noi, cu tojiî, ‘am mărsu de l-am luat în chizäsie din temnitî, ca sä-s väln]dzä ce
‘are, să plătiască banii Domnești. Și așia n'aii făcut, ce s'aii sculat si ali fugit la
L

Rascov in fara cäzäccasci, si ni-aü lăsat pre noi pre toţi chiziasii la nevoe
RA

mare despre Märiia Sa Vodi. Noi intr’ alt chip n'am avut cum face, ce am
luat haine si arginturi si vif de a lui Enachi, ce am găsit, de li-am văndut
si am dat banii Domnești: vändut-am doo falci de vie la Sorogari părintelui
T

„Macarie céaü fost egumen la Golîte, dirept şiapte-dzăci de lei, bani de argint;
EN

care vie. iaste între viia lui Saidir Logofătul si a. lui Pani Caciaune starostia.
Si s'aü sculat Svfi]njia Sa și alt dat deplin acești bani într mănule, noastre, de
“i-am. dat la Domnie. De acum acea vie ca să fie Svh]nţici Saale părintelui Ma-
/C

carie diriaptă ocni si cumpărituri în viaci, iară alt nime dintru săminţiile lui
Ghiorghi sai a luf Enachi triaabi să nu mai aibă a întoarce vändzarie noastră,
u căci pre. not ‘ni-aù lăsat la ‘mare urgie Domniaască pentru vina lui și ati fugit.’
„Și pentru credința, cu toții am iscălit ca să-s ştie, si ni-am pus si pecegile. Şi:
I

ett Strătulat Diacul am scris. . .

AS

.
Tas, leat 7176, AIL Noev. 15 AM
"Ioni. rsonpévuyos Pr rovine.
UI

Az Gavril, Clucer martor! iscal,

Peopqtog Q) rovkton zm 'opzih, | n | el. . a
BC

Az Gavriilii Bärlädian biv. Armas,

-Tudorii biv Cămănar.
 FRAGMENTE DE CRONICI 21

Y
AR
II. Despre Damian se allá lămuriri si în documentul
ce urmează (Bibl. Ac. Kom.,
doc. LXXII/SS). lo Duca Voevod Kir. ava. COPA SEMAN
MWaxagerwı dat-am cartia
Domniei Miale slugii noastre lui Vasilie Dămian Vătavul
să hie tare si putiarnic
cu cartia Domniei Miale a opri $i a finia a patra parte

IBR
de sat de Lămășiani, ce
sănt la ţinutul Suciavei din tot hotarul, cu tot venitul ce vor
hi pre acea a
patra parte de sat, Caria moșie aceasta o ait fost cumpăra
t Stefan Brăescul
Comisul de la lvasco ficiorul Ceausului, nepotul Banului Ghiargh
e Bălianul,

L
si de la giupäniasa lui Safta, fata Nacului Murguleţ si a Marici
fiatei lui
Cărstiian Logofătul, pentru căci, fiind de fine Vasilie Vătavul pre Ilinca
sora

ITY
Saftei, iaràs fată Nacului Murgulet, aii esit la Divan dinpreună cu
Stefan .
Bräescul Comisul, si Domniià Mia, împreună cu tot Svatul nostru, am giu-
decat după obiceaiul {[{i]rài să întoarcă Vasilie banii lui Stefan Briescul si sites

S
ţii moșiia, pentr” aciaia ca să aibă a opri cu tot venitul, precum scrie mai
sus, $i nime să nu cuteadze a [inia sai a opri peste cartia Domniei Mialc.
Toe muta, ER
+ ca a3 renann gevka, $ Ia; leat 7188, Iun. $.
rii
NIV

Miron Vel Log.

! L ^ e
[Pecete rose.]
LU
RA
NT
CE
I/
U IAS
BC
 RY
RA
LIB
IV.

Y
SIT
CONTINUAREA MEMORIILOR LUÏ RADU POPESCUSI ÎNTREGIREA LOR
DE UN ANONIM.
ER
.... Si această intámplare fiind, iar n'aü venit Stefan Voevod
si cu. ai lor la cunoștință ca sig: vază păcatu ce ati făcut,
pentru care Dumnezeü și ciudă mare au făcut de s'aü in-
IV

drăcit Doamna Sa—, şi să fie căzut la pocăianie, ci ati zis că

o at fermecat cälugäritile de acoló, împreună cu o cälugä-.
UN

rifá anume Olimbiiada, ce era mätus[ä] Doamnii Päuni, sor cu

mumä-sa. Si le-aii pus la mare pedeapsă pe toate, si pe unile
din mueri de acelea. Je-ati si spănzurat, jar pe mätusä-sa
L

Olimbiiada o aü trimis la Batcov la mănăstire, si o aü zidit

RA

într'o chilie, lăsăndu-i numai o ferestrue de-i da acolo pită

si apă; această pocăință ei, pentru păcatele lor. |
T

Si nu s’aü îndestulat Stefan Voevod de moartea lui Costan-

EN

din Voevod și a feciorilor lui, ci încă, fiind Doamna si ginerii

lui Costandin-Vod[á] si alti oameni ai lui scäpat, pre ca-
rele vrea Turcii să-i sloboază să vie în farà, iar el s'aü
/C

sfătuit cu tatä-säü si cu sfetnic[i] lor, că nu să cade să

vie în fara, ci să-i facă surgun. ‘Si at făcut meșteșug cu
Imbrihor[ul, și i-ai înșălat de ai dat bani So de pu[n]gi,
I
AS

zicăndu-le că zic Turcii că, de vor da acești bani, îi: vor [s]lo-
bozi, şi ef în nădejdea aceia aü trimis prin casile lor aicia în
tara, de ati facut cum aii putut de ati dat acei bani, si des-
UI

pre altă parte scriia la Imbrihorca să să nevoiascä să-i facă

surgun la Chiutaiü la Anadol; si aü fostu cu banii dat si
BC

surghiunit.
Întraceste vremi craiul sfetesc, carele aü trecut prin
 MEMORIILE LUI RADU POPESCU 25

Y
Tara-Rumäneascä

AR
cu oastea ce avea: lângă dänsul si s'aü
dus la fara lui la Sfetiia; carele, fiind scăpat din războiu
ce
ai avut cu Muscali la Poltava in tara cázáceasc[i], si, viind

IBR
la Turci, si säzänd cätäva vreme in fara turceascä, la Ben-
der, dupe aceia la Dimotiha, iar cu voia Turcilor s'aü slo-
bozit si s'aü dus la tara lui. Carele multă cheltuială aü făcut

L
țării cu 'merticile ce i să da; măcar că Turcii at ținut chel-
tuialfa] în seamă la haraó[iü iar Stefan Voevod n'ai vrut să

ITY
pláteasc[i] nimului de cele ce s’aü luat de s'aü dat Sfet(i]lor,
precum ati fost si cácat ce s'aü datla Impärätie si cu altele
carele le-aü luat cu jafuri, si Împărăţia le-aù ţinut în scamä

S
la haraci. Iar Stefan Voevod n'aü dat niciun ban nimului, ci
aii rămas tot cu läcrämile pre obrazu, și altu n'avea ce face,
ER
făr de numai aceia ce aü obiceiü neputincios[i], de blestemá ;
NIV
si ei încă blestema.
Dupe aceasta Turcii brăileni avănd si pizmă asupra tärif
pentru Toma Spătarul Cantacozino, că venise acolo cu
LU

Muscali, de făcuse mare pradă, ati scornit si ci gälceavlä]

pentru hotarăle ce hotărăsc cu Tara-Rumäneasclä] si intra
cu hotaru în țară, de lua pämänt multu; si din toate hota-
RA

răle, din toate satele duplä] margine, pănă aproape de

oraș Flocii, pusese subas de lua vamă ci din bălți. Dec(i]
Ștefan Voevod aü trimis la Poartă de aü adus un agä al
NT

Vizirului cu un ferman de poruncă, ca să tie hotarăle dupre

cum S'aii ţinut mai nainte, să nu treacă mai mult, si de aici
CE

au rănduit boieri pe Neagoe Stolnic Topliccanu si pe Dräghit

Medelnicer Strămbeanul si la Radu Vornic Popesc[u], de s’aü
dus, iarna, la Brăila și străngăndu-să la cadiiu Bräileni si cu
I/

boieri, ati avut multă gălceav[ă], însă în cea dup[ä] urmă ati
biruit boeri țării cu dreptatea ce aii avut, și aii luat hogetu
IAS

delfa] cadiiü, scriindu-să hotarele cele vechi, ca să fie iar pe

acolea, și carte aii scris de ati gonit si pe subas duprin sate.
Întru aceste vremi a Domnii lui Ştefan Voevod, vara, att
făcut gätire mare Turcii de oaste asupra tiri Moreia, care
U

o tinea Venetiiani, de cät-va ani luänd-o ei della] Turci, si,

BC

străngăndu-să oaste multă, singur Vizir Ali-Pas[a] s'aü dus

cu ostile și, mergänd in 40 de zile, toată ţara o ati luat.
 24 FRAGMENTE DE CRONICI

RY
Unile cetăți mai numite și tari avănd innáuntru Frăncii, ati
‘ stătut împotrivă, ci, cu návala ce da, în trei-patru zile lua pe

RA
fieș|te] care de aceia. Jar cele mai multe sate, cetät s’aü. in-
chinat; si cu mare izbăndă s’aü întorsu Viziru innapoi. Pre
carele cu cinste l-ai priimit Împăratu, cum n'aü priimit altă

LIB
dată Împăratu pe altu Vizir. Si Venetieni ai rămas rusinat,
într'atăta vorbe ce aii zis, că ati atăta si atäta galioane, -co-
răbii și altele pline de osti și cavaleri de Malta, si, cănd ati

Y
fost pe urmă nici cum nu s’aü iubit obrazul ca să dea ajutor
ticăloșilor Greci, de la care intr'atátea ani luase mare sumă

SIT
de bani, ci i-au lăsat fair de ajutor, de s'aü robit mulțime de
crestin[i] pravoslavnic. ER
Dupe ce acestea s’aü fäcut, si viind Ali-Pasfa] Vizir
si, find Caimacan Rachel Imbrihor, care pusese Domnu pe
Stefan Voevod, nu stim din ce pricină aii gräit Vizir[ul]
IV

Impäratulur, și l-ai făcut pe acest Caimacan Pasà la Ben-

deru; trimitändu-l cu olac să să ducă. Care nu multă vreme
UN

ai fost Past acolo, ci Laü trimis Vizir[ul] om al lui de l-aü

omorăt și i-ai adus capul la Poartă. Pentru care auzind Ste-
fan Voevod, mare întristăciune au avut, căt acest Caimacam
L

il făcuse Domnu si el l-ai ţinut în Domnie căt ai fost. Iar,

RA

dup[ă] ce ati perit nădejdea lui, să temea tare de mazălie.

Ca de acest fel de slăbiciuni ale Domnului Stefan Voevod
T

cunoscănd Mihaiu Spatar, unchi-säü, si find neodihnit om și

amestecätoriü de Domni, ati început a umbla cu scrisori la
EN

cuscră-săi Mihaiü Voevod, prin mijloc gineri-s[äü] Dumit-

rasc[o] Hatman, care era frate lui Mihaiü Voevod, indem.
/C

năndu-l ca să nevoiască în tot chipul să făgăduiască în

tot chipul Turcilor bani ca să-i dea Domniia Tärii-Rumä-
nești. Si ai și umblat destul, dar, unde nu va Dumne-
I

zeii, oameni încă nu pot, — cá nu s'aü întămplat asa, cum

AS

au vrut Mihaiü Spătar, ci intr'alt chipu. |

Că, vrändu Impärätiia sä meargä cu osti cätre Beli-
UI

grad si ştiind-că Stefan Voevod nu este dreptu Impäräti,

să fie spre aceste părţi de loc, deci, cănd ai fost leat
BC

7224, Ghen' 9, ati venit un Turcu trimis de l[a] Impärä-

tie, anume IsufAg[a] cu ferman de mazälie si cu veste
 MEMORIILE LUÍ RADU POPESCU

ro
Qt
Y
cum că al pus Domnu

AR
pe Nicolae Voevod, care era Domnu]
al Moldovfa, cu a doa Domnie, si lui Stefan Voevod,
iai dat vreme in 5 zile de s'aü gătit, si l-ai ridicat cu

IBR
Doamna sa, cu coconii, de i-aù dus la Țarigrad, si ati mersu
si tatä-säü împrăună cu dänsul.
lar Mihaiù Spatar, fiind la satu lui la Comlei, intele-

L
gănd cum că vine Nicolae Voevod Domnu, si [nu] cuscrä-
sti Mihaiü Voevod, (nu) ai fugit să treacă la Nemţi, 3 iar

ITY
plăiași l-aü prinsü Si l-aü întorsu indärät. Deci peste căte-va
zile aii venit și cărțile de l(a] Nicolae Voevod la boeri scri-
ind tutulor să să bucure,

S
si scriia Spătar Mihaiu să fie
Caimacan pănă va veni și Măriia Sa. Deci o seamă deboeri
și slujitori si cu alte gátiri
ER
aü esit înnaintea Mării Sale la
Focșani, si s'aü împreunat, si cu cinste i-aü priimit, si aü
NIV
venit cu tot pănă la Buclulresti.
Dec la București iarăș mai cu mare cinste at esit cci-
lal boeri, si cu toată slujitorimea, si ati intrat în Scaun
LU

cu mare pompă, mutăndu-să de l[a Domnie iar la Domnie,

priimind si Máriia Sa pe tot cu draglojste. Iar a lui Stefan
Voevod Domnie aü fost un an si noo luni, 1 D
RA

316
Domnia dui Neculae Voevod cea d'intiri.
NT

Si, rámáind Nicolae Voevod Domnu Țării-Rumăneşti,

s’aü temut de Stefan Voevod că nu-l va lăsa să domnească
CE

cu pace, ci ait făcut para mare la Viziru si la Impärätie,

si aü dat 1000 de pungi de bani Vizirului, de ati tăiat ca
pul. lui Ștefan Voevod, şi al tătăne-săii lui Costandin
Stol[nilc. Si pe ceilalți boeri ai lui Stefan Vocvod, pe Mi-
I/

haiti Spătar, unchi-säü, si pe Radu Dudesc[u], Vel Log,

IAS

i-ati pus la opreală, apoi i-ai trimis la Odriiü la Impärätie,

de i-ai tăiatsi pe dănșii. Și aici ati adus Turci de le-au
luat tot ce ai avut, făcănde-lu (sic) mezat, de le-ai făcut tot
bani (sic). Si pe alti boeri i-ai ţinut la oprealä, și le-ai luat
U

avutiia.
BC

lar, cănd ati fost. la luna luf Avgust, intr'o Vineri, luf
" Neculae-Vod[á] i-aü dat o spaimă, cum că il impresoarä
 26 . FRAGMENTE DE CRONICI

RY
Nemţii,și îndată aü purces în murgul serii, și i s’aü făcut
zio în Giurgiul, si ati șăzut acolo căte-va zile. Apoi iar aü

RA
venit cu Grecii lui la Buc[ujresti si, isindu-i boeri cei de
țară înnainte, la Făntăna Rad[u]lui Voevod, iarel ca o heará
sălbatică îndată aii tăiat pe Pätrasc{o] Vel-Dvor[ni]c Breazuia-

LIB
nul, acolea în drum, si iar ati început a pune boeri la
opreală. Iar feciori Dudescului si cu alții ati scăpat in tara
“ungurească, cu mumă-sa, Mariia Dudeasc[a], fata lui Costan

Y
din Stol[nijc.

SIT
lar, cănd ai fost la Noem: 14, într'o zi Miercur[i], din
su[s] de dimineaţă, ati sosit Barbul Sardar, fecior Cornii
Banul, si cu alti boerí de țară,
ER cu multe catane, si at
prinsu pe Nicolae Voevod, şi-l-ai dus în fara ungurească,
şi aü tăiat tof Turcii cát aü găsit în Buc[u]resti. Apoi, peste
vre-o săptămănă, iar aii venit un Domnu mare sărbu, și cu
IV

multe catane, si cu Nemţi, în Buc[u]resti, de aii șăzut trei

zile, pănă s’aü luat boeri tot ce aü avut și s’aü dus boeri
UN

în fara ungurească. Jar catanile și Nemţii, luînd toate tunu-

rile din Buc[u]resti, s'aü dus la munte, de ati făcut cetate la
mănăstire la Mărgineni si la Cämpul lung, și ati prădat Bucu-
L

res[tii] foarte ráü și fara, neavánd cine să-i folosească.

RA

Numai, fiind aici în Bucfujresti prea-sfintitul Patriiarhu al

Alixandrii, Sfinții Sale, făcăndu-i-să milă de ţară, aii trimis
T

cărți la Paşa del[a] Giurgiul, cum că tara piere, si nu este

EN

nimic vinovată. Pașa încă at trimis la Împărăţie de ati făcut

Domnu pe Ion Voevod, fratele lui Nec[u]lae Voevod, la leat
722
/C

Domnita lui Ion Vocvod.

I

Si ati venit cu Ion Voevod un Aschiias-Pasa cu zece mii de Turci

AS

călărime, si cu Arnaut multi si Tatari, si ad säzut in Buc[u]resti

o săptămănă, de ait luat tot ce ait găsit, prădănd si jäfuind, si
UI

s'aù dus înnapoi Turcii la Giurgiul. Tătarii încă s'aü dus la

tara lor, luînd multă sumăde suflete de creștin[i). Iar Märiia
„Sa Ion Voevod, intelegänd de aceasta, s'aü milostivit spre bietfii]
BC

creștin[i] cei robit, de le-aü esit înnainte la pod de piatră,

 MEMORIILE LUI RADU POPESCU 27

Y
AR
ducănd darur[i] scumpe si rugändu-sä la cel mai mare, aü
scos mulțime multă de robi, tot felul de vărstă: bärbat, fâ-
mei, copii, — Dumnezeu să-l pomeneasc{ä] întru Impärätiia

IBR
Cerului. Apoi să venim iar la cuvántul cel dup[á] urmă.
Ducändu-sä Tatari la tara lor cu robi, iar Ioan Voevod ati rămas
in Buc[ujrești cu o seamă de Turci si Arnäuf, şi aii început

L
a face pace cu Pivodă si cu ghinäral[ii] Nemtilor. Și aü scos
văcăritu de vită cite doi orti, si nu ati băgat seama legătura

ITY
ce făcuse Stefan Voevod cu tot archierei, si aü mai scos și hăr-
tile de nume de om, care aceasta n'aü fost de cănd pi

S
măntu.
Apoi aii trimis la Poart[i) 12 boeri: pe Mateiü Fäl- ER
coianu Vel Vist., si pe Pană Vel Ban, fratele Doamnii luf -
Costandin Voevod, și cu alte. Si Împăratu, daca i-aù văzut,
NIV

foarte i-ati părut bine, si pe tot i-aü îmbrăcat cu caftane, si

aü trimis și lui Ion Voevod caftan și ferman. Si aü întrat Turcul
cel cu caftan în Buc[u]restt la Mart, leat 7225.
LU

[Scris de Ioniţă Log: Soimescu, Logofătul lui Scärlat

Dragănescu, biv Vel Stolnic, ispravnic de Muscel, la 1792,
Oct. 4.] |
RA

(Ms. 441 din Bibl. Ac, Rom. fol, 350 si urm.)

NT

Notă. În legătură cu povestirea Popescului sint documentele ce urmează :

I.
CE

«Gligorie Postelnicul Bäleanul» dă scrisoare luf «lanache Văcărescul Vel

Agă>, «precum să-s ştie că, dănd dumnealuï yärul Riducanul Postelnicul Du-
descul surori dumnealui, varä-mea Maricäi, niște moșăe zestre la Flocos, pe
Pasărea, unde, avănd si dumnealui Ianache Văcărescul Vel Aga moșăe den
I/

preunü», îi vinde o moșie pentru schimb. — 17 Novembre 1698. — Marturt :

un Golescu si Toma Cantacuzino, biv vtori Logofăt !,
IAS

II.

T La leâtul 7226. Dat-am la Märiia Sa Domna Mariia a răposatului Dum-

U

nealui Costandin Dalfi]ceanul nişte lăzi să mi le gie: + 1 ladă zugrăvită, + 1

ladă albă,+ 1 ledità mai veache, iar zugrăvit, + 1 scatulcă cu clondire și cu .
BC

! Bibl. Ac. Rom., doc. XLV/115.

 28 . PRAGMENTE DE CRONICI

RY
toc dă peale, + 1 șcatulcă legată cu fer si iar cu toc de peale, 2 arare. +
Aceastea tote le-aü fost pus Măriia Sa Domna Mariia într'o boltă a Mării
Sale lui bezdadea și acum, viindu eü aicea, mi le-am luat de la bolta Mării

RA
Sale. Iulie 2 4., a. 72361,
Barbul Pătăceanu.

LIB
U.
Scrisoare mea la mán[a] Mării Sali Domnii Marii a r[ä]pusatuluf Särban-
Vod[ă], cum să-s stiie, că me-a dat Măriia S[a] 4 scpeate cu haine, ca-s le

Y
aibü de grij[ä] și-s stea la mine; si, cändü im va trimite Măriia Sa Doamnă

SIT
aceast[ă] scrisoare a mea, atunce sa aibü a-i darea si eii aceaste 4 sepeate, în
măna omului Mării Sale ; și pentru adevărat[ă] credință am iscälit mai jos, ca-s.
să crează. Mart 8 4., AT 71972.
+ Pärvan Cdnu[d]ragul9.
ER
IV.

T Mariia răposatului Costandin Bălăceanul, ce ali fost Vel Agă. Scrisoarea

IV

mia să fie de bună credinţă la cinstită mina Mării Sale mamei, precum să să
știe că m'am rugat Mării Sale de mie-aü făcut bine de mic-aii dat bani tal.
UN

200, de acum pănă în doa săptămăni, să ama darea Mării Sale, toţi deplin
si cu multimitá; sS
^*
si pentru mai adeveriti credință am întărit mai jos si cu
peciatea mia, să să crează, Și am
ww

scris cü, Ion, si mürturisescu, Mai 19 4, a.

L

7218.
Marita, .
RA

(Pecete neagrá ovală, cu arme?.)

T

V.
EN

[Ștefan Cantacuzino dă un act solemn] Mării Sale Doamnei Marici ce ait

fostu a luminatului răposatului unchiului Domnii Meale Ion Särban Cantaco-
zino Voevod, ca să aibă a ţinea si a stäpäni tot satul Betejanii ot sud Ro-
/C

manafí ..., pentru că aii fostu al Mării Sale de Ja părinţi că, iar Costandin
Vodă Brăncoveanul, precum multe temeinice “moșii și scaune boicresti ale mul-
tor boizri si pämäntcani de tear’, ati lăcomitu a le rädica si a le lua, ca si-s
I

înmulțească si sä-s adaogă veniturile casei, fost-aii luat si acestu satu Betejanii
AS

al Mării Sale Doamnei Marici, de l-aü stăpănit in sili si fr’ de nict o drep-
tate. Deci acum, întămplăndu-să mazilie lu Costandin-Vodä si miluindu-ne
Dumnezeii pă nof cu stäpäniria Domniii acestii țări, Domniia Mea n'am lăsat
UI

1 Bibl, Acad. Rom., doc. xz1/161.

BC

* Bibl. Ac. Rom., doc. xLv/72.

Bibl. Ac. Rom., doc. x11/235
 "MEMORIILE LUI RADU POPESCU 29

Y
ca să aibă Măria Sa Doamna Maria această

AR
mare strämbätate si să fie instrii-
natä de moșiia ce o are de la părinţii Mării Sale !

IBR
VI,

+ Scrisoarea mea la mäna dumnealui vărului Răducanul Dudescul, cum

sis știe că, rämäind dumneaci mamii Neacsäi Dudeascăi, niște zestre nedate

L
de la mosu-meü, m'am tocmit cu dumnealor de aii mai lăsat din zestre sii
am lăsat si eü niște bani, tal. 140, care ceream dentr'o ränduial[ä] ce am

ITY
de laDuca-Vod[ä] la dumnealui tata Radul Dudescul. Si ne am împăcat si ne-
am așăzat ca să le daii dumnealor tal. 100, însă m'am rugat sa fie ingäduial[ä]
pin la Sfeti Dimitrie, să Ifi] dati dumnealor bani far niéfi) un cuvint; SA am

S
iscălit ca să-s crează. Iun. 1 A., AT 7204.

ER Gligerie Pălcanul Post,

[Vo :] Zapisul Băleanului celui bătrăn 2,

NIV
LU
RA
NT
CE
I/
U IAS

! Bibl. Ac. Rom., doc. xII/177. În acest document al săii, Stefan Canta-
cuzino hotäreste în favoarea Doamnei la 28 April 1714, putin timp, pufine
BC

zile, după suirea lui pe. tron deci.

> Bibl, Ac. Rom., xLv/100.
 RY
RA
Y LIB
V.

SIT
CUM ÍMBLA VELETURILE LA 0 SAMĂ DE ÎNTĂMPLĂRI.
ER
Cándu aü perit soarele de de mult era let 7207.
Cándu aü venit Moscali cei de de mult cu Petru Împărat,
era velet 7219. ' |
IV

Cändu aü venit Nemţii la Mihai Racoviţă Vod, era

velet 7225. | |
UN

Cănd cutremurul cel mare di-aü căzut Goliia, era velet

7246, lun. 15.
Cánd a vinit al doile ränd Moscalii, aü intrat in Ias,
L

Avgust 20, velet 7247. |

RA

Si ad egit la Oct. 14, velet 7248).

T
EN
I /C
AS
UI
BC

_€ Bibl, Ac. Rom., doc, XXIV[133.

 Y
AR
L IBR
ITY
VI.

GENEALOGIA LUI VASILE LUPU.

S
Izvod de niamul lui Vasilie- Vodă, cine aii fostu să-s ştie
anume: ER
i Gavril Hatmanul, frate lui Vasile-Vodă, s'aü avut 2
ficiori: Stefan si Räducanul, holtei, si i-aii otrăvit Stefan.
NIV

Vodă Gheorghii, care ati scos pe Vasile-Vodă; si pe un frate

a moșă-m€ Arhondi Mironesi, Stamate, ce-aü fost Postelnic-
Mare, holteï, în urma Iorgái Postelnic, iar l-au otrăvit Stefan.
LU

Vodă.
1 Gheorghi Hatmanul, iar frate lui Vasile-Vodă, ce-aü
murit în țara unguriască la robie, de Ştefan-Vodă, la Oradic-
RA

Mare inchisore (sic); s'aü avut 2 fete: Ilenca, după Ursachi

Vist. cel bătrăn, s’aü murit, și ficiori n’aü avut cu Ursache
NT

Vist.; o fată aü fost după Alexandru Begzadè, ficiorul lui

Antonie-Vodă Ruset; anume Anita, s'aù avut Anita o fată,
Zoita, ‚cu Alexandru begzadè, ficior maf mare lui Antonie
CE

Vodă, în Țarigrad. | |
+ Marga si Märicuta, iar. surori luf, Vasile-Vodă şi lui
Gavril şi Gheorghii, ș'aii murit amăndoo în Tarigradü.
I/

+ Vasilie-Vodă, 'încă den boerie aü avut Domnă pe Tu- .

IAS

dosca, fată 'lui Bucioc Vornicul, si altă fată a Jui Bucioc ati
tänut-o Iordache Cantacuzino Vistier cel bătrăn, cumnat lui
Vasile. Vodă, ce să trag din Buciucesti dumnealor Cantacu-
zinestii de pe mose. | . . |
U

+ Vasile-Vodă aii avut pe Ion begzadè, holtei, s'ai murit

BC

în Tarigradu, si pe Domna Marie, aii fostu după -Ragivil în

tara lesascä, ş'acolo ai murit, — ficiori n'aü avut —, si pe
 È FRAGMENTE DE CRONICI
co
Lo

RY
'" Domna Roxanda, fată lui Vasile-Vodă, ce-ai fosti dupa
Timus Cäzacul, ficiorul lui Hmil, s'aù perit la Suceavă; sà

RA
Domna Roxanda ati perit de tălhari la Cetate Niamtuluï,
sa ficiori n'aü fácut.
r Iorga Postelnic si Stiuca jäcniceriul sà cu Vasile- Vodà

LIB
si cu fraţii luf sà cu surorile lui, s’aü. fost tot veri primari.
Iorga Postelnic aü tänut fata lui Trufandà Visternicul, den tara
munteniască si, murindu Iorga Postelnic, ficiori n'aü avut, sá

Y
giupănesăi lui i-au făcut parte den bani și odorà, sà s'aü dus

SIT
în tara munteniască la niamul ef. Iar moșăi in Moldova nu
i-ati făcut parte, cá moșăile tote ati rămas la surorile Iorgăi
Postelnic, Cherata,Zanfira sà Alexandra, si la alti nepoți a
ER
Iorgáí Postelnic. lar mosä-me Arhonda Mironiasa aii fostu
nepotă de vară primare lui Vasile-Vodà, sà cu fraţii luf si cu
surorile lui; sà Iorgăi Postelnié cu surorile lui, sà Știucăi Jäcni-
IV

ceriul, iar nepotä de vară primare mosä-m& Arhonda Miro-

UN

niasä.
7 Știuca jäcnicerul aii avut un ficior Enache, s'aù murit
holten Moșă-me ai avut un ficior Andronachi, ce-ati fostu
L

Postelnic al doile la Ghica-Vodă cel bäträn, s’aü murit holtei,

RA

șă o fată Safta, ce-ai fost după Sava, ce-aii fostii neguttoriü :

si Vamäs-Mare, s’aü murit; sà ficiori n'aü avut. S'aü avut.
iar o fată, pe maică-me Marie, ce ati fostu după tatä-micü
T

Ionașco Ghindä, Cluceriul. Să-s ştie sä aceasta, c'aii avut

EN

mosä-me Arhonda si alt frate, pe Neculce Vistiernic, tatul dumi-

sale Vornicul Ion, însă frate dintru tată, iar nu șă de o mamă;
care să trag tote moșăile dispre mama mosä-mè, vară pri-
/C

mare lorgăi Postelnic; unchiu-mieü Neculce nu încape la

moşăi, — far de niamul ce să va trage di pe Vasile-Vodă. și
di pe Iorga Postelnic; asea am audzăt sà stiü den gura mo- '
I
AS

si-mè Arhondii şi a maicä-mè Marii, sä fin minte, Care să.

dovidescu șă cu scrisorile.
UI

13 Stefan Ghindă biv Postelnic.

BC

T Aü mai avut .Vasile-Vodă un ficior, pe Stefan-Vodä, cu

Donna Catrina Chercheza; care ai fost si Domnu in Mol-.
 GENEALOGIA LUI VASILE LUPU

Y co
co
dova; s'aü murit holteï aprope de

AR
Tighine, mergăndu la
Azac. Care sînt tot ingropat la Trei
Sfetitele 1,

L IBR
S ITY
ER
NIV
LU
RA
NT

1 Bibl. Ac. Rom., doc. 26/V. Iată citeva observaţii asupra persoanelor
CE

pomenite in această genealogie. Un document din 1054 menţionează

pe Andreias biv Vel Medelnicer, ginerele luf Gavril Ilatmanul; Urice-
riul, XXII, pp. 241—7. Gheorghe Ilatmanul are pe Maricuţa, care se
mărită cu Necula Vamesul (Urcchiä, Ziserica din Cetatea Veamf, in An.
I/

Ac. Rom., NI, sect. ist., p. 148). tn sfirsit, la 20 April 1678, un docu-
ment emanat de la Nicolae Racoviţă Vel Logofăt si Miron Costin biv Vel
IAS

Logofăt, si dat lui Ioan Racoviţă, Mare-Spătar, se ocupă de moșia Grecii,

dată lui Vasile-Vodă, la nuntă, de Gașpar Gratiani, cedată apoï de Domn
cumnatului sii Dumitrașco Iarali, Clucer-Mare, soţul Margăi, sora sa,
După
moartea Margăi, ni spune documentul, satul ajunse in. stăpînirea unci nepoate,
U

Anita, fata lui Gheorghe Hatmanul, care: se mărită cu Alexandru, fiul lui
Antonie-Vodá Ruset; Bibl. Ac. Rom., doc. LXIX/134. Pentru
BC

satul Grecii,
mai vezi un alt act, din 23 Mart 1671, in Urechiă, ‚iron Costin, Opere com-
Pete, I, p. 748.

63473. Vol. IIL

co
 RY
RA
Y LIB
SIT
ER
VII.
IV

EXTRASE DIN LETOPISÁTUL PRESCURTAT DIN 1721-4.

UN

A.

carile il
L

Cinstite şi iubite cetitoriule. Întru acestu litopisát,

in biv
RA

am de pe litopisäful răposatului Nicolat Co(n)s t(and)

cetind şi pri acela şi pri acesta, în multe locuri
Vel Logofit,
ales la nu-
vel afla voroava si insamnärili intr’ alt chip, mai
T

Moisil
mărul anilor.Intit, la aciala, la predoslovii, serie că marile
EN

la Zidire Lumif dupa 2.400 de ant;

a scris letopisátul lumif cel de
4024 de anf sati scris acel letopisät,
iar cil am aflat că după
ostineli, vel
adi[că) Carte Facirii; de carcinsus dragoste ta, puind
/C

e if umblă
afla adivărul. Socotesti dar, iubitoriule, că acestu
Întrupare Dom:
veletul 7240 de la Zidire Lumii, iar de la
la Moisa
nului Nostru lisus Ilristos 1732 au purces; si de
I
AS

1385. Socoti nd cef 7240 auf, 1.455

pănă la Ilristos ati fostu
pân la Ilristos, si de la Hristos 1732 pănă intr’
de la Moisă
Zidire Lumii
acestu anu de acum, iati dar că rămăn de la
UI

păn la Moisă 4024 de anf. Aşăjdire si intr'al te locuri multe

alunicături ver afla, carile nu s'or potrivi cu acesta; nu de-
BC

numaï în minte if aduc ca, cetind inte’ amăndoi, să

fiimez,
Asäjdire, cunoscăud şi a noastre
nu ne dal pre noi defâimării.
 EXTRASE DIN LETOPISÄTUL DIN 1721-4 35

Y
greșale, mai ales din condeiü, rugăm

AR
să las ertärit, că nu
înger, ce rca brina, adică mănă de fárná,
— ait ostinit: ce-
testi dar cu bună sănătate si priimesti cu dragoste a noastră

IBR
ostinialá !, )

L
S ITY
ER
NIV
LU
RA
NT

! După ms. 123 al Bibl. Ac. Rom., fol. 3 Vo,—Nu putem atribui compilaţia lui
CE

Neculce însuși, de si anul cînd a fost scrisă această observaţie c tocmai acela
cind își scria cronica, pentru mai multe motive; Neculce nu vorbește în Pre-
euvintarca sa de redactarea unui corp propriu de cronici, ci de continuarea
I/

ultimului corp -costinesc; avem un manuscript datat prin anul de la Hristos,

prin Domnul de petron si episcopul ce păstoriă la Roman, ms. cuprinzind
IAS

compilaţia şi totuși anterior lui 1732; stilul adaoselor, cu adresele repetate

către cctitor si citatia slavonă din Scriptură nu e al lui Neculce. Totuși, men-
- fionind in Cuvinte anecdota calului lui Barnowski, care se află în Miron
Costin, ca neexistind acolo — «numai letopisejul de aceasta nu scrie nimică,
U

iară Oamenii asa vorbesc, că aii apucat unii dintru alţii», ar resulta că cla
avut letopisetul lui N. Costin în această formă prescurtată. Pentru această com-
BC

pilatic, v, 2st, dit, romine, I, p. 269 si urm.; II, pp. 107-8, Locul, cu data
de 1724. si în în Uricariul, XXIV, pp. 352-3.
 RY
RA
Y LIB
B.

SIT
Undea iaste si pănă astăzi acea sflijntă bisearică. De multe
răscoale ce s’aü tămplat acestui pămînt, pentru a noastre
ER
cumplite păcate, ali fost sosit pănă de a să räsipirea; și,
väzindu-o acel de mai sus pomenit chir Calistru, episcopul
dintru a Sfintului Duhü puterea,
IV

Rădăuţilor, fiind indemnat

dinpreună cu dumnealui Dimitrie Macrii, biv Vel Ban, sta-
UN

roste de Cernăuţi, socotind e

‚a tardi,
că iaste de obșt precum
mai sus s'aü scris cá sănt daruiti banii de Sultan Murat.
Tăutului Logofătului, carii bani att fost a täräi noastre, n'aü
ce de a sa bună voia, împreună cu toată
L

lăsat-o la răsipă,
undea aü fost si rásipitá, o
RA

cheltuiala, aü acoperit-o si, pre

ati dres si o ait tocmit, în zilele pr&-luminatuluf Domnu Ion
Mihail Racoviță Voevoda, în anii de la Adam 7229, luna
T

Mai 12 zile. Care vrănd să adeveresti, iubite cetitoriule, ci

EN

teaste pre păretele pre zidiul bisearicii, că vii afla scris că

bisearica s'aü zidit in anii 7007, în zilele lui Stefan-Vodă
cel Bun, cu cinci ani mai înnainte de Domniia lui Bogdan-
/C

Vodă. Care vederea arată adevărul !.

I
AS
UI
BC

1 După ms. 53 al Bibl. Ac. Rom., fol. 73 von.

 Y
AR
L IBR
C.

ITY
Si s'aü agiunsu si cu Bator Jicmont, craiul ungurescu,
si
cu Rodolfu, Împăratul nemfäscu, şi s'au rádicat cu osti

S
un-
gurești și. cu Munteanii și cu Moldoveanii Mihai-Vodä, si s'aü
fácut in Tara-Munteniascá si
ER
în Moldova mare sunet de
arme. Că Aron-Vodá, fiind într'un cuvánt cu Bator Jicmont
și cu Mihai-Vodă, sà vădisă si la Impärätie umbletele lor.
NIV

Ati infäles Aron-Vodă, cum aii mărsu poroncă la Hanul să

margă cu oaste să prade tara Moldovii si Tara-Munteniascä,
si să le supuia iar supt ascultarea Împărății Turcului, si in-
LU

dată aü trimis Aron-Vodä la Bator Jiemont, craiul ungurescu,

si la Mihai-Vodă, Domnul muntenescu, de i-ai trimis osti
întru agiutoriü, și ati bătut pre Tatari. Însă Hanul cu Tă-
RA

tardi aü fost viind cu dobândă din tara unguriascä. Carif mai

dennainte vreame intrasä preste munţii lesesti în ţara ungu-
NT

riascä. Si li-aù luat Aron-Vodă toată dobănda ce luasă dela

"Unguri. |
‘Tara Bator Jicmontsă ţinea stäpän
CE

färäf Moldovii, cum si .

Tárár-Muntenesti. Iară, aceaste lucrándü, iată Stefan Răzvan,
Hatmanul lui Aron-Vodä, aü scris pre taină la Bator Jicmont,
craiul Ardealului, precum Aron-Vodi să cearcă pre taină,
I/

la Turci sä-s tocmascä lucrul despre dansii. Și îndată Bator

IAS

Jicmont aü trimis oșteani aleași de aü luat pre Aron-Vodă

si l-ai dus, cu totul ce aü avut, im tara ungguriască, : legat;
"și Lai închis în „cetatea: in Alvinciü. Si acolo l-aü finut pe-
depsit pănă ait, murit. Jar: în locul lui; at pus pre Stefan
U

Razvan, Hatmanul; Bator Jicmont de la sinet! ,. — «

BC

1 După ms. 53 al Bibl: Ac. Rom., fol. 107 V9-$.

 RY
RA
Y LIB
VIII.

SIT
LOCURI PUTIN CUNOSCUTE DIN CRONICA LUI NECULCE.
A. ER
Iarà pentru Aron-Vodi așa să povestește din om în om
niamul lui Moldovan, de aici din Moldova, si
IV

cum, fiind el de
slujind la un Mitropolit anumea Nicanor, fiindu-i nepot Mi-
UN

tropolitului, şi acel Mitropolit fiind ctitor la mănăstirea Aga-

piia cea veache din Dial, și mergea de multe ori Mitropolitul
acolo la mănăstirea de si sedea, fiind ctitor. Iar, fiind cu
dänsul Aron-Vodă, de multe ori eşiia fără știrea unchiu.sáü
L

„Mitropolitului afară la o mănăstioară de călugărițe, afară din .

RA

munte, ce era pre moșiia mănăstirii, ce să chiamă Hilioara;

acolo esiia la primblare. Și așa, esind Aron-Vodä într'un ränd
T

la primblarea la Hilioara, și întorcăndu-se la mănăstirea, nu-

EN

mai ce s’aü tălnit cu unchiu-säü Mitropolitul, mergänd şi Mi-

tropolitul de la mănăstirea la moșiile mănăstirii. ȘI, tălnindu- s[e]
la un locu, undea iaste drumul tăiat în piiatră cu ciocanul, si
/C

văzănd Aron-Vodă pre unchiu-săii Mitropolitul Nicanor, de

frică aü fugit drept la dial pre dupä’o stäncä mare de piiatră.
Si, după. ce aü fugit, nu s'aü mai întorsu la unchiu-säü Mi-
I
AS

| tropolitul, ce s'aü dus în fara unguriască, si din fara ungu: ‘

riască s'aü dus la Tarigrad și, apucändu-s[e] la oameni mari
de aü slujit, si zăbăvind acolò cătăva vreamia, apoi aü esit
UI

si Domnu' în Moldova. Si, acolo undea s’aü intimpinat cu Mi-

?
tropolitul Nicanor, la drumul acel tăiat în piatră cu ciocanul,
BC

aü pus de aü săpat întru o stăncă de piatră mare, făcănd şi

sămnu de-asupra stâncii, undea aü călcat calul cu piciorul;
 CRONICA LUI NECULCE 49

Y
scriind si istorie pre stăncă, — care acum de mulțimea anilor

AR
nu să poate ceti să să înțăliagă cum că ati fugit.
Asa dă anecdota ms. 53 al Bibl, Ac. Rom., fol. 108-8 Vo, În ms. 112, fol.
196, povestirea e pe alocurea deosebitsali
ă adaosi:

IBR
Aron-Vodà, asa vorbăscu oamenii bătrăni si călugării de
la mănăstirea Agapiia... cea veche din dial, fiind mănăstirea
zidită cu cheltuiala si agiutorul Doamnii Elenii a lui Petru-

L
Vodă Rares, care Doamna Eleana at fost fată lui Despot
craiului sárbesc. Deci, cu cheltuiala Doamnii Elenii si prin

ITY
osteniala acelui Mitropolit s'aü zidit mănăstirea Agapiia în
dial, precum s’aü zis. Si, fiind şi Mitropolitul... Avănd dra-
goste cu o călugăriţă tänärä... Deci Mitropolitul să fie bătut

S
pe nepotu-säü, Aron-Vodă, [care, viind Domn], să fie prinsu
‘pre unchiu-säü, pre Mitropolitul Nicanor, si să-l fie făcut
ER
hadămbu, să-l fie scopit; căruia Mitropolit îi iaste mormăntul
NIV
la mănăstirea în dial, si s’aü fost săhăstrit, luund shimä si
zicăndu-i din shimnicie Nil; care asia scrie pre piiatra de pe
mormänt: Shimnoje Nil. Iar acolo unde s’aü tälnit Aron-Vodä
cu unchiu-säü Mitropolitul, ati pus de ati săpat o stäncä
LU

mare de piiatră, scriind si istorie pre piatră, si de asupra

stăncii încă au săpat, ca să s[ä] cunoască pe undea aii fugit;
RA

care aceaste seamne sănt de să văd şi pănă astăzi, şi să chiamă

acea stäncä de piatră Piiatra lui Aron-Vodä!.
NT
CE
I/
IAS

1 În acest manuscript, forma și a celorlalte Cuvinte ¢ mai pe larg și chiar

a cronicii. Cf. fol, 202 V9: «Wihaleca Hincul, ce fuseasia Sărdar».La sfirșitul
secoluluial, XVIe aflăm, tocmai la Agapia Veche, un «Nicanòr biv mitropulit,
U

ermonah Serafim» si alţii, dind un document ; Bibl. Ac. Rom., doc. Lxx/166. —
Cf. Buciumul român, Y, -pp. 17-18, 548-9. Mitropolitul Nicanor, fost episcop
BC

de Roman, se întimpină ca Mitropolit tocmai după Aron-Vodä, in urma lui

Mitrofan, V. Relaţiile cu Lembergul, Y, pp. 75, 112-3.
 RY
RA
Y LIB
5:3

SIT
“In ms. 112, în cursul Cronicii, aflăm următoarea povestire, fol. 128 Vo-g,
‘despre Duca și fratele lui: ER
Duca-Vodă cel Bătrăn, fiind de oameni de gios de niamul
lui, de la Rumele, din tara grecească, după ce aü luat
IV

Domniia aicea în ţară în Moldova, aü vinit stăpănul lui Turcul

Spahiul cu ferman impärätescu la Duca-Vodä, de i-ati cersut .
UN

dajde, după obiceaiu ce ai spahiii de iaü de la oamenii săi

pre izvod de la impárátiia de cäfiva ani. Si, după ce ai
vinit Spahiul, l-aü cinstit Duca-Vodä și i-aü dat haine, si la
L

‘masa lui ceä Domniască încă l-ati pus de aù șezut cu dänsul.

RA

Deci Turcul avănd voia a grăi înnainte Ducăi-Vodă, îi zicea

în limba lui turcească: «Efendi, Efendi, blem la Rumele»,
iar Duca-Vodă îi răspundea: «mergi tu, dar eü nu vol
T

merge». Si i-ai dat Duca-Vodä tot ce i să făcea dajdea, si

EN

mai mult decăt i să făcea, si asia Turcul s’aü dus la Rumele,

la tara sa. | |
I /C
AS
UI
BC
 Y
AR
L IBR
C.

ITY
Duca-Vodä avea un frate mai bătrân decăt
dănsul, şi-l
puseasia Vames- Mare, și numele lui era Cärstea,
si asia era
de fudul cä, cänd mergea pin tärgü, nu vrea sä-s ia slicul

S
înnaintea nemărui, iar nici negutitorii, nici cci proşti, dacă
“lati văzut cá nu- și ia slicul,
lui. Apoi el siaü dus si s'aü jeluit frätine-säü
nici iai nu-s ER lua islicele înnaintea
Ducăi-Vodă
că nu-l cinstescu negutitorii să-ș ia slicile; apoi: Duca-Vodă
NIV

lati întrebat, el ia-s slicul; iar el au zis că nu-s ia; jar

„Duca-Vodă i-ai zis: «pas pre uliţă si-ti ia slicul, şi apoi,
dacă nu-s vor lua iai slicile, vin. de-mi. spune mie, că ştiu
LU

ei ce oi face». Deci el ai și purces pre uliţă, precum îi

poroncisfe] frate-säü, si ait început el a-s lua slicul întăi, iar
negutitorii, väzind, s'aü si sculat în picioare si aü început
RA

a-s lua si iai slicele si a i să închina; si apoi aù mersu la

Duca-Vodà si i-au spus că, luundu-si el șlicul, is iai si
NT

negutitorii islicele innaintea lui. Atuncea Duca-Vodă au zis

că, dacă va cinsti el pre alții, lor cinsti si pre dănsul alții,
mácarü cá iaste frate de Domnul.
CE

' Mai întîlnim în unele mss. de cronici adause ca acestea (în ms. 104
al Bibl. Ac. Rom.) : | .
I/

"Măcar că firești lucruri «sint aceaste cutremure, cînd să prilejesc, iar să

poate zice cá-arátare si seamne reale sint cutremurile viitoarelor vremi, precum
IAS

și atuncea, aü arătat, acel cutremur multă vărsare de singe și prada Tureilor

pre săracă Moldova, pre alte părţi crestinestY,,— precum vom arăta la locul sali
. pre riud. Pricina, cutremurului din ce să face, pămintul să cutremurä de multă
umezealä. De vei vrea să ştii deplin, — - ceteaste la bogovlie, că vel afla» (fol..169)..
U

La Bogdan: ‘Voda: efntru acest an mare cutremur de pämint ai fost în

Țarigrad... Pre aceaia vreame s’aü ivit și acel vestit: Techil izvoditoriul legii.
BC

turcesti... Pre aceastas vreame aii venit Hanul Crimului cu oști asupra No-:
hailor , . ».
 RY
RA
LIB
IX.

Y
SIT
ACTE RELATIVE LA CRONICARUL IOAN NECULCE.

A.
ER
La Mihai Racoviţă se înfățișează «Ion Neculcia, ce-aü
IV

fostu Hatman, si cu mare jalob[ă] aù jeluit înnainte Domnii

Meale pe dumneaei Iliana Hätmäniasa răpăosatului Ion Buhuș,
UN

ce-ai fostu Hatman», pentru 314 lei, «care bani att avut orän-
duiti Ion Hatmanul cu pecetluit de la Domnie Sa Dumitrii
.Cantimir Vod{ä], să-i dia Buhuș Hatmanul din niște orän-
L

duiali ce-aü fostu strängändu la Ținutul Romanului, înnainte

RA

Moscalilor», si din care o parte rămăsese la Buhuș. «Si, viind

Moscalii, ati fugit Hatmanul Buhuș in fara unguriască și,
ducăndu-să si Ion Hatmanul cu Moscalii>, după întoarcerea
T

lui Neculce moare Buhuș.

EN

e
— pentru
Se numeșt a cerceta afacerea, o comisie, alcă-
tuită din Darie Donici,Ion Sturdza, Constantin Costachi Vel
/C

Spătar. Buhușoaia pretinde «că ia nu stie nimic să fie rămas,

nici un ban, dintr'acea orănduială, la dumnealor». «Deci
dumnealor aü chemat pe Dumitrașco Mustia, carele aü fostu
I

pe atuncia diiac la Buhuș Hatmanul, să de samfä] pentru

AS

feciori carii ati fost pe la ocol. Să, dia samă de acea rämä-
‘sità sau să giurea Mustea cum nu stie nimic nici de feciori,
UI

nici aii găsit niscai izvoade de sama feciorilor. Si asia s'aü aflat
doi feciori de aciia carii ait stränsu acea oränduial[ä}, anume
Sturdzea feciorul lui Todiaritä si Ion Copilul, si, întrebăndu-i
BC

iară, ef at’ dat samă că s'aù dat sama la stäpänu-säü, Ion

 ACTE RELATIVE LA NECULCE 43

Y
AR
Buhuș Hatman, de cát bani aü strănsii
din Tinut, numai,
izvoade ce al avut, s'aü präpädit cănd ai căzut la robie la
Tătari. Iara, cát ar hi mai rămas rämfä]sitä în Tinut, ad fostu

IBR
luat citeva vite, trăsură pentru bani, și, dănd Moscalii, n'aü
apucat să le văndză, și o samă de vite şi li-aü luat oamenii
innapoi, iară unile ati murit și de boală ; altele li-aü luat şi Tă-

L
tardi, cănd ai prădat după Moscali. Deci intr'alt chip nu
vaii putut creade, ce

ITY
i-aü giudecat dumnealor să margä acei
feciori împreaună cu Dumitrașco Muste, să giure preacum nu
știi nimic de ar hi rămas niscaiva bani dintr'acea slujbă

S
la Buhuș Hatmanul, saü niscaiva vite dintr'acial[e] de trà-
sură, saü, pentru izvoade,
şi, giurănd, să aibă pace. Deci Dumitrașco Muste diiacul
precum ER
s'aü prăpădit de Tätarü;

și cu Ion Copilul aü giurat intr'acesta chip, precum ni-aü

NIV

arătat și mărturie de la Vornicii de Poartă, carii i-aü dus

la sfänta besearică ; iară Sturdzea n'aü vrut să giure pentru
60 de lei, carii aü zis că i-aü fostu dat mai peurmä de cia
LU

li-ai luat sama, că nu știe nici el,la Buhuș aii rămas acci
bani, 60 de lei, aü fost-aü luat niscava bani cu datorie, să
dia pentru acea slujbă». Boierii hotäresc «să dia pace Ion
RA

Hatmanul îi Buhusoae și de acei 60 de lei, precum nu sati

luat sama nici altor zlotași, carii ai fostu atuncia», Cit s'a
luat, e bun luat, «iară, căt ad rămas rămășiță, nime n'ai mai
NT

stränsu nimică, nici Domni[a] Sa Niculae-Vod n'ai mai salit

pe nime, după cia aù vinit după Moscali cu Domnie, să isto-
CE

vască acea rămășiță, — căci, de att avut

tămplăndu-să alții si
mai multi bani oränduiff să ia dintru acea orănduială, toti aü
rămas pägubasi, fiind mare pradă si urgie a lui Dumnedzeü
I/

asupra. acestui pămăntu la acele vreami cumplite», asa incit

poate rimînea păgubaș si el, Neculcea. I se ica deci «pece-
IAS

tluitul» şi cartea de judecată antetioarà. — Iași, 17 Decem- |

bre72291. ^ © | /
U
BC

1 Bibl. Ac. Rom,, doc. LXXUJIII,

 RY
RA
LIB
. B.

Y
„Adică eü, ermonah Varlaam Ursachi, sin Dumitrașco Ursachi
Stolnicul, facem știre cu acest adeavărat zapis al mieü la măna

SIT
dumisali uncu-miü Ion Niculce biv Vel Vornic, precum, de
nime silit, nici asuprit, ci de a mè bună voia, am vändut
dumisalea a mè driaptă ocină și moşie: un sat întreg, anume.
ER
Priporenii, ce iasté în Ținutul Dorohoiului pe apa Jijiif, cu
vad de moară în apa Jijiii si cu hälesteü; si tot venitul ho-
IV

tarului acestui sat l-am vándut dumisale drept doi sute lei..
Care această mosiia mi să trage miia de la moșii strămoșii
UN

miei, Iordachi Cantacuzino cel bătrăn, care iaste si dumisale

unchiului Ion Vornicul mos; si, hiindu-mi dumnelui miia
niam mai aproape, am văndut dumisalea, și, căndu am
L

văndut, am întrebat și pe nepotul micii de soră, anume

RA

Vasile sän Costantin Silion, si el n'aü vrut să cumperia, si

mi-ai făcut dumnelui plată deplină. Si această tocmalä s'aü
ficut dinainte a multi boeri, carii mai gios s'aü iscălit;si
T

eü pentru mai mare credința singur cu măna mè am iscälit.

EN

“Let 7251, Iun. 22. |

10 DR |
| T | Ermonah Varlaam Ursachi.
/C

lar, de s'ar tămpla să ies[e] acest răii, să aibă dumnaluf

altă moșie, den moși mele, a-s lua.
I

Jordache Balș Vel Ban. Costandin. Bal, biv Vel Pali,

AS

s Constantin Serdar (?), div Vel Pit: 00 4 .

| ‚am Scris zapisul. - "
UI

Son Neculai ‘Post. Ti oder Neculcea, Vel Vist.

Stefan Catargiu (?), Vel Vest. + os
Gavril Pitar, Vornic” glotnit.
BC

Jon Gram. Hur[musaki?].

 ACTE RELATIVE LA NECULCE 45

Y
Cu acest zapis

AR
ai fostii cumpărat dumnealui Vornicul Ion
acest sat; apoi i-aù intorsü Vasiliia Silion banii.
Si eü am
schimbat cu Vasiliia Silion; si aü rämas la mine
satul acesta,

IBR
cum zapisul ce mi-aü fäcut Silion aratä.
Sturdsea Vel Log.: la mine aü rămas acestu satu.

L
[Foaie adausi:]

ITY
+ Ion Neculce, biv Vornic, făcut-am scrisoare mè la mina
dumisale nepo[tu]lui Vasilii sin Silion, precum mi-ati întorsu

S
dumnelui bani ceia ce-am dat eü lui Ursache Varlam călu- |
ER
gărul pe un sat anume Priporeni, ce este pe Jijie, si zapisul
ce mi-ai făcut mie la mănă călugărul Ursachi. Si un ispisocü de
NIV

la Gligore-Vodä pe cel sat, pe Priporeni, nu i Lam dat, ne-

hindü mai indämänä; dar să am eü a ile da, si el să-m dè
scrisorire (sic) mè. Pentru credința am iscälit:
LU

Joan bio Vornicul Li

RA
NT
CE
I/
U IAS
BC

! Bibi. Ac. Rom., doc. 51/XII.

 RY
RA
Y LIB
X.

SIT
0 DESCRIPTIE A TERII-ROMÁNESTI +

ţară mai nainte s'acestea

Neamurile ce aü stăpănit, aceast[ä]
ER
ce acum de unde aii venit.
IV

„(Bonfi nie. E Zana nainte de Dacht şi Goth? läcnitort acestor

Jocuri era niște neamuri ce le sicea Gavrisp si Ghestoboft,
UN

zar după acestea Dachi şi Gottht, şi să numea far’ aceasta

Dachiia, fiindu împreunat[ă] eu... Dachia să numește) Transil-
vaniia, (7: ara-Romäneasc[&,]) Moldova, Basarabiia, ce-i zic Bu-
L

geac, unde stäpänesc Tätari.

RA

Uni istornici Misiia o numesc; aceast[ă] numireo are tar[a]

sárbeasc[i]. Pe aceşti Dachi si Gotthi ai supus Avgust
Chesar, precum si alte locuri si împărății aü supus supt
T

impärätiia lui, cănd s'aü născut Măntuitoriu Lumii Hristos,

EN

fiiu lui Dumnedzei, pre pămănt.

Dupfä] Hristos ani 88, impäräfind Roma Domnichiian, s'aü
/C

räzgusit (sic) Dachi de supt stäpänire, si aü lovit cu ostile

lui in Dobrogea, unde era Voivod pe ostile Rămlenilor Opius
Sabinus, si l-a biruit, priln]zändu-l viii pe Opius.
I

La] leat delfa[ Hristos 103, Traian Ulpie Împărat, viindu

AS

cu război asupra Datilor, i-aü biruit, si att omorăt si pe

Decheval, craiii Dachilor, și aü potopit stăpănirea lor. Acest
UI

împărat aü făcut podu cel minunat peste Dunăre, de piatră,

ce este c'un căpătăiii în Tara-Rumäneascä; si pentru paza
BC

1 Cuvintele șterse sint tipărite cu cursiv aici,

 O DESCRIPTIE A TERIÏ-ROMÂNESTI 47

Y
AR
acestui pod, căt si pentru a nu mai rădica cap Dachi, aù
lăsat oști romane. Dar, neputăndu oaste singur(i] a läcui,
aii mutat si o sum[ă] de norod den Italia, precum obicinuia

IBR
Împărați romani: cănd să multia norod. îi rădica si ducea
de-i muta la alte locuri. Precum si acest Împărat urmăndu,
aü adus aici norod de oameni din Italiia si oste romană a

L
läcui. (În cap acestui pod este [...] fäcut-aü şi Tiverie un

ITY
turnu in Tara-Romäneascä, de strajă pentru partea locu-
rilor acestora, ce să cheam[ă] si pănă astăsi Turnul Severi-
nului, unde a fost mai nainte şi oraş.) [Pe margine :] Dup{ä]

S
Hristos 400, aii supus acest[e] locuri Atila craiu ung[uresc],
răsipindu norod ce aii fost robit adus de Traian. lar după]
aceia iar att călcat pämäntu acest[a] Bolgari, ce-ati venit din
ER
Vostriia cè. mare, prea leat...
NIV

Pentru zidiri vechi, mai săntu și alte zidiri: este un turnu

împotriva Nicopoli, ce este peste Dunăre. Este cetatea Giurgiului
si cetatea Brăilii, care ziduri nu să știu, fost-aü si pe vremile
LU

Datilor, saü pe urmă Romanii le-aü făcut; jar alţi zic că

Ghenovezi, pre căndi să läfise cu stăpănirea, să fie ziditu
si aceste cetăţi, lar la Tärgoviste este un turnu innaltu si
RA

tare forte, unde at fost si casă mai pe urmă ale Domnilor

țării, Acest turni să adevereaz[i] a fi den zilele Datilor. Să
zidire de o cetate mare la ţinut Romänatilor,
NT

mai vede o
peste apa Antuia (sic), în potriva turnului ce am zis mai
sus, care este în potriv[a] Nicopoli; zic că acolo să fie fost
CE

Scaun a Datilor si la biruința lor de Traian s'aü stricat si

acea cetate. Alt[e] zidiri vechi nu sänt, iar cetăți de pă-
măntu multe, pe la multe locuri, cu şanţuri mari imprejurat[e].
I/

dar din mulțimea vremii s'aü mai astupat.

IAS

Pentru Cuţovlahi.
U

Pentru numele acestiî ţări.

BC

(Scris. unit fără minte, pentru Tara aceasta Romăneasc[ă]

într acestay chip.) Pentru Tara-Románeasc[á], — ce să numeşte
 48 | , PRAGMENTE DE CRONICI

RY
între alte limbi Valachiia, — se zice si Ungrovlah. Iar vecini
lor Moldoveni, cari säntu și asemenea lor întru rit și în

RA
limbă, le zice Munteni. (Pentru care mat intät era aceast[ä] farà
inpreunà cu Ardeal[lu], și această farà să numea Dachiia). lar
- Turcii îi zic Vlah si Caravlah, iar mai nainte să numea

LIB
Dachiia.
Dachiia să numește dup[ă] neamul ce stäpänea aceast{ä]
tara], cărora le zicea Dachi, — pentru care mai jos vom arăta.

Y
Romăni, precum să numescu iei lăcuitori acestii țări, să

SIT
numesc pentru că, dup[í] biruința ce ai făcut Traian asupra
Dachilor, aü lăsat oști Romani, (de a4 läcuit) pe aceste locuri,
dintru care zic că să trag aceștea
ER ce acum să zic Romäni.
Valahiia, cum să numește între alte limbi, uni zic dup[ă]
Flah, arhistratigul Romanilor, ce fusese multă vreme stäpä-
nitor orinduit den Roma la acest loc; alti zic că o fată
IV

a lui Dioclitiian, ce o chema Vlaha, care aü fost măritată

după un loan, ce ati fost stăpănitor pe aceste locuri. Alti zic
UN

„că dupläj vorba frantozeasc[á], zicándu Italienilor... (sie) si,

fiindu s'aicí aduse norode din Italiia, spre läcuintä, cändü
aii lăsat Traian oste Romanilor, cum s’aü zis, de aceia ca pe
L

niște Italieni i-ai numit si pă ici.

RA

Ungrovlahiia să numeşte și Domnul țări și Mitropolit pan

astăz[i], si să vede titilus, della] cel d'intăi Domnu al aceștii
T

țări, că tot așa s'aü numit a tot Ungrovlah, la care (in 2

EN

chipuri) zic cá dup[4] Romani ar fi căzut Unguri cu stăpănire pe

acest loc al Vlahii, și, pentru că şi Moldova să zice Mol-
dovlahia, luindü adaus numelui dup[ă) apa Moldova, așa si
/C

aceast(a], dup[á] stăpănirea Ungurilor sai adaos numele

Ungrovlah. |
Turcii o numesc Caravlah, după Domnul cel d'intäï, că-
I
AS

ruia îi zicea Negru-Vod[á], (iar numele lui ira Rad(u]), cum si

Moldovei. -
S'aù văzut la uni istornici gräind de acest loc a-i zice
UI

Muisiia; care aceast[ä} Musiia est[e] numirea țări särbesti, ce

.est[e] în vecinătate. Della] care, dup[ă] vremi pierzindu-sfe]
BC

inväfäturfa] romană si italiencase[ä], ati luat della] (SZovenzz)

Sarbi, ati luat invätätur[a], dovedindu-i si slov[a] ce este si
 O DESCRIPTIE A TERII-ROMANESTI
49

Y
pan’ astăzi

AR
särbeasc[ä], si cärtile cele vechi, atăt bisericești,
căt și hrisovile, precum s i va zice mai jos. Și cu acei
nu-i däosibiia, ce le d a a potíe]
tot aceiaș numire, care

IBR
să numeşte
locul Sărbilor.
Munteni le zic Moldoveni,
ce să numesc Moldovlahr. Dint
a lor istorie, ce aü făcut un ru
Miron, Logfo]fit-Mare a acei

L
țări, să vede că zice că dup' apa
Oltului, ce curge prin tara
aceasta], unde întăi ati fost lăcu

ITY
itori dintru acest neam
Romani, mai nainte de Rad[v)-V[oja
[ă] Negru, precum să va
arăta mai jos, aü fost lăcuit, del[a] Turnui
Severinului, Mehe-
dinți, Craiova si la apa Oltului

S
(sz dup[d] vremi sa schimbat
slovele), şi, zicändu-le Olteni, mai pe
urm[á] (s'a schimbat ER
slov[e] si ax) schi[m]bándu-sá din vorb
ă slova dăntăi, le-ati zis
Munt eni. Aceasta dar ce s'aù zis pentru numele acestii tiri.
Acum dar să zicem pentru schimbările stäp
NIV

änirilor, viind păn

la vremeä de acum cum (Sari stäpänit aces
t loc.) |
LU

Pentru lege saü crestinfi].

RA

Legea lácuitorilor aceștii țări este pravoslavniciala cre-

dinfä dupä ritul Biserici Răsăritului, la tot fără de
nici o
‚däosebire următor. Legea! acelui norod roman si italien, ce
NT

ai rămas: della] Traian Împărat a lăcui păn acest[e] locuri,

cum s'aü zis, dup[ă] multi ani în urmä, :s'au rádicat, stră-
CE

lucindu în vecinătate lor, la Sărbime, pravoslavnic{a] credință

crestineasc[ä]. De unde si acești pămănteni au luat luminarea
si Sati botezat, si tot oränduialfa] Biserici, încă si cărțile
I/

bisericești, tot pe (a lor) limba sárbeasc(á] le aü; la care să

vede că le-aii rămas si tot inväfäturla] a le fi, cartea lor tot săr-
IAS

beste, dovedindu-s[ä], din scrisorile ce să găsesc ; veichi hri-

sovie] Domnești, zapise de moșii, păn putin[ä] vrem[e] incoce
tot intr' acestaș chip să urmă à să tinea de invátátur[a] cărți
U

särbesti. Iar, de cănd s'au impufinat aceastlä] invățăturță] (a

limbi?) a cărți sárbesti, — să arat[ă] la oránduial[aj Domni:
BC

lor aceștii täri, însă (Votes este luat mat nainte de a venire).
lar mai pe'urmă, pă la leat 1478, fiind un Rad[uj- V [ojd(4]
.

63473. Vol. III.

. t '

E
4

ot ot
 50 FRAGMENTE DE CRONICI

RY
Domnu, aii adus pe Sfăntu Nifon, ce fusese patriarch Tari-
grad[ului], si acest[a] le-aù întocmit tot[ă] Mp ] Biserici,

RA
care, după ducerea Sfinții Salle] aici, din ţară, la Sfäntago ra,
acolo pusnicindu, s'aü sfințit și, aducănd u mostile în tara
Neagloe}-Vfoldfä] Bas[a]rabá întregi, ati făcut mult[e] minuni,

LIB
prieinuindu întemeiere bună credintii si învățăturilor sale, ce

sä păn astăzi credinţa să află cu praoslavie în bunfäj stare,

si oränduelile dogmii să păzesc nestrămutate. Mai pe urmă

Y
aii adus la mănăstirea Argeș caplulja cestui sfănt si mana

SIT
dreapt[ă), — care sänt pin’ astăzi făcute minuni, acei ce cu
credință näzuescü!.
ER
Lucruri rare.

Este un munte mare de piatră, la Tinut Gorjăiului, dän care

IV

iese o piatră, ca cum ar fi pusă o politi la un pärete. Pe

UN

acea piatră este zidit[i] o mănăstire, ce să numeşte Tismana,

‘pentru care să va pomeni mai pe largu, la scrisul mănăsti-
rilor. Este accast[ä] piatră ce iese de[n] munt[ele), pe care este
zidit[á] mănăstirea, înnaltă della] poalele. acelui munte, ca. .
L

urme si dintr'acea piatră in sus pän’ în vărful muntelui iar ca

RA

urme... și ati împrejur, cit tine mänfälstirca, este (împrejur)

urme... Dar mai ciudat lucru este că din muntele cel mare, din
T

care iese acea piatră, iese o apă dup[á] o gaură si să rà.

EN

varsă pe acea piatră ce este zidită] măn[ăjstirea;, care apă,

(dăosebindu-o)în doao, jumfältate este havuz, dă fine peste,
și trece prin pivnita mänfälstiri, unde sant vinurile, iar ju-
/C

m[ăjtate este moară, făcută de macină acolo de treab[a]

mănăstiri. Acea gaură este largă ca 2 urme şi intra (lungă)
prin munte, încăt nu să ştie obărșiia ici, pentru că nu
I
AS

pot merge să-i vaz[á] inceput[ul], fäcändu-sä praguri, in

calfe), inläuntru, de piatră; pe care să reped[e] apa aceia
de curge.
UI

Mai est[e] o peșteră la Tinut ce se cheam[á] (mänfa]-

stirea unde est[e]) Nálcea, într'un munte, la a căruia munte
BC

! Sfirsitul se află la p. 62 si urm.

 . .
| DESCRIPTIA TERIL-ROMANESTI . A eu
ee FU,
ee {ot oy "Uy
(S mA È

Y
A .
in pole
- .
est[ej

AR
mán[á|stirea Bistritir zidit[ä]; si,
° ea i =
mergänd\ca SD’
un:civert
v
(De)
^
în sus
.
din
u
mănţăjstire
"m .
pe munte, *
pe
t <A
o cărare ti
S^ 3

foarte rea și strimtă, încăt, dă nu s'ar drege den mänfälstire

IBR
cu scănduri, cu lemne, n'ar putea merge nimeni, s'asa drum
iarăș cu grij[í] fiindu răpirile la vale, păn în rău ce să nu-
meste : Bistriţa, ș'așa să face o gaură strimtă ca 4 palme, lungu

L
și largul, iar. asemenea, și merge ca vre o... päsäturi tot
pitulat, apoi ‘si lărgește si să face

ITY
o gaură în jos, o pră-
pastie (cat nu à să stie), adăncă foarte, in care (aruncänd cineva;
vreo piatrăsă face un urlet). Pe care prăpastie este un po-
dișor și, trecănd,

S
vezi că să lărgește si să faceo lumină, ca
cum începe a să face zio; si, căt mer{gi] înnainte, să mar
minează, pentru că are la o parte o gaură intr'o răpă,
unde
ER lu- |

este foarte înnaltde jos den rău Bistrifi, si din gaură în sus
NIV
iar surpätur[ä] înnainte foarte mult, căt nu este putință nici
să să sui cinevaș de jos la acea gaură, căci a să lăsa în jos
din vărfu muntelui la vale printr'acea gaură. Și acolo săntu o
LU

chilie a unui pusnic și un paraclis, unde este gaura cè ad[âncă).

Însemn că mai este un paraclis (7a întunerec) săpat în piatră,
dar la acest[a] este apur[u]rea întunerec, că este dăparte de unde
RA

vine lumina. Este și un lac, în care est[e] apă ca dă vre-o

2, 3 palme adäncä si lat[ä], lungu ca vre o 10 sai 12 palme ;
nici. scad[e], nici adaogá; ap[á].bun(i] de băut: este loc în,
NT

tot[ä] peștera a încăpea 7—800 dă oameni; nevrändu a gresá.

Nu zic mai multi, dar tot pot mai încăpea !.
CE

'Cadesá dar să arătăm si firile oamenilor läcuitorilor lo-

cului acestuia, pentru care, nu lăudăndu, ci adeväru gräindu,
I/

vrednici säntu de laudă de iscosirea (minfiZ) ce ati tot de opste:

întru tot (atdt cei prosti $i cet din) säntu sărguitori la slujbă,
IAS

lesne a înțelegere vrednicele.treabi (și /a cele ce vădit 7steft), si

nu numai că aü isteciune a face cele ce văd, ce, încăşi cele
ce prin auzire să indästuleaz[ä], pot a sävärsi, lucruri vrednice
U

de mirare si de laudă, (atät numa? cát, fiindu lipsiți de pro-

copseal[a] învățături si neafländu-sä meşteri lucrurilor si cei
BC

1 Pe margirica acestei pagini: eLipsuri däspärgit dup[ä] facerea»,

02 . FRAGMENTE DE CRONICĂ

Y
edică gresindu ($2 eu ne-
mal proşti, tar cet acele); ce să împi

AR
să cade) ori în graiü ori
putăndu a fi pe deplin după cum
re, nu săntu tocmai de
în fapt[i], înșălăndu-să vre unii de păre
că le curge (lipsirea

I BR
a să huli dăfăimăndu-să de opste, pentru
ri (epistimiilor st dă
învățăturii), neavăndu procopseala învățătu
än vre-o firească
neaflarea celor alalte megtegugurt), iar nu-d
du lipsiți de 2

YL
räotate, cum si cef mai proști lucrători (fiin
lucrurilor, la
dăstularea megtegugurilor, de mestesugirea
unile lucruri, ce
umile lucruri a le săvărți deplin nu pot), la

SIT
rea meșteșugi-
nu pot pe deplin a le sävärsi, este din lipsi
rilor, iar nu din grosimea minfilor.
ER
Țara-Rumăneasc[ă).
NIV

1. Hotarăle după împrejur.

2. Mărimea ci. | |
3. În cät{e] (judet[e] să desparte) eparhii să dăsparte și
căt[e) ţinuturi are fiste-care. |
LU

4. Cät[e] ţinuturi are fieste-care.

9. Pentru numele! țării, cum să zice, și cum mai nainte să
A

numea.
10. Stăpănirile, și ce neam aü lăcuit mai nainte, și lăţimea
TR

stäpänifrilor], si căndu ai fost samodärjäf, adecă singură, si

cei de acum de unde säntu venit, si lățimea stápi[nirii]... |
EN

14. Pentru lege creștineasc[ă] și învăţătura cărții.

11. Pentru zidiri si lucruri vechi ce să află.
o8. Pentru lucruri. ..(2) rari. |
/C

12. Cele ce să află întru aceast[ä] țară venituri, i mademu-

rile locului. .
15. Limba ce gräescu.
I
AS

16. Domni ce aii stătut la aceast[ä] tara, si ce zidiri, semnile

ce are Domnul pen [far]ä.
17. Orașele şi bisericile dă...
UI

21. Negutätoriia.
6. Acrul.
BC

5. Apele cele mari si mici si bălți, ape ce säntü helestee.

20. Obiceiurile.
 DESCRIPTIA TERIL-ROMÄNESTI Ul 53

RY
22. Neamurile cele pin... să află întru aceast[ä] țară mai
vechi și știute.

RA
După vremi e... stăpăniri și cîtă este acum.
19. Şcolile. |
18. Mănăstiri.

LIB
13. Episcopi !.

Pentru obiceiuri.

ITY
Dup[á] nestatorniciia întru care să afl[i], mai nu este inte-
meiat obiceiü, fără numai cát să poate a să tinea, cándu den
milă dumnezeiască să întămplă Domnu de are milă si va să

RS
le păzeasc[ă] privileghiurile şi oránduial[a] ce ati avut obicinuită;
iar, căndu Domnu nu va vrea să păzească, tot să strämutfä],
IVE
în cát, di n'ar fi un dar a lui Dumnezeü a întări și cu răb-
darea cu lăcrămi, trec căt[ăl-va vreme, pin iar vine alt Domni,
și să aduce oaresce lucrurile la starea lor.
UN

Obiceiu este, după ce Domnu vine în Scaun de împărăție

si să face veseliia cu tunuri, cu zicături de tràmbite, meter-
hang, apoi, a doa zi saü a treia zi, dă si Domnul boierilor
L

boierii, care fieste- -care ait rándui[a]a lor, cine la ce treabfä].

însă trebile săntu aceste:
RA

I. Judecátile la care săntu boieri, de are acea purtare de

grijă] a judeca;
NT

3. Strängerea banilor, iar boieru oscbit la aceas|tă] purtare

de si a lua, a da si a socoti pe ceï ce strängu bani;
Cercetarea de grij{ä] a slujliltorilor, ca să s[ä] pázeasc(à]
CE

tara de hot, a trimite cu porunci Domnești, a căror căpetenii

säntu dáosebit (sz tot purtarea de grijà întru accasfta] să nu
pre... mal este...); treab[ă] ce să intimplä adesea, — de a tri-
I/

mit[e] pe la Pasi saù la Hanul sati la alte slujbe porunci, ce

AS

vin din Împärätie, cum pentru lucruri de mäncarea Tarigra-

d[ului]: grăi, mere, untu, catramă, sai cascaval, bránzá, să le
porneasc(a] la vaduri, atunci la acest iar să rănduiesc dintre
UI

boieri, care să socotesc și împlinesc treab[a].

5. Adunarea la Curte este: dă dimineata, ca o datorie, a
BC

1 Aproape tot acest paragraf e şters.

DI | FRAGMENTE DE CRONICI

Y
fi dintre
merge tot cei cu boierii; înslă) si făr boierie, de va

AR
numai
cei ce ai stătut boieru mare. Iar, dup[ă] mäncare,
a face intr'ac est ceas, acel[a] merge
cei ce! ad treab[ä] de

I BR
ränduif
la Curte. Afară pe la judet[e] săntu cei dregători:
sus; cáte odată să
pentru tot[e] pricinile ce s'aü cräpat mai
trimit si den boierii ce[i] mari pe afară pentru cercet area, să

YL
vaz[ă] 1.
Chiverniseal[a] ce aii säraci de acei dregători, și cum să
port[ă), şi la ce stare este ținut fieste-care om, ce jalbă are

SIT
face înscris, jalbă sati păsu ce are si, dändü la Domnu,să
rănduieşte la boieri acei ce să află la treab[a] aceia, ce acel
jäluieste. Si, dă est[e] pricin[ä] mică, il asaz[ä], să mulțumește;
ER
iar, dă est[e] pricin[i] maf mare, face anaforă, dăndu în scris
boierii cercetarea pricini, si să sävirseste hot[ăjrărea din
Domnu. Face si Divan, adecă judecata] ce să cerceteaz[ä]
NIV

innaintea Domnului, cándu-f pricina mai mare; ce la multe

judecăţi s'ai căutat si nu să pot odihni, si li să face ho-
t[ăjrăre de Domnu.
LU

Mitropolit să face cu alegerea Domnului, a boierilor, și dă

Domnu toiag, si scrie la Țarigrad, la patriersie, pentru ale-
Și așa să face, asemenea,
A

gerca lui, si vine de acolo carte.

si episcopi; numai pentru ci nu să scrie în Țarigrad, ci, dup’
TR

alegerea boierilor, cu Mitropolit[ul] împreună, îi dă Domnul

toiag, şi apoi Mitropolit[ul] îl hirotoniseste. Si pe arhimandrif,
EN

ce sántu egumeni la mănăstiri, iar asemenea; numai are

protimisis între boieri acești cesă trag din neamul celui ce
este ctitor; şi acel, cu Mitropolit[ul], face alegire dă egumen;
/C

si iar Domnul il face, si dă si carte Domneasc[ä]. La särbä-

torlile] cele mari să fac parataxis frumose, la Paste, la Crăciun,
la Boboteaz[ä] si la Sfeti Vasile. Ci tot acest aga s'aü obici-
I
AS

nuit; ‘e și ränduial{ä] bună a cunoaşte cel mic pe cel mare,

a fi liniște, dar deplin ori, cum s’aü zis, mult să strămută.
Boieriile Domnul le schimbă la unan; alte ori, pentru pri-
UI

cinfi] cuvioase, mai curändu. Iar mai nainte era nestrámutat

si fari pricin[i] Päfnä] la morte nu să scote iegumen, iar
BC

! La margine: «Afari numai cändu cu pricină cuvioas[ä] să zätignesc».

 DESCRIPTIA ŢERII-ROMĂNEŞTI BB)

RY
fără pricină) nu să scoate Vládic[a]; episcopii säntu în viata
lor nestrimutat, numai cändu iei de voia lor să lasă, iar,

RA
într'alt chip, peste obiceiü este a-l scoate.

LIB
Pentru pecete.

Pecete aceștii türi este „corbu cu cruce in gurá. Zic cum cá

ITY
mai Tinte Ciucă, pän 'a fi), pănă a nu să face crestin[i], un Domnu
deci rămăsese pe ostile Romanilor, ce s'aü säläsluit la a-
ceast[e] locuri, ar fi avut o fiitoare fată; pre care îmburdu-

RS
sind-o si luăndu altă tiitoare, dup’ obicciu legi lor, aii fost go-
nit pe acea dăntăi si (fiindu grea), sii-aü dat un incl, semnu
IVE
ca cel ce s'o naște dintr'ănsa, luîndu-l inel, să vie la Domnu
cu adeverinţa aceia (@-/ avea fiiit) a-l cunoste de fiii. Si, mer-
găndu la locul unde fusese, prostá de rudă fiindu, după ce
ati făcut copil, ati fost învățat a väna cu arcul forte bine.
UN

lar odat[ä], intámplándu-s(e] lángá o fântăn[ă) muma copilului,

si vrăndu sits spele, aii fost pus muma copilului inel[ul] pe viz-
durile fäntäni. Si, slobozindu-s un corbu, aü luat incl(ul] si s'aü
L

pus intr'u[n] copac lăngă fäntänä. Zic că, fiindü inel largu, a
RA

fost infäsurat cu mătase roşie. Väzändu muicrea, aü începuta

plánge și, auzindu copil[ul], i-ai spus pricin(a], si îndat[ă] (az dat)
NT

intinsu arcul s’aü lovit corbul. Acest copil dup'aceia, cunos-

cándu-s[e] (de tatt-säñ) de Domnul tatä-säü, ati rămas în urmă
moștenitor. Dintru a căruia neam zic să fi fost Negru-Vfo]d[ä],
CE

ce al venit întăi Domnu țări. Aceast[ä] istoric, asemänändu:s[e]

cu basnile, nu aș fi scris-o (fără numa!), cá socoteal[a] me-aü
fost a fi căt de scurt(i] istoria. Numai, văzăndu și pecetile
I/

Domnilor țări la hrisov, cum că est[e] (zn därbat si cu) o

AS

fäntäfnä] lăngă un copaci (și alätu), si în värful copaciului

corbu, si lingä copat o fämee si un copil cu arcul intinsu
şi cu săgeat[ă] de în corbu, si potrivindu-o pecetea cu isto-
UI

riia, — de aceia m'am îndemnata o scrie. Jar crucea în gura

corbului, aceia semnul creștinesc (să văd, că și acea) muiere
BC

(ce este în pecete are coronăîn cap şi copil asemenea cu)

aceast[a). |
 56 FRAGMENTE DE CRONICI

Y
AR
Scole.

Școli de învățătură săntu: 3 şcole elinești: una în tărgul

I BR
Bucureşti, unde este Scaun Domnii si Mitropolia ; altfa] la Crai-
ov[a], in eparh[ia] episc{opieï] Rămnicului, alta la Buzf[eü], la epis-
c[opia] Buz[cului]. Este și: școală sărbeasc[ă], iar la Bucuresti,

YL
iar pe limba rumäneascä pen multe locuri invat[ä], fiindu-le cu
lesnire. Măcar că säntu lipsit de a avea cărți, nu numai
de meșteșug gramatici, . filosofii si altfe] epistimii, ce si da

SIT
istorii sau învățături a Sfinţilor Părinţi nu ati, ce nunai cei
ce invat{ä] clineste înțeleg. (Pentru) să află si vivliothichi, la
Mitropolie in București, la mănăstirea
ER Văcărești, ce este
zidit[ä} dä Niculae Voevod Mavrocordat, lăngă București.
?st[e] și alt[ă! vivliotichi, mai miclä], la Sfeti Sava in Bucu-
NIV

resti, unde este şcoala elineasc{ä] si in eparhiia episcoplii) !.

Limba ce să gräieste întru aceast[ă] ţară.

LU

Limba aceastfaj a Romänilor ce lăcuiesc in Tara-Romä-

neasc[ä]; în tara Moldovii, in Tara Tranfilvanii si la Bugeac,
A

ce să numea Basarabic, tot intrun chip estfe]. Cát să vede

TR

Rămnicului la mänfälstirea Hurez, ce est{e] zidit[ă] de Con- .

standin Voevod Brăncoveanu. |
EN

I (Notdin original.)A fost cea mai mare vivliotichi decăt tot[e] aces[tea], cu mult(Á )
cheltuial[ä] și multe cărţi clinestr, letinesti, françozesti, turceşti, la mänfäjstirea
Mărgineni] în eparhia Mitropolitfului], la Finut Prahovif, ce est[e] zidit[ă] de Cos-
/C

tandin Cantacoz[ino] ce ali fost Postelnic-Mare la Matci-V[o]d[a] Bas[a]rab.

Pentru care mai pe largu la rându neamului boierese vom grăi. Dar cele mai
multe cărți s'ait rădicat dà Niculac-V[o]d[ä] și le-aii dus la vivliotichi al säü ce
I

făcuse la “Țarigrad. la casăle luf, la Bata, — a căror räpunere, neprelungindr,

AS

„am văzut cu ochii noștri, că, tot (luindu-se toh:) cărţile, cit[e] stránsese, atât
_ acest{e] färä dreptate (edt si ce le cumpărate.cu ban de dänsul) luate, cum del(a] -
Mărgineni si de[la] mulţi din boieri de ţară,ccăt si cele de dănsul cumpi- -
UI

ratfe], tot[c] le-ati luat datornici ce imprumutase baut fiu-săii Costandin-Vod.

, {Ba margine)... soria boeri cari sint pentru parataxia (riz) a Domnului, si
acest[ea] să despartü în 2: cei mai de frunte säntu boieri ai Divanului, iar cei-
BC

alalti să cheam{ä] ai casii, pentru care la ránd[ul] boierilor vom arăta acum pe
fieste-care cu treaba sa. 6) estfe] purtarea de grij[ä].a judecăților celor vinovaţ[i]-
 DESCRIPTIA TERII-ROMÄNESTI

=]
Ci
RY
că ait fost cuprinderea Dachii, să văd (rdsd pif? şi aceşti ce) la
tote] părțile cu lácuinta (oamen? cu) oameni că au acest graiü

RA
rumănesc ; care să dovedește cá es[te] dă cele mai multe cu-
vinte (letinesc) limba letineasc[A] si italincasc{ä] stricat[ă]. Cum
a zice stipănitoriului ţări, îi zice Domnu, dup{ä] dominus, omu,

LIB
ochí..., apă, si altele multe asemenea. Puține cuvinte ce
sántu di tot osebit[e], aceste din vecinătate săntu luatfe], cum
să văd, —că multe cuvinteaü Romäni din Trantilvaniia, ce nici

ITY
Moldoveni nu le ad, nici Romăni; așijdere altele att Moldo-
veni, si la celelalte 2 ţări le ati acele cuvinte întrun chip
asemenea ; şi la Tara-Romäneasc[ä] să osebesc in mult[e] cu-

RS
vinte de Moldoveni si de Trantilvanieni. Ci dar limba lor
este], precum și ei, izvorät[ä] din Italieni si din Romani.
IVE

Negutatoriia.
UN

Afländu-s[ä] în ţară roada pămăntului din semănături,atăt

de hrana lor: gräü, orz, oväs, meiü, porumbu, pänichiü (sic),
riscä, apurlujrea fac si vânzare de bucate
L

la negutätori, ce
vin cu corăbii pe apa Dunäri. Asijderea si vaci, cai, capre...
RA

ràmfitor]i să află, la..., [si] mulți neguţători în țară ce strángu

oi, afară dán ce să stringe pentru ...; care si acelea cu bani să
NT

ia. Vite de boi, de vaci, să fac cirezi marí..., care, după

ce să tae la zalhanale, sei, pastrama, cerevis, le duc la
fara... Piele, saftienile, iar să vánd ; lina oilor, miere, ceară,
CE

untu, casca[val]... ui forte mult. De cai, rămătorii] (zar să

vandu), iar sint neguţători. Si acest[a] est[e] negutátoriia ce ese
din tari, de-s agonfiseste]... si birurile si alt[e] greotati.
I/

Säntu neguţători cari, avándu a faéfe]...cu d'aceste ce s'aü

AS

zis’ mal sus, ce iesü din ţară, aduc marfă de Lipsca, de

| Gratu, dä...; alti, de Țarigrad, si lucruri de măncare, ba-
cănii si or ce trebluie}..., si să face alisveris mare, Încă, vre-
UI

mile (ce/e) cumplite fiindu, estie] lipsit de mulțime, De si nu

si lucreaz[i] pămăntu cea mai mult{ä] parte a locului, iar,
BC

cändu ar fi mulţimea oamenilor, ce pe la alte locuri säntu,

atunci nu cu altă fara de potrivfa] iei, care a fi dänd venit
08 FRAGMENTE DE CRONICÎ

Y
putea potrivi, ci pot zice că atunci cu 3 şi cu

AR
mai bun, s’ar
4 țări d’acele mai bune ar (fi) putea da venit de o potrivă
(asemenea), pentru că nu tot cá[t] [să] lucreaz[á], tot tin[e] si

I BR
dup[ă] imputinarea oamenilor. Dee[i] dästul est[e] a socoti
cinevas căt[ă] dare aü pe tot anul, nu numai birul si alt[e]
stiut[e] si obisnuitele cheltuele, (ci ndpdstà, asuprele de la ce
si aste) si alte întămplări si pagube ai apur[ujrea si, de s'ar

YL
socoti ‚cät[ä] sum[ä] vor cuprindfe] acest tot, încă p'atăt sati
mai mult plătesc pe tot anul dobănzi de bani la Turci ce-i

SIT
indatoresc, si tot den ost[e]neal[a] lor, — ajutándu-s[e] din bir-
sug[ul] pămăntului, de să face mult[ä] negutátorie, cu care să
biruiesc la tot[e] necazurile!. ER
2. “Ţările cu care să vecineste:
Dă cäträ Răsărit tarfa] Bulgarii, ce est[e] pest[e] apa Du-
de cătră Amiazăzi, tot cu Bulgariia; de cătră Apus cu
NIV

nării;
Särbiia; de cătră Miaz[i)-nopte cu Trantilvaniia si cu far[a]
Moldovii (de amiasă mai). Däspre Crivăţu est[e] departe de Ta-
rigrad miluri 300, între 48 și între 53 stări in lung, iar, în
LU

lat, între 47 si între 491). |

I. Starea zu? loc.
„2. Întinderea.
A

‘3. Impärteala în tref eparhii: Buc[u]resti, unde est[e] Mi.

TR

trop[olia, Räninic, episc[opie], i Buzäü, episc[opie].

4. Däsparterea in 17 judeţe.
EN

5. Scaun Mitroplolieï].
6. Numirile tărgurilor, cum intäiü... că să numesc.
7. Aerul.
/C

8. Pämäntul.
9. Cele ce éa din chiverniseala oamenilor si din ... ne-
gutátoriia.
I
AS

10. Negutätoriia ce să face.

11. Lucruri vrednice şi rare ce să află.
UI

„+ Pe restul paginii se află, de o mină tärzie, un început de oratie la nuntă

şi această memorabilă notift: aSă-s stie că această carte mi-aii dăruit lelea
Sultana, fiind noi la dragoste. Chirică Câplitanul]». Dar tot el spune, pe p.
BC

55, că a luat de nevasta pe «Mariuja» si cá manuscriptul l-a vîndut une ca//e.

Aici e casul să se spuie: Aadbent sua fata libelli! Si cine le däruieste...
 DESCRIPTIA TERI-ROMÄNESTI 59

RY
12. Arkierei.
13. Scolile.

RA
14. Firea läcuitorilor.
15. Limba ce sä gräeste.
16. Stäpänirea.

LIB
17. Pecetea.
18. Legea1,

ITY
RS
IVE
L UN
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC

! Bibl. Ac. Rom., ms. 266, Manuscriptul luf Miron Costin, de care vor-
bese in /s4. lit. rom., I, p. 502 si urm., e precedat de lucrarea fiului săi Ni-
colac, pănă la cap. 16. °
 Y
AR
I BR
YL
XI.

SIT
ACTE RELATIVE LA CRONICA BĂLĂCENEASCĂ.

1. Adecă
ER
noi, fiicele răposatului dumnealui Ioan grof Bălă-
ceanu: Smaragda, Mariia, Ilinca, dat-am această carte a noastră
sfintei si dumnezáestii mănăstiri Cozii, părintelui igumenului chir:
NIV

Ghenadie archimandritul şi tuturor párintilorcarii sint läcuitoriü

la sfánta mănăstire, si carii vor fi de acuma înnainte, mosiia Beli-
torii ot sud Telorman, toată moșiia, peste totu hotarul, din ho-
LU

tar pin’ în hotar, si cu tot venitul; însă far’ de Rumini, numai

mosiia; să aibă a o stäp[än]i sfânta mănăstire pentru pomenirea
ráposatilor părinţilor nostri si a moşilor noștri. Pentru că
A

de intimplarea vremilor s’aü fäcutü räzmiritä in tara aceasta,

TR

si, fiind noi la Ardeal, s’aü intorsü răposatul tatal nostru aici
în ţară, ca să ia ce aü fost rămas în tara, si, intorcindu-se
EN

dumnealui din tara, s'aü bolnävit la sfánta mănăstire Coziia, si,

fiind oaste nemteascä in Coziia, si viind Turcii asupra lor si
intimplindu-se și dumnealui acolo, fiind bolnavă, aü perit de
/C

miinile päginilor, ajungindu-l la Lotru. Și, după acea primejdie,

dumneaci răposata mama ati trimes de i-ai stränsü oasele dupe
drumu și le-au dus dele-aü îngropat la sfănta mănăstire Coziia,
I
AS

în biserica cea mare, și, intimplindu-se în scurtă vreame moarte

şi dumneaeï mamei, ati läsatü în diatà, la sfirsitul dumneaef, ca .
să dăm această moșie mai sus numită pentru sufletele dum-
UI

nealor amindurora, — pentru că si dumnealui răposatul tata aü

lăsat în viața dumnealui, ca, unde s'aringropa, să se dea o
BC

moșie. Pentru aceasta și noi am dat această moşie danie la

sfânta mănăstire, și după rânduiala sfintei mănăstiri să aibă
 LA CRONICA BĂLĂCENEASCĂ 61

RY
părinții datorie în toti anii a face pomenire tatei la luna lui
Martie in 15 dni, seara, pavecernitä, si a doa zi sfánta litur-

RA
ghie și parastas. Si, cănd ati perit dumnealui, au fost leat
1738. Si [inj numele răposatei dumneaci mamei Ilinca să i se
facă pomenire la luna lui Ianuarie 24 dni, asijderea tocma ca

LIB
și dumnealui tatei, si in toate zilele să fie pomeniti la sfánta
liturghie impreunä cu numele carele le-am pusü la pomealnicü,
ca să fie această moșie sfintei mănăstiri stătătoare în veaci.

ITY
lar nimenea din rudeniile noastre n'aü treabă ca să stea im-
potrivă, pentru căci nu iaste moşie veachie de la strămoşi, ci
iaste cumpărată de mosul nostru Costandin Vel Agă Bălă-

RS
cean[ul]; să o stäpineascä sfânta mănăstire cu bună pace;
pentru că frati n'am avut, ci numai noi am rămas; ȘI, pentru
întărirea, am dat
IVE
această carte a noastră iscălită ; si am scris
eü Popa Stefan dela Episcopiia Rimnicului cu zisa dumnealor.

Fevruarie 3 dni, leat 7251.

UN

Smaragda grofina Bäläccanu.

Maria comit. Bălăceanu.
Ilinca comit. Bălăceanu !.
L
RA

2. «Adic[ă] eü Smäragda Bălăceanca» dă un zapis, pentru

o Tigancá văndută, ‘«llincäï Särdäreseis. — 19 Mart 7261.
NT

«Eü Smaragda Bălăceanu vänzät{oare}». «Pecete cu cerneală:

pare a fi o coroană de-asupra și un vultur cu două capete ?.
CE

3. «Adică ei, Smaranda Bil[i]ceanca, fiica răposatului Ion

Bălăceanu», vinde două Tigance lui Nicolae Dudescu, Vel
Päharnic. — 2 Mart 1754.
I/

«Smaragda Bălăceanca», «Mariia Bălăceanca», «Ilinca Bälä-

ceanca», «Safta Balaceanca» semnează. «Siam scris eü Preda
AS

Logofătul, cu învățătura Domnealor; martur?».

4. «Zapisul Smarandei Bălăceancăi la mina Badei Stirbeit |
UI

Arch, Statului,. Cozia, pach. XXI, doc. 14.

BC

Bibl. Ac. Rom., doc. x1/82.

+2

3
Bibl. Ac. Rom., doc.- x1/$3.
62 FRAGMENTE DE CRONICI

Y
din partea ei, a moșiei Bre-.
Vel Sluger, pentru vânzarea,

AR
zoaia.» — 2 Iunie 1754!.
5. «Adică eü Smaragda Bălăceanca, fiica ráposatului Ioniţă

I BR
Bălăceanu», vinde lui Nicolae Dudescu un sălaș de Tigani.—
21 Februar 1755. — Pecetea, cu un vultur simplu, a Sma-
randei. Mai multi boierii marturi. «Si am scris eü Preda Lo-
|

YL
gofătul, cu învățătura Domneaei; si martur» 2.

6. «+ Tigani ce s'aü cumpărat dă la dumnei Zmaranda

Bäl[ä]jcianca, cum arată.» 1755 °.

SIT
7. Alexandru Scarlat Ghica întăreşte lui Nicolae Dudescu
cumpărătura a două sălașe de Tiganï de la «Zmaragda Bă-
liccanca». — 9 August 1768 *.
ER
S. "Wohlgebohrner Herr,
NIV

Die Vorstellung welche die Grüfinn Belaccia in’ ihrem und ihrer zu Bu-
karest sich aufhaltenden Schwester Name hierorts eingerichtet hat, wird man
veranlasst, Euer Wohlgeboren iz originals mit dem angelegentlichsten Gesuche
hierbei zu schliessen, sich für diesse gräfliche Belaccianische zwo Töchter
LU

wegen Zurückerhaltung der ihnen abgenommenen Güter und sonstiger Reali-

täten bei dem Herrn Fürsten der Wallachey mit allem Nachdruck verwenden,
zu dessen Ende aber von jener Schwester der Supplicantinn, die sich zu Bu-
A

karest aufhält, die nähere Information und die nöthigen Documenten zur Hand
bringen zu wollen.
TR

Ich bin mit vollkommener Hochachtung Euer Wohlgebohrn

Iferrmannstadt, den 26 Octobris 784, x
gehorsamster Diener
EN

P. v. Preiss 22.p. (2).

9. An den Herrn Hofagenten von Raicevich.

/C

Ihro Excellenz!
Ilochgebohrner Herr Baron und General!
Gnidigst gebietenster Commandant und Herr, Herr,
I
AS

Euer Excellenz eine und mehrmal mir mildest erzeigte Gnaden bewegen -
mich Hochderoselben meine unterthänigste Bitte in meinem und meiner Schwester
Namen gehorsamst vorzulegen, in sicherster Hoffnung einer mildesten Behörung.
UI

Bibl. Ac. Rom., doc. x11/3.

* Bibl. Ac. Rom., doc. x1/84.
BC

3 Bibl. Ac. Rom., doc. x1I/175.

* Bibl. Ac. Rom., doc, x1/149.
 LA CRONICA BĂLĂCENEASCĂ 63

RY
Wir beiden Balatschanischen Schwestern hatten das darbende Unglück bei dem
Tode unsers seligen Herrn Vaters, der in kaiserlichen Dienst als
Obrister ge-
dienct und im letzten Türkenkriege im Feld gestorben ist, unserer

RA
Güter in
der Wallachei durch die dortigten Kaluger, samt den dazu gehörigen
Unter-
thanen, beraubt zu werden, aus dieser ungerecht von ihnen angegeben
en Ur-
sache, weil die kaiserlichen Völker ıhnen Schaden gemachet und folglich

LIB
wir
als kaiserliche denselben ersezen müssten. Meine dort sich aufhaltende
Schwester
gewann endlich die gerechte Sache durch das allerhöchste Vorwort
der nun
seligst ruhenden Monarchin Marien Theresiens, die Güter wurden gänzlich,
vermöge eines kaiserlichen türkischen Befchls zurückgestellet. Wir

ITY
behielten sie
auch durch den ganzen jüngst verlaufenen russischen Krieg mit
den Unter-
thanen ; allein nach geendigten Kriege nahmen gesagte Kaluger
aber wieder
ungerecht die Unterthanen zurück, und besizen sie noch heute. Zu diesem

RS
wurde uns auch das von unserem seligen Grossvater, der in der Moldau
und
Wallachei als kaiserlicher commandirender General gedienet —, unterlassen
e
Dorf Moshaia, im Distrikt delle Orman, samt den Unterthanen, entrissen, und
IVE
holten es selbst die Unterthanen, nur darum weil sie im Kriege mit Wagen
und Pferden kaiserliche Truppen geführet. Nebst diesem wurde uns eben auch
noch ungerecht ein Weingarten bei Betescht entrissen und bei cinem Spital,
Sanct Bantilimon, verschiket,
UN

‚Unsere demüthig gehorsamste Bitte gehet also dahin, Euer Excellenz

ge-
ruhen die hohe Gnade zu haben, den dortisten Herrn. Consul Reichovitcs uns
gnädigst anzuempfehlen, damit er unserer wahrhaft gerechten Sache in
gewu-
gensten Schuz nehmen und vertheidigen wolle. Meine in Bukarest sich
L

auf-
haltende Schwester wird ihm die Sache reifer zu entwickeln die Gnade
haben,
RA

Ich bitte ergebenst um eine gnädigste Behörung und Rückantwort, damit ich
meine Schwester belehren könne; und habe die Gnaden zu seyn
NT

Euer Excellenz
Kronstadt, den 20-ten Octobris
1754.
CE

ergebenste Dienerin
Helena Gräfin Delaceanin.
[Presentată la 22. Decisie de anexare la 26.)
I/

10, Sibiiii, 10 August

AS

1785
— Generalul
. Fabri către cancelistul de Spaun :
«Die zwo Gräfinnen, Maria und Helena Belaciani, Töchter des in lezten
Türckenkriege gebliebenen Oberist Feldwachtmeister Belaciani», i-ai dat ce-
UI

rerea anexată, Nu se poate negocia direct pentru aceasta cu Domnul. S'o facă
el eunter der Hand, auf eine schiksame Art und ohne ein üfentliches Geschäfft
daraus zu machen». Facă si raport.
BC
61 FRAGMENTE DE CRONICÍ

Y
11. Ihro Excellenz,

AR
Hochwohlgeborner Herr Graf,
Kommandirender General,
Herr
Gnädigst hochgebietendster Herr, Herr,

I BR
Euer Excellenz geruhen die hohe Gnade zu haben, cine demüthigste Bitte:
gewogenst zu erhören, die wir beide Balatschanische Schwestern hier vorzu-
tragen uns erkühnen. Unser Vater, der im lezten Türckenkriege als Obrist
Feldwachtmeister der k. Truppen erblasste, hinterliesse uns nebst den Gütern

YL
unseres Grossvaters, auch einige Grundstücke in der Wallachei, die uns aber
aus dieser fälschlich erdichteten Ursache entrissen wurden, weil die kaiserlichen
Volcker in die Türkenkriege sie beschädigt hätten und wir als kaiserliche

SIT
Unterthanen diesen Schaden ersezen müssten. Aus dieser Ursache nahm man
uns das Gut in Moschaia, in Destrikt deli Ormän, den Weingarten in Be-
tescht, bei dem Stift Sf. Bantelimon und die Güter bei den Kalugern des
Klosters Schüttyän, nebst den Unterthanen.
ER Diese letztern Güter wurden uns
zwar mit den Unterthanen auf Befchl der türkischen Pforte und durch das
vermögende Vorwort unsers allergnädigsten Hofes wieder zurückgegeben, aber
NIV

‘die Unterthanen wurden uns wieder nach dem jüngst von Russland mit den
Türken geendigten Kriege entrissen. Meine Schwester befindet sich nun in
der Wallachei, um unsere gerechte Sache zu betreiben; wir bitten auch eben
deswegen, Euer Excellenz geruhen gütigst für uns, die wir noch immer aus
LU

der mildreichesten Huld des kaiserlichen Ilofes leben, — bei dem in Bucku-
rest sich befindenden kaiserlich-küniglichen Consul Keickowitses ein gnädiges .
Vorwort zu ertheilen, damit unsere Sachen den gerechten Ausgang nehmen.
Wir werden für diese Gnade uns immerhin verbunden wissen und haben dic |
A

Gnade zu sein
TR

Euer Excellenz — Dienerinen :

Maria und IIelena |
[Către Fabri.] Gräfin von Delaciann.
EN

2. Die Helena von Balatschan, deren Supplique die k. k. Hofagentzie un-

term 21-ten des gegenwärtigen Monats hicher begleitet hat, hält sich nach der
Ausserung des hiesigen Cameral-Zahlamtes bereits seit ein Paar Jahren zu
/C

Bukarest auf, und hat bisher immer durch Beibringung chyrurgischen Attestaten
ihre Pension aus der Kronstädter Dreyssigst-Amts Cassa erhoben.
Da jedoch, der Vorschrift nach, keine Pension ausser den diesseitigen Erb-
I

landen genossen werden darf, so ist die Einleitung schon geschehen, dass auch
AS

der Gnaden-Gehalt für erwähnte Balatschan in so lange bis sie nicht nach
Kronstadt zurückkehrt, vorenthalten werde.
In welcher Gemässheit daher dieselbe weiter zu verbescheiden ist.
UI

[Sibiiü, 3 Maiii 1793. Mitrowski 1]

1 Toate se aflä în hîrtiile necatalogate ale Academici” Romine. În Condica

BC

Mitropoliei Bucuresti, ms. 641 cl aceleiași instituţii, găsim o declaraţie a Ma-

rici i Bălăceanu, cu data de 14 Mart 1795.
 CRONICA BALACENEASCA 65

RY
3. «Foita dă zestre a fiici noastre Marii, ce arată în jos pă anume, de
la nol» 1797, S Februar. Semnati: «Elenca Bălăceanca, Costandin Clucerul,
martur, [Bălăceanu],

RA
Hristea Medelnicer, martur» 1,

14. «Scrisoarea Marii Bălăcenci, ce scrie

citri Prea Sfinţi a Sa părintele Mi-
tropolit ca să întărească cu iscălitura

LIB
Prea. Sfinţii Sale o carte de asäzämänt
ce o dă lui Petre feciorul ci de suflet, cum si
ca să mijlocească Prea Sfintia
Sa a să întări si de către Măria Sa Vodă.»
„Urmează, pe fol, 12 si urm, cartea: Fugind in Braşov,
acum 27 de ani,
«din pricina räzmiritit cu Muscalii», ca a luat pe Petre,

ITY
«copil mic de Neamţu
gi sărac de părinți», La creștinat si adoptat. El se
căsătorește si are cinci
copii: | a nuută-i dase casele din mahalaua Sf. Dimitrie si
prăvălii, precum
şi o parte din moșia Santesti, în județul Ilfov, Semnează:
Maria si llena

RS
Bäläcencele, Constantin Clucerul, Grigore biv Vel Medel:icer,
Dumitrachi
Racoviţă Vel Ban, Constantin Știrbei biv Vel Vornic. —
13 Mart 1797.
IVE
15. Diata Mariei. Mentionay i: Tonipà Șătrar Bălăceanu, răposatul
Stolnic
Constantin Bălăceanu, care lasă o fată, eräposata sora-mea
Zmaranda». Epi-
tropi se numesc Mitropolitul și Banul Racoviţă. «lar moșiile
s ă nu să dea în:
mina soră-mi, că dumnei n'ai crescut aici în ţară,
UN

să ştie ce iaste mosiia.»

Marturi : Constantin Ruset Clucer, Nectarie de Rimnic, losif
de Arges, Stirbei
si Racoviţă, — 20 April 1797.

16. La 3 August 1801, Elena declară că, recunoscînd viclesugul

L

cu care
Constantin Biliceanu Clucer a făcut-o să aneriseascd testament
RA

ul riposatef ci
surori si a-i lăsa lui tot, îl restituie în vigoare. Marturi:
Calinic de Sevasto-
polis, Racoviţă, Stirbeiü, Scarlat Cimpineanu, Mare-Vornic ?,
NT
CE
I/
AS
UI

! La 1803, avem, între hirtiile necatalogate ale Academic

i,
o petiție a «Stancäi Bălăceanca», adresată Agengici imperiale ca si acestea,
La 26 Iulie din acelaşi an, ea se plinge că Gheorgh din Bucureşti,
e Sindilarul n'a executat
un contract încheiat cu dinsa,
BC

? Bibl, Ac. Rom., Condica Mitropolici București pe anii

1796-Soı, fol,
8-§ Vo,

63473. Vol. HI, 5

 Y
AR
I BR
YL
XII.

NOTE DESPRE KOGĂLNICENI.

SIT
cn lipsuri, se allá însemnări:
La un exemplar din Dorotei de Monembasia,
de familie ale Kogälnicenilor !:

«loan „Kogălniceanu, * fiul

ER
răposatului Stolnic Costandin»,
erului
mărturiseşte de căsătoria lui cu Smaranda, fiica Jignic
at delord achi Luchi(? ),
Pavăl Bantäs, la 1780, Februar 22;. cunun
NIV

Div Vel Stolnic, în mănăstirea Sf. Neculai, «ce este în Ti-

nutul Botosanilor», cetind cununia archimandritul Gherasim
de acolo.
LU

Botezat de
Fiul Constantin, născut la 1781, Ianuar 7.
Lane Lazul «Grecu», egumen la Cosula. Mort la 1808, Ia-
A

tar enmt me

nuar . Îngropat la Sf. Paraschiva din Botoşani.

TR

Safta, născută la 1782, Januar 31. Botezatä de. mama lui,

Safta Stolniceasa. Moartă 1814, Octombre. :
EN

Maria, născută la 1783, August 24. Botezată de sora lui.

Ioan, Catrina, mai mică decit dinsul.
/C

Efrosina, născută la 1786, April 2. Botézatä de «Zoita Du-

mitroae, sora soacri-mt». Moartă la 15. Ingropatä la Boto-
sani, in Sf. Paraschiva, «afară, lăngă soacri-me».
I
AS

Ilie, născut la 1787, Mait 26. Botezat de Medelnicercasa

Catrina «Hrisechioai; fata lui Macri».
UI

[Mihai Kogălniceanu inseamná cá tatä-säü, lie, Vornic Mare,

a murit la 6 Mart 1856, in Iași.)
BC

1 Bibl. Ac. Rom., ms. 715.

 NOTE DESPRE KOGÁLNICENÍ 67

RY
Fiul Ioan, născut la 1790, August 21, supt Ruși. Botezat
de Catrina.

RA
Alexandru, născut la 1792, Januar 14. Botezat de Dimitri
tä
Ioan Arghirie Lipfcanu, Vames la Botoșani, «cu mine».
Mort

LIB
1815, Januar 6. Ingropat in Iași.
Catrina, născutăla 1793, Octombre $. Botezatä de aceiași.

ITY
Nicolae, la 1795, Iunie 13. Botezat de Stolniceasa. Maria.
Mort la 1795, Decembre 2.
Soltana, născută la 1797, Mart 29.
[Sters ; apoi repetat.]
La 1800 Ianuar 10, moare
RS
Ioan Kogălniceanu. Ingropat
IVE
„la Botoșani, în Sf. Paraschiva,
UN

La 1808, avem testamentul Medelnicerului Constantin, care

pomenește pe mama sa, pe soţie, Safta, copilul şi copilele!.
L

La 1813 se intimpinä un Grigore Kogălniceanu? Acelaşi

RA

dă un zapis la 6 Februar 18163,

In 1819-20, gäsim pe Smaranda Kogälniceanu, mama Pä-
NT

harnicului Iancu, si pe acesta din urmă, care arc un proces

cu «Casa răpăusatului Stolnicului Joan Chescu» +, Smaranda
cra, se pare, sofia Serdarului Kogälniccanu 5 si avea si o
CE

fiică, anume Catinca, măritată in 18146.

In 1825 se vorbește de «răposatul Gheorghe Kogälni-

cianul» *. |
I/
AS

1 Bibl. Ac. Rom. doc. xv11/164.

2 /bid., doc. XVII/194.
UI

3 Jbid., doc. 11/89.

4 Zid,, doc. XvI1[136 si xvri[163.
Ibid., doc. XVII[147, xvii[1506.
t.
BC

© Zbid,, doc. xvri[129, xvir[162.

? /bid., doc. xvH1/123.
68 FRAGMENTE DE CRONICH

Y
AR
un «Stefan sin Neculaiü cupet» si fiii
La 1766, 25 Mart,
Pitar moșia Cäuesti,
lui vînd lui Nicolae Kogălniceanu Vel
l vinzarea: «Fiindu |
în plasa Turia, judeţul Iasi, motivind ast-fe

I BR
r şi dumneiai
dumnealui ginerele Costandin Găndul biv Vel Sätra
alui, nepot de sor, si mo-
nepot[a] Mariia, giupäneasa dumne
de pe pärintäi noştri, s'aü căzut dumilor sale
‘siia trăgăndu-să

YL
să o ia»! |
“În sfărșit si un țăran muntean, «locuitor» din Dolj, poartă
numele de Kogălniceanu, in 1793 *.

SIT
ER
NIV
ALU
TR
EN
I /C
AS
UI
BC

1 Bibl. Ac. Rom., doc. xxxvIl/r1S.

* Urechiă, Domnia Jur Moruzi, în An, Ac. Rom., xv, p. 680. .
 RY
RA
LIB
XII
ACTE. RELATIVE LA CRONICARUL, DUMITRACHI STOLNICUL,

ITY
t

I.

Wohl Edelgebohrner,

RS
Insonders' hochzuverehrender Herr,
Werthgeschätzter Herr Gefatter,
IVE
Es ist mir recht lieb das sich diesse christliche Leuthe,
nehmlich H. Stolnick Dimitrachi und seine Schwiegersöhne,
an dieselbe gewendet, weil ich ohne diss nicht wuste wie
UN

ich selbigen von ihren bey mir in Verwahrung gegebenen

und recht wohl versorgten drey Küsten, sambt den Büchern
des alten Herrn Stolnicks, einige Nachrichten, guthe Beruhi-
L

gung geben solte. Es ist also alles wohl behalten în Cron-

RA

stadt angekommen, wo ich ein eigenes Gewölbe um diesse

Sachen zu versorgen aufgenommen habe. Freylich versprachen '
mir diesse Herrn mir noch bey meinem Daseyn sogleich das
NT

Gelt vor die Fuhr und’ Kosten zu bringen ; aber es blieb auss,
und ich konte mich auch nicht länger warthen. Ich ersuche
CE

Sie also, teurester Freund, diesen von mir unterschriebenen

und petschirten Revers nicht anders als nach Erlegung der
gehabten Unkosten ausszuhändigen, und bitte solchesan meinen
I/

Reinhart abzugeben. Übrigens ergehet unser beyderseitige

freundschaftligste Empfelung an dieselbe und die werthge-
AS

schäzte Frau Gefätterin, und winschen das sie sich sambt dero
werthen Angehörigen im besten Wohlstandt befinden mógten.
UI

Der ich mit aller erdencklichsten Hochachtung verharre,

Euer Wohlgebohrn
BC

(Prin 1788.] ergebenster Diener

A, Marckler, m. pe
 70 | (o FRAGMENTE DE CRONICI

Y
Marckelus, secretaire aulique de S.
M. Michael

AR
Monsieur
Mayesté Imp. Roale, praesentement à Bucarest !.

I BR
II.

[Pentru .«jalba ce au dat cátre cinstitul Divan dumnealui

u
pentru dumnealui Nicolae Lipănescbiv |
Stolnic Dumitrachi

YL
Se presintá pentru
dă la care cerea lipsă dă zestre», |
_3 Post,
l dumnealui |
“primul «Aleco biv 3 Vistiernic, fiiul si vechilu
cinci vite de

SIT
ă 1250 de taleri «i
. Stolnic Dumitrache». Reclam
lu-
"vacă si de haine... si o chibitcá cu doi telegari». Iartà
arătase «că nici
crurile. Va plăti în patru luni. Reclamantul
l Li-
ER
daruri înnaintea nunții după obiceiü n'ar fi adus numitu
pänescu». |
1790, Novembre: 18 *.]
NIV
A LU
TR
EN
I /C
AS
UI
BC

1 Bibl. Ac. Rom,, hirtit necatalogate.

2 bid, ms. 653, fol. 9.
 RY
RA
LIB
ITY
XIV.

POVESTIREA MORȚII LUÎ GIIICA-VODĂ DE MITROPOLITUL MUNTEAN GRIGORE.

RS
IVE
Tip edyevetay uns &% 640015 VOS AI zapolas syyópivot, Thy
Tiptay aug 20p02y Tôtota 7ITIRILINENT.
T Ozébsv Ebarrodpsvor abrätey voi rés vH nav cizov anyn-
UN

dig goths vystay Anstäntwrov, sbquspizy Divani) nal TÉVTOY TOY

HAT ELEGY so vp girat zip eritutw. To ard er ns Oz-
^

twipion tipsdy tag Ehdfopey vai và iv abtm osoqustouivo, iüop.sv

ai, Of, 0909 Otà tb amivataioy Xoxipby Suväyenn To) piana pito
*
L

l'parop86da, mivtos SMozüüqus. Td otov Quz Otxcl, Ari siva

RA

&onow Gpoiws zul MM tod tporov Tsd Mavdzon tov bar zo)-
hol Grisopor Tepurépovta
NT

'O tehsntaiog Gums siva bros. Ios 74/2, th Rpoarspaapsvn

346979, COdvovtas 6 das st, os Gniehartıap&vos 4 Gris corsa
TH PE, wol ti patobata sic TOY aS svenv, nai, Gapbyvovtas cic
CE

75 Caton, amd. cb Eva pépos i6iao: vij» Stomzotav Tod Zivin.on,

Wg zpăs td Xotiui, And cd Ado îpiivooz cov ablivia zis dyarodss
vi, TOY AYTAN.OS DR và, TOY Aotwovíjo postes TVOS GAMES,
I/

Gk và why soyZN Lai od Guokooüüost 04 VATOS "wai EIVODY avevin~

+ * 8 , 8 3 ,
AS

arms. Koi eels, marenbste o lpmqiopoooaz, Etre cip vota, voi,

QU và uil Ross vob GIGYNASS
ave TO dd &xb tb wes aia,
TpostazOsic và Eng pévos, sd0dS nè Tim Fiodov: ot Sho Grad toy
UI

É52570052) ws Quà tepi, thy ecévensay vai Édwwoy 290

td may Thos, ws Ie onor, piani meri vip, "Veni Tp Gea vlc
BC

votés, "Ans Gums navets péyor 10022 Oiw

. ns
rohen và Exc Oq
n 2. , vs

0 dì Bros vanti, 6x00 iuobaly, Armsva Snipe dà và

tz
- FRAGMENTE DE CuONICI

Y
CHAOS tà ROATYATA TO nozagicao. "Oz 706 avbévene 5100501

AR (n»
Far issts TOY
*

6^ nowy veras Opw[opóvoc

une K Kostézis
Sere Movpobtqs,
M Nene. AI

*
1 L Ann“

cóxow Önuronsvon trpofnidali 6 Nizolians Napattas, Grod e 75"

i ^noN Lope | “ar Ceri e

I BR
ZNO, sie tov varpiy sob panapiton Tyan zaipperäping. Ad-
v

Ws dy
‘ r ^ 4^ sea 25 Ld

AQ sixotsc TAU vuoi '£66oc Gey Sia, SEO piovov,

Opwro: Drontsvaysvol, molos TO EVA, Toloc TO DO GWGhET, 0 70-
-> M . . at e .
. - 8 ^
°

YL
Osig ză dozoöv. Il)7y, ws Leone, nueva Gihaov dev E/0p.sv.
Mota 6 bmoratis pas aDbeve, ^" tác pas not EREIVOG
Tas ‘hyspus mepihonovs, wal meposiopivove MÀ « SROpTÉGAGE, éxt-
a 3

SIT -—
t vtae etc TH và ui] Kalaburat 1.070 out LIL OBEOTOTOL,

N
uóvoy O18 và Tapdtoby Tic Us TOY go Fpdc Oddy dì
dio Ovskog. ALTA sivo: Grob pete 226 Iuoboapev, Zot adrà ri ER
(^ zopop. sy thy ebyévarav cast 6 68 Ozd¢ tis spin vă pae Gta
cot aowele wol aâawâirovs Ob d 2vawias rpootolis
noi nepratiosme. ‘Taira. efectuó wa tà Een aug etycay ÜscÜsy
NIV

modà “at nn ebdzinova. Owcef: 197 [1777].

Ins enyavsiug sas
riv. ^ ,

za pos wah EIG

LU

0zdy ENYJETIG,
‘0 Oùyrpoñhayias L'omréptros.
A
TR

[De mina lui:] Ty sradzpitka 'Eléyzon pov 6kcdbyws ebyepev

ao dio, Thy dp oves axo Arn, tov l'ziza, abprov Evramımvmvrds
EN

+
to" sig Thy zobpri, Vil tov sir as tiv cv))vreiola!.
/C

' Bibl. Ac. Rom., doc. Vll/130. — Iată traducerea scrisorii: |

Din adincul sufletului si inimii rugindu-ne pentru dumneata, salutăm foarte
bucuroși cinstitu- 4f cap (). Cerînd de la Dumnezeii pentru dumneata si toată
I

casa dumitale sănătate nestrămutată, fericire trainică şi orînduiala tuturor min-

AS

tuitoarelor cereri, după dorinţă. Cinstita-ţi scrisoare de la:13 Octembie sm

primit-o, si am văzut cele însemnate în ca si dar, cit despre jalnica intimplare
de plins — de n'ar mai fi fost! — a räposatuluY Grigore-Vodä, cu totul ne-sm
UI

întristat. Tar pricina, pentru ce s'a făcut, e încă neväditä, si pentru feliul de
moarte se poartă prin lume feliü, de felit de vorbe.
Cele din urmă sint inst acestea. Cum că îndată, SimbXtX trecută, venind
BC

Aga aicf, făcîndu-se a fi bolnav, a trimis firmanele si mehtupurile la Vodă si,

plingindu-se de boală, pe de o parte, a grăbit plecarea luf — vorba mergea
 MOARTEA LUÏ GHICA-VODA

-1
co
RY
Cinstitului blagorodnic și al Smerenii Noastre întru Duhul
Sfintu prea-iubit fii sufletesc, Dumnealui pan Nicolae Du-

RA
descu, Vel Ban, cu blagoslovenie să se dea.
[Pecete de ceară neagră,

LIB
ITY
RS
IVE
că spre Hotin, — iar, pe de alta, a înștiințat pe Domn că vrea să-l întîlncasct
pentru ca să-i spuic oare-care porunci împărătești, ca să nu sc intimple să
moară si ele să nu rämiie ne îndeplinite. Si ast-fel, increzindu-se Grigore-Vodä, a
UN

venit noaptea, şi, ca să nu se facă turburare AgäY pentru alaiii, hotärind să vie
singur, de-a dreptul ieşind, cet dof cari l-aü întovărăşit, ca pentru ceremonie, l-aü
ucis și i-al dat amară moarte, cum se spune, Duminecă, pela 3 sati 4 ale nopgir.
Alt ceva însă, nu s'a auzit pănă acum, si nu s'a dovedit, lar cel de-al doilea.
L

capugiii, despre care s'a auzit, se spune că a venit ca să scoată averea ri

posatuluf. Deocamdată s'a hotărît să fie Domn fostul Mare-Dragoman Costachi
RA

Moruzi, şi în locul de dragoman a fost înnaintat Nicolachi Carageà, care a fost

numit cu prilejul mortit luY Cehan în calitate de Caimacam, Altă turburare si
frică n'a fost, numai, ca oamenY cu bănuială, unul spune una, aitul alta, cum
NT

i se pare fie-căruia, Dar numai, cum spun, vre-o siguranță n’avem, Mar
ales prea-innälfatul Domn, văzindu-ne în acele zile plini de supărare si spăi-
mintasY, ni-a spus că dorește să nu se flecărească lucrurile nesigure şi fără te-
CE

inciii, numa! ca să se tulbure inimile oamenilor, si fără nici un folos altul.

Acestea sint ce le-am auzit aici, si acestea ji le dăm de știre dumitale, Iar
Dumnezeul păci! să ne păzească neatingf si neprimejduifi de vre-o voinţă dus-
I/

mană si de vre-o tulburare. Acestea ti le spunem, ca un rugätor, şi anif să-ţi

fie de la Dumnezeii mulţi și fericiţi.
AS

Al dumitale
încercat si rugător la Dumnezeü:
al Ungrovlachici Grigore,
UI

Pentru Spátíreasa Elencu mă rog din toată inimă si o binecuvintez. Pe

dumnealui Spătarul Ghica, întilnîndu-l mini la Curte, îi voii spune că-l com-
BC

pätimiti.
 Y
AR
I BR
XV.

YL
„ACTE RELATIVE LÀ CRONICARUL MANOLACHI PERSIANO.

SIT
[Sibiiü, 28 Septembre 1787.
Generalul Fabri trimite Agenţiei din principate o scrisoare
ER
. a luf Persiano.]
Acesta explică generalului că Domnul a adunat trupe
NIV

«pour éviter, s'il est possible, l'entrée d'un pacha dans les
terres de la Vallachie». Nu să mire de vor fi:si pe la ho-
tare: totul fiind în linişte acum, le-a distribuit pe la orașe.
LU

Nu creadă «à des bruits faux, que le public aime à repandre

en exagerant les choses». —- Oficial.
Semnat: «E. de Persiany,. secretaire de S. A.S. le prince-
A

regnant de la Vallachie».
TR

București, 10/21 Septembre 1787.

[Copie.]
EN

[Räspunsese Fabri. Urmează un noü răspuns, pentru primire,

si láimuriri pentru trupe, de la Agenţie, la 2 Octombre 1787.
/C

Concept.]

M.
I
AS

a
T) sbavaiav
=
Uns, Gimp Os*pstpts, 2005450,
Vs . ^ -

là pede vai cò pp to Mo roy and è

ep ma + + , . a + a os '
UI

MOV, AA shea vă To GTi cus spov 2009 T2

ino Ott Amspasets
ses wol Selb obs ot pogitss z, &xpóoustyu
^,
mama
topa 68,
BC

us Td và GhËTO Ge arose 1209 6x00 645 TO Teun GI, TO

Kowysta, 6 Groïos sivar ai an
^
,
dpyîe 09765 Gas. 7"Ayanwos
 ACTE RELATIVE LA MANOLACHI PERSIANO

-—]
Ci
RY
CLOS vă vrand uz «piv tob 550005 Gas" (pz, 4v Kan pat
poy Giiuzpoy, Vio UN.

RA
31 ’lavovupion
.11 Psvpovapion 1788. |

LIB
| „“Ohoş sis th Tposté[yuxT7]
«po nuoz
Em. Persiany}, .

ITY
III.

Monsieur,

Le
ayant donné
porteur de la presente, Monsieur
RS
avant quelques jours une requétte à S. A. S.
le Schatrar Persiano,
IVE
Monseigneur le prince, par laquelle il exposoit le delabre-
ment de sa santé et prioit avec instance d'avoir la permis-
sion d'aller prendre les bains en Hongrie, jai eu ordre de
UN

prier Monsieur l'Agent I. R. Apostolique de lui donner un

passeport, afin qu'il puisse aller librement selon sa demande.
Je saisis...
L

Bukarest, le 17 mars 1802.

RA

Votre trés-humble ct trés-obéissant serviteur

(Cátre M erkelius.] Constantin Rasty*,
NT
CE
I/
AS
UI

! O traducere complecti nu e necesară, fiind vorba numai de un bilet

BC

de poștă, | mE
* Bibl. Ac. Rom,, hirtii necatalogate.
 Y
AR
I BR
XVI.

YL
DOCUMENTE SI REGESTE PENTRU VIAȚA LUT IENACIII VĂCĂRESCU.

aA

SIT
1245. Neagoe Văcărescul, fiiul lui Dan Văcărescul, Voevod al
Făgăraşului, nepot de sor a lui Radul-Vodă Negru; venit-aü ER
cu iel feu creionul: și Doamna lui, Anna], la Cimpulung, în
acești al; zidit-aii biserici doosprezece în satele care a stă-
NIV

pinit, pă Dimbovitä în jos; läsat-aü fiiù, pă Radul și Särban,

si fete şase; a murit în vîrstă de ani 59; numele soţii sale
fost-aü Maria; acesta fost-aü foarte bogat.
LU

[Adaos: S'a născut la] 1554. Pătrașcu Văcărescul viteazu

[s'a botezat de Pätrasco-Vodä cel Bun, tatăl lui, Petru-Vodä
Cercel si al lui Mihai-Vodă Viteazul). Zidit-aü biserica la Väcä-
A

resti, lîngă Tîrgovişte, la 1584; fost-aü ingrijitor zidirii bisericii

Domnești din Tîrgovişte în zilele lui Pătru al doilea Cercel
TR

Vocvoda; fost-aü Ban al Craiovii, și cu Mihaiii-Vodă Vi-

teazul fost-aü în toate räzboaiele...? [adaos]. |
EN

1685. Spătaru Negoiţă Väcärescul, bascapuchehaia lui Sär-

ban-Vodă Cantacuzino; a murit în Țarigrad; [pecetluite hai-
nile]. A avut fif pe Ianache Cliucerul si Ivan Vätaful.
/C

1704. Banul Craiovii Ianache Văcărescul, ce este ctitor și

fiul luf Negoiţă Spătaru.
I
AS

II.

Ars sig Tapobons uv èv Drorpdew Guoloias Guooyodusy ot

UI

nr044000:9 "(ztpagaivn dts Ehaßapev 102 Gavızas OU piov pas

. , , er a , , ^ - ns ,
BC

’ Bibl. Ac. Rem,, ms. 303: Observațiile lui Ienáchità Văcărescu, — fol.
vo,
 ACTE DESPRE IENACHI VĂCĂRESCU

-1
I
RY
X p 76000 Anzarivon “păsa 8500, 626 PR GS LA
rca ai Onin và O09» và zpijvoov(l) us toy Sidney zooz

RA
Y - i “
REIS posa Gina tH Body tov val’ Ezusrtov nivav sig Cropiav
* > ne
-P “ ,

ès $»bz* zapshdobans© Tig dtopias, vă 4009 Tui yay, ui TOY

.
219107 Soon aNsy E Bepalosdy “zak assahlay sconuusy ly

LIB
Zarw ste Evan. Bovzovpiota,
lavata 1758.
(L. s.) Kovotavitbvos MapavzoBdvos prévos.

ITY
(L. 's.) Ampgepuns -Payopoittas Aoyehisıe.
(L. s.) Étépavos Bazapiszovdos Brotnapys.

RS
(L. s.) Xzobpos XooXqtápm.
[Copie din 18 Maiü 17831.)
IVE

MI,
UN

Scrisoarea mea la mîna dumisale Ianache, Vel Căminar,

precum să să știe că mi-aü fácut dumnealui bine cu bani
cu dobindä, taleri 500, adecă cinci sute, la pungă dă lună
L

po taleri 10, de acum pän’ în doao luni dă zile; deci la

RA

soroc să aibu a da dumisale bani cu dobinda lor, cit să

face, si cu mulţumită. Si pentru adevărata credință am iscälit
NT

mal jos, ca să să crează.

Octomvre 12 dni, 1760.
CE

Rfadu] Vác[árescu].
C[onstantin] Vel Armfas], chez[as].
[Pe invälitoare:] Wechsel an die Venezianka per 500 Piaster ;
I/

mit Zulasten 1000 Piaster*.

AS
UI

Bibl. Ac, Rom., documente necatalogate. E un sinet pentru $.500 de lei

BC

ac la cei trei boieri iscăliţi, către Lipscanul Zotu.

2 Did,
78 FRAGMENTE DE CRONICI

Y
IV.

AR
14 Septembre 1783.

I BR
Petitie cátre Domn.

Se cere a se răspunde la petiția «Zotiï negutätorul, ce face

YL
prin dumnealui sicritaru chesaricescu sinior Raicovici, pentru
un zapis al părinților noștri; ci, cît pentru. aceasta, fiind că
și dumnealui iaste om împărătescu și darea zapisului acesta

SIT
ati fostii iarăș cu pricinuire dă treaba împărătească, farà. po-
runcă împărătească nici noi nu îndrăznim a face răspunsul,
“ci ne rugăm Innältimif Tale, ca prin poruncă
ER Împărătească,
marifetiserilen, să ni si izbăvească această judecată».
NIV

. Nicolae Vist.; Dumitrașco Racoviţă Vornic; Ienache Spătar.

[Vo.] Copia della risposta dellie bojari nell' affare Warta!.

LU

V.
A

[Petitia lui Wartha; Viena, 23 Mart 1783.]

TR

So viel dem Endesunterzeichneten bekanntist, so lebt noch...

So wie von dem Wacarescula gleichfals ein Sohn, Johann
EN

Stephan Spatharius, beim itzigen Fürsten in der Walachey

vorhanden. |
/C

VI.
I
AS

14 giugno [1784.].

Una supplica di Vassili Vladul contro Vestiar Ianachiza,

UI

per debiti antichi.

Comunicata al medesimo. .
BC

! Negustorul era Zottu «lano»,

 ACTE DESPRE IENACHI VĂCĂRESCU

=]
e
RY
VII.

RA
Bucareste,
22ten August [1784].
Contract geschlossen zwischen den Herrn W estiar Janaki
tza

LIB
und Maurer Polier Johann Ratner.
Zapis ce aü dat loan Ratner Neamtul pentru casile ce
là
face dumnealui boer Vistier Văcărescu la Băneasa: să lucrez
e
miia de cărămizi de

ITY
roș cu taleri doi şi jumătate, pin să va
isprăvi casile, însă el din preună cu doisprezece meșteri
nemtí; șanțurile să le facă el, gätitu (È) parilor, grătii, ostrete,

RS
liatoli, vesre (?!), härdae, funii, lopeti, salahori la tot lucru ;
si apa să fie iar de la el. Și să înceapă de ori cînd va fi
dumnealui Vistier gata şi va vrea. — 1784, August ır!,
IVE

VIII.
UN

Actum.

Bucareste, den 11 May 1785.

L

Es ist ein Contrakt zwischen dem Vestiar Bakareskul und

RA

dem Tischlermeister Theodor Janos allso geschlossen worden,

dass er ihm die in seinem Landgute zum Saal gehörigen
Fensterrahmen zu 3! und die übrigen zu 11} Piastre ver-
NT

fertigen solle; welcher Contrakt auch von mir ist vidimirt

worden 2. |
CE

IX.

Lllustrissimo mio Signore,

I/

E vero che sono 15 giorni che nessun mercante non hà

AS

portato lettera alla mia . cancelaria per spedirsi à Cronstad:

impeditte n& sono, nè mai possono essere, anzi il ordinario
postiglione và a Kimpina al suo'tempo. Con simile risposta :
UI

1 Cf. Literatura si artă romînă, IV, pp. 688-9.

BC

> Urmează un contract al lui Rathner cu Banul Filipescul, pentru refacerea

din piatră a mănăstirii Poiana (Prahova). V. articolul citat.
SO | FRAGMENTE DE CRONICI

Y
essendo lettere di mercanti con questa posta, non
ciot, non

AR
mandatto; onde non posso pensar altro, perché dalla
vi hà
mia posta ne pure si hà perso mai lettera, nè si hà aprito.

I BR
Se non che dal tempo, dal qualle si hà datto permissione
a li Prahoveni (quelli canalli che sà lei che rubbano le lettere)
di venir a Bukarest, da quel tempo anno cominciatto a non
credere che anno

YL
portarmi lettere li mercanti. Dunque posso
cominciatto il loro usatto arte, e non sò se deve a scrivere
lei qualche cosa al signor Reviski per questi, o mi consiglia

SIT
d'impedir di nuovo li Prahoveni. E
Pud essere ancora che mancano certi mercanti fuora, a li
pasari che si anno fuora; con tutto ciò, oggi fard chiamare
ER
li loro homini e domandargli la causa. Finalmente il mio
dovere sopra questo affare mi pare che sia di mandare con
securità le lettere di quelli che mi le danno a spedirle e di
NIV

guardar a non mandarsi, né spedirsi con Prahovani; ma non

sò se posso vietare alcuno de scrivere.
Il militare deve venir da me per dirmi il nome della sua
LU

moglie e quanti figliuoli hà e dove si trovano, come si chiama

il vilagio ; e subito sarà pronta la mia lettera e insegnatta a
lui, con quella di Sua Altezza. L'aspetto dal altro giorno, dal
A

qualle hò fatto lei sapere questo, con il suo huomo; onde

TR

l'aspetto, essendo sempre pronto a servirla in ogni affare

che sono degno, — come un vero amico e fermatto nel ami-
EN

citia. Avendo per honor mio di dirmi

Di V. S. Ilustrissima
Di Casa Domenika [1785].
I /C
AS
UI
BC
 ACTE DESPRE IENACHI VĂCĂRESCU SI

RY
N.

RA
[Din Jurnalul Agenţiei.)

LIB
Ce 19 fevrier 1785.
Vassile Vlad donne supplique contre le Vestiar Vakareskul
| pour une dete de 298 fl, 20 para, sur différentes marchan-

ITY
dises, à cause d'une faute qui s'est glissée dans les comtes,
qu'il avait déjà demandé plusieurs fois sans rien obtenir.

RS
IVE
Bucoreste. Ce 7 mars 1785.
Vassile Vlad, sujet impérial, donne supplique par rapport
UN

une dete du Vestiar Vakareskul, de 298 lec, para 20, où il

prouve que Joaniza Glatzer de Crajova avoit deja rendu conte
et que la chose dependoit seulement du dit Vakarescul.
L
RA

NIT,
NT

Boucorest. Ce 26 mars 1785.

CE

Vassile Vlad porte derechef une supplique pour la dete

de Vakareskul, montante a 298 lei, 20 para.
I/

XIII.
AS

Sibiiü, 3 Decembre 1786.

UI

Gh. Wartha, negustor vienes, stäruie iar pentru datoria

lui Ștefan Văcărescul și celorlalți doi.
BC

63473. Vol. II. 6

82 FRAGMENTE DE CRONICI

Y
XIV.

AR
[18 Januar 1757.

I BR
Agenţia către Herbert-Rathkeal.]

5ten dieses seinen Lieb-

Ganz unverhofft hat der Fürst am
Gross-Veztiars entlassen

YL
‘ling Brancowan von dem Dienste des
darzu ernannt; die Stelle
und den Gross Wornik Vacaresculo
er des Fürsten Brancowan,
eines Gross-Wornik aber dem Brud

SIT
verliehen. |
der bishero gar keine Charge hatte,
Brin cove anu va fi numit
.|Mirare. Se crede că e înţelegere, și
at de patru Arnä uti
Spătar. Dar la urmă Brincoveanu e arest ER u el] Der neue
acasă. Se plinge fratele; garantează pentr
ebenf alls zum Fürs ten und stellte
Vestiar Vacaresculo gieng
hier ganz un-
ihm ganz ernsthaft vor, dass dieses Betragen
NIV

Fürs ten gesc hehen sey,

gewöhnlich und noch von keinem
en bestünde. Der
und frug ihn, worinn Brancowans Verbrech
en unte rsuchen.
Fürst sagte ihm, man müsse seine Rechnung
LU

Vacaresculo, dass dieses noch kein Recht

Darauf antwortete
und öffentlich
gebe, einen der ersten Bojaren zu arretiren
bzuw ürdigen. Brancowan
A

in denen Augen der Welt so hera

seinen Rechnungen
könne nicht davon laufen, und, ‘wenn in
TR

allemal an seinem
eine Unrichtigkeit sey, so könne man sich
regressiren. Der Fürst änderte jedoch seinen'Ent-
Vermögen
EN

So stehet diese Sache heute, und man ist be-

schluss nicht,
dass
gierig, die Folgen davon zu sehen. Sonderbar ist aber,
ns gesc hwor ene Fein de sind,
alle Bojaren, welche Brancowa
/C

kommt,
allsogleich seine’ Parthey nehmen, sobald es daraufan
nicht kränken
die Würde eines Bojaren zu unterstützen und
zu lassen. |
I
AS

XV.

(Expediert 2. Februar 1787. — Agenţia către Herbert:Rathkcal.]

UI

Da alle Bojaren, und selbst der neue Gross-Vestiar, dem

Fürsten ernstliche Vorstellungen über die Arretirung des
BC

Fürsten Brancowan machten, liess er die Wache aus deren

 ACTE DESPRE IENACHI VĂCĂRESCU 83o

RY
Hause wieder abrufen und befahl nur dem Gross-Vestiar
Vacaresculo die seines Vorfahrers genau zu
Rechnungen

RA
übersehen. [La 22 Ianuar, il chiamăpe Brincoveanu la dejun.
il mustrá: «er liebe ihn sehr, er habe ihn aber óffentl
ich
demüthigen müssen». La miezul nopții, iar il chiamă.
«Die

LIB
derbsten Worte» ; vorbeşte iar dear estare; deie mácar
400 de
pungi. La 23 dimineata, chiamă preuti cu icoana Maicei
Dom-
nului; se roagă cu fata la pămînt, mult. Apoi la Divan.
Va

ITY
face dreptate. Face o comisie de patru: Banul Ghica, Du.
desca, Filipescu, Marele- Vornic «Briscowan», pentru a cerceta
conturile, Se Zice că e deficit de 300 de pungi sai 150. 000

RS
dele] . '
[6 Mart Q). ‘Voit bani de la el. Comisia nu arată lipsă
de o pară].
IVE

XVI.
UN

[26 Februar 1787. Aggentia către Kaunitz.]

Vor vier Tagen kammen einige der ältesten Bojaren,

L

der Metropolit und zween Bischöffe bej dem Euer Durch-

RA

laucht bekannten Bojaren \Vacarescul, der itzt Gross- Veztiar

NT

allerhöchsten Hof vorzutragen. "Welche darinn 1 bestehe, dass,

CE

wenn es ja zwischen Russland und der Pforte zum Krieg

kommen sollte, Seine Kaiserliche Mayestät sich über dieses
Land erbarmen, es unter seinen Schutz nehmen, mit seinen
I/

Truppen besetzen, oder nach allerhöchst dero eigenem Gut-

befinden was immer für eine Einrichtung treffen möchte, nur
AS

damit kein Russe und kein Türk in das Land kommen

möchte. Ich erfuhr dieses ihr Vorhaben noch des Morgens,
UI

und meine überstandene Krankheit diente mir zum Vorwande,

mich bej dem Vacarescul, der sich bald daraufallein bej mir
BC

melden liess und die Anderen unangesagt mitbringen wollte,

durch meine noch: fortdauernde Unpässlichkeit zu entschul-
S1 ‘ - PRAGMENTE DE CRONICI

Y
gesagt zum Herrn von

AR
digen. Vacarescul kam gestern unan
en Vertrauen, mit dem
Petrossi, erzählte ihm Alles im engst
mit Ungedult den Augen-
Beysatze, dass er und seine Collegen

I BR
r hergestellt und sie
blick erwarteten, in welchem ich wiede
. Er bat ihn mir indessen
zu empfangen im Stande seyn würde
zu melden, er habe sich vor fünf Jahren bej Euer Durch-

YL
n, sich in wichtigen
laucht mündlich die Erlaubniss ausgebette
n, und ‘dieser
Vorfällen an Hochdieselbe wenden zu dörfe
Zeitpunkt sey itzt da. Wenn die Russen wieder als Feinde

SIT
der Türken in diese Gegenden kämen, so müssten sie. sich’
wieder alle nach: Siebenbiirgen flüchten; das ganze Land
würde verheert und zu Grunde
ER gerichtet und keinen Tribut
bezahlen können ; welchen die Pforte doch gleich. nach dem
zu bitter
Frieden wieder fordern würde; ihre Lage sey viel.
NIV

chte n alle (nur zween oder drej

und kritisch, und sie wüns
en) denje nigen Herrn zu
ausgenommen, welche anderst dächt
geog raph isch e Lage
haben, den ihnen der Schöpfer durch die
LU

zu haben scheine. Petroszi antwortete ihm

selbst bestimmt
nichts anderes als dass er es mir hinterbringen würde, ihn
aber indessen versichern könne, dass ein solcher Besuch von
A

,
ihnen allen Z» corpore mir gewiss nicht angenehm seyn würde
und °
TR

weil er ein Aufsehen machen und zu viele n Argw ohn

Reden Anlass geben könnte. Vacaresc ul antwo rtete ihm,
dass er diese s selbs t gedacht habe und daher o indessen allein
EN

gekommen sey; er würde auch zu mir allein kommen, so.

bald er wüsste, dass ich einen Besuch annehme. |
/C

XVII.
I
AS

[15 Septembre 1787. Ágentia cátre Kaunitz.]

Der Gross-Vestiar Vacaresculo hat endlich, nachdem ‘er

UI

sich mit dem Fürsten so oft entzweyet und zu wiederholten -

Malen seine Entlassung verlangt hatte, solche heüte früh
BC

erhalten, und der vorige Gross-Kanzler Cornesculo ist an seine

Stelle ernannt worden.
 +

ACTE DESPRE IENACHI VĂCĂRESCU 85

RY
XVIII.

RA
Jenatyi Vakareskul stellet als Gross-Schatzmeister sein Re- :
ferat der k. k, Unterthanen Koman und Makoje vor Beja-

LIB
regen (sic)!.

XIX.

ITY
Ta prosqustouysya 500 pisa, . iro, mevrazösın, „eta un) ivo.
Th tsp aul cspasuig novi Tod ov aylorg nacpds 73.07 Bosaptovos -
tob Vabpzzonp od, Sxovouslousvy tos Aobazon, maph cod sdyeve-
otáton Yoyovios Bestim vopíoo ’lozvvon Baxapgsnov)ov, dy z0piw
par nolqvotszon. bind, tà Deis BAO Ts shysvelag aco 7, RS
IVE
“al! ps dia wncporokin Ts Orton pins Doi aiovtov,
“0 Ey: và aroupivetar TH inicie 130% wovh To) Aobatuon vază
mos QV privea, vai 6 (pos. Ypovızdv Erijstov. "Ex aut broßs-
UN

Brrodp.sv. cdà map puetà toy wap Tus sy Noqoth she, ty

soto ey $xtoxÓzOV. sis athyoy vos, "lv Sit but", map
tion aen,
t2

| 0 1 NN.
RA

Dositie (sic) al Ungrovlahici adevercazä. Macarie de Rămnic,

NT

Iosif de Argeş, Costandie de Buzău.

. Cu această carte a mea incredintez sfintei si dumnezeeștii
mănăstiri ce să numește Duscu, din eparhiia Larisif, unde -
CE

să află, ca o comoară de mult pret, sfintitul cap a celui dintru

sfinți părintele nostru Visarion, episcop Larisiï, fâcătoriului de
I/

1 ‘Toate în Bibl: Ac. Rom., hirtii necatalogate.

AS

? Tată traducerea; Cele 500 de leí însemnate mai jos, adecă cinci sute, dăruite
sfintei si cucernicii mănăstiri a celui întru sfinţi părintelui nostru Visarion fă-
cătorul de minuni, ce se zice a Dusculuf, de către blagorodnicul boier Vistier
UI

dumnealui loan Văcărescu, fiul nostru cel prea-iubit intra Domnul, le-a luat de
la dumnealui Sfinta noastră Mitrupolie a Ungrovlachici, ca danie veșnică, si
are a răspunde acei sfinte mânăstiri a Duscului. pe fiece an treizeci de lei;
BC

venit anual. Pentru care întărim aceasta, împreună cu cei de pe lingă noi fraţi
prea iubiţi întru Ilristos episcopii, spre veșnică mirturie, În anul 1797, Mart 1.
S6 CTRAGMENTE DE CRONICI

Y
AR
cá, bine cugetánd in chipzuirile mele ca să oránduesc
minuni,
pentru ajutor[ul] părinților ce hălăduesc întru această sfăntă
mănăstire o danie din care să-s izvorască pe tot anful] folosul

I BR
cel după putință, pentru evlaviia ce am la Sfăntul Visarion,
în-
dăn ajutoriulal căruia am văzut mai multe minuni, — am
chinat la mai sus zisa mănăstire taleri cinci sute, carii s'au

YL
dat din măna mea împrumut la Sfânta Mitropolie a toate
Tärii-Rumänesti, precum adeverează într'această carte prea-
sfintitul și alesul de Dumnezeü părintele Mitropolitul ţării

SIT
noastre, chir Dosithie. Carii bani säntü în. veaci împrumutaţi:
la sfánta Mitropoliia noastră, fără de a putea vre-odinioară .
să-i ceară sfănta mănăstire Duscu ca să-i ia dela Mitropolia
ER
Ungrovlahii. Iar Sfânta Mitropolie să aibă a plăti la mänäs-.
tirea Duscu dobända acestor bani, pă fieste, care an cite.
NIV

taleri trei-zeci si șase, necontenit, ca să fie pentru. ‚ajutoriul.

cel după putinţă al sfintii numitii mănăstiri Duscu și pentru
păcătosul mieii suflet și a neamului mieü vecinică pomenire,
Drept aceia am dat această carte întărită cu iscälitura
LU

mea și cu pecetea neamului mieü, adeverită și de părintele

Mitropolitul Ungrovlahii, chir Dositeü, la sfănta mănăstire
A

Duscu, ca să o aibă spre încredințare. La leat 1797, în luna

lui Mart. '
TR

Janache Văcărescu, Vel Vistier şi mare dicheofilax al bi

serici cel Mart a Răsăritului, adeveresu.
EN

Constandin biv vel Sätrar și logofăt al rämäsiturilor, scriitor

si martor !.
/C

XXI.

{Diata Mariei Văcăreasca, «afländu-mä in patima neputinti

I
AS

si temándu-má de moarte». 1797, Septembre 13.] mE

Datoriile ef: «La Diiamandi Viniteanul Roșca, după marfă».
«La Domnița Ecaterina Carageà, cumnatä-mea» (100 de taleri
UI

la aceasta). Avere: Cojástif (Ilfov), Bahnele (Rimnicul-Särat),

vii, giuvaiere amanetate, Tiganí (și unii «ce saint rămași de.
BC

1 /ói4.,, Condica Mitropoliei Bucuresti, 1796-Sor, fol. 60.

 ACTE DESPRE IENACHI VĂCĂRESCU 8

^
RY
la zestre la dumnealui Ban Bräncoveanu», cai, «caretà», vaci,
porci, haine. So de sărindare. 1000 tal. la cutia milelor. 600,

RA
îngroparea. 600 la sese fete sărace. 300 schitului Dalhauti,
unde e și ctitoare, 250, «la mănăstirea Sfăntului Ioan, unde

LIB
este să mă îngroape». Si «săracilor ce läcuesc prin chiliile
de la biserica Ceaus David». Moșia Cojesti, «nepotu-mieü
Alexandru Văcărescu, drept taleri zece mie, ca să nu între

ITY
intr'altá mănă streină, fiind moșie părintească». «Optsprezece
pogoane de vie din Valea-Mare le las nepoților mici Nicolae
și Iordache, Văcărești, si Eleni, sorii lor, să le stäpäneascä

RS
fräteste, luándu supt stăpănire, după ce s'or culege estimp».
« Treisprezece pogoane vie în Bucuresti le las nepot uluimie
Aleco Văcărescu, care şi dumnealui după cules să le stăpă-
IVE
neascá», Bahnele, tot lui. «Una suia de diiamant i floare de
diiamant le las strănepoată-mea, Marioari, fiicăi, nepotă-miea
Aleco.» «O păreche cercei de diiamant if las strănepotăi
UN

Săfticăi, fiicăi de al doilea a nepotä-micü, Aleco. Un po-

rumbiel de diiamant si 10 șiruri mărgăritar le las stränepotä-
miei Enache Văcărescu, fiiul nepotü-mieü Aleco. O floare
L

de diiamant in chipeturile (?) o las nepotä-mieü Nicolache

RA

Văcărescu» (si niște Tiganï: o familie). «Un soare de diiamant,

o floare de zamfir săpat le las nepotä-mieü Iordachi Văcărescu.
O păreche cercei de zmaragd cu aripile de diiamant îi las
NT

nepoati-mi Elenco Väcäreascäï.» (Si Tiganf.) Libercazà soția

si fetele unui Tigan al «fratine-mieti, ce l-aü ertat». Alti Ti-
CE

gani, ce «sint la dumnealui Ban Bräncoveanu, ce me-att fost

soție, rămășiță din lipsa zestrilor mele; pentru care ilrog pă
dumnealui, aducăndu-mi aminte că am fost amăndoi întru
I/

însoţire, si că şi dumnealui este muritor, si că dreptul jude-

cător nu să amăgește, să nu se bucure să mi-i poprească,.
AS

ci să-i dea ca un drept al micii; însă nu Tiganí de lae, ci

de vatră, că acești me-aü fost zestrea». Aleco să-i primească
UI

pentru bani. «Și mă rog dumnealui să mă erte de am greșit

ceva, si Dumnezeu să-l erte si pă dumnealui.» O rochie albă,
«varä-mi Catincăi». Si o blană («giulea+). Si o caretă. Si
BC

mărgăritare. Si «priotesi», care o slujise «peste doäzeci de

ani». Argintăria, Mărioarei. Doi telegari murgí epitropului,
 FRAGMENTE DE CRONICÍ

Y
SS

AR
«ca sá umble cu ei». Epitrop va fi, «spánzu-
Sluger Panait,
dumnealui». «De vreme ce,
rind sufletul miei in grumazii
al casii părinţilor miei, ci Lam cu-
vechii

I BR
nu numai este om
Dumnezeu, și doritor mie si casti
noscut şi om cu frica lui
, ca pe unul ce
noastre. Rog însă pă dumnealui Ban Ghica
al doilea după tată-
din inceput[ul] vieţii mele l-am cunoscut

YL
, cum şi pă nepotă-
mieü si om cu temere de Dumnezeü
il pohtesc, dăndu-i cea din su-
mieü Alecsandru Văcărescu
blagoslovenie, ca în toată vremea să fie pro-

SIT
flet pärinteasca
numitului epitrop, ca să urmeze nestrămutat
tector si ajutor
acestii diefi, care am făcut-o,» De fata, duhov-
cuprinderea
supärärir
ERepitropului de cineva «din
nicul. Prevede casul
sal alţii». Nu poate iscäli, «fiind bolnavă de
neamul mici
.
mini»; o iscäleste duhovnicul.
NIV

Ban. Ierei Teodosie duhovnicul. A-

- Martur: Dumitrachi
«biv Vel Clucer». A scris scriitorul din
lexandru Văcărescu,
cucoani Mariufi Văcăreascăi». Erau fata
ordinul «dumneei
LU

si Mitropolitul si Banul Ghica !.

A

. XXII.
TR

la mezat ce s'aü facut

-
vänzäri moșiilor ale rä-
| Fiind-că
împă-
" posatului Costandin Hangeri Voevod, ce din poruncă
EN

rătească s'aü văndut în luminat Divan Mării Sale Alexan dru

Muruz Voevod, am fost făcut vichil pă dumnea lui logofătul
partea să-mi artoroscască
/C

Done, om .casii noastre, ca din

(sic) la moșiia Cojăști si la moșia Ulmeni; la care, după
hotărăre şi sfârșitul mezatului, rimîindu asupra numitului vichil
într'adinsu ca să vază toată pu-
I

aceaste moșii, am trimis om

AS

terea şi venitul lor, și, după cercetarea ce s’aü făcut, am luat

pliroforie de starea amăndurora moșiilor. Deci, fiind-că moșiia
multämit a o luoa, am si numărat bani, iar,
UI

Ulmeni m'am
pentru mosiia Cojasti, vizindu că are venit foarte puţin, și
părăndu-mi-să scumpă, nam vrut ca săo priimescu și, fiind-
BC

1 Ms. citat, fol. 30. : | ‘

 ACTE DESPRE IENACIII VĂCĂRESCU Sa

RY
cá de la mezat aü rámas asupra numitului logofát Dona cu
numele miei, și nefiind pă plac, am incárcat pà numitul] a o

RA
priimi saii a o vinde la ori-cine va putea ca să numere bani .
taleri 15.100,. adică cincisprezece mii o sută, ce aü esit la

LIB
mezat. Si, neputändu găsi in grab mustiriü, ati numărat însuși
această sumă de bani, prin dumnealui Vătaf de Divan, ce.
cu porunca gospod aù fost oränduit a strănge acești bani; și
ati rămas mosiia asupră-i. Ci, pentru căci surec ferman să cu-

ITY
prinde numele mieii, dă aceia am dat această carte a mea
. la măna numitului Done logofăt, pentru ca să-i fie dă bună
credință, de a o stăpăni numita cu bună pace, dă cătră mine '
si dă cătră copii
mezat am cumpărat.
miei, si tot neamul,
Luändu si toate RS ca una ce de la Sultan
sineturile aceștii moșii,
IVE
Cojăștii, carii aü si’ numärat toti bani, dup{ä] cum mai sus
să arată. Si spre încredințare am întărit cu iscälitura mea, puin-
du-mi si peceatea.
UN

1709, Avgust 19.

Ecaterina Caraget. — Nicolae Văcărescu !.
L
RA

NNIII,

+ Dositei al Ungrovlachici adevercazä.

NT

+Adecä eit, cel care mai jos mă voi iscăli, incredintez cu

acest zapis al miei la mina Mării Sale luminatei Domnitii
CE

Ecaterina Carageà, ce ati finutu întru căsătorie pă răposatul

întru fericire Ban Janache Văcărescu, că, cu zapis dela 5 ale
trecutului Iulie, avănd ett cumpăraţi de la dumnealui cinstitul
I/

biv Vel Spătar Costandin Slugearoglu în bani gata, taleri doa

AS

mii, zece sălașă de Tigani lies, cu Tigancile i feciorii si

fetele lor, nepoți si nepoate, cari să trag din ci pănă astăzi,
cum si insemnarä mai jos familiile pă anume; — carii Tigant
UI

findu fost avut şi dumnealui cinstitul Spătar dintre Tigani

domneşti, háráziti dă Märiia Sa Alexandru Constandin Muruzi
BC

1 Ms. citat, pp. 124-5.

 RAGMENTE DE CRONICI

Y
90

AR
ar IS, si în
Vosvoil «cu cartea Mării Sale din leat 95, Fevru
Alexa ndru Ioan Ipsilant:
urmi intärit[ä i], dar atit de Măriia Sa
nostru Domn Cos-
Voevod, căt și de Märiia Sa prea-innältatul

I BR
ști
tan lin Gheorghiu Hangeri Voevod; carele cărți Domne
Măriia Sa Domnița, cu protimisis de rudenie, cum-
... Acum
nati fiind cinstitului Spătar Slugearoglu, neingăduindu-mă a-i

YL
stäpäni, mii-aü numărat taleri bani, adecă dooä mii toc-
mai
mai, şi am dat Mării Sale acest zapis, împreună cu mai sus
numitul zapis si toate sineturile Domnești. . . Deci de acum

SIT
înnainte sí stăpănească Märiia Sa si coconi Mării Sale pă
jos numiți Tigant, cu bună pace de cătră mine si
aceşti mai
de cătră tot neamul miei ... 1798, Dechemvrie
ER 16.
[loga Aquacpíoo oki 62020voy tà. vv00zv.
Nizblaos Mafporopèaros wapr: Costandin Iorasco paptis.
NIV

H[agi] Moscu Păharnic, martor !.

A LU
TR
EN
I /C
AS
UI
BC

1 fbi, fo),
e
“1
 RY
RA
LIB
ITY
XVII.

RS
NOTE DESPRE DOMNIA LUÍ SCARLAT CALIMAUH.

1819, Iunie 8. Duminică, în vreme Domnului Scärlat Alc-

IVE
xandru Calimahu Voevod, s'aü intimplat zurbalăc în destul
de sämtätor in tárgul Esif, în cát vr'o 24 oameni s'aü omorät
si vro 26 s'aü rănit din norod, împuşcăndu-i Arnăuţii din
UN

Curte, Si s'aü întămplat aceastá tragodie bietilor nevinovaţi

la porţile Curţii gospod, și aceasta s'aü pricinuit mai mult
din pricina lazaretului pentru boala ciumii; mergändu norodu
L

cu mănile goali, cerändu îndestulare lor; si pentru alte jacuri

RA

si năpăstuiri și strimbatiti ce ati făcut Domnul in țară si

pe la tärguri. Aii mai tänut zurbalăcul și a doi zi, omorändu-sä
din norod încă vr'o 10 oameni de cătră răii, nemilostivii si
NT

lupii Arnăuţi; si a trie zi s'aü maïpotolit, deschezindu-sä si

poarta Curţii; si apoi aü continitu.
CE

La 1819, Iunie 13, s'aü mazălit präpädenie oaminilor, Scar-

lat Calimah Voevod, fäcändu-sä Domn in loc Mărie Sa Mihaiü
Grigorie Suciu Voevod la Moldova; îmbrăcăndu căftan de
I/

Domnie din Dragoman-Mari a Porții; şi, la 24 a lunii aceștiia,

aii si venit în orașul Eșii capiolanii Mării Sale cu această
AS

vestiri.
La 1821, Fevruar 21, aü venit de piste Prut Exilentie Sa
UI

si Luminare Sa Alexandru Ipsilanti, fiiul lui Constantin Voe-

vod, împreună cu doi frati ai săi ipsilantesti, si cu cniazu
Cantacuzind, domnindu în Moldova si fiind în Es Innältäme
BC

Sa Mihaiü Grigorie Suţu Voevod. Si piste noapte, spre Mier-

curl, spre 23 Fevruar, s'au intămplat omoru in Turci în oras,
92 FRAGMENTE DE CRONICĂ

Y
ceialalalti Turci de pe la cealalalte
şi asämine s'ali omurätsi

AR
si s'aü vestit goana asupra
tărguri a Moldovii, după aceasta;
inătăţii. Și, pornindu-să
Turcilor, înnălțăndu-să cornul creşt
toată epicratie turcească,
Grecii cu toţii asupra Turcilor, din

I BR
crestiniascä in Esi!.
si aü început intiiü a să faci oaste

YL
SIT
ER
NIV
A LU
TR
EN
I /C
AS
UI
BC

' 3 Bibl, Ac. Rom., Corespondenfe diverse, 1663-1849, fol. 1S$.

 RY
RA
LIB
XVIII.

ITY
CU PRIVIRE LA ALECU BELDIMAN.

Căimăcămie.

Cinstite frate dumneta Alexandru

nic. Odihna si liniște obstief cere ca numai de cit să contc-
RS Beldiman, biv Vel Vor-
IVE
niască cu lucrurile enicerilor a stringe avactul podului, precum
s'aü obicinuit de cînd aü intrat ostile aice: aducind agalile
enicerilor, s'aii pus la cale ca să s[e] priimascä de la dum-
UN

neata cite una mii lei pe toată lună, si mai mult să nu să

amestice. Pentru aceia să scrie dumitale, ca, sau să dai dum--
neata bani aceştia și să orinduești oameni pe la culucuri a
L

strînge avaetul după obiceiü, saü, cu preţul ce vei găsi mai

RA

folosătoriii după stare vremii de. acum, să-s vinză, şi de ban,

care, precum vei pune la cale, să va urmă a să da la toat[ä]
»

luna cite una mie lei. Căci întralt chip nu s'aü putut icono-
NT

misä. În scurt, ori ce ştii să faci, si sis linisteascä pricina

aceasta.
CE

1821, Octomvrie 12.

Xz. Boyogions !.
I/
AS
UI
BC

! Bibl. Ac. Rom., doc. xxvir/$2.

 Y
AR
I BR
YL
ANEXE.

SIT
I.

Io Stefan Cantacuzino Voevod, dint mila lui Dumuezeii Domn și obläduitoriü

a toată 'Țara-Rumăncască.
ER
de Dumnezeü să fie Domni și chivernisitori orasälorü si
Cei ce s'aü alesii
ţărălorii, ati datorie ne încetată, mai intii de câtii toate, cu multă nevoinfä
s

o
NIV

scă cu
cu mare grijă să păstorească pre leage și pe dreptate si să chivernisea
fäcind
folosinţă de obște pre toţi cifi sintü suptü stăpînirea si oblastiia lori,
toate trebile spre binele si sporiul norodului, pre cumü obiciaiul
si lucrindit
siii de
Domnilor celorü drepți o cercetează, ne alegindü mai multü folosulü
LU

mai vărtos să cuvine a purta grijă ca ceale dreapte

citü binele celü de obște. Si
folosii să le întărească si să le lucreaze pururea, iară ceale ce dela alţii aii
si de
s'aü fäcutü, să le dezrá-
avutii inceapere,si spre paguba si stricaciunea piii
A

le piarză, de pohtescii să cîştige laudă veacinică

dăcineaze, si de săvărșitii să
Dreptii
dela oameni, si dela Dumnezeü plată cerească, ajutoriit si întemeiare.
TR

și noi, de vreame ce dint mila lui Dumnezeü şi din Proniia cea necu-
aceaia
da-
noscută fără de nädeajde ni s’aü datü oblăduirea "Yärii-Rumänesti, avemü
cu pur-
torie cu chiverniseala cea dreaptă, citi va fi prin vutinfä omenească, și
EN

cuget cătră
tare de grijă spre cei supuși să ne arătămii multemitorf, si cu bun
cinstitii, si cu dragoste părintească , să ne nevoimü la ccale
Dumnezeü, ce ne-ati
si la ceale bune si dircapte.
/C

ce sintü spre usurarca greutäfilorü a toată fara,

să adăogămii bunătăţilesi dreptăţile, cu ajutoriul lui Dumnezeü, iară ceale fără de
leage si stricăcioase, care învitează pre Dumnezeü spre minie, să le täcmü si dinü
si întristăciune a
mijlocii să le lepădămii. Pentru aceaia darü, cu multă scărbă
I

nevoi si ticăloșii ale ţărăi, patrideY noastre,

inimii noa[s]tre, uitindu-ne la atitea
AS

si la ranele ceale. nevindecate , ce s'aií prieinuitü la totii norodulii dinü sträm-

Basarabä
bätatea care n'ai fostii nici edinioart ca in zilele lui Costandinü
ce aii domnită mai nainte de noi, amü cunoscutii
UI

Voevodü Brincoveanulii,
cu adevăratii, că lícomiia si nedireptatea si neobicinuitele dări aii adusü patriia
noastră la aciastă stare ticăloasă si vreadnică de lacrămi, si mai vîrtos bleste-
matul acesta de văcăritii, carele întii s'aii izvoditü în para noafs]trä spre pa-
BC

guba, de celü ce s'aii zisii mai — că

susii, aii pusü suptü dare si dobitoacele,

lipsindii cu aciastă nemilostivire si laptele pruncilor celor mici cu carele să

hräniia. Care dare nesuferità poruneindü fâră de mili să se stringi pe vreame
 ANEXE 95

RY
de iarnă, ticälosit de săraci si siliia, de multă sărăcie, să fugă dinü läcasele
lorii, și unii să ascundea în munţi, alţii în peşteri, alţii în păduri, alţi! prinü
stufur isi alții prinü găurile pămîntului, înpreună cu muerile si cu copiii lori; în

RA
care locuri, unii muriia de foame, alţii degera de frigü, pre alţii îi minca
fiarále, si alţii cu alte multe fealiuri de patimi îşi sävirsiia viaţa lor cea pe-
depsită, ne avindii cu ce sătura nesätioasa lăcomie à nemilostivului Domni;

LIB
lucru cu adevărat ticăitii si plinti de jale. A căruia strigare mai pe urmă ait
ajunsi pînă la Ceriü, ca si sîngele nevinovatului Avelü, si, indemnindü ur-
giia lui Dumnezeü cea direaptă spre izbindä asupra nedireptului, l-aii surpat de
pe Scaunü, si fără de uiideajde l-aü pogorit, ca pre unii vräjmasü alü sáracilorü

ITY
si ali patriei. De care lucru väzindü noi aciastă dajde ne dircaptä, silnică
si fără de leage, carea si mai denainte fiindu-ne peste voc, de vreame ce,
cumü amü zisü, Dumnezeiasca Pronie ne-aü inälfatü pre Scaunulü Domniei
alü ‘Parii-Ruminesti, ca să mingiemü cu părinteasca dragoste pe săraci,
si ca'să vindecämü ranele ceale reale, citü va fi prinü putință, ce spre
pierzarea norodului ai deschisü în toată ţara ne săţioasa lăcomie,— dinii,
rivoă dumnezeiască indemnindu-ne, si cu osirdie spre snilostivire plecin-
RS
IVE
= .
du-ne, — cu stäpinire ce dela Dumnezeü prin puternica Împărăţie ni s'aii dati,
cu acestü hrisovii alti nostru lepădămii si ridicăm aciastă dajde färä de leage
a văcăritului de totii, si de astăzi înainte, pănă ce va fi ţara zciasta, hotärim
UN

să fie slobodă de această povară tyraneascá, totii norodulü ei, cet mici si ce

mt
mari, bogatii și săracii, streinii si pămănteanii, boiarii si supușii, toti preoţii
si toate mănăstirile, Încă să n 'aibà niminca datorie, veri ce felii de omii ar fi,
a mai plăti veri pentru ce nevoc, neci multi, nici puţină dajde, pentru dobi-
L

toacele lui, adecă pentru cai, pentru iape, pentru boi, pentru vaci si pentru
RA

bivoli, ci, cite i s'arii adaoge, să fie de totii slobode de dajdea văcăritului,
Deci, de vreame ce socoteala noastră iaste să fie ne schimbată în veaci aciastă
facere de bine, care dintru a noastră bună voință ami hotăritii norodului
NT

celui ce iaste supusü Domniei Noastre, ne rugăm [s]i Domnilorü, carii în

urma noastră vorü fi după vremi stäpinitori, ca unorü întru Hs. iubiți fraţi, |
pentru veacinica lor pomenire, să păzească nemiscatü acestii asezämintü ali
CE

nostru, carele iaste de folosii pentru chiverniseala ţării, si pentru odihna si

usurarca a supusilorü dintru atitea nevoi. Iară, carele dinü Domni cei ce vorü
stăpîni după vremi fara aciasta, ori dinii neamulü nostru, ori altii Domnii. de
ţară, sau striinü, biruindu-se de lăcomie, sait si de altă nevoc silindu-si, aii
I/

mäcarü şi dinü niscare boiarf fără de socoteală indemnindu-se, va vrea să in-

noiascä vre-odinioarä aciastă dajde a văcăritului, saü veri în ce chip va so-
AS

coti să orinduiascá, aii să o numească, silind pre norodü si pre politie să o

P rimească, ' călcindii hotărîrea noastră si făcînd înpotriva hrisovului nostru,
Domnnlü acela ca unii vrájmas al färif si al. folosului celui de obște, asij-
UI

derea împreună cu clü si din boiari, saü din rinduiala cca preoțească sali din
cea mirenească, citi vor sfătui si vor îndemna la acest ne cuvios lucru pe Domn,
saii, măcar de ar si vrea Domnul să facă una ca aciasta, de vor suferi socoteala
BC

luf. ne milostivindu-se spre săraci si pre țară, toţi dinpreuni. unii ca aceia,
 FRAGMENTE DE CRONICI
96

Y
a prea sfintitilorü arhierei, celorii
dintr'un cuget, si dintr'un rostü, alii tuturor

AR
aflată astăzi în pămîntulii acesta, să fie
de locii și celorü streini ce saii
ită Troiță, care iaste într'o fire
afurisifi de sf[i]nta cea într'o fiinţă si ne despărț
şi după moarte ne dezlegaţi ; pietrile,
unii Dumnezeü, si proclefi ne ertați,

I BR
să se topeasc ă, iară ci nici cumit; să crape pămîntul să-i în-
leamnele, fierulü
lorii să fie cu vänzätoriulü
phiţă ca pre Dathanü, si ca pre Avironii ; soarta
fie spre stricác iune si spre pierzare; mu-
Iuda; avutiia lorü si casele lor să
văduve și copii lor săraci si cerseto ri ; procop sealí să nu
crile lorii să rämte

YL
318 sfinți de Dumnezeü
vază în toată viata lor; să aibă si blestemul celorii
la soboru lü Nicheii , și acelora lalte sfinte so-
purtători părinţă, carii ait fostii
să fie anathe meï cei veacfni ce, pentru că n'ali crujatü celui
boare ; si supuși

SIT
nici de milă și de dreptate nu sai adusii aminte,
săracii și celui nemearnicii,
Încă hotärim să
nici pe Dumnezeii n'aii chiemat întru lucrurile lorü ajutorü,
carele dinii boiari, să tragă piră în potriva
aibi volnicie norodulii, si fieste
să-și ia căzuta pedeapsă
acelui Domnii înaintea putearnicii Înpărăţii, pentru ca
amit fäcutü acestü
ER
hrisovü alit Domniei
ca un tyranü si lacomii . Dreptü accaia
cu peceate Domnii noastre,
Noastre, intärindu-lü si adeverindu-l cu iscälitura si
nostru: Pan Constandinü Stirbeaï Vel
Divanului
NIV

si cu sfatul a toată bocrimea

Dudescul Vel Log. i
Ban i Pan Bunea Grädisteanulü Vel Vornic i Radul
Vel Vist. i Särban Pri-
Radulii Cantacuzino Vel Spat. i Särbanü Bojfo]reanulî
anul Vel Post. i Statie Leurdeanul Vel
secianulit Vel Cluc. i Pätrasco Brezoi
uzino Vel Comis i Șăr-
LU

Pih. i Neagoe Toplicianul Vel Stol. i Mihai Cantac

Pitar. Si ispravn ic Con-
ban Heräseulü Vel Slugiar i Särban Grecianul Vel
hrisovu lii acesta îlii lăsămii la Sfinta Mi-
standinii Conţesculii vt. Log. Iară
paza Prea Sfintitu luî Mitropol itii, ce după vremi va fi,
tropolie, ca să fie suptü
A

să-l cetească de
pre carele il si jurämü înaintea lui Dumnezeii, să aibă datorie
tä acias-
TR

tuturori i, — ca să rămie nemisca

doao ori pre anii, de fagi întru auzul
ti orînduială de folosii, întru slava celui ce în Troiță să prosläveaste Dumnezeii,
avnicii creștini de
căruia: ne rugămii să păzească ţara noastră, si pre toți pravosl
Domnici Noastre
EN

s'aü scris în anul dini tăi alii

toată nevoia si scîrba, amin. Si
l Bucureş tilor la lt. 7222, ms. Mar. 4. (Monog rama Domnească :]
în Scaunu
Io Stefan Voevod [L. P.] hdio Macro Mean.
/C

11.

cum să
Jar mai supär pe Măria Ta pentru bani, că icii am avut nădejde
I
AS

de bani mai mare; jar, cănd am văzut numai 20 de

ne vie o sumă
ta cum wpanir tee? dintärsä nu-i dal nici
p[u]n[gi], si iar scriindu-m Măria
cum, numaY ce am amortit. Si mă mir ce voi face, că nu-m{i] este de alta,
UI

mai petu-
numai de aciastă urgie a lu Dumnezäü, de ciumă, că s'ait umplut
tindint. Si încă astăz mi-aii zis cum si la saraiu/ Vezirulur să fie început.
Ce stati, mor(). Mă rog Mării Tale nu mă lăsa intr'acest foc. Crez:
BC

mpanit (ze vel da Adria Ta, iar ir ver lua. Că, de n’ar fi acest foc, zăii că

alt, ce as sti că as päfi, nimic nu te-as supăra, ci m'a; lăsa să pat ce vol
 ANEXE
97

RY
pati, măcar de as şedea pin la
Crăciun ; iar aciasta îm di în cap. Tat
făcut Mării Tale o foiţă pe scurt, că am
de unde ce s'aü luat si ce am dat, si
alt rămas, de cer acum. Care, ce
pău nu să vor da, nici si mi miscu

RA
nu mă
vor lăsa, °
Ci, cum vei socoti Măria Ta.

LIB
à

Părintele Dionisie încă aü venit alaltă

S ară, Marg, si am mersu de m'am:
impreunat cu icl la A'uzi- Tor. Numai
a tät. că n'ar fi trebuit să vie fof de-
odată dirept aitze, ci să fie stttut mai
departe, la un sat. lel ad venit dirept,
Tai acum ne caută a-l ascunde unde-va pink
vom

ITY
vedè ce yom putea face,
dănd cartea Mării Tale la A'ihaiao
— ,
că. ieri și astáz nu o am putut da, avănd
Kihaiao alte trebi, fiind tot ospeatele fupära
tulufi) la Vesesirul. Este aciasta
că Jacov, văzăud că-l prea supără toţi de toate
părţile, iel încă s'aü socotit să

RS
facă ce va putea, ci acum munceaște
sl-s facă Pariersia mucarer, si ma tem
că o va falze, Cu direptul, este om bun si cu direptatea va birui, ,, ntsori (2)
încă va intinde de va da cle. Cum va fi, face-vom știre Mării Tale.
IVE
. ”
» s
De Unguri, încă, ‚eäte-m[i] scrii Măria Ta, am înţeles, mai vărtus de Zzazi, să
nevoim. De care vei sti Măria ‚Ya că de ici era
să-s isprăvească iar de cănd
să făcu aciasta cu Franţozii. Si iar, despre Lest
ceaia ce s'aü sämgit. Si ici
UN

ait făcut ca să meargă la Odrifr). Aù chemat pe Zzati

si pe ceia lali si
le-aü zis să sazá bine, că nu le este vreamea, Ci pe scamne
pe Apafi iar il
tămeiază, ed ai grisi dupintr'alte locuri ; ce poate fi că aii
socotit să nu mai
scormonească si aciî. Ce le-ai trimis Măria
L

Ta, da-le-voî, că mare pomană

este. Și, cum va mai fi, iar voi mai scrie Mării Tale. De
se va întâmpla a veni
RA

niscaY soll «de la Apafi intr'acoace, fä-le Măria Ta cinste, că nu

strică; si, de
acolo de la oaste, ce să va mai învoi, scrie-ne Măria Ta şi nozo,
»
NT

Turtzir ai. mart musaverele în toate zilele. Ce va räsulla, vom vedea,

De
Odrii gitescu tare dupe Bariam să meargă. Vezirul mare, putearnic. Jar si pe
Suleiman Meuiuc-Dnprikor împăratul tare it are y zie sà nu zămpovască acolo,
CE

Balasache Pech. să roagă Mării Tale pentru copilul lui să-l priimesti Măria
Ta cu alţi: iel încă, ce poate, munceaste cu slujbă,
I/

iVotà. Aceste două acte, care sint în legătură cu fragmentele de cronicY ce

AS

am editat, mi-aü fost comunicate de d. Nerva Hodos. Cel d'intăiii

e tipărit, o
veche și rară tipăritură politică ; cellalt să aflä între documentele Academici
supt cota Ij223. El are o mare însemnătate, nu numai prin faptul că e sin-
gurul «raport de ambasadă» romănesc ce ni s'a păstrat
UI

în original, dar și prin

aceia că v parte din el, cea tipărită în cursive, e în original n
criptografie,
Meritul de a fi deslegat această criptografie, fâcută, cum se
vede, întăiii pentru
BC

corespondenţa grecească, revine tot d-lui Hodos.

Cine a scris scrisoarea, către cine si la ce dată?

65473. Vol NL
=)
98 FRAGMENTE DE CRONICI

Y
ii in afacerile pa-
E o scrisoare de capuchehaie si, vorbindu-se de intervenţ

AR
capucheh aie munteană , și anume supt
triarhatului de Constantinopol, de
| |
Şerban-Vodă Cantacuzino.
aniae,
Cine ocupa atunci acest los? Din Monumenta comitialia Transylv

I BR
încă de la numirca
XVI, p. 632 și urm., se vede că interesele luf Scrban,
Ienachi Porphyrita,
lui, din Decembre 1678, eraü represintate de cunoscutul
Ducäi-
care-i procurase si Domnia, luptind contra Rusetestilor, sprijinitoriY
Vodă. — | .

YL
Ungurir, cărora le scria des Ienachi, «domnii unguri de la cele Septe
'l'urnurí», eraü dușmanii lui Apaffy, principele ardelean, veniţi să-l pireascä și să
ceară pentru vre unul din ci Domnia. Eraü Beldi si Csäky, dintre cari cel d'intăiii

SIT
cra mort în vara anului 1680. Serban, «crestinul Serban-Vodä», făcuse de la
început, de la 1-it Decembre 1678, protestări de prietenie lui Apaffy, dar în-
dată după aceia se puse la lucru ca să-l înlocuiască prin Csiky.
Dar ceia. ce fixează data, e chestia patriarhilor. Cum se vede din Oriens
ER
christianus al lui Le Quien, pe cînd păstoriă Iacov, Dionisie, patriarhul. mazil,
veni din 'Jara-Románeasci la 30 Iulie 1682 și izbuti să-și recapete Scaunul.
S'ar mai putea căuta motive pentru datare în mersul ciumil, iu situaţia
NIV

demnitarilor turceşti. Dar cciace s'a spus, îmi pare că ajunge.

% »
LU

Despre Cronica lui Carol al XILlea de Amiras voii vorbi cu alt prilej.
A
TR
EN
I /C
AS
UI
BC
11
warn. TR EWts Tad
Unlversitàfil last

RY
u

RA
Tr, en
Biblioteca

LIB
PSS

ITY
XIX.

0 SCRISOARE A LUI CONSTANTIN STOLNICUI, CANTACUZINO

Illustrissime domine, domine

RS
observandissime,
Prioribus suis ad me exaratis asserebat Illustritas Vestra
IVE
Celsissima principem Rakoczi ad diem 28-am mensis Martii
venturum in Transilvaniam. At, cum iam longum a praefixo
termino transivisse tempus pateat absque quod quidpiam ab
UN

Illustritate Vestra de eodem Suae Celsitudinis in Transilva-

niam ingressu certi mihi constet (quametsi ab aliquibus prae-
sentia Suae Celsitudinis actu in Transylvania esse fatur), ca
L

propter, fiducialiter Illustritati Vestram praesentibus pro antiqua

RA

eaque syncera amicitia affectuose invisendo, requiro quatenus

huiusce rei informationis aliorumque occurrentium notitiac
NT

participem me facere velit, ut, dum certo scivero, congrua

debitaque vicinitatis praestare possim officia.
Ex his partibus pro nunc haec Illustritati Vestrae notifi-
CE

canda habeo. Porta Ottomanna, intendens fortalitia confiniorum,

Cosaciam versus existentia (ubi sunt Vozia ct alia, praesertim
Tegene vel Bender dictum), reparare atque omnibus requisitis
I/

fortificare, ordinavit Seraskerium Babensem co proficisci (qui

AS

iam ex Baba Danubium versus, ad Izaksi, movit), ut id quod

a duobus annis renovare ac amplificare inchoarunt, hoc anno
perficiatur; quod ut citius fiat, ambos principes, nostrum
UI

scilicet et Moldaviae, sufficientibus operariis et militia eo de-

| legavit; ob quam causam etiam supremus aulae praefectus
BC

Magni Vezirii hie cum ferman missus est. Unde princeps

secundum mandatum Portae diligenter se parat et, Deo dante,
100 FRAGMENTE DE CRONICI

Y
post Pascha hinc movere meditatur, praemittens hodie partem

AR
operariorum et militiae. Sed an personaliter Sua Celsitudo
Tegenam usque iturus sit necne, ad huc certo non constat.

I BR
Per cursores: Celsissimi principis nudius tertius Constan-
tinopoli venientes "haec habetur notitia. quod Hanus Tarta-
rorum (Kazigerey nomine) depositus sit et in eius locum

YL
constituerint minorem fratrem (qui Galga erat), nomine Kap-
langerey. Pro quo confirmando missus est Krimeam supremi
Sultani supremus itidem stabuli praefectus. Haec pro nunc:

SIT
i quae posthac occurrentia scivero, Illustritati Vestrae, uti
syncero et fido amico, communicare non "deero. Interim me
benevolentiae et affectioni commendo .et maneo semper ER
Illustritatis Vestrae | |
addictissimus et obligatissimus
NIV

Servus. C
Constantinus Cantacusenus.
LU

Datum Bukuresti, die 18-va Aprilis 1707.

Illustrissimo domino domino Laurentio Pekri, comiti de

A

Petrovina, Celsissimi principis Rakoczi totius in Transylvania

TR

existentis militiae generali commendanti, domino. observandis:

simo, Transylvania, ibi ubi.
EN

old, Scrisoarea se allá în Colecţia de autografe a Archivelor de Stat din

Budapesta, — Tot acolo și o scrisoare ungurească a lui Mihail Cantacuzino;
firi adresă, purtind data: Bucuresti, 16 Maiü 1708.
/C

Pentru Constantin Cantacuzino, v. si panegiricul grec al lui Neofit. Pate- :

laros, Mitropolit al Cretei: tipărit de curînd în culegerea: “O 2v „Rossa
rivour het Ellenvirbs she 06 3XXVII (1895-0), 1900, PP. 287- 94.
I
AS
UI
BC
 RY
RA
LIB
ITY
XX.

O SCRISOARE A LUI SINCAL.

Spectabilis domine, domine mihi humillime colendissime,

Ad propositas mihi quaestiones sequentia quam brevissime
RS
IVE
respondeo. Et quidem:
Ad primam. Utrum Miron suum chronicon ultra annum
594 produxerit, ignoro, nec Sulzerum memini illud magis ex-
UN

tensum possedisse, sed initium deesse clarum est, cum in-

cipit a capite (quantum recordor) 16-to. Si quo pacto (uti
spero) affutura aestate cum spectabili domino M, G. Kova-
L

chich in Transalpinam et Moldaviam divertimus, . cuncta so-

RA

lertius indagabo. |
Ad secundam. De superexistentia operis Urcke Vornici
(quem titulum ab antiquis Romanis hacreditatum esse non
NT

credere nefas esse duco, quum în inscriptionibus dacicis sae-

pius occurrat) nullus dubito, ast ubinam latitet deinceps in-
CE

dagabo, tuncque de eius aevo certiora proferre potero.

Ad tertiam. Chronicon Balatsanianum .mancum. esse ex
exordio et fine eius .evidens est; num completius alicubi
I/

existat, pariter investigabo. Quis illud coneinnaverit e con-

textu erui nequit, ideo Balatsaniani titulum a familia possi-
AS

dente originale illi indidi. eor nihilo secius operis authorem

extitisse aliquem e praedicta familia. Quemadmodum enim
UI

Excellentissimus ac Illustrissimus Saul, principatus Moldaviae

Szerdarius, atque infelicis principis Gika apud Augustam
BC

Caesareo-Regiam Aulam legatus extraordinarius, narrabat

anno 1779 mihi, id. temporis Romam reduci, .solent. prae:
 FRAGMENTE DE CRONICI
102

Y
cipuae boéricae familiae suos annales privatim conscribere

AR
eosque cum aliis aut nusquam aut difficulter admodum com-
odium aliorum incurrant: in iis enim etiam se-
municare, ne
tricas

I BR
cretissimos aliarum familiarum, praesertim quibuscum
-
- habent, defectus perstringunt; ita perstringit codex balatsa
nianus vitia familias cantacuzenae. Livor hic inter pleras que
illustriores familiae ex externis etiam titulis, quorum tamen

YL
usum sub turcica clientela nullum habent, promanare dicitur.
Sunt etenim Bräncovän, quoad utrumque sexum, principes,

SIT
Cantacuzeni, Balatsán, Sturza et plures alii comites Sacri
Romani Imperii. Multi sunt barones, uti Langenthal et alii,
pro quibus titulis. tamen reliquis praecipuis baronibus non
magis respectantur.
ER
Ad quartam. Chronica: Balatsanianum «T. XX» et Mironis
«T. XXV» ideo signavi, quia ego plures eiusmodi tomulos,
NIV

quosdam etiam maiores, conscripsi, eosque, incipiens ab t.

I üsque ad t. XXXIX produxi; in quibus adnotavi (quantum
fieri potuit) quidquid ad meum opus facere iudicavi, partim
LU

ex typis editis, partim e manuscriptis authoribus, fugientia

etiam non pauca hinc inde interserta habeo; quae omnia enu-
merare per tempus haud vacat; numerum quippe eorum, ex
A

quibus mea adnotavi (utut exactum calculum nunquam fe-

TR

cerim) existimo transcendere 1200, et in dies augeo inque

ordinem chronologicum redigo, quidque invenio.
Talia audendi et patrandi primam mihi ansam et occasionem
EN

praebuit Eminentissimus cardinalis Stephanus Borgia Romae

anno 1775, id temporis a secretis Sacrae Congregationis de
/C

Propaganda Fide; quo patrocinante, Bibliothecarius de Pro-

paganda Fide creatus sum, et insuper aditum ad secretiora
etiam Bibliothecae Vaticanae, Barberinae, Sopra la Minerva,
I

ad Araceli et Benedictinorum, ipsiusque domini cardinalis

AS

impetravi. Viennae etiam uno anno, 1779/80, e Bibliothecis

Caesarea et Nunciaturae Apostolicae, eodem domino cardi-
UI

nale me recommendante domino comiti Garampi,. multa col:

legi, quae omnia, redux in Transylvaniam, adauxi, usque ad
BC

fatalitatem mihi per Excellentissimum episcopum Babb cau:

satam. Ab anno 1794-to usque ad praeteritum me ferme
 O SCRISOARE A LU) ŞINCAI . 103

RY
neglexeram, sed iam, divino opitulante numine, rursus me
laboribus adcinxi, et ubi cuncta, inter ceteras meas Occupa-

RA
tiones, quae ad opus meum faciunt, excussero, textus au-
thorum, quos solos, variis linguis scriptos, in annos redegi.
in latinam linguam vertam et in talem ordinem collocabo, ut

LIB
unus alterum explicet et, si opus fuerit, etiam refutet. Ita
adornatum opus in lucem emittam.
Sane quam qui maxime doleo me caruisse fortuna hucusque

ITY
etiam mea obsequia offerendi Spectabili Dominationi Vestrae ;
quod in futurum facere non intermittam, dummodo mecum
mandare dignetur; qui interea etiam iugi venerationis cultu

RS
sum
Spectabilis Dominationis Vestrae
IVE
. Budae, die 24-a Aprilis humillimus servus
1804. Ges pr AA Hp
UN

[Către I. Crist. von Engel.)

L
RA

Votà, Scrisoarea se află în Corespondenta lui Engel, care formează ms.

Quart. germ. 359 din Biblioteca Museuluí National maghiar,
n ca se mai
NT

află, pe lîngă scrisori de multämire, de la episcopul din Ar-

deal, Märtonfiy, si de la guvernatorul provincici, Gh. Bänffy, pentru trimiterea
Istorici Terit-Romäncesti si Moldovei, următoarele știri ce ne pot interesa, mai
ales:
CE

Eder cätre Engel; Sibiii; 19 April 1803. Crede că a scrie istoria princi-
patelor îi e o «Plage»; îi dă ce are. «Klein hoffet nächstens nach Wien zu
kommen und Ihnen den Miron und andere derley Subsidia mitzubringen. Doch
I/

ich hoffe Sie werden aus polnischen Scribenten sich mehr behelfen können .
Ich vermuthe der sächsische Pfarrer Thorwächter in Bolkäts hat manche
AS

Schriften über die Waiachey, die er gerne mittheilen wird, wenn Sie ihm
Schreiben.» Să scrie si lui Andreas Wolf, in Sibiiii, carc, «bei seinem langen
Aufenthalte in der Meldau, viele Kenntnisse gesammelt, Es sind beide citle
UI

Leute und die es gerne sehen werden, wenn Sie ihnen versprechen, ihrer
rühmlich zu gedenken, und für die Sache ist es viel besser, wenn die gesam-
melten Daten dieser Herrn durch Ihre Feder eingeschleicht erscheinten.» {1
BC

face atent la documentele din «Disertagiile» lui Pray si la cele din Raicevich,
la Istoria, războiului diu 1769 de Burscheider.
 104 FRAGMENTE-DE CRONICI

Y
se cuprinde o traducere a
ms. fol. germ. 296 din aceiași bibliotecă,

AR
În
alta, parţială, a luf Miron Costin, o listă a Domnilor noștri de
Anonimului,
manuscript al lui Klein,
Eder, după manuscriptele lui Sulzer, o parte dintr'un
Bäläcenc asch, — si scrisori analoage, —
despre Mihai Viteazul, părţi din Cronica

I BR
adeci: : |
Despre manu-
1. Thorwächter către Engel, Bolkatsch, 17 Decembre 1800.
aici unmai partea din urmă, care dezleagă o
scriptele lui Sulzer. Reproducem

YL
enigmă din literatura istorică relativă la Romini:
aus diesem... Vorhaben etwas werden, so dächte ich, thätten Sie
«Soll aber
a Serenissimo
gut, wenn wir Sultzer's Werckchen : Deustratio articulorum XIV
Valachorum
Moldaviae principe quondam | eruditis pracpositorum, historiam

SIT
per Andream Thorwae chter notis cu-
concernentium, a celebri Sultzero: facta et
edita, als Quintess enz der walachis chen Geschich te zu erst |
risque praecipuis
ist deutlich
einem Verleger gäben. Es liegt auf meinem Schreibtisch fertig,
ER Es dürfte
geschrieben; nur will ich es noch erst Herrn Carl Edern zeigen.
r 14.Boge n ausmach en, und hat interessa nte Materien , zum
im Druck ohngefäh
tae
Beispiel: «Art. I. Quis et qualis nam ab initio per certos incolas inhabita
provinci ae
NIV

Valachiae ac Moldaviae ad finem saeculi XIII usque utriusqu e huius

regimen et dependen tia fuit?» Despre ms., care s'a pástrat, am vorbit
status
tn Zstoria. liter rom. în secol, al AVIII-lca, M, p. 22, nota 2.
un
‘2. Parohul loan Filtsch către Engel; Urwegen, 3 August 1803. “Trimite
LU

u al lui Mihai, ce-i fusese cerut, În hirtiile luf Seivert n'a aflat nimic
privilegi
Marienburg,
despre scrierile dorite ale lui Benkner și Filtsch: să scrie si lui
În existenţa «einer Geschich te der wallachi schen Fiirsten
rectorul din Braşov,
nes-
von Gunesch» nu crede: lucrările. acestuia s'aii pierdut după moarte, din
A

tiinga moștenitorilor. Se oprește asupra unui «Commen tariolu s de ducibus

TR

Walachiae» de Soterius [azi în ms. fol. lat. 3743 din aceiași Biblioteci].
«Dagegen aber hat Herr doctor medicinac Wolff in Herrmannstadt, der sich
mehrere Jahre in der Moldau und Wallachey aufgehalten und zu den Fürsten,
EN

Bischöffen und allen Grossen daselbst Zutritt gehabt hat, seine daselbst fleissig
gesammelte Daten, seit cin Paar Jahren georduet und cine sehr lesenswerthe —
historisch-statistische Beschreibung der Moldau, mitunter auch der Wallachey,
/C

“aufgesetzt, diein Kurzem gedruckt werden und einen mässigen Oktavband

füllen dürfte. Sie verdient Ihre Aufmerksamkeit vorzüglich.»
I
AS
UI
BC
 smi SI DOCUMENTI

RY
RA
ISTORIA ROMÍNILOR

LIB
ITY
LEGĂTURILE PRINCIPATELOR ROMÎNE CU ARDEALUL RS
IVE
DE LA IGOI LA 1699 |
UN

POVESTIRE SI IZVOARE
L

DE
RA

N. IORGA
ROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
NT
CE

EDITURA MINISTERIUTWUI DIE INSLILUCTIIL

I/
AS
UI

BUCUREȘTI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECÙ, Strada Berzei, 59
BC

1902
BC
UI
AS
I /C
EN
TR
ALU
NIV
ER
SIT
YL
I BR
AR
Y
 RY
RA
LIB
ITY
RS
IVE

STUDII SI DOCUMENTE
UN

m PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

L

IV
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I /C
EN
TR
ALU
NIV
ER
SIT
YL
I BR
AR
Y
 RY
RA
LIB
ITY
PREFAŢĂ

Un adevărat noroc, unul din cele mat ‘mari din viaţa

mea
RS
IVE
de cercetări prin archive, m'a făcut să descopăr la Archiv
ele
Terit din Budapesta comoara de documente romănești,
de
natură mai mult politică, pe care le înfitisez publicului in
UN

această culegere.
Sint între aceste preţioase hirtii, pe care nu le-am copiat
fără un amestec de bucurie si de induiosare, asemenea cu
L

aceia pe care o simţi cînd, după mulţi ani, îţi răsare in suflet,
RA

clară, întreagă, o amintire pe care o credeai pierdută — sînt

,
între ele și unele, poate chiar multe, care privesc, nu luptele,
tratatele sau legăturile» și intrigile sai
NT

«amestecäturile»
noastre, ci afaceri de protopopi, sinoade si preoți de sat,
de vînzări si cumpărături din partea negustorilor, de socoteli,
CE

și învoiri între bancheri sati «zarafi», ba chiar simple bilete

de familie. S'ar putea găsi că unele din ele nu sînt nici
destul de vechi, nici destul de întinse si nici destul de in-
I/

semnate prin cuprinderea lor, încit să merite a sta alături

cu aliante iscálite de Matei Basarab, cu plingeri de prieten
AS

oropsit, venite de la sfătosul Gheorghe Stefan saü cu rävase

frätesti, trimise de Vasile Lupu. Însă fără îndoială că altă
UI

tratare merită un document înstrăinat, pierdut poate, mai pe

urmă, in alte orînduiri de archive, decît acela pe care-l ai
totdeauna la indäminä, în vre-un deposit de ale noastre.
BC

Despre satele și popii din Ardeal voii vorbi, lämurind

documentele de aici care-i privesc, într'o altă lucrare, ce va
64567. Vol. IV. . I
IL PREFAŢĂ

Y
AR
în Nozua Revistă Rominä si va
începe în curind să apară
o deschid, intentia-mi este
ieși și deosebit. În Prefaţa pe care
a legăturilor noastre
numai să expun legăturile, dezvoltare

I BR
al principilor, de după
cu Ardealul politic, cel unguresc deci,
pănă la pacea de la
lupta de la Selimber, cu urmările ef,
1699 tocmai, în de-
Carlowitz, de la 1599 aproape pănă la

YL
care relaţiile aü fost mai
curs de o sută de ani, — vremea în
scä, ca și pentru
strînse şi, pentru Moldova și Tara-Romänea
|

SIT
Ardeal, mai hotäritoare.
numai liniile ge-
"Voiü arăta însă, cum se și poate bănui,
elor mai spe-
nerale ale lucrului, oprindu-mă asupra punct
ate prin izvoa
ER re nouă, pe
ciale numai cînd ele pot fi lumin
care atunci le si reproducem une-ori în a doua parte a tex-
se vor găsi,
telor. Pentru a urmări tesetura faptelor mărunte
NIV

competenţi.
azi sad în viitor, destui oameni bine pregătiţi si
speciale
Si, dacă li voiü folosi acestora pentru cercetările lor
ă, mă voiü crede în de ajuns
prin cele ce spun si public astăz
LU

poate pe jumă tate a le

răsplătit. A îndrepta cercetările e
ce sînt în-
face, ori ce ar crede în această privință aceia
dreptati.
A
TR

I.
EN

Legăturile principatelor cu Ardealul luf Basta (1601-4).

/C

Si din uimitoarea carieră a lui Mihai Viteazul ca și din

toate legăturile mai vechi ale principatelor de la Dunăre cu
principii regali ai Ardealului si cu loctiitorif Crailor de odi-
I

nioară din Buda se desface acest adevăr că Voevodatele ro-

AS

mänesti sînt aceiași tari cu Ardealul, fiind coasta sudică a

munţilor ce-și aü dincolo coasta lor de către miază-noapte,
UI

si că aceiași soartă e menită să le stäpineascä, precum cim-

pille lor sint dominate de aceleași. piscuri. E adevărat că
BC

Tara-Romäneascä are la sud Dunărea, care o leagă cu alte

provincii si că șesul răsăritean al Europei se întinde pănă
- la Siretul ce despică pămintul moldovenesc. Dar munţi ca ai
.
 PREFAŢĂ III

RY
nostri leagă mai strîns decit o a pă fără vaduri şi o cîmpie
fără hotare. O coastă

RA
de munte chiamă spre creştet, si de
aici ispitesc neapărat văile cele nouă ce se deschid pri-
viriă,

LIB
Ardealul în pace însemna pacea pentru Tara-Rom
äncascä
și Moldova, Ardealul tare însemna puterea pentru princ
ipa-
tele vecine, Ardealul multämit însemna viața senină si
bo-
gată pentru

ITY
fara Domnilor. Si, din potrivă, cînd împrejură-
rile sînt deosebite dincolo, la noi.e tulburare, schimbări si
ruină.

Aceasta se poate vedea

lui Mihai Viteazul.
din RS
istoria noastră după omorul
IVE
Mihai-Vodă, indräznind ce nu trecuse prin mintea ni-
mărui înnainte de dinsul, de la Petru Rareș încă, amintin
du-și
însă, fără. îndoială, de biruitoarea primblare militară a tatălui
UN

säü peste munţi, încununâ cu o dominație romäncascä viata

mai mult romănească a satelor ardelene si a suburbiilor oră-
senesti. Nemtilor li se păru lucrul prea împărțit, între ci si
L

vasalul lor cu braţul tare și inima dreaptă. Ei voirä tot, —

RA

saü nimic. Si avură nimic, căci, doi ani după zdrobirea mag-
nafilor ardeleni în vederea Sibiiului, cîteva luni după ruşinoasa
lor risipire în vînt, după goana lor de seară la Goroslaü,
NT

burlescul Sigismund Bäthory intra innapoi, dus pe mini de

adoratie, de la graniță pănă la Scaunul său cräiesc, profanat
CE

de opincarul «valah» si de generalul nemtesc: Basta.

În toamna anului 1601 principele Sigismund se întoarse
în moștenirea sa și răzbună omorul credinciosului luptător
I/

de la Gorosläü si celui d'intăiti cuceritor al Ardealului pentru

Împărat prin marile și îndelungatele greutăți ce le pregăti
AS

ucigașului. Se știe că în cursul anului 1602 incă, principatul

al patrulea (!) al lui Sigismund înceiă si cá Nicolae Bogäthy
UI

aduse o înțelegere între represintantul dinastici nationale si

al noului stäpinitor, Împăratul. Din noii, nenorocosul «Craiü»,
BC

prin propria sa vină, incàltá opincile de fier ale pribegici, si

viata nevrednică i se stinse departe, în obscuritatea unei
stäpiniri de provincie germană.
 PREFATÄ

Y
IV

AR
ispravnicul lui Za-
- Atunci, in. 1602, domnià in Moldova
supt eroica lui căciulă
moyski, un Domn cu “minte puţină,
bun al lui Sigismund
de soldat: Ieremia Movilă, prietenul

I BR
1601 si ca şi în 1602,
în 1599 ca și în 1600, atunci ca si în
Tara-Romäneascä,
asociatul luf veșnicla infringere. lar; pentru
bastard, de Basarab, din rasa lui
Șerban, fiü, poate

YL
Radu
i lui Radu Mih-
Mihai-Vodă prin urmare, se frămînta cu. Turci
ni cari nu se luptaii
nea si Polonii luf Simion Movilă, oame
|

SIT
pentru Domnia lor miluitä.
atit de deo-
În ce chip îi impresionaü pe aceşti Voevozi,
l, rezwerza-
sebitf prin însuşirile lor, schimbările din Ardea
| ER
lisarea provinciei în 1602?

să înlăture pe Mihai, Polonii avuse să

In 1600, izbutind
NIV

Cercel,
aleagă între doi candidaţi : unul, un fiü al lui Petru
lui învins, ajuns cine știe
un nepot de frate deci al Domnu
Dumitrascu-Vodà! ; iar cel de-al doilea, fra-
cum în Polonia:
situaţia
LU

tele Domnului moldovenesc, Simion Movilă. rivnia

drept
domnească a fratelui săi și, stiindu-se cu tot atita
0. coroană ca şi acesta— adecă nici unul —,
pentru a purta
A

ni ai
doria să fie si el miluit de Zamoyski, si bunii priete
inat» saü un «Voc-
TR

acestuia la Constantinopol, cu un «Palat

vodalic», în locul cerebelului» de Mihai.
Simion fu preferat, și cancelariul polon trebuie să fi văzut
EN

cu multämire o îndeplinire a visurilor sale de tutelă pănă la

Dunăre şi Tisa, pe care o credea trainică. În Moldova Iere-
mia, în Muntenia Simion, în Ardeal Sigismund, peste Du-
/C

năre Turcii, peste Nistru Tătarii: numai creaturi si aliaţi.

Era o realisare a planurilor de egemonie orientală ale ma-
I

relui rege Ștefan Bâthory, pentru amintirea căruia, Zamoyski

AS

arăta o evlavie deosebită si pe care, cu un rege ce avea

atitea interese în Suedia si atit de puţine simpatii in Polo-

UI

nia, se simfia chemat poate să-l urmeze și pe tron.

Aşa se întemeit tripla alianţă de vasali. Sigismund, res-
BC

~ ' a

1 mustean : .
Dumitragcu- Vodă Cercel,
V. lorga, Un pretendent la tronul
n Omagiul Maiorescu, p. 154 si urm. Cf. Hurmuzaki, IVI, p. 161.
 PREFAŢĂ v

RY
tabilit in .drepturile sale de stápinitor si suvera
n, devenit
iarăși, prin sprijinul raiterilor lesesti, «principe al Ardeal
ului,
Moldovei si Terit-Rominesti», era să vegheze

RA
asupra fr atilor
Movilă, ce-i cirmuiaü «voevodatele», iar el însuși era sá.se
miste după impulsul menit de la acela cäruiaï datorià tot.

LIB
Dar mai erau încă Imperialii, cu încetineala lor indärätnicä,
mai era Mihai, cu .cît avea să răzbune si cu cit putea să bi-
‘ ruiascä, si mai era si acel Basta, om răi, dar bun general. ©

ITY
Se știe cum ostile lui Rudolf pătrunseseră în Ardealul
care rechemase pe Sigismund si cum vitejia lui Mihaisi sti-

RS
inta luf Basta cistigarä lupta de la Gorosläü, aruncind pe
Sigismund în dureroasa rătăcire a pribegici. Ardealul deveni
iarăși împărătesc
de fapt
, ca si de drept, şi orașul care ti-
IVE
nea mai mult.la dinastia naţională a Bäthorestilor, Clujul, cu
burghesia luf mai mult maghiară, trebui să primească Po- '
lonif si Nemţii generalului german.
UN

Cum se puseră în mișcare trupele imperiale pentru răs-

cumpărarea Ardealului, aceia dintre Munteni cari craü cre-
dincioși lui Mihai, începură să se pregătească de răscoală.
L

În fruntea partidei militare se gásiaü doi fosti regenti în

RA

Moldova: Udrea Banul și Negrea Clucerul, si Stoichiţă Pos-

telnicul. Ei fură prinși cá uneltesc ceva, si Simion, sctos de
sîngele unor dușmani cari nu-i pieriaii d’innainte, îi täiè pe
NT

toți trei, sal măcar pe doi dintre dinșii, in Maiù 16011. Dar
aceasta zăbovi numai izbucnirea răscoalei contra «Moldovea-
CE

nului», « Turcului», «Polonuluî» de Simion-Vodă, A doua zi

după biruinţa sa de la 3 August, din lagărul singeros de la
Goroslăii, Mihai scrie Împăratului despre ridicarea de stea-
I/

guri întîmplată in Tara-Romäneascä si care adusese, la 24

Iunie, fuga lui Simion străinul ?. El se retrăsese la Buzäü
AS

cu 6.000 de oameni, fusese răspins și de acolo și bătut

UI

! Cf. art. Băleanu din Hasdeu, Magnum Etymologicum si orga, Basta si

Mihar Viteazul, p. s3 si urm.; Scurtă istorie a dur Mihar Viteazul, pp.
107-8. Pe Stoichiţă-l găsim in 1604 (Hurmuzaki, IV!, pp. 368, 405).
BC

2 Scrisoarea in Ilurmuzaki, IV?. «24 ale lunif trecute» e Iunie, Mihai gin- |
dindu-se la stilul vechii.
VI PREFAŢĂ

Y
mai mult «osti
lingă Focșani, iar revoltați, cu alti 12.000,

AR
ale Mehedintilor», stápiniaü fara !.
fusese fâcută, firește, in numele Domnului legiuit,
Revolta
și întărit de amindoi Împărații: in

I BR
din singe băsărăbesc
numele lui Mihai, care se dovedi în curînd a fi tot Viteazul
de odinioară. Dar Voevodul din noii învingător fu ucis, înna-
inte de a se încheia luna, şi atunci lucrurile se incurcarä, în

YL
“ Tara-Romäneascä, dacă nu in Ardeal.

Movilestif eraü oameni dintre aceia cari nu dusmäniaü pe

SIT
față, si a se mai închina unui stăpîn, nu li era grei. Dar
supunerea lor nu putea fi primită, pentru că prea mult pă-
cătuise, din porunca patronului din Polonia. În 1600, Sigis-
ER
mund trăise in Moldova, unde se înfățișase ca tovarășul de
luptă, ca fratele de cruce al lui Ieremia-Vodá. În 1601, la
NIV

dicta ardeleană se presintä ca sol al Domnului Moldovei Vis-

tiernicul Damian, si el fu acela prin care Sigismund îşi ne-
gociè întoarcerea?. Fugarul veni din Moldova, unde Ieremia-i
LU

gătise un culcus la Botoșani. În timpul scurtei sale Domnii,

Bathory fu încunjurat de sfetnici si oșteni moldoveni. Stea-
guri cu palosul Movilestilor fură smulse din mina luptătorilor
A

în lupta care răpi iarăşi stăpînirea din mina lui Sigismund’.

TR

Si în același războiii se bătuse pentru Turci, Poloni, și omul

unora. și al altora, soldaţi, dintre aceia cari primiaii plata de
la noul Voevod 'Simion. |
EN

Trebuia deci: un noi Domn, venit din lagărul împărătesc

şi cu credinţă față de Împăratul. Un astfel de Domn ar fi
/C

fost Marcu-Vodäfiul, lui Cercel, «ein feiner Jüngling», scrie

mai tärziü Basta, un straşnic căpitan de haiduci, mare in
räzboiü si pradă. Saü chiar copilul Petrascu, odinioară Ni-
I

colae-Vodă al Țerii-Romănești, creatură blindá, pe care-l in-

AS

1 Hurmuzaki, IV?, p. 38, n° 34 (raport venețian din Constanitnopol).

UI

* Cf. solia din 1604 a lui Ieremia-Vodä la Basta, în Morumenta comitialia

Transylvaniae si Socotelile Bistrifet, în lorga, Studit si documente, 1—M.
3 Steagul reprodus. în Mika Sandor, [Weiss MJihdly, în colecția de mono-
BC

„grafii maghiară (Pesta, 1893, in $2).

* Hurmuzaki, IV!, p, 333.
 0 ol . PREFAŢĂ E * VH

RY
tilnim din timp in timp tînguindu-se către Împăratul si bine.
cuvintind numele patronului säü Basta, cu: minile pline. totuși
de un singe ce trebuia să fie scump: Domnescului cocon!.

RA
‘Dar Muntenii hotărise möstenirea lui Mihai fără a mal in- .

LIB
treba in Ardeal. In țară eraü, cum am spus 'adesca, două
partide, dintre care nici una nu voiă să recunoască pe Si-'
mion, | un’ isolat aproape, ce se menținea: prin soldaţii poloni,

ITY
ai lui Tarnowski, Sobieski si al fraților Ioan si Andrei Po-
tocki. Iubitori: de egemonie turcească, acești conservatori ai
epocei, cu frică față de primejdiile politicii. creştine, îşi ce-

RS
ruse Domn la Constantinopol îndată: după moartea lui Mihai
Viteazul, în August, și apoi în Septembre, în două rînduri.
| Un ceaus veni anume pentru a cerceta dacă în adevăr Simion
IVE
- e. un «tiran», dacă taie si stoarce bani şi, «incredintindu. se»
despre aceasta, făcu ca Radu, fiul lui Mihnea Turcitul, să fic
numit iarăși Domn al uneï teri ce se găsia în mina altora,
UN

în Octombre?. 2
„Cînd acest noü pretendent la stápinirea asupra Munteniei

ae
*

ruinate întrâ în Giurgiu, cu suita sa de Turci si cu ecausul

L

ce trebuia să-l puie în Scaun, Movilă se întorsese cu ajuto-

RA

rul Moldovenilor, Polonilor şi unora dintre comandanții tur-

cești aï cetăților dunărene. La 24 Iulie st. n., mai puţin de-
NT

cit o lună după scoaterea lui din Domnic, cl izbutia să räs-

pingä straja munteanä la Rimnic, si, peste cite-va săptămîni,
la 15 August, Tatarii cîstigarà o nouă biruintà asupra unui
CE

corp însemnat al acestora 5. Citeva zile.după aceasta, Mihai,

pentru care se dădeau luptele, era omorit,:și aceasta aducea
o nouă schimbare. |
I/
AS

4 Petitia lui Petrașcu s'a tipărit in Hurmuzaki, IV!, p. 328 si în ‚Mon. comi-
tialia Transsylvaniac, p. 132. Scrisoarea lui inedită din Fägäras, 18 August
. 1602, în documentele la Prefata. Cf. si studiul d-lui Slavici asupra familier
UI

lui Mihai, în Vara, T. |

2 Jlurmuzaki, LV?
3 Pentru luptele din Iulie-August, Hurmuzaki-Bogdan, II, pp. 53, 58 (scrisori
BC

ale lui’ "Ieremia-Vodä). Cf. räsunctul acestor fapte la.» Constantinopol in ra- ,
poartele veneziane din: Hurmuzaki, IV?,
* -
.
 VII : La PREFAŢĂ

Y
ca!, înte-
e Boiarii citi ‘aii fost cu Mihaiù-Vodà» spune croni

AR
că: nu,
meiatá.pe tradiție, :‘trecurà. munții. Toti, fără. îndoială
oprise la el. Dar atitia . citi
căci Basta-ï imputinase'saü fi,
er. ai dispuși a face in fara politică imper ială ?.

I BR
Ei trecură pe la Cineni, si in munții de de-asupra Curti.
aici apoi se _
de- Arges, la. Cîrstienești, își: fácurá un lagár?. De
ca o. mică ostire, in ses, unde dădură mînă cu re-
‘coborirä,

YL
voltaţii. Aceștia, la auzul celor intimplate, își dădură un Domn.
. Cine eraü ei si cine era Domnul lor? | .

SIT
În istoria: de lupte a lui Mihai Viteazul, unul din cele
mai însemnate roluri, ca soldati.si negociatori, îl joacă fraţii
Buzești, strălucită treime de
ER
viteji chibzuiţi: Stroe, Radu,
Preda. Întemeietori de biserici, stäpinitori de: moșii cît un
principat de întinse, ci aveaü un venit de 60.000. de scuzi.
NIV

| pe an și eraü priviți cu dreptate ca cei mai bogaţi dintre

toți boierii. Terit. -Rominesti, unde boierimea, si boierimea bo-
“gata, nu era atit de rară ca dincolo in Moldova. Populari
LU

' eraü, prin -prestigiul avufiilor, ca si al însușirilor personale

ce aveaü, şi una din cronicele ce insirá biruinfele și nenoro-
circle lui Mihaiü-Vodä, inspirată de Buzești, li dă locul d'in-
A

tàiù în povestire.
TR

În Maiü, Simion nui va fi putut urmări in adăpostul lor

din Oltenia, unde li eraü moşiile cele mai multe și puterea
cea mai mare. În Iunic, partida militară, dorită de biruintà.
EN

și de pradă, își văzu în ci fruntașii și căpeteniile. Coroana

fu oferită lui Stroe, cel mai mare din frati, dar el fu destul
/C

de cuminte ca s'o refuse. Obiectă că e prea tînăr pentru

această grea sarcină, și trecu cinstea şi răspunderea asupra
I

! Magazinul istoric, IV, T

AS

? Dupá omorul lui Mihai Viteazul, Curtea din Praga scrise acelor boieri
munteni pe cari si- i presupunea pricteni : Buzestit, Mitropolitul, Vistierul Andro-
nic, 'I'eodosie Log., Udrea Banul, Stoica Post., Radu Post., "Bärcan Log. Serban
UI

Pi fharnicul (Viena, Staatsarchiv, Turcica, Iulic-Dec, 1601, foi. 271 si urm.).

3 Cronica terit, 27
BC

* Cea menţionată o cuprinde. Cf. excursul despre cronicile munterte in a

' mea Z5. a lit. romîne,. . . | 2 |
Iz] 5

. PREFAŢĂ, . , IN
! JniverxItaàtil

RY
altuia. "Acesta, care, primit de Buze sti, deveni prin acest fapt:
Domnul soldaților, se chema Serban, si era «unchiul dupa”
mamă» al Buzestilor !. Servise ca boier pe Mihai si ocupase

RA
în
ete

Divanul lui locul de Mare-Paharnic?. Era un bun ostas:si

un
om de o virstă mai matură: pretindea că în vinele lui curge
fPiblio

LIB
sîngele Basarabilor şi se intitula "nepotul de fiii «al unui ră-
è

Li

posat Basarab», care nu poate fi decît Neagoe. Gindindu-se la

cine stie ‘ce fapte din trecut,.el luă numele de Radu-Vodä.

ITY
Radu-Vodă Serban ar fi avut nevoie, în greaua lui situaţie
din August, de sprijinul acelora pentru cari, ca ostaș, isi

RS
simfia simpatii, de sprijinul vecinilor săi, Imperialii din Ar-
deal. ÎL va fi cerut, de sigur, de la început. |
Dar și Basta avea, tocmai atunci, greutati din cele mai
IVE
. mart. În iarnă, Sigismund constatase că omul Împăratului
poate fi dat afară din provincie. După Goroslăi, el făcu din
noii experienţa, iarăși cu. ajutorul Turcilor si Polonilor. Fu:
UN

gise în Moldova, la Neamt,. apoi de acolo trecu in Bacäü,

la Trotuș, unde se găsia la 29 August, zece zile după omo-
rul lui Mihai; Iar la 31 August el apărea supt zidurile Bra-
L

șovului, unde intra, după ncapäratele negocieri si asigurări,

RA

la 6 Septembre5. .

In sfirsit, si Sigismund avea noroc către acest sfirsit al

NT

carierei sale. Basta n’avea nici soldaţi destui, nici bani câţi
if trebuiaü, nici aderenti sinceri. Imperialif nu putură pii
CE

trunde pănă la Brașov. Sibiiul, abia părăsit de Basta, fu ata-

cat ‘de Sigismund, iar Bistriţa cucerită în Ianuar 1602. Clu-
jul fusese incunjurat pentru recenta-i poticnire din credință,
I/

iar Mediașul ocupat; Stefan Tholdy izbutise prin dibäcie a

pătrunde în Sighişoara. Jar Basta, ieșind din tabăra unde
AS

! Refusul lut Strac e pomenit si în Memoriile lui Basta (Spontoni, Z/istoria

UI

della Transilvania, pp. 188-9; cf. An. Ac. Rom., XX, p. 488 n. 2 saü Arch.
din Neapole, Carte farnesiane, 129). . |
? V, si‘Papiu, Zesaur, 1, p. 389.
BC

3 Datele se allă în corespondenţa bistrigeanä inedită (copii la Ac. Rom.) si

in Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, 1, pp. 191, 193-5.
X PREFAŢĂ .

Y
numai să citige Giläul
A, ? “eo

‘se inchisese la Des, avuse parte

AR
"(Gyalu); unde astepta liberarea, de la un astfel de liberator,
tinárul Voevod Petrașcu, si Almasul lui Csáky!. Restitufia
luf Radu-Vodà räminea să se facă în timpuri mai bune.

I BR
Acestea nu zăboviră prea mult. Iesind din adăpostul săi,
Basta veni să răzbune onoärea armelor imperiale. El încun-
jură Bistrița cu trupele peste care Împăratul îl numise, Ja

YL
20 Ianuar, comandant general?. Si încă în Februar el putea
să anunțe la Praga că Sigismund, inspäimintat, descurajat,

a primit sä negocieze pentru o nouä cedare a Ardealului

SIT
in schimbul unui echivalent convenabil. Un armistițiu fu în-
cheiat în curînd, prin care Imperialii cápátaü toată fara la
miază-noapte de Mureş și Arieş, cu Clujul din noi. părăsit
ER
de favoritul lui, si cu Bistriţa, care trebui să se räscumpere 3,
NIV

Astfel reincepuse rázboiul pentru dominaţia asupra Ardea-

lului. Odată cu dinsul; neapărat, începea. si acela pentru
tronul Terii-Romänesti. La. 2 Octombre sosia la Brasov stea-
LU

gul turcesc pentru Sigismund Bäthory. Purtătorul trecu prin

Iasi la sfirşitul lui Septembre, Muntenia găsindu-se încă în
mina Buzestilor +. Am spus mai sus cum un altceaus poate
A

Acu în aceiași lună o cercetare asupra purtării lui Movilă,

TR

care-i aduse înnainte de sfirșitul lunii înlocuirea prin copilan-

drul Radu Mihnea. | |
„Acesta era omul Turcilor, dar Sigismund era mai ales al
EN

Polonilor. El. voit mai curînd pe Simion Movilă, care, pri-

mind ajutoare polone, supt Ioan Potocki, veni să-și recapete
/C

Scaunul. E o expediție pecare o cunoaștem numai neindestu-

lätor, si poate o expediţie fără lupte importante, o primblare mili-
tară, contra unui dușman fără elemente serioase de împotrivire.
I

La 29 Septembre se afla la Brașov despre innaintarca luf

AS

Simion, care opri invasia, proiectată, a Muntenilor ín Tara

UI

1A eronicile oräsenesti, in colecţiile Kemény și Trauschenfels, după Chron.

L.-Olt., precum și după Symigianus (ed. Mildenberg) si Wolfgang Bethlen.
For comitialia Transsylvaniae, la accasti dati, e
BC

3 Cronicile citate.
Cf. Chron, £-L.-Olt., p. 197 si Hurmuzaki-Bogdan, II, p. . 65.
.
 PREFAŢĂ: XI

RY
Birsei. Cu: el eraü. Turci si Tatari, cari prädaü strasnic. La
6 Octombre se dădu o luptă, și boierii fură învinși, dar nu
hotäritor. Aceasta îndemnă pe Basta să trimeată în ajutorul

RA
învinşilor pe viteazul căpitan Mirza, Mirza cel Mare. El veni
pe la Sibiiü, cu Haiduci, dar trebui, în curînd, să icie învins

LIB
drumul -Turnului Roșu, pentru a găsi la întoarcere alti dus-
mani!. La 1-it si 5 Novembre, biruitor, Simion-Voda se gäsia
la Pitești, după ce curätise tot latul Muntenici Mari de «ris-
culati». Iar, la 6 ale lunii, rămăşiţele armatei Buzestilor, saü

ITY
aceia dintr'insa cari nu se putcaü pierde în mulțimea cape-
telor plecate după înfrîngere, se găsiaii, în număr de vre-o

RS
4.000, cu Domnul în frunte, în tabăra lui Basta 2.
Aici se fácu, în acea zi de 6, jurämintul luf Radu către
Împărat. Si un trimis al luf, Stroe Buzescu, boierul care re:
IVE
fusase Domnia, pleca la Curte, pentru a cere de la puter-
nicii de acolo ajutor, subsidii, diplomă si locuri de adäpsst,
ca pe vremea credintif către Impärätie a lui Mihaï-Vodä.
UN

Asemenea cereri de:ajutor şi sprijin aü fost adresate, de si-

gur, si lui Basta. Dar generalul imperial,. desi era dispus să
L

restituie în Domnie pe vasalul german, avea şi altele de

RA

facut. Căci apariția lui Sigismund făcuse minuni si data a-

ceasta între conationalii pe cari de atîtea ori îi vinduse si
schimbase. Din Brașov, «principele Ardealului» plecase spre
NT

Cluj pentru a-l smulge lui Basta, si sprijinitorul săi Csáky

pornia, la 3 Novembre, să-l găscască, împreună cu o oaste de
CE

6.000 de Tatari, Cazaci si Poloni, culeasă în bună parte din

principate, din jurul celor doi Movilesti 3. -
Radu-Vodisi cei 4.000 de Romíníai Buzestilor se aflaü în.
I/

tabăra Imperialilor. Și, văzînd cá de nicăiri nu se pregăteşte

un atac not, stiindpe Sigismund descurajat cu totul în Deva,
AS

i se păru lui Basta că a venit momentul ca Radu să-și capete

UI

' Chron, F.-L.-Oft., pp. 196-7. Cf. Hurmuzaki-Bogdan, II, la ace:stä dată,
2 Acciasi cronică braşoveană, pp. 198-9; Hurmuzaki-Bogdan,/, c. (scrisori
ale lui Simion).
BC

3 Asupra retragerii lui Radu si solieï, v. Ilurmuzaki, IV!, Oct, 1601.

+ V. mat ales Chrom: F-L.-Olt, p. 198 si urm,
XU 2 “PREFAŢĂ

Y
or
tara. Spre ai arăta că în zădar plinge soarta sa, a boieril

AR
si a familiei sale, i se dădură Unguri și regime nte de Valoni,
supt comanda unui căpitan de aceiași nație, Boulet. Toată
ia
oastea se ridica la, 10 sal chiar 15.000de oameni. Și expediț

I BR
era aprobată şi de Împărat , care se arätase multámit cu recu.
noasterea lui Radu. Dar Stroe Buzescu, primit în audiență
la sfîrșitul lui Februar, cu toate că sosise încă din Octom-

YL
abia
bre, nu putu să participela această campanie dinMart 1602 !.
Ea fu fără de noroc. Cánd năvălitorii se coborirá de la
munte, de către Moldova, Simion era cu totul stäpin peste

SIT
ţară. Adversariul luf, Radu Mihnea, nu putuse face, în ade-
văr, nici o ispravă. În Decembre 1601, el înnaintă, ce e drep-
ER
tul, în direcţia Bucureștilor, unde intra .ceaușul pentru a lua
în stäpinire Scaunul, dar aici se oprirà toate progresele. Pașa
de Silistra, Al, care trebuia să ajute pe Radu, fusese cum-
NIV

părat de Simion, și, cînd el fu înlocuit,: în Januar, era prea

tärziü. Ceausul se întoarse la Giurgiu, si Domnul cel noii, tot-
deauna nenorocit, nu putu să mai iasă din cetate, supt zi-
LU

durile căreia se infätisarä, in Januar, cîteva sute de Poloni.

Cind aceste știri ajunseră la Poartă și inutilitatea ridicării
unui alt Voevod de la Turci în fata lui Simion apăru Jim-
A

pede tuturora, Simion fu din noii întărit, către sfîrșitul lui

TR

Februar. Rusinea rechemării lui Radu fu acoperită supt masca.

unci concesii făcute prietenilor poloni?.
Movilă era deci Domn legal și de fapt peste Tara-Romä-
EN

nească la intrarea lui Radu în regiunea munţilor. Acesta nu

merse mai departe decît cea d’intäiü vale ce i se deschise
/C

înnainte, De jur. împrejur roiaii stoluri de Tatari, chemate

de Ieremia si de Simion, cari se fac însă a nu sti nimic, în
scrisorile lor către Poloni, de sosirea unei oștiri ca aceasta.
I
AS

! Cf. cronica citată, Ifurmuzaki, IV! si VIII. Expediția e povestită în Me-

moriile lui Basta, cu multe amănunte. V. și scrisorile ce reproducem în «Do-
UI

cumentele la Prefaţă». Cf, un act de la Simion, în Ilosdeü, Caz. den 20

tränt, 1, p. 113 si Sincaï.
2 ‘Toate lămuririle se află in IIurmuzaki, IV? (rapoarte venetiene din Con-
BC

stantinopol; se daü si scrisori ale lui Radu Mihnea către bail) si, citeva, in
documentele polone din Hurmuzaki-Bogdan, II.
 PREFAŢĂ AIII

RY
În Memoriile luf Basta se poateafla, cu toate amánuntele,
frămintările petrecute in acele zilede primăvară, aici, intr'un

RA
unghiü de munţi... La urmă, Radu și Mentorul sai, Boulet,
se crezurä fericiți cá. pot ieși din cápcana în care căzuse. În

LIB
‘ scăpase Mirza, care, cu Moldovenii si Haiducif săi, ocupase;
înnaintea Tatarilor, trecătoarea ce ducea în Ardeal.

În urma acestei încercări zädarnice, Buzestif își despärtirä .

ITY
pentru moment .interesele lor de ale lui Radu. Unul nu se
arăta. norocos, ei încercară atunci cu altul, cu cel tînăr de

RS
la Giurgiu, care stătea bine si cu Turcii, cu toate că ef ii
luase demnitatea pe care nu și-o putea menținea. Din noi,
in Mart, călăreți dușmani apărură, cu Delimarcu, supt zidu-
IVE
rile Giurgiului, însă, data aceasta, fiul lui Mihnea stia că n'are
de ce să se teamă de dînsiî. Else făcu a iesi la vinat si căzu
în mijlocul oamenilor puternicului Stroe. Copilul furat de
UN

vrăjmașii cu ori ce pret ai lui Simion luă in cca mai mare

grabă drumul Olteniei. Aici aștepta, gata, «oastea Mehedin-
filor», care nu se putuse reuni, cum cra planul, cu Valonii
L

si haiducii lui Basta.

RA

Dar Simion avea noroc. În potriva putinelor trupe moldo-

polone ce se gäsiaü în Oltenia stătea o frumoasă oştire, in
care se cuprindeaii și 2.000 de veterani ai lui Mihai: Sirbi
NT

pe jos şi haiduci. Însă, dacă pedestrimea era bună —si in ade-

văr ea zgudui pe dușman —, călăreţii eraü prea usori, prea
CE

slabi pentru ca să resiste acelor pe cari-i comandaü Oras si

Nistor Ureche, boieri ai lui Ieremia-Vodä. Și aici, in şes, la
Cretestii olteni, ca și dincolo, în creștetul munţilor, adversarii
lui Simion pierdură lupta (15 Mart). Ei fugirä, pierzind douăzeci
I/

si cinci de steaguri, iar noua lorcäpetenie, Radu, apucă dru-

AS

mul care duceala Dunăre, unde va fi dat Turcilor lämuririle

ce va fi crezut de cuviință asupra aventurii sale între cres-
UI

tini și soldaţi 1.
BC

1 urarea lui Radu și lupta de la Cregesti se atlä povestite în Iurmuzaki,

IV? (după stirf de la Radu) si în aceiași culegere, Sufi. II? (Hurmuzaki-Bog-
dan, 11) (informaţii de la Simion si ofijeriî poloni).
XIV | PREFAŢĂ

Y
AR
Buzeştii trebuiră deci să se întoarcă la vechiul lor ales,
căruia însă nu-i mergea mai bine. De la hotarul pe unde se
strecurase, el apucase drumul Bistriţii, si la Vaşarheiii fu lo-

I BR
vit, în trecere, destul de răii, de Moise Szekely, aderent al
lui Sigismund și unul din factorii de căpetenie ai restabilirii
luf. Basta crezu de cuviinţă să poruncească răzbunarea acestei

YL
înfringeri, dar nici de astă dată Radu si Valonul săii nu pu-
tură să aducă vești bune de biruintä. Vedem la 19 Mart pe
Voevodul fugar scriind Împăratului, din lagărul de la S. Mar-

SIT
ghita, lîngă Mureș, fără a pomeni însă nimic din cele ce se
întîmplase. Acestea se duse să le spuie din gură Boulet, pe
care-l găsim la Curte in April.
ER
Valonul, care era de părere că tara vrea mai bine pe fiul
lui Mihai, primi bani pentru causa lui Radu. În măsură ce
NIV

lucrurile mergeaü mai bine în Ardeal, perspective mai sigure

de Domnie se deschideaü pentru dinsul. Supt impresia neiz-
bindet luf — el care plecase cu siguranța că «va goni pe Si-
LU

mion» —, Voevodul se dusese să se ascundă în Beiuș, unde

era in April?. Dar, cînd Basta dădu, în Maiü, un prinz la
Satu-Mare, unde astepta resultatul negocierilor dintre Sigis-
A

mund si comisarii impärätesti, trimişi pentru a-l aduce la o

TR

nouă cesiune, — Radu fu unul dintre oaspeţi, și generalul

imperial anunţă hotărîrea sa nesträmutatä de a-l duce iarăși
în Scaun 3, În Iunie, Împăratul, din parte-i, incuviinta să se
EN

trimeată, prin Carpaţi saü pe la Mehadia, trupe cu Domnul

dat de dinsul Muntenilor*.
/C

În Iulie însă, | Sigismund era silit să puie capăt tergi-

versărilor sale de om cu gindul nesigur. Acei ce voiaü
cu ori-ce pret să-i apere tronul, Moise Székely si Zelestey,
I
AS

1 Aceste ciocniri sînt pomenite in Spontoni (Memoriile lui Basta). Altă

menţiune, confusă, în Chrom. 7. L.-O/£., I, p. 205. Scrisoarea Voevodului în
UI

Hurmuzaki, IV?. Menţiunea solici lui Boulet, 7674, VIII si Innsbruck, Stat
halterelarchiv, Ambraser Akten.
? Springer către Archiducele Maximilian (Viena, 17 April 1602.)
BC

3 Scrisoare din Satu-Mare, 21 Maiti 1602, reprodusă intr'o cronică tipărită

la Kemény, I, p. 242.
4 eye e . <
«Mon. comitialia Transsylvaniae, la această dată,
 PREFAŢĂ . XV

RY
fură cu totul bătuți pe Mureş, lingă Alba-Iulia!, Si, după o
intilnire cu Basta în castelul princiar din Vint, cl lua ulti-

RA
mele măsuri de plecare. Se ducea în acest chip, după o nouă
bătălie pierdută, în exiliul unde era să-l fintuiascá boala pănă

LIB
la o moarte obscură, care nu întărzit 2.

Plecarea lui Sigismund și supunerea momentană a princi-

patului însemna readucerea lui Radu in Tara-Romäncascä.

ITY
Ieremia-Vodà, ocrotitorul, cam rece însă, al fratelui säü,
credea cä Domnul Buzestilor va veni pe la Mehadia, pe unde
intra mai tärziü Matei Basarab. Cronicile braşovene arată însă
foarte cu de-amănuntul cum s'a petrecut lucrul. În Iulic,
Mirza si Buzestii pleacă din Sibiiù spre Tara-Romäncascä. La RS
IVE
22 ale lunii, în fruntea a căteva mii de ostași, ajunge Radu
însuși la moara de hîrtie de lingă Brașov, unde se opreşte
prădind. A doua zi, el pleacă spre munţi, tot prádind, si in-
UN

naintează pănă «la satul Nen, la poalele Carpaţilor». In

August apoi se înfățișează Basta, împrumută bani de la Bra-
șoveni și trimite, în sfîrșit, pe Radu, cu 25.000 de soldati, în
L

Tara-Romäneascä 3.
RA

Oastea de năvălire se alcătuia, ni se spune, din 3.000 de

lănci germane, 10.000 de pedeștri, din Haiduci !, cumpăraţi
Cu cei 100.000 de taleri dati de Împăratul, si dintr'o mie de
NT

oameni oaste de strinsurä. Nu știm cit avea Simion pe lingă

dinsul, dar comandantul trupelor lui polone, îmbolnavindu-se,
CE

plecase, lăsînd în loc pe fratele lui, Andrei Potocki, care se

dovedi un om incapabil. În fine, acești auxiliari, de la bună-
voința cărora atirna tot, nu eraü plătiţi, si nu voiaü să se
I/

lupte serios. |
Așa încît, intr'o întăie luptă la Teleajin, care văzuse ne-
AS

norocirea lui Mihai Viteazul, straja polonă fu bătută. O în-

cercare de ofensivă a invinsilor, în direcţia Ploiestilor, nu iz-
UI

! La această luptă icaîi parte si Romînî, mai ales Moldoveni (Basta câtre
ambasadorul spaniol; 3 Iulic 1602. Milan, 7447. Ambrosiana, S. 115 sup., fol 85).
BC

? Crenica citată a lui Symigianus.

? Cron. P-L.-Olt,, p. 207 si urm.
4 Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 194.
 XVI PREFATÄ

Y
arzind, in partea sudicä a Mol-

AR
buti. Învingătorii pätrunserä,
dovei, si înnaintea lor Simion se retrase, la Tecuci, la Birlad,
la Vaslui, pănă; la 8 Septembre, bietul om se 'gásia la Tirgu-

I BR
Frumos, unde nu merseră să-l caute ai lui Radu Șerban 1,

Dar bietul om era si un om răii, gata să sacrifice ori-ce

YL
— ca şi întregul lui neam, pănă se stinse în lupte nelegiuite
— pentru gloriola uüei Domnii de umilinţă reală. La 1-iù
August, bolnavul Ioan Potocki trecu Nistrul pentru a drege,

SIT
dacă se putea, lucrurile, stricate. prin boala lui fără vreme.
Însă relaţiile cu Polonii nu mai eraü acum aceleași ca odi-
nioară, pentru frații Movilă. Ei erai invinoväfiti că nu vreau
ER
să plătească acelor ce-i slujesc, că vreau să aibă tot fără a
da nimic, că urmăresc fiecare scopuri egoiste. Pentru soldă,
NIV

pentru stăpînirea Hotinuluî, eraü neîncetat certe, cu atit mal

amare in fond, cu cît forma era mai reservată. Unii dintre
Poloni începeaii să se căiască de sprijinul dat pănă atunci
LU

lui Simion. O ligă se formase între soldați pentru a cere

bani înnainte de a salva din not tronul răului datornic.
Deci, în Poloni, cu toate că mai venise un general, So-
A

bieski, era slabä nädejde pentru Domnul muntean gonit, În

TR

Icremia tot așa. Pe dinsul însuşi îl amenința Marcu-Vodä,

care adunase vre-o 10.000 de oameni în Sälagiü, prin Maiü,
pentru a ataca Moldova. Viteazul pretendent fusese oprit de
EN

Basta pentru a nu se atita din noii Polonii, ca in 1600, cu

toate că, incurcati în Suedia, ci craü acum mai putin pericu.
loși decit atunci. Ceia ce nu-l impiedeca de a veni la Radu-
/C

Vodă și de a se cobori împreună cu acesta, în August”.

La cine se putea adresă Simion? La Turci? Dar aceștia
aveai iarăși pe Radu Mihnea. În Iulie, partida turcofilă dintre
I
AS

Munteni îl ceruse din noii, cu stäruintä, pănă si de la Hanul,

arătînd că altfel si boierii credincioși Împăratului turcesc vor
UI

trece la Radul Nemtilor. Si, în adevăr, mai .mult pe ascuns,

BC

! “Toată istoria acestor lupte se reconstituie din corespondenţa polonă (Hur-

mnzaki-Bogdan, II), . .
? |Iurmuzaki-Dogdan, I. . ° 7 .
 PREFAŢĂ XVII

RY
dar, ori cum, Radu fusese iarăşi trimis
ul, si mai cerce noroc
așa de räü pentru el pănă acum
1. EE
Mat rämineaü. doar Tatarii, aceia ce

RA
tinuse de atitea ori
in loc pe Mihai Viteazul, acei ce cules
ese în ultimii ani zeci
de mii de robi din Tara-Romănească, . prietenii . mai răi de-

LIB
cit cel mai rău dușman. La dinșii se adresä Simion. Hanu
l
era. chemat la oștirea Serascherului ce mergea in.Ungaria
, si
Simion se rugă pe lingă acest «Tar» mongolic pentru onoa-

ITY
rea unei visite; cît de.scurte...
1

. Frica de Tatari cari ar veni să ajute pe Sigismund

şi să

RS
| zädärniceascä negocierile cu nesigurul personagiu stäpini
a
pe creștini încă de mult, din primăvară. În Maiti sc afirma
că ei ati și trecut, cá sînt 150.000, că vor
IVE
apuca . drumul
spre Silesia, Ardeal si Tara-Romäneascä. La 10 August,
Pezzen, fostul comisarii din Ardeal, afirma că Hanul a și
sosit la hotarele moldovenești 2,
UN

.
"Această știre era adevărată. Tatarii trebuiaü să ajute pe
Turci în marea campanie pe care noul Vizir, Albanesul Ha-
san, o începuse pentru a smulge Imperialilor ce cistigase
L

supt predecesorul lui, pasnicul Ibrahim, si pentru a ajuta cle-

RA

mentele dușmane creștinilor, din Ardcal. Ei se puserà in mis-

‚care cam o datä cu ostile coreligionarilor lor, dar nu ajunseră
să găsească pe aceștia nici supt zidurile Albei-Regale, care
NT

fu recucerită, nici supt ale Pestei, care rămase Imperialilor.

Causa era că-i oprise Simion, nädäjduind ca printr'insi
CE

să-şi capete iarăși Scaunul, totdeauna cîștigat de altiï,. în-

potriva terii. La 13 Septembre, el.plecä în spre tabăra acc-
lora pe cari nici. Polonii nu-i puteai privi .altfel decit. ca pe
I/

niște. pustietori fără de lege. Avea cu dinsul numai 300 de

Cazaci si ceva unelte de räzboiü. Cu.noii săi aliați — și cei
AS

din urmă —, el ajunse după două zile la graniţă, în Focșani 3,

| Stäpin peste tot Ardealul, unde abia începea să: se räs-
UI

"1 Hurmuzaki, 1V?, . .

BC

2 Corespondenţe inedite, in Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser Akten.

5 Hurmuzaki-Bogdan, II.

64567. Vol, IV. u

XVIII PREFAŢĂ

Y
Székely, gene-
pindeascä zvonul despre innaintarea lui Moise

AR
ţinea o dietă în Mediaș
ralul bătut al lui Sigismund, — Basta
ce-i ameninţa
(—23 August) cînd el aflà despre primejdia
vedea

I BR
se
protegiatul. Era o surprindere pentru Radu, care
în Scaunul săi din Tirgoviste, incit împrumu-
asa de sigur
un ajutor de 4.000 de oameni. Cu cit se
tase Germanilor
cu cit avea

YL
așteptase mai putin la o întoarcere a lui Simion,
mai puţine mijloace de apărare, abia 16.000
la îndimîni
atit mai stăruitor se adresâ el lui Basta
de oameni —,cu

SIT
pentru a fi mintuit prin înfățișarea acestuia de atacul Tata-
rilor lui Gazi-Ghiraï si al Moldovenilor lui Ieremia, — ce nu
eraü să vie, aceștia de pe urmă. ER
Din partea lui, Basta își dădea seamă cîtă însemnătate avea
pentru el păstrarea în credinţă a Țerii-Romănești, de unde
jaf
se inchideaü pasurile si se deschideaü perspective de
NIV

către Dunăre, Îi trebuia să fie sigur de această ţară, si de

aceia refusă, în toamna lui 1601, ofertele de impäcare ale lui
e
Simion, precum înlătură, în vara anului următor, propuneril
LU

luf Ieremia. Stia bine că în Movilesti, chiar invräjbiti pentru

moment cu comandanții poloni, nu se poate avea încre dere:
în același timp cînd se făcea a dori prietenia lui Radu, Ie-
A

remia îndemna pe Secui să se răscoale în potriva Imperiali-

TR

lor, şi scrisorile secretariului săii pentru aceasta fură si prinse!.

Gîndul Germanilor era să mintuie, la cel d’intäiü prilej favo-

EN

rabil, si cu vecinul cel răi din Moldova, și de aceia se dă-

duse speranțe pentru viitor solief moldovenești ce venise să
‘ se roage la Curte, cu multă căldură, pentru scäparea terii
/C

de «tirania» Polonilor si a omului lor.

La 3 Septembre, Basta era acum pe cale către Brașov, la
Sinca-Mare. El sfätui pe Radu sä räspundä lui Ieremia, care-i
I
AS

scrisese despre un complot tatar pentru a-i schimba pe amin-

doi, că de asa ceva n'are frică, precum nare încredere în
cine nu ia dat dovezi pănă acum că și-a schimbat inima
UI

- dusmänoasä. Pentru a face ca faptele să răspundă acestor

BC

'

1 Scrisori ale lui Basta, în Hurmuzaki, IV! si in Documente la Prefaţă. Cf.

Chron. F.-L.-Olt., p. 211; Spontoni, p. 219. i
 PREFAŢĂ | XIX

RY
„cuvinte mindre, Basta trimise Domnului muntean pe Mirza
cu
„cîteva mii de Moldoveni și haiduci, 3.000 de Secui și o mie de

RA
lante din Ardeal cu Marcu-Vodä, pretendentul la tronul Moldo-
vei. La 11, generalul imperial ajungea însuşi la Brașov și strîngea,
pentru ori-ce intimplare, alte trupe!.. La 14, Radu se gäsia încă

LIB
la Tirgoviste si scria Împăratului fără a pomeni un Singur cu-
vint despre marea furtună ce stătea să se abată asupră-i ?.
Dar probabil în aceiași zi îi veni vestea că Secuiul Petru

ITY
Konkoly, șeful străjii sale, care avea vre-o 8.000 de oameni,
a fost bătut foarte räü de.o ceată de Tatari, cu mult mai
puțin numeroasă. Începînd a prinde frică pentru resultatul

RS
războiului, el trimise în cea mai mare grabă o solie de doi
boieri pentru a cere lui Basta să vie. Acesta se coborise la
16 pînă la Preasmär, si de aici porni la 19 ale lunii un aju-
IVE
tor de trupe alese, mai mult Valoni, cu cei doi frati Cavriolo,
dintre cari Toma avea si comanda. Companiile de pedestri,
deprinși să apere un lagăr, ajunseră «in gura Teleajinului»,
UN

la Teișani, unde se retrăsese Radu, la 20 Septembre, si furä

primite ca nişte mintuitori.
Ordinul lui Basta, care-și reservă să vic şi cl cînd va
L

fi de nevoie, era să nu se caute o luptă, nici să sc primească,

RA

ci să se facă șanțuri: Zrözcerarsi. Un sant lat fu săpat, prin

urmare, în fati, pănă ajunse să sc razime de munţi si să fie
NT

apărat de păduri nestrăbătute. Un altul, la spate, era menit

să asigure de o încunjurare a dușmanilor, si Marcu Voevod fu
ales ca să-l apere. Cercetasi poloni, oameni deprinși să culeagă
CE

știri fără a fi văzuţi, să facă räü fără a se pune în evidenţă, cäpä-

tară misiunea. să observe drumul ce venia de la Tîrgovişte.
Hanul sosi la 22 sara. Avea vre-o patruzeci de mii de
I/

călăreți, citi nu mai avuse ocasie să vadă vre-odată. soldaţii

străini ai lui Radu-Vodă, dar pedeștri eraü de tot puţini,
AS

ceva peste o mie. Și aici era slăbiciunea năvălitorilor.

Dar pentru ca această slăbiciune să folosească creștinilor,
UI

trebuia ca aceștia să se ferească de lupta în șes, unde-i

BC

1 Corespondenta citată a lui Basta si Chron. /-L.-Olt., pp. 211—2.

2 Hurmuzaki, IV! (scrisoarea lui Radu).
.
XX PREFAŢĂ

Y
ţa de răzbunare. pentru:
chema minia pentru insulte, dorin

AR
din jaful jefuitorilor.
pradă si speranţa de a se îmbogăţi
și de dorința de a
Fără a mai vorbi de mindria fiecăruia
uî.:

I BR
se face cunoscut prin vitejie Voevodul
se puturä răbda
În ziua d’intäiü, la 23,.cei din lagăr nu
ce stătea la mijloc
cu totul să nu iasă la hartä. Un deal
ce-și incuraü caii
fu rînd pe rînd cucerit de unii si.de alţii,

YL
pe coastele lui usoare de suit. Tatari căzură destui, de fierul
o frumoasă luptă
haiducilor, ca si de gloantele Valonilor. Într'

SIT
Buzescu, boierul: mai mare de cit.
dreaptă, voinicul Stroe
al Hanului,
Domnul, răteză capul unui: cumnat de harem:
cînd, adu-
care crezuse să-l poată el răpune pe dinsul. Dar,
ER
puterile, Tatarii fără de numär se năpustiră
nindu-si toate
po-
asupra Muntenilor. si haiducilor, nimic nu li pütu.sta în
arena de încercare; ei venirä să bată cu
și, mäturind
NIV

trivă
ori, ei por-
piepturile cailor de zidul ‚sulitelor nemfesti. De trei
niri in acest îndărătnic asalt, dar: fură răspinși pănă la sfirsit.
pri-
A doua zi după aceste: lupte de glorie : si: de, mare
LU

suferise,
mejdie, oastea lui Radu, invätind din ce văzuse și:
l. pe care- l împo dobi ai acuma
se purtă mai cu minte.. Santu
ă, nu lăsă pe nime ni din
furci pentru cine ar. cuteza să-l treac
A

nd. chiot e si îm-

lagăr.” Tatarii se perindará in zádar; scoti
TR

ü. Nu li. răs--
proscind cu 'ocări pe «fricosii» ce se ascundea
din-
punse nimeni decit gloantele, care Joviaü drept pe cine
e ză-
tre ci se apropia. La două după amiazi, această primblar
EN

darnică plictisi in fine pe aceia cari o făcea u. Imen sa cälä-

rime, renuntind la biruintä, unde nu pute a să. fie luptă , se
/C

întoarse pe loc şi-apucâ drumul către Dunăre, în spre Silis tra!.

Pe: acolo trebuiaü să meargă — de cîtă vreine ! — pentru a.
găsi pe. Serascher. În -Octombre, Tătărime carea,nu putuse
I
AS

Ca-.
! Luptele sint povestite in Memoriile. lui Basta, în scrisoarea lui Toma
zaki, VIII; în docum entel e ce tipărim.;
în culeg erca- noastr ă.
vriolo; din Hurmu
UI

O scurtă, dar bnnä menţiune în cronica terii. Cf. Trauschenfels, p. 288 : «Mo-
garenn, bey den Hügel». V. în fine, și foarte însemnata inscripţie de pe piatra
lui Stroe (Tocilescu, în Col, lui Traian, M, n° 33 Cf. An. Ac, Rom., ser. I, N?,
BC

ului,
p. 289 si urm..si ‘Stefulescu, în - Sesdtoarea SătranuluY si Amicul Popor
‘ ot 0*4 :
II, p. 124 si urm.).
 . PREFATÁ - XXI

RY
curàfi de dușmani Muntenia si străbate prin pasurile arde:
lene, se ducea astfel se intilneascä pe Vizirul Serascher, care,

RA
din partea lui, nu- și putu îndeplini gîndul de a aduce pe
Moise Szekely. în scaunul lui Sigismund Bathory. Din incer-
carea ce

LIB
făcuse, se alesese Hanul cu citeva mii' de oameni
morti în văile Carpaţilor si cu. pierderea cumnatului, : pe
care-l ducea cu sine, învălit în scumpe covoare. Iar Simion,
asupra. căruia cădea vinovăția întreagă, fu insultat de stras-

ITY
nicii săi aliați, «pus în fiară pe supt pintecele caluluî» 1, si
apoi aruncat în AME cu o strajă de Tatari, de la care
de sigur că fratele săi trebui să-l ráscumpere, blästämind
înrudirea costisitoare si visurile zädarnice.
^ Basta aflà:îndatà despre biruintä,si poate că cl o cunoscu RS
IVE
înnainte de a veni în tabăra biruitorilor. Avea, în adevăr, pe
lingă sine numâi cîteva sute de ostași călări, cu cari nu se
putea bate toată mulțimea de Tatari a Hanului. La 27, el
UN

se întorcea în lagărul săi de la Preasmär, cu convingerea,

împărtășită si de alţii, că Hanul a fugit de frica lui, si la
I-iù Octombre, înnainte de a pleca împotriva lui Moise, el
L

trimitea la Curte veștile de victorie ?, a

RA

: La Viena sosia în. același ;timp aproape știrea că Marele-

Vizir, părăsind -lagărul .säü de lîngă Pesta, a ajuns la Solnoc,
NT

si a plecat de acolola 1-iù Octombre spre Szarväs. El se

îndrepta spre Lipova, de unde avea să pornească pentru a da
Ardealul lui Moise :Szekely. Dar curieri din Buda îl chemará
CE

înnapoi cu vestile lor rele, despre progresele Imperialilor, şi

restul anului fu pierdut într'o. încunjurare. care nu-și atinse
scopul. .Asediul Budeï. de Nemţi,. scăpă, prin urmare, pe
I/

Radu: de Tatari:și pe patronul: siti de urci”. Basta rämi-

AS

ly
! Cronica feri. | - 2
® Chron. F-L.-Olt, lee, si corespondentele citate.
UI

3 Cf. în raportul lui Tobia Vischer către Archiducele Maximilian, Praga,

28 Octombre 1602: «lletten die Unsrigen Öfen nit belegert, so wär der
Feindt in Sibenbürgen und die Tartarn in dic W allachei gefallen und hetten
BC

Herrn Giorgio Basta in die Mit genomen. . . >. Știrile sînt luate din Amébraser
Akten (inedite).
 | PREFATÄ
XXI

Y
cea din. urmă oară

AR
deocamdată în ţara pe care pentru
nea
ce Germanii s'aü sta-
o cedase Sigismund Bäthory și, odată
polon din acel timp, nu
bilit în Ardeal», crede și un ofițer

I BR
se mai poate menținea Simion în Tara-Romäneascä lo |
Pj 4 |

deci aceasta, și tot atit de bine o ştia Radu

Polonii stiaü

YL
în Imperiali, și anume
Șerban, care vedea singurul säü sprijin
, în provincia dea
in Imperialii stabiliti dincolo de munţi
si Mihai, marele säü
cărei soartă era legată a terii sale. Ca

SIT
sigură situaţiei
predecesor, el simți nevoia să deie o basă
Rudolf si, ca si
sale prin încheiarea unei legături scrise cu
să aducă servicii credincioase, să
Mihai iarăși, el era dispus ER
în primejdia vieţii pentru a-și asigura acea
se puie chiar
basä. ZZ
atunci
NIV

fusese trimeasă la Împărat încă din 1601,

O solie
în Ardeal, dar
cînd acel care-o trimitea era numai un fugar
cu care se.
un fugar în fruntea a 4.000 de ostași, deci unul
unii -Nem ţi de la
LU

putea sta de vorbă. Stroe Buzescu, în care

ean» , așa de strinsă
Curte vedeai pe «fratele Domnului munt
se pe tron,
era legătura între Radu-Vodä si aceia ce-l puse
De-
A

tul lui
veni la Praga odată cu Carol Magno, spre sfirsi
lui stim că
cembre. Fu primit foarte bine și cu întreținerea
TR

pe lună, dar nu-și avu audiența

se cheltuiati o sută de taleri
ămîn ii urmă toar e, Stroe
decît la 20 Februar. La începutul săpt
EN

cu oame nii împă ră-

sc întorcea înnapoi, și din ce tratase el
testi, știm numai atita. că Radu ceruse un castelde adăp ost
în Ardeal (leciü) și că i se răspunsese numai prin asigurări
/C

de protecţie și sprijin. Potrivit cu situaţia în care se gäsia.

Radu încercă să-și recapete tara in Mart, innainte de în-
toarcerea lui Stroe, si nu izbuti. Atribuind aceasta lipsei de
I
AS

bani, pentru care fusese trădat de auxiliarii săi unguri, el

trimise din noii un ambasador la Curte, pe Valonul Boulet
UI

și poate, împreună cu acest străin suspect, și vre-un boier

dintre ai săi. Data aceasta căpătă ceva: în Mart încă se
plătiră solului, care plecă abia în April, 100.000 de -taleri.
BC

1 Hurmuzaki-Dogdan, If, p. 201 si urm.

 PREFAŢĂ XXIII

RY
Bani cari slujirà mult pentru îndeplinirea, în August,
a pla-
nurilor de recuperare ale lui Radu.

RA
Dar tronul lui nu se putea privi ca bine întemeiat pănă nu
se hotäria lucrul cu Tatarii lui Simion. Am văzut la cit de
puțină ispravă duserä marile lor pregătiri.

LIB
2
După ce Radu se asigură de plecarea dușmanilor săi, el’
restitui la 11 Octombre lui Basta pe Mirza si haiducii împrumu-
tati! si, venind poate în Ardeal anume pentru aceasta, cl încheiè

ITY
cu dinsul un fel de înțelegere, care nu ni s'a păstrat în intregimea -
ei. Voevodul putea dispune deacum înnaintede un ajutor de 2.000
„de Secui, pe cari i-ar convoca după voie; de i-ar trebui însă mai

RS
multi, s'ar adresă generalului guvernator. În schimb, Rominii
ar veni ori-cind, după dorinţa lui Basta, ca să-l ajute?.
IVE
De sigur că în aceiași înțelegere se cuprindea si îndato-
rirea pentru Radu de a tinea pe Turci prin prädäciunile
UN

peste Dunăre care deschisese cariera de izbindä a lui Mihaï.

Dar pentru aceasta trebuiaii luate măsuri de siguranţă şi de
stabilitate. Ieremia trimise, la începutul anului, o ambasadă
la Basta, în dietă, pentru a recunoaște toate păcatele și a
L

arunca vina celor” întîmplate pe capul nenorocitului Sigis-

RA

mund care, inselind doi Împărați, putea să înșele si «un

neam mai prost, cum sînt Moldovenii» 5. Basta se făcu a
NT

crede în asemenea oferte, primi asigurarea că de-acum in-

nainte Voevodul va avea altă purtare si recomandă si luf Radu
să trăiască in pace cu vecinul care nu mai putea să-i facă
CE

răi. Un corespondent al Archiducelui Maximilian pretinde

chiar, la 17 Februar 1603, că Basta ar fi anunțat un tratat
formal încheiat între cei doi Domni*. |
I/

În sfirsit, la 2 Februar pornia o nouă solie la Împăratul,

AS

în fruntea căreia stăteaii Vistierul Nica si Aga Leca, un

trădător pocäit. La aceștia, Vodă adause apoi pe unul din
UI

! Cron. F-L.-Olt, p. 213. . |

* “Tratatul e cunoscut numai printr'o scrisoare a lui Basta (Hurmuzaki. IV!
p- 33). |
BC

3 Mon. Com. Transsylv., I. c., p. 188 si urm.

+ Innsbruck, Ambraser Akten. Corespondentul e Fischer, din Praga.
 XXIV | . PREFAŢĂ n .

Y
«fraţii» săi, Radu Clucerul. Ei aduceaü urmätoarele cereri

AR
ale vasalului imperial: întărirea într'o situație asemenea cu
a lui Sigismund Bâthory saü a lui Mihai Viteazul, un loc

I BR
de retragere în Silesia, o moșie în Ardeal, altele pentru cre:
dincioşii săi sprijinitori. Buzeștii, crutarea de reclamaţii pen-
tru: datoriile lui Mihai-Vodă, intervenția în Polonia pentru

YL
ca să nu mai aibă a se teme din acea parte si, în sfirsit;
voia de a se lupta supt steaguri cu vulturul imperial. Fără
a mai. pomeni: reclamatia naturală, reînnoită acum, a unui sti:

SIT
pendiu, ca al lui Mihaï, pentru plata soldaţilor !. |

.Cu aceasta lucrurile se puteaü crede puse la cale. Basta;

ER
doritor de-a se luptă aiurea, cu soldati si nu cu intriganti
politici, se gătia să plece si ceruse a se trimite odată cu
anul noii comisari pentru administraţia Ardealului supus. Jar
NIV

Radu-Vodă îşi îndrepta privirile spre: Dunăre, unde eraii ce-

täti de jäfuit, unrival, Radu Mihnea, de gonit iarăși în ha-
remurile părintești, : si încotro îl îndemna si Împăratul, prin
LU

emisariul: sii, de curind sosit, - Aloisiu Radibrad, un cunos-

cut. agent politic, din Ragusa. | È
A

Mai ales dintr'un raport al acestuia? știm ce s'a petrecut

în această campanie din Februar-Mart, care finu pănă la
TR

dezghetul Dunării. Radu avea cu sine pe căpeteniile de Mol.

doveni Mirza si Ionașcu. El atacà Silistra, de unde scoase
EN

pe domnisorul fără noroc, ocupă castelul de curind înnălțat

de Turci la Brăila, arse Hirsova, se ciocni cu sătenii, unii
dintre dinsii Romiîni,:din Dobrogea și ceru, se spune; cheile
/C

Cetăţii-Albe. Faţăde unii locuitori mal viteji, Rominii si

haiducii săi n'avură izbinda, însă Turcii se retraserä pretu-
tindeni înaintea luf, pănă la Bazargic, lăsînd numai o gar-
I
AS

nisonä în cetatea. Silistra ?. -

Atacul venia îritr'un-timp cînd tulburările - militare — re-
UI

! Cf. Hurmuzaki, IV®, pp. 331-2, n° 279 si raportul: Camerei imperiale,

ibid. pp. 334-6. | tcn
BC

*Ín documentele noastre la Prefatä.

3 Atacul lui Radu mai e pomenit în raportul venejian din Hurmuzaki, IV?
p. 272, n? 48 si in Memoriile lui Basta, p. 216.000 m
 PREFAŢĂ UONNV

RY
volta Spahiilor — : fusese potolite acum in Constantinopol.
“Totuși măsuri energice nu se luară împotriva Voevodului,

RA
care, de doi ani de cînd: umbla după Tara-Romäneascä, nu
se gîndise | că este o Poartă a Sultanului de unde vin stea-
gurile de Domnie si unde se trimit tributurile.

LIB
Ceia ce.nu însemna că ofensa fusese trecută: cu vederea.
Din. noi un plan întins se alcătuise pentru a restabili auto-
ritatea împărătească. la Nordul Dunării. Un Pasä räzboinic,

ITY
Hidir, numit pentru Egipt, cäpätä paza Dunării şi misiunea
de a trece riul la ori-ce prilej favorabil. Ca Domn fusese
întărit în Muntenia iarăși Simion, în locul luf Radu cel tur-

ilor, care nu existase nici odată pentru Turci!. RS

cesc, care nu era bun de nimică, si în locul lui Radu al Nem-
|
IVE
‘Era o măsură potrivită pentru a cîştiga recunoştinţa Po-
lonilor. Acestia, ocupafi in curind cu un räzboiü nenorocit cu
Suedia, nu uitară însă cu totul provinciile pentru care, pe tim-
UN

pul de atotputernicie al lui Zamoyski, făcuse atitea jertfe, La

dieta polonă din 1603, Moldovenii amintiră de primejdiile şi
de dorințele lor printr'o solie alcătuită din Iocsa Petriceicu si
L

Nistor Ureche. Căsătoria, sävirsitä în Maiü, a fetei lui Icre-

mia-Vodä cu Mihai Wisznowiecki, era încă o afirmare a ves-
RA

nicilor simpatii polone ale Domnului. În Moldova se oplo-

sise, plini de ură împotriva lui Radu Șerban si chinuiff de
NT

păreri de răi pentru averile. și demnitätile päräsite, membrif,

mai mult obscuri, af partidei muntene care finca cu Simion-
Vodă, adecă cu Turcii si cu prietenii lor Polonii. Si acești
CE

pribegi, în frunte cu Mitropolitul Eftimie, cu Logofătul Dan,

cu Teodosie, alt Logofăt, trimiteau pe doi dintre dinşii la
regele. polon, ca la singurul care putea să facă a se întoarce
I/

pentru dinsii trecutul de liniște si:de bielsug ?.

AS

Prin aceiași scrisoare, Sultanul cerea ajutorul acestui rege aliat

în favoarea lui Simion,pe caretrebuia să-l sprijine si fratele săi
Ieremia, si în favoarea altui vinätor de coroană, Moise Szckely 3.
UI

Aceleași rapoarte venetiane.

BC

* Izvoarele: sînt documentele din Hurmuzaki-Bogdan, II.

Jóid., pp. 275-3, n° 135. t tt
XXVI PREFAŢĂ

Y
Moise, căruia i se mai zicea și «picior de argint», era un

AR
Secuiti, născut in bordeïü, care printr'o vitejie strălucitoare se
ridicase în cele mai de sus trepte ale demnitätilor din fara
sa. Fusese unul dintre războinicii marelui rege Stefan. Bä-

I BR
thory si se luptase pentru dinsul în Ardealul princiar con-
tra lui. Beches revoltatul și. în Polonia regală în potriva ri-
valului ‘moscovit. Fire pasionată pănă la crimă, mergînd

YL
pănă la omor în dușmăniile sale, el suferi exilul după ce
gustase cinstea biruitorului. lertat pe urmă, pentru lucru-

SIT
rile mari ce făcuse si mai era în stare să facă, el se in- |
toarse in Ardeal, si Mihai-Vodă făcu din acestälalt viteaz
«ghinărareșul» provinciei pe care
ER o dobîndise. Dar Moise,
care nu cunoştea virtutea credinti, se ridicâ, la cea d'in-
tăiti vreme priincioasă, în potriva noului sat stäpin. Servi
pe Sigismund, principele ungur, si, cînd acesta își luă rămas
NIV

bun pentru totdeauna de la tara sa, Moise, care era altfel

de om decit această făptură soväitoare, se gîndi că tronul
Ardealului i s’ar cuveni si lui. Fugi la Turcii din Timisoara,
LU

după ce se făcuse a primi dominaţia germană. Și din această

strajă turcească, el plecă, în Februar 1603, împreună cu o
oaste păgină, pe care o comandă însuși Pașa din Timișoara,
A

Bectes, și apucă drumul spre pasul Portii-de-Fier, dincolo de

TR

care era Alba-lulia, gloria si domnia!.

Am spus că Basta se gătia de plecare, si la 21 Mart el
EN

îşi dădea formal demisia, pretextind bätrineta si incapacita-

tea la lucru, pe care i le amintiaü intrigile, reale saü închi-
puite, ale unor duşmani de la Curte. Comisarii, cari trebuiaü
/C

să-l înlocuiască, venise chiar, dar nu si noul general-co-

mandant, Russwormb, care, cäzind .bolnav, nu veni în Ardeal
nici o dată. Basta nu-l aștepta decit pe acesta pentru a
I
AS

porni apoi să-și iea în primire funcţiile nouă de . general-

locotenent în Ungaria. O solie ardeleană, din care făceati
parte Mindszenti, si alti doi nobili, împreună cu doi Sasi
UI

din Sibiiü si unul din Brașov, sosise la Curte, si la 7 April

BC

1 Lămuririle sînt luate din Cronica lui Szamosközy, tipărităîn Mozumenta

Hungariae Iltstorica, Seriptores, XXIX.
 PREFAŢĂ XXVIL

RY
după amiazi era primită în audienţă si ambasada lui Radu-
Vodă. Consiliile împărătești se ocupati de răspunsul ce tre-

RA
buia să se deie vasalilor din Carpaţi şi, de la Dunăre pen-
tru a-i organisa saü tinea în ascultare. |
Atunci ajunseră, zădărnicind tot ce se tratase şi făcînd

LIB
din oaspeţi niște. prinși, de o parte, niște ostateci de alta,
veştile din ce în ce mai precise si mai întristătoare despre
schimbările nouă din Ardeal, care sämänaü așa de bine cu

ITY
vechile schimbări.

Moise, frumosul Secuii bătrîn, viteazul alb cu fata suptire

RS
și slabă, intrà ca un triumfător în castele si orașe; unde
eraii cei de neamul säü. Luase, în avintul de plecare, Lu-
gosul si Caransebesul ; după ce intra în Ardeal,i se dädurä
IVE
pe rînd Orăștia, Alba-Iulia, tirgurile din Secuime. Basta,
care plecase din residentä, se adăposti la Cluj, fugi de aici
la 21 April și se refugiè în Gherla, unde sc găsia la 26 ale
UN

lunii. Asediat aici, el se strecurä din cetate si se întoarse

în Cluj, de unde, în noaptea de 23 Maiü, fugi către comi-
tatele exterioare. Ratăcirea aceasta ruginoasá o incheie nu:
L

mai în Satu-Mare, unde așteptă ce-i trebuia pentru a-și face

RA

întoarcerea în oare-care condiţii de siguranţă: trupe adecă,

de la stäpinul săi Împăratul, de la protegiatif săi. Secuii si
NT

de la vasalul muntean, Radu-Vodă?.

Pentru acesta, pămîntul se präbusia supt picioare. Rämä-
sese, de si în tara lui, pe Scaunul lui de Vocvod, mai räü
CE

decît ori cînd, mai räü decit în 1601 chiar, cînd își comandă
Romînii în oastea lui Basta. Din Moldova, unde pindiaü pri-
begii și îndărătnicul lor călăuz, Simion, ii veniaü știri rele
I/

de năvălire apropiată. Peste Dunăre, llidir stătea gata să

întindă podul. Ardealul era pierdut pentru Imperiali. Abia
AS

citeva cetăţi mai tineaü garnisonele lui Basta: Gherla, Sighi-

şoara, Sibiiul, Deva, Brașovul. Celelalte căzuse, și drumurile
UI

eraü pline de haiduci dușmani, de Turci si de Tatari. Paga

BC

! Corespondenta din Ambras, in Innsbruck.

2 Szamosküzy, Symigianus si corespondenţa citată.
 XXVIII PREFAŢĂ

Y
de Timişoara însuşi stătea la dreapta lui Moise învingătorul,

AR
care nu era Sigismund: Bâthory. Jar din Polonia, prin .pasu-
rile Marmaureșului, treceaü, pentru a veni si ei in Ardeal,
n.

I BR
la pradă, cîteva mii de Cazaci.
Ce era să facă? Pe cine să întrebe, n'avea. Soli. de
la Praga îi aștepta în zădar, căci drumurile. erai închise și
porţile capitalei imperiale tot așa, pentru dingi. Era Radi-

YL
brad, dar acesta nu era un om cu greutate și un ambasa-
dor formal. La cine să se adăpostească.la o primejdie,

SIT
nu era.
It rimînea să aștepte, să cîstige timp. De sigur că, silit
. de împrejurări, avind răspundere pentru familia, partida siER
țara sa, Radu-Vodă făcu atunci o politică dublă. Neapărat
că doria întoarcerea și victoria lui Basta, dar acesta era de-
parte, fără trupe, și nimic nu putea să vie de la dinsul. Din
NIV

cincisprezece curieri ce plecară din Satu-Mare către Tara-

Romäneascä, unul singur ajunse, si -acela tocmai la sfirsit.
Putinfa unei infringerf determinante a Imperialilor trebuia sá
LU

se infátiseze ori cuf, si ea se infätisä, de sigur, si lui Radu-

Vodă. Purtarea sa: se indreptä Și după prevederea ı unei ase-
menea posibilități. :
A

Moldoveniloi si Turcilor de la Dunăre chiar, nu li spuse

TR

nimic, precum ne-am fi putut astepta. Cu .Moise insä inträ

în negocieri, a căror sinceritate se înțelege de Ja sine.’ -
EN

Despre aceia însă, tot. trimise din timp în timp in’ Ardeal
trupe pentru' a ajuta pe Basta. Cînd acesta se ‘gisia- încă în
Gherla, la 7 Maiti, el trimisese întrun noroc un curier, ce
/C

purta scrise pe: pinza cu: care-i era căptușită haina, scrisori
către Radu. Îi. cerea să-vie cu toți ai săi in tara Secuilor,
cari i-ai declarat cä-nu mai pot:sä-l aștepte si, .viind astfel,
I
AS

să străbată, cu cetele lor împreună, pănă la. dînsult..

Radu primi scrisoarea,-dar nu plecă în persoană. Numai
o trupă de 1.400 de oameni— o.cifrá tot atit.de ridiculă,
UI

ca sia celor «trei sute» de Secui ce-i. așteptaii — porni în

spre Gherla. Dar, precum 'Tatarii tăiară lesne pe Secuii din
BC

I Chron. F-L.-Olt., p. 221. Cf. Memoriile lui Basta, p. 219 j

 PREFAŢĂ XXIX

RY
minuscülul lagár, tot asa de lesne fură bătuţi, în regiunea
Bistriţei, oamenii lui Kis Farkas, un Sirb ungurit, si lui loan

RA
Ciungul!. Gheorghe Mak6, - fost soldat al lui Mihaï-Vodä si
acum: aderent al lui Moise, li ieși în cale cu vre-o trei mil,
și amindoi șefii fură prinşi. Räscumpärafi de Moise, ci il

LIB
serviră apoi pe acesta, nu fără să aducă astfel daune repu-
tatieï de credinţă a lui Radu-Vodă?.
Cînd Kis plecase cu ceata lui, se auzise Ja Imperiali că

ITY
vine însuși Radu cu o oaste însemnată. Se mai auzi că cla
pătruns. pănă la Sighisoara, care resista încă, aducind un
ajutor de 16.000 de oameni. Dar erai numai cîteva sute de

RS
Romini cari veniaü, supt Dimitrie Mirza, să sprijine împotri-
virea cetăţii. Firește cá si ei fură bătuți, lingă Sighişoara chiar?.
Poate în același timp cînd Toma Cavriolo se duse la Se-
IVE
cui, si fu prins, alt emisariü german, Stanislav Kracker, un
burghes din: Cracovia, se îndreptă spre Muntenia, şi izbuti
să pătrundă acolo.. Intitulindu-se comisarii împărătesc — ceia
UN

ce nu era —, el își uni silintile cu ale luf Radibrad si cu

ale unui al treilea represintant al intereselor imperiale, Attilio
Vinercati, devenit ofițer al lui Radu-Vodă, pentru a face ca.
L

o hotărire să se iea împotriva lui Moise.

RA

‘ Domnul se arătă iarăși. nehotärit, sfios față de primejdie,

ca unulce știa că-și joacă într'o. bătălie tronul și viata, Dar
NT

unii dintre ai lui cari .stiaù bogăția Ardcalului si nu uitase

ocările și prigonirile sîngeroase pe care avură să le îndure,
CE

în 1600 si 1601, oamenii lui Mihai, tovarășii de luptă ai lui

Mihalcea. Banul, cel gituit, și ai lui. Baba Novac, cel ars pe
rug, ca un mucenic,— aceia se arátará gata să porncascä.
I/

Între dinsii, tînărul cap de de haiduci Deli-Marcu, care furase

odinioară la Giurgiu pe copilul Radu Mihnea, şi Gheorghe
AS

Rat, Ban al Craiovei pe această vreme, un bătrin și vestit.

UI

! Szamoszküzy traduce prin emutilus».

2 Szamoszközy si Symigianus. Cf. Memoriile iui Basta și raportul lui Ra-
dibrâd în documentele! Ja Prefatä. Acest raport a fost cunoscut de Szamoszközy,
BC

de la care vin probabil si notele contemporane latine ce-l întovărășesc.

3 Izvoarele citate si Corespondenfa din Ambras.
 NAX PREFATA

Y
urmă plecă și Alvise Radibrad, ca
luptători. Cu acesta din

AR
007
să-l conducă şi spioneze.
Aceste trupe eraü în numär de 3.000: Sirbi. de-ai lui
Mihai, haiduci si Moldoveni mai ales. Ele apucarä pe va:

I BR
apoi drumul Rucărului, si la 5 Iunie ele
lea Teleajinului,
Branului si, trecînd pe lingă Brașov, a.
iesiaü din pasul
pucai spre Feldioara?. Jar la II Iunie, din Tirgoviste,

YL
Radu-Vodä trimitea la Moise pe doi dintre boierii săi,
insă nu dintre aceia cari puteau deveni in mîna unui dușman

SIT
ostateci. scumpi sat primejdioși. Trimisii se chemaü numai
Manuil Slugerul si Zlat Armașul. Ei aduceaü scrisori de la
Domn si boieri, prin care se. arăta bunävoinfa unuia şi a ce-
ER
lorlalti pentru o pace cu Turcii, se cerea să se oprească Tatarii
din Bugeac de a prăda, să se fie în friü Simion, «crudul si
neputinciosul», pe care nu-l vrea fara cu nici un pret, și
NIV

să se păstreze în Scaun Radu, pentru care toti sint gata să

moară 3,
Moise nu era nică el, cu toată ușurința cuceririlor lui de
LU

pănă acuma, cu totul sigur de victorie. E adevărat că, înce-

pind negocieri cu Imperialii, le lăsase pe urmă se înno- să
molească si nu se mai gindise la ele. Dar oastea lui nu era
A

cîtă ar fi vrut el săi fie: o parte din Tatari plecase, prădind

TR

-si arzind, spre munții Moldovei; numărul Turcilor, pe cari

chemase înnapoi zvonul despre un atac în Banat, scăzuse
foarte mult; Cazacii, așteptați din sus, nu mal veniaü; în sfir-
EN

sit, un număr dintre ostașii săi fusese risipiţi in garnisone

saü în unele lagăre de observaţie, prin colţurile provinciei.
/C

El crezu deci cä e bine să urmeze, din parte-i, fără sinceri-

tate, negocieri pe care, tot fără sinceritate, le începuse Radu.
De o parte și de alta, călătoriră, în vederea soldaţilor, cari,
I
AS

1 Note biografice asupra acestuia în Iorga, Documente asupra lut Petru

Șchiopul si Mihat Viteazul, p. 36. |
UI

2 Chron. F-L.-Olt. (p. 222) dă această dată pentru icsirea lui Mirza.
3 Scrisorile se află reproduse în Szamoszközy, si de aici in Mon. Com.
Transsylvaniae, Se află si în Şincai si în Zpistolae Procerum. ale lui Pray, IN,
BC

p. 262. Cf. Cronica lui Mihail Weiss, un insemnat contemporan, in Trauschenfels,

Deutsche Fundgruben, pp. 157-8.
 PREFAŢĂ XXXI

RY
ţinuţi pe loc, se iritaü, emisari, si unii dintre dinșii plătiră
cu pielea lor această iritatie 1,

RA
Dar, asteptind venirea lui Radu, care nu se punea în mis-
care; și a lui Basta, care încă la 18 Iulie era tot în Satu-Mare,
asteptindu-si Silesienii călări si alte ajutoare?, — oastea lui

LIB
Rat nu scădea. Din potrivă, Secuii se grämädiaü supt stea-
gul împărătesc, comandat de Kracker la Braşov: numărul
lor se ridică îndată la vre-o 3.000. Și această mulţime de

ITY
soldați, cruzi, neâvindu-și hrana, präda strasnic.
Atunci Moise, cu toate negocierile, trebui să facă ceva
pentru ca să nu îndepărteze de el pe Braşoveni, abia cîs-

RS
tigati, si alti locuitori ai ținutului jăfuit. Facindu-se a vedea
în slujitorii domnești niște hoți fără căpătăiii, el trimise con-
tra lor pe Maké şi pe Mihai Imécsy. Aveaü 3.000 de călări
IVE
aleşi si 500 de Tatari, şi-şi aduccaü aminte de soarta ce
avusese, prin mina lor, în Iunie, Kis Farkas si Ciungul.
Împărțindu-și trupele în patru cete, cei doi șefi secui ai
UN

lui Moise se aruncarà cu furie asupra oamenilor lui Rat.

Dintre aceștia, straja, așezată înnainte, supt Mirza cel Mare,
se retrase aproape fără luptă, şi acel care o comandă explică
L

acest act de trădare prin frica ce avuse ca Secuii să nu

RA

trădeze 3. Aceștia se tinurä însă foarte bine, si toate silintele

dușmanilor nu puturà clinti din loc oastea romăncască, în.
chisă într'o tabără de care si apărată de tunuri. Cînd, sara,
NT

Makó se retrase, nesigur asupra ştirilor pe care trebuia să

le trimeatä stăpînului sáü, neindráznind însă a vorbi de o
CE

biruintä, — înfrângerea oștilor lui Moise Székely își luase în

adevăr începutul (4 Iulie).
‘ Altfel însă va fi crezut Makó, în orbirea sa, cînd, două zile
I/

după 'ciocnirea de lingă Feldioara, el văzu urnindu-se din

drumul spre gra-
AS

loc tabăra compactă a lui Rat si apueind

nitä. Oastealuf Radu-Vodă căuta numai un loc mai sigur,
UI

! Amănunte în Szamoszközy.
2 Corespondenta din Ambras. .
BC

3 După Radibrad, iar după Chron. Z%-L.-Olt. (p. 222), prin zvonul fals că
“vin Tatarii. | 0
XXNII | PREFAŢĂ

Y
un cîmp de luptă mai bun, și se grăbia apoi să iasă întru.

AR
întîmpinarea Domnului, ce era necontenit așteptat. Dar, cre-
zind că are a face cu niște adevăraţi fugari, Makö se luă
după dinsif, tot focos și pripit. Ai nostri se oprirä. lîngă sa-

I BR
tul Cristian. s
Aici ci fură atacați de Makó. Aveaü în spate dealurf, în.
față o ripä, de jur împrejur care legate cu lanţuri, ca și la.

YL
Feldioara: Înaintea acestor piedeci, năvălitorii se oprirä. în
desordine. Si atunci, la rîndul lor, oamenii domnești dádurá,
conduși de Mirza pocăitul, un asalt care umplu cîmpul de

SIT
morti si înfundà pe fugari în pădurea Cotlei, la o distanță
de opt mile de la tabără. Dintre căpetenii, nici unul nu se
. maf afla însă acolo. Imécsy
ER
căzuse, iar lui Makó, prins, Mirza
puse să i se taie capul, ca unui vechiü și bine cunoscut trădător 1.
NIV

O luptă ca aceasta dovedia că Moise putea să fie învins.

Atunci Radu însuşi își adună familia, boierii, averea, ridică
steagurile de-asupra celor 8.000 de ostași in mars si “trecu
LU

pe la Rucăr, pentru a sfärima pe dușmanul. Împăratului.

Trecerea lui Radu se fácu încă de la 12 Iulie, dar el mai
zăbovi citva timp pănăla luptă, trimitind si primind amba-
A

sadori zădarnici pentru o pace care nu era să fie nici-odată.

TR

Totuşi încă de la 8 Julie Moise, alergind unde începea să

se alcătuiască primejdia, se afla în apropiarea Brașovului, care
îi dădu ceva pedeștri, arme si provisii. La 13, el îşi alcătuia
EN

lagărul, la două mile departe de oraș, și aștepta ce era să.

se intimple.
/C

Radu zăbovia de sigur in aşteptarea lui Basta, care era.

tocmai la Satu-Mare și nu se putea hotări încă să-și puie în
mișcare trupele, Abia la 20 Julie,- el ajungea la Maitin, farà
I

să primit ajutoarele, pe care le .chema de atita vreme: cä-

AS

lărimea silesiană și regimentul Kolonics. El știa, la aceasta

dată că «un anume Mirza, în serviciul Domnului muntean, a
UI

. | Izvoarele citate si cronici braşovene (Mihail Weiss, în Trauschenfels, p. 158

BC

si urm.; altele, mai mici, in Quellen der Stadt Kronstadt, \V; cf: Kemény,
Deutsche Fundgr. uben, pp 156—7).
 PREFAŢĂ NXXIII

RY
tăiat în bucăţi 3.000 dintre al lui-Székely, floarea armatei
luf», și că «Radu se află cu oastea lui lîngă Brașov» si ná-

RA
dăjduia să isprăvească ceva, cu Oamenii. acestui înving
ător si
cu cei vre-o 8.000 de oameni, mai mult Unguri
şi Sirbi, pe,
cari însuși 'îi aducea cu sine. 4

LIB
. 4
Dar ce nu stia atunci si ce era să afle mat tärziü numai,
cu.párerile de răi învidioase care-i mincaü inima la asemenea
vești, era că apropiarea sa era acum aprope nefolositoare,

ITY
"căci coroana Ardealului lunecase de pe capul lui Moise, care
luptase lingă Brasov în ziua de 17 Iulie după calendarul not
ultima lui bătălie si perise înnaintea unui dușman despretuit.

O soartă ta aceasta pare RS

că o prevedea el. La 14 ale lunii,
IVE
trei zile înnainte de moarte, îl vedem trimifind din «lagărul
sai’ lingă Brasov» doi soli la Imperiali, cu știri mincinoase
despre Radu, ale cărui trupe ar fi fost bătute și aruncate,.
UN

cu mari pierderi, în munţi, $i cu îndreptățiri. pentru că luase

o putere ce nu era de fapt in mina nimăruisi zäbovise nişte
negocieri care pănă atunci nu adusese nimic bun pentru Ar-
_ delent. 5
L

E
A doua zi după expediarea trimisilor, oastea Domnească,
RA

minat de nerăbdarea unor luptători ce căpătase încredere

în. braţul lor, se vedea viind, si steagurile împărătești care
NT

umbriaü .corturile de comandă se înfipseră în șesul ce se

intinde intre Vulcan si Risnov. Cel d'intäiü sat fu aprins, :
fără voia Domnului, si flacările ce-l mistuiaü luminară noaptea
CE

din ajunul luptei. n | s

Moise avea cu dinsul, afară de numele și vitejia lui, afară”
de amintirea fulgerătoarelorlui cuceriri din urmă, o frumoasă
I/

oaste. de vre-o 6.000 de oameni: Unguri, ‘citiva Turci, supt

AS

Pașa ‘de Timisoara, si destui Tatarï. Aceşti auxiliari ai lui

cerură prin căpetenia lor, Bectes-Pasa, o luptăîn cimp des-
. chis, crezîndu-se în stare a răspinge peste graniţă pe ostașii
UI

uf Radu. Dar Moise n'avea atîta încredere și-și vräjia pare că,
prin neobişnuita lui sfială, infringerea apropiată. Luind invä-
BC

‘täturä de la dușmanii săi Rat si Mirza, el sc închise în ta-

bără de care; legate ‘prin lanţuri. În.dos avea o pădurice, în

64567. Vol. IV. IH

| XXXIV PREFAŢĂ.

Y
:
unde Braşovenii lucraü hîrtia cu:coroana în zare,

AR
coastă moara,
in.fatä o..ripă noroioasă, pe care o puteaü sări la.nevoie si caii.
Bectes stătea în. afară: de. cingătoarea de ocrotire. a carelor:

I BR
Jegate şi, rusinindu- se a.se apăra prin alta decit: vitejia. bra-
stătea în: sesul deschis, cu: Turcii săi, abia 200, si cei
tului,
2.000 de. Tiitari. :

YL
Moise. avea: douăzeci si cinci. de tunuri, si-si dase. osteneala.
singur. Dar, cit avea si cit fácuse,. nu i. se
să. Je îndrepte
părea de. ajuns. înnainte de a.se luptă,el trimise la Radu '

SIT
un ultim sol de impäcäciune.
Voevodul il opri la.sine, precum, în 1599, Mihai -Vodä.o-
prise la: sine, pănă se va hotäri norocul, pe nunciulpapal Ma-
ER
‘laspina, venit si el cu asemenea propuneri, de la:un alt menit
‘la. moarte. Oastea. romäneascä.se puse în-rind pentru bătaie,
a doua zi abia după sosirea: în noul lagär. În mijloc,. pe-
NIV

destrimea și haiducii, cef doi. Mirza. la. stînga, în fata. Tata-

rilor ; la dreapta, către Brasov, Rat. Se puseră în mișcare: ast-.
fel în: spre 'oraș. si: dușmanii. de lîngă dinsul, saluta de
LU

tunurile lui Moise. . ci ;

Ele. eraü însă răi îndreptate; in ori-ce cas, nu-şi atinserä
ținta. Călării lui Radu-Vodă, în potriva. cărora se inlänfuise
A

carele, se prefäcurä, la o poruncä a conducătorului lor, în

TR

pedeștri, în pedeștri cari se tiriaü, fugind, asupra taberei. Mi-

rarca făcu pe cei închiși: înnuntru să-și piardă inima în clipa
EN

-hotäritoare. De altfel, ingrímáditi acolo, impiedecafi, prea

putin deprinsi cu disciplina ca să poată lucra unitar, ci n'a-
veati avintul pe care-l căpătase, aruncîndu- -se de pe innălțimi,
/C

năvălitorii.
N'a fost o luptă, ci o mäcclärie.: Oastea . «Craiului» räscu-
latilor fu nimicită ‘e Joc, strivită acolo între care, «intr’o
I
AS

singură clipă» (in uno momento). În frunte cu tinärul -Deli- .

Marcu, învingătorii lucraü, pripiti, cu sulitile lor lungi care
treceaii prin cite trei trupuri. Cînd lucrul fu isprăvit, floarea
UI

nobilimii ardelene acoperia acel loc îngust, menit să-i fie patul”
de moarte: doi Oväry, un Perussith, Fiotta, | şeful tunarilor,
BC

un Toroczkay, | un Apaffy, doi Kornis, un ‘Kemény, doi Ken- |

deffy. Stefan Tholdi si Nicolae Bogáthy fură prinși pe moarte,
 PREFAŢĂ: XXXV

RY
Bectes : apucase fuga spre Poarta! de fier aruncind de’
pe
dinsul‘. matitia roșie şi: pielea de pardos. Risipiti sal’ în sto:

RA
lari, cei: scäpafi de omorul ostasilor si de ciomegile si sece-
rile feränesti “care-i asteptaü in calé, la pădurea Dracului,:
o
rupserá de fugă in aceiași direcție, către: pasurile care: duceaü

LIB
la Turci.
; Mestesugul fugii il stiaü bine aceià cari întovărășise adese
‘ori în asemenea excursii pe Sigismund Bäthory,: pasionatul

ITY
pentru fugă. Moise fusese si el învins în. viaţa: lui, dar el își
„dădea isamă cä-locul unui purtător ‘de coroană, fie si usurpată,
"nue. in fruntea, fugarilor. Se retrase luptindu-sc, si putu ast-

RS
fel să fie ajuns. I se ceru si se. oprească, și ise păru iarăşi
că locul unuï Craiü nu: se află între prinşi. Atunci Grecul
IVE
n Pană, din suita lui Radu-Voda;. il trimise un glonţ din flintä,
‘si hangerul lui Rat primi corpul care se clätina pe cal. Capul
lui“ Moise Szekely, principe: revoltat al: Ardealului, fu: înfipt
UN

in: piaţa din Braşov, apoi, umplut cu paie, el: putrezi, în ve-
derea, feranilor, pe zidurile Făgărașului romănesc!,

Cu o mirare care n'avea în ea nimic plăcut, află Basta la

L

"Achiș, unde ' ajunsese 'la'22 Lilie, că dominaţia lui Moise a

RA

luat sfîrșit. Fără să stie cit invinsul nu mai trăia pentru ru-
Sine, el nu se putu'impiedeca să observe unui corespondent
NT

archiducal al säü că-i pare răi pentru biruinţa ced scăpase

din mînă. Coborîndu-se către centrul provincici, el intra la:
—
.

27 ale lunii in Alba-lulia, de unde fugise și garnisona; supt

CE

„Grigore. Makó, si orășenii trădători. Aici abia generalul îm-

pärätesc fu încunostiintat de pcirea! lui Moise, pe care o,
anunțară la Curte abia scrisorile lui din 29.
I/

"Dintre fugarii din lupta’ de la Brașov un număr de nobili

AS

1 Lupta e descrisă în scrisoarea lui Radibrad, «Italianul mincinos», al luY

Szamoskăzy, în Cronicile săsești; mai pe larg în Szamosközy (expunerea la-
UI

tină, definitivă, în Mon. Hung. Hist, XXIX, şi note ungurești in vol, XXX)
si Symigianus. Cf. povestirea si poema lui Matci al Mirclor (izvorul romin), ~
în Papiu, I, si Iorga, Manuscripte din ‘bibliotecr străine, precum si Memoriile
BC

lui Basta. 0 bună povestire militară a "luptei, de un ofițer romin din armata °
austro-ungară, în foileton. la Gazeta Transilyanier pe Februär-Mart 1900.
 XXXVI PREFAŢĂ

Y
după
se adăpostise la Deva, de unde scriaii o săptămînă abia

AR
ali rugăciu
1 ni sin:
catastrofa lui Moise, îndreptînd către Imperi
cere amestecate cu ameninţări șirete. Sträbätind Ardeal ul in-
Cazacii pe.

I BR
treg, aici veniră, pentru a găsi plată si pradä,

cari principele : mort îi comandase din Polonia. Așa se forma |

o nouă ostire de citeva mii de oameni, călărime uşoară, po-
trivitä pentru jaf. Cinstea .de ao comandă fu -oferitä unui

YL
bătrîn general paralitic, Gheorghe Borbely. |
„Această nouă concentrare a nemultämitilor ardelen i nu
putea’ să aducă nici un folos adevărat causeï ungurești. Radu,

SIT
întorcîndu-se in țară, undei. era frică să nu-și facă un altul
culcușul — si în adevăr că în lipsa lui Mitropolitui adusese
pe un: Ștefan-Vodă, fiul lui Petru Cercel! —, lăsase în Ardeal
ER
pe Gheorghe Rat, care stäpinia Birsa si Secuimea prin cei
2.000 de cruntí haiduci ce ascultaü de poruncile lui. Iar in-
NIV

naintea lui Basta nu se infäfisaü, pretutindeni, decît porti

* deschise și capete plecate. |
Cei ce se indárátniciaü.insá în revoltă trecurä din Deva
LU

“la Orăștia, unde si alții se adunarä, plänuind cu toţii o dietă

de resistentä. De aici trebuiră iarăși să plece către Poarta
de fier, prin care li se închidea speranţele, — cel puţin pe
A

citäva vreme. Lîngă Uniedoara .veniră să-i găscască, la $

TR

August , 4.000. de haiduci, trimiși de Basta, şi o a doua in- |

fringere, pe care Basta ar fi pus-o bucuros, de si n'o cîști-
gase personal, alături cu cca d'intăiii, cîstigatà de Radu-Vodă,
EN

încheiè campania. Ardealul era din noi supus, $i coman-.

dantul lui în numele Împăratului putea să scrie la 10 August:
/C

«Slavă Domnului, nu-mai e nici'un dușman în farä»?, | |

După ce dușmanul era gonit din ţară, trebuia din noi ca :
împrejurările, turburate, sä fie aduse in orinduialä. Basta
I

convocä la Deva o dictä, care ceru formal, la 13 Septembre,

AS

iertare pentru cele petrecute. Comisari împărătești sosiră

UI

, Cf Studiul mieü citat, în Omagiul Maiorescu si Documentele la Prefatá,

n? xir. E curios că Basta face din el un pretendent la tronul Moldovei. Să nu-l
fi cerut Leremia pentru că, voind Muntenia, Ştefan. se arătase concurentul: lui -
BC

Simion ? ? Ut
* Innsbruck, 1. c.
 “PREFAŢĂ | XXXVII

RY
iarăși pentru ca sä administreze ce cucerise soldaţii. “În sfir-
sit,’ “după o excursie în ae Lipovei; a lui Basta, unit cu

RA
"Gheorghe ‘Rat, pribegiiî i făcură: supunerea, si bätrinul lor
sef muri în Decembre: la ‘Ci, - unde venise să se înfăţişeze
‘lui Basta1,

LIB
|

Räminea de asigurat, de consolidat: dominaţia” linistiti a

Împăratului asupra Terii-Rominestf.. Cînd. dădu lupta de. lingă

ITY
‘Brasov, Radu-Vodă era încă în așteptarea răspunsului din
“Praga si a solilor pe cari știm cá trimisese acolo. În April
‚si Maiti, Curtea se 'ocupase de dinşii si de instructiile: lor,

RS
‘dar tulburările din. Ardeal întrerupseră negocierile. În Iulie
numai, cînd zvonul despre. succesele. lui Mirza si Rat ajun-
sese la Viena, se îngădui lui Radu a ridica steagul Împă-
IVE
-ratulut: innaintea ostirilor lui?
Cînd însă, ori cit ar fi căutat unii oameni să scadă efectul,
marea victorie a Domnului fu cunoscută, lucrurile merserä
UN

mak räpede.' ‘Pentru a arăta în ce chip sc cîștigase. lupta si

‘a oferi suveranului säü din Praga cele’ o sută douăzeci. si
‘sese de steaguri dobindite, Radu numi soli af săi pe Radu
L

“Clucerul si pe Mircea fratele lui Mirislăii Logofătul, si dădu

RA

misiunea de a-i conduce lui Alvise Radibrad. Ef craü astep-

„taţiin reședința imperială în ziua de 17 Septembre. La 21,
NT

se celebrä un Te Deum in.semn.de mulfämire pentru suc-

cesele prin care. sé-recistigase Ardealul; a doua zi, supt
“privirile Împăratului, care-şi mai însănină putin melancolica
CE

față;-steagurile fură primblate prin curtcà. castelului si dupa

amiazi boierii, cari fură -pusi în fruntea tuturora şi zugrăviți.
într'un mestesugit Conterfey, ist avură audiența, in :care: în-
I/

fätisarä : frumosul. buzdugan de iasp, care se aflase printre

AS

spolii 3, Den Fo
Cam peste o lună, în această cancelarie înceată, se re-
-dacta răspunsul, Radu primia. felicitări pentru ceia ce făcuse,
UI

1 Symigianus si Szamosküzy.
2 Hurmuzaki, vi,
BC

3 Cronicile citate ; inedite în Innsbruck, Les "Szamoskösy, iin Monumenta

Hung. Script, XXXI; Sincai, la această dată,
 (XXXVI PREFAŢĂ

Y
şi i se acorda o ‚subvenfie: de 120.000 ‚de taleri pe an. lar,

AR
pentru. cererea de a i.se da supt ¢comandă cele patru Scaune
secuiești şi de a fi ajutat; la clădirea | unei cetäti, el era in-
dreptat : la cei ce cunosteali împrejurările, |Basta. și comisarii.

I BR
Trimişii se intoarserä, in "Januar 1604, cu daruri bogate:
un serviciu de argint, un lant de aur, o medalie cu chipul
‘Marie? Sale. Dar ei aduceaü si diploma pentru numirea ca:

YL
Domnu a dui Radu, diplomi pentru redactarea căreia se ‚ce-
rurá,. probabil, sfaturi din Ardeal. Ea nu fu ‚pecetluitä .si.ex-

SIT
pediată însă acelui care .o .aștepta de dol ani de zile decit
la 10 Decembre, si numai către sfîrşitul. lunii solii vechi si
cei noi se puteaii întoarce spre.tara.pe care-Tatarii
ER o adusese
în mai rea stare «decit chiar supt Sinan-Paga» ?.

. Radu- Voda era acum Domn legiuit, si moștenirea fiilor lui

NIV

‚era asigurată. În afară de aceste ordine, se dăduse altele,

"pentru plata subsidiului.
Dar cu atita nu se puteaü sfirsi greutăţile pentru Radu-
LU

În Jipsa lui din fara, in 1603, un pretendent iîncercase să-i ica

tronul. În Moldova, Simion nu se astimpára, si pribegii de acolo
nu se impácaü cu sdarta. lor: in April 1604, îi vedem, .cu
A

Mitropolitul trădător in frunte, milogindu-se la Zamoyski, iar '

TR

în Iulie întinzînd' mîinile către Basta, cu aceleași plingeri |

naive pentru prădăciuni tätäresti pe care ei singuri doar le
adusese prin nepotolita lor ură de partid *.
EN

Apol, iu Septembre, leremia- Vodă era în lagăr, si ordine

turcești veniai iarăși pentru “stabilirea lui Simion, cereri de
/C

„ajutor se 'adresaü iarăşi către vecinii din Polonia. Rădu Mihnea

apare din noii la Silistra cu „pretenţiile lui zădarnice de’
Domnie, și rind pe rind valuri. distrugătoare” de Tatari in-
I
AS

neaci sesurile Terii- Romänesti.

Contra orl.cui putea si se lupte Radu, contra ori-cui putea.

UI

! Hurmuzaki, IV!,
BC

? Serie Domnul (bia. P. 347).

a iurmuzaki, IV!, VIII; Supl, Il?
 PREFAŢĂ XXXIX

RY
să :dea iajutor Basta, 'numai coritra Tatarilor ‘nu, 'cărorali
era fara deschisă, «de da Milcov pănă la ‘Olt. Aducindu:si
aminte de vechi -negocieri ‘cu Hanul'«iubitor ‘de 'crestini»,pe

RA
vremea. lui Sigismund :$i a lui Mihai, ‘Basta si‘Radu alergará
‘din inoù ‘dupa utopia Tataruluf pașnic, ‘respectuos de tratate,

LIB
bun vecin.

E sigur că Radu a lucrat după ordinele precise ale ‘lui

ITY
‘Basta, «cu toate cA acesta din urmă -a aruncat apoi vina pe
Voevod!. După sosirea omului împărătesc care le aducea,o
scrisoare fu .adresatá .prin Necula -Slugerul Hanului, -cerind

RS
crutare in. schimb „pentru ceva daruri. Gazi-Ghiraï era dincolo
de Dunăre, întorcîndu:se ‘din Ungaria, si el vorbi si ‘co-
mandantilor turci din ‘acele părţi despre ofertele "indärätni-
IVE
cului rebel. ‘Pentru negocieri, el alese pe acel ‘care stătuse
cîndva ‘cu același scop înnaintea ‘lui Mihai, si un Ture de
la Razgrad ‘il intoväräsi în această 'misiune®.
UN

În Decembre 1 602, Chehaia tatar, Ahmet Celebi, veni la Tirgo-

viste, şi nu-i trebui multă vorbă-ca să se înţeleagă ‘cu Vodă. Ta-
taril'aveati nevoie ‘de ‘bani, iar Domnul ‘de „pace. Restul ‘erat
L

cuvinte zădarnice. Recomandatia să nu se ica‘dupà urmele “lui -

RA

Mihai ‘era «de prisos pentru Radu, în situația în care se gă-

sia acesta atunci, iar asigurarea Chehaïeï că stăpînul. säü'e
un aga om incit ‘se multämeste | si ‘cu o «bäsmälufä>, numai
NT

să vadă că i se face cinste, va fi făcut numai pe ascultători

să zimbeascä. Lucrul de căpetenie însă se statornici, în 'pa-
CE

guba lui Simion răbdătorul: Trimisul se întoarse ‘cu un ‘dar

de două caftane si cu o sumă 'de. 5.000 de galbeni pentru
temutul ' Împărat 'crimlean. Jar Radu dobindise asigurarea,
I/

‘ prin cine ştie ‘ce scrisori saü jurăminte, ci farai va fi tot.

deauna lăsată în liniște, dacă va plăti peschesul de 15.000
AS

de galbeni pe an, la care se invoise.

UI

1 «Am scris Voevodulut să nu încheie pacca cu Tatari», spune el Ja 5

Januar; Hurmuzaki, IV!. Cf, scrisoarea lui Radu din 25 Decembre precedent
(ibid).
BC

2 V. mai ales scrisoarea luf Radu către ambasadorii săi din Viena, cărora
n’avca de ce să le ascundă realitatea lucrurilor, în Hurmuzaki, IV!, p. 365.
“NL... „PREFAŢĂ

Y
"Am spus că alături de solul tatar chemat, venise și.un Turc,

AR
Moni—Munir?—Aga, a cărui sosire nu putea să fie neplăcută.
Pe cînd Domnul și sfetnicul săii italian, Attilio Vimercati,
vorbiai fățiș cu Chehaia, Aga avea sfătuiri tainice cu. acel

I BR
Mare- Ban Preda Buzescu, in minile energice ale căruia se
gäsia de fapt, principatul1.
Însemna aceasta o dezlipire de cellalt împărat, de Cesa-

YL
rul din Praga? © | x u‘
|
De sigur cá nu. Rudolf însuș i
— saü:.cei ce lucraü si-scriaü
supt numele luf— era de părere cá o pace cu Turcii, făcută

SIT
«numai pentru asigurarea provincieiy, și nu pentru scopuri
politice saii militare, era o măsură :de mintuire în grele ne-
Voi, care se putea încuviinta lui -Radu?. Basta recunoștea. si
ER
el ‘ci n'are «nici chip, nici oaste, nici bani», să-și ajute alia-.
tul 5, În Ardeal. era lipsă in Vistierie, nemulfämire in orase
NIV

si castele, foamete în sate, . unde se: mincaü morții din mor-

minte şi cci ce atirnaü de funia. furcilor. La Curte, gîndul
unui tratat cu Turcii nu fusese pierdut din ochi nici o clipă,
LU

si erati multi dintre consilieri :caii- se plingeaü că prea se

zäboveste lucrult. Abia plecase, avind în fruntea lor pe Radu
Buzescu Clucerul, boierii luf. Radu-Vodä si, cînd ei ajunseră
A

la Casovia, plecarea lor. mai departe fu zăbovită, pentru lipsa

TR

de bani. Subsidiile promise Voevodului nu se puteai aduna,

si: pănă si din darurile menite pentru boieri nu se ajungeau
“unele ? | |
EN

Nadu putea sà. dorească deci. pacea. cu dușmanii sar’ de

pănă acum, si o- doria în adevăr, fâră să se gindească pentru
/C

‘aceasta a se luptă în urma păginilor cu accia cărora li. da-

toria, de bună samă, recunoștință. La întrebările Tataruluï
despre gindul ce are fati de Turci, el räspunse că nui tre-
I
AS

! Revelatiile lui Petru Armeanul, informator veridic în fond, cu toate mo-

tivele sale de nemulfämire cu Radu (in Hurmuzaki, 4 c., p. 404).
UI

> Jbid., p. 363, n°, 309.

3 Jbid., p..361, n° 308. o .
* Rapoarte către Maximilian; Innsbruck, Statthalterciarchiv, Ambraser
BC

Alkten. | -
5 Hurmuzaki, IV!, Mart,.
 . PREFAŢĂ 2 XLI

RY
buie alt Împărat. decit. acela căruia i-a jurat si
slujeşte cu
credință, dar că ar fi bucuros să se Opreascá mersu!
oștilor
și să se deschidă calea pașnică pentru negustori.

RA
Pănă la o
solie de boieri mari. — unul din Buzești saü «Florescu»
— la
Constantinopol ‘nu :se ‘ajunse; cum se cerea de la Poartà!
,

LIB
dar 'în Iunie, de-a dreptul, prin solii săi, ca si prin
solul
tatar în Ardeal, Radu ceru. de la ‘comisari¥ imperiali să i
se
îngăduie a primi de la pägini un steag, pe care l-ar trimite

ITY
la Praga sau l-ar da, simplu, la o, parte.. ar, dacă nu, măcar
un alt semn de recunoaștere din. partea; vechiului suzeran,
încă atit de puternic, al ferit: aga «un buzdugan de argint

RS
pus pe o tipsie»?! | .
Căci. steag, acel pentru care se rugase in 1602, il primise
acum de la “Împăratul säü creștin. In Mart, pe cînd Tatarit, —
IVE
cari.cereaü astfel,în limba lor de jaf, rämäsita stipendiului
fägäduit în Decembre, — ardeaü ce se mai putuse intruchipa
în urma atitor năvăliri si rizboaic*, — misiunea imperiali so-
UN

sise la dinsul, înnainte de solii săi ce fusese la Curte. ‘Con.’

tele Camillo Cavriolo trecu pe la Turnu-Ros, cu o mică suită
aleasă, aducind cu sine, împreună cu presenturile de argintäriT
L

și diploma de întărire, steagul. Era de damasc roșu, un prapur

RA

cu două virfuri, sämänat cu steluțe de .aur,, purtind pe el

armele Imperiuluï si ale Casei de Austria ;. atirna de o.su-
| lità poleitä, sfirsitä sus prin cruce. - °
NT

Dar, intr'un timp ©, cînd șesul cra din noi al cäläretilor

Hordeï, misiunea solemnă se strecurà . cu frică în -umbra
CE

munților pentru. a căuta un Domn pitit si cl într'un colt de

pîndă, lîngă familia scumpă, si. scumpele comort.. Cind . Ca-
vriolo la locul
ajunse . de întilnire al „mănăstirii Dealului, se
I/

făcuse. totuși puțină siguranță, şi serbätoarca avu o înfățișare

din cele mai strălucite. .
AS

" Radu stia să primească pe aceia cari represintaü pe Im-

UI

LV. destăinuirile lui Petru Armeanul, in.Hurmuzaki, IV!

2 Actele negocierii, în Hurmuzaki, IV! si în Documentele la Prefatà.
è Cf. destăinuirile lui Petru. Armeanul și. Memoriile lui Basta, p. 245: «per
BC

haver 30.000 Tartari, poco prima scorrendo quella provincia, fatto gran quan-
‘tità di prigioni», etc.
 ‘XLII 0*0 PREFATÀ | a

Y
‘piratul săi. Attilio apăru intäiü, generalul muntean născut în

AR
cinci sute de :puscagi 'străini ai lui Voda, cäläri.
Crema, cu
Apoi, între nu :maï :pufin -de: 4.000 de ostaşi pedestri «cari
_innaintati, Domnul terii, mergind «ca: pe un drum de rege»,

I BR
avînd în juru-i cel «mat -vestiti’boieri-si‘luptatori», mai departe,
ipe de “lături, trei mif de călăreți ce-și jucati 'caii:pe ses si, in-
nainte, «cele -douä steaguri mari: al principatului cu corbul pur-

YL
tind crucea înplisc si-al Sfintei 'Fecioare făcătoare de minunf!.
Radu -sărută de tref ori, cu minile pe piept, intro atitu-

SIT
dine .de adincă -evlavie, crucea steagului, care-i fu incredin-
tat. Apoi el își duse oaspeţii în Tirgoviste, printre rîndurile
mulțimii ingenunchiate. Aici Italienii si Valonii petrecurä opt
ER
zile, în «petreceri războinice și plăcute 'vinätori», iar în cea
de-a noua un prinz, în care «toate -erati vrednice de văzut 'şi
regale», îi finu pănă tärziü noaptea, în «sunetul musicilor, pe
NIV

cînd supt fereștile Curtii se aprindeaü «meșteșugite focuri de

bucurie». Cavriolo primi la plecare un cal arab, împodobit
‘cu aur si argint, și un palos scinteietor de juvaieruri?. :
LU

Tatarii, cari nu eraü af Hanului, se risipirä însă, si atunci

Radu găsi timp să meargă pentru a mulfämi Jui Basta și a
A

„se înțelege cu dinsul. Această cälätorie era cu atita mai ne-

TR

cesärä, cu cit negocieril e Domnului — atît:de' nefolositoare !— .,

cu Tatarii fusese tălmăcite de răiivoitori i lui ca uri început
«că este o în;
EN

„de trădare şi Basta însuși bănuia în Februar

telegere ascunsă între Moldovean, Muntean si Turc», cu toate
că, iarăși, mărturisia cá n'a putut descoperi nimic în această
/C

privinţă3. Se pare chiar că Basta a venit numai cu frică la în-

trevederea la care fusese poftitîncă din Decembre de Radu
şi că el credea pe Voevod înțeles cu Secuii în potriva lui 4.
I
AS

4 În care Italienii
— Spontoni, p. 246 si urm. — văzură o «virginca testa
di venusta donzella con bellissimi gieroglifici».
UI

2 Memoriile lui Basta. Datarea ceremoniet resulti din pomenirea prăzii |

Tatarilor. . . | m
3 ‘Scrisoare inedită a luf Basta către Maximilian: Cluj, 21 Februar 1604.
BC

În Innsbruck, Statthalterciarchiv, Ambraser Akten. . to

4 Raport către Maximilian al secretariului -Rabuss, [Mart] 1604, Praga.
 PREFAŢĂ XLIII

RY
Ori- cum, .dispositiile | lui faţă de Voevodulromî
n nu-eraù din .
cele mai prietenoase „cînd sosi ‘la Braşov,
în așteptarea lui,

RA
la 10 Mart 1604. La 12 venia Radu cu .o
suită .de vre-o
sută de oameni si, «după ce „petrecură împreună
'pănă la 15,
cînd Munteanul plecăî innapoi spre fara sa, „ci se despär--

LIB
firä cu deplină încredere, dintr'o parte ca si din alta1. Basta
se incredinfase, prin supunerea sinceră și convingătoare a
lui Radu, că toate cîte se intimplase fusese făcute de nevoie

ITY
și că un plan de trecere la Turci nu existase nici odată în
mintea bátrinului .soldat2.
.

RS
Generalul ‘imperial-se îndreptă spre Fägäras iîn ziua de 17, şi
el nu era să mai stea multă vreme în provincie. Nu pentru
că starea acesteia, atit de rea supt raportul economic, ar fi
IVE
fost satisfăcătoare politiceste. ‘Nemulfämitif roiaü la graniţă,
și se gäsiaü Turci cari săi sprijine acolo, cu oameni si bani,
si prieteni, cari
UN

să-i lămurească si să-i indemne, în Ardeal

chiar. Între pribegi gata de luptä se pomenia în cercurile
neîmpăcate cu stăpinirea nemfeascä mai ales tinärul Gavriil
Bethlen, care era să domnească apoi mai multi ani, cu stră-
L

lucire. Haiducii eraii în revoltă și Valonii nesiguri. Sistemul

RA

„de spinzurări, confiscări și impunere de amenzi al luf Basta—

ajunsese a scrie: «voii fi silit să-i stirpesc cu totul»®
NT

— nu putea să -asigure durata stäpiniri împărăteşti in

Ardeal. |
Mai ales cînd după plecarea dui rămaseră să-l aplice altif,
CE

: cu mai puţine însușiri si mai puţină reputaţie decit dinsul.

În Maiü, era teamă să nu se înfitiseze Turcii, mînati de ‘ne-
răbdarea lui Bethlen, la Oradea-Mare4. Iar în luna următoare,
I/

față de lipsa de comandanti destoinici in alte părți ale tea-

trului de lupta, Curtea germană era’ silită să facă pe placul
AS

! v, pentru cronologia întrevederii Socotelile Brașovului si izvoarele com-

UI

plementare citate în ediţia, dată de mine, a Socotelilor.

2 Cf. Memoriile lui Basta, care afirmă această schimbare a părerilor gene-
ralului si n° xiv din Documentele la Prefaţă.
BC

3 N° xiv al Documentelor la Prefaţă.

4 Corespondenta inedită din Innsbruck.
 -XLIV | PREFAŢĂ

Y
^

era numai muncă

AR
lui Basta, rechemîndu-l din Ardeal, unde
grea și necontenită; fără izbindä si färä räsplatä. Li D
Provincia rämase dupä această plecare «cu totul părăsită»,

I BR
‘ni spune chiar acela ce plecase ! Si, din toate părțile, incé-
“pură desertiunile si conspiratiile. - ey
.
2.0345 €

YL
1.

SIT
Legăturile principatelor cu Ardealul luf Bocskay (1604-6). ‘::

Pe cînd Simion se gîndia iarăși la putinţa „unei năvăliri şi

äcca iarăși apel, la banii fratelui săi,
ER Radu. căuta .să şi .asi-
gure situaţia în împrejurările nouă produse. de. dispariţia lui
Basta. Dacă tratativele luf cu Moldovenii, nu se dovedesc
NIV

prin nimic înnainte de începutul verei, în Iunie ele pot fi ae

‘deverite. Încă. din primăvară veni pe. la el,. după întoarcerea
din Braşov, un sol moldovean, Vistierul Damian, care fusese
LU

la ‚Basta cunouä oferte de supunere si ceruse sä se dea stä-

pinului säü un pretendent si un Vlădică prieten al acestuia, cari
par să fi umblat: mai mult după, “Tara Romănească ?. În Iunie
A

Vlădica se găsia liber în Moldova — dacă. e vorba de Mitro-

TR

‘politul pribeag Eftimie — 5 „iar “pretendentul Stefan,.. fiul lui

Petru Cercel,. „făcea „ promisiuni “mari cäpitanilor de haiduci
din Banat, pentru à fi restabilit de dînsif+. Tot in. [unie
EN

trece prin. Braşov „un sol muntean, care mergea, din partea
“lui Radu, în Moldova, pe aceasta cale 'mai ușoară de sträbä-
/C

tut și mai asigurată de Tatari. În Iulie, Vistierul Boul veni

pe acelasi drum de la; Teremia la Radu, care răspunse prin
ambasada Vistierului Lupu și Vornicului Cernica, întorși abia
I

în Septembre. În sfirsit, in cursul aceleiași luni Julie, intraü

AS

. în Braşov Leca Comisul, «Căpitanul» Attilio Vimercati si o

solie tätäreascä 5, e
UI

! «Resta dil tutto ‘abandonata» (scrisoare din 23 Iulie; ibid.). n

2 Documente la Prefatä, n^ XII.
BC

3 Cf. articolul micii în Omagiul Maiorescu. Ds :

+ Jbid,
9 Socotelile Brașovului, în ediţia citată (extras din Ar. Ac. Rom, XXI).
 PREFAŢĂ XLV

RY
Stäpinul lor îi trimisese, într'un timp de «foart
e mare muncă,
si. nevoie», pentru a termina negocieri începute și a înfățișa,
din parte, cereri nouă.

RA
.

Negocierile începute erai acelea pentru astîmpărarea Ta-

LIB
tarilor prin dare de bani. Încă din Decembre 1603 fusese vorba
de'o nouă solie la Împăratul și de mediatia lui Radu între
vecinii săi prädalnici si suzeranul pe care-l recunoștea. Acum
marele Trimis - tătăresc, Ahmed

ITY
Celebi, revenise ca să înde-
plineascä făgăduielile ce se dăduse. Si Radu il intoväräsi
prin ambasadorii săi menţionaţi si prin secretäriul sáü Anton
Vorsi!, , cari trebuiaü să ceară de la. comisarii rămași în
Ardeal: voia de a face pacea cu Turcii fără a se rupe lc-
gătura cu Împăratul si fie în ori-ce formă și pe ori-ce cale, RS
IVE
plata subsidiului rămas în întărziere si acordarea unui loc de
“adăpost pentru nenorocire, care loc ar fi Chioara, unde co-
mandase odată, şi trădase pe Domnul săi, Mihai,— Comi-
UN

sul Leca. . m
Iar Tatarul, om de cinste, aducea propuneri ca acestea :
să i se dea 20.000 de galbeni pentru Tara-Romäncascä si
L

pentru Ardeal și, în schimb, Hanul va cruța, in tot timpul

RA

războiului cu 'Lurcii, de care e dezgustat, ori-ce posesiuni,

directe saü indirecte, ale Împăratului. însă să nu sc piardă
timpul, căci Toctamis Sultan, fiul Hanuluî, chemat de Turci
NT

în Ungaria, a innaintat cu călăreții săi sălbateci pănă la

Dasov si e un tînăr care nu. poate.astepta. Si.apol să tri.
CE

meatä Împăratul cea d'intáiü solic, căci Hanul are ţară largă,
„puteri din. bielsug ‘si siguranta ‘ deplină, | asa că nare frică,
nică nevoie. de nimeni. -
I/

Voisi, | Grecul italianisat, va fi tradus aceste céreri, care |

fură supuse la 21 Julie innaintea comisarilor obișnuiți, comi-
AS

sariului extraordinar, Krauseneck, si a lui Toma Cavriolo,

care ţinea în fruntea oștilor locul lui Basta, ce ajunsese acum
UI

la Satu-Mare. Solii lui Radu asistaii, şi ci cerură să se vor-

1 Asupra familicf lui, v. lorga, Aelafiile cu Lembergul, passim. Pentru Z/ec-

BC

tor Vorsi,v. Hurmuzaki, VIII, pp. 199-200. Anton ar fi fost primit, dupi'o co-
municatie ce mi s'a făcut la Blaj, ca clev al Colegiului, Propagandei,
 XLVI PRE FATA .

Y
beascá la toate punctele de Doninul lor, pentru: ca sä se stie ci.

AR
sprijinul acestuia e Îimpătatul. După răspunsul pe care-l im:
punea demnitatea. și spiritul de economie, un 'tratat provisoriu'

I BR
se incheié în sfirsit, si rămase numai să-l ratifice Rudolf.
Afacerea se mintui, cum: se mîntuiaü pe această vreme toate
la Curtea din Viena. Se afirmă că intäiü miniștrii lui Rudolf
- ar fi avut de gînd să aducă la Praga pe Tatar. Dar: el ră-

YL
mase unde era, și, obosindu-se cu așteptarea, plecă înnapoi,
farà altă ispravă decît ceasornicul pe care i-l dăduse, după o

SIT
călduroasă stäruinfä, unul din comisarl.

Nu. se făcuse deci nici măcar ER atità: la Răsărit, Tara- -Ro-

niănească rămânea deschisă Tatarilor, cari se si iviră în August,
.. silind pe Ieremia'a face daruri bogate sia ieși în lagăr, unde”
- statu, mergind în preajma lor mai multe săptămîni de zile,
NIV

Ei trecură apoi în Dobrogea, ducîndu-se spre oastea tur-

cească, nu fără să fiatins în treacăt şi principatul lui Radu 1,
LU

De la Apus si Nord-Vest, din tara Hațegului si din Banat,

veni încă în Iulie altă primejdie. Haiduci, dintre aceia pe
cari lăsase liberă lipsa de plată si desorganisarea ! tuturor
A

‚ lucrurilor” în Ardeal si în părțile vecine, reunindu-se cu bande

TR

prădătoare de ferani fläminzi, pătrunseră în Oltenia prin

tara’ Hategului, aducind, credem, pe pretendentul Ștefan,.acela
EN

- pentru care se făcuse revolta din 1603. Regiunea fu prădată,

Curțile marilor boieri: Teodosie Logofătul, .. Clucerul Radu,
„Preda Banul, care fugise, neavînd cu ce se împotrivi, fură
/C

despoiate. Și Jefuitorii vor fi plecat numai la vestea apro-

pierii trupelor trimise de comisari, pentru a sprijini pe. va-
salul împăr ătesc ?. -
I
AS

Cum se vede, la noi nu'era mai bine decit peste muntï,

in această cpocä de ruină si de suferinţă. Pentru a desăvirși
UI

povestirea, trebuie să adăugim că pe lingă primejdia Tata-

BC

1 Cf. Iorga, Socotelile Bistrifet; IL p.xLvI si Wolfgang Bethlen; VI, p. 62. :

* Cf. Hurmuzaki, IVI şi: Bethlen, pp. 55- -6;. °
 PIEPATÀ: | XLVII

RY
rilor. și. a Haiducilor se. adäugea si a Moldoveanuluï Simion,
pe care iarăși Turcii. il: recunoscuse ca Domn. În. toamnă,

RA
Ieremia era învitat Stăruitor să-și ajute fratele, din partea
. Marelui-Vizir, care-și .găsise. iarăși de lucru în Ungaria. „Pri-
begii își. priviaü cu mai multă încredere viitorul, cînd vedeaü

LIB
lagărul, gata
& adunat, al. Domnului moldovean. La 8 Octombre,
Jeremia scria Polonilor,: din. «lagărul de dincolo de rîul Mol-
dova», arătând nehotäririle ce mai pästreazä incä în această

ITY
„privinţă. |
În același timp, el dă. si explicația: acestui act de favoare
al Serdarului-Vizir fata de Simion. Din Ungaria, unde se luptă

RS
însuși, Mohammed-Pasa dezlipise un puternic corp de expe- |
ditie : Teniceri, Haiduci si alti desertori, şi-l indreptase către”
pasurile Ardealului, — ca in 16031. " |
IVE

Ştirile. eraii strașnic de exagerate, dar în ele era un ade-

UN

văr: acela că Ardealul se revoltase iarăși. Bătrinul nobil

Ştefan Bocskay, unchiul lui Sigismund Bathory, ‚om ‘bogat;
popular, cuminte, era de mult. timp speranța conationalilor
săi. Pe cînd aceștia-i arátaü Coroana Ungariei, liberă pentru
L

un cap îndrăzneţ, violentul Italian care comandă pentru Îm- -

RA

părat in Casovia, Belgioioso, părea că-și pusese în minte să

arunce în braţele nemultämitilor pe acest om prețios. Pe cînd
NT

aducea: cu de-a sila pe orășenii calvini înnaintea altarelor:

catolice, el pretinse lui. Bocskay un împrumut, care fu re:
fusat, ceia ce atrase măsuri împotriva ncascultătorului și re-
CE

sistentä din partea : acestuia. Bocskay fusese în Ardeal si

auzise ce se soptia acolo; el știa că banii și popularitatea
lui pot ridica într'o clipă o armatä dintre Ilaiducii neplätifi
I/

si in stare de räscoalä. Silit de împrejurări şi de 'oameni, de

AS

prieteni și de duşmani, el se declară in sfirșit, învinse pe

colonelul Pezzen, care fu si prins, la 15 Octombre, intra în
"Casovia si putu lua titlul de «print al Ardealului, domn păr-
UI

filor ungurești si span al Secuilor» 3,

BC

a Hurmuzaki-Bogdan, i.
? Cronicile ardelene citate si Corespondenţă din Ambras.
 XLVHI PREFAŢĂ

Y
. Si Imperialii ce fáceaü in acest timp? Trimis de Movilesti,

AR
Iosif Grigorovici, fratele lui Petru, pe atunci în
un Armean,
rele relaţii cu Domnul muntean, veni în „Ardeal, unde nu

I BR
era un. necunoscut, tocmai pe acest timp, în: Octombre, cînd *.
conspirația prietenilor Sultanului izbucni. El se făcea însă a
veni ca împăciuitor, arátind. dorintile de slujbă dreaptă faţă

YL
de Împăratul ale pribegilor munteni dușmani ai lui Radu-
Vodă. Simion avea dorința călduroasă de a se închina Ce-
sarului creștin; mai folositor decit usurpatorul Șerban, el

SIT
n'ar cere banÿ, ci ar da el pe an-o sută de mii de taleri,
ar ajuta-corespondenta cu Moscovitii, Tatarif și Persanii, ar
trimite soldati guvernului ardelean, l-ar sprijini în persoană,
ER
cu armele, ar medii o pace cu Turcii si Tatarii, şi-ar da
ostatec pe unul din ceï șepte fii, ar cumpăra în Imperiu moșii
NIV

pentru 6 —700.000 de florini.

| Împăratul şovăi, auzind asemenea: minuni, din. iubirea lui |
pentru Radu si din statornicia sa fatä de diploma ce iscä-
lise. Domnul muntean i se va fi părut prea costisitor și putin
LU

sigur. Nu ceruse el cu stäruintä, în Septembre, să i se. dea

voie a-și lăsa fara în mîna Buzestilor, pentru ca el să vie la
păsurile și să-și ceară însuși banii intárziati 1?
A

Curte să-și ‘arte

Deci Rudolf întrebă pe Matthias si acesta pe Basta, care,
TR

fulgerînd.în potriva necredintii si sireteniei Movilestilor, lăsă

să se intrevadä putinţa unci răscumpărări de către Simion
EN

a tronului de la Radu- Vodă iînsuşi, care, ori-cum, isi cistigase

merite.
/C

Basta scria la'6 Novembre, iar a doua zi pornia din Praga o

scrisoare a Împăratului către Radu-Vodă. Bocskay rebelul sá-
virsise o «crimă, care nu se poate spune». Haiducii lui ucisese pe
I
AS

Nemţii Împăratului. Un noü Moise se ridicase prin urmare, si

înpotriva lui se atita prin cuvinte călduroase și energice acel
care bátuse.si ucisese pe cel d’intäiü: Radu. Si, pe același |
UI

timp, dr. Muraldi, întrebuințat odinioară de Mihai-Vodă, venia |

la Radu, din partea comisarilor, pentru a-i cere să colabo-
BC

1 Hurmuzaki, IV!
 PREFAŢĂ XLIX

RY
reze cu Basta, care repurtă în Novembre
Oare-care succese
„asupra revoltatilor 1,

RA
Dar pe acesta împrejurările îl învățase minte.
De și pro-
mise 10.000de oameni, a doua oară numai era dispus să-și
puie în primejdie tronul si viața pentru a
culege zăbavă,

LIB
bănuială si indiferență. Fără să fi cetit coresponde
nța privi-
toare la ofertele lui Simion, el putea să-și închi
puie senti-
mentele.:ce domniaü cu privire la dinsul în Curte
a şi în

ITY
lagărul suzeranului creștin.
El primi deci; de la cellalt, de la păgîn, steagul ce i se
oferia de atita vreme, — prin Decembre, si încheiè astfel în-

RS
tăia periodă din politica sa fata de Ardeal si de Imperiali.

Pentru ca zile de liniste si de bunä cirmuire părintească,

IVE
să înceapă pentru principatul muntean, sfäsiat pănă acum
de dușmănii interioare, stors de soldații, maf mult străini,
ai Voevodului războinic, prădat din vreme în vreme de Ta-
UN

tarii veșnic fläminzi, trebuiaii trei lucruri, a căror îndeplinire

nu se putea socoti mai ușoară decit innodarca unor relații
pașnice cu Turcii jigniti.
L

Acestea eraü: înlăturarea pretențiilor lui Simion, care-și

RA

credea venit ceasul odată cu izgonirea stäpiniriY împărătești

din Ardeal și, ca de obiceiü, nu se sfia să întrebuinteze ori
NT

ce mijloace pentru a-și sătura ambiția ; stabilirea definitivă a

lui Bocskay, care deocamdată era numai un sef fericit al
Haiducilor răsculați, stápin pe o bună situaţie militară în
CE

Ungaria Superioară ‘si așteptat cu simpatie de ceï mai multi

Ardeleni si, în sfîrsit, încheiarea unci înţelegeri între bätrinul
rebel învingător si Împăratul german, dezgustat acum de
I/

dominaţii atit de lunecoase și dorit de pace, cu Turcii ca

AS

și cu aliaţii Turcilor.
E păcat că, pentru acest timp, Ieremia Movilă nu se des-
täinuieste Polonilor, cari-l părăsise pentru afaceri mai stră-
UI

lucitoare, așa că nu putem ști așa de bine ca în trecut tot

ce plănuise, intrigase si adusese la îndeplinire. Din alte iz-
BC

1 Izvoarele mai ales în Hurmuzaki, 1V!.

64567: Vol. IV. IV

 L PREFAŢĂ

Y
moldovenească se poate, totuși,
voare însă, noua conspirație

AR
desluşi întru citva !.

I BR
pară nou-
De la început, prietenia turcească trebui säise
Pasa de la Du-
lui vasal al Sultanului foarte ciudată. Hidir-
steagu l, dar el nu se mișcă,
näre fusese acela care-i trimisese
sii de pindä,

YL
după primirea onorabilă a acestuia, din postul
dinsul pănă în vară, neclintiti, 12.000 de
unde stătură cu
Aproape în același timp cu ce-
ostași, gata să treacă riul?.

SIT
2.500 de Tatari se aruncară
remonia aceasta de recunoaștere,
ri cu
asupra teriï aceluia care încheiase de curind legătu
tul lor din Const an-
Hanul lor din Crimeia ca şi cu Împăra ER
să li amin-
. tinopol. Sangeacul de la Nicopol, care încercă.
tească aceste lucruri, fu omorit de acești trimiși ai unui prin-
cipe .crestin ce se poate lesne gic i,nd numai la
- cugetî
NIV

năvălirii tătărești din 1602. lar comandantul hota-

motivele
rului: dunărean, Hidir, nu găsi cu cale să se amestece.
Nici Radu însă nu va fi întins cu prea multă încredere
LU

duşmanilor săi de atita vreme. Făgăduise ostateci și,

mina
văzînd la ce s'ar putea aștepta, nu-i mai trimise ?. Pe de altă
parte, el luă hotărirea, zăbovită pănă acum,:de a da un aju-
A

tor Imperialilor. |
TR

Aceştia se găsiaii în situația cea mai rea cu putință. Eraü

EN

la Cluj, cînd venirä vestile rele de la hotare, despre răscoala

Haiducilor și proclamarea unei căpetenii regale a neamului
unguresc, cîțiva oameni de cancelarie, bieti contipisti timizi,
/C

«farà inițiativăsi fără autoritate. Generalul lipsia ca si trupele

pe care trebuia să le comande, ca și banii de nevoie pentru
I
AS

să
1 În 1604, Polonii oprise în Lemberg pe Luca Stroici pentru a-l face
plătească datoria soldaţilor ce apăsa încă asupra Movilestilo r. El plăti, rämiind
primească banii de la Icremia (Bielowski, Operele Zur Stanislas Lolkiew-
UI

să-și
ski — pol —, Lemberg, 1861, 8°, pp. 161-2; după o traducere ms. de W.
Schmidt).
că Radu se plinse, în vară, lui Bocskay.
BC

2 Lucru de care Bethlen arată

3 Cf. lIurmuzaki, 1V? si spusele lui Ieremia către comisari în iarnă (7/d.,
iv), |
 Ten
PREFAŢĂ |
LERNEN
2008 TX

au ni
[Sy
HEC
s CY

RY
.
.
le wg m
ca ele să fie plătite. Prinşi de frică în
mijlocul statornicilor Ir 3
prieteni af lui Sigismund Bâthory, ei se
refugiară la Sibiit/e pese

RA
între Sașii credincioși Împăratului, la ri Novem
bre. Si tot
aici se gásiaü ei si în Februar al anului: urmátor, uitati a-
proape de toată lumea, pe cînd, de-a lungul
provinciei, ser-

LIB
puia flacăra răscoalei. Sagil, învățați, prin atîtea
schimbări '
neprevăzute, asteptaù data aceasta. mai răbdători si, la ce- |
rerile de ajutor ale comisarilor, puseră la dispositia
lor nu-.

ITY
mai cinci sute de pedeștri. Secuii trimiseră deocamdată
o
mie dintre ai lor, dar ei nu apărură decît un moment lîngă
|
Sighișoara, și se întoarseră apoi în munţii lor, unde o adu-

RS
nare generală a satelor proclamâ pe Bocskay, în potriva că-
„ruia, fiind el un. Ungur, nu puteaü să lupte. Teranï minati
de foame,
IVE
înnebuniti de apăsarea soldatului străin, Haiduci
fugari de supt steaguri care nu mai duccaü la leafá, rätä-
ciaü pe drumuri. Nemţii, si printre ef cei de frunte, pieriaü
ici si colo supt ghiata riurilor. Nici o dată năruirea stäpinirit
UN

împărătești în. Ardeal nu se arătase mai desăvirșită, zdrobind

toate speranțele.
Radu, către care se adresase dintre cele d’intäiü
L

cereri de
ajutor, făgăduise la început 10.000 de oameni. Apoi, în măsură
RA

ce împrejurările se lämuriaü, scăzu pănă la 4.000, si la urmă

nu dădu nici cinci sute măcar. În zădar se aștepta in Ia.
NT

nuar sosirea in Secuimea încă sigură pe acest timp, a temu-

tului Gheorghe Rat, care să mintuie, acum ca si în 1603,
causa germană 2,
CE

Dar, cînd purtarea Turcilor desteptä grele bănuieli, cînd,

pe de altă parte, Ieremia începu să se agite, instiintind pe
comisari cá are poruncă de la Turci să între în Ardeal pentru
I/

ca să aducă recunoașterea «Craiului» noii, Rat trecu munții.

AS

Cînd si cum, nu se poate statornici de aproape, dar poate

în urma însemnatei solii a Banului de Lugos, care se în-
torcea la'22 Februar în Braşov. Fără instructii sigure de
UI

! Rapoartele comisarilor, în Hurmuzaki, IV!, si Bethlen,

BC

? Scrisoarea lui Konkoly, în Mon. com. Transs., lanuar,

3 Socotelile Braşovului,
LII PREFAŢĂ

Y
îndreptare de la aceia
la stăpînul sai, fără nici un fel de

AR
cesiunea feril, atir-
cărora. Bocskay li cerea în toată forma
si de poftele
nind de lăcomia lui de meserias al räzboiuluï

I BR
unei adunäturi de Sirbi, Nemti si Haiduci,—
nesäturate ale
șoara, cînd la Si-
„el rătăcia după ispita prăzii: cînd la Sighi
în Mart, täiè
biiü, cînd între Secuï, cînd la Medias, unde,

YL
și lună, el se în-
pe Ungurii ‘intrati în oraş. Pănă ce, în aceia
l jafului—, ca să
torcea, lásindu-sí însă oamenii pe cîmpu
aducă Domnului săii o solie de la Sasì!.

SIT
bätrin prädalnie se infätisä la Curtea lui
Cînd strasnicul
precum astfel de lucruri
Radu, el găsi iarăși lucruri 'nouă, ER
se petreceau necontenit în aceste locuri.
ia, care să
Sultanul pregătia o mare expediție în Ungar
or fără. ispravă din
NIV

şteargă rușinea infringerilor sai luptel

pe care Impe-
trecut şi să grăbească încheiarea uneï păci
Mare însuși, cu
rialit o tärägäniaü cu intenție. Vizirul cel
toate greutăţile celuilalt războiii, cu Persanii, trebuia să
LU

putin însemnat
plece, și scopul plecării luf nu era să fie mai
decît recucerirea Granului si stator nicire a in Ungaria Supe-
de Împăr ăţia päginä.
A

rioară și în Ardeal a regelui credincios fata

era de nevoie ca la Dunăre să fie liniște,
TR

Pentru aceasta
Bocskay să
si din toate părțile tinära domnie a bătrînului
nu aibă decit prieteni. |
EN

la Poartă pentru prada Tata-

Deci, cînd Radu' se plinse
u
rilor şi tolerarea ci de către Flidir, care va fi primit pentr
aceasta răsplata cuvenită de la Movilesti, i se dădu satisfacţie.
/C

Un capugiii venila Dunăre și dădu poruncile de intervenţie lui

Hidir, apoi, împreună cu acesta, trecu în Tara-Romäncascä, de
îndată,cu cea mai mare ușurință, fură mäturati Tatarii.
I

unde
AS

Apoi el se întoarse la Constantinopol cu nişte Trimisi mun-

teni, dintre cari unul, bätrinul boier Stoica, rămase ca agent
a,
saü capuchehaie al lui Radu-Vodä*. Jar Simion si Ieremi
UI

fraţii Domnești, asteptarä alt prilej decit acela pe care-l pierdu se.
BC

1 Bethlen.
2 Hurmuzaki, 1V?, și Bethlen.
 PREFAŢĂ LIII

RY
Se si infätisä noul prilej, pentru a fi pierdut şi el de
acești
oameni cu mai multă ambiţie decît putere si noroc. Îl
adu-

RA
seră iarăși, ca toate lucrurile ce se petrecură la noi, după
începerea războiului suedo-polon si moartea lui Zamoyski,
împrejurările din* Ardeal.

LIB
Aproape in același timp întrară în provincie, de la miazä-
noapte si miazăzi, Ladislaü Gyulaffy, Trimisul lui Bocslay
pentru a lua în stäpinire moștenirea lui Moise Székely, si

ITY
Rat. Unul avea cu sine Haiduci, cellalt Haiduci iarăşi, Sirbi,
Nemţi, Cazaci. Si ai unuia si ai celuilalt erati foarte puțini,
dar prádaü cit nu sar fi așteptat dela micul lor număr.

RS
Gyulaffy adună o dietă, si Rat își puse în minte s'o tul-
bure, ceia ce-i aduse strămutarea, pentru a nu sc avea un
oaspe ca acesta. Apoi, represintantul, cu trupe proprii şi
IVE
foarte pe ascuns, al Domnului muntean se apucâ de nego-
cieri, cerind pentru bătrinele lui oase de Haiduc sirbesc adä-
posturi de print, ca Vintul, unde murise Aron Moldovcanul,
UN

Jeciul, rivnit de Munteanul Radu, Uniedoara, leagánul «Voc-

_ vodului» Corvin, părinte de.rege. Pe urmă, pe cînd dusma-
nul asculta și cîntăria cererile, el se apropié de dinsul si,
L

cu toată paza, izbuti să-l surprindă, să-l trásneascá si să im-

RA

prästie fugarii, dintre cari lipsiaü patru sute de luptători '

aleși, rămași pe cîmpul de la Ebesfalva, pe Tirnava, în ziua
NT

nnàltàrif. |
În Iunie ‘se räspindi de o dată zvonul ci Radu-Vodä în-
suși era la Bran, în fruntea oștilor, ca restaurator al domi-
CE

natief germane. Împrejurările tragice din 1603 pärcaü că se

întorc: după biruința lui Rat, venia năvălirea biruitoare a
Voevodului, și lipsia numai Bocskay. ca să aibă soarta lu
I/

Moise}, .
Dar știrea era falsä. Radu stia cä Vizirul a plecat spre
AS

Belgrad, ducind cu sine, pentru ori ce întîmplare, pe copi-

landrul Radu Mihnea, care creștea în pribegie si neizbinda?;
UI

el aflase, de sigur, cu toate pasurile închise, că succesele . -

BC

1 Bethlen.
2 Hurmuzaki, IV?.
 LIV ' PREFAŢĂ

Y
lui Basta se mintuise printr'o nouă împrăștiere de ostași

AR
neplătiți, pornind după alt stäpin, cu steagul cel vechiii de-
asupra capetelor!; el fusese înștiințat de spionii săi cá Si-

I BR
mion venia ca Hatman moldovean în serviciul lui Bocskay,
ca să răpească pe furiș fara pe care, ca Voevod, o pierduse,
în atîtea zile de luptă. |
a se opri

YL
. Pare aproape sigur, cá a fost o luptă, pentru
Moldovenilor, cari, pentru a ajunge în Ardeal, nu.
trecerea
gásiaü alt drum decît acela care trecea prin Tîrgovişte si în.

SIT
curmeziş ul se găsia tronul lui Radu. Simion îşi făcu
căruia
datoria de a fi învins si descoperi astfel că sînt pasuri mai
sigure către tabăra lui Gyulaffy si a răsculaților ?.
ER
Aproape în același timp, în Iunie, sosiră două solii în Ar-
deal, la mandatariul lui Bocskay, două solii, care urmáriaü
două scopuri deosebite. Prin Ungurul Ștefan Halmägyi si
NIV

prin Postelnicul säü.Simion, Radu cerea ca noul «Craiü» sä

stäruie la Poartä pentru ca el sä fie pästrat in Scaun färä
prietenia prea de aproape a pînditorului Hidir: era gata,
LU

adause el îndată, pe altă cale, să dea lui Bocskay 3.000'de

oameni, cu tunuri, şi să plătească hrana pentru opt sute de
cäläri regali. lar Ieremia prin ștafeta sa anunța apropiata.
A

sosire, în folosul aceluiași Bocskay, a Moldovenilor săi cu

TR

Simion. : | 2 E | 05
Ei si veniri, dar in fruntea lor eraü numai doi boieri, cá-
EN

‚rora li se făceaii daruri din Brasov, la 24: Cirstea si Stefan

Vornicul. Eraü 4—5.000 de oameni, bine innarmafi, cari mer-
seră să crească lagărul lui Gyulaffy. Si sosirea lor aduse o
/C

schimbare a 'stării de lucruri in mai bine: conducătorul Bra-

sovenilor pe acel timp, vestitul Mihail Weiss, veni să supuie
"orașul săii omului crăiesc, iar Rat, care se cuibärise, cu vre-o:
I
AS

2.000 de oameni, în Sighișoara, de unde-și răpezia oamenii

la pradă — printre ci loan Ciungul, iarăși trădător și iarăși
prins — începu din noii vechiul cîntec înșelător despre pace.
UI

Pentru aceasta se cuvenia o răsplată, și pentru Ieremia era

BC

1 Ambraser Akten, Socotelile Brașovului.

2 Mentiunca luptei în Hurmuzaki, IV?.
 PREFAŢĂ LV

RY
una singură: .restabilirea lui Simion în Muntenia.
Bocskay
era om.sä înțeleagă, si în adevăr Gheorghe Kornis se-dus
e
in Moldova pentru a se sfătui în această privinţă 1,

RA
Dar iată că în Ardeal veni atunci o nouă solie: Bocskay
trimisese la Poartă pe partisanii sii Stefan Korläth si Ké-

LIB
kedy, cu daruri de copii creștini pentru Seraiü şi cereri de
colaborare contra Nemtilor?. Unul din ef fu oprit, iar cellalt,
cel din urmă, reveni, în Iulie, pe la început. Fusese prin

ITY
Tara-Romäneascä, găsise aici Turci in mers spre pasurile
Carpaţilor, lăsase la Focsani pe Al-Pasa, ce fusese desfăcut
din oastea Vizirului pentru a «orindui» afacerile ardelene,

RS
și se întorcea.cu ordinul vizirial ca Radu-Vodä pocăitul să
fie lăsat în locul lui, pe care știa să-l apere cu cuvintul ca
și cu sabia, În schimb, Domnul muntean îndemnă
IVE
pe Sasii
cari așteptase pănă atunci cu ochii la dinsul, să părăsească
o causă pierdută, si dădu si lui Rat sfatul să se astimpere.
Atunci Moldovenii plecară din Ardcal. Dar nu vor fi ajuns
UN

la munți, cînd o nouă năvălire a conationalilor lor, uniti

cu Turcii, li făcu calea întoarsă. La 13 Iulic, Brașovenii tri-
miteai daruri lui «Cîrstea Vornicul, căpitan peste trupele
L

moldovenești», și lui «Ștefan Vornicul, si el căpitan în ta

RA

băra moldovenească». In aceiaşi zi, ci expediaü însă un om

al lor «la Simion-Vodá». Acesta venia cu 4.000 de oameni,
NT

şi împreună cu, el era Ali-Pașa, cu alti 6.000. La 19, Vocvo-

dul și Pașa ajungeau supt zidurile Brașovului, in impreju-
rimile căruia se infigeaü sulifile corturilor. - |
CE

Ce voià Simion, a cărui presenti n’o ceruse nimeni, în

mijlocul oștii de ajutor pe care Ieremia cra îndatorit s’o
deie stäpinilor săi? Voiă să cunoască prin sine oamenii și
I/

împrejurările, să vorbească acelor cărora li scrisese, numai

pănă acum, să cîstige si să pîrească și, mai presus de toate,
AS

să fie la fafa locului. A

O neplăcută întîmplare pentru Radu, care vedea înviind
UI

- pentru dînsul în acest an greü un vechiü dușman din cele

BC

‘1 Bethlen. - :
2 Hammer, Hurmuzaki, IV!, la începutul anului 1605; Bethlen.
LVI PREFAŢĂ

Y
d’intäiü timpuri ale stàpînirii lui. Prin solul săi Ioan Kál-

AR
noky, el ceruse tocmai atunci să i se trimeată - delegați ai
provinciei, un magnat, dof Sasi si un Secuiii, pentru a jura
luf Bocskay un tratat de alianţă. Si, pe cînd, după opt zile

I BR
de petrecere, plătită de alții, colegii Simion și Alì plecaü-
către vizuina de piatră a lui Rat, . delegaţii ceruff, aleși de
Gyulaffy, pe moarte, se îndreptaii spre Muntenia. «La 27

YL
Iulie», scrie unul dintre dînsif, casierul saü Stadthannul bra-
sovean Matei Schonkebonk, «a fost trimis d. Mihail Weiss

SIT
si cu mine, împreună cu d. [Gabriel Haller) la Radu-Vodä,
in Tara-Romäneascä».
La riü August, după ce “Turcii: si Moldovenit se unise
acum cu lagărul lăsat in urma
ERlui de Gyulaffy, se hotări
asediul Sighisoareï, care era să fie singura lor ispravă. Iar
la 5 ale lunii, în Tirgoviste, solii sași, tratați «splendid» de
NIV

Radu-Vodä, primiaü jurämintul lui Vodă și-i juraü în schimb,

încheind astfel un tratat care înseamnă o nouă fasă în isto-
ria relaţiilor dintre Muntenia și Ardeal.
LU

Radu se îndatoria a fi credincios Craiului, a nu face ni-

mic si a nu lăsa nimic să se facă împotriva lui. De se va co-
A

bori Bocskay în Ardeal, el, Voevodul, va veni însuși să-l ajute

TR

«împotriva dușmanilor» ; de nu, va.trimite trupele sale pe

lingă cele regale. Pentru tot ce s'a întîmplat, nu se va mai
vorbi. Simion-Vodă, dușmanul cel mare al lui Radu, nu va
EN

fi sprijinit, si chiar delegaţii vor stärui pe lîngă stăpinul lor

ca sprijin să fie acordat celui din urmă în potriva celui d'in-
/C

tiiü. De va fi mazilit cîndva Radu, se vor pune cele maf

puternice stáruinti ca el să-și capete iarăși Domnia, iar, aces-
tea neizbutind, i se va da un prietenesc adăpost. Rat tulbu-
I

rätorul va fi chemat înnapoi, iar, despre tunurile ce se luase

AS

de la Moise și pe care le reclamă acum Bocskay, se va ne-

gocia pe urmă, cu Craiul. O invoialä dreaptă, limpede si,
UI

pentru noi, foarte onorabilă. .

. Cu dinsa se íntoarserá la 8 August Tánigit Si, impreună
BC

cu dinșii, diacul lui Radu. Acesta trecu prin Brașov şi se

îndreptă spre Sighișoara pentru a aminti lui Rat de plecare.
 PREFAŢĂ LVII

RY
Apărătorul Sighisoarei n'avea multă tragere de inimă pen-
tru asediu, în care se minincä si se petrece puţin, dar sol-
dati săi nu se invoirä de loc la o capitulare. Neincrezindu-se

RA
poate în cuvîntul de iertare al acelor pe cari de atitea ori
îi bătuse și prădase, ei declarară că vor aștepta pe Bocskay,

LIB
pentru a.i se da luf.
Veni, in sfirsit, si regele, nu ca să cucerească o țară, ci
ca Sá stápineascá o cucerire făcută în numele lui. La 27

ITY
Iulie el iesia: din Casovia!, si în August își făcea intrarea în
Cluj, ca un triumfător.
Aici îl găsi o solie moldovenească, în fruntea căreia stä-

RS
tea Vornicul Nistor Ureche?. Un om deprins în negociatii,
dar nefolositor, ca ori si cine, pentru a duce la capăt bun
© afacere. ca aceia a restabilirii luf Simion, ce-și aștepta
IVE
„soarta supt zidurile Sighișoarei. Radu, crezind cá mat are
de ce să se teamă, trimise la dinsul pe Vistierul Nica si o
frumoasă suită de Curteni, cari se gäsiaü la Brașov în aceiaşi
UN

zi cu Vornicul Ureche ?.
Dar nu mai era o hotärire de luat la Cluj, căci ca fusese
luată de înnainte, la Constantinopol și Belgrad. Radu căpătă
L

toate asigurările, precum le cäpätä si de la Caimacam. Jar

RA

Simion, petrecut cu toată cinstea de fostul săi dușman, Rat,

o lua spre Moldova, nemultämit si cuprins de păreri de räü
pentru osteneala cheltuită. În ultimele zile din Scptembre,
NT

el trecea . prin Tara Birsei spre acel exil care cra pentru
dinsul Moldova 5. |
CE

Zădarnică-i fu.si o ultimă intetire a Tatarilor. Aceștia tre-

cură în adevăr prin Muntenia, din pasurile căreia, pe la Buzdi,
se revärsaü în Ardeal, puţine zile după plecarea lui Simion 6.
I/
AS

1 Ambraser Akten; Yorga, Acte gi fragmente, I, p. 181.

? Scrisoarea din August a lui Ieremia, în Alon. comitialia Transs.
3
Socotelile Brașovului. .
UI

4 Mai tärziü, Rat, care rămase la Unguri, fu exccutat, pentru un motiv oarc-
care, pretinde Bethlen. |
* Aceleași Socofelt si Bethlen.
BC

6 Socotelile Brașovului.
 LVII PREFATÁ

Y
Dar, pe cind ei se duceaü sá se lupte în Ungaria, Radu ră-

AR
|
minea ca si înnainte în Scaun.
ei dispărură, cînd, în curînd, Radu auzi despre că-
Cind
n
derea Granului— o foarte mare izbindä a noului säü suzera

I BR
—, despre succesele lui Bocskay în: Ungari a si despre înco-
ronarea lui solemnă în cimpia de la Räkos, cu o coroană
regală, de acel archiepiscop care fu pentru dinsul Lală-

YL
Mohammed, Marele-Vizir învingător (11 Novembre) —, el
putu crede că în urma lui s’aü închis porţile nesigurantii

SIT
si primejdie.

Cici acum lucrurile päreaü cu totul sigure, si ráminea numai,

ER
pe lingă repetitele întărituri, daruri si felicitări de la Con-
stantinopol, o împăcare cu Casa de Austria, care să desă-
virseascä orînduirea situaţiei acestor regiuni.
NIV

Şi această împăcare nu se părea cu neputinţă, incă din

cele d’intäiü timpuri ale răscoalei. Cine să scoată pe Bocskay
din Ardeal nu se mai putea găsi: Radu nu voiă să se miște
LU

si Basta era prea bătrîn, prea dorit de odihnă. şi prea lăsat

fără sprijin. Bani nu se mai trimiteaü, asupra revoltelor
de soldati se închideaii ochii; și toate se arátaü așa ca ŞI
A

cum Rudolf ar fi voit să scape în sfîrșit de Ardealul acela

TR

nesigur și costisitor.
Erai și motive pentru aceasta. Alte chestii se deschideaü
in Europa, de resolvirea cărora atirna, nu stăpînirea unci pro-
EN

vincii de hotare, ci însăși situația împărătească a Habsbur-

gilor. Se pregătiaii măsuri în potriva Reformei religioase,
/C

care cistiga pretutindene teren si, uitind de războiul cu Tur-

cif, amortit în mijlocul: unor negociaţii obosite, cele’ două
taberi se organisaü pentru lupta de credințe, care se arăta
I

"în pragul vremii. Neîntelegerile se gäsiaü în toate colţurile

AS

vastei Împărăţii, si ele dezbinaü- pănă si pe membrii familier

stäpinitoare, unde, în privinţa apărării legii catolice, Rudolf
UI

gîndia — cît putea gindi—altfel decit acel frate Matthias,

care aștepta de mult să-i ieie locul si se consuma de ne-
răbdare. În asemenea împrejurări, cînd privirile eraü îndrep-
BC

tate aiurea, către războiul ce venia, și vechiul războiii interesa

 PREFAŢĂ LIX

RY
mult mai putin, Ardealul se putea arunca in gura nenoro-
cului pentru a-l împăca.

RA
Cînd «Craiul» revoltei apäru în Ardeal, un Trimis de la
Praga veni să negocieze cu dinsul. Sperantele puse în Radu
dispăruseră aproape cu totul, si nu se mai credea acum că

LIB
Domnul muntean va refusa din mindrie să se închine unuia ca
Bocskay, în putinţa căruia, fiind asa de slab, nu sta măcar
să-și ajute la nevoie aliații!. În instructiile date la 19 August

ITY
1605 delegaților imperiali se reserva numai, dintre cele ce
ne privesc pe noi, stäpinirea asupra Făgărașului si altor mo-
șii de către archiducesa Maria-Cristina, foasta soție a lui Si-

RS
gismund, se stăruia asupra însusiri de feudatar al Imperiului
creștin, pe care va trebui să o recunoască Bocskay. «Iar,
dacă Tara-Románeascá n'ar mai fi în vechia credință față de
IVE
Măria Sa, despre care lucru însă nu se are nici o siguranţă,
să caute Bocskay să o aducă, în tot chipul, împreună cu
sine, la credința față de Măria Sa, precum si Măria Sa si
UN

noi voim numai decit ca acel Domn muntean, ca unul ce

a fost înnainte credincios al Märieï Sale, să fie cuprins în
această capitulatie 2.»
L

Tratatul nu fu încheiat încă în acest an, dar urmărirea lui

RA

nu fu părăsită de Imperiali, cari auziaü cu groază cá refor-

matii din Boemia și Moravia vedeai bucuros în Bocskay
NT

viitorul lor şef si că numele lui pătrundea în anume locuri

„pănă și în masele teránesti?. De două ori propunerile aus-
triace, aduse la Casovia, de negociatorul - păcii, Illyéshäzy,
CE

fură refusate de Bocskay, care simtia tăria situaticï sale, si

1 Unverzagt către Archiducele Maximilian ; Praga, 14 Februar 1605: «Ett-

I/

liche aber meinen, er sci dem Bozkhai zu Favor: das aber schwer zu glauben,
weil im derBozkhai zu nider und khunfftig wenig helffen khan: er aber der
AS

Hilff bedarff» (Ambraser Akten).

2 «9. Quod, si Wallachia non amplius in pristina fide ct fidelitate Suae
. Maiestatis esset (de quo tamen nihil certi adhuc habetur), ut cam omnibus
UI

modis suna secum ad fidelitatem Suae Maiestatis curet reducere, sicut ctiam
Sua Maiestas et nos eundem Waivodam Valachiac, tanquam antea. fidelem
Suae Maiestatis, in hac capitulatione omnino comprehensum esse volumus.»
BC

În Ambraser Akten, trimeasă de Matthias lui Maximilian,

3 Ambraser Akten.
 LN PREFAŢĂ

Y
mandatariul luf Rudolf plecă a treia oară cu cereri nouă,

AR
împreună cu o ambasadă strălucitoare, în Iunie. Si, cu toate
că tratatul era redactat, iscálit și pecetluit, Matthias, care
avea plenipotenta fratelui săii pentru afacerile ungurești, se

I BR
învoi la urmă să înlăture si nouăle «greutăți», iscälind, la
23 Iunie 1605, niște articole adiționale, care eraü în realitate
un noii act, întins și specificat.

YL
Bocskay căpăta, multàmità împrejurărilor mai mult decit
vredniciei luf deosebite, ceia ce dorise citi predecesori îi stă-

SIT
tuse înnainte în fruntea Ungurimii libere .după distrugerea
vechiului regat: Ardealul întreg, toate comitatele exterioare,
fără a se excepta Satu-Mare. Räminea numai ca după moar-
ER
tea lui Ștefan, «dacă el n'ar lăsa moștenitori masculini, din-
tro căsătorie legitimă» — era destul de bátrin — Ardealul sin-
gur să rămiie urmașului pe care i l-ar da alegerea ferii.
NIV

La 24 Septembre, Rudolf dădea diploma sa de întărire

lui Ștefan Bocskay, principe al Imperiului, iar, la 11 Novem-
bre, ambasadorii austriaci incheiaü cu Turcii, prin mijlocirea
LU

oamenilor vasalului abia cîștigat, tratatul de la Sitvatorok,

pentru o pace bună, timp de douăzeci de ani, între. cei
doi Împărați de lege deosebită?,
A
TR

Deci liniște era acum la toate hotarele Ardealului. Turcii,

cărora li luase Bocskay pe furiş Lipova si alte cetăți 3, erati
EN

prea ocupați cu Persanii ca să se gindeascä la această pier-.

dere și călcare de credință. Cu Polonia relaţiile noului rege
eraü cele mai bune: mai mult cu Polonii decit cu Sigismund
/C

al Illica, si în Maiti chipul lui Bocskay, ca al unui viitor :

Craiü lesesc, se vindea la Cracovia, si găsia multi cumpărători +.
Radu avea de ce să se bucure de această liniște a veci-
I
AS

nilor, care era si a lui. Ieremia pierduse ori-ce speranţe pen-

tru fratele säü și, dacă cerca un ajutor la «Craiü», era, în
UI

1 W. Bethlen,
* Ibid,
BC

3 Ibid. si Hurmuzaki, IV2.

4 Ambraser Akten.
 PREFAŢĂ LXI

RY
Januar ‘1606, pentru .a-si apăra tronul contra supușilor
revol-
tati. După ce Gabriel Bethlen, venind cu citeva mii de
Un-

RA
guri, împăcă lucrurile!, el.se gîndi, în adevăr, să mai cerce
o dată, în April, cu stäruintile pe lîngă Turci, dar i se di-
dură numai vorbe goale ?.. În Maiù ii găsim soliila Varşovia,

LIB
dar în Iunie, la 30, după stilul vechiü, el muria de apoplexie,
lăsînd un fii de nouă ani. Vremea lui Simion venise: el ficu
să fie «ales» de boieri în moștenirea fratelui säü 3,

ITY
„Radu nu mai avea concurenți, şi în tot cursul anului ac-
tivitatea sa e pentru întăia oară consacrată petrecerilor. Vi-
nători de lupi, căprioare, mistreți, cu oaspeţi de cinste ar-

RS
deleni, pescuiri îmbielșugate în iazul de la Gherghița, solii
la Sigismund Rákóczy, guvernatorul din Ardeal, si la «Craiul»
din Casovia, de care atirna, Se va
IVE
fi visat poate cirmuind
în pace si murind în Scaun, la bätrinetä.
Dar o soartă rea făcu să se schimbe de o dată iarăși fata |
lucrurilor in. Ardeal.
UN

III.
L
RA

Principatele romine pe timpul lui Gabriel Báthory (1607-1615).

Schimbarea fu adusă de moartea lui Stefan Bocskay.

NT

Încă din timpul verii, acesta era bolnav, si boala lui era
din acele care desteaptä ingrijiri, mai ales cînd e vorba de
CE

un om de cincizeci de ani. Un medic fu cerut din Polonia,

si alții mai veniră încă, precum si — se pretinde — fermeci-
toare in jurul acelui ce se stingea. . Cu toate ingrijirile date
I/

pretiosuluï personagiu, el muria la 29 Decembre 1606,in rc-

ședința lui regală din Casovia t. .
AS

Lăsa daruri de pietre scumpe și cai rari aminduror Impä-

UI

1 Bethlen.
? Hurmuzaki, IV? | o | |
3 V. notele la Socotelile Brasovuluï,; pentru solic, scrisorile din Polonia,
BC

în Arch. din Königsberg.

4 Bethlen si Symigianus.
UNI PREFATÄ

Y
ratilor săi, amintiri prietenilor, între cari era și Sigismund

AR
Bäthory, care crezu, în vara acelui an, că se mai poate o
restitutie pentru dinsul; Ungaria de sus, după tratatul abia
iscälit, Casei de Austria, de la care o smulsese abia, iar Ardea-

I BR
Jul, rămas iarăși isolat, bunului säü prieten si auxiliar, Valentin
Homonnay, Perdiccas — scrie, cu mai mult patriotism. decit
măsură, un cronicar ungur — al acestui Alexandru-cel-Mare.

YL
Dar nu se ascultă cu sfinţenie, unde sînt atitea interese

SIT
personale în joc, cuvîntul unui Craiii fără strămoși, murind
după cîteva luni de luptă și cîteva săptămîni abia de stäpinire
pașnică, întemeiată pe tratate. ER
Moartea lui Bocskay însemna, de aceia, turburări și lupte,
vechile miserii de care nici n'avuse vreme să se odihnească
lumea. | s
NIV

De la început, Împăratul înţelese lucrul asa cá va domni acela

pe care-l va favorisa el dintre candidaţii cari se presintară îndată.
LU

Căci Homonnay, om tînăr, energic, indräznet— «ein junger

hochtragner Kopff» !—, dar putin cunoscut în Ardeal, avea
concurenți. Aici unii ar fi vrut să-și aleagă iarăși un Bäthory,
A

unul de tot tînăr, Gabriel, care nu-și dezmintia sîngele, riv-

TR

nind si mai mult decit tara sa de naștere, de oare ce il ve-

dem umblind si după coroana Poloniei sfäsiate de lupte in-
EN

terioare, Îl ajuta în căutarea de aderenti un alt tînăr ambițios,

Gabriel Bethlen, care era, mai tärziü, să-i răpuie tronul.
Apoi, de la situaţia de guvernator la aceia de principe nu
/C

era decît un pas, și el putea să fie făcut si de un bätrin

podagros ca Sigismund Râkoczy. În sfirsit, luf Rudolf i se
păru iarăși că se poate întrebuința năluca vechiului Sigismund.
I
AS

Sigismund cel noii se răzima pe popularitatea între unii

din nobilii locali, Homonnay pe testamentul lui Bocskay si
pe sprijinul turcesc, iar Bäthory pe amintirile de Domnie lă-.
UI

sate de familia lui si pe iubirea tinerei nobilimi. Cel d’intäiü

BC

! Serie, la 26 April, din Viena, Springer Archiducelui Maximilian (Amăra-

ser «ikten). ”
 PREFAŢĂ | LXIII

RY
chemá o dietă pentru a se alege, cel de-al doilea se îndreptă
spre Ardeal cu o oaste pe care o presinta ca un cortegiu

RA
funebru și supt un conducător, care era corpul regelui mort.
Iar Bethlen începea vinätoarea lui täinuitä după aderenti.
“La 10 Februar dieta se adunä, si Sigismund Rákóczy fu

LIB
ales principe. Prietenul lui Báthory fu prins şi adus in lan-
turi, iar plingátorii lui Bocskay opriți la Gorosläü, páná-si
luară îndatoririle pe care trebuiră să le observe}. Pentru mo-

ITY
ment, era o solutiune a greutăților.
Y
‘ ,

Ráminea acum confirmarea din partea stäpinilor si recu-

RS
noasterea de cátre vecinii ce atirnaü de Ardeal.
De la Marele-Vizir, care petrecu iarna in Belgrad, unde-l
găsi o ambasadă a lui Homonnay,.cerind steagul, veni un
IVE
Trimis cu semnele obișnuite de învestitură, dar se găsi cine
să-l îndrepte la acela care era în adevăr principe, prin ale-
gere, la Sigismund Räköczy. I se dădură acestuia daruri
UN

menite pentru altul, si o diplomă, în care numele lui era pus

cu înșelare în locul celui scris întăiii. Ceia ce aflindu-se, acc-
leași semne : caftanul, buzduganul, sabia, steagul și calul de
L

rasă, fură trimise lui Homonnay în Ungaria, prin Maiü. De

RA

altfel, Turcii, cari aveai septe dușmani în Asia, unde räs-

coala li cuprinsese tot teritoriul de către marc, n’aveati de
NT

loc dorința .de a hotări ei prin soldaţi, ca in 1605, soarta

Ardealului închinat iarăși lor de Bocskay?.
Cit despre Imperiali, părerile lor asupra măsurilor de luat
CE

erati deosebite. Oferte veniaü si de la unul din candidații

mai serioși și de la cellalt, fără a se maf vorbi de Sigis-
mund Bathory, totdeauna gata să mai arăte odată cá nu ştie
I/

guverna. Räköczy trimise la Curte pe fratele siti Ludovic,

de Nemti, iar, mai pe urmă,
AS

un om cunoscut și bine privit

în ambasadă solemnă, pe Pangratic Sennyey (Maiü). El pre-
sinta alegerea sa ca o mäsurä de oportunitate faţă de anu-
UI

mite ambiţii de Domnie hrănite de Turci si se arăta gata

BC

1 Bethlen și izvoarele săsești, citate in note la Socotelile Dragovulur.

2 Cf. Bethlen si Amdraser Akten.
 LXIV PREFAŢĂ

Y
să renunțe la demnitatea ce i se dăduse fără voia Jui, dacă

AR
rămâînerea-i în Ardeal ar desplăcea : suveranului căruia i se
cuvine a hotări soarta feri 1.

I BR
Împăratul socotia că s'aii întors vremurile vechi si, stiin-
du-se în pace cu Turcii, mal väzindu-i pe aceștia și ocupați
dincolo de hotarele Europei, vorbia acum. o limbă energică
si-hotäritä. Nici la tratatul încheiat cu Bocskay nu se gindia

YL
tocmai mult, căci se descoperi la Curte că el nu fusese ra-
tificat formal si că anumite condiţii nu se îndeplinise de prin-

SIT
cipele mort. Umbra lui Sigismund Bäthory prindea, din voia
Cesarului, din ce în ce mai multă realitate?.
Dar mai era aici o voință” determinantă:
ER a archiduceluì
Matthias, care, răzimîndu-se în pretenţiile sale pe Unguri,
căuta să. nui jigneascä. ‘In April îl vedem intervenind pe
lîngă Dóczy ca să împace. pe cei doi concurenți, în interesul
NIV

terii si neamului lor?. Cînd, răspîndindu-se vestea despre

moartea lui Rákóczy, Rudolf intrâ în negocieri cu alt Bä-
thory, cu Gabriel, archiducele zădărnici hotărîrea luată în
LU

favoarea acestuia, cu toate că actul care-l recomanda Arde-

lenilor fu redactat chiar, la 23 Iunie 4. Părerea lui era ca lu-
crurile să fie lăsate a se limpezi singure, si această părere
A

fu urmată, cu toate împotrivirile si stäruinfile vinätorilor de

TR

Coroană. Ungaria Superioară fu luată în stäpinire fără a în-

trebuinta armele, de Austriaci, iar Hommonay, convins că
EN

“mare ce si mai aștepte, se împăcă, înnainte de dieta din

Iunie, cu Sigismund Rákóczy, care-i fusesc și socru si a
cărui moarte apropiată putea deschide perspective de iz-
/C

bindä°.

Domnii noștri se hotärirä mai repede decit Imperialii, cari

I
AS

nu se hotärirä formal în favoarea lui Rákóczy, nu-l întăriră

1 Aceleaşi izvoare si Non. comit. Transs.

UI

2 Cf. si Hurmuzaki, VIII (rapoarte de ambasadori venețieni la Curtea, ger-

mană).
3 Amöraser Akten,
BC

4 Mon. comit, Transs.

5 Bethlen,
 PREFATÀ LXV

RY
printro diplomă, nici o dată. În Januar sosia la Tirgovi
ste
un.sol ardelean, Ioan Morganday, a cărui misiune era,
de

RA
sigur, să anunțe moartea lui Bocskay. El se întoarse încă
în cursul lunii, avînd. împreună cu dinsul un personagiu cu-
noscut nouă, diacul Domnesc Nicolae, cu o suită de septe

LIB
persoane, care va fi avut misiunea de a asista la îngroparea
pompoasä a «Craiuluf»1, |
„După ce alegerea de la 12 Februar prefácu pe guverna:

ITY
torul Ardealului în principe, apărură in Mart soli! pentru fe-
licitări. Radu trimise pe Clucerul Radu, cel mai influent dintre
Buzești, după moartea, in 1602 încă, a lui Stroe: avea cu

RS
dinsul nu mai putin decît șeizeci de persoane. Iar, din Mol-
dova, Simion, care se răzima numai pe Turci, căci Polonii,
vechii săi sprijinitori, aveaü alt candidat, pe fiul lui Ieremia,
IVE
Constantin-Vodă, — se grăbi a expedia, cu patruzeci de
oameni de suită,pe Vistierul Ghiurca.
Atunci, Râk6czy trimise, la rîndul săi, un sol ardelean pentru
UN

a lua un jurámint noii de la amindoi Domnif cari recunosteati

supt dinsul situaţia ce se stabilise supt Bocskay. Pentru a-
ceastă misiune însemnată, fu ales Baltazar Szilvássy. La 6
L

April, el sosia în Braşov, iar la 7 se îndrepta de aici către

RA

pasul spre Tara-Romäneascä ?.

El mergea deci 227472 la Radu. Acesta era si cel mai pu-
NT

ternic dintre cei doi principi romini, prin puterea lui proprie,
ca si a terii luf. Dar era si cel mai putin sigur. În April se
vorbia, între ambasadorii la Curtea germană, că cl ar fi făcut
CE

oferte de intervenţie contra lui Rákóczy, pentru a recîstiga

Împăratului Ardealul 5. Si, in Maiü, vedem pe căpitanul din
Fiilek, Gottfried Kolonitsch, scriind.aceste cuvinte ncaștep-
I/

tate: «Ardelenii se tin foarte liniștiți, dar, cum merge zvonul

AS

in taină, ar voi să aducă in tara pe Radu-Vodä și să-l așeze

și să-l proclame în locul lui Rákóczy» *.
UI

1 Socotelile Brașovului. | f ua
2 Socotelile Brasovului si Bethlen; Török-Magyarkori Allam-Okmánytár,

I, pp. 74-5.
BC

3 Hurmuzaki, VII. | nn |
4 «Die Sibenbürger halten es gar still; wie aber in Gehaimb die Sag

64567. Vol. IV. B Vv

LXVI PREFAŢĂ

Y
dacă in ade-
Totuşi Radu nu se opri la această hotärire,

AR
văr i-a trecut prin minte. Ei jură vechiu l tratat pentru noul
principe. Si, după ce-și dădu samă despre aceast ă solie, Szil-
a cind

I BR
vâssy plecă din noii, către Moldova, cam pe vreme
Simion
Polonii stăruiai la Poartă pentru înlocuirea bătrînului
an
prin coconul Constantin. La 7 Maiü ambasadorul ardele
de cincis prezec e per-

YL
se întorcea din Moldova, cu suita sa
şi Simion, care încheiase si el tratatul siti cu Ra-
soane,
köczy, expediè apoi la Poartă tributul de 18.000 de scuzi

SIT
al principatului şi un dar de două sute de cai, care făcură
a nu se mai vorbi de ceia ce se făgăduise Polonilor!.
ER
însă data aceasta complicaţii politice eraü să vie din Mol-
dova, pănă ce iarăşi Ardealul își schimbä cirmuirea. |
Elisabeta, nu era o femeie
NIV

«Doamna lui Ieremia-Vodä»,

care să sufere a i se lua puterea din mînă, Toate plingerile
Polonilor contra lui Simion fură provocate de dinsa. Dar
ea nu se clinti din Moldova, nu pribegi la prietenii si ginerii
LU

ci de peste Nistru, ci-și asteptä ceasul. Și, el nevenind destul

de iute, Doamna înlăturâ pe cine-l zăbovia, otrăvind pe cum-
A

natul ei, Simion (24 Septembre st. n.).

Izvoare amănunțite si precise pentru acest timp n'avem,
TR

dar, din ştirile ce ajunseră în străinătate, se vede bine ce s'a

întîmplat. Turcii făgăduise Polonilor a da Moldova lui Con-
EN

stantin, măcar după moartea luf Simion. Și totuși boierii din

partida Voevodului mort, întetiti de o altă femeie energică,
Doamna văduvă Marghita, proclamară pe Mihăilaș, un copil,
/C

„care începu să guverneze supt tutela mamei sale.

~ Atunci Elisabeta făcu apel la gineri, Wiszniewiecki și -Po-
tocki, soţii Domnitelor Regina si Maria? Era un timp cînd
I
AS

multe se puteaii încerca in Polonia: murind Zamoyski, fara

cra de fapt fără rege, avind numai fantoma regală a lui Si-
UI

gehet, so wöllen sy den Radul Weida ins Landt bringen, ans Ragozi Stell
cinsezen und publicirna (Ambraser Akten).
BC

1 Socotelile Brașovului, Bethlen.si Hurmuzaki, 1V?, .

? V. Papiu, Zésaur, III, pp. 13940... s i...
: oo. 4 "Ul + PREFAŢĂ Jj a i LVII

RY
gismund «al. III-lea. Contra acestuia se'răsculase o: mare.parte |
din nobilime, si, tocmai :atunci, | în 1607, partisaniilui Sigis- |
mund se ‚luptaü cu Palatinul Zebrzydowski şi alți aderenti.

RA
ai. răscoalei, ‘vokoszului. : el | |
. Se adună in-pripä o mică oaste, care cuprinse capitala.

LIB
În Octombre 1607, cînd solul polon la Poartă, Nicolae Da-
nilowicz, se întoarse cu pacea, Doamna Marghita se găsia
cu fiul ei la Turcii din vre-o cetate märginasä saü, mai curînd, .

ITY
la Tatarii din Bugeac. De aici stringea păgini si, pe de altă .
parte, pentru a opune Poloni, Polonilorluf Constantin-Vodă, -
ea făcea oferte de plată, care fură bine primite, guartanilor.

RS
poloni, rămași fără ocupaţie după împăcarea regelui cu
« Voevodul» 1,
Domnia intäiü a lui Constantin fu, prin urmare, foarte
IVE
scurtă. Polonii lui fură bătuți, tăiați, si Mihăilaș își reluá
Scaunul ?. | |
. Dar cei ce sprijinise pe învins il primirà cu braţele des-
UN

chise. De si Turcii declararä formal că ci sînt pentru «cel

mai mare dintre fiii răposatului Simion, märetul între cre.
dinciosit Mesiei, Mihail, al cărui sfirsit să fie fericit, care este
L

potrivit pentru conducerea trebilor si cerut de boieri» >, Po.

RA

tockii pregătiră o campanie de recuperare, Expediția, foarte

impopulară printre toți aceia cari se temcaü ca pacca cu
se începu în Decembret, si știm bine
NT

Turcii să nu fie ruptă,

(1607-12). Serisoare ‘
1 Arch, din Königsberg; Ætatsministeriunt, 111, 1
CE

e: «Vor vier Tagen ist der Capitaneus Ca-

privati, Cracovia, 9 Octombr
is, von den Quart-S olduern an Ihre Mayestät abgeschickt, ankommen,
menccens
ohn ferner Verzug gezhalet werden
mit Begher damit ihnen ihre Stipendia
enen moldauischen Woywoden
I/

mögen. Welcher auch vermeld et das des verstorb

Kriegsleuten zugeschicket, dic Pro-
Widtwe ein zimliche Summe Geldes den
weil numher Frieden mit dem
AS

vintz ihrem Sohn zu Gutt einzunehmen, und,

Theil der Soldaten sich zur Widtwen begeben», .
Woywoden, wirdt ein
pentru Necoară Donici, pircălab
? La 23 Septembre Mihäilas dá un act
Novembre altul, pentru. Galata
UI

; la 17
de Orheiü (Bibl. Ac. Rom,, $/XX11)
VI; cuiscäli tura lui). Cf. Oräsanu, Cronicar it moldovent, p. 47 nota 3.
(ibid., 146|L X
] u
3 Hurmuzaki, VIII, pp. 326-7, n? 467.
scop ; Ostrog, 4
BC

ul de Cracovia câtre archiepi

4 Arch. din Königsberg ; castelan
der krackausche Woywod, könne cr
Novembre: «Nebst diesem aber, schreibet
 n ©. — PREFATÁ tes tts
LXVIIE e .

Y
cum $'a petrecut. Două mii de pedeștri si tot atitia călări,

AR
apărură la Nistru, lîngă Hotin: dușmanii oferiră să negocieze,
dar partisanif lui Constantin aşteptară în zădar trei zile. Apoi,

I BR
supt conducerea lui Potocki, ei străbătură Basarabia; ajunseră :
la Prut, îl trecură fara opunere si făcură tabără la Ştefăneşti.
Aici era Mihäilas cu oastea lui, in număr de 15-20.000 de
|

YL
oameni.
Lupta se dădu la 16 sau la 19 Decembre. O hotăriră Cazacii
şi pedeștrii ce se asezase la spatele inimicului. Domnul copil

SIT
‘fugi cu ai săi, si 2.000 de Tatari, ce nuse luptase, dindu-se
în lături, calea către lași rămase deschisă. Cind crezu că
poate pleca în siguranţă, Potocki ER porni pe această cale și-și
puse în Scaun cumnatul.
NIV

auch nicht Ihrer Gnaden, alss dem primati regni, bergen, das nach Absterben
des Simeonis, moldauschen Woywoden, die Stende sembtlich in der Moldau
seinen Sohn, den Mickala Sobieza, vor einen Ilerrn erwhelet, welchen auch
der turckische Keyser izt confirmiret und ihm die Fhan zegeschicket hab, zur
LU

Besazung Turcken, “Pattern, Moldauer und Ungern bey sich; etzliche aber der
Unsern unterstehen sich, autoritate privata, sine consensu reipublicae, einen
andern Hospodar einzusezen, woher dan cin gewisser Krieg mit dem Turcken
|
A

und Czar Drohoysken zugewarten».

1 Lupta e descrisă: a) de un cisnegir turc, ce a asistat la ca (Hurmuzaki,
TR

1V2, p. 294); 6) de ambasadorul venetian la Praga (ibid. VIII, p. 324);

c) de însuşi Potocki, în următorul: «Zxtract auss des Herrn Potosi Schreiben,
so er an den Herrn Gross-Canzler gethan. In meinem Schreiben wirdt ge-
EN

dacht das es darauf gestanden das man hat vorgangene Mitwochen in Willens
gehabt mit den Feinden zu tractiren. Ich habe darauf im Dorf Kotecka, vier
Meilen von Czoczima gelegen, nicht allein die Mitwochen, sondern auch
/C

Donnerstag und Freitag gewartet; hab aber kein Andtwort bekommen können ;
dieselben, so ich mit Briefen ausgeschicket, hat man handthafit gemacht und
gefangen genommen ; weis biss auf diese Zeit noch nicht, wo sic sindt hin-
I

kommen; man hat aber ihre rechte Vexirerey vermercket, und das sie sich
AS

weiter davon gemachet. Wie ich nach Stepanowen kommen, habe ich ihren
Vortheill woll verstanden ; wie ich aber darnach ubern Flus kommen, ist mir
cin wollstaffiret Krigsvolck entgegen gezogen. Da hat Gott der Almechtige
UI

Ihrer Kön. Mayestät Volck, den Kosacken und des Herrn Wissnewezken Leuten,
welche, sambt dem Geschuz und den Hacken-Schuzen zu Tues, so sich in
gutter Acht genommen und in geringer Anzahl wahren, hinder der Heiden
BC

hilten, das Gluck gegeben, das sie dem Feinde (welcher bei funfzehen tausent
und, wie die Gefangenen aussagen, auch woll bey zwanzig tausent starck ge-
 PREFAŢĂ | LXIX

RY
, Ce efect produceaü aceste’ schimbiri asupra
vecinilor însă:
Ardelenii, Imperialii si Munteni? |

RA
În oastea lui Mihăilaş ni se spune de Poloni că
eraü si
‘ Unguri: îi va fi „trimis Sigismund Rákóczy, care jurase
abia
tratatul cu Simion, tatăl tînărului

LIB
Voevod. | 1
Imperialii eraü ingrijati de neastimpärul Haiducilor din Un. :
garia de Sus, ale căror căpetenii indemnaü pe Gabriel Bä-
thory să iea moștenirea familiei sale. Se ştia poate că regele

ITY
Poloniei umblă după stăpînirea asupra Hustului, Muncaciului
si Cașoviei, pe care lé și ceruse de la Sultanul!. Atunci sc. +

RS
wesen) also begegnet und mit ihme getroffen, das sie von Ihrer Kon, Mayestit,
unserm allergnädigsten Herrn, und unserm gerechten Vaterlandt niedergelegt
worden und die Unsrigen das Feldt behalten und ein grossen Theill gefangen’
IVE
bekommen, Ist also dadurch den Unsrigen der freye Pass auf die Vestung
Jasch zu geöfnet worden. Ist noch der Zeit weiter nichts vorgenommen; zwey
tausent Tattern haben sich zerstreuet. Sonsten bemuhen sich die Andern die
UN

Gefangenen loss zu bekommen. Was nun weiter der Vestung Jasch halben und, -
sonsten möchte vorlauffen, will ich Euren Gnaden berichten» (Arch. din Ka.
nigsberg); 4) «Relatione di tre conventi fatti in Pollonia dalla nobiltà» (de less.
Cilli din Pistoria; ms. X G. 13 din Bibl. Brancaccianä din Neapole): «S. —
L

M.,la quale, doppo molte persuasioni, ct esortationi, mandó a quella volte :

RA

» detto signor Potozky con quattro milla cavalli in circa, per tentare se poteva .
disporre quei popoli ad aconsentire al solito .di prima, secondo la volontà di |
S. M., mà, non havendo potuto effettuare cosa alcuna, per ostinatione de Va-
NT

lacchi, che, messisi in arme, al numero di 12 o più milla combattenti ct al-

tra quantità di Turchi et Tartari, si venne alla decisione di ció con l'armi
et alla battaglia in campagna, della quale per gratia di Dio benedetto furono-
CE

vincitori quelli di Sua Maiestà, con tanta gloria ct honore della natione pol-
lacha, che maggiore non fü mai sentita nè desiderata; perchè di quelli di Sua
Maiestà non arrivorno li morti al numero di.200 ct delli Vallacchi passorono
4m, con perdita di tutta l'artiglieria, munitione et altre, ct messo in possesso
I/

a nome di Sua Maiestă il figliuolo del detto Iliercmia, dal quale di giorno in
giorno si stà aspettando ambasciatori per render gratie a Sua Maiestà di tanto.
AS

beneficio ricavato, con la solitaobbedienza et tributo». În traducerile de hirtii

turcești în Bibl. Ac. Rom. se află multämirca Sultanului către Radu pentru
că a ajutat, cu 4.000 de oameni, pe Mihäilas.
UI

1 Scrisoare inedită a regelui Polonici către senatori; 10 Octombre 1607

(în Arch. din Königsberg): «Belangend die ungerschen Heusser Hustn, Mu-
chazen und Koszyc, dass nemlich, so fern dieselbe von uns erst wurden einge-
BC

nommen wurden, sie bey unsunnd der Krohn allzeit verbleiben sollen; ist, in
“gleichen wie in vorigen pactis enthalten, nicht hinzukommen»,
 LXX . PREFAŢĂ

Y
de Haiduci şi
închegă în mintea cîtorva planul de a scăpa

AR
nţa împăr ăteas că. Ei ar
de a recistiga Moldova pentru credi
cu sine pe Marcu Voevod, care, după ce fă-
fi mers ducînd

I BR
!, dupà. ce ‘
cuse în Ardeal fel de fel de lucruri, bunesi rele
acum la Praga şi -
:servise supt Belgioioso la Casovia ?, se: afla
0 ü
‘avea reputaţia unui al doilea Mihai.

YL
Domn muntean, convenia Îm-
Marco însă, fiul lui Cercel,
vedea dușmani ©,
‘ păratului mai bine decît lui Radu-Vodä, care
Intim plarea aduse
în toate părțile, în lumea pretendentilor.

SIT
deveni oas-
‘ce nu s'ar fi putut prevedea de nimeni: Radu
de moarte,
pele, sprijinitorul văduvei lui Simion, dușmanul săii
se pregăti de dingif răzbu narea
si al fiului ei. În tara lui ER
‚contra “lui Constantin. / |
ţeni- -
_La-6 anuar 1608, din Iasi, Constantin anunța Bistri
si a Märie ï
NIV

lor suirea sa pe tron «cu mila lui Dumnezeü

tivului
Sale Împăratului turcesc, precum si a dumisale milos
lesesc voie» +. Cu voia Craiului, de sigur cá da, căci îl
^» Craiü
făcuse Domn Cazacii acestuia, cu mila Turcilor însă, de sigur
LU

cel
că nu, si cu plăcerea vecinilor încă mai puţin, căci și
mai bucur oși
*. de peste “munți si cel de peste Milcov erat
A

“de Domnia lui Mihăilaş, om al Turcilor ca si dînsiî, si nu.

dregătorul regelui Poloniei. |
TR

Dar tînărul principe fugar nu se putea räzima cu sigu-

EN

stäpini
ranfá, pentru restitutia lui, pe nici unul dintre acești
indignati saü vecini nemultimiti. Turcii aveai de lucru în
răsculații, si ei se multämiaü să deie ordine vasa-
Asia, cu
/C

restabilirea în
lilor din Ardeal și Tara-Romäneascä pentru
Moldova a Voevodului legitim.
Dintre acești vasali, unul, cel mai puternic, Sigismund,
I

|
AS

‘’ plecase din ţară. Simfindu-se aproape de moarte, de care-l

despärtiaü numai citeva luni de bätrinetä obosită, dindu-si
samă prin vorbe si zvonuri de popularitatea care încunjura
UI

Cf. Bethlen și Șincai, mai ales.

Istvänffy, la retragerea lui Belgioioso din Casovia.
BC
te

3 Hurmuzaki, IV! .
lorga, Docum, Bistrifer, I, p. XC.
 PREFAŢĂ | LXXI

RY
încă în Ardeal numele Bäthorestilor, el se hotärt să deschidă,
printr’o abdicatie, lui Gabriel Bäthory un drum nesîngeros

RA
către Coroana principatului. După retragerea lui se adună o
dietă și ea proclamă pe tînărul pretendent, care inträ in mij-
locul aclamatiilor în provincia-i de moştenire, fermecată de

LIB
indräzneala-i cavalereascá. |
Abia în primăvară situaţia din Ardeal fu astfel orinduită1,
Pănă atunci Doamna lui Simion putea să afle ajutor în po-

ITY
triva cumnatei vrágmase, Doamna lui Ieremia, numai in Radu-
Vodă Munteanul. Se pare că ea intrase în vorba cu acesta
pentru a căsători pe Mihäilas cu una din fetele lui ?, și stim,

RS
aproape sigur, că între luptătorii de la Ştefăneşti fusese si
de aceia ce venise de peste Milcov. Radu ar fi intrat bu:
curos în Moldova spre a statornici aici pe Scaunul dom-
IVE
nesc un cocon care-i stătea aşa de aproape, dar pentru a
face aceasta se cerea timp. Si acesta cra pe sfirsite pentru
micul principe gonit, care muri peste citeva săptămîni, la
UN

Curtea prietenului si ocrotitorului säü. Cînd se întoarse la

Constantinopol, în Februar, cu vesti rele, cisnegirul care du-
sese lui Mihail-Vodă Movilă, efemerul, cuca si steagul, cl
L

putu să anunţe si stingerea în pribegie, la vrista de cinci-

RA

sprezece ani abia — poate tot de otravă —a Domnului de

la Turci.
Dar cu această moarte nu se stabilia încă definitiv tronul
NT

lui Constantin-Vodă. Simion-Vodä lăsase o imbielsugatä postc-

ritate, și drepturile lui Mihăilaș se crezură trecute asupra,
CE

copilului ce venia după dinsul, Gavrilaș, care, acesta, ácin-

dui mai putin singe ráü pentru neizbindä, ajunse a domni,
mai tärziü. a | .
I/

Radu invátá pe capuchehaiaua sa la Constantinopol sá

stăruie pentru numirea acestuilalt fiii al Marghitci. Lupta de
AS

intrigi si bacgiguri începu în adevăr, în Mart, intre agentul

muntean si Caraiman-Aga, pe care Constantin-Vodă il tri-
UI

1 W. Bethlen. | un
BC

2 Raportul din Februar 1608 al cisnegiruluf turc (Hurmuzaki, IV*. p. 294)

afirmă chiar că Radu era «socrul» lui Mihäilas.
 LXXU PREFATÄ

Y
Am-
misese, cu cîteva mii de galbeni, ca să-i capete întărirea.

AR
basadorul engles era pentru fiul lui Ieremia , dar Gavrila s nu
mai avea sprijinul Trimisului arde cana pe. care sprijin îl a-

I BR
vuse, la începutul anului, fratele să

În adevăr, Bâthory avea o politică proprie, nouă. Era mult

mai ambițios, în avintul tinereții lui, decit Räköczy, care pe

YL
pragul morţii isi aducea abia aminte că fusese si el un lup-
tător, în timpuri. Faţă de Imperiali, cari voise să-l ajute în

SIT
1607, el fu mai demn decit predecesorul săi, și tratatul pe
care-l încheiè la 20 August cu Matthias, devenit rege al Un-
garief si tutorul politic al lui Rudolf, e foarte onorabil. Fata
ER
de Poloni se infätisä, încă de la început, ca un om care,
"amintindu-și prea bine de «regele Stefan», Ardeleanul ce
domnise in Varșovia, inspira temeri. Faţă de Radu, cu tre-
NIV

cutul lui de servicii aduse Imperialilor, cu pata de singe a

morții lui Moise pe frunte, se arătă fără încredere. Iar fata
de principatele romänesti amindouä se purtá din cele d’intäiü
LU

luni ale stápinirif sale ca succesorul lui Sigismund Bathory,

tot asa de doritor ca si acesta de a le domina, de a le umili
și ținea în ascultare —, pentru ca, la urma urmelor, să fie tot
A

așa de puţin norocos ca și acesta.

TR

În Mart încă, pentru un dar de bani, Constantin fu recu-

să dea drumul soldaţilor străini,
EN

noscut la Poartă, cu condiţie

_între sulitile cărora venise, iar lui Gavrilas i se dădură sfa-
turf ironice de supunere față de soartă. «Cărţile» lui Caraiman
/C

cu știrea întăririi nu vor fi ajuns însă la Iași, cînd “Tatarii

trecură Nistrul, chemaţi de cine avea interesul să-i vadă.
Ei veniră cu atît mai iute, cu cît Hanul vechiü, cumintele
I
AS

Gazi-Ghirai, murise, si era acum un altul, flámind de faimă

și pradă. Polonii din jurul Domnului încercară în zădar a se
împotrivi. Cincizeci dintre nobilii mai însemnați cázurá intr'o
UI

luptă pierdută. Si, peste acest cîmp de biruinfä, potopul di-

BC

1
Hurmuzaki,
n =
IV?; scrisori
. ue
venețiene
.
secrete din‘ Constantinopol
1
in Arch.
4

di Stato, Capi Consiglio dei Dieci. |

 PREFAŢĂ LXXIII

RY
strugátor al cäläretilor pustiului se revărsă, de la Birlad la
Roman, innecind fara pănă la pasurile Carpatilor !.

RA
Acestea se petrecură în Mart 1608, sila 9 April Hatmanul
Zolkiewsky se aștepta, cu frică, să vadă pe Bathory ieșind pe
această cale, pentru ca să arunce asupra Poloniei pe aceşti

LIB
jefuitori si astfel să-și înceapă lupta pentru un tron mai
innalt.
Dar el nu veni, ci, din potrivä, în loc să lupte contra lui

ITY
Constantin, îi dădu tot sprijinul.
Aflăm anume, prin însemnările influentului Brașovean Mihail
Weiss ?, că pe la 10 April el primi scrisori de la noul can-

RS
celariü ardelean, al căror scop era să afle dacă ar fi sorți
pentru statornicirea la Tîrgovişte a unui noü Domn. El ar
IVE
1 Năvălirea “Tatarilor se povesteşte în scrisori inedite din Königsberg, si
anume;
a) Nepfel către locotenentul ducal al Prusiei (Cracovia, 28 Mart 1608):
UN

«Berge ich meinen gnedigen HH. nit, das das gewis ist, das der Po-
totski in der Moldau von den Tatarn ist, geschlagen worden, 50 Towarsi,
als ‘von den Edelleuten, seindt geblieben, dag seind vornehme Leidtte;
von anderer gemeinen Leutten wirt mehr sein; was weit mehr sein.»
L

5) «Stanislaus Zolkiewski, Castellan zuer Reusch-Lemburg, der Cron Feldt-

RA

Haubtman, Starost zii Raczuczin, Kamienicez und Kaliez, etc. ctc. (sic).
Die andere ist das iezo, durch neülich Absterben des tartarischen Cha-
ren Kazigieren, welcher in seinem Leben, als cin vernunfftiger, verstendiger
Her, seine Undterthanen, vermöge dem mit Ihr. K, M. aufgerichtetem Frieden-
NT

stand, in officio erhalten, nicht wenig Tatarn in die Wallachey sich machen ;
wie vermütlich solches durch des Bathori Practiken mit den Unsrigen, so noch
daselbst in der Walachey vorhanden, geschicht. Es geschehen offters Treffen
CE

ge-
under einander; die Tattern haben sich von Berlad an bis an Romanow
die Unsrigen bis an die siebenburgische Grentze verfolget ; ich
lagert, haben
neme die Örter darumb, weil ich weis das die.Unserigen viel in Kriegeszugen
I/

wol
in der Wallachey mitgewesen, die wissen die Lager der Örter; was solten
Guts machen? Wan cs nicht der
die Tartaren in dem Romanowischen Cirk
AS

H. Bathori geschehe?! Es ist recht gegen dem sicben-

Practiken halber mit dem
gegen Tatruss, da König Stephans ins Königreich, und
burgischen Lande, und
mit seinem Kriegsvolck in die Wallachey ihren Ausgang gehabt.
der Michal
UI

diesem redlichen Menschen gewarnet, das daselbst auch

Also werde ich von
der Herr Bathory den Weg nehmen und halten wills (Arch. din Königs-
se aflä si originalul polon, datat: «in Zolkwy, die 9 Aprilis, anno
berg, unde
BC

1608»). |
2 tn Trauschenfels, Deutsche Fundgruben.
 LXXIV PREFAŢĂ

Y
cu-
fi fost Mihai, Cămărașul lui Mihai Viteazul, şi Weiss il

AR
nostea bine, căci de vre-o cinci-sese ani, el se afla pribea g în
Weiss, care era un om prudent şi cunoștea starea
Șchei.

I BR
lucrurilor, răspunse, fireşte, că încercarea n'ar folosi la nimic
faţă de un principe «bogat, siret si priceput la arme ca
Radu». Dar Bäthory nu-și părăsi atît de räpede gîndul de

YL
a inlätura pe acest vecin, care impunea respect, prin vre-o

creatură. Indemnat de dinsul, Petrașcu, fiul lui Mihai-Vodă,

se făcu că are daraveri în Ardeal, si veni si el în curind să

SIT
crească numărul pribegilor si poftitorilor de Domnie. Logo-
fătul Stoichiţă se găsia și el la Curtea Craiului. În Maiù se
tinu la Alba-Iulia un fel de conventicul pentru a hotäri
ER
dacă Radu trebuie înlăturat, cum socotia Bathory, sait men-
ținut si legat printr'un tratat noi, cum eraü alții de părere.
Se oprise, dezbätindu-se lucrul, la alegerea unei misiuni
NIV

care avea menirea de a cerceta dispositiile Domnului muntean

la fata locului. Era compusă din Ioan Imreffy si Sigismund
Sarmasâgy, consilieri princiari, dintr'un jude din Secuime și
LU

din indispensabilul Weiss, persoană foarte bine privită de

Vocvod. Ei aveaii voie să încheie o înțelegere saii să des-
chidă un räzboiü.
A

Radu nu putea sä primeascä pe cel din urmä. La Curtea

TR

împărătească el era uitat acuma, si acolo eraü alte främintäri,

pentru scopuri mai înnalte. El primi bine pe mandatarii nou-
EN

lui stăpînitor ardelean, și în biserica frumoasă a lui Neagoe,

din care pretindea că-şi trage neamul, la Arges, el isi iscäli
numele supt un tratat cu data de 31 Maiü. După care solia
/C

lui Bäthory plecă la Tirgoviste, unde trei zile i se făcu cinste

cu ospete înnainte de a o trimite la Brașov, încărcată de
scumpe daruri1.
I
AS

Era aproape și o înțelegere cu Moldova, al cărui Domn

era vădit în graţia principelui ardelean. În Iunie apärurä la |
Constantinopol soli de la Radu-Vodă ca și de la Voevodul
UI

Constantin. Cel d’intäiü aduse o märeafä träsurä de aur si

BC

1 Memoriile lui Weiss, in Trauschenfels ; mandatul pentru Imrefly, in Lider;

Regius, I, p. 75 (inedit.
 “PREFAŢĂ. , LXXV

RY
. . En .
purpură, cu sese, cai avind harsäle roșii; cellalt värsä în
haznă jumătate din tribut. Se afirmă că Moldovenii ar fi

RA
vorbit de gîndurile de năvălire ale lui Petrașcu, care-şi căuta
un tron, dar de Gavrilaș Movilă saü de dusmänia între amin-
două terile nu se mai vorbi data aceasta nimic!.

LIB
La 9 Iulie, Gabriel inträ în Braşov, unde era intimpinat
de solii aminduror Domnilor, cari asistară la ospefe, danturi
. si petreceri, «nu totdeauna cuviincioase», în care începea a

ITY
„se dezvăli adevărata fire a acestui Bathory de decadenti.
Din partea lui Radu, această salutare era numai un act de
politetä. Pe cînd, împreună cu solii lui Constantin, merserä
si Trimișii ardeleni, cari aduseră alcătuirea, la 18
lași, a unui tratat cu Moldova. El RS repeta, fără îndoială, pe
Iulie, in
IVE
acela ce exista d'innainte cu Radu. Prietenie, servicii, ajutor
militar la nevoie, dat de Domnul romin principelui ungur,
si, în schimb, adăpost cînd cel d'intáiü ar fi gonit din fara
UN

sa de vre-o nenorocire. Din gură, Constantin adause si aceia

că va plăti la un termin ce se hotări cu acest prilej un
«munus» de 8.000 de florini, în care poate nu trebuie a sc
vedea un tribut 2. |
L

Boieri ai lui Movilă se asteptaü pentru a face jurämintul .

RA

în chip solemn, precum părea că și cere noutatea lucrului, :

la dieta parţială ce se finu în Alba-Iulia, la 10 August. Dar:
NT

et nu veniră. Vor fi făcut-o însă pe urmă, căci în Novembre.

Bathory silia pe Sasi a-şi îndatori si ei «universitatca», pentru
acesta
ajutor si adăpost, faţă de Constantin-Vodă, cit timp
CE

și-ar păstra credinfa ?. ©

Deci se alcătuise iarăși o confederație a ferilor de pe o
şi de pe alta a Carpaţilor, : ca și supt alti Bathory,
“coastă
I/

Sigismund şi Andrei. Dar ea nu mai era îndreptată acum

ci se räzima pe supunerea către dinşii. In
AS

contra Turcilor,
pentru steag
August, in adevär, sosise la Poartä ambasada
însemnele,
a lui Gabriel; la 26 Septembre ea pleca, aducind
UI
BC

1 Hurmuzaki, IV?.
Weiss, c .
t3

3 Ibid. si Doc. Bistrifer, Y, p. XC-

 LXXVI _ PREFAŢĂ

Y
si noul principe le primia la Sas-Sebes, în luna lui No-

AR
vembre !. |

I BR
Lucrurile ar fi mers bine cu aceastä aliantä dunäreanä, dacä
n'ar fi fost starea de anarchie din Polonia, lipsa regelui din
regat și planurile mari ale lui Gabriel Bâthory pentrua se:

YL
face Craiü drept, rege adevărat în tara undei stäpinise ma-
rele strămoș, Stefan. .
Avind asemenea ginduri nu se putea trăi în bună înţelegere

cu Constantin Movilă,
și supraveghia un Potocki,
trecut, se încheiase tratatul,
eirculaü în privința ambitiei
În Mart 1609, se vorbia
legerile ce aü izbucnit între
SIT
la Curtea căruia rămase pentru a-l păzi
cu o mie de călări?. Cînd, în anul
ERera in speranța că zvonurile ce
principelui ardelean sînt false.
la Constantinopol despre neinte.
Ardeal si Moldova. Voevodul ar
NIV

fi promis o «fată» a sa lui Kendi, cancelariul lui Bâthory,

și, ea märitindu-se cu un boier din ţară, un räzboiü ar fi sä :
izbucnească, pe care se încearcă a-l înlătura Caraiman, prin
LU

stäruinti, la Poartă 3. În Brasov sosește in Ianuar un curier

din Moldova; în Februar, tot de acolo, diacul Petru; în April,
ambasada lui Basotà Căminarul *, |
A

În Iunie, furios că nici la al treilea termen ce se pusese,

TR

bani nu venise din Moldova, dupà făgăduinţa din 1608, Bä-

| thory declară lui Weiss, specialistul în afaceri romănești, că nu
EN

mai vrea să fie cu Movilă o prietenie falșă. Să meargă deci

peste munţi, pentru a da actul moldovenesc înnapoi și a
cere, în schimb, acela care purta iscălitura principelui.
/C

Cumintele Brasovean nu se arătă incintat de o asemenea

misiune, care nu putea aduce decit primejdii, si nici-un folos.
El zăbovi cîtva timp, dar trebui să plece pentru a împlini
I

capriciul stăpînului săi. La 14 Iulie el tinea la Iași, în fata

AS

lui Constantin-Vodă, o cuvintare moale și încurcată si se în-

UI

! Zid, si Hurmuzaki, 1V2.

2 Weiss, Z c,
BC

3 Hurmuzaki, IV?,
4 Socotelile Brasovulur,
 i . PREFATA LXXVII

RY
^. A | u
toarse innapoi |
foarte
x x
räpede,
°
dar fără bani
.
v1 .
.
si fără scri-
"sori. .
»

.
e

' .
„Ceia ce nu era potrivit: pentru. a împăca sufletul minios al

RA
" «Craiului»: În August, se trimiteaü din Bistriţa Ardealu
lui
spioni: în ‚Moldova vecină. În Octombre, un curier al orașului

LIB
mergea acolo, și în aceiași lună scrisori ale principelui — ne
închipuim cu ce cuprins — erai duse lui Vodä?. Acesta răs-
punse prin solia lui Procopie Vistierul, fratele Agit Caraiman,

ITY
care aduse daruri de cai buni, cîni de vinat si a patra parte
din suma făgăduită. Pentru care i se multämi prin aruncarea
în temniță pănă la restitutia cérfilor de -jurămînt ale Arde-

RS
lenilor 3. O solie a unui călugăr cu, alti caí nu folosi nimic,
precum nici darul de blană, vaci si bani făcut de Constantin.
Vodă lui Weiss, temnicer fără voie al lui Procopie, precum
IVE
fusese ambasador de mustrare fără voie la Curtea moldovc-
neascä. Se räspindi chiar zgomotul că Vistierul a fost spin-
zurat, si el nu putu pleca din Brașov decit la sosirea scriso-
UN

rilor cerute, adecä la 23 Mart 1610 *.

Si, în acest timp, care era purtarea lui Radu-Vodă față de

L

cei doi vecini indusmäniti între sine? N'o cunoaştem bine.

RA

În întăia jumătate a anului, raporturile lui cu Ardealul sint

cele vechi, adecă foarte bune. El primește, ca odinioară, pe
vremea lui Basta, un sol tătăresc, și-l expediazä la Bathory.
NT

Putin mai tärziü, găzduiește pe Abdi, Ceausul turc, ce sc

intorcea din Ardeal. Dar, în cele din urmă luni, felul cum
CE

prietenul de peste munţi trata pe cel de dincolo de Milcov

trebuie să-l fi pus pe gînduri și, iarăşi în primejdie, gindul
lui se îndreptă către vechiul sprijinitor, Împăratul creştin.
I/

De altmintrelea, în Ardeal se părea că se pregătește iarăși

o schimbare, o chemare a Imperialilor. Palatinul Ungariei,
AS

Gheorghe Turzó, descoperia cá in tratatul cu Gabriel ar

trebui să se întroducă o clausă nouă, aceia a luptei comune
UI

1 Weiss, 7. c.
2 Socotelile BistriţeY, în această colecţie, I.
BC

3 Cf. Weiss, 7. c. si Hurmuzaki, IV 2,

4 Ibid, si Studi? si documente, I.
 LXXVIII | PREFATÀ , ,

Y
pentru :
in potriva Turcilor si cerea de la dinsul o întrevedere:

AR
indigna ti’ de-ne- -
à lămuri acest punct. Sașii din Brașov- fură
cuviinta si imoralitateape care o arătă. principele cu prilejul
care li-o făcu în anuar 1610: «tot poftia, ‘tot cerea,

I BR
visitei pe
tot lua», scrie Michael Weiss. Cînd, ‚in Mart, o dietă se
deschise la Bistriţa, unii dintre magnati, a căror cinste fa-
miliară fusese pingäritä de acest nerusinat vinător de femei,

YL
o răscoală. Între conspiratori, cari, neizbutind, tre-
uneltiră
buiră si fugă, era Stefan Kendi, cancelariul si Baltasar Kor-

SIT
nis, generalul provinciei !.
De toate afli Radu, si luă măsurile ce i se päreaü potrivite
pentru a se asigura. În Mart, Vistierul săi Papa pleca în
ER
Polonia pentru a cere acolo să i se vindä un castel unde,
la ori-ce întîmplare, și-ar putea adăposti. fata unică, Elina,
si averea cea mare adunată în boierie şi ca Domn?. În acelaşi
NIV

timp, de sigur, el făcu alte propuneri de acest fel la Curtea

din Praga, amintind vechia supunere, arătîndu-se gata a şi-o
dovedi si acum, dacă numai ar fi:cuprins în viitoarea confir-
LU

‘ matie a păcii cu Sultanul si i sar da un adăpost sigur în

Silesia, unde se acordaü despăgubirile pentru principii din
aceste parti ?. In August încă, lucrurile eraü puse la cale: Radu,
A

care asigurase pe Imperiali că are legătură cu Moldova și

TR

poate face tot ce vrea cu dinsa, se intelesese aproape cu

nemultämitif ardeleni, pribegi peste granite, și cu Palatinul, si
regele Matthias prevedea casul cînd, Bäthory fiind gonit din
EN

Scaun de ceï doi Domni, ei ar voi mai bine să urmeze

exemplul glorios al lui Mihai Viteazul si să fie pentru dingii
/C

tara cucerită 4, -
De la Bistriţa, principele veni la Cluj, apoi la Alba-Iulia.
Aici, el afla despre corespondența lui Radu cu Imperialif prin
I

scrisorile ce-le prinsese și, fără să stea mult timp la îndoială,

AS

! Weiss, / c.
UI

? Ibid,
3 Actul se află in Hurmuzaki, IV!, pus din gresalä la sfirsitul lui 1603.
Stim însă că Ioan Renner, prin care fu expediat, a fost arestat pentru accasta
BC

în 1610 (Weiss, 7. c). |

4 Hurmuzaki, IV !,
 PREFAŢĂ . LXXIX

RY
arestă pe mijlocitorul înţelegerii, bogatul negustor sibiian
Ioan Renner!, |

RA
Se părea. că după aceasta va urmă războiul, si măsuri se
și luară, în Ardeal ca si în Tara-Romäneascä. Dar nourii se im-
prästiarä data aceasta. Chemat la graniţă de apropiarea Pa-

LIB
latinului,' Gabriel merse să se .în Iunie
întilnească cu acesta,
să-i asculte îndemnurile la o viață mai cumpănită, si, deo-
camdată, el trimise soli cari să dea asigurările trebuitoare

ITY
lui Radu-Vodá. La solie se răspunse prin altă solie si, în
lulie, trimisit moldoveni si munteni asistaü la tăiarea lui
Kornis, si cei d’intäiü plecaü, luînd iarăşi cu dinșii scrisorile

RS
de jurámint date înnapoi cu de-a-sila atit de putin timp
înnainte ?. |
IVE
Dar aceasta nu era statornicirea liniştii, ci începutul as-
cuns al unei serii de tulburări care nu se mîntuiră decît prin
moartea acelui care le provocase.
UN

Din amindouä părţile, măsuri de asigurare fură luate. Ba-

thory trimise o solie la Țarul, cu care eraü în luptă Polonii,
si li oferi ajutor în potriva regatului pe care ar fi fost așa de
L

bucuros să-l stăpînească. E vorba, în niște ştiri constantinopoli-

RA

‘tane din 1611, despre misiunea pe care o trimise la Hanul

Tatarilor, în frunte cu Sigismund Hatvänyi®. Cu Turcii din
vecinătate era în cele mai bune relaţii, şi indräznetul Voevod
NT

ardelean avea o trecere deosebită la Poartă, unde se credea

de foarte multă lume, cumpărată si necumpäratä, că prin-
CE

tr'însul s'ar putea. săvirși lucruri mari. În sfirsit, el prinse

să asculte de la 6 bucată de vreme marile făgăduieli ce i le
făcea un mare sarlatan, care fusese cîndva Bogdan-Vodă,
I/

fiul lui Iancu Sasul, luptase pentru tron înpotriva unui duș
man ca Mihai Viteazul, trecuse prin serviciul unui Mare-Vizir,
AS

de nevastă o călugăriță din Veneţia, murise si inviase

ceruse
UI

1 Weiss, Z e.
> Ibid,
«Vergangenen Sommer
3 Raport al luf Starzer, din 12 Novembre 1611:
BC

eben dieser Hatvan in diesem negotio vom Bathori zum Tartar Han geschikht
worden» (Innsbruck, Ambraser Akten).
 LXXX . PREFAŢĂ

Y
supt un nume fals, al unui mort. autentic, prefăcîndu- se în

AR
Ștefan Bogdan, ce fusese în vremea lui un biet cirmuitor
surd al Terii-Romänesti. Călătorise in lume, intrase în trupele

I BR
englese din Flandra, ceruse Domnia munteană și căpătase
inchisoarea ; fugise, se ivise un moment iarăși între En-
glesi, străbătuse Germania. cu genealogii bune pentru numele
siti cel vechii, şi valurile norocului säü îl aruncase iarăși

YL
pe termul Constantinopolei, unde de vre-o doi ani de zile
ducea lupta cea mai înviersunatà pentru a lua de la copilul

SIT
Constantin Scaunul părintelui säü celui d’intäiü. Ajutindu-se
pentru aceasta între altele și prin prezicerile de stäpinire in
Polonia pe care le făcea lui Bâthory, preziceri pentru reali-
ER
sarea cărora se cerea un singur lucru: ca Moldova să fie
dată interesanteï persoane ce se iscälia «Ștefan Bogdan Des-
pot». În Maiü încă, solul, venit cu daruri, al Ardealului stäruia
NIV

pentru numirea făcătoare de minuni a vinturătorului de lume!,

Domnii noştri rämineaü în cea mai bună înțelegere, legati
între ei de aceiași primejdie. În împrejurări nouă, omul
LU

păratului privia ca pe un fiii iubit pe creatura Polonitor 3

fiul lui Ieremia respecta ca pe un părinte pe dușmanul ne-
împăcat al tatălui säü. Pentru a întări alianța lor, ei se ho-
A

tärirä a lua fiecare din ci si pe ocrotitorul aliatului säü.

TR

Deocamdată, în Julie, împreună cu obișnuitul boier moldovean

care aducea tributul, apăru în tabăra leșească de lingă Smo-
EN

lensk, un ambasador, în adevăr extraordinar, al lui Radu,

care jură credință regelui Sigismund ?. Pribegii ardeleni isi
/C

1 Cf. Iorga, Pretenden{t domneşti în secolul al XVI-lea, p. 59 si urm.;

Documente la această Prefata, n° Xx.
2 Corespondenta polonă din N önigsberg : «Auss Caschaw, vom 18 Junii
I

1610. — Weil aber die in die Wallachey entflohenen vornehme Sicbenbiirger

AS

seidhero mit dem Radul Wayda drinnen einen Anschlag unndt wider ihn Bathori
practicirn, wie dann er Radul Wayda, einkommener Schreiben noch, sich starck
rüstet und bereit mit seinem Volckim Anzug heraus sein solle, so wirdts ihme
UI

Bathori an seines vorhabenden oberungrischen Intention verhindern».

Cf. scrisoarea lui loan Zawaczki către Cristofor Rappe, cancelariul Prusici,
«ex castris ad Smolenscium», lulie 1610: «Legati Wallachiae et Moldaviae
BC

adveniunt, quorum unus iuramentum fidelitatis Regiae Maiestati deponit, alter

tributum adfert» (Arch. din Konigsberg, scrisori polonc).
 ee cU * . * 040
B . - . o.
ee ‘ i,
= ^. : V- *

‘e t - °
"D

. PREFAŢĂ LXXXI

RY
„găsise adăpostul lor în Moldova şi în Tara-Romäneascä
chiar
și, în August, pe cînd domniă în Ungaria Superioară frica
'
-unei näväliri a lui Bâthory, se punea oare-care nădejde: în |

RA
faptul că Radu, înţeles cu acei pribegi, adună trupe si ar fi -
pe cale către munti!. '

LIB
Ín Septembre însă, contra vointit Turcilor, cari nu voiaü
să se redeschidă un rázboiü în Ungaria, atunci. 'cînd ef erati.
amestecați In acela cu Pergii;. 3.000 de Munteni trecură munții

ITY
și apärurä. la Preasmär, pentru ca, la intimplare, ssä ajute pe.
Báthory in potriva Imperialilor. Cel putin accasta li era! în-
dreptäfirea. - o

RS
“Dar aceste trupe nu stäturä mai mult decit cinci zile: din-
colo de munti?. Si, după plecarea lor, Bathory, pe care-l sfá.-
, tuia Ioan Imreffy, soțul uneia din tiitoarele «Sardanapaluluî»,
IVE
îşi adună toate silintile pentru a cîştiga dintr'o dată, printr'o
îndrăzneață lovitură, tot cit visa să aibă supt cirmuirea lui;
Nu era vorba de mai. putin decit amîndouă principatele,
UN

unde-și pusese . Voevozii Sigismund, și Polonia, märeata 'mos-

tenire a regelui Stefan. . 2!
L

„Cu cine era să se : înceapă intäiü ?

RA

Mulţi credeai cá gindu-i este asupra Moldovei, care atirna

de Poloni mai mult decît tara, abia închinată, și numai în
taină, a lui Radu. Ceva se întîmplă însă, care îndreptă armele
NT

lui Báthory intáiü asupra acestuia din urmă, care cra, de alt.
fel, și vrăjmașul cel mai de temut, ce nu putea să fie lăsat B
CE

in urmá.

Afará de Kendy,. care fugi de-a dreptul, prin ?Moldova, la

Poloni, mai eraü doi fugari de frunte, cari uneltiaii o întoar-
I/

cere räzbunätoare a lor în patrie. Sigismund Kornis, ruda

generalului decapitat în vară, si Sarmasâgy venise întăiii la
AS

Domnul muntean, si acesta- primi foarte bine înnainte de

adi trimite cu oamenii săi către Kendy. Unul avu statornicia
UI

Viena, 21 August 1610: «Man hofft aber, weil der

1 Ibid. Raport din
BC

Weyda in der Wallachey auch wieder ihm scy, werde er nichts richten».
lui Petru Bänfi, in Trauschenfels,p. 253:
2 Ziarul
i.) Nry,
64567. Vol. IV.
 LXXXII PREFAŢĂ

Y
aştepte căderea dușmanului săii princiar, si îl vedem
să

AR
cuvinte, nemărgenita bucurie după în-.
‘aritindu-si, în cîteva
lui Gabriel, in 1611 !. Mai slab, Sarma- .
fringerea şi umilirea
. ságy veni înnapoi in Novembre si, intilnindu-se cu principele

I BR
la Alba-Iulia, îi spuse tot: gindurile fostului cancelariii, apro-
și cu
barea lor de către Poloni, legătura, în care se găsia
tit
“aceştia. și cu. amindoi Domnii romíni.: Mai ales, va fi răsplă

YL
prin pîri ospitalitatea lui Radu-Vodă, pe care nică-o-dată
„nu-l crufase Bathory în lăudăroșiile sale şi de care avea mici

SIT
motivé de jignire ca să fie nemulțămit ?,
Decit să-și aștepte dușmanii acasă, Gabriel preferă să meargă
el să-i caute. El trimise, încă în această lună Novembre, în
‘toate părțile, curieri cari să ceară ajutor. Se adresă la mag-
ER
nati unguri pe cari-i stia puternici si prieteni ai luî, la hai-
"ducii de la hotare, la Pasa de la Buda si alti Turci, Acestora
NIV

‘din 'urmă li se vorbi de intentiile rele ale Imperialilor, cari

nu iertaü pe Gabriel pentru că refusase să-i ajute a lua pe
neaşteptate Buda, iar Imperialilor chiar, Palatinului unguresc
LU

din Casovia, li se dădea lămurirea că «Ștefan Kendy, cu

— trupele sale, se și află sosit în Moldova și Polonii sînt si ei
pe cale» 3. La 8 Novembre, principele, nerăbdător, chema in-
A

napoi în grabă pe unul din Trimișii săi după ajutoare, po-

TR

runeindu-i să alerge «zi și noapte», pentru că se în cea mai

mare nevoie»4,
În așa chip se forma o oaste. Venise cîțiva Turci, si stim
EN

„că Paga din Erlau avea toată tragerea de inimă să-i trimeatä
cît de mulți, după porunca superiorului säü din Buda. Unii
/C

1 Documentele la Prefaft, n° XVIII.

* Cf. ziarul luf Michael Weiss, 7. c. si Memoriile lui Kemény, traduse de
I

Neagoe Popea, Bucuresti, 1900,p. 15.

AS

3 Innsbruck, 7, c: «Georgius Nemethy ad d. Palatinum:. .. Stephanus Kendy,

mit seinem Volckh, schon in der Moldaw ankhomben, auch die Polen im Antzug
währen»,
UI

1 Jóid.: «Bitt cr wolle sich nit saumben, sondern bey Tag und Nacht fort-
ziehen, dieweill die’ höchste Nott verhanden scy».
3 Hasan către Gabriel si Ibrahim-Pasa de Erlau către același; ultima cu
BC

data de 28 Octombre; ca anexe la scrisoarea lui Matthias către Maximilian ;

24 Decembre 1611. Zid, :
 PREFAŢĂ LXXXII

RY
nobili răspunseră prin ascultare la cererile lui Bathory. Dar
temeiul oștirii lui il formarà haiducii, cari, bucuroși că li se
deschide iarăși putinţa prăzii, de acel care, cu puţin timp în

RA
urmă, îi intetise asupra Poloniei, alergară lacomi. Eraü 12.000;
și se revärsarä, sfärimind totul în cale, fără să tie în samă

LIB
deosebirea dintre prieten şi dușman.

Dar încă nu se știa asupra cărui pămînt vor fi aruncaţi, spre

ITY
a-l nimici cu prada lor, Haiducii gramaditi în jurul «Craiului».
Intro bună zi însă, el apáru înnaintea Sibiiului, fu primit ca
de obiceiü, cu toată cinstea, de credincioșii săi supuși din

RS
acest oraș si, în loc de multämitä, arestă, despoiè, goni si-si
asezä bandele pe ziduri si în turnurile de pază. Sasiï din Ar-
dealul întreg aflară cu indignare că cetatea unde-sì pästraü
IVE
armele si tineaü sfaturile, era prefăcută în oraș regal de ca-
priciosul «tiran» al provinciei!. |
Gabriel avea o ură deosebită în potriva Sasilor, în cari
UN

vedea niște trădători, ostașii saü spionii Împăratului de o

limbă cu.dinsi. Dar nu numai pentru a-și stimpära această
ură, se hotärise el a räpi Sibiiul, ci pentru a face astfel cel
L

d’intäiü pas către atingerea unor scopuri mult mai mari. De

RA

aici, din bogatul si tarele Sibiiü, voiàcl să stäpincascä o clină

a munţilor și alta, să deie porunci Ardealului pănă dincolo
de Maramureş și să tie în ascultare valea dunăreană, sesul
NT

către Polonia, si Polonia regală însăşi, dacă pănă la sfirsit

norocul i-ar urmă steagurile.
CE

Ínnainte încă de a se răpezi asupra Sibiiului, el avusc grija

să. adoarmă cu făgăduieli zădarnice pe Radu al Terii-Romá-
si
nesti. La dinsul mersese odată în vară Wolfgang Bethlen,
I/

din noii, aceiaşi cale ?. Iar

el mai apucâ odată, pentru a minţi
ca
tocmai în ajunul atacului, apăru la Curtea din Tirgoviste,
AS

Gheorghe
un vechiü prieten stäruind pentru unul maf noü, acel
muntene si
Rat, care dusese cindva la biruintä steagurile
UI

1 Cronicile säsesti, in Colecţiile citate.

BC

Weiss.
2 Despre aceste solli vorbește Michael
 LXXXIV PREFAŢĂ

Y
despre moartea căruia, pentru trădare fata de noul stäpin

AR
ardelean, se zvonise cu.citva timp in urmá!.
Aşa încît Radu: se asigur. Îl apáraü de vecinul sáü munţii
innalti, zăpada de Crăciun grämäditä în trecătorile pustii si

I BR
jurămintele ce abia se desfăcuse de pe buzele unui Domn
‘ creştin.
Deodată însă, urmînd unor porunci tăinuite, Haiducii se

YL
puserăîn mișcare, lăsînd în urmă Sibiiul prădat și gol de
locuitori. Fără să tie în samă voia Turcilor, cari-l îndemnase

SIT
abia “a-și împrăștia hoţii și a-și îndrepta, mai bine, cir:
muirea?, căpetenia lor îi aruncâ asupra Birsei, unde stäturä
cinci zile, pănă se răscumpără Brașovul, cu bacsisuri la pu-
ER
ternicii pe lîngă stăpîn. lar, a treia zi de Crăciun, după ce
trimisese înnainte cîteva mii de călăreți sălbateci pentru a
apuca pe Vodă în preajma comorilor lui, în veselia fără grijă
NIV

a serbătorilor de iarnă, Craiul însuși se coboria de la munte.

În urma lui, se ardeaü satele, se furaü vitele, se pingáriaü
bisericile și mănăstirile, se chinuiaü cu fierşi foc oamenii, se
LU

aruncaü sătenii nevinovaţi în adincul codrilor, in inima iernii ?.

U Socotelile Braşovului, p. 22.

A

¥ 2 Michael Weiss, p. 217.

_3 Cu privire la acest atac, cred folositor a da și lämuririle inedite ce urmează
TR

I. Într'o scrisoare, din Satu-Mare, 11 Decembre, a lui Andrei Döczy, — im-

preună cu lucruri relative la relaţiile lui cu Bäthory si ştiri despre măsurile
ce se icaii de oamenii principelui pentru casul cînd el ar fi prins de Turci
EN

saii ucis —, se cuprind si aceste ştiri despre campania munteani : |

«Die plane co nuncius iste etiam, quo Bathory, cum machinis aliisque
expeditionibus bellicis, manuque militum non contemnenda, bene munitus, ad
/C

terram Transalpinam ac: Moldaviam desolationi dandam, si nivium difficultates

in montibus Alpibusque concesserint, iter inchoavit, Alba-Iulia egressus est,
videns ordine et modo militari dictum principem cum suis itineri se dedisse ;
I

cuius propositum si ex voto cesserit, verendum est ne Polonia quoque insolens

AS

horum factum. sentiat et advertat. Miles hic refert, ubicunque ct per quamcunque
viam aut ditionem tumultuarii isti transeunt, nil praeter praedam, spolia, ho-
micidium et quaevis intollerabilia exercent» (Innsbruck, Arch. si seria citatc).
UI

II. Comunicind lui Matthias, din Casovia, la 14 Decembre, scrisori prinse ale
luf Gabriel, Sigismund Forgäch cere a se lua o hotärire faţă de väditele
ginduri de războiii ce are principele: «Prout autem ex certis indiciis», spune
BC

el, «colligere licet, primum Moldavos, expost Polonos etiam lacessere cogitant
[Transylvani]» (id),
 PREFAŢĂ . LXXXV

RY
. Pe:cind tălhărimea -Craiului se ivia pe neasteptate la Arges,
unde-i aducea faima bisericii lui Neagoe!, la Bistriţa, unde

RA
călugării merseră să se adăpostească în peșteri ?, pretutindeni
unde era nădejde de a jefui averi agonisite, Radu, instiintat,

LIB
MI. «Translatio literarum principis Transilvaniae, Albae
. luliae, 29 Novem-
bris 1610 ad Iohanem Putnoky datarum.
Mandatur eidem serio a Transylvano ut, si quos milites iam collectos in

ITY
prompto habeat, eos in Transylvaniam primo quoque tempore traducat, sin vero
minus aliquos congesserit, ipse, noctem dici iungendo, ad se proficiscatur, In
postscripto additur quod eandem ob causam Ludovico Ragozio scriptum sit.»
IV. «Eiusdem principis ad Gregorium Nemethii,de dato superiori,

RS
lniungitur Nemethio ut exercitus turcici auxilia, si quae parata sunt, in
Transylvaniam, omni mora seposita, deducat ; tempus enim efficiendi aliquid prac
IVE
manibus esse innuit; quod, si nullas turcicas copias. habeat, revertatur quam
citissime, In postscripto libere etiam Hungaros ad se venire posse propter
pactam confederationem, deinde ut centum Tartaros quoque conquirat ct secum
adducat.»
UN

(oid).
V. «Eiusdem ad Ludovicum Ragozi, Alba Iulia, 1 Decembris Gio exaratarum.
Rogat Ludovicum eundem, ut una cum turmis suorum militum ad se veniat quam-
primum, se iam ad Suam Maiestatera de obtinenda itineris prosequendi licentia
L

perscripsisse, similiter etiam ad Palatinum. Quod si ob resolutionem Suae Maies-

RA

tatis nondum factam venire tam cito non posset, pro interim copias suas mittere
vellet, donec resolutionem assequatur; postmodum ipse quoque iter maturct.»
„VI. «Quarta translatio eiusdem ad comitatum quendam Superioris Hungariae,
NT

cuius nomen in literis non extat; de Alba Iulia, 4 Decembris 610,

[Scusá purtarea Haiducilor, ce prädasc.]»
(Anexe la Matthias către Maximilian; 24 Decembre 1610; Innsbruck, Stu/t-
CE

haltereiarchiv, Ambraser Akten).

VII. Gabriel Bäthory cätre Gheorghe Neméthy, căpitan de Odorheiü; Alba-
Iulia,:3 Novembre 1610.
«Schreibt, was Massen die Polen, wegen des durch die Heyduggen besche-
I/

henen Einfalls beraith Volckh geworben, dassclb zusamen gebracht, aufgefiierth

unnd aus der Moldaw in Sibenbürgen, mit Zuethuung der moldauischen Hiilff,
AS

ein Impressa zue thuen bedacht sein, Damit er aber nicht imparat obruirt
werde, alls solle er Nemethy seine Gränitzer zue Ross unnd Fuess mit Pro-
fiandt und annderer Notturfft allso versehen, damit sy auf sein Begern ohne
UI

. allen Verzug aufziehen mügen» (Aceleasi Archive, scria citati). |

coutemporan Krauss (I, pp. 111-2): ew el-
1 De care vorbeste si cronicarul
| .
ches weit undt breit wenig gleichen hat».
BC

"2 Torga, Manuscripte din bibliotecă străine, I, p. 47; Il, p. 12 (Cronica lui
Matei al Mirelor). |
 LXXNVI _ . PREFATÁ

RY
nilor mama,
lua fuga spre Moldova, läsindu-si în mîna dușma
, cu care-și putea pregăti
dar ducînd cu sine banii și sculele

RA
răzbunarea 1.

ase-
Atunci Bäthory, învingătorul pe această cale și prin

LIB
sar pre-
menea soldaţi, se instală la Tirgoviște, ca unul ce
găti să rămiie acolo, din neam în neam. La sfirsitul lui Januar,
se înfățișa la Poartă un sol ardelean, Andrei Kéresztészi,

Y
ce aducea o scrisoare în care stäpinul säü expunea istoria mai

SIT
nouă a Ardealului, silintile ce-și dăduse el pentru ai asigura
liniştea, intrigile pribegilor prin vecini, gîndul ce-și făcuse
de a-l scoate pentru a năvăli pe urmă cu Haiducii, peste
ER
Dunăre, ca în vremea luf Mihai. Cu ajutorul luf Dumnezeü
însă, el, Bäthory a luat înnaintea trădătorilor şi voitorilor
lui de răi sia căpătat prin vitejia şi priceperea sa «cirmuirea
NIV

acestei tert muntene». Stiindu-se mai bun pentru Turci decit

Mihai răsculatul saü nesigurul Radu, el crede că poate cere
ceia ce li se dăduse acestora: întărirea prin steag împărătesc
U

si «scrisori de privilegii, după formula ce trimite». Astfel,

AL

nu numai că se va avea la Dunăre un prieten, că haraciul va

fi plătit totdeauna la vreme, dar Polonii «nu vor cuteza a-și
mai întinde mîna asupra Moldovei» vecine și dominaţia tur-
TR

ccascä în aceste regiuni va deveni iarăși un fapt. Cu atit mai

mult, firește, adăuga Trimisul, cu cît noul Domn moldovean,
N

ce se va indupleca să numească Poarta, Stefan Despotul, va

avea altă îndreptare în purtarea lui cu creștinii decit creatura
CE

polonă ce era Constantin Movilă.

Scrisoarea aceasta fu iscălită de Bäthory la Tirgoviste, unde
petrecea împuscînd cînii si curtenind femeile *, la 7 Tanuar, a
I/

doua zi după «biruintä». lar, la 19 ale lunii, un boier de

AS

frunte venia la Poartă din partea fugarului Radu pentru a

întreba dacă navălitorul ce i-a luat Scaunul și-i pustieste
"ţara a venit din porunca Sultanului, pentru a sti ce măsuri
UI

1 Cronica lui Bojthi, în Engel, Monumenta. ungrica.

BC

* Cronicile săsești, Bojthi și Matei al Mirelor, Cf. poema aceluiași, și în

Papiu, Zesaur, I. .
> Ă . s * +

. 1 . PREFAŢĂ . | LXXXVII

RY
*

trebuie sà ieie, căci isi are, în adăpostul säü de la «granitile

Moldovei», trupele ce. trebuie pentru a-l arunca peste niunti !:

.
RA
Stäruintile luf eraü tot asa de putin socotite ca si ale lui
Báthory. Turciinu ‚obisnuiaü să aducă înnapoi in Scaun, cu.
puterile si jertfele lor, decit Domni de aceia cari pornise cu:

LIB
tuiurile împărăteşti din Constantinopol, iar nu hainî, vărsă-:
. . A. M LM 4. w . . . n . - . “ =

y A . m .
tori de singe musulman, prieteni ai Împăratului rival, pe cari
numai nevoia împrejurărilor îi adusese a se supune. Pe de

Y
altă parte, cum se putea primi stăpinirea. îndoită, in curînd

SIT
întreită, complicată poate mai tărziii cu o cirmuire regală
peste Nistru, a unui om cu hotäririle asa de ncaşteptate, cu
mintea atit de îndrăzneață, cum era,
ER si sc arätase si prin
ultima lui faptă, Voevodul ardelean ? |
Cu toti banii aduşi de boicrul muntean pentru Muftiü si:
Tefterdar, cu toate ofertele de servicii pănă la moarte ale
NIV

lui Bathory, voința Caimacamuluï învinse. La începutul lui

Februar 1611, un cisnegir pleca spre Dunăre, ducind cu sine
pe un om căruia norocul nui zimbise adesea, pe Radu
LU

Mihnea, cerut si de o deputatie a boicrilor?.

Ambasadorul ardelean dădu de veste stăpinului sii, dar
acesta nu putea face nimic. Între dusmänia, voitä de dinsul,
RA

a Germanilor, de o parte, a Polonilor, de alta, îi mat tre-

buia să-și înstrăineze și pe Turci? Cînd Radu-Vodă cel noii
se infätisä la Dunăre, el trimise la dinsul pentru a-i spune
NT

că drumul la Tîrgovişte e deschis si că, dacă va plăti 40.000

de scuzi pentru cheltuiala gonirii celuilalt Radu, 500 de Hai-
CE

duci aleși vor veni să-l întovărăşească pănă la Scaunul pe care

bucuros il lasă. Radu nu se încrezu, şi cisnegirul ceru ordine
‘de la Poartă. I se răspunse să meargă să cerce însuși cum
I/

stati lucrurile în tabăra presupusuluf duşman.

Omul împărătesc găsi aici supunere deplină. Gabriel, în-
AS

telegind cîtă ispravă fácuse, se declar gata să .plece. La 11

Mart, el îndrepta către Sultan o plingere în care punca ală-
UI

turi cele ce făcuse şi ce i se dăduse în schimb. Iar peste

BC

: Documentele la Prefaţă, n° XVI.

cu lIurmuzaki, IV? (v. si vol. VIII).
2 Cf, spusele luf Matei al Mirelor
 ‘ . *o4 .

LXXX VIII | . PREFAŢĂ .. .

RY
'cincă zile, cea mai mare parte a Haiducilor lui se infätisa,
împreună cu dinsul, supt zidurile Brașovului. Gabriel Bethlen,

RA
al doilea după «Craiü», rămase. pentru a primi, pe Voevodul
- Turcilor, care sosi în aceiași luná, la 22, cu citeva sute de
- oameni de strinsurä, si, apoi, luă si el calea munților, lăsînd

LIB
. numai citeva : trupe de asigurare a șovăitorului tron, supt
Joan Banul de Lugos !. .
Asa încît incidentul părea închis. Sultanul multämi călduros

Y
. Caimacamului, ce lucrase cu atita dibăcie, si incredintá solului
ardelean daruri pentru stüpinul säü, pe atit de ascultător. pe

SIT
cit de viteaz: o spadă, un cal și caftanul celor ce-și ciști-
gase un drept la răsplata împărătească È.
ER
Dar cei ce,se multämiaü cu atâta, uitaü pe Radu Serban, .
fugarul, pe Constantin-Vodă, ce se temea pentru Domnia
NIV

sa amenințată, pe Poloni, cari voiaü cu ori-ce pret moartea

primejdiosuluf candidat la coroana lor regală, și pe Craiul
unguresc Matthias, a cărui răbdare era la sfirsit faţă de in-
U

susitorul de titluri, drepturi si teri străine, fata de prigoni-

torul Sasilor și patronul Haiducilor,
AL

Imperialii nu începură prin ruperea tratatului noii ce se

negociase in 1610, ci se mărgeniră dintru intäiü a se lămuri '
TR

prin emisari asupra împrejurărilor din principate, Din Cașovia,

Matthias trimise în Decembre pe un bun cunoscător al terilor
noastre, pe Cesare Gallo, ce rămase pănă la urmă prietenul
N

lui Radu-Vodä, pentru ca să ceară acestuia și, prin el, Dom-

CE

nului Moldovei, încheiarea de legături nouă, care să repro-.

ducă pe acele ce existase, înnainte de încoronarea unui rege
unguresc, între Tara-Románeascá și Curtea din Praga 3.
I/

Gallo aduse răspunsul cel mal favorabil la aceste propuneri,

AS

1 Cf. același volum din Hurmuzaki, Memoriile lui Mik, în Șincai, si Me-
moriile lui Banfi, în Trauschenfels, p. 253; Memoriile lui M. Forgäch (Quellen,
IV, p. 45).
UI

2 Hurmuzaki, IV ?,
3 Raport din 21 Decembre 1610 al lui Strauss (Innsbruck, 4 c): «Dise
BC

Tag wiert der Cehsar Gol durch Poln und. Moldaw in die Wallachey ver-
schikht».
 PREFAŢĂ LXXXIX
.

RY
adecá un îndoit tratat. Aflind de cele ce se petrecuse in
tara lui Radu, el mersese să-l găsească în Moldova, la Cons-

RA
tantin „Movilă, care, nu fără gînduri asupra Ardealului, își
tinea atunci Curtea la Roman. Aici se iscăliră, la 20 Februar
1611, înțelegeri privitoare la Bäthory, între amindoi Domnii

LIB
«frati» "si represintantul archiducelui- rege.
Ei se’ indatoriaü a opri încălcări nouă din partea pericu-
losului vecin. Dar oastea ce vor face să treacă munţii nu

Y
va räminea singură, ci alta, ungurească, va veni să lupte

SIT
împreună cu dinsa, și aceasta în cel mai scurt termen cu
putință, într'o lună. De aici înnainte, ajutorul va fi reciproc
între duşmanii lui Gabriel. Si Radu intrebuinfä și acest prilej
ER
spre a-şi cere un loc de adăpostire pentru timpurile rele
în posesiunile lui Matthias. Ioan Regény merse cu aceste
hirtii și cereri, impreună cu Cesare Gallo, care mai avea oare-
NIV

care lucruri de sfîrşit si în Polonia !.

Pe la mijlocul lui April abia, Regény si colegul săi mol.
dovean se aflaü în Viena. La 24, ducindu-se la Praga, ci
LU

aveaii o audienţă la Împăratul, si la sfîrșitul luf Maiü abia li

era îngăduit a lua drumul către casă ?.
Această zăbavă puse pe ginduri pe ncrăbdătorul Radu.
RA

La 4 Maiü, tot din lagárul de la Roman, el vorbeste de

această piedecă pusă răzbunării sale si anunţă pe Palatinul
NT

și Statele Ungariei cá el e gata atrage sabia. Intimplindu-se

a veni atunci in Moldova, pe la dinsif, cunoscutul Armean
Petru Grigorovici, cei doi Domni il inifiará în negociatiile pe
CE

care le purta Moldova cu dușmani ai Turcilor aşa de inde-

pirtati ca Sahul, cu Hanul cel noii al Tatarilor, și-l puserà
I/

1 Hurmuzaki, IV! si Documentele la Prefaţă, n° XII.

' 2 Frederic, conte de Fürstenberg, către Maximilian: «Zue Wien liget ein
AS

moldauw- unnd wallachische Bottschafft; die wurdet costfrey gehalten». Khlesl

către acelaşi, 25 April, Praga: «Gestern haben die valachische und mol.
tauischen Gsanndten bey Ir Mt. Audienz gehabt, und ergeben sich undter
UI

Ier Mt. Schutz» (Innsbruck, /. cJ. Cf. Hurmuzaki, VIII si Strauss către Ma-
ximilian, 10 April 1611: «Dise Dag seindt auss der Moldaw und Walachei
zwen Abgesanden mit dem Zesar Galo hicher khomen. Die negsten Mondag
BC

nach Pragg zu dem Khonig sy begeben: wiess dort beschafen, ohn Zweifl Herr
Graff-in sein Schreiben gedengkhen wiert» (Innsbruck, / c.)
 NC PREFAŢĂ

RY
a stärui si el pe lingă Împăratul pentru înlăturarea lui Ba-
thory din Ardealul usurpat de dinsul. ‘ Scrisorile de trecere

RA
i se dădură la 27 ale lunii, şi tot din Roman’.

Turcii stiati despre cele ce se pregátiaü contra Domnului

LIB
pe care abia îl făcuseră a fi stabilit în Tirgoviste, si luaseră
măsurile ce puteai lua, în starea în.care se gäsiaü’el înșii.
Asigurind pe Constantin Movilă că nu va fi scos din Scaun,

Y
ei îl îndemnară, în chipul cel mai stăruitor, a nu da ajutor

SIT
lui Radu Șerban, amenințindu-l, . dacă nu-și părăsește oaspe-
tele, cu Tatarii. Un Ceaus anume, Mehemed, merse in Po-
lonia pentru a presinta, într'o formă ceva mai politicoasă,
somatii de aceiași natură2. |
ER
Ele nu folosiră la nimic. În lagărul de la Roman se adu-
nara, pe lingă Moldovenii lui Constantin-Vodă, cîteva mii de
NIV

Cazaci si de Poloni. Îndemnuri porniră către Roșii din Tara-

Romănească, bucuroşi de războiii în potriva jefuitorilor şi
jigniti de umilita politică turcească a noului Voevod. Oastea
U

ce trebuia să pedepsească pe Bäthory se puse în mișcare,

trecu Milcovul, aduse o ridicare generală de steaguri, o pá-
AL

räsire. desävirsitä a lui Radu Mihnea, care se trezi iarăși la

Giurgiu si Rusciuc, unde-și mai adăpostise altă dată lipsa de
TR

noroc și de energie. La 29 Maiü, anticipind puțin, Gabricl.

dädea de ştire Turcilor, in cari-și vedea mintuirca, că oastea
N

lui Radu-Vodă cel vechiii l-a adus înnapoi și pradă Muntenia,

rămasă fără apărare 5.
CE

Împrejurările ce. urmarä, se petrecură foarte räpede, și la

Praga ca și la Constantinopol se află numai cu uimire să-
I/

virsirea lor neașteptată.

AS

Recucerirea Terii-Romänesti s'a întîmplat după data de 8

Iunie, cînd un Trimis imperial, Grigore din Ragusa, găsi pe
UI

! Hurmuzaki, IV! si nl citat din Documentele la Prefaţă.

2 Hurmuzaki, IV? si raportul din Novembre al lui Starzer, citat mai sus,
BC

* Cf, Ilurmuzaki, 1V2, Mon. comitialia Transylvaniae si Matei al Mirelor,

mai ales poema din Papiu, I.
 PREFAŢĂ xal

RY
Stefan Kendy la Camenița aducînd trupe pentru fugarul Radu !.
Îndată după nimicirea. gardei ardelene a luf Radu Mihnea,

RA
un Trimis al Sasilor din Brașov, cari nu voiaii cu nici un
pret să mai sufere pe jefuitorul Sibiiului, veni să propuie
Voevodului întors cu puterea în Scaun o alianță în vederea

LIB
operei de răzbunare, a lui ca. si a lor. Ioan Bengner, căruia
Weiss îi dădu această primejdioasă misiune, o duse la capăt
bun si, devenit iarăși un credincios ostaș al Împăratului ger-

Y
man si al fratelui săii ce purta Coroana Ungarici, Radu-Vodă

SIT
încheie legătura cerută de Sasï*.
Dusmanul cel inviersunat al lor nu află decit foarte tărziii,
atunci cînd această legătură produsese pentru dinsul toate ER
urmările de peire, despre actul de trădare al Brașovenilor.
Totuși, ştiind la ce se poate aștepta, acum cînd se afla din-
colo de munţi ca Domn învingător acela pe care crezuse că
NIV

La nimicit, el își chemă iarăși haiducii supt steagul jafului.

La 11, Albert Nagy, căpetenia lor, se arată în Tara Birsci,
cearcă să puie mîna pe Brașov si, văzind cá asa ceva nu se
LU

poate, se făcu a fi. dezgustat de zăbava cui îl chemase și-și

täi& înnapoi un drum de ruină.
Două zile după această desertare a sprijinitorilor sai de
RA

căpetenie, înnaintează Gabriel în vederea munţilor, la 30, și-și

face lagăr, prädind si ameninfind prin sfâtuitorul tuturor
NT

greselilor sale, prin Ioan Imreffy, pe locuitori. O stafetä porni

atunci din Brasov pentru a cere ajutorul lui Radu *.
El îşi adună în pripă trupele ce avea: vre-o 7.000 de că-
CE

lări şi mai puţin de 2.000 de pedeștri, mai mult teranî, si

urcă drumul muntelui. Stia că pasurile eraü închise si bine
străjuite de avangarda dusmanuluî, dar se găsi eine să-i
I/

arăte poteci ascunse, pe unde pănă atunci nu se pomenise

AS

să fi trecut vre-o oaste. După vre-o două zile de ncobisnuite

între stînci pustii şi fără verdeață, Vodă ajungea
osteneli,
înnaintea strajeï, ce‘nu se gindia la dinsul, și o nimici. În
UI

1 Hurmuzaki, IV!.
BC

Asupra acestor negocieri Weiss nu voiește să dea lămuriri.

2 Bojtinus.
3 Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum,
 NCII PREFAŢĂ

RY
zorii unei zile de Sîmbătă, serbătoare a Sfinţilor Petru si :
Pavel, un fugar căzu cu vestea la picioarele domnului sáü,.

RA
care abia se induplecá a crede!. |
El se simtia alt om decit acel înnaintaș al säü care cercase
în zădar să amine pe aceleași cîmpii o luptă, a cărei rușine

LIB
nu avea s’o mai poarte viii. Nu era, ca Moise, un Secuiii de
rînd, un ostaș norocos, ajuns printr'o întîmplare pe culmile
puterii; era un Bâthory, neam de principe și de Craii; o

Y
tineretä încrezătoare îl făcea să fie sigur de dinsul si se in-

SIT
torsese abia dintro expediție, în care văzuse aproape fugind
pe omul care acum îndrăznia să-i steie in fata. În potriva
sfaturilor celor cuminţi din jurul sáü, si cu toate că haiducii
ER
dispăruse din jurul siti, el tinea să se lupte, să goneascä
pe năvălitori, să pedepsească. Precum si Andrei Bäthory do-
rise a pedepsi pe un alt călăuz al cetelor de plugari si
NIV

păstori, pe Mihai Viteazul.

Dar, avînd hotárirea de a se luptă, el făcu gresala de a-și
aștepta dușmanul într'o tabără, ca și odinioară Moise Szé-
U

kely. În noua positie de la Sîn-Petru, oștirea Ardealului as-

teptă ceasuri întregi supt razele de foc ale soarelui din toiul
AL

verii. Cînd fu în destul de obosită, din Brașovul vechiii se

iviră cele d'intăii cete romänesti, odihnite, hrănite; după care
TR

urmară altele, fără pripă. Ele înnaintarà, formindu-se pentru bä-

taie, către locul de mocirlă și spini unde soarta lor rea oprise pe
N

oamenii « Craiului». Radu era în mijloc, cu călări aleși și boieri

de frunte, ducînd trei tunuri imprumutate din Brasov și care
CE

fusese poate altă dată ale lui. De o parte si de alta, eraü străinii,
mai ales cei de pe jos, bine plătiţi şi bucuroși de pradă.
Se începu printr'un furios atac al Curtenilor în haine al-
I/

bastre, avind în frunte pe Bethlen, și al Secuilor cu Ștefan

AS

Bedö. Ei măturară șesul, si aruncarä pedestrimea lui Radu,

care se dădu și el înnapoi o bucată de loc, în şanţuri si in
suburbia brașoveană. Bâthory crezu că a venit clipa să mul-
UI

tämeascä luf Dumnezeü pentru biruințace i se dăruise.

BC

! Cf, mal ales Bojthi, narațiunea luf Scybriger în acest volum, pp. 122-6,
si Prefaţa luf Szilágyi la Jon. Comitialia Transylvaniae. )
 PREFAŢĂ XCLII

RY
In: fierbinteala năvălirii, trabantii își cheltuise însă gloantele
și praful, si: puterile multora, slăbite de oboseala căldurii,

RA
eraii stoarse acum cu totul. Si, la un semn al Voevodului,
iesirä ca. din pămînt rîndurile dese, grele, ale cälärilor po-
loni, ascunși pănă atunci lîngă Moara de hîrtie. În scînteiarea

LIB
orbitoare a platoșelor la soarele triumfător de Iulie, ei se
răpeziră asupra învingătorilor de-o clipă, şi-i sfärimarä supt
copitele cailor.

Y
Bäthory, care supraveghia cîmpul de luptă iîn hainelc-i de

SIT
husar, cu ăripi la coif și umeri, fugi printre cei d'intăiu către
Apusul de unde venise cu bandele. Apoi Secuii se räspin-
diră pe cîmpie, zvirlind sulitile, care acoperirä ca un pod de
ER
fier pămîntul. Rămășițele pedestrimii fură distruse. Innainte
și după această ultimă și adevărată biruintä, Imreffy, răul sfä-
tuitor, Rat, ingelátorul, periră, împreună cu atitia alții din
NIV

căpeteniile oștirii nimicite. «Dumnezeü din Cer a dat aceasta;

eü sînt prea slab pentru a săvirşi», spuse Domnul a doua
zi, cind, cu prietenii săi, Sașii, străbătu cimpia, unde, de la
LU

zidurile cetăţii pănă la satul unde fusese tabăra, záccaü miile de

morti, trup lîngă trup, între armele zvirlite de pripa fugarilor.
RA

Ce însemna această biruintä? Eraü să hotărească Imperialii

lui Matthias si af lui Rudolf şi Turcii; adecä, întru cit priveşte
NT

pe aceştia din urmă, norocul în luptele ce mai craü să vic.

Cînd solii Domnilor dunăreni sosirà la Curte, influentul
prelat Khlesl scria archiducelui Maximilian despre aceasta
CE

inchinare a lor, ca -de începutul peirii lui. Bâthory, pentru

folosul Casei de Austria! În Iunie, cînd pătrunsese la Viena
știrea despre pornirea. Polonilor către. Milcov, un corespon-
I/

dent al aceluiași archiduce stăruia ca Matthias să nu piardă

bunul prilej de a lega iarăși Ardealul de Coroana lui un-
AS

gureascá ?.
Scrisorile de biruintä ale lui Radu plecară din tabăra de
UI

1 V. mai sus, p. LXXXIX, nota 2.

BC

.? «Und mecht sich Andere umb Sibenburgen annemben, wan der Khonig
nit balt darzue thuetts (Strauss către Maximilian; 6 lunie; Innsbruck, /, eJ.
 XCIV PREFAŢĂ

RY
unde mai rămase încă o săptămînă, de neiertată
la Braşov,
zăbavă, la 14 Julie st. n. Regele Ungariei răspunse la

RA
dinsele abia la 10 August, cu felicitările obișnuite la ase-
menea ocasii 1. Dar încă de la r-iü ale lunii apărea întàiul lui
manifest, în care se insiraü păcatele lui Bäthory si tot ceia

LIB
ce se făcuse pentru aJ infrina, manifest pe care-l întregi o
scrisoare regală confidențială la 28 ale lunii ?. Si, încă din a
doua săptămînă a lunii precedente, Sigismund Forgäch se

Y
pusese în mișcare către Ardeal, fără să bănuiască încă nou-

SIT
tätile plăcute ‘si primirea, deocamdată așa de bună, care-l
asteptaü în provincie.
Îl ispitise a-și începe campania schimbarea de front'a hai-
ducilor. Am văzut pe Nagy părăsind pe Gabriel în ajunul
ER
unei lupte pe care acesta rămase s'o piardă cu atît mai multă
siguranţă. Ajungînd la hotarele ardelene, cetele prădalnice
NIV

se oferiră guvernului unguresc si, fără a se mai întreba Sta-

tele, care nu eraii bucuroase de distrugerea în folosul Austria-
cilor a unui principe maghiar, fără a se tinea samă tocmai
U

mult de adevăratele sentimente ale Palatinului chiar, Forgăch,

căpitanul, care-și avea instrucfif directe, de la rege, dădu
AL

steagul împărătesc în mîna bandifilor si porni cu dingil, în

acelaşi timp conducătorul nominal și prisonierul lor 3.
TR

La 14 Iulie, cînd tabăra oștilor regale se afla acuma la

Szalaz, se auzirá cele d'intăiii ştiri despre lupta de la Brașov,
N

petrecută cu o săptămînă înnainte. Ca pe vremea lui Basta,

ele nu produseră o bucurie neamestecată. Nu pentru că
CE

Forgăch, care nu era un dușman de moarte al învinsului,

era jignit că altul îi răpise bucuria răzbunării, dar temerea
se ivi în mintea multora ca nu cumva în Radu să rásará un
I/

noii Mihai Viteazul, hotărît să păstreze ceia ce a cuceriti.

AS

1 Aceste scrisori în Hurmuzaki, IV!

? Innsbruck, 7. c. Cf. si Hatvani, Drüsseli Okmänytär, IN, p. 44 şi urm.;
UI

Tort, Tär, 1880, p. 321 si urm. |

3 Raportul lui despre expediţie, in Hurmuzaki, IV!.
4 Scrisoarea din 14 a lui Forgách (Innsbruck, / c): «Dise Stundt habe
BC

er auss Sibenbürgen gewisse avisa bekhomben das cr Bathori aufs Haubt ge-
schlagen und man nit wissen khan, wo er aigner Persohn zukhomben sein
 . „PREFAŢĂ: XCV

RY
Pentru a impiedeca o asemenea’ luare în stäpinire, gene-
ralul lui Matthias’ înlăturâ ideia de a strînge cu încunjurarea

RA
Oradea, ce nu i se dăduse, si alergă spre Ardeal. Cu atit
mai mult, cu cit în cel din urmă moment se află si despre
soarta lui Bâthory, care, din nenorocire pentru viitorul nostru,

LIB
nu fusese a lui Moise Szekely!.
«Craiul» acesta ştia să fugă mai bine. Sibiienii avură în
scurtă vreme bucuria de a-l vedea din noi, pentru a suferi

Y
pedepse din parte-i si a-i plăti amenzi. În cetatea care ser-

SIT
vise odihioară de adăpost al comisarilor imperiali amenin-
taf, el își strînse puţinii prieteni pentru a sc apăra pănă la
urmă, cu o energie ce nu i se poate
ER tăgădui.
Forgâch se infätisä la Cluj, care nu se împotrivi decit la
început, cîteva zile, pentru onoare. La 15 Iulie orașul se afla
în minile căpeteniei Haiducilor, și la dinsul ajunsese acum și
NIV

un sol de la Radu:Vodă, cu scrisori pe deplin asigurătoare.

Domnul învingător n'avea gîndurile ce i se pusese in soco-
teală așa de greșit: el arăta că, aflind. de sosirea acelui ce
LU

represinta pe patronii săi austriaci, nu va mai urmări pe Se-

cui, în cari se puneaü speranţe, ci va asculta întru toate de
dinsul. Se zvonise chiar că si Sibiiul ar fi fost părăsit de
RA

Bâthory, care, cu puţini în jurul lui, ar fi pe drumul de nouă

fugă ce ducea la Turcii din Lipova”.
NT

Deci restauratorii autorității împărătești asupra Ardealului

trecură, bucuroşi, mai departe. Alba-Iulia li deschise porţile,
apoi Sas-Sebesul. La 5 August, trupele se aflaü în vederea
CE

Sibiiului, şi aici fură primite scrisorile prin care Radu-şi anunța

sosirea pentru a încunjura supt același steag cu Forgâch cuibul
I/

soll, Bey diser Beschaffenheit ist zu besorgen, das sich der Radul des Landts
AS

nit impatronirc».
1 Scrisoarea citată. |
von Clausenburg, vom 25 Julii anno 1611: Disen
2 Ibid, «Auss Sibenbürgen,
UI

Tag ist ein Gesander von Radul Wayda...mit Schreiben ankhomen; der er-
bieth sich allerdings Irer Kün. Mt. gnädigstes Bevelch zu accommodiern unnd
chist mit seinem zu Herrn Veldtobristen zu stossen; bisshero hat er
Volck
BC

von Irer Kün. Mt. Volck in Sibenbürgen nichts gewust, daher beschehen dass
er die Zäggl verfolgt hat. Welches hinfüro von ime unterlassen würdet.»
 XCVI PREFAŢĂ — A

RY
principelui fugar. În același timp, omul care avea cea mai
mare autoritate morală între magnați, Gabriel Bethlen, veni

RA
să-și facă supunerea 1.
Dar cele ce urmară nu | räspunserä asteptärilor. Puterea
adevărată lipsia amînduror aliaţilor. Forgäch nu era, ca Basta

LIB
în timpurile bune, comandantul unor trupe deprinse sái ur-
meze poruncile, ci numai «imperatorul» proclamat de Hai-
duci, şi aceștia aveaii un singur scop: să se primble în largul

Y
lumii trăind din bielşugul muncii altora. Cei citíva nobili

SIT
ardeleni, ce se unise cu dînsul, eraii prea puţini si prea
putin încunjurati. Iar, dintre ai lui Radu, unii erai străini
fără tragere de inimă pentru o lungă campanie grea, iar cei-
lalti doriai de casă, de care eraü despărțiți în vremea
ER cule- .
gerii ogoarelor.
încă de la Szalaz, unii dintre Haiduci se cäise de ceia
NIV

ce făcuse si se întorsese înnapoi în ţinuturi rămase acum

fără apărători. Cînd se oprise la Sibiiü, Gabriel si Nagy,
pe cariï legaü amintiri proaspete de luptă împreună, se
U

împăcară, și multi dintre ai lui Forgâch îl urmară; din

partea lui, Bethlen, judecînd că ființa deosebită a Ardealului
AL

se poate păstra încă, poate și pentru folosul lui cîndva, rupse

jurământul făcut. Lupte hotăritoare nu se puturà da, și cine
TR

suferia mai mult de prelungirea asediului eraii acei ce stätcaü

în soarele verii pe cimpiile pustiite, între dușmani. Încercarea
N

de a face tara să se pronunţe, nu izbuti:la dieta convocati

în Mediaș, nu veni nimeni. lar Secuii recunoscurä si mai de-
CE

: parte ca domn al lor pe Gabriel.

I se păru lui Forgäch, de care asculta în toate Radu, că
ar fi bine să se supuie acești Secui pentru a-și asigura pa-
I/

surile către Moldova, ce stätcaü în mina lor. Era poate si

AS

nădejdea de a se uni aici cu ceva Moldoveni saii Poloni, ai

luf Kendy si Constantin Movilă. Expediția se făcu între două
răscoale ale Haiducilor, şi n'aduse alt folos decit arderea
UI

bordeielor din sate și caselor din unele tirguri. După ce Radu,

care inspira bănuieli, făcu un noi jurämint, aliaţii se intoar-
BC

1 Raportul final al lui Forgäch.

 . , (os PRERATA 0. '" NOVII

RY
"seră după vre-o două: sáptümint la Braşov, de unde-din noü
. se plătiră lefile. mE oo
. Aici se aflară două ştiri rele, care

RA
insemnaü sfîrşitul cam-
paniei de recuperare. Bâthory adunase în juru-i oaste de
‘tara şi Turcii din vecinătate și, ieșind din Sibiiü, luase Sas-

LIB
Sebesul, asediind apoi Mediaşul. Iar în Tara-Romäneascä fiul
lui Mihnea era adus in Scaun de Turci si de Tatari, ale căror:
cete prădalnice se revărsară la 1 5 Septembre prin pasul Du-
| zeului, pănă la Preașmăr, unde prinserà secerătorii pe cîmp!.

Y
Căci la Poartă toate stäruintile lui Radu Șerban și ale

SIT
prietenilor săi “din Constantinopol se dovedirä zädarnice. Cind
se auzi de gonirea Domnului trimis ‘de Sultan, un beglerbeg,
fost in Caramania, Omer, plecä la Dunăre, pe la-jumätatea
ER
“lui Iulie, şi din altă parte se aruncară asupra terii Tatarii din
Dobrogea. Solii. de îndreptăţire ai vechiului Vocvod fură
NIV

dati în lanţuri lui Mihnea, marile făgăduieli de bani fură în-

láturate fără multă vorbă. Alti Tatari primiră porunca să in-
tervie. Cînd se avu siguranța despre victoria de la Brașov
LU

și Omer trebui să se retragă la Razgrad, învingătorul fu pro-

clamat hain. Cînd patruzeci de steaguri culese pe cîmpul de
luptă sosiră la Constantinopol, pentru a fi închinate Sulta-
RA

nului, sacii de stofe scumpe ce-i cuprindea, nu fură deschişi

măcar, iar aducătorii, cu toate stäruinfile Sasilor, încăpură
în cele Șepte-Turnuri. Omer fu mustrat pentru nehotärirca lui
NT

şi îndemnat să se miște. Un ambasador polon căută în zădar

să capete pretioasa persoană a lui «Stefan Bogdan» *.
CE

Cînd Tatarii erai in ţară, nimeni dintre locuitorii ci nu

mai avea gustul cuceririlor şi luptelor peste hotare. Radu :
se dădu îndată spre munți, lucrînd acum de capul lui. Forgäch
îl somă să nu-l părăsească în asd împrejurări. Vodă se opri
I/

atunci pe ginduri, dar fără voia. lui oastea-l räpi cu dinsa,

AS

la Rucăr. Generalul regal încercă să stea singur în calea

Tatarilor, dar o revoltă a Haiducilor îl dădu intr’o parte.
Oastea-i neascultătoare îl duse apoi cu dinsa către Apus,
UI

Chron, Luchsio-Lupino-Oltardinum,
BC

1 Cf. Raportul lui Forgách cu

2 Hurmuzaki, IV?.

‘ 64367. Vol. IV.. VII

 .
. ee .

,
A . . a .

XCVm , Te PREFATA =

RY
spre munți, pănă cînd, în ziua de 18, după multe’
în urmă
ştafete schimbate, Radu avu mierarea de a-și vedea tovarășul
de neizbîndă coborit la dinsul în țară, gata a face tot ce se.

RA
putea pentru a scăpa numai teafăr în Ungaria, de unde, în-
‘tr'un ceas, rau, plecase.

LIB
Restul e o tristă istorie de fugă, cu dușmanii în urmă si,
"împrejur, piedecile fără de număr ale naturii neprietenoase
de toamnă. După citeva întilniri cu Tatari rămași în urmă

Y
' saü oament ai noului Radu-Vodă, care iertase fara si se fä-
cuse iertat de dinsa, cei doi dușmani ai lui Bâthory mergeaü

SIT
să găsească pe al treilea, Constantin-Vodä, ce se clätina pe
marginea, maziliei. Trecurä Milcovul la 29 Septembre. A doua
zi, într'o "pădure noroioasă lingă Bacäü, Tatarii îi ajunseră, ER
în frigul umed al unei intunecate zile de ploaie. Cea mai
bună oaste a luf Radu, rezfterz poloni, fu. măcelărită între
NIV

carele ce se infipsese în pămîntul lutos. Läsind în urmă tu-

nurile, ceilalți, Haiduci, Poloni, Munteni, începură o lungă şi
obositoare luptă cu drumurile stricate, cu apele ieșite din
U

albia lor, cu foamea și frigul.

De la o bucată de loc, Radu-și lăsă aliatul și, trecînd pe
AL

la Curtea lui Movilă, își luă de aici Doamna, cele două fete,
dintre care una se născuse pe pämint străin, în vremi de
TR

nesiguranţă si nenorocire 1, îşi încărcă Vistieria, foarte ușurată,

și apucă drumul granitii polone. Din. partea lui, Forgäch
se înfundâ între munții ninși, şi, după zece
N

ajunse la Putna,
zile de oboseli fără päreche, pedestrii si cäläretit rimasi pe
CE

jos ajunseră, cäläuzifi de un cioban, la Cimpul-Lung din Bu-

‘ covina. De aici Homonay și Andrei Dóczy merserà să ceară
Domnului moldovenesc cäläuzisi un ajutor bănesc, care fură
I/

date «cu multă facere de bine, și iubire de oaspeți». Multà-

mită oamenilor Voevodului și celor 2.000 de florini däruifi
AS

de dinsul, rämäsitile trupelor” regale ajungeaü, în sfirsit, în

Maramures, pe calea Pocutieï. Din 12.000 de oameni rämä-
UI

seseră numai a patra parte?. | |

BC

! Cronica’ munteani, in Magazin; IV. I

2 Raportul lui Forgäch. Cf. acela al unui .ofiter al lui în Arch. für Sieb.
 Hl d meth
DSL

. PREFAŢĂ XCIX

RY
ILLI

.
.
ai
3

Așa, se. mîntuise, cum n'ar fi putut prevedea nimeni, ex.

m aa ae

Universit

peditia combinată cont lui ra

Bathory. Acesta apăru la Brașov
’ Te

RA
la 20 Septembre, dar nu putu supune orasul!. Peste o lună
o dietăa. lui, cercetată de toți magnații, arăta deplina luf.
Ci t Wiotecs

biruintä.

LIB
io:t

În Tara-Romäneascä, Radu Mihnea domnià în liniște şi

à

rivalul săi se gäsia la sfirsitul anului ca fugar în Ungaria.

Y
Omer-Pasa îl apăra, si el trimise in Novembre steaguri si

SIT
prinși la Constantinopol pentru a arăta că, în această parte,
totul se mintuise bine ?.
Răminea Moldova și Constantin ER Movilă. Pe acesta s'ar fi
crezut că-l va apăra autoritatea regelui Polonici, care răs-
punsese cu mîndrie la cererea veche de a trimite pe Radu
Serban la stăpînii cari aveai pentru ce să-l pedepseascä*.
NIV

Dar, întàriti în hotăririle lor de ultimele succese, Turcii nu

mai voiai să sufere un Domn a cărui primire li fusese im-
pusă. În zădar făcu Movilă ofertele ‘cele mai înjositoare, in-
LU

sultind pe al doilea patron al säü, regele ungur saü Împăratul.

La 20 Novembre, era numit Voevod al Moldovei un necu-
noscut ce se dădea drept fiul lui Tomșa si servise în ultimul
RA

räzboiü franco-spaniol si în ai Turcilor cu Persia, un bätrin

ostaș despre care nu se auzise nimic pănă atunci,un alt
NT

Stefan-Vodä decît acela pe care-l dorise Bathory. Scfer-Pasa

de Timișoara porni cu dinsul la 4 Decembre, pentru a in-
lătura împotrivirea ce era de așteptat din partea unei familii
CE

ce avea de seisprezece ani ocîrmuirea Moldovei *.

‘ Resistenţa. nu se produse, cu toate temerile Turcilor. Cons-

I/

tantin nu primi, fără îndoială, cu o cinste deosebită pe Tri.

AS

misul Sultanului, care veni să-i anunţe mazilia, ci-l opri ca

Landeskunde, N. F., XXI, p. 345 si urm. si XVII, p. 705 si urm.; Kemény

UI

si Kovács, Erdelyorszäg tărtinelei” Tara, II, pp. 38-9.

! Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum.
BC

? Hurmuzaki, 1V ?, “
3 Raportul din Novembre al lui Starzer si Ifurmuzaki, IV,
* Hurmuzaki, IV ?.
 C PREFATÁ

RY
prins. politic. Dar, innaintea oștirii de Munteni, Turci si Ta-.
care, plecind din Babadag, unde asteptase întàil,.
tari, cu

RA
sa şi
Stefan se îndreptă spre Iași, tînărul Movilă, cu mama
acel Vornic Ureche, care-i era un adevărat părinte , luă fuga.

LIB
spre hotar, și se închise în Hotin.
De aici nădăjduia el să înceapă un războiii pentru reciști-
garcea feril. pierdute, cum făcuse Radu Șerban, dar cu mai
multă durată în norocul sáü decit acesta. Il vedem în cores-

Y
pondentä cu Sigismund Forgäch, pe care abia il ajutase intr'o

SIT
atit de mare nevoie, cu prietenii si rudele lui din Polonia, de:
unde aștepta trupe fără bani şi trupe cu plată, cu Weiss și
Kendy, cu Radu-Vodă, în sfirsit, tovarășul săii în nenorocire:
și pribegie !.
ER
Acesta din urmă se afla la Viena încă din Decembre pre-
cedent și stăruia din toate puterile pentru o restabilire ce
NIV

nu i se părea îndepărtată ?. El trimitea oameni ai săi în Tara-

Romäneascä, la boierii, căpitanii si iuzbagif cărora li jurase
să se întoarcă în «patru-cinci luni», chiar dacă ar trebui să-și
U

zălogească familia, pentru a-i scăpa de omul Turcilor.

La început, regele Matthias părea tot așa de grăbit ca și
AL

dinsul pentru scoaterea din stäpinire a lui Bathory. Cu toate:

că acesta încheiase cu Palatinul unguresc un armistițiu pănă,
TR

la cea mai apropiată dietă din Pressburg, cu toate că un

trimis al lui era așteptat cu propuneri, «Craiul» se amestecă
N

în lucrurile romänesti, puind să se scrie îndemnuri la räs-

coală către boierii munteni ce fineaü mai bucuroși cu Împă-
CE

ritia creștină. El ordonase Consiliului săi să se ocupe de

pribegii ardeleni si de Vocvodul muntean fugar ?.
Însă Rudolf muri, si, în sfirsit, fratele säü putu să-i ica și
I/

„acest din urmă si mai înnalt din tronuri. Fără să se împace

AS

pentru aceasta cu Bâthory, ale cărui oferte şi făgăduieli le

înlătură, el pierdu din vedere nevoile regatului säü unguresc
si ale vecinilor săi, pentru a se ocupa de interesele superioare:
UI
BC

1 Cf. ibid, si IV?; Cronica lui Michael Weiss.

Hurmuzaki, VIII.
3 Hurmuzaki, IVI,
 » 2

*
. e
.

| . ALTO
000 AULOEUS
PREFAŢĂ - .
. CN 7 : ) \

RY
° eve e SO (AA
ale demnităţii sale nouă. În zădar cerea Radu, în Ma t &n
i se îngăduie a veni la Praga pentru a fi ascultat, in Zádaz;-

RA
recurgea la toți sprijinitorii și prietenii sif: afacerile luf erat”
aruncate acum într'un viitor îndepărtat. |
În Maiü — ceia. ce însemna sfárimarea ori-cărei speranţe

LIB
— noul
imediate șef al Casei de Austria stăruia la Sultan
pentru acela care nu-și aștepta Scaunul din aceasta’ parte si
| pe această cale. În Iulie, archiducele Maximilian se gîndia

Y
a-l cuprinde numai în pacea ce ar fi să se încheie cu Ar-

SIT
dealul. Solii lui, si ai ţerii, ce venirà la Curte în toamnă, nu
cistigarä nimic mai mult. Turcii ráspunserá că sint gata a
ierta, dacă vinovatul va veni la Poartă,
ER ceia ce trebuia săli
deie in mini anume bogății, după care umblase multă vreme.
Si bietul om se mulfämia numa! să discute asupra faptului
dacă o părăsire a celor trei principate în stăpînirea lui Bathory
NIV

şi a Turcilor n’ar fi păgubitoare pentru politica austriacă!.

Mai puţin norocos decit acest pretendent fusese cellalt,

LU

tînărul Voevod moldovenesc. El așteptase la Hotin, apoi la

Camenitä, ajutoarele polone, hotărit să le intrebuinteze, cu
toate scrisorile ce trimisese Turcii în Polonia pentru ca el
RA

să fie încredințat, împreună cu mica sa Curte de nenorocire;

unui Ceaus împărătesc. Era convins, nu fără dreptate, că
NT

«Turcii daü steagul de cîrmuire aceluia care învinge».

În Iulie el ist încercă norocul, grăbit, pare-că, din urmă de
moartea înnainte de vreme care-l aștepta. Strinsese în jurul săi,
CE

din Vistieria Movilestilor, şi cu învoirea tacită a regelui ?, vre-o

4.000 de oameni, Poloni de-ai lui Ștefan Potocki, o rudă pre-
tioasä, Cazaci, Tatari, din acci ce se desfäcuse de supt ascul-
I/

tarea Hanului si, călăuziţi de Mirzacul Cantemir si alte căpetenii,

prädaü Moldova băsărăbeană si pămînturile creștine din Dobro-
AS

gea. Trecu Prutulcu această mică oştire, urmînd calea care

UI

1 Ibid,
_2 Cf, în această privinţă, Biclowski, /. c, pp. 411-6, 452-3, 456-7 ; Mali-
BC

/evoare pentru istoria Polonie?. Vilna, 1843, in SP, I,

nowski si Przedziecki,
pp. S9-91 (trad. de W. Schmidt).
 . E
oo

GI ^oc to + PREFAŢĂ

RY
fusese luată de același Potocki la stabilirea, din Decembre
1608, a lui Constantin, pribeagul de acum. Si, ca si atunci;

RA
în regiunea Stefänestilor, intr'un loc ce se zicea Cornul lui
Sas, năvălitorii intimpinarà o oaste de Moldoveni credincioşi
Domnului din Scaun, de' Munteni şi de Turci și Tatari de-ai

LIB
Hanului (19 Iulie). Dar, în deosebire de ceia ce se intimplase
atunci, creștinii fură bătuţi prin trădare și surprindere şi luară”
fuga. Lăsînd totuși în mîna învingătorilor pe Potocki, cules

Y
intr’o ascunzătoare si pe o sumă de tineri boieri,. bucuroși

SIT
de räzboiü si petreceri, cari periră tăiați de un Domnce nu
stia sä ierte. Cit despre Constantin-Vodä, el cäzu in robia
Tatarilor si, după toate probabilitățile, se innecä in Nipru,
pe cale !.
ER
Anume, Turcii nu mai eraii acum sprijinitorii cu orf-ce pret
ai principelui pe care-l numiaü in sfirșit, după cuviință,
NIV

«Craiul cel nebun», Delichiral. Pentru a li deschide ochii

contribuise multe lucruri: expediția din 1610 și cererile ce
veniră după dinsa, mai ales. In April 1611 el reclamă de la.
U

Sultan plata serviciilor sale, scutirea de tribut, cedarea Li-

poveï si Inăului, ajutarea ori-si-cind de trupele otomane si
AL

Jeafa pentru 32.000 de Haiduci. După plecarea lui Forgách

din Ardeal, el se oferi a întemeia din noii, in folosul săi
TR

si pentru binele Turcilor, Statul lui Bocskai, dacă, iarăși, i s'ar

ierta tributul, i s'ar da chiar imprumut o sumă de galbeni,
i s'ar lăsa lui jumătate din veniturile celor două Vocvodate
N

vecine și s'ar supune autorităţii lui Voevozii romini, cu tru-

CE

pele lor, și Pașii vecini. Pretentif lipsite de bun simț, a căror

absurditate se însărcină să o explice Turcilor acela chiar
care trebuia să le sustie, noul capuchehaie al lui Gabriel,
I/

Andrei Göczy, care voiă pentru sine principatul atit de răi

AS

administrat de stäpinul săii.

Acel care urmări de acum înnainte pe Bathory fu Cai-
macamul Giurgì Mohammed; care conducea afacerile Împă-
UI

! La bibliografia din Iorga, Călători, ambasadori și misionari în ferile

BC

noastre si despre ferile noastre si Socotelile Brașovului, adauge: Hasdeü, în

Arch. istorică, VII, p. 51 şi urm. si Oräsanu, Cronicarit moldovent, p. 49 și
n. 4. | |
 PREFAŢĂ — . ct.

RY
rátieiîn lipsa Marelui-Vizir, dus la räzboiü. Pentru dinsul,
care asigurase Sultanului o stäpinire pasnicä si sigură asupra

RA
Terii-Romänesti si Moldovei prin gonirea lui Radu cel în-
chinat Nemtilor si a. lui Constantin, făptura Polonilor, o
schimbare mai räminea să fie îndeplinită: aducerea Ardcalu-

LIB
lui în starea cea veche, de smerită supunere, prin gonirea
acelui om de surprinderi neplăcute care cra Gabriel.
Dar pe acest timp Turcii își atingeaü scopurile prin alti,

Y
pe căi piezise care duceaù la scop mai sigur decit cele mai

SIT
drepte. «Nebunul», «Sardanapalul» avea dușmani din toate
părțile si, fără a proclama public mazilia lui, Turcii dädurä in
particular tot sprijinul acestora. Ei primiră astfel serviciile
ER
lui Andrei Nagy, iarăși răsculat în potriva stápinuluf sat
momentan ; ei luară supt ocrotirea lor deosebită pe Weiss
vitejeste decit
NIV

şi Brașovenii lui, hot&riti «mai bine să moară

să trăiască fără privilegiile lor»!; ci admiseră principatul lui
Gâczy ; el intetirä si mal mult ambiția de domnie a luf
Gabriel Bethlen, în serviciul căruia puseră trupele Sultanului.
LU

Faţă de atita dușmănie, cuprinzindu-l din toate părțile,

precum în toate părțile nedreptäfise si jignise, Bathory n'a-
vea decit devotamentul clientelei lui de petrecitori, credinţa
RA

Secuilor, neobositi în prada ogoarelor brașovenc, si simpatiile

lui Radu Mihnea.
NT

Cellalt Domn noi, Stefan Tomșa, trimisese ambasadorii

săi la principele Ardealului pentru a-i. anunța așezarea lui
între el si fostul patron al luf Stefan Despot, |
CE

în Scaun?, dar
turcit acuma şi stabilit undeva în ierarchia otomană, nu cons-
tatäm legături mai strinse. Radu însă avea interes să asi-
cu cite greutăţi avea, statornicia unci dominafii pric- '
gure,
I/

tenoase în Ardeal.
AS

În Decembre 1611 pasurile muntene crai închise pentru

Brașoveni, în luptă cu Secuii «Craiului». După porunca Tur-
cilor, cu cari Weiss știa să vorbească, Vodă trebui să în-
UI

cheie un tratat.de prietenie cu delegaţii cetăţii, Benckner

BC

declară Weiss intr'un discurs cuprins in A/emoriile lui,

1 Cum
2 Socotelile Brașovului.
 CIV. PREFAŢĂ

RY
și Mihai Forgäch. Un capugiü luă parte la negocieri si veni,
însuși, în Braşov, cu Clucerul Mihalachi și Vistierul Pană,

RA
după ce ele duseră la un capăt.
În Mart însă, Bathory apăru în Tara. Birsef si statu aici

LIB
mai mult timp, încercînd în zădar să-și supuie rebelii. Se
ceru lui Radu a da.și el ajutor causei principelui legitim.
Dar el avea altă grijă decît aceasta. Abia isprăvise cu o
conspirație a boierilor în potriva luf și a Grecilor si ucisese

Y
în chinuri pe Bărcan Stolnicul, alcătuitorul mișcării, pe Mi-

SIT
hail Cămărașul, al cărui nume suna frumos si din care par-
tida militară voise să facă un noü Voevod viteaz; pe Stanciu
Păharnicul, care-i răsculase Roșii în 1611 și-l silise a fugi
ER
la Dunăre înnaintea lui «Șerban», și alte căpetenii. Fugari
dintre boieri, căpitani si iuzbasi se aflaii în munţii Mehedin-
NIV

tilor, unde uneltia planuri nouă ura lor nestinsä în potriva

«Turcului», fiù si frate de Turci, în potriva călăului rudelor
și prietenilor lor, în potriva acelui ce li aruncase moștenirea
U

și agonisita în gura Grecilor fläminzi.

De și i se vorbi de prietenia, pe care o și aveaii Braşo-
AL

venii cu Radu Șerban! şi Petrașcu, fiul lui Mihai-Vodă și

unul din luptătorii din Iulie 1611, Domnul muntean refusä
TR

să se miste sai să facă oare-care silinti. Radu aduse ca

indreptätire prietenia impusă de la Impärätie, ce avca cu
Brașovul, și trimise înnapoi cele cîteva sute de Secui, ce
N

venise să-i ofere serviciile?

CE

În Maiti sosește ‘în Brașov un Ceaus, cu scrisori de la Sul-

tan şi Göczy. În puterea acestor scrisori, ajutoare se cerură
‘în Iunie de la Radu- Vodă, prin Benckner, si ele trebuirà să
I/

fie date.
AS

În luna următoare, Radu fu silit să primească la dinsul

pe pretendentul ascuns al Turcilor la «Cräia» Ardealului si
UI

1 O scrisoare a acestuia, din 12 Septembre 1612, în Documentele la Pre-

faţă. Cf, alta, ungurească, din 18 Iulie 1612, "Tyrnau, către Ladislaü Pethe
BC

si ceilalţi consilieri ai Camerei ungurești, în Colecţia de autografe a Archivei

de Stat din Budapesta. Radu semnează ca «servitor et filius paratissimus>.
2 Cronicile säsesti ce am citat în Socotelile Brașovului.
 PREFAŢĂ | CV

RY
să-l trimeatä peste munți, în Brasov, unde erati gata pentru
sprijinirea lui, — cu vreo 600 de oameni, comandati de un

RA
Armas si de căpitanul Buzdugan. Căci porunca Împăratului
păgin era ca Brașovenii să lupte din toate puterile pentru

LIB
nimicirea dușmanului lor de moarte,
„Crezind cá totul e pierdut pentru vecinul säü de pänä
atunci, Voevodul îi și scrisese despre pregătirile turceşti,
îndemnîndu-l să nu încerce în zădar a sta în calea «ostilor

Y
Împăratului», ci mai bine, lăsînd să treacă asupră-i furtuna,

SIT
să aștepte timpuri mai bune, care i-ar putea da tronul în-
napoi ?.
ER
1 Aceleaşi cronici si Socotelr.
2 Aceasta se vede din următoarea scrisoare inedită a lui Radu:
« Doresc sănătate bună în starea plăcută a Domnici Tale, si viață indelun-
NIV

gata şi norocită îți poftesc de la Domnul Dumnezeü să-ți dea Mirici Tale.
În zilele trecute, prin sluga credincioasă a Märiei Tale, Ioan Putnoky, cind
l-ai trimis innaintea solului Mărici Tale, mi-ai scris Măria Ta si mie, si mi-ai
spus Măria Ta că l-ai fi trimis innaintea lui Andrei Göczy. Ca să nu mit
LU

fif de rXü, după porunca Miüriei Tale i-am dat drumul îndată. Și, cu toate
că l-am așteptat cu plăcere să vie înnapoi, ca să-l pot primi cu cinste, ca
pe cinstitul sol al Mărici Tale, — cînd a sosit el la Dunăre, a sosit și un om
RA

al nostru, venind de la Poartă, cu o scrisoare, cum că, după ce Măria Ta

ai trimis solY la Poartă, supușii Mărici Tale s'aii plins acolo, foarte tare, că
Măria Ta te-ai purtat nesuferit cu fie-care si că ef nu mai vreaii să te aibă
NT

de stápinitor. Puternicul Împărat s'a îngrozit, auzind plingerile cele tari asupra
Măriei Tale si foarte s'a supărat pe Măria Ta, Pentru care îşi gäteste ostile
în potriva MárieY Tale și vrea să-ţi ridice asupra alt stäpinitor, pe care-l vrea
CE

fara, Ostile aü și pornit. Cum am allat, foarte m'a măhnit știrea aceasta, și
m'am grăbit să-ţi scrii, căci ci cu Măria Ta așa vreaü să trăiesc, ca cu un
bun vecin și ca două rude, precum am trăit si pănă acum cu Măria Ta. Dar
ce să facem, dacă viclenit Mărici Tale asa ali lucrat si nu m'am putut pune
I/

împotriva vointif Împăratului? Stiü acestea foarte bine, ca unul ce am fost

crescut la Poarta Împăratului și din pinea lui. Dar, știind lucrurile astfel,
AS

trebuie să căutăm, ce se poate face mal ușor, si cit cred că ar fi mai bine
dacă Măria Ta te-ai da înlături înnaintea oștilor puternicului Împărat şi multe
lucruri ar rămînea nesfirsite, pănă ce Măria Ta şi cu noi am putea face Poarta
UI

mai îndurătoare, și iarăși ai putea veni: în Scaun. Căci e știut lucru, că Maria,
Ta eşti viti de Domn și Scaunul Domnesc mat bine tise cuvine Märief Tale.
vor prăpădi
Dar, dacă Măria Ta nu aștepți ostile puternicului Împărat, ele
BC

cu totul tara, si cine știe ce se va alege si de Măria Ta? Asa am poruncit, Datum
Tale...»
. in oppido. nostro Tergovista, die 15 Iunii, anno 1612. Sluga Märiei
 cvi on | PREFAŢĂ

RY
Dar contingentele. muntene nu se arätaü de loc gata sa
lupte. După patru zile, oamenii luf Vodă se infundaü iarăși

RA
în munţii de unde venise. Aceasta aduse plingeri, și nouă
somații veniră lui Radu, de la Poartă, pentru încheiarea unui

LIB
tratat cu Brasovenii. |
El fu încheiat la 12 Septembre, și jurat putin mai tärziü
de Michael Fronius, în 'numele orășenilor. Actul, scris în
romäneste, pe care-l dădu Radu-Vodä, ni s'a păstrat. El pre-

Y
vede prietenie și dușmănie împărtășite, transmiterea de știri

SIT
despre dușmani, pe cari Voevodul îi aștepta din «feara le-
sascä» si din «teara nemteascä» unde pindia «Särban-Vodä»,
ajutarea Muntenilor, la nevoie, cu muniții, adăpostirea în
ER
Brașov în timp de nenorocire, cu atîtia ostași citi să nu poată
înspira bănuieli. Dar ce e mai însemnat decit toate aceste
NIV

puncte de asigurare și frátie e că se vorbește despre întin-

derea «tocmelii» asupra acelui care, «de ne va dărui Domnul
Dumnezeü, va sta a fi domnu despuitori teräï Ardealului» !
Potrivit cu tratatul, Radu trimise călări de ai săi lui Göczy,
U

pe un timp cînd și Marele-Vizir, care încercase întăiii să

AL

“apere pe Bathory, fusese convins de Caimacam că nimic nu

trebuie făcut pentru a-l mintui. Dar purtarea oamenilor săi
fu aceiași ca si în trecut. În Septembre ci împiedecară luarea
TR

Risnovului, ce fusese cuprins de principe, iar, la 16 Octombre,

fugind înnaintea dușmanului la Feldioara, nu numai că ză-
N

därniciaü planul de instalare a lui Göczy la Alba-lulia, dar

CE

aduseră o adevărată catastrofă, în care peri Weiss, sufletul

resistenfif împotriva lui Bathory. În ^ aceiaşi lună Octombre
Marele-Vizir se întorcea la Constantinopol și multe se încer-
cară cu dinsul, care nu putuse izbuti cu loctiitorul säü, Mo-
I/

hammed-Pașa. |
AS

Între cei cari cercară terenul pentru afacerile lor fu și

Radu-Vodä. În cursul verii el trimisese în taină la Bäthory
UI

(Bibl. Academiei Maghiare, Hist. fol., 110; copie. După o traducere de d.

dr. Gh. Alexici, profesor în Budapesta.)
! Tratatul l-am tipărit în Socotelile Brașovului, pp. 131-2. .
BC

Cronicile citate, Cf, aceia din Ms. Quart germ. 148 al Muscului din
Budapesta, n? IV,
 or

a
»
.

,
PREFAŢĂ . E CVII

RY
pe un om de încredere; un cunoscut al säü din Veneţia,
din care făcuse Marele săii Postelnic şi conducătorul po-

RA
liticiă fine pe care o ducea. Bernard Borisi, Bärnat, trecu
pe urmă, dupä ce jurase. poate: lui Bathory, în numele Voc-
vodului, la Constantinopol, cu asigurări că Gabriel e om

LIB
de crezut, oferindu-se să aducă și un ambasador din parteii
la Poarta Sultanului. Multämitä şi scrisorilor Paseï de Buda,
acest ambasador, Balassi, pe care-l intoväräsia Borisi, căpătă

Y
un fel de întărire a domnului săii, căruia se afirmă. cá i se

SIT
trimiseră si insigniile din noii 4.
Dar politica aceasta de märuntä dibäcie grecească nu putea
dură multă vreme, și cu părere de răi Radu trebui să înca- ER
lece in 1613 calul de.războiii, să stringă în juru-i o oaste
de luptă, nu de fugă, şi să plece în Ardcal, pentru ca să
ajute-aici la întemeiarea tronului lui Gabriel Bethlen, in umbra
NIV

căruia era să domnească de acum înnainte?

Și totuși si acest an din urmă al cîrmuirii si vieții ultimului

LU

Bathory începu bine, prin succese pe lingă aceia cari eraü

să-l arunce în nenorocire. După mai mult de patru luni de
aşteptare la Constantinopol, Ioan Benckner se întorcea în
RA

Brașov, cu poruncă să se împace orășenii răsculați cu stäpi-

nitorul lor, care va fi adus prin dojenile turcești la sentimente
NT

mai bune. Un represintant al Sultanului, Abdi-Aga, veni pentru

a supraveghia si ocroti negocicrile, care incepurä indatä si
se continuará mai multe luni de zilc?.
CE

Un indemn în acest sens veni şi de la Împăratul german,

Matthias. La acesta, Bâthory trimisese ambasadori încă de
I/

1 Cf. Hurmuzaki, IV!, pp. 493-4,n° 423; NI, p. XLVII si 1V?,

AS

Decembre Bathory trimisese soli la Poartă, precum si celor dot

2 În
Domni. Raport al comandantului de Satu-Mare, 2 Decembre 1612 (Miinchen,
Staatsarchiv, K. Schw. 485/12, fol, 255): «Vnder gehaltnen Landtag hat Ba-
UI

thori zu seinen Potschafften - fürgenohmen: Nach der Porten den Kereztüri

Paul, zu dem Waivoda in der Moldaw den Trombathch Marton, so vorm Jahr
an der Portten legationweiss gewessen; zu dem Waivoda in der Wallachey den..
BC

Putnoki Janos».
3 Socotelile Dr "agovulut.
 CVIII I | PREFATÁ

RY
Curtea din Praga,
la sfirşitul anului 1612 și se stia bine la
Ungurilor din
şi în consiliile din Viena că toate simpatiile

RA
si că, in deo-
Ungaria imperială sînt pentru' conationalul lor
care nu încuviintase expediţia lui Forgäch,
_sebi, Palatinul,
lucrurilor din
nu doria nimic mai mult decît împăciuirea

LIB
deci părerile lui
Ardeal în folosul lui Gabriel. Matthias jertfi
la dieta din
personale în această privință si, după o sfătuire
atul o
Pressburg, se hotări la o înţelegere, pe care Împăr

Y
ria să nu
iscälia la 11 April. Din parteï Gabriel se îndato

SIT
. Saşii erai îndem nați si
lase nici-o-datä pe Turci a trece!
bul asigur ărilor de
din această parte să se supuie, în schim
nevoie. r
ER
o dietă adunată la Sibiiü, în luna lui Maiü, do-
In sfirsit,
parte a feril,
vedind legătura dintre principe și cea mai mare
exemp lul și indem nuril e ei. Bra-
interveni în același sens, prin
NIV

din trecut și jură, în mij-

sovul uitä deci pagubele si mortile
la începutul acestei
locul demonstrațiilorde bucurie, lui Bäthory,
Göczy lepädase
luni Maiti. Si, simțitor înnainte de aceasta,
U

iertare
cu totul pretenţiile sale la tron, și se tiria pentru
răstur na.
AL

înnaintea stápinuluf pe care nu-l putuse

cia
Gabriel räminea deci principe, era recunoscut de provin
și usurpările
întreagă, fără să fi cedat nimic din drepturile
TR

răpit şi pur-
sale, rämiind ca înnainte în posesiunea Sibiiului
nesti»,
tînd ca și pănă acum titlul de «Domn al Terii-Romä
N

îm-
pe care nu id dăduse nimeni decit un noroc de mult
leca a
prästiat. La Răsărit, era acum Tomşa, care se indup
CE

vitele la dinsul în tara.

prigoni pe Secuii rebeli ce-și trecuse
Mai departe, in Polonia, se găsiaii oameni cari să se încreadă
în el și să voiască a-l ajuta. Iar, în Muntenia, Radu Mihnea
I/

räminea vechiul prieten credincios, care stăruia la Poartă în

AS

potriva singurului dușman ce-i rămăsese, Gabriel Bethlen,

«Tiganul».
Acesta, alt om decit lenesul si cinicul Göczy, era însă să |
UI

räpuie tronul lui Bäthory. El şi cu Turcii, pe cari se price-

puse a-i lega strîns de interesele lui.
BC

1 Cf. Mon. comit. Trans. si Arch, f. sieb, Landesk., be ty pp. 40374.

 eo. , PREFATÁ EM 20. CIX

RY
Dibaciul si influentul:rebel .se înfitisi la Constantinopol
încă din timpul iernii, puţină vreme după plecarea poruncilor

RA
menite să asigure dominația pașnică a principelui ardelean.
Turcii îl văzură cu plăcere şi-l dăruiră cu un caftan. El if
lămuri asupra adevăratei stări de lucruri în provincia unde

LIB
nimeni nu era în adevăr cu «nebunul» si li inspiră credinţa
că fără nici-o pierdere s’ar putea goni si distruge acest ves-
nic tulburător de pace. El destăinui natura si motivele poli-

Y
ticii pe care o fáceaü faţă de Ardeal Vocvozii romini din

SIT
vecinătate. Cistigind din ce în ce:maí mult teren, el ajunse
acolo, incit, atunci cînd Bäthory se putea crede mai asigu-
‘rat, Marele:Vizir, Nasuf, luă hotărîrea de a-l schimba, cu
ER
toate îndatoririle faţă de dinsul si tratatele -iscălite si întă-
rite cu Imperialii. |
Bäthory dădu, din parte-i, tot concursul lui Bethlen, prin
NIV

cereri nouă, de o nebunie desăvirşită: guvernul ereditar, ce-

darea către dinastia luf a cetăților bănăţene dorite de Turci,
scutirea de tribut a ferii pe un termin ca acela de cincispre-
LU

zece ani, reducerea lui pe urmă la suma de 15.000 de gal-

beni, ca pe vremea lui Soliman cel Mare, de la care încoace
se schimbase aşa de mult valoarea banului, luarea Haiducilor
RA

Porții a
supt scutul Sultanului şi întreținerea pe socoteala
credea
unei armate dintre dînșii, în număr de 30.000. El
în care, pe
NT

că foloseşte scriind lui Radu Mihnea scrisori

lîngă milogiri pentru favoarea turcească, cl furișa asigurarea
că, la nevoie, va sti să sc apere, că nici 40.000 de Turci
CE

un an de zile de silinti, să cucc-

mar fi în stare, cheltuind
cetate ardeleană,cá și-a asigurat aliaţi
rească o. singură
pentru luptă, în creștinătate (Iunic-Iulie) !.
I/

vestea
Deci la 15 Iulie, apărea la Brașov Husein Ceaus cu
sc pusera in mişcare către
maziliei. Două armate turcești
AS

Comandan-
granita de Apus si cea de Miazázi a provinciei.
era beglerbegul de Kanizsa, Schender-
tul suprem, Serdarul,
UI

trimise de aici
Paşa, care se infäfisä la Poarta de fier și
se pronun-
ceausi ca să ceară principelui, în potriva căruia
BC

1 Hurmuzaki, IV!.
 OX 01. . | . PREFAŢĂ — .

RY
tase Sultanul, condiții neacceptabile: tributul:pe mai multi.
ani de zile, cînd el era ruinat, iertarea lui Bethlen, cînd de.

RA
la acesta-i venia tot răul, si părăsirea Sibiiului, cînd el vedea
în ocuparea lui cea mai mare izbindá a politicii sale. După
aproape patruzeci de zile de așteptare fără folos, Schender

LIB
pătrunse în Ardeal, aducind cu dinsul pe Bethlen, viitorul
principe, dacä-l va voi fara, — care trebuia să-l voiască.
- Mai încet înnainta cealaltă oaste, în fruntea căreia stătea

Y
Pașa de Oceacov, învingătorul, în 1612, al Polonilor lui Cons-
tantin Movilă, supraveghetorul principatelor; Maghiar- Ogli,

SIT
un renegat. Îi încetiniai progresele, if prelungiaü conacele,
dispositiile celor doi Domni ce.i se dăduse ca ajutoare si
cari nu voiaü peirea lui Bäthory. ER
Julie si August trecură în așteptarea efectului unor. stä-
ruinte nouä. Toate mijloacele furä intrebuinfate. Stefan Tomsa
NIV

încheiase in Octombre: 1612 un tratat cu Polonii, dar el nu'

fusese ratificat de dietă, Hotinul nu i se dăduse în mină,
pribegii: Constantin, ce se credea încă în. viaţă, Ureche,
U

Bucioc, nu fusese măcar astimpärati. Si necontenit, cu toate

energicele sfátuir aduse de ceaușii împărăteşti, in Mart ca
AL

și in Iulie, regele denuntase la Poartă purtarea prădalnică a

falșului fiü de Domn Tomșa, în locul căruia ar fi asa de
TR

drept si de bine si. se numească Gavrila, fiul cel mai mare

al lui Simion-Vodă. Stefan-Vodä aducea înnainte această
ple-
N

stare primejduită |a terif, si tărăgănia după putinţă

carea. !, |
CE

lar Radu-Vodă păstra încă oare-care simpatii pentru ve-

cinul: mazil, În-April, el primi cu strălucire pe Toma Borsos,
trimis la Poartă de. Bâthory, care Borsos mulfämi calificind
I/

de «țigănească» cinstea ce'i se făcuse si asămuind casele

AS

din Tîrgovişte, «în urit stil románesc», cu «cotetele de porci,

din Ardeal, în zilele bune» ?. El lucra prin prietenul Borisi,
care era si prietenul «Craiului» și, pentru a trece vremea,
UI

1 Cf. izvoarele citate si Hurmuzaki, IV! Susi. Ii.

BC

2 Kemény şi Kovács, Zrdölyorszäg tărtinelei” Tära, II, pp. 2345:

4 ‘
 PREFAŢĂ 0°. | ORI,

RY
dădea ospete lui Maghiärogli, care la beţie .scotea sabia si
ciopirtia pe boierii Voevodului1. --

RA
Însă, la plingerile lui Bethlen | şi Schender, porunci fură
trimise care nu ingäduiaü nici o nehotärire si nici o indrep-
tätire. La 2 Septembre, Radu era lingä Brasov, cu 5.000

LIB
de oameni, între cari ostașii săi de paradă, în haine albastre?
și Postelnicul Bernard. Peste zece zile lagărul lui Tomșa, cu
4.000 de oameni bine gatifi, avind în frunte pe Mirza cel

Y
Mare, Moldovean acuma, pe Vistierul Boul, căpitanul Deliman,

SIT
Postelnicul Ciolpan, se așeza lîngă al Pasei si al Domnului
vecin. Voevozii mergeau împreună la biserica din Scheiü si
schimbaü visite saü «cercetári».. Viteazul Sahin-Ghiraï venia :
ER
pe urmă cu Tatarii. Cu toţii porniaü mai departe, către o
luptă pe care Bathory n'avu cu ce mijloace s'o deie 5.
Se lăudase încă, vorbind de împotrivire, la Ocna Sibiiului,
NIV

intăiul siti lagăr. Peste vre-o lună, el se afla la Sas-Sebes,

şi nu se mai credea în stare să lupte singur, Un emisariü al
său mergea după ajutor la Palatinul Ungarici, care avu pur-
LU

tarea încurcată a situației luf nedeslusite. ÎI venise apoi in

minte să lege soarta sa de pribeag proaspăt cu aceia a unul
“mai vechiü pribeag, care-i fusese totuși un “mare dușman.
RA

Omul. care se ducea în Ungaria trebuiasă treacă pe la Tyr-

nau, pentru a propune lui Radu Șerban o luptă comună. Noul
NT

Domn ar fi un credincios vasal al principelui, ar purta titlul

ce ar voi acesta, l-ar ajuta contra tuturor dușmanilor, ar
plăti 50.000 de galbeni si ar răspunde apoi un tribut mai mare
CE

decit acela pe care-l dădea tara către Turci.

Asemenea condiții desplăcură lui Radu, dar, gindindu-se la
cit timp pierduse pănă acuma, el se lisa ispitit să negocieze.
I/

Ca unul ce se afa însă în minile Imperialilor, fara aderenti

între străini, fără bani şi încurcat în datorii, el scrise Curţii
AS

de care atîrna. Archiducele Ferdinand il chemă atunci, din

ordinul Împăratului, la Viena, pentru a discuta. Cererea lui
UI

1 Hurmuzaki-Bogdan II si Hurmuzaki, IV?,

BC

2 Iorga, Acte si fragmente, Y, pP. 1$7—8.

3 Socotelile Brasovulur.
 . . .

OXHW oo. ee.) BREFAŢĂ

RY
de aise da 6.000 de oameni, și anume Nemţi, precum şi
100.000 de taleri, pentru a strînge și altă oaste, închise în-
-

RA
dată discutia!.
Pănă la sfîrşitul acestei tragedii politice, Imperiali, incurs!
cati in Germania, dezgustafi cu totul de Unguri, témätors®

LIB
peste măsură ai unui noii războiii cu Turcii, pästrarä” “nuimai!
dorința pioasă de a da oare-care ajutor aliatului lor Bathory -
si ocrotitului lor Serban, pe o cale care să nu fie însă chel. zi

Y
tuiala și riscul.
Asa încît Turcii innaintarä in voie: la Mirislät, la Turda.

SIT
Tatarii se răspîndiră în toate unghiurile. Iar Bathory apăru . ,
în Septembre la Alba-lulia, de unde ceru lui Schender lucruri
nebune, precum eraü cedarea ER lui Bethlen și retragerea la Ti- |
mișoara. Apoi, pe la Cluj, el merse să se închidă la Oradea- .
‘ Mare, de unde adresà ultimele lui stiruinti către Radu Șer.
NIV

ban, pe care protectorii săi nefolositori nu-l lăsară să plece.

La 23 Octombre, Bethlen era ales de dietă; a doua zi
făcea jurämintul. Apoi ‚se ducea in tabăra turcească, unde:
U

Schender îi dădea semnele stápiniri în numele Sultanului.

La această dati Gabriel Bathory nu mai era între cei vii:
AL

căpeteniile Haiducilor săi, prin cari domnise și cucerise, îl

omoriaii în trăsură și-l aruncai în drum trupul străbătut de:
TR

septe răni ?.
N

1 Hurmuzaki, IV!
2 Izvoarele sînt citate în notele mele la Socotilile Brașovului. — În 1613,.
CE

Socotelile, inedite, ale Cohalmulut menţionează Ceausi, doi Romini trimiși la

Brasov, un Luca Kirschner, prins de Tatarí, precum si alți doi, drabanţi
din tabără si: «Alss mit den Passa beleitt hatt gen Cronen». — Iar ale Si-
I/

ghisoareï cuprind: Rominul Oprea in Birsa, întrebare în Tara-Románeasci.

«Castra, Custodes turcicis. Ceausul «Orosslanay». «Item 4 urnas aceti Way-
AS

vodae Moldaviae». Si pentru «boierí», «Item Wayvodae Moldaviae 40-ge-

narium vas vini oblatum... Item dem Esaias Pap ein Geschenk, f. 1...
Item dem Magiar Ohgli und Zkender Bassa butyri oct. 5» ($i luf Angialossi,
UI

lui Mustafà-beg.) Item dem Moldner, Bleschen Väden, Magiar Ohgly, Tatar-.
cham, als sie bey der Stadt furüber sein gezochen, Ehrung gegeben,f, 123]...
Item ratione Cosacorum et Marci Moldavi vestimentorum f. 1/8... Item
BC

Moldaviae et Valachiae Vayvodis aquam vitae». Cf. si Kemény si Kovács,

Erdélyország tórténetei! Tära, II, pp. 251-4.
 PREFAŢĂ OXIII

RY
Cu aceasta se începu
^
o nouă [od
era,
-
pentru Ardeal ca si .

pentru noi, o nouă eră care se lămuri pe deplin mai ales

RA
& statornicirea prin 1615 a puterii noului principe.

LIB
IV.

Principatele romine pe timpul lui Gabriel Bethlen (1613-29).

Y
Turcii si Tatarii se retraserä către pasuri si, ca să se în-

SIT
toarcă acasă, luară iarăși drumul obişnuit al Terii-Romiánesti,
lăsînd numai în provincia ce atirna acum cu totul de dinșii,
o garnisonä provisorie !. ER
Nu știm ce gînduri vor fi stäpinit la întoarcere mintea
sfiosului Radu Mihnea, dar, judecind după purtarea lui de
pănă acuma, ele trebuie să fi fost triste. Domnul mazil, gonit,
NIV

„mort, nu-i fusese un pricten, și odinioară cl văzuse chiar în

Bathory, «principele Terii-Románegti», un rival. Dar stäpini-
torul Ardealului, cu toată aplecarea sa către planurile de in-
LU

drăzneală oarbă, era un om deinimä, mai mult decit atita,

un cutezător, si Turcii ati avut totdeauna respect pentru asc-
menea del}, pe jumătate eroi si pe jumătate nebuni. Ce cra
RA

să se întîmple: acum cu acest Bethlen «Tiganul», care părea

menit să fie numai uncalta acelor ce-i dăduse tronul?
NT

Ideile acestea le exprimă Tomșa. Situaţia lui era si mai rea.

Polonii nu-l iertaü si putcaü să-l ierte si mai putin acuma
cînd trimisese. la Poarta Sultanului, înnainte de a porni din
CE

Iași, pe captivul säü Potocki ?. Boicrii nu-i craü mai prieteni

decit lui Radu-Vodă boierii munteni, si amindoi craù siliţi
să se menfie cu concursul călăului. Dîindu-sì samă de ce era să
I/

fie, el chemă pe influentul Brasovean Benckner, ca «pe

‘un Sas ce era» si ştia ascunde vorbe de taină, și-i vorbi,
AS

deschis, asupra tributelor mari ce vor să vie, asupra cereri-

UI

1 Bojthinus. Cf. Zorin. Tir, 1881, p. 93 si urme si Szuzddok, 1896, p.

42 si urm, ì
2 Vezi Hurmuzaki, 1V? si Sup/. I'.Radu Scentru relaţiile moldo-polone în
BC

1613-4, si Biclowski, Z c, pp. 227-S,1900, Ay. si 522-4; Diiennik literacki,

1862, n° SG, p. 6SS (tradus in W. Scumente 1,

64567. Vol. IV. — | o VITE

 CXIV 0 PREFAŢĂ

RY
lor nemäsurate de. provisii, cai si vite, asupra ruineï amenin-
tátoare și. cîrmuirii prin beglerbegi. «Cit timp: Împăratul ro-

RA
man», adăugi el, «şi-a avut mina în Ardeal, nu am fost in
aceasta primejdie». Să nu uite deci Măria Sa nici de acum.
Benckner, . sä facă :

LIB
înnainte aceste biete feri creștine și el,
binele a-i aduce la picioare această rugăminte. Cu voia lui
Bethlen sai -fără, Radu Serban, ‘un ostaș,cu care se. putea :
cineva înţelege pentru o răscoală, să fie așezat iarăși în Tara-:

Y
Romäneascä. Sasii să fie ocrotitr de suveranul de aceiași

SIT
limbă, iar el, Domnul Moldovei, ar ajuta si el după putinţă,
la bätrinetele lui de soldat. |
ER
"Politica lui Gabriel Bethlen imprästiè însă multe din aceste
temeri, El se arătă de la început un om fâcut ca să dom-
neasci. În loc si caute duşmănii ca predecesorul săii, el nu
NIV

le primi decît cînd nu putea face altfel. Fără să cheltuiască

bani sai să jertfească soldati, el făcu mai mult decît război-
nicii si cheltuitorii. Se arătă, întrun cuvint, un bun gospo-
U

dar ; prielnic, prin urmare, şi pentru gospodăria bună a altora.

AL

Cu Turcii, buna înțelegere se constată tot anul. Bethlen

li fägäduieste credință, supuncrea către dînsit a cetäfilor bä-
._nätenc. Din partea lor, ci intervin la Împăratul pentru ca nou-
TR

luf principe ardelean să i se dea Maramureșul și cetăţile de la

“Nord; ci dai vasalului lor mijloacele şi siguranţa trebuitoare
N

pentru ca elsä poată lua, în Novembre, Lipova si Inäul 1,

CE

Din dieta din Februar 1614, adunatä la Medias, Bethlen

trimise la «Împăratul» care-i părea mai folositor o solie de
stiruinti și informatie, alcătuită din Mihai Toldalagy si Toma
I/

Borsos. În tot cursul primăverii, Agii si Ceausii se poartă

prin Ardeal și 'Tara-Románeascá ?. La 30 Iunie, ca plenipo-
AS

_tentiar al Sultanului pentru afacerile ardelene, plecă spre Du-

năre acel Schender-Pașa, care le orinduise în 1613, spre
mulțămirea Porții. El venila 3 August în Ardeal, pe la Bran,
UI

J
der .
| farci à
BC

|is aquai yäch din Casovia, S Novembre 1614 ;

! CI. Böjthinus si scrisoare
in Innsbruck, 4 c. II, pp. 2: 2 |
? Socotelile. Brașovului.
oc ’ °
°
Uu
 PREFAŢĂ | CXV

RY
împreună cu un Meheméd-Aga !, si stätu
în fara mai multe luni
de zile, pănă ce el avu Siguranţa cá nu
mai e nimic de temut

RA
pentru noua stápinire, de origine turceasci. În adevăr, toate
cetăţile se supusese istetulur împăciuitor, si
cl isi cistigase pe
Sasi, restituindu-li, in sfirsit, simulacrul lor de

LIB
capitali, Sibiiul ?,
In aceastá operá de statornicire, Bethlen găsi tot
sprijinul
la vecinii săi, dar mai ales la cel munte
an. Ei vedeaii, si
unul și altul, ce dușmani îndărătnici și neimpácati
îi amenință

Y
din crestinätate. Radu Șerban nu-și uitase tara si
puterea ce

SIT
avuse asupra ei si, ruinat cum ajunsese, pofta lui de a o mai
cuceri odată cu sabia îi ardea cu atît maf mult inima. În
‚Mart veniseră iarăși la dinsul ştiri de la luptătorii săi din
ER
timpurile bune: și, împreună cu dinsiî, îndemnuri din partea
unui pretendent moldovean, acel Gavrilas Movilă, fiul lui Si-
mion, pentru
NIV

care Gavrilas stäruise el atunci cînd credea că

Domnia Moldovei se poate hotări şi schimba după voia lui.
Un nobil polon. oferia să deie trupele pentru aducerea în
Scaun a Voevozilor amindurora, si se vorbia despre Cazacii
LU

ce se apropie de riul de hotar. Mai tärziü, în vară, pribea-

gul ardelean Kendy se îndatoria să schimbe în două luni
de zile pe Bethlen, «valpea» Imperialilor 3, pe Radu,
RA

in care
boierii vedeai un Turc si un vindut Turcilor !, şi, prin ur-
mare, și pe «tiranul» Tomșa, care nu se putea menfinca fără
NT

acești doi vecini. Radu Șerban intervenia pe la dietele aus-

triace si urmäria pe archiduci cu scrisorile sale de rugăminte 3.
Stefan-Vodä Tomşa avea un leac în potriva răscoalei:
CE

mai tăia din boieri, ceia ce făcea plăcerea bitrinetelor sale

"de vinturä-lume. Înnainte de a pleca în campania ardeleană,
I/

1 Cf. raportul inedit al lui Starzer, din 2 Iulic, in Innsbruck, Looe si

AS

Socotelile Brașovului. Socotelile Sighi;oarei cuprind daruri «Delli Marco Mol-

davo», lui Mchemed-Aga si «filio Zkender, legati turcici imperatoris», pre-
cumsi «legato turcico».
UI

? Böjthinus si Socotelile Brașovului.

3 V. mai jos, p. CXVII, nota 3.
4 Scrisoarea boierilor munteni către Radu Șerban ; în Hurmuzaki, IV!, iar,
BC

romäneste, în Convorbirile literare pe 1900, April.

5 Inedite, în Innsbruck, 7. e. si Documente la Prefati, no xxty.
 CXVI PREFATÁ

RY
pe cîțiva fruntași 1 si alții avură aceiași soartă în
el jertfise
primăvara acestui an, îndată ce se auzi că Movileștii nu mai

RA
aștepta. Dar atita n'ajungea pentru a fi sigur de viitor:
pot
in 1614 îl vedem chemind pe Turci şi Tatari, al căror Han

LIB
apăru la Tighinea, unde veni si Domnul pe urmă?.
Mai putea să se razime pe ajutorul aminduror vecinilor
ce plätiaü ca și dinsul birul Sultanului. In tabăra turcească
din 1613, după întărirea lui Bethlen din partea . Serdarului,

Y
cei trei principi se legase prin jurámint a fi cu credinţă, la

SIT
ori-ce poruncă, stüpinului din Constantinopol, iar între ei «a
trăi ca frații si a nu sc părăsi unul pe altul pănă la moarte»?.
Si, îndată după întoarcere, Bethlen denunța lui Radu cons- ER
piratia alcătuită de Germani pentru a face încă în iarnă
principe al Ardealului pe Gaspar Beches, pe cînd Radu
NIV

Şerban s'ar întoarce în Tara-Románeascá, iar in Moldova ar

fi să stäpineascä Nicolae-Vodä Petrașcu saü «Deli-Marco»,
adecă Marcu Viteazul, vărul celui d’intäiü J
U

| Nepfel către loctiitorul ducal al Prusiet (Varşovia, 12 August 1613):

Wallachiae princeps, hatt auff Bevelich des Turkischen Kaisers 4
AL

«Komsa,
Ilerrn, sic volo, sic iubeo, abzurichten lassen, die Ihrer Majestet ser
vornehme
zugethan gewessen» (Königsberg, Gesandtschaftssachen).
TR

2 Hurmuzaki, IV! ; Wurmuzaki-Bogdan, II. Pentru Tomșa, în parte, mer-

seră la Poartă în 1614 solii poloni Andrei Gorski ‘si Targowski. V. Cores-
pondenta polonă din Königsberg si ms. 360 al Muscului Czartoryski (Cracovia),
N

pp. $0-2. |
3 Ziarul lui Andreas Hegyes, în Trauschenfels, p. 297.
CE

Din «Copia Schreiben von ainer verthrautten Persohn auss Caschau, vom
5 Decembris anuo 1613»: «Die Ursachen, demnach der Skender Bassa, alss
er die zween walachische Fücrsten mit dem Sibenbürger verainigt, haben sie
ainander angeloben und versprechen mücssen, wann inen im Nahmen des
I/

grossmechtigen türggischen Khayssers Bevelch khombt, das sy alie drey zu-

“gleich, sambt aller irer Macht, wohin es begert würdet, neben dem 'Liirggen
AS

auf sein und anziehen wollen; so sein die Türggen und die ‘Farttarn, so in
Siebenbürgen gewesen, alle auf den türggischen Gränitzen aussgethailt. Der
Magior-Egli-Bassa in der Walachey sein Windterleger zu halten verlassen.
UI

Dass sein bose Anzeigungen...» (Innsbruck, / c. — Despre planul de a

näväli in Ardeal, cu Cazaci si Poloni, al unui «Oberst in der Muldaw», vor
BC

bese si știri din Viena; 31 Oct. (Königsberg, 7. e.).

* Sziligyi, Bethlen Gdbor fejedelem trönfoglalisa, Pesta, 1867, p. 55;
scrisoarea către Schender, citată la pp. 58-9, si p. Go.
 Qu "40 PREFATR o . CXVIL

RY
In Februar 1614 li se ordona la ar nostri
să fie gata a
veni cu trupele lor pentruca să apere de Nemti
pe Bethlen,

RA
ce nu ajungea să se înțeleagă cu dinşii, cu
toată solia ce’
li trimisese !, În Mart, Tomșa: piria la Turci că Imperiali
‘.gramadesc trupe la hotare pentru a .sävirsi schimbarea do-

LIB
. rità de dinsii în toate’ trei principatele: Tara-Romäncascä
ar fi, natural, a lui Radu Șerban, Moldova a «fiului lui
. Mihaï-Vodä», iar în Ardeal s'ar așeza ca guvernator Pala-

Y
tinul unguresc. Cînd Schender veni să ajute pe Bethlen cu

SIT
autoritatea Sultanului?, el nu luă drumul Timişoarei, cum |
„se credea, ci acela al Terir-Romänesti, pe unde trecuse
și solii ardeleni „ce-i adusese trimiterea, ER soli pe cari Radu
fu rugat să-i recomande la prietenii sáf din Țarigrad, In
schimb, principele ardelean dădu de ştire la Poartă că
Nemţii tin la dingii si intetesc pe Radu Serban. În tot
NIV

cursul toamnei, Imperialii se asteptarä la sosirea Vocvo-

zilor romini, cari ar colabora cu aliatul lor la supunerea
Banatului 3.
LU

1 Cf. Böjthinus si o scrisoare împărătească de la 3 Februar către Sasi, în

RA

Staatsarchiv din München, K. Schw., 371/2, fol. 232.

* Cf. Böjthinus si ineditele din Innsbruck.
3 Archiducele Ferdinand cätre archiducele Maximilian (Viena, 29 April
1614). După stiri din Constantinopol si Ungaria Superioară, «zue schen dess
NT

Betthlen Vayda, sambt seinen Adhaerenten, beeden wallachischen Vaivoden,

den Türggen zum Khrieg zu instigirn nit underlasse» (Innsbruck, / cJ. Cf.
CE

scrisoarea cu data de 14 April a lui Sig. Forgäch, anexată: «an die benach-
bartten Bassen, Beglerbegen unnd Sandsagh-Bchen, auch wallachischen Way-
woden, zu Wegen bracht» [ordine pentru a se ajuta Bethlen). ‘Tot la acea
scrisoare din 29 April se dă ca anexă un raport imperial din Constantinopol,
I/

cu data de 6 Mart: «Gestert von Betlen aus Sibenburgen Schreiben an

Obristen Vezir ankhomben; und bericht der Moldauer das Ir Kayserliche Ma-
AS

jestät... ein nahmhafftes Kriegsvolckh an underschidlichen Ortten, von

"lheutschen und Ilungern, auf den sibenburgischen Granitzen in Beraitscbatit.
Bey welchem sich zwen Waywoden, alss der Scharban und des Micha Way-
UI

voda Sohn befindten ; und, wie er wahrhafftig berichtet, wären Ihr Kayserliche
Majestät ganz resolvirt den Betlen aus Sibenburgen zu vertreiben und: Iferrn
Palatinum aldort einzusezen, von dannoch nachmals Moldau und Wallachey
BC

anfallen, in Moldau des Miha Wayda Sohn, in der Wallachey aber den
Scharban einbringen, derowegen den Obristen Vezir guet Aufsehen zu haben
 OXVIIL - E | PREFATA :

RY
Nici in 1615 negocierile lui Bethlen cu Împăratul nu izbu-
tiră deocamdată. Urmară încercări nouă din partea pribegi-

RA
‘lor si doritorilor de Coroani, cu toate ci sé trata necontenit
întărirea păcii cu Turcii, ce intelegeaü că, după | ultimul tra-
tat, al lor este Ardealul. În Februar, Ali-Pasa, atotputernicul -

LIB
Vizir.de Buda, trebui sä proteste in chipul cel mai hotärit
contra acestor intrigi, pe care Împăratul le stia bine și le si
incuviinta în tainä!. Chiar după încheiarea, in Maiti, a unei

Y
SIT
vermahnet... Von des Betlens Briefs Inhalt,.khan ich Eur Gnaden, weil sie
noch dem Tholmatsch nicht zugeteilt worden, in Gehorsamb dissmals nichts
‚gewisses berichten; doch ist nicht zu zweifeln, weillen des Moldauers und
des Betlens Brieff sogar 'baldt nacheinander ankhumben, der Betlen, Moldauer
ER
und Wallach confoederati, das des Betlens Briefs gleiches Inhalts wie des
Moldauers sein werde, und villeicht der Sibenburgisch Agent des Betlens Brief
zu uberandtwortten mit Fleiss auferzogen, damit des Moldauer Schreiben dem
NIV

Obristen Vezier cher zuckhomme, auf das durch dasselbe als ein Zeugmus
was sein Herr schreibt, bestattet werde, Hat der Wolff "Bathori offendtlich
und: guett peyrisch an der Portten wider Ir Kayserliche Majestät, die Chris-
tenheit und Cron Hungern tractirt, so ist sich wol zu besorgen das der Fuchs
U

Betlen vil Löcher under der Erden machen, aus welchen der Cron Uungern
grosser, unwiderbringlicher Schaden mochte zuegefucgt werden, wie sich dan
AL

wol vorzuschen; dan, obwol der Bathori mit den Thurggen, iezigen Moldauern
und Wallachen Bindtnus und Freundschafit gehabt, ist doch derselbe ihnen
samendtlichen was verdachtig gewest...». — După pîrf de la Bethlen, Vizirul
TR

“mustra pe agentul imperial Starzer în cursul verii si pentru că ¢Radul wirdt

von Ir Khayserlichen Majestät wider Sultanum patrocinirts. — După știri din
Septembre, de la Forgäch si Döczy, «der Wayda auss der Wallachey sey be-
N

raith in Sibenbürgen aukhommen, welcher auch chist zu ihnen crwarth

CE

wirdt... Beede walachische Waywoden inmittels für Sakmar zu legern..

Der Moldawer ligt 6 Tag Raiss von Skender und samblet sich starkho. — Cam
asa scrie Dóczy, la 26 Sept.: «Die Walachen sein zween Tag Reiss Wegs
von ihme (Skender]» (după altă versiune a scrisorilor lui din 26-7 Sept.,
I/

Schender ar aștepta lîngă ‘Timisoara «beede wallachischen Waywoden stündt-

lichen»). — În Oct. știri din Ardeal vorbesc despre apropiata venire a Dom-
AS

nilor la Lipova cu Maghiar-Ogli.— În aceiași lună, din Hadad: «Bethlen soll.

geredt haben das, so jemandt ine an der Belagerung Lippa hindern wurde,
er sich an demselben mit Ilulf des Veida in der Wallachei rechen wolte».—
UI

La 21, Chioara: Schender așteaptă «die Wallachen». — La 13 Ianuar 1615,

Sig. Forgich vorbeşte de ordinul ce ai Domnii de a ajuta pe Bethlen.
! All-Pasa de Belgrad către Forgách (17 Febr. 1615). «Von underschicdlichen
BC

Ortten glaubwirdig bericht worden das der Hommonay Georg auss Irer Kay. Mt.
Bevelh und dero Räth Guctthaissen sich understanden neben dem Scharban
 . PREFAŢĂ | "OXIX
*

RY
înțelegeri cu Bethlen, agitația aceasta nu se potoli,
căci Im-
păratul refusà actului iscälitura sa. Vechiul candid
at la Scau-

RA
nul din Alba-lulia, Homonnay, urmă si mai departe cu stä-
ruintile și cheltuielile sale, și-și făcu din Radu-Vodä
fugarul
un credincios tovarăș. În April, se căpătase pentru acesta

LIB
din urmă, de la Pașa din Buda, un pașaport, căruia i se dà.
dea o tălmăcire exagerată !. În Iulie, un om al lui Radu Ser-
ban se ducea la Belgrad pentru a se sfătui cu Ali-Pasa, care-i

Y
primi, darurile și făgăduielile, şi-i făcu cinste cit să se poată

SIT
înșela bietul exilat 2.
Dar, ca totdeauna în cariera lui Radu-Vodä de la IGII
înnainte,se puseră la mijloc împrejurări nouă, care zädärni- ER
ciră gîndul de răscoală, şi cel care-și pierdu în 1615 tronul
nu fu Voevodul muntean, ci acela al Moldovei.
NIV

Pe acesta-l duse la peire data aceasta cruzimea, care-l mintuise

pănă acum. Faptul că nu știuse să tie bine prietenia cu Dom-
nul de peste Milcov, care cra mai tare, maf ager la minte
LU

și cu atita trecere la meghistanii Țarigradului 5, îndemnă apoi

la răscoală, ca si scrisorile Doamneï lui Ieremia si ale tinä-
rului ef fil, Alexandru, pe boierii nemulțămiţi. Bărboiul cel
RA

bätrin si Bărboiul cel tinär, Sturdza si Boul, oameni influenţi

și ascultați, ridicară asupra lui Vodă pe mercenarii munteni:
NT

Mirza cel Mare, Deli-Marcuși alţii 4.

CE

und Marco Wayda Siebenbürgen zu yberfallen und den principatum für sich
zu behaltten. Nun wissen Euer Gn. gannz woll das diese Lannder Siebenbür-
gen, Walachey und Moldaw, von viller Zeit her unnsern grossmechtigisten
Kayser gehörig, auch in ‚der Fridens-Capitulation niemandt andern obligirt
I/

sein». Cf. Mon. comit. Transylv., XVII, p. 207.

1 Hurmuzaki, IV! În Februar Bethlen cere regeluf Poloniei, din Fägäras, a
AS

ni favorisa împotriva lui «inquietos quosdam homines» (7ürténselmi Tir, 1880,

p. 472 si urm.). | | ‘
la Prefata, n° XXV. | ln _
2 Documente
UI

3 Relele disposiţii ale lut Radu faţă de Tomsa se văd si din scrisoarea
1615; Tort Tir,
cancelariului ardelean către” Alexandru Movilă (30 Decembre.
1880, pp. 708-9): «qui non exiguas simultates cum-ipso “Tomsa gerit».
BC

4 Miron Costin.
 CXX / PREFAŢĂ

RY
Ştefan cra însă un soldat, cum ii plăcea şi lui să spuie.
El îşi strinse împrejur «dărăbanii», adecă trabanţii unguri,

RA
veniţi din întîmplare, și oaste de strinsurä din
ceva călărași,
laşi, sărac) de aceia cari fineaü cu Vodă, care-i ocrotia pe
dinşii. Se dádu o luptă în Păcurari, răsculații fură bătuţi și

LIB
cei dot Bärboiü ucişi: unul in tapä, altul în streang. După
"care osîndă, se începu un măcel, orinduit de învingător, care
nu crutà pe nimeni din rudele revoltafilor, nici femeile şi

Y
copiii !. |

SIT
Aceasta se petrecu în Septem bre. “În Octombre, Doamna
Elisabeta, cu fiul ci mai mare și fiul mai mic, Bogdan, cu un
ginere, Wiszniewiecki si un viitor ginere, Korecki, cari aveaüER
cu dinşii vre-o 10.000 de oameni, bande de pradă *, treceaü

Nistrul la Hotin. Tomsa li iesi innainte cu o oaste destul de

frumoasă, în care eraü Unguri cu plată si Munteni, pe cari,
NIV

nevenind el însuși, îi trimisese Radu, în acelaşi timp cînd

adăpostia la dinsul pe fugarii Sturdza și Boul. Il fu învins
lingă capitala sa, la 22 Novembre, șisi fugi in jo-
U

la Täutesti,
sul terit5. ì
Curtea din Iasi, si trimise în toate
AL

Alexandru fu instalat în
părţile stafete si soli, cu toate fägäduinfele de pe lume, nu-
mai să fie lăsat în «moștenirea lui părintească». Turcilor:
TR

tribut şi fratele Bogdan ca ostatec, ambasadorilor frances si

*

olandes pe lingă Poartă bani, lui Radu bună vecinătate, lui

N

Bethlen, magnatilor,ccancelariului siti, căruia-i scrise, pe la

.
CE

1 Acelaşi, si scrisoarea ungurească, din 30 Octombre.1615, a lui Bethlen,

în Sziligyi, Seen Gébor fejedelem hiadatlen politikai levele, Budapesta, 1879,
si citate de mine, in So-
I/

pp. 29-30. Ea confirmă si știrile säsesti, întrebuințate

cotelile Brasovulut, la anii 1615 si 1616. |
AS

2 Biclowski, Scris. Zur Stanislav Zolkiewski, pp. 236-8, 542-3. Scrisorile

Doamnei Elisabeta, in Arch, ist., MI (după Sapicha; sint si în Turowski), cu
un lung comentariü. Cea din «1605» e din «1615».
UI

3 Izvoarele sînt citate in Socotelile Brașovului, Adaug numai observaţia că

Barct, tipărit in Papiu, II, e un izvor foarte serios, fiind scris după dictarea
unui luptător. Singure datele sînt false, ca unele ce cu greü s'ar fi putut finca
BC

minte, — Korecki, într'o scrisoare, din lași, 10 Decembre 1615 (Zort. Tir,
ıSSo, pp. 487-8) punc lupta la 25. Dar cf. lorga, Ace si fragm. I, pp. 52-5.
 . ci tU PREFATA | | | (CXNIC

RY
10 Decembre, Grigore, fiul lui Nestor Ureche!, o prietenie
supusá.

RA
Radu 'era aplecat să asculte asemenea protestatüi, cu sen-
timentele ce avea față de Tomşa. El îl lăsă pe acesta să-și
cerce singur norocul, şi nu fu peste măsură de întristat cînd

LIB
află noua. infringere, intimplatä la: 24 Januar, a lui Stefan.
Vodă. Trimisul lui. Alexandru la Bethlen avu voia de a trece
prin Tara-Romäneascä. Pribegii moldoveni se adäpostiaü încă

Y
pe lingă Radu, gata a trece la Domnul cel noii.

SIT
Și aceiași politică de aşteptare binevoitoare fati de Movilă se
observă și la Bethlen. El primise, ca și Radu, ordinul de a ajuta
la nevoie pe Stefan, dar, «din fericire», spune cancelariul lu, sti- ER
rea gonirii lui Tomșa venise mai răpede. Cind ajunseră solii
fugarului și: ai celui ce-l pusese pe fugă, aceștia din urmă
duseră cu dinsii scrisorile cele mai bune. Bethlen vorbi copi-
NIV

lului Alexandru de tatăl lui, un bun prieten, si, amintindu-f

„că stäpinul Moldovei e Sultanul, il îndemnă să lase armele
din mînă pentru a «cistiga favoarea prea-puternicului Împărat
LU

turcesc». Pentru ca să sprijine asemenca cereri şi să «strice

lucrurile lui Tomșa la Poartă», plecă intr'acolo un agent a-
nume. Jar cancelariul amintia că de douăzeci de ani a fost
RA

cu .priință neamului Movilestilor, că el a adus întărirea lui Si-

mión, că a fost cîndva la Constantin — o amintire mai plă-
NT

cutä, de sigur, — cu Imreffy, în solie. Caimacamul, spunca

el, tine numai decit la Tomşa, dar «vei fi stiind că la Poartă
toate se vind; acolo, mai mult decit în P trebuie să
CE

lupti cu dînsul, prin suliti de aur si argint *

În sfirsit, Caimacamuluî ii scrisese Gretul Ungur ceia ce
trebuie 'să-i scrie pentru a-l indispune înpotriva lui Tomsa si
I/

a-l tinea pe loc. Acesta sar fi răzimat numai pe Tatari și

cl, Bethlen, era gata să i le dea, Po-
AS

- fi refusat trupele ce
lonit ati venit în număr de 32.099, se zice, contra «tiranulufz,
UI

, .
1 Scrisoarea citată a cancelariului vorbeşte de răspunsul ce s'a dat prin
1 1 : > "

um Vrecham idiomate
«meae ad spectabilem et magnificum dominum Gregori
BC

hungarico scriptae literae».

2 Tört. Vr, 1880,-p. 472 si urm.
 OXXID (0007 CHPREATÁ 0080s t.

RY
si. poate judeca si «Măria Sa» Caimacamul ce greü i-ar putea
învinge !.

RA
Căci, în adevăr, Caimacamul, care fâcuse Domn pe Tomşa, nu
înțelegea glumă în această privință. Hotärirea lui neclintită era
ca Stefan-Vodá să domnească. Ibrahim-Pașa de Silistra fu numit

LIB
Serdar, si porunci plecară către Radu Mihnea și Bethlen ca
ei să meargă in persoană asupra Voevodului lesese. La Bu-
zäü, Domnul muntean se intilni cu Pașa si cu Stefan. Amba-

Y
sadorul lui Alexandru fu luat de la Radu si trimis la Poartă,

SIT
precum Pașa de Buda dăduse pe altul lui Ștefan și Domnul
muntean fusese silita ceda pe boierii pribegi pentru a fi uciși.
Apoi oastea porni către Moldova. Aici Wiszniewiecki murise,
cu bănuieli de otravă, si Korecki nu
ER se crezu destul de tare
pentru a încerca, o împotrivire. Polonii se retrascrà, cu ocro-
titul lor, in Ilotin. | : | :
NIV

“Această retragere nu era însă sfirsitul luptei. Alexandru

mai trimisese o ambasadă la cineva, la Radu Șerban. Acesta
si cu Homonnay eraü gata de luptă si, din partea Împăratului,
U

li se dăduse voia a face ori-ce, a-şi aduna trupe, a trece, a

AL

învinge sai a fi învinşi, fără să aducă însă înnainte numele

său, Din partea lui Ali-Pasa ci credeai cá pot să aștepte o
suferire a întreprinderii lor. Haiduci si Poloni se adunase:
TR

supt steagurile acestor viteji, si ef se gätiaü a trece granita.

La 2 Mart, din Viena, Radu vorbia de «întoarcerea lui grab-
N

nică în tara de mult timp pierdută, cu voia Măriei Sale Îm-

păratului 2». Si, pentru a se apăra de această primejdie, zăbovia
CE

necontenit plecarea-i Bethlen, care venise intr'adevár în Tara

Birsei încă din Februar, dar își pierdea vremea cu mar-
șuri zádarnice, — pănă ce putu să anunţe, la 7 Mart, biruinţa
I/

une? ostiri din care si cl primise porunca si facă parte.

AS

| Török-Magyarkori llam-Okmänytär, I, pp. 139-40.

> Documente la Prefaţă. Pentru celelalte lucruri, cf. scrisorile citate ale lut
UI

Bethlen, din Szilägyi, p. 50 și urm. şi scrisoarea Împăratului către fratele säü

Maximilian; 19 Iulie 1616, cu anexele; in Innsbruck, /. c, |
1 Szilágyi, Z e, p. 48. Cf. ibid, pp. 40,46 ; Zöröi- Magyar Allam-Okmäny-
BC

ter, IN, 4 c. Raport al lui Starzer, 14 Novembre 1615: «Wie dannder Wayda
in der Moldaw von demselben überfalln zu werden beraith in grossen Sorgen stehet,
 .

: PREFAŢĂ a ONNIIL

RY
“Cei ce adusese pe Stefan în Iaşi îl läsarä singur, si el în-
trebuintä și acum mijlocul lui obişnuit de linistire a boic-

RA
rimii : mäcelul. O. încercare ce făcu pentru a lua cuibul le-
șesc al Hotinului, nu folosi la nimic. În Iaşi, la întoarcere,
el găsi numai o supunere înșelătoare.

LIB
În April, la ş ale lunii,
sosiaü .la Brașov Trimisi ai lui, ce mergeaü pentru a cere lui
Bethlen să vie iarăși în lagăr!. Intr’un lagăr de recuperare,
pentru că iarăși îl gonise Alexandru si cumnatul ce se luptă

Y
pentru dinsul,. Korecki.

SIT
Peste puţine zile se ivesc alti oameni ai lui Tomșa si
Turci ce veniaü de la Ibrahim-Pasa, ccare sc pregätia de o
nouă campanie. Dar Bethlen n'avea gîndul la afacerile mol- ER
dovenesti. Stiri rele îi venise din Ungaria, unde, cu toate
asigurările ce i'se dăduse, Homannay şi Radu, opriți un
moment de a pleca de către Palatin, se adunaü din noii cu
NIV

“trupele ce luase în leafă. La începutul lui Maiü se știa în

Alba-lulia că «Radu vine în jos» si cu dinsul, firește, tova-
risul de întreprindere?. Lucrul se stia si în Tara-Roniäneascä,
LU

unde, in April, cînd ajunseră creștini? gonind pe Tomsa,

boierii li cerură pe iubitul lor Șerban 5.
Cind Schender-Pașa fu ales pentru a lua comanda trupelor
RA

ce trebuiaii să goneascá pe Poloni, si cl pătrunse in Tara-

NT

und seindt bereit dem Wayda in der Wallachey, denen an der l'honaw wohnenden,
Sansag-Beeghen und denen Tobersanen (auch hab ich mir gar von dem Betlen
sagen lassen) Bevelch auf Erforderung des Waywoda in der Moldaw wider die
CE

Polen Hülff zu geben». Al aceluiaşi, din 11 Dec.: «Aus der Moldaw ist
Zeittung hie ankomben das die Poln dieselbe Provintz gewiss überfallen woll-
ten, und hat: mich des Bassa von Silistria Diener einer berichtet das sein Herr
Vaivoda zu verse
I/

bereith mit denen Thabersanen in die Moldau, denselben

zen gezogen; in'gleichem Fall, Bethlem denselben Hilff zuegeschickt haben».
AS

. Al aceluiași, din 18 Mart 1616: «Obwoll die Polln einen Vaywoda in der
Moldaw eingesetzt, will doch Caimecam den altten, welcher desselben Crea-
tura, per forza einsezen, und ist Ibrahim- Bassa, Silistria-Beglerbeg (wel-
wider
UI

cher den. Herrn Graffen Rodelschi zue Stein am Anger geschlagen), zum Ser-
339, 359.
„tar gemacht». Cf, Mon. comit, Transylo., VII, pp. 311, 350-1,
1 Socotelile Brașovului
BC

? Szilägyi, 7. c.
3 Baret,
 . et ‘ HN et

€ x XIV i | PREPATÀ

RY
Romănească, în Iunie, Bethlen se gindi numai să dea o altă între-
buintare acestei oștiri ce-i stătea în vecinătate. Il chemä deci la

RA
dinsul, în Ardeal, ca să-l apere, și primi de la dinsul ca si de la
Radu oare-care promisiuni 1. Cit despre Tomșa, acesta, cum
am văzut, nu-i fusese plăcut nici odată, și în 1615 o scrisoarea

LIB
luf Bethlen îi insira pănăla una toate fărădelegile. În Mart
principele ardelean își arătase. speranța că Tomşa e adus
.. numai pentru a răzbuna ofensa făcută Turcilor, dar cá acest

Y
om, urit și la Poartă pentru firea lui crudă, va fi înlăturat

SIT
pe urmă ?, În Iunie, el mărturisește unui corespondent că a
trimis la Poartă un mare, număr de boieri moldoveni ca să
pireascä pe Stefan şi. că-i intoväräseste Miké Ferencz, asa
încît se poate nădăjdui că Alexandru va fi numit Domn”.
ER
Căpetenia plingătorilor pare să fi fost boierul Nădăbaico şi,
pe lingă dinsul, mai venise din Moldova la «Craiul» pricten
NIV

. si Gheorghe Basotä, cu o însemnată suită. Numai pentru:

formă, Bethlen permise unora dintre Haiducif săi a merge
în Muntenia, supt Török István*. Dar ci eraü în plata lui
U

Mihnea5, pe. cînd mai probabil e cá se duse ca un ajutător gra-

tuit la Alexandru-Vodä Chomahäzy Andräs, cu 200 de călări.
AL

Radu nu veni insä®, căci îl oprise iarăşi Palatinul, ce ordo-

. nase să se adune nobilii unguri ai regatului supt steaguri
TR

I Szilägyi, 2. ¢, pp. 57, 60; scrisori din 19 si 22 [unic.

N

? Jbid., p. 48. |
3 (bid, p. 60.
CE

+ Cronici săsești. .
La 12 Maiù 1616,: Andreas Loniay scrie din Kalló lui Forgich: «Der
Chomahazi Andresch ist mit 200 Pfärdt deren Moldauern zu Ilülffe. La
aceiaşi dată, Gabriel Pernessy, din Ecséd: «Zu Hülff der Walachey hat er
I/

Bethlen 1000 Mann schikhen müessen, denen er einen Heyduggen-Obristen

Torok Istvan zuegeben ; man begerth woll seiner eignen Persohn; hat aber
AS

vihl Exceptionen». La 14 Maiü, Loniay vorbește si el de ceí o mie pe cari

Bethlen «if are în “Țara-Romănească» si despre marca infringere a 'l'urco-Ta-
tarilor în acele locuri.
UI

2 Bethlen o spune însuși mai tärziü, in 1617; lorga, Acte si fragmente,

1, p. 192. |
9 “Trt, Tir, 1880, p. 711 si urm. În Viena se credea, în August, că
BC

Radu Șerban a reușit, iar în Sept, la Praga, că a fost gonit. Corespondenta

din Königsberg. | |
 PREFAŢĂ OXXV

RY
contra tulburătorilor de pace. Bethlen, care căuta pretutin-
deni trupe, auzi în Iulie, cu o deosebită multámire, cá Im-

RA
‘pàratul ar fi murit, ceia ce era fals, si că Radu Serban ar
fi fugit in Polonia, ceia ce e adevärat. Astfel: primejdia se
imprástiase I, |

LIB
Cancelariul ardelean și Francisc Kornis merseră la Tirgo-
viste pentru a da explicații, dar principele rimase la Cluj,
unde sosiră în Iulie noi soli de la Alexandru-Vodă cu asi-

Y
gurarea că emisarii, veniţi la dinsul, «din acca parte», adecä
de la Radu Serban si Homonnay, att fost trimişi innapoï fără

SIT
ispravă, şi cu urări pentru izbindä deplină asupra rebelilor.
Expediția se începu fără el, ER cu toate că la dinsa partici-
pară unii demnitari ai terii luf: același Cancelariii, Baltazar
.Kemény, Paul Rhédey. Schender ştiu să conducă lucrurile
cu o deosebită pricepere. Polonii fură goniti pe încetul, in
NIV

mijlocul unor negocieri înșelătoare. Hatmanul polon fu convins

să cheme înnapoi Cazacii din oastea Movilestilor, care slăbia
pe fiece zi. Pănă ce, la 2 August, un atac de noapte aduse
LU

împrăștiarea soldaţilor citi rămăsese și luarea în robie a fa.

milieï luf Ieremia-Vodä, care renegâ în Constantinopol*.
Cu o zi înnainte de accastă biruinfä, sosia la Constanti-
RA

nopol, ca un mazil, Tomşa. Căderea Caimacamului aduse si

pe a lui, şi ea zăbovi plecarea oștirii, în care nu se mai
afla Voevodul depus. În locul lui, Schender numi pe Radu
NT

Mihnea, un om destoinic, iar în locul acestuia crezuse că va

putea punepe Gavriil Movilă, care si venise din Polonia si
CE

se infätisä un moment la Tirgoviste !. Dar alegerea aceasta

‘nu fu confirmată de la Constantinopol, unde cumpărase tro-
'nul muntean un coboritor obscur al unui obscur pretendent
I/

din epoca lui Mihai Viteazul, Alexandru, fiul lui Ilias Lă-
-pusneanu. El se instalä în Scaun pe la 22 Septembre?.
AS

1 Szilagyi, 2. c, pp. 66, 68; Türt. Tir, 1880, pp. 717-9.

UI

2 Izvoarele în Socotelile Brașovului.

3 Ceia ce spune si Alexandrului Bethlen, la 17 Iulie (Zirz, Tir, 1880,
‘p. 718). |
BC

_4 Cf, Hurmuzaki, IV? si Cronica Iuf Mateï al Mirelor,

$ V. Socotelile Brașovului, introducerea la acest an,
 ‘

CXXVI PREFAŢĂ

RY
La această dată scăpase de ori-ce grijă şi Bethlen. Radu
Şerban trebui să se strecoare în Polonia, de frică să nu cază

RA
‘în mîinile Ungurilor de supt ascultarea numai formală a Im-
păratului. De aici, contra .așteptărilor lui Bethlen, care se
temea ca acest om îndrăzneț să nu culeagă joimirisi raiteri

LIB
pentru a repeta după cinci ani de nenorocire glorioasa aven-
tură din- 1611, — el alergä la Viena, cersind subsidii!. Iar
năvălirea în Ardeal, pentru Homonnay, a Haiducului Gombos

Y
nu aduse decit neînsemnate pagube lui Bethlen”.

SIT
Asa se mintui o nouă eră de primejdie. Împăratului ii rä-
mase a se plinge pentru curajul ce nu-l avuse?. Iar Turcii,
departe de a voi să scoată pe Bethlen, cum se zvonise în
cercurile: imperiale, erai bucuroși ER şi de dinsul, care li asi-
gura Ardealul, pentru că flacările unui alt războiii se aprin-
deaii, hrănite de ura ce provocase în sufletele Turcilor pră-
NIV

" dáciunile Cazacilor si năvala pentru Movilesti in Moldova:

räsboiul cu Polonit*.
U

In 1617 era să înceapă deci un sir de främintäri cu Polonii,

AL

1 Szilágyi, 4 e, p. 74.
= /bid., p. 75, — cf. p. 77. V. si Böjthinus si ineditele din Innsbruck, Z c. —-
TR

3 V, «Verlauf aller Sachen mit Sibenbürgen, daraus abtzunemmen wie Ir

Majestät hierinnen procediert» : «Bey welcher Coniunction der IIomonnay unnd
„Wallach mit dem Ally-Bassa tractirt und geschlossen, do Siebenbürgen per
N

libram electionem Ilomonnay wurde berueffen, er Aly-Bassa content sein

unnd dissimuliern, den Valachen aber in sein Provinz ziehen lassen wolle.
CE

13. Dissemnach der Valach Patenten durch Ungarn in sein Vaterlannd zu

zichen von Ir Majestät begert, — so ime auch, doch sine milite, bewilligt,
der Ilomonnay aber sich mit Kriegsvolck versehen...
15. Es hab aber Homonay der Werbung fortgesezt, der Valach sich zu |
I/

ime geschlagen, unnd täglich mer Volcks zusammen gebracht, die Fahnen
ausgetailt, die IIayduggen geworben, mit allem groben unnd annderm Ge-
AS

schitz, auch von allerlay Nationen Kriegsvolck ‘sich verschen.»

Cf. un Raport, fără dată, al lui Gaspar Ilorvâth: «Der Radul Weyda ist zu
Teplan, bey ihme IIerr Ilorvat gewesst, alda er Thayl seiner Intention ver-
UI

nomben; ob er nun allein für sich oder mit Beglaittung Ihr Majestät Volkh
hinein ziehen werde, bittet er erindert zu werden» (Innsbruck, /. c.).
BC

4 Raport al lui Starzer, 5 Februar 1616: «Man beklagt den Bathori Gabor
sehr alhie, und, sollt derselbe noch bey Leben sein, man ihne gewiss gegen
Pollen gebrauchen». |
 PREFAŢĂ. . CXXVIL

RY
a căror origine trebuie căutată tocmai în împrejurările ce am
văzut desfäsurindu-se. Cîtă vreme avuse minile prinse în lunga

RA
luptă obositoare cu Perșii, cîtă vreme nu fusese siguri de
trăinicia păcii încheiate cu Împăratul creștin, “Turcii inghitise
multe de la un vecin cu care nu erai deprinsì să se lupte.

LIB
‘La schimbărilede Domni in Moldova după placul magnati- |
lor de peste Nistru, la primblările prădătoare ale Cazacilor
. pe Marea Neagră pănă supt ochii Sultanilor; ci se mărgenise

Y
a răspunde cu amenințări ce nu aduceaü nimic după ele și

SIT
cu insulte care ‘se aruncaü prea des pentru a nu-şi fi tocit
ascufisul. Dar în 1612 se ajunse la o pace cu Sahul, care
fu întărită apoila 1618; în 1615 o nouă iscäliturä împără- ER
teascá prelungia tratatul la care se învoise Germanii. Venise
acum vremea pentru a se cere socoteală Polonilor. Tinercta
Sultanului Osman al II-lea, avintul lui inimos spre faptele
NIV

mari nu puteai decît să grăbească ciocnirea armelor in lupta

‘de. răzbunare. |
In vederea acestui apropiat rázboiü, Radu-Vodä cel sigur
LU

‘si credincios fusese aşezat la graniţă în Moldova. Dar acestui |

plăpînd cărturar nu-i plăcea să poarte sabia, nici să fie pur-
tată de alţii în vecinătatea lui; va fi avut apoi si milă pentru
RA

‘tara pe care era chemat s'o cîrmuiască si cărcia războiul

dintre Turci si Poloni i-ar fi adus numai jefuirea si ruina.
Prin toate mijloacele ce-i stäteaü prin putință, cl căută să
NT

împiedece pornirea. oștilor si, cînd ele trecură înnainte peste

voia lui, să li strice rostul, aducînd o impäcare. In Maiü îl
CE

vedem scriind la - Poartă despre bunăvoința cc ai Polonii,.

pocditi, de a infrina pe Cazacii prădalnici si a plăti pesche-
‘sul Hanului1. - lu
I/

| Aceiași era si voința lui Bethlen, căruia «i se inchinase

Moldova», supt Domnul acesta noii, după părerea Imperialilor ?.
AS

a Hurmuzaki, IV?, Vezi si cele ce a spus, plingind, despre efectele ce va avea

UI

pentru ţara războiul, un Moldovean («Noi vom peri cei d intăiii»), in discur-
sul din 1618 al lui Zolkiewski; Col. Niemcewicz, VI, p. 93 si urm. 27
? Dóczy către Împărat; Satu-Mare, 10 Februar 1617: «Dise negst verlof-
BC

fene Tag sein etliche Husarn auss der Moldaw khomben, welche des ver-
gangnen Jahrs mit ‘dem Radul Wayda durch Poln hincingezogen. Die ver-

*
 CXNVIII | . PREFAŢĂ

RY
El avca.alte griji decit aceia de a da ajutor Turcilor în
potriva Polonilor, cari, ce e drept, nu fineaü mult să-l vadă

RA
stäpinind în Ardeal. Gindu-i era să se întindă în Ungaria,
să-și facă un nume în Europa sprijinind dușmanii Casci de
Austria, protestanti ca si dînsul, si puind astfel politica terit

LIB
lui în legătură cu politica mare europeană a timpului. - Astep-
tind vremea potrivită ca -si poată lua Coroana Ungariei,
pentru care se credea. potrivit, el negocia, neobosit, pentru

Y
ca să-și adoarmă stăpinii bänuitori si dușmanii neimpä-

SIT
“cati. În Ianuar, el trimitea veste la Turci ce ispravă fă-
cuse. împotriva Haiducilor pe cari Împăratul i-i trimisese pe
„ascuns în ţară! si Gr atiani, iarăși ambasador la: «Craiul din
Beciü» pentru hotărîrea unor amănunte dintr'o pace grea de
ER
îndeplinit si de ţinut bine, seria din Belgrad prietenilor săi:
creştini despre silintile ce face Ardeleanul «pentru a strica
NIV

tot» ce fusese statornicit?. Si tot atunci solii lui Bethlen se

aflaü, cu propuneri și asigurări, la Curtea. împărătească?. În
sfîrșit, peste cîteva luni, în Iunie, el, care uria .pe Polonii
U

cari] uriaü pentru cresia, ca si pentru ambiția lui primej-

dioasă ori-cărui vecin, se adresă regelui de la Răsărit, cu
AL

cele mai prictenesti cuvinte, pentru a-și lămuri trecutul și a

instiinta pe bunul säü vecin despre planurile dusmänesti ale .
TR

Turcilor, ce nu mai ati de lucru în Asia si pot să lovească

deci pe «Cazaci». |
N

. melden es scie auch in der Moldaw unnd Walachey jederman still, ob wollen
CE

die Moldauer den Betlchemb zuegefallen, die ‘Tarttern vor disem starkh umb
Jil sollicitiert, so haben sie nichts erhalten und von inen zu aine Andtwortt
gehabt das sie ainmall khaines Weeges inen mit Ilülff nicht succurrirn khü-
I/

nen, da sie thails wider den. Friden nichts ‘thun dorfien, thails auch auss
Bevelch dess türggischen Kheysers sich wider den Persianer rüsten miicssen>
AS

(Ambraser Akten).
1 V., în această privinţă, si interesanta scrisoarea din Viena, 23 Novembre
1616,. a lui Radu Şerban către Ilomonnay, în Zürfenélmi Zur, 1879, pp..
UI

218-9.
2 «Per rovesciare il tutto» — Scrisoare inediti din 31 Januar 1617, în
Arch. din Innsbruck, Améraser After,
BC

3 Jbid, Cf. Monumenta comitialia Transylvaniae, VII, p. 422 si urm.

+ Iorga, Acte si fragm., I, p. 192, n° I.
 PREFAŢĂ CXXIX

RY
Pentru această sarcină era ales încă de la începutul anului
un general, Schender, acum Pașă de Bosnia, unde făcuse

RA
destul räü Imperialilor din Croaţia !. Trebuiaü să-l ajute, ne-
apărat, ca şi în alte rînduri, tributarii: cei de la Dunăre şi
mai ales cel puternic, din Ardeal.

LIB
Ei stiurä însă să zăbovească această neplăcută osten
cală
si această găzduire păgubitoare. Fără să fi fost nici
o mare
impiedecare aiurea, ei făcură astfel ca planul de räzbo
iü să

Y
cadă în uitare. Poruncile ce veniră în April? nu fäcurä pe

SIT
nimeni să se miște. Încă la r.iü Iunie Bethlen se multámia
să constate că i s'a cerut «aspru» de Turci să meargă asupra
Cazacilor, și stătea, liniştit în capitala sa din Bălgrad, pe ER
unde, de sigur, ‘nu era drumul către Carpaţii moldovenești
si apa Nistrului.
Dar in lunie ajunse iarăși la putere Damad-Mohammed-
NIV

| Pașa, Caimacamul care făcuse odinioară Domn al Moldovei

pe Stefan Tomșa. si care nu iertase niciodată Polonilor go-
nirea acestei făpturi a lui 5. Cazacii, din partea lor, grăbise
LU

lucrurile, fácind. o nouă năvălire, imbielsugatä în pradă, la

Cetatea-Albă 4. Schender trecu Dunărea, și in Iulic el primia
solii din Ardeal în tabăra lui din Tara-Romäncascä 5.
RA

„1 Pentru care-l scusä Gratiani, creatura lui, la 10 Maiii: A jurat Pasa ci

NT

va fi prieten al Austrici, «c che, se mai farà altrimenti, prega Iddio che gli
facia mangiare per fame il Piri, caro figliuolo, che habbia, con altre impre-
cationi horribili... Persona che non hà punto bisogno dell’ oro venctiano...
CE

Un Passa tanto principale c così stimato c che in processo di tempo è anco

di ragione per salire in luogo più eminente», 2. c. |
? Hegyes, în Trauschenfels, p. 332. |
3 Hurmuzaki, Sz22.11, p. 176, n° 267. O stire ce nu se potriveste cu tabela
I/

Marilor-Viziri din Hammer.

4 Peter von Bonhomo cätre Molart; Belgrad, 15 Iunie 1617. A fost întrebat
AS

de Vizir, dacă Împăratul n'a ajutat cumva pe Cazaci, «dan die Thurgen von
denselben hart beengstigt, sintemal sie vor khurzer Zeit Moncastro, am Schwarzen
Mohr ligendt, geblindert und verbrendt, die Tscheickhen, so von hinnen wider
UI

sie gezogen, und drei Sandsag-Begen gefuhrt, geschlagen, den Kaskasi-Bassa

mit vilen anschenlichen Thurggen erlegt, und sonsten mit Brennen und Rauben
‚grossen Schaden gethan, sintemal sie uber die 30m starckh» (Ambraser
BC

'! Akten). |
3 Socotelile Brașovului.

64567. Vol. IV. : | M IX.

 T

CXXX Zu PREFATÄ

RY
e viemea:
Din alte lupte stim cä Schender stia să întrebuintez
acuma însă nu pare săi fi fost plăcută însărcinarea. El merse

RA
numai foarte încet. Prin August, el trecea pe la Chilia către
unde era să se întilnească cu Domnii si cu vecinul
Tighinea,
lor «Craiul». |

LIB
În Moldova ceaușii culegeaü caii teranilor pentru tunurile
«Impáratului», stringeaü care pentru proviant si salahori!.
Din Tara-Romäneascä, Alexandru-Vodă cel noi sosise cu O

Y
frumoasă oaste, in care se aflaü si trădători pe cari i cu-

SIT
nostea bine și-i si osindise in gîndul säü. Cit despre Bethlen,
el veni în sfirsit in Tara Birsei, tocmai in a doua jumătate
a luf August?, porni de acolo cu peste 10.000 de oameni,
ER
dar, înnainte de a sosi la lași, pe drumul Trotușului, el asi-
gură pe Poloni prin Trimisul säü Ioan Kornis, că înfăţişarea
lui n'are nimic serios ?.
NIV

Și Hatmanul Zolkiewski veni la hotare ca să împace lu-

crurile mai mult decit ca să se lupte, cu toată cucerirea
Raşcovului de dușmani +. În Septembre pe malul Nistrului,
U

din sus de Soroca, se începu schimbul de scrisori şi soli.

Polonul convinse pe Turc cá «apa Nistrului e un frumos
AL

hotar» 5 si făgădui, de hatirul comodului dușman ce era Bethlen,

că în tara „regelui nu se va mai îngădui Cazacilor, pricina
TR

tuturor relelor, să se vindä «lui Homonnay saü lui Șerban» ©.

Asa încît, după citeva zile de tratative, se ajungea la primirea
N

de amîndouă părțile a unor «articole» pe care ráminca acum

să le întărească dieta polonă și Sultanul: e pacca de la Ia-
CE

ruga saü Bussa.

! Bielowski, pp. 433-5, 442-4.

I/

? Cronicile săsești citate în ediţia mea a Socotelilor Brașovului. Cf, Prefaţa

la Mon. com. Trans. VII, p. SI. |
AS

3 Bielowski, pp. 437-40. La 12 Sept. principele era la Suceava (Prefaţa

„citată, p. 82 n. 1).
4 Pentru acest fapt, v. corespondenţa lui Schender cu Zolkiewski, în co-
UI

lecţia Niemcewicz, VI, pp. 52-5, 56-7, 65-6, 69-71, $9. În oraș eraü tot
Moldoveni, pe cari-i făcură să fugă, revenind astfel în ţară, Moldovenii din
oaste si ceilalți. |
BC

^ 5 Did, pp. 269-70. |

6 Ibid, pp. 280-1, Cf. pp. 266-7, 543. s e
 PREFAŢĂ | CXXXI

RY
Prin aceastá primblare militară fără
voie Bethlen avu pri-
lejul să-și cunoască vecinii. Radu, pe care
nu-l iubia de loc

RA
si in locul cäruia ar fi fost bucuros
să fie numit Marco !,
i se va fi părut un om cu cunostinti despre
politica tim-
pului și o minte cumpănită. Înnainte de a se despă

LIB
rți de
dinsul, în tabăra de întoarcere de la Soroca, la
26 Scp-
tembre, el încheiè un scurt tratat, prin care cei doi princi
pi
se indatoriati să tie cu credință unul la altul, «în bine si în

Y
răi», şi la o primejdie, pe care o depärtaü de asupra lor,

SIT
să se ajute: «cu bani, cu oaste şi din toate puterile» 2,
Asemenea relaţii nu se puteaü stabili însă cu «fratele de
cruce» al lui Radu 3, cu Grecul Alexandru,
ER la auzul Domniet
căruia tara, boierii născuți intr'insa adecă, se ridicase într'o
mișcare de revoltă. Innainte de a porni în tabăra lui Schen-
der, in 1617, a doua oară Roșii si alți ostași ai pămîntului
NIV

se răsculară împotriva celui ce domnià cu un Divan si o

Curte de străini:si asculta în toate de sfaturile unui Tari-
grădean, socrul sáü, Lenachi Catargiu Banul. Scimenif înstiintarà
LU

pe Vodă, care li plătia încă lefile, și primejdia fu înlăturată.

‘ Unul dintre căpetenii fusese un boier din Mehedinţi, unde,
cu cîtiva ani înnainte, supt Radu Mihnca, se adäpostiserä
RA

alți conspiratori contra Grecilor: Lupu Păharnicul, un bun

ostaş si un om îndrăzneț +. Inchipuindu-si ce-l așteaptă la
NT

întoarcerea de la războiii după ceia ce făcusc, cl se räzleti

dintre luptători, înnainte de a se începe tăiarea capetelor su- |
mete, si apucă, fugar, drumul Brașovului, unde se găsia la
CE

7 Septembre 5. |
Aici îl primiră, probabil după porunca lui Bethlen, care
încercase in zădar o împăcare între Vodă si hainii lui 6. Acesta
I/
AS

1 Türök-Magyarkori Allam-Okmänytär, Y, p. 187: Încă la 26 Sept. i se

„arată că ar fi bine sX capete bani, insurindu-se din noit cu o fată de Grec
bogat, de acolo, din Tarigrad. I
UI

2 Tratatul s'a tipărit în Töröf-Magyarkori Allam-Okmänytär, Y, pp. 193-4.

3 De accastä frăţie pomeneşte MatcY al Mirelor, p. 348: üshonrortot,
“4 Matei al Mirclor.
BC

5 Socotelile Brasovulur,
9 Mon, comit. Trarisylo., VII, p. S2.
 CXXXII PREFAŢĂ:

RY
r
primise în 1617 două solii mari de la Alexandru : în Februa
pe Marele-Spătar, care și el se află pe urmă între răsculaț i,

RA
iar in Maiü pe Logofătul Nica, un Grec; dar nu din cei
proaspeţi ai lui Vodá !. Voevodul ceruse să i se dea voie
nu
a turna tunuri la Brasov pentru campania viitoare, ceia ce

LIB
se găsi cu cale și, din parte-i, el zădărni ci o solie a «Craiu-
lui» la Poartă prin faptul că nu împrumută banii ce se aș-
teptaü de la dinsul. Bornemissa Laszlé, Trimisul, se întoarse

Y
fără nici o ispravă de la Tirgoviste, unde i se încheiase

SIT
astfel drumul ?.
Răspunsul lui Bethlen se dădu abia în 1618, după termi-
narea expediției. In Ianuar si Februar se vorbia la Constan-
ER
tinopol despre numirea în Scaunul muntean a lui Gavrilas Movilă,
ce trăia acolo ca un oaspete de cinste al Sultanului, — cu
o stăruință care arată în destul, că era cineva, care se ocupa
NIV

în deosebi de afacere?. Peste cîteva luni, în Iunie, îndată

după alegerea archiducelui Ferdinand ca rege al Ungarici *
si, pe un timp cînd regele Poloniei se aștepta la un noii atac
U

al Turcilor 5, o bandă de haiduci și Secui, trimeasă anume

de principele ardelean si călăuzită de Lupu, care ràminca
AL

s'o şi plătească, din pradă, trecea prin trecătoarea Branului.

Alexandru-Vodă aflase că se gătește ceva contra lui și ex-
TR

pediase la Poartă. pe un boier, la care se găsise scrisori

despre apropiata venire a lui Radu Șerban, cu 10.000 de
N

"oameni 6. Dar pe urmă, văzind cá nu se ivește nimeni și

primind si asigurări de la vecin, el se linistise, așa incit
CE

năvălirea, fulgerătoare în răpeziciunea ci, ivirea ca din pămint

a Ungurilor, «haramiilor», lingă Tirgoviste, în zorii zilei de
6 Iunie, îl prinse cu totul fără de veste. Läsind tot in
I/
AS

1 did. Cf. Matei al Mirclor, p. 343.

2 Wegyes, Z, e, p. 331; Mart.
3 Hurmuzaki, Sl, 11, Din Mom. comit. Transylv., VII,p. 303 (cf. p. 316),
UI

se vede că încă din 1616 intervenise o impäcare între Bethlen și fostul can-
didat al Polonilor la tronul Moldovei.
4 Gindely, Acta et docum, Gabrielis Bethlen, Pesta, 1890, p. 4 si urm. :
BC

5 Jlurmuzaki, IV!; scrisoarea regelui din 16 Iunie 1618.

6 JIurmuzaki, IV?; Iunie. :
 PREFAŢĂ CXXXII

RY
urmái, pierzindu-si
în cale si Doamna; cl se înfundà în
Brăila. Pe cînd Lupu și ajutorul säü Sirbul Buzdugan, puncaù

RA
țara la cale, ucigind pe Grecii ce li cädeaü în mînă, vi-
nîndu-i pe drumuri de farà si în tirguri, supuind pe negustorii
străini la dari de bani răsplătitoare, tiind Scaunul

LIB
si cerind
Domn de la Poartä }.
Cererea era mai mult de formă, căci Bethlen nu-și arun-
case ostașii asupra capitalei lui Alexandru. fără să-i fi ales

Y
urmaşul. Acesta nu era Șerban al Nemtilor, care tresältase

SIT
de bucurie la vestea celor intimplate, dar trebuise să as-
culte pe Turci, cari-l sfätuiaü să aștepte tronul numai de la
bunăvoința lor iertătoare ?. Nu era nici Petrașcu,
ER ginerele lui,
pe care anume afaceri îl adusese în Ardeal, putin timp după
lovitura Păharnicului Lupu 5. Nu stim în ce chip ajunsese la
Constantinopol Marco-Vodä al lui Petru Cercel, la care, la
NIV

Köpelli-Oglu, ţineau Turcii, si pe acesta-și pusese ochii, ca

pe un om de ispravă, principele ardelean,
Turcii l-ar fi numit poate, dacă ar fi dat bani, saü, fiind-
LU

că el n'avea decit o familie de întreținut”, bani sar fi

dat de patronul lui politic, În adevăr, Banul muntean cer-
case în zădar să dreagă efectul produs de purtarea mise-
RA

lească a luf Alexandru. Poruncile ce se dăduseră, in intäia

clipă de indignare contra răsculaților, lui Daud-Pasa, fost
NT

Capudan, ca să aducă înnapoi in Tirgoviste pe fugar, fură

anulate. Capuchehaia ardeleană trebuia să vorbească atunci
CE

1 Revolta e povestită amănunţit in Matei al Mirelor. Cf. Memoriile lui Kemény,

2 Hurmuzaki, IV!, Iulie. Cf. si Adolfde Althan către Maximilian ; Viena, 17
August 1618: «Der Radulio, Fürst aus der Wallachai, hatt bey Ihr Kay.
I/

Mt. Audienz gehabt, unnd haben sich Ihr Kay. Mt. gar gnedigist und gutt
gegen ihm resolvirt» (Ambdraser Akten). Cum se vede din ziarul lui Toma
AS

Borsos (in Mikó, Æraëlyi törtenelmi Adatok, IL, Cluj, 1856, p. 36), Turcii
il şi crezură sosit in tari.
3 Paşaportul luf, din 5 Iunie; in IIurmuzaki, IV'.
UI

^ V. si Hurmuzaki, IV®.
5 Mama, o fetiţă; soţia-i murise la Constantinopol (Borsos, pp. 54, 64,
79-So, 82). 1 se ceru, întrun rind, treizeci de poveri (p. 79). Numele de
BC

Cercel i se dă de Bethlen (Pray, Zpistolae procerum, II saü același, în Ga-

brielis Bethlen principatus Transylvanie). V, mai departe,
 CXXXIV PREFAŢĂ

RY
pentru Marco, dar el avea de ce să n'o faci. Atunci, isi
aduseră aminte de Gavrilas, care plăti odată, apoi, după o

RA
schimbare la Poartă, a doua oară și ajunse Domn cu voia
Sultanului ca si cu plăcerea Polonilor. Pe acesta nu era de
ce să-l ducă în Scaun Daud cu Turcii săi: fara primi ca

LIB
| pe un mîntuitor!.

J Daud fusese ales si pentru o nouă pedeapsă a Cazacilor,

Y
în locul cărora, osindindu-i în principiu, iesiaü innaintea Tur-

SIT
‘cilor Polonii, cu Cancelariul si Mare-Hatman în frunte. În
Septembre, pe la sfîrșit, fură cîteva ciocniri între ostile re-
gale și Tatarii trimiși înnainte. Schender se afla în apropiere,
ER
nehotärit încă dacă să rupă învoialape care elo încheiase si
cei mai mari decit dinsul nu voise s'o întărească. În tabăra lui
se afla Radu-Vodă în persoană, trupe muntene supt comanda
NIV

lui Lupu, care fusese facut, —fără gînd răii, am crede, din partea
Domnului noii, — Mare-Spătar 5, iar, dintre Ardeleni, nimene.
Din lagăr scrie Voevodul moldovean Hatmanului, la care
U

trimitea pe boierul Bucioc, un prieten al creștinilor ?, — o scri-

soare de împăciuire, dînd vina celor intimplate de curind
AL

numai asupra Tatarului Cantemir din Bugcac, «trufasul mir-

zac», veșnic neastimpärat. El făcea, ca un om cu învățătură
TR

ce era, știutor de carte răsăriteană si italiencascä, o expu-

nere a războaielor dintre creștini și Turci, pentru ca să arăte
N

cît de puternic e norocul Osmanilor. «De se gîndeşte cincva

la timpurile războinice de la luarea Tarigraduluï, va să zică
CE

de aproape două veacuri, Turcii n'aü stătut nici odinioară

fără räzboiü. Sfirsesc unul și pornesc altul, Vedem ce folos
a adus războiul destul de îndelungat cu Împăratul. Ce ait
I/

apucat Turcii odată, att si pănă astăzi în mina.lor. Asa

AS

. o Putere n'a fost in stare să-i facă a da ceva innapoï. Numai

1 Hurmuzaki, IV? si Supl, 11 Gavrilaş fu numit la 20 Iunie (Borsos, p. 14).

UI

_ ? Mateï al Mirelor si nota mea la tratatul dintre Gavril Movilă și Bethlen,

tipărit 'in An. Ac. Rom, seria II, t. XXII, partea administrativă ; si extras
deosebit.
BC

3 Prin cl, Păharnicul Bucioc, negociase îni 1615 Gavrilas cu Pulonii (Alon,
comit. Transylv., VII, p. 303).
 PREFAŢĂ | CXXXV

RY
„pagubă s'a fácut si pierderi de oameni si avere, cit nu se
poate. spune. Împăcîndu-se cu Împăratul, s'au îndreptat asupra

RA
Persiei, și. cine nu stie ce greü i-a mers acesteia, asa că
în mai multe rinduri, cu destule daruri, a cerut pacca prin
solii, fără s'o poată dobindi?» Nevoia, mai tare decit aceste

LIB
dovezi din trecut, făcu pe Zolkiewski să lase planul de a
lovi pe Tatari la Cetatea-Albi, ca răzbunare, si să figi-
duiască mijlocitorului că, drumurile fiind acuma slobode, am-

Y
‘basadorul regal va merge la Poartă, cum se cerea !.

SIT
Cu aceasta, ostile se puteaü întoarce înnapoi, si în Novem-
bre, Schender se afla în Silistra, unde fusese strămutat pentru
ER
a fi în vederea unei graniţe dușmane. Aici cl, după ce în-
trebă la Constantinopol, trase în fapä pe aceia cari stricase
Domnia lui Alexandru-Vodä, intrind cu armele pe pămîntul
NIV

împărătesc 2. Ceva care nu putea să placă lui Bethlen ?.

O schimbare ce se întîmplă peste citeva luni prin voia
aceluiași Schender, specialistul preţios în lupta cu Polonii,
LU

arătă. iarăși că situaţia principelui ardelean pe lîngă stápinii

săi turci era întru cîtva zguduită. Radu-Vodă cra pentru
Bethlen un bun vecin, de care cra bucuros. Dar acest Voc-
RA

vod bolnăvicios și pașnic nu cra potrivit ca să domnească

în asemenea împrejurări asupra unci teri de hotar: frica de.
NT

räzboiü făcu să se inroscascä si mai tare ochii lui Radu-Vodä

cel Orb 4. Apoi Moldova era si grea de stăpinit după cite
se intimplaserá intr'insa: Orheienii, cari se rásculaserá de
CE

două ori împotriva tinärului Voevod Alexandru ®, cari eraü

să ridice armele si supt Domnia lui Gaspar Gratiani ®, voise
I/

-
1 Biclowski, pp. 430-3; după traducerea luf W, Schmidt. Cf, ITurmuzaki
AS

Bogdan, II, maí ales p. 461.

sfirsitul.
Cf. nota din ziarul lui Borsos, pp. $2-3, în care li deplinge
w

pe 1618.
2 Nota citati la tratatul din 1619 si lámuririle la Socotelile Dragovulul
Sincat.
UI

Porecla i-o dă un izvor ardelean, in

4 Miron Costin.
în a doua Dominic, un
5 Baret, pp. 37, 62. Dintre ci își alege însă Tomșa,
intim, «din fiii străvechi ai gerii» : Stejco, «din “Ținutul Orhciulut», trimis de
BC

cl la Bethlen (v. mai departe).

6 Miron Costin, p. 269.
 CXXXVI PREFAŢĂ

RY
“să înlocuiască in 1617 pe Radu cu un așa zis fiii al lui Ioan-..
Vodă cel Cumplit!. In 1618, Domnul trebuise să potolească

RA
două revolte: una, pentru dări prea grele, în iarnă — o räs-
coală care-l dăduse — si alta, pentru ca si Mol-
peste Dunăre,
dova să scape de Grecii ei, în vară, cind se făcu peste Mil-

LIB
| cov vinätoarea de străini 2. Radu ceru singur să i se dea voie
_____a veni la Constantinopol, unde se gäsiaü mai de mult ca
ostateci sofia și copilul säü 5

Y
Turcii nu-l rugară să rămiie, cu toată trecerea și credința

SIT
lui. Se întorsese abia, după aproape doi ani de înstrăinare,
Gratiani-beiü, ducele de Naxos, care lämurise in Germania
ultimele puncte nchotärite ale păcii din Viena. De mult încă,
el ceruse ca răsplată pentru serviciile sale diplomatice tronul
ER
moldovenesc *, si acum patronul săi Schender era destul de:
puternic ca să i-l deie. Gașpar Croatul devenia Gaspar Voe-
NIV

vod al Moldovei la 4 Februar 1619*.

«Măria Ta poate fi sigură», scria Starzer, ambasadorul
german la Constantinopol, în 1615, «că, dacă el capătă cu
U

ajutorul lui Dumnezeü acel principat, Ea va avea ori cind

în el un credincios servitor»®. Și avea dreptate : într'o vreme
AL

de lupte religioase, cînd în privința lor trebuia să aibă o pă-

rere si cine domniă la Dunărea de jos, catolicul Gratiani fu
TR

1 ]egyes, Î. c., p. 148.

N

2 V. Socotelile Brașovului, p. 44, nota 6, _

3 Pe aceasta o complimentează solul ardelean în 1618 (Borsos, p. 46).
CE

4 Îl vedem în 1517 invinuind pe Czernin, ambasadorul imperial, pentru

că ar fi cerut să i se dea, cu scopuri politice, de sigur, «cei doi fii turcii ai
Domnului Moldovei»: adecă Alexandru si Bogdan Movilă, după numele lor
creștine. IIurmuzaki, Zragm., III, pp. 69-70. Cf. raportul luf Starzer din 31
I/

Octombre 1615, inedit ; copie între Ambraser Akten : «Herr Gratiani. sollicitiert
von Sultano das Principat Moldaviae zwe einer Recompensa vor dessen ge-
AS

trewe Dienst»,
5 Izvoare si amănunte in lorga, Manuseripte din biblioteci străine relative
la istoria Rominilor, M, Bucuresti, 1899, p. 27 şi urm.
UI

$ Raportul citat: «Doch, sovil füer einen Menschen kann versprochen wer-
den, Ier Khay. May. versichern wollt, das, so derselb gedachtes Principat
durch Gottes Gnadt erlangen, Ier Kay. Mayt, jederzeit einen getrewen Diener
BC

an demselben haben wurde». Pentru pregătiri turcești contra Polonici in April»

raportul olandes din 13 April. (din gresalä între cele din 1719).
 PREFAŢĂ mT CXXXVII

RY
pentru catolici: pentru Germani și pentru Poloni, pe cari
acest noü' curent politic îi apropiase, după ce atita vreme

RA
ei fusese dezbinati prin pretenții rivale.
Dar Bethlen, la care se.adresà de la început noul Domn,
„de politetä și de nevoie, vestindu-i că şi-a ocupat Scaunul si

LIB
cerindu-i
A v
un împrumut însemnat, care i se
.
si ficu ! —, Beth.
.

len era dușmanul firesc al acestor aliaţi catolici. De la unii

‘avea să reclame, el, principe national unguresc, Ungaria Su-

Y
perioară, de ceilalți se aştepta să fie atacat, fátis sai pe furiș,

SIT
îndată ce ar începe războiul cu Germanii. Cea mai mare usu-
rinti pentru dînsul ar fi fost ca pacea cu Împăratul creștin
să fie ruptă de Turci, iar cu Polonii să se deschidă un răz- ER
„boii, care sä-i.tie acasă: toate silintile lui diplomatice la
Constantinopol tindeai către aceasta.
Din potrivä, Gratiani asigurase încă de la început pe am-
NIV

basadorul imperial pe lingä-Sultan că el va lucra pentru pace,

cum pe atunci doriaü si Turcit®. Îndată ce ajunse în Iasi,
el se puse în legătură cu unii nobili poloni 5, pentru acest
LU

scop. Prin Iunie, indemnind pe Zolkiewski a face să se tri-

meatä un sol la Poartă, el se arăta gata a plăti, cl si veci-
nul siti muntean, un dar anual Cazacilor, numai ca ci să se
RA

stimperet. Solul plecă, si, în Julie, Gratiani nu uita să serie

vecinului săi din Ardeal că toate merg bine, că omul rege-
NT

“lui se va întoarce, cum doreşte, cu pacca, că apoi vor veni

‘

comisari la hotare pentru facerea tratatului, la alcătuirea că-

CE

t Hurmuzaki, Zragm., ME, pp. 75-9. Întărit prin raportul din 1620 al lui
© Minio, Doc, IV!, pp. 597-8. Alte cöpit in Bibl Marcianä, mss, VII, 336,
1217 si prin scrisoarea lui Bethlen citată mai jos, la Domnia luf ‘Tomsa.— Încă
la Constantinopol, Gratiani declare soluluf ardelean că «si sufletul si l-ar dea
I/

(Borsos, p. 99). Cf. pp. 130-1, 305. Pentru plecare, la 9

pentru Bethlen»
AS

Mart, z6id., pp. 152-3.

din Hurmuzaki, IV! si rapoartele venețiene din Fe-
2 Cf. scrisoarea lui
bruar 1619, Si lui Borsos îi spuse că va fi pace cu Imperialii, dar despre
UI

Poloni păstră reserve (p. 155).

'3 Jorga, A/anuscripte, II, p. 35.
pp. 230-3 ;
^ Cf. Hurmuzaki-Bogdan, IL; Bielowski, pp. 242-6; Turowski,
BC

Lemberg, 1855, p. 45 : privilegiu

Sadok Baracz, A/emorir istorice ale Polonier,
din 16 Iunie pentru venirea la bilciü a negustorilo r poloni.
 CXXXVIIE ' PREFAŢĂ

RY
ruia si Bethlen ar putea colabora, în sensul săii, prin solii
ce ar trimite 1, Schender se afla la Oceacov, si Gaspar, care-i

RA
trimitea știri fabuloase despre pregătirile Polonilor, se pre-
gătia a merge însuși la dinsul pentru a stinge cu totul o
dușmănie primejdioasă pentru Domnia și tara sa *. Cu putin

LIB
timp înnainte, Voevodul afirmă și fati de un corespondent.
succesul stäruintilor sale: păstrarea păcii pănă în acel mo-
ment, șederea în liniște a lui Schender la Cetatea-Albä, cu-

Y
mintia neașteptată a Tatarilor și Cazacilor,- ordinul ce i s'a

SIT
dat de Sultan de a opri el, cu sila, pe cei d’intäiü, planul
de a merge cu un ambasador polon, Kohanski 3, la Schender,
iar apoi la Cancelariii, cind si el va veni la hotare. «Îmi dat
ER
cu atîta mai multă osteneală întru aceasta, pentru că, dacă
Măria Sa regele Poloniei va fi în pace, cu atit mai ușor ii va
. fi să ajute pe bunul nostru rege Ferdinand, cumnatul säü,
NIV

la care má gîndesc totdeauna» *.- |

Asa era starea lucrurilor cînd, după moartea, în Mart, a
Împăratului Matthias și izbinda în August a intransigentului
U

catolic Ferdinand, după alegerea unui rege al Boemici, Beth-

‘len crezu cá a venit timpul să ceară în fruntea unci ar-
AL

mate Coroana Ungarieï de la Casa de Austria, al cărei drept

la purtarea ci nu-l recunoștea. Granița despre Nord fu căl-
TR

cată de trupele lui în Septembre, și ele fură pretutindeni bi-

ruitoare, înnaintind asupra Vienei. În Novembre, cl era supt
zidurile cetății împărătești, împreună cu Boemii lui Thurn.
N

De aici el trebuia chemat înnapoi si, pentru accasta sc

CE

intrebuintá talentul pentru intrigi ce dăduse lui Gratiani si-

tuafia pe care o avea. În Octombre vedem pe Domn. pri- -
mind scrisori de la veșnicul pretendent la Coroana Ardea-
I/

lului, Homonnay, scrisori despre. care cl vorbește Polonilor.

AS

1 Gindely, pp. 9-10, după originalul din Amdraser Akten (cu multe greşeli),
UI

o
? Biclowski,
. .
pp. 349-52: scrisoare
.
a lui- Zolkiewski
f" . H
către
+
rege. Schender
răspundea însă: «Nu mă speria pe mine cu numărul oștilor polone: stili ei
cine sint Polonii !», m
3 Despre
; care, v. Iorga, Ite și . fragni., I, pp. 182-7.
BC

* Documente la Prefaţă, n° XXIX.

 PREFATA -- CXXXIX

RY
Acestia trebuiat : să deie Cazacii trebuitori pentru o năvălire
in Ungaria Superioará!.

RA
Ease fácu in aceeași lună, in regiunca Caşovici, şi-şi
atinse scopul. Bethlen se întoarsesi trimise contra vechiului
dușman o parte din trupele ce dusese cu sine în Austria,

LIB
care se unirà cu ale lui Räköczy. Biruinta rămase la urmă
a lui, și Homonnay fugi,— dar nu pentru a învinge îl trimise-
seră catolicii2. .

Y
S'ar aștepta cineva să găsească lîngă dinsul pe tovarășul

SIT
de luptă din trecut, pe Radu Serban, pentru care Împăratul
cel noi stăruie cu multă căldură pe lingă Turci în tot
cursul acestui an d’intäiü al guvernului său”. Dar acesta, ER
bolnav și obosit, nu mai putea căuta pe accastă cale Dom-
nia pierdută. Un alt pretendent romin se găsia însă lingă
pretendentul ungur :; Nicolae-Vodä Petrașcu, care-și uitase
NIV

daraverile din Ardeal. -

El avea dreptul să ceară, în numele Împăratului, mosteni-
rea tatălui säü, pentru cá în accasta domnia un. principe
LU

care se dăduse cu totul de partea lui Bethlen. Gavril Movilă

veni ca omul Polonilor, dar cîrmui ca ocrotitul ereticului
ardeleanî. În Mart 1619, el trimitea la Bethlen pe boierii
RA

Papa Logofătul Greceanu și Apostoi Catargiu, Postelnic, care

incheiaü un tratat de prietenie și sp ijin mutual la Poartă?
La întoarcerea lor in Tirgoviste, la 5 Maiü, tratatul era jurat
NT

de fruntașii boierimii muntene si de Domn?. Gaspar, care

CE

1 Hurmuzaki, IV!. 1
IV?, scrisoarea lui Bethlen, din Novembre—
2 Cf. știrile din IIurmuzaki,
și, în parte, tradusă în latineste, la Gindely, Z e, fără
Pressburg — în IV!
I/

dată de #0/4., p. 53.

lună;
3 Hurmuzaki, IV!. Cf. Șincai, II, p. £4.
AS

pp. 20 . În Octombre
4 ‘Testamentul säü, în Iorga, Socotelile Srbiinutur,
însă, Borsos vorbeşte de gîndul ce arc Gaspar de a-l restabilt (p. 219).
5 Hurmuzaki, IV!.
UI

Marco (Borsos, p. 79).

6 Dar încă în Decembre 1618 acesta stăruia pentru
cu Gaspar, care pretexta că, find
Apoi pretendentul fu ajutat să se înţeleagă
nu va putea domni (p. 99; cf, p. 12
catolic,
BC

Tags III, pp. 74-5.

7 Cf, tratatul însuși, 4 e si IIurmuzaki,
8 Ibid.
 CXL EE PREFAŢĂ

RY
ştia aceasta, vorbia.innadins, în Iulie, lui Bethlen de ajutorul
ce ar trebui să se dea lui Gavrilaș contra intrigilor ce face

RA
la Poartă pentru Scaun Alexandru Ilias, cu Grecii lui !.
Marco-Vodă rămăsese credincios Ardealului, și-l vedem lu-
crind, pe acest timp, după fuga lui din Constantinopol”, ca

LIB
agent al lui în Boemia si Praga 5. Petrasco räminea singurul
candidat posibil si, astfel, el își cercà norocul, in zădar.
Ceia ce se intimplase în Ungaria Superioară ajunse îndată

Y
la urechile Turcilor, cari primiră cu multă neplăcere mai

SIT
ales știrea că Gratiani s'ar amesteca în aceste lucruri, în-
demnind pe Poloni a trimite trupe Imperialilor. La musträ-
rile ce i se adresară, el răspunse că Homonnay a cerut în-
tr'adevär ajutor de la rege, dar
ER nu i sa dat si, mai tärziü,
» dădu oarecare lămuriri asupra unor pregătiri nouă ale acc-
‘luiasì, care par să nu fi existat însă nici odatà4.
NIV

- Prin trei izvoare deosebite aflăm însă că pe acea vreme,

^ sfîrșitul anului 1619, Gaspar pusese Ja cale un noii atac îm-
potriva lui Bethlen. Era vorba, nici mai mult, nică mai putin, .
U

decit de o răscoală a Sașilor din Ardeal, cari l-ar alege principe

pe...dinsul. «Gratiani a încercat», serie Minio *, «si la Poartă
AL

si în Ardeal, prin unii uemultämiti, să se facă ales principe».

“Nepotul luf din Germania spunea lui Cesare Gallo, prin Ianuar
TR

1620, că Domnul a primit asupră-și sarcina de a «intra în Ar-

deal cu tovarășul săi Domnul muntean» — care?— «si va
N

fi poate ales de Sașit>. Ni s'a păstrat în sfîrșit o scrisoare

CE

1 Gindely, pp. 9-10. Alexandru fusese cit pe aci si ica Moldova, în Fe-
bruar 1619 (Borsos, p. 122). Cf. Pray, G. Bethlen principatus, p. 133.
2 Szilägyi, Bethlen. Gäbor fejedelem levelezése, p. 81; 29 Maiii 1619: scri-
I/

soarea lui Bethlen către Palatin: «Nova ex Porta quod Marco Vaivoda a Cons-
tantinopoli redierit insalutato Turca». Cf. același, Deihlen Gabor fejedelem
AS

kladatlan politikai levele, Budapesta, 1879, p. 119.

3 Cf. Gindely, pp. 12-3, 34-5; Ilurmuzaki, Su//. I!: Sept. 1618; VIII,
18 August 1619; Socot. Lras.: Decembre 1619.
UI

4 Hurmuzaki, IV!, Cf, Szilägyi, Deihlen Gäbor fejedelem kiadatlan politikai

levele, p. 150: ordin ce s'ar fi dat luf Gratiani să nu facă intrigă, «căci,
altfel, va muri»,
BC

* Lic, pp. 597-8.

9 Documentele la Prefapi, n° xxx.
 PREFAŢĂ : |o". exLi

RY
obscurá a lui Gaspar către Sasì, în care vorbeste cu mestesug
de faptul cá si el e supus al Turcilor, ca si Bethlen, că ait

RA
fost odinioară jurăminte ale Domnilor Moldovei cu nobilii si
Statele ardelene și că ar voi să le reînnoiască şi, în sfirsit,
cä in lipsa principelui — ce se afla în Nord — el ar fi dispus

LIB
să vie pentru ca să ajute o fara vecină, cum i s'a poruncit
de Turci !. Nu visa el oare să supuie Polonilor un mare
principat al săi, compus din «Moldova, Tara-Romineascá si

Y
Ardeal»??

SIT
Neapürat cá o asemenea încercare nu se făcu, de si Ce-
sare Gallo o credea acum îndeplinită. Gaspar avea altceva
de lucru: să împiedece războiul turco-polon, sarcină ce se ER
arăta. din ce în ce mai grea.
. Ín Ianuar 1620 se spunea la Constantinopol cá vin seicile
Cazacilor. Ín Februar se poruncia Hanului si lui Schender,
NIV

cu oastea din Rumelia, să plece spre Nipru pentru ca să asi-

gure aici granita prin clădirea unui castel. In Mart, Cazacii
se ivirà în adevăr pe Marca Neagră ?.
LU

Gratiani căută să lupte în potriva furtunii ce sc apropia,

cu neputinţă de înlăturat. În Mart, cînd abia scăpase de
răscoala Orheienilor, despre care fusese înștiințat de peste
RA

Nistru, la timp* — era judecat de Poloni ca «un om ho-

tärit, ce se arată credincios fata de rege si Republică» si e
NT

mai bun deci «decît această pleavă a lui Tomșa si a Gre-

'cilor» — el dă ştirea că Polonii ai trimis peschesul Tatarilor
și că la hotarele lui se află solul ce vine la Poartă. Amba-
CE

.? orga, Doc. Bistrifer, M, p. XLVII. «Propterca, cum simus unius ciusdem-

que imperatoris subditi. ..Praesertim cum audiamus boyerones nostros cum
I/

regni boyeronibus ac Statibus mutuum defensionis iuramentum habere con-

suevisse, quod si etiam renovare regni Transsilvaniae Status volucrint, in corum
AS

arbitrio esto» ; 27 lanuar. — Ordinul turc de a «ajuta» pe Dethlen e pomenit

şi în Dorsos, p. 266.
.?? Biografia
Bi luii de Jancovic,
ovi€, îîn
n H Hurmuzaki-Bogda n, III, (T p. 64 .
ki-Bogdan,
UI

3 Corespondenta olandesă inediti a ambasadorilor la Constantinopol.

4 Scrisoare, cu data falsä, în Bielowski, pp. 355-7.
5 Corespondenta olandesă. Cf. zvonul despre înţelegerea polono-tatar prin
BC

"Voevod, în Hurmuzaki, Suzi. 1’, Mart.

 * . .. , t
. . a e

CXLU .” O PREFATÁ

RY
sadorul, care era Ieronim Otwinowski, veni în adevăr, dar
fu oprit lingă Constantinopol, si în zàdar intrebuintä el toate

RA
stäruintile pentru a duce lucrurile la un sfirșit bun. Sprijinul
ambasadorilor german si olandes nudi fură de nici un folos,
fati de pirile necontenite ale luf Schender, ale Hanului, si

LIB
mai ales ale lui Bethlen, care lucra si prin agenții prietenu-
luf săi Gavrilas-Vodä. El amintia noul jurámint ce a făcut
unui Ceaus venit la dinsul si reinnoia vechile lui făgăduieli

Y
de a face pe Turci stápini peste ferile Împăratului ca si ale

SIT
regelui polon!. Cind Otwinowski putu intra în cetatea îm-
părătească, el fu primit desprefuitor si suferi ofense 2, In
Iunie oastea turco-tatară se îndreptă spre Dunăre.
| Totuşi Gratiani nu se dădu
ER
învins. El cäutä să schimbe
pe Domnul muntean; care-i stătea în cale si, după moartea
în April a lui Radu Serban?, “Trimisul german începu să
NIV

stăruie pentru Alexandru Ilias, care-i dădea informatif despre

planurile şi scrisorile lui Bethlen, de la care i se trăsese
maziliat. În Iunie, capuchehaiaua ardeleană raportà stăpînului
U

sáü despre ascultarea ce se dă la Poartă cuvîntului luf Gaspar

și sfătuia să se încheie o legătură, un fedus, cu acesta 5. În
AL

Julie, Împăratul făcea cunoscut acestui folositor partisan că

e hotărît a începe un războiii serios împotriva lui Bethlen,
TR

sfárimind pacea trecătoare, și-l indemna să tot stăruie la

Turci pentru a zădărnici cererile «rebelilor» pe cari-i trimi-
N

sese acolo, de la dinsul si de la alţii, primejdiosul dușman

ardelean 6. Legăturile dintre Gratiani si Homonnay urmaü ca
CE

si în 1619.

1 Scrisoarea soluluf, din April; în Ilurmuzaki-Bogdan, II!

I/

2 Hurmuzaki, Sup, I1, |

3 L, Crach către archiducele Leopold; Viena, 18 Mart 1620: «Diesser
AS

Tagen ist der walachische Fürst Radulio Waywoda alhie gestorben, und in
St. Stephans-Kirchen begraben worden» ; Innsbruck, Statth.-Archiv, IN, 118,
n° 107. Cf. «Di Venetia, li 27 Marzo 1620: Scrivono di Viena, li 14 stante,
UI

che... tenevano che... Radulo Vaivoda della Valachia hà passato all’ altra
vita»; #0i4., IX, 118, n° g1.—V. si Törten. Tär, VI, p. 251 nota *.
* Cf. Hurmuzaki, IV!; la 18 Iunie, si fragmente, UI, pp. 76-7.
BC

5 Ibid, IV! (si în Mon. comit. Transylv.).

8 Jöid. i
 n. | 7 PREFATAc Le. © EXD

RY
ü Dar Bethlen era o putere, si izbînda-i räminca credincioasă.
'In noua expediţie contra Germanilor, el primia in August

RA
«articolele» propuse de Statele ungurești si ajungea astfel
la ceia ce urmărise de atîta vreme, la demnitatea regală, pe
care o lua cu voia Turcilor.

LIB
În Iulie încă, armata turcească era gata să atace hotarul
Poloniei. La sfirșitul lunii, se începuse schimbările neapärate
în astfel de împrejurări: Gavrilaș Movilă se päru prea putin

Y
sigur și fu scos în folosul lui Radu Mihnea, care dăduse

SIT
pentru aceasta 100.000 de galbeni!. El trecu în Ardeal, unde
se insurä si vietui de acum înnainte în mijlocul: magnatilor
cu cari se încuscrise ?. Iar în August Schender se înduplecă
ER
la căderea acelui pe care el îl făcuse Domn. Piri nouă sosise
de la Bethlen, între altele aceia cá Gratiani e, cum fusese
Radu Serban, cavaler al unui Ordin întemeiat pentru gonirca
NIV

Turcilor din Europa: Ordinul Mîntuitoruluî 3. De altmintrelca,

acum cînd nu mai putea fi vorba de pacc, rolul lui se in-
cheiase. Alexandru Iliaș dădu 200.000 de coroane si fu pornit
LU

răpede spre noul säü principat. |

Aici Gaspar-Vodä, sfătuit de unii dintre boierii săi: Nico-
rità, Bucioc, Septelici, se hotări să nu se dea înlături. Trupe
RA

avea, de ţară si străine; Polonii îi pästraü recunoştinţă, si :

Hatmanul cel Mare Zolkiewski credea că prin Cazaci se poate
NT

face ceia ce nu indräznise nici marele rege Stefan Bithory!.

El ucise garda de Turci cei fusese impusă si merse in la- -
gärul polon, ce trecuse Nistrul 5.
CE

Se stie ce a urmat. În cîmpii Tutorci, creştinii, nepregätiff,

se găsiră față de mulţimea Turcilor și Tatarilor în starea în
care mai tărziu Petru cel Mare se află înnaintea Marelui-
I/
AS

1 Radu se oferise, în mazilie, a da Ardelenilor știri (Borsos, p. 149).

> Cf, Soc. Brașovului si Doc. Bistrifer.
3 Raportul olandes din 24 August: «Den Vizyr heett voor lange gewecten
UI

en mondeling iegens myn verhalt det dito Gratiani de ordre van de nicuue
/ militia christiana iegens dese Landen upgerecht hadde cengenomen»,
4 Swicki, Deserierea vechit Polonit, Cracovia, 1861, in 80; II,p. 197, nota;
BC

trad. de W. Schmidt.
5 Corespondenja olandesi vorbeste de 300 Turci, dati de Schender.
 * e.
Lă 4 . . . .

CXLIV ^. 0. * PREFAŢĂ

RY
Vizir la Stănilești. Retragerea fu un desastru. In cursul ei,
în împrejurări deosebite, se pierdu cea mai mare parte din:

RA
oaste, si chiar căpetenia ei. lar Gratiani fugi, si peri prin
trădare în fugă 1,

LIB
Cu schimbările din 1620, inițiativa politică, ‘viata släbeste
-cu totul la noi pe vre-o .zece ani de zile, cit stäpinirä in
amîndouă principatele «robi împărătești» cari se indreptaü

Y
„numai după poruncile din Constantinopol si se sfiaü a intra

SIT
în legătură cu creștinătatea.

Noul Domn moldovean, Alexandru Ilias, venise cu vechia

sa fire, cu vechile sale simpatii
ER si apucături. Avea, ni spune
o scrisoare romäncascä din vremea sa, «Curte numai Turci
si Greci, să fie de credință»
și, pentru a-i sătura, punea «da-
NIV

bile» pe tara bintuitä de foamete, prăpădită în Răsărit de

un rázboiü si asteptind cu groază altul?. Faţă de Poloni fu
un spion fricos. La 12 Octombre 1620, din Iasi, cl scria lui
U

Toma Zamoyski pentru a-i vesti innältarca sa, după ce Dum-

nezeü a plătit «omului ce era înnainte de mine în Scaun»
AL

pentru că a ruinat provincia prin planurile lui zădarnice.

«Ca un creștin» însă, c gata să tic pacea cu vecinii, si să
TR

lucreze pentru a împăca pe regele lui Gratiani cu Împăratul

säü. La care i se răspunse prin lauda Polonilor, «oameni
N

liberi,cu cari se pot îndeplini altele decit cu niște robi»,

oameni mîndri, cari jertfesc glorieï grija pentru sănătate şi
CE

1 Povestire în Iorga, Manuscripte, p. 37 si urm. Izvoare nouă în scrisoarea lui

Chiril Lucari, patriarch de Alexandria, atunci în J'ara-Románeascii: Documente
I/

la Prefatä, n° xxxi; în informația bistriţeană, în notă la acest document;

cf. Doc, Bistriței, II, p. XUVIII. Mai vezi scrisorile din Zurkowski, Viafa ut
AS

Toma Zamoyski, pol, Lemberg, 1860, pp. 51 si urm., 59-61. Relativ la această
expediţie se mai aflä netipärite încă, măcar In colecţiile noastre, următoarele
documente, cuprinse în ms. 350 al Bibl. Muscului Czartoryski din Cracovia:
UI

Un ziar polon al campanici (pp. 427-30) si un răspuns regal din același

an (pp. 445-9). V. si Cronica polonă, 1587-1626, în ms. G. 207 al Bibl. re- -
gale din Dresda, fol. 7 VO; Dupont, in Publ. Fundaţici Krasinski, VIII, pp.
BC

3 și urm., 212.
pp. 36-7, n° XLIX.
2 Iorga, Doc. Distrifer,
 . PREFAŢĂ CN LV

RY
viatä, și prin amenințări, amintindu-se soarta celui slab ce se
află la mijloc în ciocnirea a doi puternici !. După care co-

RA
respondentä, el se grăbi să scrie stäpinilor săi că Polonii i-aü
dat lui sarcina să negocieze pacea, ceia ce ar dovedi că ci
se tem de o campanie, cum scria şi Bethlen?

LIB
De aici urmä expediţia cea mare, din 1621, a Sultanului
Osman contra Poloniei, expediţie care se făcu întreagă pe
pămîntul moldovenesc, îl săcătui timp de două luni sin aduse

Y
nici un folos Împărăției turceşti ?

SIT
Dintre tributarii din aceste părți, Bethlen, ocupat aiurea,
cu lupta împotriva Imperialilor, nu veni în lagăr, unde trimise
numai soli şi darul unor prinși nemtí*. ER Radu-Vodä Muntea-
nul dădu teranï de ai săi pentru seicile aruncate pe Dunăre
spre paza Cazacilor si sosi însuşi la oastea Sultanului, în
fruntea a 1.800 de călări și a unci gloate mari de luptători
NIV

pe jos?. Aici, el isi-aduse aminte de rolul ce-l jucase si altă

dată si, intrind în legături cu Polonii, cari-l prefuiaü şi aveati
LU

! Zurkowski, Viafa Zur Toma Zamoyski, Lemberg, 1860, pp. 65-9,

2 Relation und kurtze Erzehlung Herren Georgen V. Voroczky, welcher den
16. Fulij von Constantinopel, da er etliche IWochen gewesen, in Polen wider-
RA

umb angelangt, sampt gewisen Bericht was in der Königl. Mayst, in Polen
Feldlaeger wider den Turcken sich biss zu Endt Septembris verloffen, cte.;
nachgedruckt zu Augspurg, bey Sara Mangin Wittib, a. MDOXXI : un exemplar
NT

în Bibl. Regală din München, Turc. 86,28; fol. 5 Vo: «Vrsach und Anfang dess
Tuerckischen Kaysers Reise zu diesen polnischen Krieg... Etliche auss den Bas-
sen, so bey jhnen [Sultanul] waren, haben soliches [războiul] gebilliget, vnd
CE

sich verlassen auff die Bottschafft vnd Brieffe so vom Weywoda in der Wal-
lachey geschrieben worden, in denen er vermeldet, der Kocnig in Polen be-
gehre an jhn den Weywoda er solle bey der Ottomanischen Porten seinetwe-
gen tractiren, legten solches auss, als wann diese ‘Tractation den Frieden bc-
I/

treffe, vnnd dass der Polaeck den Tuercken Macht foerchte, sonderlich weil
AS

der Gabor nicht ungleich berichtete.»

3 Izvoare si povestire în Socotelile Brașovului,
^ Hurmuzaki, Sup. I!, p. 190. |
UI

5 Cf. Naima, în Iorga, Acte şi fragm., 1, p. 58 şi Worocki, o, c. ; «Das

moldawische Volck, so er mit dem Radulio Weywoda in der Moldaw geschen,
schactzet er auff 1.800, unnd seind lautter Reutter. Diese verwahren an etli-
BC

chen Orthen das Ufer der Tonau, an welchen der tuerckische Kayser soll
vbersetzen; wisse aber nicht wie solche Ocrther heissen».

64367. Vol. IV. | X

 PREFAŢĂ .
CXLVI

RY
tratat, prin dibacea
respect de dinsul, aduse încheiarea unui
i din Rettimo, fost ne-
acţiune a unuia din Grecii săi, Vevell

RA
or la Domni e. Se poate
gustor si, în fundul sufletului säü, rivnit
se datorește
zice că tratatul de la Hotin, din 9 Octombre,

LIB
acestor doi oameni1.
căzăcească
Bietul Alexandru Ilias avuse să sufere o năvălire
a lui în Maiii 2. Totuşi, el
în Mart; alta se făcu tot în pagub
cari căutaii o victimă a neizbîndei lor,

Y
fu învinuit de Turci,
că n'a luat măsurile trebuitoare pentru a-și primi stäpinitorul,

SIT
că stă prin urmare în înţelegere cu Polonii si, Stefan Tomșa
fiind, întîmplător, pe aproape, Domnia Moldovei se dădu
acestuia. Încă la 13 Septembre, ER un boier de la dinsul venia
la Braşov pentru a trece la Curtea lui
cu această ştire
Bethlen 3. |
NIV

un noii act de
p Principelui ardelean această numire, ce era
se încheiase
dușmănie față de Poloni, cu cari adevărat că nu
plăcută, dacă ne gin-
U

încă pacea, — nu putea să-i fie foarte

el în pagub a
dim la calificativele, pirile si intrigile lui Gabri
sti
AL

ri tätäre
lui Stefan, in 1615-6. Totuși cînd frica unei năvăli
la sfirsitul anului, Bethlen trimise un om
se ivi în Ardeal,
si mai ales in Moldova, pentru a
TR

al sáü dincolo de munţi,

peste Nistru, de la un Vocvod carea fost în
cere si ştiri de
N

inedite, Astfel, scri-

1 Cf. notele la Socotelile Brasovulur si uncle izvoare
CE

Papă, 29 Dec.: «Pacem. .. non modo nostris retro

soarea regelui polon către
sed etiam gravibus atquc fraudulentis persuasi onibus per principem
obtulit,
In Valachia a commissariis mcis cum hoste», etc. ;
Moldaviae efflagitavit . ..
către regele Francici, 30 Dec.: «Per Palatinum Moldaviae atque Valachiae
I/

et instructiones ;
illam depoposcit». tu Sigismundi III, regis Poloniae, epistolae
S5, fol. 33, 37. Sai raport olandes din 9
Leipzig, Stadtbibliothek, Rep. II,
AS

middelin ge ende intercession van den prins van Valacchia, Ra-

Nov.: «Door
lui Ant. Calori, în
dulo Vaivoda». Pentru luptă și scrisoarea din 9 Octombre, a
Carte Farnesiane din Arch. din Neapole, pach. 130.
UI

y gefallen und
2 Cf. Soc. Bras, si Worocki: «Scind sie in die Walache
haben nit wenig Menschen nidergesacbelt».
BC

„2 Soc. Brașovului, /
4 Cf, Iorga, Doc, Bistrifer, M,-p. XLIX si Soc. Braşovului.
 PREFAŢĂ CXLVII

RY
cea. d'întăiii Domnie un «asa de bun prieten si vecin al Ar-
dealului!» !, '

RA
Tatarii nu venirá, dar relaţii bune între Bethlen si Tomşa
se întemeiară, data aceasta. Ceia cei apropia, făcind să se
uite trecutul, era dusmänia față de

LIB
Poloni.
Stefan-Vodä fusese scos din Domnie,
în rindul intäiü, de
acești răi dușmani, si-si aducea foarte bine
aminte de această
izgonire, care-l aruncase în sărăcia mazil
ilor pentru cinci ani

Y
de zile. Dorinţa lui firească de a se păstra pacca
era necon-

SIT
tenit în luptă cu ispita dea răsplăti prin räü
răul ce i se
făcuse. Pirile de la dinsul sosiaü necontenit la Poart
ă, ingreu-
ind recunoașterea înțelegerii făcute prin stäruintile lut
Radu
Mihnea.
ER
În Februar, venia ştire din Moldova că o oaste re-
gală se află la hotar, că la Nipru s’aü strîns 20.000 de Ca-
zaci, ce gătesc pentru pradă trei sute de luntri 2,
NIV

tn vară, se opria la Iasi, pentru uneltiri contra Domnici,

Vevelli, care lucra si acum pentru pace și se întorsese de
la Poartă pentru ca să aducă în sfirsit pe solul polon cel
LU

mare, ducele Zbarawski 5. Se poruncia Vocvoduluf să dea

- drumul negociatorului si el se supunca; din acelaşi motiv el
făcea
RA

toută cinstea strălucitorului ambasador, venit în fruntea

unei adevărate ostiri de Curteni în haine scumpe, si el gäsia
chiar cuvinte prietenoase pentru a. le spune trufasuluY că-
NT

lător. Dar, îndată ce se dezlipi de lingă dinsul, răzbunătorul

bätrin începu iarăși cu trimiterea stirilor sale: acum nu era
vorba de alt ceva decit de infringerea regelui, bătut de
CE

chiar trupele sale *. Si, în schimb, de la începutul pănă la

sfirsitul anului, si mai ales după sosirea ducelui la Constan-
I/

E Toròk-Magyark. Allam-Okm., I, p. 336 si urm.: 1 Dec. 1621.

AS

2 Din partea lui, cadiul din Cetatea-Albă raportase in Januar despre o

ciocnire a Cazacilor cu ‘Tatari. Aceiaşi corespondenţă olandesi.
3 Narratio legationis Zbaravianae et rerum apud Otthomannos anno 1622
UI

gestarum, conscripta a Samuele Kvszewicz; Dantisci, apud Georgium E orsterum,

anno 1645. Cf. corespondenţa olandesi. Vevelli fusese Ja Constantinopol, re-
venise și pleca iarăși în Mart; scrisoare regală către Dilaver-Pasa; 10 Mart
BC

în corespondenţa citată. | .
4 Kuszewicz' si corespondenţa citată.
 CXLVIII PREFAŢĂ

RY
dului, care
tinopol, Polonii stäruirä pentru înlocuirea Voevo
trimit ea teranii peste gra-
oplosia pe Tatarii prădători, care-și

RA
ile pacea: Petrașcu
nig& după jaf, care strica în toate chipur
îndreptător al Bisericii Răsăritului, era can-
Movilă, viitorul

LIB
didatul regal pentru Scaunul Moldovei 1,
ce eraü
J Din partea luf, Bethlen uria pe Poloni, ca unii
inchei area, in 1622, a păcii de
aliaţii Germanilor, apoi, după
opri asupra regelui , pe
la .Nikolsburg cu aceştia, ura lui se

Y
ceia ce visase ,
care credea să-l poată înlocui, visînd astfel

SIT
a aceast a,
înnainte de dinsul, Gabriel Bâthory?. Si în alianţ
s, era şi un al
în această «cabală», scrie ambasadorul france
Tatarilor de
treilea, foarte puternic, Cantemir-Mirza, şeful ER care
scurtă vreme aşezaţi în Bugeac, prădătorul neobosit, pe
pe viață al Si-
Osman il răsplătise in 1621 numindu-l Pasä
in pär-
listrei şi dindu-i astfel cam situația pe care o avuse
NIV

tile acestea un alt dusman al Polonilor, Pasa Schender3.

lui Bethlen cu prietenul sat moldovean ni
~ Corespondenta
SC fereste a
U

e păstrată, dar acesta, om foarte preväzätor,

vorbi de politică, märgenindu-se cel mult a transmite știri
fără coloare şi a pune întrebări de curiositate despre afacerile
AL

europene. Încolo, e vorba de datoria lui Gaşpar-Vodă faţă de

e, ce-
Ardeal şi de ceia ce-l face a-i zăbovi plata: altă datori
TR

a lui Alexa ndru Ilias 4, «birul Împă-

rută de Turci, aceasta,
bani, în «vite și miere» , prada
ratului», împlinit, din lipsă de
N

Tatarilor, în: 1623, pustiirea ferii prin desele schimbări de

nici un locuitor «de
CE

Domni, prin räzboiü, care n'a lăsat

in
1 Hurmuzaki-Bogdan, IL. Cf. si scrisorile regelui către Vizir si Sultan,
I/

in Valachiam, quamquam non

Colecţia pomenită; prin August: «[Tartari]
expendet
impune, recesserunt... Et pro sua excelsa prudentia facile secum
AS

72 Vo,
quam perniciosum sit ciusmodi homines in confiniis collocare»; fol.
105, 105 Vo.
IV, p. 755; August, — după corespondenţa lui Roc, ambasa-
2 Zinkeisen,
UI

dorul engles— Negotiations of sir Thomas Roe in his Embassy to the Ofto-
man Porte from the y. 1621 to 1628 inclusive, Londra 1740 —, ce nu mi-a
fost la disposijic.
BC

3 V. Iorga, Chilia si Cetatea-Al6d, p. 222 și urm. |

4 Ce făcea pe atunci intrigi la Poartă, cu ambasadorul olandes.
 PREFAŢĂ CALIN

RY
la Prut pănă la Nistru, de la Dună
re pănă la Hotin»,
boala... 1.

RA
: Voevodul muntean Radu primi
fo arte bine pe Zbarawski,
care vorbește:de dinsul in cuvinte pline
de laudă. EI putea
să fie socotit ca un prieten al Po lonilo

LIB
r, înnaintea solului
cărora se grăbi a ieşi cu un frumos alaiü, de si era chi-
nuit de podagră ? + Dar el era prea dibaciü ca să ridice asuprä
-si
pe vecinul de peste munți, si de aceia îl vedem
adresindu:se

Y
adese ori acestuia și făcîndu-i la întîmplare servici
i, El scrie

SIT
lui Bethlen, în Octombre 1622, știri aduse de
la Poartă de
un «frate mai mic», dintre fraţii turci, între altele înlocu
irea
Vizirului Merè-Hussein cu Giurgi-Mehmed, care ar fi lăudat ER
pe Bethlen în 1621,la Hotin. Ceva mal tärziü pleacă de la
Gherghița, unde stătea Vodă, către Curtea ardeleană un intim,
Clucerul Para, cu unele
NIV

lucruri tăinuite, ce nu se pun în

‘ scris. In Februar 1623 anunţarea unei apropiate solii a luf
Cantemir la Bethlen. În aceiaşi lună, vestea neplăcută a în-
toarcerii in Vizirat a lui Hussein 3. | -
LU

Statornic. numai în urmărirea înnaltelor sale planuri, schim-

‚bätor în intrebuintarea mijloacelor, principele ardelean crezu
«că poate culege ceva reincepind în 1623 lupta cu Casa de
RA

Austria. Vorbia Turcilor de o ligă creştină, a cărei innain-

tare ar.putea-o împiedeca el, Bethlen, şi căpătă ajutoare pentru
NT

o campanie ce se mintui cu o întîlnire fără luptă si cu un

armistițiu pe opt luni. Între aceia cărora li se porunci să-l
ajute, fu si Radu al Terii-Romäncsti.
CE

I se cereaü, ca și Domnului Moldovei, cinci sute de pedeștri, si

I/

1 Scrisorile: Iași, 4 Sept. 1622; 16 Martsi 22 Iulic 1623, s'atitipărit în-

tail în Zortinelmi Tär, 1886, pp. 234-7, 407-8, 417-8, apoi în Szilägyi,
AS

Bethlen Gébor fejedelem levelezése, Budapesta, 1886, pp. 239 și urm, 251-2,
261. Cf. una cu’ știri despre Poloni și Cantemir (lași, 16 Dec. 1623), in
zdzadok, 1874, p. 60.
UI

* «Articulari morbo fessus» ; Kuszewicz, /. e. |

3 Ibid, pp. 233-4 — Tîrsor, 26 Sept. — ; 234 — totasa—; 236-7,— Gherghița,
II Oct.—; 237-8; — ibid.,22 Oct. —; 243-4 — Tirgoviste, 7 Februar 1623 —;
BC

244-5, — ibid, 23 Febr.

 CL PREFAŢĂ

RY
cinci sute de călări!: el oferi, la 2 April, cite o mie din fiecare.
Cu acest prilej, fiind întrebat probabil, el arătă şi care fusese

RA
legăturile lui cu Gabriel Bâthory, trimitind chiar şi o copie a
tratatului. «De i se va întîmpla lui, din partea vre-uneï puteri
creştine vre-un răi, să-l ajut din toate puterile mele, si vice-

LIB
versa; dar cu voia Porții, de care atirnăm amindoi. Și, de
se va face ceva la Poartă împotriva mea, el îmi va da de
și vice-versa». Ce s'a întîmplat a fost fără voia sa, care

Y
ştire,
a dat poveţe si a trimis ca sfâtuitor pe Nicolae Catargiu.

SIT
Acum, cu toate că i se pare că pacea nu trebuie călcată de
nimeni— şi aici un sfat ascuns —, va trimite trupele, plătite,
şi va pune un boier în fruntea lor. Oferte care se fac și la
ER
13 ale lunii, cu oarecare nesiguranţă asupra folosului lor,
odată ce pacea durează încă ?. Stim de aiurea că, supt Spă-
tarul Mihu, urmașul în dregătorie al Lupului, ele se luptară în
NIV

Ungaria, de unde reveniaü in August’. Bucurindu-se de o

mare trecere la Turci, Bethlen crezu însă că ar fi mai bine
să-și aibă dincolo de munţi, nu un prieten priceput la poveţe, ci
U

un om al säü, cu totul sigur, înnainte de a sc arunca iarăşi

AL

în primejdia războaielor. De aceia, cînd expedic, in Iunic, pe

Mihai Tholdalagy la Poartă, el îi dădu și misiunea dea des-
tăinui Turcilor planul lui Radu de a nu mai veni la dingii
TR

dacă ar fi mazilit, ci a se duce la Veneţia, unde i-s banii,

plan ce ar fi fost comunicat prin Para. În locul lui, care cere
N

de la Poloni un castel de adápost, cum a cerut si de la el,

CE

ar fi bine a se numi Gavrilas, fără a-l chema la Poartă si a

i se cere bani, neavind alții decît pe ai nevestei sale, vä-
duva lui Imreffy *. În folosul lui Movilă, ar trebui să se vor-
bească și lui Catargiu, probabil Nicolac, care arată să fi fost
I/

agentul muntean la Constantinopol”.

AS

1 Copii de scrisori ale ambasadorului olandes, in Co/. Camerariana, din

Bibl. din München, ms. 53.
UI

? Szilägyi, pp. 254-7.

‘3 Socotelile Brașovului, Pentru isprava einnaltului» Mihu, v. Memoriile lui
Kemény, trad. Popea, pp. 17-8.
BC

* Pănă la călătorie, se spune, în 1622, l-a ţinut Bethlen, căci altfel ear fi
murit de foame». -
5 Toròk-Magyarkori Allam-Okmänytär, Y; la data de 15 Iunie 1623. Si în
 CLI:x
PREFAŢĂ
LS c |
LI

RY
Dar Vizir era Merè-Hussein, şi acesta tinea cu Polonii | Si. d
cu ocrotitii lor. Cu toate silintile dușmanilor, Zbarawski plecă“ e ri

RA
innapoi cu fägäduieli imbielsugate, între care si aceia, mult
așteptată, cá se vor scoate Cantemir din Silistra şi Tomşa
din Moldova. Acesta din urmă va fi văzut cu multämire că

LIB
Polonul iea, ca să nu mai aibă neplăceri cu dinsul, drumul
Braşovului ?, însă ar fi greşit crezind cá el a învins în lupta
de intrigi. În Iulie se înfățișa un noii sol polon cu tinguirile

Y
obişnuite. După propunerea lui, şi ajutind şi ceva bani, o

SIT
schimbare se făcu, care nu putu să placă lui Bethlen. Radu
nu fu mazilit, ci trecu în Moldova, pentru a păzi bine noua
pace încheiată, iar Tara-Romäncascä rămase tot a lui, ER de
vreme ce steagul se dădu fiului siti Alexandru, un copil de
doisprezece ani* La 4 Septembre, Turcii ce-l asezarä in
Scaun eraü încă la Tirgoviste *.
NIV

Dintre cei doi adversari ai Polonilor, unul se dusese. Cel

mai periculos însă rămase. Cantemir refusa, in 1623, să plece
LU

din Silistra, unde fu întărit. Si, dîndu-şi samă de puterea ce

avea, de greutatea de a-l scoate si nimici, el se purtä cum

crezu mai bine, jefuind nu numai Polonia, ci si Moldova si

RA

Tara-Romäneascä, pentru a-şi răzbuna prictenul mazil.

Aceasta se făcu în Septembre 16245, după ce alte prădă-

NT

Iulie venia un sol muntean cu 4.000 de galbeui si daruri pentru familia prin-
ciară. Szilágyi, o. alé, cit, p. 399.
răspundea, la asemenea. plingeri, că Domnul si Pasa nu
CE

1 Predecesorul săii
fac decît ce aii poruncă: «dat sy syn getrouwe cade verdiende personen».
* Corespondenja olandesi si Socotelile Braşovului.
dată.
(3 V, Documentele Ja Prefatä, si la această
I/

3 Socotelile Brașovului.
tattarischen Niederlage; den 17 Juli anno 1624 (pe
5 Cf. si «Diarium der
AS

der Vesper von

Vo]. Nachdeme der Feldtherr am Pfingst-Sontage, under
erlanget, dass die "l'ataren von Bud-
seinen Kundschafftern gewissen Nachrichtt
undt uff. Orchinow , durch Wolachiam naher der Crohn
ziak sich uffgemachtt
UI

gewen det hetten [ica măsuri). Drauff wardt Zeitung gebracht, dass
Pohlen
Chans
die Tataren in Wolachia vor Orchiow, weill sie wegen Verenderung dess
wahren, sich .niedergelassen heiten, wie woll nachmahls
stuzig worden
BC

balden offenbar wardt, dass sie nicht desshalben still gehaltten hetten, sondern
krimschen Kriegssheers, so nachgefolget, daselbst abgewartett.
sie haben dess
 CLII PHEFATA

RY
ciunf se făcuse aiurea. Radu alergá să se închidă in Suceava.
şi
Tatarii, cAlauziti în cercetarea lor după bogăţie de fratele

RA
fiul lui Cantemir !, pustiiră ţara, apoi se aruncară asupra
principatului vecin. Aici Alexandru Coconul la doisprezece
ani nu stia să răspingă saù să înlăture o năvălire turbatä ca

LIB
aceasta, si Doamna Arghira, mama lui, ce stătea pe lîngă din-
sul, ca un fel de regentă, n'avea nici ea mai multă putere și
pricepere în asemenea lucruri. Boierii-nu fineaü de loc la per-

Y
soana si dinastia lui Radu-Vodä, în care vedeai nişte Greci,

SIT
cirmuind prin Greci. Li fugirá. de-o-parte, familia domneascá
de alta, şi tara rămase în mîna jäfuitorilor.
Atunci Bethlen era în pace cu Imperialii, după ce inchei-
ER
ase cu dinsif in April, o nouă pace. La dinsul se adresä în
mare* alui nenorocire Radu, care dăduse și al doilea rind,
la începutul anului, contingentul cerut de Bethlen pen-
NIV

pănă
tru războiul lui 2, Un Ceauș aduse si el îndemnuri de a scăpa
de peire pe Domn și principatele încredințate supraveghe-
rii lui. |
U

Dar principele ardelean nu veni însuşi, nici nu trimise aju-

toare însemnate. Citiva Secuisi Nemţi trecură numai pe la
AL

Rodna si printr'unul din pasurile muntene supt conducerea

căpitanului celor Trei Scaune. Doamna și copiii ci trebuiaü
TR

aduși la Rucăr si aşezaţi într'o tabără cu șanțuri, unde să

nu poată fi atacați. Boicrilor trădători să li se facă o aspră
N

dojană pentru egoismul lor. În Tirgoviste să se aşeze un bun

Ispravnic de Scaun. Vistierul Nicola, altul decît Catargiu 5, căruia
CE

i se dăduse de Radu grija terii, sä-fie ispitit în armata ungu-

rească si dus peste munţi, iar de aici în Moldova, pentru a-și
I/

[La 5 lunie, vestea că Tatarit sînt la «Stepanowa», cinci mile de lagărul polon.
AS

La 9 lunie, că aii trecut Nistrul.].» Königsberg, Gesandtschaftssachen.

1 Corespondenta olandesä, 21 Decembre 1624: «laetste invasie in Molda-
viam ende Valachiam door syn zoen ende brocder laten doen». :
UI

2 Soc. Brașovului. EE | u | .
3 Acest Nicola încălcă supt Leon-Vodá un loc al min. Raduluf-Vodi lingă
casa lui, si aduse de două ori măsuri Domnești în potriva sa (Bibl. Ac. Rom.,
BC

doc. 16/XI) Cäzu-luptind în oastea lui Radu Alexandrovici contra lui. Matei
Basarab (Magazin, IV, pp. 316-7). Cf. Memoriile lui Kemény.
 PREFAŢĂ CLII

RY
da samă. Lui Radu, pe de altă parte, să i se dea asigu-
rarea că Suceava nu poate fi luată «nici de 100.000 de Ta-

RA
tari numai cu arcurile» si să i.se recomande ca în cetate să
nu fie primit ori şi cine, chiar dintre Rominï. Apoi, după tre-
cerea primejdiei, el să se gindească la înlăturarea Grecilor

LIB
si la îngrijirea prietenilor, cu bani buni, si nu cu «cal răi si
leneşi».1. |
Tatarii nu prădară numat principatele, ci și malul turcesc

Y
al Dunării şi, într'o potrivire ciudată, pe aceiaşi vreme, Ca-

SIT
zacii prădase la Brăila şi Ismail?. Turcii se hotăriră deci a
împlini si rämäsita de fâgăduieli făcute Polonilor, sfärimind
tirania lui Cantemir-Mirza, cu urmările ci de nenorocire și jaf. ER
„Se crezu cá Tatarii pot fi întrebuintati pentru a scoate pe
Tatari si se trimise în Bugeac Sahin-Ghiraï, fratele Hanului.
Acesta se purtä cu credinţă, și pașalicul Silistrei fu încredin-
NIV

tat -unui Turc, Diac-Mehemed. Pe de altă parte, Polonii sc

hotärirä să astimpere si ei pe Cazaci, cari apărură în Maiü,
ca pirati, în apele Trapezuntului. Hatmanul merse, în adevăr,
LU

în adăpostul lor, și încercă să li strice cuibul.

Însă urmările nu răspunseră planurilor de linişte la graniță
ce se formase. Încă din 1624 Sahin ceruse Moldova pentru
RA

un pretendent ce se afla la dinsul si, în 1626 încă, la moartea.

lui Radu-Vodá, el căuta să-l împuic, apärind lingă Iași la in-
NT

torsul dintr'o expediţie si puind la plată amindouä principa-

tele. Iar Cazacii se räscularä, dădură lupte pentru ortodoxie,
uciseră Hatmanul voit de rege si se arătară aplecati a sta
CE

de vorbă cu Tatarii, cărora asa ceva nu li cra nici lor neplä-

cut 3. Cu Cantemir se făcuse o împăcare deplină, si . peste
puţin el era să apară iarăși în Bugeac. |
I/

era răii pentru Radu; despre partea

AS

Despre partea aceasta

Ardealului nu mergea cu mult mai bine. Bethlen a ráspins
UI

Brasovulur si
ICH corespondenţa olandesi, în Doc. la Prefaji; Socotelile
ales instructiile date la 29 Sept. de Bethlen, în Szi-
lămuririle la ele, iar mai
levele, PP. 407-9.
ligyi, Bethlen Gäbor fejedelem kiadatlen politikai
BC

2 Aceleași izvoare.
IV? si Zragm., MI.
3 Mai ales corespondența olandesi. Cf. si Hurmuzaki,
 CLIV PREFAŢĂ

RY
cu indignare, ca o născocire ridiculă, intenţia ce i se atribuia,

în Februar 1625, de a face din Ardealul săi și cele două

RA
terf vecine o nouă «Cräie», la apusul celei lesesti!. Însă anu-
mite știri, cu totul sigure, arată cä în această bănuială era
adevăr. La 25 Septembre, principele ardelean pireste pe Radu

LIB
că se înțelege cu Hatmanul polon, care, la rindu-i, stă de
vorbă cu Sahin-Ghiraî 2. La 30 următor, el asigură pe Vizir
că nu va ataca Moldova, cu tot dreptul ce are de ea fi su-

Y
părat pe Rominul acela», dar nădăjduieşte să vadă indepli-

SIT
nite făgăduielile ce i s'aü dat. Si, în aceiasi zi, el scria ast-
fel Caimacamului: «Am văzut că, după toată slujba noastră,
va avea Poarta atîta în vedere, de va schimba pe hoţul acela;
numai Dumnezeü cel puternic stie si îngerii lui văd ce
ER
face acel Romin inpotriva Împărăției, dar se vede că si-
retenia răpede dovedeşte dreptatea înceată. Am avut de gînd
NIV

ca, dacă Măria Ta nu-l schimbi, să mergem noi asupra lui

și să-l pedepsim, să nu așteptăm să vină dușmanul plătit de
dinsul. Oamenii Împăratului „sînt. peste Mare si, de s'ar în-
U

timpla a veni acum asupra noastră, n'am avea de unde do-

. bindi ajutor, si am cădea în primejdie. Să crezi Măria Ta
AL

că, dacă Dumnezeü n'ar fi rusinat pe Cazaci, Radu se inte-

legea bine si cu Tatarif si cu Cazacii, și i-ar fi trimis asupra
TR

noastră. Cum să suferim pe așa un vecin, față de care noi

am fost atît de buni —și acum unan l-am apărat de Tatari —
N

si el cu așa răutate vrea să ne răsplătească? Ca să ne crezi

Măria Ta, iată ne schimbăm, cum dorești, tot gîndul, și, un
CE

timp, vom îndura hofüle lui față de noi si așteptăm fágá-

duiala Máriet. Tale cá el va fi schimbat... N'am fi pustiit
însă tara, n'am fi luat-o pentru noi, Voevod nu iam fi ales
I/

un altul, ci numai pe trădător lam fi căutat, si apoi ne-am

AS

fi întors innapol?». |

«Radu cel Mare» al Curtenilor si pisarilor n'a avut cine

UI

știe ce insușiri deosebite, de cirmuitor, dar, prin știința sa

BC

1 Zinkeisen, IV, pp. 402-3.

? Torök-NMagyark. Allam-Okmänytär, I, p. 434. : LE
3 Ibid, p. 437. ‘ ° 7
 PREFAŢĂ CLV

RY
de carte, prin relaţiile: sale personale la Poartă, prin bogăţia
lui învingătoare, el apare ca cel mai însemnat dintre Domnii

RA
terilor noastre de la 1611 încoace. Si chiar după moartea
lui, intimplatä in lanuar 1626, prin banii lui se cistigä, citiva
ani, sati se păstrează Domniile, multämitä prietenilor lui sint

LIB
lăsaţi a cirmui Voevozii. În Tara-Romäncascä se menfinu
astfel tinärul «Cocon» Alexandru pänä in Novembre 1627,
cînd il scoaserä alti patroni greci, ai celuilalt Alexandru,

Y
Ilias, iar Moldova apartinu, timp de peste doi ani de zile,

SIT
unui boier din care, pentru însuşirile lui personale si pentru
înrudirea ce-l lega cu Movileștii, Radu făcuse ginerele si, în
parte, moștenitorul averii sale. ER
După moartea tatălui săii și, în curind si a mame? sale,
Doam . Arghira,
na Alexandru Coconul nu însemna nimic,
stringînd numai dările pentru socrul sii, Scherlet gealepul
NIV

din Constantinopol, căruia nu i se îngădui mult timp să-l

supraveghieze din ţară chiar!. Cînd Domnia lui se arătă cu
totul imposibilă, acest protector se indupleca la o schimbare,
LU

ba o aduse el chiar, imprumutind lui Alexandru Ilias banii

de nevoie pentru a face ca alegerea împărătească să cadă
asupra lui2. Schimbarea Caimacamului contribuise si ca la
RA

această prefacere.
Întoarcerea fugarului din 1618 nu putea să placă lui Beth-
NT

len: toată purtarea lui ca mazil fusese protivnicä politicii ar-

delene: Capuchehaiaua principelui se luptă pentru a impiedeca
înlăturarea copilandrului Domn si, cînd el fu învins in accastä
CE

nu
afacere, ambasadorul olandes se temea ca fiul luf Ilias să
fie răpede gonit, pentru a doua oará, de «haramii» de-aï
Craiului» 3. “Bethlen nu primise numai de la cel d'intiiü
I/

Alexandru contingentul de o mie de ostaşi în războiul cel

noii cu Împăratul, ci «se împrumutase» de la dinsul cu o
AS

sumă de 6.000 de galbeni. Dar nimic din cele ce se asteptaü

nu se intimpla. Caimacamul Regeb nu era, cum fusese Giurgi-
UI

olandes din 13 Novembre 1627, în Documentele la Prefaţă.

1 V. raportul
2 Hurmuzaki, 1V?, pp. 418-9, n° 470.
BC

3 Raportul olandes citat.

21, 52.
Török- Magyarkori Allam-Okma: saytdr, IL, pp
A
 CLVI PREFATA

RY
Mehmed, prietenul lui Bethlen si, acesta izbutind foarte
putin în campania din 1626 si fiind silit a încheia o nouă

RA
pace cu Germanii, nu putea ridica faţă de Turci pretenții
prea mari. Zvonul, în care credeaü şi oameni în. stare a sti
bine lucrurile, că Bethlen umblă după întemeiarea în folosul

LIB
luf a unui «regat al Daciei», în care s'ar cuprinde toate trei
terile, zvon care nu era noi’, nu putea să aibă nici acum
vre-o urmare.

Y
El trebui să sufere mustrări de la Turci că prea se amestecă

SIT
în lucrurile de dincoace de munţi, că prea aduce des schim-
barea Domnilor ce nu-l multämesc, că prea stoarce bani supt
o formă asemenea cu a unui «bir» obișnuit. Fără să-și uite
indreptatirile ce putea aduce:
ER ajutoarele nenumărate si costi-
sitoare ce dăduse deosebitilor Voevozi, el se făcu a fi mul-
támit cu aducerea la Constantinopol a Coconului, căruia nu-i
NIV

recunoștea nici el acum, pentru prea marea lui tinerefä, pu-

tinta si dreptul de a cîrmui o tará?. Cu Alexandru Ilias se
statorniciră chiar relaţii bunișoare, care durară pănă la ma-
U

zilia acestui Domn, la care Bethlen nu pare să fi luat parte ?.

AL

Miron Barnovschi, noul Voevod moldovean, îi plăcu și mai

| putin, de la început. În locul lui ar fi voit poate să puie pe
TR

unul din cei doi Movilești: Gavrilas și loan, pe cari-i adă-

postia lîngă dinsul*. Izbutind să înlăture pe toţi concurenții
N

săi, acest boier de ţară începu apoi o politică asămănătoare

CE

! Cf. Zinkeisen, LV, p. 403 si Pray, G. Bethlen principatus Transylvaniae

Il, p. 164; scrisoare, din 28 Decembre 1627, a cardinalului Pazmâny către
Împărat: eVolui autem M. V. illud quoque demisse significare secretissime
I/

mihi significari Bethlenium urgere in Porta ut Moldaviam ct Valachiam sibi

concedant, ita rex Daciae declaretur. Et quoque ego existimem non ita de-
AS

lirare ‘l'urcam ut contra artem gubernandi hominem audacem, inquictum, mu-

tabilem, vafrum usque adco vellet crescere; bonum tamen erit attendere in
Porta, ne quod praciudicium Coronae Hungariae generetur», Locul reprodus se
UI

allá si în Pray, /Zistoria regum Hungariae stirpis austriacae, 1799, P. 233;

nota c.
2 Türök-Mag. Allam-Okm., M, p. S.
BC

3 /bid., pp. 52-3, 59, 79, 128.

* Socotelile Brașovului.
 PREFAŢĂ CLYIL

RY
cu a unui predecesor pe care Bethlen se luptase să-l räpuie:
a lui Gratiani. Ca și acesta, el își puse în minte să facă li-

RA
niște la hotarul răsăritean.
Aici nu mai era primejdia unei ciocniri între Turci si Po-
loni, ci una, tot asa de temutä pentru Moldoveni, a unor

LIB
necontenite jafuri ale ‘Tatarilor si Cazacilor, ce nu mai as-
cultaü de nimeni aproape si fáceaü pustiul în jurul lor. In
1626, Tatarii pridase räü în Polonia, fusese räû bătuţi şi

Y
dădură vina pe Moldova, asupra căreia se abătură !, Apot Ca-

SIT
zacii se pornesc pe Mare, mergind pănă lîngă Fanar, sc intorc
în ostroave, vin din noi, bat pe Paşa de la Isaccea, care
păzia cursul Dunării, sînt bătuţi și ei, etc. În ER 1627, Sultanul
se plinge regelui, Capudanul vine la Chilia cu flota, scici
turcești merg pe Dunăre; Miron, împreună cu oștile impärä-
testi, ajută la reparația Oceacovului si, bine privit la Polonf
NIV

ca si la Tatari, mijloceste o pace?. Asa sc încheie întăia

parte din Domnia lui Barnovschi.
În tot acest timp, Bethlen îl dusmäneste, si el răspunde
LU

în acelaș chip. Silit să dea și el trupe în lupta Ardealului

cu Germanii, el face și daruri: caf lui Bethlen,
ca de obicciti,
care-i răspunde, in Maiü 1627, cu insulte, în privința carac-
RA

terului Moldovenilor, lipsei lui de recunoştinţă, banilor falşi

în cari plătește vechia datorie a teriî, «calului schiop» pe
NT

care-l trimite înnapoi, «ca să şi-l aibă la nevoie» î. Barnovschi

iea în 1626 pe fata castelanuluf de Cameniţă*; el prinde in
1627 scrisori de-ale lui Bethlen, prin care voià să afife contra
CE

Turcilor pe regele polon și pe Han, și le trimite la Constan.

tinopol®. În Mart 1628, Caimacamul apără pe Domn, care
I/

E Mai mult corespondenţa olandesă la Constantinopol. Imbrohorul cel Mic

AS

porni din Constantinopol cu: steagul pentru Miron-Voda în ultima zi al lui

Februar, Cf. si Grabowski, 0jezyste wspomniki, Y, pp. 61-2.

si notele la
2 Corespondenta citată; cf. Chilia ji Cetatea-Albd, pp. 224-5
UI

Socotelile Brasovulut.
3 Socotelile Bistriţei, in această Colecţie, LII, p. 39.
4 Török-Magyarkori Allam-Okmänytär, II, p. S.
BC

p. 66.
5 Cf, Socotelile citate ale Bistriţei si Soc. Brașovului,
6 Hurmuzaki, IV?; pp. 419-20, n? 477.
 CLVIII PREFAŢĂ

RY
se luptase bine în timpuri, la Hotin!, — de învinuirile lui
Bethlen, ce-l pîrise ci e «Polon şi Cazac» ?.

RA
În anul încheierii păcii de la Oceacov încă, puternicul Can-
temir de altă dată, care-și păstrase tot neastimpárul si toată

LIB
vitejia, se ceartă cu Șahin, fratele Hanului, pe care-l ajutase
abia în depărtate războaie, si merge, în Septembre, la Poartă,
cerînd a se scoate Hanul însuși, puindu-se în loc un mazil,

Y
Gianibec. EI refusă Silistra, ce i se oferia iarăși, si, plin de

SIT
turbare împotriva dușmanilor săi, cari-i arsese în foc, se zice,
familia, vine la Dunăre, unde bate în sfîrşit, în April, pe
Sahin și-l urmăreşte până departe în Stepa tatară. 1 se dá
ER
atunci de Sultan, ca multämitä, stăpînirea unui întins pasalic,
în care se cuprindeaü Silistra, Iamboli, Cetatea-Albă. Gianibec
e adus la Constantinopol, proclamat Han, trimis cu cinci-
NIV

zeci de galere şi instalat.

Sahin, cavalerescul mirzac, trece atunci la cavalerii jafu-
lui, la duşmanii vesnici ai Tatarilor săi, cari-l primesc cu bucurie,
U

äcind, spunea faima, din el un creștin: Ioan sati Constantin

Craiul 3. Cu o mare mulțime de ostași ai norocului, vre-o 30.000
AL

de oameni, el veni din noii în Crimeia, pentru ca să asedieze

‚Caffa, dar găsi aici în faţa lui destui dușmani pentru ca ai săi
TR

să nu mai voiască a-l asculta, crezindu-se inselati. Vechiul Han,

Mohammed-Ghiraï, fu ucis, iar Sahin fugi la Cerchesi *.
Cînd Sahin si Cantemir se luptaü între dinsii, vecinii tre-
N

buiaü neapărat să facă o alegere între cei doi mari jăfuitori.

CE

Miron-Vodă, ni spune Cronicarul moldovean, care putea ști

multe despre dinsul, «legase prietesug» cu cel din urmă şi-l
ospătase oare-cind la el la țară5. Dar i se părea că mai
I/

mult temeiii se poate pune pe Șahin, «un om așa de viteaz

AS

si mai presus de ceilalți, a cărui păreche, după cit stiü, nu

I Cf. si mărturia, în această privinţă, a luf Miron Costin,

UI

2 Türök-Magyarkori Allam-Okmänytär, IL, p. 21. 04

3 V, rectificarea ambasadorului olandes; 17 Mart 1629: «Denen nu seyt
dat hem niet Iohannem Sultanum, maer regem Constantinum doct.naemen»,
BC

4 Corespondenta olandesi citată și Chilia si Cetatea-Albd,,I. c.

5 p. 289.
 PREFAŢĂ | CLIX

RY
se poate găsi», scrie el, «in lumea întreagă»!. De aceia-l
vedem, din capul locului, pärtenindu-l, dînd de veste Polo-

RA
nilor despre gîndurile rele ale noului Han 2, primind emisari
ai lui Sahin, expediindu-i în Polonia, cerind de aici ajutor
înpotriva unei năvăiiri intimplátoare, recomandind cu toată

LIB
căldura pe acest nobil fugar, care-i e atît de cunoscut şi din
care ar putea trage atita bine regatul 3.
Turcii îi cerură să colaboreze si el la sfárimarea hainilor

Y
din Crimeia, dar el nu veni în persoană, ci trimise numai

SIT
un boier,pe care Capudanul îl puse pentru aceasta în lan-
turi, dînd ştire si la Poartă cá «Bogdan-begul» ce înţeles
cu Sahin *. In sfirsit, cînd, în 1629, se dădu lupta cea mare,
ER
se știa, că între însoțitorii lui Sahin eraü si mulţi Moldoveni.
Trupurile lor, găsite pe cîmpul de luptă, dădură o dovadă
hotàrîtoare despre trădarea Voevodului 5. |
NIV

Acesta era un.motiv de mazilie. Se însărcină să-l infäfiseze

în lumina cuvenită vechiul dușman, Bethlen, care-și sfirsi ca-
riera cu această din urmă răzbunare, mult timp așteptată,
LU

Totuşi nici 'el nu fusese străin de lucrurile tătăreşti. In

Maiü 1629, un Polon vorbește despre solul pe care-l trimi-
sese in Crimeia, la Sahin, de sigur, principele Ardealului 5.
RA

Cu putin timp înnainte, plingeri aduse innaintea lui Capu-

Bethlen,
dan-Pașa, la Oceacov, de Domnii noştri, contra lui
«haramiilor»
NT

învinuirea banilor luaţi si

cuprindea, pe lîngă.
la Sahin
trimişi în schimb, și aceia că s'a expediat din Ardeal
Mikes *.
şi fratele săi un emisarii, Sigismund
CE

cu indräz-
Totuși, cu puterea lui Bethlen, se putea vorbi
altora, împărtășind-o însuși. In Iulic, un
nealá.de trădarea
I/

Lemberg, 1842, in S0,pp. 31-2.

! Przylecki, Afacert ucrainiene,
| .
2 Iasi, 30 Iulie 1628; ióid., pp. 29-30.
AS

Cf. scrisori le, anterioa re, ale lui

3 Ibid pp. 30-2; cf. pp. 22, 22-3, 1-10
Bibl. .lagellonice din Cracovia: cle
Miron către nobili poloni. in ms. 211 al
nu sint cuprinse in Colecţia Hurmuzaki.
UI

|
. 4 Hurmuzaki, Supl. 1! p. 229, n°. 332, n° 334.
si Hurmuzaki, / ¢., p. 230.
5 V. Documente la Prefati
n Cantacuzino,
| o Praylecki I. c., pp. 22-3. Pentru legături cu Rușii printr'u
BC

Gäbor fejedel em leveleze se, p. 416.

v. Szilägyi, Bethlen
7 Hurmuzaki, IV!; Maiü.
 CLX . . PREFATA

RY
sol ardelean apărea la Poartă cu propuneri în fruntea cărora
stătea aceia de a i se îngădui principelui să urmărească pen-

RA
tru sine Coroana polonă și de a i se da ca ajutor un Pașă
la graniţă, care să fie supt ordinele lui, precum si .pe Han,
cu toti Tatarii. In sfirsit, Domnul Moldovei ar fi trimis la

LIB
Constantinopol, ca unul ce stătea în înţelegere cu Polonii şi
cu «facțiunea austriaci», Bethlen s'ar face a veni in Moldova
pentru a sprijini lupta cu Cazacii — ce ieșise în Mare şi, în

Y
curînd, prädarä Cozlovul si pustiiră, în vederea capitalei,

SIT
coastele europene şi asiatice ale Imperiului —, si farà nici un
risc ar pune mina pe acest vechiü dușman. Prin scrisoarea
sa de la «jumătatea lunii», Caimacamul scria «prietenului säü
credincios și iubit» că ultimele
ER stăruinţi nu mai eraü de ne-
voie, de oare ce, pe temeiul unor scrisori anterioare, al căror
adevăr se dovedise, Miron-Vodă fusese mazilit !.
NIV

Cîteva luni .trecură și, pe cînd se aștepta un noii sol ar-

delean, ce şi sosise acum in Tara-Románeascá, Alexandru
Iliaș, pe care Bethlen îl suferise numai în vecinătatea sa, era
U

mazilit în Octombre. De şi Barnovschi găsi un adăpost în

Hotin si începu de aici lupte în potriva urmașului săi, Ale-
AL

xandru Coconul, ele nu-i ajutară nimic. Dar, pe cind noii

Domni primise acum poruncile de a lucra împreună cu Hanul
TR

și generalisimul turc, Husein, contra Poloniei, Bethlen, pe

pragul unor lupte nouă, se îmbolnăvia și, înnainte de a fi
N

împlinit cincizeci de ani, agerul, îndriznetul și puternicul

principe își încheia zilele obosite, la 15 Novembre 1629, în
CE

capitala sa ardeleană, unde se întorsese să moară. /

Iarási, pentru noi, veniaü timpuri nouă, măcar in ceia ce
privește oamenii.
I/
AS

V.
Principatele romine po timpul luf Gheorghe l-iü Rákóczy (1630-48).
UI

«Să știi», scrise Caimacamul lui Alexandru-Vodă, eternul

Cocon, și, de sigur în aceleași cuvinte și vecinului muntean
BC

1 Ibid.
 PREFAŢĂ ' CLXI

RY
al acestuia, Leon-Vodă, «să ştii că a murit Gabriel Bethlen,
principele Ardealului si Craiü unguresc, si după moarte
a lui

RA
a venit dușmanul asupra teriï lui. Deci, dacä-ti vine acuma
scrisoare de la cine cirmuieste deocamdată în Ardeal si fi
sc
cere ajutor,

LIB
tu sä nu zäbovesti nici O zi, nici un ceas, ci,
fără să mai înstiintezi Poarta — lăsînd în Moldova spre pază
un locţiitor de încredere si dindu-i oaste destulă în ajutor —
gătește-te însuţi, cu oaste pe jos și călare, du-te asupra vrăj-

Y
mașului și, pe unde ţi se va spune, grábeste-te să ajuţi Ar-

SIT
dealul, si fă tot ce se poate din partea-ti ca să baţi pe dușman 1.»
O poruncă foarte puţin folositoare, de sigur. Vremea cind
o năvălire “biruitoare a Voevozilor nostri hotăria soarta Ar-
ER
dealului trecuse de mult. Abia citeva mii de Curteni, Rost,
slujitori stäteaü la indäminä Voevozilor ca să-și apere la ne-
voie Scaunul saü să. ajute, din voia Portii, un räzboiü străin.
NIV

Alexandru-Vodă rămăsese un nedestoinic, și pentru nedestoi-.

nicie era să fie scos peste citeva luni de stäpinire tulburată ?.
Leon-Vodă, căruia cei mat multi nu-i credeaii cînd se făcea
LU

NY

fiul lui Stefan Tomșa, era un «Grec» hrăpitor, care nu

se gindia decit la stringerea dărilor legiuite si a celor nele-
giuite. Nu astfel de oameni eraü să descurce împrejură-
RA

rile ardelenesi puteai sà hotărească cine va domni în pro-

vincie : văduva puternicului ce murise, Caterina de Branden-
NT

burg, o Hohenzollern, pe care politica o aruncase pe acest

tron de primejdie, Împăratul, ce se lăcomia la cit mat mult
din moștenire, fratele lui Bethlen, Stefan, la care, pentru nu-
CE

mele lui, tineaù multi, David Zólyomi, o rudă prin alianţă a

familiei, saii acela cáruia- era sortit si domnească, Gheorghe
Rákóczy. :
I/

Nici Turcii n'aveaü răgaz să sc amestece în accastä tari

AS

‘ împărătească». Sahin trăia încă, în surgun, Cazacii nu as-

cultaii nici de Hatmanul regelui polon si Capudanul trebuia
să iasă impotriva lor ; Cantemir se găsia iarăși în Bugeac,
UI

terorisindu-si vecinii, si Barnovschi, adăpostit la Poloni, nu

BC

"1 Türök-Magyarkori Allam-Okmänytär, 1l, p. 152.

p. 68.
2 V, Documentele la Prefaţă, si Socotelile Bragovulur,

64567. Vol. IV. - | XI

 CLXII PREFAŢĂ

RY
chemat de
se astimpära. Un Pasä de frunte, Murteza, fusese
graniţă, tot ne-
la Belgrad pentrua păzi la Oceacov această

RA
sigură ca și pănă acum I
, nici Leon,
Nici Alexandru deci, care se duse în curînd
-se a da ştiri ?,

LIB
care rămase, nu trecură munţii, multämindu
nu mai a-
„Şi, pe de altă parte, între atîtea griji, Ardelenii
abia dacă
veaü si pe aceia de a hotäri Domnii romänesti:
bită încred ere si simpa tie lui
«principesa» manifesta o deose

Y
după ce Rákóc zy-l
Ioan Movilă, fratele lui Gavrilas, din care,

SIT
unde pindia, ea făcu ambasadorul ci la
scoase din Făgăraș,
|
un prieten de departe, regele Suedici ?.
iubirea ostasilor, concursul Haiducilor, bogăţia
Abia însă ER 1630 din
‘si talentele sale fäcurä în toamna si iarna anului
și înriurirea de dincol o se
Rákóczy un noii «Craii» durabil,
NIV

arată iarăşi în afacerile noastre.

re, niște
| Înnainte de votul hotäritor al dietei din Decemb
lor în frunte, cari
\pribegï munteni, olteni mai ales, cu Banul
U

ce trebuiaü
fugise fiind-că nu puteaü răspunde eGreculuï» dările
prin pasul
să stringä de la o tara risipita, — trecurä munţii
AL

ei lăsase terii îndemn ul de a nu mai

Vulcanului. La plecare,
noii,
plăti nimic si făgăduiala că va fi în curind un Domn
TR

de atitea ori se ridicas e

dintre ai pămîntului, si fara, care
e de Alexa ndru
împotriva Grecilor, supt Radu Mihnea, înnaint
N

lui d'intäiü, acum în urmă, de două ori,

Ilias si în Domnia
ii si
supt .copilul Alexandru, rîndurile, încă dese, ale boierim
CE

de biruri auziră cu bucuri e aceast ă

mulțimea. teranilor storși
bună vestire *.
I/

1 După corespondenţa olandesă pe 1630.

de o năvălire
2 Raportul din 28 Septembre al lui IIaga vorbește astfel
AS

ungur, comunicată de Domnul muntean. .

apropiată a PalatinuluX
Räköezy I. im dreis-
3 Cf, Kemény, trad, citată, pp. 21-3 si Szilägyi, Georg
sigjährigen Kriege, Budapesta, 1883, p. 32; Sept. 1631: «Illustrissimus d.
UI

Iohanne s Mohila». V. si Socotelil e Brașovu lui pe 1632 si lámuriri le la ele.

Constantin
4 Pe lingă izvoarele romăncști, Cronicile lui Stoica Ludescu si
ea ce tipărim în acest volum, pp.
BC

Căpitanul, în Magazin, I si IV, v. scrisoar

dintre boierii numiţi acolo, Spătarul Teodosie, a scris cu mina
19-20. Unul
lui actul inedit ce urmează: |
 PREFAŢĂ CLNIIL

RY
Deocamdată ei nu puteaü găsi
la Rákóczy un sprijin
puternic si răpede, : si fugarii, boier
i de oaste, ca Vornicul

RA
Aslan, Aga Matei din Brincoveni,
Spat arul Gorgan, se mul-
támirá cu adápostul, ce li se dădu
, | a întîmplare, si în tabără,
Astfel, ei deveniră frații de arme ai noului

LIB
principe în lupta
împotriva Imperialilor la Tisa 1,
Turcii aveati nevoie de banii provinciilor birnice, ŞI acești
‘baniîi plătește numai cel ce stă acasă si lucr
ează pămîntul

Y
sal paste turmele. Pribegia supușilor putea să deie
jos un

SIT
Domn, ale cărui desvinovätiri se ascultai mai puţin
decit
glasul de plingere al celor siliți să-și părăscască tara. Liù
de Domn saü ba, Romîn saü Grec, Leon ER știa acest lucru,
și de -aceia el trimise după «boierii săi» solie după solic,
chemîndu-i cu «cărți de jurämint» şi stăruind pe lingă Rd.
kóczy pentru ca el să-i dea înnapoi?
NIV

«Adecí eii Mihaiü Post. si Tudosie Spat, nepotit Lect Spătariul, scris.
am acestii zapis al nostru să fie la mäna jupănesie Grăjidan[i], mătuşui (ic)
LU

nostră, cumu să se știe că amu avutu pără si gălcevă păntru musiele

uncăchi nostru Leca Spăt.; deci ne aii luati buiari de ne-ü judecat
si ne-ü tocmitu pre ce aii rămasu de la ucheachi nostri, ce ne-aü toe
RA

mitu să u fie mătușă nostră Grijdana satulu Leurdenii cu morile si cu viile

și ocina für duiască (sic)și toţi ţiganii: căţi si vorü afla, iari nof să ţinemu
viile den delul Cătunului de la Piteste, cu musiia cu totu, anime nepoții
Lecăi, Spat. Mihaiii, că să ne fie de mosiia că bună pace, si la morte mitusi
NT

nostră să fie valnică a le da ude va vre, iară nol să nu avemu trebi si ne-mu
făcutu zapis unälo la altu, si ceni nu să va tint de acestü tocmelii să fie dator
“ dumneue ug. 300; si lalcestü tocmel[i] ai fostu boiari tocomelnié vasco
CE

Vor. i Gligorie Cos., Ruste negufätorul i Saru neguţătorul, si mărături: Paras-

chiva Vod. (Sic) și Iane Spät. Siam scris cit Mihaitt Post, Pis msta Ap. 17,
let 7140. Zi Tudosie Spàt.». [pecete cu doi lei, se pare]. “i Milait lost.
I/

[Bibl. Ac. Rom., doc. 204/XXNIII]. La 28 April 1625, Alexandru Coconul

ace o întărire lui Tudosie Spătarul si soţiei, Mara (7öid., doc. 189/LXXIV).
AS

Leca Spătarul trăia încă in Sept. 1630 (#id., doc. ISSN, | |

! V. Cronica munteanä si Szilágyi, Levelek és okiratok 1, Kühöesy György,
Budapesta, 1883. Cf. Sîrbu, Aaterü-Vodd Däsdrabds auswärtige Beziehungen,
UI

Leipzig, 1899, — carte lucrată cu multă sirguinţă și îngrijire, de care ne vom

tinea de regulă in intrebuintarea izvoarelor unguresti, .
2 Dar aceasta nu-l impiedeca să li confisce averile. La 1$ Novembre 1631
BC

inci el dá o întărire lut Stroe Logofătul, pentru «satul Golestit, si Criva si

Epotestii, i Urzica, i Gogosii, i Marmur, si ţiganii, pântru că acaste sate si fi
 CLXIV PREFATÁ

RY
cul Hrizea
În Maiü 1631, nu știm cit de bucurosi, Vorni
pentru aceasta,
si episcopul de Rîmnic Teofil veniră în Ardeal

RA
sia dorită . Rákóc zy era la
dar se întoarseră si ei fără tovärä
n®, iar pribeg ii pe
dietă !, împăcat acum cu Împăratul cresti
leafă în tara
lîngă graniță, adunind cete de războinici pentru

LIB
Hațegului si părţile Uniedoaret ?. . |
asigu re altfel situaţ ia. El căsători
" Leon căută atunci să-şi
vean, Boul, din care făcuse,
pe sora sa cu un boier moldo

Y
itoru l părții din prin-
după fuga lui Aslan, un Mare-Ban, eirmu

SIT
Apoi, gindi nd
cipat unde erai mai urifi Grecii şi dárile lor *.
să-și facă astfel uitat trecutul, el adunâ Sfatul și, lepädindu-se
ridică
de ori-ce toväräsie cu Grecii cămătari, prădalnici, cari
ER
hotare, în Curti tarig ráden e
bani din ţară și-i aruncă peste
cu jurăm înt să nu-i mai
sat în depărtate mănăstiri, el izgoni,
ce nu voiaü să
NIV

cheme, pe acești esträini nepriiateni ţerăi»>,

poarte: greul vremilor alăturea cu pămîntenii, si luă un şir de
măsuri de îndreptare. Boierii mari şi mici, Roşii, mazilii, sluji-
eraü scutiți de dările neobișnuite si de mincätoril,
U

torii, popii
de răpirea mostenirilor, de judeţe silnic e de strin-
— adecà
și Matei
AL

gerea fără voie a birurilor care arunc ase pe Aslan

în pribegie —, de judecätile false si de pirile rele, de osinda
farà Divan, de caterisirile pentru mită 5.
TR

socră-sa,
gant i sänt date zeastre de la socru-säü, jupănul Fota Post., si de la
iaü Domnia Mea pre seama
N

jupäncasa Stana; dect Domnia Mea am vrut să le

Domnia .
domnească, päntru Gorgan Spat. Deci, dec' am adevărat si am aflat
CE

ce ai
Mea că n’aü avut Gorgan Spat. nici o treabă cu aceale sate si Jigani,
zeastre bocrenului Domnia Meale Stroc Logofăt, Domnia Mea iar
fost date
meteahnă să n'aib[i] cu a-
le-am dat să fie pre mina luă, alt nimea treabă si
ceale sate si JiganY» (Bibl. Ac. Rom., doc. 6o/XLIT).
I/

1 Mon. comit. Transylv., VII, p. 255 si urm.

2 în Februar însă el ceruse ajutor de la Murteza și Cantemir, și în Mart
AS

la
se dăduse Doranilor și Hanuluf poruncă să-l ajute, Corspondenta olandesă
Constantinopol. i
3 După Alemoriile lui Kemény.
UI

4 Cf. Socotelile Sibiiulur si Magazin, IV, p. 313: «Cumnatu-siü Boul

Banul». '
5 Măsurile s'aii răspîndit prin circulare, Cea care s'a adresat clerului din
BC

eparhia Buzăului a fost tipărită în Magazin, I, pp. 122-5. În Arch, soc. st. si
Jast, V, p. 72 si urme, rip. episcop Ghenadie de la Rimnic a dat,
lit. din
 7 > PREFATA CLXV

RY
O măsură de lege înseamnă ceva prin persoana
care o
garantează si o aplică. Pe pribegi, hotăririle bune a'e Märier

RA
Sale Leon, «Grecul» dușman al Grecilor, nu-i încălziră de loc:
În loc să răspundă prin Supunere — ca unii ce nu doriserä
alt ceva decît «să scoată Grecii şi dușmanii lor carii aü spart

LIB
casele lor» !, ei năvăliră în ţară, tocmai cind o nouă solic, cu
vechiie asigurări si făgăduieli, venia la dinsir. Roşii din Ol-
tenia se alipiră la mica oaste de strinsurä sit crescură, şi

Y
altfel de cit prin număr, însemnătatea. Într'o intäic ciocnire,

SIT
ei biruiră, și Vodä-si adăposti familia la Giurgiu. Dar cl avu
noroc în lupta ce se dădu în preajma Bucureștilor, la 23
August st. v. Parte din dușmanii lui rămase acolo, dar cea:
ER
laltà parte, în care toate căpeteniile, găsi drumul care ducea
în tara mintuitoare a lui Rákóczy ?.
Cind ei veniră înnapoi, cu așa ispravă, «Craiul» nu putea
NIV

să li dea un singur om, căci se temea însuși de un atac al

Imperialilor si chema supt steaguri pentru dinsul. De acum
înnainte, el se multämi să stăruie la Poartă, pentru bani si
LU

promisiuni de tribut, si, cind alţii făcură tot așa, se impär-

tășiră si ei de serviciile capuchehaiclei ardelene, versatilă cit
-şi stäpinul ei? .
RA

De aiurea însă se ivia acum nădejde mai bună. In De-

cembre un noii Pasä se găsia la Silistra, Oceacov si graniţa
NT

polonă, în locul lui Murteza, care avea dorinfi mai innalte,

pănă la Viziratul cel Mare *. Abaza fusese unul din răsculații
cei mai ‘temuti din Asia, se luptase cu oștile împărăteşti
CE

acolo, se împăcase cu Poarta, fusese numit in Bosnia, unde

făcu multe buclucuri, și venise acum la Dunăre, cu firea lui
I/

după original, forma supt care actul a fost comunicat boicrilor de toate treptele,
AS

O ediţie mai rea, împreună. cu un facsimile, se allá in sfirsit, după acelaşi ori-
p. 27 si urm. Copii din
* ginal, în Buletinul fundafiuner Urechiă, anul I, n° 1,
versiunea întăiă, ca și din a doua, in Bibl. Ac. Rom., doc. 67/NLII, 5/LI1II.
UI

"UV. mai jos, p. 103.

_ | BE
“2 Izvoarele, în Soc, Prasovulur,
stäruintl, v. Sîrbu, cap. I, după documentele ungurești din
3 Pentru aceste
BC

Levele îs Okirdtok. n
4 Raport olandes din 6 Decembre 1631.
 PREFAŢĂ e
CLXVI

RY
nesupusá si zgomotoasă, ca să facă altele. La un asemenea
om fără frică de nimeni, la un asemenea vecin folositor se

RA
indreptará acum învinșii din 1631.
Si, odată ce intrará In’ vorbă cu acesta, nimic nu mai putu
să-i clinteascä. Cei ce, înduplecati de stäruintile Mitropolitu-

LIB
lui Grigore, venit în fruntea unei nouă solii de impäciuire,
primiră să se întoarcă, pentru boierii mănoase, nu vor fi stat
în înţelegere cu Paşa. Cel mai însemnat din aceștia era Aslan,

Y
care ajunse iarăși Mare-Ban, cum fusese înnainte. O pagubă

SIT
care era si un cîştig pentru Matei, căruia Aslan, boier mai
bătrin, cu maf multă trecere, neam de Domn 1, îi trecuse
înnainte pănă acum, si l-ar fi împiedecat în lupta pentru a-
ER
tingerca Domnieï. Dacă se mai adaoge și peirea, intimplatä
în curînd, in Moldova, unde avuse imprudenfa să meargă
NIV

pentru negocieri, a lui Gorgan' Spătarul, un cumnat, dar cu

mai multă însemnătate, se vede că drumul către coroana
terif ráminea deschis pentru Matci 3, |
lui Leon.
U

Pe lingă pirile lui Abaza, lucraü pentru mazilirea

si intrigile constantinopolitane. Alexandru Coconul, un mos-
AL

tenitor bogat, sprijinit de un unchii priceput şi de un socru

influent, era mazil de doi ani de zile si nu se putea răbda:
fără Domnie. De n'ar fi intervenit moartea lui, la începutul
TR

lui Iulie 3, el ar fi fost urmașul lui Leon, pe care-l si prc-

cedase. Dispärind el, nu. mai räminea în apropierea Porții
N

si
nici un candidat, dintre cei vechi. Doi Movilesti:- Gavrilas
CE

Ioan, eraü in Ardeal; Moise, care fusese scos din Moldova

pentru bănuicli că ar ținea cu Polonii, sosise abia de cîteva
I/

1 V, Prefaţa mea la vol. xI din Col. Hurmuzaki, De și ful unui Danciul,

Matei
din semintia băsărăbească (Tocilescu, Doamna Stanca, p. 21, nota 33),
AS

trăise în umbră, fiind încă în 1611, la 10 Maiii, un boierinas de provincie:

din Bräncoveni» (Arch. Statului, Cozia, pach. 24, n° 6bis), '
« Mateiii Paharnicul
2 În scrisoarea de pe p. 20, în fruntea pribegilor sint Aslan, Gorgan si
UI

apoi Matei. În inscrisul lor câtre Keresztéssy, ibid, .p. 103, „tot asa. Intr’o
apoi .
expunere a lui Locadello—llurmuzaki, IV!, p. 450, — e vorba de Aslan,
de Matei. Dar în August 1632 — mai jos, p. 105 — Alexandru Ilias din Mol-
BC

dova va scrie 7/27 lui Matel.

3 Dupä corespondenţa ardeleană.
 PREFAŢĂ CLAVIL

RY
luni la Constantinopol, trimis acolo de Cantemir-Mirza
1.
Atunci Alexandru lias se gîndi să facă pentru neamul
săi

RA
ceia ce fusese odinioară făcut de Radu-Vodă pentru el şi
fiul său: să aibă o ţară si cealaltă în acelaşi timp. Un alt
«Cocon», „Radu, fu însurat, cum Bethlen recomanda cu citva

LIB
timp în urmă lui Gavrilas-Vodä, cu o fată de Grec bogat,
a lui Curt Celebi. Si astfel el putu trimite în cursul aceleiaşi
luni un Schemni Ceaus ca să «prindă Scaunul» pe numele siti.

Y
Ceausul sosi Ja Bucuresti în cea din urmăzi a lui Iulie 1632 3,

SIT
dar tînărul Voevod mai zăbovi încă la Țarigrad două luni
întregi, pornind numai la 20 Septembre. Pricina nu era
alta decît nesiguranța despre pribegi. În August se auzia că
ER
ei: Matei, Gorgan, Teodosie staii să coboare în același timp
prin cele trei pasuri mari: Vulcanul, Branul şi Buzăul, şi
boierii amenințată pe Ardeleni cu Cantemir si Pașii vecini,
NIV

dacă lucrul s'ar întîmpla *. Tatăl lui Radu-Vodä se cäznia

să împace pe emigrați cu fágáduicli minciunoase, rugindu- să
facă bine, la întors, să treacă pe la dînsul, prin Moldova *.
LU

Dar Matei aflase pätania lui Gorgan și, cînd ultima scrisoare
‚a lui Alexandru Ilias sosi în Ardeal, el era acum pe drumul
către casi. Pentru a nu-și compromite gäzduitorul, care-şi
RA

avea şi el nevoile lui, căpetenia pribegilor apucă 'prin Banat,

unde-și strinse o mică oștire, cu care intra pe Ja Orşova.
NT

Cu dînsa el trecu drept la Nicopole, unde-l aștepta Abaza,

cu care se intelese. Ca Domn în spe, se întoarse de aici,
inträ în capitală, dar peste ceva mat mult de o lună trebui
CE

să o părăsească pentru a se întilni ca. dușman cu un alt

Domn, ce venia, supt steagul impărătesc, ca să domnească
în aceiași țară. Radu fusese trimis aproape fâră trupe, mer-
I/
AS

IV, Socotelile Brașovului, la această dată.

2 După Cronica lui Ludescu. Data scrisorii de mai jos, p. 104, e, evident,
greșită. Întăiii că e vorba de un Ceaus de Scaun pentru un Domn noii—
UI

de cel vechiii nu se spune nimic — şi apoi în 1632, nu 1631, 10 August st.

v. a căzut Vineri, cum zice acolo.
3 Corespondenta ardeleană. ,
BC

4 Mai jos, Pp. 104 . Cf. Cf. Zürók.-Mag. Allam-O£mn., Il, pp. 176-$.
5 Ibid, p. 105, n? 3. s
 CLXVIIL PREFATA

RY
lor,
sese să le caute la tatăl săii, unde eraü, pribegila rîndul
și adunase în jurul säü şi ceva Ta-
boierii lui Leon-Vodă,

RA
tari din Bugeac, cu Orac-Mirza. | .
era
La 7 Novembre st. n., intro Duminecä, Matei, care
care era un
un bärbat si un ostas, bätu cu totul pe Radu,

LIB
biet copilandru neincercat in ale luptelor. Numele arhanghe-
— un
ei
lului Mihail, kasna, cuvintul de ordine al lui Mat
r — purtă noroc frun-
nume ce amintia şi pe un mare biruito

Y
tasului ales de boierimea terit !.

SIT
Era încă un pas către Domnie, dar nu cel din urmă. Vi-
Muftiul, puternicii Porții, nici nu voiră. să audă de în-
zirul,
tărirea unui hain, intrat cu armele în provincia Sultanului.
ER
Imbrohorul al doilea venise cu porunci aspre către Abaza,
iar Iusuf Ceausul cu alte porunci ca acestea către Rákóczy:
Radu trebuia statornicit, iar Matei trimis la Poartă în lanţuri.
NIV

Puterea acestor ordine o sfărimâ biruința si, cînd se află

despre dinsa, învinsul își pierdu cuca domnească 2,
Pentru ca ca să fie dată însă învingătorului, mai trebui să
U

se îndeplinească un șir întreg de formalitàfi, menite să do-

ori-cui credința lui Matei. El mai merse odată la
AL

vedeascä
Abaza, în ultimele zile ale lui Novembre. Apoi Imbrohorul,
venind la dinsul în Scaun, îi ceru să se indreptäteascä în-
TR

naintea Împăratului *. Cu o mare suită de boieri si de pre-

lati: Divanul, cei doi episcopi, egumeni, căpitani si slujbaşi,
toți cei ce aveaii o mare dregătorie saü o vază deosebită în
N
CE

1 Cf, Iorga, Cronicile muntene, p. 37. La 21 Septembre st. v. Matei era

la Buzäü, de unde dă un document (Bibl. Ac. Rom., doc. 97/LXXIX). Si el
a făcut apoi confiscárf. Averile lui Papa Greceanu, unul din cei ce căzură în
I/

“luptă, fură luate pentru Domnie și restituite :numaï pe urmă fiilor: . Drăghici
Spatarul si Fotea Postelnicul, văduvei, din zestrea căreia fäceaü parte. «Dupi ,
AS

moartea Papei Log[o]fítul», se scrie în actul de restituie, ‘din 24 Februar

1636, «iar Domnia Mea am dat si am miluit pe niște iuzbasi de călăraşi den
tărgu de in Buzăii cu acești RumänY den în Cioceani» (Colecţia d-lui St.
UI

Greceanu). |
2 Documente la Prefatá.
3 După Cronică, Matei plecă spre Constantinopol la 16 Decembre st. v.
BC

Acte de-ale lui, date în București, avem din 30 Octombre, 28 Novembre, 13

Decembre (copii la Bibl. Ac. Rom., doc. 17-9/NI). Cf. Soc. Bras., p. 92, n? 2.

.
MEL
 PREFAŢĂ CLXIX

RY
țară, un neobișnuit si măreț alaiü si o strălucitoare do-
vadă de dreptate: si iubire —, el veni la Constantinopol, î

RA
ajunul Bobotezei din anul 1633. Aici se făcu innaintea Vizi.
rului, după multe zăbăvi, pira cu pribegii, cu «Greciî», şi Matei
învinse și aici. Nu însă fără a creşte tributul, indoindu-l,

LIB
zice!. În a doua Duminecä din Mart, Matei intra in Bucu-
resti, triumfător, pentru a domni nu mai puţin de douăzeci
5 doi de ani.

Y
SIT
Aceste Imprejuräri avură îndată räsunetul lor in Moldova,
„precum se întîmplase in 1618, cînd alt patron al Grecilor,
Alexandru Iliaș, fusese gonit din
ER Tara-Romäncascä. Acuma
el avu parte de o soartă asămănătoare ca Domn al Moldo-
vei. Turcii, dezgustati de dinsul, supăraţi de plingerile necon-
tenite în privința cîrmuirii luf, trimiseră un Ceauș pentru ca
NIV

să aducă la Poartă, unde să-și dea socoteală, pe siretul si

priceputul în întrigi Vevelli, care și acum putea să fic mina
dreaptăa unui Domn. Boierii văzură, cu dreptate, în această
LU

măsură, o desaprobare a Domnului, și ci se răsculară. Ve-

velli fu rupt în bucăţi de mulțimea furioasă, în fruntea cärcia
stătea Vornicul Vasile Lupu, si cl un Grec, dar crescut în
RA

tara si căsătorit cu o Moldoveanci. Apoi, cu toată Curtea,

O
NT

mazililor.
Partea intäiü a programului fusese executată bine, întocmai
ca în Tara-Romäneascä, cu așa de puţin timp în urmă. În
CE

Februar 1633, Matei se întorcea învingător către ţara sa şi

în April, la 30, un ambasador la Constantinopol scrie: «Azi
‘a venit aici știre că Domnul Moldovei ar fi fost gonit de
I/

supuși, după exemplul dat de Munteni» 2. Dar, împrejurările

nefiind tocmai aceleași într'o tari si în cealaltă, partea a doua
AS

ieşi räü de tot.

UI

1 Învinuirea, ce se alli la Constantin Căpitanul, se întărește si prin raportul

. ^ > . . .
. u...
" |

. olandes din Documente la Prefaţă.

Mol-
? Raport olandes: «Op huyden compt hier tyding dat den prins van
BC

saeten, nae hat voorga ende exempe l van de Valache n, ver-

davie van d'onder
dreven soude syn».
 CLAX PREFATA

RY
Aici nu era o pribegie,.o oaste, o căpetenie învingătoare.

Lupu era un boier de Curte si el n'avea pe departe popu-

RA
laritatea lui Matei, bunătatea iertätoare a acestuia, care-i
cîştiga sufletele. Stäruintile Polonilor, cu continuarea prădă-
-ciunilor căzăcești, nu puteaü ajunge la Poartă, și pe Abaza,

LIB
pretiosul vecin, nu se îngrijise a-l cumpăra nimeni.
Totuși era un mazil, refugiat peste Nistru, care lăsase un:
bun nume în ţară si care voiă bucuros să mai domnească:

Y
Barnovschi. EI fu rugat să vie, si se înduplecă. În fruntea:

SIT
unui alaiü destul de frumos, dar care nu se putea compara.
cu modelul, el veni la Constantinopol, în Iunie. Vizirul, care-i
învoise aceasta, îl primi bine, dar, cînd Miron-Vodă veni să-i
ER
sărute mina, ca Domn noii, el fu arestat și gazda sa de la
Bogdan-Sarai prădată. Toate plingerile boierilor săi nu folo-
siră; el fu decapitat la 2 Iulie, ca unul ce năvălise după
NIV

mazilie de două ori în Moldova. Iar, după două zile, intre-

bîndu-se boierii ingroziti, Moise Movilă era numit, fără dare
de bani!.
U

"Domnia lui Moise Movilă, ales în vederea negocierilor cu

totul trecătoare. Abaza, puternicul Pasä dună-
AL

Polonii; fu cu
rean, care înțelegea să stäpincascä aici ca în Asia, de unde
venise, izbuti să aducă războiul între Împăratul sáü si regele
TR

Poloniei. Ca odinioară Schender, el veni la Nistru cu tribu-

tarii, nădăjduind sà ica Camenița. Între motivele care-l impie-
N

decară, fu si purtarea, de tot dömoalä, a Domnilor noștri:

Matei, căpetenia boierilor munteni iubitori de crestinätate, si
CE

Moise, prietenul statornic al Polonilor. Prietenia personală cu

' Abaza făcu pe cel d’intäiü să scape de urmările acestei pur-
tări; cit despre Moise-Vodă, care
, nici nu voi să-și räs-
I/

cumpere păcatul, el fu scos în April, pe cînd Sultanul iesia

AS

cu. pompă mare din capitala sa, supt cuvînt că vrea să rein-
noiască expediția polonă a fratelui săi Osman ?.
Îlinlocui un
Il om dibaciii, deștept si bogat. Vasile Lupu
UI

!- Cf. Soc. Brasovulur si Documente la Prefasä.

BC

* V. Iorga, Studir asupra istorici hominiler în secolul al N FI/-lea, 1900,

passin,
 PREFAŢĂ CLXXI

RY
era fiul unuia din «străinii» lui Radu. Mihnea. Căsătorit cu
fata lui Bucioc, el era socotit printre päminteni, cu toate că

RA
și el si fratele säü Gavril: iscáliaü cu slove greceşti ! . Fusese
un dușman al lui Gratiani, care pusese să-l chinuiascä, arzin-
du. pe piept. Ridicase tara impotriva Grecilor lui Alexandru:

LIB
Ilias, şi-l scosese din Scaun. Dusmänise si pe Barnovschi,
pe care-l chemä la peire: Pribegise supt Moise Movilă la:
Constantinopol, si aici banii săi si, de sigur, vorba” hotări-

Y
toare a lui Abaza-l fâcurä Domn?. Jar, dintre cei mai mici, ii

SIT
scosese steagul de Domnie Grecul Curt Celebi, care nu-i rămase
totdeauna. credincios si fraţii Cantacuzinî, Toma şi Iordachi,
dintre cari cel din. urmă, care furnisase ER de bună samă pungile,
veni îndată ca Vistier, după obiceiü, pe lingă domnescul săii
datornic 3, care-i era si cumnat.
Peste mai multi ani, intr'un act de plingere, Sima Vistie-
NIV

rul lui Matei vorbeşte de un jurämint de fräfie făcut, a-

tunci, în. April 1634, de noul Vocvod moldovean, cu solii
munteni veniți, de bună samă, cu tributul, innaintea Împăra-
LU

tului ce stătea să plece?. Ar fi urmat solii prietenoase între

cei doi Domni, si asa va fi fost. Dar aceste începuturi bunc
nu puteaii dura, și între Matei si Vasile trebuia să izbucnească
RA

răpede acea ură, care, luminînd în rázboiü sau arzind potolit

în vremuri de dușmănie acoperită, cra să-i dezbine pentru
NT

tot timpul vieţii lor unul lingă altul.

Căci nimic nui apropia. Veniaü din neamuri deosebite,

CE

1 Iscálitura lut Gavril, în cartea citată, p. 17. Vasile — în acte «lupul Dvor-
alături de cellalt Lupu, «Vornicul-cel-Mare de ‘Jara-de-
nicul de Tara-de-sus»,
I/

1631 aja: Im (2) Aonzav), pépehs bronz Bibl.

gios» — iscäleste la 29 Mart
Ac, Rom., ‘doc. 61/NLII.
AS

Lupu, în care se laudă pentru aceste acte, în Hur-

2 Cf. si scrisoarea Imi
muzaki, IV!, p, 669. Si în Szilágyi, Bellum boreo-orientale, |, 1890, pp. 255-6.
3 Iorga,-/. c., regestele, p. 51.
Aesturnarca Iur Va-
UI

4 Tinea si el o fată a luf Bucioc: V. $i. 'Tanoviceanu,

sile “Lupu, in An. Ac Rom. XXIV, p, 120. Cf. Conv. literare pe Februar 1902.
lor era Hriza Banul,
5 Török-Magyarkori Allam-Okm., N. pi 75: In fruntea
BC

departe' p. 24, n° XXXII unde asa trebuic pusă data, si in Liter, si

Cf..mai
‘ artă romînă, IV, p. 401 şi urm.
“
 CLXXII PREFATÁ

RY
dintr'un trecut al lor deosebit si acela si urmäriaü și scopuri
ce nu sämänaü între ele. Aga Matei era un simplu boier de

RA
ţară, care nu luase tronul numai pentru că să-și scrie numele
în catastihul stäpinitorilor fără durată. La ori-ce prilej, si el
si ai lui,
arată aceiași indreptätire: ei sînt restauratorii

LIB
“trecutului, învietorii bunelor obiceiuri, împăcătorii zavistiei
‘ dintre fiii teri], mîngiietorii săracilor si izgonitorif Grecilor ce
li stricaü sfaturileși buna starea moșiei. Matei nu sc înfă-

Y
figeazá nici-o-dată deosebit, cu patimile si gîndurile lui pro-

SIT
prit: îi place să facă ştiut ori-cind că lingă dinsul se gä-
seste fara, care se recunoagteîn .el sil vrea pe dinsul.
Tara l-a vrut si, chemindu-l din pribegie, l-a făcut Domn,
ER
precum Domni în aceiași ţară îi fusese strămoșii, din neam
în neam. Cînd primejdia vine asupră-i, el știe s'o înlăture cu
cele două arme de folos față de Turci: sabia și banul!,
NIV

. dar, înnainte de toate, el întrebuințează ca o paväzä a Dom-

miei sale voia supușilor săi față de dinsul, iubirea pe care ci
i-o păstrează si o dovedesc în scris, printr'un arz către Îm-
U

pärätie. Prin ef se spune vrăjmașului de peste Milcov că el

nu va fi suferit a stäpini vre-o-datä în Scaunul muntean, prin
AL

ei se fac cereri de ajutor si îndemnuri la o legătură trainică

si asigurătoare față de patronul din Ardeal. Luptele se dat
TR

cu «sfatul» boierilor pämintenï; ci întăresc, prin acte pornite

de la dinsii, învoielile cu vecinii; după ascultarea lor se în-
N

cheie păcile. Voevodul se crede chemat printr'o hotărire mai

puternică decît a oamenilor celor mai puternici pentru a în-
CE

via tot ce fusese cucernic, viteaz si mare în trecut. «Oameni

streini nod», scrie el in 1639, «nu cu legea sfintă, ci cu
neamul, cu limba și cu näravurile cele reale, adecá Greci»,
I/

venise, se încuibase în ţară, «izmenise» si «pusese. jos obi-

AS

ceele cele bune, bátráne ale ţării». Dar Dumnezeu nu-și uitase
de: emilele lui cele de de mult, ce at fost facut cu neamul
nostru băsărăbesc, cu acci Domni moșneni teri» si, «spre
UI

gonirea din ţară a streinilor si spre adunarea mosnenilor

tari, adusu-si-aü amintede noi, cari sintem mai sus ziși, Io
BC

1 O spune însuși; Sirbu, p. 150.

 PREFAŢĂ CLXXIII

RY
Matei Basarab, si ne-aü adus din fári stráine, de unde eram
goniti de streini și pribegi de ráullor, si ne aleserà la Domnia

RA
țării, si ne rádicá la Scaunul moșilor nostri. Deci, cînd ne
așezăm cu mila Sfinţiei Sale a fi biruitori ţării si tiitori de
steagul împărătesc, atunce adunatu-s’aü tot soborul țării in-

LIB
naintea noastră, și duhovnicesc si mirenesc, cari, plecind ge-
nunchele lor toţi naintea noastră, cu lăcrămoasă strigare aii
jäluit și sai plins innaintea noastră de strămbătatea ce att

Y
rábdat de la streini. , .!».

SIT
Matei înfățișează deci o putere si un trecut. El e Domn
al Terii-Romänesti pentru că trebuie să fie, pentru că are
dreptul și pentrucă acest drept i-a fost recunoscut de fiii
ER
terii, de clerici, de boieri si de ccilalti locuitori de ncamul
säü. Omul.istet si vrednic care stringe birurile, pentru multe
Vistierii, pe lingă a lui, dincolo de Milcov, c cu totul altfel
NIV

de stäpinitor decît acest bun părinte de familie, indreptind

cu blindeta graiului pe niște fii cu iubire și ascultători. E un
«tiran» în sensul antic și italian al cuvîntului, un cuceritor
LU

de noroc, un vinätor de bogăţie și putere. Indreptätiren si-

tuatieï sale n'o are nicăiri: s'a spus că ar fi fost un cobo-
ritor al doi Aron-Vodä?, dar e numai o părere greşită, strä-
RA

bunii lui fusese aiurea decit în Scaunul domnesc al Moldovei.

Iubirea nimărui nu-l chemase la.stäpinire, si nici odată nu
NT

vedem lingă dinsul decît clientela, cea din ţară şi cea din
' Constantinopol: Greci, Turci, unii dintre Moldoveni... Nu
tine la nimeni deosebit: nici la Pore nici la Ardeleni, nici
CE

la creştinătate în genere, nici la Împăratul :säü din “Țarigrad,

nici la Rominii săi din ţară, în cari vede numai birnici fo-
lositori. Matei era Per „deplin multämit cind între munţi si.
I/

Dunăre, de la Sevefin la Focșani, cra bielsug sf linişti, cind

prietenii veghiäü- sk “Gugmanit. ii adormjse: la. “alezaltuia nu
AS

rivneste. Din potrivá, 2 Lupu : c un pizmătareț,: un lacom, un

UI

! Actul pentru scoaterea călugărilor greci din toate mini istirile ce nu li

sînt dăruite de ctitori, — a căror voinţă, firește, nu putea să fie călcată, în
O copie după original, in Bibl.
casul cellalt; în Uricariul, V, pp. 327-36.
BC

Ac. Rom., doc, 6/LIII.

2 V. lorga, StudiY asupra secol. al XVII-lea, p. 16.
 CLXXIV PREVATA

RY
nesätios, un trufaș: lui îi trebuie să se amestece în toate, să
umilească pretutindeni, să stăpînească tot mai departe. Pune

RA
patriarchilor cîrja în mînă si li-o smulge, împacă și dezbină
ter pentru a-și face un nume. Pare să fi avut în adevăr
gînduri asupra Ardealului, și Tara-Romäneascä l-a ispitit în

LIB
totdeauna. Cînd Radu cel Orb domnise de fapt peste amin-
două principatele, cînd steagul amindurora fusese dat lui
Alexandru Ilias si tînărului săă fiii, să nu-și poată așeza el,

Y
bogatul și puternicul Vasile-Vodă, la București un frate, un

SIT
fiü, un ginere, un boier oarecare dintre ai lui? Cu cîtà fală
nu-și ica el intrun rind, cînd crezuse cá a si învins, titlul de
«Domn al Moldovei si al Terit-Romînesti», pănă la care de
ER
la Mihai Viteazul încă nu îndrăznise să se ridice ambiția ni-
märuia !! |
În aceste din urmă visuri, care-l stäpinirä pănă la nebunie
NIV

si ruină, era întărit de două împrejurări. Ca si Radu-Vodä

Șerban, Matei era Domnul răscoalei, pribeagul în crestinätate
ce-și luase coroana în virful säbieï, tulburátorul raialci . im-
U

părătești pe care ajunse apoi să o păstorească. O Domnie

care avea un început ca acesta nu putea fi sigură, și se clă-
AL

tina pe apele veşnic în mișcare ale toanelor și poftelor tur-

cești. La mazilia lui Vasile, chiar învins, chiar împrietenit cu
TR

creștinii, nu s'aü gîndit nici o dată în chip serios Turcii;

acest Răsăritean de limbă grecească, acest proprietar de averi
N

în Constantinopol, soțul, de la o vreme, al unci Cerchese si

rudă al Hanului Tatarilor, cra de-ai lor. Pe cînd nici o îm-
CE

pătrită biruinfa, nici o jertfă - necontenitä de bani, nici o co-

rectitudine desävirsitä a lui Matci nu-i scutiaù grija viitorului,

Despre Turci, lucrul stătea deci necontenit spre schim-
I/

bare. Si cine alții puteaü ajuta si asigura? Polonii erai de-

AS

parte si Koniecpolski, Craiul de la graniţă, puternicul Hat-

man, voiă numai păstrarea păcii. Împăratul avea pe umeri
sarcina strivitoare a războiului cu Europa protestantă saü
UI

prietenă a protestanților. Iar în Ardeal nu cra un îndrăzneț

si un dominator ca Bethlen, înnaintea căruia Turcii să aibă
BC

! V, Sirbu, p. 165.
 PREFAŢĂ CLXXV

RY
f sfialà, ci un om siret, nestatornic, farà cuvint, stăpinind cu
greü în vremuri rele. Temindu-se pentru dinsul, ameninţat

RA
adesea cu mazilia, grämädit într'una cu cereri de bani, Gheor-
ghe Rákóczy se gindia cu ce meșteșug să-i stringä si el de
la vecini, iar la nevoia lor uita făgăduielile si se trudia cum

LIB
să scape mai eftin de nevoia ajutoarelor.
Prin cele ce s'aü spus aice se lämureste toată politica de
la Dunăre timp de aproape douăzeci de ani, pe cari rămîne

Y
acum să-i urmărim în oare-care amănunte.

SIT
Dintre început, de la 1633 pănă la sfirşitul lui 1635, färä
să fie liniște în Asia, Turcii se ocupă foarte mult de aface-
ER
rile europene. De o parte sint Cazacii cari pradă, Tatarii
cari sînt gata să-i pedepsească prădind pe Poloni, ostile re-
geluï la Nistru. În 1633 se face, cum văzurăm, fără folos
NIV

expediția atotputernicului Mohammed Abaza, «cel mai viteaz

si mai vestit din Pașii Europei» !. În anul următor, Sultanul
Murad se face a pleca împotriva sprijinitorilor Căzăcimii ja
LU

fuitoare si trimite înnainte pe un bun general, chemat anume

de pe cîmpul de luptă cu Perșii: Murteza-Pasa, Serdar contra
Polonilor. Dar corturile împărătești se opriră la Adrianopol,
RA

lagărul Serdarului nu făcu alta decit să treacă Dunărea la

Giurgiu și să aştepte acolo, pe cheituiala lui Matei-Vodă, du-
cerea la capăt bun a negociatiilor îndată începute. Pănă ce
NT

veni iarna, solia polonä-si îndeplini misiunca la Poartă si, în

Novembre, oștile turceşti trebuiră să se împartă pe la ier-
CE

natece ?. c
E sigur cá Vasile-Vodă sia dat toată ostencala pentru a
să izbuteascá silintele de impáciuire, pentru că numai
face
I/

folos nu putea culege un Domn moldovenesc dintr'un rázboiü

impotriva
între Turci si Poloni 5. Plingerile acestor din urmá
AS

nimic; ştim cá Hatmanul

lui, in 1635 si 1636, nu dovedesc
UI

1 «In Europa omnium ducum fortissimus ct celeberrimus» ; scrisoare privată

Camerariana, NIX; 3 Septembre 1633.
-a lui Haga, Coll.
a citate.
2 V, Studiile asupra secolulur al XVI-le
BC

d orul olandes la 10 Decembre 1633, despre silinţele

3 Asa spune sii ambasa
. ve
Domnilor nostri pentru pacea la Nistru,
 CLXXVI PREFAŢĂ

RY
Koniecpolski avea interes să puie Domn la Iași pe fugarul
Moise Movilă !, și apoi slăbiciunea Polonilor era, totdeauna

RA
cînd stăteaii de vorbă cu Turcii, să încerce a-și afirma prin
fapte «dreptul» lor de a numi Domni în Moldova?.
Pentru Matei, campania din 1633 fusese numai o ostenealä.

LIB
Cea din 1634 fu o lungä primejdie, de patru luni, cit stätu
lagărul lui Murteza în raiaua Giurgiului. Ce se făcea cu Polonii,
nu-i era necunoscut, dar experienţa lui îndelungată îi spunea

Y
de-ajuns că «Turcul nu-și duce oștile totdeauna unde zice că

SIT
le duce» 3, Elvenise, în adevăr, in August, lu temutul oaspe
al terif sale și căpătase de la dînsul un caftan de cinste, ca
răsplată anticipată a cheltuielilor ce se puteaü asteptat. Dar,
ER
pănă la sfirsit, else temu ca Turcii să nu descopere dru-
mul către Scaunul sáü, pentru a pune aici din.noü pe Leon-
. Vodá, ce nu se astimpára in mazilie.
NIV

Frica de o indreptare nouă a lui Murteza n'o avea numai

el, ci si alt principe tributar stabilit fără a se întreba Sul-
tanul, Rákóczy. Dacă înlăturase un concurent, pe David
LU

Zólyomy, mai räminea altul, Moise Szekely, care stăruia ne-

obosit pe lingă Turci si gäsia ascultare?. Marea solie a lui
Rákóczy în vara anului 1633 făcuse impresie asupra Turcilor,
A

dar ci nu văzuse cu ochi buni încheiarea, în Septembre, a unei

TR

păci cu Imperialii, cu toate cá în această pace nu se cuprin-

dea nimic împotriva intereselor Sultanului 9. Piri veniaü fără
încetare din Ardeal: că principele ridică împotriva lui pe
N

magnati, că pägubestepe Sași: un ambasador la Constanti-

CE

nopol, dintre cei bine informati, ni spune cá si lui Rákóczy

presenta lui Murteza dincoace de Dunăre îi pricinui multe
temeri 7,
I/

! “Tratatul lui cu acesta, în Hurmuzaki-Bogdan, If; 30 Septembre 1634.

AS

? Pentru campania din 1634,mai vezi, Grabowski, „Scrisorile lut Vladislav

al IV-lea, Cracovia, 1545, PP. 14-6, 32-3.
? Spusa lui chiar; după -izvoare ardelene, în Sirbu,p, 132.
UI

4 Naima, după o traducere francesi, în Iorga, Acte si fragm.,

I.
5 ch si Hurmuzaki, IV!; la data de 28 April 1634.
© V. Zinkeisen, 1V, PP. 471-2; Sîrbu, p. 61.
BC

’ Soror olandese private din 11 August si 14 Octombre, Coll. Camera-

rina, d. c. °
 PREFAŢĂ CLXXVI

Y
„Nevoia comună reuni pe cei doi stápi
nitori de | a Nordul

AR
și Sudul Carpaţilor. Lui Rákóczy îi
fusese intäiü mai mult
să capete bani de la Matei, pe care preti
ndea că-l ajutase,
ceia ce era adevărat, fără ca prin acest ajuto

IBR
r să-ifi fost ho-
tărită Domnia, în ţară, pe cimpul de luptă
saü la ‘Constanti-
‘nopol, în desfacerea. intrigilor si eisti garea
prietenilor. Incä
de

YL
la 17 Iulie. 1633, prin ambasadorul ardelean Szalänezy, ce
mergea la Poartă, Matei inchei& o invoialä, care
cuprindea
îndatorirea de a plăti 6.000 de galbeni pe an, dar,
pe lingă

SIT
aceasta, și legături de prietenie 1. Cuvintele necuviincioase de
care se slujește Räköczy vorbind de aliatul săă nu schimbă
întru nimic situaţia orinduitä astfel::în 1633 si 1634, cci dof
vecini se ajută cinstit între sine?
ER _
În 1635, se simţi trebuinta unci apropieri şi mal mari, unor
îndatoriri mai amănunțite, legate prin juräminte solemnc, şi
NIV

întărite, cel putin dintr'o parte, si de către tara, nu numai

de ocirmuitor. Sprijinirea lui Székely de unii oameni cu tre-
cere la Poartă urmă înnainte, și închiderea lui la Cele-Scpte-
LU

Turnuri nu-l înlătură de loc din situafia de pretendent.

Ce-i dreptul, la începutul anului, cu o pompă ncobisnuitä,
cruntul Sultan Murad plecase in Asia, unde-și invätä os-
RA

tile să asculte si le duse la biruinfä, dar se prevedea în-

toarcerea lui în iarnă, si multi ist vedeaü peirea în această
NT

intoarcere. Între dinșii, pe lingă Rákóczy, si Matei, al că-

rui loc era rivnit de multi şi, între alții, de fratele mai
mic al Lupului moldovean, care începea să se läcomcascä la
CE

teri străine ?. E
Deci, dupá o solie pregátitoare, a luf Belény, care, venit
poate din dieta ardeleană, sc intorcea la Brașov în ziua de
I/

8 Iulie, ducind probabil si scrisorile din 21 Iunie st. v. ale

AS

1 Actul, in ungurește, datat «A condito mundo 7141, 17 lulii»,'nu e pu-

blicat încă; el se atlä in -Bibl. Batthyani, Codex authenticorum, n° 279, El
UI

poartă de, două ori pecetea domnească mică, cu chinovar, și semnătura lui
«Sava, secretarius hungaricus», carc l-a scris.
2 V, Sirbu, pp. $2-4. |
BC

3 Rapoartele ardelene, analisate in Sirbu.

64367. Vol. 1V. | XII

CLXXVIII | | PREFATÁ

RY
Domnului !,— in ziua de Sin-Petru, după calendarul vechii,
jurămîntului noi. | mE
se gátiaü actele

RA
Ele samănă cu alte legături încheiate in acest secol între
Domni moldoveni saü munteni: Radu Şerban, Radu Mihnea,
şi Bethlen ori Bocskai. În schimbul «bunávointii» luf Rákóczy,

LIB
Matei se indatoria să-l înstiinteze şi să-l apere, prin stáruinti,
prin arme si chiar prin venirea lui în persoană, în fruntea
uneï ostiry bune, la locul: primejdiei. Pentru că, in mindria

Y
lui, principele ardelean voià un semn, văzut de toţi, al acestei

SIT
alianţe, se găsi mijlocul, fără cheltuială prea mare din partea
Muntenilor: se va da pe fiece an un cal turcesc și un alt
cal de călări e
— darurile obişnuite ale Voevozilor din ambele
principate,
ER
și, în locul tributului, reclamat de «Craii» de peste
munți de la Constantin Movilă ca si de la Alexandru Ilias, de
la acesta ca și de la Leon-Vodä, se va răspunde suma de 5.000
NIV

de florini, dar numai ca o răscumpărarea dijmei oilor, ce se

plătia de la o vreme și din partea ciobanilor de peste munți,
veniți la noi. Boierii întăriră deocamdată de bună samă nu
LU

ambele acte, ci numai confirmarea de către dinsii a celui

din urmă ?
Rávagele fură duse la «Craiul» de o solie munteană alcă-
A

tuită din Clucerul Sava, Logofătul Simon și un alt logofăt,

TR

«diacul unguresc», numit tot Sava, cari aveaii vre-o douăzeci

de oameni de suită. Sosiră la 22 Iulie, merseră la Räköczy
N

şi ascultarä dorintile acestuia. Dar, înnainte dea putea ef să

se întoarcă, la 30 Iulie si 3 August, cel d’intäiü act, prin
CE

care Ardcalul era apărat de ori-ce năvălire munteanä, în casul

cind Turcif ar voi si scoată pe principe, — era întărit si de
boierii tzrif, si chiar de căpitanii si iuzbașii ce stäteaü în fruntea
I/

«vitejilor» în aceste cuvinte: .

toţi slujătorii Terär-Rumänesti, căpitanii, iuzbașăi,
AS

«Noi
ccaușăi, vătășăi sà toți cetașăi, călărime si pedestrime, jurä-
.
mune pre numele luf Dumnezeii si pre s[fán]a evanghelie
UI

1 Cl. Soc. Brașovului, Scrisoarea,

: în ungureşte, se află"e .
inediti, in Codices
authenticorum : e dată din Bucuresti,
BC

* Dupăpi Török-0n- Magyarkori Allan 27771 Il; iîn traducere iin urma ver-
Magyarkori Allam-Okmänytär,
siunii A/emoriilor lui Kemény de Neagoe Popea.
 . PREFAŢĂ (20 OLXNIX

Y
sá pre s[fin]ta preacuratä Marica

AR
sä pre toti sfentii lu Dum-
nezeii, cum noi vom fi cu toată credința Mării Sale Domnu
nostru, lui Io Mateiü Basarab Voivoda, care ieaste cu mila

IBR
lu Dumnezeii Domnu Terai noastre Ru mänesti. Lăngă
aceasta
împreună cu Dom nostru sä Mării Sale lu Racoți Ghiurg
hi,
cu mila lu Dumnezeü biruitoriü mare Ardealului şă ao parte

YL
de feara ungurească domnu sä Săcuilor span, cum noi nici
întrun chip sà nici cu un mod, nici Mării Sale, nici coco:
nilor, nici celora ci-¥ vor fi cu credință, pre porunca nimu-

SIT
luilea, nici pre îndemnarea cuiva vrăjmaşi nu-i vom fi; armă
înpotriva feței cinstei coconilor sä credinciosälor Mării Sale
nu vom scoate; în tearä-i cu arme, ER vräjmäsaste, nici noi, nici
cei ce vor tinea de noi nu vom mearge; pagubă, pizmă, nici
Mării Sale, coconilor, nici credinciosälor nu vom face; cu
“Măria Sa cu vecinătate frumoasă sà întru una vom fi, sa vom
NIV

träi, sä vom tinea; de nicăiri asupra feaţei Mării Sale si a

coconilor sä a credinciosälor vräjmasi nu le vom scorni, nu
le vom face, nu le vom trimite, ci, de sc-arü.sä scorni den
LU

citroova asupră-i, cu toatà nevoinfa, după putcarca noastră,

a-i întoarce șă a-i depărta vom sili; şă, de sc vor afla Mării
Sale, coconilor, credinciosälor den cätroova nescari vräjmasi,
RA

mäcarü fie de unde, de timpurii, după pohta Mării Sale,

coconilor, credinciosälor, cu oaste aleasă a noastră, cu cità
NT

vom putea însema, vom ajuta, sà o vom tinea acolo în

plata noastră pänä-i va tribui. Far, de arti fi lipsă sà de mai
multă oaste, sà noi toți cu oastea țerăi noastre sá cu featele
CE

noastre gata vom fi, fără de zmenteală, a ajuta sä längä ci

a fi, după pohta vremilor, längä Măria Sa si coconii sà cre-
dincioșăi. Alta, toate scormoniturile ceale ci arii fi spre ne-
I/

folos şă spre stricăciune, cite vom infeleage, ori aieavea,

AS

ori pre ascunsu, înpotriva Mării Sale, coconilor sì credin-

ciosälor, acealea de timpuriii i le vom ivi, sä noi încă vom
fi înpotriva acelora, cu toată nevointa, sá noi Mării Sale,
UI

coconilor, credinciosälor, fi-i-vom direpti, sä-ï vom vrea binele,

pänä- va trăi Dumnezeü: pre Măria Sa, coconii sä credin-
BC

cioșăi, si pănă-și va tinea Măria Sa toată făgăduinţa cea bună

șă tocmeala ce aü făcut cu Domnostru Io Mateiü Voevodü,
 .

CLXXX . PREFATÀ

RY
fie toate aceastea stătătoare sd sa
așădzate de-
pentru si
plin[e. Dumnezeü nouă asa să ne ajute, sà preacurata Ma.

RA
rica, si toţi sfenti lu Dumnezeii. Sä așa să ne fie sufletele
în spăsenie, sä.in ceastä vieatà de pre pămăntu, asa sa fim
norociti, cum aceastea toate le vom umplea șă le vom ţinea,

LIB
si vom sta prea această tocmealä. Datu-se-aii den București,.
in Iulie 24, în aii Domnului 1635 '.» |
Domnul adăugea un tratat privitor la făcătorii de rele

Y
ce fug din fara lui sai în această țară. Dar aceste scri-

SIT
sori par să fi fost duse numai către sfirșitul lunii, căci la 22
August vedem pe diacul Sava iarăși la Braşov intro nouă
misiune 2. El va fi adus cu sine actul prin care, la rîndul
ER
siti, Rákóczy lua îndatoriri de sprijin, dar de la ajutorul
armat se escepta persoana temută a Împăratului 3.
O întrebare care se pune acum e aceasta. Stim că în Vasile-
NIV

Vodă Craiul vedea un «om ráü» ! și că pe atunci capuchehaia

ardeleană lucra împotriva intrigilor acestui turburător de pace ;
dar. aceste relații dusmänesti să fi continuat ele multă vreme,
LU

cu toată primejdia ce ameninţa pe ori-cine din tributari după

întoarcerea Sultanului? Credem cá nu. În adevăr, mai tărzii,.
în 1636, vedem pe Rákóczy cerînd de la amîndoi Domnif, in ace-
A

lași timp, aceleaşi îndatoriri în vederea războiului säü cu Turcii ?.

TR

1 Semnează: «Oprea Vel Aga, Răzvan Căpitan, Lupul Căpitan, Stănilă Căpitan,
N

Costandin iuzbașa, Mușat iuzbasa, Mușat Sususäscul iuzbasa, Stamatie Căpitan,

Oana iuzbasa, Sava
Vladul iuzbasa, Crăstea iuzbasa, Iuta iuzbasa, Voinea iuzbasa,
CE

iuzbasa, Albul iuzbasa, Ioan iuzbasa, Stoica iuzbasa, Vasilie Cazacul iuzbasa,
Oana iuzbasa, Costandin iuzbasa, Stan iuzbasa Dasoveanul, Stanilä Mic iuz-
basa, Potru iuzbasa, Furduiii iuzbasa, Ghiuca iuzbasa, Neagul iuzbasa, Radul
I/

iuzbasa, Glävan iuzbasa, Puica iuzbasa, Radul iuzbasa, Nica iuzbasa, Dragomir
iuzbasa, Savacibas iuzbasa, Vasilie Ghergheceanul iuzbasa, Crästea iuzbasa,
AS

Lucca Căpitan de Văleani, Bonciul iuzbasa, Dragomir iuzbasa, Dobrotă iuzbasa,

Crăciun iuzbasa, sí cu toți voinicii». — După originalul, azi inaccesibil sali
pierdut, din Alba-Iulia, în Col, Zur Traian, 1874, p. 216.
UI

2 Cf. Soc, Brasovulur si actele, în tesa citată. Râkoczy cra la 19 August

în Cohalm. J/on, Com. Transylv., IN, pp. 435-7..
3 Türök- Mag. Allam-Okm., IM, pp. 260-1; resumat în Sîrbu, pp. 67-8.
BC

4 Sîrbu, p. 67.
* V, acolo, iar, pentru moment, Zo». Com. Transylo., X, p. 216, n° XX.
 PREFAŢĂ CLXXXI

Y
Pe dealtá parte, la 4 Septembre 1635 apare la Brasov un boier

AR
moldovean, Sátrarul, cu o suită de vre-o douăzeci de persoanc,
ca şi a lui Matei deci; el se întoarce la 18 Septembre.Pe acest

IBR
timp -stăruia pentru Moldova un «Neagu-Vodä Basarab», care
nu e altul, de sigur, decit «Neagul Aga», unul din partisanii,
în 1632, ai lui Radu Alexandrovici !. El serie lul Rákócz
y
și lui Matei, acestuia din urmă in Octombre, dar, în loc să

YL
se vadă îndemnat de Voevodul muntean, el. e combătut cu
putere, şi Matei alături cu Vasile aduc prinderea lui Curt

SIT
Celebi, trecut în slujba luf Leon-Vodă (si poate a acestui
Neagoe) și, după întoarcerea Sultanului, zugrumarea acestui
Grec nesigur 2. Ar ieși de aici ci, în vederea schimbărilor ce
puteai veni din presenta «Împăratului»,
ER cei trei tributari își
luase măsurile, legindu-se prin tratate, impuse de nevoia im-
päciuitoare 3. I
NIV

“ Nu stim dacă, în așteptarea acelorași împrejurări, Matei

va fi scris ceva în Polonia, dar el intra atunci în legătură
LU

cu Împăratul creștin, care nu mai auzise de mult oferte de

credință romänesti. Râkoczy-i ceru ajutor, si la 30 Septembre
se dădea răspuns la unele puncte aduse de Trimisul lui, Da-
RA

niel Hrabetius *. La 13 din acciasi lună, se dădea, tot în

Eberstorf, «solilor munteni», veniţi de sigur cu Daniel, o
NT

scrisoare de politetá pentru Domnul Terif-Romäncesti. Cit |

despre propunerile de răscoală pe care Matei le făcu aici,
CE

1 Anonimul, p. 316. Pentru stäruingile lui Neagu, cf. acest volum, pp. 107-8,
unde data de 1638 ce propusesem, cu gîndul la războiul din 1637 între cei
doi Domni si la presenta si în 1638 a Sultanului în Asia, trebuie prefăcută
I/

în 1635, — si Sirbu, pp. 54-5. Supt un act din Tirgoviste, 31 Maiü 1634,
se află si pecetea lui e«llwua Hkroe loto». La 31 Ianuar 1635 apar Coman
AS

Comisul, Andrei Spät. si Pátrasco Post., fiii «Agi Neagulut» (Bibl. Ac. Rom.,
doc. S9/xx, 6IXLIII). .
2 Sirbu, pp. 83-4, $5 si nota I.
UI

3 Cf, si Hurmuzaki, IV}, p. 673. — O scrisoare ungurească inediti a lui

Matei către Rákóczy, Bucuresti, 21 Iunie 1635, in Arch. din Buda, «Rákóczy
G. wejeböl 1035-45, 23».
BC

4 Mon. Com. Transylv., IN, pp. 438-9.

 CLXXXII PREFAŢĂ

RY
cum le făcu şi altă dată !, altora, si pe care nu sintem datori
a le crede foarte serioase, cînd vin din partea unui om. așa

RA
de blind si de cumpänit, — aceste propuneri fură: înlăturate
cu totul. Cesarul din Viena avea altă grijă decît aceia de
a-și ridica în coastă un noii dușman, pe lingă acela ce-i stătea

LIB
în față, și numai de cruciata contra Turcilor nu i se putea
vorbi, cît dură războiul de treizeci de ani!

Y
În sfirsit, Sultanul se întoarse, in Decembre 1635. Peste

SIT
cîteva zile apărea, în Januar 1636, proclamația lui Ștefan Bethlen,
alt doritor pentru stăpînirea Ardealului, care Bethlen refusă
toate propunerile de împăciuire si știu să se facă în același
ER
timp prietenul fățiș al Paseï din Buda si prietenul ascuns al
Palatinului imperial din Ungaria Superioară. Pentru Rákóczy
si cine se tinea de dinsul, primejdia se apropia ?.
NIV

Măsurile fură luate. Pe lingă stringerea trupelor în pro-

vincie, «Craiul» avu grija ajutoarelor străine. Cu Matei relațiile *
rämineaü cele mai bune 3. «Cit îmi va sta capul drept», spu-
LU

nea el in Iulie, lui Tholdalagy,. «nu-i voiü lipsi Märieï Sale in

nimic, căci după Dumnezeü n'am nădejde în altul decit în Mä-
ria Sa» 4. Cînd Pasa de la Silistra, Kenaan, cumnatul Sultanu-
A

luf, se afla acum dincoace de Dunăre, sosiaü la Bucuresti

TR

doi Triwmiși ardeleni, Toma Bassa și Acațiu Barcsai, un

viitor «Craii», cari aduceaü din partea lui Rákóczy «asigu-
rarca» scrisă pe care o ceruse Matei prin Clucerul Socol și
N

care ni sa păstrat5. Si în taină, innaintea lor, boierimea ferii

CE

1 Ardelenilor la 1634, poate crestinilor din Balcani, V. Sîrbu, pp. 42, 77

„Şi urm.
I/

* V. Sirbu, p. 91. oed

3 Scrisori inedite ale lui către Rákóczy: București, 15 si 17 Februar, în
AS

Codices authenticorum din Alba-Iulia si in Arch. din Buda, 4. c.

* Sirbu, p. 93. Pentru Gavrilas si Ioan „Movilă, cf. Mon. Com. Transylv»
IN, 532 si Tort. Tär, 1882, p. 476si uum, ; Col. lut Traian, 1874,p. 132.— In
UI

schimb, Räköczy spunea necontenit oamenilor săi la Poartă să ajute «foarte,

foarte» pe Domnul prieten; Sirbu, p 92.
8 Cf. Mom Hung, Hist, Diplomataria, XXIV, p. 19; Toròk- Magyarkori
BC

Allam» Okmdnytär, M, p. 406 si Soc. Braşovului, Cuprinsul actului e resumat

și în jurämintul din 22 al boierilor.
 PREFAŢĂ . |" CLXNXNIII

Y
și ostile fáceaü la 22 Octombre un noü jurámint, prin care,

AR
în schimbul adápostului fägäduit de Ardeleni, ci se arătau
gata a luptă pentru dinsii «împotriva ori-cărui duşman» 1, = x

Cu Moldova,

IBR
se păstra încă buna înțelegere. O mare solie
de aproape patruzeci de persoane, condusă de Șătrar si de
Postelnicul Grama, un om: ‘ priciput la negocieri in sträinä-
tate,

YL
venise de la Vasile-Vodă în Decembre 1633 şi se în-
torsese în Ianuar 1636 2. În April, Vasile: “ST plătia darul de
cai către Räköczy, indreptäfindu-se că nu i-a putut cumpăra

SIT
mai buni, pentru marile cereri ale Turcilor?. În Maiu, soseşte
de la dinsul Grama şi apoi un anume Constantin; în August,
iarăși Grama, cu o suită însemnată. Cind “Turcii plecati
‘asupra Ardealului, în Octombre, vedem
ER pe Vasile că vorbeşte
de «Craiul» vecin ca de un «prieten» 3. In 1638, Lupu amin-
‚teste . «legătura veșnică» încheiată cu principele in 1636 *.
NIV

Kemény afirmă că Bassa si Barcsai, pe cari i-am văzut ve-

nind in Tara-Romäneascä, se duseră în Moldova in clipa pri-
mejdici, ceia ce trebuie să se fi făcut în Novembre. Și în
LU

această lună întimpinăm în Ardeal un noii sol al lui Vasile,

Ieremia «Vinculitá», cu o suită destul de numeroasă *.
Polonilor li ceru Räköcz raţie la hotare, care să
o demonsty
RA

tie în loc pe Tatari si pe Lupu, daca el n'ar fi credincios cuvintu-

lui dat 8. Pe atunci, în adevăr, Domnul Moldovei era învinuit de
NT

peste Nistru că nu tine buna vecinătate, că pradă granitile, taic

drumurile și «aprinde focul» de spre Turci suflind în el cu pirile
sale, așa încît «Dumnezeü să-l piardă cit mai răpede, cu
CE

1 După Zirik-Alagyar Allam-Okmänytär, în Popea, 4 e, pp. 59-60.

? Socotelile Brașovului. |
I/

3 Scrisoare din Iasi,, 18 April 1636, semnată: «Basylius, Dei gratia terra-
rum Moldaviae princeps ac dominus», inedită, în Codices authenticorum din
AS

Alba-Iulia, Regest în Columna dur Traian pe 1874, p. 132.

* Socotelile Bragovulur.
5 Iorga, Doc. Bistrifer, 1, p. XCVI.
UI

5 «In anno domini millesimo sexcentesimo trigesimo sexto superius elapso»;

Mon. Com. Transylv.,N, p. 216, n? xx.
3 V. Socotelile Brașovului.
BC

8 Sirbu, p. $7.
 CLXXXIV . PREFATÁ ^ .

RY
stăpînul säü dimpreună» !. În schimb, Matei trimisese în Mart
cea d'intäiü solie la rege, în Lituania, prin Dalmatinul Marco

RA
Vladcovici, indreptäfind zäbava, cerind stiri și făcînd propu-
neri orale, ascunse, la care se răspunse, în Maiü, pe aceiaşi
cale 2. Dar, fätis cel putin, Matei nu vorbi răi despre Lupu.

LIB
‚Si aceasta se observă si în propunerile pe care le făcu el
la Viena printr'o solie, în care se afla cumnatul săi Udriste |
„Năsturel, iar, ca tälmaciü, Sava diacul3; în spusele lor nu

Y
vedem decit o tinguire asupra. vremelor grele, nesigurantii

SIT
pe care tot pare a o avea fati de Ardeleni, asupra fricii
de lăcomia Turcilor, nevoii de ajutor armat, dacă ar fi să
se răscoale, asupra adăpostului ce l-ar dori in crestinä-
tate! ..: ER | a °

Prădăciunile lui Bethlen începură în Iunie, și Räkôczy se

NIV

plinse intäiü la Împăratul, în bunăvoința căruia n'avea o în:

credere desăvirșită, bănuind măcar pe oamenii lui din Ungaria
că-i. sint duşmani in suflet.
LU

Împăratul era dispus să nu sprijine incercarea lui Bethlen,

din care nu se vede ce folos putea să iasă pentru Casa de
Austria, si el dăduse si poruncile de nevoie pentru ca pre-
A

gătirile rivnitoruluf de Domnie să fie impiedecate. Dar, pe

TR

cînd Ferdinand spunea limpede că vrea să sfárime părerea

greșită că nu i-ar păsa de Ardeal si se îngrijia să stringä
din toate părțile ajutoare pentru Rákóczy, Palatinul avea o
N

purtare cu totul deosebită. Principele ardelean trebui să se

CE

apere fata de dinsul, — la sfîrșitul luf Septembre, vre-o sáp-

tămină după mazilia lui în folosul lui Bethlen,— de invi-
nuirea că ar fi un tiran, un dușman al Turcilor si un pri-
I/

gonitor ncimpăcat al concurentului siti. «Am de gind», scria

el cu mindrie, «să nu las Domnia decit odată cu viata .
AS

! Grabowski, Scrésorile lut Vladislav al 1V-lea, pp. 173, 196-7, 199, 204-5
UI

* Cf. Ilurmuzaki- -Bogdan, II, p. 615-6 si Grabowski, pp.

186-7, unde se
spune că scrisoarea câtre rege cra din z4 Mart.
? Hurmuzaki, IV! ; 11 Maii.
BC

* /did,
 a . . è
- . .
. ‘

PREFATA | CLXXXV

Y
Mai bine’ să rämiie copiilor mer un nume bun dupä mine

AR
decit să trăiesc eii fără de dinsul
»t,
In sfirsit, Turcii se hotärise,
si Pas a de Silistra si Oceacov,
Kenaan, porni spre Ardeal, trimitind

IBR
si lui Matei-VodA scri-
sorile împărătești care-l priviaü. Am văzut
în ce chip răs-
punse el la acestea: pe cînd căuta să inbune
ze pe stäpini,
el se lega si mai.

YL
strîns de soarta lui Rákóczy printr'o fä-
găduială de a-l ajuta împotriva ori-cui, fără deoseb
ire. În
același timp, el va fi găsit mijloace ca să zăbov
ească mersul

SIT
lui Kenaan, care găsi de nevoie să treacă pe
la Brăila, să
se primble pănă la Călărași. Cînd Pașa află în sfirsit
timpul
să pătrundă pănă la Bucuresti, unde se credea că-i era gindul
să facă o meșteșugită lovitură împotriva acestui siret hain,
ER
el găsi pe Domn între ostașii săi, si nu aduse nicf ast.fel
vre un folos ?. |
NIV

Aceasta era in Novembre, si pănă atunci lucrurile se ho-

tärise in Ungaria. Plecind din Turda la 1-iü Octombre, Rá-
kóczy întîlni pe comandantul săi Kornis după o -biruintä
LU

cîștigată asupra celorlalți Turci, ai Paseï din Buda. Ínnaintca

trupelor adunate și a energicei hotăriri pe care o dovedise
principele, se făcură propuneri din partea dușmanului, şi ele
RA

duseră peste cîteva timp la un tratat?. În mijlocul negocic-

rilor, apropiindu-le astfel de sfirsitul bun, sosi un trimis al
NT

lui Matei, cu un om al lui Kenaan-Pasa, pentru a da vestca

îmbucurătoare cá a doua ostire turcească părăsise țarat, 7
Mulfämitä și stäruintilor lui Matei la Poartă, pacea închei-
CE

ată de «Craiul» ardelean cu Pașa învins al Budei fu intä-

rità: războiul cu Persia avea maf mare însemnătate decit
înlocuirea vasalilor din Europa, și, în Septembre 1636, vräj-
I/

mașii in Asia af Împărăției osmane cistigaserä o mare biruintä,

AS

ucigind si pe unul dintre cei mai destoinici generali af Sul-

1 Mon. Com. Transylo.

UI

2 Cf, Sîrbu, pp. 94-9 și povestirea din Cronica terii, p. 322: «Odatä aii
trimis pre Chinan-Pasa», ctc.; reprodusă, fără adausuri, în Constantin Căpi-
tanul, Kemény spune că a văzut însuşi pe noul Domn adus de Pasi,
BC

3 Sirbu, pp. 96-7; Kemény ed. citată si notele,

4 Sirbu, pp. 99-100.
 CLXXXVI PREFAŢĂ

RY
tanului. Marele-Vizir Mohammed plăti această nenorocire prin
pierderea demnității sale, chemarea la Constantinopol și în-

RA
temnitarea, iar urmașul lui, Bairam-Pașa, merse în 1637 să
cerce la rîndul sii norocul pe acest cîmp de primejdie !.

LIB
La o altă graniţă, era încă de lucru. Inaiet-Ghirai, Hanul
_de atunci, avea primejdioase simpatii pentru Cazaci si el dä-
duse chiar dovezi.de dușmănie față de Turci: se credea că

Y
în primăvară el va ridica fățiș armele împotriva suzeranului

SIT
sii. Supt cuvînt cá vine să pedepsească pe neascultätorul
mirzac Cantemir, din Bugeac, el se infätisä în adevăr, la
Nistru, în fruntea uneï nenumărate mulțimi de călăreţi prä-
ER
dalnici. Cantemir trecu Dunărea după o cumplită infringere, in
Mart 1637, şi Hanul învingător luă, în Maiü, drumul spre casă.
În Bugeac rămăsese doi! frati ai acestui din urmă, dar un
NIV

nepot al lui Cantemir îi ucise prin trădare. Turcii indräznirä

„atunci să facă un noü Han și, după ce inläturarä prin streang
pe cel vechii, ci limpezirä pe deplin afacerile tătărești puind
LU

peste putin, capăt și vieţii puternicului mirzac de odinioară.

[ar pentru a curäti Bugeacul de nepläcufif lui locuitori, un
Serdar ce fusese între Viziri, Mohammed Tabani-Buiuc, numit
A

beglerbeg de Oceacov, plecă din capitälä în ziua de 2 August:

TR

ca ajutor i se dăduse Calga tatar, si amindoi aveaü misiunea

de a fäce ordine la Dunăre.
La începutul lui. Octombre, se mîntuise cu Tatarii lui Can-
N

temir: ci se supusese, intorcindu-se înnapoi în vechia lor

CE

țară ?. Dar mai räminea ceva de facut, căci ostile nu se în-

dreptară încă spre iernatece. «Acum», scrie la 17 Octombre,
ambasadorul olandes pe lîngă. Poartă, «Turcii caută să puie
I/

mina, cu dibăcie și fără vărsare de sînge, pe Domnul mun-

tean, care e aici foarte mult bănuit si urit, pentru prea marea
AS

înțelegere cu principele Rákóczy, lucrind întru aceasta supt

conducerea fostului Mare-Vizir Mohammed-Pașa»3.
UI

Zinkeisen, IV, p. 160 si urm.; Hammer, ed. a 2-2, III, pp. 160-1.
2 Po » ste ; . v»; . u
BC

Pentru toate acestea, v. Studit asupra istoriet Romänilor, p. 37 si urm,

. .
«Nu is men besich om den prins van Valachie, die van all te groote
1 .
3 N i osi
 p
PREFAŢĂ * CLXXXVII

Y
Această hotărire nu se poate înţelege altfel, date „find

AR
împrejurările, decît ca resultatul unei întrigi, la care se unise

ST LI
„Și Caimacamul, ce tinea locul Marelui- Vizir, dus în Asia. O
©.

IBR
înnodase ambiția lui Vasile-Vodä. Doritor să-și aşeze la Tir. .
goviște unul din cei doi frați 1, Domnul moldovean începu
cu pîri împotriva lui Rákóczy, care ar fi cercat să-l smomească
„din credința față de Turci, și împotriva lui Matei, care e

YL
gata sà dea tot sprijinul sia Ardeleanuluf?. Zvonul că se
va ajunge astfel la un. noii räzboiü dunărean se intilneste în

SIT
știrile timpului în primăvară si apoi mai tărziu, în Iunie chiar
si Iulie. Ca si Rákóczy, Mate? arătă aceste pregătiri Impä-
„ratului, cerind ajutor la întîihplare#. ER
În August, de hatirul Domnului muntean, care-şi avea ca
‘ sprijinitor la Poartă pe influentul Rusnameghi *, se tit nasul
lui Leon-Vodä, căruia nu-i mai folosiră după aceasta nici.
NIV

banii, nici domneasca sa origine. Dacă însă la Constantino-

pol, erai pentru dinsul dispositii bune, altfel era în lagăr, ,
“unde Vasile-Vodă va fi găsit un sprijinitor în Kenaan, care
LU

voise să prindă încă din 1636 pe Voevodul muntean, pric-

tenul creștinilor. Pe cînd Pașa cel vechiii se află încă în,
fruntea trupelor, care trecuse Dunărea, prin Iulie, Domnit x
RA

primiră porunca să vie în tabără. Al Moldovei nu zăbovi nici

o clipă pornirea sa, și peste putin el îşi așeza corturile lingă
NT

ale Turcilor la Ismail, ca să ajute războiul Sultanului, și mai

ales opera luf de uneltiri. Matei, increzindu-se în ce-i vor fi
scris capuchehaielele sale, porni si el cu Muntenii săi, dar
CE

nu merse mai departe decit lacul'Ialpugului, în Bugeac. Aici

i se destăinui gindul ce pusese Kenaan asupra lui, si cl se
I/

intelligentie met den prince Raccocy hier scer suspect ende odieus is, sonder
bloctstortinge ende behendicheyt in handen te becoemen, doar beleyt van
AS

den voorigen Oppersten Vezyr Mchemet-Passa»,

1 Aceasta o spun ambasadorii frances, olandes si ardelean, contra celui ve-
negau singur. SX se socoată si vrista tinărului fiii al Lupului: avea numai
UI

zece aui.
2 Pirile fură presintate în Decembre 1636, ca si în April 1637. V, Docu-
mentele la Prefatä.
BC

3 Hurmuzaki, IV!, Mart; Sirbu. pp. 108-9.

4 Hurmuzaki, 1V?.
. OLXXXVIII “PREFAŢĂ

RY
întoarse îndărăt, rämiind în lagăr, la Tirgoviste, cu trupele
sale; cum îl vedem pe. la jumătatea lui August! și chiar peste

RA
‘o lună, cînd veni la el o solie ardeleană, — condusă de Be-
lény2.
Se pare că aici, după sosirea lui Mohammed, înlocuitorul

LIB
lui Kenaan, îi veni, ca să-l linisteascä, «o întărire în Domnie» ?. '
Ostile vor fi fost trimise pe la locurile lor, mai ales cînd se
văzu cá Tatarii se duc fără împotrivire. Cel putin, un curier

Y
din Ardeal arăta la Viena, în ziua de 18 Novembre, că «Rä-

SIT
köczy n'are de ce se teme prea mult în acest an, așa încit,
fiind şi iarnă acum, el a dat drumul trupelor sale»*. Si, la 7
ale aceleași luni, ambasadorul olandes afirmă că dregătorii
ER
Porții s'aü hotărit să-și ascundă adevăratele scopuri fata de
Matej, care s'a arătat gata să se apere cu arma”.
Inteles cu Mohammed-Pasa însă, pe care-l cumpărase pen-
NIV

tru a-l lăsa să lucreze spre îndeplinirea visurilor lui am-

/bitioase, Vasile tulbură liniştea ce abia se restabilise. Fără
să fi venit de la Poartă mazilie lui Matei, fără să i se fi
LU

numit urmașul în persoana fratelui mai mic al Lupului, el,

pleeind de la Cetatea-Albă, unde fusese concentrarea contra
Tatarilor, nu se îndreptă, ca un vecin cinstit, către casa sa.
A

Pierzind citeva săptămîni cu zăbăvile, el se răpezi apoi asupra

TR

Țerii-Romănești, unde nu credea să găsească pe nimeni in

N

1 Cf. mărturiile din Stediile citate, pp. 44-5; din corespondenţa olandesä si
Documentele Bistrifer, Despre această cursă mai vorbește Cronica ferii, p. 322
CE

si Naima, in Acte și fragmente, 1, p. 61. Cf. si Socotelile Sibiiulu? si Mon.

Comit. Transylv., X, p. 124; Sîrbu, pp. 111-2
? Socotelile Brașovului,
3 Naima, Z. c.
I/

* Mon, Comit. Transylo., IL c., pp. 128-9.

* Coll. Camerariana, XIX, n° 343: all principe di Walachia, tenuto qui
AS

per ribello et unito con il principe di Transylvania, si hà messo in postura di

voler mantenersi con la spada, in caso che lo volessero levar dal suo luogo.
D'onde questi ministri trovano meglio di dissimular per questo tempo, per non
UI

ruinar il paese c li innocenti sudditi», — Din 3 Novembre avem o scrisoare a

lui «Sava Logoffet, secretarius», dată «ex Ilamestorf», Gusterita, lingă gra-
nisi în părţile Sibiiuluî. Arch, din Buda, «Räkoczy G. wejeböl 1635- 45. 23.»
BC
 PREFAŢĂ | CLXXXIX

Y
calea-i, si pätrunse pänä la Gherghita!. La sfirsitul lui Oc-

AR
tombre vedem solii gräbite venind de la Matei în Ardeal:
Logofätul Sima, apoi Logofătul unguresc Sava. Ce rost avcaü
călătoriile lor, se înțelege: cerereade ajutor în puterea le-

IBR
găturii din 16362.
În sfatul «Craiului» se dezbătuse mult timp, in vară, afa-
cerea. Räköczy fusese

YL
invitat de Turci, înnainte de dicta din
Octombre, să plătească 15.000 de galbeni .pentru a se uita
«pricina din anul trecut», si el nu stia ce să facă pentru

SIT
a scăpa de această cerere. De nouă încurcături cu Turcii îi
era frică, si abia se învoi el ca Ioan Kemény şi Tholdalagy
să plece, pe rind, cu vre-o 10.000 de oameni la Mater. Îndată
după pornirea lor, el chemă pe
ER
Ioan Movilă, ce se tot purta
pe la graniţă, și încheiè cu dînsul, la 30 Novembre, un tratat
prin care se stabilia şi ce va avea să deie Ardealului în cas
NIV

cînd ar căpăta Domnia Moldovei, în locul lui Vasile 3.

Războiul, în această apropiere a iernii, se mintui răpede.
Domnul moldovean crezuse să-și prindă pe neașteptate dus-
LU

manul, si acesta avea o frumoasă oaste, cu tunuri. Încercările

de a-i cumpăra ostaşii si căpăteniile lor fu zădărnicită prin -
măsuri energice. Atunci nu-i rămase decit să se întoarcă,
RA

härtuindu-se cu mai mult saü mai putin noroc. La 11 No-

vembre, Kemény scrie din Vălenii de Munte din Prahova !.
NT

La 13, Vodă se gásia la Soplea, în acelaşi judeţ. El ar fi

vrut o luptă, care să hotärcascä odată lucrurile, precum ele
fusese hotărite, cu un alt prilej de dușmănie moldovenească,
CE

în 1632, printr'o luptă, care silise pe Turci să incuviinteze

fapta biruitorului. Era sigur de biruintä, cu puterile ce avea,
‚si voià ca, după infringerea lui Lupu, Ioan Movilă să între
I/

in Moldova pe la Bretc, prin pasul Oituzului, —care era păzit

însă de Soldan, cumnatul lui Vasile, — şi să sc infätiseze
AS

! Doc. Bistrifer, I, p. 61, n° 72.

UI

? Socotelile Brasovuluï ; Hurmuzaki, IV!

3 Türök-Mag. Allam-Okm., WA, p. 506 si urm, Se prevăd 4.000 de galbent
si patru cai pe an. Cf. Sîrbu, p. 117, şi mai departe.
BC

4 «Datum in castris ad Wälin positis»; Arch. din Buda, «R. G. wéjébül

1635-48. 23>.
 CXC | | PREFAŢĂ

RY
; terii ca un. Domn romin. venit din pribegie pentru a lua de
“la: «Grecul» usurpator moștenirea sa. Jumătatea nesositä

RA
încă a contingentului ardelean ar fi întovărășit pe Domnul
cel noii, de ţară, | |
La 13 Novembre încă Matei stäruia tot în acest sens,

LIB
din Soplea, cu toate că dușmanul îi perise d'innainte, ca
unul ce nu voise o luptă grea, ci o prindere ușoară !. O pie-
deci i se ivise pănă atunci în cale: frica de încurcături. nouă

Y
cu Turcii, care lega minile căpeteniei ardelene. El lăsă pe

SIT
Lupu să plece în voie, iar Tholdalagy făcuse abia, de la 11
la 13 ale lunii, drumul de la Preșmer la Poiana-Mărului,
asteptind porunci nouă. Pănă la sosirea lui, Kemény nu crezu
ER
că trebuie să se miște şi, îndată ce al doilea căpitan regal
trecu prin pasul Buzăului, Räköczy îi trimise în grabă in-
structiî nouă de a se feri cu orf ce pret de luptă, multä-
NIV

mindu-se, afară de împrejurări neprevăzute, să împace pe cei

doi Voivozi. Aceste scrisori trebuie. să fi fost aduse prin
diacul Mihai, care veni la Brașov în ziua de 20?
LU

Călăreţi munteni se luase după oastea, în retragere, a lui

Lupu, care se opri un timp ín judeţul Tecuciului“. Matei
însă nu pare să se,fi mișcat din lagărul siti de la Telcajin,
A

unde stase de la început. De altmintrelea, un sol venise la

TR

dinsul, de la Pașa Mohammed, care nu trecuse Dunărea,

nefiind ordin împărătesc, și prin acest sol i se dädcaü toate
asigurările dacă cl nu se va folosi în dauna păcii de pute-
N

rile ce-i stati în mînă. Si din acest motiv deci expediţia

CE

de răzbunare nu sc făcu. Ungurii trecură, probabil cu voia

lui Vasile, prin Moldova și se întoarseră prin pasul, lăsat
I/

! Sîrbu, pp. 118-20,

AS

? Cf. Socotelile Braşovului si Sîrbu, pp. 121-3

* Miron Costin. Un document privitor la schitul Soveja, din c. 1640, vor- |
beste de prada «Ungurilor și Muntenilor, cu Matei-Vodă» în aceste părți, dar
si din faptul că pentru a se face plingert Domnului, trebui să se meargă în
UI

Tara-Romäncascä vorbește pentru explicaţia noastră. V, Melchisedek, Cron.

Romanului, T, p. 262 si urm,
* V. mai ales rapoartele lui Rákóczy
BC

către Imperiali, in Hurmuzaki, IV!

sal «Won, Com. 7; ransylv., 1. c.
 PREFAŢĂ CXUI

Y
acum deschis, al Oituzului in cea d’intäiü jumătate a lui

AR
Decembre, iar Matei veni de. -adreptul în Scaun, asigurat
acuma, cel putin pe cîtăva vreme !. În adevăr, de la Cons-

IBR
tantinopol, unde Murad al IVlea se gätia însuşi să plece în
Asia, veniră la Silistra porunci ca liniştea să se păstreze la
Dunăre, iar Matei primi la 22 Decembre în Bucureşti pe un:

YL
Trimis Împărătesc, care, asigurindul că toate se petrecuse
fără ştirea Sultanului, îi aducea caftauul de mucarer, de în:
tărire în Domnia pe care se arătase pănă la sfirsit gata să

SIT
o apere?.

Campania în Asia, pentru luarea Bagdadului, tinu pe Im- ER

păratul pägin şi Curtea lui departe de capitala curopeană
timp de aproape doi ani de zile. În totacest răstimp dusmä-
nile si poftele romänesti nu mai puteai fi ţinute în samă,
NIV

şi Mohammed, care se făcuse imposibil prin purtarea lui de

bun plac în 1637, căpătă pașalicul de Buda și fu înlocuit
la Silistra printr'un noü Pasä, Nasuf-Huscin, care plecă spre
LU

Dunäre,la 2 Mart 1638, ca să aducă neapărat o impäcare,

prin oamenii săi si prin mijlocirea luf Rákóczy. Cumnatul
Pasei merse anume pentru aceasta în principate, cu o intä-
RA

rire nouă pentru amindoi Domnii, dar făgăduielile ce i se

dădură şi pe care le transmise Caimacamului, spre marea
NT

bucurie a acestuia, nu impiedecarä pirile, bänuiclile si min-.

ciunile. Ele nu puteau duce însă la nimic, pentru că Sultanul
lăsase acest ordin lămurit: «să nu se facă nici cea maf mică
CE

schimbare în aceste părţi» 5 2

Si Rákóczy încercă să aducă o înțelegere scrisă si jurată in-,
‘tre cei doi vecini, pe cari iar fi „voit prieteni între ci si |
I/

fati de dinsul. Fireşte că, dintre dinsit, el părtenia pe 1Matei, :‘

AS

cu care luptase alături înnainte de Domnie, pe care | sprijinise:

1 Pe Ja 20 Nov. Kemény era in ‘Jara-Romäncascä, la 9 Decembre oameni

UI

ai luf vin «auss der Moldau». V. Soc. Brasovulur, Cf. Sirbu. p. 125 n. 1.
2 Sirbu, p. 125. Cf. mărturisirile lui Matei către Locadello, în Hurmuzaki,
IV?, pp. 495-6, n9 DLXXI si scrisoarea, din 6 Februar 1635, a lui Haga, in
BC

“Documentele la Prefaţă.
3 V, mai ales IIurmuzaki, IV? şi corespondenţa ardeleană, in Sirbu,
 CXCH -— PREFATÄ

RY
. şi de care fusese sprijinit în împrejurări grele. Pe vremea näväliriï
din 1637, nu-i lipsise gustul de a face o schimbare in Mol.

RA
dova, unde nu credea sincer că se poate îndrepta Lupu,
ci n'avuse îndrăzneala să lucreze după pofta inimii sale. Pe
cînd, pe de o parte, îndemna pe căpitanii săi să nu meargă

LIB
pănă la vărsarea de singe, pe de alta, încheia un tratat ‘cu
Joan Movilă, infelegindu-se cu dinsul cum am văzut, la 30
Novembre asupra tributului și luînd măsurile cele mai amă-

Y
nunfite pentru casul cînd Ioan Vodă ar ajunge Domn în Mol-

SIT
dova: cum va lucra minele, cit va da «Craiului» din como-
rile Lupului, ce datorii va plăti fata de Ardeal, cum își va
aduce ca strajă Cazaci si Nemţi si va lăsa ca Nemti lefegii
să treacă si la patronul
ER
săii, cum va îngădui negotul cu tara
vecină si va tinea vecinătatea bună !.
În 1638 mai vedem încă, în Ianuar, pe Ioan Movilă în
NIV

părțile Brașovului. Scrisori prietenești, intime, se tot schimbă

între principele ardelean şi Voevodul Terif-Romänesti. Solie
după solie trece de la Matei către Curtea lui Rákóczy: Lo-
LU

gofâtul Grigore, Logofătul Sava, Postelnicul Petrașcu, Radu

Mihalce şi iarăși Sava, Lăudat Comisul, Clucerul Matei,
Constantin Postelnicul Cantacuzino, a treia oară Sava. Iar,
A

din partea «Craiului», tot vine dincoace de munţi Daniel

TR

János. Pe cind de la Lupu nu se intimpiná nimeni pănă în

toamnă, și Rákóczy arătă de citeva ori temeri că Voevodul
duşman s’ar pregăti să-i năvălească în țară ?,
N
CE

Schimbarea, cea d’intäiü înstrăinare a lui Räköczy de

Matei, o aduserä negocierile de pace între cele două teri.
Principele ceruse lui Lupu, rupînd astfel ghiata, să-și trimeată
I/

represintanții la Alba-Iulia, si, împreună cu solii ardeleni în-

AS

torsi din Moldova: Alexandru Barcsai si Stefan Kövär, sosi

! Cf. tratatele din 30 Novembre, în Engel, Gesch. der Moldau, pp.

UI

265-7
(cel de îndatoriri mărunte) si -Török Alagyark. Allam-Okminytir, II, p. 504
şi urm. (cel politic). Adaosul de pe p. 504, in care se spune
că va fi cerută
şi o «asigurare» din partea ter — Moldova
i —, nu poate fi din 2 Novembre;
BC

trebuie a se ceti: 2 Decembre.

* Cf. Soc. Brașovului, Mon. comit, Ti ransylv, si Sirbu.
 PREFAŢĂ CXCIIL

Y
la 4. Septembre în Braşov Dumitrasco Soldan,

AR
cumnatul!
Voevodului și apărătorul Oituzului în 1637,
împreună cu
alaiul säü. Peste douä zile inträ in acelaşi oraş
de graniţă;

IBR
Sima «Logofătul», iar, ca boier, al doilea Vistier al lui
Mateï-Vodä, cu mult mai multi însoțitori. La 16 acesta din
urmă propun
Moldove
eanilor, în capitala mijlocitorului «crá-

YL
iesc», o legătură fräteascä, de iertare pentru trecut, de apă-
rare comună, de înlăturare a pirilor!.
- Soldan răspunse printr'un alt proiect de pace, care cu-

SIT
prinde si el articole de iertare si impácare, dar într'o formă
cu mult mai putin călduroasă si fără nici o vorbă de «frăție» ;
iar la început și la sfirsit se statorniceste ca o cerere de ER
căpetenie din partea lui Vasile-Vodä lămurirea, în Jast,
printr'un jurämint al Mitropolitului Ungrovlachici si al boierilor
din Divanul muntean, a cheltuielilor făcute cu înlăturarea
NIV

lui Curt Celebi, cheltuieli in care tar veni lui Matei o parte
de 15.000 de talerì?.
Ce se putea răspunde la asemenea pretenţii? Matei refusà
LU

plata banilor, pentru cá ei ar fi fost intrebuintaff în paguba

sa și, ori-cum, dati innapoî prin cheltuiala cu slutirea lui
RA

Leon-Vodä, care ar fi cerut în 1637, nu Tara-Romäncascä,

ci Moldova. In locul jurămîntului la Iasi, el arătă că fiecare-si
va găsi indreptütirea innaintea dreptului judecător. Si, in
NT

sfirsit, declară cá nu va maf jura din not o prietenie pe

care o tinuse bine de la început”.
Räköczy primi acest răspuns cu supărare, și văzu în el
CE

dovada că Matei. nu vrea nici într'un chip o pace, care lui,

principelui, îi cra ncapäratä, pentru ce putea să vie asupra
Ardealului după întoarcerea Sultanului în Asia. EI se făcu
I/

însă a fi nepărtenitor, si, aproape în aceiași zi, cl dădea

AS

drumul solilor moldoveni și munteni. Pe lingă fiecare dintre

dînșii el alipia Trimiși de ai săi: Toma Bassa și Acațiu
UI

1 Török-NMag. Allam-Okm., UL, pp. 17-20, Cf. Socot. Brașovului.

Jbid., pp. 21-4. i
BCty

3 Ibid., pp. 24-5.

64567. Vol. IV. XII

CXCIV PREFAŢĂ

RY
la Vasile-Vodă, iar Ioan Daniel la
Barcsai se duserä astfel
vechiul aliat Matei!.

RA
d’intäiü duceaü cu dinsii tot ce era de nevoie pen-
Cei doi
tru incheiarea unei aliante cu Vasile’. Intäiü, pe lîngă o asi-
gurare pentru pribegii moldoveni din jurul Jui Ion Movilä, o

LIB
diplomä regalä, datatä din 29 Septembre. În ea se amintiaü
bunele relaţii de la început, tulburarea lor «in timpurile . din
urmă, pentru oarecare afaceri si trebi». Dar Vasile a cerut prin

Y
Soldan să se reinnoiascä vechia stare de prietenie, și Craiul,

SIT
tinind samă că atirná si el de același Împărat, fágáduieste a
nu fi duşmanul Voevodului și a nui «afifa» dușmani, ci,
«dacă cineva ar voi să vie saü să plece contra lui, după pu-
ER
terea noastră vom căuta a-l opri, afară numai de Împăratul
prea-puternic». Dacă, fără știrea acestui Împărat turcesc, Va-
sile ar fi atacat de niscaiva «răuvoitori și rivali saii dușmani»,
NIV

i se va da ajutor «după nevoie». «Împotriva, Voevosilor straint

il vom sprijini cu bunăvoință și ajutor, cum se cuvine, după
puterea. noastră, dar să se știe si aceia că Vasile-Vodi fără
LU

ştirea şi invoirea noastră să nu plece nici întrun chip si

supt nici un cuvînt cu războiii asupra lui Matei-Vodă saü a
terit lui» 5. Niciodată Rákóczy nu fägäduise asa de mult si
A

asa de limpede lui Matei. Si, în schimb, i se trimitea lui Va-

TR

sile-Vodä și boierilor săi, pentru a le iscăli, hirtii ungurești

și romänesti, prin care se promitea restituirea unor fugari
N

adápostiti, solia cu daruri de două ori pe an, știri despre

dușmani— si de la Tatari
— si, mai ales, ajutorul militar per-
CE

1 Cf. Socotelile Dragovulut, Török-Mag. Allam-Okm., TI, pp. 20-1.

2 Basele fusese puse încă de Șoldan. V, în adevăr regestul din Co/umna
I/

Zur Traian, 1874, p. 133: «1638. Vornicul Soldan, trimis din partea lui Va-
sile-Vodă Lupul ca «sol mare cu învăţătură si cu putere deplin», încheiă cu
AS

principele transilvan Gheorghe Rákóczy tractatul de alianţă si de estradifiune».

I păcat că d. Hasdeit n'a dat întreg pretiosul act, precum e regretabil că la
UI

Alba-Iulia nu se mai poate vedea azi volumul din Codices authenticorum, care-l
cuprindea.
3 Actul era. inedit, hi dim în Documentele la Prefaţă. Peste cîteva pagine
se alld în registru si forma-i ungurească,
BC

\
 PREFAŢĂ CXCV

Y
‘Sonal Saü avind |in fruntea sa pe Hatmanul ferif!. Vasile nu

AR
stătu pe gînduri să întărească prin punerea numelui săi
„aceste acte, pe care i le vor fi jurat si boierii, în Jasï,
la 26
Octombre2.

IBR
|
Din partea aceasta, se vede numai puterca legăturilor nouă;
„dincolo, la Munteni, abia se văd, mult slăbite, cele vechi,
„care fură reînnoite în București, la 23 Octombre. «Asigurarea»

YL
dată de boierii lui Matei începe cu constatarea că de un
timp Craiul «e supărat — offensam habere — pe Maria Sa

SIT
„Domnul nostru si pe nof». «Pentru a.nu se supăra si mai
mult și a-i creşte minia» 3, se promite însă, de Domn ca si
de boieri, întocmai ca înnainte, că se va răspunde la un ter-
min fix, 6 Mart st. n., un dar de 5.000
ER de florini.pe an, ein
badeni
argint, de cei vechi», «pentru dijmele oilor din Ar-
deal ce pasc ín fara noastră». Vocvodul va dărui încă vc-
NIV

‘cinuluò säü un «cal bun turcesc» cu podoabe scumpe, ce se

hotăresc cu îngrijire, și un alt cal, de călărie, din rasa obis-
nuită. lar ce cuprinde vechia învoială se va ţinea si de
LU

acuma *.

Deci Rákóczy nu mai vedea în Matei sprijinul neapărat

RA

al terif sale, pe care e adevărat că o stápinia acum cu mai

NT

1 Török-Mag. Allam-Okm., de, pp. 26-9; Mon. comit. Transylo., pp.

216-7. ' :
2 În Codices authenticorum se alli copiate două acte ale lui Vasile-Vodä,
CE

. ambele din 26 Octombre, si un al treilea al boierilor moldoveni. După Soc.

| Bragovulut, Barcsai se întoarse la 7 Novembre in Braşov,
3 «Contra Illustrissimum principem dominum nostrum, una nobiscum, offensam
I/

habere, ne magis exacerbaretur affectusque irae creverit, imo, his mitigatis,

„pacta cum Illustrissima Celsitudine Sua conventa bonaeque vicinitatis modus
AS

et vinculum in suo esse et vigore permaneret», Engel, Geschichte der lala.

chey, pp. 291-2. |
4 O copie a documentului se alli în Cod'ces authenticorum, Tot acolo, ori-
UI

ginalul actului de la Matei, datat «in Bukorest, sede nostra principali; vige-
sima tertia mensis Octobris, iuxta styllum novum, anno Domini millesimo sex-
centesimo trigesimo octavo». El poartă o pecete octogonală de ceară brună,
BC

cu vulturul si exerga: Iw Mares Homsan Hackpark si semnătura cunoscută a

lui Matei.
 CXCVI PREFAŢĂ |

RY
multă siguranță. Räutatea, viclenia, lăcomia pentru lucrul
străin ale luf Vasile eraü numai amintiri din trecutul de dus-

RA
mänie. In tot cursul anului 1639, noua stare de lucruri se
menţine : alături de soliile mărunte ale lui Matei, găsim o
mare solic de la Domnul moldovean: Vistierul Buhuş, ce

LIB
soseşte la Brasov îÎn_ziua_de_11_TJunie,cu o suită de patru-
zeci si șese de persoane. El aducea o scrisoare din Boto-
sani, a stăpînului său 1. Cînd, în Iulie, Mihai Tholdalagy, că- |

Y
petenia militară din-1637,, plecă la Poartă, îl intoväräsiaü si

SIT
alti nobili cunoscuți, dintre cari unii, și între ei probabil Acațiu
Barcsai, se duseră în Moldova?. Si în luna următoare eraü
oameni ai lui Vasile la Curtea principelui 5.
Trimișii din Iulie duccaü,
ER de sigur, cu dinşii, pentrua fi
iscălită de Voevodul Moldovei, o nouă formă de tratat, care -
cra întregirea firească a legăturii din anul trecut. Din ziua
NIV

cînd «Craiul» va părăsi cu totul pe Matei, Vasile se îndatoria.

să plătească un tribut de 10.000 de florini pe an, şi să dea
sese cai, dintre cari doi turcești, printr'o mare solie. Ve-
LU

chile fägäduicli vor fi ținute, si tot ast-fel în Domnia nouă,

munteanä, a familiei, condiţiile” primite de Matei-Vodă 4.
Despre partea aceasta, Vasile n'avea să se teamă de cei
A

se intimplase în 1637, cînd s'a crezut căa fugit mai ales în-
TR

naintea celor 10.000 de Unguri. Rämineaü Turcii, și acum

bogatul Domn se hotări să ieie altă cale decit aceia a intri-
N

gilor mărunte cu mici dregători de hotare, a surprinderilor

piczise, care nu-] dusese la nici un capăt bun.
CE

Din căsătoria cu Doamna Tudosca i se născuse Lupului un.

fiii, băiat încă de tot tînăr și foarte pläpind: cu minile si
picioarele «deznodate». Acest Cocon domnesc era prea mic
I/

in 1637 pentru ca să se poate vorbi pentru dinsul, fie si de:

AS

! «Datum in civitate nostra Botusanensi, 4 iunii 1639.» În Codices authen-

ficorum ; ungurește. Într'un document inedit (Bibl. Ac. Rom., 1S2/XLVII),.
UI

Dumitru Buhuș, Vistier si Grama Stolnicul se fac chezitst pentru un Romin.

(fără an),
Socotelile inedite ale Brașovului, în Documente la Prefaţă.
to
BC

Mon, comit. T'ransyto.

©

Térók-Masyarkori Allam-Okmdnytér, II, pp. 34-6.

>
 PREFAŢĂ CXCVIL

Y
o Domnie copilărească. În 1639 el avea

AR
doi ani mat mult,
si tatăl sáü ar fi voit bucuros sil vadă
aiurea decit în casa
lui, pentru că trimisese să-i aducă din
Împărăţia turcească o

IBR
frumoasă fată de Cerches, rudă de hare
m cu Hanul Tatari-
lor!.. Așa că-și puse în minte să-l facă Domn in Moldova,
in locul säü, iar el insusi să-și capete Domnia munteană.

YL
Aceasta era la mezat. Încă de pe cînd Sultanul era numai
pe cale către capitala sa, în Iunie 1639, se räspindise pănă în
Ardeal ştirea că Matei a fost mazilit in folosul
unui Grec ce

SIT
fusese cu oștile împărătești în Asia 2. Zvonul se risipi
se în
timpul verii, cînd Rákóczy asigura că Matei e în afară de
ori-ce primejdie 3. O părere prea încrezătoare, de sigur, cind ER
se gindeşte cineva la golul făcut de räzboiü în Vistieria im-
páráteascá, la disposifiile de pedeapsă si răzbunare, cu care
se întorsese Sultanul, la ambiția lui Vasile-Vodă sila moartea
NIV

lui Rusnameghi, care lăsase pe Matei fără sprijinul săi cel

mai puternic la Poartă î. Banii ce sc plätirä în vară, nui aju-
tară nimic 5.
LU

Lupu trimisese încă din Maiü pe fiu-säü la Poartă, supt

cuvînt că vrea să-şi aibă acolo un scump ostatec. Tinärul
Voevod se îmbolnăvi însă mai räü pe cale si trebui să fie
RA

dus la niște băi. Dar ceia ce zăbovi atacul împotriva lut Matei
nu fu atîta această împrejurare, cit speranța Turcilor de a
NT

izbuti măcar în acest rînd cu o surprindere făcută în preajma

iernei 9.
CE

În Septembre, iar începu să se vorbească de mazilia apro-

piată a lui Matei. In Octombre, Pasa de Silistra, cumpărat,
„ca şi toți predecesorii săi, de la Abaza încoace, de Lupu,
I/

trimise la Poartă ştiri viclene despre «obräznicia» Domnului

AS

1 Hurmuzaki, 1V?, pp. 504-5.

? Raportul lui Bercsényi către Împărat; in or. Comit, Transylo., Le, Cf.
UI

raportul din 14 Iunie al Palatinulut Ungarici, în Ilurmuzaki, IV!

3 Hurmuzaki, IV}, p. 646.
4 Pentru” această moarte, v. Hurmuzaki, IV?, Pp. 499-500.
BC

> Sirbu, pp. 153-4.

° Cf, Mon. Com. Trans, I. c, si Sirbu, pp. 152-3.
 CXCVIIL ss PREFAŢĂ

RY
și n'a ridicat încă armele, dar, cu Ungurii:
muntean, care, de
si cu firea-i cunoscută, poate să fie privit -
‘ce are lîngă sine

RA
ca un hain !. Peste puţin, la 2 Novembre, se lua, în sfirsit, cu
toată solemnitatea, pentru întăia oară o hotärire împărătească
impotriva lui Matei-Vodă. Ca de obiceiii, în asemenea impre-

LIB
jurări, ceauşul maziliei se îndreptă spre Dunăre, un Schemni-
Ceaus plecă spre Moldova pentru a instala acolo pe copilul Ioan-
Vodă, si poruncile de ajutor se trimiseră la toţi aceia dintre

Y
vecini cari puteaii să le primească ?. Lupu înlăturase cele din

SIT
urmă îndoieli ale Turcilor oferind pentru această facere de bine’
în folosul persoanei si Casei sale un dar de 300.000 de
taleri si creșterea statornicä a tributului aminduror te-
rilor, ce räminea a
ER
se face de acum prin minile sale, cu
alţi 100.000.
Era deci acum porunca sigură a Împăratului. Hanul Tata
NIV

rilor era o rudă a Domnului moldovean. Cu principele ar-

delean se încheiase un tratat din cele mai priincioase și în sfa-
„tul lui Rákóczy, ideia de a se da ajutor luf Mateï-cäzu. Pe
LU

cînd astfel împrejurările erai nu se poate mai favorabile pen-

tru Vasile, rivalul sii nu se putea răzima de cit pe două
puteri în afară de sine: iubirea terii și vitejia ostașilor.
A

+ Vasile plecă deci din Iași, lăsînd Moldova în sama. bicis-

TR

nicului săi -copil si a sfetnicilor de cari-l incunjurase. La 22

Novembre, el se afla acum la Focşani, de unde dădea un:
N

act, luind titlul de Domn peste amîndouă țările, cum, de fapt,

cra să si fie’, Avea cu dinsul oaste de ţară, lefegii si Tatari
CE

de ai Hanuluf: steagul împărătesc era dus înnaintea rindu-

rilor sale.
Sultanul poruncise tuturor boierilor munteni să se închine
I/

innaintea alesuluf sau, Lupu, întărind ordinul cu strasnice

AS

ameninţări. «Să faceţi asa, căci, de nu, n'o să rämineti nepe-

depsift, Ist sînt acela care am därimat Bagdadul si, pe
eine voiesc, îl sterg de pe fata pămîntului. Hanul Tatarilor
UI

1 Izvoare ardelene în Sirbu, pp. 156- 7 și “Documentele la Prefaji, la data |

de 29 Octombre. . .
BC

? Iurmuzaki, IV? si Documentele Ja Prefatá.

: 3 Melhisedec, Crow. Zlusilor. Cf. Sirbu, la acest loc.
 es aay
Universi: a ORPI
T

PREFATÁ CXCIX
vere nn

teu

Y
ren ra a

așteaptă numai cuvintul inieü si sc-răpede ca șoimul unde

AR
an

doresc eii. Vă șterg de pe pămintul vostru şi pun Turci să

locuiască în el, iar în biserică să strige Hogea 1.» Cu mai pu-
+
"u
nn

„țin decit atita s'ar fi dezlipit boierimea de alt Domn, dar

IBR
Bibliotsc
—

ea își aducea aminte că Matei fusese acela, care, în urma

E > SEL

timpurilor de ruină și umilință ce venise după fuga lui Radu

M

Șerban, «a restabilit libertatea lor de odinioară, a înnoit ne-

YL
meșugul și a îndreptat tot după cuviinţă», asezind birurile,
nesigure pănă la dinsul?. Chemarea lui nu räsunä în zädar, si

SIT
el nu se află singur în primejdie. Ca si în 1637, in părțile
Teleajenului și Prahovei, în jos de măguri, cu fruntea apă:
rată de malurile präpästuite ale apelor de munte, se asezä
ER
tabăra, de care trebuia să se lovească vräjmasul si să piară.
Atit numai că, data aceasta, atacul dușmanului indreptindu-se
asupra Bucureștilor, tabăra închisă se cobori de-a lungul
NIV

Prahovei pănă ajunse la vărsarea ef în Ialomiţa.

Moldovenii căutară în zădar să sfarme această tabără, să
o aducă în luciul cîmpici pentru a o coplesi apoi prin numărul
LU

lor si prin meșteșugul de călăreți sprinteni al Tatarilor, prin

groaza ce ráspindiaü în jurul lor aceşti fii ai pustiuluf. Ma-
tei, care apucase vremurile lui Radu Serban, urmă iarăşi
RA

exemplu! dat de acesta cu peste treizeci de ant în urmă

la Teleajen. Vasile voi să-l smomească din adăpostul sigur,
NT

puind sáise ardă în vederea lui satele. Cind Matei socoti cá

aü plecat la jaf, pierzindu-se prin ţara de munte, destui din-
tre luptătorii ce n’avcaü cum să se lupte, el se hotări să lo-
CE

vească pe cei rămași inca supt steaguri. O ciocnire biruitoare

cu straja moldovenească îl îndemnă şi mai mult să întrebe
norocul luptelor. La 3 Decembre. călărimea sa trecu Prahova
I/

înnot, în faţă cu Ojogenii, fiecare călăreț ducind cu sine si un

pedestras. Pe cellalt: mal, oastea se asezä gata de luptă, cu-
AS

prinzind în mijloc tunurile. Dar ca nu mai avea innainte de-

cit o mulțime neorinduitä, plină de groază si gata de fugă.
UI

1 Sîrbu, p. 171.
BC

2 Ibid.
 CC | PREFAŢĂ

RY
li rămase numai să iea prada în primire şi să urmărească
fugarii 1.

RA
Între prinşi era Imbrohorul din Moldova. Încă innainte de luptä,
ceausulce venise în Tara-Romäneascä, prins îndată după trecerea
Dunării ©, se afla în mina Voevodului mazil. Biruitorul dădu

LIB
drumul amindurora, și trimise în grabă la Poartă un arz din
partea terii, ce se plingea de prădăciunile dușmanului
' si
cerea să-i rămiie Domnul cel vechiü. Se făcu astfel ca Sul-

Y
tanul însuși să vadă pe aducătorul scrisorii si să afle cu-

SIT
prinsul plingerii. Silihdarul, dușman personal al Vizirului
Caimacam, luă asupră-și să lămurească mai bine lucrul. Așa
încit Mohammed-Pasa fu aruncat în temniță ca un.tulburátor
al raielef plătitoare și îndată
ER ucis. Ceia ce era, pentru Matei,
întărirea în Domnie, ratificarea turcească a biruinfii sale5.
Asa se lămuri în sfirsit cine dintre cei doi Voevozi e mai
NIV

tare. Dovada era cu atît mai strălucitoare, cu cit Matei nu

fusese ajutat de nime.
LU

Îndată după luptă, el trimise la Räköczy, ale cărui legături

Vasile if eraü probabil necunoscute !, o mare solie, alcá-
A

! V, Cronicile, povestirea din Sîrbu; Doe. Distrifer, Y, p. XCVII si Docu-.

TR

mentele la Prefatit, .
? Constantin Cäpitanul, p. 297: povestirea numai la dinsul.
3 V., mai ales, Cronica luf Hasan Vegi, în Iorga, Alanuscripte din Bibl.
N

sträine, II, pp. 55-6. La 12 Decembre scrie lui Räköczy, din: Tirgoviste, un’
Martin Harko (Arch. din Buda, 7. cJ). Domnul se întorsese deci în capitala sa.
CE

Mazilirea Vizirului se ficu la 15, Ceva știri despre războiul din 1639 se allá
și în Kraus, editat în Seripéores rerum. austriacarum, dar amestecate cu altele
din 1636 si 1637. oz
1 Purtarea «Craiului» cu două aliante faţă de dot oameni ce-și eraü dus-
I/

mani nu era corectă, dar si mai putin corectă fusese fagi de Voevozii nostri
purtarea acelui Bethlen. pe care
AS

Rákóczy încerca să-l imite. Adaug la cele

spuse mai SUS
— pp. CXLIX-L — ceva, care-mi scăpase din vedere. Cind Beth.
len piria la Poartă pe Radu Mihnea că-și caută un adăpost peste graniţă, el
UI

destăinuia Turcilor un tratat încheiat cu acest Domn. Prin acest tratat inedit,
datat din Cluj, 16 Maiii 1622, «Craiul» își asigura vecinul, precum îl asigu-
rase si altă dată, cînd acesta era Domn in Moldova, că-i va da voie să vie
BC

în Ardeal, cu familia și boierii, pentru a sta chiar în provincie sali a trece

numai. Radu făcuse cererea, fiind amenințat «nunc intestinis molibus, alias
 AU.
PREFAŢĂ car moe

un
ne
I;

| da on) $

Y
tuită din Hrizea Vornicul, Logofátul Grigore si Logofátulz

So
AR

—
Marco Vladcovici, cu un alaiü de peste o sută de oameni, casă "—-- ”
se bucure împreună. Iar, după cîteva zile, si învinsul își arăta

IBR
indreptátirea, tot atunci in Decembre, prin solul său, boierul
Lupu Prăjescul1.
Rákóczy primi bine şi pe unii si pe alţii, însă izbinda lui

YL
Matei îi cîştigă iarăși părtenirea vechiului, dar nesiguruluï
«patron». Pe cînd sosirile din Moldova contenesc, ca in vre-
murile rele, boieri de-ai lui Matei vin necontenit la principe.

SIT
În Mart 1640, găsim pe Socol Postelniculsi pe Logofătul Sava,
în Maiü, la inceput, pe Marco si pe Sava, cari trecurä, poate
amindoi, la Împăratul pentru a-i arăta vechia aplecare. către
ER
crestinätate si dorința de a se trimite în ţară Mihai-Voda,
nepotul de fii al lui Mihai Viteazul si din care Mate? voii
si’si facă urmaşul în Domnie?.
NIV

La 19 Maiti se înfățișa la Brasov o ambasadă munteană

așa de strălucită în ceia ce priveşte numărul şi însemnătatea
celor ce fäceaü parte dintr'insa, încît Rákóczy nu-și aducea
LU

aminte să mai fi văzut alta asemenca ca dinsa. Era «Vlädica»

Teofil, Hrizea Marele-Vornic, Radu Vistierul, Clucerul Bu-
zinca, Socol, Vucina Păharnicul, Mitrea Pitarul, pe lingă cari
RA

se adăugiră cei veniți înnainte: Logofetii de sloveneste si

ungurește Marco si Sava. Ei dădură scrisorile lor în dictà
NT

si izbutiră, multämitä si unui ambasador polon, trimis cu

același prilej, să aducă incheiarea unui noii tratat, care ho-
tăria pe scurt ţinerea vechilor îndatoriri din 1636. Statele
CE

ardelene primirá printr'un act deosebit de al principelui acc-

leasi condiţii de alianţă împotriva ori-cui 3. Si, în acciasi lună,
Matei, care declara Împăratului că nu poate ierta pe Lupu,
I/
AS

Tartarorum, nonnunquam vero Polonorum ct vagantium Kozakorum irruptio-

nibus saepe saepius» ; Liber regius transylvanicus, XV, fol. 1-1 Vo,
1 Socotelile Brasovulur. L-am aflat adesca si în documente interne,
UI

2 Socotelile citate, în Documente la Prefaţă, si Iurmuzaki, IV! In Docu-

mentele la Prefatä se află și știri pentru sosirea, în Novembre, a mamet lui
Mihai, Ana, fata lui Radu Șerban.
BC

3 V. Documente la Prefati : Socotelile Brașovului pe acest an și actele chiar

de alianţă, pe care le-am găsit în Lider Regius din Buda.
 CCII PREFAŢĂ

RY
neimpäcatul lui duşman, fätis saü ascuns, făcea să se ceară
la Poartă prin capuchehaiaua ardeleană . mazilirea Domnului

RA
moldovean 1. :
Acesta stătea mai räü decit ori-cînd. Sultanul Murad nu
mai stäpiniä, lacom. si crud. La moartea lui se suise pe tro-

LIB
nul Osmanilor un frate al lui, îndobitocit de o lungă supra-
veghere bänuitoare, Sultanul Ibrahim, pe lingă care nu putea
isprăvi nimic un vasal bogat și ambițios. Cu Polonii. era Lupu

Y
în legăturile cele mai rele: ambasadorul polon ce merse la
Poartă pentru întărirea păcii fu primit în Moldova ca un dus-

SIT
man și găsi cu atît mai plăcută găzduirea prietenoasă a lui
Matei ; într'o scrisoare din Constantinopol, trimeasä la sfir-
ER
situl lui Maiü, omul regelui se plinge că Moldoveanul ar fi
voit chiar să-i iea viaţa cu siretenie ?. Oprirea scrisorilor so-
lului pe care-l jignise nu ajută nimic lui Vasile-Vodä, si am
NIV

văzut cum se răzbunară împotriva lui Polonii, säpindu-l pe

lîngă Rákóczy, care se făcea cá tine de răi pe Domn pentru
înțelegerea sa cu vecinii de peste Nistru în paguba lui Matei 3.
LU

Cînd Miaskowski străbătu Moldova, Lupu era pregătit să

înceapă din noii războiul cu Voevodul muntean: Tatarii rudei
sale [anul se aflaü lingă Iași în tabără si cel care-i plätia
A

nu aștepta decit un cuvînt de îndemn de la Poartă, unde

TR

stăruia in acest sens «altá vulpe şi alt siret», Ispir-Pasa, noul

comandant al Silistreï. În Iunie însă, plecă din Constantino-
pol porunca Vizirului-Caimacam să nu se tulbure liniștea la
N

Dunăre, cu atît mai mult, cu cît Cazacii supuși Polonilor eraü

CE

în mișcare lingă graniță +.

Dar acest om cu sufletul neodihnit nu-şi pierdu speranţa.

I/

Cind Rákóczy trimise la dinsul pe Ioan Daniel și Stefan.

AS

! Sirbu, pp. 186-7.

2 Documentele la Prefati, V. si raportul general al solului in Colecţia Niem-
cewicz, V, pp. 52-79.
UI

. |
3 Torök-Magyarkori Allam- Okminytir, HI, pp. 66-8.
+ Documente la Prefaţă: raport olandes diu 13 lunie 1640. Despre venirea
“Tatarilor în Moldova vorbește și o scrisoare de știri în Arch, din Buda, «Rá-
BC

kóczy G. wejeböl, 1635-43».

 PREFAŢĂ tC CGI

Y
Sylyok pentru: a-l mustra de pretinse intrigi cu Polonii sia-f

AR
cere să nu mai prigonească pe vecinul său, el răspunse apă-
‘rindu-se de ori-ce uneltiri cu Hatmanul şi declarindu-se gata

IBR
să lucreze pentru încheiarea unei păci trainice cu. acela în care
vede un stäpinitor asemenea cu dinsul!. El îşi alese si negocia-
torii, pe Toma Cantacuzino si Andrei Plantos?, cari plecară din

YL
Suceava la 19 Iunie; dar pentruu aceasta nu: şi părăsi planurile.
Căci stia el bine că nici data aceasta stäruintele mijloci-
torului nu vor face să se uite trecutul de lungă si inviersu-

SIT
natä dusmänie. Nu cunoaştem si in acest rind hirtiile fără
folos ce. se schimbară. În August, venia în Ardeal Postelni-
cul Socol de la Matei, cu o însemnată
ER suită si a doua zi
vedem intorcindu-se: de la Curte o solie moldovenească.
Atunci vor fi fost rupte tratativele între cei doi Domni, și
Rákóczy asigură cu amărăciune cá si acum Mater arfi fost
NIV

acela care, mai putin dibaciü, lăsă ca asupra lui să apese

răspunderea neîmpăcării 4. |
În Iulie sosise acum: la Constantinopol, pentru scopuri pe
LU

care le înțelegem, fiul, bolnavul copil de treisprezece ani al

Doninului Moldovei, dar cl nu găsi nici un sprijin pentru Dom-
nie la prietenii tatălui sáü si, boala inräindu-i-se tot mai mult,
RA

plăpîndul Voevod muria în Octombre, si tatăl sati, care se aştepta

să-l vadă purtind cuca şi avind la stinga sa pe Imbrohor, iesi
NT

cu o îndoită durere înnaintea alaiului care i-l aducea mort”,

Tot în Iulie, de sigur în urma unor plăţi saü fágáduieli din
partea lui Vasile, se mai încercă odată a se pune mina pe
CE

Matei prin surprindere. Vizirul-Caimacam chemä pe amindoi

Domnii la Dasov pentru a fi gata să apere granita de Cazaci.
Se spune că Lupu veni îndată, si cl. însuși arată lui Räkôczy
I/
AS

! quürök- “Aagyark. Allam Okmänytär, L c.

2 Jbid., pp. 68-9. Lui Plantos îi dă Vasile la 10 April 1639 satul Sepengit
în judeţul Dorohoi (splendid document pe pergament, in Bibl, Acad. Rom., *
UI

: 7S/LXVI).
3 Documente la Prefatá : Socotelile Brașovului, În Iulie 16.40 Socotelile Si-
ghisoarci pomenesc pe «blăsch Legaten», « walachisclie Legaten».
BC

4 Sirbu, p. 189. .
3 Rapoarte olandese, în Documentele la Prefaji ; ef. Sirbu, p. 187,
 CCIV | PREFAŢĂ

RY
că o va face, de si i «se strică planurile» !, dar Matei se în-
dreptäfi si acum pentru lipsă prin boală de care suferia.

RA
Apoi veni de la dinsul un Trimis cu bani si, cu toată reaua-
voință a Vizirului, care dădu. ordinul din noii, spusele Dom:
nului muntean fură crezute 2.

LIB
În sfirşit, în Decembre, supt cuvint cá se pregătește pen-
tru primăvară un .noü atac asupra Azovului, căzut iarăși în
mîna Cazacilor supuşi Moscovici, pregătiri ce inspiraü bă-

Y
nuieli se fâcurä la Dunăre, capugii. se trimiseră cu porunci

SIT
la Domnii romini si ambasadorii din Constantinopol scriserä
acasă despre gindul Turcilor de a prinde saii ucide chiar pe
Matei ?. Si, în adevăr, un Capugì-basa veni la Matei, care se
îmbolnăvi pe dată, fu primitcu toate cinstea de boieri pănă
ER
ce Domnul putu să i se infätiseze în fruntea unei frumoase
trupe de ostași, înnaintea cărora nu se puteai. decit spune
NIV

înflorite binete turcești*.

In Februar 1641 sc hotări expediția de la Azov, la care

LU

trebuiaü să participe Hanul, Pașa de Silistra si cei doi Domni 5.

În Mart, cînd Baltazar Kemény se întorcea de la Matei, a-
cesta intrebase acum pe ocrotitorul säü ce ar trebui să facă
A

dacă Turcii, cáliuziti de poftele Lupului, s'ar rätäci pe cale 9. :

TR

În April ostile trecură spre Răsărit, si Vasile-Vodă, care dä-

duse pentru războiii și dărăbani de-ai săi, merse cu Pașa
pănă la Orheiü*. Cit despre Matei, el avea obisnuitele sale
N

suferinti politice, care-l fineaü pe loc, plătind. De aceia, cînd

CE

Pașa sc întoarse, în ziua de 2 Septembre, la Nistru, fără

! Torök-Nlag. Allam.-Okm., IIT, pp. 69-70.

I/

Raport olandes din ıı August,

în Documentele la Prefaţă.
.5 Raport olandes
AS

din $ Decembre, în Documentele la Prefaţă, si Sirbu,

PP. 190-1.
* Raport olandes din 19 Januar 1641, in Documentele la Prefagä.
^ Raport olandes din 23 Februar 1641.
UI

5 Socotelile Brasounlut, în Documentele la Prefatä si Sirbu,

pp. 192-3, O
scrisoare inediti a lui Matei către Rákóczy, Tîrgovişt
e, 18 Mart 1641, în
BC

Codices authenticorum.
* Doc, Distrifen 1, P. 74, n° XCIX.
.
 PREFATA CCV

Y
nici o ispravă, si.se văzu că începe întărirea
Tighinet, unde

AR
el stătu două săptămîni în capăt, vechile bănuie
li despre un
gînd asupra hainului muntean fură iarăși desteptate.
Dar oastea

IBR
era obosită, | fără caii ce ar fi trebuit, şi în Octombre se re-
stabili la Dunăre o liniște pe c arc o garanta nevoia !.

YL
Războiul cu Cazacii nu izbutisc, și cl aduse peirca Pașci,
ca şi a Capudanului, care venise în zädar supt zidurile cctá-
fii cu corăbiile împărătești. I se păru atunci lui Vasile, care

SIT
nu putea cu dărăbanii si ostile lui de țară să eistige biruinţa
de care nu erai capabili Turcii, că cl ar putea da altfel Sul-
tanului cucerirea dorită. Il intra în negocieri cu sprijinitorul ER
Cazacilor din Azov, cu Ţarul, si, plătind si acolo, izbuti. În
Mart 1642, el scria la Poartă că a venit la dinsul un sol mus-
călesc, ce n'ar fi altul decit guvernatorul cetăţii, gata s’o de:
NIV

oștilor împărătești ?. În Iunie se stia acum la Constantinopol,

cá mulfämitä Domnului moldovean “Țarul nu va ajuta pe Ca:
zaci, cid va îndemna să plece ?.
LU

Matei, care avuse și în primăvară o ceartă la hotare cu

vecinul siti, se temea și acum de vechia primejdic*. Intre
cei 6.000 de Romini ce se găsesc luptind la Azov, cra si
RA

oaste munteanä, al cărui căpitan fu ucis în aceste lupte 5. Si

el dădu bani, celor ce-l sprijiniaü la Poartă si Vistierici. Dar
NT

toate acestea nu-l asiguraü pe tronul säü ameninţat. Precum

se credea în primăvară că Lupu a si dobindit Domnia mun-
teană si are la el 15.000 de Tatari ca so ica în primire“,
CE

1 Scrisoarea lui Koniecpolski din 13 Octombre 1641, în Documentele la

Prefaţă. Pentru vesnicele negocieri zădarnice ale lui Matei cu Impcrialii, v.
I/

Sirbu, p. 191 și urm. — La 9 August Koniecpolski serie lui Riikoczy, din

Mikuliniec, prin «secretariam Illustrissimi principis Valachiae». Codices authen-
AS

ticorum. În | Codices mal e o scrisoare a lui Matei către principe, Tirgoviste,

26 August 1641, si una a lui Sava Logofitul, dată «in oppido Zibeth», 20
. Mart, Socotelile Sighişoarei inscamnä in Septembre: «wallachische Legaten».
UI

2 Cf. cu Hurmuzaki, IV?, raportul olandes din 12 Mart 1642.

3 Raport olandes din 21 Iunic 1042.
+ Rapoarte următoare.
BC

5 Hurmuzaki, IV!, p. 665.

+ 8 Lbid. ‘
 CCVI PREPATA |

RY
tot ‘asa în toamnà se “spune, de un preot catolic din Nicopol,
care cunoştea tara bine si. din vechi timpuri, că Vasile a

RA
dobindit- cuca pentru Muntenia si că alesul säü nu e altul
decît fiul bailuluf venetian Grillo, pe care si La ales de gi-
nere, Succesul de la: Azovar fi crescut si mai mult am-

LIB
“bitia şi puterea acestui om aprig?.

Îndată se deschide o nouă eră pentru raporturile Domnilor

Y
noștricu Ardealul. Pănă atunci, această țară nu mai urmä-

SIT
rise scopurile mari care crezuse că le poate atinge supt cir-
muirea puternicului Bethlen. Räköczy încheie legăturile sale
cu vecinii, le desface, schimbă prietenul cu dușmanul si se
întoarce înnapoi la cel
ERd’intäiü, varsă bani în vistieriile im-
“ pärätesti, în lăzile Turcilor “mari si mici saü adună trupe,
ridică steaguri si merge pănă la vărsarea de sînge, numai
NIV

să. poate räminea unde l-a pus dibäcia și averile sale și să

„poate preface într'o dinastie familia sa de magnati cu noroc.
Nu e nici cu Matci, nici cu Vasile, în fundul sufletului săi, -
LU

nici cu Împăratul creștin, nici cu Sultanul pägin: e numai

cu fara sa, cu neamul sáü unguresc, si mai ales cu persoana
sa. De la o bucată de vreme însă, după ce el se încredin-
A

- feazá că Turcif fug în cîmp deschis înnaintea trabantilor si

TR

catanelor sale; după ce încearcă zadărnicia amenințărilor, lipsa

de folos apregătirilor împotriva lui, după ce se dovedește pe
deplin ce fără de noroc sînt aceia ce-i rivnesc tronul în dosul
N

unci granite sai a celeilalte, cl își simte Aripi si prinde să

CE

asculte cele ce-i spun agenţii politici ai protestanților, ai dus-

manilor Casei de Austria, cari găsiră iute drumul către ca-
‚pitala- sa. Anf de zile, afacerea, hotăritoare pentru soarta di-
I/

nastici rákóczyene, se märgeni la indemnuri, la şoapte, la

AS

1 Documente la Prefati: 3 Octombre 1642.

? Si acum, cînd un Turc veni în principate, cu întărirea în Domnie a ri
UI

valilor, se crezu că el are mai ales misiunea de a prinde pe Matei; Ilurmu-

zaki, IV?, p. 523. Cf. Fragmente, II, p. 133. Din 1642 avem si scrisoarea,
dadată Podhorcze, 30 Maiü, a lui Fc oniecpolsti către Rákóczy: e trimeasă
BC

prin ‘egencrosus Starzanski, aulae familiaris Illustrissimi principis Valachiae»,

care eper ditiones Ill. V. redit in Valachiam».
 PREFAŢĂ CCVIL

Y
răspunsuri îngăimate. Solii împărătești, cari eraü nişte spioni

AR
veniți ca să vadă dacă se mișcă Ardeleanul, fură bine pri-
miti, ospitati si puturà să audă mărturisiri prețioase, să ză-

IBR
reascä perspective de impäcare, înţelegere şi alianţă. În 1643
însă, cele din urmă nehotăriri se risipirä, şi principele arde-
lean, care se visa acum Craiü în Ungaria Împăratului, în-

YL
cheie în April un tratat pe care generalul suedes Torstenson
îl întări în numele reginei sale peste trei luni, în Iulie 1643 !.
Între articole, era unul care asigura lui Raköezy si ajutor

SIT
în potriva Domnilor vecini, cari sînt cuprinși, fără să fie nu-
miti, intr'una din categoriile duşmanilor ce sar putea ridica
asupra Ardealului pentru a-l clinti din credința față de prie- ER
tenii cei noi?, În aceștia avea dreptate principele să nu se
încreadă, acum cînd, mergind cu dinsul, ei s'ar fi jertfit în zădar
pentru interese religioase si politice care craü atit de străine
NIV

de viata si deprinderile lor. Serios, nu se putea aştepta de

la: dinsif nici un alt sprijin de cit acel încuviintat de Poartă.
Dacă Räköczy insusi, mai puternic și mai bine apărat, nu lua
LU

îndatoriri decit supt reserva poruncilor turcești, ce puteaü

face amîndoi Voevozii, pînditi în fiece clipă de lăcomia stä-
pinilor de toate treptele, urmăriţi de poftele cui voii să-i în-
RA

locuiască si despărțiți între dinșii printro dușmănie de

moarte?
NT

Ca totdeauna, Matei fu corect, cinstit si acum. Omul care

nu voise să jure nimic lui Vasile pentru că el nu călcase
niciodată, de bună voia lui, cca d’intäiü înţelegere pricte-
CE

nească, răspinse limpede propunerile de aventură ale Craiului,

Mai mult decit atita: ca unul ce de atitea ori făcuse asigu-
räri de supunere Împăratului german, el crezu că se cuvine
I/

a-i da de știre, pe cînd tratativele se purtaü numai în taină,

AS

despre înțelegerea lui Rákóczy cu Torstenson si despre gin-

durile rele ce are principele vecin. Prin acciaşi solie a lui
Grigore Rat, care stätu la Curtea împărătească din August
UI

pănă în Octombre, Matei, temindu-se ca din aceste incurcä-

BC

1 Zinkeisen, IV, p. 544.

2 Hurmuzaki, fragmente, U1.
 CCVIIL PREFAŢĂ

RY
tură să nu iasă si gonirea lui din Scaun, ceru, cu mai multă
căldură si precisie decît înnainte, un adăpost în Ungaria, prin

RA
părţi unde să se găsească si vii— ca la dinsul în Tirgoviste !.
Altfel, şi acum, se arată Lupu. EI vorbise Turcilor, în
Januar, de un mare rázboiü cu Polonii și cu Ardelenii, în

LIB
care el, care a slujit din vechi timpuri Împărăţia, ar călăuzi
pe ostașii Sultanului mai ales în Ardeal, unde o vorbä.a lui
ar face să se ridice, răzbunător, în arme iobagii romini, «cari

Y
fac mai mult de cît a treia parte» din locuitorii ţerii 2. Dar
aceasta nu-l impiedeca să stea de vorbă cu emisarii lui Râ-

SIT
köczy, cari veniaü să-l îndemne la războaie primejdioase, pen-
tru cinstea altuia. Mai ales Acațiu Barcsai făcu drumuriîn
ER
Moldova pentru acest scop. La 5 Septembre el apucase a
trece munţii prin părţile Bistriţei, și principele trimitea scri-
sori după dinsul?. El sc dusese ca să vestească pentru
NIV

întăia oară lui Vasile legătura cu: Suedia, pe care venise

s'o încheie formal un ambasador din partea regelui, la ju-
mătatea lui August!. La 16 Septembre, trimisul ardelean
LU

era înnapoi în tara sa, aducînd o scrisoare din 10 a lui Va-

sile, care se minuna de «taina de necrezut> ce aflase?. În
același timp, ca o răsplată, «Craiul» negocia căsătoria Ma-
A

rici, fata Lupului, cu principele litvan Radziwill, pentru care

TR

Domnul căuta să capete încuviințarea, nu tocmai ușoară, a

Porții 9
Pe acest timp, Rákóczy stăruia la Turci ca să poată în-
N

cepe războiul contra Casci de Austria și-și atingea, in sfirsit,

CE

1 Hurmuzaki, IVI
* /bid., p. 669.
I/

3 Lorga, Studir sì Documente, I-II, p. 43-:

+ Sîrbu, p. 207. °
AS

° Cf. Studir si doc, d. c., si scrisoarea, inediti, in Codices authenticorum +

«Arcanum sibi increditum». Incolo, Domnul räspinge ca neintemeiate plinge-
rile căpitanilor vecini împotriva lui si propune o comisie mixtă, «Nec iudex»,
UI

arată el, «unius tantum partis quaerclas admittere debet, sed utrique benignas
ad agnoscenda veritatis puncta aures praebere tenetur».
9 V. Hurmuzaki, IV? si Hurmuzaki-Bogdan, III. Si între actele inedite din
BC

Alba-Iulia se alli o tidulä, din 12 August 1643, «in negotio matrimonii».

 PREFAŢĂ - ^ CCX

Y
in Decembre, scopul!. Ca si supt
Bethlen, porunci se indrep-

AR
tară către Domnii noștri ca să
ajute cu trupele lor de călă-
reti pe vecinul în luptă cu Nemţii,
„Matei trimisese în Ardeal o solie

IBR
prin Decembre?, Cind
Sebessi veni la dinsul, în Ianuar 1644
, din partea «patro-
nului» de odinioară, Domnul spuse din
noii cît de neplăcut
îi este războiul acesta cu creștinii, dar,

YL
potrivit cu ordinul
împărătesc, își trimise ajutorul de oaste,
supt o rudă, Con:
stantin fiul lui Radu Șerban, din care, nepu
tind avea pe

SIT
Mihai Petrașcu, voiă să-și facă urmașul în Domnie. În curînd
«tinărul Serban’ Voevod» trecea pe la Bistriţa,
către comi-
tatele împărăteşti de la Miază-Noapte 3, ER
La Vasile venise din not Barcsai, cu speranțe mari, adu-
cînd și un noii act de alianță. Dar Voevodul se codi, puse
condiții, arătă o nesiguranţă foarte apropiată de rcaua-vointá
NIV

si făcu să atirne sprijinul säü în räzboiü ca și la Poartă de

o înțelegere dusmäneascä hotäritä invpotriva luf Matei, pe
care Rákóczy nu crezu cá ar putea s'o deie*. El dădu mai
LU

puțini ostași decît se cuvenia, si aceia fură judecaţi răi: de

la o vreme, Voevodul și-i chemä înnapoi si nu mat trimise
alții în loc. Cinstea ce sc făcu căpitanilor moldoveni de
RA

Barcsai, la trecerea lor, în Mart, trimiterea lui Ioan Boros,

în Iulie și apoi in Novembre, nu folosi nimic^. Se intimplase
NT

1 Sîrbu, p. 213.
? În Socotelile SighisoareY se află la această dati: «Legaten auss Bleschland».
CE

3 Cf. Studir și documente, 4 c. si Sirbu, pp. 218-9. Din 1643, avem o

scrisoare a lui «Pätrasco Cliué.» către Franco Italiano, ecapitancus buiakiensis»,
dată «in valle penes fluvium Syl», la 20 Iunie. La 2 Februar, Matei asigură
pe «Craiü», din Tîrgovişte, că in două zile oastea-i va fi pata; incdit, în
I/

Codices authenticorum. La 11 Februar, tot din Tîrgovişte, altă scrisoare, pen-

tru știri din. Constantinopol; #44. Mihai Petrașcu căpătase, după cerere,
AS

de la Împărat, scrisori pentru a răscula pe Romînit din Ardeal ; Hur-

muzaki, IV}, pp. 696-7. Cf. si llurmuzaki, Zragm., HI, p- 137: stiri de
la Matei despre Räköczy ambasadorului imperial pe lingă Poartă, >
UI

4 Sirbu, pp. 215-6. În Codices authenticorum se ali scrisoarca, inediti, a

luî Vasile către Baresai; Iași, 18 Ianuar 1644. Cf. si acte inedite în Arch.
Acad. Maghiare, cutiile XLIT-II. | |
BC

5 Studi? si doc, de tas Sirbu, p. 216 si urm.; Socotelile Braşovului, p. 91;

Engel, Gesch. der IValachey, p. 292 n. g.

64567. Vol IV. XIV

 +

CCX ^ PREFAŢĂ

RY
acele care în-
in acest an de prefacere împrejurări de
bător ul Voevod al
dreptară către alte prietenii pe schim

RA
Moldovei !. | .
Pe Rákóe zy n'avea de ce să-l îndatorească , ajutindu-i räz-
si nimicindu-i prin bani dușmanii de la.
boiaele nenorocite

LIB
odatà ce el se amesteca în lucruri foarte
Constantinopol,
si nu-l lăsa măcar slobod pe dinsul să-și caute de in-
străine
ria
terese si pofte. Pänä şi mijlocirea principelui pentru căsăto

Y
ce si, vorbin d
Marici cu Radziwill i se päru nesincerä si stinga
mai

SIT
printr'un boier al sáü si prin Petru Movilă, Vasile isprăvi
răpede, așa încît nunta se putea serba in Februar 1645 ?.
Această căsătorie stringea si mai mult relaţiile bune pe
ER
care le întreținea de o bucată de vreme Domnul cu vecinii
săi de peste "Nistru, în deosebi cu căpetenia granitii, Hat-
manul Koniecpolski, şi Polonii eraü dușmanii lui Rákóczy
NIV

si ar fi jucat bucuros, în noua luptă dintre Ardeleni si Aus-

triaci, rolul pe care-l jucase, spre gloria lor, fata de Bethlen
venit asupra Vienci. Cînd un noii sol lesesc veni la Turci,
LU

în Mart, pentru a lămuri anume lucrurisi a se înțelege si

cu ambasadorul imperial din. Constantinopol, i se porunci
ca, la trecerea prin Moldova, să îndemne stăruitor pe Lupu
A

să dea la iveală gîndurile rele ale luf Räkéczy *. În Julie

TR

vedem pe Domn scriind în Polonia despre afacerile ardelene,

ară să se poată bănui că el s'ar simți legat întru citva de
credea chiar, in Mail, ca si la sfirsitul anului, după
N

dinsele*. Se
ce prietenia cu Imperialii de la Poartă era bine întemeiată 5, cá
CE

Vasile, răzimat pe Koniecpolski, nu s’ar sfii să întindă o.

mînă cuceritoare saü cumpărătoare asupra: Ardealului, al
cărui stăpîn se războia aiurea. Doar apucase Vasile timpu-
I/

)
AS

1 În 1644, Iulie, aflăm însă, în Socotelile Sighisoarei: «Moldner Legaten».

2 Cf, Hurmuzaki, IV?; Fragmente, IL, p. 139; llurmuzaki-Bogdan, 111;
lorga, Acte si fragm., l, pp. 196-8; Memoriile lui Kemény, ed. Popea, pp.
UI

33-4 si notele; Socot, Brașovului, p. 156. | |

3 Hurmuzaki, Zragmente, ll, pp. 137-8.
* Hurmuzaki, IV‘; 10 Iulie 1644; inedite în Arch. Acad. Maghiare.
BC

> J/bid,, la data de 11 Novembre, |

© Hurmuzaki, Zyagmente, II, p. 141.
 PREFAŢĂ CCXI

Y
rile lui Gratiani, cînd o coroană scräiascä» nu se socotia

AR
prea înnaltă - pentru a putea fi ajunsă de aventurierul croat!
Într'o asemenea purtare il întăria pe Vasile si strica
rea
situației sale sigure față de Turci. Pe la uşile Turcilor

IBR
şi
Grecilor saü ambasadorilor cari duceaü la dinşii începuseră
iarăși a mișuna Voevozi fără Scaun, cu pungile în mină
și
făgăduielile pe buze: Radu,

YL
cel învins de Matei in 1632,
Neagoe, care se trezise într'o bună zi Basarab şi cl, un Bog-
dan!, toți oameni cărora o ţară nu li spunea mai mult de

SIT
cit cealaltă. Ei erai asa de indrázneti si primejdioşi, încît
odată, în mijlocul dușmăniei, cei doi Domni trebuise a se
înțelege între dinsii pentru înlăturarea unuia, ca in casul lui
Curt Celebi 2. In timpul verii se credea că Vasile ar putea fi
ER
scos din Domnie în felul cum voise el să scoată pe Matei,
în anii de favoare. El fu, în adevăr, chemat la Poartă şi de-
NIV

clara cá e mai bucuros să piară luptindu-se cu o oaste de

50.000 de Turci, decît să-și plece capul supt securea calăului.
În iarnă i se ceru un zălog din neamul săi: Doamna si fe-
LU

tele, dar el nici nu voi să audă de asa ceva’,

Asa că nu se mai putea gîndi el la înlăturarea unui vecin
de care-l apropia părăsirea creștinilor si amenințările Turci-
RA

lor. Zădărnicia intrigilor atita vreme innodate cu dibàcic

aduse la cäintä, la păreri de rai și dorinţă de pace pe riv-
NT

nitorul neobosit al stäpinirif aproapelui. Fireşte fără să în-

trebe pe Räköczy, care avu săninătatea de sufict să li ceară
socoteală, cei doi Voevozi se infräfirä și, ca să arăte träinicia
CE

schimbării sävirsite în inima lor, ci innältarä fiecare dintre

dinsif o biserică de multämire către Dumnezeü pe pămîntul
«fratelui» atita timp dușman *.
I/
AS

1 O scrisoare de la «lo Bogdan Vayda» către Rákóczy, 4 Mart 1643, în

Codices authenticorum. |
2 Sîrbu, pp. 211-2. |
UI

3 Cf, Sîrbu, pp. 222-3 cu Hurmuzaki, Zragm., HI, pp. 139, 142. .
1 Sirbu, pp. 226-7. Cf. raportul lui Schmidt in Hurmuzaki, 1V!, p. 682
si urm. El se află si în ms. 1096, fol. 160 si urm. din Bibl, Arch, din Viena,
BC

cu titlul «Relation an die Rom. Kay., auch zu Hungarn und Böhaimb Konig.
Maytt. Herrn Herrn Ferdinando der dritte, meinem allergnädigsten Kayser
CONII PREFAŢĂ

RY
«Frăția» nouă acelor doi vechi dușmani aduce îndată ur-
mări din cele mai interesante în politica lor față de vecinii

RA
creştini sad pägini sati, mai degrabă, faţă de toți aceștia ur-
meazä, lämurindu-se, ascutindu-se din ce in ce, politica din.
care resultase impäcarea luptätorilor din 1637 si 1639.

LIB
Rákóczy sfirsi nu se poate mai rai încercarea lui de a-şi!
croi o mare stäpinire ungurească pe socoteala Casei de Austria.
De şi încheit în primăvara anului 1645 un tratat de alianță

Y
cu Francesii, el fu silit în curind să se despartă de visurile:

SIT
sale cuceritoare. El trebui să facă Imperialilor propuneri care.
fură primite cu plăcere și duseră, după ce oștile ardelene:
trecuse acum granița înnapoi, la o pace, care, iscălită încă
din August, căpătă întărirea
ER trebuitoare abia în luna urmă-
toare !. | |
ÎI chemase in tara sa, înnainte de toate, poruncile ame-
NIV

nintätoare ale Turcilor. Aceștia nu voiaü să aibă de lucru în:

părțile de sus ale Împărăției lor, atunci cînd, tot în August,
ci incepcaü, printr'o biruintä, un lung si greü războiii pe mare
LU

cu Venetia ?. |
Din partea lor, Domnii noștri făcură tot ce puteaii face
pentru a zădărnici planurile periculoase ale crăiescului vecin:
A

si a-l aduce la o realitate mai putin strălucitoare, Matei, care

TR

făcuse în alte timpuri jertfe pentru acest sprijinitor totdea-

una nesigur, ascultă bucuros cuvintele bune ce-i veniră în:
N

sfirsit de la Împăratul creștin, ce luase obiceiul a răspunde

la asigurările lui numai prin cuvinte goale. După sfatul Pa-
CE

latinului unguresc se incuviintä din Viena o înțelegere cu

Voevodul muntean prin trimişi veniţi de la Cagovia?. Si, pe
I/

und Herrn, durch deren Rath und an der Ottomanischen Porten 15. Jahr lang
gewesten Residenten Johann-Rudolph Schmidt, de anno 1658». Se ceteste și
AS

accastä parte, nereprodusă în Ilurmuzaki: «Es proffessirt der Fürst Râk6czy

grosse Freundschafft mit dem wallachischen Waywoda Mathco, auch mit dem
moldauischen Lupolo, hat mit deren beyden Differenz einmahl sich annehmen,
UI

sie vergleichen wollen, aber, wegen deren wider einander gar zu erbittertes.
Gemüth, nichts nit richten können»; fol. 284 Yo.
! Zinkeisen, LV, pp. 552-4.
BC

? Ibid.
3 Hurmuzaki, IV!,
 PREFAŢĂ COXIII

Y
cind principele Ardealului vedea numa

AR
i oarecare creceală:
în purtarea aliatului săi !, oamenii acest
uia la Constantinopol
vorbiaii agenților germani de folosul ce ar
ieşi pentru multă

IBR
lume din scoaterea acestui Räköczy, «cap
neliniștit si räü
vecin», a cărui mostenire peste munți n'o dorește, «le alt-
mintrelea, Voevodul, care-și aducea încă amint
e de unele

YL
fapte mari petrecute în tineretile sale și pănă la care
totuşi
el nu credea că-și poate ridica gindul?, Mai departe,
nu mai
ştim nimic despre asemenea uneltiri, dar ni lipsesc iarăși si

SIT
dovezile de prietenie fata de «patronul» la care nu mai tinca.
Tot Palatinul unguresc intrà în vorbă cu Lupu, si acesta,
cu firea lui mai pornită, primi si cu mai multă căldură. în- ER
demnul de a lucra la Poartă, şi, dacă s'ar înfățișa prilejul,
$i aiurea, împotriva lui Rákóczy. E adevărat că, atunci cind
NIV

o mare solie ardeleană, de «o sută de călăreți, toti imbrä-

cati cu piei de lupi», sosi pentru a împodobi nunta Dom.
niti Maria cu Ianus Radziwill, Vasile-Vodă-i făcu toată cin-
stea și răspunse la această dovadă de prietenie printr'o solie
LU

a lui in Ardeal, dar la plingerile lui Kemény el nu ştiu să

se dezvinoväteascä altfel decît prin poruncile turceşti pe care
RA

trebuie să le asculte, mai mult saü mai putin desăvirşit, chiar

si în dauna unor făgăduieli făcute cu prea multă ușurință ?.
Ardelenii veniaü numai cu dojana saii cu cererea de ajutor
NT

militar, alții făceau să räsune la urechia Vocvoduiui arii mai

vesele. Stefan Csáky, doritor să capete locul lui Rákóczy,
CE

făgăduia lui Vasile o sumă însemnată dacă ar duce lucrurile

la capăt bun, prin mijloace de bani şi de putere, după im-
prejurári. Palatinul credea că i s'ar cuveni, în cas de izbindä,
‘innapoiarea cheltuelilor si o răsplată: Așa încît Domnul dădu
I/

ordin la Constantinopol să sc strecoare pirile, si le ajută prin

AS

scrisorile lui chiar +. | |

Lupu trebui să afle cu destulă neplăcere pacea încheiată
UI

1 Sîrbu, p. 231.
? Hurmuzaki, fragmente, III, p. 142.
BC

3 Memoriile lui Kemény. Cf. Sirbu, p. 235 n. $ si, pentru alte solii între
cele două ter, Socotelile Bistriţei, în Studi și documente, LIT,
* [lurmuzaki IV! si VIIL; Aragmente, HI, pp. 144-5.
CCXIV PREFATÄ

RY
în timpul verii, şi încă în Novembre el asigura pe ambasa-
dorul imperial pe lingă Poartă că Ardeleanul înșeală pe

RA
Turci cu știri false, «vinzind fum si vint», ca o «vulpe min-
A A

cinoasä» si cá mai este încă pănă să se poată simţi sigur

LIB
în urma unui tratat. |
. Dar Împăratul era multämit să nu-l tulbure nimeni din
Ardeal, unde nu tinea numai decît să facăo schimbare. Cind
i se mai vorbi de bunele dispositif ale Moldoveanului, armele

Y
fusese acum părăsite de Rákóczy, şi răspunsul împărătesc

SIT
amînà încheiarea ori-cărei îndatoriri în scris pănă în vremea
cînd principele ardelean ar rupe din noi liniștea. Ideia unor
"asemenea îndatoriri față de niște stäpinitori cari nu stäteaü
ER
de sine jignise, de altfel, încă de la început, mindria Cesa-
rului, care se mai gîndia și la primejdia turcească ce sar
NIV

putea zädäri astfel şi la banii cari, odată ce eraü să fie

cheltuiţi pentru a cumpăra mazilia lui Rákóczy, puteaü să
cadă si de-a dreptul în buzunarele Turcilor 2. Vesnica politică
austriacă fata de noi, împiedecată de o mie de socoteli mici
LU

şi de bănuieli nedrepte.
A

Germanii nu puteai înlocui, ca apărători faţă de toanele

crude saü lacome ale stäpinilor din Constantinopol, pe Voe-
TR

vozii dunăreni. Matei minglia poate sincer gîndul uneï destep-

tări răzbunătoare a creștinilor din Impäräfie, desteptare pentru
N

care ar fi ridicat si el arma, dacă în jurul lui ar fi ridicat-o

CE

toată lumea, din “care ori-cine arunca această grea sarcină

asupra celuilalt. Vasile putea să aibă un sprijin mai apropiat
în Poloni, pe cari de o bucată de vreme el începuse să-i mă-
I/

guleascá și cărora li aduse de acum înnainte servicii, ce eraü

bincfacerí si fata de dinsul însuși.
AS

Iarásí se zvonise despre un rüzboiü la Nistru, și nimeni nu

putea să fie mai interesat în impiedecarea lui decît acela pe
care oștile de o paste şi de alta l-ar firuinat. Și data aceasta
UI

Vasile primi să împace dușmanii cari nici ci nu se prea gră-

BC

' Scrisoare din Iași, S Novembre 1645, în Hurmuzaki, IV!

* Hurmuzaki, IV!; fără lună si 22 Octombre 1645.
 PREFAŢĂ CCXV

Y
biaü a se încăiera.

AR
Intrebuintind făgăduieli pentru unii, min-
ciuni și bani pentru ceilalţi, lucrînd prin prieteni, între cari
şi istetul Mitropolit de Chiev, Petru Movilă, ce venise in

IBR
lași pentru nunta Mariei 1, Vasile îndepărtă şi acum primej-
dia. _Cazacii si Tatarii furá ținuți în friü®, cel puţin pănă în
toamnă, cînd, oprind la dînșii pe Moldovenii trimişi în solie

YL
de Domn, ei se răpeziră asupra Polonici, al cäreï rege se
gásia, pentru nuntă, la Marea Baltică3.
Intäiü Vasile-Vodä crezuse că pregătirile Tatarilor se fac

SIT
pentru ca Horda să cadă asupra terif luf, si cl scrise atunci,
la 24 Novembre st. v., o scrisoare de revoltă unui prieten
din Constantinopol, scrisoare cu totul neprefăcută şi în care ER
se oglindește mai bine decit orl-unde firea violentă a «Grc-
culuf». Hanul a oprit două rînduri de soli moldoveni, si tot
NIV

astfel pe ai «fratelui» Matei si pe af Muscalilor. 12 vorba,

deci, de o mare năvălire împotriva creștinilor din vecinătate,
incepindu-se cu dinsul. «Si nouă ni e dragă viaţa: n'am
LU

crezut că trebuie să stăm ca vitele, ca să vie să ne lege de

git și să ne taie». A trimis într'un adăpost sigur pe Doamnă
si femeile boierilor; «iar noi stăm în picioare, cu calul gata,
RA

asteptind din ceas în ceas ce va să fie». Răspunderea mis-

cării dușmane a Tatarilor cade asupra domnilor din Con-
stantinopol ai Hanului, si Vasile înşiră cite le făcuse pănă
NT

atunci pentru mulfämirea. acestor răi stápini, cari-i voiaü

acuma, pe căi piezise, viaţa: banii ce a vărsat în Vistierif
fâră fund, războaiele amenințătoare pe care lea împrăștiat,
CE

fiica pe care fusese silit s'o trimeatä ca ostatec, atit de mi-

nios pentru această despărţire, incit ni sc spune că toate
"pedepsele pronunţate in Divan in acca zi de 12 Iulie 1645
I/

fură pedepse cu moarte*. De mazilie nui pasă atita: sar

AS

1 Kemény, 2. e. Cf. Hurmuzaki, IV?; August.

Cancelariului Osolinski de Kubala, Lemberg, 1883, p. 342
UI

2 Cf. biografia
n. 27 :’corespondenfe pentru aceasta, in Septembre.
3 Hurmuzaki, 1V?; scrisorile lui Lupu către ecuscrul» siti ia spe, dragomanul
Hurmuzaki-Bogdan, IL.
BC

venctian Grillo, precum si către bailul însuși. Cf. si

catolic, pe care-l reproducem în Documentele la
4 V. raportul călugărului
Prefaţă ; 14 Iulie 1645. °
 CCXVI PREFATÁ

RY
duce la Poartă, s’ar-indreptati si-s’ar întoarce iarăși Domn;
dar de ce, în locul. ceaușului împărătesc, să vie calăul tatar?

RA
«Dar să sed asa: stáí cá o să te ucid, aceasta nu o voiü
suferi, pentru că si noi sîntem de strajă şi nu dormim...
Viaţa e doar cel mai bun lucru de pe lume. Ästia cred însă

LIB
că vom sta pe loc ca să ne zugrume ca pe o pasăre.» În
apărarea sa legiuită, el se încrede în Dumnezeü, care-i. știe
«inima curată și fără vinovăţie». Dușmanul îi va pleca. de

Y
înnainte, «Noi stim bine ce sînt Tatariî.. Pentru că ei se duc

SIT
intro ţară să fure douăzeci sai treizeci de oameni şi, dacă
acei douăzeci sai treizeci stau pe loc, ei o ieaü la fugă...
Nu numai Tatarii, dar si Împărăția însăși de ar veni, cum
sînt locurile pe aici, n'ar putea face nimic» !,
ER
. Tatarif trecură hotarul de spre Polonia în ziua de Bobo-
NIV

tează 1646, în număr de 30.000, dar aici măsuri se luaseră

pentru a-i primi după cuviință. Pe cînd în Moldova se credea
că ori-ce motiv de temere a pierit, acum cind se ştia sigur
LU

drumul pe care aü apucat ostașii jafului. Aceștia nu se pu-

teaü întoarce cu minile goale, ceia ce, cum, judecaü ci, ar
fi fost o dovadă de mișelie. Apoi, într'un timp cînd se prc-
A

gătia iesirea corăbiilor Sultanului in Mare, cra nevoie de

TR

vîslasi si deci se dădea la Constantinopol pret bun pentru

robi. Călăreţii Crimului şi af Bugeacului se rătăciră astfel
N

prin tara lui Vasile-Vodä si iesirà dintr'insa ducînd de funii

nu mai putin de 40.000 de oameni, toţi creștini si multi
CE

dintre dinşii birnici. «Si, ivindu-se un mare viscol în acele

cîmpuri pustii> — ce se întindeau dincolo de Nistru, în fata
Bugeacului —, «multi dintre prinși ait murit acolo *».
I/

Vasile mai stia că împotriva tronului sii se fac uneltiri,

AS

că Grecul care luase în arendă venitul ocnelor împărătești

sc arătase gata a plăti pentru ca să capete Moldova; de
repetite ori el trebui să plătească sume mari, asa incit do-
UI

! Hurmuzaki, IV?,
BC

* Cf. serisorile lui Vasile in Hurmuzaki, IV? si cea din 25 Mart 1646, pe
care o dim in Documentele la Prefaţă,
 PREFAŢĂ | CCXVII

Y
rinta de răzbunare ca si frica îl duserä pănă la pragul räs-

AR
coalei. În tot cursul primăverii, în Iunie încă si Iulie, el
vestește cu o deosebită bucurie corespondentilor săi de pre-

IBR
tutindeni ce urmări va avea pentru «ncamul fără credinţă»
al Turcilor isprava tátáreascá din iarnă. Polonii, scrie cl, isi
cer robii innapoi; Țarul, prădat în plină pace după ce sc
arătase odinioară atit de binevoitor pentru Turci, s'a hotă-

YL
rit să-și pedepsească dușmanii, dar fără să întrebuinteze acc-
leași mijloace, ci fățiș. El a chemat la pradă si leafü pe

SIT
Cazaci, a pus să se taie mii de pinze, să se lucreze sute
de șeici; un mare Trimis al säü, cu un neobişnuit alaiü, a
fost la Craiul polon pentru a face propuneri de luptă im- ER
‘preunà, care ati fost primite. Solul de îndreptăţire minci-
noasă al Tatarilor a fost, dinpotrivă, gonit. Koniecpolski,
„Hatmanul cel bätrin, care ştiuse să dcic graniţii siguranță
NIV

fără vărsare de singe, a murit, ca tînăr mire, «lisind multi

ani» cui i-a cunoscut destoinicia, iar regatului un războiti
în pregătire, pe care nu mai era cine să-l înlăture.. Papa a
LU

îndemnat pe toti creștinii să alerge în ajutorul Venctienilor,

dintre cari Vasile-si alesese un ginere, sare nu cra să sc
însoare totuși nici odată. Împăratul, Suedesii, Francesii, cite
RA

Puteri cunoștea Vodă prin împrejurările petrecute în preajma

sa, își vor da mina pentru a face această faptă crestincascä.
NT

Sute de mii de oameni se vor aduna, cel mult în Septem-

bre, Marea se va acoperi de pinze, vislele vor duce pe Ca-
zaci pănă in ascunzátorile Turcilor, Azovul va cădea, Cri-
CE

mul va arde în flacări. Numai Dumnezeü să-și ajute poporul,

cel «ortodox — se vor
și cel catolic», face «lucruri mari si
grozave».
I/

În adevăr, odată cu vara, 1regele, in fruntea ostilor sale, se

pregätia să se coboare către Camenița, spre marea bucuric a
AS

ambasadorului venetian pe lingă dinsul, Tiepolo, care credea

că a sosit ceasul infräfirii prin arme. Planul cra gata făcut:
UI

Vasile ‘cu 30.000 de oameni va merge la Nistru să găsească

BC

1 Rapoarte germane în Ilurmuzaki, Zraymente, IN, si venețiene, în Docu-

mente, IV2.
CCXVUI PREFAŢĂ

RY
pe Cazaci, Matei va da și el alţi 20. 000 de călăreţi și, pe
cind cetăţile de la Dunărea de jos vor cădea, deschizind

RA
calea către capitala împărătească a Constantinopolei, Rä-
köczy va tăia drumul Turcilor ce ar încerca să vie din pär-

LIB
tile ungurești. Craiul, în mersul lui triumfal, de căpetenie a
creştinătăţii luptătoare, se va opri pentru iarnă la Iași și va
fi ținut de Domnii noștri, cari vor deschide acum pentru
alţii decit pentru pägini- baierele pungilor!. |

Y
În vederea acestei desăvirșite prefaceri, în așteptarea mi-

SIT
nunii ce ar fi pus un capăt stoarcerilor de bani, maziliilor
si umilintilor, cei doi Voevozi se împăcase cu Rákóczy, care
nu mai păstra acum duşmănie
ER Împăratului creștin. Nu știm
în ce împrejurări vechile legături cu Matei fură din noii în-
tărite, cu toate că relaţiile prietenești se pot constata și în
NIV

această parte. Cit despre Lupu, el făcu cel d'intăiii pas, tri-
mitind în Ardeal pe cineva care era să capete de acolo o
coroană, aceia pe care o purta încă Domnul moldovean.
Gheorghe Ştefan, pe atunci numai Sluger, făcu un drum la
LU

Curtea Craiului prin Mart și se întoarse cu un om al lui

Rákóczy, care cerea și știri despre Turci de la vecinul săii?.
Vasile puse îndată să se scrie, într'un ton foarte dușmănos
A

Turcilor, știrile ce avea, si, după citeva zile, la 4 April, adu-

TR

cătorul necunoscut al scrisorii încheia cu Rákóczy un trac-

tat pentru pribegi si fäcätori de rele. Sintem indreptititi
N

crede că nici data aceasta un asemenca act n'a fost singu-

ratec, ci că în același timp saü peste puțin se reinnoirä si
CE

!-Niemcewiez, V, pp. 5-51 (cu data de «Octombre 1647»). V. si dere si

I/

fragmente, 1, p. 199. i |
? V, scrisoarea lui Vasile-Vodä din 25 Mart 1646, în Documentele la Pre-
AS

faţă. — La 11 Februar 1638, Gheorghe Stefan cra acum căsătorit cu Safta

Boul, fiica Boului Vistierul. În adevăr, «Ștefan Boul biv Cluccar» împarte
niște Tigant «cu cumnatiî mici, cu dumnealui, cu Gheorghiţă] Stefan, si cu
UI

Niculaiii Seachil, si cu Pătraşcu Postelnicul—»,în Iași; Bibl. Ac. Rom.,

doc. 54/LXvII. Cum vom vedea, mai era o soră, «Maria Stolniceasa». Într'o:
scrisoare inediti a lui Vasile-V— odă
Arch, din Buda, /, ce. —se vorbeste, la
BC

2 lunie 1645, de Armasul Stefan, E adresată luf Nicolae Sebessi.

 PREFAŢĂ CCXIX

Y
AR
vechile legături politice, pe care ar fi rămas să le jure pe
urmă Domnul în capitala sal.
Deci aplecare către rázboiü era, in multe părţi, si multi

IBR
oameni cuminţi indräzniaü să-și facă speranțe nebune. Totul
atirna însă de la Poloni, la cari nu era de ajuns să voiască
regele. Si dieta care se adună în Iulie hotări să nu se înte-

YL
teascä in zădar un dușman aşa de periculos cum erai Tur-
cif, chiar supt o Domnie nătîngă si într'o epocă de înflorire
a poftelor. La 11 Iulie, Lupu asigura că se vor face în sfir-

SIT
sit
üt «lucrurile mari» pe care le doria?. Ginere-säü Radziwill,
care era
era la dinsul, supt cuvînt cá vine, cu nevasta, să-și
vadă rudele, îl intäria în această ER credință. Turcii luai mă-
surile lor de apărare si trimiteaü si Domnilor porunci care
nu eraü să fie .îndeplinitet. Vasile arăta cá i se cere tri-
NIV

but si de Craiii, așa că nu poate merge la «hotarele tätä-

resti» si va fi silit poate a zâbovi si cu adunarea haraciuluî?,
Apoi, deodată, el scrie prietenilor din Constantinopol, la 30
LU

August st. v., că s'a hotărît în dietă ca Turcii să nu fic

atacați si că, prin urmare, totul s'a. sfirgit^.
În zădar cercă Matei să-i dea o încredere nouă în lupte
RA

de mintuire, în zădar îi vorbi de lipsa de credință a Turci-

lor, de venirea la hotare a lui Dervis-Mchmed-Pasa *. Schim-
bind trecătoarea politică nouă, de îndrăzneală, cu cca veche,
NT

de impäcare, de linistire a conflictelor, el luă asupră-şi sar-

cina de a mai împăca odată pe Poloni cu Lurcii. Întăiă, el
CE

izbuti să aducă alegerea unui sol regal Ja Sultanul și, cind

acest sol se infätisä în Moldova, unde fu primit «alla grande»?
si se văzu cá n’are cu cl decit șese-șepte oameni si nici un
de la dinsul presenturile ce lipsiaü. La 25
I/

dar, el adause
AS

1 V, actul, inedit, în Documentele la Prefaţă.

Kubala, o. c, II, p. 355 n. 21; Vasile către rege; Suceava, 11 lulie 1646.
3 V. corespondenţa venetiani si Sirbu, p. 241 n. 6.
UI

Raport olandes inedit din 15 Iulie 1646.

+

Alt raport olandes, din 24 August.

a
BC

Hurmuzaki, IV?, p. 555.

e

* Ibid. -
8 Raport olandes din 6 Februar 1647.
 CCKX PREFAŢĂ

RY
Octombre sosia în capitala turcească ambasadorul, căruia Po-
lonii îi ziseră în batjocură «internunciul moldovenesc», si el.

RA
impärtia la audienţă patru cupe de argint si mai multe bläni
de samur, al căror pret îl ştia Vasile-Vodä mai bine decit
ori-cine, pentru cá el le plătise!. Cu Muscalii se făcu prin

LIB
aceleași mijloace un început de negocieri. Si, în sfirsit, în
Septembre tributul fu răspuns după obiceiü Capugi-Baseï ve-
nit anume pentru aceasta *, si, mai adäugindu-se daruri, chai-

Y
nul», despre scoaterea apropiată a căruia, cu armele, fusese

SIT
vorba atita timp, rămase încă atit de puternic, încît numia
după placul săi patriarchii ?.

Pentru
ER
nouăle servicii se finu samă lui Vasile tot atita cit
si pentru cele vechi,cu toate cá si în 1647 îl vedem stä-
ruind pentru împăcarea dintre Muscali si Turci. Polonii îl
NIV

dojeniaü că li-ar fi scăzut demnitatea prin darurile ce rás-

pindise în numele lor, iar Turcii nu părăsiră bănuiala, bine
întemeiată în mintea lor, că Moldoveanul c «în strinsä le-
LU

„gătură» cu vecinii săi creștini de peste Nistru. În Ianuar,

bailul scrie: «Marele-Vizir a spus că, dacă ar putea să scoată
pe Voevod de acolo, ar fi o cucerire care face cit patru
A

Candii». Si un corespondent din Moldova al Venctienilor crede,

TR

ceva mai tärziü, cá, «la un prilej de războiii între Turci si

Poloni, cel d’intäiü care o va päti va fi Domnul nostru» 4,
Ca să se asigure pentru un atac, el innoi în April legătu-
N

turile cu «Craiul» ardelean, care innoi, la rîndul săi, tratatul

CE

ce avea cu Tara-Romäncascä; putem crede că şi «frátia»

dintre cef doi Voevozi va fi fost jurată din noii. Negocieri
se începuse încă de la sfirsitul anului precedent, pentru o
I/

căsătorie între Ruxanda lui Vasile-Vodă și Sigismund, fiul

cel mai mic al bătrinului Rákóczy. Si căsătoria
AS

s'ar fi sävir-

! V. Hurmuzaki, IV? si raportul olandes citat.

UI

* Raport olandes din 10 Septembre 1646. «i-e

3 Pentru 30.000 de taleri, Partenie fu exilat în Cipru la 22 Ianüar 1646
si înlocuit cu
Ioanichie din Heraclea; raportul olandes, citat, din 6 Februar
BC

1647. .
ct

Hurmuzaki, 1V?, Cf. IIurmuzaki-Bogdan, MI.

do
 PREFAŢĂ CCXXI

Y
sit chiar, dacă Turcii n'ar fi räspuns la cererea de a se da

AR
înnapoi scumpul ostatec prin pretenţia, cu grei de incuviin-
tat, ca Lupu să trimeată în loc pe singurul fiii ce-i rămăsese,
Stefan-Vodä,

IBR
care, de si avea ca mamă pe o Cerchesä bote-
zatä, purta un nume care aräta sperantele dinastice ale tatä-
lui säü!,
Cererile necontenite de bani ale Turcilor prinși intr'un räz-

YL
boiù, prigonirea capuchehaielelor, care n’avcaü cu ce să plă-
tească, întăriră și mai mult această ligă de apărare. Se ascultaü

SIT
bucuros, măcar la Curtea munteană, plingerile si indemnärile la
luptă ale Bulgarilor și se spuneaü cuvinte bune călugărilor
catolici prin glasul cărora se făcea auzită creștinătatea stoarsă
ER
de biruri din cealaltă parte a Dunării. Ba chiar, aprinzindu-se
une ori de minie și lăsînd numai inima-ï vitează să vorbească,
Matei pomenia Ardelenilor, obosiţi de plăți si de umilinte, de
NIV

războiul mintuitor ce ar fi să fic și de partea pe care ar lua-o bu-

curos într'însul, făcînd să-i fluture în fruntea oștilor barba albă ?.
LU

Rare ori s'au întîmplat întrun singur an schimbări maf

multe și mai însemnate la toate hotarele terilor noastre decît
in 1648. În Maiü o reccalä la vinätoare pune capăt vietif regelui
RA

Vladislav; în August e gituit Sultanul Ibrahim, in Octombre

închide ochii bătrinul Rákóczy. Si în toate părţile prind să
NT

alerge, lacome de luptă si de pradă, cetele, fără stäpin de

acuma, ale Cazacilor.
Se auzi intäiü la Curțile Domnilor romini de mișcările Ca-
CE

zacilor. De mult încă i-am văzut nemulfämiff cu o cirmuire

polonă care li cerea două lucruri ce nu putcaü să deie:
„păstrarea liniștii, amortirea în colibe, nevrednicä de niște
I/

voinici, si schimbarea de lege, trecerea de la pravoslavia min-

7563
AS

1 Cf, corespondenţa venetian’ pe April 1647, în Ilurinuzaki,IIV? si rapor-

tul olandes din 8 Januar. al acestui an. Se spune în acesta că Ruxanda tre’
UI

bui să fie lăsată la Constantinopol in 16.15 «over de suspitie die men op hacr
vader heeft van hem in Poolen te willen retireren». Pentru înnoirea tratatelor,
Sirbu, p. 249.
BC

2 Pentru acestea, v. Sirbu, pp. 249-50, 258-9; llurmuzaki, IV? si Hurmu-

zaki-Bogdan, III.
CCXXII . PREFAŢĂ

RY
tuitoare la spurcata papistășie. Mai veniaù,. pe lingă aceste
porunci și îndemnuri, apäsärile, insultele, despretul, cu care
eraü darnici feudalii, stäpini pe nesfirșite latifundii, ai Polo-

RA
nici față de Cazacul sărac, grosolan, betiv. Se mai pregätiaü '
în regat lucruri tăinuite, pe care le stia numai regele, can-

LIB
celariul Ossoliñski si foarte puţini sfetnici de taină: o întà-
rire a puterii regale prin mijloace primejdioase: dacă nu
prin războiul cu Turci, atunci prin ispitirea Tatarilor la o
pradă care putea fi de folos prefacerii, prin răscolirea focu-

Y
lui ce ardea înnăduşit în sufletele umile ale ostașilor norocu-

SIT
lui. Era printre aceștia un anume Hmilnitchi, Bogdan fiul lui
Hmil, care aduna în firea lui puternică si aspră toate insusi-
rile si toate păcatele neamului neobișnuit de oameni ce se.
ER
alcătuise aici în desisurile ostroavelor Niprului si se räspin-
disc apoi pe malurile'apei care ducea la prada pagina si la
NIV

“îndepărtate biruintí. Un magnat îi luase femeia și pămîntul;

mai rămăsese sabia, cu care putea să le capete innapoi pe
amindouä, și mai mult decit această bogăţie și podoabă a să-
LU

racului: buzduganul de Hatman, stăpînirea peste teri întregi,

unde se gindiaü la răzbunare, mînati de nedreptáti ca acestea,
si mai mari încă, săteni ce credeaü în aceiași lege cu Ca-
A

zacii, un fel de Cräie a groazei lingă vechia Crăie polonă,

care se găsi într'o clipă destul de tare ca s’o poate zgudui
TR

pe aceasta din temeliile-i nedrepte. —

«Hmil» se duse la Tatarii din Crim, cu cari ai lui se mal
N

infrüfise si altă dată pentru a cistiga si împărţi o pradă. Cînd

CE

sc află aceasta, tînărul Ștefan Potocki merse, cu o mică oaste,

să sfarme răscoala, care începea să-şi cistige puterile de luptă.
Avea și el Cazaci, și aceștia recunoscură ca buni tovarăşi pe cci
ce se aduna în se
jurul «rebeluluf». Așa încît lupta fu pierdută,
I/

căpetenia Polonilor scápá abia de robie. La rindul lui, tatăl

AS

lui Ștefan, Hatmanul Nicolae Potocki, silit să-și cerce norocul,

fu bătut, prius, împreună cu alti nobili, în lupta de la Cor-
sun, in Maiü 1. Negocierile ce urmară, după moartea regelui,
UI

! V. Engel, Geschichte der Ukraine

BC

und der Cosaken, p. 138 si urm. Cf.

Hurmuzaki, 1V?: știri din Moldova,
|
 PREFAŢĂ COXXIII.

Y
nu duseră nici la un Capät, pentru că hotärirea magnatilor

AR
era să răzbune cît mai răpede o rușine ca aceasta. În fruntea
celor ce aveaü in mínile lor pămîntul Ucrainei se găsia un
Wisznowiecki, care purta numele de Ieremia, după bunicul

IBR
săi Ieremia]Movilă, Domnul moldovenesc.
În Iunie, Polonii se plingeaü lui Vasile de prada culeasă
de Tatari în tara lor. Intelegem cinei îndemnase la această

YL
mișcare, care n'avea nimic a face cu gînduri războinice ale
Turcilor. Aceștia se grăbiseră sà arăte că de la dinsif nu
pornise nici o poruncă, dar ei nu erati în măsură să pedep-

SIT
sească. Tulburări se iviră în Constantinopol, provocate de
ulemalele și soldații nemultámiti cu un Sultan pe atit de
crud, pe cit de nedestoinic. La ER
18 August Ibrahim, osindit
printr'o fetvá a Muftiuluî, muria de latul caláului, si un e Îm-
pärat» de opt ani îi lua locul, lăsind, fireşte, în alte mină
NIV

stăpinirea capricioasă a intinsci Împărăţii2. Si noua stăpinire

din Constantinopol fu salutată de Tatari printr'o nouă nă-
vălire in Polonia 5.
LU

Urmașul lui Vladislav al IV-lea, Ioan Casimir, nu fu ales

decît în Novembre, si pănă atunci ambițiile unora si ale al.
tora urziră felde fel de planuri. Acela care privia mai mult
RA

pe Domnii noștri e ultimul vis de stäpinire peste hotare al

lui Räköczy.
De mult încă, din 1643, evangelicif din Polonia îi propu-
NT

seseră Coroana regatului, şi sentimentele de atunci ale par-

tidei lui Radziwilt nu dispăruseră. Acum, cînd tronul cra
CE

vacant, propuneri nouă se fácurá principelui ardelean, pentru

dînsul însuși. sati pentru unul din cei doi fii, Gheorghe si
Sigismund. Dar, pe lingă acești negociatori, se. intrebuinti
I/

“unul, in care se putea pune mat multä încredere, si acesta

nu era altul decit însuși Vasile-Vodă.
AS

El trimise pentru acest scop la amindoi vecinii, cu cari

in ultimele timpuri vechia prietenie släbise, fiind înlocuită,
UI

1 Engel, 7. e.
2 V. scrisoarea lui Vasile-Vodă, din 23 August 1648, in Iorga, Acte si
BC

Sragmente, 1, pp. 199-200.

3 Ibid, |
 CONXIV PREFAŢĂ

RY
cu bănuieli, — pe Gheorghe Stefan Stolnicul, un boier deprins
cu asemenea misiuni, şi care fusese pentru o afacere de sol-

RA
dati și în anul trecut la Curtea ardeleană!. Viitorul Domn
moldovean, prin voința acelor la cari venia acum în numele
stăpînului săi Vasile-Vodă, se duse dintru intäiü la Matei.

LIB
Pe urmă el trecu munții şi îndeplini a doua parte a misiunii
sale. Pănă atunci se pare că el nu spusese nimic din gîn-
durile tăinuite ale lui Vasile, multämindu-se cu asigurări de

Y
prietenie. Dar, cînd plecă de la Curtea Craiului, el primi pe

SIT
drum o scrisoare domnească în care se arăta dorința ca
Rákóczy să trimeată şi el în Moldova un om de încredere,
«mai bucuros dumnealui Chimin lanăș», pentru a i se spune
ER
prin acesta unele «cuvinte spre binele» principelui și Casei
lui. Cererea se transmise «Craiului» la 9/19 Septembre *.
Räköczy apucase la această dată a se destăinui lui Matei,
NIV

prin Sebessi, plecat încă de la 2 ale lunii, despre ofertele

ce i se făceau din Polonia de doritorii unui rege necatolic
si de Cazacii răsculați. El se învoi, mai ales după ce Lupu
LU

dădu o carte de trecere sigură, la trimiterea negociatorului

dorit. Acesta avu în Moldova o primire strălucită și, cînd
ajunse la cetatea de Scaun a Voevodului, în lași, acesta-l
A

luă la o parte si, farà tälmaciü, vorbind unul romăncasca lui

TR

grecească și cellalt románeasca lui ungurească, îi incredintä

N

— La 20 Maii din acest an 1648, vedem pe Gheorghe

! Sincat, III, pp. 72-3.
Ștefan Spătar si pe soţia lui Safta, «fata lui Boul biv Vel Vistiar», dînd ju-
CE

mătate din satul lor Bozienit în Neamţ unci casnice al lor, Todoscái, «cändu
o am căsătorit după Stamatie Stolnicul, pentru cié nc-aü slujit cu dreptate
în casi, din prunciia ci». Moșia fusese «impresurati după perirea Boului
VistearniculuY și aii fost cädzuti pre mina Vornicului Ilăbășăscului ; apoi, in
I/

dzilele Mărici Sale, lui Vasilie Vodî, ne-am părăt la Divan cu dumneacï, cu
AS

Vornicasa Häbäsasca, si aii socotit Märiia Sa, cu tot Svatul Mărici Sale», a
se face restitufia. Bozienii vin «în partea dumisale Agahiia, giupineasei Bou-
lui Vistearnicului», dar Gheorghe Stefan dX «o cocie cu dol telegari» pentru
UI

zo de galbeni «si un cal bun». Ca marturi se gásesc Stefan Boul Clucer,

«fratele nostru», sora: Maria Stolniceasa, Seachil Stolnicul si soţia Paraschiva,
Pätrasco Vornicul [Ciogolea] si sotia «Annifa». Bibl, Ac. Rom., doc. 107/XLIIT.
BC

* Cf. Sirbu, p. 261 si urm., Memoriile luY Kemény si această carte, pp.
25-6, n? xxxv.
 PREFAŢĂ CUNNY

Y
o taină pe care Räköczy văzurăm că o stia mai de mult pe

AR
alte. căi și o spusese și el prietenului săi
muntean: marele
plan polon. Și, Kemény avind depline puter
i de a hotări cu
privire la lucrul necunoscut ce l-ar spune Vocvo

IBR
dul, un tra-
tat fu pus în scris, prin care se asigura «Craiului», dacă ar
fi să-i iasă bine petirea după Coroană, trecerea oștilor prin
Moldova, înmulțirea lor aici prin lefegii de bună

YL
voice, un
împrumut de 10.000 de galbeni, pázirea prietenici cu
ori-ce
preţ, chiar şi împotriva poruncilor împărăteşti, și spriji
nirea
la- Poartă a causei.

SIT
Căsătoria, de care se vorbia de mult, a
tinäruluï principe Sigismund, cam «betiv si îngust la minte»,
cu Domnița Ruxanda, încă in ghiarele Turcilor, ar fi întărit
legătura politică printr'o legătură de familie, asa încit Lupu ER
ar fi fost socrul saü cumnatul unui rege al Polonici, așezat
„și de dinsul, sigur pentru toată viata lui de spre ori ce pri-
NIV

mejdie!. |
I foarte îndoielnic dacă acestea eraü speranțe ce sc pu-
teaü îndeplini. Dar, pe cînd cuvintele de asigurare se schim-
LU

bati la Iași, la Curtea. lui Rákóczy un mort se dădea pă-

mintuluî, și acest mort nu era altul decit Craiul însuşi. Lupu
nu află decît mai tirziü vestea, pc care Kemény, ce o pri-
RA

mise la Tirgu-Frumos, cînd sc întorcea acum, voiù să i-o

ascundă pănă ce între dinsul si «aliatul» principelui săii va
fi la mijloc granita. Abia la 21 cl își arăta faţă de solul ar-
NT

delean, acum în siguranţă, durerea pentru ncașteptata pierdere

a prietenului, Cit despre cele ce se vorbise cu citeva zile
CE

înnainte, el se ruga ca ele să fic uitate, si «să dispară im.

preună cu acela carea fost îndemnător la asemenea lucru» ^
După o säptäminä, înștiințat de noul stápinitor al terii
I/

vecine, Matei märturisia, la rîndul sit, o părere de răă cu

mult mai adevărată si, pe lîngă scrisoarea lui de mingiiere,
AS

sosia la Curtea de peste munți o alta de la Doamna Elena 5,

care în timpurile de luptă si de nesiguranţă, cu cincisprezece
UI

1 Memoriile luf Kemény. Cf. Zur. Tir, 1887, pp. 432-3 si Szikigyi,
Bellum boreo-orientale, I, pp. 8-9.
BC

2 Türök-Alag. Allam-Okm., AU, p. 411.

3 Szilägyi, 4 c, p. 53; Sîrbu, pp. 266-7.

64567. Vol. IV. XV

CCXXVI . PREFAŢĂ

RY
i in cä-
ani în urmă, scria prietenului ardelean, sprijinitorulu
i, ca unui «părin te». —
pătarea pentru Matei-Vodă a Domnie

RA
Iarăşi se încheia o lungă și însemnată epocă în desfäsu-
rarca legăturilor noastre cu Ardealul. Cea nouă care se des-
chidea cu suirea pe tron a luf Gheorghe al II-lea Räköczy,

LIB
cra să fie mai putin fericită. Bätrinul, cu toată necumpătata
lui sete de glorie pe cimpuri de luptă străine, pentru cause
care-l priviaü numai de foarte departe, cu toată nestatornicia

Y
lui în prictenie si ușurința cu care părăsia pe cine nu se

SIT
gindise să-l părăsească pe dinsul, ni fusese de folos fârä în-
doială. Nu era nici destul de tare ca să ne stăpinească de

1 Iata scrisorile, reproduse după

ER ediţia lor dată de d. Hasdeit, în Colummna,
dur Traian, 1874, pp. 170-1:
«Prea-luminate craiü, doamne, doamne noue pururea milostiv, după inchi-
NIV

näciunea plecatei slujbei noastre pohtim Mării Tale de la milostivul Dumne-

zeü tot binele. |
Milostive craiü, dăm știre Mării Tale, că, intimplindu-se omulii Mării Sale
Pașii, carele ne caste noue ca un părinte, cum și Măria Ta,a veni la Măria Ta
LU

cu treabe după porunca Mării Tale, tämplatu-i-se-aü venirea pre aicea, aducăndu
cinstită cartea Mării Sale Pasit la noi,să trimitem Mării Tale doi ogari buni.
Längä care pohtä, si mai mari lucrure am trimite Mării Tale, necum acesta, ci,
A

verce va hi pohta Mării r Tale la not, neapărat va hi în voia Mării Tale de

toate ; că, fiindu-ne Măria Ta părintele nostru ca si acest cinstit Pasa carele ne-ait
TR

arătat noue atita bine înpreună cu Măria Ta, ce ati pohti dela nol, si nu fa-
cem pre voia Mării Tale? Cat bine am văzut noi astăzi, carele în tot ceasul
Măria Sa Pasa nevocaste cu domnul mei cu Mateiii Voevod, si despre cinstita
N

Poartă si den toate părțile, ca și cănd ne-arii hi un părinte al nostru! Deci în-
CE

tr'acela chip, cinstite si milostive craiii, ne rugim si Mării Tale, lingă osteneala
si nevointa Mării Sale Pașii, si MăriaTa nevocaste, cum ai nevoit Măria Ta si
mai întăiii, asa s'acum; că cu nevointa Mării Tale si a cinstitului Past cunoas-
tem astăzi tot binele de in toate laturile, Si mà rog Mării ‘Tale, cinstite craiit,
I/

pururea să ajungi Măria "l'a la cinstitul Pasi, cite cu o carte scriind, că, längä
nevoinja Mării Sale Pașii, şi Măria Ta ma vărtos nevocaste dentr' acolo, ca
AS

să se poată bucura si Măria Sa Paşa de nevointa Mării Tale; că noi într'altă

‘parte n'avem nici o nädeajde, ce după milostivul Dumnezeii întru tot avem
nădeajde si razim la Măria Sa Pasa si la Măria Ta; că în locul domnului mei
UI

Măria Voastră ati rămas ca neste părinți si socotitorY si învăţitori de toate lu-
crurile noastre, Si mă rog Mării Tale neîncetat să fie invatitura Mării Tale la
noi, să putem mulţimi Mării Tale în tot ceasul. Alta, daü știre Mării Tale că, ce
BC

ai pohtit Măria Ta dela noi, 2 ogari, trimis-am pre omul Mării Sale Pașii; și
să figiduesti Măria Ta. Si asanc-aü scris Măria. Sa Pasa la noi, cändu veri scrie
 PREFAŢĂ CCANVII

Y
fapt, nici așa de slab, încît Domnii noștri, în neintelegerile

AR
lor cu nesätioasa lăcomie de bani a Turcilor, să nu se
poate uita la dinsul cu încredere. Mai bine decit ori ce ar fi
fost pentru Romini o stäpinire împărătească, de archiduce

IBR
sau general, la hotarele lor de dincolo de culmi. Neputind
fi iusá decit un cîrmuitor ungur în acele părţi, acesta era
mai bun decît mulţi alții.

YL
De sigur însă decit fiul. Nu că i-ar fi lipsit acestuia vitejia,
bunătatea chiar, care-l făcea popular și care grămădi în jurul
lui, în zile de restriște, multi si devotați luptători romini,

SIT
dintre teranif robiti, at Ardealului. Dar, în avintul războinic

Măria Ta la Măria Sa, să nu mai scrif ungurește, că n’are acolo cine citi căr-
ER
tile ungurești, ce să scrii Măria Ta sali turceaste saii rumäneaste,să poată inte-
leage Măria Sa de toate. Si mai mă rog Mării r
Tale, ling carte care veri tri-
mite Măria ‘Ta la Măria Sa la Pașa, să nu fim uitaţi nici noi de citri Măria
NIV

Ta, ce de pururea să ne poţi ajunge Măria Ta cu cinstită scrisoarea Mării Tale,

să putem sti de bună sănătatea Mării Tale si de toate vestile dentr'acolo, să
multimim Mării Tale ca unui părinte. Si, ce va hi pohta Mării Tale aicea la
rog si poh-
LU

noi, cu dragoste vom sluji Mării Tale ca unui părinte: De aceasta

tescu pre Măria Ta. 1 gospodi bog da umnojit dni i lieti gospodstvati 0 gos-
podi amin [esi Dumuezeii să înmulțească zilele si anit Mitrici ‘Tale întru Dume
nezeii; amin».] Buc[u]rest(i], Ghen. 3 dne, vliet 7141 [ein Bucuresti, Tanuar
RA

3 zile, anul 1633»). |

Ca o fată a Mării Tale: Doamna Elina.
[Vo:] ° |
NT

Prea-luminatului crai, domnu, domnu Racoți Ghiurghi, cu mila lui Dumnc-

zeii începător (9) Ardealului si părţilor Tiret-Unguresti domnu, Săcuilor spani
iproci; domnului, domnului noue de pururea milostiv, v'segda o Gospod,
CE

davatise [apururea în Dumnezeü să se dea»], amin.»

Si: Doc
craiü, doamne, doamne, noue pururea milostiv, după Inchi-
«Prea-luminate
näciunca plecatei slujbei noastre pohtim Mării Tale de la milostivul Dumnezeü
I/

tot binele. | |
Milostive craiü, să veri vrea a întreba MăriaTa de sănătatea munci
domnu-miei,
AS

dumnialui sănă-
cu mila lu D umnezeü si cu norocul cinstitului Împărat, caste u
vesti bune cum :
ait dat Dammezeü de caste pre
si i veasel, sii ne-aûi venitvenit vesti
de toate, De care vesti
sesti și
si lucrure vetit înţeleage Măria Ta sis mai
voia dumisale
a dun isale
UI

le-aü trimis la Măria Ta,

bine den cinstite cärtile chihaialelor Mării Tale, care
Prentru care dăm laudă milostivului Dumnezeu, căci
si den omul Mării Tale.
pre voia dumisale și
. .

de caste
.

Sa și cinstitul Împărat
brd

se-aî milostivit Sfintia

BC

, |

Mării
a noastră, De alta, dăm știre Marii Tale, cinstite craiii, pentru omul
 CCXXVIII PREFAŢĂ
.

RY
al tinereţii sale, el se uita prea sus si se hotăria prea răpede
a trece pe firul de păr întins de-asupra primejdiei. Aduseast-
fel peirea lui si, cu dinsa, întru citva peirea noasträ.

RA
VI. |

LIB
Principatele romtne pe timpul luf Gheorghe al Il lea Räköczy (1648—1658).

În aceiași lună cînd moartea bátrinului Räköczy rupea ne-

Y
gociatiile pentru cistigarea Coronei polone în folosul lui, Ca-

SIT
zacii, cari împrăștiase pe nobilii poloni ingroziti, se revär-
saü asupra părților rutene din regatul vecin. Ei ajunseră pănă
la bogatul oraș al Lembergului, ce trebui să se răscumpere ER
de pradă, si se întoarseră înnapoi triumfâtori, imprästiind
dușmanii ce îndrăznise. a li ‚se ivi în cale. Cu dinșii mergeaü
Tatarii și, trecînd în preajma Moldovei, ci nu se putură
NIV

răbda să nu vie pe la Vasile-Vodă, căruia-i luară citeva mii

Tale, giupănul Mihai diiac, că l-ai fost trimis Măria Ta aicea la noi pentru
LU

lucrul Mării Tale, pentru bani, ca să-i trimitem: derep accaia, milostive craiü,
noi, deaca am väzut cinstită cartea Mării Tale, numai de căt am trimis la
domnu-micii ca să ne dea domnia lui răspunsu, de acolo, și am oprit aicea
A

pre omul Mării Tale pănă ne va [da] un răspuns. Deci, păn'acum să știi
Măria Ta că răspunsul lucrului Mării Tale de la domnu-mieü n'ai mai venit:
TR

deci, tämpländuse zăbavă omului. Mării Tale aicea, n'a mai putut fi îngăduitor,
ce ait pohtit ca să vie la Măria Ta după porunca ce ai avut dela Măria Ta.
Derep aceia, milostive și luminate craiü, ne rugămu Mării Tale ca unui cinstit
N

si mai mare părinte al nostru carele ne esti Maria Ta, să nu fif Măria Ta
seräbit pre noi, că să știi Măria "l'a cá în ceas[tä] vreame de acum nu pu-
CE

tem alla nicäirea banf, că, ce aii fostu a se stringe den ţară, putin lucru, care
mai nu sc-aü ales nemic, —aicea ne stait oamenii Pașii tot in spinare în toată
vreamea, şi nu-i putem umplea voia; si un ban ce vine de undeva, ci iaii, cum
I/

va spun Mării Tale si omul Mării ‘Tale jupinul: Mihai diiac. Ce ne rugăm
Mării Tale ca părintelui nostru, să ne poţi hi Măria Ta îngăduitor si să ne
AS

crezi Măria Ta pin va dărui milostivul Dumnezeü de va veni si domnu-micii

den ceastä cale si den slujba cinstitului împărat: deaciia foarte cu cinste mare
se va plăti de cătră Măria Ta, ca la-un părinte; cum știi Măria Ta si figi-
UI

duinta dumizale, Cá noue ne caste toată nădejdea după milostivul Dumnezeü

pre Maria "l'a. Ce ne rugăm Mării Tale să nu hii scräbit ceva, că veri vedea
Mara Ta nevoinja noastră, nu numai cu aceaia, ce cu toate ce va hi pohta Märii
BC

Tale aicea Ja noi, De aceasta rugăm pre Märia l'a; și să därucascä milostivul
 PREFAŢĂ CCNXIX

Y
AR
de supuși, lisîndu-l să se mîngîie cu blestemuri si cu oare-care
pedeapsă dată, la Brătuleni, celor ce rămaseră în urmă. Apoi,
despärtindu-se de acești strasnici tovarăşi, Hmilnitchi se asezä

IBR
pentru iarnă în Chiev, care era al lui acuma, ca si toate
părţile vecine, de unde zburătăcise pe magnati, si el aşteptă
aici hotäririle noului rege, Ioan Casimir, pentru a şti încotro

YL
si se răpeadă, cind primăvara va deschide drumurile pentru
voinicii săi !. Si în sfaturile Polonilor, cari nu-l puteaü ierta,
se vorbia de planurile mari pe care le formase barbarul, despre

SIT
propunerile ce fäcuse Turcilor, dacă i s'ar da cele două prin-
cipate, unde tràiai tot drept-credinciost de-ai luï?,

Anul cel noi văzu iarăși rea-vointá din partea magnatilor

ER
. D :
şi nepricepere in organisarea unci răzbunări dorite cu patimä.
NIV

Cazacii traserá folos din una, ca si din cealaltă: in hartele ce

tinurä pănă în vară, ci fură biruitori si, la urmă, incunjurind
tabăra duşmanilor, ei smulserä un tratat foarte favorabil, care
LU

li asigura drepturile vechi de grăniceri, neatirnarca, in säla-

sele lor, de nobili ca si de Jévreii lor, lupta supt conducerea
Hatmanului pe care şi-l alesese si care era acum întărit pe
RA

viaţă, iertarea trecutului, respectarea legii lor pravoslavnice

si vecini buni în ţinuturile Coroanci de care erai incunjurati.
Pacea din Zborov, încheiată la 19 August 1649, rămase mult
NT

timp actul pe temeiul căruia negociè învingătorul Hmilnitchi *.

Dumnezeü să lungeoscă zilele si anii Mării Tale cu bucurie pănă la adincile

CE

23
bätrineate; o Hristie aminü. Izdatsia sia list u grod nas Bucuresti, Ghen.
s'a dat această scrisoare în orașul nostru
dne, , vl. d 7141 [ein Hristos amin. Siv .
Bucuresti,la 23 lanuar, anul 1633»]. |
Elena,
I/

Mat micä si plecată fata Märii Tale: gospojda

(V^:] , | | | |
AS

craiti, domnu domnu Ghiurghi Racofi, cu mila lu Dumnezeü

Prea-luminatului
i proci,
incepätoriü (2) Ardealului si părților țărăi Ungureşti domnu si Săcuilor span
noue pururea milostiv, da se v'ruczaet siia list czestno [esi
domnului. , domnului . .
UI

i se dea în mîna această scrisoare cu cinste»].»

1 cf. Engel si scrisoarea din 15 Septembre 1648 a Voevodului Vasile; în
IV?. V. si Călătoriile lur Macarie, trad. Cioran, p. 76 și Miron
Hurmuzaki, 3 ° , . q
BC

din 20 lanuar 1649, in Ifurmuzaki, 1V?,

Costin; si raportul
2 ]Jurmuzaki-Bogdan, Lil; 15 Februar 1649.
3 Engel, Le.
 CCXXX i | PREFATÀ

RY
În aceste împrejurări de räzboiü, cei trei principîpe cari-i
apropia acuma potrivirea intereselor avură o politică de aștep-

RA
tare și pregătire. Rákóczy, cel mai puternic dintre dinşii,
nu-şi părăsi după alegerea lui Ioan Casimir speranţele de stă-
pînire polonă, care-l pierdură la urmă. Încă în cursul anului

LIB
1648, îndată după urmarea lui în Domnie, el primi cu plă-
cere un trimis al: Polonilor nemultämiti si pe loan Wychow-
ski, cel mai cărturar si.maî priceput la sfat dintre Cazaci !.

Y
În Maiti. al anului următor, trecu pe la Iași un emisarii ar-

SIT
delean, care se credea că aducea cu sine un tratat încheiat
cu Hmilnitchi 2, In Iunie, la Pressburg se vorbia despre nego- |
cierile dintre principele ardelean, cei doi Domni ce atirnaü.
ER
oare-cum de dinsul, si Cazaci: la o masă a lui Vasile, din
acele mese stropite cu mult vin vechiü, in care se luaü ho-
táririle necugetate, s'ar fi băut chiar, spunea un însemnat per-
NIV

. Sonagiu politic german, în sănătatea lui Rákóezy, . ca indoit

Craiü în Polonia si in Ungaria ?.
În vederea unei asemenea întreprinderi, trimise Matei în
LU

Ardeal pe cumnatul säü Udriste Năsturel, cu cereri de a se înnoi

legătura ce fusese cu «Craiul» mort, dar în condiţii mult mai
priincioase bătrinului Voevod, între altele desfiinţarea pes-
A

chesurilor şi scutirea de vamă a postavurilor braşovene pentru

TR

«slujitori» sai ostași t. Ce se va fi vorbit din noii cu Vasile,

nu ştim, dar acesta, prea dibaciii pentru a se da pe fata,
N

urmă să deic știri în Polonia si să facă fägäduieli atit de

mari, încît par tisanii regelui credeaü că el ca’ si Matei s'ar fi
CE

unit împotriva. Cazacilor cu suveranul, dacă acesta ar fi venit

la timp în Camenița, :
I/

! Memoriile lut. Kemeny, .

AS

? Grabowski, Ojezyste wspominki, 11, p. 19; scrisoarea din “Camenița a unui

Polon: 5 Maiü 1649. ‘ ‘
? Hurmuzaki, VIII; 4 Iunie 1649. | .
UI

* Sîrbu, pp. 267- S. Socotelile Sighisoaret inseamn in 1649: «dem kotssa-

kischen Commis., eine Ehrung». |
è Scrisoare din lagărul Litvanilor, ro Julie 1649; în Grabowski, Ojess ste
BC

wsfominki, I, p. So. Negocia între Lupu si Poloni «domnul Costin, care prin
destoinicia sa a contribuit la biruința asupra lui Abaza- Pașa și are un fiii în
 PREFAŢĂ | COXXNI

Y
Se putu crede un moment că toate aceste combinaţii di-

AR
bace se vor spulbera printr'o mazilie, care nu cra să atingă
numai pe Vasile, ci si pe acel bätrin Domn muntean, cu care, .
iarăși, pe'acest timp nu mai era o prietenie sigură, Anume

IBR
pofte ale cutărui. puternic de Seraiü dădură speranţe preten-
. A . . 7
| dentilor, între cari un Ilie, un Alexandru-Vodä, care odinioară,
ca «un necunoscut. și sărac», ceruse sprijinul Francesilor

YL
acasă la dinsii și se lăuda cu planuri căzăceşti contra Casci
de Austria 1, si, în sfîrşit, Grecul Pavlachi, un al doilea Curt
Celebi, care avea legături și cu Patriarchia şi fusese cuprins,

SIT
ca un om bogat si-cu trecere ce era, de o dorință nepotolită
să ajungă si el Voevod intr'una din terile rominesti ?.
Atit Matei cît și Vasile fură, prin urmare, chemaţi la
ER
Poar tă, şi se ştia bine ce înseamnă o asemenca poftă. Domnul
“muntean răspunse limpede, acum ca şi în toate intimplärile
NIV

de acest fel, că nu va merge, cu atit maf mult, cu cît nuc

sigur dacă e vorba de alt-ceva decit de amestecäturile la-
come ale unui vecin pe care-l cunoştea în destul?. Si, pentru
LU

a nu fi singur în vre-o clipă primejdioasă, el lăsă la o parte

ori-ce pretenții de a se statornici condiţii nouă de alianță
Rákóczy si, trimifind în grabi o solic în
între el și tînărul
RA

frunte, întări si
Ardeal, cu Vornicul: cel-Mare, Dragomir, în
legătură, in Bra-
făcu să se întărească pănă la dietă vechia
.
sov, la 18 Februar 1650 !.
NT

pe acest timp, $i Boros

‘Cu Vasile, Rákóczy stătea bine
să cumpere cai i pentru
János veni în „Moldova, în iarnă, ca
.

CE

„Ruxanda, care, după

stäpinul sáü 5 . Planul de căsătorie cu

lui Miron Costin}. Pentru alte

Camera Voevodului» [ultima amintire a tatălui
I/

v. ibid, II, pp. 17-5; à ‘iemezewicz, VI pec

relaţii: ale Tai Vasile. cu Polonii, .
AS

107. . °
ry pp. 238-0 si IV?, Fevruar 1650.
1 Cf.. Sirbu;, Hurmuzaki, Supl. al lut
pp. 150-3 si raportul general inedit
à Hurinuzaki, Fragmente, III,
la Pretaţă.
Schmidt, in Documentele
UI

Hurmu zaki, Fragmente, Ill, pp. 153-4-

3 27-5; ‚Mon.
Ilistor ica, Diplomataria, NNUI, pp.
3 Monumenta Hungariae
mai jos, pp. 29-9, n" XXXVIII
comit. Transyla., NI, pp. 6S-9;
BC

e, I, pp. 90-1.
E Szilágyi, Bellum borco-oriental
 CCXXXII PREFAŢĂ

RY
uciderea de Turci, a lui Grillo tatăl, se întorsese în Moldova:
prin August 16491, nu fusese părăsit. Cu dinsul nu știm

RA
însă să sc fi încheiat un tratat noii, așa încît el rămase să
se descurce singur, asigurind, zice-se, pe Turcii cari-l doriaü
asa de mult că tara nu-i dă voie să plece, neindurindu-se

LIB
de dinsul?.
După obiceiü, afacerea se mintui prin platä de bani, si,
in Mart, la inceput chiar, ambasadorul olandes vorbeste de

Y
cei 40.000 de taleri veniţi din Moldova ca si din Tara-Ro-
mäncascä pentru a scoate din mintea Turcilor gindurile rele 3.

SIT
Simfindu-se mai sigur, Matei-Vodă trimise in April oameni
cari făcură luf Rákóczy tot propunerile din 1649, de prietenie
bună fără plată saü pesches. Rákóczy . oferi prin solul säü
ER
Pavay o alianță împotriva oricui, dar cu darea de bani
anuală din partea Muntenilor. Voevodul nu stătu pe gînduri
NIV

să refuse iscălitura sa, vorbind de oastea lui numeroasă, mai

mare decit a lui Mihai Viteazul, de ispitele împotriva Ardea-
lulu, ce-i vin de peste Milcov si de la pretendentii din Con-
LU

stantinopol t, |
Deci, Ardelenii, cărora li se părea că bätrinul dă dovezi,
prin cererile sale, de o minte slăbită, rămaseră la alianța din
A

Februar. Luarea lor aminte nu se opria, de altfel, asupra

TR

noastră, ci se îndrepta către Cazacii, cu cari, printr'un “Trimis

anume, Francisc Sebessi, negocierile urmată pentru sprijinul
‘uneï candidatură regale cu sabia în mînă. Aceste negocieri
N

izbutiră în: cuprinsul anului: în alianţa primită, Hmilnitchi

CE

se îndatoria a lăsa în pace si pe amindoi Domnii romini,

atita -timp cit ci vor fi-prietenii lui Räkdczy 5.

O fägäduialä
I/

care nu se finu. Polonif, veșnic la pindä îm-

potriva «rebelului» ce nu putea fi iertat, făcură un
lagăr la
AS

Camenița, supt Hatmanul Potocki, abia scăpat

dintr’o robie
1 Hurmuzaki,
UI

IV?,
* Hurmuzaki, IV?; Mart 1650. .
* Raport olandes inedit din 8 Mart
1650.
‘ Cl. Törtönelmi Tür, 1889, pp. 343-4
BC

si Sirbu, pp. 282-3.

© [Turmuzaki, VI,
 PREFAŢĂ COXXNIIIL

Y
tátáreascá cu greü de

AR
uitati, Turcii aveaü nevoie de
pentru vislaşi
corăbiile lor contra Veneţiei. Tatarii doriau să li iasă
un folos din legătura cu Hmilnitchi, și, fiind opriţi de stă.

IBR
pînii lor de a prăda la Muscali, căutau aiurea un cimp de
activitate ?, Iar Hmilnitchi, îmbătat de marile si neasteptatele
lui biruinte, se läuda cä e in stare sä dea Turcilor Roma,

YL
vitejilor săi prada din Varşovia si Danzig, şi nu putea să
stea locului. | |
În August se spunea la Varşovia că Hatmanul căzăcesc,

SIT
care a intrat în vorbă cu Turcii pentru
a li se supune si a
. Si primit la el un Ceaus al Sultanului, pune
o singură con-
difie pentru inchinarea, din. care, nu e vorbä, astepta
ER cl fo-
loase: gonirea Domnului Moldovei, care-i prinde, pentru Po-
loni, corespondența cu Poarta chiar, cu Räkôczy si alti
vecini!. Îndată
NIV

după aceasta”, Calga, cu o mulțime de Sul.

tani și mirzaci, pleca pe neașteptate spre Nistru. Aici își
împărți în două călăreții: o parte apucă spre Soroca, de
unde se deschidea
LU

drumul Sucevei, iar cealaltă îşi alese pär-

file vecine cu Iașii pănă jos în valea Prutului. Nici-odatä
nu se luase de Tatari măsuri mai temeinice si mai întinse
pentru a ne prada pănă la cea din urmă letcaie: cele douà
RA

capitale erau să fie lovite, si pe urmă Tatarif aveaü de eind

să sc așeze în tara pănă la munți, Pocutia si Dunăre, stor-
NT

cind-o cu cea mai mare îngrijire. Cazacif eraü intelest să

vie pe urmă ca să culeagă ce mai putea să rämiie. Si, pe-
depsindu-se astfel un dușman
CE

ascuns, stringindu-se hrană

pentru iarnă si bani pentru petreceri, sc mai atingca un
scop::cu Tatarii si Cazacii în Moldova, lagárul de. la Came-
nita era zádarnic si Polonii nu aveati nici putinţa de a face
I/

să se audă plingeri prea mari. In sfirsit, Rákóczy era un

AS

! Engel, 2. c., pp. 168-9.

> Hurmuzaki, /ragmente, III, pp. 156-7. .
UI

.$ Michalowski, Z c, pp. 292-3; corespondenţă din Cehrin, 26 Novembre

1650 (Hurmuzaki, VIII, pp. 538-9) si Ilurmuzaki-Bogdan, UI : Septembre 1650.
4 Grabowski, o. ¢, 11, pp. 107-8; scrisoare câtre secretariul regal. |
BC

5 Ambasadorul imperial din Constantinopol găseste o explicaţie în prinde-

rea aceasta de scrisori ;-Ilurmuzaki, /ragmente, XII, p. 157.
 CCNNNIV PREFAŢĂ

RY
aliat şi soli de-ai lui merseră și la sfirşitul anului la Hatman
pe la Munteni! si, Matei, aproape certat cu Domnul Moldovei,

RA
era bucuros că păginii nu pătrund pănă la dinsul: vechia
lui politică de a se amesteca pe cit cu. putință mai putin
in afacerile altuia.

LIB
Doamna fugi la Neamţ; cu o oaste de citeva mii de oa-
ment, darabanti nesiguri si Nemti cu credință, Vasile-Vodä-si
adăposti în păduri persoana, Curtea si bogăţiile. Suceava se

Y
răscumpără, Iașii fură prädati si arşi. Tara fu străbătută în

SIT
toate direcţiilede Nogaii Bugeacului si de Tatarii hänesti
ai Crimuluf. Vistieria terii dădu 130.000 de taleri pentru
plecarea lácustelor; și, veniţi cu pradă, năvălitorii nu se în-
ER
toarseră altfel decit culegind oamenii din sate cu arcanul.
Hmilnitchi veni apoi, si el era la Prut în ziua de 16 Sep-
tembre incä?, Si el primi cîteva mii de taleri, si mai ales
NIV

făgăduiala că Ruxanda, menită pentru fiul şi fratele de Craiu,

va fi soţia lui Timuș, fiul Hatmanului barbar, care Timus
sämäna cu cel d'intàiü logodnic numai în ceia ce priveşte
LU

beţia de care erau stápiniti amindoi, de si in feluri deosebite *.

Lupu stătuse ani întregipe ginduri dacă poate să dea
pe fiica lui ca soţie Venetianului Grillo, care era numai fiul
A

unui dragoman, dar l-ar fi pus în multe legături tăinuite cu

TR

diplomaţia «frincă» din Constantinopol, — si nu i-o dăduse.

Visase s'o mărite cu vre-un magnat polon, ca pe sora ci
cu un Zamoyski, cu un Wisznowiecki.
N

. Maria: Io ceruserä
cu stäruintä din Ardeal, unde mai ales bátrina principesă, .
CE

‘Susana Lorántífy; doria această bogată alianță. ‚Si acum

trebuise să sc. coboare pănă la ‘acest’ Timus,: un urit” Cazac
betiv, cu fata stricată de vărsat, cu obiceiurile de Tatar ne:
I/

cioplit, pänäla acest fii' de rob legesc, norocos. in revolta.

AS

! Hurmuzaki, VIII, pp. ‘53S-9.

? Monumenta comit. Trans. ; scrisoare a-lui către Rákóczy.
UI

3 Cf, IIurmuzaki, Zragm., UL; Documente, VIII; Hurmuzaki-Bogdan, Ill;

lorga, Acte si fragm,I; Naima, i6id., p. '62; Maiolino Disaccioni, Guerre
civili, p. 341. Raportul olandes din 30 Decembre 1650 spune că ind
BC

lui Matei la cererile Cazacilor ar fi sunat ast-fel: «en sonden aen den * Tater
voor antwoort, hem verwachtende wacret», ° :
 PREFATÀ | '" COEXXXV

Y
lui. Împotrivirea lui. firească fu crescută încă de sfaturile gi-

AR
nerelui din Litvania, care era privit ca unul din apărătorii

tei
regatului impotriva räsculatilor.

IBR
Ni se spune că unii boieri ar fi fost bucuroşi de accastä
înrudire cu un puternic care ar fi putut apăra Moldova de
ori-si-cine ‘. Pănă la apărat, era însă putinţa unui not atac,

YL
si Moldoveanul trebui să se plece adine înnaintea Cazacului.
O solie se infätisä la Cehrin, «capitala» lui Hmilnitchi, şi ca
"fu primită cu ameninţări de pradă nouă. Apoi Mitropolitul

SIT
Varlaam veni însuşi în acest colt de pustietate pentru a în-
treba cînd binevoieste Hatmanul să facă sărbătoarea nuntii?.
A . . - w - owe

-Se pare chiar că Vasile, căruia i sc fixă sorocul de Crăciun

ER
saü Bobotează, trimise ca ostatec la putin iubitul cuscru
viitor pe unul din strălucitorii săi nepoti, ce-şi träiaü în pe:
treceri viata >.
NIV

E o parte din acţiunea lui Vasile-Vodä in aceste timpuri

pe care n'o putem urmări: stäruintile în taină la rege si la
LU

puternicii din Polonia, de-a-dreptul saü prin ginerele sit

Radziwill pentru a scăpa de nenorocirea de a avea ca al
doilea ginere pe Timuș Cazacul. El va fi contribuit astfel
RA

la marea expediţie pe care o începură nobilii in 1651, cu

alesul lor in frunte, pentru a dezrädäcina aspra si indärät-
NT

nica buruiană ce era puterea lui Hmilnitchi,

Hatmanul se aștepta încă din iarnă la o nouă incercare a
. “puterilor -odată cu deschider ca drumurilor. Nunta fiului să
CE

ca
' fusese fixată pentru cca din urmă zi a lui Ianuar*, dar
fu . zăbovită printr’o scrisoare a lui Hmilnitchi, care se plingea
Radziwill la aprinderea din noü a ráz-
de partea ce o iea
I/

, boiuluî si “arăta că, purtindu-i-se astfel, „gindul nui

dusmanii
gitul la citiva»
AS

mai poate fi la nuntă pănă ce nu «va „rupe

cari-i stati în cale?.
UI

1*Hurmuzaki, VIII, pp. 5359

2 Mihalowski, pp. 592-3
p. 310.
3 Hurmuzaki, VIII, pp. 538- 9; Miron Costin,
BC

în Ilurmuzaki, VI
4 Scrisoare din 16 Januar 1651 a lui Rüköczy;
> orga, Acte si fragm , 1, pp. 204-5.
 CONNNVI PREFAŢĂ

RY
Ni putem închipui cu ce îndreptàtiri zădarnice răspunse
Vasile, peste măsură bucuros de această zăbavă, pe care ar

RA
fi voito veșnică. De la Poartă, unde se ajunsese aproape la
o înţelegere, prin solii de o parte și de alta, cu Cazacii, ve-

LIB
nia porunca, la lași ca si la Tirgoviste, ca vechii tributari
să ajute pe acela ce doria să stea împreună cu dingii supt
umbra aripilor Împăratului ; dar, cit despre aceasta, Vasile
scria într'una Polonilor fäcindu-li rugáminti si propuneri. El

Y
ceru si dobindi indigenatul polon, dădu provisii oștirii re-

SIT
gale, făgăduind chiar un ajutor de 20.000 de oameni!. În
lagărul polon, care se puse în mişcare încă din April şi ajunse
la Berestecico în Iunie, se aflaü
ER cîteva mii de Romini, cari
nu pot si fie veniţi de aiurea decît din Moldova?. Cazacii
știaii aceste lucruri, și necontenit intimpinäm plingeri de-ale
lor la Turci împotriva. Domnului.
NIV

Hmilnitchi isi strinsese si el, în număr foarte mare, luptä-

torii, şi căpătase în ajutorul säü Tätärimea întreagă, cu Ha-
nul în frunte. Dar, cînd se găsi innaintea vräjmasilor, siguri
LU

acum de peirea lui, cu nesfirsita cälärime ce se adunase în

jurul Craiului, el își pierdu capul si așeză greșit puterile în-
semnate ce-i státeaü la îndămină. Tatari erai de-o parte,
A

asa încît să poată fi risipiţi, iar Cazacii stăteau de alta, în

TR

“mijlocul carelor, așa încît să nu- “si poată ajuta la nevoie to-
varășii. Ceva bani din Vistieria regală dădură spor fugii Ta-
N

tarilor, din cari rămaseră lingă Hatman numai citeva mii.

Cazacii singuri
CE

nu puturä face alta decit sä- ȘI deschidă prin

vitejia lor o cale, ceia ce se tălmăci de către Poloni
ca
„0 fugă. La .11 Iulie era un singur lagăr, al biruitorilor
cu
puțină cheltuială, și, dezminfind știrile lăudăroase
I/

de la Ca:
Zaci 5, Vasile avea. nespusa bucurie de a vesti
la Poartă că:
AS

s'a mintuit cu vastea Cazacilor, că Hmilnitchi

e fugar, Ha-

1 Cf, Hurmuzaki, INT; Fragmente, INI, Sîrbu,

UI

Z e. si Iorga, Acte si frag-

mente, T.
? lorga, Acte si fragni., I, p. 206,
* Hurmuzaki, IN}; lunie 1651.
BC
 PREFAŢĂ | CCXXXVII

Y
nul încunjurat. de Poloni şi că, umilitf, învinşii cer pacea!.
Fa se încheiè însă abia in Septembre, la Bialociercva?.

AR
Ja scrisorile sale către Marele-Vizir, Lupu făcu loc şi pi-
rilor împotriva lui Räköczy, ce ar fi stat în legături cu Ca.

IBR
zacii, trimitind la ei si un sol pe care-l uciseră ostașii poloni *,
Aceste pîri nu eraü lipsite de adevăr, si o ştiau si Turcii,
cari credeaü numai că afacerea nu trebuie grăbită. În adevăr,

YL
«Craiul» de peste munţi nu-și părăsise gindurile, şi se găsesc
si aiurea, știri despre înțelegerea lui cu Cazacii, pe cari s'ar
fi arătat chiar gata să-i ajute cu armele în aceste zile de

SIT
restrişte ale lor. În vederea unui asemenea amestec în Polo-
nia, mai ales dacă aliaţii săi Cazacii ar fi învins, primi cl
cu bucurie ofertele nouă ale lui Mateï-Vodä, făcute in April, ER
tot prin Udriste Năsturel. Legătura între Ardeal si ‘fara
Romănească încheiată în această lună April de solul muntean
NIV

şi întărită la 10 Maiti următor de Voevod, cuprinde toate

îndatoririle cunoscute, dar se deosebeşte de formele anterioare
prin aceia cá, nu numai cá nu se lasă la o parte Turcii din numä-
LU

rul dușmanilor pe cari i-ar putea scoate înnainte vremea, dar

se arată anume că prietenii își datoresc ajutor în cas eind ar
veni de la Poartă cereri nepotrivite cu obiceiul saü s'ar in-
RA

cerca a se lua în stäpinire páginá țarat. În legătură cu ace-

leași speranțe trebuie pusă și marca solie munteană de peste
o sută de persoane, ce veni la Curtea lui Rákóczy, în Sep-
NT

tembre 5, În tot cursul verii, atit Rákóczy cit şi Matei stati

gata pentru ori-ce întîmplare, pănă ce incheiarca păcii între
CE

1 Pentru pace si intimplärile de räzboiü d'innaintea ei, v. Engel, Gesch.

der Ukraine u. der Cosaken, p. 172 si urm.
„2 dd |
I/

3 Hurmuzaki, fragmente, III, pp. 165-6.

4 «Sive ex. Turcis qui, ab corum insatiabili rapacitate compulsi, aliquando
AS

tentareut pacta quac ipse princeps et regnum ipsius cum Porta Otthomanica
habent, conculcare et perfringere et regni locum occupare» ; Mon. comit.
Transyly., XI, p. 134; cf. Mon. Hung. Iist., Diplomataria, NNUT, pp. 61-2 ;
UI

Bellum boreo-orientale, 1, pp. 178-9. Cf. Sirbu, pp. 300-1.

5 Cf, Sirbu, p. 304 cu Iorga, Soc. Sidiiuluh, p. $: solia lingă Sibiiii la in-
ceputul lunii,
BC
 CCXXNVIIL PREFAŢĂ .

RY
Poloni şi Cazaci amînà pe altă dată îndeplinirea unor pla-
nuri nebune!. | |
După infringerea Cazacilor, Lupu socoti citva timp că s'a

RA
mintuit cu amenințările de năvălire şi cu cererile de umili-
toare înrudire. Cind se ráspindi zvonul că de sigur Tatariî,

LIB
cu Sultanul Nuredin, îi vor intra în ţară *, în Septembre, Po-
lonii eraü gata să-i ica apărarea. Din lagărul de la Bialopole,
la 4 ale lunii, Hatmanul Nicolae Potocki scrie regelui în

Y
aceste cuvinte: «Dacă Tatarii vreaü să năvălească în Moldova,
nu © nimic mai cuviincios decit să mintuim pe acest vecin

SIT
și credincioasă slugă al Măriei Tale, pe care l-am primit și
în mijlocul nostru» si arată că s'a și înţeles cu dinsul în
această privinţă. Si un alt Potocki, Andrei, staroste de Ha-
ER
licz, socoate si el, scriind din aceiași tabără de supraveghere,
că nu e cu putință a se părăsi un om a cărui singură vino-
NIV

väfie c cá a rămas unicul prieten al Coroanei în aceste tim-

puri 3,
*
LU

Tatarii nu veniră, dar speranţa că se vor astimpăra Ca-

zacii bätuti se arătă zădarnică. Încă din iarnă, intetit? și de
Turci, ci incepurä să se agite *. De la Hmilnitchi sosi o scri-
A

soare către Vasile, în care i se cerca, cu toată asprimea bar-

TR

barului, să-și aducă aminte de o fâgăduială smulsă cu sila si

să dea cit mai iute fata lui. Timuș. Altfel, îl va preface în
pulbere și o va risipi în vint 5.
N

Fireste că nenorocitul Domn, care nu cra în stare nici

CE

acum să se apere singur de niște petitori ca aceștia, sc în- A

dreptă spre Poloni, cu cele mai călduroase rugäminti să nu-l

! Pentru înarmările celor doi principî, v. Ilurmuzaki, Zragm., IMI, p. 165;

I/

Documente, IX}; Octombre 1651. În KoSho Rodzimie, revistă din Lemberg,

1860, p. 577, s'a tipărit o scrisoare a lui IImilnigchi către cei trei principi .
AS

si Han despre isprävile luf contra Polonieï.

? Cf. Grabowski, Ojezysze, ll, p. 109, zvonurile de mazilie a lui Vasile în
Ilurmuzaki, IX, si scrisoarea din Cicci a luf Stefan Petki, dup% știri din Ciu-
UI

bäreiü, in Mor. comit. Transylo., NT, PP. 134-5. |

3 Michalowski, o. ¢, pp. 644-5, 647-8.
BC

* V. Hurmuzaki, IX}; Mart 1652. :

à Costomarov, Bogdan Imilnifchi, III, p. 18; tradus de W. Schmidt.
 PREFATÀ CCXXXIX

Y
lase a-și pierde în sălbătăcia Ucrainei «fata lut, singura min-

AR
giiere a bätrinetelor», din care Timus se lăuda că va face
«prada» sa de tînăr viteaz stricat de vărsat.. Să-şi aminteas
că,
scrie el, de credința ce a dovedit, de demnitatea luf de

IBR
Domn, de fágáduielile ce a făcut Craiului, de cit a suferit
regatul pe urma lui Hmilnitchi. Se nu lase deci pe strasnicul
Hatman si pe aliaţii lui, Tatarir, a-l nimici pe dinsul pentru

YL
a se răpezi apoi asupra terilor Craiului, ci să-i ica înnainte,
dind porunci de intervenţie lui Kalinowski, Hatmanul !.
Purtarea Polonilor fu pe deplin cinstită, Stringind ce putea

SIT
să găsească, Hatmanul ieşi în calca lui Timus, care venia în
petit cu voinicii săi creștini și pägini, hotărit să omoare si
pe părinte, dacă nu poate căpăta altfel fata. Lagărul micii ER
ostiri — mai putin de 10.000 de oameni — sc asezi la Batov,
si aici veni scrisoarea lui IImilnitchi, care se plingea de o mă-
NIV

sură ca aceasta, oprirea unor nuntaşi ce nu fac răi nimărui

si de cari nimeni nare dreptul să sc lege”. Ceia ce nu clinti
de ioc pe Kalinowski, hotărit să pedepsească pe acești tul-
LU

burători de pace, în felul cum fusese pedepsiţi cu citeva luni

în urmă. |
Dar norocul din 1651 nu mai era si acuma. Tatarit se
RA

purtară bine,si Timuș făcu o mişcare care prinse pe Poloni

între două focuri. Abia scăpară citiva; ceilalţi rămaseră pe
pajiște sau în pădurea vecină, ori căzură în robie. Incepind
NT

astfel sărbătoarea nunţii sale, Timus răscumpără pe prinși

| pentru ca ei să fie uciși aproape pănă la unul, într'un măcel
CE

sălbatec care finu trei zile în sir. Jar, după accasta, el scrise
lui Vasile-Vodá, cerindu-sí mireasa si ostateci, cari să-l asi-
gure un drum liniştit si o petrecere veselă ?.
I/

Lupta se dădu în Maiü, dar druinul nuntasilor nu fu urmat

spre Moldova, ci, pe cînd o dietă polonă hotăria alte zädar- .
AS

nice negociatii, Tatarii se risipirä în toate părţile după pradă,

incunjurind si Camenița. Vasile-Vodä, care continua să prindă
UI

1 Jbid., I. c., p. 19.

2 Costomarov, Z. c., p. 21; Engel, lc, p. 184.
BC

3 Engel, 2. c. şi izvoarele documentare obișnuite,

CCXL PREFAŢĂ

RY
scrisorile lui Hmilnitchi către Turci, prin care-și umfla pănă
la ridicul biruinţa, trebui să se răscumpere cu vre-o sută de
mii de taleri 1. Se mai adause zăbava ostatecilor, nepotul

RA
Domnului trebuind să facă drumul lung pănă la Cehrin, în-
nainte de noua pornire a lui Timuș?. Așa încit abia la 26

LIB
August se înfățișa la Iampol, lingă graniță tînărul Cazac, cu
alaiul lui de ostaşi prădalnici, de Curteni betivi și de femci
deprinse cu petreceri teränesti. în stepă, în jurul päharelcr
şi în fumul Julelelor. Aceștia eraü oaspeţii la nunta fetei bo-

Y
gatului și strălucitorului Voevod al Moldovei, a cărui Curte

SIT
umplea de uimire pe vecinii din teri luminate ce eraü aduși
s'o vadă. |
Timuș mormäi monosilabe ER rusești de nemultämire sat
de încuviintare, fumà și-și täiè unghiile cu o deosebită în-
grijire înnaintea boierimii si poporului adunat. Ostasii luf
NIV

incărcară sare furată pe căruțele lor si începură să vineze

Evrei pe stradele Iașilor. Rudeniile lui feminine se îmbătară,
spuserä necuviinti și trebuiră să fie duse pe braţe în caretele
LU

ce le așteptaii, atit de mult li plăcuse vinul nunţii. Domnița

Ruxanda ingenunchie pe covorul mirilor lingă biruitorul ei
bustean. Si, în Vinerea următoare după această Duminecă
A

de comedie tragică, la 6 Septembre, părechia atît de puțin

potrivită pleca spre splendorile Cehrinuluf, unde Hatmanul isi
TR

petrecea zilele bind si värsind sînge, iar soacra Hătmăneasa

umplea pipele și îngrijia päharele, purtind pe veșmintele ci
N

pictrele scumpe ale pradei 3.

Dar nu rușinea acestor purtări, nici suferintile Dom-
CE

nifif înstrăinate crai pentru Vasile urmările cele mai rele

ale înfringerii lui Kalinowski și înrudirii ce trebuise să pri-
meascá. Odată cu săvîrşirea acestei nunţi, atita timp ză-
I/

bovite, Vasile-si pierdu toate prieteniile, văzu toate legăturile

AS

lui rupte. Polonii voise încă în August să-l intrebuinteze ca

! Cf. Hurmuzaki-Bogdan, III;

UI

Hurmuzaki, fragmente, I, pp. 160, 172:3;

lorga, Acte si fragmente, 1.
* lorga, Acte si fragmente, 1, p. 209.
1 Descrierea nunţii, în Iorga, Acte si fragmente, 1, si Hurmuzaki-Bogdan, III.
BC
 I PREFATA | a E eo^ COXLI 7

Y
mijlocitor Y
, si el vorbi, atuncă în Septeinbre, lui. Timuș

AR
deo. D
împăcare, pe care acesta: o răspinse cu despret, prin cîteva:
cuvinte de ură.'-Vasile se „mai sfătui cu «notariul» Hatma- -

IBR
nului, acel Wychowski care fusese - mai de mult ‘si în Ardeal
. gi prin: care. era deprins“ să vorbească Timuș, si aflà de la
dinsul dorinti, ce\nu se puteai primi: părăsirea de teritorii

YL
întinse, între Nipru si. Nistru, si întărirea vechii păci de la
Zborov. El împărtăși Polonilor aceste pretenții, spuind şi din
parte-i cá „gindul păcii nu stápineste intr’ adevăr pe Cazaci

SIT
și că, prin urmare, trebuie pază faţă de dinșii. Dar nimeni
„nu mai credea cu totul” cuvintelor lui, de şi-l indemnaü toți,
să mai stäruie. Era bănuit că începe ER să aibă iubire pentru :
acest ginere,, tragere de inimă pentru soarta neamului cäzä-.
cesc, şi se. spunea că el ar voi chiar să facă din Timuș un
NIV

Domn în Ti irgoviste ?

Nunta. dt limus aduse si indepártarea lut Räkéczy de

Cazaci, cari nu-i mai páreaü cá. pot ajuta cu credintà, acum
LU

‘cind sfatul lui Lupu înseamnă ceva la dinsit. În Iunic 1652,

îndată ce aflà despre peirea luf Kalinowski și înţelese:şi ur-
RA

mările ce va avea, el trimise la Mateï-Vodä, care fusese bol-

nav în iarnă și simtise poate cá tot este cineva care-i pin.
deste sfirşitul, pe Pavay ca să-i spuie că acum ar fi prilejul
NT

să fie scos Domnul moldovenesc, pe care-l dușmănesc Tatarif '

și n'are încă cine să-l apere 3. În Iulie se mai spunea incă
despre aplecarea principelui ardelean de a întra cu ajutorul
CE

Tatarilor în Poloniat, dar în August cl. rispingea ideia că cl

ar mai fi unit cu Hanul si Hmilniţchi5, si stim că mai de
“mult încă se luaseră în adevăr măsuri în Ardeal pentru apă:
I/

rarea fata de Lupu și Cazaci ^. Cind Timuș era acum pe calc,

AS

1 Hurmuzakt-Bogdan, II. |
dusmanul sii Miaskowski susţinea că Vasile ar voi să lase Ca-.
2 in 1649,
UI

„zacilor Moldova, iar lui să i se dea Rusia polonă! Michalowski, /. e.

3 Sîrbu, pp. 310-1.
"4 Hurmuzaki, IX; Iulie 1652.
BC

5 Ibid,
6 Sirbu, p. 317.
; ‘ i , . ' . | . t. t UN tC
64567. Vol. IV. | oe utn : XVI .
 CCXLU mE PREFAŢĂ

RY
‘ Rákóczy prindea “scrisorile lui Vasile-Vodă și-l piria Turcilor
cir-
că are pofte regale si vrea toate trei principatele supt.

RA
muirea lui, Pirile urmaü in Novembre, si lupta capuch ehaie-
lelor începea in iarnă, ca în vechile timpuri de ură: Matei '
säpind pe Vasile, pentru - că Vasile săpa pe Matei 2. .Era si

LIB
firesc, de altmintrelea: învingător asupra Polonilor, rudă a lui
Vasile-Vodă, cumnat fără voie al lui Radziwill, avînd la dis-
_positie bogăţiile Moldovei, Hmilnifchi nu mai putea să fie

Y
mina prin care s'ar fi luat Coroana polonă pentru Ardelean,

SIT
ci se înfățișa acum ca un principe sigur pe situaţia sa, în
stare se aibă și să exprime visuri mari de întindere pentru
.dinsul şi pentru af săi. El trebuia sfárimat, împreună cu din-
ER
sii; tocmai pentru acea ambiţie regali, pe care al doilea
Räköczy n’o paräsi nici-odată și pentru care se pierdu. |
NIV

Se cunosc bine lucruri mărunte din această vreme bogată

din izvoare, pentru că nimeni n'a avut interes să ascundă
acele Jucruri. În privința lungului rázboiü din 1653, care
LU

schimbă multe legături în aceste părți, care spulberă Domnia

lui Vasile-Vodă si grăbi prin rana de la Finta sfirsitul lui
Matei Basarab, o informatie foarte îmbielsugatà se înfăţişează
A

pentru timpurile de lupte, dar negocierile, și mai ales cele

TR

de la început, care pregătiră ciocnirile oștilor, acelea nu se

‘ desfac bine din întunerecul în care ati fost cu intenție cu-
fundate.
N

|
Începătura tulburărilor nu trebuie căutată în ambiția lui |
CE

Lupu, care în ultimele timpuri se mai potolise. Trufasul stă-

pînitor de odinioară era acum ‚in adevăr un «miserabilis Vai-
voda», un «biet Voevod» cum îl numește Rákóczy intro scri: .
I/

soare din 1651 3. Legat de un neamde prădători, silit sa-şi

AS

părăsească pentru aceasta vechile prietenii, el îşi dădea toate si--

linfile pentru a izbuti să aducă singura situaţie ce l-ar fi
lăsat să-şi caute de Domnie: o împăcare între Cazaci și Po-
UI

1 Hurmuzaki, Fragmente, MI, pp. 173-4.

BC

? Sirbu, pp. 319-20; Hurmuzaki, Zragmente, IT, pp. 175-6 ; Documente, INI.
3 Hurmuzaki, V!, p. 4. |
 PREFAŢĂ CCNLIII

Y
loni. Cu acest scop petrecu, fără a isprăvi ceva, citeva zile

AR
în Ianuar, la Hotin !. In April încă, el făcea o ultimă
incer-
care, trimitind in Polonia pe scriitorul sit Kutnarski, un om
dibaciü si șiret 2. Răspunsul ce se cäpätä in Ianuar va
fi fost

IBR
și acesta de acum: pacea de la Zborov si stăpînirea Ucrain
ei ;
"lucruri ce nu se puteaù primi.
Räköczy vorbise altă dată de gonirea lui Lupu, si pe aces-

YL
ta. privia ca pe un duşman. Matei, intäritat de luptele pe
lingă Turci, din noii începute, era bucuros să scape de efra-
tele» întorsla întàia lui fire de vrăjmaș. Dar acela care făcu

SIT
să se hotărească și să se înţeleagă toate aceste nemulţămiri,
acela care atità ura boierilor de ţară! contra «Grecilor» păr-
teniti de Domn și vorbi pretutindeni în potriva birurilor ER
domnești, fu un mare dregător moldovean, în care Voevodul ist
pusese, ca într'o veche «slugă», toată încrederea, Gheorghe
NIV

Stefan. In 1651 încă el făcuse să sc audă plingeri şi oarecare

îndemnuri, indirect, la Curtea principelui ardelean, şi de aici
if va fi venit acestuia gindul de a se ataca Moldova ?. Ga.
LU

Sindu-şi un tovarăș întrun boier obscur, Stefan Serdarul,

care putea fi folositor în unele lucruri, el intrebuintá anu.
mite solii de încredere pentru a pregăti răsturnarea stăpinului
RA

säü, a cărui Domnie o voiă pentru dinsul. Avem hirtia, fâră

dată, prin care cei doi conspiratori fâgăduiesc lui Räkôczy,
cu strasnic jurämint, a lucra împotriva lui Vasile-Vodă la
NT

. Curte și in oaste, a plăti toată cheltuiala si a da «Craiuluî»

toată averea Lupului, dacă «Măria Sa», avind milă de fara,
CE

ar porni ostile lui si «ar lua depre asupra noastră pre Vodă
care este acum». Actul trebue să fie de la începutul anului,
cînd vedem pe Matei stäruind în tot chipul pentru räzboiü
I/

‘si arătînd aliatului săi principele ce foloase mari ar icși din-

tr'o cucerire a Moldovei”.
AS

1 Hurmuzaki, Vi, IX!; Macarie, ed. cit, p. 9.

? Hurmuzaki-Bogdan, III. Cf. relaţia luf Bandini, in An, «fe. Rom, XVI,
UI

PP: 182-3.
3 CE, Sîrbu, p. 308 si mat sus, p. CCXLI.
BC

4 tn acest volum, pp. 29-30, n? XXXIX.

5 Sîrbu, pp. 322-3.
CCXLIV . oe PREFAŢĂ

RY
Ștefan Logofătul și Ștefan Serdarul se 'tinurà de cuvint.
Pe cînd Rákóczy, ca să adoarmä pe Lupu, îi trimitea, prin
Boros, vinuri ungurești, iar Doamnei, prin jupáneasa Jui

RA
Gheorghiţă, flori, Serdarulse făcea a merge asupra Tatarilor
ce s'ar fi .ivit la Nistru, și-și pierdu urma în aceste părți,

LIB
luînd cu dinsul oastea. Boros si Gheorghe Stefan, care era :
atunci Marele-Logofăt al lui Vasile, zăboviră pe Domn în
lași, pănă ce se ivirä la Milcov Munteni lui Matei, cu.
Spătarul Diicul, nepot de soră al Domnului, iar la munţi

Y
Kemeny, un foarte bun cunoscător al Moidovei, venit cu trupe

SIT
despre care nu se vorbise în nici-o dietă. Atunci Boros își
luă rămas bun şi plecă, iar îndată după aceia Logofătul afla
că i s'a îmbolnăvit nevasta, ER si pornia către munte unde știa
toată lumea că-i sînt moşiile !. |
Taina era cunoscută însă si de cineva care știa mai putin
NIV

s'o ascundă. Pätrasco Ciogolea era cumnatul lui Gheorghe

Stefan ?, si el stia ce înseamnă această călătorie. Mustrindu-l
cugetul și temîndu și pielea, el făcu o piră neiscălită pe care
LU

o trimise la Domn printr'un călugăr legat prin îndatorirea

lui de duhovnic să nu spuie numele celui ce scrisese. Din
acest răvaș iesi prinderea luf Ciogolea si a unuia din frații
A

săi, probabil Costin, chemarea la Curte a lui Ştefan Ser-

darul, care avu curajul să vie, si a lui Gheorghe Ștefan,
TR

pe care nu-l putea scoate nimeni dintre slujitori din tabăra

sprijinitorilor săi Ungurii... Trădătorii își pierdură capetele,
N

fără altă judecată, iar Domnul care-i osindise, trebui să-și caute
CE

mântuirea în fugă. Străbătu rápede tara care-i era dugmaná, fugind

alăturea cu drumul, între puţini ostași călări si cu tunuri, și
merse în adăpostul Hotinului, care mai primise în zidurile
sale măriri căzute și Voevozi goniti:în urmä de farà si de
I/

străinii chemaţi de dinsa. Odată ce se văzu în siguranță, el

AS

trimise la Polonii pe cari-f îndatorise, la Cazaci pentru cari-și

pierduse Scaunul și la Vizir, căruia-i plăceai totdeauna bă-
noasele lui plingeri. Dar, pănă să sosească răspuns din vre-o
UI

I Povoction Yuan. 21: e} en gr

Povestirea, aproape cu desävirsire , din
concordantă Miron Costin si Kraus,
BC

+ -

V. mai sus, P. COXXIV, nota I. |

 PREFAŢĂ CCXLV

Y
AR
parte, Ungurii lui Kemény se apropiară de cetate, si fugarul
domnesc trecu Nistrul la Cameniţă, ducind cu dinsul citiva
credincioşi și, mai ales, «averea» pe care i-o adusese unul

IBR
din nepoții săi de la Cetatea Neamţului !.
In acest timp Gheorghe: Stefan schimba Logofetia lui cu
Domnia altuia si era uns de Vlădica de Huși, în lipsa Mi-

YL
tropolitului Varlaam, «esit la munte» odată cu răscoala. În-
dată, doisprezece boieri plecau la Poartă ca să pireascá pe
Vasile? si scrisori se trimiteaü la Poloni ca să nu se îngăduie

SIT
acestuia să treacă la ruda sa cea temuti; din Ucraina?. Si-
tuatia noului Domn părea asa de sigură, încit, după asigu-
rarea dată de Räköczy Palatinului unguresc, oștile sträine, ER
primindu-si plata, plecaü *. |
Dar îi era scris lui Stefan să nu stea mai mult in Fast
NIV

decît timpul serbătorilor: un Domn de Paști. Sosise îndată

după Florii si trebui să plece putin după Dumineca Tomei.
Miron Costin laudă prietenia sigură a Polonilor civilisati,
LU

care lăsă pe Vasile-Vodă să iasă din Camenița liber, precum

liber venise acolo. Dar mai bună era, de sigur, prietenia Ca.
zacilor barbari, cari nu stătură la îndoială o singură clipă,
RA

cu tot războiul ce începuse acum împotriva lor, să răpeadă o

însemnată oştire, supt comanda personală a lui Timus, pentru
a pune pe acelaşi Vasile în Scaunul din care fusese gonit.
NT

Iubirea pentru băutură si despreful pentru buna-cuviinti n'aü

nimic a face în asemenea mișcări ale inimii.
la Ca-
CE

Ni se spune că unul din emisarii lui Vasile-Vodă

Cazacilor s'ar fi in-
zaci se rătăci pe drum. Altfel sosirea
încă, Flmil-
timplat si mai rápede. Chiar si asa, la 18 April
se si por-
I/

nitchi scria cuscrului său că vin ajutoare şi Timuș

AS

menit a ucide pe Domn

1 Miron Costin, Macarie si Kraus. Pentru un complot
complot ce nu se prea poate admite, v. Macarie, p. 40 si
în ziua de Florii,
V. si Sirbu, p. 335, nota 1.
Hurmuzaki, Zragmente, Il, p. 182 si urm,
UI

1. €, |
2 Hurmuzaki, fragmente,
Acte și Fragmente, Y pp. 217-8, 25 April.
3 Scrisoarea lui Kemény, in
manuscript din Arch. Orașului Cracovia,
BC

Altă copie întrun

VI. Cf. articolul mieü din
4 Scrisoarea din 28 April 1653, în Hurmuzaki,
Convorbiri. literare, XXXIV, pp. 926-8.
 CCXLVI PREFAŢĂ

RY
nise. lar în cea din urmă zi a lui April, după calendarul
noii, fiul Hatmanuluï, care venise fără odihnă, negăsind măcar

RA
vreme să aștepte sosirea lui Vasile în tabăra sa de călăreți la-
comi de luptă, se găsia, trecînd Prutul la Cornul lui Sas, în păr-

LIB
tile Iaşilor, unde lumea era cuprinsă de groaza apropierii sale !.
" Gheorghe Stefan nu:era un războinic, si în lupte-i plăcea
să stea la o parte, gata pentru triumf ca și pentru fugă:
fostul Logofăt nu știa să orinduiască și să îndemne pe os-

Y
tași. Kemény rămăsese numai cu citiva călări, pe cînd cei

SIT
mai multi dintre Ardeleni, cu celelalte căpetenii, se strecuraü.
cu greü, luptindu-se împotriva teranilor nevázuti, pe la Oituz.
Munteni eraü iarăși puţini, ERși oastea de strinsurä a Moldo-
venilor, la cari tradiția militară se uitase, nu era bună de
nimic. La Popricani, pe Jijie, apărătorii Domniei nouă nu fură
NIV

„în stare să apere vadul înnaintea :inimosilor Cazaci ai lui

Timuș. În hartele celelalte, ef se purtară «jidoveste», risi-
pindu-se. Kemény găsi abia drumul care ducea la Bretc,
Ștefan nemeri fugind la Milcov, iar Timuș se așeză cu tabăra
LU

în Curtea din Iasi, chemind pe socrul säü,. care-și lua iarăşi

în stăpinirea Scaunul la 28 April st. v. ?.
A

Plecind din Camenità, Vasile jurase Polonilor că-şi va în-

trebuinfa toată trecerea ce putea să aibă pe lingă Cazaci
TR

pentru a-i împăca cu Polonii si a-i rupe de Tatari. El stia

că expediția regală s'a si început și că lagărul a innaintat
N

pănă la Gliniany. Ajutorul cerut de dinsul la Camenița si

aiurea i se refusasc. Hanul pe care-l cumpărase ca să nu se
CE

amestece nu era un tovarăș sigur pentru nime 3. Cazacii aveati

și libertatea lor de ’apärat. Încolo eraü dușmani în toate păr-
file, iar, în läuntru, o țară doritoare de Domn not.
I/
AS

! V. articolul citat din Convorbiri,

2 Cf. amünunjita povestire din Miron Costin, aceia din Kraus, destul
de
buvă, Paul de Aleppo; scrisoarea lui Potocki din Camenita
UI

, în Acte și fragm.,
Il, pp. 732-4; a lui Vasile, z6id,, p. 220; Ilurmuzaki, VI, p. 17, unde se dă
vina pe eabiecti animi» ale Moldovenilor,
? Cf, Sîrbu, p. 336.
BC

* Cf. cu scrisoarea citată a lui Potocki cea, din 2 Maii, tipărită în Acte
si fragmente, I, pp. 218-9. |
 PREFAŢĂ CCXLVIL

Y
Dacă Vasile ar fi făcut ceia ce stătea în nevoia timpului,

AR
dacă, multämit cu înlăturarea aceluia care-i
furase tronul, ar
fi urmat vechia lui politică dibace de negocieri
în toate păr-
tile, el putea să rămiie, domnind, ca vecinul säü Matei,

IBR
pănă la
adinci bätrinete si pănăla sfirsitul zilelor sale. Dusmanii lui
făcuse mai mult 6 încercare, ce se poate asămăna cu incer-

YL
carea pe care şi Vasile o făcuse împotriva lui Mateï în 1637.
Ei nu erai siguri de Poloni, la carii vedem trimitind soli
cu piri si stáruinte in Maiti si căpătind in schimb cuvinte

SIT
fără însemnătate!. Iar la Turci Vizirul era socotit că tine la
vechiul sáü client Lupu, si atit Räköczy, cît si Matei credeati
că trebuie să dea lămuriri mincinoase la Poartă pentru ca
să nu cadă asupra lor răspunderea
ER aducerii noului Voevod 2.
Dar toate acestea le putea ţinea în samă numai o minte
mai cumpănită decît a violentuluf Arnăut. Nu se poate spune
NIV

că de la Timuş, care ucisese si prădase si în Moldova,

veni îndemnul către o năvălire în Tara-Romäncascä, față de
stäpinitorul, mai slab, al căreia era maf mare ura-luf Vasile.
LU

Încă de la pornirea lui din Camenitä, acesta se läudase faţă de

Potocki cu gîndul ce are de a cuceri principatul de dincolo
de Milcov si Crăia de peste munţi pentru a le supune, im-
RA

preună cu Moldova sa, Republicii polone. El va fi fost, deci,

acela care hotäri noul räzboiü, la care Timus nu merse cu
NT

plăcere, văzînd cu ochi răi și lucrarea împreună cu ostașii

moldoveni, pe cari-i despretuia.
Gheorghe Ștefan, Domnul fugar, şi Diicul Spátarul mun-
CE

tean căpătase sarcina de a apăra granița. Vasile şi Timus

sosiră aici, gonind înnainte străji. învinse, către sfirsitul lunii
Maiü. Oastea dușmanilor era alcătuită din călări moldoveni,
I/

pribegi, din slujitorii judeţelor de Răsărit ale Terii-Romi-

tunuri. e Nemţii» Lupului
AS

nesti si din ceva lefegii ; ea n'avea

hotăriră lupta, cigtigind vadul.
UI

Altă solie, a lui Mate! singur, în Iunie ; z6/d., p. 22.

! Hurmuzaki, IN}; Mai.
2 Sîrbu, pp. 177-9.
3 V, Miron Costin si izvoarele documentare despre uciderea la beţie a lui
BC

Kutnarski.
+ Miron Costin şi Cronica munteana.
 COXLVI | | | PREMATA

RY
graniţă
Ca şi în 1637 şi în. 1639, Matei făcu o.a doua
în.
. din riturile de munte ce se varsă în Ialomiţa şi 'grämädi
de
dosul lor temeiul puterii sale: oaste de tari, Roșii scutiţi

RA
peste Dun äre— ,
Sirbi fugari pe |
bir, lefegit străini, Seimeni de
cari el îi organisase — si. citi Unguri, foarte puțini, apuca será

LIB
a veni la dinsul din tabăra lui Räköczy, care, după exem-
plul tatălui săii, stătea la hotar, în Tara Birsei, asteptind,
Înnainte ca Voevodul însuși să ajungă în tabără cu boieri-

Y
mea, şi acum gata să se lupte la cuvintul lui, o nouă cioc-
nire'se întîmplă, la Soplea, și iarăși Cazacii şi Moldovenii

SIT
invinserä, însemnînd astfel a patra din aceste ușoare biruinti
ale harteï cu străjile. Apoi, fâră să-și piardă nădejdea pen-
tru aceste trecătoare toane
ER ale norocului, bätrinul Matei în-
călecă la rîndul lui pe calu-i de războiii și, stringind la sine
pe vechii boieri si pe «coconii» si «slugile» acestora, el se
NIV

opri numai, după un mers de două zile aproape, în fata

dușmanului, la Finta, pe apa Ialomitii!.
Altă dati, Matei fusese acela care, trecînd riul, începuse
LU

încăierarea hotăritoare. Dar atunci straja lui se dovedise

‚mai fericită, pe cînd acum Lupu, mindru de izbinde cu care
nu era obișnuit, ajuns pănă aproape de Scaunul de munte
A

al Domnici, ardea de nerăbdare să răstoarne printr'o ultimă

TR

lovitură puterea dușmanului. El trecu Ialomița și găsi din-

colo, tăindu-i calea ce ducea spre Tirgoviște, pe Munteni
însiruiti pentru luptă. Si în acest rînd Mateï era aproape
N

singur, cît putea să fie singur fără străini un bun părinte

CE

între fiif si nepoţii săi de fii. Diicul stătea la o aripă, Ghe-

orghe Stefan la alta, în mijloc tunuri, pedestrime de Seimeni,
si Vodă: un smerit bätrin cu ochii de foc.
I/

Aici nu craü neînțelegeri: ele ar fi fost risipite, la ivirea

lor, de «cuvintele dulci şi bune» ale viteazului patriarch.
AS

Dincolo, Vasile voià cinstea biruinfif pentru dinsul si Timus

UI

E Cf. Cronica munteană, cu date amănunțite și bune elemente de tradiţie,

Miron Costin și povestirea, cu totul concordantä, a residentului german Rei-
niger, in Hurmuzaki, /ragmente, III. În Kraus, 7. e, se allá o povestire a
BC

luptei acesteia d’intäiü, după spuse ale Ungurilor ce luară parte la dinsa, dar
cu multi confusie în desfășurarea lucrurilor.
 PREFAŢĂ C : CCXLIX

Y
nu încăpea de semefia lăudăroasă
a Moldovenilor.

AR
] sraü, se
pare, asa de invräjbiti pentru faimă,
încit, înnainte de a in-
‘cerca, fiecare dintre dingii era gat a să se
mingiie cu o în-
fringere pe care ar fi aruncat-o în sarcina

IBR
celuilalt. Domnul
trecu intäiü, şi se räpezi,.cu un avint furios de ură, asupra
„taberei muntene, imprästiind în luncă pe
Curteni. Îndată
Matei. drese paguba, aruncînd înnapoi cu tunurile

YL
pe năvă-
litori. Atunci veni rîndul Cazacilor, viteji ‘sireti,
cu mişcări
de șarpe, tirindu-se prin tufișurile spinoase, mai
jos de dru-

SIT
mul ghiulelelor.' Siei gäsirä înnaintea lor pe Voevod,
in
care se deșteptase iubirea pentru războaie a tinereţelor
lui
îndepărtate, cînd. Mihai-Vodă facea minuni pe acest pămînt
rominesc. Puternica, numeroasa
ER
boierime munteană, îl încun-
jura din toate părțile ; călăreţii poloni, cu cari Radu Șerban
cistigase marea sa biruintä din 1611, mergcaii cu dinsul,
NIV

în
frunte, supt platoșe scînteietoare. Cu glontele prins in in-
cheietura genunchiului, el își stápinia durerea lui, pentru a
se gîndi numai la mintuirea tuturora.
LU

„ Cazacii se împotriviră îndărătnic ceasuri întregi. Dar toa‘e

păreaii cá sînt împotriva lor pe acest cîmp de bătaie strain.
O furtună se adună sus, pe cînd armele se mai inerucisati
RA

încă, de braţele obosite si se descärcaü sinetele; şi vintul

izbiaîn faţă pe dușmanii lui Matei, orbindu-f, udindu-li pra-
NT

ful, speriindu-li caii. Prin ploaia grea de primăvară Moldo-

venii intäiü, apoi ostașii lui Timuș se dädurä înnapoi fugind,
acestialalfi legîndu-și tabăra de apărare, prin care scäpaü
CE

în timpurile grele !. A doua zi, la 28 Maiü, Matei se in-

torcea in Tirgoviste, Domn precum plecase ?, |
Dupä obiceiul lui, el dădu samä.la Poartă despre cele în-
I/

timplate, si el potrivise așa încît spusele lui puteaü să fic

AS

întărite de ceaușul trimis pentru cercetare, care văzuse lupta.

A bătut, scria el, si pentru a treia oară pe nesätiosul vecin,
şi credea că i se cuvin multämiri pentru aceasta.
UI

Ele i se si fâcură, precum tot astfel i sar fi făcut lui

BC

U Izvoarele citate.
2 Cronica terit.
COL . "PREFAŢĂ

RY
Lupu, dacă el ar fi avut noroc. Dar Turcii insemnaü foarte
putin atunci pentru Domnii nostri, carii . stiaù prinși intr'un

RA
greü räzboiü. Pe cînd alti dregători plecaü din Constantino-
pol, pentru a face o nouă cercetare zădarnică, Matei, fără să
întrebe pe nimeni, lua măsuri pentru ca Vasile să nu se mai

LIB
ridice din nenorocirea lui!. a O
Gheorghe Stefan luă ceva ajutor de la Munteni si se agezä
în Tara de Jos, chemîndu-și prietenii dintre boieri si smo-

Y
mind cu lefi pe terani. Intäiü, el își veni la moșia din Putna,

SIT
la Răcăciuni, asteptind Ungurii, prin sprijinul cărora mai ales
sc putea el ridica iarăși la înnălțimea Domnieï. Din ceata lui
fácindu-se peste putin o mică ostire, ea avu la 3 Iulie, în
Valea-Sacă, o ciocnire cu
ER oamenii domnești ai rivalului, în
fruntea cărora stătea un nepot al lui Vasile. Dar Gheorghe
însuși stătu la Bacäü, pănă ce veni aici Boros, cu darul de
NIV

ostași al Craiului. Unguri și Moldoveni, împreună, pornirá :

atunci către Iași, trecind Siretul pe la Roman, după cit se
vede *. |
LU

Cu ce putea să răspingă Vasile pe acești dușmani ? Oaste

de ţară se afla lîngă dinsul, dar ştim că ea se luptă fără
tragere de inimă pentru «Grec», «evreiește». Boierii —, cei
A

mai multi dintre dinșii, îndepărtați de Curte, nu-l iubiaü. Ti-

TR

muș, amărit de o înfrîngere pentru care nu se credea vinovat,

plecase rápede înnapoi. Cazacii lăsaţi pe lingă socrul săi nu
N

craü multi. In sfirsit, steagurile lui nu se dovedise fericite.

l'ácu si el ceia ce făcuse Gheorghe Stefan în Maiti, numai
CE

cit el apăra drumul ce venia de la Siret, nu acela ce pornia

din marginea Prutului. Ati fost numai, între cele două mici
ostirí, un sir de harte, între Tirgul-Frumos și lași, pe malul
I/

Bahluiului, în zilele de 15 și 16 Iulie. La urmă, după ce fra-

tele lui mai mare, Gheorghe Hatmanul, căzu în robie, Vasile
AS

fugi peste Prut, mergind să pîndească la Rașcov desfășurarea

marelui războiii dintre Cazaci şi Poloni, de hotărîrea căruia
UI

1 Cf. Hurmuzaki, Zyagm., HI, p. 1SS si urm. si vol, V? si IX! din Do-
BC

cumente,
? Miron Costin si Paul de Alep.
 ENS
x
. os ri der VE

Y
. “că e

AR
atirna și soarta lui!. La 25 Iunie, regele Poloniei plecase Ta, Da 4
oaste, și se aştepta o ciocnire între dinsul şi Hmilniţchi, ocü-Zt gi SI
*)
pat înnainte de toate cu această primejdie?. Încă de la 12

IBR
[unie îl gäsim pe acesta la Bar, unde stătu pănă in luna ur-
mătoare, avind lingă dinsul si Tatari.
Puterea împrejurărilor aduse atunci încheiarea unci alianţe

YL
între Ioan-Casimir şi acela care voise, si voi din noii, pe
urmă, să-l înlocuiască. Räköczy avea interes ca Moldova să
fie a lui Gheorghe Ștefan, înlăturîndu-se Vasile, rudenia Ca-

SIT
zacilor, și regele se pregătise | pentru la sfirşi odată cu aceștia,
Deci un trimis regal, Taskolski, veni în Ardeal pentru a cere
ca învinsul de la Finta si Tirgu-Frumos ER să nu fie icrtat, ci,
întărindu-se tronul lui Gheorghe Stefan, oastea ungurească
si moldovenească de supt steagurile acestuia să vie la Ca-
menita si Mohiláü pentru a zdrobi, împreună cu Polonif, pe
NIV

Hmilnitchi. Răspunsul care i se dădu fu, neapărat, acela pe

care-l doria regele *, si negocierile urmară ^.
Două lucruri aminaü însă dezlegarea greutăţilor.: Cu toate
LU

stäruintile Hatmanului, care oferia şi haraciü, numai să i se

incuviinteze, între altele, întărirea cuscrului în Moldova, pirile
din Vasile un al doilea
RA

lui Matei si Rákóczy, cari fäccaü

Mihai, unit în potriva Turcilor cu Impäratul creştin, invin-
serä, siun mare Trimis de la Poartă aduse lui Gheorghe
NT

Stefan caftanul, cu care Turcii craü darnică faţă de cine stia

să învingă, adäugind, pentru a maf scoate bani, cererca for-
Matei
mali de a se înfățișa la Poartă, ca odinioară fericitul
CE

averile lupului
sai nenorocitul Barnovschi 5. Dar o pane din
împreuna cu Doamna lui, la Suceava, si se găsise
se găsia,
I/

scrisoarea, din 19 lulie 1655, a

Aceleași izvoare. Cf. Hurmuzaki, VI;
1
pp. 417- -S; scrisorile din A/on. Hung. liste, Di-
AS

lui Rákóczy ; ; si Bisaccioni,

întrebuințate in Sîrbu, pp. 342-3.
Pomataria, XXIV,
? Hurmuzaki, IX}, p. .27-
3 Iorga, Acte si fragm. I, pp. 221-2.
UI

| s
4 Ibid., p. 223 si urm.
boreo-orientaie, Y, p. 6 si urma Diflomataria, XXIII,
5 V. Szilagyi, Bellum |
vl
BC

p 675 si urm.
INI ; orga, Acte și fragm., I. V. și raportul
6 Hurmuzaki, IX}; fragmente,
olandes din ıS Iulie 1653, inedit.
 CCLII | PREFAŢĂ

RY
cine să apere cetatea. Domnul cel noii o incunjurase, dar,
în lipsa lui, la începutul lui August, sosise în vecinătatea Su-

RA
cevei Timuș, adus înnapoi de cererile desnădăjduite ale so-
crului său şi hotărit măcar să scape comoara. Domnul cel noii
primise un însemnat ajutor de la Rákóczy, supt Stefan Petki,

LIB
si, după porunca regelui, un ofițer din Camenița, Konracki,
venise cu cîteva mii de călări si dragoni să ajute la räspin-
gerea lui Timuș. Acesta fu atacat însă farà unire între ostașii

Y
de neam străin, adunați la un loc, si, izbutind a face sant,

SIT
el se adăposti în dosul lui, și apoi în Suceava chiar. Cu toate
că, după Petki, Rákóczy trimise pe însuși Kemény si la Polonii
lui Konracki se adauseră Nemţii în serviciul: polon ai lui
ER
Döhnhof, pricepuți la încunjurarea cetăților, asediul nu se
mintui, multämitä vitejici indárátnice si devotamentului Ca-
zacilor, înnainte de începutul luf Octombre !.
NIV

De acest motiv de zăbavă se leagă al doilea. Războiul cel

mare de la Nistru se coborise pe planul al doilea fata de
acest mic războiii de la Suceava. Hmilnitchi ar fi alergat bu.
LU

curos in Moldova să-și scape fiul de înfrîngere, robie saü

moarte, dar la mijloc cra regele și oastea. Regele s'ar fi
aruncat asupra Cazacilor slabiti, dar, pentru mai multă sigu-
A

rantä, el aștepta să-i vie ajutor noilor lui aliați pe cari-T tinea
TR

în loc încunjurarea. [Hanul era ispitit, de o parte si de alta,

cu prada din Suceava, dar el' credea mai bine s'o ica din
mini sigure.. De aceia nimeni nu’ se hotăria
N

la o luptă, mul-
fämindu-se să se apropie pe încetul. Abia pe la 20 Septem-
CE

bre Polonii se aflaü la Camenita?. Iar, cînd Hatmanul putu

să desfacă ceva oaste si să cîstige si Tatari pentru Vasile,
care veni astfel, cu armele, la Soroca, soarta Sucevei se ho-
I/

tărise 3, | 07
Citá vreme fusese Timuș ca să ducă la luptă, | să
AS

inspäi-
minte şi să îmbărbăteze, cîtă vreme se găsia între Cazaci:
acest scump ostatec al căpetenici lor temute şi iubite, atita
UI

U PePe nek
lingă toe
izvoarel. e citate,
: v. si: multele scrisori
isori polone dini Michalo
i wski,i
4 6, p. 671 si urm,
4 lorga, siete .
BC

si fragm., 1, pp. 234-5.

te .
Cf. Miron Costinnolsi Cronica
. y
munteani,
 PREFAŢĂ CULI

timp ei răbdase toate:

Y
oboseala hartelor nesfirsite, căldurile
verii între ziduri, foamea şi setea.

AR
Boierii şi Doamna trebuise
să îndure jafurile și batjocurile, de la acest om cu sabia ne-
răbdătoare, mai ales în ceasurile-i de beţie, cind, după vin,

IBR
îi era sete de singe. Într'o zi însă din Septembre, un fugar
arătă în tabăra dușmanului unde stă cortul verde al lui Timus,
o ghiulea de tun bine îndreptată îi sfärma piciorul si, dupä

YL
trei zile, la 15, el muria, inläturindu-se marea picdecä pentru
Supunerea cetății. După ce-l ingropä, Doamna primi pe un
negociator polon, venit anume de la rege, si, intelegindu-se

SIT
și cu noul șef al Cazacilor, Nicolae Fedorovict, ca făcea să
se deschidă, la 9 Octombre, porţile.
Va răzbuna saü-nu Hmilnitchi moartea fiului pe care-l tri-
ER
misese la biruintä? Vor găsi răsunet la Tatari cuvintele lui
de îndemn către răzbunare? Aceste întrebări mai räminenü să-şi
gäscascä o dezlegare. Pănă atunci Riikoczy urmă înnainte cu
NIV

soliile la rege, regele se finu gata în tabără, unde sosiră in

curind provisii si trupe pornite de la Suceava, iar Gheorghe
Ștefan se dădu după apa ocrotitoare a Siretului, la Roman,
LU

cu ochii la Nistru, unde puteaü să se infitiseze, cu Fmil-

nitchi, saü măcar cu Vasile în frunte, Tatarif 1,
În Octombre Tatarii venirá, şi în Novembre unii credeai
RA

că ci ar fi în stare să aducă in mare primejdie pe rege. IT

nu cunosteaü bine firca tătărească, În adevăr, ameninţări
NT

pornise de la dingif si în alte părți: în Ardeal si la amindot

Domnii, cari se mai temeau si de mişcările Pagel din Silistra.
Dar Hanul va fi avut poruncă de là Tureî să nu se prea
CE

amestece, şi bani' i se oferiaü din toate părţile. EI primi, si

se duse, — prädind, pe cînd IImilnitchi ist innäbusia durerea
si intra iarăși in negociatif cu duşmanii sai’.
I/

1 La 1S Octombre el serie Ilatmanului polon ew oboszig, nad Moldawas, ;

AS

ms. citat din Cracovia. Cf, scrisoarea, cu aceiași dată, din Varzovia,in Hurmu-
zaki, IX}, p. 42
2 La r-iü Februar 1654, Rákóczy dădea instrucţii luf Grigore Gilliny, trimis,
UI

în Polonia si pentru a vedea ce e cu pacea dintre rege si Han, în care nu

1
s'aii cuprins ssi cele trei principate; ms. citat, "ipiritt în Szilieyi,
n» Bellon

boreo-orientale, 1, pp. 297; Cf. ibid., 300-1 si Diflomatariz, NNI, pp. 603-4.
BC
CCLIV PREFAŢĂ

RY
Negociaţii ca totdeauna ingelátoare. Cu Polonii, asa cum
ajunsese lucrurile, nu se mai puteaii drege relaţiile. Turcii
aveau alte trebi, si de un tribut ca al Cazacilor, bogaţi numai

RA
din prada altora, nu se arätaü lacomi. Eraii însă alţii cari
pretuiaù pe Cazaci, fiind-că aveaü nevoie de dingif. Împăratul

LIB
creştin nu vedea cu ochi buni pe Rákóczy, cu neastimpärul
lui, și Gheorghe Stefan dădea de știre, in Februar 1654,
lui Kemény, că soli nemți s'ar găsi la Hatman pentru a în-
demna pe Cazaci si Tatari împotriva Poloniei și, dacă liga

Y
din 1653 se va dovedi prin fapte, și împotriva Ardealului.

SIT
Mihai Petrașcu, ales odată ca moștenitor muntean — pe cînd
erai acuma alti doi, cumnatul säü Istrati Vistierul, unul din
cei doi gineriai fetei lui Radu-Vodă Serban}, si Diicul —, ar
ER
fi trecut, cu voia Curţii din Viena, la Cazaci, pentru a căuta
acolo Domnia Moldovei 2. Ştiri care fură dezmintite, dar intr'o
NIV

formă ce arată cá ele nu eraü luate din vint?.

În iarnă încă se tinu sfat în Ucraina dacă n'ar fi bine să

LU

se schimbe supunerea faţă de Craiul dușman și de altă lege

cu aceia fata de “Țarul drept-credincios de la Răsărit. Pro-
punerea fu primită cu bucurie, si Muscalii nu se arătară mai
A

puţin bucuroşi de aceasta. Cel mai priincios din tratatele ce

se puteau gîndi fu încheiat la 3 Mart si, după o solie de
TR

provocare la Poloni, Alexie Mihailovici, noul ocrotitor al

voinicilor Niprului, începu lupta pentru pravoslavie*.
N

Pentru întăia oară, pe cînd Nicolae Bieganowski pleca la

CE

Poartă din partea regelui Ioan Casimir 5, emisari ruși veniră, îm-
preunä cu oameni de la Hmilnitchi, la Voevozii nostri, pentru
a li vorbi despre puternicul stäpinitor, frate întru Hristos cu
I/

dinșii, care ar putea să-i libereze pentru usagiul săii propriii.

Totulse făcu în mare taină, si nu știm numele agenţilor Țarului.
AS

1 V., pentru cl, Ilie Nicolescu, Dir genealogia familier Golescu, în oua
UI

Revista Romind pe 1 Nov. 1901 si Kraus, p. 211.

2 V. Documente la Prefati si Conv. literare, 1, c.
3 Di aa, V!; 2 April 1054. Cf, IX}, p. 52.
BC

* Engel,2
5 Hurmuzaki, INI, p. 9r.
 . PREFATA CCLV

Y
Gheorghe Stefan era un om care avea înnainte de toate

AR
nevoie să-și întemeieze Domnia. Poloni, Ruşi, Cazaci, Arde:
leni chiar, nu-i erai nimic în fundul inimii lui. El stia însă
că Vasile-Vodă se află încă la -Tatari!, si se credea mat

IBR
tărziu că Hmilnitchi tot mai speră să-l poată aduce în Scaun ?.
Trimisul “Farului aducea apoi propuneri din cale afară de
ispititoare: primirea terii numai în credinţă, fără vre un tri-

YL
but, întoarcerea. înnapoi, după cucerirea lor, a cetăților din
Bugeac: cu ţinutul lor, apărarea faţă de ori-cine, şi de mazilia
Turcilor, si voia de negot în Statele întinse ale Țarului. EU

SIT
numi deci soli, la rindul său, și Alexie, alt Împărat creştin,
li făcu jurámint asupra legăturii la Ivan Velichi din Moscova *.
Pentru a-și face însă și datoria fata de Räköczy, Gheorghe
ER
“Ştefan crezu că trebuie să-i spuie de solie, adäugind că el
n'a vrut să audă nimic și. că a trimis chiar scrisorile Va
NIV

rului la Poartät. Aceleași asigurări fură date şi regelui

Poloniei 5. Cum se vede, noul Domn știa sä-si facă intere-
sele cu toată lumea. — |
LU

Era însă cineva care nu învățase in lunga lui viață acest

mestesug. Cind, bucuroși de isprava din Moldova, Muscalii
venirä si la Tîrgovişte, ci găsiră pe Matei, bolnav, chinuit
RA

de rana de la Finta şi de o altă rană, mai adincă, aceia pe

io făcuse;
car e în inima lui de bătrin bun, purtarea ostașilor
din zilele de: biruintà. Nemulfämifi cu leafa, doritorisă ca:
NT

"pete un alt fel de Domn decit acela pe care-l judecaii bun

numai pentru cälugärie, ef nu se ruşinaseră a-și face auzite
CE

amenințările în Curtea domnească şi a le îndeplini, ucigindu-i

supt ochi Vistierul, Armasul si un boier de taină, cu multă
trecere, din vechi timpuri, Clucerul Socol®. Obosit si dez-
I/

IN, pp. 209-11.

1 Cf, Hurmuzaki, IX!, p. 49; Fragmente,
AS

2 lorga, Acte si fragm., 1, p. 243.

pp. 217-8: mărturisire, din 24 Decembre 1664, a
3 Hurmuzaki, IX!,
|
Domnului.
UI

Zragmente, Ul, pp. 211-2; Iorga, Acte si fragm., I

4 Cf. Hurmuzaki,
' pp. 240-2, 242-3.
5 Ibid. .
BC

9 Cronica terií. Kraus pune aceste împrejurări în mijlocul luptelor diu 1653.
Cf. Magazinul istoric, 1.
 COLVI | SE PREFAŢĂ ^

RY
gustat, el nu voi si vadă măcar pe solii politicii nouă. Peste :
putin, la 19: April, el se stingeä, intro. zi de la începutul
primăverii, senină poate ca şi cugetul luf, supt o. rază mîn-

RA
giietoare a soarelui. Muri, spune un .cronicar de atuncea,
«stind în jiltul säü domnesc, la locul ce-i plăcea de obiceiü,

LIB
supt cerul deschis»!.

. Din “călătoria lui Paul de Alepo? se poate vedea cu ce

Y
strălucire s'a făcut îngroparea lui Matei, alegerea, sfințirea
“şi punerea în Scaun a tinäruluï sáü urmas. Acest urmaș nu

SIT
fu Spătarul Diicul, care-și pierduse toată trecerea pe lingă
o boierime războinică, prin felul cum intelesese să se lupte
în 1653. De altmintrelea, el nici nu era la Tirgoviste, cînd
ER
se inchiserä obosiţii ochi ai bätrinuluï. Voevod Matei, ci căuta
să minglie cele din urmă zile ale unui copil al säü bolnav
NIV

de moarte. Cu atit mai uşor fu ridicat la Domnie viteazul

Constantin Serdarul din Dobreni, care avea de mamá o prcu-
teasă cu bărbat, dar al cărui tată era. un biruitor care se
LU

dusese în strălucirea celei din urmă din biruinfile sale: Radu

Serban, care mostenise sabia lui Mihai Viteazul. Domnia
nouă începea supt cele mai bune prevestiri: Rákóczy era
A

pentru un ostaș, care luptase in rîndurile sale, pentru. un

TR

principe cu cerbicea mlädioasä si cu firea pe atit de slabă,

pe cit părea de puternic braţul säü de luptător; Moldova nu
mai avea ființă deosebită, Stefan-Vodä fiind numai o unealtă
N

a «Craiului» vecin; Turcii rămăsese aproape fâră domnisori

CE

la îndămînă 3 şi pentru a înlătura pe ori-si cine era, pe lingă

nădejdea in Marele-Vizir *, averea lăsată de stringätorul Vodă
Matei, prin care se putea riscumpàrala Turci ori-si-ce>;
I/

«In aula, solito loco, sub diu, in sedili sedens.s » Chron, Puchsio-Lupino-
AS

Ori, Il, p. 53. .

2 În Colecţia d-lui G. Gr. Cantacuzinose păstrează un act de judecată al
lui Macarie de Antiochia, cu data de 15
UI

Novembre 1657,
Totuși capuchehaiaua lui Rákóczy pomenește in lulie un fiii de Voevod,
a

care nu e decit viitorul Mihnea al III-lea. Diplomataria, XXIII, PP. 147, 149.
* Stoica Ludescu, p. 335.
BC

„8 Diplomataria, XXIII, p. 142.

 PREFAŢĂ UCLVII

Y
la Cazaci era Mihai, nepotul
de fü al cuceritorului, dar el

AR
nu se arăta că vrea, Domnia,
cel putin nu în acest timp, şi
moartea-l înlătură, de altmintrelea,
îndată, dintre primejdiile
cu putință 1,

IBR
Deci, solia de «boiari $i roșii si popi» care dusela Poartă,
după obiceiurile din vremea lut Matei
, știrea hotiüririi luate
de «tarà», fu bine primită, și un Agă
de la Impärätie porni

YL
cu steagul pentru Constantin-Vodä. Accsta se cobori in-
naintea omului împărătesc pănă la cîmpul de luptă din
1632 al Plumbuitei, şi el inträ în București, avind
lingă

SIT
.dinsul pe aducătorul întăririi turcești, la 11 Iunie. Atunc
i
numai plecă haraciul si, cei 400.000 de taleri, cit crezuse
că trebuie să - pretuiascà noul Domn
ER moștenirea prede-
cesorului săi 2. |
La 11 Iulie st. v. 5, adecá peste zece zile, o corabie tätä-
NIV

reascä, sträbätind Marea Neagră, aducea la Constantinopol,

împreună cu. daruri din partea Hanului, care pregătise lucru-
rile şi printr'o altă solie, — pe Vasile-Vodä. Indatä el mergca
LU

la Vizir, prietenul săi ca si al Domnului muntcan, si era

primit «foarte cu bine». A doua zi, Sultanul îi ingádui a se
înfățișa înnainte-i și, luînd cea mai măreaţă înfăţişare care o
RA

poate avea cineva la vrista de doisprezece ani si cinci luni,

îi arătă, «aspru», cá pentru cine ridicase arma în tara im-
părătească — fie și ca să sc apere — nu e altă gazdă în
NT

Constantinopol decît cele Septe Turnuri. Dar Lupu merse

aici ca la o ospătărie între pricteni, și se știc că în această
CE

închisoare de Stat cu faima strașnică erati «multe lăcașuri».

El primi pe cine voi să-l vadă, scrise scrisori indräznefe
pentru a ruga pe Rákóczy sä-Tlibereze fratele si să facă bine
I/

și el a se împăca, potrivi lucrurile cu sprijinitorii. Peste opt

zile, el scrie acelui frate întemnițat şi cl, într'o închisoare
AS

1 Zbid., p. 142. | ask

2 Cf, două cronici ale terif, pentru acest timp cu oare-care
cele deosebiri,
UI

2 i
. soli
din: 29 9 Iulie sis
si, pentru. suma lăsatăx de MateY, Hurmuzaki,
: i, V V?, , rapo
rapoartele
6 Septembre, În această lună sosiră numai acești din urmă bani.
3 În rapoartele venețiene, se dă o dată falsä: 5 Iunie.
BC

64567. Vol. IV. XVII

CCLVIII PREFATA

RY
de unde nu era să mai iasă: «Cu mila lui Dum-
creștină,
neadziti de la tot priiatenif avem socoti[n]tá» !.
i
Pe cine se răzima Lupu in planurile sale de a-și dobind

RA
iarăşi Moldova? Intäiü pe Vizir, «omul mare» din corespon-
denta agenţilor lui Räköczy, pe Derviș Mohammed, care gu-

LIB
1 Cf. scrisoarea lui citată, moY jos, pp. 30-1, n" XL, si știrile din rapoarte
în Hurmuzaki, Zragm., MI, p. 212. — Cu privire la
de ambasadă germană,
Gheorghe Hatmanul si la familia lui Vasile- Vodă se păstrează un document

Y
de o însemnătate deosebită in Bibl, Ac. Rom. (27/LVI). tn acest act, din 12

SIT
Mart 1662, semnează Mitropolitul Sava, Racovipi Cchan Marc-Log., Toma
« Catacozăino» V. Vor, Ilie Septelici cellalt V. Vor., Nicolae Racoviţă IIat-.
man, Alexandru Costin V. Post., Iorgachie V. Spät., Gligerie V. Ceașnic, So-
lomon V. Vist., Miron Bucioc V. Stol, Andronic biv V. Post. Andronachic
ER
biv V. Post, Gligorasco Ilăbășescul biv V. Ceașnic, Toderasco V. Com., Io-
nasco 'Lălmaciii. biv V. Com., Neculaiü Buhuș, V. Med., Toderasco Prájáscul
V. Cluc., Hrisoscul V. Jitnicer, Statie V. Sluger, Bejan, Gheuca V. Pitar, Io-
NIV

nasco V. «Orujnic», Ionascu Tira V. SXtrar, Andronachie V. « Vratnic», Posto-

lachie Aga, Contäs vt, log., Alexe vt. post., Postolachie vt. spăt., Duca vt. vist.,
Pätrasco 3 log., Constantin vt. stol., Bogdan vt. com,, Dumitrasco vt. jitnicer,
3 pitar, Lambrino 3 post.
LU

Andoca biv Pitar, Ratund ul vt. cluc,, Constantin

Ghinea 3 vist., Constantin Buhusel .3 jitnicer, Dumitrașco, Ruginä, Veatres,
Dumitrașco Corosca, Ursul, vornici ‘de gloatä, — adecă boierii ţerii de toate
treptele, În document se spune că Radu biv Vel Stolnic, Abaza Slugerul «si
A

fraţii săi, feciorii lui Gavril Hatman, nepoţii lui Vasilic-Vodă si a lui Gheorghie
IIetraan», nu-și pot plăti datoriile. Între creditori se află si «Ursachie Va-
TR

mesul, ginerele lui Gheorghie Hatman, si cu giupäneasa lui, Ilinca, si giupäncasa

Märicuta, featele lui Gheorghe IIetmau». Aceste rude icaii cit li se vine, pri-.
mind sate din ale lui Gavril. Celelalte proprietăți sese fe vinzare, «Domnu
N

nostru, Jo Evstratie Dabij[a] Voevod, Domnu ţ[ăJrăi Moldovef>, cumpără satul

CE

Bälänesti si altele. Satul fusese luat de Gavril de la mănăstirea Risca drept

un zid de cincizeci si cinci de stinjänf, valorind «$50 lei, bani de argintu»,
si drept «dzeace iape bune». Alt sat îl luase Gavril de la «Vasilie Rusul gi-
nerile ii Silionncase». Domnul face cumpărătura, einpreunä cu Doamna Măriei
I/

Sale, Ecaterina», si dă banii einnaintia a noastri tuturor, în mijlocul Divanului».

Ei se încredinţează ala ruda lor, Doamna Rocsanda, fata lui Vasilie-Vodi,
AS

pentru datorie ce ati avut ia la feciorii lui Gavril Hetman..., întru mänule
oamenilor DoamneY Roxandrei, C-aü trimis ia aicea, pentru datoriia lor». Se
scoate etincusca» Bälänestilor dintr’un «uric matcă», în care se aflaii si alte
UI

moşii, «lar alte urice și dreas[e], asea ait dat sama rudeniia luf Gavril Iatman
c'aii perit căndu ai perit si fecori lui Gavril Iletman, iar acest uric ali fost
dat mat de mult la un călugăr, de lai amistuit>. Cf. vol. IIl din această
BC

culegere, pp. 31-3 si p. 33, nota I.

 PREFATA CCLIX

Y
vernă pănă în Octombre numaï 1. Pe Hanul apoi, care nu

AR
erufase nici un mijloc pentru a-i cîştiga pe Turci: Islam
Ghirai muri in Iulie?, Pe Cazaci, cari vorbi
ră pentru dinsul,
cu toate cá, într'un timp cînd seicile lor prida

IBR
ü pe Mare si
solii li se opriaü la Constantinopol, cînd legătu
rile lor cu
Tatarii erai ajunse aproape la dușmănie fätisä, cuvintul pus
de dinșii nu era de loc menit să induplece 5. Dar mai
era

YL
cineva, cu care se schimbaü făgăduicli si asigurări, Oamen
ii
lui Räköczy la Poartă dai de veste acasă, în acele zile de
primejdie din Iulie,

SIT
cá, la moartea lui Matei, Constantin ar fi
asigurat pe Lupu, încă la Tatari, despre bunăvoința lui 4,
Pe atunci stäpinitorul ardelean se plinse Turcilor că vecinul
din Tara-Romäneascä ar fi mai mult cu Cazacii decit cu ER
dinsul, că ar face daruri lui Mihai pribeagul, care voiù să
capete, luind pe Ruxanda, văduva lui Timuș, o zestre în
NIV

stare să-i sprijine înnaltele ginduri și-și pusese în minte să

se folosească de numele ‘si de neamul lui iubit pentru a ri-
dica, pentru Împărat şi pentru dinsul însuși, pe iobagii ro-
LU

mini din Ardealul îngenunchiat Ungurimif?. Constantin fu-

sese în ultimele timpuri ale Domnici lui Matei lăsat de o
parte, trăind la ţară, în nemultämire, pentru o ceartă de
RA

întăietate cu Diicul 9. Íntr'un act din 1655, pentru Vistierul

Bunea, el nu se sfiește a vorbi de un cas cind Matei a să-
virsit o nedreptate, o încălcare: «răposatul Matei-Vodă că-
NT

zutu-le-aù în spinare fair de dreptate »?. În sfirsit, în scrisoarea

pomenită a lui Vasile către fratele săii Hatmanul nu sc spune
CE

nimic despre vre-o schimbare însemnată in sentimentele lui

Rákóczy, dar se afirmă că, scäpind din temniţă, acest frate
I/

1 Tablele lui Hammer si Difplomataria, NNI, 4 c.

® V, si Hurmuzaki, INI, August. EN
AS

3 Cf, Diplomataria, XXIII, p. 142; Hurmuzaki, IN’, Iulic,

1 Diplomataria, XXIII, p. 148.

5 Hurmuzaki, Zragmente, MI, p. 215.
UI

6 Paul de Alep, p. 110. | | i |

7 Colectia menm Gr. Cantacuzino. E vorba si de Mihu Spätarul și de
. jupîneasa Grájdana.
BC
 CCLX PREFATÀ

RY
ar putea să vie în siguranță la Constantin-Vodă, «că dum-
nelui ne iaste ca un; filü>. |
După moartea Hanului starea Lupului se facu mai rea, dar

RA
nu intr’atita, încît să-și piardă speranţa. Vizirul era încă în

slujbă, și el s’ar fi gîndit întrun rînd sà trimeatä pe fos.

cu care. stătuse altă

LIB
tul Domn moldovean ca sol la Ţarul,
dată în legături, pentru a-l împăca, smulgîndu-l de la răz-
boiul ce din toate părțile se ridica împotriva Poloniei îm-
bätrinite şi neavind acum cine să o cäläuzeascä!. Dar ma-

Y
zilirea Vizirului distruse aproape aceste așteptări si asigură.

SIT
oare-cum pe Gheorghe Stefan în Domnia sa miluită din
Ardcal?. În anul următor, 1655, îl vedem pe Vasile ospä-
tind tovarășii de prinsoare venețieni * și păstrindu-și situa-
ER
tia de pindä, cu toate sumele mari ce se oferiaü pentru
moartea lui. Cazacii, biruitori pe atunci in Polonia nu-l
NIV

uitai, și în Maiü un sol al Hatmanului venia să-l vadă in

prinsoare 5. Cu putin timp înnainte, norocul părea că-i zim-
beste, aducind în dregătoria de Mare-Vizir pe un prieten,
LU

Ipsir-Pașa, odinioară la Silistra, duşman al Polonilor, cum.

fusese şi el odată; dar Viziratul acestuia fu scurt, și n'avu
pentru mazil urmările ce dorise acesta 6,
A

oo

Acest an 1655 văzu împrejurări de cea mai mare insem.

TR

nătate pentru noi. Pentru planurile lui mari în Polonia, pen-

tru prefacerea în realitate a visurilor sale regale, Rákóczy
N

avea nevoie de ajutorul Domnilor nostri. De al lui Gheorghe

CE

A IIurmuzaki, V?; 25 Septembre 1654.

? Szilágyi, Dellum boreo-orientale, Y, pp. 355-6.
? Hurmuzaki, V?; la data de 3 lunie 1655.
I/

1 Zbid. ; Novembre. Cf. V?, la data de 17 Decembre.

5 Ilurmuzaki, Zyagmente, III, pp. 229-30.
AS

© Cf. Hurmuzaki,: Fragmente, III, p. 218 si tablele la Hammer.

Din 1654 avem o scrisoare inedită a lui Constantin-Vodă către Rákóczy :
«datum in civitate nostra Bukurest, die 4 Septembris 1654» si alta a lui
UI

Gheorghe Stefan (pentru Dessi János si un cal): «in Iass, die 11 Octobris
auno 1654»; ambele in ungurește. Bibl. Batthyányi din Alba-Iulia, Codices
authenticorum, — O scrisoare din Bucuresti, 12 Iulie, a luf Constantin, în pa-.
BC

chetul «Gyf. L. V, 23» al Archivelor din Buda.

 PREFAŢĂ | CCLXI

Y
AR
Ștefan era sigur, pentru că în toate, acesta, încurcat în da-
torii, silit. să ceară necontenit iertare pentru zăbăvi
le plăţilor
fata de Craiü şi să-și «dea dracului» aducătorii de venitur
i

IBR
ce nu mai sosiaù !, nu putea face nimic fără voia Ardeal
ului,
Constantin-Vodä, un ales al terit, căpetenia unei numeroase si
viteze oștiri de mercenari deprinsi să învingă, Vocvodul unei

YL
boierimi pline de semetie si de neastîmpăr, acesta era mai
putin sigur. Oamenii lui Rákóczy primise de la început ofer-
tele unui tînăr, cam ușor la minte, chinuit

SIT
de patima märj-
rilor, care, de și Grec pentru cine-l cunoştea si podoabă de
Seraiü în casa unui puternic, se dădea drept fiul lut Radu-
Vodă Mihnea și umbla pe la ușileER ambasadorilor din Cons-
tantinopol, mágulind slăbiciunile și interesele fiecărci persoane
si fiecărei Puteri 2. În Ardeal ca si in Moldova, se bănuia
NIV

gîndurile lui Constantin, cum am văzut, atribuindu-i-se cine

ştie ce intelegeri stricátoare cu Cazacii. Se pare că Rákóczy
simtia mai multă tragere deinimäpentru concurentul învins allut
LU

Constantin, Spätarul Diicul, căruia-i mal rămăsese un fiii si pe

care Domnul cel noi ilscosese din dregătoria lui, täindu-T si nasul,
iar, împreună cu dinsul, drumul către Scaunul domnesc”.
RA

Dar deocamdată se începu, ca pe vremea lui Matei,

printr'o «legătură», care ni s'a păstrat într'o formă nedatatä.
Încheiată de Bunea Vistierul, Udriste Năsturel si Sava Lo-
NT

gofătul și întărită apoi în ţară de un solal principelui, ca nu

se deosebia de ultimele învoieli cu Mateï, cuprinzind si fägäduiala
CE

de ajutor împotriva Turcilor si Tatarilor *. În Ianuar 1655,

Constantin Cantacuzino, Postelnicul din toată Domnia lut
Matei-Vodă, face la Bucureşti un jurămint de credinţă lui
mîna ‘solilor acestuia, de bună samă, si el po-
I/

Rákóczy, in
meneste cu acest prilej faptul, ce l-a îndemnat si pe dinsul,
AS

că Voevodul «iaste cu jurämint întărit spre vecinätäfasca pric-

tenie cătră Maria Sa Craiü»°.Si, cu cîteva luni in urmă, încă
UI

i Diplomataria, l. ce, p. 173:

2 V. mai sus si Hurmuzaki, V?, pp. 22-3.
BC

3 Paul de Alep, p. 122. |

| | oo
4 Türlénelmi Tär pe 1889, pp. 663-4.
5 Maï departe, pp. 32-3, n° XLI. Acelaşi Cantacuzino scrie priucipelui din
 CCLXII | . PREFAŢĂ

RY
de la 4 Septembre ale anului trecut, Constantin se aráta
recunoscător lui Rákóczy pentru că s'a poruncit agentului

RA
ardelean pe lingă Poartă să caute si de interesele lui !.
Asigurat din partea Ardealului, Știind bine cá moliul

LIB
timit ccu sarcina de vechil în Moldova al lui Răkoczy, prie-
ten cu Pașa din Silistra și farà concurent serios la Poartà,
nefiind în hotar cu Tatariî, cari n 'aveaii nimic cu dînsul, si

Y
cu Cazacii, ce aveaü de ce să fie la el, primind în sfir-

SIT
sit învățătură de la o pätanie a vecinului din Moldova, care
avuse de lucru cu o răscoală a seimenilor sái?, Constantin
se hotări să ușureze sarcinile Vistieriei, dind drumul ER Seime-
‘ nilor. Dorobantii de țară,ai căror «căpitani, iuzbași și ceausi,
vätasi si cetași» fură chemați la sfat, primiră bucuros, firește,
să li se dea lefile acestor tovarăși de arme și acestor rude.
NIV

Dar, cînd toate se credeaii încheiate, ele începeaii abia. Se

găsi, dintre boieri, cine să atîte lucrurile, si astfel, în ziua.
de 27 Februar? 1655, ostașii romini şi străini, fără deose-
LU

bire, se adunaü, și,venind la Curte, jertfiaü pe Ban, Ghiorma, ,

pe Vistier, un Grec, pe Drăghici Greceanu, pe Papa Brin-
coveanu, fiul unui bätrin boier respectat, pe citíva boieri
A

mai mici si pe patru căpitanii. După care ispravă, sc începu

TR

un strasnic jaf, care nu se opri nici la ușile bisericilor.

Bucuresti iarăşi, la 13 Iulie 1654: «gratias refert principi», spune resumatul,

N

(Kemény, Notitia hist. dipl, archivii capituli albensis, 1836, p. 357), «quod
CE

se suosque favore complectatur et porro quoque se commendat».

! Kemény, Z. c, p. 358.
* Miron Costin; Kraus, pp. 223-4.
3 Dată cuprinsă in Cronica lui Ludescu — în a lui Constantin Căpitanul
I/

nu este nici una — e: 17 Februar, Simbătă; ceia ce, ca zi de săptămînă, se

potrivește. Kraus, foarte bine informat, izvor de căpetenie pentru acest timp,
AS

are însă — p. 232 — 12 Mart, zi a Sf. Grigore [Papa]. Cea d'intăiii dată trebuie pri-
mită, pentru că si în altă cronică, a unui Brasovean de pe acel timp, D.
Nekesch-Schuller (Quellen der Stadt Kronstadt, IV, p. 240), cetim: «27 Fe.
UI

bruar erhebetin Bleschland von den einheimischen Kriegsvölkeren, welche

man Szymener nennet, ein grosser Tumult und Aufruhr wider die Bujären,
und morden in dieselbige heftig». Potrivirea c, deci, desävirsitä. Se poate ca
BC

data de 12 Mart să fie pentru al doilea măcel.

* Cronica terií. .
 PREFATÀ CCLXIII

Y
„Boierii se risipirà in toate părţile,

AR
peste toate granitile:
Dunărea, Milcovul, munții, și zidurile Orsovei, Citi stäturä
pe ginduri, avură să sufere nouă prigoniri, carei induple-

IBR
cară să-și părăsească. dregätoria si avutul pentru a-şi scăpa
viata 1. |
Si Domnul? Cine să-l ajute, nu se găsi. Turcii luptaü peste

YL
mare şi Pașa din Silistra era numai un păzitor al liniştii; Ca-
zacii se băteaii cu Polonii, ca învingători; Moldova avea dure-
rile ei; Räköczy se zice că ar fi fost jignit si de unele amenințări

SIT
ale lui Vodă, că, de nu i se dai înnapoi niște bani împru-
mutati, va face în Ardeal ceia ce făcuse tatăl säü Radu Serban?.
Fiind ce era, bietul Voevod trebui să se prefacă împăcat cu
ER
aceia cari-l stropise de sîngele atitor sfetnici iubiţi, si al ne-
potului síü chiar 3. El se arătă fati de strasnicii sál stäpini
NIV

! V. actul din 20 Maiii 1655 al boierilor, cu Mitropolitul în frunte, în

documentele românești din Culegerea noasträ.
> Hurmuzaki, fragmente, WI, p. 220 și urm, |
LU

3 Cronica ardeleană a lui Kraus dă uncle nume ce nu se pot înţelege,

altele care corespund cu ale letopiscteluY muntean, si, în sfirsit, pe «Nepotul
: Wode»; p. 232. — La neorinduiala adusă în ţară de ridicarea Scimenilor se
RA

referă si ordinul luă Constantin, pe care-l reproducem aici în cea mai mare
parte: .
«Voao, satul Dobriceanii si voao, satul Bärbätestit, ot sud Vălcii, care aţi
fostu rumäni sf[i]ntei măn(ălstiri Arnăutei, unde iaste hram S[fe]ti Arhanghicl
NT

Mihail. Cătră aceasta vă fac știre Domniia Mea, pentru că aicea, naintea Dom-
nii Meale, jăluit-aii egumenul Theofil, impreun[ä] cu alalff călugări, zicindu cum,
dup[á] ce v’ati judecit de cătră Domniia Mea, v'ají luat toate cărțile voastre
CE

de la măn[ălstire, iar.apoi voi aţi mai cerut de la egumenul o carte dom-

neascá si un zapis, care s'aii fostu cu dinsele; și acca carte, si acel zapis, aü
„fost la Preda Vornicul, si aü perit acum, căndu ceastă răzvală, cu toate cărţile
I/

luf, iar dup’ aceaia voi în pizmă ati mersu la măn[ăjstire de api umblat sit
prindefi egumenul si pre alalfi călugări, să-i ucideţi, si api jăfait metofurile
AS

sf[i]ntei min[A]stiri, de ati luat tot ce aţi gäsit; dar neste hoţi ca voi, cu
a cui invätätur[ä] si cu ce semetie umblay voi să ucideţi călugării, si jäfuitr
voi bucatelfe] mănăstirii? Deci, iată că v[ä] porincescu Domniia Mea, in
UI

vreame,ce veti vedea aciastă carte a Domnii Meale, iar voi toți foarte bun[i]
și
paci să dati egumenului si tut[uJror călugărilor, si să dati toate bucatele
banii, ughi 7, ce ati jäfuit, ale sf[i]ntei mänfä)stiri; că foarte să bine Ştiţi, de voiîi
BC

inteleage Domniia Mea al doilea rándu că n'atf dat tot ce aţi luat de la me-
tofurile sffilntei mänfä]stiri, vol să trimeţi Domniia Mca ne;t[e] armas să v[ă)
 CCLXIV PREFAŢĂ

RY
ca un dușman neimpăcat al boierilor și făcu pretutindeni cu-
noscut în ţară că de acum înnainte nu se va mai atinge

RA
nimeni de. «dreptäfile» cistigate în trecut!. Si, în același timp,
el își pregătia răzbunarea, cercind cu bani la Silistra, într'un
timp cînd Constantinopolul, sfășiat de lupte interne, nu mai

LIB
însemna nimic, si amintind lui Rákóczy de legătura» ce
există între cele două teri, asigurindu-li liniștea amindurora.
Pașa nu se mișcă, nemai fiind acuma timpurile cînd Turcii -

Y
mărginași eraü în stare să lămurească singuri lucrurile. Se

SIT
zice că el ar fi cerut sfatul principelui ardelean. Acesta se
interesa înca din Mart' de mersul lucrurilor peste munți, și-și
ținea oamenii gata?. El convocă, la 4 April, o dietă la Alba-
ER
Iulia, pe ziua de 28 ale lunif?. Statele se arătară nehotărite
față de ceia ce trebuie să se facă, oferte viind, probabil, din
amindouă părţile, Turcii de la Poartă putînd să ceară cîndva
NIV

samă cui se amestecase în afaceri împărăteşti ce nu-l priviaü

pe dinsul si, în sfirsit, Constantin-Vodä nerepresintind pentru
Ardeal ceia ce represintase Matei odinioară. Spre a explica
LU

pe deplin zăbava, pufina tragere de inimă pentru ajutorarea

bictului Voevod ce se chinuia în umilință, trebuie să se tie
samă şi de aceia că Rákóczy își păstra pentru alte scopuri,
A

mai răsplătitoare, Nemţii mercenari si celelalte trupe adunate,

TR

cu multă greutate și cheltuială, în jurul săi. În Mart tocmai,

îl vedem ispitind pe regele Suediei, care se arăta aplecat a
N

dezlega prin arme lunga sa neînțelegere cu acea rudă dus-

mană a lui care avea Polonia și nu-şi uitase
CE

drepturile asu-
pra terii de origine 1,
„Un sol merse anume la Poartă pentru. a întreba ce e de
făcut, si acest sol, Sava Mihäly, ajunse la Constantinopol în
I/
AS

intape, pre toți, naintea ușilor vostri, — să te învăţ a

maf fi voi jafitori. Aciasta
v'am scris Domniia Mea; într'altu chip să nu
faceţi» (April S, 1655). Arch.
StatuluY, 2177074, pachet «netrebnice», doc.
115 vechiii, — Comunicat de d. Iuliu
UI

Tuducescu,
! Cf. Ludescu, Constantin Căpitanul si Kraus,
? Mon. Com. Traus, Nl, pp. 223-4.
BC

3 Zbid., p. 224. ^
Mon. Com. Trans. I, e, ; Diplomataria . XXII, pp. 162-3.
 PREFATÀ CCLXV

Y
AR
mijlocul bucuriei sălbatece pentru măcelul Marelui-Vizir Ipsir,
si nevristnicul Sultan sau noul Vizir, care cra să fie numai
citeva luni pecetea Împărăției, nu puteai decit să dea räspun-

IBR
sul că Räkoczy să facă ce socoate el
mai bine.
Nu i-ar fi fost grei principelui ardelean să intre cu oastea
pe care o avea de mult adunată şi, puind în mișcare

YL
şi pe
ascultătorul Gheorghe Stefan !, să lămureas
că lucrurile prin-
tr'o luptă. Întărziarea avea motive care sînt astăz
i acoperite
de întunerecDin . nişte ştiri germane trimise de la Constan-

SIT
tinopol şi dintr'o scrisoare a lui Rákóczy, cu data
de 22
Mart, aflăm că un fiii al lui Diicul, căsătorit cu fata unui
Szalânczy, trecu granita la începutul primăverii, cîteva ER
säp-
tamini după mäcelul boerilor, și-și căută un adăpost la Sibii
ü,
în ţinutul căruia se găsia Diicul însuși în Septembre?, Pe
NIV

acest fiii al concurentului din 1654 al lui Constantin ar fi

avut de gînd Intäiü Rákóczy să-l facă Domn, dacă Scimenir
n'ar putea fi aduși la pocăință prin sfátuirí $i amenințări, mai
LU

departe decît care mijloace el nu se hotări decit cu greü

‘ sà meargă.
Dar Constantin se arătă gata să facă ori-ce jertfe pentru
RA

ca să-și capete Domnia de fapt din minile biruitoare ale Cra-

iului de care pănă atunci nu prea voise să fie scamă. Prin-
tr'o scrisoare goală de cuprins, lăsată anume fără un înţeles
NT

limpede, Voevodul arată vecinului säü, la 7 Maiü, că-i trimite,

pentru a-i cerceta sănătatea, pe Mitropolit, atunci Ignatie, pe
CE

Marele-Logofăt Preda Brincoveanu, pe Danciul Piriianul, Mare-

Postelnic si pe Ivasco Cepariul, Marc-Armas. Acești boieri, cu
o suită destul de mare de boierinași, merserä la Räköczy, în cas-
I/

telul Ernut, pe Mureș, într'o regiune románeascá a Ardealului,

si găsiră aici, saü luară cu sine în cale, si alti pribegi, intre cari
AS

găsim pe un Stroe Logofătul, pe un Constantin fost Vistier,

pe un Moise Mihălcescul, și chiar pe « Diicul biv Spátar», care
UI

n'avea prin urmare nici o parte in planurile domnești ce

BC

1 V. scrisoarea lui umilă din Iași, 15 April, în Déflomataria, XXIIIp. 173,

2 Ct Hurmuzaki, Zragm., UI, p. 222; Szilágyi, Zel/um boreo-orientale, 1,
p. 384 ; Socotelile Sibiiulur, p. 9.
 CCLXVI - PREFAŢĂ

RY
se pun pe:sama fiului săi, ori căuta sí.le ascundă încă.
La 20 ale lunii, după stilul noi, „întrebuințat de hatirul

RA
«Craiului», acești boieri își îndeplinesc misiunea, asigurin-
‘du-l în scris că, dacă el își «va tinde ajutorul si. putearca

LIB
Mării Sale, ca să scoatem tara den măna acestor streini
hoți, ca să fie tara iaráse supusă și plecată prea-luminatu-
lui Împărat, si să dăm haraciul Împăratului», ei îl apără
răspundere, pe el sai urmașii

Y
pentru totdeauna de ori-ce
luf, fati de Turci: «pentru acest lucru», sfirsesc ei zapisul

SIT
de asigurare, «să avem noi a mearge cu capetele noastre sá
dăm samă la Impärätie, iar Măriia Sa nici-o samă să n'aibă
a da» !. Dar nici un tratat ER nu s'a încheiat, cum s'a crezut,
în numele Voevodului?.
Nävälirea: Ardelenilor
era pregătită. Pașa Siavuș din Si-
NIV

listra era gata să treacă Dunărea, și-l vedem gräbind pe Rá-

kóczy săvie de ceastá parte a munţilor 5. Se credea cá vor
veni si Tatarii!, cari, în acel moment, n'aveaü de lucru in
LU

Polonia și cari stăteau in cele mai bune relaţii cu princi-

pele ardelean, căruia-i trimiseră si un sol in dieta din April,
ca răspuns la solia ce se dusese în Mart la Hanul 5.
A

„Mai trecurä însă vre-o trei säptämini, pănă ce Rákóczy

TR

veni să se puie în fruntea unei frumoase oștiri menite să

zdrobeascä pe aceia cari îl împiedicaii de a stäpini la miază-zi
de munţii hotarului tot asa de deplin cum era stăpîn la ră.
N

săritul lor. Ce s'a petrecut în acest răstimp la Munteni, nu

CE

putem ști bine. Se pare însă că Voevodul izbuti să închidă

cu totul ochii Seimenilor ce-l páziaü în. Scaun, fäcindu-i să
creadă înnainte cäel e al lor cu desävirsire, bucuros de toate
I/

isprăvile sävirsite si hotărît să lupte în rindurile lor impotriva

AS

! Scrisoarea de acreditare, in Szilágyi, Bellum doreo- orient., I, pp 394-5.

Zapisul boierilor, în acest volum, pp. 33-6, n° XLII. |
UI

* Cel din Zürt, Tür., 1889, p. 664 si urm., e pus la data conjecturalä de
Maiü în ZeZum.
3 Scrisoare, din 21 Maiü, a lui Râkoczy, in Szilägyi, Bellum boreo- -orient.,
BC

‚hp. 395.
* V. mai departe, p. 36, n? XLII
”
» Mon. comit. Trans, NI, p. 205 si urm,
 PREFAŢĂ 2 QOLXVII

Y
AR
«Craiului», care venia asupra teri cu pribegii. «Constantin-
Vodă», scrie, după o tradiție nu tocmai veche, Constantin
Căpitanul, «se făcea că nu-i este în știre de venirea oștilor,

IBR
ci ati chemat. căpitanii, iuzbașii si alti slujitori, de le spunca,
zicänd : cà ficlenii boiari iar nu s'aii lăsat de răotate, ci aü
fugit în alte ţări, si acum aduc osti asupră-ne; ce ziceti să

YL
facem? Ei ziseră: să ne sculăm, Doamne, cu toții, să le egám
" înnainte, si nădăjduim că vom birui, Si începură den toată
tara a se stränge slujitorii, și plecă Costandin-Vodä cu dănșăi |

SIT
spre Gherghità» 1.
La. 12 Iunie, principele ardelean se afla în Tara Birsel, pe
cînd, după învoiala ce făcuse, Domnul Moldovei își părăsise
ER
capitala, unde n'avea decit giija lui Lupu din Constantinopol
şi a datoriei fata de Ardeal, pe care nu era in stare s'o plă-
NIV

tească, si se îndrepta spre granita Milcovului, ajungînd pănă

la 13 ale lunii la Bacáü, iar în ziua următoare la Răcăciuni?
Fără o nouă zäbavä, el veni să lămurească încurcătura desti
LU

virsitä in care se gäsiaü afacerile muntene, între sälbätäcia

Seimenilor ce nu voiaù să stie de nimeni, si între nedestoinicia
Domnului, așa de putin potrivit pentru asemenea timpuri.
RA

Avem mai multe știri pentru aceste lupte din Iunie şi Iulie
1655 decît pentru atîtea altele, mai însemnate: scrisori dela
Gheorghe Stefan, dela Ungurii ce se aflaü pe lingă dinsul,
NT

rapoarte din Constantinopol. .. Sint stiri dese, dar foarte putin

precise. Atita se .poate înţelege bine că Vocvodul n'avea cu
CE

dinsul, în momentul cînd viclenia lui cuceritoare trebuia să

deie toată ostea răsculată în minile Craiului, decit pe o parte
din Seimeni și călărași. Cînd Diicul fusese însemnat la nas,
ca pretendent, si. plecase fără să-şi ceară voic, Constantin
I/

numise in loc pe un nepot de fiică al lui Hrizea Banul, pur:

AS

tind si el același nume, dar căruia i se zicea, pentru a-l

deosebi de bătrân : Hrizica ?. Apoi, neîntelegindu-se nici cu
UI

! Constantin Căpitanul, p. 310.

Kraus, Cron. lui D. Nekesch-Schuller, Ic. si Sziligi, Bellum boreo-
BC

2 Cf.
orient, I, p. 401 si urme
3 V, Literatura si artă romînă, IV, p. 401. si urm,
CCLXVIII PREFAŢĂ

RY
această căpetenie a oștilor nesupuse, el lăsă locul vacant!,

RA
apoi il încredintà unui anume Pană, care-l ocupa la data
trecerii Ungurilor in Ţară. Pe aceiași vreme, Mare-Päharnic
fusese numit, scofindu-se pe Hrizea si din această dregă-

LIB
torie, unde-l trecuse intäiü, un fecior de popă care era
fratele după mamá al Domnului ?. De unde ieși nemultämirea
tináruluf boier, foarte iubit de ostașii cari-l voiaü de -cdpe-

Y
tenie și sfărimarea oștirii muntene, pe care Domnul și-o
privea ca dușmană, în mai multe părți. Unii credeai că se

SIT
pot încrede în Constantin, alții se uitau la Hrizea ca la Voe-
vodul biruinfif viitoare; erat, în sfîrșit, şi de aceia cari cre-
deaii că pot înnàlta în Scaunul lui Matei pe Vornicul Preda, ER
căruia-i perise fiul în măcelul din Februar: Preda era, în
adevăr, rudă cu Matei-Vodă, si se putea lăuda si el cu singe :
NIV

“băsărăbesc 5. Fără a mai vorbi despre Mihnea, care stăruia

din răsputeri la Constantinopol, unde atita, el, si alții cu ace-
leași planuri, nemultàmirea Turcilor față de un Domn, care
LU

nu ştiuse să împiedece o răscoală și nu se gräbise a o

face cunoscută stäpinilor pănă în aceste clipe de ultimă pri-
mejdie 4. |
A

De Moldoveni n'aveaü mare frică biruitori de la Finta,

TR

dar autoritatea «Craiului», frica de Turci, groaza de prădă-

ciunile Tatarilor slăbiră, dacă nu vitejia Seimenilor, măcar în-
crederea în putinţa unei izbînde din partea boierilor cari se
N

,
CE

! La 5 Maiti, după un document din Arch. Statului, Radu- Vodă, V, n° 6, pe

care mi-l comunică d. Tuducescu, Divanul era alcătuit din Chirca Vel Ban,
Gherghe Vel Vornic, Preda Vel Logofăt, Pirvul Vel Vistier, Pană Vel Spă-
I/

tar, Barbul Vel Clucer, Danciul Vel Postelnic, Vasilie sait Vasilachi Vel Stol-
nic, Badca Vel Comis, Hriza Vel Păharnic, Mäinca Vel Sulger, Colțea Vel
AS

Pitar, Deosebirea între acest Divan si acel din 11 April

— Arch. Statului,
Brincovent și Mana, XIV, n° 9; comunicat de același — c că la această din
urmă dată nu era încă Ban, că lipsia Spătarul, că Danciul cra numai Comis,
UI

că Badea era Serdar, Hrizea— fost Clucer — Pitar numai.

* Cf. Diplomataria, XXII, p. 186 si articolul mieü: A/ama Zur Constantin
Basarab, în Convorbirile literare pe 1901.
BC

? Naraţie germană, reprodusă mai departe pp. 126-7.Cf. Genealogía Cantacu-

zinilor, cd. Iorga; p. 77. .
* Diplomataria, XXIII, pp. 190, 194 Ss. 2
 PREFAŢĂ CCLXIX

Y
alipiserà la răsculați si dăduseră Domnului lor dovezi de dus-
mänie. Se spune cä o solie

AR
de împăciuire ar fi venit dincolo
de munți, în lagărul ardelean, fără să isprăvească nimic!.
În același timp, un Dumitrașco din Jilesti si cîtiva-va cälärast

IBR
se infatisati la Dabija, boierul moldovean ce păzia granita,
aducînd scrisori de la «Hrizica» și de la alti dregători
mun-
teni, ce asteptaü la Focșani să se înceapă vorbele de pacc.

YL
Trimisul fostului Spătar arăta chiar că unii boieri ar fi gata
să-l lase pe acesta și să caute un adăpost dincolo de Milcov?.
Trecerea munţilor nu se făcu fără greutate, și străjile Sei-

SIT
menilor la pasul Buzăului dobindirä ceva pradă din carele
ce insofiaü pe năvălitori3. În cea mai bună rinduialä — ciicl
‘«Craiul», aducindu-si aminte de isprävile înfricosate ale Hai- ER
ducilor lui Gabriel Bâthory, luase măsuri aspre împotriva
acelor ce s'ar înfrupta la jaf —*, oastea ungurească sc co-
borî către ținutul ce văzuse şi alte ciocniri în această vreme.
NIV

La 26, fără să se fi prevăzut aceasta, înnaintaşii cari căutau

hrană zárirá peste Teleajin, în părțile Soplei, unde se mal
vărsase singe în luptă, la 1653, «steaguri ncobisnuite, care
LU

aveaü sus, in virf, cruci». Kemény, un cunoscător al terii,

era în fruntea Ungurilor: el strînse räpede pe acci ce sc gä-
siaü în apropiere, și se găti de luptă.
RA

Seimenii n'aveaü cu dînşii pe Domnul cel vechiü, cu

care «se impäcase». De la Gherghița încă, el fugise, după
NT

înțelegere, luînd drumul Silistrei. Räsculafif ar fi chemat la

Domnie pe Preda, dar acesta nu li-ar fi părut sigur, pentru
legăturile ce avea cu Ardealul. Cînd ei strigară insă numele
CE

lui Hrizea, acesta primi cu bucurie, şi prin vorbe mari, prin

amenințări față de Ardeleni şi Moldoveni, prin Împărțirea
îmbielșugată de vinuri, el își îmbărbătă sprijinitorii, cari cre-
I/
AS

1 Naratia germani de mai jos, p. 126. | |

2 Scrisoarea lui Dabija, de Vineri, 11 Tunic; mai jos, pp. 36-7, n° XLIII
De ea se vorbește într'o scrisoare din Baciii, fals laşi, a lui Gheorghe
UI

Stefan, Diplomataria, XXIII, p. 195, si în alta a lui Mikes Kelemen, in Szi-

lägyi, Bellum. boreo-orient., Y, p. 411.
3 Nekesch-Schuller, p. 240.
BC

4 Mai jos, p. 127.

CCLXX PREFAŢĂ

RY
zură că ar putea, viind răpede, să surprindă pe Unguri si
să-i arunce înnapoi în tara lor. Stiaü că Stefan-Vodä, ce ve-
nise pănă în părțile Buzăului, la Sărata, nu se grăbeşte de

RA
acolo şi că, într'un timp cînd Seimenii vorbiseră cu un Agă
venit în tara, îi făcuseră asigurări și cistigaserä pe Muftiti —,

LIB
Siavus de Silistra se va gîndi bine pănă să treacă rîul pen-
tru a hotărî afacerile muntene. Aveaü tunuri, un maiestru
neamt, care să le îndrepte, și destule puteri pentru a putea
privi fără frică pe dușman în fafa.

Y
Inimoși erai Seimenii cu prisos, dar tunurile lor fură cu-

SIT
fundate în mocirla rîului de bivolii incälziti ; cele ce rämaserä
pe uscat, bătură prea sus; în zădar täiè «Hrizea-Vodi» la
minie pe Aga Buliga, în sama căruia se dăduse aceste tunuri.
ER
Ceia ce fusese oastea romănească și era acum numai o adu-
nătură fără orinduialä, vitează fără alte: însușiri, nu cutezä a
NIV

trece riul.: De altmintrelea, cälärimea lipsia acestor buni pe-

destri: boierii ce luptase, cu casele lor, la Nănișori și Finta,
se gäsiaü acum în tabăra străinilor, care era si a clasei, a
LU

Domnului lor. |
Gaudy sosi cu Nemţii, si gloantele acestora, din sinefe si
tunuri, nemeriră. Dușmanul începu să se plece, și atunci nă-
A

văliră călării unguri, cu pribegii alături, spintecînd apa riului

de munte, care pentru dingii nu era o piedecă. Atunci, putin
TR

după amiazi, se începu măcelul, care finu pănă în sară, pe

drumul Ploiestilor, acoperind de morţi laturile spinoase și
N

huceagurile. Hrizea se räzleti în fugă, și găsi un adăpost în

CE

zidurile turcești ale Brăilei; unele cete fură primite de pădu-

rile dese; dar cei mai multi din luptătorii romini de la Soplea
rămaseră pe cîmpul de luptă sai pe calea de fugăl. —
Gheorghe Stefan fusese chemat in. grabă, cînd nu se stia
I/

însă că atit de răpede se va întilni tabăra gata de bătaie a

AS

lui Hrizea. In zori de ziuă, la 27, el aflà că totul sa sfirsit,

1 Pentru luptă trebuia să se compare: povestirile romXnesti din cele două

UI

Cronici muntene si din Miron Costin, Cronica lui Kraus, Chrom. Zuchsio-
Lupino-Oltardinum, cea săsească anonimă si a lui Nekesch-Schuller; I. Bethlen,
BC

Chron., pp. 36-8 ; scrisorile ardelene din 23 si 30 lulie 1655, în Documentele

la Prefaţă. Cf. si povestirea ce am dat în Socotelile Brașovului, pp. S9-91.
 PREFAŢĂ o | CCLXXI

Y
fárá de dinsul, si în cursul aceleiași zile el intra în lagărul
de la Ploiești, aducind

AR
cu sine şi cîteva sute de Tatari, în
fruntea cărora stătea, cu cojocul peste platosä, mirzacul
Rusten. La 28, oştile unite apucară spre munte, şi ajunseră

IBR
lingă ‘Gherghità, la vechiul si vestitul pod al Dridovului saü
_Dridihului. Aici sosi în ziua următoare, bucuros de cele ce
se intimplase, cit poate să fie un stäpinitor care-şi vede oastea

YL
răsculată distrusă de un prie — Consta
te ntin-V
n, odă, cu cîţiva
Turci si boieri, întărit de la Silistra cu un noii caftan tur-
cesc. Era ziua de Simpetru, și se făcu «masă mare» în lagărul

SIT
învingătorilor. Si, după ce se încheiè serbätoarca, Siavuş se
înfatisà la rîndul lui, cu «cîteva sute de călăreţi», si stătu cinci
zile, la <ospete cu vin dulce», ERscrie însuşi Craiul, bind ef
chiar saü uitindu-se cum beaü necredinciosii. |
Räköczy se întoarse apoi în Tara Birseï, cu steagurile luate
NIV

şi treizeci şi trei de tunuri !. °

În Constantin Ardelenii n’aveaü multă încredere 2, dar,
chiar dacă Rákóczy nu impärtäsia sentimentele multora dintre
LU

corespondentii şi sfetnicii săi, el nu fu prietenos decit la

mese cu acela pé care el îl făcuse Domn. Tunurile nu craü
ale răsculaților, ci ale Domniei, care le cumpărase, si Craiul
RA

crezu totuşi că trebuie să le oprească pentru sine, dind numai

lui Constantin patru tunuri din ale sale?. Ise lăsară un număr
de Nemti și Unguri pentru a nimici, împreună cu Moldovenii,
NT

pe aceia dintre învinși cari nu 'venise să-și facă supunerea.

Căpeteniile eraü Gaudy si Boros, şi acesta din urmă sar
fi purtat foarte răi, chiar cu boierii, pingärindu-li casele *,
CE

Moldovenii, bucuroşi de prilejul ce se înfitisase, prädaü la

“rîndul lor ?. |
străine eraü de mare folos, si
I/

Deocamdată, aceste trupe

aceasta. făcea să se uite reaua lor purtare. După multe stä-
AS

arătate, Svcotelile Sibiiulul, p. 9; Diflomataria,

1 Cf, pe lîngă izvoarele
XXI, p. 213. ”
UI

2 V. Diplomataria, XXIII, p. 205. .

săsească, citată, din aceasta carte,
3 Naratiunca
+ Kraus.
BC

5 Diplomataria, XXIII, p. 208.

CCLXXIT | PREFAŢĂ

RY
ruinti si cheltuieli, in sfîrsit, Hrizea fusese luat de Pașa Sia-
vus si adus la Ungurii din Tirgoviste: la 16 Iulie el era dus
înnaintea lui Constantin-Vodă, care n'avea voie să se atingă

RA
de dinsul. «Cind a ieșit din Curte», scrie însuși Boros, «il
plingeaü oamenii, se plecaü înnaintea lui și-l särutaü: bine

LIB
că l-a prins Pașa si l-a trimis în minile noastre, căci ziti că
toată tara s'ar fi sculat pe lingă dinsul si l-ar fi privit ca pe
Voevodul ei, si ar fi şi murit lingă el!»! Nădejdea lui Cons-
tantin că i se va da căpeteniei de răscoală în Ardeal măcar

Y
«pedeapsa cuvenită pentru hoți» se dovedi zádarnicá: «Hri-

SIT
zica» fu păstrat de Rákóczy, pentru cine știe ce împrejurări ?.
Acestea se petreceaü în Iulie. În August, vre-o 2.000 de
călăreți se ridicară asupra lui Constantin si epitropilor lui,
ER
dar, nefiind sprijiniți de pedestrime, ei fură învinşi destul de.
răpede. La 16 ale lunii, Boros se găsia în tabără la Călu-
NIV

gäreni, Călugărenii de -biruintà ai lui Mihai Viteazul, unde

avu o ciocnire cu dingii 3. Marele-Vornic îi urmäria pe alti
lotri în spre Rușii-de-Vede, și alții, în sfirsit, se oplosise prin
stuhurile ostroavelor dunărene 4. |
LU

Cum se vede, tot vremuri tulbure. Cu atit mai mult, cu

cit Lupu căpătase trecere iarăși la Poartă, unde făcea pla-
A

nurì si, cănindu-și barba, își formă o nouă familie. «Givan-

bei», pretendentul de seraiü, Mihnea, luptă din răsputeri pen-
TR

tru a căpăta Tara-Romäneascä 5. Leon-Vodà avea un fii,

și acest Radu «fiul lui Stridie» iegise la iveală ca preten-
N

dent %. Mihai, moștenitorul popularității și neastimpärului ma-

CE

relui sti bunic, se afla la Cazaci, se înțelegea cu Suedesii,

şi se gäsia cine să-l pireascä. că ar umbla după stăpînirea
Ardealului 7, asa încit Gheorghe Stefan se umplu de bu-
I/

! Diplomataria, XXIII, p. 206.

AS

? ld. p. 211. Cf. Cronica lui Kraus.

3 Cf. Hurmuzaki, IX!; Fragm., III, pp. 127-8; Miron Costin, p 352, si
scrisoarea pomenită, in Diplomataria, XXIII.
4 Scrisoarea citată,
UI

* Cf. scrisorile din Constantinopol, in Diplomataria, NXIII; Hurmu-

zaki, V2
BC

© Diplomataria, XXIII, pp. 25-4 310.

î Ikid,, pp. 223-4.
 a

tO PREFATÀ 704 COLXXIIL.

Y
curie, cînd, la 19 Septembre; sosi la Iași trupul dușmanului

AR
acestuia, mort. de. ciumă, pe care-l duceaii peste Milcov să-l
îngroape !. Ostașii ce nu voiaü să se supuic încă, se gindiaü
la. pribegii bánuitfi că vreaü Domnia:

IBR
la Diicul şi Preda,
pentru a căror trimitere în ţară se ruga din această pricină
Boros la 23 August *. Afară de Marele-Vornic, de Marcle-
Comis si de boierul Barbu, Constantin, plin de neîncredere

YL
faţă de nobilimea de țară, se încunjurase, se spune, numal de
Greci, si aceasta nu-l făcea să fie mai iubit 5. Nici bani nu mai
avea, si vecinii nu se arätaü gata să-l împrumute, copleșiți

SIT
de datorii cum eraü si eit. Si totuși, prin căile minunate pe
care le descopere . nevoia, el găsi peste treizeci de pungi
pentru ca în toamnă să-și cumpere o Domnie «veşnică», ce
ER
‘- era să tie doi ani”, |
În sfirșit mai era o primejdie: Cazacii. Folosindu-se de
NIV

coborirea Suedesilor în ţara regelui dușman, al Polonici, ei

începuseră iarăși, cu . înviersunare, vechia lor luptă pentru
libertate si aicătuire în formă de Stat. Biruitori, ci se ur-
LU

cară în toamnă pănă la Camenița, prădind si marginea Mol.

dovei, unde domnià cine nu era privit cu ochi buni de IImil-
nitchi. Apoi ei se îndreptară către bogata cetate a Lember-
RA

gului, pe care o încunjurară, silind-o să sc räscumpere. Solf

. sälbateci, cu obisnuitele propuneri amenințătoare, apärurä
iarăşi la Curtile din Iasi si Tîrgovişte. Hatmanul urmă să
NT

se înţeleagă cu Lupu si să stăruie pentru dinsul?, iar in

Tara-Romäneascä se spune că liar fi scris căpitanul de
CE

Buzău Cazacilor astfel: «Noi stăm răi; Ungurii ne biruiesc,

ni pîngăresc bisericile, ni ard icoanele si le rup. Să dea
I/

relaţiile lui Gheorghe Stefan cu Ardealul, v. si scri-

1 Jbid., p. 248. Pentru
1654-5, în Zorténelmi Tür, 1889, p. 637 si urm.
AS

sorile lui din

2 Diplomataria, XXUI, p. 233.
3 /bid., p. 236. |
Jbid., p. 215. Cf. mat jos, pp. 44-5:
UI

4
5 Diplomataria, NNMI, p. 265.
13 Septembre 1655; Diplomataria, NNI, pp.
6 ct Hurmuzaki, V?;
BC

238, 309.
? Diplomataria, XXIII, p. 399.

64567. Vol. IV.

| XVII
 . PREFATÄ
CCLXXIV

RY
vom scăpa si noi poate
Dumnezeü sä izbutiti, căci atunci
înnaintarea stäpinitoare
de foame» 1! Se știe însă cum, faţă de
oi în Novembre, cu

RA
a Muscalilor, Hmilnitchi se întoarse înnap
ţară a Poloniei ?.
sentimente mai bune fata de nenorocita
tant in-Vodä asigu rind pe «Craii»
Într'un rînd vedem pe Cons

LIB
săi, el îi va räminea
că, ori-care ar fi sentimentele vecinilor
la cea din urmă a:
credincios si plin de recunostintä pänä
el îşi legasc,
zilelor sale. În urma împrejurărilor din 1655,
puternicului vecin.

Y
în adevăr, şi mai strîns soarta de aceia a
care trebuie
Printr'un act ce ni s'a păstrat fără dată, dar

SIT
Ardeal înnainte de
să fi fost trimis, în linii generale, din
-Romäneascä, Voc-
incheiarea anului si iscălit îndată in Tara
utä incä de pe
ER
vodul aminteste neodihna Seimenilor, incep
urmarea ei supt cirmuirea lui, unirea.
vremea lui Matei,
cei din ţară: dorobanţi și. cälärasi, uci-
ostașilor străini cu
NIV

derea unora dintre boieri, pribegirea altora «la Turci, în

le pe care a tre-
Ardcal şi în Moldova», jefuirea si amenințări
buit să le sufere el, Domnul, încercarea de a-l scoate chiar
LU

din Scaun. «Dumnezeü stie», scrie Constantin, «in ce pri-

mejdii am fost, din care nu mai aveam nädejde sä scäpäm».
El a rugat pe Räkdezy care «gta făcut milă de el», «in acel
A

timp viforos». Ostaşii răsculați nu s'aü îngrozit însă nici

TR

de dinsul, ci «ait cutezat să-l atace în loc si în timp ncaștep-

tat», dar aü fost învinși de «puterea și prevederea» princi-
e:
pelui. Pentru a plăti această mintuire, Domnul fägäduiest
N

a împărtăşi prieteniile și dusmäniile ocrotitorului, a-i da știri,

CE

si despre ori-ce mișcare militară ce i s'ar porunci saü ori-ce

ștafetă ce ar ajunge la dinsul, şi-i va cere totdeauna învoirea.
Apoi, se vor ţinea hotarele din vremea lui Matei-Vodă, nu
I/

se va urmă fără erinduialä» cu păstorii ce-și aduc vitele :la

pășune în ţară, și nu se vor face «opririle» sat «zäberirile»,
AS

dese la graniță. Va sluji, după cerere, pe «Craii» şi se va

uni cu dinsul, după ce «se vor linişti lucrurile». Dregátorii
UI

mari ce se vor pune vor fi dintre acei ce pot să placă Ar-

BC

| Diplomataria, XXUI, p. 230.

2 Engel, Gesch. der Cosaken, pp. 197-203.
 PREFAŢĂ © . CCLXXV

Y
dealului. «După obiceiü, în fiece an vom trimite darul ce

AR
se cuvine Măriei Sale: care dar pe timpul lui Matei-Vodä
era de 1.500 bani vechi; iar noi l-am ridicat la 3.000, pe
cari-i vom. da in totanul.» Urmă jurämintul straşnic pe Dum-

IBR
nezeü, pe Evanghelie, pe «Sfinta Biserică», pe posturile toate,
pe «Sfinţii Apostoli» si osîndirea acelui ce va călca «legä-
lui Iuda si Aric \
tura» la pierderea, vieţii de veci și la továrásia

YL
Îndatoriri asămănătoare trebuie să fi fost luate și de boicri.
Avem însă, dacă nu actul dat de dinşii, jurämintele ostașilor,
la data cînd s'a supus fiecare din cetele ce alcätuiaü, acum

SIT
mai mult de nume, oastea Terit-Romänesti. Lefegiii, sirbf si
de alt neam, jură, astfel, credinţă si ascultare, ajutor în po-
triva ori-cui, «Craiului» învingător întăiii si, pe urmă, Dom-
ER
nului, pentru care se chema că biruința fusese cistigatä ?.
În tot cursul anului următor încă, rămaseră cätanele nem-
NIV

testi si ungurești ale lui Räköczy pentru ca să privigheze

liniştirea desävirsitä şi trainică a «slujitorilor» Domnieï. De
de
Nemti era bucuros si Constantin, şi-l vedem rugindu-se
LU

dinsul, măcar trei

patronul säü, să-i lase si mai mult pe lîngă
putea să
sute, pentru a întimpina cu dînsii nevoile ce sar
ar fi vrut
«aducă primăvara». Pe Boros şi Ungurii lui însă
RA

bucuros peste graniţă si, cînd acest trufas ajutätor

să-i vadă
a făcut ceia
muri in April, s’a bänuit cä otrava Muntenilor
de rechemare a luf Rákóczy ?.
ce trebuise să facă o poruncă
NT

Mikes, care nu sc făcu vinovat de

Ín locul lui, veni Coloman
cînd, după rugă-
aceleași periculoase greșeli. În Novembre,
Priboiii,
CE

căpitanul
mintea unor boieri duşmani ai Domnului,
în 1655, se întoarse în ţară si alcătui planul de a ucide
prins
pe stäpinul säü pe la spate, în biserică, Miles si Gaudy ză-
cari nu uitasc, se
I/

lucrul. Firește că şi acum Seimenif,

dărniciră
AS

in civitate nostra Tergovistya». S'a tipărit, după originalul ce se

1 «Datum citati, 1, p.
din Alba-fulia, de Kemény, în #Voritia
afla în Bibl. Batthyänyi.
|
UI

120.
2 V. mai jos, p. 37 $i urm. ască;
v la 12, și fu îngropat In biserica ungure
3 Boros fu adus mort la Brașo îngro pareala 8 ale lunii și vor-
Krauss pune greșit
BC

Nekesch-Schuller, p. 242: +

lui; pp. 240-1.

beste de otrăvirea
 COLNAVI - (07 PREFATÀ

RY
gäsiaü amestecați în urîta afacere: Priboiü fu ucis şi, împreună
cu el, îşi pierdură viata citeva sute încă din ostașii străini !.

RA
În iarna anului 1656 se lăuda Constantin că, din Ungurii,
Sirbii, leventii, Lesii, dragonii, besliii lui tatarí, aprozii si
pușcaşii, poate să aibă o oaste, “sigură acum, Saii aproape,

LIB
de 2.430 de «voinici» saü, cum se mai zicea, de «viteji».
În curînd, el avu prilejul s’o intrebuinteze în serviciul «pärin-
celui» síü din Ardeal, pentru putina sa cinste si marea sa

Y
primejdie. Începu adecă, în 1657, marele räzboiü. pentru îm-
pärtirea Poloniei, care duse la ruină pe cei prea slabi, cari

SIT
se încumetaseră, .de lăcomie saü de frică, a lua parte la dinsul.
Citeva rînduri asupra începuturilor acelei pierzătoare lupte
din 1657. ER
În 1655, la început, se mai păstraseră încă vechile relaţii
NIV

bune între Polonia și Ardeal, ce se räzimaü pe amintirile

luptei comune de abia doi ani în urmă contra lui Vasile-
Vodă si a Cazacilor ?. În April, Rákóczy asigura că numai
LU

greutăţile din Tara-Romäneascä îl împiedecă de a veni în

ajutorul regelui; în Iunie, el se face a trimite la Cazaci, oprit
fiind în loc de aceleași greutăți, pentru ca să aducă o împă-
A

care între ci si foștii lor stäpini 3.

TR

Dar regele Suediei trimise împotriva Poloniei trupe care

cuceriră pănă departe si un general biruitor al lui Carol.
Gustav scrie in Decembre principelui ardelean, din Cracovia *.
N

‘Muscaliî, pescuind în apele tulburi, puserá mina pe Litvania

CE

ortodoxă, iar Cazacii, prädind si granița Moldovei — pentru

care Gheorghe Stefan se plinse la Poartă 5 — trecură pe la
Camenița si se infätisarä la Lemberg, fără ca Tatarii să in-
I/

deplinească ceva însemnat în dauna lor 5,

AS

! /bid., p. 244.
* Pentru indigenatul polon al fiului luii Rikéezy si al luf Gheorghe Stefan,
v. Szilägyi, Bedlam, la data de Mart 1655
UI

? Diplomataria, XXIII, pp. 174, 187- s.

* Ibid., pp. 275-6.
? Hurmuzaki, V2; la data de 12 Decembre.
BC

5 Engel, Gesch. der Cosaken, pp. 197-203. Pentru o presupusă presenti a

 N -

PREFAŢĂ . CCLXXVIL

Y
In acelaşi timp, îndemnuri veniaü lui Rákóczy să ica par-

AR
tea acelui ce se intitula «protector al Polonici» şi se gindia
să împartă între vecini tara luată supt ocrotirea sa. În Au-

IBR
gust, un trimis suedes, Welling, era in Alba-lulia şi arăta
lui Râkoczy ce ar fi de cîștigat pentru dinsul dacă şi-ar spri-
jini acum, cu armele, tovarăşii de lege !. I se răspunse prin
cereri de asigurări în această privinţă, si stäruinti se înccpuri

YL
la Poartă pentru ca de acolo să se îngăduie o ast-fel de îm-
pärtäsire la räzboiü. Fără a se lua speranțele Polonilor, le-

SIT
găturile prin soli cu Cazacii căpătară un caracter mai personal,
în vederea întîmplărilor dorite. Rákóczy era mai de mult un
corespondent al lui Cromwell; el se grăbi să vesteascá biruinţa
ER
sa munteanä Electorului de Brandenburg, ce se arăta gata
să dea ostași de ai săi regelui suedes, dacă acesta ar fi să
plece însuşi asupra Poloniei în anul următor *.
NIV

^ fn 1656, regele Suediei veni însusi pentru a sfirsi războiul

atit de bine început în folosul sit. Înnaintea 1»f, rivalul, Ioan-
LU

Casimir, fugi din Lemberg, si ostirile luf Carol-Gustav se rc-

värsarä asupra regatului. Stäruintile pe lingă Tar nu aduserä
deocamdată nici un resultat practic pentru învinşi. Impäca-
RA

rea de la sfirşitul anului trecut cu Cazacii se dovedio inchi-

puire, aceștia rămîind în sufletul lor duşmani ca totdeauna si
tinindu-si gata pentru sfisiare ghiarele strînse. Tatari nu se
NT

gräbirä de loc să alerge în lagărul polon, precum li se po-

runcise de stăpinitorii lor din Constantinopol, ci, ca de obi-
CE

ceiü, dădură o raitä prin Moldova, în Iunie 3, Cind ajunseră, in

sfirsit, ei eraü tocmai la timp pentru a pierde, cu aliatul lor,
marea luptă de trei zile de lingă Varşovia, în care Suedesii,
I/

Poloni ce ince-
cu contingente brandenburgice, striviră pe
mai bun.
puse a se încrede intr'un viitor
AS

anului, el
Aceasta hotări si pe Rákóczy. Încă de la începutul
UI

anului, v. ZLeitres de Pierre des Noyers,

Hanuluí în Moldova, către sfirzitul
Berlin, 1859, p. 30.
. 1 Türténelmi Tr, 1889, PP. 673-6.
BC

B
? Diplomataria, XXIII, p. 260.
sbid., p. 391 gi urm,
3 Diplomataria, XXIII pp. 380-1. Cf.
CCLXXVIII PREFAŢĂ

RY
în regat, la Poartă si aiurea, ca un vrăjmaş ascuns
era privit,
iea tronul, intelegindu-
al lui Ioan-Casimir, căruia ar voi să-i

RA
Carpaţi, cu nemul-
se pentru acesta cu oamenii săi de peste
regel e Poloniei făcu o
ţămiţii poloni, cu Cazacii 1° În April
Ardeleanului, pentru a-l ținea pe loc,

LIB
ultimă încercare, oferind
tarea fiului ca
tot ce putea să-i ofere şi ceva mai mult: adop
condiţia, trecerii
viitor rege, alegerea tatălui chiar, de dietă, cu
i, pentru unul
la catolicism, a vietuiri în Polonia si între Polon

Y
se fäcu a gäsi prefu l prea mare
ca si pentru cellalt *. Räköczy

SIT
ca pradă . În Iulie însă,
pentru ceva care se putea cistiga si
ia ?. În August,
legătura sa cu Cazacii era juratá de aceşt
viei, Ra-
după ştirile despre desastrul de supt zidurile Varșo
ER sul lui
köczy trimitea înnapoi pe Nicolae Prasinowski, trimi
at ca un
Ioan-Casimir, cu asigurarea că nu de la el a atirn
tratat sä fie incheiat spre mulfämir ea amin duro r pärti lor*.
NIV

Porniti mai de de mult, se aflará pe acest timp la Curtea

principelui ardelean alţi soli, cari se invrednici rä de o altă
primire: Sternbach si Welling, ai «protectoruluî» . Ei nu
LU

e
cereaü îndatoriri în privinţa religiei saü vieţii următoar
a principelui ardelean, ci-i fágád uiaü în Polon ia tot «ce i se
datorește după dreptul de: moştenire sait poate să aibă
A

prin altă legäturä»?. În Septembre, se făcea jurämint în Ar-

TR

deal Cazacilor?. Mai mult de formă, Rákóczy se plingea că

si dieta ia răspins cererile şi invita pe Ioan-Casimir a-i da
N

cît să-l poată multämi”.

Cei doi oameni ai regelui Suediei nu lăsară nici un mijloc
CE

neintrebuintat pentru a cistiga pe Rákóczy. Acesta, care nu

primise nici o învoire de la Turci pentru amestecul säü în
hotare străine, stătea pe gînduri. I se spuse însă cá Muscalul
I/
AS

1 V. Diplomataria, NNI, pp. 313, 318, 320. Negocieri cu aceştia din urmă;
prin Gheorghe Stefan, ibid, pp. 354-5, 368-9; cf. des Noyers, p. 97.
> Szilägyi, Deum, M, p. 85 si urm.
UI

3 Diplomataria, XXI, pp. 416-7.

* Monum. Comitialia Transylvaniae, XI, pp. 93-4.
*
a
Diplomataria, XXUI, p. 438 si urm. Cf. Szilágyi, Bedlam, II, pp. 160-2.
BC

6
et. Dipl, p. 450 si Sziligyi, Dellum, II, p. 110 si urn.
7 Sziligyi, Bellum, II, p. 115 si urm, Cf. cronica lui Krauss.
 PREFAŢĂ CCLXXIX

Y
nu e primejdios si nici nu s'ar fi ridicat in potriva Sucdiei

AR
dacă el, Ardeleanul, s'ar fi hotärit mai răpede: «Puterea ţi-e
asa de mare, încît poti să despretuiesti pe Tar si pe ori-ce
: alt duşman». Cazacii sint siguri; şi Tatarii ar fi gata să stea

IBR
de vorbă. Afară de ce apucasea se fägädui, Carol-Gustav ar
răsplăti pe Rákóczy si cu «demnitatea regală», dacă ar
dori-o numaide cit!. Graba sar impune si pentru ca Aus-

YL
triacii să nu-și sfirseascä pregătirile în favoarea Poloniei,
pentru care vorbi,în adevăr, un sol împărătesc, trimis în

SIT
Ardeal?. Resultă din toate aceste îndemnuri şi ispite tratatul
din 10 Decembre 1656, care hotăria împărțirea Polonici între
Ardeal, Suedia, Brandenburgul, Radziwill şi Cazaci î. La 30
ER
ale aceleiași luni apărea manifestul principelui ardelean, prin
care chema lîngă dinsul pe toți «adevărații patrioti poloni» *.
Şi trupele sale treceau graniţa.
NIV

Între ele se aflaü şi cete de Moldoveni şi Munteni, cum

şi era de așteptat. Bieţii Voevozi, în starea în care ajunsese,
LU

faima nu-
nu mai aveaü citusi de puţin rivna de a-și întinde
Căzuţi pănă la rostul unor
melui lor peste teri îndepărtate.
cu sine-
dregători ai lui Rákóczy, care-i tinea în ascultare
RA

supuic poruncilo r
tele ca si cu stràjile lui, ei trebuiră să sc
ale Impäratu-
crăieşti, precum se deprinsese a face cu acele
lui turcesc. Solii de ale lor — fusese vorba ca Domnul mun-
NT

Năsturel? — mer-
tean să trimeatä la Cazaci si pe Udriste
interesele patronu-
sese la Cazaci, dar era vorba numai de
CE

lui și călăuzise in
lui; Gheorghe Stefan primise la Curtea
Daniil, Welling, Ale-
drumul lor şi agenţi suedesi: părintele
nici o însemnătate
xandru Torquatus®, dar aceasta n'avca
I/

pentru persoana umilului ci

pentru Moldova,şi abia una
AS

Sziligyi, Dellum, U, p. 185.

p. 490 si urm.;
1 cf. Diplomataria, XXIII,
p. 242 si urm,
2 Mon. com. Trans., Nl
$i urm.
Szilägyi, Zellum, TI, p. 190
UI

3
s, p. 293- |
4 Des Noyer n I
p. 425, n° CCXLIX-
5 Diplomataria, XXII Transyivantae,
a comiti alia
N, pp. . IV, VII si3 n. 1; Monument
BC

6 V. e Hurmu
i. zaki, jM)
 CCLXXX. | PREFFATA

RY
oblăduitor. Aliaţii, prin representantul lor fata cu străinătatea,
Raköczy, ai ligii trimiteaü la Poartă si scrisori care eraü

RA
în folosul regelui Poloniei!. Cind trecu pe la noi Albert Bi-
eniewski, care mergea să ceară Sultanului ca tributarii să -
sprijine pe regele săi, el va fi întimpinat o primire tot asa

LIB
de bună ca si trimișii lui Carol-Gustav?. Aveaü destulă treabă
„acasă la dinsii, cu stringerea grea a birurilor, cu paza de spre
graniță, și lupta în potriva doritorilor de Domnie, pentru ca

Y
gindul să li zboare Ja planuri de cucerire, mai ales pentru

SIT
altul. Dar, cind porunca veni de la «Craiü», ei trebuiră să
se supuie. Avem scrisoarea resemnatä, în care Constantin-
Vodă. mărturisește că nu poate uita recunostinta ce dato-
reste. lui Rákóczy, dar că în ER războiul ce se deschide el
nu poate să vadă decit,peirea terilor de către Tatari.
Știa că dăduse bani Turcilor de puțină vreme, dar aceasta
NIV

nu-l asigura cu totul asupra urmărilor aventurii ce se ince-

pea‘. lar Gheorghe Stefan dă de veste, la 28 Januar urmä-
tor, că, aflind de hotărîrea mai marelui säü, si ştiind că la
LU

hotare-i pot ajunge atit de repede, «cinif de Tatari», se va

adăposti la Suceava, va lua măsuri de fugă pe la Cîmpulung
și-și va trimite casnicii pe la pasurile Oituzului si Bi-
A

. Stritei 5,
TR

Astfel, la stcagurile ungurești ale oștirii de năvălire se

adăugiră 2.000 de Munteni, cu cápitanul Odivoianul, si tot
N

1 Hurmuzaki, V?; la data de 28 August 1650,

CE

2 În raportul olandes din 24 Iunie se spune că ela venit «hisce diebus»,

cu scrisori de acreditare din 21 Mart, pentru a cere eut '"l'atarus iubeatur
auxilia ferre et simul cogantur Transylvanorum, Valachorum et Moldavorum sup-
petiae», Cf, pentru întorsul luf prin Novembre, Des Noyers, pp. 268-9.
I/

3 Diplomataria, XXIII, p. 506; 7 Decembre,

* V. raportul olandes din 27 Novembre 1656: «Venit ct hisce dicbus a
AS

principe "l'ransylvaniae legatus cum anniversariis muneribus, quae paucis ab

hinc annis iterum usque ad quindecim mille aureos excreverunt, cum antea
decem mille tantum solverentur. Sic ct vicinus princeps Valachiae annuatim
UI

nunc centum ct triginta mille imperiales pendit, qui primum octoginta mille
pendebat. A Moldavo item octoginta mille iam exiguntur anni spatio, cum
ordinaria olim summa solummodo quinquaginta mille imperiales conficeret»,
BC

* Diplomataria, XXIII, p. 511-2.

 PREFAŢĂ. | CCLNXXI

Y
atitia Moldoveni, avind. în fruntea lor pe Serdarul

AR
Grigore
Habásescul si pe Frätita, căpitan de Filciiü!.
Întàiù, înnaintarea lui Rákóczy se arătă fericită, Else opri.

IBR
innaintea celor mai însemnate cetăţi din calc, sili cäpätä su-
punerea. Apoi. luă drumul Cracoviei, şi în cale află ceia ce
nu constituia o primejdie, decît in casul unui înfringeri:

YL
"porunca Turcilor să se întoarcă înnapoi.
Încă din Septembre 1656, aceştia, întrebaţi în privinţa frä-
‚mintärilor de la Nordul granitii lor, răspunsese că ci nu vor

SIT
lucra nici-odată în paguba Suedesilor, cari . odinioară, prin-
tro. solie anume, se arătase prieteni Sultanului ?, si în ade-
văr regele Carol-Gustav avuse ER grijă să expuie Turcilor în
1655 motivele ce-l îndemnase a face räzboiü Polonilor ne-
înțelegători ®. Dar tributariului din Ardeal si celor, mai mici
şi decît dînsul, cari credeaü că e de măsura lor sà năvălească
NIV

în Polonia, li se vorbi cu totul altfel, cînd mişcările lor dus-

mane fură cunoscute. La sfirsitul lui Ianuar, vestea călcării
hotarelor sosi la Poartă, si Vizirul chemä îndatăla el pe ca-
LU

puchchaiele, acoperindu-i de mustrări aspre. Agentul ardelean

ar fi răspuns că, «după tractate, principele nu c indatorit de
loc a cere sfat de la Constantinopol într'o afacere ca aceasta»,
RA

iar oamenii Voevozilor nostri se lepädarä de ori-ce răspundere,

supt cuvint că numai niște oameni fără căpătiiă s’aü prins,
NT

din terile lor, de oastea «Craiului» care trecea !.

1 Miron Costin, p. 353. Cf. Cronica munteană si Des Noyers, p. 296.

CE

regem instituta legatione aliquando amicitiam suam sponte im-

?- «Sueciae
perio ottomanico obtulisse, ideoque minime convenire moribus Turcarum ut

contra nationem illam aliquid moliantur.» În corespondenţa olandesi,

: 3 Elserie: «Dewyl de selve niet in vrede heett willen leven, maer hoe
I/

langs, hoc meer tot den strydt der wapenen acnleydinge gegeven, weshalven
met hem en is te hebben, maer willen selfs hem mede
AS

dan geen' meedlyden

niet meer als all onse vyauden also te ver-
helpen verdelgen, ende wenschen
pe Suedesi ar fi
derven». Si atunci ‘lurciî räspunseserä ca acel ce va ataca
nu atace. N
disgratiat si că si Hanul are ordin să
UI

purgaturi affirmarunt consensu principum nullum

| 4 «Valachi et Bugdani sese
militem ibi fuisse collectum ; illos qui transeunti exercitui se adiun-
omnino
in disciplina contineri non potucrint.»
BC

xissent, factiosos ct refractorios fuisse, qui

Raport din 20 Februar 1657, in Corespondenya clandesi, Știrea veni după 2.
N

Januar.
 CCLXXXII | PREFAŢĂ

RY
Fără să hotărească deocamdată nimic în privința pedepsei
„vinovaţilor, Marele- Vizir dădu un răspuns hotărit:. «să lase

RA
"întreprinderea ; câ, dacă nu vor face-o, vor încerca prin fier
şi foc minia Împăratului» !, Si acel care spunea aceste cuvinte
cra om să le îndeplinească, nefiind altul decit Mohammed Chiu-

LIB
pruliul, bätrinul de septezeci de ani, fără știință de carte,
ärä puterea banilor ori strălucirea gloriei, care izbuti însă -
în cinci ani de zile, citi îi mai avea de trăit, să oprească în

Y
loc Împărăţia ce aluneca din ce în ce mai răpede spre peire?;

SIT
Pașii din Buda, Timisoara si Silistra primiră ordin să se tie gata
„pentru a pătrunde în ferile tributarilor neastimpárati; Tatarii
fură îndemnați să ajute din toate puterile pe regele prieten
ER
al Polonici. La 6 Februar încă, voința nesträmutatä a Viziru-
lui era cunoscută la Tîrgovişte 5, și îndată după aceasta venia
la Constantin-Vodă un ceauş, cu mulţi oameni împărătești
NIV

după el, pentru a face cunoscută si în Ardeal, loctiitorului

«crăiesc>, această voinţă !. In Mart următor, patriarchul din
Constantinopol, învinuit de Tatari că stă în înțelegere cu
LU

aliaţii și cu "Țarul, care era crezut cá «are gîndul mare de

a scoate Grecia din robie» *, fu spinzurat si corpul săii dat
în Mare ®.
A

Rákóczy putuse, in sfirsit, fără piedecă să se reunească cu

TR

Suedesif cari se aflaü în Cracovia si să iea pentru dinsul

acest însemnat oraș. Dar aici veni să-l găsească și pe dinsul
N

un ceauș al Porții cu poruncile stiute de a se întoarce pentru

CE

! Acciast corespondenţă.
* Hammer, începutul cărţii a LIIl-a.
3 Diplomataria, XXI, p. 512. Turcit cercai înnapoi si tunurile luate în
I/

1655 de Ardeleni. |
1 Krauss, pp. 258-9.
AS

5 «ll a un grand -dessein dans la tête, qui est celui de délivrer la Grèce
d'oppressions, Des Noyers, Lettres, p. 291.
$ «Quod argueretur, misso huc cam ob causam nuncio a rege Tatariae, cum
UI

Moschis et Cosacis clandestina agitare concilia, quibus arma corum contra

Ottomanos suaserit et incitarit>, spune raportul olandes din 31 Mart, ziua exc-
eutiei. Patriarchatul stătu vacant treizeci si două de zile si se dădu apoi
BC

unui «literarum. omnium rudis»; raport din 9 Maiü. Cf. Hurmuzaki, /7ag-
mente, Ml, p. 232.
 PREFAŢĂ COLNANIL

Y
a mai putea fi iertat !. El se făcua nu înţelege puterea acestei

AR
porunci si trimise un sol la Constantinopol, pentru ca să aräte
cît era de folositor amestecul lui într'un timp cind Țarul,

IBR
înțeles cu patriarchii, voià să caute restabilirea pentru el a
Împărăției de Răsărit?. Un Suedes il intoväräsia cu stáruinti
din partea regelui prieten al Portii 5.
Dar răspunsul nu se dădu răpede acestor stăruitori. In.

YL
August încă, ei stäteaü asteptind, si în aceiaşi lună un noi
sol polon, oprit un timp de Ardeleni, venia în lagărul Vizi-

SIT
rului. Cînd el ajunse apoi la Constantinopol, se ştiu aici, cu
amănunte, si cu neapărata exagerafie, că principele ardelean
nu se mai află pe pămîntul Poloniei, iar oștirea lui aproape
toată se găseşte în robia Tatarilor *.
ER
În adevăr, Rákóczy putuse să-și reunească trupele cu ale
regelui Suediei, si in April și Maiü lucrase alături de acesta
NIV

pentru întinderea si întărirea cuceririlor. Dar un atac al ve-

cinului din Danemarca veni să cheme înnapoi pe Carol-Gustav.
Pe de altă parte, în oastea ardeleană nu era de loc supunere.
LU

Intäiü, Romînii începură să părăsească tabăra, trecînd in Maiü

la Suedesii aliatí?. Cazacii, cari venise, supt poruncile unui
polcovnic, se arătai îngrijiţi numai de dobinda lor, şi se spune
RA

că Hmilnitchi, care nu uitase moartea fiului săi iubit, îşi

spunea dorința de a pune mina pe acel cine scurt» de
trimiţind stragnice
NT

Räkéczy5. Tatarii se pusese în mișcare,

«Craiului» și celor doi Voevozi, dacă ar indräzni să
scrisori
mai lucreze în potriva hotäririi de la Poartă?. În asemenea
CE

în-
împrejurări, Rákóczy trebui să treacă dincolo de Vistula,
p. 310 şi raportul olandes din 31 Mart, care socoate
1 Cf. Des Noyers,
numai,
I/

la 30.000, iar al Moldovenilor la 20.000.

munteni
.

numărul ostașil or
l olandes din 9 Iunie:
2 Hurmuzaki, Zragmente, AU, pp. 233-4. Cf. raportu
?
AS

m ottoma nicam, qua nihil habeat gravius, experiatur,

«nec mereri ut indignatione si cel din 9
mutuo sancitis adversetura,
cum nihil commiserit quod pactis.
așteapt ă.
Maiü, care arată că solul sc
UI

|
3 Ibid.
23 ale seo lunt.
+ Rapoarte olandese din 7 August ;i
pp. 290-1, 293. Cf, p. 285.
. Szilâgyi, Bellum, AL,
BC

6 Miron Costin.
246-7.
1 lorga, «efe și frage I, pp.
 CCLXXXIV PREFAŢĂ

RY
cheindu-se la 22 Iulie o înțelegere cu Polonii!. Urmâ apoi
o retragere desastroasă, în voia Cazacilor şi în preajma Ta-

RA
tarilor. Căpetenia oștirii învinse fără să se fi luptat fugi, cu
puţini, iar cea mai mare parte a trupelor sale ajunse în robia
Tatarilor, pe al căror Han regele Casimir il numia «fratele

LIB
si aliatul sáü»?

În tot acest timp eraii oameni asupra cărora războiul fără

Y
folos apăsa si mai grei, pentru că ei nu puteaii fi cuprinși

SIT
de bucuria izbindelor saü de mingiierea sperantelor. In Mart
Hanul ceru cai lui Constantin-Vodă si, necăpătinduii, îl sili,
prin amenințările Jui, să se gătească de apărare, el şi, firește,
si vecinul din Moldova.
ER
Boierii începură iarăși să cîrtească în
potriva Domnului rămas fără ocrotitor si, din cit se mai putea
găsi, locotenentul princiar îi, trimise cîteva sute de haiduci
NIV

pentru ori-ce întîmplare. Dar în Mart un complot se alcătui

între Seimenii din ţară, Hrizea si cei trei cumnati ai lui Hri-
zea, frații nevestei lui, cari se gäsiaü în oastea din Polonia.
LU

La 23, fostul Voevod al răscoalei din .1655 cra liberat de

Seimenif ce päziaü în Alba-Iulia, trecea cu dinsii Mure-
sul, intra în ținutul Sibiiului, pe la Orlat și: Gura-Riuluf,
A

si, cu toată urmărirea, trecea munţii, dincolo de cari alti

TR

Seimeni se închisese în mănăstirea Bistriţa. Constantin tri-

mise «osti grele» împotriva vechiului dușman, pe care avea
acum prilejul să-l înlăture din zarea primejdief. Trädat, Hrizea
N

fu prins, iar tovarășii săi, învinși la «Tirgul Benga», fură

CE

uciși sai căzură si ci în mîna oamenilor domneşti. Innaintea

«fetei sale şi altor copii», năvălitorul fu «spinzurat la roată»
în ziua de 8 April, intre parii cari purtati trei sute de capete
I/

ale răsculaților3,
AS

După ce trecu. si aceasta, frica Tatarilor pătrunse la noi,

! Diplomataria, NNUL, p. 552 si urm,

UI

* Jbid,
? Cf. Krauss, pp. 265-7 si știrile suedese din Maiti,in Szilăgyi, Belem, 1,
p. 289. Seimenii din oastea principelui trecură la Poloni, si se vorbește în
BC

scrisorile lui des Noyers și de: «les Serviens qui ont beaucoup de paroles ita-
liennes et espagnoles dans leur langue» (p. 341).
 PREPATA | | CCLXXXNV-

Y
NE A Y
leo ee a ei se apropiară, răsplătitori, de tabăra «Craiu-

AR
ii. vel mai de-a dreptul ameninţat era Gheorghe Stefan,
care,
din Podul-Iloaii, se plinge la 11 Iulie,
de nenorocirea ce ame-
nintá a cădea asupră-i 1, El ştia poate că Polonii, pentru cari

IBR
venise Hanul, aü un candidat al lor pentru
Scaunul Moldo-
vei, pe Bogdan Movilă, care fusese prins odinioară
de Turci,
trecuse fără voie la legea lor, dar i se învoise apoi
să sc în-

YL
toarcă la rudele sale din Polonia?. El ştia si intrigile Lu-
„pilui, care vînà şi Tara-Romäneascä unde, în Iunie încă,
Domnul credea că

SIT
trebuie să ieie măsuri energice, să gă-
teascá o tabără și să facă apel în Ardeal, pentru a se apăra
și el de Tatari?. °
Cînd catastrofa nu se mai putu tăgădui, gîndul tuturor ER
celor atinși de dinsa fu să se roage de iertare la Turci. Dar
aceștia nu voiaù să ierte pe nimeni, şi gindul acelui ce stă-
NIV

tea de fapt în fruntea lor era să statornicească, la Dunăre şi

în Carpaţi, cîrmuirea prin Paşi sat prin oameni noi, de tot
siguri prin slăbiciunea lor. Cind, prin Gheorghe Ștefan, se
LU

află peirea oștirii ardelene, încă în Iulie, la 13, se dădură

semne neobişnuite de bucurie!. Solul ardelean fu aruncat
în temniţă, si primirea la 14 August a unui sol polon, pentru pe-
RA

deapsa celor trei principi aliați, nu îmbunătăţi pentru Rä-

kóczy starea de lucruri”. În zadar intrebuintä el pe Gheor-
she Stefan pentru a furisa. fägäduieli de bani; stăruinţile
NT

1 Szilägyi, /. c., pp. 403-4.

CE

2 «Un frère de la femme du Palatin de Cracovie, qui est fils d'un Llospo-
dar de Valachie et qui, ayant été envoyé jeune à Constantinople, a été nourri
e. la religion mahomâtanez. Des Noyers, p 323.
4.
I/

3 Diplomataria, NIL, pp. 525-6; Sziligyi, /. «, pp. 398-9,

4 Hurmuzaki, V2 Cf. raportul olandes din 23 August: «Clades principis
AS

Transylvaniae, quae tanto maiori cum gaudio publicis signis demonstrato a

Turcis est intellecta, quanto maior crat illorum | indignatio. .. Polono addic-
tissimi sunt Turcac, quem pro veteri et sincero amico habent et celebrant, ut
le-
dici vix possit quanto cum applausu ct studiis animorum hic fuerit acceptus
UI

gatus [polonicus], quem nuper castra Vesiri adiisse scripsi».

5 Hurmuzaki, Fragmente, TIL p. 234. Solul suedes fu zăbovit pănă în pri-
BC

mivarà si, ca semn de necinste, i se opri tainul.

CCOLNXNVI PREFAŢĂ '

RY
unui păcătos nu puteaii folosi celuilalt!. În dieta din Oc-
a
tombre, soli turci venirà să ceară părăsirea de către fard

RA
luf Rákóczy, proclamat din gura lor ca hain, si in luna ur-
mătoare -Francisc Rédey era ales, cu ingáduirea fostului Craiü
insusi?. Vizirul spusese osinda: mai curînd va ploua ia-

LIB
risi către Ceriü ploaia, decit să fie iertat acel ce a ridicat
arma împotriva poruncilor primite?. |
Domnilor Moldovei si: Terii-Romänesti, cari arătase că nu.

Y
era alt chip decit să facă pe voia «Craiului», li se ceru nu-

mai o călătorie de pocăință şi răscumpărare: la Constantino-

SIT
pol. A mintindu-și de Barnovschi, nici unul din ei nu indräzni
să facă această primejdioasă încercare, nici atunci :cînd spri-
ER
jinitorul lor se văzu silit să abdice, Gheorghe Ștefan, care scrise
în creștinătate pentru a se asigura la nenorocire *, nädäjduia
să scape, — nefiind deprins cu un Mare-Vizir ca acesta,
— dînd
NIV

bani din Moldova, și nu din mînă in mînă la Poartă. El în-

cercă să cistige pe Turcul ce veni la dinsul?. /
Pentru Constantin-Vodă vecinul din Moldova trecea ca un
LU

om îndoielnic, ce ar putea să aibă «două inimis®, pre-

cum, de altmintrelea, și Gheorghe Stefan vorbia de «indoita
inimă a lui Constantin-Vodă»?. Dar acesta din urmă nu as-
A

tepta nimic de la nimeni decît dela Räköczy, Craiul care se căise

TR

pentru părăsirea puterii şi gonise, împrăştiindu-i dieta de la Me-

dias, pe blajinul inlocuitor?. La sfirsitul anului, principele ar-
delcan venia spre hotare pentru a se înțelege cu Constan-
N

-tin®, si în aceiaşi lună Decembre, din Tirgoviste, Domnul

CE

muntean dădea o mare dovadă de iubire patronului säü din

timpurile bunc, lăsînd lui Francisc, fiul «Craiului», toată ave-
I/

Ibid. Cf. Diplomataria, XXUI, pp. 574-5.

AS

? Mon. comit. Trans. NI, p. 292 si urm.

Hurmuzaki, Zragın., Î. c, pp. 235-0.
90

IIurmuzaki, N, p. v
UI

V. Szilâgyi, Dellum, U, pp. 461-3 si Miron Costin, pp. 355-5.

Diplomataria, NXIIT, pp. 577-8; scrisoare din 16 Novembre,
Miron Costin, p. 355.
st
BC

? Care eist fein still und zeicht ab, auf Ungern» ; Nekesch-Schuller, p. 245.
Hurmuzaki, IN! ; Decembre 1657.
e
 * PREFAŢĂ: COLXXXVIL |

Y
x vA.
rea ce rar ráminea . > '
pe urmă «afar din x |
ce am lăsa noi fa

AR
meii noastre» și. credinciosului diac Petru Budai!.

Cel d’intäiü care-și pierdu stăpînirea fu Domnul cel mai

IBR
proaspăt, Constantin-Vodă, care, cum recunoaşte şi Rákóczy,
«urmase, sărmanul, lui Matei, în demnitate, dar nu în cu:
mintie si în lauda ca ostaș» ?. La 26 Januar, se numia în

YL
locul lui cine-l säpase cu mai multă inviersunare, aproape de
la moartea lui Matei-Vodă, ocrotitul lui Kenaan-Pasa, la care
stătuse timp de douăzeci si cinci de ani, Mihnea, fiul luf

SIT
Radu, care trecuse în tineretä la legca stäpinilor săi. La 29
el avea audiența la Sultan si pleca spre tara de unde doria
să se creadă că i se trag strămoşii. Avea porunci către ER
| Fazlì-Pasa de Silistra, către Tatari şi căpeteniile de hotare
pentru a fi așezat în Scaun cu puterea, dacă gresitul Cons.
NIV

tantin-Vodă s’ar dovedi si hain. Seimenii fugari peste Du-

năre trebuiau să-l ajute.
Constantin era hotărît să nu plece de bună voie. Sfätuin-
LU

du-se cu . boierii cari-l voiaü pe dinsul — și, pe departe, ci

nu eraü toți dregătorii mari ai terif — cl puse să se scric
oaste, si din teränime, pe care o alipi la Icfegiil săi, Cazaci,
RA

Lesi, Unguri, la slujitorii noi pe cari-I ţinea la sine încă din

.1655. Pe de altă parte, el scrise lui Rákóczy, care luase
iarăşi în mina sa cirmuirea Ardcalului si tinuse şi o dictă,
NT

căutînd, în zădar, a-şi împăca lucrurile şi cu Vizirul «decre-

pit». si strașnicul Han ?: din Ardcal sosiră, pe lingă indem-
CE

aflind că
nuri de a nu se lăsa inspäimintat, si asigurarea că,
de la Silistra
este iarăşi un om în fruntea Ardealului, Paga
cu ghiata Dunării» ^, şi ajutoare,
«isi va topi gîndurile odată
I/

la 3.500de oameni, se zice, supt Stefan Barköczy.

putin, Ma-
Cu aceşti 30.000 de oameni, mai mult saü mai
AS

1 Mai jos. pp. 54-5, n° LI.

Hurmuzaki, V!; 15 Februar 1658.
UI

2
3 Paul de Alep, trad. Cioran, p. 238.
4 Hurmuzaki, V2; Zragm., UI, p. 237-
p. 350 si urm.
BC

5 V. Mon. com. Trans, XI,p. 342gi urm.,

Hurmuzaki, V!, 15 Februar 1658.
6 Scrisoarea lui Rákóczy către ilomonnay ;
i
gore 2 BE aa

RY
tei- Vodä nu s'ar fi. temut să. iasă la un loc potrivit, înnaintea :
lui Calga, loctiitorul Hanului, si lui Fazli de Silistra. Dar
lui Constantin if lipsia cu totul hotărîrea. El dădu foc Bu-

RA
curestilor, ca si cum el ar fi fost sigur de o înfrîngere si
de gonirea din “Scaun, aruncă în Tirgoviste un număr de

LIB
ostași, cu Spătarul și, trimitindu-si Doamna, Curtea femeiască
si averile la Rucăr, se așeză însuși, în dosul unor șanțuri,
| pe drumul ce ducea la munte. Tatarii străbătură fără împo-

Y
trivire tot sesul si, ajungînd la capitala de munte, o luară în
primire prin trădarea Spătarului, Pană. Apoi ei porniră asupra

SIT
taberei Voevodului, iuselindu-] cu fägäduieli că va fi. cruțat.
În asemenea împrejurări, tatăl lui Constantin, Radu-Vodä
Șerban, nu se sfiise a sta trei zile în fata Tatarilor cari
ER
nu-l puteaü ajunge dincolo de granita de räzboiü a șanțului.
După dovada de necredintä a bcierului säü din Tirgoviste,
NIV

“Domnul era și mai putin aplecat decit înnainte, să-şi cerce

norocul într'o luptă. El se dădu mai afund în văile ce du-
ceaii la hotare, si numai Ungurii lui Barkóczy încercară unele
LU

harfe cu Tatarif, ceia ce li dădu prilejul de a se lăuda după

sfîrsitul acestui rázboiü de .batjocură. Constantin trecu la
Negru-Vodă, și de acolo se strecurä în Ardeal, lăsînd în urmă
A

țeranii cari nu voiaü să pribegească, boierii bucuroși de

TR

schimbare si tot ce nu era sigur saü putea să-l impiedece !.

Urmașul săi își făcu intrarea in Tirgoviste, alături de
Fazli-Pașa, pe cînd Tatarii cutreieraü tara prädind si adunind
N

robii, la 5 Mart st. n., dar el trebui să părăsească răpede

CE

orașul cu desävirsire ars, pentru a-şi lua locuinţa în Bucu-

resti, unde focul crutase mănăstirile de piatră şi, între cele-
lalte, pe acea, strämoseascä pentru dinsul, a Sf. Troite, unde-si
I/

asczä reşedinţa. De aici räspindi scrisori în toată tara pentru

a făgădui liniște, siguranţă și bună îngrijire. Si, pentru a
AS

! Ci. povestirea foarte bogată si sigură a lui Paul de Alep, care c aici iz-
vorul de căpetenie, Cronica terii, foarte pe scurt, scrisoarea din 15 Februar
UI

1658 a lui Rákóczy, in Hurmuzaki, V!; acea din 17 Mart 1658, în același
loc; cea din Mart a lui Rikéczy, ibi, precum si raportul
‘ olandes. din 27
Ianuar 1658,
BC

în Documentele la Prefati. V. si Cronica turcească a lui Hasan

Vegl, în Iorga, J/awuscripte, II, p. 56 si urm,
 PREFAŢĂ CCLXXXIX

Y
impiedeca
A .
o năvălire
. cu
a Domnului .
gonit, el nu se multämi

AR
a | trimite Tatari la pasuri, ci puse pe acei ce scadunase în
jurul tronului său: Mitropolitul Ștefan, episcopii Ignatie de
^. Rimnic si’ Serafim .de Buzeü, pe Vornic si Logofät

IBR
să se
plingă, la 22 Mart, de suferintile în timpul stäpinirit
luf Con-
stantin, care, neascultător de sfat, se purtase asa incit adu-
sese pedeapsa dumnezeiască a Tatarilor, si să asigure că noul

YL
Domn e un bun crestin !, |
La această dată și Moldova avea un Domn noii. Înnainte
de jumătatea lui Mart, la 13, Gheorghe, zis Ghica, un

SIT
bă.
trin cam de virsta Chiupruliului, ‚un Arnăut dintre ai lui
Vasile Lupu, un fost negustor în tineretele sale, trecu din
vrednicia de capuchehaie, în care se arätase om ER destoinic,
treapta innaltäa Domniei ?, fl aduse un Ceaus,
la cu două
sute cincizeci de oament împărătești abia 3, dar ci craü destul,
NIV

după. ce se dovedise in Tara-Romäncascä lipsa de folos a

unei împotriviri, chiar cînd ea venia din partea unui om tînăr,
strîns legat de Rákóczy si ajutat din toate puterile de din.
LU

1 Diplomataria, XXIII, pp. 610-2.

2 În Bibl. Ac. Rom. se păstrează acest act de la Ghica înnainte de Domnie:
«Ghica Vel Vornic dolnii zemli scriem si mărturisim cu cestu zapis al nostru
RA

cum am datu o vie, care säntu doa falci: de vie in Sorogari, viile lui Arnăutu,
şi după moartea lui Arnáutu al fostu rămas pe mina fetei lu, anume Nastasici,
pän la svräsitul ci; deci, dacă s'aü svrăşitu fata lui Nastasic, cari și mai sus
NT

scrie, altă rudă mai aproape nu s’aü allatu de simingie lor ca s(a] fie acea vie
dupä moartia lor, ce aü rămas pre sama nosträ, Deci noi nu neam bucuratu
ca să le luom, ce o am datu svintiai mănăstiri a lui Aron-Vodă, care iaste
CE

hramul Svintiei Sale luy Sfeti Neculai, pentru sufletul Jor, anume Arnăutu, care
c-ü fostu numele lui de carte Comino, si pentru sufletul femiaci lui Măricăi si
a fete lui Nastasiei, ca sä-s pomenesca sufletele lor la synätul pomenic la înbe
mänästirilea ; si nime sä.nu mai aibă a mai -gilceavi sau a sa Da amesteca
I/

. dup[ă] urma nostră, nice dänäoar[ä] in veci, pestea cost zapis a posta și
AS

ca 's[ă] aibă a să scrie și la catastivul oraşului, ca [4] ic poman[i] a celor

dus de lumia, în veci; si pentru credinţa am iscälitu și am pus ji peciate, ca

mici, ca s[ä] nu mai aibă a mai gălcevi.

UI

cn 7 ina lui:] De omenii

U Ias, viet 7150, Ghen. 20. nr
©! [Pecete: doi lei in jurul crucii: și literele | 4.)
BC

| Ghica vel Vornic iscal.»

3 ITurmuzaki, fragmente, II, p. 241.

64567. Vol, IV.

COXO . PREFATA

RY
Mart’, noul «Ghica-
sui. Plecind din Constantinopol: la 23
La sin-
Vodă» putea să petreacă domneşte Paștile în Iași.

RA
gura înfăţişare a lui Grigor așco, fiul si corege ntul Ghicăi,
r, dînd la întîlni rea de.
Gheorghe Ştefan luă drumul munțilo
la Tirgu-Frumos un «surguciii domnesc» şi hainele de cu-

LIB
viintá Voevodului tînăr, care venise pentru a lua în primire
Scaunul ?. os
Cînd se află unde e adăpos tul amindu ror fugarilor, Tur-

Y
ci, cari puteai si-lbá nuiascá de la început , se întărta ră şi maf
, de la care nu vo-

SIT
mult în potriva marelui hain din Ardeal
iaü nici tribut, nici îndreptàtiri, nici făgăduicli, cerind ca tus-
trei principii necredinciosi să li fie dati în mînă de terile
ER
asupra cärora domnise. Asa nu se va pierde, scria Chiupru-
liul, «nici o picătură de singe din nas», pre cînd, altfel,
Tatarii şi Turcii vor năvăli, pedepsind cu. cele mai neome-
NIV

noase pedepse pe oricine li se va ivi în cale’. Tatarii pri-

miră în adevăr porunca ce li era totdeauna plăcută, si el
se porniră, luînd cu dingii si pe unii dintre Cazacii rămași
LU

fâră un călăuz iubitor și priceput după moartea bătrinului

Hmilnitchi. Hanul se găsia în Bugeac, gata să treacă gra-
nita *.
A

Între Tatari însă Gheorghe Ștefan credea, în puterea banilor

TR

cheltuiţi, că are un bun prieten, pe Vizirul Hanului, şi acesta

rar fi dat nădejde să-l ajute a-și lua Domnia, cînd Horda va
trece si, în mijlocul tulburării și temerii tuturora, multe lucruri
N

se pot întîmpla, ÎL mai îndemna să încerce.si Rákóczy, care

CE

vedea pe Ghica mai răi decit pe Mihnea, cel ce dădea fä-

găduieli creștinilor şi punea și pe boierii săi a vorbi în acest
sens 5. Pe la începutul lui Maiü, el trimisese Voevozilor mol-
I/

doveni, tatăl și fiul, scrisori de mustrare pentru că ar intefi

AS

1 Mon. comit, Transylv., XI, p. 380 si urm.

2 Miron Costin, p. 358 si Constantin Căpitanul, p. 315.
3 Cf. Hurmuzaki, Fragm., III, p. 243; Doc, Vi, la data de 8 Maiü 1658;
UI

Diplomataria, XXII, p. 624 și urm.

4 Miron Costin, p. 358. | mE
BC

5 Cf. și scrisoarea lui Constantin Cantacuzino, 16 Iunic 1658, în DiMo-

malaria, NXIIT, pp. 630-1.
 PREFAŢĂ . | CCXCI

Y
„pe d urci, și de amenințări, dacă nu se vor astimpăra măcar

AR
acum 1. |
‘La 7 ale lunii, Domnul fugar al Moldovei se afla la Blaj,
pe.atuncì un simplu sat unguresc, și se înțelegea în privinţa unor

IBR
„păminturicu tovarășul sii de nenorocire Constantin, ce ră-
tăcise prin tara Birsei și-și pierduse o parte din ostași, ucişi
pentru cá prădase ?. La 27 Maiü, Doamna lui, Safta, primia

YL
| stiri bune de la soţul ei, care se pregätia. El trecu munţii
însă abia la srirsitul
lui Iunie şi se îndreptă, prin locuri pe unde
era cunoscut și iubit de călugării din mănăstiri.si de teranil

SIT
săi, către Siret 3. |
. Stefan se aștepta să vadă viindui înnainte călăreți tatari, să
ER
1 Răspunsul lui Grigore-Vodá, mat departe, pp. 55-6. Cf. articolul d-lui
Ghibănescu despre Grigore Ghica, in Arch. soc, st. si lit, din Jag! pe 1901.
NIV

2 Cf. Szilägyi, Bellum, U, pp. 499-500 si Nekesch-Schuller, p. 246; Krauss,

pp. 355-6.
‘3 Cf. Socotelile Brașovului, p. 102 si Miron Costin, Z c, cu Documentele
Ja Prefati: Protocoalele din Cohalm.
LU

tn Bibl. Ac, Rom, (doc. $3/Lvim) se află testamentul: Doamnei, cu acest

cuprins : |
cet Preveghiati si vă rugaţi, că nu știți dzua si Casul cănd va veni Domnul:
rodul omenesc, dintru caria hindu
RA

cade-să darea fieste-cäruia, mal vărtos din

si eü una, sarba lui Hristos, Safta gospojda pocivsag lo Ghiorghie Stefan Voe-
în-
. voda, socotit-am ca să-mi așez toate lucrurile meale, încă fiindu cit întru
tregimia mintei meale. Pentru ‘dumnealuY Miron Costin Logofătul, cum dumnea-
NT

datoare unui ne-

lui multu bine ni-aü făcut la nevoia mia, si mai apoi, fiindu
aü dat bani pata doal sute de lei si m'aü
gutitor cu 200 de lei, iar dumnealui
vrändu ci să riscumpär binele dumisali, socotit-am pentru
CE

plătit; pentru aceaia

niște” vil ce am avut la Cotnari, în uliţa înfundată, cu crame, în capul
viilor, cu
falei si g iumătate ; care vii le-am \
cumpărat eit de la
pivniti de piiaträ, siapte
Dracia si de la Vaslillie Arhip si de la Costantin nepoţii Buciulesculuy, si
scrie, am socotitu si
I/

ce mai sus
am dat bani gata 400 de lei; deci accale vii,
meale Marii, cucoana dumisal e lui Miron Costin Logo-
le-am dat danie finei
finei Marii driapte ocine s moşii în vinci, iar nime
AS

fătul, ca să-i fie dumisale

nici strănepoţi, nici alţii streini si m'aibă a
dintru sämentiia mia, nici nepoți,
să străce acastă daanie a mia; că unul ca
s[A] amesteca si să ispiti, gändindu
mia, să fie procliatu si trezliat și blăstămat si
UI

acela ce va vria să străce daaniia

neertat ; întăii de Domnul nostru Is. Hs., si de pria-cinstità maica Svingii Sale,
c-au fostu in svänta cetate in
si de 4 evangheliști, si de 318 părinţi svinţi
BC

o pácátoasa, inca să fie blästämat si neertatîn viacf; si

Nechei, si de mine, de
,
CCXCII PREFATA

RY
se ridice poate tara la auzul numelui sat, ca multämitä pentru
că fusese un bun oblăduitor al ei; dar aceasta nu se întîmplă.

RA
El rimase cu pribegii si Ungurii luf, si straja lui descoperi:
că un Sirin tätäresc vine sä sprijine, mai mult prin numele
sáü decît prin puterea ce aducea cu sine, pe Domnul voit de

LIB
Poartă. Năvălitorii își părăsiră atuncea gindul, și Voevodul
mazil se întoarse. înnapoi între străini, în mijlocul cărora era
să moará!.

Y
Tatarii apucară după aceasta drumul spre Tara-Rómáneascá,

SIT
unde, unindu-se cu Mihnea si cu Pasa de la Silistra, eraü si
alcătuiască oastea pentru pedeapsa Ardealului, ce nu vroia
să se despartă cu adevărat de Rákóczy. Numai prin supu-
nerea desăvirșită a ţerii acesteia credea ER Chiupruliul că va
ajunge să asigure liniştea la Dunăre?.
Unul dintre cei aleși pentru gonirea lui Rákóczy avea însă
NIV

planuri neașteptate. Mihnea-Vodä fusese Turc în Constanti-

nopol: venit în tara, el dădu necontenite dovezi de o rivnä
fierbinte pentru creștinătate și ortodoxie, și Bucureştenii vá-
LU

zură ceia ce nu mai văzuse pănă atunci: pe Domn ducind

pentru mai mare credință am si iscălitu si am pus peciatia; si cit Iordachic

A

scris-am zapisul, sä-s stie, U las, lt 7186, Iun. 4.

TR

l'eccte: caprn recens 32M. Moro,

Az lordachie iscal,
Safta gospojda.»
N

Cf. Tiktin, in Rev. pentru istorie, archeologie si filologie, II, pp. 5337-44.
CE

! Cf. Miron Costin si știrea venețiană din 31 Iulie; Hurmuzaki, V2, Năvă-
lirea se povestește cu amănunte în Krauss, I, pp. 342-3. Lupta s'ar fi dat
«bei den Fluss Bahalul [Bahlui], Szerka [Sirca], zwischen den Dörfern Madje-
sacz, Tergul-I’romoz undt Petrischul». i
I/

= ? Cf. raportul olandes din 17 April 1658: «Neque enim credunt "Turcae
unquam pacatum fore statum Valachiae et Bugdaniae, nisi Transylvania, unde
AS

semper nova materies discordiae subministratur, ad obedientiam fuerit reducta, at-

que ea occasione quoque iam fuit decretum ut ad paucos annos tantum provin-
UI

ciarum illarum administratio delectis gubernatoribus concedatur, ne, dum regimen

illis diutius prorogetur, sicuti superioribus temporibus fuit factum, opibus, quas
interea multas congerunt, et viribus freti, rebellare possint, quando velint, Ob
candem causam quoque in hoc imperio videntur creberrimae illae muniorum mu-
BC

tationes, ut factionibus, quae alias facilius oriri queant, occurratur».

 PREFAŢĂ CCXCHII

Y
de friü în jurul cetății sale de Scaun calul pe care

AR
stătea
Mitropolitul, în Dumineca Floriilor!. El vorbi patriar
chului
de. Antiochia despre adinci întrebări de teologic, şi se pricepu

IBR
întrun rind să sfinteascä o biserică după toate regulele pre-
văzute in tipic?. De Rusalii, prelatul răsăritean îi
facu plä-
cerea de a-l incorona cu ‘scufia Ienicerilor, ceremonie cum,

YL
farà îndoială, nu se mai „văzuse intr'o reședință romäneascä ?.
In același timp, el fäcea.säise dea înnapoi din Ardeal, unde
aveai interes să-l cîștige, tunurile muntene luate în 1655 şi,

SIT
supt cuvînt că se. gäteste pentru intrarea în această ţară, aşeza
corturi pe malul Dimbovitel, săpa șanțuri, întăria mănăstirea
și chema iarăși la luptă și cinste «neamul
ER dorobántesc», asa
de oropsit de o bucată de vreme*. Si ce void acest Voevod,
care părea tuturora” «înțelept si vrednic, ca un sfint», arătau
NIV

legăturile sale cu Ardealul, si chiar cu Împăratul german,

căruia-i dădea, de știre că războiul ce încep Turcii se poate
întinde si. peste granita austriacă 5.
Înnainte de a pleca spre tabăra Turcilor si. Tatarilor, Mih-
LU

nea încercă pe boieri, vorbindu-li limpede de gindul ce are

să se răscoale. Ei îi răspunseră cá nu o biată ţară ca a
lor, ce-și ridicase abia bordeiele din cenușă, poate să stea în
RA

fata Împărăției Sultanului. După acest schimb de cuvinte,

oastea.se duse la Soplea, unde se ceru jurämint cäpitanilor,
NT

cari se despärtirä cîrtind de Domnul acesta cu prea mare

dorință : de faimă. După aceasta, Mihnea, care-şi luase încă de
la încoronare numele de Mihail-Vodă, pentru ca să aräte ast-
CE

fel ce înțelegea să fie —, dădu poruncă. boierilor si ostașilor

săi a merge către munte spre a se uni cu Rákóczy. Dar ef il
'părăsiră, si se duserä la Pașa de Silistra și la Hanul, in ta-
I/

bärä, cu piri.
şi nebunia sa îi dădea unc-
AS

Mihnea nu era un om obisnuit,

ori înfățișarea unui îndrăzneț, unui viteaz, El se hotări să
UI

Paul de Alep, p. 238.

-

Ibid., pp. 239, 243-4.

BC N

Pp. 241-2.
©

Ludescu . 346-7. zov

à

Sersoarea din Julie a primatului unguresc, in Hurmuzaki, VI,

a
 CXCIV PREVATA

RY
se infätiseze, la rîndul săi, înnaintea acelor pe cari voise
pentru a se dezvinovati, trecutul de

RA
să-i trădeze, şi aduse,
‘ slujbă credincioasă la Constantinopol si baniï cari imprästiaü
bănuielile. Cistigä astfel, nu numai uitarea pirilor, dar si voia

LIB
de a pedepsi cu moarte pe pirișii săi. Chemind la sine pe
Vistierul Pirvu Vlădescu, care se lăuda că e om al Porții,
sıntefariaca al Sultanului, el puse pe besliii săi turci să-l
«färime», si tot astfel pätirä şi alții : Aga, Preda Birsescu, Is-

Y
lui Matei- Vodă, care fu prinse din fugă şi tă-

SIT
trate, ocrotitul
iat, Preda Brincoveanu, pe care peirea-l ajuns pe nepreves-
tite la Tirgoviste, de unde bätrinul nici nu se miscase. Scä-
pară numai, dintre ER
cei aleși pentru osîndà, alt bätrin, Con-
stantin Cantacuzino, și ginerele lui, Pană Filipescu, cari fugiră
peste munte, de la moşiile lor din Prahova, înnainte de so-
NIV

sirea omului demnese !. | |

În August, toată oastea de .pedeapsä trecu în Ardeal,
prädind groaznic?, necrutînd de moarte sai robie pănă si cc-
LU

piif «hainilor» ce habar n'aveaü de Rákóczy si de politica

cca mare. Mihnea singur ar fi avut milă de locuitorii Birsei
și, trimitind un sol la Braşoveni, îi încredintà că a venit «pen-
A

tru binele creştinilor», asa că să nu se tragă cu tunurile a-

TR

supra Muntenilor săi3. Dar, cu toate aceste legături, cu toată

trimiterea la Rákóczy a unui Franciscan din Tirgoviste®, .
cl trebui să urmeze pe Han si Pașa Hidir de Silistra pretu-
N

tindeni unde ei purtară sabia și focul: la Sibiiti, la Alba-Iulia,

CE

care se präpädi în flacări, la Oradea-Mare, unde se credea

că se va ajungela oluptă cu Rákóczy, la Inäü, unde Domnul
I/

1 Cf. cele două Cronici muntene si Urechiă, în Az. Acad. Rom. seria |,
X?, p. 291. V. si Hurmuzaki, IX!, la data de 31 Octombre 1659; d/on. comit.
AS

Trans, XII, p. 68 si urm. Cf. Șincai, II, p. 121.

? Cf, cu ce se spune în Nekesch-Schuller, pp. 248-9, mărturia cronicarului
turcesc Hassan Vegi, Z c.
UI

> Kemény, Fundgruben, U, p. 141 si urm, Alte izvoare în Socotelile Bra-

govulut, pp. 101-4.
* Hurmuzaki, IX!, la 11 si 21 Septembre 1658; V?, la data de 12 Octom-
BC

bre; Fragmente, VII, pp. 244-5. Pentru venirea lui Paul Kedei la Mihnea, v.
Șincai, II, p. 115.
 PREFAŢĂ CCXCV

Y
muntean ca și al Moldovei, lacomul Ghica

AR
, lucrară la drege-
rea cetăţii pănă la Sf. Dumitru I, |
In Octombre, o dietă se adunâ la Sighişoara, si un
capugiü

IBR
turc se înfățișa înnaintea Statelor, aducind întărirea pentr
u un
noü principe al Ardealului. Si acesta, Acațiu Barcsai, care de-
clarase că primește acest loc de primejdie și de cheltuială

YL
numai pe timpul cit Rákóczy va fi prigonit de Turci, veni, cu
o mică suită, pentru a-și face recunoscută demnitatea căpă-
tată din minile Marelui- Vizir, la Inäü. Cumpärase locul säü prin

SIT
concesii strivitoare pentru Ardealul ruinat: părăsirea cetäti-
lor: Inäul chiar; Caransebesul, Lugosul, urcarea haraciului la
40.090 de galbeni pe an, o amendă de o mie de pungi pen-ER
tru că Rákóczy nu fusese dat Vizirului ; si trebuiră să fie impre-
jurări ca acele din 1658, cu 80.000 de Tätari, 12.000 de Cazaci,
NIV

9.000 de Moldoveni, 12:000 de Munteni si atifia Turci în

ţară, pentru ca aducătorul acestor condiţii să nu fie spulbe-
rat de o mişcare de minie a «supușilor» săi prin voinţa Chiu-
pruliului2. Într'o nouă dietă,la Mures-Osorhciü, tara declara
LU

că e gata să. moară pentru acela pe care, din lagărul săii

din Oradea, zugrumat de minie neputincioasă, Râkoczy-l inficra
ca pe un om ridicat din pulbere, «monstru de nerccunostinti»,
RA

trădător, usurpator fără de lege și criminal 5,

NT

Dacă anul 1658 cuprinse în cursul lui luptă și jaf, cel care
urmă nu fu mai fericit pentru noi. Pe de o parte, pentru a ni
“stropi pămîntul cu singe era ambiția, setea de Domnie a pribegi-
CE

lor: Gheorghe Stefan, care trimitea pe frate-säü la Cazaci,

si Constantin, care, cerind sprijin si el, Suedesilor, vorbia
| sì la Poloni, încerca la Turci chiar, si, ca si Ștefan, își arăta
I/

soarta nenorocită Împăratului +. Ei erai oaspeţii altui lacom

AS

1 Soc. Brașovului, Lc.

Trans., XII, p. 68 si urm. na
* Mon. comit.
UI

si trecerea prin
3 Ibid., p. 83. Pentru dicta, p. S4 si urm. - Sc - mentioncazi . . . "m
sordidi ac
.
at lui Mihnea: «satis
oras, la 11 ale lunit, a celor 2.000 de Curteni
" ° .

laceri». s . .
BC

Cf, Hurmuzaki, Vi, pp. 61-2; IX!, pp. 165-S si la datele de 9 Octombre
4
1658 si 26 April 1659.
COXCVI 7 | PREFAŢĂ

RY
de stäpinire, nedomolit pänä la moarte, Rákóczy, care tinea
pentru dinsul cetátile, nu se multámia cu nici-o invoialá ofe-

RA
rità de rivalul sit, ráspingea mijlocirea Împăratului, căruia-i
ceruse ostaşi, și nu stäruinte, și în strimtorarea lui credea că

LIB
foloseşte indreptindu-se la Venețienii cari: nu fäceaü războiii
pentru alţii !.
În Februar 1659, Barcsai tinu o dietăla Bistriţa, si se înfitisà
încunjurat de Seimeni și avind lingă dinsul Ieniceri în haine

Y
rogi. «Curtenî» din Moldova si Tara-Románeascá, supt șei-

SIT
spre-zece steaguri, îl päziaü încă2. Si înțelegerea qui cu
Mihnea-Vodă si Ghica se arătă, nu numai prin rămasul in’
Ardeal al acestor luptători ER din 1658, ci si prin solii — din
Moldova veni Serdarul — care cerură, și îndepliniră de bună
seamă, încheiarea unor legături cu bietul Craiü al Chiupru-
NIV

liului 5,
O astfel de înţelegere era de nevoie pentru tributarii de
la Dunăre, de vreme ce Turcii declarau cu ori-ce prilej cá
LU

nici-o stäruintä, nici-o rugăminte, nici:o fägäduialä nu mai

poate folosi luf Rákóczy: dacă el ar fi singurul creștin, spu-
neaü ci în retorica lor aspră, si ar mai răminea un Turc ca:
A

să se lupte cu dinsul, si încă nu s'ar împăca împreună.

Ceia ce făcea însă pe fostul ‘principe să nu-și părăsească
TR

toată nădejdea si să mai zădărnicească, in Maiti, o încer-

care de împăciuire din partea Imperialilor, era siguranța că
N

Turcii ati de lucru în Asia cu acei răsculați cari chemase

CE

înnapoi pe Vizir din campania trecută 5. Cind Barcsai tri-

mise la Poartă, în April, numai jumătate din suma uriașă
pe care se îndatorise a o da la Constantinopol și aceasta
I/

se înțelese ca fiind în legătură cu răscoala, si trimisii princi-

AS

! Cf. Hurmuzaki, 1X!, pp, 108-9, 119-21 si Szilägyi, Bellum, II, pp. 519-20.
2 Și acum Seimenii sint zugrăviți de Unguri ca: esordidi, laceri, rustici,
omnium virtutum opprobria, ne fabam quidem valentes» ; Mon. comit. Trans,
UI

XII, p. 157 si urm,

3 Ibid, Cf. Şincai, III, pp. 119-20, |
4 flurmuzaki, Zragmente, UL, p. 246; Diplomataria, XXIII, pp. 646-7.
BC

> [Iurmuzaki, INI; Maiü 1659.

 PREFAŢĂ CCXCVIL

Y
AR
pelui noii fură. aruncați în temniţă, unde stătură pănă în
luna luf Septembre !. | |,
. Zábava Turcilor, cari sfirșise totuşi cu greutăţile din Asia

IBR
și nu mai aveaü de lucru decit cu prădăciunile Cazacilor pe
Mare si cu stingerea celor din urmă scîntei fugare dincolo
„de dinsa ?, îndemnarà pe Rákóczy să vie însuşi în Ardeal,

YL
părăsindu-și ascunzătoarea din Ungaria, unde avea moșii,
rude și prieteni. La 28 August, el vestia vice-generalului din
Cașovia că a sosit iarăşi în ţară, chemat de toată lumea,

SIT
ce nu mai putea suferi tirania blajinuluf Barcsai si că socoate,
cu citi sint pentru dinsul, să poate räminea chiar împotriva
suzeranului ?. ER
. Între sprijinitorii «Craiului» întors era si unul pe cari multi
nu se asteptaü să-l vadă în această tabără, necunoseindu-T
planurile ascunse, îndată acoperite, din 1658. Se zice că in
NIV

timpul campaniei aceleia, «Io Mihail Radu Voevod», trufasul

«Grec», ar fi fost lovit de Pașa de Silistra pentru o lipsă de
cuviință fati de dînsul4. Pirile în potriva luf, cá se înțelege
LU

cu creștinii, nu conteniserä, viind de la Barcsai, care n'avea

îacredere în acest ambițios descreierat; de la Constantin Can.
tacuzino, pe care-l făcuse a fi dus, din Moldova, la Poartă, dar
RA

nu-l putuse' împiedeca de a-și scoate la iveală aice dreptatea ?.

El ist pregăti: deci, silit si de aceste învinovăţiri si primejdii,
NT

răzbunarea. În afară, se arăta cel mai bun prieten al Tur-

cilor, chemîndu-ipe lingă sine: «saragele, delit, beslii, sci-
meni» $, si făcindui prin vorbe bune si daruri dese a crede
CE

în el «ca in Mahmet» ; merse pănă acolo încit clädi o moschcic

dincolo de Dunăre si, ca să înșele si mai mult pe foştii săi
tovarăşi de lege şi ocrotitori, se făcu, pare-se, ali cere Domnia
I/
AS

April si 13 Septembre 1659. Cf, Hurmu-

1 V. rapoartele ‘olandese din- 22
0.
zaki, IX!; Mail.
din 30 Iuniesi 22 August. |
? V, si rapoartele olandese
UI

ţinută în aceiași lună de

3 Hurmuz
i aki
2 , IX! , la această dată. Pentru dicta
Barcsai, v Mon. com. Trans. XII, p. 358 si urm.
. | |
4 Hammer, /. c.
BC

5 Cf. Cronicile muntene și Cronica ungureasca à lui Ioan Bethlen.

5 Ludescu, p. 350.
 CCXOVIII PREFAŢĂ

RY
Moldovei si guvernul Paseï din Silistra, pe care se credea în
stare să-l înlocuiască !. Îl credeai un nebun îndrăzneț, un

RA
impuscä 'n lund, un 2e/zZ, cum se zicea în partea locului, şi-i
iertaü titlul de archiduce pe care şi-l lua fostul Givan-bei,

LIB
vulturul împărătesc ce-și punea fără nici un rost în arme și
voia ce-și luase de a bate monedă pe numele sii”. Hanul
se încredea așa de mult în el, încît, pe asigurarea lui că se
va plăti un pret de răscumpărare foarte însemnat, el dădu

Y
drumul din robie luf Ioan Kemény si lui Francisc Kornis,

SIT
doi Râkdezyeni credincioși, pe cari nici intr'un chip n'ar fi
voit Barcsai să-i vadă întorși în Ardeal8.
Dar în același timp el își
ER pregătia, nu fără meșteșug, lo-
vitura care era să facă din el un vrednic urmaș al lui Mi-
hai Viteazul, pe al cărui nume i se păruse că trebuie să-l iea.
NIV

Intäit, trebuia sfärimatä dusmänia boerilor, ce setemeaü de

Turci după cîte päfise, si, după ce văzuse cu cite-va luni
în urmă, nu prea aveaii multă iubire pentru Domnul lor. El
se înțelese cu «dorobantii», cari hu uitase -patimile lor din
LU

1655, nici amestecul. boierilor teri în ele. Marele-Vornic, cu

cei doi frati af săit, Spătarul-Mare, Vel Clucerul, Diicul în-
A

susi, si Vel Stolaicul, Danciul Postelnicul, ce fusese la Rákó-

czy pentru a-l aduce asupra Seimenilor, Marele-Comis, si
TR

«alti. multi boiari», fură prinși la Curte, în Tirgoviste, unde

în 1658 perise Brincoveanu, zugrumati și aruncați încă vif,
N

în sunetul covirsitor al «tabulhanalei», ostașilor räzbunä-

CE

“tori, carii călcară în picioare, zvirlindu-li trupurile prin gu.

_noiü, aruncîndu-li jupănesele în temniţă si la chinuri ©.
I/

1 Hurmuzaki, IX!, la data de 21 April 1659: ştire din Constantinopol;

Fragmente, III, p. 246, după același izvor; pp. 247-8. Cf. Sup, 1l, p. 245.
AS

2 Vezi-o reprodusă în Sturdza, art. Zen din Magnum Etymologicum. Cf, si.
Șincai, LIT, p. 121.
„9 Cf. Mon. comit. Trans., XU, p. 277 si urm, si Cronica lui loan Bethlen,
UI

care spune si cum Mihnea a destăinuit lui Kemény ce lucrase principele noii,
rin Scrisori împotriva lui.
* O scrisoare a lui în Socotelile Brasovulur, la anul 1658.
BC

* Cronicile terit si Krauss, pp. 382-5, care vorbește de boierice se min-

caii de foame între dinsit, de femeile lor cusute în saci, cu pisici, ș. a. Prin
 Universitati] fe

PREFAŢĂ | CCXCIX
-

Y
AR
După aceasta, așteptindu-se la pedeapsa din partea Turcilor,
el li luă înnainte. Deocamdată, luindu-se în toate după urmele
marelui săi omonim, cu care nu sămăna altfel decit prin

IBR
j Biblioteca

nume, și încă după ce Mihnea crezuse că și-l poate însuși, el ho-

tări o zi pentru mäcelul Turcilor, pe cari tot el if ispitise a
veni în cetatea sa de Scaun. La 2 Septembre li se oferi cca

YL
din urmă masă pe care eraù s'o ieie. După program, un sărac
veni să se plingă de relele pe care le sávirgesc päginil: as-
cultindu-l, Domnul se făcu a fi mișcat de minie, si, luînd buz-

SIT
duganul, lovi pe cel mai mare dintre oaspeţii săi. Apoi, ieşind
la fereastă, el își chemá pedestrimea, pentru a isprăvi vre-o
sută cincizeci de oameni mai mărunți, pe cind călărimea
ER
păzia toate ieșirile din oraș, pentru ca nici-una din jertfe să nu
scape. După aceasta, răpezindu-și oastea sătulă de bani şi
NIV

de sînge, el prinse pe neprevestite pe Pașa din Silistra, îl bătu,

fl rini si, lovind Brăila si Giurgiul, ca odată in 1595, cînd
aceste fapte de ruină aveai un rost —, li dădu foc!. Si
după aceasta crezu că poate säsi resume ast-fel isprävile:
LU

«Multi principi creştini, cari s'aü luptat deschis cu Turcii, n'aü

făcut atîta, cît am făcut noi în scurt?».
RA

Dar Mihnea, asa cum era, nu putea crede că mica lui os-
tire, pe care-i plăcea să o urce la 18.000 de oameni, ar ajunge
asa
‘pentru a-l scăpa de pedeapsa Turcilor, pe cari-T Jignise
NT

re,
de mult. De aceia, el trimise îndată, încă de la 22 Septemb
la Rákóczy, ce nu-l indemnase a face accia ce făcusc, o solic
mare, alcătuită din Mitropolitul Ignatie si din Marele-Logofăt
CE

a
Radu. Ea avea drept scop si acela să sfătuiască părăsire
“căruia, dacă izbinzile de la început ar
lui Constantin-Vodă,
i s’ar face un loc peste Dunăre 3,
I/

urmă,
cari aduceaii si o scrisoare din partea boic-
Solii munteni,
AS

Grigore, Mihnea însuşi fixă la doisprezece

gura trimisului sit Fran ciscanul
IX!, la data de 31 Octombre 1659.
numărul sfetnicilor săi jertfiți. Hurmuzaki,
UI

muntene, Krauss, si expunerea Franciscanulvi Grigore, iar,

1 Cf. Cronicile:
1659; V*, la 30 Septembre
ca documente, Hurmuzaki, V!, la 20 Octombre
dată. .
si 10 Octombre si 1X}, la aceiaşi
BC

acest an.
E Szilagyi, Dellum
[4 ? II, pp.
>
557-8. Cf. Socotelile Sibiiulur, la
in Szilagyi, Z e, II, pp. 557-8.
3 Scrisoarea de’ acreditare,
 CCC PREFAŢĂ

RY
rilor, citi, din cei mai mici, eraü de faţă, cu zile, nemerirá la
dieta din Osorheiü. Aici Kemény se presintă unor «State»

RA
care nu mai voiaü pe Barcsai, cel veșnic încovoiat in fata.
Turcilor; prin armătura lui neagră, «tătărească», el amintia

LIB
robia ce indurase si fapta bună a Domnului muntean, care-i
deschisese calea întorsului. Dieta, ascultind sfaturile lui, re-
cunoscu că, după Dumnezeii, numai «Craiul» cel vechiü
poate să mintuie tara, si Keméay merse la dinsul în Blaj!,

Y
pentru a-l chema în mijlocul acelor ce-l așteptaii. La 29 el își

SIT
făcea intrarea în Osorheiü, avînd la stinga sape Constantin-
Vodă, cu cälärii lui, jar în urmă o mulțime de 5.000 de ostași 2.
„Încă de la r-iü Octombre, ER Ignatie fu adus innaintea prin-
cipelui, şi-i dădu scrisorile ce cunoaștem ®. La 4 se încheia
tratatul, prin care, între «ucenicul cel mare al luf Marte»,
NIV

Rakécezy, si Mihnea, ucenicul mai noii si mai mic al aceluiași

zei, sc însemna o veșnică prietenie, cu impärtäsirea priete-
niilor si dusmäniilor; se desființa legăturile mai vechi ale
LU

Domnului muntean, care se îndatoria să nu mai încheie al-

tele fără ştirea ocrotitoruluï
sat, care. și el va fi cuprins in
prieteniile folositoare ale Voevoduluï ; se statornicia ajutorul
A

personal al lui Mihai Radu, cînd i se va cere; se vor face

cunoscute ştirile între amindouä părțile. Boierii eraü să întă-
TR

rească actul, ca pe vremea lui Constantin-Vodă; Mihnea era

să lase la o parte ori-ce prefacere, ori-ce sireclic si ori-ce di-
N

băcie — dexterisatio— nevrednicä «de niște mărinimoși prin-

CE

cipi». Îndatoririle luate faţă de Gheorghe Rákóczy vor trece,

în sfirsit, asupra fiului şi moștenitorului săi, Francisc t.
La 6 ale lunii, tratatul era jurat în biserică, şi se dădea
trimisilor munteni forma lui ardeleană >.
I/
AS

! Unde Krauss, II, p. S pretinde că ar fi primit inci de la 12 Septembre

pe solii munteni, ca si pe un episcop căzicese. Dar si Rákóczy spune la 14
Septembre că a primit un sol de la Mihnea; Mon. comit. Trans, XII, pp.
UI

358-60, Cf. Şincai, III, p. 123,

? Mon. comit. Trans., XII, pp. 358-60, 374 si urm,
3 Jöid., p. 388. C |
BC

* Zărăt-Alagyarkori Allam-Okm., VI, p. 458 si urm,

5 Mon. comit. Trans, XM, p. 396. Franciscanul Grigore vorbește de o re-
 PREFAŢĂ
| | LON

Y
" Pentru a fi în adevăr Sigur, i se păru
lui Rákóczy că Series |
trebuie o întîlnire personali cu

AR
Mihnea, cu care prilej Sarii) ;
primi și jurămîntul Domnului însuși si al boierimii. Lui, «Cra fe
iului», îi era ușor să se coboare, căci, înnainte de venirea lui

IBR
la dietă, Barcsai fugise din adăpostul săi
de la Deva, oplo-
sindu-se supt aripile Turcilor din Banat,
așa “încît de o cam-
dată nu era luptă. Iar locul lui Mihnea era, firește,
în munţi,

YL
pentru că, îndată ce se auzi de vitejiile luf icftene, Chiupru-
liul numi in Tara-Romäneascä pe Ghica Moldoveanul, a cäru
țară fu încredinţată, nu lui Vasile-Vodä, care o aştepta, ci

SIT
fiului său Ștefăniță. Si, înnainte de a se mişca Tatarii, trupe
turcești, pe care le comandă un Ahmed-beï de Elbassan,
în lipsa Paşei de Silistra, bolnav 1, trecură Dunărea, fără să
ER
înnainteze mai departe însă decit hotarul Giurgiului, unde
făcură sant de apărare?.
NIV

La întîlnirea cu Mihnea, Rákóczy voit să fie de fata si

ceilalți doi Voevozi, pentru ca să se înţeleagă cu toţii în pri-
vinta lucrurilor de făcut. Constantin fusese, cum am văzut,
LU

cu dinsul în dietă și-l întovărăşi cînd se cobori către Braşov,

unde ajunse la 10 Octombre. Stefan veni din Sighetul Ma:
ramureșului, unde se afla, cerind lui Rákóczy oaste pentru
RA

a-și redobîndi Moldova, la 3 ale lunii ?. Toţi treï se aflati la

Bran în ziua de 11, unde chemaü si pe Mihnea la sfatul
hotăritor + Ei se duceaü mai departe decit atita, peste gra-
NT

nitä, de-a lungul Dimbovitei, si aici, în părțile Rucäruluf,

avu loc intilnirea: în ziua de ı5 Octombre, Domnul din
CE

Scaunul Teriï-Romänesti si boierii lui puncaü în Scris înda-

toriri pentru păstrarea prieteniei, cci din urmă făgăduind şi

trimitere a sa în Tara-Romäneasch pentru ca să aducă o formă mai sigură a

I/

documentelor de asigurare ; cellalt Franciscan, Gabriel Tomasi, care iscilesto în

pănă
josul tratatului, se întoarse înnapol, iar Grigore merse si pentru Rákóczy,
AS

la Veneţia, şi probabil la Roma. Scrisorile de recomandare pentru I apii le di

Ignatie la 2/12 Octombre. Hurmuzaki, V2, La aceasta dată, solii
Mitropolitul
Cf. Iorga, Manuscriple,
revenise la Tirgoviste. Il, p. 56, nota 2,
UI

a Hassan-Vegì, /. c. |
2 Ludescu, p. 352. |
3 Diplomataria, XXIII, pp. 655-6.
BC

4 Nekesch-Schuller, p. 251.
CCCIL PREFATA

RY
lipsirea incälcärilor, nedreptätilor si «opririlor» la hotar si
cerind si ei adăpostul pe care-l oferiaii!.
În același timp se hotări si in. privinţa Moldovei. Ștefan

RA
avea înțelegeri în această țară și adunase si. ceva trupe, dar |
lucrul de căpetenie era acum, cînd în Mihnea se descoperise

LIB
un prieten, să se facă un rost lui Constantin, pentru ca el
să nu mai umble după Tara-Romäneascä. Încă de la 9 Oc-
tombre, Mihnea sfătuise trimiterea grabnicä a rivalului sat
în Moldova, cu un ajutor de oaste, la care făgăduia să par-

Y
ticipe si el?. La Rucăr se desluşi afacerea pe deplin, și bietul

SIT
Stefan trebui să-și părăsească visurile de stäpinire nouă.
Lăsa pe lîngă Mihnea trupe nemtesti, de care li pläceaü
Domnilor noștri, cu Gaudy, ajutătorul lui Constantin-Vodă
ER
de la 1655 înnainte?: de toţi, erati numai vre-o patru pănă
la cinci sute de călărit. Alt căpitan vestit al Ardealului, Colo-
NIV

man Mikes’, fu ales pentru ca să se ducă in Moldova, cu

Domnul noii, neașteptat, ce se alesese pentru această tara ,
si, din parte-ï, bucuros de această îndepărtare a pretenden-
LU

tului, Mihnea dăduse si el, după fägäduialä, vre-o 10.000 de

«Munteni», supt Gherghe Băleanu, atunci Vornic, și supt cum-
natul säü însuși, — nu știm în ce chip î, — Dumitru Sirbul, vre-
A

un «dorobant», din care făcuse și Spătarul säü *. Tar «Craiul»,

legănat în nădejdile sale zădarnice, se duse la castelul săi
TR

din Ernut, pentru a primi acolo știri despre izbinda ciracilor

săi domnești?.
N

La 15 Octombre, Constautin și Ștefan,: dintre cari cel din

CE

! Mon. com. Trans, XII, pp. 413-5. Cf. Krauss, II, p. 16 si urm, ; Nekesch-
Schuller, “ey I. Bethlen, p. $7; Trauschenfels, Pi 347; Cronicile muntenc.
2 Mai jos, pp. 57- 9, n° LIV.
I/

3 Cf. și spusele agentului riköczyan pe ling Curtea împărătească, in IIur-

muzaki, IX}, la data de 24 Octombre 1659.
AS

4 Cf. si Mon. comit. Trans., NI, p. 386, Cronicile muntene si Krauss, 1],4. e.
5 Hurmuzaki, V1, Ja dati de i-iii Novembre 1659.
6 Mihai Mikes merse însă la Mihnea; I. Bethlen, p. $9.
UI

? De o nuntă a lui Mihnea ca Domn, vorbesc izvoarele: «seine tatrische

Braut» e pomeniti după fuga lui iu Ardeal; Krauss, II, p. 31. |
® Ludescu, pp. 352-3. | |
BC

9 Serisorf ale luf din 21 si 25 Octombre 1659; în Hurmuzaki, V! si IN,

 PREFATX — ccem
x

Y
rmă luă îndată calea unei pribegii mai îndepărtate !, intraü
urmă Y A x 2 v . Le v °

AR
| aláturi la. Brasov, cu.«multá oaste». La 21, Constantin pornia,
„cu acea oaste, către munții Moldovei, unde intra fara zäbavä?.
zu În Miron Costin, un contemporan cu ochii ageri în ve.

IBR
| derea intimplärilor timpului său, se povesteşte, cu foarte multe
si vii amănunte, această încercare nebună. Cind Constantin
trecu pasul Oituzului, Ghica stătea în tabără pentru a merge

YL
la: Munteni, dar nu veniseră încă la el Tatarii cari trebuiaü
să-l puie în mișcare. El nu încercă să taie drumul bunei
oștiri a năvălitorului, care, împrăștiindu-i lingă Iași călărimea,

SIT
„2 V. Hurmuzaki, X, pp. 1v-vit; mai jos, pp. 10S-14 (acte din care unul
s'a tipărit apoi, cu greșeli, în n! unic al Budetinulur FundafieY Urechia) ; lorga, ER
Studiÿ si Doc., I-Il, p. 427, n° — În
XVI. copiile de documente trimise Aca-
demiei de d. Vladimir Ghica, din Roma, se daü și alte ştiri asupra vieţii în
exil a acestui Domn. La 10 April 1660, nunciul din Viena serie că Stefan a
NIV

venit «lınedi mattina per ottenere licenza da Sua Maiestà di poter comprare
alcuni beni in Ungheria et haver qualche carica publica in quel regno»; dar,
de frica Turcilor, e oprit a intra in ora; chiar, si se credea că nu va fi
nici primit în audiență. Apoi, la 17 ale lunif, se anunţă că va avea «la sua
LU

prima audienza», La 24 se vorbește de primirea sa la Împărat: Stefan s'a plius

că, «doppo d’haver perso il commodo di tanti sudditi ed un stato di 500! tal.
lari d’annua rendita, gliisiino levati dal Ragozzy 300! scudi di contanti». La
RA

I-it Maiü se anunţă visitele ce a facut Domnul în ajun, viind la nunciu:

acesta nu stă de vorbă cu cl, «perchè, essendo di rito greco scismatico, e non
havendo seguito, nă dominio, nun mi pare che l'opera sua potesse essere di
NT

niun profitto alla religione cattolica». La 15 Maiii, știre că i s'aû furat la două
dar se
leghe de’ Viena niște juvaiere ce trimisese pentru vinzare la Danzig,
aceluiaşi nunciu raportul
prind hoţii. La 26 lunic, Gheorghe Ștefan comunică
CE

Scaunul săii, ocrotire

către Împărat, în care oferă, dacă va căpăta, prin Turci,
cultul catolic: La cl trebuie să se refere această știre din Pressburg, cu
pentru
data de 10 Iunie ‘1662: «Intendo che lo Stefano Vaivoda sia restato burlato
e gioie, per esser stata da
della moglie, fuggita in Polonia con tutta la robba
I/

lui strapazzata,: anzi, come si disse, appicciata, ce liberata da suoi servitori», —

Mitropolitului Victor Mihilyi de Apșa si în päs-
La Blaj, in posesia E. S.
AS

Moldoveanu, care de mai mult timp pregăteşte o ediţie, se

trarea păr. canonic
în care călugărul ntonie
Antonie de d e Moldaviţa,
află pretiosul manuscript romănesc, | a însemnat in
Domn u 1 säü felurit e cărţi de slujbă si
cred, a scris pentru
UI

a stăpinului săi. — V. si
cîteva. pagini moartea, înceată și grea, de damblà
Documentele la Prefatä, la data de lunit 1660.
2 Nekesch-Schuller, pp. 230-1. În expunerea citată a călugărului Grigore
BC

pentru intrarea lui Constantin în noul săi principat.

se dă o dată imposibilă
 CCCIV PREFAŢĂ

RY
cu Hatmanul Häbäsescu, veni să-l găsească, pe dinsul si pe
pedeştrii lui, la Stinca, în valea Jijiei. Si aici bätrinul Voe-
vod — fiul săi era, pentru afaceri, la Poartă —, nu fu în stare

RA
să se împotrivească, măcar pentru cinste. EI fugi, . între. slu-
jitorii lui inspämintaff de dușman si nemultámiti de stäpinul

LIB
lor, pănă la Bic, pe drumul Benderului, unde veni la dinsul
Iali-Agasi, căpetenia tätärcascä a «malului», aproape tot
într'o vreme cu porunca împărătească ce dădea Moldova co-
pilului de cincisprezece ani al Lupuluî, Stefan-Vodä, zis, pen-

Y
tru vrista sa, Ștefăniță !. 7

SIT
Calga tătăresc,. loctiitoru l Hanului, se află gi el in Mol-
dova, dar el dădu lui Iali-Agasi singur sarcina de a face li.
niște in țară pentru sosireaER tinärului. Domn; Ghica:Vodă
rămase şi el în acest lagăr de aşteptare de la Balota. Pe cînd
cei ce trebuiaii să gonească pe Constantin, ce credea că
NIV

| poate să rämlie, iertat si de Turci, merseră asupra Scaunului,

unde se gäsia hainul, cu la 8.000 de oameni şi douäspre-
zece tunuri, apărat de un sant săpat lîngă Galata. Luptători
LU

eraü, cum se vede, destui ; n“ lipsiaii armele, nici praful,

nici hrana; numai Constantin-Vodă nu era dintre aceia cari
fac cu aceste mijloace să se cîşt biruintá. Ungurii si Mol-
o ige
A

dovenii, lăsaţi de capul lor, ist impuscarä in vint gloantele,

TR

ärä a înspăimînta citus? de putin pe Tatari, cari vedeaü cá

nimeni dintre ai lor nu cade de pe cal. Într'o Vinere, poate
la 21 Novembre, el voi să întrebe norocul printr'o luptă
N

deschisă, trecind, cu toate puterile sale, Bahluiul; dar ai lui

CE

tintirä tot așa de räü ca si înnainte, se zăpăciră înnaintea

Tatarilor si căzură în fugă supt săbiile cäläretilor prădalnici.
Si, peste putin, pe cînd Voevodul învins lua drumul mun-
I/

tilor, Tatarii se coboriaü spre Milcov, aducind cu ci pe

Ghica-Vodă, iar Htefanifä- şi lua Scaunul în primire pe la
AS

1 Decembre st. n. 2. |
UI

! V. si raportul venctian din 18 Novembre 1659, în Hurmuzaki, V® Cf,

ştirile din Adrianopol, 1-iii Novembre; #44, IX! Încă de la 2 Novembre se
dă știrea biruinţii de către Rákóczy ; idid., IX}, p. 137.
BC

Cf. cu Miron Costin, Cronica luY Hasan-Vegi, 2. e. și raportul venetian

din $ Decembre 1659, în Ilurmuzaki, V?, Chron, Fuchsio-Lup.-Olt., I, p.
 PREFAŢĂ CCOV

Y
Mai rápede decít dinsul ajunse Constantin
-Vodă fugarul, care

AR
trecu în pripă în partea muntelui si se furișă în Ardeal pe
la Timiş !. Prin el va fiaflat cele ce se întim
plase in Moldova
Mihnea, care, cu planurile lui de a face pod

IBR
de luntri peste
Dunäre si a lovi cetățile turcești de pe malul drept,
in în-
telegere cu Bulgacii?, luase.după întîlnirea cu Räköezy drumu
l
„Giurgiului, unde-l asteptaü Turcii, puţini la număr si nchoti

YL
.
riti încă. Trecînd prin părţile Cälugärenilor, la Frätesti in
Vlasca, el väzu pe Gaudy invingind pentru dinsul pe dus-
manul prins färä pregätire. Dar, cind aflä de nenorocirea din

SIT
Moldova si de apropierea Tatarilor, venindu-i si ştiri rele
din Ardeal, el lăsă tot și fugi. Răscumpărindu-se la Tirgo-
viște de la chiar ostașii săi, ce
ER
voiaü să-l prindă, cl trecu
munții la Rákóczy 5. La 18 Decembre, Ghica era în Scaun,
și în ziua următoare se luaü măsuri în Sighișoara pentru
NIV

urmărirea lui Mihnea, care plecase din Sibiiù la 10, în bă-

taia tunurilor dușmane, către Secuime !. |
Căci în Ardeal erai iarăși doi Crai. Turcil, pătrunzind prin
LU

Poarta de Fier, adusese pe Barcsai, și lupte sc incepeaü în-

tre el si Rákóczy pentru cinstea de a plăti la Poartă dări
ce nu mai puteaii fi strinse si a-și scrie numele peste maf
RA

multi ani dintr'o vreme de nenorocire 5. Anul 1660 se începu

găsind pe Barcsai închis în Sibiiù, pe care-l incunjura, cu
NT

Gaudy, Seimeni și ferani romini din Ardeal, vechiul stäpi-

nitor al provinciei ®.
Asediul Sibiiului tinu pănă tărziu în primăvară si se sfirsi
CE

puţină vreme înnainte de infringerca și moartea luf Rakóczy.

19, , fixeazá la 25 infringerea lui Constantin,. Nekesch-Schuller socoate la «patru

*
I/

săptămîni» durata usurpatiei lui Constantin.

1 Nekesch-Schuller, p. 452:
AS

| oan
2 Relaţia Franciscanului Grigore, /. c. nre 4 si », 130-2.
m" nenea HI, py 13
3 Cf, Cron, munteaná si cele ardelene citate, precum și Şincai,
Kraus,
4 Nekesch-Schuller; p.. 252; Chron. Fuchsio-Lup.-Olt., YI, p. tor;
UI

p. 29 Ziarul lui Ioan Nemes, în Documentele la Prefata, n° CCXI.

"n LR TS
| , D

5 Cf,
Ct. pentru aceasta
| stri împrejurările din această vreme,
ca sl, în genere, pentru
icarii
cronicarii nî,
ardeleni i contemporani, în Sincaì,
; Ut . . | |
BC

incaï, III,
6 V, Șincai, p. 130 5si ziarul
130 asediului, din care se reproduc unele
părți în Documentele la Prefata.

i Vol. IV. | XX
.64567.
CCCVI PREFAŢĂ

RY
Pănă atunci, dintre ocrotitii iui de odinioară, unul dispare
voia. celuilalt, şi acesta din urmă îşi încerca ia-
poate prin

RA
răşi norocul.
Constantin-Vodă se intimpinä la 10 Februar in Elesd, de
unde serie «Craiului» sáü cá va veni să-l afle, pe la Cluj’.

LIB
În April el se găsia, împreună cu Mihnea, la Satu-Mare, și
a doua zi de Paşti, la 23 ale lunii, cei doi Domni se gäsiaü
unul lîngă altul, la un mare ospăț de sărbători. Pentru Mih-

ITY
nea bucuria avu un răi sfirsit, căci, intorcindu-se la fiitoarea
sa tătărească,o rudă a Hanului, ca odinioară nevasta lui
Vasile Lupu, el muri pe neașteptate, de o damblă, care dădu

RS
voie lui Constantin să:și unească trupele acestui rival cu ale
lui şi să pornească iarăși într'un rázboiü fără folos *
Ast-fel pregătit, pribeagul trecu, la 4 Maiü, prin Turnu-
IVE
Ros, cu voia lui Rákóczy, ia care veni să-și iea rămas bun,
între haiduci, în număr de vre-o trei pănă la cinci sute, după
ce înstiintase pe boieri că va fi nespus de aspru cu cine-i va
UN

sta împotrivă. Ghica, un bun bătrin, păstorind ca un părinte .

tara sărăcită, nu era deprins să se lupte, si făcu și aici ca si
in Moldova: trecu supt aripile stäpinilor. La 11 ale lunii,
L

Constantin luă în primire Scaunul Bucureştilor, merse de

RA

lovi, cu pagubă niare, pe Ghica și găzduitorii lui din Giurgiu,

si dezgropá, se zice, din helesteul de la Dobreni bogății pe
care le cufundase pe vremea fugii sale din 1658. Apoi, cum
NT

se putea aştepta, doi Pasi si un mirzac se adunarä la Dunăre

şi porniră în ultima zi a lui Maiü asupra răzvrătitorului 3. La
CE

3 Iunie, Constantin, care nu ştia nici odată să apere ceia ce

I Diplomataria, XXII, p. 661.

I/

2 Cf. Kraus, IL, p. 54; Şincai, III, p. 131. In scrisoarea nunciului din
Viena, 24 April 1660, se scrie că Mihnea a murit «poche hort doppo d'ha-
AS

vere una mattina desinato col Ragozzi; e, essendosi questo appropriato 100!"
ongari di contanti, che se gli ritrovorono doppo la morte, si crede probabil-
mente che il ‘Transylyano si sia servito del veleno, per sollevarsi con quel de-
UI

naro ne’ suoi presenti bisogni», Cf, IIurmuzaki, IX!, la aceiași dată.
3 E curios că povestirea lui Nekesch-Schuller dă si el data de 21 Maiü
st v. pentru pornirea Turcilor, ca si Cronica terii, A se compara cu ele
BC

Kraus, If, 4 e. si Tlurmuzaki, “vag, HI, pp. 251-

 PREFAŢĂ CCCVII

RY
apucase a cistiga, se afla in Tara Birser
, si in ziua de 6 ale
lunii el 'se îndrepta cu încă22-3.000
de oameni spre Se-

RA
cuime!. Apoi el se suia «aláture cu munţii», trecea pe la
Dorna și Cîmpulung, pe la Hotin şi ajung
ea la Cazacii stă-
pinifi acum de Gheorghe fiul lui Hmilnitchi, si gata de

LIB
isprăvi vitejești ca în timpurile bune2.
Turcii ce veniseră în Tara-Romäneascä pentru a
da ochii cu
dinsul trecură neatinsi în Ardeal, si aici, la 22 Maiii,
se dădu

Y
o singeroasä luptă, în care viteazul Räköczy căzu, luptindu-se,

SIT
acoperit de răni, si peste citeva zile el se stingea, lăsînd
fara în minile acelui Barcsai, care nu cra să poată domni
nici după moartea dușmanului său *
ER
VII.
NIV

Relaţiile principatelor cu Ardealul după moartea luf Rákóczy al Inca,

În Decembre 1660 o dietă era adunatăla Reghin, si aici

LU

loan Kemâny, ce se sprijinia acum pe dinsul singur pentru

Domnie, începu lupta împotriva despretuitului Barcsai, care
trebui să-şi părăsească demnitatea. La 1-iü Januar, Kemény
RA

era ales principe pentru a stäpini, în mijlocul turburărilor,

citeva luni de zile numai. Știind la ce se poate aștepta din
partea Turcilor, autorii «Cráiei» luf Barcsai, el sc îndreptă
NT

din capul locului către Imperiali, cerînd să fic sprijinit pentru

a putea face în Ardeal politica plăcută creștinilor*.
CE

"Vecinii romini nu vor fi primit cu multă bucuric această

veste. Cel din Tara-Romäneascä. nu mai era Gheorghe Ghica,
de la care se ceruse optzeci de pungi si, el räspunzind că,
I/

după atitea jăfuiri ale ferii sale, n’are nici optzeci de aspri,
fusese prins la 12 Septembre de Paşa de Silistra, „pus în
IAS

lanţuri si trimis la. Poartă, unde stätu un timp în primejdie

Y Loc. si Trauschenfels, pp. 405 -6.

plăti acest ajuter al Tatarilor cu bani si cu
Ghica
U

?ine
Miron Costin, p. 3268. .
prädäciunea terii. Y. Trauschenfels, p. 406 si Nekesch-Schuller, p. 256
BC

8 V, Șincai, III, pp. 13475: on

4 Mon. comit. Trans, NM, p. 466 şi urm pp. 4014.
 PREFAŢĂ
CCCVIII

RY
inuluï, era un om
moarte !. Dar Grigorascu-Voda, fiul bätr
de ri si
se sfia sà făgăduiască daru
siret gi indrásnef, care nu Sca unul
a tatălui säü, el căpătă şi

RA
biruri, asa încît, mintuind viat ă la 24 Novembre,
către care Scaun plec
muntean pentru sine,
olae *.
la Caracăl în ziua de Sf. Nic

LIB
ajungînd credinciosul fără
credea, ca si pe tatăl săi,
Barcsai, care-l avea
poate cere ajutorul de care
soväire al Porții, socoti că-i m ca și
îndată după aceasta află
asa de mare nevoie È. Si scä » *.

ITY
ă lesne cu Tara-Romänea
Kemény spera «să se uneasc
r 1661 noul principe, ar in-
in Moldova, spunea in Februa
care socotia s'o poată înlătura
timpina «oare-care greutate», pe

RS
,
ispravă a lui Constantin-Vodă
însă 5. Ea venia dintro nouă Kem ény
uiască poate că nici
de care e îngăduit să se băn .
2007
IVE
nu era străin.
se de o biruintä a Domnului
in Novembre 1660 încă se auzi
era decit un zvon fals ^. La 31
fugar asupra Turcilor, dar nu
a doua oară în Moldova, unde
anuar următor el intra însă pen tru
UN

prea tînăr, dar destul de inimos,

găsi pe Ștefan Lupu, un Domn
ilor ca slabul Ghica-Vodă, în
care nu fugi înnaintea năvălitor
urma lui o puternică oaste
1659 1. Constantin avea însă în
L

iü cu stáruinti pe la Viena in
de Cazaci, cari începuseră Intä
RA

tru Domnia moldovenească *.

folosul noului lor ocrotit pen
pe 2295
ny, Deutsche Fundgruben, Il
NT

1 Cf, Kraus, II, pp. 411-2; Kemé MI, pp. 253-4 Cf.
79, n? CXXI; Fragm ente,
ştirile din Murmuzaki, V*, p. Vai-
1660: «Fii condotto quà in ferri il
raportul din Adrianopol, $ Octombre danari , se vorrà libe-
sudar e
CE

per farlo
voda di Valacchia, bencht innocente, După
figlio»; în copiile Vladimir Ghica.
rarsi et ottener il principato per il u. Staats btol,, ms.
1660 (Munc hen, //0/-
un raport din Oderstrom, 30 [anuar k-, Tartar-, «Türc
ă-suedă ar fi venit la Danzig
lat. 5865), pentru pacea polon
I/

Siebenbürg-, Wallach- und Molda uische Gesandten».

Zragmente, Ml, pp. 2534: Cf. si Doc,
2 Cf, Cronica terii cu Ilurmuzaki,
AS

”
V2, la data de ili Decembre 1660.
Ilurmuzaki, Zragmente, Y, pp. 254-5.
dd

Mon. comit, Trans., XU, p. 493

UI

* Jbid.
1660.
Hurmuzaki, IVI, la data de 28 Novembre
7 Data in Nekesch-Schuller, p. 263.
BC

datate din 9 Decembre 1660,

8 În copiile Vladimir Ghica, se alla instructii
că prietenul lor Constantin Șerban a
lac unor soli cazaci. Se arată, între altele,
 PREFATÁ | | | CCCIX

RY
'
Neapărat căx Aînvingătorii
x . .
fură cei deprinşi să lupte şi să in-
vw . wy |

viogá, si Domnul dela Turci merse în jos pe Prut să caute

RA
pe Iali-A gasi din Bugeac, potolitorul de răscoale în tara vecină :
cu cirmuirea lui. La 5.Februar 1661, Constantin-Vodă, «Domn
al ferii Moldovei», era în Scaunul säü din Iasi, de unde dădea

LIB
un document de danie, foarte rar, care: ni sa pästrat !.

föst gonit pe nedrept din 'Jara-Romüneascá «e ricorso alla protettione del

«
nostro exército».. Dacă Imperiali: nu-l pot face Domn, salmeno possa havere

Y
la sussistenza’ ne’ suoi domini. Et è cosa ragionevole di, restituirlo quanto

SIT
prima alla sua dignità, perchè Stefano Palatino hà dato la causa, abbruciando
molte terre e villaggi della moglie del mio signor fratello», È vorba de in-
cercarea ]ui Ștefăniță de a-și aduce cu de-a-sila din Rascov, sora, Ruxanda,
văduva lui Timus si cumnata Hatmanuluí Gheorghe, si el fiii al lui Hmilnijchi.
V. Miron
(Graz, Arch.,
Costin,
ms. n° 114, fo 16-8 V©)se
ER
p. 368.— întrun raport din Constantinopol, 7 Septembre
ceteste: «Ihr Excellentia (ambasadorul
1665

‘german) sein gar wohl logirt in einem schönen Ilauss an dem Meer, gleich
NIV
gegen dem kays. Arsenal über; disses Hauss hat dem Lupulo, gewesten
Fürsten von Moldau, gehört: sein Wittib wohnt noch darinnen».
1 + Io Costantin Serban Voevoda, bojiiu mistiiu gspdarii zemli moldavscoi,
bezmenarY, care vett
LU

scriem Domniia Mia la slugile noastre, la cămănară si la

vedea
lua camăni si bezmänu aicia in trig: în lași, dimu-vi știre, deaca vet
iar voi să aveţi a lăsa în pace de camini mare si
. cartia Domniei Mial[e],
o pivniţă si o dughiană a sventei mănăstiri a lui Aron.
mică și de bäzmän
RA

unde să vinde fánina; întru nemici să nu o

Vodi, ce iaste pre Uliţa Noaî,

inväluit, pentru căci Domniia Mia m'am milostivit si am läsat să fie de timäe
ce vor punc ei la pivniţă,
şi de ciară la sfânta besearici; asijdiria si un ficior
NT

acela încă să fic in pace de dajde, si de

să fie om neinsurat si fir breaaslă,
si de taleri, si de galbini, si de orţi, si de gunoiü, și de ghiia,
„zloți, si de ler,
podvodzi, si de alte diri si an-
si de fänu, si de lîm, si de cai de olac, si de
CE

Meale; nime întru

ghirit, de toate cite sintu pre alţi misci în i[a]ra Domniei
pentru căci ali cărţi si de la alți Domni ci-aii fostu
nemici s& nu-i învăluiască,
preste cartia Domniit Miale, va fide
mai denainte vreame. Iar, cine-i va invälui
Mia. U fas, I! 7169, Ghen. 26.
. mare certare de la Domniia
I/

p Alicsandru.
Io Costandin Voivoda. :
(Bibl. Ac. Rom., doc. 10[LxXIX.)
IAS

1661: «Per aliquod tempus hic om-

V. si raportul olandes din 22 Februar
pracfectus, cum
nia quieta. Nunc inter nova quod expulsus aute Valachiac
iam ct turcicac et tataricae
m; contra quem
valido exercitu, invaserit? Moldavia
a 24 lunic se menţionea ză oprirca solului polon «doncc
. copiae mittuntur». L
U

Poloniae, a quo Vezirus dedi contenderat (si

intelligeretur responsum regis
grata memoria) Constantinum quondam
beneficiorum
BC

quae esset praestitorum

rapta illa regione, sedem ‘fixisset in ditionc
Valachiae prineipem, qui, usta ac
ay
 CCCX PREFAŢĂ

Dar în cursul aceleiași luni, veniră Tatarii, ceva

RY
Munteni, de
sigur, şi Pasa de la Silistra, care trebuia să facă
şi o cer-
. cetarea motivelor ce adusese tulbu
rările. Înnainte de a intra

RA
însă în Iași Mustafa-Pașa, si a-și face
interesele cu acest pri-
lej, Constantin avuse «lupta» ‘sa
cu Iali-Agasi si Ștefăniță.
Cazacii nu . fură învinşi, dar nu-p
utură si cîştige biruința

LIB
pentru acela care-i plătise. Bietul
pribeag apucă drumul spre
hotarul lesesc, «petrecut» de duşmani cari erat bucuroși sä-]
vadă plecind, si el.se pierdu in Polonia, de unde
numaï o dată

ITY
mai veni supt steaguri să ceară «moștenirea» sa ori Domnia
străină 1, | |
Astfel Ștefăniță. rămase Domn,
fără însemnătate pentru ve-

RS
cini si fără îndreptare în afacerile
lor, pănă cînd el muri în
toamnă, de frigur i rele, la 29 Septembre,
Urmașul säü, un
bätrin boier betiv, simplu
IVE
ca un feran, n'avu un mai
rol in insemnatele împrejurăr mare
i politice care se petre
Ardeal. cură în
UN

Aici Kemény spînzură pe fratele lui

Barcsai şi puse a se
ucide acesta .pe cale, precum altă dată
haiducii din Oradea
ucisese pe Gabriel Bathory. - El asigu
L

ră pe Turci, in Iunic,
prin Grigore Ghica, despre hotărîrea
RA

lui de a rămînea cu
ori-ce pret 5, I se răspunse la aceasta
că el va trebui să plece,
alegindu-se în locu-r pe una din cele
patru persoane, ce se
NT

Poloniae». In Documentele la Prefaţ

ă dăm scrisori privitoare la o reclam
băncască a lui în Ardeal. Încă pe aţie
CE

vremea adăpostului lui Miron Costin

Polonia, Const antin în
trăia în această ţară. V. Bogdan, Cronice inedite, p. 165.
! Cf. Miron Costin, pp. 368-71, care arată să fie remaniat
parte, de vreme ce aceste întîmp pentru această
lări sînt puse înnainte de luptele
moartea lui Rákóczy ; Hurmuzaki, ce aduseră
I/

V2, la 24 Februar, 25 Martie,

1661; INI, la
Maii, Iulie
10 Februar; J/on. comit. Trans, NIL, la 26 Februar; raport
AS

Constantinopol din
1$ Februar, cu aceleași ştiri, în copiile Vladimir Ghica: ar fi
lost 4.000 de Cazaci, de cari fuge fara pănă în munţi
si păduri; Kraus, II,
Pp. 138-9, 145.
UI

2 Data morţii in Kraus, II. p..192. Cf. Miron Costin,

zaki, V?, la data de p. 372 si Hurmu-
10 Novembre 1661; IX}, la aceia de 3 Decembre și
frag, IU p. 253. În Nekes
ch-Schuller, data e + Novembre.
BC

3 Hurmuzaki, VE; Zragni

., IH, p. 257.
 PREFATA CCCXI

RY
propuseră de Turci !. Legăturile tainice cu Domnul muntean
nu-i folosiră nimic, în timpuri cînd terile noastre stăteau la.

RA
picioarele Tatarilor Bugeacului?. Încă în Iunie mat multe mii
de Tatari pătrunseră în Ardeal, venind din Tara-Romäneascä 3,
In Iulie, Turcii treceaü prin Poarta de fier. Kemény fu aruncat

LIB
peste Tisa fără luptă, părăsit de Imperiali si, intr'o dietä adunată
‘de Ali-Pasa, comandantul ostilor de năvălire, Mihai Apafty,
un tînăr cunoscut mai mult printr'aceia că - fusese si el rob la

Y
Tatari, fu ales, de voie si, mai ales, de nevoic, la 14 Septembre.

SIT
Lui Kemény, întors färä-noroc, nu-i rimase decit să rătăcească
în partea răsăriteană a provincici, fără să găsească undeva
iubire şi sprijin. Tot Ardealul se găsia în mîna Sultanului,
care putea face ori-ce dintr'insul 4. Munteni
aflaü, tiriti de valurile năvălitorilor, în tara vecină, unde n'a-
ER si Moldoveni se

veaü ei înşii nici un cuvînt de spus”. Eraü, între ci, si eCur-

NIV

teni» plătiți de Apaffy, asa încît, la întoarcerea lor spre Bran,

în Januar 1662, ci fură prinşi fără de veste de Ilaiducii luf
Kemény şi măcelăriți aproape cu totuli.
LU

“Crezînd că plecarea lui Ali-Pasa-i va da răgaz să goncascá

pe Apaffy, Kemény începu din noii lupta, ajutat pe supt
mînă de Imperiali. Dar Turci chemaţi în grabă năpădiră
RA

| asuprä-}, si trupu-i se pierdu între ale morţilor de rind, pe

cîmpul de luptă îngheţat. Acum Apaffy era Domn de fapt,
NT

dar un principe slab, fără planuri și fără îndrăzneală, o umilă

făptură a stăpînilor săi Turcii, cari-l minară în potriva Nem-
tilor în toate războaiele lor cu aceştia.
CE

În aceste războaie fură luaţi înnainte, în 1663, în 1664, și

Domnii noștri, cari se schimbati foarte des şi nu eraü alt ceva
I/

1 Mon. comit, Trans, NIL, p. 517 şi urm.

IAS

2 Hurmuzaki, Zragın., UI, p. 258.

3 Nekesch-Schuller, p. 265. |
4 Cf. Hurmuzaki, V2, INT; don. comit, Trans, NU, p. 533 si urm, si
cronicele din
ardelene Şincai, III.
la data de 9 Decembre 1661.
U

5 Hurmuzaki, V?,
6 Nekesch-Schuller, p. 269. li comandă Petru Buday al lui Constantin Ser-
BC

NI, p. 295). Pentru Buday; mai v. 7ürüt-

ban (v. on. comit., Frans.
Mag. „Ulam.-Okn „NV, p. 246.
i
OCOXII | PREFAŢĂ

RY
decit niște administratori. De o politică străină a lor nu se
vorbi : cu frica maziliei și chinurilor în spate, ei trimit
poate

RA
ştiri, dai scrisori si încearcă, cel mult, -cîte o trădare ti-
midă. Mai neastimpărat decit ceilalţi, cu oare-care însușiri
de șiretenie, se arată Grigore „Ghica,

LIB
„de ambiţie, servită
trădătorul de la Lewenz, care inca’ din 1663 cerea lui
Apaffy sà fie recomandat Împăratului ca «un om cinstit si
creștin»! si despre care s’a spus in. cursul. acelor citeva luni

ITY
. cit mai fu suferit, în Scaun, că ar fi mijlocit şi o' infe-
legere a Împăratului acestuia cu vecinul din Moldova și cel
‚din Ardeal?.
Supt el și supt alti Domni, Ardealul, fără să se amestece
' în afacerile noastre, rămase un adăpost deschis pentru ‘pri- RS
begii din ori-ce partidă. «Să știi», scria Apaffy in 1673 la
IVE
„mustrările lui Sobieski, «că, în starea nenorocită a celor două
teri, din causa vesnicii schimbări a Domnilor, nu trec doi
siliți nobilii dintr'o partidă sai din.
UN

ani, în cari să nu fie

alta a fugi în Ardeal; iar Ardealul n'a dat nici-odată pe
vre unul dintre dinsii dușmanilor la moarte 3». Stroc Leur-
deanu, uneltitorul morţii. lui Constantin Postelnicul Canta-
L

cuzino, scäpind din cälugäria lui -silită la : Snagovul po-

RA

căinţii, alergă peste munți, de unde vedem că-l cere .An-

tonie-Vodă!. In 1676, se gäsiaü astfel peste munţi, fugari
NT

innaintea lui Duca-Vodă, Serban și Mihai Cantacuzino, cari

luai îndatoriri pentru a fi primiți în nobilimea ardeleană,
în care fusese admis odată, supt al doilea Räköczy, fratele
CE

lor Drăghici5. În schimb, relaţiile cu Domnii urmau să

I/

t Mon, comit, Trans, XU, pp. 237-9; cf. mai jos, p. 59 si Zörök-Mag.
Altam.-Okm., VII, PP. 442-3.
AS

2 Jlurmuzaki, IX!, la data de 16 Novembre 1664. Cf. si Socotelile Braso-

vulur, pp. 105-6 si Documentele la Prefaji: Extrase din Protocoalele Co-
halmului.
UI

3 Mon. com. Transyto. XV, pp. 355-6..

4 Török-Mag. Allam-Okm., N, pp. 21-3. Cu scrisoarea e trimis «vice-can-
celariula Radu Năsturel. CI. si VI, pp. 197-8.
BC

5 Cf, mai jos, pp. 61-2 si Genealogia. Cantacuzinilor, ed. lorga, pp. 105-7.
La 29 August precedent, Șerban scria inci diu tabăra lui Duca, lingă Nistru
 PREFAŢĂ 70. CCCNIII

RY
fie bune: Grigore Ghica împrumută
lui Apafiy 1. So. bani
tia lui Ghica aflá, la nenorocire,
si ea un adăpost la Apafiy,

RA
care 'n'o dădu Turcilor, zăbo
vind lucrul pănă ce ca, näs-
cînd, nu mai putu ‚fi tiritä la Poartă
umpără şi se răsc
2.000 de lei, pe cariï dădu cu

LIB
cel „ce -povesteste aceste în-
timpläri, cancelariul Ioan Bethlen
2. Domnul însuși, in pri-
vinfa căruia Turcii dăduseră 'ordine
de prindere, fusese în-
‘ stiintat de dinsele, aga încât el luă calca
Poloniei. Si aceasta

Y
toate’ că in 1663 el. spusese Ardelenilor, cu
pentru a-î duce pe

SIT
căi” primejdioase, lucruri false despre. gindurile Turcilor,
cari ar voi să scoată din farà pe Apaffy si pe nobili, să-r
arunce în temniță ori să-i ucidă, si să puie Past
în Ardeal, —
așa încît ar fi cel mai 'cuminte lucru ca Apaf ER
fy să fugă din
Sibiiü la Imperiali, prin Gurghiü saü Cluj 3. Si la
căderea lut
Duca, in 1672, se bucurará Ardelenii, pent
NIV
ru că ar fi scăpat
astfel de un intrigant fără recunoștință, dar in
aparenţă le-
gäturile lui cu Ardealul aü fost totdeauna bune
, şi-l vedem
poftind la 1681 pe vecin la nunta fete? sale Caterina cu
LU

Ștefan Radu 4.
„Chiar supt Serban-Vodä, în sfirsit, cu toate că sînt relații
RA

(Török-Mag. Allam-Okm., VII, pp. 532-3). O scrisoare din 1672 a lui

NT

Șerban, 5064, V, pp. 114-5. Pentrn întorsu-î din Candia (1674), V, pp

246,
„1 De «debitum Vojvodae '"l'ransalpineusis» se vorbește în dicta ardeleană
CE

la Novembre 1664; Mon. comit. Trans, NII, p. 351.

2 Cf. si în Documentele la Prefaţă, extrase din Protocoalele Cohalmul uf,
3 Ioan Bethlen. Într'o scrisoare tipărită in. Z0ro4-Mag. AUam-Okm., IV,
pp. 442-3 (23 Iulie 1663) se arată iarăși ofertele lui Ghica: el ar fi pretins
I/

că Strozzi, de ar veni cu 6.000 de Nemti, ar putea învinge. «Ex ore eiusdem

christianissimi principis Valachiae habco se paratum mori, modo christianitas et
IAS

Sua- Caesarea Maiestas triumphet». Cf. raportul olandes din 20 Novembre

1663: «Inter Transylvanos quidem, Valachos et Moldavos, praecipue a ‘Turcis
laudibus fertur Valachiae praefectus, quod et aperto Marte egregia eius virtus
emicuerit et, dolo rem iuvaus, furto noctis incautos hostes magna clade multa-
U

verit; ob quod meritum ei in quinquennium prorogatum fuit regimen»,

4 Mon. comit. Trans, XVII, pp. 230-1; cf. lorga, 457. it, rom, I, p. 22
BC

si Afon., XVII, p. 244. In ms. ital. qto 28 al Bibl. Muscului Naţional din
Pesta, cuprinzind traduceri italiene de scrisori turcești către principi, in 1667-87,
CCOXIV . " . PREFAŢĂ

RY
însemnătate decit
politice foarte dese cu Ardealul, ele n'ai altă
muntean a trăit
a unor dibace intrigi mărunte !. Cantacuzinul

RA
u-l necontenit la
rÁü cu vecinul săi de peste munți, pirind
Csáky,.in 1681-2
Poartă, ocrotindu-i dușmanii, mai ales pe
el principe în

LIB
încă, oferindu-i ajutor. pentru a se face
prin învinuiri de același fel
locul lui. Mihai, ráspunzind,
in. Carpaţi
la plingerile lui Apaffy că ar chema pe Nemti
se găsește nici.
si la Dunăre. Dar în toate. acestea nu

Y
atîta neatirnare ca în purtarea unui Radu Mihnea.
măcar

SIT
ai Porții, cari se sapă unul pe |
Sint doi supuși pe deplin
mare bucurie a Turcilor, cari judecaii
altul, spre cea mai
«e folositor să nu se înțeleagă între dinsii creștinii».
că ER
un tratat între cele două teri, el nu avea
Cind se încheit
nici o ţintă mai înnaltă, ci era numai o înţelegere pentru
IV
buna vecinătate.
că în acest act din Făgăraş, r-iü Iunie 1685, Mun-
E drept
UN

a părăsi pe Csäky, «vinzätorul Ardealu-

tenii se indatoriaü
cá se vorbia de împărtăşirea prieteniilor şi duşmăniilor,
lui»,
ile rele |
de instiintarea unui vecin de către cellalt despre gîndur
slobozi a se
AL

ale Turcilor. Fugarii pot fi adäpostiti, räminind

ări în tara care i-a primit ?.
întoarce, dar färä a pricinui turbur
pirile începură ca si înnainte de tratat, şi situaţia
R

Dar îndată
lui Cs:iky nu fu cîtusi de putin zguduită 3,
NT

urmașul lui Serban, făcu o politică de a-

Brincoveanu,
legäturile sale cu Tököly,
CE

sigurare cuminte si sfioasä, și

1685 al Turcilor către Apatly ca să nu

se allí, pe pp. 225-9, un ordin din
I/

ce vince banii de räscum-

mai trimeatä in Polonia, ci să dea «comisariului»
Török- Mayr. Allam-O km Vl, pp. 470-7.
părare ai lui Duca, care a murit. Cf.
AS

în ultimele volume din 7ürüt-4d/as. dllam.-Okn.

10 sumă de scrisori
? Pe lîngă ediţia din Voz. com. Trans, NVEIL pp. 341-5 n? Xov, cue
la Academia Ro-
nosc, in Corespondenţa Agenţiei austriace din Bucureşti,
UI

da destul de
mînă, o versiune latină contemporană, de urma căreia nu pot
rii sînt; Matei Cantacuzino,
răpede ca s'o pot infäjisa cetitorilor. — Negociato
Barbu Banul Milescu si Vintilă Spătar Corbeanu .
BC

3 VS Apendicele la Socotelile Sibiiudur.

 PREFAŢĂ CCCXV

Y
ma) mult dusmänesti in adincul

AR
sufletului amindurora,
sint numai un episod din războiul turco-german!. Asa
stäteaü lucruri cînd: prin pacea de
la Carlovät dispäru Ar-
dealul liber ?

L IBR
S ITY
ER
NIV
LU
T RA
EN

! O scrisoare a lui Constantin Pălăceanu către Apaffy, în Mon. comit,

Trans, XX, p. 225.
2 Le-am schiţat în Prefasa la Operele Jur Constantin Cantacuzino Stolnient,
/C

În Török-Mag. Allam- Okm, se allt si citeva scrisori ce privesc pe Constantin

înnainte de Domnie si pe frate-săit Barbu. Cf. mai jos, pp. 63-4; Sucotelile
Brasovulur, de la 1679 înnainte ; Socozelile Sibitulut, la aceleaşi date si cores-
pondenta turcească din Apendice; scrisorile lui Serban în Genealogia Cantacu-
I
AS

zinilor, ed. lorga ; Mon. comit. Trans, XVI, pp 417,437-9: XVII, pp. 268-9 ;
Memoriile luf Nicolae Bethlen (pentru trecerea prin 'J'ara-Romineasci a lui
Béldi: cf, Mor, XVI, pp. 437-9) i Sute şi preoţi, p. 76 si urm.; Studii jé doc.
UI

Ill, pp.:96-8; Doc. privitoare la Constantin: Vodă Brincoveanu si Documentele

la Prefatä. În de Ducibus Valachiae al lui Soterius (ms. fol. lat. 3743 din
Bibl.
Museulut National din Pesta) se reproduce titlul lui Serban ast-fel: fwann
BC

Il pian Kanrakognni lacapags Bosone, Aat sie AS Qaucsns Maus unn FPS Tops
ATOATR OYTORAANTA,
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IV ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
IBR
NOTĂ PRELIMINARĂ,

L
ITY
Acest volum a fost inceput pentru publicarea actelor ro-
mănești, de un cuprins cu deosebire interesant

S
, pe care le-am
găsit în vara anului 1901 în Archivele
ER de Stat din Buda!
La publicarea lor am lăsat la o parte indicafia provenienter,
pentru că ele fac parte numai din douä
fonduri, ce trebuiaü
semnalate o singurá datá: Archiva epis
NIV

copului neunit pentru

Rominii din Ardeal, Dionisie Novacovici, si documentele pri-
vitoare la epoca lui Gheorghe Räköczy.
|
Pentru lämurirea cuprinsului acelora dintre ele
LU

care aveati
legătură cu politica străină a Domnilor noștri din veacul al
XVII-lea, am intreprins studiile al căror resultat e Prefaţa.
În ea se dă, pe basa
RA

izvoarelor tipărite — dar întrebuințate

numai în parte — și a celor ce nu fusese încă puse
in cir-
culatie științifică — o privire asupra legăturilor Teri
t-Romä-
T

nesti și Moldovei:cu Ardealul vecin de la moartea lui

Mi-
EN

hai Viteazul pănă la dispariţia principatului maghiar de

peste
munţi.
|
Din bogatul material inedit ce am putut să intrebuint
ez,
/C

am renunţat a publică vre-odată cea maï mare parte, care

nu mi s'a părut cà merită alt ceva decit utilisarea. Cele mai
însemnate” scrisori si acte ati fost adause insi la basa
I

lu-
AS

cràrii, ca documente auxiliare.

Între ele un loc mare îl ocupă fragmentele din corespon-
UI

‘ pai -
! Cu prilejul șederii "a e
mele in Budapesta, mi s'a semnalat de > d. Ferenezy
o 2v
Zoltán, profesor la Universitatea de acolo si director al Bibliotecii universitare,
existenţa
BC

la Cluj, în Bibl. Muscului ardelean, a documentelor romine si slave,

din care reproducem citeva aici.
 CCCAVIII

RY
denta olandesă la Constantinopol, pe care am cercetat-o în
întregime, luînd copie din tot ce ne privește, de aproape

RA
sai de departe. Cel d’intäiü Trimis comercial al Statelor
Generale pe lingă Poartă a fost Cornelis Haga, care-și începu
epoca Movilestilor. De si

LIB
funcțiile de ambasador încă din
plătit maf bine decit, cu putin timp în urmă, colegul săii
engles, el căuta să-și crească veniturile, ajutind nevoile saü
ambițiile «Grecilor» din cari se fáceaü patriarchii si Domnii.

Y
Se cunosc legăturile lui cu Chiril Lucari, care, ocupind Scau-

SIT
nele din Alexandria și Constantinopol, nu se sfii să arate
o simpatie deosebită pentru calvinism. Pe cînd, ca patriarch
alexandrin, el era silit să-și caute hrana in Tara-Romäncascä,
el scria din această «Valachie», la 9 Septembre 1613, din
ER
preajma lui Radu Mihnea deci, «prea-puternicelor si prea cres-
Statelor-Generale confederate ale provin-
IV
tinelor dumnealor
ciilor Flandrei», vorbindu-le de vechia lui dragoste pentru
UN

tara lor. Admirind lupta pentru libertate si lege pe care.

o dusese compatrioţii lui Haga, cl își arată bucuria pentru
pacea ce s'a ajuns a se încheia si sfirseste cu läuda amba-
complimente, între care sa-
AL

sadorului prieten si cu nesfirsite

mănă cuvinte grecești. |
Pentru timpurile d’intäiü însă n'avem în corespondența lui
R

Haga, păstrată în Archivele de Stat olandese, decit numai

NT

vre-un act rătăcit din greșeală printre altele mai tărzii. Se

află însă, în posesiunea unci familii de acolo, scrisori ale
- Trimisuluî, de pe vremea cînd el ajuta pentru bani pe Domnii
CE

si «Domnisorii» din neamul Movilestilor !. În timpul cît am

stat în Olanda, n'am putut să văd această corespondență
particulară. Semnalind lucrul la întoarcere Academiei Ro-
I/

mine, stiü că s'a făcut o intervenire prin Legația romînă din

AS

Haga, dar pănă. acum nu s'a primit nimic din copiile dorite.
Pe lingă aceste documente ajutătoare, în sfirsit, am adaus
altele, găsite mai tărziii printre hirtiile mele. Si, cercetind
UI

apoi actele interne păstrate la Academia Rominä, am cules

din ele informaţiile nouă ce se dai la «Addenda».
BC

an .

Mop US si lorga, Acte si fragm., 1, p. 191.

Z
 CCCXIX

Y
Aș fi putut crește acestea
din urmă prin lucrurile găsit

AR
acum chiar în Colecţia de doc e
umente a asezámintului Sf.
Spiridon la Iași. Dar ele
crai prea numeroase, şi unel
ele prea însemnate, pentru e din

IBR
a le arunca astfel în anexele
volum, si socot cá e mat unui
bine à incepe cu dinsele volumul
din această publicaţie. V
„ Cetitorul va judeca și după

L
cei se dä astăzi
această dacă
colecție răscumpără prin foloasel
e ce aduce cheltuiala făcută

ITY
de Ministeriul de Instrucție cu dins
a. Fin să declar că, in
ce mă privește pe minc, această cheltuială nu întrece, pentru
copie, orinduire, adnotare, sau pentru redactarea studiilor

S
din Prefete, suma de cincizeci de lei de coală. Si acești
bani
îşi găsesc
care
mai totdeauna
aduc descoperirea
ER
intrebuintarea în călătorii de studii,
de izvoare nouă.
„Dacă însă Statul romin ar putea asigura profesorilor uni-
NIV

versitari mai mult decît hrana zilni

că, sau dacă m'as găsi în
-. Stápinirea unei averi personale, aș renu
nța fireşte si la această
plată.
|
LU

N. IonGa.
T RA
EN
I /C
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IV ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
L IBR
ITY
DOCUMENTE,

S
I.
ER
NIV

Semnătura lui Mihai Viteazul, pe actul de jurämint către

Împăratul Rudolf: 9 Iunic 1598:
LU
T RA
EN

(Jo Mihail Voevoda. )

I /C
AS

[Actul samáná cu n? coxxm din Hurmuzaki, III' : dar are

cîteva lungiri, mai ales la dată. Pecetea cu cei doi sfinți tu-
UI

telari :' vulturul sus, cu cruce, între soare şi semilună ; in

cercul de supt el: ma KK... În jur: + Tw Afnyanan Reena.
BC

. Semnat, in colt: Joannes Racz, secretarius. — Archivele de

Räzboiü din Viena.]

64567. Vol. IV. on 1

 ws
ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI
to

RY
.

II.

RA
Semnătura luf Mihai Viteazul pe tratatul cu Împăratul

LIB
Rudolf: 9 Iunie 1598:
N /
N
A Fort

Y
SIT
(Jo Mihail ER Voevoda.)

[Actul e publicat, după o copie contemporană, în Hurmu-

IV
zaki, III, n° coxxır. E. scris pe patru foi de comisariul .im-
perial Istvánffy. Foile sînt cusute cu un snur ros-negru-
UN

galben-alb.
Pecetea, supt care trece snurul, e ca si cca de la n° prc-
cedent. În colt, jos: Joannes Racz, secretar:. — Ibid]
R AL

III.
NT

[1600-1.]
.. Che cea seris Leca Aga: sate ungurești.
CE

... mani i Gherla i Fiuiuzes sd... pe...

„ora . aii ţinut Mordni Istf[an].
Db a lu mucrif lu Apafi M...
I/

i...t ati ţinut Sent Marton.

AS

T Sentivanu . aü ţinut Jibri Gaspar.

Sämbätelche . ati ţinut Cefäi Istfan.
‘| Domocosfalva . aü ţinut Albora...
UI

1 Magär Lapäs i Velma i Debretin . ati ţinut Belin Ghiur-

ghiu. MEM :
BC

T Räteg . i Gancea . i Losfa . i Poiana]. ati ţinut Bășcai,

Istfan.
 IT CS
ARM FUIT

Wh
..DIN SECOLUL AL xvirlea | SU ui UC
(GO farm ©

Y
. T ...nte
_ lche S. i Cherles au ținut Sabo Balas capitanulde
VERI“ss,

AR
in Hástu. UD S«eL
„+ Sentu lacom i Ida aü ținut Cornes Gaspar. |
T Chiri aü ţinut Cätunai Mihaiü, ce ia in hotarul cetăţii,

IBR
1 Unfalov i Baton i Ceaba ait ţinut Metenti Bencdic.
T Ghiurghiu i Negherfalova ai ţinut Boscai Istfan.
| | . mänestl.

L
..finut Banul Mihalcea.

ITY
.[tinult Sábo Gherghe.
:.[tá]nut Ceachi Istfan.
. iurdi Boldujariü. |

S
...faláva...muiarea lu Răzvan.
[r] Alsásáciü a ...ri Petra, ER
f Felsiusäciü ...Macrai Istfafn].
+ Holpotaca . aii ţinut Hernin Miclăuș.
NIV

T lurzmezeü . i Täcafalova . i Chepșafalov ati ţinut Do-

moni Pal.
+ Bolcu ati ţinut Nemesu Ianus.
LU

1 Rohi i Desnopataca . ati ținut Fiuzi Freanti.

+ Tochius . ati ţinut Noghi Gaspar.
T Catco i Fiuliur . aü ținut Boscafi] Istfan.
RA

[Archivele de Războiii din Viena.]

IV.
T
EN

Semnătura luf Mihai Viteazul pe punctele presintate de

dinsul în 1600 comisarilor Ungnad si Mihai Szekely: publi.
/C

cate in, Szádeczky, JA7ihdly Vajda si, în resumat german, în

Hurmuzaki, IV!, pp. 214-6, col. I:

AO 1
I

mpa
AS
UI
BC
 4 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

RY
Însemnare a lui pe dosul actului:

RA
“Ue fa
Y LIB
SIT
Adi ATG ER 17 E
| MAILS
IV
UN

SUE
R AL

(Și hotaru Ardealului.

NT

Pohta ce-am: pohtit:

Moldova, Tara-Rumäneascä.)
CE

[În original rîndul 1 e departe de rindul 2 si cele două

I/

din urmă formează unul singur. — Arch. de Războiii din

» Viena.]
AS
UI
BC
 DIN SECOLUL AL xvirloa Ly ux
.
\ D Ar]

Y
V

AR
V.

IBR
Insemnare a lut Mihai Viteazul, pe dosul scrisorif amba-
sadorului spaniol din Praga, 23 April 1600, către dinsul:
Hurmuzaki, IV!, p. xxım:

L
ITY
CH em LM— menge
71 mpg UE ve

S
(De la solul Spaner, carele yade
ER
Lange Împăratul nenfescu.)
NIV

[Arch. de Räzboiü din Viena.]

LU

VI.
RA

Însemnare a lui Mihai pe dosul jurämintuluf făcut de

Kaptury Jânos că va ţinea Suceava pentru Vodă si fiul lui,
ca pircälab: «datum in arce Swchwa, 29 May 1600»:
T
EN

E Um Chery
/C

frane
I
AS

(A lu Căpturi päntru
UI

Jurămăntul.) |
BC

[Arch. de Războiii din Viena.)

 ‘6 : ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

RY
VIL

RA
pe dosul unei
| scrisori un-
Insemnare a lui Mihai Vite azul

LIB
in-
lunie (2) 160 o — oraşele ardelene sint
gurești, prin ca—re
vitate a: se răscula contra Voevodului:

LE (Pântru
IV ER
Maco
SIT
YGurgu.)
UN

[Arch. de Räzboiü din Viena.)

AL

VIII.
R
NT

Petrus Arros, camerarius in porta Varregen, recognosco per

praesentes prudentem et circumspectum dominum magistrum
CE

civium civitatis Segeswar, Andream Gebel, ad manus meas

administravisse tribus vicibus tritica, cubales saxonicales in-
tegre et plenarie mille, medio Iacobo Fogarassi; de quibus
I/

eundem expeditum reddo praesen[ti]s signature testimonio.

AS

Datum in porta varragiensi, anno 1600, 8 iunii.

+ Et Marcü Log. să se stie cum ati adus de la Seghisoar[a]
de trei ori cib. 1000 tocma.
UI

[Pecete, cu un cap.de Împărat roman.

BC

Arch. orașului Sighișoara.]

 DIN SECOLUL AL. XvIr-lea

-]
Y
AR
IX.

Iscälitura lui Mihai Viteazul pe

IBR
forma ungurească a pro-
| punerilor transmise, în Iulie
1600, prin dr. Pezzen : publicate
in Szádeczky, Z. c. sì, romäneste, în Iorga, Documente de la
Petru Schiopul si Mihar

L
Viteazul, PP. 49- “50:

a BI
ITY
LAW LI
S
ER
[Arch. de Războiii din Viena.]
NIV

X.
LU

Însemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul scrisorii ungurești

fără dată, prin care locuitorii din Huiedin (Vajda-Hunyad)
RA

„arată cum trabanţii Domnului ai maltratat. pe citiva dintre :

ei si pe predicatorul lor Nagy Andrăs chiar, aii tras cu
pușca, s. a, asa încît ati trebuit să se tragă clopotele si să
T

fie goniti :
EN

FF ce
FA? een ge
/C

14 [re IT
I
AS
UI

(Aceastea-s de treabă päntru däräbanft

ce ax omorät la satul cel arsu.)
BC

[Arch. de Războiii din Viena.]

 8 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

RY
XI.

RA
Noi Mihail Voevod, cu mila lui Dumnezeü Domn a tot
pămîntului Terii-Ruminesti si al pămîntului Ardealului si al
Moldovei, feciorul marelui și prea-bunului Ioan Petrasco Voe-

LIB
vod. S’aü dat dumnalorvoastre această poruncă a Domniei
Mele, precum lui Dragomir și lui Bucur și Oprea si Aldea
și fiilor lor, pre citi Dumnezeü îi va da, ca unor moștenitori,

Y
din satul Mindra, ce se chiamă a șesea parte din satul Mindra,

SIT
în toate, din munte, din ape, din pădure si din hotar și din
läcuinta satului, unde lăcuiesc, pentru că iaste direaptă si
veche moșie, ce aii fost lor dăruită de moștenire, anume lui
ER
Dragomir, si Opri, şi lui Vlädut, încă de atuncea de Laios
Crai. Căci că, la al cincilea an al stäpinirii noastre, avînd
oareș-ce proces înnaintea noastră Stoica, Milea şi Bera,’ cati,. v
IV
chemindu-se înnaintea noastră după jalba: Stoichi,' Mili: Şi a:
Beri acești mai sus numiți Dragomir, Bucur, Oprea și Radi.
4
UN

si Vlädut si Aldea, cum cá ar avea parte si ef la moșie; Sb- 7.

la aceasta am căutat Domnia Mea si am pus judecată dupi -
lege la cinstitul Divanul Domniei Mele, și s’aü cercetat în-
AL

naintea noastră si a cinstitului Divanului Domniei Mele. La

care s'aii văzut și o carte bătrină ungurească, pentru moșia
R

cea mai sus zisă. Cărora Divanul Domnici Mele li-aü dat
NT

jurämint, a numitului Stoichi, Mili si Beri, să dovedească că

ar fi fost si ei pärtasi la aceasta, si, Stoica, Milea şi Bera
neputind mărturisi înnaintea marilor mei boieri doisprezece,
CE

nici înnaintea Domnieï Mele n’aü mai putut apelälui. Asa

dară ati rămas moşia aceia și cu cartea Domnieï Mele de
stăpînire luf Dragomir si luf Bucur si Opri si Radului si Aldi,
I/

ca să li fie lor și fiilor lor si nepoților si stränepotilor lor de

moștenire. Și de nici o judecată să nu se mai supere, fiind rin-
AS

duitoarea judecată deplin înnaintea Divanului Domniei Mele si a

marilor boieri: jup. Teodosie Mare- Logofăt, jup. Stoica Mare-
UI

Postelnic, jupîn Bărcan Mare-Vistier, jupîn Leca Mare-Comis,

jupîn Leca (sic) Mare-Postelnic. Si am scris ei Carcalor (sic)
BC

Logofăt în luna lui Iulie 15, în cetatea Beligradului, fiind cursul

anilor dela Adam 7108, iară de la Domnul Hristos 1600.
Mae

fit last
DIN SECOLUL AL xvirloa 9

Y
"
a

Not Mihai
Unlverzit

Voevod, cu mila In Dunneset Domn Terit,

AR
etc. (sic).
[După o traducere cu litere latine în Arch. de Stat din
—
y {Biblioteca

Budapesta; «I. 39 b. 40

IBR
es 4I, 1848, 1849».]

XII.

L
Însemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul scrisorii din 25

ITY
Septembre 1600 a Statelor Ardealului către dinsul: Hurmu-
zaki, IV1, n° oxxvir: |

S
FF ER
GTI 1 A un fla 4
NIV

(Päntru Seleste lands.)

[Arch. de Räzboiü din Viena]
LU

XIII.

. Însemnare a lui Mihaï Viteazul pe dosul scrisorii din 30

RA

Septembre 1600 a Statelor Ardealului către el: Hurmuzaki,

T
EN

| ot deepen ind 4 BV ps
/C

| UM 44 AAT gu

La
I
AS

(Päntru tocmeala ce-ai fă-

UI

cut fara să dai fàmca-

7a.) |
BC

. [Arch. de Räzboiü din Viena.)

 ÎNSEMNĂRI ȘI ACTE ROMĂNEȘTI

RY
. NIV.

RA
Ínsemnare a luf Mihai Viteazul pe dosul unui pas fără
de Ioan Garazda si Mihai Veri lui Petco Odo-

LIB
. dată, acordat

u nem

Y
E SIT
IV ER
(De la Veri
Mihai.)
UN

(Arch. de Rázboiü din Viena.]

AL

XV.
R

Însemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul scrisorii lui Basta

NT

către Baba Novac, 1-iü Octombre 1600: ca n° oxxxi din

Hurmuzaki, IV!: 07
CE
I/

gt qol
AS
UI

(Baba Novac.)
BC

.[Arch. de Räzboiü din Viena.]

 DIN SECOLUL AL xvirlea 11

Y
XVI.

AR
-Insemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul scrisorii Statelor
din Ardeal către Baba Novac, 1-iii Octombre 1600: ca n°

IBR
CXXXII din Hurmuzaki, IV 1: |

AT

L
ft Uf 7] 10 EA

ITY
(Baba Novac.)

S
(Arch. de Räzboiü din Viena.]
ER
XVII.
NIV

Însemnare a lui Mihaï Viteazul pe scrisoarea din I-iù Oc-

tombre 1600 a lui Stefan Csäky către Baba Novac:

C TIT
LU

| G ^ e | Ha 21
RA

(Baba Novac.)
[Arch. de Războiii din Viena.]
T

XVIII.
EN

Însemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul scrisorii Statelor

Ardealului din 2 Octombre 1600. către cl:
/C

Td
Top
(Uf SCT
Be
¢ M L
I
AS

rap
12 1 /
UI

(Păntru să trimef
boiarit.)
BC

[Arch. de Räzboiü din Viena.]

 12 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

RY
XIX.

RA
Însemnare a lui Mihai Viteazul pe 'dosul scrisorii lui către
Basta, Octombre 1600; Hurmuzaki, IV!, n° xv:

LIB
sasa Wrap: 10980

Y
(Masa ce-am trimes la Bastea.)

SIT
[Arch. de Räzboiü din Viena.)

XX. ER
Însemnare a lui Miliaï Viteazul pe scrisoarea din Beiuș (Be-
IV
lényes) 23 Mart 1601,a lui Bartolomeiü Somogy către din-
sul: Hurmuzaki, IV!, n° cov:
UN

TTA
R AL

(Belenis.)
NT

(Arch. de Räzboiü din Viena.]

CE

XXI.

Insemnare a lui Mihai Viteazul pe scrisoarea

din 28 Mart
1601 a lui Nicolae Senyey către dinsul: Hurmuzaki, IV},
I/

n° CovI: |
AS

pe unu
UI
BC

(Fineat Micläus.)
[Arch. de Räzboiü din Viena.]
 DIN SECOLUL AL Xvit-loa 13

Y
AR
XXII.

IBR
Insemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul scrisorii din
29
Mart 1601 a lui Nicolae Zolyomi către dinsul: Hurmuz
aki,
. IV!, n° oovır:

L
TN

ITY
D A Anna
S
(De la Folean
ER Miclàus.)
[Arch. de Räzboiü din Viena.)
NIV

XXIII.
LU

Insemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul uneï serisori din

RA

14 April 1601 a lui Bartolomeiii Somogy, căpitan de Beius,

către dinsul :
T

4 Urs mad
EN
/C

| LX
I

PICOCLAL „fu
AS
UI

- (De la căpitanul de Beacleanis; in original e un singur

rind.)
BC

[Arch. de Räzboiü din Viena.]

 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
14

RY
XXIV.

RA
i din
Însemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul unei scrisor

LIB
de Beiuș,
14 April 1601 a lui Bartolomeiü Somogy, căpitan
către dinsul : TD |

Y
SIT
[AF CET EH,
(0
ER
(De la Belenis.)
din Viena.)
IV
[Arch. de Räzboiü
UN

XXV.
AL

Ínsemnare a lui Mihai Viteazul pe dosul unei scrisori un-

gurești a lui Ludovic Râkoczy către dinsul: 23 April 1601:
R
NT
CE

c/s gc 0]
I/
AS

(De la Racovfi Laes.)

UI

[Cf. altă însemnare ca aceasta în Iorga, Documente de la

Petru Șchiopul şi Mihai Viteazul, p. 61. — Arch. de Räz-
boiii din Viena.]
BC
 DIN SECOLUL AL Xvirlea - 15

Y
AR
XXVI.

IBR
Tomintu.

[1601-2.]

L
t Se se stie |cumu s'aü (învoit] Pătru Domnarilu cu feé[o]rie
mueri, cu Dan si cu Vleu, de le-ü dat mumä-sa parte de

ITY
odi]ná aman /rupt], să n'aibă feëlilorit cari ati făcutu, să n'abă
niminie în chipu nice în mah... f/rupz]. Inco Pătru Domnarulu
se n'ai[bá] nici o [so]cotalá în ocina lui Dan si al lui Välcu,

S
și să n'aibă n... /rupt; sus: si alu dat-o m (sic) amodroru
de u pártu sc...] Danu,
ER
nice Vicu, nămică partit acea ocină
a lui Päftru] Domnariului, că s'aü cupäratu ilu cu bani luf si
cu m.../rupt], să-i tie cu pace, lui cu cestu fecioru care
NIV

$a fácutw elu. Si, cándu s'a tomnitu, ai fostu jude Ionse

Coltoru, si alii] fostu la cè tocumelä popa Dumitru, popa Oprea,
popa M[ihaî ?] alăldămășiri, si Toma Nagu, Manfe] Mile, Pătru
LU

Căndre, Coman Stroia dă Dărlatu, Pătru Fasa, Pătru Cernatu,

Chirca, P.../rupt] Pătruu, Stan Rmanu, Ionu Cuntanulu. Si
cela ce va mai [face mai multă pärä, ore Pătru Dumnariulu,
RA

ore Dan, ore Vălcu, să fi biräsagu 40 de flor[in]ti domnești,

să fi 2 bätrin... [rupt] irá 20; si bine se se ia amite, carele
T

va ma face pără, s[aü] ci tostri, ounulu 40 zeci de floriti, că

EN

facu 100 si [20]. Si ati läsatu momä-sa cu blăstămu, carele

să va scula s.../rupt] pre feciorlu ci Oprea, să n'aibă ude
merge după ia; ce spr[e] . . . /7/2] cupärat-aü Pătro Domnariulu
/C

ocina loi adausu pentor. .. [rup]. Si ati märturisitu, kome

ie une [—como ste cile] in țară, 3 dumineci, și a... /rupt]
danu adausu la judele Ionäsu Colturu, să o scotä, ci... /rwpt] o
I
AS

j-ati datu nimica, si att fostu în lege 4 părgari. | Si è...

[rupt] va scorni mi moltä.../rzpt] florfin}ti... Să se stiia
de rădulu lui Pătru Domarilu cum i s'o tiplatu o ocina Lupei
UI

Jata, ‘de i-aù întrăbatu pre Danu, si pre Häse, si pre Ionasu,
și Comanu Gherghina;ne s'o läpädatu, si ai zisu: «nol nu
BC

putem să ne moru no frati de fome, iară tu comădă si

tini». Iară după aceia s'o sculatu Häsä de l-a päritu de
 16 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

RY
foztu jude Lupa Ciuca, si fosto în lege Bibu Oce, Stanu
Romano și popa Oprea, popa Dumitru. Si lege nu i-aü datu

RA
| nimicà. Si att fostu la ocen[ä] de a făcuto lege, vlät 7110, in
räase, iar de în celu thánagiu (szuayw) di lufn]cà să in-
ori bani.../rupt] i-a lua, u datu

LIB
torcă lui Danu si luf Väcu
samă de trezăci de florifi inaite lege.
+ Să se stiia, de rädulu fetäloru, că i Pria i-u datu ei pă-
meture din in cäpu si ocină de acasă, iară i Neacsä i-a

Y
plătitu capulu cu patruzeci de florifi, iară le să-i dè pace.

SIT
Oprea să nui voru da pace, ce cădu voru scorni pări, iale
să dä 120 de floriti. |
Cá i Prăia ia indatu tirtá de ciét floritt si doi boi si mănăci
ER
de postavu, şi iară i Necșe ia i-ü datu 2 ogni si 8 nasturi
si ortu de of si 2 vaci.
1
[Sibüü, Archiva Orașului, Protocolul Siliștei, 1585- 1709,p.
IV

131.]
UN

XXVII.
u | [1628.]
AL

+ Să să stiia că au făcu Stanu Micalușu di Săcelu o moră,

si s'aü tocumitu cu satu bini, si ati beutu altămașu, si aü
R

märtorisito la besärecä 3 domeneci; si atuci ait fostu biräü

NT

Oprea Cädrä, si jude Pätru al Gärce, si Oprea jode de pre

parte lui Halär; si ati fostu Comanu Bibo jude si Märcäoia
Bodoia ; și acè locu iaste de loculu Sibiiului ; şi acè lucu Lat
CE

luatu de la Toma Nicoră, si aü schibatu locu pre alcu

(sic); si aü datu, pre cale more? și pre nischitälu locu slobodu
lui Comanu Bibu si lui Pătru Bi[buj, le-aü datu 23 de floriti;
I/

si, de ude să începe iaazulu, aü schibfatu] locu pre a locu,

cumu di in vale. de lăcămi Giurgeu Moga; si aü beotu alä-
AS

demasu în casa lui Manu Giurgiu, si l-aü mărturisit la bese

reca Vălei in 3 duminici. Si au fostu jude Pătru Radulu, si
UI

al iasitu satulu tutu acolo la moră, si a tocmitu, de la ce

să va ma scula pre act locu să grăiască ceva, să fiia proclit
BC

si anatima 318 ot[e]tü, si să fiia birsigu 14 florlin]ff domnești,

si ispaniloru 12. Si să să știia care aü fostu aldämäseru de
 DIN SECOLUL AL Xvir-lea
17

Y
Vale, anume Bucor Ban si Dalascu.

AR
Si atund a fostu pro.
topot Dumitru ot Sälagiü. Si
aceasta.
Literae Stan Micklos super empl
ione et conventione molen-

IBR
dint quod erexit anno Domini 628, in territorio Setzel situati.
[Loid., p. 139.]

L
ITY
XXVIII.
[1628.] |

S
Scrii eit popa Luca, potrupop din Sintiona. Fost-aü anume
unu bagiu a lui Ciahi Lasliü,
ER
anome dina salu, Simion - fe-
ciorul e Marnuga, de-aü luat o fati anome Flore Simion
disco, fata lui Simionü,
NIV
anume Ionx. Iarc-ü fosta Fechiti
fanos, a străigat și a tudumainitu tari cx o aü tras si are
$ alti muiaria. Eu potrupop Luca am marsü; deact intxe
am gu[rat] nevasta: i-ati giorat diraintia nostra
LU

si dinaintia
birăului din Sintioona o (sic), anome Mihxilx, si u fostu da-
naintia multi omeri, cai marsh x burx voe, nime nu ati tras;
de castra aciaea, muiara de multa s'aü ales; cmdu ati fosta
RA

meas. Iulie: 5, dmn atunci s'aü inpxrtit; caindu o a luatu, aii

giurat 7 omere, Olah Janos, aln .duile Craciun, a treile Inașcn,
T

al patrul[e] Cxrstianas, Molduvian Petrea, al siasele Toder,

EN

al siaptele Niamis Bamava. Toduracn giuramantu a dat;

în st[irle sn fie ssanilor (sic), vitaisspanilor, birailor, vlxdi-
cilor, potropopilor: di nime să aiba a-l’ nv[ällui acest lucru,
/C

că aü fostu cu giurmmaintu. Vliatü 7

7137, Wr pou. Na 1628,
. [Pecete neinteligibilä.]
I
AS
UI
BC

64567. Vol. IV.

 18 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

RY
XXIX.

RA
LIB
[Innainte de 1630.]
Ads (sic).

+ "OpoXo(b» èèv 6 Movoï Bov- : T Recunosceü MoisiVoe-

Y
Rotus to «oc sioggovqono pe Tv vod cum că ne-am înțeles

SIT
mokyypouvquevov tov Kpadt Tod &- cu solul Craiului, care să
Justin tov Nızov Ppertov oa That (2) trăiască multi ani, cu Mikó
LaTOD TOMYPOLVAUNVOY TOY Noo va Ferencz,.ca 'să scrie (?)
&eoploon tov t4ovo. covo (sic)
ERtu Craiului ca să-l îndrepte
vo, Toy GttÀt pe tov J'oovst t&ıao0- pe Măria Sa ca săi tri-
meatä cu Isuf-Ceaus o ce-
IV
on vatÜ'qs TOD Zar aropovta vo. Zoot
too ÉopÜo mov zeta try cout pas rere, si poate sà facă în-
UN

FOL AUGWS HAL TO ză! wol riv dreptarea mea după în-
army Birayıav ai avetebov va’ yoo voială, si să facă și aceia
vo. TOD Enâov Yıltadıc ZpONaV €497 ca eü să ajung in Tara-
AL

“OL YO. TOY EDYAPLOTOV oi votò TO Romănească și să dom-

Bnßrov eSoauy THY opLo) Lo pov (1% vo. nesc; atunci să am a da
BRLISTOSNYN wot GOLADOY (sic) wol ct sese mii de lei și să-i mul-
R

Bobo pus. timesc.Si spre dovadäam

NT

dat acest izvodal mieii ca

să se creadă, si pe dinsul
CE

pecetea mea:

Jo Moisi Moghila Voevod.

Si eü Moise
I/

Kat eyov o Movogog si prietenii (?!) la cele de

nm ctis ota avo0zv. mai sus.
AS

. .
UI

.
[Pecete
>
neagră cu vulturul muntean și crucea. Inscripția:
7 IO AIQUGH AYOPHAS KOCKOAL.]
BC
 DIN SECOLUL AL XvIr-lea 19

Y
AR
XXX.

IBR
[1630.]
T Cinstite log[o]fete, să fii dumneata sänfä]tos. Daü
ştire dum-
nital[el, pentru rändul slujbeï noastre de aicea,
că slujim păn

L
o petrecuiii foarte bun[i] Cand ait fost luni în prănzu,
în 18
zie], eü mă duseasem de la soroc să tocmescu

ITY
nestjc]
miiare cu cest[i] negustori, să o iati, că ne grăbiia Turcul
cu
miiare ;, în urma mea fost-aü venit feciorul Filiesanul cu 30
|.
de omeni la mine să mă prinză; el nu m'aü gisit acolea,

S
ce-aü găsit ficorii, ce-aü si prinsu a-i uciderea si a'ntrebarca
de mine unde sánt; eil, deacfi]
ER ati văzut nevoia, aii fugit.
Ce-aii luat şi caii miei toţi, de n'am rămas nic cu unul, ce
sânt pedestru;
NIV

si ad luat calul Saveï si al lu Ion şi al lu

Stan Pát[i]tul, și ati luat și banii cat cra strănși de micrăric,
tot, si cát banfi] att fost depre birárie, că atuncenă venise
nest[e] feciori
LU

den birärie si ati luat; cara, căt n'aü fost

băgat in berbenit[ä], toat[e]; și ai luat dulama mea si hainel[c]
Radul[u]i fräfine-mieü; i-au luattot, de-aü rămas numai cu că-
measa, si att luat dulämil[e] feciorilor, de sänt numai cu tru-
RA

puril[e] ; si ne-ai luat si cămeș(i] si tot ce-ati găsit; si, cät[ä] -

vită ati găsit de trásur[i] de miiare, toat[ă] oaü luat; si vac
T

si cal si tot; si catastisel[c], cate ati fost de astă vară, toate

EN

le-ai luat, — cà era in desagii cu banii; si, cát birari ati găsit,
tot i-aü luat de i-aü legat, de le-aii luat banii si catastiscl[c], si
i-aü despuiat,— de i-ati lăsat cu piialea; și ati luat calul Paraschivei *
/C

si al Neaniului și al unchcasul[u]i Stroe si al Radul(u]f Bădăcel.

Mai rea răutate n'am văzut de cănd' săntu., Cand am mersu la
Trăg, venise veaste la căpitanul cum treace Aslan Vornicul
I
AS

cu Gorgan și cu Mateiü si cu alalti boiari cu tot, la munte; ce-

am si incälecat cu Sărbii : ce-am mersu Luni scara la Runcul
Cliucearul; demäneata nc-am sculat de noapte, ci nc-am dus
UI

unde ati fost ci täbärät. Ce ne-am pus în gura plaiuluî, ca

“să nu-i lăsăm să treacă. Eii ai venit tot de fat/á] că era
BC

multi, și tot de folos. Ce-aii si dat la noi; cănd am stätut să

vedem ce vor să facă, aü esit nainte lor Mihaiü Clucearul şi
 90 ÎNSEMNĂRI SI AGTE ROMÄNESTI

RY
Dumitru cápit[an], si chiema pre căpitanul să meargă la ei, si
striga să ne închinăm lor. Deacă aü văzut cá nu vom, eii

RA
ati şi dat la noi, de ne-aü răsipit, de-ai fugit cine încătroo
aii putut. Vrutu-ne-am pune si capetel[e} după alalte nevoi.

LIB
Deaca am venit la Trig, scris-aü Vornicul cărți la Vod[ă] si la
Vornicul și: la tot boiarii, cum aii fugit Aslan Vornic, cu fe-
ciorul lui, si Gorgan Spat. si Ag[a] Mateiü si Barbul Brădescul
si fratel'e] lu Mihai Cliuë. si Barbul de Poian[ă] și feciorii

Y
Iscrulfu]işi Barbul de Fratostit. si feciorul lu Malcoë, si alţii

SIT
multi de la Olt si de la Romfajnat si dela Jiiul de jos si de
„la Meh[e]dinti. Ce-am vrut să viiù ei cu cărţile să spuiü ce-
sam văzut, şi att scris si Vornicul
ER și căpitanul la Vod[ă] si la
* boiari ce răutate ai ficut, ci apoi ett gändiiü cum voiü veni
si să las aicea slujba pustie, ce-am trimes cești feciori si cu
IV
un :Sărbu cu cărțile; ce vor spune și ei si de în gură ceaü
văzut.Că acum teara fuge toat[i], că le-ai zis acei boiari terài :
UN

«Fugittot după nof, nu maïdatnemic», ce acum nu rămăne nime 1,

Cesästit dumneavoastră cäacs... [rupt] Rumăniinu vor să dea
nemic, ci bat feciorii si le iaii banii si trásuril[e], și zic că le-a zis
AL

boiarii. să nu dea. nemic, cá le vine alt Domnu. Ci acum noi

ne-am îngrozit, de nu stim ce vom să facem, că ni e frică cá
ne vor ucide. Ci acum, pin nu se va faó[e] o tocmalä, noi nu
R

îndrăznim nimic să ne tindem, și nic feciorii nu cutea[zá] să

NT

"umble necäiurca, să-ș str[ăjngă căte o răm[âjșiț[ă] ; ce-am mai

rămas să văz cum va filucrul, și să pornescu neșt[e) vite de
CE

birärie la Curte. Ci să știi, log[o]fete, că nu va sà se alcagli]

nimic d[in] judeţ, că se-aü facut lucru ca acela,— că acei bo'ari
s'aü lăudat cătră fearä că preste puţine zil[e]. vor veni cu
I/

Domnu. De altelfe] ce voiü scrie dumnital[e]? Spune-vor si de

în gură cest[i] feciori, cum att fost. Aceasta scriü dumnita'|c].
AS

Să fie dumneata sán[á]t[os].

T Mai micul dumnitalfe]: Vasilie. — Pis Oh. 20 [rupi].
UI

[Vo |j 1 La dumncalui, la Paraschiva Log[o]fetul, să-s dea,

~ e
won pa sarii2
BC

u Le L
oo .
ta
1
PeIn altă= foaie, — scrisă pe toati foaia, nu, ca pănă aici, în două,
Asupra unuia din fugari, Barbu Brădescu, lămuriri interesante sc cu ind
.
t - + 9
1 bd
i i
2 >
 DIN SECOLUL AL xvirlea -
. el

Y
"o NXXI,

AR
| ors . o [1654]
M[i]l[o]stive si luminate Craii, dumnul nostru
m[i]l[o]stiv, poh-

IBR
timu de la m[i[o]stivul Dumnezeü Mării
Tale bun[á] sä-
n[i]tate și Domnie îndelungată, cu toată einstit
[ä] casa Mării
Tale; umin.

L
T Altă, să veri întreba Märiia Ta de noi, cu mila lui Dum-
nezeü celui ce ati făcut ceriul si pămăntul si cu umbra

ITY
are-
pilor Mării Tale, aflämu-ne sänfäjtost. Alta, rog şi pohtescii
pre Măria Ta, cea milă ce af tinsü şi af arätatü pre
capul

S
părintelui nostru și slugi Mării Tale Hriza Vornicul, si al
nostru, să nu fie uitat[ä]: care m[i]iiER ai arătat Mării Ta pre
întrun act pe pergament, care se allí astăzi în posesia d-lui M, Săulescu.
Dam aict punctele cele mai însemnate din acest document:
NIV

|
Radu Leon confirmă «lu Gherghe log. si jupincasif lui Vilae ot Obeadeni,
ot sud. Doljăl, fata Predei Post. Păianul, nepoata jupineasit Staneî, care aü
fostu jupäncas[a] lu Lafco Com. den Paia», pentru esatul Vălcomul dupre apa
LU

DranovuluY». Se arată hotarele, între care ecularea groasă», «cursura apei în

sus», ematca văcii», «lacul cu frasinifs, «poteca Costeis, emärhila den faţă,
la podisor»; se enumeră Rumînii, între cari unul avuse, supt «răposatul
Radu Voevod», un proces cu «Conda Arm[a];ub. Menţionat «Preda Brie
RA

descul». Mosia € a Vilaci din strămoși: «Amza Banul den Cretesti şi frate-
säü Neagoe Post, cästigat de tatăl lor Stepan Log.; dat si miluit de riipo-
satul Vlăduţă-Vod[ă], pentru credincioas[ä] si dircaptä slujbă d-nii slujit
T

Stepan Log. lu Vlăduţ[ă]-Vod[ă], precum am văzut Domnia Mea si hrisovul

EN

lu Vlädutä-Vodfä], de miluitură, välcat 7020, si cartea lu Pätrasco-Vod[ä],

snă Radul-Vod[ä], văleat 7065; si l-aü ţinut Stepan Log. acestu sat.., iar,
căndu ait fostu în zilel[e] Mircei-Vod[i] avut-aii Amza Banul si cu frate-siü
/C

Neagoe para de fat[á] înnaintea Mircei-Vod[ä] cu Toma si cu Gherman si eu

Siverin si cu Radul si Pătru ot Șătoia, zicăndu cum că acestu sat... iaste al
lor de mosie...; de rimasfe] la mina lu Ainza Banul.» Supt Alexandru fiul
lui Mircea, «iar s’aü rădicat cu pără tof Rumănii den sat den Välcom, zi-
I

căndu că nu säntu Rumăni de moșie den Välcom... Și le-aü dat răposatul

AS

Alixandru-Vod[ä] Rumänilor leage să jure în dono răndure cite cu 12 boiart

de cătră Amza Banul, cum cá nu săntu Rumäni, si tot ai rămas Rumänit de
leage si de judecat[ä] (7078).» Supt Mihnca, iar se ridică Ruminit și Ji se dă
UI

aceiași lege: «si iar niG de cum n'ai putut jura» (7096). Mojía o fine Amza
esi cu nepot-säü Ion din Arcesti, sná Neagoe Post.... lar apoi Amza Banul
BC

aii dat jumfältate de sat de Valcom zeastre fie-sa Armeancăi, care ait fostu:
jup(á]neasa Predei Slugearul: Bridescul, si lait ţinut cu paële] pän la Gavril-
 INSEMNARD st ACTE ROMÄNESTI

t2
t2

RY
atä
capetele noastre, aciă milă să fie neuitat) si: nerädic
de la prea-mfi]lioo]stivul Dumnezeü de pre cinstit capul Mării,

RA
Tale. Alta, daü ştire Mării Tale pántru o. ‚greotate mare ce
aü căzut pră .capul miei pre bun[ă] dereptate, — care gäl-
Gav[ä] si räutate nic cu hártia se va putea .ajunge, nice

LIB
cu condeaiul a o scrie, — numai cätü va spune sluga Mării
Mihaiü Diiac, — den măna unor nebuni si oameni fără de
Tale
mente; carea .am vrut veni și pán la moarte. Ce rog și poh-

Y
tescü pre Măria Ta să ostenești cu o scrisoare la Măria

SIT
Sa la Doamna a Domnu nostru lu Mateiü Voevod, cu multă
multemitä, că după Dumnezeii și după aripile Mării Tele
stătutiaii de am smAuTA pin astăzi cu zile; iar la sluj[i]-
ER
tori cu putin[a] imput[i]ciune (-unvurent) cáce aü fácutu lucru
ca acesta, ce nu se- aii căzută. Alta, mai multă nu poci lungi,
IV
Vodfä], iar, cându aif fostu atunce, iar un nepot al lui Ion de Arcesti, pre
Udreste feciorul Vladului, el aü fostu căzut int'o nevoc, că ni fostu
nume
UN

jungheatü pre un om den Dranoveţ. Det n’aü- avut cu ce-s plăti capul de cä-
trà Alixandru-Vod[ă], ce ș'aii vândut partea lui... Condei Ar[m]asul... lar
dupre moartea lu Udrest[e] rădicatu-se-ai i Preda sluj. Brădescul cu pit M
s'aü părăt de față cu Conda Armasul innaintea Radului-Vod[i]», pretextind
AL

că el a tocmit de înnainte pămîntul cu 7.000 de aspri, din cari a si dat

3.000, «Deg Radul-Vod[i] ali dat Predei Bridescul leage si. jure cu 2 bo-
iu[], Grama de Almăjii si Aldea de Smärdesstef, si să ia si cartea părintelui
R

Vlădicăi de afurisanie, Dec el n'ali putut jura, nié ait luoat carte de afurisanie.
NT

Dec aii ţinut Conda Armasul jum[á]tate de satu si Preda sluj. jumf[ältate, iar
- dup[í] moartea Predeï Slugear rádicatu-se-aü jup[á]neasa lui Armeanca si cu
fiiti:sXti Barbul Pch. pentru această jum[á]tate de sat, de s'aii pärät de fayla]
CE

al doilea răndu cu Conda Armasul naintea Radului-Vodfä]. DeG Radul-Vod[ä]

iar aii dat leage jup[ă]ncasii Armeanchit si fiiü-[säü] Barbului Pch. cu cei doi
boiar[i] ce se scrie mai sus si cu Aga Farcaș; det ci nic de cum n'aü putut
jura... [7130]. De& tot l-aü ţinut Conda Armasul, această jumfältate de sat:
I/

şi cu Rum[i]uit, cu bun[ä] pace, pin ai murit el si jup[i]neasa lui Marita, si

feciori de trupul Jor n'ait facut. Det, fiindu jupäneasa Mariia vară premare
AS

Barbului Peh. Brädescul, căzut-aii această jum[í]tate de sat pre seama jup[i]-
neasif Armeancăi si fiiu-[săii] Barbului Peh. Brădescul. Dec jup[i]ncasa Ar-
meanca 'Slugereasa dat-aü... tot satul... fiiă-sa Stanci si ginere-săii Latco
UI

Com. Páianul zeastre.» Supt Constantin-Vodä, «venit-aü un nepot al Condei

Ar[ma]sul den Moldova, pre nume Conda sna Jane cápt, si cu alţi nepoti ai
* Condet Ar[ma]sul, pre nume Gherghe si Stoia si Matei, si cu jup[í]neasa Päuna.»
BC

| Proces de mai multe ori enaintea Ghiormăi Banul cu Vasilie Peh. Păianul si cu
Gherghe Log., ginerel[e] Predei Päianul... Le-aü dat Ghiorma Banul 6 boiar(i]
 DIN SECOLUL AL Xvirlea | 23

Y
nié pot supăra cu scrisoarea pre Măria Ta, aü păntru sluga

AR
Mării Tale Hriza Vornicul şi päntru noi; ce mai multi gräit-am
și va spune sluga Mării Tale Mihai Diiac den gurfä). M[i]l[oJsti-
vul Dumnezeü să dăruiască să lungeascä ani și zilele Mării Tale

IBR
întru cinstit Scaunul Mării Tale; amin. Ghen. 23 dn. [1634].
[Autograf:] Mai mică slug[ä] si în toti vreme gata a sluji
Mării Tal[e]:

L
S ITY
[Radu . . . Vist.]
[Vo:] f Luminatul Craii şi domnitor,
ER domnu Gheorghie Ra-
cof, cu mila lui Dumnezeü Craiü Ardealului si o parte a ţărăi
NIV

ungurești domnu si Säcuilor span, & ra Aperi, AMI.

[Ciudatà pecete pe ceară galbenă, cu stele si arabescuri.)
LU

judecători si adevărători, să adevercaze pentru acea jum{ätate] de sat... Ded

acci 6 boiari asa aii judecat cu ale Jor suflete si aii dat să fie nepoţii Condei
Arm[a]sul acastă jum[á]tate de sat, iar Vasilie Pch. și cumnată-săii Gherghe
Log. asa aii judecat acei 6 boiari ca si-s caute zestreal[e] moașă-sa Stanci la
RA

unchiu-săii Barbul Brädescul». Cistigätorit vind Rumînii «lu Pätrasco Cliuc.

den Tomeani, iar mosiia o-ü văndut popeï Stepan den Gopoşi, iar Vasilie
Peh. si cu Gherghe Log. ci aü apucat pre Preda Peh., snă Barbului Stol.,
T

pentru atasti jum[äjtate de sat C-aü fostu înzestrat pre moasa lor Stana»,
EN

Preda ica «boiari judecători si doa ori, si tot ali rămas Preda Pech. de jude-
cat[ä], si el tot nu s'aii lăsat, ce i-ait purtat de val, si nu le-ait plătit satul»,
Ei merg la Divanul lui Grigorc-Vodä, «de se-aii părăt de faţ[ă], la Caracal».
/C

Domnul dá Predei «leage să jure’ cu 12 boiari de cäträ Vasilie Peh. si de

‘catrà Gherghe Log. ... Dec, căndu au fostu la zi si la soroc, el nig cum n'ai
putut jura...». Atunci răscumpără «de a lui bun[ă] voe» partea pierdută. —
Boieră : Ghiorghe V. Ban, Mares V. Vornic, Iadul Creţulescul V, Log., Ia-
I

nache V. Vist., Drăghici V. Spat, Necula V. Clucer, Serban V. Post, Ma-

AS

nolachi V. Păh., Gheţea V. Stol., Ghiorghe Comis, Matei V. Sluger, Stoia

V..., Radul Năsturel vt. Log. Scrie Radul Log. Bucureşti, 4 Sept. 7176 (1668),
[Semnat si pecetluit de Domn; pe pergament. La o ștergere se notează cu
UI

rosu: «scos ot Divan, Iun. 10, lt 7180; is. Radul v! Log.»].

1n aceiași colecţie se află si un alt document, pe hirtie, prin care Radu
BC

Leon întăreste lui Preda Brădescul, la 18 Iunic 1665, niște proprietăţi, men-
tionind si o vânzare fácuti de Barbu, tatăl lui Preda, lui Matei-Vodi.
 24 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMĂNEŞTI

RY
XXXII.

RA
[1637.]
Cu mila lui Dumnezeii: creștin Craiul Ardealului si a

LIB
o parte de teara ungurească de susu și Săcuilor span.
Mfillosstive și luminate Craiü, inchinu-má Märieï Tal[e] cu
capul mieü supt talpel[e] Măriei Tale). Alta, mfill[o]sstive Craiü,

Y
viindu si eü de la T[a]rigrad, de la slujba Mărieei Sale Domnu
nostru, aflatam aicea credinciosul sluga Mărici Tal[e] Cades

SIT
Mihai: n'am putut lăsa cum să nu aflu pre Märiia Ta cu
plecată scrisorea mea. De cate n'am putut scrie Măriei Tal[e],
ER
grăit-am deplin cu Cades Mihai: spune-va Märieï Talfe]; eü
pănă la mortea mea tot sănt slug[a] Märieï Tal[e]. Mfi]l[o]stivul
Dumnezeü să tie pre Märiia Ta sänätosu, amin. Ap. 27 dni
IV

[1637]. | |
" Slugfa] Märieï Tal[c]
UN

n CA? mn
RISO LI 248
AL

[Autografi toată: frumoasă scrisoare, mare.

R

Ca adresă cinci cruci. Pecete cam ca a fiului săii, cu co-

NT

roanä, se pare, si, în cirilice: P I] |

CE

XXXIII.

[1638.]
I/

Copie: Iovon (sic) Vasilia Voevoda, bjiio mlstiio gspdrä

zemli moldavscoi.
AS

Dat-am cartea Domne Melca omenilor Maric Salea Craului

„de Ardial care vor veni dă la Maria Sa cu careva (9) aicea
UI

la nooi, fie boeren salii) postea, saü fie cinea va hi, prea unde
lasa-va prilij a veni, prea în tarca noostrea, orí prea n treguri,
ori pre in satea, — să aibe a là da cai dă ofac chet
BC

li vor
trebui,. și viind incoacea si márghendu în colo; si, pre unde le
/
 DIN SECOLUL AL XVII-Jen 95

Y
sa .va prilej[i] mas si popas, să aibe a-i griji de bucată si de

AR
hrană dă cai, dă tot de ce le va tribui ;; si se n’aibä dă nime
nici un val, ce să îmble cu pace. Intr'al
t chip (să: rape] nu
hie. Inc rh. nacrwanen rpaya Hare Tacey,

IBR
na 7147, Oct. 18.
Jovon Vasilsia Vocvoda.

L
XXXIV.

ITY
| [1643.]
T lo Vasilie Voevod bjiiu mlstiiu g[os]p[o]darü zemli
mol-
davscoï. Adec[i] ati avut dzi innaintea portíe Domnie

S
Meale
Ciocárlan Tiganul de la Pobrata cu Fuga de Foristi ER
pentru
neste cai ce s'aü fosti furat Fugăi, apoi el au mersu de
ati
prădat pe O[iocárla]n ; iar poi (sic) Fuga s'aü aflat furit, iar
NIV

Ciocárlan s’aü îndireptat si aü luat de la Fuga un boü pentru

bucatele lui; apoi ei de iznoavă s'aü luat dzi înnaintea Dom-
nie Meale. Deci Ciocărlan aü vinit la dzi s'aü așteptat păr
LU

a cincea dză dup[á] dzi, si Fuga tot nu aü vinit ; ce ati ră-

„mas de dzi si din toată leagia (rif, ca să tie Ciocärlan
boul ce aü luat de la Fuga, și să nu-s maf părască, aceasta
RA

pin în ves, peste cartea Domnie Meal{e].

UNAH Peu. |
| ò lac ka 7151,
T

| Ap. 7.
EN

+ Trandafir Bärsan dvornié uc.

| | | .Toflea.
[Pecete rosä mare, cu chinovar.]
/C

AXNV.
I
AS

[1648.]
+ Milostive și luminate doamne, Dumnedzáü să fie pre
UI

Mărie .Ta întru multi af cu bună pace] la cinstitu Scaunul

Mării Talfe]. De asta dati știre Mării Tal[c] că, fiindu purces
de la Mărie Ta, pre cal[e], cándu aü fostu aice la Teius,
BC

tänpinatu-m’aü o carte a Mării Sale lui Vod[ă], care într'ânsă-mi

 26 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI ,

RY
cu-
serie cum, de va fi cu voe Mării Tal[e] si va fi priimit
e
văntul Mării Sale innainte Mării Talfe], arfe] neste cuvint

RA
foarte de :taină să le arăte cătră un credincios al Mării
Tale], însă Mărie Sa ar pofti mai bucuros pre. dumnealui
căci cătră altul nu va pute arăta aceste cu-

LIB
Chimin Ianäs,
vinte: carfe] cuvinte, ase-m scrie, cá sintu spre binel[e] Mării
Tale], si a casäi Mării Talfe]. Vinindu-m “aceste cuvinte, tri-
mis-am pe dumnealui Michis Pal la Mărie Ta, și eü voi fi

Y
icea la Sas-Säbesu păn[ă]-mi va veni ráspunsu de la Mărie

SIT
Ta. De veşti ce sintu despre Tătari, carte ce mi-eü vinit
de la un frate, trimisu-o-am la Mărie Ta, si Vod[á] încă-mi
scrie: pe aceasta urmă. Să fii Mărie Ta sänfältos de la
ER
Dumn[e]dzáü ; amin. |
$ Belgrad, Sep. 9.
Mai mic slug[i] a Mării Tal[e]: |
IV

. Ghiorghie Stefan Vel Spät.

UN

[V°:] + Sä-s de această carte la mina milosti[vu]luf Craiu-

lui Ardealului.
[Pecete verde ruptă, micä.]
AL

XXXVI. -
R

[1647.]
NT

Io Matei Basarabab (sic) [wii] wr. HAUAATIIK BOEROA,

BEMARIL SIPORA NO
- ZANAMIENCKHY unpouaa. Dim întru adu-
CE

cere aminte si întru mărturie cărora se se (sic) ‘cade

tuturor, carii vor vedea saù vor ceti casti carte a noastra,
căce adevărat iaste că si mai nainte cu Märiia Sa cu Racofi
I/

Ghiurghii, biruitoriul Ardealuluî, domnul părţilor färäi ungu-

AS

rest[i] si spanul Säcuilor, am avut tocmealx și legătura despre

finearea vecinätätir. Care tocmealx si legături vránd acum de
iznoava să o innoim și să o întărim, cu curati pohta legătura
UI

Mărici Sale nevoindu-ne a o păzi, ale cării legătură folosur de

multe fealiurn si indemäinai în multe chipurn și apäräturx, im-
BC

preunx cu feara noastră, priceput-am, — pentru care lucru noi

mai zisul Io Matei Basaraba Voevoda fägäduim în Dumnezeul
 DIN SECOLUL AL xvILlea 27

Y
cel in
i Tr oita unul, in spüsenia sufletului nostru, cum de aicea

AR
innainte cu prea- Juminatul biruitoriul Ardealului mai bunx
și mai intreagx vecinatate si prietnicie vom să ţinem. Ceale
5.009 de florints - costandé de argint, care dam Märieï

IBR
Sale
. in tot anul la Sti Gheorghie păntru zeciuiala oilor
de în Ar-
deal, carea se pascü în feara noastră, de acum nainte să
avem a-i da la Martie

L
in 6 dzile, dup calendariul cel noii,
cum se-aü dat si pănă: acum; farm de nicio smintealx, ne-

ITY
am prinsü să-i trimeatem. Dici atasta zi asa iaste ränduitx
cum nici odată smintealu să nu fie întru vilafa noastra si
in Domnie.. Si cărțile noastre ce-am făcut, ales la 6 zile de

S
Martie, cu dereptate le vom păzi. Si iaräs ne figäduim cum
sä trimitem un bun turcescü ER
cal, care se cade de cinsten
unui Domnü, cu toate podoabele Domnest[i], cu scărele de-
argint si cu abäioarx de säirma. Si alt cal jugan, bun, la zioa
NIV

ce e mai sus zisă, imprcuna cu banii cef maf sus zis, vom
trimeate naintea feateï Mărici Sale biruitoriuluf Ardealului,
Care lucru si tocmealx, de nu vom umplea cum: scrie mat
LU

sus, și Măriia Sa biruitoriul Ardealului să aiba a fi dezlegat

și slobod de legătura ce are cu noi si cu teara noastra. Iara,
cätrm umplearea acestora tuturora, asa să ne ajute Dum-
RA

nezeü, si să dea späsenic sufletului. Întru mărturiia şi intä-

rirea acestor tocmeale a tuturor dat-am atasta carte a noastra
T

Măriei Sale birui[toriului] Ardealului, iscälitx si pecctluitx,

‘ de în orașul Scaunului nostru Tergoveste. În luna lu April
EN

‘22, AT r. 1647 [cifre cirilice].

[Pecete roșie mare, pe care, — probabil, căci c ștearsă:
/C

Iw Maren hacapara i. p (2) nau. i gn s. rs. Coroană

sus. Pe V?: «az ajandelev ol vole !] -
I

(eg jm EL
AS
UI
BC
 28 ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMÄNESTI

RY
XXXVIL 0° t.

RA
: [1648.]
Vifäjdfilca Stefan ot Belgrad si a toată fara Ardealului
facem de ştire si dăm bl[a]g[o]s[lo]Jvenie cui să cade. a sti

LIB
pentru pentru (sic) giopänul Rat Adam, pentru cà aü venit
dumnialui de aü spus cum că le iaste biseareca forte departe
de casă, întrun deal, si acum iaste si vreame tare de iarnă:

Y
si grea gerăască, ce nu pot mearge, că säntü slabi şi bă-

SIT
trán[i],— fac de ştire si bl[a]g[o]s(lo]venie M[ollitvei Tal[e] pop
“Măirean si pop Pavel, pre carele va pohti dumnialui, să mear-
geţi să-i facet slujba la casa dumnialui, însă vec[e]rnia si
ER
itrosul, iar la zile marți] si leturghia, De
să fie la besearecä.
atasta facem de știre. Sá fit sän[ältos, aminii. Pis Dech. 2,
IV
1648.

U
UN

Seel gran
AL

[Pecete cu fum: T eue neuare.. . BhârpăAh; Cluj, Museul

R

ardelean.] | |
NT

XXXVIII.
[1650.]
CE

Noi Rocotin Gheorghin,. cu mila lui Dumnezäü Craiü tärài NIET

Ardialului, uniin. parte täräï ungurești domni si span Sá

cuilor, facem știre intr’ aciastá carte a noastră cum, pintru
I/

aflare jup.pnului Matei Basarabu Vodă Tärä-Rum.pnestn, cu

AS

sufletul nostru cel criesch si crestinesch märturisim si ade-

verim pre dumnialui Vodă, și în ţinutul dumnialui pre tot
moststeniin Ţărăi-Rum.pneștn, cum, care legătură și ispravă ati
UI

avut cu nume bun dulce tată al nostru cu Mărie Sa Vodă,

mai pre urmă și cu fara, acele si noi in toate părţile sfipnt
BC

si derept le vom ţină. Însă, întăi, cum și dumnialui Vodă si

tara de se-ara tinè de acele legăturin care aii avut cu-de
 DIN SECOLUL AL Xvitlea
99:

Y
Dumnezäü creat tatăl nostru; al doile, cum

AR
de care lucrure
n'aaü adeverit soliin dumnialui, carei ati trimes la noi, anume
Dragomir Vornic-Mare, Barbul Stolnic-Mare şi Enatic Postel-
nic al doile, acela încă în toate Ife] vom fine; al

IBR
treile, cum
la sborul färäï, carele va fin mat cur.inda, dumnialui
Vodă să
trimafä sol de cinste, si să-mi trimata dumnialui
carte de

L
jurăm.pntă,. tocma ca accae ca care ait fosti dati dumnialui
de Dumnezäü ertatului tatălui nostru Craiului,
iară si noi

ITY
atunce asisdire vom da, cum aü fostii dati de Dumneziù
ertat tatăl nostru dumnialut, Tärie acestora eärfin intr'a
cesta
chip să tie numai pănă atunce, iară atunci să să de indäräpt.

S
Care carte de legäturä a nosträ cu scrisore m.pnici noastre
ER
şi cu [pà șzers/ pecetnicul am întăritun. Scrisu-s'aü în cetate
Brașovului, în luna lui Fäurarü, în optüzprezeace de zile.
[Concept; cf. Szildgyi, Monumenta comitialia Transsylva-
NIV

niae, XI, pp. 68-9; unde se află în latineste.]

LU

XXXIX.
RA

[1653.]
Noi carei sintem scris pre nume mai jos legămu-ne cu
T

credință si cu dereptate să fim Mărici Sal[c] Craiul Ardialu-

lui şi pre aceste lucrure carele eintu scris[e], pre sufletul nostru
EN

cel crestinescü, cum asa să ne ajute noi Dumnezäü si

Sfentă Märiia Pretista și sf[eJnţii îngerii si toții sf(e]ntiii lut
/C

Dumnezäü, si Sf[e]nta Beascarecă si Sfântul Postii, cum, de

i să va face milă Mărici Salfe] Craiul Ardialului de aciastă
săracă tara si va lua depre asupra noastră pre Vodă care
I

este acum,pre Vasilie-Vodă, și pintru acesta lucru va porni

AS

Mărie Sa oștile, să nu vom pute amändoï, iar unul dintru

noi vom mearge în oștile Mărici Sal[c], iar cel lalt dintru
UI

noi vom fi în potriva lui Vodă, ca nice să poată a strănge

oști, nice el să poată scăpa. A doaă ora legămu-nă și pre
BC

aceasta cum, ce va cheltui Mărie Sa pintru acesta lucru la

— acce o luămii asupra
Turci si la Tătari, si pre oști plata,
 2 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

RY
noastră, si avutie lui Vodă, unde vom ști, Mării Sale ati omu-
lui Măriei Salfe] vom face știre, și vom nevoi cu toată pu-

RA
tere noastră ca' să meargă la mănile Măriei Sale.
Az Gorghi Ste]elfan Vel Logoffält iscal; Stefan Vfell
Särdar iscal.

Y LIB
SIT
IVER
UN
R AL
NT
CE

[Pecete cu coroanä, un leü cu stea pe cap si sabia in

mînă. Initiale: c > (sic).
V*:] Logofett Görgicze Stephan es Armazi Arugy (sic)
I/

Szerdar Stephan het levele.

AS

XL.
UI

[1654.]
Io Vasilie Voivoda scriem la fratele nostru, la Ghiorghiia
BC

ce att fost Hatman, multă sănătate. Alta, de vei vre să trebi

de nof, cu ajutorul luf Dumneadzäü ne aflăm cu sânătate
 DIN SECOLUL AL xvirlea | 31

Y
și în pace. Venit-am si not cărăm (sic) în “Țarigrad, în 11

AR
dzilfe] a lui Iun., si cu ajutorul luf. Dumnäzä[ü] şi cu ruga
Precisti Märiia Sa Vezirul forte ne-ai priimit cu bine,
şi

IBR
a do dzi ne-ü împreunat cu cistitul Inpärat, şi n'aü zis cisti-
tul Împărat să ședem aice la 7 Turnurf, ude să chemă si
ședem acumu, iară cu mila luf Dumneadzäü de la tot priia-
teni avem socotifä. rep uin HRTyoaprh. MAYA. AES DR EOM,

L
HATEXUTAMAOK, dea să nu fat voia re, c'am gräit cu capi-

ITY
chehaialele Märii Sale Craiului si cu dumia lui Elti Hasan-
Pașa și cu dumialui Dzulficar-Aga, carele iaste drugagomanul
Mării Sale Craiului, ca să scrie cărți la Măriia Sa Crai, pre-

S
tru dumneata, si am scris si cü la Măriia Sa Cral, ca să te
slobodzescă,: că nn ești nice u (sic) vinovat; dece pare că ER
Măria Sa Crai te va sloboji. Dece vinu în Ceara Muntenescä
la dumnelui la Costantin-Vodă, că dumnelui ne iaste ca un
NIV

flit; dece, decalo (sic) le vei veni cu omenfi] de a dumnisale

— dece
aice în Cearig rad Dumned
u, zeü ias[te] bun. Ce-as serie
si de altele ce s’aü lucrat, ce stiü că le vel sti; ce n'am
LU

ce-s scrie, numai Märiia Sa Hanul aü trimis pre un Aga cu

noi aice la pärätiia, si att scris forte bine pretru noi; dece
avem nedejde de pre mila luf Dumnezáü să nu nea lase de
RA

tot, ce să-ş aduc[ä] amite de noi. Atăta scrii, si’ Dumnea-

dzä[ü] să te scotä, iară să ne vedem unul cu altul, căce prc-
tru păcatele nostre n'aü certat Dumnedzäü. Dece numai siii
T

mulcemim si să ne rugăm Sfitii Sale, că nu ne va lăsa; si hi

EN

sănătos. Scris de Cearigrad, Iun. 20 zilfe]. |

Jo Vasilie Vocvoda.
/C

- [V°:] La iubit fratele nostru Ghiorghiia, ce ai fost Hat.

man, să să dè cu ciste întru mánule dumisalc.
I
AS

[Pecete roșă, octogonală. Boul cu coroană și pe ca o

cruce. + Iw Jacıa. Ioeroy rp. sa. loa.
De mîna-i toatä!.]
UI

1 În Archivele Statului din Bucuresti (pachetul Aroz-Vodd 2, n° 2) se atlá

BC

o scrisoare de danie de Ja Domnița Maria, fiica lui Vasile. Cum se stie, ca

s'a măritat in 1645 cu Janus Radziwill (dee.și /rag., 1, pp. 196-8):
7
 32 ÎNSEMNĂRI SI 'ACTE ROMÄNESTI

RY
XLI.

RA
[1655.]
Eü Costantin Catacuzinó, carele am fost în zilel[e] räpäu-

LIB
satului Mateiü Voevod, încă din ceputul Domniei Mării Salfe]
păn si la färsit, Postealnic-Mare, iară dup[ä] răpăusarea Mă-
rii Salle], în zilelfe] alesului Costantin Șerban . Voevod, ne-

Y
pohtind nic o boerie, ce rämäind mazil, dai această carte

SIT
a mea cui să va cuvini a sti, mai vártos seninatului si innäl-
tatuluf Craiului domnului domnului Ghiorghie Racot, din
mila lui Dumnezeii Craiului Ardealului, domnului părților
t[i]rif ungurești si șpanului Sácuilor iproó. Vizănd
IV ER că si prea-

# AQ Tod Rupdvtog pov "(peto OLo- Prin scrisoarea mea aceasta re-
hore ză P dop Magda ro bg £to- cunosc eü, Doamna Maria, cum
UN

odor pai Ty RAT Tacho ano zo po- ci m'am tocmit cu popa Iosif
vasthpn ans Xaheas vs ravuqius zepn- din mănăstirea Chalke a Strälu-
Benton Ono Fyovy purzöynms cò "Ido citei Preciste, ca să aibă la lași
&5 pevastnpb tob 'Apbv Bosßünz, xov Gytov mănăstirea lui Aron- Vodä, cu
AL

Nirohuov, th «b vă Ey vă Cove «àv 2405 hramul sfintului Nicolae, să am

4p^vo ns «b pevusenpn and Erurb sha- a da pe fiece an la acea mänäs-
vid, "y(o0vs 100, cò piso cugérostw. Kat tiri, cite 100 de lei, adecä 100,
R

vu pvquovéBouy ns chy arlay mpolizaiv la jumătatea postului (miezipă-

NT

piva wut obs poyéovs poo. Ka} 2tk «b — resime). Si să mă pomencascä

pipsoy ans dati nus Pévo zat viv Bobha Ja sfintele daruri (2), pe mine si
pas nai why armen por, pe părinţii mer. Si, pentru a ade-
CE

veri iucrul, pun si pecetea si is-

. călitura mea.
love’, EV pr "IMookoo t£. 7152, in luna lui Iulie 17.
[Pecete ovală, cu coroana sus: în mijloc bourul ; în cele patru pătrare deo-
I/

sebite semne. De jur împrejur: Maria 0) . | |

AS

. Iscálitura e aceasta, neinteligibilk în partea a | doua :

VAI TEA
UI

WS
BC
 : DIN SECOLUL AL xvir-lea
33

Y
-luminatul si prea-mfi]l[o]stivul Dom
ntin Serban nostru Costa

AR
. Voevod iaste cu jurămănt
întărit spre vecinätäfasca
‚tenie cätrx Märia Sfa] Craiü, priete-
care si de Dumnezcü iaste plä-
cutăsi de oameni

IBR
priimită,
— eu încă mă jur Mării Salfe] se-
ninatului Craii, în numelfe] Tatălui D[u]hulutsi a Fiului si a
Sv[îjntu, care iaste în feate 3, iară
în Dumnezeir[e] unul, o ade-
vărată Sv[i]ntá Troiță, cum că voi fi Mării

L
Salfe] slug[4] direaptă,
cum și Mării Salle] Dom nostru, si,
ce vor auzi, ait de bin(c],

ITY
ai de răi, ati de vre-un viclean al Mării Sal[e], ati ver de
ce vrăjmaș al Mării Salle], ati în taină,
ai aiave, cu toate
| prilejurilfe] a da știre Mării Salfe] nu voi
înceta. Însă şi cü

S
cu frații miei de mila Mării Salfe] lu Craiü să nu fim lipsit.
De frati miei carii sá[ntu] in Moldova încă ER
feleluescu cum
Mării Sale] lui Craiü si Mării Sal[e] lui Stefan Voev
od vor fi
‘direapte slugi si pre Märiilor Sal[e] nu-i vor viclen
i, ce ca
NIV

pre mlijl[oj]stiv(i] domni si stäpänf vor avea pre

Märiilor
Salle]. Spre care lucru, pintru mat mare credința iscäl
it-am
cartea mea si cu obiciuita pecetea mea o am şi întărit, S
LU

București, msta Ghen., It 7163.

O CN SN (IB 777
RA

CC o SN 7 4 $ fnis Gt ro
T

| [Pecete galbenă de ceară, mică, cu vulturul bicefal şi lite-

EN

rele: K. K.]
/C

- 2 XLII.
I
AS

T Ignatie bjiiu mlstiiu mitropolit vásioe zemle vlascoe proë.

Si noi toţi boiarii carii săntem mostncanit Täräï-Rumänes ti],
impreun[á] cu roșii și cu alti. slujlijtori, carii säntu mosneant
UI

pämänteani tardi, păhărniceişi spätäreï, si cu alte ceate bir-

nic, dám zapisul nostru prea-luminatului si innáltatuluf dom-
BC

nului domnului Io Gheorghie Racot, den mila lu Dumnezäü

64567. Vol. IV. | 3

 94 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

RY
Craiului Ardealului, domnului părții ungurești iproë, cum, în-
timpländu-ne-se întru tara noastră a să faële] neste lu cruril[e]

RA
riale dentru neste oameni streini, carii vinerá dentru alte alte
-(sic) ţărei în pămăntul nostru, de începură a îngreuiarea și a stri-
area raiaoa prea-luminatului si prea- putearnicului Împărat cu

LIB
-jacuri şi cu hoţii, pin mai o färsärä, — dup’ aceaia să apu-
cară de noi, cari] dam si rădicam haraciul cinstitului Împă-
rat, de începur[ă] a ne jäcui si a ne präda casel[e] și buca-

Y
telle] si avufiile noastre, pän intrar[ä] si cu sabiia în noi, în

SIT
doo-trei răndure, de omorärä atáta sam[ä] de boerime, dentru
mijlocul nostru; si, pre cite omorärä, nu fdead[e]rä net să-i
îngroape, ce-i lep[ä]dar{ä] de-i máncará fiiarăle si cäinie; asäjde-
ER
rea si pre noi, gonindu-ne ca să ne omoarf[e], scoas[e]rá-ne si den
tara noastră, si, ce avum, mult putin, tot ne luar[ä]!. Dec unii
dentru noi scăpăm in pämäntul censtitului împărat, Ja poala
IV

Mării Salfe] lu Sifaus Pașa] al Därstoruluï, alții la Pașa de

UN

la Temesvar, alţii prin Moldova, alții scăpăm si aió în pă-

măntul si biruința Mării Sal[e] prea-luminatului și creștin
Domnu și Craiü, carelle] iaste mai sus zis. Si, dup'aciaste,
nié așa nu-s lăsară, ce să ridicar(á] si asupra Domnului ca-
AL

ril[e] ne l-aü dat cinstitul /saz : censtetul] Împărat. Deë noi, carii
scăpăm aié la poala Mari Sal[e] lu Craii, știindu-l pre Măriia
R

Lui derept și credincios prea-luminatului şi prea-putearnicului

NT

Împărat, cu jalob[ă] și cu lacráme cäzum la poala Mării Sale]

lu Craiü, însă si cu voiași porănca Mării Salle] Domnu nos-
tru Io Costandin /saë : Costanden] Voevod, rugändu-ne si spuin-
CE

du-i cum că acești hoți ati strecat tara prea-luminatului Im-

pärat, căt nië haraciul n'are de unde i s[e] da, — ca-s fac[ă]
I/

! La Bibl. Academici Romine se păstrează un act, din 15 Maiii 1657, de

la Constantin Voevod, prin care dä eStancî, care a fost jupäncas[ä] a lui Du-
AS

mitru Cliuè., feciorul Mitrit Pitariul de la Stănești, si coconilor ci, anum[e]

‘ Drag[o]mir și Drägusin și Leca», «Rumänii de la MusätestY cu mosteniril[e]
lor si cu cumpärätorile lor» si cef de la Vlădiceni si Buncsti, Mälurcant,
UI

etc. «Si tot o-ü ținut cu bun[ä] pace, fără de niù o gälccavä, iar, cănd aii
fost acum în zilel[e] Domnii Meale, in vream[e] cändu s’aü sculat dorobanţi
şi siimeaniY cu vrajbă, de aü pierdut si ait tăiat boiarii tra, atuncea aü pier-
BC

dut si pe Dumitru Cliué., bărbatul jup[ä]neaset Stanci, si aii luat atuncea la

‘ Buc[u]restf si zapiscl[e], si cärtil[e] de moșii, şi tot ce aii avut.
 DIN SECOLUL AL xvıt-lea
30

Y
:Märiia Sa milfä] cu noi, si ca un ‘credincios: si: dereptu

AR
iaste ce
Măriia Sa prea-luminatului şi putearnecului Împărat, să
“arate această slujbă Împărății Sal[e],
să tinză ajutorul Şi: pu-
tearea Mării Salle ca să scoatem țara

IBR
den mina acestor
strein i hot, ca să fie ţara iar[á]se supusă si plecatfä] prea-
luminatului Împărat, si să dim haraciul. Împăratului, : cum
am

L
dat şi mai denainte vreame. Într'aceaia Măriia Sa, ca un
Domnu și Craii creștin, ficu-i-sfii] mil[i] de
not si, mai värtos

ITY
vrindu si arate si slujbă prea-luminatului si
putcarniculuì
Impărat, fu Märiia Sa buc[u]ros, cu toat{ä] nevointa si cu pu-
tearea Mării Salle] a scoate acea țară den mina
hotilor.

S
Dereptu aceaia și noi dăm acest zapis in mana Măric
i Sal[c]
lu Craiü, cum, de-arü fi vr'o întrebare sati vr'o imput
[i]ciune
ER
dela] Impärätie, ori in viiața Mării Sal[e], orfi] în urma Mării
Sale], cene va dărui Dumnezău a fi Craii, — pentru acest lucru
NIV

să avem noi a mearge cu capetel[e] noastre să dăm sam[ä

]
‘la Impärätie, iar Măriia Sa nic o samf[ä] să n'aib[i] a da. Și
pentru credința pusu-ne-am tot pecctile aié mal jos si iscă-
LU

liturilfe] noastre, ca-s hie de credinţă. IIne oy GCpn$, metta

Mai.20 Aun.
R. I: + Vladica Ignatie. + Gheorghe Vel Dvor. + Diicul
RA

biv Spat. Stroe Logft. Costandin biv Vist. Preda Vel

: Logt.
R. II: f Petru Vrunis (?). Barbul Vel
T

Cliuë. ot Poianft].
Danciul Päräianul Vel Pos. Ivasco Ceparlul (sic) Vel Armas. +
EN

Moisi Mihälcelscul (sic).

[Pe altă foaie:] R. III: + Leca oft] Bánest(ij. + Tudraco
/C

Lerescul. + Ghidul Com. ss

R. IV: f Stoica cápt. ot Berelest[i].
R. V: | Eu Strui Clucer ot Stáncest(i]. + Dragăn Vt. ot
I

‘Amärästi. + Jap. Com.

AS

R. VI: + Stoica sluj. ot Tirg. T Pătru iuz. ot Värtf. + Dra-

gfo]mir ot Musceleanfi]. |
UI

R. VII: + Ivan iuz. Vucmir. + [on iuz. ot Corsorii. + Stan-

ciul ot Hurez. s .
R. VIII: + Litca ot Gherghița]. t Preda
BC

ot Miguren[i].
. T Stroe ot Rámnicü. |
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
36

Y
]. 7 Drag[o]mirPah. ot
R. IX: + Stepan ot Rom[ă)neșt(i

AR
or (?). os s o
| Dreaza.. + Mitrea Pah. ot Sătş + Stoi-
Bogdan ot Cornu. f Ilie ot Romlä]nestfi].
RX:
nn

IBR
"chita ot Bärbätest[i]. |
R. XI: + Antonie ot Tärsor.
ă, groasă, format mare.—
[Splendidä scrisoare pe hîrtie aspr

YL
. Fara peceti.]

XLIII.

SIT
| | a, [1655.]
|
e dumital[e] sánátos.
- M[i]I{o]stive si luminate Doane, sá fit Mári
ER
ai fostu astădzi Vineri, vi-
Facu ştire Mari Dumital[e] căndu
alti cälärasi cu o carte de
pitaü Dumitrasco de Jilesti si cu
NIV

boeri dintr'acolo
la Spátarul Hrizica, scriindu cum aü vinit
aptă să mergem şi noi
"şi seadu la Focscan[i] si ne aşte
m pace ]; deci ett
acolo fsters: ma] la margin[e], să, face
LU

mai aște ptăm să mal

jam dat räspunsu într'acesta chip că
peste dod, trei
vie :niste boeri de la Mărie Dumital[e],
merge si vom face paële]. Deci să știi
. dzälfe],— deci vom
RA

tr[as]co ca să-i spui

Mărie Dumitalfe] că mi s'aii rugat Dumi
vin Tătarăi şi vin[e] Pa-
cu direptu; deci eü i-am spus că
mestersuguri,
NT

deci vinim si noi, nu cu alte

şea si Craiul:
Deci el încă ati dzis cá est[c]
ce vin cu știre Împărăţie.
ei; [d]ecf mi-i dzis: scriem la Mărie
că aü obicit si
CE

asca,
re Craiul
Dumitalfe] vre 'nt[r'un] chfip] să le, faci paé[e] desp
si - despre Pasea, ca să caute ci vinova-
si despre Tatari
la mijloc, să-i dă
tit carii aü făcut acele lucruri, sii pue
I/

tal(e] cá am
pre mina Înpărăţiei. Deci să ştii Măria Dumi
:
] căpitanul, că
scris si ett la Negul Căpitanul si la Räzmirit[ä
IAS

că le este vorova si lor aşea că, da

mi-ü dzis el să scriü,
în coace, să
să va duó[e] Spătarul mai încolo, ef să trecă
Mărie Du-
nu margă într'acolo; deci s'aü rogat să scriü la
U

trece, să nu aibă nevoe. Deci eit: încă le-m |

mital(c], dacă vor
vie, cá nu
scris pe cum iaste poronca Mărie Dumital(e] sá
BC

fi acest a ráspunsul,
vor avé nici o nevoe. Deci, pe cum va
 DIN SECOLUL AL xvirlea 37

Y
am dzis pin Sinbătă să ne dä răspunsul, vom da stir[e)

AR
Mărie Dumital[e]J. Sa.fii Marie Dumital[e] sănătos w Xa. Amin.
OC | Boerinul Mărie Dumitalfe]

IBR
+ Dabij[a].
' [Pecete mică rosä, neinteleasä.
„ Adresa: cinci cruci.]

YL
SIT
o [1655.]
Adecfä] noi, cäl[äjrasiï, slugile Märieï Salle] Domnu nostru -
lu Ion Costandin Särban Voivod, de supt ascultarea lu ER Coman
Cap., märturisimu-ne, adev{elrimu si ne incredintäm cu acistü
zapis al nostru, carel[e] dăm la mana Mărici Sal[e] lu Racot
NIV

Ghiorghie, Craiul Ardealului si părților táràf ungurești domnu

si Săcuilor span, si l[a] mina Mărici Salle] Domnu nostru
Costandin Särban Voivod, să fie de credinţa cum că noi,
LU

fiind calfi]jrasi şi avándu mil[ä] de Măriia Sa Domnu nostru,

n'am păzit credința noastră càtrá Măriia Sa cum s’aü căzut,
ce am umblat dup{4] cuvăntul unora și altora din boiari şi
RA

din slujfiltort. Car[c] umblare a nostri adusu-nc-aii de-am ca-

zut den credinţa Domnu nostru şi am greșit Mărici Salle],
NT

car[e] gresal[ä] a. nostrá surpasä-nc din m[i]a Măriei Salle]

jos; ce Märiia Lui, ca un Domn bun si mfi]lfo]srädfnie] si
mfi]l[o]stiv, milostivitu-s'aü de nc-aü certat ercsal[a] nostra si iar
CE

nc-aü tras supt mila Mărici Salle], invrednicindu-ne a cele ce

le-am avut si pin acum, însă intr'acesta chip, cum de-acum
nainte numai de poränca Mărici Salle] să ascultăm, ce ya po-
I/

rănci Măriie Lui, orf aieve ori în taină; iar dup[ă] cuväntul si
boierli] sai din lăcuitorii ţărăi să nu
AS

invätfältura altora din

umbläm, nici in sam[ä] să le bägäm, Jar, de le-am cunoste
că sintu spre vatfi]marea cinstii Domnu nostru, acel[e] numai
UI

decăt să I[e] arătăm Mărici Salfe], cum să cade slugilor dereapte,

și slujba Mărici Salfe] să avem de-acum înnainte mai, cu
BC

mare ascultar(e] si cu mar[e] cinste a o păzi; si întru slujba

Märiclor Sal(c] bucuros si far de toat[á] crutarca vom fi gata
>
 38 | ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMĂNEȘTI

Y
a “vărsa singele nostru. Iar, car[e] dintru noi să va afla un-

AR
blindu cumva strinäste (sic) de cäträ Măriia Sa Domnu ños-
tru, arătăndu ceva. hiclenie şi necredintä, ori în ce lucru
car[e] s'ar atinge de vat (a]marea cinstii Domnu nostru, ver.

IBR
cu fapta, ver cu cuvăntul, acel om, vre căpitan, ver iuzbas,
ceaus, ver stegari, ver cetaș, cu 'grozniclä] morte a
ver
muri datori să fie, inpreunfä] cu muiarea lui şi cu feciorii

YL
lui, far de toat[ä] crutarea. Si jurfälmäntul car[e] am avut cu
dirfilbantii si cu cál[i]ragif si cu alte ceate alfe] ţărăi, carfe]le
era spre lucrurile] ceal(e] real[e], hicleane si vätlä]mätoare,

SIT
acele) să fie toate călcate si pus[e] jos, numai de-acum
* năinte să ținem :acestu jurf[äü]mántu si credinţă cäträ Măriia
Sa Crai si cătră Máriia Sa Domnu nostru; De car[e] cumva
ER
odat[ä] întărta (sic) niscarți] „oameni răi de-ai țării si iubi-
tori de räzmirit[ä] si carfi] să va scula asupra Domnu nostru,
NIV

să ne aflăm lăngă Măriia Sa stăndu cu toat[ä] värtutea nos-

trà inpotriva vrăjmașilor ca aceia, păn.la mortea nostra. Si,
pentru mali] tare credinţa nostra să aibă acestu zapis al nos-
LU

tru, iscälitu-l-am și l-am pecetluitu. Inc mega AK: HH, AT

"ap: A.
DORIOIs fo Coman Căpitan [pecete: Cap. Stan Comani];
RA

r Rad[o]slav Ceauș [pecete cu ipogrif) . steg. + Toa-

+ Dragul
der. ‘| Stanciu. i Bani. mE
R. II: Radul. f Vlad. Mihaiii. $ Oncea. f Neagoe. j Ilie.
NT

+ Rachil. + Oprea. T| faca. |

R. III: Cazac. i Stafic. T Cärsteia. + Dobrea. Vlädan. Hm
CE

lant. + Bogdan. + Sava. f Stan. +

ORO IV: T Sürban. +| Neagul1 Teoder. f Tudor. + Ion. +
Nanü. + Vlad. Calea. T Drümea. +| Nedul. =
I/

R. V: Radul. + Ionașco. + Dumitrasco. 7 Dajan. + Ra-

ul: Dobre. + Neagul. + Dumitru. Dragmirü. + Nast.T
IAS

R. VI: + Simion: Stan. + Săntoader. + Mariian. T Mu-

sat. + Simion. + Radul..+ Costin. + Nan. |
R. VII: +.Tar Nan. Răzmiriţ[ă). + Ion. + Leca. + Gligorie.
U

+ Ionașco. | Stoian, f Sava. + Radul. + Savvelü.

R. VIII: 1 Drag[o]mir. DO 7
BC

CR. IX: + Vasiile iuzbas[a] [pecete cu vultur]. 4 Mușat Ccaus.

 DIN SECOLUL AL XVII-lea 39

Y
f Marin stegar. + Gherghina. + Vălcea. Tudăr . + Ursü.

AR
+ Stan.
R. X: t Vasile. + Sarban. + Radul. Vasiilei. + Ionașco. T
Sava. | Mihaiü. + Baico. + Stoian. + Sava.

IBR
R. XI: f Obràj. | Tatul. + Tatmir. T.Radul. + Tiho. +
Stefan. | Dobre. f Ivan. + D[u]ma. f Sarbea. |
. R. XII: | Muşat. Inac. + Irimiia. + Stroe. + Neagul. T

YL
Ion. + Manea. Albul. + Stan. + Stoica.
R. XIII: Buzian. | Sava. + Tuduran. + Copac. f Radul.

SIT
+ Lupul. f Petru. + Iani. + Oprea. + Dobrisor.
R. XIV: Dobre. + Toader. + Vasiilei. + Bunea. Radul.
Vasilei. + Platon.
ER
R. XV: T Neagul iuz. [pecete cu o pasere]. Dragomir Ceaus
[aceiași]. T Florea. + Särban. + Dobre. f Stan. + liar Stan.
R. XVI: Nan. f Cozma. | Stan. + Neagul. + Necula. f
NIV

Seaman. Filimon. + Radul. + Chicos.

R. XVII: + Irimiia. + Pavel. + Creţul. + Draglo ]mirü. +
Radul. + Oprea. f Stanciul. f Stanü. + Irimia |
LU

R. XVIII: + Todea. +Searbea, Radul. + Cräciun. + Va-

siilei. + Oprea. T Stan. f Petco. j Istr[a]tic.
R. XIX: + Tihul. + Goia. t Laz[i]rü. + Crăciun. t Calenü.
RA

R. XX [altă foaie]: + Neagul iuzbas[ä] [pecete cu cruce]. T

Nedelco Ceaus. + Petco. f Muşat. Dumjfijtraseü. + lar
NT

Dumfiltrasco. Crăciun. + Stoica.

R. XXI: Bodul. + Micul. f Soran. + "Țintea. + Ionü. + Neac-
sul. + Monda. f Stan. | Bräilean.
CE

R. XXII: Ivan. + Stan. + Petrea. + Dumfi]trasco. T Pricopie.

+ Arion. + Sava. + Gherghe. + Drăgan. |
R. XXIII: T Stanciul.
I/

R. XXIV : Vasiilei [pecete cu arabescuri) iuzbas. T Dra-

gulstegar. + Ionii.T Muşat. + Tudosic.: T Mihăilă. T Stanciul.
AS

R. XXV: 4 Crăciun. + Cărstea. f Ivanü. T Vladul. i Radul,

+ Voinea. + Voiciul a lui Atrei. + Stanciul sin Stan. Bäjan.
UI

R. XXVI: + Cirstea. f Vasiilei sin Ion. + Sta neul. j Cur:

tea. + Paraschiva. Radul. + Dan. T Ivan. + Istrate, .
BC

R. XXVII: Dumfi]tru. + Voico. + Gulie.

[Pe V°, sus:] Călăraşii ot Buzău.
40 . ÎNSEMNĂRI SU ACTE: ROMÄNESTI

Y
AR
XLV.
È s LE . R655.]
+ Adec[á] noi păhărniceii, slugil[e] Märieï Salle] Domnu

IBR
nostru, lu Io Costandin Șărban Voevod, de supt ascultarea
lu Iane Căpt. |
‘ [Ca n° precedent. Dar la p. 37; r. 10-11 de jos: | “A cetas

YL
milă ce am avut și pănă acum, in zilelle ] Märieï Salle].
Si data ‘e aceiași.] D
R. I: Giura iuzbasfa). + Dobre ceauș. T Nan stegar.

SIT
+ Dobre. + Petrica. .
[F^ 2.] R. II: + Vladul. + Oncea. + Stanü. + Benzea.

s
è
Mușat. + Coman.
+
ER
Petco. T

u
+ Dobrisan. 7 Rălea. | Stan.

è
.
R. III: + Borcea. + Stoica. Gradea. + Barbul. + Radul.
+ Dum[i]necá. | Stanciul. + Danciul. 7 Tatul. e
NIV

R. IV: Niagoe. + Negrea. + Stan. Grozea. T Dum[i]-

tru. | Selbea. + Drag[o]mir. Radul. + Dima. s
R. V: Cälfilman. t Drăghici. + Petre. + Vlădan. + Boldea.
LU

+ Echimü (9). Radul. + Andrei. “+ Stoica. Loe

R. VI: + Toma. + Buda. f Pătrașco. + Radul. + Tancul,
T Ilea. ÿ Mihnea. + Tatlojmir. 7 1Mihaiü. + Coman.
RA

RR, VII: Dumfi]tru. f Stoica. + Dum[]tru. T Radul.. + Ne-

cula. T Oprea. + Drag[o]mir. + T odorü. 7 Avramii. |
R. VIII: + Neanuli Neanul. Radul. ; Lazärü. + Stoica.
NT

© R IX: + Vladin iuzbas[a] [pecete cu ipogrif]. T Necula

ceauș. | Florea stegar. + Isara. + Sărbea. + Neagoc. + Lupul.
CE

R. X: f Radul Cioban. + Crăciun. + Petre. T Drag[o]mirù.

+ Stoia. + Manea i Manea. f larciul. Bălan. es
R. XI: f Ion.-j] Stanü. T Drag[o]mir. + Neagul. i Grecen.
I/

+ Racea. | Crivätü. Nedelco. + Martin.

| R. XII: + Lasie. + Bujorü. + Stan. + Stanciul. T Stirban.
IAS

7 Dumfiltru. + Sürban. + Ciopor. f Vlad. + Radu.

TR. XIII: f Ivan. | Bratil{a]. | Antoni. + Läpläjdat. + Coman.
Ionii. + Nanciul. + Roman. + Balan. + lan. a
|.
>

R. XIV: + Stanciul. Badea. +.Cärstea. + Io Luca. T Si-

Drăghiciii. + Cornea. " Stanciul + Nan. q Vasilei.
BC

mion.
R. XV: | Ilie. 7 Roman ot Bärbulestfi].
 "DIN SECOLUL AL Xvir-lea 41

Y
R. XVI: j'Lascar iuzb. [pecete cu pasere]. + Dumliltru ceaus

AR
[pecete cu cal]. T Alecse steg. [pecete cu arabescuri]. + Petco.
+ Sava. + Ráduna. + Mosü. | Stanü.
R. XVII: + Sava. + Oprea. + Drasco. f Nistorü. + Manea.

IBR
+ Gavril. + Cornea. + Cărstea.
|. R. XVIII: |. Radfo]slav. f Radul. + Ioanü. T Zägan.
+ Cernat. + Necula. + Mihnea. T Ilie. t Leia. + Pădure.

YL
R. XIX: + Ion. + Stoiian. + Stanciul. + Piscovü. + Mihaiü.
+ Costandin. + Sárban. f Musat.

SIT
. R. XX: Dumfiltrasco. ¢ Ion. t Nicoară. f Lazárü. T Pri-
copie, T Costandin. + Drăgan. + Isacü. T Berca.
R. XXI: + Ursü. Pavàl. + Gligorie. T Vasilci. + Neacsul.
+ Buliman. + Toader. + ER
Măican. + Päunü.
CR. XXII: | loviti] + Mosü. f Neagoe. + Pätrascan.
^4 Cärstea. + Dragoe. + Stan. + Drag[o]mirü. + Ursii.
NIV

R. XXIII: + Ionü. + Neagul. + Ispas.. + Bulfijman. + Dim-

bann (sic). |
+ Sud Buzäü \
LU

[pecete cu cruce).
; Ră mnecii
CR. XXVI: Tabăra iuzbasfäl. + Toderan Caus. | Ionasco
stegar. | Radul. + Bratul: + Filip. + Stan.
RA

+ Ne-
R. XXVII: Toader. + Badev. + Burlanù. + Lupul.
grilă. + Tunsul. i Ion. + Mitran. Catesa. . E
NT

R. XXVIII: + Stanciul. + Dragos.. t Manca. + Coman:

+ Stoica. T Ion | i Ion. ÿ. Stan. f Ionasco. + Costandin.
R. XXIX : + Iea. T Burghelea. + Ivasco. ; Vinti). + Răz-
CE

mirit[äl. + Mateiu. + Ilea. + Stan. T Radul,

R. XXX: + Marco. f Statiul. + Stoica. + Nedelco. Lup-
sca. Muşatii. + Neagoe. + - Lepläldat. +. Seman. |
I/

R. XXXI: Drag[o]mir. + Ionü. + Radul. Gligori e. + Ne

.
AS

culae. + Cárbune. + Lazárü. T Gligorie

R. XXXII: + Stoica. ÿ Irimiia. + Dumji]tru. T Mihilä.
T LAM + Gavril. + Nichita. 7 Oglan. 7 Negut[i].
UI

. XXXIII: f Petru. + Milea. + Costin. t Andreiü Bugmas.

T Lupul + Toni. + Malotä. j Radulü. ¢ bul (sic) (Robul?).
BC

R. XXXIV: Ot sud Ramnec [pecete cu arabescuri].

XR. XXXV: 7 Ionasco iuzbas{ä]. y Dan stegar. j Oprea ceaus.
42 ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMANESTI

Y
n. T Ionù.
Buchiarea (sic?): + Stanü. T Stoica. + Stoia

AR
Neelco.. nn E
. + Florea.
unta3

R. XXXVI: + Ivanü. + Ignan ea (sic). + Mihaiü

+ Echim . + Ionit[á ]. T Fátul |
+ Stan. f, Vasilei. T Pintelei.

IBR
R. XXXVII: Simfilon. T Stancul. T Ion. + Dragu s. 7 Bercü.
+ Mușat. + Nedelco. + Ilea. j Stoica + Mihilü .
Min-
R. XXXVIII: + Stancul. f Stan. T Lupan. + Nedelco.

YL
cul. + Stanciul. ; Stoica. + Nanü. t Ion. + A[nJdronic.
+ A-
R. XXXIX: 1 Ostafiie. + Balan. + Marin. + Nechifor.
vram. + Glăvan. + Stanciul. + David. + Stoica . T Sprpa (sic).

SIT
R. XXX: + Radul. Searbea. + Petco. + Alecsea. + A[n]-
dreiü. + Ionasco.
R. XXXI: f Sud Buzäü.
ER
R. XXXIL: + Vlaicul [pecete cu litere ncinteligibile] iuz.
+ Gligorie Ceaus. T Cirstea stegar. j Florea. + Neagul.
NIV

+ Cärstea. + Vasilei. | | , |
- R. XXXIII: | Ordea. + Cărste Neg. + Badul. + Ne agomir.
+ Vasilei. | Crăciun. + Dobrot. + Necula. + Stancul.
LU

R. XXXIV : | Mateiü. T Räcnea. 4 Tatul. 4 Roman. Gapea

(Ganea?). + Radul. + Stan. + Nan. f Stanciu. t Tudor.
R. XXXV: T. Vlad. + Ion. + Jar Ion. j Vladan. Dragul.
RA

+ Chicul. + Bănigă. + Neagoe. + Muşat. T Calin.

R. XXXVI: + Stoica. + Bucsea. f Danii. | Manca. T Bar-
bul. + Nan. f Bătrăn. + Neagul. | Gherghe. 7 Gălcă.
NT

R. XXXVII: + Neagoe. + Stan, lar Stan. + Ghiura,

+ Nechifor. + Stan. + Anghelü. + Alăman. | lane.
CE

R. XXXVIII: + Ile. 1 Danü. + Ionü. Neagoe. T Costin.

T Manea. Ionù. T Ned[e]lco..
R. XXXIX: | Gniorghit{t]. - f Stoica.
I/
IAS

XLVI.
| | [1655]
. Adecä noi leffe]ciit, slugil[e] Mării
? Salle] Domnu nostru Io
Costandin Särban Voevod, de supt ascultarea Lecăi Cip. za
U

Bo[te]zat, märturisimu-ne, adev[e]rim-ne şi ne. incredinfäm cu

BC

acest zapis al nostru, care-l dăm la mina Márici Salle ]--

 DIN SECOLUL AL XVII-lea 43

Y
[Ca si pentru călărași. Dar Domnului i se zice si «Io».

AR
Alte deosebiri:] Ca să fie de credință... Fiind lefecii, măn-
cănd păinea şi sarea Domnu nostru, n'am păzit... Cuventele

IBR
unora... den boiari... Am căzut de mila Mariel Salfe] şi den
credința Măriei Salfe] ... Det Măria Lui... si milosär:... În-
vrednicind[u]-ne aciias păină si sare ce am avut şi păn[ă] acum...
Ce ze va porunci... Să nu ascultàm... Că sănt spre... sleca-

YL
lea numai de căt... De acum nainte să avem... Slujba
Mariet Sale... Umbländ strineaste cäträ Măria Domnu

SIT
nostru... Ficlenie... Ori cu ce chip, acela... Veri cäpliltan,
veri Gaus, veri stegar saü cetas... Si alte ceate... Spre
lucrur[i] realfe] si ficleane, vät[ä]mätoare, acealea... Si cătră
ER
Măria Sa Domnu nostru, așa fiind slug în platfä], de care]
cumva oda (sic) scula niscar(i] oameni răiși carți] să vor
scula asupra... Noi să ne aflăm stând lăngă... Iscälit-am,
NIV

‘ pecetluit[u]-l-am. Pis. Av. 17. d., v! 7163.

Semmnàturi:
LU

R.I: Leca capt. | Mihalcea steg. + Pantazi Caus.j Do-

bos. T Gavril Leahul. - Tani. + Iorga pit.
R. Ir. T Janachi. ; Mitica, T Marco. + Dumfiltrasco.
RA

- Costandin. + Andronic. + Costandin.

R. IL: + Ilie. | Muşat. Damaschin. + Costin. + Soare.
NT

1 Tatul. + Barbul. + Necula. + nien f Stan.

[Pe altă foaie:] R. IV: T Leca. f Simion. : i irvul. + Val
san. | Stoian, + Gavril. + Dum[i]trasco. + Radul.
CE

R. vi + Sürban. T Tani, + Pavel. + Stanciul. + Grozav.

i — + Nicolae. + Rustca.
R. VI: | Ion. + Stan. f Vasilie. + Nicoar[a]. /Semne de
I/

degete imma ]. | |
AS

[be V? Lefegi.
r Steagul Lecăi cáp. za Botezaţi.
UI

UA patra formă, cuprinzind jurämintul «lefeciilor sărbi, steagul Iancului

Cap.» (data ca la acest număr), s'a tipărit, după original, in Museul National
BC

din Pesta, Colecţia Iankovich, de d. B. P. Hasdeii, in Zraian, J, n? 1, Na

sint deosebiri notabile.
 “ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
44

Y
AR
XLVII.

si Mitropolitul Suce-
. Adeca noi Ghedeon a[r]hiep[i]s(co]pu

IBR
Iorest, ep[i]s[co]pul de
vei, Anastasie ep[i]s[co]pul de Roman si
si noi tot Sfatul trà
Rädiuti, Sava ep[i]s[co]pul de Huşi, asijdere
si Stefan Boul Vel
Moldovei, anume Ionașco Rusul Vel Logofnt

YL
i párcilab Sutav-
Dvornic de T[alra de gios, Vasilie Hatman
si Ilie Septilié Vel
scăi, Dabija Vel Dvornic de T[a]ra de sus
Rusul Vel Spátariü si Mogăldea Vel
Gligorasco

SIT
Postealnic,
boiari si läcui-
Päharnic si Solomon Vel Vistearnic si toți alti
si mărturisim cu adastm scri.
torii t[i]rá[Í] Moldovei, dăm știre
fiind aceasta t[a]ri . de
soare tuturora, cui să cade, pentru că,
ER
despre Îm-
multe părți impresuratä și îngreuiată, mai vărtos
nol,
pärätie cu birulsi cu alte multe .cheltuiale, deci, văzănd..
chip nu vom ^
NIV

Sfatul t{äjrät, si toti lăcuitorii t[äjrät, că nec întrun

noas-
putca a rádica aceale cheltuiale cu t[a]rái si din putearea
rugat prea-luminatuluf si in-
trí, cádzut-am cu toții si ne-amii
LU

nältatului Racoți Ghiorghiu, cu mila lui Dumnedzäü .Craiü

ști si span
t[äJräff) Ardealului, domnu părților t[á]rá(i] ungure
a cheltuiale,
Säcuilor, cum intr'atita lipsă. şi nevoi, cu atate
RA

Sa, ca un
ci ne fie Märiia Sa intr’agiutoriü. Deci Măriia
"Domn mfillfo]stiv, neindurindu-sä de aceastä säracä de t[ajrà,
m[illostivit si
a o lăsa la. atăta nevoe si greutate, ce sau
NT

ni-aü împru mutat la a-

cu-oști ne-ati agiutorit şi cu bani
sară fi. mfi]los-
tita nevoe a noastră și a tara. Cm, de nu
CE

tivit Mariia Sa sm ne agiutorească, iar noi de pre această

nu le
săracă de t{ajrxsi din prilejul nostru ne& întrun chip
r
am fi putut rädica. De care lucru jaste. si la ştirea acesto
dat doao
I/

t[äjrä de prin pregiur, a toate, cum în optu luni am

biruri la Impärätie, fără de alte multe chieltuiale, . carele.ce
IAS

ne-aü fost numai a le da; asijdere si la Hanul şi în multe

părţi, unde am avut nevoia si greul {{a]rafi]. De care lucru
din toata deatoriia, fara cît s'aù dat Mariei Sale pănă a-
cmu la această vreame si an 7164 mta ,Sep. în sease dzile,
U

ramas-am Mărici Sale cu o sută și doadz eci și seas[e] de

BC

mii de talăre bătute. Pentru care deato rie adevérimu-ne

 DIN „SECOLUL AL XvIrlea 45

Y
pre a noastră mare credința si giurmm pre sf[äjnta evan-

AR
ghelie si pre sflijnţii apostoli si pre toti sflilnfii, cum, pan
la dzua Craciunului, care iaste tij leat kh Meta Dech. 25 dzile,
dup[ă! cäländariul cel vechiü, ca să plinim accastä deatorie

IBR
care scriem maisus-Mfälrfiei] Salfe] lui Craiü, deplin. Asijdere si
pin la dzua aceasta ca să avem a trimite Mărici Sale, ne-
pohtit de Märiia Sa, căte 15.000 de talări, saü mai sus saü

YL
mai giosu. lar, să nu am plini pănă la dzuoa aceasta dea-
torie toatä, iar Märiia Sa ca să fie volnic a-sluoa in tot chi-
pul, cum va hi voia Măriei. Sale, pin să va plini deatoriia

SIT
Mărie. Sale. Si, nu numai noi ce ne legäm pre aceasta tog-
mala, ce, de s'are támpla vr'unora de noi vre-o moarte sal
ER
schimbare, ca să fie deatori a plini boiarii carii vor fi în cinste
în locul nostru,.și coconii noștri; asijdere si M{älriefi] Salle] de
s’are tămpla vre-o moarte, de care Dumnezău să fercască,
NIV

Sale
iar nof să fim legaţi pre această togmalä si Mărici
pre toate ne
Crăiasei si coconului Mărici Sale. Pre aceastea
mai mare credinţă cu iscăliturile noastre a-
legăm, și pentru
LU

si cu peceti întărim. Dată e din tärgu din Iaşi,

deverim,
vleatu 7164,4 W ucuca Hamer Ic Na 1655.
msta...dnä...?,
[Cele patru-peceti de ierarchf cu negru: ultima cu inscrip-
RA

tie greacá.]
cruce si: nw];
Rindul I: Az... Vel Logoftu {dof lef lingă o
cu o cruce, semi-
Az Stefan Boul Vel Dvornic [pecete mică
NT

[o cruce];
luna, două stele si Gaps]; Dabijea Vel Vor.
Vel Post. [pecete neinteleasá]; Az
Rindul IL: Az Septelië
CE

semiluna, stea];
Gligorasco Vel Spät. mart. (pecete cu cruce,
: nae]; Az So-
Iscal. Mogălde Vel Gasnic [pecete cu literile
mică, neintelcasä, cu
lomon Vel Vister iscal. [pecete foarte
I/

două paseri].
(Pe dos:] Graeco idiomate exarratac.
AS
UI
BC

pus puncte, originalul are loc alb.

1 Unde am
46 ÎNSENNĂRI St ACTE ROMÄNESTI

Y
AR
" XLVIII.
. [1656.].

IBR
Raspunsuril[e] instrucției car[e] iaste dată prin Miches
Chelemen, de I[a] seninatul Craiul Ardealului, párintel[e] nostru,
cătră noi, fiiul Mării Salle].

YL
. Cu mare bucurie sanlä]tatea Mării Sal[e] inteles- -am si
cu leoelunfe] fiiiască am priimit părintească carte împreună
cu bunelfe] dojane, rugăndu-ne si de’ié nainte să nu înce-

SIT
teaz[e! ale Mării Salfe] invätäture, dup[ă] cumü învață]si pă-
rinteasca prietenie cätrx direptit fii. i ota ti?
2. Pohtelfe] noastre záé[e] Mării S[a] cá nu-s tocmite, ce
ER
osibite, nu desävärsit pohtite. Noi, ca adevărații fii și ni-
mica fätarnit, toate le-am arătat Mării Sal[e], iar, de va fi si
NIV

ceva :scădeare, nu din altă, fâr numai însuș din neputinţă.

Despre carel[e] rugăm si pohtim să fie ertáciun[e] părintească,
că fiii nu odat[ă], ce de pururea gresescu părinților ; ce, fiind
LU

al luf fiii, nu-s îndură a-l urgis[i].. Deaca noi nam priceput
pánnatáta, ce deschidă Märiia Sfa] cărări de învăţătură. Noi
încă arătăm desävärsit si stătătoare pohta noastră, crezänd
RA

„că dup[ä] îndrezneala noastră ceastă fiiascá nu să va dezlipi,

nici va rec[i] inima Mării Salle] de cátrá noï; iar, de am sti
că să va face ceva retal[ă], noi am tăcea si amü fi bucuroși,
NT

nu numai de cinstea lumească, ce si de viiat[a] noastră să

fim lipsit.
CE

3. Cu adevărat creademü a sti Märiia Sfa] Craiul nostru

și dicăt noi mai bin[e], — că ale oamenilor mari de pururea
şi mai totdeuna să află mai cu adevărat. Mai departe, px-
I/

rcarea si sfătuirea Mării Sal[e] tot să nu fie încetată, și dintru

tircumstantiile (ce să ziè[e] incunjuráril[e] vremilor) de acum,
IAS

ce socoteaste Máriia S[a] a să izvor, cu noi încă să nui

fie pis a împreuna, că noi vom fi ascultători, însă dup{ä]
putinţa noastra. Cum si creadem cá afar dintr” acea nic ar
U

pohti Märiia S[a]. Stim noi aceasta că Märiia S[a! nu-s lip-
scaste-sì plăti slugilor Mării Sal[e] cu cheltuial[a] noastră, —
BC

că si pin acum ait avut Märiia S(a] aceaste osti: ce: din
 DIN SECOLUL AL XVII-lea 47

Y
datul luf Dumnezeü, care are Măriia S[a] la mänfä], le-aü plătit

AR
si le va şi putea plăti scutirea și apărarea Mării Sal[e].
Caè că si acum să făgăduiaște a tinea asupra noastră, cu dă-

IBR
tátura inimii noastre cea de laudă, facem mare mulfämitä
Märiia. S[ale] părinte creştin. Numai ce urmăm: ce pohteaste
-pirinteasca prietenie, socotintä si milă, cătră noi să arate,
jar,. dintru Maica Sfântului Dumnezeü de ni sà va intämpla

YL
ceva, pintru ale noastre gresale, n'om avea pre cine bănui,
numai ce ne vom ruga Sfinţii Salfe], neprilejur(i] ca acealea

SIT
să nu las[e] spre noi, ce mai vărtos cu a Sfinţii Salle) mil[ä]
să fim umbrit. |
4. A-s păzi Măriia S(a] lucrurilfe] Mării Salle] si a socoti
si spre noi, cu putinţă iaste, — ER
că Dumnezeü aü dat atăta vred-
nicie Mării Salfe], si pintru acea sämtem si noi fiii Mării Salle].
Noi pohta noastră vom arăta chiar, avănd nedeajde în mila
NIV

Mării Sale, ca să nu mai supărăm pintru accastcasi lucruri

de atătea ori pre Märiia Sfa], si noi, . fiind asezat din mila
Mării Salle] la un tocmit lucru, să putem ruga pre Dumnezeü
LU

și să putem slujfi] şi Mării Sal[e] ce va fi pohta, din putinţa

noastra. lar D[u]mnezeü, care cunoaşte inimilfe] a tot, şi -a
noastră, încă fie-ne mărturie aiave că noi la a noastră inimă
RA

n'am avut, nig avem rana ca accaia, cum să ne fic fost

preste voe tinearea oștilor Mării Salle]; ce mai värtos am cu-
NT

noscutu noi că nu din sili, ce din milă le-aü ținut Măriia

S[a] lăngă noi, pintru binel[e] nostru si al färäfi]. Si acuma,
căt venim la pohte ca aceastea, cu zii zié[e]m că neputearca
CE

ne îndeamnă. Chez cunoaştem si noi că noam atunci ne-ar

fi mai cu temei si cu indreznal[ä] tot lucrul, cănd am
avea slugi multe; ce întreace cheltuialfa] pre venitu: unde-s
I/

slugi mai multe decăt simbrii, poate socoti Märiia S[a] cum va
AS

putea fi. Alt binfe] nu să va izvorä, ce numai ură de cäträ

slugi. Care lucru tribue dar să-l depärtäm, într' acestas chip:
Pre dumnealui Boroș, cu steagul lui Chiş Andraș si cu dra-
UI

gonii si cu dárábantii Mieräf (sic), ne rugăm Mării Salle) ca

să-i scoat[ä], iar. Neamtii, pedestrimea, cu jupănul Gaudi, să
BC

rămăe aid, cá vom putea lupta. Jar Neamtif, încă ne rugăm

Mării Sal(e], cu bun[ä] tocmealä să ni-i las[c], si, de va da Dum-
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
48

Y
Mării Salfe], zis-ait Măriia
nezeü sä fie pre voia. priiatinilor

AR
de Neam ţi. Despre aceaia ne și,
S{a] că i-ar da o companie Măriia
Mării Salle] să nevoiască, însim[n]indus{e] aceia.
rugăm
și ne-ar da noam Mariia
Sia], aü are ţinea aceia, ati aceștea,

IBR
putea acest lucru face,
S[a] o companie 600; iar, de: nu s'ar
á Mării Sal[e] acestea
ce să-i fie a pesti si să-i fie cu tribuint
i Salle], tot sá- n[e]
a-i scoate, atunci, dup[á] făgăduinţa Mări

YL
sama noastră. Si,
lase păn în 300 de Neamti, lăngă noi, în
de nu s'ar putea să-s . înseamne Nemti,
cum şi mai zisem,
de care lucru,
să-s afle păn la acea vreme a pohtii, —

SIT
nezeü să-l fac[á]
de va fi despre alții spre Măriia S[a], Dum
a lor; iar, de n'ar.
norocit pre Märiia S[a], ca să nu'tribue esire
a lor, sá fie macar
putea fi intr'alt chip, atunci, la scoatere
ER
Unguri pedestras întrători în loc, — și ar putea fi aceia pân
ciun ea cea mai cu
am însămna Neamti în locul lor. lar rugă
NIV

po.
deadinsu iaste aceasta: Neamtii să rämäe lângă noi.— Unde
are de grij[ä]
mencaste Märiia S[a] că fär isprav[á] si far purt
], ca carea
nu va putea lăsa Măriia S[a] ostil[e] Mării Salle
LU

neno roc, foart i şi delfa]

cumva să nu li s[ä] întămple ceva
adăncul inimii noastre pohtim și rugăm pre Mări ia S[a], ne-
norocul slugilor Mării Sale] nu-l socoteastä (sic), nicel fie
RA

mai mare pagubă decăt al nostru și al boiarilor . noștri. Că

tu
nol săntem fil, iar boiarii dup[ä] noi tot Mării Salle] -săm
direapte si jurate slugi. Cand sar întămpla acel neno roc, noi
NT

s'aii
încă am fi părtaş, — de care nu găndim să fie, că tara
e, adec ä Neam tii,
alinat binfe]. Nic sä-s teamă Măriia S[a] ostil
CE

că va avea Măriia S[a] întru dinșii pagubă; ca Unguri avem.

i
steg. 7, cu jupánul Feacheatea Mihai: fac voinit 700; Sărb
avem steag. 6: fac voini 400; levinfti] avem steg. 9: fac
I/

voini& 800; ot Leași steag. 1: fac voinió 130; dragoni steag.

ea
1: fac voini& 110; besliï tätarifi] st[1]: voinic 90; aproz
fac g
IAS

steag I: fac voinié 100, — fără Curtea noastră; fac preste tot
2.430 de voinic: acestea tot cusulițe si cu foc sámt. Si, jaräs,
pușcași, iată c'amu început a stránge din olatelfe] noastre: vom
U

să facem si de aceia pin in 100,— cärora nu li să va da leafa,

Märiia-S[a] far
BC

numai să vor erta de alte lucruri. Asa dará

de niè un teamăt poate face. Trimitä macar Märiia Sa omul
 . d .
^ * .

DIN SECOLUL AL XxvIL-leà | 49

Y
Mării Sal[e] să Ife] fac{ä] căutare pintru mai'credinţa. Că noi

AR
binele] Mării Salle] si răul saü paguba, o ţinem a fi si al
. nostru. Asijderea găndim că va fi si Măriia S[a] tot intr'a-
cestaș înțeles. Toate invätäturil[e] Mării .Sal[e)-priimim, prii-

IBR
mind; stim cà și primăvara adué[e] multe, cu ivirea ici; ce afar
de putință nu putem päsi. Pintru acea Măriia S(a] aceastea ale
noastre lipse, asa intelegändu-le, m[i]I[o]stiveascà-sA pre vred-

YL
nicel[e] a noastre pohte ada răspuns ves[e]litorü, ca să putem
dupfä] putință pin la săvărșit viiat[a] noastră sluj[i] şi Marii

SIT
Sale]. Acum de această dat[ä], insämnare de osti mai multe
fácándu.s[e], aceaste pohte a noastre nu pohtim. Iar aju-
toriul Mării Salle] tot pohtim, si avem nedeajde la acea.
5. Dumisal[e] ER
Diicului s'au rumtu ai di boeric.
6. Noi încă ţinem pre Măriia S(a] adevărat si m[i]l[o]stiv
părinte, şi nimic nu ne indoim în părinteasca prietenie. Asij-
NIV

derea rugăm întru a noastră prietenie fiiască să-s odihnească

Măria S[a],— pohtind si atasta, de vom fi greşit intr’accaste
scrisori, să fie ertăciune[e]. Amu adevărat cá vin Neamti
LU

acum in Moldova; rugăm pre Măriia S[a] un om să ne tri-

mit[ä] ca să trimitem pintru acel lucru. Carii, de să vor în-
sim[n]a, aü la nof aié să rämäe, sai la Măriia S[a].Asteptám
RA

pre atastea pre toat[e] răspuns bun. Pis $ Tärgoviste mya—,

AT 7164.
NT

Jon Constantin “Voevod.

CE

pi m 2 -
I/
AS

[Pecete mare, de ceară rosi. De-asupra arborelui, vulturul

UI

si, pe el, coroana. La dreapta, o stea. + Iw Beerarriu Illeg-

ban honroAA rig (2) Sea Aa. ]
BC

64567. Vol. IV. 4

 .
t , .
.
. M .
t

t . ROMANESTÌ
ACTE .
"50: (UO inebmnŞIAR

Y
AR
ts 7 | [1656.]
o n |

IBR
şi noao de bine făcător, multa
." Luminate şi cinstite Craiü
tot binel[e] poftim de la
viatiä] si sinmtate în preună cu
häräzascä - Măriei Tale
mfijifo)stțilvul * Dumnfe]dzaù ca să-ți

YL
| . | ©
întru multi anf.
scris[ä] din trei dzile
Cinstita si luminata cartia Märieï Tale,
slugi i Märieï Tale luatu-am cu
a lut' Octovri, de la mina

SIT
aicia la Fálciiá; ce,
cinste. Agiunsu-ni-aü sluga Măriei Tale
ce era rămas în Iași, as-
ne pländu-sä (sic) pisariul cu noi,
vă slugii Măriei Tale,
teptăndu-l să ne ajungă, să tämplä zăba
ER
hi împiedecat cu neste
că nu ne mai agiunsá pisariul; poate
si ponoslu mare
vin. Scrii-ne Märiia Ta cu bogată scärbä
NIV

Măriei Taale.
pentru cei bani carii au: fostu săi trimitem
dzice , că poat e hi cá iaste
De care lucru má mir ce oí mai
noi, nui intr'alt chip; că of dzice si asia
o becisnicie pre
fata să ne
LU

că iaste o poviaste: în catroo ne întoarcem cu

şi aceasta.
facem cruce, noi ne scoatem ochii: așea iaste
după ce-aü
Aceia bani, de cătă vreame sint trimiși! Tocma
RA

la Măriia Ta, a treia dzi am și pornit banii,

purces pisariul
la margine, la Totrus. Ce numai zăbavă de
de i-ati dus
smentială n’aü fostu atita, că am fostu trimis
noi cu
NT

cătră
pircălabul de Galaţi să margă el la Totrus, să
la Toader
cu banii preste munte, să-i aducă; intr'accalia Toa-
triiâcă
CE

ă, ce,
‘der Ungurianul ati fost bolnav, de nai putut să marg
pănă a ne vini răspunsu l, să știm că iaste boln av de nu
poate miarge, s'aü tămplat zăba vă; iară intr 'ace aia am si
rnic ul
I/

trimis pre Vistiiarnicul Pelin să-i duci pănă la como

Märieï Tale, la dumului, la jupänul Beldi Pal; carii de cätä va
IAS

vreame. or hi sosit acolo. N’am hi așteptat ponoslu pent ru

aceasta; hire-are si Märiia Ta, asia in pripă să nu pornesti
Măriia Ta atăta scärbä spre noi; că eü n'as hi credzut nice
o dată să pornesti Măriia Ta scărbă spre noi asia cu grabă
U

pentru atita lucru. Ce iarăși om dzice cuvăntul ce l-am dzis

BC

şi mai sus, cá poate hi o becisnicie pre noi; de atáta vreame

 DIN SECOLUL AL xvILlea , LIU
' . A e

27 x e ° ‘ , (S e 12

Y
ce am 1 trimis,. de am sti un lucrul ales, iará acmu iară Vildz DE

AR
| ponoslu. Iará, pentru aceaia sumă ce mai rămăne, si de aca È
dzis-am cuvánt ales, si am pus dzi-; carea nu poate să rămăe

IBR
lucrul intralt chip, sau să mai rugăm pre Măriia Ta cu
dodeială a ne mai aștepta, ce numaila dzi om plăti Märiei
Tale: nu va hi intr'alt chip. Vesti dintr'acoace nu avum ne-
mic înnoire a-s scrie Măriei Tale; iară, ce.s'are innoi de vr'o

YL
parte, am face st[i]re Măriei Tale: Läsämu-ne si noi pentru
primblaria pănă aicia la Galati, si de aicia ne vom värtej]

SIT
de om miarge pre la mănăstire. Dumn[e]dzáü să crutä cinstită
sănătatia Măriei Tale întru multi ani. Data cartia din Sivite,
lt 7165, Oc. 4
A luminatet Mărirei Tale vecin ER de bine voitor şi gata a \
sluji: |
Jo Ghiorghi Stefan Vocvod.
NIV

[Fără pecete si adresă.

Probabil pe foaia de anexä:]
Luminatului si cinstitului Ghiorghie Racoți, din mfilla lui
LU

Dumn[e]dzáü craiul Ardealului si domnu părţilor t[ä]rai ungu-

resti și ispan mare Săcuilor si noao de bine făcător, cu cinste
să-s dia. |
RA

[Coroană pe pecete: vultur cu stea în frunte, stea în

stinga, semiluna în dreapta. Cu litere latine: G. S. P. M.
NT

L.
CE

[1657.]
+ Luminate si cinstite Craiü si noao de bine făcător, mi-
I/

lostivul Dumnădzăi să te crut[c] pre Măriia Ta cu bună

pace si sănătate, impreunî cu tot binele, întru multi ani.
AS

Cinstita cartia Märieï Tale, dintru mana cestui posti al

Märiei Tale cu cinste o am priimit, s'am cetit cu drag, s'am dat
UI

laudă mfi}l'o]stivului Dumnfe]dzäü, infälegänd de buni sănătatea

Marie? Tale. De cite ne scrii Märiia Ta, pre amăruntul intä-
les-am. Pentru răndul Tätarälor, adevărat iaste cum zici Má-
BC

riia Ta, iară pentr'acela lucru,—precum am si mai scris Mărici

 . ÎNSEMNARÌ SI ACTE ROMÁNESTÍ
2. 7 .

Y
ni sint pigăni, sint ce ei, unde jaü astádzi un ban,
Tale cii

AR
si acolea ef are vrea a îngloti obi-
măine cer IO bani,—așea
ceaiù ; iară avem nedeajde pre Dumnfejdzäü, după răspunsul
obrazul într'alt chip,
cé le-ai räspunsu- Máriia Ta, sä întoarcă

IBR
sint și alții oameni,
să mai lasă dintr'a lor; or vedea si ci că
le sluji nărocul, în t[a]ra leşască, după cum aii fost
că ci, unde
că or, supune, toati lumea

YL
voia lui Dumnädzäü, ei socotesc
numai ei
si găndescu că alti în lumé nu-s oameni, ces
să cunoască
oameni. Iară Măriia Ta foarte aj răspunsu bine,
pentr'
că nu-i lumea numai cu dănșii. Iara pentru Ciogolea,

SIT
el să are în priet eșug cu dănșii ,
acea și noi am socotit că
adeve ri. Ciogo lea. Pentr u
ce oäre-ce din lucrul. lor tot va
, säm-
rändul lucrului despre Tarigradu, de pomenirea mazilieï
ER
întrun bun
nedzi Măriia Ta cum să fie(m) sănătate si să fim
günd si cuvăntului nostru să-i fim marturi si jurămăntului
NIV

„să-i fim plinitori; pentru datorie, să plinim şi să nu purtăm

pre Măriia Ta cu cuvinte, căci iaste Märieï Tale cu scandal.
ne
De care lucru.má mir ce of mai dzice cătră Măriia Ta,
LU

avăndu credinţă ei cătră Măriia Ta; iară, să nu hiù creștin,

ce să hiü Jidov, şi de leagea mia să hiü scăpat si la dzua
cea de sävärsit. unde ne iaste a răspunde tofi, cinesi după
RA

lucrul saü si n'a hi fätärie, acolo să hiem cu Iuoda cel

văndzător Domnului săi, carelle] stim că locul lui va fi cu
cei multi răi, si să nu ne aflăm la locul cel cu bune răs-
NT

punsuri, si să nu audzim bl(a]gosloveniia lui Dumnedzäü, carea

toți creștinii spre-acea nedejduescu să o audză și să o și vadză,
CE

de nu mii atăta inimă rea cát nu pot nice odihni, nice a

mănca cu folos, şi, de aș avea prilej ‘si n'as plăti de istov a
Märiet Tale datorie, căt mai de sirgu, ca să nu hiü audzit
I/

atita ponoslu de la Măriia Ta, carelfe] nice la o sănătate

avea dzeace bani în casa mea, tri-
IAS

nu mă aduce; că, de aș
mite-i-as și aceia tot spre istov de datoriia aceaia, carea
doar Märiia Ta socotesti că eü din căiniia mea si din fără
de omeniia mea pestesc si întărdziedz Măriei Tale, de
U

nu plătescu. Eü, necum spre ce as mai arăta cătră Măriia

BC

Ta cu alt jurămănt ceva; ce, cum arătăm mai sus, tot așea
dzicem ; ce nevoia noastră vedem că nu să creade înnaintea
 DIN SECOLUL AL Xvir-lea 53

Y
. LEA oy .

Măriei Tale. Ce doar n'am hi nice noi cu obraz de marmure

AR
'saü de . her, că pre un her saii pre. un marmure cu atăta
‚gloatä de atinsături s'are hi svredelit, dară inima noastră în

IBR
ce chip n'are hi vătămati de atăta ponoslu? Ce numai pentru
‘mare nevoe și lipsă ce ne iaste, şi la Măriia Ta n'avem cre-
dintà, — pentr'acia sintem obiduiti; iară obrazul mieü s'au făcut .

YL
mai gros decăt pmmäntul de atăta supărare. Ce, preste scurtă.
vreame, tot om nevoi și om face cum om putea şi om plăti
si Măriei Tale: pare-ne că dintru cuvănt c-am avut la Măriia

SIT
Ta si intr’alte parti, unde ni-am dat cuvăntul, nu ni-am sci.
pat; iară numai de iaste ponoslul Mărici Tale și ne afli Mă-
riia Ta scápatí din cuvănt, numai pentru acești bani, soco-
teaste-ne Märiia Ta nevoia
ER
şi greul, cáce n'avem,—cá n'am hi
nice noi bucuroși a hi în toate dzile infruntati si preobrä-
ziti, că ni s'ai făcut greü la inimä:ce n'avem ce face, pen-
NIV

tru multi nevoe. Iară volnic ești Măriia Ta a dzice cum a

hi voia. Măriei Tale, că ne ești Măriia Ta mai ales; ce pen-
tru nevoe cautä-ne a audzi toate. Pentru răndul dușmanului,
LU

Scrisu-ne-aü si boiarii noștri, iară pentr'accla lucru să știi

Măriia Ta că, pănă nu săva sărupa, nu va putea hi odihnă
RA

noao, ce iată cum îmblă lucrul lui: acmu ni să pare oborä-

rea lui, mai apoi iară să. scoal[ă]; ce si lăsat-am de nam
vrut să mai facem cheltuiali după cel rándu d'intáiü ; acmu
NT

iarăşi vedem că Turcii aü început a îndemna spre acel lucru,

precum știi Măriia Ta. Deci şi noi am dat învățătură boia-
CE

rilor noștri, de vreame ce ve (sic) vedea că vine lucrul să

să facă acea triaabi de istov, să nu hie amăgituri, ce, nu-
mai dacă or vedia treaaba istoviti, atuncea, pentru bani ce
‘s’aù giuruit, să facă cum or putea să ia cu camáti, sis pli.
I/

tiască de asupra t[ü]rif, cá bani, să trimitem, nu avem. Pentru

AS

cei vonici (sic) de carii aü cercetat Radul Asliü, unul aü

fost märsu cu boiarii acolo la Măriia Ta, iari unul aii fost
aicea, ce cu dreptul am fost scris Mărici Tale pentru să
UI

nu-s îndoiască si alții. Pentru rândul calului, dzicí Märiia

Ta cá nu poftesti. Măriia Ta acel giugan, ce poftesti unul
BC

albu, carele ai spus Märieï Tale Voina că ai fost stindu al

doile cal, şi 'ncá să fie dzis că 'ntr'un ránd au mărsu în
 ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMANESTI
54.

Y
doile : răndu Laü fost ascunsu.
grajd si Lau vădzut, iară al

AR
procliat, de am dat în lături:
Ce, să nu hiü creștin, ce să hiü am:!,
vr'unul din cai, iară asea cum! dzice căpitan-paşea nu
carele încă la Sutavă mi Lai

IBR
am un cal, Cadăru-Aga, albu,
numai doi “cai
dăru—it ,le Măriia Ta' ar ştii ; și eü dzáü
care
pre dănșii: acel albu, Cadär-
-am avut acmu, de încălecam eü
, de la Comisul, ce l-am

YL
„Aga, și cel sur-albu, moldovenescu
i cu acesta. am rămas. de
trimis Märieï Tale. Ce acmu numa
ce numai nu mi-s de
treaaba mea: am cai cätva in grajdu,

SIT
7
triaaba mea. [1657.]

Gheorghe
ER Stefan- Vodă.
*

e, nici adresă.)
[Scris pănă jos; nici iscălituri, nici pecet
NIV

LI.
(6571
LU

| | |
[o]stità b[o]jiu g[o]s-
“Noi Io Costandin Särban Voevod, mfi]i
carte a noastrá
p[o]d(a]rü zemle ugro-vlasfie, dăm atast[i]
RA

ndu-nise in cá-
tuturor cuf i se va cuveni a sti: intimplá
mare folos de către Măriia Sa crestinul
teva rănduri avea
NT

Racot Ghiorghi, cu ‘mila: lui Dumnezeü Craiul: Ardealului,

al nostru
domnul părţilor türáf ungurestfi], ‘spanul Säcuilor,
ca să nu ne nu-È
de [bine] fácátor părinte, nof încă doară
CE

] ce ne-aü
meim in "numárul nemulfimitorilor, „păntru bin[c
] sävärsi-
facut Maria Sa, fiind si fin. Mării Salle). — duplă
dator, legăm '
rea vieţiii: noastre, cu carea tot omul iaste
I/

intr'a&ast[á] carte a noastră, ce am putea in viiat[a] noas-

bunátate, Má-
IAS

trá a agonisi: avufie, ban[i] si fietece fel de

ri Sal[e] creștinului Racot Franti, fiiul Mari Salfe], ca să
le moștenească, afar din ce am lisa noi fămeii noastre, cum
se-r cuveni. Și iar afar dăntr'o cetate ce am lua în Ardealii,
U

saü măcar afar den Ardel, în ‘biruintel[e] de sus, cá acea

BC

cetate päntru derept[ä] slujbă a lu Budeù Pătru, diiac ‘den

varmeghiia Belgradului, o dăm săi fie lui şi coconilor lui și
 DIN SECOLUL AL xvitlen — ^ 55

Y
cocoanelor. lar cin[e] ar vrea să strice: şi sà calce acest tes- .

AR
tement al nostru, să fie proclet şi anatema si blestemat de 318
otet ot Nechiie, sisäläcuiascä cu luda si cu Ariia la un locü;

IBR
si acest blestem, fie Domnü in urma noastră, fie rudenie,
"să fie părtaş blestemului de sus, car[e] scar cerca a strica
atast[ä] legätor{ä] a: noastră, care. de bun[ä] voe am făcut.

YL
Si pentru mai mare credință am iscălit -cu măna noastră si
am pecetluit cu obióuita pecete a Domnie Noastre. , Scris
în Tärgovist[e], Dich. 28 d., It 7166.

SIT
[Pecete de ceară roșie: arborele cu crucea, între cei dol’
sfinţi, între doi sori. T nv Rocra. Iepran nea. Octogonală.]
*

ER
LIT.
NIV

‘ [1658] .

(După o salutare slavonă către Rákóczy, «părintele nostru».]

LU

Luminata cartia Mărici Tale cu mare cinste o am priimit,

şi, daca am intäles de bună şi cinstita sănătatea Märiei. Tale,
.
m'am bucurat si am dat laudă m[i]l[o]stivului Dumnedzäü.
RA

Poftindusi de acmu înnainte de la Sv[i]ntiia Sa Mărici Tale

traiti bun cu pace si cu sănătate întru cinstea Marie? Tale.
NT

De care lucru arăţi Măriia Ta noao pricină, pentru gätiren

cu
ostii, cum noi să ne him gătindu asupra Mărici Tale
lucru, gändirc-as şi aş avea mare nedeajde că
CE

răii, de acesta
singur Măriia Ta ne-ai crede si nc-af cunoaște că nu dintru noi
de a-
saü dintru vre o îndemnare a noastră să face vr'o scornire
cestea, chezi Măriia Ta sti că aceasta. de mult să urzeaste si să
I/

găteaște, precum poate spune Mărici Tale si Măriia Sa Stefan-

noi să
AS

Vodă, și si Măriia Ta singur ştii dintru'ntiiü. Dara dintru

vadzä:
fie scornire și izvodire acestora lucruri, D(u]mn[e]dzaü să
destul am vorovit si cu luminat părintele micii, ce si Măriia Sa
UI

lasă toate în dreaaptă socoteala Märieï Tale. Chedzi şi noi

sintem cu oamenii în ränd: Märiia Sa părintele micii iaste
BC

bătrăn, ett sint tănăr; dará pre atăta cunosc si știm si noî
cá megeesiia cea bună iaste de bine între t[ä]rö si’ntre mai marit
 .
.

56 . ' fNSEMNARÏI SI ACTE ROMÁNESTÍ

Y
bucuroși a trái cu
- t[&]rálor; şi cu dreaaptă inima noastră am hi

AR
. Dară de gătirea
Măriia Ta in printä bună, precum și sintem
socoti re-as că nu are hi
si de oștirea ce ne arăţi Märiia Ta,
singur , findu

IBR
a ni să darea noao vină. Socoteaste Măriia Ta
ne va dzice:
noi robi unui stăpăn, precum știi Mariia Ta, daca
«purceade», noi cum om putea a răspundeJar ? dintru noi nu vei
n[e]dzáü. Iară
afla Máriia Ta scornire,— să ne ferească D[u]m

YL
esti Märiia Ta a face
Märiia Ta, ce arăţi cá vel face, volnic
nu ne vom lupta a
"ce-ţi va fi voia: din găndul Măriei Tale

SIT
ü drept atea
“muta pre Măriia Ta. Tara numai veade Dumn[e]dzá
noastră, și așea după dreptatea noastrăsi ne și agiute. Jara
noi dintru căt putem ‘nevoim, şi pentru
ER prieteniia Miriei Tale,
Tale, preste poroncă, carea știi Măriia Ta că a-
‘omul Măriei
kam făcut cale la Craii. Asijdirea și acest boiarin ca-
. vem,
dumnealui Hatmanul cázácescu, iată că iară
NIV

rele sù fost la
de la noi-aii avut socotinfä și cale deschisä. Care Măriia Ta,
de vei socoti Mariia Ta dreptatea noastră, poți Măriia Ta
să o afli; iară, să nu vei vrea Măriia Ta a căuta dreptatea
LU

noastră, Dumnfe]dzäü iaste stäpän dreptății, şi o arată, si o '

crutä. Dumnedzäü să te dzilească pre Märiia Ta. Isaar er
15, It 7166.
RA

: Jac, Maiti
“A luminatei Măriei Tale ca un fiiù si bun voitor :
lo Grigori Ghica Voevoda.
NT

Luminatului cniadz Ghiorghie Racoți, din mfijla lui Dum-

nedzäü Craiü Ardealului, domnu părților t[i]rái ungurești si
CE

Săcuilor span, al nostru ca un părinte cinstit, cu multă sä-

nătate să s[i] dea.
[Pecete cu bourul avind steaua în frunte ; la stingă steaua,
I/

la dreapta semiluna, sus coroana ; Inscripţie : + Iw Tanmogie Vina

IAS

ROEROA, r. 3. M.]

LIT. |
U

| [1659.]
BC

+ Adec[ä] noi boiarii carie am egit cu Măriia Sa Costan-

din-Vod[i] den tara’ noastră ait în teara prea-luminatului Mării
 DIN SECOLUL AL XVII-lea,

or
-1
Y
AR
Sale] Racoti- Ghiorghi, Craiul täräf Ardealului, dat- am de
credință aceast[ă] scrisoare a noastră la einstit[ä] si luminat{ä]
măna Mării Salfe], cüm, fiind noi jurati -Mării Salle] încă mai

IBR
_denainte vream[e], şi avănd noi si scrisoril[e] noastre de ere-
dintà la mäna Mării Salfel, nic dentr'unel[e] pin acum nu
ne-am lipsit, ce am fost slugi dreapte si credincioas[e] Mării _

YL
Salfe] si voitori de binelfe] țărăi Mării Sal[e]. Asijderea si de
acum nainte iar cu aceaia credință să fim slugi dereapte Mării
Salle] si voitori de binfe] ţărăi Mării Salle) pin în săvărși::

SIT
tul vieţii noastre. Iar cine nu le va tinca aceastea toate căte
scriü mai sus, pre unii ca aceia să-i bat[i] Dumnezeü si în
trup și în suflet. Drept aceaia şi noi, plinind aceastea toate,
ER
ni& noi să nu fim lipsiţi de mila Mărici Salfe] cea crăiască. Si
pentru adev[i]rat[i] credinţă, întărim cu pecetil[c] si cu iscä-
NIV

liturilfe] noastre. Si se-aü dat in cetat[e] in Belgrad. Pis Ap. _

29, l. 7167.
| R.I: Stroe log[o]fet [pecete neagră); Pană Spătar [cu arme];
|
LU

Radul Färcäsanul Stol. [idem].

R. II: Radul Mihalcea Comis [idem] ; Chirca Rudeanul Cluc.
[idem]; Bade Com. [idem]. Costandin Văt. [cu inscripfie -
RA

ștearsă si vultur); Drăghici Cantacuzin [fără pecete); az)

Ivasco Arm. [nedistincti]; Mihai Cap. [arme: AS -—
R. III: Stoica Cäp. [nedistinctä] ; Stroc Clué. [de aici nus,
NT

peceti]; Badea Căpt.; Sima Capt.

R. IV: Preda Log.; Manca Sluj.; Vlad Cäpt.; Colte Cäpt.;
CE

Radul (sic).
[Pe altă fatä:] + Tanasie VI! Sluger [pus degetulj.
I/
AS

LIV.

[1659.]
UI

+ Luminatului Domni Racoți Gheorghe, den mila lui Dum-

nezeü Craiul Ardealului, domnii părţilor tiri ungurești, Să-
BC

cuilor spaan, iprocï, noao vecin iubit, de bine voitoriü.

+ Cinstite scrisorile) Mării Talle] cu sluga noastră Vătah
 58 "ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMANESTÌ .

Y
De toate pre
za aprozi venitu-ne al; cu dragoste am priimit.,

AR
t
m{i]l[o]stivulu
“rind inteles-am. Bucuratu-ne-am, dändü laudă
multàmim Mării
Dumnezeü păntru sán[í]tatia Mării Tale, si
De care lucru
- Taalfe] de lască (sc) ci-aráti Măria Ta cătră noi.

IBR
‘într ’acel a chip să ne știi |
şi noi dup[ä] datoriia vecin[á]tátit
Mării Talfe]. Numai
. Măriia Ta întru tot voitori de binelle]
deaca voesti Măria Ta
"pentru rindul lut Costandin-Vod[a],

YL
în partea Moldovei, nimic nu-l zăbovi Măria Ta,
să-l. aşăzi
cu ajutorul Mării Tal[e] si
„ci cum ‘mai în grabă să meargă,

SIT
osti ce va avea, nimic să nu mai zäbo-
cu ale dumnealui
] voia
vească ; ‘ci acum iaste vreamia. Că iat[i] noi derep[t
aflăm -cu
Mării Tale] si derept folosul crestin[iltátii gata ne.
ER ă
nevointá si cu ajutor a-l căuta. Carle] despre partea noastr
‘am grijitsi am și trimis pănă în 10.000 de oști, tot oameni
„aleşi, și siemenime călări, cu pușci lungă și fäcäluse,si preste
NIV

“2, 3 zile vor ajunge la hotară; numai si den partea Mării

Tal[e] să nu fie altă zăbavă, ci să meargă cum mai curund.
"+ Că, .cum vor intra despre partea Mării Tal[e], aşa vor întra
LU

şi ai nostri,de să vor împreuna tot, si vor mearge de-l vor

. asäza în. Scaun, si dup[ä] aceaia noi cu toat[ä] vártutia noas-
si
‘tra căuta-l-vom întru toat[e] dup[ä] datoriia- cregtin[á]tátit,
RA

.
ca pre un frat[e] il vom sti längä vecinfältatia noastrá. Nu-
„di jar vom zió[e] și vom îndemna pre Măria Ta altă ză-
NT

bav[á] să nu fie,—că apoi alor nostri în zmentcaal[ä] le-arü

veni să şază sá asteapte la hotară.
Facolt che nro Aut. Pis Sep. 29, 7168.
CE

lo Mihai Voevod.
I/
U IAS
BC
 DIN SECOLUL AL xvu-lea | ' ' 59

Y
[V°:] Luminatului Domnü Racoți Ghiorghe, den mila lui

AR
Dumnezeü Craiului Ardealului, domnului părților ţărăi un-^
guresti, Säcuilor span iprocia. swWunwis (ic) Nat.

IBR
[Pecete roșă: coroana cu cruce, vultur archiducal, cu douä
capete ; inscripţie foarte märuntä, latini.) |

YL
LV.
(1662.

SIT
Io Gligorie Ghica Voevod b[o]jiü mfi]l[o]stiiü glols{po]-
dfalrü vásoi zemli ugrovlahiiscoc.
ER
+ Cinstitului.și luminat fratelui nostru Apafi, cu ‚m[i]la lu |
Dumnezeü Crai Ardealului, dom[n] părţilor täräï ungurest[i]
si Säcuilor span, sänfältate si. tot binele de la tot putcarni-
NIV

cul Dumnezeü Mării Talfe] pohtim. Cinstit[ă] cartea Mării

Tale şi cu cinstit solul Mării Tal[c] venitu-ne-aü; dentru carea
| intelegändu de bunfä] săn[ăltatea Mării Tale, bucuratu- -ne-am,
LU

' sí am dat laudfä] luf Dumnezeü. De alalte toate cite ne-aü

spus cinstit solul Mării Tale den gurfä], pre largu am înţeles,
si noi iar, den cite ne-aü fost a vesti dumnital[e], de to: ate
RA

am grăit cu solul Mării Talfe], den gur[í] pre largu;.si va

“spune Mării Tal[e]. Pohtindu de la mfi]la lui Dumnezei in
NT

toat[ä] vreamea să auzim de sänfältatea Mării Tal(c]. Acasta

avuma scriie de astă dat[ä]. Si fii Măria Ta sänfältos. Amin,
CE

, Pis: Mart. 4 dni, 7170.

AI Mării Tal[e] dă tot binel[e] voitoriü si frate

Jo Grigori Ghica Vocvoda.
I/
AS

[Pecete mare rosi, de ceară, ruptă. Pe V°:] 7 Cinstitului

luminat fratelui nostru Apafi Craiul Ardealului, domnu
si
părților țărăi ungureșt[i] si Săcuilor span, cu sán[á]tate si
UI

cu cinste să-s dea. /

‘ [Închis o scrisoare turcească.]
BC
60 * : ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÂNEŞTI

Y
AR
LVI.

| [1667.] |

IBR
De la mfilo)stivul Dumnezäü pohtescii dumnetal[e] tot binele
dumnetal[e], depreun[á] cu tot[ă] cinstit[ä] cas[a] dumnetal[e];
Scrisor[ea] 'dumnetal[e] depreun[ä] me-ü venit pentru cositor,

YL
si am luat punti 13, puntul cáte ban[i] 50, şi am trimis pre sluga
dumnetalfe]. Iar, pentru rămători, cum ai grăit dumneta cu
frati-meü, vom trimetfe]. Iar, de va fi voe [djumnetalfe] pentru

SIT
rámátor[t] may multi, ned trimet[e] dumneta un om al dum-
netal[e] cu ceva ban[j, măcar cu cát va fi voe dumnetalle] ;
ER
‘si vom -pune ban[i] si dela noi, si vom fi sofäe pre ce ner
da Dumnezäü. lar, de vănzare, de s'ar vinde la Brasolv]
[7 upt]; cà, car[e] e-m da la Ardel, numai trimet[e] dumneta:
NIV

nof,am purta grijă de la baltă, dumne[ta] cát vrá începe; iar

vr'o 100 de lei, si porăncește de am cumpăra. Jar, de nu va _
fi puti[n]t/á] mai de multi, iar 30 tot vum trimet[e]. Dumne-
LU

záü să fie cu dumnevostrá. -

lar, de va fi voe Dumnetal[e] de rämfäjtor{i], să nu fie
zăbavă.
RA

+ AL dumnetal[e] bun voitor mai mic: Petru Marce, cu-

m[á]tru al dumnetalfe]. .
[V°:] f La cinstitlă] mänfa] dumnetal[e] jup. Boerist Fa-
NT

mar, pärcälabü, să-s dè cu släjnätatfe] ; oft] Figli]ras.

[Pecete de ceară neagră, neinteligibilä. Notità ungurească: ,
CE

«A. 1667. die 3 Oct. Brassobol hazatot Fejer on Vetelrul

de libr. 13 hogy fontegat d. 50 pinzen Vöttek testimonium.»]
I/

LVII.
IAS

[1674.]
Mfi]l[o]stiei b[oljioi Duca Voevod i g[o]s[po]d[i]nü, pisah
U

gos[po]d[st]v[a]mi voao sluj[i]torilor i țăranilor, pre unde sá va

intámpla a meargerea aéaste doao sluj[i] al[e] lui Beldi Pal din
BC

fara ungurească, mergänd cu trebi la iar

Udriiü,— voi sa
 DIN SECOLUL AL xvirlea | | 61

Y
avet al[e] darea din conac in conac cát[e] 2 cai de olac, si şă-i

AR
grijif de bucate, si ‘în duclältoare si in viitoare, — că aşa iaste
; porunca Domnii Mealfe). Teer caam psu recami; pis Noem. II
d.; lt 7183. .

IBR
[Monogramă. — Pecete cu roşu: cef doi sfinţi; ; de-asupra
arborelui, vulturul si coroana. Data: 1673, de-o parte si de.
alta. Inscripția : Iw ASka Horo, rin coc... È). Cu chinovar.]

YL
[Jos :} V* Loef. - .

[Pe V?:] Un diiac ungurescü.

SIT
LVII.
ER [1676.]
Eü Mihat și Särban Cantacuzini jurămu-ne pre viul Dumne-
zeii, care iaste Tatăl, Fiiul, Duhul Sfânt, deplina Sfânta Troiță,
NIV

unul dirept Dumnezeü, cum că nofa patru legă, ce sănt intru

aceasta tari priimite, cu toat[ä] nevoinfa noastră sili-vom a
le păzi si cu asuprirea acelor legi sai cu scädearea lor Ica-
LU

gea noastră nu vom ssili a (le, șters] întemeia, nice innpotriva

lor, nice aiavea, nice în taină, nu voi lucra, nice în fati, acä-
ruia om pentru leagea uräciune si împotrivnicire nu vom
RA

purta, și fieste căruia vom sili ca sä-s poatfa] finca leagea

lui în volniciia sa; si împotriva a fieste căruia leage nu vom
NT

face practică, ca să-i fie spre asupreală, nice sfat räü nu vom
da, nice cu arma noastră, nig insune, nice cu mijlocul altuia
vom fi impotrivnië, Ce încă, de am inteleage unii ca aceia
CE

impotrivnié, vom da ştire a tot Sfatul Mării Sale, si vom sta

si împotriva unora ca aceia. Nice Mării Sale lui Crai impo-
trivnic sfat ca acela nu vom da; și färäf acestiia volnicie,
I/

pace şi toate judecätile ci dupre priceaperea puterii noastre

sili-vom a le păzi, si împotriva ci cu ţări streine nu vom face
AS

practice şi sfaturi. Și.pentru că si Craii cu jurământ adeve-

reazä pre moșneanii țării, oarii carii am fi vadnici (sic) im-
UI

potriva binelui ţărăi,va da ştire țărăi si sfeatnicilor, — noi

incă dară ne legăm pre acel jurământ ce am zis mai sus: ori
BC

pănă cănd și Craii noao datul jurämänt si fâgäduintile si con-

ditif le vor tinea, noi încă sántem pănă atunce a le ţinea,
62 ME | iNSEMNARÍ St ACTE ROMANESTI

Y
(sic) strica oarecarele,
si unul la alalt, ori, pănă cănd mar:

AR
vrea a călca sai a
den aproapele priiatin ; iar oarecare ar
, să rămăe în toate :
strica acest jurămănt, adevärändu-se lucrul
i ,—pre care şi noi.
[pare schimbat: pata Jveatnică a necredinte

IBR
| _ |. LI
mărturisim a o ţinea.
o, m.p. [pecete
“Pis Noem. 6 d.,v* 1676. Mihail Cantacuzin
coroană] ;
.
vultur cu

YL
rosa,
Șerban Cantacuzino, m.p. [tot asa; initiale: S. K., latine.]

SIT
ZA ut va Vo

ER
ca 7 y „fe

Pi n" ye
NIV

[Pe a doua foaie:]

LU

numele Ta-
Eü Mihai si Sárban, Cantacuzini, jurămu-ne, in
şi al Duhului Sfânt, adevărată şi deplina Sfeta
tălui si al Fiu
inatului si
Troiță, unul dirept Dumnezeü, cum că prea-lum
RA

mila lui
noao milostiv domnu, Măria Sa Apafi Mihai, den
ungurești si
Dumnezeü Craiul ţării Ardealului, domnu părții
oase, priiati-
șpanului Säcuilor, vom fi direapte slugi si credinci
NT

vräjäm asilor Mării Sale vräjmas.

.nilor Mării Sale priiatin[i] si
a Märii Sale, de tim-
Orce am inteleage, de räul saü pagub
CE

in potriv ä încă
puriü vom face în știre, și cu toată putearca
lor noas-
vom sta— ,asa să ne dea Dumnezeü 'stăpăniia suflete
or domnu.
tre. lar si Măriia Sa încă să ne fie milostiv si folosit
I/

Pis Noem, 6 d., v! 1676.

[Semnăturile si pecetile.
IAS

sium
+ Pe V°:] Homagium duorum boeronum transalpinen
regnicolis Transylvaniae praestitum, anno 1676.
[Insemnare : «Miscellanea»; a Capitolului din Alba-Iulia.]
U
BC
 Y
AR
[1679]

IBR
+ Cinstit Cratü si pria- mfilllolstive, ca
« un bun, Craiul tarii
inguresti, pohtim de la m[illlo]stivul Dumnezxü multa pace
si smn[á]tate Marie Talfe]. Däfm] | în ştire Marie: Tale cx

YL
m’aü trimis Domnu miei Serban-Vodfä], cärele iaste’ fratel[e]
Marii Tale, in Țarigrad, cu treaba Marieï Salfe], si. am
vazut cu ochii miei pre Bil[d]ia ducindu-l "Turci cu lan-

SIT
tul in grumaz si cu obiadel[e] în pigoare, si pre t[o]t oame-
nif lui i-ai prinsu, si pin acum ati fost tot sloboz, iar acum;
nu-s cine i-aü pirit, si i-aü prinsu ER
iar pe
care ni n'aü fost niam de niamu luf. Si Cachislot ati [isprä]-
tof cu mare greü;

vit în Idicula, cu lanţul în git. Si rmvasul Lam trimis pe

NIV

Ghergi Cxrxu[sul] Tarigradianul, sluga Marie Tale]. Cu

atita sfr[]]nsind, m[i]laa luf Dumnezxü si darul D[u]h(u]lut
Sv[i]ntü sx u[m]briaze fata Mxriet Tal[e]. hav 7187, une ena
LU

fn, 3 An.
Et Dragul Cxpitananul (sic) mx închin Marie Tal[e] cu
viaste bunfä], care sînt sluga lui Serban- -Vod[ă].
RA

Si încă, daca nu vei criade Mxriia Ta, voi veni si de

fat[á] înnaintia Marii Tal[e].
sx trimiti pe Gherghi Carausul la min[e] sx vie inna-
NT

Si
intia Marie Tal[e].
[Pecete micá, neagră, fără ceva pe ca.]
CE

_ [V°:] f Cinstitului si bunului și marelui Domnü, Mxrici

Salfe] Apafi Mihai, Craiul cinstitei färeï înnguresti, unernoms
AATHC.
I/
AS

LX.

(1684.
UI

Cinstitului, de bună rudă si mie iubit frate mai mare si

vecin, dumnealui Boiariü Jăcmon, de la Dumnezeü
BC

de aproape
pohtim dumfiltalle] viat[i] fericită şi bună sänfältate, cu toată
64 „ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE RoMANESTI

Y
cinstită casa dum[i]tale. Si scrisoarea noastră să afle pre dum-

AR
neata la Gasul norocit. .
aceasta, iubite frate si priiatenul miei, tänpländu-
+ Dup[ă]
ai ‘nostri oameni viindu în tara dumneavoastră, nu
ni-s[e] cu

IBR
'dum[i]tale: ca
am putut ţinea a nu cerceta! pentru sänläjtatea
ca-s. știm no-
s[ä] stim, pentru careà am pohti în tot tasul
tätir.
rocitä viat[a] dum[i]tal[e] si la inflorit[a] .star[e] a sänfäl

YL
'acoa ce, de vești pohti ndu dum;
Despre partea vecinilor dentr
dată, liniște iaste despre toate
‘ neata a știrea, intr'laceastá
Moscu,
părţile: Tätarit la locul lor stati, nemiscati; de cătră

SIT
aceast ă
despre Cazaci, iar asijderea : nic o mișcare, nimic, intr’
iaste. Iar, căndu am infeliage vre-o clătire ceva,
vreame nu
lucru
nu am pregeta a nu face dumitale știre. Pentru car[e]
și prieat
ER
en,
pohtescu si pre dumneata, ca pre un bun frate
oastea împăr ă-
ce viaste vet avea dumneavoastră de cátrá.
a ne
NIV

tiascä si de cäträ Niamfi, să nu fie dum[i]tale cu greü

face ştire si maf pre largu; că știm că la dumneavoastră mai
ata,
adeasele vor veni oamenii Mării Sale lui Craiü, ci dumne
dup'
LU

ne face si noao știre, Și

ca un bun frate, nu tinea a nu
atasta la mila lui Dumnezeii Jăsăm pre dumneata; a[m]in.
Den Iasi, Iul. 27 dni, l* 7191.
RA

De tot binelfe] dum[i]tal[e] voitori frate şi vecin si gata

la slujba dumfiltalfe]:
Staico Päharnic.
NT

[Pecete mică, galbenă, cu arme.

V ;] f Cinstitului, de bună rudă si mie iubit frate şi vecin,
dumnealui Boiariü Jäcümon, cáp[i]tanul de cinstita. cetate a
CE

Fagiras[u]lui, — cu cinste si cu sán[á]tate Ari.

I/

LXI.
[1686.]
IAS

| Adecă eü jupăneasa Stanca Log[o]feteasa, carea am

fost jupăneasă Logf. Gligorie Grădişteanului, împreună cu
U

fiu-meù Matei, dat-am zapisul nostru la mana dumnealui Mihai

Catacuzind Vel Spät. cum sä-s stie că, rämäind cu mult[a]
BC

datorie de la boiarul mei Gligorie Logf, si avănd marea

 "DIN SECOLUL AL XvIr-lea 65

Y
pas si greü de datorniè, mers-am la dumnealui de ne-am ru-

AR
gat de ne-aü făcut bine de ne-ai găsit pre capul dumnealui
t. 1000 cu dobánda lor întru an: zecca a unspräzet[e]. Det,

IBR
neavänd banii la zi să-i dati ca si altor datornit, si strängän-
duse tof datornicii la un loc înnainte părintelui Vlădicăi
chir Theodosie, den porunca Mării Sale lui Vod[ä], fiind si noi

YL
de față, scrisu-s'aii toate moșiile boiaruluf micii ce serie mai
sus, fácánd curama datornicii pre dinsele, — cine pre căt
îî va hfi] datoriia, așa sä-s ia si moșii. Det, viind si în parte

SIT
dumnealui pentru aceste t! 1.000 ce scrie mai sus, ce am
luat dela dumnealui, toată parte boiarului mei Gligorie Logf.
de la Nucsoarä, den cá[m]p si den pădurea, den munţi, den
apă si den silistea satului, si duprestot hotarul, ER cătii să va
alegea, cu tot Rumănii, cät aü fost, si viile de la Piteşti,
iar parte boiarului meü, cità iaste, cu delnita ci, pentru ca-
NIV

relle] mers-am la dumnealui de ne-am rugat ca să facă bine

să ne îngăduiască acel sat si viile pănă într'o lună, si noi
să facem cum vom putea să-i dăm dumnealui banii, Det,
LU

viind zioa si apucăndu-ne dumnealui iar de bani săi dăm,

pentru că banii i are luoaf încă de un an mai denainte si
unblă în dobánda lor, — det, neavänd iar putință să-i plătim
RA

dumnealui banii, am lăsat să tie dumnealui satul Nucșoara

i viile ot Pitesti, cum lati ajunsu curamaoa. Precum seric
NT

mai sus. Ca să le tie dumnealui cu bună pac[e] si să hie

dumnealui moşie, şi coconilor dumnealui, si nepoților, strenc-
potilor dumnealui, mosiia stătătoare in vec. Si, cănd am făcut
CE

atasta zapis, fost-aü si alti boiari märturic, care vor iscäli

mai jos. Si noi încă, pentru mai adevärat[ä] credință, pusu-
ne-am pecetile si iscăliturile, ca să-s creaz[i]. Pis Iuli[e] 8
I/

d., l' 7194.

AS

Eù Stanca Log[o]feteasa [pecete cu un leii; de fum].

+ Fi Matei snă Gligorie Logf. Välcul Post., mir[tu]rie.
UI
BC

64567. Vol. IV. o

66 inseMNARÌ ȘI ACTE ROMÄNESTI

Y
AR
LXII.

[1698.]

IBR
[Pe Ve legăturii :] + Dat párintele steampli 167: dintr' aceştea . B
ati fost 12 stricati. Mika? Is! tipograful.
[Pe p. 1.] Dat-am lui Ilie tăbacul din Maeri 12 galbini, carei

YL
facu 48 de zlot, pă viile lui din Maeri, să fie zälog, si acele
2 vii să le lucre el, si să impártim roada, pănă-m va putè da

SIT
banii ; iară, să n'arü pute da acei bani, viia să fie pre sama
Mitropoliei. Scris în Mitropoliia Bălgradului, 1698, Oc. 28. Si
i-am mai dat lăngă aceaia 12 zlot. Si iară i-am mai dat 15.
ER
zlot; sum[a]: 105 zlot.
Vi[a]a[i]ca Atanasie.
NIV

[Jos :] Per cambium a domino Sigismundo Kanics.

[Pe p. 3 :] Sanctissimae Trinitatis. —
[Pe p. 5:] Dyptichon archi-episcopatus graeci ritus Alba-
LU

Iuliensis in Transylvania ab 1528 usque 1717, Athanasium I.

Donavit an. 1806 Bibliothecae Regni Moyses (sic) Sinkay de
cadem.
RA

[Pe p. 7 :] | Sen
Pomeneste, Doamne, sufletel[e] räpäusatilor robilor tăi sa
a robelor tal[e], care mai nainte ait răpăosat. [Urmează patru
NT

foi, şi, la urmă, în cadru pătrat, roșu, o floare cu diferite

colori si IE Né Hii Ra.
CE

Apoi :]
Pomeneste Doamnea ‘ .
arhiep[i]sc[o]pa Ianna la anu 1528 [scrisoare nouă].
I/

arhiep[i]sc[o]pa Teoctista. Acesta aü făcut o eräjfä] de

| arginti, |
IAS

» Ghenadia. Acesta aü cumparat satul Beca.

Ioristü [scrisoare noui] |
> 7 Teofila. Acesta ati făcut o cráj[íi] .cu
U

oo scoica. | .
» 0 Stefana. -
BC

> ‚Ghierasima.
 DIN SECOLUL AL xVJLlea — 07

Y
arhiep[i]sc[o]pa Iorestia.

AR
» Daniila.
» Savvu. Aceasta aü facut o mitra cusuta

IBR
nn cu särma si impluta cu margaritar(e].
» . Iosifa [indreptat: Iosifatù].
> Savvu. |

YL
» Varlaama. Acestaaü zalojiti 6 rátur[i] de
fänü la Orda.
» Teofila. Acesta aii facut 1 stihar mohorät

SIT
cu flori], si ati zălojlit] I rät de fân la
Gaureani. |
» Atanasia.
arhiep[i]sc[o]pa (séers) Mihaila. - ER
Ioan
Inochentie
NIV

Pavel
Atanasie
Grigorie.
LU

[P. 2b.) uu
Ioawkuni rH. AWE park CKOHXA Accasta aü dat hriso-
GareuCmugare npa — Hautes aSrwrer" vulși doă ränduri hai-
RA

© Mlnyamnaa saeuernua ne vl[ádi]cesti si un

Irlerpa sIaetjienmun rändü popescii si dia-
NT

conescii.:
Bene es". raromkpuit Ki Top : Acestaaü facut Sfen-
Iw" Aluyanaa — moenoaS seman ta. Mitropfo]lia Bel-
CE

Srporaayinckon u npwunn" gr[a]duluî.

H POCOAA EDO Grana ' Accasta- ai facut o
Iw" Kworawrinn TaversAs păreche de narucvite
I/

H roensigyoy ero Faas si bedränifa, cosute

Bu cu serma si implute
AS

cu margaritar. |
Iw" firrorria oo As Acesta aü facut hir-
UI

emma ew 10 Harwu. | sovü sfnüteï Mitro-

“ploii.
BC

Iw" Koran Hacapa® Tweroas Acesta-ü dat un rändü

m ronds erw Alanis. 007 de odejdi vladicesti
Sfintei Mitropolii.
68 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

Y
Ioan Șerban Catacozinü i en" ET

AR
Tew rie Karakesttih.
[P zuis :]

Aceasta aii facut clo-

onen r^n ame gars "riens

IBR
potul cel carea dup[ă]
Cs" Tlarean n dina €^ Arena. dat o
cel mare, şi aü
zveadaz de argintii şi

YL
un prilog.
Tpkksan Magia. Acesta aü facut clo-
potul cel mare, si ali

SIT
dat o ev[an]ghelie fe-
recata cu argintü.
n una €.
ER Acesta aü dat o pau-
tasms® IkrpS
a rV
4 at

cenia moldoveneascaa.
Tee Gase" T'ew^rie Rupie. ‘ Acesta au facut un
NIV

potir şi un discos si
o zveadaz de argintü
poleit, si un rändü de
LU

pocrove de atlaz roșii.

Tphaun Haurasía. Acesta aü facut clo-
potul celü mic si un.
RA

antimis de atlaz roș,

Bampupn Sea’. zografit cu aurii.
Aife]sta-ü dat disma
NT

Pann Jean
n dun ero Afapia
de gräü pre sama Mi-
"ap MATH EDO. | tropolii din păpă (526)
CE

Iinprapa H cin erw mănturile dumnisale

Haano, FanxSa. cel[e] slobode, şi să fi
atasta de moșie Sfin-
tei Mitropolii.
I/

Epe" Iwa" n sina. ero Twana Acesta aü dat 2

IAS

L'auropre © Agna, fusi bo... [rupi].

fluncie.
. [P. 495]
U

Pomealnicul jupănului Ma tei Parota.

Aceste auagutatMi- - . Iomeni rA" pa^ ROIS
BC

tropoliia la deres cu Adua n SKHHA (D

lei 50. 'ToeA opa
 . DIN SECOLUL AL xvir-lon * — ^. 69

Y
Mares Wana.

AR
s . pie, " Aan’.
[Pe p. din urmă o chitantä (?) de la «Vladika Affthanassie»

IBR
din 1699, în ungurește.)

YL
LXII.

| | | [c.. 1700.]

SIT
Cinstite si prea-iubite si de buni neamu chirio chir Va-
silea din Făntănă.
Bine să iat sama că, căndu .jara pinträ Santé Mărie nu-
mai murit dă mänie, și la Dumnezeü mă rugam: D[oa]mni scote
ER
toți robii din robie si pre nof de la cäsälärie; iară ci sa să
iiuiziy Anws, Cändu am venit
NIV

va mai băga, o omit yk

ett Bucur la Mării Sa Vi[ä]dfilea'inas, am găsit in peharsechi pi.
harä de vinarsü mici 12, de cele de vin 12, de piuc 4 [de
12, proste linguri de cositoriü 3.
LU

toc ?], părechi de cuțite

Acestea am găsit eii Bucur Inas, tanacuri 14, fintele 16, cu-
tite de. de suptu, părechi 8, lätefe, si tref în dungi, fucurfe:
| | .
RA

scoape 3, une (sic) fără pläsele.

NT

Peile de mel pănă la Rosali s'aii aflat 20. Scris-am Mai 16.
de Sin Pe-
"Peste tot, peide mel pănă la läsatul postului
CE

triü, 25.
I/

LXIV.
AS

(C. 1700.]
întru tot
T Cela ce cesti de la mfi]lfo]stivul Dumnädzäü
UI

Sväntü umbrit” si cu ade-

prea-cinstit si cu darul D[u]huluf
vărat ctitor svfi]nteï m[(á]n(á]stirf şi noao socotitor, Sv[i]ntia
BC

pof- .
Ta, cinstite părintele nostru, preute Ioane de Soiümus,
tim de, la m[i]l[o]stivul Dumn[e]dzáü și de la prea-curatx
.
®
 | ++ ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTÍ - „n.
70 . : è +

Y
. »

smearitm scrisoare a noastră să te afle pre.

maica, această

AR
Sv[i]ntia Ta întru tot veasel şi sănătos in; multi ani, depr'unx
Alta, —
cu toata cinstita casa Sv[i]ntiet Tale dela Is. Hs., amin.
(sic)
foarte poftescu si mă rog Svlijntieï Tale de un canunear

IBR
bine să mi-l dai vr'o doao-t rei dzile,
. ce [ai] Svlilntiia Ta, să faci
.sä scriu de pe dănsu, și iarăș fi l-oiü trimite acasă,—foarte mă
rog Svlintiet Tale. Asijdere má rog Svfilntiei Tale, '
ca unui

YL
cinstit pärinte sufletescu, sä faci bine pentru plecati smere-
dumnealor
‘niia mea’ si pentru libovul lui Hs., să grmesti cu
şi cu cei:

SIT
acei boiari ai nostri, cu dumnealui giupănul Lazar
‘alalti boiari, să-m facă dumnealor bine la nevoia mea să
:
ma împrumuteadze cu o sută de bani, să ne cumpáram ceva
ne-
. bucutale de dulce, că n'avem, si ne mearg e
ER
foarte prost:
am cumpăra ceva untisor si pestisor că ,la bescarecai n'aduce
nime nemica, si n'avam bucate. Deci foarte má rog Svliln-
NIV

tief Tal[e] să gräesti cu acei boiari, să-m facă bine cu o sută

îndatorim că nu voii zábavi mult, ce voiü trimite
„de bani;
po-
curund banii, dumilor sale acasă, că scriü o leturghie
LU

gäta-o , — loi
pci luf Mihaiü de Gozimani; deci — deacm ol
‚stränge de ban[i], si voit trimite mentean banii dumilorsale.
m,
Foarte mă rog Svlilntieï Tale să-m[i) slujesti aceasta treaab
RA

Sv[i]nt iia Ta, după Dumnf e]dzä ü.

că toată nedeajdia mi-i pre
Si fif Sv[i]ntiia Ta petrecátor cu Dumnfe]dzäü.
ie,
+ Mai mic si de bine voitor Svfilnfiei Tale: popa Arsen
NT

mă inchin Sv[i]ntiei Tale.

Întru cinstita. mina Svlilntieï Sal[e] părintele Ion de Soiü- |
CE

mug A4THCch Mere BAPARIE.

[Fără pecete. Model de caligrafie.]
I/
IAS

LXV.
[d. 1700.]
| f Cistite protopopa Duţă a nostro 1... /rupt]tä de la
U

Il[risto]s se te bucufr]i. Alta, scrisore vostra amü primitü,;

popa Gavra şi popa
BC

si tota amit intelesü: .ce-mi scrii petru

Nica, ca se apacatü, eit aceia nu stiù de pacare lori, numa ca
4
è
. .
 DIN SECOLUL AL xvmt-lea 71

Y
.

‘sa ao évedediti acele sudalme ‚ci popi, nu potü se hi pana

AR
„nu da globa; si adiche cate 100 de zloți unulü, ca nu ‘da el
„se vie la locü de ude a sitü, si popa Ionii 24
de zloți. Asa

IBR
‘ se faci. Si tacalatn (sic),. precumü ti-a puruncitü mai naite,
| așa se faëü, și de milostina si de tote se ne praveşte,, pre-
*.cumü ami vorovitü, — precum sti si mai bine, asa'se facü.

YL
di se fi sp[a]senie de la Hfristo]s.
‘ Tiunie AE (sic).
. Arsenia, exaha de la Orade-Mare.

SIT
[Pe V°:] t Atasta carte se se dè protopopi chirii Gheoru
in Cabeste, cu cista, in mána, cu graba si cu globa, —cu graba
7 12: zloți,
-[Pecete rosie si, în cirilice; ER
a ri.]
NIV

LXVI.
[1701.]
LU

. Noi soborul, tot protopopii täräÿ Ardealului, facem în ştiinţă

. tuturor cui să cuvine a sti, precum noi pohtim pre Sfintia Sa
Mitropolitul nostru Atanasie, să-ş tie Scaunul în:pace, cu
RA

cinste, precum aü fost obicaiü mai de de mult să-l strängä.

Dintr'alti mireani sai streini nime să n'aibă a să mesteca în
NT

… lucrurile: vlădicești făr ştirea soborului nostru. Pentru care

“lucru ne-am iscälit si numele nostru, tot soborul, ca sä fic
. de credinţă. Si o am întărit cu peceti, precum să arată mai jos..
CE

- * Protopop Ghiorghie, notaras de Ohabă, într'una cu tot.sfin-

tul săbor.
“. Scris Mitrop. Belgrad, Ghen. 6. 1701.
I/

“Eu protopop Daniel del[a] Ilie am venit zua sibrului (570)

AS

‘in Belgrad, si mă tit de giurămăintul c-am durat VIfa]d[i]chei

| si saboru[luî].
din Selistü tin una cu Vlládica.
UI

Et potropop Toaderü
+ Protopop Iacul del[a] Gomul am venit la vreme 'săborului,
şi - mă tifn] cu säborul si cu Vi[ăJa[ica | de ÿurämänt. |
BC

“Eu protopopul Ndomir din Berghis am venit la zua säborui...

Pe fata 1, IO peccti. - Pe Ve, 12; unul tine «ponx. la
è .
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
72

Y
Pe a 2", 9; cel ‘din Avrig vrea pe Atanasie «cu
moarte».

AR
si cu töat[ä] tăria, si cu tot[ä] inima». «Proto-
tot sufletul
im-
pop Crăstea snä protopop Staicu ot Brașov pohtescü
preun[ă] cu.säborul mar[e] pre Vi[&]d [i]ca Atanas ie, cu tot-

IBR
sufletul si cu toat[ă] tăriia.» Şi «notaresul săborului mare».
să-
Pe V*: 10. «Popa Gurgu, Zuratul prot[opo]pulut Toader, cu
uri.]
borul si cu Vládica», etc. P. 3: 9 peceti. Pe Ve: 7 iscălit

YL
Budapesta, Bibl. Univers ităţii, Coll. Hevene si, XXIV, p.
170 si urm.]

SIT
LXVII.

s cun t [1706]
ER
Cu mfi]la lui Dumnádzáü Racoti Fráritij:Crisi [n un-
gures[ti] de sus si Ardealului, spanul Sácuilo£; Mati ;Talfe]
NIV

dupre Dumnäzäü mă 'nchin si mă rog să nu, fid uitat „de m[ijla

Mării Tale, cá sintu în
pribag fara! Moldovii. Acum; ‘cum mi-i
poronci Măriia Ta, gata sint să slujăscu Mării Talfe] în tot
LU

ceasul, si Dumnädzäü să intiriasci arma Mării Tal[e], ca să.

biruești dușmanii Mării Talfe], cum aü biruit David Craiü
să păzască pria Mărie
RA

pizmașii săi. Si m[i]la lui Dumnädzäü

Ta. L' 7014 (sic), Iul. 20.
A Mării Tal[c] smerit si plecat: Tirca Ion, cu voe Mării
NT

Talfe] Ardialului episcop “Romănilor.

[«Erdeli olahok püspök» pe margine.]
[V°:] Celsissimo domino principi Francisco Rakoczi, prin-
CE

cipi ‘Transylvaniaé, partium regni ITungariae et Siculorum

comiti, domino mihi clementissimo.
I/
IAS

LXVIII.
[1706.]
Cinstit dumneta giupiine Petre Simon, pohtescü dumital[e] .
U

de la milostivul si atotputearnicul. Dumnezäü milä, pace, sä-

nătate si certare dupăcate, impreun[a] cu cinstit soțul dumi-
BC

talfe] giupäneasa Juja, și împreună cu toată cinstit[ă] casa

 DIN SECOLUL AL xvIir-lea 13

Y
dumital[e]. Pricina scrisorii nu iaste de alt, fără numai căt

AR
m'as ruga de dumneta ca-s -faci dumneta bine ca-s dai dom-
nitata (Sic) la giupänul Andreï o catrintà vänätä cu 2. ră[n]-

IBR
duri de golubi de aurii, și două cămeși, si un cChischineü
„cu mätas[ä] vearde, si un cheptar roșu cu golubi de aurii,s
‘o dulamä vănătă, si ce mai iastn. Sá faci dumnata bine ‘sa

YL
ni le străngi, să să ia binisor. De aceasta ne rugăm dumi-
talfe]; si mila lui Dumnezăii să fie cu. dumneta.
. "Al dumitalfe] de bine voitoriü :. Pandazoac, cu feciorul du-

SIT
misal[e]: Dumitru. | mE
.. Leat 7215, «t Dechem. 11 it.
[Fără agsesd |
ER
NIV

[1709.]
LU

:+-Rocü b[olji 1709, mstä Mai 20 dea zile. on

Dea aceasta facemü în ştirea tuturor deregät orilorü de cin-
de acesta lucru, de răndulii |
RA

stea, cărora li se cuvine a ști

Bi Feanisan Toedfer] din Fenisü, precumü știi toţii Feniseni,
Șandru
cum l-aă pärätü Vodă Pătru din Fenisü si cu Bota
NT

plăcutii lege,
din Bulbuci; deci lui Fenisan Toderü nu i-ati
Puico
ci ş'aii mutatii lege pre domni. Decü spanul Mării Sale,
Ianäsü, Lai globitü 12 florinfü, si Vodä Pätru 17 floringü.
CE

nàpaste , aü.fugi tü din Fenisü

Eli după aceia, väzändü atita
Bulbuci si ett Vodă Pătru
in satü in Tilna. Bota Sandor din
de lati párátü a 2
din Fenisü iarăși ati venitü si in Tilna,
I/

fosti Docolin a
- oară, in giudecie lui Bärsä Mihai. Giuratü ai
AS

Dan Ionii,
Ghiorghiu celü din giosü, al doile Hada Ion, al 3
a 5 Tată Ionii, a 6 Muguta Nicula, a 7
a 4 Plugariu Mihai,
Vodă Pătru
giudele Bărsă Mihai. Detü Bota Şandru si cu
UI

de florintü domnilor ii, şi giu-

aii rămas din lege amăndoi 80
iarăşi Fenisan To-
ratilo[r]4 fiorintü, si, de nu i-are fi ertat
BC

fi dată pănă
derü, n’arfe] fi esitü din legäturä pănă n ar[e]
au ră-
întrun ban. Aceasta încă să să ştie, că pentr aceasta
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
74

Y
cäce l-aü tras fără ştire domnilorü,—cä din legea:
mas, pentru

AR
s'aù fostu esitü, — să fiia lege a 2 oară înnainte domnilorü |
cum că-i
şi să .gioare Hohoe Tanck cu o mărturie längä el,
Laü mai"

IBR
“vinovatii Toderü, atunce să fie vinovatii : deci ef nu
zisü șpa-
pärätü, ci Laü globitü farà cale si fa[rá] lege; c'aü
de
nüluf cá: elu domnii. Deëü domnevostrá toţii făcătorilorii
face
direptate si Márie Ta al mieü domnii Sava Mihai, de mi-s

YL
mi-eü luatü ^
dereptü, eü mă voi întoarce innapoi, să mă deia ce
mă intorce . Si si acuma,
înnapoi; iară de nu, n'amii cumü

SIT
voi fi vinovatii ; iară, de nu va fi giura, ei
' de va giura asè, eü
sä-mü întorne, că pentr'aceastamii și fugitü. Cu atäta sv[i]r-
ai si.
sind, Dumnezäü să te ziliască pre Märifa] Ta mulfü ER
viiatá norocită si cu domnie fericit[ä]. 207
_Scris-amü eit, Fenișan Toderü, a Mării Tal[e] miselü si bine-
NIV

voitoriü.
După această jelaniic si donaţie, má rogü Mării Tale să mă
XY dai valotä, să mă stiü de ce mă voi tine, ati încolo,—că de-
icea înnainte m'as căsători, si m'as ageza.
LU
RA

[17 10.]
NT

Constantin. Vodá Brincoveanu confirmă «jupánuluf Nica cu-

pet.den oras den București... nişte prăvălii aicea în tărgu
CE

în București», pe care le reclamă si «Chirca seimeanul papu- -

giul». Nica le luase de la «Spirea cupet, dercpt tl.—». Se
fácuse Zntrebäciune «denaintea dumnealor boiarilor räpusatul .
I/

Șerban Cantacuzind Vel Vor., Ghiorghie Vel Com[i]s i Toma?

IAS

Vel Medl, pe vreame cănd iam fost lăsat Domnia Mea is-
pravnici Scaunului Bucureştilor». Ei decid în favoarea lui Nica,
și Domnul întărește acum decisia lor. — 18 Maiü 7218.,
. [Semnătură Domnească și monogramä.]
U

è
BC
 DIN SECOLUL AL XVIII-lea

Ct
‘a
Y
AR
RR =

IBR
[zu]?
Adică eü Marin Draghiul dat-am scrisoare] mia la măna
lut Liftir sin Isac Log. cum sä-s ști că-i sănt dator 304: să-ibu |

YL
ai da ban[i] di acum pän la Sfnfintă. (sic) Mării Mic{ä], să-ibu
"ai da 108 ban[i] farà di n[i]cì un cuväntü, la zi. Pintru cre-
dinta am iscálit mat jos, că-s creaz[ä]. Mart 20, lit. (sic) 7219.

SIT
Az Marin...
ER
LXXII.
| (17154
NIV

[Pecete: «t Cu mila lui Dumnezäü Mitropolit al Ungrovla-

hiei Antim; 1709.» Sf. Constantin si Elena, lingă cruce: «St.
Foarte frumoasă si mare.)
LU

K. St. E». In dos se vede Mitropolia.—

Anthim, mfi]lfo]stii b[oljiciu arhiepiscop i mitropolit zemli
ungrovlah{i]scoï. |
+ Dat-am cartea Smerenici Noastre dumisale jupánulut 1Nicăi
RA

Zaraful, să-i fie de bună credinţă, precum sits stie că, läsänd
răposatul popa chir Serafim cäntäreful la moartea lui casele,
NT

cu pimnita şi cu locul de supt dănsele si de peri prejur, de

“pomană Ja Sffä]nta Mitropolie, unde s'aü si ingropat, si i s'aü
fäcut si toate pomenirile ceale obicinuite de la nof, —neaflán-
CE

du-i-să pe urmă nimic, am facut tocmealä cu dumnealui, cá-

zăndu-i-să mai mult, să le cumpere dumnealuï, fiind vecin, de

tl. doao sute. În lun-
I/

i le-am văndut cu totul drept bani gata

gul locului, cu case cu tot, sänt stäj. saptesprázcace, si latul .
AS

stăj. treispräzeace şi jumătate; care sänt pe lingă casele

Cămăraşului Asan, în mahalaoa lui Sf[e]tăi Gheorghie celui Ve-
chiù. Care bani i-am luat toți deplin în mäinile noastre. Drept:
UI

i-am dat si noi această scrisoare a noastră, dinpreună

aceaia
cu zapisul lor cel vechii, ca să aibă a lestăpăni de acum în-
BC

nainte dumnealui şi coconii dumnealui, cäf Dumnezäü îi va da,

cu bună pace de cătră Sffän]ta Mitropolie şi de catră tot omul,
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
76

Y
în vea. Si pentru cre-
si să-i. fie dumnealui moșie stătătoare

AR
itura noastră și cu
.dinta am întărit scrisoarea aceasta cu iscăl
. E LI
peccatia, Sf[in]tei M[it]ropoli.
La l' 7224, mena Sept. 19 MI.

IBR
- Anthim al Ungrovlahiei.

YL
LXXII.
| [1715.]

SIT
MES cc Salians Tod purAApirov Copie a diatei riposa.
vio Niro rar Sapa. tului dumnealui Nico Papa
| ER zaraful.
Väzind si
rdc évrodto. 2a0nuspivès ctevo ptas strimtorärile zilnice deaici
| şi cererile peste puterea
NIV

wi oxip dova OD anatissts vis

voi ovvsysts guhuräc voi | mea ale Domnieï si: ne-
anQevting
thy &% TOT TOY Greva popă iy- | contenitele închisori si pri-
.
aceste
.
ce iese din
* 1°
mejdia
LU

GS^ /OWZVOY
,
ZIVOLVOY
HJ
TS
>
Come !1,00,
strimtorări pentru viața
|
. . mea,
RA

isi face testamentul, nümind moștenitor pe fiul săi Panaioti.

„L6ooy eis don Goxp^ Eo £O ets Atit pentru banii citi îi
si
Bovzovpiori tov, Gov wai is Box do- | am aici la Bucuresti, cit
NT

la Ve-
epa do sig Bavetiav, sic ysipus vob | pentru cei ce-i am
dapifod ciao oo. 26 Nezohdov | netia, in minile scumpului
CE

Kapatmdyon, wax sig 65% spa Ep | miei prieten, dumnealui

Barnzva sig i TÉSALAN Nicolai Caraiani, şi pentru
| citi bani if am depusila
I/

Zecca |Monetăria din Ve-

netia]. | |
IAS

Panaioti va face pomană. Va da o parte din avere fetei,

‚Margarita, cei 200 de grosi la Sf. Mormint.
„iza cod dion Odyrpoßhaylas ip. Apoi Preosfintitului Mi-
U

79709 dà Syn GApAYTANSITOU(0Y. tropolit al Ungrovlachieï

100 de lei, pentru un sä-
BC

|
rindar. .
 DIN SECOLUL AL XVIII-lea 17

Y
Apoi 500 gr. lui Eftimie de Pogoniana, «compatriotul miei» ;

AR
200 pentru a se împărți mănăstirilor din Bucuresti, 200 «la
mănăstirile din tara mea», 100 lui Ieroteiü, Mitropolit de Ia-

IBR
nina. — Margaritei i-a dat destul la întăia căsătorie, cind a
luat și zestrea mamei ei, Alexandra; pe a doua, încheiată cu
Costea Boierul (MrovX:2pn), o desaprobă. Totuși if mai dă.
2.092, cu condiţie să nu se supere pe frate, în care cas nu

YL
va avea nimic. — Fratelui, Dimos, îi lasă 200 gr., surorilor
Despa, Tzanta si Aspra alti bani, iar nepoților: lui Nicos,

SIT
fiul Tzanteï, 50 gr.; lui Anastase, fiul Aspreï, 50. Nurorii
(Tania pov vbpion Adpap:s) juvalere: |

play GhELGOY pahaywatéviay, vod un.

0.17.0109 cepto, prapà pstà ped
ER
un pähar mare de aur si
un colan de galbeni, mari
OY drazbora GAPÉVTO, AA Svozal- si mici, două sute patru-
NIV

6270, OmwcoMOta. drapopa, Ev Erzäh- zeci, si douăsprezece inele

toy pizpdv voi Ppoyibiia pahay- felurite, o cruciliță mică
partiva pet retpdduy povprivy. si brätare de aur cu pic-
LU

tricele de rubin.

Alexandrei altele:
RA

uiay dppabiàv ohupia dsndpus, «sv- Un colan de galbeni de

TAL wol 70/1077, PAY PET peo cîte zece, de cite cinci, de
NT

dI, Craxdara, fpayroia para cîte unul (2), mici si mari,

poteva war Een Coats snovhuptars, două sute, brätare deaur
inp werd pap, wal Etepa Kam şi sese perechi de cercci,
CE

sie TO GSYTODALOY 1.00. mari și mici, și altele mă-

YUL. 6x00 ia
runte, care sint in sipefe-
lul mieü.
I/
AS

gi unde va
Lasă bisericii Stelea; unde-i e îngropată mama
fiul candel e de ar-
fi îngropat el, 500 gr. pentru ai face
UI

gint ȘI:

uiay {spay STtoliY. + +10 70 TOD O sfintä odajde. eo ae

fară de policandrul ce l-am
BC

TONVENGLOD ' eo 0 E 00937.

“6

dăruit.
 ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMÄNESTI
18

Y
Lui Partenie personal, 20 de grosi.

AR
No. 216007 za ‘fh pó[o. cy dov- Sá se plătească şi leafa
AeVTGIOv poo, pă pepe AH, và. slugilor mele, cu ceva răs-
plată, si să se dca şi casa

IBR
0007, ai ră èytadla Goritiov (OD
6700 Inopasa Tapa vob. drjiov Od- pe care am cumpărat-o de
la Preaosfintitul al Ungro- _
mpophoyioc «bp ’AyOin.ov, tH dv/o-
do

vlachiei, Antim, fetei mele

TOLOY, OD Neivag, vol VĂ spur 507

YL
yard, Thy 1za poe (eia DOE de: suflet Tinca, și să fie
înzestrată după arătarea
mea. | |

SIT
è Bovxovpes- 1715, 1-iù Iunie, Bucu-
que”, Tovyyiov o,
tim.
resti.
ER
Nizoc Hara Sapiens Gaio Nicos Popa Zaraful in-
TO. Guo: sv. tăresc cele de mai sus.
“O Jlo-powavijs IbObpros, pép- Al Pogonianei Eftimie,
NIV

martur:
as:
Moses, tepop. Gvorpos va TOON
;
+ Moise, ieromonachul
si fostul. duhovnic al lui,
LU

ATLAS adtod, fatato ră, &yosv.

M"
întăresc cele de mai sus.
+ Hapüsvtoc tepopóvorgoc A RYEL- + Partenie, ieromonachul
si duhovnic al lui, întăresc
RA

pauze adtoò, fs poco mă So.

cele de mai sus.
d+ Aoyapta c oc Mop,
Aayapi Mapas, péprop
j os. + Zaharia Macri, martur.
NT

T
Ilavos Tonap ès pa preopó. ; Panos Tomaras már-
tarisese
1 tip 1:05 Toast
Y
‘Tro-
, 7
r Gheorghe din Tra.
CE

"n turprziăcozos, piprvs. pezunt Hypomenas, me-

„dic-filosof, martur.
T Xrabpos Movdatyns 6 tatpds, + Stauros Mulaimis, dof-
I/

p.i.prvs. | torul, martor. -

IAS

[
nA 0203
Ozo0wphs Kapanacas, paptopas.
» K ^ ar t +
4 Teodoros Caracadăs,
martur.
U

! Asupra căruia v, Operele lut Constantin Stolnicul Cantacuzino, P. XXXIII,

Documentul se affi în Arch. Statului, Brad, pach. VII, 12.
BC
 DIN SECOLUL AL xvımlea 59

Y
| Kovotavtivos Basta Aura - Constantin Vasili A-

AR
I udipropas. bagiul, martur.
“O rpidas tabtqy chy Brain Cel ce a scris accastă
spammare Uavayınens, pépros. : diată, Panait grămăticul,

IBR
martur.
Maptop@ ey ’lwdvns tepsds 6 Mărturisesc eii, preotul
"AGpăptos «óc N rapodon. civar ùra- Ioan Abramios, cum că

YL
poddazzoy rie vopipov Ota ans cod actul de faţă e întocmai
uazapito»
- N n
tod Nizov I. Lapa.
1
după legiuita diată a ră-
posatului Nicos P. Zaraful.

SIT
- None Eb0npros pop- r Al Pogonianeï Efti-
50V civat eis FPWTOTHROL BL mie mărturisește cá c în-
ER tocmai după diata cea
d’intäiü.
Mivos ’Aro STD pApTopă) NOS
8
Manos Apostolu märtu-
NIV

vs N00s Tsnc Orazio. risesc cá c întocmai ca

diata.
T spy tog cob Basthet ‘Apa To - Gheorghe al lui Va-
LU

‚Ten paprop® rds elvar ou Gxapá- sile Abagì mărturisesc cum

KOATOV ris GroUÿans Tod pozopi- că e întocmai după diata
cov Nizov Ilana Napier. răposatului Nikos Papa
RA

Zaraful.
| UcaOse Nrirov waptipa «óc Stati Didu märturi-
Ts 1609 darapiharroy tig 2200) sesc cum că cste intoc-
NT

uns Gatijms Tod TOTS pazapi,ov mai ca diata universalä a

"p Nizov Hara Sapin. răposatului Nikos Papa
CE

Zaraful.
[Venetia, Arch. di Stato, Documenti greci]
I/
AS

. © LXXIV.
[1722.]
UI

" «Adecá eü Despina Clucereasa Topliccanca, împreună cu

. fecorif miei, anume Costandin, Gligoraşco
i Negoiţă, sni Nea-
BC

"goe biv V! Cliu& Topliceanul»,.daü zapis «jupänului Panait .

 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTÍ
80

Y
acestuia «de la boiariul
snă jup. Nicăi Zaraful». I se datoriaü
cu dobinda «la 10,1».

AR
mici... bani vechi tl. 728», împreună
nda și den capete,
Neavind, se roagă «ca să. ne ierte dobă
scănd neputinfa noastră,
şi dumnealui, ca un bun, înțelept, cuno

IBR
care s’aü socotit bani noi
ne-ai lăsat ca să-i dám tl. 227, 37;
viind zioa, si mai
tl. 250», în termin de jumătate de an. «Si,
atunci plata. «Si,
trecănd încă si peste zi», nu se face nici

YL
rugăndu-ne ca să
dändu noï'un răvaș la Măria Sa Vod[a],
it la dumnealui,
ne mai aștepte datornicii, Măriia Sa ne-ati răndu
u acești bani». Și
V[e]l Cämfäjras, ca să ne ii seaam[a] pentr

SIT
credi tor «ca să-i dăm
Annaintea Cămărașului, ef se roagă de
i priimind, ne-am
o moşie pentru acesti bani... si, dumnealu
chiam[ă] de la
tocmit de i-am dat dumisale o moşie ce să
ER
Codreştii, ot sud Slam Rämnic», în întindere de 500 de stin-
a mănăstirii
jăni, stinjänul no bani 60». Mosia era «pe lăngă mosii
NIV

de la «Cără goteș ti». Panait

Focsanilor» și fusese cumpărată
a o lăsa urmașilor saü a o vinde. Iar, «dá va f[i] ză-
are voie
să avem a darea noi réspunsul».— 7 Dec.
lojită la alții,
LU

(Au) 7231. Post., Radu

Semnează ea si fiii: Constantin Post., Ioniţă (?)
Nicolae Roset V! Pah.,
Topliceanu Vel Vornic. Pirvu Izvoranul,
RA

«Costandin izbas za fustas», etc. marturi [indescifrabili].

NT

LXXV.
CE

[1724.].
I/

uluî, întru
«Cinstite protupope Ghiorghie de la vidicul Beiuns
din
Dfo]mnulùsă te bucuri.» A venit «giupinul Puica Flore.
IAS

Sfinţiile Voastr e aveţi voe și voiti să

Socodor». Spune «cum
și cu ccialalti creştin i, să vá
fiți cu ceialalff protupopi si preoți
ui, :
intoarceti iarág si să fifi suptü aceasta eparhie a Aradul
U

nainte ați fost, precum și noi singuri stim

precum si mai
că si voi puteţi, ști aceia și priceape mai
BC

si mărturii avem,
recii
bine a sä’tinea în credinţa sa cea pravoslavnică a Besea
 DIN SECOLUL AL XVIILlea Si

Y
Răsăritului, a Ier[u]s[a}limuluî, si în leagea crestineascá, precum

AR
ati fost si mainte, si moșii vostri si strămoşii şi părinţii vostri,
aşijdere si voi». El a vorbit cu «al nostru domnii Ober
Căpitan si cu ceealanfi capitani si ofițeri din Crainez. Să vic

IBR
ella Arad cu «doi preoţi aleși si doi oameni dintre mi-
reani, aleși,şi să luaţi dela preoţi si dela creștini scrisoare
cu peceate, și încă, lingă aceaia, chelteatiü să cäpätati dela

YL
preoți si de la creştinii cei buni, pentru că sänguri ştiţi cá nu
poate fi nici un lucru fără de chelteatiii>. «Precum sîntem da-

SIT
tori și a avea nevointä şi osirdie caldă pre aceasta, cum mai
curund să vinit aicea, pentru că si domnii de la Craine sînt
aicea la adunare, și luminata Comesie a domnului gheneral
Falis de la Temisvar. Carii sînt rinduiti de la luminata Curte
împărătească ; acumu am putea de accasta lucru a isprăvi.
ER
Iară noi am scris Mitropolitului nostru, mai marelui Vichentie
NIV

Popovié, să tremità pre vicariul săi si pre secretariul cu parie

de la preveleghie, să fie aicea la accastä Comesic. Pentr
aceaia căutaţi și socotiți să veniți aiceg la noi. Si, pentru al.
LU

tele, pentru toate, va spune Sffilnfiilor Voastre mai desfătat

din gură cinstitul părintele egumenni Arsenic ... Avgust 21,
1724 [cu cifre arabice]. In Arad.
RA

Sofronie Ravanicanié, eplilscop Ioannopolijschii.

[Se înseamnă, în scrisoare foarte rca, cu mina lor, preoţii
Unirea :] Protopopu Giurgiu din Cábest ... popii
NT

ce nu vreaü
din Fencrusü, Curätel, Şoimuş, Sämartinu, Nemesta, Ormcte,
Giosaü, Beişiale, Budurasă, Meziiadu, Răiani, Săucani, Uriasu,
CE

Lazuri, Căbeşti,» —cari toţi declară că fin cu varmeghiia.

I/

LXXVI. 0.
AS

[1721]
‘Cinstite părinte popa Giurgea. Scrisoare cinstită a voastre, ce
UI

primitu, şi am înțeles toate ce mi-ai scris, si peștele

. aiscris, amu
ceai trimis, am dus la părintele Vi[ä]dfilca, si foarte s'aü bucu-
BC

rat siaü multämit m[i]I[o]stivà și bl[ago]s[lo]venie trimite Sf[i]ntii

.' Tale, sia toată casa al Sf[i]ntii Tale si tuturor pravoslavnicilor
a

64567. Nol. IV. 0° ' | | „6

 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTÍ
82

Y
Sa. Iară aceia care spui
' creştinilor, carii vorü întreba de Sf[i]ntiia
va lua dejde de la ei, a-

AR
| Sf[i]ntiia Ta, că să tem de Vi[á]d[i]ca că
suflet buni, numai facü
ceaia minciună a minţit cineva, carii n'aü
am grăit cu Sf[i]a-
pierzare sufletului säü, cu minciunile. Dară cü

IBR
avut aceaia, să
tiia Sa: ziè[e] Sf[i]ntiia Sa: «nice in găndi n'am
numai cum aü fostu pănă acuma obi-
iau dajde alta, noao,
tiia Sa n’ati vinitü
ceaiul pe aice, si de preufi si de sate». Sf[i]n

YL
. Sffi]ntiia Sa
aice să răsipască şi se iai dajde de la ei multă
rii bun să-n în-
are cu ce custa, numai aü vinit ca un păsto
Răsăritului cum se
vete în lege pravoslov[ni]cá si în Bisereaca

SIT
milă Sf[i]n tii Sale päntru Be-
crează. Că adevărat așa iaste că-i
icä: pintru aceaia
seareca Răsăritului și pintru lege pravoslavn
preufi, nice oamenii,
ER numai credefü cu
nu ví indoiti, nice
toată inima cătră lege pravoslavnică şi cäträ Sf[i]ntiia Sa. Şi iară
zice Sf[i]otiia [Sa] să vie doi-trii giurati carii-s înţelepţi, să-i
NIV

deaia carte cu pecete Sf[i]njii Sale întărită, care nu va face alta

dejde noao în viiafa sa si, după moarte Sf[ijnţii Sale, carele
va fi alt episcop pravoslavnicü, nu va lua. Numai spune
LU

cătră oameni, carii sinti buni și pravoslavnic, de

Sflintiia Ta
să nu-s
la Sf[i]ntiia [Sa] m[o]l[t]tvà si blfago]s[lo]venic; si să vie,
si pravo slavn ic. Cu atäta svlilr-
teamă, ca la un pästoriü bun
RA

rămăi voitoriü bunü totudeuna: d[u]hovnicü Arseniia.

sindü,
Mst. Iiun, 7 zille], 1727.,Si de la, noi sănătate si voe bună,
cine va întreba şi la casa Sfinţii Tale, celor mari şi celor mici.
NT

Si te rog pentru sf[a]nta mänästiria,de vei şti oare unde

o (sic) vr'o un sarandar aü un saracustii, agiutá, ca un cti-
CE

toriă ce esti sflin]tei m[ă]n[ălstiri. Ci eu-s a Sfipnti Tale tot-

deuna.
[V9:] Această carte sis deaia in mina cinstitului popa
I/

Giurgea cu cinste.
„În Chebești.
IAS

[Pecete: cu o mînă 'țiind o spadă. Initiale latine: K. N.]

U
BC
 DIN SECOLUL AL xviri-lea 53

Y
AR
LXXVII.
[1731.]
Iordachie Cretulescul Vel Vornicu, Manolachie Lambrinó Vel

IBR
Loglofi]t» dati «carte de judecatä lui Panaiot Feciorul Nicăi
Zaraful». Acesta dăduse «lui Statie Alfangiul, negfultätoriul de
Ianina, tal. 700, cu dobándá zeacea unspräzeace; cu care bani _

YL
saü amestecat el la slujba ocnelor». După trecerea de nouă
anf, «lipsindu şi Panaiot de aid», nui dă. La intorsul cre-

SIT
ditorului, debitorul cere să fie scusat pentru boală, decla-
rind că «va vinde sarea ce are». Ajungind pe moarte îusă,
eneapucindu să-ș facă diiată», Statie chiamă pe «un. Andrei
neg[u]tatoriul
epitrop pe
de
toate
Ianina,
ale lui»,
fiindu-i
hotärind
și ER
ca,
rudă,
după
şi l-ai
plata
fostu
datoriilor,
făcut

prisosul ‘sà meargă «la casaluï, la Ianina». Dar si cpitropul,

NIV

ca negustor, e silit să plece. El lasă în loc pe Panait, carc i

se pare «om de ispravă si dirept». Dar calitatea de cpitropo
pretind şi «chir Sima Vel Cam[a]ras za Ocne, impreun[á] cu
LU

chir Dimitrie cupetul, Lehliul». Ajungind lucrul la Vodă, cl

numește pe boierii zisf mai sus ca judecători. Răzimaţi pe
faptul că Panait aduce o atestaţie «de la părintele Stavropolcos
RA

si de la Sfintia Sa părintele Pogoniiani si de la Neofit icro-

. monahul, d[u]hovnicul lui Statie», ci hotáresc in favoarea a-
NT

cestuia.— 3 Iulie 7239.

(Jos, cele două semnături ale judecătorilor.]
CE

65e a Pa
vi LXXVII.
[1731.]
I/

«Vichentie, cu mila luf Dumnezeü pravoslavnic Mitropolit al

AS

Beligradului si a tot creștinescului norod ce să află supt stă:

pănirea :Märireï Impärätesti arhiepiscop, iprol»,. către orto-
docşii din :corașul de Dumnezeü păzit Marele-Varad şi în-
UI

varmeghiul Biharschi». E la Curte, cu. deputaţi, pentru a se

| şterge din -confirmafie lui unele puncte ce nu-i convin şi nu-s
BC

de folos: «slávituluf nostru .norod». Aceasta aduce insá chel-

tuieli mari si, gindindu-se la insemnátatea lucrului si la nevoia
grabeï, si la ostenelile lui, «măcar, că avem vcache si grea
. | . .
.
.
 ÎNSEMNĂRI ȘI ACIE ROMĂNEŞTI
8t

Y
i...
dea «o sumă de obşte de ban
boală în spinare-ne», ci să a nu
re. Crede totuși că ei «inc

AR
„căt puteţi», dar fără intirzie cur ánd intr ati
fiind, cum ştiţi, de
sint obiénuiti la ca acestea, 1731 .»
«In Vienna, Sept. 11,
în staulul oilor adevărate».

IBR
Ioanovicì.
[Semnează sirbeste Vichenti
exaratae.
[Pe V°:] Graeco idiomate

YL
‚LXXIX.

SIT
(1732.]
,
ER ek
it£Anmige-rapaA N
Scrisoare a episcopului Isaia Antonovici
păzită a luf Dumne-
apa eri, réneneacht i,» etc. către «întru
, în distrietü şi în pro-
zei eparhia noastră a Oräzieï cei Mari
NIV

i chirii Gheorghie si
topopia Beinşului, cinstitului protopop
biraclor, juratilor i
preutilor si de bun[e] niamuri giupunilor
vnicilori c: [e]stinî».
spanilfor]t, si tuturorü. de obste pravosla
LU

piata sărbâtoare a
Cuprinde îndemnuri creştineşti pentru apro
ă voi veni singuri
Paştilor, într'o limbă bună. «lara in dă grab
voi. .. şi din gură
în persona mè să cáautü turma mè, pre
RA

Beli grad u, April 1,

să vă daü cuvăntii de inväfäture». «&
1732» [cifre arabe].
ccarä rosa, — Adresa: BA Uperenenime
NT

[Pecete mare, de
| |
Tieaenenim.]
CE

LXXX. '

[1733-]
I/

care
‘Grigore-Vodi către «boiarii adävfälrätorit și aleg[ăltorii
IAS

Panait cupet, sna Nicäi Zaraful,

iem dat Domniia Mea lui
la S[fe]ti
însă boiarii anume: părintele Theoctist, eg[umenul] dà
Jane,
Ioan ot Focșani, i Leul, părcălabul ot Stänimoesti, i
U

pár[cilabul] ot Boldu, i.Lazär ot Codresti, Pavel pár[cálabul] ©

Focsanilor>, pentru ai
BC

ot Codresti, i Tanasie ot mănăstirea

alege cei 500 de stînjeni cîstigati în Codresti. «Să trag[ă]
 r

“DIN SECOLUL AL xvirlea _ S5

Y
mosiia pen trei locuri», în fiinta părților, si «să le pue seamne».

AR
— Il Septembre 72421.
5
Pecete .
mare cu chinovar şi. monograma Domnului.

IBR
1 Cu privire la Panaiti Nico. Zaraful există o întreagă corespondenţă greacă
între hirtiile în această limbă păstrate la Archiva ‘l'erit din Budapesta, Astfel,

YL
la 4 lulie 1734, T'eodor Ioannu din Janina îi anunţă că s'a întors din Veneţia,
cu un transport de mătasă. La o dată ce nu sc înseamnă, acelaşi îi vorbeşte
de procesul ce are cu un boier, de lipsa din Viena a lui Gheorghe din 'Tra-
pezunt (6 uso L'ebpytos Tparetobvatos), despre Mihai Caraiani, representan-

SIT
l'ebruar
tul (îmizponos) lui Panaiti. Caraiani insusi serie Zarafului, la «23
,

(ic), cu salutüri si pentru Stefan Stratis, La 15/4 Mart 1732, el

1733/4»
menţionează presenta la București a patriarchului de Ierusalim, Aiti scrisoare
din 1735, semnată și de Stratis. Avem
con, Nicolae
apoi ER scrisori către Panaiti Niko de

la «fratele» lui, Mrvhutos ispop.pov (1732), de la un 226$

1722 (Bucureşti), prin
Glykys (1732-3). Mai interesant e actul din 21 April
NIV
ca să ica socoteală
care Mihail Cantacuzino Comisul face epitrop pe Panaiti
ce avuse cu acesta eräposatul micii
lui Nicolae Caraiani, pentru afacerile
dumnealui Mihail Cantacuzino», si ca să ridice intimplätor
tată, Marele-Spătar,
la «Banca publică» din Venezia. Actul c scris in grecește,
si sumele depuse
LU

de italienisme: (COLE
»
vani, PARSTDETOY
si
.
cuprinde o sumă
20038010, RAVARY zoDpeenzov, Semnează ca marturi :
AOWMETEVTS, ZONETLD,
Eustatie Alfangì, Sava Lage, Dimitrie
Vasilie Tanase, Grec, Rumbelas,
«Neagoe Vel Pitar» dii
RA

.loannu, Dimu Tzigaras [copie].— La 20 April 1713,

e dator cu 428 de lei, «bant vechi».
un zapis lui «Nica Zaraful» pentru că-i
m’aü luat in seaamă dumneal ui V[e]l Spat. ca să-i dea
«Şi dántr'acest(i]-banf
zapisul micii care
NT

si să-m jai
dumisale tl. 209, si efi sä aibu ai da tl. 228,
— Tot de la dinsul e, probabi l, si sama de lucruri
aste la'măna dumnealui»,
re lui Radu Drägoiü. Notäm în ca:
siȘ sinete, date pentru păstrare si împlini
unul contes cu sa-
CE

cu amanetul
sinet de la Safta Stolniceasa Cantacuzino),
ÉOURAVASES. Nubqns Menhuclasas pă fun pios
mur (fein op.olota HS
mate dà muli ve gi) % 100], de la Pirvan Staros-
cuuiti, pì Gap.obgo fata
la un Britisanu; de la Marica Dudcasca,
tele si Matei Fälcoianu, de
I/

o sumă de 106 aspri, cu zălog de

Stolnicului Constantin Cantacuzino, pentru
juvaiere (pis opoloia Ts Lovzovyizaas Maga Neon WERTUNG
AS

12 poat a ART E, Nines ver.

1ì Evo. Courant GLAAD vo pi
de la «Tita cusătoarca si Cristu, bär-
à. 106], de la a Velisar, unchiul micü»,
a

Doamna Marica a luf Constantin-

batul ci, ze cari i-a sechestrat dumncaci
UI

15 hand 54 Ep az
Vodă, a. 352» (Ns'sG^. 2037000 AM: Koloros wp
2. dura Mages sob Kovzzevzivon Béèu: & 952); de la Postelnicul
de la Dona Căpitanul, de la
Neagu Topliccanu,
BC

Prascovanu, de la Pitarul
Stoica Abagiul [Ape esters de la Antonachi căpitanul de Icfegit, de la eDrä-
e acuma căpitan», de la «călugărul zugrav» (5
ghicean copilul de casă, care
 . ÎNSEMNARÌ SI ACTE ROMÁNESTÍ
86

Y
AR
LXXXI.
[1733.]
u

IBR
Aceasta aü lăsat giupănul Tanasie Duca la sfărșitul vieţii
dumisal[e] cu limbă de moarte, cum, după moartea dumnialui
nice
să maibă nime a căuta nimic, nice väru-säü Gheorghiü,

YL
a giupănesei, adecă
altul, fără tot ce ieste, mult puţin, să fie
| =
a soțului dumnialui.
Mărturii: Popa Costandin Bran; Hagi Dumitrucu găzdoaia;

SIT
Argioca Costandinias. mE |
cu
Si, pentru răndul biserici, iarăş l-am întrebat, de ieste
ceva datoriü, si att răspuns că nice zeace bani nu.
ER
Mărturii: Popa Costandin Bran, Dafinü. |
Anii 1733, zile] 27, msta Noemvrie.
NIV

[Fără pecete.]

LXXXII.
LU

[1761.]
Cinstiti pravoslavnici creştini, mulfämim maici noastre Cră-
RA

esi Marii Therezii că s’aü milostivit a ne da voe și slobo-

zinie a ţinea legea cea pravoslavnică, ca din mosí si din strä-
NT

de la «Postelnicul Istrati fiul lui Urdáreanu», de la

AUG EGOS Cw pc0¢),
«Postelnicul Serban, fiul Vornicului Bunea» (Mxovviov), de la «Medelnicerul
Constantin, fiul luY Matei», de la Rada Fili-
Ferescul», de la «Postelnicul
CE

Căpitanul (Eva 1409025040 QUE Connovvasas

peasca, văduva lui Constantin
‘Paving Pensia pubapatoio pò Era fovpard, dx & 17), de la Radu
Avramios> [predi-
Pitesteanu, de la un Neculce (Nirodhrbos), de la «dascălul
a) ple-
catorul], de la o Evreicä. — Relativ la afacerea lui Eustatie, se află:
I/

si
nipotenta dată de Andre! lui Nico (1731, Mart 22), iscälitt de 'Lzigaras
alti doi Greci; 4) zapisul prin care Panaiti arată, că, fiind lăsat de Andrei,
IAS

témèshods al săi, ca cpitrop pentru a lua sarea de la Olteniţa, o vinde unui

negustor, în presenta lui Ioanichie de Stavropole si altora (Focsani, 25 Maiü
1731); c) adeverinţa, dată în Bucureşti, 27 Iunie 1731, de Ioanichie de
Stavropole, si doi călugări cu numele de Neofit, pentru faptul că în adevăr
U

Panaiti a fost făcut epitrop; 4) zapis, prin care Panaiti arată (București, 24
BC

că a luat de la Ioan Cämärasul Ocnelor datoria lui Eus-

Octombre 1731)
tatic ; ¢) socoteala vinzării lucrurilor luY Eustatie (1731).
+
 DIN SECOLUL AL XVIII-lea ST

Y
mosì, si să ținem popi cari vomü vria, unietí sai neunicti,

AR
şi să nu hulească popi şi oameni cei unietï pre cei neunicti,
nici cei neunieti pre cei unieti, si, pentru beserici, căsi si

IBR
moșii care le-aü fäcutü cei unieti, cu bani lor, acealea să fie
a lor, iară cari le-ai fäcutü satul, acealia să fie ale satului,
si satul le va da cui va vrea. Si să știți că, precum ne-ati în-

YL
găduit a tine legia Ca pravoslavnică, asa nc-aü datü si ar-
hiereü pravoslavnic.
[Pecete rosä, fără ceva pe dinsa.]

SIT
Popa Sofronie vicaräs și popa Ghiorghi ot Abrud, jurafi
S. S. de la C[a]rlovet.
Anulü 1761, inü luna lui Martte (sic) in 10 zile.
[V°:] Inti varmeaghie Chiorului Mireşu !. ER
NIV

LXXXIII.
[1761.]
LU

Grigore de Rimnic cátre Dionisie Novacovici; 28 Decembre

doamne
1761. «Prea-cinstite si de Dumnezeü iubitoriule, doamne,
să
episcoape, mie pururea intru Hristos frate dorit, întru Domnul
RA

i şi a dra-
te bucuri. După datoriia cea frätcascä şi unirea credinti
căzuta si
gostii mai nainte s'ar fi căzut, preasfintite frate, a nc face
NT

a te bucura cu
cuviintoasa închinăciune către Preaosfintiia Ta şi
cuvántátoarca
fräteascä sărutare pentru cca de Dumnezeu
turmă ceti s'aù încredințat de la Proniia cea de sus şi de la
CE

si Crăiasă a Ungariei
prea-milostiva Imperatrifä a Romanilor
să fie norocită) pentru
iproë (a căriia creştinească stäpänire
ruminesc neunit, läcui-
pravoslavnicul norod, zic, al neamului
I/

toreasca-fi purtare
tori Tranzilvanie (sic), care supt arhipäs
AS

dragostif voastre si bu-

de grijă ti sai încredinţat, şi a arăta
iaste. Pentru acasta
curiia nostră cea d[u]hovniceasci, cătă
sä avem dela Preaosfintiia
numai ne rugăm, preaosfinfite frate,
UI

Ta fräfeascä ertäciune, cá, aflándu-ae depártatí de la Scaunul

nostru, cu călătoriia la Bucuresti si la alte locuri, n'am putut
BC

esatul Träbile;ti, vidicul Pinauriam» (!).

1 Tot asa către
SS ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
noastră; iar acum, de vreme ce D[o]mnul
face datoriia

AR
a ne
oși la Scaunul si e-
D[u]m[ne]zeü bine ai voit de ne-ati adus sănăt
şi mai bine intelegänd de la negutátorii ce
parhiia noastră,
bune tocmiri, foarte m'am

IBR
vin din läuntru ceale de Frätiia Ta
şi te-au ränduit
bucurat din inimä. D[u]mnezeü cel ce te-ai ales
pe Fräfii a Ta cu în-
şi te-ati pus păstor norodului săii, să păzească
a păstor i cu-
treagă sănătate, cu lină pace si îndelungată viaţă,

YL
a o păzi nevătămată
văntătoarea turmă ce ti s'aü încredinţat, si
şi fär de scădere si
şi neturburată de viscolele acestui veacu,

SIT
lui păstorilor, în-
lipsă a o aduce înnaintea lui Hristos începătoru
a auzi al lui dorit glas: «Bine, slugă bună si
vrednicindu-te
multe te
credincioasă, peste puţine ai fost credincios, peste ER
sfintele-ti ru-
voi pune; intră întru bucuria D[o]mnuluî tău». Iar
cu noi.
găciuni si fräfeasca-fi dragoste rugăm să fie p[u]r]u]rea
Si rämäit al Preaosfintiei Tale
NIV

| întru Hristos frate

şi smerită slugă:
Grigorie, episcop Răimnicului.
LU

P: [latin] Din mănăstirea FHurezii. Dech. 28 d., 1761.

[Pe foaie adausä :] Instiintäm pe Frätiia Ta că, poftindu-ne
Preaosfintitul nostru frate, chir Sinesic al Aradului, ca să slu-
RA

jim norodului slovenescu al Iliricului cu oareş-ce slujbă biseri-

cească în tipografiia noastră, a da în stambă slujbele şi vie-
NT

sfinţilor arhierei şi împărați ai neamului sărbescu, care

tile
Sale osteneală, după unde aii fost răsipite, le-au
cu a Frăției
strănsu şi le-ai adunat într'o carte, după datoriia noastră
CE

vränd ‘dar a plini cerereaşi pofta Frăției Sale şi a ne arăta

cu slujbă pentru unirea Credintii si către pravoslavnicul norod
a Iliricului, iată că, cu ajutoriul lai D[u]m[ne]zeü, voia si cererea
I/

Frăției Sale am împlinit, dändu în stambă ca vre 0 500 de cărţi;

Frätiei Tale 2. Care mä rog
IAS

din care trimesem si dragostei

din frätcascä dragoste si le priimesti, rugändu mă Frätiei Tale
ca să iai ostencaalä si se iai voe de la Märiia Sa ghinärariul
să fim slobozi a trimite aceste cărţi către preosf[i]ntitul fra-
U

tele nostru Sinesic, pentru mai îndemăna pe aciia, pen vama

Boiţii,—că a le trimite pz la Mehadiia ne teamem, să nu să
BC

întâmple de către cei far de Dfulm[ne]zeü Agarencani a să

-
 DIN SECOLUL AL XVilLlea S9

Y
face vre o stricáciune cărţilor, că foarte multe răotăți fac. Si a-

AR
ceastă scrisoare ce o trimesem către preosfintitul fratele Si-
nesie, încă mă rog, iubite frate, să o trimiti pe poste, sii

IBR
meargă in grab[A] la Preaosfintia Sa. Si de toate ne rugäm ca
sí avem de la dragostea Frätiii Voastre ráspunsu mai in
grab[ă], ca să știm în ce chip să urmăm cu trimiterea acestor

YL
cărți. Osebit şi poftim pe Preaosfintiia Ta si te rugăm pentru
un sărac de preot anume Iacov din Răşinari, că, în vremea tre:
cutei räzmirite, odihnindu-ne şi noi in casa tătăne-săii vre o

SIT
jumătate de an, fiind el atuncea copil mic, după ce D[u]m[ne]zei
ne-aü suit în cea prea-innaltä treaptă a arhierieï, ni l-au tri.
mis tatä-säü de lam crescut si l-am învăţat si sfänta carte
si, întorcăndu-să iaräs
ER
la casa lui si fäcändu-sä de vărstii, s'aü
astă primăvară viindu iarăş aici, Sis cante
si căsătorit:
căsă-
nişte datorii, şi viindu si către noi, spuindu-ne că s'aü
NIV

pomenire cu dänsul,
torit, vrănd noi ca să nc facem desávársit
sl far de voia lui l-am hirotonisit diiacon şi preot, nestiind
Preaosfintici Voastre. Acum, de
LU

noi de asäzarea arhipastorici

Ta arhie-
vreme ce Dfu]m[ne]zeù bine ait voit de esti Preaosfintiia
cu frățească dragoste te rugăm să a-
reüsi păstor acei eparhii,
hirotonie, ca si fie cu a Frátiii
RA

vem ertáciune pentru această

pentru
Tale voe si bl[a]g[o]slovenie, si pre acest sárac de preot,
ca pre
dragostea noastră cea fráteascá să-l aibi întru cunoștință,
NT

Vozs-
un adevărat preot; si la cea arhipàstorcasci a Preaosfintief
să treaacă rugăciunea. Si noi vom rämänea
tre mă rog să mi
Voastre cel frátesti, ori
CE

datorfi] a sluji dragoste Preaosfinţiei

la ce ne vei pofti. |
si de D[u]m[ne]zei
[Adresa :] Prea-cinstitului si preaosfintituluî
frate si întocma
iubitoriului şi al nostru întru Hristos iubitului
I/

epis.
sluj[i]toriii, domnului, domnului Dionisie, pravoslavnicului
AS

cu
copu al Budei şi al Cámpiilor Mohaciuluï şi a tot Ardealului,
să să inchine.
cuvioasă cinste si cu frátcascá särutarc
UI

(Fără pecete.]
BC
90 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
AR
IBR
[1763.]
Prea-cinstite si preosfinfite si de D[u]m[ne]zeü iubitoriule
doamne, doamne episcoape, mie p[u]r[u]rea întru Hristos frate

YL
dorit, — întru D[o]mnul să te bucuri. |
După a noastră fräfeascä datorie, nu lipsim a cerceta feri-

SIT
cită starea sănătăţii Frätii Tale, ca, întru toată întregimea
aflindu-o, să ne bucurăm. De noi voind dragostea Frăției
Tale a sti, cu mila luf D[u]m[ne]zeü si cu sfintite rugăciunile
ER
Frăției Tale, ne aflăm săn[ăjtoși. Langa atasta Înstiintim pe
Frätiia Ta pentru un iermonah anume Nicodim, carele, fiind
Belgrad, și viind către noi încă mai dennainte,
NIV

cu neamul din
find mirean, l-am călugărit, aicea la Episcopie, făcăndu-l
diiacon si preot, si ne-aii slujit cătăvaș vreme bine şi cu
dreptate. Apoi, din îndemnarea lăcuitorilor pravoslavnié ai
LU

Ardealului, luindu-s[i] voe si bl[a]goslovenie de la noi, s'au.

dus cu oareș-ce jălbi și pănă la Curtea rusească, la răposata
întru fericire Elisavet[a] Petrovna, marea Împărăteasă a toatel
RA

Rosiia, si, de acolo intorcändu-sä iarág aice, doreste, de va

fi cu voia si bl[a]gosloveniia Frăției Tale, sä-s vie în locul si
NT

neamul siti. Pentru carele si noi poftim pe Frăția Ta ca să

aibă voe si bl[a]goslovenie să vie, şi să-l priimesti lăngă Frä-
tiia Ta cu slujbă, că iaste omu bun si, căt ati fost längä noi,
CE

ne-ai slujit cu dreptate. Ci poftim să avem de la Frăţiia Ta

răspunsu, ori în ce chip vei socoti Frätiia Ta. Si, cu acasta
sfärsind, pe atotputearnic și: mult milostiv D[u]m[ne]zcii, carele
I/

cu a sa mai nainte purtare de grijă, prin încungurarea anulti,

IAS

bine ai voit de ati invrednicit pe Frăţiia Ta a ajunge si a

prăznui sfânta şi dumnezeiasca zi de prăznuire a Nașterii
D[o]mnului Nostru Isus Hristos, cu căldură din adăncul ini-
mii il rugăm să învrednicească pe Frăţiia Ta a prăznui şi
U

începerea anului noii si sfänta si d[u]mnezeiasca Arătare şi

BC

celelalte următoare sfinte si d[u]m[ne]zeesti prăznice, cu

maltă bucurie si d[u]m[ne]zeiascá veselie, împreună cu toată
 DIN SECOLUL AL XVIILlea — 91

Y
cuvăntătoarea turma Arhipastoriei Tale, întru multe si fericite

AR
încungurări de ani. Si rämänem al Preaosfintici Tale.
| Ghen. 1 d., 1763.

IBR
întru Hristos frate, -
spre slujbă gata:
Grigorie, episcop Răimniculul *.

YL
[Adresa ca la n! — Pecete
precedent. neagră, de ceară;

SIT
ruptă.]

LXXXV. ER
[17631]
NIV

Prea-cinstite si prea-sfintite si de D[u]mnezeü iubitoriule

frate do-
doamne, doamne episcoape, mic prea întru Hristos
rit, întru D[o]mnul să te bucuri. |
LU

datoriia fräteascä, nu lipsiiù maf întăiii a cerceta

După
că, întru toată în-
fericită starea sänätätel Preaosfintiei Tale,
si să mulfämim cerescu-
tregimea aflăndu-o, să ne bucurăm
RA

voind dragostea
lui Împărat, supt a căruia nemărginită milă
rugăciuni ne
Preaosfintiei Tale a ști şi de noi, prin sfintele-ff
Preaosfintiia Ta
NT

aflăm sănătoş. Lăngă aceasta instiinfäm pe

dascalul Va-
că, mai in trecuta vreame scriindu-ne dumnealui
Tale, de i-am trimis vre-o
silie, ce iaste sicritar Preaosfinfief
CE

pănă acum nic un ban

cätevas cărți besericesti, pe care cărți
să lipsească dum-
nu ne-ai trimis si, intelegänd noi cá'iaste ca
dragostii Prcao-
[nealluï de längä Preaosfintiia Ta, ne rugăm
I/

bani, cá înna-
sfintiei Tale să-i poruncesti ca să ne trimità
si iù bani
dinsu om am trimis la läzäret, de aşteaptă acolea
AS

1 La 9 Iulie st. n. 1763, Dionisie răspunde că nu poate lua în serviciul

UI

recomandă, dar că el poate să se întoarcă în ţară, eut

säü pe clericul ce i se
perturbationibus patriac ct status
prorsus a sophronianis machinamentis et
sciat... Et alios meos, ob
BC

cius, non tantum abstinere, sed etiam | abhorrere

expensas, et ob paucissimos proventus
multas mihi hic-causatas et causandas
dimittere instituam».
92 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
nii aducă, că foartene sint trebuintos, si foarte foarte
şi să

AR
(sic) vom mulțumi dragostii Preaosfintiei Tale. Însă ait: bani,
aii cărțile. Si, cu acasta sfärsind, rämänem

IBR
Al Prea Sfintiei Tale

întru Hristos. frate pururea spre slujbă gata:

YL
Grigorie episcop Ràzmniculur.

tri-
P. S. [latin]. Poftim dragostea Frätieï Tale bani să să

SIT
să nu să dea într'alt ă
mità cu un om al Frăției Tale, ca
mănă, ce în măna trimisului nostru, care așteapt ă în lăzăret.
[Adresa :] Prea-cinstitului si prea-sfintitului și de Dumnezeii
ER
iubitoriului si al nostru întru Hristos iubitului frate si intocma
epis-
slujitor, domnului domnului „Dionisie, pravoslavnic[u]lui
si a tot Ardealu l, cu
NIV

cop al Budii și al cämpiilor Mohaci ului

cuvioasă cinste și cu fräteasc[ä] sărutare să să închine .
LU

LXXXVI
RA

| [1763.]
"După căzuta evlavie cu care mà închin Sfinţii Tale, pă-
NT

rinte protopoape al bisericii din cetatea Brașovului.

+ Cartea Sfinţii Tal[c], ce ne-ai trimis, am luat, si cele ce
ne-ai scris încă am văzut. De sănătate Sfinţii [Tale], foarte
CE

ne-am bucurat. Cărţile ce ai avut Sfintia [a], împreună cu

ceilalți preoți, de mile, le-am arătat Mării Sale lui Vodfä],
dănduii şi carte ce ai trimis Sfintia Ta Mării Sale. Si vei sti cá
I/

Măria Sa Vod[á] milele le-ai invoit cu deoscbite cărţi si,

pecetluindu-să, să deateră in mäna trimisului Sfinții Tale, si
IAS

cele vechi si cele noaoä. Numai carte pentru apărarea de

saigii nu s'aü făcut astă dată, —că ati rămas la primăvara
viitoare să o facă, cănd și vremea saigiilor atunci iaste.
U

Că acum aü trecut vremea. Ci să fii Sfint[ia Ta] încredințat

BC

că atunci să vla] face. Ci pentru atasta nu lipsif a instiinta

pă Sfintia Ta, si, prin dragoste Sf[in]t[i Tale].si de alte tre-
 DIN SECOLUL AL XVIII-lea 93 .

Y
buintä, de vei mai avea a ti să face, scrii-ne, si gata sántem,

AR
ca niște prieteni, a-t sluji. Acasta,si fii Sffin]t[ia Ta] sänfältos.
Iul. 5 d., 1763.
AI Sf[in]t[ii Tale] gata spre slujbă:

IBR
| Aihfail] Vel Logofăt.
[Pe V°:] Cucernicului Sfinţii Sale prot[o]populut chir Evs-

YL
tatie de la bisearica Braşovului, cu sănătate să să dea.

LXXXVII.

SIT
| [17637]
Întrebări cu privire la agitatiile contra Unirii şi noului cpis-
ER
cop neunit, puse in sama protopopului Simion de Bälgrad.
«27^: Gräit-aü cu alti oameni pentru Tatari ceva?.. Cu nime-
nea nimica, ce încă, după porunca Preaosffintitului], am întărit
NIV

pacea între norod.» «Zis-aü că va să vie Sofronie cu Tătari în

zis... Deaca nu af vorbit, de unde socotești să fi
tari. N’am
Vasilic,
eşit aceste vorbe? Gändeste că protopopul cel uniti,
LU

lui, ţinută
din zavistie, căci iaste protopopü în protopopia
Vasilic,
dela el mai nainte de dizmembraţia legii. Aü popa
jurat protopopescü din Mäjina. Zis-aii că va să răsplătească
RA

pirit, zice, şi
Sofronie unitilor şi papistasilor? N'am zisü.» L-a
zavistie... Cetit-aii vre
«popa Nicolae cel unit din Teus, din
Nici decum. Prii-
o scrisoare înnaintea cuiva pentru Tatari?
NT

una. Priimit-ai de
mitaü de la alte ţări vreo scrisoare? Nici
ai scrisii vr'o dată
Sofronie vre-o carte? Nici o scrisoare. Nu
CE

I9"" 7ris 762°.

lui? Nici odată. Auzit-aü unde iaste? Auzit
Dela dascalul Belgradului, Ioanü, care ai venit
De la cine?
de curändü, prin contumatie. Unde zice că iaste?
‘din Valahia
I/

La ‘Argici, în bună stare. Vorbit-aü elü cu dänsulü ? Aü vor-

acum n’aù vorbit, ce nu-
AS

bitin trecuta iarnă în Räimnicü;

ca iaste de mai susü
mai auzit de la episcopulü Răimnicului
vorbe ale dascalului Ioanü
numita. mănăstire Argişi. Aceste
UI

el mai spusă cuiva acestea ?

spusu-le-aü cuiva? Nimurui. Dar
nu, dar uni oameni îli
Nu ştii, Numitu-te-ai notariusü è Ba
(sic) lui Sofronie ce găn-
BC

numescü aşa. Auzit-ai pentru inututia

alt cineva? N’aü auzitü.
deste, ‘de la ' dascalul sáü de la
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI |
94

Y
Zicü cá ar fi bine de :
Ce zici oameni, noroduli de Sofronie?
oameni din ior-

AR
ar veni, şi ar'da bani colectorii ‘mai cu dragii
şi alti după de laturi. Ştie dascalul numit. unde
sagul Zlagnii
ati auzit că aü
să fi fost: în Valahia. saü si alte țări? Zice că

IBR
ü ? Poate.»
fost şi la Moscova. Poţi aceste întări cu jurämäntul

YL
LXXXVII.
[1765]

SIT
Protopopul din Turda, către «Fretiile Vastre preuti năuniţi».
1765, 5 Decembre. - ER
Iată vi se poruncește ca în zece zile Dechevrie să vă aflaţi,
în Turda, cu dăjdile si alte restatir, adäcä
foarte diminate
Sinbete, şi cine ce treb[ä] ar ave, să să sorotască. Acasta
NIV

carte sä
să poronceste suptü globa soborului, 24 de flor., si
etc. Carte sä vie la soborü popa
meargă in Sincraï, Agribit,
de sus, să fifi sorociti la
Mihai cu diiacul Gavril: din Tritul
LU

dare de sama; popa Gligorie dinü Tiondvo (sic), să fiţi so-

rocifi cu fătul la dare de sama. Fără adresă.
RA

LXXXIX.
NT

* [17662]
Lucrurile şi vorbele ce ati vorbit Onea, s’aü dovedit. -
CE

Si, apucändu-mä prot[opopul] cu ; Jurámántü, n'am putut:

tăgădui, ci am spusii cum aii fost, că aü venit în casa mea.
şi aü zisü că aü făcutii Vocsul cu Calea, si viindü, la Perici!
I/

(sic), ati trimis pe Calea la Bădăcinn, si acolo să cheme .pe:

IAS

Bocsanu, si să-i zică să dea veste pe la pop[i], si ei va face

pe d'asta parte, cum că să nu dea popli] b[a]o[i] în mina
prot. de dajde noao, că vorü să-i duc[ă] ei la Vlădica, iară
pe patru ani să-și dea sama, şi daci înnainte să le dea
U

d[o]mnul altii prot., că acesta lori nu le mai trebue, — zicAnd'

BC

cà nu stic prot. că ei säntü cuibul mingunilorti. a

Si aü zisü
*
 DIN SECOLUL AL XvVIII-ea 95

Y
de iarăși fece lui cum ai facut popei de la Bädäcin, ar

AR
„da un galbenù si s'ar face a-l chiema la ospätü si i-arù fi-
nea calea si să-l bat[ä], cum îi va plăcea lui. Aceastea după
gurămănti am spusü, — daca nu-s fine gura, cá l-ai auzit

IBR
„pruncii şi aù spus.
[V°:] Impotrivirea popilor Varmeghii.

YL
XC.
11766.)

SIT
Acesti preot, popa Timofteiü din satu Lupoae, värmeghia
Dobäci, care, pentru multă sărăcie, neavändü cu ce-s plăti
singhelie si neaducändü nici firä de scrisoare de mărturie, ER
eü nu i-am dat voe a sluji nemic; şi acum parohicnii, mi-
lostivindu-sä, l-aù ajutorat ca sä-s iù singhelie, afară. Deci,
NIV

pentru multa a lui întàrziere, altă pricină nemică nu arle],

ce iaste preot de cinste, neavănd nici o canonitască împe-
. decare. Cu săteni are. dragoste, şi sántü în mare lipsă sätc-
LU

nii pentru preot.

Anul 1766, Mai 28.
Protopo[p] Gavriil Miluai.
RA

[Fara adresá.]
NT

ACI.
CE

Protopopul din Turda către episcopul Dionisie ; 1766, 3

anuar.
Pentru pira lui «Oná, ce aü băgatu la d[o]mnul său si la
I/

preosf[i]ntiitul». «PA nimeni n'am silitü, n'am asupritü ; ce ei

„ce a judecat 2 soborü,. într'aceia am stat si am iscälitü, și
AS

judăcate în şase sati şaptea. ceasuri totii i-au

mai nainte. de
rugat, tot soborul, de pace, iarăși ei pine în judecată, adecă
UI

Munteani, Anna, nu aü plecatü pe o zii (sic); iaresì. dupa

totii ia.s'aü rugat cu pace, jaresí tate-scü nici s'aü
"soborü
la paca, nici la soborü pentru fata sa; iaresi mumă-sa, '
BC

invitü
năcuviosele pricini .p sai dat 4 toiage din 24 si‘
pitru
 96 ÎNSEMNĂRI sr ACTE ROMANESTI

Y
fata totii mumă-sa ai fäcutü cu toate cuvintäle neatrebuin-
cioase, că dini sat plecati și at umblatü acela om Onnea:

AR
de-alungul Turzi, cu galbini după mine, si la mine acasă, si
după acia a minatü muerca lui iaresù la mine acasá cu un

IBR
galbinü să-lă priimescü si să-i despartü; iaresì, vezindi cá nu
primescü galbini, asa aü mersü la domnul săi, si ati veniti
la Preosf[in][i]ul». — .

YL
P. S. «La o laltä cu dragoste ati treitü pină în casul dá
Îi trimite pe reclamanti la episcop, unde — «si vor da
acum.»
dealele prin documăntălu lor».

XCII.
SIT
ER
[1766.]
NIV

«Thodosie ermon[a]h» către protopopul Simion Stoica [de

Alba-Iulia], «al mieü bunu părinte». — 1-iü Iulie 1766.
"Sá nu se supere «că ti-am mai Instii{n]fat pentru răndul .
LU

simbrii meale ce am slujliltu cu știre dumitale la mănăstire

Bulzului şi totu nu mai vine simbriia»; să i-o trimeată «unde
știi că săntu,., Ştii bine cità nevoe am pătimit; fusei prins
RA

la Sibii; mă scoasără din Sibii cu Nemfi, pănă mă. scoasă

din tara afară. Dară încăș cu cätx nevoe am trăit in Tara-
Rumäniascä pănă ce am trecut muntele iarosì dincoace, cita
NT

frică si cătă nevoe am pătimit, numai avändü noroci cá, fii[n]d

si fratele Efrem călugărul, care si el ati fost priln]s dinpreună
CE

cu mine, știind sama muntelui și având cunoștință cu dumniata,

‘si ştiind totă lucrul vostru, am osărduit ca să dăm față cu
dumniata, şi, vrănd ca să ne mai depărtăm, temăndu-ne de
I/

nevoe, dumniata al zis că vei da sama prian nevoia nostră

si 'm'ai trimis la satu la Bulzu, la mănăstire, in vale mic[ä],
IAS

avănd räspuns de la dumniata cá vei avea grij[i] si de la

Vlădica a nu ne ști pre noi, fiind eparfiriia dumitale. Si am
șezut -si acolo cu multă frică, pănă cá[n]d aü simțit guberniia ,
U

„de noi, și, dändü poruncă pentru. noi, cu strigare prin tirguri,
‘ la tisturi, abiia am scăpat, avăud noroc cu un frate al miei,
BC

‘de mi-aü dat de știre, spuindu i dumniata si auzindü si de

»
 DIN SECOLUL AL XVIILlea - 97

Y
la un solgobiráü cá umblă să ne prinzä, si de frică mi i-am

AR
uitat si niște háinitá acolo.» Le cere, «unde ştii că mă aflu».
P. S. «Si mă inchin cu sänfäjtate si la nişte credincioşi ai
miei, anume popa Nicolae de la Zlatna şi popa Gliga de la

IBR
Ponoräl si popi Ion. Sperle de la Bolzü.»

YL
- XCIII.
[1766.]

SIT
- Prea-cinstitului şi de bun neam părintelui protoprezviter,
noao milostiv patron, cu smerità metanie mà inchin Sfintiit
Tale. ER
Pintru călugăru de la Bulz, vei şti cum că l-am prins şi
l-am legat şi l-am dat vodosu, că nu să da legat, si zice că,
NIV
alt
dacă ești protopop, să nu umbli cu mintunì să aduci
vrut să-l bagîn temniţă şi
Vlädicä în Ardeal. Deci cii am
la Sibiiù; dară m'o fostii milă de
sil trimiti odorbiráuluf
prins să-l duci
LU

dănsu, că va apuca tistori; ci iată ţi-l trimit

rămănca cum
la dfo]mnu, iară, Sfintiia Ta netrimitindu-l, vei
trimiti maf mult
iti strigă pintră toți omeni... Să nu-l mai
RA

in osagu figcului, să-l mai văz mai mult cu ochi mel, si în bun
alti că m'o
chizäs să-l slobozi, că mi s'o lăudat pe taină cătră
face mali] räü ...Iuh. '0, în anu 1766.
NT

Popa Nicolae, paroh Zlatni.

d».
[Către «protoprezviter Simeon . . - Belgra
CE

XCIV.
I/

În Beciü, 9 Martie 767.

AS

Prè-cinstite, prè-dorite, | celor 50

meale cu numărarea
Pentru împlinirea rugăciuni
UI

scrisoare. dumitale de la
mieü, care, din cinstită
. f. taicălui
a curgătoriului an a.0 inteleaje am avut
18 a lui F[evrua]rü
cc si îndată toată
numai m'amü bucurat foarte,
BC

nárocü, nu
cumpărarea fără ză-
grijea mea spre aceaia am intors-o ca, cu
n
“3
| 64567. Vol. IV.
 98 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

Y
celor de la dumneata mie însemnate, cuno-
bavi unealtelorü

AR
ale cu mine și pen-
stinta faceri aceştia de bine si a dragosti dumit
s’aü făcut, aieveaîn
tru mine cu cea de natura ai mici născători
Însă, fiind că delijantu acum luni ce aü

IBR
fapte să o poë arăta.
în 17 Martie, după c: cel noii, înnaintea sosiri
trecut, adecă
în 3 säptä-
scrisori d[u]m[i]tale ai porniti la Ardeal si pănă
nes-
măni, adecă pănă cătră începutul lui Aprilie după rămle

YL
u acea
cul cal[enda]r, nu va porni altul delijantü de aica, — pentr
pănă atunta. $i mă voi nevoi
dumneata. vei fi îngăduitoare (sic)
ri.de arjint , cum voii
cu toată osärdiia aceale însemnate lucru

SIT
a acelor 50 fl.
şti mai bine,a le cumpăra, şi, pentru întoarcere
[nemteste], a le trimite negresit si cu multämitä.
Alte lucruri noao, in care aș putea d[u]mitale a sluji despre
ER
lele
terile ceale vecine, nu mă îndoesc că şi dumitale din novea
de obşte it vor fi cunos[cu]te. Aita, între cei ce sti. mai bine
NIV

deajite pe buze apăsa, ieste cunos[cu]t lucru precum Înnăl-

timea Sa prea-putearnicul Împăratii la luna lui Mai are în gănd,
cu ajutoriul însus in faţă a sá pogori la Bănatul Timisori
LU

si cu prea-insäninata sa împărătească faţă a ferici aceale parti

ca la 20 de zile indelungatü.
Pentru Mosu al mic, însus eü am cetitü la un prieatinü
RA

räspunsurile: ca intäiü Mosul cel mare să-l îndeamne căt

mai vărtos pe Mosul cel mic să să lipsascä de moșia aceasta
sa de ait de sus, si să vietuiascä cu acea de
NT

și logodnica
acolo; iară, de nu va voi nice întrun chip a să lipsi de
aceasta de sus logodnica, atunéa Mosul cel de mijloc, care
CE

e ab eadem stiva, sai de un zănat, cu mosul cest mic, si pre

care vor gäsi mai vreadnic, dupä acela sä märite pe väduva
de acolo; si asa Mosul cel mic va putea a să întoarce la
I/

logodita lui cea d’intäiü. Care cearere lesne o va dobăndi,

numai, precum aü fostii început, neîncetat să o procitască.
IAS

Aşea dară dumneata vei ști de acum înnainte la numitul Mo-.

şul cel de mijloc a te pune în cunoștință şi prin prieatini
lui si în milă, ca doară ar cădea soartea apostolilor spre Matei.
U

Mă rogi foarte ca să te nevoesti în totii fealiu să-mi do-.

historiia Täri-Rumänesti $i a -
BC

bàndesti unii letopisefü 'saü

Moldovi, de acum proaspătii scrise, și, de va fi cu putinţă, si
»

nedota
Universit aalil las

. DIN SECOLUL AL XvIir-lea 99

Y
catalogul Mitropolitilor Täri-Rumänesti si Moldoveneşti şi a

AR
episcopilor de la toate episcopiile osebite, şi cu însămnarea
. | Biblioteca

în ce ai si supt care D[o]mnî s'aü început si ep[i]scopiile si

tipografiile lor; şi, de va fi cu putinţă, şi a celor ardelenesti

IBR
neunifü, cari aü fostü pänä la Theofil Pentru care ostänealä
si osărdie, nu numai nu vei fi uitat cu numele în ostăncala
mea, ce si pururea voi rămănea indatoritä sluga

YL
a cinstit D[u]m[i]t[a]le

SIT
XCV. ER
[176...]
NIV

[Episcopul Dionisie al Ardealului către «pravoslavnicii cres-

tini», pe varmeghii.| De vreme ce prea-înnălțata Chesaro-Crä-
neuitändu-sä
iasa ca o maică duioasä spre fü săi,
noastră,
LU

cele multe, cu
la prostime, indräznelele si greselcle noastre
și căzută după dumnezeiasca si a tu-
carele fără socoteală Prea-
neamurilor lege, supunere şi ascultarea măitască
turor
RA

rănită, din fireasca ef ini-

Innältimi ei inimi foarte tare cra
care am rămas neunifi
mă s'aü îndurat a ne îngădui noau
acuma înnainte a finca legea
după deschilinirea Comisii de
NT

Biserici Răsăritului, fără de

noastră neunită, cea gretascä
nié o poticnealä, puindu-ne si arhiereü pravoslavnicii, indrep-
cu
CE

grije sufletelor noastre, întărindu-l

tätor si purtätor de
facă. si iscoale, să ne invefá
puterea sa cea despre sus să
a sluji Prea-Innáltimi ei întreagă
à trăi cu frica luf Dumnezei si
ca Sá nu scädemü din
I/

credinfa si cea de totü supunerea,

dumnezeiască si a. legilor îm-
cea cästigatä miläla pedeapsä
AS

ni să cade a cunoaște acasta chesaro-'

pärätesti, — drept aceia
rade-
toată umilința şi arătarea
crăiască osăbită milă cu i'
cun sem. (sic) väzutü, precumii'ş
UI

lor vrednice de pocăință si:

rească numai spre folosul.
după datorie noastră. cea păsto și
ne-amü socotiti, după starea
bună starea noastră întinsă
BC

a cu-
ceva din bună voia noastră
putinta fieste-cäruia familii,
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMĂNEŞTI
100

Y
sămn de
lege si ca un pomii verde maici milostivei în un
itoarei

AR
pră-plecata mulfämire potolitei, drepte i urgii, stăpăn
e, ca să să
noastre şi dăruitei liniştii săi aducemii înnaint
aceia
uite cu prea-milostiv ochiul bländeateï sale la ci. Pentru

IBR
tea
ne-am si rugat de multe ori, cäzindü in genunche înnain
Sale, după celealalte mile, şi să închine si acestü
fnnältimit
inimii
pomii verde, din ferbinfala cei supus[e] si credintoasă

YL
prin mijloc irea al-
noastre, în sănul celii măicesc a primi, si
tora mai mari voitor[i] binelui nostru; și de acasta nu ne-amü în-
vrednicitü, şi trimitem la dumneavoastră, iubiți noau în H[ri]-

SIT
stos, ascultätor[i] find — (sic). Căruia si dumneavoastră vă pu-
teti încredința cu scrisoarea acasta a noastră si cu întărire
scrisă, märturisitä de la înnàltatu ghineral comendașii ca să
ER
poată săvărșie incredintata lui atastä slujbă fără nice o ză-
tignire. Deci fieste care după stare lui, mai susului numitü cins-
NIV

titü— (sic) de la noi trimetind în scris dată, cu toată osär-

diia şi dragostea să vă siliți mai cu grabă a plini fieste care
porunca sa desävärsitä, neavändü nice o zmintealä de la tis-
LU

turi şi stăpănitori vostri după mila cea mai de sus dobänditä.

Si elü vă va da scrisoare în mănă, de mărturie, cätü de la voi
în fieste-care satü după numărul familiilor si a stărilor aü
RA

Juatü, si vof asisderea scrisoare, cátü i-ati dati, ca să poată

şti a fieste-cäruia osărdie şi ascultătoare dragoste. Neosoco-
tind la aceia pre cei uniti, cu care de acuma înnainte ca cu
NT

frati dintr'un neamü în pace si în dragoste trebue să trăiţi,

ca să stea cuvăntul nostru cel pentru ascultare și supunerea
CE

voastră mai sus dati neclătită de la locul sat, şi sä-m des-

chideti gura si de acuma înnainte cu aceia a mă lăuda, si
lipsele voastre după putință a le tămădui. Întru care nezmin-
I/

tită nădejde vă lásámü mileÿ si darului dumnezăescii cel în

totü feliulü, desăvărșit. Si, arhiereasca noastră blagoslovenie
IAS

. trimifindu-vä, pururea säntemü ... |

Dată în... 5
‘Fierbinti cătră Dumnezäü rugători si a totii binelui voi-
007
U

‘ tori... (sic). . S
[Concept.] E
BC
 "DIN AL
SECOLUL: xvur-lea - 10?

Y
AR
IBR
1176...)
«Onea Munteanul din Chieta» către episcopul Dionisie No-

YL
vacovici. EE |
Arata că avea o fată văduvă. Vine «un fecior» din «Tritiu de
jos»: «venind în casa mea, să facem legătură, să-i dati fata mea, .

SIT
și o am dat, și legătura s'aü făcut, si, esind feciorulü afară,
l-ai [sters: văzut) sä-s ia zioa bună, si aü rădicat cusma de
cäträ nol: fata lati väzutü la un ochiü tras în sus si in jos;
iară, deaca
ER
l-aü väzutü fata, aii zis cătră mine cá nu va mearge
dup[ă] dánsulü, că nu-i place, cäce este cu ochiü tras si urăt,
NIV

Și eü m-am dus de le-amii spus să nu-s gătească de nuntă,

că featii nui place feciorul, că are sminteală la ochii; fe-
corul s’ati dus la 1 protopop, Chiril dela Turda; protopopul
ait sorocit la sobor la Turda, ati să leage nevasta şi pe nol,
LU

deacanu vom mearge. Et, deaca am văzut porunca, ami mi.

natü pe muiarea mea; iar, deaca al mersu acolo, protopop[ul]
venit 2 zile;
RA

ai legat-o ; ei am agteptatü să vic; ia n'aü

a 3 zi m'am dus acolo, și o am găsit legati; eü am zis:
«Cumu- răndul, părinte ?», El ati zis: «Să vie nevasta, aü cu tine,
NT

că avem pravila aici si o-m căuta, si cu

ai cu fezor[u]-tàù,
sila nu o voiü da dup[ă] fecior». Nevasta aü mersü la proto-
mca in dooa
CE

popii, şi aü făcut soborü, și aü bátut.pe muiarea

florint[i], au
tünduri, si ati zis cătră fată: ati să dea 80 de
rispunsù că nu
să-i dea 80 de toiage, aii să-s cununc. Tar ia aù
nstitul] protopop
va mearge dup[ă] dănsul, că nu-i place. Jar ci|
I/

în casa lui, şi o aü cununatü

o aü luat si o ai dus cu sila
AS

‘cu sila, şi o ad dat dup[ă] fecior; si ai venit muiarea mea

la mine toată neagră şi bătută. Eü am venitla Preosf[i|ntitul
şi aü.zis să
m'am plänsü cu istantie. şi mi-ati dat vales (sic),
UI

si
vie nevasta si fecor[u] si 1 protopop. Si mă rog Preaosf[i]nfifte]
mea,
să mi-s facă îndreptare pentru că mi-ai bătut muiarea
BC

și domnii varmeghiei. Dec

de ia făcut ruşine, de s'aü mirat
împace
acum aü chiematii pe nevasta,pe fecior şi aù zis să-s
102 _ ÎNSEMNĂRI ŞI” ACTE ROMÂNEŞTI

Y
unsü că nu va. şedea cu el
la Preosf[i]nti [tul]; jar ia aii räsp

AR
Joi, Ianuarie 5 zile». .
atasta al fost si stă-
domne, domne, mie milostivü
V?:] Preaosf[i]ntite

IBR
pänü». [Cf. n° xor] -

YL
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
U IAS
BC
 Y
AR
IBR
2 è No +
T^ «
t5

ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE,

YL
SIT
A. LA DOCUMENTE.

I. Scrisori romänesti, fără original păstrat, din Archiva Capitolulut din Alba-lulia.
ER
I.
NIV

Scris-am noi boiarif Täräf-Rumänesti, mari si micii, însă a-

* nume: Aslan Vornicul si Gorgan Spătariul si Mateiü Aga si
-
. Dumitru Preda Post., căpitanul, și Mihai Cluceriul şi Barbu Pah.
LU

välnält [o]r. (?) si Dumitr așco Post. și To-

si Mihalcea Post. peste
Post. şi Zahariia Banul și Stroe Post, Adam Banul, si
nasco
si marii, acesta zapis al nostru ca să
şi mici
RA

alti boiari toți,

cum să avem
fie de mare crediintä la mana jupinului Cristes,
itu să nc
a darea ug. 2.000. Păintru care bine să aü făgădu
fi pre voia nos-
NT

facă cale să meargem în fara nostrá ; si, [să] va

tara si sá scotem Grecii si duşmanii nostri.
trá: sá ne luom
zeü să ne facă.
carii aii spart casele nostre, si să va da Dumne
CE

car noi să avem a.

acestu bine ca să fie pre voia noastră,
un cuvăint. Ear, si
darea rea (sic) aceşti 2.000 ug. fără nici
bine, noi să avem pace de cătră dum-
nu ne va face acest
I/

Si páintru crediinfa pusu-nea-am si pecetile. Leat

niialui,
| .
AS

7139. | |
Pecetea lui Mateiü represintá un om in.
[«13 peceti cu fum.
pe virful tronului o
profil sezind pe tron cu sabia în mînă;
UI

în Colomna lui
cruce, jar, deasupra: Mares.» — Hasdeü,
Bibl .
- Bat-
‘ Traian, VIII, pp. 230-1, după originalul rătăcit:
cu Gheor ghe
BC

thyani din Alba-Iulia, Corespondenţe. private

_Räkoczy, I, p. 67.)
.
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
104

Y
AR
IL.
[1631.]
si vecin :
La al nostru cinstit si prea-iubit si bun prieaten

IBR
brasevscomu.
de aproape, jupan Hráj[i]lu Crästov, sudtu grad
te si”
Pohtim dela milostivul Dumnezeü buna’ viata si sănăta
ă '
dumnetale. Să -veri cerca dumneata si de a noastr

YL
dăruească
har milostivului Dumnezeii păn pre acum săntem
sănătate,
sănătoși. ‚Alta, däm stire dumnetale, cänd am fost eri, Veneri,

SIT
venitu- .ne-aü cuvănt dela oamenii noștri den sus,
Avg. IO dn.,
la
“zicând cum va să pugoare Teodosie Spat. cu oaste pre
gi, Matei va sa pugoa rá pre .
Târgul Jiiului, ear ceialalti pribea
care,
la Rucir.cu oaste, Gorgan pre Teleajnu cu
ER
alte osti. De
ce. stăm de ne mirăm si nu stim: acesta lucru *
lucru numai
poate să fie cu știrea Mării Sale Crai, aü nu caste. Derep! t| a
NIV

ceaia, pohtim pre dumneata, cca pre un prieaten bun și ca pre

un vecin bun, că dumneata ştii că am fost vecinătate bună.
cu dumneata si săracii se-aii hrănit unii cu alalff, cu vecinä-.
LU

tate si cu bună pace, acum vedem c&-se ameasticä un lucru

ca acesta,—stil dumneata că, de va fi: aceștii blästämate de
țări vre, ‘o nevoe, și nouo și, de va fi acesta lucru cu voia
RA

Mării Sale lu Crai, ştim ca și dumneavoastră încă nu o putea

fi nică un binc. Cá, fiindu aicea Schimniceaus carele ait prinsu .
NT

Scaunul, si, deacă aü văzut un lucru ca-acesta, nu l-am mai

putut tinea, nici l-am mai putut opri, ce numai decăt adi tri-
‘inis oamenii luf la Cantemir, la Tátari si la Măriia Sa Vezi:
CE

riul și la alți Pasi, să le dea știre si să-i pornească asupra .

lor, Ce știm că nici un lucru bun nu va fi, ca si de alte rän-
duri eänd ‘se-ati făcut niște lucruri ca această ; ce pohtim pre
I/

dumneata, cà pre un bun prieaten, ca pre un vecin bun ca-

IAS

rele n'ești dumneata si ne-aï fost păn acum, să ne dai stire

dumneata de toate lucrurile si de toate vestile ce vor fi den-
tr’aciia,sä- vedem
acestă lucru. ce ya fi, ca-sá putem sti dela
dímneata acest rüspunsu, să ştim de toate. Noi încă vom
U

su ‘dumneatale cu dragoste.Aceasta pohtim pre dumneata, |

BC

a her te-veseleascäo POC SAH ; amin. Pis $ Bucuresti, Avg. 11 \

dui, vl. 7 139. , | /
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 105

Y
com Buni ‘prieateni ai dumnetale , si vecini de aproape : toti

AR
bolari țărăi, mari și mici.
[Pe V? :] La al nostru cinstit | si prea-iubit şi bun prieaten

IBR
si vecin de aproape, jupan Hräjäl Crästov, _judetul de întru
cinstita cetatea Brașuvului,, © PÉCIHOAU PAASBATIICE.
[Ibid., pp. 231-2: original, p. 72.]

YL
II. .
| [1632]

SIT
Ioan Alexandru Iliaș Voevoda, etc. [către «boicrii săi Matei
Aga si Todosie Spătarul si ceïlal{i boieri ce sint în tara Ar-
dealului»”; slávon.] |
Cătră -aceasta dăm știre. dumnilorvoastre
ER că ‘am inteles
Domnia Mea. cum ati scos o carte dela Măria Sa dela Craiù
NIV

ca să scoateţi toţi Rumănii de in tara Ardealului, să margä

în ţară. Pentru' acea, de vreame ce veti vedea. cartea Dom.. -
niei Meale, ear dumneavoastră să aveţi foarte a nevoi, ‘tare
LU

în tara: ear, cc ati tocmit cu dănșii, cu

"să-i treceţi muntele
pre voe le va hi, si dumneavoastră earási deosebi
Rumănii,
veti avea milă si socotintä dela Domnia Mea, pentru slujba
RA

ce ati făcut, Însă, deaca-f veti treace pre dänsif, car dumnea-
pre
voastră: să nu treaceti muntele pre acolo, ci să veniţi
învățătur ă
aicea pre la Domnia Mea, cum vam si mai dat
NT

Av. 18.
cu scrisoarea Domnici Meale... Oy Ias, leat 7140,
Io Alexandru Poevoda.
si adresa» '
CE

[Pe Vo, «sigiliul domnesc, mic, foarte artistic,

nul Aga
slavonă către «boierii Domnici JMele Mateiü Brancova
ce sînt în. ţara Ar-
și Todosie Spătar si alti boieri munteni
I/

dealului». Jbid., pp. 232-33 original p. 63.]

AS

| .
a | IV.
| [1633 ; 1637?)
UI

. Cinstitul si prea- Juminatul creștin şi Crai à toată tara Ar-

dealului și-o parte din tara de ‘sus, i span mare Säcuilor.
Crai, multă închinăciune si sänä-
BC

Prea-milostive, si luminate
tate să primesti Maria "Ta dela o mai mică slugă a Mărici
 106 ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMÄNESTI

Y
Tale. Alta, milostive doamne, inteles- -am den gura lu Cadas Mi-
haiti, cănd af tremes Măria Ta pre Pătru Mihalcea aicea in tará

AR
să cunpere cai pre seama Măriei Tale, ear'noi,, viind dela.
Moldova, ne-m - tămpinat cu dinsul la Focsani; ce aü văzut

IBR
si [la] noi un cal şi ait zis că-i place, să-l cunpere pre seama
Märieï Tale. Ear că alt cuvănt n'am gräit, numai am gràit cătră'el,
de va plăcea Măriei Tale acest cal, mie nu-mi trebueste să-l vănz,

YL
ce-l voiü. tremeate eit însumi la Măria Ta. Atăta am gräit. Ear el,
să va fi grăit alte cuvinte cătră Măria Ta, den capul lui: aü gräit
‚fär de lucru,—cá eü sint ca o slugă mai mică a Măriei Tale.

SIT
Ce cap as avé eü să gráesc alte cuvinte? Ce ett acum am tremes
calul la Măria Ta. Ce nu stiü: pläc&-va Măriei Tale ai ba? Pre
locurele noastre, foarte ati fost cal bun. Alta, am
ER înțeles ear .
den gura luf Cadas Mihaiii, cum ai scris Măria Ta cărți la
„Paşa si la Domnu nostru păntru noi. Ce multemim Măriei
NIV

„Tale, ca unui domn milostiv, căce ai arătat Măria Ta: milă spre
- capetele noastre. Alta, milostive doamne, auzind noi din bă-
trănă, si stiund si noi, de cănd ne-m pomenit, cine aü avut
LU

nevoe in ceastă ţară a noastră si ai scăpat în tara Măriei

Tale, tofi, ai avut pace si odihnă bună,—într'aceaia, stiund si
“noi lucru ca acela, deca ne-aü ajuns vreame de nevoe, treme-
RA

':su-ne-m fämeile si coconif, cu marhä cu tot, să scăpăm supt

poala Măriei Tale, și eram si not vietori. Deci marha s’aü oprit
pentru cel zapis al boerilor, de datorie, ce este la Măria Ta.
NT

Ce mă rog Măriei Tale, ca unui domn milostivu, să nu te înduri

Măria Ta, nici de. sărăcia mea, să hiü numai eü prădat păntru'
CE

* acei bani, ce tremeate Măria Ta un om al Märieï Tale ‘cu za-

pisul, să ne apuce pre toţi boerii, citi săntem în zapis, să
„plătim acei bani. Mie încă, cătu-mi va face partea mea, o vol
I/

da: să nu sărăcesc numai ei în zilele Măriei Tale. Cá eü far po-

runca Măriei Tale și fâr omul Măriei Tale nu sänt harnic a
IAS

apucarea pre nimenea. Aceasta daü în “știre Măriei Tale. Să fi

‘Maria Ta .sănătos. Pis Mai 29 dni, 7141 [71451].
Eu, mai mica sluga dumitale: Miho Spat. |
U

(Pe V°:] Cinstitul si prea-luminatul cre;tin Craï a.toatà țara

Ardealului și o parte den ţara de sus, și span mare Säcuilor.
BC

[lbid., pp. 233-4; original, p. 79.) °

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE "107

Y
AR
| Vi” |
t | [1633.]
„(Mihu Spătar. către Räköczy; 9 Ianuar 1633. «In chestia

IBR
«marhăi» sechestrate «päntru banii carei aü fost fägäduit boerif,
cärid’'am fost în tara Märieï Tale», plingindu-se tot odată. ca .
«alalte cite am avut lea-aü luat oamenii miei toate si lea-aü

YL
dus la Matei-Vodă, numai haine și argint mai mult de 5.000
' de galbeni.» Ibid., p. 244; original, p. 74.)

SIT
"VI.
| | ER [10633]
Ion Neagul Voevoda, call uenenmare Băsărab Voevoda, scris
Pal,
am acest al meii zapis le mănu (56) jupinuluï Chiristis
NIV

ban! gata o mie de

cum să se ştie c'am luat dela dumnealui
Ci, de-mi
galbeni, de mi-au fost de cheltueală aice în "Țarigrad.
să aibu a-i
va da Dumnezeü să iaü Domnia în tara Moldovei,
LU

un cuvántu. Aceasta mărturisescu cu acest zapis

da fárá nici
al mei; si de credinţa pus-am gi pecetea mea. Pis $ Con-
stantinopoli. Pis msta Ap. 27, vlt. 7141.
RA

ME | Ton Neagul Voevoda.

-[«Pecete cu vulturul muntenesc si cu inscriptiunea : Iw Hersa .
p. 234; original, p.77:
NT

Bor. cun Bacapark hon.» — Ibid.,

CE

VIL 7 00 mE
[1638.]
către Rákóczy; Constantinopol; . . . Septem-
. (Neagu:Vodă
I/

|
bre 15.]
si vrajbă
cum ati avut Mateiü Voevod ceartă
AS

^. ....nteles-am că, cum

Voevod. Deci așa se ştie Măria Dumitale
cu Lupul
cearta lor pre amendoi vor să-i. ma-
va veni Împăratul, prentru
UI

zălească. Deci după
la verdele pămăntu
BC
păn
aceaia mă rog Măriei Tale cu fafa
Mări a Dumi tale. Ce
să nu fiü uitat de

scrie Dumneata, etc.

. [Tbid., p. 135; original, p. 71.
 108 ' “ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMÄNESTI.

Y
AR
Co VIE.
en 11638.)

[Neagu. -Vodă către Rakoezy. ; Constantinopol, :D.) 29 Sep-

IBR
tembre. ZEE . | ,
. ‚Rugäminte «cu fata la verdele pämäntu>, cu acelaşi "scop.
, > 2

YL
“Al Acte relative la exiliul lui Gheorghe Stefan-Vodä.

SIT
Gheorghe Stefan către Electorul de Saxonia; Stettin,
5 Septembre 1664. |
Îl cunoaşte din faimă «etsi... ex vultu nota mihi non
ER
sit». Îşi cere iertare că-l supără scriindu-i: «inter tam ardua
imperii, praesertim hoc rerum statu». Divina favente cle-
mentia, fui aliquando 'princeps Moldaviae, sed Turca, com-
NIV

munis ac infensissimus christiani nominis hostis, ob, , nescio

quamiiam, suspicionem, quod nempe maiora, amicitia ac
favore principum christianorum suffultus, contra ipsum affec-
LU

tem, ab aemulis qualiscunque meae fortunae suscitatam ac

“credulis Turéarum animis impressam, non tantum principatu
meo bonisque omnibus, privavit, verum etiam id effecit: ut,
RA

patria dignitate exutus, . extorris, sedibus incertis, inter chris- "

tianos, senilem mox hanc actatem, una cum mihi adiunctis,

NT

cogar sustentare. Ex dominio patrio exulem me Sacratis-

sima Sua Caesarea Maiestas, non solum clementer in suam
CE

protectionem suscepit, verum etiam literis salvi passus ac

recommendatitiis ad Ser. Magnum Ducem Moschoviae, apud

quem magnae consequentiac praetensiones habebam, comi-
tari ac tutari dignata est. At quid effeci? Domini Moscho-
I/

vitae, fortunam inclinatam secuti, fidem mihi datam muta-

IAS

‘runt. Scilicet, ut Iustinus ait: Quo fortuna, co etiam favor

dominum, hoc praesertim saeculo, înclinat. Itaque, re infecta
redux, ex clementi S. Regiae Maiestatis Sveciae dispositione,
Îi recomandă, ca unui con-
U

hic Stettini Pomeranorum dego.»

ducător al Imperiului, afacerile lui; trimifind la el «colone!-
BC

lum meum, nobilem Constantinum Nákul», cu un «levidense

manusculums. . : U "
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 109

Y
2. «Stefana Miha[i]lova» (Stephania Micheulova, Fürstin zur

AR
Moldaw») către Magdalina-Sibila, ducesă de Saxonia ; aceiaşi
dată.. | |

IBR
Si ea recomandă pe Nacul, trimis de «mein Herr», Dom-
nul. Dă corespondentei sale «dieses geringe Praesent».

3. Electorul de Saxonia către Gheorghe Stefan; 13 Scp-

YL
tembre 1664. |
«Illustrissimo principi, amico singulariter nobis dilecto,
domino Georgio Stephano, principi Moldaviac.» A cetit scri-

SIT
sorile şi ascultat pe Nacul: deci scrie Împăratului pentru
«restitutionis futurae negocium». Semncazä ca «bonus amicus».

4. Acelasi cätre Împărat ; aceiași ER dată.

Arată cum multämitorul principe speră într'o intervenţie
imperială pentru restabilirea lui, «bey—gclicbts Gott—etwan
NIV

ereignenden Friedens-Tractaten». Uneste, din parte-ï, cele

mai călduroase stáruinfi.
LU

5. Ducesa către Împărăteasa-văduvă ; acciasi dată,

«Cu acelaşi cuprins, dar mai scurtă.
RA

6. «Stefana Mihailova» («Stephanida Micheulowa, Fürstin

zur Molldaw») către ducesă; Alt-Stettin, 25 Septembre 1664.
Multämiri pentru bunătate. Cere si «Dehro hoch-versicherte
NT

Gnaden-Hiilffe», fiind redusă a trăi numai din mila regelui

Suediei «und anderer Potentaten». În schimb, se va ruga
unserer-glei-
CE

lui Dumnezeü pentru ca, si «umb Abweudung

chen undt anderen bösen Fällen».
Vu m
. Gheorghe Stefan către Elector ; Alt- Stettin, 19 Decem-
I/

bre 1664.
«Wier, die wier in grösten Trawren schweben, dancken
AS

. dem grundtgütigen Gott, der unss annoch bey guter Leibess- .

‘disposition in diesem unsern Elend christliche Geduldt ver-
UI

leihet. Ob es zwar sehr schwer daher gehet, getrósten unss

' doch. der Güte Gottess. > Îşi permite a-i aminti de. ce a pro-
BC

„mis colonelului sai, cerind de la el ajutorul ce i l-aü dat si

«andre Potentaten». :
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTÍ
110

Y
tin zur Moldaw», către. du-
«Stephanida Micheulowa, Fürs
S.

AR
cesă ; aceiași dată.
Diener») trimis de «mein
Prin servitorul («einer seiner
si se roagă a nu i se re
Herr» se informează de sănătate

IBR
|
trage protecţia.
an; 5 Januar 1665.
9. Electorul către Gheorghe Stef
wuntschen wir dass
Precum a intervenit la Împärat, «also

YL
dero Consolation gereichen
derselben Effect allenthalben zu
n iezo Abgefertigten gleich-
möge, und haben unss gegen Ihre
en Beschaffenheit bey

SIT
mässig erkläret, wie es jeziger Zeit
re un ajutor bänesc.
unss mit sich bringet.» Nimic desp
dati.
‘Jo. Ducesa către Stefania; aceiași
ER
gute Freundin.»
_«Hochgebohrne Fürstin, beso nder s
|
Ca si precedenta.
NIV

către ducesă; Stettin, 8 Februar

1I. «Stefana Mihailova»
| |
1668. des Allerhöch-
«Demnach, auss sonderbahrem Rathschluss
LU

diese müheseclige Weld

sten, mein hertzgeliebter Gemahl
der unendlichen Gnaden
hatt gesegnet, und in das Reich
solchen schleünigen, doch
ist versetzet worden, alss habe ich
RA

hl. in Unterthänigkeitt
sceligen Hinriss Eur Churfürst. . Durc
und hiedurch Dero gnä-
zu eröffnen bey mier beschlossen
Daneben auch gelangett
digstes Mittleiden ersuchen wollen.
NT

ntliches Bitten, Sie

an Ew. Churfürstl. Durchl. mein flehe
geho rsamsten Dienerin,
wolle sich doch. meiner, alss Dero
CE

itzo in Gnaden erbarmen. und annehmen. Wie auch mitt

cligen», stäruind mai
Dero versprochenen Hülffe mich bese
ales pe lîngă Elec—to ează: «Stephana Michaclova,
Semnr.
I/

erlassene "Wittibe und

dero Fürst. Gnadenzu Moldau hint
7
IAS

Fürstin».
| .
. 12. Stefania către Elector ; aceiaşi dată.
a si aju-
-. {¥ anunţă moartea soțului şi-i cere «compütimire
scrisorile bune de odinioará. Cere
torul fágáduit», amintind
U

etiam saepius: mihi

ca, «non solum tuendam suscipiat, sed
enim per Sereni-,
BC

promissum exsolvere dignetur : in patriam

m funusque erit
tatis Vestrae provincias nunc! mihi pergendu
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 111

Y
deducendum, quo patrio more condignisque exequiis humari

AR
possit. Verum inopia, qua premor, pio huic conatui obstat>
Cere a fi ajutată. — Semnează: «Stephana Michaëlova, Cel.
sissimi Moldaviae principis relicta vidua.et

IBR
principissa»!

[Copie.]
13. Tuturor cui să cade a sti facem în știre şi mărturisim cu

YL
această scrisoare a noastră cum, după ce vru Dumn[ec]dzáü a
ne instreina de cinste noastră şi moșie, întru tearä depărtate,
aflatu-s’aü pe lăngă noi slugi ca acele, unil[e] carei din esitul

SIT
nostru din fara pănă la sävärsitul nostru, întratățe ani, tot
ni-aü slujitu cu dreptate. Dintru carii este unul acestu credin-
cioasă slugă a noastră: Stefan, ficiorul lui Andrieşanu, carel[e]
încă părinții luf, si el dintru copilărie lui slujindu-ne, asè aii
ER
nevoitu de s'aü aflatu cu slujbă si cu credinţă si pănă la să-
NIV

vărșenie noastră. Pentru aceia si Domniia Mea, väzind drep-

taate luişi slujba, am socotitu cu limbă de moarte, de l-am
miluitu cu un satu anumea Mihneștii, carel[e] este în Ținutul
LU

— cu toate
Totruşului, cumpărăturile ce am cumpăratu, si cu
totu hotarul, cătu am finutu noi, atăta să-l tie si el deplinu si
neclintitu, din toate; si ca să-i fie luf si ficiorilor lui moşie în
RA

veci, pentru pomenire sufletului nostru. Săvai că acesta satu

l-am fost datu mai înnainte lui Toader Ungurianului, pentru
ne slujască la streinătate noastră, si pănă la sävärsit,
NT

ca să
lar ca o slugă vicliană, s’aü sculatu de at fugit de la noi.
el,
si carte de ertare, cum să cadea slugif, si de slujbă de
nici
CE

la nu ati luatu. Pre carele ci, după cum stie fara toati,
noi
dintru nemică l-am rădicat şi l-am făcut în răndul oamenilor.
- Pentru aceia iată că cu totu adinsul "scriem si poftim pre
I/

dumn[ea]lui iubit fratele nostru Domnul Moldovei ca să iù

carte de la aceia slugi rea si s’o rumpi cu giudefu dreptu,
AS

sis dea :mosie acestuelaltu, carele laü măncatu atäfe ani

lipsá si, nevoe streinătăţii, pentru căci fieste cändu si fieste
UI

1 Dres 3‘da Archiv ms |. 8568, eKeyser, König-, Chur- und Fürstl. Schreiben |
’ 2 .

Frau Magdalenen-Sybillen, Churfürst johann Georg zu Sachsen Gemahlin ;

au
BC

anno 1663—-64», fol. 64; ms. 9772, « Moscowitisehe Schreiben ; 1662-97» »

3— , ’
40, 41, 455 44, 45; 4
1. 35° -6, 37 38,
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI
112

Y
invinceste pre toate alte. Pentru
unde danie cé de la moarte
Domnul cum si uricu să-i facă

AR
aceia poftescu pre dumnealui tre, şi
ru, după obiceiul täräi noas
pre zapisul acesta al nost
iascá în veci. Si nime a să
întărituri ca acele ca să-l mosten

IBR
noastră acasta, nici dintru
a să amesteca întru danie
n'aibà
streini; iar cine s'are ames-
rudele noastre, nici dintru
toate
și afurisitu de Domnul Isus ©
teca, să fie procletu, si procletu

YL
toţi sfinţii lui, sis nu vadzi fata Svintii Sale cè
Hristos si de
va fi si la uricul mare a mă-
strasnicä la giudetul lui. Tar, de să fie
t pre toate moșiile, şi danie,

SIT
năstirii, ce am fostu făcu
e alte moșii are, fără de
os înainte acestie, căce mănăstir
Pentru aceia am iscălitu, am
atasta, intr'altu uricu rănduite.
aii
noastră, și am pus și casa noastră de
pecetluit-o cu măna
ER
iscilitu adasta carte, ca sis stie.
NIV

TE y Are
lug ringed )
LU
RA

Chesco uricaru», 1743, Mart 8.1

[Copiat de «Simion
tipărite, fără a se arăta precis
NT

1. Actul face parte din același pachet cu cele 3.

151 —
Arch. istoricà, 1', pp. 108—10, nle
proveniența lor, de d. Hasdeü, in şi că el
nu 7168, cum s'a tipărit acolo
Dar observăm că n° 152 e din 7169,
arme purtind de-asupra trei pene de
CE

are, în original, o pecete octogonală, cu e rupt în

strut, S. H. [M], in litere latine. N° 153
iar alături inițialele : D.
că trebuie să se ceteasci în locul stricat:
„devär, in original, dar se. vede bine °
semnăt ura, una din cele din urmă ale Dom-
«de ertarc». Reproducem aicí'si
I/

1668, după cum se vede din po-

nuluî pribeg, care muri îndată, în Ianuar
‘Antonie, intr'o culegere de rugă-
vestirea ultimelor luf momente de călugărul
IAS

a fost încredinţată spre publicare păr. canonic

ciuni si slijbe in romänèste, care
Mihälyi de Apșa (v. ‘si documen-
Moldovan din Blaj de Exc. Sa Mitropolitul
| .
tele următoare).
și era de așteptat, lucruri
| Documentele Ca;inuluf mai cuprind însă, cum
U

irii. Ast-fel,11 Maiü 1642, enc-

la
„relative la Gheorghe Ștefan, ctitorul mănăst
n», deţinătorii unor privile gii datînd «de la
potiti. Sandrei ce-aü fostu Hatma
BC

vind a treia parte din satul: Cărbun ești «dumisale lui,

Stefan-Vod[ä] cel Bun»
sută de lei. «Si in -tocmeala
„Ghiorghii Ștefan logofătul al treile>, pentru o
 . Un ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE: 113

Y
14. | Io Stefan Voevod.:. Adecă acestu adevărat al nostru

AR
-credinéos si „cinstit | boiarin, dumnealui Darie (-aü fostu
Spátar-Mare, arátatu-ni-aü un ispisoc de danie si de miluire

IBR
de la Ghiorghie Ghica-Vodä cu un sat anume Mihnestiî, ce
"sántu la Täinutul Totrusuluï, care ‘sat att fostu direptu de
moşie a lui Ghiorghie Stefan-Vodä. Deci, întru atasta miluire

YL
scriindu în ipisocul de miluire de la Ghiorghie Ghica-Vodă
intracesta chip: «fiindu și slujindu acestu adevărat credincios
si cinstit boiarin, ce mai sus scriem, și fiindu nevoitor în spre

SIT
neprieatenii färäf, carii ati fostu viindu cu răi asupra Ghicäi-
Vodă și să calce stiagul cinstitului Împărat, intr’aceaia Dum-
nedzäü nu i-aü lăsat, ce iaü oborăt, pre Ghiorghie Stefan-
Vodă si pre toţi carii ati fostu viindu cu dänsul: intr'accaia
ER
toate ocinele acelor făcători de räü ai rămas pre sama
Domniei». Deci, pentru diriaptä si cu credință slujbă caü
NIV

slujit dumnealui, acest credincios si cinstit boiarin Darie, ce-

aii fostu Spătar-Mare, miluitu-l-aü cu un sat anume Mihneştii,
care şi mal sus scriem, ce iaste la Totrus. Deci, pentru
atăta
LU

a lu.
samă de avufie ce aü luat Ghiorghie Stefan-Vodä,
— pen-
minatului părintelui Domnie Meale, Io Vasilie Voevoda,
ocinele luf să vine să fic
RA

tru atăta avutie ce ni-aü luat, toate

a Domnie Meale, —nu în spre partea Domniei, ce pentru avu-
NT

La TT,
r N
Roc t. 2 andi N
-——

Neaniul
> :
V ornicul de
X ct
gloatí si Rosca Voruicu
| l si Cospatiti in
ul
„noastră att. fostd
Nebojatco Vorficul si Pavăl Vornicul si Năvrăpăscul Vornicul si l'randa ir ¥ or
fost Postelnic, si Irimiia
CE

nic si Stefan Boul ce-aii fostu Cluccar, si Pătrașco. ce-aii

si
Murgulet si Dociul și Nacul si Seaider Uricariul, si alfı multi ficiori de b fari
el dăruiește, lași, 5 Maiü 1657, Cazi-
voinici denainte (pach. 4, n? 2). — Ca Domn,
din tärgu din Iasi..., de tímiüe si de Jumini»,
nului sii «doao camene mari
I/

unde să chiiamă Vadul Turcilor , ca si îmble acolo podul SvliJutei

precum si «vadul
cineva a pune poduri, nice boi ră, nice
mănăstiri ; iară să nu aibă treaaba alt
AS

pärcälabis (no 3).— La 27 Maiü 1665, Eustratie-Vodä trimete lucui rilor din
buni», pe Alexandru, Marele-Ditar,
Carbunesti,. arăziaș si migiias si oameni.
«toate părţile de ocini.. . carele leaií jinutu Ghiorghie
pentru! a mărgeni
UI

si la care pretindea și Score; e misul (pach,

Stefan-Vodi, pănă aü fostu boiar» Cămă-
Antonic-Vodä dă ordin lut «liie Hosen,
4).—An fine la 1678, 8 Februar, Amin
cc-aü fost părcălab », pn
rasu de Ocni si Toader Ungureanul,
BC

cumparare, «de ctitorii lor, cor rie

satului Mihnestii dat Caşinului, după (pach. 2, ‘n° 2).
e săit Dumitra sco Stefan Logofătu l»
€ si de părintel

/ 64567. Vol. IV. M

 - . .
114 . iNSkMNÁHI ŞI ACTE ROMANESTI

Y
odä. Într'aiasta, vädzindu
tie ‘ce ni-aü luat Ghiörghie Stefan-V

AR
la Ghica-Vodă, si ‘fiindu.
Domnia Mea ispisoc de miluire ‘de
ug. ce i-aü luat Stefan-
dumisale si cumpărătură pentru .500
şi fiindu şi noao cu Cre-

IBR
Vodă cándu ati eşit din Domnie, şi l-am
m[i]l[o]stivit si am dat,

.
dintà, Domniia Mea încă m'am
de ‘la Domniia Mea diriaptă danie si
întărit, ca să-i fie si
şi cu tot hotarul si vinitul

YL
miluire satul Mihneştii, cu vecini
nime ca să nu clätiascä,
acestui sat, ce mai sus scriem. Si
Si cine va aleage
nici să ruseiascä, nici dänäoari, în viaci. i 'ntär

SIT
în urma noastră, ca să aibă a.
Dumnedzäü Domnu
utastă miluire. Toe nume.

Or Tac AT 43941, MCITA AER A AIR.

ER
Jo Steafan Voevoda. .
NIV

[Pecete ruptă. — /0/4., pachet 2.]

LU

B. LA PREFAŢĂ.
RA

1603; Brasov, 1611; Soplea, 1655.

I. Trot doscriptif de lupte: Braşov,
NT

I.

Dopo che io sono intratto in Walachia per commanda-

CE

:
mento di S. M. C., non si à havutto una hora di reposo
sempre è statto bisogno essere in arme: hora con Tartari
e Turchi insieme, et anco per suspeto di Moldavia; perchè
I/

essi Moldavi, o volendo o non potendo, como lori dicevano,

lasciavano ad arbitrio loro pasar i Tartari più volte a danni
IAS

nostri in Walachia; et era il pegio che la provincia, per le

de varie nationi, era già esausta de tutti li
tante scorsioni
elementi, e i popoli in miseria erano extreti de pascera quel
U

exercito tanto licenzioso, che apena se potria scrivere la loro

BC

. insolenzia. Et per questo molti abitanti con le fameglie c

poco havere loro sono pasati in Turchia et altri in Moldavia,
 ’
. . . LÀ

ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE | - 115

Y
, 0l s u
* altri’nelli monti Carpati, tal che Illustrissimo principe si tro.

AR
vava molto angustiato per non. potere exigere alcuno tributo
per. sodisvare alli suoi soldati. ‘Dil che tanto più cresceva a

IBR
loro la licenza di far malle. Con tutto ciò, con auxilio' divino
et per la. prospera fortuna di V. M. C., et con ultima posi-
bilità e forzé del Illustrissimo principe, stante il tempo, si è

YL
pasata una bona parte: del inverno. Ma, perché la provincia
nelli lochi piani ella febre (sic) del Danubio era omnino de-
popolata, dove li soldati erano astreti per se nutrire, stare,

SIT
alogiare nelli vilagi niontanare e distante asai uno del altro, —
solo' il capitano Marsa Moldovano con Iovanascho, parimente
Moldavo, per essere homeni più atti a tolerare la faticha et
pariforme combatere alla usanza tartarescha, questi soli ER
erano in campagna : uno apreso Giurgevo , altri in Bucu- |
reste. Li quali anno combatuto più volte, c sempre anno ha
NIV

vuto victoria e di Turcho e di Tartaro. E certo, se non fose

statto i lor valore, saria persa la Walachia.
Dopo ingiazatosi il Danubio [pe margine: alli 8 di frevaro del
LU

ma per
1603], si fè resolutione pasar -oltra, a dani delli nimici,
soldati, et anco per la
la dificultă della lontananza de racore li
RA

neve e mancamento del vito, che non si

gran quantità delle
nè homeni, nè cavali, si tardò tanto, che,
potevano nutrire
diaxo. Sebene
apena pasato il fiume, si,incomincid a disvar il
NT

causa alcuni buiari

si poteva pasare prima, ma nc sono statti
di subito pasato
che erano apreso il principe. Con tutto ció,
di Silistria, altrimente chia-
CE

il Danubio, in contra della città

da una profonda fosa e di una
mata Darstor, circondata
numcro di Turchi, senza
bona palancata, e difessa di un bon
un tanto feroce asalto
quelli punto temer, li nostri detero
I/

e Tartari che erano drento, non

alla città, che li Turchi
AS

.potendo più resistere, se detero în fuga per un’ altra porta,

che era verso il Danubio. Del che, essendo il diazo alquanto

et alcuni detero fuga
debille, la maggior parte si anegorno,
UI

fü Ahmat Bascia, genero

per un altra parte. Tralli qualli uno
arme; altro fù Radul Voi-
di Tartahano, homo valoroso nel
BC

principe di Wala-
voda, figliolo di Mihne Voivoda, per inanzi
già presa la tera, se detero li soldati al sacco,
chia. Essendo
 . «
* .

| ÎNSEMNĂRI ST ACTE ROMANESTI

116 .

Y
arditi nel combatere,
chi in quà, chi în la; sebene erano

AR
ordene militare, per amor
erano sregolati alla obedienza et al
e si acresceva, il
della preda ; et giă si apresava la notte
il principe ne era
timore: della desolutione del diazo. Di che

IBR
medesimo tempo ne
molto apasionato, tanto piü che in quel
dicev ano che poco lon-
venero di Moldavia alcuni homeni et
corpo di exercito
tano dalli confini di Walachia ‚era un: bon

YL
ipe ‘di retirarsi, ha-
di Moldovani. Dove fü constreto il princ
Il che, se ogni una
vendo prima fatto bruscar tutta la terra.
'animo generoso del

SIT
di.queste dificultà non havessc inpedito-l
principe, el secondo giorno si haver ia preso il castelo et
preda; ma contra il voler d'Idio
arichito lo exercito della ER
vero, al ritorno
non si pó far cosa alcuna. Et che ciò sia il
anegorno nclla
‘in drieto la caroza del principe con li cavali si
si vedesero piü, non senza per-
fratura del diazo, che non
NIV

del principe. Et era tanta

dita di alcune robbe et argentaria
o che si have va fatto
la penuria delvito ct il fredo, che quell
ate, et con
in otto di nel andar, äl ritorno si fece in tre giorn
LU

ndo poi repar-

perdita di molti cavali per i patimenti. Et, have
et fatelle re-
tite le genti conforme della posibiltà del loco,
per la istessa dificultă del vivere, si ri-
alquanto,
RA

freschare
con alcune
solsero a remediare et mandare a Raz Giorgi
a parte di
compagnie per pasar di novo il Danubio in quell
ipalisima di
NT

Harsova, che & in contro di Braila, tera princ

destruta
Walachia, che prima era poseduta de Turchi et poi
picol o caste lo, che gli Turchi
de Mihal Vaivoda. Dove & un
CE

l’avevano abitato, ed alli nostri sono stati scaciati

di novo
i do-
ct tagliati parte a pezzi, et, cossi pasati alquanti giorn
e et asal-
po la .presa di Braila, resolsero li nostri alcuni barch
I/

stra-
torno alcuni lochi e ville turchesche, nella Bulgaria, ct
Havendo prima
IAS

portorno sciavi et bestiame in bon numero.

pasati li nimici dalla banda nostra con 300 elletissimi spahi
te,
del Bassa di Silistria, pensando oprimer li nostri repentinamen
essendo loro tutto «delli», ZZ est bravi; ma furono asaliti,
U

dalli boni nostri soldati, ma da alcuna piciola mesco-

non
BC

lanza de Walachi, tagliati la magior parte a pezzi, et molti

anegati in Danubio. Del che li Turchi si sono ateriti di tal
 n | ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE | OM
.

Y
maniera che abandonnorno per una bona giornata et ‘più

AR
tutto quel tratto di terra quanto € de Braila.sino al mare, et
"Ahmat Bassasi retirö in Basargich, terra che sede in mezo
di quella parte di Bulgaria che si chiama Dobrucia, ch'è trà

IBR
il promontorio del monté Hemo et la foce del Danubio, abi-
tata tutta da Turchi e Tartari. Li nostri, per la dificultà del
poco numero delle barche, non potevano pasar ultra in gran

YL
quantità, ma pasavano a pochi, et, non essendo altri abitatori
sula ripa del Danubio, solo che il vilagio che si chiama
Daiani, ‘che si pò agualiare a una bona città, dove si sono

SIT
ricolti molti migliaia di Valachi, con le loro fameglie, fugendo.
la tiranide delli principi pasati di Moldavia ct Walachia, non
pensando li.nostri che in quelli vilani-fosse tanto ardire di ER
voler. combatere et starsegli contra, sbarcorno nella detta villa.
alla usanza loro, si restrinsero tutti in uno gropo,
] vilani,
NIV

che pareva uno densisimo et formatto exercito, ct, guardando

della somità di coli alli nostri che erano giù, ct vedendo,
esser pochi, le venero asaltare con tanto impeto che apena
LU

Ja
li nostri ebero tempo di imbarcarsi. Et, perchè lc navicelli
facilimente si
maggior parte erano fatte di un solo legno,
trabucavano ; dove si anegorno. circha cento, et altri tanti ucisi.
RA

in Braila, intesero' la nova come Illus-

Apena ritornatti
per andar contro
trissimo signor Basti cercava ajutto dal principe
era intratto in Transilvania; del altra
NT

Sekel Moisesc, il qual

in Walacchia tre millia Tartari. Considerate
parte erano intrati
statto si trovase al’ hora Illustrissimo prin-
adunque in che
CE

chaciati li Tartari, non

cipe et lo exercito, ma, con ajuto divino
in ajutto di Illus-
simancò quanto prima spedire per Transilvania,
con 1.400 homeni,
' trissimo Basti, Kisc Farkasc et Ciuncha Jannos
I/

andorno da Sekel Moi-

tutti boni, a piedi ea cavalo; li qualli poi
Poi si spedi insieme con me
sesc, et molto dano fecero a noi.
AS

homeni a cavallo, raziani, hai-

dl signor Raz Giorghi con tre millia di
düchi et Moldovani, con li qualli si pasó il montc per la valle
UI

con il Tartaro, l'anno pasato;

Telesina, dove si combatette
nel vilaggio Feldwar,
et, calatto nella campagna di Corona,
nova di Ilustrissimo
aspetando di giorno in giorno qualche
BC

quale mai si à potuto haver nova nissuna»

signor Basti, dallo
 . .
>. . hi . .
:
.
. ' *
oe

‘, . ÎNSBII NĂRI gt ACTE ROMANESTI -

US’ | i A . e .

Y
seratti li pasi i Transilvani, — solo che dal
per haver tenutto
presidio : tudescho in

AR
signor capetanio Coppn, che. era con
tare a Illustrissimo"
Segeswar. Il qual: non mancava sulici
quanto prima ve-
principe Radul Vaivoda che non mancase

IBR
havuto nova. come: Sekel Moises
nir in persona, havendo
che ‘era con Raz
veniva per.oprimer ‘lo exercito nostro,
Moise s inteso da alcuni
Giorghet .con me,— havendo detto

YL
con ajutto de Idio
di Corona.come noi eramo pochi. Ma
a .cavalo e a
pian piano si ricolse con noi' circha: 3m Seculi
dopo che eramo
--piedi,et, havendo stracorso cinque setemanc

SIT
nimico, credendosi -
intrati in Transilvania, ne vene asaltare il
Ma il disegno li falì,
‘in un tratto tagliarne tutti a pezzi.
furno rebu-
non solamente come se havevano pensato, ma
ER
di loro. Et
tati da noi con gran vergogna e morte di alcuni
in tutto,
forsi se saria finito quella volta la speranza loro
NIV

Marsa, che era con noi, non fose statto sus-

. se il capitano
li monti
| peso del animo delli Seculi; il qualle se retiro verso
como li Sekuli con-
di Walachia et dapoi, havendo inteso
LU

una parte
| batevano da galantomeni, mandò Marso piculo con
fü ve-
delli suoi, ma agiunsero tardi. Et questa scaramucia
gliuglio, verso, sera. Il dì seguente, si stesse,
nerdi, alli 4 di
RA

— che fù il sabatto, pensando noi che il nimico si

in pace,
l'aurora -
avese retirato omninamente. Dominica matina, inanti
ar, tirando
che fù alli 6 detto, si levamo del loco di Feldw
NT

verso Corona: pervenimo in uno vilaggio si chiama Chris-

za
tiani, de dove vedemo che il nimico con grande preste
CE

amarchiava per inpedirne il camino che và verso Valachia,

pensando che noi fugimo. Et a questo fù dopio ingano loro,
noi, fatti alto in uno loco streto, che avevamo li coli
che
I/

da ambi lati et ‚la campagna de una parte, havendo una

fosa che faceva un rigolo, che era squasi como antimuro, ct
IAS

stando uniti, spetando il nimico con lieto animo. Il quale si

era diviso in otto squadre, e per tutte le vie si ingieni-
avano asaltarne, come fecero, né piü, nó meno, come un
U

amico andase a ricever altro. Malla Maiestà di Idio, che non.

manca mai di favorir la giustizia, sebene che eramo noi di
BC

minor numero, remansimo vincitori, dandoli la cacia insieme

 . t ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 119
[I

Y
.

con il vento, che miracolosamente in quella hora: si voltö în -

AR
favor nostro, — non mancando mäi a tagliargli per sino a
n boscho di Kotla, overo 'Feketehalo, distante dal nostro
logiamento una bona lega. Dove ne restorno morti circha

IBR
am delli più extrenui et valorosi soldati havese Sekel Moises, —
che aposta gli haveva eletto a questo efetto. Trà li quali
furno gli capitani principali: Mako Giorg, generale, ct Iemic

YL
‘Mihal, et altri infiniti nobili di Sekulia c Transilvania. Et le
teste di detti capitani furno mandate al principe in Walachia,
fù la principal causa

SIT
con la nova della victoria. Et questa
‘che detto principe si mose con tutte le sue forze a far. fine
del restante, essendoli da noi data particolar informatione
forze .
come il campo di Sekel Moises era mancato asul delle
. . '
. . .

per la morte di quelli valentomeni, in

4

cui haveva posto

.

tutta
ER .

‘ la speranza sua. |
NIV

come Sckel Moises cra. venutto

Interim noi intesimo,
da detti fü rc-
in Corona, .chiamato da alcuni eitadini, e
le bisógniava,
cevuto in campo e fatoli offerta di tutto quello
LU

opere, dandoi lance, polvere,

come la dimostrorno poi nelle
et vitovag lie, conced endo
‘homeni, archibugieri, due insegne
, Turchi et Hungari
‘che drento la cità potesero intrarc Tartari
RA

verso noi: interim

ad arbitrio loro. Di che tanto non fecero
noi cramo.in
le gratie delli Coronensi, mise-
‘che lui godeva
un loco asai forte, dove non teme-
NT

ria, —redati veramente in

o quanto importava
vamo di esser superati. Al hora vedend
‘di Illustrissimo principe, sono andato jo proprio
la venutta
CE

levase a venire per honor

in persona, che quanto prima si
M. C., informandoli bene
et utille suo : e benefficio di Sua
senza più dimorare, si levò,
del nimico. Al hora, di subito,
I/

ia elle fameglie loro, ct

abandonando la provincia di Walach pa-
fidelli a V. M., et potere suo,
alcuni buiari
AS

vene con
la montagna per la strada
sando con grandinissima dificultà
senza haver ardire di oporsegli
di Rucari e di Castel Brano,
UI

la sua venuta. Ma, tutto

Sekel Moises, sebene’ haveva inteso
giornata, se contineva nelli
timoroso per la recevutta mala
apreso una lega di Corona, aspetando
BC

logiamenti che haveva

et Moldovani, parimente Barbir Giorg,
novo ajutto di Kasachi
 120 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTÍ -

Y
si era trinceratto
Naeh Albert, che erano restati in drieto. Et
fila di altagliaria,

AR
“con un bono Ordine di cari et una bona
, las-
la qualle attendeva al numero di 25, frà picoli et grandi
Tartar i verso noi, et per gratia
sando alcuna volta ‘scorere li

IBR
di Idio facevano pocò guadagno. Noi, dopo arivat to Illus-
trissimo principe, che fù dominica, alli 12 de gliugli o; et ci ri.
dì,
posamo dua dì per fino che le bagaglie arivorno,— mercor

YL
che fù alli 16 detto, uscimo in campagna trà la tera di
Rascnevo — il: qual Vulcane
et la villa Vulcan, fù dalli nostri
molto mial tratatto, sebene il principe oviava, ma non poteva

SIT
tanto che non fusse con ‘dano. Giovedì, per la gratia.
de Idio, se apresentamo .in contra al nimico, circha dua
li coli che circon- ~
^ miglia taliania, tenendo la strada verso ER
dano la città di Corona della parte della campagna, con
jntento de tor il vito alli nimici. Ma, considerando poi me- :
glio che era pericolosa cosa metersi trà la città et il nimico,
NIV

essendo drento essa città gran quantità di popolo, racolti

da diverse parti, et pochi fideli a V. M, per le actioni .vis-
e, coss! pigliamo il camino verso la campagna per in-
LU

tene,—
anzi lo exercito inimico. Il qualle non faceva altro che tirare.
continua quantità de tiri di altagliaria, ma non con tropo danno
RA

delli nostri, per volontà di Idio. Et, perché vene una piciola pa
lude. causata de uno fiumicello che era inanti lo alogiamento ,
del nimico, per uno riparo, e da drictto havea uno piciolo bos.
NT

cheto et la cartiera della città, noi, cognioscendo la dificultà

de pasare con la cavalaria la detta palude, commando Il-
lustrissimo principe che scavalcasero li archibugieri haiduchi.
CE

Il che feceno volontieri, et con grande animo pasorno la detta

palude et asaltorno îl nimico, havendo sempre la cavalaria
al fiancho, senza curarsi punto della: furia della altagliaria.
I/

In un tratto, erano circondatti li alogiamenti e roti li inimici

IAS

senza haver ardir di uscir delli logiamenti, ne de rompere

le lanze oro; solo erano li Tartari in campagna, lo Bectesc-
Bassa. Ma poco durorno, che dettera la ‘fuga, c cosci piegorno
in un tempo a fugire li Hungari delli loro logiamenti con
U

grande obrobio e paura, inanti al vincitore ; che, de 10 millia che

BC

erano, non credo che ne siano scampati 3". Se vede piena

 . ° ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE UC qa

Y
di morti quella campagna. E detto Sekel Moise, fugendo quanto

AR
poteva, sopra uno cavallo baio castagno, fü arivato del signor
Raz Giorg, nostro vice-generale, pregandolo onorevolmente '
che si arendese; il che non volse esso Moisse rendersi : eli

IBR
fü tiratta una-archibugiata dal Pana Greco, camarier di Il.
lustrissimo principe; ‘et in quel -punto isteso il signor Raz
Giorgh gli pasó con uno stocho; et li tagliorno la testa; c

YL
detto Raz Giorghi li piglió il cavallo.
Bectesc-Bassa è fugitto insieme con li Tartari; et il. suo
cavalo fü preso. Scampò Redei Ferenz, Kisc Farcas. Fü

SIT
‘ morti molti nobili, preso vivo Toldi Istvan, il qual dopo
alquanti - giorni morse. In Corona fù preso vivo Bogati.
Michleusc, il qual morse. Poi fù preso il sangiack di Mu-
ER
dano (sic), ma molto mal ferito. Dopo fatta la bataglia,
habiamo fatto il di seguente l'alegreza con tirar tutta la.
NIV

_altagliaria presa; et havemo mandato la testa di Sckel

Moises jn Corona, acid si dechiarino della morte sua. Il campo
‘ nostro stava malle et in gran miseria di vitovaglia, perché,
LU

timorosi, li Coronensi se contenevano con le porte serate

‘e non: si fidavano venire in: campo, nè mancho lascavano
nissun portar vitovaglie da noi: ben vero chi và dà, alle
RA

porte, gli dano, più per timore che per amore, ct, si bene il
principe victorioso potria forzar la cità c farsi dar tutto quello
gli:
volese per sotissuar a quel exercito suo delle page che
NT

ogni di gli. infatidivano li

doveva, non l’à fatto. Sebene
haver la
soldati et bravavano oltra modo, che vorebbeno
CE

con bone
Corona al sako; lui glie andato mitigando, hora
belle vesti alli
parolle, hora con minacie, hora con dare alcune
miracolosa-
capetani principali. Et perfino hora lui aresiste
I/

et pronto al servitio di V.
mente, sempre tenendosi devoto
Pigliò detto principe
M. C., come l’à mostratto con effetti.
AS

in prestitto dalli Coronensi 20%, talarij.

Sultan.
[Apoi lista celor luate de Persani dela
UI

cuprinsului pe margine si note despre

Însemnare latină a
Moise si Radibrad, de un contemporan, poate Szamosközi.
Col. Pray, XXVIII, p. 401
BC

Budapesta, Bibl. Universităţii,

si urm.] |
 i
. ...
. .
one è. .
.

.
©

122 Ut INSEMNÁRÍ SI ACTE ROMANESTÌ

Y
AR
IL

Goldschmidt, Biirgers zu
Din «Herrn Michael Seybrrigers

IBR
Anmerkungen». : |
. Cronstadt, kurtze historische
sie mit den Demächern auf.
. [1610.]. Die Klöster-Leüt haben
bis sie alle Schätze der
gehackt und auf allerlei Weg gemartert,

YL
Denen Kuffen mit dem
Kirchen und Klosster bekommen haben.
und Alles in Grund:
Wein und: Honig. die Boden eingehauen
klein und gross, haben
verderbet, viel tausend Stiick Vieh,

SIT
== s o utu f
sie heraus bracht...
Morgends frühe,
. Denn in Jahr 1611, den 9. Julii, des
weit von Tartlau gele-
kommt ein Zeitung ins Lüger, nicht
ER
gen, dass-ihm seine Strasche oder Feldwacht, welche er bey
hätt, auf 3.009
dem Themes ins. Gebürg hinneia geschickt
NIV

Wayda Volck. .
Mann, alle erschlagen seye von des Sorban
bracht
Ist also.Einer davon kommen, welcher ihm die Zeitung
erschrocken ist, sagend: «Wenn du:
hat; darüber grausam
LU

sagest, so wil ich dich schinden.

‘mir nicht die Wahrheit
einer Stunde dir
lassen». Darauff antwort jener: «Wenn in
kommt, so lass mich schin-
"der Glaube nicht in die Hinde
RA

. den». Darauff hat Bathori alsbald Lermen. lassen blasen, und

|
sich Alle zu Ross und Fuss fertig gemacht.
seiner Macht
. Unterdessen ist der Wayda schon mit aller
NT

gewest ; das alles ist in der. Stadt so heim-

hier beym Gericht
in der Stadt des Morgends um 6
lich: zugegangen, dass man
CE

zwey oder drey

‘Uhr nicht davon gewust hat, ausgenommen
Hauss mussen Brott
unsrer Herren. Mann hat von Hauss zu
Proviant hinauss schicken, denn sie waren im
auffheben und
I/

Gebiirge starck gereiset und ausgehungert. Sie vermeynten

wolte
etliche Tage still zu liegen und auszuruhen, aber es
IAS

sich nicht schicken, denn der Bathori wolte ihm dem Wayda
keine Zeit lassen: vermeynt sie als abgemergelte Leütte zu
überfallen; ist also von Tartlau auf Honigbach zu und da-
U

rauf Petersberg. Hat wolen den. Wayda ins Feld locken und
dass er möcht die Sonne auf dem Rücken
BC

| ihn unkrümmen,
haben. Der Wayda merckts und wolt sich nicht aus dem
 ‘ .
, ’ .
t .

"ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 193 .

4
« > Ro . |
a *

Y
Vortheil geben. Ist auch hinunterwerts gezogen, biss bey Bar-

AR
: tholomeis-Kirch zu, auff der. Rost-Bach. Hat aber die Pohlen,
welche er in Pohlen gewerbet hat, alle zu Ross und gehar-
nischte, bey Zeit, der Papier-Mühlen zu geschickt; da seynd

IBR
sie yersteckt blieben, dass die Ungern nichts von ihnen ge-
wust haben. | n
Unter dieser Zeit hat man etliche kleine Stück dem -

YL
Wayda hinauss gegeben, sammt allem Zugehör, .ctliche Wi
gen mit Kopchi beladen. Unterdessen seynd. sie schon auff
dass unser Büchsen-

SIT
dem Mittel-Feld zusammen kommen,
Meister die Stücken lossgebrandt: eins ist verdorben, hat
nicht mehr Zeit gehabt zu laden ; hat müssen aus der Schlacht
die Stück zurückbringen. Der Bathori ist über die Massen ER
Starck auff die Wallachen zukommen, so dass gar schnell
dem Wallachen viel Volck erschlagen ist; viele Wallachen
NIV

die .
seyn in die Vorstüdt gewichen. Ja sie haben sich in
und Ger-
Grüben gestürtzet, bey dem Goldt-Schmiedt-Thure
im Graben ist voller Volck zu Ross gewesen;
berSteg
LU

und auff dem

ober dem Schuster-Weyer biss an die Reyser,
n. Ich, Michael
Burg-Hals, ist alles gewichenes Volck gewese
bin auff dem Thurme
. Seybriger (der dieses geschrieben hat),
RA

ietzunder die Tuchmacher haben, und

gestanden, welchen
(Trouppen) haben
Alles gesehen. Viel walachische Schereck
wohl haben dic
von diesen Gewichenen nichts gewust. Gleich
NT

Noth leiden; seyn ihnen

Pohlen gemerckt dass die Wallachen
und hinterher, —also dass der
also bald zu Hülffe kommen,
CE

Bathori “übel erschrocken ist. Denn es war gar ein schöner

so haben die Gcharnischten einen
Tag mit Sonnenschein:
Bathori schickt ihnen
trefflichen Glantz von sich gegeben. Der
I/

Freündt wären, die Zei-

entgegen zu sehen obs. Feind oder
nn
tung komt ihm, es wären Feind.
AS

Trabanten ihren Pulwer und

^ Unterdessen hatten seine
Bley verschossen. Man hat ihnen in der Eile nichts antheilen
UI

der Bathori geschen, und ist ihm ein

können. Das habe
ankommen, dass er nach der Seiten die
solch Schrecken
seyn auch
Flucht hat geben. Die Zackel habens gemerckt,
BC

welche so dick aufein-

gewichen, die Kopchi weg geworffen,
 124 . INSEMNÄRT SI ACTE ROMÁNESTÍ. a

Y
andern Tages nicht
ander. gelegen sind, dass man des

AR
hne Wall achen hat
dadurch traut zu reisen. Die vorgewic
ihre eigne Haupt-
man wieder in die Schlacht getrieben,
t, biss man sie
Leütte haben etlich der ihrigen niedergemach

IBR
sie geme rckt haben dass
darzu hat bringen können. Sobald
seyn sie wieder be-
auff ihre Seit gut Mähr verhanden ist,
haben der Ungern am Meisten nider-
* herzt worden, und

YL
in "Zeckel-
gemacht und nachgejagt biss in die Nacht, biss
Jand. Den Abend hab sie in Zeckelland gebrannt,. so
die zugleich
dass man hat kónnen etliche 20 Dórffer zahlen,

SIT
— Auf diesmahl seyn etliche hunde rt verwun-
gebrannt haben.
und Pohlen in die Stadt bracht zu den Bal-
dete Wallachen
man ihrer
bierern; aber, weil ihrer so viel ist gewesen, hat
ER
Weni gste ist gehei let, das Meiste
nicht pflegen können: das
Györ gy, ist ersch lagen ,
gestorben. Des Fürsten General, Ratz
NIV

Stan gen hinau f

dessen Haupt ist aufs Closter-Thor an einer
Imref y, .
gesteckt. Ebner Massen ist in der Schlacht blieben der
sche Her-
des Bathori vornehmster Rath einer; zwey nagysâgo
LU

und gefän glich eing ezog en und

ren seyn lebendig gefangen
Waid a Volck fürs Thor ge-
nach etlichen Tagen von des
en lasse n liegen , von,
führet und niedergehauen und unbegrab
RA

gen,
Hunden gefressen. Undt sonst viele Edelleüte seye gefan
gewe sen,
derer Edel Leute Weiber hier in der Stadt seyn
haben kónn en auslósen, der grossen
welche ihre Herren nicht
NT

die Wall ache n alsba ld zum.

Summa Geldes wegen: die haben
auffe n, und niede r ge-.
Thor hinaus geführct, auff den Misth
CE

hauen. Auch seynd in der Schlacht blieben etlich e pohln ische

mit grossen |
Herren ; der hóheste liegt hier in unserer Kirch
latein -die :
Pomp begraben: ein pohlnischer Münch hat ihm
I/

n 1611, den
Leich-Predigt gethan. Diese Schlacht ist geschehe
9 Julii, an einem Sonnabendt..
IAS

Stadt-
Am Sontag frühe seyn unsere Herren, sammt allem
zu Ross hat können auffbracht werden, hin-
Volck, was nur
einander
auss geritten, den Waida entpfangen und denn mit
U

rn die
auffm Feld herunter geritten, mit grossem Verwunde
Menge der erschlagenen Körp er anges chen. Der Waida hat
BC

gesagt: «Ich bin zu’ gering solches zu thun; dieses habe ich
 „ ACTE EXPLICATIVE SI DOVED.TOARE . 125

Y
nicht gethan. Gottvom Himmel hats mit seiner allmächtigen

AR
Hand gethan». Denn man hat können biss auf Petersberg
gehen nur von einem Körpern zum andern: an etlichen Or- -

IBR
ter seyn sie hauffenweis herum gelegen. Allerley gemeine
Leute. Altstädter und sonst Fuhrleute haben müssen Körper.
zusammen führen, ‘biss man vor grossem Gestank nicht mehr

YL
gekundt hat. Da hat man müssen ablassen. Die man "hat
zahlen können seyn auf 12.000 gefunden. Es war eben die :
Zeit da die Frucht‘ auf dem Feld zeitig war; was nicht zu-

SIT
tretten war, da haben die Schnitter viele Körper im Korn
finden; der Geitz hat gemacht dass die stinckende Körper
besucht seyn worden, und bey manchen ist viel Geld funden,
auch güldene Ring an den Hals verfaulten Fingern. ER
Der geschlagene Bathory mit wenig Volck kommt in die
Herrmannstadt mit grosser Eyl, denn er vermeinet der Waida
NIV

küme hinter ihm her. Der Waida ist aber allhier wol acht
Tage still gelegen und hat wollen ausruhen. Unter dessen
hat sich. der Bathory wieder gestärckt. Der Waida bricht
LU

adt,
von hier auff mit seinem Volk, kommt für die Herrmannst
Gnad und Ungnadt
belägert den Bathory, dass er sich auff
nur
möcht ergeben und den Deutschen die Stadt wieder
RA

fangen eine
riumen: das wil dem Bathory nicht ein, sondern
fallen vom Ba.
grausame Verrätherey an, denn dic Völcker
alle an, list sic
NT

thory ab zum Wayda. Er nimmt sie auch

aber Glauben nach ihrer Art, denn -
beschweren; sie haltten
ri
sie haben den Waida sollen fangen und ihn dem Batho
CE

nicht an. Der Waid a

übergeben, —aber der Anschlag gchet
merckt die Verrütherey, bricht bey der Nacht heimlich auff,
mit den Seinigen, kommt wieder auff Burtzenland, doch nicht
I/

bey Tirtsburg in
in die Stadt, sondern auffs Schneleste (?)
er mit sich, seine
AS

Kind
die Wallachey, nimmt Weib(er) und in
Bojaren. zugleich, ziehet durch die Moldau und Pohlen
Deutschland zum Keys er, in der Hoffnung der Kayser solte
UI

in die Wallächei einsetzen. Aber der Keyser

ihn wieder
Matthias hat sie zwar in seinen Schutz genommen und ihnen
BC

von
in Ungarn: zu Tirnau den Sitz eingeben, aber sie sein
zum andern auffgchalten, seynd also etliche Jahr
einem Jahre
 . . »
*

ROMÁNESTI; ,
. D .
.

. ÎNSEMNĂRI SI ACTE
126

Y
Ihrige, verzehret.. Endlich ist
still gelegen und haben das

AR
da ‘da
Eydam, der Petrasco, welcher
der Waida sammt seinem
Waida Tochter genommen hat, aller-
zu Tirnau des Sorban
die Wittfrauen

IBR
meist. für Leydt im Elend gestorben; so dass
!.: DE Uo
wieder in die Wallachey seye kommen
National, Quart. germ..148, cuprinzind
[Budapesta, Museul

YL
copii de cronici brasovene.]

SIT
II.

Rakoczy des andern

ER dises Nahmens mitt den Sim:
Georg
in.der Wallachey erhaltenen Kriegs Beschreibung anno 1655.
fehr» era in Ser-
[«Vor hundert und etzligen Jahren ohnge
NIV

Ca hot viînneTara-
bia un războinic sălbatec, anume Simion.
si «andern viellen Knechten so er
Romănească, cu familia
hatte» şi serveşte cu platä pe Domn. Dupä din-
beysahmen
LU

Apoi ajung, «wie die

sul servesc ai săi, ca oameni liberi.
Unter thanen und Leibei-
andere Wallachen ihrer vielle, zu
Li se cere
Parte staü în fard, parte in jurul Domnului.
RA

genen».
Frondienst» si «ein grosser Zinse» pe an, ceia ce
un «starker
declară Domnului că nu pot face. Acesta decide a-i goni în
NT

în temniţă si «heim-
Serbia. Şeful lor protestă tare. E aruncat
lui îl cer în zădar. Prind atunci
lich ersiuffen»; A doua zi, af
Curțile sili chi-
pe Domn la vînat și-i ucid boierii. Li pradă
CE

[Geld] sie vergra-

nuiesc femeile pentru a lua. bani. «Welches
minincä,
beten.» Se adună la 22.000. Ieaù vite în țară, bead,
«panquetirt schändlicher Weises. Domnul se face că fine
und
I/

Landes-
cu că. Aflä însă «unser G G. H H. G. Rakoczy
1655 vine
IAS

Fürst», în taină, prin Constantin-Vodä . La 28 Iunie

cu 62.000 de oameni. Vin aici spioni ai Sei-
la Preasmär
menilor. Unul e prins la Făgăraş. Ei trimit solie cu bani «an
unsern GG. H. L. F. dinarók». Li se ieaü însă banii. Apoi
U
BC

! La întors (1 Septembre) Bâthory alli în Tara Birsci, «dass der Sorban

Waida aus dem Land ist».
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE . 1277

Y
.

oferă Domnia. «einem der vornehmsten Bugären, mit-Nahmen

AR
Preda Wornik, welchem ‘sie auff vorgedachter Jagt seineh
einzigen Sohn unter dem Leibe von der Erde heraus gerissen

IBR
und vor seinen Augen in'Stükke gehauen hatten». El se
face a primi. Cere timp pentru a merge la Pasa din Silistra
să facă pace. Pleacă spre Dunăre. În lipsă Seimenii observă
că «er ist des Siebenburger Fürstens auffgenohmencr Vatter:

YL
wie wird nun der Vatter wider den Sohn streiten ?». Il aduc
deci înnapoi, îi ieaü Domnia si o oferă lui Constantin-Vodă,:

SIT
ce o iea, de frică. «Wiewohl er mit dem Preda Wornik etwas
anders im Sinn führete.» Se face a se găti de luptă, şi ica
în lagăr si pe Preda. Acesta cere a fi lăsat la o mânăstire,
pe cit timp va mai trái. Fuge apoi in Ardeal. Constantin
seER
ica după el noaptea, cu cei mai de credinţă ai săi. Merge pănă
patrusprezece mile spre Rákóczy. Apoi
NIV
a doua zi în amiazi
Seimenii fac Domn pe «einen ansehnligen und tapfferen Mann,
mit Nahmen Hriza». RÁkóczy vorbeşte trupelor sale la Preaşmăr.
die Kirchen,
«Welcher unter Allen mit in die Wallachey ziehen,
LU

Klöster oder auch geistliche Personen antasten oder plündern

von Gott anver-
‘wird, den wollen wir, bey unserer uns
alle Gnade aufthen-
traueter fürstlicher Gewalt schwerend, ohne
RA

unserer fürst-
cken lassen. 2. Welcher aber in unserem Lande
untersessener Adel ist,
lichen Gewalt unterworffener und uns
NT

uns ihn den Krieg, den wollen wir

und kommet nicht mit
abermal wie zuvor schwerend, aufhenken
ohne alle Gnade,
CE

n | :
lassen. »
trimbitile. Rákóczy, cu toată
À doua zi, 19 Íunie, sună
oastea, trece prin pasul Buzăului.) |
bey Türczburg hatten
Weil die Sim[oner] den richtigen Weg
I/

den 26 dito, ziemlich

vorhauen lassen. Unnd, als sie nun,
an einem Orth, ne-
AS

hinein gekomen, und kurz vor Mittage

vermeineten auch noch
ben einem Wasserfluss, sich lägerten, worden,
weit vom Feinde zu sein, wie sie bericht waren
UI

nach Victualien dem

ritten also ihrer etzlige Partheyen
ersihet einer nach dem
vorstehenden Dorff zu. Unterdessen
BC

Fahnen, welche
andern jenseit des Wassers ungewöhnliche
herfür blikken, welche
Kreützer oben auff der Spitze führeten,
198 — iNSEMNARÜ SI ACTE ROMANESTI

Y
beginnen. Nehmen de-
immer weitter sich ihnen zu nahen

AR
dem fürstlichen Zelt
rowegen etzlige den Rükwege nach:
Kemeny, so wohl
und sagen dem ' Feldhauptmann Johanni
auff welcher Spitze
auch I. F.:G. selber, sie haben‘ Fahnen

IBR
gesehen, und derer
Kreützer seyen auss dem Walde kommen
vern ohmen, lassen Sie
nicht wenich. -Als I. F. G. solches
so vorhanden
a'so bald dass annoch müde und matte Volk

YL
denn die Übrigen
war (es waren aber ihrer aber kaum 1.000,
n, und kommet
kamen hernach) in die Schlachtordnung stelle
e herauff dem

SIT
unterdessen der Simoner Hauffen troziger Weis
G. Volk alsobald ent-
Wasser zu gezogen;. welchen I. F.
h umb den Mittag
gegen,— und gieng die Schlacht also gleic
ER aben vor dem
d
des gedachten 26 Junii, welcher war der Sonn
5. Sonntag Trinitatis.
ihre Stüke
Die Simoner (welche fast alle trunken) brachten
NIV

n wake r Fewr über das

und Haken mit herzugerüket, gabe
beyde Armeen von einander scheidete.
Wasser, welches die
scher war)
Der Simoner Buchsenmaister (welcher ein Teüt
LU

n dass alle
stiittete die Stükke alle so hoch und dermasse
welches un-
Kugeln über's Fürstenvolk wegfliegen musten;
eil war. Unsers G. H. L.
serm Kriegsvolk ein grosser Vorth
RA

ahn ihnen zu loben

F. Völker aber thaten auch das was
eine Flügel
war und hielten sich so wohl dass gar bald der
I. F. Gi"
der Simoner anfieng etwas zu w.ichen. Als solche
NT

sie alsobald desto kühner, wagten-- -

Völker sahen, wurden
die Reit: .-
sich auch über den Fluss, das Fussvolk so wohl als
CE

strak s die Flucht geben? ‘

ter, und musten also die Simoner
I. FAG. 2
und liessen bey die 30 Stuke damals hinter sich.
n}
Vólker aber verfolgeten sie biss in die Nacht, hieben ihne
I/

en; ^
viele darnider und kriegten auch etzlige viertzig Fahn
welche auch hernach ins Land herein.gebracht wurden, neben
IAS

den
den 30 und etligen Stüken. Den Heriza aber, nehmlich
sie auch gefa ngen ;
neüen Waywoda der Sim[oner], kriegten
o,
welcher dem Sziristrey Bascha erstlich und darnach anher
U

r-
nach Weissemburg, überschikt wurde; von wannen er schwe
BC

lich herauskommen wird bis er den letzten Heller bezahlet.

Zu kaum angefang[en]er vorgedachter Schlacht aber kame.
 ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE ' 129

Y
‘ der Stephan Waywoda auss der Moldau, denn er war vonI. F.

AR
G. auch zum Streitten etzlige Tag zuvor geruffen ; hatte aber
kaum 12.000 Soldaten bey sich. Diser Stephan Gergitz Wai-

IBR
, voda nuhn, | und der ' Constantin, walachischer Waiwoda,
reiseten nach vollendeter Schlacht. mit I. F. G. nach Ter-
govist zu. und, nachdem I. F. G. dem Constantino ' dass

YL
Waivodenthum abermal, mit Bestätigung, übergeben, ver-
ehreten sie ihm 4 Stüke von seinen; welche aber von den
Simonen bekommen waren, wurden alle hercin, in unser

SIT
Land, gebracht. Und waren also I. F. G. mit seinen zweyen
Waivoden frolich alda zu Tergovist.
Den 14 Jully aber kamm I F. G. abermal ins Land: und
zogen Ihr die Capita Universitätis Saxonum auff dem Alten-
ER
Land biss gegen Szombath entgegen, als: H. Laur., k. Con-
Saxonum Comes iudexque regius
NIV
sul, und H, Joh. Lutsch,
civitatis cibiniensis. Und ich war “auch mitt. |
Den 21 Julii gelangeten I. F. G. mit sampt sciner Gemahlin,
wär,
welche Ihr auch bis nach Fogarasch entgegen gezogen
LU

und reiseten
nach Salzburg; alda verblieben sie 4 Tage lang,
alwo sic
hernacher nach der Residentz von Weissemburg,
! .
RA

solemniter entfangen wurden

[Budapesta, Museul National; Eder, Collectanea historica
Transylvaniae = ms. quart. lat, 493.)
NT

Il. Scrisort
CE

I.
| [1602.]
Signore,
I/

Serenissimo
che diedi aviso a V. A. Serenissima
Son da 20 giorni
di pace con
AS

dil principio che s'havéa datto- ‘alla trattatione

a quanto da Praga mi cra stato scritto,
Sigismondo, conforme
UI

în Polonia,
1 Se menţionează apoi, dar de altă mînă, expediţia din 1657
weitter, in nacherfolgeter Zeitt, begeben hatt, hab
si se spune cá: «wass sich
*
aber. in den actis comitiorum transsil-
insonderheit
BC

ich anderswo beschrieben,

vaniensium».

64567. Vol. IV. | 9

 . ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMÂNESTÉ
130

Y
itioni che
* e doppo questo ritornò il Bogathi con le. propos
dal barone

AR
a questa hora l'Altezza Vostra deve have[r ] inteso
a V.A., et hoggi
di Hofikirchen, che, sei giorni fà, lo spedii
io havevo
apunto sono arrivati li tre ostaggi transilvani che

IBR
le pro-
richiesto da Sigismundo per.sicurezza di observare
a S. Maiestà Cesarea. Et
messe fatte, ogni volta che piacciano
io partirò doppo dimani verso il Silaggio, inviando detti os-

YL
comme luoco più sicuro. |
taggi a Sacmar,
e in
In questo mentre & parso al Vallacho di voler passar
degli Hay-
Vallachia con le sue genti et conla maggior parte

SIT
mi è parsa molto buona per il
duchi; la quale propositione
solo con
servitio che S. Maiestà ne può ricevere, —perchè non
da 14 in
l'esercito che conducce seco, che possono essere
ER
pas-
I5m persone, potrà recuperare la Vallachia, ma anco
et anco
.sar il Danubio et. infestar il Turcho da quella parte,
NIV

comme anco per questa via

tener in freno Sigismundo, sì
che i Vallac hi po-
viene S. Maiestàa disobligarsi di tutto quello
partirà
tessero pretendere, senza meterci niente il ‘suo. Egli
LU

seguirà.
frà tre giorni, e dice che n'andră avisando di quanto
, pol-
Io gli hò dato la assistenza che hò potuto, de danari
che mi hà richie sto, et a mio
vere, artiglieria et altre cose
RA

ito. Di che ne hò vo-

parere il tutto è stato molto,a propos
icand ola humil-
luto dare aviso a V. A. Serenissima, suppl
gar-
mente volerne dar parte a S. Maiestà, poichè in questi
NT

a Se-
bugli non hò tempo da poter scrivere. Et a V. Altezz
issim a rivere nza. Da campo a Bistriz ,
renissima faccio humil
CE

li 5 di Marzo 1602.
Serenissimo Archiduci Matthiae:
G. Basta.
I/

(Copie, în Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser Akten.]

IAS

—
U
BC
 ACTE “EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 131

Y
AR
jo s i II.

s 11602.)

IBR
. Serenissimo Signore,

Sendo riuscita vana l'andata dil Vaivoda in Vallachia, si com-

me inant'hieri scrissi alla Altezza Vostra Serenissima, ma hà

YL
risoluto mandar uno ch'è de suo’ alla Corte a humilinente sup-
plicare Sua Maiestà voler haver memoria di lui et de suoi

SIT
seguace (sic): tra quali vi sono molti nobili; e, se bene io lo
hò assicurato a non dubitare ponto della clemenza di Sua Ma.
‘ jestà, tuttavia per contentarlo ho voluto io ancora humillissi-
mamente supplicare Sua Maiestà ER
et Vostra Altezza che vo-
mos.
glino haver risguardo alla fedeltà che questa natione hà.
di tutto questo ne
trato verso la Maiestà Sua. Et la summa
NIV

se non che, de-

gotio non consiste a mio parere in altro
, vogli
gnandosi Sua Maiestă di conceder la pace a Sigismundo
coni detti suoi seguacci; ma, SC
includerci anco il Vaivoda
LU

li aiuti necessarii
vorà continuar la guerra, bisognarà darli
‘per poter ricuperare la sua provintia.
Senniey partirà sabbato, 23 di questo, da
Il Pancratio
RA

costì, per dar conto dil stato delle

Sacmar, per la volta di
l’Altezza Vostra
cose di quà. Di che mi [è] parso avisarne
riverenza (Sic).
NT

Serenissima. Alla quale baccio humilissima

Dal Campo a Margica, li 12 Marzo 1602.
| | o G. Basta.
CE

Matthias. — Innsbruck,
[Copie, probabil către Archiducele i
n.]
Statthaltereiarchiv, Ambraser Akte
I/
AS

II.
[1602.]
UI

ner Ertzhertzog,
Durchleichtigster, hochgebor
tlichen Durchlaucht fueg ich
Genedigster Herr. Eurer Fürs
gleich iezo ainer vonn Adl, Nah-
BC

gehorsamist zu wissenn das

Hanns Braun, nn vonn dem Herren Fürsten
so fur dise
mens
 . ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
132

Y
zu derer Reyterei hinnein ge-
unnd Stännden :in Schlessienn

AR
schückht.worden, wüderumb zuruckh khomen unnd hinauss
die Zeitung das der Radul
in Schlessien postiert. Der bringt
Bassta abgeschüeden, den
Waida, inn dem er von Herren

IBR
otzi Laioss,
Posses in Wallachey (mit Beystanndt des. Rakh
vonn wolgedachtenn Herren Bassta, mit etzlich tau-
so im
eintzunehmen, von dem Geezer Bassa,
senndt Mann, zuegeben)

YL
ennt Türggen unnd
(wie er inn nennet), so bey.funffzehen taus
n Pass gegen Walla-
Tartarn bey sich gehabtt, an einem enge
geschlagen, unnd im
chey unvetsehens: uberfallen, in die Flucht

SIT
Fahn en genomen wor-
bey zwaytausent Man erlegt unnd ailff
kh, hat.er sich
den; mit, denn ‚Übrigen unnd maisten Volc
herauss
ER inn Syllagio khommen, wie
salviert unnd' ist wider
verganngenen Sambstag,, er Wayda sich in Per-
er dann,am
Fleckhen
sonn in der schlessischen Reitterquartier, in denn
NIV

Rottwitz,
Sillach, bey dem Obristen Leytennandt, dem von
selbst gesehen.
anngemeltet unnd im obgedachter vom: Adi
t, ‚gibter Radul
Unnd, wie mehrgedachter vonn Adl melde
LU

wenig die Schuldt.

Wayda des Rhakozi Laioss Volckh nicht
dern ihm Wayda
weilln dasselbig nicht vort gewollet, sonn
allain vorann ziechen lassen; unnd soll diss,so erlegt wor-
RA

sein gewesen, unnd, weil'er Wayda

den, nur der Vortrab
s mit denn
khainen Nachtruckh gewüst, hab er sich mit Vleis
ta (ohn denn
ubrigen Volckh gewenndtet unnd Herren Wass
NT

zwar noch ein

er nun nit weiter. getraut) zuegezogen ; hab
Bassta Zuthuen unnd Hülff sich sci-
guet Hertz.mit Herren
CE

haw, den 21
nes Schadenns wider .zu. erhollen.. Datum. Casc
endt en hunderten
Martii, umb 11 Uhr zu Mittag, inn sechtzeh
| E
unnd andern Jahr.
I/

Erich Lasotta,
Mustermetster.
IAS

Innsbruck,
[Copie ; probabil către Archiducele Matthias. —
Statthaltereiarchiv, Ambraser Akten.] ^. DE
U

- se
--
BC
 ACTE. EXPLICATIVE SI, DOVEDITUARE 133

Y
AR
IV.
(1602.]

IBR
_ [Nicolaé- Voda Pătrașcu către Împărat] - on
Tam duobus annis èlapsis, ad illam iter accepi inque Clau-
diopolim | usque, “venerim, ibique eiusdem M. T. proditores

YL
mihi obviarunt: in civitate dicta Ghialoi, tanquam vinctum
clausérunt. In qua quidem civitate, quoadusque lllmus d.
Georgius Basta regnum istud habitavit, pacifice et quiete

SIT
mansi, mediante favore et benevolentia ipsius; post vero
discessüm eius, qua ‘calamitate ‘et miseria in manibus dd.
proditorum dies petegerim, ‘omnibus christianis Dominus a-
ER
vertat. Nunc vero; divină auxiliante. clementia Maiestatisque
Tuae bona fortuna,” iterum Ilimus d. Basta venit dictosque
NIV

Tuae inimicos, debellatos, ad eiusdem Maiestatis

Maiestatis
meque, in tantis calamitatibus an-
Tuae servitutem reduxit,
constitutum, sua benignitate liberavit maximamque
gustiisque
[Cere să poată
ergà me benevolentiam monstravit et monstrat.
LU

dorită zi şi noapte.) Usque

veni la Împăratul, săi „vadă faţa,
conabor... Datum
ad mortem tanquam proprio parenti servire
Filius et fidelissimus
RA

ex Fogarasso, die 18 Augusti 1602 ...

servus ...
Jo Petragco Voevod.
NT

de Stat din Viena, Zurcica,

[Pecete roșie ruptă. — Arch,
1602.)
CE

V.
I/

[1602.]
Signore,
AS

| Serenissimo
che
“In ‘questo istesso ponto mi vengono letere dil Vallacho,
me incamini verso Corona
molta instanza,
UI

mi richede con
giaché buon numero de Pollachi
per dar calore alle cose Sue dice anco fare l'is-
lui. Si come
et Tartari vengono verso di erail mio dissegno,
BC

ben questo
tesso Hieremia Moldavo. E, se
zza Vostra, tuttavia, havendo in-
come per altre scrivo all'Alte
 . ÎNSEMNĂRI S. ACTE ROMANESTI
134

Y
o più il caminare. Hà voluto
teso questi avisi, acellererò tant

AR
o Deva siano comparsi da
anco la buona: sorte ‘che vers richiesto al
Vallachi che, giorni fà, haveva
quattro - millia
verso Lippa sotto .Bar-
Vaivoda, quali hò risoluto mandar

IBR
a del castello di Zolmos,
bier Georg, per tentar. la impres
o salva, per esser ‘tanto
che a.mio parere si potrà fare a man
dubio assicurarano quella
vicino a Lippa, et questi senza

YL
alle cosse di Vallachia. Ha-
frontiera, mentre io attenderò
fortezze di vettovaglie
vendo anco provisto tutte le altre
che tempo. Mi sono anco

SIT
et munitioni da guerra per qual
re dil secr etar io di Heremia, mano
questa mattina capitate lete
nom ine de suo patrone scrive
molto ben conosciuta, quale in
a Zekell Moi: |
a Siculy debbino pigliar l'arme, et adde
rire
ER
costui si và decchiarando nemico aperto..
ses, di maniera che
vocato, farà quanto
Io mi accostorö verso là, e, se sarò pro
NIV

Maiestă. Ho anco
comporta la reputatione delli armi di Sua
ch’ afretti il suo venire, acciò
scritto al colonello Pezzen,
il servitio di Sua
meglio et piu " sicuramente si possa fare
LU

ogni humilità rive-

Maiesta: Eta Vostra Altezza faccio con
tembre 1602.
renza. Dal Campo.a Naghy Selmk, li 3 sep
a
RA

Archiduci Matthiae. | |
Serenissimo
G. Basta.
NT

[Trimeasä de Springer, corespondentul Archiducelui Maxi-

milian, la 17. — Ibid.]
CE

VI.
I/

[1602.]
IAS

in Sü-
Auss dem. Veldtleger, ain Meil von der Cronstatt,
benbürgen, vom 18 Septembris, anno 1002.
Dise Täg haben wir gewisse Khundtschafft gehabt das,
U

auf Begern des Jeremiae Waida in der Wallachei, der Tartar

Han mit noch 25" der Seinen ime zu Hülff ist khomben,
BC

auf das er mit Gewalt seinen Brueder Simeon widerumb inn

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE . 135

Y
die "Wallachei ein móge setzen. Nun ‘aber befindt sich: des

AR
Tartar Han: Intent vill annderst dann er von dem tiirkhischen
Kayser im Befelch hat: In die Molda einén scines Gefallens

IBR
einzusezen unnd nach demselben auch in die Wallachey gleichs- * '
fals einen Renegato, so er mit sich bringt, einsezen, alsdann,
mit seiner unnd baider. annderer Macht, sambt dem Bektes-

YL
Bassa mit den Türkhen,in Sübenbürgen fallen unnd sich des
Landt impatronirn. Welliches alles der Jeremias. dem Radul
Waida gleich per aviso zuegeschriben, unangesehen sie auch

SIT
_ gegen einannder Feindt sein. Hierans zu schliessen das gemelter
Jeremia dem ‘Tartar Han nit mehr drawen darf, wie unns
durch andere Kundtschaften auch zuekhombt, das er Jeremia *
ER
mit seinen Volckh von dem Tater separirt unnd sich gegen
dem Pollnischen Gebürg retirirt. Nun hat der Radul Waida
gemelte Schreiben von dem Jeremia dem General Basta
NIV

zuegeschükht und seines Raths begert. Der hat im wider

geantwort, er soll dem Jeremia auf dise Weis antworten, cr
Radul bedenkhe sich gegen im, dass er des Tartar Intent
LU

im geoffenbart, er aber befindt sich an Volckh so starckh,

do er nit Ursach hab sich zu besorgen das der Tartar Han
einen andern Waida in die Wallachei einsötze; es scy im
RA

auch leid das er im die Schlanng selber in Buesn gezogen

beger,
hab. Im Faal er aber seiner Hülff wider den Tartar
NT

als dann wóll

so soll er sich mit Ehistem besser erclüren;
unnd er-
er inen als ein gueter Nachbar zu Hülff khomben
zaigen das er mehr begert sein Freindt zu sein, als er bisher
CE

ist man des

gegen im nit erzaigt hat. Auf dises Schreiben
auf ain oder
Jeremia Antwort gewertig : er erklär sich nun
Tartar schwärlic h in der
den andern Weeg, so wirt der
I/

in wenig Tagen von dem

Molda zu dulden sein, unnd wirt
AS

mücssen. Ob woll zu erachten

Basta Resolution ervolgen
möchte:
das villeicht der Tartar Han den Radul angreiffen
des Gebürg
wellicher mit seinem Läger nur 4 Meil jenseits
UI

ligen mit unnserm Volkh herwerts

vonn unns ligt. Unnd wir
das wir nach Gefallen in einem
des Gebürgs, an dem Pass,
BC

Dagen mit dem Fucs-

Dag mit der Reütterey unnd in zwen
Last sich aller
folckh ime Radul zu Hülff khünnen khomben.
 . . ÎNSEMNĂRI si ACTE ROMÄNESTI:
186 .

Y
in Khurtz auch, die Molda
Seits: woll ansehen, das villeicht

AR
khumben möchte. Dann,
in Ir Mayestät Handt unnd Devotion
a nit annämb, .so.
wan. gar der Tartar sich .umb die Mold
Pogliaren in der

IBR
ten
‘!’seind doch ime Jeremia sein: fürnembs
rn merers nicht als
. Still'aufsezig unnd rebellisch, unndt bege
stät Protection zu
aus seinem tyrannischen Joch in Seiner Maye
ben unnd Abgesanten
khumben, wie sy sich dann durch-Schrei

YL
underthan zu sein
in der Still gegen Herrn Basta Ir. Mt.
Mt. Hochait und
erkhlärt. Gott geb das Alles zu Ir Kay.

SIT
Aufnemben geraiche ! v
starkh :
Der Radul Waida ist mit seinem Lóger uber 16"
Züggeln auch
'so hat Herr Basta im von unserm Léger unnd ER
werden heüt zu im ges-
über 6".zu Hulff geschikht; die
ustig
das also nit leicht auf des Radul Seiten verl
— ,
tossen sein
zuegehen. Was weiter ervolgt, bericht ich hernach. ©
NIV

khan

- [Trimeasä de Springer lui Maximilian, la 5 Octombre. —

Innsbruck, - Statthaltereiarchiv, Amöraser Akten.]
LU

o
RA

VII.
[1602.]
NT

Basta, Veldt-Obrister în Sibenburgen, schreibt aus

Herr
dem Veldtleger su Pressmar, Cronstadt, vom
ein Meyll von
I Oct. 1602." ~ s
CE

Negst vergangene Wochen , haben die Unsern auf der ann-

.dern Seiten des Gebürgs, dahin sich der Waivoda Radul
mit dem Feindt ein uberaus bruettigen Scharmitzl
I/

retirirt,
gehalten, alda selbst hin der Tartar Han aigner Person, ne-
Simeon, mit mehr als 30.000 zu Ross, den Waivoda
IAS

ben dem
anzugreiffen, khumen. e
_ Alss nun solches vergangen, habe ich mit Vlaiss den
Graf Thamess Cavriolo mit der wallonischen unnd flansischen
U

Reiitterey dem Waivoda zu Hilf fortgeschickt. Welcher Suc-

BC

curss dermassen zur rechter Zeit khommen, das nit zu glau-

ben; dann sonsten, one denselben (wie der Waivoda und
| ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE 137

Y
sein gantzes Kriegsvolckh selbst bekhennt), den Sachen übl

AR
wären ausgeschlagen. Ich hinauss selbst, sambt Herrn Obris-
ten Preiner, mit 300 Muscatierer unndt 200 Pfärdten nach-

IBR
gevolgt, haben aber nicht zu rechter Zeit dahin gelangen
khönnen. Der Scharmitzl hatt den 23 verwiechenes Monats
7-bris, als am Montag, sich angefangen, unnd biss Erchtag

YL
zu Mittag gewehrt, und, alss der Tartar Han von einem Ge-
fangenen mein Antzug und das ich in der Nih, vernuhmen,
hatt er sich mit Verlust 4 oder 5m Mann der Besten sci-

SIT
nes Volcks in die Flucht gewandt. Dagegen von den Unse-
rigen etwo. bei 1000 umbkhumen unnd geschedigt. Das also
hierdurch one Zweifl diese zwey Lanndt gleich salvirt wor-
ER
den.: Sintemall die Siebenburger, wann es übl soll ausge-
schlageri sein, die Gelegenheit gewiss nit versaumet hetten,
‘ aber Gott hatts wieder ihr Begehrn anderst geschickt. Man
NIV

hellt fur gewiss, der Tartar Han ziehe ab, nach Hauss, bei:
des wegen des empfangenen grossen Schadens, auch seiner
selbsten aignen: Laibsschwacheit Willen, — davon aber in 2
LU

oder 3 Tagen mehrere Gewissheit zu hören sein wirdet.

Will deswegen alhier wartten biss ich wegen seines Fürha-
RA

bens gewisse Nachrichtung bekhomben.

, lui Maximi-
[Trimeasá de Henric Lassota, plătitor militar
Akten. —
lian, la 12. Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser
NT

a treia
Într'o formă putin deosebită, cu numele lui Basta în
persoână, — trimeasă de Spring er la 13; #0id.]
CE

VIII.
I/

(1602.]
AS

ich jetziger Zeit

Edler. Dem Herrn Newes zu schreiben, weis
der Tarta r Han in der Wallachey
nichts anderst, allein das
den 23 7ber, ein gantzen
den Radul Wayda und mit ihm,
UI

den 24 aber biss auf 2. Hernach kriegt

Tag gescharmitzlt,
s ist und
er Kundschafft dass der Herr Basta undter Weeg
BC

gewesen ist ins Lä-

man seiner denselben Tag gewertig
drey
ger. Ist er bald aufgezogen und dieselbe Nacht ein
 138 INSEMNARÌ SI ACTE RoMANESTI

Y
en, als den 25 7ber, wie
Meill Weegs zogen. Auf den Morg

AR
schickht man im nach-
wir mit dem Herrn Basta ankomen,
t,—denn die Vermuettung
zusehen, wo er seinen Weg zunimb
-Nieder-Hungern ziehen
ist das er nach Ober-Hungern oder

IBR
Muscatierer gewesen ;
wolte. Ist aber Herr Basta nur mit 250
ihm nicht mehr als 150
desgleichen sein unser zu Ross mit
Herr Basta den General
Pferden gewesen. Darvor hatt der

YL
7 Compagnien Walloh-
Wachtmeister, sambt den Verlein, mit
chen Reutter, hinein ge-
nen und 3 Compagnien der flantzis
Gott nit gewesen,

SIT
schikht; undt, werren .auch dieselben nach
aus gewesen sein, und
so war es mit dem Radul Wayda
gehabt. Aber der
hetten den Feind auch hierinn im Land
n gethan, das,
Graff hat gleichwohl versorgt mit den Scha
ER
ntze
hett der Feindt nicht
der Feindt gleichwohl nicht kunt, Aber,
t, denn sie haben
Kundtschafft kriegt das der Basta kump
NIV

was er bei sich

vermeint er kompt mit dem Volckh allen
der Feindt noch den selben Tag, den 24 7ber,
hatt, und hat
ben das hunge-
mit dem Scharmitzl continuirt, ist bey Glau
LU

in vélliger Flucht
rische Volckh so verzagt worden und Alles
mit blossen Weh-
gewesen, das auch der Graff und Verlein
und stechen müssen, damit man sie hatt
in sie hawen
RA

ren
n. Ist derwegen
aufgehalten. Diss ist den 23 zber geschehe
von beeden Theiln gahr viel gesc hedi gt worden, von den
ab. Die auch auf
Unserigen bey 1.500, und sterben gahr sehr
NT

ohnen. Der
der Waalstatt. blieben sein, seind bey 150 Pers
und ‘wieder
Feind aber hatt die Seinigen abgeführt und hin
CE

hen soll;
verstekht und vergraben, damit mans nicht merk
worden, die vor 3 oder 4
sein aber etlich Gefangene loss
ssli ch beri chte n das
Jahren her bey ihnen sein,— welche gewi
I/

ben scin. Dar-

ihrer bey die 5.000 geschedigt und todt blic
r todt ist, welchen
unter auch des Tartar Han Weibs-Bruede
IAS

er, ihrer Ceremonien nach, vor sich in Tebichten füeren

lest. Und sagen für gewiss das er wieder zurukh ziehe; wel-
ches Gott verleihe, das er nimmer widerkomme. Actum Tertl,
U

den 1 Octobris 1602.

Maximilian, 12. —
BC

[Anexat la raportul luf Springer către

Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser Akten.]
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 139

Y
AR
on 1602.)

IBR
. Auss dem. Veldliger bey Cronstadit in Sübenbürgen; vont
3 Octobris 1602. - | i

YL
Demnach Herr Basta, Veldt-Obrister, mit seinen Volckh
umb. Cronstadt gelegen, schreibt ihme der Radull Weida
umb Hülff wieder den Tartter Han unnd Simon Weida,

SIT
welche auf ihn zuziehen. Nach Vernembung dessen, schickht
Herr Basta ihm allsbaldt den Graf Thomas . Cavriolo mit
4 Compagnien der alten unnd 6 der newen wallonischen.
ER
Reutter, sambt drey flanzischen Companien zu Hulff. Unnd
seindt also den 29. 7bris aufbrochen, unnd den 21 zu ihme
Waida. gestossen, dessen Volckh wir gar zaghafft gefunden.
NIV

Allss nhun Herr Graaff Thomas Cavrioli die Gelegenheit

abgesehen, hat er allssbalden dass Lager gegen der Seitten,
da der Feindt herzogen, zu verschänzen angeordnet; welches
LU

auch mit grosser Mühe unnd Arbeit verrichtet worden.

Darauff ist, den 23 desselben, der Tartter Hann selbsten,
sambt dem Weida Simeon, mit 25m Tartteren, 6m Moldawer
RA

unnd 3m Polläckhen, ankhumben. Darauff allssbaldt alle

Higell umb unns herumb voll mit Volckh geschen worden,
NT

dass ich sagen mag, niemalls ein so grosse Reutterey bei-

samen gesehen. Wie woll Herr Graff das Scharmiizin mit
dem Feindt allssbaldt verbotten, so hat ers doch nit khun.
CE

nen verhüetten dass sie sich nit herauss begeben hetten.

Auf der rechten Hanndt gegen dem Feindt het Herr Graaff
in etlichen Wäldten2m Schutzen auss Nider Hungern in
I/

die. Haldt gelegen, welche unerhórte Proben gethan, unnd

ein solche Redlich- unnd Dapferkhait erzaigt, dass jederman
AS

so es gesehen, darob sich gleich entsezt unnd verwundert

hat. Sintehmalln sie von morgens früc an, biss ghar zum
UI

Abendt, mit dem Feindt, so lanng er sich in Feldt sehen

unn-
lassen, allzeit gehandtieret, sie in der Hóch, unnd wir
BC

den. Unnser Lager ist fasst zweimall in Verlusst gewesen.

Treffen so die Tarttern gethan, haben sie
Dann im letzten
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
140

Y
Räczen unnd Servianer in die Flucht
alle unsere Ungern,

AR
nit die Wallonen, welche Herr Graft
gebracht, unnd, wann
en, so Weren
Thomas in Hinderhalt gehabt, weren gewes
khom-

IBR
e Schan zen
ohne allen Zweiffell die Tarttern in unnsr
schon so weitt herauss
ben; zu mall, weill sich die Wallonen
t hetten. Ausser.
gelassen, das sie nit wieder zuruckh khund
n Compagnia,

YL
des Capitan Wärlein unnd Graff Thomasse
auf den Feindt in die
welche die Letzten gewesen, unnd
bracht. In welchem
Seitten getroffen unnd in die Fluchtt

SIT
einem Cavalier,
Treffen, des Tartter Hann Schwager von
selbsten im
Stroia genandt, nidergehautt, und er Stroia: auch
gen Tages,
Angesicht verwundt worden. Daruber ist, selbi
weiter nichts vorgangen. Alein dass der Feind
n.
ER
t sein Lüger
gegen unns uber auf cin Higel geschlagen
der Graaff Thomas bevolhen,
IV
Dess andern Tages frue, hat
en solte ;
dass kheiner ausserhalb der Schantz sich begeb
en verhuet-
UN

welches er auch durch eigne darzue bestelte Wehr

MEME )
ten lassen.
er biss auf den Mittag
Wie nhun der Feindt gesehen dass
er sich mit mercklichen
L

weiter nichts richten khunnen, hat

der Seini-
Verlust reterirn muessen, auch die todten Córper
RA

genohmmen,
gen, deren uber 4m waren, mit sich hinweg
Tartter
todte unnd geschedigte Ross waren [über] 6m. Der
NT

den Simeon Weida gefangen mit sich, unnd

Hann fhueret
solte, schildt
begert dass er diesen erlittenen Schaden ablegen
sein Volckh
ihn einen Verräther, unnd dass er in unnd
CE

ahn aller
gleichsamb auf die F leischbanckh gefhueret unnd
sein todten
Verlust Ursacher sey. Er Tartter Han fhuert
erzen mit sich. Der Unserigen
Schwagern mit grossen Schm
I/

sein durch die ver-

möchten bei 350 geblieben. Aber viel
AS

Regen auf unns ge-

fluchten Flitsch-Pfeill, so gleich wie ein
rt, haben
fhallen, geschedigt. Allss der Feindt sich reteri
seinem
wir schon 3. Tag heer Zeittung dass er sich mit
UI

Volckh uber die Tonaw begeben.

Alte
[München, Staatsarchiv, K. Schw. 37112, fol. 144. —
BC

copii in Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser Akten.]

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 141

Y
AR
X.
[1603.]

R
Serenissime Princeps

LIB
ac Domine, Domine nobis clementissime,
Fidelium ac perpetuorum servitiorum nostrorum in. gratiam
Serenitatis Vestrae humilimam subiectionem. Pro ‘paterna

Y
Maiestatis Caesareae et Screnitatis Vestrae erga nos et reg-

SIT
num hunc afflictissimum cura ct clementi benevolentia Sere-
nitati Vestrae cas quas possumus sempiternas agimus gratias,
Deum Optimum Maximum praecantes ut Serenitatem Vestram
ER
in totius Christianitatis fortunam salvam et incolumem diu-
tissime et quam faclicissime conservare dignetur,
Expedivimus igiturad Suam Caesaream Maiestatem prae-
NIV
sentium exhibitorem, fratrem ct legatum nostrum Kulchar Ra-
dul a Buzestii, certis in negotiis nostris. Quapropter Sereni-
tatem Vestram humiliter oramus, dignetur Vestra Serenitas
LU

penes nos ad Sacram Caesarcam Maiestatem literas suas com-

mendatorias dare, negotiumque nostrum apud Suam Maics-
tatem quanto melius promovere. Quam Screnitatis Vestrae
RA

gratiam ct benevolentiam, vita durante, omni fidelitate et di-

ligentia reservire conabimur. Et de cactero Serenitatem Ves.
NT

tram ad annos. quam plurimos salvam et incolumem quam

faelicissime valere optamus. Datum ex civitate nostre Tergo-
vistia, prima die mensis Februarii anno 1603. |
CE

Serenitatis _Vestrac
Valachiac Trans-
alpinac Princeps,
I/

Servitor humilis :
. Jo Radul VV.
AS

Iw Paysa Boston run Baanker. .

Serenissimo Principi ac Domino Domino Maximiliano Ar-
UI

chiduci Austriac, Buci Burgundiae. Comiti Tirolis, etc.,

Domino, domino nobis clementissimo.
BC
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTI
142 .

Y
AR
XI,

IBR
[1604.]
, către
«Petrus Konkoli, capitaneus 'sedis siculicalis Kizdi»
[Basta] ; K.-Väsärhely, r-iü April 1604.

YL
lui Vodă,]
[Omul säü a vorbit in Moldova cu secretariul
verit Gabrielem Bethlen
Petrus Litteratus..., qui certo nuntia
autem Constan-
et Zylvasi hactenus in Huttin mansisse, iam

SIT
Poloniam ad can-
tinopolim discessisse et Ioannem Nemes in
die Veneris,
cellarium ablegasse. Duos quoque Beldi praeterito
profectos;
una cum Davide Litterato, Constantinopolim esse
illos quidem rebus omnibus ita exhaus tos ut
ER
Vaivo da triginta
em Vaivo dam
aureos Davidi Litterato suppeditaverit. Simon
IV
et Turcis Transalpinam -Valachiam cogitare,
cum Polonis
apud Oroz-
Turcasque trans Danubium in castris esse et
UN

tum in dies augeri iamque satis

Chik traiicere velle, exerci
Simoni Vajvo dae invisu m
numerosum apparere. Ieremiam
sisset . A. Ieremi a
fuisse, quod hanc expeditionem dissua
L

us Vezir to-
Vaivoda Tartarorum Chamus equos mille, turcic
RA

ne id malo
tidem postulant. Vaivoda michi nuntiari iussit
regnum
fine ab ipso, fieri cogitaremus ; quibus enim mediis
esse, atque ita viginti
NT

suum defendi potest, iis sibi utend um

.equi, septemdecim curtanis unius, quin-,
sacerdotibus unius
it. Qua-
decim incolis regni unius subministrationem imposu
CE

ibere
propter benignissime Dominationi haec nova... perscr
volui; unde de captivis istis coniecturam sumere potest, non
Ra-
bona intentione hic latitasse nebulones. De his novis
I/

dulium certiorem feci, ut ipse quoqu e advigi let; ego simili-

iam cum tribus Sedibus
AS

ter ad omnia intentus excubo, imo

in promptu sumus.... |
UI

[ Viena, Arch. de Stat, Zwreica, 1604.]

BC
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE

Y
AR
XII.

R
[1604.]
Basta. cátre Archiducele

LIB
Matthias ; Cluj, 10 April 1604.
(A. scris despre] la trattatione fatta con il Vallacho, della
cui costanza io grandamente confido, purchè i suoi boyeri
non lo faccino prevaricare. (Îl va observa. A scris si] haver

Y
trovato convenire di offerir a Hieremia la consignatione del

SIT
vescovo greco che tentă di far ellegere un certo giovane per
Vaivoda di Moldavia, e questo mi risolsi di fare per levarli
ogni sospetto che havesse potuto havere che S. M. fusse con- |
sapevole di questo trattato, tanto più che il vescovo sudetto
si era lasciato intendere, per meglio indurre quelle genti a
ER
far questa
NIV
novită, ch’io era consentiente di questo trattato,
et nominò anco la Maiestà Sua. Sisono poi ricevute lettere
dil sudetto Hicremia con le quali molto mi ringratia dell’
aviso ct offerte c credo che mandarà per il vescovo sudetto;
LU

e per maggior sodisfattione li consignarò anco il giovane

che fu elletto, giaché il Vallacho me lo hà mandato. Pare
che Hieremia
RA

non desideri altro che buona corrispondenza,

ma, dall'altro canto, son avertito ch'egli insieme con Simeone
vengino sollicitati dal Turco a preparare per assaltare a novo
NT

tempo la Vallachia e che per tal effetto li habbi mandato

a presentare cavalli et altre cose: questa, come V. A.sà, &
una natione. molto cupa, e non è da fidarsene troppo. E
CE

perö sarà bcne provedersi del bisogno e trà tanto cavar

da costoro ció che se ne potrà havere. [Pentru a fi mai bine
informat] ho mandato una relatione al signor Cavriani. [Să
I/

sc ica măsuri, Altfel) io veggo le cose mal parate. Chluziar

AS

Radul passò per di quà, e stà aspettando i danari in Cibinio.

[El, Basta așteaptă «restul». De nu vine, îi va da în două,
trei zile, 50.000 de taleri,] acciò il Vaivoda possi dar qualche
UI

sodisfattione alla sua militia.

[Viena, Arch. de Stat, 7: urcica, 1604.)
BC
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI
144

Y
AR
XII
11611.)

IBR
clementissimo, .
Sacra Cesarca Maicstà, padrone
a con licenzia di V.S.
L'(sic) mesi pasati mi partì di Prag
bisogni mia. Nella qual pro-
M. verso Moldavia per alcuni

YL
principe Radul Vaivoda a
vincia, arivato che fui, trovai al
principe, insieme con il
Hotin, fugito di Valachia ; il qual
Vaivoda, furno molto con-
principe de Moldavia Constantin

SIT
con esso mc-
tenti della mia venuta, desiderando comunichar
voluto conferire, sapen-
cho quello che con altri non hano
itore di S. Ces. M. ct pa
do che jo di tanti anni sono serv ER
che altre volte sempre si
trioto di Moldavia, fidato loro, diverse oc-
principi della persona mia in
sono serviti detti
farci maggior obligo ct
IV
casioni secrete alla Ces. M. ct, per
voluto ligare ct farmi spo-
affectione detti principi, mi hano
UN

un loro principale ct fidel

sare una fiola in quelle parti, di o
servitorc.
Radul Vaivoda, mi do-
La prima che arivai dal principe
L

mandò con gran affectionper e la sanità di Sua S. C. M. alla

rli; di poi mi domandó
RA

qualle resta con molto obligo a servi

s per suo conto apresso
quello haveva potter Regeni Jano
del negotio et quello che
essa Maiestä. Io, sapendo la parte
NT

risposta a detto Regeni per

eccelso Consiglio secreto à datto
rar in quelle parti delli
conto di poter detto principe comp
derio, per ilche S. M. si
CE

beni stabili, avendo di ciò'gran desi per cs-

ct li avercbbe ancor scritto lettere, ma,
à contentatto
ne disensioni; non hà po-
sere statto. molto confuso per alcu
restó alle mic parti
tutto farlo; basta che detto principe
I/

mi domandó se jo sa:
molto satisfatto. Dipoi detto principe
AS

loro Cesar Gallo. Io li

peva per che .causa era venuto. da
e detto principe che
risposi che non sapeva ‘altro. Mi diss
che la Maiestà diré Mathia
UI

per altro non cra venuto sc non

ederatione, sicome hanno
desiderava haver loro amicizia c conf
a me che io, in nome di
avutto con la M. S. C., pregando
BC

supplicare che la Maiestà Sua Cesarea

detti principi, dovesi
 ACTE EXP LICATIVE SI DOVEDITOARE 145

Y
restase servita intercedere per. loro che il rè Mathias si con-

AR
tenti continuare con loro confederatione, come si (?) tenutto
S. C. M., ct quello li hà promesso Cesar Gal in nome di su-

R
detta Regia Maiestà. Che per tal causa quelli principi hano
giurato alla M. S. C. et alla M. Regia di esser fidelli et

LIB
sparger la loro propria sangue per servitio della angustissima
Casa d'Austria, come anco per la cristianità: s! come sin hora
hanno fatto, cossì ancor non. mancarano a far in avenire.

Y
Al principe di Moldavia viene nova ferma di Costanti-

SIT
nopoli qualmente Bathori Gabor, quando hà mandatto Bet-
lem Gabor a Costantinopoli et altri suoi, hà cerchatto dal.
Gran-Turcho aiuto di denari, per esser di questo lui ne-
ER
cesittatto. Cerchò li fusse datta auctorità come a Vesir
Bassa, per poter asolutamente mandare come la persona
stessa di Gran
NIV
Turco, promettendoli di sottometer ct im-
patronirsi in breve di tutta la Hungaria et Polonia, per la
qualle prometeva di dar gran tributto ; obligandosi anco di
far continua gucra contro li cristiani inome suo, dandoli a
LU

intender che lui sapeva tutte le forze che potevan far li

cristiani contro di lui. Non concedendoli puoi tal auctorità,
non haverebbe detto mai fatto cosa bona contra li cristiani.
RA

Il Gran-Turco alle suc dimande non l'hà concesso altro, solo

che posa commandar et haver aiutto da Bassi di Temisvar
NT

et da quelli sangiachi di Danubio, dandoli ancor puoco aiuto

di denari, — advertendo puoi il Gran-Turco sotto mano il Bassa
di.Temisvar et li sangiacchi sopradetti, non fidandosi total.
CE

mente di detto Batori, che stiano sopra di loro et che non

facino se non tanto quanto li parerà esser realmente per suo
servitio. Per il che detti principi di Valachia et Moldavia
I/

supplicano a Sua S. C. M. si degni per sua inata clemenza

AS

„procurare ct solicitare apresso della M. Regia per benefficio

commune della cristianità, aciochè detto Bathori sia levato di
Transilvania, non dando orechie, nè manco creditto, alle suc
UI

parole, perchè sono piene di ingano, come crudelissimo ni-

mico della cristianità. Et, passando altrimenti per silentio, si
BC

trovară la cristianità molto ingannata et pegio da lui tratata

che da nesun altro tirano. Ì
64567. Vol. IV. 10
 ÎNSEMNĂRI ȘI ACTE ROMANESTI
146

Y
to li suoi im-
Il principe Radul Vaivoda:dice haver manda

AR
poter asoldare nel
basatori dal rè di Polonia per cercare di
ri Gabor, cognios-
‘suo regno con li suoi denari contro Batho

IBR
C. M., mandan-
sendo detto rè esser parente et amico di S.
che V. C.M. li hà fatto per-
doli ancor a veder il privilegio
Radul Voivoda resta
petuo crede di Valachia, et quanto detto

YL
o potes-
obligato alla M. V. C., aciochè con tal ajutto megli
di tutta la cris-
sero difender la loro provincia, a benefficio
contro Batori Gabor, ct altri che fusero
tianità, et andarsene

SIT
‘conto (sic) li cristiani.
haverà inteso come le cose di Gran-Turco vano,
S. C. M.
si trova
con Persiano, del mal impegio; et specialmente hora
in grandissima calamità. Per il che, quelli princi pi ER
conti nua-
rase alla
mente fano pregar la Maiestà di Dio, acioché inspi
si contro
M. S. C. di procurare apresso la cristianitä a mover
IV
comun nimico, puoi che Idio ci mostra la strada
il Turcho,
UN

in breve si ve-
c ci dà continuamente occassioni talle che
|
-derebe in total ruina la Casa otmana.
con il
Quando li Turchi ultimamente hano havutto la rotta
a in Tla-
L

Persiano, che a mala pena si à salvato Murat-Bass

servitori, ves-
RA

‘leppo, fecero un fintiv o imbas iator e con molti

a
titi tutti alla persiana, dando a întender che detto veniv
pace con Gran- Turch o.
. dalla parte di rè. di Persia per far
NT

nti-
, E furno detti imbasiatori alogiati a Uskuder, în Costa
nopoli. Si fece grandissimo preparamento a riceverli, andando
un Dassa al'Uskuder con pompa a scontrarlo. E ció facic-
CE

per
vano per gran lamenti che’ si sentiva in quel popolo
he nova rebell ione. Et quest o
quella guerra, dubitando di qualc
del princ ipe di
viene per certo detto da principal baron
I/

Moldavia, il qual, essendo statto residente a Costantinopoli,

AS

era tornato in quelli giorni che jo cra in Moldavia, ct di

benissimo informato, — che detto imbasatore cra
tutto cra
fatto finto per detti rispetti. |
UI

Il Gran-Turcho continuamente solicita la levata di Tar-

taro, per mandarli in Persia, ct il Tartaro si escusa di non
BC

sortir in. persona, ma che li mandarà delli suoi 20m

poter
quanto prima. Et per sin hora non è scguitto altro, che così
 ACTE EXPLICATIVE ȘI DOVEDITOARE . 147

Y
la vă intertenendo, parendo haver poca volontà di mandarli,

AR
aspetando il motivo, forsi farano li cristiani, per il desiderio
che hà di unirsi con loro. Per la relatione datta al rè di

R
Persia del sito di Moldavia et suoi vicini, et quanto farebbe
a proposito per le sue guere, da Isepo Gregorovicz, mio

LIB
fratello, mandatto daV. S. C. M., sono apresso quattro anni
con lettere a quel ré, mandò detto ré in Moldavia un arcives-
covo, fratello del patriarcha della Armenia, a nome David;

Y
il qual si ă partito di Persia alli 12 agosto dell’ anno ct ari-

SIT
vato in Moldavia con sette altri secrettamente, come mar-
chadante, per tratare con detto principe ct informarsi in
che meglior modo potrebbe condur sua gente a sbarcarli
in Dobrucia, ER
— perchè quella gente di Dobrucia tengono la
setta persiana, — ct puoi con il mezo di detto principe potesse
NIV
guadagnare l'animo del ‘Tartaro, havendo rè di Polonia
apreso di se alcuni principali Tartari. Havendo detto ră vo-
lontă di apresarsi al anno che vien, con aiuto di Dio, verso
Brusa ct là far alcuni vaseli per passar Mar Negro a Do-
LU

brucia per pigliar la strada di tutte le parti al Turcho ct

per smembrarli del aiutto del Tartaro.
Il principe di Moldavia à tenutto consiglio tre giorni per
RA

questo effetto, ct per gratia sua mi à fatto esser insieme in

detto ‘consiglio, confidandosi nella persona mia, como dissi,
NT

cognioscendomi di tanti anni esser fidel servitore di S. S.

C. M. et havendo in quclla provincia tutti li mici parenti.
Il negotio ct la propositione di sopradetto arcivescovo si
CE

trovó di poter facilmente farlo, il che hanno voluto far con-

sapevole a V. S. M. ct aspetare qualche bona resolutione
ct quello che potrebbe resultarein benefficio della cristianità.
I/

La risposta aspetarano quanto prima, perché quel arcivescovo

AS

si intertenira in Moldavia sino alla Asumptione della Ma-

dona, et puoi si partiră con la caravana verso Constantino-
poli, come anco & venuto. Per il ché humilmente supplicano
UI

V. S. C. M. che per il zello cristiano et per la sua inata

clemenza si degni tenir favorevole a quello rè et darli qualche
BC

bona et amorevole risposta, degniandosi con occasione. di

questo arcivescovo anco scriverli, acid che volese rimandare
 INSEMNARÌ SI ACTE ROMÄNESTI
145

Y
et mio fratello Isepó Grego-
ct liberare il vostro servitore

AR
a ritornare a casa sua, ha-
rovitz, che ormai sară tempo
vendo lassato la sua moglie con otto fioli, li quali si trovano

IBR
molto necesitati, per la absentia sua.
Hora, trovandomiin Moldavia apreso di quelli principi,
il Tartaro mandò un suo barone imbasator dal rè di Polonia,

YL
Antonio, fiolo di un Taliano, perhö abitante in
a nome don
di Moldavia,
Tartaria. Il qual nel conseglio di detto principe
li tratati che
presente me, dopuoi altri tratati disse: «Sebene

SIT
la unione
per avanti erano tratati con il Tartaro morto, per
et con la cristia nità, possano
di quel principe con Sua C. M.
di questo presen te è
esser ancor adesso, sebene il padre
morto et che lui sia giovene, se il nostro pad ER &
ron ee,
gioven
tratato.
noi consilieri suoi siamo quelli che prima habiamo
del regno, a-
IV
Perhò», disse, «con contento di tutti i grandi
rio che
desso seguiremo con il medesimo conseglio e deside
UN

la cristianitä, anco in
prima, di perpetuare la unione con
et inclin atione che
maggior streteza, per la bona volontă
vedett e et
il nostro padrone in ciò mostra € desidera. Però
abraci .
are
procurate con Sua S. C. M. che non manchi
L

nostro padrone,
RA

et acharezare, facendo amicizia con detto

et piglisili in — che con il tempo
protettione, sarà in gran.
Dicendo che, quello diceva, non di-
utille per la cristianità.»
NT

„ceva senza causa.

sup-
Per il chè il principe di Moldavia con li suoi baroni
in consi”
plicano ‘humilmente alla M. C. S., si degni meter
CE

import ante negotio et procur are che

deratione questo coscì
et acarezato, puoi che lui procura
detto Tartaro sia abraciato
nissun intere sse del
di sua mera et spontanea volontà, senza
I/

rano da V. S.
denaro. Sopra ciò, con gran desiderio, aspeta
AS

M. C. la risposta. |
,
Il detto principe supplica ancor, per conto di Transilvania
e-
che Sua C. M., per la sua inata clemenza, meta in consid
UI

Bathor i Gabor, che hà fatto et

ratione la gran tiranide di
fa continuamente, Il qual non solo procura di ruinar et farsi
BC

o.
padrone di quelle dua provincie, mă ancor di farsi asolutt
padrone di Hungaria et Poloni a della cristia
a dani nità: «a noi
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 149

Y
grandissimi dani, et continuamente ne fă spender li nostri

AR
denari per mantenir la gente forestiera; oltra li nostri pae-
sani, si tiene di Polachi Xm cavali, lancie speciate, alli quali |

R
ogni tre mesi si paga 30 fiorini per cavallo». Per îl che hu-
milmente supplican Vostra S. M. si degni procurare et far

LIB
tanto che detto Bathori sia levato di Transilvania et, se
posibile, di destrugerli totalmente et far meter un bon guver-:
natore con il suo Conseglio in quclla provincia, sino a tanto

Y
che si procederă al meglio ct si sară in Transilvania uno

SIT
della Augustissima Casa d'Austria. Ultra della fidel confede-
ratione, non mancarano anco provederli quello sarà neces-
sario per la sua Casa: «c noi insieme con Radul Vaivoda
ER
prometiam esser difensori ct in aiuto di quella provincia
a benefficio della Casa d'Austria; che, come $arano ligate
NIV
quelle provincie insieme, non sarà tal principe, per gran forze
che averà, di poterli far dano. Però si faci consideration di
non perder quelle provincie, supplicando . con ogni debita re-
' verenza a Vostra S. C. M. ct, comme sempre a mostratto
LU

verso di loro la sua clemenza, cossì non ‘manchi di quà! in |

avenire averli in protectione ct caldamente recomandarli al
suo fratello, rè Mattia. | os |
RA

In questi anni passatti, li detti principi non hano potutto

trovar Sua C. M. con li suoi imbasiatori, per molti disturbi '
NT

seguiti in quelle provincie; pur sperano nella Maiestä -di

Dio ct con aiuto di V. S. C. M. e de rè Mattia comendare
le cose loro et fare puoi il debitto loro verso V. S. M.
CE

comme sono obligati. I questo è quanto jo hd commissione

dalli duoi principi di Valachia et Moldavia tratare ‘et infor-
mare la S. C. M., restando solo per la espeditione del 'so-
I/

'pradetto arcivescovo, mandatto dal ré di Persia; e per la

AS

unione del Tartaro, la risposta delle lettere alli principi,

con la clemente resolutione di V. S. C. M. Che da loro
prontamente sarà eseguito quanto le verà da V. S. M. or- .
UI

dinato.
Di V. S. C. M.
BC

humillimo et devotissimo servitore:

Pietro Gregorovis Armeno.
150 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
Alla Sacra Cesarea Maiestà del Imperatore.

AR
Relatione dalti principi di Valachia, Moldavia.
urm.]
(Viena, Bibl. Archivelorde Stat, ms. 595°, fol.3 si

IBR
XIV!

YL
mE [1604.]
Serenissimo Signore, etc. (sic).
usciti dalla

SIT
GI Allemanni del Prainer finalmente sc ne sono
non ostante i grassi partiti che se li sono stati
provincia,
o sin che arriva ssero
fati di darli abastanza tratteniment
le page. I Valloni essi ancora non stano
se bene procedano con qualche poco più
ER
troppo
di modes
conten
tia
ti,
che
vorrano esser
gl'altri ; tuttavia & cosa chiara che anch' essi
IV
destru tta, et tanto ch’ hormai non si
pagati. La provincia &
pian piano,
trovano vittóvaglie ; ' tuttavia si va caminando
UN

che S. Maiestà debbi provedere al tutto. Arrivai |

con speranza
quale cra in
sin’ a Corona per aboccarmi con il Vallacho,
ch' cgli si
grande pensiero, dubitando che, per la voce sparsa
L

sdegnata
fusse accordato con il Turcho, S. Maiestă non fusse
RA

che
seco. Ma ho ritrovato tutto il contrario, perchè egli più
ch”.
maisi mostra servitore di S. Maiestă, c tengo per fermo
gli vadi conti-
NT

egli sia per perséverare in fede, purchè sc

nuando qualche aiuto. Et in ogni modo & stato bene haver
parlato seco, per impedire che gl’ humori non s’ingrossasscro
CE

fatto pre-
d'avantaggio. e chela disperatione non l'havesse
a molto a proposito per stoppare
cipitare. Et la cosa & avenut
quella finestra. | |
I/

non ostante che si siano ridutti all’

. Questi Transilvani,
estrema povertä e che non habbino con che poter comprar
AS

piü che mai ostinati, e non cessano di trattar

pane, sono
con îl Turcho,e tal che sară forzato d’estirparli a fatto.
UI

un act din
1 Printr'o greșită așezare a materici, aceste douä.n® vin după
BC

le daii aici decit să le inlätur pentru acest mo-

1611; am crezut mai bine să
tiv de nepotrivire cronologici.*
. t *
 AK FI
TM

RI"a,
7 " U

"^j|
ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE (ISIS: vu

I3 N
25

tj
ta
E

Y
Non ho di che più poter per hora ‚dar. raguaglio all’ ,D A. Vu 7. N

AR
FER SO u^

alla quale humillissimamente faccio riverenza, et me le dedicò Eri”

per suo humillissimo servitore comme sempre. Di Fogaras,
li 19 di Marzo 1604.

R
Di Vostra Altezza Screnissima

LIB
humillissimo servitore:
Giorgio Basta.

Al Serenissimo Arciduca Massimiliano, etc. (sic), mio

Y
signore. |

SIT
[Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser Akten]:

XV.
ER
NIV
[1604.]
Postquam a Serenissimo ct Potentissimo Tartarorum rege
et Magno Chano legatus, Ahmet Ccbelli, ciusdem came:
LU

rarius et secundus consiliarius, ad Sacrae C. Regiaeque Maie-

statis consiliarium et Vayvodam Valachiae, d. Radulium, causa
confirmandae inter sc ante annum inter se initae pacis mis-
RA

sus, cidemque legato a dicto Magno Chäno iniunctum csset

ut, si ita domino Radulio Vayvoda videretur, non modo ad
Caesareae Maicstatis consiliarium generalem, capitaneum et
NT

gubernatorem in Transylvania, Illustrissimum d. d. Georgium

Bastam, comitem in Hust et Marmarosch, liberum baronem,.
CE

dominum. in Sult, equitem auratum, verüm ctiam in Suae Maie-

statis aulam proficiscerctur, id vero d. Radulio valde placuissct,
ut legatus: recta in Transylvaniam progrederetur, Illustrissi-
I/

mum d. generalem et Transylvaniae gubernatorem nomine sui

Magni Chani salutaret ciusque mentem ct propositum ipsi
AS

declararet, — idcirco d. legatus iter in Transylvaniam lubens

suscepit ac in civitatem Claudiopolim vigesima prima die
UI

mensis praesentis Iunii pervenit. Cum autem saepe sibi fa-

„tum d. generalem et Transylvaniae gubernatorem non repe-
rirct, erat nam is paulo ante a Sua Maicstate Pragam in Aulam
BC

‘ vocatus, interim, praesentibus Suae Maiestatis consiliariis et

 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI .
152

Y
in Transylvania ,commissariis, nec non Illustrissimo domino

AR
Thomaso comiti de Capriolo, d. generalis in bellicis vices
gerenti, ut antca saepe dicto domino Radulio mentem et pro-
positum Magni Chani aperuit.- Super quo in diversis punctis,

IBR
prout sequitur, inter ipsos amicabilis tractatio et conclusio,
ad ratificationem tamen Suae Maiestatis, est facta.
Primo, quaecunque d.legatus nomine sui Magni Chani pro-

YL
posuisset, ea secreto solummodo Suae Maiestati per peculiarem
celerimum cursorem.referenda,et superinde, intra spacium,
quinquaginta quinque dierum, a Sua Maiestate certam sollici-

SIT
tandam et impetrandam omnem resolutionem ; e converso do-
minum legatum, quantocius fieri possit, suum abhinc discessum
et reditum ad suos maturare. Et, ut recepisset, filium Magni
ER
Chani Turcis cum exercitu quadragies mille hominibus cons-
tante suppetias ferentem, iamque in procinctu et itinere
IV
constitutum, retrahere, ad deponenda arma contra Suam
Maiestatem ac’ eius fideles subditos ac provincias sumta co-
UN

hortari ‘et persuadere, ac ciusmodi subsidium Turcis aver-

tere: debere. |
Secundo, Magnum Chanum nequaquam conventioni cum
L

d. Radulio Vaivoda Valachiae factae contravenire, nec pro-

RA

. vinciam illam inquietare, nec contra pactum ct conclusionem

factam quicquam attentare debere.
Tertio, Magnum Chanum sese a Turcorum imperatore plane
NT

alienare, hoc est neque auxilio, neque consilio, neque ullis rebus
aut factis illum contra Suae Maiestatis terras, fines et provincias,
CE

utpote Transylvaniam, Superiorem et Inferiorem Hungariam,

Croatiam vel Dalmatiam, iuvare, multo minus, ipsum et Mag-
"num Chanum aliquid hostile contra istas ac omnes alias Suae
I/

*: Maiestatis provincias suscipere et moliri,nec eas affligere aut op-

pugnare, nec sub quocunque praetextu illis damnum inferre ;
AS

insuper illos Tartaros qui fratri suo adhaeserant et propterea

proscripti fuerant, iterum sibi reconciliare et in gratiam re-
UI

cipere, eosdemque. a Suae Maiestatis terrarum et locorum hos-

tili invasione, irruptione, depredatione et omni prorsus mo-
lestatione prohibere debere. Quae omnia, si Magnus Chan
BC

realiter praestaret, in absentia et nomine .Illustrissimi d. ge- °

 ACTE EXPLICATIVE ȘI DOVEDITOARE 153

Y
neralis et gubernatorisin Transylvania,d. Radulius Weida Wa-

AR
lachiae et nos infrascripti Suae Maiestatis commissarii vicissim
promisimus, quod Magno Chamo omnia superius descripta,

R
annotata et per ipsum promissa, fideliter servienti et cxe-
quenti, quilibet gubernator Transylvaniae quotannis, et sub

LIB
finem cuiuslibet anni, quamdiu hoc inter Suam Maiestateni ‘et
Turcas intercedens et apertum bellum duraverit, honorarii
“loco 10 millia aureorum hungaricalium infallibiliter mittere

Y
velit ac debeat. Et nos superinde Suae Maiestatis benignissimum

SIT
assensum et ratihabitionem per istum cursorem certo impe-
trare velimus, minime dubitantes, si Suae Maiestati haec puncta
arriserint, candem suum ctiam legatum ad Magnum Chanum,

ER
ipsi de tam laudabili studio pacis ct concordiae amice gra-
tulatum, missuram ; Magnum Chanum suum vicissim ad Suam
Maiestatem ablegaturum esse.
NIV

"Paulus a Krausenech. Carol îm Hoff. Segney Pancras.

Thomaso conte a Capreolo. Balthasar Cornis. Legatus tarta-
ricus. su
LU

(Innsbruck, Statthalterciarchio, Ambraser Akten] -

RA

AVI.
NT

[Starzer, ambasador german la Poartä, cätre Împărat ; 22

Januar 1611.]
CE

Von dem wallachischen statu ist alhie bis dato noh

nihts anderst als das, vergangen 19 diss, der Radul Weida
seinen fürnembsten Rath einen hicher geschickht und anzei-
I/

gen lassen wie der Pathori Gabor mit ein sieben tausent
Haiduggen im in das Land gefallen, balt den halben Teil
AS

des selben erobert und, wo die Heiduggen hinkomen, solchen

Mutwillen getriben, weder jung noch alt verschonen, die
UI

klain Kinder in die Hoch geworffen, in ire Sabel und Spies

fallen lassen, die schwangere Weiber aufgeschieden, solche
BC

.Tirancj geiebt das nicht zu -erzchlen. Begere derwegen der

Radul Weyda zu wissen ob der Sibenburger aus Bevelch‘
 TH iuanuNAND sp ACTE ROMANTi

Suldans jr (sic) were in das Landtrefalen i sio das also,

Y
des
er sich keiner Ursach zu erinern, den er seinen Tribut

AR
wist
alle Zeit richtig gremaht und sunst im Wenisgsten nichts auf
ine, das er im Geringesten wider den Suldan jemals was wi:

IBR
derigres sich underfangen, kone dargethan werden, Wen jme
aber auser Beveleh in das Landt sefallen, beyere er von
dem Suldano alss seinem Lehenherrn wider seine unbilliche

YL
Feinde Hülff, auch, so der Suldan jhme dissmals mit Hultr
nicht erscheinen künne, auf das Wenizest dem Bathory aller
sewaltsamen Kriezsrustungzen abzuschen bevelhen wolle ; und,

SIT
so er nieht grehorehen, von hie aus die Gewaldt ihne wider
aus dem Landt zu sehlagen grggzeben werde. Den er no vill
Volekhs beysamen, mit welchem er das sibenburzeisch Khriesze
ER
volkh anzusrreiffen sretraue, Érwarte also mit einem zusamcn
scelaubten Khricgsvolek auf der moldauise hen Granizen einer
Andtwort, [Pentru aceasta se fine la 20 un Divan cin ch
IV
nem Lusthauss am Mohr : asistă Sultanul, Muttiul, toţi Vi:
UN

zivit presenti gi eadilischictif, «Der wallachine h Rath furgzclicsen

worden, în Person dem Sultan nein anbevolhenen Bevelhe
anzuzalssen.> Nu ştie rispunsul încă, Dar se zice că Sultanul
L

așteaptă. ştiri de la Bathory gi că ar admite actul, conside:

rindul ca un serviciu, dacă lasă pe Turef a pune in loe pe
RA

cine volese cef, Radu cra privit de mult ca «imperiale şi

amenintat de mazilic.] |
NT

NUIT.
CE

[rors
Nicolaus Se;zney schreibt dem Herrn Palatino vom 17
juli anno 1611, auss seinem Sehlor Ados, |
I/

Eur Gnaden erindere ich hicinit sovil das ieh dato dis
AS

auss dem spotthatten Khricg alhic angelannizi. Der Radel

Wayda hat, aus Vertrestunzi der sibenhünginchen Sachsen
und Zaye, seine Bayalien in der Vallackey verlassen sich
dt,
UI

mit drithalb tausent Pollaekhen za Row. uber das Genus:

herein be;rchen, hey der Crema und Beostopesu Hat er
BC

bey Zoo Khosakhen gehabt, danno aueh ci I.

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 155

Y
volkhs, Rätzen unnd. Vallachen, bey vierthalb tausennt, und

AR
2.000 Mann zu Fuess, dern der maiste Thaill Hungarn unnd
Poln gewesen sein. So haben darüber die Cronstetter bey den

R
Saxen in die 7.000 Mann zu Fucss aufgebotten, davon sy
4.000, gleichsamb der bessten, dem Radul Vayda, sambt zwelf

LIB
Veldt-Bükheln, zuegeschickht. Wier unnserscits mügen auch
in Allem, guet und böss, bey acht oder neun tausennt starckh
gewesen sein. Weil wür aber des Radul Vayda Gelegenheit

Y
und erlangte Affection bey den Inwohnnern wahrgenomben,

SIT
haben Ier Für. Gn., unnsern Herrn, treuhertzig gewahrnet,
das er dem Radul khein Treffen lifern solle. Er aber, unn-
‘sers getreuen Raths verachtent, hierin anderst nicht thun,

ER
sondern seiner, Vorfahren Breüch volgen und etliche Pühel.
aufwerffen lassen wöllen, gleichwol (darumb dem Allmechti-
gen zu dankhen) denen Unscrigen zu Ross und Fuess cin
NIV

leidenlicher Schadt und Verlust widerfahr. Dan theils des’

situs Gelegenheit halber unnd theilss weil anfänglich die
“maisten Valachen die Flucht genomen gehabt, sich salvirt.
LU

Der Imreffi ist von der Reütterey in einer Sumpffen er-

‘tretten, und der Varkucz Georgi sonnsten gebliben, welche
diser Sachen ungewohnt gewesen; dann auch der Bornemeza
RA

Sigmond, Barchiay Sandor und Ilech Janos umbkhomen.

Ich meines Theilss khann alhie in diesem Lanndt kheinem
khein Verrütherey billich zuemessen, dann dise Provinz ye
NT

auffs Eüsscrist geengstiget worden, gleichwol wür chrlichen

Leüth sein unnserm Herrn Trew zu beweisen schuldig unnd
CE

pflichtig gewesen. Welches nunmehr sein Enndtschafft gc-

nomen, und die armen Inwohnner sich erfreuen, das sie
der Allmechtig über sovil erlidenen Schaden cinstmals auss
I/

der aegiptischen Gefünkhnuss und Servitut erledigen wurden.

Herr Forgüch mit Irer Kön. M. Kriegshör wirdt nit anderst
AS

alss ein heiliger Vatter hierin gewahrttet. Eur Gn. khünnen

an jetzo negst Gott der Kön. Mt. und der Cron Hungarn
UI

mit Nutz diennen, wie. ich derselben hievor geschrieben ;

will alles Vleiss darob sein, damit ich den Sibenbürgern zu
BC

"unsers gnedigsten Herrn und Khönig Fidelitet und Devotion

einen’ Weeg bereiten möge, unnd morgen, gelicbts Gott,
 156 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
nach Gross-Wardein verraisen, verhoffend alda alles Guctes

AR
zu verrichten und volgendts ehist zu Eur Gn. zu khomen.
Heiint sein acht Tag das das Treffen geschehen, und, alss
wier durch das Ziiggl Lanndt gegen der Moldawer Strassen

IBR
gezogen haben, wier vill Pranndtstatt gesehen, und dafür
gchalten das etwa der Kendy Istvan mit den Moldauern he-.
rein gefallen sein möchte. Zu deme gleichwol die Inwohner

YL
_ainiche Lieb noch Affection nit tragen, sondern ier Zueflucht
zu Ihr Khön. Mt. haben und, sovil ich von denen zu der
‘Cronstatt und Claussenburg vernimbe, sover sich die .Pol-

SIT
. lückhen etwas widerwertigs anmassen soltten, khünne mann
. alhié Irer, Kón. Mt. Kriegsvolckh mit sechs oder siben Tau-

ER
sennt gueter Soldaten succuriern. Der Bathori, befindet sich
zu Her manstatt, hat niemandt bey sich; zu seiner Dahinkhunfft,
hat er der Sachsen go Personnen gfenklich einlegen lassen.
IV
Was er. weiter mit inen fürgenumben, ist unwissendt.
[Anexă la scrisoarea lui Khlesl către Archiducele Maxi. |
UN

milian ; Iii August. — Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Am-

óraser Akten.
Pe Vo: «Translation des Segnei Miclos Schreibens vom *
L

17 Julii anno. 1611».]

RA
NT

XVIII.
CE

È [1611.]
Alustri issime, |

Laudetur Deus ; nunc habemus optatissima nova, ut Deus .

I/

“illum tyrannum. Bathoreum bene punivit, ita: ut Radul in-

gressus est Transylvaniam et illum bene percussit, ità ut
AS

totum suum exercitum perdidit. Praecipue milites illius pe-

destres sunt fere ‘omnes interfecti ; ipsemet solus cum aliquot
UI

nobilibus fuga se abstulit in Cibinium. Datum ex, castris ad

Szalaz positis, I4 Iuly, anni 1611. .
Ad Caesarem Gallum.
BC

Sigism. Kornis.
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 157

Y
[sParia literarum domini Sigismundi Kornis de 14 Iuly

AR
An. 1611.2 Anexă la scrisoarea Archiducelui Mathias către
fratele säü Maximilian, 24 Decembre 1600. — Innsbruck,

R
Statthaltereiarchiv, Ambraser Akten.] |

LIB
XIX.
: [1611.)

Y
Gabriel.

SIT
Wier erindern auch hiemit sovil, dass wier des grosen
Tartter Hans, sowoll des Vezier Ohmer-Bassa, Gesanten gleich
ietzo von hinnen widerumb abgeferttigt, bey denen wier von
Neuen geschriben, dass unss unverzogenlich ıom Tarttern
zuegeschickht werden sollen. Darumben,
ER wie hievor auch,
ausgeschickht haben, unnd erwartten irer stundtlich. —
NIV
Die Zäggl sein in der Beraitschaft zu Veltt in unnser De-
votion, unnd haben sonnsten auch andere besoldte Völckher.
Alss vermahnen unnd bevelhen wier auch hierinen, ihr wöllet
LU

unnsere draussen verhandene Völckher alspaldt bey Tag unnd

Nacht unns zueschickhen. .
Der Georgi Deak, unnser Secretari, hat ausgerisen unnd
RA

unnser Sigil mit gefüert; wöllet auf ihme, wo er zu betretten

were, Achtung. geben, unnd hicher liffern. Ilermanstatt, 2
Julii 611. | .
NT

(Pe.V*: «Translation des Bathori Schreiben an Redey, den

23 Juli 611; Obristen zu Wardein.» Anexă la scrisoarea lui
CE

Strauss către Archiducele Maximilian, 10 August.] L

I/

XX.
pour] -
AS

(Copie de raport german din Constantinopol.]

Wie sich der Dathory uber den Schorban Constantin und
UI

die Polagkhen kurz. vor dem Aufstandt in die Walachey al-

hier beclagt, khinn Eur Gn. auss inligender Abschrifft sei-
BC

: ness Briefs mit Mehreren vernehmen. Und wolte Gott gene-

diglich verhietten, dass der Stephanus Despota mit Hülff
 158 ÎNSEMNARÌ SI ACTE ROMÄNESTI

Y
khommen solt, den derselbe ein
dess Bathori in die Moldau

AR
Ertzfetindt der Polln, umb Willen sy seinen Vatter, alss der-
„selb aus der Moldau entwichen, und durch Polln ziehen
ben Haab unnd

IBR
wollen, das Haubt abgeschlagen unnd dessel
seinen
Guet undter sich geteilet, den Stephanum sambt allen
Gefenckhnuss geworffen.
Geschwistrigeten und Muetter inss
laut ihrer Verbindtnuss,

YL
Also der Bathory und Stephanus,
so sy undter einander aufgericht, gewiss wass gegen Polln
y
tentiern wurden. Wie dan der Stephan Despota dem Bathor
in
grosse Vertröstung von der pollnischen Cron, so er nur

SIT
dieselbe,
die Moldau khommen mechte, thuet: alss dass er
mit seiner und der
weillen der Khönig weit ausser Landts,
ER
Tyrggen Hülff, —wie dan der selb Gesundt dess Bathor
y, alss
sein jüngster Abgesandter hie gewest, getrunkhen, das Gott
der allgnedige verleihen mechte, dass er über ein Jahr
IV
in sein Gesundt alss pollnischen Khönigs trinkhen mechte
und, ‘so er von Gott nurso lanng dass Leben haben solt, dass
UN

er den Bathory alss einen Khönig in Polln schen khundte, auch

wann er nach seiner Crönung nit lenger alss drey Tag leben
solt, alsdann gehrn'sterben wolt, — [geben könne]. Doch bildt
L

der Stephan dem Bathory ein, das, so lang der Constantin

RA

in esse, nicht im Geringsten dergleichen inss Werckh werden

sezen’khünnen; derowegen der Bathory ‚in sovillen Schrey-
‘ben den Constantinum abgesetzt zu werden hic anhelt. Und
NT

ist den Bathori mit dergleichen Fürschlegen gar woll; wir'

auch für glaubwirdig berichtet dass der.Caimekam den syben-
CE

bürgerischen Agenten seinem. Herrn zuezuschreyben unnd

seine Sachenim Landt woll zu bestellen, damit er sich von
inhaimbischen Feündt nichts besorgen derffe, ermahnen soll.
I/

_- Offter se (?) bevelhe wegen seines Herrn ubrige Praetentio-

.

Sa-
AS

nen, soll derselb kleine Geduldt haben; wären alle seine

chen dem Murath-Bassa zu seiner Berathschlagung zugeschickht
worden, darauf man täglich Antwort erwarten. Und sei man,
UI

noch mehrers zu befürdern, hie mer als der Ba-

denselben
thori glaub, auf ihne bedacht. Unnd sein vil der Meinung
BC

dass, so auss Persien guette Zeitung hie ankhommen, auf das

die Reuber, die Hayduggen zum Theil von den tyrggischen
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 159

Y
AR
Granizen mechten abgefiierth, der Khönig in Polln in der
Mosskau auch wass verhindert wuerde, man den Bathori ein
Ainfall in Polln mit denselben zuethuen nachschen mecht,—

R
auf dass, so ihme seine Anschläg gelangen, die Tyrggen

LIB
einen Khönig in Polln nach ihrem Wuntsch bekhommen wur-
den; so ess aber denselben müssrathen, die Heyduggen zum
Theil erschlagen und sich die Tyrggen, das ess ohne ihr
. Wissen unnd Willen beschehen, dennoch entschuldigen mech-

Y
ten. Wass für ein böse, bluctgürige, unchristliche Practikhen

SIT
dass vergangene Jahr und Windter über durch den Bathory
hie wider Hungern, Polln, Wallachey, Moldau gefüert, aller
seiner Nachbarn Unglückh begehrt, der Teütschen hochlöb-
lichen Nhamen und Imperium schimpflichen tractiert, auchER
wie er sich, zu Befürderung der tyrggischen Reichserhaltung,
NIV
desselben Hocheit, sich unnd seine Rauber, die Heyduggen,
gar geboten, ihme dass ainen. sondern Rhuemb zu sein -ver-
meint und sich schriftlichen dessen hoch rhuembt, dass sein
LU

Geschlecht unndter allen khüniglichen (also er sein Gschlecht

selbst intituliert) und fürstlichen christlichen Geschlechtern
die einichen wären, welliche offters, zu Wollfahrt des Sultans,
RA

und Musulmanischen Glaubens Hocheit zu erhalten, ier Leib

"und Leben dargestreckht und darüber ier Bluct vergossen
hett,—wie auss meinen gehorsamisten Schreiben und Ab.
NT

schrifften. seiner etlich hicher gethanen Brieff genuegsamb:

"E." Gn. bewusst sein wirdt, deren Copia ich noch bey
CE

Hännden habe, auch wie er Weiss und Wecg den Christen

Abbruch zu thuen den Tyrggen zeyt, mit 32m] Mahn von da-
nen in ewige Besoldung angenomben zu werden und zu des-
I/

. selben Commando alle Zeit willigst, wohin man zu ‚gebrau-

chen wirdt, ohne alle Exception gebrauchen zu lassen er-
AS

botten, und solches durch seinen jüngsten Legaten alhie auf.

bringen zu lassen; darüber sich die Tyrggen selbst höchlich
UI

verwundert, mit Vermelden dass sy nit glauben, das derselbe

den Sultan zu Gefallen in Persien, sondern nur wider die
Christen und seine Nachbarn mit sovill Voleckh von Sulthan
BC

‘ besoldt zu werden begchren miiest; auch wie er seiner

Nachbarn Ungelegenhait und vill mit Unwarhait hicher be-
 160 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

Y
richtet, die selben an ihrer Wollfahrt zu verhindern sich be-

AR
müchet,—ist mehr alss zuvill an Tag. Wie dan er mit seinen
Briefften, und sein Confoederat der Stephanus, die Tyrggen
stättigs in Ohrnen legt, man solte den Polln nicht sovill

IBR
Lufft lassen, dann, so sy ihre Sach in der Moskau zu gliigk-
lichem Enndt bringen, ihnen woll zu bedenckhen stehe, wass
für einen mechtigen Nachbarn

YL
sy an den Khönig in Polln
bekhommen
; doch demselben Abbruch zu thuen noch Zeitt,
so die Polln yezo bey diser Seitten, mit Absezung des Con-

SIT
stantins in der Moldau, solten angefochten; dardurch die
Mosskovitter wider werden gesterckht werden, auch die Sa-
chen so weit gebracht, dass ich verstehe, man wölle einen
ER
Czaus in die Moskau von hinnen abfertigen, dieselben, dass
sy sich nicht so bleüchtlich ergeben, zu ermahnen: den die
Polln baldt auf ainen andern Seitten augefochten werden.
IV
Ob nun dergleüchen ein christlichen Khünigs und fürstlichen
UN

Geschlecht, dar für er will gehalten sein, wol anstchet, gib

ich Anndern mit Mehrern zu bedenckhen, und binn dessen
versichert, dass, so der maisten Chur- und Reichsfürsten
glauben khunten, wie spóttlich der Teütschen Nhamen durch
L

die Sybenbürger alhie tractiert werde, khein geborner

RA

Teütscher. sich in seinem Hauss enthalten, sonndern ein-'

müttiglich disen ürgsten Feündt derselben zu vertilgen sich
NT

unndterstehen würden, wen sy sich auch samment ‘dies

gegén:ihme versehen mögen, dass, so es ihme nur müg-
lich, deroselben' Lanndt uñndt Leüth ‚zue Nutz und Woll-
CE

gefallen der Tyrggen, unverschont und unerbarmbter. viel-

ler thausent armer Seelen, mit Raub und Brandt zu ver-
‚hören und zu verzehren, ihme khein Gewissen machen wirdt,
I/

wie er den, welcher Gestalt er die armen Teütschen in Sy-.

AS

benbiirgen :zu undterdrucken, auch in der Wallachey, da

ess ihme zu thuen müglich gewest, unversaumbt sovill un-
schuldiges Christen Bluet, sein Gemüet gegen der Christen-
UI

hait genuegsamb erzaigt. Und mag er sich hierauf gegen Ihr.

Khönigliche Majestät schriftlichen oder durch seine Potchaff.
BC

ter freündtlich stellen, auch alless Liebs unnd Gucts erbüetten,

gchet ihme dochsolliches nicht von Herzen ; unnd sollen Euer
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 161

Y
Gnaden diss gewiss versichert sein, dass, so es demselben

AR
nur müglich gewest were, sich länngst alss ein Khónig in
Hungern unnd Polln impatroniert hete. Ess hat der Bathory

R
mit dem Stephano dise Anschläg, nach deme er sovill thau-
sent Heyduggen so lanng in Bestallung halten müessen, die-

LIB
selben verers zu erhalten.ihme nicht woll müglich, auch von
den tyrggischen, alss temeschvarischen unnd:jullischen, Grä-
nitzen mechten abgeführt, den Radul. in der Wallachey et-

Y
liche thausennt, gleüchsfalls ihme dem Stephano etliche thau-

SIT
sent (so derselb in: der Moldau eingesezt wirdt) zu .unterhal-
ten solten zugeschikht werden; mit wellchem sy zu dess
Bathory Commando alzeit beraith sein:sollen. Und: vermeint
ER
der Batthory, alss tyrggischer Khönig, darfür er sich helt,
auch allhie der sybenbürgisch Khünig gewest wirdt, welcher
sein lineam seiness Königreichs von Khónig Joann, so. von
NIV

dem Sultan Soliman alss cin Khónig in Hungern und Syben-

bürgen sei gecrónt worden, bis auf den Bochkay deduciert,
unnd dess Bochkay tyrggischen Cron Successor nennt, also
LU

sein newes Khönigreich, so ihme seine Anschlüg gegen:sel-

ben nicht angehen möchten, zu stabiliern, auch becdess Hun-
gern unnd Polln auch mächtig genueg'zu sein vermeint. Ess
RA

verwundert sich menniglich, wass bedeuten muess dass noch

khein ainicher Mensch, nach deme der Radul Wayvoda auss
NT

der Wallachey entflohen, hie von dem Bathory hergeschickht

werden, ob ihme die Pass irgendt alle verlegt sein mücssen.
Es vermahn der Stephanus der Bathorischen Gesandt seiness
CE

Herrn Noth gross alhie zu machen; stätigs helt sich aber

derselb, weillen ihme auch kheine Schreiben von seinen Herrn
zuekhommen, innen.
I/

[Anexă la scrisoarea Archiducelui Matthias către Maximi-

AS

lian, 28 August 1611; Copie, — Innsbruck, Stetthaltereiarchiv,

Ambraser Akten.] | O
UI
BC

64567. Vol. IV. 11

 162 - ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMANESTI

Y
AR
XXI. D.
| [1612]
Serenissime princeps,

IBR
| domine, domine clementissime,
.. Servitiorum meorum promptissima commendatione. Subve-
rébar litteris meis Celsitudinem Vestram, dominum dominum

YL
meum clementissimum, lacessere, nisi incredibilis et innata be-
nignitatis Inclitae et Augustissimae Domus Austriacae summa
clementia animo meo suggessisset auxilium. Proinde nulla anci-

SIT
piti cura distrahor Celsitudinem Vestram meorum negotiorum
clémenter meminisse: pudor etsi quidem me prohibet, sed quid
non adigit mortales durissimum telum, necessitas? Qua undique
obrutus, cogor clementissimas
ER
aures Celsitudinis Vestrae, do-
mini, domini mei clementissimi, assiduis precibus onerare; ta-
IV
men impudentiae meae veniam deprecor. Precor denuo humiliter
Celsitudinem Vestram, dignetur sua benignissima intercessione
UN

Sacratissimam Caesaream Regiamque Maiestatem, dominum,

dominum meum clementissimum, provocare ut illa exigua (mihi
vero in hac dira calamitate et orbitate mea maxime profutura)
L

pecunia, videlicet quindecim millium talerorum, per olim di-

RA

vae memoriae Sacratissimae Caesareae Maiestatis modernac

antecessorem, [apud] quem et antea, cum in vivis fuit, pro me
intercedere dignata est, quocunque. modo contracta, de qua
NT

Celsitudini Vestrae optime constare non est dubium, ino-

piae meae, ad quam redactus sum, de fonte magnae et inna-
CE

tae misericordiae suae subveniatur. Iterum atque iterum Cel-

situdinem Vestram, dominum, dominum' meum clementissi-
mum, oro et submisse invoco. Nihil potius habiturus sum
I/

nihilque magis praecipim (sic) ducam in omni vita mca quam

hoc insigne beneficium Celsitudinis Vestrae tum publicae,
AS

'tum privatim pleno ore offerre et apertis (quod aiunt) ty.

biis decantare, Deum ter optimum maximum pro diuturna
UI

et salubri conservatione humillimis precibus meis exorare.

Quam diu perbelleque regnare cupio. Datum Tyrnaviae, dic
12 Septembris 1612. |
BC

S. C. T. (sic). [Petragcu- Vodă]

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 163.

Y
[Pe V°:] Serenissimo principi, domino, domino Maximiliano,

AR
Dei gratia Archiduci Austriae, etc., etc. (sic), domino, domino
et patrono clementissimo.

R
(Innsbruck, Statthalter eiarchiv, Ambraser Akten]

LIB
XXII. c

Y
[1612.]

SIT
Serenissime princeps,
domine, domine clementissime,
Servitiorum
formidine
meorum
corripior ne
praemissa
Celsitudinis
ER commendatione.
Vestrae, domini,
Ingenti
domini
mei clementissimi, animum et singularem benignitatem: in me
NIV

toties clementer effusam offendam, quod tam audacter, sine

ulla respiratione, litteris meis Celsitudinis Vestrae limina sol.
licite, submisse oro; tantae impudentiae, qua summa necessi-
LU

tate coarctor, indulgere dignetur. Nil novitatis Celsitudini

Vestrae scribo, nisi illam antiquam et vetustate consumptam
orationem meam, qua ct modo Celsitudinem Vestram sub-
RA

misse rogatam cupio, ut, meorum negotiorum ratione habita

apud Sacratissimam Caesaream Regiamque Maiestatem atque
NT

Inclitam et Augustissimam Domum Austriacam, dominos,

dominos meos clementissimos, per intercessionem ad promo-
venda cadem Celsitudo Vestra, tanquam dominus et pa-
CE

tronus meus clementissimus, auxilio esse dignetur et de iam

vacantibus Sdcratissimae Caesareae Maiestatis impedimentis
hoc tempore benignam et clementem rerum nostrarum expe-
I/

ditionem ope et auxilio Celsitudinis Vestrae mediante conse-

AS

qui mereamur: nihil magis animum meum affligere potest

quam nescire quem finem conditio et status meus calamito-
sus respicere debet. Iterum atque iterum Celsitudinem Ves-
UI

tram, dominum, dominum meum clementissimum, humiliter

rogo. Hoc insigne beneficium qua remuneratione aequipa-
BC

rem, nondum reperio: quod sedulo commentabor; dum me-

‘mor ipse mei, dum spiritus hos artus reget, vivo ore inter
 164 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

Y
mortales ‘in praedicatione sui non deficiam: Celsitudinem

AR
itaque Vestram diu et incolumem ab opifice omnium conser-
vatam cupio. Datum Tyrnaviae, die 12° septembris 1612.
clementissimi :

IBR
Celsitudinis Vestrae, domini, domini mei
subiectissimus
et perpetuus servitor:
Radulius, Palatinus

YL
Valachiae Transalpinae, etc. (Sic).

Ta?

SIT
ff
PA

ER
[V?: Serenissimo principi, domino, domino Maximiliano,
IV
Dei gratia Archiduci Austriae, etc. etc. (sic), domino, do-
mino et patrono clementissimo.)
L UN

XXIII.
RA

[1613.]
Serenissime princeps,
NT

domine, domine clementissime,

Fidelium servitiorum meorum in gratiam Serenitatis Ves-

CE

trae demissam subiectionem.

Sentiens Serenitatem Vestram remotam fuisse, practerea
‘tempus promotionis negocii mei usque protractum esse, subvere-
I/

bar Serenitatem Vestram, dominum meum clementissimum,

crebris literis meis sollicitare. Nunc vero ex apparenti et evi-
AS

denti rerum statu processuque ipso calamitoso, tam provin-

ciae meae Valachiae, quae quidem iam prorsus, nisi Sacrae
UI

Caesareae Maiestatis et Inclytae et Augustissimae Domus

Austriacae, dominorum, dominorum meorum clementissimorum,
BC

benigno patrocinio fulciatur, extincta et pene excusta (sic) vide-

tur, quam etiam ipsius Transylvaniae, inimicorum, otthomanae
 oe .
. . - . «UU.
e . e

* . ACTE EXPLICATIVE. SI DOVEDITOARE V 165 '

Y
. gentis, manu violenta et praedatoria insultibus, vastatae, cuius -

AR
similiter casus, non aliunde, nisi ab eadem Inclyta Serenitatis :
Vestrae Domo dependet, lachrymis 'obortis accedo Serenita-

R
tem Vestram, dominum, dominum meum clementissimum, ean-
dem suplex exorando, ut eadem, tantae calamitatis meae mi-

LIB
serta, per eandem solam fortunae meae, quae quidem diutissime,
iacuerunt, erigi mihique restitui. Quantum spe maxima du: |
cor: servitia inea, quae olim fideliter praestiteram, eadem et:

Y
‘nunc ope divinae clementiae, auspiciis vero Maiestatum Ves- , .

SIT
trarum, laudi, decori gloriaeque immortali Maiestatum Vestra-
rum, dominorum, dominorum meorum clementissimorum, nec:
non emolumento totius christianitatis. fore. Quibus exactis,
ER
patriam quoque meam afflictam iam tandem recuperare va- |
leam. Nihil enim est tam arctum quod eiusdem Serenitatis,
Vestrae, domini mei clementissimi, intercessione et patrocinio .
NIV

‘ apud Sacratissimam Caesaream [Maiestatem], dominum, domi- .

num meum clementissimum, consequi posse diffidam. Quam
gratiam Serenitatis Vestrae sospite vita omni promptitudine
LU

servitiorum meorum humilium promereri studebo, Cuius me

. elementissimae tutellae, toto cum negocio meo, quam maxime :
' comendatum cupio. Prosperam ac diuturnam valetudinem ©
RA

eidem Serenitati Vestrae a Deo optimo maximo ex animo’ *

praecatus. Datum Tyrnaviae, die a

5 septembris, anno > Domini ^
NT

1613. 07
Serenitatis Vestrae
domini, domini mei clementissimi, :
CE

fidelis subditus et
perpetuus servus:
Radulius, terrarum Valachiae
I/

Transalpinae Waiwoda m. p...

" ^ Je Radul Voevod,
AS

(Ve: Serenissimo principiac domino, domino Maximiliano, -

UI

Dei gratia Archiduci , Austriae, duci Burgundiae, comiti Ty.

rolis, etc, etc. (sic), domino meo clementissimo.]
BC
 à "€. ae

oe... ‘o :- . HE SUM .
es. eos . . a .. . e

ÎNSEMNĂRI gt ActE ROMANESTY Ven ?

"joe BER D -

Y
AR
S UN . 22 Unt “ [1614]

IBR
Us E "enissime princeps, .
| domine, domine clementissime, Qon Ve

° Fidelium servitiorum meorum in gratiam Serenitatis Ves-

YL
‘trae’ perpetue. demissam subiectionem, etc. (sic).
Cum memoria repeto infinita: illa Inclytae et Augustissimae
Austriacae, dominorum, dominorum meorum clementissi-

SIT
, Domus
"morum, beneficia, quibus plurimi lapsi viri, qui se huc ad eandem.
.suo in infortunio receperunt, . etiam immeriti, suae pristinae
. ‘ conditioni
“sunt. Facile in eam
sola genuina
spem
sua
ER
bonitate et clementia
et ego adducor me.etiam, infimum
restituti

. et perpetuum servum Maiestatum Vestrarum, tamquam eum.

IV
‘qui eidem Inclytae et Augustissimae Domui, atque toti Chris- :
per omnes occasiones fideliter inserviverat, iuxta Se-.
UN

tianitati,
renitatis Vestrae clementem promissionem, ipsius suffragiis.
.postliminii patriae. amissae restitutionem consecuturum. Pro-
,
à
: inde, clementissime: domine, pro tempore nunc currenti, ubi
L

B ‘his comitiis (et in quibus utinam faveant superi Caesareae

RA

" Malestatis, domini, domini mei clementissimi, conatibus, ut,

quod instituere dignata est, etiam, benefortunantibus Diis,
„faeliciter absolvere. queat) omnia inclytorum regnorum suorum
NT

negocia: determinabuntur, eandem Serenitatem Vestram, uti

"dominum, dominum meum clementissimum, humiliter exora-
CE

tam esse. velim, ut negocii mei, simulatque promotionis suae,

clementer meminisse dignetur; cuius clementi suffragio, et suae
perbenignae commendationis aura, quae unita sola plus cac-
I/

teris. omnibus patrocinari potest, mea dignitas meaeque for-

tunae, quae quidem diutissime iacuerunt, iam tandem erigi
AS

in pontumque deduci queant. Omnibus enim hoc obvium est,

'quam plurimis magnis viris, Serenitatis Vestrae opem implo-
UI

. rantibus, auxilio saepe fuerit; hunc igitur etiam clementem

et perbenignum suum favorem, qui mihi erit magni cuiusdam
BC

numinis instar, neu denegare, set mihi - aegerrime laboranti

suppetias ferre dignetur, humiliter, et precibus quibus maxime .
»
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 167

Y
AR
possum, Serenitatem Vestram, dominum meum clemetitissimuni,
oro atque obsecro. Hanc ego Serenitatis Vestrae clementiam;
una cum infinita Dacorum sobole, quoadusque sole volubili

R
fas erit frui, immortales agam grates: tanta Serenitatis Ves.

LIB
trae beneficia ubique locorum circumferain, et humillimis ser-
vitiis meis fideliter ac perpetuo promereri non cessabo. Cuius
clementiae me totum quantus sum ad obsequiuni Serenitatis
Vestrae offero dicoque: orabo supplex Deum ut Serenitatem

Y
Vestram diu incolumem servare jubeat. Datum Tyrnawiae,

SIT
IS Iulii anno 1614.
Serenitatis Vestrae, tg
domini, domini mei clementissimi,
subditus fidelis et
perpetuus servus:
ER Cn
NIV
Radulius, Terrarum. Valachiae Trans-
alpinae Waiwoda, 1. p.

(V^: Serenissimo principi ac domino, domino Maximiliano;

LU

Dei. gratia Archiduci Austriae, duci Burgundiae, comiti Ty-

rolis, etc. (sic), domino suo clementissimo.]
RA
NT

- [1615.]
CE

Mündtlichen gethane Relation des Herrn Radul: Wayvodae

Hoffdienners, so den 22 Julii 615 mit des Achmat Kihaia;
Sultani Pottschaffters, nach der Portten abgeferttigten Hassan
I/

Chiausen zu dem Vesier Aly-Dassa in seines Herrh Geschäftt

AS

mitt Schreiben geschückht worden.

Nachdem er mit obgedachtem Chiausen von | hinnen abge-
fahren, hab er den Vesier Ally-Bassa ain Tag Raiss herwerts
UI

Griechischen-Weissenburg angetroffen, und, volgenten Tags

seiner Ankhunfft, bei demselben mit Presentierung seiner
BC

Schreiben Audienz gehabt, dabei er ehrlich empfangen und

sich der Vesier, nach Vernehmung allerseits Schreiben, ‘in
 168 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMĂNEŞTI

Y
Sondérhait des Fridenschluss erfreut und darauf alspaldten

AR
zwen Capitschi-Bassi nach der Portten abgeferttigt.
: Der .Bethlehen inn Sübenbürgen, so woll der Waywoda in
schlechten Credits, gleich-

IBR
der Moldau, sein bei ime Vesier
woll der in der Moldau eines bössern dann der Bethlehen:
deren .beder Gesandten, ainen Tag vor dises Raduls Dienner
Vesier, ungefehr mit 40 Persohnen, an-

YL
Ankhunfft, bei dem
gelangt, und derMoldauer ainen Wagen mit sechs Rossen,
sambt ain tausent Tallern, dem Vesier pro honorario ange-
sei,

SIT
bracht. Was des Sübenbürgers Verehrung gewesen
wisse er nicht, allain sovil verstandten, das er ainen ab-
schlegigen Bschaidt bekhomben, und an inne Lippa der
ER
Portten innerhalb fünfzehen Tag einzuraumen begert worden,
oder im Widrigen er das selb anderwerts mit Ernst suechen,
und der vilfeltigen gegebenen terminis ein Endt machen werde.
IV
Der Vesier hab gegen disem des Raduls Dienner im Ver-
trauen gemeldt, das Bethlchen bei innen an der Portten und
UN

in Gemain also verfeundt, das sie inne principatum, wie auch

den Moldauer langer nicht gedulten wollen, sondern er zu
Ierer Khayserlichen Majestät allergnedigsten und dero ge-
L

haimben Gefallen alles Vleiss dahin gedenckhen wolle, das

RA

mitt Vorwissen der Khayserlichen Majestät andere Way woda

dahin eingesezt werden sollen, dann sie an den Bethlehen
gross Müsfallen haben. Der Vesier hab er bei guetten Ge-
NT

sundt und: wie obvermelt am herauf nach Ofen werts Zichen,

befundten, sei auch bei ime in Liger r5 Tag lang gebliben
CE

und bis auf Tolna mitzogen; hat von 4 bis in 5.000 Mann.
bei sich, maissten Thails von Bossn und Timar Räzen,
Spahien, welche Chrissten, und anderm schlechten unbewörten
I/

Volckh bei sich und, seinem Fürgeben nach, nit zu dem Endt
fürzunehmen, sondern allain das
AS

' ichtwas wider den Friden

er wegen des jungsten von den Gränizer-Turkhen umb die
Bezahlung bei Griechischen-Weissenburg fürgangnen Ver-
UI

lauft den Grünizern nit trautt, und zu seiner selbst Assecu-

ration solches Volckh zusamen gebracht, in Willenns sich
BC

damit anderhalb Ofen zu legern, und, weill er die Zahlung

bei sich, eine general Griiniz-Reformation fürzunehmen, da-
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 169

Y
bei die Meüttschen gestrafft, die Ungehorsamben abgeschafft

AR
und die Gehorsamen bezahlt werden sollen. Dagegen, weil
sich die Gränizer des begangnen Excess der Straff befürch-

R
ten, sein sie resolviert mit zusamen gesezten Cräften dem
Vesier sich zu widersezen, und sein Installirung auf Ofen so

LIB
lang zu verhindern, biss er sich entlicher mit innen: güett-
lich vergleichen werde. Darzue des Vesiers bei sich habente
Khriegsleüth, so maissten Thails von Spahien ohne Besol-

Y
dung, oder Lehensleüth, khain Lusst und ieren Abzug ohne

SIT
Underlass gegen Raichung dem Vesier für ainen jedtwedern
Spahien zwen Ducaten, so sonsten, vermüg der Ordtnung,
nur ain, auf Michaeli, zum Abzug, dem Vezier zu geben schul-
dig, begehrn. ER
Der Tiirkh hat sich des Fridens nicht wenig zu erfreuen,
NIV
dann, sovil dise Persohn auf diser Raiss gesehen, und von
den Räzen und andern Christen vernuhmen, alle seine Heu-
ser und Castel ausser Offen und Grann entblösst, paufellig
und übl versehen.
LU

Der Skender-Bassa ist cillents durch zwen Capitschy

nach der Portten abgefordert worden, in Mainung ime in
RA

Asia cin Beeglerbegthumb zu verleichen. Welcher sich aber

vil eines andern besorgt, weil er des strangulirten Obrissten
Veziers Nassuf-Bassa grosser Freundt, hergegen, nach des-
NT

sen Ableiben, er dessto mehr Feundt an der Portten, und

bei dem Ally-Bassa selbst khain Gunst,— deme er, das der-
selbe für inne aus die Portten umb seiner Herauss-Restitui-
CE

rung intercedirn soll, a(i]n Haubt-Ross und ain ansehenlichen

Zeltt verehrt, dannoch von demselben dits Orts abschlegi-
gen Dschaidt bekhomben.
I/

Von dem persianischen Zuestandt gaben zwar die Tiir-

AS

khen, ierem Brauch nach gegen Frembten, für, das der Us-
begh den Persianer geschlagen; jedoch befindten sie sich
dabei ganz khlainmüettig und betruebt, darauss das Wider-
UI

spil leüchtlichen abzunehmen.

Die Khosiiggen am Schwarzen Môhr sein neülich in des
BC

: Sultans Dition zu Baba, so eine grosse Statt, eingefallen und

schr grossen Schaden gethan ; zu derselben Zerstreuuung ein
 170 ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMANESTI

Y
ht wor-
Anzall Tscheukhen an der Thonau hinundter gebrac

AR
sondern
den, jedoch die Khosäggen derselben nicht erwarth,
sich widerumben an iere gewahrsambe Orth begeben.
ge-
Alss dise Persohn sein Abschidt von dem Ally-Bassa

IBR
nuhmen, sei er der Tollmätsch und sein zuegcordtneter Com-
missari jedtweder mit einem Cafftan bekhlaidet und in sein
auf des Vesiers Ross chrlich beglaidt worden, nach
Losament

YL
mallen ime achtzig Spahien, welche inne auf Stuelweissenburg
undt folgents bis auf ein halbe Meil Weegs von Raab be-
Vesier zugeordnet worden. Wien, den

SIT
glaidt haben, von dem
20 Augusti 1615.
[«Was auch der Radul Waida bey Ali-Vesier gewester
v, Am-
Diener mier angezaigt.» — Innsbruck, Statthalterctarchi
braser Akten.]
IV ER |

XXVI.
UN

[1616.)

Serenissime Princeps, domine, domine clementissime,

Fidelium servitiorum meorum in gratiam Serenitatis Vestrac
L

demissam subiectionem, ctc.

RA

Totus in hoc fucram, ut ipsemet personaliter, antequam me

submississem itineri, Serenitati Vestrae, domino mco clemen-
tissimo, vivo ore, ingentes, pro suis summis in mc servum
NT

suum beneficiis, gratias agerem, ct oscularer manus suas

praclibatas. Verum, quum hane intentionem meam, interdixit
CE

ct prohibuit meus repentinus in provinciam mcam, iam diu

missam, indulgentia Suae Maiestatis Cacsareac, domini mci
clementissimi, reditus, quem mihi, nulla interposita mora, ma-
I/

turandum multae rationes suadent, — oro quam demisissime

Serenitatem Vestram, dominum meum clementissimum, digne-
AS

tur me pro sua clementia excusatum haberc. Idem ego sum

scrvus et subditus, qui olim fui, et, donec in mortalium nu-
UI

mero fucro, una cum posteritate mea, in eadem fidelitate,

probitate, constantia, me perpetuo conservabo erga Suam
praclibatam Caesaream Maiestatem Inclytamque et Augustis
BC

simam Domum Austriacam, dominos, dominos meos clemen:

 t. e t D 2a

. ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE: » 171

Y
+ .

tissimos, assiduis .votis precatus, ut eosdem remque publicam

AR
florentem et incolumemea benignitate servarent, quam, super
magnas.plurimasque virtutes, praecipua sanctitate, consequi
Deorum honore meruerunt. Interea Serenitas Vestra mei servi

R
sui clementer meminisse dignetur humiliter oro, et reveren-

LIB
ter obsecro. Cuius manus exosculor, et vale faelicissimum
cidem Serenitati Vestrae dico. Dii, vos invocamus, annuite
coeptis nostris, sub cuius auspiciis tantam rem aggredi ni-

Y
timur. Servent quoque. eandem Serenitatem Vestram diu foc-.

SIT
liciter incolumem, Datum Viennae, dic 2 Martii, anno Domini
1616. | 2
Serenitatis Vestrae, domini, domini mci clementissimi,

+ Radulius,
servus humilis ct perpetuus :
Terrarum Valachiae Transalpinae
ER | Vaiwoda.
Jo Radu Voevod.
NIV

(V^: Serenissimo principi ac domino, domino Maximiliano,

Dei gratia Archiduci Austriac, duci Burgundiae, comiti Has-
,Purgi et Tyrolis, |
LU

urgi et Tyrolis, domino, domino clementissimo.

RA

XXVII.
NT

[1617] |
Serenissime Princeps ac domine, domine clementissime.
CE

Fidelium servitiorum meorum in gratiam Screnitatis Ves-

trac demissam subicctionem.
Si quando inclementius mea mecum fortuna egit, mihique
I/

inter arma ct sacvas procellas adversata est, nunc certe

satis dure et crudeliter sacvit; cum numen cacleste Divo-
AS

rumque Cacsarum sanctum illum et inaccessibile limen et

Augustissimae Domus Austriacae animi clementes meis pre-
UI

cibus lachrimabilibus ‘minime flecti queant. Regnum, opes ct

alias satis affluentes fortunas, quas benigna quondam sors
‘et pii genitoresinvexerant, non modo hacc propter Inclytam
BC

ct Augustissimam Domum Austriacam placuit amittere, vcrum

.
- *
 172 . + * ENSEMNARE ŞI ACTE nomAnesti

Y
ipsam mortem oppetere,, semper id, sibi gratum futurum, non

AR
indecorum duxi..Meae externae et internae, cüm a-
minus
nimi, tum corporis vires, nec absurdae aere ornata arcula,
que starent meis . lucerentque liberis igne sine fine foci, in

IBR
spem füturae compensae, et in adversis levaminis causa, pro-
fuse libenter profudi: nunc, omnibus his destitutus, iam sum
in servorum conditione relatus. Quod si, clementissime do-

YL
mine, nunc mea merita minus valerent, tandem Deorum per-
missu, si ultra protenderetur vita, aliquando valitura essent.
Sed expectare diem quo mihi cum liberis meis ostiatim e-

SIT
mendicandus esse panis (etfortassis, nisi a Serenitate Vestra,
in qua, post Deum immortalem,: unica spes, portus et refu-
gium meum, mihi benigne succurratur, haud aliter querendus
ER
erit; morte ipsa haec graviora videntur. Nullum tempus caret
tormentis, nullum producit quandoque laetiora: omnia nunc
IV
turbantur, nunc deorsum in praeceps ruunt. Quae igitur vita
inea sit, quae requies, quod in miseriis, curisque solatium,
UN

Serenitas Vestra excelso iudicio suo clementer facile aestimare

dignetur. Nullam hactenus petitorum meorum humilium, tam.
de restantiis, quam de deputato menstruo, infaustus, nec aliter
L

quam sub infami stigiae caliginis umbra natus, resolutionem .

RA

consequi poteram. Humiliter oro me Serenitatis Vestrae salvet

et adiuvet innata benignitas, ut ego, is qui fideliter per omnes
occasiones huic Inclytae Domui Austriacae, ac Reipublicae,
NT

christianae, inserviveram, praecedente clementia sua, de pro-

positis beneficiis cum liberis meis utique gaudere mereat.
CE

Clemeriter Serenitas Vestră in memoriam replicare dignetur

me, cuius causa tantas opes amisisse, quum mihi mille modi
earundem conservandarum nunquam defuerint. Obsequens hoc
I/

ac prompta semper et perpetua in Suam Maiestatem Caesa-

Austriacam Augustissimam mea observantia,
AS

ream Domumque
fides, candor et constantia,. gratia mercedis futurae, fecit. Iam
finem facio huic querelae, Vestrae Serenitati optime notae,
UI

cum ipsa quoque calamitas et pauperies, in qua praecipitatus

sum, dempserit ex animo curis anxiis fracto, demisso tamen,
cultiores formare sermones. Superest orare Deum, ut Sere-
BC

nitati Vestrae huicque Augustissimae Domui Austriacae, do-

 ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE 173

Y
minis, dominis meis clementissimis,

AR
omnia diu, prospere ac
faeliciter eveniant, mei quoque, aeterni clientis sui, ut benigne
memores esse et me afflictum, tot calamitatibus confectum,

R
levare dignentur, quam demississime oro et reverenter ob-
secro. Datum Tyrnaviae, die XXVII Maii MDCXVII.

LIB
Eiusdem Serenitatis Vestrae, domini mei clementissimi,
‘ devotissimus in
aeternum cliens :

Y
Radulius, Terrarum

SIT
Valachiae Transalpinae
Waywoda, m. p.
lo Radul Voevod.
ER
[V^: Serenissimo principi ac domino Maximiliano,Dei gratia
Archiduci Austriae, duci Burgundiae, comiti Habspurgi et Ty-
NIV
rolis, etc. (sic), domino suo clementissimo.
LU

XXVIII.
RA

[1618.]
Ad principem Transilvaniae Bethlen Gabor.
NT

Iam gratum nobis nuper a Nicolao Petrascho Vaivoda in-

telligere fuit Sinceritatem Vestram in suam ipsam singularem
protectionem statuisseque legitimas eiusdem petitiones
CE

iustitia
mediante omnique conatu promovere, ut, cum ipsum eadem de
causa in Transilvaniam ire animum induxisse cognosceremus,
noluerimus sine litteris nostris ad Sinceritatem Vestram ve-
I/

nire, certo nobis persuadentes ipsam quod, vel antea in eius-

AS

dem favore praestare constituit, vel iustitia aequitatisque et

ipsius Petraschi necessitas postularit, in nostri quoque gratiam
libentius efficaciusque promoturam essc. Quod idcirco hisce
UI

benevole requirimus, ut sic idem ipsi re ipsa exhibere velit, |

quo ille foeliciter gaudere possit, et nos cum libenter (ac se-
BC

: dulo, șters) sublevare conatos esse, et Sinceritatem Vestram

nostro etiam tempore, interpositionis intuitu, de acquo illi et
 . ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMĂNEŞTI -
174

Y
de Sinceritate
bono mature ac sedulo prospexisse. Quod si

AR
benevo lentia e gener ibus com-
Vestra quibuscumque aliquando
imur egregi e. Cui de
pensari. posse animadverterimus, conab
Datae Vienna e,
reliquo foelicia rerum incrementa praecamur.

IBR
die XVIIIa mensis maii, anno; salutis MDCXVIII.
te
[Concept. — Innsbruck, Statthaltereiarchiv. —Între Concep
Hof-Reichssachen.]

YL
in

SIT
XXIX.

N
[1619.]
ER
Illustrissimo signore, mio osservandissimo,
IV
È gran cosa che da molti mesi in quà io non habbia
nè
di Vienna nuova alcuna, né da Vostra Signoria Illustrissima,
UN

one di messag gieri mandat i

da altri, et pure in ogni occasi
in Costan tinopo li, et
dal signore ambasciatore, quando io ero
o tre volte le
di poi che io sono venuto in Moldavia, due
L

hd scritto, etiam per via del segretario maggiore del regno

RA

di Polonia; spero pure che gli saranno capitate o le capite-

ranno, et che io havrò un giorno questa gratia di havere
una sua lettera. Io sono hormai a buon cammino di questo
NT

accomodamento trà la Serenissima Casa Ottomanna et la

Maiestà del rè di Polonia, havendo sino ad hora saputo bar-
CE

cheggiare di maniera che per gratia di Dio sino ‘a quì non si

è perduta un anima sola, nè hanno li Tartari fatto motivo
alcuno, nè si sono li exerciti ottomani avvicinati alli confini
I/

del regno, et Schender-Passa se ne resta ad Acherman a

guardar le cose sue, ct anco la Maiestă Regia ct il regno
AS

hanno fatto et fanno ogni diligenza per ritenere li Cosacchi

dalle scorrerie. Digiă tengo in mano la plenipotenza non
UI

solo del Gran-Signore, ma anco un commandamento di non

lasciar passare li Tartari in Polonia, quando volessero fare
qualche tentativo. Qui si trova da me il signore Gregorio
BC

Coansky, stato ambasciatore a Constantinopoli, col quale an-

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 175.

Y
dro a trovare Schender-Passa e dipoi, dovendo in breve ve-

AR
nire alli confini il Gran-Cancellieri, anderd ad abboccarmi seco
per maturare questo santo negotio. Nel quale io mi affatico

R
anco tanto più, perchè, se la Maiestà di Polonia starà in pace,
potrà haver maggior commoditàdi aiutare il nostro buon rè

LIB
Ferdinando, suo cognato; al quale sono sempre volti tutti
‘ li miei pensieri. Non sò comme in Germania passino li suoi
negotii, ma spero in Dio che la bontà sua vincerà’la invidia

Y
et la malivolenza de suoi nemici e che al fine la buona causa

SIT
sarà trionfante. Et io prego Vostra Signoria Illustrissima ad
avvisarmi delle nuove di costi et in particolare di quei negotii
che più volte habbiamo parlato insieme. Vostra Signoria Illus-
trissima mi promesse di venire
per questa pace trà li Pollacchi et il Gran-Signore, ma
ER
a Varsovia cet intromettersi

io non ho mai havuto nuove di Vostra Signoria Illustrissima.

NIV

Alla quale bacio la mano. Di Iassa, li 11 di giugnio 1619.

Di Vostra: Signoria Illustrissima
affectionatissimo servitore ct figlio:
LU

| Gasparo Grasiani, principe

di Moldavia, m. f*.
[Vo: All Illustrissimo signore, mio osservandissimo, ‘il si-
RA

gnore conte Adolfo de Altan, libero barone in Goldpurg e

Murstelen.
NT

A Vienna.
Pecete €cu boul, avînd steaua în frunte si pe turf luna și
soarcle.
CE

Inscriptie: nv. Tammnap Rota, rsensAap SEMAN MOAA.]

I/

NXX.
AS

[1620.]
UI

Serenissiuto principe et mio signor clementissimo,

Il nepote del principe Gratiani hà solicitato di maniera
BC

‚csso Gratiani et apresoli le raggioni che li havevo rimostrato

di quello che, per divertire di quà il Bethelem, in servitio
 176 . INSEMNÄRI SI ACTE ROMANESTI :

Y
questa hora già
della Casa di Austria .doveva fare, che a

AR
principe di
forsi sarà esso -Gratiani con il suo- compagno,.
Valachia, in Transilvania et, comme esso Gratiani mi scrive, sarà
Sassoni elletto. Il Schender-Bassa, inimicis-

IBR
forse esso dalli
con la provincia di ‘fare
simo di esso Bethelem, si affatiga
escludere esso Bethelem fuori. :
pigliare in ‘ soldo
.. Avisa esso Grätiani che sia necessario

YL
è dubbio
li Cosachi. et Rutheni che sonno in Pollonia, perchè
Augustissima,
che sarano ricercati d'altri, inimici della Casa
costa poco ct è catto-
a servire loro, et che è militia che

SIT
sin in Bochemia.
lica (sic); con la quale intrare si potrebbe
. Avisa che alla Porta Ollandesi, Inglesi, Venetiani et altri
ciò Sua Ce-
fanno ogni cattivi offitii alla Porta et che per
ER
re ivi perso ne intelligente et
. sarea Maiestà doveva manda
amicitia con il Turco, a ‘confusione di
conservare la bona
IV
perpetuo servi-
quelli che procurano il contrario. Si exibisce
ndata, met-
tore et che,in ogni occassione che li sarı comma
UN

l’Augustissima
teră la vita et ogni suo havere in servire
Casa et Vostra Altezza Seren issim a.
girifalchi, et
. Quà sonno venuti tre falconieri con molti
L

et comm andamento
si trattenerano quivi sinché venghi ordine
RA

Serenissima ; intanto li falconieri li inse-

di. Vostra Altezza
a Altezza
gnarano quà. Io ho avisato esso Gratiani che Vostr
ucelli, et
Serenissima hà fatto provederli di molti bellissimi
NT

gross issim i,et che peró mandi

. in particulare di bianchi et
li, et mandi a Vostr a Altez za
suoi homini intelligenti a pigliar
CE

ezzc, perch é in vece

Serenissima cavalli, tapeti et altre gentil
molta spesa
Vostra Altezza Serenissima li hà fatto venire con
a farli venire.
et molto incommodo et mandato molto lontano
I/

li Cosachi
Il Bethelem Gabor, sentendo che, da una parte,
a hà procurato,
et Rutheni, quali Vostra Altezza Serenissim
AS

in Transilvania, si è mos-
et che, dall’ altra, il Gratiano entra
pace; attende per
trato anaevole (sic) alla trattatione della
UI

tanto a cummulare denari, et si partirà per ritornarsene

dando bone parole a Sua Maiestà Cesarea,
in. Transilvania,
Hongari suoi favorevolli, sichè il
BC

et anco in secreto alli

Bethelemsi accommoda con il tempo et và cavando utilità
 4

ACTE ENPLICATIVE SI, DOVEDIFOARE |. qu

Y
presente. da tutti, amici et nemici. Si: spera che

AR
si: componerà
con il Bethelem, et anco con li; ‚Hongari, poichè vedona; Sua
Maiestă havere assai avantaggio. .et- essere armata ‘et,’ per

R
certo, ‘se Sua Maiesti voră, “stare, sul.;suo. avantaggio, haveră
occassione di mettere terrore, alli:suoi nemici et rebelli.-

LIB
Se Sua Maiestà partirà in breve‘ di chi (sic), commi) «si
tiene, questa cità haverà gran bisogno della presentia di Vostra
Altezza Serenissima. Alla qual&humilimente prego ogni bene,

Y
et fo humillima riverentia. Boo fy. an)

SIT
Di Vostra Altezza Serenissima . .. = fin
n Perpetuo et: humillimo- servitore :
Cesare Gallo. DU Lav
Vienna,
[V°: Gli
10 Gennaro 1620.
avisi di Cesare Gallo,
NER 10 lanuarii
rl
“anno 620;
Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser
NIV
Akten]: 3s
to e Dos qi

XXXI.
LU

= lio)”
Ad Dominos Hungaros zni praesentibus, comitiis Novisolii con-
gregatosfidi
RA

cuiusdam. sympatriotae diligens commonefactio.

1.48. Hic Sua Serenitas sibi ipsi sit exemplo. Quamvis enim
sui Principatus Transylvaniac assecurationem, pactisque et ta-
NT

bulis confectis, sigillisque munitis obligationem fide promissa

a Caesare datam habuisset, nihilominus : tamen Princeps, Wa-
lachiae, Rahdul Weida,
CE

Hommanaj, Comes ab Altliam;: et

modernus Palatinus, nomine Caesaris validissimo exercitu
irruptione facta, Suam Serenitatem hostiliter :sunt adorti,
eandemque, Principatus sceptra ambientes, expellere, Princi-
I/

patum austriaca domo occupante, ad, tractanda gubernaculà

AS

Hommanaj tum Principis loco intrudere, divisis in occupato-

res reliquis comitatibus et ditionibus, vi technisque laborarunt.
Qua pace et fide nefarie fracta ‚et violata, maior exercitus
UI

illus numerus miranda Dei vindicis ultione frigore fameque

misere periit, residuo cx mera gratia ct ‘misericordia ; Suae
BC

‘Serenitatis e regione dimisso..... : to atv

50. Atque omnium fere adhuc. memoria constat’. ‘quam
64567. Vol. IV, 12
 178 mE insemnARI gt ACTE ROMÂNESTI'
. * *

Y
ca,
inaudito plane modo Michael‘ Weida, alias de domo aüstria

AR
militari a,
ob sua contra Turcas fidelissime praestita. servitia
meritissimus, ardore: ipsi divitias surripendi, iussuque Georgii
Bastae ex inopinato enecatus, suum filium et viduam in extre-

IBR
mae paupertatis miseriam detrusam et expulsam reliquerit. . ..
[Miinchen, Staatsarchiv, K. Schw. 403/11, fol. 287.]

YL
XXXII.
Copia. Translaet van see- Copie. Traducerea unei.

SIT
cher Advys aen myn ge- ştiri ce mi s'a trimis de pa-
sonden door den. Patriarch triarchul de Alexandria, care .
van Alexandria, iegenvoor- e acum în Tara-Románeascá,
dich in Valachia zynde,
aent Hoff van den Prins
ER la Curtea
Voevod.
Domnului Radu

Radul Vaivoda.
IV
Na dat Gasparo Vaivoda După ce Gaspar Voevod
s'a răsculat împotriva Tur-
UN

iegens de Turcken gerebel-

leert hadde, is in Chotyn cilor, a mers în Hotin si a
gegaen en heett de Polen dat de ştire Polonilor că
verwitticht dat Scander-Passa Schender-Pasa era singur, ca
L

alleen was, dat hem soude să vie să-l ajute pe dinsul.

RA

coemenbespringen.Waerinne Ascultindu-l in aceasta, s’aü

hem gehoer gevende, syn: dus acolo Domnii poloni ce
NT

derwaerts gegaen dese nach- se insirä mai jos:

volgende poelsche Heeren:
Zolchotschi, syn Doch- Zolkiewski; ginere-săii,care
CE

tersman, zynde Catman offe era Hatman; fiu-säü; Za-

Veltvuerste; syn zoon; Za- moyski, Palatinul de Came-
moschi, den Palatyn van nita, Kalinowski, Korecki, gi
I/

-Caminitz ; Cullinoschi, Co- multi alti domni, cu o tabără

de 40.000 de oameni viteji,
AS

reschi, en veel meer ander

Heeren, met den leger van: afară de slugile lor, şi, viind
vertich duysent brave man- în Moldova, într'un locanume
UI

nen, sonder haer dienaers,- Tutora, si puind lagărul a-

en. in Moldaviam gecoemen, colo si intärindu- -se, trimiseră
BC

in cen plaets genaempt Tzi- cinci saü sese mii de oameni |

zora;alwaer, gecampeertende pentru a da năvală asupra
 „ACTE EXPLICATIVE
_getrinciertzynde,hebben vyff
off ses duysent mannen. aff-
gesunden, um Scander-Passa
tassalteren, ende. de reste
vant Leger, starck vntrent
. vyfften dertich duysent man-
nen, is in de trinceen geble-
ven. Diti vyff uff ses duy-
sent mannen syn Scander-
Passa, die met den Sultan,
broeder van den Coninck
van Tartaria, op haer
quaem, te gemoet gecoemen ;
de Turcken waeren
duysent en de Tarters
tich duysent Mannen, ende
daervolchden... uch veel
meer anderen nac. Sy heb-
ben tsamen gevochten, en
diti vyff off ses duysent
teen macl verslaegen ; daer
nae, op de trenceen van de
Polen angecoemen zynde,
NT
syn de Polen dapfer
schrickt en met groote vrese
vmvangen geuerden, en heb-
CE
ben haer meer gefortificeert
en binnen de trenccen ge-
houden.
I/
Gasparo Vaivoda, daer-
AS
door seer verbaes zynde,
heett met de Moldauen, die
by hem waeren, in den nacht
UI
de vlucht genomen, maer
het volck vant lant hebben
BC
‘hacer achterhaclt en doot-
geslaegen. Eenen, genaempt
SI DOVEDITOARE -' 179
Y
AR
lui Schender-Pasa; iar rämä-
sita taberei, în număr de a- :
proape 15, 30.000 (?) de oa-.
R
meni, a rămas în șanțuri. Acei
LIB
cinci, sese mii ajunseră în-
naintea lui Schender-Pasa,
care venia asupra lor cu Sul- |
tanul, fratele Hanului: Turcii
Y
eraü 10.000 şi Tatarii 30.000
SIT
de oameni, si în urmă mai
eraü multi alti. S'aü luptat
aen- împreună, si acel cinci sati
thien
seseER mii att fost bătuţi, din-
tro dată; apoi, sosind la
NIV
der- șanțurile Polonilor, fiind a-
cestia foarte spàriati și cu-
prinși de frică mare, ati stat
LU
aici mai mult intäritf si în
| șanțuri.
RA
ver-
Gaspar Voevod, foarte su:
părat de aceasta, a fugit
noaptea cu Moldovenii:ce
eraü la cl, dar teranif. i-aü
oprit si i-aii ucis. Pe unul,
anume Bucioc, l-ai prins viii
Şi l-ai adus la Schender-Pasa,
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE. ROMANEST! . .
1180

Y
‘care a "poruncit să-l tragă in
Bozoc; is jevendich gevangen

AR
- en !tot-«Scander-Passa :ge- tapi. cina
‚bracht {'geweest, . ‘die „hem 4

IBR
‘heett.doen inpaleren. nn
tt

‘De. Merrie, daer :Gaspato - Japa, pe care cálárise Gas-

Vaivoda op haddé gereden, par Voevod, a fost adusă de
"is oock ‘tot -Scander-Passa asemenea la Schender:Pasa,

YL
“gebracht, die twee hondert care a dăruit două sute de
den: brenger galbeni'aducătorului, porun-
ducateri: aen
cind: să: se caute si capul

SIT
‘heett vereert, bevelende dat
men ; des :gelyex syn hooff lui intre morți.
‘under ‘de doode, lichamen
soude soucken...
: Dege dach te poels
::
che
^»:
Hee-
ER “Acei; Domni poloni, fiind
reni, in haere trenceen bele- incunjurafi în șanțurile lor,
IV
-gert.: zynde, met: grooten cu foame mare si. lipsă de
‘honger en gebreck van al- toate cele, .aü ţinut felurite
UN

lerliande: nootdruft; hebben. sfaturi; unii: find de părere

verscheide raetslaegen ge să fugă, ceia ce nu s'a găsit
houden, sommige godvin- cu cale, alţii aii crezut că
L

dende te vluchten, twelck trebuje să se trateze cu Turcii

RA

niet geapprobeert is ge- ca să îngăduie oamenilor a

weden, andere syn van Oo- ieși numai: cu armele; ceia
ce a primit bucuros Schen-
NT

pinie geweest, met de Tur-

cken te tracteren, dat hun -der-Pasa, dar fratele. Hanului
luydens alleen met haer wae- n'a, vrut: să lase aceasta, —
CE

penen soude laten vertre- și aşa rămin ci: în şanţuri

chen; twelck Scander-Passa .de se luptă.
wel geviel, maer den brueder
I/

-van den Coninck' van Tar.

AS

:taria heett daerinne niet wel-

:len consenteren,—endealsoo
-blyven sy luydens in haer
UI

‚trenceen ende vechten.

„Op. den. r3: Septembris, La: 13 Septembre, stil
BC

‚stilo-veteri, syn de luydens, -vechiü, aü plecat de la Schen-

die dese tydinge gebracht .der-Pasa oamenii ce aü adus
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 181.

Y
hebben, van Scander-Passa aceste ştiri, si pe atunci eraiir.

AR
vertrucken en tot... dien yt , Polonii însanturile lor, Schen-
waeren de Polen : binnen der-Pașa a scris lui ‘Radu:

R
haere trenceen. Scander- Voevod, Domn al Terit-Ro-

- Passa heettaen Radulo Vai:
voda, Prins van Valachia, ge-
schreven dat up het spoedi-
chist met syn leger by hem
LIB
mănești, ca să vie cît mai.
iute la dinsul cu tabăra sa,
şi mi se pare că va şi tri-
mite oastea pedestră, .citá

Y
soude coemen, ende my a'strins-o,. dar. Vodă nu se

SIT
duyncket dat datelyck het va duce insusi.. e Ma
voetvolck sal senden, soo
veel als hy te wege has brin-
gen; maer den Prins sal in
persoen niet moegen gaen.
ER
NIV
Men seyt dat soo groote Se zice cá aga de multi
meenichte van Tarters gecoe- .Tatarf aü venit, încît nu e
men is, dat het niet gelocf- de crezut ca Polonit să poate
feclyck is dat de Polen het
LU

scăpa.
sullen kennen outcoemen.
Ditis warachtich ende sce-. „ Aceasta e adevăratşi si- |
RA

cher. Op den 20 Septembris ‘.»gur. 20 Septembre 1620.

1620.
NT

Chotyn is den Castel in Hotin e o cetate în Mol-

Moldovia op de Dnysterse: dova, la graniţa Nistrului,
CE

frontieren naest Podolia. către Podolia, n

Zolchofschi is den Can- " Zolkiewski e Cancelartul
cellier en Capiteyn-Generael și Marele-Hatman al Polo.
van de Polen.
I/

nici. 5. 0.
Zamoschi is den zoon van Zamoyski e fiul vestitului |
AS

den vermaeden Canecllier Cancelariù Zamoyski.

Zamoschi.
Coreschi is den genen die Korecki e acela care cu
UI

voor twee jaeren vuyt den doi ani în urmă a fugit din
toren van de Swarte Zec Turnurile Mării-Negre. .: ..
BC

‘gevlucht was.
Tezzora is een vleck, niet Tufora e un loc nu de:
 182 . . insemNARÌ si ACTE ROMANESTI

Y
verre van Jassa, de Hooff- parte de Iasi, capitala Mol-

AR
stadt van Moldavia, in ‚een dovei, aşezat intr'un ses fru-
schoene planure gelegen, mos, unde Cancelariul Za-:
Zamos ki in moyskiîn vremea lui a'avut .

IBR
daeri n Cance lier
syn tyt met .den Coninck o mare luptă cu Hanul:
van Tartaria een grote ba-
taglie gedaen heett.

YL
Bozoc is een van de prin- Bucioc € unul din ceï mai
cipaelste Boiaeren van Mol- însemnați boieri din Mol-:
dova, ce aü ţinut cu Gaspar

SIT
davia, die het met Gasparo
Vaivoda gehouden heett!. Voevod.

ean,
ER
[Cu aceasta corespunde o știre de : informator bistrit
- în copie la Academia Rominä :]
z
Her zeget die Poln wern gewis heraus aus dem Schanc
IV
Spyss
wn sein ginzet dem Nizter. Boschok is gewis an einen
UN

lui Chiril do
„+ In corespondenţa olandesă a lui Ilaga, avem și scrisoarea
numirea lui ca patriarch (Constant inopol, 2 Mart 1622). —
. Alexandria către State, la
te pentru sprijinul ce i sa dat de ambasado r: «Satis quondam per
L

‚El mulfiimes
Alexandrinus ad-
meam epistolam declaraveram, quando opportuna occasio,
RA

scriberem postulave rat; nunc autem, quando Deo placuit

' huc patriarcha, ut
me charitatis
me in istam sedem assumptum permanere, non immemor crga
hoc idem constantinopolitanus, iustum. duxi
vestrae, quod tunc alexandrinus,
NT

vestra quod reli-

redintegrare, pro certo nam haberc debet christiana pietas
evangelicg ratio nos conglutin at et tanquam viva membra corporis
. gionis
— Ambasado-
mystici sub Christo domino capite stricte coniungit vobiscum.»
CE

scrisoarea -i din 5 ale lunii: «Care patriarch de Constanti nopol,

rul explică, în
și învățat prelat, acum un an si jumătate a fost înnaintat la
un foarte distins
acest Scaun suprem prin recomandajia mea și supt autoritatea Domniilor
Voastre ; a fost chemat din ‘J'ara-Romäncascä, unde se dusese Sfintia Sa pe
I/

„cind era patriarch de Alexandria, si a fost ales unanim de toţi archicpiscopii

ca patriarch de Constautinopol. (În scrisoare: «welcher patriarch van Constan-
AS

tinopolen, cen scer voornemen ende geleert Prelaet, door myne raccomandatie
onder de authoriteyt van Uwe Hoog. Mocg. omtrent anderhalff jacr geleden -
supreme Stocl gepromoveert, vuyt Valachia (dacr Syne Eerw: op
UI

tot dese
dien tydt, patriarch van Alexandria synde, gercyst was) ontbooden ende’ in
myn Huys door den algenicen consent van alle de Eertssbisscoppen tot den
BC

patriarch van Constantinopolen vercooren is gewcest»). În Alexandria ur-

meazä alt calvinisant: Gherasim, (7
 è * | . .
. .
ACTE EXPLICATIVE
SI, DOVEDITOARE | 183
+ . V * t . . .

Y
.

geczogen, wnd der Wajda: weiss niemandt gewiss. Nikojrits;

AR
| Bocschok, Sheptelits. haben dem Gaspar Woida geroden, her,
sol die Tirken niderhauen, wnd ‘Gaspar Woida ‘sein Pruder
is auff der Zucschawa.im Schloss fom Landsfolk eingedon, -

R
wnnd das Landfolk ‚gibt im auff ein. Tag 15 Nejner czu

LIB
Czerung. Wie sie die Schlacht angefangen mit dem Kowatsz
Peter wnd dem Gaspar Wajda, si sein fon Tirken, Tataren
in die Flucht geschlagen, das dem Kowats Peter fon 600

Y
Man Khiner is loss worden wnnd mit dem Gaspar Wajda

SIT
is der Kowats Peter in die Flucht khomen,
— das bis. dato
niemand khan wissen wo sie sein.

[Pentru soarta mai departe a lui Gratiani, iatä euprinsul unui

P. 5. al ambasadorului Haga: către State; 20 April 1621 j
ER
.... Den Prins van Mol- win sfirsit, Domnul Mol-
NIV
davia heett dyntelyck het dovei a găsit trupul lui Gra-
doode lichaem van Gratiani „.tiani, si i-a trimis aici capul.
gevonden, ende syn hooff Gratiani a fost omorit de trei
LU

hier gesonden: hy is van servitori ai săi, cari fugise

drie sync dienaers, die met cu cl, pentru cíteva mii de
hem gevlucht wacren, vucr- galbeni ce stiaü că are cu
RA

mits cenige duysenden du- : dinsul....

caten, die sy wisten dat by
NT

hem hadde, ummegebracht

geweest...
CE

XXXIIL ul
[19 August 1623.] -
I/

Haga cátre State.

AS

.. Den prins van Mol- „Der Printz in der Molta,

davia Stephanus Thomsa is: ' Stephanus.Thomsa, ist sei-
UI

van' syn principaet gepri- ner Herrschaft auch privirt;

veert; d'welek den Vesyr welches der Vizier dem pol-
BC

: aen den hoen ambassadeur nischen Gesandten zugesagt

van Polen beloofft hadde; gehabt. An seiner Statt ist .
 198 — ^ . INSEMNARISIUAGTE ROMANESTI

Y
Ini! gyn: plaets gaet'/Radulo :"-?veingesetzt Radul Weiwoda,

AR
Vaivoda, jegenvoordich:prins 1:55 ietziger- Printz in der Walla-
im. Valachia, welek princi? hwwchej und an sein Statt wie-
pact wederomaen Syn Exeie 0: * derumb eingesetzt sein Sohn,

IBR
soon, :ouwt ontrent twaelff ^ 'ungefehr 12 Jahr, gegen ein
jaeren, gegeven is, voor de. : Sum von 150m Cronen, wel-
somme. van hondert :ende: c iche der Vatter deswegen

YL
vyffich: duysent -croënen, " ©’spendirt hatt....-
die : den vader om t'selb nw in |
vige te obtineren gespen: ^

SIT
"deert heefft!... |. "s iod

UU oH ‘ : fe dte oti
XXXIV: i. ER gc

1624.]
IV
ue | Bu ., [30 Septembre

Haga către State.

UN

ie! dia i

sus. De Tarters hebben ....Die Tartern haben die

de. provintie vancWalachia Provintz Walachej geplün-
L

geplundert, om haerte wreec- dertt, . sich wegen etlicher

RA

ken van eenige affronten Smach undt Schadens, so

ende schade geleden van sie von dem Radulo .Vay-
Radulo Vayvoda, prins in voda, Printz in Moldaw, er-
NT

Moldavia, wiens zoen, noch litten, dessen Sohn nun,

‘een kint synde, ende onbe- noch ein Kindt undt zur
CE

quaem tot de defensie, het Defension unbequäm, dass

principaet van Valachia pos-! ‚N Fürstenthumb Walachej be-
sideert .... LI sitzet?....
I/

. .
tits s . von
AS

Y În nemteste in München, //o/bibl., Coll. Camerariana, LUI, fol. 145.

#2 Ibid, —Cf. raportul ambasadorului imperial la Constantinopol, Lustrier,$- Oct.
1624 (copie in Graz, Lavdarchiv, Türkenkriege) : «Sonderlich weil vor wenig
UI

Tagen vill Tartarn in die Wallachey und Moldau eingefallen, mit Raub und Brennen
alda grossen Schaden gethan und ‚Radul Waiwoda, sambt seinen Sohn, gegen
Siebenbürgen verjagt haben». da
BC

tar
. ..

Dio
.
05
soe
Fo ne esa! t
 . "ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE ” 185

Y
.

AR
XXXV
(P. S. din 15 Octomibre 1624.
5 e Haga către State. |

R
..... Den prins. van Tran: Do... Der Printz von 1 Siben-

LIB
silvania heefft duysent Hun- bürgen hatt tausendt. Un-
‘garen in Valachia, tot assis-: .garn in Walachey, zu -Hülf
tentie van de Valacchen je- den Walachen gegen. die ©

Y
gens de Tartaren, gesonden, Tartern geschickt; iedoch

SIT
'zuemoel (sic) derff men hier darff man alhier kein Li-
.geen licentie geven, ‘desel- :centz oder Urlaub geben,
vige met de waepen te'ver- dieselbe mit den Waffen zu -
dryven, : om
. irriteren ... .
niet meerde
ER
vertreiben, damit
nit mehr 'entriisten ...
man sic

DeChosacken hebben: ecne Cazacii al prădat. și ars.

NIV

: voorneme stat, genaempt Is- un însemnat oraş la Dunăre,

mail, gelegen aen den Da- anume Ismailul, ieșind, după
nubius, geplondert ende ver- cit se spune, în Mare cu multe
LU

brant, synde (soe men seyt) -seici. La această veste Ca-

met eene groote menichte pudan-Pasa a fost trimes, in
van saloupen in zee. Op mare grabă, cu toată flota,
RA

dese tydinge is den Capitan- alcătuită din patruzeci de

Passa metde ganschearmade, galere, în Marca Neagră, pen-
NT

sterck veertich .galeyen, in tru a căuta pe dusman....

groote: furie wederom nae
de Swarte Zee gesonden, om
CE

den vyant te soucken!....

XXXVI.
I/

. [10 Novembre 1624.) :

AS

. Haga către State.

«Den prins van Mol. | ....Essscheintauch dass der
davia is ooch apparent. dat Weywoda in der Moldau auff |
UI

ten instantie van den Tarter . * Anhalten der Tartarn möchte

verandert sall werden?.... - verendert werden... ..
BC

.
>

* Ibid,
 s,
- * a.

186 : -iNSEMNARL
. . .
SI ACTE. ROMÄNESTI
. e ?

Y
oo 0 s RR

AR
[1628.]
Aus dem Schreiben des Christophori Hryszkowic an Herrn

IBR
Czarnowsky, von Kamieniec, vom 23. May des 1628 Jahres.
. Die Ursach meines Reisens, so ich vorsetzlich na Jass zu
.' "Seiner Gnaden dem Herren Hospodarin meinen Geschefften ge-

YL
‘than, ist fürnehmlich gewesen, damit ich meine Schulden, die
ich in der Wallachey gehabt, uberkommen möchte... Nach
dem ich alda bey anderthalb Wochen gewohnet, was ich

SIT
immer. vor Wissenschaft wegen der Heyden erlangen habe .
.kónnen, bin ich bedacht gewesen E. Gn. zu wissen zu fügen: . .
(Despre luptele luf Cantemir cu Hanul. «Wie er aber den
ER
Szahin-Giere vermercket, ist er uber die Donau geflohen.»
Sahin atras de Turcí peste Dunăre pentru a-l prinde. Dar
IV
era o cursă. În luptă, Sahin pierde multi oameni. Cade si.
fratele lui Cantemir: «Salmasa-Murza». Abia fuge Sahin, lup-
UN

tindu-se. «Unterdessen hat er sich auf die andere Seiten.

ubergemacht, nach Ismaillum, und hat alda vornehme Tur-
cken enthaubten lassen, auch sich ins Feld zu seinem Kriegs-
L

volck begeben, ‚welches er etliche Meilen hinder sich gelas-

RA

sen, denn: er ferchte sich vor dem Kantymiro und den Tür-
cken .hinder sich, wegen des Nachiagens, wie es denn auch
geschah». Urmärit de Cantemir, cu Turcii. Se dă o luptă,
NT

în care Șahin învinge. Cantemir scapă abia. Se ascunde în-

tr'un tufis.] Und damit bin ich von Jass abgerciset, alda mir.
CE

. der Herr Hospodar Seine Gnaden miindlich davon gesaget. Also- .

' baldt...der Szahin-Gierey [a ridicat plingerf contra Sultanului,
care l-a rasplătit aga pentru credinţă. Trimete după trupe în
I/

Crimeia, se unește cu Cazacii,] und wil sich rechnen und

‘ Buczakow, auch daselbst alle Türcken austillgen. Es ist gut.
AS

das Szahin-Gierey den Sieg erhalten hat, denn, wenn es sich

anders zugetragen hette, so hetten wir keinen Frieden, denn
UI

der Kantymir ist ein grosser Feind.der Cronen. Sie mügen

sich: unter einander selbster fressen; ich hofe zu Gott wir
werden ietzo Friede haben. Auch das hat mir der Hospodar
BC

‘gesaget, das der Kantymirus den Szahin-Gierey in die Brust:

.
 .

ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE îi „187

. +,

Y
geschossen hat ; aber, weil er cine gutte Karraczen
.oder Ble-

AR
chen-Harnisch gehabt, ists nicht durchgegangen; auf der”
Haut aber hat mans dennoch gekennet, aber nicht schedlich. .

R
Bitte demnach ... E. (sic).
[Königsberg, K. Archiv, Gesandtschaftssachen ; şi: in-origi-

LIB
nalul polon.]

XXXVIII.

Haga către State.
....Onder de selven syn ec-
nige Moldauern gewcest, dic
bekennen dat den prince, sc-
NIV
crete intelligentie met Scha-
hyn-Giray hebbende, sylvy-
ders (sic) met syne permissie
LU
Y
SIT
[23 Iunie 1629.
....Intre aceştia [pringif în
ER
lupta cu Sahin] aü fost unii
Moldoveni, cari recunosc că,
Domnul avind înţelegere în
taină cu Șahin-Ghirai, ef s'aü
luptat cu voia sai cu ştirea

offe conniventie, wel vyff lui, în număr de 500 fără

hondert int getal, haer by de îndoială, în rindurile Caza-
Chosacken gevoucht hadden; cilor ; cu care prilej, Vizirul,
RA

met welcke occasie den Vi- care caută să adune din toate
syr, die van alle canten gelt părțile bani pentru räzboiü,
tot den chrych soucht te ver- și-a pus în gind a mazili pe
NT

samelen,voorgenoemen heefft acel Domn, care de mult e

den gedachten prince, dielang bănuit că avea în Polonia:
CE

suspect is gewcest, dat in prea multe legäturi....

Polen altegroote correspon-
dentie hadde, afftesetten....
I/
AS

XXXIX.
[7 Iulie 1629.)
UI

Haga către State.

....Den prince van Mol- Lae „Domnul Moldovei e
BC

daviae is affgeset, ende in mazil, si in locul lui s'a ales

syn plaets gekoeren cen zoen un fiii al lui Radu Voevod,.
 1S$ . a ‘ ÎNSEMNARÌ SI ACTE. ROMĂNEŞTI! -
^

Y
van Radulo Vaivoda, die on- care cu putin timp în urmă

AR
lancx in Valachie gegover- "a cîrmuit în'Țara-Romănească
‘neert haeft, ende oven
. mits : sì pentru nevristnicia si né-
syn minderiaericheyt ende priceperea. sa a fost scos-

IBR
inhabiliteyt gerevoceertis ge- “Împăratul -capätä în această
weest. Den Keyser geniet afacere la 70.000 de coroane,
daerby t' seventich duysent si aproape tot atita Vizirul cu

YL
Croenen, ende ontrent soe ai săi (2), afară de nenumărate
veel ooch den Visyr met de alte daruri care ati trebuit să
fynen, behelven ontallycke fie făcute sprijinitorilor de la

SIT
andere geschencken die. aen început şi pärtasilor. Această
de promoteurs ende mid- schimbare se face în potriva
delaers gedaen moeten wer-
den. Deseveranderinge is ge-
ER vointii Caimacamului,
că hotarele despre Polonia
pentru

schiet iegens advys van den sînt pline de tulburări si Dom-

IV
Cahimacham, om dat de poel- nul mazil e vestit ca un că-
sche frontieren vol troubles pitan războinic, care ar putea
UN

syn ende den affgesetten să se ducă uşor la Sahin-

prince gerenomeert is voor Ghirai şi la Cazaci, spre marea
een bellikeus capiteyn, die pagubă, ruina și jefuirea Mol-
L

hem lichtelyck by Schahyn- dovei....

RA

Giray ende de Chosacken

soude moegen vougen, tot
groote preiuditie, de ruine
NT

ende plunderinge van de pro-

vintie van Moldavie ! so.
CE

+. Jatä punctul privitor la Barnovschi din cererile ardelene: « l'en vierden, dat
man Syne Iloocheit auchthorisere om den prins van Moldavia, syn vyant
I/

ende suspect synde van. secrete intelligentie-met den Coninck van Polen: ende
d’ oostenrycksche factie, met een stratagema lebendich offe doot te captiveren
AS

ende aenn Porta te senden, presenterende tot dien fine met cen leger onder
pretext van den "Turcken ende Tarters jegens de Chosacken te assisteren, in -
Moldaviam te geen.» Putin mat departe e scrisoarea Caimacamului către Bethlen |
UI

(«int midden van lulius 1629»). «'l'welck nu resteert, myn oprecht ende amo-
' revel vrient, ghy wect van langen tyt, dat ich uwen getrouwen ende sinceren
vrient ben, gelyck ghy. oock in alle myne diensten hebt gesien, dat ick noyt
BC

.gemanqucert heb gehadt inal het geent ghy begeert ende voorgeslaegen hebt, dat
-dienstich mocht wesen voor het gemeen profyt ende welvaren van den Staet;
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE „189

Y
Cf. scrisoarea, păstrată în corespondenţa olandesă, a lui '

AR
Bethlen către Haga ; Oradea, 20 Septembre; anexă la ra- '
portul din 24 Novembre 1629. | |

R
«..... Quodautem’adversariorum conatus contra eos ideo |
agitarit (e vorba de negociatorii «marcliio Vsideus st'acobus

LIB
Roussellus], non aliud arbitrandum quam ab aliquibus, ct
praesertim principe Walachiac, nullius iudicii hömine, Supre-
mum Vezyrium eo pacto informatum fuisse, quasi ii, legatione

Y
quapiam solemni suscepta, Constantinopolim profecturi, pu-

SIT
blica etiam aliquorum: negotia tractaturi essent ; quod, cum,
ab eorum rationibus maxime alienum fuerit, nos etiam nihil
aliud volueramus quam ut, privatorum habitu co profecti cu-
raeque eiusdem commendati et procul ab omni periculo positi,
ad exequenda ea quae animo
ER
conceperant, tuto se accinge-
rent! se.
NIV

Ghy hebt met verscheyde brieven ende informatien ons kennelyck gemaecht
d’openbare verraderyen van den prince van Moldavie, ende dat het noodich
LU

was hem afftesetten ; twelck warachtich bevonden zynde, heeft onsen aldergroot-
machtichsten Keyser hem het principaetschap ontnoemen ende tselve gegeven
acu Alexander Vaivoda, die voor desen prince is geweest van Valachie ende
RA

nugerectom te vertrecken ; den welchen, gelych ooch den prince van Valachie,
bevoclen is mede nae Ousi te gaen, tot bescherminge van de frontieren...»
În traducere: «Al patrulea, ca Înnălţimea Sa si fie autorisată a prinde cu
siretenie si a trimete la Poartă pe Domnul Moldovel, care-i e dușman si este
NT

bănuit că se înţelege în taină cu regele Polonici si facti inca austriacă, oferin-

du-se a merge pentru aceasta în Moldova, supt cuvint de a ajuta pe Turci si
“Tatari împotriva Cazacilor.» Si: «Ce mai rämine, prieten drept si iubit, cum
CE

ai văzut în toate slujbele mele, că m'am lipsit ca în tot ce mi-ai cerut si pro-
pus să fac ce poate fi bun pentru folosul si buna stare a Statului, prin may
multe scrisori si știri, ni-at facut cunoscute văditele trădări ale Domnului Mol-
I/

dovei si că cra de nevoie să-l mazilim. Care allindu-se adevărat, Împăratul

nostru atotputernic i-a luat Domnia si a dat-o lui Alexandru Vocvod, care a
AS

fost Domu al ‘ferif-Romineti si care acum stă să plece, Acestuia si Domnu-

lui muntean, li s'a poruncit a merge la Occacov, pentru apărarea hotarelor»,
1 În corespondenţa citată, c si alta, a aceluiaşi, datatà din Muncaciü, 10
UI

Septembre. Cf, Zörök-Magyarkori Allam-Okmänytär, II, pp. 108 si urm., 112

si urm., 116 si urm., 125.
BC
 190 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
AR
[13 Octombre 1629.)

IBR
....Snyden heeft man den .... De odată sa schim:
prince van Valachie, die daer bat Domnul T'erir-Romiánestt,
twe jacren geregncert haeft, care a stăpinit acolo dofani,

YL
verandert, ende deselve pro- si acea fara sa dat unuia
vintie gegeven aen cen die care, de doi sai trel anf in-
hem t'seder twe offe drie i- coace, a început a se da

SIT
acren herwacrts hecft begin- drept un fiii de flori al luf
nen vuyt te geven voor cen Ștefan Tomșa, care în viata
bastardszoon van Stepha- sa a fost Domn al Moldover.
nus Thomsa, die in syn le-
ven prince van Moldavia is
ER AMignont si favoriţii, cari sint
în jurul Sultanuluf, ati dus la
capăt aceasta, prin fagäduielf
IV
gewecst. De mignons ende
Favoriten, die rondomme den de o sumă mare de bani, pe
UN

Grooten [eer syn, hebben lingă Maria Sa, inpotriva

sulex door beloften van cen vointit, sfatului si párerif Cai-
groote somme gelts by Syne macamului. Prin aceste felu-
L

Mat. iegens den wille, ract rite schimbări va icsi nca-

ende advys van den Cahi- pirat ruina acelei tert. Care,
RA

macham te wege gebracht. de cînd stati ett aici la Poartă,

Vuyt dese menichvuldige ver- a scăzut cu două tref-mif
NT

anderinge moct nootwendich din sate şi din locuitori. ...:

de totale ruyne vant selve
lant volgen. Twelck seder
CE

myne residentic aen desc

Porta wel twe derde paarten
van dorpen ende inwoenders
I/

vermindert is: #psa Constan:

AS

tinopolis foret venalts, si esset

qui emereti,...
UI

1 La 27 Octombre, Haga spune că, Hagl-lusuf scrie din Muntenia «cá

priucipele Ardealului a mers la hotarele ungurești» (dat den prince van Tran-
BC

silvanie nae de frontieren van Co: van Hungarie gegaen is). — In alt raport
din aceiași zi, arată că i s'a anunţat de ambasadorul lui Bethlen ci a sosit la
 . ‘ . ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 191

Y
XLI. | |

AR
(Toamna 1629.] -

R
Quant aux Tartares, le Sultan et Cantemir avec le Sultan
Narredin et Bosnak Sultan et plusieurs autres gentilhommes,

LIB
qu'on appelle Myrzas, sont entrés en Pologne avec som hom-
mes et passerent par le pays de Zarra, nommé Cernovie, là
où sesiournoit un certain Polonois Omolecky; lequel, apprès

Y
que les Tartares s'en retournoyent, envoya apres eux le frère

SIT
de sa femme, avec deux mille hommes bien armez, pour com-
battre une partie d'iccux, attendu qu'ils estoyent divisez en
cinq parties. Ce qu'ayant entendu les Tartares, ils leur alle- _
ER
rent au-devant et desfirent ces deux mille Polonois à plaste
cousture, de sorte qu’il n'en eschappa pas un. Tout le gros
de ces cinq parties ravageoient le pays durant neuf jours en-
NIV

tiers,’ ct dans mesme terme, ils en sortoyent, sans y avoir

trouvé aucune resistance des Polonois; d'autant que tous
estoyent au camp contre le roy de Sueden et que le Vai-
LU

voda Kucky se tenoit ferme dans une bicoque. Au retour,

le Sultan venoit de...(?) les Polonois combattans du dedans
d'un chastcau, autour duquel les Tartares ont mis tout à
RA

feu. Le 4 d'ottobre, le dit Sultan s'estoit rendu pres de

Bogdanie pour y faire marcher son armec, auquel le prince
NT

dudit pays envoya beaucoup des presents, le priant de s'en

destourner. Ce neant moins, il y entra ct fit beaucoup de
maux. Depuis, les Tartares, poussez ‘de leur propre mouve-
CE

ment, tournerent derechef en Pologne, environ douze mille

hommes, pour y faire plus de butins, mais, parce que Omo-
lecky en avoit desià avisé le roy de Pologne, on luy en-
I/

voya au secours 30m hommes, qui misrent en route ces

AS

I2m Tartares et leur osterent tout leur butin. On dit que

huict mille d'iceux furent pris vivfs; desquels ayant choisi
UI

Curtea muntcani, Iusuf mat spune că principele «c aproapein convalescentä» -

si pleacă spre Oradea si Casovia. -- In raportul din 10 Nov., Haga anunță că
lusufși zisul ambasador aii ajuns la Constantinopul în ziua de 31 Oct, si
BC

acesta din urmă și-a avut audiența

la 6 Novembre. Bethlen ar fi fost räü bolnav
de dropică,
 192
Cei „ÎNSEMNĂRI SL ACTE ROMANESTÍ..

Y
trois mille des plus braves, le reste fit--on (sic) passer au
fil de Vespee. D’entre cdux-la estoit prisonnier encore

AR
un Sultan, le nom duquel on ne sait point, plusieurs |
Myrzas, les quels, avec d'autres. ‚50 ;principaux, on a livré

IBR
au roy de Pologne. Le Sultan Souled. Ghirai, pere. du Toy,
et Cantemir, en. passant . avec leurs, armees par Bogdanic,
despouillerent les habitans de leurs, chevaux, vestements et

YL
provisions, en. emportant mesmes plusiours enfens ct fem-
mes et, de là s'estant retiré au pays. de Akerman, pour y
yverner, fait desseing de s'en retourner en Pologne, si tost

SIT
que les eaux seront gelées. 4

n Copie.

d'un avis

© [Anexă la raportul olandes de la

ER de Moldavia.
Constantinopol, din 24
Novembre 1629.]
IV
UN

[22 Decembre 1629.)

L

Haga câtre State.

RA

„În Moldaviae houwt ... În Moldova, -Domnul

den affgesetten prince het mazil fine, cetatea Hotinuluf
NT

‚casteel van Chotin, ende hecft si a fäcut oare-care încercări

jegens syn successeur eenich în potriva urmasului sat, în-
CE

tentatyff gedaen, cerst om tăii pentru a fi restabilit prin

door faveur ven den brocder : ajutorul fratelui Hanuluf, cînd
des. tarterschen Coninex, als “acesta, ieşind din Polonia,
trecea pe la hotarele Moldo-
I/

hy vuyt Polen de frontieren

van Moldavie passeerde, we- vei, şi apoi, cînd a intimpi-
AS

-derom ende possessie vant nat aici greutăţi, prin luptă,

lant herstelt te werden, ende bätindu-se oamenii săi cu
UI

daernae, als hem sulex ge-. ostile Domnului cceste acum,

difficulteert werde, door een care pentru accia si cere aici
faict d' armes, hebbende syn ajutor....
BC

volck met de troupen van-

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 193

Y
den iegenwoordigen prince

AR
geslagen, die dacromen hier
om assistentie acnnout!

R
LIB
XLIII,

[4 Maiti 1630.)

Y
Haga către State.

SIT
.... Den Capitan-Passa e Capudan Pasa se gá-
prepareert hem om met de teste pentru a merge cu toată
gansche armade in de Swarte
Zee te gaen. Huyden acht opt
ER
flota in Marea Neagră. Acum
zile, Sultanul a schimbat
dagen geleden, heeft «den pe Domnul Moldovei pentru
NIV

Groeten Heer den prince van nedestoinicia sa dea cirmui

Moldavie overmits syne en- şi in loc a ales pe unul Moise.
bequaemheyt om te regicren Movilă (al cărui tată şi un:
LU

verandert, ende in syn placts chiù ati stăpinit în acca țară),

cenen Moyses Mohyla (wiens pentru că a făgăduit să-i dea
vader ende oom in de selve
RA

50.000 de taleri Mărici Sale,

provintie gegovernceert heb- afară de presenturi către Cai-
ben), mits dat tachtich duy- macam şi Capudan-Pasa, ce
NT

sent rycxdaclders aen. Syne l-ati sprijinit....

Mat., behalven de geschen-
cken aen den Cahimacham
CE

ende Capitan-Passa,
syne pro-
moteurs, beloofft, betaclen
sall, erweclt....
I/
AS

! Cf. raportul aceluiași din 18 August: «Den afigeseten prince van Moldavie
heeft hem in Chotyn geretircert, sender dat men alsnoch syne intentie weet»—
UI

:
«Domnul mazil. al Moldovei 21s'a retras - 4 :
in Ilotin, “ri (d
fără săi se co stie«t pănă
Xn
acum
gindul».
BC

64507. Vol. IV. 13

 191 ÎNSEMNĂRI SL ACTE ROMANESTI

Y
XLIV.

AR
Haga către State.
[16 Octombre 1632.]

IBR
>... Terwyle men hier we. Pe cind se expedia
aici un noii Domn muntean,
doende is geweest met de ex-

YL
un boier, anume Matei, în
peditie van cen nieuw prince
înțelegere cu Abaza-Paşa, de
van Valachie, so heeft cen
Silistra, si cu invoirca lo-
seecker Bojaer genaempt Ma-

theo, met intelligentie van
Abasa-Passa, governeur van
Silistria, ende toclatinge van
de lantsaten, die door de
continuele veranderinge van
IV
de princen ende de promotie
van onwaerdige personen tot
UN
SIT
cuitorilor, cari au ajuns in
cea maf mare miserie prin
necontenitele schimbärt ale
ER Domnilor şi numirea de per-
soane nevrednice, a luat fara
în stăpinire si a trimes aici
pe unit din boicrif terif pen

vuyterste miserie ende des- tru a infätisa cuvintele pen

peratie gecocmen syn, hen- tru care Sa făcut aceasta si
selven in de possessie ge. a oferi, în locul celor 50.000
stelt, ende cenige vuyt de taleri ce dădea tribut tara
L

de
li se
Bojaren vant lant hier ge- dacă
RA

pe an, 100.000,
sonden om de redenen, wac- ingäduie asi alege singuri
romme sulex geschiet is, Domnit, Dar acest lucru se
NT

tevertoonen, endein de plaets ica nici foarte tare in nume

trimes
van vyftich duysent daelders, de rău, şi indatà s'a

die deselve provintie iacrlicx la Abaza-Pasa al doilea Im-

CE

voor tribuyt betaelt, hondert brohor al Împăratului, cu po-

‘tebeloeven,by soe verre men runcă aspră ca el insusf, cu
haer toclaten wil de princen oastea din pasalicul său, să
I/

selfs te vorkiesen. Maer dit meargă să concasci pe cel

AS

feyt wert hier seer qualyck ce sa facut Domn în Ţara:

senoemen, ende datelyck homăncască şi să caute a
heeft men aen Abasa-Passa pune mina pe dinsul, si pe
UI

den tweden Stalmeester van cellalt, ce a fost ales aice,

den Keyser gesonden, met şi a plecat dăunăzi intr'acolo,
BC

strenze bevelch, dathy per- si puic în Scaun. Si, dacă

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 195

Y
sonelyck met de militie van supuşii nu-l vreaü, [să spuie]

AR
syn district den opgeworpen că Împăratul e gata să alcagă
prince vuyt Valachie gaetver- aici un altul, dar că nu se
dryven, ende in handen siet invoieste nică într'un chip a

R
te becoemen, den anderen, întări pe acela care s'a sta.

LIB
erweelt, ende onlancx der- bilit singur. Hagi-Iusuf-Aga
waerts vertrocken, in de pos- a fost si el trimes în mare
sessie stellende. Ende, by soc grabă la principele Ardealu-
verre d'ondersaten hem niet

Y
luf, în a cărui ţară acel Matei
den begeerden, dat Syne si multi alţii dintre boieri

SIT
Keyse Mat. hier cen ander si ceï de rind s’aü adăpostit
sul erwcelen, maer den genen, un timp,supt cirmuirca Dom-
die hem scelfs opgeworpen nului mazil, pentru ca si În-
heeft, in geenerley manier
den begeert te confirmeren. de
ER
nälfimea Sa, latot ce va fi
nevoie, din partea să
NIV
ITazi-Jussuf-Aga is oock aen ajute a sc îndeplini această
den prince van Transilvanic, poruncă a Împăratului tur-
in wiens gcbict dito Matlıco cesc și să-l trimeată la Poartă
LU

ende vecl anderen van de Bo- [pe Matei). Dar, dacă va maf
jaren ende het gemeen Volck fi avînd si alte misiuni cumva,
haer onder de regieringe van cu privire la lucrurile ungu-
RA

den affgesetten prince, een resti, nu stiü. Domnul resi-

tytlang opgchouden hebben, dent al principelui mi-a fä-
in grooten hacst geexpe- găduit să viea-mispune din
NT

dicert, ten fyne Syne Ioo- gură despre aceasta; așa că

cheyt, by al dien het van in adevăr pare că mai este
CE

noode mocht weesen, van ceva....

syne zyde oock het bevel
van den turexschen Key-
I/

ser wil helpen executeren,

ende aen de Porta senden.
AS

Maer off hy daerbenefiens

noch eenige andere commis-
sie meer heeft, desaccken van
UI

Hungarie aengaende, is my
onbekent. Den Heer Resident
BC

‘van den prince hecft belooft

 196 ÎNSEMNĂRE SI ACTE ROMANESTI .-

Y
my mondeling daervan te

AR
coenen spreecken, sulhx dat
er wel yt anders schynt te
weesen.

R
Dese ministers end cenige Aceşti ministri și unii frun-

LIB
principalen onder de Grie- ' tasi dintre Greci, cari se hră-
cken, die haer selven met nesc și caută a se îmbogăţi
het aen ende affsetten van cu punerea și scoaterea a-

ITY
dese princen generen ende cestor Domni, nu se vor opri
soucken ryck te maccken, înnainte ca amindouä provin-
sullen niet eer ophouden voor ciile: Moldova si Tara-Ro-

S
ende aleer dat beyde de pro- mäneascä, sä fie ruinate si
vintien van Moldavie ende
Valachie t'eenemael gerui-
ER golite de locuitori. La care
s'a si ajuns aproape. Cci ce
neert ende gedepopulcert se dati aici de coboritori ai:
NIV

sullen weesen. Waertoe het Voevozilor drepţi de odini-

nu bynae gecoemen is. Die oarä sint, in de obste, afarä
hier haer voor de descenden- de puţini, vagabonzi, si multi
LU

ten van de voorige wettige dintre ci oameni cari n'aü

princen vuytgeven, syn alte- un ban și pleacă de obiceiü
sanen, eenige weynich perso- de aici cu o datorie de trei
RA

nen vuytgesondert, vagabon- saü patru sute de mii de ta-

den ende vyle luydens die... lerî, si cari tratează pe bictii
haerselven niet den penning
NT

locuitori cu silä si întrun

en vermoegen, ende geme. chip barbar. E de mirare că
nelyck met... schult van locuitorii aü putut să îndure
CE

drie off vierhondert duysent asa de mult si nau fugit

daelders van hier vertrecken; dintr'o dată, cum se aude
twelckd’armeondersaten met că fac acuma. Si de la a-
I/

- gewelt, ende door een bar- ceastä Curte, unde lăcomia

-barischtractement, extraordi- a luat locul de frunte, nue
IAS

naris vuytgeparst (sic) wert, îndreptare de așteptat....

te verwonderen zynde, dat
d'ingesetens het duslang
U

hebben kennen harden, ende

niet t'eenemacl verloopen
BC

syn, gelyck men verstaet,

 - ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE | 197

Y
dat nu der gelicx doen. Ende

AR
vuyt ditt Hoff, daer de gic-
richeyt de opperste plaets

R
heeft ingenomen, is geen rc-
medie te verwachten !....

Y LIB
XLV.

SIT
[13 Novembre 1632.]

Haga către State.

.... Den opgeworpen prince

ER
....Celcese făcuse Domn
in Valachie heeft iegens den în “Țara-Romăncască a dat
NIV

prince van Moldavie (die syn luptă Domnului Moldovei,

zoon Radulo Vaivoda, vande- care căuta să puie în Scaun
sc Porta erweclt, met de wac- cu armele pe fiul säü Radu-
LU

pens inde possessic poochde Vodă, ales de Poartă, si a

[(zoochde?] testellen) geslac- învins. Pentru care s'a găsit
genendede overhandtbchou- bine a sc mazili acel Domn
RA

den. Weshalven hier goct ge- [Radu] si a se preface fata

vonden is den selven prince de cel ce stápineste pentru a
NT

te revoccren ende met den nu prăpădi toată tara adu-

possiderenden te dissimule- cind Tatarii și alti ostaşi ve-
ren, om het gansche lant cini. Dar cum va merge mai
CE

met het invocren van de Tar- încolo, vom afla pe urmă:

ters ende andere nacbuyrige e un lucru cu urmări rele,
soldaten niet te verderven. care, de sigur, îndată ce va
I/
AS

! Cf. scrisoarea privată, din acciasY zi, a lui Haga, ambasadorul olandes,
în Colecţia Camerariană din Bibl, din München: «Propter motus in Valachia
exortos, ubi unus ex boiaris sive nobilibus, inconsulta hac Porta, sese pro prin-
UI

cipe gerere coepit, IIazi-lusufi-Aga in "Transilvaniam remittitur, sed an alia

mandata quam quae dictos motus concernunt, secum ferat, nondum mihi con-
BC

stat. Dominus residens se oretenus, quicquid fuerit, ad me relaturum promisit :

‘quod proximis litteris meis, volente Deo, Illustritati Vestrae. significabo» (Vol.
XIX = cod. lat. 10.569, n? 313).
 195 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
fi ribdat, va fi urmat si de
Maer hoe dat het wyders

AR
sall affloopen, sullen wy nae- Moldoveni ....
maels vernemen; het is een
saecke van quaede conse-

R
quentie, die, buyten twyfel,

LIB
by soe verre gesupporteert
wert, van de Moldaviers oock
naegevolcht sall werden. . ..

S ITY
XLVI.
ER [15. lanuar 1633.)
NIV
Haga către State.

.... Huyden is den prince, ....Azi a sosit aici, im-

die hem in Valachie opge- potriva așteptărilor ori-cui,
LU

worpen heeft, iegens d'opinie Domnul ce s'aridicat in Tara-

van yder cen, hier gecoemen, Romănească, avind câ el, de
wel bună samă, sese sute de frun-
RA

geaccompagneert met
ses hondert principale Va- taşi munteni, preoţi şi dintre
lachen, soo geestelycke als mireni, şi a mers călare de-a
NT

werltlycke personen, ende dreptul la audiența Marelui-

van de la
recht toc ter audientie Vizir, de către care
den Uppersten Visyr gere- început a fost primit bine și
CE

den, van den welcken voor i s'a dăruit un caftan de bro-

d' eerste reyse wel ontfan- card; dar, cum va fi pe urmă,
gen ende meteen broccade- va arăta vremea . ...
I/

veste vereert is geweest:

IAS

maer hoe dat het stuck nu

wyders verstaen sall werden,
will den tyt leeren. ...
U
BC
 bei
ee rome
tinive CEP 3A
ay

ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 199

Y
one

AR
XLVII.
a e

(21 Februar 1633.]

s
4

R
‚Biblio

Haga către State.

LIB
.... Nae lange deliberatien .... După lungă delibe-
ende veel dispuyten, die hier rati si multe certe, care att
onder de Visyren, Muphti, fost aici între Viziri, Muftiü,

Y
Capitan-Passa ende andere Capudan-Pasa si alti sfetnici,

SIT
racden geweest syn, is cyn- in sfirşit Matei, care se fă-
telych Matheo, die hem sel- cuse pe sine Domn muntean,
ven, door faveur van Abasa- prin ajutorul lui Abaza-Pașa
Passa ende de gemcente, tot
den prince van Valachie op-
ER
si al terii, a fost primit de
Sultan şi întărit spre mirarea
geworpen heeft, van den tuturora, cc nu se .asteptaü
NIV

Grooten Heer geaccepteert ca autoritatea lui Abaza-Pașa

ende geconfirmeert gewer- să fie asa de puternică fata
den, tot verwonderinge van de inviersunata împotrivire a
LU

alle menschen, dat d'auto- celor mai mari din Impäratie,

riteyt van Abasa-Passa ic-
gens de heftige oppositien
RA

van de prineipaelsten vant

Rych soo vcel hecft vermoe-
NT

gen.
De ruste ende conserva- Odihna și ţinerea în bună
tie van de selve provintie, stare a terii, ai cărei locui-
CE

wiensingesetens totvuyterste tori eraü aduşi la cea mal

desperatie gebracht waeren, mare deznădejde, sa luat
is principalych in conside- mai ales în samă, pe lingă
I/

ratie gecoemen, behalven dat aceia cá Marele-Vizir, pe cu-

vintul căruia acel Mateï a
AS

den Oppersten- Visyr, op

wiens woort den welge- venit aici, voia să se tie de
dachten Matheo hier gecoc- fägäduialä. Principele Ardea-
UI

men is, syne beloften ende lului, din parte-i, a ajutat si

tocsegginge heeft willen nac- el acest lueru si l-a sfätuit
BC

coemen. Den prince van pe eit a putut....

Transilvanie van syne zyde
 „200 ‘ ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
dese saecke oock, soo well

AR
als doenelych was, gefavori-
scert ende gerecommandeert
hebbende ....

R
LIB
XLVIII.
[12 Iulie 1633.)

ITY
Haga către State.
.... Naedatd'ondersaten .... După ce supușii din

S
van Moldavie haeren prince Moldova, după exemplul ce-
Alexandrum, volgende't vor- lor din Tara -Romănească,
gaende exempel van de Va-
ER ai gonit pe Domnul lor,
lacchen, : hadden verdreven Alexandru, și aü ucis mulți
NIV
endeveelvoorneme Griecken, boieri greci, oamenii lui de
syne domestiquen, omme- casă aü chemat pe unul
gebracht, soe ist dat sy Barnovschi, care fusese in-
LU

eenen, genaempt Bernofsky nainte Domn acolo și, fiind

(die te vooren haer prince din noi mazilit, fugise în
geweest, ende wederom, aff- Polonia, fusese primit acolo
RA

geset zynde, in Polen was în nobilime și-și avea un cas-

gevlucht, ende, aldaer onder tel si multe sate, si, cu voia
den adel aengenomen, een Porții, veniseră aici cu acela,
NT

casteel ende veel dorpen be- pentru a-i căpăta întărirea,

sat), geroupen hebben, ende pentru care era si mare nă-
CE

met licentie van de Porta met dejde de la Vizir. Dar, totuşi,

den selven hier syn gecoe- cînd a mers să sărute mina
ımen, om de confirmatie voor Vizirului pentru a primi în-
I/

hem te verwerven, waer var voirea Împăratului, a fost

haer oock cen groote hoepe închis, şi Bogdan-Sarai, unde
IAS

van den Vezyr gegeven was. obișnuiesc a sta Domnii, a

Maerdesnietjegenstaende,als fost prădat de tefterdar de
hy de hant van Syne Ex- tot ce se găsia înlăuntru.
U

cellencie te gaen cussen, Boierii moldoveni, saü no:

omhetplacet van den Keyser bili, cari venise în număr
BC

t' ontfangen, is hyin appre- mare cu dinsul, s'aü risipit

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 20 rea

Y en
=

I
5 2» NS

AR © Ap

>me,
xy
hensie genomen, ende het in toate părțile.D ar È ins
Bugdaen-Saraglio, daer de Stăruit citeva zile de. Ni
princen plegen te logieren, si S'aii rugat ca Barnovsältit”

R
door den tefterdar van al- să fie liberat şi să li se dea
les wat daerinne gevonden ca Domn, trăind între spe-

LIB
worde, berooft. De moldau- rantà si frică, pănă ce la
ische Bojaren off Edelen, urmă, în ziua de 2 ale lunii,
die in groote menichte met a fost adus în Divanul Im-

Y
hem gecoemen waeren, alom- păratului și, uitindu-se Măria

me verstroeyt. Evenwel heb-
ben eenige dagen lang niet
opgehouden vanden Vezyr
te solliciteren ende te sup-
pliceren dat dito
soude relaxeren ende
tot cen prince «even, le-
vende tusschen hocpe ende
yreese, tot dat hy cyntlyck
SIT
Sa printr'o fereastră, i s'a
tăiat capul. Nu se stie bine
de ce, pentru cá a venit cu
Bernofski
ER
pas si după o poruncă îm-
părătească aici. Dar, fiind in
hacr
NIV
Polonia, de două ori a nă-
vălit cu armele in Moldova
și a vrut să goncască pe
Domnul din Scaun, așa încît
LU

om den jj-ten deses in den multi s'aü mirat aici, că s'a

Divaen des Keysers gebracht apucat să vic la Poarta, dar
ende openbaerlyck, Syne - a fost înşelat de exemplul
RA

Mat: door een traglic-veyn- Domnului de acum din Tara-

ster sulex acnsiende, het Romäneascä, Matci Voevod,
NT

hooft affgeslagen is gewer- care, fără să se fi aşteptat

den. Men wect eygentlyck nimeni, s'a întors vii din
d'oorsaecke nict, nademacl peștera lcului. După două
CE

sub fide publica, ende met zile, la cererea boierilor mol.

een commandement des Key- doveni, s'a fâcut Domn Moise
sershier gecoemen was. Dan Movilă, care mai domnise
I/

hy heeft, gedurende syne re- înnainte un an la dinșii, bine

AS

sidentie in Polen, twe maels si spre multämirea locuito-

armata manu Moldaviam gein- rilor. Și Împăratul, pentru a
vadeert ende den regieren- nu ingreuia tara, și a dovedi
UI

den Prince willen verdryven, buna sa dispositie, i-a iertat

sulcx dat veel luydens haer seizeci de poveri de bani,
BC

‚verwondert hebben, dat het care face aproape 60.000 de

heeft derven bestaen om hier taleri,și att fost fägäduiti
 202 “ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
te coemen, maer hy is door Măriei Sale pentru principat,

AR
het exempel van den jegen- după obiceiul de aici....
woordigen prince in Wala-
chia, Matheo Vaivoda (die

R
jegens d’opinie van allen vi-

LIB
vus ex antro leonis regressus
fuit) bedroegen geworden.
Twe dagen daernae, op het

ITY
versouck van de moldauische
Bojaren, is Moses Mohyla
(die te vooren oock een

S
| jaer onder haer wel ende tot
contentement van deingese-
tens geregieert haeft) prince
ER
gemaeckt, ende den Keyser,
NIV

. om het lant niet te belasten

ende syne goede gevegent-
heyt te betoenen, heeft aen
LU

den selven tsestich sommen

gelts (die ontrent tsestich
duysent rycxdaelers bedrac-
RA

gen, ende aen Syne Mat:

voort principaetschap, nae
NT

het gebruyck van hier, be-

looft waeren) ultro quyt ge-
scholden....
CE

XLIX.
I/

[31 Decembre 1636.)

IAS

Haga cátre State.

....Den prince Rakoccy .... Principele Rákóczy

U

soucht.de princen van Mol- caută să tragă în partea sa

BC

davie ende Valachie op syne pe Domnii Moldovei si Terii-

zyde te trecken, ten deele | Romäncsti, parte prin fägä-
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 203

Y
door beloften, censdaels door duieli, parte prin ameninţări ;

AR
dreigementen; twelch dien ceia ce Domnul Moldovei a
van Moldaviesectretelychaen dat de știre in taină acestor

R
desen ministers geadviseert miniştri...

LIB
heeft !....

L.

Y
(3 April 1637.)

SIT
Haga cätre Camerarius.
.... Furono anco commandati tre o quatro sangiaci della
Graecia con loro troupe de unirsi con il Bassa di Silistria,
Cantemyr e il principe di Moldavia e Valacchia, per formar ER
un altro campo nella Valacchia, verso li confini di Transilva-
NIV
nia, con speranza ch'alla vista e vicinanza delli esserciti otto-
mannici li Stati c popoli del paese, abandonando il principe
di Transilvania, eligerebbono in principe il conte Bethlen...
Il principe di Transilvania frà tanto hà mandato in Polo-
LU

nia e, come credo, anco in Germania, per trattar e doman-

dar soccorso ; non hà anco mancato di tentar per poter tirar
RA

alla sua parte e devotione il principe di Moldavia, con pro-

messe di beni e castelli e con minaccie. Il che detto prin.
cipe puntualmente fece’ intender a questi ministri. Ia il prin-
NT

cipe di Valachia adherente, o al manco fautore suo, in quello

che lui può?....
CE

LI.
(7 Novembre 1637.)
I/

Haga cätre State.

AS

.... Den prince van Va- .... Domnul Terii-Romä-

lachie, door vrese van syn nesti, de frică să nu-și piardă
hooft te verliesen, gewcy- capul, refusind a veni la
UI

1 La 15 Octombre 1636, ordonind lui Koniecpolski a sta iarna în preajma

BC

Moldovei. regele Polonici ist arată temerea că în primăvară se va relua atacul

contra 'Țerii-Romănești (Grabowski, Seris. Zur Vladislav al IV-lea, pp. 228-9).
2 Cod. Camerarianus, NIN, n° 333.
 204 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTÍ

Y
gert hebbende by Mehemet- Mehemed-Pasa, a trimis Ja

AR
Passa te coemen, heeft, om el, pentru a se indreptáti
sulex t'excuseren, cenige van de aceasta, pe unii din bo-
syne Boiaren ende. princi- ieri și fruntașii terii sale.

R
paele lantsheeren by Syne Care Mehemed i-a pus la

LIB
Excellencie gesonden, die popreală si a pirit pe Domn
deselven gearresteert, ende, ca hain la Sultan și Caima-
den prince als een rebel by cam; așa că s'a luat de Mă-

ITY
desen Keyser ende den Ca- ria Sa o hotärire si în taină
himacham geaccuseert heb- s'a trimis o poruncă la acel
bende, soo is er by. Syne Mehemed-Paşa ca să aducă

S
Mat. cen resolutie genoc- în Scaunul muntean pe fra-
men, ende secretelyck cen
bevel aen den welgedachten
ER tele cel mic al Domnului
Moldovei, care e foarte pre:
Mehemet-Passa gesonden, tuit pentru credința și vite-
NIV

dat hy den iongsten broc- jia sa, — întru cît aceasta sc

der van den prince van Mol- poate face în linişte, fără
die van
"davie,. wegen syne vărsare de singe si pcire a
LU

getrouwicheyt ende man-. terii. Dar, de oare ce Dom-

‘ hafticheyt in groote estime nul muntean, cu lagărul sat
„ies, int principaetschap van de 12.000 de oameni, cum
RA

‘ Valachie soude invoeren, by "se spune, sa retras la Tir-

soo verre sulcx gerouche- goviste, nu departe de ho-
NT

lyck, sonder bloetstortinge tarele Ardcalului, şi stă în

endeverderffvant lant, conde tabără, se pare că s'a găsit
geschieden. Maer, nademael aici cu cale, pentru a nu
CE

den walachischen prince hem- pierde tributul anului curent,

selven met syn leger, starck, care trebuie să soscască in
soe men seyt, twaelff duysent trei luni, a îmbrăca pielea
I/

mannen, nae Tregovisto, niet de vulpe și a lăsa în pace

verre van de transilvanische pe Domn, pănă la un mai
IAS

frontieren, geretereert heeft bun prilej, întărindu-l pănă

gehadt, ende int velt blyff. atunci in cirmuirea lui si
leggen, soo schynet dat men iertindu-i greșelile, ca unele
U

hier geraeden vint, om het ce ar fi fost făcute de frică

BC

tribuyt. vant loopende jacr, fati de clevetirile dusmani-

twelck binnen drie maenen lor săi, şi nu din neascul-
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 205

Y
vervallen sol, niet te verlie- tare, ceia ce se vor facea

AR
sen, het vossenvel aen te o lua drept o indreptätire
trecken, ende den prince legitimă. Astfel de cumpă-

R
ongemolcsteert te lacten, tot tare si compătimire cu ne-
beter gelegentheyt, midd-

LIB
vinovatii supuşi ar trebui să
lertyt hem in syn gover- se găsească la unul din pu-
nement confirmerende, ende ternicii suverani din cresti-
syne faulten perdonnerende, nátate....

Y
als begaen synde door vrese

SIT
van syner vianden calum-
nien, ende niet door onge-
horsacmheyt, twelck men
nu
van
reynsen
voor
(veynsen?)
cen wettige
sall
excuse
ER
aen te nemen. Diergelycke
NIV

moderatie ende mededo-

gentheyt met d'onschuldige
ondersacten soude naulicx
LU

in cen van de machtige po-

tentaten vant christenryck
te vinden wesen!....
RA
NT

[12 Decembre 1637.

CE

Haga
>
către State.

.... De prince van Vala- .... Domnul Teriï-Romä-

chichoudtsichstrictelyck ge-
I/

nesti se fine strins legat de

unicert met den prince Rac- principele Rákóczy, si, cum
AS

1 Cf, în Coll. Camerariana, scrisoarca privată cu aceiași dată: «Il principe

di Walachia, tenuto quì per ribello et unito con il principe di "Transylvania,
UI

s'hà messo in postura di voler mantenersi con la spada, in caso che lo vo-
lessero levar dal suo luogo. D'onde, questi ministri trovano meglio di dissi-
mular per questo tempo, per non ruinar il paese c li innocenti sudditi.
BC

Volse Iddio che li crudeli Spagnuoli e altri principi di Casa d'Austria haves-
sero tanta compassione con li poveri christiani...».
 206 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÂNEȘTI

Y
se crede, e în bună intele-
cocy, ende, gelyk men meent,

AR
met gere cu Hatmanul polon,
in goede intelligentie
den Generael-Veltoversten. asa încît acum, nu numai
niet cá stá gata de apárare, dar

R
van Polen, sulex dat nu
si amenință, pentru a
alleen biyff staen op syne de- încă

LIB
maer .oock dreicht goni pe Domnul Moldo-
fensie,
vef, care nici-o -dată n'a voit
om den prince van Moldavie,
să se depărteze de ascult a:
die noyt van de gehoorsaem-

ITY
heyt van dese Porta heeft rea Porţii,—cu ajutorul acelor
willen affwycken, met d'assis- prieteni ai săi. Din această
mică scinteie ar putea icsi
tentie van de gedachte syne

S
un foc mare, mai ales dacă
vrienden te verdryven. Vuyt
s'ar face pacea generală în
det cleyne vonexken soude
wol cen groot vuyr kennen
ERcreștinătate, ce se pare a
ontstaen, bysonder sie d’al- se aduce pe tapet, cu toate
NIV

gemene vrede in de Chris: că, după mine, e puţin proba-

tenheyt, die men op. het bil să se incheie, — si Împăra-
tapeet schynt te wesen, al- tul şi-ar căpăta în acest chip
LU

hoewclmetcleyneapparentie, mîinile libere ca să se poată

si, de nu
nae myn gevoelen, getroffen amesteca in dant
conde werden, ende den Key- pe faţă, măcar prin ajutor
RA

ser daer door de handen ascuns, să innäspreascä lu-

ledich creech, om mede int crurile ; prin care s'ar putea
face o pagubă însemnată
NT

spel te coemen ende, soo

niet. openbaer, ten minster Turcilor, cari sint ocupați
door secrete assistentie, de în Asia....
CE

partye te styven; waermede

dan aen de Turcken, in Asia
geoccupeert synde, wel den
I/

notabelen aftbreuck soude

mogen geschieden!....
IAS

1 În Coll. Camerariana, aceiași dati: «ll principe di Valachia, confedera

to
strettamente col principe Raccocy e t havendo, come si crede, secreta intelli-
il principe di
genza col generale di Polonia, minaccia hora di.voler assalir
U

Moldavia, fidele a questa Porta e però nemico suo € di suoi adherenti e con-
BC

ederati; da qual piccolo fuogo potrebbe nascer un grand incendio, se la pace

generale in Christianità si concludesse e il Imperatore havesse le mani libere
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 207

Y
AR
[o Ianuar 1638.)
Haga către State.

R
.... Véelluydens van qua- .... Multi dregători sint

LIB
liteyt syn van gevoclen dat de părere că Măria Sa Îm-
Syne Keyserl. Mat., om vcel păratul, pentru multe însem-
wichtige redenen, den tocht nate cuvinte, va zăbovi mer-
in Asia sall vuytstellen, tot sul în Asia, pănă ce toate

Y
dat alle diffidentie in Eu- bänuiclile in Europa, mai

SIT
ropa,principalyk van de prin- ales din partea principilor
cen van Transilvanie, Va- Ardealului si Ţerii-Nomănești
lachie ende haeren secreten si a celor ce se tin de
acnhaeng wechgenoemen sall ER
dinsi in taină, se vor in-
wesen. Den prince van Va- lătura. Domnul muntean a
NIV
lachie heefft syn disscin an voit să îndeplinească planul
dien van Muldavie te ver- săi de a goni pe al Mol-
dryven int werck. willen doveï si a sosit cu tabăra
LU

stellen, ende was met syn lui pănă la hotarele Moldo-

leger tot acn de moldavische vci, aducind în acelaşi timp
frontieren gecocmen, doende pe un anume loan Mohilä
RA

op den selven tyt cen sccc- (al cărui tată a domnit mai
ker heer Johan Mohyla ge- de mult în Moldova) din
naempt (wiens vader voor Ardeal, cu ceva trupe, pe
NT

desen als prince in Moldavie care avea de gind a-l pune

geregneert hecft) vuyt Tran- în Scaun, asteptind si un
CE

silvanie met cenich volck bun: ajutor de la Poloni.

affcocmen, dien men voor Dar Domnul Moldovei (care
hadde in te stellen, ende c om de mare inimă si cu
I/

vertrachtende ooch cen goet bună purtare), bátind pe ai

secours van de zyde van Po- acelui Ioan Mobilă si neve-
AS

len. Maer den moldauischen nind nici ajutorul din Polo.

prince (die cen man is van nia, pentru marile neintele-
UI

- groote courage ende cen geri ce att izbucnit între

goct beleyt) het volck van domnul Hatman şi Cazaci,
BC

per fomentar la parte, se non in publico, per non rompersi con "Turchi, al
meno in secreto...»
 208 iXSEMNÁRÍ SI ‘ACTE ROMÄNESTI

Y
den gedachten heer Johan a trebuit Domnul muntean

AR
Mohyla geslaegen hebbende, să se întoarcă în tara si
ende het secours van Polen Scaunul säü, nefiind în stare
achterblyvende, overmits de a duce lucrul la capăt sin-

R
groote becoerten tusschen gur, dar, pe lingă aceasta;

LIB
den Heer Generael ende în primejdie mare de a fi
de Chosacken ontstaen, soo tratat în acelaşi chip, de
heeft den valachischen prince Domnul moldovenesc. Dar

ITY
hem mocten retireren in syn aü venit la mijloc poruncile
lant ende residentie-plaets, serioase ale Împăratului ci.
niet bastant zynde om het tre amindoi, ca să nu se

S
werch allcen vuyt te vocren, atace unul pe altul în faptă,
maer dacrenboven in groot ERsupt pedeapsă de mazilie,
peryckel .om van den mol. asa că lucrurile staü pe loc;
dauischen prince iure ta. ceia ce miniștrii Porții at
NIV

lionis getractcert te wer- cerut, parte pentru anotim-

den. Ten sy de ernstige pul puţin priincios, dar mai
bevelen van wegen desen ales pentru că intro lună
LU

Keyser aen beyden gedaen, trebuie să fie aici tributuri-

van iegens malcander niet le amînduror provinciilor. În
feytelicx te attenteren op cîteva zile, se aşteaptă și un
RA

pene van privatie, daertus- sol ardelean cu tributul... .

‘ schengecoemen waeren,sulcx
NT

dat voor alsmede saecken

in stilstant syn; twelch dese
ministers begeren, ten deele
CE

om het onbequaem saisoen,

maer principalyck om dat
binnen een maent de tri-
I/

buyten van beyden pro:

vintien hier moeten wesen.
IAS

In weynich daegen werter

oock een ambassadeur van
Transilvanie met het tribuyt
U

verwacht!....
BC

1 Cf, în Coll. Cumerariana, raportul din 6 Februar: «Gli principi di

Bugdania e Valachia sono ritornati alle loro sedie per rigorosi ordini di quà».
 ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE 209

Y
AR
LIV.
(1638.]

R
LIB
Nos Georgius Rakoczi, Dei gratia princeps Transylvaniae, |
partium regni Hungariäe dominus et Siculorum comes, etc.,
damus pro memoria et in testimonium praesentes quibus
expedit universis quod, quemadmodum nobis et Illustrissimo

Y
Vayvodae Basilio, Dei gratia regni Moldaviae principi ct do-

SIT
mino haereditario, inde ab auspicato priucipatu suo tranquilla
pacataque vicinitas et amicitiae consuetudo intercesserat, quan-
quam ea superius elapsis temporibus ob quaedam negotia et
causas impediri immutarique coeperat, ER verum Sua Dominatio:
Illustrissima Basilius Vayvoda nos per plenipotentiarium ho-
NIV
noratissimumque legatum suum de pristina vicinitate bona '
concordiaque mutua in locum restituenda et confirmanda re-
quirens, et nos ctiam ob oculos habentes nos ctiam ipsos sicut
LU

Suam Dominationem Illustrissimam Dasilium Vayvodam unius

eiusdemque potentissimi Imperatoris essc fideles tuitionemque
et defensionem Suae Potentiac vel Potestatis aequaliter ex-
RA

pectarcacin cam intentos esse, promptissimum ctiam inclinatissi-

mumque semper habentes animum cum omnibus vicinis nos-
tris concordiam bonamque amicamque benevolentiam colere ct
NT

tenere, his inducti rationibus, promittimus nos ipsos ct obli-

gamus Suae Dominationi Illustrissimae ct assecuramus etiam
CE

Dominationem Suam Basilium Vayvodam in verbo nostro prin-

cipali et sub bona fide christiana nos nullis ex causis nulloque
sub modo hostes aut inimicos Suae Dominationi Illustrissimae
futuros, damna, iniurias neque sibimct, neque regno suo fac-
I/

turos aut illaturos, verum cum Sua Dominatione Illustrissima

AS

optimam culturos habiturosque vicinitatem, nullo de loco vel

contra suam personam, vel contra eius regnum hostes aut
inimicos comparabimus, nec incitabimus, neque mittemus;
UI

quinetiam, siqui venire vel abire intenderent, pro possibilitate

nostra avertere conabimur ct intendemus, uno Imperatore.po-
BC

:tentissimo de iis excepto. Quinetiam, si exinde quippiam in

perniciem aut nocumentum Suae Dominationis Illustrissimae
64567. Vol. IV. 14
 210 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
comp-
cognosceremus, bonis intercessionibus nostris sedare et

AR
lanare intendemus. Si quando Suae Domina tioni Illustr issimae
praeter Imperatoris voluntatem malevoli et aemuli sive ini-
mici conspirentur, tempestive ab eodem requisiti, condecen.

R
tibus auxiliis iuxta necessitatis exigentiam Suae Dominationi

LIB
Illustrissimae aderimus et subveniemus. Siundecumque contra
Suam Dominationem Illustrissimam Basilium Vayvodam res
noxias animadvertemus, eandem de iis tem-
aut intentiones

ITY
pestive certiorem reddemus et, quantum in nostra potestate
fuerit, talibus resistemus. De quibus tamen omnibus poten-
tissimum Imperatorem excepimus et secludimus. Contra alie-

S
nos etiam Vayvodas iuxta posse nostrum convenienti bene-
volentia et defensione eidem adesse volumus. Hoc etiam ad-
ER
dito quod Sua quoque Dominatio Illustrissima Basilius Vayvoda
praeter scitum et consensum nostrum bello et armis hos-
NIV

tiliter in Matthaeum Vayvodam vel eius regnum nulla ratione

aut modo proficiscatur et abeat. Quam nihilominus assccura-
tionem nostram sic observabimus eoque pacto locum habituram
LU

volumus, si Sua quoque Dominatio Illustrissima Basilius Vay-

voda compromissa sua et obligationes nobis factas ad totum
et integrum compleverit et praestiterit. In cuius rei testimo-
RA

nium nos quoque cidem domino Basilio Vayvodac praesentes

litteras manus nostrae subscriptione sigilloque nostro robora-
tas dedimus et concessimus. Datum in civitate nostra Alba-
NT

Iulia, die vigesima nona mensis septembris, anno Domini

millesimo sexcentesimo trigesimo octavo. |
CE

Georgius Rakocsy.
[Original, cu pecete. — Alba-Iulia, Bibliotheca Batthyânyi,
Codices authenticorum.]
I/

LV.
IAS

[26 Novembre 1639.]

Henric Cops cátre State.
U

.... Naer dat men hier den .... După ce mai mult
prince van Valachie langen timp Domnul Teri-Romä-
BC

tyt voor suspect van rebellie nestí a fost socotit aici ca

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 211

Y
hat gehouden, ende dickwils bănuit de trădare si s'aü ti-

AR
(sic) geconsulteert hoe men nut adese sfaturi cum să-l
hem best sonder ruyne vant scoată mai bine fâră a ruină

R
lant soudeaffsetten, soo heefft tara, la urmă Domnul Mol-
eyntelyck den prince van dovel, prin prietenii săi si

LIB
Bogdanie door syne vrien- figăduicli de 300.000 de reali
den ende beloften van drie ca dar pentru Măria Sa Îm-
hondert duysent rcalen van păratul si tot atitia ca ha--

Y
achten tot een present aen raciii pentru amindouä Dom-

SIT
Syne Keyserl. Mat. ende an- niile (ceia ceînscamnă 100.000
dermael soo veel voor tri- mai mult decit c obiceiul),
buyt van beyde dic princi- a izbutit ca Scaunul săi să
paeten (het welch hondert
duysent rcalen boven het
fie datER fiului ce are
timea Sa să fie ales ca Domn
si Înnăl-

ordinaris is)soo veel te wege

NIV
muntean, cu condiţie . să-și
gebracht, dat synenstoel aen capete Scaunul singur, cu
syn zoone heeft geresigneert ajutorul numai al Tatarilor
ende Syne Excellencie prince şi al ostașilor de la hotare,
LU

van Valachie is erwcelt, met cari státeaü gata. Pentru a-

conditic dat hem selven met ceia, acum vre-o paisprezece
zile s'a trimis de aici un
RA

hulfe van de Tarters ende

volck vandeconfynen,diege- Capugi-Basa în Tara-Romä-
rect wacren, in de possessic ncască, pentru ca să facă
NT

most stellen. Daerhalven on- știută supușilor voința Mä-

trent vecrthien daegen gele- rief Sale Împăratului. Ceia
den van hier een Capitzi- ce aflind Domnul care stă-
CE

Bassi nacr Valachie is ge- pineste, a pus să-l taie în

sonden, met last die onder- bucăţi, cu toti cei ce eraü
sacten den wille van Syne cu dinsul, și sa retras, cu
I/

Keyserl. Mat. te anunchieren. ostașii săi unguri si alti spri-

AS

Het welck den prince die în jinitori, la hotarele Ardea:

de possessie is vernemende, lului, într'o cetate ce cum-
heeff denselven met syne pärase si unde-si adäpostise
UI

suyte doen om stucken hou- cele mai însemnate averi ale

wen, ende was daer vacr lui, cu gind să se apere de
BC

:metsyneungersche soldaten orice putere. Pentru care ieri

ende andere adherenten naa s'aü trimis alte porunci la
 212
hd . insEMNARÌ SI ACTE ROMÄNESTI

Y
de confinen van Transilvanie Pasa de Silistra si Hanul

AR
in een casteel. dat gecocht Tatarilor, ca să ajute. In ori-
(sic) heeft, ende aldaer syne . ‘ce chip pe noul Domn să-și.
principaelste goederen. ge. . iea în stăpînire Scaunul, cari

R
vluchthadde,geretrieert, met de bună samă vor ruină cu

LIB
intentie hem selven iegens totul acele provincii, și, dacă .
alle gewelt te defenderen. iarna nu va impiedeca, de.
Daerhalven op gisteren naer sigur cä acest foc se va in-

ITY
den Passa van Silistria ende tinde pănă în Ardeal, unde
Tarter-Chan andere beveelen în primăvară e mult de te-
syn gesonden, den nieuwen ‚mut....

S
prince in alle manieren in de
possessie te helpen stellen,
die apparent die provintien
ER
totaliter sullen ruyneren, en-
NIV

de, by aldien den winter geen

verhinderingen was, soude.
voorseecker dit vuyr tot in
LU

Transilvanie loopen,. daer

int vooriaer grootelicx voor
te vresen is....
RA

LVI.
NT

[Extrase din Socotelile Brașovului pe anii 1639-41.)

CE

[Decembre 1638. Mustafă Ceauș.] 13 Decembris. Item

kompt Boyer Lasslo auss der Wallachey, 3 Personen...
14 Decembris. Dem Boyer Lasslo... Den Moldauern . . .
I/

Dess Moldawer Waydae Dienern. [Și la 25 «den Wayda

Dienern».] 19 Decembris... Ittem kommen vom Matthe
IAS

Wayda 2 Postelnik ...

1639. 15 lanuarii... Eodem kompt der Tóreok Marton
auss der Wallachey mit den Post-Rossen auss der 'Terwist,
U

so der Daniel Mihaly hatt dahin geführtt....31 lanuarii...

BC

Ittem kommen dess Waydae Diener 2.

[1r Februar «Petrii» în Muntenia cu scrisori.] Ittem geben
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 213

Y
‚auff Befehl dem wallachischen Pfaffen auss der Langau...

AR
7 Febr.... Kompt von F. G. Radul Gaspar, 3 Personen...
Ittem kompt dess Waydae Post von F. G., 2 Personen...

R
[Duşi la Cimpina.] [ro Februar. Trimis fiul luf «Korka» in

LIB
Muntenia cu scrisori.)
6 Martii. Zu Morgen kommen dess Waydae Diener...
15 Martii... Zu Morgen kompt ein Legatt auss der Walla-
chey: Posstelnik Szekely, mitt 26 Personen...16 Martii. Dem

Y
Boyern zu Morgen... Schickt der Boyer 2: Diener bey

SIT
den Wayda... 22 Martii, Kompt der Wicdika von Wey-
semburg. [30. Ibrahim Ceaus de la Poartä cu Daniel
Mihály.] 31 Martii... Kommen des Waydae Diener mit F. G.
ER
Post; verreysen in die Wallachey mit 4 Ross; sein 5 Tag
aussgewesen.
NIV
7 Aprilis... . Kompt Boyer Lasslo, 4 Personen. [9. Întors
Ibrahim.]
24 May. Zu Morgen kommen Wornikul Sztoikan und
LU

Szava Lugofett, 20 Personen... 25 May. Zu Morgen kompt

.Szekely Istvan, 2. Personen... 26 May. Zu Morgen kompt
Szekely Mihaly vom Boyern zurück... Kompt Boyer Lasslo
RA

'von der Portt.

II Iuny... Zu Morgen kompt cine Legation auss der
Moldaw :mit 46 Personen, Wisster Buhus... 16 Iunii. Zu
NT

Morgen kompt Balint Deak, dess Waydae Post, von F.

G.... Kommen abermahl dess Waydae Diener 3 von E.
CE

G.... 25 Iuny. Zu Morgen kompt der Boyern Diener, 4 Per-

sonen... Kompt Mike Janos, 3 Personen, verreyset in die
Wallachey. [26. Servitor al boicrilor.] 27 Iuny. Zu Morgen
kommen die Boyern von FP. G. zuruck mit vielem Gesindt.
I/

[Si la 28.]
AS

12 July... Auff den Abendt dem Szekely Janos, 3 Perso-

nen... Den Pitaire Crestell in Eysen geschlagen. [13. Székely.]
14 Iuly. Zu Morgen kompt Szekely Andras und Szekely
UI

Janos mit vielen Rossen und 7 Personen, so auff die Portt

verreysen. [Si in zilele următoare] 26 July... Auff den
BC

: Abendt kommen die Legaten alle so auff die Port verrey-

sen und in die Moldaw: Tholdalaghi Mihaly, mit 42 Perso-
 214 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

Y
nen. Der Keöreosi Istvan, 14 Personen. Der Maurer Mihaly,

AR
mit 16 Personen. Der Barcsaj Akos, mit 12 Personen. Der .
Beldi Janos mit 25 Personen, 15 Solymassen und 10 Dra-
banten... In 4 Tagen... 28 Iuly. Zu dess H. Tholdalaghi.

R
Expedition auf die Portt...

LIB
5 Augusti. Kommen dess Wladika Diener 3... 15 Au-
gusti... Kompt Szava Lugofet mit 6 Personen... 25 Au-
gusti. Zu Abendt kompt dess Wladikas Schreiber, Janos

ITY
Deak, 4 Personen... |
[Septembre. Soldati.] 9 Septembris. Kompt vom Wayda
ein Postelnik Kosstandin, 2 Personen.

S
12 Octobris. Zu Morgen kompt Szawa Lugofett, 9 Perso-
ER
nen. [Si la 13.] 18 Octobris... Auff den Abendt kompt
Janos Deak; dess Waydae Schreiber, 6 Personen. [21. Ka-
muty Istvän la Poartă.]
NIV

[5 Novembre. Sebessi Baltazar cu 15, la Poartă.] Ittem

kommen von Moldner Wayda Posstelnik 3. [17. Trimis
la Vodă în Tirgoviste. Întors la 18 Tholdalagy. La 19
LU

‚Körösi.] - 3 Personen auss der Moldaw . [Si la 24 «dess

Waydae 3 Dienern».]
8 Decembris. Dess Waydac Post... 17 Decembris. Zu
RA

Morgen kompt ein Legation vom Mathe Wayda, Wor-

nik Heriza, Lugofott Gregorij und Lugofett Marko mit mehr
NT

den 100 Personen; auff 4 Herbergen ist auffgangen in 2

Tagen... Den 22 Decembris. Zu Morgen kompt cin mol-
dauescher Boyer, Lupul Presseskul, von F. G. zurück, mit
CE

vielem Gesindt. [22. Seredi Istvân la Poartă. Boierii moldo-

veni.] 23... Kommen 3 Postelnik vom Heriza zurück, ver-
reisen in die Wallachey... 28 Decembris... Kompt dess
I/

Sorban Waydae Sohn mit 15 Personen.

IAS

[1640. 1 Ianuar. Cuiva cu Seredi la Tirgoviste.] 8 Ianuarii...

Kompt zu Morgen dess Sorban Waydae Sohn von I. F. G.
zurück, selb 14 Personen... Dem Logoffett Marko zu Mor-
U

gen, 17 Personen... Eodem kompt der Ivon Wayda. [și

BC

la 9, Marco. Boierilor. Lui Marco.) Eodem zu Abend

kompt Logoffett Glegory, 15 Personen, von F. G. zurück...
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE | 215

Y
Item kompt Janos Deak, dess Waydae secretarius, 5 Per.

AR
sonen... Dess Waydae 4 Posten... 11 lanuarii... Zu
Morgen kompt Heriza von F. G. zurück, selb 30 Personen.

R
[Si Marco, Grigore, János; 4 «Posten» de la Vodă. 12.
Hrizea, Gligore, Marco.] | ZZ

LIB
3 Marti... Eodem kompt zu Morgen von Matthe Way-
dae ein Legation an, Posstelnik Szokoly und Szawa Lo-
goffett, hineben der ungerisch Capitan: sein mit villem Ge-

Y
sindell; ist in 2 Tagen auffgangen... 15 Marti... Zu

SIT
Abendt kompt der Boyer Szekely von F. G. zurück. [Trei
zile stă; trei «Herbergen». Dus la Risnov, cu 20 cai, de
Scheienî. 26 Mart. Ibraim Ceaus. Seredi întors.) Den 5 Abends
kommen vom wallachischen Waywod Capitan Wlad, selb 4
Personen. (Si la 6, 7.] Den Boyern so die Jobbagyen aus- —
ER
suchten ; auff der Abendt Capitan Mogossul, selb 12.Perso-
NIV

nen. [Si la 8, 9, 10 Vlad si boicrii.]

Den 3 May. Zu Morgen kompt Boyern Logoffett Marko,
Szawa Logoffett, selb 20 Personen... Den 19 May kompt
LU

Szokoly und Wiester Raduly, selb 20 Personen... Dem

Logoffett Szawa zu Morgen, selb 7 Personen. [Și la 20.]
Eodem zu Morgen kompt Heriza und Wledika, Buzinka,
RA

Pitayre, Peharnikul und Somaj Matthias, selb 92 Personen.

(Stati o zi și jumătate. 29 Maiti. Sol polon, cu 8.)
NT

Den 1 Iuly. Zu Morgen kommen Boyern auss der Mol.

daw, 8 Personen... Den 6 Iulii kommen vom .Matthe
Wayda Wlad Issbasa, selb 4 Personen. [$i la 8.] Dumitru
CE

Puitul...
Den 18 Augusti... Auff den Boyern Ilerberg... Eodem
zu Abend kompt Posstelnik Szokoly, Jose Jstvan und Janos
I/

Deak, selb 23 Personen... Den 19 Augusti, zu Morgen,

AS

kompt cin moldauische Legation von E. G. zurück, nro 38

Personen. (August. Istvän Deak de la Poartä.]
5 Octobris... Auff der Abend kompt Dumitru Logoffett
UI

aussm Land und Janos Deak, selb 7 Personen... 16 Octo-

bris, Barbul Janos, F.G. Post... 31 Octobris, Post. [muntean].
BC

Den 9 Novembris kompt aussm Land der Wledicka,

selb 10 Personen... 13 Octobris... Dem Pitter Bloch,
 216 | ÎnsEMNARÌ SI ACTE ROMÄNESTI

Y
so in. der Wallachey auff der Hochzeit gewesen und ein

AR
Ehrung geführtt... 14 Novembris... Kommen mit der
Geórgy Deak vom wallachischen Waydae, 4 Personen...
Den 18 Novembris... [Teppich] des wallachischen Pfaffen

R
Tochter zur Hochzeit. Eodem kompt Sorban Waydae Toch-

LIB
‘ter und der Logoffett, selb 16 Personen... 19... Der
Sorban Wedin. [Si la 20. Tatari. 21. Doamna.] Den 23 No-
vembris zahlen... 16 Rossen, so die Wedin auff Rosenaw

ITY
führen mit 2 Wägen. [Polonî. Kannowits Daniel.)

1641. IO lanuarii. Eodem kommen dess Rheday - Ferentz

S
seine Diener. Ugron Sigmond, selb 4 Personen, auss der Wal.
lachey. [12. «Post» de la Vodă. 31. Sol turc.]
ER
Den 30 Martii... Eodem zu Abend kompt Kemeny Bol-
disar auss der Wallachey mit vielem Gesindell...
NIV
Den 1 Aprill kompt Logoffett Marko von E. G. zurück,
8 Personen...
Den 26 luny.. . Eodem kompt der Scbessi mit 23 Per-
LU

sonen. zurück auss der Wallachey..

Den 7 Iuly, kompt der wallachische Wledicka von Foga-
ras. . Den 8 Iuly, zu Morgen, kompt Szava Logoffet von
RA

T, G, zurück, bleibt in der Altstadt...; villes Gesindell .

. Den 8 Decembris zu Morgen kompt ‘Preda Koltsar von u
T. G., selb 6 Personen. [13. Revine din Risnov.] 24 Decem.
NT

bris :.. Dem Szawa zu Morgen.

[Februar. Ismail-Aga de la principe.) 14 Februarii. Zu
CE

Abend kompt dess Waydae Schreiber Datzo Lasslo, selb 4

Personen.
[2 Mart. «Post».] 3 Martii, Zu Morgen kompt der Szo-
I/

kol Logoffet und Szawa, mit 26 Personen aussm Landtag zu-

rük... Dem Bornemissa Geórgy, dess Waydae Schreiber...
IAS

Den 23 Martii... Zu Morgen schiken dem wallachischen

. Wledika... | |
Den 8 Aprill... Zu Morgen kompt Logoffet Szawa,
U

selb 8 Personen. [11. Samsoni Janos, «dess Waydae Die-

ner, sclb 4».] 16 Aprill... Ittem kompt Wassylak Kamarassul,
BC

selb 4 Personen... Der Bróser Richter in der Wallachey...

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 217

Y
Den 6 May... Zu Abend kompt Wassy Kamarassul und

AR
Pap Andras, selb 14 Personen... 23... Am Abend kompt
Logoffet Szawa und ‘Postelnik Gerge, mit 20 Personen...

R
Den 25... Zu Abend kommen der Szekely, Klutser Creste

LIB
und Klutser Mineke, selb 25 Personen, von dess Nagy Pal
seiner Hochzeit zurük.
Den 17 Iuny. Kompt vom Wayda Capitan Wlad, soll Bley
und Pulver kauffen. [29. Capugiul cu confirmarea lui Rákóczy.]

Y
[Iulie. Căpitanul Vlad. Doi servi de la Vodă.] Den 18 Iuly.

SIT
Zu Morgen kompt Szekely Logoffett, selb 24 Personen...
Den 16 Augusti zu Morgen kompt Wlad Capitan, selb
5 Personen: soll Gewand inss Land führen.
ER
[Si la 8 Septembre.) 9 Septembris. Zu Morgen kompt Lo-
goffet Szawa, selb 5 Personen. [Septembre. Si omul Voevo-
dului: «Jobos Paull», cu două persoanc.]
NIV

Den 10 Novembris... Zu Morgen kompt Sztanss Logoffet

und Dobos Pal von F. G., selb $ Personen.
[ro Decembre «Post» de la Vodă.)
LU
RA

LVII.
: [1640.)
NT

Assecuratoria Suae Celsitudinis de mutuae pacis ct con-

cordiac observatione Principi Valachiae Transalpinac et:
Regno data. |
CE

Nos Georgius Rakoci, ctc. Memoriae commendamus ct re-

cognoscimus per praesentes.
Az Tekintetes és Nagy- După ce din mila lui Dum-
I/

sägos Mathe Vajda Havas- nezeü Măria Sa Voevodul Ma:

AS

alfóldnek Fejedelme Isten tei, Domnul Terii-Rominesti,

kegjelmességeból fejedelmi s'a pus în Scaun, ne-a cerce-
szckiben ultettetven annak tat prin trimişii boieri si prin
UI

utânna fö Boer keoveti s. scrisorile sale pe noi, ca, după

levelei altal talaltatvan megh obiceiul bun de pänä acuma,
BC

: bennünkótt, hogj cò kegjel- să ținem pace, prietenie si

.mevel minden alatta leveök- vecinătate cu Domnia Sà si
 218
ed
ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTÍ

Y
kel, az eddighí jó szokas cu toti supușii săi si să ni

AR
szerint békességett, barat- arătăm toată bunăvoința fata
ságott szomszedságott tar- de ei; și Măria Sa Voevodul
tanank s minden io akara-/ Matei şi supușii săi ni re-

R
tunkott mutatnank hozzaiok; comandă nouă toată bunä-

LIB
Eö kegjelme is Mathe vajda voinţa si slujba lor. Văzind
's alatta valoí minden ió si noi dorința Märieï Sale
akarattyokatt, szolgalattyo- Voevodului Mateï si a Sta-

ITY
katt ajanlnak my nekünk. turilor Sale, că vor fi de
Latvan azert my is Mathe folos terilor puternicului Îm-
vajdanak ed kegielmek s părat, li-am făgăduit toată

S
minden alatta valo rendek- bunăvoința și buna vecinä-
nek kivánsagokatt, hatalmas
czászár országhinak hasznos-
ERtate a noastră; si despre
aceia am făcut între noi le-
nak lenni, minden io akara- gătură şi li-am dat și scri-
NIV

tunkatt s io szomszédságun- soarca noastră domnească,

katt ighertük nekiek és arrol Mărie Sale Voevodului Ma-
egjmás között veghzest czi- tei si supușilor lui. Buna-
LU

nalnank fejedelmí levelünket voinţa noastră față de ci,

is attunk rolla, Mathe Vaj- vecinătatea bună și legătura
danak, Eö kegielmenek, s făcută cu ci și. scrisoarea
RA

alatta valoinak. Mely hoz- domnească — care spune

‘zaiok valo io akaratunk, io despre aceia —s'aii si ţinut
NT

szomszédsigunk, és velleick pănă acuma din partea noas-

valo veghezesünk s arról valo tră, așa că o înnoire nu mai
fejedelmí levelünk az mij ré- pot dori de la noi. Cu toate
CE

szünkröl eddig megh is tar- acestea, acuma pe noi și pe

tatott s arrol semmi ujitás toti credincioşii nostri din
miutan nem kivantatthatnak. întreaga tara, cu cele trei na-
I/

Mindazon altal mivel mostan tiunî, ne cercetà Maria Sa Voc-

vodul Mate? și soliile tuturor
IAS

minkett s hiveinket eghész

orszagbul három nemzetül Staturilor Terii-Romänesti, a-
Mathe Vajda eó kegjelme s nume: Vlădica Teofil, Mitro-
Havasalfeóld minden rendek politul terif, si cinstitif boierii
U

fo kóveti, ugy mint eö fed de Divan: Vornicul- Mare

BC

Vladika Theophil orszagh fó Hrizea, Vistierul-Mare Radul,

püspókie s beczületes fó Bo- Clucerul Buzinca, Socol Stol-
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 219

Y
AR
iari is nemzetes: Hriza fö nicul, Vucina Päharnicul,
Wornik, Raduly fö Vister, Marcu logofätul și Sava logo-
Bacziuk klocziar, Szokol fö fătul, — pentru ca să reîn-

R
Asztalnok, Bucziun fö Po- noim Scrisoarea noastră dată
härnik, Mitres fă Pitär, Marko

LIB
mai înnainte. Dorind să li
Logofett, €s Szava loghofett, facem pe plac, reînnoim și
altal, az elött adatott leve- întărim legătura de mai în-
link megujitäsa feleöl, megh

Y
nainte făcută cu ci și scri-
talaltattak. Akarvän azért soarca domnească dată des-

SIT
kivánságoknak megfelelni, pre aceasta, si îi vom tinea
‘azt az uj eleübbenni vellick toate părțile așa cum a fost.
valo véghzésünkótt, €s arrol
adatott feiedelmí levelünket ER
ez jelen való levelünknek
NIV
rendiben meghujitjuk s con-
firmáljuk es annak minden
reszeit aszszerint megtartjuk,
LU

Mathe vaida cö kegielme, Și Măria Sa Vocvodul Ma-

és Havasalfoldnek minden tei si toate Staturile Terit-Ro-
rendei velünk s orszagiink- mànesti si ci trebuic să tie cu
RA

kal tött véghzescket s arrol sfințenie toate părţile legăturii

adatotthütlevelünket minden făcute cu noi si cu tara si
resziben szentül megtartnom. scrisoarea de incredintare
NT

dată despre aceasta.

Mellynek nagyobb bizonsá- Spre mai mare siguranță
CE

gara és crosséghére attuk ez şi spre întărirea acestora,

kezünk irásunk és Pecsétünk- am dat scrisoarea de faţă,
kel megerösitett levelünket. întărită prin scrisoarea mini-
I/

lor noastre si prin pecete.

AS

In verbo vero principali ac bona fide. Datum in civitate

mea Alba Julia, sub praesenti generali congregatione univer-
UI

sorum regnicolarum....; die 14 may, anno 1640.

BC
 ‚220 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
LVII.

AR
(1640.]

universorum Statuum et Ordinum Trium

R
Assecuratoria
“Nationum regni Transilvaniae et partium eidem annexarum

LIB
de mutuae pacis et concordiae observatione, principi Vala-
.chiae Transalpinae et regno data.
Nos proceres et magnates ceterique universi Status et:

ITY
Ordines Trium Nationum regni Transilvaniae et partium
eidem annexarum.
Adjuk emlékezetire min- Daim de știre tuturor, cá-

S
deneknek az kiknek illik az rora se cuvine, în rîndul scri-
mi jelen valé levelünknek
rendiben, hogy az miképpen
ER ‚sorii de față, cum că ne-a
aflat pe noi în anul trecut
minket országul, három nem- 1636, în luna Octombre,ziua,
NIV

zetül az el mult 1636 eszten- — fiind noi în Turda, Măria

döben, Oktobernek s. Nap- Sa, Basarab, Vocvodul Matei,
jin Thordänäl létünkben az Domnul Terii-Románesti si
LU

Tekintetes ds Nagyságos boierimea din: fara sa, sc-

Bazaräba Mathe Vajda Ha .cretarii Mărici Sale Vocvo-
vasalföldnek fejedelme es dului Matei, si marii boieri
RA

Havasalfóldben levò .Bojár- al ţerii si Staturile mai bune,

1
sigh ‚Mathe‘. Vajdanak Eö soliile cinstite si^ Clucerul
NT

Nagyságának Tanácsi és az Socol; ca, în starea în care

országhnak!fó-fó tisztviselöi, se aflaü atuncea, să fun cu
. Vitézló és az iob minden bunävoinfäsiveeinätatebunä,
CE

rendek, beczületes kóvetek şi despre aceasta să facem

Szokol Klocziár által megh- şi legătură. Văzind noi (cei
találtak volt, akkori ăllapot- din tara cu cele trei naţiuni)
I/

tyukban, hogy mi ö hozzá- dorinţa bună a Mărici Sale

Voevodului Matei si a tuturor
IAS

jok igaz is akarattal, és jó

szomszédsággal lennénk, és Staturilor Terii-Románesti, si
arrólegymáskózóttveghezést cá ar fi de folos si spre bi-
is tennénk. Látván mi or- nele terilor puternicului Im-
U

szágul három nemzetül, az pärat, pentru păzirea bunei

BC

Mathe vajdanak ó Nagysá- vecinätäfi si păcii dintre noi

gának és egész Havasalfôld- şi dintre Voevodul Matei si
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE . 221

Y
nek minden rendinek jó ki-

AR
“locuitorii Terii-Romänesti, tot
vansägokatt, az hatalmas atunci am şi legat contractul,
Csäszär orszighinak javära şi despre legătură ni-am dat

R
meghmaradäsära hasznosnak scrisoare de încredințare unul .
Jenni, Ò Nagysägäval avaj-

LIB
altuia ; cu toată că legătura
dával és Havasalföldnek min- pănă acuma s'a ținut din -
denrendbéli lakosival az egy- partea noastrá aga cá nu ar
között vald jó szomszédság- mai trebui reînnoită, totuși,

Y
nak és békességnek megör- fiind-că Voevodul Matei a tri-

zésire, ugyanakkor véghez-
tünk volt és véghezésünkról
hüt levelet is adtunk volt
egymásnak, melly veghzés
noha eddig az mi részünkrül
NIV
megtartatott, s arról level
ujitás nem kiväntatnék, Mind-
azáltal mivel Mathe vajda Ó
nagysága és az egósz ország
LU
SIT
mis toate soliile Terii-Romá-
nesti,precum pe Vlădica Teo-
fil, Mitropolitul, si pe boierii
ER
Hrizea Vornicul, Pitarul Ra-
dul, Clucerul Buzinca, Stol-
nicul Socol, Päharnicul Vu-
cina, Pitarul Mitrea, logo-
fătul Marcu si pe logofătul

Sava la Măria Sa domnul

Havasalfólde, beczületes fö- nostru si la noi, la întreaga
kóvetit ugymint az fó Vla- țară, dorind să sc reinnoi-
RA

dikät, Theophil, országh fö ască legătura făcută cu ci

püspôkét s beczületes fö mai înnainte și scrisoarea de
Boiarit Nemzetes Hriza fo încredințare, noi— voind să
NT

vornikot, Raduli föpitärt, li implinim dorinţa — rein-

Buczinka klocziärt, Szokol noim si intärim legätura le-
CE

fóasztalnokot, Buczina fö- gati de mai înnainte cu ci

pohärnikot, Mitres föpitärt, si scrisoarea de încredințare
Marko logofetet, Szava lo- prin scrisoarea de fata, si
gofetet küldeni kévetségh-
I/

vom finca tot cum a fost

ben az mi kegyelmes urunk- și cum s'a scris înnainte, și
AS

hoz O Nagysägähoz és Mi Domnul nostru de asemenea

hozzánk eghész országhul, az se va tinca cu sfințenie de
elöbbeni vellek valé végh- scrisoarea domnească pe care
UI

zésiinknek és arról adatott a dato Vocvodului Mater

levelünknek ujitäsät kiván- si supusilor lui. Măria Sa Voe-
BC

‘nik, Akarván azért kiván- vodul Matei si toate Statu-

sigoknak meghfelelni, azt az rie Muntenici vor tinea cu
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

bo
to

Y
vellek vals mi elöbbeni vé- sfințenie legătura făcută cu

AR
ehezesünköt és arról adatott. noi şi cu Măria Sa Domnul
levelünkött ez jelen val, le- nostru si scrisoarea de în-
velünknek rendiben megujit- credintare. Spre asigurarea si

R
juk €s confirmälljuk is min- spre întărirea acesteia am

LIB
den részében asz szerint a- dat scrisoarea de față, sz?
mint azelótt ‘végheztetett s bona fide mea, întărind-o prin
irattatott és az mi Kegyelmes scrisoarea minilor noastre.

ITY
urunk is, amint Mathe Vaj-
dának Ó Nagyságának és az
alatta valóínak fejedelmi le-

S
velétt adta szentül meghtart-
juk. Mathe vajda Ó Nagy-
siga is és Havasalföldnek
ER
minden rendei, az mi kegyel-
NIV

mes urunkkal O Nagyságá-

val; s velünk tett véghzése-
kett s arról való hütt levelün-
LU

_ kett minden résziben szentül

megtartván. Mellynck bizon-
sághára és erôsséghére egész
RA

országhul három Nemzetül

attukaz presenteslevelünkett
sub bona fide mea kezünk
NT

iräsäval megh erăssittven,

Datum in civitate Alba Iulia, in congregatione generali,
CE

die 14 mensis maii, anno 1640 !.

I/
IAS

[Voiciech Miaskowski, ambasador polon la Constantinopol,

către Palatinul de Braclaw; Constantinopol, 27 Maiü 1640.]
[La întors) durch die Wallachey ist mir unbewust was ich
U

1 Liber Regius Transilvanicus (Georgii Rákóczi), XIX, pp. 191 b, 192a; —

BC

192 a, b si 193 a. Copia o datorese d-luf profesor Gh. Alexicí, traducerca

unci persoane cunoscătoare a limbii.
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE | 223

Y
vor Sicherheit. haben werde. Der Hospodar ercläret gegen

AR
Kön. Mätt. sich ungünstig, und weil victualia und liberum
transitum nullo meo merito und eeesso weit selbst versehen,

R
ich aber desswegen schuldig sein sol, verwehren. Wass nun
E. Gn. hierin einzurahten werden wissen, bitte ich umb gut-

LIB
ten Raht und Verwahrung. Ich gehe uf Brykoust in die Mol-
dau...
(Ispir, Bassa von Silistrien] schreibt nichts gutes von unss,

Y
ist ebenmessig ein solcher Fuchs und Hendler gleich wie

SIT
Lupoll, welcher mir einen freihen Weg und die Victualien
verwehren, ia mein Leben mir abnehmen will. Es verlauht-
bahren sich alhier schon seine Wallachen, ich habe ihn ver-
dorben. Wie ich dann auch von Jass schriftlichen wegen
Oppugnation Azak verwahrnet worden !....
ER
NIV

LX.
LU

[13 Iunie 1640.]

Henric Cops către State.
....De princen van Molda- .... Domnii Moldovei si
RA

vie ende Valachie achtervol. Terit-Románesti, după po-

gende het voorige geboth, runca dela inceput, gátindu-
NT

haer gereet gemacckt heb- se, li s'a spus să stea linis-

bende, syn gerecommandeert titi în vara aceasta și să-și
dese zoemer stil te blyven, oblăduiască în pace terile.
CE

ende haere landen in vrede Dar al Moldovei, avind o

te governeren. Maer dien van ură neimpäcatä asupra Dom-
. Moldavie, cen onversoenc- nului Terii-Romänesti, a mai
I/

lycken hact op den prince voit odată să încerce a-l sur-

AS

van Valachie hebbende, heeft prinde, cu ajutorul unor Ta-

andermael willen. tentenen tari; pentru care a cerut de
(sic) met hulp van cenige la 'Vizirul-Caimacam să i se
UI

1 Cf. scrisoarea lui către Castelanul de Cracovia: «Der Hospodar in der

Wallachey hat das erste Schreiben von 5. Mart: aus Winnice, an mich ge-
BC

“tahn, eröffnet nnd ufgchalten, das ichs kaum innerhalb 7 oder S Wochen al-
hier zu Stambol wieder erlangret».
 224 ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMANESTI

Y
Tarteren denselven te over- dea voie
; ceia ce i s'a refu-

AR
rompelen; waertoe van den sat, cu atît mai mult, cu
Vesyr Asem licentie hadde cît în același timp a sosit aici
doen soliciteren; dat hem aff-. știre că unii Cazaci poloni

R
geslagen.is, te meer op den s’ar fi văzut la hotarele Mol-

LIB
selven tyt hier tidingh arri- dovei, mergind spre. Tara
veeren dat eenige poolsche Tätäreascä, pentru a-și căuta
Chosacken op de confynen ‘acolo pradă ....

ITY
van Moldavie waren gesien,
die naer Tartaria marchee-
ren om aldaer haer guaraupt

S
(sic?) tesoucken ....
ER
LXI.
NIV

[9 Iulie 1640.]
Cops cátre State.
LU

....Den prince van Moldavie ....Domnul Moldovei a

heeft hier synen zoone (die trimes aici pe fiul său [care
van den Cahimacham Mehe- fusese făcut Domn în locul
RA

met-Passa, ten tyde van Sul- tatălui säü de către Caima-

tan Morath, prince in syn camul Mehemed-Pașa,pe vre-
vaders plaetse was gemaeckt)
NT

mea Sultanului Murad], care,

gesonden, den welcken, be- pelingäcapuchchaiclele obis-
neffens de ordinarische A- nuite, tot stäruie a i sc da
CE

genten, niet naer en laet voie să goncascä pe Dom-

licentie te solliciteeren, om nul Ţerii-Romănești; pen-
dien van Valachiete moegen tru care scop adună în-
I/

verdryven ; waertoe conti- tr'una trupe sicheltuieste tot

nuelyck volck doet werven ce poate căpăta de la bieții
IAS

ende alles consumeert wat supuși. E de mirare că doi

van de arme ondersaeten cán Greci de rînd, cari dintro
becoemen. Het is admirabel stare proastă sînt puși într'o
U

dat twe gemene griecxsche stăpînire atit de desävirsitä

și pot fi schimbaţi după pla-
BC

ondersaeten, die van een

slechten staet in soo abso- cul Marilor-Viziri sai altor
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 225

Y
luten dominio gestelt syn, favoriti, fiind fiecare în tara

AR
ende tot believen van de sa, fără să aibă nimic aface
Opperste Vezyren off andere cu cellalt, nu pot trăi in

R
favoryten verandert kennen pace, ci caută a seruină, ci
werden, yder een in syn ge- între sine si bietii lor supuși

LIB
biet, sonder dat eenige inte- greci....
ressen met den anderen heb-
ben, niet in vrede en ken-

Y
nen leven, maer malcander

SIT
ende haere arme griecxsche
ondersaeten soucken te ruy-
neren....
ER
LXII.
NIV

[11 August 1640.]

Cops către State,
LU

.... Men leyt hier alle .... Seintrebuinteazá aici

laegen om den prince van. toate mijloacele pentru a
Valachie in handen te be: pune mîna pe Domnul Terii-
RA

coemen,derhalven den Vezyr Romănești ; pentru care scop

Azem acn hem ende den Vizirul-Caimacam a trimis la
NT

prince van Moldavie keyserl. el si la Domnul Moldovei

bevelen heeft gesonden, dat porunci împărătești, ca ci
haer by den Passa van Silis- să se ducă la Pasa de Silis-
CE

tria soude vervougen, om tra, pentru a face pază bună

op de frontieren van Poo- la hotarele Polonici. La care
len goede wacht te houden. Domnul Moldovci a răspuns
I/

Waerop die van Moldavie că e gata si așteaptă numai

AS

geantwoort heeft dat gercet ştire mai precisă, daral Te-

was ende alleen naerder ad- rii-Romănești a oferit prin
vys verwachte, maer die van capuchehaielele sale o sumă
UI

Valachie heeft door syne mare de bani Vizirului-Cai-

Residentencengrootesomma macam pentru a fi scusat,
BC

.gelts aen den Vezyr Azem spuind cá nue bine, dar că

gcoffereert om geexcuscert va trimite pe Spătarul săi

64567. Vol. IV. 15

 226 . ÎNSEMNARÌ SI ACTE ROMANESTI

Y
te ‘werden, seggende niet cu toți ostașii, dacă vrea

AR
well te pas en was, doch Împăratul; ceia ce nici nu
dat synen general met alle vrea să audă Vizirul, care
de soldaten soude senden, răspunde că, de nu merge,

R
by aldien den Keyser sulex il va piri....

LIB
consenteerde; vant welck
SyneExe niet en will hooren,
ende geeft voor antwoort,

ITY
‘ soo niet en gaet, het hem sal
beclagen ....

S
LXIII.
ER [10 Novembre 1640.]
NIV
Cops cátre State.
.... De voorledene we- .... Säptämina trecută a
ecke is den zoone van den murit aici fiul Domnului
Mol-
LU

prince van Moldavia, die het dovei, care cerca stăpinirea

dominio in Valachie preten- în Tara-Romäncascä, si a fost
trimis, îmbălsămat, cu pompă
RA

deerde,alhieroverleden, ende
gebalsameert met groote marc, la tatăl säü, pentru a
pompa naer syn vader ge- fi îngropat intro mănăstire
NT

sonden, om aldaer in een din tara luf....

clooster begraven te wer-
CE

den....

LXIV.
I/

(8 Decembre 1640.)
IAS

Cops cätre State.

..... Van hier is nacr .... De aici a fost trimis
U

Valachie cen Capitzy-Bassy în Fara-Romäneascä un Ca-

van den Keyser met wel vyf- pugi-Bașa al Sultanului, cu
BC

tich persoenen gesonden, om, cincizeci de persoane măcar,

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE | 227

Y
soe men seyt, de iaerlicxsche pentru a face sá vie, cum.

AR
tribuyten van die provintie se spune, la vreme aici ha-
ende oock van Bogdanie op raciurile anuale al terii si al
Moldovei; dar această per-

R
aeren rechten tyt haer-
waerts te doen coemen ; maer soană, de o astfel de însem-

LIB
desen persoon van soedanige nătate si cu atita alaiù, dă
qualiteyt ende syne groo-: de bănuit că sar ascunde
te committive geeft suspitie alte planuri și că e vorba de

Y
er andere disseynen onder- Domnul muntean. Apoi va

SIT
schuylen, ende op den prince merge Capugiul prin Moldova
van Valachie gemeent is. la Pasa de Silistra pentru a
Ooch daer naer door Mol. porunci ca în primăvară să
davie by den Passa van Si-
listria sall reysen om jegens
ER
se ica măsuri pentru redo-
bindirea Azovului ....
het voorjaer ordre te stel-
NIV

len toe de recuperatie van

Asach....
LU

LXV.
[19 Ianuar 1641.)
RA

Cops către State.

NT

.... Den prince van Va- .... Domnul Terii-Romá-

lachie, verstaen hebbende dat nești, intelegind cá acel Ca-
den Capitzy-Bassy, laetst van pugi-Basa care dăunăzi a ple-
CE

hier gesonden, op die con- cat de aici, a sosit la hotare, a

fynen was gearriveert, hefft trimis îndată haraciulla aceas-
datelyck het tribuyt nacr tă Poartă și, pentru a nu-l in-
I/

dese Porta affgevaerdicht, tilni, după obiceiul vechiü,

AS

ende, om den selven naer în persoană, temindu-se de

oudt gebruyckt in persoon ceva porunci de alt fel, a
niet te incontreren, vresende răspindit zvonul cá nu-i e
UI

eenige andere ordre mocht bine, si a pus pe boierii terif

hebben, soo heeft doen ver: să-l intimpine, si l-aii adus cu
BC

:breyden dat nict well te pas alaiü in cetateai de Scaun,

en was, macer door den Adel unde a fost tratat din bielsug
 228 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
vant lant hem doen inhaelen, și, după două zile, a fost

AR
ende met alle pompa in syne primit de Domn, care avea
residentie-stadt geleyden, al- în jurul lui destulă strajă;
wacr in overvloet is getrac- unde n'a spus alta decit că

R
teert gewerden, ende twe a venit pentru haraciü, — așa

LIB
daegen daer naer by den că se pare că gindul nu i-a
prince, die van lyffguardie ieșit bine, căci peste citeva
wel versien was, audientie zile a și plecat indärät....

ITY
is gegeven, daer niet anders
en heeft geopenbaert, als dat
‘om het tribuyt gecoemen

S
was, soo dat het schynt haer
dessein mislucht is, synde
weynich daegen daer naer
ER
wederom vertrocken ....
NIV

- LXVL
LU

(9 Novembre 1643.)
Cops către State..
RA

.... Door die groote viant- .... Prin marea dușmănie

schap van de twe princen van a celor doi Domni: ai Mol-
NT

Moldavie ende Valachie syn doveisiTerii-Romänesti,vrc-o

op haere confynen omtrent mie de ostasi din amindouä
duysent soldaten van weder- părțile s'aù ciocnit armati,
CE

zyde over het versamelen la adunarca birurilor, in care

van de schattingen met de ciocnire att învins Muntenii.
waepenen.aen malcander ge- Pentru care, Vizirul-Caima-
I/

raeckt: in het welck de Va- cam a chemat pe capuche-

haiclele lor si i-a ameninţat
IAS

lachen de overhant hebben

gehadt, dacrhalven den Ve- că va scoate pe amindoi stă-
zyr Azem derselver residen- pînii lor, dacă nu se’ astim-
ten heeft doen roupen ende pärä; s'a trimis acolo şi Re-
U

gedreicht, beyde haer mees-' geb-Aga (care a fost iertat)

BC

ters affteseten, by aldien niet pentru a cerceta cine a în-

gerust en wilden leven; ooch ceput aceste turburări; ceia
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE / 220

Y
Resieb-Aga (die syn pardon ce e vădit că-i va costa multi

AR
geobtineert heeft) derwaerts bani....
gesonden om te inquisiteeren
wie van dese commotie oor-

R
saecke is, die het apparent

LIB
een goede somme gelt sall
costen !....

Y
SIT
LXVII.
| on [1642.]
Ioannes Petrus de Domankor Bukovecki, pracpositus nico-
ER
poliensis [principi Räköczyo]. Datac in Bukoreste, die 3 OC-.
tobris a. D. 1642. o EE
NIV

[Scrisese si înnainte, cînd la Ismail, «Szmailow», eraü Turci

si Tatari. Lupu ceruse de la Kenaan, de la beglerbegul de
Sofia a i se da: Tara-Romäncascä, Matei să fie prins, apoi
LU

să se atace Ardealul. Dar Domnul muntean strică planul.) Ti-

mide, dixi, hoc facio quod ct modo scribam, quia Illustrissima
Celsitudo Vestra ad prandium dixit aliquando quod sacer-
RA

dotes catholici in Turcia commorantes Turcarum imperatoris

sint proditores ct, si vellet, omnes illos occidi curaret ; habet
NT

enim ad manus litteras nicopoliensis praepositi.

[Stefan Horváth, fost căpitan de Ecséd, e unchiul după tată
al scriitorului.] Reverendissimus episcopus nicopoliensis, suffra-
CE

ganeus leopoliensis, ad visitandam dioecesim nicopoliensem

me misit; quod iter, quia mihi per Moldaviam peragendum
erat, [i-a dat un pas Nicolae Potocki, care-i arată și scrisori
I/

din Constantinopol, unde se spune cá Turcii se gätesc

asupra Polonici sai Ardcalului.] Vos vero cavete propter
AS

acternum Deum a principe Moldaviac, quia magnam gratiam

obtinuit apud Imperatorem et omnes Bassas, ex ea causa
UI

1 Cf, raportul din 28 Novembre, care, după mentiunca sosirif tributuluY,

adaugă: «De commotien tusschen de twe lactste princen [ai Moldovei si Terir-
BC

'Romăneşti] syn door cen goede amende terneder gelegt» («Tulburările dintre
cel doi Domni din urmă s'aii împăcat, printr'o bună pedeapsă în bani»),
 239 - GNSEMNARE SI ACTE ROMÄNESTI

Y
quod Azakum sine sanguine Turcis reddendum effecerit. Di-

AR
ves opum est, omnibus implet Bassis pecunia manus, et effe-
cit ut genero suo, Italo, Venetiano, promiserint in Porta
Otthomanica principatum. [Acum vrea räzboiü cu Matei, dind

R
bani Vizirului pentru a-l goni. A venit la Suceava, pentru a

LIB
intra «via gergöviensi et biztriciensi, populaturus schytico
more», cu o parte din ai săi. Altă parte contra lui Matei.
Rákóczy să urmeze pe Bethlen, care a gonit pe «Alexandrum

ITY
principem Valachiae» și a prins pe Nicolae Vistierul, nedin-
du-l decit pentru 20.000 de galbeni.) Recordor Serenissimum
dominum Gabrielem principem Transylvaniae per Ladizlaum

S
Czephei Radulio, principi Moldaviae, qui talia superbe legato
ER
dixerat qualia ct Basilius legato Illustrissimae Celsitudinis
Vestrae Barchai Akos dixit, scripsisse: quid. cincipota contra
aquilam ? Et generosus dominus Barcsai sat commode res-
NIV

pondit. Nam, dum ille talem se Imperatoris famulum esse

qualis est et Illustrissima Celsitudo Vestra, respondit: «In
tua», inquit, eaula dominus Grama dapiferorum supremus
LU

est magister et ab illo.est alter secundus minor; sic et in

proposito». Sed, non exspectato responso, ut in mandatis ac-
ceperat, dominus Csefei discessit. Ita territus fuerat Radulius,
RA

ut omnia postulata solverit. Hoc fecit et Bernawskj. At Ba-

silius Polonis et Transylvanis se terrori esse coram Turcis
NT

gloriatur.... . u
(Arch. din Buda; «Rákócz y G. wejéból 1635-45, 23».]
CE

LXVIII.
[lași, 14 Iulie 1645.]
I/

Misionariul Lainieri cátre ducele de Modena.

IAS

.... Con mia estrema mortificatione tanto lontano ricevoi

commandi di V. A. S. con una delli 25 di maggio, resami
in questa città di Iassi, metropoli di Vallacchia, da un am-
U

_basciatore lituano, che m'hà ritornato lo spirito, poco men

trà tanti patimenti e travagli. Risoluto d'ubidire
BC

che smarrito
a mici superiori, ho voluto (non ostante la licenza del padre
 „ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 231

Y
nostro generale, mandatami da V. A., di ritornare in Italia)

AR
passare alla visita di questa mia provincia. Et sarei anche
arrivato nella Vallacchia Transalpina, dove ho alcuni conventi,

R
se le strade non si trovassero affatto occupate da Tartari,
che, con un essercito di So milla, sono di già incaminati ai

LIB
danni della Polonia, quale scorrono nelle parti dell’ Ucraina,
.con gran perditione di ambe le parti. Fò disputato in pu-
blico conseglio una causa contro Gesuiii dinanzi a questo

Y
prencipe; quali m'havevano usurpata la chiesa c nostra

SIT
casa [de' Francescani], unica de' catholici in questa città.
Hö ottenuta in ultimo la sentenza favorevole della restituzione
in integrum, con una scrittura di nuova donatione fatta dal
‘detto prencipé alla Religione. Quale portard per sicurezza
nell’ archivio di: Leopoli.
ER
. L'altr’ hieri ‚venne un ambasciatore turco, mandato dal Gran
NIV

Signore per condurgli una figlia unica di questo prencipe,

il quale, non sapendo dove sfogare il suo sdegno, l'istesso
giorno fece morire con diverse sorti di tormenti horribili se-
LU

deci.persone, per cause di niun momento; e mi dicono che in

undeci anni, che hà di principato, habbi tolto la vita a quin-
dici milla persone, e con queste politiche si mantiene nel
RA

dominio questo tiranno, assai piü crudele del Turco me-

desimo, con tanto terrore di questi popoli, tutti scismatici,
NT

che non hanno ardire di mirarlo....

L'essere in questo angolo remotto dal mondo, dov'altro non
s'odono che gemiti d'infelici, non mi lascia sentire nuova
CE

alcuna degna di V. A. S.
I pericoli poi, ch' io hó passato in questo viaggio, mi spa-
ventano solo al pensare di dover ritornare....
I/

(Modena, Arch. di Stato, Polonia'.|

AS

1 La S Septembre, Lainieri era acum în Lemberg. La 13 Mart 1646, cl

UI

scric din Varsovia: «Qul si trovano pure ambasciatori tartari, e non ponno
haver udienza di Sua Maiestà.
Similmente quello di Moldavia e quello di Valacchia, ciascheduno de’ quali.
BC

hà presentato a Sua Maiestà un cavallo turco.»

 292 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
AR
LXIX.
[1646.]

R
Illustrissime Princeps, domine et amice benevole,

LIB
Generosus dominus Georgius Stephanus, Supremus Suldzia-.
rius, habita. benignissima apud Illustrissimam Celsitudinem.

.
Tuam audientia, remisit mihi famulum suum cum litteris ‘in

ITY
quibus méntionem facit de communicandis cum Illustrissima ‘
Celsitudine Tua illis rumoribus qui Constantinopoli huc perfe-
runtur. Fateor me nuper, cum expedirém praefatum dominum

S
Suldziarium ad: Illustrissimam Celsitudinem Tuam, nihil horum |
ER
illi commisisse, existimans Illustrissimam Celsitudinem Tuam:
omnia illa quae ibi aguntur a suis agentibus posse habere. Sed
nunc, siquidem ex litteris domini Suldziarii intentionem Illus-
NIV

"trissimae ‘Celsitudinis Tuae ‚cognoverim, sincere dico. illud

/ verum fuisse de exagenda, pecunia, imo ab ipso Imperatore |
Romanorum, hoc praetextu, ut initum pacis focdus in - ulte-
LU

ijores annos firmaret, magnam vim pecuniae Turca exegit;

Sed, cum: impeditus nunc hoc bello cretensi esset, paulo
supersedit et ultra supersedebit, si numen propitium hac in
RA

expeditione christianis aderit; sin vero in poetam noxarum

. nostrarum victoriam aliquam perfida haec gens reportaverit,
et ab Illustrissima Celsitudine Tua pecuniam illam, ct ab
NT

ipso Imperatore repetet et multa alia incommoda christianis

est illaturus; quod tamen superi ex meo omniumque voto
CE

in melius vertant. Ex partibus crimensibus hoc tantum Illus-

trissimae Celsitudini Tuae insinuo quod clapsis mensibus Nu-
radin Soltan tum praedae exercendae causa, tum iussu Portae
I/

Ottomanicae, quae hominibus pro triremibus summopere in-

diget, cum 30.000 Tartarorum egressus fucrit, ca intentione
IAS

ut Poloniam invaderet, Sed, ubi collectum exercitum polonicum

in finibus regni advertissct, mox in Moldaviam divertit in-
deque 40.000 hominum in captivitatem abduxit, quorum
U

magna pars in disertissimis (szc) ilis campis, oborta tem-

pestate, suffocata est. Quac res ita afficit Magnum Ducem Mos-
BC

coviae, ut hostilia arma contra Chanum sine ullo respectu su-

 ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE ° 933

Y
mere et omnes vires suas ad depopulandum et in cineres re-

AR
digendum Crimum movere omnino meditetur. Imo etiam con-
tra arcem Asacensem selectorum Kosacorum 20m instruxit,

R
prout aliquot cursores mei ex illis partibus redeuntes mihi

LIB
retulerunt; insuper et magnum legatum, affinem suum, ad
regem Poloniae misit, cum quali functione et quid ibi tracta-
tüfus sit, non constat. Ubi tamen brevi ct haec arcana mihi
innotueririt, pro candore et confidentia nostra Illustrissimae

Y
Celsitudini Tuae eadem sine mora per literas explanabo.

SIT
Quod reliquum est, Illustrissimae Celsitudini Tuac a Deo
«’. omnia fausta praecor, et me ipsum singulari eiusdem favori
singulariter commendo. Iassiis, die 15 Martii 1646.
| Illustrissimae
ER
Celsitudinis Tuae amicus
et
NIV

vicinus benevolus: |
Basilius, Dei gr ‘atta Princeps terrarum. Moldaviae.
lo Vasilie Vocvoda.
LU

P. S. Obsignatis hisce litteris, significatum est mihi Ko-

niecpolski castellanum cracoviensem Brodi mortuum esse, Si
RA

verum est, requiescat in pacc.

Intellexi legatum Magni Ducis Moschoviae cum tali ordi-
NT

natione. ad regem Poloniae missum esse ut unitis viribus

contra Crimum tenderent, ct, si rex contrarius fucrit !, tamen
“dux Moschoviae solus id attentare vult.
CE

[Alba-Iulia, Bibl. Batthyänyi, Codices authenticorum.]

I/

LXX.
AS

[1646.]
Nos, Georgius Rakoci ... Damus pro memoria et in testimo-
UI

nium praesentes quod, quia iam cum plenipotentiario Illustris-

simi Vayvodae Basilii, Dei gratia principis regni Moldaviae
et domini haereditarii, ad nos expedito legato et per eum
BC

! Apoi vine un cuvint neinteles în copia mea.

 234 "ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMANESTI

Y
cum îpso principe Moldaviae pacificationis et bonae vicinitatis

AR
observandae negotium eo usque promovimus, quod quicunque
ex utrisque, Transylvaniae nimirum et Moldaviae, regnis ex uno
in alterum, tempore moderni Illustrissimi principis Basilii Vay-

R
sui
vodae, transivissent et profugissent, quicunque ex illis

LIB
potestatis essent, neque in hoc regno nostro
‘ juris suaeque
.
residentias suas fixissent aut ulli fidelium nostrorum perpe-
ad: priora resi-
tualiter se ipsos non subdidissent, reditus

ITY
quod
dentiae eorum loca Moldaviae liber sit et concessus. At,
malefactores, sive aliquo scelere notati, mutuo in alte-
etiam
.
rutrum regnum ex altero transfugissent, ad sufficientia male-

S
facti sive sceleris eorum documenta ct testimonia (salvis tamen
ER
liberis regni nostri Transylvaniae legibus et constitutionibus)
in manus laesae partis tradantur domosque suas dimittantur.
Super eo itaque eundem dominum Vayvodam Basilium certum
NIV

' et assecuratum per praesentes esse voluimus, huncce superius

scriptum cum legato Suae Dominationis Illustrissimae pleni-
potentiario initum de profugis remittendis ct malefactoribus
LU

modo praemisso tradendis contractum tuto ct omni tempore

principatus sui, tam nos ipsi observabimus, quam cum aliis
fidelibus et subditis nostris observari faciemus. Prout certum
RA

.peddimus et assecuramus harum nostrarum vigore ct testi-

monio litterarum mediante. Datum in civitate nostra Alba
NT

Iulia, die 474 mensis Aprilis, anno domini millesimo sexcen-

tesimo quadragesimo sexto.
Georgius Rakocy.
CE

[Ibid.]
I/

LXXI.
IAS

[S Iunie 1648.)

«Nicolo Ghisbrecht» cätre State.

.... Lupolo, prince de Mol. (0... Lupu, Domn al Mol-

U

- davien,.heeft door syn volck doveï, a făcut prin oamenii

BC

hier by den Vezier contrac- săi aici înțelegere cu Vizirul,

teren om syn dochter, soo ca să capete iarăși acasă pe
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE | 255

Y
AR
hier in ostagie is, weder fiică-sa, care aici e ostatecä,
thuys te hebbenen ooch om şi ca să poată dobindi și
hetprincepaetvan Wallachien principatul muntean pentru

R
voor hem te mogen hebben ; sine. Pentru care acel Lupu:

LIB
waer voor voorss. prins Lu- Vodă trebuia să plătească
polo souden betalen 100m 100000 de taleri Sultanului
daelders aen den Keyser si 200.000 Vizirului. S’aü în-
en 200m aen den Vezyr:~ teles, deci, aşa. Dar Vizirul,

Y
waeren alsoo daccort. Maer gindindu-se pe urmă mai bine

den Vezyr, dacrnaer de sic ^
chen wegen het princepact
van Wallachien beter beden-
chende, geen.tyt was, dat :
princepaet aen hem over te
NIV
setten, troch dat punt van
hem accort aff, en wilden de
Voors. somma even welheb-
LU
SIT
la lucrurile ce privesc prin-
cipatul muntean, [si văzînd
cá] nu era vremea să i se dea
acea ER Domnie, scoase acest
punct .din învoială, si void
totuși să aibă tot acca sumă,
numai pentru restituirea fetei.
. Ceia ce a primit şi Domnul,

ben, alleen voor de delibe- şi a împrumutat aici ca să

raetien van synne dochter, plătească, atunci cînd își va
welch den prins hem alsoo avea fata acasă. Si pentru
RA

ooch tocstont. Waer voor aceasta a dat toate hotăririle

hier borgende de tellen te si poruncile, si s’aü incre-
betaclen, als hy syn dochter dintat oamenilor Domnului.
NT

soude t' huys hebben, en Si aşa Domnița cra gata si

daerover alle beschidt en co- avea să plece. Dar aü venit
CE

mandamenten gemaecht en la Vizir mat mulţi prieteni,

aent volck van den prins ge- cari l-ati sfätuit să nu cumva
geven syn; en alsoo de doch- să facă aceasta, căci dusma-
ter gercet en mynden te ver- nii luf s'ar servi de acest prilej
I/

trecken, soo synder verschy- pentru ca să-i minince capul,

AS

den Vizyr vrind . . . [rupt] by adueind înnainte că Domnul

hem gecomen, die sulchs te mar cheltui niciodată atitia
doen hem geheel ontraden bani pentru fiică-sa, (dacă nu]
UI

hebben, mits synnevyan([den] pentru cape urmă, împreună

hun van die occasie souden cu Polonii, să-și răzbune pe
BC

serviren om hem daerdoor Sultan, pentru marea ruină

om den hals te brengen, voor- pe care Tatarif și Ruşii ad
 236 | ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI |

Y
werplent] dat den prins nivers făcut-o si o fac în fiece zi

AR
om so veel gelt tot delibe- în Polonia. Cu care spuse,
raetie van syn dochter en prietenii Vizirului l-aü speriat
așa de mult, încît a luat în-

R
spenderden al... om daer-
naer gesaementlych met de dărăt si a stricat învoiala si

LIB
Polacken tegen den Keyser toate poruncile. Asa încît
hun te vendiqueren, wegen prin aceasta a pierdut peste
de groote ruinne soo den 200.000 de taleri, la care

ITY
Tarter en Russen in Polen sumă cred că nu se va mai
gedaen hebben en dagelychs ajunge. Si astfel fiică-sa tre-
mer (?) .doen. Met: welche buie să mai rămiie aici, ca

S
voorgeven van des Vezyrs ostatecá pentru tatăl ei... .
vrinden hebben hem alsoo
verschricht, dat hyt d’accort
ER
en' allen de comandamenten
NIV

weder ingetrochen en gebro-

‘chen heeft.. Verliesen:alsoo -
daerby over de twee hondert
LU

duesent daeller, daer toe ich

geloove het nu wel niet meer .
sal comen, en alsoo moet
RA

. die dochter hier noch voor

de vader in ostagie blyven....
NT

LXXII.
CE

Ioan, archiepiscop de Adrianopol, către cardinalul Mattei.

I/

Cracovia, li 6 febbraio 1649.

IAS

Un gentilhuomo del Principe di Vallachia, qui gionto,

riferisce che il signor. Castellano di Cracovia, Guglielmo del
l'Armi di questo Regno, sarà fra poche settimane dal Crim
in Tartaria condotto a Jassi in Vallachia, potersene poi pas-
U

sare qui in Polonia alla sua Patria. Si dice che il suddetto

BC

Principe di Vallachia, havendo saputo che alcune migliaia di

Tartari passavano alli suoi confini con ricche prede di Po-
 ACTE EXPLICATIVE. SI DOVEDITOARE
237

Y
lonia, li h avesse da’ suoi fatto dare adoss
o et, uccisine da 5m,

AR
li havessero levato il bottino. Li salvati Tartari, h avendo fatto
poi risentimento col Principe, di tale
incontro et d anno, et
egli dubitando che l’accusassero alla

R
Porta, havesse fatto
giurare quei suoi capi di guerra di non
haver tentata l'im-

LIB
presa per suo comandamento, ma, havendolo
eglino stessi fatto,
per gelosia che non entrassero în Vallachia,
havesse poi fatto
donare alli Tartari da Soo pecore, 4% talleri
del leone et altri

Y
rinfreschi; con che erano partiti contenti e
sodisfatti....

SIT
(Roma, Archivio dei principi di Santa Croce,
în copie la
Bibl. Acad. Rom.; Col. Al. Em. Lahovari.]

i.

LXXIII.
ER
NIV

[9 Mart 1649.]
Ghisbrecht către State.
LU

....Men heeft hier ooch .... Mat avuse de gînd

voorgchadt om de princen van aici să schimbe pe Domnii
Moldavien en Wallachien te Moldovei și Terit-Romínesti,
RA

veranderen, maer, synde bey- dar, amindoï Domnii fiind

de die princen wat sterch cam tare intemeiati, al so-
gefondert, hebben die door
NT

cotit să arunce asupra lor

kracht van de Tarters mey- puterca Tatarilor. Dar Dom-
nen te doen overvallen ; macr nul Moldovei, cînd ati venit,
CE

die in Moldavien, comende i-a gonit asa, încît ad tre-

syn daer, soo beicgent, dat buit să se retragă, pierzind
mocsten retireren met ver- cîteva mii de oameni. Pentru
I/

lies van eenige duesent man. care Tatarii și-au arătat ne-
Waerover hun de Tarters
AS

multämirea, dacă Vizirul nu-i

discontento hebben, soo Z. E. răzbună impotriva Domnului.
geen vendetto van dien tc- Dar amindoi Domnii s'au
UI

‘gen die princen en nemet. înțeles aici cu 40.000 de lei,

Maer beyde die princen heb- plătind adecă fiecare această
BC

‚ben hun hier met 40["] ver- sumă. Asa încit această tul-
dragen, betaelende jder cen burare, abia începută, s'a po-
 238 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
40" dalders, soo dat sul- tolit acum, căci nu e vreme

AR
chen opgaende en begeste acum să se îndemne la ne-
onwoer (sic) nu gestilt is, linişte acești Domni....
want en is geen tyt die prin-

R
cen tot onrust te verwe-

LIB
chen....

LXXIV..

ITY
[30 Decembre 1650.]
Ghisbrecht cätre State.

S
.... Vorleden eenige da- .... Acum cîteva zile, s'aü
gen hebben hier sekere ty-
ER „căpătat aici stir sigure că
dinge gehadt, dat den Tarter, Tatarul, cu o oaste puter-
neastep-
NIV
met een machtik volck, al nică, a năvălit pe
inprovista in Moldavien is tate în Moldova și, venind
gevallen, en gecomen synde la Iași, reședință si Curtea
Vocvodului Lupu, care era
LU

tot Jassa, stansa en hof van

den prins Lupolo, die vluch- fugar, Tatarul a prădat ast-
alsoo heeft den fel tot şi a ars și a ruinat
tich was, en
pretutindeni, foarte rau, fara,
RA

Tarter daer alles gerooft en

verbrant, en het lant overal si a ucis multi oameni, și
in groote ruine gestelt, en veel pe alţii i-a luat cu sine. Si
NT

volch omgebracht, en ander după ştirile sigure ce se aü

wechgevoert, en alsoo hier aice, Vocvodul Lupu s'a în-
teles apoi cu Hanul Ta-
CE

tydinge segura hebben, is

den prins Lupolo daernaer tarilor, ca să plătească, în-
met den Tarter Kan veraccor- tr'un soroc hotărit, Tatarilor
taleri, dind pen-
I/

dert: is nidend (sic) gelimi- 120.000 de

_terden tyt aen den Tarter tru aceasta citeva persoane
IAS

120" daelder te betalen, ca ostatici, pănă ce se vor

hebbende hem daervoor ec- plăti acele 120.000 de taleri.
nige persoonen pro caution Si așa s'a întors Tatarul, lá-
sind Moldova în mare ticä-
U

in handen gestelt, tot dat

de voorseyde 120" Rj. van losie. Tatarul ameninfase și-și
BC

h. betaelt syn, en alsoo is pusese in minte sä facä in

 ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE 239

Y
den Tarter wedervertroch, Tara-Románeascátot asa, dar

AR
hebbende t' lant Moldavien Muntenii erai mai bine pre-
in groote elende gelaeten; gătiți si ar fi răspuns Tata-
den Tarter hadde gedreycht

R
ruluî : că-l așteaptă. Dar,
en voorgenomen om in Wal- cum s'a spus, el s'a întors

LIB
lachien daergelychen te do- cu peirea Moldovei si înte-
en; maer de Wallachen wae- legeréa cu Lupu-Vodă, Si
ren beter ap hon heede (sic), toată această peire a făcut-o

Y
en souden aen den Tarter Tatarul fárá voie de la a-

SIT
voor antwoort: hem verwach- ccastă Curte, ci a voit să
tende waeren. Maer den Tar- se răzbune cu aceasta silă
ter is, als voorseyt, met die de infringerea ce a suferit
ruine van Moldavien en t' ac-
cort van den prins Lupolo te
ER
în Moldova anul trecut; care
a căzutacum pe nevinovati,—
rugge getrochen. En al dese pe cari Domnul să-i. min-
NIV

ruine heeft den Tarter ge- gie....

on

daen sonder van dit hofs lis-

sentic, maer den Tarter heeft
LU

hem met die viemencie willen

vendiquerenvan de nederlage
soo int vooriaer in Molda-
RA

vien gehadt heeft; dat nu op

den onnooselen is gevallen, —
NT

die de Heer wilt vertrosten....

CE

LXXV.

[1651.] °
I/
AS

Din «Zaubt Relation» a lui Johann-Rudolph Schmidt, ca-

valer de Schwarzenhorn.
.... Eben diesen 24 [Nov.? 1650], zu Abendts, brachte
UI

mir der Dragoman Panaioti Zeittung, dass ein vornember

Griech Paulacki auf offentlicher Gassen durch etlich hierzue
BC

. mit Vleiss bestelte Janitscharen vom Pferd herunder gerissen,

und mörderischer Weiss mit villen Stichen umbs Leben ge-
 240 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÂNEŞTI:

Y
bracht worden, und besorgte man sich dass es dem Grie-

AR
chischen Patriarchen Parthenio auch nit besser ergehen
möchte, aldieweillen er diss entleibten vertrawter und bess-
ter Freündt, zu gleich. in Verdacht wäre, er hette umb des

R
Paulacki Pratickhen guette Wissenschafft gehabt. Die Prac-

LIB
tickhen seyn gewesen nachfolgente:
Dieser Paulacki, ungeachtet er mit dem moldawrischen
Fürsten, dem äusserlichen Ansehen nach, grosse Freündt-
schafft gepflogen, hatt nichts destoweniger nach selbigen

ITY
Fürstenthumb getracht und dem vorigen Grossen-, aniezo
Offnerischen, Vezier Murath-Bassa, gerathen, er solle beede :

S
Fürsten, auss Moldaw und Wallachey, nach der Pforten citi-
ren, bei deren Ankhunfft mann nicht allein eine grosse Summa
ER
Gelts von ihnen herauss pressen, dieselbige ab- undt andere
einsezen, sondern auch von dissen widerumben vil Gelts
NIV

haben kónte. Ess hatt aber der Handl gefühlt, und ist so
gar auch dem .Tartar-Han nit angegangen, .alss welcher
die Moldaw spolirt und von der Portten haimblich be-
LU

fehlt würe des Lupulo Persohn. sich zu versichern: und

nach der Portten zu schicken. Demnach undter dissen Handl
der Paulacki annoch forth und forth nach dem moldawe-
RA

rischen Fürstenthumb strebte, und der Lupolo solches cr-

fahren, solle diesser cine grosse Summa Gelts dem yezigen
Gross-Vezier und Kehaia-bey versprochen und dardurch des
NT

Paulacki Todt erlangt hab. Eben wie vor Jahren mit einem
anderen vornemben Griechen, Nahmens Curt Celebi, be-
CE

schehen. Der Patriarch erhellt sich noch, ist zwar nit mehr
in des Lupolo Gnaden, suecht aber und hoffet mit disem
sich widerumb zu versönen, will auch demonstriren, dass er
I/

nie nichts wider ihne Lupolo practicirt, sondern bloss auss

Forcht dass er den Paulacki zu einem Freünd haben mücs-
IAS

sen, widriges Fals er in seinem patriarchatu nie sicher ge-

wessen währe. Im summa, der Kehaia-beg, der Janitschar-
Aga und Gross-Vezier, auf welche der Paulacki seine hoch-
U

müetige Intention gebawet, haben ihm ge-den Garaus

macht. e D
BC

[La 10 Mart 1651] der Fürst auss Wallachey und Moldaw,

 ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE 241

Y
auch der Tartar-Han, hetten in Befelch, mit
allen Kräfften,

AR
dem Kmielniski beizustehen. Dies werde an
den, etc.!.
(Ms. I, 756, in Bibl. Archivelor Imperiale din
Viena, f* 23

R
Ve, 57.] | |

LIB
LXXVI.

Copia litterarum in latinum. translatarum Palatini [1654.]

Mol-
daviae Georgii Stephani ad Magnificum Dominum

Y
loanuem
Kement.

SIT
Nos Georgius Stephanus, Dei gratia regni Moldaviae do.
minus, nostro dilecto magnifico Ioanni Kemen, Serenissimi prin-
cipis Transylvaniae intimo consiliario
ER
ct omnium
supremo generali, multa bona, optatam valetudinem, felicem-
exercituum

que ac longam vitam a Deo praccamur. Vestram Magnificen-

NIV
tiam rogamus ignoscere velit quod non scribamus latine
idem, ob scribarum quos habemus linguae nostrae imperitiam,
quia fit ut rem probe percipere non possent. Scripsissemus
LU

etiam Serenissimo principi, sed scimus quid (sic) Vestra Mag-

nificencia habeat tales qui perlegent litteras ad Vestram Mag-
nificenciam datas, atque ita Serenissimo principi omnia pateri
RA

poterunt. Apulit homo noster qui apud Chmielnicium fuit

et certo certius retulit venisse ad Chmiclnicium Caesaris Ger-
manorum homines, quos ipsemet vidit et sermones corum
NT

quos illic habebant audivit; is hoc asserit quod Caesar Ger-

manorum ista legatione hoc agat ut Cosaci cum Tartaris contra
CE

Transylvanos arma capiant et in Poloniam irrupant. Et, si

Transylvania auxilium. dederit Polonis, insurgant Germani
et Serenissimi principis regnum invadant. Sed ignoramus,
I/

quonam transire potuerint illi homines ad Chmielnicium. Ideo

nos, de tali re edocti, Magnificentiae Vestrae notum facimus.
AS

Vestra Magnificentia intimabit idem Serenissimo principi.

Quam rem si Vestra Magnificentia penitus investigaverit,
UI

° 1 Profit de ocasie pentru aîndrep o gresali

ta în Prefafä. La P. CCXX, nota 3,
trebuie să se cetcasci: «22 Novembre 1646» data scoateril lui Partenie,
pen-
BC

tru că raportul olandes, primit in Februar 1647, e din 30

Novembre al anului
trecut, cum se vede în data din susul paginci. .
„64567. Vol. IV. ° 16
 242 ÎNSEMNĂRE SI ACTE ROMANESTI

intelliget. Haec significanda voluimus

Y
clarius rem omnem
tum nostrum
Vestrae Magnificentiae, optante[s] ut hoc scrip

AR
valet udine; et in
Vestram Magnificentiam offendat in bona
domini nostri Iesu Christi vivat hilariter; amen. Datae
nomine

R
Iasis, die 6 Februarii, anno 1654 !.
Georgius Stephanus, Waiwoda terrarum Moldaviae.

LIB
iae:
[Cracovia, Arch. Orașului, Acta publica regni Polon
1642 si urm.]
LXXVII.

ITY
[1655.]
Iulie
Rákóczy al ILlea către Cancelariul Ungariei ; Blaj, 23
|

S
1655.
[A primit scrisorile luf «triduo abhinc, recte cum reditum
ER
pararemus ex transalpino conflictu». Cu pericolul vieţii
și-a
arătat iubirea către Domnul muntean, pe care La lăsat la
NIV

| Tîrgovişte «sub debita custodia». Ioan Boros va plăti soldații,

set praesto sit ad egrediendum cum milite, ubi ei in jussis
dederimus». Hrizea «adversus nos strenue decertavit». Siavus-
LU

Paga de Silistra i la dat in mînă. «Qui pedestrium militum

capitaneus fuerat et Moldaviae Vaivoda fieri appetebat, pro
certo sibi ducens victoriam contra nos, spe delusus est; si-
RA

quidem per egressum nostrum vinctus manibus et pedibus

|
Vaivodae Constantin est praesentatus....
m die 22 iunii, in dis-
Gloriosum certamen inierunt nobiscu
NT

trictu transalpino; vigesima sexta, praeter omnem spem, con-

flietus initus, et victoria, Deo sic disponente, nobis cessit.
CE

Triginta tres tormenta, quindecim vexilla nobis cessere. Pe:

destres milites plerique trucidati. 27% advenit cum milite
suo Vaivoda Stephan, adiun sibi
ctis. - 400 Tartaris. 28", 30"
I/

item Vaivoda Constantin ad nos egressus est; e rebellibus

non plures quam viginti quatuor profugere.
IAS

- Prima iulii parens noster Passa Sciaus, cum aliquot cen-

tenis equitibus turcicis, se nobis praesentavit; cuius opera
cum non egerimus, post quinque dies domum relegavimus:
U

pari ratione Vaivodam Stephan cum milite suo, transacto

BC

1 Cf. Convorbiri literare, XXXIV, pp. 926-8. '

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVED:TOARE 243

Y
octo vel novem dierum spatio, remigrare iussimus. Interim,

AR
dulciori vino cum convivis nostris inhaerentes, dominum Boros
ad insequendum hinc inde sparsos rebellium milites submi-
simus; quos, passim deprehensos,

R
confecit, sicque feliciter
ad nos rediit .

LIB
De Lupul etiam nonnulli mira ominabantur ; qui ipsius
prosperitatem et faelicitatem status depraedicant, sint omnino
consimiles Lupul! Tantam quippe fidem habemus, ac etiam

Y
respectum apud Potentissimi Imperatoris nostri Portam Otho-

SIT
mannicam, ut semper gratiora existant servitia nostra quam
alicuius perduellionis, et in tantum quidem ut ne unicum
Vaivodam qui voluntati nostrae adversetur, deligant, quod
ER
ipsum scripto declarare poterit Suae Maiestatis ibi constitutus
agens.
[Archiva Bibl. Academiei !Maghiare.]
NIV

LXXVIII. | |
11655.] .
LU

Ladislaü Barköczy către un necunoscut; «Baktae», 30 Iulie

1655.
Rákóczy se întoarce pe la Bran. Boros rămîne, cu cîteva
RA

mif de oameni, la Constantin-Vodä, «quem noviter princeps

Vaivodam Transalpinae constituit». Rebelif eraü 16.000, cu
NT

«modo factus moldavicus Vaivoda». După luptă sint trei zile

de ospete. La intrarea în ţară, Seimenit se gätise de luptă si
ucisese stafetele lui Räköczy. Se icaù patruzeci şi două de
CE

steaguri si treizeci şi patru de tunuri. Rásculafil așteptase

ajutor de la Cazaci, cari-s opriți de Tatari.
[Tbid.]
I/

LXXIX.
[1655.].
AS

Inscriptiile de pe crucea scoasă din Teleajin, azi aflătoare

in.satul Drăgănești (jud. Prahova).
UI

În fata:
; Cu b(un]á vreare Tatălui
BC

si cu indemnare Fiiuluf
si cu sfrăşitul Sf[álntulut
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI. :
244

Y
Duhü rädicatu-se-ü acest[ă] sfläjntä
si fäcätoarea de biruintä cruce oo

AR
şi cu hramul sfentei şi
biruitoarei . noastre, care

R
iaste prea-sfintei Fecioare
....senie pre-sfintei Marii. bgt. [bogorodite]

LIB
...intru H[risto]s iubit -si bine
credincios creştin Io: Costandin: Basa-
rab Voevod....

ITY
|
.. [6 rînduri şterse,
Pe o muche:] . ..
cap! ot | Gherghit; pis | Iun. .13
+ Isprav|nic | Andro[nicü,

S
dni | ; leat 7163
[Pe cealaltă :]
ER . e
Gheorghie Racot|, cinstitul Craiul | Ardealului, välzind
NIV
noastră, | Măriia Sa ai velnit cu ostile
Măriia Sa | jaloba
Mäl-riia Sa, şi ei cu |-boiarit ţării mele | , si cu pribegii, asu-
pra | a răsculaților ostire |... iară Märiia | Sa ... ma...
| pe lo-
că puse |... au stäpänire |... Domnii |... piiatră
LU

rádi|c at aceast ă cruc[e] , să fie

cul Märiia | Sa Craiü, si am
a Domniei Meife!; Mat (?) !..
RA

LXXX. - E
[1656.]
NT

si marele
- Cu mila lui Dumnezeü, de la marele Împärat, tar
albei Rossi?
cniaz Alexei Mihailovici, al cei mari si cei mici si
CE

de sine stäpinitoriü; al Moscveï, al Chievului, al Vladimiruluf,

al Novogorodului tar, etc. Cäträ Stefan Vocvod şi stäpini-
toriü țării Moldovei milostivä cuvintare. Înnaîntea Împărăteștii
I/

Noastre Măriri s'aü înfitosat cu plecată rugăminte trimisii

cătră Împărătiască Noastră Mărire, Mitropolitul Sucevii Ghe-
IAS

deon si boeriul al 2-le logofăt Grigorie, ca, noi Împărăteasca

noastră Mărire, să ne milostivim a da slobozenie norodului!
U

mi-a fost semnalată de d.- Ștefan Grecianu, care m'a condus și

1 Piatra
pănă la dinsa. De la bunătatea d-sale mai am si inscripţia de la Nänisori,
BC

tipărită de mine in edijia luY Constantin Căpitanul.

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE

Y
to
Ha
ca
AR
negoftoresc din tara Moldovii de a neguta în rossieniasca
noastră Impärätie cu ori-ce feliü de mărfuri si a negottori cu
slobod .negof. Deci, noi, Marele-Impärat, Impärätiasca Noasträ

R
Mărire, ni-am milostivit si am slobozit ca norodul negotto-

LIB
rescu din stäpinirea ţării tale Moldaviei să vie in moscăciasca
noastră Impärätie, cu tot feliul de mărfuri, și să facă negot
cu slobodä. comertie. Si, după a Noastră Impäräteascä Milos

Y
tivire, norodul negoftoresc din tara Moldovii iaste slobod în

SIT
rossieniasca noastră Impärätie de a intra si a esi ŞI a ne-
gottori cu slobod. negot, pururea, fără oprire sai pägu-
bire, ori-unde ar fi. 3'aü scris in Curtca Împărăției Noastre,
în împarătiasca cetate a Moscvel, la anul de la zidirea Lumii
7164, lunie 29 zile!.
ER
Cu mila lui Dumnezeü Marele Împărat, etc.
NIV

[Traducere din 1858, de un călugăr moldovean; Bibl. Ac.

Rom., 83/XI]
LU

LXXXI.
| [1656
.Constantin-Vodä către Împăratul german; Tirgoviste, 9
RA

Septembre 1656.
[Răspunde la scrisori din Laxenburg, 20 Maiü. A cunoscut
NT

favoarea impáráteascá:] soror mea domina Anna totaque Pe.

traskina familia; [pentru care mulfämeste, citind: «Periandri
leges, quas Corinthiis olim dederat».] Petraskina enim familia
CE

praecipuo quidem vinculo pietatis a quondam Serenissimo et

Augustissimo Imperatore, patre nostro pientissimo, Ferdi.
nando secundo, obstricta fuit, quod ct in Vestra Caesarea
I/

Regiaque Maiestate, etiam praesenti tempore et post fata

AS

nepotis mei, quondam Michaelis Vayvode, non minus resplen-

det. [Arată multímirf din partea Anci si fetei ci, Elena]
(Bibl. Ac. Rom.; hirtii dintr'o culegere de autografe, dă-
UI

ruite de d. D. A. Sturdza *.]

BC

‘1 Cf. un act, din August următor, al Varului ini Diflomataria, XXIII, pp.
426-7,
2 Între ele e si 0 scrisoare de la Matci-Vod4, care arată că plecarea Dom-
 246 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESIL

Y
LXXXII.

AR
[1656.]

Serenissime ac Potentissime Dux Venetorum, Domine, Domine

R
ac nobis amice honorande,

LIB
in-
In tanta distancia loci, ipsa fata prono animo nostro
sugger unt occasi onem praes:
videre videntur, dum raram nobis
tandi Serenitati Vestrae officia parataque obsequia nostra,
pre-
quam nunc, in privatis quibusdam arripiendo, animitus

ITY
ati
camur felicissimos in multas annorum myriades Serenit
um
Vestrae successus.. Simulque rogamus ut mercatores dition

S
cum commerciis in dominium Vestrae Serenitatis
nostrarum,
sint liberi ac immunes.
peragrantes, ab iniustis turbationibus
ER
Qaos et modo magnas iniurias difficultatesque a quoda
m
relatu m ;
Stephano Beblai sibi iniuste illatas pati nobis est
NIV

de quo praefato Stephano barones nostri, nomiae Ior-.

Staty et Thoma, thesaurarii Principatus nostri, palam,
daki,
.
publice libereque recognoverunt, et illum Stephanum consocium
LU

commerciorum certa scriptaque obliga tione cum ipsis fuisse,

mercatorio, ac, post divisas mercationes, pa-
in omni eventu
prin-
riter sortem suam, ut alii consocii, accepisse ct praeterito
RA

cipi, antecessori nostro, pro libito suo vendidisse. Modo

autem, ab ipso, in dicta causa, innocentes mercatores nostros
Venetiis postquam infestari inaudiverimus, intercessoriales
NT

lui Septembre.
nului la oastea turcească se făcu în adevăr pe la începutul
CE

lată-i cuprinsul :
e clemen-
« Sacratissime Romanorum imperator, domine, domine ac maccenat
humillim orum, diligenti pracmissa commenda -
tissime. Obsequiorum meorum
fausta ac prospera faclicesqu e progressu s ac eventus Sacrac Ma-
tione, omnia
I/

summaque a Deo
icstati Vestrac, cum diuturna in annos nestorcos valetudine
benedicti one, ex intimis animi mei medulis, tanquam obsc-
ter Optimo Maximo
IAS

cliens, precor.
quentissimus ac minimus servorum Sacrac Maiestatis Vestrac
eiusdem
Gratissimas accepi literas ab Sacra Maiestate Vestra per famulum
. [A aflat succesele Împăratul ui și) immutabil is gratia singula-
Lucam Matkovicz
arăta recu-
risque animi propensio S. M. V. erga me, servum suum. [Se va
U

r nos-
noscător.] De rumoribus, quales in partibus moderno tempore grassantu
acum va
tris, ex orctena relatione. praefati famuli S. M, V. intelliget. [Si de
BC

ma da stire.].Datum ex castris positis ad fluvium Seret, 6 Septembris, anno

Domini 1637.» V. mai sus, pp. CLXXXVII-VII.
 ACTE EXPLICATIVE ST DOVEDITOARE 247

Y
AR
nostras pro illis ad Serenitatem Vestram retulimus, ut ho-
mines nostri in dominiis Serenitatis Vestrae abillo Stephano
non perturbentur; qui et apud nos, si quaedam ei iniuria

R
apparuerit, satisfactionem per strepitum iuris a consociis

LIB
suis obtinere potest, non infestando commercia in dominiis aliis.
In reliquo, nos singulari gratiae Serenitatis Vestrae cum
promptitudine obsequiorum nostrorum recomendamus. Dattum
in civitate nostra Iassiis, die 20 iunii, anno Christi 1656.

Y
Serenissimae Maiestatis Vestrae observandissimus amicus

SIT
et servire paratus :
Georgius Stephanus,
Princeps terrarum Regni Moldaviensis.
ER
lo Gheorghte Stefan Voevod.
[V*:] Serenissimo ac Potentissimo Duci, Dei gratia Duci
NIV

Venetorum, domino, domino ac amico nobis honorando.

(Venetia, Archivio di Stato, Lettere principi, busta 15.)

LU

.LXXXIII.
RA

(Constantinopol, 27 Januar 1658.]

Levinus Warncrus către State.
NT

Post meas 30 decembris datas, nunciatum hic fuit, inter

illa quae Adrianopoli nunc tractantur, decretam fuisse prac-
CE

fecti Valachiac, brevi quoque decernendam Bogdaniae guber-

natoris mutationem. Successit (quod antea controversum crat,
sicut 22 septembris significavi) satrapa christianus, postquam,
praeter ingentia alia munera, quater centena millia imperialium
I/

obtulisset. Varias quidem vias tentarunt primi moderatores

AS

dictarum provinciarum ut sibi denuo conciliarent Turcarum

animos, sed ira fuit implacabilis, quod delictum illorum, quia
UI

contra Imperium essct commissum, inexpiabile sit iudicatum.

Unde, qui eorum hic loci erant residentes, vehementer iam -
accusantur quod posterioribus hisce belli veneti temporibus
BC

: quibus aliquando cladis aliquid passi sint Turcae, vires Im-

perii huius nimium extenuarint apud principes suos, qui,
 248 «+ ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI,

Y
eo persuasi, audacius facere sint ausi, quum nunc facta poe-

AR
nitet. Et certe non deerant tunc quoque inter ipsos Turcas
qui, propter adversa belli foris et seditiones domi, regnum
hoc compararent (de quo etiam publica satyrica extabant)

R
decrepito seni, qui, desperato pristino vigore, fomentis tantis-

LIB
pec sustentaretur, donec animam efflaret.

LXXXIV. .

ITY
[Constantinopol, 25 Februar 1658.)
„Același către același.

S
| Praeterito vigesimo septimo ianuarii, inter alia indicavi desig-
ER
natum fuisse novum Valachiae praefectum, qui postea, cum pro-
vinciam illam esset occupaturus, repulsus fuit a primo cius
gubernatore, qui, ut locum suum tueatur, multas copias au-
NIV

xiliares cogit ex vicinis locis, et inprimis fretus est supetiis

Cosacorum, licet illorum: perfidia iam saepe antca fuerit cog-
nita. Unde iam Tartari stant in procinctu, quibus et turcici
LU

milites adiunguntur, grassaturi in Valachos, tanquam in re-

belles, si imperata regia non excquantur....
RA

LXXXV.
[1656 8.)
a)
NT

Ex castris Regiae Maiestatis Poloniae ad Choinice, [30 oc-

tobris 1656]. . |
CE

[Tatarif aü luat 50.000 de robi] Imperator Turcarum ami-

ciciam suam erga R. M. declaravit, expeditis ad Tartarorum
Chanum, ad Bassam Silistriensem, ad Moldaviae et Valachiae
I/

Waivodas mandatis, ut ad requisitionem regis Poloniae prompti

sint contra quemlibet hostem insurgere!.
IAS

: | 6)
- [Palatinul Ungarici către Împărat; Pressburg, 14 Octombre
1658.] |
U
BC

! În știri polone (iéid.), găsim si aceia că Hmilnitchi, e Valacum quoque minis

Chami Crimaci coactos ad desistendum a coniunctiune armorum cum Rakoczio».
 ACTE EXPLICATIVE SI. DOVEDITOARE 249

Y
Quidam mihi Vaivoda Transalpine, de facto in exilio hae-

AR
rens, scribet. [Trimite scrisoarea Împăratului, intrebind cc răs-
puns să dea.]

R
[Arch. Academiei Maghiare, cutia LIX.]

LIB
LXXXVI.
[1658.65

Y
[Extrase din | Protocoalele. tirgului Cohalm (Reps), in Ar-

SIT
deal.]
(1658. Maiti. Turci în tinut] 27 Iunii. Ist der Moldawer
Wayda Stephän mitt villen Völckern vonn Ihr Fürstlichen
Genaden vonn Ungern, nemblich vom Giorgio Rakoczy dem ER
Jüngern, inn den Markt kommen und die Nacht über auch
NIV
den Läger im Markt gchalten. Derer Völker aber, als die
Polaken, sindt zum Theil zum Mirkvässa, theils zu Ugra
hiedannen, auser dem Markt zihende, gelegen; die ungrische
Haydo seyn czu Katzendorff,
LU

die Bleschländerzu Hamero-

den, unnd die Moldawer beym Weyda im Markt verblieben.
Zu computiren, summatim ettwa mehr denn thausentt, aus-
RA

serhalb denen, wellche anderstwo hinzihen, unss unwisslich,

Willens den new von Turca eingesetzten Wayden zu bestreit-
ten; ist aber unglukelig ergangen, unndt das mehrer Theill
NT

erwenntten Volks erschlagen inn der Moldawe.

14 augusti fuit prima fuga oppidanorum ad arcem, ob i irrup-
tionem Tartarorum ct aliarum gentium hostilium condescen-
CE

dentium, etiam duorum Wayvodarum volachicarum regionum,

Transalpinae et Moldaicae scilicct.
22 ciusdem mon. Kaczam et Sterctfordiam fidem (?) fundi-
I/

tus combusserunt, conferentes se, post incendium factum, ite-

AS

rum in Darczam, plus minus sesquicentum numero, primam

combüstionem qui fecerunt. Ubi, tam illorum qui in arce, quam
extra, secunda fuga. |
UI

[27. Apoi Tatarii, tăind. Cu ci si Cazaci.

(24 Novembris. Im Quartier sindt auch in diesser Zeitt
BC

i wallachische Völker und Multáner unnd sonnsten vermengte

Völckern.zum Därocz, Teutschen Tech auch, unndt anderstwo
 250 ÎNSEMNĂRI . ROMÄNESTI
ŞI ACTE

Y
undt Bürde; der
im Stuell, nich wennicg, ein schwerer Last

AR
Höchste erledige unnss von ihnen....
Si în 1662.]
(in 1661 năvălirea eturcä», cu Ali-Pasa, etc.

R
Anno 1663, den 6 Decembris, alss der Moldawer Wayvoda,
ern und Mol-
mit Nahmen Boghdän Kyrck, mit Koszaken, Tarth

LIB
ent Mann starck,
dauern mitimander, ans 20.000, zwantzig tauss
herkommend, in
von Ober-Ungern, unter dem Erezck-Uyvar
selbst zu
unseren Stuel langete, frühstückte der Waywoda

ITY
reten unss, die gantz e Zerme
Schweischer. Wir aber befuh
t Nachtläger halte n,
‘(oder Taber) möge in unserm Marck
Ehrs ames Wei-
schickten derohalben auss Einwilligung eines

S
lung ent-
sen Rathss zween Weisen Herrn auss unserer ‘Mitt
gegen, nehmlich dem Waywoda ER und seinem Obersten,
tss zu
bitt-

ligen anhaltend, so es möglich were, unseres Marck

e Demu th so vill Gnaad
verschenen. Da wir denn durch unser
NIV

r Perso n, woll
erlangeten dass, zwar der Wayvode in eigne
kt hin-
auff 100 Mann. neben ihme, mitten durch unsern Marc
en von dess
durch zogen, aber die übriege Völcker alle word
LU

so vor dem Tabor bey unss ankamen,

Waywodenss Legaten,
unser ss Müllerss Hauss über
in der Öbersten Jass (sic), bey
zogen also, ohne mercklie-
RA

die Bach hinüber gewiesen, und

rod und
gen Schaaden, durch die Kayss. Gass nach Homo
n Nacht-
Streitforth. Der Waywode und die Moldawer hielte
NT

zu Streit-
lager zu Homorod, die Koszaken und Tartern aber
th an beyde n gedachten Or-
forth, und thäthen dem Armu
unge dräschen em Korn
theren mächtiges Schaaden in Haw,
CE

anderen
und Haber, dass fast gar nichtss überbliebe. Dess
er auff, über-
Tages, in aller Frühe, machten sich diesse Völck
arme Leüthe
fillen die Sommerburger plötzlich, und, weill die
I/

sich auss Furcht auff die Burg verfiegeten, üebeten die Völ-
IAS

cker in der Gemein Gewaldt, brochen die Häusser und Kel-

nem
ler auff und thäthen sehr grossen Schaden in gedriische
Korn, Haber und sonst Friichten, broch en auch die Kiirc he
mit Gewalt auff, worauss sic villen Haussrath und Kleider
U

‘ wegnahmen !.
BC

1 În Socotelile Cohalmului, la 1663, găsim: «Item eben dess Peter Deakss

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 251.54.

Y
AR
[1665.] Nach dem die Waywadin auss der Wallachey ent- (A
wichen und sich in unser Landt nach Also. Rakos zum Peter
Deak salviern wollen, welches der Törck. verstanden, hat alsdit ties”

R
balt ettliege Törcken, dabey auch ein Fürsten-Commissarius

LIB
gewesen, abgefertiget, die Waywodin zu sich zu holen; weilen
aber die Waywodin wegen Leibes-Schmertzen nicht alls balt
sich auff den Weg begeben kónnen, haben wir auss Ihr F.

Y
Gnaden Mandat folgenderweise lîlés nach Also-Rakos auff der
Waywodin Ration führen müssen. Den r9 Ianuarii [«Heu,

SIT
Haber, Grossbrodt», «einen Rumpt schön gezimmert Kormahl»,
«Hünnern», «Bier»; şi a doua oară: «Günsse», «Eyer», «But-
ter», «Zwiebelen». Si a treia oară: «auff der Wiidin Ration».
«Item die 6 Februarii . . .: Eymer gutt Dier».] | ER
Nachdem wir die Waywodin auss der Wallachey achtzehn
NIV
Wochen lang, beyd für Menschen undt Ross, allerhandt Élés
nach Also-Rakos auss unserem Stuel führen lassen, haben
wir auss Ihr Fiirstliegen Gnaden Mandat den 13 May von
LU

Homorod, Kacza, Darotz, Thikoassa, Garath und Schorvén-

ségh 66 Ross mit Sillen und aller Bercitschafft geben müssen,
sie von Rakos biss nach Schessburg zu führen, 1665! +...
RA

Diner, welcher die Ochsen so dem wallachischen Vaivoda vom Stucl über-
schickt worden, dass er ctlicge zurücke gelassen, verchret aller 2». Cf. cu |
NT

Krauss. si loan Bethlen și cu aceste ştiri cuprinse în Mon. Comit. Trans,

XIII, pp. 266-7: La 20 Iulie 1663 Ghica e la Făgăraș, pe cind Dabijasi
Tatarii se aflaii abia la Preasmär. La 22-4 ale lunii, Domnul muntean trece
CE

Oltul la Porumbac. La 2 August, «tristis nescius quo fato rapturus», vine, cu

3.000 de oameni, Dabija, si cu Cazaci. Pentru intorsul Muntenilor,v. si
Kemény, Deutsche Fundgruben, 11, pp. 139-40. — După Nekesch- Schuller,
p. 278, Grigore trece lingă Brasov la 16 Iulie, nu pradă, dar e prădat cl «de
I/

hoţi» ; la 21 Dabija vine, prádind însă crud. Cf. p. 281. — Doamna Ghicii
scrie către principesa lui Apaffy la 17 iulic, din lagărul de la Zernesti (To.
AS

rök-Magyark. Allam-Okm., IV, pp. 100-1).

1 Cu privire la această fugă a lui Grigore Ghica, iată ce cuprind noii ra-
poartele olandese:
UI

19 Septembre 1664. La Neuhäusel a fost, scrie ambasadorul, un mare de-

sastru, «c qua Valachiae administrator cum solis triginta, Bugdaniae rector
cum quindecim militibus evasit».
BC

23 Januar 1665: «Post profugum Valachiae principem praepositus ci nuper

fuit rector novas, nomine Stridari, id est ostrecarius, quod pater eius vendendis
ostreis sustentaret vitam».
 252 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

Y
AR
LXXXVII.
[1659-60.]
Acta dierum sub quibus Georgius Rakocıus et Acatius

R
Barczai, una cum suis adhaerentibus, intra et extra civitatem

LIB
Cibinium super regimine regni Transylvaniae contendunt,
anno 16060...
[Decembre 1659. Barcsai face un manifest.] Ilis inserit

ITY
etiam Vaivodae Minye et Georgii Gyika, Passae item Szi-
listriensis, imo etiam regnicolarum Transalpinae gesta.
[ro April 1660.] Orto sole, veniunt duo Valachi, qui prin-

S
cipi literas ferunt a Vaivoda transalpinensi, domino Gyika
Georg, quarum summa haec est:
Edes fiam Ngod clhidye Fiule dragă, să creadă
ER
hadainkat az Silistrai Passa- Măria Ta că ostile ni le-am .
NIV

val s haddal fél küldot.ük trimis cu Paşa din Silistra

a Budai Vezerhez, most Lu- la Vizirul din Buda; acum
gosnal Ieanak a Portarol e la Lugoş căpitanul Ali
LU

Despre purtarea Domnilor noștri în lupta de la Leva v. «Continuatio his-

.toriae Hasan-Agae defuncti Vezirii Supremi Kiupruli Achmed Bassac mu-
hurdar» [Hasan Vegi] (ms. quart. lat. 539 în Bibl. Musculuî National din
RA

. Pesta, p. 165): Ifuscin a fost învins, «Valachis et Moldavis hic nullum prorsus
Ilu-
. subsidium ferentibus, duo duntaxat vel tria milia heroum confiniorum ac
scin-Bassac totum famulitium in acie stabant; quod si enim Valachi ac Mol-
NT

davi -simul concertassent, nec unicus infidelium evasisset... Valachorum et

Moldavorum currus omnes diripuerunt. Valachi et Moldavi dicebant in codem
loco et tributum regi dare et simal pugnare ütrumque simulne ficri potest?
CE

Dux eorum, cum equis propriis, ad Portam Ferream aufugerat». -

tu relaţie cu pribegia lui Grigore Ghica e accasti menţiune dintr'o Cronică
a Zipsului— «Chron. Scepus., p. 31» —, pe care o di Carol Wagner, in Co/-
I/

lectanea de regno Comaniae (Bibl. Musculuì Naţional din Pesta, fol. 3745):
«5 Januar 1668. Herr J. Georgius Gika, princeps et Vajvoda "lransalpinae,
IAS

Wien hier ankommen, in Willens sich hier als exul aufzuhalten, deme die
von
“Stadt mit ihrem höchsten Schaden das Stadt- oder Gasthaus völlig einräumen
müssen». Apof: «Den 26 April 1670 kam Georgius Gika, princeps Valachiac
Transalpinac, wieder alhier an... (sic); den 27 reisete fort nach Wien».
U

Cf. Török-Magyark. Allam-Okm., IN, pp. 169, 174-5 (Apafly arată Turcilor
că Domnul n'a fugit pe la cl), 200-1, 213 (pentru adăpostirea Doamuci). Scri-
BC

soarca din Budowitz a lui Ghica, publicată in Hurmuzaki, [X!, e din 2 («2°»),
si nu 24 Sept. 1665.
 ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE 253

Y
Ali-Passa Capitan, kita... Pasa de la Poartă, care a

AR
ally az Velenczetek cllen fost numit generalul ostii
zalo hadnak generalissa zelt, contra Venetienilor, și acum
rendes tellenk mofis genera- e numit general, și numai

R
lisagra, s cziak azt zarjak aceia așteaptă să sosească

hogy erkezek mentost he
mennek az Tatarokis kün
.fünülnok fogyatkozas abbol
el hidye edes fiam Ngod
LIB
mintuitori, dacă se duc si
Tatarii... Dintr' aceia să
crezi, dragă fiule, nu vei

Y
avea nici-o scădere: puter-
nem lessen, az hatalmas nicul împărat îți va avea de

SIT
Csaszarnak lesyen Ngodra grijă, etc. Scrisorile care mi
gondviselése, etc. Az melly le af trimis, să le trimit unde
leveleket Ngod küldett a dorești, si dupi aceasta voiti
kikethova kevantatott el kul- ER
face tot aceia, etc.
deczjem, ezutanis azt czele-
NIV
kessem etc. Datum ex Bu-
kurest.
Oretenus autem iidem Valachi referunt talia:
LU

Az Vaidaval szembe leven Fiind faţă 'n faţă cu Voc-

aztis monddt hogy, nem tud vodul, a spus că nu poate
elmenni Dalahova, az az Ra- merge la Dalahova (?), nici de
RA

koci hogy a hizet se hal- veste nu-i aude lui Rákóczy,

lanak, mert bizony mind cl. căci záü tot... terile voastre;
tonjattya az orssaghteket, atita oaste: merge acum, că
NT

annyi hed megyen most hogy ochii nu o pot cuprinde; că

az szemmejek sem lephe tike, domnul Barcsai nu poate
CE

ha ez az Barcsai Fejedelem merge innaintea lor cu oaste,

cleibe nem mehet 6rhaddok, tot se va pustii; ca să vie
mind el zesslek el pusstul- Räkéczy [la pacel cu Impära-
I/

tak, hogy jessen fel az Tö- tul Turcesc, nu se gindeste,

rök Czassarzal Rakoci, nem ce putere lasă etc,
AS

gondollya emegh, niaczoda

esreje hagyon, etc., etc., etc.
UI

[16 Maiti. Se scrie la Brasov :]

Havasalföldeböl azon az Din Muntenia pe drumul
Iassutan akaz Coztandin acela vrea să fugă Constantin
BC

Vayda ki szaladni, ugy zi- Voevod; să ai grijă, dacă

 254 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMĂNEŞTI

“se poate, sil prindeti; cu

Y
gyazon ha lehet, kgltek re-
gedya megh, azzal talal ked- asta te vei face pläcut si

AR
veseget s mind az Portan, innaintea Porții si Turcului.
s mind az Törökök elött.

R
[20 Maiü.] Ad obtinendum passum Veres Torony [care fu-
sese părăsit de Rákóczy, ce-l päzise încă de la Crăciun] qui

LIB
descenderant: idem Pribek Ferencz, d. Kovatz Istvan et d.
Stamp Gergely, magister civium cibinensis, referunt Vai-
vodam Coztandin obsedisse sedem in Tergovistya, d. autem

ITY
Georgium Gyikam fugisse ad Fekete Gyurgyo; statum regni
Transalpinae non secus esse turbatum quam nos.rum hunc
Transylvaniae. | |

S
[Bibl. Academiei Maghiare, Hist. fol. 158.]
ER
LXXXVIII.
(Viena, Iunie 1660.)
NIV

Haec promitto ex corde facturum, accepta a S. Cesarea

Regia Maiestate gratia:
Gratiam hanc supplico a potenti manu Cesarea ut me sedi
LU

legitimae in Principatu Moldaviae restituere per interpositio-

nem dignetur. Est etenim facillima via, quandoquidem omnes
barones et Provincia me requiret, uti patet ex litteris ex-
RA

ternis. ||
Ego vero promittam primo, et juramento firmato, quantum
NT

ex me fuerit, non solum me (quod diu in corde habui) et

meam familiam subdere obedientiae et pedibus Sanctae Ro-
manae Ecclesiae, agnoscendo caput universale Summum Ponti-
CE

ficem, cum: omnibus meis, scd promittam provinciam meam

totam futuram sensim (?) ac principatum sub cadem Summi
articulis essentialibus.
I/

Pontificis cum
obedientia,
Promittam similiter et iurabo idem tractare cum domino
IAS

principe Vallachiae Transalpinae, dummodo erit meus amicus

et fidelis socius, ut ille quoque eadem in sua provincia faciat
et exequatur. D
Promittam item et iurabo, quantum in me erit, agere et
U

operari, et dominum principem Vallachiae adiungere, ut Pa-

BC

triarcha Constantinopolitanus in posterum ille eligaturqui

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 255

Y
sit addictus Ecclesiae Romanae; quo creato, facilius exteros,

AR
et per ipsum, et per nos, in nostram sententiam attra-
hemus..
Promittam insuper et iurabo in manibus Vestrae Sacrae

R
Regiae Maiestatis me unum episcopum catholicum ad latus

LIB
semper habere, qui, non solum pro spirituali consolatione ani-
mae nobis assistat, sed sit intimus in omnibus noster con-
siliarius et coadiutor, dummodo fuerit a Beatissimo Pontifice

Y
Romano et Vestra Regia Maiestate destinatus. '
Promittam item et iurabo in manibus Vestrae Sacrae Re-

SIT
giae Maiestatis me scolas publicas in residentia pro iuven-
tutein christiana religione educanda erecturum et Reverendos
Societatis [lesu] Patres, vel similes,
publice instruant iuventutem ct in omnibus officiis edoccant ;
ER positurum, qui eandem

de quibus nobis curae erit ut honeste vivant.

NIV
Caetera quoque huiusmodi, quae erunt a Vestra Cesarca
Regia Maiestate perbenigne ordinata, firmiter iurabo ct [pro]
posse exequar.
LU

Non in lingua puniendum, sed in capite plectendum me

submittam, si alienus in supradictis inveniar, et maxime
si cum domino Racozio in eius iniquitatibus consensum ha-
RA

buerim, aut in posterum consentiar, vel cum eodem sim in

parte aliqua, sive factione unitus. ©
Si haec omnia ad voluntatem Sacrae Regiae Maiestatis
NT

successerint, ego hic, Vienna, deposito sub infamia iura-

mento, firmiter in manibus Vestrae Sacrae Regiae Maiestatis,
CE

iurabo me, non solum in posterum perpetuum servum futu-

rum, cum. omnibus mcis, sed promittam provinciam totam
futuram sub potestate Vestrae Sacrae Cesareae Regiae Ma-
I/

iestatis et feudalem. Imo, si ex gratia Vestrae Maiestatis

in fide nostra erimus, modo cum optata pax cum omnibus
AS

conclusa sit, casu quo aliquando alte decreverit Vestra

Sacra Cesarea Maiestas se contra Crucis Sanctae hostes in-
UI

surrecturum, vel quemcumque alium, ego etiam cum capite

ct sanguine meo semper cro ex parte Vestrae Sacrae Ce-
sarcae Regiae Maiestatis. mE
BC

(Roma, Arch. Vaticanulut, Nunziatura di Germania, 167.)

 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

bw
Ot
=

Y
LXXXIX.
[1662.].

AR
[Extrase din Socotelile Mediașului, la Arch. din Sibiiü.]
[1662.] Die 11 Septembris. Schikte ich den Szeocz Janos

R
mit den Rossen, so aus Fiirsten Befelich unter die wallachische

LIB
Legation ihn Tabor begerth worden, bey Torda... Die 16
Septembris. Schike ich der Moldauer Legation grun Fische,
d. 45. Ittem Wein, oct. 5, d. 50. Ittem aqua vitae d. 28.
Ittem Birn undt Persen d. 8... Eodem geb ich dem Szeocz

ITY
Janos, dass ehr der wallachischen Legation nachgeritten biss
kegen Galt undt die.Postross zuruk gebracht. [3 Octombre.

S
Solie tatarä «bey der Stadt beyhin getzogen». 10 Novembre.
Aceiasí la Făgăraș la principe.) Die 28 Decembris. Eodem
ER
kauffte fuer die wallachische Legation 6 Kubel Habern, f.
3/12. Ittem gebe ich ihm Vermuth-Wein, oct. 6, zue d. 12,
NIV
tt. d. 72. Ittem grun Fische d: 80... Ittem Furstl. Gnade,
sampt dem Kuczug Mehmet-Passa undt seinem Kriegsvolk,
seindt ihn die Stadt herein komen, 12 Octombris 1662, undt
LU

ist allher geblieben biss 11 Jan. a. 1663... Ittem nach deme

der Furst fon Cronen zueruk komen ist!
RA

XC.
[1663.]
NT

Extras din «Supplementum in libros 4 rerum Transylva-

niae . „d. .I. Bethlenio..., adiectum ac collectum per
quendam historiophilum; 1697 !».
CE

[1663.] Incolae in Apoldia Superiori plerique castellum de-

seruerant, paucioribus in arce interiori relictis, qui transe-
untis Transalpine principis furias difficillime et cum prae-
I/

sentissimo vitae necisve periculo amoliun ... Transalpi-

tur
nenses, ad Sabesum usque penetrantes, frumenta ad Sabesum
IAS

fluvium propinquiora corripere incipiunt, erectis tentoriis in

ipsis segetibus, passim per equos triticum iamiam meten-
U

3 În registrul 1667-72 se găsește pentru acest din urmă an: elttem ist
auff unterschiedlige turkische, wallachische undt moldauische Legaten und
BC

grossen Herren Ankunfft, ausspendiert in summa... .». |

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE | 257

Y
dum depascunt, millio tamen parcentes, ne fratribus suis

AR
Valachis damnum intulisse viderentur. [A treia zi vine fiul
Hanului. Apaffy la Scbes, apoi «ad castra».] Tertio abhinc
die denuo adest hospes, mutatis ad Sabesum fluvium castris,

R
ipse princeps: intra urbem biduum commoratur. Mox adest

LIB
nuncius qui peregrinos principes Transylvaniam iam ingressos
nunciat, procedere Transalpinum Wayvodam, nec procul abesse
Cibinio. [Se string iucrurile, fug locuitorii pănă la Miercurea,

Y
iar Curtea principelui la Sibiiü. Se trimit de orăşeni soli la
Chiuciuc-Pasa, care făgăduieşte a-i apăra, viind însuşi.) Venit

SIT
ergo abominandus hospes ante Transalpini principis adven-.
tum, ill... /r4pz/ commeatum civibus indicit pro alendis mi-
ER
litibus suis intra urbem. [Suferinti cu acest prilej.] His per
octiduum fere absumpti hospitibus, eliberantur, Passa Petro-
falvinum versus abeunte; quem in bladis commorantem salu-
NIV

tat Wayvoda Moldaviae, absque omni nostrum damno per

territorium sabesiense praedictas furias secutus... Et sic
misera Transylvania, hoste vacua, adhuc misere quiescit. Nos’
LU

vero Sabesienses reliquias spicarum colligimus, non sine la-

erimis!....
[Bibl. Museului National din Pesta, quart latin 2423, p. 38.]
RA

XCI. D.
NT

(Viena, 13 Octombre 1663.]

Hanno detti Tartari havuto licenza dal Primo Visire di ri-
CE

tornar alle case loro; ond' hanno venduto alli Moldavi et

Vallacchi li priggioni fatti nella prima scorreria, per pochi
tallari; si che queste duc nationi, come christiani, haviano
I/

con poco riscatto in libertà li nostri, contentandosi di una

dozzena de tallari per testa....
AS

[München, Hof- uud Staatsbibl., ms. 192, it. fo 191.)

UI

1 Autorul avea cincisprezece ani la anul unde se oprește Bethlen; de la

privatus» numai, —
1669lu 1674 stă «in peregrinis regionibus»; are «status
Despre noî spune multe. De interes ar mai fi mentiunea planului pe care-l avea
BC

. Constantin-Vodă de a näväli In ţară la August 1659 (p. 26), saii însemnarea

d si Domnii nostri se intorceaii de la Viena, in 1683, încărcaţi de pradă (p. 68).

64567. Vol. IV. 17

 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

Ct
uc
r2

Y
XCII.

AR
(Din «Guerre di Ungheria»; ms. it. 576 al Bibl. din Miin-
chen; fo 76.]

R
a delle cose quivi
[1664.] In questo mezzo che della somm

LIB
con suoi e con al-
si guerregiava,. îl principe di Vallacchi
presidii dalli Bassa
cuni Tartari e Turchi, racozzati da loro
il qual luogo, mes-
di Buda e di Neucheusel, assali Lorens ;
dal marescial di campo
sosi su la diffesa, fü alli 29 di luglio

ITY
itta del
Souches e tenente-marescial Heissler, con la sconf
confessando egli d’haverne a bello
Valacco !, soccorso;
il zelo, che egli

S
studio agevolata la vittoria a christiani per
cuore; il che ci
s’ era gia da gran tempo a lor prò posto in ER
Turc o a questo titolo il
pare, essendogli stato levato dal
ricovrarsi ne' regni cesarei, dove sin
principato e convenuto
NIV

provigione per lo suo piatto riceve ?. . .

hora honorata

XCIII.
LU

[Belgrad, 14 Decembre 1664.]

[Residentul Reniger către Împărat.)

RA

i.
Al Moldo vei] è comparso
[Vizirul a citat pe cei doi Domn
. mostrato obedienza, & stato subito rilassato,
NT

‘e, per haver

liberamente il
con conditione ch" egli paghi puntualmente,
anni alla Porta Otto-
- debito tributo e si- presenti ogni ‘tre
CE

questo è stato
mana. L'altro non si hà fidato di venire; per
or e nominar
deposto, concedendosi la libertà al paese di prop
ntato al
un' altro in. luogo suo, conforme hanno qui prese
I/

o, il quale è subito par-

Gran-Vizir un gentilhuomo valacc
IAS

de ‘Tatari et da 500
1 Racconta che egli haveva 8!" huomini de suoi, qm
prima mandato fuori i Tartari a de-
in 600 Turchi, che a bello studio haveva
lui volta con suoi nel conflitto, lasciò in preda a
predare, e ch' indi, dato
nostri quei pochi Turchi che seco furono. (Notá in ms.)
U

și martor ocular, cumse vede depep. 23. La stinga

7 E un contemporan
n, //0/> und
‘Turcilor, în această luptă de la Leva, se aflaü Rominit (Münche
BC

Staatsbibl., ms, it. 192, fo 283: raport vienes din 26 Iulie 1664).
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE . 259

Y
tito per Adrianopoli, per render homaggio al Sultano, e sarà.

AR
dichiarato principe... i
Pochi giorni sono, arrivò un corriere di Transilvania con

R
aviso che la principessa di Walachia si hà salvato in Tran- "
silvania e vi sia stato arrestata sino: ad un ordine più preciso

LIB
della Porta; fatto con artifitio delli Transilvani, quali vorreb:
bono precipitar il principe medesimo?. è
(Bibl. Universităţii din Pesta, G 72:+ ern de Hun-.

Y
garia».] | '

SIT
XCIV.. I

Apafiy către rogele- Polonie.

ER [1673 ; conjectural.]
NIV
[Răspuns la o Scrisoare din 20 Ianuar, în favoarea lui Cons:
tantin-Vodä.] Praetendit debitum, sed’ mihi ne grossum: qui:
dem unquam mutuo dedisse ipsamet sit testis. [Dacă a dat
LU

Statelor, va fi avind un act] Nec ca, qua Sua Dominatio

-pollebat prudentia, sine indubitata -refusionis assecuratione
-tantani profudit summam. [Neavind însă înnainte deeit «nuda
RA

‘ verbas, nu poate vorbi Statelor, «qui tributo ottomanicac

Portae persolvendo impares se. sentiunt».] :
NT

TE Acelaşi către Constantin- Vodă. |

CE

[Rispuns ‘la o scrisoare din'18 Februar.] Cum itaque. nihil

sit nobis datum, nosmet debitores nemo arguere potest. [Vor
. fi poate acte,] iuxta consuetudinem in totò orbe christiano
in rebus talibus observari solitam .. . Audimus inter Illustris-
I/

simam Vestram Dominacionem ac Celsissimum quondam prin-

AS

cipem Barcsaium amicitiam mutuis officiis esse cultam, quod

grata recolimus mente; utinam nunc quoquein vicinia nostra
florentem videremus, amicitiae officiis non defuturi; optamus-
UI

! Tot acolo se alli si o «Narratione delle campagna contra el Turco dell’

BC

anno 1664», Ín rapoarte din 1663 se spune că Tatarii, Cazacii, Rominii crai
la 23-30.000 de oameni. — Cf. Iorga, 75. lit, rom., À, p. 102.n. 1,
 260 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
que ut Deus Vestram Dominacionem ad feliciora traducat

AR
tempora diuque incolumem conservet... Radnoth....

[Bibl. Academiei Maghiare, Hist. oct. 135, pp. 256-7, 257-9!.]

R
LIB
XCV.
[Constantinopol, 27 Februar 1679.]

ITY
Colyer cát re State.
4

.... Omtrent de tyf wa- Pe acest timp sosise la

S
ren in Adrianopolen aenge- Adrianopol domnii. ambasa-
comen de hecren - ambas-
sadeuren van Transilvanien
ER dori ai Ardealului si Ragusci,
şi Sultanul a făcut atunci
ende Ragousa, ende den Domn al Terii-Romanesti pe
NIV

‘Grooten-Heer hadde alsdoen d. Șerban, unul din cei mai

den heer Cerbaen, een der insemnati boierideacolo. Cari
principaelste boyaren in Wa- domni, toți, pe lîngă zisul
LU

lachie, tot prins van de domn Internuntiu, aü avut

provincie . aengestelt; alle la 27 ale acelei luni De
_welcke heeren, benevens den cembre audienţă la Sultan. ,
RA

voorst 3. heer internuntius, Domnul muntean a fost dus

"den27 van de voorm. maent : înnăuntru cel d’intäiü. ... In-
decemb. hare audientien by
NT

ternunciul n 'aadusdaruri... .
den Kayser hebben gehadt.
Den prins van Walachie wert
CE

de eerste geintroducccert . . .
Den eersten heer [Internun-
ciul] bracht gen .presenten.
I/
IAS

! O scrisoare a lui «Constantin Basarab, cu mila lui Dumnezeü Domu al

gerit. Moldovei», Iastrzebiec, 11 August 1670, pentru accastä sumä de 5.000 de
galbeni, se află în Zirit-d/ag. Allam-Okm., IV, pp. 494-5. În 1673, De-
- - ^ he.» f 7

cembre, el veni cu Polonit la Iasi, pentru a lua ‘Fara-Romäneascä, dar nu

izbuti, si la 29 lanuar 1674 el se gäsia la Sniatyn, de unde scrie pentru da-
U

toria veche Ardelenilor (ibid, V, pp. 183, 190-1, 199-200, 219).

BC
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 261

Y
AR
[1688.]
. ACVI.
Copia litterarum a Tókelio ad suum residentem.

R
Quod tibi in hisce litteris transibo, in secreto V izirio Magno

LIB
significet : |
Ladislaus Csaki, qui antea Constantinopoli în captivitate
detentus ac deinde ad Caesarem recurrit, in civitate Szatth-
már integro anno substitit, praeterito autumno cum exercitu

Y
in Transilvaniam perrexit, inde in nomine Caesaris Germa-

SIT
norum per regnum polonicum ad principem Valachiae cum
legatione transiit et magnam summam pecuniae secum por-
tavit, qua militiae, quae pro servitio principis valachiensis
conscripta est, stipendia persolverentur. Princeps Valachiae ER
Caesari Germanorum denuo rescripsit litteras huius tenoris :
NIV
generales Germanorum, inquiens, de exercitu turcico immi-
nente aestate nullum habeant metum. Vezirius Supremus cum
summa dificultate persuasit Chano Tartarorum ut Augusta
LU

sequatur castra, quia Tartaris novae contributiones impositae

erant. Quod si Caesar et pontifex romanus non parcant pe-
cuniis et hoc anno felicem expeditionem bellicam habucrint,
RA

Valachia, Moldavia et princeps "Transylvaniae Tartarique a

Porta Ottomannica deflecterent. Igitur Turcarum exercitum
colligit ex hominibus belli imperitis, ut,
NT

si 30" sumerent, vix

6" ad tractationem armorum apta et capacia sint. Admonuit
Germanos ut omni modo prac omnibus arcem munkacsiensem
CE

capiant. Capta enim arce illa, inquit, în vicinitate Transyl.

vaniae et Poloniae nullum esse timendum hostem. Deinde sua-
Sit ut exercitus germanicus in Transyivaniam ingrediatur, alio
I/

enim modo principem Transylvaniae ab obsequio Portae Otto.

manicae abstrahi non posse, neque audere principem ut semet
AS

ipsum pro hoste publico declaret. Taliter de principe Tran-

Sylvaniae ad Aulam Caesaris scripsit....
UI

. [Bibl. Universităţii din Pesta, Col. Kaprinai, XXIV, PP: 79-80;

Alba-Iulia, Bibl. Batthyänyi, Continuatio interprelationis, etc.]
BC

** Cuprinde traducerea, într'o formă putin deosebită din care am dat extrase
in Apendicele la Socotelile Sibiiutur.
 ÎNSEMNĂRI SI ACIE ROMANESTI
262

Y
XCVII. [1692.)

AR
ac generose domine, ‘vicine benevole.
Perillustris
observandissime,

R
, familiarem benc-
Credimus Celsissimi principis, amici nostri

LIB
uti non solum ex
volentiam erga nos incessanter operari, us ,
; mandato eiusdem, sed etiam ex proprio marte, nam saepi
res.semper extabimus
|. nos erudire solent literae, quarum memo
postulaverit,

ITY
gratiam, ubi pro! tantis beneficiis
. nostramque
et
jam facto, non infec to nostro
paratam habebit, et credimus
Celsissimum semper.
amico, quod nostrorum negotiorum penes
uti etiam fuit; etiam intellectis vero

S
promotor ‘et defensor erit,
‘domus, faxit Deus ut brevi foeli-
novis nostra hylaris hodie
ciora audire vellemus. Circa
ER
occurrentias harum partium potest
etiam Celsissimo nunciare quod castra polonica descenderant
NIV
7Zvancsa fortalicium, nomine
usque Zvancsam et, superius
et praesidiando, reversa sunt. Szucsa-
© Palanka, restaurando
tria millia militum, et nostri obvia-
'viam etiam veniebant ad
reportaverunt, ita
LU

vere Tatari, etiam in Polonos triumph um

ne Csinczki, tria ac-
ut et suppremus eorum officialis, nomi
vulnera, si non est mortuus: vix quatuor aut quinque
quisiverit
RA

si non defecissent sagittae Tur-

eorum evaserunt sane; ct,
rari auditur in Po-
carum, vix ullus evasisset. Concilium celeb
do, ct his per-
lonia aut in Litvania. Me domino recommen
NT

maneo
M. D. V. , benevoli, paratissimi :
CE

‘princeps Moldaviensis :
1692. Jo Costantin Vocvod.
ima Novembris
sigillare literas has, supervenerunt 14
Plane, dum volebamus
I/

Celsissimi, cum M. D.
octobris exaratae nobis literae, tum
IAS

Vostrac; quas gratanter recepimus.

ac generoso domino Michaeli Inczedi de
[Vo :] Perillustri
titulis, domino et vicino benevolo, nobis
Varad, cum plenis
| | |
observandissimo.
U

de ceară, cu inscripția ştearsă si

[Pecete mică, octogonală,
BC

bourul.]
(Bibl. Museului National din Pesta, 2867 fol. lat.]
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE \ 263

Y
AR
No! lămuriri la Prefatà si Documente,

XCVIII.

R
Y | [1602.)

LIB
Humillimus servus Nicolaus Petrascus, defuncti Michaelis
‘Wayvodae filius (ad dietam Posoniensem]. In quantum dis-
crimen rerum inearum iam secundario devenerim, penes fi-

Y
‘delitatem S. Regni Hungariae. Coronae omnia bona mobilia

SIT
amittendo, difficilimum et lamentabile est dictu, ac proinde,
ne vestras prudentissimas et pientissimas aures commemo-
ratione extremarum mearum miseriarum ac pie defuncti pa-
rentis mei fidelissimis ac heroicis factis servitiisque adgravare
videar, unico verbo, humillime et ob amorem christianitatis
ER
oro, dignentur pro sua pietate in me afflictissimum graciles
NIV

suos oculos convertere ac ex compassione dumtaxat chris-

tiana auctoritate sua apud Sacratissimam Caes. Regiamque
Maiestatem efficere ut illa 15" talerorum, per 70x gos (sic)
LU

computando, mihi persolvantur; quae liquide a S. Maiestatis

Camera Ungarica persolvi deberent ac patet ex obligatoriis
superinde datis; ut, ca gratia et caesarca clementia mediante,
RA

partim. suppellectilem meam oppignoratam redimere, partim

vero ut me intertenerc queam, doncc aut afflicto statui ınco a
NT

praepotenti Deo Caesareaque Maiestate melius provisum fucrit,

aut optanda morte superne poenitus me, iam fere excusum om-
nibus fortunae bonis, ostiatim mendicare opportcat.
CE

(Eder, Analecta, ms. fol. lat. 2241 al Bibl. Muscului Na-

tional din Budapesta; vol. VI.]
I/

XCIX.
AS

[1. Un izvod de la Gheorghii Stefan-Vodä, de orănduiala bi-

ruluf, ci-aù esit la Juni, la valet 7162, precum arată anume.]
25.758 ug. "Țăranii de numea, cite 2 ug.; pe 12.879 nume:
UI

29.060 ug. Curtenii.

393 ug. Curtenii ce sai ras din cäläras şi s'aü scris
.
BC

curteni. |

11.060 ug. Călăraşii, cu cef ot Gilat.

 264 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMANESTI

Y
168 ug. Dajde hotnogilor.

AR
201 ug. Sänifarii, cu 6 ug., un vätav.
20 ug. Pușcașii ot Niamtu.

R
1.344 ug. Păhărniceii.
2.939 ug. Mazălii cu vlädicit.

LIB
3.139 ug., 12 p. Hánsarii.
- 84 ug. Vătașii za hănsari.
1.000 ug. Popii.

ITY
I.207 ug. Slobodziile.
550 ug. Imprumuta[t). .
600 ug. le
Ceti ot las.

S
152 ug. Dajde cäläras ot Tärgul-Frumos.
77.575 uj. 12 p. fac. ER
Undea Sau dat aciasti bani.
NIV

55.234 ug. s'aü dat în banii

birului.
5.493 ug., 3 p. în cheltuiala
Agăi.
1.333 ug., 7 p. 2.000 talerï ce sal trimis Pașii i chehaclii
LU

luî.
6.516 ug., 16 p. Sai dat în leffi]le lui Avgost.
2.045 ug. Näpästile si pecetluiturile.
RA

1.906 ug., 16 p. S'aü dat mai mult in ciia oränduialä.

72.529 ug. fac.
5.046 ug. p[o]l rămăn asupra Visternicului.
NT

200 ug. Lipsa celor 6.516 ug., ce s'aü dat

lefi.
2.073 ug. ce sint asupra Sturdzoai.
CE

ä, din välet
[2. Un izvod, iar de la Gheorghii Stefan-Vod
7162, de sama lui Vel Vist., de oránduiala birul
uî ; carii fac
arată anumea:]
111,511 ug.: ci-aiiluatși unde i-aü dat; precum
I/

Ci-aù dat bani cu lipsă.

lui Capegilar-Chihaesá si oamenilor lut.
IAS

3.340 ug. Aü dat

ul Im-
7.071 ug. 6 p., ce s'aü trimis cu Useriul în poclon
părat[ujlui i altora.
ug., ce s'aü triimis lui Säianus-Pas{a] si chihai lui.
1.000
U

1.600ug., ce s'aü trimis la Crim, in bani ci-ati mers cu

BC

Costantin si cu Husäin-Aga.
1.563 ug., 7 p. s'aü dat lui Husäin-Aga şi oamenilor lui.
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 265.

Y
2.666 ug. 13 p. 1.000 talerfil, ce s’aü trimis boiarului de

AR
ga cheltuialfä).
8.000. u Cele 12.000 taleri], ce s’aü dat, însă:
qq

R
1.000 taleri], in poclonul Vizăriului si

LIB
2.000 taler[i], chihaelii lui.
7.333 U » 7 P. 11.000 taler[i], ce s'aü trimis lui Chiaus-
FQ

Pas[a] cu Husäin-Aga.
1.333 u » 7 Pp. 2.000. talerfi], ce s’aü dat pintru soboli cä-

Y
ua

lugăr[ullui moschicesc:

SIT
3.712 u 1.568 taleri] pol, ce s'aü trimis lui Panaioti.
19

1.666 u - 13 p. 2.500 taleri), ce s'aü dat lui Michis Cher-

va

remin. |
3.019 ER
u » I4 p. Sai oränduit Visternicilor pentru chel-
qq

tuiala lor păr la Fevrari. |

NIV
+ 13 p. O pungă, ci-aii dat Ionit[ä] Vist. în casă.
O.
Us

=
2

1.013 u 7 p. 1.520 taler[i], ce s'aü trimis Bacä (s/c) pentru

bani, an[u]m[e] ct-aü dat în bir.
LU

1.000 u 1.500 taler[i], ce sai dat omului lui Ahmet-

jq

Aga pentru datorie.

666 ug., 13 p. 1.000 taleri), ce s'aü dat pentru datorie
RA

omului lui Hasan-Aga.

446 ug., 20 p. 668 taler[i], 8 p. s'aü dat pintru säne-
tile Curtilor.
NT

133 ug., 7 p. 200 taler{ij, ce s'aü dat lui Michis Ianás.

266 ug., 13 p. 400 taler[i], ce s'au dat Hatmanuluf pen-
CE

tru cele 200 ug. aur.

66 ug., 13 p. ad luat Dabija pintru cef 50 ug. aur, ci-aù
lipsăt din galbini ch-ai schimbat la Mătei-Vodă.
133 ug., 6 p. 200 taleri], ce s'aü dat lui Stirie Gelepul
I/

pentru datorie.
AS

50 ug. 75 taler[i], ce s’aü dat omului lui Cantacozino

pentru datoric.
UI

49 ug., 7 p.74taler[i], sai dat de s'au umplut o pungá

a luf Michis Ianás.
II4 ug, 13 p. 172 taleri), sau dat pentru sobolii ot
BC

soli. i. di
133 ug., 7 p. 200 taleri), s'ai dat’ ciasornicarului.
 SI ACTE ROMANESTI -
66 ÎNSEMNĂRI

Y
So ug. s
120 taleri), s'aü dat.pintru cia copilă ci-ati adus

AR
cu a.lui Nibojatco.
șco păr-
73.u g., 7 p. 110 talerți], ce s’aü dat lui Iona

R
călab pintru căldări.
lui. Liscovici, pintru
133 ug, 7 P. 200 taleri], s'aü dat

LIB
.
. ‘100.ug: aur ce sänt la Preliudschit
ru cele 206 ug. aur la Hat
42 ug., I2 p. S'aü dat pint
sul; fără 500
Dy manul, -ce s'aii schimbat! de la, Comi

ITY
. lei, ce s'aü' dat: din cas[ä].
ot zlotașii: ot. Bacăii, de j-aü
44 ug. ati luat Doamna
+: dat pentru niște iarbă. -

S
30 ug., aü luat ot zlotaşii ot. Roman.

112
n[ujlui, ce n'aü agiunsu din dajde
ER
13 p. 154 taler(i], ce s'aü dat în banii
ug.,
ci s'aü
Sulta-
pus.
u 9 polo boac i
76 ug., 19 p. sai dat Hatmanului pintr
NIV

de mieri.
taler(i] aü luat Nacul Comis de aü dat left
202 ug., 303
unor dărăbani la Rădiani.
LU

uiala lor, cánd

900 ug., S'aü dat Visternicilor pentru chelt
aü fost Sturdzea Visternic.
noi, pentru zlot.
s'au ertat Curtenilor celor
RA

768 ug.,
352 ug. S'aü certat Păhărniceilor.
si slobodzii
120 ug., s'aù ertat Păharnicului ot Suciav[a)
NT

ot Niamtu.
72 ug. S'aü certat din cil 30 potronici.
luat mai mult din cele ţinuturi ce
6 p. Ci-aü
CE

229 ug.
s'aü orănduit în cele 10.000 taleri.
si ot Putna.
342 ug., näpägtile ot Bacäü, si ot Suciavfa],
mja] Cond rii si lui Adam
76 ug. pl, ce s'aü ţinut insa
I/

17 zamfirfe).
IAS

ti.
60 ug. p', ce s'aü socotit nesti näpäs
70 ug., näpäs tile curte n{ijl or ot Niam fu.

58.129 ug., 17 p. fac.

U

Bani ce s'aü dat fara lipsă.

BC

părcălabul ot zlotasit birului

570 ug., ci-aii luat Ionasco
ot Hotin.
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 267

Y
120 ug., ci-aii luat tij Ionașco Părcălabul ot dăjderii ; ce

AR
S'ai socotit intr’ aciast[ă] somä.
200 ug. sai dat Drăguțăscului: pristav[ujlui, ot Putna.

R
200 ug. s'aü dat Giurgii ot Cotnari.
420 ug. 700

LIB
lel, ce s'aü dat Ciogolii, pintru bani, ci-aii
dat.
619 ug. s'aü dat pristavi ot sálitrà ot. Bárlad.
28r ug.,,19-p., ce s'aü dat Nemtilor ‘ot Buciulesti.

Y
2 30 ug..s'aü dat lui Tălmaci cäläras.

SIT
80 üg. pentru pungi la Visteric.
‚13 ug. 8 p. pe ciara şi bumbac. și cele 3 Piet ot Bu- -
ciulești.
112 ug. pe 7 cai ce s'aù luatla grajd.- ER
2.574 ug., 7 p. fac.
NIV

Ce s'aù dat lefca, să să stie.

56.593 ug., 12 p. Sai dat lefele slujfi]tor(i]lor din lună lui
LU

Ghen. păr la esitul lui Iulie, fără liafa Nemtilor de :

luna lui Iulie, ce s'aü dat 14 deasctinfä].
5.756 ug., 16 p. Ce trec cheltuit mai mult ot Vistirnicul.
RA

' Ce i s'aü dat dintr'acest? bani:

r.ooo ug. De la Jicniter.
776 ug., 17 p. Din camänä.
NT

255 ug. ci-aù dat State Vames, liafa lui Ghiorghii.

140 ug. din preapotasii (sic) 211 tert
CE

1.340 ug. de la bocrì ce iaste săi

449 ug., I7 p. banii cftaü fost, salar din cas[ä]; si nu
s'aù umplut din dajdea.
I/

1.908 ug., 6 p., ci-au luat din oránduiala birului ci-ati tre-
cut mai mult.
AS

5.768 ug. p'. fac.

(Ms. 237 al Ac. Rom., f^ 576 si urm.!]
UI

1 Cuprinde actele administrative pe un an ale lui Constantin-Vodt Mavro-

BC

cordat în Moldova, dar se copiase printre ele si documente mai vechi, aduse, |
în deosebite prieint, la cunostinta Domnieî. — În doc. 27/NIII al Ac. Kom.
avem dată egorstina, de of, precum ali fostu estimpu, I! 7173, Ghen. 10;
 963 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÁNESTÍ

Y
C.

AR
Variantä din Cronica luï Stoica Ludescu,
[1654.]

R
aceias
Iar boerii, împreună cu părintele Ignatie Mitropolitul,

LIB
dindu-le
trimise de să strînse toată Curtea si toți slujitorii,
, si să sfătuiră toţi din-
veste de pristävirea lui Mateiü Voevod
Costandin Postel nicul
preunä si aleasärä din mijlocul lor pre

ITY
era om
sin Särban Voevod, rădicîndu-l să fie stäpin, căci
a Domnească,
bun, şi înțelept, si blind; şi-l duserà în Biseric
a de Domnie,
de-l îmbrăcară cu haine domneşti, și-i citi molitv

S
u-l pă-
puindu-i gujma în cap, si säzu în jatiù, blagoslovind
rintele Vlädica, si ziserä toti: mnoga leta.
începu numele de Domnie: Io Costandin Voevod
ER
Si de
,
aicea
sărutî
i să
ndu-i
boerii
si mîna de Domnie noao, cit să cade, si jurară toţi
NIV

scri-
şi slujitorii să-i slujascá cu dreptate. Istovindü aciastă
Voevod, în mijlocul Curţii strin-
soare si trupul lui Mateiü
c, pa-
gindu-se mulțime de arhierei, si cu prea-sfintitul Macari
LU

şi călugări, popi; si s'aü facut pogri-

din Antiohiia,
triiarhul
banie cum să cade....
După aciasta inceput-aü Io Costandin Vocvod sän Särban
RA

cu toţi boerii, de-s căuta de rindul ţării si

Voevod, împreună
tie; tri-
de asäzämintul Domnii, plecîndu-ș capului la Impärä
pentru
NT

mis-aü de olacü cărți la Vizirul si la alti prieten i

au priimit , şi i-ati
întîmplarea ce scrie mai sus. Deci Vizirul
pentru Costandin Voevod, căci
și altora tututora,
CE

părut binc,
il stila că iaste om bunü şi infeleptü. Si nu după multă vreme
o seamă de boeri, anume: Stroe Vel Vist. Leurdeanul
alese
ciü
i Pană Filipescul Vel Stolnicii i Gherghe Báleanulü i Dräghi
I/

ul, orga Olănes cul

Cantacozinò Logf. i Danciul Logf. Părăian
o seamă de Rosi
i Negut Tätarul (sic) i Preda Bucsanulü si cu
IAS

oi Cămpullungu. + 7.500
+ 7.300 oi Suciava bez Cämpullungu. + 1.500
oí Niamtul. + 1.250 oi Romanul. + 2.350 oi Bacăul. + 1.:00 oi Putna.
U

400 oi Covurlui ul, + 1.200 of “Lutova. + 1.550 ol

+ 1.000 Tecuciul. +
, + 4.200 oí Orheiul.
Vasluiul. + 1.200 of kălciiul. + 1.250 oí Lăpuşna
BC

3.500 of Soroca. + 6.300 oi Hotinul. + 4.400 oí Cernăuţii. + 2.000 oí

+
+ 1.300 oí Härläul. + 400 oi Cärligätura. + 2.500 oi Iașii.»
Dor[o]hoiul.
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE:
‚269

Y
i popi, de i-aü trimis la Poartă, căzin
d la poala lui Sultan

AR
Mehmet Împărat si a lui Derviș-Paş
a Vizirul, făcînd multă
rugăciune ca să-l hărăzească pre Costandin
€

Vocvod să fie
Domnii Țării-Rumînești, si numar decitü scoas

R
cră beiulü ! im-
părătescii, de-i deate steagü de Domnie
noao, trimitindu-l cu

LIB
Terz cu Mustafà-Pasa Talhăci, împre
ună cu bocrii . 00.00.we
(Ms. 436 al Ac. Rom. ; in parte si ms. 269.)

Y
SIT
CI.

Congratulatio publica victoriae quam, auspi

ce ‘Deo Ter
Optimo Maximo, Serenissimus dd. Georgius
gratia princeps Transylvaniae, ctc., reportavit ER
Rakoczi, Dei
de Catilinis
sive perduellibus in Transalpina furentibus, dic
iunii XXVI,
NIV
anno MDCLV. Effusa die XXVI iulii regnantis, . .
. in palatio
Suae Celsitudinis tunc reducis, ab Isaaco Basirio, S.
S. theologiae .
doctore ac professore publico, Albac-Iuliae [8 pp. imprim
ate].
LU

... Tu exercitus “.. perduellium debellasti idque exigu

a
(uti retulerunt nobis, absentibus, $ed circa salutem vestra
m
perpetim curiosis), -perexigua, inquam, sex vcl septem millium |
RA

manu (neque enim tuum, militum’ plusquam triginta milliu

m
exercitum, universum in hostem, tametsi .numerosum, effun-
dere voluisti,: cordatus,
NT

Verum vix sexta duntaxat turmarum *

tuarum parte) totam illam, plus quam viginti duorum millium
Catilinarum transalpinorum, ex improviso, atquc id eti am in
CE

loco vobis sat incommodo, exercitui vestro ingruentiu

m, con-
fluviem contrivisti, fudisti universam, dynastam vicinu
m ves-
trum Constantinum, magnates quoque suos,
veluti capitemi-
I/

nutos, suis quemque dignitatibus ac locis postli

minio restituisti,
idque totum, quod mirentur seri nepotes,
AS

effecisti simul et
semel solus... Acsi votum illud public
um nostrum animitus
nuper? in scholis vestris, quando scilicet easdem Celsitudo -
UI

! Berat, probabil. | |
* Aprilis XXIII, qua die Sua Celsitudo clementer condescendit
interesse dispu-
BC

tationi theologicae publicae... l'unc oratum fuit ut Deo exercituum iusta bella
omnia Celsitudinis Suae (quandocumque) coronaret certa
victoria, [In original.)
 |. ÎNNSEMNÄRL SI ACTE ROMĂNEȘTI
9:0

Y
ta est, fuisset in
Vestra sua augusta praesentia beare digna

AR
adeo Deus Optimus
antecessum veluti propheticum omen,
evit augurium! .. .-
Maximus nostrum “illud ‘(ad' verbum) compl
parte victoris, Deo
Macte victoria hac memorabili, utpote ex

R
(siquidem centum viginti
gratias, : tantum non incruenta

LIB
ex gregariis vestris in praclio desiderati).
quinque duntaxat
opimis, pro ma:
Macte ad oream tibi debitissimam, pro spoliis
I, pro signis
nubiis universis, pro tormentis bellicis. XXXII

ITY
e: praecipuae
(vexillis | infestis) XLIIII -hosti - ereptis, proqu
capto, — atque etiam, nobis iam
: coniurationis ipso duce victo,
to ....
spectäntibus, huc in vinculis triumphaliter adduc

S
Museum, an.
[Retipärit de Iosif Kemény in Gj Magyar
P
IX, 1859, pp. 502:3.] ER
ì
E
"
[1657.]
NIV
. mo.l
Io Gheorghie Ghica Voevoda, boj. mist. gspdru zămli
ă şi a boiarilor noştri, :
davscof.. Adecä aü venit înnainte noastr
, nepotul Balicai
LU

Costin
mari și mici, boiarinul nostru' Miron.
tot săborul de la:
. Hat, cu rugătorii nostri, 'egumánul, $i cu
Jas,.zicänd boia-
sfjăjnta m[ă fă]ästire Sti Sava, din tärgu din
gàtorif nostri
RA

riiul nostru Miron Costin’ Sulger, cum if tin'ru

de: la Sti Sava grum[ [a ]tat[e] ‘de sat de Larionesti, D=
călugării
iaste la. ținutul Sorocii pre apă. Nistrului, partea unchiu-
NT

săi Bälicät” Hat, cu alte pärti ci-ai fost "cumpărat Enachi =

si acca. parte a Balicăi HERE Dec

Postelnicul, impresoar[3[4]
sat
CE

nostru am aflat cum acel

: Domniia- Mea. si cu tot Sfatul
pentru
Lationestii ait fost driaptä cumpäräturä lui Enachi Post.
Hatma nul n'aü avut
‘a „lui drepți agonisit bani, iar Balica.
să margă Miron Slu-
I/

nice o treabă, cc, unde s’aü dat banii,

Mai 26.
geriul să-i ia de la acei oameni . . . las, let 7165,
IAS

]
[Condica lui Constantin Mavrocordat, fo 521. ]

CHI. . 0.
SUM | mE (1660.]
U

scol,
+ Io Stefan Voevod, bjiiu mistiiü gspdrü zemli moldav
BC

scrie Domniia Mea la toate slugile noastre, cäti veti imbla

 ACTE EXPLICATIVE ŞI DOVEDITOARE Dil

Y
cu toate slujbile Domniei Meali la ţinutul Fălciiului:
la zlo-

AR
tași, si la leoasi, si la gälbänasi, si la talerasî, si la ortasì,
si la dajnici cäläräsesti, si la alti slujitori, la toţi: deaca
veti

R
vedea cartea Domnii Meale; iar voi toţi să aveţi a lăsa in
pace de dajde, si de zloți, si de lei, și de taleri, si de orti,
si

LIB
de dajde călărășasci, și de alte dări și angherii, de toate,
cite vor hi pre alti mișci în t[a]ra Domnii Meale, — pre cesti
cälärasi si. oameni carei ait fugit în tlalra turciască, si acmu

Y
ali venit de s'aü asedzat la slobodzie rugätorilor nostri egume-
nului si a tot säborul de la sv[älnta mänästiria de la Aron-Vodi,

SIT
la sat, la —, pe vale Randzestilor; nime întru nimici să nu-i
învăluiască, iar, cine-i va învălui, de mare certare va fi de
la Domniia
T Sam
Mia.
espdinu
Íntr'un alt chipu
veleal.
ER
nu va
U
fi.
las, 7168 Mai 7.
Io. Steafan Voevod. [Pecete micá] — OLXXVIL.
NIV

CIV.
LU

[1660.]
Mistieiu bojiei Io Ghiorghic Ghica Voivoda i gospo-
dint, davat 'gospodstvomi sie poveleanie gospodstvomi
RA

vearnnomu bolearin gospodstvomi,: Sárban Cantacozino,

. vtorii "logofet i săs snavi ego ilitez bogä 'dast, ca să fic
NT

‘volnic cu aciastă carte ‘a Dumnie ,Mcale, de să tie satul:

Cotärcieanii ot sud Elhov, den sus de Bucuresti, tot’ satul
cu tot hotarul, si'cu tot vinitul din cámpu' si din "pădure
CE

si den apă, si din säzutul satului, de pretutindinca, oare-

cát se va aleagic, și cu rumănii cáti se vor afla intr'a-
cest satu, si cu viile, si cu morile, si cu grădini. Pentru cá
I/

acestu satu Cotărceanii ce scrie mai sus, fost-aü al Ghiocii

Capitan. Dicî, pre vreame ce
AS

ai arădicat Costandin Vodă

sabiia asupra Inpärätii, si ati trecut preste munte, de ati
vinit din Tara Ungurească hoteaste, iar G[hjioca Capfiltan el
UI

n'a vrut să se tii de Domnia Mea, şi unde au fost steagul

Inpärätii ca toți boiarii färäi; ce sau sculitu şi el ca un
BC

. ficleanu Inparatii si Dumnii Meale, şi duşman tardi, de ait

arädicat sabiia asupra Inpärätü si a Domnie Meale. Deci, pre
 272 ÎNSEMNĂRE SI ACTE ROMÄNESTI

Y
e ce scrie mai
acea vreame tremitändu boiarenul Domnie Meal

AR
ății şi a Dum-
sus ca să-ş aducă caci, să-i fie de treaba Înpăr
, de i-aii luoat 22 cai
nie Meale, iar el ati ţinut calea hoteaste
slujba lui direaptă și cre-
buni. Întraceaia Dumnia Mea, văzăndu

R
şi pentru paguba lui ce
dincioasă si socotindu Domnia Mea

LIB
e si
niia ce ait făcut Domnie Meal
“iau făcut, si pentru ficle
miluit cu acestu satu Cotár-
türáí, datam Domnia Mea si am
moşii, si feciorilor, nepoților,
ceanii, ce scrii mai sus, să-i fie lui
i ne otcogojdo nepocolebi-

ITY
stränepotilor ohabnică în veaci;
Pis az Stoica Soarevici
mom porezmom gospodstvomi.
mesita Iunie 10 dne,
logofet, vá nastol - grad Bucureștii,
Ionescu, în «Bulctinul

S
välfeat] 7168. [Citat întăiii de G. M.
Societăţii geografice» pe 1901.]
ER
lo Ghiorghi Ghica Vocvoda.
pachet I, n® 20.]
"Archiv. Statului, Mănăstirea Cotroceni,
NIV

CV.
(1662.]
LU

gspdră zămli mol-

Io Evstratie Dabija Voevoda, boj mlst.
știre tuturor cui să cad[e]
davscoï. Adică Domniia Mea facem
RA

carele să vor afla în tara

a sti, pentru toate satele si moşiile,
a.Balicăi Hatmanului; care, .
Domniii Meale, a Movilestilor si
stănsu Casa Movilestilor sai
fiind aceste moșii, după ce s'au
NT

Tomşa, toate moşiile

perit şi Isac Balica de Stefan-Vod[i].
pre la mănăstiri si pre la
lor li-aü' dat Stefan-Vod[ä] Tomșa
CE

venit Radul-Vod[ă], si
alti streini, s’ati fost date. păr ciaü
mare făcută de Stefan-
socotindu-să că iaste strämbätate
avut vrea-o gresalá spre
Vodă Tomsa, căt cá Balica, di-aü
I/

fost vinovate și moșiile

dänsu, aü plätit cu capul, iar nai la
di-aü dat accale moșii
lui, să fie la streini, ce aü luat
IAS

vreame, a Balicät, si in dzilele

semintiia, care aü fost pe aceaia
luf Vasile-Vod[ă] s’aü sculat cu toții rudele Balicäi; s'aü dez-
impärtit între sine ci, pănă
bătut toate moșiile aceste, si s'aü
U

a Balicăi si a Movileştilor,
ciaü venit în ţară si altă semintie
luf Ioan Movilei,in dzilele
- rudă mai de aproape, Tieana, fata
BC

lui Gheorghie Stefan-Vod[ä]. Cärie socotind seminfiia aceaia

 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 273

Y
că iaste mai aproape decăt tot aceia, căci cá ef i-ati fost

AR
nepot Movilestilor, iar ià iaste fată1Movilei, ai dat toate
părţile ce făcusă întru sine, toate moşiile aceaste aii dat pe
mana Ileanii, fata lui Ion Movila. Det, acesta lucru fiind si

R
la știrea Domniii Meale, socotit-am Domniia Mea, cu tot Sfatul

LIB
nostru, și Domniia Mea încă am dat s'am întărit de la noi
toate aceste moşii a Balicăi, carele sint în izvod de la sä-
mintie Balicăi, iscălite si scrisă, de boiarii caret ati ținut mai

Y
înnainte de dănsa. Pentru aceaia aceale moșii, carele mai 'sus
scrie, a Balicăi, carele spun si în izvod, ca să fie si de la

SIT
Domniia Mea driaptă ocină și moșie fetif lui Ion Movila,
Ileanei, şi feciorilor si stränepotilor lor, si a toată simintiia
ei, neclătită nid dănăoară in vet. I dasia neumisact.
Tas, lt 7170, Ghen. 31}.
ER
[Condica lui Constantin Mavrocordat, fo 520-20 Ve].
NIV

CVI.
[1665.)
LU

+ Safta, ce am fostu Doamnă a răpăusatului a lui Ghiorghic-

Stefan-Vodi, precum am luatu o suti de leï de la dumnea-
lui finul Adam, Ghen. 14 dzil[c]; pecetluitul să-i hie dumisal[e]
RA

de sam[ä]. U Ias. |
‘Il Guodoyia ve tips.
NT

Pecet[e] de datoriia Doamnci Saftci.

- [Bibl. Ac. Rom.,82/LVIII.]
CE

. CVII.
[1665.]
Eü Safta, ce am fost Doamnă, sériü si märturisäscu cu acest
I/

zapis al meü, cum am dat Post. Stamate si giupănesăi dum.

AS

Tudoscăi si cuconilor dumilor sal[c]: trei părţi den sat din

Șărpen[i] şi tret părţi din Puhăceni, danie; să fie dum. driaptä
UI

! Lista moșiilor: eimpärzala satilor Balicit între rud[e], care s'aüi făcut
in dzilel[e] Mării Salfe] Vasfi]lic-Vod[i], la let 7150», e pe f^? 523-3 Vo, Par-
BC

. ticipä la ea: «Voruntar, Vel Vor. i Pavăl Ductum, Nastasoc, Buhus Vel Med.,
Irina, Stefan». Sint cincizeci de moșii.

64567. Vol. IV. | 1S

 ÎNSEMNĂRI ŞI ACTE ROMANESTI
274

Y
si cuconilor dum. Si pentru
si moșie in ve& de vet,
ocină ca să-s
pus peöt. si iscälitura,

AR
mai mare credința mi-am
7173 , Ghen. 5.
criază. U Văleni), velet
[Pecete.]

R
. Bunbul, biv Vel Vor.
Safta gspjda.

LIB
Nicolai Buhuș, Vel Logft.
Hăbăşăscul, Vel Sit.
Andrias Vel Spatar.
dat, fo 496 V°.]
[Condica lui Constantin Mavrocor

ITY
CVIII. o
. [1670.]
|

S
răpoosatului Gheorghie
Adică et Safta, ci-am fost Doamnă
: Stefan-Vodä, scriü si mărturisăscu
ER
cu acest adevărat zapis
'asuprită, ce de a mia bună
" al mieü, de nimine nevoită nici
sat din Şărpeni. si. pentrua -
NIV

voe,. pentru a cince parte den

TänutulOrheiuluf, car[e] ne
'cincea parteden Puhăceni, ce säntla
strămoşul: nostru Siarpe Postelnicul,
sănt de moșie despre
alti frati al mii; si
şi mi s'aü vinit.mie la’ impärtalfä] despre
LU

Domnu aici în ţară, datam

apoi; cănd aü fost Domnu mieü
sal[e] lui Stámat[e] Postelni-
. aceste parti ‘de ocină danie dumi
ci-am lipsăt noi din Dom:
RA

_culuï, celui Mare,.Asijdir[e] si după

de la Sfedzi, de iznoav[ä]
nie'si dacá am vinit eü din pribegie
. intäritur[ä] pre acel[e] .
jaräs am mal făcut dum. si alt zapis
NT

tă vreme, agiungănd eü la
„părți de. ocină, iar acmu într'acias
jde de aiurilfe], numai
bogat[ä] lipsă, si. neavánd eu: altă nede
ă de la dum. Postelnicul
. ce mi-am luat aceste parti de ocin
CE

Deci dum. Post. aü socotit, fiind

si li-am scos .la: vándzare.
si aceste părți de ocinä
sätilfe] aceale pre 'sarha dumisalfe],
um mai
la. nol si mai dinainte vreme, prec
I/

hiindu. danie ‘de’

du t
drept trii sut[e ] si. 50
sus scriem, iaräs li:am ‘vändum.
IAS

acești banfi ], în măna

let batuti,.si mi-aü plătit dum. deplin
te părți de ocină, a cince
+ mia;:de acmu înnainte ca-s fie aces i],
ea parte din Puhä cenf
. parte den sat din Sárpen[i], si a .cinc
] si danie dum. Post.
driaptă ocină. si moşie si cumpäräturfä
U

s'aü făcut denainte dum. So-

-Stämatie] in veci. Si acest zapis
BC

ăn Vel Vorn. nij., Gri-

lomon Bărlădian Vel Logft.; Miron Cost
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 215

Y
gorașco Häbäsäscul Vel: Vorn. vis, Nicolai Rác[o]vit[á)

AR
Hat, Gavril: Costachi Vel Spat, Ionasco Tălma Vel Păh.,
Ilie Sturdza Vel Stol.,' Ion Räcovit[ä] Vel Com. Contäs 3
Logofăt şi :cu Dte Vornic de Poartă. Și pentru mai marfe]

R
{credintà] mi-am pus peöfelt[ea] si iscălitura, si dum. cu toții

LIB
S'aii iscălit, ca-s stie. U Ias, lt 7178, Fev. 211,
[Condica lui Constantin Mavrocordat, fo 497.]

Y
CIX.

SIT
Pan Cărăiman biv Vel Ciasniic însumi
î pre mene märturi-
săscu cu cest al miei zapis: cum are Stamati Grecul de. Bur-
'suceanr a :saptia parte de in sat ER
de în Bursucca, de în vatră,
si de în farina, și de în. moartă], st de în fanate, si de in hae:
NIV

1 La 9 Februar 1663, Evstratic-Vod confir lui Stamati elliotin» moșia

ce resultă dintr'o suma de cumpărături de la «llisafta» si de la rudele ci, «Các
acel sat att imblat în 5 părţi: o parte a lut Prodan Drägfujsäscul, si altă
LU

parte a ficiorilor lui Ciolpan, anum[e] Gheorghit[ä] si frati-sii ; deci parte de

la Drág[u]sáscul att fost facut schimbu cu Vasli]lie ci-ai fost ITatman, fratile
lui Ghcorghie Stefan-Vod[ä]» (fo 495 Vo). — Urmează o danie a lui Gheorghe
RA

| Stefan către acelaşi ca Stolnic (13 Octombre 1655-6): «pentru a lui driaptä
şi cu credință slujbă ce ni-aii slujit noi si ţărăi .de căteva ori la Țarigrad»:
«Pentr' aceia, ci; oaminY vor fi intr'acel sat Särpenit si în satul Puhăcenii,
NT

să fic tot supt ascultare Șirpenilor, tot un sat, si să aibă a asculta ci cu

toții de boiariul nostru Stamate Post. si de omul säü carilfe] ilva pune acolo,
ispravnic întru tot ce le va d[a] învăţătură; iar caril[c] nu va asculta, să aibă
CE

a-l certa și a-l globi pe fiesti-car[e] după dela sa, si altul nimfe] să nu-s
| amestic[e]» (fo 496). — Altă întărire a lui, din 24 Ianuar 1660, pentru a
cincea parte din ambele: «care părţi ali fost a Tomii Sulgeriul; cu care părţi
de ocină ait avut schimbätur[ä] cu ficiorii "l'omii Sulgeriul, cu alt sat, anum[e)
I/

Lätcanii, carii sint la Tánutul Cärligäturit» (f° 496 Vo). — La Bibl, Ac. Rom.
se allá (93/LXXII) actulprin care Constantin Cantemir dă lui Apostol Catar-
AS

; giul biv Comis «satul Dăvidiani Bouluf, ce sintu la “Ținutul Niamjal ui, pentra
+ căci ai dat domnialui Gligore Spătar patru sute de lei Ducăi-Vodă, cari
' bani aii fostu datoare Doamna Safta, ci-aü fostu a lui Gheorghie Stefan- Vod[à],
UI

cu âciale 400 de Ici, si.aü fostii chiziias dumniialui Gligori, ci-aü fostu Spătar,
‘ex zapisul Doamnii, cu dzi; deci, când ait fostu la dzi, Duca-Vod[ä] ai strán-ü
BC

pre Gligori Spatariul de bant; deci Gligori Spatariul aii facut cum ai putut
si ai luat bani cu camiti si aii dat Dacii-Vodi acial[i] patru sute de lei, pre-
 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI
276
a

Y
i mel, deregä-
lesteü, de preunä cu mine, ca sä n’aibä oameni
tie
treabă cu partea lui; ce ss

AR
tori sali alti oameni, nici o Vasi lie Clu-
în tocmala noastră
ocina cumu să cade. S'aü fost e. Mai de Loz
UsariuU cel Mare, si Stefan
ciariul, si Avram

R
tile noastre intr’ acest zapis, să
mare mărturie ne-am pus şi pece
m. Pis u Ias, Mai 24. [Bibl. Ac.

LIB
să creadză. De aciasta märturisi
Rom., $9/XXX.]

ITY
CX.

urisescu cu
feciorul lui Procop Cărăiman, mărt

S
+ Ew, Vasilie,
eü.de bună voe am văndut partea
cest zapis al micii, cum
noastră den sat, ‚den Macsines
ER
ti, ce ne-a fost cumpărătură
feciorii lui Dumitru Uricariul;
de la Drăgan și de la Ionașco, Lo-
ui Dumitrașco Stefan
și oam văndut du[mi]s[a]le giupänul
NIV

de taleri bătuți; și mi:j-aü

efo]fátul cel Mare derept doao sute
boiari; si i-am dat si direasele
dat tot banii dennaintea a multi
mai mare mărturie pusu-mi-
ce am avut pe acel sat. Si spre
LU

să știe.
am si pecetea intr' acest zapis; să
| + Az Vasilie Cărăiman.
|
cp
mini ce se string, două stele si o cruce.
RA

[Pecete cu două
‘ Bibl Ac. Rom. 199/IV.]
NT

Safta, Sail
Safta; si, când ati murit Doamna
. cum iaste si zapis, de la Doamna pre mäna Bou-
bucate şi moșii, aii rămas
dat pre mäna Boului, și, ce aü râmas
CE

i-aü dat dziast re Boul ginere -säü Predii ;

lui; deci, fiind Văliani a Doamnit, să tie, pän
Mia să opriască satul Davidiiani,
deci pentru acie am dat Domniia
vor da aciali 400 de leí». Paharnic.
Popestit luf Cäräiman Vel
1 La 3 Februar 1606 Ieremia-Vodä dă
I/

act pentru Năsta sia a răposa tului Cârăiman Vel Paharnic.—

— La 22 Mart 1610,
estit (ms. 234 al Ac. Rom.
IAS

aşi Simion
La 12 Octombre 1603 Domuul dă acelui
1664, Istra te-Vo dă dă ordin către «giupäniasa
pp. 40,350). — La 20 fanuar
şi fiii, pomen ind pe «părinţii ci, Procop
Máricuga, fata lui Procop Cărăiman»,
În alt act vedem cum înaintea mai
Cäräiman si giupăniasa lui, Nastasiia».
tä săracă de giupä ncasä , anume Märicuga, fata
U

multor boieri de ţară vine eacias

tt (Bibl. Ac. Rom.,
lui Procop Cäräiman», pentru aise alege moșia din Cauies
BC

17/XXXVII, 99/xxxvI0). |
 ACTE EXPLICATIVE SI DOVEDITOARE 207

Y
AR
CAI.

R
[Din ziarul lui loan Nemes, tipărit in Zérténelind Tar, 1902,
| brosura II.]

LIB
[1652-9.]
La 6 April 1652 a sosit solia Voevodului muntean, Udriste,
in Bálgrad, la principe si ia adus un cal turcesc pătat, cu

Y
toate rafturile, si incá un cal... Lui Rákóczy Ferencz un cal

SIT
turcesc negru, impodobit cu toate rafturile si un bát cu pene
in sea (?). În ziua de 7 Aprils'aü și intilnit solii cu principele si
i-ai dat darurile pomenite, si principesei i-aü dat o bucată
de canavat cu aur si o roche de postav ros (écarlate). La8, ER
l-a ospátat principele si i-a dat si ráspunsul. .. La 21 Junie 1655
NIV
ne-am pus. în tabără la Buzäü.La 24, am petrecut acolo. La
25 neam dus la «Sellye». La 26 neam dus lingă apa Telcajän,
la crucea de piatră, pe amindouá părțile drumului de fara
pe unde se duc de.la Tirgoviste la Buzău. Totacolo ne-am
LU

bătut pe cimpul: «Tuhot» cu scimeniî, unde ni-a dăruit Dum-

nezeü nouă învingerea, pentru. care să fie lăudat numele
RA

Domnului. La 27 Iunie, am făcut legătura cu Vocvodul Moldo-

vei; ne-am pus în tabără lingă Ploiești. La 28, am petrecut
acolo. La 29, ne-am așezat lingă apa Cricovului, la 30, la
NT

Gherghița. Acolo a venit Voevodul Constantin innaintca

principelui. La 1-iü Iulie am petrecut la Gherghita. Acolv
CE

a gazduit Voevodul pe principe. La 2,neam dus la «Stroita»,

lingă lalomita. Pana la 7 am fost în tabără la «Stroita». La
8, ne-am dus la Gherghița. .. La 10 ne-am dus cătră «Coloresti»
principele nostru sa dus spre
I/

şi am stat la Drăgănești;
Tirgovişte.
AS

La i4 Februar 1658 mi-aü adus ştirea că ati venit Ta-

tarii în hotarele Terii-Romänesti, la Brăila, si că Domnul
UI

lia trimis ajutor.

La 11 Mart 1658 a venit Voevodul din Tara-Romäncascä,
toată casa, in Tara Birsei, fugind de Tatari.
cu
BC

La 25 August sa făcut pacea între Braşoveni, Tatari,

Turci, Cazaci si Voevozi.
 278 ÎNSEMNĂRI SI ACTE ROMÄNESTI

Y
La 14 Octombre 1659 ne-am dus — la porunca principe-

AR
la
lui nostru — cu Mikes și cu alți nobili din Haromszék
15, ne-am întors şi ne-am dus înnain-
Rucăr, la Voevod..La

R
circiume; de
tea Domnului pe dealul cel de dincoace de
față în fata cu

LIB
acolo ne-am intors cu principele, care a stat
ţară, pe livadă , cu
Mihai. Voevod dincolo de drumul de
dul în cortul
mare solemnitate. Domnul s'a dus cu Voevo
Domn ul cu
lui, care era lîngă Dimbovità; acolo s'a unit

ITY
prinzul lam
Voevodulsi Ardealul cu Tara-Romäneascä :
dul ia dat Domnu lui un
luat în cortul Voevodului. Voevo
roșie de catifea,

S
cal turcesc cu toată armătura, si o mantă
cîte un caftan
cu “guler, căptușită cu blăni de ris; nobililor
ER
și cu cite o bucată ori două de postav. Tot
în ziua aceia
am plecat înnapoi la Bran. | |
cu 500 de insi
NIV
La 5 Novembre s’a dus Gheorghe Mikes
in Tara-Romäneascä; cealaltä oaste la Orästie.
Tatarii pe
La 21 Novembre a bătut Voevodul Ghica cu
si Tara-Un-
Voevodul Constantin si pe Ungurii din Ardeal
LU

00
gurească, — cari s'aü dus cu el; acolo s'aü pierdut 6-7.0
Voevo-
de Unguri. Mikes, generalul lor, a fugit prin Oituz.
RA

, prin pasul Buzäü .

dul a fugit către Tara-Romäneascä
o luptă la
La 23 Novembre a avut Voevodul Mihnea
i. Turcii s'aü
Giurgiul-Negru, unde nu aii căzut multi Ungur
NT

si oastea lui Mihnea s'a retras, voind să se

închis in sant,
să atace ceta-
pregătească mai bine de lucru, ca a doua zi
15 Novembre
CE

tea. Dar între acestea a auzit știrile Mihnea. La

Tara- Romän eascä către Ardeal.
el a căutat să se apropie din
a în Tara- Romän eascä ,
La 3 Decembre, nefiind sigur Mihne
că Mihnea e în
I/

a venit la Risnov. La 14 Decembre am auzit

după el, ca
Cic: ne-am dus noaptea, vre-o treizeci de călări,
IAS

dar ci i-ati
să cumpäräm pe cei din Cic si să-l prindem;
ţinut partea, si noi am fugit de acolo.
din Mol-
La 4 August 1660 a sosit în Orăștie un boier
U

dova cu un ceaus.
BC
 Y
R AR
LIB
TABLA NUMELOR.
(I = vol. 11; If = vol. IV, Stelutele trimitla Prefaţă.)

Y
A

SIT
Abagiul (Stoica), ll, $5 n. si Gherasim, patriarchi de), ll
-
i

Abdi-Aga ll, 107%, 152 n. I,

' -Abramios (Ioan, preot), Il ‚79 (73), Alexandru-cel-Bun (Domn al Mol-
$5 n. 1. i
Abrud (popa Gheorghe din), n, 57.
ER
dovei), 1, 10%, 15*-4^, 65*.
Alexandru 11% (Mircea; Domn mun-
(82).. tean), 1, 10%, 14*.
NIV
Achis, ll, 35*. , Alexandru IN (Mircea), I, 67%.
Adàm (Banul), ll, .103, 266. Alexandru al 11 € (Mircea; Domn
Adon, ll, 154 (17). muntean), ]l, 20 n. 2,
Adrianopol, 1, 7%, S*, 10%, 12^, 19", Alexandru Ilias (Domn al terilor
LU

25%, 31%, 73%, 97%; ll, 175%, 308° romine), 1, S; ll, 125%, 130* si
n, 1, 60-1, 247 (83), 259 (93), 260 urm., 140% si n. 1, 142%, 144" si
(95). (loan, archiepiscop latin de), urm,, 148% si n, 4, 155* si urm,,
11, 236-7 (72).
RA

160", 162%, 171", 174%, 178°,

Aga (Oprea), ll, 1S0* n, IL. 105 (3), 190, 193 (42), 197 (45),
Agapia, 1, 3$9*-9*. 200 (48), 230 (67). (Doamna lui),
Ahmed lii (Sultan), I], 50*, 52", ll, 1337.
NT

GS* n. 1, 69%, 70%, 7S*, SG, Alexandru Coconul (Domn al terilor

97%, 101%, 104°, 121%, 121, 145- romine), Îl, 1517, 160* si urm >
6, 154 (16). 162°.n. 4, 166%-7*, 187-8 (39)
CE

Ahmed al Ilea (Sultan), 1, 24, 27. si 18S n. 1, 191.

Ahmed-Aga, ll, 265. i Alexandru-Vodă (pretendent supt
Ahmed Celebi (sol tatar), ll, 39%, Matei Basarab), ll, 231%.
I/

45” » 151-3 (15). Alfangiul (Stati, negustor), 11,53 (77),

Ahmed Chchaia, 11, 166 si urm. (25). $5 n. 1.
AS

Ahmed-Pa;a, ll, 115, 117. Al-beg Mihaloglu, 1, 34°.

Ahmed-Pasa Hadim, 1, 5-6. AN-Pasa, ll, 55° » 311%, 167 si urm.
«Alani», l, 57°. (25), 250, n
- 252-3.
UI

Alba-Regala, ll, 17%, 70 (25). Alimine;ti, 1, 47%.

Albania, 1, 33*, 37*. Almaj (Grama de), Il, 20 n. 2.
Albu (boier), ], 14%. Altham (Adolf, conte de), 1l, 1
BC

"Aldea (pretendent), 1, 14”. (29), 177. (31).

Alep, H, 146. Alvint, 1, 49°, 37.
Alexandria (patriarchi), l, 26. (Chiril Amăre;ti (Drăgan Vistierul din), 11.35
 280

Y
Berghes, ll, 71 (66). Bolcu, ll,

AR
Amiras (cronicar), P Eu SI (75)
3 (3). Budurasa, ll,
Amlas, J, 11*; ll,
Bulbuci, ‘ll, 73 (69).
Anatolia, 1, 10*.
Căbeşti (si protopopul Giurgiu),

R
Anca (Domnița, fiica lui Radu Șer-
ll, 71 (65), Sı-2 (75-6). Caja
ban si sofia lui Nicolac-Vodä Pe-

LIB
il, 249 ($6), 251. «Cajco», Il, 3
trascu), 1, 201" n, 2, 216, 245
(3). Ceaba, ll, 3 (3). Chepsafalov,
(80. Il, 3 (3). Cherles (Chiraleș), ll,
Anca (Domnifa, fica lui Alexandru
Basarab), 1, 62*. 3 (3). Cheta, Il, 101-2. «Chioru

ITY
Miresu», ll, $7 (S2). Cozma, II,
Andriesanu (Stefan), ll, 111-2
74*. Curäçel, 11,51 (75).
Angelos (loan, Despot), 1, ie
(Ardelean), ll, 112* n. 2. Deisoara, 1], 249 (86), 250. Desna-
Angialossi
patak,Il, 3 (3). Domocosfalva

S
Anglia, 11, So*, 176.
(Domocuseni), ll, 2 (3).
Angora, 1, 5*, $*.
m Ivireanul (Mitropolit muntean),
‚75-6 (72-3), 78.
ERFenerus, ll, 81 (75).
73-4 (69). Fintinä, 11, 69 (63).
Fenis, 1},

Nm 1, 47.
Fiuiuzes (Fizeș), ll, 2 (3).
NIV
de), ll, Gancea, ll, 2 (3). Gaurcanf, ]l,
Antiochia (Macarie, patriarch
| . 67. Giomul (protopopul Tancul
256* n. 2, 293%, 268.
Antonie-Vodä din Popeşti (Dom n din), ll, 71 (66). Giosan, Il, SI
(75). Gura-Riului, ll, 254°.
muntean), 1l, 312", 67 (Fiul săii
LU

Neagoe), ll, 67. Holpotaca, Il, 3 (3).

Ida, Jl, 3 (3). Iurzmezeti, ll, 3 (3).
Antonie-Vodá Ruset (Domn al Mol-
Lazuri, ll, St (75). Losfa, ll, 2
doveï), ], 17. 31. (familiasa), l, 31.
RA

principe al Ardealu- (3). Ly poae (în părţile Dobocei),

Apaífy (Mihai,
lui), 1, 97 8; 11, 34%, 311% si urme, 11;95 (90).
Mäjina (protopopul din), ll, 93
59, 61-2 (58), 63 (59), 64 m
NT

(S7). Meziiadu, ll, SI (75). Mi-

251 n. 1, 256 (S9), 257 (90), 25
luaü (protopopul Gavriil din), 1l,
(94), 261. (principesa), ll, 250 n.
Apaffy («M»), ll, 2 (3). 95 (99).
CE

Negeri il, 3 (3. Nemesta,

Apoldul de sus, ll, 256-7 (90).
Arad, ll, 84 (79). (Sinesie, episco: , S1 (75).
pul din), ll, SS. os (protopopul Gheorghe din),
1, 71 (66). Orda, ll, 67. Orlat,
Arceyti (boierii din), ll, 20 n. 2.
I/

catolic), |, 5 1%. (Feude N 284%, Ormete, 11,°Sı (75).

Ardeal (episcop
Poiana, ll, 2 (3). Ponoräl (Gliga,
romänesti), J, 41”, (Oraşe), 11,6 (7).
IAS

(State), ll, 9 (12-3). popa din), ll, 97 (92).

Răiani, ll, $1 (75). Rohi, ll, 3 (3).
(Localităţi, din — si Tara-Ungu- Săciul (Suciul : de sus si de jos),
rească) : ll, 5 (3). SAmbitelca, ll, 2 (3).
U

Agribici, ll, 94 (S) «Albora», ll,

Säucani, ll, S1 (75). Simartin,
BC

1, 2 (3), St (75). Sincraî, Il, 94

2 (3).
bădăcin, ll, 94-5 ($9). Baton, ll,
(SS). Sintiacov, 1, 3 (3). Sin-
3 43). Beisiale, ll, St (75
tioan, Il, 2 (3). (Luca, protopop
 281

Y
AR
de), Il, 17 (28). Socodor, Il, So . Armenia (patriarchal David de),] l,
(75). Șoimuș, ll, 69- “70 (64), SI 147.
(75). Arnäufi, | » 27, $2, 91,

R
Il, 3 (3).
Täcafalova, Techius, lt, Arnota GE egumenul Teofil de), ll,
3 (3). Tilna, 1l, 73 (69). «Ti- 265* n. 3.

LIB
ondvo», 1l, 94 (SS). ‘1ràbilesti, Aron- Vodă (Domn al} Moldovei), 1
ll, $7 n. 1. Tritiul de sus si de . 64", 4, 6, 37-8; 11, 53, 173. (mă:
jos, H, 94 (SS), 101-2. „năstirea lui), ll, 289*-n 2, 309*
Uifaláü, 11, 3 (3). Uriașul, ll, SI n. .I, 31 n. I, 270-1 (203).

Y
(75). Arros (Petru, dregător al lui Mihai

SIT
Valea, 11, 16 (27). Velma, 11, 2 (3). Viteazul), Hl, 6 (S).
Ardeal (Voevozi do), 1, 32*, 41*, 49*. Arsenie (duhovnic si cgumen arde-
Ardeal (protopop! si preoţi: Daniil, lean), ll, 70 (64), Sı-2 (75-6).
Gavra, Măiran, Nica, Pavel), ll, Asan Cámirasul, ll, 75 (72).
. 28 (37), 70-1 (65-6). (Locuitori
rominií: Petru Marce), ll, 60 (56). 165",
ER
Asia, l 7%, 5%,
170%,
5; Il, 63%
175%, 177%,
1288
187%
„(Matei Parota), ll, 68, (Petru Si- 191", 193%, 107%, 206%, 169,
NIV
mon), ll, 72-3 (68), Suci (Pavel), 206-7.
ll, 68. Aslan Vornicul, ll, 163".4*, 166*,
Arent, 1, 20, 19-20, 103.
LU

Arges (oraș și mănăstire),1, 3*, 13%, Asliü (Radu), ll, 53.

39%, 42", 47* si n. 2, 61* S, 50, GI, Atanasie (Mitropolit de bălgrad), 11,
S5 sin. 1; ll, 74%, 93 ($7). (Iosif, 66, 69 (62), 71-2 (66).
episcop de), 1, 65. Atena, |, 18*,
RA

Arghira (Doamua lui Radu Mihnea), Atos, 1, 50, (Sf. Pantelimon din), 1,
ll, 152%, 155%, So*.. (Zograful), 1 |
Arhonda (Mironcasa),.], 31-2 Austria, ], 79*. (Casa de), ll, 205 n
NT

‘ Aries, ll, 10”. V. ‚Ferdinand, Leopold, Mat-

Aral (Constantin), ], 77. (Iv asco), „thias, Maximilian, Rudolf,
» 57 (53). Avlona (si Mircea, domn de), 1, 6*. |
CE

Amel ], 60*, 20. (Petru Grigo- Avrig (protopopul: din), 1l, 72 (06).
rovici, zugrav. si negociator), Azov, |, 33; ll, 204°-6%, 217%, 223
40* n. 1, $4*, S9*, 144 si urm, (59), 227 (64), 230 (67), 233 (69).
(Iosif, fratele precedentuluî), 11, 4S*,
I/

147-5.
AS
UI

Babadag, 1, 99; 1l, 100*, 169. ' Bădica jRadu-Vodi —, Domn mun-
Baba Novac, Il; 29%, IO (15). II tean), 1, 48 sin. 1.
‘(16). Bagdad, Il, 191%, 19S*.
BC

: Bacâii, Il, 9*, 9S*, 250%, 267°. 269* Bahlui, ll, 292% n, 1, 304°.
n. 2, 266, Bahne, 1, S6 (21).
Bicesti (Leca de), ll, 35. Baiazid I!" (Sultan), 1, 1°.
 282

Y
Baiazid al lea (Sultan),1, 2-3", 5°, Banatul oltean, Îl, 30*, 44^, 46", 109%,

AR
301", (al Timisoaret), 1, 4%, 16%.
' 367, 40", 42°. |
Bairam-Pașa,.]l, 156". Băneasa, |, 79.
«Bakta», lH, 243 (78). Bänffy (Gheorghe), ]

R
- Bălăceanu (familia), 1, 102. (Barbu), . Bantäs (familie), 1, 66.
Banul (Zaharia), 1], 103.

LIB
1, 28. „Aga Constantin ;. şi Soţia,
Domnița. Maria),
] 1, 27-8, 61; ll. Bar, ll, 251°.
»*
| 314? n, di (Constantin Clucerul), ‚Bärbätesti (în Vilcea), ll, 262" n.
1, 65. (Loan, sotia si fetele),1, 6o 3. (Stoichita din), ll, 36 (42).
Barbély (Gheorghe), ll, 3C*-7

ITY
si urm. „(Ioniţă Șătrar), 1, 65. (Pre-,
da, logofátul familiet), 1, 61-2. 119-20, 134 (5). |
(Cronica. familiei) u 100, 114. Bărboiii (doi boieri cu acest nume),
© Bălănești, ll, 258% n. | ll,- 119*-20*,

S
Balasachi (T xharnie; :si fivl), I, 97. Barbu (fiul-luï Neagoc-Vodă), 1, 44*..
Balassi ‘(nobil ardelean),
Bälcaciü (parochul Thorwächter din),
ll, 107*
ER Barbu (al Ilea, Banul Craiovei), 1, 51%
Barbu (boier muntean, supt Mate
-1, 103. Basarab si Constantin-Vodă), 1,
NIV
Balcani, Il, 182% n. I. 273%, 29 (38), 103.
Báleanu (Gherghe. Banul), ll, 302*, Barbul (Jânos, Ardelean), Il, 2
. 35, 268. (Grigore), 1, 27, 29. (1- Bärcan (boier al lui Mihai Viteazul),
vasco de supt Matei Basarab), ll, ll, $* n, 2. 104*. 8 (II).
LU

.162* n. 4. (Ivasco, fiul Ceausului, Barcsai (Acațiu, principe al Ardea-

nepotul lui Gherghe Banul), |, 21. luluf) ll, 182*-5*, 193*-4*, 195*
Bälgrad (Alba-Iulia), 1, 16°; 11, 15%, „n, 2, 196*, 20$*-9* si n.4, 295*
„şi urm. 305", 307*-5*, 310%, 214,
RA

269-7*, 35", 74%-5*, 78%, 82", 84^

n. 3, 95%, 112%, 123%, 129%, 264" 230 (67), 252-4 (87), 259 (94).
284%, 294%, 8111) 26 (35), 128-9, (Fratele siii), ll, 310. (Alexandru),
210 (54), 219, 222 (58), 233-4 . ll, 192*, 155.
NT

(70). (Mitropolia romäncascä din), Bark6czy (Gheorghe), ll, 155. (La-

“1, 66 si urm. (62), 71 (66). (Mi- dislati), ll, 243 (78). (Stefan), Il.
! 287*-S*.
CE

tropoliti:- Iorest), 11, 213-4, 216-7.

(Stefan), ll, 28 (37). (Teofil), 1, Barnovschi (Miron-VodX), l, 35 n.
99 (94). V. si Atanasie (Mitro- : 1; ll, 155* si urm., 170*-1*, 256^,
polit de). (Protopop!: Simion Stoi- - 186si urm., 192 (42), 193 n. 1,
I/

ca), ll, 93 (87), 96-7 (92-3). (cel '' 200-2 (48), 230 (67).
unit: Vasilie), Îl, 93 ($7.) (Das- "Basarab lü, 1, 56*-7*, 62*. Basarab
IAS

călul Ioan din), ll, 93 (S7). (Ni- al lea, 1, 29%, 33% 35°-5*. Ba-
codim din, preot), ll, 90-1 ($4). ° . sarab al lilies (cel T'inár), 1, 37*-40*,
Balibeg (de Belgrad), 1, 4$*. 59*. (soţia sa), 1, 3S*. Basarab al
Balica (Hatman), ll, 270 (207), 272-3 (Vie (Neagoe), 1, 44°-6% 50%,
.59°,.75°; II, 9”. (Doamna sa), J,
U

. (205) si, 273 n. t.

Balota, I, 304%. 44*-8*,75*. (Fetele lui),1, 45*.( Fiul |
BC

Balş (Constantin si lordachi), |, ane lui, Basarab, pretendent)), 1, 49”.

Balsa al ea (domnul Zetei), | Basarabia, 1, 6S*, 101*,
 983.

Y
AR
Basire (Isaac), ll, 269 (201) si n. Belgioioso (comandant imperial), ll,
1, 269-70 (201). 47%, 70%.
Basotä (Gheorghe), ll, 162, 124%, Belgrad, 1, 10%, 46%, 6, 24; Il, 53%,

R
Bassa (Toma, ardelean), ll, 182*-3*, 57°, 63%, 110%, 129* n. 4, 162%,
193*. | 84 (79), 167 si urm. (25), 258-9

LIB
Basta (Gheorghe), 1, 6; Il, 2* si (93), 269-70 (201). (Vichentie Po-
urm., 77%, 94%, 960%, 10 (15), 12 povici, Mitropolit de), 11, Sı (73),
(19), 117-8, 129-30, 131-3, 135-6, S3-4 (78).
(6),136-7 (7), 138-9, 142-3, 150-3 Belitori, ll, Go"-1*,

Y
(14-5), 178 (31). Bembo (cunuscut al luf, Mihuea ‘Tur-

SIT
Batcov, 1, 22. citul), 1, 5347.
Báthory (Andrei, cardinal-
al-principe), Benga, 1, 47%. V. si Tirgul Bengali.
1, 64*; ll, 75%, 92*. Bengner (Ioan), ll, 91”, 103*-4*, 107*,.
Bäthory (Gabriel, principe), 75. 113*-4*. (Altul), |, . 104.
ll, 61* si urm., 69%, 71* sin,
126* n. 4, 148*, 150%, 269*,.310",
ER
Borelest (Stoica Căpitanul din), ll, 35.
Berestecico; ll, '236*.
122 si urm., 145-6, 1534 (16), | Betejani, 1 , 29. |
NIV
156,.158-61 (20). . Bethlen (Gabriel, principe al Ardea.
bäthory (Sigismund, principe), |; luluî), 11, 7, 8; 11, 43*, 601*-2*, SSH,
si urm., 37; ll, 3*-4*, 6%, 21%- M 96*, 103*, 10$* si urm., 109%.
26%, 28*, 35°, 39%, 47% 51^, 10%, 112*-5* si urm., 174%, 178%,
LU

62%-4°, 75%, S1*, 129-31. 290* n. 4, 209*-10*, 15 (29), 142,

Bäthory (Stefan rm voevod arde- 145, 168, 173-4 (28), 175-7 (30),
lean), 1, 37%, 39*. 155 (35), 188 n. 1, 190 n, 1,
RA

Bäthory (Stefan,. voevod ardelean: 230 (67). (loan, cancelariü arde-

şi rege. al Polonici), ll, 4%, 26% lean), ll, 313, 256 si urm. (90).
73% n. 1, 76%, S1%, 143°. (Stefan, fratele luY Gabriel), ll, 161°,
NT

Batov, ll, 239%. 182, 1*4, 203 (50). (Wolfgang),

Bazargic, ll, 24%, 117%. | M, 53.
Beatricea (regină a Ungaricï), 1, 39”. Bialociereva, ll, 237%.
CE

Beblai (Stefan), ll, 246-7 ($2). Bialopole, 11, 23S*

Beches (Gaspar 11%), ll, 26%. (Gas- Bic, ll, 304*.
par ll), Hl, 116*. Bieganowski (Nicolae), ll, 254°.
Becicherec, |, 3. Bieniawski (Albert), ll, 250”.
I/

Bedo (Stefan, Secuiü), ll, 92*. Bihor, lt, 83-4 (78).

Birad, ll, 16*, 36*, 73* si n. 1,
AS

Beheim (Martin, poet), ], 69* și urm,

Beiuş, M, 14%, 12 (19), S4 (79). 267. (Toader Jora, namcstnie de),
(Gheorghe, protopopul de), Il, So-1 A, 11. (Neofit, negustor din), ], 11.
isan (Gavril), 1, 20. (Solomon),
(75).
UI

leldi (Paul), 1, 98 ; 11, 50, 60-1, (57), 1, 274 (208).

63 (59). (Ioan), Il, 214. Birsa (Tara),1, 10°-1*, 40%, 42°, 73%,
BC

Beldiman (Alexandru, poet), ], 93. 75°: Il, 10%-1* , 36*, 57", Sy ‚90°,
>clény (Gheorghe), 11, 2 (3). (alt—), 104°, 112° n. 2, 122%, 130%, 245%,
- — “ -
ll, 176%, 1SS*. 267°, 2717, 291%, 294*, 307”,
 284

Y
Botezaţi (Leca, căpitan, din), ll,
125 6 n. 1, 249 ($6), 277- Birsan

AR
(Trandafir), ll, 25 (34). 42-3 (46).
Birsescu (Preda), ll, 294%. Botosani, I, 66-8; ll, 6*, 196%.
Bistriţa (în Ardeal), 1, 9*, 10%, 14% Boul (Agahia), ll, 224* n. 1. (Vis-

R
29%, 70%, 77*:8%, 208*-0*, 296", tierul), 11, 44%, 1t1*, 119*-20*.

LIB
‘ 130, 230 (67). (Pasul), U, 250”. 104%, 224* n. 1, 275 n. I. (si gi-
Bistriţa (mănăstire olteanä), . ], 45%, nerele sii). (Safta), ll, 218* n. 2.
51; ll, S5*, 254%. (Stefan), 1, 224* n. 1, 44, 112
Blaj, ll, 291*, 300*, 66. n. 1. Vezi si Gheorghe Stefan

ITY
Bloch (Petru), ll, 215-6. (Doamna lui).
Boulet (căpitan valon), ll, 12*-4*,
Bob (episcop ardelean unit al Ro-
22*-5". |
. minilor), ], 102. .
Bocskai (Stefan, rege ungur), ll, 44 Bozieni, ll, 224% n..1.

S
si urm., 72%, 102%, 175*, 2-3 (3), Braclaw,ll, 222-3 (59).
161.
Bod, 1, 15%
ER Brädescul
sin 2,
(Barbu si Mihai), Il, 20
| |
Boemia, ll, 59%, 140,: 176. Briescu (Stefan), ], 21.
NIV
' Boér (Lazsl6), ll, 212-3 (56). Brăila, 1, 24*-5*, 34*, 40°, 42%, 23,
Bogáthy (Nicolae), ll, 5*, 34%, 121*, 47; 1, 24", 133%, 153%, 155%,
130. 270%, 299", 116-7-7, 277.
Bogdan Li (Domnul Moldovei), |, Bräiloiü (Barbu, Serdar), 1, 26.
LU

64*-5*. Bogdan Orbul (Domnul Bran, 1, 49%, 61%; 1, 30%, 53%,

. Moldoveï),.1, 42*, 45°.
30. Bog- 114%5*, 132%, 167%, 301%, 311",
- dan Sasul (fiul lui lancu-Vodă),], 119, 125, 127, 275.
Brancovici (familia si cronica), |,
RA

53*; ll, 79*-80*, $6*, 97°, 103%,

.211* sin. I, 157-61 (20), 158 13%, 55* si urm. (Gheorghe, Des-
(si mama și surorile). pot sicbesc), 1, 11*-2*, 21%, 23'-4*.
1, 2. (Ioan), 1, 43*. (Maxim), |, 45°.
NT

Boia, 1, 15*. .
Boldu (laui, pircälab), 11, $4 (So). Brandenburg (Caterina de, regentă
Bonhomo (Petru de), ll, 129* n. 4. în Ardeal), Il, 161%. (Electorul
CE

Borgia (cardinalul Stefan), |, 102. de), Il, 277%, 279”.

Borisi (Bernard, Hatman), ll, 107”, Brasov, 1, 10*-2*. 14*-5*, 25", 30°,
110*-1*, 34"-5*, 49°, 51°, 62-5, 69,. 79; Il,

Bornemissa (Gheorghe), Il, 216. 9"-11*, 15%, 18°-9*, 20*-7°, 30°.

I/

(L.azsl6), 11, 132*. (Sigismund), ll, 5°, 37^ 437-4", 51”, 55", 65°
155. : 74"-5°, S4°, Ss", 90", 2°, 94°,
IAS

Boros (Ioan), ll, 209*, 231*, 244*, 97", 99*, 103*-7*, 109*, 111*-2*

250%, 271*-3', 275", 47, 242-3 n, 2, 131*-2*, 146", 151°, 177%

(77-3). 1S0^-1*", 195" n. 2, 196*, 201°,

Borsus (Toma), ll, t10*-1*, 114*. 231%, 275* n. 3, 294%, 301”, 305°,
U

Bosnac (Sultan), ll, 191. 29 (35), 60 (56), 65, 104-5 (2),

Bosnia, 1, 10*, 59*, 60*; 1l, 165*, 117-22 si urm., 133 (5), 134 si
BC

168. (Ivrtco IM, rege), 1, 62”. urm. (6), 139, 150 (14), 154 (17),
156 (17), 212 si urm. (56), 250
(Stefan, duce de), |, 5S*.
 "85

Y
“n, 1, 256 ($9), 277. (Marienburg, (41), 74 (79), 75 (72), 76-8,

AR
rector), 1, 164. (Celestin, argintar), 85 n. 1, S7 (83), 104, 115,
75*. (—Vechiü), ll, 92%, 216. 229-30 (67), 271-2 (204). (Biserica
(Schem, 11, 74%, 111*, 215. (Po- Ceaus David, 1, $7.(Biserica Dom-
pit din Șchei), Il, 92-3 (S6), 216. nească), ll, 268. (Radu-Vodä), !

R
(Popa Cristea), ll, 72 (66). (Popa 152% n. 3, 288*. (Stelea), 11, 77.

LIB
Evstatie Grid), ll, 93 (S6). (Bi- (Mahalaua Sf. Dimitrie), |, 65.
serica Sf, Bartolomeiü), ll, 123 (— Sf. Gheorghe Vechii), ll, 75
Bràtàsanî, ll, $5 n. 1 (72). (Sf. Sava), 1, 56. (Abagiy),
Bratuleni, ll. 229. N, 79 (S4). (Cîntàrepi), 11, 75-6

Y
Draun (Hans), ll, 151-2 (3). (72). (Cusätorese), II, Ss n. n
"rere, Il, 189*, 246*.

SIT
(Grămătici), 11, 79 ($3). (Seimeni),
Brezoaia, |, 62.. Il, 74 (70). (Cupei), Il, 74 (70).
rezoianu (Pätrasco‘, 1, 26. (Sudiţi), 1, 78 si urm.
Uirincoveanu (familia), 1, 102. (Cons- Buczacz, 1, 16.
tantin-VodX), 1, 22, .28, 56, 94
- şi urm., 99; ll, 314%, 67, (70),
Buda,
18,
ER1,
103;
28%, 33",
ll, 21*
49%,
si, n.
74%
3, 82%,
6,

74. 79-So (74). (Soja si fa. 107%, 182%, 185*, 191*, 252%,
NIV
milia) 1,°22; 1,,67 S5 on. 1. 168-9, 252,258 (92). (Pasi: AN),
(Fratele: Barbu), ll, 315" n. M, 115%, 122*, 126* n, 3. (Mu-
(Constantin Banul; și fratele lui), rad), ll, 240.
I, 76-7, 82-3, $7. (Danciul),. ll» Baday (Petru; diacul lui Constantin
LU

166? n.1, (Papa),ll, 262*. (Preda), Vodă Șerban), ll, 287*, 311” n. 6,
ll, 263*.n. 3, 265%, 26S*-9*, 275”, 54 (51), 251 n. I .
294*, 198, 35, 127. Bugeac, 1, 19, 56; 11, 30%, 67%-8*,
RA

Bons l, SH 14S*, 151* n. 5, 153%, 161", 16058.

Brody, ll, 239 (69). 186%-S*, 216*,290*, 309*,311%, 186.
Brusa, 1, Buhus (Dimitrie, Vistier), Il, 196*
NT

Erykoust,. n 223 (59). sin. 1, 213: (Ioan. Iatman is

107,1 34* sin.
Ducioc,ll,1 5, 143*, 171" soţia lut), 1, 42-3. (Nicolao), Il, 274
si n.4, 179*-80*, 182*-5". (Fiica, (207). (Medelnicerul), ll, 273 n. 1,
CE

'l'udosca), 1,31. V. si Lupu (Vasile), Bulgari"și Bulgaria, 1, 26*-S*. 31*

Buciulesti (neam si moșie), ll, 291* 42", 60*, 1, 2, 55 ; ll, 221*, 505*,
‘n. 3, 267. | 161. (Pari: Alexandru), I, 2°, 56*.
Bucium (Pavel), ll, 273 n. t. (Mihail), 1, 56*-7*. (Terteres), ],
I/

Bucsanul (Preda), 11, 269. 57%. (Fiul lui, Sviatoslav), J, 56*.

Bucuresti, 1, 34%, 36%7%, 44%, (Pretendenti: Constantin), |, 2. (Mi-
AS

hail), 1, 55*-6*.
46°-7°, So’, 61; 5, 2575 56, 58,
Buliga (Aga), ll, 270*
63-5 si n. 1, 70-4, 77, 79, 90-1.
96, 100; ll, 12%, 165%, 169°, Bulz, ll, 96-7( 92-3). (Preotul Ioan
UI

152% Sperle), 11, 97 (92).

17S* n. r, 1S0?-1* n. 3,
Bunbul (Vornic), ll, 274 (207).
și n. 3, 185%, 1915, 95 nn. 4,
BC

199*, 226* n. I, 260* si n. 6, Bunea (Vistier), l1, 259", 261°. (Ser-

288*. 292*, 306*, 20 n. 2, 33 ban, fiul Vorniculut), ll, $5 n. t.
 286

Y
. Bunesti, 1l, 34 n. I.
Burgundia si Burgunzi, ll, 25*, 27".
Buzescu (familia), 1,7; 1l, S* si n. 2,

AR
(ducele Filip cel Bun), 1, 24* |,
Burscheider (scriitor), |, 103. g*11*, 13%-5%,. 24°. (Preda),
(Radu), ll, 24*, 37%,
40*-1*, 65*.
Bussa, ll, 130".
46%, 65%, 141, 143. (Stroe), 1l,
Buzäü, 1, 35%, 61%, 56, 5S ; 1l, 55,

R
SF, 9* n. 1, II*-3*, 20°, 22°,
57%, 97%, 122%, 168" n. I, 270%, 41,

LIB
65", 140.
- 127, 277. (&piscopul Serafim de),
289*. (Căpitan de), ll, 273%. Buzinca (Clucer), 1l, 201", 215, 215,
(Pasul), 11, 167%, 190%, 269", 278. 221.
Bopiovzobs (munte), ], St,
Buzdugan (Căpitan), 11, 105%, 133".

Y
SIT
Cafía, 1, 32%, 3; ll, 15S". ER (61), S5.n. 1 (si fiul sùù)., (Păuna
Calimah (Scarlat-Vodă). l, 91-2 (17). Doamna; și fii cl), |, 22, 25.
“ Călugăreni, 11, 272* y 305”. . (Sata soţia Stollen, Il, Ss.n.
1, (Șerban: -Vodä), 1, 19, 68,
- Camirasul (Mihai), 1,.74°, 104*. (Păr- ”
sini,
NIV

74 (70), 76, 96-8; M, st

. van); 1, 29. (Vasilachi),11, 2'6,
217 (56), 5, 315 63 (59), 65,.260 (95),
: Camenita, 1, 16-7; ll, 67* n. I, 261, 271-2 (204). (Stefan-Vodä),
91%, 101%, 170%, 217 *, 230* si : 1, 22.si urm.,228-9 sin, I, 94-6.
LU

n, 2, 232%-3%, 239%, 245%-6* sin. 2, (Divanul lui), 1,96. (Toderascu), 1,9.

247", 251%-25, 273%, 276", 186. . (Toma), 1, 23, 27 i ll, 171* si n.,
(Castelanul, socru al lui Miron- 4 203%, 33 (41), 74 (79). \
ll, 101*, 134°,
RA

Vodă Barnovschi), ll, 157%. "Cantemir Alten, LS;

Camerarius (humanist), H, 203 (50). 148%-9 * IS1*si n. I, 153%, 155”,
Ciminarul (Tudori), 1, 20. 161% sin. 2, 167*, 186", 104,
192 (41). (Fiii
NT

Cantacuzino (familia), 1, 102. (An- 196-7 (37), 191,

- dronic), ll, S* n. 2. (Postelnicul săi), ll, 152%.
" Constantin), 1, 56 n. 1; ll, 192°, Cantemir (Antioh-Vodä), ), 20, 99.
(Constantin-Vodä), 1, 19-20 ; ll,
CE

261* si n. 5, 200% n. 5, 204%, *

297”, 32-3 (41), 214, 265. (Soţia 262, 278 n. 1.(Dimitrie-Vodă),l, 42.
lui, Elina), ]], 9S*. (Stolnicul Cons- Capello (cunoscut al lui Mihnea Turci-
tantin), J, 22, 25, 99, 100. (Di- tul), 1, 53°-
I/

mitric-Vodà),1, 17. (Drăghici), 1l, Capitani: Antonachi, căpitanul de

312%, 57 (53), 268. (Gheorghe, lefegii, I. S3 n. 1. Bade, ll, 57
AS

fiul lui Serban-Vodä), 1, 28; 1l, (53). Chirică, 1, 58. Constantin, li,
OS. (Iordache, fiul lui Andronic), ' 57 (53). Dona, ll, $5 n. 1. Dră-
ghicean, ll, $5 n. I. Dragu, 11,
UI

l, 3h 44; ll, 33 (41). (Liber), ll,

- 159* m. 6. (Maria, Doamna lui 63 (59). Dumitru, ll, 20. Dumitru
Serban-Vodä), 1, 28-9 n. 1. (Ma- “Preda Postelnicul, ll, 103. Ghioca,
tel), 1, 314*. (Mihai Spitacal), J, ll,27 1-2. 204. Ionasco, 1, 24*, 115,
BC

24, 100; 1}, 312°, 61-2 (58), 64-5 Mihai, ll, 57 (53). Negul, 11,30 (43).
 t2
-1
RY D
Räzmirifä, ll, 36 (43). Sima, ll, 3, 126*-9* si n. 4, 130%,
57 (53). Stoica, ll, 57 (53). Vlad, 157%, 139%, 141%, 236*-9, 241%,
li, 215, 217 (56). n si n. 2, 242*-5*, 244^ şi urm,

RA
| Caracil, Il, 308*, 20 n. 2,° '259*.60%, 262*-5*, 272%, 276*-9*,
Caragea-beg. 1, 20*. 282' n..6, 283%-4*, 287%, 290%, |
Carageà (Nicolac-Vodä), 1, 72. (Eca- 295%, 297%, 30;*-9' si n. 8, 309*-

LIB
|. terina), 1, 88-90 (21-3). "10% şi n. I, 56 (52),64 (60), 119,
Cärägotesit, ll, So (74): 154 (17) 169-70, 174 (29), 176,
«Cara-Herzog», 1, 6. 185 (35), 186, 187 (38), 207, 208
Caraiani (Mihai si Nicolae, ‘negus- - sin. 1, 224 (60), 233 (69), 241

ITY
. tori), ll, 76, S5 n. (76), 243 (78), 248 ($4) 249
Caraiman Age ll, m 76*, 46, ($6), 250, 259 n. I, 277. (Epis- .
(Procopie), ll, . (familia),1 cop), ll, 300* n, 1r. '

RS
275-6 (709-10) i 276 n. 1. Ceausi turcf : Abd), 1, 77*. Hasan,
Caramania (bezlerbegul Omer de), 11, 167 si urm, (25). Husein, 1l,
“ll, 97% 99%. (Pasa din 1598), ‘109%, Ibrahim, ll; 213, 215\ Iu-
IVE
|. 6. | M suf (Hagi), ll, 168%, 18, 190 n.
Caramanul (begul), 11,12%. I, 195, 197 n. 1. Mehmed, Il,
Cara-Mustafà (Mare-Vizir), l, 17, 97. So®, 115%. si n. 1, Mustafa, 1l,
Caransebeș, 11, 27%, 79*, 295%, :212 (56). Oroslam, ll, 112% n, 2.
UN

Cărbuneşti, ll, 112 n. I, o. Ceausul (Petru), 11, 68.

. Carida (Gheorghe, Vistier), ll, 262*, Cchan (dragomanul) "V, Racoviţă
Carlovät, 11,:2*, 314%, 87 (82). - | Cehrin, ll, 233* n. 3,'235%, 240*,
Carol Quintul, 1, 75* n.,1, 79*. Cepariul (Ivasco Armasul), 1l, 265" ;
AL

Carpaţi, 1, 32%, 5; ll, 14*, 21%, 73%, 35.

115, „Cercel (Dumitrașco; pretendent), Mat.
- Cercel (Petru-Vodä), 1, 65*,. 76.
R

Casimir (rege al Poloniet), 1 , oe -6*,

Casin (mănăstire), ll, 112 n. I, Cercel (Stefan; pretendent), ll, 56?
NT

Casovia, ll, 40%, 47%, 57*, 59*, 61%, sin. 1, 44%, 46%, 143.. '
69* si n. 1; 70%, So* n. .2, S2*, Cerchesi, 1, 45; Hl, 155%.
$4* n. 3, 88*, 116% n. 3, 139°, " Cernăuţi, 1, 16, 19, 30.
CE

212%, 297*, 132, 190 n. I. | «Cernovia», ll, 191,

Catargiu (Apostol, ll, 139*, 275 n. I. - Cesarini (cardinalul) V. Sant’ Angelo.
(Ienachi),ll, 131*, 133*. (Nicolac),. - Cetatea-Albă, 1, 40%, 65*,3; 1,24%,
ll, 150°. (Stefan), 1, 44. 129% şi n. 4, 135%, 138%, 147% n.°
I/

Catolici, 1, 5$*. 2, 158%, 188*, 174 (29), 192 (41).

. Cäuiesti, 1, 68;
AS

ll, 276 n. 1. Chalke (Iosif din), H, 351 n. 1,

Cavriani, Il, 143. s Chenan-Pasa, Il, 287*. : |
Cavriolo (Camillo), ll, 19*, 41*. | Chendris, ], 16*,
Cavriolo (Toma), ll, 19%, 29%, 45% Cho-cu-(Stolnicul Ioan); 1, 67.
UI

136 (7), 139-40, 152, 153 (15). Chiev (si Voevodul de), ll, 229*,
Cazaci, 1, 64°; S, 18-20; ll, 11°, 191. ‘ | | tc
BC

7
17*, 28*, an
39 3 ^
36%, 22%
55 > 65 + ; Codresti, 11, So (74), $4 (So). Pircä-
70°, S9*, 101%, 112*.n..2, 115°- labul din, 11, $4 (So). '
258

Y
Chilia, I, 24^, 31*, 34, 38°, 40*, '57%-5%,95%,112%, 125%, 306%, 315%,
63%, 3; Il, 130%, 157%. 133 (4), 143, 151 (15), 156 (17).

AR
Chioara, U, 45%, 117* n. 3. Cohalm, Il, 112* n. 2, 180* n. 2,
| Chirisgl (șef turc), |, 7*. . 249-50 (86),
Chiupruliul (Mohammed, Mare-Vizir), Cojesti, |, S6-9 (21-2).

R
11, 2829-35", 285*. n, 4, 286*, 290°, « Colorestf», ll, 277.

LIB
205%. (Ahmed, fiul säü, Mare-Vi- | Colosmänästur, |, 6S*.
zir), ll, 257 (91). Colyer (ambasador olandes pe lingă
Choinice, U, 248 (85). Poartă), 11, 260 (95).
Chomaházy (Andreï), 11,.124*. . Comen, |, 3”.

Y
Cic, 1, 35%, 278. Comino (Arnăutul), 11, 289* n. 2.
Ciceü, ll, 238* n. 2. Comişi: Badea, ]l, 57 (53). Gheor-

SIT
Cimpii Pustif, 1, 216*. ghe, ll, 74 (70). Gligore, Il, 162*
Cimpina, 1, 79; ll, 213. n. 4, Läudat, li, 192%. Leca, ll,
Cimpineanu (Scarlat), 1, 65. ER 44*-5*. Comis moldovean,ll, 54 (50).
Cimpulung. (muntean), 1, 61*, 26; Comleï, 1, 25.
ll, 2$0*, 213. (Moldovenesc), ll, Condea (Armasul), ll, 20 n. 2.
97%, 307°. Condrea, I, 266.
NIV

, Cinenÿ, Il, 8*. Constantin Şerban (Domn muntean),

Ciocänestt, 1, 47”. ll, 209%, 254* si urm., 299*-310*,
Cioceni,. ll, 168* n, I. 313" n. 1, 3t, 32 (41-2), 34
Ciogolea (Pätrasco), ll, 218* n. 2, sin. 1, 35, 37-8. (44), 40, 42-3
LU

224* n. I (si sofia sa), 244*, 52, (46), 54-5 (51), 56-7 (53), 58, 67,
112 n.. I, 267. . 126 si urm., 214, 241-2 (77-9),
Ciolpan(Postelnic), 11, 1 11*. (familia), 244 (79), 245 (St), 247 (53),
RA

1l, 275 n. 1. 248 (S4-5), 249 (S6), 253-4 (57),

Cipru, ll, 220* n. 3. 257 n. I, 259-60 (94), 260 n. t,
Cirstian Logofătul,‘1, 21. 268-71, 272 (204), 277-8. (Doamna
NT

Cirstinesti, 11, S*, „sa, Balasa), 11, 67. (Fratele lui),

Cisnädia, 1, 3%. | u, 268”. (Nepotul lut), 11, 263* n.
Ciubär-Vodä, 1, 65°. 3. (Oastea lut), 11, 276%, 48. (Călă-
Ciubărciii, 1, 23S* n. 2. fo rast), ll, 37 (44). (Lefecii), 11, 42-3
CE

Ciungul (Ioan, căpitan), ll, 29*, 31°, ° (46). (Lefecii sirbi) 11, 43 n. I.
. 54%, 117. (Păhărnicei, H, 40 si urm. (45).
Clejani, 1, 47*. (Divanul lut), 11, 268* n. 1.
I/

‘ Cluceri: Criste, ll, 217 (56). Du- Constantinopol, 1, 5*, 6*, S*, 19*,
mitru, 11, 34 n. 1. Gavril, ], 20. 27", 31%, 38%, 42*, 44", 47% 49,
AS

Matei, 1, 292*. Mihai, ll, 19, 53*, 59*, 100*, 1, 3,4,S, 25, 51,
103. Mihalachi, ll, 104*, Petrasco» 38, 53: 50 n. 1, 57-91 Il, 7° n.
ll, 200% n. 3. Preda, ll, 216. Run- 3, 25% 41%, 52%, 57%, 7105, 74, 705,
UI

cul, 11, 19. Sava, ll, 178%. Stroe, 79°, So, S7*, $9*, 97*. 99%, 107°,
ll, 57 (53) (Vasile), 1l, 276. 109%, 117* si n. 3, 119%, 125%,
(209). 131% n. 1, 132%-3* n. 5, 134°-7°
BC

si, n. I, 140 si n. 2, , 141*-2*,

Cluj; ll, 5°, 10*-1*, 27%, 37%, 50%,
 RY
147% sin. 3, 148*, 156*-7* si n., Cozlov, ll, 160°,
I, 155%, 160%, 164%, 167*-8*'n. 3. Crăciuna, 1, 55", 40*,
169%, 176*-7*, 187*, 191°, 202*-5*. Cracovia, ll, 60%, 276%, 2S2*, 236-7

RA
210*, 213*, 216°, 219*-21* n, I,
(72). (Castelani) ll, 67% m. 4,
223°, 232", 250%, 257°, 259*-60*, 285" n. 2, 223 n. 1, 236 (72).
264*, 267*-8?, 283*, 286%, 290*, Craina, ll, $1 (75).

LIB
296*, 308* n. $, 52. 63 (59), 107 Craiova, 1, 49%, 63", 49, 56, Sr.
(6-7), 108 (8), 142, 145-9, 157-8 Craiovestii, 1, 44*-6*, 4S7, 51*, (Bar-
(20), 174 (219), 182 n. I, 153 si bu), ], 51*, (Pirvu), 1, 43%, 49*.
urm. 184 n. 2, 189-90 n. 1, 192, Cralievici (Marcu), 1, 3*, 63%, 1.

ITY
222 si urm., 229 (67), 232, 247-8 Crema, ll, 42*. . |
($3), 248 ($4), 260 (95), 275 n. r.. Creta, 1, 5"; 11, 220%, 312* n, 5, 232.
(Bogdan-Saraï), 1l, 231*, 257”, 200 Creta (Neofit Patelaros, Mitropolit

RS
(48). (Edicule), 11, 97*, 177*, 257%, de), 1, 100.
30-1 (40),63 (59), 1Sr. (Ialichiosc).. CrefestY, 1l, 13% si n. 1. (Ilamza
ll, 154 (16). (Patriarchia), ll, 231%, Banul, Neagoc Postelnicul, Stefan
(Patriarchi), 1, 52; 11, 282* si n. 6
IVE
Logotátul din),ll, 20 n. 2.
254-5. (Dionisie), 1, 97-8. (Iacov), Cretulescul (Iordachi), ll, $3 (77).
1, 97-8. (Partenie), 1l, 220* n, 3, Cricov, ll, 277.
240-1 n. I, (Cäräusi), ll, 63 (59). Crimeia, 11, 15$?-9*, 216%-7%, 100,
UN

Contäs (boier), ll, 275 (208), 156, 232, 233 (69), 236 (72), 264.
Cops (Henric, ambasador olandes pe Cristian, 1l, 32%, 115.
lingă Poartă), ll, 224 si urm, Criva, ll, 163° n. 2.
Corbeanu (Vintilă), ll, 314% n. 2. Croatia, 1, 62%; ll, 129%, 152,
AL

Cornescu (Logofätul), ], Sq. Cromwell, ll, 277%.

Cornul-lui-Sas, 11, 102*, 246%. Cronici romine, ll, 98-99 (94).
Corsorii, ll, 35. Crusedol, ], 45*.
R

Corsun, 1l, 222%, Csáky (Stefan), 11, 10*-1*, 5 (3), 11,

NT

Corvin (Matei),1,7.4*,30-2, 34-6,35-9.. (17). (Alt Stefan), ll, 213*. (Ladis-

Cosmidion, 1, 6* las), 1, 97:11, 314%, 63(59), 261.
Cossovo, 1, 30%, _ Csefei (Ladislas), ll, 230 (67). (Ste-
CE

Costachi(C.),1,42.(Gavril),11,275(208). fan), ll, 2 (3).

Costin (Hatmanul), 1l, 230° n, 5. Csinski, 11, 262.
(Miron), 1, 21, 49, 59 n. 1, 10), Cuciuc-chioi, 1, 97-
102-4; ll, 230% n. 5, 291% n, 3, Cuciuc-Mehmed-Pasa, ll, 256 (89),
I/

270 (202), 274 (208). (fiica, Maria), 257 (90).

lì, 291* n. 3. (Nicolae), ], 34-5 Cupäresti, 1, 19-20, 98. V. si Ruset.
AS

si n. I, 59 n. 1. Cursul-Apei, J, 36*,
Cosula, 1, 66. Curt Celebl, ll, 167% (si fata lui),
Cotiea, ll, 32*, 119. 171%, 181%, 211°, 231%, 240. |
UI

Cotnari, 11, 201* n. 3, 267. Cuţovlahi, 1, 47.

Cotrocent, Il, 271 2 (24), Czarnkowski, 11, 186-7 (37).
BC

Covurlui, 1, 11. Czernin, ll, 136% n. 4.

"Cozia, 1,.60-1, 63. Czibak (Emeric), 1, 75°.

64567. Vol. IV.

290

Y
AR
20; Davideni, ll 275 n. 1.
straie Vodă), 1, 15
Dabija
, 36-7 310%; Deal (mănăstire), 11, 41*.
:1,:258* n. , 269*
Debretin, 11, 2 (3).

R
250 ‘si n. 1,
(43), 44, 112 n. 1, Deliman (căpitan), ll, 111*.
(93), 265;
251 n. 1,257 sin. 1, 258Ih 276 115?

LIB
11, 13*, 29%, 348,
n. I. Delì-Marcu,
272-3 (205), 275 n.
(regat plínuit de. Ga- n, I, 119%.
Dacia, ], 100.
Demotica, ], 23.
‘ briel Bethlen), ll, 154* -6*, ll, 260%.
Dervis-Mohammed-Pasa,
© Daczó- (Lazsló), ll, 216.

Y
Des, ll, 10%.
© Daiani, 1, 117. -
. Dessi (Fanos), I, 260% n. 6,

SIT
«Dalahova», ll, 253.
Dălhăuţi, 1, $7. Deva, ll, 11, 27%, 36%, 301%. -
Dalmatia, ll, 152. Diaci, 1, 11, 20, 28. (Balint), ll,
ll, 129*. (Carcalov), 11, § (11). Davi, iLi
Damad-Mohammed-Pasa,
ER 142. (Gheorghe), 1, 157 (19), 216.
i
Dămian (Vasile, cronicar), 1, 12 si
urm., 21. (Ioan), ll, 274-5. (Mihai), 1, 190*, |
Damian (Vistier), 1, 6*. 22-3. (Nicolac), ll, 65%. (Petru),
NIV

|, 4°, n, 76%, 142, 250 n. I, 251. (Tof-

“Dan lit (Domn muntean),
55*-6*, 58%. lea), ll, 25 (34).
Ilea (Domn muntean), 1, 9, Didrih, ], 47*.
Dan al
Avyalqy To... li 7*.
14*, 24%, 29* si n. 2, 02%.
LU

10%,
,Diieul Spi tar), . | , 2477S", 254%;
«Dan al lea» (Domn muntean), |,
21%, 28*-9* si n. 1, 65*- * 256%, 259%-60%; 365" 267%, 273%,
Dan (fiul luf Dan; pretendent), 1, 73%,
298", 35, 49. (Fiul; si soţia lui),
.
RA

Danciul (Io), 1, 4%, 29%. (Fiul lui, 11, 260%, 265*.

n. 3.
si n. Hoo Dilave r-Pasa , ll, 147%
Dan), 1, 29*
Danciul- Vodă (fiul luf Dan. al lea), Dimbovita (rii), 1, 76 ; Il, 293%, 301%,
NT

1, 29%. ; . 277. (Cetatea), 1, 36",

© Danciul Tepelus (pretendent), 1, Dobrent, ll, 256%, 306%.
42*-3*. Dobrogea, 1, 46; ll, 24%, 46%, 101%,
122% n. 3, 117, 147.
CE

Dan Logofátul, ll, 25*. !

Dancmarca, 1l, 2$3*. (Carol Schaller Dociul, ll, 112 n. 1.
de «Leventhal», Danes), 1, 74*. Döczy (Andrei), ll, 64%, S4* n. 3,
Daniel (Ioan, Ungur), 11, 192%, 194*, 95*, 117* n. 3, 127* n. 2.
I/

202*, (Mihai), 1, 212 (56), 213. Döhnhof (ofiţer polon), ll. 252%
Danilowicz (Nicolae), ll, 67* Dolj, 1, 68.
AS

Danzig, ll, 233%, 303* n. 2, 30$? n. 1. Domnesti,], 15.

Darie (Mare-Spátar), 1, 115-4. Domoni (Pál), H, 3 (3).
Därocz, ll, 249 (SG), 251. Donea (Logofătul), ], So (22
UI

Dasov, ll, 45*, 203*. Donici (Darie), 1, 42. (Necoarä, pir-

Datco (boier muntean), |, 4. ‘cälab de ‚Orheiü), 11, 67% n. 2.
Daud (principe otoman), Dorna, ll, 307%.
BC

1, 63°.
Daud-Pasa, ll, 133*-4*. | Dorohoi, 1, 16.
 291

Dorosenco(Hatman al Cazacilor), 1, 16,

RY
‘ (Fiica lui, Ecaterina), 1l,' 313*. 5

Dracului (Pădurea; in ‘Para Birsei), I (Tanase), ll, S6 (SI).

I
ll, 35*. . . Dudescu (Maria, sofia lui Radu),
Drăgan (boier muntean), | 1, 51%. . 26; ll, Ss". 1. (Maria, sora lui

RA
Drăgănescu (Scarlat), |, 27. | Radu), 27. (Nicolae), 1, 61-2, 71-3, '
Drăgăneşti,ll, 243-4 (79), 277... 83. (Radu), 1,25, 27, 29. (Tatil -
Dragases (principe sirb), 1, 3%. lut: Radu; si Dame: Neacya), |,

LIB
Draghiul (Marin), ll, 75 G D 29, (Fi), 1, |
Drägoiü (Radu), ll, 85 n. „Dulciguo, 1, S*. e
Dragomir (Mare-Vornic al " Matei “Dunăre, 1,9%, 10*, 15* sin. I, 20%,
Basarab), ll, 231*, 29 (38). 22*, 25*, 30%, 35°, 40*-2*, 46" -S*,

ITY
Dragoș (Vocvod), 1, 64%. — 62*, 64*, 71*, . 74°, 76.8", :
„Drăguşescul (Prodan), ll, 275 n. 1 2, 3-6, 18, 99; ll, 13%, 4187,
7 „Drăguţăscul (pristav), ll, 267. '24*, 28%, 39*, S6*, 104%, 114*,

RS
Dranovet, ‘ll, 20 n. 2. . : 129%, 136*, 142", 145%, 149",
A (Dragomir Páharnicul din), 153%, 157*-8*, 175*-6* 1S2*,
1, 36 (42). ıS6*-7*, 202%, 204%, 218*, 233%,
IVE
ride ll, 271. 266%, 272%, 287%, 297°, 299%,
Dubäü (Tudose), 1, 12 si urm. 301%, 305*-0*, 115-7, 127, 130»
Duca-Vodă, 1, 15-9, 21, 40-1, 9$; 142, 145, 170 (25), 156.
ll, 312° n. 5, 313 "sin. 4, 275 Duscu (mănăstire), 1, 85 si n. 2, si
UN

1. (Fratele lui, Cîrstea), 1, 41. $6 (19-20).

AL

Eberstorf, 11, 1S1*. Elci-Hasan-Pasa, ll, 51.

R

Ebesfalva, ll, 53*. « Elesd, ll, 306*, |.

Ecséd (Stefan lors äth, căpitan de), Engel (istoric), 1, 100 si urm.:
NT

ll, 124" n. 4, 229 (67). Epotestf, ll, 163* n. 2,

Eder Gnvitat sas), ], 103-4. Erlau, 11, S2*,
Efrem (călugărul, agitator contra Uni- Ernut, 11, 265*, 302%, 35.
CE

rii), ll, 96 (92). “Eugeniu al [Vier (Papă), 1, 23-4, 26.

Egipt, 1, 25%. Evrei, 11, 229°, 240°, 246°, 52, S5
Egrigöz, 1, 12°. n, I.
I/

Elbassan-Ahmed-bei, 11, 301*. Evrenos-beg, 1

AS
UI

Fabri (general austriac),1, 03-4, 74. 150-1 (14), 250 n. 1, 256 ($9).
Făgăraș, 1, 57%, 67%, 68; M, 7° n (Satele Vaida si Simbäta de sus),
119% n. I, 162*, I, 67*. (Sigismund Bor, căpitan
I, 35° , 43° „59,
BC

129, 133 (4), do), ll, 65-4 (60). (Bocris Famar,

314%, 60 (56), 126,
to
LO
d

pircălab de), ll, 60 (56). (B oieri : Firuz-beg (Mehemed, fiul lui), 1,

Y
Stéfan si Roman), 1,67”. 30%, .
Teodor,

AR
ll, 50, 271 (203). Flaccus (pretins colonisator al: Da-
Fälciiü,1, 19;
(Fratita, căpitan de), U, 2Sı*. eich), 1, 72%, 76%
Fălcoianu (Matet),1,27 ; 1,55 n. r. Flandra, ll, So*, 136 (7).

R
Fanar, 11, 157% | Floci (Orașul de), 1, '61*, 23, 27.
. Färcäsanul (Stolnicul Radu), : 1l, 57 Florescu (boier al lui Radu Serban),

LIB
il, 41%,
(53
Fedorovici (Nicolae, șef căzăcesc), Floreşti, 1, 37*.
ll, 253*. Focșani, |, 25; Il, 6%, 17%, 55%,
Fekete (Mihaï), I, 48. 198*, 268*, 36 (43) 85 n. 1,

Y
Feldioara, ll, 30*-1*, 1IS$. 106. (Mănăstirea din), ll, So (74).

SIT
Ferdinand iit dmptra, I, 49° , 75° $4 (So).
Fogarassi (Iacob, din Sighişoara) 1 Il,
| 777-85,
F erdinand al Ilea (Împărat), ll, 111* 6 (S).
132%, 138", 140", 156* n. 1, 161”, Foresti, ll, 25 (34).
ER
164^, 171%, 182%, 184*. Forgach (Sigismund), 11, S4* n. 3,
Ferdinand al Ilea (Împărat), 11, 207*, 100%, 102%, 108%, 117% ‘n. 5
211% n. 4, 216%, 108, 175 (29), 124% n. 4, 155. (Mihai), 11, 104*.
NIV

232, 241 (76), 245 (SI) si n. 2, Fotin (Dionisie), 1, 55* si urm.

248-9 (85). Franţa si Francest, 1, 12%, 26%, 77%,

Ferescul (Medelnicer), ll, 85 n. 1 56n. 1,97; 11, 99*, 212%, 217",
(ambasadori —la Constantinopol),
LU

Ferhad-Pasa (Mare-Vizir), |, 4
„Filipescu (Pană Spätarul), ll, 268%, ll, 120%, r4$*.
288*, 294*, 36 (43), 57 (53), 268. Frätesti, ll, 305%.
. (Rada, soţia lui Constantin Căpi- Fratostiji (Barbul de), l', 20.
RA

tanul), ll, 85 n. 1. (Banul), 1,79 Fronius (Mihai), ll. 106*.

n, 2, $3. | Füllek, 11, 65*.
Filisanul, 1l, 29. Fürstenherg (Frederic, conte de), 1l,
NT

Filtsch (Ioan, paroh sas de Girbova), $9 n. 2

l, 104. \ Füzy (Francisc), ll, 3 (3).
Finta, ll, 242*, 248%-9%, 251%, 2 Furduiesti, 1, 11.
+
CE
un
n

270%, | Fustasi (Constantin, iuzbasa do), ll,

Fiotta, ll, 34%. So (74).
I/
AS

Gackopolie, I, 5. si n. 2, 140*-1*, 144-5, 17577,

Galata (mănăstire lingă Iași), 11 67* (30).
UI

n. I, 169%, 3047. Galt, ll, 256 ($9).

Galaţi, 11, 50-1 (49), 263 (99). "Gara (Nicolae de), 1, 3
. Galipoli, 1, 6%, 12*-5*, 21%, Garampi (nunciu la Viena), 1, 102.
BC

: Gallo (Cesar), ll, SS* si n. 3, $9* Garath, îl, 251.

 RY
on
u

Gaudy (Andrei), ll, 270*-1%, 275%,

RA
. 301%, 305*-6*, 115, 254 ($7),
302%, 305%, 47. — | 278. .
Genova și Genovesi, 1, 6.*-3*, 47. Gliniany, ll, 246%.
(Bartolomeiü de), 1, 19%. |, Glubavi, I. 47*. ,

LIB
Germania, 1, 79; ; ll, „So* ; 125,175 Glykys (Nicolae, ll, 85 n. 1
(29), 203 (50). Göczy (Andrei), Il, 102%, 104*-5* n.
Gezar-Pasa, ll, 132. 2, .106*, 108*, |
Gherghița, |, 47%; ll, 61*, 149% gi - Gogoşi,.1], 263* n. 2, 20 n, 2,

ITY
n. 3, 267%, 269%, 271%, 35, 277. Golești, 1, 27.
(Andronic, căpitan de), ll, 244 (79), Golia .], 30. (Egumenul Macarie de),
Gherla, ll, 27*-S*, 2 (3). l, 20,

RS
Gheţa Clucerul (și. soția luf), 1,.2 Golubaci,1, 62%,
Ghica (Alexandru Scariat-Vodă), |, 62. Gombos (căpetânie de Ilaiduci un-
Ghica. (Dumitrachi Banul ; şi soţia, guri), ll, 126%,
IVE
Elencu), |, 72-3, $3, ss (21). Gorazda (loan), ll, 10 (14).
Ghica (Gheorghe Vodă), l, 32; ll, Gorgan Spätarul, 11, 163% si n. 2,
2S9* si urm. 305#-8* si n.. 1 ‚55-6 166*-7*, 19, 20, 103-4.
(52), 113-4, 249 (86), 250 n. Gorj, ], 50.
UN

1, 252-3, 254 (87), 265, 270-2 Gorosläü, 1], 3*, 5*, 9*, 63%.
(202- -4), 278. . . Gorski (Andrei), HN, 116* n, 2, _
Ghica (Grigore-Vodă 10), 1, 45; Grädisteanu (Grigore Logofätul și
II, 290%, 304%, 308% si n. 1,310”, soţia lui Stanca), ll, 64-5 (6).
AL

312*-3*
si n. 3, 20 n. 2, 55-6 Grăjdana (jupăneasă munteană), | I,
. (52), 59 (55), 84-5 (So), 250 n. 162” n, 4, 259 n. 7.
Grama Stolnicul, 11, 183”, “1968 n.
R

I, 251 si n, I, 256 (90), 257 n.

1, 258, 259 (93). | 1, 230 (67). :
NT

„Ghica (Grigore Alexandru, Domn Gran, 1. 6, 15; ll, 52%, 58%, 169
în principate), 1, 71-2, 100. _ Gratiani (Gaspar-Vodä), 1, 33 n. 1;
Ghidul (Comis), ll, 35. | N, 128*-9* n. 1, 135° si urm.,
CE

Ghindă (Ionasco și Ștefan), 1, 31-3 157", 171%, 211%, 174 si urm,

Ghinea (Vistier), ll, 255*. 178-83 (32). (Fratele lui), 1; 18;
Ghiorma (Ban), ll, 262%, 20 n. 2. (32). (Nepotul lui), ll, 140%, 175.
Ghisbrecht (N., Trimis :olandes la 6 (30). Us
I/

Constantinopol), 11, 234 si urm. Graz, ], 57.

Ghiula, 11, 161. "Grdan (Voevod),1, 5.
AS

Ghiurca (Vistier), 1], 65". Greceanu (Papa; si fiii săi; Drăghici si

Giliá, M, 10%, 133 (4). | Fotca), 11,754. 139#,168#1.1,262#.
Gillinyi (Grigore), ll, 253* n. 2. Greci, 1, S*, 56*-7*, 63%, 65*, 5,
UI

Gindal (Constantin, Sätrar), 1, 68. 20, 24, 26, 56 n. 1; ll, 104°,

Giovio (Pavel), 1, 60*, 131% n. 1, 136%, 140'-1*.. 144%,
146°, 152%4-°, 161*-5* ‚169°, Ii?
BC

, Giskra, 1, 32*-5*.
' Giurgiu, 1, 12%, 25%, 36% 42*, 4S*-0*, 3% si n. I. 190%, 197% , 2119
. 51%, 4-5, 26, 47; ll, 7%. 12*-3*, 215*, 243%, 273%, 2S2* si n. s,

P 29%, So*, 165*, 17 5*-6*, 299*,

45, 84 (75, S5 n. 1, 192, 196,
 Y
294

AR
si
200 (48), 224- 5. (61). (—dinBuco-
Gritti (Aloisiu), 1, 512%, 76*
urm, (Fiul ny ! , 7S° |
resti), 1, 78-9 (73). (Alexe), 1), 68. ,
11, ‘68. ,, Grumazi, li 43".

R
(Pantazi), 11, 68. (Pavel), ,
Gune sch (scrii tor sas). 1, 104. :
.
Greci (moșie), } „331.10 230 (67): .

LIB
. Gurghiii, ll, 313% a 3 G^
Grillo (dragoman “venetian ; si ful
_Gusterifa, ll, 188* n,
sitit), A, 206*, 215% n: 3, 217%,
. | Cyulafiy: (adidas, 33*-4* se
232%, 234%, 230 (67).

Y
SIT
Häbägeseu (Grigore, Hatman), ll, ‘Hidir-Pasa, 1, 25%, 27%, 50%. 329, .
224%, 281%, 304%, 2745 (208). 1° 544.
ER
Ililioara,), 38.
er (208).
(Șătrariul), li.
Hincul (Mihalcea), | , 39 n. d.
Hadâd, 11, 117% n. 3. Ol
Ilirlíü, 1, 37%, 16.
Haga Corespondenta lui —, , amba-
NIV

- ,Hirschel (Cristofor, din Brayov) n

| nr olandes pe lingă Poartă): .
1, 179 si urm. 204-5 (2).
1, Hirsova, ll, 24*, 116."
. Hagen (Piharnic),
Hmilnitchi (Bogdan); \n 222*, 229°-
Hfaiducf (unguri), ll, 120, 130.
LU

30*, 233 *.41*, 245* şi urm., 260%,

Haller (Gabriel), 1, 56%.
Halmâgyi: ea), 1, 54. 273*-7*,'283*, 290%, 241-2 (75-6),
248 n. I. (Gheorghe). il, 307*.
Hamza (Banul),1, 19".
RA

l, “$s. -9 (Timuș), 1, 32;ll, 234*-5*, 235*-

Hangerlì (Constantin-Vodă),
41*, 245* si urm., 283*.
(2), 99. Hofkirchen (baronul de), l', 150.
Haromszck, ll, 277.
NT

^. Jlomonnai (Gheorghe), ll, 117* n. 3,

Hasan-Aga, ll, 265. si n. 3,128" n, 1,
119%, 125-67
Masan-beg (1445), 1, 3
130*, 135%-40%, Hs 177 (31).
Hasan-Pasa (1595), s . Giu), Nl,
CE

n. 1. ; i (Valentin), 1), 62*-3 *, 98%.

251
Ilomorod, Il, 249 (56), 250-1.
ITasan-Vegi (cronicar turc), Il, 251
, Honigbach, 1l, 122.
n. I.
Horez, 1], SS.
Haţeg, 11, 46%, 164.
I/

., Horváth (Gaspar), 1, 51%. (Altul),

Heiman’ «Cacilinus» (al lui Tepes)
M, 126% n. 3. |
AS

, 73%.
(Sigismund), ll, 79% sin. 3. Hotin, 1, 16, 71 ; ll, 16%, 6S*, 100*-
rai 146%, „149%
| 1%, 110%, 121*-2*,
Haython, 1, 60%.
155%, 160%, 243*-4*, 307%, 142,
Hederfaya (Stefan de), }, 6S*.
UI

144, 179, 181, 193 n. 1, 266.

Heissler (general), ll, 258 (92).
de), ll, Hrabetius (Daniel), 11, 181*.
Heraclea (Ioanichie, episcop
Hrisechi (Catrina, din Botosani), |, 66.
BC

220* n. 3
Ilrizea (Banul), 11, 164%, 171% n. 5,
Ilerbert-Rathkeal (de; internunjiu),
1, S2-3. 201*,21,23,127-9,214-5, 215, 221.
Hernin (Nicolae), 11, 3 (3). Irizica (pretendent), ll, 267* si urm,
 295

RY
283* (si cumnaţii săi), 36-7 (429), Hurez, 1, 35, 56..
242-3 (75-9). Ilurmuzaki. (? loan, grämätic), 1, 44.

RA
Hrvoe (duce de Spalato), 1, 60*. , IIusein-Aga, ll, 264-5. s
Hryszkowic (Cristofor), ll, 186-7 Husein (serascher), ll, 160%.
(37). IIusi (episcopi de), lh, 2455, 44

LIB
Huni, 1, 64%. Hust, 1, 64%; 11, 69% sin. 1. (Szabo
, Hunyady (loan), 12%, 16%, IS si Baläzs, căpitan de), Il, 3 (3).
n. I, 197-24* ’ 26%got, 34*, 58*, Hypomenas (Gheorghe ; din "l'rapc-
63*, 72*, '112*, (Familia. lut), |, -* zunt), ll, 78, 85 n.1

ITY
69*. " e '

_ Jacsict (familie), 1, 43%, 45%; 3

lalomi;a (ri), 1, 16%, 2*; ll, 199%, | RS
309% n. T. (Negustori sis staroste),
IVE
I, 20. (Franciscani si lesuiff), N,
245*, 277. 231.

Talpug, 11, 137%. 0n laskolski (Trimis ‘ polon), ll, 251%. |

' Jampoli, 1, 5*, 8*; Il, 158*. . Ibrahim (Sultan), ll, .202*, 219%, E
UN

Iampol, ll, 240%, | 221*, 223%, 236 (62, 64}, 229 .

lancu-Vodă (Domn al Meldoven, Il, (67), 231, 235.
158. ° : lerligovag (Constantin), 1, 1%, 3".
Ianina (Mitropolitul Icroteiü) co N, Ierusalim (patriarch de), 1,55 n. 1
AL

77. (Negustori din), 11, 85 n. Ick (Janos), Il, 155.

«lank», 1, 5. Ilias (Alexandru-Vodä), 1, 15.
lias (Trimis moldovean), 1 34%.
R

- Jarali (Dumitrasco). d 33 n. I.
faruga. V. Bussa, | llie-Vodä Ii (Domn moldovean). |
NT

1, 15-7, 20-1, 30, 33, 41, 43, 67,

| lași, 65* .

90-1 ; 11, 68* n. 1, 76*, 113%, 120*, -Jiie-Vodä (pretendent din veacul al
123%, 130%, 153%, 176*, 183" si XVIII), 1, 251 on
CE

n. 3, 103%, 195*, 198*, 202*, 209* liric, 11, 88

n, 4, 214% n. 2, 218% n.2, 224%, Illyésházy, Il, 59*.
233%, 240, 244*-6*, 250", 260* Imbrohorul (Soliman), l. 97.
n. 6, 265* n. 1, 269* n. 2, 273%, Imecsy (Miha), ll, 31*72*, 119.
I/

290*- vi n. 3, 303%, 309° si n. 1, Imhoff (Carol), 11, 153 (15).

Imperialf, |, 31%, 64
310%, 24-5 (33-4), 45,61 (60), 105.
AS

(3), 112 n. 1, 175 (29), 182, 186, Imreffy (Ioan), 1, 74*, Sı*, 90%,
(69),
93", 121*, 15C?, 124, 155.
223 (59), 250-1 (68), 232-3

(76), 246-7 (82). Inaict-Ghirai, ll, 186%,

UI

238 (74), 242

(202-3). 273 Inäü, 11, 102%, 114*, 294*-5*,
260 n. 1, 270-1
(205-6), 275-6 (208-9, (Păcurarii), Inczedy (Mihai), 11, 262.
(Sf. Nicolae), 1, 20. Ioan-Vodä cel Cumplit: (ful Int), 1l,
BC

lH, 120%.
(Sf. Sava), 11, 270 (202). (Trei- 156*.
lerarhi), 1, 33. (Uliţa Nouă), ll, Ioan-Casimir (rege al Polonici), 1],
 Y
AR
223%, 229*-30*, 246*. 251*-3* si Isaia (popa, din Moldova), ll, 112
n. 2, 254%-5%, 276*-8*, 2S0*, n, 2.
309* n, 1, 56 (52), 243 (77), 248 Iscru (boier muntean), ll, 20.
Ismail, ll, 153%. 187%, 185 (35),

R
(85).
Ioanopole: (Isaia, episcop de), 11, 84 186, 229 (67).

LIB
(79). (Sofronie, episcop de), 1, Istrati (Vistierul), 1], 254%,'294*.,
80-2 (75-6). , | Istvánffy (Nicolae); ll, 2 (2).
Torasco (C onstantin), l, 98. Iştvanovici (Mihail, tipograf), 11, 66.
Iorga (Postelnicul), J, 31-2. | Italia si Italieni, 1, 57; 11, 42*, 25

Y
Iose (István), ll, 215. Italiano (Franco), ll, 209* n. 3.
losif al Illea (Împărat), 11, 98. Igesti, 1, 11, .

SIT
Ipsilanti (Alexandru-Vodă), 1, 72, luga-Vodă al Ile, 1, 65°.
go. * Iuzbasa (Vlad), ll, 215.
Ipsilanti(Alexandru, eteristul), 1, 31-2. - elvanco»-Vodi,
ER 1, 2
Isaccea, ], 99; 11,-157*. . Izvoranul (Pirvu), ll, SO (74).
NIV

Jăpa (Comis), ll, 35 Jitianul (mănăstire), 1, 63-4.

LU

Jeciü, 11, 153". Jiii, 1, 26°-7°, 51°; ll, 209 n

Jilesti (Dumitrașco de), Il, 36-7 (43).
RA

_Kadas (Mihai), ll, 24 (32), 106 128, 241 -2 (76). (Alt Kemény),
NT

Kalinowski (Hatman), ll, 230-415, - ll, 34°.

178 (32). ‘Kendeffy, 1l, 34*.
Kálnoky (loan), ll, 56°. Kendy (Stefan), 11, 76*. 75°, S1*-S2*
CE

Kamuthy (Stefan), ll, 214. n. 3, 91", 90*, 100", 115", 156:

Kanics (Sigismund), ll, 66. (17).
Kannowitz (Daniel), 11, 216. . Kéresztéssi (Andreï), 11, S6%. (Paul),
Kaptury (Ioan), 11, 5 (6).
I/

ll, 107 (6).

Karystino (Teodor), 1, 20". . Keresztüry (Paul), ll, 107* n. 2,
AS

Kaskasi-Pasa, ll, 229 n. 4.: Kezdi-Vasarhély, ll, 142.

Kaunitz (de, ministru austriac), 1 Khlesl (cardinalul), ll, $9* n. 2, 95*,
83-4. : 156 (17).
UI

Kékedy, ll, 55". AS (Grec al lui Mihnea Turcitul),

Kemény (Baltasar), ll, 125*, 204°, 1, 52*-3*. .
216. (loan), lì, 183*, 135* n. 2, Kis (Farkás), ll, 26%, 31%, 47, 117,
BC

189*-01* n. I, 213%, 224'-5', I21.

245"-6*, 252*, 254", 269%, 298* Kiutayeh, 1, 22.
sin. 3, 300°, 307*%-11", 26 (35),, Klein (Samuil, scriitor), 1, 103-4.
 RY ho
e
=]
Kövär (Stefan), ll. 192*. Kornis (Baltazar), ll, 7S*-9*, 133

RA
Kogälniceni, 1, 66-S. (15). (Francisc), ll, 125%, 295%,
Kohanski (Trimis polon), 11, 138* 3 (Gaspar), 11,3 (3). (Gheorghe), ll,
174-5: (29). 55*. (Ioan), ll, 130*, (Sigismund),

LIB
Kolonics (Gottfried), 11, 35%, 65*.
ll, S1*, 155%, 157 (18). (Alţii),
Koh<fod, 1, 7*. . “
Koniecpolski (Hatman), Us 174*,
ll, 34%. s
Kussovo, 1, 2$*, 67*.
176*, 205* n. 1,206*, 210*, 217* Kotecka, ll, 68* n. 1.

ITY
n. 2, 203 n. I, 206 si n, 1.(Cas- Kovács (Petru), ll, 183 (32). (Ste-
telanul), ll, 233 (69). : fan), 11, 254 (S7).
Konkoly (Petru), ll, 19*, 142. Kovácsies (erudit), 1, 100.
Konracki (ofiţer polon), 11, 252*.

RS
Kracker (Stanislav), lj, 29*, zı*,
Koppen, ll, 118. Krauseneck (Paul de), ll, 45*, 153
Korecki (ginerele lui Ieremia Mo- (15).
vilă), l , 120* sin 3, 122*, 178*
IVE
Kunicki, ], 19.
(32), 181, (Soţia sa), I, ;*-S*,
Kutnarski (secretarii moldovean), Îl,
Korka (Ardelean), 1l, 213.
243° |
Korläth (Stefan), ll, 55*.
UN

Lainieri (misionarii), 11, 230-1 (68). Lehliu (Dimitrie, cupes),Il, $3 (77).

AL

‘Lämäsent, J, 21, Lemberg, 11, 50* n, 1, 228, 273*

Lambrino (Iordachi), 11, $3 (77). 276*-7*, 231 si n. 1, (Episcop
Langenthal («Kirlian», baron
R

de), catolic de), ll, 229 (67).

l, 102, Leon-Vodä (Domn muntean), ll, 152°
NT

Lapusneanu (Alexandru, Domn mol- n. 3, 161% si urm., 176%, 181%,

dovean), 1, 13. | 157%, 20, 190.
Läpusul-Unguresc, ll, 2 (3). Leopold (Împărat, 1, 18; l!, 142% n.
CE

Larionesti, ll, 270 (202),

3, 293”, 205", 305" n. I. 312%,
Larisa (Visarion Sf., din), 1, S5 (20).
254-6 (S9). 258-9 (93), 261,
Laski (Albert), 1,76”. (Ieronim), 1,77”. Lépes (episcop ardelean), 1, 10%
Lassota (Henric), 1l, 131-2, 137 (7). Lerescul (Teodor), 1l, 35.
I/

Lajco (Domn al Moldovei), 1.65". Leurdeanu (Stroc), 1, 162* n. 4,

Lăudat (Logofătul), |, 49*. 163" n. 2, 265*, 312%, 57 (53),
AS

Laxenbuig, ll, 245 (S1). 268. (Postelnicul), Il. 102.

Lazăr (Craiü sirb), 1, 3%, 5$". (Fiul Leva (Lewenz), ll, 312%, 251 n. 1 3
sti Vuc), J, 7*. (Lazăr, nepotul 258 (92) și n. 2.
UI

fiului siti Stefan), 1, 7*. Levenţi, 1, 4.

Lazăr («jupînul», din Ardcal), 11, 70 Lipänescu (Nicolac), }, 70,
(64), 97-9 (94). Lipsca si «Lipscani», 1, 57, 67,
BC

“Lazul (Eftimie), 1, 66. 76-7. °

Leca (boier muntean), ]l, 23%, 162* Lipova, Il, 21%, 37%, 60%, 95*, 102%,
n, 4, 2-3 (3), S (t1). 114", 1177 n, 3, 134 (5), 168,
208

Y
AR
Liszkowicz, 11, 266.
on
285%, 289%, 24-5 (33-5), 29-50
Litvani, 1, 1345; ll, 184%, 230* (39), 30-1 (40), 107 (7), 113
202-3 (49-50), 204-6 şi n. 1,
n.'5, 276%, 230 (68), 262 (97).
207-8 si n. I, 209-10 (54),:211,

R
Locadello. (negustor), ],191* n. 2. ©
: 212 (56), 213, 223 și n. I, 224-5
Logofeti: Dumitru, ll, 315. Grigure

LIB
. (62-3), 228-9 (66-7)
(muiitean);ll, 192*,201*,214-5. (— + (61-2), 225-7
sin, I, 232-7,
|N, 244-5 (80). Isac, si 229 n. I, 230-I
molăprean,
(8). Mi : 238-9 (74). M 243 (77), 272
, 75 (71). Marcu, Il, 6 273 n. (Familia . sa), <
(205),
. ui ll, 92-3,(86).' Nica, ll; 132°

Y
+ i, 258" n. 1. Golia: Hoamna .
. Radu, A, 299*. Saidir, 1, 20, Sava,
Tudosca), 1, 196*. (Soţia: Doamna

SIT
il, 177% n. I, 178%, 150%, 184",
Catrina), 1, 32; ll, 174", 197”,
' 188"n. S, 189*, 192*; 261%, 205*
n. I, 260%, 213-6, 217 (56), 219, 221%, 234, 244%, 251%, 253%, 305°
n. S. (Fraţii: Gavril), 11, 171* si
193%.
(Sima), 11, 175%, 189",
ER
n; 1, 176%, 187*-8*, 204. (Fiiuf
221.
(Stroe), 1l, 35. (Teodor), 1, 79%.
| .Gavril), 1l, 258* n, I. (Gheorghe,
Lombarzi, |, 63*
n. 4. fratele lui Vasile-Vodă i), Il, 187*-S*,
NIV

Loniay (Andreï), l , 124%

Lotru, 1, 60, | 250*, 257", 259*-60*, .30-I (40),
204. (Fetele lui. Gheorghe),11; 255*
Lucari (Chiril, patriarch de Cun-
1, (Ioan-Vodá, fiul luf Vasile-
stantinopol), ll, 144" n. 1, 178-83
Vodă), ll, 187% n. 1, 196" -8*,
LU

(32) si 182 n. 1.
, (63).
211, 212 (55), 224 (61)226
Loze (Stefan), ll, 276 (209).
(lacob, (Ruxanda, fica lul Vasile-Vodä),
Luccari (familia),1, 59*- -60*.
1, 221% n. I, 225*,231*-2^, 234°
scriitor), 1, 55* si urm,, S1*. (Ni-
RA

239%-41*, 2258* n. 1, 259%, 308*

colac), 1, 60*-2*.
(71), 236 (71).
Luchi (Iordachi), 1, 66. n. 8, 231, 234-7 5

Ludescu (Stoica, cronicar), 1}, 268- -9 (Stefan-Vodä, fiul lui Vasile-Vodă).

NT

^ (200). n, 221%, 305% și” n. Se 309* și

. Lugos, 11,27 + 51, 295", 252, (loan, n. 1, 310%, 113-4,270- 1 (203). (Ste-
| fâniă Păharnicul, fiul lui Gavril),
Ban do), ll, SS®.
CE

11, 240%, 245%, 250^, 304%. (Vor-

Lupu (Vasile, Domn al Moldsve n. I.
' nic moldevean), ll, 171%
1, 9, 10, 31-3 (si familia); 11, 1* n. 2.
169* și urm., 267", 272%, 6 Lustrier (rimis german), 11, 154
I/
AS

Macedonia, 1, S*. Mailat (Spätarul), 1

Banul), 1, 36. Maitin, I, 32*.
Macrì (Dimitrie,
h n-Vod: ä>),1, 57*. (Voc-
UI

Madijesacz, ll, 292Ÿ n, 1. (e Stefa

Majlät
Măgest (Hans), 1, 69°. vodul ardelean Stefan), 1, 51*.
Makö (Gheorghe), ll, 29%, 31*-2^, 6,
Macri (si Ilie täbacul din), Il, 66.
BC

Maghiarogli-Pasa, ll, 117* n. 3. 119. (Grigore), ll, 35%.

Makrai (Stefan), 11, 3 (3).
Magno (Carol), 11, 22°.
Malaspina (cardinali, 11, 34°.
Măgureni, ll, 20* n. I, 35.
«
àlaşi
Universitati

299"

RY
Malcoci, 11, 20. 94*,: 106%, 107%, 1185, 12 SF "

RA
Malta, 1, 24. t. n, 4, 135%, 1 25, 131-2 (3), dag .
-
SULAaeteca

Mălureni, 1,734. n. qoo 7 "t | . 5, 149, 1553. 157 (18), 260-3, *

- Mano (Apostolu), 1, 79 (73). : : + 168, 170 (26),7172, 176-7. "

LIB
' Maramureș; ll, 83* os 114%, Maurer, (Miha), N,’ 214. |
Marckler (Mibail),1 , Mav cocordat (Constantin Voda}, 1,
Marcu-Vodä (ful Int ein Cercel), 56 n, 1; ll, 267 n. 1. (loan-Vo-
1, 6%, 16*,. 19*, 70*, 112* n. 2, dă I5), 1, "26-7. (Nicolae-Vodi),

ITY
116%, 131* sin. I, 133* 4*, 139* 1, 24-6, 56 si n. I, 90. |
"n, 7, 1a sin, :2. (familia Iu), Mavrogheni ‘(Nicolae, Dorin: mun-
U, 1 .n.'5. tan), 1, 74-5. 824. *

RS
. Marea- attic ll, 215*. "Maximilian? archiducele ‚fratele hui Ku- '
Marca-Neagrä, 1, 40*, 76" ;.11, 141%, 'dolf al lea), 1, 23%, 937, 136.
259", 297%, 185 (35), 193 „(43), (6),137(7),141, 15612) 15703- 9),
* 161-5, 166-7 (24), 170-3 (26-7).
IVE
257, 147, 169. '
Mărgineni, 1, 26, :6 n.° : Medelniceri : ‘Andreias, À, 33 n.1.
Maria-Cristina (principesti a Ardea- Grigore, ], 65. Liristea, 1,.65.
lulu), 11, 59*, 207*. Medias, ], 79%; 11, 18%, 52%, 97%,
UN

Maria eros " (Împărăteasă), l, 63; : ‘1144, 286%, 256 (89) si n. 1

» 86-7 (82), 99-100 (95). | ' Mehadia, 11, | 145-535, ss,

Macr (sat muntean), ll, 163° n. 2 Mehedinţeanul (Lupu), |, 8; ll, 447,

Marocani, 1, 59%. | 131%-2%, DUM |
AL

Martonfly (episcopul), l 103. Mehedinţi, J, 49; 1 , 6%, 104, 20 |

. Máslinilor (Daniilde Ja Muntele —, Mehemed- eS; 1, 33*. (1601),
agent suedes), ll, 279%. - 1,0. .
R

Matcovici (Luca), ll, 248 n. t. Memibegovici .(Ibrahim-Pasa), 1, 7

NT

Matei Basarab, ll, 17, 15%, 152% n. 3, Merkelius (Agent imperial la Bucu-
163%, 264%, 274%, 297%. S*. 294%,
resti), I, 69-70, 75.
19, 20. si n. 2, 26-7 (36),.28-9 Mezet-beg, 1, 118-22, 157.69, 18%
CE

(35), . 102, 105 (3), 107 (5,7), 20%; 2. |

194-5,.197 (45) si n. 1, 198 (46), Miaskowski (W sjeicch), Hi, 202*,
199, 201-5 (49),. 204-5 si n. I, 241* n, 2, 222-3 (59).
206-8 si n. 1, 210, 212. (56), Micra, ll, 47. |
I/

213, 217 și urm. (57), 220'$i Miercurea (in Ardeal), 1, 6$'; Il,
urm. (58), 223-4 (60), 225-6 (62), 257 (90).
AS

227-9 și n. I, 230 (67), Mihai-Vodä Viteazul, 1, 12%, 46*-7*,

240, 215 n.1 64*,3siurm., 37, 76; 11 3* siurm.,
1, 237-8 (73),
265, 268. (Elina, Doamna lut), 11, 70%, 73% n. 1, 78*, 86%, 92*, 94*,
UI

225#-6* si n.1, 22, (Oastea lui), 1047,174*, 232*. 249*, 256*, 2987,
il, 150% n, 1, 1,2 (2-3), 3 (4445 (5-6),6 (7),
7 (9-10), 8-9 (11-3), 10 (14-5),
BC

Mattei (cardinal), 1], 236-7 (72).

' Matthias (Împărat), 11, 48%, 584, 11 (16-S), 12 (19-21), 13 (22-3),
608, 64%, 72%, 78%, 844 n. 3, 14(24-5),
67, 116, 178 (31). (Dä-
- S$9.9* n. 2, got, 937 si n. 2 ribangii sai), ll, 7 (10), '
 ' 300

Y
AR
Mihai (fiul lui Nicolae-Vodä Pa.
Minecá (Clucerul), 1l, 217 (56).
Minio (Paul), 1l, 140. .
trascu si nepotul de hü al prece-
dentului), I, 104%, 201%, 209% Mintuitorului (Ordinul),. ll, 145*.

R
Mircea cel Mare (Domn munit)
„și n. 3, 254%, 257%, 259%, 272%,
1, 2*-9*, 21*, 25* , 635, 1 ,

LIB
245 (SI). .
Mihail-Vodă (fiul lui Mircea), 1 Mircea Ciobanul (Domn uzat),
ll, 20 n..2.
9*..
2 Mihailova (Stefania, * Hitoarea lui |. Mircea (fiul lui Vlad Dracul), , 20%

Y
"Gheorghe Stefan), ll, 109-11." 24%-6*, 29*..
Mircea (fiul lui Mihnea più), 1,44%.
Mihalcea (Banul), ll, 29%, 3 (3).

SIT
Mihalcea ‘sati Mihălcescul (Moise), Mircea (fratele lui Mirisliü Lego-
n 263°, 35. (Petre); 11, 106. (Radu), fătul, N, 37%. .
I, 1927, 57 (53). Mirisläü, ll, 112%,
Miroliub (Vasile, secretarii al lui
AMitatogla (Ischender), 1, 44*. (Me-
ER
. hemed Alibegovici), ] ,45* si urm. „Dionisie Novacovic!), ll, 91 ($5).
Mihnea . 15%. (Domn munte), | Mirza (cel Mare), ll, 11%, 13%, 15%,
19%, 23*-4*, 31%2%, 34% 37%
NIV

41*-3*. :
Mihnea al Ilea (Domn muntean),1 . 111%, 119%, 115, 118. (Cel Mic),
3%, 52*-5*, Sr" (Mamä-sa, Ecate- ll, 29%, 34%, 118. —
rina),1, Sr”. (Familia lui turcească), Mitropoliti (din Moldova și Tara-
LU

1, 53°. (Francesco, omul si), |, Romäncaszä), ), $5 n. 1; ll, 99

t 529-57. | (94). Moldoveni: Ghedeon, ll,

Mihnea al Miles (Domn muntean), ll, 44-5. Nicanor, ], 38-9 si n. 1. Var-

laam, ll, 235%, 245%. Munteni:
RA

„250% n. 3, 261*, 268%, 272%,

287* şi urm, 305*-6* si n. 2, Dosoftei Filitis, 1, 65, 85-6, 88
(89-90 (23). Eftimie, 11, S* n. 2,
57-9 (54), 247-8 ($3), 248-9
NT

(84-6), 250 n. 1, 252, 277.(Doamna 25%, 36%, 38", 44", 143. (Grigorie
sa), ll, 302% n. 7, 306”, . 15, 11, 106%, 193%. (Grigorie al
Mihnesti (sat), 1, 111-4. Ilea),1, 71-2, (Ignatie), 1l, 265";
299%, 300°, 33-5 (42), 268. (Ște-
CE

Mihu (Spätarul), 1, 150%, 259*

n, 7, 105-6 (4), 107 (5). fan 110), 11, 289%, 293%. (Teofil),
Mike (Jânos), 11, 213. ll, 215, 218, 221. (Teodosic), Il,
Mikes (Coloman), ll, 269* .n, 2, 65.
I/

275%, 302*, 46, 265. (Ivan), ll, Mitrowski (general), 1, 64.

265, 277-8. (Mihai), ll, 302 n. C. Modena (duci de), 1, 39* ; 1l, 230-1
AS

(68) .
(Sigismund), 1l, 159*.
Miko (Francisc), TA 124*, 15. Mogildea(Vornic), |, 11. (Păharnic)
Mikuliniec, 1l, 205* n. 1, ll, 44°.
UI

Milcov, 1, 36*, 40*; ll, 39*, S9*. „Mogoş (Căpitan), 1, 215.

95%, 9S', 304*. Mohäcs, 1, 45*-9". .
Milescu (Barbu, Dan), ll, 314* n. 2. Mohammed IM (Sultan), 1, 6*-7*,
BC

Miliţa. V. Basarab (Neagoe; Doamna). 9°.

Mindra (si boierii din), ll, S-9 (11), Mohammed Ilea (Sultan), 1, 2% 9
Ant a* Afi? aye en mt
Mindszenti (Benedict), ll, 26*, 3 (3). 36%, 35°, 59^,
307-3", 74°.
 sol

Mohammed al IIL (Sultan), 1, s.

RY
(Elisabeta Doamna), 1, 7 ; ll, 66*, |
"Mohammed al IVlea (Sultan),1, 16-8, „70%-1%, 100%, 120%, 272 (205). (Ga-
97 ; ll, 257%, 265%, ‘2S0*, 287*,. vriil-Vodă), 1, 8; ll, 71*-2«, 75«,

RA
245 (85), 253, 266, 268, 269 (95), IIO 115%, I25*, 132% si n, 5, 134"
271. ; și n. 3, 1395-40", 142-3", 150»,
Mohammed-Pasa Tabani-Buiuc, T ’ 156", 166%-7*, 182% n. 4, 20 n. 2.
260* si n, 3, 224 (61). (Ieremia-Vodi), 1, 6-7 (si fiii); 11,

LIB
Mohiläü, 11, 251%, 46%, 159-6», 18», 21,,23%, 25%,
Moise-Vodä(Domn muntean), 1, 49*, _ 36* n. 1, 38%, 42,, 44, 47%-50*
50” | n. 1, 51*-2%, 54,25%, 60%-1%, 133

ITY
Molart (de, diplomat împerial), 11, (5),134-7 (6), 142-5,276 n. 1, (Ioan-
129* n. 4. Vodă), 11, 156*, 162% si n, 3, 166%,
Moldavia (Antonie de),11, 303* n. 1 3 182" n. 4, 189*, 192%, 194*, 207,
112 n. I, ° È 214. (Mihai-Vodă), 11, 66*-7» sin,

RS
Moldova (boicrii din 1662), ll, 258* 2, 4; 68%n.1,71%sin.2. (Marghita
n. I, (Voina), 1l, 53. Doamna), ll, 66"-7* sin, 1, 71°,
Moldova (rii), ll, 47*, 253% n, 1, (Moise-Vodi), 11, 166"-7", 170”. 1",
IVE
Moldova (in Banat; sangeac do), ll,
176%, 18 (29), 193 (42), 201-2
121, (49). (Petrascu-Vodä), 1, 148",
Monembasia (Ierotei de), 1, 66. 210", 215”. (Simion-Vodă), 1, 6-7
UN

Moravia, ll, 59*. (si familia); 1l, 4"-6°, 10%1*,

Mordni (Stefan), ll, 2 (3). 14-8", 21%3%, 25%, 30%, 36° n, 1,
Morea, |, 23-4.
38%, 44%, 47°-9", 51%2%, 54.6,
Morganday (Ioan), ll, 65%. 61", 657-7" n.4, 71", 121%, 134
AL

Moruzi (Alexandru- Vodă), 1, SS-9o (6), 136 (7), 139-40, 142. (fit
(22-3). (Constantin-Vodă), 1, 72. lut), 11, 48",
Mosaia, |, 63-4. ° Moxa (cronicar), 1, 1%, 4%, 65*.
R

‚Moscovia, Muscali si Tari af Mosco- Mulaimis (Stavros, medic), 1l, 78.

NT

vici, 1, $3-4; 1l, 79*,. 159* n. Muncaci, ll, 69s n. 1.

' 6, 205%. 215*, 217%, 220%, 233^, Munir-Aga, ll, 40°.
254"-5^, 260*, 274", 277*-9*, Munteni (nume domnești), -], 14",
282” si n. 6, 283", 64 (60), 67,
CE

(Ostateci la Poartă), 1, 20" n. 1.

94 (87), 108, 159-60, 232-3 (69), (Neculce), ll, S5 n. 1,
235. 245 (So). (Țarul Alexe), 244-5 Murad al Hea (Sultan), 1, 10%-2%,
(So) și 245 n. 1. (Țarina Elisabeta), 19°, 27%, 33°, 71*-2*.
I/

ll, 90. (Călugări), 11, 265. Murad al IIMea (Sultan), 1, 4.

Movilă (familia), 11, 125%, 155%, 272-3 Murad al IVlea (Sultan), I, 170%,
AS

. (205). (Alexandru-Vodä), 1, 7; 1, 175"-6", 180*-1* sin. 1, 1875,

124*-5*, 135%-6* n, 4. (Bogdan-Vo- 1917, 193%, 197%, 200°, 202»,
da), 1,7;11, 120%, 136* n. 4, 283*. 107 (7), 186, 188, 199, 193 (43),
UI

(Constantin-Vodă), 1l, 65*-7* si 195, 199, 201-2 (49), 201, 207-8,

n. 4, 68* si n. I, 70*-7*. So*, 211, 224 (61).
Murad-Pasa, Il, 146.
BC

SS*, 93*, 96%, 98*-102*, 110*-9”,

121%, 178%, 144-5, 147-8, 158. Muraldi (dr.), ll, 4S"-9%.
 302.
|
«Musatin», 1, 655. |

Y
“Mures, ll, 10%, 15", 2845. de), 1l,
ll, 295%, 300*. ;Muscelent. (Dragons
Mure;-Ogórheiti,

AR
. de Bosnia, ]; 4
| . Mustafà-Pasa
t Murgil, | ; 64%. : ,
1, 21; © Mustafa-Pasa Talhic, ll, 269 (200).
Murgulct (boieri moldoveni),
Mustafa-beg, I], 112* n. 2.
M, 112 n. I.

R
. Muste: (Dumitrasco), 1, 42-3.
(Sultan), 1, 58 sin. I, 63". :
"Musa
| Musätcsti, 11, 34 n..1.

LIB
),
(Doamna), 1,76. (Cetatea -WI—
Nacul-Comis, ll, 108-9, 112 n. 1,266.

Y
1, , 288*.
Nădăbaico „(boier moldovean), ll, 162$.
Ruste si Saru,

SIT
124%. Ken:
n 4
Năeni, ll, 15%,
Nemes (Ioan), " 3 (3). 142:2775. |
Nagy (Albert, căpitan de Haiduct), 1, 84%
Néméthy (Gheorghe),
11, 90*, 94*, 96%, 103%, 120. (Gas-
ER
(Grigore), 11, $4* n. 3.
. par), Il, 3 (3). (Paul),ll, 217 (56). 25-7; 30, 60, 63-4;
244 n, I. Nemti, 1, 17-8,
Nănișori, ll, 270%,
à), ll, 17 (28), 64 (60), 96 (92), 125,
Nistiisoaia (jupăneasă moldoveanc:
NIV

128, 159 (14), 159-60, 241 (76),

11,273 n. 1. lì, 192%,
261, 207. (Mercenari),
“Năsturel (Radu, Logofătul), li, 312* 275%, 302%, 47-9.
m 2 (Udriste), ll, 247%, 270*-1*,
n. 4 20 11, 83 .
muntean),
18%, 230%, 237%, 260%, 279%,
(ieromonah
LU

Neofit
(77). |
271. x. 116* n. I.
Nepfel (Daniel),
Nasuf-Pasa, ll, 169.
U, 113 n. T. Neusohl, 1l, 177-8 GU.
Năvrăpăscul (Vornic),
RA

|
' Neagu-Vodá (pretendent din al 22*73*, 25"- *, 30^, 40",
1, 4*, l,
Nicopo
46°-7* os. 78% ty hy 5 AT
X VIIlea veac), ll, 181*,211*, 107-5 :
săi), 1, 181* n. D ll, 50°, 26 *, 206", (Mehemed-beg
(6-8). (Fiii
NT

sali Neagoe (tara), 1 1, 85 de; si ut lui), 1, 44*, 49%, 3.

Neagu
"n. I Comes) | , 347, 49*. (I. P. de Domankor Bukowecki,
(cetate), 1, 19, 20, 32; ll, prefect de), li, 228-9: (67)
„Neamţ
CE

‘Nicorità,1l, 143%, 183 Ge).

9*, 234%, 245*, 264, 260. Nifon (Sf), 1, 50.
Neaniul (Vornic de gloată), ll, 112
: Nikolsburg, 11, 148°.
n. I.
Nebojatco Wome Constantin), 1l;
Niksig,
1, 5.
I/

(Panaioti, dragoman), 1l
112 n. , 266. Nikussios

Neculce clean, cronicar), 1, 32, 35 239-40 (75), 265.

AS

; Nipru, 1, 64%; 1l, 102*, 141%, 147

n. 1, 38 si urm., 42-5. MN
44. (Visticrul, tatăl lui Joan) , ] 241°. |
Nis, 1, 217, 2. -
UI

. 32.
Nistru, 1, 16; 1, 16%, 66%, 654.
Negoescu (Pană), ], 27.
„Negrea (Clucerul), ll, 5 120%, 130%, 143%, 146°, 1497.
si n. 3, 183°,
151% n, 5, 170%, 175"
BC

|, 61*, 63"-4*, 49, 76.

Negru-Vodă,
 308

RY
204%, .217%, 233°, 241”, 245°, 86-9 (83), 90 si urm. Y 95-6 (91-2),
252", 312"n. 5, 182. 99-102 (95).
Nogai, 1l, 234". Nucsoara, ll, 65.

RA
Novacovici (Dionisie, episcop al Ro- Nürnberg, |, 10", 15*.
minilor neuniti din Ardeal), ll,

LIB
Obedeni (Vilaia din), 1l, 20 n. 2. Olt, Oltenia, Olteni, l, 16",. 46*,
Oceacov, 1, 65%; 11,138", ^ I 57*-9*, 49", 57^, 495 ll, 13*, 39%, 46%,

ITY
162%, 165%, 186", (Maghiarogli, 165°, 20; (Fara Oltului, în Ardeal),
Pașa de), ' il, 110*-2* n. 2, 116" l, 129. .
V si Maghiárogli. ' Otita ll, Ss n. 1.

RS
"Oen Viena) li, 111*, 129. Omolecki, 11, 191."
Ocna (in ‘Moldova; Cămărași de :° Onogost,.1, 5. .
Hie Plesca), 1l, II2 n. 1 . (Ioan), : Oradea-Mare, > 5) -6,°315 1, 43%;
IVE
ll, 85 n. 1. (Sima), 1l, 83 (77). 112", 294"-5", 310", 83-4 (78-9), -
Oderstrom, ll, 308" n. r. 156 (17), 157 (19), 189-90 n. 1.
Odiveianul (Căpitan), 11, 280*. (Arsenic, exarh de), ll, 70-1 (65).
Odobasa (Petco, al lui Mihai Vi- Oräs (boier) 1l, 13".
UN

teazul), 11, 10 (14). Orăștia, ll, 27“, 30%, 216, 278.

Odorheiü, 1, 35* si n. ; 11, 84? n. ^
d.
Orbini (Maur), 1, 65” si urm.
Oituz, 11, 189*, 191", 246", 280*, 303", Orheï, 11, 135-6", 141", 151" n, 5,
278. 204". (Stejco din), ll, 135" n. 5.
AL

Ojogeni, 11, 199*. Orșova, 1; 22"; 1l, 167% 203".

. Olanda, n, 176. (Ambasadort ai Sta- | Osman al ILlea (Sultan), ll. 127",
145"si n. 2, 148%, 157", 170",
R

telor-Generale la Constantinopol),
ll, 120", 142”,» 148", 155) 186", 174-5 (29).
NT

188", Oșorheiii, ll, 14".

Olănescu (Iorga), ll, 268. Ossolinski (cancelariü). ll, 222”,
Olimpiada (jupäncasä, mătuşa Doam- Otwinowski (Ieronim), 1l, 142",
CE

nei Păuna), 1, 22. Ováry (familie), 11, 34°.

I/

Päharnici: Stanciu, 11, 104”. Paraschiva (Logofät),1], 20.(«Vod»),

AS

Päianu (familie), ll, 20 n. 2. n, 162° n. 4.

Palatio (Andre de), 1, 23”. Pavav, 11, 232%, 2417.
Palcologul (Împăratul Manuil), Pavlachi (Grec de la Poartă), îi,
UI

5%-7°. 231%, 239-40 (75).

«Panonia», 1, 57%. Pazmáuy (cardinal) H, 156* n. 1,
Pekri (Laurenţiu), ], 109,
BC

Pap (Andras), 1), 217 (56).

Para (Clucer), ll, 1.49%. Pempllinger (Marc), 1, 51",
904

“trea), ll, 201%, 219, 221. (Petru),

Y
Pera, 1, 6*.
4. 1, So’, (Radu). ll, 221,
Pernéssy (Gabriel), 1, 124" n.

AR
Persia si Persant, 1, 60",4 ; 11, 52^
Pitesteanu (Radu), ll, 85 n. 1.
Go", S1", So”, 99%, 127% si n. 2, Pitești, 1, 40*, 47%, 517-25; II, 11%,
149, 158-9, 65. (Dealul Cătunului), ll, 162”
135%, 185", 121, 146-7,

R
169, n. 4.
1, 74-5- Piü al Ilea (Papă), 1, 32*, 72° si^

LIB
Persiano (Manolachi),
Pernesith (Ardelean), ll, 34”. urm., 76°. |
Pesta, ll, 17", 21*. Pivoda (ofiţer imperial), 1, 27.
Pethe (Ladislai), ll, 104" n. 1. Plantos (Andrei, boier moldovean),
‘Petki (Stefan), ll, 238" n. 2, 252". ll, 203* si n, 2.

Y
Petrasco (cel Bun, Domn muntean), Plata, 1, 47%. .

SIT
1, 76; ll, 20 n. 2. | Plevna, 1, 49*, 51°, 64*-5°.
Petrasco (Nicolae- Vodă); 1, 7; ll „Ploiești, ll, 15*, .270*-1", 277.
^ 6".9* si n. I, IO", 747-5*, 1045, Plumbuita, ll, 257*. |
133", 139"-40", Poarta de Fier, 1, 16* ; 11, 26°, 35*-6*,
1167-7" si n. 3,
ER
133 (4), 162-3 (21), 109%, 311*, 251 n, I.
5 (6), 126,
178 (31), 245 ($1). Pobrata, 1l, 25 (34).
173-4 (25),
263 (98). (Soţia lui, Anca), ll, Pocutia, ll, 98", 233".
NIV

€6*, 98", (Fiica lui, Elina), 11, 245 Podhorcze, ll, 206* n. 2.
(81). Podiebrad (Gheorghe, rege boem),
Petrasco (Postelnicul), 11, 192”. l, 36", |
LU

Petriceicu (Iocsa), ll, 25%, (Stefan- Podilan (hot, în Ardeal), 1, 74°.

Vodă), 1, 16-9. Podul-Iloait, 11, 255”,
«Petrofalva», 11, 257 (90). Podul-Înnalt, ], 33°, 36*-7*.
Petru (Aron, Domn al Moldovei), 1, Podul lui Traian, 1, 46-7."
RA

32", 65" (sait altul). 'Pogoniana (Eftimie din), Il, 77-S,

Petru (Cazacul, Domn al Moldovei), 79 (73), S3 (77).
1, 65°. Poiana (mănăstire), 1, 79 n. 2.
NT

Petru (Schiopul, Domn al Moldovei), Poiana (Barbu de, Clucer) II, 20 ?

1, $1", 10. . 35.

Petru-cel-Mare (Tar), 1, 30 ; 11, 143". Poiana-Mărului (mănăstire), ll, 190".
CE

«Petrus» (în Bulgaria), 1, 71°. Poienari (cetate), 1, 42%, 47" si n.

Pezzen (dr.), ll. 17“, 7 (9). (colonel), 2, 52".
11, 47", 134 (5) Polizu (Polizachi), 1, 90.
Polo (Marco), 1, 60",
I/

Pilanz (colonel), 11, 136 (7), 138.

ePhikoassa», ll, 251. Polonia si Poloni, 1, 14", 34%, 40%,
AS

Picardia, 1, 25". 42", 39%, 65%, So’, 8, 11, 14, 16-9,

Pictrisul, ll, 292" n. t. 37, 77, 52, 103, 123-5, 129 n. 1,
Pircălabul (Ionașco), ll, 266-7. 133 (5), 135, 142, 145, 145-9, 154
UI

Piriianul (Danciu, Postelnic), Il, 265", (17), 155, 156 (17), 157 (20)
35, 268. 158-61, 174-5 (29), 176, 175-53
Pitari (Alexandru), Îl, 112 n. 1. (Cres- 32-3), 186, 187 (38), 188, 191-2,
BC

tel), 11, 243. (Gavril), 1, 44. (Mi- 200 (4S), 201, 203 (50), 207.
 305

RY
215-6, 225 (62), 229-30 (67), Praga, ll, 10%, 22%, 28", 41%, 46°,
231-2, 235- -6, 237 (72), 241 (76), 48", 70%, 78", S8*-9* si n. 2,

RA
249 (86), 260 n. I, 261-2. 101%, 108", 124" n. 6, 140%, 5
Pongräcz (Voevodul Ardealului), }, (5), 129, 144, 151.(15).
35%. Prahova si «Prahoveni», 1, so; 1,

LIB
Popescu (Radu, cronicar), 1, 22 si 199". 294
urm, | Prainer (colonel) ll, 137 (7), 150
Popeşti (Dimbovita), 1, 51°, (în Mol- (14).
dova), ll, 276 n. 1 Prăjescul (Lupu), ll, 201*, 214. (Ni-

ITY
Popovici (de Hondol, vicariü neunit colac), ll, 278".
al episcopiei neunite din Ardeal), Pray (erudit ungur), 1, 103.
1, 67%. Preda (fratele lui Neagoe Basarab),

RS
1, 44", 46".
l’orphyrita (Ienachi), 1, 96-8. Preiss (generalul de), 1, 62.
Postelnici: Andronachi, ], 32. Cons- Prelindski, 11, 266.
IVE
tantin Ioniţă, 1,.80 (74). Dan- Presmer, 11, 19", 21", S1", 97%, 190%,
ciul, 11, 298%. Dr*gan,1, 49". Du- 122, 127, 136 (7), 250 n. 1.
mitrasco, ll, 103. Enachi, ll, 29 Pressburg, 11, 100*, 108", 230%, 303"
(38), 270 (202), 274 (208). Fota, n. 1, 248 (55), 263 (98).
UN

M, 163 n. 2. Gherghe, ll, 217 Pribek (Francisc), 1l, 254 (87).

(56). Ionașco, ll, 103. Mihai, ll, Priboiii (căpitan), 11, 275*-6*,
162" n. 4, Mihalcea, ll, i03. Priporeni, 1, 44-5.
Radu, II, $" n. 2. Simion, ll, Priscovcanu (Stefan), 1, 183.
AL

54*. Stamati, ll. 274 (208), 275 Pristina, ], 5. |

n. 1, Prut, 1, 19,91; 11, 68* sin. 1, 101°,
R

Potocki (Andrei, staroste de Ilalicz), 149%, 23,*-4*, 309*.

ll, 238". (Alt Andrei; si Ioan), ll, Puhäceni, 11, 274 (208), 275 n. 1.
NT

7", 10*, 15*-6*, (Nicolae, Hatman), Pultava, 1, 23.

11, 222*, 232*, 238%, 246" n. 2, Putna (Jinut), 1, 13%; 11, 266-7.
229 (67). (Stefan, ginerele lui Ie- Putna (mănăstire), ll, 98*.
CE

remia-Vodă ; si soţia lui), îl, 66%, Putnoky (Ioan), ll, $4* n. 3, 105%
68* sin,1, 73* n. 1, 76*, 101*-2*, n. 2, 107% n. 2.
113^, 222%
I/
AS

Raab, 11, 170 (25). 1, 65, 76-S. (Ioan), ll, 275 (208).
(Mihat- -Vodä), 1, 24, 30, 36, 42-3.
UI

„Răcăciuni, ll, 250*, 267*. .

Rachel (Imbrohor - Caimacam), |], (Nicolae), 1, 33 n. 1; ll, 275

24. I 11, "(20$). (Dragomanul), 1, 72.

BC

Racos (sat în “Ardeal), 251. Rădăuţi (Calistru, episcop de),1,

Racoviţă (Dimitrie, fratele lui Mihal- (lorest, episcop de), ll, 44.
* Vodă), 1, 24. (Dumitrachi Banul), Radiant, 1 I, 266.

64567. Vol. IV.

 306

Y
AR
(Aloisiu), 1l, 24", 29"-30*, Ragusa, 1, 6*, S*, 0"-1*, 157.6", 18”,
Radibrad
59* și urm., 77%, So*-1*,
89-90; ll, 260 (95). .
I, 37", 114.sÌ urm. 21%, 52-3",
35° n.
Radnoth, 11, 260 (94).

R
(Domn muntean), 1,3%, 58°. Rahova, 1, 27%, 4, 6.
Radu l-iii
Radu de Ja Afumaji (Domn mun- Raicevict, 1, 63-4, 74: 78,

LIB
‘— tean), ], 45". si urm, 47*- -8*. ‘ Rákóczy, (Francisc), I, 99; n ^S,
Radu Alexandrovici: (Domn ‘mun- 2867-7", 54 (51), 72 (67), 277.
- (Gheorghe Li), 11, 139%, 161% si
tean),11, 152" n°3, 167"-8*, 174^,
.
181%, 271%, 194, 197.(45)muntean) urm., 21-3, 24 (32-3), 25 (33, 35)»

Y
Radu cel Frumos (Domn , 26, 104-5 (2-4), 107 (5),.195, 199,

SIT
1, 12%, 20%1%, 30* si urm, 2, 200° (47), 202-3 (49), 203 (50),
49-50. (Familia sa), 1, 36* 205-6 (52) si 205 n. I, 206 n.
(Domn muntean) Ne . t, 209-10 (54) 212 si urm,
- Radu -Leon
20 n. 2, 251 n. I, 258-9 (56), 217-8, 220 si urm. (58),
272°,
ER230 (67), 232-3. (Soţia lui), ll,
(93). (Divanul lui), ]l, 20 n. 2.
234". (Gheorghe al Illes), 1I,
"Radu cel Mare (Domn muntean), ls.
3%, 417-3", 45%, 59°. .
23", 226? si urm., 28-30 (37-9),
NIV UI»
tor

Radu Mihnea (Domn ín amîridouă 35 36 (43), 37 si urm, 44-5,

S i urm. (48), 50-9 (50-4), 126
nN

, terile), 1, 52"- -3", 7. $; Il, 4", 7° 1 »

si n. 1, 16", 245-5",
241 (76), „242-3, 244 :
.

32*-3*
IO",.
si urm.,
29", 38", 53", 87" si urm: 97% (79), 248 n. 1, 249, 252-4 (87),
LU

n. 255; 269-70 (201). (Ludovic), ll,

şi urm., 143%, 162", 174", 178", °
200" » n.,4, 314%, 20 n, 2, 115, 63%, S4" n. 3, 14 (25), 132. (Si-
178 (32), ıSı, 184 si n. 2, 185 gismund,- principe), ll, 61*siurm.
RA

(Alt Sigismund, fiul lui Gheorghe

(36), 230 (67), 272 (205). (Familia:
ui), ll, 136%, Ti), 1l, 220%, 223%, 225", 234%.
Radu Paisie (Domn muntean), l, gat, ' Rakos, 11, 58*
NT

| Radu Șerban (Domn muntean), |, So*, Rares (Petru-Vodä), 46*, 49*-51*,

7:11, 4* siurm., 111%-2%, 114*.5, 76*.9*, 3; 1, 3%. (Doamna lui
117* si'n. 3, 119*, 122%, 124“ si Elena), 1, 45*-6*, 39.
CE

n. 6, 125*-6" si n, 3, 127° n.2, Rascov, 1, 20; 11, 130* si n. 4, 250%,

129" n. I, 130", 132"-3" si n. 2, 308* n. 8.
139%, 1427-3", 174", 178", 199%, Rășinari (preotul Iacob din), ll, 89.
249%, 256%, 263", 288*, 114 si Rat (Adam), Il, 28 (37).
I/

urm., 130-1, 133 (5), 134șiurm,, Rat (Gheorghe, boier muntean), 1l,
29*-31*, 33 7^, 51*-4*, 50*-7"si n.
AS

163-4 (22), 166 si urm., 170 si

urm., 177 (51). (Mama, Maria), 4. 93%, 93%, 116-8, 121, 124.
ll, 86*. os Rat (Grigore), ll, 207*.
Radu-Vodă (Fintina lui), 1, 26. Raj (Ioan), ll, 1, 2 (2).
UI

Radul (Gaspar, Ardelean), 1l, Rat (Stefan), 11, 65.

Ratco ([Sirb),,1; 63°. .
Radziwill (si sofia lui, Domnița, Maria
Ratner (Ioan, architect sas in, Tara-
BC

Lupu), 1, 31; lì, 208° „210%, 213%

"Romineascá i), 1, 79.
215%, 219" 223", 235^ 242* 3279",
31 n. 1. Ravanita, i i

*
 RY
307

Razgrad, ll, 39%, 97%. Roman al II (Domn moldovean),

RA
Räzvan (Stefan-Vodä), I, 37. (Doamna
1, 655.

luf), 11, 3 (3). Romanați, 1l, 20,

Regeb-Aga, ll, 228-9 (66). . Romänesti, ll, 36 (42).

LIB
Regeb (Caimacam), ll » 1554-68. Roșca (Vornicul), 1, 112 n. t.
Kegény (Ioan), ll, 89* si n. 2, 144. Rostopcea, 11, 154 (17).
"Reghin, ll, 307%, - Rottwitz (maior), ll, 132.
Reni, 1, 19. Roussel (Täcob), 11, 189.

ITY
Reniger (resident imperial la Cons- Rovine, 1, 2-35, 63", I.
tantinopol), 11, 258-9 (93). Rucär, 1, “31°, 335 47°; 1, 30
Renner (Ioan, Ses), ll, 78*-9*. 32°, 97%, 152*, 288, 301'-2*,

RS
Resava, 1, I | 104, 119, 22 .
Reteg, 11, 2 (3). Rudeanu (Clucerul Chirca), ll, 57
Rewiski, 1, So. (53
Rhedey (I’rancisc), 1l, 286", 121, 157
IVE
Rudolf al II (Împărat), 1, 6, 37;
(19), 216. (Paul), ll, 125%, 294* 11, 5%, 14*-5?, 19", 22*, 24°, 27*
si n, 4. 37-8', 40*-2', 46°, 48'-9', 58°,
Rimnicul-Sărat, 1, 39* ; 1l, 7%, 41.
Go”, 64", 72°, 87°, 90°, 93°, 99,
UN

Rimnieul-Vilcei, 1, 49*, 58; 11, 35.

100", I, 2 (2), 130, 133 (4), 144
(Tipografia din), 11, 88, 91 (85). şi urm., 151, 152-3 (15), 153-4
‘(Popa Stefan de la, diac), 1, 61. (16), 160, 162, 263 (98).
(Episcopi: Grigorie), 11, 87-8 ($3), Rumelia, !, 5%, 40; ll, 141°, 203
AL

20 (84-5), 93-7 (87). (Ignatie), (50).

, 289", (Nectarie), L 65, (Teofil), Rusciuc, 1, 26°, 56°, 4; ll, $9", I42.
l, 164",
R

Ruset (Alexandra si Anita), 1, 33

Rider, n 271 (203). n, I, (Constantin, Clucer), ]
NT

Risca (mănăstire), ll, 258* n. 1, (Nicolae, Păharnic), 11, So (74).

Risnov, ll, 33", 106", 120, 215-6,
Ruși, I, 56°, . 23, 30, 42-3, 64-5,
278. 67. V. si Moscovia,
CE

" Rodelski (conto) ll, 122* n, 3 Rusi-de-Vede, 1l, 272*.

Rodna, 1l, 152*. Rusia-Micä, 1, 8.
Kodope, |, 1. Rusnameghi (patron al lui Matei
‘Roma (si Papi), 1], 106", 217*, 233%, Basarab), 11, 187°, 197°.
I/

300* n. 5, 254-6 (58), 261. (Bi- Russwormb (general imperial), 1l

' bliotect din), I, 102. | 26°. 7
AS

Roman, 1, 4235 „A 73° si n, I° Kustan-Mí:za, 1], 271°.

$9*, 250” , 253', 266. (Episcopi) Rusul (Gligorasco dpiitarul si Ionașco
1,3 35 n. 1. (Anastasie), Il, 44. MA li, 44. -
UI

. Romau " (Domn A en 1 Ruteni, 11; 176, . '

„63%, (i Mc
^
une T poe.
BC
 Y
AR
114^ 116* n. 3, 117%,
. * * »
(27). si n. 2,

R
Săcel (locuitori din), il, 16-7
-T)

125*-8* si n. 3, 129* si n. I,
Sagredo (Gera rd), 1, 5°. 141%-3*
si n. 2,

LIB
158° 130*, 134%-6*, 138*
Sahin-Ghiraï, ll, 111*, 153'-4*, 169, 17455
si n. 5, 148%, 170%,
si n. 3, 159%, 165", 186, 187 (35), (29), 176, 178-83 (32). (Fiul
lui),
188. 129* n. I.
ll, 115* n. 1,
Sälagiü, M, 16%, 130, 132.

Y
Scherlet (gealep), 1, 155".
Salmassa-Mirza, ll, 186.
Schlick (Gaspar), |, 21*.

SIT
Samocov, 1, 59”. gencral
Schmidt (Rudolf, ambasador
Samsoni (Jänos), 1, 216. ll, 211* n. 4;
S. Angelo (cardinalul de), 1, 21%2% la Constantinopol),

24%,
ER239-40 (75).
sador Schonkebonk (Matet), 1l, 56*.
S. Clemente (Guilhem de, amba
la Praga), 1, 5 (5). «Schorvénségh», ll, 251.
spaniol
Schweicher, 11, 250.
Santesti, 1, 65”.
NIV

270”. Scopia (si Isac de), ], 12%

Sărata, ||,
(Sigismund), 1, 74, Scorjes (Comis), ll, 112 n. I.
Sarmasigy
Scutari, 1, 2. (de Asia), Il, 146.
S1*-2*.
Seachil (Nicolac si Paraschiva), ll.
LU

Sarmatia, l. 1.
], 5*. 218" n. 2, 224° n. 1. (Postel-
Sarugè-Pasa, ll, 213, 217 |
1, 64*. nicul muntean),
Sas (Voevod moldovean),
Sas-Sebes, ll, 76°, 95°, 97%, 111%, (50). (Ni-
Sebessi (Baltazar), ll, 214, 216.
RA

26 (35), 256-7 (90). colac), 11, 209*, 218* n. 2, 224”.

Sasi, 1, 33% 65; 11, 5155 55-0". 6S", Secui, 1, 35*-6%,73%, 46; ll,
18*-9°,
75%, 83%, SS”, 93%, 97%, 108",
22",27*-9*, 31%, 36%, 39% 42°, 51
NT

114%-5%, 117* n, 1, 140*-1*, 129,

2%, 56%, 74,9 27-3", 95° si n. 2, 96°,
154 (17), 156 (17), 160, 176.
2. 103*-4*, 132%, 152%, 305%, 307°,
Sätoia (răzăși de), ll, 20 n. 123.4, 134 (6), 136 (6),
CE

© 118-9,
Sätrart, ll, 183°. (Constantin), 1, S6
(20). 142, 154 (17), 156 (17), 157 (19).
Segna, 1, 9”.
Sätrarul (muntean, supt Matei Da- (beglerbeg), 1, 16%-7%,
Schabeddin
sarab), |], 181”. |
I/

Satu-Mare, 1], 14%, 27*-8*, 31*-2*, 20*.

126,
Seimenul (Simion), ll,
45%, 60%, 117% n. 3, 127* n. 2,
AS

Selimber, ll, 2%,

‚130-1, 261. - |
Seivert (erudit sas), ], 104.
, Saugi (principe otoman), ], 24*. (All-beg
Semendria, 1, 11%-3%, 43.
Saul (boier si dr.), |, 100-1.
UI

Sáros, 1,168". .
din), 1, 4t.
1l, 112 n. 1.
Sava (rii), J, 18* si n. 1. Sendrea (Hatmanul),
12 (21), 154.
Sava (Mihaly), ll, 264*-5*. Sennyey (Nicolae), un,
BC

6.(17). (Pangratic), li, 63%, 131

„Saxonia XElector de), ], 108-11.
Şcheia, ], -40*. . 153 (15). 2.
H, 203* n. 2.
Schender-Pasa, 1, 7-8; 1}, 109°, 112% Scpenji,
 309

RY
Șerban (Päharnicul), ll, 8* n. 2. V.
din), ]], 6 (S). (P. Lutsch din), ],
si Radu Serban, '
Septelici (Ilie Postelnicul), 11, 143*
75°.
Sigismund (Împărat), |], 6", 9°,

RA
3

44, 183 (32). 13*-4*, 27".

Serbia si Sirbi, 1, 3*, 5*,9*. r1», 19*, Sigismund al ]j]lea (rege al Polo-
21%, 30%, 33°, 43%, 45%-6*, 55*-6*, nich), Il, 6c*, 67*-S* n. 1, 69*,

LIB
59*-63*, 70*, 4-6, 25, 49, 58 ; 11, 76", So", 99%, 119" n. 1, 128%,
13%, 30”, 33", 527.3%, 275*.6*, 132", 158" n. 2, 145" n. 2, 147"
284*n. 3, 19, 48, 126, 139, 155, $i n. 3, 157%, 170%, 184*, 146-7,
168-9. (Lazăr, rege). V. Lazăr. (Mi- 155-9.

ITY
lutin, rege), 1, 56*. (Stefan De- Sigismund Sasul (pretendent), 1, 49*.
cianschi), 1, 2%, 57%, 60*, (Ste- Silesia, ], 17*, 31*-32*, 78*, 131-2
fan Dusan), 1, 2%, 60%. (Ștefan
(3).
Lazarovici, Despot in), 1, 6*-8*,

I. (Ștefan Uros), |, 61*-2*, (An-
drei, print), 1, 5%. Vucasin (rege),
1, 61*-2.
Serdar (Constantin), 1, 44. (Ștefan),
Il, 243"-4", 29-30 (39).
Seredi (Stefan), ]l, 214-5.
UN
RS
Siliște, 1], 15-6 (26), 71 (66).
Silistra, ], 24*-5", S1* ; ]], 20", 24",
38", 135*, 191", 115. (Pasi: Abaza),
IVE
ll, 226" n. 1, 230* n. s, 194,
199. V. si Abaza. (Chenaan), 1l,
188", 229 (67). (AN), il, 12".
(Fazli), ]], 287*-S*, 292"-5*, (Hi-

Șerpe (Postelnicul), 11, 274 (208).

Serpent, ll, 274-5
' dir), 1}, 294°, 297*-9", 301*. (Ibra-
(20S)şi 275 n. 1. him), ]l, 122" si n. 3. (Ipsir), 1l,
Sevastopol (Calinic de), ], 65. 202", 2047-5", 260", 265*, 223
Severin (Turnu-), ], 42”, 46%, 48",
(59) 225 (62), 227 (64). (Mo-'
AL

63", 47, 49. hammed), 11, 188*, 190*-1*, (Mur-

Seybriger (Mihai, Brasovean), ]], 122 teza), I], 162%, 164* n. 2, 165*,
si urm, | 175*-6",
R

203 (50). V. si Murteza,

Sf. Mormint, ]], 76 (73).
(Mustafa), 1], 307%, 310%, (Nasuf),
NT

Sf. Pantelimón, ]], 64*.

ll, 191", 197*. (Siavus), 1], 2665,
Sibiiù, J, 11%, 16*, 38%, 43*, 49%, 270", 272%, 282%, 34, 36 (43),
73°, 75°, 3, 7, 62-4, 74, 81, 103-4 ; 127-8, 242 (77), 264. (Alti Pasi),
CE

ll 15%, 26*-7*, 51*-2*, 83"*-4*, ll, 212 (56), 248 (85), 252.
90*, 95*-8*, 110*, 115%, 237" n. Silion (Vasile), ], 44-5. (Silioneasa),
5, 265", 281", 294*, 305", 313", ll, 258* n. 1.
16 (27), 96 (92), 97 (93), 125, Simbäta, I], 129.
I/

129, 143, 156, 157 (19), 252-4 Simion (Dascälul, cronicar), ], 57°,
($7), 257 (c0). (Ludovic Rorer, 9 si urm., 14.
AS

argintar din), 1, 75°. Simionesti, ]], 276 n. 1.

Sibrik (Gaspar), II, 2 (3). S. Agata {in Ardeal),|, 75*.
Sighişoara, ]l, 9*, 27*, 20%, 35”, S.-Imre, |, 16°.
UI

54°, 567-7", 75%, 203° n. 3, 205% S.-Marghita, 1], 13°, 131 (2).
n. I, 209° n. 2, 210" n, 1, 230° S, Petru, Il, 92°, 122.
BC

n. 4, 295", 301", 305", 16 (8), Sinan-Pasa (Mare-Vizir), |, 64°,34;

51.2, 118, 251. (Andrei Gebel ll, 35%.
 310

Somay (Matias), ll, 215.

ll, 18%, 101 si urm., 134

Y
Sinca-Mare, Somogy (Bartolomeii, căpitan de
(5).

AR
Beiuș), ll, 12 (20), 13-4 (23-4).
(Gheorghe), 1, 66 și urm.
„Sincai
Soplea, ll, 1$9*-90*, 248", 269*-
ll,
Sirbul (Dumitru, Spätar),
ll, 292* n . I. 70%, 293%, 127-8, 242 (77).
Sîrca,

R
Soroca, |, 19, 20; Il, 130*-1*, 233°,
Siret, ll, 250%, 245 n. 2
252*.

LIB
Siretel, 1, 16.
Sorogari, ], 20; U, 259%.
Sirini, 1, 292", 104
Soterius (scriitor sas), ],
Sisman (Far), 1, 4*.
Souches (generalul de), 11,258 (92).
Sistov, 1, 47°.
Soveja, ll, 190”.

Y
- Sitvatorok, Il, 60”.
Spania si Spanioli, ll, 99", 205
Sivite, u, 51 (49).
:

SIT
n. I,
Slatina, 1, 41%, 47 49*.
Spano (Pippo, general al Împăratu-
Slava (Domniţă), |, 61%,
I, S9-90 lui Sigismund), 1, 9*.
Slugearoglu Constantin), ll, 274 (207).
Spătari: Andrias,
(23).
ER
a, ll, Gligore, ll, 275 n. 1. Iani, 1l,
Slugeri : Manuil, II, 30*. Necul |
(22). Stavr u, l, 163" n. 4.
39*. Panait, I, $8
Toma , Spaun (de, cancelist), 1, 63.
NIV

76-7. Tana sie 1,57 (53).

Spinola (Gianantonio), ll, 148.
] 275 n.
2, Springer (corespondent al archidu-
. «8mürdestet» (Aldea de), 11, 20 n.
2. celui Maximilian), ll, 134 (5)
Smolensk, ll, 80* si n.
LU

Snagov, ll, 512%. 136-7 (6-7).

Stamate (Postelnic), 1, 31. (ca Stol-
Sniatyn, 11, 260 n. I.
-

ll, nic), ll, 224" n. 1.

Soarevici (Stoica Logofătul),
Stamp (Grigore), ll, 254 ($7).
(204).
RA

1, 17%, Stanca (Doamna lui Mihai-Viteazul),

Sobiecki (general polon),
al Polonie), 1, 18 9; H, 67, 178 (31).
(Ioan, rege
Stăncești (Stroe Clucerul din), 1l, 35
NT

11, 312.
Stänilesti, ll, 1.44%.
Soci,1, 35”.
ean), «Stanimacca», 1, 60%.
Socol (Cornätéanul, boier munt
201%, 203", 255", 215-6 , Stanimoesti (Leul, pircälab de), Il,
CE

ll, 182*,
84 (80).
218-21.
Staroste: Pirvan,1], 85 n. 1.
Sofia, |, 11%, 59%; 1l, 229 (67).
a Starzanski, ll, 206% n. 2.
Sofronie (agitator în Ardeal contr
Starzer (ambasador german la Cons-
I/

1, 86-7 ($2) 91 n. Ia
Unirii),
tantinopol), ll, 117* n. 3, 153:4
93-4 (87).
AS

(Ioniţă Logofătul), 1, 27. (16).

Soimescu
(Dumitrașco, boier moldo- Stavropole (Ioanichie de), ll, 83 (77);
Șoldan
$5 n. I |
vean), ll, 189*, 193 *-1" n. 2,
Stefan-cel-Mare, 1, 31*-42*, 59*, 65*
UI

Soliman Ii (Sultan), 1, 5*-9*.

46", 2, 3, 36; M, 112 n. 1.
Soliman al lea (Sultan), 1,
Ștefan-cel- Tinăr (Domn al Moldovei;
49%, 77%, 19%, 3, 109.
BC

Pasi),1, 5$*, 5. si Doamna Stana) , -6*, 48°-9°.

1, 45*-
Soliman (Hadim —;
 311

RY
Ștefan-Vodă Surdul (Domn muntean), ‘«Stroita», ll, 277.
ll, 8o*, Strozzi (general imperial) ll, 313*
Ștefan (Gheorghe-Vodi, Domn al n. 3.

RA
Moldovei), 1, 31; ll, 1, 218% si n. Sturdza (familia), 1, 102. (Die), 11,
2, 224* si n. I, 243* si urm,,
275 (208). (Ioan), 1, 42.(Teodor,
301*-2* n. I, 26 (35), 29-30 (39), cumnatul lui Grigore 1!ü Ghica),

LIB
33 (41), 36-7 (43), 50-4 (49-50), ll, 120", (Vistierul), 11, 266.
55 (52), 108-14, 129, 232-3 («Sturdzoaia»), ll, 264. («feciors),
(69-70), 241-42 (76-7), 244-5 (30), l, 42. :
246-7 (82-3) si 247 n. I, 248 Suceava, 1, 34*,5, 19, 32; II, 152%.

ITY
(85), 249 (86), 263 si urm. (99), 3%, 203%, 233*-4*, 251%.3*, 280%,
272 (205), 275 n. (Doamna
lui, Safta),
„153 (32), 230 e |
ll, 224* n. 1, 244* ; Suedia, 1,23; 11, 4°, 16", 25%, 162*,
291* sin. 3, 266, 273-4 (206-7)

RS
208%, 217%, A 272*, 276*-7*,
și 274 n. 1, 275 n. 1. (Cuscrul si urm,, 280*-1* si n, 2,3; 282*-
ei Adam), Il, 273 (206). (Tatăl
*, 285* n. 5, 295*, 191, 274 (208).
lui, Dumitrasco Logofătul), ll, 112
IVE
(Carol al Nillea, rege), 1, 22-3.
n. I, 276 (210). (Fratele lui, Va- Sulgeri. V. Slugeri, |
sile amami), ll, 295%, 44, 275 Sulzer (scriitor), 1, 100, 104,
n. I. (Cumnata lui, Maria Stolni- Suţu (Alexandru-Vodä), 1, 75. (Mihai
UN

ceas), Il, 218% n, 2, 224* n. Constantin-Vodă), 1, 63, 78, So, -

I,
91-2
Stefan-Vodä Radu, 11, 313*. Svidrigailo, 1, 10%.
Stefänesti, 11, 68* si n. 1, 102%, Sylyok (Stefan), 11, 202*.3*,
AL

ISI* n. 5. «Synta», Y, 10* n, 7.

Stefeni, 1, 47*. Szabó (Gheorghe), ll, 3 (3).
Stein-am-Anger, ll, 122* n, 5.
R

Szalánezy, ll, 177*, 265”,

Sternbach (agent suedes), ll, 278*. Szalaz, ll, 94*, 96*, 156 (18),
NT

Stettin (Alt-), ll, 108-11. - Szamosküzi (cronicar), ll, 121.

Stinca, ll, 304*. Szarvás, ll, 21*.
Știrbei (Badea), 1, 61-2, (Constantin Szekély (Mihai, comisariii imperial),
CE

Vornicul), ], 65. (Cernica), 11, 44*.

H, 3 (4).
Știuca (Jicnicerul), 1, 32. Szckély (Moise, principe al Ardealu-
Stoica (Postelnicul), ll, S* n. 2, 52*, Jui), Il, 14*, 18* 21 , 25* sin,
8 (11). 53°, 72%, 92%, 95%, 117, 119-
I/

Stoichiţă (boier muntean), 5* si n,

21, 134 (5).
I, 74°. Szekely (Moise, pretendent din se-
AS

Stratis (Stefan), Il, S5 n. 1 colul al xyıulen), ll, 176*-7*,

Strauss (corespondent al archiduce- Szekely (alţii), 11, 213.
lui Maximilian), 11, 157 (19). Szilvässy (Bartolomeiü), Il, 65*-6*,
UI

«Strci»-Pasa, 1, 6. 142.
Strimbeanu (Drăghici), ], 23. Sacs (loan), Il, 256 ($9).
Stroici (Luca), ll, 50* n. 1.
BC
 Y
AR
9%, 21*,
275 (208). 100, (Gazi-Ghirat), 11, 17%-
"Tälmaci (Ionașco), ll, 267, 39%, 42%, 45%, 50*, 72*-3* si n. I,

Tamblac (Caloiani), 1,64". (Alt

1S2. (Fratele sii), ll, 152.

R
Targowski, ll, 116% n. 2. Gaz), 1, 100. (Gia nibe c-Gh irai ),
Tarnowski, ll, 7*. (Islam-

LIB
35%-8%, ll, 159#-60*, 164* n. 2.
Tatari (si Ianii lor), 1, 2*, Ghirai), 11, 259*-60*, 31.
(Mo-
16-9, 26-7, (Mu-
64%, 4, 5: 75 S, 11;
hamm ed-G hira ï), 1, 1 58*-9*.
37, 41 n. 1, 43, 531 1, 7% 117-3", rad-Ghirai), 1, 17. (Selim-Ghirai),
n. 3, 23%, 277-9"; 31*
16*-21*

Y
1, 16. (Sultani si Mirzaci: Suled),
sin. 3, 33*-4*, 359% si n. Ts
ll, 192 (41). (Toctamiy), 11, 45*.

SIT
40*-1* si n, 3, 42%, 44*, 467-50", (Orga Mirza), 1, 16S*.
57
g2*, 67* n. 4, 6S" n. 1, 727- «Titarul» (Negut, boier muntean)
,
si n. I, 77%, 79* n. 3, S4% n. 3,
112% M, 268.
S8*-9?, 97*-8*, 100*-2*,
ER
Patul (Banul), 1, 45%.
si n. 3, I2I* , 127" si
n. 2, 116%
Täutesti, 1l, 120*.
n. 2, 134%-5%, 138*, 141% si n. (Logofătul), 1, 36.
“Tăutu
5, 142%-4%, 146*-7* si n. 2, 148",
NIV

Techis, ll, 249 (S6).

153*-4", 1577-8, 160*,
151^" n. 5, 1, 41 n. 1.
“Techil,
168*, 170*, 175", 1SS*, 194*, 190*,
“Tecuci, 11, 16",
197*-9*, 202* si n. 4, 204*-5*, Teisani, 11, 19%.
,
215%-7%, 219%, 222%-3%, 225%
LU

Teiuș, ll, 25-6 (35). (popa Nicolae

233*-4* si n. 3, 236*, 238* si n.
din), 11, 93 (87).
1, 239*, 241%, 244%, 240%, 251%-5% 'Teleajin, |, 37*; 11,1 5*,30*,190",199*,
si 253" n. 2,257%, 259*-60*, 266",
RA

; 270°, 104, 117, 127, 243 (79) 277.

268%, 271*, 276% si n. 6, 277"
2,28 1*-4 *,28 7*-90*, 'l'eodosie (Domn muntean), |, 46*-7*.
279*-80* şi n. 11, $* n. 2,
''eodosie (Logofătul),
292%-3%, 295*, 298*, 300*-1*,
NT

25*, 46%, S (11).

303*-7* si n. 2; 308* n. 1, 309%
“Teodosie (Spătarul), 11, 162* si n. 4,
n, 1, 310*1*, 26 (35), 29 (39), 167%, 104-5 (2-3).
36 (43), 44, 48, 51-2, 64 (60), Teplau, ll, 126* n. 3.
CE

93 (87), 104, 114-5. 1175 119-21, Tholdalagy (Mihai), ll, 114*, 150*,
132, 133 (5) si urm, 139-49, 182%, 189*-9o*, 106%, 213-4.
142, 140, 148-9, 151-3 (15), 157 Tholdy (Stefan), 1, 9*, 34%, 121.
| (19), 174-5 (29), 178-85 (32), 184
I/

ISS n. I, 191, Thomory (Nicolae), 1, 477 n. 2.

(34) și n. 2, 185-6,
‘Thurn (conte do), ll, 138*.
(42), 197 (45), 211, 2234
AS

192 Tigant, 1, 26*, 73%, 62, S6-7 (21),

(Go), 229 (67), 231 si n. 1, 23275
S9-00 (23); ll, 25 (34).
(69), 235, 236-7 (72-3) 238-9 Tighinea, 1, 65%, 23-4, 33, 99,
100;
240, 241-2 (75-7) 243 (79)
UI

(74), ll, 316%, 130%, 205*, 217%-5*

n. 2,
248 (84-5) si n. 1, 249 (86), 250
și n. 1, 253, 256 (89), n.257I, (90-1), 304".
Timisoara (si Banatul), ll, 20%, 112%,
BC

258 (92) si n. 1, 259 261-2, get ,

ci
117*58 sin, 5 ott
167%, 282*,# 305"
277-8. (Hani anume: Caplan), 1,
 313

RY
34, 81 (75), 98, 122, 145, 161. Moldovei), 1, 7; ll, 99%, 141%,
(Bectes-Pasa), ll, 26*-7*, 335.55. 146° si urm., 168, 183-4 (33),
I20-I, 135. (Hasan-Pasa), |, 4. 190,

RA
(Sefer), 11, 99*. Topliceanu (Neagoe si fiii sii), 1 3
Timur (Han), 1, 5*, 23; ll, 79-So (74), 85 n. 1.
Tirca (Ioan, episcop neunit ardelean), Toroczkay, 11, 34%.

LIB
ll, 72 (67). Torquatus (Alexandru, agent sucdes),
Tirgoviste, 1, 10%, 13%, 37%, 42%, ll, 279%.
46#-8%, 5 15, 5 9%, 61 * 66%, So-I y Torstenson (general suedes), 11,
5, 8, 47, 76; ll, 207”.
65%, 73%-4%, 83%, S6*-;*, So*,
18#-9*,

ITY
42%, 54%,
«Transalpina» (sensul cuvîntuluî),1,
105* n. 2, 110", 124#-5%, 132*-3*, 57%.
139%, 149* n. 3, 151%-2%, 181% Trapezunt, 1l, 153%.
n. I, 187*-8*,

RS
204* n. 6, 205* Traù, 1, 75%,
n. 1, 208*-9* n. 3, 248*-9*, 25 5*-6*, Trombács (Martin), ll, 107%.
272*-3", 275* n. 1, 282%, 286%, Trotuș, ll, 9%, 73% n. 1, 130%, 50.
288%, 294*, 300* n. s,
IVE
305", Trufandà (Vistierul), 1, 32.
27, 49, 55 (51), 129, 141, 204, Turacan-bei, 1, 25*, |
212 (56), 214, 227 (65), 245 (81), Turci, J, 4%, 54, 9*-16*, 18"-23*,
254 (87), 277. (Franciscani din: 257-8", 30%-1°%, 39%42#, 44*-9*,
UN

Grigore şi Gabriel Tomasi), 1l, 517-3", 58%, 62%, 65%, 69%-75%

294%, 298* n. 5, 300* n. 5, 303* n. I, 77%, 79%, 83#-4*, pitt,

n. 2, (Stoica slujitorul din), 11, 35. 99", 102%, 3-S, 16-20, 22-7,
Tirgul-Bengäï, ll, 284°.
AL

37, 40-1 n. 1, 55, 56 n. I, 53,

Tirgu-Frumos, ll, 16#,2255, 2 509-17: 60, 63-4, 78, 97; ll, 1* si urm,,
292* n. 1, 296*, 264. 29 (39), 59 (55), 63 (59), SS-9,
Tirgu-Jiü, ll, 19-20, 104-5 (2).
R

114, 116-9, 150, 132, 135, 142,

Tirnova, 1, 1. (Sișman, Tarul din), 152-5 (15), 158-61, 168-9, 176,
NT

1 56%, Si 178-83 (32), 186, 188 n. 1, 206

Tirsor, ), 29%, 49*, (Antonie din), $i n. 1, 213, 229 (67), 230-2,237
‘ll, 36 (42). | (72), 242-3 (77), 245 n.2, 247-8
CE

Tisa, 11, 163%, 311%, ($5-4), 249($6), 250n, 1,254 ($7),

Tismana, 1, 50-1, 256 n. I, 258 si n. 1, 259 (93)
«Tocomer» (tatăl lui Basarab-Vodă), si n. 1, 261, 271 (203), 277-8. (Cal
1, 2*, turcesc), ll, 27, 231 n. 1, 277-8.
I/

Toköly (Emeric), 11, 314%, 261. Turda, J, 32%; ll, 112#, 185#, 96
: Tórók (Martin), ll, 212 (56). (Stefan), (91), 220, 256 (89). (Protopopit
AS

1, 124%, din), 11, 94 (SS), 95-6 (91), 101-2.

Tolna, 1l, 168. Turnu-Migurele. 1, 26*, 40*, 42%,
Tomeani (Pätrasco Clucerul din), 1l, 51*, 47.
UI

20 n. 2.. m Turnu-Ros, 1, 41*, 51*, 74%; 1 3

Tommasi (ambasador venetian la 11%, 56*, 41*, 254 ($7).

BC

Buda), 1, 32*. Turtucaia, 1, 25°.

Tomșa (Stefan, al Ilia; Domn al Turzé (Gheorghe, Palatin), ll, 77%,
314

Tyrnau, ll, 111%, 125-6, 162-4 (21-2),

Y
100%, 108%, |
79%, $2*, S9", 94°,
111*, 117% sin. 3, 124". 165, 166-7 (24), 171-3 (27).

AR
Tzigaras (Dimu), $5 n. I
Tutora, ll, 143*-4%, 179-53 (32).

R
LIB
acestuia: Elisabeta), 1, 5$*. (Lu-
Ucraina, ll, 223%, 230%, 243%, 231
dovic al Ille), 1, 49*. (Vladislav
Udrea (Banul), 11, 5%, $* n. 2
Iagello), 1, 20'-2*, 30%, 74*. (de
Ugra, ll, 249 (86).
la Vama), 1, 41%, 43%, 45% 69*

Y
Ugron (Sigismund), II, 216. |
și urm,
Ujvár, ll, 250-1 n. I, 258 (92).

SIT
Ungrovlacht, 1, 57%,
' Ulmeni, 1, $$ (22).
Unguras (cetate),1, 51%.
Ungaria si Unguri, ], 2*, g*-12",
15*.6*, 18%-20%, 23*-4", 26*-5”, Ungureanu (Loader, pircälab al lui
ER
Gheorghe Stefan), M, 50, III-2
30*-4*, 36*-42”, 4S*-9*, 53%, 56*-
79%, 2-6,
si n. I.
67%-9", 76",
Ss”, 60*-3*,
Uniedoara, ll, 36%, 53", 164%, 7
II, I4, 26- y 37-8, 42, 75: 95;
NIV

45", 47", 49", (10).

Il, 12%, 33%, 39%,
Unirea (Romiuilor din Ardeal cu
57% n. 4, 58%, 60%, 63*-4*, 67°
Romei), ll, 93-4 (87).
n. 4, 69%, 82^, 108*, 117" n. 3, Biserica
Urea (Istrati Postelnicul), ll,
120%, 126% și n. 3, 128%, 137*-
LU

154*-5%, S5 n. |
40%, 143%, 162", 182*,
(Grigore Vornicul), ], 9 si
190* și n. 3, 191% 196*-7* n.
Ureche

2, 198%, 207*-S%, 213%, 230%, urm., 1.4-5, 100; ll, I21* si n.

1, (Nistor Vornicul), 1l, 13%, 25%,
RA

244*-5*, 250%, 207%-73%, 275° 57%, 100%, 110%,

277%, 287*,292*, 296" n. 2, 207°,
303% n. 1, 304%, 48, 119-20, Uricari: Dumitru, II, 276 (210).
Chesco, ll, 112. Scaider,
NT

Simion
123-4, 138-9, 145, 148; 152, 153
ll, 112 n. I.
(15) 154, 155, 156 (175 159
Ursachi (cel Bätrin), 1, 31. (Vame-
161, 176 (30), 177, 185 (35),
sul), Il, 258% n. 1. (Varlaam, că-
CE

190 n. I, 195, 211, 215, 248

($5), 258 (92), 263 (95), 271 lugär), 1, 44-5.

Urzica, ll, 163* n.
(204), 278. (— Superivarä), ll, 52*
62*, 69*, So? n. 2, Sr”, $4" n. Userí : Avram, Il, 276 (209).
I/

3, 89%. (Regt: Ludovic lity, 1 Usideus (marchis), 1l, 189.

(sah), 1, 36*.
58*, 62*, 11; 11, $ (11). (Mama Uzun-Hassan
AS
UI

Văcărescu (familia mai veche), |], (Radu), 1, 77. (Stefan), 1, 76-8,

(Ianachi - Sr. (Venctiana), I, 77. (Ali), 1,
. 76. (lanachi 15), 1, 27.
BC

al Ilea), 1, 76 si urm.,Sr si urm. S6-S.

 315

RY
Văcăreşti (mănăstire), 1, 56. (Sat 184*, 210%, 212%, 251° n, I, 303*
lingă Tirgoviste), 1, 76. n. I, 30S* n. 2, $, Sq (78), 85 n.
° Vadul Turcilor, 1l, 112 n. 1. I, 97-9 (94), 170-1 (25-6), 174

RA
Välcom (sat), ll, 20 n. 2. (28), 175 (29), 177 (30), 255. (Sf.
Valea-Sacă, 11, 250°, Stefan din), ll, 142%,
Văleni-de-Munte, ll, 189* si n. 4, Viişoara, 1, 51*.

LIB
274 (207), 275 n. I, Vilcea, 1, so.
Vallarga (Mărioara), 1, 52*-3*, Vilcul (Postelnicul), 11, 65.
Vallis (general), 11, 81 (75). Vimercati (Attilio, căpitan al lui Ra-
Valoni. ll, 5%, 12*-3*, 19%, 20%, du- Vodă Serban), 11, 29", 40%,

ITY
42%-3%, 136 (7), 138-40, 150 (14). .42*, 44%
Vamesi: Necula, 1, 33: n. 1. Sava, Vinätori, ll, 103.
l, 32. State, ll, 267. Vinculiţă (Ieremia), 1l, 183*.
Varlaam (Dumitrachi Stolnicul, şi Vint, ll, 15%, 55*.

RS
v

familia lui) 1, 69-70.: Vintilă-Vodă (Domn muutean), ],

Varna, 1, 21%-4%, 27%, 69*, 71%. 51*-2%, 2S*.So*, |
Varsovia, Il, 61*, 233% 277*-8%, Visa (tiitoarea lui Mihnea Tureitul),
IVE
175 (29), 231 n. r. l, 52*.5*.
Vărţi (Petru iuzbașa de la), ll, 35. Vischer (Tobia, corespondent al ar-
Vărzarul (Radu), 1l, 255%, chiducelui Maximilian), ll, 21*
UN

Vaslui, 1, 37%; 1l, 16%, n. 3.

Vătavi: Constantin, ll, 57 (53). Vistieri: Constantin, 1], 265*, 35. |
Velbujd, 1, 2*, Damian, 11, 44°. lordachi, ll, 246-7
Venetia, 1, 6°.9%, 23%, 27%, 519.29, ($2). Ioniţă, 11, 265. Nica, 1l, 23*,
AL

64", 24; Il, 23%, 79*, 107*, 129* 57". Nicola, ll, 152* si n. 3, 230
D. I, 150%, 213%, 217%, 220%, (67). Pană, ll, 35%, 104*, 121,
233”, 260%, 296%, 300* n. s, 76, Pelin, 11, 50, Radu, 11, 201%, 21-3,
R

85 n. 1, 176, 246-7 (82), 253, 215, 218, Sima, ll, 171%, Stati si
NT

276 (73). (Cardinalul de) 1, Toma, 1, 246-7 (S2).

24*-6*, (Diamandì Rosca), 1, 86-3 Vistula, ll, 283%,
(21). ' IN Viziri si Mari-Vizirt: All-Pasa, 1,
CE

Veri (Mihai), 11, 10 (14). 23-4. Dervis-Mchmed, ll, 219%,

Verlin sai Verlcin (capitan valon), 255%-0*, 268. Giurgi-Mohammed,
ll, 138, 140. ll, 102*-3*, 149%, 155*-6*. Halil-
Vevelli (Constantin-Baptist), 11, 146*- Pasa, 1,7%, Hasan, ll, 17%, Ibrahim
I/

7* si n, 3, 169*, .
Diacovici, 1, 6. Merè-Huscin, ll,
Vidin, l, 3", 7^, 11%, 34*, 41*, 149%, 151°. Mohammed, Jl, 474,
AS

52*-3*, 58*, 61%-2*, 71%, 4-6, 58*, 106°, 185*-6* si n. 3, 187%,

(Sisman, dinast de), 1, 55*-6*. 204. Altul, 1], 17%, (Tabani-Buiuc),
(Strasimir, dinast de), 1, 61*-2*. 11, 186%, Murad, 1], 158. Nasuf,
UI

(Malcoci, beiü de), 1, 41%. ll, 109. Omer, ll, 157 (19),
Viena, 1, 6-7, 17-9, $1, 102-5 ; 1l, Vlachia (din Tesalia), 1, 56°.
21%, 39* n. 2, 46*, 100%, 108%, Vlad-Vodă Călugărul (Domn mun-
BC

116% n, 5, 124 n. 6, 126%, 138%, tean), 1,38*, 40*.5*, 59°, 65*, 3,

316

Vladislav Dau (Domn muntean), I

Y
Vlad-Vodă (fiul Jui Radu de la Afu-
28*-9*, 58%, 60%-2#, 64%, 73*
mati), 1, 494.

AR
79%. ' Vladislav-Vodá (al Ille, Domn mun-
Vlad-Vodä (din 1539), ], e *-2*, I.
tean), I, 47*-9" si n.
Vlad-Vodá (Dragomir),],
10*- Vida Vous (Domn muntean), I, 43*-
Vlad Dracul (Domu Denm,

R
5* si n. 1, 5; I, 20 n. 2.
6*, 19*-29* si n. 1, 33%, 58*, 63°, (Stefan), 1, 93.
Vogoridi

LIB
67* si urm. (fiii lui captivi),], 72*
Vornici: Cristea (Moldovcan), ll,
(Mircea), 1, 72*.
54*-5*. (Serban), 1, 79*. Stefan
Vlad-Vodă Tepes (Domn muntean),
(Moldovean), ll, 54*-5*. (Stoican),
1, 12%, 20*-1*, 30 si urm. 33% 112 mn. 7.
1, 213. (Paväl), 1,

Y
37* sin. 3, 42%, 58% 73-4".
(Marcu, boier muntean), “Trandafir, I], 112 n. 7.
Vladcovici

SIT
|, 184%, 201%, 214-6, 219, 221. Vorsi (Anton si familia lui), ll, 454
n. I.
Vlădescu (Pirvu, Vistierul), îl, 294”. n. I.
Voruntar (Vornic), ll, 273
Vlädiceni, ll, 34 n. I. ER
« Vozia», l. 99.
Vladislav (lagelle, rege al Polonici),
(VH; din secolul al Vrunis (2), ll, 35.
1, 13%-4*.
Vucina (Päharnic), Il, 201, no 221.
XVIIe, 1, 215%, 217%, 219%,
Vucitern (Mustafa-Pasa de), J
NIV

221*-2*, 147, 160, 174-5 (29), 188 1

Vulcan (lingă Brașov), II, 33%, m
n. I, 191-2 (41), 2031. 1. 223 (60).
muntean), (pas), }, 16* n. 1; H, 167*.
Vladislav (Vlaico, Domn
Vurper, |, 49.
I, 2.
LU
RA

Wiszniewiecki (Mihai, ginerele lui

Warnerus (Levinus, agent olandesla
Ieremia Movilă ; si soţia lui, Re-
Constantinopol), ll, 247- -5 (839
NT

Warta, I, 78. gina), Il, 25%, 60%, 6S* n, 1, 120%,

122". (Ieremia), 11, 223%, 234". (Mi-
Waviin (generalul si cronicarul), 1 ;
hai, rege polon), ll, 259- -60 (94).
CE

20*, 22*.
Wolf (Andreï, dr.), 1, 103-4.
Weiss (Mihai, Brasovean), Il, 54%, n. 2.
Woroczki (Gheorghe), 1l, 145*
56%, 73*-4*, 76%, 91%, 100", 105°, (loan, Cazac), li, 230*,
106*. Wychowski
I/

ll 277'-9*. 241”.
Welling (agent suedes).
Winnice, 1l, 223 n. 1.
AS
UI

182. (Toma), ll, 144*, 234* @),

Zamoyski (Ioan, Cancelariü si Hat-
BC

178 (32), 181.

man), Il, 4*, 25*, 35%, 53*, 66%,
 RY
317

Zapolya (Ioan), 1, 47%, 49%, 51*, Zlat (Armasul muntean), Il, 30*,
75%, 77°; ll, 161,

RA
Zlatiţa, 1, 21*, 2.
Zărafi: Panaioti Nica, ll, 75-6 (72), Zlatna (si popa Nicolae din), ll, 94
76-9 (83), 79-80 (74), 83 :(77), ($7), 97 (92-3).
84-5 (So) si Sg n. 1, -

LIB
Zolkiewski (Stanislas, Hatman), 1l,
Zbarawski (ambasador la Constanti- 73*, 130%, 134*-5*, 137*-5? n,
nopol), ll, 147* si n. 3, 148*-9*, 2, 143", 174-5 (29), 178-83 (32)
ISI*. (si fiul). (Castelanul de Lemberg),

ITY
Zborow, ll, 229*, 241*, 243°. ll, 73* n. 1.
Zebrzydowski (Palatin), ll, 67*. Zolyomy (Daniil), ll, 16 1*, 176*, (Ni-
Zelestey (Ardelean), I, 14*-5*, colac), 11, 13 (22).
Zenta (tari), l, 10*, «Zolmos», 1l, 134 (5).

RS
Zernesti, ll, 250 n. r. Zugravi: Călugări, ll, $5 n. 1.
«Zibeth», ]l, 205" n, 1. Zvancea, ll, 262.
Zips, 1, 251 n. r.
IVE
UN
R AL
NT
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 RY
RA
LIB
INDEX DE LUCRURI

ITY
—

Aldámisari, ll, 15.

RS
Berbeniti, 11, 19. Birari, ll, 19-20. Birsag, ll, 15, 16
(27).
Cai, 11, 53-4 (50). (Jugani), 11, 27. (Turcesti), V. Turcesti
, Călărași, 11, 185*.
Cämäsi, ll, 19, 73 (68). «Canoncar» (carte de canoane), 1l, 70
(64), Catastise,
IVE
ll, 19, Catrinte, 1l, 73 (68). Chezași, 1, 20. Copii de casă, |,
42-3. Curteni,
ll, 142. i |
Dabile, 1, 11. Dajde, 11, 94 (39). Diligenta, 11, 98. Divorţ, II, 95-6
(91),
Dulamă, 11, 19. | |
UN

Feciori (ce string därile), 11, 19. «Fiuliurî», ll, 3 (3). Florinti, 1l, 15, 16
(17).
Giuratï, 11, 73 (69). Golubi, ll, 73 (68). «Gozimani», ll, 70 (64).
Jobagt, 1l, 215.
AL

Jurători, Il, 20 n. 2. Juvaiere, 1l, 77.

Liturghie (scrisă), 1, 70 (64).
R

Mierari (ce string mierea peschesului), 1], 19. Mincci (de postav, femeiești),
11, 16 (26). Mori, II, 16-7 (27). |
NT

Pieptare, 11, 73 (68). Porci (negot cu), Il, 60 (56).

SaigWY, 11, 92-3 (S6). Salái (bani), ll, 267. Sindilarî, lj. 65 n. 1, Soimi
(pentru Sultan), 11, 176, Suditi, 1, Sr, 85.
CE

Ustensile, 1l, 69 (63).

Văcărit, I,-94 si urm. Vornici de Poartă, ], 43.
«Zestri», 11, 16 (26). Zlătari (moldoveni), 1, 20,
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 RY
RA
LIB
TABLA CUPRINSULUÏ

ITY
VOL. II.
Pag.
Note asupra istorie! muntene cu prilejul publicä
riY cronicit lut
Pejacevich LL.

RS
I. Rominit în lupta -de la Velbujd. . ....
., . | IT:
IL Lupta de la Rovine 2.0 ee nn LI
III. Căsătoria unet fete a CraiuluY Lazăr cu «Radul,
IVE
Voevodul de
la Unge
r HI
IV. Data morţii luf Mircea Li, cc... . | Ht
V. Uciderea luf Dan, fratele luf Mircea
es ele IV
UN

VI. Ştiri despre luptele luf Mircea cu Turcii, de la-lupt

a de la
Angora, după nişte note Be
n IV
VII Luptele cu Turcit după moartea luf Mircea
. .°. . . . . IX
VIII. Expedijia de la Brasov si suirea pe tron a lut Vlad
Dracul X
AL

IX, Expediția din 1438 si participarea luf Vlad la dinsa

. ... Xl
X. Expediţiile din 1442 ale ‘Lurcilor in Ardeal şi
întrebarea
scoaterii din Scaun a luf Vlad Dracul . . . cc... se ee
R

XII
XI, Luptele dintre Turci şi Unguri în 1443 . 2 2 22 +. . XXI
NT

XII. Lupta de la Varna si partea luată de Romînt . .... XXI

XIII. Dacă Vlad Dracul a oprit pe Ioan Hunyady la întoarcerea
luf după lupta de la Varna LL...
JEDE XXII
CE

XIV. Campanià pe Dunăre a cruciaților, în. 1445 . 2 . . . XXIV

XV. Scoaterea luf Vlad Dracul. Neexistenta nur Dan al IIIlea
ca urmaș al Il rennen XXVII
XVI. Pretinsa participare a Rominilor la expediţia din 1448 a lut
I/

Hunyady Lee eee XXX

XVII. Scrisoarea din 1462 a luf Vlad Ţepeşşi explicaţia el.XXXI .
AS

XVIII. Luptele lut Stefan cel Mare cu Radu cel Frumos. . . XXXIII
XIX. Domnia luf Basarab cel 'Tinir. Vlad Călugărul. . . . . XXXVII
XX. Domnia luf Radu cel Mare . 2 2 2 2 ... lr XLI
UI

XXI. Domnia luf Mihne cel Răi.

a . .. 2... + + . . NETS
XXII. Domnia luf Vlăduţă LL. . ww ee ee te te XLIII
XXIII. Neagoe: Principese sirbestf căsătorite cu Domni romint XLV
BC

XXIV. Luptele pentru moştenirea luf Basarab-VodX Neagoe. . XLVI

XXV. Stípinirea luf Radu de la Afumaţi, . . . . + +. . XLVIII
64567. Vol. IV. 21
e
322

Y
Pag.
——

AR
Vodă onen
XXVI. Domnia lui Moise- ° LI
pănă la Radu Paisie (1535). + *
XXVIR Urmașii lut Moise sti Rad u-V odă ;
ea Turcitul, către fiul

R
XXVII, Scrisoarea lul Mihn LU
e e
Iunie 195 e alogie!

LIB
privitoare la RominY în izvoarele sîrbești ale Gene L
Ştiri Foti nò . +. «+ *
ie! Daciel de Dionisie
Brancovicestilor si ale Istor de Jaco b al luf Petru:
Istoria Ragu sei
Ştiri privitoare la Romint în ert ttt LVIL
re sirbest. + «
Luccari si in Orbini, după izvoa

Y
Excursuri :

SIT
Vodă, fiul
Zografuluf, a lut Alexandru-
I. O danie către mănăstirea tt tt Tug LXVII
e e eot t t to
luf Mircea cel Mare we e e 1441 pent ru boier ul
Dani a din
IL. Acte de la Vlad Dracul: LXVII
ER
MM
Teodor. MN è» » LXVIII
figäräçent Stefan si Roman
Dania din 1432 pentru boierit IIed erfa ya pen-
a lut Stef an de
“Declaraţia din 8 Octombre 1464
NIV

donaţieVlad Dra-
a luf
ce vine dintr’o
tru stăpinirea sa în Amlas, IL, p. 24,
în Hasdeü, Zst. critică, ed,
cul (tipărită, cu greşeli, si
nota 8}. despre
luf Miha! Beheim (Peheim),
III, Povestirea în versuri a
LU

Rom inl . « + » + LXVIII

ea privitoare la
luptele cu Turci la Varna: part ş + + + + + LXXI
luf Vlad -Vod ă Ţepe
IV-V, Più al Illes si isprăvile desp re lupta cu
ungu r Vladislav al Ilea,
VI. O diplomă a regeluf
RA

Turcit la TurnukRog e . eee

1522,
lya în Tara-Romäneasck la
‘VIL Expediția luf. Ioan Zapo
wes ee ee ee et
după Socotelile Sighigoarel
rab la nişte Sal . + «
NT

.a
rie luf Neag oe-V odä Basa
VIII, O dato i
Traù; despre relaţiile lut Gritt
IX. Tranquillus Andronicus din e
ee tt
cu Domnit romin e 2 ee ee
X (Vintilt) către Stefan Bäthory,
CE

X. O scris oare a lut Vlad .Vod

despoiajf delocuito-
despre niste oameni al predecesorului sit Vlad,
*
Iunie 1533) è « « + + + + +
rit din Caransebeș (Bucuresti, 22 e Polo niei pen
e pe lingă regel
XI. O intervenjie a luf Radu Paisi
I/

de la Atos (20 August 1537) + + + + + * * *

tru nişte călugări -
sanY veniţi cu nego} în Tara
XII. Tret acte privitoare la Ragu
AS

143 8). .. ee *
7 Novembie
Romănească (4 Septembre, 5 si b Luca ri. + è »
icul ragu san Iaco
XII. Stirt privitoare la istor
gii Brankovic € codice serbico
I. «Chronica serbica despotae Geor
UI

cisco Xav. Pejatevió» . + + + e

=

latine reddita, operante L. B. Fran

I. Prefaţa luf Simion Dasc ălul . 22. 26+ ee eee 888% 8
Documente auxiliare :
BC

-de-jos, arată cum Mogil-

Fără dată. Ureche, Vel Vornic de Tara
dabi le» pe un anum e Vrabie 4 + + +» II
dea Vornicul a scos «din
 323

RY
Pag.
III. Cronica luf Vasile Dämian si Tudose Dubiü

RA
12
Prefaţa ..,...... .....L. 12
Domnia luf Istratie Dabija, . . 222... ee 15
Domnia luf Dias Alexandru . . . .

LIB
| 15
Domnia luf Duca-Vodă întăia oară . . . PER 16
Domnia luf Stefan Petriceieu , 2 oe . mn .. 16
Domnia luf Dumitrasco Cantacuzino . . . e 00000000606 17
Domnia lut Antonie Ruset . . 2 2 2 . 2 . .. ern.

ITY
17
Domnia luf Duca-Vodă a doua oară... ee eo on 17
Domnia lut Constantin Cantemir . . . , . eee we on onm on s 19
Documente auxiliare : |

RS
15 Novembre 1667. Gheorghe Zlătariul si chizesif fiului lut vind
averea, acestul fiii, Ienachi, care fugise, lăstndu-li plata către Domn
S Iunie 1680, Duca-Vodi dia patra parte din LimXsenY lut
Vasile
IVE
Dimian 0000er.
IV. Continuarea Memoriilor lut Radu Popescu si întregirea lor del
UN anonim ren
22
Domnia luf Ștefan Cantacuzino . LL . a mern
UN

22
Domnia luf Nicolae Mavrocordat ,............ 9

Domnia lut Ioan Mavrocordat. 2 . 0 on ee ee ee ee 26

Documente auxiliare:
17 Novembre 1698. Grigorie Băleanul dX o moșie luf Ianache
AL

Vacărescu, Apă, . eee...

2 Iulie 1728. Barbu Bălăceanu declară că a primit de la Doamna
Maria Bălăceanu un deposit. ....
R

. ee... .
8 Mart 1689, Pirvan Cimiragul dă chitanf{ pentru un deposit
NT

Doamne! Maria Cantacuzino, . ee. .

19 Mail 1710. Maria Bălăceanu dă chitanjX pentru un împrumut
de la mamă-sa . . ... rer.
CE

28 April 1714. Stefan Cantacuzino dă satul Betejanif înnapot

Doamnei Maria Cantacuzino . . e . . » . * c c . . . à» » * *
Wi Iunie 1694. Grigorie Băleanu arată în ce chip s'a înţeles cu
Răducanu Dudescu, vărul sti, pentru niște banf . . 22 200.0
I/

V. «Cum imbla veleturile la o samă de întîmplări» (7207-7248)

VI. Genealogia luf Vasile Lupu, de Postelnicul Stefan Ghindt
AS

VII. Extrase din Letopiseţul prescurtat din 17214, . . . .,

Pefa:& ess ss
Despre biserica de la Bălinești . .
UI

. 0 0 0 oe ....
Înțelegerea lut Sigismund Bäthory cu Domni! romin!. .. ,.
VIII. Locurf putin cunoscute din cronica luf Neculce ....
Aron-Vodă si Mitropolitul Nicanor...
BC

......... 38-9
Duca-Vodă si spahiul © 0 0 2 0 0 ve oe re ren
Duca-Vodă si fratele săi. LL + . . . te ern
324

Y
AR
. . + + «+ +
la cronicarul Ioan Neculce
IX. Acte relative
lce
lut MihaY Racoviţă între Necu
17 Decembre 1721. Judecata «r tr
şiță de dare . +
şi Ileana Buhus pentru o rimi

R
it
Varlaam Ursachi vinde Priporen
22 Iunie 1743» Ieromonahul e Silio n .

LIB
cedarea moşie! către Vasil
către Ioan Neculce, Se adauge e n
stl „ o n
X. O descripfie â Teril-Romine
n tt t
Pentru Cupovlahl +06 s eee ee
>. + + + + + + + + + ce.
Pentru numele aceşti! fl

Y
n
Pentru lege sali creştini . o
tt tt
eee

SIT
Lucrvr¥ rate
| 4 4 + + se e t e tt tt
Tara-Rumänea scä
s tt
Pentru obiceiuri o. . e
tt tt
Pentru pecete . esse ER
nn
Scole, ee eet ee emet
e r tt nt
Limba sem
+ + + te | m
Neguţătoriia . . + + +
. + + e + + + + t
NIV

ască
Xf. Acte relative la Cronica Bălăcene
Bilă cean u daü moşia Belitorit,
3 Februar 1743. Fetele luf Ioan
lor, + s s
Coziel, unde e îngropat tatăl
ceanu pentru Tigant si
1753-5. Zapise de la Smaranda Bălă
LU

tn tr tt t t tts
mosll ss
Gene ralu l de Preis s răspunde Agentului im-
26 Octombre 1794.
elor . + e + + + + t 8
perial la Bucureşti în afacerea Bälicenc s, pentru
u către de Preis
RA

20 Octombre 1784. Elen a Bălă cean

een Ses
moșiile usurpate et si surorilor de Spaun,
1785. Generalul Fabri către cancelariul ET
10 August
anu . . ++ + + ett *
despre cererea Mariel si Elenet Bălăce
NT

Fabri, pentr u usurparea po-

C. 10 August 1785. Bäläcencele cätre 64
+e ee tt tt
menită de most... co ee
i a Bălăcencelor . . + 64
3 Maiü 1793. Resolutie asupra une cerer
CE

de Maria Bălăceanu ficit

8 Februar 1797. Foaie de zestre dată t
s tt
et de suflet es i ef de
făcută de Maria Pălăceanu fiulu
13 Mart 1794. ‘Danie
t nf
I/

ee t t t tft
suflet e + on
Bálíceanu . . we ee + +
20 April 1797. Diata Mariel
AS

restituie în vigoare diata pre-

3 August 1801. Elena Bäliceanu
s e tt tt
cedentă es
lnic enf . . + 4 + + + + + tta
XII. Note despre Kogä
UI

trachi Stol nicu l. . . . »

XIII Acte relative la Cronicarul Dumi l lăsat
«cut nătr u», desp re depo situ
C. 1788. M. Marckler către un
hi . . e s tt nt
la el de Dumitrac
BC

ului! în procesul pentru zes-

18 Novembre 1790. Hotärire a Divan
tre dintre Dumitrachi şi Post elnicul Nico lae Lupănescu . « + è + +
 325

RY
„XIV. Povestirea mortit lut Ghica-Vodă . de
Mitropolitul muntean,

RA
Grigore (14 Octombre 1777)., e| doo. sm te lee
XV. Acte relative la Cronicarul Mânolachi 71.
Persiano el. c 74
' 28 Septembre, 1787. Generalul Fabri comun
ică Agenţie! din prin- © *

LIB
„+cipate: 0 scrisoare cu stir politice (21
Septembre) de” la Persiano, , 74.
11 Februar 1788. ‘Persiano către un secreta
rii imperial, despre un.
„bilet de poștă. ; , . , , *. A
ES Do
17 Mart 1802: Constantin Rasti către Agentu 74
l imperial Merkelius, .

ITY
despre o călătorie là Dita luf Persiano .
îi e en 75
XVI. Documente si regeste ‘pentru, viata lut' Ienachi. Văcărescu,
, * 76°
Note despre trecutul familiei (e 1285»—1704) . . www, e. 76
16 Tanuar 1758. Patru boieri, între cari Stefan

RS
Văcărescu, fac un 7
imprumut dela Zotu Lipscanul .*, . n
s n ee 76
, 12 Octombre 1760. Radu Văcărescu face un
^

imprumut de la Ia.
PAM eee ee eem e e e e n eh
IVE
e se e len 71.
I4 Septembre 1783. Trei boierf, între cari Ienachi, cer Domnu-”.
luf să solicite un firman pentru încheiarea
datorie! din 1759. . . . 78
23 ‘Mart 1783. Negustorul Wartha, din Viena,
‘se+plinge de ne-
UN

plata sinetuluY menjiont

rn 78°
14 Junie 1784. Reclamatie a luY Vasile Vlad
contra lul Ienachi‘, . 78
22 August 1784. Contract între Ienachi
şi architectul ‘sas Ioan
Rathner e 44,10. 79
AL

II Maiti 1785. Contract între “același si timplarul Teodor '

en
79
1753. Ienachi Văcărescu către Agentul împerial, despre
R

afacerY de
poștă si paşaport lern So
NT

1785 (19 Februar — 26 Mart). Acte relative la reclamafia pome-,

niti a luf Vasile Vlad .......... stress - 81
3 Decembre 1786. Reclamafie nouă a luf Wartha
, . . . , . SI
CE

18 Ianuar 1787. Raport austriac din București,

despre înlocuirea
VistieruluY Brincoveanu.
prin Vornicul Văcăreșcu 220000. Sr
C. 2 Februar 1787. Raport austriac din Bucureşti, despre
prigo- |
nirea luf Brincoveanu de către Domn tr
ennen Sai
I/

26 Februar 1787. Raport austriac din Bucureşti, despre

o decla-
ratie politică uneltită de Ienachi în folosul Austriel
, , , . . , ,”
AS

$3
IS Septembre 1787. Raport austriac din Bucureşti,
despre pri- |
mirea demisiei din Vistierie a lul lenachi 00 0 0 0 ..... 084
C, 1787. Raport al lu! Ienachi intr'o afacere de sudif, . ,.
UI

‚85
1-jü Mart 1797. Chitanta Mitropoliei din București pentru un ca-
pital diruit de Ienachi mănăstiri! Duscu. . 2 . . .. . . .. . | 85
Mart 1797, Declaraţia lu! Ienachi pentru această danie,
BC

. , . $5
I3 Septembre 1797. Diata Mariel, sora luf Ienachi . . . , . $6
19 August 1799. Ecaterina, văduva lul Ienachi, $i Nicolae, fiul
‘
 Y
Pag.
——

AR
, ce o cumpărase
Logofătul” moşia Cojestif
et, cedează lut Donea Sos
$8
» MEM
dinsul pentru ef +. > » tea n Doso ftei , pentru nişte
opolitul mun

R
16 Decembre 1798. Mitr . + +-+ + * 89
erina, văduva luf Ienachi
Tigant scumpäraft de Ecat din Iaşi +:
luf Scarlat Calimah (revolta

LIB
despre
XVII. Notä Domnia 9 I
e . .
. . e
. e .
.

ombre' 1821. Cai-.

. . LJ
e . .,
. . .

Alecu Beldiman : 12 Oct

. .
$ eteria)
. si mazilia

. XVII, Cu privire la 'la Ieni ceri către din-

, despre trecerea de
macamul Ştefan Vogoridi ss 93

Y
e . ie. . .
sul a «avaetulut podu lub no 94
nr t t ttt

SIT
PO Cantacuzino
Hotărirea prin care Ştefan
4 Mart (= Maiii) 1714. . 94
e
‘ desființează văcăritul e capu cheh aie
a luY Ienachi Porphyrita,
[1682.] Scrisoare cifrată eri ale
ol, către Serban Cantacuzino, în afac
ER
muntean la Constantinop e et tt" 96
rilor, ee
Domniet, Patriarchiet si Ungu Lauren-
Cantacuzino Stolnicul cätre
18 April 1707. Constantin t ! 95
NIV

t’si Tatarf o n
jiu Pekri, cu ştiri despre Turc Engel, despre
Apri l 1804 . Gheorghe Şincai către istori. cul
24 + ee. + ° 101
din Roma şi Viena,
cronici romine şi copiile sale
Documente auxiliare:
LU

ce ar putea
e Engel, despre izvoare
19 April 1803. Eder cätr « «* **** 101
ia principatelor, «+
întrebuința acesta pentru istor Enge l, desp re manu scrip-
ter către
17 Decembre 1800. Thorwäch tern c n
RA

ede db Sulzer ae
către Engel,
Ioan Filtsch din Girbova
3 August 1803. Parochul r romi ne . + « 104
re la istoria principa telo
despre manuscripte cu privi
NT

IV.
. |
Prefa tà. MI
r cu Arde alul lu Bast a (1601-4). » *
I. Legăturile principatelo XLIV
CE

luf Bocskay (160 4-6) .

cu Ardealul
II. Legăturile principatelor (1607-13) + LXI
Prin cipa tele romi ne pe timpul luf Gabriel Bathory L
IH. len (161 3-29 ) . CXII
ul lut Gabriel Beth
IV. Principatele romine pe timp rghe I-iü Râko czy
timpul luf Gheo
V. Principatele romine pe
I/

ne CLXII
). a m a s
(1630-48 al ILJe a Rákó czy
timpul luf Gheorghe
AS

( VI. Principatele romine pe CCXXVIU

şi a urma șilo r sl. + + este
(1648-58), prec um lut Rä-
cu Ardealul dupí moar tea
VII. Relaţiile principatelor nenne . +. CCCVII
UI

+ . + + * u n
kóczy al Il-lea .

7 Documente. + + + 1, 3 7r 9
ale lut Mihaï-Viteazul. . + +
Semnături si însemnări
BC

Mihaï-Vodä, redactată de
Listă de sate dăruite de
1599-1600. n
-
e
ee
Age Lets.
 327

RY
Pag. |
8 Iunie 1601. Chitanfa «camerariuluY» din Sighișo
x

ara pentru o fur-

RA
nitură de griü,cu o notă romäneasc* de la Logofit
ul Maru... 6
15 Iulie 1600, Hotărtre
a lul Mihat Viteazul intr'un proces pen-
tru satul Mindra din Ținutul FigXrasulut .
4. ,., el. ..

LIB
[1601-2.] Învoială de familie a unor locuitori din
Siliște .e. »* 15°
1628. Învoială 'pentru'o moari între locuitori din
Siliște . .., 16: a *

1628, Popa Luca din Sintion dX o mărturie privitoa

re la o că-
store. . ..., L] .
:
. . . . . Lă . .. 9.9.6

ITY
° . . . . eee .
1629-30. Moise Moghilă iea îndatorirt binestf
.

față de agentul ar-

delean Mik6 Ferencz, dacă-l va face Domn . er rn IS
20 Octombre [1630]. Un boier, Vasilie, către Paraschiva Logofä-
tul, despre fuga boierilor de peste Olt in

RS
Ardeal . rn 19-20
23 Ianuar [1634]. Radu... Vistierul către Gheorghe I-iù Ra-
köczy, cerindu-Y intervenţia intro afacere „de prigonire, pe lingă
Matef-VodX şi Doamna
IVE
‘4 Septembre 1661. Radu-Vod% Leon întăreşte satul
Vălcomul .
luf Gheorghe Logofâtul . . 2...
27 April [1633]. Hrizea Vel Ban către Gheorghe Liü
Rákóczy,
cu salutärt
UN

|
18 Octombre 1638. Vasile Lupu porunceste a se da
cat de olac
Și întreţinere trimesilor ardelent de ort cînd ss
.
7 April 1643. Vasile Lupu pentru un proces de furt între
un
AL

Tigan si un sătean din Forst, . .. .......... ..

9 Septembre [1648.] Gheorghe Stefan Spătarul ' către Gheorgh
e
Litt Rákóczy, despre dorința Domnului săi de a negocia
în taină
R

cu Ioan Kemény . on
22 April 1647. Tratatul luf Matei Basarabcu Ardealul e|.
NT

2 Decembre 1648. Mitropolitul Stefan de Bălgrad invoieste slujba

în casă luf Adam Raj . . 9 o9 9 om . s . . . c] . . . . . . n
CE

18 Februar [1650]. FigXduiala lut Gheorghe HRákóczy al Il-lea

fag de Mate! Basarab. ................ oe.
| [1653.] Gheorghe Ştefan Vel Logofăt si Stefan Serdarul se înda-
toresc a ușura scoaterea luf Vasile-Vodă prin: puterile lui Gheorgh
e
I/

al Illea Râkoczy e hoo o9 s. 9 9 . . . . | . . . . 5. . . . s

20 Iunie 1654. Vasile-Vodă către fratele săii Gheorghe Hatmanul,
AS

despre sosirea sa la Constantinopol si speranțele ce

are „ .„...
Ianuar 1655. Constantin Cantacuzino Postelnicul face jurămînt de
credinţă luf Rakéczy |... ee es
UI

17 Julie 1644. Domnița Maria Lupu face o danie mănăstiri!

Aron-Vodă , L00660 ee rn
20 Maiü 1655. Boieril fugarf saü trimişi de Constantin-VodX se
BC

Indatoresc că Räköczy, chemat de ei împotriva Scimenilor, nu va fi

supărat de Turci pentru acest amestec . . 0 0 eee ee ee,
 Ww
bo
©)

Y
AR
hotarelor Mo!dovef, către Ghe-
[Iunie 1655.] "Dabija, ‘ pizitorul
răsculați! munteni. . + + +
otghe Stèfan-Vodä, despre ce-l spun de
Coman Căpitanul fac jurămînt
Decembre 1655, Cälärasit luY

R
+ nint n
tantin-Vodf , . . + + +
supunere luf Rákóczy si lul Cons fac acela şi jurí-

LIB
lut Iane Cápit anul
' Decembre 1655. Păliărniceil eee
i + * A re
- ‘mint acelor + +,
+. + aş
fac
eca din Botezaţi, Căpitanul,
„17 August 1655. Lefegiit Iuf+L m ton se
ee RR o m o
un jurământ asemenea, aceloraşi
indatorire in privinţa pläfif restu-

Y
1655. Boierit Moldovel ieaii o 9 tt n
czy es ew ee
luf de datorie: ce are {ara lor la "Rákó

SIT
Serban aratí luf Rákó czy dorin-
Iarna 1655-6. Constantin-Vodă ungur i mat
de ostaș nemți si
file sale in privinţa ajutorului 46

an-Vodă către Räköczy, in afa-

ER
+ 4 Octombre 1656. Gheorghe Ştef tt" 50
e n
cerea datorie! din 1653 si e re . + + + + + * 5I
acela şi, în aceia şi aface
(1657.] Acelast către
Şerban lasă averea sa luf Fran-
NIV

_ 28 Decémbre 1657. Constantin t nf . 54

e sse
cisc, fiul principelui ardelean . vef, către
asociat al Moldo
15 Maiü 1658. Grigore 'Ghica, Domn
Il-le a Râk6czy,. apări ndu-s e că nu el ar îndemna pe
f. Gheorghe al 55,
LU

se s
Turci să năvălască în Ardeal
cu Constantin Vodi-Serban fac
29 April 1659. Boierit ce fin
+ 56
al. I-lea Râkôezy een
i uräimint luf Gheorghe
IIt-lea declară jur Rákóczy că
RA

C 29 Septembre ‘1659. Mihnea al în cisti garea

pe Contantin Şerba n
| à luat măsuri pentru ca st ajute "8 57
ului Mold ove . . + ee eee eer rte
Scaun
Ghica -arată princ ipelui ardelean
NT

4 Mart 1662. . Grig ore- Vodă

răspuns oral prin sol. 59
Apañfy.cä i-a primit Scrisoarea şi i-a
Marce către pircălabul «Boeris Fa-
C. 3 Octombre 1667. Petru ee n 60
negot. eos
mar» de Făgăraş, pentru afacerY de
CE

dX o carte de trecere unor oa:

_11 Novembre 1674. Duca-Vodi
ment af luf BeldiPl ... set 60
Cantacuzino se, indatoresc
6 Novembre 1676. Serbansi MihaY 61
după legile feril. . + + + =
I/

ca, asezindu-se in Ardeal, să trăiască

Căpitanul către Apafiy, despre cele ce a :
3 April 1679. Dragul 63
AS

een ih
vizut la Constantinopol . . + +
Päharnicul moldovean către Sigismund
27 Iunie 1683. Staico
ferile vecine + + + + + 63
L Boer, pircălab de Făgăraș, cu ştiri despre 4
UI

că a dat lut Mihat Spă-

8 Julie 1686. Stanca Gridisteanu arată
datorie . . + + + + +
„tarul Cantacuzino nişte proprietäff pentru o olitul Ar-
ie Mitrop
28 Octombre 1698. Adeverinţăa lu! Atanas
BC

66
ui, despre o înţele gere ce a făcut cu un täbac din Maierl .
dealul 66.
Bilgradulul . . . +
C. 1698. Pomelnicul vechiü al Mitropolie!
 ‘829

RY
Pag
C. 1700. Declaraţia unut necu
noscut citri un Vasile din Finti

RA
(Ardeal), despre lucrurile ce na
a avut pe samă la «Vlidica»
C. 1700. Popa Arsenie, calig ,., . , N

raf din. Ardeal, către popa Ioan 69

Șoimuș, pentru un din
imprumut ce vrea

LIB
D. 1700. Arsenie 'exarh de Oradea-Mare 69
Gheorghe din Căbeşti, despre către protopopul ' Li
d ceartă între dof preoți . .
v 6 lanuar 1701. Soborul Uniti
lor din Ardeal se. declară
70
Vlădica Atanasie pentru
°

ITY
20 Iulie 1705. Ion Tircä ofere 71
serviciile sale lui Francisc Rf.
köczy, pretendentul ardelean - .
, ... e... De o 9 o9 on n. n ln
I! Decembre 1706. Pantazoa
ia şi fiul'ef către un <giu
Petre Simon», păn

RS
cerîndu-t niște obiecte de îmbrăcăminte. ...,.
20 Maiü 1709. 'loader Fenişanul .
face o declaraţie într'un pro-
cealssiü ,.. ff Ly
..
15 Mail 1710, Constantin-V 73
IVE
odă Brincoveanu intäreste
văli! în Bucureşti luf Nica negus nişte pri-
torul
20 Mart 1711. Marin Draghiul
di un sinet luf
° 74
Isac Logofătul Lefter fiul lut
, , ..
UN

| 19 Septembre 1715. Mitropolitul munte 75

an Antim, pentru vinzarea
unor case către Nica Zaraful
ren
1-iü Iunie 1715. Diată a lut Nica 75
(Nico) Papa Zaraful , . . .
7 Decembre 1722. Despina Topliceanc
a si fiif et fac o vinzare
AL

luf Nica Zaraful, .

21
. 79
August 1724. Sofronie de Ravâniţa, episcop de Inÿü, către:
protopopul Gheorghe din Beiuş,
R

indemnind pe RominY a.trece la:

Neunire .
NT

7 Iunie 1727, Arsenie, vicariü de So

Oradea-Mare, către acelast |
protopop din, Căbești, lămurindu-
Y scopurile ceare-in adevăr
copul săă epis-
DA RA trt ee ren.
CE

3 Iulie 1731, Iordachi SI

Creţulescu si Manolachi Lambrind
intr'un procesde bant al lut Panaiot fiul hotăresc
luf Nica Zaraful. . ,
II Septembre 1731. Mitropolitul Viche 83
ntie de Belgrad către
ortodocși! din Oradea-Mare si tot
Bihorul, cerind a fi sprijinit cu
I/

ban! in negociajiile sale la Curte, . . rn

t-iù April 1732. Episcopul de Inăii, Isaia 83
AS

Antonovici, către pro-

topopul Gheorghe de Beiuș si alți Neuni
ţi din acele părţi, cu sfa-
tură pentru serbätorile Paştilor, . .
. . .. , ren
I-iá Septembre 1733. Grigore-Vodá către
UI

«alegătorii» daţi lut

Panait Nica Zaraful, pentru o hotärnicie
la Codresti. . 2.2...
1713-34. Note relative la Nica Zaraful şi fiul săii Panait en
27 Novembre 1733. Diata luf Tanasie 85
BC

Duca eee t nn n
IO Mart 1761. Sofronie şi popa Gheorghe
din Abrud vestesc că
Împărăteasa a îngăduit legea veche,
. . . cos.
 Y
330
Par.”

AR
Grig ore, episcop de Rimnic, către Dionisie
28 Decembre 1761. , cu felicitări pentru
sco p al Neunifi lor din Ardeal
Novacovici, epi pului Sinesie din Ara
d,

IBR
tru o carte à episco 87
numire, precum si pen Räsi narŸ . . 4 + + te
pentru un preot din
pe care a tipărit-o, si e același, pentru ier
omonachul Ni,
1763 . Ace laş i cătr 90
, rii. Januar * *
ee

YL
Bilgrad.
codim, de loc din pen tru nişte tipäriturY rimnic
ene '
e acel ași,
[1762 ?). Același cătr +
91
f luf Dionisie + +
încredințate secretariulu t cătr e protopopul din Braşov
,
Vel Log ofă
5 lulie 1763. Mihail + * *

SIT
Sch eie nil or . +
ilegit dată de Domn
pentru întărirea de priv Simion din Bălgrad,
bă-
[1762.] Cercet are a făcută protopopului 93
Sofronie + + è * °°
‘nuit de înţelegere cu către preotit să! neu-
topopul di n Turda ER 94
5 Decembre 1765. Pro . . e» .

94
* L] . .

nity, chemîndu-Y la sob

. e . +

. + e + + *
or si plati-.

Onea, învinuit de intrigl.

(17661) Cercetarea | at uaü rec oma ndă un preot
l Gavriil Mil
NIV

28 Maiü 1766. Protopopu

pentru singhelie . e episcopul Dionisie,
3 Januar 1766 . Protop
opul din “Turda cătr 95
ărțe nie . « © «* * *
într'o afacere de desp
pentru pira unul sătean protopopul Simion
LU

ie jeromonachul către
1-iü Julie 1766. ‘l'eodos ina legit si unde e as
ru ce a suferit din pric
Stoica de Bălgrad, pent
96

opul Simion
e de Ziarna către protop
cuns acuma e » e

10 Iulie 1766. Parochul Nicola

RA

tiry , ce a fost prins la

călugărul bănuit de unel
din Bălgrad, despre 97
Bul + zee ee despre © vi-
@) către un necunoscut,
NT

Lazăr»
9 Mart 1767. «Z. se prevăd în Biserica
at, schimbările ce
sită a Împăratului în Ban izvo are istorice cu privire la
neunită romînă si nevo
ia ce are el de 97
CE

Rominl. . + © » credincioșii sit

Episcopul Dionisie Novacovict : către
(176. .] ei ca muljimit pentru
ui făcut Împărătes
pentru un dar ce ar treb 99
lor deosebite. . - + +
recunoașterea Bisericit episcopului Dionisie într'o
I/

din Chef a, serie 101

(176. .] Onea, feran
„ect 103
pricină de despírjenie.
AS

expl icat ive si dove ditoare +. +

Acte
A. La Documente .
hiva Capitolulut |
origina 1 păstrat, din Arc
I, Scrisort româneşti, fără 103
UI

din Alba-Iulia. . lor către un

i în Ardeal dali zapisul
1630-1. boierii munteni fugar * | 103
fac la cl. .. ee
Sas, pentru împrumutul ce scri ü
BC

din ţară
2). Boieril munteni
11 August 1631 (citește: 163 gi . + + + + * 104
lut Luca Hirschel din Braşov să
nu ajute pe pribe
 Y
331

AR
18 August 1632. Alexandru-Vodă Ilias către —Pag.
căpeteniile boierilor,
“munteni fugari, asigurindu-t că se pot întoarc
e toţi în siguranță, ,

IBR
(1633 saii 1637.] Mihu Spătarul către Gheor 105
ghe I-iü Rákóczy,
pentrü vorbe ce i se pum în samá, un cal ce
trimite şi averea-Y ră-
masă în Ardeal tn
+ 9 Januar 1633. 105
AcelasY către același, pentru averea pomeni

YL
tă 107
' 27 April 1633. Neagu-Vodä către Paul Keresztessy, pentru
un .
împrumut ce face la el» ve.
15
[P . © € © . . 107 X
şi 29 Septembre [1635.] Acelaşi, către Gheorghe sI-iù

SIT
Ra. : .
köczy, cerind a fi sprijinit pentru Domni
a Moldovet, , . .*, . .. 107, 108 X,
II, Acte relative la exililul lut Gheorghe Stefa
n-VodX, J. . 108
Scrisori dintre Gheorghe-VodX si fiitoarea sa,
Stefania Mihailova,
de o parte, iar, de alta, Electorul de Saxoni
[1664-8.] Gheorghe-Vodi Stefan di satul
fiul lut Andriesanu ,
a şi soţia luY (1664.8).
Mihnestif ]uY Stefan
ER 108

soso. se eo | III
1642-65. Notă relativă la moșiile lur Gheor
IV
ghe Stefan . . . , 112 n. 1°
D. La Prefafä. . 27
I. Zrel descrippit de luple: Braşov: 1603;
UN

Braşov, 1611; So-

plea, 1655 ren
114
I. Descrierea lupteï de la Brasov (1603) de Alvise Radibrad . 114
II. Descrierea luptei a doua de la Brașov (1611), de argintarul
Mihail Seybriger, din acest oraş
L

ren.
IIT. Descrierea luptet de la Soplea (1655)
RA

de un Sas anonim .
Il. Serisory +
5 Mart 1602, Gheorghe .Basta către archidu
cele Matthias, despre
negociafiile lut cu Sigismund Bäthory si tentativa lut Radu-Vodă
NT

:
Serban, , ..
12 Mart 1602, Acelaşi, probabil către acelaşi, despre neizbinda
luf Radu si ce e de făcut cu dinsul
CE

, +, . .. TIPP
21 Mart 1601. Ofiţerul plătitor Erich Lassota către archiducele
Matthias, probabil, despre încercarea ncizbutită a lut Radu-Vodă
18 August 1662, Nicolae-VodX Petrascu către
Împăratul Rudolf,
despre cele ce a suferit pănă la acea dată,
I/

2. 2 , . . . .. ..
3 Septembre 1602. Gheorghe Basta cätre archid
ucele Matthias,
AS

despre cererile de ajutor ale luf Radu Serban, ostași! luf si intri-
gile Auf Ieremia Movilă, aa e
18 Septembre 1602, Știri din lagărul imperial de la Braşov, des-
UI

pre năvălirea Tatarilor in Țara-Romănească

, 2 2 ee ee,
1-iü Octombre 1602. Basta către archiducele
Matthias, probabil,
despre luptele: lu! Radu Sertan cu Tatarii.
cc...
BC

Liü Octombre 1602. Ştire din Presmer, despre aceleași lupte

3 Octombre 1602, Ştire din lagărul imperial de la Braşov, des-
pre aceleași lupte rn
 Y
AR
. Pag.

Şerban către archiducele Maximilian,

T-iă Februar 1603. Radu
. « « Lee . 141
lui Radu. Buzescu
„despre trimiterea la: Împăratul'a

IBR
Basta, despre ’ intrigile lui
‘1-iù April 1604. Petru Konkoli către
ti t t n
* Teremia Movilă rr
Basta către archi ducel e. Matth ias, ‘despre, negacie-
10 April 1604. + 143
Buzescu. + +. +

YL
rile sale’cu Ieremia Movilă, si 'solia lut Radu
Armeanul către Împăratul "Rudolf, despre
, I611. Petru Grigorovict 144
Movilă. . + e
| misiunea sa la Radu Serban. şi Ietemia
e Maximilian, despre intre-
19 Mart 1604. ‚Basta cätre archiducel

SIT
. ee 150
Serban Ses we
, vedereä ‘sa de la Brașov cu: Radu
imperiali în Ardeal si Trimisul
. [1604.] Tratatul dintre comisari! 151
Şerban . + + + + + + + + ng.
tătăresc; prin mijlocirea luf Radu
al luf Starze r, ambas ador german la ER
.. 22 lanuar 1611. Raport
e la Turci de Radu Serban
Constantinopol, despre plingerile -f{cut
gonise . oe + + + + + 153
in potriva luf Gabriel Báthory, carel despre
unguresc,
NIV

Serny ey câtre Palatinui

17 Iulie 1611. Nicolae
6 "+ me set tt tt 154
“lupta a doua de la Dragov despre aceiaşi
14 Julie 1611. Sigismund Kornis către Cesar Gallo, 156
tt 17
luptă, pe scurt nm
LU

Rhedey, despre cererea de

"23 Julie 1611. Gabriel Báthory către . 157
Secuil or si fuga diaculuf săi
ajutor ce a fâcut la 'Tatarf, gătirea despre unel-
1611. Raport al luf Starze r,
Înnainte de 28 August an |
itulut luf, Stefan Despot (Bogd
RA

„tirile lut Gabriel Bäthory si ocrot t ns 157 :

e ee me e t te tf tot t t t
* Sasul) e. ee
1612. Nicolae. VodX : Petrascu către archiducele
12 Septembre
à « + + + + + + + + + 162
Maximilian, despre nevoia în care-trdicite
NT

163
1612. Radu Şerban căire'acelâși, cerind‘a fi ajutat
12 Septembre 164
t scop . è» +
5 Septembre 1613. Acelaşi. către acelaşi, cu acelas 166
cu acelaşi scop le
CE

18 lulie 1614. Acelaşi către același,

orală a -unuf "Trimis al lut Radu
„După 22 Iulie 1615. Arätare. 167
despre . împrejurările turceşti 2 ...
Şerban la Ali-Pasa din Buda,
archiducele Maximilian, despre
-2 Mart 1616, Radu Şerban către 170
I/

-. . e Dos
' apropiata sa întoarcere în Domnie strasnica sa
27 Mail 1617. Radu Şerban către acelaşi, despre
171
AS

nevole eee eee remet

el Bethlen, principe al Ar-
18 Maiü 1618. Împăratul către Gabri
ria ce va face. Nicol ae-Vod& Petrascu în a-
dealului, despre călăto
UI

ers 173
ceast provincie .-.. + + > us
ni, Domn ul Moldovel, către com-
11 Iunie 1619. Gaspar Gratia
ierile sale pentru pacea turco-
tele Adolf de Althan, despre negoc
BC

poloni , . se eee
Cesar Gallo către archiducele Maximilian, despre
10 Ianuar 1620.
.
spusele, cererile şi planurile asupra Ardealului, ale luf Gratiani.
 333

Y
AR
Pag.
1620. Sfătuire a unu! Ungur către
dieta din Neusohl, despre
purtarea CaseY de Austria față de
mal mulţi, între cari Mihaï Vitea-

IBR
zul şi Radu Serban, , . . Ss © © * . . © . «6 * ^
[Septembre 1620.) Scrisoare a luf . . . o:
Chiril Lucari, patriarh de Ale. .
xandria, despre luptele lut Gratiani şi
ale Polonilor cu Turco-Tatariy
[1620.] Ştire bistrifeanä despre
același lupte . , . . cee

YL
20 April 1621. Raport al ambasadoru
lui olandes Cornelis Haga,
despre sfirsitul luY Gratiani
19 August 1623. Raport al aceluiaşi,
despre mazilirea Domnului

SIT
Moldovei, Ştefan Tomşa
30 Septembre 1624. Raport al: acelu
iași, despre -jaful Tatarilor
în Tara-Romineasex
15 Octombre 1624, Raport al. acelu
iast, despre ajutorul dat de
Gabriel Bethlen lu Radu Mihn
ea.şi prädäciunile Cazacilor ce
10 Novembre 1624. Raport al acelui
ast, despre putinţa unei schim.
ER
birt a luf Radu Mihnea | |
IV
23 Maiü 1628, Cristofor Hryszkowic către Czarnowski, despre ..
trecerea sa prin Moldova şi afacerile tataro-căzăceştt
UN

cn . . 2
23 Iunie 1629. Raport al lut Haga,
despre trădarea luf Miron-
Vodă Barnovschi din Moldova,
in lupta cu Tatarit rebelt
7 Iulie 1629. .
Raport al aceluiași, despre înlocuirea lu Miron-
Vodă prin Alexandru Coconul ,
L

è. es s 187
20 Septembre 1629, Gabriel Bethlen către Haga,
RA

despre lipsa de
judecată a luy Alexandru Ilias din Tara-Romfneasck.
.. . 2.2. 189
13 Octombre 1629. Raport al luf
Haga, despre numirea ca Domn
muntean a lul Leon-Vodi, , , . oe eee om o . s. lg o. l rn
NT

[Toamna 1629.] Ştiri din Moldova, 190

despre Tata! . . , . .. 191
22 Decembre 1629, Raport al luf
Haga, despre închiderea lut
Miron-Vodă in Hotin şi luptele luY cu Alexandr
u Coconul
CE

oe
4 Maiii ‚1630, Raport al acelu
iaşi, despre numirea in
a luf Moise Movilă . Moldova

16 Octombre 1632. Raport al aceluiaşi,

despre alegerea de ţară
au Matei Basarab ,
I/

eee...
13 Novembre 194
1632. Raport al aceluiași, despre lupta luf Mater
. cu rivalul sti, Radu-Vodă
AS

Alexandrovici . . . . . or...
15 lanuar 1633.
197
Raport al aceluiași, despre sosirea ‘la Constan-
tinopol a luf Mater.
198
21
UI

Februar 1633. Raport al acelu

iaşi, despre întărirea de lu
Poartă a luf. Mater,
12 Julie 1633. Raport al aceluiaşi, despre uciderea de Turci
a
BC

luf Miron-VodX , eo...

31 Decembre 1636. Raport al aceluiast, despre stíruinjile lut
Gheorghe Râkâczy pe lîngă Domnil vecint. . . . . .. è 0060,
334

Y
AR
de gätire
3 April 1637. Haga cätre Camerarius, despre ordinele
Rákóczy pe lingă Vasile.
la luptă date tributarilor si stXruintile luf.
Vodă din Moldova. . . . « e ee + + + + + + + t ng.

IBR
7 Novembre 1637. Raport al lut Haga, despre felul cum Matel-
Vodt a scăpat de Turcil ce voiaü si-l prindi „22 ee ee ew 03
12 Decembre 1637. Raport al aceluiaşi , despre neînțelegerile din-
295

YL
tre cef dot Domni romint. . 2 . 6 ee ee n
207
.9 Ianuar 1638. Raport al aceluiași, despre lupte dintre ef. . .
. . 209
29 Septembre 1638. Tractatul dintre Ardeal şi Moldova
Haga,
26 Novembre 1639. Raport al lu! Henric Cops, urmaşul luf

SIT
. . .
despre noua luptă dintre Matei Basarab şi Vasile Lupu . .
210

1639-41. Extrase din. Socoteli le Brasovul ul ,.. ... 52-4 212

Ma-
14 Maiti 1640. «Asigurarea» dati de Gheorghe Rákóczy Jul
tef-VodX . . 4 2 4 e e e oom oth oe m m n ER
t m oh
Ardealu
t
lui
t tmt tg.
aceluiaş
ng
i
14 Maiü 1640. «Asigur area» dată de Statele
es +
Mate
NIV

27 Maiü 1640. Voiciech Miaskowski, ambasador polon la Cons-

tantinopol, către Palatinul de Braclaw, despre dusmänia ce arată
si Pasa de Silistra . . . . + + + «+ + + +

t3
t3
Vasile-VodX

t3
Polonilor
13 Iunie 1640, Raport al luf Cops, despre încercarea luf Vasile
LU

de a prinde pe Matek Basarab . . 6 6 ee te ee te es

ed
to
Lupu

C
9 Iulie 1640. Raport al aceluiaşi,
Domnief pentru fiul săii Ioan,
despre gätirile luf Lupu în ve-
. . . . se . een. )
tà
derea to

+
al
RA

August 1640. Raport al aceluiași, despre refusul mascat

11
luY Matef-Vodi de a veni în lagăr la Pasa din Silistra, . . . +
in
t
Ù

1640. Raport al aceluiași, despre moartea luf Ioan-

10 Novembre
ee t ng.
Vodé Lupu, . . see
NT

O
to
to

sint
8 Decembre 1640. Raport al aceluiaşi, despre binuielile ce
ar ma! întinde o cursă lut Matel-Vodă . , . + © + «+
că Turci
19 Ianuar 1641. Raport al aceluiași, despre chipul cum Matel-
CE

Vodă s'a apărat si în data aceasta de Tur. ses ee ee

9 Novembre 1643. Raport al aceluiași , despre o ciocnire la gra-
nij între Munteni si Moldoveni . . . . . . + + + + + + +
I/

e
3 Octombre 1642. Prepositul latin de Nicopol cätre Gheorgh
despre vechi planuri turceşti împotriva lut Matef Basarab,
Rákóczy,
AS

despre gîndurile rele ale lui Vasile-VodX si felul cum s’ar cădea si
5 n 229
fie umilit. . esse
14 Julie 1645. Misionariul Lainieri către ducele de Modena,
UI

despre sosirea Tatarilor in Moldova, procesul la Iași împotriva Ie-

suifilor şi cruzimile Domnului . . . . . e + + + + + + + + +
15 Mart 1646. Vasile-Vodä către Rákóczy, cu stir! despre Turci,
BC

Tatari şi Cazaci , . eosmtt tt] ng]

4 April 1646. Tratat între Rákóczyşi Vasile-Vodă pentru fugari . .
 Y
AR
$ Iunie 1648. Raport al lut Nicolae Ghisbrecht, urmașu
l lut Cops,
despre negocierile lut Vasile cu Turci!
ca să-şi capete iar fata osta-

IBR
tecă la Constantinopol, Ruxanda
6 Februar 1649. Ioan, archiepiscop de Adrian
opol, către cardi-
nalul Mattei, despre o ciocnire a Moldov
enilor cu Tatari . . . .
9 Mart 1649. Raport al lut Ghisbrecht,
despre aceiași ciocnire

YL
şi întărirea amînduror Domnilor pentru bani
30 Decembre 1650. Raport al aceluiași, despre
prada Tatarilor în
Moldova şi purtarea lut Mater.Vodă cu
acest prilej . 2. 2 2 . . 238

SIT
1651. Raportul final al lut Schmidt, fost
resident german la Cons:
tantinopol, despre uciderea Greculut Pavlac
hi si ordinele date la
tributarY de a da ajutor luY Hmilnifchi, Hatma
nul Cazacilor see
6 Februar 1654. Gheorghe-Vodă Ştefan către
pre negocierile Germanilor cu Hmilnifchi
23 Iulie 1655. Gheorghe Rákóczy al Il-lea
Ioan Kemény, des-
.. .........,
către Palatinul Un-
ER
garieY, despre luptele sale din Tara-Romän
eascä
IV
+.
30 Iulie 1658. Ladislau Räköczy către un
necunoscut, despre a-
celast lucru , , .
UN

* . . © © è © + . . « e 9 è + a’ .
1655. Înscripţie de pe piatra amintitoare . 0.0.

a luptei cu Seimeni! la
Soplea

243
e e . . . . . . . . . . . . . . e e .

29
e e

Iunie
a e

1656,
e . .

Privilegiu de comerţ dat de Tarul Alexe negus-

torilor din Moldova
L

9 Septembre 1656. Constantin Şerban către Împăratul, despre fa-

244
RA

milia luf Nicolae-VodX Petrașcu

rn
6 Septembre 1657. MateY Basarab către
. 245
Împăratul, răspunzind
la scrisorf primite * +
NT

9 $9 . e c o 8 5$ e. 9 . . 8 © + + 245 n. 2
20 Iunie 1655. Gheorghe Ştefan-Vodă + «6
către dogele VeneticY, des-
pre plingerile nedrepte ale unut Stefan
Beblai 2. 2. 2 2 2 ek,
27 Tanuar 1658. Raport al lut Levinu
s Warnerus, ambasador
CE

olandes la Constantinopol, despre venire

a luf Mihnea al III-lea ca
Domn muntean
25 Februar 1658. Raport al aceluiași, despre
luptele dintre Cons-
tantin Şerban si Mihnea
I/

30 Octombre 1656. Scrisoare din lagărul

polon, despre porunca
primită de tributari de la Poartă ca ef
AS

să ajute pe rege . . , . .
14 Octombre 1658. Palatinul Ungariet
către Împăratul, despre
ce-i scrie Constantin Șerban, fugar
. .. ..... ee ee .
1658-65. Extrase din protocoalele tirgulu
UI

i Cohalm (Reps, în
Ardeal).
1664-8. Notă despre ceia ce cuprind
rapoartele olandese, cronica
BC

turcească a luf Hasan Vegi si o Cronic

ă a Zipsuluf, despre trădarea,
fuga si exiliul luf Grigore-Vodă Ghica
......... eee 251n. I
- 1659-60. Extrase dintr'un ziar al asediul
*
ui Sibiiulu de Gheorghe
336

Y
Pag.

AR
cuprinzind si o scrisoare a lut. Gheorghe-Vodă
al ILlea Rákóczy,

ghe Stefan Împăratului

IBR
Iunie 1660. Ofertele făcute de către Gheor
la catoli cism şi a repres inta politica imperială
german de a trece
4 4 te.
(după o copie în Col. Vladimir Ghica) . ...
Mediasulul . . +. e «eec + n
1662. Extras din Socotelile

YL
lut Ioan Bethlen,
1663. Extras dintr'un adaos la opera istorică! a
Ardeal, mal ales la
despre trecerea Domnilor romin!, cu ostile, prin
»* o « e oe © Lă °
. @ 9? oe . e_ *
+ @ e * @ . e .
. eo

vinzarea robilor luaţi

Sas-Sebeş

SIT
13 Octombre 1663. Sure din Viena, despre
+ ee se tert

-
de Tatari, în taberele Domnilor . + + +

to
ws
Ungher ia», despre partea luată de Domni
1664. Din «Guerre di
Lewenz .. . e e n tt
în lupta de la ER
german Reniger, des-
Decembre 1664. Raportul residentuluŸ
14
Belgrad , lipsa lut Grigor e Ghica şi nu-
pre chemarea Domnilor la
6 e ee e tt nt
mirea urmasu luf acestui a 2.
NIV

Poloniei,
[1673.] Mihai Apafly, principele Ardealului, către regele
Serban, si räspunsul re-
în afacerea unel datorif a lut Constantin
ee eme tm eet rtt t t t ttt
geil. . ee e e e
Colyer, ambasador olandes „la
LU

27 Februar 1679. Raport al lut

cà Domn muntean a luf Serban Can.
Constantinopol, despre rumirea
CUZINO eee
siü
[1688.] Emeric Tököly , pretendent ungur, . către residentul
RA

ar fi avind Constantin Brinco veanu

la Poartă, despre înțelegerea ce
cu Imperiali ee
Miha”
riü Novembre 1692. Constantin-Vodä Cantemir către
NT

olon 2 2 ee ee ee tet tt
Inczedi, despre războiul turco-p
Nouă lămuriri la Prefatä şi documente.
[1602 ] Nicolae-Vod% Petrascu către dieta din Pressburg, despre
CE

e ee ee ete se t t tt
starea sa în lipsă . . ee
Iunie 1654. Din socotelile Vistieriet lu’ Gheorghe-Vodă Stefan .
luf Stoica. Ludescu, despre alegerea
1654. Variantă din Cronica
ui de la Poartă. + + +
luf Constantin Serban si căpătarea steagul
I/

rile îndrept ate de Isaac Basire luf Räköczy

1655. Din felicitä
. . + + + ee et tt
al ILlea pentru lupta de la Soplea . .
AS

a lul Ghica pentru o reclamaţie

27 Maiü 1657. Gheorghe-Vodä
Sava din Iași. . . +
Miron Costin în potriva călugărilor de la Sf,
pe nişte călă-
UI

e de dări
7 Maiü 1660. Stefan-Vodä Lupu scutest
. ee. e.c
rast fugari, de curînd veniți în Moldova.
10 Iunie 1660, Gheorghe-Vodă Ghica dă luf Şerban Cantacuzino
BC

fáfig + « « + + + + + + +
CotroceniY, confiscajf de la un dușman
tilor
31 anuar 1662, Istratie-Vodt Dabija dăruieşte satele Moviles
Ilenef Costin Lee et eee eee ee
şi luf Balica
 Y
AR
14 Ianuar [1665]. Safta, văduva
lut Gheorghe Ştefan-Vodă, arată
că a luat o sumă împrumut ,
. 9 *9 © @ © . . * 9 2 $9 + e

IBR
e
3 lanuar 1665, Aceiași cedează oe
Postelniculut Stamati nişte moșii
21 Februar 1671, AceiasY cedea .:
ză aceluiași niște moşii.
24 Mai —. Caraiman Ceasnicul . .
recunoaşte o posesie a Grecu-
luf Stamati. , . ,

YL
— Vasile Caraiman vinde o parte
din -Maxinestt . . , , . .
1652-8. Din ziarul luf Ioan Nemes,
despre legăturile Principate-
lor romine cu Ardealul, .

SIT
IV ER
L UN
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC

64567. Vol. IV.

lw
to
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
ERRATA ET ADDENDA

SIT
Vol. III,
Pp. LI-II. Domnia lut
Radu Paisie se începe
nota respectivă la Socoteli
P. 11, Supt cota $2/Lxı
le Sibliuluÿ,
x Bibl, Ac. Rom. posedă
ER
în 1535. V, Hurmuzaki
, XI,

si actul, dat din Iași, 7185

Maiü 17, prin care Stef ,
an Brăescul fost Comis
IV
elängi tărgu lingă Dae» iea ocina de la Lămășe
, «caria o am fostu ny,
Ivasco ficYorul CYauşului, cumpărat eii de la cum
nepotul Banului Ghiarg natu-mieiü
he Bălianul din {[a]ra
UN

niască, si de la’ soţul munte-

dumisaal[e], de la vară-mia
Mariel, caria Safta, fata lut Murgulet
ati fostu fata luY Cărstian si a
ducă d{u]mofea]ior în Logofătul, în vremia
ffajra munteniască». cănd vria să-s
P. 28. Grigore Ghica
întărise lul Serban Can
L

tul Betejaniy din Romana tacuzino vtori Logofăt

ți, care fusese «a boe sa-
rinuluf Domnii Meli Ghe
RA

biv Vel Clucer», Cumpărat ţea

cu 2.000 de ught. «Iar,
nezăii de s'aii cXsXtorit © după ce bine aii vrut Dum
cucoan[ä], ci-ait avut, dup .
Särban Logofăt, datu-i-a ă boerinul Dom nii Meli
t zestre și acest sat
nif si cu tot venitul», Boie Betejani, tot satul, cu
NT

rY: Preda Ban, Stroe Vorn toți Rumă-

gofät, Mares Vel Vistier, ic, Radu Creţulescul Lo-
Toader Sturza Vel Spätar,
Vel Stolnic, Constanti Badea Vel Clucer, Preda
n Vel Comis, Drăghici
Cantacuzino Vel PXharn
CE

Vel Postelnic, Scrie Dumitr ic, Costea

asco Logofătul din Bucureşt
(copie, doc. 90/XLIV i, 30 Septembre 7171
al Ac, Rom.).
Pp. 31-3. Avem diata, din
1646, 17 Mail, a lut Dim
Clucer, El roagă pe Vas itrasco Gerali (Iara li ,
ile-Vodă să aibx grija copi
I/

Gray pou tig tny Guy ilor săy, coda, sud)

, Lov pon 26 Més
d elyu. Ce are eaich> ons els GU PO
si «acolo in Moldova» pété 50b
AS

copil, "ES94 o5 an’ ab: le imparte între Sofie

thus toy *leupnvy RES si
bie vá ck sparate I t, REVIT 96 ct
zis shy MoswoBlus, sig =ù
Rom,, 77/LXX11), 25455214. (Bibl. Ac,
UI

La 1661, Octombre, apar

la Stefan-VodX Lupu «Zanhi
Creaaja, surorile rpXosatul
uf
Iorgif,
ra si Alixandra şi
cY-aü fost Postelnic-Mare»
Sile luy, precum , si împart mo-
BC

si vil la Cotnari,
«in episcop» (Bibl.
La 16 Mart 1669, Duca-Vodă dt un Ac. Rom.,
xLy1). 166/
act pentru Alixandra, sora
telnicul, tp proces cu mănăstirea Iorgit Pos-
din Cetatea
al lorgit la ministre (Bibl. Neamţului. Vasile dăruise un
Ac, Rom., 134/xLıy). sat
 Y
AR
340 pentru ave:
boierilor
à clerului si că se
o mărturie
1662, SC di N'ali copil, asa
La 12 Septembre lui , fat a lut Trufanda. er ea tre ce la
soţ iei av
Postelnicul si imare». Apol

IBR
rea lu! Torga Io rg a Po st elnicul vir pr dir t ma rt a să
de Va si le -Vodă, «fiindu-Y at un ci a as upra jirit neste cu gra bi
jea lăndu-e(ă] e dări fiind
an. «Ce, timp Titiriscu, la car
Gheorghe Ştef si la Ha nu l de ban t, de
li la Impärtti
e i, căte o sumi
da, cu asupreaa voiarif cel mar ast i dare.

YL
noï , pre t int r act
pre toți pre de asupra tr
mare, pus-aü ătiaască banif Io Evstratie Da
”
şi du pi ac en ia să ni-s pl Sa Do mmi nostru
am dat, si şi Mă ri ia ra de su s, —
eame timpländ
u- are de Ta
intr’aceaia vr ariü, Vornic-M iară pre
nof atuncia boi treaabi a tirif,

SIT
a, a fir ia cu int r'a cía
bijla] Voevod sute de tal eri băt uţi
iorghi Stefan
:
ia Sa siapte intia luf Gh
dat-ati si Märi dat Mă riia Sa inna do mn es cU , să
acestor bani
ct- aù
it, find sat
urma datulut ta sat Mätcan lucru aceia
Sva tul , şi- aii poftit aces ma l sus. De care
Vodi şi à tot ri em
Sale pentru ace
l ba ni ce sc ER torsu noi, jar
Märiet Sale
51 dia Märiel in wi aa ba QiriY ni gati in St ef an-Vodi si
cf -a m dat not atuncia od a, aü soc otit Ghiorghi Miriet
bani bij(2) Voev
To Evstratie pa , ca sit fie
Domnu nostru; 70 0 de taleri bitutf rghi
NIV

aci ale Gh io
sat Mätcanit pe
ntru a, diaaca lipsi
iau dat acesta in vin ci, Ta r, dupi aciast în loc ul lut , in
fe ] mo si e si cumpăritură rg hi : Gh ic a- Vodi Domnu bi j[a]
Saal stitu Ghio Evstratie Da
din Domnie si u nostru jo
| Stefan-Vodi Si Mări ia Sa Do mn it in du pre
ovei, atuncia ica-Vodi, trim
i Ghiorghi Gh
LU

Scaunul Mold maz ili e, îar cu yr ia me , find

boerie stătu la Tarigrad, afland
prilej
Vocvoda din re capichihae la Ra dulut Pitariul
să do-
ul cel Ma -Y am in te
Radul Pitari ri dX ns ul , si fii ndu în de mn at pre
cu socotinfi cit meşterii şi
cu taint ait
acel Domnu Sal e».
RA

cu ma re Mä ri ct
la sat Mifcan
if, pre sama
pindiascl ace mpăra acela sat elnicul,
a- Vo di ca să-s faci a cu . cu mn at ul lorgit Post
Ghiorghi Gh ic <l or ga Sto lni cu: si alt fe:
du fata lor Mariia ,
ul Pitaruluf Ra Postelnicul, şi
Vind decl. sat a Tor git a] Vo ev oda,
NT

sor bi j(
lut Alixandra, , 10 Evstratie Da
și giupăniaasa i Sa Do mn u nos tru
l isp c de iso
«Sb find Mări dzat 2 esiria
la pîri cu ace
ctort a lor. nu s'a ù cu te uJmnfeldztü
ali
din boerie, um, diaca Df
atuncia: mazil i. ..Iari ac Do mn i a
CE

ef an -V od cv od a
hiorghi St bijfa] Vo
cumpirituri
de la lo Evstratie Da ; dar Dom-
Mă ri ia Sa Domnu nostru str ică a doua vinzare
miluit pre act ul. Se dă 500
Moldovel», el
ara tă banat», mal
hi not si (rif du «vr 'o strämbitate si |
lut Ra
să aibi sofia Rom., 130/117)
.
I/

nul, nevoind il e (Bi bl. Ac. cu lu i Ne cu le f», poate

ă semnătur isale Vister ni
de lel. Urmeaz 6 vînzare «dum |
1661, găsim s4/uvimm)-
AS

23 Iul ie , nil
La
cron ic ar ul ui (Bibl. Ac. Rom. ul ui se afl á un act din
Neculcea, tatăl la Ar ch . Stat Ion si cu
şin frate-miei
pachetul 9 Ca impreună cu
P. 42. în re sc o Mu st e, e» . Se me nj io-
20 de la «Dum
it lut Iftimi
orile CAmaragu
UI

Septembre 17 os ie si Axinie, sur | \

tr e ‘T od
mätusile noas fat a Ilincăi (n° $). Ac. Ro m, P+ 5, se
a, al
că in ms. $42
r, Teof an
neuză gi O va ea ob se rv ef an -V od i? ce
familia Must ficforul luY St
BC

Cu privire la la «lon Vo iv od
ra-de-j05» Io an
unut act de Vornic de Ta
aflX traducerea Pet ru, 4 jut Dumbravă pe a Hu ru l pircălab de
fiuluf Lu
poartă credința sus , Co zm a Murgul,
de
ic de Tara
Grumeza Vorn
 341

Y
Hotin, Toader pircälab de Neamţ, Ioan Gole Logofăt, ispravnic, şi menţiunea

AR
că l-a scris Criste Mustevici. | |
P. 76. Alte ştiri despre. Văcărești se afli in ms. 260 al Academiei
…. . | |

IBR
Romîne:
La 20 Iulie 1743, Mitropolitul Neofit scrie lut Ştefan Văcărescul, biv Vel
Dvornic za Tirgoviste, mentionînd si pe eräposatu moşul dumisale Pană Că-
pitanul> de supt Duca-Vodă (f° 46): Pană ţinea pe Vlădaia si lasă un fii,

YL
Bărcă, ce e Mare-Logofit. — La 24 Maiti 1745, «Päuna Cojasca], fiica ripo-
satuluf Bărcă Cojăscul biv Vel Log.», di un zapis ela mina dumnealui vi-
rulut miei Stefan Vicirescu Vel Stolnic», ciruia-f vinde jumătate din Cojestt
între ef, la 11 Maiü 1749 (f° 47 Vo). — La

SIT
si casa (f? 47). — Altă vinzare
12 Maiti 1749, Grigore Ghica întăreşte «sase boeri la mosiia "Cojăştil> lul
Ştefan Mare-Clucer (ibid. ). — La 9 Iunie misurítoarea locului vindut "(to 48
Vo), — În alt-act, de la 9 Iunie, Piuna e calificati de «vari premare dumnea- ER
lut Vel Clucer» (f? 49 Vo). — Altă vinzare între ef la 12 Iunie 1750 (f? 50
Vo), — Pe f? 51 se află altă copiea testamentuluY Mariel Văcărescu 119 Sep-
tembre 1797). — La 25 Iulie 1798, Alexandru Văcărescu declară că, neavînd
IV
cet 10.000 de lef ce. trebuie pentru a plăti datoriile si a face pomenirile
«dumneaet răposata mätusi-mea Mariia Văcăreasca, sora räposatuluf părintelui
UN

miel», care Maria i-a lăsat Cojestif, e silit a vinde moşia către «Märlia Sa
prea-luminata noastră Doamnä Ruxandra Ghica, a prea-innálgatuluf nostru
Domn Constantin Gheorghie Hangeri Voevod, fündu-mY rudă de aproape si
văzăndu-o cu cuget bunu asuprä-mY si rävnäde a mă folosi cu multe feluri _
AL

dX facert dX bine». dă dect, «ca o rudă si ca o făcătoare de bine, cu pre-

I-o
îndestulat, de tl dooăzeci dX mie», adeverind despre luarea banilor, catăt pe
epitropit nevărsnicilor fratY af miel, cari sint Preasfinţiia Sa părintele Mitro-
R

politu färiÿ, chir Dosithie, i dumnealui Vel Banu Dumitrache Ghica,si dumnea-
NT

luf biv. Vel Banu Dumitrasco Racoviţă, căt si pe toate celelalte rude ale mele
de spre partea tătăne-micii, ce sănt maf aproape la rudenie decăt ' luminata
Doamna». Supt zapisul scris de Vel Medelnicerul Grigorie Merisescu, sem-
CE

neazí: «Alecsandru Văcărescul biv Vel Cluéfe]r . ... T Ianachi Vier...

1 Marita Vier... | Safta Vifer. . . . Ştefan Văcărescu biv Vel Logofăt . . .
Barbul Văcărescu biv Vel Vist.» (f? 55). — La S Septembre 1795, Alexandru
declară că, «in vreme cînd am vändutü acfastă moșie Mării Sale luminatel
I/

Doamnef, fiindu zălogite zapisile i hotărniciia . . ., ami fost făcut vănzarea pă

Una mie stănjăni, după diiata mXtusi-mif . . . şi după chear foaia de zestre a
AS

dumnei, iscälitä dă mosul mici Stefan Väcärescul Vel Dvornic». Acum, «diz-
zălogindu-să scrisorile», se află numa! 773 de stînjeni. O nouă măsurătoare
confirmă această socoteală din urmă. Alexandru întoarce deck banif pentru cît
UI

pănă la o mie (f° 56). — Urmează ordinul domnesc pentru măsură-

lipseşte
toare; 22 Septembre (f? 57).
BC
 to
co
Nw

Y
AR
IV.

P. Lx, rindul 6 de sus: «1606» în loc de 1605.

IBR
ce nu se notează, «Grozav din Petiia cea Mare» di :
P. cxcur La o dată
Vornicul cel
moşia sa pentru 25 de etalerŸ buni» luf «Dumitrașco Soldan
T[a]ra de sus». Marturf: «mult ficiorY de boiarf, anume Gavrilas vi.
Mare de
si Neculaiii Mogildea de Oniceani,
tavul de-aprodzY,. Irimiia Murgulet, Pavil

YL
ti si Dealeü de
Ilie si Ghiorghii Septelicesti şi Ionașco si Ghiorghii Cärstienes
, «Eii Dubäü
"Spätäresif şi Iurasco cY-aü fost Portar, și Pahulcea ot Şerbăneşti
si «Iremiia Murgulef» (Bibl. Ac. Rom., :
singur am scris». Între semnături,

SIT
59/LXXXI).
al Saftet
La 4 Februar 1662 Istratie Dabija dă o diplomă pentru un sat
Supt Vasilie a fost al luY Savin Prăjescul Vor-
jupăneasa luf Soldan Vornicul.
Uriache Vornic si Savin Vistiernic, «si neme dintr'aceşti
nic, Toma Vornic, ER acum ce să
boieri nu s’ati maf ispitit să mat ica pre aceştia vecinY, fXr' numaf
ispitiaste boiarinul nostru Miron Costin» (Bibl. Ac. Rom. 38/LXXXVI).
pentru un
La p. cxcir. Din acest an avem următorul act al luf. Matel-Vodă,
NIV

Buda. il repro-
prieten ungur. Originalul se află la Deva în posesia familicY
a-mi trimite d. profesor Veress Endre.
duc dupa fotografia ce a bine-voit
bjiiu Io Matef Bas[aJrab Voivoda i gspnü pisem gvsdmi voao
| Mistiiu
tu [u]ror slugilor Domnie! Meal[e], vert carii
LU

boiarilor Domnie! Meal[e] si voao

că aié al spus
cu €[e] slujbe vet imbla u sudstvo Gorjiiu, dau-v[4] a stir[e]
Bărbat Mateias cum al pus la Jup[A]nest[f] 1 taler; ci, de vream{e)]
, jupănul
carte a DomnieY Meal[e], iar vot numat acel taler să lua,
ce vet vedea éast[ä]
RA

să vie vr'o jalobă la

cătu-Y scris, mal mult... însă nu cearef, să nu cumva
carte a DomnieY
Domniia Mea, că cine-s va ispiti intr'alt chipu preste acastă
de cätrt Domniia Mea, Jar, de-s va
Meal[e), acela om mare certare va avea
NT

niscar! oameni striint nescris talere, să fie volnic a strănge acolea

putea el gäsi
Domniia Mea,
la Jup[ä]nest[f] ; si de niminea opreaal[4] să n’arb[A]. Acasta grăescu
sam rec gsvdmi, Msta Iun., 14 dns, vlt 7146.
iacoda neast povec gvsdmi; i is
CE

! Io Mateiü Voevod.

asse de bir pre

De en stire szlusilor sze de pacse szatului supenystilor de
un taler,
I/

anu li dă un
Urmast în stäpinire moșiei aii fost alţi Unguri, cărora Brincove
- privilegiu, în cuprinsul următor:
AS

siiu poveleniiu
+ Mistiiu bjiiu Io Costandin Voevod i gsdnii. Davat gdvsmi
Andras i Buda Micliug din Ardeal,
gvsdmi acestor boiarf striinf anume Buda
carte:a Domnii Meale să aibă a finearea la satul Ju-
cas fie volnicf cu acastă
UI

liud. 10, iar de cătră

pänestiY ot sud Gorj! oameni striint den Tara Ungurească,
haraculuY si de adaosul
Domniia Mea să fie în pace si ertaj de haraë, de lipsa
a treia, de ruptorY si satara-
BC

haraéuluf, de Vel Seaama, de seaama a dono si

lele ce să punu pe silişti, de cal de olac, de podvoade, de conace si de alte
d3jdf si orănduiale, cXte vor maf fi peste an în ţara Domnii Meal[e], de niet
 345

Y
unel[e] val si băntuial[4] să n'aibă. Pentru că, fiind acești neamis p.

AR
Domnii Mealfe] de la Ardealu, Domnia Mea le-am dat cartea Domnii 1 de
pentru aceşti oameni ce scrii mal sus, să şi-l scutească far de nici « CC
tuială, ca să poată fi de treaaba ‘side ajutoriul dumnealor. Asijderea porut

IBR
Domniia Mea si voao, tuturor slugilor Domnii Meal[e], orf-carel cu ce să
vet umbla íntr'acest judeţ, şi măcar de ar fi să dea si cei ertaff cu cărții” -
de oamenil acestor neamis, toți să vă ferijf, că cine să va ispiti a-Y Dăntui!
de ce, unit ca aceia bine să ştie că rea scărbă si mare certare vor petre

YL
de citri Domniia Mea, CX asa iaste porunca Domnii Mealfc]. Tisaam)
gsvdmi. Sept. 3, 7215.» |
P. ccr. În acest an se aduseră moaştele Sf. Paraschive. Cu privire,

SIT
aceasta se află în condica mănăstirii Bärboiul (la Ac. Rom.), f9 62, un act 1
luf Vasile-Vodă, in care se spune că egumenul de la Golia arătă «un zapi.
de mărturie dela părinţii si rugătorit nostri, chir Evloghie, episcopul Romanului,
şi chir Gheorghie, episcopul Husulul, căndu li s'aù timplat lor a merge in-
ER
nainte moastelor a sfintei prea-cuvioasei maicif noastre Paraschevet la tărgul
GalatiY> ; «Catrina luf Dumitru Uricar cel bătrăn> di «drepte moari ce ait
avut pe dubase pe apa Bärladuluf>, la Vatoped. |
IV

P. coxxıv, n. ft. Avem, din 24 Octombre 1666, un act prin care Ste-
fan Boul biv Vornic, Dumitraşcu sin Stefan Boul, David ot Zalucenf, Pet
UN

Drone, Isac, rudele Ciogole!, se înţeleg pentru a-și împărţi niște Tigant (B
Ac. Rom., 7[x11).
La 20 Mart 1659, Stefan Boul Vornic Mare de Tara de jos, Toma
Vornic-Mare, Häbäsäscul Sărdar, Buhus Clucerul cel Mare, Miron Cioge
AL

biv Clucer, Constantin Prăjăscul Sulger-Mare, Costea Moţoc biv Sulger, Sa

hiv Logofăt, Vasile Soldan Jicnicerul, ce-și impärlise moșiile Movilestilo
R

Balicaï, declară că le daü «dumnect Ileana, cucoana răposatului Ion-VodX ]

ghila» (Bibl. Ac. Rom., 42/LvI). | |
NT

P. coxxxr. La 1650, din Suceava, Vasile-Vodi mărturiseşte că i-aü adus

lut Mavrodi și Nichita un zapis, făcut în Constantinopol, de la Necula Ca
giul biv Vel Vistier și Ionașco biv Agi, ecapichihäY ale țerit moldoveneşti:
CE

de la „Hwpra Karansanıd nun nen Moers“ si [RJamandi Vel Pah, si Ic

Gramaticul, Dima Rusul, Scarlet, Iani Iatro, Condorat, Chi... cYati, Parv:
Margarit, Pandadzi, «gealepi», Necula Pant «biv Cămăraş u chervăsăr
<Ivä...>, ce spun că înnaintea lor chir Asanachi, fiul lut Constantin Asani
I/

lebi, şi Iorga Asani, şi Manoli şi Constantin, fit luY Iorga Asani,se tocmes
Cucorasit (Tec
AS

Apostol Mavrodì si Nichita şi li dati Läturiscanit, Cioctrlanif,

si Serpeanit (CovurluY), vindute lu Constantin Asani Celebl de Enachie :
telnic (Bibl. Ac. Rom., 35/XLVI).
UI

. P. cexci. Din scurta Domnie moldoveneasci a luf Ghica e acest

Pentru judecata preoţilor: «lo Ghiorghi Ghica Voevoda, bjiiu mlstiiu gsr
zemli moldavscoï. Adeci Domniia Mea, împreună cu tot Svatul nostri
BC

boiarif cef marf și cel mici, am socotit pentru rindul rugätorilor nostri că:
rilor si călugăreţilor si a preufilor si diiaconilor celor mirenegtf [cu ficto
 9
€

Y
si cu năimitele lor, si cu toate breaslele] si atot
ale lor, şi cu năimiţii,

AR
de care lucru
| besearecif, cif sint de beseareci, cliriţii, adecă fircovnict;
de vre o
4eles Domniia Mea cum, cine să prilejeaşte mainte să infeleagi
acela si aleargi mainte de-Y pradî
ii, să fie făcut vre unul dintru dXnsit,

IBR
pärcälabY, orf globnich, orl desugubinarf, orf fie ce Scaun
riobeaste: ori
toate
si nu să stiü ef la ce Scaun vor mearge să-l giudece, ce-Y trag in
du de jaloba lor, am căutat si am cer-
ile. Intr’aceaia Domniia Mia, injelegin
pravilă a Besearece l, ce giudet va arăta să-l giudece pre unit
si la sv{X]nta

YL
„aceştia ce. maf sus scriem : cu giudet mirenescu, ali sufletescu, la boiarf
vor
Dec! sv[X]nta pravilt asia porunceaste şi invatt: afarl
earge, ali la Vlădic[a).
n'aibX treabi a-Y
e moarte, orf căte gresiale vor fi, nicl un giudet mirenescu să

SIT
cu acela să aibi
riudeca, ce numai carele va face moarte, dea cel de besareci,
vint si greseale st nu aibă nimea nicto treaabt cu
eabt Domniia, iar la alte
fără numai Vlădicit. ‘Pentru acia. Domniia Mea poruncescu tuturor îm.
dănșii,
si vXtasilor de pre
preunî, boiarilor celor mari si celor mici, părcălabilor
si desugubinarilor, saü fie-cine va
ER
fi din slugile Dom-
la ţinuturi, şi globnicilor
toţi să
nieY Meale, salt slugi boerească [saü fie cine va hi), deacmu înnainte
si cu tot Svatul DomnicY
ştie cum sati socotit şi s'aii tocmit cu sv[1]nta pravili
NIV

a-Y gindeca],
Meale, cu episcopi să aibî treabă Mitropolitul, [cu toţi episcopii,
şi cu trie
iar cu călugiri si cu călugărițele şi cu preotiY si diiaconiY mirencşti,
ca], să aibi treabi a-Y giudeca si
.covnici [de prin slobodzit si de pren bude,
Mitropoli-
LU

a-Y erta si a-Y globi, cines dupi deala sa; pre cef din eparhiia
să aibă treabi
tulut să aibi Mitropolitul, pre cel din eparhiia Romanuluf
eparhiia de Rădăuţi să aibí episcopul de
episcopul de Roman, pre cef din
din eparhiia Hușilor episcopul de Huşi; altul nimea să n'aibt
Rădăuţi, pre cel
RA

acestY ce maf sus scriem, nice cu casele lor, macar

treabi, cu vre unul de
Ce, de să va
cine ce gresalî ar face, nime să nu-l prade, nic! să-i globască.
lucru ca acela să nu poati aștepta acel năpăstuit, de va avia
timpla vre un
NT

să-l prindză pre unul ca acela, şi să-l ducă Ja

nestine vre o nevoe ca aceaia,
sa, pre dreptate şi
Vlădicul săii, în care eparhie va fi, să-l giudece după deala
pravilt, iar altul nime st n’aibt treabă cu dingif. Aşijderea si de
cu sv[ä]ntaa
CE

cununi! si de singe amestecat şi de ceia ce petrec

cuscrif si de cumätrif si de
pre toj. să-l aibî a
den afară de leage dupi obiceiaiul crestinescu, -— pre acestea
cu sv[X]nta pravili părinții si rugXtorif nostri VIXdici{ ce mal sus scricm,
“certa
la oraş, ori
sa, carele după deala luf, fie în ce loc va fi, orf
I/

cines eparhiia
saii călugărescu, sali în slobodzie, saü fie In ce
în sat domnescu, orf boiarescu
a-Y giudeca si a-Ÿ certa.
sat în fara Domniif Meale, altul nime sf n’aibi treabi,
AS

nu intr'altu chip, ce după cum scrie la

Si aciasta s'aii tocmit si s'aii intérit,
tot Svatul Domniet Meale. Iar carele nu va asculta si va călca
svăntaa pravili şi cu
ca acela să va giudeca ca
sv[a]nta pravili şi porunca Domnie! Meale, unul
UI

pre un călcător de leage ; într'alt chip nu va fii.

În Iaşi, vit 7166, Maiti 22.
BC

Jo Gheorghe Ghica Vozvod.

- Pecete mică cu ch:novar.
Apostol,
(Bibl. Ac. Rom., 73/LXI-)

DN 4
ui:
4 (ied
N

bAi .
 345

Y
Actul e reprodus de Antonie-Vodă,la 24 Decembre 1675, şi apoi de

AR
Constantin Cantemir, la 9 anuar 1692. În actul luf Antonie sint adausele ce
am reprodus în crosete,
La 11 Iunie următor: Ghica dă voie «boiarinuluf nostru Agăt si gludelut să

IBR
de Jigant> a-și căuta Tiganit, «ori in tiginia Domnii Mialfe], ori în ţigănie |
bocriascä, ori în figänie călugăriască> : «a-Y lua pre toți de grumadzY, cu tot
ce vor avia el» (ibid, 11/1x). |

YL
P. 13, n° xxIII. Trebuie a se ceti: del[a] Beleanis.
P. 32, nota, rîndul 5 de sus al traducerii romänestY: «care are», în loc
de: cca să aibi».
P. tir, Mat găsim la 8 Maii 1664 un zapis pentru o vînzare către «Toa-

SIT
der Ungureanul, pírcila bul de Ținutul Totrusuluf». Pe V9 e începutul altet
vînzări către el. O a treia vinzare e din Päträscant, 1664, April 14 (Bibl.
Ac. Rom,, 6alx <XXV, 72/KXXV).
P. 113. SX se apropie de acest document ER cel din 1664, I9 Mart, al lut Is-
tratic-Vodä pentru Pătraşco Logofät al treilea, citruia-Y dă satul Costești! al lut
Gheorghe Stefan: «pentru care lucru, în zilile luY Stefan Vasilie-VodX, după
duceria din țari a luf Gheorghie Stefan Voevod si luf Vasile Ilatman, fratele
IV

luf, rimas-aü toate satile lor pre mina lu Stefan Vasile Voevod, pentru dztorie,
multă sumă de bant: doaă-zăct mil de talert, cY-aü fost dat Vasilie Voevod
UN

prin mina luf Ştefan Voevod Gheorghie, pnindu-l Logofăt-Mare, ca să-Y tie Ja
sine pentru primejdif, stiindu-1 boiariit credincfos ; iar Gheorghie Ştefan Voevod
cu acel banf ali cercat mijloace de gind răii si s'aü rădicat Domnü cu multe
osti străine asupra luY Vasile Voevod, de lati scos si din pari». Pätrasco luase
AL

PiscaniY. «lar acmù, cănd aii fost în zilele si în Domniia noastră, venit.aii
si Vasilie Hatmanul, fratele lu Ştefan Voevod Gheorghie, din pribegie, soco-
R

titu-s'aii cu tot Sfatul färiY, nefiind vinovat, de i s'aii dat toate satele ce i s'aù
venit la împărţiala lor», Satul noii e pentru Päscant (Bibl. Ac. Rom., 5/LXIX).
NT
CE
I/
AS

en ren... nr ne ee

ü REV OLEA,
fr !
UI

UNI RSE TEE,

BC

TS Fe Ten pom rum tee pa

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IVER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 BC
UI
AS
I/
CE
NT

LS
PES
RA
L UN
IVE
RS
ITY
LIBR
AR
Y