Arh. Olteniei, III, 13, Mai - Iunie 1924.

_.
v
ANUL III No. 13. Maihillie
-",
fj-itgw' :
-Aran La DOA 1)511I

-t 5YE hIIMTIVRA 1YLOR
o- !4.:,....'44,7 t
ITCH- K FAIMRDlit5QC
_
J,ine-./\-,-.N.014,
ok m)-.10.4p,u, -,.:._ I. 0
ellvtatPAA* r2. 4, SECT., ISTORIE -

411,-",z. pW19 e0.41 ..,. ,,.....,,,
; ...... .4
- lb! UMARUL DE FATA

i
.
t ;4 "..
1.21 Ft.?' ARTICOLE SEMNATE DE:
...,. ., r I. C. FILITTI
C. J. KARADJA
.,
.2 1 P
G. M. DEMETRESCU
I. C. BACILA
COMUNICARI_DE:
G. BOGDAN -MICA
. , DR. MARTIN ROSNA
.
'70-\ D. IZVERNICEANU
-.....-_,..-... N. P L 0 P $ 0 It
ST. BO S I E
C. V. OBEDEANU
G. BULAT
.
il ., i.7-6 A° ____T-d1,1 :
T.
V,.,.., RtDACTIA ..w.,, OLTENIA PREISTORICA

l'f 5triIIIERTATE 1- 25 : ,,. .
S '
DOCUMENTE
' . . OLTENIA CULTURALA
ADMINI5TRAT1A .
CRONICA STIINTIFICA
-
.11
Generf1orescu20
-CRAIOVA-
ECENZII
1
ARIIIVEkE OLTENIEI PUBLICATIE BIMESTRIALA
Sub directiunea D-Ior Dr. CH. LAU61ER i Prof. C. D. FORTUNESCU
CU COLABORAREA DOMN1LOR
AL. BARCA_CILA_ T. G. BUL AT ILIE CONSTANT.

Profesor, T.-Severin Profesor, R.-IT:deco Profesor, Caraeal
N. G. DINCULESCU C. GER 0 T A. N. PLOPSOR
Profesor, Craiova Prolesor, Calafat Protesor, Plenita
SIJMARITL No. 13.

Banii i Caimacamii Olteniei . . loan C. Filitti
Craiova in veacul treent (urmare) . . . G. Mil. Demetrescu
Oltenia dnpa." memoriile Gen. von Baner . . . Coml.. J. Karadja
Oltenia snb Austriaci: tin document cartografic . loan C. Wacilà
Oltenia preistorick' : Roata olarului ; Din oMria preistoricd a Olteniei;
Lipsa cremenei lnstruite in Oltenia, de N. Plopsor.Sfaturi practice, de Dr.
Martin Roska.
Acte si docnmente: Documente din Colecfia D-Iui Mipt Sdulescu,
transcrise de N. G. Dinculescu. Carte dela Matei Voevod, comunicatà de
C. V. Obedeanu. Zapis din Negoe$ti, transcris de N. G. Dinculescu.
Note si comuniari: Samboteanca ? de G. Bogdan-Duic5. Inscriptii
din Bisericele Olteniei: Cernefi, adunate de T. G. Bulat Manuscriptul unui
Beind(ean, despre Moldova inainte de 1848, comunicat de D. lzverniceanu.
0 recttficare, de Me Constantinescu. Din gura Poporulai despre Tudor
din Vladimir de Gh. Dumitrescu-Bistrita. Columb,aca in pdraele Doljului,
de St. Bosie.
Oltenia culturahl.: Mi$carea culturaM in Craiova, de Fortunato.
Mi,scarea culturalit in Caracal, de llie Constantinescu, Din Severin.
Cronica stiintifick" : Rostul Muzeelor etnografice ; Cum a fost desco-
perita America; Berea la vechii Mexicani, de Ch. L. Insemndriistorice ci
geograjice,- de T. G. B.
Recenzii: La Catalogne et l'Arménie au temps de Jacques II, de C.
Marinescu, Paris, recenzatá de T. G. B. - Antologia Rumena, de Carlo Taglia-
vini, Bologna. La Reforme Agraire en Roumanie et les optants hongrois
de Transylvanie devant la Societe des Nations, Paris. La Medecine au
temps des Pharaons, de Prof. J. Guiart, Paris. Notes ethnologiques sur la
Transylvanie, de acelas, Lyon. La Monografia del Profesore Matteo Della
Corte su la Groma, de P. E. Bilotti, Salerno. Menirea Etnografiei la Ro-
mani, de G. VAlsan. Contributii la o biografie a lui N. Bdlcescu, de P.
P. Panaitescu. Scrisorile lui Kelemen Mikes, publicate de C J. Karadja.
VIaltii si Morkcii, de Silviu Dragomir. Fragtnente din Cronica sarbeascd
a lui Brancovici, publicatã de acelas. Raportul Comisiunei Monumentelor
Istorice, seclia pentru Transilvania. Dare de scamd a Cercului
Cralovean".Poezii alese, de Elena Farago.Prozatorii spanioli contempo-
rani, de Al. Popescu-Telega Filimon flancu, de I. Dongorozi, recenzate
de C. D. Fott.
Revista Revistelor, de C. D. F.
Pentru reeenzii, sellimb de reviste si ori-ce priveF,4te partea redaetionalk

WI, se adreseze d-lui Prof. C. D. Fortuneseu, Str. Jules Michelet No. 2.
15168. Redaetia !;ti Administralia la aceeasi adresA.
Anal III, No. 13. AlaiuItinie 1924.
RRHIVELE OLTENIEI
SUB DIRECTIUNEA D-lor
DR. CEL LAUGIER si PROF. C. D. FORTIINESCII
IMMINIMENIIM111111111.11111
1.111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 IIIIIII11111111111111111111!
=
E L=.
E Sprijinitorii Arhivelor Olteniei pe anal 1924 g...
.. =
E D-mi EMIL MARIAN, Craiova 2000 lei E
E. Epitropia Bisericei A1ADONA DUDU 3000 lei E
E D-na J. BELIGRADEANU Bucuresti . 1000 lei .;,.
D-nu IULIAN VRABIESCU, Craiova . 500 lei 1
E. Banca Generath, a Tiirii. Românesti . 500 lei 1
E D-na Inginer I. Gigurta, Bucuresti . 1000 lei i
E Societatea minierá Mica" Bacuresti 2000 lei TA
= D-mi Mita Andreescu, Craiova . . . 2000 lei E

E Principe le BARBI). STIRBEY, Bum-a-esti 1000 lei E
E D-na N. COCULESCU, prof. univ. . . . 500 lei E
F. D-na ECAT. CARAGEA, Bucuresti . . . 500 lei E
.= D-nu. MI§U SAULESCU, Bucaresti . 1000 lei E
i BANCA NATIONALA, Bucuresti . . 10000 lei 2
i D-na C. V. Obedeanu, Bacuresti . . . . 500 lei 'E
E. D-nu Ernest V. Obedeanu, Bucuresti . . 500 lei
= Cerc. Militar-Civil Princ. Carol" Tillai§oara 2500 lei
E D-nn Dr. I. TRAILESCU, T.-Severin . . 500 lei 1
E CLUBUL UNIREA, T.-Severin ... 500 lei ff
Z7 E.
Eliminaimmumilmmianiammiamiummitimualwammulanuaalammalimmumanmull
Banii i caimacamii Craiovei

Legenda care, in jurul unui miez istoric ce se poate
regAsi, s'a creat despre originea banatului oltean, cores-
punde prea bine orgoliului local sau chiar national, pentru
ca o cercetare criticA asupra ei sA nu intampine obiectiuni
de ordin psihologic, deci cele mai puternice.
Dar astAzi, din fericire, s'a incheiat vremea and o scoald
istorica romanticA era poate o necesitate nationalA, asa cA
ne este ingAduit a face, si in istorie, stiinta pentru stiintA,
fArd preocupare de rezultatele la care eventual vom ajunge.
I. Mai intAi fondul istoric.
Cu evacuarea oficiald a Daciei Traiane de cAtre Aurelian,
194 ARIIIVELE OLTENIEI
tam nu s'a de§ertat cu totul de populatia ei romanica ')

In timpul invaziei Hunilor §1 Avarilor aceastä populatie a
fost sporita prin captivii romani adu§i de la sudul Dunärii.
Dupä suprapunerea slava 2) in sec. VI- VII, procesul de ad-
migrare de Romani de la sudul marelui fluviu a conti-
nuat, odata cu alt curent de scurgere a Slavilor spre im-
periul bizantin 3).
0 Bulgarie de dincolo de Istru", spre deosebire de
cea de dincoace de Istru", este adeverita in sec. IX, dar
argumentele actuse pentru a dovedi ca stapanirea ei se in-
tindea §1 asupra Daciei" 4) nu sunt hotaratoare3). Tot ce se
poate spune este ca' au existat neaparate raporturi intre a§e-
zdrile romano-slave de la nordul Dunarii §i statul buigar
desfiintat la 1018 de imparatul Vasile 6).
StApAnirea ungureasca nu pare a se fi intins dincolo de
Tisa, in Ardeal, decdt pe la sfar§itul sec. XI, pe and par-
1) N. Iorga, Le probleme de l'abandon de la Dacie par l'empereur.
Aurelien. In Revue historique du sud-est europaen" 1 (1924) p. 37.
2) Vechii Slavi din Dacia sunt zi§i de obicei Slavi-bulgari (P. J
Schafarik, Slawische Alterthamer, 1843, II, 152). Bulgar nu inseamna
In evul mediu cleat partea din massa slava... care a incaput sub o do-
minatie pohtica bulgareasca". (lorga, Romdnii si Slavii; Romanii ci
Ungurii. 1922, p. 8).
3) D. Onciul Romanii in Dacia Traiana pana la intemeerea Prin-
cipatelor. 1902, p. 38-40.
4) Niederle, Manuel de l'antiquita slave, 1923, I, 112. D. Onciul,
Originele Principatelor romanc, p. 13. 15. 16. 119. 123. Acela§,
Papa Formosus, In Omagiu lui Maiorescu", 1900, p. 625, 631. I.
Bogdan, ibid. 585-6.In brolura de propaganda : Les Bulgares dans
fears frontieres historiques, ethnographiques et politiques, aparuta in
patru limbi, la Berlin, Wilhelm Greve, 1917, Bulgaria este aratata ca in-
tinzandu-se asupra intregei Dacii pnà la venirea Ungurllor.
3) Singura stapanire bulgareasca pe care o admitea Hasdeu la nordul
Durfarii era aceea din sec. VII. (Negru-Vodd, p. LXII). lorga, Histoire
des Routnains. 1922.
6) A existat in Ardeal in vrernurile cele mai vechi i o oarecare po-
pulatie slava", iar in Oltenia ha existat farà indoiala o comunitate de
locuinte §i chiar o comunitate de organizatie prirnitiva intre noi §i Slavi"
(lorga, Romani si Slavi, p. 12).Pentru introducerea ritului slavon la
noi, V. I. Bogdan, 1. c.
ARIIIVELE OLTENIEI 195
tile Munteniei erau ocupate de Pecenegi, pe can ii inlo-

cuirA pe la sfar§itul sec. XII Curnanii, a§a Ca voevodatele
romano-slave, sau mai exact rornane§ti, cu organizacre int-
prumutatA de la Slavi, au fost cuprinse intre Unguri la Apus
§i Pecenegi, apoi Cumani la Rdsärit ').
prin pärtile Olteniei se adeveresc astfel de organizdri
Inca din sec. XI XII, cAci epopeea Niebelungen din sec. XII
citeazd pe ducele roman din tara vlahd", vecin cu Pece-
negii, iar diploma ungureascd dela 1247 pentru Ioaniti zice
cd tara lui Litovoi fusese a Vlahilor §i mai inainte.
Nici argumentele pentru o stapanire asupra Daciei al
statului Asane§tilor 2) (1186 1241) nu sunt convingA-
toare 3). Dar trebue admis lard§ cd intre acest stat §i voe-
vodatele de la Nordul DunArii au existat relatii de priete-
nie sau dependentd 4).
Pentru a se apAra contra Bulgarilor Infiinteazd Ungurii,
pe la 1230, banatul unguresc al Severinului. Acest banat
ntt cuprindea toatd Oltenia, ci numai rdsdritul banatului
timi§an, poate Hategul, judetul Mehedinti adicd o fd§ie
de amandouA laturile Carpatilor, de la raul Lotru pand la
Durfare 5).
') lorga, Romtinii pt Slavii. p. 48, far la p. 23-4 aratà cum trebue
Intelese unele arAt5ri ale cronicarului anonim al regelui Bela, ar5tAti care
au indus in eroare l pe Onciul, Originele Principatelor, 20, 24, 127,
131, 146.
2) D. Onciul, op. cit. 33-9.Acelas, Romtin(i in Dacia Traiand, 28.
3) Hasdeu, Negru VocItY, p. XL1X.Nici chiar In harta statulai Asa-
nestilor, din publicatia de propagand5 bulgara citat5, nu figureazA deck
o parte apusan5 a Olteniei, cu Severin l Craiova, i Inca numai Pentru
vremea lui loan Asan II (1216 1240).
4) I. Bogdan, I. c. (Introducerea alfabetului cirilic la RomAni).Hasdeu,
op. cit. LXXXI.De altfel f5r5 o suprapunere veche slavA i frã influente
la nordul Dunäril a statelor slave de la sudul fluviului, multe probleme
din istoria vechiului nostru drept sunt insolubile.
5) D. Onciul, Originile Principatelor, 43, 169 si rectificarea facuta
de D. Onciul In 7itlul lui Mircea cel Bdtrdn. Cony. Lit. 36 (1902) p.
40 nota.
196 ARBITELE OLTENIEL
La 1241 nAvAlesc Tätarii. Ei sunt intampinati, in Oltenia,

de banul unguresc al Severinului ').
La 1247 se adeveresc douA voevodate române§ti, in rapor-
turi de vasalitate cu Ungaria : al lui Litovoi in Oltenia
fArd a o cuprinde toed, al lui Seneslav la rAsArit de
Olt, care nu cuprindea intreagA Muntenia 2).
Ca date istorice sigure mai urnreazd : luptele stAtuletelor
române§ti cu Ungurii pe la 1270-1280 §i domnia inte-
meietorului unitAtii de stat muntene Basarab fiul lui Tihomir",
pe la 1330. In fine, de la 1367, o parte din banatul un-
guresc al Severinului trece, cu titlul de ban, asupra Domnului
muntean Vladislav Basarab, care dobAnde§te totodatA, ca
feod, de la regele Ungariei, ducatul FAgAra§ului 3).
Pe acest fond istoric s'au creat legendele.
11. Dimitrie Cantemir §tie, din izvoare bizantine, cä Petru
§i Asan, in luptele lor cu Bizantinii, s'au retras un mo-
ment la nordul DunArii §1 ca in oastea acelor frati figurau
Vlahi §i Cumani 4). Dar tot in istorici bizantini se mai
putea gäsi cA. Asäne§tii au infiintat o bisericA cu hramu
Sf. Dumitru 5) ; de aci o apropiere pe care o gAsim intAia
oarA in cronica banului Mihai Cantacuzino (scrisA putin
dupd 1775), care s'a folosit probabil de notite ale invAtatului
stolnic Const. Cantacuzino, contimporanul lui Cantemir
Cronica ne spune inteadevAr CA fratii Petru §i Asan fAcu-
serA in tara lor o bisericA in numele Sf. Dumitru §i trage
concluzia ca acei frati stApAniserl §i Oltenia did acolo
1) Cronica tdtaro-persand a lui Rasid, scrisA pe la 1303-4. (ibid. 35).
Dar cetirea Bezeren-ban", in care si Hasdeu I Onciul au vAzut un Basa-
rab, este gresitä. Trebue Zeberen-ban", adicS de Zevren-ban", banul de
Zevren, Severin. (Cf. Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe
sud-orientale, X, 1923, p. GO).
2) Aceasta se vede din chiar diploma de la 1247 a regelui Bela despre
cele douA voevodate. (D. Onciul, Originile, 39, 46).
3) D. Onciul, op. clt 57, 179, 199.
4) Cantemir, Chronicul, II, 255. Pasagiul din Nicetas Choniates, in
Onciul, Originile, 150.
Hasdeu, Negru Vodd, LXXXIII.
ARHIVELE OLTENIEI 197
este §1 biserita Sf. Dumitru, numitä BAnease l). Aceea§

poveste o repetA apoi Dionisie Fotino 2).
De curAnd chiar, unii au cheltuit vreme, ostenealA §i
eruditie pentru a descifra numele lui Asan pe ni§te orna-
mente ale vechilor picturi murale din biserica domneascA
de la Curtea de Arge§ 3).
Din existenta unui banat unguresc al Severinului incA
de pe la 1230, din care se desprinsese, pe la 1367, banatul
Severinului din titulatura Domnilor munteni, s'a nascut
legenda, pe care o gäsim in cronica munteanA scrisd in a
doua jumAtate a sec. XVII, despre un banat al Olteniei mai
vechi cleat Intemeierea statului muntean unitar 4)
Dar altA legendA, legatA de cea precedentä, §1 pe care
o intAlnim intftia oarl in aceea§ cronicA, mai vrea ca cei
dintAi bani ai Olteniei sA fi fost Basarabii, cari s'ar fi in-
chinat apoi intemeietorului statului muntean, lui Radu Negru,
care deci, rezultä indirect, n'ar fi fost Basarab 3).
1) Cronicá, publicatà In grece§te, sub numele frafilor Tunusli, la
1806.Trad. rom. de Sion.
2) Istorta Daciei, trad. Sion, I. 114.
3) Cf. Buletinut comisiei monumentelor istorice, XXVI (1917
1923) p. 32.
4) Istoria Tri RomAnelti de cAnd au deschlecat RomAnii. In Magasin
istoric, IV, 231 Legenda se repetA apol In scriitoril ulterior!, precum
In Genealogia Cantacuzinilor scris5 de Mihai Cantacuzino pe la 1775
(ed. lorga, 57-9), In prefata episcopului de RAmnic Chesarie Halepliu
(t 1780) la Mineiul pe Noemvrie (reprodusA de V. A. Urechea, 1st. Rom.
IX. 417) etc.
5) izvoarele dela nota precedentà. Pentru a da o explicatie istorIcA
acestei legende, regretatul Onciul vedea in Negru-VodA o personificare
popularA a stApAnirii AsAneftilor In Muntenia, numitA, printr'o terminologie
turanianA, Cumania neagrA, apoi Vlahia neagrA (Originile p.23). Intrun
recent 111 foarte interesant studiu intitulat Cum s'a alcAtuit traditia na-
tionalA despre originile Pril-RomAnelti" (Buc. Cartea romAneasea, 1924)
d. Al. Lapedatu aratA foarte limpede c5 Negru VodA" din tradltia popu-
lad este Basarab Intemeietorul de pe la 1330. D-sa nu se aventureazA
Insä sd dea un räspuns la Intrebarea : dece Basarab a fost poreclit Negru?
Dar tot d-sa aratA cA Basarab este acela care a izbutit sh curete tara de
Tatar( Intre 1345-1351 II Il-a Intins stApAnirea peste tot lesul muntean
Oa la DunAre §i Mare. SA nu fie chiar ad cheia problemei ? SA nu se
fi zis lui Basarab eNegru, tocmai flind CA a cucerit Vlahia NeagrA ?
Originea acestei legende se gase§te in Viata si traiul

Sf. sale parintelui nostru Nifon, patriaharul Tarigradului",
scrisa intre 1517-1521 pentru preamarirea lui Neagoe-Voda
§1 intercalata partial fn cronica amintita. Vorbind de domnia
lui Mihnea cel Rau Viata" zice ca acesta dusmänea un
neam care era mai ales si mai temator de Dumnezeu, caruia
era numele de mo§ie Banoveti, adica Basarabesti" si din care
facea parte Neagoe ). Dar Banovetii" de care este vorba
sunt Craiove§tii, iar inrudirea lor cu Basarabii se margineste,
documentar, la inrudirea lor cu Neagoe Vocla. Asupra in-
rudirii, toti istoricii nostri au fost de acord a admite CA o
soul a Craiovestilor, Neaga, a fost tovarasa Vara cununie
a lui Basarab Von cel Tank (Mlad) si mama lui Neagoe
Voda. Mi am permis sa fiu de altä parere, anume ca Neagoe
a fost fiul natural al lui Basarab cel Tartar §i al Neagai,
sotia lui Parvu Craiovescu 2). Trebue insa observat ca nici
dintr'o ipoteza, nici din cealalta, nu rezulta o descendenta
a Craiovestitor din Basarabi, si cd ori-care din cele dottä
ipoteze s'ar admite, Craiovestii si Basarabii räman doua
familii deosebite.
Dupd ce Neagoe a ajuns Domn, el §i-a zis Basarab, ca
fiu natural al lui Basarab cel Tanar ; ,Viata" lui Nifon
fiind scrisa pentru preamarirea lui Neagoe, dupa ce acesta
ajunsese Domn §i-si zisese Basarab, se intelege dece
Banovetii au fost confundati cu Basarabii.
Confuzia se explica §i mai bine daca se admite, cum
a propus d lorga, CA vorbele adica Basarabesti" au fost
adaogate dupa cuvantul Banoveti" in cronica din a doua
jumatate a sec. XVII, §i ca n'au figurat in textul initial,
pierdut, al Vieth" 3). lnterpolarea ar fi foarte explicabila.
Nepotii colaterali ai lui Neagoe, adica Radu erban si Matei
din Brancoveni, cand li s'a intamplat sa se urce si ei in
1) Istoria Tdrii Romdnesti, 1. C. 243.
2) Filitti, Craiovestii. In ,Convorbiri Literare", 54 (1922) p. 217 §i urm.
3) Iorga, In editia cronicei Istoriile Domnilor Torii Romtlnesti, p. 2
nota §1 p. 31 nota.
scaunul domnesc, §i-au zis §i ei Basarabi, ca nepoti" ai lui

Neagoe VodA. A§a dar, cand s'a scris cronica, in a doua
jumdtate a sec. XVII, trei Domni din neamul Craiove§tilor
isi ziseserd Basarabi ') ; era firesc ca pentru cronicar cele
cloud familii, Banovelii §i Basarabii, sd se confunde.
Dar se poate sd mai fi fost la mijloc §i altd conside-
ratie. Cronica pe care am citat-o a fost scrisd pentru a
justifica politica neamului cantacuzinesc, atAt de puternic in
a doua jumdtate a sec. XVII ; de aceea i se §i zice cantacuzi-
neascd §1 a fost atribuitd unui om de casä al Cantacuzinilor,
lui Stoica Ludescu 2). Dar Cantacuzinii de atunci erau ne-
poti de fiicd ai lui Radu Vodd Serban, care-§i zisese, in
domnie, Basarab ; in amintirile de familie Craiove§tii se
putuse confunda cu Basarabii, iar in cronica scrisd pentru
Cantacuzini de un om al lor, la pasagiul din Viata"
despre Banoveti s'a putut addoga, in mod firesc sau in-
teresat, ldmurirea cd ace§tia erau tot una cu Basarabii ').
Originea Basarabilor, aceea§ cronicA o trage din Ro-
manii cari au descdlecat la Turnu-Severin, s'au intins peste
toatA Oltenia §i au ales dintein§ii boeri care au fost de
neam mare §i puserA banoveti un neam ce le zicea Basa-
rabi, sä le fie capi, adicA mari bania 4). Se amestecd aci
cuno§tinta despre colonizarea romand cu legenda despre ve-
chimea banatului oltean.
In Genealogia Cantacuzinilor insä, scrisd de Mihai Can-
tacuzino pe la 1775, Basarabii devin originari din Sarbia 5);
Monopolizarea numelui de Basarab de catre Domnii Craiovesti se

explica cu atat mai usor cu cat numele de Basarab fusese uzitat numai
in ramnra lui Dan I (fratele lui Mircea cel Batran), careia a apartinut
Basarab cel Tanar (tatal natural al lui Neagoe), si care s'a stins Inca de la
1530, cu Moise Vocia.
2) Iorga, 1st. literaiurii romdne in sec. XVIII-lea, II. 614-619.
3) In cronica lui Radu Popescu, un potrivnic al Cantacuzinilor, nu se
zice ca Craiovestii erau Basarabi. (Istoriile Domnilor ldrii Romdnesti,
ed. lorga, p. 34 nota).
4) Magasin istoric, IV. 231.
5) Genealogia Cantacuzinilor, ed. lorga, p. 57.
200 A Ell I VELE OLTENIEl
trebue väzutd aci o influenta a notitelor rämase dela stol-

nicul Const. Cantacuzino, care dädea Basarabilor, ca §i altor
familii boere§ti, o origine bulgard '). Stolnicul, la rândul
lui, trebue sä fi fost inspirat de izvoare strdine, rdu intelese
de alttel §i de istorici moderni, din care s'au dedus stdpa-
niri bulgare la nordul Dundrii. Aceasta nu exclude ca strd-
mosii intemeietorului de pe la 1330 al prii Romane§ti, a-
dia ai lui Basarab fiul lui Tihomir", sä fi fost originari
de la sudul Dundrii 2).
cat prive§te legenda despre inchinarea Basarabilor cMre
Radu Negru, ea trebue inteleasa in sensul cA inchegarea
statului muntean a izbutit s'o fad voevodul dela Cãmpu-
lung §i Arge§, pe care l'au recunoscut ca §ef §i voevozii
din pärtile Olteniei.
111.Trec la §tirile pozitive ce ne dau documentele des-
pre banatul Olteniei.
Mari bani, in inteles de armuitori ai Olteniei intregi,
nu intAlnim !And la 1492, and apare in divan Barbu, ma-
rele ban de Craiova. El poartd, cel dintdi, titlul de mare
ban, spre a se deosebi de simplii bani, ce se inthlnesc din
and in and, pAnd atunci §i de atunci incoace, ca un fel
de armuitori de judete 3).
I) lorga, Operele (ui Const. Cantacuzino, p. 52.
2) Tihomir, ca si Tugomir, sunt nume slave. Revista istoricd, VI
(1920) p. 186. Numele de Basarab nu se Intalneste inainte de Basarab de
la 1330.
3) Astfel: Mogos, ban prin a doua jumatate a sec. XV ; Dumitru Ghiz-
davet i Detco la 1486; Hamza la 1489 ; Detco, Dediu, Diicu si Drago-
mit la 1491 (Stoica Nicolaescu, Documente slavo-romdne, p. 237); ban
de Mehedinti la 1511 ; Toma i Vkd (probabil bunicul vestitilor frail Bu-
zesti) la 1534, odati cu Barbu III Craiovescu mare ban; spre sfarsitui
sec. XVI: Petru banul de Baleni, Dragusin banul de Hotarani, Drägan
banul din Glena, Durnitru banul (intaiul sot al Doamnel Stanca); la 1578
Calota Paraianu este bab, pe cand mare ban este Dobromir (tefulescu,
Gorjul istoric, 151 nota); Mihai Viteazul a fost, la 1588, ban de Mehe-
dinti (Stoica Nicolaescu, I c. 301. 308); Pavlache banul [Caragea] pe la
1660 (lorga, Istoriile Domnilor Tdrii Romdneqti, 162 nota). Cred ca n'au
fost mari bani nici Teodosie banul din Perls, taiat de Mircea Ciobanui
la 1548, nici Matei banul din Caracal (Craiovesc despre mama), care cade
la 1560 in lupta dela Boian cu Petru Vocla, But Chiajnei.
A RHIVELE OLTRIV1E1 201
Ca Barbu Craiovescu a fost cel dintAi mare ban al 01-

ieniei intregi se vede, de altfel, din chiar izvoarelé care
vorbesc totu§i de o Oltenie autonomA mai veche cleat in-
temeierea Tarii RomAne§ti §i armuitä de Basarabi. CAnd
cronica zisd a Cantacuzinilor, reproduand un pasagiu din
Viata lui Nifon, vorbe§te de Banoveti, adia Basarabe§ti',
se referA la Craiove§ti. Mihai Cantacuzino, dui:4 ce citeazA
aceea§ cronia, scrie §i el cA banul Barbu Basarab a venit
din SArbia §i s'a inchinat apoi lui Radu Negru '). Acest Barbu
Basarab este insä tocmai Barbu Craiovescu 2) dela 1492.
Ce imprejurari au hotarat infiintarea insemnatei dregA-
torii de mare ban al Olteniei intregi in favoarea lui Barbu
Craiovescu ? RAspunsul pare greu numai fiinda apasä asu-
pra noastrA legenda, intdritä prin teoria neintemeiatA a lui
Hasdeu despre neamul Basarabilor, §i afirmatia, dedusä din
acea teorie, a acestui erudit cu bogatA imaginatie, cA Oita
la 1600 banii Olteniei nu se recrutau decal dintre Basa-
rabi 3). DacA insd inlAturdm din minte acest balast, nu mai
este nimic extraordinar ca un Domn sA fi creat, in favoarea
unui boer, o dregAtorie care nu prea difertt de aceea de
mare vornic de tara de sus sau de tara de jos, in Moldova.
DacA ne obi§nuim cu aceastA idee, nu vom mai auta
nici ascendente extraordinare pentru Barbu Craiovescu 4)
§i fratii lui, ci ne vom multumi cu ceea ce ei in§i§i ne
spun, cd erau fiii lui Neagoe dela Craiova, fArd a atribui
tatAlui lor nici o dregatorie. Am incercat sA arAt, inteun
studiu recent 5), cd panA prin veacul al XVI-lea, situatia
socialA principalA era aceea de boer-proprietar. Un proprie-
tar de multe sate, care putea raspunde cu multi oameni
de pe mo§iile lui la chemarea Domnului pentru oaste, era
Geneologia Cantacuzinilor, ed lorga, 57.
2) Hasdeu, Istoria criticd, ed. 2, I. 78.
3) Etymologicum magnum. Vd. art. Ban, torn. III, p. 2403.
4) Barbu Basarab din neamul Danestilor". (Hasdeu, Negru vocm,
CCXLIV).
5) Evolutia claselor sociale In trecutul Principatelor române. In Arhiva
pentru stiinta si reforma social& V (1924) p. 71 si urm.
202 ARHIVELE OLTENIEI
un personagiu macar tot atAt de important, dacA nu chiar

mai important, ca un dregAtor domnesc. Neagoe dela Cra-
iova, judecAnd dupa numeroasele proprietAti ale urrnasilor
lui, trebue sA fi fost un astfel de personagiu, poate cel
mai mare proprietar din Oltenia pe la mijlocul sec. XV ').
Fiii lui au intrat in cariera dregAtoriilor pe la 1455, in
varstä numai de vre-o 15-20 de ani 2), dupA cum mai
tdrziu Miron Costin slujea in oastea polonä la varsta de
18 ani. Favoarea de care ei se bucurA apoi sub Basarab
cel TAndr, se explica foarte bine prin raporturile acestuia
cu Neaga, fie cA era sora Craiovestilor, fie cA era solia
unuia din ei, a lui PArvu. Bänia cea mare o infiinteaza
Vlad Calugarul pentru Craiovesti §1, stabilind re§edinta
acestei dregAtorii la mosia lor de bastinA, Craiova, este
firesc sA fi numit mare ban pe cel mai mare dintre frati,
pe Barbu. RAmAne intrebarea dacd Domnul a infiintat noua
dregatorie din motive de ordin intim, cum sunt inclinat a
crede 3), sau silit fiind de puterea pe care Craiovestii o
aveau in Oltenia. Problema poate fi interesantä, dar este
secundard pentru subiectul ce ne preocupl aci.
Fapt cert este cA de la 1492 la 1535 Craiovestii sunt
mari bani numai cu cloud intreruperi: in Iulie 1529 si la 1531-3.
Despre marele ban Hamza din Obislav dela 1531-3 stim
cd nici nu s'a intitulat mare ban de Craiova, ci de Mu.
Puterea Craiovestilor ajunsese atAt de mare inat, pAnA la
stingerea lor in linie bArbAteascA la 1535, bAnia nu
le a putut fi disputatA de Domni decAt cu armele §i Inca,
afarA de momentele arAtate, Fara succes. Din aceste impre-
jurari se va fi nAscut si traditia unei vechi autonomii a
Olteniei. Radu VodA Paisie, Mircea Ciobanul, sotia acestuia
Chiajna si fiul lor Petru, au luptat pentru infrAngerea pre-
tentiilor Craiovestilor sau urmasilor lor prin fern ei si a ten-
1) Cf. spre piton numeroasele sate ale boerulul Cupcici din vremea
lui Alexandru cel Bun. (I. Bogdan, Docum. lui 5.tefan cel Mare,1. 195).
2) Filitti, Craiove#11, I. c. 198.
3) Ibid. 295.
ARIZIFELE OLTENIEI 203
dintelor de rAzvrAtire ce, pe urma acestora, se tot mani-

festau in Oltenia ').
CAnd dar, in a doua jumAtate a sec. XVII, s'a scris cro-
nica tArii, s'a format §i mitul etiologic pentru explicarea
faptelor. S'au amestecat o vagA traditie, poate §i arAtAri rAu
intelese ale unor izvoare strAine 2), despre influente sud-
dunArene si despre AsAne§ti ; situatia exceptionalA a Olte-
niei in tot timpul cat dregAtoria de mare ban fusese de
fapt un monopol al Craiove§tilor ; Imprejurarea cA, dupd
Neagoe VodA, Craiove§tii i§i ziseserA Basarabi, §1 astfel
s'a infiripat legenda despre o Oltenie autonomA cArmuitd
de Basarabi inainte de inchegarea statului muntean, iar in
timpurile apropiate de noi legenda s'a pArut intAritd intru
cdtva prin descoperirea unui pretins Basarab dela 1241 In
cronica lui Ra§id.
IV. Cu privire la bAnia Craiovei se pun insA §i alte
cAte-va probleme la a cAror lAmurire vor contribui colabo-
ratorii revistei Arhivele Olteniei".
1. CAnd a devenit Craiova ora§ pe mo§ie domneascd?
Mi se pare sigur cA la 1531-3 era incA mo§ie particu-
lard a Craiove§tilor. Altfel nu se explica dece marele ban
pus atunci de Domn din afard de neamul Craiove§tilor,
anume Hamza din Obislav, nu-§i zice mare ban de Craiova,
ci de Jiu. Si marele ban Serban (1535-8), de§i ginere de
Craiovesc, se intituleazd tot a§a. A§ crede cA dupA 1538
mo§ia a lost sau rAscumpAratA, sau confiscatd de vre-un
Domn. Poate cA Mircea Ciobanul, sau fiul sAu Petru, pri-
gonitorii urma§ilor prin femei ai Craiove§tilor, vor fi luat
mo§ia bazar", cum a fAcut Mircea Ciobanul cu mo§ia
TArgu-Jiului 3). Trebuia, inteadevAr, ca sediul celui mai de
1) Prima parte, genealogic5, a studiului meu despre Craiove§ti, mi-a
servit tocmai pentru 15murirea, In partea doua §i principa15, a rolului lor
politic §i a unor evenimente conexe din Muntenia In cea dintai jumitate
a sec. XVI.
2) Cf. Bulletin de l'Institut pour I'dtude de l'Europe sud-orientale
II (1915) p. 14.
3) $tefulescu, Tdrgul Jiului, 16-17. 69.
204 ARRI VELE OLTENIEI
seamä alegAtor domnesc sä nu fie la bunul plac al pro-

prietarului locului ').
2. Care erau atributiile marelui ban al Craiovei ?
Nu suntem bine documentati in aceastä privinta decAt
pentru veacul al XVIH-lea 2). Situatia Olteniei in timpul
marilor bani din familia Craiove§tilor devenise desigur ceva
exceptional 3), din cauza puterii locale a acestei familii §i
a monopolului de fapt ce-§i asigurase intre anii 1492-1535.
Totu0, primul mare ban, Barbu I Craiovescu, figurase
uneori in divane in urma unor boeri Mil dregAtorii 4). DupA
stingerea Craiove§tilor in linie bArbdteascA §i infrangerea
urma§ilor lor prin femei, marii bani au fost redu§i la si-
tuatia initialA de primi dregAtori ai statului, cam ca vornicii
de tara de sus sau de jos in Moldova.
Este cert, lista ce urmeazd o dovede§te, cA macar dela
1538 incoace, Domnii numeau 0 revocau ad-libitum pe
marii bani ai. Craiovei. Foarte des au läsat bänia vacantA.
Cronica lui Radu Popescu spune cA Mihai Viteazul a fost
numit ispravnic in locul banului dela Craiova, nefiind ban,
cA nu voiau sa pund Domnii bani, pentru cd de multe ori
se scorneau gAlcevuri asupra domniei, de acolo4 3).LDela
1538 pand la Mihai Viteazul intAlnim prea putini mari bani
§i luati dintre rudele sau boerii de incredere ai Domnului.
1) Cf. Filitti, Evolu(ia claselor sociale, 1. c. 100 si nota 3.

2) Banul este judecator sl carmuitor al Cralovel Prin el se dau ordi-
nele Domnului In cele chid judete", spune Mihai Cantacuzino (Tunusll, trad.
Sion, 22). Dupa recomandatia marelui ban se numeau de Domn functio-
narii din Oltenia : vtori armas dela scaunul Cralovel, treti logofat al
divanului de acolo, polcovnicul dela Craiova, cel dela Cerneti, judetul
dela Ocna Mare, judecatorli si zapciii, dascalil dela scolile Cralovel.
(Urechia, 1st. Rom. IV. 62-3. 79. 138. 150. VII. 82. 92. 171). TO acestia
plateau avaeturl marelui ban. (Ibid VIII. 493).Cf. Dionisie Fotinb, op.
cit III. 266.
3) Vezi formula domneasca din cartea data de Barbu II Craiovescu
la 1529, In Filittl, Craiovestii, 1. c. 201.
4) tefulescu, Tismarza, 202 (1493), 204, (1497).
5) Istorille Domnilor Teirii Romdnesti. Ed. lorga, 82-3.
A RHIVELE OLTENIEI 205
Marele ban Stan, de§i nepot de soil al lui Mircea Ciobanul,

nu stä totdeauna In fruntea divanului domnesc '). Numai
dela Mihai Viteazul incepe §irul neintrerupt al marilor bani,
cu exceptia anilor 1621-9. Cauza acestei intreruperi ar fi
interesantà de studiat.
Atributiile marilor bani nu se prea deosebeau de ale
marilor vornici din tara de sus sau de jos in Moldova.
In trecutul principatelor, de altfel, dregAtorii §1 mari §1 mici
cumulau atributii administrative, financiare §i judecAtore§ti ;
ei lucrau insA toti prin delegatie dela Domn 2)
Cronicarul Radu Popescu vorbe§te ca de ceva excep-
tional cA la 1669 Mare§ BAjescu, numit mare ban de Craiova,
nu s'a dus ca a41 bani de mai naintea lui, smeriti, ci
cu mare pompa s'a gAtit, cu slujitori multi din Bucure§ti,
ca grapl, adicä steag bAnesc, cu trAmbita, surle, §i dupA
dAnsul gloatA §i cati-va copii din cash' cu sulite, iar Inainte
cati-va povodnici 1mpodobiti" 3).
Stefulescu, Docum. slavo-romdne privitoare la Gorj. (Doc. din

1546 9).
2) Dovada despre atributiile multiple ale functionarilor domnesti o fac
hrisoavele scutind unele sate, in favoarea proprietarilor, de amestecul
dreg5torilor.Vornicii de Dorohoi autentificau zálogiri de mosii (lorga,
St. si doc. XXII. 233, anul 1654.Starostele de Cernauti judeca pricini
de mosii (ibid. 381, anul 1643).PArtile si-au pus zi dinaintea dregA-
torului nostru jupAn Dragomir vel vornic", zice un act dela Matei Von,
1644 (op. cit. X 176).05rtile de judecat5 ale marilor bani (ex. dela Dra-
gomir vel ban 1643, in Hasdeu, Etymologicum magnum, vd. art. ban ; dela
C. *tirbei 1707, in Arhivele Oltenia, I. 121 ; dela Barbu V5cArescu, 1752,
ibid. II. 386) nu se deosebesc de ale marilor vornicl i marilor logofeti
(ex. din 1719 la lorga, XXII. 339).Judetii i pArgarii oraselor dldeau ai
ei arti de judecat5.*i negutatorii judecau in unele pricini : M5ria Sa
n-a dat pe searria negut5torilor de le-au luat seama si a Camas dator
(cutare) i l'au bágat in pusdrie° (pe vremea lui Matei VodA ; Iorga, op.
cit. X. 176).Tot prin delegatie tacitA lucreaz5 marele ban Gheorghe Rat
cAnd, la 1600, confirmA Tismanel niste scutirl acordate de Domni anteriorl
(Stefulescu, Gorjul istoric, 280). Gheorghe Ra( nu era Basarab si nu
putea fi vorba de autonomic sub un Domn autoritar ca Mihai Viteazul.
3) lstoriile Domnilor Td rii Romdnesti, ed. Iorga, 165.
206 ARM VELE OLTENIEI
Din veacul XVII, se constatA cA unii fosti mari bani

apar in dregAtoria de mari vornici (Preda BrAncoveanu),
sau de mari cluceri (Ghiorma Alexeanu), pentru a reveni
sau nu apoi in dregAtoria de marl bani dacA au ocupat
mai mult aceastA dregMorie, sau dacA a lost ultima lor
dregAtorie.
3. Cine cArmuia Oltenia când dregAtoria de mare ban
era lAsatA vacantA ?
Cred cd se poate rdspunde : ispravnicul scaunului Cra-
iovei. Ne spune cronicarul Radu Popescu cd Mihai Viteazul
a fost ispravnic, loctiitor de mare ban. Am mai intAlnit
ispravnici la 1624-6, cAnd hrisoavelesi avem mai multe
nu mentioneazA mari bani in divane.
Dela 1656 panA la ocuparea Olteniei de cAtre Austriaci,
intAlnim in acela§ timp si mari bani si ispravnici ai sca-
unului Craiovei. Prin urmare ispravnicul era,poate cA
fusese §i mai nainte,un functionar permanent care, la
imprejurAri, tinea §i locul banului absent.
4. Mi se pare cd dregAtorii zisi caimacami pot fi priviti
ca urmasi ai ispravnicilor scaunului Craiovei din sec. XVII.
Titulatura de caimacam va fi fost introdusA, prin influentA
turceascA, de pe la 1737, and incep luptele intre Austriaci
si Turci pentru Oltenia §1 and se discuta dacA Oltenia va
fi reincorporatA in Muntenia, sau va forma o provincie aparte.
Dionisie FotinO spune cA, dela 1761, marii bani nu s'au
mai dus la Craiova, ci au rAmas cu resedinta permanentd
la Bucuresti §i a prin aceasta, fireste, atributiile si insem-
nAtatea caimacamului au crescut 1). Data 1761 nu mi se
pare exactd, cAci Mihai Cantacuzino, care scrie putin dupA
1775, spune cA banul, and pleacA din Craiova, lasA in
locu-i caimacam" 2).
loan VodA Caragea a redus si mai mult atributiile bA-
niei. El scrie marei logofetii de tam de sus, in Dec. 1812,
cA desi dregAtoria bAniei este cApetenia tuturor celorlalte
1) Fotinb, I. c.
2) Tunusli, 22.
dregatorii dela toate acele judete de peste Olt, dar

caimacamul ce se orandue§te la Craiova de catre domnie
este vechil chiar al Domnului, §i precum in toate celelalte
pricini corespondarise§te cu domnia fara de mijlocirea alt.
cuiva , asemenea urmeaza ca §i pricinile de judecAti
ce se cautd la divanul ot Craiova . sa se cerceteze iara§
de catre domnie" 1), adica sa vie in apel direct la Domn,
fard mijlocirea marelui ban.
Prin urmare, de pe la sfar§itul sec. XVIII, cel mai inalt,
dregator cu re§edinta la Craiova era caimacamul. Cand
lipsea temporar de acolo, sau and functia de caimacam
era lasatd vacanta, ramanea in locu-i un vechil 2).
Cat prive§te divanul Craiovei, cred ca-§i are originea in
consiliul diriginte infiintat de Austriaci pentru carmuirea
Olteniei, §i cä deci nu este mai vechi decal intaia jumatate
a sec. XVIII.
5. 0 functie mai putin lamurita este aceea de vataf al
caimacamiei Craiovei. La 1695, pe and mare ban era Cornea
BrAiloiu, se intampind un vataf banesc al scaunului Craio-
vei, Preda Zatreanu 3). Pare sä H fost un agent executiv, §i
nu §tiu dacA au coexistat mari bani, ispravnici ai scaunului
Craiovei, §i vatafi bane§ti 4).
De cand marii bani n'au mai stat la Craiova, vatafii pare
sa fi fost agentii executivi ai caimacamilor. Un raport aus-
triac din 1785 define§te foarte bine atributiile vatafului de
divan dela re§edinta domneasca : una spezie di procura-
tore, o sollecitatore delle cause che si trattano al divano" 5). La
sfar§itul sec. XVIII, aceste atributii au fost date in Muntenia
asupra unui mare dregator cu titlul de mare hatman. El
1) Urechia, 1st. Rom. X. A. 493.
2) La 4 Nov. 1826, Alecu Ghica lasä vechil pe clucerul C. BrAiloiu.
(lorga, Starea Olteniei fn epoca lui Tudor Vladimirescu, p. 286).
3) Radu Grecianu, Viata ci domnia lui Const. Vodif Brdncoveanu.
Ed. St. D. Grecianu, p. 70.
4) La 1661 un Stan Vataf este ispravnic al scaunului Craiovei. (Ghi-
lAnescu, Divanuri, In Arhiva din Iasi, 28 (1921) p. 174).
5) Hurmuzaki, VII. 445.
208 Alan VELE OLTENIEI
introducea partile la procese in divan 0 supraveghea exe-

cutarea sentintelor. Acelea0 functii le indeplinea la Craiova
vAtaful cAimAcAmiei. El implinea banii dela cei recunoscuti
datori printr'o sentintA a divanului de acolo 0 percepea
din ace0i bani zeciuialA pentru cAim5cAmie. Dupd cum
marele hatman avea la Bucuregti un logofat, tot a§a exista
la Craiova un logofát al vAtA0ei. Acesta prezinta caima-
camului pricinile ce urmau sA se judece de divan, iar vA-
taful era insArcinat cu introducerea p5rtilor ').
Cunosc vAtafi ai cAimAcAmiei pe marele pitar Mihalache 2)
la 1815-1816 0 pe marele stolnic RAducanu Filiti 3) la
1817. Ei contrasemneazA actele caimacamului, §i socot cä
pot fi priviti ca ni§te directori ai ditnacAmiei. In lulie 1822,
din porunca noului Domn Gr. Ghica s'au dat pe langA
dumnealui caimacamul, pitarul Matache Prisiceanu" 4).
6 Mai relevez aci dou5 interesante documente, de altfel
publicate, privitoare la trecutul Craiovei.
La 1696, in catastihul de cheltueli al lui BrAncoveanu
se mentioneazA birul scos la cinci judete din Oltenia pentru
,,cheltuiala caselor domne0i ce von sä se facd la scaunul
Craiovei" 5).
Pecetea Craiovei, la 1650, era : inteun cerc dublu, o
cruce, dou5 stele §i inscriptia Craiova, ora§" 6)
7. In privinta tabloului ce urmeaz5, §i pe care colabo-
ratorii revistei il vor complecta, am urmAtoarele observatii
de fAcut.
Prin semnul inteleg cA in divanele hrisoavelor ce cu-
nosc din anii respectivi, n'am intalnit mari bani. Aceasta poate
sä insemneze tot atAt de bine cA in acei ani ' Domnii au
1) Urechia, 1st. Rom. X. A. 645-6 §i XIII. 186.

2) lorga, St. si doc. XXV. 15. 18-19.
3) Ibid. XXII. 182 §i acela§, Situafia Olteniei in epoca lui T. Vladimi-
rescu, p. 84. 88.
4) Urechia. op. cit. XIII 325.
5) Iorga, St. ,si doc. V. 356.
6) Ibid. 3C0
Craio veotii
(Comunicat de I. C. FIRM)
Neagoe dela Craiova
pelt+ 1450
I 1 I I
Barbu I PArva I Danciu Rada
vel ban 1492-1520 vel vornic 1487-1512 vel comis 1490-1503 t la Gura Timoasei pela 1507
tn cAlugarie Pahomie t pela 1525 t 1512 vel armas 1505 8 Vrlica din Sitoae
Neguta (Salonda) Neaga Hi usana
I
I I I I I I
Neagoe Voevod Preda PArvu II ? Vlasan Marga ? Marcea Marga Serban
(fin natural al lui Basarab vel ban 1521 t vet ban 1522-8 vel vistier 1528 vel postelnic 1510 1512 vel ban 1535
eel TanAr) t 1529 vel logofat 1530 4 t
1512-1621 Vladaia
I
1 1 1
I I I C I
Barba III Draghict Barbu II Vlasan Datco Matei Mat cea Anna Neagoe
vel ban 1531-5 postelnic vel ban 1529-1530 t traia 1503-7 armas 1543 banal din Caracal postelnic vel ban 1663
1530 Negoslava Basarab t inainte de 1568 Calea t la Boian 1560 din tiitoae
Marge Stanca 1559-1568
I I I I I I I I I I I I
Danciu Datco Rada Danciu Datco Radu Rada Velica Mary Caplea Set ban Maria Nica
din BrAncoveni era t 1568 din BrAncoveni postelnic t Intl.) Oxapie po,tenic vel armag 1588
pribeag 1579 pribeag 1579 1559-1668 1588 1691 aga 1568 din Coiani
vel vornic 1683-1594 Neacsa din Golesti Maria Ivan 1573
Stanca sin Stepan posteloic
clucer Era t 1587
I I I I1
Barba Mate! Calea Maria David Serban
postelnic Voevod CalotA postelnic postelnic din Coiani
1633-1654 postelnic din Rada Vodd &than 1602-1611
Borieni 1598 = Elena din Margineni
Stanch'
postelnic 1603
paharnic 1607
1
I I I I I I
Preda Danciu Stanca Fota A ncuta Basarab Elena
BrAncoveanu postelnic INicolae PAtrascu Arghira Const. Cantacuzino
vel vornic 1654 fratele lui fiul lir Mihai Viteazul vel postelnic
PAuna Pa a Grecianu Nicula vistier
Gorgan
spatar 1622
1 1
I i I I I I
Papa Ancuta Visa Stroe Leurdeanu Gavrilas Mihai Minna Ancuta
post Mic t 1655 Iordache din Goleati vet vornic Istrate Constantin
Stanca Cantacuzino Prilacoveann (din Fota) Leurdeanu vtori postelnic
postelnic 1659 din Albesti
si din Greci
(Cilibiul)
I
Constantin
Brdncoveanu
Voeuod
Arhispele Olierdei" No. 13, an. 1924.

nul Doaninei Despina
.omunicat de I. C. Filltti
Cneaz Laztir I GArblianovIcl
t la Cosovo 1389
= Milita
1
Stefan Maria = Vuk Brancovici t 1389

despot t 1427 t 1425
1 1 i
Grigore Gheorghe Lazar II
despot 1427 t 1456 1390, 1413
= o Comnen din Trebizunda
= Irina Cantacuzirto t 1457
I
1 i i i I 1
Grigore Mara Stefan Ecaterina Elisabeta LazIr III
cAlugarit la t pe la 1491 t 1473 la Belgrad (zisA Cantacuzino) = Alexia Span Os despot t 1458
Hilandaru t 1459 = Sultanul = Anghelina Arianiti = Ulric de Cilly = 1447 Elena Paleologu t 1474
Amurat II t 1516
I I I
I I I I I I I I
Vuk Paul Mara loan Gheorghe Elena Irina Milts
(Zmeul) T 1495 1485 cu despot (Mitropolitul t 1466 = loan = 1463
T 1485 Bonifaciu V t 1503 Maxim) = Stefan de Croia Leonard II Tocco
de Montferrat = Elena Iacsici Tomasevicl 1465 Ea t 1464
Paleologu al Bosniei
I
I I
Maria Milita Elena
= Ferdinand = Neagoe = Petru Rares
Frangipani Vodd Vodii al Mo1dovei
banul Croatiei Ea t 1544 Ea t pe la 1552
ient la Athivele Oltenieia 1924, No. 13.

ARHIVELE OLTENIE1 209
Mat marea bAnie vacantä, sau cd la data hrisovului cel

am cunoscut marele ban lipsea din Bucure§ti, era la Craiova.
Ma, spre pildä, intr'un hrisov dela Mai 1613 lipse§te marele
ban '), dar in alt hrisov din acela§ an gäsim mare ban pe
Tudor. Pentru anii 1621-9, cunosc mai multe hrisoave §1
in niciunul nu figureazd un mare ban.
CAnd in dreptul unui an am ldsat spatiul liber, trebue in-
teles cd nu m'am putut documenta dacA atunci a existat
ori nu un titular al functiilor de care ne ocupAm aci.
Mai am un cuvAnt de spus de marii bani onorifici. Cel
dintAi ce cunosc este Alexandru Mano, ginerele lui Alexandiu
Vodd Ipsilanti. In documente ale patriarhiei din Constanti-
nopol, la 1781 Mano este intitulat mare ban 2), fArd sd-1 fi
gäsit titular al acestei functii in divanele noastre.Tot a§a n'am
gasit in functia de mari bani in divane pe urm Atorii boeri,
cari apar cu titlu de fo§ti mari bani : Costache Ghica la
1808, Gheorghe Mavrocordat la 1805, Grigore BrAncoveanu
la 1814, Grigore Ghica (apoi Domn) la 1819, Gheorghe
Arghiropol la 1812.
Mari Bani Ispravnici $i Caimacanii

1492-1520 Barbu I Craiovescu
1520-1 Preda Craiovescu
1522-8 Parvu Craiovescu
1529 Radu
1529-1530 Barbu II Craiovescu
1531-3 Hamza din Obislav
1534-5 Barbu HI Craiovescu
1535-8 $erban [sot de Craio-
veasc5]
1539
1540
1541
1542
1543
1544 Stroe 3)
1545
1546 Dumitru
1546-9 Stan [fiul Dobei, sora
lui Mircea Ciobanul]
1) Ibid. XXII. 65.
2) C. G. Mano, Docutn. privitoare la familia Mano, p 209.
3) Vezi Filitti, Craiovegii, in Convorbiri Literare, 54 (1922) p. 318.
2
210 ARIIIVELE 0 LTENIE1
1549 Barbu [ginerele lui

Mircea Ciobanul] 1)
1550 2)
1551
1552 Stan
1553
1554
1555
1556
1557
1558
1559
1560 Neagoe [sot de Craioveascal
1561
1562-3 Neagoe 3)
1564
1565
1566
1567
1568-9
--
Dobromir
1570
1571
1572
1573
1574
1575
1576
1577-8
1579
1580
1581
--
Dobromir
1582
1583 1)
1584
1585
1586
1587 lane [epirot, unchiul
lui Mihai Viteazu1] 5)
1) Hurrnuzaki-lorga, XI, 861, nota: Banul, fratele Mircit Vorre. Cred
cd este vorba de sotul Dobrei b5nesei, fiica lui Mircea Ciobanul. Numele
de familie pare s'a fi fost din Bänesti" (Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-
rom. 243. 280). Fratele" Mircea ar ft in acest caz fiul lui Mircea VodS
Ciobanul.
2) In acest an se afli in Ardeal un Stefan (=Stan ?) banul (Hurmu-
zaki, XII, 862 nota).
3) Un doc din Aug. 1562, dela Arhivele Statului, mi-a fost comu-
nicat de d. prof. I. Viadescu.
4) In acest an pare a fi fost ban un Mihai (lorga, Contribu(ii la ist.
Munteniei. Extras din Analele Acad. rom. Seria 2, Tom. 18, p. 50).
Acesta va fi Mihai marele ban, a cgrui flied moare in zilele lut Mihnea
Turcitu (1577-1583 si 1585-1591). lorga, Inscripfii, I. 214.Stoica
Nicolaescu, op. cit. 281.
5) Vezt Filittl, Mama i sofia lui Mihai Viteazul. In Convorbiri Li-
terate, 53 (1921) p. 613.
1588
1589
1590 1)
1591 lane
1592
1593 1593 Mihal [Viteazul] is-
1594 pravnic
1595 Manta [grec] 2)
1595 Mihalcea [Caragea] 3)
1596
1597
1598-9 Mihalcea [Caragea] 51
Ca Iota [Boziand] 4)
1600 Gheorghe Rat, Mihal-
cea O. Ca iota
1601 Mihalcea i Udrea
[Baleanu] 5)
1602-1611 Preda Buzescu [din
Cepturoael
1611-1613 Tudor
1614-1615 lanache [Catargi]
1616-1618 Dumitru [Mogosescu]
1618-1620 lanache [Catargi]
1621-9
1624 Ivasco [1:351eanu] vel
vornic, ispravnic
1625 Musat, vel clucer, is-
pravnic
1626 Fierea [Leurdeanul
vel logofat, ispravnic
1630 Ivasco [Baleanu]
1631 Miho [Racota]
I) In lorga, Inscripfii, I. 214, se dA inscriptia tombalA de la Bucovat

a lui Stepan vel ban al Craiovei, care a slujit lui Alexandru Von 5i
tiului acestuia Mihnea VodA (1577-1583 si 1585-1591). De aci chiar
rezulta a data mortii nu poate fi 1 1 Dec. 7082 (1574), and Mihnea nu
domnise Inca. Avem hrisoave dela Mihnea, vorbind de acest Stepan care
i-a slujit lui l tatalui lui, dar Inca la Aprilie 1590 11 zice vel clucer
(Grecianu, Genealogii documentate, II. 277). Va fi fost deci stepan mare
ban dup5 Aprilie 1590, si data mortii ar ti atunci 11 Dec. 7099=1590.
Confuzia literilor cirilice respective e usoara pe o inscri ptie invechità.
2) Cronica lui Baltasar Walter, In Papiu, Tesaur, 1 (1862) p. 25.
La 1593 fusese vel postelnic, la 1594-5 vel paharnic in divane (Filitti,
Arlziva G. Gr. Cantacuzino, p. 246).
3) Fara legatura, pare-mi-se, cu familia domnitoare, cunoscutA de
altfel si ea din sec. XVI.
4) Pentru Calot5, Revista istoricd, I (1915) p. 223.
5) Neidentificat ran-lane Inca Andrei calugarul carele am fost ban".
Hasdeu crezuse Intai ca era acelas cu Udrea Baleanu, dar a revenit asu-
pra acestei parer! (Etymologicum magnum, Vd. art Baleanu), rectificare
pe care n'a cunoscut-o Stoica Nicolaescu (op. cit. 293). Poate cA Andrei
nici n'a fost mare ban.
212 ARRII7ELE OLTENIEI
1631 Hrizea [dela 1351ten1,

Mold
1632 Asian 9
1633 Radu Buzescu
1634-7 Hrizea
1637-1641 Teodosie [Corbeanu-
Buzescu]
1642-3 Dragomir [fratele
Doamnei Stanca]
1644-5 Barbu [Poenaru]
1646-1652 Ghiorma [Alexeanu]
1653-4 Spahiul [din VAlsdne§ti]
1654-5 Ghiorma [Alexeanu]
1655-7 Chirca [Rudeanu] 1656 lulie Stroe clucer, ispravnic
1658 Preda [Brancoveanu] 1656 Dec. Dragot5 [Poenarul
postelnic, ispravnic
1659-1660 Manul [Rudeanu] . 1658 Oct. Preda Danciu PArdianu
ispravnic
1661-2 Preda [Buqanu] 1661 Stan v5taf, ispravnic
1662-3 Gheorghe [BAleanu]
1664 Radu Popescu
1665-9 Gheorghe [BAleanu]
1669-1671 Marq [BAjescu]
1672-3 VintilA [Buc§anu] 1672 Vlad [Cocor5scu ?] sp5tar,
ispravnic
1674 Chirca [Rudeanu, din
Curtisoara]
1675-7 Radu [NAsturel] 1675 Manea stolnic, is-
pravnic
1678 Barbu [PAraianu-Milescu]
1678-9 Neagoe [Sdcuianu]
1680-3 Radu [NAsturel] 1681 lane cApitan, ispravnic
1683-5 Barbu [PArdianu-Milescu] 1684 Dumitragu paharnic,
ispravnic
1686-8 Radu [N5sturel]
1688-1692 Vintira [Corbeanu]
1693
1694-1705 Cornea [BrAiloiu] 1695 Preda atreanu, v5taf
bAnesc
1706 1706 Bunea [GrAdi§teanu]
vel comis, ispravnic
1707-1715 Constantin Stirbei
1716 Serban Bujoreanu 2)
1717 Pand Negoescu
1) Din Moldova, cu rude In Muntenia. lorga (Studii ,si doe. IX, p. 6

§i 11) zice cd Asian a urmat In bdnie altui moldovean, Boul, cdsátorit
de curAnd cu sora lid Leon Vod5.
2) PArerea cA la 1716 ar fi fost mare ban Nicolae Obedeanu s'a Inte-
meiat pe Intelegerea greita- a unui raport, In I. germarlà, al serdarului
Barbu BrAiloiu. Acesta zise InsA: raportez §i c5.... m'am dus la Craiova
cu gAndul de a prinde pe ban si pe un boer 1nsemnat, N Obedeanu,. .
dar ace,stia §1 trecuserA de partea cealaltA". Se vede clar cd banul 51
boerul N. Obedeanu sunt cloud persoane deosebite. (Hurmuzaki, VI. 168).
ARLIIVELE OLTENIEI 213
1717 Radu Popescu [Caridl, cro-

. nicarul]
1718 erban NAsturel
Ocupatia austriaea, 21 lulie 1718-18 Sept. 1739

1719 Marne Gheorghe Canta-
cuzino, beizadea I)
1735 Manolache Lambrirth
[onorific, la Bucure§ti]
1737 Dec. Matei 13AlAcescu, pus
de Turci 2)
1738 Nov. Const. Argetoianu, ve-
chil, pus de Turd 2)
1739 Fevr. Grigore Grecianu 3)
1739 April. Matei Cantacuzino 3)
1740-1 Matei Cantacuzino

1742 Antonache Caliarhi [prin
sotie, Florescu]
1743
1744 Gheorghe [lordache Mo-
ruzil
1745-6 Grigore Grecianu 1745 tulle Gheorghe vel serdar, ,
caimacam 4)
1745 Oct Caimacami : Radu Co-
mAneanu, Const StrAm-
beanu, Const. Obedea-
nu, Radu vel agA, lana-
che vel clucer za arie 5)
1747 1747 Caimacami: C StrAm-
beanu, C Obedeanu,
Fota [VIAdAianu], Du-
mitru Peanoglut vel
§etrar 6).
1748 Const. Dudescu
1749-1750 lanache Hrisoscoleu
1751-3 Barbu Vádrescu
I) S'a retras la Sibiu la 1737, and au relnceput luptele Intre Turci §i
Austriaci (Geneal. Cantac. ed. lorga, 283).
2) Domnitorul C. Mavrocordat numise tot atuncl mare ban pe serdarul
Radu ComAneanu (cf. apelul lui Mavrocordat c. Olteni, Oct. 1737, In
lorga, St. ci doc. XVI. 3-6). Era discutie dad Oltenia va fi realipità
Valahiei. Un act din Sept. 1738, este semnat de Matei B[AlAces]cul vel ban,
(In lorga, 1. c. XIV, 59); el a murit la 19 Oct. 1738 (Daponte, Efemeride dace,
ed. Legrand). Turcii pun vechil (loctiitor) de ban pe Const. Argetoianu
(Ibid.).
3) Ace§tia au fost numiti de Domn.
Stefulescu, 7ismana, 424
5) lorga, St. si doc. XIV. 65-6.
6) Ibid 90.
1753 Const. NAsture1

1754 lanache Hrisoscoleu
1755 Mart. Barbu Vkkescu
1755-6 Const. Cretulescu
1767 lanache Hrisoscoleu
1758-9 Const. Cretulescu 1759 lordache Ramadan, caimacam
1760 Stefan Vackescu
Dumitrascu Sturdza
1761-3 Const. Dudescu
1764-6 Toma Cretulescu 1764 lamandi vel stolnic,

caimacam
1767-8 Pkvu Cantacuzino 1766 Iordache Mario vel
postelnic, cairnacam
1768 lanache Hrisoscoleu 1768 Oct.-1769 Manole Giani-
Rosettf, caimacam
1769
1770 Dumitrache Gianogiu
[in timpul domniei, la Cra-
lova, a lui Manole Rosetti]
Ocupatia ruseasca Nov. 1769Iulie 1774

1771 Mihai Cantacuzino
1772-4 Dumitrache Gianoglu,
biv vel ban si Stefan
Pkscoveanu vel ban
1775-6 Dumftrache Ghica

1776 Toma Cretulescu 1776 Manolache Romanitl, cai-
macam
1777 Scarlat Caragea
1777-9 Nicolae Dudescu
1779 lanache Hrisoscoleu 1780 lorgache Lapati, cai-
macam
1779-1780 Dumitrache Ghica 1781 Grigore Razu, vel
clucer, cairnacam
1781 Nicolae Dudescu 1782 Costea, vel stolnic,
vechil
1782-3 Panä Filipescu f) Anastase [Mihaliti ?]
vel paharnic, caimacam
1783-4 Dumftrache Ghica 1783 lanache Hrisoscoleu,
biv vel ban, caimacam
1783-4 Manolache Romaniti,
vel paharnic, cairnacam
1784 lanache Hrisoscoleu,
biv vel ban, caimacam
1785 Panä Filipescu 1785-6 Iorgache Sulu, vel
clucer, caimacam
1786-7 Dumtirache Ghica 1786 Costache Gherach ,
vel postelnic, caimacam
1787 Alexandru Gherachi
vel postelnic, caimacam
1788 Nicolae BrAncoveanu 1788 Tudorache Diboglu,

vel postelnic, cairnacam
Costache Caliarhi [Chiani]
vel clucer, caimacam
1789 1789
1790 1790
1791-2 PanA Filipescu 1791 Costache Sutu, vel
spätar, caimacam
1792 Dumitrache Ghica 1792 Costache Sulgearoglu,
vel cAmára§, caimacam
1793-4 Dumitrago Racovild 1793-4 Const. Caragea, vel
hatman, caimacam
1794 Nicolae Hanged!, vel
hatman, caimacam
1795-6 Nicolae BrAncoveanu 1795 Alex. Calfoglu, vel
clucer, caimacam
1796 lanache Moruzi 1796 Alex. Gherachi, vel
postelnic, caimacam
If EnAchita VkArescu 11
Ion Glogoveanu, vel
logofát, vechil
1797 Dumitra§cu Racovita 1797 lancu Caragea, vel
postelnic, caimacam
1798 Alex. Hanger li 1798 Dimitrie Hanger li, vel
postelnic, caimacam
11
lordache Lapati, vel
agI, caimacam
1798-9 Dumitrache Ghica 1799 Nicolae Hanger li, vel
spAtar, caimacam
1800-1 Scarlat Ghica 1799-1800 Nicolae [epirot din
Zagori] v. post., caimacam
1801 Manolache Brfincoveanu 1801 Vasile LAcusteanu, vel
clucer, vechil
17 Grigore Ventura, vel
postelnic, caimacam
1802 Nicolae BrAncoveanu 1802 Const. Caliarhi, vel
spAtar, vechil
1803 Iul. Manolache Cretulescu 1803 Costache Samurca,
vel cAminar, caimacam
1804 Aug. Mihail Mano, vel vor-
nic, caimacam
1804 Aug.-1807 Manolache Bran- 1805 Mihail Mano, vel vor-
coveanu nic, caimacam
1805 Nov.-1806 lorgache Arghi-
ropol, vel post., caimacam
1806 Costache Caliarhi [Chiani]
v. logofat, vechil
Ocupatie raseasca
1807-1812 Manolache Cretulescu 1807-8 Costache Samurca*, v.
vornic, caimacant
1808 Costache ailAcianu, v
vornic, prezident
216 ARIIIVELE OLTENIE1
1809 Barbu Va"c5reseu, v.

vornic, prezident
1809-1810 Costache Samurcas, v.
logofat, caimacam
1811 Manolache Lahovari, v
cupar, cairnacam
1812 Const. Varlaam 1812 Const Dudescu, v. lo-
Dec. Dinu Filipescu gcat, caimacam
1) Dumitrache Racovita, v.
vornic, cairn acam
1812 Dec. (.theorghe Arghiropol,

bivvel ban, caimacam
1813 lunie Radu Golescu 18131u1.-1815 Costache Sa mu rcas,
v vornic, caimacam
1814 Aug.-1816 Const Cretulescu 1816 Mai Costache Sutu, v spatar,
calmacam
1816 Dec.-1817 Radu aolescu 1817 Oct. Nicolae Sutu, v. spatar,
caimacam
1818 Isaac Rallet 1818 Aug. Lucache Arghiropol, v.
postelnic, caitnacam
Radii Golescu Nov. Grigore Rornaniti, v.
vistier, vechil
1819 Const. Cretulescu 1819 Ian. Ghcorghe Sutu, v. spa-
tar, caitnacarn
1820 Mai loan Tipaldo [Depaltal
v. post., cairnacam
1821 1821 Fevr. 2 Nicolae Vacarescu, v.
vornic, cairnacarn
11 Const. Sarnurcas, v
vornic, caimacam
Martie loan Samurcas, v. post.
caimacam
1822 Grigore Brâncoveanu 1822 Martie Costache Samurcas,
[fiul] v cam5ras, cairn.
Julie Alex Nenciulescu, v.
vornic, cairnacam
Nov. Const. Cretulescu Nov. Const. Campineanu,
v. logofat, caimacatn
1824 Aprilie Dumitrache Rang, v.
hatman, caimacarn
1825 Apr Hie Const. B515cianu 1825 Sept. Aleco Ghica, v. hat -
man, caimacam
1827 Mai 5 Costache Gr. Ghica, 1827 Martie Costache Ghica, V.
beizadea hatrnan, cairnacam
)1 31 Barbu V5cArescu
Odat5 cu ocupatia ruseascä de la 1828, vechile rosturi

ale t5rii se schimb5.
Bänia cea mare devine, ca toate celelalte boerii, un
simplu cin, dup5 modelul rusesc, pe care oricare functionar
putea, m5car in teorie, sd aspire a-I dobandi, prin treptat5
ARIllVELE OLTENIEI 217
inaintare in ranguri, §i care nu mai are nici o legAturd cu

administratia judetelor de peste Olt.
De altA parte, Regulamentul organic n'a mai prevAzut nici
o autoritate superioarA pentru cArmuirea celor cinci judete,
a§a cl a dispärut din organizarea l'Arii RomAne§ti drega-
toria de caimacam al Craiovei, ca §i divanul deosebit de
acolo. Sub ocupatia ruseascA, pAnA la aplicarea Regula-
inentului, mai intAlnesc caimacam, la 1830-1, pe Alex.
Scarlat Ghica, biv vel vornic.
Ioan C. Filitti
Membru corespondent al Academiel roma ne
Craiova in veacul trecut

(Ineeputul sec. XIX-a)
(tirmare).
Existenta Baniei, si apoi in vremurile ce ne preocupi a Cai-

macamiei, implica ide fapt sederea Banului si a Caimacamului la
Craiova. Pe langa acestia se afla ca inalt organ administrativ
si judecatoresc Divanul Craiovei, al doilea Divan, dupd acela
din Capitala Iarii, cu atributiuni administrative si judiciare peste
cele cinci judete alo Olteniei. Prezenta acestor inalte drega-
torir in Capitala Olteniei cerea neap'arat ca un num'ar insemnat
de boeri sa aib5, sederea kr de fapt aiei. Desi multi din ei
aveau locuinta la tard, po la Inutile kr roosii, totusi aveau
si case de locuinta la Craiova, mark case boeresti cu intinse
locuri, ale caror urrne se cunosc si astazi. Unii dintre acesti
boeri fruntasi erau boeri lialea", adicd b.oeri de Divan sau
,,divanitir, agreatii Dconnului; altii erau boeri mazili" , adied
boerii esiti din functiune,fosti Bani, Caimacami, sau fostii Di-
vaniti inlocuiti din cauza schimbfirilor de Domnie de pe atunci.
Locuinta Caimacamului era in cladirea ainiei, marea Ja...
dire ale cirei ruinc au fost &tamale definitiv de Consiliul Co-
munal al Craiovei. dupe 1865, si din care o mica parte din ziduri
218 ARHIVELE OLTEN LEI
rAmase Inca in rfiintii Iau fost declarate monument istoric in 191333).

Atka a c:ramas din marea cladire a Baniei, in strada Horezu (as-
tfizi Bucovinei), ghemdita In acel ghetto evreedc al Craiovei.
Aceste ramasite, aceste vechi ziduri, ca si zidurile inalte ce se
mai vaci Inca astAzi intre cladirile noui ale sinagogelor evreesti
de pe strada Horezului i spre Rata Elea, sunt ruinele Curtii
Dcmnesti a Baniei 34) i ruinelc marelui han al mändskirii Ho-
rezului 35) de alaturi. in care se facea negotul pr'mcipal al Cra-
iovei pc aceld vremi, in apropiere de piata de astazi, i unde
se finea i balciul anual de la Sfanta Maria Mare pand la Sfanta
Maria mica 36)
Aceste locuinfe domnesti, numite astfel fiindca erau socotita
ca si ale Domniei, in timpul ocupatiunei austriace in special,
fusesera ocupate, atat ele cat i hanul mAndstirei Horezului--
ca fiind dintre cele mai mari clfidiri ale Craiovei,de cdtre Coman-
dantul Militar Colonelul von Schram, apoi dupa 1728 de Ba-.
ronul Tisch si de cdtre catanele nemtesti 37), de unde le rd-
mAsese i denumirea de Hanul Nemtesc", numire pAstratal multd
vreme, pand la daramarea bor.
Casele acestea, locuinta a Banilor i Caimacamilor, sunt
acelea pe care Alexandru Ipsilanti, Ddmnul Munteniei, le re-
para radical la 1775, fiindca stricaciunile ce li se facuse in de-
cursul vremurilor, atat din cauza razboaelor, cat si a ocupatiu-
nilor strAine ce nu se mai sfarseau, le adusese in asa stare incat
33) D-1 profesor St. Ciuceanu, pe and era Director la fondatia Aman"
din localitate, a st5ruit ca aceste ruine sä fie decretate monument is-
toric. Fotografia acestor ruine se &este la muzeul Aman, dAruità de
D-1 N. Romanescu.
34) Pentru detalii, art. meu din Arhivele Olteniei" No. 10 Un
vechiu cartier istoric al Craiovei", i studiul D-Iui V. Dr5ghiceanu Zi-
durile BAniei Craiovei" In Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice
pe 1910 pp. 192-194.
33) Vd. N. orga. MAn5stirea Horezului" pp. 19, 22 si urm.
36) Cp. articolul meu Un vechiu cartier istoric al Craiovei" tn Ar-
hivele Olteniei", No. 10.
37) Vd. Hurmuzache Documente". 1V. I. p. 634,-5,-8. Notà in
studiul D-Iui V. Draghiceanu In B. C. M. I. pe 1911. (articolul: Curtile
Domnesti-BrAncovenesti).
4.111IIVELE OLTENIET 219
se simtia nevoia de a fi reparate. Reparandu-le, Domnitorul pusa

deasupra portei de la intrare o inscriptie, pe care decedatul Aug.
Pesacov, a transcris-o in lucrarea sa: Schite din Istoria Cra-
, mscriptie sapata Intv'o piatra ce, multa vreme dupa dá-
iovei
râmareu acestei cladiri, a stat pe sala vechei Primarii, pand cand
in cele din urma a fosi trimisd Ia Bucuresti cu ocazia Expo-
sitiei Generale din 1906, de. uncle i s'a. pierdut orice urma..
Coprinsul acestei inscriptii este urmatorul:
Orasul Craiova din vechile vremi fiind locuit de vechi familii boe-
resti si de altfel de breasle, pe loc Domnesc Iarà slobod, fostaii si din
vremi trecute case Domnesti pentru lacuinta boiarilor celor ce sint oran-
duiti de Domnie oblacluitori Craiovei §1 celorlalti judecatori de aid de
peste Olt. Dar fiindca aceste casä cu totu sa darapanasa din pricina
rasmeritli si venise la o stare intru care nu era cu putinta a läcui cel
mai prost om, Domnia-Mea socotind atata trebuinta ca sa-si aiba odihna
boiarii ce se trimit de catre Doti nie Inteacest oras al Craiovei pentru
poruncl Domnesti. Si vazand ca aceste casa sint podoaba acestui ora,
socotind suma cheltuelei, am prefacut de iznoava aceste casa inpreuna
,,cu paraclisu precum se veade, spre vecinica pomenire a Domniei-Mele
de toti call vor !acid Inteansele si de toll cei ce cunosc podoaba Patriei
Ior. C spre facerea acestor case am oranduit Domnia-Mea doui boeri
din Craioveni, pa Dumnealui Ionita Brailoiu biv-Vel Sluger i Dumnealui
Costantin Fotescu biv-Vel Clucer, de au fost epistati Oa la savarsit
leat 1775" 38).
Pe cat de animat de frumoase i nobik sentimente a lost
acest Domt al Tarei,de neam strain,pentru orasul nostru,
ingrijind i cautand sä pastreze pin recladirea vechilor case
Domnesti ale Baniei, fiind i pentru el podoaba orasului",pe
atata de vitregi i nepasátori ne-am aratat noi, in vremurile de
astazi, distrugand cu desavarsire orice ne amintea trecutul, no-
tinand seams nici de importanta lor istorica, nici de podoaba
ce ar fi fost pentru oras aceste vechi cladiri"). S'a procedat
38) A. Pessacov. o. c. pp. 20-21.
39) Exista la Primaria orasului Craiova dosarul No. 98/863 in care
se poate vedea cum edilii din acele vremuri au hotarat ca pentru in-
frumusetarea orasului" sa se darame atat zidurile Baratiei", cat si partea
ramasa din Hanul Nemtesc", care nu era alt de cat vechile ramasite ale
Caselor Domnesti ale Baniei reinoite de Von Ipsilante, si acele ale Ha-
nului Manastirei Horezului.
220 A R H1VELE OLTENIEI
cu ele, in epoca noastra de renovare,ca peste tot locul,--dan-

du-s3 jos tot ce era vechiu, fara ca macar sa se fi gandit cineva
sa ia o cat de mica vedere despre vechea cladire ce se darama.
* * *
Pc lfinga aceste clacliri de podoaba ale orasului, in Craiova
cu ulitele ei stramte, pe care erau poduri facute sau refacute in
timpul ocupatiunei austriace, se mai aflau casele de seama ale
boerilor fruntasi ai Craiovei. Erau de buna searna atunci: casele.
Vornicului Barbu Stirbei"). fostul Presedinte al Divanului Cra.-.
iovei sub Austriaci in 1789-1791; casele Marelui Vornic Du-
mitrache Bibescu, Vornicul lui Caragea i tatal Domnitorilor Barbu
$tirbey i George Bibescu, case de o marime deosebita pentru
acele vremi, cu zdcluri inalte, cu foisor deasupra portii boltite, cu.
sindrila inegrita i cu gradina larga imprejurul casei boeresti ").
Apoi casele Stolnicului Dumitrascu Obedeanu42), casele lui Hagi
Stan Jianu"), ale lui Glogoveanu 44), ale lui Cornea Bragloiu"),
ale Bengescului46), ale Spataruhii Constantin Geanoglu47), fe-
ciorul Banului Dumitrache Geanoglu; ale Paharnicului Paianu 48),
ale Otetelisenilor 49) , ale Marelui Ban Parscoveanu 50), ale lui
40) AstAzi, din aceste case nu mai existA nici o urtn5. Amintirile bá-
trAnilor, le pun in apropierea Bisericei Sf. Treime", a Stolnicesel Dumi-
trana Stirbey
41) Actualul local al Cinematografului Modern", proprietatea D-lui
Ilariu Marian, si marea grAdinA din prejur, fost pe vremuri proprietatea
jud. Dolj, sl mai inainte a Marelui LogofAt lancu Bibescu, fratele Dorn-
nului George Bibescu i Barbu Stirbey, este vechea casa i grAdinA a
Marelui Vornic Dumitrache Bibescu.
42) In capul stradei Obedeanu, in irnediata vecingate a bisericii si
scoalei Obedeanu.
43) Pe strada Jianu, in apropierea fAntânei care poartà numele lui Jianu
44) Pe strada Traian, actuala PrimArle a orasului Craiova.
49 In strada LibertAtei, in fata grAdinei Mihai Bravu", unde este Ins-
titutul Pedagogic.
46) Loc viran in strada Libertatei, azi proprietatea Gr. I. Popescu.
47) In str. Barbu Catargiu, In spatele caselor foste BrAiloiu.
48) In strada Mihal Bravu, I astAzi proprietatea familiei Paianu.
49) In strada SmArdan, astAzi localul Comandamentului Diviziei
2-a (fosta Manutanta i Arest al ComAnduirii) i alAturi scoala Comercialfi
Superioará.
69) Pe strada Jianu, in spatele caselor Glogovenilor.
A RHIVE LE OLTENIEI 221
Farfara 5 1) , alelui Cocea, a Pitarului Ene 52), ale Cluccrului

Fotescu53), ale Ganesculuil, si ale altor boeri mai mici.
Intre negustorii de seami cei mai' bogati ai Craiovei pe
acest timp gasiin pe Hagi! Gheorghe, ctitorul de la Maica Pre-
cista din Dudu", i pe fiul sau Zamfir Ralli, apoi pe Mihail To-
doranu, bogat negustor de mdtdsuri; pe Muth' loan Goescu, pe
Teiusanu, pe Matei Popovici care facea negot cu Ardealul, si
pe Hagi-Enusi. pe ngme adevarat Ene Nanu. Vin o serie de
neguldtori cari poartà nume sarbesti ca acestea: Vela Pavlovici,
Hagi Mladen Stoianovici, Vasile Pavlovici, Sava Ivanovici
Ion Minovici, Nicolae Radovici. Toti acestia nu sunt insä Sarbi,
ci compani§ti (negutatori oriental°, Chiproviceni, trecuti in tard in
vremea ocupatiunei Austriace, i romanizatin. Mai tarziu gasim
pe Gheorghe Opran, pe Constantin Ieveprali, pe Dimitrie Aman,
D e Stamato Margarit, pe Nicolae Dumba i Nicolae Iotta, toti
acestia i1 altii Inca mai märunti care faceau comert cu Ardealul,,
si in special cu casa sibiana Constantin Hagi Popp, de la care
ne-a rEmas un foarte insemnat nurnär de scrisori i corespondenti
comerciala din acest timp56).
Pe langa cei de sus, Craiova avea un insemnat nurnAr de
mici negutatori brasoveni, abagii, cojocari, rachieri i alti b(eslasii
de numele cdrora ca ctitori sau ajutatori sunt pline toate pomel-
nicele bisericilor craiovene, foarte daruitori pentru acele vremi.
Gasim astfel pe jupan Gheorghe Coanda, pe Stoian Bacalbasa,
pe Sandu Guran; pe jupan Hagi Tudori; pe Hagi Stefan Du-
mitru; jupan Florea Falcoianu; jupan Benea Brasoveanu; jupin
51) Pe strada Mihai Bravu, locul cel mare al Tipografiel Scrisul Ro-
mânesc" fost Samitca, fost proprietatea lui Pera Opran.
52) Pe strada Unirei, pe lângA podul de la Proroci", azi farmacia
Pictorian.
55) In apropierea bisericii Maica Precista de la Dudu", azi loc
viran intre stradele Grdlnari i Matei Basarab.
54) In strada Justiliel, In fata Palatului Justitiei, astázi Hotelul Vic-
toria" l locul de langà el.
55) Vd. in aceast a. prIvint5 scrisorile istorice citate In prefata de la
Studii 1 Documente" Vol. VIII" de N. Iorga.
56) Idem o. c. Scrisorile casei Const. Hagi Popp" de N. Iorga, pp.
106-107, 117-119 §i urm.
222 ARELIVELE OLTENIE1
Ion Brdnetu; jupan Icon Globaiu; jupan Draghici Pcia; jupan

Dumitru $tefu; jupan Ivancea Cojocaru, jupin Ghita Cojocaru;
Matei Rusanescu Cojocaru; Stan Plesea Cojocaru; Tenea Pi-
percu Diann; Gheorghe Chiurcibasa; jupan Delcea Cojocaru;
jupa-r Mara sin Dina Cojocaru; jupan David Cojocaru; jupan
Li lea Argintaru; Preda Islicaru; Andrei Islicaru,---si Inca alti
multi, toti, pomeniti in pomelnicele bisericelor Sft. Gheorghe Ve-
chiu i Sf. Ion Hera din orasul nostru57). Acesti boeri si negu-
fa.tori formau cele cloud paturi sociale de seamd ale Craiovei in
Aceasti epoca.
Viata sociala trebue sa fi fost dacà nu stralucitoare, dar cel
putin de admirat, nu insa si de multurnit. Deducem aceasta pe-
decpark. din cele cc scrie despre orasul nostru istoricul Dionisie
Fotino cam dupa anul 1811, in urma razboiului ruso-turc, razboi
care adusese la noi in tard pentru chtva limp ocupatiunea rush,
cat si d. pu celelalte insetnnazi ale tontimporanilor. Vorbind despre
Craiova, in a sa Istorie a Dacicii", Fotino, o tlescrie astfel:
Mu lte I mari case boeresti, thrgul intins si mare, isnafurile de ne
gutitori i meseriasi strhini i phmânteni, 1npoporarea (populatia) care
trece de 25.000 locuitori i positiunea minunati a acestui oras represinth
o adevArath a doua capitalh a Româniel. Aici este o swath publich eli-
neasch (greceasch) i un spital minunat zidit la anul 1811 sub Chimhch-
mia fericitului intru pomenire Vornicul Manolache Lahovari sub guver-
nul provizoriu al Rusi lor. Tot ad este si un Divan, unde se cauth proi
cesele i judechtile celor 5 judete de chtre Chimäcamul i boerii mar-
divanisti de acolo, far cele mai insemnate se suptin desleghrei i hoth-
rarei Domnului.
Dupa c airata mainastirile (adica bisericele cu chilii de
oalugari) care sLynt in oras, Fotino spune ch. in Crarova, pet
acel timp se gfiseau inch 33 biserici de lemn, celelalte fiind de
peatrd, si mai adaoga: in oras, pe langa boerii si negutatorii
Craiovei, mai locuese inch. 1129 familii, compuse din 167 corn-
panisti, 400 ruptai, 465 posiusnici (functionari domneti) si 97
preoli mireni 58) Asa cum ne-o descrie Fotino, in trdsuri gene-
57) A se cerceta In aceasth privint5, pe langh pomelnicele ctitorilor
acestor biserici, si Inscriptille bisericilor : Sf. Gheorghe Vechiu, Sf. Ar-
hangheli i Madona Oota, in: N. lorga, Inscrip(ii, Vol. I. pp. 67-68-70
53) Vd. Istoria Daciei" de Fotlno, 111. pp. 178-179.
A RHI VELE OLIENIE1 223
rale, dupa marelc foc ce o distrusese in 1800-1801, Craiova

pare pentru aceasta epoca un oras insemnat pentru tara noastra:
o adevarata a doua Capita la a Romaniei", cum spune Dionisie
Fotino. De .sigur Ca aceasta importanta i-o dadea marele numar
de boeri insemnati cad o locuiau, comertul ei cu Ardealul, cat
si faptul ea se mentinea in Craiova. Caimacamia Olteniei in locull
stralucitei Banii de odinioara.
* * *
Boerii cei Imari si negutatorii instariti, ca i cei miilocii, fá-

ceau in acel timp din belsugul lor fapte frumoase. Numeroase
biserici sunt cladite de unii ca acestia nu numai aici in Craiova,
dar peste tot locul. $i astazi este bine sa: amintim in coloanele
acestei reviste, nobilele initiative, donatiuni i fondatiuni pioase,
de pe urma carora credinta stramoseasca, ca si suferinta ome,
neasca, aduc prinos memoriei acestor binefacatori. Acestui spirit
de altruisni inalt, cunoscut mA bine n veacul trecut de cat
astazi, cand materialismul cell mai feroce domina, i se dato-
rote faptu! 6." s'au indllat in Craiova in epoca ce ne preocupd
biserici ca: Sf. Arhangheli, Madona-Oota, Hagi-Enusi, Sf. Apos-.
toli, cum inaithe un. Hagi Gheorghei Joan intemeiase Maica
Precish de la Dudu. Vornicul Ilie Otetelisanu biserica Sf. Ilie,
Stolniceasa Dumitrana Stirbey biserica Sf. 7reime. Stolnicul
Obedeanu biserica cu acelasi nume, Clucerul Vladoianu biserica
Sf. Spiridon, negutatorul Milcu Stoenescu biserica Sf. Gheorghe
Nou, Pitarul Harsiu biserica cu acelasi mime si atatia alti negu-
tatori Craioveni intemeetori ai bisericei Sf. Ioan-Hera, arsii de
focul cel mare din 1800.
Astazi nu prea se mai vede asa ceva. Stdm cu tofii impa,
sibili, cheltuim zeci de milioane de multe od -Cara nici-o norma
siinatoasa% 'Irish nu putem sa. strangem (Mt trebue ca sa dam
viatd locasului de credinta care este biserica Sf. Dumitru, ve-
chiul monument al lui Matei Basarab,veche podoaba a Craiovei,.,
nici sa punem la loc ceeacd a fa'cut Hagi Gheorghe loan .
cu biserica lui fMaica Precista", pe care mult mai bine era
daca nu o daramau cei cad au daramat-o.
*
* *
Prime le inceputuri de vlata noud, Care care Craiova päsea

sfios la inceputul veacului trecut, reclama necesitatea unei indru-
mari culturale prin scoala. Lumina, care patrundea incet dar sigur
din Apusul indepartat, trebuia sa-si facà loc i aici. Ea nu in-
tArzia. $i cei dintai boeri luminati la scoala Apusului cdutarA sal
'dea viata noui: unei lumi vechi.
Seca la de invfitaturd obsteasca de la mAndstirea Medea-
nului, intemeiatä Inca de la 1775 de catre invatatul Episcop al
Ramnicului, Chesarie, cu dascali" de limba sloveneasca si gre-
cease,. fu reorganizatii la ice/putul acestei epoci, prin hrisovul
domnesc al lui Constantfin Voda Ipsilanti din 1803, ca scoala
pentru fiii boerilor i altor obraze doritoare de invatatura", iar
mai tarziu care 1813 Vdda Caragea, printr'o nota organisare,
adaoga noui venituri scoalei, spre a se putea da AtAturd la
mai multi ucenici", fara plata in aceastA scoal6.59).
In 1822, Koala modesta a Episcopului Chesarie deveni o
scoala publica sub numele de scoala Domneasca", cu curs primar
2i elase superioare. Jn aceasta. scoala tinerimea Craiovei, tine-
rimea olteanA, invata limbile romAnd, franceza i greaca cu dascali
platiti din veniturile bisericei Obedeanu.
Mai tarziu, dupa 1831 scoala Domneasca de la Obedeanu
fu mutatii la biserica Maica Precista de la Dudu, uncle predate
timp de 10 ani luminoase cursuri de rumaneasca" Grigorie Ple-
soianu. carturarul inflacarat, invdtat la scoala romineascA" a ar-
deleanului Gheorghe Lazar din Bucuresti. Acest dascal uitat"
astäzi eral o fire din cel,e, mai alese, un om cuminte" i plin de
o adevarata i rodnica iubire p?..ntru tara i neamul ski", (loritor
de a o ridica si ajuta in acele vremi de grele inceputuri pentru
,cultura ",rcmaneasca 60).
Oltear. de origine. harnic i plin de bunavointa, el a insemnat
prin munca sa pentru scoala noastrA un pas sigur intru rdspAn-
direa acestei culturi in popor. De aceia numele säu, ca i al
59) Cp. In aceastà privIntà, articolul nostru: O veche clitorie boe-
reascA, biserica Cbedeanu" publicat In aceste Arhive I No. 2-3, pp.
179-180.
60) Cp N. Bdnescu: Un dascAl Oat" 1915, N. lorga In Revista
IstoricA" No. 7-8 pp. 155.
A RHI PELE OLTENIEI 225
lui Stanciu Capatâneanu, I. Maiorescu si P. Poenaru de mai

tarziu, trebuesc amintite vi pomenite cu adanca recunostinta mai cu
seamã de noi, caci ei ne apartin prin tot trecutul kr, prin toata
munca bar §i rin toata frumusebea sufletului kr asa de ales
si asa de deosebit pentru acele vremi!...
G. MIL Demetrescu.
(Va urma).
Oltenia dupä Memoriile Generalului

von Bauer (1778)
traduse §i publicate de Const. I. Karadja
In prea interesantul memoriu al D-lui N. Docan despre

LucrArile Cartografice privitoare la rAzboiul din 1789-1791
(Anal. Acad. Rom. XXX1V) cetim urmAtoarele :
In armata lui Romanzoff, care luase comanda armiilor
ruse§ti in 1770, se gAsia un inginer militar de seamA, de
curand trecut in serviciul Imparatesei. Friederich Wilhelm
von Bauer era de felul lui German; se nAscuse in 1731
la Hanau, intrase foarte Mar in armatä, §i dupA ce sluji
in timpul rAzboiului de §apte ani sub ordinile ducelui de
Brunswich, trecu la 1769 in serviciul Rusiei (cu gradul de
General-Major) §i fu trimis la armata lui Romanzoff ; la
1773 era numit general-lieutenant... muri in Petersburg la
1783
Acest Bauer era nu numai un militar distins '), plin
de avant §i curaj, dar §1 un topograf §i cartograf de. seama.
El ne-a läsat, precum §tim, o lucrare serioasA despre tam
noasträ. In timpul ce petrecu la noi, in cea mai mare parte
1) Despre actiunile mil itare ale lui Bauer v. 1ntre altele Geschichte des
Gegenwartigen Krieges zwischen Russland, Polen und der Ottomanischen
Pforte. 36 Theile. Frankt. & Leips. 1771-75. 40.
3
226 ARITIVELE OLTENIEl
probabil in cursul anului 1772 '), adunA materialul trebuin-

dos pentru o serie de harti, din care nu furA insa gravate
decat cele 6 plan§e infati§and Principatul Moldovei.
Tara Romaneasca, Podolia §i Volhinia, Crimea, Bosfo-
rul, Dardanelele, precum §i o parte din Bulgaria ramasera
in desemnul original, maretul atlas proiectat nefiind nicio-
data executat.
Daca n'avem harta Munteniei gravata de Bauer, ne-a
rAmas totu§i o parte din materialul strans de el. In 1778
aparu in tipografia Henry-Louis Broenner, a Franclort et
Leipsic cunoscuta carte Menzoires Historiques et Géogra-
phiques sur la Valachie... formand un volum in 8° de 236
pagini.
Scopul principal al revistei de MO fiind in primul rand
de a face cunoscutd Oltenilor trecutul parnantului unde lo-
cuesc, nu ne vom ocupa aci de descrierea istorica §i geo-
grafica generala a Munteniei data de Bauer in cele patru
dintai capitole din Memorii, ci numai de in§irarea pe ju-
clete a targurilor §i satelor din Oltenia continuta in ultima
parte a capitolului al cincelea.
Aceasta lista n'a fost Inca redata in limba noastrA, macar
ca toga' lucrarea existä intr'o editie greceasca (trad. de Nic.
Lazar din Ianina), Bucure§ti 1789 in 4° (Bianu §1 Hodo§,
Bibliografia Romaneasca veche, 11 p. 332).
In traducerea pe care-o incepem in numarul de MO.
ne-am silit sa dam numele exact §i actual al fiecarei loca-
litati cunoscutd azi §1 SA descriem situatia satelor disparute
ce le-am putut gasi pe alte harti contimporane putin pos-
terioare lui Bauer sau pe frumoasa lucrare a lui Schwanz
von Springfelz.
Operatiunile militare tàdieneau in cursul acestui an caracterizat
mai mult prin tratativele In curs Intre beligerantt (cf. Essais de Géographie,
de Politique et d'Histoire... Par M.L.C.D.M D.L.D.G.D.C.D.M.L.C. D'A
Neuchâtel, 1784, in-80, a cgrei parte a treia constituie un izvor Insemnat
pentru acest râzboi, cu toate cd aceastà carte e scrisi In mod pktinitor
pentru Rusia).
AEHIVELE OLTENIEI 227
IncepEnn azi cu Judetul Romanati ; celelalte, Valcea,

Dolj, Gorj §i Mehedinti vor urma in numerele viitoare ale
revistei. Vom vedea confirmat de Bauer ce era §tiut inaintei
anume ca hotarele judetelor, §i chiar fosta granitä a Oltenie'
inspre Ardeal, s'nu schinnbat in mod nu cu totul nein-
semnat, cu timpul.
De notat este ca diferitele judete sunt lucrate in mod
foarte inegal Vom observa de pilda proportional mai multe
localitati corect notate in judetul Romanati de cat in Dolj,
unde printeo omisiune ciudatä chiar ora§ul Craiova nu este
mentionat, macar ca se vorbe§te adesea despre Banatul
Craiovei. Bauer insu§i admite lipsurile inherente unei ase-
menea lucrari, le explicd prin faptul Ca, mai ales in ce pri-
ve§te materialul pentru partea de vest a Olteniei, n'a rutut
sa controleze el singur §tirile date de Ispravnicii (Gouver-
neurs) acestor tinuturi, dat fiind cA ramasesera ocupate de
Turci in tot timpul razboiului dela 1769-1774 (p. 105).
Cu toate lipsurile ei, putem spune totu§i ca lucrarea lui
Bauer este unicd in felul ei, §i constitue un izvor insemnat
pentru cunoa§terea Orli pe la sfar§itul veacului al XVIII-lea.
Va fi rolul istoricilor localicari se vor ocupa cu tre-
cutul fiecarui tinut, judet sau cniar localitate in parte
de-a trage pline foloase din materialul lasat de Bauer. Ei
vor putea identifica satele disparute de mult, ce nu ne a
fost noua cu putinta de-a repera. Astfel facand, vor ajuta
§i ei la pastrarea uneia din comorile cele mai scumpe ale
unui Neam : trecutul lui.
Pag. 194: Enumararea ora§elor, targurilor §i satelor din

tara de dincolo de Olt, sau Banat al Craiovei.
Judetul Romanozi
Acest judet se margine§te la miaza-noapte cu Judetul
Irutzt (Valcea), la räsärit cu raul §i Judetul Olt, la mia-
I) Ream ad numirile geografice exact reproduse, cu ortografia tex-
tului original, anog'and in parantea I numele de azi ale localit5tilor.
228 ARH1J'ELE OLTENIEI
zA-zi cu Dun Area aproape de Nicopoli §i Dedent (? poate

Vidin), la apus cu Judetul Dolschl (Do lj).
Podilul (Potelul), sat cu bisericA, a§ezat pe un parati,
nu departe de un lac format de Dunäre.
Krostibodul (Grojdibodul), sat cu o bisericA a§ezat pe
lacul de mai sus; aci sunt vii.
Bagina (Gura Padinei), sat pe Dun Are, nu departe de
Krostibodul.
Or la (Or lea), sat cu o bisericd §i vii in apropierea celui
dinainte.
Wedestritza (VadAstrita')
Wurlopol (Vartopul) locuinte pargsite.
Tzelejul sau Cilejul (Celeiu), sat cu o bisericd §i vii, a§e-
zat pe Dungre in fata unei localitAti turce§ti numitA Pischti
(Besli).
Sileschtora sau Selestora (Sili§troara), sat pe Dun Are in
fata unei localitAti turce§ti numitä Giki (Ghigheni).
Girkowul (GArcovul), sat pe Dun Are, aproape de Wale
Blirac (?).
Fristari 2)
Werde 3)
I cloud sate pe Dun Are.
Ireazul (Islazul), sat cu o bisericA, la gurile Oltului, pe
un parau Dsirarerunture(?), unde sunt vinuri bune. Acest sat
are un targ, o vamA, un depozit de sare §1 tArmuri foarte
abordabile.
Ralowitza (Racovita) de Sus douã sate mici ruinate
, de Jos aproape de cel dinainte.
Romiratze cloud sate a§ezate pe malul de vest al 01-
Zinzereni tului (necunoscute §i uitate azi).
Kakowa (necunoscut azi), sat situat pe Olt.
Betersani 4) (Beti§ani? ), locuintA ,
Dinesty (?) ,. ), sAti§or .
1) Glsesc Vadastritia Insemnat pe harta lui Schwantz 1723 (cu numele:
Vadastra), i pe acea a lui Pappazoglu 1864 la nord de Grojdibod.
2) Traisteni, pe harta lui Dirwaldt 1810.
3) Balta-verde azi neexistent.
4) La sud-est de Izbiceni pe harta lui Schwantz.
lzbizeny (fsbiceni) de Sus, sat cu o bisericA, situat pe Olt.

,, de Jos 9 9 tl
Funde Wornikull (Fundu-Vornicului) sat cu vii .

Kokaleti l) (Cacaleti), sat, A A 11
liekce) sau Dieka de jos (poate : Doanca ?) sat cu biserica

cu o trecatoare peste Olt ; imprejurimile acestui sat sunt
expuse adesea revArsärilor Oltului.
Tieka sau Dieka de Sus (poate : Tia Mare?) sat mic si-
tuat pe Olt.
Ragosile (poate : Potlogeni ?) sat cu vil situat pe Olt.
Ziliani (Cilieni) sat cu o biserica . . .
Rosoneschtt (Rusdne§ti) 1
1 douA sate
Fitzenzi3) (?)
Plavireni4) (PlAvicea. nca) mo§ioarà cu o mAnAstire pe Olt.
Skerischora sau Skorteschore (ScAripara), sat cu o bi-
sericA §i vii, situat pe Olt.
Pressba (Preajba), sat . .
Badizul sau Babitsch (Babiciul) sat cu vii , .
Breswika (Brezuica), locuinta . .
Gusta Wegul (Gostavatu), sat odinioarA IntArit ,
Mischojeschti (?), sat cu o bisericA It 11 9
Stojaneschti (Stoene§ti), sat cu o trecAtoare peste Olt.

Forgasch (FArca§ele), sat a§ezat pe locul unde rAul
Dirslow (Tesluiul) se aruncA in Olt.
Sotschi (?), sat situat pe Olt.
Wischora (Vii§oara), sat cu o bisericA situat pe Olt
Falcojul (FAlcoiu), sat cu o biserid §i un targ
Tresteni (?) sat5).
Ischoroy (Cioroiu), sat cu o bisericA §i o trecAloare
peste Olt.
1) Kakalez, neexistent azi pe Olt, pe harta lui Dirwaldt 1810 este pus
la sud de Isbiceni ; Schwantz 11 afl5rn lang5 Olt.
2) Probabll Tiha din harta lid Schwantz.
3) Fisenz pe harta lui Dirwaldt 1810 la nord de Rusa'ne§ti. Fizentzl
pe harta lui Schwantz.
4) De ar fi PlAviceni, acela e dincolo de Olt, In judelul Teleorman.
5) Tresiln, pe harta lui Dirwaldt la sud de confluenta Oltetuluf cu Oltul.
230 ARRIVE LE OLTENIEI
GIndeni (?), sat Inrre Wale Grezi (Valea Greci) si pArdul

Oldeschore (Oltisorul, Oltetul); aci sunt vii bune; situat pe Olt.
Grezi (Greci), sat cu o bisericA §i o capelA
in Wale Grezl, . .
Margennt (MArgheni), sat 17 77
Fladuleni (VlAduleni), sat cu o bisericA 71 21 17
Brankowani (BrAncoveni), castel boeresc §i o mAnästire

de piaträ cu acelas nume, pe rAul Oldeschore. Aci se ad o
capeld si douà biserici.
Flateori (SlAtioara), sat boieresc cu trei biserici, pe dru-
mul mare ce duce dela Boukarest la Crayowa, unde este
si un pod peste Olt.
Maldaran (?)
Oseka (Osica) I trei sate pe rail Oltezul.
Roscheni (Rosieni)
Cocoeschti (Cocorästi), sat cu o bisericA §i cu vii.
Pleschoye (Plesoiul), sat cu o bisericA si un pod pe
pArAul Beika.
Dobrun sau Drobunul (Dobrunu), sat cu o bisericA pe
rAul Ottezul (Oltet).
Ploschu sau Balasch (Blaju), sat cu o biserick o ca-
pe% vii si un pod peste Oltezul.
Flagulana (?), sat pe un rAu mic, mai sus de cat cel
dinainte.
Schubarlltza (Soparlita)
Pirscowenl (PArscoveni) I trei sate pe Barbazul.
Burcan (?)
Rosoneschti (Rusdnesti), sat cu o bisericd pe Oltezull
Polzeschti (?)
Margariteschti (MArgArite§ti) de Sus trei sate.
Margariteschti de Jos
Birsa (13drza), sat cu o bisericA.
Racowlza (Racovita), sat cu o bisericA.
Meineschti (Mdine§ti), sat cu o capeld.
Paltul sau Palthuth (probabil Bal§u), sat.
7eischans (Telsu), sAtisor.
ARIIIVELE OLTEIVIEI 231
Xorbeni (Corbeni), sat cu o bisericA.

Bobeschtl (Bobice§ti), sat cu o biseric5 §1 un pod peste
o mla§tinA.
Kinteschti (Chintesti), locuintA pArAsit5.
Morenglavil (Morunglavu), sat cu o bisericA.
Oboja (Oboga) locuinta cu o biserid.
Kelujul (CAluiu), sat cu o mänästire.
Tzepturaja (Cepturoaia ?), sat cu o bisericd §i curte boe-
ieascA').
Nowazi (?), mo§ie (.terroir").
Kornisthul (?)
Petristhul (Pietri§u1) sate pe rAul Oldeschore.
Slatenia (?)
Fulennt (?), sat2)
Choteran (HotArani), sat cu o mAnAstire de piatrd cu
aceia§ nume.
Retschl (Re§ca), sat cu o bisericd §i un pod peste 7eslui;
aci se gäsesc urme de intAriri vechi.
Dobrosloweni (Dobrosloveni), sat cu o bisericA si un pod
peste 7eslui.
Gorleteschtt (CorlAte§ti), sat cu o bisericA. Aci e un vad
pe 7eslui.
Senoja (ZAnoaga), sAti§or.
Prlaschwa (Preajba), sat cu o bisericA.
brosoweschti (GrozAve§ti), sat pe un pArAu ce se aruncA
in Teslut.
Boschoteni (Bo§oteni)
Wischora (Viisoara)
Mandar sate a§ezate pe Teslui.
(?)
Trekoteschti (?)
Robaneschti (RobAne§ti), sat cu o bisericA pe leslui.
Popunsaleschti (PopAnzale§ti), sat pe leslui.
Buschtunk (Buzducul)
Mogera cloud sate pe Teslui.
(?)
1) Pe harta lui Schwantz : Cepturoaia.
2) Poate FAlcoiul, mentionat mai sus(?)
232 ARTilVELE OLTENIEI
Koschoweni (Co§oveni), sat cu o biseria, pe hotarul

judetului Do lschl (azi In jud. Do lj).
Leoul (Leul), sat cu data biserici, aproape de cel
dinainte.
Deoschti (Diosti), sat cu o biserid.
Trecotenni (poate Dr5gote§ti ?), sat.
Karacalla (Caracal), ora§ §1 re§edintä domneascd cu trei
biserici, o cäpitänie §i un targ asezat lute() vale.
Rede (Redea) doug sate cu biserici asezate
I
Camanka (Comanca) in o vale aproape de Karacalla.

Creteni (?) sat apzat in §es, aproape de cele de mai sus.
Appellewi (Apele-vii), sat cu o bisericä.
Gisoweschti (Ghizave§ti), sat cu o biseria
Sondeschti (?), sat.
Soreni, sat cu o bisericá.
Zellari (Celaru), sat cu a biserid.
Burscowa (probabil Zvorsca), sat.
Isworeschti '), sat.
Dobroteschti (Dobrotesti), sat cu douà biserici.
Amareschti (Amärä§ti), sat.
01wlnik sau Okilna2), sat.
Janca sau Ganka din Deal3), sat cu o bisericA.
Dopoleni (D5buleni), sat.
Toate aceste sate sunt asezate pe hotarul Judetului
Duluth), incepand de la Miazd-noapte la Miazä-zi.
Ganca din wale (lanca din Vale) 1 trei sate pe Balla
Braneschti 4) lac mic format de
Salschiza 5) j revArsarea Dunkei.
1) N'am gasit acest sat pe nici-o Urfa.
2) Crásesc Okolna pe h5rtile lui Schwantz ca sat p5r5sit de locuitorl,
cum 51 la Dirwaldt 1820, pulin la Nord de Potel i lanca.
3) Pe hartile foarte inexacte ale lui Giissefeld 1785, Thomas 1788,
precum 5i pe acea a lui Reilly dela 1789 purtand No. 13, g5sesc satul
fanca, azi disp5rut de mult, la nord de Potel, cam unde e azi Ianca nod.
ft) Branifta este indlcat pe harille lui Schutz 51 /Ciller 1789 51 Mr-
waldt 1810.
3) Salesiza de asemenea pe harta lui Schutz 5i Muller, Artraria 1789)
A RIM VELE OLTENIEI 233
Avem deci in total 119 localitati insemnate in judetul

Romanati. Din acestea existä azi 83, figurand in Mare le
Dictionar Geografic al Romaniei i pe harti moderne ; am
mai putut repera 11 pe hArti vechi, localitati care nu mai
existä insä; celelalte 25 nu le-am putut identifica. Nu ma
indoesc insä c& prin partea loculut vor fi fiind studenti iu-
bitori ai trecutului, cari vor complecta lipsurile lucrárei mele
in mãsura in care aceasta mai este cu putinta in ziva de azi.
Oltenia sub Austriaci, 1718 1739

(Urmare)
Judetul Romanati
Hotarul acestui judet spre rasarit merge d'alungul Oltulw.
dela varsarea lui in Dunare pana la satul Plesoiu, de aici merge
spre vest pe Iâng5. satul Cepanu, Morunglau, Cepturoaia, Cur-
tisor, pina in fata satului Uniul din judetul Dolj. Hotarul apu-
sean se poate vedea la hotarul de rdsdrit al judetului Dolj.
Drumurile din acest judet sunt urmdtoarele: Unul merge
d'alungul Dundrii dela Islaz pand la: raul Jiu, täind drumul
roman pe la Celei. La siatul Csirko se desface o ramura care
taie drumul roman pe la Crusov, trece prin satele Rotunda,
Sapunari, Priscov si trece in judetul Dolj pe la Cacaleti. Alt
drum merge dela Caracal la Liceni, Ciocdnesti, spre Craiova.
Dela Craiova 'merge spre Prusneni, Bals si se intalneste cu dru-
mul roman. Dela Bals un drum merge in sus pe valea raului
Oltet.
Relieful se distinge bine in regiunea inundabild a Dundrii;
dela Caracal in sus sunt dealuri si paduri intre Oltet si Olt.
Satele cu locuitori din acest judet sunt urmatoarele: Ama-
ràgi, Anghelesti, Antim, Apefe vii, Arefeni, Babicu, Bals, Bal-
sita, Betisani, Blas, Bobiceni, Brâncoveni, Bratd,ahi, Brenet,
Bursa, Cacaleti ling5. Olt, mindstirea Caluiul, Cimpeni, Ca-
pitãne,ti, Caracal, CArnesti, Celei, Celieni, Cdpturoaia, Ciobanu,
Ciocanesti, Comanca, Cbrba, Corbenii pe Olt, Costesti, Gruscinor,

Crusov, Curtisoara, Debuleni, Dehostu, Dobrosloveni, Dranovatu,
Dubrun, Falcoi, Farcasu de jos, Farcasu de sus, Fisenti, Frasi-
nesti, Frasinesti pe Tasluiu, Garcau, Gar la, Gavanesti, Gosto-
vat. Gredinu, Grobosara, Grojdibodu, Gubanduru, Hotarani;
Ianca, Ilaz, Izbicenii de jos, Izbicenii de sus, Leotesti, Leul,
Margaritesti, Marunglau, Oburs, Osica, Parlitura, Parscoveni,
Piatra, Piscani, Piscul, Plopul, P1ooi, Popanzatesti, Po-
telu, Priscovu, Prusneni, Racovita, Racovita langa raul Scorbota,
care se varsa in Oltet, Red, Robanesti, Ruinesti, Rusanesti, Sal-
cita, Salistioara, Scarisoara, Schitu, Selistea, Soci, Spanzurati,
$tevanu, Stoeinesti, Studina, Svorsca, Tartarani, Tiha, Urzica,
Vadastra, Visna, Vladuleni.
Sate le parasite de locuitori sunt urmätoarele:
Albota, Berbenesti, Bonta, Brosteni, Devesolu Dobrotesti,
Dragotesti, Ghendeu, Ghidovesti, Gradinari, Iasi, Liceni, Loloesti,
Mozgan, ObognaOcolna, Orez, Parliti, Poposti, P'rapor;
Preajba de jos, P,reajba de sus, Radomir, Redeea, Redisor,
Rosia, Rotunda, Sapunar, Stanga, Stramba, Visor, Visor Iiinga
Olt, Vladila, V1ai, Voinesti.
Tot in acest judet mai avem cateva agger romanus". La
Celei este un castru roman; intre Babicu i Gostavat un agger ro-
manus; langa satul Antim un ager romanus. Langa satul Schit
avem ruina lui Brancoveanu, langa Oh; pe drumul intre Cosco-
veni i Ciocanesti este un sat card nume.
Judetal Râmnicul Valcea

Hotarul de apus al acestui judet incepe de unde se ispra-
veste al judetului Romanati, merge drept pe coama unor dea-
luri pând la raul Plosca unde se varsa in Amaradia, apoi pe acest
rau Vaud undo se varsä rauli Amereziu, apoi paralel cu el pe coama
pana unde se varsai raul Amereziu, apoi paralel cu el pe coama
unor dealuri pánd la Coltesti pe raul Oltet. De aici mergp pc
acest rau aproape de mândstirea Polovraci, face un cot spre est,
urea' pe coama muntilor Stanisoara i muntele Mare pana la
muntele Nedeia. In. partea de rdsarit hotar este raul Olt.
ARIIIVELE OLTENIET 235
Drumurile sunt: cel dela Cepturoaia d'alungul Oltetului pind

la mandstirea Polovraci Mori). De aici pleaca un drum spre
Ramnic trecand prin satele Otesani, Reci, pada. la raul Lun-
cavat; o Tamura apuca: spre Ramnic prin satele Pietraru, Budesti,
Ocna, Ramnic; altul spre Orez pe creasta muntilor pand la
Lotru. Drumul roman am spus cd merge dela Celei pana la Ram-
nic; de aici pana la Turnu-Rosu se numeste Via Carolina 6 s'31
facut in timpul lui Carol VI.
Sate le cu locuitori din acest judet sunt urmatoarele: Alunul,
Schitul Arhanghel, Manastirea Arnota, Barbariseni, Barbatesti,
Barcanesti, Benesti, Berbesti, Beroiu, Manastirea Bistrita, Bog-
danesti, Bogdanesti langa Oltet, Boesti, Boesti pe Cernisoara,
Bodcsti, Bodesti pe Bistrita. Bosonul, Budesti pe raul Burzanesti,
Bulcesti, Bulsesti, Bultesti, Bursesti, Buzureni, Caciulata, Cacova,
Calimanesti, Carlogani, Casanesti, Ceptura pe $arsa, Cermedesti
de jos, Cermedesti de sus, Schitu Getezoi, Chirculesti, Uordsti,
Ciorasti pe Luncalvdt, Ciresul, Ciulesti de jos, Ciulesti de "sus,
Ciumada, Ciuci, Golibasi, Contu, Copacel. Gopaceni pe Gerna,
Costesti, langa mandstirea Bistrita, mânastirea Cozia, Crepar,
Cristesti, Demzeni, Densecesti, Desi, Desoi, Manastirea dintr'un
lemn, Dobriceni, Dobrusa, Dosesti, Dragan, Dragasani, Farcas,
Fäure.ti, Flori, Folesti de jos, Folesti de sus, Frati la, Frame-
sesti, Gardesti, Genesti, Gheceni, Glevi, Glodu, Golumvul,
Gosi, Mândstirea Govora, Gradistea, Greceni, Hulvutei, Iaco-
vilu, Schitul Iezer pe raul Iezer, Igoiul, Izvoranul, Joinesti Lino.
Olt, Lepusatu, Licu, Maciuca, Maldarasti, Maldarasti pe Lun-
caNat, Manastirea Mamul, Margineni, Martinesti, Mazire, Mi-
haesti, Moduja, Muiereasca de jos, Muiereasca de sus, Munidesti,
Munilesti, Negovanul, Nemoiu, Obarsia, Ocna, Ohaba. OIinetL
Manastirea Orezu, Otesani langa izvoarele Centi, Otetelisu,
Parau, Petricei, Schitu Piatra, Pietesti, Pietrar, Podesti, Poe-
narii do jos, Poenarii de sus, Popesti pe Luncavat, Popesti pe
Oltet, Porianu, Poroeni, Posoti, Presoiu, Prundeni, Radesti,
Ramie, Reci pe raul Reci, Redinesti, Remesti, Risipiti, Rosia,
Rumanesti, Runcu, Ruserati, Sacoz, Salcioru, Schitul SAracineti,
Savestreni pa Olt, Scheia, Scundul, Serbanesti, Serbanesti pe Cer-
na, Serbanesti langa Oltet, $erinoasa, Setreni, Sevestreni pe Olt,
Slavesti pe un dluent al Oltetului, Slavitesti, Manastirea Sletioara,

Sletioara pe Cerna, Soceni, Socoteni, Spineni, Spiirteni, Stanesti
pe raul Burzanesti, SCIiitul Stanesti, Stanesti, Strajesti, Stramba,
Stolniceni pe Olt, Sunzeni, Schitu Surpatele, Surzeni, Talpasi,
Timbasi, Titireci, Manastirea Titoi, Titoi, Tomseni, Turcestj,
Ulmetu. Unguriti, Urlaesti, Ursati, Usureni, Vaideei, Valeni,
Valeni pe Oltet, Vedesti, Vetetia, Vezel, Vieru, Voicesti.
Satele parasite de locuitori sunt urmatoarele: Amarasti, Ba-
beni, Balota, Bogdfinesti pe Luncavat, Cucesti, Diculesti, Do-
briceni, Durii, Faur, Fumureni, Goia, Gormeni, Madulari, Mi4
lesti, Murgoci, Novaci, Obarsia pe Cernisoara, Orloesti. Plesoi,
langa Oltet, Preotesfi, Pusesti, Serbarbeasa, Serbanesti pe raul
Barbatestilor, Simbi, Stirbei, Sutesti, Ulicei, Ulmetu. Vasilati,
Vulpeni, Zaicoiu, Zavideni, Zenuneni.
Judetal Gorj
Acest judet 'cuprins intre judetele Mehedinti, Ramnicul-
Valcea i Dolj. are ca hotar cele spuse mai sus.
Drumurile: Toate drumurile din acest judet se Intalnesc la
Targul-Jiu. Dela Targu-Jiu merge un drum spre Schitul Crasna
se coboara la Oltet i ia maddstirea Polovraci. Dela aceastd
man5stire merge un drum spre mandstirea Horez, in Valcea
si altul spre raul Lotru. Tot dela Targu-Jiu merg doua dru-
muri in judetul Mehedinti: Unul trece raul Sohodol pe la Co-
paceni i raul Bistrita pe la Telesti de jos si pe la Ciuperceni
trece in Mehedinti: altul tot dela Targu-Jiu. dar mai sus, trece
cele cloud rauri, trece prin Bedioeui si la raul Tismana se des-
-face in cloud: o ramura duce la manastirea Tismana i alta
ramurii spre Baia de Anima' in Mehedinti. La confluenta raurilor
Susita Verde sia Susita Seaca,, merge tin drum *le pa-
ul Vulcan. trecand pe creasta jmuntilor 7alnoaga. Vulcan
trece Jiul Romanesc i paraul Crivadia i pe la Piatra Tata-
rului trece in Transilvania. Alte drumuri tot dela Targu-Jiu merg
d'alungul Gilortului.
Trebue sa adaug, cà tinutul la nord de Jiul romanesc i Jiul
unguresc sunt ale Olteniei, hotarul este cu mult mai la nord.
ARHIVE LE OLTENIEK 237
Sate lo cu locuitori sunt urmatoarele:

Albeni, Alexu, Aninisu, Aninu, Arcan, Baia de fier, Man,
Balicei, Balicesti, Balinesti, Blrlesti pe Jiu, Bencelui, Ben-
gesti, terbenesti, Berilesti, Bibesti, Biludesti, Bires, Borcur,
Borberesti, Boresti, Bomboesti, Brediceni, Brenistoi, Bretoia,
Bucesti, Bulboci, Bulcesti, Bulta, Bulticioara, Bumanesti, Hu-
resti, Bursaleni, Bursesti, Busoeni,Busuioci, Campu Foamii. Ca-
preni, Carna, Carpenis, Carteul, Celnicu, Celnicu de jos, Gel-
nicu de sus, Cerbunar, Cerbul, Gerbunesti, Ceplea, Cerna pe
Cernisoara. Cernedia, Gerneni, Ciaur, Schitul Ciodovina; Gio-
banesti, Ciocade, Cincu, Giufraceni, Ciuperceni pe Oltet, Ciu-
rilesti, Colcesti, Colibai, Goltesti, Comanesti, Copaceni pe So-
hodol, Copacioasa,Corbi, Cornatel, Corsor,Costeni, Crasna, Schitul
Crasna, Cretesti, Ouciumdne§ti, Curtisoara, Daia, Deeoi, Dobrita,
Dragoeni, Dragoesti, Prdgoesti pe raul Turbura, Drumoesa, Farca.
Frencesti, Frumuseni, Ghelcioaia, Gilzeoi, Glodeni, Godinesti,
Goesti, Grevi, Gruiul, Gureni, Hamerazoaia, Hiboba, Hirei-
scsti, Hoboaia, Humesul, Iasi, Imoba, Izvorna, Jelei, Larga,
Lelesti, Licurici, Magovesti, Marmurile, Martalog, Miroslaveni.
Mlaca, Moga, Mogosani, Narta, Negoesti, Negresti, Nova, 0-.
haba, Ohaba pe Jietul, Orbi, Oreda, Pasor, Schitu Pereu, Pes,
Peseseana, Pestesti, Petresti, Petresti langa Targu-Jiu, Pinoasa,
Piscoiul, Piscurile, Plopsor langa Jiu, Plou, Pocevalista, Poiana,
Poiana langa Jiu, Popesti, Porceni, Posodeni, Poruja, Prigo-
rile, Purtareni, Rasina, Rasova, Rasova de sus, Rasu, Raul, Reci;
Robita, Rogozu, Rohosi, Rohot, Ruji, &eel, Sanitesti, Sambo-.
tin, Sara Patinesti, Scheieni, Schila, Serada, Scoarta, Secer,
Segresti, Serbesti, Serbesti pe Jiu, Serbesti pe Oltel, Slavilesti,
Slobozia, Soi, .Somaneti, Sorilesti, Stdrieti pe valea Stanos-
tilor, Stanesti pe valea $usita, Stefanesti pe Gilort, Stroesti,
Schitu Stramba, Stotoze, Suponesti, Surpati, Tatomiresti, .Targu-
Jiu, Telesti de jos, Telesti d sus, Tendelesti, Manastirea Tis-
mana, Satu Tismana, Schitu Tismana, Tolpace, Tomasesti, To-
pesti. Turbati, Turbura, Turceni, Turcin, Ungurel, Urati, Urdaru;
Ursatoi, Vadeni, Vaidei, Valaru, Valeni, Valeni pe valea Stren-
cestilor, Verde, Vlfiduleni, Voileti, Voini, Valceava.
238 A RB I VELE 0 LTENIE1
Satele pirdsite de locuitori sunt urmdtoarele:

Ars, Auricesti, Dambova, Fagu, Moi, Recea, Reguleni, Ro-
gojini Rosi, Rovinari, $ase, Temiseni, Vdcari.
Lovistea
Acest tinut cuprinde aproape tomb: valea Lotrului si parte,
din judetul Arges. Hotarele acestui linut sunt unngtoarcle: trece
raul Olt intre satul Lotru si Turnu, trece pe muntele Cozia, apoi
pe nista culmi muntoase, cari nu sunt numite, pe varful Clabuce-
tului, Zgnoaga, Semteli, $erbota, Burcaci, Fundul si Bodistau.
Merge spre apus de muntele Sturul, Bals pang la raul Frate,
care sc vars5. in Olt. De aici trece Oltul, merge pe raul Vadului,
trece culmea muntilor Pocalabu, Negru, Voineasa, Posrnegu,
Bugetul, Contu. Crifesti si Saracinul. De aici se coboard pe
culmea unor munti intre paraurile Stevu i Serecinului, trece raul
Lotru si se coboard in jos pe varfurile Munilasa, Petrimanul,
trece raul Latorita, varfurile NanusuI, Tuluful pang la muntele
Nedeia. De aici merge pe vfirfurile Balota, Mglaiu, Joinesti,
Brezoru Sturi, se coboard pe Via Carolina pang la un parau al
Oltului in dreptul muntelui Cozia.
D'rumuri. Cel de pe valea Lotrului, care se desface din Via
Carolina, merge 'And la satul Voineasa si la värsarca raului
Voineasa in Lotru, se desface o ramurd care merge pe culmea
muntilor la Rgsinari si Sibiu in Transilvania. In partea stanga
a Oltului este un drum care porneste dela Fedelcsoi, tot pc malul
stang al Oltului, trece prin Titesti, Boisor si merge pând la
Cainenii din Arges.
Satele toate sunt cu locuitori i sunt urmgtoarele:
Boiasi, Boisor, Bomboesti, Bretivoesti, Brezoi, Caineni din
Arges, Calinesti, Clocodici, Cocoi, Manfistirea Cornet, Dragg-
nesti, Gausani, Griblesti, Imlgteni, Lotru, Mãlai, Perisani, Pro-
ieni, Racovita, Robesti, Saracinesti, Spin, Strasburg --pe malul
drept al Oltului este o intdritural fãcutal de Austriaci, asezatä in
fata Cainenilor din Arges, Titesti, Vgratica, Voineasa.
loan C. Etta&
A NATE).
ARoLo. , ,
R CAL !PAPER . SEMPER Alf. ILSTO. ;

c .'". '. 8
. ,....ro
...,f., mitmade forum.
t tOyu, alnadae,./:...salerir bltr ? ....:-. *I.
a
' f 1 ..(vrho duplex. et oeh., pro.;...
. ...Z. s...
., a 4 .1, 1' A. ;.r pct.., ea.. 4-....,,,..r
Ir......-4.1i...it ,./ er,e.::...lii7z../../9...........e,"
te. rearm-
.Cert.
Doe:. cern, ow- ...,..
.Arola drew,. Cotroune. 11....,,
IVIe mag,...... mnd, New ve.e...4.
...l....4.4../..:./...
Pirerti r.41.4.41
, Cana.* what eo... r...4.. 4.4,
0.6..... I. i. .. naafue.. loyounta,
. POO 1. . 'LAI Ra.T.
eil.1.- .141,r,.... n;erdi pa vim
Lure.... nil..., ovret ..1.....s ri..., IP
46'"
1:g
Aie
:1,:er.; ...p.n.,. ma ,.
it Cerra .4..
..Iteeed
lonsi:Irfe i, ,on't
a.6.1.4r .4 IP'
.ni- r ?wit s.
N., ...A.. 20.r

er.
!
-Zr 0 C...4.1.4
lb
.1.?
;
Dr- E AN.
ENS. -1 S
4-r
1/ t
re eta
Oltenia Preistorica
1 1
Roata Olarului
Când au cunoscut preistoricii Olteniei roata ? Intr'o insemnare
(Arhivele Olteniei An. II 8, p. 298-299) spuneam cA am gAsit cio-
buri, care ar arAta cA, Inca in vksta bronzului, locuitorii de prin
pArtile noastre au putut cunoa§te roata olarului incA inaintea in-
fluentelor culturale, ce le-au prima pe drumul DunArii dela Grecii
care i§i a§ezaserA coloniile in Dobrogea.
Fie cd roata fusese nAscocità de ei, fie cA le-o adusese vre-un
val invazionar sau cultural, obiceiul vechi de a lucra vasele cu
maim nu piere nici chiar in vremea §ederei Romanilor aici, cAci
alAturi de vasele aduse din Grecia sau Italia, precum §i de cele
fAcute de ei cu roata, dupA ce invAtasera dela altii me§te§ugul,
gAsim vasele preistorice cunoscute.
Va sA zicA, se spune cd de-abia mai tkziu, dupà pArAsirea
Daciei, roata trebuie sA se fi intrebuintat mai mult.
Nu avem insA dovezi. Din toatA acea mie de ani, dela pArA-
sirea Daciei pAn5 la intaele §tiri ce avem despre pktile noastre,
panA acum arheologia n'a spus incA nimic, de§i ar fi cea mai
indreptatitd sA inlAture cu totul marele punct de intrebare ce plu-
te§te in istoria noastrA.
Ceea ce s'ar putea in§irui pe scurt in privinta ceramicei vechi,
ar li insA urmAtoarele : Cei dintai locuitori ai pktilor oltene, dupA
cercetArile de Oa acum sunt neoliticii. Neoliticii, cari §tiau sA-§i
facA din lut dteva forme de vase prea putin infrumusetate, cu
e§ituri, impunsAturi, puncte sau linii; Fie prin progres, fie pe cale
de imprumuturi culturale, formele lor de vase, precum §i orna-
mentica vaselor, se desvoltA cu vremea, dand na§tere altor forme.
Cele care au luat na§tere prin progres Iasi a se strAvedea forma
primitivA dela care s'au depArtat, iar celelalte nu fac de obicei
cleat sa se dea oarecum dupà moda localA, sau sA se facA o
imbinare, de multe ori isbutitA, intre forme noi §i vechi.
240 ARH1VELE OLTENIEI.
Oltenia fiind a§ezatA tocmai in locul de scurgere al atAtor

invaziuni rgskitene, nu e de mirare cA vom gAsi aici o a§a va-
rietate de forme. Fiecare din ace§ti noi sositi veneau cu ate
ceva nou, care altoindu-se pe ceeace rAmAsese dela cei dintk in-
vazionari, a dat cu vremea na§tere inaltei culturi trace, a celor
cari singuri rAmAseserA in stare a se impotrivi Romei.
Dar sA revenim la subiect. Roata e de mare insemnAtate in
trecutul cultural al locuitorilor pArtilor noastre de tarA. Ea, ca s'o
spun din capul locului, a omorit toatA arta decorativA a cerami-
cei, precum §i formele vechi preistorice ale vaselor.
S'ar pArea indoelnic, dar iatA cum stau lucrurile : La ivirea
me§te§ugului de a lucra vasele cu roata, piere foarte firesc toatd
dibAcia §i arta cu care mai inainte se lucrau vasele, cAci pe cAtA
vreme, and roata erea necunoscutA aproape, fiecare preistoric
trebuea salt lucreze singur vasele de care avea nevoe, acum
unul singur putea multumi sate intregi. CAnd lucra unul singur
cu mAna, li trebuea multA vreme pentru a fAuri un vas. Erea deci
legat suflete§te de lucrul ie§it din mAna lui, cAci II fAcea el pentru
el, §i nu socotea deloc o pierdere de vreme ca, dupA ce-I isprA-
yea de modelat, sA-1 infrumuseteze cu tot felul de ornamente,
care mai de care mai frumoase. Apoi cu mâna vasele luau forme
de animale, §i mai ales forme cu e§ituri in colturi, forme ce nu
mai pot fi lucrate cu roata, care nu poate croi deck vase ale
cAror linii IncepAnd dela gurA panA la fund, sunt perfect simetrice.
IndustrializAndu-se ceramica, vedem cA cu ajutorul rotii olarul
fAure§te mult mai multe vase ca cu man& Pentru ele insA nu
mai erea vreme de infrumusetat §i nici suflete§te nu mai erea
legat de aceste vase, care incetau a fi opera lui, ci erau opera
roatei. Apoi pe suprafata netedA lucie a vasului nici nu-§i mai
aveau rostul unele ornamente, ce se puteau inbina numai pe
suprafete mai grosolane. Singur lucrul vasului §i unele linii pa-
ralele, drepte sau In valuri, incepuserA sA multumeascA ochiul.
*i-acum, cred cA nu sunt prea indrAsnet, cAnd incerc a spune
cA roata e pricina unui hiatus al formelor §i artei decorative a
ceramicei preistorice. Ea omoarA aproape tot ce fusese inainte,
nelAsAnd sa strAbatA pAnA la noi cleat forme ceramice primitiv
generale, care oricum nu puteau pieri nici in vremea acelor nA-
vAliri, ce aduseserA pe locuitorii pArtilor noastre la o a§a stare
de regresiune de civilizatie.
De aceia, de§i noua teorie a continuitAtei culturale trace 1§i
face mereu drum, ar trebui sä se tie socotealà §1 de unele din

mArunti§urile arheologiei preistorice, careimi place sA cred,poate
spune destul de limpede c5, intre formele §i ornamentica cera-
micei preistorice §i cea din zilele noastre nu se gAsesc mai deloc
asemAnki.
Din olAria preistoriel a Olteniei
Iat5 o ulcicA gAsitä la intaele s5pAturi dela Piscul Corni§orului.
Reproducerea de laid o aratA redusA la jumAtatea mkimei
naturale.
Lucrat din hit mkunt, bine mestecat, de culoare gAlbue-ro§ia-
tick lustruit pe din afarA, nu are pe fata exterioar5 nici o inflo-
ritur5, afarA de doi bumbi mkunti, unul inteo parte §i altul in
alta a locului unde se imbucA sus mAnu§a.
Pentru cei cunoscAtori forma acestei ulcele vorbe§te mult. E

deajuns sä spun cA s'a gAsit ulcele asemAnAtoare in Ciclade §i
la Troia.
Lipsa eremenei lustrnite in Oltenia

SA §tie cA neoliticul, sau vksta pietrei lustruite, este insem-
nat prin ivirea obiectelor de piatrà lustruità. Omul paleolitic
solutrean §i magdalenian §tiea sA lustruiascA osul §i filde§ul, dar
dela inceputul neoliticului omul nu mai e multumit cu sAcurile
cioplite, §i lucreazA cu ribdare din rAsputeri la netezirea ciopli-
turilor care nu-i mai plAceau. Vom vedea in curAnd felul cum se
lucra piatra lustruitA. DeocamdatA, e de luat aminte c5, de§i
preistoricii olteni cuno§teau cremenea, din care i§i lucrau custuri
râcAttoare, sAgeti §i altele, totu§i, Thud prea greu de lustruit, in-
4
242 ARBIPELE OLTENIEI
trebuintau altfel de pietre. Dealtfel faptul e cu atAt mai insemnat

fiindcd Sophus Mailer (L'Europe prehistorique, p. 22) deosebe§te
in aceastd privintA dou5 tinuturi. Italia, Peninsula Balcanid,
Spania, ca §i tinuturile din r5dritul Europei mijlocii, nu intre-
buinteaz5 cremenea lustruit5, in vreme ce, cum treci Alpii, dcu-
rea lustruità e intAlnità din ce in ce mai des pAttà in Anglia §i
Scandinavia, unde aceastd stare de lucruri provine f5r5 indoialà
mai ales pentru cd arta grea de a lustrui o materie a§a de tare
ca silexul s'a desvoltat mai tArziu in pile mai septentrionale,
unde vArsta pietrei a avut durata sa mai 1ung5".
Plop§or.
Sfaturi practice.
Una din problemele cele mai grele ale unul muzeu : cum se
pot lipi obiectele de piatr5, care sunt rupte in dou5 sau in mai
multe bucAti, §i cum se pot lipi obiectele diferite de argil5, aflate
sparte, spre a le intregi ?
Ici-colo se lucreazd cu cleiu de tamplar, sau cu syndeticon,
care materii se altereaza sub influenta schimbArilor atmosferice,
iar altundeva se folosesc alte materii.
In colectiunea preistoric5 a muzeelor din Berlin, §i dup5 ea
la Muzeul Ardelean din Cluj, precum §i la Muzeul SAcuesc din
Sf. Gheorghe, se intrebuintead o compozitie, care se prepar5 astfel :
Punem 250 gr. de cleiu de Colonia (Koln)(nu cleiu simplu
de tAmplar)in 800 gr. de ap5, §i dup5ce s'a topit astfel timp
de o zi, ii inc5lzim in baie de aburi §i punem In el dou5 coli
de hartie de filtru, ruptA in bucAti mici, pe care mestedn-
du-le laolalt5, fierbem materia. In acest timp o mestedm mereu
cu o lopetid de lemn, punAnd in ea 2-3 pumni de praf de creta
pisat5, apoi 30 gr. de terpentin venetian; dup5 aceea turnAm iar5§i
peste ea catva pumni de praf de cret5 pisatA, pe urmd vArdm
deasupra 120 gr. de uleiu de in §ica s5 nu se mucezeasd mai
tarziu 5 gr. de acid fenic (carbolic), apoi punem in ea iar5§i
praf de cretA pisatà, pang dud amestecul e destul de gros. II
lu5m de pe foc, ii lasAm si se rAceascA §i II p5str5m intr'o drp5
umed5, pe care zilnic o ud5m, ca s5 nu se usuce materia. Astfel,
dud vrem s'o intrebuintám, nu o mai indlzim din nou.
DupAce am lipit cu ea, cleiul acesta se usud §i se int5re§te
ca timentul. Urmele de clei, care rAman acolo unde s'a lipit obiec-
till, se rad apoi de pe el. Locul lipirii se lad a§a, sau se poate
vopsi in culoarea obiectului. Cazul dintalu corespunde adev5rului ;
in cel de al doilea dispar urmele care stricd impresia.
Cu aceast5 materie E e poate face §i intregirea p5rtilor ce lipsesc.
Cluj. Dr. Martin Roska.
o
PLISTERVA
0
PAMIR
0 0 0 0 0 0 0 0 0
o-
Documente
y Din colectia D-lui Min Saulesen

Transcrise de N. G. Dinau teem.
1655 Ianuarie 15.

Cu mila lui Dumnezeu Io Costandin urban Vo. §i Domn a
lima Tara RumâneascA dat-am Domnia Mea aceasta porund a
Domnii Mele boerului Domniei Mele Nicolae Clucerul din Glo-
gova §i feciorilor lui call Dumnezeu ii va dkui ca sa fie §tiut
ca Gàrbovii din Jiiu de sus tot §i cu tot venitul gi cu toti ru-
mann §i cu sili§tea din hotar Ostia' in hotar pe hotaräle cele vechi
§i pe semne §i rumanii pre anume : Stanciul, Miera cu fiul sàu
anume Andronie, Vladul, Preda §i cu feciorii lor drept ughi...
mii §i Oprea cu fiusAu Radul §i Ianu§i cu feciorii lui drept ughi
321/2 §i Radul fratele Oprii cu feciorii lor drept ughi 19 §i Aga-
pie §i fiusau Negrea drept ughi 12 gi Ivan cu fiusAu drept ughi
12, Giurca §i cu feciorii lui drept ughi 12 Stoica §i cu fiu-du Baloi
drept ughi 12, Man §i cu feciorii lui drept ughi 20, Stan fratele
lui Man §i cu feciorii lui drept ughi 12 pentru Ca ace§ti mai
sus zi§1 rumâni ei au fost toll oameni judett pe mo§tenirea lor
din Garbovi §i din Sgrane§ti, inca mai denainte vreme ; dupi
aceia and au fost in zilele raposatului Mate Von' la leat 7100
iar ei au umblat ca sà vaned rumâni la altd parte la alti boeri.
Intr'aceia boerul Domniei M le Nicola PArc5labu1 Glogoveanul
dad au aflat §i au prins de veste, fiind el pe jumAtate cunipArati

§i avAnd §i el mo§tenire acolo in GArbovi dela jupaneasa lui n'au
suferit ca sä intre alti streini acolo, §i and au fost cumpArat el
ace§ti mai sus rumAni ce scriu, insd banii nu s'au fost prin-
zAnd toll atuncea. DupA aceia, and au fost acum in zilele
Domniei Mele, dad' m'au dAruit milostivul Domnii Mele Io Ser-
ban Voevod, iar ace§ti mai sus zi§i rum5ni din GArbovi ei au
venit cu pArà inaintea Domnii Mele in divan ca sA intoara banii
Nicolii PAralabul inapoi §i sä fie iarA§i judici ; §i find toll de
fata intraceia Domnia Mea am dutat §i am judecat pe dreptate
§i pe legea lui Dumnezeu impreunä cu toti cinstitii indreptAtori
Domnii Mele, §i am intrebat Domnia Mea pe rumAni impresurati
sânt de boerul Domnii Mele Nicola Clucer au v'ati vAndut de a
voastrd bun5 voe rumAni. Iar ei singuri din gurile lor au mArturi-
sit cum ca s'au vandut de a lor bunA voe rumâni. Deci au rAmas
ca sA le dea banii §i pentru aceasta am pus Domnia Mea numai-
deck de au dat toti banii deplin cAti nu le-au fost dat §i au r5-
mas rumânii de lege §i de judecata ca SA fie boerului Domnii
mete Nicolii Cliucer iarA§i rumani cu toate cA mo§tenirea lor din
GArbovi §i din SArdAne§ti, cum au fost vAnduti §i mai denainte
vreme §i cum am vAzut Domnia Mea §i zapisul cel dela mAna
lor de vAnzare ca sA fie rumAni de mo§tenire ohabnicA feciorilor
§i nepotilor §i strAnepotilor in veac §i de cAtre nimeni neclintiti
dupA zisa Domnii Mele. Ina §i mArturii am pus Domnia Mea :
jupan Gheorma vel ban, jupan Preda vel vornic, jupan Stroe vel
LogofAt, Bunea vel vistier, jupan PanA vel sp5tar, Gheorghie vel
clucere, Chirca vel Stolnic, Radul vel comis, Hreza vel paharnic,
Danciul vel postelnic. i ispravnicul vel LogofAt. In ora§ul Bu-
cure§tilor. Ghenarie 15 leat 7163.
Procit vel logofAt.
Acest hrisov 1-am tAlmAcit eu Popa Anghel, proin protopop, din
Craiova, din cuvant in cuvAnt §i 1-am §i scris singur cu mAna mea*).
Cantelaria ob§te§tii Epitropii.

AceastA copie fiind prescrisA dupA orighinal intocmai sA ade-
vAreazA cu a mea isaliturA.
*eful cantelariei (ss) Joan Simonescu.
Anul 1835
luna Octomvrie 7
ora§ul Bucure§ti
*) Prezenta traducere prezintä oarecare lipsuri provenite din citirea
gresita a originalului si a unor omisiuni. Astiel pe boerul Nicola il gäsim
si cu titlul de clucer si cu cel de pArcAlab. lar anul la care s'a fAcut van-
zarea rumAnilor, desi In timpul lui Matei Basarab, e pus 7100 (1592),
data la care stäpAnea fie Stefan Surdul (lunie 1592), fie Alexandru cel
RAu (lunie 1592).
ARBIVELE OLTENIEI 245
1699 iunie 29.
-I- SA sä §tie boiarii adeveritorii §i alegAtorii ai juphului

Manui Cupetul i cu pArta§ii lui, §i ai lui Gligorie snä Gherasim
CalugArul cu p5rta§ii lui, boiarii anume : Radul Clucerul i Vlaicul
C5pitanu1 i Badea Pitarul 1 Radul Logolatul Or5scul i Radul Ca-
pitanul BAlosul, i Nicula Leondarul ca s5 caute ace§ti 6 boiari
s5 adevereaze §i s5 aleagA mo§iia ce sá chiam5 Flore§tii ot sud
Elh(ov) (?). Intai s'd li citeascA cartile §i zapisile ce vor fi având
de mo§tenire §i de cumpärAtoare §i &à aleagä ce va fi partea de
mo§ie a jupdnului Manul cu pArta§ii lui sa o dea pe den sus
pre langd mo§nenii M5idne§teni, sa aláture mo§ie lang5 mo§te
§i ce va fi partea Gligorie cu p5rta0 lui sd o dea pe din jos
fie§tedrora dupre cum le vor scrie cartile §i zapisele de cump5-
r5toare i dupre cum vor adevara ace§ti boiari mai cu dreptul cu
sufletele lor a§a sä sä aleag5 unii de c5trà altii §i s5 pue seamne
§i s5 le faca scrisort pela mainele lor ca sa* se §tie eine pre unde
va tinea s4 nu mai fie galceav5 intre dân§ii §i... Ispravnic vtori
portar. *i astfel porunce§te Domnia Mea.
Iunie 29 Anul 7207.
(ss) Jo Costandin Voevod cu mita lui Dumnezeu Domn.
(L. P).
Procit Vtori logofat.
=111
Cartea raposatului domn Mateiu Voevod de
la 7141 ce au fost datA la 'Willa Barbului
vel Paliarnic, cumnatul Condii comisul pen-
tru mosia Stubeiu
ComunicatA de C. V. Obedeanu
Milostiiu bojiiu io Matei-Vodá i, gospodin vuuk pokoinago,

io, Basarab voevod, davat gospodstvo ni siin poveleniiu gospodstvo
mi, boiarului domnii mele Barbul biv-vel-Paharnic') ca sa fie
1) Acest Barbul blv-vel-Paharnic este BrAdescu ; el este vestltul bo e

militar de sub domnia lui Matei Basarab, care a comandat Dorobantii la
bAtAlia de la Dude§ti In 25 Oct. 1633 ; cand s'au bAtut Plata Vodd cu
volnic cu aceastA carte a domnii mele sA §i tie ale lui sate Stu-
beiu tot §i VAlcomul tot preste tot hotarul §i cu toti rumAni §i
cu tot venitul satului. Pentru cà aceaste sate fost-au de strAmo§ie
ale boiarului domnii mele, ce iaste mai sus scris. Ci au lost avut
o varA primarà de o chiema Manila din Obedin de au tinut'o
Coanda, marele Comis 2); deci s'au prins mortea jupAnesei Marii,
de au murit, iar Conda comisul el au zis cum iau dat jupaneasa
lui Maria, Stiubeiu ca sal tie Conda Comisul, InsA de va fi viu,
partea ei, Deci s'au prins mortea Condii vel Comis. Deci and
au murit el au dat satul Stubeiu mAnAstirii Jitianul drept sufletul
lui §i n'au avut treabA cu aceste sate ; ci n'au dat mo§iile lui la
mAnastirea, ci au dat partea ei de mo§ie de sat din Stiubeiu insA
jumAtate de sat. Drept aceia au venit fratele Condii arma§ul §i
cu cAlugArii de la mAnAstirea de la Jitianul §i cu Barbul vel Pa-
harnic de s'au pArAt de fata inaintea domnii mele in divan pentru
aceste sate ce sAnt mai sus zise drept aciia am judecat domnia
mea §r am dat ca sá le tie Barbul biv vel Paharnic Stiubeiu, i
VAlcomul ; pentru cá aceste sate VAlcomul fost-au jumAtate ale
lui Barbului Paharnic, iar jumAtate au fost ale lui Vlad den Arcegi,
Radu-VodA al Moldovei, el a fost la un loc cu Tudosie spatarul Mehe-

dinteanul, fiul vestitului Lupu, cu lvasco vornicul Golescu, cu Baleanu,
cu Dimitrie Vistierul Dudescu, cu Papa logofatul de la Greci, cu Catar-
giu Stolnicul, etc, si In aceastA luptkuna din cele mai irnportante din
istoria militarA a noastrA, cAci a limit opt ore §1 au peril pe cAmpul de
bAtae 5000 de oameni, fiind organizat un plan de apArare si de atac cu
o adevarata stiinta de stat-major, el a remas ranit, la un loc cu Golescu
si cu Baleanu ; domnul Moldovei Radu-Voda a scapat cu capul gol fugind pe
cal pada la Afumati, marzacii tataresti au petit in lupta, cum sl multi capitan
Munteni i Moldoveni (vezi cronica Const. Capitanul Filipescu. Mag. ist.
vol. 4 p. 312 si urm. apoi Dionisie Fotino p. 91 si altele. AceastA familie az i
e stinsa; ea erea o ramurA din neamul Polanarilor dirt Oltenia, caci el erea
dela mosia lui Poiana, din Dolj. Chiar l numele de Bradescu se forma
de la o altA mqie a la : BrAdesti, tot din Dolj. Ultima BradeascA fu mama
D-lui Mihail Saulescu de azi din Bucuresti.
2) Aci vom da schema genealogicA a acestui Barbu Paharnic Bradescu,
care, cum scrie documentul, se Inrudea de aproape cu Maria din Obedin
din neamul Obedenilor. Cu ceea-ce se arata In acest hrisov l cu datele
ARHIVELE OLTENIEI 24?
fratele jupdnesei Marii ; ci au fost cumperate Preda Stugerull)

Inca din zilele lui Skban Von' drept 7000 de asprii gata. Si am
vazut domnia mea §i cartile raposatului S5rban Vodà in divan.
Drept aceia am dat domnia mea ca s5 tie aceste mo§ii i tigani :
Patru cu feciorii lui, §i cu alti tigani, ce s5 vor afla de mo§ie
despre Arce§ti s5 le tie Barbul biv vel Paharnic ; pentru ca au
limas Ene Capitan2), fratele Condii §i calugarii de leage de naintea
domnii mele. Drept aceia am dat domnia mea ca sà tie aceste
mo§ii i tiganii lui §i feciorilor lui. Inaco da nest gospodstvo mi.
Mai 18. 7141 (1633).
Arh. Statului, Condica No. 268 (BrâncoveneascA No. 4 pag. 951
(ro§u) fila 779 (negru).
afatate In alte hrisoave de care vorbiCarn in numerele precedente din
.Arhivele Olteniei", complectSm funia genealogica asa :
X Stefan Logoiat 1512 1) X Tatul din Albesti 1510
1597
1
I I I
X X X X X X
Amza Banul Neagne Ene Capitan Conda Kevo Dumi-
din Creteeti Postelnic 1577 si postelnic. mare comis 1 tru
I din A1besii2) (instil at 2 ori) X
X X Vilala din Dumitrasco
0 fatS ce-i zice Ion din Arceali Parcae, fata lui Capitan din
Armeanca 1588 Stoica Log.3) Obedin
Preda Brildescu = Maria din = Maria din
ISinger 1588 Obedin Obedin (cum-
natil-sa)2)
I 1 i i
X X X X Patina 1655
Barba Brildescu Mal ia Vied
Paharnic 1633 (maritata 2 ori) X
a) Conda din Obedin, Mihai Logoflt
mare coinis;
b) Dumitrasco din Obedin 2),
mare apitan
Boerii acestia din Cre(qti §i din Arce0 ereau din neamul Basara-
bflor.
2) Vezi toate aceste funii din documentele : No. 268 Cond. Bronco-
veneascd No. 41 pag. 95, rosu, lila 779, negru, Arh. Statului ; Acad. Rom.
65/XL1U ; Acad. Rom. doc. 51 din pach. 72; Cond. Brâncoveneasca No. 4
pag. 944 rosu fila 775 negru verso ; doc Radu VocIA 1668,toate in po-
sesiunea d-lui Const V. Obedeanu,si In doc. din 1597 Scoala Obedeanu
Arh. Statului fila 86.
3) Acest Stoica logofAt din Farcas, teal Vilaei, ce o tinu in doua a cd-
s5torie Conda din Obedin, fu marele CApitan de credintä al lui Mihai
Viteazu; el fu trunchiul neamului Fárcäsenilor (mosia FArcas e In Roma-
nati ; el asediA cetatea Nicopoli In 1595, pe care o prefku In cenusä cl bIt
pe Turci, Insa In urrnã ped la Vidin, iar Mihai rAmase tare mahnit de
moartea lui. (Vezi cron. anonimä pag 280 vol IV. Mag. ist.)
Zapis din Negoesti

Transcris de N. G. Dinculescu 1).
Zapisul nostru la mAna lui Gheorghe HAldanA i la mAna lui

Nistor Tilea [din] Negoe§ti, precum sA sä §tie c5 sculAndu-ne noi
asupra lor §i tr5gAndu-i la judecatA cu o copie depe un zapis
cerAnd ca sA ne dea mo§ie din Teiu Miculescu, dupA un mo§ al
nostru Miculescu, dara gasindu-sa cumparata de mo§i-sau Tudor
HAldan5 dela Maria fata Neagului Tilei, tot un mo§ fiind cu mo§u
nostru Miculescu §i fiind §i acel zapis trecut In cartea de hotAr-.
nicie, §i mai având §i alte cArti de hotArnicie §1 vazandu-ne no1
singuri cA nu avem dreptate §i de vom mai intra prin judecata'
neavAnd noi drept von] inplini §i cheltuiala lor, §i luindu-ne sama'
de a noastrA bund voe, am fAcut pace §i i-am dat acest incredintat
zapis al nostru sA stapAneasca cu bunA pace de cAtre noi §i de
Care copiii no§trii §i de cAtre tot neamul nostru. Si oricine sä
va scula din noi sau din neamul nostru asupra numitilor cu ju-
decatA s'a fie sub gloabA taleri 100. Si pentru mai adevAratà cre-
dintà ne-am iscalit mai jos ca sä sA creazA puind §1 degetile
noastre in loc de pecete.
(ss) Eu Latco Bercea adeverez. 17 81 ionic 13.
(ss) Eu Matei Bercea adeverez.
Si eu Raducan Cioroianu am fost martor.
Si am scris eu Dragomir Log[ofa]t cu zisa §i cu invatAtura
lor §i sAnt martor.
Cu acest zapis viind amAndoui partile inaintea mea §i spuin-
du-mi ca de bunavoia lor 1-au dat Latco Bercea §i Matei Bercea
la mâna lui Gheorghe HAldanA §i la m5na lui Nistor Tilea cunos-
cându-s5 cA nu au nici un feli de dreptate a cauta judecatA la
Divan §i temându-s5 de cheltuia15, s'au Invoit §i s'au Impacat
printr'acest zapis ca sA nu mai caute acu[m] cu altà judecat5.
Pentru aceia 1-am adeverit §i eu cu iscAlitura.
(ss) B. Stirbei Serdar 1781.
[ 2)] Bane pentru Gheorghe TAmas §1 iar Gheor-
ghe a and jalbg ei pentru mine cum cA le st5pAnesc eu o parte
din mo§ie din Teiu lui Tilea din hotarul Negoe§ti sud Mehedinti
1) Dupa actul original pus la dispozitia revistei spre publicare prIn
bunAvointa Doamnei Elisabeta Stoenescu, din Negoe§ti-Mehedinti.
2) Aceast5 parte din manuscris este §tearsA cu totul.
[ 1)] e§it cinstità porunci D-vs.

soroc ca s5 viu s5 m5 judec . . . §i dupd porund am venit §i
am e§it in Divan §1 dupi cercetarea ce ni s'au fAcut c5r[ilor s'au
dovedit a acea parte de mo§ie a lor o st5pAnesc alti mo§neni
iar eu nici un stânjen pentru care au dat ci deosAbit jalb5 D-vs.
§i s'au orAnduit la d-lor boeri ispravnici ca s5 cerceteze. i eu
km cerutj la ei acum a sà-mi dea o adeverinta la mAnA a nu
mai avem pricinA §i nici intr'un chip nu vor. Pentru care ne rugAm
D-vs. ca s5 fie cinstità porunca D-vs. dup5 hotArArea ce s'au
fAcut de Divan ca s5-mi st5pAnesc acea parte de mo§ie cu pace.
SA fie cinstita poruna D-vs. ca sA mi sA intAreasa st5pAnirea
sA nu mai am pricin5. 5i ce va fi mila D-vs.
Plecat D-vs. (ss) Gheorghe HAldan i Sanda din sud. Mehedin[i.
S5 sä fad.
lanache Hrisoscoleu biv vel ban Caimacamul Craiovii.
Devremece and ali e§it amAndouA pArlile la Divan din cer-

cetarea ce s'au fdcut §i din spunerea a voastrA a mo§nenilor
s'au dovedit a acea parte de mo§ie ce o auta la voi acei de
care vä jeluiti fail supt stApAnirea acelora de aratati voi adeca
intru a unui Seamen Varian cu pArta§ii lui pentru care and
deos5bità jalbA acel Gheorghe TAma§ §i Ion Banboe s'au orAnduit
cu poruna la D-lor boiarii ispravnici ot sud. Mehedinti sA le ia
seama §i dup5 cum vor cunonte a iaste cu cale &A facd hotA-
rAre in scris cu care de nu sA vor odihni vreo parte vor veni §i
la Divan. Iar voi autati clarA de vA stApani[i partea voastrA de
mo§ie dup5 thine vechi §i noi ce aveli §i precum yeti fi stApAnit
§i panA acum. Iar and vor mai pricinui ceva§i yeti merge §i voi
cu arlile ce yeti avea iarA§i la Dior boerii ispravnici de v5 yeti
iiifAti§a toate parlile §i D-lor vor face indreptare.
1784 Dechembrie 5.
(L. P.) Treti LogofAt.
1) AceastA parte din manuscris este §tearsA cu totul.

INOTE SI COMUNICARI 1
Samboteanca?
Inteun articol despre Negolul de oameni In Muntenia
veacului 19adea despre Tigani,revista sAseasa din Sibiu
Transilvania, Nr. 2, din 1845, povesteste :
,,Pe and trAiam in Targu-Jiului, ora§ de re§edintà la mar-
ginea Ardealului, locuia acolo o boeroaic5, altfel doamnä cultä,
care a tradus in romdneste mai multe opere fran(uzesti. Intr'o
zi treceam pe lang5 casa ei. Doi purcei se rAtAciserA in curtea ei ;
boeroaica Ii vede, chiamA indatA cAtiva tigani §i le spune a§a cA
puteam s5 auz §i eu : Dad desear5, and am musafiri, nu-mi
aduceti pe mas5 purceii 5§tia fripti, fiecare capätä o sut5 de toiage I"
Tiganii se apucarà de lucru, prinserà purceii §i seara oaspetii se
delectar5 cu friptura care a fost luatA dela gura cine §tie cAreia
Vaduve sArace".
Cred ca boeroaica a fost frumoasa, literara SAmboteanca.
G. Bogdan-Dnicii.
Inscriptii din bisericile Olteniei

Cerneti ')
Adunate de T. G. Bulat.
Biserica mare, cu turnuri greoaie, este impArtit5 in trei pArti ping

la altar, avAnd §i un pridvor deschis.
La prima despartiturA, pe dinauntru, se cite§te: Cade-s a
§ti ca acest anvon s'au zugravit cu toatA cheltuiala boerilor ora-
I) Cerneti, fosta capitala a judetului Mehedinti, la distanta de 3 km.
de T.-Severin.
AR11IVELE OLTENIE1 251
§eni i negutatori cum la vale arat'd spre pomenirea D-Ior : *tefan

Miclescu, Stanciu Frato§titeanu, Ion Gardareanu, Noca Popovici,
Von Vid§oran, *tefan Burilean, Dmitru Pleniceanu, Mihai Ciu-
pagea, Stancu Puroicea, lion Burilean, Alecas'ae Petrescu, lion
Ciupagea, Nicu Lupulescu Calin cu cizrnarii lui.
La pronaos, la a doua despktitur5, tot pe dinnguntru:
+ Aceast'd sfântà §i DmnezAiasca bisaricä unde sà cinste§te
§i sI praznue§te hramul nedh'spartitei sfinti Troit s'au inceput din
temelie de vesnic intru pomenire Domnul nostru lioan Grigorie
Ghica Voivod la leat 7271 iar acum in zilele prea inAltatului nostru
Domn lion Grigorie Dimitrie Ghica Voevod de iznov s'au infrum-
setat §i s'au zugrAvit cu cheltuiala bisarici, episcup fiind iobitorul
de Xr parintele nostr Neofit §i egumen al sfintei Ma'n'astiri Tiz-
meni chir Neofit, in anul mantuiri 1827 Avgust".
La stânga inscriptiei : Iion Ghica Voivod §i Domn" avand co-
roana impAräteasa pe cap; alAturea solia sa cu acela§i fel de
coroan5. LangA Doarnna' ,,Iion Grigorie Ghica Vvd," avand alAturea
o femee, probabil sotie. Barba lui este ro§cat'a, spre deosebire de a
celui dintâi, alb5. La dreapta inscriptiei lion Grigorie Dumitru
Ghica Voevod" frumos, cu cuca domneascA in cap ; al'aturi insig-
nile domniei : topuz, sabie §i cruce. Vine apoi : Egumen sfintei
mánAstiri Tismana Kir Neofit" ; la dreapta lui Kir Kir Neofit
Episcupu Ramnicului".
Biserica, cu hramu Sfintei Treimi, are amvon §i este deosebit de
incgOtoare. Pe o icoan'a la dreapta : Slia icona este Tanasie
Jivanovicea Molovao Y Modo§u Aleza Cvileigatina 851 leat".
Pe policandrul solid : Acest policandru este al sfintei Troiti
ot Cernet 1826, Ghenadie singhelu §i eclisiarh §i dhov Feb. 14".
Pe dosul icoanei dela iconostas: n+ Aceast'd sfintità icoana
s'au inchinat bisericii sfintei Treimi din 0. Cernetii de smeritul
Intre preoti Gheorghe C. SlAtineanu protonotarul servitorul ei
1857 Mai 21.... Morti : Zmaranda, Lucsandra, L5udat, Raducan".
Pe tâmplä : Aceastá tamplä acum a treia oara s'au zugra'vit
cu cheltuiala sf. Biserici §i prin staruinta D-1 Epitrop Gheorghe
Dimitrescu 1866 Noemb. in 30°.
252 ARRIFELE OLTENIEI
La Proscomidie : Pomelnicul titoricesc".

Morti: Vii :
1) Grigorie V. V. Smaranda, Grigorie, tefan,
loan V. V. Maria, Nicolae, Tarita
Scarlat V. V.
Alexandru V. V. Callinic Arhiereu
2) Banu Dimitrie Ghica
Maria Doamna §i tot niamu Gruia, Nestor, Teca, Draghi-
cean, CAlina.
Deasupra u§ilor imp5rAte§ti, in altar : Fratilor Preoti, dup5
vremi care yeti fi, vA rog sA ma pomeniti. Ghenadie eclisiarhu §i
Duh 1828".
Pe u§a din dreapta innauntru la altar : Ghenadie eclisiarh §i
duhovnic. Ioanichie Molt. Zugraf". ,,Acest sft u§a s'au facut cu
cheltuiala Dum. Coconului Costandin Vladaan vl. caminar przvedt
judet Mehdi 1838 gen. 8".
Pe crucea depe sf. masä : S'a fAcut aceasta sf. §i dumne-
zeasc5 cruce atAt cu cheltuiala Preotului Filip Giurescu i cumna-
tu-s Costandin Cráciunescu §i s'au dat liar biserici din ora§u Cer-
net hramu sf. loan. Anu de la mantuirea lumi 1859..
Intre carp se afla un Octoih dela Mitrofan episc. Buzaului ;
pe el, aflAtn : +Aceasta sfAnta carte Ohtoich iaste al sfintei
bisearici dela Cerneti dat de pomanä de Maria sa lo Costandin...
s5 fie al Biseareci niapesah ar. Nicodim. Mta Mart. din It.
7208. [1700].
Pe un Antologhion al lui Macarie" : Aceast5 sfant5 §i Dumne-
zaiasca carte psaltichie s'au cumpArat de D. D. Gheorghe Con-
tipistu cand au fost trimis de or5§eni pentru ora§ la Bucure§ti :
atunci mi 1-au trimis aici la Cerneti, mie, ce aici mai jos mi am
§i iscAlit aid, eu, cand mi-au venit in an 1838 Dec. 26. B. F.
Iliovici".
Pe un Octoih de Buda : ,,Acest octoih bogat s'an cumpArat de
sfintia lui PArintele Protopopu Ilie dela D-1 *tefan Pavlovici
CU lei 75, aded §apte zeci §i cinci ora§u Craiova, 849 Mart. 19".
Pe un Minei : La anul 1866, ianuarie 15 zile, am scris eu Pr.
Constantin... in OrIa§ul] Cernet").
l) InteresantA aceastA m5rturie, cum c5 la 1866 Cernetul era Ind oras,
acest Cernet care azi abia numArA cAte-va case. MeritA toatA atentia
acest exemplu de migrattune a asethilor omenesti.
A RHIVELE OLTENIE1 253
Pe p5retele exterior al Bisericei, spre sud, portretul s5pat in

piatrà §i incastrat in zid al lui Ghenadie 1819 eclesiarhu", al
lui Noca'" pe tabla de tinichea, iar in spre altar pomelnicul lui
Dumitru Nicola" s'apat in piatr5 1837 de Ghenadie eclesiarhu §i
dohe ; in sfar§it pomelnicul lui Bibicescu, pe aceia§i parte, spre
M-zi. La Nord, incastrati in zid, o cruce pomene§te pe Maria
Oprenoae" ce au fost in varsta de 13 ani and s'au m5ritat in
anul 1814". In curte lang5 bisericä mormantul neglijat al lui Mi-
hai Ciocazan" impreurfa cu douà sotii ale sale".
(Urmeaz5).
Manuscriptul unui bangean, despre

Moldova inainte de 1848.
Comunicat de D. Izverniceanu, Oravita.
Resfoind Disertatiunea istorica-critica $i literara tractanda

despre originea romaniloru, din Dacia Trajana", de Basiliu
Maniu, n5scut la Lugoj in anul 1824 §i fost membru al Acade-
miei române, gasesc in notitele sale c5 aminte§te §i de un P.
Popescu care a fost candva In Moldova ca ,,profesor privat".
P. Popescu era de origine b5n5tean §i a trait inteadev5r in
Moldova Oa la anul 1848. In timpul petrecut acolo, pe lang5
ocupatiunea zilnica de profesor, s'a mai indeletnicit §i cu studie-
rea am5nuntita a referintelor, vietii §i a actiunilor fanariotilor pe
p5mantul Moldo-Romaniei". Insemn5rile §i le-a cuprins inteun
manuscript, pe care la re'ntoarcerea lui 1-a adus cu sine in Banat.
Din scrisul s5u reiese a a fost un foarte bun roman, care purta
la inimä dragostea de neatu §i mai ales o dragoste nem5rgenitA
fat5 de popor. El ura pe toti boierii de pe atunci, cari erau co-
rupti cu desavar§ire, dupl spusele sale.
Despre aceastä boierime Basiliu Maniu inteo notità a sa scrie
urm5toarele : ,Patricii Moldo-Romaniei din ace§ti timpi au intre-
cutu cu infamiile loru pe cei din Roma de pe timpii Sulani,
Marieni, Cinnani, Neront etc. etc. corupti mine in sufletu, legati
de familele fanariote parte prin incuscrerlie, parte prin interessele
complicitatei, prin cerintia nedumeritä dupo jafu se indulcisere
de viatia desfrenata §i Innecati in Una crimeloru, In abisul fere-
delegiloru, nu mai cunosceau dumnedieire, umanitate. Satiu, lege

s'eu atare dreptu facea'cu poporulu, dedati cu viciulu, le era
§i cea mai mica plecäciune din partea sateliteloru turce§ti facia'cu
poporulu, nesuferita ; acesti calei aveu cu tote infamiile lor recore
si teamd de o resbunare possivera, fiindu streini pe pamentulu
romänescu, si erau prin urmare dispussi a se cunteni in multe-
a fi ma crutietori cu poporulu moldo-romanu, agitati insa de no-
bilimea nationala, incuragiati de elita romanä pamenteana si ser-
vila, nu se mai dedere din calea crimelor infiordtoare !"...
Tot Maniu zice mai departe : Din manuscrissulu banetianu-
lui nostru intelligente P. Popescu ce a fost descrisu referin-
tielle, viatia §i actiunele fanariotilor pe pamentulu moldo-roma-
niei estragem frassele urmatore caracterisate prin svatulu
(svadio) cellu dedere patricii romani, boerii desfränatidomnilor
intimidati". Aici urmeaza citatul din man uscriptul lui P. Popescu :
Maria ta, poti sä incarci pe suppusii mariei talle (!) cu dari mari,
caci ei nunumai cd sunt in stare a suporta grautatiile care noi
ti le propuneamu (I) ci si alte cu multu mai mari ; izvorele fiscu-
lui sunt forte avute in Tiera nostra, era indigentile poporului
teu (?) afora de proportiune facia cu veniturile loru. Tierenii pro-
vintiei talle (!) sunt de o sobrietate nespusa, viptulu loru e simplu, s
ei urescu din inima totu lussulu ; imbrachämintele tieranului custh
din unu vesmentu de lana tiesiuta de muierea s'a! Maria ta
suppunenda pe tiereni sub dare mare, vei promova agricultura
in Provintia, marendu averea tieranului, caci debe cercatu un mijlocu
de a destepta pe tieranu din apatia s'a spre care e dela natura
forte plecatu".
Astfel §tiiau unii boeri din Moldova, pe timpul fanariotilor
s5 indemne la jai pe domnitorii adu§i de vânturi in Tara roma-
neasc5. Ei deveniserà ni§te unelte servile nu numai fanariotilor
ci §i Ru§ilor, iar pe popor il considera de o massd incon§tient5,
vrednic5 numai de a savar§i lucrurile cele mai grele, fdr'd de
odihna, fbra de rágaz §i farä de nici un fel de recompenza, gu-
m ai §i numai de a umplea buzunarele unei boierimi lap §i a
u nor clomnitori jafuitori.
Banateanul P. Popescu zice mai departe in manuscriptul sAu:
Boerii tierei sa me erte deed atingu unele zgaibe vechi a parin-
tilor 'Ioru care ustura si pene in dio'a de adi, ranele änca
nevindecate a popo'rului moldo-rornanu ; In adeveru debe sä mul-
tumimu ceriului ca se afla in timpulu de facie mai multi d'ntre

urmasii dumnealoru cu sentiminte mobile, si cu inimi adeveratu
patriotice, mai alessu intre tenerimea cea nestricatA ; dar insa
acea ce nu se pote-ignora §i nega, e, cd mai sunt in castelle
boeresci a Moldovei Neroni, cari ar curma 'li sar pote cu o
lovitura, ford cea mai mica mustrare de cugetu, gitulu intregului
poporu romanu ! In fruntea acelor Neroni, sta Schefulu Moldo-
vei cu Calei sei si cu tote creaturile s'alle. Moldova nu s'a
folositu dela alungarea fanariotiloru si introducerea domniei
pamentene, cu nimicu pine adi, caci domnulu Moldovei M. S.1)
a fost mai reu de catu celu dia urma fanariotu a lu vechului
trecutu ; Fanariotii tieneau celu pucinu jafulu, intr'o mand tre-
murinda, si erau pururea cu frica in sinu (!)pe andu lipitorea
Moldovei cea de astadi n'au avutu frica intru rapirile s'alle nici
macar de Dumnedieu I Eu indreptesiu pe toti vindietori.
de patrie, la sortea Poloniei si 'ii rogu sii arunce o ochiere la
triclatorii Poloniei : Felix, Potoky, Braniky e Malahovsky si apoi
sa marturiesca claca le place cate le sufera sermanii Poloni, in urma
acelloru tradetori afurisiti cari au restignitu Patria ca nescari
Judd vendietori".
Durere ca numai aceste cateva §ire au limas din manuscrisul
inflicaratului binatean ca notite in opul sus amir.tit. Dar §i aces-
tea au Minas ca o mArturie vie a stArilor din Moldova inainte de
anul patru zeci §i opt. P. Popescu, ca mai toti binatenii, copil
e§it din vlaga unui popor obidit, dintr'o provincie inca robita, a
purtat in sufletul ski durerile neamului de pretutindeni. El in
timpul petrecut in Moldova a cercetat toate cu de-amaruntul §i
adanc a rims impresionat de starea de sclavie in care era arun-
cat taranul roman §i de nepasarea boierimei intratA in apele fa-
nariotilor.
Ce se va fi facut manuscriptul intreg, nimeni nu ne poate spune.
0 rectificare
In revista ,Arhivele Olteniel° din Iunie 1922, pag. 167, e tre-
cuta ca cea mai veche publicatie periodica din Caracal urmatoarea :
I) Mihail Sturza. Nota com. D. I.
256 A RIIIVELE 0 LTENIEI
1848 Iun 9. Is laz, numär festiv, redactat de un grup de stu-

denti, Caracal".
E o eroare, cum se vede destul de clar §i din simpla repro-
ducere. Publicatia citat5 o face o foaie vo1ant5, de 4 pagini, for-
matul de jurnal, tipirità nu la 1849, ci la 1898, ca o comemorare
de % de secol a lui 1848.
Me Constantinescu
profesor tn Oaracal
Din Gura Poporului" despre Tudor

din Vladimir.
Aci in Bistrita-Mehedintului, ce se ascunde In valea stramt5 a
parAia§ului cu acela§ -nume -- inconjurat5 de pgdure alt5 data
batrana §1 deas5, acum sfarticat5 de trebuintele nestäpanite ale
omului se gkesc dou5 urme de eangstiri : una de maici spre
rAsärit de sat, mai in sus de hele§teul lui Neghin5, §i alta de au-
g5ri sus in padure spre Balota, catre Miazkoapte de sat, cam la
1 km. §i jumAtate. Doar locul arat5 c5 intr'adevár a fost ceva
acolo ; vremea, in nemiluita ei secatuire, a cautat a acopere §i
sting5 totul.
Intalnind odat5, de curand, pe parintele Hinovescu din satul
vecin Hinova, iatä ce-mi spune despre aceste douä manastiri :
aLa Bistrita erau Inainte douà manktiri, una de maici §i una
de augari, pana mai de curând. Dar nu erau mana-stiri de maici
§i cAlueri cinstiti. Acolo erau p5duri b5trane in vechime, de
nu puteai razbi cu una, cu doua prin ele atunci, cand era capi-
tala judetului nostru la Cerneti. i aste mkastiri au fost facute
de negustori greci din Cerneti, cari nu tiliau bine cu nevestele
lor §i aveau alte femei, fie grecoaice, fie romance, ori de altd
natie, cu care se tineau. *i dela un timp se fkeau calug5ri la
Bistrita, §1 aci aduceau la manstirea de maici §i jupanesle cu
care se tineau.
Si tr5ia pe vremea aceia, la Curtea lui Glogoveanu dela Pru-
ni§or, Tudor din Vladimir ; era Inca copil, §i a auzit §i el din
vorbele oamenilor ce se petrece la man5stirile din Bistrita. i
cand a venit cu pandurii lui la Cerneti, de se Muse c5pitan la
4RIIIVEI,E OLTENLEI 257
1,lor, intgi §i 'ntgi a venit la Bistrita de a dat foc la mängstirile

,,astea, §i apoi gonindu-i pe Grecii aceia, iar pe altii omorAndu-i,
a trecut dealurile cgtre FAntAna Domneascg §1 cAtre Gorj".
Auzitg de G h. Dumitresen-Bistrita
dela
Preotul Hinoveseu. de 73 ani,
din Coin. Hinova-Mehedinti
la 5 !nide 1923.
Columbaca in parade Doljiului

Zicgtoarea frantuzeasca A quelque chose malheur est bon"
raportatA la Columbacg se potrive§te perfect ; cgci dacg §i neno-
rocirea e bung la ceva, apoi numai ei ii datorim astgzi progresul
realizat in decurs de un an in studiul Mu§tei columbace. Ches-
tiuni obscure, contradictii §i puncte de intrebare care te pironeau
la fiecare pas, atAte §i atAte lucruri de care atArng deslegarea
problemei, prind a se clarifica azi §i a-§i ar5ta cu precizie punctele
de reper. Mergem spre sistematizarea, dad nu spre resolvarea
definitivd a problemei.
Morfologia limitatg la cAteva specii, aria geograficd marginitg
la Judetul Pasarovitz §i exceptional la Judetele Torontalului §i
Banatului, sunt lärgite astAzi cu studii fAcute in Oltenia §1 cu
izolare de noui specii, pe care consideratiunile §tiintifice de pang
azi le omisese cu totul.
Biologia, care stabilea maximum doug generatii pe an, cu
ou5 depuse inainte de emigrare in parade din locurile predilecte
de prgsilA §i anume : pgrae cristaline calde, repezi, cu albia pie-
troasg, cu plante pe margini §i fgrg vegetatie arboroas5 pe maluri,
a evoluat astAzi odatd cu nouile cercetAri, pang a se admite cg
musca i§i poate depune ougle §i prin pgraele noastre mai putin
calde, mai lene§e §i fgrA a§ternul pretentios de bolovani. Larve
proaspAt ggsite in apele Corzului, Racovitei, Valea AdAncg,
PArgul Lemnei §i DAsnAtuiul, ba chiar ougdacg cercetarea D-Iui
Dr. Zota se va termina prin confirmarene aratg cg musca sat--
beascA poate fi foarte bine incetatenita §i la noi, §i cg trans-
plantarea este posibilg in afarg de leaggnul ei obi§nuit de des-
voltare.
5
258 ARBIVELE OLTENIEI
Si apoi musca aceasta se semnaleaza pretutindeni.

Franta si Germania ii acorn* o deosebita atentie, cercetand-o
prin specialistii sdi si cautand a-i stabili caracterele morfologice
si determinismul migratiunilor. D-1 Dr. Zota, care studiase aceasta
gaza si prin alte pArti, afirma cu inspiratia cercetatorului iscusit,
inainte de a o descoperi in apele noastre la paraul Valea AdancA
depe teritorul comunei Tatomiresti, ca musca trebuie sA-si aiba
o Ina de actiune si un alas de prasila si prin alte locuri de
cat in paraele cristaline si sprintene ale muntelui. Expeditia facutA
in urea i-a confirmat In totul prevederile.
Porniti impreuna cu automobilul Regionalei Sanitare pe Ama-
radio, am cercetat o zi intreagA ape mai mari si mici, paduri,
vite la plug ori acasA, la Godeni, Melinesti, Fratostita si Bon-
esti. Cu ideia preconceputa pe care o aveam personal ca ganga-
nia nu iubeste apele noastre, ci doar sangele vitelor, pe care-I
suge si plena ori dispare, priveam la D-1 Dr. Zota, nit fall pa-
rere de rAu, cum ia api la picioare si noroi pe pantaloni,
cu batul intro manA si cu umbreluta de prins muste in cealalta,
trecand in lung si in lat paraul Plosca. Dar nimic si nimic Oita
seara tarziu, and la inapoiere pe soseaua Tatomirestilor, la un
pod peste paraul Valea Adana, oprim masina luand-o pe jos in
susul apei, lasand inaintea noastra pe explorator, si incepem a
desprinde pietrele din parau. Dr. Zota, contrariat de insuccesul
zilei, devenise nervos, si-si tot potrivea ochelarii la fiecare piatri
desprinsa din albie, cAznindu-se sä identifice larvele ingramadite
pe luciul pietrelor. Era noapte deabinelea pe Valea Tatomiresti-
lor, and aud in dosul meu o exclamatie ca o usurare si ca o
izbanda : Priviti D-lor, Columbaca e coleau. lmediat eu cu
profesorul Argetoaia recoltäm o colectie abondenta de larve
si pupe de Columbaca, pe care D-1 Dr. Zota le primeste In
micul sau laborator portativ. Si and a doua zi ne intalnim
din non la Prefectura, D-sa ne face o indoita surpriza, presen-
tandu-ne Intr'o eprubeta scoasa din buzunarul vestei doua Colum-
bace vii, care-si aratà la lumina maritoare a lupei gheburile lor
paroase cafenii, si antenele prelungite si aduse catre virfuri in
coarn de bisson. Erau muste prinse cu umbreluta depe Valea
Tatomirestilor, probabil din cele ce zabovisera pe camp, ori isi lua
sera sborul cu putin inainte de asfintit din corneteii de hibernatie.
Trei zile mai tarziu, in Sambata Pastelui, de astadatà singur,
cAci D-1 D-r. Zota isi indreptase cercetarile spre plaiuri mai ma-
ABILIVELE OLTENIEI 259
noase, gAsesc larve vi pupe pentru un bogat material de studiu

in parade Corzul vi Racovita, pe care colegul David Petrescu le
fixeazA la microscop §i le clA ca tipice Columbacei, izolandu-le
cele opt ramuri ale aparatului tracheal, in opozitie cu simulium
argyreatum care are vase, vi cu simulium maculatum numai cu
patru, dupe cum se pot vedea in cli§eul din pagina urmAtoare,
dupd desenul distinsului coleg §i cercetAtor David Petrescu.
*i acum sA vedem cum au ajuns aceste larve in I:Arnie noastre,
vi care le poate fi viitorul in cazul and s'ar dedulci zAbovind
mai multi vreme aci.
Mai intai este interesant sA vtim cum se face cA anul acesta,
dupA un an ava de favorabil gazei ca cel precedent, aparitiunea
Columbacei, tel putin pâni azi, este a§a de rail ca numär §i atat
de obositA ca activitate ? Colegii de prin Banat, mai obivnuiti cu
ea, afirmA 6' ploile au nimicit-o anul acesta, fie distrugand-o in
mused, fie dislocand pietrele albiilor vi nimicind astfel prin uscA-
ciune larvele.
Este o ipotezA desigur, verosimi15, ba poate chiar sustinuti
de reale consideratil §tiintifice. Dar larvele nu sunt numai pe
pietre, ci §i pe burueni. D-1 D-r. Zota afirmi cA ele se infig chiar
pe albia pâraelor, avternutul de piatrA nefiind indispensabil fixa-
tiunei larvelor. Atunci ? si apor centrul problemei cu descoperirea
larvei in apele noastre pare oare cum deplasat azi, and gAsim
larve viabile §i mu§te din prAsila localg. Sunt acestea virulente ?
Iar dad nu sunt virulente, de ce nu sunt ?
Umila mea pArere este cA musca transplantata aci este ca o
floare de serA care §i-a pierdut mirosul, ori ca o culturA micro-
bienA atenuatà prin cAldurA sau agenti chimici. Musca, surprinsä
de campanie prin locurile noastre, ivi depune ouAle negAsind
parae cristaline §i prin apele lene§e vi noroioase ale Doljiului.
Generatia InsA care se desvoltA din aceste ouà e putina §i firavA.
Ea nu are capacitatea combativA vi-§i duce viata de azi pe maine
alimentand doar o curiozitate vtiintificA. DacA ea s'ar prási egal
in toate apele, mentirfanduli forta nativi §i patogenitatea sa viru-
lentA, desigur cA nu ne-ar da lovituri odatA la 50 de ani, ci ar
lua ofensiva mai des. Este neindoios cA Musca ColumbacA agre-
siva' vi virulentA este doar aceia care vine din districtul Pasaro-
vitz, §i poate §i din Banat, vi pentru cA cerceari in apele noastre
nu s'au facut Ong, azi, ele vor continua desigur ani dearândul,
pentru a se stabili cu certitudine biologia vi nocuitatea insectei
In afara leaganului de obar§ie cunoscut. Oaspete vremelnic la noi,

urmeazi sa se dovedeasca ce §i cat ramane din prasila §i actiunea
mu§tei pripa§ita prin locurile noastre.
.;
a 3.
1. Insect/I. adultii.-2. Larva.-3. Pupa ImArime naturala].

5. Larva cu aparat rotator. 6. Pupa de Columbacit cu aparat tracheal 7. Gogottea. goalit.
8. Pupa de S. argyreatum. 9. Pupa. de S. maculatum (profit).
Combatand-o cu energie in locurile ei primitive de zamislire,
vom parveni desigur sa-i pierdem samanta i in paraele noastre.
Speciali§tii au cuvantul.
$tet'an Bosie
medic veterinar
134211A 41.11Slf Ralik
AM'
Mivarea Culturara
in Craiova
PliSTERVIA. . Conferintele Soc. Prietenii &lintel",
-
s'au continuat in ordinea urmAtoare, cu
AL. - intreruperea vacantei Sf. Pa§ti :
16 Martie 1924, D-nul G. Mil-Demetrescu : Originea Craiovei
Vechimea i numele.
23 Emil Marian : Selectionarea plantelor.
30 Prof. T. G. Bulat : Tinutul Someplui (cu
proiectiuni).
6 April Preot A. Rarvanescu : Doud confesiuni :
Sf. Augustin i J. J. Rousseau.
20 D-na M. M. Pop : Inpetioasa nevoie de
pace in Europa.
11 Mai *tefan Botzoiu : Literatura artei dra-
matice.
18 C. M.Ciocazan: Teosofia inaintea
25 Mitu Stoenescu : Un val de imoralitate.
* * *
Universitatea Liberd ,,Prietenii $tiintei" a luat vacanta panä
la Inceputul toamnei.
*
Aceasi Societate a Prietenilor tiintei" a mai organizat prin

membrii sai conferentiari urmatoarele conferinte in regiunea
noastra olteana-banateana :
La Caransebe$, in ziva de 17 Febr.,In localul liceului Traian
Doda" conferinta D-lui Prof. A. Vasculescu : Din via/a Egiptului
vechiu.
La 7emi$oara in sala Cercului Militaro-civil cum si la Arad, in
Palatul Cultural, in zilele de 12 si 13 April, conferinta D-lui ad-
vocat V. G. Sandulian : Femeea in trecut, in prezent ci in viitor.
La Caracal, in localul Teatrului National, la 17 Mai (in folosul
Soc. ,,Profilaxia Tuberculozei" filiala din localitate), D-nul Prof.
C. D. Fortunescu : Din victimele tuberculozei.
Deosebit de acestea la Bucure,sti, la Ateneul Roman In ziva de
27 Mai, D-1 Dr. Ch. Laugier : Contribufia medicinei In etnografie.
1.* *
Sfatut Negustoresca carui gazeta saptamanala Oltenia
economica° se remarca din ce In ce ca o meritoasä publicatie
de specialitate mai adaoga la sirul conferintelor ce a organizat
In iarna trecuta Inca doua : aceia a D-lui C. C. Neamtu despre
Criza Leului §i aceia a D-lui C. M. Ciocazan despre 7eosofie.
* * *
Conferentiari strdini ne-au vizitat doi in timpul din urma.
Cel dintai un egiptolog, directorul muzeului din Hildesheim, Dr.
Roeder, care a colindat tam, ca o colonie de cucerit, cu o con-
ferinta cu titlu promitator : Tuth-Ankh-Amon, citita monoton intr'o
frantuzeasca pocita si cu un text care nu Intrecea pe acel al ar-
ticolelor de reviste ilustrate de popularizare din streinatate, dar
bun pentru acest orient de exploatat. Marfa se cunostea de
departe : made of Germany. Dupa dansul o franceza inteligenta
§i spirituala, Doamna Elisabeth Sauvy-Tissyre, cunoscuta in li-
teratura cu numele de Titayna, a vorbit la Teatrul National despre :
Femeia francea §i in special despre Pariziana, lainurind ca
,,adevarata" franceza nu e nici acea din romanele de senzatie
sau eroina pieselor de bulevard, precum nu e nici la petite
femme" care roieste pe ulitele cartierului latin si In toate localurile
de petrecere ale Parisului, acea pe care o cunosc studentii §i toti
strainii In trecere prin marele oras, dar ca ea este mai putin cunos-
cuta, fiind prea ocupata cu grijile gospodäriei si ale copiilor sài, ca
nu e straina de nimic ce e intelectual, fiind däruitä cu toate cali-
A If II I E LE 0 LTENIEI 263
tAtile de inimA, de spirit §1 vrednicie care fac din ea o sotie §i

o mama model. Pentru cei cari se a§teptau sA gaseasca In gen-
tila franceza o feministA", conferinta n'a corespuns a§teptarilor ;
pentru ceilalti Ins5, a fost o incAntare.
*
Un alt straindar dintre cei mai distin§icare a vizitat orgul
nostru, oprindu-se aci spre a cunoa§te cel putin inati§area din
afarA a Craiovei, a fost profesorul francez dela Universitatea din
Lyon, titular al catedrei de Istorie medicinei dela facultatea res-
pectiva, D-nul Dr. Jules Guiart. D-sa era Insotit in aceastA ex-
cursiecare s'a continuat pe valea Jiului inspre Petro§anide
tanarul profesor D-1 Dr. Valeriu Bologa, asistent la Fac. de MedicinA
din Cluj.
* * *
0 seamA de doamne craiovene a Infiintat o nouA societate
cu denumirea de Asistenta Universitard Doljand" §i cu scopul
de a inlesni studentilor universitari din judetul nostru o viata
materiala mai suportabil5 In Bucure§ti, cum §i o ingrijire moral5
dupA cuviinta. Comitetul societatii s'a constituit sub pre§edentia
Doamnei El. Antonescu, §i cu doamnele Gabr. Dr. Laugier, Ang.
St. Rus5nescu, Silvia G. Pencioiu, Eug. Neamtu, Gen. Niculescu
§i Prefectul Judetului ; plus doi studenti craioveni.
Pentru strangerea fondurilor s'au facut donatii §i s'au or-
ganizat serb5ri. Mentionam printre cei cari au adus obolul lor in
acest din urmä sens pe D-nul Dr. Profesor G. Marinescu, a drub
conferinta In Craiova a fost tin uta In folosul fondului acestei so-
cietati, §i pe elevii clasei a VII mod. a Liceului Carol I, cari au
dat in acela§ scop la Teatru o reprezentatie ce a adus un be-
neficiu de peste zece mii de lei Asistentei universitare doljene.
**
Cercul Studentesc Doljan a dat la 30 April, cu concursul Doam-
nei artiste Constanta Demetriad un festival reu§it, al carui venit
e destinal Infiintarei unui cAmin studentesc la Bucure§ti. S'a jucat
remarcabil de bine Vlaicu Voda" al lui Al. Davila.
*
Pentru clädirea Palatului Cultural al Soc. Prietenii titnjri

s'au pus In vAnzare a§a numitele ,,Pietricele" a cAte 5 §i 10 lei,
fiecare. Recunoastem cä publicul intr'adev5r este asaltat de fel

de fel de apeluri la generozitatea sa crestineasc5 si rom5neascä
si ca prea adesea s'a v5zut anAgit si descurajat In bunele sale
intentiuni. $tim insà pe de altà parte ca va fi inceput si el s5
deschid5 ochii i s deosebeascA cum dA si pentru ce dA banul
sdu, ne mai l5sAndu-se Inselat de organizatoriide multe ori pa-
tronati de autoritätiai balurilor, serbkilor la parc ale cutkor
a§a zise Societáti si de vAnzatorii de prin targul de afar5, piete
si chiar biurouri publice ale cutdror calendare si altele ca acestea.
Pentru märirea fondului acestui Palat Cultural, Doamna Eug.
Ciolac, profesoarà de canto, a dat o Auditie muzical5 cu elevele
si elevii säi in seara de 25 Mai, la Teatrul National, cu gratiosul
concurs al D-rei Eug. Bazelli, care i-a insotit la pian.
Societatea Prietenii Stiintei" le aduce amandorora, precum
si tineretului care a tinut programul, viile sale multumiri si pe
aceastä cale.
* * *
Corul din Beiu$, sub directiunea maestrului compozitor
Hubici, a dat la 2 April in orasul nostru un ,,Festival Coral' al
drui program era in intregime format din muzici religioas5,
executatà numai de ansamblul coral, cu solisti sau nu, alte ori
insotit de orhestra proprie. Compozitille originale, in majoritate
ale D-lui Hubici, au pldcut §i au impresionat adânc prin calitatea
lor muzical5, cum §i prin o executie corectà si nuantat5.
* *
Cele mai frumoase serbAtori artistice din anul acesta pentru cra-
ioveni au fost zilele in care artistii cantareticei cari au format
Opera Roman5 si cari acum sunt nevoiti a peregrina din ora§ in oras,
dupä ce au fost siliti sà piece din casa lorau dat douä Festi-
valuri muzicale in orasul nostru. A fost o incântare, pentru pu-
blicul care venise §1 sä admire dar §i si manifeste dragostea si
admiratiunea lor pentru ace§ti artisti romAni, ceasurile neuitate in
care un Jean Atanasiu, un Nicules cu Basu si top distinsii lor
camarazi au facut sä se audà glasul lor pe scena teatrului nostru.
Cu plAcere mentionam Ca dintre acesti ale§i cantareti, cari ar
face cinste oriarui mare teatru de opera din strAinätate, regasim
pe doi fii ai Craiovei, fosti elevi al Liceului Carol : D-nii Gr.
Teodorescu si V. Rabega.
*
* *
ARLIIVELE OLTENIEI 265
Teatrul Nafional §i-a inchis stagiunea Inca din Aprilie, cu

un bilant de succes moral §i artistic pe deplin satisfädtor.
Pentru stagiunea viitoare Directia pregAte§te oarecare Tema-
nieridevenite indispensabilein personalul artistic prea incArcat
de mediocritati, intre care §i cAteva inutilitAti.
Angajamentul fAcut in persoana D-lui I. Manolescu, artist dra-
matic de prima calitate §1 care va fi in acela§ timp §i Director
de sceng, e o sperantà surAzAtoare ; mai mult : o garantie pentru
cei ce doresc sincer §i desinteresat binele §i progresul Teatrului
National craiovean.
*
* *
Contributia artelor plastice la aceste manifestAri culturale din
Craiova este reprezentata prin 3 expozitii : una a unui caricaturist,
o alta a unui pictor §i cea din urmd a unui sculptor.
Salonut utnoristic Drögulescu" a infati§at, in Palatul BAncii
Olteniei, o serie de caricaturi, cele mai multe ale unor persoane
din localitate, in care se recomandau calitAtile de observator unite
cu acelea ale desenatorului, regind sA dea in cAteva bucAti efecte
artistice remarcabile, atunci in deosebi and mijloacele artistului
erau mai sobre, gestul §i linia mai mult indicate deck apAsate.
Expozifia Doantnel Bica Stanovici, din Palatul Prefecturii,
a prezentat, dupà atAte altele din ultimul semestru, o individua-
litate artistica nu lipsità de interes, cu calitAtile §i scAderile celor
ce sunt in evolutie. Ostenintele pictorului se vAd indreptate mult
mai mult asupra coloarei decal asupra desenului : de aci defectul
cutarei meritoase in intentie compozitii a D-sale, care dintr'un
amAnunt (o pozitie fortata, un gest tapAn, un membru dispropor-
tionat) pAgube§te ansamblul. CAteva flori §i peisagii tratate cu
sentiment §i intelegere, incerdri de portret care fAgAduesc, facturi
deosebite, indicAnd influente din afari, nu dau Inca o unitate acestei
picturi, dar nici nu exclud posibilitati de devenire. In totul o
manifestare a unui talent promitator.
Expozifia sculptorului Severin, din sala Minerva" (29 Mai-
10 Iunie), cea din urea' venitg, este §1 cea mai frumoasä ce ni
s'a prilejit sä vedem In ora§ul nostru anul acesta. Artistul seve-
rinean este unul dintre acei cari 0-21.1 d§tigat galoanele In tran-
§eele §1 pe cAmpul de lupta al muncii artistice indelungate, stA-
ruitoare §i MCA preget, in Franta ca §i in tam sa. Din caracterul
senin al artei sale a§a cum se infati§eazA astazi nimic nu
266 AR111VELE OLTENIEI
te-ar indrepta sa ghice§ti truda, rabdarea §i suferinta care au fra-

mantat in anii grei ai inceputurilor sufletul acestui artist, spre a
face din el unul mare inteadevar, §i ca mana care a modelat argila
sau ceara in cutare delicat trup de femeie or a prins pe 'Artie
dintr'o linie simpla §i mladioasa o ritmica aplecare a corpului,
un gest al bratului fraged, i§i va fi apasat odata peptul spre a po-
toll un spasm pricinuit de chinul foamei.
Sculptorul prezinta urmatoarele lucrari : 0 Meduza de un impre-
sionant aspect, sugrumata de insä§i serpii propriei sale coame,
minunata lucrare in piatra sura de Dobrogea pe care am fi bu-
curo§i s'o vedem achizitionata pentru muzeul Arnan din locali-
tate ; Cap de femeie §i un delicat Nud In marmora alba de
Carara ; un Cap de caracter (intitulat: Bani,bani,§iiar5§ibani!),
masa a rapacitatii intrupata intr'o bucata de bronz ; o Femeie
care cite$te (un exemplar in piatra §i altul in bronz) ; o Evd cu-
ega nd din porn fructul oprit la indemnul §arpelui, bucata mo-
delata in ceara (cu o replica in gips), §i in sfar§it o in deosebi
remarcabila lucrare de mici dimensiuni : Satiri, oda a imbrAti§arii
pagane §i covar§itor de patima§e.
0 surprindere insa pentru cel care n'a cunoscut deck pe
sculptorul Severin, este pictorul a§ zice mai bine poetul" cu
acela§ nurne, ce se reveleaza cuceritor craiovenilor. Cele vreo 45
de sanguine cu exceptia catorva capete de studiu sunt un
imn al vietei, intonat de un poet a &kW inspiratie isvora§te din
iubirea §i intelegerea naturil §i al carui sentiment incalze§te §1
coloreaza infaptuirile sale. Salonul pictorului Severin este un vo-
lum de poeme delicioase, in care idila §i pastelul se intovara§esc
§i se cornplecteazi armonic. Un nud, nirnfa sau faun, pe un fond
simplu colt de crang or de paji§te, sau malul unui ele§teu
formeaza subiectul celor mai multe din aceste tablouri, care se
repeta fail a se asemana, ca variatiile unei teme muzicale dintr'o
simfonie a unui maestru.
Delicateta de sentiment este socotesc trasatura fundamen-
tala a acestor opere. Observati ca niciunui din nudurile pictorului
nu are un caracter profan in variatele sale prezentari ; el face trup
cu cadrul (interior sau plin aer) : e o floare intre alte flori, o vie-
tate care trae§te in ritmul vietel vegetate, o nota in concertul fru-
musetilor firii lui Dumnezeu. i aceasta conceptie se reliefeaza
§1 din tehnica acestor sanguine, in care desenul ferm dar mode-
ARIIII'ELE OLTENIEI 267
lat este abia indicat §1 intr'adins topit in ansamblul decorativ al

fondului, in care aerul vibreazA, lumina joacA in valuri, nimic nu
e rigid sau petrificat.
Nu mai putin interes meritä micile schite §i desenuri pe care
artistul le expune, marturii ale pasiunii sale de a observa, de a
studia fail preget orcand §i orunde, cum §i a me§te§ugului sAu:
sunt vederi luate de pe front, din Ia§ii refugiului, din cutare ca-
fenea din Roma, Florenta, Milano sau Paris.
A doua zi dupA dezastrul criminalei neglijente dela Cotroceni
§i in ajunul cine §tie cArei alte manifestAri a putreziciunei vietei
noastre politice, expozitia D-lui Severin este pentru noi craiovenii
o consolatie §i o binecuvantare.
Fortunato.
Mirarea culturalä din Caracal in 1923

Mai potrivit ar pArea, poate, sA se zicA stare culturalä, intrucat
mi§carea e lentS §i nu se poate observa decal dupa un timp
mai lung. Totu§i, se pot gSsi inteun an fapte culturale din
care sa se vada, pe langa starea, §i mi§carea culturala. Voiu
arita faptele principale de care am cuno§tiinta (probabil ca vor mai
fi lost §i altele care-mi scapA).
coalele sunt desigur (cum le e §I menirea) adevaratele pe-
piniere §i motoare culturale din toate punctele de vedere : §i prin
selectionarea tinerimii §i prin indrumarea ei §1 prin stAruinta
asupra unor probleme culturale mai largi. In §coalA insä merg
azi lucrurile greu, din cauza slabei noastre traditii culturale §i din
cauza greutAtilor materiale §i morale de tot felul. Statul spune
cA nu poate ajuta cultura mai mult, azi and problema culturall
nationala e capitals pentru Romani. De aceea elementul principal
in §coala, profesorii, sunt incArcati peste puterile lor, cu cate
500-600 de elevi, fail sA li se asigure complect traiul material,
fAr5 &á li se dea mijloacele didactice necesare, Mil sa aiba po-
sibilitatea de a se tine mkar in curent cu arta lor de a preda
unor elevi lari mediu prielnic, cu programe §i manuale incArcate,
abstracte §i pedante. Ba IncA unit sunt incArcati §1 cu sarcini mai
materiale, care es din atributiile lor, fiind purtati mereu pe dru-
268 A RII I VELE 0 LTENIE1
muri pentru adunat bani §i materiale de constructie pentru localuri

care se incep lesne §i se terminA anevoie.
Directorii §coalelor care s'au apucat de construit localuri, in
loc sä se ocupe cu indrumarea elevilor §i a profesorilor (cum ar
trebui), sunt indepArtati dela misiunea lor la ocupatii pentru care
nu sunt pregAtiti.
Profesorii au mai fäcut ate ceva pentru inaintarea culturii,
afarà de obligatiile programelor: serb5ri §colare pentru elevi
§i public, conferinte, etc., dar nu atat cat s'ar putea dad ar fi
redati complect ocupatiei lor dup5 puterile ce au ; altfel profeso-
ratul devine ceva mecanic, rutinar, lucru care nu cadreazA catu§i
de putin cu tendintele educatiei moderne.
Elevii, in mare parte, citesc destul de mult : literaturA, reviste
§ffintifice-populare, etc. Ei sunt, poate, mai reali§ti azi (in sensul
bun al cuvantului) decal alt5clat5.
Tot elevii, sub conducerea unor profesori, au dat §ezAtori
(teatru, recit5ri, muzic5), fie in amfiteatrul Liceului, fie in Parc,
fie la Teatru, pentru scopuri culturale i educative. La una din
acestea D-na Elena Puricescu a tinut o conferinta despre Opera
lui Moliere".
Studentii romanateni, cu tolii in num5r de vre-o 150, mai toti
in Bucure§ti, la diferite §coale superioare, nu-§i uitA ora§ul lor
§i dau §i Cate o serbare. Astfel au dat §i ei la Teatru un festival
cu un program ales la 17 Ianuarie 1923.
Asociatia profesorilor secundari, sectia Caracal, a tinut in
amfiteatrul Liceului, Joia seara, o serie de §edinte compuse din
cate o conferint5 (cu sau Ma' proiectiuni), urmatA de lecturi sau
muzicA. Public : elevi din cursul superior al Liceului, profesori,
diferite persoane din ora§.
Iat5 acele §edintecuprinzand §i pe cele patru din Decem-
vrie 1922 :
1. 1922, Dec. 7. Ilie Constantinescu Nevoia de a se tine in
curent cu culture.
2. , 14. C. Iliescu, Fizica §i chimia in rAzboiul
mondial". Cu experiente.
3. ,, , 21. D. Eftimescu, Sugestia.
4. , , 28. C. Predeteanu, C5rbunele alb, verde §i
albastru". Cu proiectiuni.
5. 1923, Ian. 25. Ilie Constantinescu, Injghebarea literaturii

romane".
6. Febr. 1. D. Eftimescu, Consolidarea Tarii prin
mond metodica.
7. 8. D. Breazu, Astronomie popularizate.
8. ,, 15. D-na Elena Puricescu, Mormintele celor
vechi".
9. C. Predeteanu, Fenomene iizice §i chimice.
22.
Experiente.
10. Martie 1. I. Stroescu, Caragiale in literatura ro-
maneasca".
11. ,, ,, 8. Ilie Constantinescu, Sufletele popoarelor".
In cele mai multe §edinte a cantat cu vioara §i a citit diferite
bucati (din Caragiale, I. Bratescu-Voine§ti) d-1 Ion Stroescu,
maestru de vioara dela Scoala Norma la de WO.
Ateneul. In 1923 s'au tinut numai cateva §edinte, de obiceiu
compuse din ate o conferinta (Virgil Procopiescu, Cultul in-
dividualitatii", etc.) urmate de productiuni muzicale (D-na Di-
monie, D-1 capelmaestru Calu§) §i lecturi.
Diferite conferinte, independente de Ateneu sau de alte so-
cietati, s'au linut mai multe :
1. Maiu. I. Timu§ (din Bucure§ti) : Din Japonia". Cu
proiectiuni.
2. Oct. 9 Amfiteatrul Liceului. D. Voiculescu, profesor in
Ramnicu-Valcea (romanatean din Dio§ti §i care
studiaza literatura la Paris). ,,Muzica §i poezia"
urmata de productii muzicale ale orhestrei
elevilor normali§ti, sub conducerea d-lui I.
Stroescu.
3. Noemb. 9. La Teatru. Anghel Daniel, directorul agenciei
Bancii Nationale din Caracal : ,,Specula §i scum-
pirea traiului".
4. 29, 30. Amfiteatrul Liceului. Gh. M. Ionescu (functionar
in Ministerul Instructiunii) : douà conferinte is-
torice despre Romania Mare preistorica, cu 50
proiectiuni cinematografice".
Societatea Infralirea". Ad, ca In toti anii dela 1918 incoace,
iarna, de obiceiu Sambata seara, §edinte compuse din Cate o con-
ferinta (24 Noembrie, P. R. Tudoran, Despre calendar" ; Decem-
27 0 A RILIVELE 0 LTENIEI
brie, Titu Badescu, advocat, Criminalitateau ; Gr. P. Dumitrescu,

Pr. Tudoränescu §. a.), urmate de productiuni muzicale ale d-lui
D. Christide, d-relor Christide, Dimonie,lecturi, d-nii Dacian
§i Mainescu (magistrati), P. R. Tudoran, institutor.
Muzica. E §i in Caracal un cerc muzical. Centrul lui e D-1
D. Christide, care da tot concursul d-sale, ca pianist apreciat,
in diferite ocazii : la Ateneu, Infratirea, etc. D-1 Christide e se-
condat in aceasta de d-na Christide, d-ra Dimonie, d-nii Calu§,
(capelmaestrul muzicii regimentului 19 Infanterie, Victor Spireantl
(magistrat), I. Hagichirea, Paul. R. Tudoran, Angelescu. Maestrul
G. Enescu a dat §i d-sa in Caracal un concert la 1 Decembrie-
Muzia populara din judet §1 din alte ;Atli ale Olteniei e cer.
cetata cu pasiune de d-1 Ion Stroescu, maestru de vioara la coala
Normala, care va da la lumina o lucrare in aceasta directie.
7 eatrul s'a deschis de "cele cateva ori and ne-a vizitat vre-o
trupa din Bucure§ti sau Craiova. Dintre acestea voi cita repre-
zentatiile Doamnei Agata Barsescu, ale D-lui Ion Manolescu §i
ale companiei Marioara Voiculescu, cum §i trupa de opereta
Stanescu-Cerna.
In marginea acestui capitol pomenim §i reprezentatiile de
magie §i hipnotism" ale lui Levis.
Cinematografe. Sunt doua in Caracal : Apollo", particular,
in sala Iorgu Petrescu, §i al Liceului. La al Liceului ruleaza filme
potrivite pentru elevi ; asista insa §i public din ora§. La Apollo"
ruleaza mai ales filme de senzatie, cu titluri §i reclarne exagerate
(ca la Bucure§ti).
Presa. Publicatii locale prea putine. 0 revista didactica mo-
desta, Faclia", apare de cateva ori pe an.
In IanuarieMartie (1 Apr.) (1/14 Ian.) au aparut 12 numere
dintr'un jurnal local saptamanal Sorcova", sub conducerea d-lui
Ilie Marculescu, librar.
Cele 2 tipografii locale au publicat mai ales bro§uri de in-
teres practic imediat (dad de seama ale bancilor locale, cateva
carp didactice), diferite foi ocazionale, reclame pe foi volante, etc.
Corespondenta din Caracal §1 din Judet (Corabia, Bal§) au
publicat din cand in dud jurnalele din Bucure§ti : Universul,
Dimineata, Adevarul, Presa, Lupta, etc.
Satele In sate se dau serbari (afara de cele §colare regulamen-
tare) de cate 1-2-3 ori pe an in localurile §coalelor de catre
invatatori, studenti §1 elevi, unele cu afi§e tiparite. De obicei
cuprind o conferinta, 1-3 mici piese de teatru, coruri, dansuri,

etc., urrnate de bal. Se dau mai ales In vacantele §colare : in
sirbätorile Criciunului, In zilele Pa§tilor, prin August. Acestea
sunt interesante din punct de vedere social. Mai ales in satele
de vechi mo§neni, mai bogate §i cu mai multi tinerime plecatä
la §coalele din ora§e, se organizeazA serbäri de acestea.
ConstatAri generale.
In rezumat noi starn azi la Caracal cam cum se sta peste tot :
suntem In toiul unor prefaceri marl sociale care merg repede,
de§i nou5 ni se par cd merg incet. Fortele sociale s'au largit
foarte mult prin chemarea maselor de sateni la o viata nou5 §i
prin aspiratiile lor spre cultur5, manifestate puternic prin ingra-
mädirea copiilor lor la §coalele secundare din ora§e. Ace§ti sateni
Ursa nu pot aprecià cultura deck vag, prin imitatie. Asupra lor
Statul nu poate apäsa impozite prea mari pentru a le da culturii,
pentruca ei nu prea inteleg lucrurile acestea, iar guvernelor le e
tearn5 de pierderea voturilor multimii. Intelectualii v5d acestea,
dar n'au puterea de a reactiona cleat tot intelectual, adicA prin
vorbe.
Faith' se va stabil] un oarecare echilibru material, pâtiä se va
aprecia mai bine puterea culturii §i munca intelectualã de c5tre
Stat §1 de citre concetatenii e§iti acum (sau mai exact care vor
s5 iasa) din intunerec mai la lumina, trebuie oarecare vreme.
In timpul räzboiului credeau mai toti c'à ne vor trebui 50-60
de ani pentru a ne reface, iar azi aceia§i oameni se mira ca nu
ne-am refacut material §i moral in 5 ani 1 Insa acum nu mai e
vorba numai de o refacere ca inainte de 1916, ci de o refacere
cu schimb5ri radicale, de o rena§tere.
Deci tot pe generatia noasträ de intelectuali mode§ti cade §i
greaua sarcia de a muncl cu rabdare, pAnA vom aduce alte tim-
puri ceva mai fericite pentru toatà lumea, timpuri care vor veni,
desigur, cu sau fArä voia noasträ.
Atunci vom vedea in toate ora§ele §i satele palate §i case
culturale §i o lume mai civilizatä §i mai buna.
Ilie Constantinesen
Prolesor la Liceul din Caracal
272 ARHIVELE OLTENIEE
Din T.-Severin
Soc. culturald Casa Luminei" al cArei conducAtor este prof.
Barcaci là, a organizat in cursul acestei ,,campanii" nu mai putin
de 17 ezdtori cu un variat program compus din conferinte, muzicA,
recitAri §i lecturi. Conferintele au fost urmAtoarele :
Prof. D. C. lonescu, despre : Dimitrie Cantemir; Prof. Al.
BArcacilA : Putereavointei $i canalizarea ei; M. Gu§ita, publicist :
Poezia noud; Prof. I. St. Paulian : Unirea tdrilor ronzdne$ti ;
Virgil Netta, avocat : Conditiunea juridicd a femeei; Ing. N. DA-
nAilA : Industria textild ; P. Isvoranu, avocat : N. Bdicescu $i
opera sa; Prof. Elena Demetrescu : Ferneea in teatrul lui Moliere.
Ing. I. Vasiliu : Vulcanii $1 cutremurele de pdintint; C. I. NAvArlie,
magistrat : Milt. Sadoveanu; Dr. A. Daniel : Stindtatea $colarilor;
Preot I. Imbroane : Biruinta multumirii de viatd; M. Gu§ita :
Basarabia noastrd ; M. Balleanu, avocat : Origina Rotnanilor ;
Prof. Mih. Dragomirescu : Statul $i cultura nationald; Dr. Victor
Gomoiu : Progresele hirurgiei moderne.
Biblioteca Populard I. G. Bibicescu", intemeiazA in Oct.
1921 de omul de bine care a plecat mai deunazi dintre nni, e
unul din factorii culturali cei mai de seamA din Severin. Ea a
infiintat o multime de biblioteci populare prin satele din Mehe-
dinti §i Banat, din fondurile sale proprii, cum §i ajutatA de Casa
*coalelor" care le-a ddruit cateva mii de cArti. In ultimul sAu an
de functionare Biblioteca Bibicescu a fost cercetatà de aproape
12 mii de cetitori, cari au consultat peste 20 mii de volume, iar
In cele 39 sate din Mehedinti §i 9 din Banat, unde s'au facut
biblioteci sAte§ti, vre-o 6500 de in§i au folosit cam 10 mii de carp.
Publicatiunite periodice din Severin, destul de numeroase
pentru un orA§el ca acesta, apar cele mai multe din ele nere-
gulat, inviorandu-se in timpul campaniei electorate a§a de priel-
nica ciupercilor politice. Se disting dintre ele gazetele Cerna,
Biruinfa mai ales, iar mai presus de toate meritoasa revistä Da-
tina, a D-lui M. Gu§ita, care poate figura cu cinste §i in capitala
intre publicatiunile literare §i artistice.
Din Bistrita-Mehedintului apare de cativa ani, cu intreruperi
cateodata, ca apa de munte ce se ascunde uneori sub verdeata,
Izvorapl D-lui Gh. N. Dumitrescu. Este o publicatiune de sa-
crificiu, de acele care se fac cu con§tiinta cA nu vor aduce celui
care i se robe§te de cat osteneli, jertfe de bani munciti din greu §i
cinstit, §i nici macar multumirea unei recunoa§teri publice. Cad
Izvora§ul cuprinde doar folklor muzical romanesc, marfá care
de sigur nu se cautA a§a cum s'ar cAuta publicatiunile
obscene ale industriei firmei Ignat Hertz din Bucure§ti, tolerate
de vinovatele noastre autoritati, vinovate pentru nepäsarea, or
slAbiciunea lor, or nu §tim ce sA mai zicem alta.
0 .0 0 9 0 0 C
Rostul Muzeelor
Q.
Etnografice
. Intr'un articol remarcabil apArut compara §I recompune prin pro-
in Revue Scientifique, Dr. Reg- ectie -pe ecran. Cinematograful nu
nault constatà mai Intai cA mu- nitA nici un detaliu, pe and un
zeele etnografice din Germania, observator, ori cat de con§tiincios
Anglia §1 America progreseazi ar fi, poate sa le neglijeze In des-
foarte repede, fiind bogat inzes- criptia sa, fie ca nu le vede, fie
trate §i avand resurse importante. cA le juded neinsemnate, deal ele
Pretutindeni, zice D-sa, in aceste pot avea o valoare deosebitA pen-
tari stilt* etnografiei este cul- tru alti cercetatorl, din alte puncte
tivatà. de vedere.
Muzeele de etnografie sunt dupà In muzeele de etnografie din
D-sa un isvor tot atat de pretios strainatate s'a inteles a ceasta ai
pentru istorici ca §i pentru arti§ti se cheltuesc sume enorme pentru
pentru sociologi,mai cu seamA a le lnzestra cu colcctiuni de fil-
pentru ace§tia. Ele sunt o minA me §i fonograme.
de documente cu atat mai intere- Cat de departe sunt aceste tari
sante cu cat azi toate aceste mu- de noi, cari nu posedam alte co-
zee au adoptat §i au dat o mare lectii etnografice deck cele adu-
extensiune documentului cinema- nate -de ate un idealist incori-
tografic. Cinematograful ne d5 do- gibil, In nepasarea celor mai multi
cumente exacte, u§or de studiat §i In sarcasmele celor inculti.
prin actele ce le prezintA i cari Si iata de ce suntem unit cart
descompunandu-se in numeroase credem cA In Craiova e toiug ne-
imagini se pot u§or examina, marl, voie de un Palat cultural.
6
274 ARIII VELE 0 LTENIE1
Cum a fost descoperitä America

D-1 Henry Vignaud, care si-a de atunci. Pentru a dovedi aceasta
consacrat o bunA parte din viata Vignaud aratA cA nici unul din
sa pentru studiul popularei si des- contemporanii lui Columb n'a stiut
coperirei de cAtre Europeni a Ame- c5 destinatia Intreprinderei din
ricei, infaliseazA intr'o lucrare in 1492 era Indiile orientate ; ba mai
trei volume intitulatA e lstoria ma- mutt : textul oficial al capitulatii-
rei Intreprinderi din 1492» lucdri lor intervenite Intre Regele prea
interesante. catolic i marele Genovez stipu-
Opinia generalA este c5 Columb leazA expres cA e vorba a se des-
si-a Intreprins cAlAtoria cu ideea coperi o insulA nou5. Autorul mai
preconceputà de a gAsi o rale mai citeazA un mare numAr de probe'
scurtà pentru a merge in Indli 41 si ajunge la concluzia precisd cã
a asigura astfel Spaniei traficul marea expeditie din 1492 avea
Indiitor. D-1 Vignaud arata cA sco- In vedere douä scopuri: descope-
pul sail era cu totul altul. El voia rirea de cAtre Columb a insulei
si descopere o insuli, insula An- mentionate pe vechile h5rti sub
tilia, care figura pe cele mai multe numele de Antilia, precum si a
h5rti din secolul al XV-lea, si In Insulel Cypangu, despre care se
special in acelea ale lui Bianco si spunea minuni, dar a c5rei situa-
Benincasa. AceastA insulA era si- tie de asemeni nu era cunoscut5".
tuatA tnteo regiune a Ocidentului Aceast5 rectificare istoric5, adau-
ce nu se putea preciza si era o- g5 D-1 Vignaud, nu micsoreaz5
blectul a o multime de legende, Intru nimic pe marele Genovez.
in special din partea marinarilor
Berea la vechii Mexicani

Toti cei cart s'au ocupat de po- tr'un tel de Cactus- Peyote--in-
pulatille care au trait in Mexic digenii fac o beuturA care absor-
inaintea sosirei Europenilor, stiu MA le produce halucinatii. Acea-
ca lndienii de and data aveau un stA plant5 pisat5 si pus5 sA fer-
gust foarte pronurtat pentru pul- menteze cu apA Inteun vas de
can, ce tiu e altceva cleat fainA lemn, in care se mai pune una
fermentatà de agavA (plantA cu- sau douA foi de tutun, dA o beu-
noscutd si sub numele de Cactus), turA care produce o betie delirantA
de care de altf el descendentii 1 or urmat5 de o torpoare profundA.
mai fac IncA uz si azi. Tot din- Din timpuri imemoriale InsA se
consumh beutura sendecho", care pusA fierberei in mai multe rAn-

nu este altceva cleat o bere fa- duri. DupA rAcire i se adaugA fer-
bricatA din porumb. Boabele sunt mentul aluat provenit din pre-
asezate Intr'un cos pe foi de te- paratii anterioare l p5strat cu In-
pozan" 1 acoperite tot cu acelas grijire. Timp de douA zile lichi-
fel de foi, apoi stropite timp de dul este mentinut la o tempera-
5-6 zile, pânà ce Incep sA Incol- turA de 20-25 ° pentru a-i Inlesni
teased. GrAuntele sunt apol uscate fermentatia, si astfel se obtine o
la soare, zdrobite si amestecate bere de porumb mult gustatA de
cu ardei pisat. FAina astfel obtl- vechii Mexicani.
nutá este amestecatA cu apA I su- Ch. L.
Insemnari istorice i geogratice

Dup5 cAlAtoria sa in America si la Carol Baedeker, se intovA-
si China, Sven Hedln, cunoscutul rAsi In 1872, la Lipsca, cu H.
cAlAtor in tinuturile misterloase Wagner pentru fondarea institu-
din Asia, s'a dus la Moscova. El tului sl librAriel H. Wagner si E.
a strAbAtut Intreaga distant5 din Debes. Cea mai mare si mai pre-
Mongolia la Werchendins si in- tioasa opera cartograficd care a
tentioneaza In crusul anului 1924 fost scoasA de institut o lucrase
o nouA cAlAtorie In Tibet. Debes insusi. El deveni cel mai
DupA cum se comunic5 din cunoscut maestru cartograf din
Breslau, prin telegrafia f5rA fir toat5 lumea. A fost neintrecut In
s'a primit stirl dela Corabia de constructiile matematice ale harp-
expeditie Maud" pornità spre lor sl In tehnica desenurilor. Prin-
polul nord, a lui Amundsen. Ea cipala sa opera' este : cele trei
se &este In marea polark Intre categoril de atlase de scoalA, nu-
Alasca l Spitzberg. Din acele meroasele harp murale, noul atlas,
stiri se af15 cA acolo temperatura atlasul de mAnA, iar ultima-i lu-
este Intre 30-400 minus Celsius, crare este atlasul lunei (Mondatlas).
ceea ce corespunde tinutului.Cerul Universitatea din Giessen II pro-
n'are nod, asa CA másurarea at- clamase doctor de onoare in 1908,
mosferel este posibilA Oa la 3000 iar Regele Saxoniel 11 numise pro-
de metri. fesor. Debes era membru de onoare
* * b al Societatei geografice din Lipsca
Dr. Ernst Debes a murit in si purtAtorul medaliei Leibniz a
toamna aceasta la Lipsca, in Or- Academia de stiinte din Berlin.
stA de 84 de ani. DupA ce Intre * * *
1850-60 lucrase In Institutul geo- In nordul republicei Argentina,
grafic Justus Perthes din Gotha In regiunea muntoasA, la frontiera
chilo-argentinianA, s'a descoperit de guvernul spaniol pentru a des-

o mumie de mare interes. Se pre- coperi urmele vechei cetAti iberice
supune a fi a unui sef Incas. Ea arse de Scipion Emilian cu 133
se &este Inter) stare de conser- ani inainte de I. K., se urmeazA
vare desAvArsitA Intacte sunt dea- cu activitate i succes sub directia
semenea unghiile dela extremi- unei comisiuni competente Nu-
latile superioare i inferioare. Ceva mancia". S'a ajuns la concluzia
deoseblt de curios este faptul ci c5 a existat acolo o cetate ibericA
toate organele vitale Interne ale darand din a doua jumitate a
acestei mumii sunt petrificate. In vArstel de fer, care se desvoltà,
excavatiunea uncle a lost desco- ajungAnd In secolul III inainte
peritA, s'a gAsit o cantitate de de Cristos cetatea cea mai puter-
obiecte foarte interesante, arAtAnd nicA din Celtiberia.
o civilizatie inaintatA. Ele sunt : * * *
instrumente de aramA, ace de fer, Charles de Lesseps, asociat ta-
strAchini i oale de beut imitAnd
tAlui sAu la tAerea canalulul de
formele diferitelor animate: pisici, Suez, a murit acum de curAnd In
dint, maimute, papagali, apoi bu- vkstfi de 82 ani, aalvAnd onoarea
telli de argilA arsA, farfurii, etc. Odi-
pArinteascA prin tot ce a Incercat
nioarA se gAsea in astfel de mor- sA facA. Acuzatia cA a inselat pe
minte de sett Incas marl cantitati subscriitori, i cA ar fi Incercat sd
de aur ; astfel in 1576 un Spaniol corupA parlamentul, s'a dovedit a
a scos dintr'un mormânt al unui lost un santaj. El moare lAsAnd,
sef o cantitate de aur ce repre- amintirea unet nefericiri demn si
zintA o valoare de un milion de tAcut suportatA, dupA ce a vAzut-o
douros", adicA mai mult de 5 terminatA de altii, ceea ce Insern-
milioane franci. De data aceasta neazA cA n'a fost nici himerA nici
nu s'a gAsit Ins5 nici un tezaur. irealizabila, marea operA conce-
Se presupune ci el a fost luat putA si Inceput5 de Ferdinand de
deja de foarte multA vreme. Lesseps.
* T. G. B.
SApAturile Intreprinse In 1905
0 0 V 0 0 0
In rubrica de fata se fac dAri de

seamA asupra cartilor §i publicatiu-
(> nilor ce se adreseazA Redactiei, sau cel
putin se mentioneaza aparitia fiecArela din ele.
La Catalogue et l' Arménie se desvoltaserA pint la stabilirea

au temps de Jacques II (1291 unor relatiuni asa de puternice,
1327) par Marinesco C. Paris, leek Iacob II de Catalonia trimise
Gamber éditeur, 1923. pe Catalanul Desportes spre a
DupA V. A. Ureche, care a cu- studia cum s'ar putea face o ex-
noscut IntrucAtva Spania si tezau- peditie cruciath contra Musulma-
rele el arhivistice, avem acum un nilor si la care trebuia si partl-
Maar profesor de istorie, d. C. cipe, alAturi de Armeni, sl hanul
Marinescu, care a avut buna inspi- mongol. In 1300 fu trimis De
ratie si cerceteze arhivele mentio- Solivera" cAtre hanul Ghazan, ofe-
nate! tart In cAutarea stabilirii le- rindu-i-se In acelas scop corAbli
gAturilur politice ale acestei pu- si soldati. Numai incurcAturile din
tea de mare importanta mai ales Francia impiedicar5 aceastfi por-
in vremea evului de mijloc si la nire a regelui, care-si reamintea
inceputul timpului modern. vesnic cA Inaintasii sal cuceriserfi
D-sa a avut norocul s5 afle multe tara dela Saracini, stApAnitorii lo-
lucruri de un deosebit interes. curilor sfinte. Mai mult ; erau sA
Una din aceste descoperiri este si se stabileascA relatiuni matrimo-
acea care ni se prezintA In bro- niale : regele Ochine al Armeniei,
sura aceasta. Relatille tntre Armenia cerea in cAsAtorie prin Frideric
si Catalonia sunt foarte vechi. Sub II, regele Skillet, pe fiica lui lacob
Leon I In sec. XII si sub Leon 11 al II-lea, care fusese insA promis5
(1270) acesti mesageri ai !aril, lui Frideric, duce de Austria. Ion,
Catalanii, capAtaserA privilegli care fiul regelui lacob, ajuns arhiepiscop
22'8 ARBI I' ELE OLTENIE I
de Toledo, cerea Impreurfa cu un indreptar ce va fl utilizat cu

Ramon d'Avinyô, cunoscfind prie- folos de orcare cercetAtor romfin
tenia regescului ski tatk sA inter- In domeniul istoriel noastre lite-
vinA pe MITA Ochine sA li se rare. lar ceeace face superioritatea
dea moastele sfintei Tecla, pa- acestui ghid pentru strAinul ne-
troana catedralel din Taragona. orientat in materie, este senina
Lucru fu dus la Indeplinire, asa obiectivitate cu care sunt privite
cA azi Inca se pot vedea ose- curentele si scriitorii contemporani.
mintele sfintei Tecla, patroana Antologia propriu zisk de 300
catedralei din Taragona ca mAr- pagini, cuprinde in prima parte
tude trainicA a vechilor relatii bucAti de prozA literar5, prozA cri-
intre aceste popoare. ticA si poezie din scriitorii moderni ;
Este o paginA interesantA din partea doua ne dA cAteceva din lu-
istoria evului mediu acest mic crArile In proza si in versuri ale
studiu, documentat scris, care face literaturei noastre moderne (scoala
cinste autorului. Asupra altor stu- ardeleanA, epoca lui Eliad si acea
dii ce ne-a mai dat acest tAnAr a lui Alecsandri) ; In a treia ni se
istoric, vom vorbi In numerile InfAtiseald fragmente din literatura
viitoare. romAn5 veche, iar cea de a patra
T. G. B. e consacratA literaturei poporane :
Antologia rumena, bucAti basme, balade, doine, cAntece,
alese si adnotate din autori romAni, hore, coliude si bocete.
cu o introducere istorico-literark Cartea e frumos si foarte Ingrijit
de Carlo lagliavini, Bologna, se tipArita.
tipAreste la Heidelberg, 1923, de Cuvine-se amicului nostru D-1
Julius Groos editorul, in colectia Tagliaylni multumirile noastre re-
Metoda Gaspey-Otto-Sauer. Lu- cunoscAtoare pentru aceastA do-
crarea aceasta apare in acelas limp vadA de iubirea neamului si lim-
intr'o edltie pentru Francezi si o bei noastre, cum sl pentru opera
alta pentru Germani ; editia de de propagand5,cu atAt mai no-
NA este InchinatA Domnilor Ra- bilA cu cAt e gratuit5, filnd for-
miro Ortiz si Vasile PArvan, pro- matA din entusiastA dragoste pen-
fesori la Bucuresti si promotori al tru noi, care e Antologia rumena.
Uniunii culturale italo-romAnA. La Reforme Agraire en Rou-
Introducerea, care cuprinde 70 manie et les optants hongrois
de pagini, este un excelent com- de 7ransylvanie devant la So-
pendin de Istorie a literaturei clété des Nations, Paris, Jouve
noastre, ale egret fiecare din cele & Cie éditeurs, 1924, este o dare
trei Orli : lit veche, lit. noui si de seamA complectA a discutiuni-
lit. modernA, sunt lnsotite de o lor urmate in !unite MartieApri-
bibliografie aproape completd a lie 1923 In fata Societatei Natiu-
chestiunilor indicate sau atinse in nilor, cu privire la reclarnatia pe
acest rezumat, ceeace face din el care Guy. ungar 0 lndreptase Con-
siliului Societätei si prin care pre- tru de vedere, asa cA la uratà s'a
tindea cA dispozitiunile legisla- votat In unanimitate rezolutiunea
tive si administrative luate de gu- propusA de d-1 Hymans, care con-
vernul roman In conformitate cit firma ,recunoasterea tezei noastre,
Legea AgrarA s5 fie considerate c5 anume declaratiunile fAcute la
contrarii tratatelor existente. Un Bruxelles au o valoare si nu sunt
numAr de acte, procese-verbale si literA moartà. Aceasta rezolutie
expozeuri toate oficiale lamuresc sanctioneaza acordul dela Bruxel-
cursul acestor discutli si nego- les, si astfel toate chestiunile asu-
cieri, care s'au terminat prin recu- pra drora am ajuns la o Intele-
noasterea dreptatel punctului de gere prin acest acord se gasesc
vedere romanesc. Astfel vedem rezolvate".
cum la Inceputui acestor convor- Isbanda punctului de vedere ro-
biri, care porniserA spre o solutie manesc In aceasta desbatere este
amiabil5, reprezentantul autorizat si o isbandA a distinsului nostru
cu depline puteri conferite de gu- ministru d-1 Titulescu, un fiu al
vernul ungar, contele Czaki, cu un Cralovel. Din aceastA pricinA bu-
al doilea delegat, semneazi un curia noastrA e Indoità.
proces-verbal prin care recunoaste
cA ex proprierile bunurilor optan- La Médecine au temps tits
tilor maghiari, fAcute de Guy. ro- Pharaons, de Profesorul de la
man, sunt legal facute In confor- Facultatea de medicinA din Lyon
mitate cu tratatele. La aceasta Guy. si Cluj, d-I Jules Guiart, Paris,
unguresc protesteazá, zicand eh' 1923, extras din La Biologie Me-
nu se recunoaste obligat de sem- dicate" Cartea e InchinatA amin-
nätura delegatului sau oficial, sem- Wei Intemeietorului egiptologiei
natura data In ImprejurAri care rtu medicate, Sir Armand Ruffer, ce-
erau deloc prielnice a asigura ma- titean englez de origind lionez5,
tura chibzuire ce ar fi pretins ex- mort In rAzboiul cel mare pe Me-
trema serlozitate a actului". In diterana, torpilat de piratii ger-
urma discutiunilor reluate In se- mani. Autorul porneste in cAuta-
dinta Consiliului Soc. Nat. din 23 rea originelor medicinei la Egip-
April 1923, a convorbirilor de la teni, pentru cA tot dela Egipt pare
27 Mai, a sedintei de la 5 lune , a fi pornit cea mai veche civili-
and delegatul Ungariel, contele zatie de care avern cunostiinta
Apponyl a citit expozeul sAu, aool panA azi. Preotii lor ar fi fost cei
a sedintel publice din 5 lulie a d'intai medici, iar templele primele
Consiliului, la care delegatul Ro- scoale de MedicinA, cu clinicele,
maniei, ministrul nostru la Lon- spitalete si laboratoarele lor. Ex-
dra, d-1 N. Titulescu, dupA lectura voto urile asezate In templele lor
celui de al doilea expozeu al au, marturisesc aceastA originl. He-
a discutat si ap5rat cu caldura si rodot, Strabon si Diodor din Si-
luminoasA inteligenta punctul nos- cilia vorbesc cu respect de medi-
980 A RIIIVELE OLTENIEI
cii egipteni, pe cari regii strain! nul neamului romanesc". Se ocupa

if chemau la curtile tor. Isis era apoi In special de nationalitatile
zeita Medicinel, reprezentatà ade- din Romania, cercetand rand pe
sea alAturi de fiul sari Harpocrate; rand din punctul de vedere antro-
Sekhet era zeita chirurgiel; fiul lui pologic pe Romani (in majoritate
Ptah si al zeitei Sekhet era Im- brachycefali adriatici sau dinarici
hetep, cel dintai dintre divinitA- cu aporturi straine de origina do-
tile care presidau medicina. S'au licocefala analoga rasei meditera-
pastrat multe manuscrise pe pa- neene), pe Secuii colonisti, des-
pirus, =Ise cu caractere hiera- cendent! ai Hunilor, pe Maghiari,
tice (o simplifica:e a hieroglife- amestec de triburi de rasa hunicA
lor, dela care Favicienii au impru- si turd, pe Sasi, coloni germa-
mutat elementele alfabetului lor nici adusi de pe Rin si mai ales
si din care la randul lui au esit din Frisa prin sec. XII, pe &Irbil
alfabetele elm i roman) cuprin- din Banatul ciopartit, pe Rutenii
zand texte medicale, retete, ob- din nordul Maramuresului, pe 0-
servatiuni felurite. Urmeaza o ex- vrei, cei mai multi nApaditi de
punere amanuntita a cunostiinte- curand din Galitia, pe Tigani, pe
lor ce vechea medicinA egipteana Armeni l pe Francezii veniti pe
avea cu privire la fiecare din ra- la 1728 in cateva sate din Banat,
murile acestei stiinte, la diferitele dar cad s'au arnestecat cu Sasi Ii
boale, tratamente, operatiuni si Romani.
higienä. Numeruase gravuri, per- In total populatia Transilva-
fect executate, infatiseaza diferite niei este mai ales brachycefalA $i
inscriptii, statuf, gravurl, basore- bruni, constituind un bloc omo-
liefuri, murnii, instrumente si scene gen, din care au esit Romanii din
reproducand fapte i lucruri cu vechiul Regal".
privire la istoria medicinei.
La Monografia del Prof.Mat-
Notes etlmologiques sur la teo Della Corte su la Groma,
Transylvanle, extrase din Bul- de P. E. Bilotti, Salerno, 1923.
letin de la Société d'Anthropologie Printre obiectele desgropate de
et de Biologie de Lyon", de pro- sub lava si cenusa desastrului
fesorul Dr. J. Guiart, este o bro- din an. 79 a. Cr. s'a putut de cu-
surA de informatie cinstitA In fa- r-And strange si reconstrui Instru-
voarea noastra, pe care autorul o mentul de fer i lemn numit Gro-
scrie fiindcA o considerA nece- ma' si care servea la mAsuratoa-
sara de a distruge o legendA Im- rea pamantulul, pe care II cunos-
prAstiata cu Indemanare de dus- team numai din descrierl sumare
manii Romaniei", atlica aceea ca ale cutArui scriitor latin Valoro-
Romanii ar fi o minoritate etnica sul Inspector al sApAturilor dela
in Ardeal, fata de Unguri 1 Sasi. Pompei, d-1 Della Corte, a recon-
,Nu numal ca Transilvania e to- struit acest instrument de arpen-
maneasca, dar ea e insasi leaga- tagiu, pe care l'a descris Inteo
ARHIVELE OLTENIEI ZVI
monografie publicata in actele limuri, crestaturi, si straichini, el

Academiei nationale dei Lincei". sA fixam ceea ce a mai 'limas din
Brosura d-lui Bilotti este un re- casa, port, ocupatii, obiceiuri, su-
zumat al lucrarel d-lui Della Corte. perstitii si particularitati ce tufa-
Fotografiile si desenurile explica- tiseaza mentalitatea poporului ro-
tive ce insotesc aceasta lucrare, manesc de pretutindeni. Aspectut
lamuresc pe cititor despre forma etnografic privit din aceste variate
si intrebuintarea acestui instru- puncte de vedere are o deosebità
mentum mensorium". Cum acest importanta, Intru cat noi ne aflain
instrument e unic, se vede im- asezati Inteo regiune de foarte
portanta lui In patrimoniul arheo- veche civilizatie, In mijlocul po-
logie i italiane. poarelor sudesteuropene, dela Ma-
lo-rusi Oa la Greci.
Menirea eMografiel in Ro-
mania, cuvantare tinuta la Soc. Conlrlbutii la o biogralle a
Etnografica Romana" din Cluj, la lul N. Balcescu, de D-1 P. P.
24 Ian. 1924, de D-1 Prof. G. Veil- Panaitescu, e o monografie bo-
san.Dintre stiintele care se ocupA gat informatA si care aduce 51
de faptura unei tad si a neamu- cateva date si note noui, din ma-
rilor ce o locuesc (Geografia, Etno- terial Inedit uneori, cu privire la
grafia, Istoria sl Filologia), Etno- viata acestui scriitor. De la ince-
grafia e §tiinta care cerceteaza put chiar, un portret sufletesc bine
fiinfa neamurilor In Infatisarea schitat al lui Balcescu : luptator
lor fizicA si In insusirile lor su- pentru ideie, pentru ideia rece in
fletesti. Ca cuprins si ca metodA logica ei si sigura de sine. Era
ea are o mai mare apropiere de tin rationalist entusiast ,
Geografie de cat de celelalte stiinte ; un erou, un om al jertfei pen-
folklorul si Istoria ne prezentand tru credintele lul nationaliste
deck o latura vastului suflet
a si democratice .. . . Acest tanar
popular, materialul folkloristic ser- cu ochii adanci, cu figura palida
vind spre a evidentla doar simtul Incadrata in bad* avea de fapt
frumosului la un popor. Prin acea- foarte putina poezie sufleteasca...,
sta etnografia cuprinde oarecum el este eloquent, dar nu induio-
in sfera ei Folklorul ca si Arta Po- sat. Caci era, lucru rar pentru
pularA. Etnograful trebue sa caute entuziasti, un spirit practic cu o-
caracteristicile vietei si sufletului rarA limpezime de veded. Era un
popular, de orce natura ar II ele. om cu hotArfirea darzA, care cu-
SA nu ne märginim deci a stu- lege pe drumul sat* tot ce-I poate
dia, cum am facut Oa acum, sluji, dar sufletul lui nu si-1 da.
numai o parte din materialul etno- decat icoanei ce-I calatizeste.
grafic, si anume productiunile fol- Nu ne e cu putinta, cum anr
kloristice in proza si versurl si dor!, sA facem o recenzie completä
cele cateva elemente de arta po- a acestei lucrAri caci ne-ar lua
pularA ca cusaturi, alesaturi, chi- prea mult spatiu, dat fiind impor-
282 A RIIIVELE OLTENIEI
tanta el. Ne mArginim s'o reco- pe Viahii din imprejurimile Ragu-

mandam calduros tutulor cercetA- zei, pe cei din Bosnia si Herte-
torilor in materie de critia isto- govina (sec. XIII, XIV si XV), pe
rich' si orcarui lubitor de literaturA. cei din Croatia si Veglia, cari pe
litoral sl in insule se vor fi fas-
Scrisorile lui Xel men Mikes pandit mai tarziu In sec. XV doar.
(1738-40) ; Pe Dundre iprin Se ocupA de Morlacii din Dal-
Dobrogea (in 1865), publicate matia, cari apar prin sec. XIV pe
de Const. I. Karadja 1924, Con- coasta dalmatina sub denumirea
stanta, dau cateva insemnäri inte- de Morovlach, Morloc sau Murlac
resante pentru fisionomia tarn mai degrabA cleat Vlah ; un nu-
noastre de odinioara. Cele d'intai mar din aceltia s'au asezat chiar
sunt ale unui pribeag ungur, da- pe teritoriul venetian. Trece apoi
tate din Cernavoda, Bucure§ti si la Vlahii si Morlacii din Istria, cart
Iai; cele din urea sunt ale Doam- incep a se numi 1 Cid de prin
nei Audouard, care a scris o carte : sec. XVI. Se studIazA dupà aceea
L'Orient et ses peuplades, si care viata, organizaya Imprastierea
1
dela Budapesta a cAlAtorit cu va- acestor frati rupti din trunchiul
porul Oita la Constantinopole, romanismului balcanic si din cari
oprindu-se si tn Cernavoda, Me- nu au mai rams cleat cateva
gidia i Constanta. mil prin 5-6 sate si cAtune din
Vlahii si Morlacii, studiu din Valdarsa sl de sub Monte Maggi-
Istoria romanismului balcanic, de
ore, nu departe de Fiume, dar
Silviu Dragomir, profesor uni- cari au jucat si ei un rol In viala
istorlefi a evulut mediu.
versitar, se publicA de catre Insti-
tutul de Istorle universali al Uni- Un capitol de deosebitA im-
versitatil din Cluj, 1924. Este cel portanta este cel care trateazd
mai complet i documentat studiu despre Problema origInei Vlahi-
ce s'a scris pânà azi asupra acestui lor l Morlacilor, unde se vede
fragment din trupul nostru, a sezati ce mund i eruclitie cuprinde
la nordvestul peninsulei balcanice, acest studiu de 120 de pagini
cari pani pela a doua jumatate a Consideratiunile finale sunt ur-
veacului al XVI-lea vorbeau Inca mAtoarele : Patria strAromanA e
intim dialect romanesc, i cari vechea Moesie superioarà, cu
azi s'au mistuit in neamurile in- Dardania 1 ambele llacii trans-
conjuratoare care i.au coplesit cu danubiene adicA teritorlul din-
numarul. Acesti frati pierduti lo- tre Drina si Bulgaria de azi, cu ra-
cuiau Imprastiati pe toati coasta mificatli pe cursul de jos al Dunarii
Adriaticei prin Istria, Dalmatia, 91 spre vechea Serdica (Sofia). Una
Intinzandu-se si mai In adancul din notele caracterlstice ale vietil

peninsulei, prin Bosnia, Hertego- Romanilor din peninsula balcanica
vina, Muntenegru, Croatia si Serbia. e organizaya lor militara. Intre
Autorul cerceteazA rand pe rand sec IX si XI elementul romanesc
A lilil VELE OLTENIEI 283
s'a intins din valea Drinei spre sf 2) : CercetAri asupra crApAturi

Bosnia, spre litoralul dalmatin. lor din zidul Bisericei mAnAstirii
Din Viahti din Bosnia si Croatia Prislopului din Silvasul de sus.
s'au desprins apoi cei din Istria Ambele rapoarte sunt insotite de
sl din insula Veglia. planuri si desenuri lAmuritoare.
Fragmente din Cronica sar- Dare de seamcl a Cerculut
beascil a lui George Branco- $tiintific cralovean", tIpAritA prin
vici, tipAreste D-1 Silvia Drago- ingrijirea secretarului cercului,
mir (extras din Anuarul Instit.de D-1 Prof Marin Demetrescu, Cra-
Istorie Nationala pe 1923), Bucu- lova, Ramurl, 1924, cuprinde cAteva
resti Cartea RomaneascA" 1924. consideratiuni ale secretarului asu-
Sunt extrase, publicate In textul pra rostului acestei societati cul-
original si In traducere, din mo- turale, care nAzuieste la rAspAn-
nografia D-Iui lovan Radovici direa unel culturi temein ice si la
(Belgrad, 1911), si anume cele Inflintarea unui muzeu stiintific
privitoare la viata Mitropolitului UrmeazA o cuvAntarea a D-lui
Sava Brancovici, un vrednic ar- prof. Ionescu-Bujor, tinuta cu pri-
hiereu al bisericei romAne din lejul inaugurArei Muzeului tiin-
Ardeal. Cu tipArirea acestor .frag- lific craiovean, apol raportul se-
mente s'au imbogAftt cu unul cretarului si al casierului cercului.
pretios isvoarele istoriograffei ro- La urmA statutele.
mAnesti ardelene. Poezii alese, de Elena Farago,
publicA Casa *coalelor in colecti-
Raportul Comisiunei Mona- unea Autorii Moderni Romfini" :
mentelor Istorice p. Transit- un volumas de 80 pagini, cu pot-
vania cu privire la lucrdrile din tretul si un autograf al poetei,
al doilea an de functionare (1922- cum si o blografie searbAcIA de
23), lntocmit de C. Daicoviciu, cAteva rAnduri, In care scriitoarea
secretarul comisiunef, si cu douà este caracterizatA tot Mk de sear-
rapoarte tchnice de Rud. Wagner, bad : ,,activA si entusiastA pentru
arhitectul comisiunei. Cluj 1924. cultura romAneascA". i atAta tot.
Comislunea a tinut in acest timp In ce priveste alegerea poeziilor
12 sedinte, tn care s'au tratat si din carticica de fatà, dup5 ce at
rezolvat chestiuni ca ; Inventarie- cercetat-o rAntai cu o nedumerire,
tea monumentelor si obfectelor si-ti vine sA Intrebi dacA cel care
istorice si artistice, pAstrarea lor, are sarcina de a alege" poeziile
lucrArile de Intretinere si restau- ce sunt de extras In aceastá editie
rare necesare, executfiri de sl- a citit in intregitne opera poetica,
pAturi sl cercetAri arheologice. a Doamnei Farago, sau daa
Cele douA rapoarte ale D-lul a citit-o a voit cu dinadinsul
arhitect Wagner privesc; 1) Rul- sA Infatiseze incomplet fisionomia
nele Bisericii din Rodna-veche, talentului autoarei; afarA numal
din care au limas resturi informe, dacA nu este vorba decat de um
284 A IIHIVELE OLTENIEI
simplu caz de incomprehensiune Prozatorii Spanioli content-

iterarA. porani, de Prof. Al. Popescu-
Caci nu se poate pricepe cum Telega, este o valoroasi contri-
and e vorba de un scriitor care butie la cunoasterea acestei lite-
a fost Intr'o continua evolutie pro- raturi, pe care autorul si-a luat
gresivA si care a dat in ultimul sarcina sa o facA cunoscuta prin
sau volum o poezie grea de cu- traducer! din lucrari de seama a
getare si de o sensibilitate in adan- unor scriltori moderni mai putin
cime pe care n'o egaleazA deck sau aproape de loc cunoscuti pang
sinceritatea inspiratiel din 38 acum la not Dupd romantismul
de poezii cate sunt toate, 25 sunt care Intarzie in Spania panA spre
scoase din volumul de debut ,Ver- sfarsitul sec. XIX, un curent nou,
suri din 1906, al primei tinereti a modernist", cu o notd realistA
poetel, 5 din Soapte din Umbra" pronuntata, isbuteste a se forma.
1907, 2 din Taina vechilor ras- In jurul lu Unamuno cu vesni-
Oath" 1913, iar din cartea de cu-i paradox, cu eternele-i anti-
plinA maturitate a talentului D-nei nomii" se strang luptAtorii pentru
Farago, din oaptele amurgului" un nou drapel, car! vor eliberarea
1920, abia vase. De altfel nici ale- de sub disciplinele si tiparele vechi
gerea bucatilor din aceste volume si dreptul de a WO orizontul litera-
nu e totdeauna fericità, cAci s'au turei lor conservatoare, pastrand
cules si versuri ce nu sunt din cele totusi prin firea lor ceva din roman-
mai frumoase, dupA cum s'au omis tismul spaniol. Dupi Unamuno
bade multe din poeziile Inteadevar cel proteic, D-1 Telega ne infati-
reprezentative ale stadiului intre- seazA pe fectindul Baroja, rapso-
girei de azi a acestel originate dul vietel de boem si de vagonzi,
individualitati poetice pe Benavente, dramaturgul sceptic,
Hotarit : din lectura acestor de tendintA satirica, necrutator al
poezii alese" cititorul nu-si poate ipocriziilor si tutulor slabiciunitor
-face o idee exacta de ce este azi omenesti, pe ironistul Palacio-
poeta Elena Farago, dupa cum ar Valdes, naturalistul umorist, care
fi gresit dacA si-ar Insusi punctul ii Indulceste culorile paletel spre
de vedere al D-Iui Lovinescu (vol. a zugravi pe femeie, Indruman-
IX, Critice) care, asezand-o lntre du-se lnspre o ideologle spiritua-
poetit simbolisti Minulescu si Ba- lista, pe Blasco Ibanez, reflex al
covia, reduce poezia acestei scrii- naturalismului zolist francez, dis-
toare la ,o singura emotie : emo- cutat In Spania, dar tradus si ad-
tia erotica" lipsitA de sensuali- mirat mai mull aiurea decat In
tate". patria lui, pe B. Morales San-
Dar cine va fi Maud oare selec- Martin, antropomortist sl regio-
Aionarea bucatilor din aceasta co- nalist valentan, fArA declamatoriul
lectiune? i va multumind ea doara si giteala bAtAtoare la ochi a lui
pe criticul ce este D-1Mihail Drago- Ibanez celltalt valentan , pe
mirescu de la Casa Scoalelor` ? Ricardo Leon, putin influentat de
A Rill VELE OLTENIEl 285
simbollsmul francez, dar care con- subiectele tratate de D-sa, cum si

tinua traditia bunului roman spa- abuzul de moldovenisme,acestea
niol, imprumutand cateceva dela nu se mai aflA de cat relativ In
fiecare scoalA literarA, insa fail a se mica masurA In cartea de fata.
robi niciunela, amestec de clasic Dad o seamd de pagini (Scrisori,
si romantic si modern, conservand mai ales) se Invartesc In jurul
tot ce e tipic spaniol. vesnicului cantec al dragostei si
Aci se opreste cercetarea D-lui al adulterulul, tn chiar temele
Telega. D-sa ne fAgadeste un al doi- acestea banale autorul isbuteste
lea volum, In care se va ocupa de mai totdeauna a ne interesa, caci
scriitorii grupati tn jurul Iui R. scriitorul are Insemnate Insusiri
del Valle-lnclan. de psiholog ; isbucnirile vijelioase
Urmeaza apoi traducerile, pagini ale patimeifoc mocnit, sau In-
alese cu gust si pricepere, si pe volburare de vulcan or simplu ca-
care D-I Telega le-a talmacit pe priciudin scrisorile sale, din In
româneste cum nu se poate mai tren, si mai cu seamA din violenta
bine si mai frumos. Suflet usurat, miscA si sguduie pu-
Cartea e destul de ingrijit tipAritA ternic cateodatA. Sub chiar bruta-
in editura Cultura Nationala". litatea care rAneste simtul nostru
etic, nu te poti opri de a recu-
Filimon Háncu, nuvele si schi- noaste o fortd care porunceste
admiratia pentru acest talent ne-
te, de Ion Dongorozi, Cartea disciplinat, salbatec de pagan imn
Romaneasci" Bucuresti, 1924 al patimii MA frau nici lege. Dar
La un interval destul de scurt alaturi de nota aceasta aflam du-
dupA tiparirea celui d'intai al sari ioase povestiri de oameni ned-
jiti, de suflete Indurerate, umile
volum, D-1 Dongorozi aduni de sau resemnate, si care uneori star-
prin revistele unde le-a publicat sesc dramatic, cateodatA simplu
11 nuvele si schlte,mal degrabA comic caci nu e atata de mare
nurnai simplu schite", pentru cA cat s'ar parea distanta de la tra-
gic la ridicul cum e bungoarA
nicluna din actiunile Infatisate in in Filimon Hancu, ImpAcare, In
aceste pagini nu are amploarea toiu de lung, Din alte vremuri
unei adevarate nuvele. Personali- si Lick stins. Un dramatism in-
tatea artistica a D-Iul Dongorozi tens, de o forta concentrata este
mica schita : Agonie, In care InsA
se aratA unitarà In cuprinsul aces- pAcat cA momentele actiunei nu
tor povestiri or insAilari de fapte stint bine indicate in succesiunea
st momente sufletesti, si In conti- lor. Nu lipsesc din acest volum
nuare a celela indicati in Cum nici pagini descriptive a infatisarii
cuthrui targ moldovean, ca in
s'o despartit Tanti Veronica", dar Inteun an la iarmaroc, cum si mici
intr'un vizibil progres. Caci ceea expresive portrete de caracter, bine
ce constitula pentru mine o scA- schitate, In trisäturi sumare dar
deredesl, poate, nu era una evocative.
In definitiv : un progres in arta
In prImele povestiri ale sale, anu- D-lui Dongorozi, si un succes
me : o brutalitate de conceptie si remarcabil pentru autor
de expresiune in prea multe din C. D. F.
286 A ItHIVELE OLTEIVIEI
Cronica Revistelor
L'Europa Orientate, IV, 3 si 4, Paolo Serini studiazA in Pascal
Rorna, cuprinde urmätoarele arti- ,si Vauvenargue influenta pe care
cole : Poezia bulgarli fa epoca cel d'intAi a avut-o asupra for-
luptelor pent ru independenfd, de m5rel spirituale a celui de al
A. Croma ; Organizarea Biseri- dollea ; dacA ins5 Pascal adoptA
cei rusesti ln strdindtate ln anii un ideal de ascetism rigid, Vau-
1920-23, de S. Troitsky ; Con- venargue l In aceasta consistA
difiunile economice ale Poloniei originalitatea l adevAratul lui
sub stdpdnirea strdind, de St. merit incearcA si reabiliteze
Kempner; Polonia in vremea natura umanA alit de aspru con-
rdzboiului mondial, de I. Kos- damnatA de La Rochefoucaul si
mowska ; Aleksa Santici (poet de Pascal.Restul : literaturk cro-
sArb mort anul acesta la Mostar) nicA si note variate.Cuvinte cil-
de P. Kasandrici; Cdntecile po- duroase de meritat elogiu aduce
pulare letone, de E. Hediger ; la urmA Redactia pe mormAntul
apoi numeroase informatiuni de IncA proaspAt al amlcului nostru,
naturà politick culturalà, econo- devotat propagandist pentru cauza
mica, i bibliografia cartilor cu noastri din pasiunea pentru ade-
privire la Rusia. La sfarsitul nu- vAr l dreptate si nu din interes,
marului din urm5, necrologul ma- Dr. Michele Angelo Silvestri,
relui albanez" Anselmo Lorecchio, secretar general al Institutului
italian luptAtor pentru cauza Al- Universitar" al Fundatiunei Leo-
baniei i apropierea italo-alban5, nardo pentru cultura italianA",
fostul presedinte al Socieatei na- director al gazetei Romania ce
tionale albaneze" t directorul re- a apArut la Roma vreme de dol
vista Natiunea albanez5". ani aducAnd imense servicii bu-
nelor raporturi ce incepeau a se
II Concilio, II, 2-3 Foligno, se IntArl !titre noi l Italieni, l pe
deschide cu tut Intraripat Cdntec care inteligentele economii` ale
al mdrii, de G. Titta Rosa ; Bi- celor cari exploateazA o tarA In-
blia si Arta Romantica al lui treag5 pentru interesele alor tor
Salvatore Minocchi, prezintA ide- a desfintat-o
ia originalA ch. Biblia e un tip
de art5 opus celei clasice, cA e Unione Storia ed Arte pentru
artA asa numitA romantick 0 con- educatiunea i cultura poporulul,
chide ca cele doui forme de artA XVII, 99, Roma, publicA lista' con-
pornenite, ambele forme esenyale ferintelor, a vizitArii muzeelor, mo-
ale spiritului uman, Omer si Bi- numentelor istorice i artistice din
blla, arta pentru frumos si arta Roma si Imprejurimi, si a excur-
pentru bunAtate, sunt deopotrivi siunilor proectate pentru lunile
necesare progresului societatei. Mal t lunie, cum si a unei cAla-
A RHIVELE 0 LTENIEI 287
torii in Sardinia. 0 paginä se rul nostru nu au fost reprezentati

dedlc5 marei tragediene Eleonora pentru a economisi 10.000 lei',
Duse, näscutA in 1859 la Vige- and deunAzi s'au gasit sute de mii
vano sl moartà la 21 April cot de lei spre a trimite zed de insi la
la Pittsburg In America. D-I Paris la un concurs de . . . foot-
Romolo Artioli infatiseaz5 un ta- bal, unde ne-am fAcut de ocarA 1
blou de distributiune cronologic5, Si e probabil cl se va intampla
cu caracterele lot speciale, ale tot asa si cu congresul profeso-
diverselor chipuri de a construi rilor dela Varsovia, din anul aces-
zidurIle in vechime pe pAmantul ta, unde vom strAluci tot prin
ltaliei. Astfel D-sa clA urmAtoarea absenta !
clasificare : 1) Zidurile ciclopeene,
Bulletin International de
2) zidurile pelasgice, 3) zidurlle l'enseignement secondaire public,
etrusce, 4) zidurile romane (epoca 9, condus de prof. Jean Clavière,
regilor st republicei), si asa mai din Malo-les-Bains, e dedicat pre-
departe Oa la cele sarasine din gAtirel congresului viitor (27-30
evul mediu. In acelas fel se dau August 1924) din Varsovia. Se
caracteristicele podelelor (pAmant publicA ordinea de zi a congre-
Mut, piatrA or pAmant ars, car& sului a caret principalà chestiune
miclä) din diferitele timpurl, tot este : Coordonarea celor trei
cronologic. grade de invdfdmdnt din punctul
Revista de Segunda Ense. de vedere al elevilor si al profe-
nanza, II, 10 Madrid, apare sub sorilor, apoi Regimul penstilor
directla profesorului J. Rogerio profesorilor din diferitele state.
Sdnchez, cu un format mai mare Alte articole se ocupa de Reforma
si tiparul frumos. Ca o publicatie invdfamdntului secundar al fe-
pur didacticA a invatamantului telor in Franfa, de Reforma inv.
secundar, se ocupA de chestiuni in Cecoslovacia §i de Congresul
de specialitate. Publica un proiect internafional de Educafie Noud
de plan al tnvdtdmdntului se- dela Montreux (2-15 Aug. 1923).
cundar, care e, ca §i la not si Bulletin de la Soc. Gen.
aiurea, in curs de prefacere. Po- d'Educ. et d'Enseign, LV, 4, Pa-
trivit acestui proiect, liceul lor va ris, cu o pronuntata nuantä cato-
avea 7 clase, cu patru ant comuni, lid, discutà subiecte ce preocupà
si trei de speclalitate, adicA o sec- Inv5tAmantul. GAsim aci si nu-
tie literarA si alta stintifica, cu mete unui roman, al Printului
examene de sfarsit de an, Iar la Vladimir Ghika, doctor in teolo-
urea un examen de bacalaureat gie, care publicA conferinta sa cu
dupà specialitate. Un articol titlul : Locul si rolul loanei de
se ocupA de al Cincelea congres Arc Intre noi si Cer.
projesoral international, care a
avut loc in August 1923 la Praga, L'Art et. l'Ecole, XVI, 87, Paris,
si unde nici guvernul, nici ministe- face o dare de seamA a AdunArei
288 ARH1VELE OLTENIEI
generale ordinare din Ian. 1924 stanta, Incheindu-si cu numArul

a Sociefatii i publicA raportul acesta anul sAu al patrulea yes-
secretarul ski general D-1 Leon teste pe cititor cA nu va mai pu-
Motor i discursurile D-lor Ch. M. tea apárea trimestrial, ci numai
Couyba si Henry Pate. odatà pe an, din cauza greutAtilor
L'Athénée, VII, 6, 7, 8, Liege de tipArire ale zilelor de azi.
se ocupii de situatia, pretutindeni CitAm dintre studiile si articolele
aceeasi, de inferioritate ca salaril publicate in acest numAr: Vdrsta
a corpului didactic, constatAnd deltei dundrene, de Dr. I. Lepsii
ca scumpirea vietii a 1ntrecut cu Buzdul, de V. PArvan,Dacia
mult cresterea salariilor profesori- si Moesia dui:4 Ptolomaeus, de
lor in Belgia. C. BrAtescu,Vlahut (din studiul
Numiri etnice la AromAni) de Pe-
Ogniwo, revistä internalionala ride Papahagi,Insemndri juri-
scolar5, IV, 5-9, Varsovia, ocu- dice (cu o nostima povestire din
pAndu-se de organizatiunile sco- viata lui Gh. Chitu si a lui Has-
tare din lume, schiteaza pe acea deu) de D. Stoicescu,Monogra-
din Spania §i pe cea din Anglia. fia comunei Topalu, de V. Mor-
0 dare de seamA despre Congre- fei,Scrisorile lui Kelemen Mi-
sul international de Educ. Mo- kes de C. I Kiradja,apoi lite-
raM de la Londra. raturA.
Ana tele Dobrogei, IV, 4, Con- C. D. F.
CATO primite la Red.actie :

In Editura Cartea RomftneascA au apArut :
Ion Dongorozi: Filimon HAncu ; Simeon Reli: Amintiri dinteun
castel la Nistru ; Gk. Garda: BAnatu-i fruncea (pezIi in grai banAtean).
Maxim Gorki: Mizeria unei copile (traducere); Sacher Masoch: Credi-
torii (traducere); Villiers de Lisle Adam: Vestitorul (traducere); Dr.
Szigos: Surmenajul modern si neurastenia ; D. Anghel: ProzA (din
Opere complecte"); C. pineanu: Petit Dictionnaire portatif (roum.-
franc, et franc -mum.); Gr. Tausan: Opinille unui singuratec ; V. Efti-
miu: Poemele singuratAtii ; G. T. Nic.-Varone: Povestea unui orfan ; M.
Sadoveanu: Oameni din tuna' ; Dr. Ion Bordea: Cum sA ne ingrijim ;
Dr. Ion Bordea: IndrumAri spre sAnAtate; Dr. M. Manicatide: Mama §i
copilul ; Alex. Cismar: Razele X ; Dr. I. GMvan: Cum vedein ; I. A.
Basarabescu: Spre Slatina, l alte nuvele ; D Bolintineanu: Calitoril la
Românii din Macedonia ; C. Negruzzi: Din päcatele tineretelor ; Invierea
mdntuitorului; Marta generald a Romdniei.
Alte edituri:
Calendarul Plugarului pe anul 1921; Elena Stáncescu: Lecturi
istorice (Grecii l Persii); Anuarul sS'coalei Sec. de Fete ,Regina Eli-
sabeta din Craiova ; M. Sadoveanu: RAsboiui balcanic (Bibl. Dimi-
neate) ; I. Agdrbiceanu: Diavolul (nuvele) (Bibl Dimineata") ; P. I.
Joure: Spitalul (trad ) (Bibl Dimineata"): G. de Nerval: Malta vrajita
(trad.) (Bibl. ,Dimineata'); 0. Wilde: Crima lordului A. Savile (trad )
(Bibl. Dimineata); Lucrdrile Institutului de Geografie al Universitalii din
Cluj, vol. I, 1922. Tiparul Cultura RomAneascA 1924.
04=1114444140.111MO 04111441111444 iMIIMMINIIII SIM
ARHIVELE OLTENIEI
se Rand cu num5rul in libr5rille:
Socec & Comp. Craiova
Ramuri
Lazar Sanft
Libraria Nationala . . . If
Pavel Suru, Ca lea Victoriei 83 Bucure0i
Libraria Cartea Romanesca . .
Socec & Comp.. .
Alcalay
NUMARUL 40 LEI
Colectia numerelor din an. I Lei 200
II . . . . 250
Abonarnentul in tart p. an. III 200
In strtinttate . . . . . 300
Abonamentul se plSteste direct sau prin mandat
postal. Altfel, se mai adaogi 20 la sofa, taxa inca-
satorului trimes la domiciliul abonatului.
4.44
11=11=1111111111
14CM
FABRICA DE SALAM
_
SI MEZELURI
FRAM CUIVIPANAll & Comp.
Comp.
SOC. COM.
SOC. IN IN IN IN COM. suarLA
CR AIOV AA
411.-1111.- 41.-- 4111,---4.--- -
Unica instalatie stoical:Mei cuelectricitate din
Unica din tarii
SUCURSALE: Bucureiti, Dales Grivitel
SUCURSALE: 102. Mil, Str.
Grivitel 102. Str. Uzinei 14,
14,
FILIALE: Craiova, Strada Strada Madona Strada
Strada
Madona 2, 2, 2, 2, Jules Michelet 21,
Strada Jules
Jules 21,
Strada
Strada Justitiei 32 32 32 32 ;I 60, Strada Elca
60, Strada Elca No. SERVIM
SERVIM PROMPT.
No. 9. 9.SERVIM PROMPT.
DEPOZITE: TilMuoarct, Galati,
DEPOZITE: Galati, Peiropill, Slatina,
Slatina, CAmpulung,
Bilti. Reprezentante in in in infiecare
Bilti. Reprezentante fiecare capitali judet.
capitali de de de de judet.
PR ETUR
ETUR 1 1 1 1 ANTAJOASE
AV AV AV AV ANTAJOASE
1111411M=IMM
SE RCMN ...
E RECOMAND A
CITITORIL00 NSR eit 7AUNA
77NAZUINTA
Lii
e vizr a tante librariile.

e
4- A
g
IA A
e
. -
SCRISUL ROMANESC
INSTITUT DE EDITURA I ARTE GRAFICE
SOCIETATE ANONINIA/CRAIOVA
VI%
1.1.
EDITURA / TIPOGRAFIE /L1TO-

GRA FIE/NOTE MUZICALE
LEGATORIE/CARTONAGE
I t

Arh. Olteniei, III, 13, Mai - Iunie 1924.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arh. Olteniei, III, 13, Mai - Iunie 1924.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

_.

-Aran La DOA 1)511I

ellvtatPAA* r2. 4, SECT., ISTORIE -

- lb! UMARUL DE FATA

V,.,.., RtDACTIA ..w.,, OLTENIA PREISTORICA

AL. BARCA_CILA_ T. G. BUL AT ILIE CONSTANT.

SIJMARITL No. 13.

Pentru reeenzii, sellimb de reviste si ori-ce priveF,4te partea redaetionalk

E Sprijinitorii Arhivelor Olteniei pe anal 1924 g...

= D-mi Mita Andreescu, Craiova . . . 2000 lei E

Banii i caimacamii Craiovei

tam nu s'a de§ertat cu totul de populatia ei romanica ')

tile Munteniei erau ocupate de Pecenegi, pe can ii inlo-

La 1241 nAvAlesc Tätarii. Ei sunt intampinati, in Oltenia,

este §1 biserita Sf. Dumitru, numitä BAnease l). Aceea§

Originea acestei legende se gase§te in Viata si traiul

scaunul domnesc, §i-au zis §i ei Basarabi, ca nepoti" ai lui

Monopolizarea numelui de Basarab de catre Domnii Craiovesti se

trebue väzutd aci o influenta a notitelor rämase dela stol-

Ca Barbu Craiovescu a fost cel dintAi mare ban al 01-

un personagiu macar tot atAt de important, dacA nu chiar

dintelor de rAzvrAtire ce, pe urma acestora, se tot mani-

seamä alegAtor domnesc sä nu fie la bunul plac al pro-

1) Cf. Filitti, Evolu(ia claselor sociale, 1. c. 100 si nota 3.

Marele ban Stan, de§i nepot de soil al lui Mircea Ciobanul,

Stefulescu, Docum. slavo-romdne privitoare la Gorj. (Doc. din

Din veacul XVII, se constatA cA unii fosti mari bani

dregatorii dela toate acele judete de peste Olt, dar

introducea partile la procese in divan 0 supraveghea exe-

1) Urechia, 1st. Rom. X. A. 645-6 §i XIII. 186.

Arhispele Olierdei" No. 13, an. 1924.

Stefan Maria = Vuk Brancovici t 1389

ient la Athivele Oltenieia 1924, No. 13.

Mat marea bAnie vacantä, sau cd la data hrisovului cel

Mari Bani Ispravnici $i Caimacanii

1549 Barbu [ginerele lui

I) In lorga, Inscripfii, I. 214, se dA inscriptia tombalA de la Bucovat

1631 Hrizea [dela 1351ten1,

1) Din Moldova, cu rude In Muntenia. lorga (Studii ,si doe. IX, p. 6

1717 Radu Popescu [Caridl, cro-

Ocupatia austriaea, 21 lulie 1718-18 Sept. 1739

1740-1 Matei Cantacuzino

1753 Const. NAsture1

1764-6 Toma Cretulescu 1764 lamandi vel stolnic,

Ocupatia ruseasca Nov. 1769Iulie 1774

1775-6 Dumftrache Ghica

1788 Nicolae BrAncoveanu 1788 Tudorache Diboglu,

1809 Barbu Va"c5reseu, v.

1812 Dec. (.theorghe Arghiropol,

Odat5 cu ocupatia ruseascä de la 1828, vechile rosturi

inaintare in ranguri, §i care nu mai are nici o legAturd cu

Craiova in veacul trecut

Existenta Baniei, si apoi in vremurile ce ne preocupi a Cai-

rAmase Inca in rfiintii Iau fost declarate monument istoric in 191333).

se simtia nevoia de a fi reparate. Reparandu-le, Domnitorul pusa

cu ele, in epoca noastra de renovare,ca peste tot locul,--dan-

Farfara 5 1) , alelui Cocea, a Pitarului Ene 52), ale Cluccrului

Ion Brdnetu; jupan Icon Globaiu; jupan Draghici Pcia; jupan

rale, dupa marelc foc ce o distrusese in 1800-1801, Craiova

Boerii cei Imari si negutatorii instariti, ca i cei miilocii, fá-

Prime le inceputuri de vlata noud, Care care Craiova päsea

lui Stanciu Capatâneanu, I. Maiorescu si P. Poenaru de mai

Oltenia dupä Memoriile Generalului