ANUL IV No. 20. lulie August.

J
-;,..
16 rTh e-7,"
fr. r . 1

gii..1\4412 Pi

13.

ii
inNot,4

Van LA to-zsA LI
- SE MWITSMA DIOR

w.-
c
YCII-LINNV Pr-All.cerni00
0 0
01,Iist141..."1" :
-- tilt*A-r*
PJui IN NUMARUL DE FATA
ARTICOLE SEMNATE DE:
N. I 0 It GA
:1\,; rn C. J. K ARADJA
,4 C.
T.
V. OBEDEANU
G. BULAT
0.
I G. CATANA
sLipr.1, E Jun
N. MATEESCU
1N"..iw'
4. a rf
C.

ii N. G. DINCULESCU

OLTENIA FOLKLORISTICA
ACTE i DOCUMENTE
rpm NOTE i COMUNCARI
OLTENIA CULTURALA
AC DAqIA RECENZII
REVISTELOR
Jr./ ..si
CRONICA
ADMINISTRATIA
_0 _ s;
'1 St Jules Michelei

7.7w
cck NOvA- -
4

P LISTErqVFi. ,SCRI.S1CL 120MANtSCI'S CriMIOVA

PINXIT
ARITIVELE OLTENIET PUBLICATIE BIMESTR1ALA.
Directori : Dr. Cll. LANIER i Prof. C. D. FORTUNESCU
DELEGAT CU CONDUCEREA REVISTEI: C. D. FORTUNESCU
Colaboratori: Prof. Al. Bdrcdcild (T.-Severin).Prof. T. G. Bulat(R.-Val-
cea)Prof. C. N. Mateescu (R.-VAlcea).C. J. Karadja (Grumajesti-Neamt).
C. V. Obedeanu (Bucuresti).Prof Tr. Simu (Lugoj).R. S. Molin (Gravita).
Prof. D. lzverniceanu (Oravita).G. Mil-Demetrescu (Craiova). D. D. Sloe-
nescu (Craiova). Prof. M. Roska (Cluj).Prof. Luc. Costin (Caransebes).
I. C. &Ulla (Bucuresti). Prof. N.G. Dinculescu (Craiova). Prof. Ilie Con-
stantinescu (Caracal). Prof. C. Gerotd (Calafat).

SUMARUL No. 20.

Orasele oltene in pragn1 vremurilor nouA . . Prof. N. Iorga
CA.teva tipnri din tarn noastrA . . . C. J. Karadja
Ceva despre neamul Jienilor. . . . . C. V. Obedeanu
Diviziunea proprietatei rnrale in Oltenia la 1837 . T. G. Bulat
Oltenia folkloristicA: Poezii populare din Banat, culese de G. CatanA.
Fetele noastre, din colectiunea lui A nanie Vuc.Glume cu descdntece, adu-
nate de G. Catand. Cdntece din Banat, culese de P. Muntean si de Lucian
Costin.
Acte si documente: Acte si scrisori din trecut: Clerul oltean in tur-
burdrile revolutionare dela 1848, comunicate de C. N. Mateescu Carte de
Izotdrnicie din 1712: Carte de hotdrnicie din 1723: Carte de alegere si
hotdrnicie din 1811: Carlea postelnicului Stancu Buduhdleanu din 1820,
transcrise de N. G. Dinculescu.
Note si comuniari: Inscriptii din Bisericile oltene: Mdnostirea Marnu-
Vdlcea, adunate de T. G. Bulat.Ecaterina Toderoiu, de Preot D. Lungulescu.
Dela frafii ComlosentNotife astronolnice, de Ing. Al. I. Popescu. Din
comuna Bengesti-Gorj, de Al. Grigorescu.
Oltenia culturalti : Miscarea culturald in Craiova de Fortunato. Din
T.-Severin, de Al. B Intetneierea unui Muzeu industrial la Lugoj, de Al.
Petit Rilbojul nostru.
Recenzii: Du nouveau sur Constance de Hohenstaufen, impératrice
de Nit*, de Const. Marinescu, recenzat de T. G. Bulat. Clasele sociale in
treeutul romdnesc, de I. C Filitti. Contribufii la vechimea crestinismului
in Dacia, de Const. C Diculescu. Istoria Romdnilor din Dacia Traiand, de
A. D. Xenopol. Problerne bdatene, de P. Nemolanu. Elementul slav in
dialectul aromdn, de Th, Capidan. Exposition de l'Art roumain ancien et
tnoderne. Darul Voeuozilor, de Lt. St BAIcesti. Poezii, de Gr. Alexan-
drescu. Antologia poelilor de azi, de Pillat i Perpessicius Dumitrarhe
Varlaam, de Giorge Pascu. Meglenoromdnii, Istoria $i grain( Mr, de Th.
Capidan. Epigrame, de Cincinat Pavelescu, recenzate de C. D. Fort.
Cronica revistelor, de C. D. Fort.
Pentrn orce prIveste DIrectia, Redaetia, casi Adtalnistratia acestel reviste, se va
adresa D-Ini Prof. C. D. Fortnnesen, Craiova, Str. Jules Michelet, 2.
Corespondenta de orce naturn: articole si comnnicAri, carp pentrn recenzat, pa-
blicatli pentra schlmb, mandate postale destlnate Arhivelor Oltenlei", cum si orce re.
clamatInnl ea privire la Administratie, st se Indrepte la acceasi adresk de mal ens.
21650.
Anul IV, No. 20. Iulie August 1925.

FIRHIVELE OLTENIEI
SUB D1RECTIUNEA D-lor
DR. CU. LAUGIER si PROF. C. D. FORTIINESCII
MIIIIIIM111111111111111111111111.1

. 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111.

Sprijinitorii ARHIVELOR OLTENIEI pe anul 1925

D-nu VICTOR POPP, Craiova 1000 tel

D-nu Profesor N. COCULESCU, Bucuresti 1000 lei
D-nu J. BELIGRADEANU, Bucuresti 3000 lei
D-nu EMIL MARIAN, Craiova 2000 lei
PRIMARIA ORASULUI, CRAIOVA 5000 lei
D-nu R. S. MOLIN, Oravita-Banat 500 lei
Principe le BARBU STIRBEY, Bucuresti 1000 lei
Decanatul BAROULUI de DOLJ 5000 lei
D-nu C. POENARU, Craiova 1000 lei
BANCA VIITORUL, Craiova 1000 lei
CLUBUL UNIREA, din T.-Severin 500 tel
D-nu Dr. I. TRAILESCU, T.-Severin 500 lei
D-nu 1ULIAN VRABIESCU, Craiova 500 lei
MINISTERUL CULTELOR SI ARTELOR 5000 tel
D-nu Mitu S. Andreescu, Craiova 2000 tel
Tipografia Scrisul Rominesc" Craiova 10000 tel
D-nu Dr. Th. Hoenig, T.-Severin 500 lei
Doamna P Craiova 1000 lei
D-nu MISU SAULESCU, Bucuresti 1500 lei
CERCUL MILITAR-CIVIL, din Timisoara 5000 tel
D-na Dr. Gh. Dem. Cristea, T.-Severin 500 lei
BANCA COMERTULU1, Craiova 3000 lei

1111111111111111111111111M111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111i
274 ARHIVELE OLTENIEI

Lista celor rmai datori din 1922-1923

Din judetul Mehedinti n'au plAtIt abonamentul de 100 lei pe anul
1923 Domnii: Victor D. Dinculescu, avocat din Baia de AramA; Emilian
Dobrovicescu, Institutor, Baia de AramA; Dr. David Gani, fost la Spi-
talul din Cujmir; Prefectura jude(ului Melzedinfi (pe 1922 0 1923)1) ;
G. Cornea, Strehaia ; Mihail Cornea, Mentil din Fat5; N. Saidac, Stre-
haia; Const. C. Dumitrescu, judecAtor fost Strehaia; D. Difescu, agro-
nom Strehaia; P. Blagovici, proprietar, Isvorelu; Gh Topald, InvatAtor,
Bistrita; Dr. M. Metzger, T.-Severin; Sava Bdrbdtescu, revizor §colar
T.-Severin.
Din judetul Gorj, Domnii: Dr. .41. Bddescu, Novaci; Primdria ora-
sului T.-Jiul); General Mihail deputat; Tache Calinescu, proprietar,
CArbunesti; Dumitru Anescu, 1nvAtAtor, BrAdiceni; Ion Florescu, Inv&
tAtor, Pesti§ani; Cdminul Cultural din BrAdiceni; Pantelimon Goga in-
vAtator, BrAdicenl.
Din judetul VdIcea : Preot Ilie Popescu din LAdesti; I. Theodore-
scu, dela Serviciul Sanitar al comunei R.-VAlcii; (pentru 1922 si 1923);
Mdlddrescu, proprietar din MAIdAresti (pentru 1922 si 1923); C I. Scu-
tasu, profesor, R.-VAlcii; Gh. Grigorescu, primar Ocnele-Mari; Anastase
Stoiculescu, avocat, Ocnele-Mari ; Petre lonescu, proprietar Ocnele-Mari;
Grigorie Otetelisanu, R.-Valcii (pentru 1922 si 1923); Alexandru Zu-
grövescu, revizor scolar DrAgAsani (pentru 1922 si 1923); Protoereu loan
Z. N. Popescu, DrAgAsani; Mdrdcinescu, invAtator, Smeuret (pentru 1922
0 1923); C. Stefdnescu, proprietar ferma Fulgulescu, R.-VAlcii (p. 1922
si 1923); E. Vangler, Director la Soc. Govora-CAlimAnesti, R.-VAlcii ; I.
Rosenthal, dentist, R.-VAlcii.
Din judetul Romanati: Dr. Dulgherescu, Deveselu; Dr. I. Bdclescu,
Arcesti; Prefectura jud. Romanafi (p. 1922 si 1923, 1) sub prefectoratul
D-lui Oroveanu; Dr. Oprescu, Corabia ; Dr. Turlui, Bals.
Din jud. Dolj: Preot C. Popescu, Cioroiasi ; G. Marincu, mare pro-
prietar, BArca (pentru 1922 si 1923); 1. Stanciu, InvatAtor, Stoina (pentru
1922 0 1923); Nicolae C. Stefichi, Calafat; Dr. Ch. Stoenescu, Barca ;
Tache %Ferbdnescu-Spaimd, Plenita ; Preot D. Raicea, MotAtei ; C. Stoe-
nescu, comerciant, Str. Si. Dumitru, Craiova.
In numgrul viltor vor urma rAu platnicii din 1924.
Administratia A. 0.

') Ne-a scris cA nu a primit revista. Totugli i s'a Mimes regulat. Probabil cA vreun
functionar a pAstrat-o pentru sine. Era totuei drept aS se refuze plata aceasta modicA
unei asemenea publicatii de cAtre administratia unui judet sau capilalA din Oltenia?
ARHIVELE OLTENIEI 275

ORA4ELE OLTENE
§i mai ales Craiova pe pragul vremilor nouA
(1760-1830)

0 viata ora-seneascd adevdratd n'a existat niciodatä in Ol-

tenia. N'au fost aici, ca in pArtile muntoase ale Terii-Romanesti,
cn mai in toatä Moldova, cetiiti intemeiate de strAini, de Sasi,
de Unguri, de Nemti, de Poloni, de Armeni, cari aduceau cu
dansii un anume drept municipal, o anumitä oranduire, arm-
mite datine.
Aici s'a imprumutat cel milt de acolo felul de carmuire
prin jude i pargari, fa'rà ca privilegii domnesti, necontenit in-
noite sau pastrate in amintirea locuitorilor, sà apere viata, macar
in uncle privinti de sine st5t5toare, a orasului.
Aici centrele s'au alcAtuit la intamplare. Din cele cinci vechi
resedinte de judet, Cernetul a inceput ca satul de langà Cerna,
a trait mai mutt astfel si de aceia s'a mantuit atat de riipede.
Targul-hiului a lost intemeiat pe o mosie a Buzestilor numai in
vremea lui Mircea Ciobanul, la mijlocul veacului al XVI-Iea;
niciodat5 el n'a avut hotare bine statornicite, nici cea mai slabä
intdriturä. Ramnicul-Valcei pleacA dela o mänästire: mAnAstirea
de langa Ramnic, de langii helesteu", un helesteu de mult
secat, ale cdrui ape venial' dela marele Olt ce curge in apropiere.
Episcopia Severinului sa adapostit acolo, venind dela Stre-
haia, i atunci m5nästirea s'a umplut de o mai puternic5 vialA,
din care a r5sArit un targusor, in mijlocul cAruia apoi Petrascu-
Voda, tatal mi Mihai Viteazul, venit bolnav acolo, cl5di biserica
Sf. Paraschiva. Cand, la cuccrirea Austriacilor, s'a asternut dru-
mul cel non pietruit al generalului Stainville de-a dreapta Oltului,
insemnatatea Bamnicului a crescut. Nici odatil orasul n'a biruit
insa ca insemnatate biserica, apAratä odinioarà si prin zidurile
dela Cetatue, incununate cu o bisericutd veche. Caracalul,
din Cara-cule, turnul negu" ? un sat unde Mihai Vi-
teazul ii
punea lagArul in 1598, cand ' pandia pe Tur-
cii dunareni, nu s'a putut injgheba orAseneste pana in tim-
purile din urmA. Ins5si Craiova era la 1500 inch, numai satul
de obarsie i una din mosiile neamului lui Neagoe Vornicul,
dela care porneste semintia de Bani olteni numiti dupd dansa:
Craiovestii. Chiar dupà mutarea aici a Baniei, ea n'a fost un o-
ras ca Targovistea sau Campulungul. Logofatul lui Mihai Vitea-
zul, Teodosie, zice, in prelucrarea Silesianului Walter, care a
petrecut catva limp in tara, despre Craiova din 1596: Craiova.
276 ARIIIVELE OLTENIE1

resedinta Banului, ora§ mare, impoporat si plin de tot belsu-

gul, dar lard ziduri $i celd(ue".
Totusi, in aceste sate-orase cu judet si pargari, de o parte,
cu drepturi boeresti asupra lor si cu dregalori domnesti in
frunte, de alta, se pctrecca o viatd insemnatd, nu numai prin
accidentele ei. E interesant s'o §tim, e greu insd s'o urmArim.
Nefiinct o dezvoltare, nu se poate da o povestire. Perarn a schita
cronica vietei lduntrice, n'ajung documentele, de tot putine, asa
de putine, incAt n'avem nici o singurd carte dela judetul si par-
garii vreunuia dintre cele cinci orase.
Ca lea cea mai fireascd de a strAbate in traiul lor de toate
ziIeLee accia de a urmAri clddirea biscricilor din ele, legand de
fiecare asernenea zidire ceia ce se poate afla despre oameni
ImprejurAri. Scurte notite despre dregAtorii ce stau in ele se pot
adaogi. Aceasta se incearcd pe scurt in paginile ce urmeaza.
Cand vor fi mai multe documente oltene in tipar, schitele acestea
vor putea fi, neapArat, foarte simtitor mdrite si chiar in chip cu
adevdrat multarnitor prefacute.

I.

Dintfe capitalele, Scauncle, judetclor oltene dela slarsitul

veacului al XVIII-lea si inceputul celui urmator, Cernetul era
cel mai mic, mai silrac si mai putin impodobit. Nu se afla nici
in mijlocul unui bogat Tinut de tdrani mändri, n'avea nici lega-
turi de comert insemnate si nici amintiri istorice glorioase nu
erau legate de pdmantul sAu.
Veche asezare sateascA, Cernetul avea, innainte de epoca
fanariord, care a a§ezat ispthvniciile, un cdpitan. Aceasta pentru
cA era langit hotar; deci capitanul acesta era un ,.capitan do
margine", avAnd slujitori dintre mosneni supt poruncile sale.
CApitanul era supus Banului craiovean; si Dumitrasco 13railoiu,
mai tarziu cAlugdrul Dosofteiu, a fost capitan la Cerneti, supl
Vodd Brancoveanu. Pe acolo mergea drumul de pe rnalul Du-
n'Arii la Mehadia, si turmele de porci, pe atunci o mare bogatie
a Olteniei, treceau p.e acolo la Nemti. Pe acca vreme se vedea in
Cerneti biserica zidità, cu vre-o jumAtate de veac in urma, de
Grigore-Vodd Ghica eel vechiu, in 1673,o terneinica si destul
de frumoasd clddire cu turn puternic, care era inchinald Sfin-
tei Troite.
Cdpitänia era la Cerneti qi pe la jumatat6a veacului al
XVIII-lea, cand, intr'o descriere a terii, se pomeneste cd este
acolo o bisericA §i 0 mdnästire".
Era in Cerneti §i una din vamile terii, cardle cu märfurile
ARIIIVELE OLTENIE1 277

sosind dela Vodita, unde inca de pe atunci era cu totul in ruine

vechea mAmistire din veacul al XIV-lea.
$i, de pe la jurnAtatea veacului XVIII-lea, in Cerneti stAtea
ispravnicul cel nou al judetului Mehedinti.
CAtre sMrsitul aceluiasi veac, incepu o noua bisericA, pur-
land un indoit hram, al Sf. Nicolae i Sf. Spiridon, boerina-
sul Radu Plesoianu, impreuna eu rudele sale Stoian si Dimitrie
Plesoienii. Din acest neam era sit se nasca i fiul lui Petru.
Grigore Plesoianu, unul dintre cei dinthiu autori didactici pi
traducatori din frantuzeste. Dela Grigore Plesoianu avem o bunA
carte pentru incepatori, Cele dintAiu cunostinte" din 1829,
o gramaticA francez5, impreuna cu un abecedariu, i niste dia-
loguri pentru aceastit limba. Tot el a dat cel dintaiu manual
de caligrafie, pe care-1 tipari la Sibiiu, CU cheltuiala boierului
Scarlat Roset. A lasat un mare numar de nuvelete, talmacite
din frantuzeste, cu destulA cunostintA a limbii i cu cele ma
bune gAnduri de a folosi prin aceastA osteneala a sa: Aneta
si Lubin, apoi Telemac, Genoueua de Brabant, Copilul pierdut
licuriciul. Canarul. InvAtase la Gheorghe Lazar, in scoala
romfmeasca na(ionala" din Bucuresti si functiona mai tarziu
si Ca inginer, tipArind i o harta a postelor. Era tin om foarte
cuminte i avea o adevarata si rodnica iubire pentru tara pi
neamul sau, pentru invAtaturile i scrisul literar prin care li se
putea da, odatA cu lumina, mijlocul de a innainta. Numele lui se
cuvinu a fi pornenit cu recunostinta printre ale celor dintAi das-
cali dela noi, fin desghetate i harnice, oameni de credintit si de
munca, iniplinrnd prin nesifirsita Ion bunavointit lipsurile asa
de marl ale unei cresteri scolare lasate mai mult la intarni
plare. Vedea in respectul sever NA de morala, in simtul fra-
tici cu ceiIa1i oameni, in buna gospodarie frumos chibzuitA,
cu iubire purtata i spornica in foloase, primele datorii ale
unui neam ce se ridica de supt apasari grele si din mari
nenorociri.
Din aceiasi familie face parte un Gheorghe Plesoianu, care
era prin 1830 fost Clucer de Ante, i un Ionita din 1820. Acosta
era, prin urmare, unul din neamurile vechi ale acelui targ al
Cernetului, dela care au minas astAzi maldare de ,caramidA
stricatA pe locuri pustii, acolo undo, de o parte si de alta
a drumului, erau odata casele cu cate douA randuri ale locui-
torilor fruntasi din aceasta CApitanie, mai tarziu .resedinta
de judet.

Plesoienii n'au putut isprAvi biserica lor. Dupa zece ani de

pustietate, s'a apucat sA urmeze lucrul, dela ferestre in sus"
278 ARIIIVELE OLTENIE1

zice inscriptia pastrata inca, un Glogoveanu, Ion, Mare-

Logofat titular si membru al Divanului austriac, care o si is-
pravi In 1794, puind pe un zugrav impodobit cu un 4itlu dd
boierinas, pe Gheorghe, fost al doilea Portar, si-i faca sfintii.
Glogovenii, de Joe din satul Glogova, unde a fost ucis, in
veacul al XV-lea, Basarab-cel-Tanar, ruda cu boierii Craiovesti,
erau asezati la aceasta data in Cerneti. Dintre danqii inlAlnim
pe la 1800-20 pe Paharnicul Nicolae, pe Alccu Pitarul, pe un
Constantin, care-si cere odata dela Sibiiu pusti de vanat-,
rrizboiu de struguri" i bricege". In casa Glogovenilor vor
fi fost gazduiti la 1790-1 fruntasii ostilor germane, care-si
facura aici una din magaziile de capetenie.
In ajunul rascoalei lui Tudor, trei locuitori din neamuri
mai noua ale Cernetilor innaltau biserica Sf. loan Botezatorul.
Anume: Ioan Grecescu, care fusese polcovnic, Stefan Miculescu
fost Clucer de Arie i Ionita Armeanul: cei doi dintai sant si
ingropati acolo. Lucrul zugravelii ii facura preotul Mihai din
Targu-Thului, care-si zice elide", i un fecior de popa. Ioan
al lui Dobre.

Tudor el insusi, care ificepu ea logofat iii casa diii Cra-

iova a Glogovenilor, ii avea case la Cerneti. El statu aici mai
multa vreme, avand legaturi cu unii din boierii i boierinasii
localnici, cu Ion Gardareanu, cu acest Miculescu dela biserica
Sfantului loan, cu un var al sau, Ionita Burileanu. Dupa mi--
carea lui, Turcii se asezara in targ, petrecand in el mai multe
luni de zile.
ARHIVELE OLTENIEI 279

Pare cd rdmdsese din acele timpuri o sämlintd de turbu-

rare in Cerneti. Dupd. ce Alexandru Ghica-Vodd chemd, in anii
1830, la viald Turnul-Severin, i vechea resedintä incepu sä
mid in ruind, in 1846 aici furd arestati 'conspiratorii im-
potriva lui Vodd Bibescu. Printre ei era un Burileanu i värul
acestuia, Somdnescu, pe Ifingd un Hargot, un Lidesan, un Tim-
bru, un Haldan, un Carstoiu, tot neamuri de razdsi, i preotul
Dinu.

La Targu-Jiiului, orosanii" avea in fruntea lor un judet,

pe langa care se intampind fireste si un cdpitan. Datinele de
pe vremea Nerntilor, rand o colonie de Bulgari catolici, de
Chiproviceni negustori fu asezatd i aici i intdri hied puterea,
acestui vechiu element ordsenesc, fac din Targu-Jiiului un targ
mai democratic, am zice, decat altele.
Astfel cand, in a doua jurnatate a veacului al XVIII-lea,
se prefacu biserica de cdpetenie, se inseamnd cu mandrie ca
zidirea ei intreagd se datoreste numai dumnialor negustorilor
Targului-Jiiului": unui Petru Giurgiu, unui Dobre Sarbu, din ve-
dill Chiproviceni, trecuti pe incetul la legea rwasträ, unui
Radu, care-si zice pe slavoneste cupetul", unui Constantin
Veardes, Roman adevdrat, unor Rovinari, din Rovine in Jiiul-
de-jos, unui Rosianu, unui Grec i unui locuitor din Giurgiu,
unui Giurgiuvean; i un bdrbier se vede pe langd ei. In mij-
locul lor sä rdtaceste un singur boier, Logofdtul Constantin
Paha. Si, ceea ce e tot atat de interesant, intr'un colt se in-
seand alt nume de boier, ca al ispravnicului, ingrijitorului
cladirii: Manea Pdharnicul. Cei mai mari cheltuitori sant Sarbul
Dobre i cupetul" Radu. La clopot se inseamnd nurnele de
mai sus i, pe langd dansele, altele: un Petru Ursu, un Tama-
sescu, un alt Seirb, Stoian, un abagiu, lucrAtor de dimie, Preda,
si ale boierilor Joan Bdlteanu i Dumitrasco Romanescu. Unul
dintre cei dintai morti adusi in biserica dreasd e Grecul Adam.
Aceastd veche bisericd, Sfintii Apostoli (mai pe urmä Sf.
Gheorghe i Sf. Dimitrie), in care se ingroapd la 1801 Clu-
cerul Bengescu, se zicea la 1717 inca Biserica Domneascd.
Aceasta ne-ar facea sd cdutdm pe vre-un Domn drept ctitor
al ei, i mai potrivit decat oricare ar fi Matei-Vodd, boier
oltean, care a dat lupte prin pdrtile acestea, ale Jiiului-de-sus
impotriva, boierilor i slujitorilor lui Leon-Vodd si a stat cateva
zile in Tismana, apdrandu-se de dusmani si stand in cum-
pand de moarte. Lucrul stä mnsa altfel. Biserica cea veche, cea
pustie, pardsitd, därdpAnatä si lipsitä de toate cele trebuin-
280 ARM VELE OLTENIEI

cioase", era a unor ctitori oarecare; reparatia, desi s'a facut

cu bani negustoresti, a fost savArsità din indemnul cu supra-
1

vegherea ispravnicului, care se intdmplase a fi Durnitrachi Var-

laam Stolnicul, cronicarul, i Domnul a dat privilegii, care au
prefacut noua bisericii a Sf. Gheorghe i Dimitrie in bisericd
domneascd. Ispravnicii erau sd sacra in casele bisericii, pc ciind
epitropii trebuiau sa fie alesi de obstea negustorilor i or--
senilor dintre pdmilnteni". La hiceputul veacului al XIX-lea,
era pe HMO biscricd si o scoald domneascd, cu venituri din
vinariciul Gorjului, din bAlciurile dela CArbunesti si dela Tiirgu-
Jiiiilui chiar.
Cealaltd bisericA a Sf. Apostoli, care nu si-a schimbat bra-
mul, ziditd in 1747, are drept ctitori pe un Giurgiuvean, pe un
duper, pe mai multi oameni din popor. filed nume de familie,
si, afarà de ei, pe un simplu logofat. Pentru zugraveala pld-
teste iar Dobre Sdrbul, cu Sdrbul Nedcicu. Numai la reparatia
din 1852 apar numele boieresti.
La bisericuta de lemn a Sf. ImpArati 'din Baroiu- nu-
mad asa dupd o mahala a orasului, cativa boierinasi
Bozianu, Lupulescu, Balteanu, Rosianu, Stefulescu), se afla lthiga
strainul Holingher, trecut la ortodoxie, ltingA un croitor, un
Giurgiuvean" i doi mahalagii.
Biserica in adevth boiereascd e numai Sf. Nicolae. a carii
inscriptie inseamnd ca intemeietori, pe hingd protopopul Tdrgu-
Jhului, Andrei, care a indemnat, pe un Simion Mergeanli, sot
al unei BrAiloaice, pe un Frumusan. pe o Crasnareasa cu fiii,
pe o MAIddreascd, pe un Cdmdrasescu, pe Serban Magheru po
doi logofeti (1820). Cum se vede, boierime gorjana i chiar
vd.lceand; i o Argetoiancd din Dolj a ajutat. Mai tdrziu insa
aici se adaoga la binefacAtori un negustor de brasovenie.

In acest oras nu era nici frumuseta stradelor podile" (abia

se asternea pe la 1793 putina piatra pe baltoace) si a largilor case
boieresti din curti ca o mosioara, precurn se vedeau la Craiova,
nu era nici linistea mrindstireasca a unui targ vla'dicesc ea
Rdinnicul, nici miscarea unei carvasarale de Iiingd hotar, ca in
Cerneti. Viata de mestesug i negot a relor multi i mici, din-
tre cari cei mai bogati se apropiau de boierimea marunta a
unui tinut depArtat de cdtre munte, aceia stapAnia.
Vama si-o avea i Targu-Jiiului, i, pe vrernea lui Bran-
coveanu, Inca, i aici strangeau dregatorii don-mesh ..mortasipia",
vama târgului, i oluc-hacul" pe vdnzarea vitelor.
Incolo, vechile vremuri aveau, cum am zis dela inccput, un
A RIIIVE LE OLTENIEI 281

capitan, iar cele noud, dupd reforma lui Constantin-Vodd Ma-

vrocordat, aduc pe cei doi ispravnici, cu samesul lor.

Ca si la Cerneti i Targu-Jiiului era un cdpitan si ba

RAmnic, pitzind la accastAlaltd margine; el avea supt ascultarea
lui ostasi anume slujitorii Rilmniculuh vandlorii", catanele
zise ale Poterei si ale Marcului.
Din vremuri vechi apoi, era si aici la Rdmnic un tArg, a
carui insemndtate a scitzut mutt cu ridicarea Rdurenilor.
Lacasurile bisericesti siint Iii cea mai mare parte vechi.
Episcopia fu zidità de Vlddica Mihail in veacul al XVI-lea;
pe vremea Nemtilor o Mat din nou Climent episcopul i ce
avem astazi e o prefacere din 1847. Stim cd Petrascu-Vodd cel
Bun e clitoral dela Sf. Paraschiva. Biserica din dealul dela
Cetatue vine dela Serban-Vodd Cantacuzino si dela Mitropoi
litul Teodosie, din 1680.
La Sf. Gheorghe e ctitor rivalul kti Varlaam Teodosie Mi-
tropolitul. Bisericuta din Olteni, unde traditia pune inceputurile
episcopiei, e dela Mihail, urmasul lui la Ramnic (mort innainte
de Decemvrie 1590): el in adeviir a ddruit bisericii acesteia a
Sf Nicolae moiile Olteni 8 i Bujoreni.
Biscrica Tuturor Sfintilor primi in veacul al XVIII-lea mos-
tenire dela negustorul Ifagi Dinul. 0 zidiserd dupd cea mai
buna datind, cu shupi sdpati de un preot mester, Vlddica Gri-
gorie i un negustor, un hagiu care in tinereta lui Meuse pd-
cate ce trebuiau rasplatite. Sf. Dumitru, cu pridvorul sau im-
partit in trei, cu puternicul turn sprijinit pe acest pridvor unic,
vorbeste prin arhitectura sa de o vechime ce nu se poate
deslusi prin mdrturii scrise. La Biserica Precistei, ca inte-
meietor al careia se pomeneste un Mircea-Vodd ce pare a fi
Ciobanul deci aceiasi vechime ca la Sf. Paraschiva un Lo-
gofat din veacul al XVIII-lea. dupd intoarcerea Olteniei supt
stapd nirea romdneascd e innoitorul, in cel mai frumos stil.
In sfarsit particularii au 7idit, la inceputul veacului al XIX-lea,
biserica SI. loan de peste apd.
La Episcopie traia amintirea marelui episcop Grigorie So-
coteanu, care dresese biserica, adilusese paraclisul i intemeiase
curtile de locuintd. Niciunul dintre urmasii sdi nu se aritta insd
vrednic de aceastd mostcnire.

Cum se traia la Minnie in 1806, putem sti dupd un caiet

de socoteli pdstrat din fericire.
282 ARM' VELE 0 LTENIE1

Prea Sfintia Sa, cdnd nu e la Bucuresti ori in pribegie

peste munte cki vizitatii canonice nu se prea fac si nici chiar
primbldri mai putin canonice, petrece in cdmärile sale cu
clericii episcopiei, arhimandritul, eclesiarhul, protopopul, preotii,
diaconul. E o mare gospoddrie acolo, cu poriarii, jimblari4
chelarii, bucdtarii i marele-bucdtar", cu ciobanii, purcarii,
vizitiii,vierii, boarii. Intr'o parte lucreazd tipografia, in alta e
scoala romdneascii"; colo invatà pe copiii mai innaintati das-
cdlul grecesc". E o mare bucurie cfind yin oaspeti, anume, sau
in trecere spre .,lazaretul" dela Turnu-Rosu i spre Sibiiu. Ast-
fel, in acest an trec boierii Stirbei si Brdiloiu, Cdimdcarneasa
Craiovei, a lui Dimitrie Hangerli, Pdharnicul Gheorghe, elite un
Turc de cinste chiar. Cfind nu sant i, episcopul gaseste, dintre
mireni, numai pe ispravnici pentru ziafeturi" mai neobisnuite.
Si aici se simte inrdurirea vechii vieti negustoresti privi-
legiate a Bulgarilor din vremea austriacd. Dintre dAnsii sant
cei mai bogati prävdliasi, ca lova Iovepalin dela incepulul yea-
cului al XVIII-lea i fiul sdu Iota, cari n'au uitat inca drumul
la biserica franciscand a bdratilor", ce tine si pana acum. Poato
din mijlocul lor sd fie luat i pargarul Vasile din 1736. Dintre
Nemti a ramas, dupd inlaturarea pajurilor, Anton Mastaller Von-
nicul, aproape romanizat.
Marii negustori din Rilmnic rarnfin Iovipalii. In a doua ju-
matate a veacului se intanpind unul din ei, Niculita, cu fiii s5i.
Alt bogatas, Antonie Nicolantin, e i dânsul urrnas al vechilor
companisti bulgari. Se intrilneste insd acum elite un Oriental de
provenientà mai noud, ca Sevanos i Mavrodoglu.
Boieri nu prea sant la Rdinnic. Doar Cite un Guran, cAte
un Hulubescu, cdte un Olanescu daca yin dela mosie, ori din
tdrgusoarele vecine: din Ocne, din Olanesti. Boieri de Râmnic
adevdrati &Int nurnai Socotenii, dar neamul se stdnge la ince-
putul veacului celui nou. Socoteanca cea batriina isi marita fala
dupd Iancu Lahovari, care se aseazd in Rdinnic i ia in stapii-
fire averea Socotenilor. Curtea acestora se tine si pana azi, cu
zidurile innalte pe care nu le-au darilmal inca adversarii politici.
Lahovari e dintr'un neam nou; fratii sai Mihai i Nicolachi
vin de se aseazd MAO dânsul. Un alt Lahovari, Manolachi, se
intdmpind ca ispravnic la Villcea incd din 1792: el cladeste in
1811 scoala greceasca i Un spital la Craiova. Si intre boieri
deci, Ca §i intre negustori, neamuri noua ajung la stapiinire.
IV.
Caracdlul incepe, de o potrivd, cu un cdpitan i ajunge
sä aibd apoi doi ispravnici.
ARHIVELE OLTENIEI 283

$i aici era apoi, fireste, un jud4 al negustorilor.

Cea mai veche biserica. din Caracal ar putea sa fie a Sfin-
tilor Apostoli, unde. in zugraveala urata noted, apare ctitorul
d'intaiu, Dumitru Parscoveanu. Parscovenii insa se aseaza in
veacul al XVIII-lea la Craiova.
Totusi ar iesi mai veche biserica Sfantului Gheorghe, daca
mentiunea din inscriptia ei ca la inceput s'a facut de Barbu
sin Preda" ar privi pe cel de-al doilea Barbu dintre Craiovesti,
cum se pare ca si este.
In veacul al XVIII-lea, targul traia mai mull pentru viata
de Dumineca si de sarbiltori a satenilor din imprejurimi. La
biserica lui Barbu sin Preda" innoitorii din 1817 sant un bol-
tas" Ienachi, un bacan, Peiu, un Coiciu, cu numele bulgaresc,
un boiangiu, Stoian, un tabac, Ecu, un brasovean, doi cojocari
(unul: Stavarachi), un sapunar i un zaharagiu, un numar de
mahalagii din neamurile Otinceala, Curuia, Cocea. Dintre boieri
apare nurnai Clucerul Costachi Greceanu, i niciunul din ra-
mura Jienilor ce statea atunci in Caracal.
In sfiirsit la biserica Tuturor Situp lor, zidita in 1812, bo-
ierul Costachi Greceanu, acum Medelnicer, sta langa Stoica Bo-
ruzescu Postelnicul. Dar, incolo, i aici tot mesteri i negusto-
rasi: doi bacani, un bogasier, un cojocar, un boltas, un boian-
giu. un cizmar.
Aici, de sigur, e putina deosebire intre targ i intre sat.
Targul e o piata pentru cari i vite i o strada pentru bol-
tasi- si mesteri, mai mult straini. Case le mahalagiilor sant ca
si ale satenilor, de cari nu se deosebesc in Nut si sporul in-
deletnicirilor locuitorilor din ele.

V.

Craiova era si mai innainte de 1600, macar resedinta Biniei.

Banul era inlocuit de cele mai multe ori in timpurile
mai noua de ispravnici ai Scaunului", cari erau une ori boieri
marl, precuin a fost in 1656 Stroe Clucerul, care nu e altul
decat Stroe Leurdeanul, dusmanul Cantacuzinilor. Acesti dre-
gatori dadeau porunci intocmai ca si Banii: asa face DragotO
Postelnicul, de pilda, cam in acelasi limp cu Stroe, sau Dumi-
trascu Paharnicul din 1684, sau Bunea Gradisteanu din 1706.
Ca si 13anii, ei dadeau partilor in galceava pentru pamint sease
sau doisprezece sau dourizeci i patru de boieri socatitori, prin
carti scrise pe bucati mai mici de hartie pecetluite cu rosu, dr
nu cu 0 pecete deosebita, ci tot cu o pecete a Domniei.
284 A RIIIVE LE OLTENIEI

Mai tarziu, in sfarsit, rostul ispravnicului de Scaun a trecut

asupra unui Cairnacam, adeca loctiitor", Bania ajungand acum
numai Un titlu.
Banul, ispravnicul sau Caimacamul avea pc langa dansul
un nurnär de dregatori ai sai: un vataf, pe care-1 putea trirnete
cu poruncile i oranduielile sale, un Portar, care aduce pe
impricinati la dansul, un logofat al treilea i un logofat
de Divan pentru cancelarie, un Armas al doilea pentru pedcpse,
un polcovnic de calarasi pentru urrnariri. Varnesi stateau si in
Craiova.
Orasenii erau supusi judecatii rnagistratului lor, judetul.
Din nenorocire avem putine mime de judcti ai Craiovei i putine
carti de-ale lor. In vrernea Austriacilor, locul acesta 11 aved
Tudor Birdeiu. Pecetea din 1650 a targului are o cruce i cloud
stele in cerc dublu i cuvintele Craiov oras".
Despre vechea infatisare a orasului i utern spune lamurit
a nu se stie nimic. Craiova nu era in calea drumetilor. cari
veniau din Ardeal pe valea Prahovei spre Bucuresti i Giurgiu.
S'ar crede cd Nemtii cuceritori incepura a face poduri pc uliti
Inca din cele dintai decenii ale veacului al XVIII-lea si ca ele
nu ereau cele dintai, fiindca i Nemtii gasisera ..poduri veclii`..
Pe vremea noastra, printre cei mai bogati negustori c Ilagi
Gheorghe, ctitorul de la Precista, caruia ii urmeaza fiul sau
Zamfir. Cam in acelasi timp gasim pe Iordachi Ghcorghe. To-
doran Mihail e in fruntea unei case trainice care lucreaza si go .
gosi de matasa. lIagi Craciun, mort in 1790 Hagi Craciun,
acorn scriind, ti-au lasat sanatate, si-i trag clopotele", scrie alt
negustor, era si el printre fruntasii negotului oltean. Baluta
Ioan Teisanu, Matei Popovici au lasat multe ravase catre angro-
sistii din Ardeal. Altii poarta nume sarbesti, ca Velie Pavlovici,
Hagi Mladen Stoianovici, Nistor i Vasile Pavlovici, Sava Ioano-
vici, Nicolae Radovici; dar ei nu sant Sarbi de curand trecuti
in tam ci companisti, pe deplin romanisati, din vremea Austrie-
cilor. Nicolae Iota din 1826 arata sa fie un Banatean.
Desi stateau in cea mai mare parte pe la rnosii, mai toti
boierii fruntasi ai Olteniei trebuiau sa-si tie case in Craiova.
Intre de se inseamna, innaintea marelui foc din 1801: ale
l3rAiloilor, ale Glogoveanului, ale Bengescului, ale Jiianului, ale
lui Farfara, ale Parscoveanului, ale lui $tirbei, ale lui Geanoglu,
ale Cocei, ale Tircai, ale lui Mani; care scapara de prapa-
denie. Cele mai multe din ele se arata cu pielate i mandrie
de localnici i pana astazi. Cateva au scapat de prefacerile in
urat pe care le aduce moda de astazi: ar fi o datorie a mos-
ARIII VELE OLTEN1EI 285

tenitorilor sa nu le strice un rost asa de potrivit cu adevaratele

povete ale artei de a clddi ca si cu nevoile cerului si ale vietii
noastre.

VI.

0 statistica din anii 1770-80 inseamnd in Craiova treizeci

si trei de biserici de lemn, cinci de piatra si opt manasliri (bi-
serici cu chilii).
Dintre dansele, una era in adevar foarte veche, desi nu
din vremurile bulgaresti sau romano-bulgaresti, cum s'a crezut.

Biserica Motu Dumitru.

Avea hramul Sf. Dumitru, dar i se zicea Inca pe la 1800
Baneasa". Aceasta inseamna ca a fost zidild de o sotie de Ban.
E vorba, de sigur, de una din jupanesele Craiovestilor celor
vechi, boierilor din Craiova cari, capatand cinstea Baniei, au
ridicat in acela§ timp si satul Craiovei de odinioara la rostull
de targ. Sotul ei va fi fost deci sau unul din fiii lui Neagu de
Craiova, Parvu Banul din 1505 ori fratele shin Barbu (Pahomie
286 A IMIVELE OLTENZEI

in calugdrie , ori nepotul lor, Preda, fin al lui Parvu, Banul de

subt Basarab Neagoe. Dar se stie cá sotia lui Barbu s'a facut
Insài cdhigaritd, luand numele de Salomia: aceastd femeie evla-
vioasd poate fi deci ctitoarea Sf. Dumitru.
,,Bisericd Domneascd" se va fi numit acela§ dant loeas pe
vrernea lui Neagoe, a anti mama, Neaga, era sora Craioves-
tilor. Nu trebue sd se tide insd ä sotul sau iubitul Neagiii a
fost si el Domn, Basarab cel-Tandr, Domnul cu eaddcini olte-
nesti care si-a cdutat scdparea tot peste Olt, pand in coltui me-
hedintean din Glogova, unde 1-au ucis boierii.
Craiovestii nu stdteau insd in Craiova ca Bani, ci, dupd
datind, in Strehaia, unde biserica poartd hied pe zidurile ei, ca
si Bistrita valceand, fundatia lor de cdpetenie, chipurile mem-
brilor familiei lor: Barbu, Banul prin excelentd, Parvu, in-
semnat ca Vornic i alt irate Vornic, Danciu.

Biserica ajunsese in mind cand Matei Basarab, care si la

Brancoveni innoise ctitorii craiovesti din celalalt vcac, o facu
din nou, .,din temelie", in 1651-2. La 1723, Constantin Obe-
deanu o acopere. Peste vre-o cinzeci de ain, ea ajunge iarasi
,,la proastà stare si ddrapanare". Data aceasta, Domnul era din-
tre Fanariotii trecatori si sdraci cari nu faceau biserici. Norocul
bisericii fu evlavia boierilor Argetoieni si a economului epis-
copiei ramnicene, Partenie, cari o adusera iarasi in stare build,
la 1774. Deci se intiirira vechile privilegii privitoare la un
trunchiu de came in oras si la multe scutiri pentru cei palm
preoti, pentru diaconi si pentru dascalul slavonesc, ce se afla
din timpuri depärtate la aceastd cea mai ,,,scoald veche a Craiovei.

Biserica al cdrii nume era Madona-Dudn" se cherna

mai de mutt Maica Precista de la Dude, de langa eine stie ce
dud batran, vrednic de-a numi o cladire sfanta, sau din maha-
laua numità dupd un dud. N'as crede cà Nemtii din 1788-91 au
prefdcut-o, pe vremea lor, in bisericd catolica, inchinand-o Mado-
nei; innainte de aceasta, in adevar, calolicii avean numai o bise-
Heald de lemn si de hit in care abia daca puteau incapea doua
sute de oamoni. Numele de Madona" trebuie sa fie din vre-
mea, noua, a pretentiilor in cuvinte. Era socotita ca fruntea
bisericilor craiovene, si in 1780 Dumitrana Stirboaica, si ea o
ctitoare de bisericd, cerea sd i se faca niste sfesnice mai
groase de cat cele de la Maica Precista".
Hagi Gheorghe Ion o zidise la 1766, cu ajutorul fostului
Logofat de Visterie Constantin Fotescu, a can't familie o fdcu
metoc al Episcopiei Ramnicului.
ARIIIVELE OLTENIEI 287

Sfintirea se savarsi in 1778, fiind de fall Caimacamul si

multi din boierime i dintre negustori. Hagi Gheorghe caula
preoti potriviti cu frumuseta cladirii. El se ingrijia sA i se faca
o raspetie, au de nuc, au de alun, au de teiu sA fie, cu dour)
randuri de sapaturi imprejur" i cu candele de argint. Mai doria
sa.i se lucreze la Sibiiu un stihar ca la Venetia, un orariu pentru
diacon. Bogatul ctitor adAusese bisericei i cloud parechi de
case, cu dullard, cu hunie (sic), cu grajdiu cu tot".

77.4?cirill:411eftm-,2.4r

ger

,
t.e.4
t. SsisssISLI1111.11,
' ; L':

iF4tige, ter
- -°
AT-dt.
' -
o

.17 .Vett,t; 0. .4
.,?'
`
17

\tthlit
Biserica Madona-Dudu.

In 1801, in focul cel mare, biserica fu cuprinsA si ea de

flacari. Cu o adanca durere scrie un contemporan, dintre boieri,-
despre halal in care ajunsese clAdirea: Dela usa bisericii stand
la sfantul altar au fost trei focuri, adecA in sfanta bisericA in-
l'auntru, i pe foc ce au fost jeturile toate, jAtul episcopului!,
foisorul unde sedea femeile, amvonul diaconului de sus, din
sfintele icoane,care de cloud sfinte icoane mi-au ars inima;
stalpii cei mai poleiti de langa sfintele icoane, sfanta respetie,
288 ARIIIVELE OLTENIEI

rdstignirea de sus. Si fumul focului au negrit sfanta bisericd,

iar prapdditele de chilli au lost stand-.
Slein lul Gheorghe e pomenit in 1780 langil Maica Precista,
pentru frumuseta sfesnicelor sale. E poate frumoasa biserica,
pastratd pand acum in stilul brancovenese, cu cloud randuri de
!hide si brdne sculptate in flori, care poarta numele de Si%
Gheorghe Nou, spre deosebire de biserica Sf. Joan Botezatorul
§i Sf. Gheorghe, addità din vechiu si reparatà pe la 1760 70
de o samd de negustori. Sf. Gheorghe Nou a lost cladit la 1755,
si are drept ctitori pe un fost staroste de negustori, Milco Stoi-
enescul, impreund cu cativa membri ai familiei sale.
Sfdnlul Ilie nu mi-e cunoscut mai de aproape decat prin
tAaguirea unei biete femei ce se adapostia in chiliile acestei
biserici, care si ea avuse cdlugdrii sai: Maria vaduva cu trei
feate", cu trei pietre de feate din curtea bisericii Sfantului Ilia-.
E o ctitorie a lui Ilie Otetelisanu, consilierul imparatese
de pe vremea Austriacilor (1751). In timpul din urma. familia
i-a schimbat rostul cu desavarsire, (land o foarte luxoasa bise-
rich' de cdrdmizi aparente, fara nici un rost de arhitectura.
SIdnhil Nicolae era tot manastire. iar Sf. loan, de si cladit
din piatra, a fost numai bisericd obisnuitd.
De fapt avem azi patru biserici cu hramul Sfrinlului Ni-
colae: una, zisd Brandusul, a familiei Mainescu; alta, din Doro-
bantie, unde erau locuintile vechilor ostasi dorobantii, fiinta la
1774, cum se vede de pe o notità de Mineiu. A treia, din sub-
urbia Craiovita, zidita de boerinasii Belceni: astazi numai stilul
eel frumos, din vremea clasica a architecturii muntene, opre§te
luarea-aminte. A patra, din mahalaua Ungurenilor, e faculd de
doi Becheni, la 1774.

Cat priveste Sf. loan, §i el e zidire din al XVIII-lea veac,

o insemnare din 1787 o laudd ca fiind de piatra i cu t
si-i dU drept ctitor pe Vasile Talpdsanu, boerinas,
Biserica Pedru Boj are un nume ciudat, pe care nu-I pop
tamurl, lard a vedea inscriptia din stanga usii de intrare, care
da in fruntea ctitorilor din 1731 pe jupan Patru Boj, feciorul
lui jupan Tudor Boj, den oras den Craiova". In a doua jumdtate
a veacului al XVIII-lea ea era in sama batranului boier Ilagi
Stan Jianu. La 27 August 1787, acesta seria prietenului sau IIagi
Pop dela Sibiiu sa-i trimeata ,.zece copuri de uleiu", cit aici
la beseried, la Plitru Bodu (sic), tampla fiind veche, tlTt surpat-o
ARIVELE OLTEN1EI 289

si am fdcut-o din nou, 1 cu stocaturi i stalpi de dveri, si co-

roanele foarte frumoase, si am tocmit un zugrav mare, ca sd o
poleesc cu aur i cu argint: am trimis la Beciu de mi i-au luat
Itaicovici". Biserica aveh mai de mult hramul Adormirii, dar
1-a schimbat apoi cu al Sf. Mina.
Pe lAngd aceste biscrici, Craiova numärh, in sfArsit, mAnds-
tiri de-ale boierilor celor mari.
Una era a Obedeanului,nu Patru, ci Constantin, care ti-
nea pe fiica bogatd a cdlugarului Mit astlimpär ce a fost Dosi-
teiu l3rdiloiu. Anul clàdirii e 1748. Ctitorul, mort in 1795, e
inmormAntat la locul de cinste, supt o piatrd, a carei inscriptie
vorbeste de cladirile lui, spital de saraci" i palaturi, s1-1 a-
rata ca pe un om numit i cinstit foarte".
Ea fu ingrijita apoi de boierul $tefan PArscoveanu, care
parea cd va fi Domn: el tinuse, in adevar, pe Elena, fiica Obe-
deanului. Dela 1759, biserica era un metoc al Ramnicului. Avc
scoald greceascd si slavoneascd.
Desi boeri mai sdraci, Gdnestii fAcurd i ei, in 1752, o bi-
serica de acestea, cu epitropi dintre membrii familiei intemeie-
toare. $i aceasta e o ctitorie din veacul al XVIII-lea. Hramul
dela mandstirea GAnescului era Sf. Nicolae i Sf. Joan Botezd-
torul. I se zicea i Episcopia", pentru lunga petrecere a Vladi-
cai Chesarie, marele cArturar, in zidurile ei. $i orasenii: dascalul
Barbu, Tudor Sdpunarul, ajutasera la zidirea ei.
Zatrenii erau i ei ctitori aici. ClAdirea s'a darAmat in 1884.

0 bisericd a lianului are drept ctitor pe Hagi Stan Jianul

cel batrAn, care fusese la Ierusalim pentru Hristos i apoi la
Constantinopol pentru Domnia PArscoveanului. Traia incd pe la
1790, avand familie multA, dar simtindu-se nenorocit intre fii
stricati i bolnaVi, intre nurori lenese i trufase i cu un ne-
pot de fiu mut si idiot.
Biserica aveh privilegii dela Alexandru-VodA Ipsilanti, in-
tarite de Nicolae Carageh, peste vre-o zece ani. Hagi Stan Jianu,
laudfind fapta lui Obedeanu si Gdnescu, prin care li s'au pAs-
trat averile i casele, se mai &Ida sd facd i o scoald, gal
invete de pomand", i un asezdmânt pentru mAritat fetele sa-
race. cu venitul mosici sale, Preajba. Pare sd fie biserica pre-
facutd cu totul, care se zice astdzi BAsica".
Biserica VIddoienilor, din 1758, Sf. Nicolae i Sf. Spiridon,
nu vine din vremea cand familia se innaltd prin marea4 cAsatorie
2
290 ARM VELE OLTENIEI

a lui Constantin Vladoianu cu Eufrosina, sora lui Mihai-Vodd

Sup' celui de-al doilea. Ctitorul ei a fost Fota Vladoianu, care
intemeiè pc langd (lama i o scoald, ba chiar o scoala de eli-
neste. El si sotia lui, Ilinca. Idsard bisericii, pentru scoald mai
mull, moiile Novaci (in Gorj), cu septe munti", i Cerds (in
Do lj ). Pentru mai multd sigurantd, biserica era inchinata ma-
nästirii Hurezului, i egumenul, viind in Craiova, avea oddi de
condcitc, langä ale scolii, in casele cu foisorc, din eurtea de
piatra".

Stirbeii trebuiau sd-si aibd biserica lor. De fapt, intemeerea

ar veni dela evlavia Stirboaicei", bdtranei jupanese Dumitrana,
Iiica Strambeanului celui invdtat i vdduva lui Constantin Stir-
bei, care fusese i Logofdt-Mare.
Biserica era isprävitd Inca din 1768, dar, toata viata ei,
Dumitrana avu grija impodobirii ldcasului evlavici sale. In 1781
ea comanda pentru dansa un policandru cu doudzeci patru de sfes-
nice, In acelas an ea scria unui prietcn, negustor in Sibiiu: Cu aju-
torul lui Dumnezeu, zugravesc sfanta biseria, si nu am aur", cerand
a i se aduce doiiiizeci de tefele de aur bun lesesc, ate 3 lei
si jumdtate tefeaua. Zugravul fusese tocmit din Sibiiu in anti]
trecut, de Barbu, fiul Dumitranei. $i in 1782 se cerea la Sibiiu
facerea unui policandru pentru dansa. La 1790 i se aducca
un clopot de 100 de funti.
Dar in 1821 o parte dintre Arnautii veniti dela Bucuresti
impotriva lui Tudor se inchideau aici la Sf. Troitd, i biserica
trebui supusd peste catäva vremc unei reparatii, care-i atinse
caracterul, pand la o a doua care i-1 stria cu totul.
Biserica de azi e o refacere in stilul moldovenesc dup5
reparatia din 1840. In ea s'au ingropat Dumitrachi Bibescu,
tata a doi Domni, i sotia lui, Catinca Vacdreasca.
Tot printre bisericile de piaträ ii ica locul cea din pisc",
pe care n'am putut-o identifica (sd fie Precista, zisd Bola?). Fu
clddita in 1724 de Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban-Yodd
si Ban oltenesc. Clopotul ei a caldtorit insd pand la Targuil-
Jiiului, unde se pristreazd in biserica Sf. Nicolae.
$i tot dintre acestea trebue sd fie si biserica Sf. Arhanglzel,
la care erau cti tort Murgdsenii; la 1809 Clucereasa Stanca,
sotia unuia din ei, cauth sä pue un ceasornic in ea. cu clopot
in toata randuiala, fiind gala a plati pentru aceasta i pand la
800 lei. Clddirea e Inca din 1785, si ca intemeictori ai ei se
insird in pisanie un polcovnic, un matasariu, negustorul Hagi
Crdciun, un bogasier, un cojocar, un bechiar" sau beciar, bu-
ARHIVELE OLTENIEI 291

catar, i altii ca dânii. 0 icoand a corporatiei rachierilor de

supt Regulamentul Organic o impodobeste Inca.
In mahalana Sdrbilor era alta biserica de lemn, dar im-
podobita cu privilegii domnesti.
Mai avem astazi biserica polcovnicului Asu (Arw) din 1802.
Apoi cea zisa a Itti flagi-Ienu,F, care ii inscamna ca funda-
tori pe un Ceausescu, impreuna cu targoveti i mahalagii, ba-
cani, cojocari, sapunari. Biserica era la Tdrgul-cle-afard..
Biserica Firubri vine dela un polcovnic Zamfir, din anul
1732.

Clerul era reprezintat in Craiova printr'un protopop si

printr'un eclesiarh, pe langa cari se intampina o sumil de preoti.
Insusi episcopul venia dese ori in oras, de stateh saptamani in-
tregi. Vladica Inochentie, din vremea Nemli lor, a murit la Cra-
iova, in ziva de 10 Februar st. n. 1735.
Clisiarul sau eclesiarhul locuia la Biserica Domneasca.
VII.

Multele i feluritele scrisori indreptate catre Casa Hagi

Constantin Pop din Sibiiu dela 1778 'Ana la 1830, si chiar dupa
aceasta data, de mai toatii boicrimea si nepstorimea olteana, ne
ajuta sa putem privi in viata craioveana dela inceputul timpu-
rilor noua.
Viata sociala era stralucitoare. Mode le noua aduse din Si-
biiu, din Viena aveau multä trecere i, amestecandu-se cu vechile
datine, dadeau societätii din Capita la olteand o infatisare ciu-
data, dar plina de coloare. Rädvane, carate englezesti, butci cu
coped§ dinainte", cu drugii moda de Beciu", naimod, vapsite
rosu sau in alle colori batatoare la ochi i captusite cu ,,flus",
strabateau strazile prafoase sau noroioase. Cate un boier sau
cocoana aveau chiar cort nemtesc", adeca urnbrela. Se dadeau
mese cu tacamuri i ervete de cele noua. Se asezau, pentru pia-
cerea oaspetilor, intre farfuriile de portelan pui de lanulie §i
dd narainza cu rodul lor sau cu flori" in lazi. Paharele caranfile",
butelurile" sant de cristal" gros. In sticlute se vede untde-
lemn care vine din Proventa sau din Luca. Cate o zaharnitä
uriasa, tin aufsar, naimod", si el, cu o dumbrava i cu ji-
ganii, cum obisnuiesc de le fac, si de argint", se ridica in mij-
locul mesei. Sfesnice de argint raspandesc lumina lumanarilor
292 ARIIIVELE OLTENIEI

albe, care nu sant de sari. Sa bea vin muscatu", de Fronti-

gnan (Fruntiniag), via de Span", de Spania, dar i vin de
Tokaj i via de Bin, vin de Brabant '(brabantel)", in care se
luting piscoturi da cele lungi". Bozo lul de Breslau", cel do
Franta, aperitivul epocei, fac gust de mancare. Se crontae dupa
masa confeturi" i condite-. Vutca frantozasca ce sa chiama
rum", afla caldurosi prieteni. Se bea §ampanie i sirop do
ponciu-, precum i ,,siropuri de lamaie, de migdale". Din ciu-
buce se fumeaza tabac de Pesta i alte feluri straine. Se cere
intr'una ananas. Bucataresele straine, fie i numai Sasoaice, care
au ,,praxis de uscaturi, de bucate, de zaharica", socticitelc mes-
tere de copturi" sant foarte cautate.
Prezentinul, salamul se aduceau de dincolo la fiecare casa
mai mare. Ciocolata", ceaiul, romul, erau bauturi obisnuite.
Imbracamintea se prefacuse mutt. Erau alte pieptanaturi,
neacoperite de mararne, si chiar peruci.
Se cerea ca ele sa fie bine amestecate"Jung cu lung si
soirt cu scurt-, cu tesatura tare, potrivile si nu asa incat, fiind,
par prea mult, sa se faca capul cat o banita", apoi usoare, 50
drarnuri, cu scuLl cu tot".
Se purtau ,,orbote albe faine", basmale de piept. Manusi
de piele, albe, albastre, infasurau trandavele mani albe. Penele
cc cap sant mult dorite. ,,Pantofi", sulmri" inlocuiau condurii
de Tarigrad. $i cutare era mai bucuroasa sa poarte
decat ciorapi.
Totodata patrundeau ..apele de obraz" vieneze, din Beciu,
care stricau pelita curata si nu dregeau pe cealalta. Se cautau
mult sapunurile pentru spalat cocoanele pe obraz".
Catinca $tirbei stie cum se face a flutura elegant an evan-
talin, care se zicea pe atunci, mutt mai romaneste si mai fru-
mos, apdreitoare. Iar in bratele vre unci cocoane mai in arqa
se alinta catelul pitic, care se numia cu un nume frumos frau-
tuzesc: Milord sau, pc romaneste, Miliort, §i ce jale era cand
mnria" dragutul, asa de frumosel i costiri", de cilibiu",
o adevarata englengea i petrecere"!
Se cauta sa fie flocos, cu prtrul slobozit si mare-, i, la
cerere, se spunea apriat ea sa nu mai fie in toata Evropa mai
mic decat acela". Slujbasul care voia sä innainteze rapede, nu
uità sa trateze cu astfel de cadouri pe câtc o domnisoara din
protipendada, cMe .,un rnamuzel cu placere de caini mici de
tot, cu parul mare, de care au damele cele mari pe langd
dansele".
ARHI VELE OLTENIEI 293

Slofe apusene se cereau necontenit. Sant panze de Eperjes,

cartoane, maltehuri, batiste de musulin", telatinuri", pornenitele
batiste de Linz de legat la gat, croazele cu flori /1-IA1-ante i vdr-
gate", creditori cu vergi mdruntele", parcal", camarhol, siltuh.
Plac ceasornicele engleze.
Cate o boieroatcd doria chiar sd aiba cusdloreasd in casà:
o practicoasä muere care sa aibd stiintd a face doaleta si a
ingriji pentru haine, spdlAturi si de rochii", dar femeie ase-
zata, i sd aibd i curdtenie". Ba chiar spdhitoarele" din Ar-
deal sant dorite.
Mobila cdpdth canapele i scaune, cu postav fistichiu",
foarte pretuit. Sobe de her de cele suptiri", inlocuiau pe alo-
curi vechile i bunele sobe de zid. In custi prinse de päreti
cantau canari buni, inviitati bine, cantece frumoase". Tot asa
de mult place sunetul minavetelor, de care Constantin Socoteanu
cere, la 1796, cloud sau trek'. Pand i tapetele de panzd apar.
ca ..panza de cea zugravità ca o materie", la 1824, in casa lui
Constantin Bräiloiu.
Cetirea patrunde. Se cer ziare franceze, italiene si ger-
mane. Barbu Stirbei doreste chiar rornane i povestiri despre
ispravile, vrednice de Alexandra Machedon insusi, ale lui Na-
poleon I-iu.
Sanatatea se cduta acum cu medici, adusi de poste holar
sau din Bucuresti. Se comandau ape minerale, apd acra", apd
de Spa pentru Stirbei, piluri de curatenie, ce se numesc pi-
luri de Francfurt". Ba tanarul Stirbei plecà pand la Karlsbad,
uncle ramase incantat de duchi si ducheze", de baluri, de soa-
relc, de convorbirile cu ambasadori dela Spanea". Boicrul Fal-
coianu fadi si el o calatorie in Ardeal, dar pentru afaceri, pe
cand atatia alii, un Brailoiu, un Greceanu, se asezau pentru
stagiunea bailor la Mehadia, inult cercetala pe atunci. Lui Hagi
Stan Jianu i se recomandase Borsecul ardelean. Vatina pentru
altuitul copiilor" era cerutd de Stefan Bibescu la 1824.

Copiii incepeau sä creased acurn cu tot fetal de guvernante

care fugiau de sardcia de acasii, aducand moravuri discutabile
si invatatura destul de patina. Incd din 1796 vedem cd ei
fac cunostintd cu biberonul, ploschita de stied din care trage
copiii".
Inraurirea apuseand are insd i o parte mai serioasd. La
scoala greco-germana a lui Trautmaun din Sibiiu, la mandstirea
din acelas oras a Ursulinelor, la Viena si la Paris illy* o
suma de tineri i tinere din Oltenia. Sludentii in Europa fac
parte din familiile Bibescu, amandoi fiii lui Dumitrachi Bi-
294 A RHIVELE OLTENIE1

bescu, minunatul gospodar Barbu, care va fi Stirbei-Voda, si

Iorgu, adecA VodA Bibescu. Apoi, dintre Bengesti, Grigorascu,
viitorul director al Teatrului din Bucuresti supt acelas $tirbei.
Din neamul Brailoilor, invatii la Ursuline o fatA a lui Nicolae
BrAiloiu in 1822. Un fiu al acestuia, Gheorghe, merse la Insti-
tutul francez din Odesa. Altul, Costachi, inträ intr'o scoalil din
Geneva si se facu vestitul jurist de mai tArziu. Un Diiicà Br Ai-
loin, var cu Costachi, plecase, Inca din 1810, la Viena. Costachi
Glogoveanu urmeaza si el la Trautmann din Sibiiu.

Prin acestia se pregAtià o nouit vreme, care nu mai era

sA aiba caracter particular oltenesc, ci Un caracter românese
general.
N. IORGA
111M=1111

Cateva tipuri din tara noastra

Reproducem azi cateva desenuri in aqua-forte acute
in anul 1855 de cunoscutul artist francez Theodore Va-
lerio, care cutreerd o parte din provinciile romane (Ar-
dealul, Muntenia, Dobrogea, Banatul), in timpul razbo-
iului din Crimeea.
Rezultatele artistice ale acestei calatorii le avem in-
tr'o serie de costume reproduse in parte in trei albu-
muri, in-folio, din care cel mai frumos este publicat sub
titlul : Costumes de la Hongrie et des Provinces Da-
nubiennes, Dalmatie, Montenegro, Croatie, Slavonie,
Frontieres Militaires. Dessines d'apres nature et gra-
ves a l'Eau-Forte par Theodore Valerio, avec une no-
tice par Henri Vuagneux, Paris, Librairie Centrale des
Beaux-Arts. Impr. Jouast.
Acest album de 72 plane, din nefericire foarte scump
si rar, este una din cele mai frumoase colectii de cos-
tume care s'au executat vre-o data, putand rivaliza cu
admirabilele iucrari al lui Raffet. Artistul a tiut sa ne
redea toate modelele lui, fie Unguri, Montenegrini, sol-
dati arabi in Dobrogea, sau Romani, cu o exactitu-
dine minutioash, (land taranilor infatisati o demnitate
care face din mai fiecare p1an0 un tip reprezentativ
al unei natiuni intregi.
- ON
:
1

I
i
1
: I
::
i
:
=

i
:
I
1
1
:
:
I
i
I
:
I
:
i
:
1
:

:
I
i
I
:
:
I
f.

I
:

Dorobant din Muntenia.

I
.......... ***** ...............m......4**J
Desenuri de Valerie.

Supliment la Arlzivele Olteniei" No. 20

:

1
 "
********

Pranca din satul Tunari.

MO,
i
I
i
:
i
:
s
:

1
i
t
:
i
I
t
t
t
:
:
s
I
i _
1
i
:
i

I
t
i
I
i
s

I
i
s Taran roman din Dalmatia (IVIorlac).
s
s
i
t

3
 : ****** .4 ***** ***** 04 ******** *********** ***** 44 ****** *****
I
:
i

it

I
1

1
Vdcar din Oradea-Mare.
4=4. ........... .."« ..... - ..... t
A RHI VELE OLTENIKI 295

P1anse 1e date aci (afarä de Doroban i VAcar) n'au

fost reproduse inainte, ca,ci mai nimeni nu s'a ocupat
la noi de Valërio, in Mara. de D-1 I. C. BAcilã, care ne-a

Ferar tigan din Banat.

descris aceste costume in .Pictori Francezi prin tara
noastrA., Bibl. Astra No. 8, Sibiiu 1923.
Morlacii sunt, precum tirn, Românii din Dalmatia.
C. J. Karadja
P. S. Fotografierea planselor originale s'a facut de fotograful Pascu, din
Tg.-Neamtu, iar cliseele sunt lucrate in atelierele E. Marvan din Bucuresti.
296 ARIIIVELE OLTENIEI

Ceva despre Neamul Jienilor

lata un neam oltenesc care incepe sã se ridicedupd
cum arata §i d. lorga in secolul al XVIII-lea, insd in
scurt timp ajunge la dregAtorii importante in tard ; se aliazd
cu familii din boeria cea mare a Orli ; unii membri ai aces-
tei familii, iubitori de drumuri indepartate, cdldtoresc la
Sfântul Mormánt §1 cu aceia§i evlavie chivernisesc averile
locaprilor sfinte, unde au fost Ids4i epitropi §i purtdtori
de grije de mari fondatori ; altii se dedau la haiducie din
spirit de patriotism §1 de desperare pentru urgiile ce le
fdceau fanariotii asupra tdranimei ; tar neam ale cdrui ma-
dulare au ardtat personalitate in istoria vietii lor §i de care
e oarecum interesant a pomeni.
Familie olteneascd, din judetul Romanati, cu legiduri
§i in Dolj, numele ei vine dela Jiu, pe malurile cdruia au
trait primii strdmo§i ai neamului Jienilor. Rdposatul Nicolae
Blarembarg in opera sa : Institutions de la Roumanie" pag.
232 zice cd la Celei, in jud. Romanati, cu ocazia unor sd-
paturi arheologice, s'a aflat o tabeld romand din vremea co-
lonizarei Daciei, pe care se gase§te scris numele unui $ef
de legiune romand: Plautio Caesiano". Fi-va oare acesta
un strdmo§ al Cezienilor de azi ? Ori §i cum o fi, In Ro-
manati insd este mo§ia Cezieni, care a fost obdr§ia numelui
de Cezianu 1).
Unii din Jieni s'au iscdlit de multe ori Zianu, pe cdnd
o altd ramurd s'a numit Cezianu, insa cu toti având aceia§
obAr§ie a familiei oltene§ti, Jianu.
Cel d'intAi personagiu ce intdlnim in documente din
aceastd familie este Stan Jianul, pe care Marele Paharnic
Constantin Obedeanu, bogatul fondator din Craiova 11 lasd
epitrop al averei sale la Biserica, $coala §i Spitalul Obe-
deanu", in diata din 1753, 24 Martie 2), aldturi de marii
I) Azi aceastit mo§ie apartine Printesei Const. Basarab-BrAn-
coveanu, nidscutd Cezianu.-2) Const. Obedeanu, Mare Paharnic, Stolnic,
Vornic, Consilier imperial al Olteniei pe vremea cand ea era guvernata
ARHIVELE OLTENIEl 297

boieri Constantin Strâmbeanu 3), Stefan Parscoveanu 4) gi-

neri-sdu, cel ce era rnai tarziu sd fie ales Domn, §i de chir
Hagi Gheorghe, negustorul politiei 5). Si in adevdr, in diata
lui Obedeanu din 1753, unde el lasd mosiile : Giurgita,
Saca, Petrojani, Tdncandu, Sularii, Hamaradea, Mogosani,
Albesti, Balota, Cibrovu, Stdnesti, cu viile : Turcinesti, Su-
testi, dela Caracal, dela Plopi, locurile din Dorobantie,
(numite asa dela marele Capitan de Dorobanti Petru Obe-
deanu, tatal Om, din mahalaua Obedeanului de lânga Bi-
serial), odoare, vite, tigani, scule, Bisericei si Scoalei Obe-
deanu din Craiova", se vede cd lasa pe cei patru ardtati
mai sus ") epitropi §i purtdtori de grije pe iubitul meu
frate (adicd prieten) Constantin Strâmbeanu, pe gineri-meu
Stefan Parscoveanu, i pe chir Stan Jianu, i pe chir Hagi
Gheorgheu.
In documentele asezdmintelor Obedeanului se vede
o corespondentd intreagd a acestui epitrop Stan Jianu cu
Biserica, Divanul Craiovei si Episcopul de Ramnic, de oare-
ce fondatiunea Obedeanu devine o institutie nationald. In
1777 lunie 5, el scrie divanului si cere 6 galbeni olandezi,
ca, a aius doctori la spitalul Obedeanu. In 1777 lulie 3,
el singur scrie : Sunt ingrijitor si chivernisitor läsat cu diatd
la hospitalul lui Obedeanu", caci Constantin Obedeanu fon-
datorul murise in 1755. In 1780 16 Dec. Stan Jianu scrie
Episcopiei ca a primit pe Tiganca recomandatd de acolo,
Dumitrana. In 1783 Sept. 12 face un lung memoriu catre
Domnie despre administrarea imensei averi lasatti bisericei
Obedeanu, si se iscaleste: Hagi Stan Jianul. Acolo spune cã
in 1739 a fost la Sfântul mormânt, apoi aratd cum a pastrat
de Nemti, fiul marelui Armas Petru Obedeanu, avu de sotie pe Stanca,
fiica lui D-tra§co Brailoiu, fiul M. Ban Cornea Br'ailoiu.-3) Strâmbenii
erau Stirbeii dela Stramba.-4) PArscoveanu, M. Vornic, ales Domn la
1774, tinu pe Ilinca Obedeanu, fiica lui Constantin. 5) Hagi Gheorghe,
in imitatia lui Obedeanu fonda. §i el mai tarziu Madona-Dudu in
Craiova, de-i lasa avere.-9 Testamentul original in pastrarea D-lui
C. V. Obedeanu. Vezi §1 in condica M'anhstirei Obedeanu inteun fo-
liant la Arli. Statului.
298 A HIIIVELE OLTENIE1

hrisoavele lui Obedeanu, cd a plätit datorii mari la Turci,

ale fiului lui Const. Obedeanu, Stolnicul Dumitra§cu zis §i
Balutd Obedeanu, care erea un mare risipitor §i plin de
fantazie, cum in 1759 a murit §i Stanca, jupdneasa lui Const.
Obedeanu, ndscutd BrAiloiu, cum el fiind in Gorj in acel
timp §i venind volintirii musca.le§ti el a fugit de a trecut
muntii cu alti boeri, §i cum a ingropat hrisoavele Bisericei
Obedeanu intr'o ladd mare ce i-o da.du Stanca Glogoveanca,
sotia Slolnicului Glogoveanu, §i a§a au scdpat docurnen-
turile lui Obedeanu ca sä nu arzd '). Din anaforaua din 1794
a divanului Craiovei se aratA cd acest epitrop al averei
bisericei Obedeanu, Hagi Stan Jianu, era un om cumpdtat
§i iconom, care la un loc cu Stolnicul Socoteanu, numit
epitrop acolo, la Biserica Obedeanu, de VodA Moruzzi, chi-
vernisesc bine lucrurile.
Hagi Stan Jianu are de fiu pe un Zamfir §i de frate
pe Amza sau Hamza Jianul dela Caracal.
Rand la venirea Ru§ilor in Ord, Stan Jianul erea Vel
Medelnicer. La 1774, cdnd boierii aleseserd Domn pe Stefan
PAr§coveanu 2) in locul lui Ipsilanti, voind absolut o domnie
pdmAnteand, in locul solului Cocordscu, care se bolnAvi,
se hotdri sä se ducä cu ceilalti boieri §i Hagi Stan Jianul,
ca unul ce ca.ldtorise prin acele locuri cdnd fuse la leru-
salim, de cuno§tea oamenii, §i poate §i limba turceascd.
Pe vremea Ru§ilor el fu fdcut Paharnic ; Vodà Mavrocordat
il ridicd la rangul de Postelnic mare, a doua boierie din
divan. De aceia §i Hagiul, Cand vine Domnul in Craiova
la 1787, ii face o primire cu un alai ne mai pomenit, pre-
gdte§te benchetuiri §i danturi, scrie lui Hagi Pop la Sibiu,
prietenul lui, cu care are o corespondenta intinsd 3), sd-i
trimeata yin de Tokaier §i de Rin, untdelemn de Proventa,
tacdmuri scumpe, la.mdi §i portocale in ciubere, lumAndri de
cele albe de luxus, no durnbravà cu jigdnii de argint" de
1) Toate in pastrare la d. C. V. Obedeanu. 2) Ginerele hti
Const. Obedeanu. 3) Vezi N. Iorga scrieri de boeri Olteni cu casa
Hagi Pop la Brapv §i Sibiu.
ARIIIVELE OLTENIEI 299

pus pe masa (adicA o jardiniera cum am zice azi), un aufsati

(budinca) de zahdr, apoi ca un mare raritet sl-i trimeata
§i cai de rasa din Ardeal, ca sa-i dea lui Vodd. El cu stA-
panirea turceascd era prieten, cdci sub noua domnie f§i
pAstrA boieria. In 1793 erea batran §i garbovit de boald, in
cat singur scrie : poate s'a apropiat sa fac caldtoria cea
de ob§tie". Dar boala II mai pasui Inca, doi ani. Cel mai
iubit copil al lui Zamfir pieri, rAmanand cu ceilalti §1 cu
nurorile, ni§te lene§e §i cheltuitoare. In 1795 vine In Bucu-
re§ti, la procesele de divort ale nurorilor, pentru restituire
de zestruri §i se intoarce foarte bolnav; nu-i mai face efect
nici prafurile roVi, nici caldria. In 1796 el moare.
Fiul cel mai mare al lui Hagi Stan Jianul, Zamfir, in-
vata la §coala din Sibiu, iar in 1780 se casatori, dupä voia
tatalui salt, cu o Ilinca nu se §tie din ce neam cu
care avu cloud fete §1 un Mat nAscut surdo-mut numit Ion.
Zamfir muri in 1785, cautat prost de doctor. 'fatal säu il
iubea ca ochii din cap §i II numea : prea-iubit, procupsit
§i tutelept §i despre el scrie : nu-1 pot judeca mort, ci
numai dus la vre-o cdldtorie sau slujba".
Gheorghita Jianul, al doilea fiu al lui Hagi Stan, se
insoara. in 1781 cu Zoita, fiica puternicului boer *tefan Par§-
coveanu ; petitoare fuseserd o Stirboaica. §i o Bengeasca ').
El este mare *etrar..In 1793 Gheorghita se bolnave§te greu,
iar tatal sdu este tare ingrijorat cd-1 va pierde ca §1 pe
Zamfir. Bolnavul scapd MO.. In 1802 Gheorghita se retrage
la Caineni §1 e Medelnicer. Sotia sa Zoita divorta de el §i
se märita cu un grec: Lazar Serdaru.
Al treilea fiu, Stanuta, devenit Vel-Serdar sub Mavro-
gheni, se insura cu fiica lui *tefan Bibescu. Imbolnavin-
du-se de friguri, el se duce sa se roage de tamaduire la
Sf. Grigorie Decapolitul, la mAnastirea Bistrita. In 1835 se
insoara a doua oard cu Smaranda, fiica unui grec din Ta-
rigrad, bogat §i influent, Samurca§, careia Ii zicea SmarAndica

') Vezi N. lorga scrisori de boeri §i negustorii Olteni, 1 vol.

pag. L. V. 1906.
300 ARDIVELE OLTENIEJ

Un pitac domnesc din 1787 ordond catre Vel-Paharnic ca

sa trimeatd gazeturile din nduntru la D. Vel-Postelnic Jianu 1).
Gheorghita Jianu mai e ispravnic de Romanati in 1788.
Prin 1821 intdlnim in Caracal pe Grigora§cu, Du-
mitru §i lancu Jianu §1 o sord mdritatd.cu DUrnitrache Gre-
cianu. 0 altd fiicd a lui Jianu cel bdtrán se maritá cu Ni-
colae Vlddoianu.
In timpul Zaverei, cdnd populatia se apelpisise de atdtea
urgii ale Grecilor, cativa patrioti ca Bujor, Cdrjaliu, Tunsu,
apucarA codrii cu tdranii. Pe vremea lui Caragea, lancu
Jianu devine Cdpitan de haiduci §i poporul 11 cânta :
N'ati auzit de-un Jian,
De-un Jian, de un Oltean,
De-un viteaz de Cdpitan" ?
(Alecsandri, Balade populare).
Papazoglu in 1st. Bucure§tilori zice cä acest Jianu erea
antemergAtorul lui Tudor Vladimirescu (pag. 99). Grecii
furd terorizati de ceata lui Jianu ; trupele lui Caragea it
prind §i-1 aruncd in ocnd la Telega in 1817. Evaddnd, fu
prins §i condamnat la spAnzurätoare. Doamna Raluca insd
se rugä fierbinte de Domn §i-1 iertä ; in schimb insd 11 in-
surd cu Suzana, o domni§oard dela Curte. La 1846 Iancu Jianu
moare in Caracal ca zapciu. El erea un vestit vdndtor, lua
cu carabina cu cremene uliul din sbor 2).
Din Stefan Jianu nepotul lui lancu sunt Jienii §i Ce-
zienii de azi, un Amza Jianu, fost senator de Romanati,
lorgu, Stefan §i lancu Jianu. Stanutd, care a avut mo§ia Cezieni
in Romanati, s'a numit Cezianu §i fiii sai sunt Cezienii de
acum: Demetru insurat cu Elena Bibescu, a cdrui fiicd e ma-
ritatã cu printul Const. Basarab Brâncoveanu, Constantin in-
surat cu Maria Bralloiu, Ion cu Maria Ghermani, Nicolae
cu Maria Florescu §i o sord Lelia mdritata. cu I. Oteteli§eanu.
Constantin V. Obedeanu.
l) vezi 1st. Rom. V. A. Ureche 1. pag. 109. 2) Auzit dela Col.
V. Obedeanu.
ABIII VELE OLTENIEI 301

Diviziunea proprietAtii rurale

in Oltenia la 1837 1)
de T. G. Bulat

Judetul Do lj
Stiri le din 1837, referitoare la cel mai mare judet al 01-
teniei, se atnplificA prin acelea din 1845 2). Informatiunile
noastre §i dela o data §i dela alta insä nu pot fi desAvas-
§ite, fiindca arhiva Episcopiei de Ramnic,de unde le avem,
trecAnd prin multe vicisitudini, una din cele mai grele fiind
§i ultimul rAzboi, colectia ei nu este completa. Ceeace pu-
tem constata de o cam data este cA, in §tirile din 1836 ne
lipsesc plä§ile CAmpu §i Balta, pe cAnd din cele dela 1845,
acelea a Gilortului §1 Amaradiei. Probabil cA Balta §i CAmpu
nu existau in diviziunea judetului de la 1836, in special
cea din urmA fiind incorporata la Mehedinti. Aceasta se va
verifica la timp. Pentru un moment insA ele se completeazA
unele pe altele. In §tirile din 1895 avem in plus §inumärul
familiilor, ceeace este un element important de statisticd
demografica. Am incercat un studiu comparativ intre cele
cloud izvoare, insä mi-a fost aproape imposibil, lipsind foarte
mult din termenii necesari. Pentru acest din urmA motiv,
voiu infati§a plasA dupA plasA, cu statistica ei particulara,
fainftnând ca la urmA sA ne raportAm la intregul judet.
Plasa Amaradia i Gllortul
1) Ciorarl ai pArintelui protopopului Costandin CA-
preanu.
2) Stoina mo§neni.
3) Stoenita mo§neni.
4) Pa4ani ai d-lui coconului Costache BrAiloiu.
5) To/oga? mo§neni.
9 A se vedea Arhivele Olteniel" No 1C-19 p. 105.
2) Catagrafie de toll preotii, diaconii, cant5re.tii §i paracliserii aflati
In plä§ile Câmpu, Balla §i Jiu de jos 1845", formând un registru. Al doi-
lea, din Dumbrava, Ocolu §1 ora§ul Craiova Dolj 1845".
302 ABB I VELE 0 LTENIEI

6) Slavuta mopeni,
7) Socotent a d-lui coconului DincA Zdtreanu mahalaua
Ripeti mo§neni.
8) Valu(a mo§neni.
9) Valuta de jos a d-nei cocoana Elinca GAneascgi.
10) Mleluset a thlui coconului Dina ZAtreanu.
11) Crusatu mo§neni.
12) Laureo? mo§neni.
13) Valea Boului mo§neni.
14) Ohava mo§neni.
15) Mlerea Blrnicl a d-lui stolnicu Dind ZAtreanu.
16) Talpasi a d-lui pitarului Nicolae Vladimireanv.
17) Golunbu a d-lui cAminaru tefan Bibescu.
18) Tarcas mo§neni.
19) Arndrasti a dvornicesei Catindi BibeascAi
20) Bodaestl ai d-lui paharnicu Nicolaita Brai[loi].
21) Odolenl mo§neni.
22) Pecvalea muleril de mljloc(?) mo§neni.
23) Melinegl mo§neni.
24) Spinenl ai d-lui sArdaru Grigorie Bengescu.
25) Godenl mo§neni.
26) Negoestl a d-lui SArdarului Costache BrAilo'.
27) Pometestt a d-lui Dumitrache PArAianu.
28) Addncata a d-lui Vistierul Radut Frato§titeanu.
28) Muerenl a d-lui Gligorie MurgA§anv.
29) Vlaclindru mo§neni.
30) Goestl a rAposatului slugerului Baluta.
31) Malaesti a d-lui Manolache PArAianu
32) Almilju mo§neni.
33) Mt/esti a d-lui Dumitrache Miles(u.
34) Cometu a d-Iui cluceru Iordache Benescu.
35) Murgasu sfAnta mAnAstirii Sadova.
36) Bazgarel') a d-lui Ionit5 MurgA§anu.
37) Bulzastt mo§neni.
38) Motocl a d-Iui Gheorghe BAcanu.
I) Azi In Romanati.
AMU!' ELE OLTENJEI 303

39) MIschit a sfintei episcopii RAtnnic.

40) Malciine,sti ai d-ei vornicesii Catindi BibeascAi.
41) Gdr (gill de jos ai d-ei sardaresei HristodoreascAi
Zoita.
42) Piele$tt mo§neni.
43) Valea lal Caine') a d-lui *Arban CaramalAu ipac
mahalaua ParAu momeni.
44) Grosarea mo§neni.
45) Turburea de sus mo§neni
46) Valea Calului mo§neni.
47) S'lpota de sus mo§neni.
48) Spahll mo§neni.
49) Bulbucent mo§neni.
50) Cocorova mo§neni.
51) Arpadia a sfintei mAnAstiri CAluiu.
52) Poeana de sus a d-lui Petrache Poenaru.
53) Poeana de jos a d-nei Mandi PoinAresii.
54) Florevti a d-lui Tache Orescu.
55) Cdointent ai d-lui slugeru Marcu.
56) Tantarenl ai sfintei mAnAstiri Caluiu.
57) Frato$tita a sfintei Episcopii Ramnicu.
58) Filla# a d lui sArdarului Tache Fili§eanu.
59) Rdcarl a d-lui rAposat. Costandin Oteteli§anu.
60) Tatomireal a d-lui sArdaru Tache Fili§eanu.
61) Meteu al raposatului Manolache PArAianu.
62) Brdde,5111 cid mijloc a d-lui Stefan Gioroceanu.
63) BrddeAt dd jos a d-lui Joan GArbu. .

64) Co(olenl a d-lui Ghita Cotofeanu Clucer.

65) Almaju birract ai d-lni stolnicu Alecu Condoratu.
66) $itoaia a d-lui lancu Socoteanu.
67) Mihdi(a a d-lui rAposatul Stefan Jiianu.
68) 4alnita a d-lui Ghita Opran
In total avem deci, in plasa Amaradia §i Gilortul, dupd
statistica din 1837:
I) Azi in Gorj.
304 ARM VELE OLTEIVIEI

1) mo§ii mAnAstire§ti . . 5
2) N boiere§ti . . . 39
3) . al mopenilor . 24
Total . 68

Plasa Dumbrivii
1) Copvenit de jos megie§eascA.
2) Copvenit de sus megie§eascA.
3) Copvenli de mijloc a lui lancu DAbuleanu.
4) Ghindeni a lui Dumitrache Chinezu.
5) Sacul a mAnAstirii BucovAtu.
6) Teascu a mändstirii SAgarcea.
7) Giormanu de sus a lui Costache OrAscu.
8) Giormanu de jos megie§eascA.
9) Bratovoegi a mAnAstirii Hurezu.
10) Giorocu mare megie§eascA.
11) Cacalefi megie§easd.
12) Pu(urile parte a medelnicerului MAcescu ? i mo§te-
neascA.
13) Rojigea a lancului Golfineanu i a d. Nicolae
PAianu.
14) Ucustenit de sus megie§easd.
15) Brabe(li megie§eascA.
16) acustentl de jos megie§eascA.
17) Dobreail de jos megie§easca i altor ceta§i ai bor.
18) Roba a sfitagori i CdciulAte§ti megie§eascA
19) Damianu a mAnAstirii Sadova.
20) Caldrafi a schitului Roba. .

21) Ascurzsa tot a schitului Roba.

22) Bichetu tot a schitului Roba.
23) Ostroveni a Jienilor, a mAndstirii Hurezu §1 a maidi
Precisti ot Dudu.
24) Ganglova a banului BrAncoveanu.
25) Gighera tot a r5posatu1ui ban.
26) Belcirzu a dpitanului lordache Belcineanu.
27) Calopezru a sArdarului Panait
AREUVELE O7JTENIE1 305

28) Ordnlcu a pitarului lane.

29) Padea a rAposatului pitaru lane.
30) Ltpovu rumdni ai mAnAstirii Utah,
31) Intorsura a schitului Fedele§oiu ').
32) Giubega a mo§nenilor §i a mAnAstirii Obedeanu.
33) Ciorol ce-i zice §i Galicluica (sic) a sfintei Episcopii.
34) Nedeia a rAposatului banu Brâncoveanu.
35) Mdce,su de jos a rAposatului banu Brâncoveanu.
36) Mdce,su de sus a mán6stirii Arnota i a banului Bran-
co veanu
37) Galicea a c.-co.-lui lorgu Bibescu.
38) Vdrtopu a sárd'Aresei Rusatoaia.
39) Mota(el a dvornicesei Bibeascgi, Nicolae MäldArescu
§i altii.
40) Hunla a maidi Precisti ot Dud.
41) Maglavitu tot al maiai Precistii.
42) Seth a mängstirii Obedeanu §i a lui Nicola Hagi Eng.
43) Bdtleal a d. cl. Barbu Stirbei.
44) Covelu megie§easd.
45) Catanele a manastirii Arnota.
46) Bistre(u a män5stirii Tizmana.
47) Cdrna a manastirii Arnota.
48) Plosca a schitului Hotgrani.
49) Slipata a mänästirii Arnota.
In plasa DumbrAvii gdsim :
1) mo§ii mAnAstire§ri . . . 17
2) , boiere§ti . . . . 16
3) , megie§e§ti . . . 10

4) mandstire§ti- boiere§ti 3
5) , boiere§ti-megie§e§ti 3
Total . . 49

Plasa Jiiolului I Ocolu

1) Vdrd(li a dlui Parucic loan Rue§anu.
2) Clulnita proprietatea d-lui stolnicu DincA ZAtreanu.
1) Judelul Arge§.
3
306 ARIFIIVELE OLTENIEI

3) Capu Glodului a d-lui Dumitrache Belcineanu.

4) Padea mah. fdntdna Mhz a mopenilor Ghindeni.
5) Panaghla de sus a manastirii Sagarcei.
6) Padea Panaghla de jos a d-lui Barbu Mosca §i d-lui
plod Poenaru.
7) Fantanelele a mangstirii Bocovatului.
8) Tdrnavi(a a sfintei Episcopii Ramnicu.
9) Perisoru.
10) MdrOcinele al Maid! Precestii Dudului.
11) Tenceirdiu al mAnastirii Obedeanu.
12) Sd lcu(a a d-lui Paharnicu Nicolaita Brailoiu.
13) Vela a Udri Veleanu §i Dumitra§cu Veleanu i MO
devalma§ie.
14) Plopsoru a d-lui Dinca Plop§oreanu.
15) Bocovicloru a d-lui maior Vi§inofschi.
16) Tdrpezl(a i a d-ei Elindi Bibeascai.
17) Lazu al mandstirii Brancoveni.
18) Gabru de sus a d-lui Dumitrache Filipescu.
19) Gabru de jos a Precisti ot Dud
20) Ciutura I mah Dretsasti a mänästirii Jitieanu.
21) Vdrvoru a mandstirii Bocovat.
22) Plesolu de jos a megie§enilor.
23) Mah. Plesoiu de sus a d-lui /Vlataiche Portarescu.
24) Solomonesti a d-lui Polcovnicu Solomon.
25) Milovanu a megie§tenilor.
26) Troaca a d-lui Hatmanu Vladoianu.
27) Obetitanu a d-lui gospodar Blagoe.
28) Breasta a d lui raposatu Cluceru Dinicu.
29) Cre(estl a d-lui Cluceru Dinicu.
30) Lunca a mänästirii Bocovatu.
31) PaIllula Sarbd a manastirii Jitieanu.
32) Podarl a mänästirii Jitieanu.
33) Liveztle de jos a d-ei Elincäi Livezancdi §i a d-lui
räposatu Livezeanu.
34) Ghercesti a megie§enilor.
35) $lmnlcu de sus a megie§tenilor.
36) Romanestl a d-lui Costache Argetoianu.
ARHIVELE OLTENIEI . 307

37) Albegl a mAnAstirii Obedeanu.

38) Moflea Bocovatu veicht a mAnAstirii.
39) Balta Verde a mAnAstirii Jitieanu.
40) Preajba a lu Enaiche Teodoru si a d-lui SArdaru
Nicolae Chintescu i popa BanicA ot CArcea.
41) Cdrcea a d-lui SArdaru Nicolae Chintescu i lAcuitori
deavalma.
In plasa Jiului si Ocolu gasim :
1) mo§ii mAnAstiresti . . . 15
2) , boieresti . . . . 19
3) megiesesti . . . . 5
4) 1/2 boieresti 1/2 locui-
tori deavalma . . 1
5) , una ne categorisita . 1

Total . . 41

$tirile care urmeazA cu privire tot la judetul Dolj a-

nume asupra plAsilor Dumbrava, Ocolu, Jiul de jos, Balta
si CAmpu sunt dupä statistica din 1845.
Plasa Dumbrävii
1) Obedinu, 97 familii, propietatea d-lui Ruscovski i d-lui
Blagoe Sirbov si a d-lui Dimitrie Paleo i d-ei marea pos-
tolniceasa Arghiropolina i a d-lui Dumitra§ Botrais.
2) Breasta, 220 familii, a d-lui sArdarului Costandin si
a d-lui pragorgicu Aleco frati Oteteliseni.
3) Leamna, 65 familii, a mändstirii BucovAtu.
4) Bucova(u nou, 129 familii, proprietatea sfintei ma-
nAstiri numitA Varlam din Grecia.
5) Palllula, 55 familii, a mAndstirii Jitiean.
6) Podart, 97 familii, a mAnAstirii Jitiean.
7) liveztle de sus, 105 famllii, ale d-ei k. k. Standi
Caragic.
8) Liveztle de jos, 147 familii, idem proprietatea.
9) Vdrdti, 40 familii, a d-lui parucicu loan Ruiosanu.
10) Capu Glodulut, 95 familii, al d-lui pitaru Dumitra-
che Belcineanu.
308 ABLIIVELE OLTENIEI

11) Panaglziile de sus $1 de jos, 72 familii, ale mAnAs-

tirii egarcea si a d lor Barbu Moscu i Costandin Poenaru.
12) Pcintdnelele, 46 familii, ale mAndstirii Bucovatu.
13) Vdrvoru, 294 familii, al mänästirii BucovAtu.
14) Clutura, 149 familii a mAnastirii Jitiean
15) Tancandu, 85 familii, al Obedeanului.
16) TarnavIta, 68 familii, a sfintei Episcopii RAmnicu.
17) Mardclnele, 42 familii, a MaicAi Precesta Dudu, din
Craiova.
18) Salcuta, 136 familii, a d-lui marelui logofAt al cre-
dintii Nicolai BrAiloio.
19) Plocsoru, (sic), 61 familii, al dlui pitarului DincA
Plopsoreanu i fratii d-lui i alti lAcuitori.
20) Bucoveceoru, 73 farnilii, al d-ei k k Sevasti Ruscov-
schina.
21) Vela, 112 familii, a d-lor boeranasilor Veleni, i a la-
cuitorilor.
22) Itirpezlta, 116 familii, a d-lui paharnicului
Bibescu.
23) Lazu, al mándstirii BrAncovenii.
Gabrurile de sus $1 de jos, 60 familii, ale d-lui Di-
24)
mitrache Filip, i a Maidi Precesti Dudu, din Craiova.
25) Plesolu de sus $1 de jos, 205 familii, al d lui pita-
rului Dimitrie Portarescu si Solomonesti ai cl-lui Polcov.
loan Solomon.
26) Idem So1omone$11 i-mahalaua Milovanu, 166 familii.
27) Calopdru, Ddlga i gura Ddlgii, 80 familii, ale d-lui
Aleco Dalgeanu.
28) Carpenu i mahalaoa Boca, 60 familii, propietate sär-
darul Costandin Braboveanu si a lacuitorilor, idem maha-
laua Carpenu, 75 familii, a lAcuitorilor, idem mahalaua Ge-
culestl, 24 familii, propietar lAcuitorii.
29) Cdlugdret, 111 familii, ai d-lui serdarului Dumitra-
che Pleniceanu si altiii dintre lAcuitori.
30) Gubaucea, a d-ei k. k. StancAi PAianca si a d-lui
Dina. Cotofeanu.
ARBIVELE OLTENIEI 309

31) Brabova de jos, 89 familii, a d-lui Sardarului Cos-

tandin Braboveanu.
32) Brabova de sus, 90 familii, a d-lui Barbu lzvoranu
§1 a altora dintre lAcuitori.
33) Bdlcomu, 95 familii, sau Rdchita a mängstirii Jitiean.
34) Mosna, 138 familii, a lAcuitorilor.
35) Geb1e#1, 49 familii propietar lacuitorii.
36) Caciulatu, 102 familii, a d-ei v. vistiereasii Polihro-
noaea i a d lor frati Varbiceni §i al altora dintre lAcuitori.
37) Gogo,Flta, 81 familii, a sfintei Mitropolii.
38) Gogop, 168 familii, al sfintei Mitropplii.
39) Sopotu, 107 familii, al d-lui marelui Vornic Barba
Stirbei.
40) Ba$covu, 46 familii, al d lui Aleco Georoceanu.
41) Sdrsca, 80 familii, a d-lui Clucerului loan GrAdi§-
teanu.
42) Belo(u, 69 familii al lAcuitorilor.
43) Prede#1, 191 familii, ai d-lui clucerului loan Vlädä-
eanu, tot satu Prede§ti mahalaua propietatea d- lui Anghel
Costandin i a d-lui Costache Plepianu.
44) Vdrbita, 70 familii, a d-lor boerilor frati Zdtreni §i a
d-lui rnaiorului CenAbroski.
45) Vdrbicloara, 56 Iamilii, a mAnAstirii Sadova.
46) Urdenita i Mdndstirtcea, 68 familii, propietar d.
Hristache Ple§oianu §i alti dintre lAcuitori.
47) Seaca, 214 familii, a sfintei mAnAstiri Dintr'un lemn.
Plasa Dumbravei, dupA statistica din 1845, se intpArtia
deci astfel :
1) mo§ii mAnAstire0 . . . 16
2) , boiere§ti . . . . 19
3) , ale lAcuitorilor" 3.

4) , mAnAstire§ti-boiere§ti 2
5) , boiere§ti ale lAcuito-
rilor" 7
47
 310 ARHIVELE OLTEN1EI

Plasa Ocolultri
1) Cernelele, 51 familii, ale d-ei rAposatei Mandei Vii-
soreancAi si de jos ale mAnAstirii Horezul.
2) Moflea sau Bucovdtu vechi, 31 familii, al m5nAstirii
BucovAtu.
3) Popovent, 50 familii, ai statului.
4) Balla Verde, 78 familii, a mänästirii Jitiean.
5) Preajba, 83 familii, a d lor frati Enache Costandin
Teodo.
6) Cdrcea i Prisaca, 121 familii, a d lor Hie Chintescu
§i Gropseneta:
7) Ghercestl, 102 familii, propietatea läcuitorilor i Teisu
al d-lui Toma Carapancea si Dimitrie Ceaus 5erban.
8) Pargint, 33 familii, ai mAndstiirii Brâncoveni.
9) .5emnIcu de sus, 104 familii al läcuitorilor si parte al
d-lui polcov. loan Solomon.
10) RornantIti, 23 familii, ai d-lui paharnicu Costache
Argetoianu,
11) Albe#1 i Breaza, 51 familii, ale m5nAstirii Obedeanu
si parte a d-ei Anastasie Cozma.
12) Troaca, 68 familii, a d-lui Grigorie VlädAeanu.
13) Ciulnita, 84 familii a d-lui clucerului Costandin Zd-
treanu.
14) Coovent de sus, 101 familii, propietar lAcuitori.
15) Copveni de jos, 85 familii a lAcuitorilor.
16) Co,Fovenl de najloc, 68familii, ai d-lui lancu Gheor-
ghiu Cosoveanu.
17) Ghindeni, 177 familii, ai d-lui Manache Dimitrie
Chinezu.
18) Sdcutul, 176 familii, al mAndstirii Bucovalu.
19) Teascu I Glodepz, 95 familii, a män.Astirii *egarcea
i a d-lui loan CernAtescu.
20) Cornetu, 119 familii, a d-lui CrAciun loan si parte
a lAcuitorilor.
(Va urma).
 OLTENIA FOLKLORISTICA 1

Poezii populare din Banat

culese de George Catanii.

1.
De-ar fi dorul ca padurea,
Eu 1-as taia cu sacurea,
Dar dorul e mare cane
Si nu-1 poate taia nime.
2.
Sofa' padure, padure,
Vara esti 'Ain& de mure,
Sit nu ma spuni tu la nime
Ca m'am iubit mult in tine.
Las sa, ma spuna frunza.
Ca ea mi-o Vinut umbra.
3.
Cresti, padure, si te 'ndeasa
Si-mi fa mie loc de casa,
Sa traesc cu mandra mea,
In toata viata mea.
4.
Frunza verde de masline,
Te duci, mandro, dela mine.
Tn te duci, imi pare bine,
Ca alta manduta-mi vine,
Milt mai mandra cleat tine.
5.
Frunza verde de pelin,
Hai, mandro, astazi la fan.
312 ARHIVELE OL1 ENIEI

Mane mergem dupa lemne,

Mane ploua, ca, sant semne.
G.

Uratu merge pe sac,

8i striga ma 'nec ma 'nee" ;
Frumosu merge pe apa .
Si striga di, nu se 'neacit.
7.
Vecinul cu casa mandril
Dumnezeu casa i-aprinda.
Sit arda Dumineca,
Sa se mire si lumea
De ce nu-mi da pe Nina
Ca sä ma cunun cu ea,
8.
Codrule, frunzita lata,
Vantul ploaia nu te batit,
Ca bine mi-ai prins odata:
La umbra ta mA umbriam,
Cu mandra ma sArutam,
Doamne, bine mis traiam!
9.
Pentru tine, om frumos,
LAsai cosatura jos.
Ma uitai la tine 'n fafA,
Te vazui plin de dulciafl;
Pusei cbiea mArturie
Si ma lAsai de fetie.
10.
Gaud aveam numai un dor,
Traiam in lume usor;
Azi am doua dorurele,
Al meu qi al mandrei mele
Si Doamne catu-s de grele!
Din Valeadieni, dela
lonita Manciu.
A BIIIT' ELE OLTENIEJ 313

11.
Rasäri hind de cu seat*
Cat Ii mandra pe afara.
Daca, mandra s-o culca,
On Ii räsari ori ba.
12.
Ziva nor si noaptea nor,
N'am in lume decat dor.
Ziva nor i noaptea stele,
Am in lume numai jele.
Amar de zilele male!
13.
Vai de mine, n'am opinci,
Dar dragute am vr'o cinci.
Vai de mine, cojoc n'am,
Dar dragute sapte am.
14.
Frunza verde ruptà 'n trii,
Eu cunosc firea mandril,
Ca cu cine s'ar iubi.
Si cu mine qi cu tine,
Numai sa n'o stie nime;
Si cu mine si cu altu,
Numai sa n'o stie satu.
15.
Lele, ochi de caprioara,
Dorul tau ma baga 'n boalL
Cand te vad, mandro, pe tine,
Sa bate inima 'n mine.
Ia, mandro, sofeiu 'n mana
Si vino pan' la fantana,
Cu tine sa mai vorbesc,
Dorul sa mi-1 potolesc.
16.
Toti dusmanii vreau sa mor,
Sa-mi ramana mandra lor.
314 ARHIVELE OLTENIEI

Mandra lor nu le ramane,

Ca de mor'o iau cu mine.
Ca asa ne-am vorovit
Cand prinseram la iubit.
17.
Vai, mandruto, satu-i plin
Ca amandoi ne iubim.
Fie plin si fie ras,
En de tine nu ma las.
18.
Vai, mandruta, pentru tine
Mu lte dau cu vorbe 'n mine,
Mu lte dau i multi ma 'nfrunta,
Dar eine drac ii ascultä?!
19.
Pentru mandra Maria
Mane de dulce Vinerea
Si postesc Dumineca;
Dar de-as sti ca m'ar iubi,
Nici Mercuria n'as posti.
20.
Mandra 'n sat mi s'o laudat
Ca pe mine m'o läsat.
Dar satul o stie asa:
C'am lasat-o eu pe ea.
21.
Sa-ti sarut a ta gurita
Fi-va, mandro, cu putinta?
De ce nu? eu bucuros,
Numai sa te porti frumos.
22.
Frumosu-i ceriul cu luna
Casi mandra cu cununit,
Frumosu-i ceriul cu stele
Casi mandra cu margele!
Din Valeadieni dela tankul
Simion Poma.
ARILIVELE OLTENIEI 315

Fetelor noastre
Albelele din Oiled
Aduc la fete oftid.

Frunza verde din Banat

In Zorlent la noi in sat
Sant fete de maritat.
Mu he's Doamne, foarte multe,
Dar aproape toate's slute.
Slute ele ifar prea fi,
Dacia nu s'ar rumeni.
Dar sa spala cu albele
$i-si dau si cu rumenele.
Fac albele fiecare
Cu-argint viu i aria tare
Si cu astea '§i dau pe fata
In ori-care dimineata.
Asa-s ele de albite
De gandesti ca's väruite.
De te uiti la ele 'n fata
Te prinde mila i greata
Ca nu au pie de vi45..
Viata gsa ar fi
Deacá nu s'ar rumeni,
Dar asa cä se albesc
$i fata §i-o rumenesc,
lute, iute se zbarcesc
$i curand imbatranesc,
Nimarui nu trebuesc.

Fetele cu Mt:41a
Fac la pArinil dátoria.
Voi fetite din Banat,
Cine naiba v-o 'nvatat
Graul la jidan sa.-1 dati,
Aur sa va cumpiirati,
Ca O. va coaseti cu el,
Cotrinte si laibarel ?
Nu vedeti ca-i timpul rau,
Nn-i cucuruz si nu-i grau
$i-i greu traiul de trait,
316 ABIlIVELE OLTENIEI

Nu e vremea de MEL
Nu va vedeti parintii
Cum se 'ngroapa 'n datorii
i ajung in rele stari,
De se vind a lor averi.
Darea-i grea, nu pot s'o poarte;
Voi mai vindeti din bucate ;
Le vindeti far' socoteald,
Cum jidanul v inal;
Le vindeti pr'un bagatél,
Dupa cum voeste el.
Lasati fala in pustie
O'ajungeti la saracie,
Ca de n'o lasati, ma tern
C'ajungeti sapa de lernn !
Din colectiunea lui Ananie Vuc,
perceptor In Zorlentul-Mare.

Glume cu descantece
Ras §i glume
Fie multe 'n lume
I.
A. fost odata doi insurAtei, un om si o muere. Muerea
era isteata de nu-i aflai pareche ; barbatul ei insa era cam
prostut. De 1 ce sa-i faci? asa 1-o lgsat pe el Dumnezeu §i
cam asa-i pe lume, unul bun si altul rdu, ca sà traiasca ,i
eel r5u pe langa cel bun, cä altfel s'ar prapadi.
Intr'o zi ce-i pica in gând muerii §i-i zise:
Ioane I ia ghiceste tu ce-i asta ?
Scovardate late,
Pe fereastra date,
De drAgut mancate.
Ghiceste barbate! ce-i ?
Barbatul, Mos Ii luna.
Muerea Au tucu-ti gura ta, bowie ; dar ca bine ghicisi !
II.
Alta' data era muerea cu ibovnicul in soba (odae); bar-
batul fusese dus la moara. Nu stiu ce a fácut, ca s'a in-
ARIIIVELE OLTENIE1 317

tors inapoi mai iute de cum crezuse muerea. Ibovnicul se

ascunse sub pat, cg, nu avuse vreme sa fugg,.
Muerea, and Ii veni barbatul, ii zise veselä: Bine
cá venivi, Thane, cg, am pus asara o c1oä, i ca sa fie puii
motati o sä le descant, sa fie frumovi ca tine ! Puse apoi
barbatului o covnita in cap, i inându-1 de mama incepu
a-I invarti de trei ori imprejurul mesei. Cu un bat batea
doba in masa vi descanta
Precum barbatul nu vtie,
Ava puii motati fie.
Precum barbatul nu vede,
Cauta Petra de te vterge!
In acel timp dragutul o tuli.
ILI.
Alta data bärbatul iar fusese dus de acasg, dar intr'un
tarziu veni, i cum veni hop ! in pat, ca era intunerec. Dra-
gutul nu avusese vreme sä sara din pat. Bgrbatul incepu
se nutnere picioarele in pat, 1, 2, 3, 4, 5, 6.Tu, muere !
cum de gasesc vase picioare in pat ?
Muerea: Taci barbate, nu face ; da-te jos si
mai numara odatä. Acuma aflg, numai patru picioare in
pat, vezi bine, cg, ale lui erau jos. Tu, barbate, zise iar
muerea, trebue sa-ti descant de copaniat", ea altfel nd-i
bine cu tine : narozevti, nu altà; chiar acum am sa-ti des-
cant. Culca-te jos! Barbatul asculta. Muerea puse presto el
o troaca mare, lua un bat vi invartindu-se de trei ori, da
cu batul in troaca cid descanta :
Toco, toco-nelele,
Ia-ti Petra izmenele
te du cu relele.
Ion al meu sä ramana
Curat, lumin at,
Ca aurul stracurat,
Cum Dumnezeu I-o lasat!
In vremea asta dragutul s'a cam mai dus, iar barbatul
nu a mai aflat vase picioare in pat, fiind ca i-a descantat
muierea de copaniat.
Auzite in comuna Ruginosu, judetul Caras-Severin, de la Pavel
Jurchescu.
George Citana
invttor
318 A RM. VELE OLTENIEI

Cantece din Banat

Bade, de dragostea noastra,
Rásarit-au flori pe coasta..
Rasarit-au viorele,
De focul inimii mele.
Rasarit-au ghiocei,
Bade, dor din ochii tai,
Carl O. use& ca o floare,
Odata cu lacramioare.
Bade, ce te-ai maniat?
Ce-ai cerut si nu ti-am dat?
Ai cerut pahar cu flori,
Ti-am dat gura prin stobori.
Ai cerut pdhar cu miere,
Ti-am dat buza subtirele.
Vino, bade, ca mi-i dor
Dela inirnuta: mod
Asa canta mandra mea,
Mandra mea, frumoasa mea:
Tu te-ai dus, bade, sarace.
Eu cu dorul tau ce-oi face?
Culeasg, din Toracul-Mare,
de Petru Muntean 1)
* * *

Cucule, pang albastra,

Nu-mi canta soro'n fereastra,
O. nu-s fata, nici nevasta,
Ci sunt floare din fereastra.
Eu sunt floarea crinului,
Mandra vecinului,
Eu sant floare de sub soare,
Cine ma iubeste moare.
Auzit6. de la Irina Banaduc, Petnic (Banat) i comunicata de
Lucian Costin.

') A fost publicat intai in ziarul Primavara" din Sannicolaul-

Mare, in April 1925.
rm.

PAOf 1311,
PosTr.i;vm 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0

Acte §i scrisciri din trecut

0
Clerul oltean in turburArile revolutionare
dela 1848 ')
Comunieete de C. N. Mateesext

VI.
Protopopul plaiului Novaci-Gorj, comunica episco-
piei de un preot revolutionar din Anini, care s'a ins-
cris intre volintiri.
Plecat s supune in cut] o0inta, sf. Episcopii pentru un
preot Constandin dela satul Anin4u1 din vale, plaiul No-
vaci, ca nefiind urma,tor poruncilor st. Episcopii, ce in toata,
vremea i s'a facut cunoscut, precum §i povatuirilor celor
din parte-mi i s'au propus inainte ca s pazeasch slujba
sf. biserici §i sa aiba, in sinei duhul blandetelor, nici in-
tr'un chip putinta, n'au stat ca sit se induplece la cuno--
tint,a,, ci dimpotrivA, pe lânga celelalte neorAndueli ur-
mate de dansul, acuma s'au inscris intro volintirii ce din
non se face, Inca zicand hula, asupra tahmei preote§ti.
Plecat ma rog sf. Episcopii ca pentru ne§te asemenea
preoti, care nu-§i pazesc cinul preotesc, sa se faca punere
la cale pentru cele ce va fi de cuviinta pentru dansul.
1848 Sept. 2
VII.
Arhimandritul Nichifor din Craiova comunica lui Nifon locot.
Episcopiei Rhmnicului arestarea ierodiaconului Atanasie.
M4carea urmata intr'acest printipat dela Iunie i 'Ana
la intrarea in capitala Bucure0i a imparate§tilor o§tiri este
p Vezi inceputul in numárul trecut al revistei, pag. 171.
320 ARDIVELE OLTENIEI

in deobste cunoscut, ca nu putina, lume au amagit. Si

fiindca dupa intamplare lucrurile ce tirculä necontenit in
toath tara din partea capilor ce luaserh carma oblhduirii
in trecuta lung. August au tras spre inselaciune la clubu
ce sa deschise intr'acest oras Craiova 1) si pa unii din sluj-
basii easel. sf. Episcopii.
Pentru aceasta imprejurare dar, cinstita administratie
de acum au radicat Inca de ion pa ierodiaconul Atanasie
Stoienescu si 1-au pus supt arest in cuvant et% ar fi po-
runcit intru aceasta de catre stapanire.
$i fiindat poate sa, se intample asemenea arestuire ai
celorlalti, desi pang azi sunt nebantuiti, de aceea grabesc
cu toata nlecaciunea a face cunoscut Prea Sf. Voastre cele
de mai sus spre qtiintá si sa, aduce rugaciune ca prin in-
telegere cu eine sh va socoti trebuinta, sä se pue la cale
cele cuvenite pentru apararea numitilor.
No. 362 Craiova 1848 Oct. 1
VIII.
Axhimandritul Nichifor comunica Episcopiei Ramnicului arestarea
a altor trei clerici.
Pe langa cele ce am instfintat Pr. Sf. Voastre formal
despre arestuirea ierodiaconului Atanasie, nu lipsesc a face
pi printeacest cunoscut c supt asemenea arestuire s mai
afiti si preotii Ioan Porumb cu diaconul Vasilie, amandoi
dela biserica Sf. Troita de aici si preotul Gheorghe dela
biserica Brandusa, proestosul protopopulni orasului 2).
St Acestia erau din preotii credinciosi ai protopupului Constantin
Economu (Dinca), prin cari el lucre in taina pentru partida revolu-
tionarä.
Pentru care desi am mers insumi la d-1 Filisanu ad-
ministratorul in vreo trei randuri, de 1-am rugat a-i slobozi
dela arestul politiei supt chezasia episcopiei, si deunde se
vor da la vreme de trebuinta ; insä n'ain fost ascultat ;
ba Inc a. au adaogat dumnealui, dupa invataturile altora, a
zice multe cuvinte in chip nepotrivit, i din care vazan-
du-se orb sunt aprinsi de manie pa partea bisericeasca. Ma
rog plecat ca sa fie staruinta uncle se va cuveni a sa trimite
vreo porunca indatoritoare, a inceta asemenea maltratari.
Craiova 1 Oct. 1848
1) Se numia Clubul revolutionar al CraioveP.
ARIIIVELE OLTENIEI 321

Ix.
Protopopul Craiovei Constantin raporteazd Episcopiei de Minnie
in privinta arderii Regulamentului, cmn si de clericii cari se atlau pe
acolo.
Asupra color cuprinse in porunca Prea Sf. Voastre supt
No. 637, raspunzandu-se plecat sa face cunoscut cä adeva-
rata este vestea ce au luat Pr. sf. sa Par. Mitropolit despre
arderea urmata intr'acest oraq a Regulamentului organic,
savar*indu-sa aceastli fapta Vineri la 10 Septembrie trecut
pe locul uncle sa face targul de saptamana. Iar cat despre
cei aflati de ftqa, parte bisericeasca qi mireni, nu sa poate
descrie cu ainaruntul eine anume au fost, cad intr'acea zi
atlandu-se adunarea tdranilor cu producte la tdrg, fierbea tot
popolul 1) or4ean, boieri i negustori si preotime, intre care
se prenumara ci Prea sf. sa parintele Endoxiados cu pa-
rintii arhimandr4i Nichif or ci Doroftei Jitieanul, fiind zrii
intre acestea decatre popol. Insa vreo lucrare din partea
clerului nu s'au fa'cut cleat iaraqi, dupà indemnul adunarii,
s'au cetit de catre preotul Gheorghe, proestosul oracului, o
foaie din cele publicate de catre Prea sf. sa Par. Mitropolit
pentru arderea in Bucurecti a Regulamentului qi a arhon-
dologiei. Dupa care apoi s'au tutors fiecare pela casele lor.
Craiova 4 Oct. 1848

Cartea de hotarniciel
a mosiei Chisenesti i Baltatul, facia& de 24 boeri, hotarnicii
mosnenilor din aceste sate, care eran supdrati de
Giurea Jiroveanu, care zicea cd, are ai el parte
. din acele mosii
. Din anul 1712 (7220) Noemvrle 21.

Noi 24 de boiari hotarnici, dat-am cartea noastra do

judecata Nicolii, i Ian4, i Vintila, i Nicolii, i Pato lea, i
Dumitrasco, inoneanilor den Cl4anecti i den Baltatul
pentruca avura multa Ora i galceava inaintea noastra cu
t) 14a scrieau multi carturari pe atunci; chiar si un ziar al lui
Dan Ionescu, foarte raspandit, se intitula Popo lul suveran.
2 Aeeste pltru documente transcrise de D-1 prof. N. G. Dincule-
scu, casi documentele din numarul trecut al A. 0." la pag. 180 F;
182sunt dupá originalele puse la dispozitie de proprietarul lor, prin
D-1 Ion I. Balu, din corn. Negoesti-Mehedinti. Ele ne-au fost ddruite
pentru colectia Muzeului Soc. Prietenii Stiintei", lucru pentru care
aducein donatorului viile noastre mult amid.
4
322 ARHIVELE OLIENIEI

Giurca Jiro veanul i cu Gheorghe Gostescul si CU cetasii

lor cari ziceau ca au si ei movie de mostenire intr'acest
hotar de mai sus numit si scoasera i o carte domneasca
veachie de 210 de ani en care carte Mita sit stapaneasca.
$i mai scoasera si alai, carte a sase boiari hotarnici scriind
curn ca an hotarit aceasta mosie mosii lor Manolea
ales si lor parte de movie. Cu care carte fiind de curand,
iar mosneanii de mai sus numiti ei se plansera de drep-
tate zicand cum ca, Jirovenii n'au mai stapanit inteaceasta
mosie, n'au mai stapanit nici mosii lor, nici stramosii lor,
nici ei 'Ana acum si acea carte domneasca nu e blind si
cartea acelor sase boiari iar iaste facuta in mestesuguri de
Giurca Jiroveanul fiindca sae carte; iar acel Manolea n'au
adus boiari s hotarasca, nici n'au mai pomenit nime de
neamul lor ca au mosie intr'acestea hotara. k5i au adus
inaintea noastra multi oameni batrani imprejuri cari stiu
de pe acea vreme ce scrie acea carte de marturisire ina-
intea noastra cum ca nici s'au cercat acel Manole sa ho-
tarasca sau sa stapaneasca intr'aceste mosii nici alt nimea
din Jiroveni 'Ana acum. i spusera cum ca Gherghina Lo-
gofdtul Jiroveanul, tatal acestui Giurchi, el au sezut multa
vreme in sat in Crainici, care se hotäraste cu aceste mo-
gii, §i nicidecum n'au pomenit ca sa aiba parte intraceste
mosii ce Inca si dijma au dat de pe aceale moii. Deci si
noi vazand acea carte domneasca foarte vechie i acea
carte a ase boiari de hotarnicie dovedind ca iaste rea si
nevazand serone de hotarnicie de pe obiceai am dat Giurchi
cu ceata lui i lui Gheorghe Gostescul legea tarii ca sa
jure cu megiesii dimprejur cum au ei movie bung si dreapta
intr'aceste hotara si cum ca au mai stapanit mai nainte
vreme si cum ca acele carti sant bune si s stapaneasca ;
iar ei nicidecum n'au primit juramantul ci au pus pe
acesti sase mosneni de au jurat cu 12 megiasi cu dânii
in biserica dila Crainici cu mainile pe sfanta evanghe-
lie cum ca n'au mai pomenit ca sa stapaneasca niminile
din nearoul Jirovenilor nici s'an hotarit acele roosii de
acel Manolea [rupti i Ivasco si din Brebina i Nicolae [rupt]
i Ianos Gorna, si din Ionesti [rupt] i Nicolau si din Ca-
tuni Cozma Gaman, i Patru Barzica, i Dumitru Baraceanul,
i din Plostina. Vintila Tutila, si din Pesteana Nicolu Pa-
nesculea, si din Olteni Neagoe Purdel, si din Sacelul Par-
vul. ç4i aceste hartii au fost ispravnic dum[nealui] Stämatie
vtori portar fiind de. fall si Giurca Jircveanu cu ceata lui.
Noembre 21, 7220 (1712).
AR HIVE LE OLTENIEI 323

(ss) G-ghe Pabarnic B[railoiu] (?!) (as) I,tratie Iuz. ot Closani

(ss) Barbul Cernaianul
(ss) G-ghe sin Patru Capit. Arjoca
(ss) Iovan Iuz. Balteanul
(ss) Patru Bobeia ot Padea
(ss) Lupu Miculescu
(ss) Giurca ot Izbarna
(ss) Parvul ot Comanesti
(ss) Popa Iupceanu
(ss) Preda Capitan Cernaianu
(ss) Patraaco Nistoran
(ss) Ivaaco Barbuceanu
(ss) Patru Lipareti
(ss) Vintila Grincleanul
(ss) Staico Glogoveanu
(ss) Vintila Iuz. Zaujanul
(ss) Alexandra ot Brebina
(ss) VintI1l Pervulescu
(ss) Nicolae Miculescul
(ss) Vintila Mogarul ot Pates
(ss) Stanciul Nebunul ot
Ciuperceni

Carte de hotärnicie
a 6 boeri data morenilor din C1osene0i sa stapaneasca moia lor
in pace 0 nesupftrati de Preda Capitan Cernaiann,
care cauta sit le turbnre stapanirea
Din anul 1723 (7231) fArd hind, ziva 15.

Noi 6 boiari cari am hotarit mosia Crästinistilor din

porunca cinstitei A.dministratie, dat-am cartea noastrA tu-
turor mosnenilor ot Closenesti ca sà aibd, pace de cgtre
Preda Cgpitan Cerngianul si de cgtre toti fratii lui i ce-
tasii lor pentru cg ctizAnd la maim lui un hrisov vechi cu
care au fost fãcut mare supArare acestor oameni zicAnd cg
are si el al patrglea pgmant in Closenesti si au fost [rupt 1)]
pentru care flicAnd cercare si mai gAsind oamenii Close-
nesti un hrisov au ailat c acel hrisov ce avea Cerndianii
n'au fost bun cd s'au gdsit vAndut la alte pgqi ; i dupà
dovedire el tot tAglduia care judecând asa au adus sg jure
Preda Cdpitanul Cerndianul cu frate-sAu Barbul CA iaste
hrisovul bun si stgptinesc; iar ei an zis sg jure 6 iri din
nioneni cum cd, iaste hrisovul räu si ei singuri vor da hri-
sovul in mama lor. i dupà ce au jurat 6 insi in biserica
dela G-logova ei n'au vrut sg dea brisovul ci au fugit fara
stirea noastrA. Pentru aceia am dat aceastA carte a noa-
strg oamenilor ot Closenesti ca sd-si stapAneasod [ocina].
Acesta am scris.
zile 15 7231
1723.
(ss) Barbu Iupceanu (ss) Popa Iupceanu
(ss) Preda CApitanul Zagoianu (ss) Lazar Postelnicul ')
(ss) Iancul Miculescu (ss) Lupul Miculescul
1) loc rupt in original. 2) cuvant indescifrabil.
324 A Rill VELE OLTENIE1

Cartea de alegerea §i hotarnieia

piirtflor mo§neni1or Manelti din mo0a C16,venelti, hicuta.
de arm8p1 Grigorie Ciocazan
Din anul 1811 martie 9

t Din cinstita porunca dumnealui biv vel clucer Nico-

lae Glogoveanu fiind oranduit eu Armavie Grigorie Cioca-
zanu ca sa aleg vi sa hotarasc movia Clavanevti din sud.
Mehedinti, dupa cererea movnenilor, deci dupa, cinstita po-
runca mergand la fata locului unde find adunati toti mos-
nenii cu carti i zapise ce au avut intai am ocolit hota-
rale p margine, apoi am tras movia p. trei locnri, atat
hotarul Baltatului, cat i hotarul Clavanevtii in hotaru Greu-
lui. Iar hotarul Cornivoru despre rasárit, find c n'au avut
pricina nu s'au masurat. $i de cata, suma d stanjeni s'au
gasit in fievcare hotar sa numevte atat in ocolnica ce s'au
facut cat vi in foaia chi imparteala stanjenilor ce 0, co-
prinde totei movii. Deci s'au ales in partea lui Raducan
Zat[treanu], i Mihai sin Staico, i Ion, i Costandin brat ego
(fratele lui), Manevtii cu fratii vi verii lor movie cla movie
in hotarul Baltatului in 6 curele in funia dintai dela *vale
de ant/11a 1) stanjeni 12, la mijloc stanjeni 11-1/2, la
Apus i in cureaua de al doilea de supt veant la rasarit
stanjeni 15 1/2, la mijloc stanjeni 11 1/2, la apus stanjeni
.... 2). $i in cureaua de al treilea prin anini la rasarit stan-
jeni 16 1/0, la mijloc stanjeni 15, la apus stanjeni 2); in
cureaua de al patrulea dela vale de anini la rasarit stan-
jeni 12, la mijloc stanjeni 11, la apus stanjeni..... 2) ; vi in
cureaua al cincelea delavale da valea vitii la rasarit stan-
jeni 25, la mijloc stanjeni 25, la apus stanjeni .... 2); in al
vasalea curea de la ciuciur la idsarit stanjeni 5, la mijloc
stanjeni 12 V. la apus stanjeni 2); s'au ales vi in hotarul
Cläsenevtilor, in curealele cu delnitele stanjeni 25; s'au ales
vi in hotarul Greului, alaturea cu Paunevtii la räsarit sf an-
jeni 31, la mijloc stanjeni 32 11 la apus stanjeni.......2).
Adunand apoi stanjenii s facura 144. Deci Ii s'au dat a-
ceast/ carte mai suvilor numiti Manevti ca s aiba a sta.-
pani dupa cum sa cuprinde pa semnele i pietrile ce s'au
pus neclintiti de catre ceilalti rnovneni fiiindca s'au dovedit
buna vi adevarata, movia lor aceasta.
1811. Martie 9.
Loc rupt in original 2) loc alb in original.
ABBEVELE OLTENIEI 325

Cartea postelnieului Stanen Buduhillearat

pentru alegerea din ino0a C1ajene0i a piirtilor lni Ion
Brujan en feciorii lui cu fratii lui

t Fiind oranduit de d-lor boerii ispravnici ot sud Me-

hedint't dupa cererea mosnenilor Clejenevti ca sa le hotti-
rase si sa le fax eu alegere i impazteala, la hotarele lor
de movie Clejene§ti i Cornivorul, i Baltatu, and au fost
la zi vi la sorocul ce vi-au pus movnenii cu mine, am mers
acolo in fata locului, unde mai intai aducand pa toti mos-
nenii fata, le-am cerut sa-mi arate fievte-care mosnean i
cumparatoare orice scriisoare i zapisa vechi i noi vor fi
avdnd pa aceste hotara ca sa iau curatä pliroforie §i inte-
legere sa vtiu cum le este a sä imparti aceste hotara, de
movie vi pe cati movi. Raspunsara, movnenii ca din ve-
chime cati morti vor fi fost ei nu vtiu faxa cleat s'au po-
menit stapanit intr'acest hotar trei tei mari insa un tei
Carandol cu Bucule§tii §i Manevtii, alt tei Paunevtii 'cu
Brujani §i cu Nico1icetii, i alt tei (indescif. ') Grasule§tii vi
scoasera o foae de impartala a 12 boeri hotarnici din anul
7252 si alte hotarnicii i carti de judecati ce s'au vazut la
mainile lor- Deci dupa aceste ale lor 1-5.spunsuri §i pliro-
foria ce am luat din cartile moviei s'au dovedit c. cu ade-
varat din vechime au fost numai trei tei mari intr'acest
hotar. Apoi am facut stânjenul drept dupa stanjenul dom-
nese cu care s'au tras hotarale mai inainte vreme, de am
tras toate hotarale pe cate trei locuri, dupa obicei vi din
suma ce au esit in fiescare träsura a stanjenilor in fies-
care hotar, au ales partea fievaruia mosnean i cumpgra-
tori, cine co au avut intr'aceste hotara de mostenire si de
cumparatura, dupa cum in foaia cea mare cu tra.surile si
impartala arata. Alesu-sau §i partea lui Ion Brujana cn a
feciorilor lui Cos[tan]din, i Patru, i Parvu, i Gheorghe, i
Radu, si cu fratii lui Matei vi Nicola, feciorii lui Cos[tan]din
Brujana brat Gheorghitii, i G-ligorie si Gheorghe mosie
de movtenire vi de cumparatura in Clajenesti stajeni uns-
prezece §i-un sfert, i iarasi in Clajenevti stanjeni 19 si un
sfert cumparatura veche dela Calina fata Samfirei, i in
Cornisor stanjeni 21 ; i in Baltatul stanjeni 20 sferturi 3 ;
0 in Greul stanjeni 12. 8i s'au incheiat toata suma stan-
jenilor din toate hotarale partea lor stanjeni 84 sferturi 1 ;
si iaravi s'au mai dat lui Ion Brujanä cu feciorii lui, osa-
1) Indescifrabil.
326 A RHIVELFI OLTENIEI

bit de fra-ti; lui cumpnrntoare snlisti in doun zapise infun-

date. Insä un zapis al PArvului dela leat 1775 mai 10 in
care scrie ca au vandut lui Ion Brujan stanjeni 8 in lat,
si in lung stânjeni 70 ; i alt zapis al Mani Racnn4ii cum-
nata Parvului Rácanel din anul 1775 mai 10 in care scrie
cn, au vândut tot lui Ion Brujan iar stanjeni 8 in lat, si in
lung stanjeni 70. i pentru ca sa le fie aceasta parte de
mosie stiuta uncle sh o stapâneasea Ii s'au dat aceasta
carte la mainile lor parte de mosie .stiuta uncle sa o sta.
paneasca Ii s'au dat aceasta carte la mainile lor mai su-
silor numiti Brujani ea sit aibit a tinea si a stapani partea
de mosie p suma stanjenilor ce sä aratit mai sus in toate
hotarnle cu bung, pace de entre ceialalti mosneni en asa am
gasit cu cale si cu dreptate. Aceasta scriem.
1820 Septembre 5.
(ss) Stancu Buduhaleanu Postelnic.
Iar snlistele si vaile din hotaru G-reu unde s hearaà
valea Tarinii §i valea mare sa le tinO, §i O., le imparta in
curmezis dupä suma stanjenilor ce are fiescare cum le-au
fost lor impartala mai nainte vreme.
Cornisoru merge pAna in paraul rece, dupa cern scrie
arcasu Gligore Ciocazan când au hotitrit acest hotar 1).
La hotnrnicia ce am fleut acum la dounsute säteni 1110;3-
neni din satul Clojenesti cu porunca cinstitei presidentii
s'au aratat cu aceastn. carte Gheorghe Brujeanu cu cetasii
sai si ea sa-si aibn, temeiu s'au adeverit de mine cum
iscalesc.
Nr. 42.
1849 februarie 4.
Hotarnic (ss) D. Stäncescu.

9 Adaos facut de Stancu Budubttleanu, probabil la facerea actului.

INOTE SI COMUNICAM 1

_"..._..

InscripOi din Bisericile Oltene

adunate de T. G. Bulat.

Manistirea Mamu-Vileea I)
Din dèla No. 77 annl 1835, Nov. 27, din Arhiva Episcopiei
de Rimnic, alltim :
Catastih da toate lucrurile sfintei mänástiri Man 3n, mis-
catoare si nemiscatoare, ce s'au dat pe seama cuv. Casiani
monahiei, co s'au asazat staritä in locul cuv. Gherasimei
stariti, dupa cum in launtru sa arata. 15 Ghenarie 1808.
Odoarile biserice§ti
1 sfita catifea verde veiche
1 sfitA de carton
1 stibar de carton
3 advere de carton
1 rand de procovete de atlas veichi
1 rand de procovete de matasa veichi
1 masa de matasa pa sfantul prastol
1 antimis nou
1 epitaf nou
1 poalã de carton veiche la proscomidie
1 epatrahir de custinie veichi
1. pareche recavite de custinie rosii noi
1 poala de custinie pa iconostas
Argintärie
1 sfant potir da argint
1 lingurita de argint poleita
1 zvezda da argint
1) Vezi No. 18-19 p. 192.
 328 ARHIVELE OLTENIEl

1 carstelnita da argint
1 candila da argint mare
1 discos &A argint poleit
1 evanghelie in. 2 : greceasca si rumaneasca cu fiqa in-
vierii si patru evanghelisti, de argint poleit, dosul sfantu
ierarh Nicolae da argint poleit
3 cruei imbracate cii argint si poleite
2 cruci imbracate cu argint
1 discos de cositor
1 sant potir de cositor cu toate ale lui
1 anafornita de argint
cadelnitä de 1) alamit veche
1

1 caldaruse de anima pentru aghiasma

Staria besericii
Tampla de lemn, zugravita si poleitd, lipsä cinci icoane
praznicare din cele 12
4 icoane imparatesti
1 icoana cu doulsprezece praznice pa iconostas
2 icoane imparatesti in tincla
1 epivalnita de dotia ite (?)
1 steag pentru botez
2 sfesnice mari cu facliile lor
2 tetrapoade
5 sfesnice mici de vo od
1 scaun pentru cinci paini
Cartile
1 minei mare praznicari
1 pentecostar
2 ohtoice mici
1 apostol
2 psaltire
1 trio d
2 liturghii
1 molitfelnic
Cele din casa stariti §i camera
3 icoang una Maica Precesta cu 3 galbeni turcesti la
gat de tal 5 pl. si alta santu Nicolae cu o coroana da
argint
1) De observat alternanta lui da si de.
A RIVELE OLTEN1EI 329

1 scoaqa mare noua aleasa in furculica (sic)

1 scoarp, mai mica sadea noug,
1 scoarca sadea veche
1 scoarVà mare nou a. in ochiuri
3 perine de Lana galbene, far de land
1 fasa de paplama cu antereul ei de carton nou
2 penile de land alese in lacre
1 saltea de lama plina tu land.
2 perine de panza pline cu land
3 perine ipac mici cu lama
1 lada de Brasov veiche stricata
1 lada de Brasov noul
1 paporlom (?) da basma veche
1 cersaf dà 'Danz/ veichi
1 masa, mare de panza... .....
6 sarvete de panza de ara, noi
2 ipace vechi
7 coturi panze dea groasa
1 scateica noua cu 8 clondire i trei pahare
1 sinie dd. lemn
1 solnita de cositor
4 oca canepa
1 poctinica pentru hrisoave
5 talere cositor
3 perechi cutite cu lingurile lor dd. cositor
1 solnita de lemn
1 rdzat care
Arämurile
1 cazan cu tävile lui nou
1 sime da arama mare
4 talere de anima mare
1 sinie mica da aram
1 tingire mica veche
1 tigae vecbe
2 caldari de cats 12 oca apa
1 caldare mica de oca 5 apa
1 pereche pirostii stricate
1 vatrai
1 pereche hiare ale plugului
1 sfesnic da alamd far de scaun cu mucurile lui
1 lighian de anima cu ibricu lui
330 ARSI VELE OLTENIEI

Lemnäriile
8 buti de yin seci
1 butoi de rachiu veohi
2 putinita cu trusine (sic)
1 putinic cu otet
2 butoae de yin seci
6 putini da varza insa 2 cu varza
1 hardau nou
5 putini na branza insa 1 cu branzA
2 molde pentru paine
2 saci de canep
1 sac ipac.
1 cerga de alt.].
4 ciure
1 caruta de cai neferecata iar roatele legate cu fier 1i
alte lanturi i vatrae
1 procov da par pa caruta
1 sanie noua de car
1 car da, boi legat cu elite patru cercuri, fiescare roata
qi leucile
1 lemn plugului
Vinurile
100 adeca una sutä vedre yin
12 adeca douasprezece vedre rachiu
1 vadra de otet
Zahreaua
7 chile grail chila de oca 176
42 chile porumb cu cel dala mosie Mirila ot Bals
20 oca ceapa
14 , usturoi
20 fasule
20 77
bob
Vitele
2 telegari vineti pentru carute
1 cal vanat de calarie
1 cal negru de calarie
8 boi de jug ai plugului
9 vaci mari
ARM VELE OLTEN1EI 331

3 junci de cate un vitel

7 yip"
31 adica treizeci si unu
29 oi mari si mici
4 stupi matci
1 capra
2 ramãtoare
2 matci stupi ipac ce sant la . . . .

Mo§iile
1 movie Mamu pre care iaste zidita manastirea
1 mosie Mirila ot Bals sud Romanati
1 movie Dranoveti
1 mila vinericiului din trei dealuri prin hrisov gospod
Cocorasti i Carlogani si Colibasu
Viile
1 Cocorasti cu un cerdac
1 viea da langà manastire cu un cerdac

Ecaterina Toderoiu 1)
Mai intai subliniez numele de familie al Ecaterinei To-
deroiu§i nu Teodoroiu"folosind pentru aceasta prilejul
osebitei cinstiri recente ce s'a facut Eroinei de la Jiu".
Se pune o serioasit intrebare asupra alterarei unui
nume de familie, si Inca un nume gloriticat de intregul
neam.
S'au vazut procese intre persoane ale cdror nume de
familie se asemanau perfect fonetic, desi o singura litera,
le deosebeau in scris.
Aici cazul se prezinta cu totul deosebit: vine in pre-
terqie Istoria. In viitor se va discuta daca Ecaterina Teo-
doroiu este aceiasi cu Ecaterina Toderoiu, fica sarmanilor
Vasile si Elena Toderoiu din satul Vadeni, judetul Gorj,
care asa era trecuta in cataloagele claselor primarel) si
asa
) semna Eroina, dupa cum se constata din documentul
1) A fost publicat in ziarul Neamul Romfinese.
332 ARBIVELE OLTENIE1

carte po§tala pe care d. G. Ranetti II publicA in

foiletonul Universului" din 9 Iunie cor.
Nu cumva s'a crezut ca e prea mojicesc Toderoiu",
provenit din Toader, cum s'a numit strabunul Ecaterinei?
Poporul roman taranulzice : Toader, Tudor" si toarte
mar .Teodor.. Ce ar fi sa schimbam numele lui Tudor Vla-
dimirescu in Teodor? Oare s'ar mai inatisa mintei noastre
eroul táran din Vladimir ?
Am insistat asupra acestui fapt, pe temeiul conversa-
tiei ce am avut cu parintii eroinei, cari de multe ori mi
s'au plans, iar de nume ca este stAleit : nEu zi3ea tatal
Ecaterinei ma. numesc Vasile Toderoiu ; asa sunt trecut
in rol. TatM men se numea Ion Toderoiu i pe mosul meu
II chema Toader. Iar fata noastra a fost trecuta in toate
actele Ecaterina Toderoiu i asa se isealea".
Viu la cultivarea eroismului patriotic, de dare cei in
drept : Tatal eroinei Ion Toderoiu, un om bland, dar de-
venit melancolic, prea putin vorbea. Sotia lui Elena insit,
o femee de o energie rara, un sutlet avantahil, o inteli-
genta remareabilà, insusiri care se transmiteau printr'o pri-
vire scAnteietoare, vorbea de fiica sa cu o insufletire ce-i
transforma intreaga flinta; insA cu un scepticism neinfranat
fatä de promitatorii: ea le va mangaia i lor lAtrânetele
cu un lot de pamAnt de zece pogoane, promis.
nth' IndoialA ca peste o sutd sau doua de ani, se va
invoca la contestarea adevaratei origine a Eroinei Nea-
mului" si faptul ca, daca ea ar cobori din familia Tode-
roiu, le-ar fi dat i lor un lot de pamant i un act hrisov
la mana, cum sA dadea odinioara acelor familii ce au dat
Patriei eroi.
Imi spunea Elena Toderoiu: Am crescut opt copii :
trei fete si cinci bAeti, cu doua pogoane de phmant, un
car si doi boi. Mad a intrat Caterina mea in scoala la
Bucuresti mi-a zis :
Nu mai putem s'o ducem cu saracia ; ma. due eu unde
o da Dumnezeu, ajutati-mil acum. A.m vandut boii Ea s'a
dus, i vedem ca lumea ii face fel de fel de sarbatori.
*i la noi aici cine n'o fi venit ? Cate fagAdueli nu ni s'a
dat? Ca ni se dau zece pogoane de pamant; c ni se face
casa bung, ni se cumpAra boi qi car. he'd pArinte ! Vezi
1) Mi-a spus aceasta fostul ei invatg,tor Vasile Homescu, acurn
locotenent In armatä.
ARHIPELE OLTENIEI 333

casa. Boi, ce e drept, ne-a cumpárat in locul celor ce i-am

vandut. PAmAnt? nici glie. Am auzit cä s'a dat la unii care
s'au iinbog4it din rAzboi. NouA ne-a murit bAiatul cel mai
mare in räzboi, dupa care a plecat fata ; ne-a murit i fata
tot in razboi si tot cu doutt pogoane de pamânt am rdmas.
Ba, d-na Calugareanu a venit i ne-a luat i un costum al
fetei, i toate fotografille ei de cAnd era mica si 'Ana a
murit. Drept e?"
AscultAnd cineva plAngerile acestor pArinti, rAmOne in-
cremenit i adAnc indurat de felul cum se cinstesc eroii si
cum se cultiva eroismul la noi.
Ce suflet a avut Ecaterina Toderoiu se poate in-
telege din urmatorul episod, pe care mi 1-a istorisit muma ei :
Pe valea Jiului ducAndu-se ca cercetasa dupa frate-sOu
Nicolae, a gaiit-o generalul Dragalina ingrijind de rAn4i
si imbrAcatA subtire, cu picioarele aproape inghetate. De
teamii sa nu se prapadeasca de frig, a imbrdcat-o cu man-
taua duinnealui si a trimis'o ca curier intre linia de batae
Bucuresti. CAnd a venit in casa astfel imbracata, eu cu-
prinsd de teama, am zis : De unde ai luat tu mantaua asta?
SA nu p4im ceva! Dar ea a zis : Ei ! mama d-ta nu-ti
dai sama ce preV are aceastA manta. Mi-a pus-o pe umeri
generalul Dragalina, un mare erou".
Acestea mi le-a spus mama eroinei, in ziva de 13 Ia-
nuarie a. c. la Vadeni, Iii casa eroinei.
De atunci. parinte urmeaza femeea nu am mai
väzut-o. CAnd a venit a doua oara cu ran4a, noi plecase-
rain din poruncA pentru retragere".
Am dat aceasta publicitaii cu un indoit scop : a) Sá
se revina in toate actele, la adevaratu) nume de familie al
eroinei: Toderoiu, nu TeodorDiu ; aceasta in interesul Isto-
riei, cel putin. b) SA se dea pArinVilor pamAntul fagaduit
si sa li se faca o buna gospodarie: casA bunA i celelalte,
pastrandu-se actuala casa batrAneasca ca monument istoric,
cu plaza, de marmor5. purtand inscriptia cuvenitA.
Numai astfel se va cultiva eroismul, cum a dat exemplu
asa de frumos marele erou generalul Dragalina, imbracand.
pe eroina cu mantaua lui, casi cum ar fi zis: vom fi a-
mandoi pe un loc in lumen eroilor Neamului.
Altfel toata cinstirea Ii pierde din valoare, daca nu
poate lasa loc chiar la comentarii neplacute.
Pr. D. Lungulescu.
334 A RBI V E LE 0 LTENIE1

Dela fra-tii Comlorni

Apelul pe care il publicam mai jos este un strigat mai
mult pentru dreptate si omenie, un strigat de acele pe
care in fiecare zi aproape le auzim reinoite, stáruitoare si
desesperante si de care constiinta noastra se revolta pang
in adancurile ei.
Alaltäeri citeara in Gazeta Maramuresana," din Sighetul
Marmatiei cum se plang oamenii, ea pasunatul munttlor s'a
dat cu arenda de care ocolul silvic din Poenile, Inca din
primavard, unor evrei, si ca acestia platesc erariului 2
lei de oaie, in vreme ce ei le iau bietilor locuitori ate
140 lei de cap de oaie, plus jumatate din laptele oilor !!!
Ieri Gorjanul" din T.-Jin relateaza cum un dezertor
de razboi din armata noastra, stiut de toata lumea ca
atare, dupa para caruia Nemtii pe care i-a slujit sub ocu-
patie au asasinat 11 fruntasi romani din Gorj si Mehe-
dinti, astazi se plimba liber in trasura prin strazile Tg.-
Jiului, avand pe capra un soldat activ ca vizitiu soldat
trimes la coasa" dintr'un regiment din Craiova la mosia
acelui boer". Dezertorul, care are un deget rupt de o
moara pe cand lucra in slujba dusmanilor, e calificat ofi-
cial invalid de razboiu" si are deci pensie si carnet de
caltorie cu taxa redusa de 75 0/0 la caile ferate!!!
Iaca si apelul semnat de Primarul comunei Comlosul-
Banatean si de Protopopul locului, Dr. Stefan Cioroianu :

Frati Craioveni !
Streimosii nostri au venit din bdtrdna si glorioasa Cra-
iova in secolul al 18-lea si s'au asezat in Comlosul-bandlean,
aproape de gurile Muresului. Credem cd nu e lipsd sd in-
sirdm cu deamdnuntul toate suferintele pe care le-au indurat
strdmosii nostri, noi nepotii lor, pad ieri alaltdieri in tard
strdind, jiind aceste suferinte bine cunoscute. Atilta voim sd
spunem, cd zadarnice au fost toate persecutide strdinilor, pen-
trued noi ne-am pdstrat graiul curat romdnesc, legea si datinele,
Pdmdntul in care am pus odatd fierul plugului s'a jacut
frate cu noi fi nu I-a mai luat nimeni din mdinile noastre.
Lupta noastrd pentru neam si pentru lege de aceia a lost
incununatd cu succes, fiindcd ne-a ajutat Dumnezeu si am
purtat in &Inge insusirile frumoase ale fratilor din Craiova.
4.811IVELE OLTENIE1 335

Acum dupd 160 de ani vd cerem cu toatd dragostea frei-

teased ajutorul qi suntem convin0 cd glasul nostru de stri-
gare amarnicd i jeloasd va fi ascultat de voi. Este vorba
de mo0a macedo-romanului Nacu. Oltenii din Comlopl-
bandtean, risipiti pand in fabricile inecdcioase ale Americei,
au pus ban !angel ban §i au cumpdrat mo0a boierului ma-
cedo-roman Nacu, fostd pe vremuri averea lui Ioan Corvinul,
cu prep de 20 milioane.
Strdinii, aliati cu unit Romani de ai noVri, ne-au intentat
proces. Ei nu vor al lase pdmantul, pe care noi I-am muncit
ca robota0 i azi 1-am pldtit cu bani grei, sd fie al nostru,
ci vor sd ne etude, de0 zacem in granitd ca grdniceri ; ei
vor sd ne clued la sapd de lemn acum, cad am ajuns in
tara noastrd romaneascd. De aceia rugdaz toatd suflarea
romaneascd din Craiova sd ne vind intru ajutor cu sfatul i
cu fapta i sd ne ajute in lupta noastrd cinstitd 0 roma-
neascd. Toti acei far(? Craioveni, cari mai au sim( de frate
i vor sei ne scape de primejdie, sunt rugatt sei se intereseze
de amdnuntele acestei clzestiuni la primarul comunei noastre,
loan Drdguescu.
Comlopl-blindtean la 6 Julie 1925.

Notite astronomice
I
In cursul hmei Aprilie, au fost mai multe fenomene
ceresti on privire la planete, lima sau stele, din care mai
importante au fost observate urmatoarele:
1) Conjunctia tut Saturn cu Luna, in seara zilei de 10
Aprilie, ora 21, fiind luna plina. Planeta nu s'a vazut la
intrarea in conjunctie, dar s'a observat bine la esire din
dosul lunei; ambele se gaseau la rasarit.
2) Conjunctia tut Jupiter cu Luna, in seara zilei de 15
Aprilie, ora 19, luna fiind in ultimul patrar la esirea din
conjunctie. Planeta era observabila ca un luceafar luminos
spre rasärit.
336 ARBIVELE OLTENIEI

II
In luna Main au fost observabile urmatoarele fenomene
de aspect ceresc, intre planete i luna, mai principale :
1) Conjunctiune intre Saturn fi Luta (ziva 8 Maiu, ora 3
noaptea). Fenomenul a fost observabil numai inainte de in-
trarea planetei in conjunctiune cut luna, de care s'a apro-
piat ; mai in urrnà din cauza nourilor care se formase, res-
tul nu a mai fost vazut.
2) Conjuncliune intre Jupiter ft Luna- (ziva 13 Maiu, ora
3 noaptea). Fenomenul a fost vitzut mai tot timpul, iar
planeta a trecut in conjunctie la partea inferioara a dis-
cului lunar. Ambele se miscau dela rasarit la apus.
III
In vara aceasta, planetele observabile sunt :
Jupiter, vizibil in hemisfera cereasca australa, aproape
toata noaptea ; Saturn, observabil pana dupg miezul noptii ;
Venera, care se vede seara spre apus.
Cu o luneta astronomica obisnuita, avand obiectivul cu
un diametru 0,05-0,08 in. se pot observa aceste planete
in spre miazA-zi.
1) Planeta Jupiter (Joe) se vede rotunda, stralucitoare,
avand 4 sateliti vizibili in juru-i, care se schimba ca pozi-
tiune la interval de cateva zile. Ei sunt: Io, Europa, Ga-
nymede i Callisto.
Jupiter rasare seara la rasarit, i apune dimineata
spre apus.
2) Planeta Saturn se vede putin mai mica, avand in juru-i
inelul s5n luminos. Ea apune chip/ miezul noptii.
Ambele aceste planete, cele mai mari, se -yid cu ochiul
liber, dar Mrä sateliti sau inel.
3) Planeta Venera se vede stralucitoare la apus, dupit
apusul soarelui, vre-o 1/2 orit, apoi dispare sub linia ori-
zontului
Tazde tunei in (unite Tulle si August am. sunt urmatoarele :
Iulie: 20-27 luna noua.
August : 4 August, primul pltrar.
4 August-11 August, luna piing-
11 19 , ultimul patrar
19
77

, 27 77
lunä noua.
primul pätrar.
27
Alex. 1 Popesen
Inginer
ARHIVELE OLTENIEI 337

Din comuna Benge§ti-Gorj

D-nul Alex. Grigorescu, fost presedinte al Bancii populare Staicu
Bengescu" din Bengesti, pe care D-sa a infiintat-o in 1907, fiu de
preot i coboritor din clacasii acestei comune gorjene, a isbutit a
face ca Bengestii sit fie declarati ca localitate istoricA,asa cum am
inregistrat faptul la Rithojul nostru din. numarul trecut, pag. 239 a
Arhivelor Olteniei".
D-sa, care de multa vreme se ocupg. de istoria trecutului Ben-
gestilor, ne trimite o notitA despre istoricul acestei comune, din care
reproducem urmatoarele :
In comuna Bengeati s'a faurit la inceputul veacului al
18-lea miacarea nationala din Oltenia, pentru conservarea
neamului. Aci s'au dat luptele la 1716, in canapia Bengea-
tilor, intre militiile din Oltenia, conduse de Capitanul
Barbu Bengescu-Obedeanu ai Strambeanu (fost secretar al
lui Vod5. Brancoveanu), contra ostaailor trimiai de Domni-
torul fanariot N. Mavrocordat.
In campia Bengeatilor, deasupra Ulmetului, este ai o
movilá numita Gorgan", sub care dorm in pace osemintele
vitejilor noatri gorjeni cazuti cu cinste in cmcnirile acestea.
Lane. temelia fostei biserici din 1604 cladita de Amza
Bengescu, mare ban, ai Mihai Bengescu, fost spatar sub
Mihai Vod5. eel Viteaz, se afla actuala biserica istorica, din
1729 ; aceasta e legata cu curtea veche a palatului boie-
rului, intru fericire adormit, Staicu Bengescu, palat cladit
odata cu biserica ai mai vechiu cleat cunoscutele cule bo-
iereati din Curtirara, Pojogeni i Groaera.
Palatul din Bengeati e construit dupa modelul palatului
domnesc din curtea veche a Targoviatei, cel cladit de Voe-
vodul Petre Cercel. Forma clädirii, fatada, dosul, man--
mea incaperilor, a coridoarelor, beciurilor sunt intocmai
ca ai ale palatului domnesc din Targoviate. El este sin-
gurul monument istoric din judqul Gorjiu, i chiar din Ol-
tenia intreaga, pastrat Inca destul de bine in forma lui pri-
mitiva. Si cum in timpul din urrna nefericitul proprietar,
Dr. G-rigorie Pociovaliateanu, ;1i-a instrainat moaia cu curtea
se palatul la alto neamuri, cari vand pe capete din moaie,
tocmai pentruca palatul ai curtea sit nu fie daramate sau
stricate dupa capriciul cine atie cuiComisiunea Monumen-
telor Publice din Ministerul Cultelor i Artelor, prin deci-
ziunea ei, intarita cu Decretul Regal No. 302 din 1925, a
declarat acest palat de monument istoric, in urma interven-
5
338 A RHI VELE 0 LTENIEI

tiunei D-lui Grigorescu, sprijinità de bungvointa D-nului

Prefect al judetului.
In 17 Main 1923 facgradu-se, dupg cererea mea, desgro-
parea ctitorilor fondatori din biserica lor, in prezenta D-lui
Virgil Draghiceanu, Secretarul (Jomisiunei Monurnentelor
Istorice, s'au ridicat din morminte §i s'au luat pentru Mu-
zeul National vestmintele lucrate in stil bizantin, ggsite
intregi §i alto odoare, bine conservate, dela inceputul vea-
cului al 18-lea. Aceste odoare sunt, poate, mai pretioase
decAt cele domnesti, gásite la Curtea de Arge§1).
Si nand odatg va fi sg, se infiinteze un Muzeu regional
al judetului Gorj, sg speram cg aceste odoare se vor in-
toarce la locul lor indicat.
Alex. Grigoreseu-Bengelti.

1) D-1 Draghiceanu a binevoit a fagadui pentru revista noastri

un articol consemnand rezultatele acestei desgropari, cu observatiu-
nile D-sale.

111T,;'.

- - ,!,,q*

.., ° ° 0.....1-_:,er'94°,,,v, 7.; ---5-774'..-4 -s. -°- , .

-0 ,44"Vegi-
A '-,T,... .-
7. + ,
. 1..1, . ' = - 0-4 '
-- --"''''''''''k -=' '.',W....4;
: F,'Ii"- -- g::1:,:-..- : '
.
. .. .. .
,
.,,,, ,....- .......... ..,,,;.,.,t

natal. Obedeanului din Craiova.

 LW/MOLT/MLA-
- ,
M*area culturala
in Craiova
Cu vara aceasta torida, orice mani-
festare culturala a incetat in orasul nos-
, Ro5rErwr4. tru. Aceasta in aparenta cel putin, in-
*-- trucat Biblioteca Aman stà deschisa
de astadata studentilor ce-si preparà
examene, iar la Teatrul National se lucreaza cu neobosita
ravna intru pregatirea stagiunei viitoare.
Singurul lucru de seama ce are datoria sa inregistreze
de aceasta data rubrica de fata cu regretul doar de a-I
face in intarziere este:
Expozitia de Industrie casnicl, organizata de Liga Natio-
nala a Femeilor române", cu prilejul tinerei congresului
anual al acestei societati la Craiova, in zilele de 30 Mai si 1
lunie, congres care a avut o deosebita stralucire prin asis-
tenta M. S. Reginei Maria a Romaniei, prezidenta de onoare
Ligei.
Expozitia aceasta este- datorita doamnelor craiovence care
sunt in fruntea acestei societati, si in primul rand inimoasei
si vrednicei de toata lauda Doamnei Eugenia C. Neamtu,
cea care a mai organizat si alta data asemenea mani-
festari artistice la Craiova ajutate fiind -si de contributia
de munca meritorie a sectiunilor Ligei din celelalte capitale
ale judetelor din Oltenia, precum si de D-1 inginer A. Vin-
cenz. Ea a fost oranduita in cele sapte saloane de sus ale
palatului BAncii Comertului si a stat deschisa vreme de cloud
saptamani.
340 ARIIIVELE OLTENIEL

Sala cea mare a Doljului cuprindea o colectie a-

leash' de covoare vechi uncle de peste 100 de ani olte-
nesti, cu motive florale si uneori cu chipuri de oameni, pa-
sari sau animale. Scoartele acestea bine batute, in culori
discrete, armonizate, si pe care vremea pusese patina sa,
incântau ochii. Cateva dintre ele au servit ca model de imi-
tat si motiv :le inspiratie Doamnei Vincenz, al cdrui atelier
e un mic muzeu, si D-relor Vasilescu si Trutescu, maestrele
care conduc atelierele ce Liga Femeilor romithe are insta-
late in orasul nostru, peste drum de postä, unde luereazii 20
fete la covoare si 12 la tesaturi. Covoarele copiate de dom-
niile lor sunt de o perfectiune artistica admirabila, intrucht
isbutesc a imita exact nuantele perdute si invechite ale
scoartelor ramase din batrani. Deopotriva erau de admirat
si caramaniurile iesite din aceste ateliere, precum si tesatu-
rile, cusäturile si alesaturile lucrate aci.
Sala Romanatilor cuprinde, pe langa chilimurile frumoase-
si finele tesaturi, o eclectic interesanta de fuse, furci, plosti
si olarie veche, apoi cojoace, ii si oua incondeiate.
Gorjul aducea o nota originala, prin instalarea intr'un
ungher a unei vetre tariinesti adevarate, cu cotlonul si cor-
lata ei de lemn inegrita de fum si de ani, cu clildarea de
tuciu atArnata deasupra focului, cu scauneciul, piva de pi-
sat sarea, lingura si mestecaul de lemn. Nu lipsea nici bli-
darul increstat, cum nici pedelaturi caracteristice obiecte si
mobile de gospodarie batrâneasca, lada inflorita de pastrat
toalele si zestrea fetelor, urcioare pantecoase, apoi prapure,
icoane, ghioace nastrusnice si arme de tot felul.
0 mentiune speciala Doamnei Schileru din Targu-Jiu..
organizatoare a sectiunei respective din aceasta expozitie.
VAlcea si Mehedintii au expus chilimuri, fote, valnice, ii,
camasi, marame, opreguri, zavelci qi alte felurite produse ale
artei casnice oltenesti.
Ideea de a fi impartit produsele acestei arte pe judete,
este deosebit de fericita. Ea permitea sa se observe mai usor
acele deosebiri de nuante, nu de desen, care caracterizeaz1
chilimurile si covoarele lucrate in regiunile. de munte (cu
culori mai tari), feta de productiunile sesului oltenesc, mai
ddicat nuantate.
Un salonas era rezervat mai mult artei bisericesti. Ad.,
pe liinga profanele paftale, vase de flori ori pentru ars mi-
rodenii, era o bogata colectie de icoane, potire, cadelnite,
obiecte de cult sculptate in metal, carti bisericesti legate ca
A I? Ill VELE OLTENIEI 341

pe vremuri qi uVe frumos sculptate ale altarului dela schitul

Dobrita-Gorj.
Pomenesc ca interesanta i colectiunea de unelte i o-
biecte de gospodhrie (reduse in mic unele) a D-rului Laugier,
cum i papuVe sale ; acestea din urma. interesante mai mult
ca intentie deck ca realizare, intru cat pentru un muzeu et-
nografic, cum am visa i noi unul in Craiova noastra, nu
se pot concepe deck manechine in marime naturalà, pe care
s'ar imbraca costumele oltenWi. Caci ce se poate reda, in
proportii aqa de midi, din frumusetile de desen §i culori ale
cam4ei, fotei, cojocului ori maramei de pe o asemenea
piipue, or catrA bunavointa ar pune cei ce le-au confectionat?
In marginea acestei mostre pur oltene§ti voi mentiona
si lucrurile cmäi, bluzi i mai ales rochii expuse
do D-na Farc4eanu din Bucure§ti, din al cdrui atelier au
ieit adevarate giuvaeruri artistice de gust, isvorite din imi-
tatia artei noastre tarane0.
Fortunato.

Din T.-Severin
La Castrul roman din acest ora§, castru aezat la piciorul
podului lui Traian, se fac actualmente sapaturi partiale qi
anume in patrimea nord-vestica.
Acest castru a mai fost säpat de Gr. G. Tocilescu, care
i-a descoperit zidurile, portile §i turnurile imprejmuitoare,
precum i parte din sträzile interioare, din locuinte qi alte
constructii.
Tocilescu a ajuns la concluzia ca se disting la acest
castru trei epoci : a lui Traian, a lui Constantin cel Mare §i
a lui Justinian, ace0a doi din urma refdcand cetatea pe
locul celei anterioare §i cu materialul cules din ruinele ei.
Sapaturile actuate se fac in cea mai mare parte pe te-
renul acoperit de pamantul rezultat din sapaturile lui Gr.
Tocilescu.
Vom da in numerele viitoare pentru cetitorii Arhivelor
Olteniei" o descriere amanuntita a insemnatelor ruine ale
podului, ale castrului §i ora§ului Drobeta, dupa descoperirile
.anterioare §i cele recente.
A. B.
342 ARHIVELE OLTENIEI

Intemeierea unui Muzeu Industrial

la Lugoj
Este de obste cunoscut cd principalii factori, care con-
tribue la desvoltarea unei tan, §1 care-i fac taria si boggia..
sunt : Indusbia, Comertul si Agricultura.
Romania, astdzi intregitd, a lost hdrdzitä, prin bogd-
tiile naturale ce posedd, sã poata prin mijloacele ei firesti
sä contribue cu prisosintà la desvoltarea ei economica, care
atrage dupd sine, pe langd belsugul tuturor, locul de trunte-
ce trebue sd nazuiasca a ocupa in lume orice lard con-
vinsd de menirea ei.
Insa, pentruca factorii amintiti sa-si poata pune in va-
loare intreaga lor putere, trebue sã fie ajutati de muna,
de culturd, de dragosle de neam.
Toti trebue sd lucram, frebue sä ne sträduim in toate
directiile, si contribuim fiecare dupd mijoacele noastre, sa
ridicam, sa. ajutdm, sä cládim necontenit, sä sprijinirn acesti
factori sa-si indeplineascä menirea lor pretioasa.
Bazati pe aceste principii, pe acest crez, am crezut de-
datoria noastrd, sh ludm initiativa intemeierei unui Muzeir
Industrial permanent in Lugoj, care sd arate in tot momentul
munca §i activitatea industriald a acestui frumos judet in-
zestrat de Dumnezeu cu toate bogatiile.
Acei ce se intereseazd de primul dintre cei trei factori.
anume Industria, vor putea admira in acest Muzeu, frumoa-
sele rezultate la care s'a ajuns in industria ferului, a sticlei,
a lemnului, a pielei, etc., si sper cd fiecare va fi mandru
cd in tara lui, in acest colt al frumosului Banat, o prisacd
compusd din peste 44 stupi fabrici lucreazd neincetat
si cu ravnd in toate specialitatile, pentru a fabrica mierea
si ceara, atat de necesard, vietei noastre economice.
In acest inceput de Muzeu, pentru care s'a pus toatd
staruinta ca sd fie cat mai complet, au expus produsele lor,
fie asezate in vitrine, table, tablouri urmAtoarele fabrici.:
Uzinele Resita, Uzinele Nadrag, Fabrica de sticld Losch-
Tomesti ; Fabrica de articole de lemn fume Mundus,
Balta-Saratä, Caransebe§ ; Cariera de marmord I. Biebel-
Rusca ; Fabrica de otet §i acid metylic Margina, comuna
Margina ; Firma Rusz fiul, lemndrie, parchete, Lugoj
Fabrica Beumel & Steiner, Co. Lugoj, licheruri; Kovacs &
Polgar, Lugoj, fabricd articole ciment; V. P. Popa, filiaturd
ARIIIVELE OLTENIEI :343

de mdtase, Lugoj; Textila" S. A. Lugoj, fabricd de postav;

Industria de Petrol, Orsova ; Fabrica de piele Gero & Kar-
man, Bocsa; Fabrica de calapoade S. A. Lugoj ; Fabrica de
piele /Vlihut & Holet, Caransebeq; Fabrica de calapoade
Hecker & Petrovsky, Lugoj; Auspitz-Schluiger, Institut grafic,
Lugoj; Dusan Milosevici, Rusca, fabrica de sape si topoare ;
Fabrica lng. Masseu, Rusca, cutite ; Corcana" S. A. fabrica
de butoae si articole lemn, Caransebes; I. Habereru, fa-
bricd de sape, Ciresa; I. Sidon, Lugoj, fabrica cutii de ti-
nichea emailatd ; Partos & Co. fabrica de tigle, Lugoj ;
Moara artificiald S. A. Lugoj, fabrica de tesaturi, pârad
taraneasca ; Prima fabricd de perii si mdturi, Lugoj; Hilt!,
Schramm & Co. fabricä de pluguri si sape, Toplet.
Sperdm cd in curdnd toate fabricele sd fie reprezentate.
Am crezut cd este bine ca odatd cu deschiderea acestui
Muzeu, ce a avut loc la 5 Iulie a. c. In sala mare a Pre-
fecturei, pusd la dispozitie in mod provizoriu, pAnd il vom
muta in localul Camerei de comer!, ce este in curs de in-
fdptuiri, sa organizam §i o Expozitie de lucrdri manuale ale
scolilor profesionale, normale si primare, pentrucd suntem
convinsi cd munca practica, pornita din scoald, contribue
foarte mult, mai tdrziu, la indrumarea spre meserii, spre
injghebarea de ateliere care ajutd enorm la complectarea
productiei marei industrii.
Avem credinta cii. initiativa noastrã va fi o bund sd-
manta aruncatä pe ogorul muncei §i prosperdrei acestui
Jude! si oras, si acest Muzeu, pe langa di va ardta tuturor
industriile judetului nostru, dar va ti §i o icoarid, un im-
bold pentru tinerele ylästare care, cercetându-1, le va its-
coli poate la mai adeväratele lor aptitudini §i se vor in-
druma Cali mai multi spre meserii, spre munca construc-
tivd, atat de productivd si atAt de necesard tarei.
Pentruca elevele si elevii si mai cu seamd orfanii de rdz-
boiu sd fie incurajati, stimulati spre meserii, s'a Impartit
premii In valoare de 12.500 lei, pentru lucrdrile cele mai
bune.
Al. P.

1) Acest articol ne-a fost trimes, dupa solicitarea noastra, de D-1

Al. Petit, Directorul Banc& Nationale a României din Lugoj, din a
carui vrednica de laucla initiativa se intemeiaza acest Muzeu.
344 A RHIVELE OLTENIE1

Rabojul nostru
Un act de generozitate. In vrerriurile de saThatic
egoism §i de materialism murdar, in care ni-i dat sa traim,
un gest datätor de noui nadejdi aflám c s'a petrecut
in comuna Hurezani, din judetul G-orj : proprietarul Nicu
I. Mutulescuurmas al unei vechi familii de boeri mosneni
din Gorja dat in mod absolut gratuit §i far& nici un fel
de pretentiune, embaticarilor de pe mosia sa, embaticurile
ce stapanean, IntArindu-i ca buni stapani ai buca:tii de pa-
mant si a colibei lor.
Din ziarul (orjanul").
* *
Un profesor a murit de foame.De necrezut in pi-
mul moment, acest fapt este totusi riguros adevarat §1 a-
runca o deprimant lnminá asupra soartei tragice, pe care
o au in zilele noastre unii slujitori ai statului.
Inv4atorul se nurae§te Vasile Cosma, §i a murit de
foame,dupa 36 de ani de serviciu in invatamant.
(Dintr'un ziar banatean).
* * *
Bulgarii disting un invatat roman. Iustitutul an-
heologic bulgar a ales in unaninaitate ca membru corespon-
dent pe d. profesor Stoica Nioolaescu din Bucure§ti, cu-
noscut ca un vechiu cercetator al hrisoavelor noastre §i
invatat istoric, specialist in slavisticä.
*
Preotul Ion Maximilian, din corn. Stupini din Ardeal,
en prilejul serbarilor jubiliare ale liceului Andrei aguna,
din Brasov, a -Rout o danie de un milion de lei acelei in-
stitutii culturale, care si-a serbat cei 75 de ani dela infiin-
tarea sa mai tuna trecuta. i aceasta suma constitue in-
treaga avere a acestui cuvios cinstitor al culturei.
* * *
Un gest oficial frumos. Cu ocaziunea instalärii P.
S. S. Dr. Grigorie G-. Coma ca4 episcop, societatea muzi-
cal/ Doina" din Timi§oara luand parte efectivä atat la ser-
viciul divin in biserica, cat si la concertul aranjat in onoa-
rea P. S. S. In palatul cultural din Arad, de fata fuind si
D-1 Ministru ad Cultelor Lapedatu, D-1 Ministru a binevoit a
dona acestui cor ca semn de incurajare suma de 10.000 lei
 rT 4,4".Y 5,1

G1.,". 0 . 0 v 0 00

PLT..
In rubrica de fata se fac dari de
seamä asupra cartilor 1 publicatiu-
nilor ce se adreseazi Redactiei, sau cel
putin se mentioneaza aparitia flecdreia din ele.
Du nouveau sur Constance tImpurie a lui Ion Ducas, ea fu
de Hohenstaufen, imperatrice grosier tratati, de urma§ii impe-
de IVicee 1) este comunicarea, de- rialului el, sot, consideratà ca un
osebit de interesant5, lama la con- fel de prizonier5, nu qea din a-
gresul bizantinologilor de anul tre- ceastä situatie tristä, decal in ur-
cut, de d. Coast. Marinescu, pro- ma cedArii generalului Alexis Stra-
fesor la universitatea din Cluj. tegopulos, care fusese luat prins
Aceast5 contributie face parte de Manfred, fratele Constantei. Din
din o serie de lucruri extrem de nou la curtea fratelui sAu, yes-
importante, aflate de d-sa in ar- titi curte, pe care tatil lor o Im-
hiva Coroanei de Aragon", din podobise cu toate exotismele vre-
Barcelona. Impresionantà prin vi- mii fatalitatea o minima. Carol
cistitudinele vietei sale este acea- d'Anjou sustinutul Papei, distra-
stà coborAtoare a faimoasei fami- gea puterea de sud a Hohenstau-
Ill de Hohenstaufen ilor, care prin fenilor, prin lupta de la Benevent
reprezentantul sAu Frederic II, se (1266). Constanta lud din nou dru-
complAcea a till In sudul lnsorit mul pribegiei; de asti data in
al Italiel. In luptele cu Papalitatea, Spania, la nepoata sa Constanta,
Frederic II mergea pant a m5rita cAsAtoritA cu infantele Don Pedro.
pe aceasta hid a sa, Constanta, cu Viata ei se termini In ordinul cA-
ereticul bizantln, impAratul Ion lugAresc al sf. Narvara. Dota sa la
Ducas Vatatztis, 1244. Nef atria In mAritipl cu Ion Ducas se pare a
aceastA c5s5torie, dupA moartea if fost deosebit de InsAmnat5. Ea,
dupA documente, II fusese garan-
1) Extras din ,Byzanlion", Revue inter-
nationals des etudes byzantines, Tome tata, §i de aceea Constanta o re-
I. Paris Champion-Liege V. Carmanne clamase de mai multe ori Privi-
1924. legiile sale le Iasi la moartea sa
346
regelui lacob II de Aragon, care
numai dupa 9 ani, le cerea Curtii
imperiale bizantine. Andronic 11,
basileul din Constantinopole, ras-
pundea ca la plecarea imparatesel
vaduve, tatal sail Mihail Paleolo-
gul ii (Muse tot. Urmarea aces-
tel discutii nu o cunoastem. Mar-
turiile ne lipsesc. Autorul nostru
crede pe drept cuvant ca, proba-
bil, avand In vedere lnsemnatele
relatiuni comerciale intre Catalo-
nia si Bizant, Jacob va fi renun-
tat sa mai insiste. Invatatul nos-
tru a flat In arhiva Barcelonei: 1)
un act prin care Mih. Paleologul
garanta fondurile fixate odinioara
de Ion Ducas Vatatzes sotiei sale
Constanta, and ar reveni din Si-
cilia, tn imperiu bizantin; 2) do-
cumentul prin care Constanta ceda
drepturile sale regelui Jacob 11 de
Aragon ; 3) scrisoarea de recoman-
tie data trimisujui catalan la curtea
bizantina, pentru a le reclama si
scrisoarea o:iginala, prin care An-
dronic 11 Paleologul raspundea. Pe
baza acestor documente analizate
stiintificeste de autor, Virile pu-
tine, ce aveam pana acum, s'au
completat in chip fericit. i aci
este meritul cel mare al d-lul Ma-
rinescu, In colaborarea adica cu
stiri pretioase la istoria universala.
T. G. Mita&
Clasele sociale in trecutul
romanesc, de I. C. Filitti, (ex-
tras din Convorbiri Literare") este
un rezumat al studiului, In curs
de publicare in Arhiva p. stiinta
si reforma socialA".In foarte con-
centrata expunere a unui subiect
vast, D-nul F. porneste dela con-
ARH I V E LE 0 LTENIEI
statarea a trel faze observabile In
evolutia claselor sociale românesti,
cercetand Istoria noastra de la in-
ceput si Oa la epoca desfiintarel
privilegiilor de clasa , anume :
1) Oa la aparitia Turcilor la ho-
tattle noastre, 2) faze incercuirei
principatelor de catre Otomani si
3) a penetratiunei apusene in O-
dle romanesti.
In epoca cea mai veche ailam
doua clase sociale : proprietaril de
parnant si muncitorii asezati pe
pamantul celor d'intai. La Inceput
proprietatea aceasta apartine In
Indiviziune familiflor care coboara
din acelas stramos. Sefii de famine
sunt chemati cneji la Bulgari Inca
din sec. IX. In Muntenia, cum
reiese din cele mai vechi docu-
cumente, cneazul era numit judec"
cu Intelesul de om liber, sau
jude", cu sensul de stapan al
serbului, la care se zicea judet"
in Moldova. Catesitrei terment co-
respund lui judex" latinesc, nu-
me dat functionarilor Romei In
provinciile imperlului, sau admi-
nistratorului marelui proprietar ro-
man absenteist de prin aceste lo-
curi.Proprietarii sunt numiti mos-
neni", apoi megiasi", adica pro-
prietari indivisi-- in vechile docu-
mente romanesti. Proprietarii cul-
tivA singurl, In regie, o parte din
mosia lor, cu muncitorticoloni
cari au Indatorirea de a munci cu
blatele, sau claca ; alta parte o dau
in dijma colonllor, Impartind ace-
stora lotur1 numite delnite" In
Muntenia §1 jerebii" in Moldova.
Unit din colonii acestia erau legati
de proprietar, serbi cari nu se pu-
teau emancipa singuri; altii aveau
o libertate relativa, Intru cat se
ARHIVELE OLTENIEI
puteau desfece de proprietarul pa-
mAntului, dad abandonau lotul ce-I
aveau in munci cu ciljma. Colon!!
erau numiti rumAni" in vechile
acte muntenesti, termen care tra-
ducea pe vlah" cu sensul de clasA
servilä. Poslusnici" se numeau cel
intrati in serviciul personal al u-
nui proprietar. Colon!! de pe pro-
prietatile domnesti, sau a celor de
danie domneasc5, erau inter) si-
tuatie mai bunA ca cei de pe mo-
siile particulare, neavAnd indato-
riri decal numai bp* de Domnitor.
Orcum ar fi proprietatea, la noi
ea n'a lost de caracter feodal.
Nobilimea proprietarilor de pa-
mAnt e cea mai veche nobilime
a Ron-thief ; titlul de nobleta era
negresit legat la noi de calitatea
de proprietar de paniOnt. Li erau
indatorati a servi cilOri la oaste,
fiecare cu ate 2 3 calareti pe
propria-le socoteal5, cAci pe Ora-
nii pedestrasi nu-i chemau la luptà
deck la mare nevoie.
La formarea principatelor s'au
imprumutat dregAtoril dela Slavii
de peste DunAre ; astfel titlul de
boer", luat de la Bulgari, apare
prin sec. XIII, clOndu-se I shijba-
silor, dar i proprietarilor, dintre
cari se recrutau mai ales dregA-
toril ; dela SOrbi luám pe jupan"
sau ,,pan i pe vlastelin pentru
sfetnicii domnesti. Atunci se for-
meazA o aristocratic a sfetnicilor
domnesti, cu or fara dregatorii de-
terminate. In sec. XIV nu existà
in Muntenia dead epitetul de boer
pentru proprietari cast pentru dre-
gAtori. In Moldova existä pentru
proprietarii ostasl i termenul de
viteji" pe lAngO acel de curtean'.
347
Din sec. XVI, cfind haraciul tur-
cesc e impovarator i birurile grele,
sArOcesc multi boieri si pierd pro-
prietatea. Cei nevoiast ajung sd-si
vAndA pang l libertatea indivi-
dualA, devenind iobagi", márind
vechea categoric a rumAnilor cad
nu avuseserl nici odatä Om Ant.
Midi proprietari sunt organizati
din sec. XVII in bresle de sluji-
toriIndatorati a sluji la ostire
servind Statului o pane a anului,
iar restul timpalui vAzAndu-si de
casele I pamantul lor. Prin eman-
ciparea multor iobagi vechi, se in-
multesc oamenii liberi fàrA pA-
mAnt; acestia invatà mestesuguri,
stabilindu-se multi la orase si for-
mAnd breslele de meseriasi. In e-
poca aceasta se formeazA latifun-
diile, far termenii de megias, mos-
nean, razas, judec, incep a se a-
plica mai ales micilor proprietari
Indivist. Sfatul domnesc ajunge
deci a fi format din functionari
privilegiati si nu din proprietarii
osteni de altA data. Vechi familii
boeresti care sA se mentina puter-
nice, bogate, In jurul Domniei,
sunt extrem de putine. Dar dad
boeria-functie nu se mostenea la
noi, putem zice cA boeria-nobleta
era ereditara, chiar dacA str5lucirea
II privilegiile el scAdeau, cum era
bunioarA cazul mazAlilor fosti boeri
de neam.
DregAtorille cele mati sunt mo-
nopolizate in pragul sec. XIX de
vre-o 20 familii din fiecare prin-
cipat, ceeace se chema protipen-
dada', o plutocratic restrAnsi la
numar. Luptele, pe care curentul
democratic le-au dus in potriva-i,
au doborit-o cu incetul, ajutate
348
Hind de influenta occidentalà con-
secutivA tratatului de la Car loyal.
Clasa negustorilor i meseriasi-
lor nu s'a impus in viata politica
§i sociala In ladle noastre. Bur-
ghezie nu avem In sensul occi-
dental OM la 1821.
Clasa noastrA cea mai impor-
tantA ca numar si potentialitate
era, laranimea. Raporturile tradi-
tionale dintre propritor si colon
au trebuit sA le modifice ; con-
traclul intre ei tinde a se schimba,
fiecare din doi voind a smulge de
la celalalt conditiuni mai prosabile.
Clasa intelectualilor era repre-
zentata la nol in sec. XVIII mai
ales prin profesori §i medicii greet
mai ales, inspirati de ideile filo-
sofiei franceze a secolului ; ei pro-
pagA principille marei revolutii In
Bucuresti. Scoala Jut Lazar conti-
nua propagarea acelorasi influente.
In epoca Regulamentului organic
se accentueaz5 pornirea veche spre
slujbe I caftane, iar In negot, me-
serii si profesiuni libere nAvaleau
strainil. Adevarata noastra aristo-
cratie e pe cale de disparitie, prin
intrusiunea elementelor ce nu sunt
de vita.
Dela 1834 se formeaza gruptiri
de boeri mari si mid si intelec-
tuali cu porniri revolutionare, In-
tru cat tintesc a InlAtura stapani-
rile strAine din tail' §I a desfinta
privilegiile ; alaturl de straduinte
culturale, vedem aci un curent po-
litic national si democratic.
Revolutia dela 1848 se face la
noi pentru proprietari st intelec-
tuali, cn ajutorul negustorImel, cum
in Franta s'a facut in favoarea
burgheziel. S'a pierdut atunci oca-
ARHI VELE 0 LTENIEI
zia de a se creia o mica proprie-
tate prin exproprIerea celei marl,
ridicand astfel tirAnimea.
lar In 1857, boerimea aproape
Inteun glas a a dmis la Insasi des-
fintarea privilegiilor de clasa si
egalitatea inaintea legii. Locul boe-
rimei in conducerea Orli l'a luat
censitarii (proprietari rurall) si bur-
ghezimea noastra (in care infra
intelectualii asa numiti). Ei veneau
InsA ca oameni nol, dar cu ace-
least vechi deprinderi care au des-
creditat repede l aceastA pretinsa
democratie.
Lucrarea valoroasa D-lui Filitti,
care ne-a dat Inca multe studil in
domeniul istoric national, este a-
rida, de concisA si de cuprinzA-
toare ce este. Asteptam cu bucurie
opera D-sale si in-extenso.
Contributie la vechimea cre--
tinismului in Dacia, de Const.
C. Diculescu, extras din A nuarul
Institutului de Istorie Nationala`
din Cluj pe 1924. Istoria religioasa
a Gepizilor din care acest stu-
diu e un capitol ne intereseaza
pe noi, intrucat Gepizii au fost
singuri elementul politic perma-
nent In cuprinsul Daciei.
Gepizil s'au asezat statornic In
Dacia pe la jumAtatea secolului al
III-lea d. C si au Imbratisat cres-
tinismul in sec. V. Ei aveau la in-
ceput aceiasi zei ca celelalte po -
poare germanice din Nord, adica
cu Ostrogoth si Visigoil. Resturi
de paganism vechi-german cu co-
lorit nordic au limas pang azi la
Romanii din Dada, ca mostenire
dela Gepizi.
Asa e credinta in Ele", cu hora
elelor, care se chianti in vechea
A R III VELE OLTENIEI
danezA : elle dans. Apoi credinta
in *time" a comorilor, a bah, etc.
lasma" e de aceeasi origine ge-
pia.
Gepizii 41 Ingropau mortii cu
haine de pret, giuvaerurl, unelte,
vase, dar fall arme. Mormintele
gepide se deosibesc usor de cele
vandale din tinuturile noastre, dar
foarte greu de cele gotice. DupA
trecerea la crestinismul arlan a Ge-
pizilor, acestia pastreaza Inca din
paganismul lor multd 1. reme. In
timpul lui Justinian se spune ca
Gepizii erau crestin1 arleni. Ceea
ce se poate afirma cu siguranta,
este crestinarea lot la scurt timp
dupd anul 454, dupä distruge-
rea puterei Hunilor. Confesiunea
ariang a Gepizilor era identicA cu
arianismul omoeic, o forma' Indul-
citA si moderatA a arianismului
propriu zis AceastA confestune a
fost a catorsitrei semintii gotice,
cum si a tutulor Germanilor rasa-
riteni.
Existenta nationala a Gepizilor
In Dacia se continua incA trei sute
de ani dupA cAderea regatului gepid
din 571. Arianismul lor a trebuit
sa cedeze probabil ortodoxismului
in Dacia, in vreme ce fratii tor
Visigotii si Longobarzii adoptatt
In Italia si Spania catolicismul.
Urme gepide in terminologla
crestinA a Romanilor nu existA.
Istorla Romdnilor din Dacia
Traiand, de A. D. Xenopol, apare
In a treia editie, sub ingrijirea
D-lui Prof. I. VlAdescu, asistent
la Universitatea din Bucuresti.
DeocamdatA au 1esit primele doua
volume din 14, cuprinzand: I Dacia
340
ante-romanA si Dada romanA, si
II NAvAlirile barbare.
Monumentala opera' a lui Xeno-
pol apare definitivA, asa cum au-
torul o lAsase, cu adAogirile g cer-
cetArile sale In 1913, intru nimic
alteratA In planul si conceptla sa
generalA, din respectul datorit a-
cestui mare istoric si filosof al
nostru. Cad, cum bine zice D-I
VIAdescu, ,valoarea operel lui Xe-
nopol costa In primul rand in in-
tregul° In care el a stiut sA or-
ganizeze faptele expuse . De a-
ceea D-sa se multumeste a adloga
la finele fiecirui volum, o lista a
lucrarilor iesite de la 1914 Oita
azi, care ar trata aceeasi parte a
materiel, and In esenta si ideile
emise si rezultatele la care ajung
acele cercetari citate, fail a le dis-
cuts.
Ambele volume sunt HO-rite fru-
mos si Ingrijit in editura Carp
Romanesti", care 41 face prin acea-
sta o cinste. SA-i fim In deosebi
recunoscAtor Domnului profesor
Vradescu pentru tipArirea inteade-
vAr satisfacAtoare a monumentului
nostru national, care este Istoria
Romanilor din Dada Traiana, at
raposatului Xenopol.
Probleme bandtene de P. Ne-
moia nu, Tip. Nationala, Lugoj
1925, sunt o seamA de articole ce
autorul a publicat mai Intai ID
Tara NoastrA". Ele cuprind ob-
servatii si constatari a unor start.
de fapt, cu critica lor si cu pro-
puneri de solutionari a unora din
ele. Multe ridicA vAlul ce ascunde
cutare ,afacere politicianistA mur-
dark Infierand dar Ha patimA
si vioIentape rAu fAptuitorli pro-
 50
fitori de rasboiu ca si de timp de
pace. Citez astfel articolele : So-
-cietatea Recita, Comunitatea de
avere. Altele sunt note informa-
tive interesante, cu observatiuni
foarte juste, cum e bunioara in
Tendintele politice ale $vabilor,
Timisoara, Lugojul §i celelalte.
Recomandam atentiel cititorilor
nostri aceasta carte.
Elemental slay in dialectal
aromdn, de Tlz. Capidan, profe-
sor la Universitatea din Cluj, e o
lucrare tipárita de Academia Ro-
'Ong, care a premiat-o cu pre-
iniul Nasturel-Herascu pe 1924.
Elementul slay e destul de nume-
ros In dialectul aroman ; o parte
din el e mai Vechiu, cad a pa-
truns in limn' In epoca In care
Aromanii erau in continuitate geo-
grand cu fratli lor Romani ; alta
parte e cel care a intrat In vorbi-
rea Aromanilor dupa ce ei s'au
despartit de trunchiul principal.
Se indica apoi dupa ce anume
criterii se poate deosebi dad cu-
tare element slay e din prima sau
din a doua perioada, Capitolele
Schimbari fonetice" i Schim-
bad semantice", Influente gra-
maticale", Caracterul elementului
slay t vechimea lui" aduc noui
pretioase contributii originate In
domeniul acesta cam putin ex-
plorat i dovedesc temeinicia se-
rioaselor cunostinte In slavistica a
autorului, cum sl spiritul stiintific
In care e conceputa opera.
D-I Capidan spune ca, potrivit
consideratiunilor istorice si linguis-
tice pe care le enumara, elemen-
tul slay a Inceput sa pAtrunda In
Jimba romana in perioada stra-
ARII I VELE OLTENIEI
veche, prin urmare inainte de sec.
X, fara ca SA' ne putem sui pe
scara veacurilor mai sus de cat
sec. VIII". Influenta slava asupra
dialectului aromAn este mai mu
de origina bulgareasca si mai pu-
tin sarbeasca.
Un lexic la sfarsit Infatiseaza,
spre ilustrarea ideilor sustinute de
autor, termenii aromani de prove-
nienta slava de toate soiurile.
Exposition de l'Art roumain
anclen et moderne, Catalogue
des reuvres exposées. Paris, Im-
primerie Georges Petit, 1925.
ID carte-album eleganta In infati-
tisarea ei, cu un tipar frumos si
24 de planse bine reproduse, im-
bracata lute() coperta prezentati
simplu si artistic, cu un frontis-
piciu in rosu i negru ca din ye-
chile noastre tiparituri ale secolu-
lului al XVI-Iea si stove stilizate.
Expozitia, care a fost deschisa
la 25 Mai In Sala muzeului Jeu
de Paume din gradina Tuileriilor,
e pusa sub Inaltul patronagiu al
suveranilor nostri si al Presedin-
telui Republicei franceze si a fost
organizata cum spune catalogul
de catre Departamentul coa-
lelor straine din Muzeul National
Luxembourg, cu concursul Fonda-
tiunei Principele Carol si al So-
detatel ,Amicii Romaniei". Ea cu-
prindea 9 sail. Lucrarile expuse
alese mai intai de comitetul ro-
man din Bucuresti, apoi supuse
unei noui selectionari de cel fran-
cez din Parisau fost stranse de
la Institutiunile publice si private,
cum si dela un numar de parti-
culari, cari au lmprumutat din o-
perile i colectiunile lor.
A RH I VELE 01.1 ENIEI
Un cald si pios articol de oma-
giu penrru Léonce Bkédite, mem-
bru al comitetului francez de or-
ganizatie, care a murit In ajunul
deschiderii expozitiei, precede ar-
ticolul D-lui Henri Focillon despre
Arta $1 lstoria in Romdnia. D-1
G. Bats vorbeste apoi despre Arta
veche, tar D-1 I. Cantacuzino des-
pre Picture modernd In tam noas-
tra, ambele expuneri din urrna
fiind Insotite de ate un catalog al
obiectelor Intatisate publicului. Par-
tea privitoare la arta noastra veche
consemneaza : frescuri din sec. XIV,
XV si XVI, icoane din sec. XVI,
XVII si XVIII, sculpturi bisericesti
ln lemn din sec. X V liana la mij-
locul sec. XVIII, apoi numeroase
tesaturi In raport cu cultul nostru si
odajdii felurite din aceeasi vreme,
cast odoarele diverse bisericesti,
giuvaeruri, obiecte de cult, si mi-
nunate legaturi de carti ale epo-
dlor vechi. Grupul lucrarilor de
arta moderna cuprinde aquarele,
desenuri, stampe si picturi, Impar-
site in doua : artistii morti ca
sectiune retrospectiva si artistii
In viata. Din cel d'intai sunt re-
prezentati Grigorescu, Luchian, A-
man si Andreescu ; din contimpo-
rani : Cecilia Cutescu, Iser, Rodica
Maniu, Patrascu, St Popescu, Sch-
weitzer, $irato, Sterladi, Till Sloe-
nescu, H. Teodoru, Bunescu, St.
Dimitrescu, Ghiata, G. Mirea, Mutz-
ner, Paladi, El. Popea, Ressu,
Strambu, Tonita, Teodorescu-Sion
si Verona. Sculptura prezinta pe
Boamba, Cal i nescu, Irina Codreanu,
Marg. Cosaceanu, Han, Jalea, Me-
drea, D. Mirea, Paciurea, Severin
si Storck. 0 salä deosebita e re-
851
zervatà artei noastre populare, mar-
ginitadin necesitatila scoarte,
tesaturi, broderie si olarie.
Darul Voevozilor, un act in
versuri, de Lt. tefan Balce$ti,
edit. Ramuri" Craiova 1925, este
o fantezie In forma teatrall, corn-
pusa si jucata la Arad in anul In-
coronarei M. L. Regele si Regina
Romaniei.
Lucrarea de MO trebue consi-
deratA drept ceea ce insusi, ba-
nuesc, autorul a gandit sa fad : o
piesetA ocazionalà, in care forma
dialogata si perindarea persona-
giilor istorice din trecutul tarilor
noastre, sa suplineasca actiunea ce
lipseste. In ton firesc retoric, une-
ori prea declamatoriu chiar, si
cateodata nepotrivit de familiar,
voevozii si eroii nostri nationali
povestesc din visurile si ispravile
lor si putt de topesc coroanele lor
domnesti, Impreuna cu sacurea lui
Mihai, spada lui Tudor si pistolul
lui Avram lancu, pentruca din ele
sa faureasca pentru ziva cea mare
din 15 Oct. 1922 coroana primului
rege al Romaniel de azi.
Previu pe cititorul neorientat In-
destul In literatura noastra con-
timporana, ca nu trebue sa-si In-
chipuie un moment ca usoara ver-
sificatie din carticica de fata ar
da masura talentului tanarului scrii-
tor craiovean. Cine vrea sa des-
copere pe poet in finetea sensi-
bilitatei sale si In nota sa de sa-
natos traditionalism, sa-i citeasca
poeziile pe care le-a risipit pana
acum prin diferite reviste, si pe
care dorim sa le vedem cat mai
curand stranse In volum.
352
Poezti de Grig. Alexandrescu,
apar Inteo editie nod, la Cartea
RomAneasc5", cu o introducere,
biografie, note 0 indice alfabetice,
de Prof. Gh. Adamescu. E primul
volum din operele complecte ale
acestui clasic al nostru, pe care
harnicul D-I Adamescu 10 propune
a le publica. Editia de fata e tra-
sd dupà ultima publicata de autor
In viata, cea din 1863, de care a-
vem dreptul a presupune c5, fiind
selectionat5, randuit5 §i corectatà
la tipAritur5 de poet, Infatt§eaza
pe Alexandrescu a§a cum el vrea
sA apara lnaintea publicului. in
adaos-ul dela urm5, D-1 Adame-
scu a pus §i bucatile ce lipsesc
din ed. 1863, §i care sunt de fo-
los cercetAtorului literar, ca§i lista
cronologicA a aparitiei acelor poe-
zii. Partea a doua a volumului ne
a Memorialul de calatorie".
Antologia poefilor de azt,
alcaluita de I. Pillat si Perpessi-
cius §i tiparita de Cartea Roma-
neasca", prezintà azi primul volum
al acestei culegeri, intr'o infall-
§are simpatica. Ea cuprinde, In
chip alfabetic, budti de versuri
mai mult sau mai putin versuri
dupa o rAnduialA aifabetid, Ince-
pand cu D-1 Felix Aderca 0 sfar-
§ind cu D-1 Emil !sac.
In ce prIve§te alegerea scriito-
rilor cari au fost admi§i In acest
panteon poetic, a§ avea de obiec-
tat ceva. Dad numärul celor In-
scri§i se putea foarte bine reduce
prin Inlaturarea celor ce nu pot
pretinde a fi considerati ca poeti
doar fiindd au tiparit cateva poe-
zii de valoare IndoelnicA In vre-o
gazeta or revistA de cenaclu,
ARBIYELE OLTENIEI
el s'ar fi putut tot astfel §1 lArgi,
InsA nu pentru indulgenta in a-
preciere, ci pentru o dreapta jude-
catAcum ar fi cazul pentru poeta
din Ardeal Maria Cuntan, spre a
nu pomeni decal de o femeie, care
e, incontestabil, un poet.
Cat pentru selectionarea bud-
tilor din aceasta antologie, suntem
foarte nedumeriti. Cad dad e
vorba ca sA infAti§eze in linia ei
generala indrumarea poeziei ro-
mAne§ti de astazi §i notele ei ca-
racteristice, socotesc d se face o
mare nedreptate acestei literaturi
contimporane, care In generalitatea
ei e superioara mostrelor aci pre-
zentate, din punct de vedere es-
tetic 0 etic chiar. lar dad trebue.
sd luam de buna afirmatia din pre-
fata a autorilor volumului, ca, ,ea
(antologia aceasta) ne denunta gus-
tul compilatorului", noi credem
cA poetil Pillat §i Perpessicius, pe
call li pretufm, se calomniad. A-
fara numai dad cu buna §tire au
intentionat sa asasineze" pe cu-
tare scriitor, prin chipul cum ni
l'au prezentat, adica alegand din
versurile sale tocmai ce a fost mai
träsnit I CAci dad am admite ca
geniul se atinge cAteodata cu ne-
bunia, apoi de sigur ca nu tre-
bue sà pregetam a distinge §l a
arala o preferinta Intre manifes-
Odle talentului §i acele ale scran-
telii fie aceasta din urmA §i o.
pod, sau efect al unui trecAtor
curent maladiv al model de im-
port nemtesc post-bolic.
Pentru a pune In evidenta ce s'a
putut omite 0 ce s'a putut ad-
mite conform unei gre§ite selec-
tionarl, reproducem aci mai IntAi o
ARRIVELE OLTENIE1
poezie pe care Maria Cuntan
bolnavA si nenorocitA Intr'un spital
din Capitalà o trimisese nu de
mull unei gazete de provincle, a-
poi inceputul unei alteia, pe care o
extragem din Antologia poetilor
de azi.
CANTEC
Ramurti de colilie
Aplecatä spre pridvor,
Spune-mi taina ta i mie.
Cum as vrea si eu sa 'nflor!
Scuturii-te de ninsoare
Peste mine ramurea,
Warn fast niciodata 'n floare,
Nici In primavara mea!
Maria Cuntan.
UVEDENRODE
La rapa Uvedenrode,
Ce mune gasteropode!
Supra sexual%
Supra muzicale.
Gasteropozi,
0, limpezi rapsozi!
Moduri de ode;
Ceruri-esarfa;
Antene In horn:
Uvedenrode,
Peste mode si Limp:
Olimp.
Ion Barba.
La viitoarea editte a Antologiei,
nAdAjduim cA va presida un spi-
rit de mai largA echitate fatà de
poetil cei vechi sl recunoscuti, A
o selectionare mai judicioasA a ce-
lor mai noi, dintre cari multi n'au
isbutit Inca a iesi din umbra bi-
sericutei ce i-a vAzut nascand.
Dumitracht Varlaam, de Cii-
orge Pascu (Extras din Convor-
biri Literare, April 1925), este au-
torul unei Istorie a Pill Rum5-
nesti dela 1769 1774), publicatA
de V. A. Urechi5. Despre per-
353
soana putin cunoscutá a acestui
cronicar ne adunA §tiri profesorul
dela Iasi, cum ce anume dregA-
torii a avut si la ce fapte politice
a fost partas. OdatA a f ost delegat
de boeri si Mitropolit la 1774 sA
se ducA la Poarta I sã cearA Domn
pArnAntean i administratie pro-
prie, ImpreunA cu Costandin Co-
corAscu; acesta bolnAvindu-se, fu
inlocuit cu olteanul Hagi Stan
Jianu, biv vel medelnicer (de care
se vorbeste in articolul D-lui Obe-
deanu din acest numAr). Se pome-
neste de volintirii arnauti stu-
pail cari au prAdat la 1770 ma-
halalele Bucurestilor IntinzAndu-
se si peste Olt la trei judete".
Cartea cuprinde memorii despre
Ocupatiunea ruseascA din Munte-
nia dintre 1769-1774.
Limba are multe grecisme, dar
st ceva italianisme, intrebuintând
cativa termeni din latineste, ba
chiar i expresif din turceste, cad
Dumitrachi Varlaam era om InvA-
tat, stiind latineste, italieneste, tur-
ceste i greceste.
Meglenoromdnii. Istoria si
graiul lor, de Th. Capidan, 1925
Ed. Acad. Rom.Lucrarea de fata
este cel mai complet studiu ce
posedAm pAnA azi asupra dialec-
tului meglenitic, din intreitul punct
de vedere linguistic, istoric i et-
nografic. Ea ar fi primul volum,
al doilea cuprinzAnd: Literatura
popularA meglenoromanA, iar cel
de al treilea: Dictionarul etimo-
logic al acestui dialect.
La 'nceput autorul aratA aseza-
rea acestor romAni inteun tinut de
la nordul Salonicului. Ei Intre ci
se numesc Vlasi" si sunt In ma-
6
354
joritate trecuti la Islamism. Azi
locuesc oraselul Narita si alte zece
comune : Lugunta, Birislav, Huma,
Osani, Liumnita, Cupa, Tarnareca,
Barovita, Coinsco si Sirminina
In ultimele trei sate locuitorii fiind
bulgarizati.
Locuinta lot e simplä, adicA de
piatrA si cu mai multe Incaperi.
Ca hranA sunt oameni sobri Ro-
manii acestia ; ei minancA paine
de secara, malai, legume multe si
preparatele laptelui, carne putina,
beuturi spirtoase deloc.
Portul Meglenoromanilor aduce
cu cel bulgAresc, iar la Nanteni e
la tel cu cel turcesc.
Familia e stransa, iar obiceiu-
rile patriarhale. Sentimentul lor
religios e mai puternic ca la Aro-
mani. In credintele lor au si I'm-
prumuturI dela Bulgari.
Meth se Insoari pe la 15-18
ani, fetele fiind chiar mai marl..
Zestrea o aduce In casa baiatul
care o clA socruluisi nu fata.
Ocupatiunea principald a aces-
tor frati pierduti este agricultura
In primul rand, apoi pistoritul,
cultura gogosilor de matasd si in-
grijitul albinelor.
In privinta originii lor, D-1 Ca-
pidan crede, contrar D-Iui 0. Den-
susianu, ca Meglenitii nu sunt o
colonie dacoromana trecutA peste
DunAre, ci cA ei apartin grupului
de Romani din sudul DunArel, M-
aud parte odatA din acei Romani
din cad au iesit si Aromanii". A-
ceasta concluzie o scoate autorul
din cercetarea trasurilor fondamen-
tale specifice ale dialectului me-
glenitic, care sunt la fel cu acele
ARIIIVELE OLTENIEI
ale dialectului aroman. D-sa insd
nu merge pana la a considera pe
Megleniti chiar de Aromani. D-1
Capidan stabileste prin amanun-
titele sale cercetari, ca graiul me-
glenitic reprezintA un dialect de-
osebit de cel dacoroman si de cel
aroman, avand particularitati, din-
tre care unele 11 apropie de unul
si altele de celAlalt dialect. Tinand
seamA de imprejurArile In care s'a
nAscut si s'a desvoltat poporul ro-
manesc, graiul sAu a trebuit sA se
desparta in doul : zona de nord,
pentru Romanii nordici, din cari
au iesit Dacoromanii, si din aces-
tia mai tarziu s'au desprins Istro-
romanii, si alta de sud, pentru
ROMAElii sudici, din cari au iesit
Aromanii si Meglenoromanii". A-
ce§tla din urmA au rupt contactul
cu Dacorornanii mult mai tarziu
decat Aromanii, si au coborIt in
Meglen tocmai prin sec. XII, dacA
nu chiar in al XIII-lea.
Eptgrame, de Cincinat Pave-
lescu, apar In ultimul moment,
Inteo frumoasa si originala Infati-
sare artistick tipArite la (Ramuri..
Volumul cuprinde vre-o 100 de
epigrame si improvizatii pe rime
date, mostrA incompletA si IncA
palidA a acestui spiritual epigra-
mist, care si-a risipit cu genero-
zitate pe toate drumurile din verva
si din duhul sAu vesnic treaz si
neobosit.
Cel putin clod duzini din epi-
gramele lui Cincinat Pavelescu vor
rAmane printre cele rnai bune care
s'au scrls Oa azi in romaneste.
C. D. Fort
ARIII VELE OLTENIEI
Cronica Revistelor
Dreptul Nostru.-0 nouA re-
vista apare dela 1 Ianuarie in Cra-
lova, o revistA de culturA si de
profesie a medicilor veterinari
Apare lunar sub directia D-lor
tefan Bosie, David Petrescu si
Hrist. Buiculescu.
Numele directorilor era. fArA in-
doialä o cheasie de serlozitatea si
oportunitatea unei asemenea revis-
te. Cuprinsul celor sase numere apà-
rute deja ne dovedesc InsA cA co-
mitetul de directie a Inte les &à
fad din aceastA revistA mai mult
decal un organ de culturA si pro-
fesie. Au dat revistei si un ca-
racter de revistA de popularizare,
in special a cunostintelor zootech-
nice si veterinare. Ideia este feri-
citä. Anima lul n'a fost panA acum
pentru Wean deck un tovarAs de
suferintà, un Indetnn de Intrecere
la fabdare si la tragere din greu.
Cand un than Isi cumpara o pe-
reche de boi, nu se stia bine daca
boil intrau In serviciul omului,
sau omul inteal boilor. El n'a
putut panA acum sA se bucure de
animal. Azi chid, gratie revolutiei
noastre agrare, omul Incepe sd
poatd, el nu stie ce trebue sii
facA spre a se bucura de pretiosul
aport al anirnalelor.
Revista Dreptul Nostru va
complecta acest gol. 1-1 dorim din
toatA inima. Dr. D.
Revista Arhivelor,l, No. 2, pu-
blicatà sub Ingri jirea D-lui C. Moisil,
Directorul Arhivelor Statului.
Importanta Arhivelor vieneze
355
pentru Istoria Romdnilor, de Virg.
Zaborovschi, dupa consideratiunl
generale asupra conceptiei de stat
si monarhiei, asa cum reiese din
istoria ei, arata cA Romania nu a
procedat destul de bine atunci
and delegatia sa a negociat cu
cea austriacd In pricina documen-
telor privitoare la istoria noastrA,
aceasta din lipsa unel conceptiuni
juridic-politic a chestiunei. S'au
fAcut greseli din ignorarea sen-
sului istoriei noastre. Spre a in-
drepta ce am stricat, autorul vede
o solutie fericitä in infiintarea unui
Institut roman de studii pentru ar-
hive, la Viena. Un mu sistem
de catalogare a arhivalelor, de
Dr. Andrei Verres. Ca model de
arhivA sistematicA si utilizabilA se
dA acea a Vaticanului, unde for-
malitAtile de implinit sunt aproape
nule si oblectul cerut se poate
obtine imediat. Sistem bun este
si acel al randuirei materialului
arhivalic inter) singurà serie cro-
nologicA, ca la Viena, si mai bun
Inca la B.-Pesta. Sistemul auto-
rului, mai practic, cel introdus
de d-sa In Arhivele Muzeului ar-
delean din Cluj In 1903, e urmA-
torul : a alcAtuit mai Intal o co-
lectiune principalA din toate ac-
tele, documentele si scrisorile, fie-
care pus intr'o coalà de }ladle pe
care e scrls data si locul de ema-
nare al actului (cu traducerea lor
in data calendarului de azi) §1 pAs-
trate in cutii de tinlchea in ordine
cronologicA. S'au catalogat apoi
toate aceste hartii, fiecare cu fisa
356
ei, cu toate indicatille, alfabetic,
reu5ind a da cercetatoruiul posibi-
litatea de a se orienta In ches-
tiunea ce-1 intereseaza. Sistemul
practic 5i expeditiv al D-Iui Veress
se recomandA orcarei arhive, mai
ales celor mici din provincie.
Arhivele rusesti din Cetatea Albd,
de Gr. Avakian, arata vinovata ne-
*are i prostie a autoritAtilor
care au vandut pentru 350 lei In-
treaga arhivA a vamii ruse5ti din
Cetatea-Alba, de5i ea cuprindea
informatiuni i acte de mare im-
portantA pentru istoria culturalä a
Basarabiei noastre. A5a s'a petre-
cut 5i in alte ora5e. La Craiova,
Primaria noastra a scos toatA hArtia
vechilor sale arhive din veacul tre-
cut 5i, ducAnd-o pe maidanul gu-
noaielor, i-au dat foc. $i nu sunt
trei ani de dud s'a intAmplat
asta ! 0 arlziva centraM la
Craiova in 1838 a vrut sa se in-
flinteze In vremea aceea pentru
cele 5 judete oltene de dire De-
partamentul Logofetiei DreptateI
din Bucure5ti, dupà cum arata D-1
T. G. Bulat. Autoritatea din ca-
pitala cerea Episcopului Neofit al
RAmnicului, atuncl a5ezat la Cra-
iova, sa-i afle doua octal boltite,
spre a lnfiinta acea arhiva. Arhie-
reul le afla la Bis. Obedeanu 51
comunica dimensiunile camerelor.
Ce va fi fost mai pe urma, ca ur-
mare a acestui schimb de scrlsori,
nu 5tim. Despre Neamul Can-
temirestitor aduce noi lumini 0-1
Sever Zotta, identificand pe un
,frate° necunoscut al lui Voda C.
Cantemir, un Iordache. D-1 I.
C. Filitti ne informeaza despre
Schitul Aninoasa-Cislau (Buzau)
si Neamul Doamnei Neaga, so-
A RHIVELE OLTENIEI
tie a lui Mihnea Voda Turcitul.
Din trecutul boierimei rome2-
nesti ne desprinde D-1 N. H. Via-
descu pe unul din madularele nea-
mului sAu : vel-comisul Serban
PArvu Vladescu. D-1 C. Moisil
ne dA studiul sau despre Buie de
aur sigilare dela Domnii prii-
Romdnesti si ai Moldovei, cerce-
tare extrem de interesanta asupra
unei laturi a sigilografiel natio-
nate, cu ateva plan5e Urmeaza
o serle de documente, dintre care
citam douà acte in latine5te dela
Mihai Viteazul (colec(ia M. Sau-
lescu), iar la urma interesantele
notite din Miscellanea.
L'Earopa Orientale, V, 5,
Roma, se ocupa in acest nutriar
a proape exclusiv de Ungaria, in-
cepand cu un studiu asupta ro-
mancierului Mauriciu Jokai, a mi-
cul din tinerete al poetului MOH,
de Franz Zsigmond ; yin apoi tra-
duced din o sutra de pagini de
Insemnari lasate de Jokai i tra-
duceri a cAtorva scurte povestiri.
La urma se vorbe5te de comertul
Ungariei in 1924.
In numarul 6, A. Palmieri cer-
ceteaza chestiunea patriarhului ru-
sesc redeschisA dela 1912 5i rolul
fostului mitropolit al Moscovei
Tihon, in confuslunea care dom-
ne5te 5i In biserica ruseasca, dupà
cum 5i in toata viata acestui po-
por batut de Dumnezeu. Se pu-
blica 5i testamentul patriarhului
Tihon. Un lung studiu este re-
zervat apoi poetului romantic ceco-
slovac K. H Macha.
Revista de Seganda Ense-
nanza III, 16, Madrid, face o an-
A RIII VE LE OLTENIEI
chetd asupra chestiund libertatel
invätamantului, expunand punctul
de vedere i opiniunea redactiei
in aceastA privinta. Articole
de filologie si studii literare, apoi
descried de excursii scolare, cu
f otografii de grupuri de scolari si
monumente vizitate.
Convorbiri Literare, an. 57,
din Mai, cu scrisori de ale lui
Thu Maiorescu si Al. Odobescu,
cuprinde deosebit de interesantul
articol : Invaziile TdMregi pdneY
la intemeierea Principatelor, de
D-1 P. Georgian. Cea din urmA
dintre aceste invazii prezintà pen-
tru noi o deosebitA insemnatate,
Bind ea a fAcut posibiià lute-
meierea Principatelor". Regele An-
drei al II-lea al Ungurilor alungA
pe Cavaledi Teutonl din tam noas-
tra' prin 1225, iar dupA aceea dA
tinutul Lovistei lui Corlardus, co-
mite de Talmaciu, pe care danie
o confirma. In 1625 si tefan V.
Probabil, zice D-1 P. G., cA tot
atunci i se va fi dáruit i tinutul
Campulungului, in scopul aparadi
trecatorii Branului.
In1233 Andrei al 11 ocupA tinutul
Severinului, instituind ad un banat,
cu un ban ungnr. In 1241 'Marti
patrund la not, irnpingand pe Cu-
mani peste Dunare In imparatia
vlaho-bulgara a Asanestilor ; ei ve-
neau dinspre miazA-noapte, din
Ardeal. 0 ceata din ei trecurà in
Muntenia, probabil prin pa sul Bran,
si bat pe Kara-Ulaghi (Vlahi-Negrl)
supusi ai voevodului Seneslau ;
alta ceata veni prin tlra Fagara-
sului, coborand in tara Ilaut (Ol-
tenia), unde furà batuti de Bese-
remban, cum grAiesc croniclle. In
357
1241 Ungaria i tinuturile roma-
nesti de ambele laturi ale Carpa-
tilor erau ocupate de Mari, cari
fAcuseri mare prapid. Dupà trei
ani se retrag, lumea se reface M-
eet. Politica de acaparare ungu-
reasc6 reincepe sl ea : Bela IV face
danie Cavalerilor Ioaniti tara Se-
verinului, pArnant care nu era al
lui, cu cele douà voevodate al
lui loan i al lui Farcas. Voe-
vodatul lui Lyton din regiunea
Oltulul I cel al lui Seneslau din
Cumania" ramaneau insä voevo-
zilor lor. Asa dar in 1247 Vlahia
nu mai facea parte din imperiul
romano-bulgar. Posesiunea dona-
tiei f Acuta Ioanitilor n'a fost insA
efectiva, ci doar pe }Artie. Tara
Severinului ramane cauzd de pri-
cini intre Unguri si Bulgari. Aces-
tia sub Const. Asan II devasteaza
banatul Severinului, asa c loa-
nitii nu pot veni salt la in po-
sesie donatia. Sub Sventislav in
1622 altA pustiire a banatului ro-
manesc. Sub Ladislau Cumanul,
voevodul Lyton cu fratii sai ocupà
voevodatul lui Seneslau si pri
din ale Severinului. In lupta dela
Turnu-Rosu cu Ungurii, Lyton cade
ucis l frate-sAu Barbat e prins.
In banatul Severinului e numit
ban Laurentius La 1301, cu stin-
gerea dinastiei arpadiene Incepe
decAderea regatului unguresc. De
slAbiciunea lui profitä voevodatele
romanesti, care se intaresc, mai
ales acel al Ardealului. Dela Ba-
sarab, urmasul lui Lyton, se in-
cuscreste voevodul roman cu tarul
Bulgarilor si cu craiul Sarbilor,
stabilind o aliantb contra Ungurilor
mai cu seama. Cand Carol Robert
358
vrea sail impun5 cu armele drep-
turi de vasalitate fatA de Domnul
Tarii romanesti, o sfarseste rAu la
Posada, de cand Basarab Vodg ia
titlul de Dornn singur stApanitor"
si intemelazA Principatul Prii-
Romanesti, fapt pe care nAvillirea
TAtarilor l'a facut posibil.
Numarul de lunie cuprinde in-
tre altele cercetarea D-Iui Papa-
costea : 0 interpretare a operei
lui Eminescu §i interesantul ar-
ticol : Cum se poate tace o re-
cenzie, de D-I I. Vlgclescu.
Nutrulrul de lulie-August ne
informeaza, prin pana D-lui Tzigara-
Samurcas, despre Expozifia ro-
mdneased din Paris. Considera-
tiunile generale care se Intretes
in acest articol au deosebità int-
portantg, autorul lor fiind Intre
cei d'intai cari au organizat a-
ceastA expozitie, cum a organizat
si pe acea din Roma la 1911.
Despre Capela CantacuzineascA
din Viena, de langA Meidling,
Moldauer Kapelle dA stiri D-1
Dr. M. Popescu. Acolo se adg-
postea pang la 1785, crucea de
stejar a lui erban Cantacuzino,
fAcutA la 1683, and Domnitorul
roman Isi asezase tabgra munteang,
and cu asediul Vienei de cAtre
Turci. Mentionim sl: Gredinfa
in desvoltarea sufletului ome-
nese, de Marcela Nicolau. Cro-
nicA felurita si recenzii multe si
judicioase.
Peninsula Balcanied, III, 3-4,
care apgrA vitejeste interesele ro-
manesti din Balcani, pe care di-
plomatia noastrA manusatA nu Ole
or nu vrea sA le proteagg, aduce
cu fiecare numar al sAu lista de
A R HI VE LE OLTENIE I
crimele faptuite In potriva nea-
mului nostru In bloc, st In parte
asupra atator mil de nenorociti
Romani cazuti In roble greceasca,
sarbeascA or bulgAreascA. Acest
organ de publicitate organ al
constiintil nationale aratA cum
pe deasupra acordurilor ipocrite
ale mlnisterelor de externe, pe
deasupra vizitelor de politelA In-
tre oficialitati si chiar pe deasupra
Incuscririlor vlAstarelor mandrel
noastre coroane cu familii balca-
nice, se sacrificA in flecare zi bu-
cAti din trupul nostru prin asasi-
natul moral care este rApirea limbei
materne, a scoalei si a bisericei
nationale, tot asa casi prin uci-
derea individualA si bine organi-
zatA cu satarul balcanic.
Din ultimele numere s'au in-
trodus st pagini literare in revista.
De la numgrul viitor ,Peninsula
BalcanicA" va deveni si un organ
pentru literatura, arta si stiinta
Romanilor de peste hotare, In spe-
cial a Aromanilor.
Buletlnul Monumentelor Is-
torice, No. 41, se deschide cu
articolul D-lui N. Iorga, despre
Mandstirea din Vtlleni-de-Munte,
recladita pentru ultima data in
1806 si putin prefgcutA la ince-
putul veacului nostru. Frescurile,
cum se vede din cele reproduse,
sunt remarcabil de frumoase. De
asemenea pisania si bucatile de
sculpturg, ca si usile, ce s'au ph-
trat din biserica din sec. XVIII,
apoi crucile de lemn si mai vechi,
candelele, cum si Liturghlerul ma-
nuscris din veacul al XVI-lea, din
care se dau douA minunate spe-
cimene de pagini cu fruntar in-
A R 111 V ELE OLTEN1EI
florit i initiate Impodobite.Des-
pre Mandstirea Golia din 1a$i
(15 o schitA istoria D-1 Sever
Zotta, iar D-1 arhitect N. Ghilca-
Budesti infAtiseazA un studiu ar-
hitectonic al bisericei.
Tara de jos, II. 6-8, publia
articolul On de miez al D-lui
Mih Dragomirescu : Regionalis-
mul Literar. D-sa constat5 cä Ii-
teratura noastr5 din centrele marl
s'a contaminat de idealurile si me-
todele politica, de idealurile si in-
teresele comerciale". De ad Jude-
cata lor pArtinitoare or p5timas5
in aprecierea unei actiuni sau o."
pere literare, dup5 cum aceasta
porneste dela coasociat de partid
or gasa literar5, sau dela un ad-
versar. Pentru ceilalti rArnâne ig-
norarea desAvArsit5. Idealul li-
terar, a drui flaarà curat5 nu
poate arde, cum zice D-1 M. D.
nici la Capsa, nici la Tufli", nu
se mai &este In cenaclurile ma-
ritor reviste. i cu toate acestea
marele si curatul ideal exist5 un-
deva. Realizarea lul ins5 nu se va
traptui cleat din contopirea In-
teun singur fascicul al tutulor ra-
zelor curate, pe care II reprezint5
azi revistele provinciale.
Junimea Literard, XIV, 1-3,
cuprinde Intre altele Pirandellis-
mul, de Cl. Isopescu.Poezia con-
timporand, In care D-I Eug Po-
hantzu noteazA obiectiv cateva ob-
servatil, exemplificAnd aprecierile
si interprethile sale cu privire la
o seam5 de poeti de ai nostri din
generatia de astAzi. CAteva pa-
gtni despre scriitorul bucovinean
Em. Grigorovitza semneaz5 D-I
359
C. Loghin. E bine a se aminteste
de acest povestitor i ins5ilAtor
de schite i privilesti din Buco-
vina, care ne vorbea prin glasul
sáti in epoca frumoasä a Se-
m5n5torului". Foarte interesante
sunt cele dou5 manuscrise : Un
Mineiu i Rdnduiala Sf. Ilie, cer-
cetate de D-I Dr. Vlad Paschivschi.
Ambele in limba slavon5, par a
fi scrise la m5n5stirea Sf. Ilie de
!Lie Suceava in secolul al XVI-lea.
Prezint5 special5 insemnAtate fili-
granele hArtiei acestor manuscrise
di anume : marca inf5tisAnd un
porc foarte rarà ded din fa-
brica din Schweidnitz-Silezia. Con-
sideratiunile cu prIvire la ches-
tiunea fillgranelor vor interesa
mult pe spec1alitl. Studiul lor
duce la dovedirea unor raporturi
comerciale, directe or indirecte,
intre Moldova si Silezia pe la in-
ceputul sec. XV. Pe de altà parte
aceste manuscrise dernonstreaz5
a a fost pe vremurl si la mAnAs-
tirea Sf. Itie o activitate cultural5
nebAnuitA Inca de noi.D-1 Dr.
Nelly Simionovici ne infatiseaza,
lnsotit de o gravurA, un sof nou
de covor : Covorul-icoand, din Mu-
zeul industrial din Cernaull, si care
e vechi de aproape un secol.
Infrdfirea Romdneascd Cluj,
I, din care au aparut pana acum
7 numere, poart5 ca motto urml-
toarea fagAcluialA : Vom lovi de-
opotrid In strainul parazitar si -In
românul necinstit si instrainat"
Cativa prof esori universitari l alli
nationalisti sprijinesc cu condeiul
si cu autoritatea lor moral5 ac-
tiunea intrepring de acest vrednic
organ de luptà pentru desteptarea
360 A RHIVELE OLTENIEl

constiintei i stimularea energlei interese decat a celor romAnesti.

nationale. In paghtele InfrAtirel
romAnesti" se denunta opiniunei
publice românestt orce faptA sau
tentativA individualA or colectivA
a strAinilor din afarA si din läuntrul
Tar li in potriva bunului renume
sau a intereselor nationale, cu sau
fàrA mai totdeauna insA cu
concursul acelor proaspeti cetà-
teni de forma', dar dusmani de
fapt, cari formeazit balastul locui-
torilor Romaniei de az'. Tot aci
se atrage atentia asupra pericolului
instrAinArei preset dela noi, pusi
in serviciul unor alte idealuri
Ritmul Vremii, revistä literark
criticA si socialk apare in Bucu-
resti dela Fevruarie, odatd pe lunA.
Act s'a strâns un mAnunchi de
tineri universitari, cart sub indru-
marea bunA a profesorului Mih.
Dragomirescu, au pornit cu pasul
drept. CAci tfingra lor revistA se
impune atentiunei prin selectiunea
materialului publicat, cum §i prin
seriozitatea i obiectivitatea apre-
cierilor in materie de allied lite-
rarA si socialA.
C. D. F.

Noutäti literare §i §tiintifice

Din editura Cartes RomAneascd" au apArut:
Saiite ci Nuvele, de Victor CrAsescu, 50 lei.
44 zile ln Bulgaria, de M. Sadoveanu, 60 lei
Poezii i Memorial de calatorie, de Gr. Alexandrescu, 50 lei.
Curcanii, comedie de Th. D. Sperantia, 8 lei.
Pagini alese din Scriitorii roman:, A Cate 3 lei.
Biblioteca Cunostinti folositoare.
Biblioteca Agricola popular&
Biblioteca Minerva.
In editura Ancora" :
Pentru Romdnia Mare, de N. Filipescu, 40 lei.
Pentru Intregirea Neamului, de N. lorga, 50 lei.
Principesa Moruzof, de V. Eftimiu, 75 lei.
Minunile Maid/ Domnului, de P. StAnescu.
Alte edituri:
Epigrame, de Cincinat Pavelescu (Ed. Ramuri).
coala activa (partea I) trad. dupA A. Ferriere.
Viitorul inteligentei, had. din Ch. Maurras.
Cdntari Nationale, In Bibl. SemAnAtorul" Arad.
Cdtiva scriitori, de Al. T. Stamatiad.
Aspecte din muntii-apuseni, de Traian Mager.
Versuri, de A. Cotrus.
Spiru flaret, organizatorul invAtAm. national. de Z. Sandu, Sibiu.
 Reviste §i ziare primite la Redaetie
Reviste : L'Europa Orientale (Roma), V, 5 si 6.-Bulletin de la Soc.
Gen. d Education (Paris), LVI, 5, 6.-L'Art a l'Ecole (Paris), XVII, 95.-
L'Athénee (Liege) IX, 9.- Unione Storia ed Arte (Roma), XVIII, 106.-
Revista de Segunda Ensenanza (Madrid), III, 16.- The A.M. A. (Lon-
don), XX, No. 1-5. - Buletinul Soc. de stiinfe din Cluj, torn. II, fasc.
3 -Viafa Romdneased, XVII, 6, 7.-Convorbiri Literare, LVII, 7-8. -
Buletinul de lnformalii al Muzeului Botanic din Cluj, V, 1-2.-Re-
vista generald a invdfdmantului, XIII, 5, 6. - Lamura, VI, 5-6. -
Democrafia, XIII, 5, 6. - Gdndirea, V, 1, 2.- Junimea Literard, XIV,
1-2. - Gdndul Nostra, IV, 1-4. - Natura, XIV, 6, 7. - Transit-
vania, LVI, 7-8. - Graiul Nostru (BArlad), I, 1-6. -- Peninsula Bal-
cania, III, 3-4. - Tara Noastrd, VI, 32, 33. - Tara de jos, II, 6-8,
- Revista Moldovei, V, 10. - Ritmul vremii, I. 5-6.- Tudor Pam-
file, III. 5-8. - Cornoara Satelor, III, 6. - Cdminul (Focsani), I, 1-4.
- Revista stiinfifia Adamachi", XI, 2. - Educafia, VIII, 2. - Co-
sinzeana, IX, 14. - Roma, V, 5-7. - Cele trei Crisuri, VI, 6, 7. -
Societatea de maine, II, 32-33.-Migarea literard, II, 36-37.--Foaia
Tinerimei, IX, 15-16. - Tara Voevozilor, I. 11.-Omul Liber, II, 3-5.
Lumea, I, 34-35. - Miorifa (Galati), III, 7-10. - Freamdtul, (P.-
Neamtu), I, 2-3. - Revista Noastrd (Cluj), VI, 1-6. - Prietenul Nos-
tru (C.-Lung), IX, 5-6.-Gazeta colii (Botosani), II, 9-10.- Revista
Teologia, XV, 7.- Infrdfirea Romancascil (Cluj), II, 1-7. - Clipa,
III, 90--95. - Ideea Europeand, VI, 172. - Salonul Literar (Oradea),
I, I. - Universul Literar, 32-33.-Adevörul Literar, VI, 245. -Ziarul
,Viinfelor si al cdhItoriilor, XXIX, 34. - Gazeta Scoalei active (Dej),
I, 4-5.
Ziare : Gazeta Mararnuresand (Sighetul-Marmatiei). - Telegraful
Roman (Sibiu). - Carpafii (Brasov). - Primeivara (Sannicolaul-Mare).
- Cultura Poporului (Cluj). - Progresul (Oravita). - Foaia Diece-
zand (Caransebes). - Monitorul oficial al orasului Timisoara. - Do-
brogea Literard (Constanta), I, 4.-Tardnimea (Oravita).-Curentul Stu-
denfesc (Bucuresti). - Vestitorul (Oradia). - Junimea (Oravita), I, 4.-
Santinela (Periamos).
Din Oltenia si Banat: Ramuri-Drum Drept, XIX, 5-6.-Nözuinia,
IV, 1-2. - Renasterea, IV, 6-7. - Flamura, III, 6. - Grafica, 111,
30 - 31. - Gazeta sScoalei, V, 5 - 6. - Dreptul Nostru, I, 1-7.-
Mantuitorul, I, 10, - Oltenia Economia. - Datina (Severin), III, 6.-
Revista corpului contabililor (Caracal), I, 4, 5, 6. - Cultura (Caracal),
I, 2. - Cuvantul Parohiei (Salcia-Dolj), I, 7-8 -Buciumul (Bradiceni-
Gorp, I, 7-8.
ItAS 11'13 G1Z
SO CIE-1. fs- 0
-050.1.31Z
/ CR AIONIA

/ Or
I /
1:0 .0
GRNVI.V.
NGV,

PteVs 40 Le's..