-

10.6.457,57,.575qRs-4s-

.1144*04>.i>43.0004).
WV, A/ AN V," V.! %Pr) 0.0
r8)

"
51 ;;
nizagif:Gadi:
C. O + 4-

ROMANA
ORTHODOXA
I

1111
REV, PERIODICA ECLESIASTICA
<$.
o
ANUL al XI-lea

No. II.

4)4°2
w -49
i6

1
FEYRUARIE.
l'y ' ar,Yr
..-4Z
J .

II 3

;11.491
CT/ .5 sk P J;tA )3' In"."""""A
25-09WM-ft-EEZIMIEWANZMM.0.50

' BUCIIREgi IN

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCf

II I

0 II
34. Str. Princilwiele- Unite, 34. t-17!'c
I 8 8 8.
4C N
1.21

11 Mime dupd Znanfir lonescs de M. I. CAllneneu

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 BISERICA ORTODOXA ROMANA.

MARTURISIREA DE CREDINTA
A

BISERICEI AFRICANE. (484)

Diu ordin regesc, ne grabirn a espune credinta

u6stra catolica (de a t6ta lumea); si pentru aceia
incepem, cu ajutorul. luT D-deti, dupa mediocritatea-
puterilor nOstre, a spune pe scurt, ceia ce credem
si predicam. DecY mai intaiu despre unitatea sub-
stanteT ParinteluT si a Fiului, ceia ce Grecii numesc
omousion, cunoscem cele ce ni s'a propus. Marturi-
sim pre Parintele si pre Fiul si pre Santul Spirit in
unitatea dumnec)eirei astfelit, ca si Parintele este
in pers6na sa proprie si Fiul nu este alt-feliii de cat
in persona sa proprie, precum si Spiritul Sant, ea
retine proprietatea persOnei sale, cu drepta credinta
rnarturisim ; uu afirmam ca Parintele ar fi ceia ce
este Fiul si nu dicer ea Fiul ar fi ceia ce este Parin-
tele sail Spiritul Sant, ki Yarasi ilia pre Spiritul Sant
nu'l primim ca Parinte seu Ca Fiu: ci credem, ca Ta-
tal este nenascut si Fiulnascut din Tatal si Spiritul
Sant, carele purcede din 'fatal, sunt de o substantA
sell fkinth, fiind-ca dumn4eirea este una, a nenas-
cutuluT Parinte si a n'ascutulm Fiu si a purced6to-
riului Spirit Sant, iara proprietatile, persdnelor sunt
treT. Si fiind-ca in contra acesteT credinte catolice

www.dacoromanica.ro
926 MARTURISIREA DE CREDINTTA

seu apostolice a edit §i incepe a se lati dre-care

eresie nou6, invhtand, caFiulnu este nascut din fi-
inta TataluT, ci din nicT o esistenth adich din nimic,
spre a combate i chiar a nimici acea mhrturisire
necuviinciosh ce s'a radicat in contra credintd, s'a
pus cuventul grec omousion, ce se interpretka de
aceia§i substanth sell de o fiinta, aratand .ca Fiul nu
este Miscut din nimic ski din vre-o flinch straina,
ci este nh'scut din Tata'. Acel ce crede ca trebue
a se inlatura omousion, voesce sa invete, eh Fiul ar
esista din nimic. Dar data Fiul din nimic nu este,
fara de indoiala este din Taal qi de buns semh
omousion, adeca Fiul este de o fiinta cu Tata].
2). Cum eh este din Meal, ad ech de o fiinta cu Taal
se dovidesce prin aceste mhrturii ale Apostolului
care qice: care find stralucirea slaved si chipul fi-
inta lug, purtdnd tote cucuve'ntul puterel sale". (Ebr.
1, 3). i iarh§T InsuqT D-deti Phrintele pedepsind
perfidia necredincio§ilror, carii nu voira se auda gla-
sul Fiului ce predica prin profeVi In fiinta sa remh-
nend, a clis: nu vor aucli glasul fiineT" (Ierern. 9,
10). Care voce a fiintd fiind despretuith, cu infrico§afti
mhrturie infruntandu-se Ia acela§Y profet sa vorbesce
dicend: Preste magurl luaft tdnguire, si pre dale
pustiel pldngere, ca s'ag sdvencit, at nu sent Omega:
n'au audit glasul fiintd, delapaserileceriulta si pane
la dolitdce". iara0 pre acel carii indeph'rtandu-se
de Ia marturisirea und substage nu voira sa stea
in aceia0 fiinta a credintd, ii infrunta qicend: de
ar fi statut in fiintamea... 1--a0 fi 'intors de la apuca-
turile for cele rele 19i dela cugetarile for netrebnice".

www.dacoromanica.ro
 A DISERICEI AFRICANE. 927

(Lerem. 23, 22). Si iaraqT marturisind, ca Fiul nu este

afara de fiinta ParinteluY, ci in aceiaqT, privind cu
ochiY mintiY cu credintA, s6, declara lAinurit, cand
dice profetul: tine a statut in fiinta Domnulta 5si a
veclut cuventul lug " (Ierem. 23, 18). Ca fiul este de
o fiinta cu Tatal s'a aratat odini6ra prin cuvinte
profetice, clicend Solomon; ca ipostasul teu 59i dul-
cela tacatrafil seva arata" (Intel. Sol. 16, 21), care
sa arata in figura §i chipul panel. ceresci ce a caqut
din ceriu poporuldi israilten. Ceia ce a spus insuqi
Domnul in Evangelie clicend: nu Moisi a dat mud
pane din ceriu, ci Parintele men ye da mud pane din
ceriu ", (Ion. 6, 32.) arattindu-se pre sine insiusi a fi
pane, cAnd clice: eu stint pc'inea cea vie, care m'am
pogorit din ceriu" ; (Ion, 6, 41), de care vorbesce qi
profetul David: pane cerjsca a mancat omul". (Ps.
77, 25).
3). De asemenea se arata evident unitatea fiintei
FiuluY si a Parintelui, precum qi egalitatea dumne-
geirei, Cad insusi dice in evangelie: eu intru Tatal
i T atalintru mine este, si en .9i Tatal una suntem" . Ceia
ce nu se raporta atata la unitatea vointei, ci la una
qi aceia0 fiinta, find ea nu dice eu si tatal una
voim" ci una suntem". Caci afirmarea unitatei cu
Parintele sa declara din aceia ce sunk qi nu atftta din
ceia ce voesc. IdTu evangelistu1 4araqi slice : de a-
ceia cautau ludeiz sa-1 °more, find-ca nu 2rumai des-
lega Sambata, ci ,si pre D-cleu it numea tata, fac'en-
du-se pre sine asemenea cu D-den". (Ion. 5.18). Ceia
ce iarasi nu trebue a se refera la Jude', fiind-ca e-
vangelistul cu adeverat slice de Fiul, ca se facea a-

www.dacoromanica.ro
928 MARTURISIREA DE CREDINTA

semenea cu D-Veti. De asemenea in Evangelic scris

este: o/I -ce face Tatal aceia ci Fiul face asemenea"
5, 19). precum Mika scold pre most 041 inviaza,
ga si Fiul pre carizvoiesce i inviaza". (Ion. 5, 21).
Iar6§T: ca top sä cinstesca pre Fiul, precum cinstesc
pre Midi", (5, 23) ; cAci aceia0 °mire se dá numaT
celor egali. Tot acolo vice Fiul catrd Parintele tote
ale mele, ale tale sunt 9i tote ale tale ale mele". (Ion.
17,10). De asemenea : Filipe tine me vede pre mine,
vede pre Midi, 0.i cum to aratci nouepre Tatal".
(Ton. 14, 9). N'ar fi its acesta, daca n'ar fi fost in
tote asemenea Tatalui. InsusiDomnul Vice: credep
in D-deu ci intro mine credelt" (Ion, 14, 1). i pen-
tru ca sa dovidesca unitatea egalitqei, vice : nimene
nu cundsce pre Iiul fora numal Tatltl, nick pre Tata
nu"1 cundsce tine -va fora numat Fiul, 5sicaruia va voi
Fiul sli4descopere" (Mat. 11,27). i precum Fiul
descopere pre Parintele cui voesce, asa §i Parintele
descopere pre Fiul, precum dice insu§T luT Petru,
care-1 marturisa pre el a fi Cristos Fiul lui D-lei's
celuT : Fericit esti, vice, Simone bar lona, cct
trup §i sange nu fa descoperit lie, ci Parintele meg,
care estein cerfurP (Mat.16, 17). i iaraqi Fiul vice :
nimene nu vine la Rag Para numafprin mine ", (Ion.
14, 6), §i nimene nu vine la mine de nu'l va atrage
pre el fatal, carelem'a trimispremine" (Ton. 6, 44);
de unde se vede, egalitatea ParinteluT §i a Fiului a-
ducend pre credincio0 reciproc chtre sine. De ase-
menea vice : de zn'ali fi cunoscutpre mine, fipre Ta-
tal meg att fi cunossut; ci de acum stit pre el ,9i Cali
vedut". (Ion. 14, 7).

www.dacoromanica.ro
 A BISERICE1 AFRICANF. 929

4). Fiind-ca in adever m'arturisim ca sunt doue

naturiin Fiul, adeca D-deti adeverat, qi om adev6rat,
avend corp qi suflet: ceia ce Scriptura vorbesce des-
pre el atribuindu-i o putere inalta f6rte mare, cre-
dem ca se raporta, la minunata luT Dumneqeire ; qi
ceia ce se spune despre el maT umilit qi maT pre jos
de on6rea puterd cereST, atribuim nu cuventului lust
D-clet ci ornenireT imprumutate de el. Duph divini-
tate este dedacesta, ce am spus maT sus, unde slice :
ea i Tat& una suntem i tine m6 vede pre mine, vede
59i pre Tagil ", is tote cele ce face Tatal, aceia face 59i
Fiul aseminea" qi cele-lalte ce s'ati spus maT sus. Iard
acele ce se spun despre el ca om, sunt acestea : Tatal
mai mare de cat mine este" (Ion. 14, 28), is n'amve
nit -ea sd fat voia mea, ci voia celui ce m'a trimis pre
mine ", (Ion, 6, 38), i s Parinte, de este cu putinta,
treed de la mine paharul" (Mat. 26, 39); seta. child dice
de pe cruce: Dumnedeule, Dumnecleulmeu,pentru ce
na'ai p lir &it"? (Mat. 27, 46), i iara0 de persona Fiu-
lui slice profetul: din pantecele ma ce mele Dumne-
Veul ?nett' e t to ", seri sand se numesce mai mic de-
cat ingerii" , si altemulte de acestea, care nu le maT
in§irhm pentru scurtime. Fiul lug( D-deti ne fiind
constrins de nicT o necesitate a conditiunelor, ci
prin puterea libera a divinitatei a luat asupra sa cu
minunata pietate cele ce sunt ale nastre a§a, ca nu
s'a despartit nice decum de ale sale, care sunt di-
vine, fiind cá divinitatea nu admite nicT adaus, nicT
nu sufere scadere. De aceia multdmim DomnuluT
nostru Iisus Christos, carele_pentru noT si pentru a
n6stra nAntuire s'a pogorit din cerid, cu patima sa

www.dacoromanica.ro
930 MARTURISIREA DE CRED'NTA

ne-a rescumpArat, prin m6rtea sa ne-a inviat, prin

inAltarea sa ne-a premArit ; carele ged.end de a drepta
Tatalui are sa vie sa judece viii qi mortiT, daruind
celor dreptY rasplata vietil eterne, iar celor ref qi ne-
credincioqi va da suplicil meritate.
5). Marturisim iarasT, ca Parintele a, nascut pre
Fiul din sine insu§i, adeca din aceia ce este el
insusi, din eternitate 0intr'un chip nespus : nu
de afara nu din nimie, nu din alta materie l'a
nascut, ci ca este nascut din D-deti. i eel ce este
nascut din D-deti, nu este alta ceva decht aceia ce
este tatal, i de aceia este de o fiinca, fiind ca ade-
verul nascerei nu admite deosebirea naturel, Caci
data este deosebit de fiinta Tatalui, set], ca nu este
Fiu, seu, ceia ce este necuviincios a spune, este nas-
cut str6in. Insa este cu adeverat Fiu, precum dice
16n: ea sa fin intru fiul seu adeverat" (5, 20). De
asemenea nu este de alt nem, find ca D-dcil adeve-
rat este nascut din D-feu adeverat, precum urmeza
iara§i Ion evangelistul, dicend: nacesta este D-;leu
adev0at Si viata eterne ; I insuO'Domnul in evan-
gelie eu sunt calea, acleverul ysi viata". Peel data
nu'§i are fiinta de aiurea, o are de la Tatal; dach din
Tatal o are, de o fiinta cu Tatal este. Cadtate sunt
din uimic, iar Fiul din Tatal, din doue sa alegA cine-
va ce voesce, seu sa -idea fiinta din Tatal, seu sa
spue ca este din nimic.
6). Pate se va obiecta marturia profetica :
arcl
nbnul lui cine'l va spune ?cc (Is. 53, 8). Dar nu 4icern;
spunemi modul sau calitatea nascerei divine §i vo-
bepe-mi Cu cuvinte omene0Y taina unui secret w,

www.dacoromanica.ro
 A BIS'ERICET AFRICANE. 931

de mare, fiind eä am cercetat de unde e nascut, cAcT

nascerea diving este nepovestita, nu necunoscutd:
cad pans intru atata nu este nestiuta, adeca se stie
de unde este, ea si Tatal din sine insusi a nascut si
Fiul din 'fatal sa nascut adesea se marturisesce, de
care nici un crestin nu se indoesce de lac, precum
se dovedesce in Evangelie, c'and (lice ins1.10 Fiul : Cel
ce nu crede, atcl osindit este, cc nu a creclut in numele
a unuea nascut Flulu lul D-cleu(Ion. 3, 18). De asetni-
nea Ion evangelistul dice: 55i am v6lut marirea lug,
mdrire ca a unuia nascut din Tatal" (Ion. I 14). Deci
incheian3 pe scurt rnarturisirea ndstra. Daca in ade-
var este nascut din Tatal, este de o fiinta §i Fill
adeverat; Tara data nu este de o fiinta, nu este D-
cledadeverat. Pat data este D-deli adeverat si totusi
nu este din fiinta Tata lui, este deci si el nenascut.
Dar fiind ca nu este nenascut, este faptura, asa cá
sa socote a fi de aiurea, data nu este din fiinta Ta-
talui. Ast-feliu ins'a nu este de creclut. Caci not mar-
turisim ca Fiul este de o fiinta cu Tata], lepadand
eresia SabelianA, care confunda Treirnea ast-felid, ea
aceia ce este Tatal se slice ca estesi Fiul si se trade
ca aceiasi ar fi si Spiritul Sant, necinstind trei pers6-
ne in unitate.
7). Dar p6te s'ar obiecta: de Ore ce Tatal este ne-
nascut, Fiul nascut, nu se pOte se fi aceia fiinta a
nascutului si nenascutuluiinsa, daca, precum este
Tatal nenascut ar fi si Fiul nenascut, atunci ar putea
fi mai mare deosebire de fiinta, find. ca on tine 'al
are fiinta dela sine nu pate sa aiba o fiinta comuna
cu altul--: dar fiind ca Tatal nenascut a nascut pre

www.dacoromanica.ro
932 MARTUR1SIREA DE CRED1NTA

Fiul din sine insusY adeca, din aceia ce este el (data,

ceia ce este se pate spune, cum este nu se pate nicY
decum spune), se vede ca, este o fiinta a nascetoriu-
luT, fiind ca marturisim ca Fiul este cu adeverat D-
cleti din D-cleti., lumina din lumina. Ca lumina este
Tatal, marturisesce Ion clicend: , ca D-deii lumina este
si nisi un intunerec intru densul nu este" (I Ion. I, V).
De aseminea slice de Fiul: 59i viata era lumina dme-
nilor si lumina intru intunerec luminJza si intunericul
nu o a cuprins pre ea" (Ion. 1, 4-5). i maT jos : era
lumina cea adeverata, carea luminecla pre tot omul ce
vine in lume" (Ion 1, 9). De unde se vede lamurit ca
Tatal si Fiul sunt de o fiinta, de Ore ce fiinta lucireY
,,ii a lumina nu pate sa, fie deosebita, adica a acelia
ce se nasce de la sine §i aceia ce este din cea nascu-
fa. In fine ca nu cumva se introduce cineva intre Tatal
§i Fiul deosebirea lumineY naturale, de aceia aposto-
lul slice despre acela§ Mu : ca este stralucirea marir d
si chipul fiintd ha" (Ebr. 1, 3). De unde se intelege
lamurit ca este impreuna vecTuic cu Tatal qi nedespar-
tit de Tatal qi de o fiinta cu el, fiind ca stralucirea
tot-deauna este coeterna cu lucirea, fiind-ca strain-
cirea nu se disparte nicT o data de lumina, fiind-ca
stralucirea nu pate nicT °data, se fie deosebita in
privinta fiinteT de lumina. CacT precum este stralu-
cirea tap', cu lumina aseminea este qi puterea luT
D-cled Tatal; vecinic pentru eternitatea putereY, ne-
despartit pentru unitatea lumina. i ackta martu-
risim noT cu credinta, ca Fiul este nascut din fiinta
TataluT, precum insu§T D-C,leil Pariutele marturisesce
pe fate. Care, ca se crate ea negrait a nascut pre

www.dacoromanica.ro
 A 131S1TICEI AFRTCANE. 933

propiul sell fit din fiinta sa, spre a inv6ta esperienta

slabiciunei nostre, ca sa ne inalte dela cele veclute
la cele nevelute, a luat ca exemplu un cuvent al
nascerei pamentesci pentru nascerea diving Viand:
din pcintece mea'nainte de lucdfar to -am nascut ". Ce
pote fi mai clar, cum s'ar putea vorbi mai lamurit
de divinitate ; prin ce semne, prin ce esemple din
lucrurile esistente a putut s6 arate proprietatea nag-
cerei, cleat s6 arate prin numb ea pAntecelui (uteru-
luY) proprietatea nascerel? Nu d6ra ca ar fi compels
din menibre corporale sail deosebit prin Ere care
linil material e ; dar fiind ca alt-f dill nu putem pricepe
adev6rul naseerei divine prin auclirea mintii, fara
numaY sa ne provocam la cuventul pantecelm ome-
nesc, ca sa nu ne mai mndoim, ca este nascut din
fiinta lui D-filet', Vice ca'qi are fiin a din pantecele
tatalui,
8). Creclend ca D-Ved Parintele fara vre o sufe-
rinta a nascut pre Fiul, nu 4icem ca acea substanta
ar fi impartita in Fiul, sad ca ar fi suferit 6re care
micsurare in Tatal si prin acesta sa se fi supus pa,-
timirei. LipsYasca dela not aseminea ga,ndurY qi cu-
getari despre D-clew, fiind ca cu credinta marturisim
ca Tatal deseversit, fara vre o micsurare, fara vre o
derivatiune 6re care, fard nisi un felid de slabiciune
patimaqh a nascut pre Fiul desever§it. Cad acel care
ar obiecta luY D-Veti, ca data din sine insuqi a nascut
a suferit qi o irnpartire, ar putea Vice ca si ostenela
a simtit cand a treat luinea qi pentru aceia s'a odihnit
in Viva a qeptea de tot lucrul set'. Dar ilia nascend
din sine-insuqi n'a simtit vre o patimire sail micqu-

www.dacoromanica.ro
934 MARTURISIREA DE CREDIN

rare, nici in creatiunea tuturor lucrurilor n'a suferit

nicT o ostenela. Cad precum ni se propune destul
de evident nepatimirea nascereT divine, am primit
a marturisi pre Fiul ca este D-cleti. din D-cleti, lumina
din lumina. DecT data chiar in lucrarea v6cluta a
luminet natural nu se afla ceva de aseminea, ca
luandu-se o lumina din lumina si prin ore -care
nascere ivindu-se insasi lumina originals, care a dat
din sine alts lumina, este evident ca nu s'a mi-
csurat nicT a indurat vre o scadere dand din sine
lumina: cu cat maT drept si mai bine este a crede
natura lumii'eT divine §i negraite, care naseend
lumina din sine insasT nu s'a putut micsura nici de
cum! Asa dar Fiul este de o potriva cu Tatal, nu
nascut in timp, ci impreuna vecinic Nascetoriulm,
precum lumina produsa de foc se arata de odata
cu eel ce o nasce. Acesta e destul a spune despre
asemanarea sail despre unitatea fiinteT TataluT si a
Fiuhu, cat a permis scopul scurtimei.
9). Remane sa vorbim si sa probam prin martu-
rit despre Spiritul Sant, pre care-1 credem de o fi-
inta cu Tatal si cu Fiul, impreuna vecinic si coegal.
Acesta venerabila treime se cuvine sa fie deosebita
lll privinta personelor si a numelor, totusT nu trebue
a erede ca acesta n'ar fi potrivit cu sine si cu eterni-
tatea sa, ci credem ou adeverat ca re'maind iminte
de vecuri divinitatea in Tatal, in Fiul sr in Spiritul
Sint nu se pate imparti prin esplicarile nastre, nicT
TarasT a se confunda insasT trinitatea, prefacendu-o
in o pers6na.
Acesta este credinta nostra, acesta este convin-

www.dacoromanica.ro
 A BISERICEI AFR1CANE. 935

gerea n6str6. De aceea nu suferim nicT a se numi

cleY, nice cinsti, ci un D-den marturisim in pre-
cisele pers6ne si numirY. CAcT negrgita divinitate se
infatisaza in pers6ne si numia farh sh, fie margi-
nita prin cuvinte, sari sa fie patrunsh cu mintea
dar ca sa se cun6scA, ca este aceea ce era, profetul
a dat credinciosilor intelegerea, pe care mintea
omenesch in ingustimea eT o putea cuprinde clicend :
De nu vets crede, nu veri inielege (Is. 7, 9). Una este
dumne4eirea treimei si in numirea acestuT cuvent
insemnarea este a unei substante, lar nu a unei
pers6ne. Spre a se dovedi credinciosilor ins4sT divi-
nitatea s'a adus tot-deuna multe si dese marturiT.
liar din causa prescurtareT tratatultu este deajuns.
a aduce putine, -din cele multe, fiind-ca probarea
maiestatei adev6rate, deli are multime de marturiY,
totusT n'are trebuinta de multe, fiind-ca eelui cre-
dincios sunt de ajuns putine.
10). DecT maT intaiti ne invetam din chrtile Vechiu,
luT Testament, si dupa aceea din ale celuT Notl, cá
Parintele si Fiul si Spiritul Sant sunt de o fiinta-
incepend cartea FacereT ast-fel : Intru inceput a
facut D-cleu ceriul ysi pdmentul ; lar pa2nentul era
neveclut si netocmit, i intunerec era ddsuprer adan-
cului, Spiritul lug D-cleu se purta pe ddsupra
apelor. Acel inceput despre care le vorbea Iudeilor
cariT it intrebau eine este, le slise: inceputul, care si
grdesc vou (Ion. 8, 25). Se purta ins: Spiritul l LA
desupra apelor, ca creator, tinend creatura
cu puterea sa, ca avend a produce insusT din aceste
elemente primitive tote cele viT sa dea aliinente
foculuT seu si cbiar de atunci indicaud misteriul
www.dacoromanica.ro
936 MARTI RIS'REA DE CREDINTA

botezuluT BA arate puterea shntit6re prin natura

apeT ti sá aduca, la vietA cele diutaiu corpurT insu-
fietite. David iarasT inspirat de D-cleil marturiseste:
Cu Cwantul Doninulia ceriurile s' au interit, )si cu
Duliul gurei lug tOtet puterea for (Ps, 32,6). Vecl.T cat
de deplia, este prescurtarea si cat de lamurit revine
la misteriul unitateT: pun And pe Parintele in Domnul,
pre Fiul in insemnarea CuventuluT, a declarat pre
Spiritul Sant din gura Celia prea malt. i ca sá nu
se intelega prin cuvent emiterea vocei, Mice ca prin
el ceriurile s'au intArit, si sri, nu se creda ca spiritul
ar insemna suflarea,, a arAtat intro el plenitudinca
puterel ceresti. Caci uncle este putere, acolo trebue
sA fie numaT cleat pers6na; dude tOta, insernn6 ca
nu este inprumutata de la Tatal si dela Fiul, ci de-
plina in Spiritul Sant, nu ca ar avea singur ceea ce
este in Tatal i Fiul, ci totul are ceea ce are si unul
i altul.
11.) Si TariisT cand vorbeste Domnul de -chemarea
nemurilor, predicand pre Spiritul Sant intr'un nu-
me al divinitateT, dice: Mergend invetap tote neniu-
rile, botezdndu-i pre e in nuniele Tatalia 5si al Fzulta
pal Spiritulul Sdnt (Mat. 28, 19). Si Tariisi Apostolul,
dorind Corintenilor cele ceresti, adauge acestea:
Harul Doinnulia nostru Iisus Christos si dragostea
lick D-cleg 59i impartql,rea Sdiztulza Spirit cu von top
(11 Cor. 13, 13). Si ca sá marturisim maT lamurit
unitatea fiinteT in acesta trinitate, trebue sh avem
in vedere i aceea, cum D-cleil arat6 taina TreimeT,
child au voit ssa', creecle lumea qi pre om cliand :
Sd faceni oni dupre chipu4iasem,dnarea nostra (Fac.

www.dacoromanica.ro
 A BISER10EI AFRICANJF. 937

1, 26). Cand dice nOstret, de bunt sema nu arata

a unuea ; si child rosteste chipul si asemanarea do-
vedeste egalitatea deosebirel persdnelor, ca in ace-
iasT lucrare sa fie vedita cunoscinta Treimei, in care
nicl pluralitatea sa fie inlaturata, nicI asemanarea sa
nu lipsiasca, fiind ca si in cele urmatore se vorbeste
ast-fel : Si a clis D-cleit 5yi a facut 59i a bine-cuventat
Dqea.i este de trebuintd, ca aiitoriul intregel creati-
uni sa tie unul D-Veti. Credinta acesta se arata si se
probezd in fine prin vechia bin e-cuv entare, prin care
se porunceste lui Moisi a bine-cuventa poporul prin
sacramentul intreiteT chemari. Owl dice D-Veii ca-
tra Moisi: Ast-fel vet bine-cuventa pre poporul nzea
0 eu vol bine-cuventa pre el: Domnul set to bine- cu-
vinteze fi sa to pazdsca ; Domnul set lumineze fa fa sa
scare tine 5si sa-g fie mila de tine; Domnul sa ridice
fati sa preste tine 0 sa -fl deie fie pace (Num. 6,
23-26). Ceea ce afirma si profetul David qicend:
Bine-cuventa-ne-va pre not D-cleu, Dumnecleul nos-
tru, bine-cuvinta-ne-va pre no 0, se vor teme de el
tote margenile pamentului. Vs. 66, 7-8). Unitatea
acesta a treimei o cinstesc puterile ceresti ale in-
gerilor prin chntare, si cant/and de treT orl cu gura
fara intrerupere: Sant, sat, Ant Domnul D-clea Sa-
baot (Is. 6, 3), inaltd gloria lul in inaltimea unef
domnii. Ceea ce pentru ca sa se" intiparesca mai
bine credinciosilor, aducern inainte pre Paul, stiuto-
riul taInelor ceresti; cdei slice : sunt deosebirl de da-
rurg, dar acela59i spirit; 0 osebirl sluibelor sunt, gar
acelap Domn, 0 osebirl lucrurilor sunt, gar acelag
D-deu, carele lucrdza tote intru top (1 Cor. 12, 4-6).

www.dacoromanica.ro
 938 MARTURISIREA DE CREDINTA

$i de sigur aceste osebiri ale impgrtirilor ni -au in-

vetat ca se lucrezh de Spiritul Sant pentru calitatea
i meritul acelor ce participa: cad dupa ce se im-
parte aceste deosebiri de harurT, in cele din urma
se dice: lar acestea tote le lucrOza unul si acelap
SPirit, imparcind fie-caruia cum voqte (1 Cor. 12,
11). De unde nu se lash nici un loc de nedumerire,
fiind eh se" arata lamurit ca Spiritul Sant este qi
autor al vointei sale qi D-deli, care le lucrez6, tate
0 se deinonstrez4 forte lamurit ca imparteqte da-
ruri divine, duph cum voeqte ; cad unde se predicts
imphrtirea de bung voie a harurilor, nti, se pate vi-
dea nicT o servitute: caci servitutea se pate intelege
in creaturh, 'far in Treime sthpanire si libertate. $i
ca sa ne invatarn qi mai lamurit eh' Spiritul Sant
este de aceiaqi dumnedeire cu Tathl si cu Fiul, se
dovidete prin marturia evangelistului 16n. Caci
dice: Trek sunt cari marturisesc in ceriu, Tatal, Cu-
vgntul Si Spiritul Sdnt,i ace59tI trek una sunt (1 Ian,
5, 7). Nu dice: trel separati prin vre o deosebire
sari impartiti cand-va prin Ere -care grade de des-
partire a deosebirilor, ci -trek, dice, una sunt.
12). Dar ca sa se demonstreze si mai mult, ca
Spiritul Sant este de o dumnedeire cu Tata' si cu
Fiul in crearea tuturor lucrurilor, ai pre Spiritul
sant ca creator in cartea lui Iob: Spiritul divin,
dice, este care m' a Aleut, 5sispiritul a-tot-puternic care
me invatd (Iob. 33, 4). $i David dice : Trimite spi-
ritul leg 59i se vor crew, si veT reinoi fata ptimentuha
(Ps. 103, 30). Daca reinoirea si crearea din nod
va fi prin spiritul, farts indoialh eh qi inceputul

www.dacoromanica.ro
 A BISERICET AFRICANE. 939

creatiunei n'a fost fara spiritul. Dar s'a arathm ca

§i dupa creatiune qi Spiritul Sant face viii ca qi
Tat6,1 qi Fiul. In adev6r de persona Tatalui spune
Apostolul: Marturisesc inaineta lui D-Oleic, ewe in-
vi6za tote" (1 Tim. 6, 13). lush', Christos da viata ;
Oile, cliceglasul meg asculta, 04 az li dau viata
eterna" (Ion 10, 27-28). Totuqi primim viata dela
Spiritul Sant, caci insu§i Domnul dice : Spiritul
este care taceviii " (Ion. 6, 64). Tara dar demonstrate
lamurit aceia§i vivificare (invio§are) a Tafalui §i a
FiuluT §i a SpirituluT Sant.
13). Se cuvine, ca nici un cretin sa nu ignoreze,
ca pre§tiinta tuturor lucrurilor §i cun6§terea celor
ascunse este in Domnul, totu§i se demonstrka din
cartea lui Daniel : D-Veule," dice, , care cuno0qi cele
ascunse, care le 59th tOte mai inainte de a se na0le."
(Dau. 13, 42). Aceia§i pre§tiinta este in Christos,
precum spune evangelistul : Ca 3Stia dela inceput
Iisus, tine este cel ce are sa-1 vends pre el 04, carii vor
fi eel ce nu vor erede in el." (Ion 6, 65). Ca §tia cele
ascunse §i acesta este aratat, eaci and pe fata pla-
nurile ascunse ale Iudeilor, qicea : ce cugetati cele
de5varte intru inimile vOstre" ? (Mat. 9, 4). De aserni-
nea cá spiritul sant cun6§te mai inainte tote, insu§i
ni-a descoperit 4icend catre apostoli; iar sand va
veni spiritul adererului, v6 va invela tote 04 cele vii-
tore va vesti voce" (Ion. 16, 13). Cine dice ca va
spune cele viitare. nu se indoe§te cg §tie tote, cad
insu§i cerca cele inalte ale lui D-del §i cun6§te tote
cele ce sunt in D-cl.eti, dupa cum aminte§te Paul,
diced : ca Spiritul tOte le cerca,chiar 04 cele ascunse
Bi erica 0 rtod xA Romina 2

www.dacoromanica.ro
940 ATARTURISIRFA D1' CREDINTA

ale luC D-deii" (I Cor. 2. 10). Si in acelasi lot : pre-

cum nimene din onzen4 nu tie cele ale omuluC, lard
numai Spirit4 care este in el, cqa nimene nu tie cele
ce sunt ale lul D-deit, tetra numai Spiritul luI Duni-
nedeti."
14). Spre a intelege puterea Spiritului Sant se
vorbim ceva despre cele infricosate. Un ucenic vi-
den, cum este scris in faptele Apostolilor, venduse
averea si ascunsese o parte din bani, tar r6masita a
depus'o la pici6rele Apostolilor, clicend ca atAta are,
si ast-fel a maniat pre Spiritul Sant, pre care-1
credea, departe.
Dar ce i-a Vis apoi fericitul Petru ? Anania , p en-
tru ce a umplut satana inima ta, ca sei minte59tt Spi-
rituluC Sant" ? (Fapt. 5. 3). Si mai jos : n'ca mintit d-
menilor ci lui D-deii". i ast-fel lovit prin puterea
aceluia, caruia voTa sti-T mintesca a murit. Ce vo-
este fericitul Petru a se intelege aici prin acest
Spirit Sant, este de buna sema lamurit, chnd Vice :
n'aC mintit Omenilor, ci lul D-deit " . Deaf este evi-
dent ca acel ce minteste Spiritului Sant, minteste
lui D-Veti si eel ce crede in Spiritul Sant, crede in
D-Veti. Tot ast-fel, ba ceva si mai puternic arata
Domnul in evangelie : tot pecatul oi blasfemia se va
erta omenilor ; Tar acel ce blasfema in contra Spi-
ritului Sant, nu se va erta lul nicT in vdcul acesta
nicT in cel viitoria" (Mat. 12, 31-32). Iata o sen-
tinta infricosata, nu se va Terta, Vice, pecatul ace-
luia, care ar blasfema improtiva Spiritului sant.
Compara sentinta acesta cu acea de care se scrie in
cartea Imp6ratilor : dace pecatuind v a pecatui tine-va

www.dacoromanica.ro
 A BISERICET AFRICANF. 941

improtiva barbatulut, se vor rugapentru el; dada insa

improtiva lul D-led' va pecatui, tine se va ruga pen-
tru tl" ? (Reg. 2, 25). DecT, data a blasfema impro-
tiva SpirituluY Sant si a pecatui improtiva luT D-Veti
este tot una si aceTasY crima neertata, orl-cine cu-
ndste eine, este Spiritul Sant.
15). Ca D-Veti este pretutindenea de fats si en-
prinde tote, invethm din gura luT Isaia : eu, dice,
sunt D-cleg aprope 04 nu departe, data s'ar ascunde
omul in cele ascunse, ore eg nu-1 void' vedea pre el?
nu umplu eu ceriul si pamentul" (Ierem. 23, 23-24).
Dar ce Vice Mantuitoriul in evangelie de presenca
sa pretutindene ? Uncle vor fi dol suit trek aduzzatt
intru numele meu. acolo sunt s2 eu in mijlocul lor"
(Mat. 18, 20). Despre Spiritul Sant ca este pretu-
tindenea de fats, Vice profetul din persona lul D-Veil :
,eu 'intru voi si spiritul meu sta in mijlocul vostru"
(Ezech. 36, 27). i Solomon Vice: cc Spiritul Dom-
nului a umplut lunzea ysi eel ce tine tote are cuno5stinta
glasului (Intel, 1, 7). David Vice iariisY" : uncle me
voiu duce dela Spiritul teu .ci dela luta ta unde void'
fugi? de me v.)iu sui in ceriu, tu acolo qtf; de me void
pogori in dad, de fala eoqi ; de voiu lua aripile mele fi
voiu locui la marginea maret 5si acolo mana ta me va
duce 5si me va povefui drepta ta." (Ps. 138, 7-10).
16]. DumneVeil locueste intru sancil sei dupa fa-
gaduinta prin care se Vicea : voig locui intru el"
(II Cor. 6, 16). Ceea ce Vice si Domnul Iisus in
evangelie : remaneti intru mine 5s4 &a' intru voP
(Ion. 15, 4), probeza acesta Paul, qicend: ,ait nu
tici ca Iisus Christos este intru vor" ? (II Cor. 13, 5).

www.dacoromanica.ro
942 MARTURISIREA DE CREDINFA

Tot acesta locuinca o umple si Spiritul, precum Vice

Ion : dintru acesta 5ctim," Vice, cd in nol este, find-
cei din Spiritul sea ne-a dat, noun'." (I Ian 4, 13).
Asemenea §i Paul : nu ;960 ca sunte# templul lu'l
D-deg Sri spiritut lul D-cleti locue0te in voi ?" (I Cor.
3, 16). i TarA§T Vice : Preamarift 04 purtati pre
D-deic in corpul vostru". Pe care D-yeti, de sigur
pre Spiritul Sant, al caruT templu vedem ca este.
Cad ce judech", Taal, judech Fiul, judecA Spiri-
tul Sant, se probeza a§a : In psalmul patru-Ved qi
noue se cetWe : ar pecatosulta a dis D-deu" (V. 17) ;
0 mai jos : mustrate-voiu, 04 voi pone inaintea fete
tale" (V. 92). David, iara§i rugandu-se Vice ctitre
Christos : Domne, nu cu mania ta se me mustri pre
mine" (Ps, 6, 2) ; fiind-ca insu0 va veni sa judece
tot trupul. Dar ce Vice Mantuitoriul despre Spiritul
Sant in evangelie? Cad va venimangditoriul, acela
va mustra lumea de pecat, de dreptate # de jude-
cata" (Ion 16, 8). Acesta preveVend David striga
catre Domnul: ,,unde me 'wig duce dela Spiritul tea
)9i dela tap ta unde voiu fugi" ?
18). Cad se probez6 §i aceea ca bun este Tatal,
bun Fiul, bun Spiritul Sant ast-fel. Dice profetul :
bun qti Domne 59i intru bunt tatea ta me invaed in-
dreptarile tale" (Ps. 118, 68). Iar eel unul nAscut
insu0 Vice despre sine : al suet pastoriul eel bun.
(Ion. 10, 11). i despre Spiritul Sant, Vice Yara§T
David in psalmul 142, 10 : Spiritul kg' cel bun me
va povetui la pament drept."
19). Dar tine va putea tacea acea diguitate a
SpirituluI Sant ? Cad: profetii vechY strigati : aces-

www.dacoromanica.ro
 A BISERICEI AFRICANE. 943

to dice Domnul". Acela§i glas venind Christos 1-a

rechemat in persona sa Oland; 'Ear eti clic voue. Iar
profetii eel nol ce strigail ? precum profetul Agab
in faptele Apostolilor: Acestea dice Spiritul Sdnt".
[Fapt. 21, 11] §i Paul Vice catea Timoteil : Spiri-
ritul aratat dice" (I Tim. 4, 1). Care glas arata ne-
despartirea Treimei. Paul Vice ca el a fast chemat
i trimis de D-Veil Tatal §i de Christos: Paul, Apos-
tol nu dela 6meni nici prin om ci prin lisus Chris-
tos i DumneVeti Tata] (Gal. 1, 1). in Faptele Apos-
tolilor insa ca de Spiritul Sant este ales si trimis ;
caci ast-fel este scris : Acestea dice Spiritul Sdnt;
osebig-ml mie pre Varnava 5si pre Saul in lucrarea
in care v'am chemat pre voT" (Fapt. 13, 2). i ceva
dupa aceea : far of trimi591 de Spiritul Sint se po-
gorira in Seleucia" . Tot in acea carte : luati aminte
de v0 .si de tote turma, in care Spiritul Stint v'a
pus pre v0 episcopi [Fapt. 20, 28].
SA nu cr6da cine-va ceva injositor despre Spiri-
tul Sant, fiind-ca se nume§te mangaitor. Cad man-
gaitor se nume§te sail mai bine consolator pe limba
latin6 ; care numire este comuna §i Fiiulul lui D-veil;
dupre cum Vice Ion : acestea SCrig voue', ca sa nu pe-
catuift; 5si de p6clituesle cine-va mangditorift avem
la Tatal pre lisus Christos" (I I(5n, 2, 1). Cad si in-
su§i Domnul and Vice catre Apostoli: alt mdngdi-
tor va trimite vou6 Tatd1" (Ion. 14, 16), fall indoia,16,
cand Vice alt mdngditor," pre sine se arata a fi man-
gaitor. Dar nicf de Tatal nu este strein acest nume
de m'angaitor ; chci acest nume este al bine- facerel
Tar nu al naturei. In fine Paul scrie catre Corintenl

www.dacoromanica.ro
944 MARTURISIRFA DE- CREDINTA

ast-fel: bine-cuventat fie Pumnecleg §i Tatal Dom-

nulu nostru Iisus Christos, plirintele indurarilor fi
Dumnecleul a Oa mangderea, care ne mdngde"
(11 Cor. 1, 3-4). Si fiind-ca mangaitor se numqte
Tatal, mangaitor se dice Fiul, mangaitor qi Spiritul
Shnt,totuqT o mitngaere se d'a noue de cAtre Treime,
precum qi o Tertare a pecatelor, precum afirmA A-
postolul : v'atispalat, v'ati indreptatit i vati sanfit
in monde Domnulul nostru ;9i Spiritulul D-(leulza
nostru" (1 Cor. 6, 11). Am putea sa aducem multe
marturiT din dumuedeeqtile Scripture, care afara de
taina botezului aratA ca treimeT se cuvine aceTa§T
glorie, lucrare si putere ; dar fiind-ca din acestea
cei inteleptT pot intelege iudeajuns, multe le-am
trecut cu vederea, pentru scurtime.
21). Sa recapitulam disele nostre. Daca Spiritul
Sant purcede din Tata], data libereza, data este
Domn qi sante§te, data creazii cu Tatal §i cu Fiul
§i data este facOor de viata, dach are maT inainte
sciiuta cu Tatal si cu Fiul, data este pretutindenea
i umple tote, data locue§te intru ceT ale§i, data
mustra lumea, data judeca, data este bun si drept,
daca despre el se vorbeqte: acestea (lice Spiritul Sat,
data infiintaza profeti, data trimite apostolT, dach
aqada episcopT, daca este maughitor, clack imparte
tote precurn voqte, daca spala si justificA, data
omora pre cei ce-1 despretuesc, data acela, care 1 -ar
blasfema, nu are Tertare nisi in v4cul acesta nicT
in eel viitor, ceia ce de sigur este propritiluT D-c,leti:
data tote acestea sunt ast-fel, pentru ce se maT in-
doesc ca este D-deti, de Ore ce insu§T arata ceTa ce

www.dacoromanica.ro
 A BISERICEI AFRICANS. 945

este din marimea lucrarilor: de bung shag, nu este

strain de Tatal si Fiul prin majestate, acel care nu
este strain prin puterl de lucrare. In zadar sa nega
numele divinitatei aceluia, a cgruia putere nu i se
'Ate denega; in desert vol opri a'l venera cu Tatal
si cu Fiul, pre acela care cer sa fie marturisit cu
Tatal si cu Fiul. Daca, el impreunecu Tatal si cu
Fiul imi daTertare pecatelor, confers santire si viata
vecTnica, sunt cel maYnerecunoscetor si nepios data
nu'i vol da gloria cu Tatal si cu Fiul. Sati Baca nu
este inchinat Cu Tatal si cu Fiul, deci nu trebue a
se marturisi in botez: dacainsanumaT decat trebue
sa, fie marturisit dupa cuventul DomnuluT si tradi-
tiunea Apostolilor, ca sa, nu fie credinta pe jume-
tate, cine me va opri de la inchinarea lui? in care
mi se impune a crede, chiar din datorie me vol ruga
lui. Me vol inchina deci TataluT, me vol inchina, si
Fiului, me voi inchina si piritului Sant cu una si
aceiasi inchinacinne. Daca i se pare cuiva acesta
cam aspru, sa anda cum David indemna pe ere-
dincioo. la inchinarea lui D-cleil : inchinati-ve" ,
dice, a,,sternututta piciorelor luV . Daca al religiu-
nel este a se inchina asternutului piciorelor lui, cif
cat maY religios lucru este a se inchina SpirituluT
lui! acel Spirit pre care fericitul Petru intru atata
sublimitate l'a predicat ducend: , Spiritul Sant tri-
mis din cerium, in core ingerii doresc set privesca".
(1 Petr. 1, 12). Daca ingeriT doresc sa-1 privesca,
cu atat mai molt not hmeni muritori nu trebue sa
despretuim, ca sa nu ni se Mica si noue precum s'a

www.dacoromanica.ro
946 MARTURISIREA DE CREDINTA

clis Iudeilor : vol tot-de una ver improtivip Spiri-

tului Sdnt ca 5si parintii vo0i. (Fapt. 7, 51).
22). Daca tote acestea nu induplicA sufletul spre
inchinarea Spiritului Sant, primete aicT ceva, §i maT
tare. Cad ast-fel invata Paul pre profetiT bisericeT,
in cariT §i prin cariT de sigur vorbea Spiritul Sant :
Vir de ar proAci top, oi ar intra vre un necredin-
cios, sag neinvqat, sli mustra de toil Fi se iudeca de
top: ',Sri a59 a ascunsele inimii ha, arcuate se fac ; oi atuncl
cdclend pre' fatd se va inchina lul Dumnecleu, clicend,
cc adeverat Dumnedeg in vol este." (I Cor. 14,
24-25). Si de buna sema Spiritul lui D-elett este
in aceT carii profetesc. Daca necrediucio§ii ingroziti
cad cu fata la pameut qi se inchina SpirituluT Sant
qi fara voie marturisesc, cu atat maT mutt se cuvine
credincioOlor, ca de buna voie qi de dragoste sa se
inchine santuluT Spirit! Se inchina insa SpirituluT
Sant nu Ore cum separat duph obiceiul nemurilor,
precum nici FiuluT nu se inchina separat, fiind-ca
este dea-drepta TataluT : dar inchin'andu-ne TataluT,
credem eh' ne inchinam qi FiuluT §i Spiritului Sant,
fiind-ca qi cand chem'am pre Fiul, credem eh che-
mam §i pre Taal, i cand ne rugam Tatalui, credem
ca suntem auelitT gi de Fiul, precum insuql Domnul
a ells : o9i ce vefi cere dela Tatal intru numele mett" ,
eii voig face, ca sä se cinstesca Iatal intru Fiul."
(lon. 14, 13); gi data se inchinh tine -va SpirituluT
Sant, se inchina, de bunA, sema aceluia, a caruia
este Spiritul. CacT orT-tine §tie aceia, cá prin ruga-
ciunile omene§tT nu se pate adauge sail mic§ura ceva
din majestatea diving, ci fie-care dup6, propusul voieT

www.dacoromanica.ro
 A BISERTCET AFRICANE. 947

sale sail 'It caqtiga glorie inchinandu-se cu credinta

sau ru§inea vecInicd improtivindu-i-se cu indarat-
nicie. De ce dar credincioqiT se nu cinstescd cu ade-
verat treirnea, de care nAdajduesc a se Linea, in a
carer nume s'aiz rendscut, laudandu-se prin aceia
ca se numesc serviT eI? Cad precum in numele luT
D-qeti 'fatal se numesc OmeniT luT Dumnecleti, pre-
cum s'a clis Elie omul luT D-deu, precum s'a chemat
Moisi omul luT Dumnesletr, aqa dela Christos ne
chemam cre§tinT, tot ast-fel ne numim qi spiritualT
dela Spiritul Sant. Daces s'ar numi insa tine -va
omul luT Dumnecleit §i nu ar fi cretin nimic nu
este; care data Tar numi cretin qi n'ar fi spiritual,
nici se mar spere atata mantuire.
23). DecT credinta mistra in treime sa fie intregd,
dupa marturisirea botezuluT mantuitorit, sa fie ace-
iaqi devotare a pietateT, sa nu credem ca paganiT in
deosebirea puteril or, s'aii sa presupunem ca in treime
ar fi vre-o creatures ca Dumnecleti. Dar nici sä fim
miqcati de scandalul Iudeilor, cariT nega pre Fiul
luT ll-den, carif nu se inchina SpirituluT, ci maT a-
les premarind qi inehinandu-ne treimeT perfecte,
precum cpcem cu gura nostrd in misteriT, aqa, sä ti-
nem consciincios : Sant, Sant, Sant Domnul Dum-
nedeu Sabaot. De treT orT cliand Sant marturisim
aceiasi atotputernicie, find ca una este religia, mitt
premarirea treimeT, precum am invetat dela apos-
tolT, precum auqira CorinteniT: harul Domnului
nostru lisus Christos si dragostea lug Dumnecleu 5si
impeirtd5virea SpirituluT Sant cu voT cu tow'. Acesta
este credin ja nostra §i a tuturor bisericilor catolice,

www.dacoromanica.ro
 MARTCRISIREA DE CREDINTA

care sunt intemeiete in lumea acesta, prin traditiu-

nele evangelice si apostolice, in care not cu ajuto-
rul luT Dumneqeii celuT Atot-Puternic credem si
speram sa raneanem pAnti la sfarsitul vieteT acestia.
Facuta in 20 Mal (an. 484) de Ianuarie Zatta-
renu, Vilatic de la Case le Mediane, episcopit Nu-
midiei, Bonifatie Foratianu si Bonifatie Gatianenu
episcopT BizacenY.
Gher. Times.

atomic

Cuventarea I. P. S. Mitropolit Primat

tinuta cu ocasiunea anului not"' 1888.
Sire,
Printre bune si frumose datinT pe carT le-am pri-
mit de la parilitnnostri, este si aceea Ca, la reinnoi-
rea anuluT, Mitropolitul Orel, in riumele clerulut si
al poporuluT, sa aduca urarT CapuluT Statului. A-
cestei dative urmand ea, smeritul pastor al acesteY
de Dumnecleti pazite EparchiT, sunt fericit de a a-
vea prilej a V6 rosti, in asta c,li, Sire, simtirile de
devotament can ne, insufletesc pe toti, clerici si mi-
renT, pentru Augusta persona a Majestatet. Vastre,
sitnbol viu al SuveranitateT rationale.
In a luT Dumnecleil Tama sta cumpana vremilor,
ale lui sunt veacurile, at lui sunt aniT. El da brava
la tam faptura si taria la tot nemul. Datoria misted
este sa lucram ast-fel ca, prin faptele nOstre cele

www.dacoromanica.ro
 CUVENTAREA 1. P. S. MITROPOLIT PRIMAT 949

bune, sá atragem mila ceresa, si sa facern stt. a-

piece Dumnedeiasca cumpKna spre binele si folosul
nostru. Precum harnicul plugar priveste cu multa-
mire campul bogat de sperante pe care l'a brazdat
vrednicia Jul, asa individii si natiunile ail drept a
se mandri cand v6d ca a sporit dintr'uu an intr'altul
munca for morals, faptele for bune si crestinesd
brazde pururea roditare ale ogoruluide viata-vecinica.
Mandru de sine si de poporul seti intra in anul
nal Capul unuT Stat and are consciint6 de binele
ce a facut, de munca ce a indeplinit pentru propa-
sirea si inaltarea Ord sale. Cu asemenea mandrie
puteti privi, Sire, la anul care s'a savarsit, ca si la
eel ce all precedat, cad prin faptele Vdstre, prin
vitejia si intelepciunea Vastra, ati ridicat Statul
Romanese la trepta la care all rivnit stramosiT nostri.
Primiti, ded, Sire, in acestrt intaiA di a anuldi,
viele mele urari, insufletite de smerenia si caldura
Evangelica, preum si de rugaciunile neincetat in-
dreotate catra Cel a Tot-Puternic, ca sa Ve dea
viata indelungata, padnica si fericita, ca sa V6 in-
taresca si in viitor, cum V'a intarit papa acum, cu
putere si intelepciune, spre a conduce destinete a-
cestuT popor, pentru care ati fost predestinat de
Dumnec,leti, la tinta ce Majestatea Vastra si Patria
o doriti. In aceleasi sincere uriiri inima mea, a cle-
rulm intreg si a tutulor Romanilor, cuprinde si pe
Augusta Vastra Sotie, pe scumpa nostrA Regina,
care, prin bunatatea inaltel Sale inimY, prin insu-
sirile ET nobile, a bine-meritat numele de Mama a
suferindilor si a sArmanilor.
Ewa' Dutnnedeiasca Pronie ca anul in care in-
tram, si totI eel ce vor urma: sa fie manosT si bine-
cuventati in tate cele bune si imbelsugate pentru
acesta ter* sub phrintesca st6panire a 1VIajestateI
Vdstre; si asculte-mi-se din Cer rugaciunea prin

www.dacoromanica.ro
950 TINUTA. CU OCASIUNEA ANULUI NOU 1888.

care al, -merit servitor al altarului, esclam din a-

dancul inimei:
Bine-cuvinteza, D6mne, pe Regele nostru Carol!
Bine-cuvinteza, D6mne, pe Regina n6stra Eli-
saveta!
Profectori qi de inflorire doritori at santet n6stre
Biserid,
Bine-cuvinteza, Winne, Tera acesta, care Te
cinstesce, Romania!

Respunsul Majestatei Sale Regelui.

Rugile BisericeT qi urarile poporului Ne -au a-
dus tot-de-una fericire qi Ne-ail sprijinit &4i intarit
)) In tote impregiurarile.
Primim dar, Regina qi EU, cu o vie multamire
:, expresiunea sentimentelor de dragoste qi de ere-

din-ca ce Ne exprirnati cu atata caldura qi dorim

din t6ta, inima ca anul nal sa fie manos in pro-
,,grese qi lucrarY folosit6re qi plin de noroc pentru
scumpa Nostra Romanie, pe care Cerul s'o ocro-
ntescii qi de astacy inainte.
V6 urez animulp §i fericiti, pace qi prosperitate.

www.dacoromanica.ro
 JUBILEUL DE 25 DE ANI
AL

ARHIERIEI P. S. MELHISEDEK
AL
ROMA NULUI
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.

Redactorii Jurnalului Biseriea Ortodoxa Romana" se

simt datori a aduce urarile for respeetu6se Preasfintitului
Melhisedee Episcop de Roman, cu ocasiunea serbarei de 25
de ani a ArbierieT Sale, ca unui vechiti publicist bisericesc,
demn luptator in cestiuni religi6se si scriitor celebru de o-
pere religi6se.
Prea sf. Melbisedee priveste cu bucurie in Regatul Roma-
niei intre membrh lerarbiei Bisericei nabtre, intre profesori,
preoti si cetateni, pe fostii sei elevi si este mandru de sigur
05, ati ajuns a serbitori in mijlocul fiilor sei spiritual] al 25
an al Pastoriei Sale; de aceea asociandu -ne si noi, ca fii ai
se, cu dragoste fiasca ne gritbim a maxi corul serbatorese,
antand multamin si dand laude lui Dumnelet c 1-ati pa-
zit paw], scum in astd viata sanatos, intreg, indelung inqilit,
spre a putea indrepta drept cuventul adeve'rului. Prea Sfin-
tia Sa eu sciinta si condeiul sett abil a Onorat adese cu
scrierile sale escelente religi6se coldnele Jurnalultu Bise-
rica Ortodoxa". pentru care jurnalistica Bisene6sea Ro-
nAna iI va ranitinea recunoscadre; pe langt acesta ati si
ajutat forte ciilduros progresarea si desvoltarea acestui Jur-
nal Bisericesc proeurAndu-I mijldee de subsistent.t, dupre
cum s alti Preasfintiti Prelati.
Pentru ateste cuvinte, Redactorii aratandu.si recunos-
cinta for cea mai profunda, it r6ga a primi fiestele for feli-
citari, rugand pre D-clew de a-i darui si in viitor etnatate in-

www.dacoromanica.ro
952 JUBILEM DE 25 ANT

delungata, pace Si puteri vigurose spre a continua de a lu-

era pentru Biserica, ¢i Patrie §i a ajunge sanatos de a ser-
batori Inca multi am aT Pastoriet Sale. Dea Domnul sa
auda glasul nostru, ca produs al iubirei §i al recunosciatei.
Pentru sciinta istorie si cunoscinta cetitorilor no§tri, dam
publicitato expunerea biografick a eruditulni nostru Prelat,
dupre cum este publicata in Jurnalul Epoca" din 31 De-
cemvrie 1887.

Reproducere dupd nEpocau :

Pe and biserica papala resuna in teta lumen de jubileul preo-

tiei Pape' Leon al XIII, Episcopul Rome, ()data cu inceputul anu-
lui dupa, stilul Gregorian ; printr'o coincidenta minunata, rezer-
vata prin deeretele nepatrunse ale A-Tot-Puternicului, odata cu
sfir§itul anului dupa stilul Iustinian, in omonimul cetateT eterne,
in Romanul vechei Moldove, eel mai vechiti Episcop al regatului
Romaniel indepline§te, fara pompa, nicr ostentatiune, al 25-lea an al
Arhieriei bale, §i al 45-a al apostolatului seu de profesor, preot qi
publicist.
Epoca, credinciesa traditiunilor stremop§ti, urma§a a acelora ce
au clAdit cu suderea fruntei tor, din cea mai adanea vechime, ale
lui Dumnedeu lacaguri §i mai in urma §colile pentru impraOiarea
luminer in acest popor drept credincios, imbraca seta -tb haina de
serbatOre spre a aduce prinosul de dragoste, adanc respect §i recu-
no§tinta Ierarhului, care de aprope o jumetate de vec ca o facia
luminosa, revarsa 1,razele §tiintei, ale credi -tet nestremutate §i ale
patriotismului curat, in Biserica nestra nationala, acesta cetate
tare a nernului Romanesc.
La anul 1823 Februarie in 15, in satul Garcina, judetul Neamtu,
preotul Petru cu sotia sa presbitera Anastasia, roman' din stre-
vechii ba§tinaqi ar satului, furl bin ,-cuventatl cu nasterea unui fiu
care primi din Sf. botez numele de Mihail.
Tenera mladita calca de timpuriu pe urmele stremNe§ti, qi de
prune intovera§a pre cucernicul seu parinte la slujba bisericesck
aplicandu-se cu caldura la citirea candor §i a cantarilor biserice§ti.
Ceea -re indemna pre parintele seu a duce pre fiul for Mihail, de abia
in al 12 an al verstei sale, la Tail, unde printr'o dispensa speciala,
pentru minunata sa chiemare, a fericitului Mitropolit Veniamin, fu
primit la 1834 in Seminal ul Socola nnicul in Ora, ale carui cur-
sun. deseversindu-Ie cu un strelucit sucees la 1841, primi a se duce
invetator in satul erbe§ti din judetul Neamt la o vela inflintata a-
nume de boerii Cantacuzini.
Ear la 1842 se intorse la Suminarul Socola, spre a urma studiile
mai inalte ce i se adaogase dupa imbunatatirile qi reorganizarea ce
primise din nou. Terminand din nou studiile la 1843 fu numit
profesor suplininte la acelap Seminar de Retoricd, Pastorald §i Is-
toria Patriet. Tot in acest timp, fu tuns in Monastirea Socola in
www.dacoromanica.ro
 AL ARHIERIE1 P. S. MELHISEDEC 953

schima monahala, primind numele de Melhisedec, iar m.ai in urma

In hirotonisit Diacon.
La 1845 fa numit inspector al Seminarului si membru in con-
siliul Eforlei sale, stare pe care o ocupa pana la 1848, cand, prin
hotarirea divanului Domnesc al lul Mthaiu Voda Sturdza, Diaco-
nul Melhisedec fu trimis la Kiev spre a se deseversi in sf. Teologie
ortodoxa, si in filosofie. .
La 1851 terminand cu succes strelucit studiile Academies de
Kiev, i se decerna diploma de Magistru (doctor) in teologie si filo-
sofie, si printr'o favOre specials, dupa inadins mijlocire a Prea San-
.titului Marclarie, locotenent de iIitropolit al Moldovel fu hiroto-
nisit preot in Laura Pecersca, de celebrul Mitropolit al iievului Fi-
laret, care-I decerna si crucea doctorilor bisericei. Intors in Sara
primi catedra stiintelor teologice si profesa Ermineutica, Scriptu-
ristica, Eclesiastica si Omiletica, indeplinind tot-odata si functia-
nile de inspector al Seminarulul
La 1856 fu insarcinat a organisa Seminarul de Husi, al cam' rec-
tor si profesor fu numit.
La 1857 parintele Melhisedec, find ales Deputat in Divanul
ad-hoc, se arunca cu infocare in strelueita pleiada a patriotilor,
care luptau pentru Unirea t,erilor surori, in care se distinse prin
z4ni si nepregetat-t sa activitate, ce-1 desemna in cea dinteiu corn-
binatie ministeriala unionists ; si la 1861 fu. numit Illinis.tru al Cul-
telor si al Instruciiet Publice, find de abia arhinzandrit.
Inaltarea sa la Minister stirni murmure surde ale numerosilor
invidiosi si competitor' de portofolil ; in cat, hotarira pe distinsul
prelat a depune, dupa o scurta vreme, portofoliul ministerial spre
a lasa camp liber competitorilor si a-si pastra seninatatea sufletesca.
In acelasi timp in numit locotenent de Episcop al Husilor. *i se
lapia cu indaratnicie contra pretentiunel patriarhiel ecumenice, de
a -i eonferi Arhieria din puterea prerogativelor el.
A trebuit staruinto personala a lul Cuza-Voda, care onora pre pa-
rintele Melhisedec cu o caldarosa prietenie, spre a-1 indupleea a
primi diploma patriarhicesca ; §i ast fel la 1862 Decenwrie in 31,
Arhimandritul Melhisedec fu sacrat in catedrala Mitropolia din la0
Arhiereu, cu titlul de Tripoleos, urmand a pastori eparhia Husilor,
dela rare fu permutat in 1864 la cea din non infiintata a Dunarei
de Jos ; iar la, 1879, spre satisfacerea unei piOse doriwte, de a se a-
propia de caminul parintesc, fu ales si stramutat Episcop al Ro-
manulai, Cu. aprope unonimitatea voturi tor mare lui Colegiu national.
In acest restimp Episcopul Melhisedek a lucrat aprope continua
in diferitele comisiuni speciale, pentru regularea averilor monas-
tiresti din Moldova, in comisia de secularisare a averilor monasti-
rilor inchinate. Apo', intr'o lunga serie a consiliilor generale pen-
tru instructia publics.
La 1864 pe timpul loviturei de Stat, prietesugul Episcopului pen-
tru Cuza-Voda, indatoririle sale sacre de Arhier u al Bisericei or-
todoxe si pltriotismul seu neclintit, an lost puse la o grea incercare.
Sfatul Domnesc hotari pe Domnitor, Alexandra Ion Liu, in te-
meiul unor combinitiuni negresit inalte, dar care au remas neespli-

www.dacoromanica.ro
954 JUBILEUL DE 25 DE ANT

cate, a face o rupture resturnatbre cu Resaxitul, prin adoptarea

calendarului apusan.
Intru acesta era de trebuinta, a se objine mai inteiu incuviintarea
capeteniilor bisericep.
Sufletul guvernului acelef epoce, pentru tot-deuna memorabileL
ministrul Kogalnicenu inchipui un mijloc pe cat de iscusit, pe g-
tat de de indrasnet, spre a smulge Ierarhilor bisericei nationale con-
simtimantul.
Pentru care sfir§it, Domnul convoca la Bucureyti un consiliu
extraordinar bisericesc, impanat cu Arhimandriti, carora le facea
sa le lucesca scaunele Arhiereilor si Episcopilor indaratnici; §i se
propuse adunnrei a se pronunta sumar, prin Da or! Ba, dactt schim-
barea calendarulia este o cestie canonicet
Cu tato, presiunea Domnitorului §i staruinta, ba chiar amenin-
tarile fugosalui s'eu ministru, Episcopul Melhisedec, singurul in
stare a rezolva cestiunea, in colaboratie cu fericitul Dionisie Ro-
manu Episcopul Buzeului, a§ternu un proces-verbal celebru prin
puterea argumentatiunei canonice 5i a credintei intregului nem
Romanesc, prin care se respinse en hotarire cererea guvernului.
Turburarea fu mare in public dupa ce se aflara uneltirile gu-
vernului, §i nemuritorul feliade-Radulescu cu alti patriots stre-
mutara cestiunea in arena politica, fauriud o arms teribila de agita-
thine in tam contra guvernului, care avu de urmare destituirea
Episcopului Dionisie §i a altor prelate. Episcopul Melhisedec in-
su§i i§i trimise demisiunea Domnitorului, pe care acesta o refuzg.
Si ast-fel prin puternica sa inriurire §i abnegatiune, Prea Sfintitul
Melhisedec scapa Ortodoxia Romans dinteo neaparata primejdie.
Pe la annl 1868 fiind la putere tot d. I. Bratianu, guvernul insar-
cina pe Episcoeul Melhisedec impreuna cu regretatul Ion Canta-
cuzino cu o solie forte delicata la lmperatul Alexandru al II-lea
al Rusiilor, sarcina diplornatica de care se acbita cu o sirguirta,
patriotica inaltitl prelat spre eel mai mare bine al terel. tutors in
-tam, Voda Carol oferi cu staruinta Episcopului Melhisedec minis -
terul Cultelor, onore pe care o decline, preferind a se dada In li-
ni§te eruditelor sale lucrari literare, care-i adusera cununa de
imortal la 1870, cand fu ales membru al Academies Romane.
Lucru ciudat, mare parte dintre ace, ce au incarcat cu tot felul
de distinctiuni onorifice ysi marturisiri publice de al for respect §i
admiratiune pe acest mare barbat al timpului de fata, plecau ure-
chia la intrigile josnice ale invidio§ilor, semenand cu ascunse §i
neden ne banueli pa§ii bdtatoriti de cinste, seninatate sufletesca si
patriotica abnegatiune a incaruntitului arhipastor !...
Dar sa departatn, in acesta cli de serbatore, ecoul hulitorilor, pe
care-i va ra§ina fara indoiala strelucirea acestei activitati bogate in-
tru propa§irea bisericei §i a nemului nostru.
Luinea catolica papista a gratnadit pentru jubileul marelui el
pontifice, lute° expositie universala munta de aur, de pietre nesti-
mate, de productiuni artistic, industriale, literale §i de rOdele pa-
mentulut dupa ambele emisfere ale planetel omenetl; nos, nu pu-
tern espune admiratiunei credincio§ilor pentru jubileul celui dintei

www.dacoromanica.ro
 AL ARHIERIO P. S. MELHISEDEC 955

qi mat strelucit Arhiereu al Regatului Romanesc, de cat produsele

muncei sale nepregetate pentru marirea nemulut ;i cari afara de
lucrarile ca dregator public, sunt a;ternute intr'o cornea-a de opere
biserice;ti ;i istorice-literare, cu a caror enumerare, cum ;i a bine-
facerilor, a cladirilor, Infrumuse-tarilor ale Dumnedee;tilor laca;uri
;t a scolilor ; ajutorarea tinerilor la invetatura, adesea acordandu-
le burse din propriele -i mijloce, on staruind pe Tanga dife-
rite guverne a se trimite preott la studii inalte, catora o buna parte
dintre Arhiereii qi Episcopii mai tineri de agt datoreza inaltalor
positiune, am umple modestele nostre coleme.
Mangaerea nostra insa e in credinla, c1 prin aceste slabe tra-
sari ce aducem atti ca prinos marelui nostru Arhiereti, vom fi dat
prilej bunilor Romani iubitori de nemul Tor, a intona impreuna
cu noi, tntru tot venerabilului Episcop Melhisedec, stremo;escul
cu adeverat, Vrednic este L..

Biserica Ortodoxi Ronsanl 3.

www.dacoromanica.ro
 Un Discurs pentru inmormentare.
Bine slugI bung qi credinci6s6, preste
pwtine ai fost credincios, preste multe to
voiu pune ; intrA Intru bucuria Domnului
teii (Mat. 25, 21).

Iaca fratii mei singura §i cea mai mare man-

gaere ce remane muritorilor in momentul trecerel
for din acesta Fume. Aurul §i argintul, nobleta, lau-
dele 6menilor, frumuseta §i puterea, nu suet de-
-eat un praf, o cenusa, care vine a se amesteca §i
a se perde pintre t6rena mormentului! Meritul in-
suqY nu se 'Ate constata in acesta viatA ; qi adese
on se intempra ca nici copiii nu stiu ssa-0 pretu-
esch parintii, nici sotia cea mai credinci6sa nu a-
preciaza dupre cuviinta ingrijirea si dragostea so-
tului. Numai mdrtea vine §i face lumina; numai
lipsa lucrurilor le p6te constata val6rea.
Vom rationa insa qi mai drept cand vom elite §i
vom crede ea numai D -c eti stie qi pate aprecia §i
remunera adev6ratul merit, adev6rata virtute ; pen-
tru eh' numai El cunOole inimile i rarunchii.
Deosebindu-ne din sfera materials in carea ne in-
virtim, qi acesta cu totul momentan, not nu putem
strebate decal numai pang la portile veciniciei,
deck numai pentru a face acesta ultina4 esperienta,
cea mai infrico§ata, precum o vedeti! Aqa ne-am
deprins, qi murim cu acesta deprindere.
Dar 6re sA nu-T fie dat omului a §ti nimica din cele
ce se petrec in casa parinteluT ceresc? Nu; el p6te

www.dacoromanica.ro
 UN DISCURS PENTRU INMORMENTARE 957

vti totul ; dar nu se ocupg, de nimica alta, decat de

devertaciunT. tiinta adev6ratel vieti este expusa tu-
turor, dar este reservata numai celor ce cauta a-
cesth viata',.
Alaturea en ea, esperienta qilnicit nu dovedevte
deck ca finitul vi corona lucrurilor omenevti este
martea vi mormentul preste tote! Nivte asemenea
triste exemple ce ni se presinta in fie-care qi, sunt
pentru not cea mai puternica invetaturA ca nu tre-
bue sh, ne nadejduim prea mult in lume vi bunurile
ei, dela care nu putem avtepta mantuire-. Tata
gr6pa ne stA inainte: Cutremurati-v6 o 6menT man-
dri vi cutez6tori! he'd martea, cruda mdrte, vine fall
veste ; minuntul este nevtiut; fiti gata; privighiap
ca nu otit,'i cliva nick Ora intru care Fiul omulut
va veni.
Uitandu-"ne in sus not vedem ceriul, local vi pa-
tria din care ne tragem; privind in jos, ni se pre-
sinta abizul cel nemesurat, intunerecul vi umbra
mortei. Vai! de cate ori, traind in lume vi ademe-
nip.' de nivte bunuri perit6re, not ne aruncAm pana
la gura acesteT prapastiT! De ate oil auclim dup6
not acel urlet detunatoriii: Au petit, wit' perit! Ca
sa radicam ochii la ceriti, pentru a cere ajutoriul
parintelui indurarilor, n'avem drept, decat numai
intru cat vom fi petrecut viata acesta scurta dupre
poruncile lust vi ne vom fi silit a ne face fa ai lui.
Ava dar, in momeatul suprem cand tote puterile
omenevti pheasesc pe om; cand totul inghiath vi se
stinge dinaintea lui ; cand totul fuge vi se ascunde
in fata grozaviilor morteT, un singur lucru remane
nedislipit de el: Acesta este convciinta pentru cre-
dinciovia cu care 'VT-a indeplinit rolul de fiinta mo-
rata', in ac6sta lume. Acesta consciinta care este au-
reola omului in viata vi la morte, devine dupa morte

www.dacoromanica.ro
 958 UN DISCURS PENTRU INMORMENTARE

principiul sail piedestalul veciniciei sale fericiri:

Bine sluga buna §i credineidsa"....
Frati lor! Dumneled punendu-ne in acesta lume,
ne-a dat viata acesta presenta ca un mijloc prin
care sa putem arvoni, sa ne putem procura elenaen-
tele unel vieti vecinice, si sa scaphm de o marte
vecinica. Ar trebui dar sa nuperdem nici un mi-
nunt in zadar; ar trebui sa nu ne ocupgm numai
de lucruri de acele a carora nicl numele nu merita
sa fie pronuntate in acest be sacru. Ar trebui sa
inlaturam din tnijlocul nostru tote urele si dusma-
niile, si sa lucram numaT ceea ce pote fi spre for-
marea binelui nostru moral si social. ilepet aceste
dou6 nume: moral si social; caci, mime ele carac-
teriseza pre om; si ye intreb : Oare cate minuute din
viata Pasted petrecem not ca fiinti morale si sociale ?,
Cate minute suntem ca niste animale de rend, nu-
mai mancand, band si dormind? Cate- minute sun-
tern mai jos si decat aceste, vegetand nopti intregi
incremeniti spre lucruri de nimica si degradatOre ?
i in fine cate minute jucam rolul momiteiimi-
tand, rolul vulpei viclenind, rolul ursului si al lu-
pului pradand, rolul leului si al tigrululuT sfa-
siind ? ET bine, de ce si nu cunostem realitatea 'Ana
cand mai avem timp ? De ce sa ne lasam a Inca-
runti si a inlbetrani in 4ile rele ? Sau, data nu voitT
sfatul bisericei, de ce mai nazuiti la ea ? A! numai
cand ne d6re, plangem si alergam la Mama! Numai
cand vedem path-tea in oclai, ne caim de cele ce fa-
cem ? Dar atuneT este prea tarcliti ! Singurul reme-
dill contra durerei, este petrecerea sincera si nevi-
novata. Singura conditiune a prelungirei vietei, este
virtutea.
Scit, fratil mei, ca adeverul supra pe cea mai
mare parte din noT ; dar si Biserica are de datoria
cea mai sacra de a vorbi numai adeverul si h nu

www.dacoromanica.ro
 UN iISCURSPENTRU INMORMANTARE 959

ling* pre nimine. i asta-di maY cu sema, in fata

mormentuluT unul reposat confrate al nostru, cand
avetT inaintea ochilor o Ilona proba despre nesta-
torniciea lucrurilor ornenestT, vit.' in numele Biseri-
eel a v6 ruga si a v6 conjura sa parAsim cAile cele
rele pe care am apucat, sa parasim ocupatiile cele
vatamat6re si de suflet si de corp, si s'et, intreprin-
dem ceva adeverat omenesc, ceva care sa ne radice
spiritul catre lumea stiinteT si a moralel, si sa ne
procure o distractie nevinovata. Alt-minterea, v6
intreb, ce putem astepta de la fiitoreu generatiune,
cand copiiT nostri au nenorocirea de a nu vedea la
parintiT for deck usurinta copilhresca ?! Unde sunt
virtutile sociale si cetatene ? Unde sunt exemplele
adev6rateT vietei conjugale ? Unde gAsim pe bunul
gospodar ? Unde vedem pe demna sotie, buna
muma si intelepta crescet6re de col:A ? Ce s'a facut
cu datinile si deprinderile stre'mosestT ? Unde este
antica val6re romanescA ? Unde este viata robusta
si religiositatea ce distingea odata pe parintiT nos-
tri ? Unde este, infine, meritul nostru de om moral,
de cetaten crestin ? Cu ce ne vom presenta inain-
tea tribunalului posteritateT si al luT Dumnedell ?
Ore ni se v a dice vre-o data : Bine slugti bung 01:
eredinciosa...? i sA, nu ye amAgitY, iubitilor, a crede
ca vom fi scuticT de, responsabilitate. InsasT natura,
insasT conditiunea nostril de 6menT liberY o reclanah,
si trebue sá fie neaparat !
Cat pentru r6posatul care face objectul religi6seT
n6stre intrunirT de astAdT, venerabilul nostru ceta-
ten (outare) me voit ratrgini la cate-va observa-
tiunT juste care vor proba ca el s-aimplinit, dupre
putere si mij16ce, datoriile de sot si. pitrinte, cetaten
si crestin. 0 cunostem totT ca armonia, pacea si
dragostea conjugalA lipsit un moment din inima
acestul suflet bun; eel putin orY tine a intrat in case

www.dacoromanica.ro
960 UN DISCUS PENTRU fNMORMENTARE

acestuT demn cetatan n'a putut sa intimpine deck

buns primire ; n'a putut sa vadh deck amabilitate,
delicateta si bunh-cuviinta ; n'a putut sa nu fie in-
cantat de buna-crestere si nobleta copiilor seT. Cu-
nastem asemine toti, ca acesta persona, ca cethten
in inijlocul cetatenilor seT, s'a purtat cu tath dem-
nitatea, si a stint sa -si atragh respectul tuturor prin
dou6 virtuti mai-cu-s6nah : prin_ iubirea de pace si
prin onestitate. Cel putin mie unuia stiinta si con-
stiinta 'mT spune ca r6posatul n'a dusmanit pe ni-
mine, n'a intrigat pe nimine din reutate, n'a amhgit
pe nimine, n'a rapit dreptul nimenui, in mod perfid
sail barbar ; ci din contra, mai tath viata sa a
fost victimh imprejurarilor grele dinafara, pre care
le-a suportat fhrh murmur. Ca crestin, nu-1 pot
propune de model, dar gasesc in el mult respect
chtrh cele saute, multa dragoste catre servitoriT al-
taruluT, multa plecare chtre bine-faceri. N'am audit
sa fi exit cine-va vre-odata din casa lui blhsteniand,
ci tot-deuna bine-cuventand. SA nu credeti fratiT
mei ca 'mT am propus sa dic alt-ceva deck aceea ce
'pal dicth constiinta rata. Sh nu credeti ch n'as ye-
dea in acesta persona si in viata eT si defecte. Si are
existh cine-ya dintre noT fhea de pOcat ? Buna-cu-
viinth insh, ajar dreptatea, reclama ca sa se tact
liecatele acolo nude virtutea precumphneste. Insusi
Dumneqeii nu cere sa ne sdrobim Vecht6sa nostra
natara, ci numaT sa o corigew precat se pate. Nu-
maT indaretnicul, nurnai necorigibilul este si se pate.
pumi rel.
Basat dar pe acest ratioripment, pe care inahsi
religiunea mi-1 inspira, vctiii declara si yoiq sthrui fia,
recund§tetT impTeunh cu mine mult merit in vene-
rOilul barbat pe care cruda mate l'a apitt din bra-
tp1g fan ilia qi a societAtei. 'I putem dice dar, acum
cAnd ne despartim de pl: 4fer0 suflete, lam 04 ldnd,

www.dacoromanica.ro
 UN DISCURS PENTRU INMORMENTARE 961

intru bucuria Domnulul tea! 'I va dice, de sigur, si

dreptul judeciitorit : Bine sluga bunet ssi credincidset,
preste putine at fost credincios-, preste multe to voiic
pune ; infra intru bucuria Domnului teu.
Cat pentru mangaerea sotieT, fiilor, rudelor si a-_
micilor sel, reposatul prin mine li lasa cea maT de
pe urma Iitia buna, si-i raga sa se mangle pentru
perderea sa momentana din mijlocul lor,cu speranta
nemurirel si a vecIniceT vie-V. In adev6r este f6rte
cruda acesta despartire, dar tot-deuna trebue sa fim
curagiosT, iubitilor, si sa gandim nu atata la mortea
acelora pe care-I perdem din vedere, precat la vir-
tutile7 exemplele sibunele sfaturl cu care s'ad facut
0 nemuritorl in memoria n6stra, spre a- I imita. Cad
in zadar vom plange, inzadar vom jeli viata de fats.
Nu merger cu totiT catre aceTasi locuinta vecinica?
N'avem sa ne prefacem si nol degraba, degraba in
praf si cenusa ? Ni maT r6mane cat-va timp de bu-
curie sad de plangere, si indata ni se va cere sa
platim naturel tributul cu care 'I datorim. Ast-fel
este s6rta muritorilor, ast-fel este jocul de pe scena
lumeT.
SA ne silim dar, iubitii mel, ca sa, spalam 0-
rina sotilor si parintilor nostri nu cu lacriml peri-
tore, ci cu fapte bune asemine cu a lor, §i maT marl
inch'. NumaI prin acest mod numele for si al nostru
se va maxi si se va 1410 in memoria urmasilor si
Inaintea lul Dumnecled. Amin.
t Innocent M. Ploe§tenn.

-----C..._&>C..7.,a,>--- -

www.dacoromanica.ro
 SERBATOREA DE LA IZLAZ.
din. Noiembrie 1887.

Sambata, 28 Noembrie, Izlazul a intrunit in sinul seuun mare fla-

mer de sateni din comunele vecine, atat din Romanati, cat qi din
Teleorman. P. S. S. Episcopal Romnicului si Noului Severin, D.
D. G-henadie Enacenu, a luat hotarirea ca acesta serbatere na-
tionala sa se destasure in mijlocul satenilor si in comuna Izlazu,
unde sergentul Florea Blejan. eel anteiu si-a varsat sangele pentru
neatarnarea t eret i a cadut lovit de tunurile unlit monitor turcesc,
care circula pre Dunare la inceputul resboiului din prima-vara anulut
1877.
In diva de 27 Noembrie, P. S. Sa a plecat din Bucuresti si la gara
Petra a fost intimpinat de autoritatea administrative din Romanati.
Aci luand trenul pentru Corabia, s'a indreptat spre Caracal, unde
a fost intimpinat la garb: de catre d. prefect de Romanati, cu per-
sonalul comitetului permanent, d. colonel al regimentului de Roma-
natl., delegatul tribunalulut si mat multi notabili din Caracal. De
aci cu totii se indreptara spre Corabia. Sosind aim trenul, la orele
8 sera, in sala garei, asteptau pe espeti d. primar al orasulut Co-
rabia cu 0 parte din consilieri, si mat multi notabili,d. sub-prefect
al plapi, d. capitan al litoralului Dunarei. Ora fiind inaintata qi din
causa cetei pe Dunare, s'a luat hotarirea ca tot' ace ti espeti sa
remana in Corabia, afara de personalul de serviciu bisericesc, care
a plecat imediat la Izlaz, spre a pregati cele necesare pentru ser-
viciul de a doua di.
Sambata, la ora 61/2 de dimineta, toti 6spetit au luat drumul
spre Izlaz, in trasuri de ale proprietarilor si arendasilor de prin
prejur, can se intt eceau in a lua parte la serbaterea clilet. La ora
9 cortejul a sosit in comuna Izlazu, mergend drept la biserica cu
harmul St. Nicolae, unde se aflau U preott din comunele vecine cu
preotul Dobrea apca,fiul preotulut Radu Sapc6, delegatul prefec-
ctului de Teleorman, delegatul §efulut regimentului de Teleorman,
primarit cu parte din consiliile coinunale a 47 comune, consiliul co-
munei Izlaz cu primarul respectiv, populatiunea din comunele Izla-
zu qi Moldovenii, preste 2000 6meni numai barbati, 150 dorobanti
.1i I50 rezerve si militit ea cornistit In frunte. La sosirea P. S. E-

www.dacoromanica.ro
 SgEBAT6REA DE LA I4LAZ 963

pfscop, la up, bisericei, armata a dat onorurile cuvenite, tar pop ula-
tiunea, eu capetele descoperite a primit cu veneratiune pe prelatul
bisericet lor. La u§a bisericei preotii in vestmintele sacerdotale cu
sf. Evangelie §i Cruce a primit pe P. S. Episcop, care, in mantie §i cn
carja.pastorala in mani, s'a inchinat pe la sf. icoane §i apoi s'a retras
in altar. La ora 91/2 a e§it din altar P. S. S. imbracat in toate vest-
mi stele arhiere§ta cu preotii conliturgisitori i s'a §i (bat bine-cuvon-
tare pentru sf. leturghie, la care s'au pus ecteniile pentru reposati §i
s'au pomenit numele tuturor ofiterilor, cadutt in re,,boitil pentru nea-
tarnare, precum §i al sergentului Florea Blejan, cel mint in Iz laz.
lata ofiteri) superiors §i inferiori mart' in timpul campaniet 1877-
1878, ale ca,rora nume an fost pomenite :
Major Ene Constantin, major ontu Gheorghe, major Graranescu
Dimitrie, major I.on Nicolae, capitan Bogdan Nicolae, capitan Ro-
mano Mihail, capitan Ganescu Dimitrie, capitan Ma. .arescu Nicolae,
capitan Valter N. Maracinenu, capitan Paun N Vasile, capitan Baj-
goiu Joan, capitan Cracaliea Leon, capitan Bu§ila Dimitre, capitan
Nastase I. Grrigorie, locotenent Calinesca Dimitre, locotenent Ni-
coleseu Dimitrie, locotenent Roseti Ion, locotenent Baduleseu loan.
locotenent Elefterescu Lake, locotenent Surca Mihail, I ocetenent
Radovici Nicolae, locotenent Bordenn Pave!, locotenent Stanescu
Chivu, locotenent Gheorghievici Grigore, locotenent Catanescu Nico-
lae, locotenent Paraschivescu G-rig., sub-locotenent Mihaescu Vasile,
sub locotenent Frunzeti loan, sub-locotenent Roteseu Gheorghe, sub -
locotenent Handoca Justin, sub-locotenent Lemnea Dimitrie, sub-
locotenent Parageni Costantin, sub-locatenent Horcea Vasile, sub-
locotenent Ulescu Constantin, sub-lonotenent Nancovicl Nicolae, sub-
locotenent ySerbanescu Dimitrie, sub-locotenent Afroditescu Romeo,
sub- locotenent Florescu Alexandru, sub locotenent Verbicenu Va-
sile, sub-locotenent Danescu Alexandru, sub-locotenent Nieolescu
Gheorghe, sub - locotenent Elefterescu Ioan, sub-locotenent Vale-
mitena Grigore, sergent-major Blejan Florea.
Dupa heruvie, s'a faeut santirea in preot a fostului arbi-liacon
al episcop ROmnicul-Noul Severin, i la ora 11 s'a sterOt santa le-
turghie qi s'a iuceput Te-Deumulpentru aniversarea eaderel Plevnei.
Bine-cuventarea a fost data cu crucea preotului Radu Sapa, cu
care el a mere in fruntea mi§carei de la 1848, §i care truce astadi este
daruita de fiul preotului Radu, preotul Dobre Sapca, paroh in Celeiu,
museului santei episcopil a Romnicului. La ora 111/a s'a sfer§it ei
Te-Deumul, dupe, care clerul, insotit de tOta, lumea ce -umplea
biserica, a e§it din sf. Laca§, tinend tots in maul lumanari de cora
alba §i s'a desfa§urat pe pia-ta bisericei in ordinea urmatore : Co-
liva cea pentru reposat), tinuta de dour militari, cornitii, can au
Intonat tot drumui de la biserica pana la pichet imnul mortilor,
alternati fiind de cantarile preotilor, earn. cantau :Sante Dumnecleu-
le u, dorobantii, n ilitienii, primaral en consilille comunale, copiii
cu copilele de la scOla comunala, preoth cu P. S. S. Parintele E-
piscup, cu tote autoritatile §i populatiunea cea adunata la serbato-
re. A§a ea de la biserieg, §i pana la pichet, o distanta de un chile-
metru §i jumetate, era o masa enorma de capete descoperite, im-

www.dacoromanica.ro
964 S.NBATOREA DE LA 1ZLAZ

pestritata de stergarele si velcurile de pe capetele femeilor, care

masa se mioca cu pietate, inaintand apre pichet, uncle sergentul _Flo-
rea ti -a dat ultimul sferoit oi de uncle Romania au plecat la luarea
Plevnei.
La ora 12 oi jumetate, cortegiul s'a aflat in fata unlit pavilion
luct at din papura cu Inuit gust de catra dorobantit din Izlaz, sub
conducer_ea capitanulut lor, of decorat cu portretele Majcstatilor Lor,
avend in mijloc tabloul caderei Plevnei. In mtjlocul pavilionului
era o masa, pe carea s'a aoeslat coliva, i aici intrand clerul cu P.
S. Episcop, lumea cea multa en autoritatile au ocupat cele tree la-
turi ale pavilionului lasand laturea despre resarit armatei, _care cu
capetele descoperite gi presentand arma avea Inaintea sa pe copiiT
of copilele din scola. Indata s'a dat bine-euventarea parastasului
pentru odihna sufletelor celor reposatt of dupa troparele ysi ectenia
mortilor, s'au citit rugaciunile mortilor, pomenindu-se cea catlutt in
resboia dupe lista de mai sus. Dupa apolis, sau sferoicul parastasului,
P. S. Episcop a tinut urmatorea cuventare :

Discursul P. S. S. Episcopul Romnieului si Noulq4

Severin.
Cu no! este D-4eil, inteleget1 nemuri
si vL plecatT. el cu no! este D-leti".

Tote poporele ati locuri anumite, unde D-qeu se arata in mod

vedit; unde el luorand, cu puterea sa, riclica pre om, ii da increderea
in sine oi in sfirqit 11 imbraca cu puterea divina, aratindu-1 lumei,
ca cu deusul este D-clef. Nu voiu vorbi aici despre ajutorul cu care
poporele vechitnei s'au ridicat qi au desfaourat marirea lui D-deti
pre parnent.
Nu voiu tnterce privirea mea nici asupraacelor lomlitatt rout aneoti,
ca Calugarenii, Valet -Alba, Baia i altele, unde D-cleu a facut pre
nemuri sa intelega, ca trebue sa se piece, hind -ca cu not este
D-deu.
6,6 voiu margini asta-di of in Izlaz numai in acesta localitate,unde
D-deu s'a aratat Ron,anilor in niai matte randurt qi prin aleoit seT
h facut ca din Izlaz sa resara libertatea romanesea, din lzlaz inde-
pendenta ndstra.
Iubiti met fiT intru Domnul !
Izlazul, un sat ca tete satele romanep, gi asta-cji o comuna, ea
multe din comunele rornaneqti, a fost predestinat de sus, ca aici sa
se pop:ire D-cleti, ca ere cand in muntele Sinai. Numai degetul divin
al lui Dilett gi harui ce el a bine-voit sa reverse asupra, acestei lock
litat; cow:1118a' pre barbatii mirarei na.tionale de la 1848 04 aduna
in lzlaz, pentru on se. sfarame privilegtile diavoleoti ale omenilor
oi sa introneze principiile sal, cele et3rne, adica libertatea, egalitatea$
fraternitatea. In Izlaz a bine-voit gi pentru Romani, ca dup.&
1848 de ant, preceptele Fiului seu oi ale Mantuitoriului lame' sa" pri-

www.dacoromanica.ro
 SgRBAToREA DE T A IV AZ 965

mesa, un trup, sa ajunga a fi basele vietel ndstre sociale. In Izlaz

pentru anteia data Romauul, prin puterea dumnedeirel, a primit ide-
la ca, este liber de on ce legato', gi datoregte viata, rangul sea
social gi politic numai lui alien. Din Izlaz satenul roman a invetat, ca
el este egal gi semen intre tote oraganulut gi ca Ott dosebirea intre
Roman gi Roman sta numai in capacitatile gi darurile ce D-deu
acorda fie-carui om. In sfirgit, in Izlaz gi tot la 1848 Romani' g'au
clis : Noi cu tot' suntem fit al celut Prea Inalc ysiaf Patriei, pe care
el ne-a dat'o, iar intre not frata at Parintelut ceresc pi aa mumel
pamentegti. Da in lzlaz an incoltit tote acele idea marl, la umbra
carora not asta di ne migcam gi viem i apoi din lzlaz ele au plecat,
cu acesta santa, truce in frunte, Ca sa fie duse in palatul boierului
gi aici sa se pronunte infricogitorul ultimat : cu not este D-deu,
intelegeta nemurl gi ve plecati, ca cu not este D-cleu".
Opera regenerarei nostre n'a fost s6vergita cu plinatate ! Liberi
gi egali in launtru, intre not trebuea cagtigata fraternitatea politic4,
gi D-clew se pogori laragt in Izlaz gi hotari, ca aici sa more unul
pentru tops ". Ostagul, ce pazia in anul 1877 pichetul acesta din Izlaz
fu luat drept jertfa, gi monitorul vrajmagulut de acolo igi indrepteza
gurele sale de foc spre acest fiu al Romanies gi frate al vostru de
tome, ft rithca viata gi intr'o clips el din om in trup se preface in
finger al lui D deu, insar-inat cu misiunea de a merge din bordeiii
in bordein, din casa in casa gi in sfargit in palatal Domnitorulut i de
la Dunare pana in munti a arata hotarirea dumnedeesca resbuna-
rea sangelui nevinovat".
Cu iutela fulgerului scanteia divine, piece din inimile Domnitoru-
lui gi a DOmnet Romanilor, petrunde inimile ostagilor gi-t Incurajeza
In lupta tea pentru resbunare, gi ininimite tuturor Rnmanilor, spre
at dispune in sacrifivii de tot felul. Faptele se implinesc unul dupe
altul, fiind ast-fel hotarirea divine. Domnitorul cu o parte din
voinicii Vera se ingira in tungul Dunarei,trec Dunarea.merg din triu-
mf in trinmf pana la Plevna gi aio, oprindu-se un timp, asta-di dece
ant', se vede cu ochii gi se aude cu urechile partea cea ma dupre urma
a b.otarirei dumnedeegti : Plevna cade ! Plevna a caclut!.". Capitan
gi ostag, toti an fost nigte instrumente vii in mane lui D-tleu. Noi
ingine &stall], dupe clece am, nu suntem decal nigte fit supugt at
lut Dumned.eu. Ne-am adunat aici, condugt numalile degetul divin.
Ne rugarn acum pentru odihna fratilor nogtri, cadull in Plevna gi
aiurea, ca nigte adeverati cregtini gi fii al str6mogilor "fogtri. i fiind
ca caderea Plevnel, pre care not i serbatorim asta-fit in Izlaz, a
facut din poporul romaneac un popor de sine statator gi frate en tote
popdrele civilisateale lumei ; din Domnitor conducelor,, al Romanilor
in Plevna, gi din DOmna, mangaitore a rauitilor de peste Dunare,
Etegele gi Regina n,ostra, incuuunaii cu faptele for gi incoronati cu
co ne impletite de virtutile lor ; de aceia not Romani. care ne-am
invreduicrt a fi condugi de Dumneden intr'un mod. stet de vedit gi
maA ales co ce ne-am adunat aioi, spre a-} multtami Lui.pentru tote
cate ne-a dat none", sa strigam cu glas mare din adaneul ittimei nos-
tre q,i sa 4icem : Mare egt" Donnie gi minanate mint lucrurile tale".
Da! Iubititor met fii intru Domani !

www.dacoromanica.ro
966 SERBAT6REA DE LA IZLAZ

Sa nadejduim in D-cleu cel a tot puternic ! Sa ne inchinam luT

§i sa-1 rugam din adancul inimilor nostre ! Si asta-cli la Izlaz, mane
intr'un alt punct al terisorei nostre, ni se va arata in mod vedit si El,
facencl pre netnurt sa Intelega ca cu not este D-cleu", ne va face
vredniei de Berta :Astra si ne va darui :
Pre Suveranii nostri in pace, intregi, sanato§:, intru Ole indelun-
gate, drept indreptand geniul romanismului!
Pe guvernul Majestatilor Lor sfetuiei §i implinitorT credincio§: al
hotaririlor dumneqee§t: cu noi!
Iar pre noi, pre tot:, ne va Linea intru santa sa paza, invrednicindu-
ne §i de acum arataret sale tql vedite !..."
In fine s'a, pronuntat ectenia intru fericita adormire, etc.," ci
clerul, cantand Vecinica pomenire poporul intona §i el in cor Dum-
ne4eg 04 erte.
Sfirsindu-se ruga cea pentru frat: la orele 1 §1 jumetate, lumea
cea adunata in Izlaz s'a imparatit in done tabere. Multimea popo-
ruint cu armata a remas pre plata de dinaintea pichetulul, unde era
pregatita o agapa creOnesca, compusa din pane, yin si pe§te ; ea
semena in multe cu masa, ce MAntuitorul a dat celor 5000 de OmenT
in pustie, mi. P. S. Episcop cu tote autoritatile an fost invitali in
casa d-lu: G-heorghie Ciatalopul, unde o alta agapa cre§finesca a
fost oferita de Avramul Romanattlor, d. Citalopul, arenda§ul mo-
qiet Izlaz. Aict tot: invitatit au frant impreuna cu gazda panea dra-
goste: si au sorbit din cupa, iubirei cre§tine0T, cu care ocasiune P.
S. Episeop, mul-tamind gazde: pentru tote, a inchinat primul pa-
har pentru sanatatea MajestaOlor Lor Regele Carol I si Regina
Elisaveta, capitanul ostirilor romane si muma mangaitOre a po-
porulu: romanesc. Elupg, aceste d. prefect din partea judetultu a
Inchinat un al doilea pahar pentru sanatatea P. S. Episcop, multa-
mind in numele populatiuneT rurale.
La ora 31,2 OSpeti; Izlazulu: au plecat in acelev trasurl la Cora-
bia, §i in ora 9, sosind in Corabia, au iscalit urmatOrea telegrams,
adresata Majestatilor Lor pentru a-1 felicita de cliva de 28 Noembre.

Majestittilor LOP Regele Carol I si Reginei Elisaveta.

13ucureqti.
Sire, Ddmnet!

Infatiptorii populatiune: rurale din Romanat: §i Teleorman s'ail

adresat la Jzlaz a se ruga Celui Prinalt pentru odihna sufle-
telor celor c'aduti in resboiul pentru neatarnarea, §i a-: multarni pen-
tali triumful 4i1eT dela 28 Noembre. Dupg.D-Pu, poporul romanesc
cun4te pre Suveranil set, si Lor to adreseza urarT din adancul
inimel sale, clicend :
Trdiasclt Majestatea Sa Regele Romlinilor, inteleptul conduator al
geniultA Romance'!
Trttiased Majestatea Sa Regina Romania, infele'pta mangaitdre a
poporuha Ronza'nesc !

www.dacoromanica.ro
 bgRBAToREA DE LA IZLAZ 967

In orasul Corabia, cu tote ca se afla doue biserici, stint ast-fel

puse, tact nici una din de nu pate sa servesca ca biserica catre-
drala a orasului Corabia, ce acum se infiinteza. Biserica din Celeiu
este la 3 kilometre de oral, iar cea din Dasova si mai departata, asa
6, se simte mare trebuinta de o biserica a orasului. In Octombrie
trecut, cand P. S. Episcop §i -a facut visits canonica in Corabia, a a-
ratat unor din consilieril comunei si primarulni respectiv nevoia unei
bisericl catedrale in oral, dar respunsul din partea tuturora a fost
ca comuna, fiind in formatiune, Inca nu dispune de mijlocele nece-
sare pentru inceperea unei asemenea cladirI forte costisitdre, faa
cu resursele actuale ale comunel Acum, sub influenta serbatorei de
la 28 Noembrie espirat, lucrurile s'au schimbat, si dela declararea P.
S. Episcop, ca ofera 1000 le pentru inceperea Bisericei, d-nul colo-
nel se ofera si d-sa a lua parte la o aseminea ()peed Banta, lay ce
preset* holdrasc ca A se al ega un comitet, care sä chibzuiasca asupra
mijlocelor de realisare a until asemenea scop si FA primesca ofrande-
le, facute pentru edificarea bisericei din Corabia, avend a le depune
tote la casa de consemnatii.
Ast-fel s'a efectuat si s'a terminat serbatOrea de la 28 Noembrie
espirat la Izlaz, qi ea a lasat o adanca impresiune asupra populatie
rurale, care n'a veclut nici odata in Izlaz serviciii qathieresc si inc.
serviciu pentru odihna sufletelor fiilor ei.
(Dupre Voinia Nafionalti).

www.dacoromanica.ro
 SANTA SCRIPTURA.
Scurta concordanta a legilor lui Moisi.

(1.11rmare. Ve41' No. 5, anul XI-le, pag. 440).

Cultul Dornnului; drepturile Preutilor ; intrebuintarea

lor ; Jertfele ,si solemnitatile.
Dumneclett, creatoriul ceriului si al patnentului, a ales se-
mintia lui Avraam de popor al set particular. El face cu
acest popor o alianta solemna la muntele Sinai; II da legea
si declara ca este unicul Damneq.eti, ea, voeste numai el sin-
gur sa fie adorat si s,ervit (Fat. 1, 1 ; Esire 19, 3; 20,2-3 ;
Adoa 1. 6, 4; 6, 5; 26, 16). El cere din partea celor al sel
tom dragostea, t6ta, aplicarea, tom inima. Yrea ca, ctind
este nevoe de jurament, sa se jure numai in numele lui, si
opreste sa nu cumva sa jure tine -va pe qei streini; nice sit
pronunta numele lor ; nici sa-i represinte sub forma de a-
nimal, pasere, peste sail s: ele (Ad. 1. 10, 12-29; 6, 13 ; E--
sire 23, 13; 20, 3; 20, 4). Blasfemul (hula) contra Jul Dum-
ne4ea este pedepsit cu morte, sijura,mintele zadarnice, min-
ciuna si calomnia sunt condemnate ca o insulta facuta ade-
verului si stintulut nume a lui Dumnec,leti (Lev. 24, 11 si urm.
Esire 20, 7; Ad. 1. 5, 11). Este permis sg, nu se dea pro-
misiuni Domnului., dar indata, ce ele s'ail facut, trebue nu-
mai deck implinite; data s'ar tot amana aducerea la impli-
nue, Damnelea va socoti acesta intru pecat si -si va resbuna
(Ad. 1. 23, 21-24; Lev. 27, 2 si urm.). Condamnii pre cel
ce-I ispitesc si sa indoesc de suverana sa putere; si pre aces
ce consulta pe gAcitori, vrajitorl, pe falsii profeti ; inteun
cuvent, despretueste tot feliul de superstitie, magic sail ga-
citorie (Ad.l. 6, 16; 18, 10; Lev.19, 31; 20, 6, 27). El cere
un cult carat, sinter, fara, Did un aniestec cu vre un cult
strein (Ad, 1. 18, 13); opreste credinta in visuri sail in alte

www.dacoromanica.ro
 SANTA SCRIPTURA. 969

semne, si ordona, sa se pedepsesca eu rnarte vrajitorii, eel

cu spirit pitonicesc si falsii profeti, tarsi tind a duce pe po-
por in idolatrie (Lev. 19, 26; 20, 27; 27, 28; Ad. 1. 14, 1).
In genere, tots eel ce se dedail la idolatrie, eel ce indamna,
la ac6sta pe altir sI orasele earl cad in asemine crima, sunt
-dati antaemei si mortei (Esire 22, 20; 23, 24-25 ; Lev. 19,
4 ; Ad. 1. 4, 16-17, 18, 6 si urm. 27, 2). Opreste, sub pe-
d6psa de m6rte a se servi vre °data cu unt de ungcre sail
cu parfum de care nu se serveste decat in templu (Esire 30,
33). Ordona sa se pastreze fie-care in santenie, ca fiind fit,
servitors si popor a until Dumnecjen sant; de a studia di si
napte santa sa lege, a o medita, a o purta la brate, pe frunte,
si a o scrie pe pragurile uses (Esire 22, 31; Ad. 1. 6, 7-9 ;
11, 18-20).
In pustie Domnul ordana sa, i se ridice un cort, ea mo-
narhulm lui Israil care merge in rnijlocul poporului sett ; ca
fie-care '81, contribue la aeesta opera; ca numm preuth sa
serv6sca si sa se apropie de El ; si sa nu i se ofere jertfe, sa
nu i se radice altare cleat numm in acest -cort (Esire 23, 3;
25, 5; Num. 18, 4; Ad- 1. 12, 13-15). Ordona ca carnea
animalelor domesnice ce se va taea pentru mancare, st se
presinte la usa cortulm, sub pedapsa de om-ucidere (Lev.
17, 3-5); si and Israil va fi intrat in pamentul promis, de
trei on pe fie-care an sa se duca, la templu spre a depun-2
omagiile sale Domnului sett in local care it va fi ales El-in-
susi ; si sa nu se presinte acolo cu manile gale (Esire 23,
14 ; 34, 23 ; Ad. 1. 16, 16 ; 12, 11-13). Ordona sa se pit-
zese5 a imita pe Hananel in cultul care -i se va aduee ; adeca
sa nu-I radice statue sail altare, si sit nu planteze paduri sa-
cre nice chiar iu jurul altariului templului sett (Esire 16,
21-23).
Dispune ca poporul sa adeca la cort premitiile si cleeiue-
lile destinate de El pentru intretinerea preutilor si a servi-
torilor cultulm sell ; si ca sa se cun6sca ca sunt depedenti
de Dumnedeu, sa faca acesta declaratie preutilor Eu as-
tet-clf metrturisesc inaintea luf lehova Dumnecleuluf vostru,
cd am intrat in pamentul pe care El cu jurament l-a promis
Petrintilor no,stri ; §i Preutul luand paneriul cu premitiile
Israelitulut, sh4 ;lica : Sirianul, pdrintele melt, era apr6pe set
perd, ,si se pogori la Egi pet fi petrecu acolo cu putini 6menf,
fi se lam acolo popor mare, tare ,si numeros. r,Si Egiptenil ne
asuprira fi ne chinuird, pi puserd preste not muncet Brea.

www.dacoromanica.ro
970 SANTA SCRIPTURA

Jar not strigaretm catre Dumnegleul parintilor nostri, si Dorn

nul auglind vocea nostrd, ne scosii din acesta sclavie, prin
nenumerate minuet, ,si ne adusei in acesta teret, in care curge
miere si tapte ; pi facet pentru ce -I ofer ,si eu astacli" prin6sele
fructelor pdmentula ce Elmi l-a dat Esire 26, 1-10).
Afars de decimi si de proaducerile ce'i se presenta, Dum-
nedeti voia .ea sa, ulna poporul in top anif si serbeze in tern .
plul set solemnitatile religiunei, unde sa se vesel4sca in pre-
senta sa, si unde sa invite si pe levit, s6rac, veduvrr si
orfan.
In aceste serbiitori, se facea urmat6rea rugaciune, sal
mad bine disdeclaratiune, inaintea lui Dumnedett: Eu am
separat in casa mea ceea ce era seintit, ,si le-am fdcut parte
levitulta, streinulul, veduvet ,si orfanulul, dupre cum Tu
mi-ca ordonat ; n'am mancat din ele in vre o jale profanes;
nu le-am pus la o parte, ca set me servesc de ele in vre un
mod criminal ; n'am intrebuintat nimica la niscal -va servicil
funebre superstiti6se; am ascultat de vocea Domnului Dum-
necleulut melt, §i am fa cut tote dupre cum Tu 70-al ordonat.
Cauta oar din locuinta to din ceriii, ,si bine-cuvintezet pre
poporul Teti Israil ; bine-cuvint4et si pdm'entul care ni laa
dat, pamentul acesta din care curge miere lapte (Esire 26,
13-16).
Preutii Domnului avea mai multe prerogative si mai
multe functiuni f6rte onorabile. Ei singuri serviati la altariii.
oferia sangele si grasimea, si cele -lalte pdrti a jertfei care se
consiima prin focul altariului ; numai el intrat in Santa spre
a aprinde parfumul obicinuit, a aprinde lampele si a depune
panele proaducerei, in tote sambetele. El 'si aveati partea for
din tote jertfele de pace si din tote victimile pentru pecat ;
si cat pentru proaducerile de pane si de beuturi, indatd ce
se versa o mica cantitate pe altar, restul era a prentului ser-
vitoritt (Lev. 2, 3). Din jertfele de pace preutul avea spata
drepta si panteeele (Lev. 7, 31). Se ardea pe foc grasimea
victimei si sangele se versa la pici6rele altariului ; restul car-
net era a celui ce aducea jertfa.
In jertfele pentru pecat se oferia Domnului rinichii, co-
da de berbece, prapurul, grasimea de pe mate si sangele; tot
ce mai remane era a preutilor (Lev. 7, 1-3). Arderile de
tot erati intregi consumate de foc, si preutul nu profita de
cat de pelea victimei. Carnea jertfelor de pace se manta prin
case particulare sari in templu ; nu se putea intrebuinta ca

www.dacoromanica.ro
 SANTA SCRIPTURA 971

mancare decal numal in qiva sacrificiului, eel mull a-

doua-qi; de mai remanea ceva pe a treia di, se ardea (Lev.
7, 18). Preutii nu putea sa se nutresca de carnea jertvel
pentru pecat decat minim in templu; nu era ertat sA se
saitfi nimica afara; cat pentru partea din jertfele de pace,
et puteatt sa o manence si pe la casele lor, cu femeile si co-
pil; precum si din prinose, din dijale, din prirno-nriscuti, din
lucrurile afierosite si din proaduceri (Lev. 6, 26; 7, 6; Num.
18, 19). Numai jertfele pentru pecat erau reservate numal
preutilor ce serviau actualmente in templu si care erau fe-
riti de spurcaciune. Daa un preut, fiind necurat, ar fi in-
draznit sfi manence ceva santit, unul ca acela era pedepsit
cu mdrte (Lev. 22, 2 -5). Simbriasul preutului 1i nici un
strein nu puteatifi partasi la maacareajertfelor; numai scla-
vului preutului ii era permis. Feta preutului, fiind maritata
afara din rasa preutesca, nu se mai profita din carnurile
santite, dar indata ce remanea veduva sau despartita putea
sA, manence (ibidem). Sub mune de lucrurl santite nu se in-
teleg decal pantile din jertfele de pace sail din alte ofrande
facute la templu imediat, si separate de cele ce ail fost proa-
duse la altariti; cAci dijmele, premitiile, cars erati propria
4is fondul preutilor, puteati, fi privite indiferent ca on ce
hramti comuna si ordinara ; altmintrelea cu ce s'ar fi nutrit
levitii si preutif in timpul necuratiet lor intemplatore sail.
naturala, ?
Top primo-na,scutii (Esire 13, 1-3; 34, 19-21), atat
dintre 6meni precum si dintre animalele domestice, erati al.
Domnului. Primo-nascutii dintre 6meni se rescumperau cu
suma de chid sicli; se rescumperati aseminea si primo-
nascutii dintre animale necurate din firea lor, precum asinul
si camila. Primo-nascutul asinei se schimba pe o 61e; se
putea sa-I rascumpere si cu pretul de cinci sicli; daca, nu-1
rescump6ra, trebuia sit fie ucis (Num. 18, 16; Esire 13, 13;
34, 20). Animalele curate, precum 6ea, boul, capra, nu se
r6scnnup6ra, ci se thea; grasimea lor se jertfia pe foc si san-
gele se versa la picidrele altariului; tote cele-lalte parti re-
maneail pentru preoti. Fructele arborilor de curind plantatf
se considers accurate in eel aint61 trei ani; in al patrule
an erau ale Domnulni, si numai in anal al cincilea proprie-
tarul incepea a gusta din ele (Lev. 19. 23-25).
In virtutea dreptului prin care se deosebiail primomas-
cutis. Domnul lua tribul lui Levi pentra servirea sa. Acest
Biserica Ortodoxl Rominft 4.

www.dacoromanica.ro
972 SANTA SCRIPTURA

trio 'i se diidu ca sohimb, ca o compensatie pentru prime-

nascutil din tote cele-lalte triburi; si dintre Levitt el ales&
familia lut Aaron pentru esercitiul preutiet. Cele-lalte ramuri
ale tribului mut Levi erat supuse preotilor si intrebnintate
dupre nevoia ce aveat el in esercitiul functiunilor lor. Ast-
fel preo0 serviat imediat la_altarit. in Santa oi in sane-
tuarit ; ei trebuia sa conserve focul perpetut pe altariul
tot-arderet ; si tr6ba levitilor era sa paziasca, portile templu-
lut, sa (Ante din instrumente, sa dispde victimile sa 'prepare
si sa aduca lemne la altariii (Num, 3, 41; Lev. 6, 10-13).
Preotul eel mare avea privilegiul particular de a intra in
sanctuaritt (Santa santelor), ceea ce nu mat era permis ni-
menni. Nici el nu intra aci de cat o singura data pe an,
adeca la dicta cur.itirei generale (Lev. 16, 2; Ebr. 9, 7).
Prin sarcina sa el era capul justitiet of arbitru a-.upr'a, tot oe
privia cultul ins Dumnolett si religinnea. El trebuia sa se
casatoresca cu o virgins, din tribui si rasa sa, trebuia sa fie
scutit de defecte corporale care eJccludeati dela demnitatea
de Mare preot (Ad. lege 17, 12-14; Lev. 21,13; 21, 17 21).
Dumnelet a voit sa lege de persona lui ora.culul adev6rului;
of (And marele preot era investit cu pod6bele demnitatet sale,
reSpundea in numele Domnului prix interinediul Urimulul
si a thumimului cart erau in rationalul sca (I Imp. 23, 9 ;
30, 7). Era oprit de a jeli pentru "limit; nu putea sa jel6scii
nici dupa propriul sett parinte. Nici-odato nu intra in vreun
lot uncle ar fi fost mort, ca i4u cum-va sa se pangaresca. (Lev.
21, 10-13). Preotii inferiors puteatt sa asiste la intnorman-
tarPa parintilor lor. dar la alte persone nu (Lev. 10, 6; 21, 2).
Preotii viettriati in cump6tare in tot timpul eat erau ocupati
en serviciul tewplului; se feriati atunci de vin si de oil ee
intinaeitine. In templu se purtat cu pici6rele g6le ; acolo se
mica, acolo manta, oi ttu eoia afara on hauls, de cerimonie.
Aeestd haina era pentru preotii simpli o tunics de int lungit
Tana la piciare, oi o cacinla iariisi de int cares be acoperea
capul (Lev. 10, 9; Esire 11, 29-30; 28, 40-42). Vest-
mentul Marelui preot era mai infiret. El avea. preste mijloc
niste pant-alma de in 'fin, si pe pele o catnasii tot de in oi de o
iesiitura particulatii. Pe deasupra camases purta o haina
lrmga de o colOre albastrie cer6scit; ea era, dupre cum se
pare, bra de mania -si forte lustruita. Pe rnargeni aveaclo-
putei de our oi mere grenade (rodit) de atrt de diferite co-
lor', aseqate unele dap, altele: Un m6r apoi un elopotel, si

www.dacoromanica.ro
 SANTA SCR1PTURA p73

sa mai, depar te. Acosta haina se stringea cu o cing6tOre

e diferite cuNo ri, lup,.ata in broderii., si pe care Scriptura
numeste od. Ea consta din done pPnglici de o materie
retiOsa si de o arta deosebita care se pogora de deasupra
umerilor, si pie dinainte si pe dinapoi, si unindu-se la sto-
mah, stringea haina de care am vorbit mai sus. Efodul era
ornat pe umere cu dou6 petre preti6se, pe ele scrise cafe
sese' nume a triburilor lui Israil, si in fata peptului, unae
cele dou6 panglice se incrucisead, se vedea rationalul, care
era o petra quadrate, lata de dece degete, de care se Linea
dou6-spre-dece petre pretiose, pe care iarasi era scrise sate
un uuipe din cele doue-spre-d, ece triburi ale int Israil, In
ordinea nasterei for (Esire 28, 4 si turn.).
Preotii nu puteaU sa se easatoresca en o lemee de rea con-
duita, sad prostuata, sad. lasata de alt barbat (Lev. 21,
7-8). Daca fats preotului eadea in neenratie, se ardea de
vie, pentru ca necinstia numele parintelui ski (V, 9). Nu
era permis preotilor sa tarnaeze en foc strein ; se stie ce ad
patimit Nadav si Abiud pentruindrazo6la for (Lev. 10; 1,2).
In tote sacrificiile preolii intrebuintati Bare, dar nu se proa-
ducea nisi miere nice aluat (Lev. 2, 11-13). Ei trebniati sa
procure ma.terialul pentru Oxide puneret inainte, Si tot ei
le puneatl in tote dilele de sambata pe niasa de our in Santa;
ci le framintad si le cocead insii, si manta pe cele vechi Omit
s,e punea altele none (Lev 24, 7 si urtn. gat.12, 4). Sa enu-
mera mai multe defecte corporate care escludeati dela preo-
tie, si mai multe in victime, care le facea necurate pentru
sacrificii (Lev. 21, 17. si urm. 22, 18-20).
Dnmnecled nu ifteuse levitpor st preotilor nisi o parte in
fenduri sati parnenturi, dar s'a Ingrijit pentru sUbsistenta
tor instituind ditjmele, premitiile. proaducerile si partile din
jertfe de care s a vorbit, si care li sa, dadea. Dumneded ae
ingriji nu mai pu %in si pentru locuinta Tor insemtland patru-
deci si opt de orase, care se serv4sca spre ac6sta. Dintre aceste
_patru-deci si opt orase sese erati destinate s5 servo -ca de asil
ucigasilor fara de vole. (fTum. 35, 2 si urra.; 35 ; 6,11, 'los. O.
9). Dumneded ordona Inca ca in tote orasele sa se dealeyitilor
cate o parte de alnatul ce ae framinta. )Yfai inult Inca, and
se taea on ce animal, fie mare sad mic,trebuia ca 5pata,tarn-
bele Nei #i pantecele sa fie ale Leviiilor ; pi mai aveaii i o
parte din l4na ierbecilor ce se tundea ; mai luati si in espe-
f
ditii mifitare partea drepta Alin prii4i, ehiar de n'ar A luat

www.dacoromanica.ro
974 SANTA SCRIPTURA

parte la lupta (Ad. lege 18, 3-6; Num. 31; 30, 47) In
armata ebreilor se gnsiati tot-d-enna eats -va preoti, ei erail
insarcinatl sa su tie trornbitele si sa pronunte in frontul arrna-
tei aceste cuvinte Ascultit israele ; vot mergett sa: ye hip-
tart cu inimicii vostri; nu v6' temett dar, pentru cn Domnul
Dumnecleul vostru este in mijlocul vostru, ca set lupte im-
preund cu vo contra for si set ye scape de pericul (Num 10,
8-9; Ad. lege 20, 3-4). Cand se scotea la eampul de ba-
tae c'iivotul aliantei. preotii erati insareinati sa-1 pazesea.
De multe on chiar preotul eel mare se gaga aci cti orna-
mentele sacre, spre a putea sa consulte pre Domnul in cele
ce privea afacerea (I. Imp. 4, 4; 14, 18 ; 2 Imp. 15, 24--25).
Cand particularii faceati vre o festivitate in templu sati.
in °rase particulare, eraii invitati si levitii. Domnul in mai
mult de dou6-(jeci locuri recomanda Ebreilor ca in veselii]e
for sa, nu trite pe leviti (Ad. lege 12, 11 19). Ei prnnisii
dijma nu numal din grane si rodurile campului, ci si din
animale ; si data cineva voia sa-si rescumpere dijma, tre-
buia sa, thal adauga la val6rea lucrului a cincea parte mai
mult (Num. 18, 32 ; Lev. 27, 31).
Dupa ce levitii primiail tote premitiile gi dijmele, ei erati
datori sa, deosebesea a decea parte pentru preoti (Num. 18,
21 28). Preotii si levitii serviati in templu pe quartaluri.
Ei intrati in servirea sacra la etatea de doue cleci si cinci sail
treicleci ani, si esia la cinci-cleci ani (Num. 8, 24-26).
Cand unuf levit ii placea sa-si lase lc cul locnintei sale si sa
se afierosesca pentru tot-de na serviciului easel Domnu-
lui, era numai de cat primif, intretinut din veniturile si
proaducerile comune de tota ciiva (Ad. 1. 18", 6 si urni).
Una din principalele functiuni ale preotilor si levitilor, dupa
sacrificiile si serviciile templului, este institu:rea poporului.
Ei erail obligati sa eetesea solemn legea in adunarea a tota
natiunea, in cliva curatirei solemne (Ad. lege 31, 10-12).
Un rege din noil ridicat pe tron trebuia sa, primese4 din
mans for cartea legei, pe care o transcria pentru intrebuin-
tarea sa (Ad. lege 17, 18); si in casuri grele si spin6se, la
preoti trebuia sa alerge. I se ordona -ub peddpsa de morte
ea in unele ocasiuni s ti asculte de preotul eel mare (Ad. lege
17, 8-13).
Distingerea a diferite soiurl de lepra, expiarea unlit r mor
al carui autor nu se cunostea, causele clivortuld, 'apel1 ge-
loziei, tot be privea voturile Nazoreilor, era atributianea

www.dacoromanica.ro
 SANTA SCRIPTURA. 975

for (Lev. Cap. 13, Cap. 14, Ad. lege 21, 5 Num. 5, 14-15;
6, 20-21). Et bine-cuventatt poporul solemn, si cinema a-
supra lin numele Dominant (Num. 6, 23-25).
Ebreii aveail mat multe feliuri de sacrificit. Tot-arderea
era cea mat perfecta; ea se aducea spre recun6sterea ma-
retiei si a suveranei st6pAnirl a Int Dutnnedeil; in ea se ar-
dea tom carnea animalului, dupa ce 1-a lost dispoet i cura-
lit. Sacrificiul de pace era pentru a cripata gratil sail spre
a multami pentru cele deja primite; hit Dumnecleil se oferia
sangele si grasimea jertvet de pace; preotul avea spata si
peptul, i restul victimet se da particularilor In sacrificiul
pentru pecat nu se da nimica celui ce aducea jertva; pe
altar se ardea grasimea care acopere intestinele, invLlisul
ficatulta si rarunchit ; sangele se versa in jurul altariului;
si restul era a preotulni. Nu sc oferia de cat taurt, vact sat
vitet, berbeci, of, miet, tap!, capre sail eat. Era si un felitl
de sacrificit de curatire in care se jungbia i pasert ; in
aseminea imprejurart, de ordinar se taea una $i alteta it
da drumul sa sbdre. Niste aseminea sacrificli n'aveait loc de
cat la curatirea unui lepros vindecat ci in cea a, unui om
care a indrilznit sit jure -ca va face ceva si a uitat sa fact
(Lev. 14, 4-7; 5, 6-7). Ar fi mai imposibil de a intra
aice in amenuntimile ceremontilor jertfelor; sa se citesca
primele capitule a Leviticulut.
Cele tree serbatori principale ale Israelitilor si la care tre-
buia sa asiste tom partea barbate,ca,, dela etatea de dot-
spre-dece ant, era Pactele, Cinci-clecimea, si Corturile. Cea
intala era instituita in amintirea scApilrei de ingerul oruo-
ritorit care ucise pre tot! primo-nascutil Egiptenilor gi crutA
pe at Ebreilor in n6ptea esiret din Egipet ; numele pasta in-
semmi-trecere (Esire 12, 11-18). Ceea ce distingea acestal
serbAt6re era snopul din preniitiile de orz, care se presenta
cu cerimonie in templu, ca premitii a secerisului -orzurilor
care incepea indata dupa serbatore (Num 28, 16 ; Ad. lege
16, 1-6; Lev. 23. 10). In timpul celor septe dile a solem-
nitatei nu se intrebuinta de cat azime, $i in gra child se in-
cepea :-6rbitt6rea, se manta in fi- care familit, sail in fie-care
grupa de clece pant la cinci spre-aece persone, un miel sail
un edit din anul acela, cu erburi amare. Aceste era ca un
saerificiii de o forma particulara; din el nu se presenta de
cat stingele la pici6rele altariulut. Mielul nu se putea manta
decal numat fript, gi nu era permis sa, i se rupit nisi un os

www.dacoromanica.ro
 976 SANTA SCRIP !URA

spre a supe maduva. Ei era tot-o-data si ca sacrificii de

multtmire, si amintea ebreilor eSirea for din Egipet (Esire
12, 19-21, 12, 8, 9, si urm). Pasca cu tate formalitatile
sale, era ordonat sub ped6psa de m6rte (Esire 12, 19 ;
Num. 9, 13). IDaca vre un particular nu se gasia in stare de
a serba pasha in patru-spre-dece a prime] hiri, din causa
vre unet necuratif sail din causa absentei motivata, 'i se
permitea sit o serbeze la patru-spre-dece a lunei a doua,
tot cu azima, on in ce be si on in ce sfarn s'ar fi gasit
(Num. 9, 6 si urm.).
Cinci decirnea se serba la cinci-deet de dile dupa Pasti.
In ad to serbatOre se, presenta done Om de gran noti. ca
premitit a secerisnlui gramrilor, care se incepea ditpa,
ac4sta ceremonie (Esire 23, 16; 24, 22; Lev. 23, 17). Ea
era instituita in memoria aliantei ee Domnul a facia cu Is-
rael la Sinai, dandule legea sa. Acel6si sacrificit estraordi-
nare se aducea ea si la pastt (Num. 28, 26-28).
A treia serbatdre solemnii a Ebreilor era cea a corturi-
lor care se celebra la finele anului civil, spre nuatamire
pentru tate bine-facerile dobandite dela Durnnedeu in cur-
sul anului si mat ales pentru secerisurt si culesul viilor
(Num. 29, 13; Esire '23, 14 Tot poporul locuia atunel sub
corturi, facute din crengi de arbori, in memoria et7ilatoriet
for prin desert, in care petrecuse parintit for patru 4ecl de
am, fara alta locuinta deck corturile. i pentru acesta ser-
bat6re erati sacrificii particulare; ea dura opt dile. (Lev.
23, 40-43; 23, 36-38; Num. 29,,,13 si urm.).
A decay di a luttel a s6ptea a anului sant, rare era prima
a anului civil, era o di solemnit care se petrecea in post,
in pocitintasi in mortificare (Num 39, 7). Era ordonat sub
pedepsit de mdrte de a-st intrista in acea 4i sufletul prin
post. In ke4sta di se cunitia tot poporul prin jertfe particu-
Tare ; mar ales prin jertfa a doi tapi, dintre care until era
trimis in pustie si se nitmia hazael, si altul se jertfia pentru
pecatele poporulu si se ardea, afara din lagar (Lev. 16, E si
urea.). In ac6sta di si marele preot intra in sanctuariti, spre
a-1 curati cu sangele until june taus, jertvit de el, si indata.
cu sangele unni tap oferit pentru pecafele poporulta (Lev.
16, 27), Se creche ca tot in acestit al se facea si sacrificiul
vacei rosier ca sa tragic din ea eenusa eu'care se euratia eel
intinati prin inmormentMi.
Tate prithele dile a lune' erati'dile de serbatare; dar nu

www.dacoromanica.ro
 SANTA SCRIPTURA 977

era obligat cine -va sa observe numai repausul. Se faceau

si 6re-care sacrificii particulare, care se incepeari prin sune-
tul trombitei (Num. 28, 11). piva ant6ia a primes luni a
anului civil, care era a septa a anului sant, se miniea cu de-
osebire s0bat6rea trOmbitilor, pentru Ca, atuneea se publica
inceperea, anului prin sunetul trombitilor, ca o solemnitate
particulars (Num. 29, 1 si urn4.
Dina. sambetei este cea mai veche dintre/t6te serbittorile
cunoscute prin Scriptura. Duinnecleti a santitacesta,li dupa
executarea creatiunei (Facere 2, 2). Moisi publica ordinul
pentru serbarea e cu putin in urma esirei din Egipet, sub
pedepsa de viol, si de m6rte (Esire 16, 23-29; 31, 15 ;
Num. 15, 32 si urrn.); el nu permite nici sa se aprinda
focal, nici sa se face rnancaye in acdsta di, §i intinde ordinul
repausului liana si asupr/ sclavilor si animalelor (Esire
35, 3); Dumnedeti voeste ca tow. 4itla a septea sa se intre-
buinteze numai in servirea sa. numai in a-I lauda si a studio,
santa sa lege. Erati si pentru sambata ea si pentru cele lalte
s6rbatori sacrificii particulare (Eire 20, 8; Num. 28, 9).
Afara de tote aceste serbatort care se faceati in cursul
anulut si care nu durau mai mult de cat epte qile, erau al-
tele care durati en mule mai mult si core nu se serbau cleat
la un termen 6re care de mai multi am. Prima dintre aceste
era anul sabatie, din septe in septe am, in care nu se cultiva,
pOmentul, si tote fructete parnhtului erau ale streinului, se-
racului, orfanului, si a animalelor selbatice (E-sire 23, 11 ;
Lev. 25. 6). Atunci trebuia, sa se elibereze sclavii ebrei, sa
13e erte datoriile, sa se citdsca legea solemn (Esire 21, 2 ;
Ad. lege 15, 22; 15, 2; 31, 10). Acest institutie -e parea
ca este in contra bunei politic, ; dar Dumnecleil avea priviri
superio3i.e; el gandea conserva egalitatea conditiunil9r, a
impedeca oprimarea celor slabs, a conserva memoria erea-
tinnei, a face sit simta suverana dependenta a poporului de
Dumnecleu,
In aeelasi stop ordona, el si serbarea anului al 50-1e, nu-
mit anul iubileii, a carol priveligii eras si mai marl decat a
anului stbatie (Lev. 25, 3 si urm). In acest an nu numai
se Lisa paniantul in repaos, se eliberau sclavii, se ertati da-
toriile : dar Inca tote pamanturile, tote mostenirile se rein -
torceat la tribul, la familia si in posesiunea acelora care
fusese nevoitt sa le fnstraineze. Acest an incepea in luna a
septea a anului bisericesc, care este Septembrie, si se finea

www.dacoromanica.ro
978 SANTA SCRIPTURA

tot en ae6sta lunrt. Era anuntat prin sunetul cornurilor, forte

solemn. Dumne4et proclama prin acesta ca numai el este
stepan absolut al pamentului, al personelor si al libertatei
poporului set. Si ea vointa sasa se eseeute fara nici un pre-
text, Dumnecleu se indatoreste a da in anul al seselea si in
al patru-cleci si optulea o bine-euventare asa de mare. ineat
se ajunga pentru nutrimentul a trei ani (Lev. 15, 21).
prin Innocent N. Plomtenu.

Invetaturile pastorale,
adresate de P. S. Si lvestry Episcopul Eparhiel Ilusilor pre-
otilor intrunit la conferintele din FaLiu fi Huist (Jud. Fed-
cia), Negresci si Codaesci (Jud. Vasluig) si din Carloma-
nesci si Beirlad (Jud. Tutova), cu ocasiunea vizitel canonice
ce a fcicut in lunele Iuliu si August, an. 1887.

Jubilli mea conliturgisitori, Preoli 0 Mani!

Am tlorit oi am tin.ut forte mult, ca save vot video, pe mai multi

la un loc pentru ca ast-fel sg putem vorbi Impretuid asupra mai
multora din cestiunile ce ne privesc pe not clericii, incepend cu
mine of sfiroind en eel mai de pe urma sea vitori ai bisericei.
Sa videm dar mai anteiii tine suntem no!, clerul, pi care este chie-
marea nOstra in asemenea calitate. Eu, in calitatea mea de Episcop,
pe langa datoriile ce le-am, comune en tots Santille-Vostre, precum
a predica of a s6veroi oi tote cele-lalte sante Taine of serviciuri, mai
am oi datoria de a fi supra-veghietorul Santiiler-Vostre al tuturor.
In aseminea calitate oi yin cu aresta ocasiune a ye atrage parintes-
ea mea atentiune asupra mai multor datoria pi felurite imprejurari
ce le intimpinati cu pastoritii In decursul vietei.
Parintilor, cred ca cu totii cunOsceti ca prima datorie pe care o
aveti este de a Inveta pe altii, este de a triveta pe poporenii ce-i
aye-0 adeverurile cuprinse In santa Evangelic, In santa floated,
religiune creotina, a caria representant,i of invetatorisunteth
Vedeti, ca datoria cea mai mare pi rolul eel mai de capetenie ce-1
aveti, este de a inveta, de a initia pre midi of marl, tineri §i betranf,
invetati pi neinvetati, adeverurile teoretice oi practice cuprinse in
santa nostra religiune. Dar tote acestea cum le yeti putea face, data

www.dacoromanica.ro
 INNtTA TURTLE PASTORAT 14: 979

singun nu veti fi mai anteiu eunosireton de ele ; data nu mai anteiu

singun yeti sci ce este acea religiune; mai molt dee& atata, data
nu mat anteru singun veti fi pe deplin convinoi of nu veti aveatOta
credinta in adeverurile cuprinse in santa nostra religiune, care tote
se pastreza de santa, union, sobornieesca gi apostoliea rostra biserica
ortodoxa.
Vedeti, ea sunt doue conditiuni neaparat trebuitOre misiunet de
preot, eunoscinta religiuner gi ered.inta in adevertirile ce ea cu-
prinde. Si cum vet inveta pe altii, nefiind singur invetat, (lice Ban-
tut Apostol Pavel? Cain vet dice of cum vet indemna pe altul sa
creda, aceea ce to singur nn credi, dice santul loan Chrisostom?
Nu me indoese ea aprope toti, Santiile-VOstre atr trecut prin Semi-
nariu, of pe acest terneiu pate ca vets oi dice ca ati invetat of ca
sciti ; do, forte bine ar fi, cand lucrul ar fi aoa ; of eu nu me indo-
ese ca aces itintre Santiile-VOstre eare, cand att urmat cursul in Se-
nrinariu, era ,t sirguitorl §i inyetatt ea sa, scab, tar nu numai pentrtt
nota,aceia i t fi i sciind ceva, mar ales data ati fi mai cetit car-
tile religiose ce le -nit invetat, precut» gi alte cart' hisericesci: tar
aces carii ati invetat nutria! ca sa ye puna profesorui nota pe har-
tie of nu -viati pus-o singuri in cap, gi nicr n'att mai cetit nimica, a-
pot en v'asigur ca-cu tots, pretentiunea ce a1i avea la seiinta, nu
scat nimica. Caci este natural lueru, ca darn n'ai adunat oi nu aduni,
nu pot] sit ai cevacartea e curiOsa, data o lags, to lasa.
Si data nu s'ar sci numai carte teoretica, lucrul Inca tot n'ar fi cu
total reu, cu total. de disperat ; dar reul aprope total sau deseveroit
sta in a ceea, ca la multi, din nenorocire, le lipsesce chiar credinta,
le lipsesce bunul simt al leget naturale ; privesc la cbremarea preo-
Ikea, ca la o meserie, ca cum ar fi ciobotari sau cismari. stolen sau
tamplan, actoriti chiar, etc. etc. Cu un cuvent privesc la misiunea
preotesca numai ca la un mijloc de train in viata, gi nimic mai mutt.
Vecleti aicea sta reul eel mare.
Si inainte erau preoti nefavetatd, sau mai bine dis netrecuV prin
sea ; dar eu ve mArturisese ca aeeia erau mat bunt deck multi din
eel ce an pretentiunea de carte astit-01. Si seiti pentru ce? Pentru
ca ei erau plini de credinta oi de dragoste catre D-clew oi catre a.prO-
pele. Er nu Belau carte sistematica, ci numai Censlovul oi Psaltirea,
cum se clicea pe atturci, dar intre aeestea nu era carte bisericesca,
dogmatica oi morala, care sa n'o fi cetit : Chiriacodromidne, 7'dlcuirea
Evangeliilor, Puful Scintul ion gurd de aur, Mczrgdtrintul, Exaime-
rul Santulli) Vasilie, Teologia Dogmatic de Atanasie. Funia intreitd,
Oglinda inimet, Pidalionvi, Pravila cea mare §i chiar Biblia intre-
ga erau cetite de wi, Inca de cand erau numai ea dascall pe la bi-
seriei 11.
Cetirea tutor aserninett car' i bisericescl, credinta oi dragostea cea

9. Eh cand eram in Seminariul Veniamin in class, a II, mergend intr'una

din vacantii spre Comuna Bicaz, am intalnit nn daschl care mT -a spus pe din
afarii uu mare'nume de canine din Pidalion si Pravila cea mare. ei In urinli
mergend la,e1 a case la Hangu si Inch si la altul la Bores., am grtsit la eT pe lim-
gli alto multe cart/ bisericesci si aceste done Miry d canine, spunendu-rul eh
Pravila cea mare si Biblia le-ail de in stremosil for

www.dacoromanica.ro
980 INVtrATURILE PAST( RA,LE

infoeata eatre, D4eu, ravna evlavi -a sau pletatea aeelor preott, ia-
tr'un cuvent frica for de D-cleu §i respeetul cu care seversau, tote
servioiile bisericesci, it faceau ct si ei la rendul for sa fie aseu,l-
tatij respectati stimati de popor. Predica for era mat mult prin
fapte deck prin vorbe, Cu. tote cat in urmarea cetiet atktor cartt
si a frieei lut D tleu d care erau petrunst, nict de vorbe si butte
sfatuirt nu erau
Acuma insa, ea u>ye ertatt, data voiu constata, impreaua cu cons-
eiinta Santtilor-Vostre, ca luerul nu merge asa, de si cu ma] multe sau
mat patine eseeptiunt. De un timp incece, din nor') ire bine lute,
les, s'au infiintat si la not scot] pregatitere pentru candidatit de pre-
otie,ca d. e. scolele catihetice in Moldova, scelele de gramatict
in Muntenia, Seminarii rte 4 si de 7 clase in intrega RomAttie. Tote
acestea mat la ineeputul lor, erau coin erau; dupa organisatiunea
for de atunet invetau lute ensele stip apropiatt mat malt spirit bi-
sericesP, fiin l favorisatt la acesta, si prin aceea, ca. fiii de preoti, de
dascalt si chiar de teram, emit voinu a imbratisa chlemarea preotes-
ea, titian si antau pa la biserici, Inca de erau mica. In urma insa,
and scolile catihetice si cele de gramatict s'au eontopit cu asa nu-
mitele asta-di roll primare, si tot odath, literile. veehi s'au schitnbat
en cele not strebuue, precum si chiar cand unit dintre preoti clan-
du-st copiii in seolele primart, untie invetau a ceti numa,' cu litere
not, au inceput a-] eonrsidera ea cocoas], si a nut mat lua cu et.
la biseriea, sprea-Ideprin be si cu role biserieese]; de atunet lucrul
s'a sebimbat, sehimbarea acesta, a fost defavorabilacandidatilor de
preotie, din done puncte de vedere : 1). Pentru ea et perdeat ea-
racterul salt spiritul bisericesc, iiir at 2 , pentru ea Ii se ingreuea,
positiunea and intrau in Seminariu ; cam muitirnea 1"etiilor de
care erau impovorati nu le pertniteau de a se orupa si en cetirea
mat malt timp a eartitor biseriPesel. De aci a lesultat ea multi din
preotii nostri serninaristi de asta-di, dupa, cum cred ea si singurt cunt
convinsi, stint ret biseri act. Dar acesta Inca n'ar fi nimica, tact un
s-Ininarist, care are dragoste catre acesta, chtetnare, in eurend in-
vatk si-cele bisericesel si se identifica chiar Cu spiritul biserieesc.
Reul eel mat mare a fost si este, ea o mare parte dintre seminarist].
nu intra Itt Serninariu pentru cacti lnvete cele trebuit6re pentru pre-
otie, ci numat se. t capete un drapt,un atesit, in puterea earuia,
sa se petit hirotoni preot. Niste asentinea. tot timpul cat se slice ea
invata in Setninariu. nn &4 petreee deck nemat gandindu-se cum
ar putea nemeri cand are sa,-I asculte profesorul, pentru to ktunci
trecend cut orbit .prin leetii, sa pita, respunde ciac pac profesorulut,
sive a-1 da o nota buna; si da'a cata o lata nit nim-rest, apot um-
bla mijlorindu-se, tine scie prin tine ;i pe in ce persone de consi-
deratiune, c t d, e. deputatt si senator' at judetului respectiv, etc,,
pentru ca sa le dea ate un bilet de inijlocir: la profesorul la care
are not slabe, sere a-i du nota de trecere. Arum intelegeti, cred,
ca up seminarist, rare Ili-a eapatat dreptul lit preatie pe risemi-
naa cat, hIratonisinduse preot. nu mina' nu 'ite a fi la inalti-
mea misitinet sale, dar nict chiar Intro Pet mat de pe urma. latg,
iubitii met, un le, pe lanai, altele, este real eel mare, si ce a 'fro-

www.dacoromanica.ro
 Na7gTXTL'Irit PASTORA Lfx 9 81

vocat deseonsiderafunea no&tr a clerulum inaintea poparulum, gi

in cea mat mare parte neingrijirea de el. Acesta stare de lueruri,
pArintilar, nn mai pote merge. Dar eu unul nu disperez de indrep-,
tare ; of nu disperez cu atata mai Inuit, en cat pe de o parte creci
ca nnmerul nnor asetninea este mic, in raport cu numeral preotiron
notri, tar pe de alta, ca of insuot ace]. mat slain se pot ittdrepta, data
vor voi. Vointa, .i dragostea ocnulut catre eeva este mare lucru.
Sfintiile Vostre en totim vidett of cunoseep (36, lumnea laica in
mare parte a apueat inaintea clerului, a facut progrese maim in
sciinta of in tate; not insa, pe cani ar fi trebuit sar intrecem, sau
eel putin sa. fim egalt in privimta desvoltarei, din imprejurarl pen-
dinte sau nependinte de vointa 'Astra, am remas in urma, of inea
fn urma, de tat Dar cum am maramintmt, acesta stare de lucruri,sau
de neseiinta, nu pate sa mai merga; data pe de o parte avett cat
de pittina consciinta de ehmemarea ce ati imbratioat-o, mar pe de alta
voi ti imbunatatirea sorter material -.
Daea avett eonseiinta de chtemarea ce ati imbrationt-o, trebue
sa reeunbscetm oi singun C 1 putini sunt carii courespund cu ea; mar
daca volt' imbunatatirea, apoi aces dela carii o t eclamam ne In-
treba Ce ne dati in schimb pentru acesta ?" Si rand not nu ne
vein pone pe lucru, sand not nu vom cauta, ni di ne vom sill de
a conrespunde chtemarem de invetatort of moralisatori ai poporulul
cu cuverttul of en fapta, apot ertati-me, daca-mi permit a ye asi-
gyra, ca imbunatatir,a nict odata nu se va putea.
Dar vedetm dice : Ce, not mama carii aunt na imnpoyeratt de atatea
mi atiteagreutati familiare, sa mat incepem a inveta de acuma ina in-
te ? Da ; of daea voiti, ea ye voii inveta of cum tr 131-me sti procedati
pe acesta tale. Acei carii suntql preatm prin oraoe, pute-tm sa ve oeu.-
patm tot-deuna, eel putin sate 3 sau 4 ore pe qi ; cael chiar daca, atm
voi sa ye repausatm eerite 8 ore in 24, tot ye remine 12 ore in care
putett sa facet,' oi seryieiile din biserica oi cele din popor of eel
pentrn -casa. Iar eel ee suntett in tarn puteti szi d faeett acesta, cu
deosebire iarna, sand nu stantett °rapit la lucrul campulum. Blue
inteles, ca atat cem de pe in oraoe, cat of cem de pe la taxa, trebue sa
mat 11,sati ehiar of din petrecerile moderate, oi cu atit mat mult sa
lasatt oeupatiunile ce nu ye privese direct oi care v6 atrag ura u-
nora sau altora, oi ye fae mat mult reit de cat bine.
Incepetm der mai anteiu a ceti eartile_religiose pe care le-ati in-
vetat in Semnitutriu. Cetiti istoria Veeltiului of Nelda' Testament,
of uncle nu vett inelege, cetitt in Biblie, cetitt lstoria Bisericesca,
Morala evangelica, Liturglea gi Pastorata, ti cu deosebire cetiti
Confesiunea Ortodoxa. cat' in ea se cuprintle pe s-curt credirrta of
morala bi'serieet hostre ortodox'a, pe care trebue sa o fnradacinatt
In nimile ereotinilor e0I pastoriti. Fitt apol cu mare aminte la tote
cetlrile §i cantarile din biserica, efici in ele in difcritele timpurm ale
anulut se espun tote adevernrile sante! nastre biserict, relative la
credinta of la activitatea ereotinulut. Cu a Ite euvinte, ele ctiprind
Vita Teologia degmaticri oi morala
Cantati ape] de v6 aprovisionatt ineetul en ineetul, en tot felul
de cart] of jurnale bisericesci, ca d. e. Talcuirm de evangelic, Teo-

www.dacoromanica.ro
982 tNI7gTATURILE PASTORALE

logic dogmatise yi morale, Scripturistici, Errnineutici. Cart' de cu-

vinte etc. etc, si Revista Biserica Ortodoxa Romans. Facend a-
costa, cautati a intrebuinta tot timpul liber in cetirea loi, pi adu-
nand ca albinele de ici si de colea, adaugati ne incetat la rezervo-
rui sciinte]; peatru ca sa avett de unde lua la tote ocasiunile de
inve-tatura ce vi se presinta in viata, pastor4ilor PP-1 aveti. Pune-
ti-ve acuma singuri note mac anteitt in cap, yi apoi probandule cu
cuveatul i cut fapti, sa pri it! atestatele gi diploniele, nu dela
directorii de semitiariL i decanii facilitate], ci dela publicul caruia
ii yeti face eunosnute adeverurile religiunei creytine ortodoxa, a ca-
ria representanti gi invetatori sunteti.
Nu tined caqiie In dulap name] de frumusete, nisi jurnalul bi-
sericesc cu filele gi chiar bauta de pe el netaete, caci acesta nu face
cinste nituanu% Die unit dintre Santia Vostra, ca nu inteleg jurna-
lul biserieesc. Se 'Ate; dar dace, nu int eleg la prima cetire, sa ci-
tesca si a doua Ora yi chiar yi de mai multe ori, si atuncea va inte-
lege, data nu tot, eel putin parte din el; si pe langa acestea nu-tote
articolele aunt grele de inteles, ci stint yi mai uyore; cu tote ca chiar
bucatile mai grele sunt folositOre, fiiud-ca fat pe om st cugete gi
acesta ii destepta mintea.
Pe langa staruinta, ce trebue se. aveti de a aduna, ca albinele
inierea, cunoseintele necesare, din care sa ye formati, in loc de
fagur, alifia duhovnicesca cu care sa tamaduiasca tot felul de bole
morale, trebue sa ve apropiati, in tote. tinuta Santiilor-V6sti e din
biserica yi de afara, evlavia satt pietatea din intim, care este strins
unita cu mo lestia. Caci ce c ice i Santiile-Vostre, frumos este si con-
venabil ca preotul sa intre in santa biserica, fara lief un respect
catre acest loc sant, numit de Psalmistul, gi locul locayului elavel
Domnului ? Frumos este si cuviincios ca preotul sa intre in biserica
cu potcapul Intel) parte, cu parul -sbarlit gi bu giubeaua falfaind
intr'o parte yi intr'alta, sau ie si mai bine pus, insa numai adiin-
du-yi cu aroganta eke o mica cruse, inceputa gi aceea numai din
vii ful nasului? Frumos este yi euviincios ca biserica, in care slu-
jeyte, stt fie nematurata, plina de pamnjeni, eartile pline de prat*,
sfintele sau vestinintele inveluite si aruncate uiiele inteun colt tar
altele En altu? santele vase, cadelnitele, candelile yi sfesnicele sa
fie nelugrijite yi pOte necura %ite de sand an fost not ? Sunt sigur
ea in fata unei asa de inviderate si strigatdre la ceriii neeuviin-
cios. Da, tia, respund unit dintre preoti. Notati insa bine, parinti-
lor, ea data en am enumerat tote aceste necuviincioyif, n'am facut
acesta la achoesa Santiilor-Vostre a tuturora, ci numai a acelora
carii din nenoroeire le praetiea ; numai aceia sä-§T is asuprA,-§1 a-
cesta observare, yi chiar gi ei sa-si is asupra-si nu cu suparare yi
indignare, ci cu tote. dragostea si cu hotarirea de a corecta. Ni-
menea, ve.rog sa. nu me invinovAtesca de aseminea observatif, cad
da, cu parere de reil ye spun, at pe ie si colea am constatat si
fapte de felul acesta.
Curatirea bisericilor, Cr tot ce se afla in ele, asedarea in mod
estetic a tuturor odorelor gi obiectelor din launtrul lor, precum csi

www.dacoromanica.ro
 NVgTATURILE PASTORALE 9 83

ordinea gi tactul intregniui serviciu divin, tr ebue sa wit], ca este

oglinda credintei, a evlaviet gi a dragostei catr e Dumnedeu a preo-
tului.
Unde yeti videa tinuta preottilu: gi starea bisericilor in modul
descris mai sus, sa skit: dela mine ce, aga este gi atata este gi cre-
dinta gi dragostea gi eviavia preotilor acelor biserici.
§i ce die dmenii cand ved tote acestea ? Ce clic ? pie ea cum sa
ne tnai ducem la biserica, cand preotul o tine in aga de mare ne-
curatie, cand el insug este aga de negligent, clad cetegte aga de
ref' in cat nu-I inteleg nimica ce rlice, cand vetli -ea ese din santul
Altariu cu felonu sau sfita sueita pe AI gi cu perul sburlit; pare ea e
spaitna copiilor.
i sciti ce ma: con tribue inca malt gi chiar forte mult la desgus-
tarea cregtiuilor in genere gi a poporenilor unei biserici in parte ?
lata ce. Acosta este nenorocita gi degradatore patima a betiet, de
care din nenorovire aunt- stepanit: unit dintre preott. Die ca acesta
patima este nenorocita gi degradatore, pentru ca eel stepanit de ea,
fie el in on gi ce positinne inalta sociala gi chiar on gi cat de in-
vetat, numai este stepan pe sine, perde drepta, judecata, gi ast-fel
find ig: inchipuegte ca tote ii sunt permise gi ca tot ce doresce gi
voesce pete sa faca fare, nici o jena. Cu acesta ocasiune gi apropo
de patima betiet, Ifni permit a ye aminti o Imprejnrare intemplata
cu un pustnic, pe care eu am cetit-o intr'o carte numita Pateric",
la anul 1852, pe cand eram calugaray toner in Monastirea Biseri-
cana ; pe care carte gi matte de fetal el, pre um gi chiar vietele
santilor, din nefericire unit dintre preoth ce se erect mat lustraiti
gi mai cu pretentiuni la sciinta,, rlic ca trebue a se ceti numai de
Calugan la Monastire fora a baga de soma ca ele cuprind o mul-
time de invetatun morale-practiae, cu care forte mult se pot a-
juta in moralisarea poporului.
Iata imprejurarea descrisa in Pateric : Un pustnic inbunatatit,
care neiucetat se lupta cu patimile gi se raga Jul Dumnecleu a-I
scapa de densele, intr'o buna dimineta se trezeyte sesizat de dracul,
care-1 Pustnicule, ce tot te lupti neincetat contra mea ? Creed
ce, al sa scapi de mine ? Te kph. Daca voesci se, scapi de mine,
,en iti spun ca numai cu o conditie poti. Vre: se, scapi de mine gi
sa, nu te mai supar fief odata, adaose a Intreba dracul pe pustule?
Pustnicul response Vreau gi mragi vreau, uciga -te santa Cruce.
Dracul: EY bine data vrei fa-ml gi to o singura data pe placul met,
gi apoi nu te ma: supar Hitt odata. Pustnicul: In ce se euprinde
plaeerea ta, drace? Dracut : Nu este un lucre atat de mare aceea
ce-ti cer eu. Iota tree dorinti ale mole : Or sit 0771071 un om, orY
sal curuegtl, ont set te imbefI o dad. Pustnicul gandindu-se cat de f13-
ar fi el, dace, nu s'ar mai ispiti de dracul nicY o data, sta gi
medita pe care din aceste se, o implinesce, ca sa scape de eel ne-
,,curat pentru tot-deuna. SA omor un om, igi 4i cea el, dar acesta
fapte, me va duce in fundul iadului; se, pecatuesc cu o femee,
dar gi aeestai ntt, me ''a duce' la rain; dar data me void imbata o
data., acesta tai sky pare mai putin periculema; caci ce pOte se, fie
21
mai vault, decat.ea am se, me imbat gi in urma am se, me trezesc".

www.dacoromanica.ro
.984 iNvtrATURILE PiASTORA,LE

Ast-fel cucretand pustnicul, se adreseza, catre dracul: Ex bine, iata

2.ca m'am Qtarit ca salt imp[inese si una din dorix4ele tale ; nu-
mai yi numai sa pot seapa odate, de tine pentru tot-dOuna. Bine,
,,,resp.ause dracul; dar care din ,donWle mele voesci sa o
nese). ? So, me $mbat, respunse pustuicul, yi data ca yi plat spre a
gasi yin sau rachiu ca salt satisfac dorilAa; numax veg.], ca apoi
77
sa,nu me mai necajgscr, Nu, nu, reapunse dracul, fix pe pace; dar
intre acestea jicea lu sineyi, bine ca y'a ales Rasta, cam data se
va imbatainai implinesee el yi cele-lalte doriarti ale mele. Si in a-
clever Aya yi a lost; caci pustnicul duceudu-se la o ca.rciuma din
tr'un sat, uudoimbatandu-se bine, a plecat api spre 4 ee duce la
pustia sa. Dar ce se intempla ? Ee tale se intalnesce cu p femee,
_gi fiiud-ca beutura ix sehimbase modul de a judeca, padp eu ea
la pecat. Mai malt decal wtata, pervertilidu÷se in Alt chip modul
d.e a jad.eca, adieu i gandindu-se mum la opiniunea crenera,16, ce
,,o aveau tote satele de prin prejur despre densul, de om nepe-
tat, placut inaintea lui Dumnedeu, si pa acuma, e6, femeea, cu care
a caclutin pecat. negreyit ca are sä-1 spa la lame, yi ca prin
ace-sta, reputtqia lui cea mare yi buna are se, se strice, se hntaresce
de a o omori. Si in adever aya yi face; cam invertiodu-i impreju-
rul gatulux ytergarul ce-1 avea femeea, o ,Inaduya.
Cum- sedeti, a lost destul pustniculul sa se imbete yi apol se, co-
mita doue pecate de morte. Din pasta, istorisire, iub4ii mei, putql
cunOsce done lucuri : 1]. Cat de rea yi nenorecita este patima beli-
es, yi al 2-lea], eat de mezose inve-taturi morale cuprind insane
cantle bisericesei veclu, on yi cat de simplu i figurat ar fi
ele sense. Feriti-ve dar din tote puterile de patima betieT, pe de o
parte, Tar pe do alts, an deconsideratt invetaturile morale ale pa-
rintilor biserieei, nici descrierea vietei ler, in care pute0 ga,si o
maltime de invetaturi forte instructive pexitru popor.
Ye langa cele dise mai sus, nu eyed de prisos a ye otninti aicea
yi despre acea calitate a pastorului, care p6te face bine prirnite
tote invetaturile saluadresate poporenilor set ; adieu, despre blan-
deVi, precum yi despre dragosteafrAesca, ce trebue sa fie intre
toti Santiile-V6stra in genera, yi In parte intre conservitorii unei
biserici.
Blandeta este oya fel de calitate a piisturului, in cat cal ce o po-
soda, mole yi unesce iuiinile cele mai 1ndepartate yi itivermnate, yi
indulicesce aumaciunile cele m &T inveninate yi de mult tiny iura-
daciaate iu sufletele unor sail alter iudivicll ; impedica, adese on
chiar severyirea _de crime Infricoyate. Nu in zadar die,e inteleptul
Solomon.; ,,Fagur de auiere aunt eusiutele bune, gi dulceta bar ta-
_taiduireasuft4teler". larRoinauul metr4 4ipe ; #,TAirebe dolce mutt
,aduce. Sa swim la practie5,. eyed, ea, la iinii vi s'a intemplatisa
videV, qi sa aveti de a face, qu. versone care uu ye poOaii suf ri an-
tra ALL19 ; persona rare din merea ;la .ee 4veati wleie ,94"tre
eautati sa se style, dae4 ar fi lost yo putinta, se-si faca cial mat,
mare .t;eii, 4.e prin rapirea yi instreinarea 9.V141,11u) ler, fie prin,fitri4
car ea bon.ei repotatii, 6e ghiar pawl atag, mortual. $i (glad muni din
tre ,S4u4iileVO4re, care pose(14 Jaudabila oalitate pastoral-61 a:

www.dacoromanica.ro
 liehtTATuRITE PASTORALE 85

dica blancle0, a intervenit in inijlorul tor, i Grin cuv&rtal dulcc

of plin de caritate creotina le-a probat ca aseminea fapte sunt nu
numai -necont espuntletore cu invetatura, sante! Evangelii, dar chiar
neumane of contra legei interne a °maim, sadita in el dela ereatiu-
ne, atnnei a reuoit a-I convinge despre acesta Oi ai lace, ca ura in-
vechita oi hotaririle de ail face reu unora altora sa se iniature cu
total. Mai fault deck atata, se tntempla ate Odata ca vre-un
individ infariat i aprins de iLanie chiar in fata unlit pastor,
sad a altui individ gata spre ai reprooa of chiar a-I ataca in mod
mortal, and pastoral insa Bat acel indivitl it primesce cu blandete
oi dragostea creotina, tote sagetile furiei oi a 'Daniel resbnnatore
se timpesc, of cu chipuL acesta, of individul furios seapa de conse-
ein4ele crime ce era hotarik sa o seversased i pastoral sau ort gi
care persona ar fi iii joc, de atacul nedrept ce furiesul s6 hotarise
a-I fare.
SA urmarim acuma a doaa cestiune. Este ore adevrat ea preo-
tii trebue sa propage fraternitatea i dragostea intre pastoritii set ?
Da, da, respund mai multA preott. Da, fjic i eu, iub4it me', of an
numai eu of Sanofile-Vostre aprobain acesta, ci chiar Dl. nostru
Iisus Christos la tote pcasiunile ne puue in videre fraia i dragos-
tea. lar inteleptul Solomon dice : lubirea acoperet pe tort ca cc nu
iubesc sfeqele ; inbirea este pazirPa legilor, tar pazirea legilor este te-
meiul nevinovVel gi nevinovetlia face a fi aprope de D-qeU". Dar este
intrebarea, practicam noi aceea ce aprobam ? Urmatn not precep-
telor date de D -1 nostru Iisus Christos of inteleptul Solomon? Ne
iubitn not clerul intre not? Cautam not preop en tota hibirea gi
dragostea fratesa a. ne instrui oi a ne ajuta unit pe altii in nevo-
ile dilutes, atat materiale at of morale ce le intimpinam ? Eu tinul
nu pot afirma In total, nice ea da, niri ca ba ; oi acesta din eausa re-
alitatei faptelor ce se petrec intre not. Nu pot a dice ba, pentru
ea-tot Bunt in eleral nost of spirite dominate de abnegatiunea e-
vangelica, of spirite care iubesc fratia gi dragostea, pacea gi armo-
nia intro sine oi cu altii. Nu pot lice da,,pentra ca adese on se ob-
serva intre servitorii altarului, desbinari, of in uncle cercuri chiar
eerie, data nu of haat, fntte preotii yi dascalil uuelbiserici. Casuri
de aseminea natura in adever sent pt4ine. dar ort of cat de patine
ar fi ele, sunt aoa de greu batatOre in litchi! ereotinilor, in cat pe
multi II desgusteza of if departeza de biserica; tlicend: ca data
popii caril suntcu patru ochi oi aunt depositarl oi tt.spanditevrii dra-
ostei §i a infratirel, se derta vi se bat intre el, evel ce sa mat fa-
cet noi earn trebue sa }uam pildA de la d'engil? Ei se imbata, se
certa of set batin tote Pele, putem a (Pee, i nu sdandalizeza de loc
unit de altlli imbete-se frisk Oerte se &A sa 1 tz'el preoti of en das-
calii kr, of scandalul a ajttns la chime.
Acosta este posiciunea cea inalta oi rtrigiunea preottiltti de a fi
IvepIeluitor, care face ca si cele tai mici netrIelegeri dintre efi sa
fie aqa de othiose @i fail tie drulare judecate, pang of neles mal mutt
nai§chrl ale lui. Aqa fel' fiind misiuned lrrt otdlnr, trmezl, neapa-
,rat a fi in cea mai perfect5, dragoste i atimonie intre gine ; urarkti.
a lucra cu toVi fate° inima gi un grand in littplitirea dateriei

www.dacoromanica.ro
 986 INvtrATuRILE PASTORALE

for de a servi ca exemplu cu cuventul §i cu fapta, in respandirea

sfintelor invetaturi evangelise §i a dragostei recipro .e ; urmeza, ca
preoth §i eel-14 servitor' al tine' biserici, cantaretii d. e. §i para-
cliaerit sa pastroze cea mai desever§ita dragoste i armonie intro
el; cautand a inlatura tot-deuna on ce fel de neintelegeri §i certe
intre el prin care scandaliz6za pe poporeni gi-T face a se desgusta
§i a nu urma regulat la biserica, in dilele de duminica §i s6r-
bAtori.
Acum, p6rintilor, mai cred de datoria mea a ve atrage aten-
tiunea asupra prudentei pe care trebue sa o aveti atat la taina
marturisirei cat §i in relatiunile §i afacerile in care veniti in con-
tact cu interesele §i drepturile cetatenesci de care va bucurati.
La inceputul acestor laxi aminte ce ye atrag, ve voiu cita un
pasagiu din invetatura D -lui nostru _lista Chr;stos §i a inte,let4u-
lui Solomon, relativ la prudenta de care trebue a fi predominat
pastorul in tote afacerile sale. D-nul nostru lisus Christos ne in-
vata, dicend : Fip infelepg ea §erpit §i simpli ca porumbil"; iar So-
lomon se exprima: ill inima cea blind a btErbatulat odihnesce pru-
denfau.
Mare, greu qi delicat lueru este primirea marturisirei pecatelor
celor ce se possess. De cata luare aminte §i prudenta, de cfita pie-
tate §i transport mintei, de cats eugetare seriosa, nu-trebue sa fie
preonupat pastorul la primirea marturisirei pecatelor units cretin
care solicita acesta. ySi acestea trebue sa le alba cu atat mai mult,
cu cat aseminea solicitsrn, .nu la toti izvorul in recumisce-
rea stares for pecatuale; et adese-ori gi-1 aft numal in implinirea u-
nor convenience reclamate de societatea crestina, pentru pastrarea
bunei reputatiunt in ea, pentru tinea prestigiul positiunei lor,
gi a le da dreptul la onestitatea publics. Cred ca intelegeti ca este
mare deosebire intre o cerere de marturisire isvorita din propria do-
rinta spre a se curati sine -va de peeatele ce-1 apasa consciinta, gi
intre aceea, care se face numat pentru convenience §i pastrarea nu-
melui de om cinstit in societate. Vedeti, in acesta FAA greutatea lu-
crulm pastorului ; in acesta sta prudenta qi dibacia lui. El trebue
sa intre §i se aprofundeze, clicend a§a. insuqd interiorni gi intentiu-
nile fiilor sei de duhovnicie. De aicea necesitatea pentru pastor de
a fi psiholog §ifisiolog. Cunoscinta acestora it pot puree in positiune de
a observa predispositinnile interiore ale sufletului qi -credinta celul
ce se marturisesce, fie prin schimbarea fetei, fie prin indiferenta, fie
prin racela sau caldura cuvintelor cu care se exprima. Cacl este bine
constatat, ca off §i cat ar voi cine-va sa-p ascutula bucuria sail du-
rerea ce-1 apasa, fata gi mi§carile involuntare it daft de gol. Acuma
pe eel ce, in urmarea itnor observari a menuntite, it constatati ca
vin la marturisire, din propria for clorins §i sdrobire de inima pen-
tru pecatele lor, intelegeti bine cred, ca trebue a-i manglia §i a-i
incuragia, asigurandu-I de mantuirealor ; aplicandu-le tot-odata, gi
oanonisiri conforme Cu predispositiunea for de saints §i posibile de
fndeplinit asta-di ; (urmeza §i alte amenuntimi carepentru seumpa-
tatea §i delicateta casului. apartin numal duhovnicului). Dar cu
acei pe tarsi in urmarea observarilor facute, ii constatati ca vin

www.dacoromanica.ro
 N Vg TATER ILE PASTORALE 987

numat de forma, ce trebue a face ? Trebue ore sa fie et despretuiti,

mustratt fara milat. sau lass i sa rasa din baia morala cum an ve-
nit, adica necuratiti? A nu, nu. Tocmai aci este necesitate de o mat
mare ostenela, prudenta si dibacie. Nu in predispositiunea interna
de penitenta a cut-va se vede meritul pastorului, ci meritul pas-
torulut se vede in a predispune din inima si pre aeei carit pentru un
moment yin numat de forma si din considerente dinafarice. Aci e lo-
cul untie pastoral trebue sa-st incord.e tote puterile sale morale si
sa faca us de alifia harica evangelica, cu care sa moe si sa predis-
pue inimile acelora, carit pate yin numat de forma sa-0 marturi-
.
sesca pecatele. blanda si lina intrebuintata pe nesimtite
asupra tuturor miscarilor, impresinnilor si tnanifestarilor penitentu-
lut, trebue sa fie punctul de capetenie asupra caruia pastorul ur-
meza a se concentra. In cele din urma, convingendu-se ca presen-
tarea inaintea lut este numat nle ochit omenilor, trebne sa faca uz
de tote cunoseintele sale. spre a-I convinge si predispune ea mar-
turisirea sa o faca din inima si cuget curat. Sa-i arate insemnatatea
si folosul unet marturisire sincere, pro bandu-1 acesta cu practica
si cu santa Scriptura.
Daca consciinta it este impaclatk sau intunecata, ca oglinda 11. e.
de itraf, apot sa se silesca a ocurt.ti si o destepta din somnul letar-
gic in care zace. Aseminea redesteptare se 'ite face punendu-1 in
positiune a-0 reaminti prima miscare a consciintei sale si nelinig-
tea pe care a avut-o Is -prima seversire a unut pecat Ore-care, pre-
cum si la a doua, a treia si a patra, si asa neat departe cadere in a-
celast pecat. Acesta spre a-I face sa irqelega cum cu repetirea u-
nut pecat ore-care, consciinta, devine in cele din urma muta, ne mat
punendu-i in vedere gravitatea jut.
Folosul practic ce pate a-1 capata tine -va din o marturisire sin-
cera este satisfactiunea morala a sufletulut, este linistea interna,
este curagiul ce-1 capata pe calea binelut, care tote it pun in posi
tiune de a lucra cu multa activitate, ca in cele din urma sa se rea
liseze asupra lut si promisiunea data de D-I no,tru Iisus Chris-
tos. care dice : Ferici0 cep carat cu inima, c2t aceta 1,02` vedea pre
Dumneleii"; precum si acetade spre carit vorbesee Profet Impera-
tul David : Fericip carom s'au ertat feint-de-legile §i cdrora s'att a-
coperit p&atele. Fericit btlrbatul cetruia nu -t' va socoti Domnul p&atul
si nit) este in gura but viclefug".
Pentru a indemna pe penitents la o sincera marturisire a peca-
telor, urmeza a le deserie si presinta satisfactiunea si usurinta su-
fletulut de care sunt apasati si tot odata a be aminti mat matte in-
vetaturi din santa Scriptura, relative la pocainta, ca de exetnplu
invetatura tut Sirah ,Nult fie ru§ine a-0 mltrtunisi 2Acatele tale" ;
a tut David : Fartl-de-legea mea eu o cunosc i Ocatul mea inaintea
mea este pururea" ; a but Solomon : Cel ce acoperti necurdfia sa nu
se va indrepta, Yar cel ce spune mustretrile iubi-se-va etc."
Acura sa trecem la a doua luerare a prudentei, care pOte sa ve
aduck mare folos in pos4iunea de pastori in care ve aflati. Cu-
nosceti ca preotul este pastor si prin urmare ingrijitor sufletesc, nu
numat la o parte din oile ce-1 compun staultit, ci la tote. It pe tote
trebue a be itthi si cauta cu anelast inures si cn aceutsi dragoste
Biserica Ortodox5 5.
www.dacoromanica.ro
988 fliltTATURILE PASTORALE

parintesca, gi de tote trebue a canto, sa fie iubit, pentru ca sa-si pOta

mentinea autoritatea sa morala si sa fie ascultat de ele cu tat/
dragostea gi buna-yointa in on -ce ocasiune. i cum va putea el
face acesta, cand numai de unit se va lipi, si ca sa clicem asa, va
pactiza sau va complota en et contra celor laltr? i cat de adesa
ori sunteta pugs in aserninea nefericita positiune ! Nu eredeti, ca
tocmai en asi fi aeela care predominat de an spirit despotic; nu
asi vol din suliet sa ye exercitati piste dreptnri cetat,enesci., cu
care sunteti straus legat de cet-nAti cetat-ni, si pe cart vi le da,
legea tariu nostre. Nu ; day positiunea grea ce ye fac acestea
intre eoncetateni, inn impune sa ye atrag o deosebita atentiune si
sa ve previn ca sa nu vi se intample ceva deaseminea. mai ales cand
si singuri putetd constata ea sunteti pug' nitre Scila si Caribda,sau
ciocanu gi ilau (nicovala). Grea. gt inca torte grea ve este positiu-
nea, dar cu tote acestea o atitudine prudenta si cunescerea intere-
sului propriu al Sautiilor-Vostre cred ea ye vor putea streura. In
liniste si pace pe calea exereitarei dreptarilor ce le avett. Intele-
geti (Ted, ea euvorbesc despre dreptul ee-1 avett is alegeri. Att
fest si sunteti to ac-ste valinseli de mat mult timp. CunOsce-ti
chiar mai mult si aunt bine de eat mine, cum en acesta ocasiune
se reyarsa asupra-ve torente de ispit-, sub valurile carom se eseita
o multime de pasiuni, care in renultat se termina cu o ura neme-
ritata contra unora dintre Santiele-Vostre. De aceea eu crel, ca
malt bine v'ar face daca at patrunde in lini;ste iii sine-ye ade-
yeritatea luculut, gi as', fara multa yorba iii sgoinot ati uza. de
dreptul ce vi-1 da legea. Am Clis ci In a 'esta ajuita prudent-L. si
cunOs erea interesnluu propriu. i wire este acel interes propriu
pe car trebue sa 1 cunoscekd ? In casurile de aseminea natura
cred ct interesul propriu v'ar sta. pre langa pastrarea prestigialui
si a dragostet pastorale reciproce, in imbunatatirea materiala de
care simtitu atata nevoe. i prin ajutorul cal credeti ca s'ar pa-
tea face a esta, (Jaea nu prin. guvein 11 prin buna, intelegere intre
pastor' gi pastoriti ? Ce credeti ea imbut latitirea vi s'ar putea
face vre o drat alaturea cuguyernul? Eu until ye spun cu tota
sinceritatea si di u convingere ea DU cred.
Numai sustinerea adeverului, numal buna, inteleger- intre ce-
tateni si a Sntiilor-Vestre cu pastorith si guvernu , ye va put.a
inibunatati si st ire t moralo uttelect?tld si cea materiala, acesta este
'redinta men. _Pip' dar inplepp cu fcrpit fi sivnpli ca porumbir. Nu
cred la tote ce audi o, ci ispitife spiritele daed sunt de la Dumn,e-
4ea. In .intma cea bund a barbatuluI odilmeqte pruden fa.
I ubitu flue , de si note yeti fi obositi, totusi Hind ca mat multi
impr ,una ne videin cam rar, nu yose a terrain t parhwstile
mele sfu tuiri frtra a acing- Inca doue c .stiunt de mare ins -in-
natate.
,Parintilor, Santiile-VOstre sciti en o mare parte dintre bisericile
nostre sunt fondate si nu arare on datate de persone private;
si chiar acel-a care stint facute de comunitatt, smut faeute prin
initi utiva, si st truidrta a cator va, dintre fruntrusii si zelegii crestini
a unet comune. Asemin.a persOne se numese ctitorii cutareu b911

www.dacoromanica.ro
 INvt TATURILE __PASTORALE 989

cutareI biseriem. Si ce ore au indemnat pe aseminea persOne la

acesta? Negreoit ea, cum eltiar SanIiile-Vostre vett afirma, in-
denmul le-a fost eredinta, nadejdea gi dragostea for eatra Duntne-
den, religiositatea sau evlavia ti eredinta, ca prin severoirea u.-
nor aseminea fapte si prin pomenirea lor la adueerea jertfem cet
fa pd de sdnge, se vor mantui i vor fi connumeratt cu dreptii in
imperatia mum Dumneclen. El bine, drept este, caviineios este, ca
nom, servitorii altarulut, carim ne folosim gi materialminte de fon-
datiunile sau de dona;tiunile ce em le-au lasat, sa nu -1 pomenim
in aducerea jertfem cep lard de &Inge? Na fac acesta observare
la to i, eau creel ca sunt of de aces earii igt implinese acesta
santa datorie ; dar iaraol nu pot a me opri de a an dice nimic,
fiind-ea eu mare parere de reu am constatat, ea in malt local.'
cititorim bisericilor nu sunt pilot in proscomidie, spre a se pomeni
in tot-deuna, ci unit hare preoti se multamesc numam in a spune
ca ctitorim sF, afla seriom in sino lied, care sant prin fundul la-
dilor sau al dulaparilor.
Inca o data intreb, drept si cuviincios este acesta ? Daca vre-
unul dintre Santiile-Vastre o'ar sacrifica avutul oi aetivitatea sa
iu fondarea gi dotarea vre unet biseriem, bine i-ar parea ei sa fie
natnat sells in sino lieul din fundul laden gi sa nu fie pouf-I.-nit
tot deuna la proscomidie? Cred ca eu tatim vett dice impreuna
Cu mine, ca nu. Apom data nu., -la umlaut invetttura Domnalut
nostru Imsus Christos, care ne dice : Ceea ce fie nu (T place altuta
nu face. "
Scriei dar numele ctitorilor oi a prin .ipalilor facetorilor ae bine
at bisericilor, la, care servitt, pe niote anume tabl4e, pe care 'mien.-
du-le in proscomidie, saa poinenip tot-deuna de cite orm oficiatm
santa liturgie.
Pe langa acestea din desele plangerm ce yin la Caacelaria Epis-
copi-i, am constatat i tract Cu mare parere de reu, ca unit dintre preotm
se opun de a severoi e 1e mai neinlaturabile si mgt neaparate ser-
vieit religiose in popor. D. E : Nu voesc sa se due m, sa marturi-
sasea of sa impartaoasea pe bolnaym ; nu voesc sa boteze, nu voesc
sa ingrOpe pe mortm of altele, sub cuvent ca aces poporent n t
le-au platit augajamentele. Mare drept au de a reelanta platirea
ion; mem eel ce slujes a altarulam de la altar trebue sa se of
hranesea, dice santul Apostol Pavel. Dar en tote acestea, eu, ca
parinte, ye sfatu,se, iar ea Episeop ye pun aspra in latonire,
de a nu ye face ast-fel de reclatne in niYte inprejurari, sand
putett perielita inantuirea poporenilor ce -m aveti, gi eand moqii
stilt pe naselia sau mese.
A ye reclaima drepturile oi a sta pe be end (4reotimmul more
nemarturisit oi neimpart toit, card pruncit pot sa mOra nebotezatt
i cand mortal se ilesoompune of inteeteza acrid, putend a pro-
voen bole in easnicim locals, preeum -oi o multime de p..rdere de
timp, aeesta este o greoala strigatore in ceriu; este o grey ita.care
ve face vinovati oiresponsabili gi inaintea lam Dumued.eu gt imuuntea
Omenilor. Ve f tee responsabilm inaintea lam Ditinnepu pentru e-t
perdelt suflete!e unora din pastoritm,lipsindu m de merindea gt ama-

www.dacoromanica.ro
 990 vt rAi URILE PASTORALE

netul vietdi vecinice, jar Inaintea omenilor, pentru ca -i puneti

in posi %iune de a se bolndvi gi a-ot perde timpul. Corecteze-se den'
tot insul care comae aseminea gregala neertata. Feresca-se de
ea ca de foe.
Cu ocasiunea visitei ce am facut gi fac, am mai constatat Inca
un neajuns, anume : am constatat ca unit preoi, de§i de multi ani
hirotoniti, nu sciu randuiala bisericdsca, nu sciu a sluji, nu sciu
a face un te-deum. Ei bine, pdrintilor, ertati-me, data me exprim
aga, acdsta este un lucru ruginos gi dovidegte o negligenta din
cele mai marl. Dacd, pate nu fie-care biserica are tipic, apoi
nu tote cartile serviciului divin, ca d, e. Ciaslov, Psaltire,
Triod, Penticostar, Mineiu, Liturgie, Carte de te-deumuri aunt
pline de tipice, pline de tote deslugirile trebuitore ? De ce nu le
ar citi fie-care ? Mai mult de cat atata, ce vet' fiice, cand ve
void spune, ea am vedut un preot seminarist cu barba mai mare
de cat a mea, prin urmare destul de ba,tran, care nu scia unde
sa saute in Ciaslov psalmii Utrinei. Credeti-me ea mie lint era ru-
gine de ce: ce me ineunjurau. Ce diceiii acum, frumos e acesta
pentru un preot? Nu dovidegte aeesta una din negligentele cele
mai marl ? Parintilor, ye rog pe ce avert mai stump, data este
cineva in aseminea categoric, corecteze-se, invete-gi rolurile, eitesca
tipicele on unde le gasegte, cam este mare rugine, ca mirenii sa
Invete pe preot ce trebue sa faca in biserica, dupre cum s'a in-
templat adesea-on. Pe langa acestea cetiti gi tote povetuirile de
la iuceputul gi sfargitul liturgies, care preyed o multime de casuri
ce se pot intempla, gi cum trebe a se urina. Cand croitorul ye
strica o haina, nu 4iceti ea este carpaciu ? Feriti-ve car gi ,Santiile-
Vostre de a nu ye dice cineva ca suntetl carpaci in serviciul ce
ve privegte.
Termin dem, iubitt conservitori ai altarului, parintegtele mele
sfatuiri, reamintindu-vi-le Inca o data pe scurt :
Aveti mai Intei inoi-ve deplina credinta, dragoste gi nadejde in
adeverurile santei nostre religiuni; siliti-ve a le cunOsce cu desever-
gire ; predicati acele adeveruri cu tota caldura gi dragostea cuveni-
td, unui represintant al santei nostre religiuni ; dovediti-ve credinta
gi dragostea nu numai cu euvdntul ci gi cu fapta ; pitrundeti-ve
de misiunea ce aveti gi staruiti in a ve marl capitalul sciintific
prin citirea cartilor religiose ce le 241 inveW, a Yechiului §i a
Noului Testament, gi a tot telul de cart: gi jurnale bisericesm, pre-
cum gi prin cetirea cu luare aminte a intregului serviciu bisericesc,
in care, dupre cum am clis, se coprinde tota Teologia dognruicd gi
morala ; pentru care fiuit aprovisionati-ve pre eat ve sta prin pu-
tinta cu tot felul de carti ce privese misiunea Santiilor-Vdstre.
Fiti plini de adeverata pietate cregtina in tote serviciile religiOse
ce le severgiti in biserica gi afara ; avett tinuta convenabila in bi-
serica gi afara gi in tote relatiunele cu poporenit ; feriti-ve de patima
belie], care cste otrava cea mai inveninatore ce provOca mOrte grab-
pica morala gi materiala la tot' cei stapaniti de dehsa; fiti blan4i gi
pacinici, iubiti-ve Intre sine, precum gi pre tot' eel ce ye ineunjora ;
feriti-ve de on -ce scandaluri care compromit clerul in genere gi

www.dacoromanica.ro
 INIVgTXTURILE PASTORALE 991

umplu de bucurie pe vraimasil sante' nOstre biserici ; fiti cu tOtit

prudenta si luarea aminte in relatiunile carat duhovnicesci ce le a-
vet'i cu fiiI spirituals, precuin §i In afacerile dinafarice cu care veniti
In contact cu concetateniT ; amintiti-ve in tot-deuna la santele ruga-
ciuni ce face ti de tote ctitorif si racetorii de bine ai bisericilor la
care servitl, reguland a-i avea tot-deuna inaintea ochilor la prosco-
midie ; feriti-ve din resputeri de a comite pecate de marte prin ab-
tinerea de a boteza pe prune, prin lipsirea crestinilor de arnanetal
vietei vecinice si prin provocarea de bole si perderea timpului fami-
liilor suferind si prin neingroparea mortilor chiar si cand nu v'ar
recompensa cu nimic pentru acestea. Fiji pe deplin Incredintati, ca
pentru tote greutatile si ostenelile ce le Intimpinat,i, fiind harnici si
temetori de Dumneleil, nu ye va rasa Domnul lipsiti de cele nece-
sare. Nv am 042tt pe dreptulpdreisit, nick slimcinfa luT cerend pane",
slice Psalmistul.
Primitr $i pastrati, parinflor, cu tota buna-vointa gi dragoste a-
ceste parintesti Invetaturi, gi Dumne4eu sa ye bine-cuviuteze si
se ye intaresca cu harul seu, spre a putea suporta cu tots demnita-
tea greutatile misiunei ce v'att luat asupra-ve. Pe mine Inse, ertati-
me 0 nu me uitati la santele vOstre rugaciuni.

www.dacoromanica.ro
 CU V EN T
finut la sanfirea Bisericei Sa'ntutut Ierarh Nicolas din urbea
Nem fu, Jude ful .N6mfu, in diva de Duminicd 16 August
(nod 1887.
*i acum am ales si amsantit CR98. acesta,
ea Bit fie numele Mefi intr ensa panic in vec,
Qi vor fi oclii mei si inima mea acolo in tete
qilele" (2 Paralipomenu, VII, 16.

Oze§ltintAzi
A §a a fagaduit Dumnecleu in vechime 1u1 Solomon la santirea
Bisericei din Ierusalim, clieend : qi acum .(17)t ales §i am seiqit
Casa acesta, ca sti fie numele Meu intr7nsa pcinti in ve'c, §i vor fi °chit
met §i inima mea acolo in tote 4ilele".
Iata dar Casa Donmului, Casa ha Dumne4eu, in care cu cre-
diirca nestremutata", eu dragoste unul titre altul, i cu inima
curata §i departe de ticaloOile lumei ace§tia, sa aducem tot-de-
una rugaciuni lut Dumuecleu, rugandu-1 ca sa ne "ierte gre§alele,
precum iertam qi not celor citror ne grqesc, §i sa ne deie tot eeea
ce dorim §i apropelui nostru!
Casa Iui D-Oeu e acesta, cam aici loe,ue0e puterea harului tut,
care sever§eqte santele Tame i santeve pre top eredincio§i) ereq-
tini, carii umbla dupre sfatul Doinnului §i in cArarile lui. Biserica
este acesta dupre tots buna euviino, caci in ea se vor aduna de
acum top bine credincio§ii cre§tini, earii alcatuesc acea santa
Biserica, ce e unirea tuturor crediueio§ilor, carit marturisesc o

www.dacoromanica.ro
 CUVE NT 993

credinta si prin care se santesc, si a.l care cap este Domnul nos-
tru Iisus Christos.
Nu cum-va ore din cele slise ar urma ea no numai aim in Bi-
serica sa ne rugam lui D-deu ? Nu cum-va ere D-Oeu e numai
aid? Na! nu, iubiti crestini, trebue sn, stint §1 acesta ea nu nu-
mai in Biserica putem aduce rugaeiunile ndstre Domnului si
Dumnetleului nostru, ci, dupre diferite imprejuri, si in tot timpul
si in tot locul, §i acesta pentru ea D-deu e pretutindenea si ne-
cuprins : Ceriulsi ceriul ceriului nu sent destule Tie", (Tice So-
lomon (3 Imp. cap. VIII); aseminea.. si prorocul Ieremia : Au
ascunde-se-va cite -va intru cele ascunse si eu nu -1 voiu vedea
pre el? slice Domnul" (Ier. 23); dar aid mai cu sama trebue a
ne aduna, in santul loses al lui D-sleu, in anumite timpuri de Bi-
serica hotarite spre acest sfirsit, cam aim Alantuitoriul nostru se
jertfe§te pentru pecatele ndstre, si de aceea Biserica e eel mai
inteiu lot al indeplinirei rugaciunilor, unde trebue sa venim cu-
rati §i cu frica de Dumnedeu spre a ne santi prin credinta qi
dragoste, si unde preotii se rOga s6versind santela Tame pentru
nos, pentru fiii no§tri §i pentru iota mantuirea nostra sufletesca si
trupesca.
Nu urmeza asa dar ca not nu trebue sa ne rugam decat numai
in B-iserica ,aici si in serbatori numai cand venim in ea ; cam tim-
pul si locul ritgAciune: nu se pole anume hotarl pentru nimine
pentru ca to timpul e indemanatic pentru o rugaciune ; si pen-
tru care cuv'ent lust's! Iisus Christos §i Apostolic se: an poruncit
slicend : Sti ne rugetm neincetat", adica neincetat sa pomenim pre
Durnnedeu si sa ne inehinam lui cu credinta si cu dragoste ; §i
mai cu seina in 4ilele serbatorilor, sau in timpul ispitelor si tre-
buintelor nOstre, sail in timpul necazurilor din partea celor fara
suflet si fara inima hop ai adeverului, snu and intreprindem ceva,
sau cand am prirnit -vre-o bine-facere dela Dumnesleti, si in alte
_de asemenea imprejurari.
Iubiti Crestini, asta-41 ni s'a sintit acest sant local, in care vein
primi not, fill nostri si mufti Inca din nein de nemul nostru, san-
tele Tame si in care se vor educe rugaciunile nOstre si ale for pen-
tru sporul si ajutorul in calea mantuirei.
Sa ne bucuram dar asta-di, multamind lui Dumnesleu din adan-
cul in me: nostre umilite §i smeite, ea a ajutat pentru acesta. Nici
o multamire asa dar mat mare, in acest moment, nu pot avea altii
decat ace: caret au ajutat pentru radicarea acestet Biserici, decat
aces earii n'au cautat in tot-deuna alta de 'at numai spre a vedea
ridicata acesta Biserica lui Dunmedeu si in lauda St. ler. Nteolat

www.dacoromanica.ro
994 rrIrt VT

mare facetor de minuet, punend piept tuturor greutatilor ce se

ivesc in indeplinirea unei aseminea creotineoti fapte.
In inahalaua nostra de aiceTutuenii, inainte de 1835, nu era
Biserica, oi omenii tie aice se duceau in Biserica la St. Damara
acum St. Lazar din apropiere ; cand insa rata ea In anul 1835 se
Inteleg mntre sine niote vrednici de tOta lauda of bunt creotini, pe
carit D-vestra fi cunOoteti $i mat bine de cat mine (D-nii Dim.
Jitiu i Toma Possa $i altio, of carii sunt eel dintei efiton Into
meetori ai Bisericel de aid din Tutueni, se inteleg, cum am (Ifs,
gi ridica Biserica veche de alature ee s'a san%it in 1838.
Au trecut mat multi ant i Biserica hind en paretic de Iemn incepu
a se cam strica ; nu e vorba insa ea Omenii bine cinstitori de D-cleu
nu lasaii gi s'art facut reparari bane acoperindu -se i tencuinda-se
din non, prin ingrijirile lor, carii sunt poporeni at acestei biserici,
of mai en osebire a D-lui Vasile Bumbea, care a fost of este of a-
cum Epitrop.
In lima Iunie in 12, anul 1877, se hirotoniseote ca preot al a-
cestei Biserici, Parintele Vasile Enachescu, care e of pada asta-di,
Parintele Enachescii, preotul nostru, in time de trel ant a tot cau-
tat a arata ea Biserica veche find de Iemn, subt del, gi cu peretii
despre del putredi, nu va putea dura mat malt timp ; pentru care
de asta-data In diva de 12 Octomvrie 1880, severoindu-se St. Li-
turghie, la eoire, tine o cuventare inaintea poporenilor prin care
arata ea St. Sa e forte mihnit, veclend ca Biserica se va strica, ode-
rele se vor irosi oi poporul va trece la alte biserici, of propane,
Ca, alaturea cu Biserica veche, sa se faca o alts Biserica de zid,
in care 0, se mute Catapetesma cu tote odorele bisericeoti, unde
sa-oi indeplinesca menirea lor.
Acosta propunere primindu-se de cet de fata, a oi inceput a se
deschide o fee de subscriptie, punend fie-care cate cat a putut ;
dupa care parintele Enachescu in unire en Epitropii Ion Brad of
Vasile Bumbea fac formalitatile cerute ; aka in cat in 4 April
1882 se incepe zidirea acestei Biseriet, prin punerea petrel de,
temelie oi 'ngroparea Caudelei de catre actualul protoieret. de Ju-
det, parintele Nicolae Conta.
Dutninica la 2 Mart 1886, actualk Epitropi at acestei Biserici,
dimpreuna of cu mai multi poporeni, Intrunindu-se la unul din
Epitropi, lad hotarirea ca Biserica sa fie of zugravita, convenin-
du-se oi asupra tablourilor, pentru care s'a oi incheiat cuvenitul
contract cu zugravil.
Asta-di acesta Biserica., terminata in total, bine facuta of fru-
mesa, cum vedeti, ceea ce a muitamit 01)6 Prea Inalt Prea Santitul

www.dacoromanica.ro
 CUVENT 995

Mitropolit al Moldovei gi Sucevei qi Exarh plaiurilor, Iosif Na-

niescu, care, cu bunatatea parintesca ce-1 caracteriseza, a bine-voit
a o visita inainte de santire la 4 a curentei luni August, cand a
gi aratat destuld multamire catre tote cati it incunjurau, nesatu-
randu-se a-1 privi, asta-di acesta biserica, clic, ne-am invrednicit a
o vedea santita, iata! gi descbisa tuturor bine-credinciogiTor.
Iii total, dupre socotelile facute, pentru acesta Biserica s'au chel-
tuit 25,000 lei, din care 6000 1-au pus poporenil ; 2010 i-a pus ca
ajutor onor. primarie a acestei urbi in anii 1883, 1884, 1885 gi
1887; 1800 din culiile de la porta bisericei gi de la caramidarie;
0 in fine 15,200 lei stringy cu coudica 4 mila de pe la evlaviogii
cregtini din acest orag gi din oraple gi satele de prin prejur, ca.-
rora atat epitropia, cat gi clerul gi poporenii acestei Biserici le re-
man pururea recunoscetori.
Prea Santitul Arhiereii. Dosotei Perietenu Botogenenul, actualul
Vicar a Santee Mitropolil Moldaviei gi Sucevei, ne-a santit asta'-di.
Duminica 16 August 1887 Biserica nostril', pe care Dumnedeu sa-1
pazesca multi gi fericii am.
Despre buna fapta acelor earl! au lucrat mai in de aprOpe pen-
tru ridicarea acestui sant local, numai cred de trebuinta a mai
dice nimica acuma, fapta for vorbe0e de sine !
i eel mai bogat gi eel mai serac, qi veduva gi to carii au ajutat
la cladirea acestui locag Dumnedeesc, ori cat de putin, gi on cu ce,
bucure-se asta-di, cad resplata dela D-bleu le va fi mare gi aici gi
in ceriurl, cu rugaciunile facetoriului de minuni santul Ierarh Ni-
colae, hramul acestei Biserici.
Pe eel adormiti, ctitori gi miluitori al acestui sant lacag, D-4eil
sa-f odihnesca gi in cetele dreptilor sa-i apde, unde se odihnesc
toll eel caril din vec bine i -au placut lui.
Cinstiti poporeni, fi %i naandri de santa vestra Biserica gi cautati
gi de acuma inainte a respunde la chiemarea el, cinstindu-o gi rude-
plinind cu santenie poruncile ce vi se spun pentru ea, gi fill siguri
ca. Damnedeu ve va ajuta gi tota lumea ye va ferici, fiind-ca, ca
gi stremogii nogtri, prin Biserica gi prin fiica ei, adica gi prin scOla,
nu vom r. mane nice °data" inapoi !
Fie dar, ca bunele fapte ale stremogilor nogtri, fata cu Biserica gi
scola, sa ne impinga, ca gi acum, tot mai Inuit spre inflorirea ne-
mului nostru Romanese, spre marirea scumpel nestre Vert spre
lauda A-Tot-Puternicului D-bleu, care tot-deuna ne-a ajutat, gi ca-
ruia ise cuvine marire tot-deuna, acum gi pururea gi in vecii ve-
cilor, Amin.
George A. Cosmovici. 1887 August 15.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA
rostitti in biserica Pogorirea St. D ah, din comma $endresti,
judetul Tutova, la cetsetoria tinerilor Alex. pi Maria
$tiubeitt.
1887, Septemvrie 20.
,,$i a 4is Dunine4ell : Nu este bine
sa fie omul aingur pre pcYment, ci stt-t
facem ajutor dupre (renal& [F. c. I).

Iiibiti ei a lull,
Santa Scriptural ne spune, cit, dupa ce Durnnedeti a ere-
at universal ti pe stremosul nostru Adam, land una din
c6stele lin, o a prefacut in femeea sa. si bine-cnventan-
du-i le-a cis : Cresteti si ve Innaultiti ti steptinio pamen-
tul".
Dunmedeti prin acesta a bine-voit a stabili bazele n6nau-
multu omenesc si a tuturor societatilor. ce in viitor erau a
se naste dm stremosii nostri Adam si Eva. Video day, c.t tat-
na NunOi sail casetoria nu este o ceremonie introdusa nu-
mai de 6uneni in lime, ci este o leg:lturd sublima si [piste-
ri6sa, ce s'a prowls si obligat de insusi Dumneleu la cele-
braea celei intein casetorii in paradis, dupfl erearea celor
inter locuitori iviti pe fata parnentului, pe care bine-cuven-
tandu-i le-a dis: Crested si ye inailciti, ample -V pannen-
tul si-1 stepaniti pre el".
Nimic nu este mar sant, nimic mat gingas de cat .aeest
pas pe care ornul it face la, intreprinderea unei asocial-it sin-
cere, in curgerea acestei vied nehotdrite.
Ce lucru mar misterios putem videa, de cat legatura a do-
ne fiinct din diferit- parci ale parnentultn, unite prin o pu-

www.dacoromanica.ro
 PREDTCA 997

tere secreta, si bland parte la tote burnirile greutatile ce

¢i
vor avea a le intirnpina. ,,Va lasa mid pre tatal sett $i pre
mama sa" si se va lipi de ferneea, sa, si vor fi annendoi nn
trup, /ice Santa Scriptuni,
i cand acesta:sociatie va purcede dintinn punct intern
si moral, atimei unirea conjugala, de sigur isi va ayes t6
to calitatile cerute pentru o durat L ce vointa lut Dumneqeii
le-ar acorda in cursul acestei vieti treca6re.
Din contra insA, data acesta, asociatie va porni dintr'un
punct material si de interes, dupre nestatornicia timpurilor
in care traim, and cei malts nu se interesdza nici de pru-
denta, nici de reputatia tinerilor ce se insotesc, ci cairn nu-
mai avutie si indeplinirea gusturilor trupesti, atunci dis-
cordia, uritul si tot feliul ;de scandalum se viii, intre case-
toriti, amarinclu-le traiul, si impingendu-T adesea panic la
rumperea legaturer conjugale.
Nenorocire deci pentru o juna generatie, care ar avea ast-
feI de aspiratuni!
Nenorocire pentru acei parinti, carir nu form& L sincere
ajutorun pentru bat-bap. midi sincere mame pentru flit for !
Nenorocire pentru acele june, ce stint cu luare aminte un-
mai la vanitatile lutneT si cu dor de a le esecuta, de cat la
santele datoiif ce ati de indeplinit in viitor!
Taina casetoriei nu se intememza de cat prin dragoste;
ast-fel de dragoste /ice -st. Apostol Pavel: indelung rabda
nu se inalta, nu gandeste r6111, nu se bucura de nedreptate,
ci se bucura de adev6r, t6te le sufera, tote be crede, la tote
nadejde are, t6te be rabda, dragostea nici odirtiora nu cade"
(I. Cor. 13, 4, 9).
Tata casetoria care se va incepe din acest punct de ve-
dere, adica din dragoste, car nu din alte considerente, va fi
cea mai durabila ti cu greii de desbinat..
lubiti cre4ini,
Dupre cum vedeti, motivul intrunirei n6stre in acest dum-
neqeesc Locas este cAsetoria acestor doi tined, carii s'ati anga-
jat a convietui in unire pana la finitul viete! lor,

www.dacoromanica.ro
998 PREDICA.

Iubitl tinerl, pentru ca sa,* ajungeti la acest fericit stop,

eti umilitul ye recomand : iubiti pre Dumnedeit, sit res-
pectati pe pitrintiT vostri, citci bine-cuventarile pruir4ilor in-
triresc temeliile caselor fiilor lor; sa, ye iubitl unul pre altul,
sa aveti dragoste intre vol, sa, aveg compatimire de se raci
i suferinch, ajutandu-I dupre putere ; respectati-ve unul pre
altul, pazit! sinceritatea §i credinta unul altuTa, fits credin-
ciosl st. BiserieT ortodoxe i st. Evangelic, de care se con-
duce tot cre§tinul adeverat. NumaT ast-fel facend, Dumne-
deil ye va bine-cuventa, dilele v6stre vor fi Indelungate §i
fericit,f, copil votri vor fi pentru vol .mangaere §i bucurie,
Tar pentru societate membre puternice, care vor contribui
mult la trebuintele el.
Siliti-v6 a proba prin faptele v6stre, cit sunteti adeverati
sotT §i pa.rinti de familie, cum §i adeverati crefitini $i eetatenT.
Alt-fel facend, nu veti putea gusta acele dile bune de pace
qi fericire, nicer veil primi bine-cuventarile Domnulul.
Dumnedeule al milostivirel! trimite asupra acestor tinerl,
ce s'ati unit acum prin legAturile nuntel, tote harurile fti bi-
ne-cuventarea ta, si fa ca in dragostea Cu care T -at unit sit
vietuiasca tot-dOuna in pace pre pliment, prosperand in t6te
intreprinderile for bune de aid §i incununandu-T §i la ce-
riuri in nestricaciasele tale Loca§iuri. AMIN.

Preotul Gh. Palade.

www.dacoromanica.ro
 CUVENTARE
funebrd, rostitet in biserica St. VoevoglI, din comuna AS'en-
dreftt, judet. Tutova, la inmorm6ntarea reposatulut D.
Cost. Vasilache.
1887, Septemvrie 28.
Omni ca erba, /ilele lul ca fldrea cam-
pulue (Ps. 102. at. 151

Iubiti
lath Inca o prob ce ne adevereste desertaciunea aeester
lumi trect6re, in carea nimic nu este statornic, nimic
vemnic.
Omul.flinta cea mai superidra de pre piiment, care a zi-
dit cetatt taxi, si tot el le-a sfaramat, care a inventat si
perfeetionat t6te artele ce vedem, prin iscusinca cu care
1-a inzestrat Creatoriul si el insusl este supus slabiciunel
ysi chiar mortei.
Omul, en t6ta taria lul, este tot asa de slab ca si o flOre
ce resare, creste, infloreste, si indata viforul mortei lovind-o
o vestejeste. Omul ca 6rba., rlilele lui ca fl6rea eampului"
dice st. Proroc imperatul David.
Cruda si nemil6.a morte rapeste pe toti: mic si mare,
'bogat si srac. doron si supus, in finetot eel ce a e5lcat
un prig cu pasul aeesta vi6ta trecet6re a murit, murim
cu totii i vom muri !

Acosta aorta pre tots ne ast6pta, si despre nimic nu sun-

tan mai siguri ca despre ace! cos al mortei, fericit sad ne-
fericit, dupre cum ni-1 vom pregati in cursul acestei vieti
de aceea dar trebue sa ne ingrijim de el mai mult &cat

www.dacoromanica.ro
1000 CUVENTARE

de on ce afaceri ternporale, si in tot momentul a fi gata

de el. Fitt gata, ne (lice Christos, ca in cesul in care nu
ganditi, Fiul omului va veni".
Cu drept cuvent voiti ;lice. ca putin ne gandim la morte ,
caci videm in Bile de serbaton multi dintre crestini, in loc
sa merga la st. Bisericii si sa asculte invetiituri folositdre
de suflet, se °curl cu felurite desertacium ce vatama si su-
fletul si trupul for ; asa c.L santa Evaughelie a Itu Iisus
Christos si invetaturile sale par a fi despretuite, remanend
ca vocea eeluf ce striga in pustie.
Ganditi-ve insa, iubiti crestini, ca mOrtea si durerile et
stint forte atnare, in acel ces tots' ne parasesc: parinti, frati
nu ne pot ajuta en nimic ; °norm'', dregatorii nn ne pot a-
duce nice o mangaere. Simtim ca lumea pere dela °Ail
nostri, c L vi6ta pamentesc L ne paraseste si nu putem diee
niinic de cat : lume to scum pe] ! Vieta, cat est] de pia-
cuta ! Lume eat ef,ti de &dee ! MV rte cat esti de amara !
Cine nu se cutremura de momentul acesta ! Vat noue mu-
ritorilor !
Iubitt crestini! Ca sa fiti gata in tot-deuna de ora model,
ye' sfatuesc: Sa Inbltl pe semenil ostri, pe prietem si pe
neprietenf, s L ajutati pe toti la nevoile Ion. sa, nu ridicati
vieta alma, sa nu furati Iticrul altuta, s5 nu fiti martun
mincinosi : acestea se cer de la not de ultra Dunineq.en si
acestea sa be facet] ca sa fiti gala. sa intrati in iniper5tia lui.
Numaf ast-fel facend, dupa martea n6stra, sufletele ne vor
fi dime de santif Ingeri in Mull parintelm Avraam, liana
laob.;t4sca Inviere, despre care ne asigura 'mats, lisus
Christos, dicend: Vine c6sul, in care tott eel ce sunt in mor-
'Demur' vor aucll glasul Ittl, si vor esi cei ce au facuf
bine intru invierea vietei, tar cei .ce att faeut rele intru
invierea jude,catei".
Din aceste cuvinte Evanghelice, puteti intelege ca mar-
tea nu este de cat despartirea sufletulul de truly, o inutare
din acesta vi6ta vrernelnica la cea vecmica. s'a mutat
din matte in viet.t.".

www.dacoromanica.ro
 CLIVENTARE 1001

Alt putea a ve mat vorbi multe, iubiti cres tiny dar ca

sa nu Ye obosesc prea mult, prefer tacerea in fata faptului
ce ne ocrtpa.
Fratele nostru Costache Vasilache a adotnit in Domnul
a reposat in acel ce este Invierea §i Viera.. Parasindu-sT
sotia sa ii copiii, Domnul it is catra sine, ca nu cum -va
reutatea sa inele inima sa.
Buuatatea inimei sale, blandetea si compatinfirea de cei
suferiwp erau calitatile vrednice de imitat ale reposatalum.
Perderea sa, do si este sitntita de not toti, dar este i-
reperabila.
Mangaeti-ve deer toti plietenif set, insusindu-ve tote cali-
tatile sale, pe care I- cuillistett.
Iar D ta, iubita sotie si voi copilast, earn iubit si ati in-
cere.,t feliurite mijI6ce de a-I sc6te din ceea ce este acuni,
si iii present chiar it daft probe de iubire si pietate, ce ast
putea dice sa ye mal.gaiu si sa Ye alin durcrea ce ye con-
stuna ? ! Cum asi putea saa, ve opresc torentele de laerinn
ce ye 'theca ?!
Prints ! un popor intreg impartaseste cu voi adinca in-
tristare ce ye coprinde ,care adunat in sewn de iubire, in-
conjora cosciugul prea iubitulm vostru sot si parinte.
Mangaeti-ve dar si recun6sceti, ca da,ca perderea ce ati
incercat este ireparabilA, ye remane in -chimb inaagina
vietel sale, Cu resp ctul, devotamentul si dragostea paterna
ce v'a aratat in scurtul timp de 40 am cat a trait cu D v.
imprettna.
8ufiet nobil si frumos ! to te ai dus de la not, permit
atm lua local pregatit, alaturea cu cei aseminea vu tine in
sinurile parintelm Avraatn. Ne-am parasit, lasand in urwa-t]
inimile amicilor, sotiel si copiilor tel sdrobiti de durere. Ei
nu te vor tuta Musa nicm o lata, si nuwele tett va fi in veci
seas pe lespeltle inimilor for !
Inca cate-va, minute, iubiti crestinT, si roposaful va dis_
prea dintre noi, ascun4endu-se in ruormentul ce stat gata
sL1-1 priumesca.

www.dacoromanica.ro
1002 CUVENTARE

Prin mine deo, facendu--si ultima datorie, ye roga, a veni

cu to sit ye luati de la el cea mai de pe urmit di buna,
clieend : Dumnegeil sip -1 erte.
Vino, prea iubita mea sotie, si lipindu-It buzele tale de
frunte-mt rece, Ta-ti de la mine ultimul adio ; int6rce spre
Domnul grijtt to $i el te va hrani in v6c ; nu te desntdejdui
de mila lut Dumnecleti ; te rog, sa dai copiilor o crestere eres-
tin6sca, fiindu-le de acum inainte nu numal mumd, dar
duiosul for parinte !
Veniti si voi, dragii mef copilasi, s6rutaci manile aceluia
ce v'a hranit ingrijit; ascultag pe muma vostrii ca insusi
pe mine, si in rugaciunile vosi re de s6r4 si diminetti sa ye
ragati lui Dumnecleti pentru ertarea pecatelor mele !
Veniti si voi, sAntiti servitors al st. Altar, si bine-cuven-
tandu-rue, rugati pe Dumne;leti, sip erte sufletul men si sit-1
asecle in corturile dreptilor, unde este locasul tuturor celor
ce se veselesc. AMIN.
Preotul Gh. Palade.

www.dacoromanica.ro
 PROFETIILE MESIANICE.
(Urmare. VOT No. 10, Anul XI).

Numal o singura consideratiune ar putea face pre

necredinciosi se se indoiascii, despre adeverul obiec-
fund lor. Cand stria st. Luca Evangeliul self, de
sigur cunoscea forte bine pe a lui Matel, care era
scrisa cu ciece and mai inainte pentru Iudei si in
limba lor, si carea era forte respandita in Iudea mai
ales intre crestini. Daca in adever ar fi fost o con-
traqicere i-ar fi fost forte lesne a o inlatura. Chiar
cand n'am cumisce nicY un mijloc pentru a impAca
opunerea parun a celor done genealogic, acesta re-
flexiune ne-ar putea incredinta ca nu este o con-
traclicere intre eel doT scritorr sacri, este si lucru
natural, ca necunoscend noT pe deplin obiceiurile
Iudeilor vechi, sa ne fie gra. a impaca 6re-care di-
ficultati, ce provin din acele obiceiurl, mai ales din-
tr'un timp asa de indepartat. Pe timpul child seri-
eau eel doi evangelisti se cunosceatr forte bine mo-
tivele diferintei lor ; si de aceea nu s'ail incercat a le
inl atura.
Dar 6re suntem not in neputinta de a imphca ce-
le done genealogic? Comentatorii s'aii snit ale esplica;
si multe din socotintele lor cunt satisfacetOre. Este
de prisos ale mai aduce aid, si me voiti margini la u-
na ce mi se pare mai convinget6re.
Trebue a observa ca la poporul Iudeti nu era o-
biceiti de a pune in genealogie pre femei. Cand un
sir de generatiuni se termina prin o femee, in be
Biserica Ortodoxl Romina 6.

www.dacoromanica.ro
1004 PROFEVIILE ME,1ANI3E

de a fi numitd ea, se numea barbatul eT, pe care-1

facea urtnasid al socruluf sell, fard a mai vorbi de fe-
meia sa. Acest ginere se numea fiul aceluea, a cd-
rui flied luase el. Ast-fel erati doue feluri de fiT ,
uuul propriu $i natural, pentru cd, era nascut, Yard,
fatal nepropriti si legal, pentru ca luase pe fiica a-
celuia ce o uascuse. Dupre observarea ac4sta, se es-
plied natural diferenta celor doue genealogiT. St. Ma-
teal dd. geuealogia luf Iosif, incepend cu Abraam ;
st. Luca dd. genealogia Maria, suindu-se de. la Iosif
pang. la Adam, si chiar pang. la D- dell. Eli pe care'l
numesc tata ILA Iosif, este acelasi nutne cu Elia-
chim sou Idchim tatal sfintei feciare ; in ebreesce
este numai un singur nume ; astfelit, child santul
Luca, dice ca Iosif era fiul ILA' Eli, nu contra4ice
pre st. Matei, care zice ea era fiiul luf Jacob ; el e-
ra in adever fiul luf Iaeob, care '1 nascuse ; dar im-
propriti era fiul luf Eli cu acdrui fiica se logodise.
Tot asa este si cu Zalatiil, Fiul regelui Iehonias,
si ginere lur Neri, care era si el din sange regal.
Ceia ce da pond esplicareT acestia este modul
diferit cu care se esprima eel doT evangelisti de-
ducend genealogiele lor. St. Matei aduce generatiu-
nele in ordinea proprie si naturala, el dice : Abram
nascu pre Isac $i asa mai departe pene in Jacob,
care nascu pre Iosif, bdrbatul Mariei din care s'a
nascut Isus, ce se vice Christos ; vorbesce deci
lamurit de generatiunele naturale. Sfintul Luca se
servesce de espresiuni cu totul diferite ; el dice :
Isus, precum se credea, era fiul luf Iosif, a luf Eli,
alui Matat ; $i asa mai departe pene la Sit al luf
Adam, al lui D-dell. Diferinta espresiunilor ne face
se presupunem intelesul : gradul eel d'Ant6b. si eel
depe urma al genealogiei St. Luca nu presinta
paring naturali, si in adev6r ca Iisus nu era fiul
natural alui Iosif, ceia ce spune si St. Luca, eh

www.dacoromanica.ro
 PROF ETIILE MESIANTCE 1005

numaT se credea asa. Adam n'a fost n6scut ci cre-

eat de D-cleti. Si acesta se pare ca, a fost sco-
pul luT Luca, chnd a dat alta genealogie diferita
de aluT Mate iil ; el voia se arate cA. Is. Chr. se po-
gera din David prin diferite ramure ale easel' re-
gale ; ca 'i era urmasiti nu numaT prin Solomon,
succesorul sal la trop, ci si prin altul din fiT seT Na-
tan ; ca discendea din Zorobabel, nu numaT prin.
Abiud, cum dice st. Medd, ci si prin Resa, earasf
fiil aT luT'Zorobabel. Acesta conciliare a celor do-
ne genealogii se pare simpla, naturala si proba-
bila.
Ca in intervalul de ci. e c e secole, care sail petrecut
de la David pene la st. Iosif, se afla in una din ra-
murile descedentilor seT un numer maT mare de
generatiunT, de cat in alta, de sigur acesta nu este
o dificultate.
Cat despre aceia ce ni se obiecteza ca se aduce
genealogia lull Iosif, respundeni cá nu este in totul
adeverat, cam st. Luca numesce ca tats a luT Iosif
pre parintele natural al s'anteT Feciare, data st.
Mateiti face genealogia lull Iosif, acesta p6te fi si din
causa aceia ea la iudeT nu se lua genalogia fiului
dupa mums ci dupe tata. Sail p6te st. Iosif si Ma-
ria erail rude asa aprope ch, aveail mac aceiasi ge-
nelogie. Totusi nu putern inchia de aid ca st. Ma-
teT ar fi voit a da de tata pre Iosif domnuluT nostru,
cAci el spune lamurit contrariul.
52. Profetia ce Mesia trebuea set se nascetin Betleem.
Dicem si despre profetia acesta, pentru locul nas-
cereT luT Mesia, aceia ce s'a clis si despre celelalte
relative la nemul din care avea se descinda : sin-
gura si isolan de oil ce imprejurare paticulara, ar
dovedi nurnaT ca luT Is. Chr. nu -Y lipsesce si caracte-
rul acesta, care de almintrelea '1 este comun cu al
www.dacoromanica.ro
1006 PROFETIILF. MESIANICF,

celor-lalp prund nascutT in Betleem. Dar precum

am observat, cu profetiele acestea generale, si care
ar putea fi aplicate multor persone, providenta a
voit sä unesca particularithtT, care se caracteriseze
specialminte si personal pre trimisul ceresc, asa ca
se se pdtg, cunosce usor si sa se path distinge de ca-
lalti, cArora li s'ar putea aplica profetia in general.
Ceia ce i vedem in profetia luT Mihea : ))9i to Betle-
eme casa Efratulta, mic elsa a fi intru miele Iudd ;
cat dintru tine va e04 mie, ca set fie pova,tator lut ls-
trael, 0i e04rile lta din inceput din dilele veculta... 0)Sli
va sta 04 va vedea, viva pasce turma sa cutarie Dom-
nul, 0i intru mdrirea nurnelui Domnulu Dumnedeu-
lui seu vor fi : pentru cd acum se vor mari pana la
margenile ptimintaui, ysi va fi pace. (Mih. I. 2, 4),
Top: IudeiT vechT recunosc fara dificultate, ca a-
cesta profetie avea de obiect pre Mesia : Targumul
luT Ionatan o spune curat cele doue talmudurT ea-
rasT se unesc impreuna cu tot: invatatoriT vechi. Is-
toria evangelic ni presinta earAsT dovedT despre a-
cesta socotinta generals. Sosind magi: la Ierusalim
ca se caute pre Mesia, Irod trimise sa intrebe pre
carturarT si pre batranT despre locul unde avea se
se nasca Mesia; tot: respunsera ca in Betleemul Iu-
deT, si citara locul acesta din Mihea. Una din dificul-
tatile ce se faceati contra luT Iisus Christos era a,
se credea a fi naScut in Galilea, pe cand Mesia tre-
buea sa se nasca in Betleem. UniT dintre iudeii ma:
noT, simtind cat de mult contrariaza profetia acesta
invetatura lor, s'at inchipuit ea trebue a fi aplicata
lull Zorababel, pentru ch. David fiind ndscut in Be-
tleem, ar tiebui sa se privesca cetatea acesta ca
patria urmasilor seT. Dar atuncl cineva ar putea se
considere ca patrie a sa tote locurile unde se nascu-
ra strabuniT seT. Zarobabel ar fi avut ca patrie Ba-
bilonul, unde se nascuse el, lerusalimul, locul unde

www.dacoromanica.ro
 PROFETIILE MESIANICE 1007

se nascura multr dintre stramo§ir sa Betleemul in

care se nascura David. lese qi phrintit set; Egiptul,
in care se nascuraNaason, Aminadav kii multi altir;
Mesopotamia unde se nascura Abraam yi Sara. Dar
aplicanduse lui Zorobabel, am contraclice §i profe-
tia. Prin ce s'ar fi facut Betleemul mar celebru fiind
locul nascereT lur Zorobabel? Oare origina lur Zoro-
vavel era dela inceput, din clilele veculur? Dar ce
nemuri s'ail intors la densul? ''i 6re fostati. el glo-
rificat phnh la marginele pamentulur?
Dar data profetia acesta nu 'Ate fi aplicata lui
Zorobabel, ea s'a adeverit pe deplin §i literal in Ii-
sus Christos.
Mat ant6iii el s'a nascut in Betleem. Shntul Luca
ne istorisesce imprejurarile nascerel sale. Se obie-
teza contra acestur fapt opinunea Iudeilor, ca era
nascut din Nazaret, dar santul Mater spune pentru
ce, pentru ca'si petrecuse mai tota viata acolo. Era
f6rte simplu a se crede ca era nascut acolo unde
petrecuse trer-deci de ant, Iii ca inteun interval de
timp a§a de mare sg, nu'si fi mat adus aminte de
imprejurarea, carea fAcuse ca muma sa sal nascii
la Betleem.
Iisus Christos a fost Dornn in Istrael, precum
dice Angerul Gavriel catra Maria. El este pastoriii
§i vorn vedea cum s'a implinit misinnea acesta. El
este pacea, stApanirea lui se intinde preste tate na-
tiunele care s'ati intors care d'ansul , el este prea-
marit pan6 la marginele lumer; era nascerea sa
eternk este una din dogmele pe carele marturisim
not.
Mihea face o predicere §i nu cred ca acesta sa se fi
contestat. Face o predicere amaruncitA si care pre-
sinta multe imprejurarY diferite. IT era cu neputintk
de a previdea numar prin cunoscintele sale acesta
complicatie cue particularitatr. De aseminea nu este

www.dacoromanica.ro
1008 PROFETIILE MESIANICE

potrivit a presupune ca tote imprejurarile acestea

asa de variate au venit dela sine si din intemplare
sat' concentrat inteun loc, asupra uneT persone, si
tocmaT asa cum a fost preclis. Cu tote acestea noT
vedem ca preclicerea acesta s'a implinit pans in cele
maT am'arunte in Iisus Christos: tot ceTa ce p6te fi
recunoscut public si prin fapte incontestabile, ne
arata istoria ; ceia ce nu se p6te atinge prin cunos-
cintele propiT omenescT, ne invatA Evangelia. Pre-
clicerea luT Mihea este prin urmare o profetie divina,
o profetie ce se rapertA la Iisus Christos o profetie
realisata in Iisus Christos; prin urmare Iisus Chris-
tos este trimisul ceresc.
(Va lama). Gherasim Piterltenn.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERIUSCA.

Biserica ortodoxa din Japonia.

Japonia este uuul din eele mai insemnate state ale Asiei, si anu-
me este anteiul dapg, China, dupre populatiune gi insemnatate po-
litica, iar dupa civilisatiune este anteiul in -OM Asia, in timpul
de fat,a, gi acesta este admis de toti invetritii Europeni.
Japonia este imperil', ii.- compune aprope din 3800 iusule. Impe-
ratorul se numesce micado sau tenno, Acest stat ocupa un spaciu
de 382,447 kilometri quadr., avend, in anul 1881, o populatiune
de la 36 papa la 38 milione locuitori 1).
Dupre recensementul din urma populatiunea imperiului japonez
se urea la tifra de 38,500 locuitori, din eari 11,678 crestini luterani,
26,382 crestini romano- catolici, si 11,275 crestini ortod.oest 2). Du-
pre scrisorea din urma a par. arhimandrit Anatolia Tichaiu catre
P. S. Silvestru Balanescu, episcop al Hugi lor, acum in Japonia sunt
15,000 crestini ortodocsi.
Cea mai mare parte din loeuitorhe Japoniei eonfeseza religiunea pa-
gang, find in contact perpetuu cu China imperiul-eerese", cu
carele se invecineza, avend malt comun cu Chinezit. Crestinii an
inceput a se Introduce in Japonia pe la anal 1860 mai ales, can.d
s'a, permis de legile japoneze propaganda crestina intre populatiu-
nea japoneza. Propaganda crestina protestant's', (reformata si lute-
rana) se sustine de Anglia si parte de Germania, catolicismul este
sustinut puternic de Francis, 5i parte de Italia, iar ortodoxia de
Rusia [si Romania parte].
Pentru respandirea ortodoxiei in Japonia, biserica rusa a infi-
intat, la an. 1860, o misimze, carea din ce in ce progreseza mai mult,
find bine sustinuta gi de agentil diplomatici gi consular' al Rusiei
in Japonia. Capul misiunel orthodoxe din Japonia acum este P. S.
Nicolae 3] Casatkin, episcop de Reval, vicar al eparhiei de Riga ;
el a obtinut gradul de licentiat in Teologie ortodoxa la faculthtea,
din P tersburg la an. 1860; tot atunci a primit monahismul, s'a.
9. A Cyeoparra Pyeeituti Kaaelmap73", P tersburg, 1887, pag. 125, 232.
I). Alruanach de Gotha", 1887, pag 849.
3). CoeTatra Cs. Catuma".1 etersburg 1886, pag. 61.

www.dacoromanica.ro
 1010 CROICCA BISERICESCA

numit Ingrijitor al bisericel consulare ruse din Japonia; la anal

1870, find deja arhimandrit, s'a numit cap al misiunel ruse orto-
doxe din Japonia; la 1880 s'a inaintat la inalta trepta de episcop,
find hirotonit la Petersburg 1).
In Japonia. In anal 1873, au fost tree puncte de actiune ale mi-
sionarilor Rugi ortodoci Chacodate, Ledo qi Senday. Seetiunea
misiune din Chacodate se afla sub privighiarea ieromonahulul (a-
cum arhimandritului) Anatolia Tichaiu. Acest misionar, cu tote
ca este in Japonia numai din Ianuarie 1872, Intru atata cunosee
limba Japoneza, in eat singur predica in ea. El are de ajutor pe
doi catihisatori dintre pamentenii locali. Catihisatia se face de a-
ceste tree pesOne in trel puncte laturale ale ora§ului._ Afara de
eel doi catichisator!, pe langa ieromonahul Anatoliu se afla Inca 6
invetacei caticisatort, cart, sub nemijlocita privighiare a hit, se
prepara, spre a fi eatihisatori, yi se trimet cu predica prin case
particulare ; chiar in localul misiunel den§ii predica pers6nelor,
can nu sin in titnpul orelor de catihisatiune 2).
Serviciul bisericesc, Inca din anal 1873, a inceput a se face in
limba Japoneza. Tot aei a inceput a se organisa un cor do musica
vocala dintre Iaponezii deja ortodocql. Choral este dirigiat de d.
Jacob Tichaiu, fratele ieromonahului Anatoliu, earele a fost corist
la biserica cathedrala din Mosqua, qi carele s'a dus in laponia la
finitul anulai 1873. El este obligat a prepara regents (dirigen %i)
de musica vocala i pentru alte locum din Japonia. Comunitatea
9. P. S. Genadii2 Ena.'canu, actual Episcop al Romnieului, damn prelat al bi-
-serieel romane, cunoseut prin mai multe scrieri de valeire, sustine (vecji Bise-
rica orthodoxy Romano", Bucuresci, an. 1875, No 7, pag 551, cum ca P. S.
Nicolae este roman de originii : Achta s'a confundat, cad P. S. Nicolae Ca-
satldn este originar din centrul Rusie!, este coleg de sedla cu d. Elpidifor
V. Barsov, actual general de brigadri, secretar perpetuti al sorietritilor imperi-
ale din Mosquaistoriea Qi arheologicii, uncle este membru activ qi d. Gr. G.
Tocilescu invatatul profesor la universitatea din Bucuresci (Vedi Bourotru",
Mosqua, 1886, No. ; 09-310, pag 244i. P. S. Genadiu Euiteenu insa cu drept
cuvent consideril de roman pe-par. Anatolig Tichaiu (actual arhimandrit si a-
jutor al Episcopulu! Nicolae in Japonia), coleg de scoili (facultatea Teologica
din Kiev , cu P. S. Silvestru Militiamen, actual damn episcop de thug. (Scriso-
rile par. Anatolia Tichaili dale P. S. Silvestru Baliinescu sunt inserate in Bis.
orth Rom." an. 1875, No. 8, pag 619 620 si F n. 188.1, No. 3, pag. 187). Par.
Anatolia este si sustinator al romanismului in Rusia impreunii cu mg multi
roman! basarabeni, precum d. . A. Sircu, actual profesor la uuiversitatea din
I

Petersburg, d. S ictor G. Cioccun, profesor la facultatea Theologica din Kiev,

par. N. N V. V Lascu, P. G. Donicr, I. S, Butuc, George Dingo, A. lidl(dtescu, I. Nea-
gu, Th. Lascu, Th. Baltag, E. I. Crovetzky, I. Galupa, G. Teselsky, Sebastian
Doruc, Visarion Lisinsky, Euthimia Spoialg, Zubcu, Paul Lisinsky, Gr. I. Galin,
d. S. s. Binzariil, d. M. I. Untu, V-. S. Glavan, C Popovicf, D. Tutunarig, E.
liihalevicr.
2). Se dice, cli ministrul Iaponez de marina, Sago, Qi ambasadorul laponea
din Petersburg, Hanabusa Ioshimo'o, Bunt crectini ortodocsi (Almanach de
Gotha", 1887, pag. 846, 913).

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISBRICtSCi 1011

ortodoxa din Chacodate la inceputul anuluT 1874 se compunea din

275 Omen'. Pentru dirigearea afacerilor interiore si buna online
s'a format, in Octoinvrie 1873, un consiliu eparhial, care se com-
pane din catihisatori, invetacei-catihisatori gi 4ece membri, alegT de
comunitate din mijlocul el. Acest consiliu se afla sub presidenta
misionarulul. Prima ocupatie a consiliului fu aceea, ca educatia
religiasq, a membrilor comunitatet ortodoxa locala sa se continue
Para Intrerupere, gi ca viata for sa corespunda cu regulele cre-
diatei cregtine, gi pentru aceea tOta abaterea for de la ordinal re-
gulat al vieter si activitatet cregtine (de exemplu nefrequentarea
regulata la biserica in timpul serviciului divin gi a predieei, cer-
tele, etc.) se judeca de consiliti, de catre care sa gi "au mean.' spre
inteleptirea gi indreptarea celor ce se abat. In comunitatea creg-
tina din Chacodate, in anal 1873, s'a format Inca si o societate de
ajutor reciproc. Mijlocele societatei sunt Inca mici, cu tote acestea
ea aduce un mare folds, dandimprumuturi reciproce (Cu mici pro-
cente) celor ce au necesitate, gi prin acea ugurand greutatile celor
nevoegi. Inainte de serbatorile marl membrii societate' deosebesc
parte din capital (ce treptat se maresce cu pi ocentele), gi-1 impar-
tesc la crestinii seraci.
La Iedo. un le se afla inisionarul principal, arhimandritul (acum
Episcopal de Reval) Nicolae Castkin 1), in anal 1874 numeral
cregtinilor ortodoesT era de 87.
Comunitatea crestina din prpvinciaSenday, in anal 1873, se corn-
pune numai din chiemati (earl' erau in mun.er de 400), pentru ca
misionariT, ca streini, nu puteau sa petrunda acolo, ca sa-i boteze.
Predica sa facea aim de catre 5 caticisatori, in fruntea caror era
Paul Savabe. Afacerile comunita-tsi chiematilor sa gerau de catre
un consiliu (format dupre modelul celui din Charodatet, carele
era presidat de Paul Savabe. Un asemeuea numer de chiematS este
gi in provincia Nambu, care se afla, spre nord de la Senday 1).
Numeral crestinilor ortodocgi in Iaponia, in anal 1881, era de
0390, iar in anal 1882 cis 7200, Biserici gi case simple de ruga-
ciune dna 90. Preott ortodocgi dintre laponezi aunt 9 gi anume
Paul Savabe, Paul Nizzuma, Tit Comatz, Petru Cana, Paul Sato,
Matheiu Cangeta, Iacob Taraya, Timotheiu Hariu, Petra Sasagava.
Misiunea, ortodoxa are Inca si 99 catihisatori, sari' lucreza cu mare
energie gi devotament. Tot' crestinii ortodoesi formeza 131 comune
bisericesci prin diferite locum ale laponiei. Panqul principal al
misiunei este in Tookio,capitala Iaponiei, iar arhimandritul Anatolia
1). Biserica Ortodoxii °ming.", BucuretA an. 1887, No. 1, pag. 04
2). Biserica Ortocloxii Homing", Bucureqti, an. 1875, No. 8, pag. 619 -621.

www.dacoromanica.ro
1012 CRONICA BrSERICESCA

este stabilit in marele oral Oasaea, ce se afla la sudul Iaponiei 1).

In anul 1883 numgrul Japonezilor, luminati cu crestinismul or-
todox, se urea la tifra de 9981; in seminariul ortodox erau 86
eIevi, din can 4 au intrat la facultatile teologice ruse. In 4 seoli
Ortodoxe Japoneze erau 200 elevt. Biserici ortodoxe si case pen-
tru rugaciune in Iaponia erau 110. Construirea Bisericei Catedrale
Ortodoxe s'a inceput in Eevruarie anul 1884. Catedrala sa cons-
truesce in orasul Tokio, capitala Iaponiei. Acosta Catedrala ma-
rep, costa un milion ruble, din cart 200,000 ruble s'au acordat de
catra guvernul rus, tar restw s'a strins prin subscriptiuni benevole. 2)
La 21 April 1885 in Tokio, Japonia, s'a pus fundamental Cate-
dralei Ortodoxe, intr'un mod forte solemn. Dupa serviciul divin,
efeetuat in biserica ortodoxa, un cortegiu religios, acompaniat de
70 cantaret,i, en eruct gi po lobele bisericesti, a plecat la local non-
lui templu ortodox catedral; aci au asistat-arhimandritul Anatoliu,
egumenul Vladimir, 2 ieromonaln Rust, preotal Iaponez Perul
Sato, 2 diaconi Rust si 2 diacom Iaponezi, in cap cu P. S. Nicolae,
Episcop de Reval. Asemenea au asistat la ceremonia solemna d.
A. P. Davidov, ambasadorul Rus in Iaponia, cu membrii legatin-
net diplomatice, d. I. A. Hilferding, comandantul vaporului Rus
Vladimir Monomach", care stationezn, in portal locohama, Im-
preuna cu ofieerii, etc. Biserica Catedrala va fi terminata, dupre
cum se astepta, poste dot am. 3)
Misiunea ortodoxa in Iaponia adule resultate forte imbucuratOre
Dupre eomunicarea P. S. Nicolae, Episcop de Reval, eapul misiu-
nei, la Biserica Ortodoxa Iaponeza, in anal 1885, s'au mai adaugat
Inca 3 comunitati bisericesti, si numerul membrilor Bisericei s'a
marit pana la gifra de 1294 suflete, ast-fel ca arum tots, Biserica
se compune din 11,275 suflete. Misiunea propagg, Evangelia in
tOta Zara, si predicarea ortodoxiet se face fara impedicare in Vita,
Iaponia. Mai inainte bonzit (popii pagans-iaponezi) aveau putinta sa
persecute, in provincii, pe ereOnI, eel putin la inmormentan, ne-
permitendu-le sa inhumeze pe mortii for cu rugaciuni crestinesti la
cimitiruri, can in genera stint sub staranirea bonzilor. Dar acurn
gi acest, impedicare nu mai are loc, orobabil din acea imprejurare,
ca si guvernul central iaponez, veilend mai multe cazuri de inmor-
mentari erestine, s'a facut malt mai tolerant, ceea ce este o mesurg,
1). Biserica Ortodoxri Rominri", Bu ure41.1, anul 1683, No.3, pag. 187. Toolio,
(Mousashi) avea 18 1 Iftnuar 1834 aprope 914,259 locuitorT, Oaxaca (Settsou)
avea 3)9,320 locnitori locoharna (Mourashi)-71,467, Hacodate (Chicouzen)
47,519 locuitorl (Almauach de Gotha", 1887, pag. 849).
2 . ,,BOCTOR73", Mosqua, 1895, NNo 302-305, pag 200
3). BocTowb". Mosqua, 1 -135, No. 326, pug. 315

www.dacoromanica.ro
 ('RO1 'A BrsFRIctscA 1013

forte prudenth. Mat ales 2 cazuri de inmormentart ortodoxe at

produs mare impresiune asupra guvernulut central 1): its luna Maiu
anul 1886 a decedat in Tookio fiul comitelui Saigo, actual ministru
Iaponez de marina, care fiu s'a educat in familia d. C. V Struve,
fost ambasador Rus in Iaponia, yi acum in State le-unite ale Arne-
ricet de Nord 2); la 21 Noemvrie 1886 a decedat ambasadorul Rus
in Iaponia, d. A. P. Davidov, §i a fost inmormentat in Tookio, en
mare solemnitate ; ambele inmormentari s'au efeetuat, incepend de
la prohod pgna la punerea corpulat in morment, intocmat asa,
dupre cum se nrmeza in tots lumen), ortodoxa. Acum in §cOlele tni-
siunei ortodoxe Ruse din Iaponia aunt 26 elevt in §colele catehi-
satoriale, 48 elevi in Seminariul ortodox, in proseminariu 10 elevi.,
qn §cola de fete 34 eleve. In scolele misiunet din Chacodate aunt
230 elevt si eleve. Mareta Catedrala ortodoxa din Tookio in cu-
rand va fi terminate, societatea Rusa mat. acordand, pentru acesta
Catedrala, Inca suma de 19,000 ruble. S'a petrecut ceva temar-
cabil in misiunea ortodoxa Rusa din Iaponia: pentru a servi Bise-
ricet ortodoxe, in calitate de diaconita, s'a devotat comitesa Olga
Putiatina, fia d-lui Euthimiu Vas. Putinfin, carele a incheiat trac-
tatul cu laponia, in anal 1853-1855, prin care s'a pus inceputul re-
latiunilor neintrerupte intre Rusia si Iaponia 3).
Lucrat i4e pentru construirea Bisericei Catedralet ortodoxe, cu
patronul invierea lut Christos", in ora§ul Tookio, capitala Iaponiet,
acum sunt pe sfir§ite. Biserica este cu o cupola, in ea pot ineapea
700 persOne, are tret altare. Clopotnita este cu 2 etage. Total este
construit din petra locals. Planul construirei. duprepropunerea Ca-
pulut misiunet biserice§ti Ruse din Iaponia, a fost compus de d.
M. A. Sciurovsky, profesor de arhitectura la Academia de Artele
frumose din Petersburg, carele, de la anul 1837, se ocupa mai ales
cuarhitectura bisericesca. Luerarile construirei, de la anul 1884,
and s'a pus fundamentul Bisericei, pana acum, aunt dirigeate, sub
priveghtarea P. S. Nicolae Casatkin, episcop de Reval, capul mi-
siunel bisericqti Ruse din Iaponia, de d. Cornier, arhiteet anglez
bine cunoscut. Clopotele, icOnele §i alte objecte, necesare mareieet
Catedrale, s'au trimes din Petersburg, capitala Rusiet, la Tookio,

1). Dupre spusele mai multor Europei, carii all cilliitorit prin I ponia, acestil tarA
din Asia va deveni in viitor scurt cees ce este actualmente Marea Britanie in
Europa, &vend ambe e taxi cam aceiaqi positinne geografick compunendn-se din
mai multe insole, fiind Viri maritime. Wei laponia acum este stfiibiltunt de En-
ropei, Iaponej i fiind ftirte sociabili. Se spera, ca tatri. Iaponia in curand va fi
creqtinii
2). Almanach de Gotha", 1887, ag. 537
3). qepicommitt BUTIIIIIM", Petersburg, 18 ,7, No. 2, pag. 33-34.

www.dacoromanica.ro
1014 CRONICA B1SERICg3CA

capitala Iaponiei, nu de- malt, dupre avisul d. arhitect mentionat,

Sciurovsky, de guvernul central 1).
P. S. Nicolae, capul misiuuei bisericesti Ruse din Iaponia, a facut
o Are de sama despre sumele cheltuite fn anul 1886, pentru Bise-
rica Catedrala diu Tookio, pe care dare de sama a presintat-o so-
cietaSet misionare" din Mosqua, pregeiluta de I. P. S. lointnikiU
Rudnev, mitropolit de Mosqua 1). Din acesta dare de serna se vede
ca templul este aprope gate, gi ca in an. trecut s'a cheltuit peste
10,000 ruble in aur, pentru acest mares temples. Mai trebuesc !nca
mijloce, spre a fi total gate, pentru a se sanSi biserica, si de aceea
P. S. Nicolae Inca apeleza la societatea rusa, pentru a surveni cu
sumele necesare 3).
Misiunea bis0ricesca ruse din Japonia, in an. 1886, luna hair", a
fost in unnatorea stare, dupre raportul P. S. Nicolae, episcop de
Reval, capul acestei misiuni : cotnunitaSt religi63e au fost 205, sa-
cerdoSi 16, din cart un Episcop (Nicolae), un Arhimandrit (Ana-
tolia), 1 egumen, 2 ieromonahf, din carii 1 laponez, 8 preoi, 3 dia-
coni, toSt laponezi ; 2 membri mirent ai misiunei, predicator' au
fost 104, cregtini 12,546. S'aii botezat In anul expirat 1470 per-
sone, s'au casatorit 46 persone, an decedat 199 persOne. Edificii bi-
sericestt an fost 148. S'a cheltuit de crestini, pentru IntreSinerea
predicatorilor >gi alte necesitatt bisericesti, soma de 4815%yene gi 15
syene 4). S'a prevOut pentru intreSineyea predicatorilor pe anul
curent suma de 2435yene si 37 syene. Dupa aduuarea eparhiala, care
a avut loc la 30 Iunie 4 Iulie 1886, in Tookio, sub presedinta e-
1). IlepfrorturAA BUTHEIR'13", Petersburg, 1887, No. 5. lag. 98. Guvernul rue
este, in timpul de fats, iu bune relattuni en eel japonez : lucrurile au ajuns
pans acolo, in cat ambasadorul japonez din Petersburg, d. Hanabusa Ioshf-
moto, care a daruit mat multe eiii ti Aeademiel de sciinte dln Petersburg, a
fost ales membru la acea Academie impreunii cu d. B. P Hasdei, eruditul
profesor la universitatea din Bucuresel, in an. 1884. Acest ambasador japonez
a fon ales membru de °mire si In Universitatea din Petersburg impreunit cu
onor. d, Nicolae Creiulescu fost miuistru roman
sr. I. P. S Ioanikiu, ca miren loan Rudnev, dupit terminarea cursuliff corn-
plect, en gradul de magistru in teologie, la an. 1899, la facultatea Teologicit
diu Kiev, a font profesor de st. Scriptures la aces faeultate, in an. scolarl
1849/50 si /8:10/5/, Intre altii, ¢i P.S. Melhisedec Stefcinescu, actual episcop de
Roman, demn prelat al Biserieel Romane si invetat membru at Academie' Ro nine,
pr cum si piirintelui arhimandrit 'l'eoctist Scriban, font dire tor si profesor al
is inariilor centrale din Iasi si Bucurestl, cuuoscut prin mai multe serierl,
parte originals, parte prelncrate, parte traduce din ruseste. I. P. S. loanikiil
la an. 1861 a fost episcop de Viborg, la 181i4 episcop de Saratov, la 1873 e-
pise. de Nijni-Novgorod, la 1877 arhiepiscep al Oartaliniel si Cachetier, exarh
Georgie/ in Tiflis., In an. 1882, August, s'a ales Mitropolit de Mosqua : I. P.
S. este cunoscut ea mare protector al instructiunei religiose, ca font profesor si
rector al semivariulul diu Kiev si al facultitilor feologice din Kiev si Petersburg.
4). ,AepROBlibIft B5CTHISTC13". Peterburg, 1887, No. 18, pag 313, 314.
4). Almanac!) de Gotha", 1887, pag. 850, Un yen este egal cu 5 fraud si 15
aentime.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BIS', RICESCA 1015

piscopulut Nicolae, numerul sacerdolilor din Iaponezi s'a marit ; in-

data dupa adunare tree laponezi s'aa hirotgnisit preop la bisericile
din Maebasy, Sanum gi la insula Kioushiou; eguinenul Vladimir,
din causa de bola, s"a tutors in Rusia, tar ieromonahul George a
plecat la muntele Athos. Predica continua cu succesul dina-
inte gi in deplina libertate, Insa numerul predicatorilor este forte
restrins pentru a satisface tote cerintele intr'o causa aga de mare
propagarea ortodoxiei intre pagan!. Spre a propaga cregtinismul
in Iaponia, misiunea este necesitata a trimete pre devil gcolelor cati-
hisatoriale, carir n'au terminat Inca cursul complect, dar acAsta este
forte puVn. In gcOlele catihisatoriale sunt 33 elevi, in cele 3 clase
ale Seminariului 107 elevi, in proseminariu 10 elev.' ; gcola misio-
nara de fete are 32 eleve. La 13 Decemvrie 1886 a fost un mare
incendiu, care a prefacut gi localul gcOlei in cenuga, din care causa
gcola n'are un local bun, agteptand a se construi un local bun de
catre comitesa Olga Putiatina, in care local vor putea incapea 100
eleve . In gcolele misionare din Chacodate principalul object de
tudiu este religiunea, in acele stole stuclieza 256 persOne de amhe-
sexe 1 .

Progresele ortodoxiel in imperial Iaponiei ne intereska gi pre

nor Romani' ortodoegi din regatul Rotnaniei. gi din acea causa, ca
dot din factorit principal' ar niisiunei bisericegtt din Iaponia sunt
roman'. ortodoc-,-1 din Basarabia, anume : parintele arhimandrit A-
natoliu Tichaiti, alutorul P. S. Nicolae, episcop de Reval, capul
misiunel biscricegtl, gi d. Jacob Tichaiu, dingentul corului vocal al
Bisericei Catedrale ortodoxe din Tookio, capitala Iaponier, gi frate
mar mic al parintelui arhimandrit Anatolia. De aceea cred, ca ar fi
interesant a Oi ceva despre acegti 2 roman' Basarabieni, devotatt
unet marl idespropagarea ortodoxiel in departata Iaponie.
Parintele arhimarr lrit Anatoliu Tichaiu in lume se numea A-
lexandra, este nascut la 30 August 1838 in oragul Balt', Basara-
bia, parintil kir ambit au fost Roman,. curata ; parintele lui ocupa
funciunea de paraeclesiarh la Biserica catedrala din Ball', om
destur de same, dar forte onest; ambit parintr al arhimandritulur
Anatoliu au murit de malt; un frate al lui a decedat la Kiginau,
capitala Basarabier, asemenea de malt. Studiile primare parintele
Anatoliu gi le-a facut. in gcOla primara din Bald, dupa aceea a fost
admis in seminariul din KiOuau, uncle h terminat cursul complect
cu succes distins, la anul 1860, gi tot in acel an a plecat la muntele

1). ,,Repsostuatt Bbertum3", Petersburg, 188T, No. 32, p g. 510.

www.dacoromanica.ro
1016 CRONICA BISP It R. g-NCA

Athos :),unde a locuit la monastirea Bulgara Zograf", inavutita de

Stefan cel Mare, Domnul Moldova, "Ana la anul 1866, cand s'a ho-
tarit sa se reintarca in Rusin, spre a-gi continua instructiunea
superiors. In tefinna anului 1867 ieromonahul Anatoliu Tichaiu,
primind deja monahismmul la muntele Athos, a fost admis, ca stu-
dent la facultatea Teologica de Kiev, un le a terminat cursul corn-
plect, cu gradul de candidat, in Iunie 1871, si la 1872 a plecat in
Iaponia, unde se afla gi asta-41, fiind unul din eel mai activi mein-
bri al misiunel bisericesti ortodoxe. Din departata Iaponie nu
Luta a Linea corespondent% cu foga' set colegi, mai-ales din facul-
tatea Teologica din Kiev, d' origina romanli, din earl mai prin-
cipali sunt: P. S. Silvestru Baltivescu. actual Episcop al Hugilor,
gi d. M. 1. Epure, actual director si profesor al proseminariului
din Kiginau, fost profesor de limba gi literatura elena la semi-
nariul din Kiginau, bun patriot Roman, autor al mai maltor scrierl.
Dl. lacob Tichaiu, dupa absolvirea eursului complect, eu dis-
tins succes, in seminariul din Kiginau, a fost profesor de musica
vocala la prosemin-ariul din Kisinau, apoi a intrat in renumitul
cor al Bisericei Catedrale, en patronul Adorruirea Maicei Dom -
nulul ", din Mosqua, unde pana acum se incoroneza suveranii rugi,
gi de acolo, in calhate de dirigent al corului vocal, a fost *Imes,
de st. Sinod al biserieei ruse fu Iaponia, unde se afla gi acum, Ca-
satorindu-se Cu o laponeza ortodoxa_, fiind unul din eel mai activi
membri ai misiunel biserieesti din Iaponia, dupre cum se exprima
chiar gi d. Ministru de Culte al Rusiei, in darile sale de saina a-
nuale despre starea Bisericei ortodoxe, gi mai multe reviste si
4iare ruse.
P. S. Silvestro Balilneseit, actual Episcop al Hugilor, din botez
se numea Simeon; s'a nascut is 16 Inlie 1838 in cotunul Pangara-
ciornl, comuna Pangarati, plasa Muntelui, judetul 1\1614 fiind fiu
(le Roman neao§, a primit monahismul la manastirea Bisericani,
judetul Nernt ; a absolvit cursul complect, cu distins succes, la Se-
minariul Veniamin din Socola (Tao), in anul 1862; dupa aeeea, ca
ierodiacon, ieromonali si protosincel, a fost eclesiarh mare la bise-
ricile Socola mare" gi Socola mica", sef-pedagog, profesor de is-
toria universala la Seminariul Socola suplinind pe regretatul 1dn
Mandinescv, candidat in sciintele camerale dela, Universitatea din
1). Despre muntele Athos, atat de renumit pentru ortodoxie pi Befit-WE, si mai
ales pentru not Rjmanii ortodoesi, <Oa eerie de forte multi autori ortodoesi si ate-
rodoesi I Vedi nftevista Teologicit ", Iasi 1885, No. 29, pug. 223V9). acum cer-
cethzii tesaurul sciiutific din muntele Athos d. P. A. Sircu distins profesor de
limba si litera.tura romans, la Universitatea din Petersburg, roman neaos din
Basarabia I,,Revista literarii ", Bueuresei 1887, No. 3, pag. 210).

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISE.RICESCA 1017

Petersburg, tri distins profesor In Seminariul Socola, aufial Is-

torier Universale", etc.; in tomna anului 1868 a fost admis in fa-
cultatea Teologic6, din Kiev, nude a terminat cursul complect, cu
distins succes, obtinend gradul de candidat in Teologie, in Lillie
1873 ; in anul 1874 a fost numit profesor la catedra de Teologia
dogmatica, Teologia morala, Teologia pastorali;, §i Dreptul cano-
nic, cursul superior, la Seminariul Central din Bucurep ; in 1876,
fiind arhimandrit, s'a numit si director al ac lur seminariu. La a-
nul 1879 s'a ridicat is inalta trepta de Arhiereii ea numiea de e-
piscop de Pitestenu", vicar al Episcopiei de Arges, rermin'ond tot
ea director §i profesor Ia ace] seminariu pana la 10 Decembrie
1886, cand s'a ales de marele colegiu national, compus din st. si-
nod, senat > i adunarea deputatilor, ca episcop al eparhiei de Huqt,
find aprobat de M. S. Regele Carol I al Romanies. P. S. Silvestru
este decorat cu ordinile AStr"ua Romdmet" §i Corona Romdniei" in
gradul de comando, a fost mernbru-redactor §i presedinte al comi-
tetului Revistei ,,Biserica Ortodoxd Romdnet" organ al St. Sinod
§i al St. Biserici autocefale Ortodoxe-Romane mar multi am, este
autor al mat limiter serieri, este until din eel -mar denim prelati at Bi-
sericer ortodoxe romans, eminent administrator, un om de o buna-
tate rara, cu manierile cele iiiai frumose, dupre earn se exprima
mss mu.lte organe de publicitate, atat romanel , cat §i straine 2 ,
dupre cum o sciu tot,i acei, earn au fost in contact ore -rare en P. S.
Silvestri' Balanescu, actual demn Episcop al eparhiei Husilor ;
de aceea putem exclama cu st. Apostol Paul: A§a Arhiereu ni se
curine 9102144 3.
Egumenul Vladimir, mencionat in darea de sema a superio-
rului misiunel bisericesti ruse din Iaponia, P. S. Nicolae Casat-
kin, pe anul 18'16, despre care a fost vorba maa sus, ca s'a Tutors
in Rusia din Iaponia, pentru cas de b6la 4), a terminat cursul
complect, cu distins succes, la facultatea Teologica din Kiev, la
anul 1878 5). cand a primit monahisniul §i s'a trimes in Iaponia,
11. Tutova", WrIad, 1887, No 116, pag. 2, 3. No. 179, pag. 2, 3 etc.
11]Bocroirb", Mo.qua, 1886,,No. 308, pag. 233, NNo. 309 310, pag. 47 etc.
3], Epist. etra Ebrei", cap. 7, vers. 26.
4). nlAepitoaebiff 131,crinit". Petersburg, 1887, o 32, pag. 501, 520 ; idem
No. 51-52, pag. 919-920.
). La 1878 au terminat ennui hi facultatea Teologica din Kiev si 2 Romani :
preotul George Vinti/d, carele, dupli absolvirea cursulin de i clase la selainariul
Veniamin din Iasi, a fost predicator la biserica eVedralli din Ismail, sub P. S.
Melhisedec jt fiineseti, actual erudit episcop de Roman, Dupl. 1878 a fost sef
pcdagog Ia proseminariul din Kisinau, si acum este iugrijitor al bisericei din co-
muna Babele, judetul len ail, Basarabil Alt roman a fost d. Leon Beichenberg, o-
vreiu botezat din 13otosani, acum misionar zelos, in orasul Charcov, aducend la
ortodoxie pe ovreii aprdpe cistalizati in ideile lot' ratacite. La facultatea
Tceologicii din Kiev, infiintatil d renurnitul Roman, Petru Movilet , Mitro-
polit de Kiev, decodat la an. 1646, au studiat peste 100 Romani, din carii 3 e,
piscopi actuali romani P. P. S S. Melhisedec Stefauescu, episcop de Roman
Genadie Eniicenu, cpiscop de Rainnie, Silvestru Balanescu, episcop de Husi, si
scum studiazil 6 tined', absolventi al cursuliti dela seminarial Veal min din
Iasi. La universitatea din o asul Chacvv, undo -QT desfasura activitatea mi-
sionara d. L Reichenberg, a studiat, intre alti Romani, d B. P. Hetsdeu, actua
erudit prefesor la universitatea din Bucuresti

www.dacoromanica.ro
1018 CRONICA B1SER10ESCA

unde a lucrat mult pana la 1886. In acest din urma an s'a nu-
mit inspector al Seminariulul Cho lm 1 , eparbia de Varsovia, si
la 12 Decemvrie 1887 s'a confirmat, de imperatorul Rusiet, dupre
propunerea st. Sinod Rus, episcop al insulelor Aleute si al penin-
sulet Aliasca, in America de nord. Noul episcop Wladimir are
etatea de 36 ani numai, dar este experient In activitatea misio-
nara. In noun lul turma a convertit in ortodoxie din paganism.
pepte 40,000 pagan: preotul Mann Veniaminov, carele, dupa mOr-
tea celebrului Mitropolit de Mosqua, Filaret Drozdov (t la 19 No-
emvrie 1867) 2), hind deja arhiepiscop de Camciatca, in Sibe-
ria, de la 1840, s'a confirmat Mitropolit de Mosqua, uncle a de-
cedat in Martie 1879, sub numele de innocent 3). In Aleute si
Aliasca dupa Innocent au fost episcop : Veuiamin, actual Arhie-
piscop de Ircutsc, loann Mitropolsky, acum retras la Mosqua,
autor al istoriei sin6delor eclmenice si locale, Nestor Zass, carele
a fost mat inainte colonel in flotila, gi, dupa primirea monahismu-
lut, superior al bisericei Ruse din Po, Francia, i carele s'a inn.e_
cat in °Penni Pacific in anul 1882... Se vede, ca aunt multi omen:_
devotati unet ide: mart, avend un zel netermurit pentru propa_
garea sublime: invetaturt a lut Christ in terile pe jurnetate sel_
batiee, luptandu se cu cele mat marl greutat: posibile in tote pri-
vintele, imitand pe st. Apostoh, ma: ales pe marele apostol al
nemurilor, st. Paul, cel ma: invetat scriitor al Noulu: Testament...
Gheorglie P. sainuriana.
1) La Cholm, unde scam este arhiepiscop I. P. S. Leontiu Lebedinski unul din
eel mai cunoscuti prelati ruq in dilele n6stre, in seculul XVII gi la fuel sec.
X VI a pastorit Gedeog Balaban, in urma mitropolit de Liov (Lemberg), Gali-
na, bine cu. oscut in istoria relatiunilor romdne cu Galicia dupli, Alexandra Ld-
pufnenu, Dorval Moldoviei, mare bine-tacgtor al biserieei, geoid, tipografiei qi
fratiei din Liov.
21. Catehismul compus de Mitropolitul Filaret Drozdov s'a tradus in roma-
neqte de P. 8. Filaret Scriban, episcop de Stavropol decedat, la 1873, renumit
prelat roman. fractatul Convorbiri intro un cercetator §i incredintat" al Mi-
tropolitulul Filaret Drozdov s'a ti adus in romanWe d P. 8. Arhiert ul Innocent
Moisiu P.oeqteuu, gi publicat in Biser ea Ortodoxa, Romano." pe anul X.
j. Scrlorea mitrop. lnocent Veniaminov Ariitarea calei inimperatiaceriului"
s'a tradus in romanegte de P. S. episcop Filaret Scriban, *far in memoria lui Ino-
cent Borisov, renumit arhiepiscop do Odessa, decedat la 1807, s'a numit in mona
hism de P, S. Filaret Scriban) actual episcop Innocent Moisiu

Cormtetul Redactor al jurnalului Biserica Ortodoxa Ro-

mana" aduce viile sale multamirt Odor. Protoiereti al Ju-
detului Ialoanta, Pr. N. Alexandrescu, pentru zelul si acti-
vitatea ce arata in incasarea banilor de pe abonamente, in-
lesnind prin ac6sta mersul regulat al jurnalulut, de unde de-
panda esistenta sa, dorind Re.dactiunea ca esemplul seu sa
fie imitat §i de eel -l-alts OrtptPRolgiereT.
Redac(iunea

www.dacoromanica.ro