IMEMIIMIUMJIMUILIUMUMLS wwwwwI

auunuulluvuuuunuF
++.++. 4+,1,--i- 4
444, Etttttf4ti -1-t- 4 -4:44 *ft e
rairmninmnnn
4+++
E
n"MMMInnMMM. 44'
*44
n4t 44 444
4,41
nti
444:
+:1-1

mJ 47.+1
4+++
.+4

f4+44
++
1$.4

S.41
.14

mmffrwmianterrrm

rJ;
It .Rnmr,
*/
emirs
)
MITI=

RRTEI
:r
.2.-.

15TORI f\f
_..}..,
.,ii.
..m..:
,-......,...
..-_,.7.
El --_-
k-71.
MEDIEIML I k MODERNE
\
L=7;

LEGATOR
7
IN i cu DESVOLTAREA

1: SOCIETATI EkB N. IORGA

11

=i-05

F
''71 .; , 9
iU [Cli k."

_-
3
BUCLIRE.5TI o 1 0 192 3 0 0
1:
k
Edltura LibrSrlel PAVEL SURU
"4.174.

www.dacoromanica.ro
 13001:1130000000ue00000000000000000000000000u000000c000000

15TORIA [ARM MEDIEMLE ,5i

MODERNE IN LEGATURA CO
DE5VOLThRE830CIETATII
00000000000000013000000000000000000001300000000000000000

DE N. IORGA

00001:1000000C0OD0000001300000130E 000013000001300000000t 0000

Instit. de Arte Grafice N. STROILA, Vicforiei 101, Bucurep

www.dacoromanica.ro
 PREFA TA
Aceasta scurta Istorie a artelor reprezinta un
curs facia la Universitatea din BucureA. Ea re-
prezint i treizeci de ani de experienta in domeniul
pe care-1 trateaza. Darp mai ales, ea add sa repre-
sinte silinta de a da o sintesa a.desvoltarii artistice
de la sfdrOul eivilizaiei antice in legatura cu viata
generala a societrItei. Wei parerea mea e ca arta e
explicabilä numai pia societatea careia trebuie sd-i
fie aplicabild, daca nu vrea set' fie o simpla juearie
individuala, un simplu exercitin de telmica, o simpla
dibuire de drumuri, care nu due nicairi.
_Nu se vor gasi aici cloud lucruri biografiile, care
an inheres numai in sine, i descrierile literare ale
operelor artistice, care nu fac dead sa furniseze pre-
texte de disertatii artistice san de exclamatzi poetice.
Daca lucrarea ar fi bine primita, a doua editie
ar da, in legatura en alte studii pe care le ineep,
o park despre arta in antichitatel.
Valenii-de-Munte, 6 Octombre 1922.

1. Pentru bibliografie i ilustratie mai ales, poate servi 0.

Tafrali,./storia Artelor de la origini la Renaftere, Bueuresti,
färit an [1922].

www.dacoromanica.ro
Istoria artei medievale si
rnoderne in legaturä cu
desvoltarea societätii.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I-u.
incerchri i tipuri crecjine primitive.
In mijlocul societ4ii romane, al aril vechiu
cult patriarhal, rustic, fusese sträbatut de influente
grecesti, poetice si filosofice, adânc modificatoare,
vi de influente orientale mai noi, introdudind
un misticism strain in chiar vechile forme clare
ci armonioase, o varianta, plina de un spirit su-
perior, al credintelor asiatice, crestinismul, se
infige, si in scurta vreme el atrage in acelasi
timp ceia ce masele populare, cu sclavii imprennA,
aveau mai viguros i ceia ce aveau mai ales
ercurile intelectuale oneste.
Acestei noi vieti sufletesti, care dlt indatã Ii-
teratura sa, mai mult sau mai putin insufletita
de trecut, ii lipsia insil arta corespunzatoare.
Astfel crestinismul, de la care pleacä o mare
perioadã deosebita. din istoria omenirii, e redus
a imprumuta, adaptându-le numai pentru sco-
purile sale particulare, formele artistice de care
lumea romano-greaca i rasariteana se servia la
sfdrsitul erei pagilne.
.Une le din aceste forme apartin traditiei romane

www.dacoromanica.ro
8 N Iorga

sau acelei combinatii de elemente venite din

mai multe parti, mai ales din partile Orientului,
care se poate numi in secolul al IV-lea §i al V-lea :
arta romand. Ele se intalnesc fire§te mai mult
in monumentele din cele doua capitale italice,
Roma, i, de la IIonoriu incoace, Ravena, precum
i in capitala bisericeascá a lui Ambrosiu, Mi-
lanul. Adeca in catacombe, ce serviau ca loc
de ingropare cre§tinilor, cari refusau sA distrugA
prin ardere corpul omenesc, menit s invie in-
treg in ziva judecktii celei de pe urma, §i urma-
toarele biserici : S. Simforosa, S. Croce in Geru-
salemme, S. Balbina, SS. Cosma i Damian, S. Ste-
fano Rotondo, S Pietro e Marcellino, S. Puden-
ziana, S. Costanzo, S. Sabina, S. Maria Maggiore
(in prima formá a lui Liberiu i Sixt al III-lea),
S. Paolo, Lateranul, S. Maria in Cosmedino, S.
Agnese, S. Lorenzo fuori le Mura (toate romane),
S. Ambrosio din Milano, SS. Pietro e Paolo din
Como, S. Giorgio Maggiore, S. Salvatore din Spo-
leto, basilica din Parenzo in Istria, cele cloud
S. Apollinare, S. Francesco, S. Agata etc. (din
Ravena ; cf. mormantul lui Teodoric, tot acolo).
Inteun. timp &and numai cei multi erau c4-
tigati de noua doctrinA §i deci nici casele nobi-
lilor §i nici basilicele Statului nu puteau seryi
pentru un cult compus numai din cetirea Evan-
gheliei, a predicei apostolilor §i din recitarea
de imnuri §i de rugAciuni prin cei mai batrâni``

www.dacoromanica.ro
 incercari i tipari cre,tine primitive 9

-(presbyteri),;4i slujitori" (diaconi), supt suprave-

gherea episcopilor-inspectori, galeriile monumen-
telor subterane oferiau, in colturi preMcute 'n
paraclisuri, locul de adunare, la lumina, care
s'a pástrat pe urm6, a Mcliilor. inchinarea Durn-
nezeului care ,.prin moarte pe moarte a crilcat"
ci a stat pe cruce pentru pácatele omenirii nu
se putea face mai simbolic deck in acele dorrni-
torii", acele ciinitire, in care cei adormiti" a-
teptau ziva de fericitä rasplatire a invierii.
La Roma, mai ales, dar i la Alexandria, la Ci.
rena, in Sicilia, la Neapole se aflá aces' e cata-
eornbe".
Valoarea arhitectonicA a acestor galerii e mult
timp nul5, afará doar de arcadele 1i portalul
vestibulului (ca la cimitirul Dornitillei . Nu
poate fi vorba, deck ici-colo, de sculptur6,
nici de aceia obi§nuitg, a sarcofagiilor, fiindcA, de
obiceiu, mortii sdraci erau cufundati indatá in
MMus, in compartimentul lor. Cele care se M-
eurà mai in urmá pentru cre§tini aveau forma
indkinat6, cu adausul ulterior al elementelor pe
eare le vom gäsi in picturä, mult mai bogata1.
Mosaice nu se intalnesc in ele. Rämtine deci
pictura.

Aceasta, intr'o vrerne cilnd gustul vietii de tail

1. Pentru sarba fqa de statuile care servisera pagAnilor,
pana i la eultul Cesarilor, v. Emmer, Mustrierte Kunst-
genhichte, p. 188 (cartea lit explicatii istorice artei, ti. e re-
marcabilit).

www.dacoromanica.ro
10 N. Iorga

pAtrundea si in clasele de sus, care parasiau

orasul pentru vilà1, nu face &cat sã reprodua
maniera ornamentatiei obisnuite, de origine Orion-
tahl, a apartamentelor panticulare, ca la Pompei,
ba chiar a unor cimitire pagane : figuri si scene
in legtiturã mai mult eu senthnentul de uncle
plecase crestinismul dealt cu continutul lui ha-
giogratic, istoric sau dogmatic, ac-sta fiind chiar
foarte greu de interpretat, de si nu lipsesc nemi-
niscente dm trecut, ca Amor, Psyche, Orfeu, etc.
Astfcl intalnim Bunul Nstor, ingerul, pestele,
ponumbelul, vasul trecerii in cealaltä lume, pii-
unul oriental, fenixul invierii, oni pantera, an-
cora, fat cd, lira, palma, flori, animale, ..arhi-
tecturi- Credinciosul apare intn'o yoga figura
tipica, rugandu-se. Se gaseste raiul, Arcadia", en
gradinile lui, ori masa intinsä pentru fenicitii
dusi de mami. spre &Ansa, nu si Iadul, fat de
obisnuit si in cele mai vechi picturi ale biseri-
cilor Rasaritului. Mai tArziu numai figureaza in
cripte imagini biblice, mai ales profetii, scene
evangelice, mmmi i Magii, Hristos apärând ca
un taniir imberb, Apostolii, Maica Domnului in
iesle, cu pruncul in bra-0 oni in fata, si se pro-
cedeazd numai pe urrnA, stângaciu,,
la interpre-
tarea misterelor.
Catacombele oferiau credinciosilor unui martir
1 Springer, Bilder aus neueren Kunstgeschichte, I. Bonn
1886, p. 90.

www.dacoromanica.ro
 Incereäri i tipuri ere;tine primitive 11

locul cel mai iubit de inmormântare. Papii

maui Ii aflau locul lângä mArturisitorii" cei
vechi, i astfel cimitirul lui Calist oferA coloane
§i arhivolte, inscriptii pe marmurA. Dar indatA
locuintile bogate i clAdirile in care se concen-
trau relatiile sociale 'n antichitatea romanA furA
deschise cultului, liberat, recunoscut i apoi chiar
patronat.

Prin epoca lui Constantin-cel-Mare conditiile

crestinismului se schimbA. Favorisat, cultul crestin
poate fi adApostit in casele acelora dintre frun-
tasii societAtii romane cari se tineau de religia nouA.
Nu mai poate fi vorba de strecurare pe temeiul
inviolabilitAtii mormintelor ori pe dreptul ori-
cAruia de a face ce voieste in adAncul proprie-
tittii sale. Legea lui liristos se poate expune, cu
mAndrie, din partea aceluia care o ajutA. in curAncl
templele vor putea fi adaptate, ca i marile spatii
ale basilicelor private, forense, sau i particulare,
puse la dispositia numerosilor, tot mai numero-
vilor credinciosi.
Dup A exemplul templelor (ca Panteonul), al
bAilor si al vechilor monumente funerare rotunde,
ca al Ceciliei Metelia, in Apus, se clAdesc une ori,
§i mai ales pentru baptisterii, zidiri rotunde, aco-
1. Cari oferiau totth;i morminte de familie sau locuri la
arà pentru a face sapAturile. Cf. Toesca, Storia dell'arte
italiana, I, Torino 1913, pp. 18-19. Lista la p. 20.

www.dacoromanica.ro
12 N. Iorga

perite cu cupola ; ele se pot desvolta, chiar, Ca

al Gallei Placidia in mai multe incaperi semi-
circulare, acoperite i fiecare in deosebi. Asa e
mormantul-biserica ridicat la Ravena regelui
Teodoric, Roman- in aceastä privinta Ca si in
celelate.
Dar forma cea mai obisnuita e cea basilicala :
marea hala centralá despartita prin siruri de
coloane, la drepta i la stanga de aripile ei,
doua ori si patru, terminate in fund de spatiul
rotunjit, de ,, alveolV, in care, supt o cupo!A mica,
episcopul tine acum locul judecatorului, si pre-
cedata de acel atriu deschis, in mijlocul caruia,
pentru purificari, 'e asezat vasul cu aghiasma.
Tribune, cu Ull rand sau doua, se deschid, in zid
compact, de-asupra acelor siruri de coloane ;
o poarta de triumf desparte altarul, la intretaierea
cu dunga in curmezis a transeptului, formand la-
turi de cruce, de catre nava. tine ori protesa i dia-
coniconul, cloud absidiole, margenese la capatul
aripilor absida altarului. Acoperisul, pe grinzi
de lemn, e drept-linear ; el se poate lasa mai jos
§i apleca asupra aripilor, pentru ca ferestile
návii sa priveasca in afara. in fata arcului trium-
fal" se vedea adesea oprelistea p/uteitor, pe care
se sprijina inconostasul, tampla cu perdelele ei.
Amvoane se ridicau pentru diaconi, i erau locuri
speciale pentru cantareti.
Aceasta e ,.biserica", forma supt care, noi

www.dacoromanica.ro
 Ineercári i tipuri cre;tine primitive 13

mai ales, am cunoscut, oficial, lt1caul lui Dum-

nezeu.S'a putut vedea ct elementele cores-
pund cu ale zidirilor noastre mult mai tarzii :
nartexul exterior (fundul atriului), fiind la
noi pridvorul, une ori precedat (ea la biserica
episcopald din Arge§), de aghiasmatariu, apoi
nartexul interior, in dosul acestuia, pronaosul
sau tinda femeilar, schola cantorum, in bratele
transeptului, stranile noastre, amvonul, iconos-
tasul absida-altar, protesa i diaconicul ilind
acela,i intr'un stil i in celalt.

Datä intaia forma a cultului cretUin cores-

punde, nu atat, cu o prigonire statornich, ne-
intrerupta, a upon impárati earl ar fi vazut de
la inceput in cre§tinism rästurnAtorul ordinii
de lucruri personificate intein§ii, cat cu simpli-
citatea, sarAcia, isolarea de lime a intailor ere-
dincio§i, intrebuintand pentru comemorarile §i
oficiile lor forme naive, care corespund cu ale
sectelor populare disidente de azi, in Biserica
englesa, americana, ruseasca, a doua perioada,
care incepe tu secolul al IV-lea, ingaduie intregii
ante si colaboreze la triumful noii religii, i bo-
ghtiei unei intregi societati, aproape complect
ca,stigate, sh sustie aceste splendori artistice.
Bine inteles, e vorba deocamdath mai ales de
lumea de la ora§e. Ceilalti, ptry«ni din sate, au
ramas i sunt paydni (numele se intalneste la

www.dacoromanica.ro
14 N. Iorga

toate popoarele romanice, si la Englesi, din limba

francesa. ; Heiden, al Germanilor pare O. aibA un
sens analog ; la Greci pilgdnAtatea e insemnatil
cu vechiul nume al Elinilor). De la familiile con-
sulare i senatoriale phiiri la liberti i sclavi,
membrii societätii antice se regäsiau in noua
comunitate religioasá i intelectualã. Aceasta se
observä mai ales in Metropolii, loc de adunare
al raselor i centru de propagande. Cat priveste
pe barbari, ei se glsesc mult timp in afaril de
Biserica., precum se Osesc mult timp in afarä
de Imperiu, pe o vreme cand atributele Impe-
riului tree asupra Bisericii, vechiul trunchiu
pAgfin, laic, uscandu-se in imIsurä ce toate pu-
terile se gramridiau in noua mladita.
Acuma, and crestinismul e lucru fatis si man-
dru, in basilice si in templele centrale, spatiul
gol, atilt de mare, nu mai poate fi acoperit cu
nevinovate imitatii ale traditionalei picturi de
apartamente, care in Italia samAnA atat de mult,
mai ales in grupare i tehnic6, cu ceia ce se
poate vedea pe sicriele momiilor sau pe päretii
templelor din Egipt. Mosaicul, scumpul i trai-
nicui mestesug al represintarii figurilor prin
bucati de sticlá coloratã si de marmurii, cuprinde
zidurile, alaturi de ultimele fresce din catacombe.
Aceasta impresionantá ornamentatie apare in
exemplare splendide la S. Pudenziana, ori in
cateva urine ca la S. Paolo fuori le Mura, la S.

www.dacoromanica.ro
 tucercari i tipuri mottle primitive 15

Maria Maggiore, la S. Giovanni in Laterano, in

baptisteriul Vaticanului, la S. Paolo i mai ales
la S. Maria Antigua. Mae§tri orientali ori gre-
ce§ti, ucenicii lor de la Ravena, poate chiar de la
Roma, lucreazd la aceasta stralucitoare impodo-
bire pe largile fonduri de aur.
Mormintele nu se mai infunda in paretii moi
ai subteranelor 1 in Roma sau din Italia codicil,
MTI[ftD

S. Paolo fuori le Mira

CI, Gugel, Gesch von d Bouwstijlen, i8b6
nici nu-§i mai pot afla locul de-a lungul marilor
drumuri din margenea cetatilor, ci se in0ra lângi
biserici ori, din veacul al IX-lea, in interiorul lor
chiar. Se intrebuinteaza materialul i figuratia,
riinduirea chipurilor, modelarea lor, din sepal-
crele pagdne, luate §i pentru altare 0 relic-
viile sfintilor , in amândouä epocele: cea mai
ales glipticti, sculpturala, i cea care face sa re-
iasä figuri §i scene prin loviturile de scalpel capa-

www.dacoromanica.ro
114.ukofi '1 t

E4:

www.dacoromanica.ro
 Inuereari i tipuri cre,tine primitive 17

'bile de a da umbra si lumina. Se schimbd numai

in aparenta caracterul represintarilor insesi:
.cu scene biblice ori si en infatisari din Evan-
ghelie, pana la Hristosul cu fata romana tro-
nand ea president al cetei Apostolilor ori ea-
lare, cMcând pe ramurile tie finic in Ierusa-
lim, pnin multimea eelor cari-1 aclamã. In nota
de totalitate a acestor scene, ca si in elemen-
tele decorative adause, in cadrul de natura, se
observil, la artistii adevarati cn si la indus-
triasii cari gatese lo uiui mortilor, aceiasi pre-
ocupatie a realitatilor actinle, de la care se
inspira aproape exclusiv, fara nimic specific
erestin. Numai din secolul al VI-lea inainte, re-
presintatia se va apropia de tipismul orientalo-
bizantin.
Tot asa si in lucrarile de arta decorativa,
in frumoasele represintari pe s icla prin foile
de aur lipite de vase on In micile obiecte de
bronz, destinate cultului insusi sau diferite-
lor intrebuintari in viata obisnuita. Trebuie sa
cauti anume semne osebitoare ea sa-ti dai sama
ea e im lucru crestin. Doar in unele statuete
ale Bunului Pastor, cutare expresie a capului
intors catre mielul asezat pe umeri e Un sernn
et o vreme notai cauta sã deie forma artistica
altei sentimentalitati. Dar aceasta ea insasi nu
e altceva cleat tot aceia care se intalneste atat
.de des in frescele catacombelor.
2

www.dacoromanica.ro
It) N. Iorga

Supt Constantin- cel-Mare, cu toata hoteraree

lui, revohrtionare, de sigur, dar inainte de toate
practice, utilitara, Imperiul, relines numai in ye-
chiul sens al cuventului, deci gate se anexeze
;i religii ;i forme de arta, nu se sprijina ince
exclusiv pe cre;tinism, cu atat mai putin se con-
funde cu dansul. Nicio opera et e;tinel. nu come-
moreaza inainte de mice vremea celu d'intaiu
imparat care a primit botezul. Pentru marirea
faptelor lui de osta;, el va alcatui din lucruri
imprumutate epocLi Antoninilor, din adausuri,
mai stangace, de o arta mai ieftine, ale vremii
sale, arml de triumf, absolut pagan in con-
ceptie, care polite fi pus alaturi de acela din
Salonic, de ale lui Gratian, Valentinian .;i Va-
lens, care nu mai existä. Teodoric va cauta se
se ve;niceasce printr'un obelisc. Statuile dupe
vechea dating a lui Constantin insu;i ;i ale-
altora se lucreazei Inca.

OCIOU0130001:100
1.31:117U00

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.
Arta cre§tinii, ouiciaLL

Dupa. Constantin-cel-Mare Imperiul va trece,

-un timp, prin cele mai grele incercari i prin cele
mai adânci umilinti, in Apus mai ales, dar destul
si in R6siirit. impáratii din Constantinopol, ur-
masii prin Arcadia ai lui Teodosiu, se vor gandi
mai mult sá ape .e prin ziduri tracice drumul cdtre
Capita Ri al barbarilor siguri de puterea lor si la-
comi de bogAtiile Bizantului.Asa va face un An asta-
siu, pe vremea cind in Roma occidentaRi nimic
nu se lucreazil in afard de ofranda credincio-
silor crestinismului pentru religie, de care sin-
guri, si nu de Imperiul Cesarilor, se tin, ori de
dorinta Papilor de a face, din darurile care li
vin, o amintire durabilä a pAstoririi lor. Când
o relativrt siguranta se stabileste in Orient, care
e din ce in cc mai mult athipostul tuturor ar-
telor, precum si al traditiilor literare 0 §tiin-
fines, noua religie, admisd oficial de douä yea-
cirri, devenitä esenta stapânirii laice insesi, care
fdrã de aceasta s'ar fi prefacut in nimic, e aceia
-care reclamã pentru dansa, i numai pentru

www.dacoromanica.ro
0:4 Cl. Gugel S. Vitale din Ravena (interior)

www.dacoromanica.ro
 Arta crqtiva oficiala 21

ansa, dreptul de a cere vamil tuturor talentelor

§.1 tuturor bogaliilor pentru singurele ei sco-
puri, care sunt i scopurile supreme ale unei
societAti intregi. Avem a face acum, nu cu Im-
periul roman intrebuintand Biserica revolutio-

Cl. Gugel Veche basilica sirianil

narA a lui Hristos, ci cu Imperiul Bisericii lui
Hristos, care crede bine a tolera, din respect
pentru traditie, urmele, atributele i formele ve-
chiului Imperiu p6gan.
Schimbarea se petrece mai ales in Orient,

www.dacoromanica.ro
02 N. Iorga

41e un cre§tinism mai adânc inrildacinat §i care,

pe 1âng aceasta, scutit de ocupatiile barbarilor,
.de nevoia de a-i initia in culturä, poate dis-
pune de toate mijloacele splendidei civilisatii,
lesne raspandite in toate provinciile §i peste

pars4
.(6W77.

CI Gugel Capitel de la Sf Sofia

toate clasele, in care s'au amestecat, dând forme
tot mai inalte i mai variate, civilisatiile odatã
originale i osebite ale Egiptului, Siriei, Persiei.
Asiei Centrale §i Caucasului armean i georgian.
Astfel va räsAri acolo, ca supremä expresie de
artA, basilica de a doua fasl, impodobith, im-

www.dacoromanica.ro
 Arta eret4ina ofieiala 23.

:IN ?rri.)
,<-7-;--% -- ;,;.,!

Nie
-'7 b
t'.' It., -
A -<:61:21,..ere: ,(!--.."-4.
t,-1--'7777.-43(.41,1'.., 4f
,..4411,01,1411AWAlgetN.t.i'l.
1111''''
-1,,,ii:.4A-:.fg..,7,! ,.. -.,,,r-
) kt .49 , lqi.:4'
-n-
,..4. 0 1'%'',7:7.'...;
.-.3 : l ,_ . ,:,...!....
3, . '::',1417:p.T.lik , ;7. .. -
!MVO.. ' la. . ,, .
-
..1.::,1: : .,
..
, I.
.;:.'i
.-1! ''14':, it TW4rWW fv. . P.'TW-zi7
3"Y!,-;::,1A-;.7... ,..zg:A.ct:glX)
r7s4C .. 'v
;C:b3V(':#:, I, :,-
1 .1 ke..t-."-I.},--Z--,...._':y
*.t--.-:,-it;----zAz
Pi
,
1,,(4)
r.,...,-:!..- ;0.... :. (

141All

.:Me ;,:!.)67,2`?.7.4
_ .

.,ii ilmilioniire !I
111111111111111111111 11 111111111 ifinInnilliriu
11111(1111111111.1111111 11111111111111181111111111 III

Ju 0111h1 MI

Cl. Gugel Capitel de la Sf. Sofia

www.dacoromanica.ro
21 N, lorga

hie10igata, a§a cum a existat in mite de tipuri,

dar cum ni s'a pastrat numai in cea mai inalta
desavAr0re a ei in monumentul care, pentru
lustinian ceI fara statuie, inlocuie0e arcul de
triumf i alte mijloace de glorificare personal&
ale pagilnismului : Sfanta Sofia din Constantino-

l. Gugel Capitol de la basilica lui Hercule (Ravena)

pol, corespunzilnd basilicelor epocei sale din Ita-

lia stapfinith de Bizantini, la Ravena i aiurea.
Tipul cladirilor acestora, in care o varietate
a luminii e ingaduita prin forma central& a pla-
nului, a trebuit st se fixeze intaiu in regiunile,
fecunde pentru architecture i pentru arta in

www.dacoromanica.ro
 virsimo ruplan Bpy
6.-ct
.4tir
,A1:1
74

Gugel Sf. Sofia (interior)

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga

genera, ale Orientului. Acolo se intillnesc, la

Bosra, la Ezra, putine rama§iti ale unei desvol-
tari artistice imense : biserici rotunda inlauntru,
poligonale in afara, cu protesa (proscomidia) §i
diaconiconul formand absidiole adause; cate
odata un atriu va ii precedat §i acolo, dupä datina
cladirilor de locuinta, edificiul consacrat cultului.

t't
0_

CI Gngel S. Lorenzo din Milano

in acele parti Intâiu s'a intrebuintat pentru

cupola principala greutatea pecetluitoare a unui
monolit, cum .se face i la mausoleul, de la Ra-
vena, al marelui rage romano-got Teodoric In
partile unde e mai multa marmurä de toate co-
lorile §i portir s'a adus bisericilor scumpul
prinos al raritatii acestor materiale. Gustul

www.dacoromanica.ro
 Arta cre.ltinh. oficiath. .27"

sculpturilor complicate a contribuit la inoirea

in formele cele mai capricioase a capitelelor.
inainte ca Antemiu din Trale §i Isidor din
Milet sä Inceapä lucrul la Sfânta Sofia, cu pro-
portiile ei uimitoare i totu§i armonioase, cu

tr..

i tta
a ti J L1 ,
,r,
L
L DT iffiil
S. Apollinare in classe
multele ei abside §i cupole, cu felurimea sculp-
turilor de de-asupra sthlpilor §i cu profusiunea
aurului de pe fondul mosaiceror, sistemul a tre-
cut in Italia % pentru a da, in forme mai sobre,
1. Dar aid cupola e monolith., nu din bile*, ea la Bizantini_

www.dacoromanica.ro
 N. lorga

vechea biserica a Sfantului Laurentiu din Milan,

cele &ma cladiri ale Sf. Vital si Sf. Apollinare
in cla-se la Ravena, uncle si baptisteriile, al. or-
todocsilor, al arienilor, apartin aceluiasi sistem,
si tot acolo mormantul lui Teodoric, in care insa,
pentru motive care se inteleg oil greu, data fiind
iubirea de fast si de glorie a marelui rege si in-
trebuintarea de dansul a tuturor mijloacelor de
prestigiu ale Romei imperiale, ornamentatia de
piatra e stangace si duril i materialele, puter-
nice, sunt din cele mai ieftenel. La Constantinopol
chiar inainte de catedrala lui Iustinian s'a lucrat
la biserien, mai simpla, dar absolut completa ca
poligonul interior fiind inscris inteun
dreptunghiu pe care-I precede in fata atriul mai
ingust 1i-1 continua in fund absida, a Sfintilor
:Sergiu si Bah. La Sfantul Gheorghe din Salonic,
in biserica din Betleem, in cea de la Sinai, in
aceia de la Ierusalim, elementele de linie si de
ornamentatie nu sunt altele.
Bizantul va da si pe urma, dupd acelasi plan,
bisericile cu care se mandria mai mult pentru
indrazneala cupolei i pentru bielsugul podoa-
belor : SLIrina, Sf. Apostoli,Pantocratorul. De aici
va pleca arta Serbiei si aceia, de care ne-am
ocupat deosebit si care corespunde unor pre-
faceri mai putin adanci in societate, a Roma-
1. Ct. A. Colasauti, L'arte bie«ntina in Italia, Milano,
fall an.

www.dacoromanica.ro
 Arta ere,tina oficiakt 29

nilor 1. .coala din Anatolia pastreazil bogatia ar-

tistica : deosebirile de la o cladire la alta, de la un
sistem de ornamentatie la altul, stau numai in di-
mensiuni, nu in proportii, si in amanunte, nu in
principalele caractere ale impodobirii. Viata bi-

-Li 1,11 k

'

Cl. Gugel Biserica din Ani

zantina s'a fixat de acum pentru veacuri, i, in

arta ca si in literatura, ca si in politica, ni-
mic nu va veni, panä la marile tulburari prigo-
nitoare ale iconoclasmului, sut strice liniile, odatd

1. Iorga Fg G. Bal;, L'Art Roumain, Paris 1922.

www.dacoromanica.ro
 30 N. Iorga

stabilite, ale impunatoarelor norme de architec-

turi, ale imbiel§ugatelor datine de intregire ar-
tistica prin sculptura, mosaic §i pictura. Asia,
bizantinisata ea insd§i, pierzand arhaicele carac-
tore provinciale, nu mai poate inspira pentru
lucruri noi, afara de acea Armenie, careia, de §i
monumente mai vechi lipsesc, d. Strzygowski ii a-
tribuie un aa de mare rol in chiar fixarea Ca-
noanelor arhitecturii bizantine 1
Din partea lui, Apusul italian, pardsit de pu-
terea Imparatilor i neavand Inca, dupã moartea
lui Teodoric, ultimul represintant al unei rani
. regalitati germanice doritoare de a lua lee §i prin
fundatiile sale alaturi de Cesari, intemeietorii
din trecut, da numai ce ingaduie mijloacele, cu-
lose din eleimosina §i din produsul de la pele-
rinagii, al Papilor. Acetia, un Pelagiu al H-lea,
un Honoriu, un Liberiu, ordond in veacurile al
VII-lea 0 al VIII-lea, dupa imitatia acelui Orient
din care multi dintre danOi Ii trageau originea
§i care, prin cucerirea lui Iustinian, i§i impusese,
In atatea privinti normele, refaceri, restaurari,
côpii in casul cel mai bun, in care sunt silite a
intra, dach nu intregul complex al unui vechin
templu (ca pentru S. Maria Antigua, pentru Pan-
teon, pentru templul lui Antonin §i al Faustinei),
macar parti cu deosebire coloanele des-
1. V. resumatul operei sale de C. C. Giureseu, in Revista
lstoried, an. 1921.

www.dacoromanica.ro
 Arta crc§tina. oficiala 31

Acute dintr'o asemenea zidririe inchinatä altui

cult. Unele din aceste zidiri, ca S. Giorgio in
Velabro, sunt judecate ca alinse de o manifestä
decadentá 1.
Dar, in ornamentatie, Apusenii pAstreazd inc6.
o bucatä de vreme spontaneitatea figuratiei, rea-
lismul fondurilor, fragezimea naiva §i sentimen-
talitatea seninä a idilei antice, in forma-i ultim6,
elenistic6, inainte de a trece la maiestoasele
figuri rigide, sumbre, la procesiunile in mai
multe exemplare ale aceluii tip, consacrat ()-
data pentrn totdeatma, ca la S. Apollinare Nuovo
din Ravena.
Scene le biblice i evangelice sunt redate astfel
prin elemente imprumutate vietii contimporane,
in micPiri care nu se deosebese de acelea, bine ob-
servate, ale naturii ; coloarea rtIde incA tank-
din aurul bogat al fondurilor. Expresia e, nu
numai un obiceiu, dar o intentie a mes,terului.
Asupra vechii legende ebraice, apasata de con-
ceptia unui aspru Dumnezeu pAnditor i gata
de pedeapsrt, arta acestei societati care, devenind
cre§tina, n'a pärásit, de §i gândul i se intoarce,
dupã datorie §i cu speranta, cátre viata de veci,
pRicerea de a träi aici, in aceastä frumusetá a
naturii, cu nesfAr§ite aspecte, arunca raze de
tineretri §i voio§ie. 0 demnitate rornanti, suprema
culme a inaltarii sufletului omenesc färri a se
desparti de via, e intiparita 'n chipul i atitu-
dinea eroilor povestirilor sacre.
Si de odata asupra acestei fantasii invingAtoare
1. Toesca, o. c., p. 120.

www.dacoromanica.ro
32 N. Iorga

tesuta in jurul textelor n ii credinti cade gre-

oaia perdea a tipismelor orientale care, in patria
insAsi a elenismnlui, 1-a biruit si-1 distruge.Deei la
S. Vitale, unde, de altfel, se pAstreazä unele ele-
mente de intovArAsire din trecutulliber al antichi-
tätii, din mijlocul tipurilor sociale se desfac figurile,
caracteristice, evident copiate dupà naturA, ale
lui Iustinian si Teodorei, en suita persoanelor
de la Curtea lor. In genere fetele sunt triste,
fruntile tAiate de linii adânci ; in locul lui Isus
pastoralul apare zeul sumbru slab, en barba si
pletele in nereguhl, infiltisarea tenebroasA a as -
cetismului oriental. Perspectiva Iii s'Asi se pierde;
toate representhrile apar, farà localisare, pe a-
celasi plan.
Sculptura se va restrânge, de acum, tot mai mult
la lucrul complex, variat, plin de originalitate al
capitelelor, la complicatul traforaj delicat al ace-
lora§i si ci semi-pAretilor despArtitori dintre altar
si nava. Mind opere remarcabile in luerä rile in-
dustriale, si 'n filde§ si in sculpturA de lemn tate
a u§ilor (Ca la Sf. Sabina din Roma si la Sf. Am-
brosiu din Milan), ea va pArAsi cu totul statuia,
va da abia frontoane unor biserici, in care poll-
cromia vremurilor o inlocuieste, iar in sarcofagii
va ajunge, prin scoala din Ravena, influentata
de arta persanä, la animale si mai ales la pasäri
simbolice, unite cu cruci, cu palme diforme §i
ornamente lineare.
000000700C CO
0000C

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.
Fundatii cä1itgireti. Barbarii i arta mo;tenitii
de dluOi.
Aceasta era arta pe care, in Apus, regalitittile
barbare o mosteniau de la Roma dectlzutii.
intre incerarile lor,timide san brutale, in care,
cu toate sfortarile ce s'au fácut, din motive de
mandrie nationald germanica, nu s'a putut gsi
nimic care sã arAte un alt fel de a intelege si
un non sistem de a reda frumuseta, i starea
artei .crestine la sfhrsitul secolului al VIH-lea
se aseazã o civilisatie particulii, cea irlandes;.^,
celtä.
Ea are de sigur un caracter de ras6 cu totul
deosebit. La acesti insulari din capAtul Europei
nimic nu e intocmai ca la Italieni i Bizantini.
Un suflet de fantasticA i bizard originalitate se
vädeste, dacä nu in clAdiri, de o simplicitate ab-
solut inferioarA, ori in sculpturlBretania fran-
cesã si Sardinia singure au, in dolmene, menhire,
nuraghi si alte constructii asAmAndtoare, ultimele
forme ale unei strávechi civilisatii dispärute, in
miniature manuscriptelor: note de frumuseta ciu-
data, care trebuie relevate, cum s'ar cAdea sä se
3

www.dacoromanica.ro
 34. N. Iorga

facä pentru tot aportul, atat de nou i de pretios,

pe care-I aduce culturii generale acest departat
colt de lume.
Nu farã o influenta a Orientului i mai ales
a regiunilor grecqti, cu care legaturile erau
dese, transmitand i culturii din manästiri, §i li-
teraturii, §i incercarilor de §tiinta o nota de eli-
nism tarziu, se dau, in ilustracm frumoaselor
carti latine, ca litere de un caracter rotund,
clasic, figuri in care s'a recunoscut ceva din-
desemnurile facute pe stofele orientale, care au
fost uu mare mijloc de inspiratie artistica. in Ocei-
dentul intreg, ori din ivoriile rásáritene, care erau
foarte cerute pretutindeni.Afara de tipurile straine
de animale oli de ornamente geometrice, de literele
in care se cuprinde un trup de om, se vad incer-
cari de a reda in chip nou scene evangelice, ca
Rastignirea, cu figura romand a Mantuitorului
cu apostolii ea in frescele bizantine 1 Cu totul
altä arta decht decat in codicele lui Dioscoride
de la Viena ori in Diada de la Ambrosiana din
Milan, in Virgiliul din Biblioteca Vaticanului.
Aceasta cultura, cu arta ei, se deosebe0e esen-
tial de cealalta, care din catacombe a facut ba-
silici i din basilici marile cladiri religioase
centrale, impodobite cu marmure policrome
mosaice. Ucenicii Sfântului Columban sunt ea-
1. Michel, Ilistoire de l'art, p. 303 0 urm., 0 316 0
urmatoarele. V. frontispiciul accstei carp..

www.dacoromanica.ro
 Fundatii ealugare§ti. Barbarii i arta mcrittenita de din§ii 35

lugari, la .Burrow, la Armagh, la Kells, etc. §i,

intinzandu-se cu un admirabil zel de a converti,
de a cultiva, de a funda, dincolo de mare, in
tara paduroaselor pustii ale Saxonilor, atacati, cu
misiune apostolica, de Merovingieni. apoi de
Carol-eel-Mare i dinastia lui, ei stramuta, la Lu-
xeuil, in Franta, la Bobbio, in Italia, obinuin-
tile lor.
Se adauge opera inceputa, ceva mai tarziu, pe
o alta cale decât a nefolositorilor asceti din
Tebaida §i a stilobatilor, de calugärimea activa,
disciplinata, culturala, a Apusului, pe care o in-
temeiaza. Sf. Benedict din Nursia. La Montecas-
sino, ,,casa" lor cea mare, la Farfa, la izvoa-
rele Vulturnubui, mai tarziu in fundatiile, rivali-
sand cu ale Irlandesilor, de dincolo de munti,
aceti devotati servitori ai Bisericii in fapta ei
.cre§tineasca adauga silintile lor neobosite pentru
a complecta aceste inceputuri ale cultuth numa-
hale.

Ceia ce fac regii barbari e putin pe l'angrt

aceasta. Longobarzii, domesticiti printr'un veac
de colaborare cu Italienii, nu dau alt nnite deck
bisericile din Pavia, cu materiale de imprumut.
In Franta se inseamna ca mai vechi constructii
biserice§ti, intr'o forma pe care au pardsit-o de
mult, modestele laca§uri Sf. Petru i Pavel
din Paris (apoi Sf. Genevieva), S. Germain des

www.dacoromanica.ro
 36 N. Iorga .

Prés, Sf. tefan, tot din Paris, Sf. Médard de la

Soissons, S. Ouen dc la Rouen, Sf. Petru de la
Vienne, etc). S'a pastrat putin din aceste veclii
zidiri, precum baptisteriul Sf. Ioan de la Poi-
tiers, eel de la Riez, Sf. Laurentiu din Grenoble,
cripta din Jouarre. Toate sunt fäcute aspru din
caramizi si n'au alt ornament deck arcaturi
simple, cornise de modá antica, pilastri rudimen-
tari. Pilastrii iefteni inlocuiesc, de altfel, tot
mai mult coloanele. Merovingienii ieau, ea si
Papii romani, elemente din cladfrile In ruinii
ale antichitatii. Arhitectii franci erau cu toate
acestea pretuiti, si regii anglo-saxoni, castigati
printr'o propaganda de benedictinii trimesi de
catre Papa, recurgeau la serviciilo lor.

S'a crezut originalitatea acestei epoee

ca
poate fi gasita in alta ramura : in a lucrarii
metalelor pentru juvaiere, arme, cruci, cutii, etc.
tn Franta ca si in Spania si Italia se intalnese in
acest domeniu luerari remarcabile: coroanele
regilor goti de dincolo de Pirinei, de exemplu
a lui Recasvint, ale Longobarzilor Teodolinda
si Agilulf, poate si .,coroana dc . fier-, de la
Monza, spada zisä a regelui franc Hilderic), pe
lânga lancile de aur, cruci, monede, geme. E.
un lucru special, cu sapaturi (cloisonne, champlem),

1. &dart, Manuel d'arc4e'ologie française, p. 133.

www.dacoromanica.ro
 Fundatii ealugaralti. Barb arii;i arta nio;tenita do dftn;ii 37

in care se prind pietre, fara prea mare valoare

de obiceiu.
Asemenea obiecte, de alminteri rare §i afla-
toare pe un singur teritoriu, nu yin, de buna
sapid, din schimbul de fabricate industriale prin-
tr'un comert, mult mai intins, mai variat i mai
remunerator de cum credem noi. Este o traditie
,osebita, dar ea nu are nimic a face cu origina-
litatea navalitorilor germanici cari ar fi adus,
cu tot ce li mai da. o §coald istorica acum in-
yechita, §i conceptii artistice noi, cu o tehnica
speciala pentru a le realisa. Ceia ce formeazd cu-
noscutul Tesaur de la Pietroasa, aflat in partile
Buzaului, e absolut de acela§i caracter, cum s'a
recunoscut de la prima vedere. Tot 1* obiec-
tele afiate in mormintele regale gote din Cri-
meia. E vorba locul unde s'a gasit acest te-
saur o arata indestul de vechea arta pe care
.clientela scitica a regilor din interiorul barbar
a impus-o me,terilor greci din ora§ele de pe
malul Mrii Negre, arta care se deosebe§te prin
.curiositatea animalelor orientale pe care le pre-
fera, ca i prin grosolana profusie a metalului
pretios §i a pietrelor scumpe
Daca s'a adaus la dansa ceva barbar, el nu vine
decat din acele traditii tracice, de a umplea tot

1. Cf. ;1 Prou, Gaule Meroriugienne, unde stint i multe

represintatii.

www.dacoromanica.ro
 35 N. Iorga

spatiul cu amánunte felurite, geometrice, care gi

azi stint la baza artei populare din Peninsula
Balcanicá.

In asemenea conditii n'a putut fi important

nici ceia ce-a adaus vointa lui Carol-cel-Mare,
in momentul când el se puse in serviciul Bise-
ricii luptätoare contra pAganilor, cApAtând dela
dfinsa in schimb onoarea supremä a Imperiului
roman restaurat.
Palatul lui dela Aachen cele dela Ingel-
heim i Nymvegen au disparut nu Vicea
decfit sei imprumute, impreunä cu o parte din
elementele inse0 coloane aduse din Italia
cuceritä 1, planul locuintilor imperiale, a§a
cum se desvoltase din Antiohia la Salona lui
Diocletian, care a mai construit §i aiurea, §i cum
se imputinase, din vitregia vremurilor, in pa-
latul din Lateran, refácut de Leon al III-lea 2.
Cupola acoperia un poligon probabil de cárft-
midi, incunjurat de un portic cu stalpii de fin-
prumut. Mosaicele, de care se pomene§te in
descriptii literare, trebuie sä fi venit §1 ele de
aiurea. LimgA repdinta ImpäriiteascA, zidtiria ca-
pelei palatine, octogonale, nu fAcea deeât O. re-
.

1 Mai tarziu, Otto I-iu va aduce din din Italia pentru doinul
din Magdeburg. Pentru lucruri antice In Inanastirile earo-
lingiene, v. Springer, o C. pp. 8-9.
2 Tosca, I. C. p. 375. ,

www.dacoromanica.ro
 Fundalii ethigare§li. Batharii iarta motolitä do dân§ii 39

produca liniile bisericii S. Vitale din Ravena. 0

constructie asemenea eu acelea pe care le ridi-
cau in aceiasi vreme la Roma Pascal I-iu si
Adrian I-in (S. Maria in Dominica, S. Prassede,
S. Cecilia si S. Maria in Cosmedino). La vechile
caractere se adauga acum numai prelungirea
supt pamant a saerului adapost in care se pas-
treaza moastele sfantului. Astfel de cripte se
vor atla si in Franta, la S. Germain din Auxerre,
la S. Quentin, la Flavigny. la S. B6nigne din
Dijon, la S. Pierre din Jurnii=.ges 1.
in Italia arta secolului al VIII-lea i inceputul
celui al IX-lea e nespus de saraca. Mosaicele au
incetat, ea si frescele. Sculptura se reduce la
usoara scoatere in relief a unor simbole inda-
tinate . Figura omeneascd abia poate sa mai tie
reprodusa in formele cele mai simple si cu teli-
iiica cea mai grosolana. Ca architectura, bise-
ricile de care am vorbit sunt facute din piese
luate ici i colo. intre partile longobarde i cele
ramase lihere supt ocrotirea Papilor nu e o
mare deosebire.
Cat priveste Ravena, Italia meridionalä, par-
tile supuse st-panirii bizantine, acestea se re-
simt de lovitura care in Bizant chiar atinse des-
voltarea, ca exemplare macar fi ca rafinerie
in arnanunte, o miscare artistica in care se con-
.

1 V. Enlart, o c.

www.dacoromanica.ro
 1-() N. Iorga

fundau armonic atAtea elemente venite din toate

partile.

Manastirea ajunsese a primejdui Statul, prin

numArul color ce se inchideau intre zidurile oi,
sustrAgAndu-se de la datoriile cAtre societate ca
si prin averile de care dispunea, prin darurile
scumpe ce i se aduceau in fiecare zi inaintea
icoanelor facatoare de minuni, prin necontenita
intindere a unor posesiuni teritoriale scutite de
amestecul administratiei imperiale, poate chiar
prin libertatea de limbagiu fata de Ctu te §i de
persoana InsA0 a stapanitorului, prin punerea
in discutie, in numele celei mai inalte autoritAti,
a principiilor viotii politice. Pentru a i se da o
lovitura, Imparatii veacului al VIII-lea, influen-
tati i de noun religie, simpla, abstracta, purA.
si prin aceste calitAti foarte populara, a Isla-
mului, pornira lupta cu icoanele.
Iconoclasmul durd douA veacuri i avu urmari
incalculabile in toate privini1e, zguduind pentru
intAia ()aril puternic legaturile dintre Orientul
ci Occidentul cre,tin, redând Romei, dacil nu in-
dependenta, macar prestigiul ce resultd din opo-
. sitia Ltd de eresie. In acela0 timp, casta mo-
nacalA hind atAt de greu atinsA, cu tot ce era
In atArnare de dAnsa, arta, care era inainte de
orice bisericeascA, fa adesea oprita fl lee, cel
putin ea putinta de a se manifesta in noi cia-

www.dacoromanica.ro
 run d atii ea1ugticti. Barbarii ;i arta ino;tenita de diin;ii U

diri. Plina la noua Renastere, supt impAratii

macedoneni, elemente pur antice amestecându-
se une ori cu o tendinta rAsbungoare spre as-
cetism 1, mesterii farä ocupatie, calugari si laici,
trebuirá sä-si caute piinea aiurea, si astfel se
formá in Armenia, in regiunilo caucasienefArA
a mai vorbi de provinciile supuse acum califilor
arabi un adapost, uncle tradithle .bizantine
erau sã evolueze, intr'un nou mediu teritorial,
national si chiar religios pentru a se intoarce
mai tarziu si a exercita o puternicã influentil
asupra hunii bizantine insesi, intoarsa din ratä-
circa ei. Deocamdatà artistii bizantini trecurA
adesea, prin Venetia. in Italia.
ManAstirea apuseana era, din potrivä, sttipana
pe societate; supt atiltea raporturi ea domina
Statul a carui podoabh culturalã era. Carol-eel-
Mare, imp Arat bine-credincios, perpetuu misionar
in arme al Bisericii, datoria monahismului ir-
landes si celui anglo-saxon, format in mare
parte supt influenta lui, insasi conceptia noii
sale puteri imperiale. Tot lui era sit-i datoreascA
el, in orice Privinta, prestigiul de culturä al
stilpanirii sale.
Lacasurile de la Skt. Emmeran, de la Reiche-
nau, de la Fulda, de la Ingelheim, de la Werder,
de la Mettlach, de la Wimpfen, de la Gurk, de

1. Springer, 1 C , p. 94.

www.dacoromanica.ro
 42 N. Iorga

la Hersfeld, de la Corvey, de la Hirschau, de la

Brema, de la Tours, de la Marmoutiers, de la Ju-
rnièges, de la St. Gall 1, etc., nu s'au pastrat In
forma initiala, cum nu avem in forma corespun-
zatoare nici fundatia episcopului Teodulf de
Orleans hi Germigny-les-Pres, cea de la S. Van -
drille a lui Ansegis, ori cea de la S. Riquier
marelui sfatuitor i prieten care a fost An-
gilbert. Ni se vorbe,te insä, de eine a apucat
vechiul edificiu al acestei din urma, despre o
basilica preeedata de atriu i sfarita prin al-
tarul cu trei abside ; i se alipiau douà capele
pi claustrul. Si, element nou, dupd turnurile zi-
durilor romane, sau dupa turnurile cu sari, trei
astfel de Impodobiri se ridicau de-asupra oom-
plexului de zidiri, care putea fi superior cladi-
rilor din Italia secolului al VII-lea. Manästirea
de la S. Gall luase model dupa Sf. Sergiu §i
Bah §i Sf. Sofia din Bizant.
incepea sa se creeze astfel un nou tip arhitee-
tonic, care trebuia sa se desvolte in tot evul mediu.
Largimea proportiilor corespundea cu numärul
mare de calugari cari, zi de zi, trebuiau sã ieie parte
la slujba. Pentruprimblarile i meditatii e ler, era
deambulatoriul cu coloane al claustrului. Din varful
turnurilor, inteo societate turburata. de ve§nica a-
menintare a cetelor normande, abia oprite un mo-
1 V. planul de manfistiri pastrat acolo in Springer, /. c..
p. 57 .;si urrn Atoare.

www.dacoromanica.ro
 Fundatii eAlugare§ti. Barbarii §i arta moVenitA de dkrugi 4:;

ment de sfortarile lui Carol-eel-Mare se semna-

lau du§manii 0 se pregatiau masurile de aparare.:
Inca de la star0tul veacului al VIII-lea, einci tur-
nuri impodobiau noua biserica S. Maria de la
Monte Cassino. Aceasta mandstire, pentru care
lucreaza pictorii ale cdror opere sunt descrise-
de poeti i scriitori, juvaergii dupa o tehnica
acum incetätenita pretutindeni, e stapana lumii
contemporane.
Ea ii da §i o nottä scrisoare. Minuscula uparar
ief tend, capricioasa, variind de la o tarn la alta,
ceia ce nu putea decat , sä strice i influentei
papale i hegernoniei imperiale, fu inlocuita dc
ace§ti auxiliari anglo-saxoni cu maiuscula pe
care ei o cultivaserd. Initiala irlandesa, cu ele-
mentele animale, cu figurile fantastice, cu liniile
§erpuitoare cuprinse in liniile ei, se intalnekite,
alaturi de alte inrauriri bizantine, siriene, in
manuscriptele de la St. Gall ca §i 'n acelea de la
Lindisfarne. Paunii, florile Orientului apar in
miniaturile francese, ea Evangheliile de la Aachen,
Bruxelles, Viena §i Soissons Figurile zbuciumate
afe Irlandei uime c in scenele biblice. De almin-
trea calugarii britanici eari primiau de la Roma
cele dintaiu carti i cei dintaiu meteri de seri-
soare ajunsesera a trimete ei insi0 la Roma lucrari
care puteau servi ea modele i pentru Italieni_
Dagulf scrie astfel o Evanghelie pentru Papa
Adrian. M4carea continua supt Carol Plepvul,

www.dacoromanica.ro
 44 N. Iorga

supt Lotar, pe care un miniaturist il prezintii in

cos um de Cesar. Mosvicul, lucrul in metal, se imitA
dibaciu In asemenea lucräri ale scolii din Reims
sialtora din acest timp. coala de latineste, cu
grija ei de stil bun, cu innoirea cunoasterii o-
perelor, fie si pitgine, ale antichitAtii clasice, in-
drAgeste, cum se stie, aceastã renastere".
Aceastil culturA, la care colaboraserti toate
elementele de culturil din Europa crestink se
intoarse apoi. multAmitá dolninatiei i influentei
impäratului, asupra insesi provinciilor de undo
plecaserä acele elemente, pentru a rilspiindi
acolo forma comunk forma general-crestinà a
Apusului, forma imperialk
in regatul anglo-saxon, .catedrala din York,
cu multele altare si abside, pAstratá cu coloanele
feirrt capitele, derivä din constructiile continen-
tale 1 Biserica spaniob din Oviedo, cea de lAnga
Valladolid, au aceiasi origine. La Roma, pe langä
fundatiile, pomenite, ale lui Pascal I-iu si Adrian
I-iu, se adaugã basilica S. Maria della Navicella,
S. Marco, refilcuta de Grigorie al IV-lea, Quattro
Coronati, de Leon al IV-lea ff 855), cAruia i se
datoresc i frescele de la S. Clemente, S. Maria
in Ara Coeli. La Milan, in acest timp probabil,
se ridica splendidul S. Ambrogio, acoperit de o
holtà puternick impodobit cu coloane, sculpturi

' 1. Enlart, 0. c pp. 117-200.

www.dacoromanica.ro
 Fandatii ealugáre;ti. Barbarii i arta motenita. pe diaii -15

in portal si mosaice noua, opera a archiepi co-

pului Angilbert si a lui Anspert i, in acelasi
oras, bisericile, mai marunte, S. Satiro, datorita
tot lui Anspert, S. Vincenzo in Prato, la Como
S. Fide le, la Pavia S. Maria della Caccie, bise-
ricile din Verona si Brescia (S. Tenteria, S.
Michele), din Volturno, din S. Elia di Nepi, apoi :
la Cividale S. Maria, la Capua S. Michele, la
Venetia S. Dario, langd Venetia biserica din
Torcello si in departata zare dalmatina S.
Dona. Influenta lombarda cuprinde indata toata
Catalonia.
in acelasi thnp o noua scoala de mesteri ai
mosaicului dá o impodobire tipica, adesea cam
stearsa, zidirilor bisericesti din Roma secolului
al IX-lea. 0 influenta a artei agitate de peste
munti apare si In uncle fresce. Tapiteria-si pas-
treaza. un Inc in ornamentele timpului i intreaga
poveste a cuceririi Angliei de Normanzi e infd-
tisata in aceia de la Bayeux.
in sfarsit admirabilul altar de aur de la S.
Ambrogio din Milan, purtand iscalitura meste-
rului Wolvinius, adecd Wolfen, cu miscarea ne-
obisnuit de libera a figurilor, marturiseste acea
viata pe care spiritul insular o introdusese, plina
de initiativa si indrazneala, in Franta carolin-
aiana.
ociaoacnrclaan
ODOOLICI

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.
Epoca arhitecturii romane.
Aceasta desvoltare rapede §i bogatã fu intre-
rupta in Franta de navalirile Normanzilor i de
luptele pentru coroanä intre urma§ii lui Carol-
cel-Mare, in Italia de navalirile Saracinilor ap-
zati in Sicilia, cari distrusera, in a doua juma-
tate a aceluiai veac, principalele manastiri
benedictine.
Pentru a se reveni la grija artei in conditiuM
mai bune trebui stabilirea, pe ruinele marelui
Imperiu cretin, a unor regalitäti nationale con-
solidate care pentru peninsula echivaleaza cu,
confundarea in regalitatea germanica a lui Otto,
sotul Adelaidei, motenitoare a coroanei italieue1
§i, pentru a se introduce noi elemente, care
sa dea un nou avant si sa contribuie la o nouä
armonie, reluarea relatiilor cu Imperiul bizantin,

1 Pentru manuscriptele eu miniaturi ale epocci carolin-

glene i ottoniene in Germania: Sacramentariul lui Drogo,
codicele din Echternach, eel din Aachen, publicat de S.
Bessel, v. Springer in Bidder, I, pp. 112 §i urm , 147 §i urm.
pentru picturile de la Skt. Georg in Oberzell ibid., p. 132 td
urin.; pentru ivorii germane ibid., p. 123 f,4,i urn.

www.dacoromanica.ro
4g N. Iorga

care domnia de altfel Inca. in Sudul Italiei si in

Sardinia, si cu Orientul bogat in modèle artis-
tice, prin marele eveniment de transformAri in
progres al Cruciatelor.
Legaturile en Orientul se mentinusera, neintre-
rupte, si in epoca anterloarA. Multumita lor 'Ve-
netia, unde se desvoltase o scoala mai ingrijita
de sculptura, urmilnd in forme armonice sis-
temul, arAtat mai sus, al scolii din Ravena, se
putea gândi sa imite biserica Sfintilor Apostoli
din Constantinopol in refacerea, ineeputa, la 1063,
a basilicei Sfântului Marcu, care pastreaza in
decoratie atAtea din elementele vechii cladiri :
aceasta biseriert insasi va da modelul pentru S.
Front din P6rigueux i allele vecine din secolul
al XI-lea, de si cupola nu e exact cea bizantina
si la uncle nu se afla nici forma de. cruce
Negustorii venetieni, ca i acei din Amalfi, din
Pisa, din Genova, se gasiau, o bunA parte din
viata lor, in fata solidelor biserici de piatra §i
halite din regiunile bizantine si orientale. Co-
lonii intregi de Italieni se alcatuiese aici Ai
innainte de cruciate, si se pregAtese mari lAca-
suri de inchinare pentru acesti bogati pribegi
ai cãtiguIui. in Sudul peninsulei, Normanzii, a-
seziindu-se pentru a forma un Stat, nu pArAsesc
nimic din traditiile orientale intalnite de dânsii,

1. Springer, 1. c , p. 104

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii romane 49

si Arabii, cari pand atunci nu faceau deca't SA

adapteze, in Siria si aiurea, pentru cultul ion
bisericile crestine sehimbate de destinatie, in-
riluresc si ei pentru a se aduce si din aceasta
parte un aport insemnat la schimbarea condi-
tiunilor tehnice ale cladirii, de undo era sa re-
suite indata si Un alt sens estetic al ei,ceia ce
se chiamk bine sau rau, oda romana.
Cand luptatorii pentru liberarea de stapanirea
pagima a Locurilor Sfinte se deprinserd la randul
lor, si in formatiunile politico pe care le into-
meiara, cu solida architectura a Orientului grec
si sirian, armenesc chiar, tendinta de a se imita
si in Apus aceste zidiri se filen Inca mai puternica.
Dar pentru a intelege ivirea unui alt canon
tehnic si apoi artistic trebuie sã se tie samd de
schimbarea in earactend puterii pentru rare se fire
noile lacapri.

Am vazut cum dela catacombele pentru saraci,

umili si prigoniti se trecuse la basilicile pentru
lurnea oraseneasca bogata i culla, pentru mul-
timea, devenitä crestink din cetatile antichitatii
romane, grecesti i orientale. Am urmarit apoi
cum pentru prirnele oficialitati imperiale, din
Rasarit, apoi din Apus, p mtru ceremoniile mo-
narhiei de caracter asiatic se trece la boltirea
larga asupra unui edificiu central", impodobit
cu tot ce putea da marmura, porfirul i aurul.
4

www.dacoromanica.ro
50 N. Iorga

Dar in regiunile occidentale acest Imperiu se

intemeiazA abia, in legAtura cu interesele §i am-
biiile romane, pentru a decãdea indatd. Nu este
o dinastie decat pentru ca membrii ei, impartiti
in mai multe teri, sã se lupte intre dân§ii; Roma
e o resedinta unde imparatul, domnul ei in
teorie, apare numai din când in cfind. Cu toatä
binecuviintarea pontificalA, cu toatä datoria de
a mentinea impreunA un imens complex de pro-
vincii cucerite, convertite §i colonisate, terito-
riile, bine caracterisate, se desfac, natiile, ajunse
mAcar la instinctul vietii lor proprii, se osebesc.
Apusul va avea insd, in lipsa unei ante pentru
impäratul-arhiereu, ef al Bisericii i al Statului
in acela§i timp, o artä, venitä din Irlanda, tre-
cutã pe la Anglo-Saxoni, instalata. in Franta
pentru a trece apoi Rinul la Saxoni, in care zi-
direa sfântä e fãcutä pentru cLugAri. Marile
abatii din Franta, din pärtile germane vecine,
din Italia, supravietuiesc intemeietorilor din
vremea carolingianA. Stapâne pe irnense domenii,
creatoare i ale unei inalte culturi materiale,
fAcând ogoare pe locul Odurilor seculare §i al
mla§tinilor, guvernând mii de oameni, cari se
simt mai bine supt carja abatelui decAt supt
sabia nobilului rãzboinic, aceste mAnAstiri regale
oH creatiuni ale härniciei benedictine represinta
adevärate State, i din cele mai puternice.

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii romane 51

frances e inainte de toate patron al

Rego le
bisericilor, apdrator al clericilor. 0 spune §i o
face. Dar, in fireasca intindere a puterii lui, re-
sistenta pe care o pot opune aceste organisme
locale, il stinghere§te §i-1 supdrd. De §i abatele
de la Saint-Denis, Suger, va guverna regatul in
timpul foarte hingii lipse a regelui Ludovic al
VII-lea, plecat in Orient pentru o cruciatd ne-
norocitä, zilele cele mari §i bune ale autonomiei
miindstire§ti an trecut. Regalitatea va intelege
1

sä se sprijine cat mai mult, sá se lase cat de

greu asupra abatiilor. Supu§ii de odinioard nu
mai aratá aceia§i ascultare ; de la seniorii laici
din ce in ce yin mai putine danii. 0 era din
desvoltarea nezámintelor biserice§ti se apropie
astfel de sfAr§it.
Dar in acest thnp ora§ul cre§te. S'a irnbogAtit
prin industrie §i coMert, s'a luminat prin lega-
turi economice care merg pand departe §i aduc
nea§teptate consecinti morale. Drepturile senio-
rutin asupra lui se codified, se legaliseaza, se
pun in scris. Gratia lui de la inceput devine un
articol formal de -tratat. Nevoile bdne§ti ale a-
ristocratiei stäpilnitoare de pämant Ii impun ne-
contenit sá intindd clausele initiale. intre zidu-
rile noi sau vechi se aledtuie§te o viatd, careia
1. V., pentru rolul artistic al calugarilor, Springer, /. c , p,
69 i urm.

www.dacoromanica.ro
52 N Iorga

daca nu-i va apartinea intreg viitorul, de la

dânsa vor veni factorii cei mai activi §i mai in-
drazneti ai progresului.
Ora§ul acesta, ori daca s'a cladit In jurul lo-
cului unde a suferit nil martir §i unde se aduce
inchinaciune oaselor lui, ori dad' s'a format in
umbra unei biserici infipte ca semn de stdpa-
nire de cuceritorii carlovingieni, ori dacá-si da-
tore§te creatiunea unui targ, unui vad, n'are,
nu poate avea alt centru deck biserica. Vechi
traditii vorbese in acela§i sens: niciodatá vechea
cetate galo-romana, devenita ere§tina, n'a parasit
caracterul ei religios, episcopul fiind un ocro-
titor, fatil de sf4ierile d'inauntru ea §i fata de
primejdiile din afara.
Imperiul carolingian, ca §i, odinioara, eel
roman, se sprijine pe aceasta putere episcopala,
de care lumen e deprinsil sa asculte. in opera
de expansiune episcopul pune pecetea sa pe te-
ritoriile anexate la Biserica prin sabia impara-
teasca. Fiecare burg in tara germanti e in acela§i
timp o repdinta episcopala.
E firesc deci ea episcopul, care s'a impus in
societatea contemporana ea o putere mai mare
dealt a concurentului sau, abatele de la tail
sau din margine, sa caute a insemna rostul lui
printr'o eladire resumatoare §i stdpanitoare, in
care, ea odata cetatea antica in templu, O. se
oglindeased viata intreaga a aglomeratiei urbane.

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii romane 53

Biserica lui nu mai poate rämfinea in conditiile

modeste de odinioarä : pAreti de ariimizi, aco-
peris de grinzi, expusA deci la acele focuri dese
care inghitiau podoaba principala de artd a ora-
sului. Ea va trebui refãcutã, si in asa fel incat
sd poata resista i intemperiilor i flacArilor.
Cripta de piatr5 aratã in ce sens trebuie sã
se facä noua cládire. Ea e acoperitA cu boltd
care se sprijinã pe voinici pilastri de o formá
nou6, mai complicatã. in adâncurile ei sumbre
credinciosii se deprind cu o slujbd misterioasã,
adânc impresionantä, pe care n'o pot afla in
constructiile de de-asupra pámântului.
Se inceardi deci a imita i in aceasta siste-
mul ingustandu-se ferestile, consolidandu- se
pAretii, se boltesc parti de edificiu, aripile late-
rale, mai inguste, o absidà. Apoi de-odatd, in-
trebuintilndu-se experienta cApAtata prin aceastä
pregatire, se trece la opera grea a boltii intregi.
Ea nu se poate face cleat prin totala prefacere
a basilicei, care devine astfel imposantä prin
aspectul masiv al zidurilor ei de piatrà. Ani in-
tregi trebuie pentru ca o astfel de transformare
sá se indep1ineasc6. incepand cu veacul al XII-lea
_mai ales, ea se sävArseste pretutindeni, i orasele
cal:1MA prin aceasta un nou aspect.
Peste aceste puternice ziduri laterale, pe care
aeum le taie doua linii transversale si le ti-
veste un sir intreg de abside, se pot ridica mai

www.dacoromanica.ro
54 N. Iorga

multe turnuri inalte si grele, strabatute de ace-

leasi feresti marunte a cdror deschidere e des-
picatä printr'o coloneta. Fara sa. OA complexi-
tatea mänästirii, in. care traieste o intreaga lume
osebita, eatedrala romanä domind prin Ruffle
ei solide constructiile márunte ale cetatenilor,
mandri ea sunt asa de mult intrecuti de aceasta
opera architeetonica, la a carii inaltare au con-
tribuit cu totii asa de ravnitor. *i. de la un oras
la altul merge intrecerea de-a avea o biseried
mai mare, mai frumoasa. Dupa. cateva decenii,
nu ramane unul singur care sil nu se poatã
mandri cu un asemenea simbol.
Pentru impodobirea eladirii orasul avea la
indemand ceia ce lipsia in singuratatea 'n care
se ridica manastirea. In Italia, in Sudul Franciei,
la Rin, se vedeau Inca bine pastrate atatea res-
turi ale antichitatii ; se descoperiau in pamant
urme antice, ea la Meaux un cap al lui Marte ;
arce de triumf rastiriau si in Nord, ea la Autun.
Sculptura clasicä nu disparuse pretutindeni : in
margenea oraselor proventale, ea la Arles, in Alis-
camps. se intindeau aleile de sepulcre romane.
In multe biserici aceste vechi morminte fusesera
intrebuintate pentru a primi corpuri de crestini.
Alte ori, goale, ele erau intrebUintate ea altare.
Astfel se ajunse a stramuta la portalul noilor
cladiri monumentale, portal impodobit pe laturi
cu colonete si tivit de-asupra cu mai multe ran-

www.dacoromanica.ro
 Epoca architeclurli romane 55

duni de adfincituri in piaträ, bogAtia de figuri

a arcurilor de triumf §i a sarcofagelor. Numai
cAt, data aceasta tipurile sculptate represintä
elemente ale credintei cre§tine. Istoriile" acestea
säpate in piatrà complecteaza ceia ce se aflã une
c a picturd §i e aa de putin ! in interior 1.
De-asupra se vede Hristos in glorie oH Maica
Domnului cu pruncul in brate ; de jur imprejur
se rotunje.5te o serie de represintari evangelice ;
pe laturi stau sfintii onorati cu predilectie. Mai
departe, la dreapta §i la stanga, pe aceia§i fa-
tadã apar grupe care arnintese capitolele prin-
cipale din Biblie.
Capitelele inse§i ale stalpilor caH alterneazã
.eu pilatrii sunt intrebuintate pentru acest scop.
Se cuprind in ele figuri i scene intregi. Elemente
de sculpturä decorativä se adaugá §i la basa
coloanelor. Sculptura, multh vreme redusá la
-forme simple §i grosolane, a intrat §i ea in
stapânirea bisericii.
Aceasta e caracteristica zidirilor din Franta,
care a.' eel mai mare numa.r de asemenea bise-
rici, potrivit cu al comunelor ei. Din Sudul pro-
vental (S. Trophime din Arles, biserica din Avi-
gnon, S.Gilles), din Auvergne (Notre Dame du P ort la
Clermont-Ferrand) curentul se ridia. spre Burgun-
dia, Saintonge, Poitou (Angers, Poitiers, S-te Made-
1.1y. Ern. MAle, Dart religieux du XIII-e siecle en France,
Paris 1902.

www.dacoromanica.ro
 56 N. Iorga

-ii

:' glyrrlitl.,1' -14- - -:::

i it+-

o
;444

.15ftri54,-
_

-,---,E1..-L-

Biserica S. .kndre-le-bas, din Vienne

www.dacoromanica.ro
 Epoea anthitecturii romane 37
Ef;
www.dacoromanica.ro
L. dd.:7.4%0.47W .".1.1r la
Notre Dame d'Ainay din Lyon
58 N. Iorga

leine din Vezelay); el trece spre Loire §i piltrunde

in Nord. in unele abatii, ca Moissac, Souillac,
tipul dä exemplare strAlucite prin proportii ca
§i prin bogatia impodobirii ; de asemenea la
Conques, la Toulouse (S. Saturnin).
Normandia regelui engles va avea basilica
färä boltire centralá §i, sistemul trecând in An-
glia (la Ely, la Winchester, etc.), va da aici zi-
diri asãmánAtoare, pe care, ca §i pe cele lombarde
cum vom vedea mai jos , le semnaleazá
mai ales impunätoarele turnuri.

Germania imperialá nu putea sä rämtlie in

urmA. impAratii din Casa de Saxonia reluard
opera de clAdiri biserice§ti a Carolingienilor.
Basilicile ieau o mai mare desvoltare, cu Inmul-

Cl. Gugel S. Maria din Colonia

tirea absidelor, mai thrziu §i la capetele, astfel

rotunzite, ale transeptului, cu adhugirea corului
al doilea, spre apus, care une on rämâne singur.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
60 N. Iorga

Se zide,te pe Ruin. Rinului : la Trier, la Maienta,

la Worms, la Spira, la Colonia ; in Sud, la Augsburg
(S. Emmeran), hi Regensburg, ca .5i in teritoriile
de curand colonisate, la Meissen, la Bamberg,
la Goslar i Quedlinburg, la Gernrode, la IIildes-
heim, cu crucea dublä, la Zeitz §i la Magde-
burg,. precum §i inteun numar din mai micile
manästiri care se ridicil in secolul al X-lea §i'n.
al XI-lea.
In acest Apus germanic mai mult decat in
Franta inanastirea continua sd joace un mare
rol pe langa biserica episcopala. Ea a contribuit
la peripetiile luptei pe care IIenric al IIT-lea
o poarta en dumanii cari-1 räpun. Supt ace§ti
imparati din Casa de Saxonia, odatã cu acel rol
politic ', se desemneaza i unul in ducerea mai
departe a sistemului architectonic. Curentul dela
Hirsau, al abatelui Wilhelm, se deosebe§te prin
faptul cä, fara cripta §i al doilea cor, aripile bise-
ricii merg pimã la capat paralèle cu nava : aceste
trei abside de front se intregesc cu alte doua, de-
asupra transeptului, in loc O. fie la capetele ce-
Ion doua brate laterale ale crucii; cele patru
turnuri incununa rnaiestos zidirea armonica. Dar,
renuntand de la un timp sä lucreze bolta, archi-
tectii germani nu vor putea contribui la desfa-
cerea sprintenului avant gotic din utilisarea in
stilul roman a arcului de ogiva, sprijinitor 2.
.--
1. Vezi cartea mea Papi i imparati, BucureVi 1921.
2. Bergner, Grundrise der Kunstgesechichte, Leipzig 1913,.
pp. S9-91.

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii romano 6I

Cl. Gugel Donml din Bambcrg

www.dacoromanica.ro
62 N. Iorga

,
\ 7:Tin
/'
b ;15

CI Gugel Pomul diu Spira : Interior

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii romane 63

in acest timp Italia, in loc de a clädi ediiicii

noi, in care forma romanicá sä se prezinte cu
o inteligibild simplicitate, lucreazã, având la in-
demânä edificii mai vechi, la prefacerea lor trep-
tatd, inceath, pentru a se ajunge la rezultate, ale
cAror elemente integrante se desfac nurnai cu
greutate. De altfel grelele lupte pe care comuna
italianä tinzand cAtre independentá le poarta cu
Imperiul regilor ultramontani, care nu intelege
a parási nimic din drepturile sale, impiedeca o
rápede -inflorire spontanee, pretutindeni aceiai
in liniile generale, ca in Franta. Se refac astfel
aripile §i atriul lui S. Ambrogio de la Milano
si i se adaugã in veacul al XII-lea tuniurile
inalte, suptiratece, in toatft desvoltarea lor, care
aici sunt prinse de bisericä; S. Nazzaro, tot acolo
sufere transformäri aclânci. Se lucreaza. la S.
Michele din Pavia, mult amestecatá i ea in
luptele lui Frederic Barbâ-Rqie, la trei alte
biserici mai märunte din aceiai cetate, la edi-
ficiile inaltate in veacul al XII-lea la Parma, cu
inaltul turn lombard luptfind cu celelalte ele-
mente de inAltime ale bisericii, la Piacenza, la
Como, la Bergamo, la Verona (S. Zeno), la Cre-
mona, prinse si el in vAltoare.
Dar in toate aceste zidiri fatada cu vilrful
triunghiular, tAiatã de liniile dure ale unor ..de-
sene" fArd ornamente, impodobite sus une ori de
marea roseth, totdeauna de firide cu colonete

www.dacoromanica.ro
64 2. Iorga

Cl. Nohl Domul din Moth na (inceput 1099)

www.dacoromanica.ro
 Epuea arehit .eturii roman il5

fanã sprijin i strapunsa mai mult neregulat de

ferqti mici §i simple, iar, jos, de cele trei tu;i,
cea din mijloc mai mare decat celelalte, n'are
nimic din frumuseta pe care o da, in Franta mai

CI. (ituiel S. Zeno din erona

mult cleat in terile germanice, bogiitia sculptu-

rilor care infati§eazä in piatra cuprinsul cartilor
sfinte. Aici Scriptura nu se incorporeazã bisericii,
ci, in aceastft vreme chiar, ea va incepe a se
desvolta deosebit de diinsa, pentru scopurile ei
proprii i dupã norme speciale. Numai in crea-
5

www.dacoromanica.ro
 66 N. Iorga

tiunea de la Modena a lui Lanfranco, inceput

la 1090, dui:id un singur si frumos plan, aldturi
cu elegante mici coloane, cele de la portal spri-
jinite pe lei bizantini, se vAd razlete bande de
sculpturi, datorite unui ultromontan, Wilhelm
(Wiligelmus"). Tot asa, si mai bogat, in S. Pietro
din Spoleto si S. Pietro din Toscanella. Dar mor-
mântul lui 13oemund la Canosa, de Rogerio de
Amalfi si Oderisio de Benevent, aratá ca sculp-
tura se desfäcea ca artà independentà. in locul
chipurilor cu sfinti si a oricArii alte podoabe
sapate se intAlnese la S. Ambrogio, la S. Pietro
in ciel d'oro din Pavia ornamente de discuri
sculptate, care se vdd in bisericile noastre, in-
cepând chiar cu cele muntene (Cotmeana) din
secolul al XIV-lea; ele se unesc cu o tiviturd sculp-
turalä ieftenA, cu linii asämAndtoare celor din
Bizant si din imitatiile bizantine ale epocei an-
terioare 1.
Din ce in ce marile turnuri lombarde ale
clopotnitelor dominä, ori clädirea mai mica",
de o singurd inspiratie, ori complexul de zidiri
noud si vechi, care, in amestecul de linii, nu o-
ferà aceiasi nobilä simplicitate ca aceastä sä-
geatá care, impartita in mai multe registre en
arce intregi ori numai schitate ea ornamente,
atrage de departe si retine privirile. Un turn
ca acela de la S. Maria di Pomposa in Cadigoro,

1. V. Toesca, /. C., p. 514.

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii romaue 67

-cu discuri de smalt §i el, aminte0e pe al bise-

ricii domne§ti din Carnpulung, mai nouá cu
doná veacuri, cum, de almintrelea, decorarea
externä a zidurilor bisericii rornâne0i, când nu
are decat firide rotunda §i, jos, cadre pAtrate,
vine evident de la aceastä artä lombardä, care
prin Germania a cAlätorit phnä in Suedia, in a-
cela0 timp &and, prin coasta adriatic5. a Serbiei,
pAtrundea in Balcani. In Piemont (la Monte-
chiaro din Asti) apar i liniile succesive ale pie-
trei §i cãrämizii, a§a de obipuite la noi.
Sudul italian, supus supt Romani ca 0 mai
nainte influentei bizantine, apoi i celei arabe
(ca in claustrul de la Amalfi, in domul de la Ca-
serta Vecchia), pe langa amintirile romane foarte
vii, ca in poarta de la Capua, dã o serie de cate-
drale §i lucr/rile de la Monte Cassino, dar mai ales
un numAr de domuri de un caracter particular,
bizantin ori sicilian, deosebindu-se, ca 0 S. Marco,
mai mult prin bogatia marmurelor i mosaicelor.
In Aquila inrAurirea lombardä e ins/. dominanth.
La Sicilieni, aspectul e arab in cupola, in deta-
hi, dar i bizantin. Astfel la Palermo (capela Pala-
tului [1140]). la Martorana, la S. Cataldo, la Mon-
reale, cu don/. sute §aisprezece coloane in
claustru, lucrate ca un covor, la Cefalu, toate
din veacul al XII-lea, când regii Calor Doti/.
Sicilii, cedfind artei grece0i, intrebuintau, cu
gilndul la Constantinopol, terminologia ma-
iestoasã a cancelariei imperiale biz an tin e.

www.dacoromanica.ro
Gs Io rg a

Pe paretii exteriori, une ori policromi, ar-

cele acestor biserici,
se incalecO. JiuiItimea
sprintena lor aruncare de-asupra coloanelor
aratft insit o nouil formA a crestinismului, care
dildea sufletului alte nevoi. Mausoleul regelui

Pf'r

I /'\ (

(1 )Lo nloilnic,inan riann

rr rrroarrirrtirei
-/
(MA

Cl. Nold Domul din Palermo

Roger, in Domul din Palermo, cu forma musul-

mana simplá a sicriului si du acoperisul de
templu grec cu coloane caintice, dovedeste apoi
ce complex era amestecul de artä in aceastl
tarA.

www.dacoromanica.ro
 Epoca arelliteeturii mulatto

Roma Insãi, liberd de a cladi dupa triumful

asupra impäratului, in secolul al XII-lea si al
XIII-lea, urmeaza, cu mesteri indigeni, traditii
proprii, in care, dupd veehile modele, cu materialul,
local se amestecd marmora, rnaiolied i un mosaic
decazut. Astfel in ref acerile de la S. Clemente, de
la S. Maria in Cosmedino si S. Maria in Trastevere,
S. Lorenzo fuori le Mura, S. Alessio, S. Giovanni
a porta latina, S. Bartolomeo all' Isola, S. Cri-
sogono

Palatal din Palermo

0 parte din coloane e scoasä acum din minelc,
care incep a se cerceta, pregatind o alta era.
In eatedrala da la Civita Castellana, Iacopo di
Lorenzo si fiul dau o zidire ce se apropie chiar,
ca i numeroasele elaustre ale epocei, de genul
antic prin splendidul portic cu larga deschidere
in arc, la mijloe 1.
1. V. pentra toate Toe-ea, /. C., pp. 5;746-8.

www.dacoromanica.ro
 -70 N. Iorga

Cu elemente de marmurd alba si neagra,

niveum de marmore templum, ca in clädirile arabe
din Sicilia si Spania, alternand, dupá un mo-
del de o simplicitate perfectä si de un ritm senin,
Imprumutat amintirilor clasice, Pisa-si incepe
Inca din veacul al XI-lea, opera a lui Bus-
,cheto domul basilical, fará boltil, cu fatade

Nt?

- ,

VT,76-1

oCl. Nohl S. Marco dela Catena din Palermo

purtând patru rânduri de colonete, de-asupra

arcurilor largi, in care se deschid cele trei
usi romane. Transeptul are si el cele doua coperi-
5uri pe plan deosebit. Cupola e mica. Totalul im-
pune si culinistita desfasurare a coloanelorinterne.

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii romano 71

Turnul plecat prin nesiguranta basei §i Baptiste-

riul sant ambele din veacul urmator. La Florenta
(Sf. Apostoli), la Pisa (S. Paolo a ripa), la S. Miniato,
mai vechiu, la Pistoia, la Fiesole, la Prato, lit
Volterra, la Lucca, la Massa maritirna, in Sardinia
§i Corsica (biserica din Soccargia, cu pridvor),
acela§i nou tip, ducand la Rena§tere, se observa.
Nume le arhitectului Guidotto din Lucca se apazä
in aceasta opera cu totul nouä, toatã din poli-
cromie a materialului, dusä une ori dincolo de

Cl. Nohl Dolma din Pisa (capitol)

margenile gustului, §i din defilare de colonete

pe mai multe planuri, alaturi de al lui Bos-
cheto.
in ntilisarea dibace a marmurei policromer
scoasä din carierele toscane de la Carrara, era
fard indoialä §i o departatä influenta a Bizan-

www.dacoromanica.ro
72 N. Iorga

4.
-

C1. Nohl Balitisteriul din Pisa

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii romone 73

tului, care dddea atunci Venetiei, nu numai splen-

dida basilica, invelita intr'un atriu, a Sfântului
Marcu, ci §i. o serie de asemenea constructii, cu
o impodobire mai modesta in Tinutul lagunelor.
Coloanele de marmurd inlocuiese sculptura i
fac inutile liniile de construcpe diferith ale
caramizii.

Miscarea cluniacensa din Franta, asupra chreia

exercith o iniluenta pregatitoare Gubelin de Orto,
Italian, venit la Dijon la inceputul veacului al
XI-lea, corespunde celei de la Hirsau, in Ger-
mania, pentru purificarea prin manastire a unui
stil, care, macar in unele parp straine Fran-
ciei, avea o aplecare vadita catre complexitatea
masivä.
Tot din Franta era sa plece apoi in secolul al
XIl-lea, prin Sf. Bernard din Citeaux, creatorul
Ordinului, care rasbate panh'n Ungaria §i Polo-
nia, pana'n Ardeal, la CArta Fagara§ului, al Cis-
tercienilor, un nou curent de rnandstire transfor-
mator in arth. Se inlaturä acuma tot ce e podoabil,
ca §i. turnul insu§i, afara de acelea mici de-asupra
transeptului, pentru a se pune la dispozipa unor
calugari siliti la continua rugaciune nesfiir§ite
capele laterale de forma dreptunghiulará §i cla-
dirile necesare unei mari gospodarii mandsti-
re§ti active. Italia primqte §i ea noul tip, ca la
Tre Fontane lânga. Roma. Ceia ce nu va impie-

www.dacoromanica.ro
 "tr...,,VRaTin
_

Biserica Notre Dame din Dijon

www.dacoromanica.ro
 Epoca architecturii. romane .

deca urmarea clddirilor orá§ene§ti, iar in Germa-

nia, care a pentru calugãri biserica din Heister-
bach, mAndstirea din Laach, ridicarea, in acela0
secol al XI-lea, a domurilor din Braunschweig §i
din Lubeck.

000001:10000(10
000000

www.dacoromanica.ro
 CAPITOUTL V.

Arta franeezii (gotia").

Biserica rornanã nu reprezintá un tip, o forind
fixatá odatá pentru totdeauna i incapabila de
a evolua, ori a chrii evolutie, ca a atiltor forme
artistice, sh insemne numai o degenerare, o de-
cadenth. In Mail de acomodarea ei la toate
usagiile, de la catedralä in biserica de sat, de la
marea abatie la mi umil adhpost de chlugari
pierdut intr'o vale, in afarã de traditiile trecu-
tului particular, pe care ici i col° trebui sä le
cuprindä in sine, in afai 6, in sfilr§it, de mode-
lele romane care sthteau pretutindeni inainte ft
care nu erau aceleasi dela o localitate la alta,
aceasth biserich avea in ea inskii, in liniile ei
de capetenie, esentiale, elemente care, de la sine,
prin ispita pe care o cuprindeau, prin perspec-
tivele ce deschideau, trebuiau sh duch la alte
realisatii artistice.
Dach multe basilici phstreazh §i vor phstra §i
mai departe coperi§ul lat de grinzi, trabeatia-
ascunsh ori ba de un pod, cele mai multe au
bolta, care a fost punctul de plecare al acestei

www.dacoromanica.ro
 78 N. Iorga

architecturi i formeazA caracterul ei hotArkor.

Aceastá boltA cu travee, in care se taie douA arce
diagonale mArgenite de arcuri despArtitoare ('dot,-
bleaux), se sprijine in rândul intAiu pe paretii
tari de piatrA, cu deschizAturi putine. Dar pen-
tru a li u§ura sarcina se adaugA, nu numai prop-
tele, contraforturi in afarA, ci §i, visibile sau
prinse In zidArie, arce de ogivA (arcs formerets).
OdatA introdus acel element, el e capabil de
o rApede, mare i revOlutionantä desvoltare. in
loc ca arcul sä se opreascA in pArete, era aproape
de minte ideia de a-i da un sprijin in afarä,
anume printr'un nou arc, care sd caute la dis-
tanta contrafortul. In acest fel, greutatea cad&
pe acesta, care, de altfel, pentru a nu fi o parte
moartA din zidArie, poartA de acum inainte o
intreagA infloriturA de piatrA, ce preface bise-
rica intr'o vegetatie sculpturalA extrem de bo-
gatA. PAretele rAmâne deci liber, fiinded rostul
lui de sprijinitor a trecut asupra acelui surogat
exterior, stilisat §i dAnsul pentru a crqte fru-
museta generald a clAdirii.
El, paretele, scApat de strapica lui sar-
cinA, nu mai rAmfine aproape orb ea panA
atunci. Lumina ins4i a Nordului, in zilele
acoperite, aa de multe, §i chiar in cele
senine, când razele n'au aceia§i putere ca supt
cerul italian, reclamA deschizAturi mai multe pen-
tru a putea face sä iasA in relief, fArA ea pentru
aceasta sd dispard caracterul tAinuit, mistic al

www.dacoromanica.ro
 Arta franceza (gotica") 79

totalului, frumuseta stalpilor pe cari se spri-

jine arcurile. Astfel ferestrele, pe mai multe ran-
duri chiar, sunt atat de largi i inalte, incdt
ucupd cea mai mare parte din cladire.
Tn acest chip adhugindu-se eleganta pe care o
dá arcul sfarilmat, numit fara dreptate ,.ogival"
vi care nu e o iscodire a secolului al XII-lea sau
al XIII-lea, in Occident, ci se inthlne§te in Orient
de foarte multa vreme, se creiazã o cladire care
e lin organism viu, ale cftrii osaturi §i mu§chi,
a carii acoperire horbotatã sunt visibile i dau
spectatorului, odata cu mareata impresie a unei
inaltimi care intrece tot ce se realisase 'Ana
atunci, in orice epocd, placerea unei intelegeri
depline a partilor care s'au unit pentru a da
aceasta impresie de total, unica §i mareata.
Sculpturii i se prezinta pretutindeni o baza ; ea
e cerutä oriunde:. pe aceste imense spatii aju-
rate ea devine o necesitate. De la figurile celor
trei portaluri din fata, ale celor douá portaluri
laterale, de Nord i de Sud, panã la fiecare firida
sapata in contraforturi, 'Dana la fiecare varf de
pinacul, ea trebuie. Biserica va fi acoperita de
dansa cu o bogatie extraordinara fang a se simti
vre-o cople§ire, vre-un prisos. Ace§ti sfinti, in a
caron succesiune, riinduire, imparteala se cuprinde
intreaga carte sacra pentru credinciosul deprins
a se orienta §i a da interpretatii pe care, acuma,
dupa cartile de indreptari ale me§terilor, le cauta

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Arta franceza (ngotical 81

cu greutate eruditi, sunt locuitorii de drept ai

bisericii, pázitorii ei in afará, introducgtorii spre
cuprinsul sacru.

Cl. Gugel Sculptura din catedrala de la Amiens

Dacg in architectura romanicd nu era obiceiul

frescelor §i dacä mosaicele, de dating, se IntAl-
6
www.dacoromanica.ro
82 N. Iorga

Cl. Conty (..Guides") Notre Dame din Paris

www.dacoromanica.ro
 Arta franeeza (goticill 83

nese numai in Roma, Venetia §i Sudul Italiei,

foarte rar in Franta 0,Germania, acuma locul

Cl. Conty Notre Dame din Paris: Portalul Sud.

pentru fresce sau mosaice lipse§te cu desávar-

§ire. Totu§i colodrea trebuie sit-0 MIA dreptul

www.dacoromanica.ro
 84 N. Iorga

--
_

1.k14

.14
F
-7

Cl. Conty Sainte Chapelle din Paris

www.dacoromanica.ro
 Arta francezil (gotica") 85

vi ea. Atunci, desvoltfind fereasta, formatä din

mosaice de stic1, crefind marele vitraliu, se dã

Cl. Conty Cape la dela Vincennes

putinta cea mai largd colaboririi luminii insesi

care, dupd ceasul din zi7J15, nu nurnai altá colo-

www.dacoromanica.ro
SG N. Iorga

ratura sticlei insesi, dar akä infatisare, prin nota

colorilor pe care le proiecteaza, bisericii intregi.
Astfel se creiaza noul tip de arta in care trii-
ieste imensul avant de frumuset a. al unei epoce
in care exponentul principal al vietii omenirii a

Cl. Gugel Stalactitil din Alhambra

rámas biserica, biserica de oras, episcopala, la

care Insä va incepe sà se adauge, ea in Parisul
secolelor al XIII-lea si al XI-Sr-lea, capela regalei,
ca in Sainte Chapelle sau in capela de la Vin-
cennes.

www.dacoromanica.ro
 Arta franeeza (gotical 87

Se ajunge astfel la un caracter aerian, diafan

al zidirii, care intrece cu mult acelea pe care prin
cu totul alte procedee, de dibácie, nu de !mirk-
nea16, i din materiale adesea mult mai slabe,
1-a dat arta arab6, intru cat n'a rno§tenit, ca in

Cl. Gugel Din Curtea Leilor (Alh ambra)

Siria, cupola bizantinA. La acestea coloana sin-

gurä, nesfar§it inmultitá si in toate felurile Ira-
riat6, cu capiteluri de o inventie nou5, bizarii,
§i ornamentul in stalactite, care ascunde säräcia
acoperiplui trabeat", se adauga la vechile pro-

www.dacoromanica.ro
88 N. Iorga

cedee pentru a servi, in jurul curtilor de inchi-

näciune, care sunt lucrul de apetenie, nevoilor
cultului musulman (moscheele din Cairo, cea din
Cordova, cea, prefäcutä in biseric6, din Toledo).
Cládirile cre,stine din Spania vor imprumuta
.

>1511N.1):V1f4MtiktV

yffy

Jv

.1

Cl. Gugel Portalul moseheii din Ikonion (Konieh)

foarte mult din elementele decorative ale Isla-

mului, pe care-1 mo§tenesc in ora§ele peninsulei
iberice regii Castiliei §i Aragonului.
I s'a zis acestei arte: artä gotica". Un termin
de despret al oamenilor Rena§terii, pentru cari

www.dacoromanica.ro
 Arta franeezti. (gotien") 89

,barbar" se nurnia gotic, §i terminul a rAmas.

Contemporanii ziceau totdeauna, in Germania ca
§i in Italia, opts francigenum,stil francez". i, de
fapt, exemplarele cele mai vechi, cele mai pure,
scelea in care se oglindesc mai bine principiile

{1.

11,11.it

fffl Ji4 it, '

r
ril
114 [ t r
' t 10 171
[1 4i
_ 411
Cl. Gugel Catedrala de la Colonia

noii architecturi, se gasesc in Franta, i anume

In cea mai franceza" parte a ei, ile de France.
E leaganul regalitatii capetiene, i s'ar 'Area ca
este o legaturä intre noul avant national pe care-1

www.dacoromanica.ro
 g.2

)7y,

1,

71: 14.
11.

.ir t. ilk 1,1

,-1,
. .1.1....jikgs 4
Cl. Lebas (Univers pittoresquel Catedrala de la Chartres.

www.dacoromanica.ro
 .4-

--71:4.111Nitia

1
1 7 fb
. -1

C). Lebas. Catedrala din Satlis

www.dacoromanica.ro
1)2 N. Iorga

personifier{ aceastä regalitate §i. descoperirea ne-

.cunoscutului me§ter genial care a apart masivi-

tatea prosaic& a bisericii romane pentru a da

ncest imn de piatra inchinat divinitatii.
titre cele mai frumoase biserici gotice se con-

www.dacoromanica.ro
 Arta franeez/i (gotica") 93

Catedrala din Reims (inainte da bombardare)

www.dacoromanica.ro
"Q4 N. Iorga

sidera cea dela Chartres, deosebit de pull, de

la Senlis, mai mica, de o incantatoare simplici-

Cl. Conty. Portalul bisericii St. Pierre la Caen.

tate, de la Macon i Sens, de la Noyon, de la

_Mans, de la Laon, Soissons, Evreux, Coutances,

www.dacoromanica.ro
 Arta traneezii (gotica) 95

Auxerre,IThérouanne, de la S. Italy, de la Chit-

ions i Bourges ide la Vézelay. Cea din Chartres
e ceva mai noun, irnpreunä cu bisericile de mari
proportii, cu o decoratie foarte bogatã, din Reims,
a.,a de greu incercatá prin recenta bombardare
I. 41 w'
t4

Cl. Conty Rouen : Tour de l'Horloge.

sälbateck fárä indreptiitire i sens, a Germani-

lor, din Amiens, in care s'ar fi observând i ele-
mente de decadentA fata de inthia formu16, i din
Beauvais. Parisul capAtã thrziu, i printr'o muncà
ce s'a urmat aproape dourt secole, o splendida
catedralä in Notre Dame. in vecinatatea ree-

www.dacoromanica.ro
 06 N. Iorga

dintei regelui, la S. Denis, vechea abatie roma-

nicA prime§te schimbdri dupä noul sistem ar-
tistic. Secolul al XIV-lea dAdu capitalei regatului
si alte zidiri gotice", de mai putinA insemnAtater
dupa ce Sainte Chapelle, langA Palatul de Jus-
titie, cu cele douA biserici suprapusecea de jos
reprezintand cripta, care aici lipsqte fuses&
terminath, pria grija Sfântului Ludovic, Inca din
veacul precedent.
AceastA artA trece rapede hotarul posesiunilor-
regelui frances i vasalilor sAi dela Est §i Sud
unde credinta fata de vechile datini de cons-
tructie statu mult timp in calea inovatorilor,
a§a inat biserici de stil pur roman se clAdesc
in acele parti, atunci cAnd Parisul i ile-de-France
se mândriau cu inaltele bor lAcapri acoperite
de nenumarate sculpturi. In Normandia (Rouen,.
Caen) obiceiuri de spirit mai abstracte, in lega-
turn cu insA§i tendinta rasei, schimbä caracte-
rul unei architecturi de imprumut, i turnul mAret
iea proportii trufne care nu se gasesc in par-
tile uncle s'a format stilul.
Toatft Flandra va participa la desvoltarea a-
celeia§i arte (bisericile din Cambrai, Huy, Va-
lenciennes, Limbourg).
incA mai divergent deck in Normandia se va
presinta goticul" in Anglia : aici se va afectionar
in cladiri mai nouA, fasa ce se nume§te gothique
flamboyant, pentru caracterul mai impodobit al

www.dacoromanica.ro
 Arta francezit (ngotical 97

feregtilor i, in legaturá cu aceasta, i altor ama-

nunte ale cládirii. Astfel la catedralele din York,
din Peterborough, Durham, Westminster, Salis-
bury, Wells. Bine inteles, din aceastá veche Frantã
creatiunea ei architectonica va trece asupra pro-
vinciilor pe care ea gi le-a creat prin cuceririle
cruciatelor in deosebitele regiuni ale Orientului.
Dacá biserica Sf. Mormânt e refäcutá in secolul
al XI-lea dupä norme romane, goticul va stápâni
in alte biserici siriene gi mai ales in cele cipri-
ote, din Famagusta gi Nicosiafrumoase exem-
plare simplificate , din Rodos, dupti ocuparea
insulei, la inceputul secolului al XIV-lea, de Ca-
va lerii Ioaniti.

Influenta asupra terilor renane i asupra res-

tului Germaniei a fost foarte puternica. Une ori
foarte adesea se imitä in construcVile din
aceste tinuturi cutare tip de biseria. francezà.
Astfel tipul din Laon se intalnegte la Magdeburg,
Limburg, Halberstadt, Bamberg, Naumburg, Trier
(Sf. Elisabeta), Marburg ; cel din Amiens la Co-
Ionia, la Altenberg, la Xanten ; cel din Pontigny
la Zwettl. Strälucita catedralá din Strasbourg,
ce pare a se ridica diafanä de pe piata pe
care o gcupà pentru a-§i pierde in nori vArful
maretului turn, are asämánäri esentiale cu St.
Denis transformat de maegtri gotici.
In toate aceste clädiri germane (gi in acelea
7

www.dacoromanica.ro
Os N. Iorga

din Svitera germana, Berna, de pild10, turnul, ca

in Normandia i Anglia, dar Inca mai mult de-
cat acolo, iea proportii strivitoare pentru lacapl

-il.,j
'

;:i..7k 41. '40 +11i.

-
_
44:41.5.ers

Cl. Conty Catedrala din Strasbourg

Insugi. El se pastreaza tot asa de masiv §i in
constructiile unde formele gotice, pentru iefti-

www.dacoromanica.ro
 Arta franceza (,.gotica") 99

nätate cäci ora§ele germane care nu sunt pe

liniile de comert, ca la Rin on pe termul MArii
Baltice, sunt mai putin bogate in mijloace §i
ambitioase in pretentii, apar simplificate, ca la
Pforta, la Wimpffen, la Regensburg, la Freiburg,
etc. 1.
Când Ordinele cer§itoare din secolul al XIII-lea,
Ordine orä§ene§ti, luptând cu bogatia burghe-
siei 2, vor avea nevoie de un mai mare spatiu
pentru predicele lor, se va trece, in aceia0 Ger-
manie, mai ales in Vestfalia §i Saxonia, la un
alt tip pe care-1 afläm, de altfel, §i la noi, in
Bra§ov 3 : tipul bisericii-hale.', cu aripile tot
a§a de innalte ca §i nava, cuprinse supt acela§i
acoperi§ cu dânsi. Resultatul va fi insã c6, iiind
excluse arcele de leghtura cu contraforturile, a-
cestea inse§i fiind inläturate, päretii exteriori
nu vor putea admite eäci greul se lasã tot
pe dân§ii dectlt fere§ti inguste. intreg caracte-
rul diafan al bisericii gotice" dispare astfel.
In Spania stilul mudejar, plin de elernente ma-
ure i având ca originalitate disparitia particu-
lará a corului §i altarului, dându-se astfel forme
proprii, cu totul contrare economiei i sensului
1. Bergner, 1. c., p 121 §i urm.
2. Springer, 1. C., pp ;52-3
a. V. Ernst Kühlbrandt, Die evangelische Stadtpfarrkirehe
a. B. in Kronstadt, Bravv 1898.

www.dacoromanica.ro
100 IV. Iorga

bisericii ,gotice", se infiiti§eazA in cAteva elddiri

religioase de o mare bogatie in amtmunte, im-
prumutatã de la biel§ugul in ornamentatie al
Islamului. IVIai ales servese ea model ldeakmrile
din Chartres §i Bourges. Prin Cistercieni o in-
fluenta analoagã se exercitä in Portugalia, undo
luereazg. France2ul Huet (la Cintra, dupa bise-

Cl. Nohl S. Fermo din Verona

rica din Rouen ; a1ii la Belem, la Penna, la Ba-
talha, de §i nu se dau artei gotice" monumente
superioare).

Ceia ce se petrece in Italia e yrednic de cel

thai .mare interes, Si prin trecutul ce se pAs-
treazii, in forma lombardd, pisanA, bizantino-

www.dacoromanica.ro
 Arta franeeztl (goticA") 101

zraba, cat i prin viitorul care, in sensul imi

tatiei monumentelor antichitätii, se pregateste.
?

Cl. Nohl S. Zaccaria din Venetia

in anume biserici, de la Vercelle, de la Lecce,
din Sudul carmuit de Frederic al II-lea, un su-
veran romantic, cu tot tatal sail german si titlul

g ,
imrr,r3=0,..--ezewv7,
:Al ±4 Wad .14dida:

.(91 YV.Y

Cl. Nohl Detalii de la S. Ferrno din Verona

www.dacoromanica.ro
 102 N Iorga

pe care-I poart6, §i-1 apArtl, de imparat, prin re-

galitatea sa germanA, ca la Barletta, la Cosenza,
se anti clädiri gotice aproape in intregirne. S.

Cl. Nohl Interiorul dela S. Zaccaria din Venetia

Nazaro din Milano apartine aceleia§i serii de

zidiri duptt stilul de peste Alpi.

www.dacoromanica.ro
 Arta franceza (,.gotica.") 103

Dar nicAiri nu se intampinä pe acest pámânt

de strAmutare imp unAtoarea in altime, principala
.calitate a goticului francez. Cl'adirea räm'ane in
vechile ei proportii, si din causa lipsei meste-
rilor cari ar putea sn-i deie avântul obisnuit in
patria insAsi a stilului. Marea fereastà cu splen-

.12Erra.
it

- /
Cl. Nobl Claustrul bisericii din Assisi

dide vitralii, lipseste. Ordinele noi cãlugaresti,

ale Franeiseanilor i Dominicanilor, prediand
saIrAcia, intretinerea prin cersit, aproape ea si
odinioarit curentul cistercian, indeamnA la forme
simple, umile, pe care le adoptà i alugArii Sffintu-
mui Augustin. De aceia biserica din Assisi a blan-

www.dacoromanica.ro
 104 N. Iorga

dului Francisc incepe in forme care n'au nimic

indrAznet sau luxos, pentru ca apoi pictura luf
Giotto sA se prindA pe pAretii bisericii urmAtoare._
Se cautA, pentru cAlugari, de preferenta micul
lAca§ cu o singura. navA. Coperi§ul trabeat" e
repus in cinste.
Cand se ridicA la_Florenta, pentru mai marea.

Cl. Nohl Domul din Florenta

glorie a cetAtii imbogAtite prin industria pos-

tavului i printr'un larg comert, biserici nouA:-
S. Croce, a Franciscanilor, S. Maria Novella, a'
Dominicanilor, §i. chiar, färA legAturA cu vre-un
ordin monacal, S. Maria del Fiore, Domul, se
iea din gotica strAinA numai o parte din elemen-
tele de interior; restul apartine formulei fixate

www.dacoromanica.ro
 Arta traugezet (gotica") .105

.odatit la Pisa. Numai in Siena §,i, cum vom vedea,

In Lombardia Viscontilor, se aratA mai multA
splecare cAtre stilul frances pur. Nici Angevinii
napoletani, la caH lucreazA un Pierre d'Angi-
.court, nu dau, la S. Lorenzo Maggiore, o clAdire
care sA corespundA noilor norme de clAdire.

31e§te§ugu1 frances cAlAtore§te §i in Nordul

Cl. Nohl S. Maria Novella din Florenta

scandinav (Upsala, Roeskilde, Wisby), ca cli In
Orientul Europei. GAsim un gotic de modA ger-
manA la Riga, la Praga 1, la Egra ca §i la Sf.
gtefan din Viena, cu obi§nuitul turn formidabil
.'.

1. V. Raenka kruhu pro pdstovcini crejin umdui at rok

1020-1921, Praga 1922, p, 19 §i urm (art. Chytil, cu plan§e).

www.dacoromanica.ro
loG N. Iorga

peste o biserica putin acoperita .de sfinti, apoi

in Ungaria, Inca pe vremea Arpadienilor, in-
nainte de instalarea pe tronul Stantului tefan.

'4 >-1

\<,8

Cl. Nohl Domul din Orvieto

a Angevinilor din Neapole, la capela din Buda,

la biserica cisterciana din Bartfa, la SI, Bene-
dict din Grran, la Sf. Iacob din Leutschau, la

www.dacoromanica.ro
 Arta franeeza. (.,gotia.") 107

domul din Agram (Zagreb), la bisericile din S.

Lelek. §i Odenburg, la Kalocsa, re§edinta epis-
copalii, la Ca§ovia (Sf. Elisabeta).
S'au pAstrat desemnele maestrului francez

16WAY,76141.r.5
56';OAW.

T "at"
Alic '., /
. I.

' 1,..(1
, .N ")

Cl. Nohl Din Domul din Orvieto

-care a cáltorit pânä in aceste locuri. Sibiiul,Bra-

§ovul, Clujul, Bistrita, Sighipara, Sas-Sebe§ul
Nor avea biserici gotice din ultimo. fazA

www.dacoromanica.ro
108 N. Iorga

Po Ionia se va inspira de la Italieni, ea §i Dal-

matinii la Antivari, Sarbii la Studenital. prin-

Cl. Nohl Domul din Pistoia

cipatele noastre va patrunde o formd simplificatA;
1. De retinut observatia lui Toesca, 1. c., p 633 : I variati
element' architettonici a Studenitsa turono domaudati ed
ebbero unità dalP opera dei maestei nostri, torse di Dalmazia".
www.dacoromanica.ro
 Arta franeeza (gotiek") 109

ardeleanä, polonä, poate §i cu elemente lombarde

imprumutate de-a dreptul, in turn §i in arcaturi,
care, amestecându-se cu nevoile cultului räsari-
tean, cu conditiile particulare ale terii §i cu
gustul deosebit al rasei, vor contribui la fixarea
unei noi formule.

Cl. Nohl Domul din Siena (Est)

Arta gotica nu se multame§te insd numai a da

biserici. intinzându-se in spatiu, ea se desävAr-
§e§te in deosebite genuri in care architectura pre-
mergAtoare (-Muse numai prea putine monumente;
v. de pildri palatul imperial de la Goslar §i pa-

www.dacoromanica.ro
1 10 N. Iorga

latul lui Ilenric Leul la Braunschweig, oH tu-

ringicul Wartburg. Cutare cas6 mare din Palermo
are impodobiri exclusiv arabe (La Ziso.
Alaturi de masivele constructii bizantine, cu
fatadele goale i monotone, chiar and e vorba
de tin palat impArkesc, alAturi de locuintile prin-

Cl. Nolil Certosa din Pavia

tilor arabi, din care cele mai insemnate (Alca-

zarul, Alhambra din Grenada) sunt dintr'o epocA
tilrzie a evului rnediu i nu.dau deat ce cunoas-
tern acuma prin moschei, se ridia, in veacurile
al XII-lea pilml la al XIV-lea, mai ales in Italia,

www.dacoromanica.ro
 Arta franceza (,.gotieft `) 111

castele pentru nobili, palate pentru suverani, dar

§i, in numrir tot mai mare, alte clädiri, tot in
forma de palate, pentru adunarile poporului ;i
re§edinta magistratilor, deprin§i cu tot mai multe
parazi i festivitati. Castelele francese s). renane
n'au o mare importantà. In Salzburg insa, ar-
hiepiscopul ridicA un mare castel.

-
7-Tra-,rn Vr,"

Cl. Nohl Palatul Bologna

Dar la Paris se inalta otelul S. Pol, ocupat

de regele Franciei, §i, dintre rudele regale, Jean
de Berri ridicä ziduri ca la Mehun-sur-Yèvre.

www.dacoromanica.ro
 112 N. lorga

Influentat de ee a vãzut in Franta educatiei sale,

regele Boemiei, apoi impArat, Carol al IV-lea,
care intrebuinteaza pe pribeagul architect fran-
ces Mathieu d'Arras, da Pragei sale puternicul
castel al liradschinului. Castelul din Famagusta,
splendidele zidiri de comandä t i locuinta din

zuttrrimrszri=mim

Cl Nohl Palazzo Pubblico din Montepulciano

Rodos apartin aceluia§i curent, care se intinde

pilna la aceste creatiuni francese din Orient.
Dar, In Sudul italian, Frederic al II-lea ridici
zidiri puternice, din care o parte ni s'a pastrat

www.dacoromanica.ro
 Arta franeeztt (ngotieft") 113

mAcar in ruine: palatul lui din Capo de Monte

merita sä fie pus alAturi cu ce-a dat mai glorios

-
,1 yr
(74;d6L-7,6117

t mi)

NT\)MACQ*66A)
^A
I IPPD 141
iiiilimiT1IL !Tir711 ! II !I 1111_
"4
.;7/
1-=d1
...
,'= ;^-.-
!\
- ^' -...zr-

,. 'i w? ki 'C
r 4,4. i
1 .?.1
1,r, ,, ,..__,ll.,,I. 47..,k.
.,3,7,'
1 .t,', iil 'cLA...4",. '

. .

:.

Cl. Nohl Palazzo Rufolo din Ravella

c a arta epoca lui. In Venetia, nobilimea îi face

palate cu douã i trei rânduri, vrednice de bo:
8

www.dacoromanica.ro
 114 N. Iorga

gAtia tli de mAndria ei, cu fatadele inirAnd de-

licate coloane de marmurgi si cu aplicatii de
marmurA coloratA, de sculpturi in zid : palatul
CA di Mosto, palatul Nardolo, palatul Loredano,
palatul Pesaro, devenit Fondaco dei Turchi. Forme
rornane se descopOir la Casa lui Rienzo" din
A
ockir, ) ,, e yry,...,,, i ,). ..,1 \-. hAL ,1,.h,klyiVYLy...) ,,A_ ,
fP4V_W"...-V7V-Tgi.'1"77 '4 ''t-i";"*Nr471r+577-e.757T.CVW-Or
- =_rl,___17445.-,-): _...--1('- -.Y7.- -77-4,71-4--"----1,,,._:_: '..:11-2-L'"-
VI:. A
r]ti :".41:V41W::4
ts, no 471 11A .

iiii. 1; . 1.04,
141-9 Vei illYikiY1:*al:41411stsir.,J
.
4.44

1 i-7-31 1,4
.i..

vl

Cl. Nohl Palatul C. d'Oro din Venetia

Roma. in sfAqit palatele comunale sau ale die-

gAtorilor din Volterra, Florenta, Siena, Perugia,
cu turnurile §i loggiile lor, anuntä cd i pentru
clAdirile civile a inceput o alta erA. in Terile-
de-jos li corespund halele din Ypres, Gand ei
Tournay.
AvAnd nevoie de mae§tri de vitralii, can concep
ca pictori lucrdrile lor, §i de sculptori, arta go-
ticä educe o rApede, puternica i indelungatA

www.dacoromanica.ro
 Arta franeez (gotica") 115

desvoltare a artelor surori. incepand cu simple

capete de o senink sfântã expresie, pe trupuri
modelate Inca stângaciu, dupa tipicul sacru, sculp-
torii francezi i inteleg aici i pe cei din Teri le-
de-Jos, ca Jean de Liege, supu§i ai ducelui Bur-
gundiei ajung a crea figuri de o extremã
delicatetPi, iar, de la o vreme, cAtre sfar§itul pre-
dominarii acestei arte in care evul mediu, cu
felul lui special de a simp, i§i aflia cea mai de-
plina manifestare, altele de un realism uimitor.
Pe langâ nevoia de a se inve§mânta cu statui
exteriorul bisericii, ace§ti arti§ti stint chemati a
da figuri pentru sarcofagii, al caror numAr si
a. airor valoare sunt in necontenitá cre§tere.
Germania, prin §coala ei din Misnia i Saxo-
nia, d lucrdri asAmanatoare, cu acela§i simt
particular, cu total nou, al sentimentalitatii me-
dievale, la Braunschweig, de pildk in piatra
sculptatil cu cele doua nobile chipuri, care aco-
pere n'imA§itele lui Henric Leul ; draperiile ajung
si ele de o extraordinara. fineta. Artistul care
a Incrat la domul din Naumburg, in a doua ju-
rMitate a secolului al XIII-lea, e socotit ca imi-
tatorul cel mai dibaciu al sculptorilor biserice§ti
din Franta : naturaleta se unete aici cu puterea
dramatich 1. De la Notre Dame din Paris, de la
Reims, de la Chartres se aduc modelele, care pro-

1. Bergner, 0. c., pp. 123-4.

www.dacoromanica.ro
116 N. Iorga

voach lucräri asa de desävArsite ca acelea de la

portalul Sud al catedralei din Strasbourg. Aici ca
si la Wilrzburg apar reproduceri de zimbitoare
figuri ale Maicii Domnului incoronate, care, ca gi
Frumosul Dumnezeu", le Beau, Dieu, de la Amiens,
sunt o rarã revelatie de frumuseta, datoritä ge-
nului creator francez.
$i nu trebuie sd se uite acea mare artä a mi-
niaturii franceze din secolele al XIII-lea si al
XIV-lea, care a fost si ea imitatá aiurea si care
poate avea relatii cu noua picturä de icoane pe
lemn. Ceaslovul" lui Boucicaut, cel de la Chan-
tilly, eel din Torino sunt de toatä frumuseta .
o artä i alta tree rapede hotarele. Astfel
Germania va putea pomeni in veacul al XIV-lea
si a XV-lea mesteri ca Wilhelm de Colonia
ori ea Francke i tefan Lochner, ca mesterii
germani ai lui Carol al IV-lea : Wurmser, Theo-
dorich, ca Moser si Witz, din Suabia i Svitera.
Asupra lor a influentat insä i altceva: acea mare
miscare misticd din care pornesc atunci i seri-
sul unui Eckhard i Tauler i convoiurile dure-
roase ale flagelantilor, insangerandu-se de lovi-
turi pe drumurile mari, i poema religioasä,
intimA, personalá din Imitatia lui Isus Hristos".
in Terile-de-jos, Hubert si loan von Eyck, des-
coperitori de precedee nouà in pictura 'n uleiu
pe lemn, impodobese cu icoane razlete (retables),

www.dacoromanica.ro
 Arta francezi (gotical 117

dupA moda care intAiu apare 'n Spania, biseri-

cile care nu aveau putinta impodobirii cn. fresce.
Ei doi §i Roger de la Peinture (van der Weyden).
din Tournay dau picturi religioase, in care in-
piratia e une ori cu totul nouA, ea in tngerii
Cantareti ai lui loan von Eyck oH in strAlucita
coborAre de- pe cruce a lui Roger, in care dra-
matismul Maicii Domnului, care plInge, se roagar
e extraordinar. Aceia§i notA pateticA se IntAl-
ne§te in opera lui Martin de Flamelle (nchinarea
Magilor). Italia nu va avea decht mai thrziu
Intâiu cu FrA. Angelico acest gen, care e al
viitorului.

In secolul al XIV-lea, aceasta artA goticA, a-

junsA la biel§ugul extrern al mijloacelor ei, poseclA
toatA tehnica trebuitoare pentru a mai da opere
maH, §i inspiratia nu-i e prin nimic scAzutA. Re-
galitatea, care se intAre§te din ce in ce mai mult,
trAgAnd la ea toate puterile, pentru ea in curând
sA se atinga §i de autonomia ora§elor, §i marile
familii feudale; care depind tot mai mutt de
&Ansa, o sprijina in Franta, care se mentine ca
AdevArat centru artistic. Se ajunge la creatiunea
individualA, in locul repetArii motivelor tipice
ea odinioarä, §i aceasta pAnA §i in architec-
tura. In vremea romanismului abia se putean
culege intamplator câteva nume mai mari de
me§teri; acum me§terii incep, simtindu-se mai mult

www.dacoromanica.ro
 11s N. forga

deck ni§te zidari, de §i totu0 apartinând aceleia§i

Plase de muncitori, a se ve.nici in inscriptii latine
pe opera lor. Astfel, 'in Italia, afará. de cei po.
meniti mai sus,. un Masulo, un Pauluccio, un
NiccolO di Ranuccio ori, la Roma, dinastia Vas-
saletto. Acuma, dacä architectul rAmilne ano-
nim, ea §i autorul de vitralii, maeOrii cari far,
istorii`: §i imagini" din piaträ ajung la celebri

Cl No 111 Mormilniul Cornarilor in Venetia

tate : astfel, pe cfind nu §tim numele sculptorului

mormintelor, din secolul al XIII-lea, ale lui
Stefan de Boisse §i Sully, cunoajtem personali-
tatea, de o extraordinard putere, a unui Claus
Sluter, din Terile-de-jos, care lucreazA pentru
domnii säi, ducii Burgundiei, maretele lor mor-
minte de la Dijon, ajuttmdu-se cu uceniei printre

www.dacoromanica.ro
 Arta franceza (gotica) 119.

cari, alAturi de un Jacques de Baëze, un Spaniol,

Juan de la lluerta.
Aceastä arth, atat de proprie timpului, atfit
de corespunz'atoare adevAratelor lui nrizuinti §i
ie0trt printeo a§a de lungä truda din fericite
creatiuni spontanee, fu inlãturatri prin invasia
poruncitoare a gustului antic impunfind o re-
naOrre.
El veni din Italia §i, intorcandu-ne mult timp
in urmA, trebuie sã cAut6m departe in trecut,
incä din veacul al XII-lea, ceia ce a pregatit
marea mi§care artificialã care a invins vitalitatea
cuceritoare a evului mediu.

000130001:100.313
DOCOC 0

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI.

Rena§terea.
Transformarea complectã a artei daca a
fost un progres sau ba poate fi o discutie; uoi
credem ca, fie §i cu greplile de gust ale supra-
incArcarii, evul mediu putea sh continue multa
vreme in formele lui proprii, de sigur capabile
de o evolutie, §i de una absolut sanãtoasa.
trebuie adusa in urma, 1a stapânirea 'n Sudul
Italiei, cu athtea legaturi in Orientul bizantin,
uncle tatal sãu Henrie al VI-lea sperase sa-§i
adauge inca o coroana imperialä, a lui Frederic
al II-lea.
Cel d'intaiu Cesar italian i singurul
nAscut in Italia din mama italiana, crescut in
mijlocul traditiilor italiene, acolo unde ele cu-
prindeau mai mult din insa§i traditia romana
a§a incat Rena§terea vine de aici, din fondul
roman, §i nu din influentele clasice ale Orientului
european , a devenit ea un imparat din

1. 0 recunoagte Eli Springer, 1. c , p. 159 : Auf die letzten-

Sprossen der Hohenstauter Famine besitzen wir nur eht
geringes nationales Anreeht'.

www.dacoromanica.ro
122 N. Iorga

vechile vremuri, cArora incerca sä ii semene.

Aceasta se vede i din sistemul lui de legislatie,
din regimul de stApanire ierarhicA directã pe
care 1-a dat provinciilor sale, din titlurile i pre-
tentiile sale, ca §i din ceia ce, in activitatea sa,
.se referd la artä. Poarta de la Capua, statuia ce

CI. Nohl Capitele (anlice?) din Domul dela Salerno

11 pus sa i se ridice ca in vremile lui Constantin

§i Teodosiu de child marmora §i bronzul nu
mai erau intrebuintate in acest scop ,
mone-
dele sale frumoase cu capul de August arata cat
de mult se simtia el apropiat de vremile antice
pe care cauta sa le invie.

www.dacoromanica.ro
 Reumterea 12.3.

Pe vremea .lui, pentru asemenea lucrari, in

acest spirit, se si formeaza. in Sudul italian, cam
in timpul cand Spania se mandreste cu o nouti
scoala de sculptura, la Burgos i Leon, o scoala
din Apulia, care studiaza pe modelele Inca pas-
trate, si acolo, normele de conceptie i tehnica
ale anticitatii romane 1.
Dintre acesti mesteri unul, care spune lämurit
ca Apulia-i era patrie, Niccolè Pisano, lucreaza,
in 1260, la Baptisteriul din Pisa. I se ceruse o
catedra, un amvon. impodobit cu leii bizantini,
intrati de mult in usagiul 'decoratiei de biserici
.italiene, §i cu vulturul, el infatiseaza .o serie de
figuri, care se vac' a fi copiate, ca i animalele
inse§i, cáci e vorba de Craii de la Rasarit, dupa
monumentele clasice : regii "gamana cu Dacii de
pe Columna lui Traian, imitata in Germania Inca
"de mult, la Hildesheim ; costumul roman e pastrat
totdeauna ; apar i figuri mitologice. Litre aceastã
arta i intro aceia de care e legat numele lui
Benedetto Antelami, care, in veacul al XII-lea,
aproape un contemporan, lucrase la domul din
Modena, e deosebirea dintre douà capitole deo-
sebite ale artei.
El insusi i ucenicii, intro caH fiul, nepotul

1 Inspiratia se putea lua §i din cutii de filde4, din geme,

din peceti, din covoare. Legenda spune cá Niccolb Pisano
ar fi imitat un sarcofag antic cu Meleagru. Cf. i Adolfo
Bartoli, I precursori del Rinascimento, Florenta 1877.

www.dacoromanica.ro
 -24 N. Iorga

salt de tiu, Giovanni, Andrea, lucreazd §i la

'Siena, pentru o catedrA" asemAndtoare, in-
lAtiOnd nimfe alAturi de reprezintatia, favo-
TitA evului mediu, a artelor liberale, apoi la por-
talul din Lucca, unde personagiile sunt grupate,
indraznet, in linie curbA, la mormfintul Sf. Do-
minic in Bologna ori la fântfma din Perusa. Lui

Cl. Nohl Amvonul din Rave llo (1272)

Giovanni i se datorqte amvonul de la S. Andrea

din Pistoia, cu mAcelul copiilor de Irod §i opera
de sculpturA la Dornul din Pisa : la el e evident
imprumutul de la scoala francezA, fiind vorba,
in partea de jos, sprijinitoare, a amvonului, de
figuri rAzlete, care poatA pecetea expresionismului
de dincolo de munti. Cu Andrea Pisano, in plin

www.dacoromanica.ro
 Ren a§terea 125

socol al XIV-lea, se va ajunge la armonizarea

influentelor.
S'a creat astfel o §coala pisanä, toscang, care
va continua, färã sá impiedece insä, in Nord, con-
tinuarea, ba Inca desvoltarea rapede i variatã
a principiilor, cu totul deosebite, tinzAnd cAtre
expresia fetei, nu cAtre puterea i miparea no-

CI. Nohl Amvonul din Salerno (en eoloane antice)

biã a corpului, cAtre adevärul individual, nu

cAtre e.senta tipia, ale acestei arte.

Dar, in alt gen, care era intrebuintat de mult,

Mai ales in Sudul itlian, ca 0 in tot Orientul,

www.dacoromanica.ro
126 N. Iorga

ODA la Novgorodul rusesc, Andrea Pisano -§i

arata me§te§ugul : in portile Baptisteriului din
Florenta (l30), cu cele opt grupe, distribuite
in doua registre longitudinale, opera 'n care
basorelieful pardse§te tot ce era tipic, indatinat,
pentru a cauta desavAr§ita noutate a mi§carilor.
In anume morminte, ca al lui de Braye, la
Orvieto, absolut roman, ca al lui IIenric al VII-
lea, imparatul francez, din Luxemburg, venit sa
moarä tânär, in urmarirea unei näluci, la Pisa,
in al lui Carol de Calabria, in unele morminte
napoletane, un frà Guglielmo, Pisan, un Tino
da Camaino continua curentul.
Daca sculptura sufere astfel o modificare a con-
ditiilor ei de pana acum, dupä liniile pe care
le-am aratat, spre kmalism i spre iipism, in
dauna poesiei §i a adevarului, in pictura, fara
niciun raport cu ceia ce, accidental, se petrecuse
in arta vecina, se produce o altä mi§care. Inte-
resanta e, in aceastä Italie, care nu ajunsese, ca
Franta, la crearea unui singur orgapism artistic,
caruia sa-i serveasca, dupd locul atribuit §i con-
form cu\necesitatile tehnicei speciale, toate ar-
tele speciale, posibilitatea, disarmonia, de sigur,
dar producatoare de man l. resultate, de §i diver-
gente, ca fiecare din aceste arte, supt atte in-
fluente §i cu tendinti deosebite, sä apuce drumul
ei. Franta, deprinsa cu acea expresie unitarä
generald, care e catedrala, va trece la formula

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea 197

notta nurnai atunci cAnd aceasta va fi pátruns in

toate domeniile si-i va da putinta de a realisa
altA expresie unitarä i generalA.
in Orient,. ca si in partile din Occident in le-
gAturA cu ansul, se petrece dela o vreme o
mare prefacere in picturA. N'am putea sptme
precis ce a influentat-o. Ea pare sA ft venit din
schirnbArile intAmplate de pe la 1000 inainte in
arta Bizantului. Pe când Capita la ins5si nu con-
struieste si nu se oferA nici teren pentru activi-
tatea altor arte, provinciile par a voi sa-si spunA
cuvAntul, supt influenta unor culturi artistice
vecine, ca a Armeniei, Georgiei, Iberiei. La
Muntele Athos, creatiune in parte numai i thrziu
imperialA, uncle se manifestA evlavia i dArnicia
schivnicilor si bogatilor lumii orientale, se cre-
iazA o lume nouä i pentru artA. Bisericuta in
formã de cruce ori de treffli, ca pentru o asis-
tentA redusd, a parintilor mAnAstirii, cari stau
in strAnile proeminente, cu Un mic loc in fund
mftnerul crucii pentru credinciosii din a-
farA, cati ar fi, l cu un turn sprijinindu-se pe
bobçile naosului, pre,inta Un mult mai mare loc
pentru impodobirea picturalA decAt chiar bise-
rica romanicA. SA se adauge interzicerea, de nor-
mele ortodoxe, a artei sculpturii, gall de cea deco-
rativA i anume fãr voia de a se da chipul
cioplit" al omului si se va intelege si mai
mnit rolul picturii in aceastA noutt formA a IA-

www.dacoromanica.ro
128 N. Iorga

cagului de inchinare. Vitralii nu sant aici, gi BA-

racia nu mai ingaduie prezintarea iu mosaic a
figurilor i scenelor sacre. Fresca singura. pe
langa icoanele pe lemn care se pun in catapi-
teasma, in cadre deosebite 'n mijlocul bisericii
oH gi ea icoane de hram pe pupitru ramane
sä dea prive1iti1e prin care sunetul omenesc,
ascultand lirica rugaciunilor i idila Evanghe-
liilor, se purifica i se innalta.
Pentru alte manástiri i bisericute de provincier
se va fi adaptat rapede noul tip. El putea fi
cunoscut de Apuseni iar, in unele luerari da
pictura, ea la Soest, arata sä fi intrebuintat
megteri räsariteni cu atat mai rapede gi mai
adanc, cu cat, dela inceputul veacului al XIII-lea,
se crease prin Imperiul latin de Constantinopol
un teren de viata comunä in toate domeniile.
nu numai in Capitala Insäi, unde principi
francezi purtara mai mult de o jumatate de veac
coroana bizantina gi prelati catolici oficiara ca
Patriarhi in Sfanta Sofia, ci in acele fundatii
feudale din Ahaia, din Moreia, din insulele Ar-
hipelagului i Marii. Mediterane in care, gi dupd
prabugirea dominatiei latine la Constantinopol,
la 1261, aceastã comunitate intre Rasárit i Apus
ramase, supt printi francesi, supt dinagti italieni,
In sama obladuirii republicane a Venetiei i Ge-
novei.
-Cine cunoagte unele picturi din Grecia seca-

www.dacoromanica.ro
 it
67'2: 77

' ,...t..

2
9,

ea
vreseii de-motto la:Madonna dell' Arena din Padova
www.dacoromanica.ro
130 N. Iorga

lului al XIV-lea ori mosaicele admirabile de la

Monè tis choras (azi Cahrie-geamI) din Constan-
tinopol (inceputul secolului al XIV-lea) ori marea
picturh, plinä de o extraordinard noutate in pre-
zintarea subiectelor, cu o absoluth libertate de
miscare in expresie, CU un avant uimitor spre
adevär, de la biserica domneasch din Arge§ (pe
la 1360), va intelege de unde a venit arta, in-
dreptata duph aceleasi principii, prea putin in-
fluentata de dibuielile unui Cimabue, a Toscanului
Giotto (1267-1337) '.
Se intelege de ce in Italia a aphrut mesterul
cel mare al renovatiei. in afarä de leghturile
en Orientul pe care nu le avea alth tarn, aici
päreti intregi ai bisericii, abia inraurite de gotic,
permiteau oricat de multe si de intinse repre-
zinthri.
Pictorul neashmänat in desvoltarea artei me-
dievale, chiar alAturi de vitraliile si miniaturile
franceze, care hothrit nu trebuie neglijate, ci
puse totdeauna in fata produselor noii arte a
Italiei, introduce insh, pe lânga o stiinta a colo-
ritului pentru colorit, a armoniilor cromatice,
indiferent de liniile subiectelor, care formeaza sco-
pul principal si marele merit al picturii räsfiri-
tene, chutand pete" si realisand covorul", Inca
un element, pe care-I putuse chphta si din cu-
1. Bergner, O. C., p. 128.

www.dacoromanica.ro
 Rennterea 131

noa§terea acelui expresionism francez pe care

Italienii 11 incetatenisera de mult in atatea opere
ale vremii noi, dar i, inainte de toate, aiurea.
Precum partea cea mai vie din enorma cate-
dralã poetich a lui Dante, cuprinzand in ea, ca
gi bisericile de piatra, toath povestea, sacra si pro-
fanh, toath simbolica, religioash §i filosofich, a
epocei sale, precum acele strhfulgertiri scurte,
care ne fac sh vedem pe aláturi realitátile, loft-
ti§ate cu duio§ie, ale vietii contemporane, nu se
pot Intelege fdrä spiritul sfantului, de un ca-
racter cu totul particular, care cauth pe Isus
chruia i-a fost pus aläturi, in tot ceia ce viata
bietului om de rand, ba chiar a bestiilor, a na-
turii neinsufletite poate sh aibh mai obi§nuit,
pentru a-1 transforma prin aureola nesfarOtei
sale bunatati, tot ap, in reprezinthrile lui Giotto.
transpunerea in contemporan i in popular, dar nu
pentru a schclea istoria sfanth, ci pentru a inalta
viata omeneasch intr'atata, incat una t i alta sä se
confunde 'n acela§i zimbet de divinä armonie a tot
ce existä §i se deosebe§te numai pentru cine nu
este patruns de esenta ultimh a lucrurilor, e
datorith franciscanismului.
Cea d'intaiu mare lucrare a inovatorului e la
biserica Sf. Francisc din Assisi (1290), pentru
a trece apoi , in 1306, de altfel, la Capella degli
Scrovegni sau dell'Arena din Padova, pe care o
acopere de sus 'Dana jos cu picturile lui, randuite

www.dacoromanica.ro
132 N. Iorga

absolut dupa norma bizantina, care dä i ele-

mentul decorativ de incadrare i legatura, daca
nu in ce prive0e scenele Insei, macar supt
raportul gruparii lor. Se intoarce la Florenta
pentru picturile din Santa Croce, 0 de aici va
trece la Roma. in toate aceste Ilocuri, el nu
cere sfat decat naturii, chiar daca scenele sunt
de acelea in care traditia §i-a rostit odata pentru
totdeauna cuvântul. i astfel figurile lui vor reda
pe cele obi§nuite din lumea toscana a epocei
sale, in gesturi i mirari care sunt cele comune
ale vietii. Cu atht mai mult când, ca in prezin-
tarea vietii Sf. Francisc, subiectul chiar e con-
temporan i pictorul e framfintat 0 el 'Ana in
adfincul sufletului de sentimentele acelora cari
au trait in jurul dulcelui reformator intru bu-
ntitate al inimilor cre0inismului apusean. Prin
ochiul redat de obiceiu shematic, ascutit, lica-
re0e privirea, §i fata e prinsa vadit din mediul
incunjurator.
coala din Florenta e astfel creata, pastrând
sau ba relatiile directe cu Orientul. Inferiori
lui Giotto supt toate raporturile, fãrä avântul
lui poetic-, capabil de a intruchipa pe zidurile
bisericilor intregi legende sacre, patrunse de
duio0a unui suflet frate cu al lui Dante, cu care
insä n'are comun masivitatea constructiilor epice,
lucreaza altfel,dar, ace§tia, Florentini pentru
Florenta,Orcagna (t 1368) (la S. Maria Novella :

www.dacoromanica.ro
 Jr:14 " ,P

I
alki *0
4

I
p 2:

o
03
7.4

Giotto : intrarea lui Isus in Ierusalim (Madons;NtlelllArena dinPadova).

www.dacoromanica.ro
134 N. Iorga

Judecata cea de pe urnah, la Or San Michele),

Taddeo Gaddi, Andrea da Firenze, Andrea Vanni
Spine llo Aretino, care infati§eaza pe zidurile Pa-
latului Comunal din Siena pe cei doi mari lupL
thtori ai epocei, pe protagoni§tii, cu sabie §i cu
nhrjh, ai tendintilor chtre absoluta unitate cre§--
tinh, Barbarossa §i Papa Alexandru al III-lea
apoi Taddeo, Agnolo §i Bernardo Gaddi.
Cum se vede, coala se formeazd chiar in Tos-
cana, nu pentru ch toti arti§tii ar fi de origin&
tosc.anh, §i ar avea in ei ceva din spiritul spe-
cial al Toscanei, de o vitalitate mai puternich
cleat aceia din alte tinuturi italiene, ci pentru
cä acolo are mai mult de lucru. Cum se Meek
la Siena §i Domul §i Palatul Comunaloomenit
mai sus, o ceath intreaga de pictori se stabile§te.
acolo, §i se intrebuinteazd fata de dân§ii, cu salt
färä dreptate, acela§i cuvfint curent : §coalã.
In timpul child Giotto lucra la Padova pentru
o familie patricianh de acolo, Florenta ne--
cerându-i serviciile, la Siena lucreaza pentru
biserich; in puterea unui contract, Duccio di Nic7
colô di Buoninsegna (1282c. 1: 20), in a chrui
Madonh incunjurath de ingeri tipicul bizantin nu
e intrecut de loc, de i Crucificarea lui e plina
de o violenth pornire. In acela§i loc §i In ace1a.,,i
Bens suntintrebuintati §i elevii lui, Simone Martini
§i mai ales Lippo di Memmo sau Memmi, Gui-
doviccio di Fogliano. Ici §i colo, ca in Cristut

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea 135

ingandurat din Viziunea Sfântului Martin, ten-

dinta expresionistä pare a rdsbate peste invd-
-tãturile traditionale ale atelierului.
Cfmcl incepe impodobirea Palatului Comunal
din Siena, la 1330, unul din pictorii locali, Am-
brogio Lorenzetti un frate al lui se IntEneste
in aceiasi vreme se inspird dela noua viatil
italiand, care asa cum o zugrdvesc vioaiele
eronici contemporane se desface din forma-
lismul religios al evului mediu mai adânc pentru
a se deda cu pasiune tuturor distractiilor vio-
lente si costisitoare, a se robi tuturor pasiunilor
de intrecere si dominatie, din care au iesit si
vor tot iesi tiraniile de la sfArsitul evului mediu
Italian, pentru a da, dupd tablouri religioase, cum
e Cina lui Petru, infdtiprea .alegoricd a guver-
nului bun" si a guvernului rail".
Cand, la Pisa, se cer mesteri pentru a impo-
dobi cimitirul deschis, acel Campo Santo care
intregeste grupul de clddiri din jurul Domului, un
necunoscut trage ceva din filosofia poeticä a fran-
-ciscanismului asa cum o IntAlnim atunci in
Franta si in Songe du vieil pOerin al lui Philippe
de Mézières, ori in opera piemontesd a lui Tom-
maso di Saluzzo, Le chevalier errant pentru a
prezinta contrastul intre alaiul de vândtoare
care, oprindu-se fArd voie la morminte, face sä
se vadd grozaviile desfacerii trupului omenesc,
.,,,i intre senina visiune a Paradisului, cu vesnica

www.dacoromanica.ro
136 N. Iorga

petrecere a fericitilor. ingeri zboara pe sus ai,

chiar in copiii pe cari demonii morti ii aduc in.
monnantul plin este o viata vesela care cores-
punde divinei beatitudini a Raiului. Acolo lucra_
apoi i l3enozzo Gozzoli.
Cand e de lucru si in Franta, ca in Palatul
papal de la Avignon, la Notre Dame des Dons,
ucenicii acestia ai Italienilor se prezintd pentru
a da indiferent, in aceiasi dulce tonalitate cu fond
albastru, icoane religioase oH scene de viata
senioriala, cu vanatori, culesuri de vii, etc., care
par a fi inspirate, intr'o nota rnai putin lumi-
noasä, de vechile decoruri de camera din Pornpei,,
imitate in catacombe.

Acesti artisti nu sunt, de la inceput, oamenii

unei singure arte, si din causa feciorelnicei lor
vitalitati, de sigur, dar i pentru cd osebirea
dintre o arta i alta, chiar aici in Italia, nu se
Meuse Inca desavarsit. Astfel Giotto-si da pa-
rerea la Campanilele din Florenta, la Campo
Santo participä ca architect si Giovanni (Nino)
Pisano. Giovannino de' Grossi, pictor, va da idei
la Domul din Milano. Verrocchio e si sculptor
in bronz. Nu e deci de mirare cä de la unul
din acesti universali" va porni, in acelasi mo-
ment chid celelalte arte serbau triumfuri neas-
teptate i, deocamdata, fárä niciun räsunet in
afara (dar unii 'pictori francezi calatorese jria.

www.dacoromanica.ro
 RenaWrea 137

Italia), decat acea intrebuintare de me§teri

ltalieni in Avignonul Papilor,--al carui caracter
e international, gazduind i pe Petrarca, in mare
. parte Italian, o nouä mirare in architectura,
-mi§care insa ale carii tendinti nu cauta a inlocui
kvul mediu, ci numai a-1 desavar0 §i complecta.

Domul de la Florenta Ii a§tepta desavar0rea

-prin ridicarea cupolei. Fara a fi cercetat Bizantul,
-dar avand innaintea ochilor §i cupolele de la S.
Marco §i aceia care acopere Panteonul roman,
un sculptor 0 giuvaiergiu fiorentin, Filippo Bru-
nelleschi (1377-1444), invinge greutatea creand
,c opera impunatoare, care, mult admirata, tre-
buia sá aibä urmari importante in desvoltarea
-artei italiene (1420-34). in aceasta. Florenta, care
nu-0 terminase Inca stralucitorul vqmant mo-
-dern, el M. apoi Sacristia S. Lorenzo, cu colo-
nadele-i libere, bisericutele S. Maria degli Angeli
.0 S. Spirito, precum §i arcadele de la Ospedale
-degli Innocenti, casa copiilor gasiti.
intr'un timp cand marile familii florentine,
Albizzi, Medici, 10 luau aiere de printi, zidirea
locuintilor superbe in care trebuia sa incapa
logatia i mandria lor, cu putinta de a primi §i
.ospata un cat mai mare numar de clienti, de-
termina innaltarea de palate in care insà deo-
camdata nu se -vede nicio indepartare revolu-
lionara de vachiul stil.

www.dacoromanica.ro
138 N. Iorga

Un castel de masiva zidire innalta Manetti ill

Palazzo Pitti, initiat de Brunelleschi insu§i. Pa-
lazzo Strozzi, cu cele trei registre ale sale,
striate de liniile in relief ale pietrei, dintre care

-
cele doua d'intaiu cuprind fere§ti gotice ornate, &

(PIZ;'*Lr:---5'.;,`.1-f

C
\\ -r-

).

voer 1 1_LLJ x

'4 4 \
124T,aitit so)

Cl. Nohl Plafond din Palazzo Pitti (Florenta)

opera lui Benedetto da Majano ; dar lipse§te aid'

eleganta upara a palatelor venetiene din acelas.i
timp oH a celor maure. Michelozzo, alt sculptor,
care lucreazii la mormântul Papei loan al XXIII-

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea 139

lea, dá o locuinth potrivith Casei IVIedicisilor, in

.curfind stAphni ai cetatii. De la dhnsul mai avem
"poarta noviciatului S. Croce i Cape la Porti-
nari din Milano. in toate se vede o tendinta
spre simplificarea extremä, cu inläturarea ele-
Inentelor care din afarä ar putea sh contribuie
la frumuseta clädirii. Interiorul, cu vasta curte
incunjurath de coloane, e mai prietenos i mai viu.

- iT-717-4-7tr

Cl. Gugel Din Sinagoga veche de la Toledo

Pfiná aici nimic, dar absolut nimic nu anunta

-radicala prefacere pe care am a§tepta-o. Teoria
lipse§te cu totul: ea a a§teptat inchegarea mis-
carii umanismului la jumätatea veacului al XV-
lea k3i adhugirea ei la celelalte articole de crez,
mn legaturä cu necesitatea de -a readuce in
,cinste singura, adevárata inspiratoare, anticitatea
romanä deocamdath, care recomandh cla-
sicismul in arth.*i sh nu se uite ch marii maeOri
ai bunului stil latin, scriitorii cari se glorifica

www.dacoromanica.ro
140 N. lorga

innainte de toate prin operele scrise in aceastl

limbd : poem virgilian, epistole ciceroniene, tra-
tate despre zei, ca Petrarca, au putut trai in
secolul al XIV-lea, in a doua jumatate a lui, ei
exercita, din Avignon pana la Venetia, o lar0
§i puternica influenta, fara ca pentru aceasta.
sa nu se fi multamit cu arta timpului lor.
intre literatura, de o parte, i, de alta, biserica,
palatul, nu se credea cã trebuie sä se stabileasca
vre-o legatura.
Sá nu uitam nici aceia co. aiurca, pretutindeni
aiurea, goticul de imprumut se continua. Astfel
la Orvieto2, cu fatacla-i complica0, §i in cladirile
biserice§ti ale lui Gian-Galeazzo Visconti, ducele
nou al Milanului : Domul din capitala sa i Cer-
tosa din Pavia 4. *i aceastä credinta fata de tra-
ditie e cu atat mai vrednica de luare aminte, cu.
cat pentruindrãznetele combinatii ale gotismului
me§terii lipsesc aici. Trebuie s se alerge deci
in secolul al XIV-lea 'Inca la straini, francezi §i
germani: Amex de Fernach, Mignet, Bonaventure
de Paris, I. de Firimburg, in al XV-lea I. Ne-
xemperger din Gratz. Palatul Ducal din Venetia,
la care se lucreaza indelung in veacurile al XIV-
lea §i al XV-lea, n'avea, in forma lui d'intattb
nimic care sä-1 deosebeasca de alte constructii
de acest fel in acelni orn.
1. V. mai sus, p. 110.
2. V. p. mai sus, pp. 106, 10i.

www.dacoromanica.ro
 Rengterea t

Sculptura insa' o pornise inainte, prin bãtrallul

Apulian Pisano pentru ca numai in chip treator

NZ
Ghiberti : inchinarea Magilor din intftia poarta a Baptisterului
din Florenta
Cl. Bruno Bucher (Katechimus der Aunstgesehichte)

ea sä se intoarcã in urmA, sä intrebe pupn

admirabila §coalã bisericeascA de peste munti.
fri sens antic voia sã lucreze partea a doua

www.dacoromanica.ro
112 N Iorga

a Ilaptisteriului din Florenta la 1401 Brunelleschi

insu§i : bucata prezintatã de dansul la concurs era
de un profund realism, cu asinul care pa§te §i
conducãtorul care-§i scoate ghimpele din picior,
pe cand gestul lui Avraam, gata sà-§i sacrifice
fiul, §ial ingerului care, venind din nori, 11
oprqte, atrag in rândul intaiu privirea. Mult
mai confusä a fost piesa premiatä, a lui Vincenzo
Ghiberti, ale cárui figuri, cu perspectiva .de pie-
turä, se cam amestecä totu§i intre sine : Isaac e
infäti§at aid ea un efeb clasic, §i doua figuri in
atitudini sculpturale se infatipaza in stânga
numai pentru frumuseta corpurilor. InvAluite in
faldurii armonio§i ai tunicei. Cea d'intAiu poarta
de bronz lueratä de biruitor pentru a sta
alAturi cu a lui Andrea Pisano n'are nimic re-
volutionar ; cea de-a doua, cu subiecte din Ve-
chiul Testament, e insä de o mare dibAcie in
grupare : fonduri de architecturä pur romaná
se desfac in fundul celei de sus. Totul pare
compus dupä pagini din Tit Liviu. Era, de sigur,
nu numai o revenire la inceputurile din secolul
al XIII-lea, dar o mai bine alcAtuitä i mai per-
sonal.5. desvoltare a lor.
Mai departe cu mult merge Donatello (1386-
1466). intaiu §i pentru cä in epoca pietelor pu-
blice, a largilor curti interioare; el are ocazia
de a face sculptw.a separatd, independentd: statuia.
Nu mai e vorba deci de anexe ale architecturii

www.dacoromanica.ro
 Renatiterea 143

tz-

CL Ferraguti (Florenta) S. Cecilia a lui Donate llo

www.dacoromanica.ro
144 N. lorga

ca infrumusetarea unui portal de bisericrt ori

modelarea unor porti de bronz, nici numai de
morminte, oriat de frumoase, ca al regelui Ro-
bert de Neapole, al lui Martino della Scala in
Verona, al lui Bernabd Visconti in Milano. Ar-
istul e absolut liber de a face dupã gAndul §i
gustul lui. Opera. de si cerutA, n'are o des inatie
de care si i. nu se poatá desprirti. Ea se poate
muta din loc in loc, mai mult chiar decat statuia
antic6, totdeauna in strânsã legAturã cu un anume
dificiu sau complex de edificii.
Donatello a lucrat, pentru monumentele biseri-
cesti din p a tria sa Florenta, la Dom si la Campanile,
la Or San Michele, la S. Lorenzo, dulci chipuri
do sfinti (linislitul Sf. loan, seninul, hothrâtul
f. Gheorghe, plesuvul David), porti de bronz
pentru sacristie, tribuna dultriretilor, ori, la
Vyato, o aItt tribunri exterioara, la S. Antonio
din Padova altarul principal, cu minunile sfân
tului. Pretutindeni insii el e desfri,cut cu totul de
tr.ecut. Eroii sM sunt Romani, in haine romane;
decoratia aleargã la vechi compozitii idilice: copii
ari dantuiesc vesel pentru o tribunä de biseric6.
Mairá de orice legáturá insä cu läcasurile sfinte
41 dl figuri de o pura notit antia, precum e
4printenu1 David din bargello de la Florenta, cu
ciudata-i p Ailirie de metal contemporanä, tinerescul
chip al Sf. loan Botezdtorul, portretul de un
extrem realism al lui Niccolb de Uzzano si mai

www.dacoromanica.ro
 RenaVerea 145

Statuia lui Bartolomeo Colleoni de Andrea Verroechio

..
Prima lo Valiano".

10

www.dacoromanica.ro
 146 N. Iorga

ales impunatoare statui in bronz, de piata pu-

blicii, pentru Venetia, a condottierului Gattame-
lata, care invie §i intrece chiar cele mai bun&
traditii romane ale statuariei ecvestre.
Mu lt mai tandrul Andrea Verrocchio (1345-88),
pictor §i juvaiergiu, a cautat fati§ lupta cu pu-
ternicul innainta§ §i model.
Astfel, intr'un David suptiratec §i cam stan-
gaciu, cu greoiul cap descoperit, ori in monu-
mentul calare,plin de un superb avant luptator
fata de lini§tea solemnd a statuii lui Gattamelata,
de Donatelloal lui Bartolomeo Colleoni,:toate
pentru o piata din Venetia. Un monument ask-
manator, al lui Francesco Sforza, aventurierul
intemeietor al unéi noi dinastii ducale, era destinat
pentru Milano, dar n'a fost turnat niciodata. insa
arta lui Verrocchio, care a dat unei biserici flo-
rentine zguduitoarea drama a lui Toma inaintea
lui Isus, s'a aplecat cu intelegere §i asupra in-
tfimplarilor vietii obi§nuite pentru a crea scena
de moarte a unei femei in cutare baso-relief
pentru palatul florentin al celor atin§i de aceasta
pierdere.
Delicatul talent al fratilor Rossellino, al lui
Desiderio da Settignano, al lui Benedetto deMa-
jano, cum am vazut §i architect, §i al dulcelui
Mino da Fiesole, intovAra§e§te aceste doutt ma-
riri principale. Pe o alta cale, intrebuintand
mai ales arta populara" a maiolicei, Luca della.

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea 147

-
Cl. Bruno Bucher Relief de Luca della Robbie

www.dacoromanica.ro
 146 N. Iorga

Robbia (1400-82) §i, dupa el, nepotul Andrec

nepotul de nepot Giovanni, fabricanti pe cat qi

c.)
CD

=Lir

-
S.'

4- ',. i
3 iy- ..
H-,......, 1 ', °.
ki.r.,;...., , ,,,,.
-1/..e..,,, 6.,
Lj'-'..
-,,
R., ..
"
5 I' .
..Jr.- !.._ t i
;° i %,, ...,-. t-,,' . '
.. . V.

2 `:,.. nikviii4,
...-.
...,

,-,
..g.., ',..-.

,2-
!ihr-

6-
,.
-
[0
- -
,301.111Prr WEL,:

arti§ti, au dat, pentru biserici acum ispravite in

liniile man i capabile de a prirni numai adau-
giri decorative, 1ucr6ri in baso-relief desti-

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea

nate la acoperirea altarelor, tabernaculelor, u§ilor

ori a mormintelor , de o miscatoare famili-
aritate surazanda, cu Madone, ingeri, ghirlande
de flori. In aceste opere, elemente de architec-
turd i de picturd se unesc la ce e chemata a da
pictura.
In acest timp, dupa noul impuls dat de Paola
Uccello (t 1475), pictura in fresca nu mai are
prilej de a fi intrebuintata. Doar la capela Bran-
cacci, a Carmelitilor din Florenta, e chemat cel
mai insemnat dintre pictorii de la inceputul a-
cestui secol al XV-lea, Masaccio (1401-28), mort
tanar, care dä acolo grupa banului prezintat lui
Isus, de o compositie Ca acelea din portile de
bronz ale lui Ghiberti, si tot aceiasi lucreaza la
biserica S. C'armine, unde gonirea din Paradis
a lui Adam §i a Evei are o tragica expresie pe
care n'o mai cunoscuse arta.
El e §i pictorul frescelor de la S. Clemente-
Ucenic al lui Masolino (n. 1383; calator in Ungaria
11 1425), a cdrui activitate nu ni e in destul
de cunoscutd, tanãrul pictor, incepator genial
de vreme noua, n'are nimic comun cu frescele
zimbitoare, in §terse coloH dulci, mai ales de
albastru, de ro§ §i de aur, 1i cu icoanele In
aceiatg tonalitate ale altuia din pictorii nascuti
la sfarOtul veacului al XIV-lea, smeritul domi-
nican Fra Angelico din Fiesole (1395-1455). Data,
aceasta, la Masaccio avem inaintea noastra ceva

www.dacoromanica.ro
130 N. Iorga

care 'Dili poate afla originea nici in'imitarea lui

Giotto, de care se tine foarte de aproape simtitorul
calugar Angelico, nici in influenta mesterilor, ne-

_.., -, ,..., .
-
..-
- 1 F, .: ,
.5 ',...-
... ,, . ° E'''

Cl. Ferraguti (Florenta). Buna Vestire de Flit Angelico

cunoscuti in afarä de tara lor, ai picturii de dincolo

de munti. Sumbrul initiator, caruia pe dreptate i

www.dacoromanica.ro
 Renaterea 15/

se atribuie meritul, daca nu de a ti introdus spa-

tiul, macar de a fi largit i de a fi pus in con-
cordanta fondul cu scenele ce se desfac pa
ansul, a prins din viata incunjuratoare, nu numai
adevarul izbitor al figurilor Isus din scena
banului are o expresie unica de raspingere
mandrã, de infruntare a ispitei, dar §i varie-
tatea mirtirilor, care nu apartin unui singur
ritm, ci corespund fiecare cu rolul si actiunea
personagiilor in scena. Ceva din arta lui se va
transimte lui Domenico Ghirlandajo (1449-1494}
§i Luca Signorelli (1441-1523). Daca fresca so
mai intalne.5te in lucrArile de la Prato si de la
Spoleto ale calugarului Filippo Lippi (n.c. 1400 ,
urmator poate in tehnica al iiivatatorului sau
Masaccio, dar f Ara. nimic din marea tragedie
creatoare ce se sbatea in mintea acestuia, oH in
scenele lui Ghirlandajo la Trinita si S. Maria
Novella i ale lui Piero della Francesca la Arezzo,
ale ucenicului acestuia, Melozzo, la Sf. Apostoli
din Roma, §i ale lui Luca Signorelli in Orvieto,
patria lui, in ale lui Pinturicchio la Sestina din
Roma oH in biblioteca Domului din Siena, vremea
cea noua, cu bisericile pline, permite in pictura
ceia ce am vitzut in sculptura, lipsitã de orice
dependenta, a lui Donatello. Ca in Terile-de-jos,
unde o bogata burghezime are nevoie de o arta
care sa-i mobileze §i infrumuset,eze casa, cerand
fratilor van Eyck, in curand i mai me§te§ugitului

www.dacoromanica.ro
 *

.il
tfiN".t..''.*(1.

7 .*
; t
4 f '

;
A.

als, , if ° -.
, e . .
t
'
a ' , I. k. , -',,- ..
. 1". ,
4..
l'i*,,, ,.,', '.,l .5%, 1.
S. 'k. .'-'_..Z.:,- .

cl. Ferrapti Wlorenta; Prinirtvara de Botticelli

www.dacoromanica.ro
 Rennterea 153

Holbein (n. c. 1550), care se consacrá in mare parte

numai acestei ramuri de picture, tabloul pe lemn
sau qi tabloul pe pcinz, dupd reteta lui Justus de
Gand, tot mai malt acesta din urmci se impune prin
contingentele timpului.

Maica Dorannlui intre sal* de Carlo Crivelli

Cl. Ferraguti (Florenta)

Astfel in lladonele devenite acuin principal

obiect de inchinki tine in altarele i capelele bi
sericilor Ca i in casele private pe care le di

www.dacoromanica.ro
15 l N. lorga

Oit . ° °

Main Domnului cu pruncul. de Carlo Crivelli

Cl. Ferraguti (Florenta)

www.dacoromanica.ro
 R un cra 155

Maica Domnului cu pruncul de Giovanni Be 'Hui

Cl. Ferraguti (Florenta)

www.dacoromanica.ro
156 N. Iorga

Lippi insusi ori, dupa dansul, §colarul sau de

-capetenie, in aceiasi Florenta, Sandro Botticelli
.(1446-510), intalnim in pictura acelasi armonios
spirit ca in lucrarile de maiolicii ale lui Lutca
della Robbia, cu o nota de complicatie si rafi-
nerie la elev fata de invätätorul sau, si, pe langa
aceasta, cu o tendinta particulara catre unduioa-
sele forme fluide de fetite si de efebi, cu pasuri
de dant al umbrelor pe o pajiste fermecatã, ea
in Primavara lui, cu alergarea figurilor infasu-
rate 'n väluri diafane sau in vesminie samanate
cu flori. Curentul merge indata catre tipul ca-
pabil de o reproducere nesfarsitä, am zice chiar :
de o utilizare industriald. Acesta e merituldaca
poate fi un merit , oricum, acesta e rolul lui
Domenico Ghirlandajo (1469-94), care in cadrul
de architectura si de natura potrivit aseazà ma-
done si sfinti cu :Incunjurimea potrivita, având,
in act de .inchinare, pe donatori, patronii acestei
noiai arte, care-0 gasise astfel secretul (santa con-
versazione").
Scoala venetiand, inceputa cu un CarloCrivelli
(n. c. 1430-40) si un Antonello da Messina, se:fixeaza
prin cei trei Bellini, Iacopo si fiii, Gentile:§i Giovan-
ni (t 1516), dintre cari Gentile, care a läsat intere-
sante portrete si tipuri de la Curtea lui Mohammed
al II-lea, unde fusese cheniat, e adus in ora§
pentru lucrärile de la Palatul Ducal. Cumnatul
lor e Andrea Mantegna, a carui directie a fost

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea 157

cu totul alta deck a acestor rne§teri de madone,

cu fata deosebit de visAtoare, §i de portrete. Un

Maim Dotnnului en Ingerii, de Andrea Mantegna

Cl. Ftrraguti (Florenta)

Vivarini (lucreazA de pe la 1450), un Carpaccio

(lucrenzA de pe la 1480) cultivA §i ei, fard multA

www.dacoromanica.ro
158 N. Iorga

originalitate, pictura religioash, in icoane pe

pAnzh.
in fata acestei formule, care era sh se ridice
de altfel pAnä la: cea mai mare valoare de ar-
monie, frescele lui Pinturicchio, infatiOnd splen-
dorile vietii, purtatti prin multe locuri si in multe
ranguri, a lui Enea Silviu Piccolomini, devenit Papa
Piu al II-lea, au a invinge alte greutäti i cal-AO
au o mult mai inalth semnificatie reprezentativh.
Divina Comedie a lui Dante e interpretata in
desemne cu o adânch seriositate de Botticelli
insusi. Tot asa in stralucitele fresce pe care, pe
un alt camp de infhtisare artistich, la Man-
tova, in Sala degli Sposi, le dä Padovanul An-
drea Mantegna (1431-1506), influentat si de Vene-
tieni, dar mai mult de shrguitorul studiu personal
al antichitatii, ilustrând casa, plina de petreceri
asa de decorative, a familiei Gonzaga. Pentru
aceiasi cash, in zilele ducesei Isabela de Este,
zugraveste el scene mitologice i istorice de o
innalth constiinta. i frescele sale la Ermitii din
Padova arath intr'insul urmasul tragicei serio-
sitati a lui Masaccio. l3iruind toate dificultAtile
desemnului, icoanele lui räzlete sunt o preghtire
pentru pictura de superioara expresie care va
merge alAturi cu aceia a zimbitoarei armonii in
cadrele date.
Architectura singurä nu fãcea. Inca pasul care
trebuia s'o duch de la marile traditii gotice ale

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea 159

1
r; I r:J

.1
......,.....

C-1.0
''.4":""Lr."=1"--4L--j!'_1"=2:°2"f___:-.7 :
,- , N

(i.4i
--.-1,-

s' ALd
4_V .4_,
'' \
-,..4--- --: ^.i.:-....=0,-A '.."---,--:-...
Th- ie,!---,-r `:. --..,,p4),,,, I- -,"q,..),. ,',-;.---.,"
j /4--
. --I 1.", ...r: -' -4 '0`..1
- I

7-1-- =-117-7'
7.--c

r . '1 , IN

1 1

Areul de triumf al regelui 'Alfonso de Pietro di Martino

(e. 1450).
Cl. Nohl.

www.dacoromanica.ro
160 N. Iorga

evului mediu la forme in care mäsura singurk

sa inlocuiascd §i proportiile grandioase i arne-
titoarea varietate. Teoreticianii din cercul urna-
ni§tilor sunt acei cari dau, pe la mijlocul seco-
lului al XV-lea, directia, prin indemnuri generale
._
.. \ Aax: .7..r:-."../:
2-=
A ; ' ' i/
\ 1H 7-ni. 1- r:777 r r Fnr7 i

i 11* Ihi 11-1_

4 1_

'
.1 ,

.1 L, LI
_ 11 ' 11-1

..,
,u_- _ __ ____ ,
i

T-

04 VII
nh,4
111.
_
Palatul Serristori din non nta, de Baccio Agnolo (1467-1543)
Cl. Nohl

scrise ca §i prin sfaturi pentru ridicarea unei

anume cládiri. Astfel, canonicul de la Domul din
Florenta, Leone-Battista Alberti, un vir divinis-
simus pentru contimporani, care trateazá despre
picturã (1435), despre architecturd (1452) 1i

www.dacoromanica.ro
 Renaterea 161

chiar sculptura, recomanda intrebuintarea for-

melor lui Vitruviu, care ar fi aplicabile pentru
orice loc §i orice stadiu al societatii, in acela§i
timp and, pentru Papa Nicolae al V-lea,
Filareto, care lucreaza la poarta S. Pietro,
if-

Cl. Nohl. Scuola di S. Marco la Venetia (1485)

scrie despre De re mdificatoria". Trebuind sã

prefaca pentru pomenirea iubitei lui Isotta o
bisericuta gotica, S. Francesco, tiranul din Ri-
mini, unde se 'Astra arcul de triumf al lui Au-
gust, ii cere norme conducatoare, §i din conceptia
lui a ie§it deci clädirea cu frontonul in forma
de triplu arc de triumf, cu coloane despärtitoare
§i cu triunghiul grecesc de-asupra u§ii de -n-
1l

www.dacoromanica.ro
162 N. Iorga

trarb. in capela de langa S. Pancrazio din Flo-

rental, la S. Andrea si S. Sebastiano din Mantova
se incearcá realizarea aceluiasi ideal de simpli-
citate armonioasd. in palatul Ruccellai din Flo-
renta apar, pentru a varia fatada, elemente antice,
cum e amestecul cu coloanele a pilastrilor in-
castrati cari o invrhsteaza in lung.
Un om genial in toate artele, care .el insusi
declara ca se intrece cu oricine la cladiri si Ca
sta pe aceiasi treapta cu orice sculptor si pictor,
gi, mai mult, in toate ocupatiile omenesti, caci toate
problemele timpului au trecut prin mintea lui,
duchnd-o la conclusii innaintea carora se inchina
admirativa stiinta, mult mai matura, a timpului
nostru, Lionardo da Vinci, elev al lui Verocchio
pentru ceva din inthia pregatire pe care a des-
voltat-o imens el insusi, lucra, dupa chteva in-
cercari in pictura, din care ni-a ramas doar o
schita neispravita, la Curtea ducelui din Milano.
De la 1481 la 1499, el (IA acolo, cu o adâncirne
neasamanata a conceptiei, cu o nesfArsita reve-
nire, ani de zile, asupra telanicei, minunea din
Maica Domnului in pestera, cu ingerii grämäditi
in jurul ei, cu o armonie sobra a naturii, cum
n'o mai cunoscuse arta niciunei ten, peisagiu
caruia i se poate atribui regiunea de unde a
fost luat.
1. V. Springer, 1. c., pp. 257-96.

www.dacoromanica.ro
 Renmterea 163

.te
:ni

For. Ferraguti (Florenta). Lionardo da Vinci: portret

www.dacoromanica.ro
164 N. Iorga

La S. Maria dello Grazie, el face cAlugArilor

acea fresca a Cinei celei de tainA astAzi in

.1V-40
Zrcc.S
e

Y °
'

lr

2:7,:...ra,

Jr-.4 . iok

Fot. Farragati (Florento. T onardo da Vinni : Hristos

stare de aproape complectà desfacere in care,

in jurul Domnului, toate figurile, fiecare insä cu

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea 165

expresia §i gestul ei, se contopesc in aceia§i ar-

monie de grupare maiestrita. Cineva scrie astfel
despre aceasta opera mdiastra: Tabloul a ajuns,
peste hotarele popoarelor §i confesiunilor, o le-
gatura a cre§tinatatii, tot a§a de comunä ca §i
Tata]. Nostru'."
Dupã ce incercase §i o statuie a lui Fran-
cesco Sforza §i se incumetase a zugravi o batalie
pe paretii Salei Sfatului din Florenta, el, me§-
terul luminilor de seal* inchide tot ce arta sa,
care era pentru dansul numai un moment de
visare sau de odihna, cuprindea mai frumos §i mai
plin de misterul fiintei sale inse§i in chipul
Monei Lisa, Gioconda. Bacä ar avea sä aleaga
cineva din toata pictura italiana a veacului un
singur tablou, ar putea opri pe acesta. La 1507
el se hotarl sä paraseasca Italia.
Atata nu era de sigur indestulator. Tiranii
italieni, cari facusera in atatea domenii sä innain-
teze arta in peninsula creatoare a unei noi conceptii
de frumuseta Borso §i Niccolb di Este i§i
comanda §i ei statui; la Ferrara se incearca in-
temeierea unei §coli de pictura localä pentru glo-
rificarea printilor n'aveau statornicia i marile
mijloace trebuitoare pentru a impune inflorirea
triumfatoare a acestei arte, care servia un om,

1. Bergner, o. c., p.`159.

www.dacoromanica.ro
166 N. Iorga

o dinastie, un sistem, pe and biserica gotic

era a intregului oras si palatul comunal, della
rogione, il broglietto, apärea ca intruparea puterii
cetAtenesti. Numai la sfarsitul veacului al XV-lea
Roma Papilor va putea sä incerce in acest do-
meniu realizAri care se vor intalni mult mai larg
precum si mult mai des, in terile unde puterea
suprerná, legitimä, peste o tarã intreag6, nu cea
usurpata si trecãtoare asupra unui singur tinut,
o tine regalitatea acum pa deplin consolidatá.

000000000000
LIO01.100

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII.

intinderea europeana a Rena§terii in serviciul

Papilor i llegilor.

Fula la sfaritul secolului alXV-lea, totu§i ap. de

Imbie4ngat in initiativele cele mai variate ca §i in
producte superioare ale vechilor sisteme de arta
astfel Ligier Riquier lucreaza ca sculptor pu-
ternic §i original in Franta, iinde, langa. minia-
turistul Simon Marmion, Jean Fouquet e un mare
maestru al portretului, §i in Terile-de-Jos, pe
urma lui Rogier de la Pasture, se ive§te, la Bruges,
Hans Memling (t 1494) i o intreaga noua §coala
olandeza, cu Dirk Bouts i Gerard David
relatiile dintre deosebitele teri nu sunt, in do-
meniul inovatiilor picturii §i sculpturii, a§a de
bogate, cum fusesera in evul mediu§i cum con-
tinuau Inca in parteacelea ale reprezintantilor
unitatii artistice a gotismului.
Astfel Italienii nu cunosc productiile Nordului
decat prin calatoriile negustorilor sau prin ha-
sarduri ca acela care facu sa se vada la Florenta,
in capela Portinari, lucrarea comandata de unul

www.dacoromanica.ro
168 N. Iorga

din ace§ti negustori, Flamandul Hugo van Goes.

In schimb, este, §i afara de raporturile economice,
un curent din Nord catre Sudul italian, cdruia Jan
van Eyck ii comunica descoperirea in dorneniul
picturii in uleiu. Se pomenesc numele catorva
pictori cari au facut drumul acesta,de informa tie :
Francezi, ca Fouquet, Flamanzi, Germani, ca
Hans Burgkmair, ilustratorul de carti, ca Holbein,
fara a mai vorbi de marele sculptor de morminte
al sfintilor la Nürnberg (Sf. Sebald), Peter Vischer,
care a vizitat Venetia.
Razboaiele italiene ale regilor Franciei, Carol
al VIII-lea si acel Ludovic al XII-lea a carui
mama, Valentina, era fiica lui Gian-Galeazzo
Visconti, au trebuit sa stabileasca i relatii in
acest domeniu, ultramontanii primind invataturi
mai ales in ce priveste sculptura : monumentul
lui Ludovic chiar, cu puternica-i esafodare archi-
tectonica si multele-i basoreliefuri supt corpurile
culcate sus ale regelui §i reginei, e un exemplu.
Dar, inainte ca alte practice O. se incetate-
neasca definitiv in acest Nord, Curtea papald,
restabilita la Roma dupà captivitatea de la
Avignon, incearca sà atraga la dansa, mai ales
din Florenta Medicisilor, care era sa-si piarda
in curand stralucirea, elementele artistice, pentru
a le pune in vaza lumii intregi, a le face capabile
de o utilizare internationala.
Pisanello fusese intrebuintat de Papa loan al

www.dacoromanica.ro
 intinderea europeana a Rena§terii 169

VIII-lea. Un modest monument la Milano po-

meneste pe Papa Martin, cel d'intaiu impaciuitor
al schismei, mort in acel ora§. Pentru monumentul
tirmaului sau Eugeniu al IV-lea, biruitor prin
rabdare asupra Parintilor dela Basel, se chiama
me§terul sculptor Isaia din Pisa, iar pictorul care
i-a lasa ehipul nu e altul decht Francezul Jean
Fouquet. Sixt al IV-lea, clädind ,.Capela Sixtina",
chia ma in 1482 pe principalii reprezintanti ai artei
toscane, pe ei toti : Ghirlandajo, Cosimo Rosetti
Pinturicchio, Botticelli. Pentru mormantul sAu
se angajeaza Pollaiuolo. Acela§i Pinturicchio
lucreazd pentru familia de'la Rovere la S. Maria
del Popolo §i la apartamentele familiei Borgia
pentru Papa Alexandru al VIII-lea.
In curand era sä se treacã, in ciuda grelelor
imprejurari politica §i chiar a nesigurantei in-
terne, la planuri mai mari, care aveau de scop
totala prefacere, dupa noul stil, §i cu mqterii cei
noi a cetatii papale, i aceasta intr'un moment când
ocupantii Sfântului Scaun aträgeau catre dân§ii
acea mi§care a umanismului care, ocrotita §i de
Eugeniu §i Nicolae, fusese captata de Medicisi,
de Curtea din Neapole, de alte suveranitati italiene,
in alte directii.
Planul cel mare al papalitätii la inceputul se-
colului al XVI-lea era sa refaca de o potrivti
basilica Sfântului Petru §i aglomeratia de cladiri
care ajunsese a fi Vaticanul. Pentru aceasta s'a

www.dacoromanica.ro
170 N. Iorga

recurs I a talentul lui Bramante (Donato d'Angelo ;

1444-1514), care in patria sa, hi. Urbino, putuse
vedea lucrarile fricute pentru duce de un archi-
tect de origine dalmatin6, Luciano de Laurana,
§i care (Muse Urhinului biserica, de formrt ge-
neralrt veche, dar cu ornamente in stilul eel nou,
a Stintei Marii delle Grazie.
Ceia ce interesa pe acest me§ter, care strttuse

_0

,
1- Lill I

_
L I: I RI I T-77

r 1'1 p !(
4.1, 4 'H 11

Cl Nohl S. Lorenzo in Damaso din Roma, de Bramante.

§i el in serviciul Milanului, era, in riindul inttliu,

boltirea unei mari cupola peste cládirea imensä
de forml. centraltt Dar moartea-1 impiedecrt de
a duce la caprit lucrarea.
Altul Ii veni in loc, ca i Lionardo da Vinci,
un om In stare sã Invingá greutiltile cele mai
marl in mai mult decat o artá. Sculptor din
§coala lui Donatello, peste upara gratie a cAruia
era sä se ridice foarte sus, sprijinind pe o tiin
adâncrt indräzneala robustelor sale creatiuni.

www.dacoromanica.ro
Intinderea europeand a EenaVerii 171

"ehel- Angelo, de el instill

Cl. Ferraguti (Florenta)

www.dacoromanica.ro
172 N. Iorga

Michelangelo Buonarotti, §i el un Florentin,

unul din tristul timp de revolutii §i rãsturnári
al lui Savonarola, incepuse cu opere de tinereta,

1 Fit n_ELEI _tart 1--1

.11TAttiftWtittNITIO

iin1J

--
Palazzo Venezia din Roma, de Giuliano da Majano (1432-1190)
CL Nohl.

intre care un David, care intrece i pe al ve-

chiului maestru §i pe acela al lui Verocchio.
Madona lui cu copilul in brat% Piaci, nu mai

www.dacoromanica.ro
 intinderca europeana a Rena,terii 173

are nimic din blândeta cu care obisnuisera

sculptorii ca si pictorii dinaintea lui, de si ex-

Cl. Buchsr. Moise al lui Michel-Angelo

presia nu lipseste in trupurile perfecte ale Mariei
si ale Rastignitului, asupra caruia cu gest si ex-
presie tragice ea se pleaca, dureroasã.

www.dacoromanica.ro
171 N. Iorga

Chemat, ca sculptor, de Iu liu al II-lea, pentru

mormantul lui, la 1505, era sä se apuce de
aceasta opera, din care a ramas sublimul Moise,
cea mai spaimantatoare statuie profetica pe care
a cioplit-o vre-odata mana de om, §i cei doi
s&avi sprijinitori , el, care fusese invitat pentru
o mare fresca i la Florenta, prime§te sarcina
de a zugravi in Palatul Papilor Cape la Sixtina,
0 lucrare pe care o indeplini cu o uriaVi truda,
puind pe pareti, cu o enormä §tiinta a corpului
ornenesc, figuri ce par taiate in materialul lui
obumit, marmora, aceasta insa nu fara o pri-
cepere superioara a gruparii, fara un simt pentru
gratie §i o intelegre pentru tragic, calitati care
se gäsesc de o potriva §i in profeti §i in sibilele
din colturi, dar mai ales in scena Creatiunii, in
aceia a ispitei din Raiu §i a izgonirii stramo-
§ilor omenirii, in povestea pacatului lui Cain ,i
a potopului lui Noe 1.
Stralucita isprava a marelui creator de rea-
litati, dar totu,i opera izolata, datoritä capriciului
individual al Papei, fall nicio concordanta cu
complexul architectonic din care, in legatura cu
picturi absolut diferite, fusese chemat a impo-
dobi un simplu colt. Cata deosebire intre aceste
geniale scaparari intamplatoare, rezultate din

1. Cf. superbul lui carton" pentru Palazzo Vecchio di

Venetia

www.dacoromanica.ro
 Intinclerea europeana a Rena§ter1L 175

-^7.1,0^1.

-,

J. Ferraguti (Florenta;. MadonA a I& ?eragino

www.dacoromanica.ro
176 N. lorga

relatiile unui om cu altul, §i intre munca or-

donatd, solidarä, pentru sute de ani, a acelora
cari §tiuserd sO dea unei umanitati mai ordonate
simbole artistice complecte, in care ea se re-
zuma si se recunostea, in care ea putea sä trä-
iascä indelung cu intreaga ei viatä !
La 1512 Michelangelo, mesterul Papei", lu-
crând dupä ordin §i supt paza, in constrângere,
i§i ispravise comanda, la care peste mai mult
de doudzeci de ani era sá deie o urmare.

Dar Inca din 1509 o altá chemare a Papei se

indrepta catre un mai thnAr maestru (1483-1520),
un Urbinez, Raffaello Sanzio, fiu de pictor, crescut
la scoala lui Perugino, nu färä a-i imprumuta
formula, careia, cu acelasi colorit aproape, stiu
sa-i dea o neasgmänatä gratie in figurile rotunde,
cu aceiasi expresie linistitä, dar färä adâncime, a
Madonelor, ingerilor si sfintilor sai, grupati dupa
un sistem pe care-I invatase de la un pictor florentin.
In opere mai mici de tinereta, Pieta, Orazione
nell' Orto, La Deposizione, Ducerea Crucii, e o ori-
ginalitate naiva care intereseazá mai mult, desi
trezeste mai putina admiratie pentru tehnicA
Si el capatá o comanda, si el aceia de a impo-
dobi odal, stanzele, in care se incercase §i invd-
tatorul lui principal si until din cei mai dibaci
1. V. Adolfo Venturi, Raffaello, Roma 1920, pp. 120-1,
139, pl xv11-xix.

www.dacoromanica.ro
 intinderea europeani a Renafiterii 177

Nunta Maicii Domnului (Sposalizio della Vergine):cle Rafael

Cl. Ferraguti (Florenta) J

la

www.dacoromanica.ro
II .*;
I.

_2

It+
'!

Dm .Numa Maich Domnului (Sposalizio della:gawk& de Rafael

Cl Ferraguti (Florenta'
www.dacoromanica.ro
Intinderea nominal. a Renagterii 179

Madonna dell' impanata de Rafael

Cl. Ferraguti.(Florenta)

www.dacoromanica.ro
180 N. Iorga

imitatori ai marelui, mult mai marelui Leo-

nardo, Sodoma. Avântul tânärului stiu sã deie
in nesfarsite figuri, puse in legátura cu elegant6,.
alegorii in a cáror interpretare nu pusese i nu
putuse sl-gi puie sufletul : Teologia (Disputa),
Filosofia (Scuola d'Alene), Poesia (it Parnaso),
Dreptul.
0 a doua serie de picturi prezintä scene in
legaturä cu lupta i triumful Bisericii, cu partea
pe care au avut-o in viata-i actuala ultimii Papi.
LegAturile-i da.durä prilejul de a presinta Scrip-
tura, §i pentru Capela Sixtina el lucrä cartoa-
nele tapiteriilor care furd executate la Bruxelles..
Aceleiasi Capele Sixtine Ii va da Rafael cea mai
frumoasä din Madonele lui, Madona Sixtind
Schimbarea la fatd" e din acelasi timp. In
portretele Papilor el a vesnicit firá mägulire,
foarte realist, chipul lui Iuliu al II-lea si al lui
Leon al X-lea.

in mijlocul continuelor ei greutati si in as-

teptarea loviturii hotärâtoare care a fost prä-
darea Romei de soldatii nAimiti ai lui Carol
Quintul, supt comanda protestantului Georg von.
Frundsberg, Papa nu stiu sá intrebuinteze fortele-
ce-i stAteau la indemând. Lui Michelangelo, plecat
aiurea, inteo tragica rätAcire fárä scop, prigonit
de Sfântul PArinte pentru fuga lui, dar intre-
buintand acest timp pentru a täia figurile celor

www.dacoromanica.ro
 intinderea europeana a RenaVerli 1St

'127"..ti'riCk. L'kb

it .
I,
ae
r
- .
&Lim.. ...NW.

ri"
-a-

-t-f.
:
r_

4-1,0
.4s
-
VI"L'7,111.311,'";t1i4-:.,-7..., Assn," ,,--.4liversg+14"u2le'iNicc =

CL Ferraguti (Florenta). S. Giovannino al lni Rafael

www.dacoromanica.ro
0

' Cl. Ferraguti (Florenta). I3una Wean de Andrea del Sarto

www.dacoromanica.ro
 intinderea europeana a Rena§terii 183.

doi Medicisi §i ale celor caH personified Di-

mineata §i Seara, Ziva ,i Noaptea, i se dAdu, in
-111111

c.' 0

1,

Cl. Ferraguti (Florae la) Iudita lui Allori (1335-1606)

odaia unde infati§ase inceputul umanitatii, sarcina

de a zugravi priveli,tea Judeedtii celei de pe
urmd. Data aceasta, artistul imbdtrdnit §i arnärdt,.

www.dacoromanica.ro
 184 N. Iorga

-urrnArit el insu0 de viziuni apocaliptice, a re-

vArsat asupra pAnzei tot tragicul din sufletul
salt, represintAnd nemilos, supt ochii lui Isus

,
,1,_

. n

.Logodna St. Catarina de Bernardino Luini (1uereazit 1500-1530)

Cl. Ferraguti (FlorEnta)
nesimtitor, prApästioasa Were a sufletelor osan-
dite calm Iad (1534-41).
ii era rezervat batranului maestru Inca o grea
sarcinA : aceia de a urma lucrärile la Sf. Petru,

www.dacoromanica.ro
 intinderea europeana a RenaVerii 1

de a-i da fatada cuvenitA. El schita un desernn

simplu, sobru §i maret, pe care 1-a inlocuit apoi
in parte cel realizat pe la jumfitatea veacului §i
in care cloud mici cupole la cele cloud capete
scad maretia totalului. In cutare modestä biserica
romana el arAtase ce poate face Hind lucreaza
dupa singurul sau gust.

Cat despre Rafael, restul scurtei lui vieti fu

intrebuintat la tablouri razlete, ca Sf. Cecilia
sau Transfiguratia, oH la frescele antice din ap-
numita Farnesina, proprietateabogatului Agostin o
Chigi, pe cand expresia capata mai variate nu-
ante in pictura lui Andrea del Sarto (Usti-
1531).

De acum incepe diaspora art4tilor.

Reteta marelui pictor al armoniei fu trans--
formata in procedeu de cel mai insemnat elev
al ski, Giulio Romano, care lucreaza pentru
Curtea din Mantova. La alte Curti de senior de
pe la jumatatea veacului al XVI-lea, la Parma, se
ive§te §irämane Correggio, cel mai insemnat din
me§terii decoratiei cu figuri zimbitoare, care nu
tulbm% nici mintea nici inima nirnärui. Gior-
gione (t 1510) §i Palma Vecchio (t 152) conti-
nual% in colturi de viata italiand din Nord-Estul
peninsulei traditiile §colii venetiene.
La Vicenza sunt goale insa zidurile acelei

www.dacoromanica.ro
186 N. Iorga

Rotonde a architectului Palladio, care, in pro-

portii mici, reprezintã tot ce antichitatea avea
mai eleganOn jocul simplu al planurilor §i co-

udir 411 M.4'm -4161 AIIM AM A

ditaillatiagALIA IIIRLW P... id,/

r ZA Arkii

l'alatul Fantuzzi din Bologna, seeolul 1 XVI-lea, de Andrea

Cl. Nohl Marehesi (Formigine)

loanelor sale. Venetia 0ngur5, care lucreazd la S.

Marco §i la Palatul Ducal, transformat 0 imp o dobit
de arta lui Sansoirino, architect 0 sculptor, un nou
Donatello, mai putin sprinten §i gratios in crea-

www.dacoromanica.ro
 Intinderea europeana a Renasjerii 187

tiunile lui, i dà biserici nouA ca ii Redentore,

putea sä concentreze atunci silintile:unui nurnAr
de pictori traiti in aierul ei, deprinsi cu lumina
ei, capabili de a-i da, nu un tablou oarecare, ci, in
panzele lipite de paretii bisericilor i palatelor
Republicei, expresii adevgrate ale rasei intr'un
mediu cum e acela al lagunelor.

Cl Nohl. Victnza : Basilica de Palladio

Cel mai in varstá dintre artistii venetieni ai

secolului, Tiziano Vecellio (1477-1500), vine, cu
mintea plinä de spectacole ale naturii din muntii
Friulului, de la Cadore, ale cãrii aspecte le va
reproduce, in lumina lui de aur, toatã viata.
De la Carol Quintul, ocrotitorul säu, de la Paul
al III-lea, de la ducesa de Urbino, pftná la ath-
tea figuri din nobilimea venetiana, ch:purile con-
timporane sunt vesnicite de dânsul. trt pictura
bisericeascA el aduce note de expresie cu totul

www.dacoromanica.ro
188 N. Iorga

-particulare, ca in Hristos gi cAmAtarul, sau in

mobila infätisare a innAltärii Maicii Domnului
4 Amnia). Anticitatea-i dà subiecte, caryenerea

A -
Cl. Bucher. Portretul lui Tiziano, de el lust*.

-care doarme, ca zburdAlniciile lui Bacchus, care

-nu mai fuseserá atinse de altii gi care-i dau
-prilejul de a pune pe 'Ansa femeia venetianA
Sn toatä stralucirea frumusetei ei blonde.

www.dacoromanica.ro
 intinderea europeana a Rennterii 189

Grabnic la lucru, Tintoretto (t 1594) (IA in ta-

blourile sale religioase, menite sä fie intinse pe
inaltii pareti ai cladirilor publice, miscarea zbu-
ciumata:a lui Michelangelo, dacä nu conceptia
lui superioara i maestria lui de a simplifica mult
§i de a grupa bine. In sfarsit Paolo Cagliari
(1530-S8 , al carui nume obisnuit, ii Veronese,li

arata originea, se deosebeste indatã ca marele

Cl. Nola. Monnântul Papei Paul al III-lea, in Roma

infatisator de architecturi impozante, plin- de

figuri felurite, reproducand traiul obisnuit in
-cetatea care, si 'n decadenta ei inceata, continua
sà fie locul din Europa unde viata avea mai
multa stralucire si se impartasia de un mai
bogat si mai nobil lux. Mai mult o imensa ta-
piterie deck tabloul religios redand un senti-
ment sau manifestand o personalitate.

www.dacoromanica.ro
1 90 N. Iorga

Ceia ce arta noud nu putuse afla in aceastá

Italie, unde erau cele mai multe din originile sale,
era sd afle in Franta regal6, unde märetia unui
Suveran absolut, in cAutarea lacapilui solemn.
al puterii sale, cerea meterii, strdini sau indi-
geni, cap abili de a-i servi prestigiul i de a-i
mtiguli gusturile.

13300001:1001:11:11:1
000C.C10

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VIII

liena§terea §i regalitatea francezii

Cládirile pe care Rena§terea le-a dat Italiei

sunt mai putine de cum s'ar a§tepta, .i risipite.
Cu disparitia tiranilor" locali, cu stabilirea
dominatiei spaniole in Neapole, apoi §i in Milano,
initiativa creatoare de odinioarã a dispArut.
Forme tipice greoaie vor lua locul zidirilor cu
caracter deosebit, datorite unor gusturi care, cu
aeelea§i norme generale, nu se confund5. Numai
in Venetia §i in Marele-Ducat de Toscana, in-
temeiat pentru Medicisi, poate fi vorba de un
necontenit patronagiu al puterii supreme. Odath
cu incetarea republicelor se duce §i acel simt
ob§tesc al cetatenilor liberi care, in veacul al
XIII-lea §i al XIV-lea, aduse oraplor italiene
acele Palate ale Comunei, acele re§edinte ale
magistratilor, acele biserici de bresle care i-au
crescut ap de mult comoara.
Michelangelo, incercând forma definitiv 6. a fata-
dei Sfântului Petru, pe care a aruncat-o de sigur

www.dacoromanica.ro
192 N. Iorga

prea departe lunga, de §i dibacea colonadk

a lui Bernini, in secolul urmãtor, n'a putut crea
pentru Carol Quintul Capitoliul pe care-I voise,-
a ajuns numai sä dea fatada de la S. Lorenzo §i
sä construiasa. S. Maria degli Angeli. Studiile
lui Rafael asupra lui Vitruviu, pläcerea pe care,
o simtia studiind nobilele linii ale architecturii
clasice n'au dus la ridicarea de dânsul a nici-
unui monument in gustul cel nou, afarã de
capela Chigi la S. Maria del Popolo (1512). CIA-
dirile biserice§ti romane se reduc, in epoca mai
glorioasä pentru artl. a PapalitAtii restabilite in
rqedinta ei, la aceastä biserica. S. Maria del
Popolo (1487), la S. Giacomo dei Fiorentini, opeth
a lui S an so vin o, la inceputul carierei sale
(1519).
La Vatican s'au lucrat din nou numai arcadele
din Belvedere. Doar cAteva palate noi se innalta
dupä normele antice : Palazzo Venezia, Palazzo.
della Cancellaria, acesta Inca din 1486, in vrernea
când Florenta se umple de grandioasele constructii
ale marilor ei familii. Palazzo Farnese e din.
vremea ceva mai tArzie, and regulele strict vi-
truviene ale luiVignale apasä asupra me§te§ugului
de cládire. Sa se adauge vilele : Villa Farnesina,,
cu galeria ei zugravitä de Rafael (1509), Villa
Madama (1516), pentru o princesa de sange
francez, Villa Medicis, Villa Pia. Iar la Venetia
aflfim ca iota artisticA a timpului, in architecturk

www.dacoromanica.ro
 Renasterea i regalitatea franeeza 193

pe langa adânca prefacere a basilicei, cu mo-

zaicele pictorilor secolului al XVI-lea §i im-
bogatirea Palatului Ducal cu Sara Gigantilor, pe
langä adáugirea supt inaltul campanile a deli-
catei loggii datorite lui Sansovino, Palatul della
Zecca, della Libreria, in care se athiposte§te
astAzi Biblioteca S. Marco, de acelqi architect ,i
sculptor. Ca biserici, Sf. Zaccaria, cu admirabila
ei fatada de marmor6 1, §i S. Giorgio Maggiore,
cu suptiratecul ei turn, .dominând liniile palla-
diene ale edificiului delicat, se apaza langd ii
Redentore.
Palatele Correr §i Grimani, ieau loc langd zidirile
gotice de po marile canale. La Brescia Palatul
Comunei e din aceastá epocg, §i tot de atunci
Basilica din Vicenza 2.

Germania imperiala nu poate oferi adApost

artei pe care nu vor fi in stare s'o retie Papii,
despoiati prin protestantism de o mare parte
din veniturile lor §i de o parte i mai mare din
prestigiul lor mondial.
Aceasta, cu toate pretentiile unui Maximilian
§i interventiile imposante ale lui Carol Quintul,
nu e o tara i n'are un Suveran, ba nici macar,
in Prusia, Bavaria, Saxonia, un grup de printi
capabili de a intelege §i sprijini arta : doar un
1. V. mai suc, p. 101.
2 V. mai sus, p. 187.
13

www.dacoromanica.ro
194 N. Iorga

Konrad Krebs lucreazd noi castele pentru Casa

de Saxonia (la Torgau) 0 ucenicul lui, Theiss,
pentru Hohenzollerni la Berlin. Lipse0e adesea
§i in ora§e oricat de bogate, ca Nurnberg, ca

Portile de bronz ale Baptisteriului Domului din Pisa

de Jean de Boulogne (1602).

Augsburgul bancherilor Fugger (carili fac o ca-

pela funerara In stilul Rena§terii), ori Welser, acel
nobil avant spre frumuseta, care a facut onoarea
cetatilor italiene. Cateva Case ale Sfatului 0 lo-

www.dacoromanica.ro
 Rena,terea i regalitatea franeeza

cuinti particulare amesteca ieften elemente din

ambele epoce.
Un sentiment public nu poate sprijini silintile
maqtrilor, rama§i modeti i saraci, mice ar fi
dat rasei lor, pentru cá puternica mirare a lui
Luther, erudita, exegeticA, filologicã, pe de o
parte, iar, pe de alta, absolut populara, nu tinde
in aceiai directie ea sfortarile creatoare in alte
teri ale umanitatii.
in lumea orarneascã lucreaza pictori de mult
sentiment, i sculptori, turnatori in bronz, cu o
admirabila tehnied, cari au avut clienti numai
biserici, in curând atinse de frigurile protestan-
tismului daramiltor de statui. mAzgalitor do fresce.
Astfel Alsacianul Martin Schongauer (t 1491),
pictor de altare, Bartolomeiu Zeitblom (t 1531),
din Ulm, care a devenit apoi unul din centrele
Reformei , Michael Wolgemuth (1- 1519), unul din
cei mai mari, la Nürnberg. Batrilnul Hans IIol-
bein (t 1515) i Burgkmair due o existenta fara.
stralucire, §i farã multumire.
intre sculptori, daed Adam Krafft (t 15 8), un
indralnet tehnician, lucreaza pentru Niirnbergul
sau, de unde se ridich i mai tanarul Peter
Vischer (t 1527), me§terul minunatei ingrama-
diri fantastice de figuri reale §i inchipuite la
mormantul Sfântului Sebald, Veit Stoss (t 1533),

1. Tablouri de el i in Museul din Bueureiti.

www.dacoromanica.ro
196 N. Iorga

Cl. Gugel. Sieriul Si Sebald la Nürnberg

www.dacoromanica.ro
 Rennterea i regalitatea franeezh 197

emulul lor, merge in Ardeal, in Po Ionia, unde

lucreazg dougzeci de ani, la Cracovia. Ca si pic-
torul Burgkmair, ea si M. Pacher, care cerce-
teaza. Padova la 1508, Vischer i cei doi fii ai
lui fac drumul in Italia, nu numai pentru a
compara un sistem de artg cu altul, dar pentru
a-§i eguta o clienteld care lipseste la ei acasg.
Maximilian, rege i impgrat, sträbätätor indä-
ätnic al frumoaselor câmpii italiene, unde nu-i
e dat sä rämaie, avu ambitia ca mormântul lui,
la Innsbruck, sã nu fie mai putin maret decht
al Papilor si al regilor francezi. Aproape un
veac s'a lucrat la ingrgingdirea de figuri din
Casa de Austria, pe care le doming infátisarea
lui in bronz. inceputul e de la dansul, dar desg-
vársirea se datoreste unor succesori caH dispu-
neau de comorile Spaniei. El insusi, eel fgrá
bani" pentru Italieni (senza danari), face apel la
artisti numai pentru a-i decora cärtile de o
poesie slAbutg, Theuerdank", Weisskuning",
,,Triumphzug", Ehrenpforte". i aflã ajutãtori"
pentru aceasta eel care n'a fost in stare a-si
clädi i impodobi o easg, cum, de alminterea,
n'ar fi putut spune care-i e capitala, intro artisti
caH, pentru a se face cunoscuti §i a-§i cgstiga
phnea, sunt siliti a colabora la opera, germang
la origine, a tipografiei, fäcând sgpAturi in lemn
§i in aramg pentru cArti, inlocuind vechea
podoabg a minlaturilor, dar fgra splendoarea

www.dacoromanica.ro
108 N. Iorga

de colori, de acum innainte pierdutã in toatã !

lumea, a acestora.
Unul din cei cari fac stampe pentru sdraca
Maiestato a regelui Romanilor e si Albrecht
Purer (14714528), acesta, de sigur, o mare si
puternicd naturd, ddruitá cu un puternic talent
de observatie, cu fantasia poeticd pe care o vd-
deste in infatisarea mortii si a celorlalte osanda
ale omenirii, Rdzboiul, Ciuma, Foametea, ori in
usoarele lui inseildturi de scene de luptd sau
de tournoi cavaleresc, curn Ii plAcea lui Maxi-
milian ; pe langd aceasta un perfect cunoscAtor
si un initiator cu indrãzneald al mijloacelor artei
sale. Dar, ca si un Matthias Granwald, el e re-
dus a lucra pentru cArti ori pentru stampe rAz-
lete, pe care sotia sa le desface in bfilciuri si in
care so face o enormá risipti de talent iträ a
se forma macar pnin aceasta gustul uuui popor.
In .,Viata Mariei" el va amesteca in sculptura
sacrA scene care intovárdsesc in vremea lui viata
oricdrii femei din popor ; in ciclul Patimirii
elemente direct triviale ca plângerea femeilor.
Se Ikea astfel inteles, dar fdrä sá emotioneze si
sä innalte.
Capabil de a grupa mari scene, ca in tabloul
cu toti sfintii lu jurul Rdstignitului, de a da
aspre figuri sacre ca ale Apostolilor, de a fixa
caracterul personalitdtilor istorice, ea in Carol--
eel-Mare, in Sigismund imparatul, de a prinde-

www.dacoromanica.ro
 Renasterea §i regalitatca franc. 199

jr-
,

: . -.,

Doi Apostoli de Albrecht Darer

www.dacoromanica.ro
200 N. Iorga

notele distinctive ale contemporanilor in portrete

pline de expresie, el, care va cerceta cu acela§i
scop Teri le-de-Jos, unde aflA pe Luca de Leyda
§i pe Quinten Matsys, va petrece un timp in
Venetia, unde atatea recunoa§teri ale colegilor
nu-1 bucura mai mult decat comenzile mult a§-
teptate.

CI. Bucher. Din Dantul Mortil de Hans Holbein

Lukas Cranach (din Kranach; 1472-1553) se

dedit cu aceste imprejurari umile pe care le
ofera Germania. Cand Carol Quintul, cea mai
mare personalitate politica a secolului, e patruns.
de arta intru cat este in Spania lui §i mai

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea §i regalitatea franeeza 201

ales in Italia, la Venetia, considerand Germania

-ca o bazã de prestigiu §i un camp de evolutii
militare, Cranach fu un me§ter al epocei, in dis-
pozitia §i uprinta lui de a zugravi lucruri de
tot felul, dupa cerere.
Bätranul Hans Holbein se pierde in straina-
-tate, iar fiul portretist, care e Hans Holbein cel
tanar (1457-1543), se a§eaza intaiu la Basel, uncle
zugrave§te figura ireatã a lui Erasm, dar nu
aflä decat prea putin prilej de a ca,5tiga, in mij-
locul turburdrilor reformiste; el tipare§te la Lyon
plan§ele sale din Dantul Mortii" pentru a se
face apoi, o viata intreaga, portretistul cautat
s,ialintat al Angliei lui IIenric al VIII-lea, unde
si moare.
Rezultatul e ca, atunci &and, la Augsburg, la
München, la Landshut, la Heidelberg, printii
germani, in dorinta de a irnita pe regii Franciei,
a caror opera stain acuma s'o vedem, i§i cautã
me§teri pentru castele §i palate, ei trebuie sa
atragä constructori italieni de a doua mama, lu-
erand dupd reteta lui Palladio §i Vignale.

In Franta regala insä conditiile de stabilitate,

bogatia mijloacelor, nevoia de prestigiu erau
factori cari trebuiau sã ducä arta de cladire a
Renqterii, cu tot ce i se adauga §i. o complec-
teaza, nu numai la opere impozante prin pro-
portiile lor i placute prin mijloacele variate de

www.dacoromanica.ro
02 N. Iorga

realizare a frurnosului, prin chiar amestecul cii

normele moderne al unui trecut care nu era
si nu putea sd fie mort, dar si la o desvoltare con-
tinuit timp de un veac intreg, care va duce apoi,
nu la o decklere, ci la forme artistice nond in
secolul urmAtor.

0,...L2r.r.)-- -a_

cr,

4
t.

- -

Cl. Conty. Casa din timpul lui Francisc I-lu

Am väzut cum insusi Carol al VIII-lea 1, apoi

Ludovic al XII-lea aduseser6, intr'un moment
cilnd terii lor insesi nu-i lipsiau mesteri, ieiti
dintr'o veche, glorioasa i solidA scoald, artisti
italieni. Francisc I-iu, fiu al princesei italiene,
1. Michel, 0. c., VIII, pp. 1120-7.

www.dacoromanica.ro
 Renalterea i regalitatea franeeza 203

Luisa de Savoia 1, crescut de dansa in traditiile

Italiei, cuceritor §i duce al Milanului, luptiltor
atata vreme pe Campine Italiei a§a de mult do-
rite de thinsul, creator al unei Curti i intro-
ducator al unor moravuri sociale care yin de
peste munti, trebuia sã uneasca in aceia,i opera
pentru noile castele regale ba chiar pentru

Mril2tP;;'5.:
I: :A
..,,,,,..;__ --
.
4-- i
,, -1
,c

.m.:z.;1,--r.',--:-11;"1-r-
'..".-'2
.;;;11114it ,'. E:zyil Il
't4-,-,-----,,,_

, , i 6iltglfflOigiliA u- 41411
Mai

Cl. Conty. Sala Tronului din Fontainebleau

zidiri ornseneti noun, ca HOtel de Ville din

Paris, terminat la 1532, furnisori regali din
ambele teri latine, care colaboreazã aici fratete
la arta cea noun.

1. V. R de Maulde la Claviere, Louise de Savoie et

Francois ber, trente ans de jeunesse, Paris 1895, pp. 2114,
27, 2'45.

www.dacoromanica.ro
204 N. Iorga

intrat la Milano, intäiu in serviciul Suvera-

nului care §tia sä indemne i sá aprecieze per-
sonal pe architecti, sculptori i pictori cum

ni aratá memoriile juvaiergiului Benvenuto Cel-

lini, autor al statuii lui Perseu pentru Florenta
na§terii sale , Lionardo da Vinci s'a strämutat

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea §i regalitatea francegt 205

In Franta, ca bAtran i obosit sfAtuitor, i viata-i

de zbucium, de imense incercAri, pAräsite, se ter-
miná in castelul pe care i 1-a pus la dispozipe
ocrotitorul regaL Benvenuto el insusi intrebuin-
teazä toate resursele artei sale pentru acest cer-
cetátor de aproape al felului cum i se executá
comenzile.
Aläturi de dânsul lucreazã pentru Franta a-
ceasta de la inceputul secolului al XVI-lea un
Mazzoni, un Dominic de Cortona, un fra Gio-
condo, care fuseserä intrebuintati si la Vatican,
un Francesco Laurana, Dalmatin, un Girolamo
della Robbia, un Giusti, un Rustici, un Pellegrini,
un Viscardo, dar mai ales acei cari avurä o parte
mai mare in conceppa i impodobirea noilor
constructii, Rosso si Primaticcio.
Astfel se inna1 p. un sir de castele, in ale cl-
ror armonioase propOrtii, in a cgror ingrijita
decorare de fatade, cu elemente imprumutate
numai anticitAtii, e IntipArit caracterul Renas-
terii italiene, adaptata intelept la nevoile altui
cer, daca nu si la cerintile altei rase. Resedin-
tile regale de la Amboise, de la Gail lon, de la
Blois odatã o mare si frumoasa cládire go-
ticá , de la Fontainebleau, Chambord, S. Ger-
main, cu vechea bisericä medieval6, se succedeaza
in curs de chteva decenii numai. Iar dupa aceia
o nouä serie vine, cu castelele din Madrid, de
la Villers-Coterets, de la Ecouen. Dintr'un al

www.dacoromanica.ro
 .:541- '. -

"Ingi WV" -.-r-n

tt
". tim.tittintof
44'

1%011-443021Ak..1""Nri.o.

CI. Lams. Castelul de la Chantilly

www.dacoromanica.ro
 Renaltcrea i regalitatca francezA 207

treilea avant, dupd ce Serlio, Vignola se adaogft

ca auxiliari artistici i Vitruviu e tradus i in limba
franceza, fac parte, cu frumoasa lor imp artire,

F
5.7';( ±'M tWi cV11A4%"

1Crgati-e,

Cl. Gugel. Fatada din spre curte a Louvrului

cu lungile sale de receptii acoperite cu plafon-

duri sculptate i aurite, cu panourile cuprinzand,
intre oglinzi, picturi mitologice italiene, a cdror

www.dacoromanica.ro
208 N. Iorga

alegorie in samd mtiguliri pentru patron §i prie-

tenii, prietenele lui, "Chenonceaux §i, la Paris,
Tuileriile, colonadele, de un earacter absolut

o
0o
d
`F.

91, I r:'149: -

clasic, ale fatadci Luvrului de cátre Curte

(1546).
Acuma, dupd chlätorli de pregatire in Italia,

www.dacoromanica.ro
 Renalterea i regalitatea franeeza 209

mesterii francezi de stil nou, Philibert Delorme,

care vede patria Renasterii in 1533-6, Pierre
Lescot] se adaogã la sirul constructorilor noii

414
NrAl.,

f
, vAlo411

j4:1
;lilt /1 3

f"N';---1-74:0,779r r
.tlf
-5PW-A I
h

.AFTA-ft.tV-3WWJ
7eflNfl)

Qt.,
b9C
f=?%.

Cl. Conty. Louvrul: Pay. Bibliotecii

Tegalitati, in care fiul lui Francisc, lIenric al

II-lea, i o regina ita1ian, Ecaterina de Medicis,
continua cele dintdiu:traditii ale marii prefaceri.
14

www.dacoromanica.ro
210 N Iorga

Se redacteaza, la 1564, si o Re& generale

d'architecture". Ilustratorul lui Vitruviu, Jean
Goujon, continua in acelasi spirit opera de sculp-
tura care se vadise stralucita cu un Ligier Ri-
chier, cu un Michel Colombe (t 1520), si se va
vadi Inca in mormintele princiare si regale la
S. Denis, pana la ale fiilor, morti de vreme, In
triste imprejurari, care nu ingilduiau cheltuieli
de arta, ai princesei florentine. Germain Pi lon,
Jean Cousin, Pierre Bontemps, i ei sculptori de-
corativi 'lute() arã unde nu s'a ajuns Inca la
statuia de pieta publica ci numai la aceia a
castelelor ,contin&I aceasta scoalã francesa, pa-
ralela cu cea italiana, care dupa Michelangelo si
Sansovino Ii va sfArsi glorioasa existenta.
Casa privata a burghezilor, care cu mijloacele
gotice daduse in secolul al XV-lea exemplare de
frumuseta .,otelului- din Bourges al lui Jacques
Cwur, argintarul i bancherul lui Carol alVII-lea
ei stapAnul flotelor de comert din Orient, va lua
de la exemplul regal pe care-I are pretutindeni
supt ochi ceia ce trebuie pentru transformarea
pretutindeniatunci child Germania ramfule in
acel domeniu Inca goticaa locuintii franceze.
In sfartlit, alaturi de marea pictura decorativa,
micul portret, de o extrem de ingrijita executie,
se continua, dupa Jean Fouquet, in acel secol
al XVI-lea printeun Clouet.

www.dacoromanica.ro
 Renat;terea i regalitatea franeeztt 211

Când luptele de religie intre clanul catolic tti

cel protestant al nobilimii francese, deprinsa cu
razboaiele in afara, insangereaza, tulbura si pa-
ralizeaza pe mult timp Franta, la sfOrsitul seco-
lului al XVI-lea, supt regalitatea reprezintata
de fiii degenerati ai Ecaterinei de Medicis, Fran-
cisc al II-lea, Carol al IX-lea i IIenric al III-lea,
-puterea de a provoca i ocroti arta se stramuta
In acea Ora 'n care insesi legaturile strünse cu
Italia, cucerita i admirata de dânsii, trebuiau sã
aduca elementele provocatoare ale unei marl
creatiuni de frumuseta.
Spania lui Filip al II-lea si a celor doi d'intaiu
urmasi omonimi ai sai Ii itrata vitalitatea spiri-
tualã prin marea opera literara a dramaturgilor
sai, dela Guillen de Castro si Lope de Vega
pana la Calderon si la reprezintantii din seco-
lul al XVII-lea ai genu1u. Inca de atunci apar
acei earl vor Incetateni in Spania pictura italiana.
Filip al II-lea nu va fi insrt un mare ocro-
titor pentru dânsii, cu toata pLterea lui, care
se intinde din America pana In centrul Euro
pei, undo asupra varului, a nepotului habsbur-
gic influenta lui se Intinde dominatoare. Doritor
de a si avea o capitala,pe care n'o simtise ne-
cesarã dealt doar in palatul dela Grenada (inal-
tat de Machuco), tatal sat', rascolitorul lumii con-
temporane , el face a se cladi in formele unei
imense manastiri, dupft liniile, de care nu vorbise

www.dacoromanica.ro
 212 N. Iorga

niciun Vitruviu, ale grätarului pe care pAti-

mise Sf. Laurentiu, palatul sAu, nesfar§it §i urit

Cl. Haufstaeng (München). St. Bartolomeiu de Ribera

dela Escurial, in mijlocul pustiului de lfinga Ma-

drid. Nicio mând de artist nu s'a apropiat
pentru a da macar prin impodobire un carac-

www.dacoromanica.ro
 Renwiterea §i regalitatea franeezã 213

ter acestui monument faraonic al unei ambitii

sumbre §i misantropice.
Pe când sculptura era reprezintata in Aragon
de me§teri florentini, ca Moreto, pictura lua,
cu cei doi Ferrando, lectii de la Lionardo da Vinci.
in locul asprelor scene de ascesa ale unui
Morales, revelapa artei lui Tiziano fu adus6, la
sfâqitul secololului de un Cretan, Domenico
Theotocopuli, care din Neapole trecu la Toledo
in 1575 §i trebui sd-§i consacre talentul, strã-
bätut de evidente influente orientale, dar luau-
tletit de cea mai fantastica din imaginapi, la
zugrävirea de pAnze pentru altare, intr'o tara
in care bogati a regilor §i milndria nobilimii nu
construiesc nimic. Si Grecul" se intoarse sii
moard in Italia. *i de aceastã Italie nu se va
desface Spaniolul Ribera (1588-1652), care va
rárnanea in Neapole, locul re§edintei sale perma-
nente, infati§ãtorul 'intunecat al celor mai in-
fiorãtoare scene de martiriu, phná la jupuirea
trupurilor siIngerande.
Lipsitã de orice indemn al unei Curti severe
duchnd o viata monacalk arta spaniolä, neajutata
de o societate incremenitti in vechi norme de
politet5. orientalã §i arabá, nedoritä de un popor
copil inc6, a cdrui placere se satisface Intro
jocurile de tauri §i frumuseta ciudatä, zguduit6, a
pieselor de teatru, aceastä artã spaniolã, care nu
cunonte sculptura nici pentru palatul fdrá orna-

www.dacoromanica.ro
-214 N. Iorga

11

CI Ilanfstaengl (Munchen) Madona lui Murillo

www.dacoromanica.ro
 Rena;terea i regalitatea fraucezft 21"

mente, nici pentru pietele publice pe care le cu-

prinde numai vechea biserica neatinsä de spiritul
Renasterii, isi va cauta moclelele, intru cht ntt
copiaza pe Italieni, in madonele lui Murillo, (I.(1s-
8 2) de un caracter mai modern si mai trist
in cealaltä arta, a posesiunilor regale din Teri le-
de-jos si mai ales in acea Olanda care printr'o
lunga i inviersunatã luptá s'a desfacut de re-
galitatea spaniold pentru a intemeia o republica
a Provinciilor Unite.

Intro Flandra ramasã catolica i aceasta ne-

induplecata revolutionara, Olanda protestanta,
iconoclasta cu pasiune, supusa unui regim calvin
de o stricta supraveghere a placerilor aparente
ale vietii, este o deosebire, sprijinita i pe alte
caractere ale raselor de basa, care creiaza, la
sfhrsitul veacului al XVI- lea, Inca doua scoli
deosebite sau mai bine douã conceptii, doua sis-
teme in acest unic colt de Europa nordica, de
o atht do covArsitoare influenta asupra artei uni-
versale.
Unirea strânsa cu Casa de Burgundia a in-
trodus in Flandra un caracter aproape francez,
in acelasi timp child spiritul orasenesc liber, dar
cu preocupari mai reduse, cu un orizont realist
mai restrans, a arnestecat in arta franceza a se--
colului al XIV-lea si al XV-lea note care se dis-
ting usor fata de traditia trecutului. Influenta

www.dacoromanica.ro
216 N. lorga

italinnä, care, prin relatiile de comert, atinse i

pe inovatorul olandez Quinten (Quentin) Matsys
din Anvers (c. 146C-1530), e dincoace, prin unirea

politicá rAmasä intre Spania, Italia §i Terile-de-

jos, a-tot-puternia.
tntre anii 1600 §i 1608 petrece la Roma pentru

www.dacoromanica.ro
 %rani
gieG saaquA
www.dacoromanica.ro

na
21s N. Iorga

a se initia in tainele unei picturi pe care o re-

presinta atunci tipic, in formule academice",
cuprinzand calitatile tutulor marilor innainta§i,
cei trei Caracci, tanarul Flamand (din Anvers,
crescut la Co Ionia) Petru Paul Rubens (1577-
l(40). De aici a inyatat el me§te§ugul grarnadirii
trupurilor care se inyalmasesc in petreceri, In
lupte, in ascensiuni spre ceruri, in rasturnari
catastrofale, a.-a cum Ii practicase cu o deosebitä
mhiestrie Tintoretto. Lectii de lumina a putut
avea de la delicata simtir e pentru clar §i
umbra a lui Tiziano, iar yioiciunea, placerea de
yiata, zimbetul multamitor catre puterea de unde
yin toate, acestea le-a putut deprinde de la Ve-
ronese, care i-a aratat cum poate fi cineya, cu
mo§tenirea artistica a mai multor generatii, un
decorator de palate.
Sangele lui flarnand, in care tierbea de yeacuri
setea de placeri, bucuria de a gusta §i a pro-
clama voluptatea, inzeirea carnii care se zbuciuma,
se 'nfioara ori triumfa multamita, i-a dat restul
din notele constitutive ale celui mai bogat din
talentele creatoare de "Ana atunci ale Nordului.
0 imaginatie deosebit de bogata-1 facea sã poata
intelege §i reproduce spectacole, ca yanatorile
de lei, la care niciodata n'a avut §i nu va avea
prilejul sa iea parte.
Tablourile lui, mari, mandre de uprinta cu
cu care au fost inyinse toate greutatile, repre-

www.dacoromanica.ro
 Rrnmterea i regalitatea franceza '219

.4 --V...

Cl. Bucher Rubens §i gotta sa a doua

www.dacoromanica.ro
'220 N. Iorga

zintä tot Olimpul, toatá Evanghelia i o mare

parte din lumea care-I incunjurã pe ansul, pAnã
si la natura flamanc16, cAreia, dupa exemplul Ita-
lienilor cari macar in fonduri de pAnze dAduserä
realitatea peisagiului local, ii acordd cel d'in-
tâiu dreptul la interpretarea artisticl. Lucra §i
pentru vânzare, fdrä a cAuta clienti, cari veniau
in numär mare si plAtiau bine cuiva care, pictor
oficial al locotenentului regal din Teri le-de-Jos,
intrebuintat si in ambasade, posesor de palat §i
de colectii, se bucura si de o situatie sociald
deosebith, find pus aläturi de nobilime.
Furniseazd panze si bisericilor i celor din
Co Ionia, unde-si träise tinereta, de si genul
lui, glorifichnd materialitatea omeneascä asa cum
nu se mai Meuse -Vaud atunci i and Sfintei
Cecilia infatisarea unei doamne din vremea sa,
propria lui sotie, mult glorificatk Hélène Four-
ment , nu era potrivit nici pentru un catoli-
cism asa de tolerant ca al Iezuitilor secolului
al XVII-lea.
Portretele lui erau foarte cAutate i bogatii
din vremea aceia vor fi fost mândri sä aibA in
casele lor luxoase tablouri ale celui mai mare
din mesterii contemporani ai terilor de limbä
francezä. Insgrcinarea cea mai importanta a fost
aceia care i-a ingáduit sá dea pentru Luxem-
burgul clädit de Maria de Medicis, vAduva lui
Henric al IV-lea, regele Franciei, i pentru Louvre

www.dacoromanica.ro
 Renalterea §1 regalitatea franeeza 22 t

-marile sale picturi, care glorified aceastd Curte

In care din nou puterea regalitatii franceze se
unia cu traditiile de artd, transmise prin Medi-
cisi, ale Florentei (1623).

Pe l'Angá energica activitate, paraleld i asd-

indndtoare, a lui Iacob Jordaens if 1608), mai
tAndrul flamand Anton van Dyck (:599-1641)
fácu si el, doudzeci de ani mai thrziu, cdldtoria
in Italia, de uncle cdpdtd ceia ce nu primise de
la inceput din mostenirea lui Rubens insusi. Dar
ceia ce deosebeste pictura sa e acea delicateta
morbidd a figurilor si a atitudinilor Insei, acea
transparenta a fetelor lungdrete, sldbite, ferme-
cdtoare prin tristeta lor, care fac ea pAnzele
lui religioase sd samene une oH asa de mult cu
ale vechiului Roger de la Pasture.
in Anglia, rdmasd i acum fdrd artisti, cu toatd
strAlucita Domnie a reginei Elisabeta al Orli
chip s'a pdstrat in portretele atAt de dure ale cAte
unui maestru indigen , el duce, dupd solia de
artd a lui Holbein la inceputul secolului prece-
-dent, o alta care-i cAstigd indatd favoarea gene-
red. Cum prin maestrul german trdieste vremea
mai aspra a lui Henric al VIII-lea, lumea lui
-Carol Stuart si a Henrietei de Franta ni e pãs-
tratã prin cele trei sute de portrete pe care le-a
zugrAvit in Anglia Van Dyck.

www.dacoromanica.ro
 222 N. Iorga

Cl. HanIstaengl (München) Carol I-in al Angliei de Van Dyck

www.dacoromanica.ro
 Rcnalterea §i regalitatca &mime. 223

Aláturi de aceastil pictur6, care, pleciind din

traditii comune cu ale Franciei, se imbogätia prin

: .;A

CI Ferraguti (Florenta). Princesa Amalia de So Ims de Van Dyek

studiul picturii italiene i ai carii mae§tri cAutau

indeletnicire in lumea francezã i engleza, 0 alta,

www.dacoromanica.ro
294 N. Iorga

in Olanda §i, prin imitatie, in Flandra ins6§i

are o origine deusebitã i se adreseazA in alt
spirit altor subiecte.

CL Ferraguti Florenia. Madonft de Van Dyck

LAsAnd la o parte pentru moment spiritul pro-

fund §i aspru biblic, pe care protestantismul
olandez 11 cere tot a§a ea §i puritanismul englez

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea §i regalitatea franeezA 225

din zilele lui Cromwell, visAnd de profeti pedep-

sitori si de luptatori pentru legea imutabild, me-
diul burgheziei bogate, care nu mai atArnA de
niciun stAphn, ci trAieste si lucreazA, petrece gi
cheltuieste pe sama lui proprie, e in stare sA
creeze imediat o nouA artA.
Fiindu-i interzise subiectele religioase, pe care
nu le mai cer bisericile reformate si care ar fi
tolerate nurnai inteo anumitA formA, pe care o
gAseste i o intrebuinteaza unul singur, de care
va fi vorba pe urmá i deosebit, aceastA picturã,
pe care n'o IntovArAseste in aceste casute sculp-
tura, nici macar cea decorativA, si care nu e
datoare sd tie salmi. (le vre-o pretentie a archi-
tecturii, fiindcA ea lipseste in general, cautA su-
biectele in legatura cu viata de familie, cu ocu-
patia obisnuitA. Ea (IA deci portrete rAzlete,
grupe pe asociatii i corporatii, spectacole de
zile mari, iar, in afarA de aceasta, fiecAruia eke
ceva din meseria lui, medic, spiter i asa mai
departe. Pentru salele de mâncare se vor zu-
grAvi deci scene de naturA moartA, cu pAsAri gi
iepuri asteptAnd sA fie gatitL cu policromia ape-
tisantA a zarzavatului, cu scAnteierea cristalelor
licárirea vaselor de metal.
Dar gustul de antiteze i compensatii, adtmc
sadit in firea omeneasckcere i alte privelisti care
pot insenina, care pot distrage i inveseli. Negus-
torul care lucreazA toatA ziva in crunaruta lui cu
US

www.dacoromanica.ro
226 N. Iorga

lumina slabä veninci din stradele inguste, trecând

peste urnezeala canalelor, el care din viatã are a
face numai cu interesele materiale, care nu vede
nici macar putina natura liberä prin care se des-
part orwle, asa de dese, el care observa strict re-
gulele unei meticuloase bune cuviinti, simte ne-
voia de a privi spectacole de vista populara, in
carciuma, la joc, intre cei patru pareti de acasá
cu iubita pe genunchi §i sticla de vin in mânã,
incaierari i imbratiOri, scandaluri §i betli, scene
de desfrau i de pumneala, mizerii materiale §i
morale. Iar, pe alatari, priveli§tile naturii, 'Ana
la care nu poate ajunge, ba chiar, in cfitiva cen-
timetri nepericulosi, un colt de batalie. cu cai
albi, grai i cu razboinici purtilnd pe cap palarie
cu pene i spada la coapsa.
in aceia§i nota generala toate temperamentele
se pot manifesta io chip variat. lin Frans Hals
din Harlem (1580-1666) dä portrete de o mare
libertate in atitudini, dar alaturi de dansele fi-
uri de cantareti, de tigance, de pescari, de be-
tivi Ca i Flamanzii contemporani, Teniers, care
introduce toata amestecatura i zarva vietii con-
temporane §i in marele tablou religios al Ispi-
tirii Sf. Anton, i Brouwer, Adrian §i Isaqc van
Ostade, Jan Steen dau aspectul cfirciumei tera-
neti de la piffle Rinului, cu atmosfera bine-
gurata In care zburdit, incon§tiente, viciile. Fete
cocheteazti cu amorezatii lor In micile pfinze ale

www.dacoromanica.ro
l-T4
G. I
Rena§terea i regalitatea franeeza 227

1;1.414::

*arlatannl de Watt. de Gerard Dow

www.dacoromanica.ro
228 N. Iorga

lui Jan Vermeer din Delft. Precupetii ii chiamã

me§terii la Metsu, mici amdnunte de viata tri-
vialt aflä un farmec in dragostea cu care le zu-
gräve§te Gerard Dow.
Ca §i Jan Brenghel in care -se aflã note
care amintesc p Italianul Iacopo da Bassano,
cu menajeriile lui bizare in mijlocul largilor
aspecte de naturd Olandezii, de la Jan van
der Meer, Esaias van der Velde, Goyen §i. Cuyp
Oa. la Koninck §i Hobbema, liana la cei doi
Ruysdael, Solomon §i Iacob, dau aspectul carac-
teristic al pAdurii neerlandeze, al cascadelor na-
prasnice, al câmpiilor strnatute de umezealã,
al margenilor melancolice de mare. Marinele
apar in acela§ timp.
Vitele ro§ii, albe, grase ale acestor pá§uni bo-
gate sunt indragite de Paul Potter, in acela§i
mediu de natur6. urnedd §i imbiel§ugath. Willem
Kalf, Hondecooter, Weenix ca §i Flamandul Sny-
ders se intrec in tablourile de sufragerie. Iar
micile pagini de räzboiu ale lui Wouvermans
strecoard In casele burgheze, daca nu emotia
incftierärilor, cel putin ceva din pitorescul col-
tului de bfttalie.
Mai tArziu numai note mai elegante, tendinti
de saloane, apar in opera lui van der Meer, apoi
a unui De Hoogh, Mieris ori Terborgh, cari, din
viata incunjurdtoare, aleg moravurile §i mode-
lele societatii mai bogate.

www.dacoromanica.ro
 Rena Caren i regalitatea franceztt 229

Viata comunä dintre Spania i aceste regiuni

ingaduie picturii spaniole din veacul al XVII-lea
sa dea, mai putin pentru un public care n'are
asemenea curiositati, de gi romanul picaresc,
ocupandu-se tocmai cu cele mai josnice trivia-

Cl Bucher. Copil de Murillo

litati din aventurile vagabonzilor i cergitorilor,

ar parea ca semnaleazä acest gust , cat pentru
indeletnicirea artistica a pictorului insugi, alaturi
de portret, scene populare.
Zurbaran singur continua traditia lui Ribera,

www.dacoromanica.ro
230 k .toreft

',"217

4 Co Pii ezz ftrugrild, de Aillritto

www.dacoromanica.ro
 Rena;terea i regalitatea franeeza 231

strict religioasã si ascetica. Murillo a dat o ex-

presie particularã Madonelor sale, dar bunul
'Astor Isus e la dânsul un copil de pe strada
Madriclului care s'a intamplat sh aibä langa dilu-
sul, eine stie cum, o pasnidi si bine crescutä
oaie. Solticii cari-gi curAtã de pAduchi cámasa,
cari taie pepeni oH mused din struguri, Ii inte-
-reseazd ea si fetita care numdrit banii Castigului
zilnic lânga cosul din care se revarsa. zar-
zavatul.
Velasquez, don Diego Rodriguez de Silva y
Velazquez (1599-1600), e un nobil. Primit la Curte,
numit pictor oficial, la 1623, insarcinat cu functii
-administrative chiar acolo, el (16, ca Van Dyck
pentru Anglia, intreaga galerie a regilor palizi
'at slabi, mândri in costumul lor intunecat, a re-
ginelor melancolice din lipsä de aier i de ocu-
patie, a copiilor regali albi ca hârtia, cu pärul
blond de cânepä, in dantelele i stofele scumpe
-care-i acop6r.
Dar el simte o deosebite plAcere sä infAtiseze,
ole ai fart nota caricaturalä de la Murillo, ate-
lierul in care, cu gesturi atat de inedite in pic-
turä, tesatoarele Ii intind firele (las hilanderas),
betivii caH se insirã, cu femeia goalá in mijloc,
la masa umedk §i, supt nume mitologice, potco-
rarii cari bat pe nicova15, supt numele filosofi-
lor, apoi, tipuri din cele mai comune.

www.dacoromanica.ro
2:32 N. Iorga

Si, cum era de agteptat, curentul popular trece

in Italia. Michelangelo Caravaggio (de fapt:
Amerighi; 1598-1680), care cunoagte i jocurile
de lumina obignuite in Teri le-de-jos, §i ar ti
influentat el insugi pe Rembrandt , gasegte
placere in reproducerea pe panza a figurilor §i
scenelor populare. Chiar pictura lui religioasa
are in figurile de incunjurare exact aceiagi notã
de banalitate curenta in chipuri gi migcari.
Iar Salvatore Rosa, pictor napoletan, creiazk
in aceiagi atmosfera de luminare deosebita a di-
verselor planuri, pictura de peisagiu indepen-
denta a Italiei, care, trecand gi la Francezul
Claude' Gelée, zis le Lorrain, mort la Roma
(1682), pe cand Iacob Ruysdael (t 1681) luc. a
in acelagi gen, dar färä aceiagi senindtate, in
Olanda, va incremeni apoi in marinele venetiene
ale secolului al XVIII-lea. Si in tablourile celor
trei Carracci gi ale lui Albani fondul de na-
tura are o deosebita valorificare.
Pand in Franta, care se pregategte pentru noi
marl sfortari de armonizare artistica, acest cu-
rent va da Mizeriile razboiului" ale Lorenului
(din Nancy), Jacques Callot, pe care nimic nu-1
leaga de oficialitatea tarii sale.

S'a intamplat in aceasta societate europeana

in care artistul, pierzand vechiul gi marele ca-
racter reprezentativ, pastreaza totugi dependenta

www.dacoromanica.ro
° epe

www.dacoromanica.ro
234 N. Iorga

care-I pune in legAturd cu apucAturile, nevoiler

gi gusturile celorlalti, ca Un om sA fie adus, dupa
intAiele lui IncercAri, prin gustul lui de isolare,
ca §i prin uprintile de existentA venite dintr'o
chsAtorie fericitA cu o fatA bogatA, in stApAnirea
desávAr§ith, neatArnAnd do niciun factor, a mij-
loacelor lui creatoare.
Fiul morarului instarit din Leyden, sotul bunei
Saskia, Rembrandt (Harmensz) van Ryn (WOG-
1669), va putea sA deie astfel unor tablouri reli-
gioase, pe care nimeni nu i le-a comandat i pe,
care nimeni nu i le va fi cercetat dupá inten-
tiile lui, caracterul unei aspre legende biblice,
in care putinele personagii ie§ind din misteri-
oasele tenebre ale fondurilor sale pentru a fi
pi§cate de o luminA uimitor de vie, aproape fos-
foreseentA, sä aiba atitudini §i gesturi care nu-§i
au originea cleat in absoluta §i necrutatoarea
lui imaginatie.
Astfel, cu figurile evreies,ti in turbane, purtAnd
hangere in care scapAra pietrele scurepe, aceste
scene dau cu totul altA interpretare Scripturii,
multamind mai ales pe aceia cari cautA intr'Ansa
uscAciunea (Farzä a lui Israel. Hristos insu§i
poarta ve§mAntul de intunerec, prelingerile de
speranta furi§atA ale Vechiului A§ezAmfint.
NiciodatA o scend biblicä n'a fost redatá cu.
atAta axle-vär local ea in binecuvAntarea lui Iacov.
David in turban cu surguciu pe vremea re-

www.dacoromanica.ro
 Rena§terea gi regalitatea franeezi 2 35

Cl. Hanistaengl (Milnehen) Rastignirea, de Rembrandt

www.dacoromanica.ro
236 N Iorga

latiilor Statelor Olandeze cu Constantinopolul

Sultanilor aplecat asupra fiului Avesalom e
o idilä arabd in pustiu. Hristos batjocurit sufere
chinuri de care sunt pline paginile de suferintri
ale Bibliei: brate cu cangi §i ghiare 11 trag din
umbra, pe and lumina vine drept pe lata pa-
iid ca moartea, cu ochii plecati asupra pa-
mântului.
Dacii, in zilele de saracie din urma, el a fost
silit s. reprezinte familii §i corporatii, cum i se
cerea, a§a inat fiecare fata sri fie vazuta la
locul shu §i in felul sãu, portretele voite de
dânsul in zilele bune, al lui insu§i, al sotief
care rade, sunt in afarã de toate contingentele
prezentului. Daa-i place de natura Orli sale, el
alege, pentru ate un rar tablou in uleiu sau pen tru
aquafortele sapate adanc, cu voluptate, in linii
tali, nu ce ar fi dorit de altii, ci numai ceia ce
corespunde in deosebi viziunii sale de pitorese
sau convine instinctelor sale de tragic linioit.
Dar aici avem a face cu o intrerupere intam-
platoare a influentei mediului. SfAr§itul trist al
lui Rembrandt arata. at a fost de putin incun-
jurat §i iubit. Altceva se cerea atuuci me.s.terului
in .mica societate olandezä, unde orice om bo-
gat doria sã aibd pe pareti ceva din arta tim-
puhti säu, i voia acel fragment dupa ocupatiile
§i dorintile lui, ori in lumea mai mare a Sta-
telor organizate monarhic, unde §i me§terul

www.dacoromanica.ro
 Rena 0cree. i regalitatea franoeztt 237

Cl. Bucher, Portretul liii Rembrandt de el insugi

www.dacoromanica.ro
238 N. Iorga

era un furnisor al Suveranului, care intelegea

cd tot ce aveau supuOi lui, ca putere, bogAtie,
talent, in artä ca §i in literaturd i tiintd, sa
serveascd preamdririi sale, cu o ingaduintd,
geloasd §i aceia, doar fatd de oamenii ce-i std-
teau aproape, bucurandu-se de favoarea lui, §i
amime atata cat se bucurau de aceastd favoare
quasi-divind.
Artali relua local astfel, CUM e firesc, intre ma-
rile atilitiiti ale societeitii.

000000000000
000000

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IN.

Arta ;.i regalitatea francezil in secolele al

X VII-lea 5,i al XI-HI-lea.

Italia continua' in veacul al XVII-lea prefacerea

unei arte de initiativä §i de robustA sãnátate, in
alta de agrement, de dibácie .i de moda.
in acest sens e modificall Roma, pe liing4 monu-
mentele in ruint ale antichitrttii, pe langtsi ramPi-
§itile numeroase ale vechii epoci cret;tine §i ale
goticului italian, in sfarit pe llingá rnanifestárile
canoanelor vitruviene, de gustul decorativ al lui
Bernini. Fantani ca aceia de pe piata Navona,
colonade ca innaintea Sffintului Petru, sari ca
scala sacra de la Vatican, rnormantul lui Urban
al VIII-lea, iar, in interiorul laca,tairilor sacre,
acopereminte de altar cu stalpii ciudat suciti
sunt artiticiile lui obisnuite. *i fatadele se resimt
de pátrunderea §i st6pftnirea stilului ..baroc",
pe care iesuitismul dominant, marea putere ita-
liana din acel timp, nu numai ca-1 favorizeazã
aici, dar, precum vechii cistercieni contribuisera

www.dacoromanica.ro
240 N. Iorga

esential la expansiunea artei gotice, il fac sa

treaca pretutindeni unde se intinde influenta lor :
in Germania catolica (Biserica Teatinilor, Karls-

Cl. Gugel. Biserica S. Ignazio din Roma

kirche), in Austria, in Ungaria Habsburgilor,
in Polonia, care trece pe rand prin toate fazele
civilizatiilor romanice. Rasaritul musulman are
i el gustul lucrurilor mari §i complicate.

www.dacoromanica.ro
 Arta i regalitatea franceza I

Sculptura serveste si ea numai la infrumu-

setare : grupele, ca ale lui Bernini (t 1685) si
lladerno, se potrivesc dupa nevoile architecturilor
noi, in miscAri iuti, in postari de echilibristicti,
ce se imbinã armonic intre ele.
Pictura de altare sau, de la un timp, si de
plafoane, da manierismul lui Guido Beni (t 1642),
al lui Carlo Dolci, al lui Dominichino (t 1641),

CI Nohl. Biserica S. Ignazio din Roma

zimbitor emul al lui Rafael, in fata tonurilor

mai barbãtesti ale unui Luca Giordano.

Pentru a face din aceste elemente mai ales,

precum si din mai vechile traditii locale si na-
tionale, un nou sistem de artA, a trebuit, in
Franta, singura destul de tare pentru aceasta,
in unitatea ei definitiv consolidatã, in autoritatea
necontestath, fära frau, a regalitAtii biruitoare
-peste factiunile religioase i intrigile de Curte,
16

www.dacoromanica.ro
212 N. Iorga

nu o regentä phut' de amintiri florentine ca o

Mariei de' Medicci, ori o bland.ä stdpânire obosit&

supt ocrotirea unui puternic ministru, ca a lui
Ludovic al XIII-lea, ci, dupä ce orice greutate
interná a disparut, indelungata, ambitioasa §i de
sigur mAreata st6pAnire a unui Ludovic al
XIV-lea.

Ir
L
11- 1-17-1r-r

Cl. Nohl S. Maria della Salute din Venetia

In privire, in gest, in felul de viatd, in legä--

turile cu tot cel incunjoar6, e un zeu : Apollon,
c 'And e tângr §i frumos, Marte, cand binevoiqte
a conduce o armatã menitä s6. biruie, Iupiter,
când tine in plina barbatie frhiele de aur ale
unei adevárate impArätii.

www.dacoromanica.ro
 Arta i regaUtania franeeza 243

E un zeu, wi-i trebuie un templu: lui, numai

lui, nici Statului, care ,.este el", nici dinastiei,
nici castei dominante, nici chiar Bisericii, pe care,
cu iesuitismul ei servil, o pretuie§te fiindca o
intrebuinteazä §i pe dansa, cu pompele ei §i Ca-
tehismele ei, ca un instrnmentum regni. i acest

.\\
Ltj ' 1i.,
/ 711
ra 'Ito fa pvtrillig t
^-4V,
--1== TT-7-C I ILI 1
to et In
0 ot n
lEial H fi uiiju n niCn
LL "` '-
Cl. Gugel. Moseheia Alunedieh din Con,tantinopol

templu arta i-1 va da : e chematã pentru aceasta,

§i, chiar de s'ar risipi zeci §i sute de milioane
pe sAlbatece locuri bAltoase, chiar de s'ar in-
gropa mii de lucratori, ca odinioara inaltatorii
Piramidelor, trebuie sa i-1 dea.
Inca de la 1614 se incepuse lucrul pentru noul
castel regal, dar Ludovic II vrea cat mai iute,
c u mice pret, ca sä aiba in ce incapea, departe

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Arta i regalitatea franceza 245.

de zgomotul trivial, de neastamparul burghez §i

de primejdiile Parisului, uncle, de curând, Claude
Perrault dAduse Inca o fatada Louvralui.
Dupä indelungate osteneli i sacriticii, cetatea
sfAntä a regalitatli absolute era terminatã prin
ingrijirea lui Jean llardouin Mansart.
0 vastã curte de o parte, o splendida serie
de gradini, desemnate de LenOtre, creatorul,
dupa modele noi, al unei architecturi de pomi,
de flori, de cascade §i de fântilni in genul lui
Bernini, de alta. Acolo e fatada in care se in-
thlnesc liniile, drepte, inalterabile, dar perfect
armonioase in ansamblul ei, ale unei architecturi
care aici despretuie§te zorzoanele aduse in Italia
de §coala cea mai nouà. Totul e pompos, ales,
sever, distant, impuind respectul fata de o pu-
tere ce are interesul de a apArea supraurnati5,
supranaturala.
Lurnea care vine din afarä vede numai a doua
fatada, din dos, cu formele incurcate ale utili-
tátilor de locuinta ; fatada principal6, frontonul,
intrecând cu mult ce dklusera castelele din vea-
cul al XVI-lea, se prezinta pe trei randuri : se
vede bine destinatia pentru Curte, pentru oa-
menii de cinste §i oamenii de serviciu, a regis-
trului de sus mansardele- §i a celor de
jos. La mijloc, maiestoase, ferqtile-tqi aratá cã
acolo se an, prime§te, mAnâncii, adoarme supt

www.dacoromanica.ro
24t1 N. Iorga

ochii adoratori ai curtenilor, se scoalá supt a-

ceia0 ochi, Regele divinizat.
intregul ircle iciddi, dintre care unele galerii
au nerniisurata lungime ,a alaiurilor care vor

CI, Gugel Fatada Palatului din Versailles

trebui sä se infAti§eze: acolo, defilând i inchi-

nfindu-se dupa cea mai minutioasa §i mai a tenth
etichetä care a ajuns un rit, e alcAtuit cu
o savantä p reve d ere a tutulor nevoilor §i
-con venientelor unei regalitati in necontenitã

www.dacoromanica.ro
 Arta ;i regalitatea franceza 247

reprezintare, intr'o neintrerupth publicitate.

Oglinzi mari, duph cele din Venetia, sunt prinse
in paretii acoperiti cu tapiserii, plafoanele co-
memoreazá in alegorii sau in scene reale de
lupth, in devize isprávile vesnicului invingator.
Pentru aceastá decoratie de picturh, pentru
statuile care n'au alth misiune cleat de a impodobi
inchperile, de a acoperi chminurile, d a smálta cu
albeata marmurii grAdinile, se chiama tot ce
are mai bun arta francezh din acest timp,
cáci, in faza la care a ajuns acuma, e o mandrie
pentru aceasth splendida. civilizatie sh nu se adre-
seze la nicio forth strain6.

Nicolas Poussin if 16(35) si-a fh.cut invatatura

la Roma. De aici a luat o mare stiinth a de-
semnului si priceperea de a-si aseza persona-
giile ca intr'o vasth. 'Anzä a lui Verouese. in
colori dulci, predominate de un albastru sters,
el poate da, i pentru capela regalã ca i pentru
bisericile Parisului, scene biblice necesare alta-
relor athtor clädiri noi care, ca S. Sulpice, cu
cele douh rânduri de architecturä linistitã a Re-
nasterii, se ridich in mijlocul capitalei franceze.
Eustache Lesueur, alt imitator al Italiei, ocrotit
de Poussin, moare in 1655 ; decorator al Lou-
vrului, el nu mai poate servi deci pentru noul
gi uniculphna la clddirea retragerii din Manly
palat al regalitatii.

www.dacoromanica.ro
 248 N. Iorga

Claude Lorrain, care e interpretul plin de

simt al frumusetilor naturii din provincia sa,
de k3i a luat, cum am mai spus, atAta de la
scoala italiand care a produs pe Salvatore Rosa,
isi poate da partea in impodobirea noii archi-
tecturi franceze.
Dupd Philippe de Champagne, care ni-a trans-
mis portretul cardinalului Richelieu, un Hya-
cinthe Rigaud, un Pierre Mignard sunt portre-
tis`ii cari vor fi insarcinati sa pastreze icoana
marelui Suveran, solemn supt zulufii perucii
sale inalte, cu mAna sprijinitä pe bastonul de
comanda. Dar luptele, scenele de triumf, acelea
sunt date in sama cuiva care n'a avutl! nici altd
ambitie, nici alta intrebuiutare : Charles Lebrun
<1619-90).

Altarele acelorasi biserici sunt ornate

dacA se introduce acest fel de ornamente in vre-o
memorabila biserica gotica, lumea nu baga in
samd nepotrivirea strigatoare cu statui si
grupe ca acelea pe care le face, in gustul lui
Bernini (care, de altfel, insusi a dat statuia lui
Richelieu si a lui Ludovic), cel mai insemnat
din sculptorii timpului, trecut si el, prealabil,
prin Italia, Pierre Puget (1622-94). Inca viu, Mo-
narhul, dictatorul Europei, va trona in bronz
pe Place des Victoires, consaceand oarecum din
nou Parisul prin acest chip de dominatie al sau

www.dacoromanica.ro
 Arta §i regalitatea franeezi 2.49.

In acelasi Paris rivalul lui Puget, Coustou, in-

fatisase, cu miscarea violentä caracteristicA epo-
cei, pe imblânzitorul de cai.
Arta care s'a creat aici, prin impulsul renova-
tor, fie si spre decadentã, al Italiei, prin consfin-
tirea de cAtre puterea francezd, cãlátoreste. Printii
germani, nobilimea din Centrul, Nordul si. Estul
Europei s'ar crede desonorati dacä n'ar irnita,
dupá puteri, in mare parte cu mesteri de im-
prumut, ceia ce contribuie sd innalte asa de sus
in ochii lor, chiar dupa infrângeri si retrageri,
pe Regele Soare". Alegoria pompoasä, amestecul
zbuciumat de trupuri care incearcä miscArile
cele mai neobisnuite, virtuozitatea splendidä, dar
lipsitti de fond, invadeazä, ca in Italia, innainte
de imitatorii ei, biserici, palate, piete, grAdini.
La Berlin, Andreas Schlüter (t 1714), care
transforma si, ca architect, impodobeste fatadele
Palatului regal, dd o statuie, dfirz Ware, a Ma-
relui Elector, intr'o contrafacere a chipului, luat
ca model, al regelui francez.
La Dresda zwingerul", zidit de Daniel Pop-
pelmann, al Electorului, care e si rege al Polo-
nie:, se impodobeste, ca si biserica vecina, cu
fatada mAiestru intortochiatã si elementele de
decoratie sculpturald ale Italianului Mattinelli.
Palatul Imperial din Viena, resedinta de tara din
Belvedere apartin aceleiasi directii, ca si Sans-

www.dacoromanica.ro
250 N. Iorga

Souci de la Potsdam al regelui prusian Frederic

al II-lea.
La Nymphenburg, la Schleissheim, cop acii tunO,
piesele de apA" ineunjurA fatadele solemne ale
castelelor Electorului de Bavaria.
Varpvia prezinta in atAtea clädiri pierdute
'n mijlocul grAdinilor dovada intinderii acestei
mode pAnA la capAtul lumii catolice, O. Peters-
burgul lui Petru-cel-Mare, mai ales acela al Eca-

Fil

Cl. Nohl Palatul Ercolani din Bologna

terinei a II-a, IntrA §i supt acest raport in or-
dinea generalA europeana. Mqterii strAini, ca un
Louis Silvestre la Dresda, noi chemati sant aeei
cari au grija acestor constructii.
Italia singura se mentine in traditii care n'au
nevoie BA fie nici adause, nici schimbate. Dad(
noile clAdiri de biserici §i de palate sunt putine,
amfinunte architectonice se alipesc dupA aceigi
practicA a lui Bernini, ea In Scara SpaniolA §i.
In frumoasa FAnt'AnA Trevi, datorith lui Niecolö
.Salvi.

www.dacoromanica.ro
 Arta §i regalitatea franeezA 2.1 L

Pictura inchinath portretului celor mari ai

timpului i personalitatilor insemnate din so-
cietatea care-i incunjurä, din Curtea ce se men-
tine, numeroask bunä de petreceri, in jurul Su-
veranilor, rámâne de la un cal:1M al Europei la
celalt aceia§i, conditionata de insä§i existenta
acestei Curti i acestei caste.
Thomas Peyne, Francez, lucreazA pentru Fre-
deric-Wilhelm I-iu al Prusiei. Liotard (t 1828),
in rátdeirile sale, ajunge a zugrävi i pe Con-
stantin Mavrocordat, Domnul Moldovei.
in Anglia, dupã ce societatea inaltã se servise
de talentele strAine ale lui Lély i Kneller (t
1723), un ir de portret4ti indigeni apar, intre
cari Allam Ramsay.
De §i innainte de toate predicator printr'o vio-
lentà caricaturá a unei vieti morale dupd Biblie,
Hogarth, asemenea une ori lui Callot, e §i un
portretist. Portretului dupa traditiile lui Van
Dyck, dar cu invätámintele de tehnicA luate de
la Italienii secolului al XVI-lea, i se consacrá
mari personalitati, dintre care &ate una depd-
§e§te cu viata §i activitatea sa veacul al XVIII-
lea : sir Joshua Reynolds (1723-92), un teoreti-
cian al artei sale in formele dare §i cuminti, rivalul
sAu, Thomas Gainsborough (1727-88), ea O. alt
antagonist, fail acelea§i strdlucite insuOri, Rom-
ney, §i in sfArit Thomas Lawrence, careli pre--
lungqte zilele panä la 1830.

www.dacoromanica.ro
 -25') N. Iorga

Dar in Venetia, plind in acest veac al XVIII-

lea, ultimul din existenta Republicei, de un nou
avant al vietii pe toate terenurile e vremea
lui Goldoni §i a lui Gaspare Gozzi, a cornediilor
realiste i a vioaielor gazete" de polemica
nu numai cà o Rosalba Carriera prinde in pastel,
arta favoritd a tirnpului, figurile contimporane,
cã Guidi i Canaletto ve§nicesc in panzele lor
aspectul cetatii descoronate de vechea ei splen-
doare, cd Giambattista Tiepolo (-1- 1770) redd, in
plafoanele §i panzele lui, picturii religioase o
strälucire pe care cu Battoni §i contimporanii
sdi n'ar fi ca§tigat-o. Multã inchipuire, o tehnicd
perfectd,intelegerea unor necesitdti moderne care
incep a se ivi: psihologia, nuanta, deosebesc pe
acest mare pictor. Pe langd dansul, imitatiile
dupd Rafael ale Germanului Mengs, care poartd
if numele autorului Stanzelor", par copilaroase
§i lancede.
in Spania, un räzlet, Goya, a cdrui viatd pare
a fi realizarea unui roman picarese, lucra in-
tampldtor, filrd con§tiinta unei misiuni, la Os-
trarea aspectelor vietii contemporane, prin ca-
ricaturile zgariate in capricille" sale, ca §i in
portrete de un naturalism fdrd rezerve. El se
pregAtia, la inceputul unui nou veac, §i pentru
reprezintarea prin artd a luptei poporului spa-
niol pentru libertate.

www.dacoromanica.ro
 Arta i regalitatea franeeza 253

Sculptura pAstreazã complicatiile i bizareriile

ei pompoase, .pasiunea pentru alegoriile goale §i
reci, &Ind, aMturi de lucrArile lui Piga lle (t
1785), portrete atat de izbutite ca al lui Voltaire
de Houdon.
Dar in Franta de la inceputul acestui veac al
XVIII-lea, dupd disparitia splendidului rege, in-
coltit la shirsitul vietii sale de toate mizeriile
lumii i adus a isprfivi in singura mangiliere a
pietismului, o mare prefacere se petrece. Ur-
masul sãu, de la care atArnd sd pAstreze aceasta
grea traditie sau sh o Oräseasca, e tin copil, §1
regentul, ducele de Orleans, personalitate corn-
plexä si de sigur perversA, lasã libere fraiele,
panä atunci asa de striins tinute intr'o railnA pe
care nici cele mai innaintate batrâneti n'o slá-
biserA. Când Ludovic al XV-lea va fi in stare srt
iea succesiunea, el prefera. sã U.-Easel retras,
pentru placerile vitioase, dar i pentru plAcerea
sãnãtoask in micile apartamente, la o parte de
marile galerii solemne i pompoase in care nu
se mai imbulzeste multirnea, i pentru aceia ne-
multamita, a curtizanilor.
in aceste apartarnente, a cdror formä exte-
rioará a rämas fireste aceiasi, interiorul capáta
insä un alt aspect. Paretii, plafondul se impart
in mici compartimente asupra c5rora arta stu-
catorilor i auritorilor, influentata probabil §i
de cunostinta vietii in Extremul Orient iaponez

www.dacoromanica.ro
264 N. Iorga

- - -

-
77V/ /77//i

/ 1

!
. t101 I i
NNL,11^ ri V ..-111,-, I 4,...
CL
; wirin 1

Cl. Gugel. Panou din Trianon

www.dacoromanica.ro
 Arta i regalitatea 1raneez5. 255

este un Palat Iaponez la Dresda , intinde

delicate ei tesatura de arabescuri §i. de flori.
Mobile märunte in proportie cu acest cadru o-
cupd aceste odai de locuinta, contribuind cu
forma §i coloarea lor discretã la aceastä armo-
nia a totalului.
S'ar fi zis apartarnentele ingrijite ale unui bogat
din Teri le-de-jos. Si ele cer, nu numai, pe me-
sutele gratioase, märuntele obiecte, de o naturaleta
§i de o gingasie infinita, ale portelanei de
Saxonia, ci §i tablouri ca acelea care, pentru
clientii flamanzi §i olandezi, se faceau pand
la sfarsitul veacului al XVII-lea, pentru ea §irul
mae§trilor de la gurile Rinului sa inceteze cu
inceputul secolului urmator,
.4teptand pe un Van Loo (t 1765), eu scenele
lui papice de blande moravuri, pe Chardin, cu
,,naturile moarte" ale lui, un pictor originar din
partile Flandrei, Watteau, vine cu arta potrivita
acestei vieti modeste, acestor proportii reduse,
dar §i. vietii vesele, fall restrictii exterioare,
fail frau interior, a acestei clase carei trecea
ultimele zile in uzul §i. abuzul tutulor placerilor.
Ace§ti veseli omuleti apar la dansul, ea §i la
Nicolas Lancret, in toiul petrecerilor lor, cum-
patati ea atitudine, cum se cere unei lumi bine
crescute.
Mid apoi societatea tanarului rege se for-

www.dacoromanica.ro
clp
.3

www.dacoromanica.ro
 C-
r': Arta §i regalitatea franeeza 257
14

CI

cr

Portrettd proprin de Greuze

17

www.dacoromanica.ro
258 N. Iorga

meazä, când, pe aláturi de buna, supusa regina

polonä. Maria Leszczynska, d-na de Pompadour,

la eruche eassde de Greuze

de unde venia §i. cum era, se amestecii porun-
citor in toate, aceastii nouit fazii 1§i aill un pictor
care se asamiingt cu dânsa in Francois Boucher

www.dacoromanica.ro
 Arta gi regalitatea franeeza 259

r.,
7
-
1. . °

Cl. Ferraguti (Florenta). Portret de Nattier (1685-1766).

www.dacoromanica.ro
260 N. lorga

(1703-70). Un pas mai departe i vom avea arta

plinh de provocAri a lui Fragonard.
Filosolia" intervine, prin trimiterea la na-
turá a lui Jean Jacques Rousseau, prin dulcegile
sfaturi de moralá ale lui Bernardin de Saint-
Pierre, printr'o intreagä poezie liricá i nuvele
sentimentale pfinã la exces i ridicul. Pe când
o femeie, Madame Vigée Lebrun eäreia-i co-

,C7P-713A:IL27PM`,

Cl. Conty. Petit-Trianon

respunde oarecum in lumea germana Angelika

Kaufmann §tie sa uneaseä adevArul cu ati-
tudinile ginga§e pe care le impune noua modk
Jean Baptiste Greuze (1725-1805), in scene mora-
lizatoare ea ale lui Hogarth, introduce 'n colori
§i in expresie elemente de suavitate pe care
arta vesela a predecesorilor i contempiaranilor

www.dacoromanica.ro
 Arta i regalitatea franeezit 261

sAi nule cunoscuserA. E vremea rand o Bete de

naturd, de teranie" intre arbori verzi i miei
albi, 'Area a a prins societatea IntreagA.

(de Lamour).

E5

Dar in Germania predica lui Winckelmann (t

1768), de Intoarcere la anticitate, atim cum o des-
coperise In Italia, §i cum credea cA o vede in
vechea Grecie, creiazA o IntreagA mipare menitA

www.dacoromanica.ro
262 N. Iorga.

a birui peste putin moda aceasta francez6, nu-

mitá putintel in batjocurã: rococo. in gradinile
de la Versailles, sotia lui Ludovic al XVI-lea,
Maria Antoinetta, zide§te templul grec al Amo-
rului, lânga Trianonul re§edintei ei favorite.
Opera din Berlin, datoritA lui Knobelsdorff, bise-
rica Sf. Hedwiga, de Francezul Legay, colonada
vechiului pod regal din acelai ora.,, de Gontard,
poarta Brandenburgului, corespunzand arcurilor
pariziene, de Langhans, sunt atatea afirmAri ale
clasicismului care se intoarce peste inflorituri
farbaralc.

1:10(101701:70001:10
000C (.0

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL X

Arta de intoviira0re a seeolului al XIX-lea.

Suceesele 0 erorile ei.
Daca. Revolutia, in haosul ei sangeros, nu putu
produce absolut nimic in domeniul artelor, de
§i idealul antic al vechii Rome virtuoase", al
Greciei fara ..tirani-, stapania sufletele in mi§-
carea politica, intarind pornirea catre clasicism
ivitã la sfar§itul veacului al XVIII-lea, Imperiul
napoleonian, rasarit tocmai din dominatia acestor
conceptii clasice, avu nevoie, ca sa.-§i ascunda uzur-
patia, nu numai de uimitoarele-i triumfuri ne-
intrerupte, ci ,i de un mare prestigiu artistic.
Rázboaiele cele noua ingaduisera un §i mai
strans contact intre regiunile lumii apusene,
contact care nu putea decAt sh fie foarte folo-
sitor pentru innoirea artei. Italic, unde pamantul
s'a deschis ca O. se vadá ingropatele splendori
din Herculanum, putu ti cunoscuta acasa in toate
tezaurele ei, §i o parte din ele emigrara in
Franta, fiind astfel supt ochii arti§tilor cari ar
fi voit sä se inspire de la dansele.

www.dacoromanica.ro
261 N. Iorga

Totu§i Napoleon, imparatul cu figura insak3i

a vechilor Cesari, nu gäse§te ragaz sàji cladeascii
palatal care ar putea sa-1 incapa. Oaspete al
vechilor re§edinti regale, unde se introduc abia
schimbari interioare, in acea moda romana",
care se potrivia cu irnbracamintea absolut cla-
sica a femeilor, el trece de la Tuileries la Fon-
tainebleau §i la St. Cloud in lunile de odihna
ale olimpicei sale cariere. Vulturul imperial se
rasfata mai mult pe tapiseriile care acopär din
nou vechile decorari vetejite. Si, daca impIratul
face a§a, vasalii srti, de la un capat al Europei la
celalt, nu vor da mai mult, cu exceptia Berli-
nului, unde puterea creatoare a lui Schinkel va
duce mai departe biruinta noului curent, schim-
band caracterul general al re§edintei marelui
Frederic, §i a Copenhagei.
Arcurile de triumf Tusk in stilul cel mai pur,
sunt o necesitate a vremii : Chalgrin ridica pe
acela de la bariera de l'Etoile in Paris, Pierre
Fontaine pe acela din piata Carrouselului. Un
arc asamanator se construiete la Milano.
Chipul stapânului lumii se innalta pe vArful
coloanei de pe piata Vendôme, imitatie a celor
care ramasesera in Roma, amintind alte victorii
§i alte cuceriri. Dupa exemple clasice cu dom
(Panteonul, Institutul Franciei Palatul Maza-
rin Invalizii), Madeleina din Capitala franceza,
templul grec, cu robusta colonada, era menit
pentru altceva decht o biserica.

www.dacoromanica.ro
 Arta de intoviirafiire -a see. al XIX-lea 265

Pentru sculpturA, chiar in afarA de nevoia ce

este de a Impodobi astfel de monumente ceia
--t:

figr ,_

Vtir.
, 7,txiciN

. .

Cl. Conty Areal de trim f de rg toile

ce face pentru al doilea arc parisian puternicul

geniu al lui Rude, in ale cArui linii trece parcA
ritmul teribilei §i maiestoasei Marsiliese a lui

www.dacoromanica.ro
261; N. Iorga

Rouget de l'Isle e o vreme potrivith, §i prin

leghturä mai stransit cu antichitatea a acestei
arte.
Antonio Canova (1757-1822), dispunând de cea
mai aleash marmurã din lume, ve§nice§te, ala-
turi de chipul Imparatului victorios al aspira-
tiilor italiene, alte figuri contimporane, in acela§i.

CI, Conty Are du Carrousel

spirit roman, dar cu o blândeta particularä

§i o lume de invieri phgane iese din mânile lui.
La celalt capht al Europei, Barthel Thorwald-
sen (1770-1844), cu mai rnulth asprime, dar o
mai mare fecunditate, culege inspiratii din ace-
ia§i deptirtata epoch, mai ales din creatiunile-
grece§ti, amhitionand sh dea §i o imensä fresca
a triumfului lui Alexandru-cel-Mare, ceia ce nu_

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovfirA§ire a see. al XIX-lea 267

1-4 Irupiedpcat sd prezinte, Cu o severâ maiestate

simbolele ,cregtinismului, Isus binecuvântând pe
Apostoliy pri fantaziile geniilor zilei i noptii,
Vietii i Mortii, anotimpurilor.
in Germania un Ddneken nu se apropie de
aceastd perfectie tehnicd. Pe când Schinkel in-

Cl. Conty. Institutul (fost Palais Mazarin).

draznise a inlocui costumul laic cu uniforma

militard a timpului, Schadow la Berlin, ca gi
Schwanthaler la Curtea, fanaticA pentru gre-
cism, a Bavariei, sunt pringi cu totul de reac-
tiunea spre anticitatd, i numai Rauch (n. 1777),
sculptorul monumentului unui linigtit Frederic-
cel-Mare, cu 0 foarte incArcatá bazd, gi al seni-

www.dacoromanica.ro
268 N. Iorga

nelor statui de mormant pentru Frederic-Wilhelm

ul III-lea §i regina Luisa, va gAsi calea inij-
locie intro canoanele elenice §i. cerintile vietii
contimporane.
,

7:=

I 1.-Y1 A

t?'
NIA Mill

44
r.;74 -

Z1, %.

CI. Conty, Ste. Genevieve (P,anteonul).

De aici va ietg pentru Franta opera lui David

uculptorul (d'Angers ; n. 1789), pe care Napoleon
§i 1-a ales pentru triumfurile lui.

www.dacoromanica.ro
 Arta de intotritralire a Bee. al XIX-lea 269

tt'

--

Cl. Conty. Invalldes

www.dacoromanica.ro
'270 N. Iorga

in picturg, In care Germanii incepuserä cu

Carstens din Slesvig (t 1798), neindurat in ab-
stractia tipich a creatiunilor lui, alt David francez
(Jacques Louis ; 1748-1825) stäpftne§te o bucatá
de vreme intregul tei en, mai ales in tentativa
de a da un caracter clasic epopeii, trAitã de
ansul, a lui Napoleon. Fostul republican, fanatic
pentru odiosul Marat, vedea acum in Bonaparte
numai geniul republican avântandu-se furtunos
peste piedeca Alpilor.
Acel care cautase sA infAti§eze, nu fArä puter-
nice amintiri din Poussin, devenit, fire§te, la modä,
spectacole din vechea Romá (Jurämântul Hora-
tilor, Furtul Sabinelor, Brutus §i fiii morti), e
chemat sã treacä pe panza splendorile incoro-
ndrii de la Notre Dame, cu figura lini§tit ma-
iestoasä a Cesarului in picioare, incoronat de
lauri, cu sceptrul in mânä, la mijloc.
Mai asãmändtor cu Lebrun in grãmadirea fi-
gurilor sale pe pAnze mari, Gros (1771-1835),
baron al Imperiului, dä scene din viata aceluini
stAphn (in special Ciumatii din Iaffa), fãrä ca
tablourile lui sá poatá concentra eicpresia asu-
pra unei figuri sau unui grup principal.
Alegoria e cultivatà de Proudhon (1758-1823) :
Urmärirea Crimei de Pedeapsà, mare ma§inft",
sumbrà, cu enorme figuri, intr'o compositie sim-
plá : noul Imperiu voia sä aibgt morala sa pu-
blicä dupä Codul Napoleon.

www.dacoromanica.ro
 Arta de intoviirtiOre a sec. al X1X-lea 271

Dar aceasta §coalä franceza, pornita pe dru-

-muri de ratácire, de §i foarte departe de ab-
stractia idealismului nordic, i§i aminte§te de
-foarte multe lucruri folositoare : n'a pierdut ni-
mic din tehnica perfectionata a secolului al
XVIII-16a, la care §i-a facut invatatura cu onesta
truda, §i cererile de a "Astra in portrete aspec-
tele individuale ale epocei fac pe me§terii ba-
taliilor §i triumfurilor sá revie la bunele tra-
ditii ale fetelor lucrate atent, iubitor, din care
cauta a se scoate cat mai multã expresie. David
-1nsu§i a dat un admirabil portret al prea-fru-
moasei doamne Récamier, in costumul roman de
rigoare, Proudhon e innainte de toate un ma-
iestru portretist, iar Francois Gerard (1770-
1837), care se indragise de rátacirile lui Belisariu
orb, a lasat §i el portrete, care ni vorbesc mai
mult decat tentativa de a interpreta nenoroci-
rile bizantine.
Si nu se poate un mai mare respect pentru
vechea teorie a desemnului §i a colorii decat in
-ceia ce cu un penel a§a de sobru a dat, in mare
parte §i pentru pastrarea realitatilor contimpo-
rane (ca §i portretul, interesant pentru noi, al
Grecului Stamati, aspirant de consul francez la
noi §i apoi consul de fapt la Altona, §i. al fa-
miliei sale), Ingres (1780-1807).

Dar o §tiinta noua rascolise prea mult, in is-

www.dacoromanica.ro
272 N. Iorga

torie, literaturA, filologie §i alte vremuri pentra

ea aceastA artA clasica" sA poatA 'Astra singur
terenul. Pe de altA parte, dacA napoleonismuI
ea §i doctrinele republicane §i tot ce era in le-
gAturA cu teoria cetateanului liber" gAsia un
sprijin In clasicismul artistic ea i in cel literar,
1nvingAtorii, därdmAtorii lui Napoleon in numele
vechiului drept dinastic, ale cArui origini se
pierdeau, pentru a deveni sacre, in adAncurile
evului mediu, aveau nevoie §i in acest domeniu
de o nouA inspiratie.
Si, in sfar§it, Biserica, mult timp prigonitA,
apoi Intrebuintata de Napoleon, care face din
Papa prizonierul san, ca un simplu instrument
de guvern, Biserica pentru care, in Franta, doar
Ingres §i mediocrul Flandrin lasA pAnze noua,
a gasit in Le genie du christianisme" al lui
ChAteaubriand o proclamare a dreptului ei, in
artA ca §i in literaturA, i inteun intreg misti-
cism catolic din Germania o filosofie nouA in
favorul aspiratiilor i ambitiilor ei. SA nu se
uite i necesitatea pentru Germani de a cAuta
In arsenalul gotic, exploatat pentru §tiintA ea §i
pentru artd, mijlocul de a scapa de supt domi-
natia strAinA i de a mentinea NO de revan§a
a§teptata o situatie dobfinditA cu atfita jertfA.
Cea d'intrdu mare opera de romantism In pic-
turA apare in Franta Restauratiei bourbonice la
1819, prin Naufragiul Medusei" al lui Géricault

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovar4ire a see. al XIX-lea 273

(1791-1824). Aici ceia ce se cauta nu e o arta

de trecut caci era vorba de un eveniment
contimporan ci o deslantuire de pasiuni, ab-
solut dupä teoria noii directii, cum nu se mai
infati§ase alta pe panza, din zilele tragicelor in-
ceputuri, in veacul al XV-lea, in timpuri tot ap
de framantate, ale picturii italiene.
Drama umana, in forma ei tulburatec, scilbatecei,
strigeitoare, intra astfcl in domeniul piciurii,. a-
ceasta corespundea tendintii singura in adevar
epocalci i vrednicei de luat aminte pe care-o
are veacul al XIX-lea de a streimuta, chiar In siM,
de la o arta la alta tendintile particulare de ex-
presie pentru ca, la urmei, in cea mai cutezciloare
din incerthri, sei caute a le confunda intr'o singurei
armonie, la care th participe toate cu ce e mai e-
sential in aportut bor.
..Nazarenii" germani, bucuro§i cä aflä in Roma,
nu numai ruine antice marete, ci mänastiri pen-
tru studiu, dar i pentru insa§i a lor adapostire,
prefachnd un grup de tineri studenti intr'o to-
viira§ie de fanatici religio§i, incep, un Overbeck
(n. 1789), un Peter Cornelius (n. 1783),un Schnorr
von Carolsfeld (n. 1794), o noud arta germana,
de dulci colori idilice, in care stapanirea unei
tehnice studiate la izvorul italian, cu toate ma-
giile colorii, serve§te ca sä inve,§mânteze scene
biblice, reprezintate intr'un dulce ton idilic, ca
acela al incepatorului de peste munti in epoca
18

www.dacoromanica.ro
274 N. Iorga

lui Ludovic al XIV-lea, dar far% fierbinte ins-

piratie religioasä.
0 picturä complicata §i foarte savanta, in ale
carii visiuni din Apocalips e i ceva din robusta
imaginatie a lui Diirer, precum peisagiile amin-
tesc pe Salvator Rosa §i pe Claude Lorrain. Pe
paretii unor case romane invie §i gustul de mult
paräsit al frescei.
Acasti insä-i a§teaptá in architecturd liniile
pure, matematice, ale artei clasice, intrupata
in lucrarile de capetenie impuse de Curtea
bavareza, de regele elenizant Ludovic I-iu, un
poet : Propileele, Porta, Wallhala din Regens-
burg, la care mai tarziu numai se vor adauga
altaruri de domuri gotice §i copiarea palatelor-
florentine. La Berlin Museele noua se cladesc
in cel mai perfect stil antic, care devine, ca §i
in British Museum, obligatoriu in toata vremea
pentru constructii de acest gen.
Romantismul german se manifesta in pictura,
la Scoala din Düsseldorf, a lui Schadow §i
Karl Friederich Lessing (n. 1808), prin transpu-
nerea de motive literare, lirice, §i cel mai
mare dintre reprezintantii acestui curent, Vie-
nezul Moritz von Schmidt (1804-71), va §ti sa
domine cu mijloacele artei sale acest amestec
al poesiei. Toatä lumea cantata de Uhland, toate
rasunetele poesiei populare §i ale legendei me-
dievale aflä loc in vasta lui opera. E o adeva-

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovarii§ire a sec. al XIX-lea 275

rata encielopedie de germanism arhaic i senti-

mental.
Asupra vietii intelectuale in genere exercitã
insä o influenta foarte mica aceasta arta, care nu
e ceruta decht rare ori de catre printii doritori
de faima marilor patroni de odinioara, ori de
catre un public ale carui gusturi se multämesc cu
productiile, la care a colaborat §i Overbeck, de
gravuri ca explicatie a operelor literare, singu-
role patrunse in sufletul poporului.
In Franta, din potriva, in Franta Restauratiei
a monarhiei burgheze, careia rãzboiul ii e
imposibil, i revolutia-i e interzisa, arta, mai
ales pictura caci architectura nu poate crea
absolut nimic, iar. sculptura ateapta alte dm-
puri e, aläturi de literatura* lui Lamartine
a lui Victor Hugo, marea preocupatie, chestia
de capetenie a vietii publice, aceia in jurul ea-
reia se dau luptele care pasioneaza mai mult si
MIA un rasunet in sufletul natiunii intregi.
Un foarte mare pictor face in arta sa ceia ce
in lirica, in teatru, in epica, in roman a facut ne-
astamparata putere de creatiune revolutionara
a lui Hugo : Eugene Delacroix (1799-1863). Fata
de Leopold Robert, care in tablouri italiene reda
melancolia lirica a lui Lamartine, ori in s'ra-
vezii figuri elanurile sacre din .,Armoniile poe-
tice §i religioase" ale aceluia§i, el e intovära§itorul
energicelor simfonii ale lui Hugo.

www.dacoromanica.ro
276 N. Iorga

intaiu genul tragic al lui Géricault II stapa- .

neste, pentru care el cauta Iadul lui Dante, in-

troducand in chinurile lui, cu trupurile rasucita
de vapaie, indoita icoana lurninoasä a lui Dante
si a lui Virgil, ori suferintile Grecilor din Chios,
casapiti de rázbunarea musulmana, tablou
in legaturá cu sentimentele filelenice rasphn-
dite in toata Europa apuseand i intrupate, intre
altele, si in ,.Orientalele" lui Victor Hugo. Cilnd
Sardanapal se urea pe rug, e aceiasi inspiratie,
iar in decapitarea lui Marino Faliero se simte
influenta dramei, tot asa de salbatec proclaman-
du-si durerile, a lui Byron, marele poet al tuturor
desperarilor contemporane. Si scenele revolu-
tiei de la 1830 II vor incânta pentru acelasi
motiv. Urmând notei fundamentale din dintecele
de Orient ale poesiei contimporane, el, care a
mers sã studieze la fata locului viata araba, de
care cucerirea Algeriei apropiase atilt de mult
interesul publicului francez, se intrece cu vechiul
Rubens, invatatorul salt pentru triumful colorii,
in scenele sale de vanatori in pustiu.
Istoria oferia in acel moment un foarte vast
camp de subiecte. Marea reputatie a cartilor in
care se prezintau epocile cele mai colorate prin
obiceiuri, cele mai zguduite prin pasiuni, trebuia
sa indemne pe pictori, call, data aceasta, nu mai
erau in serviciul niciunui interes actual.
Epoca in care cu atata pompa se adusesera

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovara§ire a see. al XIX-Iea 277

{le la Sfânta Elena, ea nis.te sfinte rnoa§te, rä-

md§itile lui Napoleon I-iu, trebuia sã indemne
pe un Delaroche (1797-1857) sd caute in trecut
subiectele tablourilor sale, dar mai ales pe un
Raffet s6L expund in impresionantele sale desem-
nuri inse§i asprele tipuri ale luptatorilor marii
epopei (cAutãtor de ceruri noun, ca i dupã dfm-
sul un Descamps §i, mai recent, un Fromentin,
pictori ai Siriei i Africei-de-Nord, el a gasit
'§i la noi, intovárä§ind pe nobilul rus Demidov,
prilej pentru foarte nouh §i interesante schite).
Si Belgieni, ca Gallais §i de Bièfe, cAutau
prin icoane istorice sã dwepte un fel de con-
§tiinta nationala in Statul independent alcãtuit
la 1830. Dar mai ales pentru Germanii cari fier-
beau de chteva decenii sá reintemeieze unitatea
imperialä a evului mediu, de la care a§teptau
toate fericirile, tratarea scenelor istorice era
un mijloc de .a pregAti natia pentru indeplinirea
celor mai inalte ursite ale ei.
Wilhelm von Kaulbach presintä astfel, intr'o
zguduitoare 'Ana, pe Otto al III-lea intre rz-
boinicii lui, trAsnit innaintea maiestatii de dupa
moarte a lui Carol-eel-Mare, pe care s'a dus sä-1
.caute in cripta, incuiat6. de un veac, de la Aachen.
Alte luerari ale lui n'au insä nicio inspiratie
realä. La dânsul ca §i la urma§ul lui, von Piloty
(n. 1826), pictura istoricd, urmând exemple ita-
liene din vremea lui Rafael. (ca in Epoca Re-

www.dacoromanica.ro
276 N. Iorga

formei") sau lui Tintoretto, se preface intr'un

me§te§ug exterior, in care nu vibreaza niciun
sentiment §i din care nicio tendinta nu se des-
face. Bunul simt francez s'a tinut la o parte de-
aceastä fabricatie.

Ea a pläcut insä extraordinar de mult publi-

cului, care §i-a ales maimult, din tot ce putea sã deie
pictura, singura adevärath ar O. a timpului, scenele.
sentimentale, mai putin cele voluptoase, pe care-
la un moment le ceruse secolul al XVHI-lea.
Gravura jurnalelor ilustrate, intAiu stangace, apoi.
atentã §i pliná de caracter, pe urmá banalä,
pana. se va pierde in reproducerile mecanice ale.
epocei noastre, rnultrunqte, ca §i sdpdtura in
lemn i pe piatr6, in otel i in aramã, mai rar,
§i in sfar§it cromolitografia, care a§a de incet gi
de greu s'a ridicat la demnitatea de art6., gustul
burgliezimii care prin anii 1840-GO consolideazA
cu adevArat situatia pe care cu ajutorul claselor
populare incoWiente a §tiut-o smulge Revo-
lutiei.
Dar pentru garnisirea banalelor case parti-
culare, fdrä nicio preocupatie de artd, a locu-
intilor inchiriate, a camerelor de otel, ca §i a
clklirilor administrative, 'Ana la Parlamentele
in stil clasic ( Viena), Renaissance (Berlin) ori
go tic (Londra iBudapesta), la Primäriile, mai ales
gotice (München, Paris, Viena), la Palatele noilor

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovarii§ire a see. al XIX-lea 2 i'J

regalitati, trebuia o ieftená pictura curentk ale

carii balciuri, destinate a fixa i valorile corner-
ciale, sunt, de la o bucatá de vreme, saloanele-
oficiale, cu medaliile i ddrile de seama din ziare.
Ea i§i alege de pretutindeni subiectele, cele
mai multe cu totul ordinare, &ate unul cautat
anume ca sensational, far a. a se preocupa nici-
odata de ceia ce formeazã singura valoare a
artei, in afará de legatura ei, necesark cu viata
societatii inse§i : alegerea lacrului caracteristic,
pentra a-i scoate la iveal4 notele cele mai carac-
teristice.
Se produce §i pentru intrarea tabloului, ca §i
a operelor plastice, de-a dreptul in Museu, care,
acesta, nu poate fi nici o realitate, nici un in-
strument de educatie a gustului. 0 realitate nu,
pentru cä vechile opere sunt scoase din mediul
lor, iar cele noua nu Bunt facute pentru niciun
mediu, ci pentru o ve§nica spanzurare in aier,
pentru o continua expunere vaga. Un instrument
de educatie a gustului nu, pentru ca, duph cri-
terii pur cronologice, une ori, §i mai tarziu, doar
§i dupd §coala, se rânduiesc lucruri din care
nu e unul care sá doreascd vecindtatea celor-
lalte i sä poata profita dintr'insa. Scolile de
Bele-Arte nu faceau altceva deck sa pregateasca
necontenit candidati pentru aceastä de§arta glorie
inutila: ele au ramas pretutindeni inferioare ve-
chilor Acadernii" italiene, care aveau confrah I -
nitql, capabile de noua creatiuni in conaun.

www.dacoromanica.ro
2 80 N. Iorga

0 anume sculptura se tine aproape de apuet-

turile acestei picturi §i-i egaleazA valoarea. Ope-
rele plastice nu mai sunt cerute pentru clädiri,
cu al cáror sens trebuie sä se potriveascá, sã
se confunde.
Opera din Paris, ridicatà supt Napoleon al
III-lea, de Gamier, intr'un stil cäruia vechiul
rococo a putut sá-i dea, ca la Zwingerul din
Dresda, atâtea elemente §i aceasta e princi-
pala clädire a bogatei epoce de nou prestigiu
care a fost de la 1852 la 1870 noul Imperiu
francez nu prezinta nicio statuie vrednicd
de atentie, ba nici macar elemente decorative
interesante. Stucul ieften joaca din ce in ce un
rol mai mare §i, in loc sä se tie la aleasa dis-
cretie din epoca lui Ludovic al XV-lea, el se
rasfata orgolios pretutindeni multamita uprintii
mânuirii lui tehnice.
In schimb datoriacetateneasei"§i culturala",
recunoTtinta fatà de oamenii mari", ca §i inte-
resul politic de a impune opiniei publice anu-
mite figuri, cer ca pietele publice din ora§ele
supuse unei noun toalete edilitare, cu deschi-
derea de largi bulevarde (opera baronului Haus-
mann la Paris, prefacerea Berlinului, Ringurile
de la Viena, Perspectiva Nevschi" la Petersburg
. a. m. d.), sä fie mobilate cu statui.

La inceput, cele care se adauga la Paris ra-

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovärft§ire a sec. al XIX-lea 281

rilor monumente cu sens, mai vechi, sunt de dis-

cretia celor pe care le da un Paul Dubois.
Berlinul, in schimb, nu pune nicio margine
glorificArii eroilor militari ai renWerii §i re-
van§ei nationale : §i innainte de datele victoriilor,
1866, 1870-1, in curtea Palatului Regal, pe cu-
tare pod, in gradini apar, redate banal, tot felul
de figuri banale, tratate intr'un stil de conventie,
intre uriciunea costumelor moderne i interpre-
tarea silitA a togelor, tunicelor §i cnemidelor
antice.
Un Rietschel, un Schilling, ba chiar un Begas,
cu statuile §i grupurile hii, nu fac deck sa furni-
seze aceste mijloace de decoratie unor ora§e
rau clädite care nu-§i afla frumuseta nici in li-
niile lor generale, nici in spiritul inventiv al
architecturii locuintelor private §i in oarecare
armonie a succesiunii §i gruparii lor.
SA nu trecem cu vederea surogatele artei care
navalese casa fiecaruia §i. o cople§esc prin nu-
marul, cum o incurca prin varietatea lor. Foto-
grafia a omork in cea mai mare parte portretul,
la care pot aspira numai oameni foarte bogati.
Sculptura de camera, cAreia i se substituise de
mult portelana saxonA, e inlocuitA de fabricatiile
din Viena §i Sèvres, de a§a-numitul biscuit",
pentru toate gusturile §i de toate preturile.
..Bibelotul" indigen §i cel exotic, venit din
Extremul Orient oH fabricat in Europa dupA

www.dacoromanica.ro
282 N. Iorga

modèle de acolo, domne§te in incaperile !near-

cate, care nu mai pot da nici pe departe ideia
cat de pupn exacta a aceluia care le-a aranjat
ori a aceluia, adesea un altul, care le locuie§te.

0 reacpune trebuia sã se produca. Fatã de

ceia ce se infati§ase in ultimul timp, era sã
fie violentä. incercand sa se impuie publicului,
ea n'a reu§it decat rare or i. in cea mai mare
parte 1-a speriat i, astfel, i 1-a Instrainat, ba
i-a instrainat chiar de Mee arta. i, ramasa. fárä
controlul lui, sanatos in fond, fiindca in el se
ascunde, supt orice aparenta ridiculä, bunul
sirnt, a degenerat in curios, a mers 'Anã la bizar
.5i absurd, pentru a trece astazi dincolo de mar-
crenile celei mai caracterizate nebunii.

Anglia incepe mi§carea aceasta, care a dat

opere mari §i careia putea sa-i fie pastrata, pentru
binele omenirii, care a§a de mult are de cerut
pentru innaltare, mangaiere §i inseninare dela.
arta, o soarta mai buna.
Alaturi de prea pupne bucati dupa moda, la
inceputul veacului, cand lupta contra lui 1Vapo-
leon, indardtnica, o izoleaza aproape doua decenii th,
influenta tranceza, a tot-puternica i periculoasa, ea.
se Indreapta pentru impodobirea castelelor unei
aristocratii care aici I§i pastreaza tot terenul §i
continua sä dea tonul, spre peisagiul care se

www.dacoromanica.ro
 Arta de Intovarä§ire a sec. al XIX-lea tad

putea impune cu atAt mai mult, cu cat, §i pentru

capriciul terenurilor de vAnãtoare, expropriate
de la tarani, ale lorzilor, nicio tail din luma
n'are mai multi copaci bhtrani §i pozitii mai
minunate, strábatute ca in evul mediu de turmele
de oi.
in patria padurilor care sunt parcuri §i a par-
curilor care au rärnas paduri, John Constable
(1776-1837) invie, dupã un Crome, un Cotman,
mai vechi, nu färd elemente de inprumut din
§colile continentale ale secolului al XVII-lear
'And la elementele umane presärate dupd reteta
lui Breughel §i Claude Lorrain, peisagiul.
Mai farziu un Edwin Landseer (n 1802) va
fi pentru invierea picturii de animale ceia ce un
Potter fusese in Terile-de-jos. Iar pentru miste-
rele mArii, ale cetei, care nicAiri nu se impu-
neau mai mult atentiei, pentru toatã gama de-
gradatiilor luminii in cel mai wined din rnediile
naturale se nãscu talentul, rApede desfkut de
orice disciplind a §colii, al lui William Turner
(n. 1775). Prin el se poote spune ca s'a avut wtdta
oara, ea aceasta notiune a detfradarii luminii pun
influentele multiple 0 variate ale elementclor ce al-
cdtuiesc atmostera, putinta de a localiza dupd alte
cerari, in timp i spatiu, ceia ce panel atunci in
atmostera convention«la tusese tipie si ajunscse ast-
fel ters.

www.dacoromanica.ro
'284 N. Iorga

Prin influenta unui §colar strAmutat in Franta

1 lui Constable, Parkes Bomington, se cfi§tigã
atentia publicului francez. *i. era natural intr'o
vreme and arta oficialA, strânsá in jurul prin-
,cesei Matilda, vara imp äratului Napoleon al III-lea,
incepea sã desguste prin utilitarismul §i mer-
cantilismul ei, potrivit pentru o epoca in care
pozitivismul lui Auguste Comte lua stäpAnire
asnpra publicului §i când aspiratiile spre mai
bine ale clasei muncitoare cap Mau forma doctrinei
.adânc materialiste a socialismului.
Ca §i fata de celalt materialism, al epocei lui
Ludovic al XV-lea, de o parte, lui Voltaire, de
alta, se ctiuta scAparea in naturä, in admirabila
naturã, a§a de cu iubire pastratd, care incunjura
Parisul eu mult mai aproape de cum credeau
cea mai mare parte din Parisienii in§ii.

Tovär4iei de mänästire a Germanilor de la

inceputul veacului ii raspunde acum tovrtrA§ia
de sihästrie a tinerilor Francezi, cari se apazã
pentru a lucra, färä alt confesor decat natura,
idrã alt model decât spectacolele ei, in padurea
de la Barbizon, unde va veni sã-i cerceteze Romh-
nul Nicolae Grigorescu, el insu§i f Ara altd tehnicã
decat a lectiilor unui pribeag portretist celi §i
.a comenzilor de icoane §i fresce pen tru biserici.
Corot (n. 1796), Diaz (n. 1807), Theodore Rous-
seau §i Jules Dupre, Francois Millet §i Charles

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovara.§ire a see. al,X.IX-lea 2s7y

Daubigny (n. 1817) descoperira acolo ceia ce era

mai pretios decât orice decalog academic : aierul
insqi, at terii, lumina cernrilor franceze, medial in
care se scalda intreaga viata a natiei tor. Ei incepura
astfel fata de peisagiu o opera de sinteza care-
putea fi continuat6. 0 in alte domenii.
Cu specializAri dupã temperamentul vi apti-
tudinile lor, ei au dat Intâiu, deci, sensul adevArat
al padurii franceze, care, din vremea vechilor
druizi pimä astazi, formeaza o parte atat de
esentiala din peisagiul acestei frumoase teri, ne-
cunoscuta in mare parte, vi cu deosebire de ai
sal. Al padurii francese din Nord, mai deask
mai salbatecd cleat padurea, supraveghiata mai
de aproape, dacã nu vi corectatk a Englezilor.
Pe cancl. cu Troyon 0 Rosa Bonheur o vcoalã
de animalieri se formeaza i in Franta Ger-
mania modernd n'a avut-o idila ruralk fàrá
gratia lui Greuze, fard invataturile morale ale
aceluiavi, in aspra simplicitate a atitudinilor
gesturilor acestui teran francez din Nord, e
creata de Millet. Vestitele lui panze infativeaza
scene de resemnatä trudd san de muta inchinä-
ciune a omului de la camp in aceste locuri In
care Revo'lutia inlocuise pe murdarul verb sal-
batec prin acest onest vi egoist proprietar mic.
Barbati i femei, infratiti, confundati oarecum
prin scormonirea pamantului, leaga snopi, sapa
cartofi vi se ridica de-odat6 la sunetul clopotului

www.dacoromanica.ro
-286 N. Iorga

din bisericuta ce nu se vede pentru a rosti cu-

vintele de intAmpinare ale Arhanghelului cAtre
Fecioara neprihAnitã (les Glaneuses, Angel
l' us).
Legat mai mult de cercurile orà§eneti pe
,care le reprodusese in caricaturi Daumier i le
va relua din nou, cu o Vervã satiricA §i mai
-arnarä, Gavarni, Gustave Courbet (1819-1877) a
dat o sumbrä galerie de scene din viata acelei
lumi pe care socialismul a crezut bine s'o inti-
tuleze .,proletariat", de la täietorii de piatrá cu
cari a inceput, peste 4ngroparea de tara", pan6
la infAti§area banalitatilor §i rnizeriilor contem-
porane. i aceasta fAra nota de humor a picto-
rilor flamanzi §i olandezi, färä bucuria resimtitä
innaintea vioaielor priveliti ale unei vieti ne-
disciplinate §i nestApanite, precum i, mai ales,
färã acea poezie pe care Corot o avea in sce-
nele lui de bibbed idilá ca in Ruth i Tobie ale
lui Florian §i care se ascunde fárá indoialã
§i in ce are mai dureros viata claselor nedrep-
tatite sau rAmase in urmA. Un Bastien-Lepage,
cu scenele lui rurale, un Carrière, pureed mai
mult de la dânsul.
Era in aceastã brutalä redare a realitätii care
-corespundea unei intregi, active i foarte popu-
lare §coli literare, in care totu§i Flaubert §i
Zola aduceau un puternic element de poezie
epick o acomodare la conditiile societatii bur-
gheze materialiste, ocupatä de afaceri industriale

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovrtrillire a see. al XIX-lea 287

s,ipreocupata de castig pentru placere, pe care

o dominä i o asigurä politieneste, poleind-o cu
glorie militard i inobiland-o prin progresul apa-
rent al artelor, al doilea Imperiu napoleonian.
Precum, supt aceiasi firma realistä, un Alphonse
Daudet, de-o parte, fantasist liric, iar, de alta,
fratii de Goncourt, impresionisti, provocau de fapt,
oricare li-ar fi fost subiectele, ivirea unei noi
literaturi idealiste, tot asa in arta, in toate ra-
murile ei, afara de architectura, incapabild de a
se ridica din sablon si din confusie altfel decat
prin deranjarea nebuna a tuturor proportiilor
(scoala germana cea mai recenta), trebuia sa se
produca o revoltd idealista.

Ea porneste din Anglia, care totusi cazuse

mai putin decat tarile continentale in fabricatia
de duzina pentru comert ori in lucrarea acade-
mia. pentru Museu i Istoria artelor. Trei tineri
aproape de aceiasi vrastä, Holman Hunt (n.
1827), Dante Gabriel Rossetti (n. 1828), fiul poe-
tului pribeag al revolutiei pentru unitatea Ita-
liei, si Millais (n. 1829), dovedesc prin operele
lor, mai ales cele, de o diafana gratie ale celui
de-al doilea, cä aceasta se poate : intoarcerea
la sinceritate, la intimitate, la linia purä i
simpla a inspiratiilor senine, recurgand la stu-
diul, mai plin de invataturi de cat cum s'ar "Area,
al primitivilor italieni.

www.dacoromanica.ro
288 N. Iorga

intre mi§carea lor, primitä cu favoare de cer-

curile intelectuale engleze, care se pastrau mai
accesibile la asemenea apeluri, i o anumita teo-
rie, o 'anumita literaturd era o legatura tot a§a
de stransà ca intre coala lui Constable §i Tur-
ner, putintel cam intarziatä, dacd nu se tin in
sama toti predecesorii, §i acel lakism" engles,
al lui Wordsworth §i Coleridge, care nu e numai
sensiblerie" francesd, ca §i, apoi, intre roman-
tismul lui Leopold Robert §i Delacroix, in pic-
turn, i acela ar lui Lamartine §i Victor Hugo,
in literaturd. John Ruskin, entuziastul ,.pietrelor
Venetiei", aparuse cu doctrina, inspirata de anu-
me spectacole §i opere italiene, a noului idea-
lism, §i poezia lui Tennyson, toatã de intimitate
§i de nuante, deschidea drumuri noi.
Sustinut de critica lui Zola, care nu-§i dãdea
sama de adevaratul sens al inovatiei pe care o
preconiza, Edouard Manet (n. 1833), inspirandu-
se §i din atitudinile, din capriciile de colorit,
din interpretarea cu totul personald a realita-
tilor adanc observate ale lui Goya, incepe a
face un impresionism" de coloare, in care aie-
rului i se recunoa§te fata de aceasta insa§i
dreptul care, putin innainte de dansul, la §coala
lui Barbizon i se recunoscuse Ltd de contur.
Parisul fu infati§at intaia oara in nesiguranta,
ap de caracteristica tocmai pentru clima-i umeda,
supusä variatiilor rapezi, a tuturor elementelor-
visiunii.

www.dacoromanica.ro
 Arta de intorara§ire a sec. al XIX-lea 289

Meditatii asupra technicei ii convinserii de

necesitatea, pentru a- §i.produce delicatele efecte
de adevtir, de a pine colorile separat, cu cutitul,
pentru ca impresia de total sä nu se fedi pe
prima insa§i, ci in ochiul spectatorului, me-

Cl. Simu (museul Simu). Bérénice de Jacques Blanche

todä pe care, mai ales de la o vreme, o intre-

buititeazã, cu cea mai mare m6iestrie, Grigorescu,
are, §i el, nemultämit cä dä peisagiului lumina,
Ilescopelitk de eP intaiu, a terii lui, intinde a-
ceik-ft interpretire asupra elementelor animate
19

www.dacoromanica.ro
290 N. /orga

ale eadrului de natura : boi injugati la card,

sAteni pA§ind pe margeni, pastori i pastor* in
iarba infloritA, eari nu se desfac din armonia
fondului, ci se imbina en el in aceia§iunitate.

-rag,

Bunion en nepoata de Caro-Delvaille

Cl. Simu (Museul Simu).

i in aceasta direetie perseverarA, gi am putea

zice i progresarA apoi, un Sisley, un Fantin-
Latour, un Degas, primind §i alte influenteacesta
din urmA §i a artei iaponese, recomandata cal-

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovara§ire a sec. al XIX-lea 29l

Auros de fratii de Goncourt, introduchtori

chemati ai acestor nouà izvoare de ..impresii".,
arta care combina intr'un chip unic cel mai mare
formalism, cea mai fati§a intrebuintare industrialä
eu cel mai deplin adevAr in mi§chri ca §i in co-
loare.

Inovatorii mergeau insh aläturi de gustul pu-

blicului, in Franta insh§i §i aiurea. Partea cea
mai pregatita a acestui public cerea tabloul ele-
gant, lucrat fin, in proportii, dach se poate, mai
mici, transportabil §i cat se poate de utilizabil.
Pentru lumea aleasa parisiana a lucrat astfel,
variind adesea manifestarile aceleia§i note fun-
damentale, un Henner, mare maestru al combi-
narii catorva colori favorite, un Meissonnier, care
dadu in mic marea tragedie a lui Napoleon, fail
a neglija, ca o protestare, parch, impotriva ne-
gligentei, in curand profund neoneste, a §colii
impresioniste, nici cel mai mic amanunt, ta-
blouri care une ori trebue vazute cu lupa.
Pentru regalitatea prusiana ca §i pentru noul
Imperiu german Adolph Menzel (n. 1815), care
gi la talie samäna cu Meissonnier, dadu pentru
epoca fredericiana aceia§i serie de ingrijite scene,
la care adause f otografii" de viata contim-
porana.
Cu malt mai serios e portretul, de o compre-
hensiune psihologictt adanch, aproape Ca al lui

www.dacoromanica.ro
 292. N. Torga

:7;

(11. Simu (Museul Simu) nAnul o mie" de Pierre Gourclault

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovarflOre a sec. al X1X-lea 29:1

Tiziano, pe care-I dá ace1eia0 societati, orientata,

de altfel, dupd aceia a Imperiului napoleonian
invins, Lembach. Amatorii de p'anze mari aveau
simfonia de colori pentru subiecte ristorice" si
mitologice a lui Hans Mackart, caruia-i e mult
superior ca adancime i maiestate in scenele
lui biblice Ungurul Munkácsy. Iar iubirea pentru
cpectacolele de la Ora se indestula cu scenele
tiroleze ale lui Defregger, infatisand RAW: cari
fac zu ochiul i codane care rad, ori magulind
sentimentul austriac prin icoane din rdscoala
contra Francezilor a lui Andreas Hofer,
Astfel de Neuville i pictorii patriotici man-
gaiau pentru Francezii de dupd 1871, durerile
infrângerii i invasiei.
Acestui gust i se impuserd insd prin inda-
ratnice silinti cativa pictori cu cari se mentine
seria artistilor .pentru a cadea in haosul !neer-
carilor, in mare parte nesincere, ale incercato-
rilor cu mijloace bolnave.
Puvis de Chavannes (1824-98) crea, cu colori
slabe, pe lungi trupuri diafane invesmantate in
haine falfaitoare, ceva care corespunde i pre-
rafaelismului" engles i unei anume picturi ita-
liene din veacul al XVII-lea.
inteun mediu absolut sanatos, alcatuind din
cercetari personale taina antagonismului evocator
al unox colori pe care el le-a ,Intrebuintat intaiasi
data, Sviterianul Adolf Böcklin (1827-1901), a

www.dacoromanica.ro
294 N. Iorga

Orli artA ar corespunde poeziei compatriotului

sAu Gottfried Keller, dA, nu numai o nouà mitologie
naturii, ci un sens de cugetare filosoficd, intip A-
rita de sensul disparitiei fatale in lumi misterioase
a tuturor existentelor, mai ales in pAnze alegorice
dar de o alegorie cu totul nouA si adAnc impresi-
onantA, InsulaMortilor" SAlasurile Fericitilor"
Termul Uitarii".
Contemporanii Anse lm Feuerbach (n. 1829) si
Hans von Marée avurA aceiasi ambitie, dar mediul
german ii indrepta spre pribegie. Ei rechemau
lumea intelegatoare la o adev Aratä pictur A
de cabinet, in momentul &And marele vrajitor
de fresce francez dAdea o destinctie particulara,.
neasteptata, intr'un mediu deprins cu fabri-
catia interiorului Panteonului, prefacut in loc de
ingropare a oamenilor muritori, PrimAriei-nou5,.
Sorbonei refacute si unei Intr., gi serii de muse&
de provincie, mai ales la Rouen si la Lyon.
In Hans Stuck, Hans Thoma (n. 1839) si. Fritz von
Uhde se face ultima oarA intrebuintarea mijloa-
celor normale pentru subiecte populare germane
si religioase, intr'un timp cAnd la Francezi for-
mula de cea mai mare libertate a lui Césanne
deschide, oricare ar fi meritul initiatorului insusi,,
portile haosului.
Spania (Cu Zuloaga) ca si Italia se tineau cu
reprezintanti adese orifoarte distinsi ai tabloului
de genre si ai portretului (ea un Carolus Duran in

www.dacoromanica.ro
 Arta de intovára§ire a sec. al XIX-lea 295

Franta) in marginea productiilor curente, in

care adueeau doar, prin favoarea cerului lor o
altfi luminã. Italianul Segantini (t 1899), plc-
torul Engadinei, singur se ridicA la o valoare
mondialä.

Iar terile noi pentru artã nu aduceau, ca

România, revelatiile care se puteau astepta In
epoca picturii de atmosfera variabila : numai in
Suedia o intreagä scoalä dddea indraznet re-
zultatele curioa se ale unei observatii la fata lo-
cului. Rusia lui Veresciaghin, a lui Ilie Riepin (n.
1844) trece de la oficialitatea maiestoasã si rece
la trista prezintare a realitätilor räzboiului a-
siatic si balcanic, la vädirea fara rezervá a pro-
fundelor mizerii umane cu umanitarismul lui
Turgheniev, Tolstoi si Dostoievschi, dar far6.
nimic din acel idealism care la acestia purifica
si innaltã suferinta umanä.
Dupa gratia lui Frémiet si mdestria aninaali-
erilor Bat ye si Cain, printr'un efort plecând do
la dura energie a lui Falguiere, un singuratec,
Rodin (1840-1917), care despretuieste des6vArsirea
lucie a operei, neglijand desfacerea deplinä a
liniilor din bloc, crea, cu o cutezantã ca a unui
Michelangelo sin gur, figuri si tipuri (Ganditorul"),
care au un singur si mare defect: cii nu se po-
trivesc cu niciuna din destinatiile ctirora li s'ar
putea atribui, cri asprimea lor plinã de expresio

www.dacoromanica.ro
Cl. Simu_(Museul Simu).
www.dacoromanica.ro
Emma Primavara de Rodin
 Imi-xIx re 20as B 0.11§ITIVAaMI op May
t.t.r
tz.
-4

Cl. Simu (Museul Siam). Grup de Bange

www.dacoromanica.ro
29:7; N. lorga

e redusa a se pierde pe fondul vag al unui

rnediu banal. Nicio urmare normalã nu s'a dat
acestei maxi, lovituri contra ttituror traditiilor,
si in nebunia navalitoare sculptura a intrecut
crimele fata de bun simt ale picturii.

Ni trebuie o nouá arta, de sigur ? Ni trebuie

pentru armonizarea vietii moderne, asa de pu-
ternica, dar plina de strigatoare antagonisme.
Aceastã arta nu ni-o mai poate da insa, acolo
unde a ajuns, conceptia de astazi. Ea va iesi din
Insi revolta societatii contra acestei arte.

cmoacionoopoo
1:11:1130.01:1

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIL

www.dacoromanica.ro
 Pag.

lncercari si tipuri crestine primitive . 7

Arta crestina of iciala . 19
Fundatii calugaresti. Barbarii si arta
mostenita de dansii . 33
Epoca architecturii romane . 47
Arta franceza (gotica'") . 77
Renasterea 121
Intinderea europeana a Renasterii in
serviciul Papilor si Regilor . . 167
Renasterea si regalitatea franceza . 191
Arta:si regalitatea franceza in secolele
al XVII-lea si XVIII-lea . . 239
. .

Arta_delintovarasire a secolului al XIX-

lea. Succesele si erorile ei . . 263
000000000000
000000

www.dacoromanica.ro
Editura Libräriei PAVEL SURU, Bucure0.

www.dacoromanica.ro