Sunteți pe pagina 1din 31

.

ANUL IL Trimestrul II. 1905

BULETINUL
SOCIETATEI NUMISMATICE ROMANE
APARE TRIMESTRIAL I ABONAMENT ANUAL 3 LEI

SECRETAR DE REDACTIE

DR. GEORGE SEVEREANU

BUCURETI
INSTITUTUL DE ARTE-GRAFICE EMINESCU »
Bulevardul Elisabeta, 6
1905
'

www.dacoromanica.ro
SUMAR
Pagina
Dr. G. Severeonu. Monet5ria din Sadogura
1771-1774 i medaliile P. N. Je Girtenberg Sado-
gurski 45
2) G. Varietäti lui
slav-Basaraba 1364-1374 56
31 Dr. G. Monetele lui Stefan al VII
1538-1540 59
4) medalistiee 63
Licitatiuni si vânzari 69

www.dacoromanica.ro
ANUL II. Trimestrul 1905

BULETINUL
SOCIETATEI NUMISMATICE ROMANE
APARE TRIMESTRIAL I ABONAMENT ANUAL 3 LEI

SECRETAR DE REDACTIE

DR. GEORGE SEVEREANU

BUCURESTI
INSTITUTUL DE ARTE-GRAFICE EMINESCU »
Bulevardul Elisabeta, 6
1905

www.dacoromanica.ro
Domnul M. C. Sutzu, preeedintele Numis-
matice Române a fost ales cu unanimitate de voturi,
membru onorific al Societätei Numismatice regale din
Belgia, printre 25 membrii onorifici.
Onoarea acestei alegeri revine pe drept Domnului
M. C. Sutzu care prin importantele numeroasele lu-
crári pe terenul numismaticei antice a cáptat un
renume universal.
In timp, acest semn de distinctiune se
asupra Societátei Numismatice Române, al
cärui suflet este eruditul ei preoedinte.
Membrii noastre din inimá pe iubitul
preedinte pentru acest omagiu pe care transmite
centrele din sträindtate.

(Reproduoem sorieoarea pria care se cunosout M. C. ale-


gerea

www.dacoromanica.ro
ROYALE Bruxelles llet

NUMISMATIQUE
DR

BELG E

Monsieur Confrère,

Je suis hereux de pouvoir vous annoncer


que dans assemblée du 2
la Société Royale de Numismatique
de Belgique vous a lu, a l'unanimité
de ses vinqt-cinq membres honoraires.
Sous peu une médaille-diplôme
lant cette election vous sera adressée.
Veuillez croire Monsieur et Con-
frére, mes sentiments les plus distinguée.

Le Secretaire
ALPHONSE DE WITTE
55 Rue du Trône

www.dacoromanica.ro
MONETARIA MOLDOVENEASCÄ DIN SADOGURA

XEDALIILE BARONULUI P. N. DE GARTENBERG-SADOGURSKI1)


DE
Dr. GEORGE

Studiul monetelor - numismatica - precum pi al


medaliilor - glyptica - aduce servicii mari istoriei
unei natiuni.
Medalia fapte istorice putin cunoscute, pre-
evenimentele, locul pi data ; mai mult

gratie materialului din care este la


acliunea timpului ; in acela§i timp prin arta cu care
este excit pasiunea de a pástratá. Din
medaliile constituesc adevárate monu-
mente istorice care trebuesc a bine cunoscute.
Din nenorocire, române au fost foarte sárace
In medalii. Ici colo, pi numai din secolul
al XIX-lea gásim câte-o care vine ne rea-
minteasca un eveniment istoric, politic sau economic,
i) istorice precum descrierea medaliilor lui Gartenberg
mi-au fost comunicate de amicul meu d. Egon Groner, ex-
prim multumirile mele.

www.dacoromanica.ro
46 G. SEVEREANU

;mimai rare ori gásim in meda-


listice a invecinate, câte o medalie care vine
ne comemoreze un eveniment istoric petrecut in
provinciile române.
In golul glyptic românesc, apare prin vea-
cului al XVIII un material foarte important, represin-
tat printr'o serie destul de de medalii
monete române§ti, care desválue o din istoria
noastrá politicá.
Descrierea detaliatä a acestui monument glyptic
numismatic pur românesc, un mare interes.

In timpul când Moldova ocupatá pentru a 2-a


oará de armatele ruseti de sub comanda Generalului
Petre Rumanzow ') 1769 - 1774, apare o figurá foarte-
interesantá, baronul Petre de Gartenberg-Sado-
gurski, care joacá acele vremuri un rol foarte
important. Prezenta acestuia in Moldova, dupá
se va vedea din biografia sa2), a avut o inrâurire in-
semnatá asupra stárei noastre economice.

Baronul Petre Nicolae de Gartenberg-Sadogurski


fu directorul minelor din Saxonia.
August III numi in 1763 consilier al sáu.
moartea regelui este la Königstein. Doi ani

Prima ocupatiune a Moldovei a fost 1739 de gene-


ralul conte de Munich.
2) luata dupa Hutten Catalogue de la collection
des medailles et monnaies Polonaises. Vol. 1871-1891, eu 47

www.dacoromanica.ro
MONETARIA MOLDOVENEASCÁ DIN SADOGURA 47

acea, in 1765, regele Poloniei Stanislav August,


angajeazá pentru a organisa la Varsovia, monetfi-
ria. In acest scop el exploateazá minele de metal din
Nowytarg (1765). Fu numit apoi administratorul moue-
din Cracovia, unde bate monete de aram cu
signele sale : G (Gartenberg) : (von) G (Gartenberg).
In 1766 este numit comisiunea alcátuirei fiscului ;
dieta in 1768, pentru serviciile aduse
adoptive, denumindu-1 Baron de Sado-
g-urski. Curând acea devine administratorul gene-
al monetáriei din Varsovia. In timpul rásboiului Ru-
so-Turc, relatiuni cu generalul Petre Rumanzow
se da 500.000 ruble, iar
Lengnich 1.000.000 ruble, necesare armatelor rusesti,
in schimbul cáreia cerea a bate monete de
speciale tinuturilor românesti. Numit intendent gene-
ral al armatelor rusesti, Baronul Gartenberg se sta-
bileste Moldova, o monetä'ria a sa
satul moldovenesc Sadozura, care se aflá la o jumá-
tate leghe de bate dela 1771-1774 o
numeroasá serie de monete medalii.
Baronul de Gartenberg timp un
membru influent al Francmasonilor ca atare el
fiinteazá in lasi, logea zeului Marte, al cárui prezi-
dent
Cu incheierea pácei dela Kuciuk-Kainargi (10 lulie
1774) retrágándu-se rusesti din tinuturile
române, se monetária din Sadogura
numai se aude nimic despre Baronul de Gartenberg-
Sadogurski.

www.dacoromanica.ro
48 G. SEVEREANU

In timpul celor trei ani (1771-1774) cât a


tionat monetária din Sadogura, Gartenberg bate o
serie de monete, din arama tunurilor ru-
sesti luate din rásboi1). Monetele marca Mol-
dovei ärei Românesti, precum la unele din ele se
initiala S (Sadogura). S'au bátut 1771 : o
probá de argint cinci monete de aramá; 1772:
monete de ; in 1773 o probá de argint

o de ; in 1774, o de aramá.
Descrierea detailatá a acestor monete o gásim :

Schlözer'), Schoenwisner2) Appel's3),


Chaudoir 5), Kazne7), Reichel8)
9), Cesar Boilac Czapki "), D.
Slurdza") dc...
Aceasta este parerea lui Reichelsche Münzammlung in
St. Petersburg 9 volume 8 a lui Chaudoir. Aperçu
les monnaies russes et sur les monnaies etrangres, qui ont
cours en Russie 1836, Paris, St. Petersburg.
2) Schlözer A. G. Münz-Geld-und Bergwerks Geschichte des russi-
schen Kaiserthums von 1700-1789. Göttingen 1791 in 8.
3) Schoenwisuer S. Notitia Hungariae Rei nummariae. Budae, in 8.
4) Appes. Repertorium zur des Mittelalters und der
neueren Zeit. Wien 1824 vol. in 8.
5) Abriss einer Geschichte der gessammten Münzkunde
oder Nachrichten von dem Münzwesen und den Münzen Völker,
Fürsten und der älteren, mitlleren und neueren Zeit. Erfurt.
1824 in 8.
6) Chaudoir. Loco citat.
7) Kogalnitschan M. Histoire dela Valachie, de la Moldavie et des
Valaques Transdanubiens. Berlin, 1837.
8) Münzen der Moldau und Valachei 1841.
9) Reichel. Loco citat.
Schubert. Catalogue de son cabinet de monnaies et de
russes. Carlsruhe 1857 Monnaies russes des derniers trois sii-
depuis le Czar loan Wasiliewicz Groznyi jusq'A l'Empereur
Alexandre II 1547-1855. 1857 8°.
Cesar Daco-romane. tabela cu desenuri.
12) Czapski. Loco citat.
13) D. Uebersicht der Münzen und Medaillen der Fürsten-
thums Roumanien (Moldau und Walachei). Wien. cu 6 tabele.
N. A. Pentru aceasta ne-am servit de lucrarea D-lui Dim.
: Numismaticei Române. Analele Academiei
1878.

www.dacoromanica.ro
MONETARIA MOLDOVENEASCÁ DIN SADOGURA 49

Baronul Gartenberg bate in Monetária din Sado-


gura o serie de medalii dintre care astázi ne sunt
cunoscute piese, anume :
1) Medalie evenimentele istorice petrecute la
Dunäre 1771.
3) Medalie in onoarea lui Gartenberg data
3) jeton al Gartenberg data-
4) Medane in onoarea Gartenberg de personalul
monetäriei 29 1772.
5) Medalia logei masonice 1772.
6) Medalia logei masonice Zeal Marte" din 1774.

Vom descrie fiecare din aceste

I. FACTA RUSSIAE TESTE DANUBIO.

Aversul reprezintâ un vultur cu aripele intinse intors spre


stânga, având in garb monograma imperialâ E (Ecaterina II)
-incoronatà. Vulturul stä deasupra a doub scuturi pe care
sunt desemnate : pe stângul, marca Moldovei, capul de bou ;
pe dreptul, vulturul românesc cu crucea in gurä cu
rniluna la dreapta. scuturi stau incruciaate douä tu-
patru stindarde. Totul este sustinut pe un zid de
dreptunghiuri. In din stânga al medaliei gra-
vorului :
F. C. (Comstadius). Deasupra, inscriptiunea :
ALTO VULTU PROELIGAVIT
(Traducere). Cu am

Reversal : cununá de frunze de stejar. In centru,


scriptiune pe 6 rânduri :

www.dacoromanica.ro
50 G. SEVEREANU

FACTA RUSSLE
TESTE DANUBIO
D. XX ET XXIV OCT.
MLCCLXXI
NARRA
BUNT

(Traducere). Vremurde vor povesti Rusiei de 20 i 24


Oct. anul martor Danubiul.

Pe marginea medaliei desenat o ghir'antá de frunze de


stejar, asemnAtoare acelora de pe monetele Sa-
gura.
Aramá.
Medalie rarissimg din D-lui Lt.-Col. G.

II. LUI GARTENBERG

Aversul coprinde bustul spre dreapta,


gat la ceafá. De jur imprejur inscriOunea:
PET. MC. S. R. I. LIB. B. A. GARTENBERG
SADOGURSKI CONS. INT. R. P. ET E.

In partea de jos :
F. COMSTADIUS. FECIT.
Reversul reprezintá o mare furtunoasá in care se g5seste
o stâncá pe care cad mai multe träsnete dinteun nuor.
asupra ochiul Soarele strMucitor prin nuori.
Dedesubt :
IN TE SPERAVI
(Traducere). In tine mi-am pus nddejdea.

www.dacoromanica.ro
MONETARIA MOLDOVENEASCI DIN SADOGUPA 51

Reichel descriind aceastá medalie in Vol. la No. 2638


o insoeste de urmätoarea nzitä :
cBaron de Gartenberg era intendant general al armatelor
rusesti in Moldova, unde intrio moará la Sadogura insta-
lat o monetArie, ca din luate dela Turci,
monete de pentru Moldova Valachia care erau sub
protectoratul rusesc. De acolo numele de Sadogurskb.
Hamburger Circelcorespondens vol. III No. 404 descrie
iasi medal' e.
Czapski vol. If No. 389e aceiasi medalie ca mai
sus.
Dr. Eugen Merzbacher Nachf din München, a vândut prin
Nov. 1903 aceastá medalie, care a fost
adjudecatá pentru suma de 350 lei.
Diam. : 53 mm. GR. 60 gr. argint.

III. JETONUL LUI GARTENBERG

Aversul coprinde monograma B. G. intrelegat (Baron von


Gartenberg). Deasupra monogramului o coroaná ; dede_
subt o linie pe care este gravat :
JETTON

Reversal. Blasonul cu triplu coif, sustinut de doi vulturi.


Deasupra este o coroaná.
Aceastá medalie este de Hutten-Czapski Vol. II
No. 5383.

IV. LUI GARTENBERG DIN PARTEA


MONETARIEI.

Aversul reprezina bustul Baronului de Gartenberg tutors


spre dreapta, cu párul legat la De jur imprejur in-
scripOunea :

www.dacoromanica.ro
52 G. SEVEREANU

PET. MC. S. k. I. LIB. B. A. GARTENBERG


SADOGURSKI CONS. INT. R. P. ET E, S
jos :
F. COMSTADIUS FECIT

Reversul coprinde inscripOunea pe 12 rânduri :


AERE
PERENNIUS AEVUM
TE TUOSQUE
HODIE ET PER SAECULA
BEET
HAEC SUNT VOTA ET HOMAGIUM
QUEM TIBI
OF : SADOG : MON :
ADDIET : ET DEVOT : ANIMO
VOVET
DIE 29 IUNII
1772.

www.dacoromanica.ro
MONETÁRIA MOLDOVENEASCÁ DIN SADOGURA 53

(Traducere). limpul mai trainic de ararna te pe


tine i pe ai veciî vecilor Acestea sunt dor(ele i ornagiul
pe care oficiul monetdriei din Sadogura (i le cere dela cu
sufietul i fiva de 29 '772.
(din ooleofiunea D-lui Egon Groner)

In Hamburger Circelcorrespondenz Vol. III, No.


criind medalie o de urrnätoarea observatiune :
Baronul de Gartenberg, pe când dinastia saxonä dädea
regi Poloniei, in serviciile la Varsovia. Mai
comisar general al armatelor ruse in Moldova Valachia
pe timpul räsboiului Ruso-Turc in ant 1768-1774. Pe la
60, el cumpärä dela Voivodul Moldovei mosia
Sadogura, de unde adausul la nume, de Sadogurski. se
o monetä.rie din care provin ambele acestea precum
medalia No. 403. Tot acolo bätut monetele pentru
trupele ruse de ocupatiune a Moldovei. Friedrich Comstan-
tius acolo Mtinzmaistru" (director). Se mentioneazä
ca gravor al acestor medalii (403, 404, 405). Mai
just este Stockmar ale cärui lucräri cu acestea.
Stockmar träiä pe aceste timpuri la Dresda ; acolo a avut
cu Gartenberg.

V. LOGEI MASONICE MOLDOVENESTI 1772

Aversul prezintá o alegorie a Masoneriei, sub forma unei


figuri femenine coif, scriind pe un obelisc impodobit cu
emblemele masonice : Ap.1772. ea o
masculinâ imbrácatá in costum masonic.
Deasupra inscriptiunea :
L'ALTE NON TEMO E L'UMILE NON STEGNO

(Traducere). De cel mândru nu pe cel smerit nu'l disprquesc.

www.dacoromanica.ro
54 G. SEVEREANU

jos :
F. COMSTANDIUS F.

e ocupat de inscriptiunea urmätoare, pe 10 rân-


.duri inconjuratä de o de lauri :
SI SCOLPI
LA PRESENTE MEDAGLIA
IN MEMORIA
DELLA NUOVA LOGGIA MILITARE
DI MARTE
STABILITA DAI FRANCMASSONI
NELLA CITTA DI IASSI
IL XXIX APRILLI
L'ANNO
MDCCLXXII

18 Sob. 66 Doli. AR 39 grame


descrisä in Rekkel la No. 4538.

VI. LOGEI ZEUL MARTE" DIN IAGI, 1774

Aversul reprezintä pe zeul Marte cu coif tronând pe nuori,


pe dreapta. In mâna sa stângá este
Imprejurul cäruia se panglica uniunei
sub mâná. In mâna dreaptá emblema ordinului cu
panglicá. La dreapta in nuori in partea 'acoperitá de figura
lui Marte, o plansetá pe care sunt : o carte oase
de mort. plansetá un mâner de toiag, un fragment
de ciocan, compas ..... ; dedesupt o câmpie
de râuri fárá arbori ; numai la dreapta la margine
.câteva stânci 5i arbori. In : F. Comstadius :

www.dacoromanica.ro
MONETÄRIA MOLDOVENEASCÁ DIN SADOGURA 55

SADOGURA
Inscriptie :
VIRTUTE ET SAPIENTIA

Revers. Pe ambele laturi câte o cununä de stejar legate


jos frunzá. Inscriptiune :
. MOLDAV
CALCULUM AL
BUM ADIECERUNT
MAIORES.

4
(Traducere) au piatra a Moldaviei.
Märime 54 mm. Ar. 60 grame.
Hamburger Circelcorrespondena Vol. III la No. 403,
care descriere e insolitI de urmätoarea
servatiune :
Observaflune : De cátre trupele de ocupatiune s'a fondat
intre anii 1768 -1774 la in Moldova, o loge capul
cärei erau, sau Baronul de Gartenberg, sau dupa cum
comtele Fritsch, un nepot al lui Gartenberg decedat
la Dresda la anul 1820, generalul Melissimo. Comisarul ge-
neral al ocupate, baronul de Gartenberg era
anul 1757 Maiestru de scaun al unei loge in Varsovia.
Hutten Csapski Vol. II la No. 4083 descrie aceeasi me-
In colectiunea sa este o copie de argint turnatá.
o descrie la No. 4539.

www.dacoromanica.ro
ideite ale lui lav Basaraba
1364-1374
DE

CApitan G.

D-nu D. A. Sturdza este cel care a descris


neta lui Vladislav Basarabá.
Reproducem sub No. 1 aceastä descriere
numerile urmâtoare descrim varietátile ce
-
din cel
monument numismatic al Tàrei-Româneti.

1. Av : t M LADIZLAI WAIWODE intre cercuri


de perle ; in mijloc un scut lungul
douä, care are in dextra 4 grinzi transversale,
in senestra câmp gol.
: t TRANS I ALPINI intre cercuri de perle;
tn un coif inchis, de asupra vulturul
spre dr. cu capul spre st.

2. : Ca No. 1.
: Ca No. 1, coiful este foarte frumos ornat.
(AR.-r.o9 Grm.)

r) B. P. Hasdeu. - Etymologicum Magnum Romaniae. tom. III,.


col. 2442.

www.dacoromanica.ro
VARIETÂTI INEDITE 57

3. Av : Ca No. 1, pe care imparte scutul


doul, o globulá.
Rev: TRANS I ALPINI intre un cerc de perle in
afará un cerc liniar in un
coif cu cruce in partea inferioará, d'asupra lui
vulturul spre dr. cu capul spre st.
(AR.-0.9io Gr.)

4. : Ca No. 3.
Rev: Ca No. 3,--insä in din dr.
rele vulturului o globulá.
(AR.-Loo Grm.).

5. : M LADIZLAI WAIWODE intre douá cercuri


de perle; in mijloc scutul ca la No. 1.
: Ca No. 1.
(AR.-o.8o5 Grm.)

6. : Ca No. 3.
t TRANSA LPINI un cerc de perle in
un cerc liniar in ; coiful
vulturul ca la No. 3.
(AR. Grm.).

7. : Ca No. 1.
Rev: t TRAS ALPINI douá cercuri de perle ;
in coiful pi vulturul ca la No. 1.
(AR -0.925 Grm.)

8. : Ca la No. 3.
: t TRANZ ALPINI intre un cerc de perle
pi un cerc liniar láuntru ; in coiful
vulturul ca la No. 1.
(AR.-o.815 Grm.).
2

www.dacoromanica.ro
58 G. TH. MANOLESCU

9. : t M LADIZL WAIWODOWA
cercuri de perle ; mijloc un de-a
lungul in care are in dextra 5 grinzi trans-
versale; in senestra câmp gol.

Rev: t TRANS I LPLNILPI un cerc de perle in


afará i un cerc liniar in ; coiful
vulturul ca la No. 1.
i

www.dacoromanica.ro
M3NETELE LUI VII LOCUSTÁ 59

MONETELE STEFAN VII LOCUSTÄ ')


(VARIETÄTI INEDITE)

Stefan al VII Locustä, domnul Moldovei, in scurta sa


domnie de doi ani, a o serie foarte nurneroasá de
monete, care difer din punctul de vedere al
lului din care sunt tàcute, din punctul de vedere al
inscriptiunei, in care giisim numeroase.
Aceste monete de miirimea grosilor polonezi,
tute dintr'o compositie de argint aramá in cari pro-
portiunile de aram sunt mai mult sau mai putin mari.
Foarte rare sunt exeinplarele de aramá curat5, care
cazuri ele stint mult mai groase. In fine exceptionale stint
cele de argint. Descrierea acestor monete o gäsim in
studiul numismaticei române a D-lui Dim. A. Sturdza :
«Uebersicht der und Medailien des
thnnzes Romanien. Wien 1874, care descrie o singurá
Studiul lui E. Fischer din Bucovina intitulat : Bei-
trag zur des Czer-
novitz. 1901 descrie sease varietáti de desen,
du-se insä toate din punctul de vedere al inscriptiei.
*

Varietätile destul de numeroase ce le face


sá impart monetele lui Stefan VII in mari
clase : anepigra epigrafice.

L MONETE ANEPIGRAFICE
D-nu Dim. A. Sturdza in Etimologicum magnum
maniac, descrie pentru prima o monet anepigraficá
din timpul domniei lui VII Locustil. Fischer o re-
produce de asemenea in lucrarea sa.
: De jur un de perle. mijloc un
Desenurile sunt dupe de Sabo.

www.dacoromanica.ro
60 G. SEVEREANU

scut in care este capul de bou avnd intre coarne o stea


5 raze. La dreapta capului o roseta, la semiluna.
: De jur imprejur un de perle. In mijloc un
scut in care este o cruce 6 bare (cruce In
la dreapta $ la stânga scutului, o eu 5 foi.
Diam: 11 mm.
Sturdza. No. Billon
Docan Arama
Fig. Fig.

II. MONETE EPIGRAFICE


Sunt cele mai numeroase. In acest grup varie-
multiple, dintre care cele mai importante rezidb in
scutul de pe avers. anume : avem monete la care ob-
in scut, la dreapta capului de bou o eu 5 foi
la semiluna ; iar alte la care gäsim la dreapta
semiluna $ la roseta.
Prin urmare din punctul de vedere al acestor deo-
sebiri, consideram monetelor epigrafice mari sub-
diviziuni :
a) La : roseta : semiluna
b) : semiluna : roseta
: : semiluna : roseta
1) Inscriptiune slavonS se de pe avers la re-
vers. intre cercuri de perle, ins-
criptie este pe avers :
t 1W * rocno
(Io Stefana Voevoda Gospo). In este situat scutul
in care se capul de bou, intre coarne o stea
5 raze ; la dreapta capului o rose% 5 foi, la
semiluna. Pe revers :
t MP * *
(de dar zemli moldav-scoi) de asemnea
perle. In mijloc un scut in care se gset3te o cruce 6

www.dacoromanica.ro
MONETELE LUI TEFAN VII LOCUSTÁ 61

-brate (cruce patriarhicA). La dreapta $ la scutului


câte o rosetá 5 foi.
(Moneta billon. Diam. 17 tn.m. Gr. : 0.65 gr.H 1,08 gr. No. ;
Fischer No. 162).
2) : Prezintá in inscriptie o stea 5 raze mai mult
anume :
* *
: ca 1.
: 1,225 (G. Severeann.

Fig. 5

3) : Varietate in inscriptie :
t * rem,
: t * 3IMAH * CICON

: Severeann.

Fig. 4
4) : ca No. 1.
: t * *
Gr.: 0,91 (G. Severeanu. inediti).

Fig. 5

www.dacoromanica.ro
62 G. SEVEREANU

5) Av : *
: Nn. 1.
Gr. : 1,225 (G. Severeann.

Fig. 6
6) Av : W

Ru : Inscriptie retrograd :
t *
Arama. :
*
(G. inedith).

Fig. 7 Fig. 8

: : roseta : semiluna
7) Av : ca No 1.
: ca No. 1.
(Sturdza. Fischer No. 162)

Fig. 9 Fig. 10
8) : No. deosebire marginile scutului
sunt drepte.
: ca No. deosebire lipsese cele 2 rosete de
pe laturile scutului.
Fischer No. 164).
9) : ca No. 1 o micá deosebire in positiunea
coarnelor capului de bou.
: ca No. 1. (E. Fischer No.

www.dacoromanica.ro
NOUTÁTI MEDALISTICE 63

NOUTATI MEDALISTICE
MEDA LUI MARE. In anul 1904 Societa-
tea Nurnismatica Rornânâ, conform statutelor sale, a
put seria medalielor domnitorilor Tarei Românesti
dovei, prin baterea medaliei gloriosului domn moldovean
Mare Sfânt. $i pentru meda-
lie scopului sá ireprosabila, atât din
punctul de vedere al din punctul de ve-
dere al executiei artistice, s'a un concurs Id care
au luat parte 8 artisti români.
Dintre toate modelele trimese, Societatea Numismatica a
premiat rnodelul trimes de Dl. Celesti Fabio din lar
partea a gravurei a baterii medalielor s'a
nat marea din Stuttgart, lb. Mayer Frz Wilhelm.
Medalia in diametru de 50 mm. pe revers bus-
tul domnitorului spre dreapta, având coroana dom-
pe cap inscriptiunea : cel Mare Sfnt
Reversul represintä marca Moldovei de sub domnia
sa cu urmatoarea inscriptiune :
STREMOS STEFAN-VODA
LA PATRV SVTE DE ANI
DE LA SAVAWIREA LVI DIN VIATA
CA SEMN AL RECUNOTINTEI
NEAMVLVI SEV
1504-1904
De jur imprejur pe margine cu caractere foarte

SVB PRIVEGHEREA SOC. NVMISMATICE ROMANE


Aceastá medalie a fost bátutá in 4000 exemplare de
bronz argintat bronz curat a fost in acelasi timp

www.dacoromanica.ro
64 NOUTÂTI MEDAL1STE

oferitä de onor. Ministerul Cultelor Instructiunei lice


ca premiati din toate liceele statului.

LUI MIHAIU VITEAZUL. Seria medaliilor domni-


torilor find cu aceea a lui cel Mare pi Sant,
continuatä.
Inteadevär, Societatea Numismaticä in acest an
a bätut rnedalia marelui viteazului domn al româ-
nesti Mikai, care trei decenii dela
lui din viatá incá din 1901. trecuse 4 ani dela aceastä
mare datä nationalä, totusi s'a bätut in acest an
aceastä medalie, care constitue din punctul de vedere is.
unul din cele mai importante monumente.
Inteadevár, medalia este diam. de 50 mm. ; are pe
avers bustul viteazului domnitor luat dupá mai reusit
portret contimporan acela acut de pictorul Sadler din Praga ;
pi artistul a redat pe medalie nu numai asemänarea ci a
redat energia, caracterul marelui Mihai. Ca inscriptie :
MIHAI VODX VITEAZUL 1593- 1604
Reversul. Gratie unei fericite descoperiri fäcute de
arhivele statului, s'a putut curioaste mai impor-

tant monument istoric politic al României, falnica pece-


tie a de sub domnia lui Mihai care coprin-

www.dacoromanica.ro
MEDALISTICE 65

.dea in scutul ei domniei Românesti, Moldo-


vei Ardealului. Aceastä pecetie descrisä prima oarä
de Dl. Prof. Gr. G. Tocilescu Buletinul Soc. Numisma-
tice Române No. 1 1905 pag. 10-13, este pe bron-
zul medaliei un semn eritoriu, ca o icoaná sfântä
pentru toti cei ce simt româneste, idealul patriotic inimilor
românesti. Tot pe revers este inscriptiunea :
EROULUI CTESTINXTXTEI
LUI MIHAI VITEAZUL
DOMNUL TXREI ROMANE§TI
ARDEALULUI MOLDOVEI
SEMN DE RECUNOSTINTX
1601 1901

Domnul Fr. Storck, un sculptor


mân de valoare a bátut o artistic cu titlul
torul
Pe avers este gravat medalion capul unui pástor
spre stânga. Dedesupt, câteva versuri din Miorita"
de Alexandri.
Cine-a cunoscut
Cine 'mi-a vazut
Mândru
Tras ca pdn

Reversul acestei plachete este ocupat in intregime de ace-


pastor stând rezemat pe toiagul privind cu dra-
goste la scumpele copile - la oitele lui - cari stau la
poalele muntelui.
Artistul incepe cu plachea, o serie de medalii
artistice cu un caracter pur românesc, in cIt gratie
Domnului Fr. Storck, se incepe la noi o proprie,
artI româneascá. $i fárá a pe artist,
.modul cum a executat aceastä plachetä, care represintä

www.dacoromanica.ro
66 I

prima incercare in direqiune, ne face sä privim


.credere in acelai tirnp cu neràbdare, urmarea acestei
artistice, care va mult la rnarirea gustului ar-
tei medaiistice printre colectionarii

Aceastä este u sub Societ4ei


Numismatice Române numai pentru subscriitori.
Sant 35 exemplare in argint 15 in bronz. uneia
in argint este de 20 lei ; in bronz de 15 lei.

SOCIETATE FURNICA. Cu ocaziunea expositiunilor anuale-


pe care le organiz Societatea Furnica, in scopul de a
desvoltä industria comitetul
Societatea NumismaticA cu baterea unei medalii,
care va oferia ca premiu expozantilor.
Medalia va fi in diametru de 45 mm., cu o toartà, spre-

www.dacoromanica.ro
MEDALIST10E

a atârnatrt. Pe avers va emblema


- Furnica - inscriptia :
_Furnica. Asociagunea române"
..sub al S.
1905.

Reversul va o in costumul national,


brohodit5 cu si torcând.
Inscriptiunea : pentru merit.
S'au comandat 200 exemplare de bronz bronz ar-
gintat bronz r).

FACULTATEA DE MEDICINÁ BUCURE$TI. Facultatea de


din urmeazá a alert fiecare an o me-
dalie de aur celui mai bun student care a obtinut titlul de
doctor in mediciná. In acest scop s'a insärcinat Societatea
Román cu baterea unei medalii de aur a
medalii de argint (care vor copii la facultate).-

Aversul represintá palatul facultätei de Mediciná.


Reversul : inscriptiune. Numele premiantului etc....
Domnii membrii ai Societatei Numismatice, pot procura
aceasta medalie cu pretul de hronz dela casierul soc. In acest:
scop s'a mod special, 50 medalii fará toarta.

www.dacoromanica.ro
NOUTÁTI MEDALISTE

Societatea bate aceastä medalie la marea casä. de gra-


: Wilh. Mayer it Frz. Wilhelm.

AZILUL ELIZA CANTACUZINO. Al. G.


Cantacuzino, simpaticul secretar general al Societätei
mismatice Române in acelasi timp unul din cei mai de
inimä filantropi rornâni, a fondat, in 1901 in Capita un
pentru adäpostirea dându-i numele de
Azilul Eliza Cantacuzine in amintirea neuitatilor
säi párinti. Pentru ca sä se perpetuezc aceastä de bine
facere atât de mutt sirntitä la noi, generosul fondator a
nut a bate o medalie comemorativk insárcinând execu-
tarea ei pe Societatea Numismaticá Românä.
medalie va reprodusä pe avers fatada
emblema comunei Bucuresti, inscriptiunea :
Azilul Eliza Cantacuzino
sub domnia Carol
la 1901.

Pe revers, profilurile párintilor armele farniliei


scriptiunea :
mei
fondator Al. G. Cantacuzino

www.dacoromanica.ro
LICITATIUNI $1 CATALOAGE NUMISMATICE

1. Colecfiunea Dr. L. White King parted se vinde prin


publica de expertul J. Schulman din Amsterdam, in luna lunie a.
Catalogul redijat de expert contine descrierea a 4521 monete din
Dinastiile Mahometane. Aceasta serie este mult mai bogata de cât
chiar colecfiunea renumita din British Museum. Partea a a
lecfiunei va coprinde dinastiile mahometane din India, dinastiile
Guptas precum ti monetele principilor din extremul Orient.
logul e insotit de 8 planse In heliogravura având reproduse piesele
rarissime din aceasta bogata colecliune.
H. Colecfiunea Cyro Augusto de de monete ti medalii portu-
gheze se vinde in luna Septembre, prin licitafie publica de expertul
Schulman din Amsterdam. Catalogul confine descrierea a 1829 piese
este insotit de 8 planse in heliogravura.
Ill. Zschiesche et Köder Leipzig publica al 104-lea catalog de
netele medaliile care le au spre vânzare. Acest catalog confine
7628 de monete medalii din epoce din toate
IV. L. Fuldauer din Amsterdam publica catalogul sau pe luna Sep-
tembre. Confine 941 monete medalii variate, precum carri nu-
mismatice.
V. Fejér Jozsef, din Budapesta, publica catalogul vânzare a
netelor pe care le poseda in numar de 1359.
VI. Rudolf Kube din Numisrnatische Correspondenz"._
Catalogul de al 1202 monete ce le poseda.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și