SEMNALE, CIRCUl

ŞI SISTEM~
Culegere de probleme
VOLUMUL 1
 :Arof. dr. ing. ŞDRBAN·ESOU A·IJEm.t\N~BU
•
q,t. ihg. ANTON LUOI:AN
Opt. ling. AJLEXANDlfESOU GELU
OpL tng. lONIElSOU IiiV!U

SEMNALE, CIRCUITE ŞI SISTEME

Cal~ere· de probleme
VOLUMUL 1

1111
 - 3 -

Prefată
'

bordarea şi mai ales rezolvarea (individuală, independen -

t ) a problemelor propuse presupune flexibilitate în ut·lizarea o-
iunilor fundamentale de semnal, circuit ş· sistem, precum şi a
conceptelor de prelucrare a semnalelo·r în vederea realizării unor
funcţii specifice în electronic~. Soluţionarea acestor probleme pre-
supune (şi) cunoaşterea metodologiilor (generale şi specifice) de
anal . ză, proiectare şi sinteză, dar mai ales a ceea ce se numeşte

nKno -how" în utilizarea lor. Acest lucru se dobîndeşte mai ales

prin angajarea activă în rezolvarea unor asemenea probleme, dar şi în
identificarea (şi rezolvarea) unor probleme similare ridicate la alte
cursuri şi/sau proiecte. Iată citeva din noţiunile şi con~eptele ge-
neral folosite:
• Ele~tronica fu~cţional~ se refer~ la dispozitive, circuite
şi sisteme care îndeplinesc anumite funcţiuni specifice, realizabile
tehnologic, în procesul de prelucrare şi transmitere a semnalelor.
• Semnal - o m[rime electrică sau electromagnetic~ m~surabi-
1~, variabil~ tn timp şi care are capacitatea de a se propaga în-
tr-un mediu dat.
e Circuit ~ o mulţime de componente electrice şi electronice
interconectate in vederea prelucrArii sau transmiterii informa~iei
conţinute de semnale.
eS&stem- o mulţime de circuite interconectate astfel ·încît
•• pot identifica perechi de borne numite porţi de intrare şi/sau de
1 ire pentru semnale.
Sie\!!ul 4• coaun1cttie realizeazA prelucrarea semnalelor
la intrarea ea ti/sau generate in interior printr-un ansam-
~aat) de operaţiuni (sau funcţiuni) de ba·zl ca: amplifi -
, tranaforalri nel1n1are, modulare, detecţie, esti~~are
...... prelllorl.r11 eate un (alt) semnal.
 - 4-
l~oblemeleredactate in aoeaată lucrare sint
aot1vitAţii desfăşurate de autori pe parcursul anilor in reaultatQJ - 5-
disciplinei SEMNALE, CIRCUITE şi SISTEME. Oferim aceste oadrul
stud ntilor de la facultatea de Electronică şi Informattol proble-. CAPITOLUL 1

cadrul Academiei Tehnioe Militare din Bucureşti cu inte +t dtu

nv a de
spri jin1 in pregAtirea lor profesionalA, pentru tnţele.g , ..., Semnale deterministe in timp continuu
erea unor
ţiuni şi concepte fundamentale, pentru a-şi dezvolta abilitl Ro-
ţile ele
abordare şi de rezolvare a unor probleme de analiz~ şi sintezl
semnalelor, oiroui te lor şi/ sau sis teme lor. Reoomandb oi tit a
Ortlor al
încerce rezolvarea problemelor f~rA a face apel la lucrare B
• eaolvt- Breviar teoretic
rile şi r~punsurile publicate stnt doar o solutie posibili B
varea individual~ a oi ti torului poate aduce satisfactia unor
• ••ol- Modelul matematic al unui semnal electric în domeniul
11O1 IO•
timp poate fi definit ca orice aplicaţie:
luţii şi discuţii pentru alte probleme. .
Dorim să multumim şi pe aceast~ cale studenţilor anului II
x : 'fr......x, t ---x< t>
din anul universitar 1992-1993, care urm~rind rezolvlirile propuse
111
care asociază fienArui moment te: 7
un element it) din X, .unde '3
contribuit cu mlllte observaţii utile la imbun~t~ţirea oalit!ţii q. este mulţimea momentelor (de timp), iar este o mulţime de valori Jr
terialului. asociate semnalului.
Semnalele analogice sau "in timp continuu" sint reprezenta-
Orice sugestie sau observaţie eri tică ou privire la conţi­ te de funcţii de timp care au ca domeniu de defini ţie It c lR • Uneori
nutul lucr~ii va fi oonsideratâ cu atenţie de c~tre autori ln vede· acest suport continuu este local limitat in timp: t < t <t • Domeniul
1 2
rea imbunlt~ţirii ediţi.ilor viitoare. X al valorilor funcţiei semnal x( t) poate fi: Xc Z sau 7 c 1R pen-
tru semnale reale sau ~ct pentru semnale( cu •alori) complexe.

• O funcţie semnal x( t): IR --t aparţine claeei 1 daci ee te

1
măsurabilă şi este de modul integrabilA:
+()()

Jx( t)l dt ~ M < oo cu M 4i IR

-oo
• O funcţie semnal apartine clasetL daci este
x( t) : IR ....... ,
2
mAsurabilA şi de energie finitA, adiol eate de pltrat 1Dt.,rahtll

J:0t>l 2
dt<x<oo cu,.~
Mulţi••• tuturor fuuo 11lo a~. .~
un spaţiu liater, Ytotor1al o~ le (
opera\ t llt 1 ( Ym, Yn ) y".
 - 6-

"ulţimea funcţiilor semnal My= {y1<t) ,_,r ( t) } f

- 7-
' r 2 • ··• or-
mează o bază ortonormată completă (sau totală) dacă îndepll"n t
eş e con-
e Teorema lui Parceval exprimă energia unui semnal prin co -
diţiile: ficienţii SFG:
• + oo 1 , da că i = j t2 00

<Yi • 'Yj > ~ '-oo

j Yi <t> . Y/ t) d t .. o• dâcă i _" ;
t.l
Wx "'
1
t
2
x <t) d t .. L cf
i=l
1
e
Un semnal de energie finită x(t) : IR-..lR €L <t ,t ) poate e
Functia {sau Eţoduaul) de convolut1e a douA se•nale x(t)
2 1 2
fi descompus în serie Fourier generalizată (SFG) conform relaţiilor : şi h(t) este definitâ de relaţia:
,+00
00
x( t) = L ci Yi (t } y( t} not (x .. h)( t) ! ( x(b)
loo
h( t-b) db

i= 1 t2 1
In cazul semnalelor period1ce cu (aceeaşi) per1oadA T,fun~
unde: C·1 = <x( t) , yi ( > = ~
t) x ( t) · y i ( t) dt ţia de convoluţie yT(t) este periodic~ şi ~e defineşte prin:
tl
~ ~ ~ x(b) h( t-"~)
1

yT( t) ( :x (i!) b) 'r( t) f db

' 'T
Funcţia de convoluţie ar urm toarele proprietlţi:
- comutativ~: x(t) M b(t) • b(t) * x(t)
-asociativ~: x(t)•[b1 (t) •b ( >) .. [x() h1( t >) .. ht ( t)
- distribu tiv§: x( t).,. [b 1( ) + b ( >] • [x< t) b (t)]+[x(t).,. h (t))
1
o nlex (t) 1 x (t} ede-
1

• Energia , i puter~a medie totalA a unui mnal x( t}: IR- IR,

fineste prin:
rl2(6) ! i
-00
..oo
1( t). J ( b) d

Dc ~ ) 1 ( t) 1 t ' in t (yoc~ia 4 auto-

l(
x(t) e L
2 sint definite de rela\iil :
+00 cor •'

._.x .. ~ x2(t) dt
( ) (t) :r(t +"r;)dt
•-oo
,+T/2 (t) 1 lnt re lt i periodice de
t)
lim ~ ~ i(t) dt
1
Px
( ) ţ r 1 \1• <• \Uall) •• fi pertCMiicl
T.... oo '-T/2
Observaţia 1: Doc!i{( t) : IR C, in r 1 t111 c d t vom ui
pe X ( t) OU \ X( )\ 2 •

Dac~ x(t) t 1 rio te, put r t r

1 cu put r H p o p riu d •
 - . 8- - 9-

In acest caz, dacA x1(t) • x2(t) • xT(t), se defineşte Un semnal x( t) se rellrezintA. cu ajutorul functiilor ~ ( t)
funcţia periodică de autooorelaţie: prin:
rT(?;) .. ~ 1
T
x( t) • x( t+ '& ) d t x( t) a
,+oo
tx:(b) •~( t-b) db .

Pentru 'b= o se obţine puterea semna-lului periodic xT(t): ~ Functia semnal "delta periodic" notată cu ~TiJl eate defi-
, ni tA de: J1 tt)
r(O) •Î ~ lxT<t>l 2
dt
bT(t) • L'&tt-kT)
00

'T
1
-- --
e Relatia lui Rayleigh exprimă legătura intre energia (mu- k=- 00 ••• •••

tuală) a semnalelor şi spectrele lor: -31 -21 -T O T 2T 31 • • •

1 +oo ,+oo
"''!,2(t) ·<xl(t), Xz(t)>= } xl(t)·x2(t)dt .. ~jxl(W)·X~(Wdw
•-oo '-oo
Dacă x Ct)
1
= x2(t) = x(t) rezult& că:
+00 ,+00 x( t) • e OC:t
o t

Wx =<x(t), x(t)>=5 lx<t>l 2 dt = ~~ IXCjW)I

2
dW
-oo -oo

Semnale elementare
.
41 Funcţia semnal treaptă unitate, notată cu u{t) sau (j( t)
unde : C e C l IR)
este definitA de: x( t) • e J~

1
o • t <0 iar : Ol. o , W o e. 1R
,
u(t) c ~ + 21 sgnt = 1/2 , t. O
t
1
'
t >o
..
t
..,
Un semnal x( t) cauzal, caracterizat de: x( t) • O, llt <O Reprezentar-ea semnalelor p rb:1Jc!
se reprezibtA cu ajutorul funcţiilor treapt~ unitate prin;
,00 • UD ee•nal real x(t) ••t• perto41a
x( t) "' x • u( t) + \
0
aă~2 u( t-~) db . .x( t) • x( t + kt) UDCle k• Z
•o funda•eDtall.
e F11nctie semnal 1.1Dpuls llni tate (Dirao) notatA ou ~(il eate UD ........
definit~ de proprietA\ile:
~(t) •O. 31
b(oo)-oo
t" o 1
O(t) -
.~t) dt. I!(t)
0
dt 1
1
 - lo -
- 11 -
• Un semnal real, periodic, de perioadă fundamental~ T, care
satisface condiţiile lui Dirichlet se poate dezvolta într-o . .Reprezentarea semnalelor neperiocface
ser1e
convergentă sub urm~toarele forme: Pentru o funcţie semnal x(t)EL 2 , realA, car tndeplin t
condiţiile lui Dirichlet se definesc:
- Seria Fourier trigonometrică (SFT):
- transformata Fourier directA:
a oo
x(t) = -Ţ +L:Janco~nw0 t + b0 sin n w 0 t], w 0 = 2'11/T X( jW) not X(W):.:1{x<t>} E r:~) e-jwt dt, .IIW GIR
n=l •-oo

und : a0 = ~ ~x(t) dt - transformata Fourier inversă:

i
~ { X(w)} =
,+OO
-k) jlJt

a0 = ~ I x( t) ·cos nw0 t d t , ( n = 1, 2, ••• , oo)

x( t) ..

~
-oo
X(W) e dW

2 ('
Dacă x( t)< > X(W} sînt perechi transformate Four1ert
b0 =T l x( t) sin nw0 t d t , ( n = 1, 2, ••• , 00 ) atunci sînt valabile următoarele teoreme:
'T T 1: X(w) este o funcţie continuA şi lim x(LJ)• O
- Seria Fourier (sub formă) (sau compactă) SFA \WI-oo
00 T 2: x~"(t)< :f"i>X~"(-W)
x( t) =L~)0 cos(nw0 t+ <p 0 ) X(t) <T !>2'ifx(-W)
T 3:
n.J.
unde: Ao = ao/2 T 4: Schimbarea scării timpului:
~ 1 X\ltd) {o}
A0 =V a~ + ~~ , n = 1, 2, ••• oo x( at)<E!Eii:>lal a , ae IR

~n = -arctg(bn/an) , n = 1,2, ••• ,oo T 5: Teorema deplasArii (în domen1ul frecvenţA):

x(t)·ejw0 t<']"'>I<c..rw>, w EIR

- Seria Fourier (sub formă) complexă (sau exponentială)SFC . o o
T 6: Teorema deplasării (in domeniul timp):
~ jnW0 t
x(t) =~Cn e ':+_ -jwto
x(t-t )~:>
nc--oo 0 l(~)

unde: 1 (' -jnw 0 t

T:~ x(t) e dt T 7: Teor ma deriflr11:

Dac~ x(t)eiR, rezult~ o[: nxt t)

dtD
<Zv ~W)o 1 (U)
1
Cn- -2(an- jbn) Co • ao/2
T Bt feor•• tD •
t
c
n • 1,2, .•• oo
9_0 c arctg(b /a )
D D
j
 - 12 -
• •
-13-
T 9: Teorema oonvoluţiei In (domeniul) timp:
DacA x(t)<~>I(W)şi h(t)<'
7 !>H(W)
atunci: 7 T 4: Teorema derivArii (s~nalulu1):
x( t) * b( t) <__:> IC w)·H( w)
dnx(t) <-"->sn·l(s)
0
T 10: Teorema convoluţiei in (domeniul) frecvenţă: dt .

DaoA x( t)<4 X(W) şi p( t) <:! rţ> P( W) T 5: Teorema integrArii (semnalului):

atunci: fx(~) d~~> l~sl
x(t)·p(t}<z> ~A(W).,. P(W)
T 6: Teorema convoluţiei in domeniul tiap:
~P-rezentarea semnalelor cu ajutorul x( t) w h( t)<aC L>X(s) • H(e)
transformării Loploc~
T 7: Teorema convoluţiei in domeniul frecvenţA:
Transformata Laplace (unilaterală) se defineşte prin:
x(t)·p(t)~t> ~ [X(s) • P(a)]
.\ (X)
~} x(t)
t
X(s) notJC{x(t)J e-s dt cu sE Rd c
'o .. e Trecerea de la transfonaarea Laplace lx,( ) la tnm fo
t%.~ ,oo t ta Fourier X(LJ) se poate realiza nuaai 4aol:
~\X(s)} 2~j J X(s)
8
x(t) • e ds - Hegiunea de convergenţl aeociatl trauefo~ tei
'o XL(s) conţine axa jLJa planului • Atuaot:
Regiunea de convergenţă (R d C) este domeniul din planul
variabilei s •V+ jLJ asociat transformatei X(s) în care aceasta
este absolut convergentă. X(W}• ~(a)l
e•jW
Perechea de funcţii original :x( t) şi imagine X( s) legate
prin transformarea Laplace se reprezint~ prin:
- Daci R d C ocio r fo tet L 1 ce 'L( )
mitotA de axa l~. 1 r ~(a) r olt et•pl lD
x(t)<6>x<s> jW. Atunci:
Şl respect~ urmAtoarele teoreme: I(W)• 'L<•>I 1 jW
T 1: Intirzierea in (domeniul) t1mp:
undet ( )
~ -et0
x(t-t0 )<J t>e X(e), Jl. t >0
0
T 2: Teorema deplaslr11 (in planul s):
x(t) e 80 t<~>I(s-s o )
T 3: Teorema ecbimb!rii scArii timpului:
x<A·t><4>i x(-5) -iA IR"' {o}
 -: 14 - -15 ..

,. ~-tl
SA se determine s pectrul de amplitudini §1 de faze pentruaea-
C0 •
1
T
c 1 (21 ,.
Jo xltl• T Jto 1-dt • ,..-·<-r- ~ -t
nalul periodic din figura P.l.l.l. 0)
xtt) Funcţia sine ae va anula pentru acele Yalor1 ale araua.ntulai ecal•
.
~
,.... E ,..... cu K7.
nw0 <+ ~ t1 - t0 )
2

.
T/2 t K • t 1, ± 2, t 3 •••••
-ZT -T fo t,T ir Faza componentelor spectrale ce apar la .ultipli de LJ 0 va fl ta\• a.
T

Fig.P.l.l.l. 9
n· 7-<+ - t1 + t0 )
- - _ _...;;.._......__.......,_
Discuţie !n functie de diferite valori ale parametrilor t şi t • n '!
0 1
Rezolvare Spectrul de amplitudini ti fase eate represea\at tu
Semnalul x(t) se poate dezvolta in serie Fourier complexl(ex- P.l.l.2. respectiv P.l.l.3.
ponen\ială): + 00
x(t) • L Cn· ejnwo t, cu w • 21" iar
o '1'
n--oo
T
+l
/
j9 1 (T -;lnw t (2-tl -Jnw t L 1
\
--
cn. ICni .• n '"'T )" x(t) -e o dt.= E-e o dt 1
1 \ 1
1
\
1 1
T o to . \ 1 ••• \ 1 -. -
Rotind t 2 • ~- t 1 , integrala devine:

1 • -j-nw·t t2
Cn ......- E ·e o
• - E
- i- ~j · D·W
o to j. 'r. n·Wo n wo t2+nwo to l1g.P.l.l.2 rt r
-jnW' t E nw t - nw t -j _...;:;....,__......__
o o) • 2 0 2 o o 2
- 8 . sin 2 ·e
T·n·Wo

SID\atl

Coa,ounta continui va fi dati. de:

 - .16 ..
- 17 -
1 r
0o • f <2- to> aX( tJ

•
1(+ - T
t0 ) 1
• sine
DW
. 0(
22
1' - t )
°
E

n·7(+ + t ) T/2 t
--
9n- T o tl_ 1 T

Funcţia sine se va anula pentru F1g.P.l.l.7

Spectrul de amplitudini şi faze va fi asem!nător cu cel pre-
nw • 2KTI
o T t zentat la punctul a).
z- o o) Dacă t = O, t a O va rezulta semnalul periodic x(t) de
Spectrul de amplitudini şi faze ale semnalului x(t) este re- 0 1
forma prezentatâ 1n figura P.l.l.B.
prezentat in figura P.l.l.5.respeotiv P.l.l.6o x(f}

IIC l E

/ "
1- f(ţ-t"J
r-
1 \
Jf\
1 \ 1
\
1
;"\ t
1 \ '~' I T
/ ~
\
1 1 \ 1 1
\ 2
1 1 \ 1 \ \
'
1
\ J \ 1
1
\ 1
\ / ' Fig.-.1.1.8.
\1 \ 1
- ' 1
~-- \1--
( V--
__, 1
·~
--\! ~~ ... -w 1
- ' c0 - -
2

Fig.P.l.l.5.
IC111• +·\Bine qj
T
. 1 gn • - D-T
Funoţia a1no •• 'fa anula pentru

--
nW
0
• ..1l:'f • 2· 2
",[ 1 • 2Waf•
T
Speotrvl 4• upl1tll41a1 11 tue • ....Uulai (t) ute re-
preleDtat la ti P.l.1.9,

. .... . . . 1
Pig.P.l.l.6
b) hol t 0 • O Y rezult ••anal--" ·~ peri~llo z(t) 4• f•r~a pr
sentatl tu f~ P.l.l.l.
 - . 18 -
- 19 ..

(t
E ~

-
T ,
fc, • 'f

Fi1.P.1.2.1.
w
Discuţie in funcţie de diferi • • or alt par tru
Re col•
Fig.P.l.l.9 Semnalul x( t) e poate de&Y te er • ur1er oo.plexl (ex•
pon nţiall.):
D O
K(t) c .• u - l
n •-
-· -ja o'
w
cD • le 1· )

-·
- D O
.' .
1 • p.1.1.10
laplitudinea fundaa ntal 1 ' f1:

Dtpluarea pe u ti ulu1 a 1 1 1 (t) u ti p t

Dit, nu •o41ficl ap otr 1 4 11tudt. 1 1 r 1
Pro

• •2.1.
1 1
• t.
 -.20 .. - 21 -

• K'li, K =t 1, :t 2, ± 3, ••• 1

Funcţia sine se va anula pentru

Spectrul de amplitudini aJe semnalului· x(t) este reprezentat
fn figura P.l.2.2 iar spectrul de faze în figura P.l.2.3. nw T
2~ z Klf de unde reEultl

nW0 = 4K ~
Spectrul de amplitudini şi de faze este reprezentat în figura
P.l.2.5 respectiv figura P.l.2.6.
w

Fig.P.l.2.2.

G4, 3(..) ""-'o

.2t..Jo ~i41o

Fig.P.l.2.5.
w

---
w
Fig.P.l.2.3.
Discutie:
a) Dacri t o = -+
q ' at u~c 1 semnau ' forma
1 1 periodic x(t) va avea .P.l.2 .•
din figura P.l.2.4. tunci mn&lul periodic Ya avea forma d
b) D o t0 • ~
x(f'J
.
f .. gur P.l.2.7.
"_
"_
f r-- ,......... (f
.
t
rr T T ~

'~
~

Pig.P.l.2.4

leul• +·\e1no ~~ •
..
 - .22-

- 23 -

en- -n·+ r--

- - - - - - -E
xlfJ
---
C0 • + •(2· ~ - T) • O .
t

0
Functia sine se anuleazA la multipli pari de ~ • Spectrul de
amplitudini 11 de fase este reprezentat in figura P.l.2.8. respeottv Fig.P.l.3.1.
ia figura P.l.2.9. Dezvoltarea in serie Pourier complexl (exponen\iall) Ya fi aa-
ICnl tA de: +oo jnw t
E x(t) • L Cn·•
0

n• -oo
iT
1 \
1\
\ 1 \ 1 '
1\
jQ
C • le l·e n • + x(t)·e
-jnW0 t
-dt • +J.T/2l·alnw t•

r. j
1 \ 1 '1
/ \ 1 ,, ,,1 't'1 \\ 1 \ n .n o o T/2 0
\ 1
1
1 \ 1
w -JD W t E r~ n+l l 2 1
• e o dt • - TW l(-1) - lj+ D • ainwot •
o o
Fig.P.l.2.8 -jnW t
•e o dt. T/2
E .( -jnW0 t
Bn Dar, in ultimul termen T Jo
ain W 0 t • dt • Ca u
' se obţine:

c • EU-l>D+1-1]
. n 2'T(n2-l)
1 ~ l~ w
Pentru n impar amplitudinile co•ponentelor spectrale atnt nule,
. cu excepţia cazului n - ± 1 pentru oare •• obţioe nedeter.inar.a:
o
.
0n ·o
Fig.P.l.2.9. Pentru calculul valorii componentei apeotrale in n • !1 ata
Deplaearea pe axa t1apulu1 a •••nalului periodic x(t) ou un funcţia:

··-.., finit au aod.ifiol 1peotrul de amplitudini al aoeatula.

froblw P11.31
cAreia i i aplicla resula lui L Beepl
SI •• cl1ttraine apeotrul 41 ampll tu41n1 11 41 tue pentn .,..

a) •11luul re4reaat IIODOal t1nanţ11 .·

~,Qljjt;f reireaat 4abll alterQiftţl.
a) S..eJ.U at-.111. relreeat •uoaltenuţl are tona 4ia ft a_
.1.5.1.
•
 - 24 -
pul 1ui on.o t rnan ţi e t 1 - 25 -
•
ntru n s bţine:

xftJ
f

c ar v loare negativA pentru orice n ez ou n ~ o şi

- .
n ~ + 1

C • 1C f • e j Qn · /
n n
2E
2~(n2-l)
1· e j TI
Fig.P 1.3.4.
Df jul introdus de fundamental~ este nul iar celelalte
or introduc un defa ajz
componente
C11 •
jQ
IC0 1·e n
(T
.. +)o x(t).e
-jnW t
0
.dt • +lo
(T/'2. -jnW t
x(t) e
0
.at
9n -1î deci componentele spectrale de amplitudini ale semnalului dublu re-
Compon nt oontinul va fi datA de relaţia: dresat vor fi de două ori mai mari decit ale semnalului simplu re-
, 'r/2 dresat.
C0 ·+j 'O
sin(w0 t)·dt• ~ Spectrul de amplitudini şi de faze este reprezentat in figura
P 1.3.5. respectiv P 1.3.6.
Sp ctrul de amplitudini este reprezentat in figura P 1.3.2. iar spec-
trul d faze in figura P 1.3.3.

2E~
??! lL
E/T , FI
E/~'1 E!J7 w
F/67
-- w

•
- Fig~P 1.3.2 Fig.P 1.3.5

&, Bn
fij"
7i .
--- . --- --- --- w
. w
- . . . ,
11

Fig.P 1.3.3. Fig.P 1.3.6

b) Semnalul aiuusul redresat dubli alternanţa are forma elin Problema P 1.~
figura P 1.3.4.
SI •• tras••• .•peotrul le ·•114
nalul din fi,ara P 1.4.1.
 - 26 - - 27-
x(fJ
" Wb
.,T - :1 T
w&
e - e
2:\
Wb
2ET Wb -j (T +lr)
6 T
• 2 -(sin 2 )·e
b<T~~ )·W
Fig.P 1.4.1.
Legătura dintre ooeficien\11 dezvoltării in serie Fourier 'aub
T
Discuţie pentru cazul "G=z· formA complexă a semnalului periodic şi funcţia de densitate spectra-
ReEolvare. lA, este dat~ de relaţia:

Derivînd semnalul x(t) de două ori, rezultă functia x"(t)

Cn = +· X(jnw0 ), deci
nW ~
care Set) este impulsul Dirao. in E.T2 nWO b -j( 20 +rn) jQ
Deri~ările succesive sînt reprezentate i n f"1gura P 1.4~2.a b
t •
cn • b(T-?; )n2.ru2 • ain 2 -e ·ICJ·e n
x7fJ
E
ga----.

a)
t
....-

~
T
-" nw0 'b ~
Funcţia anuleaz~
- ...L 2
T-~ sin se pentru 2 • K1i deci nLJo • KH.
~
x''l fJ
Componenta continu~ este dat! de relaţiaz
E·T T
~rr- 61 ·ottJ
1 ( E·'l' 1 E
co-T)o x(t)·dt • T'T. 2
b) T ...f
Spectrul de amplitudini şi de faze este repre!entat in figura
P 1.4.3. respectiv figura P 1.4.4.
ICnl
Fig.P 1.4.2
Funcţia de densitate spectral! a semnalului
riodic este: · considerat ne pe-
.. w
X(jLJ) • X"(jLJ)
(jW)2

l"(jW) • ~{ E·T • ~(t) _ E·'r ~ }

~ T- b ) "G( T- b ) . ( t - "G ) •

• E·T • (1 - e-jW~)
"<T-t) Il
 -28-
-29-
~iacut1t
Daol ~- -J- atunci aemnalu1 x(t) •n a•ea forma dia Problema P.l.5
Si se traseze spectrul de a.pl1tud1n1 11 de f ... pea
x(f)

E --
nalele reprezentate in figura P 1.5.1 a,b.
;c(t}

E -----
f a)
-L--~--~----~~ v~2--~--~--~-

Fig.P.l.4.5. f
T/2
2 xft)
le 1 1·'1' 1 n · 211'1' • 4E 1 c-::-1
n· +·+·n 2 2
.u
·sin
T·2·2 n-rr
2 2 · sin n•-J-
~
b)
E -- ---

r! 7
.,D. -DT- u t":':"'

t
IC0 1• 2!!z pentru n impar şi
n· n Fig.P 1.5.1
lcnl • O pentru n par. Rezolvares
a) Dezvoltarea in serie Fourier ooaplexl a a..aalului z( )
Spectrul de amplitudini şi faze este reprezentat in
din figura P 1.5.l.a estes
P.l.4.6. respectiv figura ~.1.4.7.
+OO jnW t
ICn 1
x(t) • L Cn·• o ' wo • i;f-
D• -oo
E/2
f
cn •
J9
leul·• n • +l (T
0
x(t)· •
-jnW \
o .u •
1 (T/221 -jnWot
--rla r·t·• ·cit. ~[(-1) -1]
D
. 2a'r ·<-
Fig.P.l.4.6.
• DacA n • par resu1tl C0 • j· 1 ·
2D'T 2T

-- n • iapar rtsul\1 c8 •

w
te l
--
Fig.P.l.4.7.
 - 3o-

Ooapoaellta coatiaul Ya fi clatl de

c0 • +!T x(t).u • + Reeolvar•·
Semnalul x(t) ae poate des•olta tn aer1t Poar1.,
Spectrul de amplitud1n1 11 de faze pentru semnalul x(t) tricla a . . •
00
representat tn figura P 1.5.2. respectiv figura P 1.5.3. x(t) • 2° + Ll-.ooa aw0 t + 'ba•ta aw0 \] • w0 • 2Tit
ICnl n.al

-4'1
unde
a •
0
+( T/2

lT/2
x(t)dt • +i ..p !/2

T/2
clt • O, aeoareoe
x(t) se poate scrie eub forma:

.,4t, ~ -~ i..b 2f...b -+~ GiA.b

w :t<t> • Şt= pentru - + <t < +
Coeficien\11 an • O pentru oi s(-t) • -x(t)a
Fig.P 1.5.2
T/2 J:/2
Bn
7i
z
b ..
n
~
2
T/2
• --·cos
·J: i
n C"::"'l
1
x(t) sin nw t dt •
°
~
!
t·aia '(f
T/2
•D·t•tt •

n11
b •
-'- pentru n 1•par
1 (.)o 3U, 5c.t 9(.Jn w n n7
?t.."
-l~i;€4 IZG..b '*l4, 't...b &Jo - n·UJz pentru n par.
1egAtura dintre coeficien\11 seriei Pourier ooaplezl 11 ooeft
-rtg.P 1.5.3. seriei Fourier trigonometricl eate dati de rtlaţiat
, •.J...
b) Spectrul de aaplitudini al semnalului x(t)
1.5.l.b. Ya fi de doul ori mai mare decit spectrul de amplitud1D1
=- 3·~ • -j·.J...·coa n T • a'T
a7
••~alului x(t) prezentat in cazul a), iar spectrul de faze va
la fel ca cel preaentat tn cazul a).
le 1 • ...L , (Y)n
-
Probleaa P. l6.
Sl a·e gbeaecl spectrul de ampli tud1n1 ti da
n

Q •
n7
+ ~ pentru a 1.,.r
lului .dinte de ferlatrlu" din figura P 1.6.~. n
x/tJ
1 --

. 1'1a.P 1.6.1
•
•
 -
- 33 -
Din calcule va rezulta:
C = 2A. + j. (AT + B )
n n2.w1 n·W
--W o o

1 .P 1.6.2.

'11

'1 t

i
t

Componenta continu~ este dată de relaţia:

'2(4 IGJo Wn w
lJo .5t.Jo !f.J. 1 (T AT 2 BT
C0 = T Jo x ( t) · d t = ;- + 2 + C
-
.J..
z Spectrul de amplitudini este reprezentat în figura P 1.7.2.
-Fig.P.1.6.3 ICn\
~:_8'•c
3 2
determin d Evoltarea spectral! a semnalului periodic
in figur P 1. 7.1·. definit în interiorul unei perioade de expresia1
x ( t) • At + Bt + C pentru O t ~ !
2
X(f} Fig.P.l.7.2. '
Cazuri particulare:
a) Dacă C =O, semnalul x(t) va avea forma din figura P 1.7.3
f 1

--------~------~------~------2~7~ .!
t x(f}
Fig. P.l.7.i ...
Partioularis'ri pentru diferite valori ale ooefioienţilor 411
erpr•ala •••nalului. -
t
iezolTar • 6
. . Fig.P 1.7.3.
-
Dlt-.oltarea 111 aerle Fom-ier coaplexl a semnalului x(t) eate
Spectrul va fi ace 1aş1. cu cel prezentat anterior, cu excepţia compo-
4e relaţia:
nentei continue care va fi:
AT 2 BT
co • 3 + 2
Spectrul de faze va fi acela§i cu al aemnalului dia fipra r .7.1.
b) Dacl C • O, B • O semnalul x(t) Ya &Yta
P.1.7.4.
 - 34 -
- 35 -

Vom considera:
-oct
l - oc<t - Tl
T ]
x (t) • E2·e şi x2 (t) • E1 + E2 · 1- e
1
21-
f
dou[ funcţii cere ee suprapun peste x(t) in intervalele Lo, ~1
ig.P 1.7.4. respectiv [+•'!'
T]. OG 'l'
- 'T 2 o
1
2
Din x Cz) • E2 ·e • ~ rezultl O(& -r · ,t,n ~
1
Vom deriva de douA ori semnalul x(t) şi vom ob\ine se~nalele
x'(t) şi x"(t) din figura~ l.B.2.a respectiv figura P l.B.2.b,
4A2 A2. T2
lCnl \ n4.w4 + n2.w2
o 2 o
ll·W ·T 2 '•
° "' -arctg 2nfD t
1

Qn "' -arctg 2 a)
T/2 T

0o = AT 2 -Ci.ff
-0/.Ez
--~~....
·CXX1 (f)
3
x·rn
Spectrul de amplitudini este reprezentat în figtlra p 1.7.S. ~~E2 ry/.x1(f") Df.{f1+f2J·~ff-f)
"'2E
\A. • 1

f
b)

w
"1, Zt.Jo 36Jo Fig. P 1.8.2.
Fig. P 1.7.5. Analitic:
Problema P 1.8
s~ se determine dezv olt area î n serie Fourier complexă pentru
J:i (t) • -Oi. ·E2· e- OCt .. - OC.·xl (t);
semnalul din figura p 1 8 1
.
.
• • • defin1t prin segmente de curbe exponen· xi (t) 2
'"' - OC:xi (t) • 0C. • t); t-(
\lale. - OC( t - 7> T
x2(t) • OC·E ·e • CX·x 1 (t - -r>;
2
T 2 T )
x2 (t) • OC· xi ( t - 2) • - (t • 1 ( t - 2 • x
Din graficele prezeDtate ln figura P 1.8.2 ---
-T -Tl2 f
T/2 T x"(t) • ot 2 ·x (t)

Rezolvare
Fig.P 1.8.1.
.~H- +>
1
 - .36-

+ OC(R..
-l
+ E2 >• (t -
a semnalului x"( t) considerat neperiodio este:
+>.
deci funcţia de densitat e speot
8
rlll
- 37 -

X"(jW) ~{- <X·x t) - CX ·(El + E2) • 8(t) +<X·( El + E2 ) ·& (t . _ +>\.

1
(

o-~·Y[x• ~t~. -~(El + E2>~1P<t>J + ·occE...J. + E2>~O<t

V L.
~ ,1
- "!)J
= - CX'{j W) ·X(jw) - CX.{~ + ~) + ()(..·(~ + E2 ). e-jw+
Dar X"(jLJ) • (jLJ) 2·X(jLJ), deci se poate scrie: Fig.P.l.9.1.
Să
se determine şi banda ocupat~ de semnalul x(t) dac~ se ne-
(jW) 2 ·X(jW) .. - tX'{jW)·X(jW) +OC·(~ + E2 He-jw+_ l),de unde
glijează componentele spectrale a c~ror amplitudine este mai mică cu
rezult!: · -jW T cel puţin 20 dB faţă de amplitudinea fundamentalei.
ol-C~ + E2 He 2_ ~) Rezolvare;
l(jW) • .
2 Folosind dezvoltarea in serie Fourier complex~ Vl rezulta:
-W+jWOC

Legătura între funcţia de densitate spectralA X(jLJ) şi ooe-

m
.l -jnwot 1 )T/2. -Olt -JnWo
· t .. dt -
ficienţii dezvoltării în serie Fourier complex~ a
dic, este datA de relaţia:
semnalului perio-
c =
n
1
~
i x(t)· e ·dt • T
o
e

~ ·~ -e
r_
.e
-(l+j'lln)12

cn .. +. X(jnWO), astfel va rozulta:

(T. -oct -jnwot . dt
- ). e , .e

determ{~~ea ocupat~ de
1
2(1 + j 11 n)

condiţiile
0n = - T.
2
Cl-(!1 + E
2
2
2
Xe-jnWo· 7
T
' - 1 ) Pentru benzii
enunţ, se calculează raportul Cl/Cn
eemnalul x(t) în din

J) ·W 0 - jnW0 ·CX:
el ~ (1 + j
=-
n >{1 -
-(l+j '11)>12
2 ~(~ + E2)·[(-l)n-1] 11
T. . 2..-- Deci, r (1 j 1 ) 2
IZ -
n 2(1 + llU)· [1 - e- + n
D· f Cnw 0
- j OC)
de oare o
Pentru n par va rezulta Cn O iar pentru n impar se obţine: Condi\1
2 tx(~ + E ) -20 dB, re1ultl
2
· 02K+l
(2K + l)·'iil2K + l)w - j cx.J · 2
< 0,1~,
0
unde

,.
OC • +.Ln -El E2
Pentru a iapar •~.. (·1) 8
CD deoi \ C 1 <O O
Problema P 1.9..!

SA e determin spectrul
pentru OG• 106.
mnalului x(t) din figur P 1.9.1. ,........
41ol
 - .38 -
- 39-
R zult~ banda cuprinsă intre (el, c9]pentru componentele impare~
Pentru n par avem (-l)n 1 iar b) Semnalul periodic are coeficienţii seriei Fourier co~pl x
(exponenţiale): 7;
el 1 + j n 'TI 1 + e-l
c-- n
= 1 -

1 + jCU 1 - e-
1
• ~ K• l
1 +
+ J11n
j'il
de unde
c = _!_
•
(e
oct
- l)·e
-jnWo t
•dt =
e
-
1
2~ , deci
n ~ ). 1 - jn . ...lL·~
o b

l
Cl 1
-=.
cn
Kvl + ~. n2
1 +Ti
2 -- 10 ' C
n
= e - 1
1 - j. 2n 'TI
iar \C
n
l = e - 1
1/1 + 4n2. '112
~2 2
1 +" ·
2 n ~ 20 va rezulta Spectrul de amplitudini este reprezentat în fi6Dra P 1.10.2.
l + 11 \Cn 1
2 '::: "'\ ~22 ,." 4
n = V
,..-19-+-2-0r.;--11-:-
'1f
2 - V ~~ = •
Deci banda va fi cuprins~ între [c1 , c4] pentru componentele pare.
e-2

w
In concluzie banda va fi cuprinsă intre [el, c9].
Problema P 1.10.
Fig.P 1.10.2
Se d~ semnalul din figura P 1.10.1. Să se determine:
a) componenta de curent continuu a semnalului; c) Condiţia de bandă se scrie:
b)spectrul semnalului x(t);
o) banda ocupată de x(t) dacă se iau in considerare numai am-
lCn t
eli =
1
10 deci
e - 1
.
.Y 1e +- 41 7 2 = --
1 de unde re-
\ vl + 4'TI~2 10
plitudinile mai mici cu 10% decît amplitudinea componentei fundamen-
zul tă
2
tale. 41i- 2n 2 = 99 + 4007" iar

~ + 4~011
2
). ( f) n 99 ; 10 deci
eeif-1
4CU
banda va fi cuprins~ in intervalul [el, Clo]·
f Problema P 1.11
2~
Să se c lculez funcţi de d n it t pectr 1 pentru semna-
Fig.Pl.lO.lC) lul din figura P 1.11.1.
Rezolvare
, K(f)
a). Semnalul x(t) se poate scrie sub forma:
x( t). e oc.t - 1, te [o;~]
Din condiţia: t
erx;~_ 1 e - 1 r zul tl CX'b • 1 r
Componenta de curent continuu va fi datA d relaţia: Fi1. P 1.11.1.
co- -t1 ~
x(t). a.t - ...Li\
)o
7,
ctt. 1). dt • e - 2 D1 ouţ1 ln funoţie de Yalorllt ,.,...
 - o-

- 41 -
d n 1 t otr 1 ste transformata Fourier
n ul 1 (t). di, Problema P 1.12
r t
+oo 0 Fie semnalul x(t) prezentat în figura P 1.12.1.
( W) ( ( t). - j Wt dt ( E- . t. e- j Wt. dt + x(tJ
J..oo )o ~ · , __ _.A

~T
Wb
. e- j Wt. dt i l ~ - j WT - j. 7'
+ w · e - 6 sine W~ J -ST -4T -T 2T 3T
f~ ~ -Jr -2r
T

m.scuti
D ca 6= O semn lul (t) va avea forma din figura p 1.11• • -A
2
Fig.P 1.12.1.
x(fJ Să sedetermine:
E~---------------------- a) expresia analitică a spectrului de amplitudine;
b) expres i a analitic~ a densităţii spectrale a energiei;
c) graf1cul fUncţiei de autocorelaţie.
f
r Rezolvare.
a) Derivînd semnalul x(t) rezult~ semnalul reprezentat in fi-
Fig. P.l.ll.2. gura P 1.12.2. x'(t)
iar funcţia de densitate spectrală va fi egală cu: A A

j·E·(e-jLJT _ l) = E(~ip~î + j cosLJT _ j )

X(jLJ) =
w w w w
-ST
-4T -31 -ZT -T -t

IX(jw)l = ~ ·V 2 2
sin WT + (cosWT- 1) :::E·T·!sinc ~!~ -A A -A
Fig.P 1.12.2
'f ( W ) -_ arc t g cos WT - l = - arctg(tg T)
WT WT
= - ·2 Se poate scrie:
sinWT
x'{t) =A[- ~(t + 5T) + ~(t + 4T) + Oct + 2T) - ~(t) -
Funcţiade densitate spectrală este reprezentată în figura P 1.11.3
iar spectrul de faze în figura P 1.11.4. - O(t - 2T) + O(t - 3T >] , iar
E·T !X(jW)/ 1"(x' (t)) = (jW)·X(jW) = A· (ejW4T - ejW5T + jW2T - l - e-JW2'l'+
+ 9 -jW3T)
de unde )

~
j4WT j5WT j2WT_ l _ ·j2WT + 8 -j3WT
X( j W) = A e - e + e + .:;;e2------~:.----
jW jW jW
Fig.P 1.11.3. WT ~tJP)\1 jWT
2A· T[sinc(WT) - sino(z)· cos( 2 ~·e
~(W}
b) Conform teor mei 1~1 Pareeval rezultA ca o consecinţA:
dE IX(Wll 2
w dW 'T

l1x( W) • 4A~ T (ainc(WT) • aiao(~)

2
ooa(+wt>]
. ..
Fig.P.l.ll.4 o) Funcţia de autooorelaţ1e •• oalaultad la.....
 - 42

r 12 Cl ) 1 +00

00
z(t).:dt + "& )4t
Puncţia de autooorela\ie eate re,reseatatl l
lat ,rala •• oalouleasl avlnd !n vedere graficele 418
P.l.l2.5a
lt(l)
,....._ _.A

-51 -4p T 2T JT ,--

.---" -IT R 1T T
-A
Jt(l+'&)
?,E:/-11, -'IT}
-5T f

l1g.P.l.l2.4
~€/-1T,·ST} ~roblema P 1 1 13
-4T t SA se determine semnalul x( t) a olrui ftUJ.O\ 1 le Mll8l~IU.:'
spectralAIX(jLJ)I eate prezentati lD fisura P 1 1,.1.
x(f.,!{,)
?, €/·61, -5 T} Df.iWlt
-3T t
·7T -IT

lt"+l)
?,f.[·IT, ·4 TI
-2T t -~
-IT -5T .
Jt(f+'6) ResolYarec
?,€/·4~·:11}
-r t FuncţiaiX(j~)leate def1D1tl
-IT -4T
1 pentru IWI
.
Jt(ft,.l)
ll<jw>l •
?, €/·JT,-27/ O potna Wl
t
•IT ~t
1 . Semnalul z(t)
lt(/'.'6)

·IT
'1 €1·2T, ·TI
t
·'3T ·21

ll(f+ )
1€(·1,0/
·IT t
-JT •T
 - 44 ..

"(/1 }
- 45 -
sine
Din grafic rezultls
x"<t>. -i--[O<t +b> • 2~<t> +0H ·~>]
D~oareceSf{~<t>} • 1 şi aplicind proprietlţi~e da ~eplaaara la ti.,
obţinem: } -jwt
:f~<t - t 0 ) • e
0
·X(jW)

Fig.P.l.l3.2 7{x"<t>} • -t-[•-jw~{~<t>} -2·8jW~l0(\)} +

Problema P.l.l4. + ejW~1'{~<t>}]
SA se determine funcţia de densitate spectral~ a semnalului
x(t) din figura P 1.14.1. cu ajutorul impulsului Dirac S(t) gi al 11
Deci: .1'{x"(t)} • i ·(e-jwb_2 + ejwy şi
reprezinte diagrama spectral!.
aplicînd proprietatea de derivare tn domeniul timp
~ {x(n) (t)} • (jW)n·X(jW) rezultl1
x(tJ
1 2 1 jW~ -jWb
(jW) .X(jW) • T(e - 2+ e l,dar
? jWb + 1
-jWb
1
t cos w C)• 2
-~
X(jW). 2(cosw?;- 1) ·"·•1nc2(~b) iar
Fig.P.l.14.1 -7;· w
2
Rezolvare: IX(jw>l •b· sino <~b >
lapulsul Dirac se obţine prin derivarea succesivă a funcţiei x(t). Funcţia de densitate spectralA este reprezentata 1s f11U~a P.l.l4.,.
Semnalele x'(t) şi x"(t) sint reprezentate in figura P 1.14.2.a,b.
IXI}'JJI
6
X'( f}

a} t
t w
·G
-i; n 1 .P 1.14.:5
1 xTtl 1
b} % b Spectrul. de fase eate dat dea
f
-~

·t
Fig.P 1.14.2.
 - 47 -
b) Cu ajutorul cest 1 funa\11 e se deduol dezvoltare tn
serie Fourier in oondi\111 1n care pachetele de 1m~ulaur1 11 repe\l
ou porio da Tl.
f o) s~ 89 reprezinta grafia spectrul de amplitudine al unul
paohet de impulsuri pentru cazul N • 2, "b • Tp/2.

Rezolvare:
a) Pachetul de impulsuri poate fi scris sub forma:
o oru ul !lor Dir o. Semnalele x (t) = x(t) + x(t - Tp) + x(t - 2Tp)+ ••• + x[t -(H - l)Tp]
p
1( ) ) i t 1 1.15.2 ,b. unde 6 / ~ b
U , dac~ KT- Ţ
0
<
t ~ KT + 2; K-= 0,1,2, •• , 1-1.
(J x(t) •
O , in rest.
a n.~------------------~
Avind in vedere teorema deplasl~ii in domeniul timp, rezultl
-jWt
f cj: {x(t- t )} .. X(jw).e 0
şi aplicind transformata Fo~iar lui
0
b} x (t), obţinem:
p -jWTp . . -j(B-l)·W·Tp.
X (jW):: X{jW) + X{jW).e + ••• + X(JW).e
p
Deci: _ j. NWTt> ( j· BiT;p -j· BiTE
-j · N·W·Tp 2 e - e
Fig.P 1.15.2. XjjW) = X(jW)·~ = :-jWTp = X(jW)·e-j·iTP( j·iTp -j·~)
Analitic va reeulta:
x"(t). + tbct)- ~(t -b>)
e •\e - e

x•(jW) =~{+ · (~<t> - ~<t -'G >J} . . -j·i?P(N- 1) ~~n ~

1 -jw~
X (jW) = X(j W)· e • ~Tp
" ( jLJ ) • ~·(1 - e ) P sin
2
(jW) ·X(jW) ... i ·<1 - ~-jw~. de unde rezultă funcţia densi· Cum X(j W) =- Uo. ~.sine W ~ ' rezultli eli. funcţia spectrall a pache-
tat spectrall:
1 Wb Wb Wb . tului de impulsuri video este:
X(j~) • -(;)sine 2 '(sin, 2 + j cos . 2 ). NWTp -j ~TP(H - 1)
w~ 2 sin
Proclema P 1.16. X ( j w)
p
.. · U ·~ • sino 2 · · .
o s1n
i_'f!p • e
a)_Sl se determine funcţia spectral! a semnalului din figura
p 1.16.1. b) Seria Fourier complexA este de formas
lXp(t)
1
!
2 3
--- N . x(t) • L
+oo
Cn·•
jnWl t
, unde ooe c
fi ien+ii C pentru pachete-
' n
~
--- le de impulaur~·P;~odioe atnt da\1 de relaţia:
-~
-f
t

'P
,,11 f
. c~ • ~1 ·lp(jn"'\), wl • -ft oore•ptmde freo•en\e1 ele repeU-

Fig.P 1.16.1
. •
 - 4 -
- 49-
r. N· n~ Tp nw Tp
relaţiac
. ,"
1 " •2 . - j. 21 (N - 1)
Coeficien\ii seriei Fourier complexe C0 vor fi da\1 de
--n-:-·w~ ...,Tw-p-- • 8
1.
1
" '""""
1
in 1

2
cn = Tl • XP(jn~)

D~ V ~n ri Fourier, forma complextt, e·s te; Cn

1
=~ · U0 • Tp 1sine nWlTp
~
Il·cos nWlTp
2
1
N.nw Tp
uo· ~ nc.J1b in
1
2 . • j
~Win<t - =nwi Tp ~
- (H-1)
Spectrul de amplitudine este prezentat in figura P 1.16.4 •
{t) - -Tl · sine .. 2 -·I nw . Tp 6
ICnl
sin · 1 •
1
• u ·T.p.-J-
2 0 '1
entru N 2, ~ • ~ semnalul xp(t) va
c) avea forma din fi-
ur p .1 ••

Xp (f}
J 2 w
n
Tp
--

•
(;
·-z _6/C'_'A
r;

r,
---
t

Problema P 1.17.
Fig.P.l.l6.4.

1--·· s~ se determine funcţia spectralA corespunzâtoare impulsulu1

Fig.P.l.l6.2. din figura P 1.17.1.
x(f)
Funcţia apectrall de amplitudine a unui pachet de două impulsuri, i n
condi\iile problemei, va fi: a

\lp(lw)\. U 0 ·~\sinc WIE 1· l sin 2~T~>I\. e- j ~ =

jsin w;p 1 li Ol
f

• U0 • Tp·\ainc ~Tp Hcos ~TI> 1, -2

Fig.P.l.l7.1 ~
iar repretenterea graflcl a acesteia este prezentat~ in figura P.l.
1 .3. t , pentru - -f-
< t < -OC tl OC<t < T
\XfjCJ)\
Uo'Tp l . ~~
x(t) •
a , pentru - ri(; t' ct (a • coa<X)

,~smc-yl Discuţie dupl parametrul ~.

cos~~~ ~ezolvartl
Funcţ1 ape~al
X(jW) j+
w
 .. 52- - 53 -
1 • e Olt , pentru t < o, tg Cf <w) • - wbl
x(t) • tp(W) • arotg(- ~) • -&fCtg ~
A·e - cxt , pentru t >O, OC>O. Reprezentarea grafic! a funcţiei spectrale 11 a &})e.trulul a. f •
este prezentat~ în figura P 1.19.4. res~ectit P 1.19.5.
Discuţie in cazul in care x(t) est~ definit n~mai pentru t> o.
Rezolvare: \X(j{.j)\
..L
Funcţia spectrală este datA de transformata Fourier a aem.,.,._.

r
~

lui x(t). +00

X(jW) • ( x(t)·e-jWt.dt • A.eOlt.e-jWt·dt +
)ogo -oo w
.r ,. -oct. 8 8 -jwt.dt. ~OlA •
2
o
Jo OC +W Fig.P.l.l9.4.
Funcţia spectralA este reprezentată in figura P 1.19.2.
Cf(W)
-- 1

P.l.l9.2. • F1g.P.l.l9.5 •
bn O Prohlem' P.l.204 1 ape trul 4• f
tg f ( W) • __""__ • _....__ • O deci w ( W) • O s~ e dettrmine funcţia de itate apect ali
8 1
n 2 el!
oc2.w2 z pentru semn lul din figura P 1.20.1.
Daei t >O, atunci semnalul x(t) are forma din figura P 1.19.3. x(t)

\
rtc. P.l.l9.3.
Funcţia apectrall 4eT1ne&
I<lw> • 2rx 2 - j w
oc +W cx2 w2
\l(jw)\ ......~l;::=-
~2" w2
 - ·54 -
- 55 -
a
• 2 •
.. w + ja-W x(t} x (t)
___ 1 _L_1 ___ _
IX<jw>l • V
twl·
8

a
2
+ J xttJ .
t
Func~ia spectrală este reprezentată in figura P 1.20.2.

Fig.P 1.21.1"'
Discuţie dacă semnalul x(t) se repet§ cu perio~ia T1 •
Rezolvare~
o Semnalul dat eate un impuls de inalt~ frecvent! care se obţi-

Fig.P.l.20.2. ne f~cind produsul dintre funcţia x1 (t) (reprezent~l punct t} şi

funcţia cosinusoidalti x 2 (t) • cosW·Ot,
·
cu W0 • ~~~.
Pentru a determina spectrul de faze putem scrie: T
0
Deci x(t) = x (t).x 2(t) x1 (t).aosW0 t, unde
1
6 6
xl ( t) • 1 ' - 2 ~ t < T
O , in re t
deci
2 w2 + a2 jW t -jW t
lf(W) .. ·arctg a 2 • a .. - arctg ~ e o + 0
3 x(t) • x (t) • ....___ _....~--
w +a .. w 1 2
Va rezulta spectrul de faze Aplicind transform ta Fourier
'f ( w) c -arctg a
w ,
oare eate reprezentat in figura P 1.20.3.
lin t , pr cum 1 d 1 -

•
[j w -w0 ) , r zult :
(j<w+wJ]}
w
, (JW) . . - w .at •
-
1
F1 .P 1.20.3. .. .
Se d semnalul din f1gur lJ 1. 21 •• o l JW) •
tat ap otral o tu1 n 1•
ol
 - 56 - - 57 -
b [ b .
X(j w> • Trino(W- w 0 )· 2 + sinc<w+w
0
)·-l] sine
(nw1-w )·l
2
0
·•
jnW t
1
+
xl(t) .. Si
Funcţia epeotrall este reprezentati tn figura P 1.21.2. 21'1 n• -oo
X(JwJ
+
+oo
L sine
(nW 1 +W
2
0 )·~ lnWit)
•8
~----
n·· -oo
Reprezentarea spectrului semnalului xp(t) eate prezentati ln fi,.r.
P.1.21.4.
k:nl
__ _, .... --~---
_·:r___.
J'
\

Fig. P 1.21.2
DacA semnalul x{t) se repetA dupA o perioad~ T , figura P 1. -w.o
1
21.3, seria Fourier complexA devine:
+oo jnwit Fig.P 1.21.4.
xp(t) • L Cn·e , unde cceficienţii C sint
n
daţi
Problema P 1.22. •
n• -oo
de relaţia: Să se determine funcţia de denai att epectr 11
291
cu w1 • T din figura P 1.22.1.
1
ae corespunde cu frecvenţa de repetiţie a semnalului xp(t).

1 • .1. 2l. '· ( )

Cn • -ţ ·+[.1no(nw1 -w0 )·+ a no(nw

1
Dez•oltarea 1n erie Four1 r in fora oompl 1, eatea •
 ~ 58 - -59-
Presentarea semnalelor este dat! in flgura p 1.22•2 ~ funcţiei de densitate speotrall eate dati In
Reprezen tarea f ......
Xf(f) P.l.22.3. . ...
_____ Xlj~J
..__.__,_~

a}

b} 4---------------;---------------~·
-~ F1g.P.l.22.3
Problema P 1.23.
Stiind că originalul corespunsltor tranaforaatei Pourier
X(jW) • l
C} -b <X+jW
este exponenţiala
x(t) • E. e- oct.G (t)

Fig. P.1.22.2 s~ se at~bileaeo~ expresia semnalului a clrui tranafo ••te

xi(t) • -t~<t +b)- 2~(t) + ~(t -b>] X (jW) • ~+ iW
1 w - '- 4j.W
lv~nd tn vedere el: Rezol•are:
~{
:r x(t .. t 0 ) } • e
-jWt 0
·X(jW) Se descompune expresia lui 11< ~ tn frac\11 • • lez
recultl olt , 2
I!'(lW) • ...L(,lwb·_ 2 + ,-jw~). 1 ·(2 cosW"t-2) • •
4 11 1- jW
2
W - 3 - 4JW
•
2
3 + jW 1 jW
-
, uttel
' 11l

L o ~ ormata exponen\1 1 1 da~ tn eDUD y r

Dar, X{<lW) 4a1n2 ~ 2 w~ x1 (t) • 2·•-3t · ( ) - ' .- ( ( - -
X1 (~W) • 2 deci X1 (jW) • • • ~.sine 2 ..
2
<3w) ~·w l
Xl{3W) • ~-a1nc2 il u 1. 4. ioa
1 r cu ten l1ne • o.
3W0 i ) • te
Deci~ :dt) • xl (t.).ooawot xl (t).-.!...............-..~......... r< t
) 1
l~lio1n4 tranaforaata Pour1t~t Ob\in.. a
3W t -lW t
l{3W) ·1{xl(t.)•' o ; 1 o }

X<lw> • +{~U<w-wo> ll[3(w

l(Jw> • +·~blo2(w-wo>· + 1no2<w w ) _.
o
 .. 6o ..
.. 61 -
y(f)
1 1
- -• -"P-' + l· , n lapar
1V---- -~ 2 2

QS
// ' cD -
21r n 4 T·n
j• ~ , n par
t 4 II•D
Amplitudinile _coeficienţilor seriei Pourier co•plexe Tor fia
1 , n par
Fig.P 1.24.2.
\Cn\ • 47• D
Besolvare:
a) CoJPponenta de curent continuu a semnalului y( t) eate dati 1
2C'Qn
:t /
V 1 +
4
l
cor. D
2 ' n iapar
det
c0 ·+i 'l'
y(t)-dt·+
~T/2
tO
T
+·t·dt+( +·dt
JT/2
·+··
b) Desoompunereu în serie Fourier complexA a semnalului y(t)a
Spectrul de amplttudini wsemnalului
p 1.24.3.
y(t) este reprezentat 1D fia-ra

+jnW t
y(t) •
+OO
L C0 • e 0
, cu W 0 •
2
?
n• -oo

1 -f
11.1
T T T
Fig. P.l.24.3.
Problema P 1.25.
Fie x(t) şi y(t) doul semnale periodice, continue tn t1ap, ~

x(t) •
5:
vind perioada T cu reprezentArile seriilor rouritr 4ate de&
o
~·•
jlW-t
0

K • -oo
+00 jiW·t
y<t>. L ~· o
k • -oo
a) arlta\1 al coeficlenţii Jourier ai atns•lal
21~0,
s(t) • z(t)•J(t) •
 - 62 - - 63-
b) folosiţi rezultatul punctului a) pentru a calcula
cienţii seriilor Fourier ale semnalelor x1 (t), x (t), x (t) tq
2• 3 a) s(t) • x(t)·J(t) •
gurile p 1.25.1. a,b,c,;
+00 + oo J <t +nx.Jo\
c-os 20?;.t
•L . L an· b_t· • •
D• -00 l• -00

+OO +00 Jl·w0t

1 2
t
- KL• -oo n•L -oo an~-n .•
1
...
de unde rezultls .,..co

cos 20T-t
<:x· nL• ,.oo
bJ
b)
t ) Semnalul x1(t) se poate acr1
1
x (t) • Y(t)· ( )
1
w'o •
T a3
t(t) • co 207t- • • o

1. 1t 1 1
(t) •
./
;Jti•COS 2(fi·t O,
't1
2
' 'o
(
1"" 1 ( ) . b ..
wo"·t
C}
'
1 1 2 3
1

(t
- • 1

1•• 1'.1.25.1.
o) 1l p IU • o o ( ). 1
fu.n \1 ele 'l ti util t
1 Paroe•al pentru • r 1 c 1

ifglYiliJ
 - 64 -
.
1 , 1 < It 1< 2 - 65 -
W2( t)= { O , ltl<l ; 2~1tl< 3, 3·e t , t e (-oo,Q)
To2:::3 h(t) = o
Metodologia de calcul a coeficienţilor Cx: este analoagl cu t e (O, +OO)
'
cea de ~
punctul a1 }. Bezol!Şre:
a ) Semnalul x3(t) se poate scrie sub forma:
3 Întegrala (funcţia, produsul) de convolut1e a douA semnal x(t)
şi b(t) este definit~ de relaţia~
x
3
(t) = v(t).W(t) 00
v(t) = cos 20'ift; w~ = 207, a 40 = a_ 40 = -~ y( t) not (x ~ y)( t) = Îoo (b)· h( t - b )dG
w(t) = e-ltl Conform defini ţi ei, semnalul h( t -~)exist~ numai dacfi. t -t <O
1 ,( -ttl -j~~ 1 ·v~ '"t
1 - Iti -Jnwo Vom analiza urm~toarele cazuri:
~ = -r·). e .e · dt = 4 ), e .e · dt = 1. t < 2 situaţie căreia i i corespund graficele din figura P.
o To -1
'0
1. 26.1. a.
-
J'K w''·t l t -jKW~t

W Ho u --~
1 (
=-r).e.e
t o
.dt+
1
4 j
o
e- ·e 0
·dt = .• 2 .
4 + (KT)2'
2. te: (2,3) situaţie c~rei a îi corespund
ra P 1.26.l.b.
graficele din figu-

:;: 4 - Ţ· ;. t > 3 situaţie căreia îi corespund graficele din figur P.

1.26.1.c.
CK =Lan·br-n = +{bK-40 + bK+40] x(~)
x('~) x(~)
/,
3 '
3 '3
2 2 2
1 1 7
1 2 3 4 t 2 3 '
h (t- ~) h , .. ~}

3 3 J
2 2 2
1 1 1

t1 2 3 ~ 5 ~ t' 5 6 G
a) b} c
Fi .P.l.26 ••
lnt gr 1 1 d 0 olu 1 u 1 o t o i
r P cti
n n
!7obl~ma p 1.26. 1( t) ( (4 - )• .
(- ... 2et-3)
h) ( )
Sa s detormin int
r ch d semncJ.e:
ala d
con oluţi P ntru urml1to ( ) . ( )( J( 1 (t - 1- e
t- )

x(t) • J:t -e • t (2,3) (t) • ( )( ) o.

~ • t <-oo, 2) u (:5, oo)
 .. 66 ..
-67-
In oonolu11e: 12·(e-t-2- 2et-3 Func\iile de autooorela\11 p.atru 01

y(t) • ( X. h)(t) •
l2·(t- 1- 2et-}), vor fi respectiva
r (6 > • ! ·
2 [ to
2
to ] 2
- ( - 2 + • ) • A: •
o t. e: (3 1-0Q l . .
' 2 ( to . ~J 2
Pro~eaa f 1.27. r2(b).• .A.. T + ""- (• z-) • ~ •
Fie semnalul impuls dreptunghiular x(t) din figura p 1
SI 88 determine funcţia sa de autocorelaţie şi funcţiile In concluzie, funcţia 4e autocerel•\i•
densitate spectralA de amplitudine ti de energie. lunghiular este s
x(t) !~(to -l&l)
•
r( b) •
'
A
o ,
t

Fig.P 1.27.1
Rezolvare:
Functia de autocorelatie (funcţia de corelaţie pentru
x Ct) • x (t) = x(t))este definită de relaţia: Pig. P.l.27 ••
1 2 +oo
r(b) ur x(t).x(t -b).dt Funcţia de densitate apeotrall
)_00 . nalului x(t): ~
Vom analiza urmltoarele cazuri pentru care r( ~) ~ O:
1. ~•(O,t0 ) situatie căreia îi corespund graficele din fisva f
. X(jW) • J:x(t).,-jwt.lt • •J t jft)\.1\ •
27.2.a. a cl.rui reprezentare grafici eate 4atl Il

2. 6 E (-t0 ,0) situaţie cAreia !1 corespund graficele din .figura

27.2.b.

j x(t) x(t)
A A

. t
-~
2
_ _ţg_
K{t ·CI) 2 x(t·IJ
A
Puno\1 4• 4t..1ta • •
' fUDoţ1e1 4•
t
a) b)

Pig.P 1.21.2.
 - 68-
... 69-
8 o~rui reprezentare graficA este dată in figura P 1.21. 5•
IX (t) x(f)
Sx
(A·taJ2 A
L t
- 1.2

-
tX(t li)
. -
f!.vi
o To t
Fig. P 1.27.5.
. -5 ,_,

~oblema P 1.28. Pig.P.l.28.2.

Să
se determine functia de autocorelaţie r( 6) a semnalulu.t s-a considerat cA b variul Intre liai\e ~ -i:
periodic dreptunghiul~r definit pe o perioadă astfel: funcţia de autocorelaţie rT( b) eate periodiol 11 are JO!l•la

Â
T
, t E (O, ~) ou T.
x(t) c Functiile de autocorelaţie pentru cele 4oul OdUI'\ 8aftriiW
O , t €
T T)
(T• respectiv:
r (b) ...
)T
+· x(t)·x(t-~)·4\ -f2 • ·(
şi a cărui reprezentare grafic~ este dat~ in figura P 1.28.1. lT 0
.c~ ~
x(t) r2T< ~) • +}o x(t)•x(t -~ )·4t • ·(
A Se deduce:
T/2 t r ( (;) • _L·(l • iiJ! ) , 1•(• ....._.............'--··\'
-
T
T T -r- !

Fig.P 1.28.1.
clreia 11 corespunde graficul cUn fipn p 28.,
reK in aeri louri r B(jLJ) •• Ya dari
S~ se fac~ dezvolt rea in serie Fourier a funcţiei de autooo- uerta l•pullurilor Dirao, ~ (\)
relaţie. Btprtsentlrile ,rafioe a1D\ 1
Rezolvare: ,,(IJ
Funcţia de autooorelaţi a unui n 1 ~r1od1c, de p r o At
este prin definiţie: T
aJ
rT(b) • ..L( x(t)·x(t -{;)·dt
T )o
Vom aonsidera dou a uri di tin o ••
T a ca.rui r p z ntar
1. ~e.(o, T) 1 t tn 1 ra P
2.a,
T
2. ~e:(- ~,0) a o rui r pr zento.r fi o te d t tn fi,ur
28.2.b.
 -n-
- .7o -
e in cazul problemei date:
2 o~re de V 1n .( T
r" (;}
T 2f.·j(t-J) rT(6) =+)o A·sin(wt + 9)·1•eiu[W(t •'1)

Efectuind calculele se ob\in2'

C) T T
2 2 rT(&) = ~ ·coaw~
~.ţ(t)
T tarea grafic~ a funcţiei de autocorela\1e eate •.a11l11ti..
• Reprezen I'IC
Fig.P 1.28.3. figura p 1.29.1.
Se poate scrie: - 2!
•+,t
7
( 4 -jnW0.. u
(jnW ) 2.R(jW)
0
T rr(~).e db•

. +·<- '' 2 .
+
4
2~
2 - ·n W • '1'
·e J o T)= _
2
!~ [1 -(-l)n] ;
O , n par
IRCj w>l •
n impar

Fig.P 1.29.1.
Reprezentarea graficA a spectruluţ de amplitudine a funo\
de autooorelaţie este dati 1n figura P 1.28.4. Concluzii&
a. funcţia de autocorela\ie rT( b) nu depinde de fua l
IRfjCJJI · a semnalului Q;
b. semnalul cos W t §i sinWt au aceeq1 funcţie ch U'IOGDJ~&..-
_---.A2j1f2
ţie.
Problema P 1.30.
..._w S~ se calculeze şi s~ se reprezinte grafic fuaa\1a a.
ţie dintre două semnale periodice presentate !D f
Fii• P.l.28.4.
PrRbl!M f 1,29, .
SI •• 4etera1ne funoţia de autocorelaţie a ••mnalului perir
dio z(t) . 4at 4• relaţ1aa
z(t) • 1·11D\~t + 8)
t1 al •• r•presinte ,rafio. Conolua11.
ltiPl.Jm•
luao\la 4• autooorela\1• a uaa1 ae.aal per1o41o 11 ---·
··~· pria llfiDi\111
. r,('l) •
~
z(~).z(t-'I).U +l tl
 ~. 72 -

rxy(~} • +iT x(t).;y(t -b) dt

CAPITOLUL 1

Deoar oe r (b} este periodicA vom lua in considerare nuaat Semnale •18nftonate
xy T '1' .
valul 6 e (- 2' T).
Vom considera douA cazuri distincte:
1. ?;e (0,
}0.2.a.
+> a cArui reprezentare grafic!!. este datll 1n f181U'a P.l,
Brev·aar teorefte,
• Eşantionarea este o metodA de prelucran atit 8 • - • •....
-
ontinuu ait şi a celor in timp discret.
in t i mp C
2. bE(- ~ , 0) a cl!.rui reprezentare graficll este dat!!. tn figura p Complementara funcţiei de eşantionare eate fUDC\\a
30.2.b. (in timp continuu sau discret) ata
cons tit uire 8 semnalului
A 7xy(?,) oanele sale •
r'2 --,
e Teorema eşantionlrli
WKS precizeazA ol a Bftllal la U.,
con ti nuu de band~ liml tati: W~WM este uni,oc 4etemtnat ( t.
• titui t) din eşantioane le sale considerate la aoaate ataer..,
fi recons
. te de timp echidistante t • nT cun& Z, daci T<ri1~) aau, Oll
aJ
1 t
31 te cuv n e'd acA se alege o frecvenţA de eeantionare P• aaUtl t.-
Fig.P.l.30.2. cit F c 1/b(~/'lf) adicA Fe~2fM ou fM ·~12"T.
e .
Functiile de corelaţie p~ntru cele douA cazuri sint respectiYI
e Sistemul cal;'e realizează un ae!pal ttant1on1\ i4et]. JMU
1 ~·2 2A, Al· '2 T2 2
r 1xy< b) • -,-~ -,=-·t·A2.dt • · · 2 ~ h ·<4- fi modelat ca in figura 1.
~ T
T
2"l; 2'1 Al·~
+1 . T 2- x(t)
r2xy(~) • • T ·t·A2·dt • 2 Cz +'"G) •
· o . T
Beunind cele doul rezultate .ee va obţine graficul funcţiei
r 17 <6) prt&entat tn figura P.l.30.3.

lxprtl11 lll el OIIID1 l

14••1 el\t&

1
1
•• a
 - 74 -
-15
Siate•ul oare reali1ea11 un .-......~--..........-.-;..:.=..._a
te fi modelat oa in figura 2.
ti oan ele sale x(kT) implicl in fapt ae~1:...a..
x(t)--.... ----x(t)·p(t) intermediare ale semnalului iDtre 4o111. -llft1
şi kT.
Sistemul de reconsti tui.re care • .,. . . .
lului din pasul de eşantionare illediat artlltw ·.~-•
cisli kT plecind de la valoarea aoeatut eunuaiJI
SrrtJ
tioane anterioare este un ~xtrapolgţor dt ortllll.l•
Expresia in domeniul timp xen(t) a semnalului Daca valorile reconstituite atot aete~'*
natural este: (m+l) eşantioane, dintre care unele poater1oare abl.~q.;..
xen(t) • x(t).p(t) • x(t>{S,t<"t>@ bf(t)] mul de reconstrucţie eete un interpolator ae ordJR!\ t•
'
iar transformata Four1er a acestui semnal este: Heoonsti tui~ea unui aetmgl !11 ttn gţ­
e
k't~~ ..llll
lul eeantionat xe( t) cu ajutorul unui F!J it\eal . .-..-a..~:,
I 8 n(W)• <J'{xen( t)} •~ L +00
sine 2 -.I':JW- .kne> . lui interpolArii ideale şi este descriai de rela\ta:
k·-00
X(W) = X (W) • HFTJ(W)
9
• Sis temu 1 oa re re ali ze azA un !_S~emD!!!!§l!l~eW!!!!!2!W.J!I!J:l.Q"l~
T pentru IWI<WM
fi modelat oa in figura 3.
o pentru IWI>WM

x(t}d (t) · ..--.

In domeniul timp, operaţia de reCOB&tit.lrt
x(t) ............ 1
-----x"u (t)
..,__..................... hf (t) semnalului eşantionat x6 (t) printr-uD P!l t&ell
relatia:

Expreeia tn domeniul timp x (t) a aemnalulut 11

IU
untforll eate:
i.IU( t) • [ 1( t)·~!( t)] 8 ~( t)
ilr tr&Diforaatl Pour1tr 1 IOtltUl, I ..Dil •lttl

x.\1(c..l). T{z,u( t)} ·l•tno "+" ~ X(W-t "\)

k•-00
 - .76 -
-77-
T•(2~T) 2~
, ft 0 repetare periodiol la
t1mp d Jscre t 8
•
1
]uJ.uf !n timp oontinuuJdicA:
t~f t~W-WT Semnale în timp discret:secvente .-~
Tronnformareo unui cemnal in timp continuu x(t)
. cmual .rn timp d 1sorot x[n] reprezentat în formă numertol Breviar teoreti~
lieat~ do oonvertorul an_!]og-numeric (CAN). ••te Modelul mate~atic al unui aeanal tlec\r\c ta t\h
definit ca orlce'cf-lioa\ie --- t1'11l
poate fi - Jr
x : ~ ,n--x[n]

asociazA fieclirui mooent (de t11lp) discret n• "- f:lttl- ..

care X ca tJ G .. 0
valoare (a semnalului) x[n] d 1.n cu .I cz, IR aau t .l\lmo 0; . .
valori le semnalului au fost cuantizate vt oodate, aeualul tn tl•p
discret se numeete semnal numeric (sau cllgi. tal). Un ~ebal (BUMJ1.ca)
in timp discret este o eecventl de nu11ere (reale aau COII'Pl•se) ordo-
nate în N sau 71. •
e Semnalele in timp discret elementara etn\:
- Semnalul impuls unt tate b[D] def1n1 t de:
pentru n.J O [It]

~[n] .. 1
'
pentru n• O
,
•

- Semnalul treeptA unit te u[n] (Dotat uuort tl

u[o] ) : u(p]
o p ntru n<O
'o
t

u(c] •
1 1 p ntru n>O .J -2-1
' 2 '

x(n] • c.,<~+JOo}n ••
UDdtl C C ,
 •

- 78- --19-
r ub form :
N-1
jk(2TI7N)n
X~] Lc.c
K.O
e

' 1 rţl· Ck n1 s r1 i se calculeaz~ cu relatia:

!J.... l
1 [ ] - j k ( 2'WN) n
ck N4--/x n e
uc:O

periodic în timp discret x[n] poate fi

t C1
re-
transformatei Fourier in timp discret sub for-
.•
sau:
1 (- jOn a.x [n]+ b.x 2 [n].]FD'> a.X1 [k)+ b.X [k)
x(n] - 2'/I}X(O)e dO 1 2
, 2crf • Translatia (deplasarea) ip tim-p
un
ilacil: x(n]fnc.X(Q)
X(D) = L
+OO
x[n] e
n=-OO
-jQn
=1;; {x (!1] }

şi respectiv:
TFD
x (n]4->X(k]
atun ci, 11n0 E. Z , rezultă cii:
Pentru un semnal neperiodic dar (considerat) de durată fi- :In -jncfl
, ~stfel ca: x[n]=O, .Vn>N, se numeşte
-
Transformată
- x[n- nJ~ ~e X(Q)
rier Discretă (TFD), secvenţa în frecvenţă discretă dată de re- sau: TfD -jn0 (211 /N)k:
1 ţia: x[n - n0 ]<W!I&>e .x(k]
l N-l - jk( 2lVN )n e Translatia (deplasarea) in frecven)l
X[k] = N L~> IP] ·e · TFD { x [n]}
n=o Pe~tru perechile de funcţii transformate rourier
sst~el încît, pentru n = 0, 1, 2, ••• , N-1, rezultă:
Tn TFD
x[n]<E(>X(fi) şi respectiv x[n]<->X(k)
r.~ ţ~
xLnJ =
[]
X k •e
jk(21f/N)n se aratA eli: jO 0
~D
K=o · e 0
·x[n]~ ~X<.n
• Proprietăţile trancformatelor Fourier ale secvenţelor se
sau: jm (27/N)n
vor refer1 în continuare la: e o
.
- Corespondenţa între funcţiile transformate Fourier
t'mp d1scr~t, care vor fi notate în continuare astfel:
. tu
•
_( .n.n ·t.;:ţ;,_ + 00 -j nn
?ii'J X(Q) eJ d.O. = x[n]<~X(O) = L x[n] e
2'i n=-oo
-Corespondenţa intre perechea de funcţii ._J;~
 -.80-

•ele rrn1 şi b(n] slnt periodice (sau pertott "-. c·:.tlf'.ol"c".

.c te curbe 1Dcbill 8 4o•entalQ1 4
iar cJacl seoven, c~ el
und•· telor s se noteasl. prtD
'
atunci conYo u, 1 +ia lor ciolioA, definitA pe o perioadl ooaua(
' fotm 8 z
trane x[n]~(s)
proprietate~: .~
l "' ,_, TFD :t _,( ]
Y[n]· X[n] eb[nJPLX(m}b (n-~e>X[k_t· H k • t[k]
-J

eProprietAţile transformatelor
••o
unde s-a notat: • _!.iniari tate a: ·Daci: x 1(n].4 ~(s)
i[nk~>x(k] gi : x2[nlJ.c>x2(s)
•
eConvolutia in frecventă sau modulatia secventelor atundil
a·xl[n]
z
+b·x2f!!J<i > a•ll(&) + 'b·lzh)
Pentru perecbtle de funcţii transformate Fourier:
~ . TFD
x(n]<~»X<n> şi x [n]<1 >~X[k] e Translatia ,(intirzierea) in t1•1:
şi: ~
-
Dacii: x[n]<.J.>I(z) ou BdC
p[n]4 D>P<.n> şi p(n]~P[k] .
.
-no
rezultA proprietatea: atunci: x[n-nJ«>z .. l(s) ou
~ ,
y(n] • x(n]. pfilJ<Jb.hJ XHn · P(..O -G) d9 c Y(.Q)
'2CU
Dacă secvenţele i'(n]· şi p(n] sînt periodice (sau periodi. • 1

zate), de perioadA {comună) N, iar X[k] şi 'P[k) sînt transforma·

.
tele lor Fourier discrete, atunci proprietatea de modulaţie - expri·
mată ca o convoluţie oiolică)se enunţA astfel:
econvolu)ia in domeniul ti•pt
Y[n] • i'(n]-P{n]<~X(kl e P[k] • Y[k] Daci: x[u] a· >l(s) ·
4

• Un seTOnal in tiTOp 'dispret :x[n] este oauzal daci z[n) • O '. iar 'h(n] ~G )tll(.s)
pentru n <0. atUDot&
' .

ePentru un semnal in timp discret

transfo~ata c (un1lsterall) direoţ~: .
. . .
XCc) 22 {z[nJ} • ~ ~[n} 1 •n
•alabUI !D doaen1ul D ele oone;:en~ al aerttl x[n]•-D •
$[tptfOf!l\1 1 ipY!fll: ·
 - .82- -83-

Problema P 2.1. s1 (k: > • cos< 2 71 -ţ K + f >

s~
se studieze numărul de eşantioane distincte ce se pot
tine de la un semnal siousoidal
0~ ..~ae.:
jp• 1 ::
0.1 • • "[
' '. ' '[
~2 .j1 şi K '"' 0,1,
. • • •' .12-1
s(t) ., cos(2J/ft + f) cu·-pe:(o, · ~ J c) Pen t r u N2 = 8 rezultA 1 • 1,2,3,4o
dacă acest~ este eşantionat cu frecventa
· 51 (K) = cos (2 )1+>
f=f----
e
N2
N
s2 (K) = cos (2 'ii r- ) = cos(2 71 ~ )
1 s3 (K) = cos(27t ÂK
Şl
2 fiind numere naturaleo
1
b) Cîte astfel de semnale pot fi definite cu acest număr de e-
S ( K) - cos ( 2 Jl
4
~ 4K
8 • coa(2 TI+>
ontloone? A
c) Pentru N2 = 8 să se reprezinte grafic semnalele respective
considerînd f = O.
Rezolvare

a) Eşantioanele semnalului sînt definjte âe seria:

s(K) = cos(27fî K Te +f)

aar Te = -ie deci

N Fig. P.2.1.1G
s(K) ., cos(2JtÎe. K + f) = cos(2J/ N~ K + f)
Problema P .2. 2 •
Se observ~ că:
Fie un semnal x(t) de band~ limitat! WM. SA se arate el e-
_,(K + N2 ) = cos[271;~(K + N2 ) +f]= cos~JT;~ K +f+ 2flN1Jc nergia semnalului poate fi exprimat ~ cu aJ·utorul eşantioanelor x(K!)
= S (K) . prin relaţia
deci seria S(K) prezintfi o per1odicitute ~ şi in consecinţ~ conţine
ax1mum 1 2 eşant1oane distincte.
2
K- -CD
b) Conform teoremei lui Shannon emnalul e te univoc definit Rezolvare
baz r: tioane;lor al dacn f ~ 2f d ci: +-CO

fe N2 l
x(t) • L
f r=']~ /- n• -ce
1 2 Shannon 1ar energia&
CD
In con~cc nţ~ ans 1blul valorilor 1
ntio p rm1te re·
2 1·
rez ntarea unui num~r d a mn· 1 sinusoid 1
l ou p rte tntrea•
gl a numărului N2/2. Aceste emnal vor fi:
 -: 84 - -85-
+cx:> CX) C reprezinti ooeficien\11 SPI.
·[WM(t - n'I'>] sine [~(t - KT)] dt • E L
x(nT) x(Kf)I • unde n
·
N'l'
1 (''
27_
-ln T \
n-= -co K= -co lllC Gn • NT .ţ, x(t}e 4t. • ~·--
W'I'-....

InK reprezinti funcţia de corelaţie

a functiilor eşantion
. Semnalul x(t) avînd spectrul liaita\ ae ~
~(t) • sine [UUM(t - nT)] respectiv
parseval pentru semnale numerice
hK(t) = sine [wM(t - KT)] N-1 2 l!:l
px = L \X(K)\ . • ...1.. 2., \x(n)\2
calculată in punctul 79 =O K=O B n-0

lnK -~:h0 (t) hK(t)dt = ~}/ ~:H0 (W) a;(W) dW Problema P 2.3.
-In sistemul din figura P 2.3.1, semnalul V(t) ob\ttst
Dar hn ( t) • h0 ( t - nT )· iar multiplicarea semnalelor x1 (t) gi x2Ct) 1 este egaatioDa\
hK(t) = h0 {t - KT) de impulsuri bCt). Stiind c~ semnalele x1 (t} li~(\) , 1
unde h0 (t) = sinc(uuMt) limitată.
x1 (W), c O pt ~><A\ li
Ca urmare,
x (W) = O pentru~>~
Hn(W) = H e-jWnT. H ('"') _ H -jWkT 2
o ' . K vv - oe şi
al se determine intervalul maxi111 de eganUoaare ! utfe
Ho(W) = T(u(W+WM) - u(W-WM)] sA poată fi refAcut din eşantioanele sale Fin u.tilinna -
deci InK~ devine·•
1nK c
1 (co
1 ~
7i Hn(W) Bm(W) dW = T
2 ~ M
8 -jWCn-m)T
(A)

dW •
ideal. ..
P.(f J• L Stt·ntJ
n .. _..
2 ce . 27i -WM. .
=m
- T lan
O la n t.. m
iar energia:
E • T ·~
L x2( nT) ·
n• -o::>

d tDe
1 obaerTat el in cazul uuui semnal periodic de perioadl
aaen a l HT egalitatea Beaael*Paraeval oe 1nd1 , · .
terii in cazul dezvoltlr11 1n ser1e~ou~ier o o oontervare a

~ _jcnl ·1j:-~t:dt>l 4t • P1
2 2

4ertne pentru o perioadl Il'!' 1

Px • a. f •CI)
2
lcn 1 l 1p •
• 1'1' IT T rţ!
.L ~
n.O
x2 (n!) • +
 - .86- - 87 -
· de terminarea f re oventei maxime din spectrul . ··~._. X(W)
deci se impune 1
lui eşantionat W(t}. ,oo ,,
wcw> .~IIxl <t>.X2Ct)]• 2~ Jooxl <1( > ~<w- "2> d"2
l l

'
L 1
(n )
D~ X1 ,
s o pentru f7]1>W
W
1 deci: --41 J7
-~
~
3..
4
Z!
4
w
~

w<w > • ...L

27,w
j
' 1
"2
xl < > x2 <w- ţ?) d "2
- 1
Se 0 l:.serv!i c!i W( W) ea te nul pentru jw-rtl> W2 deoarece x2 (W) , x(t) H(WJ y(t)
= o pentru~~ >vJ2 obtinîndu-ae douA cazuri:
a)W-1'), >w2 sauW>W2 +yt (-\1-)T(, E fwl'w 1] p{t)

deoi W >w2 + 1
W impl1că W( W) = O

b)W- 'yt < -w2 sau W < -W2 +yt (Y)1l_ EtW
1 ,w1 ]
deci W< -w -w implic~
2 1
wCW) c O

In consecinţa:
-
W(W) • O pentrufW)>W + W2
1
iar intervalul de eşantionare maxim:
7i
· T·~~~
Wl+W2 Fig. P.2.4.l.
Problema P 2.4 Rezolvare:
In figura P 2.4.1. pr zint un 1 t S:n o r semnalul de a) Semnalul de şantionare p(t) poat fi scria
t un tr n d impul
. uri (t) bipolar • cl p(t) • - J~(t) + 4 J 2-dt)
ouri r mn 1 lui intr r X (W) precu• oi
J6 (t) re r 1intl o distribuţie cl(t) per1ocl1ol ou pe
il trului, H( vJ ). tnt r z n t t in figura P.
~.4.1 • x (t) .. 1Ct) p(t} •
p
4 (t) J. (t) - s(t)J: ( )
S or s • un4e
a) p ntru L1 <7i/2~ for t our1 r ale lui Xp(W) • 4~(W) •
xp(t) e1 y(t).
Speo\rtlt ttanaltlor x,< )
b) pentru ~<7/2WM d t 1 t1 •t• 1 o refao• (t) P 2·4.2 'lDO.e •·au preaea 1 ..
din e1an 1oanel 1 x (t).
p Patru l'tprtl-.•:aN~
o) P ntru A< f"$/2V, 4 t 1 l o f • (
din y(t).
d)o e• t v or 1 1 14 ut o rt x(~)
fi reflout din xp(t) (or1o r 41 el ).
 -88--
. .. 89 ..

o) Din y(t) ee poate realiza refaonea lui xh) lll1,a 111JIIlwllll

litudi ne 8 unei purtAtoare armonioe t1 apoi Jrlutr-o
1n amP jos cu un filtru FTJ avind o aaraoteriatlol le
de tiP trece-p 2 4 3 . .
f 1·gura • • •
ca in cven\a purt!l.toarei poate fi 1
Fre . ,_/.'A
Wl a .)1 ~ B&U

w2 - 3Ji /A
Problema P.2.5.
--- --- -Un semn al avînd dens1 tatea spectrall de putere 1x(!)reaa"
w P
1 a este eşantionat cu o frecven\1 fe.
figura P 2 • 5•
tA în
tionat l. deal are densitatea spectralA de putere 1._ ...1(f)ftpr,...,.
eşan în f1gura
. p 2 • 5 •1 b. SA ee determine frecYenţa de •tu\1onan 11-
tatl1 . 8 ii se indiCe dacii aceasti!. alegere peralte recoutt\U
tilizat~ Şl

--- --- semnalu1u1 Prin) filtrare ideal!. H ·(l)

x.,
Nx( f
-- --
2~
2T
1,7
24!3
-2T
2.:1
·W

Y(~

Fig. P 2.5.1.
--
n
~
_z.!
A
.....
7
.1
-
~
T w a)
Pig. P 2.4.2. Hezolvare
•
Densitatea spectralA de
b) Siateaul care reface eemnalul x(ţ} din •t~ii~antlt
poate fi UD l"rJ aau un FTB ideal~ Caracttr11t1oa aa 41 tr.anafer.
prezentati figura P 2.4.3. .. . .
deoi are aoelqi eupori
H1 (f.,J)
freoTenţa muial

,,
••
-w, w,
F1g.P.2.4.3. .
Condiţia neceaarl refacerii eate
'
 . ~-. ~i lui Nyquis t, pentru ".econs ti tuirea 8
Conform con l ~1~
d ,.. ~ ,. elbnal ., J- sino [ (2K + 1) 271 1•
. d lă este necesari! o 1 " ....... · en ~t.! 0 C! eşantion ~' cu C2J(.-l 2
prin filtrare 1 ea a~et
lui ~~e in spectrul semnalului eganttonat
fe
~ 2fN = 2"4 KHz = 8 KHz Ca urm~ dia'P&h De
le de rang par iar cele de ordin impar -.or fi •-
Yor

Dar fe < f~min = 2fM deci nu este posl bil~ reconstituirea se., zile latera ponderate
, 8 1orile C2K+l.
nalului prin filtrare ideală. cu f·gur· a P.2.6.l(a) se prezint! spectrul unui al
In 1 anm •taratto-
Problema I). 2 • 6. iar în figura P.2.6.l(b) spectrul distoratonat S
t ideal, • • ob-
Fie un semnal x(t) de spectru X(W). Să se analizeze dist na ~ cazul din figura P.2.6.l(b) cerinţele impuse r T J
or. et'~â ca 1n • • • de
. nl'le introduse î~ Gpectrul semnalului eşantionat la eşantion s t . re pot fi relaxa te, sau frecvenţa de eşantionar t
s1u ,. . . area nsti Ul e ~oa e fi
800
58 cu impulsuri drepiunghiulare av1nd coef1c1ent de umplere ~ • 0'5, r i ~ la jum~tate din frecvenţa Byquist flrl a afecta ib
redusA P n pas 1-
constituirii semnalului din eşantioanele sale
Rezolvare li ta te a re Xe; (WJ •
Fie p(t) semnalul dreptunghiular ce asigură et,;antionarea. ~'i ..
ina un impuls dreptunghiular periodic acesta poate fi dezvoltat in
serie Fourier: co
p(t) = L CK exp (jKW t)
0 a)
K= - oc::>
"
una.e -JWo -2Wo -wo o 2W0 w
~Z/2
Wo 3Wo
1 6
Cre=- exp(jKW t)dt = sinc(Kc:h6/T) Xe (("J)
\. T -7;/2 o T
Se~na]ul egru1i1onat este alcătuit dintr-o serie de impulSUI'i
cu coeficient de umplere o= O, 5 şj ,..
amplitudine variabilă 1n ri tna~l
lui x( t).
/
xe ( t) = x ( t) • p( t) = L C1< x ( t ) exp ( j W Kt )
0 b} 1
1

KEH 1
Trensforma~ Fourier a·semnalului eşantionat: -2W o -wo o
Xe(W) ) L CKx(t)cxp(jW Kt) exp(-jWt)dt •
0
n 1• P.2.6
-oo KEZ P[2bll!l P1~1l1
L . C1< X(W- KW ).
Sl
se atu41ese po11
KE"Z
0 llllttoanele aale t
In cazul de faţ~: ,'tD\1 1uferlo

iar
ÎC • + sioc(K 7i ) deci
2
c2K o.
lta\a\ la
 .. 92 - - 93-
BezolYare KEZ
KJL • Wa
Semnalele de tipul celui din figura P.2.7.1. au ene
JL ~ 2(Wb-Wa)
centr tA intr-o bandA limitată ceea oe just~fic! denumirea
41 8
1 treoe-band~. Aoeastă concentrare spectral~ a energiei Plrtlt~ .
Deol re a
f cerea este posibil§. dac~ e§antionarea 18 face f
cu reo?enţe-
ul w1 > (w2 -w1 ), obţinerea unui spectru f~rf! suprapunert
. •• 1G
0 le Wa Wb
in cazul eşantion~rii ou o frecvent~ inferioara frecvente! NJ _n. = K sau .n. • K
. qu-t
ExistA mai multe posibilităti de eşantionare .,trece-bandA" ... ' t
• 0 ... •at K'fiind un num~r natural astfel înoit s~ se 1ndepl1neasol Cond1\1a
int resantă fiind cea care permite frecvenţa de eşantionare ldnt•,
.o. ~ 2B.
Pentru frecventa de eşantionare minim~ spectrul va fi 1D ~ Se observ~ că frecvenţa minimă utilizabilA pentru eşantionare
tal1tate ocupat cu multiplicările benzilor laterale initiale. este .n. = 2B, deci dublul benzii fil trului sau cel puţin dublul ben-
Dacă pentru refacere se utilizeaz~ un filtru cu banda B eate zii ocupate de o bandă lateral~ a semnalului 1n1 \ial. Val.oarean.poa-
comod ca banda ocupat§ de semnal să fie considerat~ egalA cu B. . te fi modificata în anumite li mi te pentru un anumit K prin IIO(tfi,a.-
rea lui wa sau respectiv Wb.
Pentru ocuparea integralA a spectrului este necesar ca !Dtre Refacerea semnalului ·se poate efectua cu ajutorul UDui filtru
-W8 +W8 ~al încap! un num~ intreg de benzi spectrale ceea ce duoe trece bandâ avind banda:
la una din situaţiile prezentate in figura P.2.7.2. w2 -wl ~ 8ref <B
· x,(wJ
i~ in cazul din figura P 2.7.l(b) cu ajutorul unui filtru trece-!oa
cu wt:
B+ B-A

-wo
s+ s+
•
s- s- ,. ... şi pentru Wa.= w 1 ,se poate obţine semnalul modulator (!nflgurltoa-
A (k-1)A kO. W 0 .,. rea semnalulu:i) •
Problema P.2.8.
~.(WJ La intrarea unei instalaţii de prelucrare numerici a semnale-
lor de radiolocaţie se a plic~ semnalele reflectate de la \inte, tr.,..-
latate şi amplificate în frecvent~ intermediarA. Ştiind oi f1Hl0ţ1a de
s- s+ dF.nsi ta te s '!\ t 1x
s- • •• yeo ra ~ a semnalului de frecvenţA intermediari eate cea
din figure p 2 8 1
lt+1)A • • §i că instalaţia de prelucrare numeriol poate le-
nora semnale d
250 M e eşantionare
cu frecvenţe fixe 4e 50 Mlls, 150 11111
P1a. P.2.7.2. tr Hz, s!!. ee studieze posibilitatea etantion 1
are în ved . . .~11
In oaaul din figura P.2.7.2.(a) resultls erea conversie! lor numerice 11
Peotrul e§ant ionnt •
IA • Wb
KEZ
.J1..'>2<wb - w )
iar tn catul din figura p 2.7.2(b) resul ti •
..
 -94- -95-
"
Wt)/ F.G.
N(fJJ

f8 =250NHz
200 240 p(t)
-
Fig. P.2.8.1. • Fig. P.2.8.2 •
ISe(f Jl
•u&•m ,
rt.cYeaţa lyquist de eşantionar~ a semnalului .
liattatl la fM • 240 MHZ estea
f 8 1 • 2fM ·• 2• 240 MHE • 480 MHz .
PrecYenţa eate prea mare pentru posibilitAtile instalatLet IP
ee, dar semnalul este de bandl limitat! gi poate fi atanti~t

Fig.- P.2.8.,.
aa frecvente aai aicit · -100 100 200
f 0 :!: B/2 ·500
fe • · ou K € ll a. t. fe ~ 2B
I Problella P.2.9 •
.ade B reprezinti banda efeotivl a semnalului: La ieşirea amplifioatorului de frecYenţl 1Dtenrei1ul
B • 240 MHs - 160 MHz • 80 MHz receptor de radiolocaţie, semnalul recepţioD&t da la a \1
forma din figuri. SI. se determine frecvenţele poafllile t• QllaU-.P:
Singura freovenţl de eşantionare ce satisface relaţia
. re in scopul prelucrArii sale numerice otii.ncl el dllJl
fe > 2B • 160 MHz nalul trebuie refacut şi frecvenţa maxid ie tteati...n 18\a
ee te fe • 250 MB1 tati la 50 MHz.
Banda necesari a fi impusi filtrului de gardl S(t)

B • 2K • fe _; 2fo • 500 l - 400 u - - 1

•• B • 2f0 - ~f8 • 400 - 5001 unde K E B
1
1
b(f}•Ucosf~
•O
» ..1 fJt .. ...,~.

Dtn prima relatie, pentru K • 1 rezultA: t t

1
B • 500 - 400 • 100 MH1
4ea1 filbul 4e prcll va trebui al aibl ban4a ele 100 Mlls, •ufiolll
-
•
peatra trecerea aa41,tor•1onatl a ee.oalulu1.
!ezol'ar!
In flcura P 2.8.2. este prezentati aohema 41•po•1t1TU1
real1•eaal etaDttoaarea iar la figura P 2.8.,. 1peotrul ae..alul
r1 • 30 Ha
Semnalul reprezint
un l•ti8
..t, rt a Il durata t ~·
....tiou.t. lltcill ~·••nta tl ln tt!v
" - U\111ala4
 - 96- -97--
energia semnalului, suportul poate fi m!rginit intre 29 li
:Pentru K • 1 =4>fe - 29 MHs
In figura p 2. 9. 2. (a) se prezint~ spectrul semnalului, in p 31 Mat, K• 2 fe • 14,5 MHz
caracter ia ti ca de transfer a fi] trului de gard!i iar in p • 2"}•9•2• K= ; fe = 9,66 MBs
2•9·~<o
trul pe suport m~rginit rezultant. S(t)
fe = 7,25 MHz
K• 4
J{ - 5 fe = 5,8 MHz
a) K• 6 fe = 4,83 MHz
K• 7 fe : 4,14 MHz

1/MHz) In fi~ra p 2.9.3. este reprezentat spectrul ae•nalulut ...._

28 29
J H(f} Uonat in ambe1e cazuri pentru K = 5.
Se(f J=î:.S(f-ffe)
'=6,2MHz

b)
f/MHz) C)
29 30 37
- f{MHz)
29 JO 31
Fig.P.2.9.2.
Semnalul obţinut poate fi eşantionat cu frecvenţa Nyquist: ,
feN == 2fM ac: 2 • 31 MHz = 62MHz > f elim = 50 MHz
Se(f)= LS ( f-tfe)
Fiind un semnal de tip trece band~ el poate fi eşantionat şi
fe =5JJMHz
cu frecvente mai mici . B
fo + T
fe · - - - - a
30 + + IZ 31 (MHz)
K K K
unde K e N astfel încît fe > 2B = 2 • 2 = 4MHz
Pentru K 1 fe 31 MHz
,
K 2 J4.1 U,l
D fe 15,5 MHz
K 3 '
IC fe 10,33 MHz
Ke 4 fe 7,75 MHz ~"ig. p. 2. 9. 3•
.Problema P,2.10.
K -. 5 fe • 6,2 MHz
K• 6 fe • 5,16 z MHz SA e analiz ze posibilitatea refacerii
K• 7
rul r z nt t 1n figura P.2.10.1, daci el e
nţa
fa 4,428 MHz
sau 1llr Ylnd fr OT d 20 MHa 11 al • a ,&D.l'l. .
f B 2 11111
30 - 2 •lanttonarea.
fe • o - 2 9 (MHz)
•
K K
 -99-
- .98-
deplşeaS
cl dublul bensii.
•fX(fJl J(
buie sa.
tre azul concret:
In ° B • 210 - 190 • 20 MRs
1

i
till refacerea semnalului eşantionat 'cu aceaatl freo-
flNHzJ 8 ste pos i
190 l2m deci parA inainte cele doul componente, tn fasl ti la cua-
• ,
- ţl dacl se se
- ven î fAQur~torii. In cazul eşantionlrii directe a aemnalu-
Fig. P.2.10.1 turA ale n -.
dra ' astA frecvenţl,refacerea sa nu •ai esie posibili.
lui x( t ) cu ace .
RezolYare
Separarea componentelor in fazl li in cuadraturl •• realisea-
Sellllalul este un semnal de tip trece- bandl şi poate tt •011e dulare sincronă, adie~ prin inmul\ire CU COl W 0 t, rea-
zA prin demo
sub forma. j~ t
. in cA\ t şi filtrarea componentei . de joasA frecvenţl, qa
pecti v cu s -wa
x(t) -~e{zCt>} -~e{uCt) e
0
}• a(t)cosw t - b(t)sinw t
cum se aratA in figura P.2.10.2.
0
0
unde E(t) reprezintA semnalul analitic asociat lui x(t)
u(t) reprezintA înflşurAtoarea complex!
X(t)
i(t) • componente în fazl a infAşurltorii complexa u(t)
b(t) componente tn cuadraturl a infA.şurltorii compleu
& u(t)
•
ETident semnalele a(t)s'i b(t) ~înt semnale trece-jos avînd
11111 tat ff 1 ~ fM • T· . 2cosfA.bt
unde B reprezintA banda semnalului x(t).
Fig.P.2.10.2.
Conform teoremei lui Shannon semnalele a(t) şi b(t) pot fi re· In figura P.2.10.3. se prezintA o structuri care reali1eul
flcute .din eşantioane!~ sale pentru o astfel de eşantionare.

fe • 2fM • B
00 FTJ
X
a(t) • L: a(n'l'e)sinc (2'iifM(t - nTe)]
n• -oo
~·20M•
............,
00 x(t)
2cos (271·200 ·106t)
..
b(t) • L b(n'l'e)sinc(27rfM(t - nTe)]
n• -oo
FTJ
unde fe • life • 1/B. X
ft<
In_conaeoin\l:

z<t) • f .[a<+>coaw t -. 0
b(+)ainW t]lino[2'1fMU • aft)]
0
~-oo •
. eg&lltionlrii uupra o011poMDtl•
Deoi prin trllll8ferarea • t
fui 11 ln oua4raturl ale infl1urltor11 1111Dalul poate fi rei
• epll ou baDia ••• __ ,._
obiar claei ••te •oantionat cu o frecven\1 •
..birt 4• prooe4eele directe otua frecYenţa aia1•1 4•
 -loo- - lo -

Rezolvar in timp d cr t o n lo t
x fn J cllrei tran for tll Four1 r este :XC..n), 'l'rsllsforlllat (Jl- n 27[ )
Secvent
Fi s cv nt
[nJ pua t. fi şantionatA cu jutorul semnalului 1 (.O.) ..
e
+L nE
T
cu w
Sr [n] . ~~ - mN]
ar sp otrul X (J"l) t imi t t 1 JlM
!n °
8 igu~
~
In condi +iile venţe1 discrete x Ln r: ) nu par upr p n r
car pasul d eşantjonare N, prin înmulţirea: 1
~a eşan t ·ontirii sec
r. ] deci spectrul X( .H. n) P0 t fi r f cut r-
x [n] = [c] dN [n] 8in ur lor, semnalul
peotre X (_Il f.t.e 1 eş antionat
1 secven prin fil tr re cu un fi tru
Tran formata Fourier a secl·entei xN[n]este Xe(.!l)t · tica F (Jl ) • I n
nind de la spectru figura P.2.12.1 sint prezentate pec-

xe (..O.) = f X {jeT]. e -j.nKT. T

1 şi
av...fnd caracteris
trale semnale or
a t er la ti ce de transfer a fil trului.
, carac
Xai'WJ
k= -oo
1ar a secven tei o<::: J\11r fn] "

w
,XctJ)

Se observă deci că tran~formata Fourier a secvenţe! eşantiona­ A ,, 21i I(NT)

N F,.. ~'""'~~
te cu pasul Il se obţine prin sumarea a N replici ale transformatei el
2...!,
..................
1
initiale ponderate cu-~ şi decalate
/(NT). . între ele în frecvenţă cu ·2~/ T -a I-
a T w
o
Problema P.2.12.
Să se analizeze posibilitatea refacerii semnalului x [n]
esantioanele sale xN[n].
din
deoi:
Rez-olvare

Transformata Fourier în timp discret a secvenţe! x [n] este:

00
X(.n..) "' 1 L 27
1a<.n..- n T)
T
n= -oo
unde Xa(Jl) reprezintă transformata Four!er a semnalulut analogic x(tl
din care prin eşantionare cu pasul s-a ~ obţinut
x [n] •
 - lo3 -
- lo2-
. exp(-j2Ttn/16) + ..L exp(j2Ttn/16) -
(j21fn/l 6 ) + 2j
Semnalul poate fi refAcut prin oonvoluţia ou hf [n] nuaa1 lb ; + eXP l
~ [n] • c:- ) • 3 + (1 - T j) exp( j211 n/16) +
condiţiile in care "a" existi, adiel ..n.e ~ 2~ sau l_ exp(-j2 un116
2/i
.nM ~ IT ~ -Zj 1
(-j
2
'iln/16) .. 3 + (l ~ + j.}exp(j27n/16)+
+ (1 + Tj)exp
adiol · 1 j )exp( j21i 15 n/16)
Il < 27i ... (1 ... -z
Jl.MT
t ·ficare rezult~a
Prin iden l 2- j
Pentru .n.M
-
< _!L •
Jl 8
se alege a •
.!l.e
2 c
li
X(O) • Co .. 3 X(1 ) = Cl = 2
X(l5) -- 2+j
2
ll'l' 2 IT
rezultindr eficientilor sînt nuli.
iat restul co
h [n] •· sin ~ ,, . • sine ~7in)
' n1v - .
f in/B 1 Problema p. 2.14 • . . .
- lculeze coeflclenţli transformatei Fourier discrete ai
ti :.;[n] • xx[n] ®aina(ft;j Sl se ca ·
_ i x ~ro1lJ -={1 '1 '1 '1, O' O' O' O
secven .~e
}
•
Relaţia
eate utili pentru refacerea semnalului numeric in ca· Rezolvare
sul e§antionlr11 cu o frecvenţA prea mic§ in raport cu viteza de Ta· Secvenţa are 8 eşantioane deci N = 8 şi
riaţie a fenoaenului. N..l Kn .
.. .. X[k]= ...L x[n]W L. pentru K .. 0,1, ••• N-1
Problema P.2.13.• · H n::O
Sl ae determine ooef1oienţ11 transformatei Fourier discrete
d.t ordioul 16 ai annal\ll.uia ..
z(t) • 3 + 2 ooaW0 t + ainW t
0
CU W • 27i /T
0
devine
x[K) = ...L
8 ncO
t x(n] ..,P pentru K = 0,1, ••• , 7
,
Be&ol•ve
cu W• exp(-j .1!) • exp(-j L).
Pentru calculul nu.erio al transformate!, eeanalul trebuie X 4
41aortt1aat ln 16 punote pe durata unei perioade. Se observi oi .... Coeficienţii wK necesari:
nalul are perioada '1' • 2 7/w •
o
· z [n] • 5 + 2 ooa ?la+ ain 27a
o 1
V • 1; li • exp(-j
3
~ +> . -fi -
_r:.. 2_~
j
-v2 ;
2
2
W • exp(-j
27
-;r>•-j
16 . 16
Seo~enţa x (!1] ţ11n4 ptr1od1ol ou perioada B • 16 poate fi 4••· V • axp(-j iT> • - .J.,f - j ~; w4 • exp(-j -{!> • -1; .
Yoltatl lD s.r.l.a
JC..l v5 • _ ii
2
2 + :J fl'; -.,6 • j; w1 • fi+ l -{2_
x [u] • L ~ exp(l 271 t> ou O <; n--.1-1
Oalolll.ul
2
ooefiohnţllor Fourier1
2 2
1-0
Ooefioien\11 ~ ~or fi ooef1o1en\11 tranafor.ate1 rourter al~
orett a1 IIOYIDţti X [Il] •
x[o] • f: x[n]
D.()
WO • l + 1 + 1 + 1 • 4

1tacr11n4 z [D] prin apl1oarta foraule1 lui lulera

X[l] •! z[n] 'ffl • l +(*- j ~)-j + ( ij
 - .lo4 ..
- lo5 -
• 1 - j (1 + -v2>
7
X[2] • E x[n]~ • 1 - j - 1 + j • O

n..O fi -.fi
1(31 •
~
t x[n]w3n • 1 + (_ 2 -
\ 2
j ..!l)
2
+ j + c-:ii
2
+ j :a)
2 '
o..O
- 1 + j (1 -Vi>
7
X[4] - L X [n] v4n - 1 - 1 + 1 - 1 - o
n..O
..L
x[5) • L x[n]W
5
n •
-{2
1 + C- 2 + j
-vi.
T) - j +
-fi. .y;
<2 + l -.}1.
n.O Fig.P.2.15.1
K 1 - j ( 1 - -{2)

1[6] • t..O x[n] wn -

il
6
1+ j - 1 - j - o .
Multiplioatorii implicaţi tn iteraţii:

~ 7n . -{2
I[J] • ~ x[n]v • 1 + Cz + j
n
z> + j + <- -vi -fi.
2 + j Tl •
r•l W~cl

n..O r. 2 W o4 • 1; wl4· - -"'",

• 1 + j(l +Vi> r. 3 w~. 1 • w~ f/ - 2
j "{ ; w~ • -j; w~ ·- ~-j ~
De reaarcat cA ţoţi ooeficienţ11 s.imetricţ faţl de mijloc (e· Itera}i~ 1
,
gal deplrta\1 de extreme) aint complex conjugaţi.
x1[o] • x[o] + :t[4}W2 • 1 + O·W2 • 1
In cuul tuturor coefioienţ:i.lor s-a omis implrţirea la 1 • 8,
deci fiecare •aloare reprezinti de 8 ori valoarea reali.. : X1 [4] • x[o] - x[4]·~ • 1- O·~ • 1
lualrul 1uul \1rilor c.omplexe efectuate este N2 • 64 iar al .. x1[1] • x[1) + :~:(!;]·~. 1 +O·~ • 1
dalrilor coaplexe :tl(l-1) • 56, dar ce~e 1n oare unul di~ operanli Xl[5) • x[1) - :t~]·~ • 1 - O·~ • l
••tesero ·a-au o•l•t .
PEOblf!a f·~·l5z , Il [2] • x[i) - :t ~)·"2 •l + O·~ • 1
~ 11 calculate ooef1c1enţ11 tranaformatei Fourier 411oret• P' 11[6] ~ ~~] - :tf6)·~ • 1 - O·~ • 1
baaa alsorit.ului rapid peatru IICTenţaa l~l}] • x[3] x[7].~. 1 + 0·~
+ • 1
x[n] •(l,l,l,l,O~O,O~O} 1
1[7] • 7[3] - x[7]·~. 1- O·~ • 1
.B tul•v• .
lteratit 2
SeC"Yent.a are 8 •tu.ţioane deci 1 • 8 • 2' ti nualrul 41 it."
ţl1 •uoeea1Ye Y& f1 r • 3• . . x2fi>l • xl[â) + x1 (2]·~ .. 1 + 1 • 2

•
 -lo6- - lo7 -
~ FJ.• x1 [O] - x1 [2].w~ "' 1 - l • O NumArul inmultirilor complexe Nx şi numlrul adunlrilor 1
.N+ • 4 + 4 • 8
~p.J. x1 [1] + x1 [3}W~ • 1 + 1 .. 2 r ~ 1 .• Nx = 4 +

? • N D 4
N ID 4 + 4 c: 8
~1)]. x1 [1]- x1 [3J-W4 .. 1- 1 • O r s:: -~ • x +
., N = 4 N =4 + 4 • 8
~[4]. x1 (4] + x1 [6J-w! • 1 + (-j) = 1- j r 3
fiii x • +
N = 12 şi N+ = 24 •
~ [6] • xli [4] - x1 [6] · w~ .. 1 + j . In total xt
Se observ~ num~rul mult mai mic de înmulţiri şi adunlri 1

~[5] .. x1 [5] + x1 [7]·W~ = 1 +(-j)

COlt-
• 1-j ît in cazul transformatei calculate direct.
plexe dee -
~ ['7] .. x1 [5] - x1 (7] •W~ .. ·1 + j Problema P.2.16.
Iterat1a 3
-SA se determine semnalele x [n] periodice cu perioada a 01 au
x3 (o] .. x2 [o] + x 2 [1]·W~ .. 2 + 2 =4 coeficien\11 seriei Fourier:

x3 [1.) • 2 - 2 a O .
li
a) ~ = cos(K T} + sin (3K +>
~

x3 (2] • x2 [2]+ x2 [3} W~ = O + O = O b) oei reprezentati in figura P.2.16.1.

%3 ~] • o- o• o .
x3 [4] • x2[4] + x2 [5}w~ ~ (1-j) + U - j ) ( f - j ii>. ' ' ~' ' ,
1 °k
•' ,., o ,. u • ' ~

• (1-j)- j-{2- 1- Yi>

:J(l + --- .... ~ - ---
x3[5] • (1-j) + jv'2 • 1-j(l --fi> -9 -8 -7 -~ -5 ""' -3 -2 4 o, 23 ' 5 i 7 1 9 k
x3(6] • ~[6) +·x2 (7}W~ • (1+j)+Cl+j)(- J7- j ~) • Fig.P.2.16.1

z,
• (l+j)-llf2. l+j(l-112)
[7] • (l+j) + j v'2 • 1 + j (1 + v2)
lnYersiunea bitilor
RezolTare
a) g1[n] • oo8 (n 1 ) 9"'- f
1 [1] •
+ pentru 1 • .t 1

•
O !n re1t
1[0] • x3 [o] • 4 Conform s1•etr1e1 eecvenţelor nu•erioea
1[1] .• x3 [4] •1_ ;1(1 +-{2> 1
T gl[-K] • oo8 (1 +~·J
t 1 [n) • +> . + patru D • .t 1
I(2] • x 3[2] • o O lD reat·
1[3] • x3[6) •,1 + j(l -"fi> S1111ar 1
X[~] • x3[1] • O
1[5] • x3[5] • 1 - j(l -"fi) 12(n) • 11D (3K +)
1[6] • x [}] • 0
3
1 7
[ ] • x3 [1] • 1 + H1 +Y2> 4t UDde OODf
o •
Si tn aoeat caz e-a tli l or. •1aetrle1 eeoYenţelor auaer1011
etnt de a 1 •tnat tmplrUrea cu 8 dtoi ooefioieztiU XCI
or •ai •ari declt cei r ali .
 -JoS - - lo9 -

-1 sin n -ţi
1
~pentru k. 1 pentrulnl~l gz:_ b(n] - r::-
3 -l- t[KJ • 8 sin ni:
1 1 f (-KJ • o o pentru ~lnl~4 pentru Kţ{o,+S,-a}
-2j pentru K
o in reat
- ... ~
f
+pentru
Pe baza liniarit~ţii T. F:f·: Ke{o.~.-a}
'\ .. glf.K]- g2[-K] fT. Sfl(n] -8 f2fn] pentru K~ {o,+S,-8
~i
1 4 pentru n = ± 1 rn1 • pentru Ke{o,+a,-e
t 1!~ o . .
~ fT. x[n] • 4j pentru n = -3
Problema P.2.17 •
-4j pentru n = 3
O in rest ·
-f semnalul x (t) avînd transformata Fourier S(LJ). SA se ana-
e de a legere al lui T(durata ferestrei de eşantionare) şi
1

b) Fie spectrul ~ reprezentat in figura P.2.16.2. modul

1ueze antionare din fereastră) astfel tncît evaluarea nume-
~( umarul de eş
bk . n ED lui S(LJ} s~ se faci cu erori acceptabile in cazulc
~ ~ '1 t 1 , 1~ 1~
rio~ cu T a
'
1

al ~ (t) • reot ( ~ )
---.. - - ... ... -5 -6 7 8 9 - ----k
-- ....
~
... ..... ,_
.....

-9-8 ..7-6-5 ~ -3 ~2 -1 o 1 2 J '

........
b) s2(t) • tri ( )

Fig. P.2.16. 2. Bezolvare

Pentru calculul S(W) cu ajutorul TFD, semnalul trebuie inlo-
Evident:
cuit prin numerele S{nTe) obţinute prin eşantionarea semnalului cu
~. bx + \-4 pasul Te. Evident calculul numeric se poate face intr-un numAr finit
Semnalele core punztnd celor doul spectre: a de puncte, deci fereastra de e§antionare şi deci de analizA a sem-

i
x [n] •
J
.L K xp(jK + e-
n) nalului va fi T • NTe. Rezultatul calculului TED va. fi un şir de
t~ ere S[K/(NTe))]oe reprezint! TalorUe eşantioanelor obţinute din
B

.;1__ 7i S(W) ou pa.sul de e1antionare l/ (NTe}. Ambele oiruri etn t periodice

'1 n • ,l_, ~ xp(jK T n) cu perioada N.
e afl tn rel ti & .o
a Spectrul S[K/(MTe)] fUnd discret, ou pasul 1/(ITe) Ta co:ru-
x[n] • r(n] ~ + 34
Dar,
+
n]. Y[n] [l + (-l)n]
' 37
1 unll.l
18
1lnal periodio ou perioada w • J· w
00 o
f r.n]
aJ
1 p ntru In 1 -1
•
__n_K..........,tr~
pt.
J{f O,t6} Sp(w) • L S(W- nW ) ouw .. IIW • ~
O P ntru l 1 1 4 n• -oo e e o ~•
.. l 1 p( t) r pr 1t
•
d unâJ : zn o~ reohe de tranafor•ate Fourier deci
Sp(t,J) • ( 1 ( ) 8 -jWt dt
ia Intr ' Joop
ortle nuaerioe fiind:
 -Ilo- - 111 -
.ID
S(IW0 ) • Te 2: a(nfe)W' . ouw • exp(-~ -fi> · Pentru utilil&rea
algoritmului tFB se alege 1 • 128 (putere a
.
n..O . . ...L
.
Resoluţia spectrall a valorilor S(IW0 ) calculate pentru S(W) lui 2>.. - eellinalului S2(t) • tri ( "t ) estea ,
Spectrul . 2 WO .
va depinde de w fiind ou at!t mai buni ou ctt _W eate •ai d
o . 0 110 ~
cu olt fereastra de eşantionare T este mai mare. Pentru ca etentioe,.
s (W) • Zaillc
2
<z>
nele S(ILJ0 ) si aproximese cît mai bine valorile S(W) este necee~ 11Ye1u1. lobilor secundari
ca eroarea de suprapunere a componentelor spectrale din spectrale ULS(K) 1
S(W- nWe ) - eroarea de alias - si fie o!t mai miel adicla • uo - • 4c.-
11
2x2
.
_S(W) ~O pentru~>~ Pentru l • 1 rezultla

li LJe ~ 2 WM . . U~(l)• 1 • 1 < ,_

. . . t
Spectrul semnalului ~ (t) • reot(T) eate1 uo 38,1
4 9,6
deci se poate ale~ ~ •
2 7r d UDd
T ze e
• ~ (W) • Z liino( ~ _) We • 2 ' ; lllU !8 • 2 •
nivelul lobilor secundari de ordin K f11Dd: In condi ţtile aoeleia11 rezoluţii spectrale:
Dr.sCK) • l 1' • lG-Z 11 rer;ul tia
uo 217 •· 1~-20
~entru 1 • 1 aoeata deTine . 6
T
• ----.1___ • 1 Pentru utilizarea algoritmului TFB ae alege 1 • 32.
2 7 3,14 44,1 , Se obeervl posibilitatea ut111zlri1 unei tranaforaate de dt-
• 1
tensiuni •ai redusa tn cel de al doile8 caz. O tranafonatl de ace-
DaQI •• aooeptl o eroare de suprapunere sub '" eate auf1o1eat
· el alepa. '"1 diaenai\lD.e •-81'
putea utilisa oi tn prbul cu daci a-ar inlo-
27 21 .. ~ cui ftreutra dreptUDghiuliU'l utililatl anterior cu o fertutrl ele o
LJM •0 a 6
au W • • 12 0 a au "• • ~ 1111
fol'llll, oare al pondereze Talorile eoanttoanelor utfel tnoU Di-
PeDtru o buni rezoluţi~ apectrall trebuie luat uD aDu•1t ~ Yelul priaului 10 b
•lr de •1antioane tn free•enţl din lobul pr1ncipal.aeo1 trebui• alti reatre a,nt
• itreatrel d t al nu Ilai dtplfeuol '"· .Aatftl dt
secundar fe-
W <-l- adiel T>"t. Pentru T ·Zae observA el toate ttaDUoBDtU) • e ip coainuaoide ou piedeatral 11 Baatag.
o nule J'iden t &OII t ti
alat T
ou exoep\ia oelui din origine (de altfel 11 •••oa11aU
u p 1
P•atZ'Ulut doa:r 1n P de fenatre penite o naloare oorectl . .a
deVine o tensiune continui). trltata, interiorul lobulu1 principal oeea ot tul ta ....
Con.idertnd o reaolu\1• apeotrall aooeptab1lla
caaurilor ••te
auficient.

resul. tia
wo. It- Zf t1(t) ..
t (t)
+++o •
Prta1a 111&11 ti 1
celor 2 tipuri de fenatre . . te.
ooa(T Jf->
(coainuaotcll oa. Pi ea )
' • 10'3 2 .. o. 54 o 6 .....1_
-w>
11
. '• .4 ooa(T
~~P·~2·~le~:.L
(L•ta1Df)

OUltae traa.to
 - 112 - ... 113-

x(nT) • {e.ani' p ntru n ~O ,n-1 2(n,.I)z - n ~z-1) - 2z

2 '
+ z] - (2n+l) (-0, 5 )n-
lo
u(nT) •
l
pentru n
pentru n
<O
~O
lim
:: z_...-0,5 t
_.. ( z - 1)

4
n · )n-1
·
~.
pentru 1Il <O deci: x(n) • T + (-1) (2n + 1)(0,5
•
Rezolvare;
Problema P.2.20. ~ •
. 00 00 - d t mine transformata Fourier dlscret§. a semnalului
~ (x(n)] ,• X(z) • L"
" x(nT)z-n = "eant
~
z-n. "
~ (
· e8
'1'-) n Săse e er
_n Z in figura p .2.20.1.
nEZ n au n•O · prezent at
Suma reprezintA suma unei progresii geometrice cu ra+i ,X(k )
· aT 1 aT 1 ~a
z =T• care converg dac~ ez <1 s~u J z J >eaT t ~
' • 1~ 4J o o

In cazul convergenţei:
---• -- -3-- -2- ·1- o 1
..... -. ._ . - - .... --
....
~
---
I(z) c:
1 z 10•9 -B -7 -6·-s -4 2 3 ' s s 1 s 9 10 n 12 13 1'
aT • z _ aT8
8 Fig. P. 2.20.1~·
1 - ----
z
Pentru -a -:.-o· se observA. că: Rezolvare: 4 .
N-1
lim x(nT) = u(nT) - X(K) =L x(n)WnK = E 1 exp(-j ~ nK) = 1 - 8 -j~K
a-O · ..LU .Jf
deci: n::O n=O 1 - e-j ~ K
U(z) -%~(nT)) •Z[lim x(nT)] = lim z T =· z '
· a--0 a-0 z - ea z - 1 2 -K 'HK K
Problema P.2.19. X(K) =1 - cos 'OK + . jsin'HK 2sin Jj- + j2sin T cos Ţ
1 7r 7r ~ ---.,'5~~~;;-K----~~u~-...!::.- =
1 - cos ~ K + jsin ~ K 2sin ... ~ + j2s1n
· -m
S~ se determine semnalul numeric avind transformata z J.u
Wr... TK
cos---ro
. .".J :;

F(z) • z(2z-1)
(z-l)(z.t0,5) 2 =
sin 7 K
T ~ K'if - 7
exp j (-"-
t;
"
'-
] sin 'J~
t:. 2K 7r
Rezolvare sin 7i K r:; (K 7 tr \1 = K exp ( j 10 )
.. ' lO exp~ 10- zj sinY-m
Utiliztnd •e\oda resid~ilora deci:
, K'iT
x(n) • 'E rezid sn-1 F(z) • L}-e·zld (2z-12zn lx<K>I • ~in 2
. D . · D (B-1)(z.t.0,5> 2 sin K7r KE(0,9]
unde D ~e~ezintl ·un
.
· do•eniu
.
. ' ~
Oi Io
ce oonţine· polii F(z) · din interioru1 cer
argJX(K)} • ,?K 7T
eului unitar (PQate . fi oi cercul unitar). ''ident s-a n 1 l 5
Rez1dui tu ~ • 1 le f eg ijat factor 1 1/
1 Zei atnt neim . u N in calcularea lui X(K) iar valori-
. ~2&-12•
11
ry. Um [<a-l) '] • 1 • _4 nt pr J>Ortante at J 1 ' -
•--1 (1-l)(S+0~5) 2 . . 1,5~ T eeentate speot l unei cînd X(K) -= O. In figura p 2 20 2
"'~ . re e de ampli t d" • • • •
Rezicluul ln s ·• -0, .5 . <Polul eate dublu) u lni şi de faze corespunzătoare
1 .. . ll ]
r2 • - lia ~~. [<z + O 5)2 (21-~)1 •
(2-l)l s---0,5 Qi · .. ' (s-1)(1+0,5) 2
 - •11 - - 115 -
n] • (2n - 1 - n)u [n]
Deci x [ . ,
b) 1Q acest oas oale 3 tranoformate z corespund unor semnale
qs
tioauzale • · · u r: · .
an r,] ~
xl 1!1 ,..
-·on 2n. uE-n-1]•
~
-2
..
u.:n~l] ··
r.] •. -c·. ln ur-n-1]• -u[-n-1]
~2Ln . n L . . .
o1 2 3 4 5 6 7 8 g ~.1 • -el ln-lur-n-11 • -nu[-n-JJ
X3L~J ;. n l . :J .
-. Deci x~] •(-fJ + 1 + n)~t-~-:-1]
Fig.P.2.20.2. • ~ • .. \ 1 •

. o) In acest caz x1 (z) . co.r espunde unui semnal anticauzal iar

(z) şi x}(z) corespund ~or . semnale cauzale, deci;
S dete ine x n daol X(Z) este1 12
;r(n] ":' (-2n - _· 1 ~il)u [n] .
X( ) • z~ . • • 't .,~~·

. (z - 1) (z - 2) . Observaţie&
. .
· ·. .. ..
o eniul d existent fiind: · Pentru calculul transformatelor z inverse s-au utilizat rela-
) 1 J>2 . ţiile: - · ·· } · · .
) lzl< 1 \
,-l {
. (s-a)
z K~l • c! a.n-K u(~ dacllcl>a
o) t le 1,2
Rezolvare .. ~-~ { .;,
1
t ... x} · ~ .~c! an-KuE-n-1] dacii lzf<a
.~. .(z .a) . .. . .
Vom utiliza metoda· descompunerii tn fr.acţi1 simple; \ . ~ .,

~ro bleu P.2.22, ..· . '..

X(z)
z
- (z-1)
. 1
~ o. z-2 . + c-1
(z-2) .
A B ·
+•
L
C
(z-l)t:
"
.1
~
• · .

· 'Sl se determine secventele cauzale avind transformatele z:

. . . •1
Identificind rezult!: .. a) . xl ( z) .• . s s- 1. :;
A(z-1) 2 + B(z-l)(z-2) + C(z~2) • 1 b) ~ (z) •
' '2 ' .
4s + 81
, , 2
a ci i+B•O .. A•l • . 4•'- - 5z .+ 1 .
-21 • 3B + C • O ==-!> B .a -1 o) x (z) ............
3
· 4..___..
2B-2C+A•l.
. c • -1 . s 3 <2• - 1)
In con eeinţlî !ezolvaresa ~

X(z) • s - - ' lll 2 • ~ (z) + ~(s) + X}(l) a) Secvenţa fiind cau1all domeniul de e:ristenţl este 1•1 >l,
1ar. z 1 . '
- 2 s - 1 (z - 1) , . · • Oi 1 • O stnt poli ai functiei.
a) In acest caz to te oei ~ semnal numerice oorespunllto~• ta Pe baza teoremei 1nttrzier11 şi a metodei re.cUDoatterii reaul-
tranaformatelor sa X1(s), ~(s) ti x (s) sint oausale
1
3
x1 [n] • cn?!l u[u] tiu [n] · 1(&) • ~-1 • -2 -2uc >
d~ 1 · • ~ 1 • s - 1• • • s
x2[n] • Cbln Ufn] .;, u [n] .
X3 [n] • Cn· ln- U[n] • n· u [n] x[n) • u[n-2]
b) Polii
funcţiei x (s) resultl 41DI
2
 - 117 ..
~.116 ..
'
~ -K
2
4a - 5& + 1 • o ... Z:I. •1 - Şi 1:2 - + S(z) = 2,_,
K= -00
s(K] E zED

deci domeniul de oonvergenţtt este fz J>l...

secvenţei 5N(n]
•
t
Descompunind x2(~) 1n fracţii simple rezult~· transforwa a
2
4z + 8~
•
= Az + B ~ gz + D
i~ 00
z-NK .. ~ SN [.e] z-J.
x (z) •
2
(z-l)(z- 1/4) z- 1 z- 1/4- ~.{,;)
... ~
"' S(2h "' L
K= - oo
s [K] i -=-00
,
§i identifioinds - t'ficarea ooeficienţilor puterilor lui z din sumele
2 . Â
(A + C)z + (D - C + B - ~)z + {-D - = 4z2 + Sz !) Prin lden 1
are rezul ă: z
adicA A+ C= 4 anterie , S[K] dacă există KE 'Z a. î • NK = n, nE
. 1 SN (n] = o în rest
D~C+B-T-=8
B . . p• 2• 23 • 1 sînt prezentate reprezentările lui S(n] şi
D+ T =o. In f1gura
Se poate alege D = O rezultînd: SN[n] pentru un semnal oarecare.
B = O, A = 16 şi C = -12 S[nl
deci:
I 2 Cz) .. 16 z - 12 _ I B
z-1 z-
4 t n
şi x2 [n] "' 16 u[ril - 12 ti-)n u[n] 012345678 910

o) Polii funcţiei xÎ(z) ss:ni z "' O şi z

de oonv rgenţii eate fz 1_>
1 2
+ deci domeniul
2 ,

x3(z) se poate transforma astfel incit s! se utilizeze teorc~

intirz1ar11 şi metoda recunoaeterii:

,t4z {c+>llu[nJj
11 •

deci: x3(z) • ~~-4 2z4~1 • 2~-4 ~ • 2 r n

., a 9 10 n 12 13 ,, ts 16 11 ts 19 20
x3[~] • 2(+)n-4 u (n - 4] ig.P.2.23.1.
Problema P.2.2,3!s
Fie secvenţa [n] avlnd transform t z notat S(z) 1 °' o- lzl > core punde ecvenţei [n]
ia S [n] c!rei tran format! z t S(z ) cu E z• 1 Il t S•
du-s in dom niul d d f1n1ţ1 • S o r 1
a) el 8 'Xprim S [n] prin 1nt d ul ui S o 1 _ 1 cu dom u e x etenţ
prezint grafic c l dou c n+ • 1
z. 1
b) al e d t rm~ u ~~ ez
Re~olv
Ct Il 11
a) Tr fo t o n 1 [n t 1 ] { 1 dacl
n
O lr. re•t
 - .118- .. 119 -

Se obaerYI el transformata 1 a secventei u rn, 1 N-1

S ~ -D
1 ~ ~ a:re 1 ..1 G(z) • R LJ g(n] s
tinc\1 plaaaţi pe cercul uni tate. .., 1 tt.. z - 1 n.O
De aae•enea, prin inlocuirea lui z ou z1 are loc 0 el11atar
aclrii "n" aeoYeniele avind aceeqi oauzali tate pentru 1 >0 1
' PrQbleaa P.2.25& ·
~ali tate 11Wird pentru N < O. . Il -.
~
SI se ca1c
uleze convoluţia secvenţelor
r. 1
sl[n] • u[n) _ u(n - 3] şi s2(n] • u[n] - uln - 5J
Problema P.2.24. '
1 poi,
~)
Sl se arate ol transformata z a secven\ei periodice fi
8 ~
88
reprezinta cele doull. semnale f1 re~ultatul convoluţi-
de perioadl M(NE r-> definitA prin:
g(n] • O pentru n <O c) sl 88
calculeze transformata z a convolu\iei.
g(n + 1] • g(n) pentru n ~O
li 1-1 Rezolvare
este G(z) • r' Lg[n] E-n culzl<l ~) Confon defini ţ~i convolu\iei numerice~

Re~olYare
&-ln-0 c~es 2 >[n] • E s1 [K] s2 [n- K] • L s2 [n- K] •
K• -oo K.O
Seo"en \a f [n] defini ti prin: 2 z
f(n] ·{ol(n) O~n~l-1 • E u[n-K] - ~ u {!l - K - 5]
1n reet K.O K.O
are tranaforaata 1 le doul IUlie ae c lculeazl separat:
1-1
L tlll•-x {!1-x] • o pt n <o o pt. D <O
P(s) •
(.()
1 pt,n • O • D+l pt, ne{o,t}
2 pt.o • 1 3 pt. D :)2
Util111Dd annalul ~ [n) •• poate 1or1ea 3 pt. n~2
-1
I(D) • f~) u (o- ) 0 pt, D < 5 o pt. D >5
[a·I-5]•
w 1 pt, n • 5
2 pt, D 6
• pt. ne{s.6}
l•1n4 lD Yed.tre el f 00 O 4ao ma 1 • 1 1811(0,1.• pt ~7
•• , ·1} resultl oa r•la\1 4 1 1u. •• po \e re•or1•• ' pt. 7
11 ft a c lor
(•] D eua resul tia
a[n] • t u [D- (f )
·00 [•) D 0
lll OOUIOl \la
IHs) 2{<t8 ) ~ ~} P( )2 { ( )• 1 ·~•
1

( ) ..
 - 12o - - 121 -
, pentru Jn) ~M
(-l)n
s1(nl as2 [n]
3? (n] ::: in rest
... o
~ ~
t ' '
In ambe 1e
cazuri se presupune 2M < N. .
•. . n ... ... ... n
01231.56 Rezolvare .
- m ·sformata z a secvenţe1 trun~hiate x[n] este:
a) J.ran. N-1
z (z) = x [n] z-n
X
L
n=O
2
nsformata Fourier discretă a secvenţei x [n] de perioadă N
Tra N-1
1

- -
o 123,5678910
••• n Fx[K] = +E n=O
X [n] w~ cu WN = exp(-j 4)
Fig. P.2.25.1 de unde rezul tii leg~ tura:
o) Transfoz:ata z se poate calcula direct . pe baza diferenţe! FX (K] = T1 zx [ WN-K ] .
b) Transformata Fourier inversă a secvenţei X[K] = F.x [K]este:
~{~ ~ S2} • . L: (Sl@S2) [n] z-n .. l + 2z-l + ~z-2 + 3z-3 + 3z-4i
N-1
n-o -5
+ 2z + z
-6 x [n] .. 'E .x(!c] wNKn
K.O
. Transformata z a secvenţei X [K]
· N-1
y(z) • L: X(K]rtK
k-=0
de unde rezul tl:
,

x[n] • Y(WNn)
c) Transfo}fata z a celor douA secvente1
Z (a) " -n -M 2H) -M 1 - z2M+l •
~ ,., • ,L ,_, Z • E (1 + Z + ••• + S • Z

. •1 n • -M 1 - E
Se ob rv~ sim111tudi~ea rezultatelor dom ni ul de oonverge.n•
fiind tot planul z. ' • 1 -M .. 1M+l 1
1/2( 1 -M-1/2_ &M+l/2)
Probl ma P.2.26. 1 _ • • .t72c 1 -t72_ ,112> •
S a determin 1 g!turil dintr t t 1 z 1 our1 ,
al 1 r .~1/2 - .-(M+l/2)
poiun a cv nt trunchi t x (p] • O~n ou ' .t/2 - .-t/2
calcul z transform t· 1 our 1 r o n lor• -1
or t, ourter d1aoretl •• ob\iDI lDloouiad • •
sl [n] {l
p n.tru In 1 M
O in
 .
- 122-
- 123 -

S [K]
l

1 sin[!,f<2M + 1~
T Re
s1n T
.
P ntru determinarea. transformatei Fourier î t. Pentru convergenţa celor 2 serii este necesar ca:
f c inlocuir a "' ej WT re ultînd: n llllp discret 11 tael < 1 =>Isi< 1+1 şi
FS (CN) = sin((2M+l)WT/2] 1-! -1<1 <9lt:l > lai
1 sin(GJT/2) niul de convergenţA va fi
deci d0 me
Transformata z a celei de-a doua secvenţe: lal<lzl<\+l ·
M M
z5 (z) LJ " ·~ (-z) -n = ( -z) -M_ ( -z )~1+1
(-1 )nz -n = LJ i~ transformata Z.
2 az + z • z
n -M n= -M 1 - (-z)
X(z) • az
1 + 1
a
•
----.-
.z
1 c
- (.!+~ (}·! + -~) 1 - az 1 - --- · 1 - az · z - a z - a
1 1 z --
a
g
(-l )M z l/2
+ E
-1/2 a- a>•
z + z
Transformata Fourier disoretl:
b) Semnalul fiind oauzal se reţine doar seria pentru n O re-
~xp·[j ~K,2f1+1)1 _ exp[-j 2rnK(2M+l>] .
Fs LKJ c-uM _ R =2 :J = N 2 _ .. zulttndt
·~ ; \ 1 ( 1 ) • z • 2z
2 exp(j JK· )
1
+ exp(-j ~ ) '-'',.. · s - a . . 21 - 1

( -1)
Mc~s[
.
.Ş<2M
.
+ 1~
j
Pentru semnalul periodizat cu N • 4, T.F.D. se ob\ine prin:
1
transfo~ata
.
cos
Ke-:-
-·
.
I[K] • +L.o <+> 3 D -jK 2 D
e •
iar Fourier in timp discreta
F (W) = (-l)M oos!(2M + l)WT/,2]
82 . cos(~T/2) .
• (1
. ·.+. ~ +
+
11

e
-j
1
+ · e
•jlCU
* + e
-jl ~> +
4eo1a
Problema P.2.27. x [o] • .lL
en\1 ~
S se calculez transformata z gi domeniul de converg 32
mn ului l [1] • _.,_ - j ...1..
x [n] lai< 1 16 16
b) P ntru a • ~ §1 1n cazul unui semnal oauzal pe
rio4111t I (2) • .J......
. ~ disoretl. 32
P r1oada l s determine transformata Four1er
 --124 ..
- 125-

t
CAPITOLUL 3

Dac semnalul nu ar fi periodizat, transformata Pourier

.
timp disor t oor spun~ tor ar fit
Semnale modulate
X( W) -= 4- X(z) 1z•e J' W'f =
Jl
l4 ..

Breviar teoretic
e Modularea
este o aetodl de preţuorare a seanalelor
.
prin
care se realiceazl o ~orespondenţl tntre para•etrti unul aeanal par-
- - .
Uitor p( t) Qi un ee11nal m~dulator :~( t) oare conţine aeeajal 1Dfor-
aaţ1onal,
,
Daci, de exe~plu, eea~alol partltor (eaa •part•t~area•) ee-
te a. foxwal
p(t) • A0 coa(!t 0 t + ~0 )

atuno1 expresia generali a unui seanal •odal•t ra fi•

,(t) • &(U coa[DJ + y<t>] •
·~tfel o~ tu ca~ul •o4olaţ1e1 4e ••plttadiat rezulta oore oudeaţa
!0-.!(t), pentru aoaula\1 48 frtat D~l1!l 0 !l(l), iar pentru Qla
l1~1a de fad 4>0 --~( t). - ·

P( t) • l o oa(n.J + o> {,•a0 l<not+cl>olJ

sulll p lD traDafe-
pltt tati ••.a•-
1

( -
 - 126 - - 1-27 -
• ~-Dtl• 111-B:r.D (ou •bp4A latenll· tu'ltlrl
l•ol •••nalul •o4ulator x(t) eate de banal ltalt.'-,
apeetrul d. II<w>l • O, •lwl >WI' iar parUtoar.. - . lllt._
p(t). 10 ~0 ~0 ), resaltl·
(t} • [1 +kiU:rCt>] oos(n0 t+<P 0 >
Xg-JLJ o
•
iar 1 pectral eeualalul RA-JLD: -

ln-BLD<w> .. :f{X,U-BJ.D}• ·nJ~cw--'\>+ r,c_w+.cioil+

+~ [l(W-.00 ) + l(w+.n.,>]
De 1 ~nplu, daci aeanalul aodulator x( t .> are fona Pllitaa.
lart.: s( t) • a ooa(w 0 t + <f>
0
), re1ul U
0 e Staul IU-BL11
lu-BLD( U • [ 1/kiu•eooa(w 0 tt: <p 0 ~ oos( .n0 t+ 4>0 > • lzpreaia aeaaal•l•l 1!-ILI .. \ea
"'1 [1... oo.Cw0 tt- 1f0 )] ooa(.Q0 t+ <P0 ) • A0 cos(.00 + ~ 0) +
1
'11-BLU(t) • } x( t). oo1 !\~ .; '11 "i( t.)• ela a_t.
+
0

~ ooa[<.o -w0 >t +4> 0 - <p0 ] + * coa[ta +w0 >t +~o·~.] ~· i(t) eate tranaforaa\a Bilbert • .....1•1•1 aolala\ . )

in f~:t 4b • x(t.)*rfr<~- jlp(W)• (W)

0 0

·-ll
Putn 'f0 • cp0 • O rezal U t~atoraata Fourter
.
1 -tii Î(.\ ) •
-00
SeiDul plaa oorelpaDdl ••...1•1•1 ~
lwu-BLD(W)•'il8 (i>Cw-00 ) +~(W+"\.~ + 'T~·[~(W+W0+a_) + Werioarl, tar a1Dal ••1•1 oa 'baii l•"'r.a~
haai ~a\11 1peotrall • • 1•1
+ b<w+W0 -.0.> + ~(w•w0t.00 ) +.~(w -w0 -.0.)] ••perlllrl ' ' ' ' il\& •• nl•,ta•
a...ILJ(w) jz<w-.c>J
e Snnale llA-JLD·PS ('banii later1ll 4ultll 11 ,.
euprlaatl) resal\1 41D •o41f1oarea ••pl1iu41a11 purtlt81rti
i(t) • lo·~·l(t), laol tur\lioarea are fora•ap(U.A oo•<O.
aiunoi: o
~-ILD-PS·~·z(t)·p(t) • z(t).ao•'\,~

~i
 - l.28 -
- 129 -
5..,.1 11 1 JU-ILB ••t•
eo•paa 4111 aoul ooap•••te t.
• Semuale eodulate 1p freo•••tl (lrl •'•\
rl poltl fi pa• aub fo1'8al -..._, -= - ~ oarao\ertsa\e la
11
( t) • i( t). ooa(.n t + <p( t>) e11tol ·t1•P clei ,t,
~~JLV
0
&o• ( ,; • 1. ···l n. t + tu jo J:( ţ ) •'S]
aD4et AU) • 'o ~1 + f + • coawo t
,.,
!• exeepl.!., daol z( t) • 8
0 °••W0 t,
.
reaaltla

cpCt> • •roti {[~ linW0 t) 1 [ 1 + ; ooaw0 t]} 'll<t>·. , 0 ;'co•[.!\,t + ~·aw0 t]

Daol a<<l resul ti: ...~ s•l DOtat· OU ~ • ~J8o • f!J. fi ~dioole h aodala\le la fnete
!l(t) •0.., +â.nooaw0 t.· · B\1,
[1 + i .,tf•1 011
J.( t) :::! 1
0
0011W t]
0
Ia pDeral, expre•l• llllll•lala1 U 1D 4oaatu u., ••\t 1

rar .
(t) • ,.nt(
k':::&J
~) ooa[cn. + kw.>t]
--
.
In acest cas: uaa• J.t. (-l)k J t reprea1ntl funcţia Beaael 4t apeţa 1, Olt1aal
Xu-BLU(t)= 1J1 +; oosw t] cos[fl t + <P
0 0 0 + ~ stnw0 t] t oi arpent ~ •
adiel sevmalul MA-BLU conţine attt o modulaţie de l!mpl1 taclt.De oU
Daol ~<<1 1 pot fi reţinuţl doar prt•tl tenenl al 4tsYoltl.
rit, iar: J (~) :!l, J 1(~) ~ ~/2, J -1(~) ~ - ~/2, u\fel oi lJa aoea\
ti lllll •• fasl. 0
OI Il
eModule~ia exponeatialA a semnalelor
.. lo~ 1~
Pentru o purtAtoare armonici de foraaa 'MF(t} .• i 0 oos.n0 t - 2 ooa~.0. 0-w1 H +
~
T oea(Q•+w0 >t ,

p(t) • .locos(no•<I>o> -Yfe{toej(..O.ot+ <Po>}.Y{.{.&oej ~(t)} iar tranefonate Pouri r eeualalat U(penU. ~) alo e1tee

se defineşte faza instantanee <P< t) cu ex~res1a: q, (t) • .n0 t + ~ 1 lu<w> • ·' •7(S<w~n0 > + ~<w-.n0)] +
li frec,enta instantanee: .Q( t) • d <f> ( t)/d t. A ~1
+i [~(W+00+Wo)- ~(W+!l• •W• )- ~(U•
In oasul •o4ulat1e1 exponenţiale proprietlţile eeaul1l1t •
dulator x(t) a1nt transferate funcţiei de fazA 1netut•••· AltfeL
resul U.:
- aodul•i1! de f~eo,en~l (MFl, c1ndt
n"-n~t) • ~. n. + ru·~(t) i
- •oiulat1a.Je ftzl (MP/J! 4?}, olnaa
4><t> • fi 0 t +$0 + 'k&·:~:<t>. te uaoz

·4\ll
 o .. - 131 ..
e MOI>!JLA!lA
Deol
- 18
lKPDl§UBlkOJ

oona14erl purtatoarea for.atl lUb\r-o auooeata

t
1 .. 1. ~ +Vf 1 ae tapulenrl notati Pof( \) • fonatl Prill ne Jl-
r1o410 Tt»etarea l•Jilaa -
tt•l , la •o••t• o 1ţtt, banaa f otlY ocupati de ( t), .a tol&
11 111 p +OO
Mr ••t• aatl • rel1~ie p,< t) • 2: p( \ ~ kt)
"' 2 wo( + ~ +'\[fi) 'k·-00

••ti ~ <1, resoltl 1 • 1 1 eo1 ~ • 2W0

• H.Pdul tie 1•P.!!.l!urilor",!I1J!Pl11u..t1Dt (l!ll)
• Se~ale
MIA-Iatural atDt •o4elate 4e ela\e•Ql 41• f tpra 1
=
at ao tn 4oaen1ul Uap expreaha
eat 1 t1ap al t oaraoţ tii te 4aa 1
x(t)--".... XMIA-N(t)= x(t) p (t)=x(t){6 (t)41)hf(t)}
+ ~o +
1
( ) • ..... otl [ ' \t kxr •:d t>] p {t)
7

1
. lie oi :.:( t) • 11 W0 t 1 4> 0 • o resaltaa
h,(t):p{t
(t) • i o (n t + ct 11DW ,\)

• •~• o\ t o 0(, • 1 bale d •o4ul~ţt l t 111 ot ..âcr• ~·. ,

1tfel la cp( ) .n t +4> 0+L\q> {~w0 t.
Fano\11 41DI1ta~t 8peoirall 1 ltaD1lll11 111-J tl\11
In tne:r l, p n re, ·xp:real eeualulul liP la 4o-
•• 1 1 t1•p are fo '
+-00
Jxu.1 <w> • T b }.:
·-O:tac :::y.;- I( w- t.n.>
k.Cl "t

(t) • A0) Jt( r:t> ooe(<o. + tw ) t]

't;:oo o :.z:!U.l~~~;.=~u.: 1lnt aetelah 4• 1l1~••l ilD flp-

• • one1 • aal zt1oul r la re CX<<l• resal\11 ra 2 11 au lD 4oae lal tl•p y-.r••t••

'~ ~
•"\t - oo <.q,-w0 )t + os(n +W 1 )t 1 x(t) ___....

•!eoretl , t ele IIIIDillll lf per

•
.,...lelt
•• ci,tv
.n •na•l•l• lf) tt'
• l\11t
w • !W (1 +ot+~) '··~ta
ct K t al • 1 1 • t • rw,.

..
 - - -
Ao-1Y

PROBLEMA P.3.J
•

SI se determine expresia unui semnal MA în oare 1 1 0,1V

format din suma a trei componente cons1nusotd 1Milalat

modu 1e t or eSte at
t rmtne spectrul de ampli tudini_, puterea semnalului modul t• Il
se de e a Pre-
cum şi banda ocupată de acesta, dacă se neglijează componentele Fig. P 3.1.1.
ampli tudi.De msi mioă de ~ Ao. Se dau:
1111

f • 47o KHg; f • 1 KH z; f 2 • 1, 5 KH z; f 3 • 5 KB 1 ; Futerea se determină prin insumarea puterilo~ ia\e

o 1 - r.onentă armonioă,rezultind:
A
0
• 1 V; m1 • o,3; m2 • o,4; m3 = o,2. oare comr
. Â2 3 m2:.2
S4 se stabilească dacA are loc supermodularea semnalului, P. -f + L K4o • 572,5 •il <•m>
~1

Amplitudinea componentei cu frea.enţa t eate:

REZOLVARE 3
Semnalul modulator are, in acest caz, expresia: m3Ao O, 2 1 1 ~
2 • 2 •o,>g-,.1o•o,e&Y.,
x(t) .E
K•l
Ukcos(Wkt + <pk) • deci banda de frecvenţă a semnalului este:
AfiDd in vedere expresia generalA a semnalului Ml, resul~z B • 2 r3 • lo KHz.
Supramodularea semnalului Ml nu are loo daol IDYtl
l!!(t) • [A0 + ~ 4 x<t>] oos[n 0 t + 00 ] •
ia •alori nega ti ve.

• .l0 oos(n0 t +1 +L )
5
~;0-oos [<n -Wk)t +
A(t) • A0 [1 +t-rao•("(t
0 0 1
K•l Verificarea ae faoe !n oasul oel ..1
+ cq,- cp >] +t ~~URoos [<no+
K•l
W K)t + (fo•'h>] '
tD •oaent de t11Dp, oind toate oo•poneute
taloare1 •1n111z

(i )t
unde a

Pe baE ace t 1 r l tit, r zult p otr 1 •

prezentat 1n f1g.P..3.l.l.
 - 134 - - 135 -
semnalul x(t) este prezentat in fi~. t .;.3.1.
irlOBLEMA P 3.2
x(t)
S~ se determine şi să se repreEinte ~afic spectrul de 1/~

~ 11 -udini
81
al semnalului dublu modulat în amplitudine, descria de "
ex-.
t:.r€sia:
T/2 T -t

:L..u01V.bitE
'- 1/2
---
Fig • .t 3. ) .1

_./ ,\.,J,.. ~ ..,.l. .

- )ezvultarea 1n s~rie Fauriul ~ ~ ~~ 1 yl _

X. t) -1 w t t]
..~ea:nulul rno~u13t în 1.
t.~t'.l tu n

XI: ( t ) 0 {1TE
. , 1( t..a. -
u.=

00 -\

Ao•1m2
Ao•l
2 Aos,•z
=: h
o00 not +Lel
t . ' -
+f K•l
c {[n -l)W

•
' l1j n~u- c nfn 1
Fia. }1 3.2.1. A
•
••
( -l)'T
< .1

·a se determine epeotrul oao1lat1 1 MA dtf1Ditl 4• rt Ptotrul

xMA(t) • Ă 0 [1• x(t)] cu flot; 1 -loo aVJ F0 1
0
unde: 1/2 • pentru 1 [o,!/2]
J( t)•
-1/2 , pentru t (t/2,!] i T 1 •
 - .136 -
- 137 -
a în serie Fourier
oo a acestui semn 1 cs t .
tc '
~· are
vez1/ 0 1 " ?; 21;
x(t) = T + ~ = sine
?;
KW ~ •

31.8mV
~=31,8mV
1r

~- .! rezultă:
o2 cos Kw t
o ' unJ~ w
()
a:
-
1'

~-------~t,·:-m_v _99991100oo--:tne;---~:033---·_"'_v-.... [kHz]

10 3 10 6
\ 'b
pt. -r : ; ~ . 00
J f . 2~ 1
0 x(t) = ~ + T ~=1
~ 2K-l cos r( 2K-l) w t - 1]
~ o 2
Fig. P 3.3.2 " modulat în awplitudine e3te:
semna 1u1 00

x u(t) = A0
1'w
{1 + ~ +tL
K=l
cos [C 2K-l) w.t-
u
"~~']}
7 cos O t o
PROBL~.A P 3. 4
3 CX) u0
~
Se consideră semnalul modulat în amplitudine: x (t)
!•lA
= -2 Uocos.Oot +
tr (2K-l)TI
{cu Qr(Q r '\T
"'1: o+,a,-l)Wat-"1,
Xua<t> =A [1 +x(t)] cosfl0t;reprezentat in figura P3.4.l
r~ To
unde b&2•
XMA( t)
~pectrul de amplitudini . . stc prezentat în I i0 .Y 3.4.J
3
Ţuo
-- .....
1
1(k 1

- t uo ~
Tr 1T
Uo uo
-31T -31T

o 8 € E
ooo J
1 1 • +
}J ~ ~ Ul
b
Fig. P 3.4.1
Se cere să se determine şi să se reprezinte spectrul de em·
plitudini al semnalului modulat. Fi~. P 3.4.3
RLZOLVJiRE
Se~nalul modulator este prezentat in fig. P 3.4.2 • J:ÂtOBL211~ f ~, 5

x(t} :)e dă. semnalul lUl din f ....w-..-.-

1'
- sc reprezlnte grafia
l

--s2 o -s2 1

Fig. P 3.4.2
..
 - 139 -

i . p 3.5.1. " - - - - - - T=100JlS ----t

Fig.P 3.6.1
rv 0 x t) - x ( t) co..,fl0 t. Inlocuind x( t) cu dtz.
r r 1 e o rier dată in problema P. ~.4. , rezultA:

~.~oT
~ 2A (;
00
KW ~ J .
ob;1nU
t .,.rin mod..: larea unui semnal co:oinusoidal -p( t)•cos
t' .. . •
n,
1• 5CO• 1O t
2° cosKW t ooo-'\t.
( + T ?=sine <-amal triunt;hn: ar x(t) ho-urat cu linie punctată ......
cu un s"' •
'"e t
s an 1
0
t=l ""llC' rrodulatorului de produs d.:.n figl!3.6.2,rezultind la i i
"t: at~ i::1 e§ re
etmna 1u1 Y( t) •
+L
Ab
00

T 6 ~Sl!lC KW 6
co (l t + ---~- oosCn0 -KW0 )t +
Se cere spectrul de amplitudin:i al semnalului y(t).
° K=l
Kw0 z; ] 2T
+ sine 2 co (Q +KW )t
0 0
, unde W
0
• T ~------y(t)

eprezentarea peotrului de ampl1tud1n1 ,făcută pe baza acu·

cos 21f. 500 ·1tY t
t r ţ11. ste prezentată în fig. P 3.5.2.
.
Fi 5 • f 3.b.2

1
1 ~e obs~rvă că s mnalul
xM,.(t) •x(t)
.J•mnalul y(t)
o .i ~~cf~3ll
'
~~ Jj~
N
N
;a
Fig ...
........

,.5.2
•
?JiOBLEMA ? 3. 2
Se dA a mn lul p riodio xMl(t) din f1..-.,
 - l4o -
- 141 -
sau inlocuind expresia lui X(~),obţinem: Aplicînd transformata Fourier aoeetet relaţt
& 2 w6 6
4 sine 2 <w-2no)~
+ lrv. (W) • A 0 "r [~<w-.n0 )+ ~(W+.o_>J + -............,..".....
Y(W) =
2 sine 2 +
2
+ X(W+W )] , unde
(W+20o)~ 0
+ ~ ahlc 2
2
Avînd în vedere că : X(W) ~J.+:7t)•e ·jWtdt·l~CXt • 8
dt ..........
·;JWt
-oo o
CK""' ~ Y( KW 0 ), unde W0 =
2
;!' Funcţia de densitate s~eotrală a semnalului ~(t)
1
rezultă: Xr'IA (W) .. Ao 'T [~<w-Qo) + ~<W+!lo>] +
"6 . KW o~ ~ . 2
CK = 2T s1nc 2 + 4T s1nc· A
+ ...Q [ 1
2 ~+j(w-w ) +
.. ~ . _ ( 2.0.0 + KW0 )o o
+ 4T SlDC
2 2
3pectrul de ampli tudini, rc:preztntat pe baza acestei relaţh,
tste dat îr. f:g }.3.6.3.

f'ROBI.p1A P ,.8
t, •odultlll la _,u
Un semnal ooanusoidal,coaW
0
purtAtoare oos 0 0 t • Prin diminuarea purtlloaret t a ..,_,.
laterale superioare se obţine un atual BW•PI
Se oere:
a) si se arate cA semnalul •odul1tor poate
cult1pl1carea semnalului modulat BLU-PS 01 o _....... 1•. .
cos .n ot;
Fi • ~ 3.6.3
al 1e prectsese ou•
b) 11 ao4
OHLJMA P 2·1 r~ PurtAtoarea locali art freOYtD
11 8
Sfi oe 1ctcrm1nf funcţia d dcn(it t s~uotrulu P ntru l lntre purtatoare• 1"-
a mn&l HA ml)1ul t in rJG•Pl Hud in , avind purt ton rea p( t )•Ao• oot!lot o) 11 ••
1 emnalul w;dulator 1n im ulc,dot da rel ţia: ~11tU4t • o

x(t) U, I cn tr u t < o
e - oct1 I n tru t >O
uX~r~ l& mnalului mouulot in ~ l1tud1Dt tit
xMn (t) • (l+:x(t))• oos~}
0
 -

1 n t nw t
fii ( )
( )

•
-w)
o R ul t
•
'
(t) co (t)
"
( ) 1r (tl • o
2
- ) o d und
o n :

(t) • o 1 __,...,_ + mcoe W t 1

o
-.-.. uin·W t
'9( t) ro t o
•
u •
c 1 f n u tn ~1 m:

o -wo > •
a(t) cos W t ~ (1 + m- cosw t)A
o 2 o o
• n> + A co <w o+ n)t
(t •
0
co <w0 ~n).t
deci:
r r 1 cos(t! ot + J. r zult~:
xi-'J.-BLU(t) -= Ao[ 1 + ~ cosW t ]
0
oos~0 t + ~ sinw
0
t]
o (0 o -wo )t co tn ot + >
Problema P.3.9.
c s(w t + Q)
o
(t) c mA ocos(LJ ot + 9) Se considera semnalul
•
modulat în amplitudine cu purt..1to re
F sup · t
nma ~, avind expresia:
f ii a purt~toa.
o r cn orice abat re în frecvent~ sau az ~
r por cu purt~toarea suprimată, Se r e~seşte
6~
integr xMA-BLD-PS(t) • XMAx(t) coa!lot,
Unde X( t)
recv n\~o este un semnal de bandă li mi tati (x( ~ ~ O
+ia
ia lui xMA(t) se obtine rela~
oo· w«n
i 1 xpr ~ o şi X(W) • O in rest).
t u -bLU( t): Se cere:
lutx( t) a) al ee reprezinte
(t
0
cos-'\t + 2 ° cos<.n 0 +W0 )t •
care tndepl1net te
 - 1 - - 145 -

s d t r in p ctrul u i banda de freoven~

b) •• ocu~
l{xMA-8LO PSt tl]
t ; 111tXtw .c;n
rt1cular: (t) ""U cosW0 t, W 0 e-(wom•WorJ•
c !

s mn lul modul tor x( t) de bt t.. ... ă li mi tată d f

> ri ' e in1 t de
r l ki : 2 ....
x(t) = U cos(W t).sinc Cw 0 t/2), W 0 « .fl/2, carui a a} bl
0 0
or pund func~ia spectrală: Fig.P.3.9.2.
r::-
X(W) = U U (r (W+ W 0 ) + r (W- W >]
wo o Wo Wo o '

unde funcţia r~ este definit3 de relaţia:

o ,(W -W}/W0 , dac! O<.W~W 0
0
r = (Wo+Wl /W 0 , dacă -Wo~ W' O
~o o , în rest
heprezentarea funcţiilor x ( t) şi X( W) este data în fig.P.3 .

•1. a,b.
X ( t)
Considerînd doar axa frecvenţe lor pozitive se ~onstat~ c 1 r-
,.- U..Q -~ u0 sin ~( w 0 t /2)
bandă ocupată est~
2

''
1Lu0 r~ (tu-(A)ol
cuc o gimea de de acest semnal B= 2 f 011 = ~0 ,

'
~~~~~~~+-~~~~~~~~_._t ----~~~~----~~
- 2 c..oo
In cazul în care x( t) = Uocos wot este mai co;noa sa se deter-
mine componenţele spectrale ale semnalului MA-BLD-PS, în loc de d n-
si tate a spectrală:
b) ~A.U ~A· Uo )
al xMA-BLD-PS(t) = ,, 2 o .cos(.Oo -Wo)t + 2 cos<.Oo+Wc t
Fig.P.3.9.1. Spectrul acestui semnal este reprezentat în fig.P.3.9.3.b.
In acest caz expresia semnalului x~.A-BLD-PS(t) devine:
2 i a reprezen· XMA -BLD-PS ( t)
xl·a-BLD-PS ( t ) = KMAU cos(W t)sinc (W 0 t/2)cos fl0 t av n
0 0
tarei:l din fig. P. 3 .9.Z.a.
lJacă x(t) =U
cosW t, caz în care X(W) ...w,l• ::'iiU 0 (~cw
~ \l o o 1 ar~rr
+ O(W-W0 h atunci Xm-BLD-PS(t) = KMA U0 cosw0 t • cos.00 t 1
prezentarea în fig~3.9.3.a.
 - .. 147 -
o. Band d fr ov nt ocup tă de emn ste:
r B • 2•4• f 8 f
r io sp ctrul de o o·
fr o n ~
1 Problema P.3.ll.
t
Se d~ semnalul ~odulat în frecvenţ~:

1 o pli udin m i mici de 10~ din

B.mpli.. xMF(t) = Aocos[.Oot + ~lsinWlt + ~2s1nW2t] '
t ul t • S con ider A0 = 4V şi ~ * 3•
t cu ~l<<l şi ~2« 1, iar wl < w2.
•
1 '
Se cere sâ·se determine:
mn lul~1 MF în domeniul timp est : a) frecvenţa instantanee şi devia~ia maximă de frecvent!l.;
00 b) semnalul modulator;
NF(): ~o , ? J ( ~)cos(<.n. 0 + KW0 )t] c) spectrul de amplitudini al semnalului.
K==- oo
Rezolvare
Am li ua.inil compon ntelor spectrale sînt date de relaţia:
aJ ~·aza
instantanee a semnalului este:
0(t) = .0. 0 t + ~ 1 sinW t + ~ sinW t,
1 2 2
iar frecvenţa sa instantanee este:
entru calculul ampli tudinilor componentelor spectrale se
olosesc alorile funcţiilor Bessel, rezultind următorul tabel: .O(t) = d0~:) =0.0 + w 1 ~ 1 cosW1 t + w 2 ~ 2 cosw2 t =

K o 1 2 3 4 5 6 7 =.00 +Aw1cosw1 t +Llw2cosw2t.

-0,26 0,34 0,49 0,31 u,l3 0,04 0,01 0,003
:JK (3) Făcînd nota ţi a: W A =W2 -W1 , expresia frecvenţei instanttl-
I4JK (3 )\ 1,04 1,36 1,96 1,24 0,52 0,16 0,04 0,012 nee devine:
il(t) = !1. 0 +tlW(t)cos[w 1 t +<p(t)] , unde
Deoarece 10 din ampl i tud:i nea purtătoarei nemodulate repre·
~~nt O,~ V, rezultă că spectrul conţine pe lîngă purtatoare
~ "'ncâ
1 pa·
~W(t) 1fJ&w 1 ) 2 +(~w 2 ) 2 + ~c..l;t.,C.'-'2• cosWĂ t şi
tru componente lateraleo
Spectrul de amplitudini este prezentat in fig.P.3.1°· 1•
(l)
T
(t)
= arctg aw 2 sinW~t
-
t;,.w 1+JlW 2coswAt
l (k\
Devia tia .. maximă de frecventA rezultA:

Awm ax =~W(t) lf cosW t • 1 ./:lw 1 +41w2

dePend
b) p t '4
eu ru determinarea aenalul ~ ..
are t• yedete
enţa freovente1 iutat._• .:.la~.~. .•
tea\\l\!ata A< t
Fig.P. 3_.10 .1.
 - 148 -
- 149 -
w1~1 w2 ~2
x(t) • R:: cosw1 t + 1r cosw t •
~1'lF ·11LF 2

e uu lcos~lt + um2cos~2t.
PzAo
c) Semnalul ~F(t) poate fi exprimat prin relatiaa 1
2

lf.:F{t) -~{\w<t>)..j7~~oej.Oot + ~lsinWlt+~2s1nw2t} \

Avind în vedere c~:
o
p p
o o
~
o
~
o
e•
ej ~sinWt "' f:, JK( ~).ejKWt,
1
1
& &
.... - 1

K=-00 Fig.P.3.11.1.
Problema P.3.12

Se consider~ semnalul MA-MF cu urm~toarea expresie:

xM(t) • A (1 + mcosW 0 t)cos<.n.0 t + ~sinw0 t)
0
Se cere s~ se determine:
a) spectrul de amplitudini al semnalului;
Deci: 00 00 b) relaţia ce trebuie să existe intre m şi ~ p9ntru ca u-
~F(t) = Ao L L JK( ~l).Jn( ~2).cos(.Oo + KWl+nW2lt plitudinea corespunzătoare frecvenţei n o - KWo (K fixat) al fie DU-
K..-e&n=-oo
u.
Deoarece ~l << 1 şi
2 << 1, rezultă c~:
~ Rezolvare:

Jo( ~1,2) "'1; J1 (~ 1,2> = ~~~2 şi JK( 1}1,2) ""O,(lf)K >2,

a) ~(t) = A0 cos(~t + ~sinW0 t] +~o cos(<!l 0 +W0 )t +

In aceste condiţii expresia lui x

HF
(t) este•
·
+ ~sinw0 t] +~o cos(CQ0 -W0 )t + sioW0 t] •
~lA ~ A
~(t) .. Aocos.Qot + 2 o cos(.(lo +Wl)t + ~ o cos~tW2)1· Avind in vedere relaţia:

~lAo
- 2 cos(Q
~2Ao ~(t) • A
o
~ J.,(
cos(no t + ,_.AsinWo t) • Aol...-1 ~) coa[<oo-t~uo>t]
2 cos(.Q 0 -W 2 )t,
-W )t - a
0 1 l--00
relaţie în care s-au neglijat componentele avind ampli tudinile pro- reau]. tl:
00
porţionale cu produsul n .n
~(t) • A "" [ a J (A)
!l"'l 1·2·
Spectrul de amplitudini este prezentat in fig.P.,.ll· 1•
o (...,
K-qo
-r 1-1 ..
Couaidertnd
Jo( ~)
 - 15o - - 151-
n um nd componentel de ac a 1 frecvent~ se obtin tabileascA tipul modulaţiei semnalului L.(t)
111 Pl1 twh.- Si se s 11 • prect-
!lo : Ao -qllt trii ~orespunzâtori. SA se determine spectrul ~
se parame \J.e ...
A sinau- semnalului ~( t) •
1
n0 .:tW0 : ~ (m + ~) plitudini a
Re zo11'JJr8 •
.....
il + KLJ0 : neglljabile.
o- Expresia semnalului cu modulatie armonici de frecven\l QKr)
Spectrul de amplj tudini este prezentat în fig.P.3. 12 • •
..
1
eate: ly.tf(t) • A0 cos[!l0 t + Km- i t
x{ ~ )d\]. 10cos~t +
t

+-Xm· ~ sinWt ] ,
wo o

iar expresia semnalului cu modula ţie armonici de fa.zl eate 1

JMp(t) • .A0 coe(~t + ~(t) + <p J·
Fig.P.3.12.lc
• A0 cos(!\t + ~.coaW0 t + <p 0 ]
b) Condiţia impus~ revine la:
Semnalul ~(t) poate fi scris sub forma1
+J-K-l(~)+J_K(~)+ ~ J-K-l(~)·O,
u: ~(t) ·10 ooa[n0 t + Acos Qco~W0 t + Ae1n Q a:lDW
0
t]
(-l)KJK( ~) [ 1 - ~] • O, Termenul Xcoa Qcos W 0 t core apunde aodula \iei de fui cu de-
viata de fui fl0 • Acos 9, iar termenul A ain 9 ain w ot aoree-
O, sau (1 - K
m~ ) • O •• •odulaţ1e1 de frecvenţA cu indicile de moclula\ie ~. AI1D &.
Rezultl oi 1t(t) eate o oscilaţie MP-MP.
In ~atul in care JK( ~) • O condiţia este îndepl1nitl i~~
t ae relatia dintr m şi ~ • ~tt(t) • 10 coa[!'\,t + Acoa(w 0 t - 9)] •
.Ln c zul in care (1 - mK/ ~ J • O, rezull condiţia III< • ~· • loooe[Oot + Aain(wot - g + -f)]
I.JA. ~«1, pentru K:>2,J~(K) "'O, deci cond ţia eate to4r 00
p 1 l t l! 1feren ~ a r J ~1 dintre ~ 1 m, 1 r p n tru K ~ 1, • 1o J1 <X>ooe [<a - IW ) • ......
1 ste indepliniil d ol mK ~. L.-oo o o

rrobl.ma.fc3,l3. Ptoti'U). 4t lapl:t \u41DS 11 1

Un mnal purtltor Aooo ~ o t te modul t de un ••~
n ao1d J( t) • x_cot W0 t, ob\in ndu-•• tmn ula
~(t) • 1
0
ooa[.n0 t A oo1CW 0 t - )
..
 - 152
. - - 153 -
Daci ~ ,.;;; 0,2 aproximaţiile sint fAcuta cu erori muime sub

Problema P.3.12
. .
· al cosinusoidal modulat in faz~ cu o oscilaţie de frec-
Un semn
~ între 30 Hz şi 15 KRz, are deviaţia maximA de fazl Am...
ţl cuprins ~
-- __ b ., n !l ::, ,en Sl se determine deviaţia maximA de frecvenţA, daci aea-
o o c5 c:5 o --- .... 1
1 radian •
r •
N F. 6• + - ivit ca modulat in frecvenţA?
P.cS
o
O N
J nalul este pr
Rezolvare.
Fig.P.3.13.1. ~presia semnalului modulat in fazA este:
Problema P.3.14 'MP(t) • A0 cos~0 t + 00 +~«pcoa W 0 t)

Să se impliment~ze schema bloc a unui sis tem analogic oare sâ Pulsaţia instantanee este datA de relaţia:

realizeze modulaţia de frecvent~ cu ~ mic.

.Q(t) • d~it> . • n0 - W 0 ~cp sin W 0 ·t = ..0 +W0 .4,coa(w
0 0
t+cpJ
Rezolvare
Expresia semnalului (MF) es\e: Dacl se considerA semnalul ca fiind modulat in frecYen\1, a-

XHF(t) = Aocos[not + ~F 1xOpasJ .. tunci:

!l.(t) • ! l + ~.!1.coa(W 0 t + cp 0 )
(~:. fx(~)d;)­
0
= A0 cos n 0 t.cos Comparind cele douA frecvente instantanee, rezultl

- A0 sin.0 0 t•sin(~F (t ~(~) d~} ~!l-w 0 6!f

· )o t
Deoarece ~este
t
mic, rezult~ c~ j
~~F x(~ )d~j este mic, Devia\ ia maximA de frecven\l este:
â~ w0 4,
o 6rM ------ • 47,12 o..
cos[~~ x(~ )d~] 2! l şi
•
27 27
6(t ). t Probleaa P.3.16.
sin[~F ) x( ~ )d't;] :oc KM:r' x( ţ )d'S
"Se consider! un semnal oosinuaoidal ou 110dulaţie dt fasl, cu
'O o 1
Rezul t~: . t ' \l Acp. '1. Semnalul modul tor eate periodic de perioadl T 11
••• Prt
'1-l.F(t) A0 cos ! l0 t - [KMr'} x(~ )d ]A0 in.Cl0 t &entat ln f1g.P.3 16.1.
o
Schema bloc cor punz t pr z nt t n fi x(t)
~F·Xl t}
s~ d2;
_,,,.

Fi .P.;.l4 .•
 - ·154 - - 155 -
Se cere sA se calculeze spectrul semnalului mod · Problema P.3.17,
. lUat,
Rezolvare din Fig.P.3.17.1.
x sistemu1
Semnalul cu modulatie de fază are expresia: Se se~
z (t)
~IP(t) = A0 cos (.!\ t + Â<p .x(t) + l/l
0
).

Avînd în vedere forwh semnalului x(t), se poate 8

Crie:
A0 cos (!1 0 t + (ll 0 ), pentru t E (nT + ~ , nT + -f.l o T
... t

-A0 cos ( !10 t + 00 ), pentru t e: (nT - ~ , nT + +), Fi p 3.17 .1.

g. •
,.

t un semnal de band~ limitată, avind funcţia de den-

Fig.P.17.2.

are x( t) es e
sau: x~1P(t) = A 0 x1 (t)cosl0. 0 t + 00 ), unde x1 (t} este prezentat in rnc t lâ reprezentatâ in fig.P.3.17.2, iar p(t) este un pur-
fig.P.3.16 . 2. itate spec ra
lsuri ou ~a: 25 u s şi T = 100 }1 s •
8
tAtor in impu . ,-~

t+1 ·se cere:

a) sA se determine funcţia de densitate spectrală a· semnalu-
-T/1. •T/4
- t lui y(t), prec~zindu-se oare este valoarea maximă W M pentru care
-1
semnalul x(t) poate fi extras din semnalul modulat;
.
b) al se dete.rm.i ne Wt şi A pentru ca semnalul z(t) să aib~
Fig.P.3.16.2
aceeaşi funcţie de densitate spectrală ca şi x(t).
Fuu~ţia x ( t) s.e poate descompune în serie Fourier sub f
. . .
1 Rezolvare

x1 (t) = +x 0
00
+L Xn
n=l
cos(nW0 t +<p 0 ), unde W0
Zi
•,- ~imilul y(t)
.
fiind rt!zul ta.t ul unei modulaţii in amplitudine a impul-
aurilor naturali, funcţia sa de densitate spectrală este 'dat~ de re-
la\ia:
lJeci:
xMP(t) = Ao Ţ +
[ }(
L
00 e)
Xn cos(nWot + <fn~. cos(!).ot + o
]
Y(w) • t .~ mo"
T L
K• ·oo
sine 2 X(W- K~), unde ~ "' .1.1-
Rezultă: n=l
.
~p(t) = + A X
0 0
cos(.Qt + 00 ) +
00
L
n•l
+ A0~ cos[C!le Bepruentalea acestei
funcţii eate dati in f1g.P.}.l7.3•
y(~) . .
+ (0o + lfln>] + L + AoXn cos [<no - nWo
00 )t ,.(, .,
o -t-e~~
n•l
expresie ce d~ componenta spectral~ a semnalului xMP(t).

•
 - .156 - -157-

Pentru ca functiile I(W- KQo) si nu ae supra,_._,...,:~ b) Funcţia de denai tate spectrall a ae11balulut ~.,......
cesar si se indeplineascA relaţias
.!lo- WM ~ WM sau .Qo ~ 2WM
lui este:
filtru
W(W) .. + X(W) + 4
1 <
X W- 20.o).e
~4
~~
o +
+ l(W+ ~)e 1fo
.
rezultînd el: vacA s(t) are o funcţie de densitate apeotral.l X(W)
WM ..,; ~deciWM <: 21.104 • 5'T.io3 r~, fig p 3.1s.2.a, atunci reprezentarea func+i 1 ut
lei din • • ' e .,w)
ce din fig.P.3.18.2.b.
1
punde ce e 1
) Filtrul trece jos trebuie sA aibA A • 4 11 ~ ·~
c 3 d/ ~ )((Ul}
respectiv tJt s 5~.10 ra s.
Problema P.3.18 .
•
Fie un sistem pentru modulare şi demodulare in amplitutat
utilizind 0 purtAtoare cosinusoidal~ ca in fig.P.3.18.lt a)

x(t)
y( t) Hl<.Jl
X(r.L))~
1
1
1
1
Fig.P.3.18.1
-20.0 • r.DM ·IOt-<D M C&lt1Uit 2De--.. 1Do 2Ao.
Se cere:
b)
a) pentru cazul (cel mai) arbitrar al fazei 10 , 11 •• arat. -
el •emnalul v( t) in aistemul demodulator ee poate aorit IUb 101'111 Fig.P.3.18.2.
v(t) • -t- x(t) + ~ x(t)ooe(2!1 t + f 0 0 )• Condiţia est ca frecv nta de tliere filtrului 1
rela\1at
b) dacl x(t) eate de apeotru limitat (I(W) • O (V.)Ic.-ll
al •• deten1ne relatiile de leglturl dintre Wt ( Sreo•nP 41 WM < Wt < 2fio - W M
1tre a PTJ ideal) -"lg (frecnnţa purtatoare) ti W M' utftl
1et1rea PTJ 11 fie propor\1onall ou x(t).
Pr.9bl••1 r.,,u
10
liezol-.are
a) Semnalul w(t) ar exprtaiaa
v(t) • J(t)ooa(Cl0 t + t 0 },
unele J(t) • (t)oo•(!l0 t + 10 ) 4eo

v(t) • x(t)oo•2<o0 t. + t~ 0 ) • + x(U + ()_..,....

 -- ~58 -
- 159 -
00
P<w> • 27 L
K= -oo
Se ~<w- K.Q) 0

unde ).'1'! 2 -KO0 t

. -1- · p(t) e dt = j ~ sinc.2 K7 ·. 2
Cr\ c: '!" t:. 2 =J - -
a) .;T/2 '"' . (2n+l)T
OOJ-wn )
P(W) = 3·~ L00

2n + l
.o
n=.. oo
1
1
Şe observ! c!i.Jt ~Cw>} = o.-':~(m1 eate prezentat 1n fig.
1
p(t) 1 P.3.19.3·
~
1 1

-
o 1 -4/5 4/3
1

c)
b)
...
Fig.P.3.19.1. Fig.P.3.19.3.

Se cere: I(W) = l Z(W)®P(W)

a) s~ se determine şi sA. se dimens"ioneze părţile reale şi i· 27
maginare pentru Z(LJ), .p(LJ) Qi Y(LJ); + )f(W+ m!lo)) •
b) a§ e determine şi s! se dimeneioneze filtrul H(W) aet· Bezul tl oAt
f 1 incît ţ{t) x(t).
Rezolvare
~{Y(w>}.- 1 f:; 1 {J: (x<w- mn > +~[x<w+lllfl >]}
0
-oo 2m+ 1
a) Z(W) ${x(t) . co -'\,t} • +(XCW-.0 ) + X(W+.O.ol]
e1

~ {Y(w>} ţoo2~ 1 [~{xcw- 00 ~.~~<w+ m0 1]

0
Partea r al~ ei imaginar~ a c t 1 funcţii e te prezentati -:} 0
in fig.P.3.i9.2. 1m{Zlf.O)J
Cel dou funcţii e nt prezentate ln f1gl5.19t.4 a.b.
J.(YCw~
 - +6o .. - 161 -
o) Filtrul tre uie s~ fie de tipul trece-jos, ·avînd Y( w)
ri tioa d frecventli. din figl5.19 5, 1ar frecvenţa sa de t~: caracte.
lere t
buie 8 ~ satisfacă relaţia: re. 1

WM~ Wt ~ !lo - WM

H{oo) 1 b}
1T Fig.P.3.20.2.
x2(t) ocupă aceeaşi bandă ca şi x(t), adică
Semnalul
W ]. semnalul cos 2!l0 t are transformata Fourier:
--(&)
-~ o
(-WM' M
- Fig.~.3.19.5. :f{co/00 t}:: ~ [j~ +7~(w)] + 1 [&<w-20 0 ) +

ProBl~ma P.~.20. . . + '&<w+ 2!1 0 )].

Se d sistemul din figt;. 20.1. la care x ( t) este un semnal Pentru ca spectrele celor două semnale parazite să nu intre
d ba.nd§. limitatA (X(W) 0( Jf IWJ>W M). in banda FTB este necesar să se îndeplinească inegali ta ţil~:
WM < Wt
v(t}
o to A-
H(tAl)

O.
Cot)
t--_,..y{1)
2D.o >w n

Probleu:a P.3.2l.
Fig.P.3.20.1. Se dă sistemul din fig.P.3.21.1.
Se cere l se det rmin para.me.trii fil trului trece-bandl (A,
i W ), astfel înoit semnalul y(t) a! fie: y(t)
n
x(t)cos!lot.
ap cific car sint oondi ţiile necesare p ntru .!l0 şi wM. o--
- -t 1 1
Hre {w)
u

•W
1--z_u_,.-..(
Rezolvar -sno-~ o 3no s.no
Semnalul est dat d r latia;
(t)
2
w( tl • x (t) + 2 (t)oo ""'t + cos
2
!l0 t
Fig.P.3.2l.l
lt o A -
~entru
a put a trag mnalul x(t).co ! l0 t r zu u 1 1ntrar lui se ap1 ică semnalul x(t) cu funcţia Sfectral
l/2. In oondi\lile in car funo.1 d d it t ctr nt t în fi •-
'1. 2. s~ se determlne form fu ctl i c-
y(w)
t a. orm c 1 i pr ntat in fic;P. 20.2. , ro 1 t 1 mn ului y ( t).
t~ n fi;E3.20.2b.P n u. limit 1 n i
0
r
1 p
it functia X(~). astfel tnc!t un \1& 4e d n
11
n ului z(t) va avea fora&
ula~i e1 d
• Produe re1ul\l
 - .162 - - 163 -

X(W) 2h.o) CAPITOLUL 4

11!--.... 112
--- ...
Semnale .de bandă limitată şi semnale ~ bandă largi
-7~ -s.oo
Fig.P.3.21.2 Fig.P.3.21 ..3
.
spectralll. Qatll. in fig.P.3.2l.4. FTJ va selecta din acest spectru f~~~~t-
ţia de densitate spectrală corespunzătoare lui y( t) (desenati ha;u.
rat in fig.P.3.21.4). ·
Breviar teoretic
W(oo)
e Un semnal ideal de loasl frec,entl are funcţia densitate
1/4
- ------ sJ)eoirall reali ti 11•1 tatl 1D frecYen\1 ca 1n flpra 1.
X(W}
-aa.o -6Co -31lQ-2.00 o 2llo 30o 60.0 8~ o W<-WM
Xo
Fig.P.3.21.4. X(W)• Xo -w,.,~w ~ wM
- o W>WM
-WH o +W,_, w

Modelul •ateaatio al l/JkJlu1u1 oa apectral (de aaplt\adlDt)

iil fipra 1 eate&
IW
x(\) • 0
7 " ·•inc w• ~
iar representarea p-af1ol • lui z( t) ••t•
aatl la ftpn 2. naar-
otlda·•• ol ••n•lal ou apeotrul 11•1 t1\ are o tarl•ll• ooatlad, OI
' 1••flt•rar• taflat \1 la tlap.
. •

•
 - 164 -
- 165 -
• Qu ltaDal ideal de joael frtOf8Dtl OD aodaltl
4tDI1 tatt eptotrall oonetant Intr-o bandl 11•1 tati 4e f f ..G\ttt
re,,,,,, 2Xo~c..J X t
fasl 11Diarl in aceaatl bancll, oaraoterisat tn fipra 3• tt 'if " , ~smc(LltJ·f)
1
b(W) IXfjWJI
1 ' cos GJ 0 t
/ " -
...... .....
..... ..... XyWJ•IXfjWJI·e·JWto
..... ' -
l r -
.... ...... I ~(.J
..... .....
..... w /
-w'M
Fig.6
coeentariil
are expreeia:!n doaenial tiapa -
eUnoi spectru limitat in frecvenţA 11 corespunde o , 8rtaţ1e
· 1 WJ! ~a semnalului tn tiap.
x( t) • ;. sine '1( t - t ),
0 Delit1 ta" 8

• Funcţia densitate . speotrall 1( jW) a unui ee1lDal real

a cArei reprecentare este dati 1n figura 4. mAri•• complexă. Modulul şi arguaentul funcţiei clena1\a-
1(t) es t e O
te spec t r .lA sint definite şi pentru freoYenţe posit1ve t11legat1te.
·
esenuaeete semnal analitic atqat aeealului real x(t) ou
fanoţia densitate speotrall 1( W), funcţia coaplexl de \lap:
00

•x<t> • t _,xcw>e
(' jWt
aw
•o
Besaltl oll
e Un aetmal ideal •de bandA" al cl.rui spectru ~cupl o bandl x( t) ·9h{•x< t)} • tL•x< t) + s: (t>]
fln1tl In jurul unei freoYenţe LJ
0
ca 1n figura 5: tara
&z(t) • z(t) + j i(t)
2 OI
i(t) .5'm{•z(t)}
Zs(LJ)·a •eaaalulat lllll1t1a
w
fw>O

eate oaraoterlcat ln aoaen1ol ttap 4• rele\11&

210 ~w
x(t) • 'i [atac.(~w·t>]· oo1W0 \
11 eate repreaentat 1a f1,ara 6.
 - ·166- - 167 -

!l!!~:,s..~::.:::-...:.1-.ne-.t_a_p:""'t...n.....e,... • 11D~ 1 elllla 1 anali t to _ fransforeat Bilbert a produsnlut a aoul f

UD0\1.1 I( t) i
1r0r spectre I (W ) şi P(w ) nu se suprapun 1 '
'fx(t). ar {c~(t)} • arotg !{~~ P(
t) ale c
f eovenţelor, are proprietatea:
1 •• anca
e
a
scara r , }
1 tlcti freoYent! lnst n\ane!. a unui .sellllal analttto pe jl (:r< t)• p( t) • :a:< t) • j( i)
w%<t> • Ay <t> • ft~ rotg !~~] · x·r +-.fi
a.~ & z X
-co11en tarii
_UD semnal real şi cauzal x(t).u(t) are
a denai\a-
' funo~i
~
4
es DDm se transfor ate Bilbert directA Qi inYeral rel 1\h· te 8pect
ralA l(jW) • l(W) + j A:(W, adiel plr\1le reali a" 1 m
~L •ar, 4 -

tntegrale de legi tur intre componentele x( t) 01 i( t} , 1, '"" funcţiei densitate spectralA sint perechi tran f
1 cari al e a onate
lulul litic x(t), definite det Rilbtrt.
,+00
. _Unei fuDoţii densitate epeotrall oaozall definiti de

i<t> Wl{x<t>} R .Ju: ~ ~~\>

Z(W) • l( w). u( w) , 11 corespunde 1n doaentul iiap un eeanal ooa _
a0
'-oo plex: CD{el:( t)} + j cJrn s~( t)
( t) • Jle
cr{ } • x( t) + l i< t)
-1 ,-+00 11

x(t) ~j{-l~(t)} -J.:} ii~L db pentru care pArtile reale z( t) şi i'maginarll. i( t) atnt Ptrechi
-oo \ransforaate lilbert.
e §eprezentarea semnalelor modulate utilizind conceptul de
e Transfoi"a.atele Bilbert au urmAto rele propr1etlţia
aewmal ana li tio
- ran formar Bilbert este liniar~. De exemplat Fie axpreaia generalA unui. se.nal aodulat&
:Ttt ~.;1(t) + bs: <t>}= ta1t\x1 (t>} +b~{s. 2<t>)
2
0
~( t) • A( t) ·cos(p. 0 t + <f( t)]
-Tren for at Rilb rt i(t) unui emnal x(t) este care poate fi xpri ati ub fo a:
b • DacA x( t) este o oonetac·
ncţi i par , in f r punct lui ;Ct> •Oie{t< t)· •j <f' ( t) • jUot} ~...( t)
• tuno1

Jl{.oon t.} • ~\, \~l db 0

• O
4• ( t) te IUl lol 11 ic ou nY lop co plu 11< t)•.l( ) ~'f\,
r n format• Bil'ber\ s{l &\attt 1 al lai odul t ( ) • Re1ul 1
- Energ1 u at re · mn 1 lor
t i( ) ni 1 , dic <) • i.,Jn.
00 ,+00
=2<t)
- P r c il
J x2<t) t
-oo -oo
u c\11 tr
t
t
, t s( t)
1 1
pl t ••

1 ••t
·I:L , 1D oare aeaalal ao4ala er ••\•
•• t, ,, poatt • pr prta rele\taa
lnt rt ------ 1 ( )• 1
 - 168- - 169 -
4

IVI
e Se~alul CRIRP eate un semnal aodulat 1 <1>,
a •Plltt~•·­
frecYenţl. Bepre&entarea sa 1n domeniul t1ap eate clatl la ~ 1 IB•10]
1
eate oaraoteri&at de aoclelul aate11at1c. iar.11
U0 ooa(n0 t + ~)-lt2 ) ltl w
y( \) • ( ~V /2
o lt l > ~'112

t
-~ /21
V 1
"-~
2
:uo
.!lo ~~
2
_ Functia de autocorelatie a aeanalalui CBI!P eate itfiattl
ranoţia aensi tate spectrall 8 semnalului CllliP ••te
V(jW) • \V(jw)l exp{j ~ <w>}
unde: funcţie aodnl densitate spectralA este:

lvow>l· ~o{Jf: [ccx1 > + ccx2>] 2 +[scx1> + s<t2>]2 Qraftoal funoţ1e1 a. autooorela\11 ··~·"

2 Jto(b) • R CBIBP('6) 1 ,R CBIBP (0) eate '•' la flcan 9.

cu: C( x) • ),( cos 'Tf2'5. d ~
o
.
, Rc(6}

( 'il"'!;'""
S( x) • ), ~n T a~
o
iart

~p.bv+ <w-q,> 2.
~-
1{1i~
t

40 1
funcţia de f el ( ) •nalulul CBliP rt
te ln caa4ratarla ( -!1 )2 1(

q>l(W) • - 2~

P atru •••n•l•l BP le
lo ti reap o 1' B • oo ID ftcur• ata
•o4ul t'l fali o UDd\oar• fuo\111
 - l7o -
- 1n-
Seanelul b(t), oare conduce le taprt1ttere
aalulut tnforaaţtonal trebuie al fte deteraiatat 'P••~l•ta~
8
A(t)
• tor dt
11 ,..,
teb.Dio 11 eate ele dorit •1 fie period 1o. Ia vartaau. "'t ~'~•ltltt
u lllrl
fel ele anaal peaacloalaator ( abrntat 1D oODt.tnuare Pl : .. "t.
l.englezl •paea4oDota4? poate fi represantat 08 0 •aal
01
dia _,o f·

( periodicl de faaoţii ele•entare f( t): 11lfbatta

+00
•<t> • L ..·fCt - Dtl) oa • Il • a11+1
nc-00

O per1ea41 a aoe1tet frmoţti de autooorela\1e eate repr111..

t•tl la f1pra loz
In figura 13 etnt prezentate •peotrele 4e freoYeD\1 alt ••-
ulalat oa 1 peatn 4t•tr1ba1 t peatn 4oal a•sari 41•t1Detea

--------1 --------------~~ ......

-t,
tiN

Fig.lO
• le eznpla, tzpreata ltllllalalat ca apeotru ctlatrt\att 01

••••••\1 •tre•tl eatet f

(f)
l><t> • ACt) -~t) ooa w.t

1 • 12,
 -172 - - 173 -
x(t)

/
/ . '
d un a mnal (t) a o~ui funcţ~e de densitate
eate
nt t 1n f1g.4.1.1. ........
-- --
IX(jWJI
1

Fig.P.4.1.2
O· w Problema P,4.2.
Sl se arate o~ dac~ x(t) este un semnal de bandl limita-
t!!., adie~ X(W) O, dacl:l. lwl > Wt, atunci x( t) ~ ~i;.~t . .. x ( t)
Fig.P.4.1.1. pentru a > wt •

Stiind 0~ l.:l, • 2'1 • lo3 rad/s şi t 0 • 1 s ee cere Rezolvare

e determ1ne forma de varia tie in timp a semnalului ai sl 88 re·
. Conform propriet~ţilor transformate! Fourier avem:
presinte gr f1o.
RezolTare .
(Wo -jwt0 · e"'Wt
~ aw •
x(t) -~1 ~(jw)}• -k J. ·J:e • Fie semnalul h(t) reprezentat in f1g.P.4.2.1., a
tranafonnatA Fouri r te
ob'u1
. -Wo
• ~JnJ!tJ
· 7w
•
.
Deai. z:( t ), • ·
. t c\atl J.D
Bepreaentar a graficl a a..ualulu1 •• •
P.4.1.2.
 .... 174 -
- 175 -
Con o t or . 1 ••
7{H<t>} 27 h(-W) 1
Deoi:
x(t) • 2o sine (lo TIt) • cos 27 • lo4 • t

~>-{! , Jwl <

, in rest
a
·--,ul este prezentat
Sem~ ~
1n f1gl4.3~2. '.

x(t)
Betultl el daol a> tJt are loo relaţia: 20
,. ...... sine 107f
cos 2T·to't
1

88U
x( t) ® sin.;: • x( t) ·
1
Problema P 4,3.
S! se determine semnalul x( t) a c§.rui funcţie de densita-
Fig.P.4.3.2.
te X(LJ) este prezentat in figP~.3.1. ~ .

Problema P.4.4. ·

. . . jxw Se dl un semnal x( t) de bandl limi tati: X(w) • O,daci

... X.o !wl>wt • Semnalul se aplic!l. la intrarea unui sistem cu funcţia de
transfer H{W), la ieşirea cArui a se obţine semnalul g(t). Si
1 1
se
'
1
J
f
1
1
1 arate cA semnalul x( t) poate fi exprimat in funcţie de eşantioanele
1
'
-w0 -Lsw -c.Jo -GJo+4:1w o GJo-.OGJ. GJO Wo+.1GJ w g( nT) ale semnalului de ieşire sub forma:
+00

Fig.P.4.3.1.
x(t) • L
n==-oo
g( ·nT) y{t - nT),

4 d/ ai ~w- 27 • 5 rad/s unde J( t) 1 (wt e j w·t

incareX=l,W o =27 .lo ras".
&
o
2w t ) IHwJ • dw •
-Wt
Rezolvare
!ezolvare:
Semnalul x{t) se obţine ou ajutorul transforma t e1 rourief - .
Dezvoltînd funcţia ej wt
inverse:. (
• wt•WJ • rezultA:
Il (W) tn serie Fourier, pe 1ntenalul

x(t) cr-1 { I
•v (W) } •
27
J+oo
1l(W) • e jWt dW
-~ t
X0
W 0 +1J.W 2· Xo /).W s1DC. .<A~)ooM
x(t)• li cosWt•dt• 'T
J.w -6w jWt .. jD
0
1 tw J •
 - 176-
- 177 -
Pr1 urma:r :

j wt
• B(W) L +oo
y(t - nT) 8 lnwT
Problema P.4.5.
•-oo - ..
In !igP.4.5.1. este prezentat an sistem de modula\ie BUJ,
Conform definiţiei transformate1 FoUrier 1nve
, rse şi t banda laterall superioar§( B.la.S.)
1n d r oii s mnalul x( t ) es t e de bandli limitaU, rezultl!.: av lld ..,.e ret1ne
0Cio"
. .

" cos.n.0 t

Yt {t)
t(f) .
y(t)

y2(t)

sinnot
+00
• nL•-oo y ( t - nT)
Fig.P.4.5.1.
..
Deoarece G(W) • X(w) • H (w) Şi X(W) este. de bandA Considerind semnalul x(t) de bandl 11m1tatl (figP4.5.2)se
l imi t atri, rezultA el şi G(W) este de bandli limitat~ ( G(W) • O, cere sA se calculeze funcţiile de densitate spectrall y (W)

t'tl 'wl > Wt). Y2(w) şi Y(w) şi el se demonstreze cil numai BLS este !.ttnutli. '

Bezult~ el:
(Wt
~(t) • 2 T1 ) G(w) ejWtdW gi .

-wt
Jwt; G(W) ejW nT dW , .
Pig.P.4. 5.2.
-wt .
deci: !taol,.mu.:
x(t) • L
+00
y(t - nT)· g(nT)
n• -oo
 - .178 - - 179-

S. obaervl
~
cA sistemul transmite doar banda late ra11 eupe-
rtosrl·
~oblga P.4.6.

Y2Cw) • * (ICW) • BCw>) ®

•
In f1gf4.6.1. sint prezentate doul Mtode a. •••rare •
_..,., tu-BLU. Pentru s1steaul din f1gE4.6.l.a .. re••ae B L 1
aaut ••~ .... • •• ,
8(-j 'i) [~<w-D.0 ) - ~(W+.00 >] • -~ [l'(w-n.,> .. lat pea tru
cel din f1gP4.6.1. b. •• re\1ae B.L.s. •

- I'(W+!l0~ •-+ [l~(W-.00) + l~ (W+ Q )),

0
x(fJ
y (LJ) • Yl(LJ) + y2~LJ),

Reprezentarea grafici a funcţiilor

l'(w) , I~(W),
l~ (W), Y (w), Y (W) t1 Y{W) este dati 1n f1g.P.4.5.3. ~(t)
1 2

~
1

-wM
l1g~.6.1.
-1
~aupunind oi x(t) eate de bandl 11a1tatl, aYla4 faaa\la
r, (w)
a. 4tnaitatt epeotrall preaentatl tn ftBP4.6.2.,
7/2

o
112
•• ' 2.
Y(CJ)
1 1

o
 ·- .18o -
- 181 -
b) s s arat eri dao!l. Wt •.Q la ie§ir
0
d modulat' rezultA semnalul mod11lator. ea Bche11elor
41 1
1
Rezolvar : 1

a) S(W) • +( I(W-.Q0 ) + l(W+ q,>) • lf.o.<WJ o

a)
''

S(W) este ~n semnal MA - BLI (f1gt:4.6.3, a),

R(w) 2 [x<w-.Qo) + X(W+.Qo)] • Brs<w),
-Ao b)

R(LJ) este un semnal MA-BLS ( figP.4.6.3.b.)

11g.P.4.6.·4.
s) este prezentat! funcţia spectrall a
nA.,. 6• 4• b.
1ar in fi g... semnalului
dupA filtru, respectiv X(W).

1
4 H(w)l. +
· · la
w-no
+ ! [x<w-.Q0 ) + X(w+n0 >]. H<w>]la
R(G.J) .~ W• -.0
. . 0
b) 112 Funcţia este prezentatl 1n f1g.P.4.6.5.a,

-.Q.o o
~tWI
r--------- -----·---<'{l,J)
1
1
V' 1
1
1 1
FigP4.6.3. ' 1
1

a) ~
b) s1<w> S(w)®"i(~<~Da>+ ~(w+n0 >]· X(WI
1 ·.
.! [x<w--'\>+ x<w+fi0 )] • H(w ~la w .n.0
+

.
+ + [X<w- n 0 > + .X<w+n0 >] • B<w> 1!la w--..Clo
f1
'

~.6•5•""'•• t 1114. ltgf4. 6. 5.

•

Funoţi ste prezentat! in f1gF4.6.4. •

Prtaeutat reslll. tat\ll fil tr1r11.
 -
on ut Vo<

2 ~ 2
xcw> • ,3 ~ x dx
o
'

r t >, t i
t,
M tl z 1pn 1 U • 1V,
0

Inlocuind obţinem:

o x1 .(W-9o)
1 • (llo - W) • renp cti v
2
2
(W-100) ii

~·
J
(t) III
u
•
l(J!.J) • + r e-j 2 {
[ccw- 9o) + CUlo - wij +
o , n re t

2 X(W) , ~ W o
t J [3(w~ 9o) + S( lo -wij} , re aţi 1n o re
1 r Z (w) •

o ' "" w o
C(X) •1 .x
ooa ·1x2 d 1 S(X) X ·1 1n ..f 2u reprezinti

- f(y.J..I..I)
j ~ ~.b
~ (t~.~t in tor<rul o] l Fr
·
coordonat ·
a
esncl, · r W r pr zint
6
•
f

1
ourent a pule t 1 e prim ti !D lo rad/1.
,
 - .184 - - 185 -

PI:oblema P.4.9,
-~ emnalul din fig.P.4.9.1.
ul d F.F.I. al unui radio+ocator preetntl 0 Se a~ 8
p bunft. tn dom niul 9995 t looo5 M.Hz. S~ se determine Pro.
rii 1 pulsului CHmP oe poate fi emis in mod optia de cllt Parame.
re ra x(t} (,4tb.W Wo+2f::lW
diolooator, daoA durata impulsului este 6 • lo ~ 8 • .. Wo (t)
' ~

Re~olvare
Uo ..---r -~
1 " --- ... - ..... - r
1 .-.
1~
J
Pentru trans~isia optim~ şi utilizarea eficienti a tra·
ului de F.F.I. este necesar ca. banda efeotivl a semnalului em1a
-o l
~\
~ oou toat~ banda traseului de F.F.I. -Uo ~\J-~--l ~
l
2l1 (N-1 )71
In oazul t1nui . impuls MLF banda semnalului eate egall ou 1

aţia total~ de frecvenţll pe durata 1mpulsului:

Fig.P.4.9.1.
B x(t) fM - f m • BFFI'
Se cere:
fM fo+2r+ fJ+D~ a) a~ se determine funcţia de densitate spectral~ a sem-

fm -. fo ... 2ţ (.. 1-> fo - rb nalului;

b) pentru f 2oo MHz = 1 MHz ş ar =5 se cere s~ se
Be1ultl o reprezinta grafic modulul funcţiei spectrale ~1 ~ ee determine ban-
) d emnalului.
J.goo~ : Po95 • o,5(M Hz 1 p. s). Bezol are
E pres ia analitic A a semnalului este:
loop5 2~ 9995 • lo G B&
~-1
• M .

' l(t) • s(t- K ) cos [Cw 0 + wHt -KT >]

1 1
a(t)
o t
1
t.
w '1'1
{ ) u l 1nc •
T e -j ... 2
3
t tt (t) n lul ..
 - 186- - 187 -

( t) .. ( t- r:T1 ) oos · <w 0 + ki\w)( t _ kT >] Banda semnalului este de

... 1nc
w-<wo
2
+ illw> -F~ k'l' 1
l +
W-<w
~tJ1
'-A
B • 2o4,5 - 199,5
B • N~f
5 MHz. adio~ satisface ~elaţia:

1 în oare Tl .. 1/Â f,
• },n 0 azu _.i

u W + (W o+k&.J) W+(W Problema P,4,lo

+ ~---- a1nc · 2 T1 • e 2 .._ T
1 se d~ semnalul din figPA.lo.l:
" N-1
( t) xk(t) t(O
'--'
Ko ~s(t)
Wo
Uo
d oi:
- o' Tt
N-1 \j
[w-(~ 0+kl\w) -Uo
(jW) •
UoTl
2
LK o {sin~ Tl].

-j
rLWKTl W- (W + K6w)
+ --"""!!2......-.o_ _ __ TlJ =sin o rW+(W +k~W} l
Fig.P.lo.l.
0
T Se cere:
• 2 1 1

W+(~~+k~W
a) s~ se determine funcţia de densitate spectral~ a
j(wk'l'l+ Tl]} semnalului;
l
b) pentru f 0 2oo MHz, Il f • 1 M Hz şi N • 5 se cere
b) Pentru reprezentarea modulului functiei spectrale
s! se reprezinta grafic modulul functiei spectr le ei si! se deter-
-a olosi t programul "SPECTRU", obţinîndu-se graficul din fig.
mine banda semnalului.
p. •9.2.
Rezolvare:
\Xfj2~fJI
Analitic semn lul (t) se poat scrie ub forma:

und (t) r
0
ia 1 x 1 o în problewaP.4.9 •
1 x (t) - (t
- kT2) ooe rL(W + kt\w)(t-k'1'2ij
0

(3w> T-~lt<t>} + •·jkWTz {s[w.. (

((..),. (wo + i&..l>J} •
 - 169 -
- 168 -
• N-1 CAPITOLUL , S
D (jW)

Semnale aleatoare

UT N-1
(.1 W) o 1 w-<w 0 + lrL\w)
2 {sine
2 = Tl.

-j W'1'2 +
W-(W 0 + k8w)
2
J
Tl +
sreviar teoretic
~ 1 aleator (sau sioohaatic) - notai cu X , eate
1 On semna
• - desfAooarl ~n tiap şi este gu•ernat, cel puţin tn
roce• care se
dD P legi probabtlistice.
W +(W + kLlw)
0
-j [ kWT + w
2
+(W o + kÂw)
2 - T
J} P
arte, de .
t Modelral aateaat1c al unai semnal aleator poate fi oonaide-
+ inc 2 T e
1 1
licaţie X :V'-?f tJ'
astfel ol fiecArui aoaent t 1 -. 1
at ortce ap
r poate asoeia 0 Yariabill aleatoare xk<t1>a
88
b) Reprezentarea graficli a modulului func+1ei
" ~ ou ajutorul
.. daci7c tR , semnalul aleator este (definit 1n tiap) oon-
pro amului,Speotru. eate prezentat~ in fig.P.4.lo.2. ate lua Yalori continue sau discrete;
tiDUU ~ 1 pO
Ca şi in oazul problemei anterioare, banda semnalului ea· ... dac! Ţcz, seanalol aleator se aai nuae1te §1 serie (•u
..•
seo,ent-~.tt.) aleatoare, put1nd avea valori oontinue aau discrete •
B. N~ • 5 M.Hz. - Un eemnal aleator eate caracterizat fie prin msaablul
realizlr1lor temporale notate prin x(k; t) sau xk( t), fie pr111 lalo-
rlle aale statietice considerate (de exeaplu) la a011ental t • t 1 pe
anaamblulrealtzArilor, notate prin x(i:; t 1 > aau xk<;_>.

Probabilitatea ca un semnal aleator 1 al fie aai aia cle-

ott o Yaloare {deterministA) x este notati oua
1
P{X<;_} • P{xk(t1) < x1}
ti •e~e eohhalentl cu probabllitatea ca la aoaentul t • t , ulorl-
1
h •latiaUoe pe anaa11blul real1slrilor procesului aleator xt <t )
11 ha 111 al ct 4aolt xl •
1
.
Fi .P.4.lo.2. \.~1 •l!anoUa (saa legea) d d1drtbut1e (aau reparU\ie)
wt tutu n0 t t• ,
• • ou l(x; t 1 > eate def1attl 4•
J(xa i.> • P{xt< tl)< z}
 •
- l o -

~~~~~~~~~~~~~~~~~
:.\l.ttatu nloril• 1t U. U.o ale • ablul'ai re..
01
IGla\hr•t• le aoaentel a. ttap tl' t2 • • • • tn al t\1
\ 6eot\ o t~r\e a. nlorl (aeteraint. t ) 1' x2' • • • • la 141·

•••• tD) ~
r.ttl' 12' .... s.; tp "2'
xk( \D) < :lD }
~ P\~t i,)<.'ll\
• • • 1
1 i:{ \2) <. x2'

t !IDIO 1. de dene\tate de robab\U tate (de ordinul onu 11..

\a\l cu ftt\ t ), \It uneori eul "l( x; t 1> sau p1{ x) eate def1utU
1
,,,

_ f(t;\)_)· dt! p \ x<ti:( ;_>< x + c1x)

• fUJic\ia ae aenai tate de probabilitate de ordinul 1!• nota·
ht1111 t 'Ilt
\l )• \ar 1111eor\ cu: vn( ) sau pn( ) etc., este aefi111U

• Dhperaif ( ••a t~rtetl) care eate a011ental oentrat 4e or-

• 4_\aul clolJ - -

U !< tl> • l' tl>-•1(;, >] 2 ·1[~< tl)-al<tl>] 2.fl(xl; tl)a~

p . -oo
\ltle liD entru 4oui a011tnte 41 ttap cl1ferUe t 1 1- t 2, Ua oltaern -
•t ••.a•l aleator •• pot ••ftata
•fapq\il A• go[!lttMi••• aatooerelaţ\e)
•.<;,.ta> • ztUl> zt<t,> •f·J~ f2bl ••,.tl.yala2
-oo - •

aatooorelaţte .. tel•
1
h,t.., Patn faao\b •• i

...,
'-l• l •• cll•tt.a«t ••
oare leftat\1 •••
..t-.
 - 10"'
"....
-
- 193 -
-toO

·J
+00

811
k(t2) Jxk kf2(xl ,y2;tl.t2)dxld72 t. t) ( oralla
{ t t ) • xk( tl) .
XJ 1' 2
R%(tl,t2 ) - X ( 1+ ·X t.2+t) • ~(t')
·l(t'+b) •
-oo -oo

• Fuacţla de oof rlstie (sau oovsrlantl): • 11• j l x( t' ) x<t 1 + ~) el t 1 • R (b )

x~i., t >= [x,< tl) - 1( \ >) [xk( t2) 11
... 1 ( t2>] •
'f--00fT X
Pentru funcţia de autoooreleţie tempo ra11 ae foloae,te
2

·f f(xk< ;,>-al(;_>]
~~+~ ~
[xk( t2)-ml( t2)J. f2(xl ,x2; tl' t2) dxldx2 t 18
~ 111( b) pentru a o distinge de functia
a~
In uap defini tA prlnl
-
ae corelatie 1\tu ll&
11
•U
' '
-oo-oO
e Fuac$1B de covaria$1e mutualt a doul semnale aleatoare 1
B (tl,t2) • x(tl+t)-y(t2+t) •
11 Tli••
1 ~·
.... oo-r x(t..+t)·y't+t)4t
-l ' 2 • 1" ( b )
'T -~

1 Iz
Functia de ooYariatie (sau oovariall\l) tnporall 11 te iefi •
titl priDI
VAIDRILE MEDII TEMPORALE sint defini te pe o realizare par· Cx(b) • (x(t)- i<T>][x(t '+6)- ~>]
ttcolară xk( t) a procesului aleator 1 mott v pentru care aceaetl rea·
• Semnalele aleatoare stationare eint aeualele ale clror
lizare este notatâ cu x(t).
proprietl\1 statistice sint invariante la sohiabarea ariitrarl a ori-
e Valoarea medie temporalA: ginii U11pulul de obsernţie. Ia acest oas, peatn ~ -IR 1
;Ţt} not ~! 11• + ~x(t) at fB(xl'x2, • .. xn; tl' t2' • • • 'tn) • fn(:t.l'x2' • •. lxn; t{~ t2+~ , •••, t/&l
1

T---co •T
Medierea temporalA. se noteazA uneori prin < x( t) > • aatfel ola lb e IR:
Valoarea aedie temporal!!. nu depinde de originea ttapuloi to
§l nici de 11odul de calcul al integralei pe durata T. Astfel:
~ ~ f
• • • • • • • • • •
x(t +t) • x(t) = 1111 ~{ x(t 0 +t) dt
0 T -.acxY). •n<tl) • •n<tl+ b)
T
• Valoarea medie pAtraticA:

~
(t +t)
:J. • ~
x
(t) .. 1111 ~ x2(t) dt ~·
1art
O"x(tl) • 6x<t,_+'b)
1x(tl,t2) • 1x(b) •
•.. ~- ~-~
0 T-oo
'T
• Valoarea 11edie temporall d.e ordinul !!.Z

~ • -;n(t} • U11
T_..... oo
+'T~ x
bJer''
0
( t) dt
41Jl o
0
Pentru doul momente de t illp t 1 ti t 2 • tl • '
proo• 1 •1•• "
1
ţiile pe o (singuri) reali&are (semnif1oat1vl) 8 unu
toT ae pot defini:
 - 194 - - 195 -

• te 1,2, ••• -
am lal re lis rllor
1
• • • • • • • • •
rgod1c obt nut prin fUt
r re ( u t
d realizArile x ( \) rn c r J
t ' aatfel t•el\:
:1 ( t) t tt 1~ 'f/2
~(t)
o t 1\1 > !/2

01 r ot r1& te prinz
e Pentru
o r lizar particulari 1 •eualulat altaiar
1crial 4e fUDotia xkT e poate defini tranafonata Povten
...
f +T/2 -j Wt f+oo
~ (jW)
f
•'
•
Xk.,(t) dt •
' ~
~ (t) ,-jWt •t
-T/2 -oo
• Pater ed i eanalolui aleator traabla\ (JIIn
· !/2 <t <'l/2) t et 4 rela\111

plt. r .
CR
6X,
+T/2
t J [x
•
<t>]
2
dt.
f+00

~ [~<t>]
2
u •
-·r12 - 00
J-Jil ~w>l
2
l( (k)
c ~ W • '2:} (W) •
- '
•
...
f 1 t (~ >1'
1 a

) -
- 1)( )
 - -197 -
l tic
.
- cu
lol t 1
(W) di
ora e zunctia de autooorelatie R <.il
Î (jw>lz la ieşirea calcula~li
11 · (k)(W) de Cf posis temului este a ll&lllnalulut aleat
ou relaţia a or J( t)
T---00
R C~ ) .{ ~ · Rx( :>.. 2- :>.. 1- ~ ) h( A 1). b( A ) dA d .
t r x<w) ae aat not 1 .~ •o 2 2 A1
Un ori, d D it "' • e,..
o Sx(W) o <f>x< w) 1 ' p our" peo\n 4e pu.. e -Functia
densitate spectralA de pu t ere q (w ) '
leator de la iesirea sistemului liniar ~i
8
a
y----.
~ 1DTariant se
setnalulut
t r •.
ou relaţia: calculeasl
fi o a n it peotrall a.
t 2 2 -1
unui .gi rgo41o ee te trea· q <w) • qx<w>·IB(jW)I • IH<jw>l {R (b)}
1
·7
ut r 1
le d ooor 1 ţi , d!ola
(+00
). li ( b) -jW~ ~
-00 .
i r:

. ALIA'l'OABI
lU.SP SUL SIS'f

D el 1 1 tr unui tate 11 i r 1 afar1aut - oarao-

ril t prin foncţi po d r · b( t) o fanoti ae transfer S(~wl
pllo o r lb r ::( t) nnai p 00 i. or, tunel lt ietl111111•
1 i t ului o tia tot e u. (p rttoal rl) JU) •
l tor. 1 o i fi o r t t t 1 io priD'
........-...;:::,;-..=..-=:;::Ji~ 1 tor J( ţ) ae l• ttltr••
1 t aul 1 liniar 11 tu ri a t r 1 ţi '
•oo
. i{il • iTU ( t)· t
) •• 1•

1 ir
• 1 1 1 le1t r 7(\
1 ti '
(A 2- Al) b( Al)· '>.. 2) "2 :Al
r
..,Jul•'
d e- Dot t u R (~) fuuoţi ~
...
o or 1 \1 • ••
tor J:( ).
 - 199 ...
- 1 98 -
J X< - A
Problema P.5.l·
f(; )d~
1
= -;:;:- (TI- + ercsin-!_ ) a
x procesul aleator X(t) cu realizări de 2 ,a<x<A
Se cons id er o. tipul 1
e(k}] unde A şi W 0 sint mărimi constante 1
x ( t) = A sin [ W0 t + ' . • ar
mărime aleatoare, care are funcţia de densitat 1 ,x>
faza a :: e(k ) es t e 0 e
de probabilitate de forma: Graficele celor douA funcţii
sînt prezentate in f1g.P.5.1.1~
...L ' dacă o~ e ~ 2lf f( X)
2~ 1 1
f(9} = 1 1
O , in rest 1 . il F(x)
1 1
1 1
1 l 1
Se cere: 1 1
1
a) 8 ~ se gAse~ sc~ funcţia de densitate de probabilitate şi 1
1
1
1 1
funcţie de distribuţie a probabilită-ţii pentru mârimea xk(t); 1
1
1
1
1 • 1
b) 8~ se determine funcţie covarianţă k:r( 6) a semnalului a· X X
·A o A -A o A
lea tor. a) b)
Rezolvare: Fig.P.5.1.1.
a) Pentru un moment de timp oarecare t fixat semnalul srmo- b) Pentru un moment de timp fixat t pute• scrie:
nic aleator este de forma:
Ik( t) c A sin [ w t + ~(k)] • :r1 (&) şi
0

xk{ t +6) sin [ w0 ( t + '6 ) + 9(k)] • x2(9)

Avind in v dere c~ f(x) 2 f (9) . de , uod e edere cA aloa ea edi e te nul

d:x
27
dx
d9
• cos(w ot o + 9) • [ l(t) J' (t) • ..L
2r-
5 o
1o(W
o + )d
• o].
rezulta: r 1 1tl c 1

1
, 1xl < 2'i
f{I) 'D-{;2 _ x2 ( ~) • xk ( ) • ( + ~) • __: ( llD ( w. t + t) •
k 2'1 ) o
o
uooţ1o d di tr1 uţi
' 1X 1
pro bil1t ţi or un
t ar ,r
• n [w 0 (t .~) + &)eli•-;- ... ""'
for •
lli

Cl 2
( C) • - COl W ~•
2 •
cţ l de OOYIJ'liD\1 H
 - 2oo- - 2ol -
.

F1g.P.5.1.2.
Pentru determinarea funcţiei de autocorela~i 8
» eate uceaarl
Problema P. 5. 2. cunoaşterea funcţiei de densitate de probabilitate de ordinul 2• S.

Se dA semnalul x( t) c A sin(W 0 t + ~) la care J. este o mAri· 1ue el:

me aleatoare, iar wo şi & sînt constante. Considerînd cA YSriabila

aleatoare A ere distribuţie un1fo mli !n intervalul [-U, U] se cere .
sA se calculeze• Yalosree medie, ~aloarea medie p~traticA şi funcţia Valoarea semnalului la momentul t cleter.lnl ta -.4 . t
1
de autocoreleţie corespunz!toare semnalului x(t). 'aloarea la momentul t 2, adicA x2 ia cu probabili t1te1 1 nlolr•c

BezolYare: x1 sin(~ 0 t 2 + &)

%2 • ......__ ____";-..,;;;;;.__
11D(W t + &)
1 0 1
, pentru 1' 1 ~ D
f(x1,t1) • f(A) \ ~~. unde f(!) • 2U
d:rl .
O, ln rest
Result! c!:

1 &>1
, P ntru tx11 U ls1'D\Wotl +
2U 1a1u(w0 t + 9) \
O, ID reat
t(x
1,t ) •
1
o , tu r at B( tl• t2) • z( tl) • z(t2)

ufetaCw 1 ~ >J
•

J'l
'
 - 2o2 • - 2o3 •
tre va10 are a medie • In f ig. P. 5•3•2• 8 e
fi p 5 3 aratA. modifi funcţiei
f(l, t)' i ar Î n g. • • .3. sînt reunite ambele grafi carea
ce.

ft X) ; OCt : 0
__.....,._.1NilT
X{ t) \ -~~~X
o 1
1 3.
f(x); rtt=1
2 ' , , ....... .--.-::-- 2,72 ri2Tr

Problema P.5. 2·
1
1 2'
...... .... _
~- cx,t
--\---+_..,..____..._-+--____ ---
l.. .---4___ \:
-1 """,..,.,
.
funcţie de den·
" , .",
Se consideri1 un proces aleator X( t) a ci1rui 1 / !
/
sitate de probabilitate este dati1 de relaţia: -3 ~~~~~~~~~x
1 -
x2 .e 2 O(,t J
Fig.P .5.3.2. ·
f(x, t) •
1 .e - 2 + oct Fig.P.5.3.1.
-{n
SA. se determine Taloarea medie şi dispersia procesului alea·
X(t}

tor. SA. se reprezinta grafic domeniul de nlori posibile sle procesu-

lui aleato-r X( t), considerind cA. limitele acestui domeniu sint x'
4 ~el
Sl se reprezinte, de asemenea, modificarea funcţiei
de densitate. ai'
1
-- - - - -
..,
---- ----
()C,t

probabilitate pentru trei momente de timp ot.t 1 • O, ctt2 • ·

. ~t; • 2.
Resolvare: . 1•' sub - F1R.P,5·'·'·
Funcţia de densitate de probabilitate poate fi rescr
troblema P.5.4.4,

. foraa: dtattibu Funcţia de autooorelallt 1 .ai

\ie g&ueaianl, eate ati ••

f(x, t) "' 1 . e- 2 1e- OCto 12 ~ B( ~) • A· e -D'f'll.

-fii 8 -oct ' '· 8 11 oc
rezultind el m {t) • O ti {)%( t) • e -ot.t. 1'8111·
1 00
Pentru un moment de tt.ap t dat, t<x. t) est.• ,..,-.11• 1
1 t.l~~
In fig.P.5.}.1. eate presentet doaeotul de .alorl
ale procesului l(t); tn ttap acest 4o•en1~•• reetrlo,.
 -2o4 -
- 2o5 -

ar propri t ţil Car eterul nor 1 1 y ri bi

~-~ {B
di + • 1 d
r ~ult :
) le c t c
2 • B(O) • p • + B
G2 • B(O) - B(oo) •

b) Stiind cA proo ul r diatribu 1 gau sieal 11 CUDOa

yalosr s medi Di dl r 1 r 1ult :

f(x) •

put te oonfora teor 1

o) nalt t
o, r- tnci •• 00

q (W) • c;ţ (6}

·)- (
-ocl~l B) -JW-z;ao

.b(w

t ro lllta •
ID 1Lttt 1 °
1

1
 - 2o7 ..
... 2o6 -

Probleme P.5.I.
-Se considerA un 'factor aleator bid
iaenaioual
l x > definit in P an şi caracterizat d
1 oe are ,1rt1u
M( 1' 2 · e funcţia d
P
robabilitate ,f2(xl' x2). Se cere s!l. ee exPr.uue
•- euattate de
funcţ18 d
de proba bili tate in coordona te polare. e deua1tate

Rezolvare:
Relaţiile de ~egăturâ între cele douA. s1st eme de reprezenta-
re sînt:
x • ~cos 6
1
, o~ ~ ~ oc , o < e < 27
x2 • ~sin &
astfel că:

lacobtenul acestei transformlri este:

008 & -~sin &

•+00 D• sin & ~cos 9 • ~

~ f 2 (xl':x2)dx 2
In consecinţA funcţia de densitate de proball111tlt• • tirit-
'-co
bile1 alea toa re, e:z:pr ima tA in sistemul de coordoDI te polare '"':

frob.lema P.5.8.
Se considerA procesul aleator
14ou& pro
tt,
11
°
818 aleatoare steţloaert ~.....
· &are 1 18 I"Ytnd foru 1

V loarea integralei .. r;:;;

steyru, resulttnd:
 - 2o9 -
- "~o -
Prin urmar , de 1 intre procese exiatl 0 1
Se cere s~ e
calcule functie de co er1eoţă K (G} in
x
{ } { ~ nu sînt independent
YY ' con..
~:nt necorelate. agtturl atatlatlct,
c sel , lk(t) şi 2 (t) ele s
di ţiile 1n care pro e şi
valoarea medie nulă.
Problema P.5.10.
Rezolvare: -se
K (6) =-[Y (t)- m (t~(yk(t + 6)- my(t + 6 U.. considera. un semnal aleator x( t) ' ergodi c, cu deuaitatea
YY k y spectral~ de putere q (W) = N/2(-'Q'- )W Ul aemD&lul datarainbt Olt l
.>e cere sâ se calculeze funcţiile de autocorelaţ1e ale celor douA.
= (alxlk (t) + a2x2k ( t)] [al lk ( t + c;) + a2x2k ( t + c; >] "' semnale şi s~ se interpreteze resulatele.
.
a 2:x ( t) x {t + 6 ) + a la 2 [ xlk( t) • x 2k( t + (; ) + Rezolva re:
:: 1 lk lk
Conform teoremei Wi~ner-Hiucin, pentru semnalul aleator ergo-

+ x (t) :x k<t + 6)]+ a~x 2k(t) x2k(t + 6) dic ~~ t) se poate scrie:

2k 1 .
K ((;)
yy
= a21 K
xlxl
(6) + ala2[Kx x ( G) + Kx x (7;ij+
1 2 2 1
B
X
(~) = f-lfq
t X
(W)} • _L
27 )_
r:
-00
1
(W)·ejW&ilW•

2
+ 8 2 Kx x ( ~) +..po N B
2 2 = ...L ( o . e jW'Z dW • o .Se&>
27 l 2 2
· Funcţia de aut:orela ţie a semnalului S<tl este:
Problema P.5.9.
ie x şi y dou!i mărimi alea toere de forma: x•
t1
cos 'P
1 y•
şinter- B~<G > = c.;--1 {IÂ (jwll2}' unde lt\ow>l2 eate
== sin ~~ unde 0 este o mărime aleatoare uniform distri u
b i tA in denaitat ea spectralA de energie s semna lului ~(t).
valul [o, 2CS]. 1 +00

Se cere eli se determine covsrieţie între cele dou m

1 Aritai Â(jW) • ) , ~(t) e -jWt ~t • 1
şi y. aetul tl el' - eo
,+00 l
Rezol',are: BO <G> • ...L ,. aw •
rele118 ; 1 • l·e JW
Intre mldmile x şi y exiBU o leg!turll detll de tW 2rr J
-~ ... tur& etl ~

= V1- x-, deci p(x, y) ~ p(x).p(y) ceea ce eretl o le&~ ceea Deşi oele douA aeuale It
11 farml.
tic! între cele douA mArimi aleatoare. \eli a funcţiei de •
1
n Prilllul. cas li • UDel
Covarie \ia est da tA de rele ţie; ~" O
_ __. - - ..J.-. •i'
C
ry
.. X•'3 - 'i·'i coa fl·sin f6 - O"oa 11•&1° fJ • 2
 - 2lo - - 211 -

sA f 1e -:-1 este :
Probleme P.5.ll.
P(.A 1 ) + P(A 3) + P(A ) + ••••
Se dli semnalul aleator telegrafic, oare poate lua cu aceeau 5
ile 1 şi - 1. Trecerile de la o valoare la alt
1
probabil! ta t e ve or . . a In consecinţA:
aleatoare şi sînt caracter1zate de distrtbu+i
sint independ en t e, · ~a 00
determine şi sA se reprezinte grafic funcţia de auto
,..
Poissoo. So. se
corelaţie statistic~ a semnalului.
.. Bx/~) .= xk(t}•xk(t + ~) ·L (.l)n PUn) •
D.0
Rezolvare:
In fig.P.5.ll.l.a. este reprezentată o realizare a acestui sem· • e -~ 0 lf: (- l)n (), 1~1 )11 • 8 -2Aibl •
nal. xk(tl Bxx<~l n=O Dl
4'

..- Fuoc ţi a de autocorela tie este preseutatl !a ftc.P.5.U.l.'-

1"'" • 1

.. t
'
1 lo
Problema P.5.12.
. '

1.-
~ Se considerA o secvenţa. aleatoare 1dl1ul t.o•
a1 b) bol uri 1 şi - 1 de duratA T. Orice si•bol al IIC'ftD\1
Fig.P.5.ll.l.a,b.
ceea şi proba blli ta te valorile 1 saa - 1, 1DCltptD4tP 4t
Dac!!. not!!.m cu A evenimentul el!. in interiorul 1nterY&lului bolurilor anterioare. Sll se calculese 11 al •• ,."..-
n
{t, t +"6] se efeotueaz!!. n scbimMri de semn, atunci probab
il1 ta tes e· \1& de antocorela ţie statistici 1 aeoYenţd 1( • ~ . .,.....-7--.w,,,.-;
venimentului A0 eate: !ezol va re:
0 In fig.P .5.12.1. este preseatetlt
P(An) .. (Albi > .e -Albi aeo,enţei
tt. • obsenindu-se oi staDIIlal. 1
nt P de. tipul kT. •
Funcţie de corelaţie se calculeezl cu relaţia:

'k (ţ)
Fiecer produs eeparet xk~t) • xk(t + ~ ) eate egal ou 1, c11ol ro'~~'
tot all OI 1011t p
şi xk:(t + b) au scele~i semn , probabilitatea
A fie 1 fiind egall ou suma:
 - 213 -
... . 212 -

Functia de autocore1aţie Bx(tl' t2) este dat!!. ·de relatia:

\

t2) c - (tl)• x\t~ = 1· p (t2) = x(tl>} +

Bx(tl'
+ (- 1)P{x<t 2> ;: x(t1 >} · .
au nu cu x(t ) dacă numărul tranziţiilor{ - 1 --.. 1.
(t ) co i oc id e S 1 . ,
__2 ) este par sau impar. Pentru once interval t 2 - t 1 se poate
1 1
•
scrie: 1l = O, 1, 2 • • • •
Pentru H • O rezultA:

B (t , t ) • P&(O) - p&(l) • T- &

1 1 2
T
oumârul de tranziţii fiind ti + 1, sau N dup!i cum in intervalul 9 are
Pentru H> O rezultA: .
loc o tren iţie, sau ou.
toritl independenţei simbolurilor secvenţei , numlrul tren· t2) • [P&(O) - P&<UJ[LP.(t) - L P·(k)].
zi ţii lor din inter elul NT ere o distribuţie pol1nomiali1. Pentru fie· k-par t-llper
care inter al T proba~ bilitatea tranziţiei este egalA cu probabilita· • 2·
1
[P&<o> - P&<ul{E~- L ~)·
tea absenţei tranziţiei, deci 1/2. Ca urmare, probabilitatea ca din t-p1r t-s.pr
tranziţii posibil 1n intervalul NT s!i e ib!i loc K tren zi \11 este:
Deoarece
K -K ~(N-K) K -N
P ( ) • C •2 ··~ m C •2 pentl'u O~ K ~ N•
110
Pentru inter lul b, probabilitatea ca acesta aii con\1°
transi ţi ste: P~TE7;}• ~ , iar probabi11tet a ca l a i T el aibl Bx(t , t 2> • O
1
T lla Funcţia de autooorela\iÎ ID •
loc o tranz1~1 t p T(1) -1 • PUlul el
ta.re ~ •
1
~ , Dlll&i de d1fertDlt t 2 • t 1,
2
ibll loo o tr•nst\U
Darl aualisatl ••t•
IU\io---·-
Probabilitat c in int lul
p (1) n1 nte i od•P'odtll• Puooţ1e 4• •u*o~ell\11 11
t probabil1t t 1ut r cţi 1 dou
, r ulttnd:
li J( 2 - 1)
Pe(l) • P~T }-Pi (1) • '
r rob btli ut••
t \ta
in r al 1 9 nu 1 2
loc n1c1 o tr nsiţ p (0) , ··t•' l\t tprtHDU
 -214- - 215-

Problema P.5.14.
-Semnalul aleator, telegraf le deaort
func\iB de autocare la ţie de forJDil e%ponen \1all:
11 11l Plo'bl
, -. P·5.11, "'
Bn:(b) • e -2A\~\

t Se cere s! se determine f unc •-ia aa d

-T · • dena1 tate IJICtnlla.
Fig.P.5.12.2. putere.

Probleme P.5.12·
s~ se determine funcţia de densit a te epectrelll de put ere 8
unui proces aleator care are funcţia de autooorelaţie descrisi!. de re·

le ţie: • '--00 e ~(2A--4W)

J el b + Joo 1• l<2A+1W) n
0

• 4A
w 2 + (2:X)2
-
Rezol are:
Conform teoremei Wiener-Hincin avem : Graficul acestei fuoc\11 eett presntat la f~&.l.5.lt.l.
q.x(c.1J
qx(W) Ţ1(Z >} • J.+OO ~ 2
cos W 0b e -jWbd"G• 1/A
-00

~ (W
2n:-
•
2
( - W ) +
o
b(W+ W o) ]
1
Graficul c t 1 f uno\11 este prezentat 1n tis•P.5·15· ·

qx(c.l}

in
T---
 - 217 -
-. 216 - problema P.5.lb •
seovenţei pr,cum şi funcţia ,sa de autooorela..
---
S! se determine funcţia de densit t
o resllmsre 8 . a e spectralA d
ţie stnt prezentate in fig.P.5.15.1. douA procese sta \iona re. Funcţia d • PGttrt 1
8
ume 1 8 e core la \1e 8
X ( t) vede& problema P. 5. 8. ) : aceate11 eâe
k (e se

( ~) + a a rB
",_
2
B ( t) = a 1B ( '7)
1 2~ 1 x u + B
- t
YY · :xlxl
12 1r1(~)1!J •
-T o T 2T 3T 4T + a~Bx x ( Z)
2 2
Rezolvare:
Fig.P.5.15.1.
Avînd în vedere o~:

liezolvare:
Conform teoremei Wiener-Hincin avem: qx(W) "' J- +00

Bxx(W) -jWZd"G '

T -00
q1(W) -':f\Bx(~)}"" ( t -l'b\ e -jWbdb • rezultA:
) -T T
qyy(W) = afqx x (W) + 8182
1 1
~111 2(W) + qJ..J.
~.- l
w] +
T . 2
2
a 2) T - (; cos WDdb • T(.sin W T/ ) + a22q (W)
T \ W T/2 x2x2
o
Funcţia este prezentati în f1g.P.5.15.2. Deoarece:
. qx(Ul)

h&Ql tA eA:

q1 <w> + q cw> • 2 .9t.E .......

- ~-.2!!. o 2TT 41T l 2 xrl
T T T T
Prlu araa~ q (W) poe
1g.P.5.15.2. 11
,tl\ .. l rr
77(W) •12q (W)
Se oba rT el ou ctt dur ta T ete ali alcl, cu t• 1•--
pede s anul 1
1
funcţia d eutocor 1 \1• 1 cu 1tlt ..
1•' •• zlxl

bul principal 1 d ne1t!\U ep ctr 1 e putere q (W).

 - 219-
- 218 -
b 8
) ~ se determine funcţia de corel a +~ie ts {t) . 1
, pentru fWI' W 1 x(t - ~ ) sint necorelate? t ' a ce 1nter-
%( t ) ş
1
.No le
considerînd că semnalul este gaus 1
8

o , pentru IWI >W 1 '

c
)
.. s an sA. se afle
ca acesta să depaşea se~ O, 45 v sau 0 9 V Proba-
~ilitatea . ' •
Rezolvare:
- +00 2ca-1oS
a) (i 2 = l ( q (W)dW = _L -6
X 2'if) X 27 10 dW • 0,2 y2
,- -00 -27·105

- b) Funcţia de core la ţie are expresia:

o
Fig.P.5.17.2. B (~ )
1
= ----
+ 00 ·wZ
q {W ) • e l dW • 12...:
J-6 27·105
e
;,_,~
"a tw•
Fig.P.5.17.1. X 2~ ) X 2T
-00 -2'i·lo5
Rezolvare:
Funcţia de corelaţie este;
N
Bx((;) =7-l{qx(w)} = r; cosW~ d(; •
o Semnalele x{(;) şi x(t- ~)sînt oecorelate clad Bz'"()
w1
=
N
0
sine w1'G. lceast!i. condiţie conduce la ecuaţie: sin 2'1·lfY ~ • O ( 1 O)
T\ · soluţiile:
Funcţia eate prezentat~ în fig.P.5.17.2.
Dispersia procesului este datri de re la ţie: 2'il-105 c;k. K7, Ica•-{o}
B (0) c
0
w
l
~
k • 5·10
-6'k' KE~ ... {o),
X T\
d1cA 6
Se observi!. el!. funcţia de cor el a ţie ere o varia ţie de tiP 1• 5 jJ- s, ~
2 • 10 p. a, ••
inc x, deci este cvasip riodicâ. c) lrobebili tatea oa x(t)
'O b
1litatea ca :r( t) al f1t
\a:
Problema P.5.18.
s< \) '''
Un eemo 1 al etor, r odic, cu loo re medl null, 111 4 •
P<xl < z <sa>
d nsit t a sp c~ 1 1 d put r q (LJ) 10-6 .,2/Hz, 0008 taotl
P(x> 0,45 V) • f --
men1ul (- 100 Y~z, 100 KHt).
Se cer : ltlell
a) s~ s d t rmiu abater a m di p tratiol 1 •..al
 - 221 -
- 220 -
2 (00 (){,~
0,9 V)
(00) - g/..9...1)- 1 - o., 9772 - 0,0228 • qx(W) 2U )o e- coaw~db • _2ocG"2
p \o,45
fX.2 + w"2
-2 Funcţia de autocorelaţie este
2,28·10 prezentata 1
densi tates ~pectralA de putere in fi p ~ f1g.P.s. 20 1
iSt . g•• 5.20.2. • •a
Bx (r; )
Problema P.5.12·
SA calculeze funcţia de core le ţie a unui proces aleator
8

densitatea spectralA de putere de tip gaussian:

t ţiooer ou
exp-~W.
2
qX (W) N
O

--------T-0~--------~~
Re olvarel o
F1g.P.5.20.1..
B (b) •
X
..1...
CU )_
f': (W)•cosW~dW
X
•
Pig.P.5. 20. 2•

o
Proble a P.~. 21.

11:
Mo Jooe -,_, R·w2ooawodw. . li o r ."2/
expl- n.1
o 4,~ Un emnal le ţor re funcţia ele auiocortll\1tz
T _,-;:;;;,
oo 2 V ru-~ ~ -ocl~l ( •
B,;<"~) •e oc'2 I"GI + i;-)
oi~
Se cer e gAs aseA densitatea spectralA de putere.

+00
Funoţ1 , de oorelaţi are tot an csracter gauss1an.

Probleaa P.5.20.
1 111otl
Sl ... calculase densitatea speotrall de putere • uoo J)
1 tor l(t) rtud func\1 de corelaţi 'B (~) • c; .up(-otl~'
2
X

•Hl.,are&

t.;onfora t ore•e1 W1 ner-H1no1n e-.eas

q:r:Cw> • ~ t~r~ >} • ~x<~ > -jW~ a o.

• 2 f o
10

Bx( ~) ooa~"?; 4~ ..
 - 223 -
- 222 -
Proble a P.5. 23.
-s dA fi 1t ru 1 t r c -j 0 di n f 1 .P.S 23
"tr 1 d put re unui s n 1 1 to-- •( ) apl1oâ un e nal al ator :r(t) • .1. trarea
D

nt t
tt t
!o
V

fi • .5.22.1.
....
8
,• :
• avtnd e lt B ·-
trall pen
qx(w l
2TT~(W) (W)
/ 0 ;fwl >wo
~qx1(Ctl}
•
R

)(' t }

func 1 d cor le ţi B ( ), ut r de e ..
ctu nt ui (t). 1 • P. 5. 23 •.
r
c r a t r o ac t r
1 le ir filtru ui, ( ~)' c
(W) :r <w> + 2'iibcw > to r 1 c uri 1
1
00

(b) l q:r(lJ)} ; ( )
q (Wl jW'b W +

b( ) w

' •
' )

( ) .
 - 225 -
- 224 -
1 trsres cAruta se aplicl un proc
lS 1o ea ll'llout
q ( W ) e: 2o • 1 + ( W RC) 2 ' eotrslli de put ere: c cu t~~acu. .. _
1 te sP we a...1
la+ie est in acest caz: j2CŢ
1 r functie d autocar ~ N qxcw> • (Se w- w o+
> ( · .
o<w ... w0 >]
~-lf. <w>} .. o e -1?;1 RC . 2
By ( '6 ) • .7' \q·l 4RC Se cere sA se determine densitat
1 . ea spectrala el
Timpul de corelaţie este dat de relaţia: semnalului de ieşire • precum şi funcţia d t Pllttrt '
e autocorela\1• a a
00
-l"b IRC d 6 . RC
Rezolva re:
.
aceatala.
6ol G

Dac~
J o
2
Densitatea spectralA de putere 8
aeanalulul de ittln eate:
b) w <<: RC se poate considera cA
o
IB< j W)! .. 1 in bau· q
1
Cw) • jH(JW>I 2• q xlW) • ~~ [b<w- w ) +
da zgomotului şi ca ur~are: 2 0

+ O(W + w 0 ~
- N
2
; IWI ~w o l
1 + (W 1)2
iar funcţia de autocorela ţie eate dati de relaţia:
o
iar functia de autocorelaţie la ieşire este:
B l ~) • 1 5.00 q (W) e -jW~d tJ • oo i.~(W·~vouc.sc
y 2'T -00 1 2{1 + ( w l)~ ...,.
_.2
•
1
cos w 6 •
2[1 +Cw 0 x>2J •
Tipul de corelaţie este în acest caz:
00 ,
sin W 6 r-::-
0
° 1
602
J
o
w 6 o
d6 •
W
o
sHW> •
2W 0 l!robleaa P.5, 25·
filtru treot bla41 14tll •ttalt .. Ja
S observA eli timpul de corelaţie este determinat de nuru
Se coaaidirl UD
ltl
tunel cind zgomotul are w >> 1 , sau de banda sgomotului de ta- B(jW) • B(Wh l«fJ(W)
o RC
trar d eli w <.<. 1 •
0
B.C .&, ptntru Wl <fwi<W2
B(W) •
o, pennu !wl<w1 fl~2
Probleme P.5.24.
S dl un filtru treoe- jos definit de rela\111 -<w- w 0 >t0 , peatn W fiJ
-j81'0~1 Wl 'f (W) •

R( j W) • l
1 + ~w
Ii& e • --...---=------ -<w+ w0 >t,,
 -
.. 226 -
o o ossul tn oare banda 6tJ
anal aleator IOidt, OOrtlaţta
wl + Wg l ln r r o rut s plic un ,eaoelolui 1 1 ir ar t ' a jungtnd la li•ttl&
1 r W & •

o
x(t) ou p ctrul
2 1 (
Q1
/2) •
(W) •
o
A 11m B" ( ~ ) • B, (O) oo1 w ~ .
t.~W.....,O., o •
d t r in funcţi d
utocor lsţie
t1
Btllt;UJlu·
•
filtrului, pr cum 1 d1 P rsis •
lui d
Problema, P.~, 26.
pectral d put re la 1 şi rea f11 tru- -
Se ooneiderA un filtru adaptat cu aemulul:
..
lui te:
..1- ; Iti~..!.
(t) • 2
2
O 1 !u reat
o .
Se cere s! s determine rlapunaul f1ltrulu1 auptlt J(t) 11
ter funo\1 d s utooor la ţi la 1e111re este 1 semnalele e( t) gi x( t), unde z( t) eate UD •••ul 1leator.
•
. Bemolveret
. Avind in veder cii s(t) eete UD aellllll per, re~uUI oi t.o-
\ia pondere a f11 trului adaptat ae poate aor1tl
•
• Aw B 12
0
·h(t) • K s ( "?;,- t) • l aCt - ?;t>•
2T ~
( ' Pentru a fi satisflcutl condiţia de real111~11U•te 1111
flw. w 2 - w1• 2 81
unle lf1ltrulu1. (h(t) O pt. t < 0) eetl oeoe11r OI ?;f >" • _.t•
dtrla t f • T/2 11 dec1l
l'unc\1 ate reprea nt tl in f1s.P•5.25.1. IA
Ryll,
o J !1 ,..,.

lftl FU trul adaptat fUndaiat• llailre UD

ou •n•1 r spun urilor peaţru fltalrt
J ( t) • '1 ( ) 1 ( t) • 1• •• ~• 1)

rt,.P.5.25.l. '''' Uncţta d eutooorel•\lt • ..._....

cu l•\111
Diap reie ••t• dltl de rela\1•'
u,2 • B.,(O) • ~w 1 . A2
2'T o
 - 228 - - 229-
cnt prezentate semnalele s(t) ~1 (&
I n fi g.P. 5. 26.1. S ... " • •- ~). 1

Ys ( t)
•. CAPITOLUL
•
s( t )
Metode generale de 1 li _ .
A . terJle1or analogic na. za
şt. s1s .
a "'..C\itelor
'-"
e 11n1are
- t ~--~0~-l~------~-t
o -T -T u 2

Fig.P.5.26.2.
Fig.P.5.26.1.
Cele douii semnale se suprapun numai pentru O E> b ~ T. Rezul- Breviar teoretic _

tâ cA:
T/2
2 2 (SALI)
A poate fi aodelat aateaatic prin 1ntene41al III1 .,..,.,
B ( '6) • A = A ( T - (; )
8 ) J!J , astfel 1not t relaţia dintre intrare 11 1111n 11 liJrtll )l'la&
-T rru
z+ .
x( t)-J( u..Jt {x< t>}
Functia B (~) fiind pară se poate scrie:
s
• RAspunsul pondere b( t) eate rlapaaaal 1&1 la • •
unttat• S(t>, a•tfll caz h< t> -A{rx t>}.
Cunoscind rlspouaul poDdere ll( t) •• p11tl ul1111
o , in rest.
puna\11 J( t) al SiLI la un •• ••1 oartaar• 1( U pt•a
Riispuusul filtrului adaptat la semnalul s(t) este deci:

u2.~ -\"G- ·~ 1);- ~ ~~(f

J( t>·Â{x< t)J• x(t) *la(\) • f1(" )·
!oo
~u- ·u ·~
y {t) • K· B
8 8
(t - ...t.)
2
• ,
•reaptt 1t
• Bbpunaul ln41o1tl d U e1te rll ULI
~~~~-
o , to rest. 1114 1111•t• u( \), ••Uel oii rCt)
w-. . . .

loial r( t) 11 rupUD•al poD41rl la(\) . , ,

Răspunsul este prezentat in f1g.P.5.26.2.
RAspunsul la semnalul x(t} este det de rela\1&:
r( t) • ( Ja( ţ ) ·~
Yx( t) • K•'Sx ~- ~) • K -). + ';( t - A)· (A · {-)
1
4
>. • ,_
•-oo
CllllDI01a4 J'II)»IUl. .l 1..11
181 J( t) •1 SALI a a ae. .l ......
T -00

• 1. A ~ :rt t - A )dA • J( \) -J{~( t)} • z(e). rU) + 1t...

•O
Bezul tl el y J: ( t) ee te propo-rţional oo ••41• ţ. .pell ~·' o

nalului x(t) pe un inter~•l cu dur1tl T.

 - ,23o - - 231 -
e Daci
do eni1le de OODYerltD••
.- ••ootate
ce I(s). !( ) şi H(a) includ l i u t~r....k._
+ j.W t d t de: •P1 8
Jw •• tfl
( t) • ' on •
Ator transfon.siele Fourierl 1( JW) Y( •
t ( t- ~) f~nt ' lW) 111( lW) •
_fi~( t>} .. h( t) f
0
cal:
( t) te x( t) • · b( 6) •.
... oo
db •
H(jW) • iHi:H • IB(jw)lel<p(w)
t{
o ) ( z;)
- o"(;d 6 • r{ }•
ot·~ b( t) 1
ot
• . ·B(a ) ae IB(jWll este funcţia •odul, iar cp(w) ••t• f ţt.
ScS O
,_ 00 o • siLI.

( t) t tot un n 1 xpon nţial oompl x, pt>nderat cu , 1• e Panoţia a pl1f1care (sau atenuare) 1 aui w •te t-
dio
funoti 1 a . 1 t m H( ) oalculatl1 pentru B • &0 • Ci0+jW0 , dtl de:
lo r
la [o]
e~ R 8 un. ul S.ALI la un semnal erţ od 1o rin metoa ar~~oni·
z z propriet ta oA un emnal p riod ic poate fi repre .. • Fonc\ia de fazA ( aeu def111j):
-
o 1
t
~ ~
jnW
nta rin: l(t)
.f· OO
-~=>n
n -oo
° stf 1 o : b(W) • -arg{H( jW)} • - <p(W)

,\ +oo jnW t • Funcţia intirzierea fazei ~f(W)

1ct> -A~ct>r L cn o · u< lnw 0 >
11 •

n...,..oo ~r<w> • b(~l b ~......

o e runcţ1a t1•p de propagare 4t P'' (

"to
1

u .1
m un e~ma r1ed1e ( )
Il . ( 1) • b1 • 1 • ( 1)
1
i•O l•O 1 nut 1 c riaat •• fua
e; l(e) ·L~ ( >} 1 r ( {7< >} t

( 1
al
1

B(e) • iti\ • a•f•r 1( )

).
fo
 - 233 -
- 232 -
taDtA 0 t: fR.,_ as tf 1 noi t
'· xtet o oon ')
li { <•>·BC >· •O
fCf_.,.()O

ntru B ~)<o · ~11 rA pansul ym(t) al SALI se calculează

In 08 t oondiv • ~

ou r 1 i1 1

(t)j .1{ C)·HCs>} -~ _Rei:idr~( ~·Hif est]

t .....ro 'l) polu 1u1 [ 1
~ ' H(s)

B al tA c : 1 ( t+ 'l) • 1 ( t) , V: t e IR
,

bandA l ar A
dt relaţiei
Dn n 1 ( oaulat) ( t) est coD id rat de bandA l argA J(t) -.9le{71etU)~ejWot}
1 r port cu un SAll ( 1 otiv !n freo nţ!) daol funcţia densitate
otr 1 ( jW) . 1~( a ace toi t>} D 1 po t f1 consideratA
o t (ou fr c nţ ) ln banda d 1 ct 1 1 t t S.ALI.

• 1 B( jW) funcţia ( · 1ste ) SALI. Se nume, te functia

xpre t :
Relaţiile de ••1 saa eagereasl oi pentn a 4etenlu rll·
~neal tmui SiLI la un aeual de bencll tap1U apltaat 11 la\nrta
( J.O.) 11 11 4eterainl Ilai !nt11 rlapusul 1 (t) al 11ablal1l eohl•a •
lent ! 1 4
Joaal freo•enţl la semDalul ( eob1 Yaltat 111 joill frtettltl)
111

• 1 t t olu o 1' 1 nt d J 1 tapul•ul uni tate IDfllopl iJP'( j.!l) , 4upl. oare •• oaloultad r11pa11l 7(t) Il SAJJ

~1 .t-00 foloatn4 relattaa JU) .Jie{Jt••(t)·.,jw,t} •

hJ Ct> :j" ~ n<jn>} • 1 Î!J (jO)·

t 1 o rlapua ul .r 1 s 1 t 1 !l•»un•~l s1t1 1.• ••Y•l• •1••"'"

• D80
h{t) -9'le{2· J (t) sw t} Ql x( t) et oona14en11 o realllll'l (fi
PJ'Ooe• 1 • eafl . . . . . . .n
l(lw) J:k t}ator pltoat 11 1Dtnrtl Ul& .,..
1
I t '" \"( t) ' atunci o reali sar• (parUotl ) J( )
10••tut 1.......
III)) etatea poate fi oaraowrts•tl •ta
Pr1a 1
 -
'A de gradul d interes pe oare 11
: ,us • J:(t). ~b( t) u
r~~tns" Prestntl fi
ţe ndentA) in raport cu totalitatea tcare 'arta\t
• ,,loarea ~·ed1
•o
ll (depe

xi ·S
n
-t
( it) xj
·
Yarta'b1lel01' B
••al tia
-

. 1 11
J=
1 • 1, 2, ••• , n

Se numeete graf de fluentA a semnalel

or represeDtarea to-
pologicA sub forma unui graf ou laturi orientate , care ee
11001111
sistemului de ecuaţ 1i lin iare re ordonat de ••1 aua, aatfel:
eD el s (jw) · ste funcţia
densitate ~peotrall de · putere 1
1lD lolui al at!r s( t) aplioat ia intrarea ana1 SALI, atDnoi fUDo •
- fiecArui semnal xi: 1 se asociasi un nod·
- fiecArui coeficient tij - nua1 t oi tranaituţa, 1
11
-·
ţi elenei tat p otrall. de putere s a eemnalul~1 aleator 4t la te • 8soo1aEA o laturi, pe . care se stabilefte un aeDs posit1Y IMt
1
tr a 1stemul 1 eate dati de r laţia: printr-o sAgeatA potrivit regul11:
s1 (jw) • Sx(jw){B(jW~ 2 ·1'{ax<~ >}[B<Jw~ 2 , xd • tsd xs < > •
t ••
• •
iar oonfo~ teoreaei V1enner-B1notD resultl 11 oi XI J:.
. 1)< b> if1s <jw>}
7
, .
Metoda de analizA ou grafuri ele flua\1 1 •-1•1• ti•
uazâ stabilirea transmi tanţei dintre 1111 Doct aurli (11 ) tl • ...
destinaţie x( d). Acest lucru se poatt! reali•• prt.D aplliiNI .....
lnal1s SLI cu ejutorul grafurilor de flgentl a
t
•••Del• · siTA a anor =etode de reducere a grafulai stateaalat aoaflft
lii lor din tabela pin! se obţine UD ,nf aolaţte 4aftatt
1 1
d • tad I
5
sau prin aplicarea direotl 1 repllt lat
DD 1tat • liniar 11 1DYir1&Dt (SLI) aD loato aaa aatrlo
ate oaracterl1at 4t D ai te liniar ae eouaţ11 cu ooeftotenţt (h
---....... ral) o.pl oo1, ln c r Yar11b1lele pot fl aurenţi ei/sau teD•l· t•d • i"Lr~.A"'
(k) ,a, 1&,

tml 4 f 1\t planul "'

au planul s. Un astfel 4• •1••• poatt
fi re re&entet, pr1Da 6•
n
1 - L(j) P31 • 2:
())
'j2 •
(j)
Lt13 xj •
j-1 Pll • auaa taturor
1 t . 1, 2, •••••
l: pj2 • euaa tuturor
pereobe ••
33 • •uaa tuta
trtpleţlt

't • tru t t--··-

â deţe
 - 237 ..
- 236 - . .
Sl se calculase expresia r1apuuaul
,
aec 18
intrare se apUcA un 1apula Di ~1(f'llllo\lt P114ert ~h"
rac , Il(\).
Probleme P.6.1..:.
- Bezolnre: ''
Se
dau trei sisteme liniar invariante cu râspunsuril e la ~ ..

puisul unitate ~(t) astfel:

-jplicind metoda integrali Dubaael •• OD\1Dt:.
b (t) = u(t) t
1
~
b t t} .. -2 o ( t) + 5 · e
-2t
• u( t)
b(t) • r(O) • ~(t) + ) ~(
r'("b) •O t • ~ )lt
Q
2
h { t ) = 2t · e - ~ u( t )
Semnalul u( t) ~este semnalul trenptă uni tate. Dar r' ( b) • -}·e -?i + 6·e -}b _ 4.e -4~
S!1 se calculeze răspunsul sistemelor cînd la intrarea acea-
r(O) • 2
tora se aplic11 semnalu~ x(t) = cos t. RezultA: t
Rezolvare: b( t) • 2 • ~ ( t) + )( O (-;. e-'"G + 6 . e -~b _ .,.
~ e-('l;)•O~( \ -~)tl
Deoarece x(f)"'cos t, rezultă W=l radis.
H tjW) - ; 1H(jW)jl = 1; ~ Hl(j·lJ ~ _90o
1 jW W=l
• 2 ~ ( t) - 3. e - t + 6 . e - }t - 4 . • •4\ • fll\ri ) o.
deci
Problema P. 6. 2.
1 - 2jW •
H (jW) .. -2+ · 5 ' \ H( j W) \' • 1; Se considerA un sistea 11u1er 1D••r1aat la \llf n ,.__.
2 jW + 2 2 + jW w•l
1o frecTenţl:

B(jW)•e-jW ,t>O•
l+jW
d c1
y 2( t) cos t 1. SI ee caloulell IB(jW)I,4 R(jW) t11Mi.-
li~(jW) • 2 • \B3(jW)\\ • 1; <; iix<l·l) • -1800 1lpulaul uni tate ~ ( t) al ace1t1l 111\ •
~l w+ l) 2 • 1.-J ·1 ~
2• S ee calcul81t rlepUDial J( ) ....
d oi 1 1 •• epltol uu • •'0811
Y;(t) • ooa(t- 180°1.
{ t) • 1 - _,. ( )

Proble P.6,2. l
urll 1 b • e, u( )
Unui o1rou1 t eleotr1o 11u11r 1 1pliol UD • oul 1 1e11re• J( )
n1 t <t) 1 •• oouat t o epuna 1 iv.dlolll r( \)
r(t). (,. -!2 . _,t + -4\)a(~)
( )
 - !.Q
- 2}8- .J.J -

b) b • a , atunci~

- Je - jWJ
Y(jW) a-jW2 .. l
( a+ jW)
- 2Hd
a+ jw ( '* YvJi • de Ullde
- jW - 1
J w> 1 ·J
•
1. H<j ta+ jWI ( t) e -at + 2 ~( t .e -at) e-at + 2 -at
+jW s::
1 a~ . •
~ -at t -at ·• - 2at. 1·at
w s J·e - 2a .e • •
ia - jWI·e -jarctg ::-- • la - jWI. e -2jarctg c; 3, •• 1
H(jw) jacrtg 9 la + jwj •. dar
fa + j W)· e JH<Jw>J • 1.
De faza jul introdus de aietea (
H(jw) = IH{jW)I .aH • deci t • ' W >•-2arotgW
T liltlll.ru ft~Mţ~
4. H(jW) • -2arctg le:
W
cos ... rz este ~ 1 • -2 arct~r -l.. 0
8 v3 .. -{3 ·-60
In domeniul frecvent:1 putem scrie:
~{b<t)} .'J'{~(t)}·H(jW) • l·R(jW) •
de unde rezultA: coe t eate f. 2 • -2 areta 1 •• fJJo

cos {3 t eate f 3 • -2 arctg 1[3 • -uo•

h(t) .. J-l~(jw>} • c;--1(1_a+jW
21w ] •
Deci:
• ~(t)- 2 d rrl{ 1 l]- ~(t)- 2---cl [e-a\]· 1< t) • coa (f, -60°) + cos<t - JJ
0
) + tiii8C{" • 111'J
dt l :1 wJ
a + cit

• b(t) + 2 a • e -a t
• ain (-y} + 3(J 0
) + 110 t + 11D(.y;t • 'fJ
8
)o

s-au aplicat proprie~ţile transformatelor Fourier.

2. a) b ~ a. Probleaa P.6.4.
Se poate scrie: . . Sl se de termine 11 al ee represlalt ,nfto
J(t) 1 .J- {t<lw>} -7-1 ~(jw)·B(jw)}, unde: clrcu1tulu1 care are funcţia poacltre la( t) 411 fil· • •4.
16
intrare ae aplicA semnalul z( t) cl1D fli•P.6.4. 1•
· ·oo
l(jW)•:1'(e-bt.u(t)] • ( e·bt.u(t)·e-jWt.at• • h(t)

. 00
) -oo
,-
t_
• ( e -'bt .e -jWţ_dt • . . l -
J. b+ jW ,
a) t

De ai:
.. hal l( \ C~a •• •odif1ol r&ap_.ll
) •-•r aobiiiDI •tol,...
.
 - 241 -
- ?40 -
La schimbarea reciprocA a seaualol
11
11
ere b(t) rAspunsul circuitului ea••• ident1C1t(t)
-Dac
Besolvs ra!: 1
QQ ctl r-.\1Il 'PII
r(t) este functia indlcielA e circul tului, rllapunaul d
tuis moal oarecare se poate calcula apliuiud aetode 1nte•·..
rtot• Pr•...t.t ••tt-
•
1 00 8
0
froblema P.6.5.
J
grsl 1 Dubsmel: t .

( t) • r (O). x ( t) + r' <~ ) • x( t - ~ )d~ ConsiderAm un( sistea linia r 11 1DYir1111t

1
0 iapalsul unitate o ( t): CII rla.-.u ~ţt)
11
Dar derivate in raport cu tiapula funcţiei indiciale r(\)
b( t) • ain,._67·ţ
ste funcţia pondere b( t) ;(rAspunsul la deriva ta se;;.:-.alului treaptA,
l·t
diol la impulsul Dirac_ ~ (t)).
SA se determine ieşirea tiw1(~) a
.' .a.
" ptotru fie 11 ,_
r(O) • O lele de intre re x ( t) din fig p 6 5 1 b Clrt lDtrt
1 . • • • • ·• c
r'{6) • b(b)
x (t) ~(t)
1
t
y(t) • )o b(~)-(1- sin 2'TI(t -b >]db
1
---
t
tktJ

Deosebia doul casuri:

1 _J_
8
a)
1
8 2
.,
1. t <1 , rA-spunsul devine: ~(t)

y(t) • r o
(1 ·- sin 2'1i(t - b ~- 1· db -t----+
2T
1
t

CJ
+ .J_ COl 2'1ft
27
2. t >1 , răspunsul devtnet

y(Î) • r [1- ain 2'ii(t - b >ll·db • l.-ilf·kaoe2'f·l

B•solYarea

hpresentaree
o
cr Uel a rl.spuneului 7( t) al olroultol•l ••''
1) Junc \lei ind 1o1•l• !a 4011t•ltal t pa

b t)
llP 6T·l • 6 . 1 ~6
7·t
. (,).

preaeotatl 1D fie. P.6. 4• 2• D o•eatul .frtOY.. f-\11 1(~

y(f) una '" de traaafer • 111~..-··
, t
od apeotr1 aau •
an lului rtodlO 1( )

P11.P.6.~.2.
 - 243-
-242-
Semnalul X2 ( t) s e poate scrie aub f
b) +oo Ofta:
• 1H(juJ) 1
t x2{t.) • L ~ ft - 10 k\ 1t • ll.
. k•-00 \ 3/ '
Ampli tudinile componentelor spectrale tor ft:
w
.1.('_ .. \ • .,
·-l\ 1
6ft
_61(
Fig.P.6.5.2.
, d li tud ini pentru semnalul x 1( t) este dat de
Spectrul e amp
i Fourier complex~: (vezi cap. l ) ,
d z oltarea in ser e
1 k1f
ck ~ 2 sine~ •
La ieşirea sistemului se obţine;
.
X (jW)
+ 00
= ) 21f·Ck· ~(W- k·Wol) • y2(t) • 3TI
5
b(t) + ..i.
5
(co• n5 t + 001 il&.· .~
5 ••••-.-...
t='oo
l:
1

= I: ~.sine k;"-~<w - k:·4'T ) c) x}(t) • t2; I}(jW)~}<t?}•'I'·•~-1 ·P.6.Ze)

i =-00 Yj(jWJ
w
ol
:: ti=
·r
r.
~
= 4'1 . r
1
~emnalul limHat este prezen t at în f i g.P.6.5.3. şi este dat -161'1
de relatia: ---.-.. .-.-.., _.,._ ~--.... ----
~· ------
Y (jW)
1
='ii+2(~(W-4'i) + ~(W+. 47 >) •
- .. .. - ...
lX1fjwJI \HfjWJI l1g.P.6.5.4 •
..
La it tire ae obţin a:
J . x,<Jw> , lwl < P
13(3~) • • .
o , twL> T
-B1l' - 61' _,r 'li! ~
·'·5·4. lepreseut•r•• .-.flol
··- 1 faaoţl
!'• • •...,.,

Fig.P.6.5.3· Be1u1 ta: .

+00
In domeni ul t i mp ee obţine: ,,<t> • .L
27
·5-oo...7 '~w)· •
y ( t ) a'i·~( t) + ctooS 4'i · t •
1
r1•
• __1_____ •
~-
 .. 245 -
.-244-
-1. Aplicind traoaforaate Llpleo
Besol•ares

t •••\tet llft,~llllâ
2
a I(a) - el(•) - 21(•) • l(e)

R~s) • u:~ • 21 • 1
a -a-2 (a-2)(1+1)
1
••3c...2)
~ --
2.s) Sistemul eate stabil, deal rect• 4t ._,...
lui B(s) conţine na j W (fig.P,6.6.l.~-l<~~} < 2•
Semnalul limitat:
Y (jW)
4
.. ~· [ t.f sin~ b<w-4~ ·k+5'if} +

f sin ~ ~(w-4rn .t:sca >]

,'
+{: ..
k~ 'if(
= ~['1· ~(W +5ru) + 2 sin 7· O(W+ C7."
D} + •

+"i· ~ <w-5'T> + 2 ~ <w- ci>] "' Pig.P.6.6.1.

= ~{'i·b<w+57> +7b<w-5'T>.+ 2[b<w+ra)+~lw-'iil} bl(t) • l • e .2 t a(•t) + -'-·• ·l. )
Rezul U: 3 '
y 4( t) = ~ (cos
\
57 t + ~1 cos 7 t)
.
b) Sistemul eate cauul, deoi rtP•••
\lei de transfer este 11•1t8tl la etlJIII (f11·'·6.' 2 )
Problema P. 6.6 · ts de
Se considerA sistemul liniar şi invariant in timp desor
ecuaţia:
2
d y(t) - ~- 2y(t) • x(t)
at2 at
Fie B(s) funcţia de transfer a acestui state••
1. De terminaţi H{ s). 11 01sori
1

2. Determinaţi funcţia pondere b(t) tn ura&toatt

a) sistem stabil;
b) sistem cauzal; fll.l·'
10111
c) sietemul nu eete nici stabil utot 0 •
in funcţie de regiunea de oonvergen\1• b2(t) • - ..1. .• +fl. ( )
3
 - 247 -
- 246 -
c) Sistemul nu este nici stabil nici cauzal (f1g.6.6.~.). X(jW) • ~~(t)} • r•o;(t)·e·JWt
·'-00 ·4\ ... 1 •
_% {s} < ·l· jGJ '
runc\19 de transfer 8 oircutta1ai ••tea
1
+ Jw

j· 1
H(jW) • JWC
1 2 B+ l
6 _6 lWC
şi deoarece R. C = lo • lo =1 s • se obţine·
!(jW) • 1'{y<t>} • B(jw>ff{z<t)} • A
Fig.P.6.6.3. (1 + jw)1
Aplicind teorema lui ParceYal 81 obţiua
b ( t) • - ..L · e 2t · u ( t) - ..L ·e -t · u ( t) • +00 .
3 3 3 2
CC., • )_ 1 <t>dt. +J'iiCjw>l2·aw.
00 o •
Problema P.6.7.
• ~'
00
La intrarea unui amplificator de amplificare A, independenti • 1 J2 j2
de frecveuţâ, se conecteazâ un circul t RC ca în fig.P .6. 7 .1. şi se 7 (l. 2 2·aw • t (a-a aotat W•triO
. • o +w ) 4
aplică la intrare o tensiune exponen)ialli x(t) = e -~ u(t). Sl sede·
termine amplificarea A, în vederea compenslirii pierderii de energie Diu coud 1Ua . ~x • ~1 renUl eo• ţii 1
io circuitul RC, astfel incit energia râspunsului y(t) sl fie e•ll
cu energia semnalului de intrare x(t). .1-. 1.2
cne eate 2 · 4
2
lltiafloutl peDtra 1. • {2.
A y(t) bob}pa r.6.§,
La .
2' -· iDtreree unui dlport, oa faDO'SI
'-•111Pllol •••Dllal. trlUIJibialtr 4111 fSC. a••4•.-.~
11 11 11 4
\la W ... ~ •cluol puttrH at41e 1
o • .
RezolTarea l rad/a.
Energia seanalului de intrare eetel

~X • j
+OO

-oo
i(t)it •
J.
r
00
2
e· t 4t • t
 - ?48 - - 240
.1 -

Problema P.6.9.
E
x(t)
--- -LB intrarea circuitului di
2 u fig.P 6
opets ţionale- ideale, se aplicA semnalul • •9.1. cu &IDplif
T cu ( t) • p~ezen ta t în fig. p. 6 periodic de pe 1 ica toare
2 ts t 1 • 9 • 2• Se ce r oadl!. 'f
E ..... - ...... -
-2 1) coeficienţi lor seriei Fourier co re determina rea: , ua ...
2) condi ţ11lor pe care tre ou 1e al lemplexetnd a aeana1ulai 1( \).
F1g.P.6.8.1. oentele Rl' R2' R3' Cl' C2 ale circuit u1ui din fl eplineaacl COipo- ' •
cit ~ests sA reprez in te un circuit 8 e1ee ti~ formag. P.6. 9.1 •aatfel tu-
8
-Semnalul periodic x(t) se exprimA prin seria Fourier:
Be~olYsre:
cascadA a unui filtru trece sus cu w t din aontar
8 3dB=l4 'i /T cu ea 1D
jos Sf1Dd Wj 18'0/T; un filtl'D trece
3dB
x(t) • • Lt..P · +-4B 2-7 2..cos(2k + l}t
00

(2k 1)
Faocţie de transfer se poate scrie sub forma:
3 + jDW ~ 2 2n
H(jnW ) • o • < + jn . , ~. e·jarctg 2
0 1 + jnW 1 + jn n + 1 n +3
0
x(t)
y(t)
BAspunaul c1rca1tulu1 ~~ fi:
l

L
00 . 2
2+;(2k+l) • . 4 E ~
cos t(2k+l) t - arc ..g 2(2k +2= l)J fig.P.6.9.1.
y(t> ., -
k•O
1+(2k+l} 2 (2k+l) 2 .T2 .. (2i+l> +'
x(t)
Fa sale iniţial al componentelor se Tor obţine din expre·
si : t
lf2k+l • - arctg 2 ~2k + J.2 ; k • O, 1, 2, •••• T
(2k + 1)2 + ~
11 1
Pentru calculul puterii se vor lua tn considerare 1J1'

primele trei componente:

p z 1
2 2 2 12
+ A3 ) •( '5 ) • .&1 + ·~ + 2.
A )2 ( 2
• 0,412 J2 o uri r oomple:d 1 ee•a~lulul sU) eataa
(
:{2 -,fi -{2 2 +OO jaW t t[
unde: A • 4E • 1
2 1 2 •••
( 2k+l) +9 _ pentru t•o• '
z( t) • L CD. e o ' Wo • f
2k+l 1f2 -,2-k+_l_)2 .. . 2- '
(2k+l) +l D•-00
 - 251 -
- .25o - c;r
sin n
e1 • J - . ~ • l . ~ ata ~ coa q . a
p 6.9 •J,
Derlvind semnalul x(t) in raport ou timpul, fi g •• l
••• l n 2'iin cos 16 2'ifn coaÎ!COt T ... 'l:.
obtia :
1 \ nil ..". 16
• --· sine . - cos l l coa !l1'" 1
4 . 16 8 4 •

2. Funcţia
. de transfer 8 ansaabl u1al eate&

H(s) •
l(s) • H (a) ·B,..~(a)·H ( )
~"~"
1 1
Xrt).
X(s) FTJ

(t)
~

t
a (s) •- 1 deci \H1 <s>l • 1 , "'tw
7T 1
-
T
15
- 5T -
-
16
3T
16 16
T
-
2T J,T -5T · R3 sB C
16 16 16 HFTS ( s) • - . - 1 • - f 1
Rl + - 1 + ~·Cl
sC1
Fig.P.6.9.3.
2 w~B2.c2
2~ ~
T 3
O • J_
T
x' ( t)· e
-jnW 0 t
, • dt "'
1 ) l~(t) -b(t- ;-) + \HFTS(jw)\ •
1 +W·Rl· c1
0 T ) T o La frecvenţa de tAiere are loo rtla\ia:
\ HFTS <j W ~\2 • 1 resultl w1 • _ ..\ . _ - •
8
o
~
+ (t - ..!.. ) -
8
~ (t - yr ) +
16
~ (t - ...!.. ) -
4
~ (t - ..21.) +
16
2

+ (t -~ 3T )- ~ (t - ,......,1...._T)le -jnWo\t •
8 16 'J
. f1
~ !:j-
"i <"if i'~ r=-
•411
· 1 - jn 8 - jn 4 - jn - jn ...,- • 8 J +
•
·-1-e +e -e +e
T lleoi o condiţie de proiectare " fl ..

+e·
-ln
~e
-ln TII1
T • ..L.l-e
-juru
~··
- l_.
B·C
. 1
•
J.!I
T
1
-~D s- 11 lB ) !
+@
2\-it - 1
• _l_ •
. liD Dl •l•@
-1 ltl fi B,>~.
!
1.lCT
001 .....
Pentru filtrul trece joi fuDoţia a.
; 16
nr Id
c • __.r1l._. 1 . ~in n Ţ. •-i-n- s, ~,<•> • 1 + ti

n .jnW 2'ia ooa n .:J!..

0 16
 - 251 -
- 25o
•
- ~

sin n n
2r-::- - 1
Dertvind se nelul x(t) in raport ou timpul, f1g,P. 6, 9 3' . .., len1 • -
1- .
2'iin '0 08 n
16
11
21\n
•

ob la : ~
nil ~
• _L. sine cos n ° coa nlf
4 1 . 16 8 4 •

2. Funcţia de transfer 8 ansaabl u1u1 eate

1

( ) y ( s)
H s • X(s) • Bl(s)·HFTS(s)·HFTJ(s)
,j X t_l
1
il
(t) '
t
7T
- -,16 1-6 -
T
16
3T 5T
16
T
2T 4T 6T • _ sB3. c1
16 16 16
1+ a~·Cl
Fig.P.6.9.3.
T T
'(j • _L X1 ( t )· e - jD ~O t . dt "' 1 ( f ~ (t) -b( t - _j_) +
n T T ) l · 16
o o

+ ~ (t - _!..)
8
- ~ (t - ~T16 ) + ~ ( t - ..!.. ) -
4
~ (t - .2!..) +
16
· ~ -jnLJ t
+ ~ ( t - 3T )- ~ ( t - 7T ) .e o dt •
8 16

~
51
'il 7 fl 'ii ·lll
. 1 -jn 8 -jn 4 -jn 8 -jn ""!- e r- + •
·-1-e +e -e •e
Deci o condl ţie de proiectare .,. fl Utl 4t ttllllU
11
T
~Ţ ~. 1 . l -e -jn~ • .
1}1J• ..-...
+ e .
· _jn
e
-jo
T
- -3D ,~.
-.1 .
B·c-- ·-,
11
·
1
====-
l )2
·
B
lfi
!
2\~ -1
1 +e

ii a,>~.
Pentru fi
l trul trece jos funcţia 4t u•'
 - 252 -
- 253 -
(jW >12 • 102 2 2 • ..!... resultl
1BrrJ j l + w1 ft2C 2 2

w • 1 • 187 8 doua ooodi ţie de proiectare,

j B2·C2 T
;. Functia de transfer 8 circuitului este:
Cu coudi ţia de proiectarea
s~3cl
1 1
. -=======
2~ ~
2
) - 1

fedru casul particular B1 • B3, ob\iae•a

. (187)2 ( ')2
w-= 147 implicA n • 7 deci:
T

Deci J 9 • 1c9 jiB(j lS~

w • !§I blpliol • • 8
!

1c8 1 • _l_. 0,159

27

1~ CII OODdi \Ule de proleotert pea'r

1
 - 254 - . .. 255 ..
•

lcb1Yelentul ele joael frec,euţ& .,1 111

.F (7) [~ • ( : ) y
11
on> ·• .t.,U<w- w 0 >] • _
: ·
1
r(l•J·In}··· 1 ...
W · r(l + lt .n>
. 1 .o
'a • 1Ca II·B (~
16
;~ 1·
k
a u1 t : • r(l ®i.n) . ' ~k "'~ ·.
.
+ j
, 10 .D
•

'

. intrarea unui circuit rezonan t s er ie se aplică un semnal

1a . 3 . 6
U ( t) .. ?(l + p ,8 cos 4 ·lo t) cos·. l o t. Cireu itul rezonant este

8~~~at pe frecvenţa purtătoarei. De terminaţi f8c~orul de oaiitate Q

al circuitului pentru care factor Ul de modulaţie al curentului rezul-
tat devine m 18 ş.:0,4. ·

Circuitul r soDent sed este presentat 18 f1g.P.610.1.

r L 14tl ·
f 2Q.!l.
& • •rot, ........
wo
Din erpresia curentului l (t) re1ult1:
iet .,,,
•t.. • 2
F1g.P. 6.10.1.
1 ·(~)
I ( ) • li!l • . !~ l • ~ W )~ •
S U( ) (r + jWL + j~t) r~ + jQ~ • ~ ~ o.... ~-----====0::'8=:::::.:;~=-2 • 11 1
29·4·10~\
1+ ( 10' J
Q2 ~. ;w~ •• ... 'l'J{ii.
64
•
to iuD le de
alo le •
Q• r r o rt8 priu~UD pUft tGJ"
f otorul de o•ltt•t• eobltl~ ~

priD to
puna 1 c1rcu1itlor 1 1 ul• --
epectr 1 11a pr1n aeto eo l 1
•an• ului 4e iD rer• ••" ••
• aoord pltftoetorulol
,!...t.
1
•
 - - -
n
in 1g.P.6. -- -
. ..
t

-- t
t
- ._._ ....

- - l1g.P.6.11.2.
• • Problema P.6.12.
Defioi ţi legea de •aria ~le tn \iap 1 fr tC,t1l +1t1
) • D. u ( )' (t
s mnalul treapU uni tate. 1DIUDhDII
Il a anoi semnal de 1eşi.re dintr-un ••pl1f1Citor acord••, ca UD atupr
ac eri tica d joael freoYenţl.: etajle intrarea clruia a-s ,a plicat aeJIDalal ele teaaluae
6t + 0,1. a1D2'i·l03t)
- o ~k - 2Q.e
'int(t) • V0 -cos(2'U·10
wo
bpl1ficatorul este acordat pe frecYeuţa purtlto•r• 1 at111lalul 4t
la intrare şi are coostaota de ţillp ~t • 10·5 eec.
of şur oare r~spunsului este:
,. ,.
i (t ) c - K oV 1 - e
0 0
[ -i-] k .u(t)
liesol-.are:
Faza totalA a aeanalului de le teolre eate • • 411trt f••
••~nalulu1 de la intrare:
p osul le ieşirea asplifioatorul~1 eate:

vJ~ - e- ik ]-tos w
flDt(ţ) • W 0 t + ~ liD.Clt
•
0
t) • u(tl 11 defaaaj U1 introdus de caracteristiCI a•pl1f1CitOrUlli:
0
orett•
Tiapul in care amplitudinea semnalului .de la ieltre
<ft(W) • - arctg(l1riW 0 )·~t 1 ~t • ~
l a 0 ,9 din valoarea sa maximA. K0• Vn va f~~]
rezultia r.cl w
Din (-K ).Vn.o,9 • (-K ).V • [ 1 -e 0 0 iut • W 0 + ~ .O.Ooa.nt resul ti
0

~T • 2,303 .&k .. 4,6

.
cr •
Q
o
138 Ji •· raat
- ••,. p,..,ottt
00
f
leo
( t)
• w0 t + fl sio!lt - arct1,...
( ll.Q.'t;
t
GOl !li)

Rlspunaul la ie1irea aapl1f1catorulu1 • · w d g (t)

1e1 • - iee • w + ~ n.co•Jl t +
i n fig.P.6.11.2. 4t o
.+ ..e. ~k· ..n 2 aill!l.t
1 +(~0.7; t oee.O.t)'f
 -
- . 258 -

NotAm ~ .n6k .. b<<l şi dezvolt~ in serie: {r!x "'l-x)->

Wie . ., W O + ~ .(lcosflt + bnsin.O.t - b fi sin.Qt C082 nt •

~ncos.Ot + .nb~ -
2
= w + : )s1n.nt -
0
6
Nwaeric wo = 211·10
n• 2 'n·lO:;

Problema P.6.13.
Un amplificator acordat are două etape acordate pe aceeav1
frecvenţă la 12 MHz. Factorul de ca l i tate al circuitului acordat dia
primul etaj este 40, iar din al doilea 50. Determina\i annlopa tiapu·
lui de propagare de grup a unui semnal de bandă ingustA a clrui frec·
venţl centrală este de 12,2 MHz.
Probleaa P.6.li.
Rezol-.ere:
Dacă semnalul .de intrare conţine 2 frec..enţe foarte aprop1·
•cordet :: ;ucutt resoDIDÎ dtriYI\it ca Q • 125 ti L • 6J!I ettt
ete (lw
1
- .w 2 l/w1 <<1) pute• scrie: oQrent o • 8 MBs • Ct.r out tul tltt ooDtotat 11 o 1 Hit
· w1 - w 2 wl+W2
- --t rtsonaut• diar •••nalul .el• ietire •• ooDei•trl teul. .l J1
.., int (t) • cosw t + cosw t
2
= 2 cos = t·coa 2 '"'- 4e ertYB\it • SI •• dttel'II1Dt deD•r• 1 ...
1 2 8 1 118
' •• feţa 4t ••aulul cit 8 Jlll,
wl- w2 !tiPl-,•rta
unde cos este factor de joesl frec~enţl.
2 Ctroalţ u1 reaoa.at 4tr1Yt\1• tltt pre
Dacl sistemul este ceracterisat de:

"'·'·' •.
 - 261 -
- 26o- Sâ determine clgtigul la r ezonan\l 11 b
1
c-- 1 IUda 11plif1
2 2 -66 pF ceto-
4'if ·L·f0 ·
Bezol~are :
Impedanţa de rezonantA a cir cuitului derivaţie este: --Scbema
L L _Q_ -{Ii, ~~ ecbi-.alentA a amplificatoru1ui· eat '·
Ro Zd( jWo) !:! re == c·~ = c .Q "" V-e·Q c: 37,69 in 1
o 6 15· 2. · • prezentati 1"
l!g·J. • . ..

\
(jc;J) uie.s

.___-t---1:-~1
'-v-'
Zechiv

Pig.P.6.15.2.
~ c factorul de dezacord Impedanţa la rezonantA a circui talui acor.aat
~ cu prlal eate:
~c dezacord generalizat 2 .
Bo • ttd ··~·Q. • 14,7lln
'
1 Zd( jW)l 1
Ro =~ = O,305 , iar atenuarea semnalului:
1'1 +ţ Impedan\a ecbivalentl le resoun\1 B IB eate:
. . : . . o 1
A = 2o Lg 0,305
• -10,51 dB
Banda este dat! de: 1

. .
ta rezonanţl:

Problema P.6.15.
B(p• U • -.
. .. .,.,,.
._.zeobl•· • + j ~ ..,..,. •
.•
Fie amplificatorul acordat din fig.P.6.15.1. unde f 0•28 Mhz, -,tObh )
• a l!J
u1atr ......
1
Q = 95, ~=VTc = 430.0.., ktd .. t::L 2 • o,6; ~• 2o mAIV; B1·15 K!1 f•fo
• r.· 1 0
• 148,6.
Ctşttgul tobl'f.
A amplif1oatorulu1 11 resoaaDţl 11t12
~ • 20 !el&<~~ bl >1·
ao le 148,,
10 '· •
81 D41 •apllfioe~oralai 11 ~~ tiWI

."•• 214rl • r, • a

~~ ...
P.6.15.1.
 - 263 -
- ?62 -

48
obi •

Problema P.6.17.
0,584 MH •
-
d ci B;dB lB bornele de intrare ale circuitului di
D ftg.P .6.17 1
splicâ la momentul t O• un impuls dreptun•tul~· ar, f1g.P.6.17• 1·•,·••
de duratA ~ şi amplitudine E.SA se oslouleae • 1 1 • .b.,
Probleme P.6.16. ae repr1111 ~ 1
grafic rA-spunsul obţinut la bornele de ieotre 0 ona id ertnd restateaţa
y •
'
On circuit furnizeazA la ieşirea sa un rAspuns
diode1 in cooducţ1_e directA R..1"' • lOOil ' !n condi"-t
M • 1D~eral B

y( t) • (1 - e
--0 ).
t
u(t) - A(l - e
- t-T
6 ). u(t - T),
.lOOk!l, R • 2K.!l, C • lp.P, b • 0,2 •a, E •1 V. 1•

cind la intrare 1 se aplicA impulsul dreptunghiular x( t) din figura .~tJ

P.6.16.1. SA se deducA rAspunsul y1 (t) al aceluiaşi circuit la in- R- E
A x(t)l
trer e olruia se aplicA semnalul x1 ( t) • ·t ·u( t).
T
o ~ --t
aJ bl
•x(t)______
A..,.._
11s.P.6.11.1.
t §eaolYarea
T
DupA aplicarea 1mpulsulu1, coucleosatorul C •• 1101rol p!DI
Fig.P.6.16.1. tu 1011eotul ~ , dupl oare, ee•D8lul fi iad aal, blntlt it lDtltrt
atut aourtc1rcu1 tate g1 ooodenaatorul •• fi 4teolroe prlD rtl1ttta-
Resolvare: eorit \tlt R 01 11 oooectate tn paralel.
Impulsul dreptunghiular din fig.P.6.16.1. se poate
Pentru 1nter•alul t ..: (0, ~ )
1

ub forma: 11 poet• 10rltl

x(t) • A·u(t) - A.u(t - T) l(e) • B(I).I(I)
Funcţia de transfer a o1rou1tulu1 este 4etl des
1
B(e) • , llc
1 4 + 1111c
•
1+
51 + ......
1
..

..
 - 265 -
- 264-
Tensiunea la bornele circuitului 12(t)
are expresia:
unde 61 • c .Bd • o,1 DIS.

--t )
,;:e-1{Ycs>} .. /1 - e
01
y(t) •
eu(t)

Valoarea tensiunii la sfirşitul inc~rc!rii este 1

1 • y ( ?; ) • O, 864 V.
2 RAspunsul y 2(t) este prezentat tn fi g••
p 6.17.~.
Pentru t > 0 circuitul are forma prezentată tn fig •p•6.17 .2
căruia i i corespunde ecuaţie: · '

-1
C,
ftl
Htidt - 1 + R·B
1 2
· 1 ·1Ct1> • O, unde t 1 • t -
B + R1
z;
0
f[ms]
0,6 qB
i(~

c Fig.P.6.17.3.

Problema P.6.18.

!la Ft pSA se determi · ne f unc ţ ie de transfer e oircui tului dublu

F1g.P.6.17.2. g. •6.lS.l.' 8 tenuarea şi natura acestuia.
Ecuaţia opere~ionalA corespunzAtoare se poate scrie:

.ll!L- y2 + B·l(a)o.!O • B << B1 1

8· C 8

lg.P.6.18.1.
unde: 62 • B· c • 2 ••·
t or mi lui Ktrchboff !n nodu.th 2, 1 4
• •

2
 - 266 - - 267 -

w2- w2
o
Tl4(jW) • -W2 - W2 + 4·4-W ' unde w o • __,1 ...
o J o
BC
Funcţia atenuare a circuitului eate def1n1tl de:
'

A(w) • 20 kiH(jw>j-l • 20 klr14 <Jw>l-l

T (o) s 1 rezultA !(0) • O dB
y 14
und : sC + G I
T (joo)a 1 rezultA j (oo) • O dB
y 2 sC + 2G • 2Y 14
2
y • 2sC + 2G • 21 w2- w2
3 o o
• O resultl
Graful de fluenţ! asociat sistemului de ecuaţii este pre-
zentat in fig.P.6.18.2.
!(wo) • 20 kiT14(jw)l-l • oo
Prezentarea graficA este dati tn fig.P.6.18.3.

A(GJJ=2olgl'fu OGJJr 1
1
f
1
f
1
, .. 1
1
F1g.P.6.18.2.
pliclnd regula lui Mason se obţiue:
'
Fig.P.6.18.3.
Circuitul dublu T represiotl UD filtru "'pre1tt •••••
l!obleaa P.6.19.
lttbat
Uu
Cirovu are, tn rega siouaoidel peruo1 at o f•oţit ••
_ .., .. ,
•r car w 1rt ,.,.
• !n jurul unei freo•eoţe 1JDIII1ul•r• 1'
..
 - -
- -
d t in uno 1 de tren f r cirou1 tului eobt ......,
'•lent
d 3 r cT n si, cu ju orol ei, s~ s calculeze func~ia
, iud1- UR
cial · r(t) p ntru lnf §Uf toar a s oalelor llodulate. P - - - - , .,-...!\

1g.P.6.19.1.
Ia jurul pul sa ţi ei W
1 , este wle bill re la ţla:
p otru o t circuit
W~
po te scrie:
W·Wl W·Wl
B
_...........,lP--- • .___,_;a:;.,.__
. w2-wr • (W- w 1 HW+ Wl)% 2 W 1 (W- Wl) • H( )

___ __..........,
.wl
B 75& a+

1
l
BC
2(W-Wl) uU COD 1 1 RC
' 2 2W
Func\1& de transfer se poate scrie sub for•a: o
r( t) pentru inf şur toar
H( j W) • _ _...1..___ _ _ • __l_w_-__J_W-=1~-
unc ie indicial
b
~ lt. r
1 t se o ~in determin ind r spun sul ci reu tului le s oalul r
Wl
1- 4j _ _.......__
2(W - W l) Y( B) • H( )· {u( t >}

Besultl: Y( ) .-L. a+l W

• _l_w...l___
B( e) • _.,__ s s + 2~J 1 + j Llw

' 1 - jWl + 2Wl

Funo\la de transfer a olrcultulnl eobl"aleot de jotll freo· r(t) • ............._ f O+j

2'Uj o-j
.. ••oii •• obţloe dia fuuo\1• B( e) prin lolocutr•••

•----•• 'w
·nte freonoţe uocblulerl • purtltoeral.
0
olo ind t r r 1 uurilor

l
pentru 11 :

unde W
0
1 • ' 2 • - 2Wl •
1
b\1Dtl
i(a • lWo) • 1 t tAW - ' llw• w, .wl
•• 2W 1 • 3aCJ _... li •
Sa OOUitltl oi funo\11 4t tranaftl'
. cbUI Dl oortl,_..e
IIDtral DDU1 o1rcu1t f111o reel111~11.
Dlol 6 W•Q.resul \la
i(a + 3Wo) • • ' • ._....-•........
• 2Wl 1 + zw,
l
oua ••W raallM'bll fl lo tl oor..pao&a upert
.
 - 271 ...
- 27o -
-2W t
r(t) • e
e o

.
SA e determine valoarea mediei p§.trati.c e a rlspunsu1u1 cir •...!. 2100 w2
cultului din fig.P.6.20.1. la intrarea căruia se aplicA un semnal• 27 o ~ + w 2. ,"2'·~(~)4tJ•
1 tor x(t) ou densitatea spectral! a puterii: 2 00
00
• _!_ - T cos w 2
+ ..L b(w)
2 0
Pentru calculul _integrale!
00

ee considerA. integrala:

F1g.P.6.20.1. 1 •
2 ),..
(X> sinW ·dW
1 + w 2. 1'2
o
Rezolvare: ti rezultA:
.
Funcţia

B(jW) •
de transfer a circuitului este:
.
Rl • - l W'l' , T • R·C
1 • Il + jl2 • ioo
o .
cos w + J sin w
1 + W 2 't'l. dW •
ioo -~-.-w. .~w...~·
••
4

4W
1 + jW'l' o
B + ----
jWC Calculul integralei I poate fi ficat oouldtrt.. lltacn...
,_ a
Funcţia densitate spectralA de putere Sy ( j W) e semnalului
eleator de la ieşirea circuitului este datA de: el•
S (jW) • SJ:(jW)jB(jw)l
1
2
~d
• 1
• 1 + 11
I3 •
5<r> • 2
+ •
~·41

2 2 tQllbcbie este o •arieblll oo•pled,

\B(jw)\2 • w .f din f1g.P.6.20.2.
22
1 + w T
2 2 ":1. ~
s,<lw>. '27. 1- Qţ!w
1 +W=TQ + 2(1
w ·~ =•
+ W .,Z)
0 (w)

Ke41e pltreticl 1 rlapanaalu1 eatea -R R

rt1.P.6.20.2·
 - 273 -
- 272 -
Problema P.6.21.
Polii funcţiei din integrala I; sint: -La intrarea circuitului din fig p 21
± js • • • 1• se aplicA ua
zl,2 densitatea spectrală a puterii s (jW) • S 1&0•ot
alb, cu x Q. SI se detera1

ier reziduul în polul z1 = ja conţinut de conturul (r ) este egal cu . tatea spectralâ a rlispuneului, funcţia de aut
deosl ocorela ţie 11
ne
~erea r ăspunsului circuitului. P0-
e -a
•
2js

ISyfjt.~)
Deci:
e -a
13 = 2Ttj· 2ja - TI ·e -a
8
~------------~--~
. -Y
eJZ . lzl.e 2 \ o, · · Fig.P.6.21.1.
J
f jXt,
lim • . -= l1m · 2 c: z=x+ JY, 1ar e F.. ,
l z l .... a 2
+ z
2 ~ zi -oo l a + z Rezolve re:
Se poate scrie: ~·-t-eo jz ru -a Funcţia de transfer a circuitului este:
1 -= e ·2· dz • - ·e
4 82 + z
'-00
8
H(jW) c ---~--. ~---1 -
Rl + B2 + jWL 1 + jW!
' +00. cos z d j
f+OOsin z . dz
~ ~
14 •
J.
-00 8
2
+ Z
z +
'-00
e
2
+ z
r+00
sln 1 dl • o
unde s-a notat a -= ,_R_2__

Cum sin t: este· funcţie imperii va rezulta ) 2+ 1

'2 Dens! ta te a spectralA a rAspunsului eate:
8
'-00
25
2 •• o
iar cos z funcţie parA implicA: S1 (Jw> • IB< Jw>l . sx< jw) • 2
1 + w.
f2
hr PUt
. e -a erea rAspunsul u1 'fa fi:
2
• .s,
Deci:
~U,.., t -+
-
72lt) • ...._
1 )•
+
s,<Jw)dw • T '5 oo
1
,2.s
.w'·".l 4W • - 2'f
1

Il.
2
00
008
l+W'l'
w2 2 aw • 1
~
T
1 00
cos W
12 + w
2 aw •.
2!
2lf •
...
o
runcţ1a d eutocoreleţie eete oowfon teorati
t er -lt•ta=

0 0

' 1) c-r; > • 7'-1{s1 (lw)}

Iu couolusle:
<t J + ?; ,2.s, ioo
., 2<t> • T ...-! . ...1..(1-•- )·
r L ---- ) • -l.. S (JW)·•JW 4W • 'f 1
•1r
- -:=2.
2T
.. ~rr
2'1' .. H
~f
~1r
tnw~ -
t
1

lapar •atfel oi
1 l+
o

~
 - 274 - - 275-
F be

t f
o
0 probl
oo co ... w & d w
1 + w2. T2 T
1 1
i P.6.2o se poate scrie:
os...__w.....6...._.,.~ d ( W'6) •
ca ___c....
2 2 T2
o 1 + w ..6 . 'G 2

00 .
& ( cos w6 6
7)o z, 2 2 2
7 e ---T
• --. Rxx(O) .. x 2 (t) • ...L J'+OOS (jw).d ,
2 +W (; 2T 2TI X w.-*-
T -00 2
Va ezul ta funcţia de autocorela tie: Puterea medie a răspunsului y ( t) este:

8
R ("&) = - - - ·
-~
2.

TI
so 7
2T
.e
161
-,-
82·
= ·- -----·e
2T
s.o 161
-,.
YY
2
R (O) • y (t) • l
2TI
J+ooS,.(jW)•dW
-oo
J
c ..!..1
7
o
00
dW
-:---;~.._..._
(1 +w2)(l+w2!2)
deoarece BY ( 6) este o funcţie pară. Deoarece:

1
2
• 1 . 1 r2
1-T2 l+w 2 -1-.f1.'1+
2
Problema P.6.22. (l+w Hl+wfT )
La intrarea circuitului din fig.P.6.22.1. se aplicA uu sem- integrala devine:
nal x(t) aleator a cârui densitate spectralA de putere este: 00
,2(t) • 1 ( dw _ 1' J.oo
s ( jW) 1 2 'U-(1 - T2) )_ 1 + w 2 7·(1 - T2) 1 +w
K o o
X 1 + W
• __1:::.-,_
R 2(1 + f)
fJ 1 J t6

~(jGJ) el Sy(juJ froblema P.6. 23.

fJ I - La intrarea circuitului diD ft1.P.6.23.1. I t epltol
&lea tor 1 ( t) +4
Fig.P.6.22.1. caracterizat prin funcţia 4t tatooonll,.t
008
1 1 rlspVD· • Wot • SA se determine densitate• •pectrell• r1.,..U.t
( t) Preclll 11
SA se determine puterea medie a aeanalului x
' media pltraticl 1 lui J(t).
suloi.
Rezol•are:
Funcţia de transfer a circuitului eatez

H(jW) •
R+
-hl • ~1---
- 1 + jW!
• ! • BC

lWC .. ttl•·
t• ..u
Puncţie 4ensitate spectralA a rlspuo•ula1 ••
ţie:
 - 276 - - 277 -
Funcţia de a utocorelaţ1e 8 rla PUUaului
Bezol are: 18
-Functie densitate pectralA a puterii semnel~ ~ai este: trensf
ormata Fourier innrall: detei'I1DI Jrla

sx(jw) ~{Rx( c;)} .. J{cos<~o c;} li[~ (v..l-Wo) + ~(W+wo>J

Funcţie de transfer a circuitului este:

H(jW) R 1 jWT ' T "' R C
R -t 1 + jWT
jWC
Densitatea spectralA a răspunsului este:

'!IW ~ T ('
2
2 . \
s
y
(jw) c !H(jw>l .s. (jw) =
~ 1 +W T
2 2 o<w-w 0 ) + O( W+W >
o
].
• '= 1 •
'
.
Medie patret1cA, adie~ puterea răspunsului es t e: Problema P.6.25.
•+to .• 00 2 2
, ) Tlw T ~ Se consideri circuitul presta tit la f1c.P.6.25.l.a.ll •
R (0) = y2(t) c: ..1.... ) s (jW) dW c ~ 2 2·o<w-w0 )dW•
Y 27 Y n 1 + w •T ee aplicA la intrarea· ea aeaaalul perlodio 4la ftc.r.6.25.l.L
'- 00 o
2
Wo,•T tru care ~ << T ti UD I&QaOt alb, 41 cltDiiU\1 1pectnll U pattrt
• 1 + w 2·T2 So. SI •• calculeae rapol'tUl dintre nloiHI .aDI 1 rlll~ltll
o '•loarea ltdie pAtraticA 1 ssoaotulal 4t 11 lttln. • u~euu•
•lrllea oonatante1 de tlap 1 c1roultalu1, 11tfel lao!t llflrttl 11
Probleme P.6.24.
flt uza. St preciseasl oi _, « ! - l •
de oan·
La intrarea unui filtru trece-jos ideal, cu lA.r giJDe&
dA B "' 1 KHz şi cu uodu1u1 funcţiei de transfer H0 • 1, ee aplici an ~ {R ] ~
s SI se de-
" . .
)
tgomot alb, cu densitatea spectralA de putere S1 (jLJ • o'
otului ae 1•
x(t) ci y (t)
term1ne functia de autocoreleţ1e şi puterea medie a sgom
ieşirea filtrului.
-. I -
a)
RezolYere:
Modulul funcţiei de trsosf r are expresia:
H , pentru W
0
\B(jw)\ •
O , p ntru w
Densitatea ep ctrsll de putere le
2
S (jW) • \H(jw)j • S:a:ljW)
7
 -279-
- 278 - Fie , (t) zgomotul la intrare, pentru care a
1
(j e cunoatte:
x (t) • E.u(t) - E·u{t - & )
S
11 w) • so·
2
..L- ...L.e -~a Densi l;atea spectralA. de putere 8 1 · ·.
8 s gomotului de la 1ee1re
este:
Funcţia d transfer a circuitului este: 8
S (jW) • Sz (jW)·lH(jw)l2 • _ o
1 z2 1 1 + w2. B2. c2
H(s)
aC 1
R+ _..1___ • 1 + sRC Puterea medie a zgomotului de la ieşire este:
sC •00 s 00
z2(t) • J.;_ S" ( j W) dW • --2. dW So
2 U ) u2 Tt 2 2 2•
____E _ _ _ ----~--. e - & s •o 0
1 +W ·B •C 2·B·C
s(l + sRC) s(l + aRC)
Valoarea medi.e pAtraticA a tensiunii de zgoaot este:
RAspunsul y ( t) se obţine calculind transformata Ia plece in·
2
1'ersA:
,2 ·l{y 2(s)}"'
y (t) ..
2
E(l - e -ni) u(t) - E(l- e -li)u(t-(;) Raportul cerut este· un raport semnel-sgo•ot:

La o entul t ~ T se obţine:

'1'- ~
y ('l'~ ·1 ( e- RC -e- Jm
'1' ) (+);·
2
oarece T -~ >> RC cu atit mai 11ult T>> RC de undei
!-b !
e- RC <<1, e- lm<<l cleei
T-~ !
- liC - E<< 1
e - e it..
Y rezulta cl1 le aomeutul t • T, la care 1u eeanalol sl ( t) ~~r~O, f)

puls 1 dia perioada (T, 2T), efectul ilapul ului dio pedo• (t)"' 12 ctl ~ (1 - -i\fzlt • 1

dieplirut dela de 1 i ira. D ci se poate consider• el 11 ) pe to•· 2 - e - ; • ~.-{i + e

pentru t (0, f) vt prin periodisare ee obţine rlapuo•ul l(t

1 e
ti eu ti•pului. ,,.
f) . . . . . .
Valoarea aextal • rlepuaeulu1 1o per1••41 lO,

'lM. '2M. '2(?;) .a(l- -ie) .

 - 28o -
- 281 -

!3 • G3 .+ 2sC • Gl + G2 + 2aC

~· iile ~ o şi ~ 1,256 dintre cere numai ultima cond t • G1 + G2 + 2sC • t 3

cu so 1u ~ 9- 9 uce 4
la valoare finitA pentru 9 şi anume ~ O. 795 b • !5 • ~2 + aC
0
UrmArind semnul derivatei, aoeast~ soluţie corespunde unui Graful de fluen ţA este prezentat tn fi p
1· .6.26.2.
ma 1 pentru raportul semnal-zgomot egal cu:
~
y.

Probiema P.6.26.
s~ se determine funcţia de transfer a circuitului din fig.
P.6.26.1. cu ajutorul grafurilor de fluenţ! a semna l el or.
F1g.P.6.26.2.
jplicind regula lui Mason, fubcţia ele tna•f•r t1 fl&

u6 .
c c 6
• Tl6 • .
2 5
~u6 ul
u1\ R2 s2c2 Gl • G2 -J·l
~
Rt
y • y ·A ·1 + ! I
,l, ,:x;,~c • 5
22 (
a·2 a2c2 ~ aC •A + ! C ·(· A) + • -A ...
Fig.P.6.26.1. 1- - j +
I4Y5
+ +
I3I5
•
y3 15 r,~ '•r,
RezolTare:
Exprim~ relaţiile între potenţialele nodurilor! lc2 + a,. '2 ..
u2. ul • ,202 • 2aCif + '1 ~
sC
u3. aC u2 +
13 13
Gl G2
u4. u2 +
14 ~~

u5. eC
5
u, +
G2
ts
6 j( - tl )
 - 283-
- 282 -
s2 • Gl + acl + G
Wo 2 • s4 • 2G
unde: - - •
Q C·R2 ' S6 • G + aC

Q
-12 . Graful. de fluentA este Prezentat to fi p ·
g•• 6.27 .2.

Problema P.6. 21.

Si se determine funcţie de t ransfer a circuitului din f 1g.
1 1
P.6.27.1. cu ajutorul grafurilor de fluenţ~ a semnalelor.

6 R
Fig.P. 6. 21. 2.
Funcţia de transfer o determina apllctod regula lat llaiOI:
2 H(s) • 02 •
2 ul

..
Fig.P.6.27.1.

lutr pot o\1 i le nodurilor:

• G
u2 2S2

u. G u7•+.us· 2 u7+~u5
ne tuuoţll 4• trtalftr
1

u pflll'llet .. Il

4
 - 285 -
- 284 - I I .
UA _:l 2
B(e) • :! • Tl4. ~ · -yr-·A ·l
ul 1 - ( 2 . t + ..:!.
12' t• . t• . ..:t..
' . t•
u, 2 '
-~~~ ~ ~·~·I~f~I2~~------
I .li2 + y I + I I I •
1 3 2 3 + 314 + !214(1 -A)
Fig.P.6.28.1.
Deci A • 1 {AO este repetor) atunci:
Bezolvare:
Exprimllm relaţiile intre poten ţie lele . nodurilor :

. Il I2 ~~
u2 • y·• •u1 + I' · U-x.., + I'- •u4 .
2 2 2

Daci A... 00 (AO este ideal)

~ tii

Y2 a 1 + !2 + I4
Problema P.6. 29.
I; • I 2 + t 3
Se dl circu1tal din fig.P.6.29.l·
Graful el flu nţ asociat sistemului ae ecuatii eett prtltll• 1. SA se glseasol expresia fUDc11•1 dt cir
t t tn f1g.P.6.28.2. raotertz ee zA rAspunsul oiroui tulu1 !u recil ltbtr.
- .. fi(j w) 2 ~ Sl se exprime funcţia de circuit la frec
11 a!l ee deteraine a ( W) ti '!' (w>
peotro frt
3• Sl ee represinte crefio e(W) ti 'f(w).
1 Y(~ 2

1c.:P.6.28.2.
tranef r ea d tera1Dl apl1o!D4 re,ult
10l *'''' e ftJ
 - 286 - - 287 -

<f (W) • arctg W(2-w 2)

1. Aplicind •1 il lui Kirchhoff· c1rcu1tulu1 ee poet 8 ecriec 1- 2 w2

. Il 'P (1) • srctg( -1) .-.:I

E • I +5- 4
3. Reprezentarea graficA f unc\11lor a (w)
8
da t lin fig.P.6.29.2. respecti'Y p • 6• 29 • 3. 11 ~(w) este
o
a(c.J)
Ef ctuind calculele re ult!: - cpt.>)
11
"1
12 • __,2~E..___
2s + 2s + 2
CJ --T
u2 I • l
. 21 + 1 '1
iT

F1g.P.6. 29. 2. Fig.P.6. 29. 3.

B(s) • U2
E
2. Problema P.6.3Q.
finind p B( ) D tl S!i se a ne lizeze comportarea to frecYID\1 1 circuittl•r •
P integrator, fig.P.3Q.l. şi difereoţietor, fic.P.6.3Q.2.

ult s
2
( ) • • ; + 2a + 21 + l
2D 2
1 .P.6.30.1. fll·'·'·,o ..
2
B(a)\ • B(jW) • -3W' - 2w + 2jW + 1 •
.. ~w 2
• (l - 2W2 ) + 3W(2 - w ) .........,.~~~ll!l.!II:!JlU..I
- 1 • r aeftr 1 olrou1 tulul ••••

h 1
e(wl •
.. -
JWIC
1 .. ,..,,•
 - 288- - 289 -

Rezul t~: t Rezult~:

D2(t) ,. _L.
BC
·J 0
gl ( ~ )d~
'·

vl
U2( j W); 1

Ul (jW) 1 • + (wRC)2

u2<jw)J
arg
<p(W) -=
{u (j w> • - erctg WRC
Reprezentarea grşfţcl a aodulului funcţiei de transfer Qi 8
1
Reprezentarea · graficA e modulului funcţiei de t fazei este dati tn fig.P.6.3Q.4.a, b.
fa ei este datA de fig.P.6.30.3., 8 , b. ranafer tia

U2(jc.J)I a)
\u,Uzf~jl
jCJ
1
Iu, (j~)
0.707
1
a) 0,707 a,22'-
0"'7 ----1---
k
: 1
J_ 2
RC RE <p(w)
<p(GJ)
b)
J
b) ~ ~ 1 1

-~~~--_~,~------------~-~ ' rlc

------ ---.. . . ---.----====·-
.
rt 1 .P.6.30. 4•
Fig.P.6.3Q.}. Probleae P,6.3~.

2. Circuitul diferentiator: SI ae analiseze ooaponente d

tr-un o1rcu1t eerie BLC • regia liber • curentului tn-
presentat lu f1g.P.6.,1.1.
Funcţia de transfer se poate scrie:
K R
,r - - - J L~)r-JY~
sBC
• u(t)
U1(e) 1 + aBC
D (jW)
2
u1 (jw)
 - 292- - 293-

CAPITOLUL . 1
cusţis cere csraoterisesz! circuitul este:
L di + R.1 e ( t) , t >O
dt
c
. Metode generale de an 1.
, . t· 1
V •

a Iza a carcuitelor
Begiaal liber este caracteriset de ecuaţie d1ferenţ1all: ŞI SIS eme or numerice liniare

L• di + R•i • O cere are ce soluţie i(t) • l·e at

dt
at . st
L•K· -e + B·K-~ • 0
_LB
s -=---·-
~
L
B
6
1
t 6 - L Breviar teoretic
• Un. oircui t sau un si stea nu.erlc liDitr ti 1A'ff1Mt 11
Deci curentul in regim liber ~a fi:
thlp ~NLI) poate f1 •odelat •ateaatic prin lnterat4ial •1 ,,.,. •
- ~-t - _j_ tor v• \ }. astfel incit releU a dintre Utnrt 11 114irt 11 aprtll
1(t) K· e · • (.e ~ prin:

Constanta K se determinA din condiţiile lurltll (O) I o ~ti x(n]-J[n] .J'{x[D]}

1 • I o de unde: • BA spun ul pondere b [a] e1te ri.JpGDIUl SllJ • l pa

1(\)
unitate ~[n] , s11tfel el: h(n] • ~[r~Jl· Cuao1olM ,,..l,...
a re b [n] e poate calcule rlepuneul 1t•J el lt
Repre1entsrea grsf1cl •te 4ati1D fli.f '-' ..2. oerecar x [n] priDI
J[o = (x[n } • z(n] [a) •UJ·Ia(a
[[IJ tt
a r[ll]
t
r (•J •
'[a]
P11.P.6.,,.2.
,.. ,0 r~ ~
1 •
•
 - 294 -
- 295 -
RAspunsul SILI 1 un semnal expgnen~ial eompleJ M
x[n] • ,n cu r; et , e te dat de rela\iat Y(z) ~ bi ,-i
B( r;) • I{ z) • --r:::-N....__--..._. • B
<•-•
= ot
l

· T(n] = t'{x[n]} • b~] * x[n]

+00
• (=-~[k). ,n-
k
•
L ai s-i o ( •-• )
i=O i•o 1
RAsptmeului I(z) • I(c)·H(a) 11
~ nLb[k]-r:
-k •
00
1
D
•
B( 1 ) ooreapun4 1 11
ti•P discret foraa: 1[n] • x(n]Kb(n] .
k= - 00
dic (n] este tot un emnal exponenţial complex 1n timp discret,
• DacA d eni ile de oonvergenţl. a1oc1ate
•al t iplioat cu valoarea funcţiei de sistea H(z) eY~luatA tn punotul I(s), Y(z) şi H(z) includ ş1 cerool uni tate
'Lreaferaate or
din plaul 1 1 f
• • • 1-
E •
nesc corespunzAtor transfonatele Fourier:
1( '
jU •n
•P spunsul SILI la un semnal de forma n:i[n] ·>""'!k:-!=- .. )' I( ,.- ) 11
fi d f ores 1 'ro' B(ej.O.), lu care oaz:
y[n] ·L:>k·'": H(~k). In general un semnal periodic tn Uap discret
H(ej.Q) •
jCl
l(e . ) • IBCejn>l ,jcpCn)
(k) N-1 j 2\
e t r prez ntat prin suma oonnrgen Uz x [nJ • ) ak:. e Df= , ut- I(ejD.)
t;o'
f 1 !noit rlspunsul unui SlfLI caracteriEat de funcţia de transfer unde B( ej.n) e te periodicA ou .Q, . , couiderl ••ftal \
B(z) la seualul periodic x[n] aplicat la intrarea sa va !1 4e 0<.0..<2Tt oi se obţine dl.n B(a) peatra Yalorilt 1 t • • • ••
f n~a: pe nereal unit te ca Isi• 1.
Uneori H( j Cl) a •ai noa te 11 !!Dct1e de tJ]A•f•r lt!QroaA.
I
eBlspunsul SILI ( taluat) 1n pl nul 1 ee ob\ 1ne apl te ind
e:
transforaat Z caaţ1e1 cu difer n\e finite:
N M l( .OJ 2o !a (D)
L
i o
i J[n-1] • Li o 'b r[n-1] -
• l 1
obţ1n1nt1c-•e:
M ( ) )} • - ((l)

L•i ,-1 ·Y(&)- L bi .-1 -l(s)

1•0 )•0

una. l(s) -~~ nJ} , iar l(s) •

ta [•] •
l
Se 4tf1D 1t• aatfel f noţl• (41 111\
 - 296- .. 297 ..

• f:[_zb(k] + 4~"f~- ij}·b[n -kl• 2~[n] + 4~(n- 1]

~
S . dA
d. t rm1ne
1stemu1 discret cauzal pre zen t at in fi
răs;.unsul
.
siatemului y [n] cind la intr gura p 1.1.1. SI
y2(n] • L 00
(2~[k] + 4'b(k- l))·~n-k. 2·~n.+ 4·~n-l; .Yn z.

:rl [n] ,., ~ [n] sau x2 (n] • 3n • are ae aplici

k-0
Problema P.7.2
Sâ se determine b [:l ş1 B(z) daci rhpunsul sistemului
x{n]
z-1 2 dis-

cret la x(n) este y[n] • L x fk].

k•n-3
BezolTare:
Funcţia pondere h[n] se obţine aplicind la intrarea sistesu-
lui impulsul ~ [n) , deci dac!:
~ · n+2
lig.P.7.1.1. x[n] ... o[nJatuncib(nJ. L ~f1tl
3
Re&olTare: RAspunsul Y[n] se poate scrie: oo lt-=n-
Rlspunsul pondere h (n] este rlapunsul sistemului la impulalll
y[n] • x(n] * h[n] • L xfk] · h[n-"k]
unitate ~ (n] • Cunoscînd rA.spunsul pondere b (n] se poate calcula Deci: k ..-oo
L~[kl·s-k • ~
+oo n+2
rlspunsul Y (n] al sistemului la un semnal oarecare x [n] prin: H(z) • L h[k]·s-k • ,n
+oo k-oo \-n- 3 W
J [n] • .x [n]., h(n]• L x(k)-b{p-k] o~ ~3
tl TariantA conatl în a l i
cu diferenţe fini te di
ecuaţie1
k• -oo p carea tranaformatei •
D enun\:
Sistewl fiind causal, produsul de C9DYolu\ie aucrtt Ta fii
re,) • x<a> . c.-3 + &-2+ •••• + 1 2 )

1~] x(kl·hf!l-k] • L: h[k}x[D-~

00 00
Dar
- ·x (n] *b(n] .. L
k.O t..O
I(s) • 1(1) . B(l) deci
1
B( ) • .-3 + &-2+ ••• + E+2
Ecuatia cu diferente fini te a circul tului ee te: 1
h [n] O[n-3] +O [n-21J + ••• + 8r D+21
J[n] • 2x [n] + 4·X( (n - 1] f o\1• potsd•rt'
t Probl p 7. '· L' J
Aplicind la intrare impulaul o [n] n resul • un 1 t ul nu r 1e dio 1m1P p• 1.3.1.
o-
b (n] • 2 ~ (u]+ 4~(a- 1] .,tl•' plici • CYen 1
r. :~ t aete,.1oa ,..,... [b 1
Cunoscind functia pondere b LnJ pu ••

Jl[n] • f)b}·h(n-k] •
k.O .
f: b[k}~[n - t] •
»-()
'1
• 1 111111 1 '[a •
 -
Y[n] 12 Il
rezul tls 7 [n] • 1! · 3 •
Proble•a P.7.4,
·ioua\1a reoursiTI

z -1
y(n] - +·r(n - 1] • x(n] - 2x[n - 1]
definette un aiste• oausal.
1ig.P.7.3.1. a) Sl se dete~ine B(s)_
b) Si ee glaeascl
. 1 [n] daci x [n] • u [n] .
o) SA se realizeze sistemul folosind un au•lr •1n1• de celule
) S ti el:
~00 de 1ntirsiere.
:r[n] • x(n] • h[n] • L h [k].u(n-~ RezolTare:
k--oo
a) Aplicind tr~aformata z ecuaţie! recuraiYe ob\1De8&
und h [o]reprezintA funcţia pondere a siatemului.
Din sistem: Y( z) - T1 • -1 · Y( z) • I(s) - 2• -1 ·l(s)
1
B( E) - - - - -- - - - ---·- rezultl:
1 -1 1 l ·1
1- ,-·• •- r R(s) • Y(s)
- - ,2·• -1. -;:=ţ-
~··
X(s)
~n
1 - • -
h [n) • i {x[n] • L$ezid {)((z).zn-l·}) • b) s. · ,tie el:
Sisteaul f11Dd ca~al
1
rezultl1 z{u[nJ}· •-1• • 1•1 >1
h[k] .; 4' ' k: ~ o Deci I(s) • -!... • ~ ,
1•1 >1
O , 111 reat
•-1 s- T

1, daol k ~o I(s) • 1 + B
Deoarece u [k] • • •-1 ~
O, ln reet
s - 2 • (! + B)s- _,_ l - B
•• obţine: 1, 4aol t<:a
Deot
u[!l - .k] •
r
ot
11l nat
1
ele unde B• 3
~'
A • -2
Deci s . n r 4"*1 :.. 1
1 - ...
. J[a] • ~ ~. -~ • ='. ~ I(s) • ·2• + ~
~ 4 L~ ~ • - 1 • - t- . 1•1 > 1.
li) Deoareoe x(al • .,• •• ••t• ...w• Deci 1 [a] • -2u(a) + 3Cf->D·u [a]
~ aJ.-.-11...,
J(•] • E
w
~. ,~~ . ,.. ~ ~. ~'-;" ' . .
•
 - 00 - - -
1 1 d rntrrzi r ee e 1
atâ
igura P 7.4.1.

Pentru aflarea rAspunsului cauzal J~n] 11 lna .......

le in oii polii funcţiei Y(s), adiel to poluleiap
1 a
polul dublu s 2 • l. . _
Probleaa P 7.6.
y{n}
SA se verif.ice dac! funcţiile de aai joa pot rt 1 D
ig.P.7.4.1. \11 ~de transfer ale unor eia te•e stabile g1 causale.

a) H(&) • 1 + 1-l - 2s- 2

~ a ci r cuit di cr t din figura P.7 . 5.1. SA se deteraine
1 - _l,}·s-1 + o••.•-2 1
[n c nd x[n] n.
b) H(z) • (1 + 0.5·1-l)
~ T= 1 T= 1 1 + 2,5 ••- 1 + .- 2
K -----'

RezolTare:
Un sistem cauzal fi stabil -are to~i polii s1 ei tua\1 !a 1Dte-
r1orul cercului de razi uni tate 1•1 • 1.
a) Polii, daţl de ecuaţia
• 2 - 1,31 + 0,4 • o •!•t
y/n} Il • 0,5 11 12 • 0,8
oare elnt ei tuaţi in interiorul cercului de rasl wsttate, cleol
ala-
11 .1". 7. 5. 1.
te•ul ••te 1 tab il •
•
b) Polii, daţi de ecuaţia
~'

d r cur n\ t :
[n •
.1 • -0,5 l i .2 • -2
lre •t Dt •1 tuaţi lD interiorul oeroulul, 1 1 1< 1 clar ti la
atara
c
0 1
llla, l•2l 1, d oi •i•teal au tdt • bil.
~bl
• il o1rogttal tn figura P.1.1.1.
) ltat •• •• 1
) t o la • ra.fer oor••~-u,..-•1
 - 3o2 - - 3o3-

o) ecua~+i a cu dif rente finite; ~

d) funcţia pondere h rn]~
~ '
calculind rAspunsul la o [n], siete- H(z) • !W
I(s)
mul fiind cauzal.
88 obţine transfol'lllata z a ecua\iei cu difereDţe finttea
Y(z)
Y(z) + arY(z) · s·l • b0 ·I(a) + ~·l(a). 1-l
din care rezul ti. ecuaţia:

y[n] + a1 ·y[n-l] • b0• :r[n] + br :~[Il - 1]

d) Aplicind la intrare x(n] • ~(n] •• ob\1De rel \ia riCllnht

11n1arl de ordinul I.
F1g.P.7.7.1. h [n] • b0· ~ [n] + ~·~[Il - 1] - '}·h[n- 1]
Bezol"Var : Procedind din aproape ln aproape naul tir
a) Graful de semnal este repr zentat S.n figura P.7.7.2.
n < O b[a] • O
n • 0 h(O) • b0

n • 1 h [1]• - ~-~0
n • 2 b [2] • -"1 (~ - ~].• ~0 )
~]• ~?.(~ • ~.)
1 .P.7.7.2
D •
• • • •
3 b
' . . . . . . . . . . ..
) Gr fu] uel (- 1 .z -1, i dou c 1 de tr ~
1t ţ 1 11nit 1 cor.di·
'
\1 o bucl u c l
fi ol
u plio r u S
(1 - 0,5
·6
,.
r 1 fl tre
~
1 11
• r f
1J oar c c il t. 1
tul rafului '• fi:
lor t lt jl

,s 1 l t •
f:l 1 - ( ... . -1) 1!!

\ l
o

o) loratoa •
 - 3o5 -
- 3o4 -
Pentru realizarea in paralel treb 1
' u e flcutl 0
1 + ~-l 1 în fraa\11 simple a funcţiei de transfer. desco•punere
H(z) 1 - O, 5• z-l . ·-l---,-_.l_+..__0_,-5--
. z---2~
-4(1 + z-1 )
1 1 + ~-~
H(z) • -1 "
(s - 2)•(z-~- 2z-l + 2) • -
1
~1 -2 +.•~--=~---
- -1 1 +
H(z) -= · -! · -1 -2 - - j
1- 0,5-z 1- z + 0,5-z + -1 .,
1 - 1+j
Grafurile de fluen\l şi schema corespunzltoare primei re pre-
Prin id·e ntificare se gAsesc:
z ntAri a lui B(z) sînt date in figura P.7.8.1. respectiT figura
P. 7.8. 2. x(n] y[n)
Al • -6; '2 • 3 - j; !3 • 3 + j
-
- .1
as_ ~~z-1 j
1
z-1
._

Pentru a obţine coeficienţi reali, fracţiile corespunzAtoare

z -1 pol ilor complex conjugaţi se .grupe azi ei r-ezul tl:
• -o.s
1
H()
z c
-6
_lf + 2.6z- - l4 c:-
3- -2+3·•·1
+ ._.......,....,_._~---
Fig. P. 7 •8 .1. z J.._ 2 z~ - 2. z- + 2 1 - o.... 5.•-1 1 - 1 -1+ 0,5·1-2
y[n]
~aful de semnal ;vi o~cui tul obţinut este Te prezentat in fi-
gura P. 7 .a.s. Tespecti-v figur~ P. 7.8.6.
z -1 3
-1

-2
Fig.P.7.8.2.
3
Grafur:ile de fluent~ şi schema corespunzAtoare celei de-a doua.
reprezentti.ri a lui H(z) sînt date în figura P.7.B.3. respectiv figura -os z-1

P • 7•8. 4• K{n] y[n] F1g.P.7.fJ.5•

... - - ---
z-1 z-1
- _,
0,5 z-1 z
-as N[n]

F1g.P.,7.8.3.
yfn}

z -1

z-7

Fig.P.7.8.4
 .. ;o6 • -3o7-

Bibliografie, Cuprins
-n ST Analiea şi sinteza circul telor electronice Edtt
1• DEME'l'ER, ' • • ra .Academia Militad, 198.8, Bucureşti • ' u-
.
Prefaţa • • • • • • • •
~T"n ST Filtre numerice in radiolocaţie, Editura Academia · • • • • • • • • • • • • •
3
2• DMJ.J:I L.l1 ' ' • t Militar~, 1981, Bucureşti. Cap.l. Semna le deterministe în timp continuu •
• • • • • ;
;. DEMETER, ~'1'., Analiza şi sinteza semnalelor de radiolocaţie,Edi~ Cap.2. Semnale eşantionate.
Semna~e in timp discret: secven•e 1a
tura Academia Tehnica Militar~, 1992, Bucureşti. numer1ce v • -..ena e
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

4
• SERBANESCU, AL., Complementa de analiza circuitelor electrice.
Editura Academia Militar~, 1988, Bucureşti.
Cap. 3. Semnale modulate. • • • • • • • • • • • . . . . . 111:. '~

'
Cap. 4. Semnale de bandA limitatA ti semale ele
5. ŞERBANESCU, Al., Complementa de sinteza circul telor electrice , bandA largA. • • • • • • • • • • • • • • • • • •• 16-.J
~ Editura Academia Militar~, 1985, Bucureşti.
Cap.5. Semnale aleatoare • • • • • • • • • • • • • • • • •1.,
6. SERBAIESCU, Al., Semnale, circuite şi sisteme. Lecţii, vol.I, Cap.6. Metode generale de analisl a circuitelor
' Editura Academia Tehnic~ Militar~, Bucureşti, 1992. şi sistemelor analogice liniare • • • • • • • • • •28

7. MATEESCU, AD. , Semnale, circuite şi sis teme. Edituta Didactici şi Cap. 7. Metode generale de analisl 1 otrcultelor
şi sistemelor nu•erice l1a1ere ••••• • • •
Pedagogic~, 1984, Bucureşti.

8. CARTIAJfU, GB., ş.a., Semnale, circuite şi sisteme. Editura Didao· Bibliografie • • • • • • • • • • • • • • • • • •• " '
tia~ 11 Pedagogic!, 198o, Bucureşti.

9. S'fAHIJotiR, D., STANAŞILA, o., Metode matematice 1n teoria te•• ·

lelor, Editura Tebnicl, l981, Bucureşti.
lo. MATEESCU,AD., f.a. - Probleme de analiza oi sinteza otrouitelot•
Editura Tebniol, 1976, Buourett1:
ll. SiVESCU, M., ,.a., Semnale, cirouite ti etateae,Bobt.••· .J.U""'
Didaotiol oi Pedagog1ol, 1981, Bucuref\1
12• COISTAifll, 1. • l•••, St~malt, otroutte 11 aia\t•• rroltl • U•
~la l.P.B., 199o. •
13 • COIS'rll'tll, 1. • l••• llepUDial o1roait.elor la .......,..
Lt\01r'f1a I.P.B. 1991.
 - 3o8 -

Editat: ACADF>tiA DE INALTE STUDI.I MILITARE

Redactor responsabil: Prof.dr.ing.SERBANESCU AL.
fehnoredactor: s.c. MARGA TODERICIU

55292
•