Universitatea „Politehnica“ din București

Facultatea de Automatică și Calculatoare

Splaiul Independenţei nr. 313
www.pub.ro 060042 - Bucureşti, ROMÂNIA acs.pub.ro

Departmentul de
Automatică și Ingineria Sistemelor
acse.pub.ro

FIŞA DISCIPLINEI
1. DATE DE IDENTIFICARE
Titlul Disciplinei: Prelucrarea Semnalelor (PS)
Titular de disciplină: Prof. Dan ŞTEFĂNOIU
Tipul: pregătire de specialitate
Numărul orelor de curs: 2×14 = 28 ore
Numărul orelor de aplicaţii: (1L+1P)×14 = 28 ore
Numărul punctelor de credit (ECTS): 4
Numărul orelor de studiu individual: 26×4–(28+28) = 48 *
Semestrul: 5
Pachetul B: Automatică şi Ingineria Sistemelor
Precondiţii – parcurgerea şi/sau promovarea următoarelor discipline:
• Matematică I, II, III
• Tehnici de Calcul în Automatică şi Informatică
• Semnale şi Sisteme
• Metode Numerice
• Fizică
Acest curs constituie o bază de cunoştinţe pentru următoarele discipline:
• Modelare şi Simulare (Licenţă)
• Transmisii de Date (Licenţă)
• Identificarea Sistemelor (Licenţă)
• Ingineria Reglării Automate (Licenţă)
• Sisteme de Conducere a Proceselor Industriale (Licenţă)
• Compresia Datelor (Licenţă).
• Prelucrarea Semnalelor Audio (Licenţă).
• Tehnici de Diagnoză si Decizie (Licenta).
• Tehnici Avansate de Identificare şi Prelucrare a Semnalelor (Masterat).
• Prelucrare Avansată de Semnal prin Transformate Ortogonale (Masterat).

*
( )
Formula de calcul indicată de ARACIS: N si = 26 × Pcredit − N curs + N aplicatii .

PS–1/8
Fişa disciplinei: Prelucrarea Semnalelor (PS) (Dan Ştefănoiu)

2. REZUMAT
Obiectivul cursului PS este de a introduce principalele concepte şi terminologia
specifică Prelucrării Semnalelor Numerice, cu deschidere către aplicaţii practice
(în special de Compresia Datelor şi Telecomunicaţii). Prezentarea urmăreşte
familiarizarea studenţilor cu principalele tehnici de prelucrare a semnalelor
bazate pe Analiza armonică de tip Fourier, clasică. Cursul oferă competenţe în
direcţia utilizării algoritmilor de bază din prelucrarea semnalelor, în diferite
aplicaţii, cum ar fi: achiziţia şi prelucrarea primară a datelor, compresia şi
transmisia de date, filtrarea numerică, estimarea spectrală. În particular, cursanţii
dobîndesc abilitatea de a utiliza o serie de funcţii dedicate domeniului Prelucrării
Semnalelor Digitale din mediul de programare MATLAB. Obiectivul aplicaţiilor
practice asociate cursului este de a oferi posibilitatea verificării prin simulare a
cîtorva algoritmi de prelucrare de semnal, în special referitori la implementarea
eficientă a Transformatei Fourier Discrete, la compresia de date şi la proiectarea
de filtre numerice optimale. Prin aceasta, în subsidiar, se urmăreşte şi
îmbunătăţirea capacităţilor de proiectare a unui program optimizat într-un limbaj
de programare (MATLAB sau C++).

3. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
¾ Obiectivul acestui curs este de a introduce principalele concepte şi
terminologia specifică Prelucrării Semnalelor Digitale, cu deschidere către
aplicaţii practice (în special de Compresia Datelor şi Telecomunicaţii).
Prezentarea urmăreşte familiarizarea studenţilor cu principalele tehnici de
prelucrare a semnalelor prin filtrare, bazate pe Analiza armonică de tip Fourier,
clasică. Fiind un curs matematici aplicate, acesta urmăreşte în subsidiar
familiarizarea studenţilor cu o manieră riguroasă, dar pragmatică de abordare a
problemelor din inginerie.
¾ Obiectivul lucrărilor de laborator asociate cursului este de a oferi posibilitatea
verificării prin simulare a cîtorva algoritmi de prelucrare de semnal, în special
referitori la implementarea eficientă a Transformatei Fourier Discrete, la
compresia de date şi la proiectarea de filtre numerice optimale. Prin aceasta, în
subsidiar, se urmăreşte şi îmbunătăţirea capacităţilor de proiectare a unui
program optimizat într-un limbaj de programare (MATLAB sau C++).

4. COMPETENŢE SPECIFICE
Cursul oferă competenţe în direcţia utilizării algoritmilor de bază din prelucrarea
semnalelor, în diferite aplicaţii, cum ar fi: achiziţia şi prelucrarea primară a
datelor, compresia şi transmisia de date, filtrarea numerică, estimarea
spectrală. În particular, cursanţii dobîndesc abilitatea de a utiliza o serie de
funcţii dedicate domeniului Prelucrării Semnalelor Digitale din mediul de
programare MATLAB.

PS–2/8
Fişa disciplinei: Prelucrarea Semnalelor (PS) (Dan Ştefănoiu)

5. CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS)

a. Curs:
Durată
Capitolul Titlu şi conţinut succint
[ore]
1 Introducere. Note istorice. Conceptul de “semnal”. Contextul
matematic al prelucrării semnalelor. Clasificări ale semnalelor.
Principiul de incertitudine Gabor-Heisenberg. Teorema
Paley-Wiener. Problema generală a Prelucrării Semnalelor 4
(formulare matematică şi formulare inginerească). O soluţie
clasică: dezvoltarea în serie Fourier.
2 Semnale şi sisteme discrete. Trecerea de la sistem la
semnal. Stabilitate. Cauzalitate. Ecuaţii cu diferenţe (grafuri de
semnale, Teorema lui Tellegen pentru implementarea eficientă 4
a soluţiilor). Reprezentarea în frecvenţă a sistemelor discrete.
3 Tipuri de transformări clasice ale lui Fourier. Seria
Fourier Continuă (SFC), Transformata Fourier continuă pentru
semnale continuale stabile (TCFC), Transformata Fourier
continuă periodică pentru semnale discrete stabile (TCFD),
Seria Fourier Discretă (SFD), Transformata Fourier Discretă 4
(TFD). Corelaţii cu Transformatele Laplace şi Z. Proprietăţi ale
transformatelor Fourier: elementare, de convoluţie, de
redundanţă. Interpretări practice ale teoremelor de convoluţie.
4 Algoritmi de tip FFT. Principiul fundamental al algoritmilor de
tip FFT. Algoritmul lui Goertzel. Algoritmi cu segmentare în timp.
Algoritmi cu segmentare în frecvenţă. Algoritmi de tip
Cooley-Tukey. Algoritmi de tip Singleton. Algoritmi compoziţi. 4
Exemple de algoritmi compoziţi pentru secvenţe de semnal cu
lungimea divizibilă cu 3 sau cu 4.
5 Noţiuni de eşantionare şi interpolare. Dualitatea dintre
eşantionare şi interpolare. Teoreme fundamentale de
eşantionare (Vallée–Poussin, Shannon–Kotel’nikov). Regula de
eşantionare (Shannon–)Nyquist pentru semnale de bandă finită.
Fenomenul de aliere în frecvenţă. Interpolarea exactă. 4
Interpolatorul Lagrange. Fenomenul Runge. Interpolatori spline
cu grad de regularitate controlat. Caz particular: interpolatorul
B-cubic.
6 Filtrare numerică. Problema proiectării filtrelor numerice.
Fenomenul Gibbs ca manifestare a Principiului de incertitudine.
Proiectarea filtrelor FIR prin metoda ferestrei. Proiectarea
filtrelor FIR optimale (prin MCMMP şi prin Metoda 8
Parks-McClellan-Remez). Proiectarea filtrelor IIR prin metode
de transformare. Interfaţa de proiectare a filtrelor numerice din
mediul de programare MATLAB.
7 Opţional: Estimare spectrală. Problema netezirii spectrelor
estimate ale semnalelor stocastice. Procedura lui Bartlett.
Procedura lui Welch. Estimare spectrală autoregresivă –
(algoritmul Levinson-Durbin). Algoritmii MUSIC şi ESPRIT
pentru sinusoide corupte de zgomote importante.
Total: 28

PS–3/8
Fişa disciplinei: Prelucrarea Semnalelor (PS) (Dan Ştefănoiu)

b. Aplicaţii (laborator şi proiect):

¾ Notă. Schema de desfăşurare a aplicaţiilor de laborator şi proiect este
ilustrată mai jos. Ea include şi punctajele aferente. Fiecare pachet de
teme este descris în continuare.
Studentul va elabora obligatoriu temele din pachetele 1-3 şi îşi va alege
opţional unul dintre pachetele 4-6. Pachetul 7 este destinat măririi
punctajelor de la laborator, după prima sesiune de examene, în cazul în
care restanţierii sau studenţii care urmăresc mărirea notei doresc
aceasta.

PS–4/8
Fişa disciplinei: Prelucrarea Semnalelor (PS) (Dan Ştefănoiu)

Pachetul #1 – Introducere – primul contact cu semnalele

Durată
Tema Titlu
[ore]
1 Acomodare 0.8
2 Eşantionare 0.8
3 Sinusoide discrete 0.8
4 Ce relevă auto-corelaţiile 0.8
5 Produce randn un semnal gaussian? 0.8
Total: 4
Pachetul #2 – Transformata Fourier
Durată
Tema Titlu
[ore]
1 Transformata Fourier a unei sinusoide complexe 0.5
cu suport finit.
2 Transformata Fourier a unei sinusoide reale cu 0.5
suport finit.
3 Transformata Fourier a două sinusoide reale cu 0.5
suport finit, însumate.
4 Transformata Fourier şi detectarea periodicităţii 1
unui semnal
5 Zgomot alb 0.5
6 Sinusoidă scufundată în zgomot alb 1
Total: 4
Pachetul #3 – Reprezentarea în frecvenţă a sistemelor liniare invariante la deplasări
(temporale)
Durată
Tema Titlu
[ore]
1 Filtre FIR de ordinul 1 0.5
2 Filtre FIR de ordinul 2 0.5
3 Filtre IIR autoregresive 0.5
4 Legătura dintre poli, zerouri şi răspunsul în 1
frecvenţă
5 Modelul simplu al unui instrument muzical 1.5
Total: 4
Pachetul #4 (opţiunea 1) – Proiectarea filtrelor FIR prin Metoda ferestrei
Durată
Tema Titlu
[ore]
1 Răspunsurile la impuls şi în frecvenţă ale 2
ferestrelor uzuale
2 Filtre proiectate cu diverse ferestre 2
3 Utilizarea Metodei ferestrei pentru rezolvarea 4
problemei PFTI
4 Concurs de proiectare 8
6 Supliment opţional: un filtru nestandard –
Total: 16

PS–5/8
Fişa disciplinei: Prelucrarea Semnalelor (PS) (Dan Ştefănoiu)

Pachetul #5 (opţiunea 2) – Proiectarea filtrelor FIR optimale

Durată
Tema Titlu
[ore]
1 Optimizarea filtrelor FIR cu fază liniară 8
2 Proiectarea în sens CMMP a filtrelor FIR fără 8
restricţie de fază
3 Supliment opţional: proiectarea filtrelor FIR în sens –
Cebîşev utilizînd programarea liniară
Total: 16
Pachetul #6 (opţiunea 3) – Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare
Durată
Tema Titlu
[ore]
1 Rezolvarea problemei PFTI cu filtre Butterworth 6
2 Rezolvarea problemei PFTI cu filtre eliptice 6
3 Concurs de proiectare 4
4 Supliment opţional: proiectarea unui filtru –
Butterworth avînd amplificare staţionară neunitară
Total: 16
Pachetul #7 (de rezervă) – Eşantionare şi interpolare
Durată
Tema Titlu
[ore]
1 Teorie sau practică? –
2 Decimare (eşantionare discretă) –
3 Interpolare (discretă)
4 Schimbarea frecvenţei de eşantionare cu un factor –
raţional
5 Supliment opţional: verificarea unor scheme –
echivalente de decimare-interpolare
Total: –

6. EVALUAREA STUDENŢILOR
a. Activităţile evaluate şi ponderea fiecăreia
Cele 100 de puncte de bază alocate în vederea examinării studenţilor sunt
împărţite în 3 categorii:
¾ 40 de puncte pentru proiect;
¾ 10 puncte pentru participarea (inter)activă la curs şi laborator, elaborarea
de lucrări ştiinţifice de cercetare şi idei originale (din aria curslui),
premii/distincţii/publicaţii;
¾ 50 de puncte pentru prestaţia din timpul examenului.
În cazul nepromovării, punctajul de la proiect şi cel suplimentar se conservă
pînă la promovare, dar punctajul de la examen se reconstruieşte de la 0 (zero),
la fiecare reexaminare. Studenţii au posibilitatea de a-şi mări punctajul de la
proiect (dar în limita celor 40 de puncte), între reexamnări successive, cu
respectarea termenelor de predare, prin efectuarea unui alt proiect
suplimentar, din lista celor de mai sus.
În cazul măririi de notă, studenţii trebuie să facă dovada abilităţilor de
cercetare şi să se implice într-o temă specifică disciplinei. Ei au posibilitatea

PS–6/8
Fişa disciplinei: Prelucrarea Semnalelor (PS) (Dan Ştefănoiu)

de a-şi prezenta rezultatele la sesiunea de comunicări ştiinţifice studenţeşti

sau la şcoala de vară în Automatică, ambele manifestări fiind organizate anual.
În funcţie de această activitate, va fi decis cuantumul suplimentului la nota
deja obţinută, cuantum care va fi limitat totuşi la maxim 30 de puncte din cele
100 ale grilei de evaluare.
b. Cerinţele minimale pentru promovare
• Elaborarea şi predarea proiectelor la termenele specificate în cursul
semestrului.
• Rezultatele obţinute de un student trebuie să fie originale şi nu copiate sau
preluate de la alte persoane.
• Punctajul minim de admitere în examen: 25 de puncte (proiect+activitate).
• Punctajul minim necesar promovării (proiect+activitate+examen) este de
50 de puncte (din cele 100).
c. Calculul notei finale
• Punctajul total (proiect+activitate+examen), dacă este de cel puţin 50 de
puncte, se împarte la 10 şi se rotunjeşte la întregul cel mai apropiat. În caz
contrar, după împărţirea la 10, nota obţinută este trunchiată la întregul
inferior. Astfel, nota variază între 0 şi 10, iar un punctaj de 49 de puncte este
convertit la nota 4 – care nu asigură promovarea.
• Ca o excepţie de la regula de mai sus, nota 10 poate fi obţinută şi de către
studenţii care ating sau depăşesc pragul de 90 de puncte.
7. REPERE METODOLOGICE
Cursul şi laboratorul sunt prezentate într-o manieră hibridă: la bază se află o
prezentare PowerPoint, dar pasajele de complexitate ridicată sau care necesită
un ritm suficient de lent, sunt reluate sau dezvoltate în detaliu pe tablă.
Toată informaţia relativă la curs, laboratoare, punctaje, termene, examene etc., se
regăseşte pe pagina platforma Moodle a facultăţii:
http://acs.curs.pub.ro .

PS–7/8
Fişa disciplinei: Prelucrarea Semnalelor (PS) (Dan Ştefănoiu)

8. LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ MINIMALĂ

(Cursul se regăseşte practic în referinţele marcate pe fond albastru.)
[HaS86] Haykin S. – Adaptive Filter Theory, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey,
USA, 1986.
[JaNo84] Jayant N.S., Noll P. – Digital Coding of Waveforms, Prentice Hall, Englewood
Cliffs, New Jersey, USA, 1984.
[OpSc85] Oppenheim A.V., Schafer R. – Digital Signal Processing, Prentice Hall, Upper
Saddle River, New Jersey, USA, 1985.
[PrMa96] Proakis J.G., Manolakis D.G. – Digital Signal Processing. Principles, Algorithms
and Applications., third edition, Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey,
USA, 1996.
[SoSt89] Söderström T., Stoica P. – System Identification, Prentice Hall, London, UK, 1989.
[StD96a] 1 Ştefănoiu D. – Introducere în Prelucrarea Numerică a Semnalelor, Centrul de
multiplicare al Universităţii “Politehnica” din Bucureşti, Romania, 1996.
[StD96b]1 Ştefănoiu D. – Tehnici de calcul în Prelucrarea Numerică a Semnalelor, Centrul de
multiplicare al Universităţii “Politehnica” din Bucureşti, Romania, 1996.
[StD03] Ştefănoiu D. – Compresia datelor, Editura Printech, Bucureşti, România, 2003.
[SCS05] Ştefănoiu D., Culiţă J., Stoica P. – Fundamentele Modelării şi Identificării
Sistemelor, Editura Printech, Bucureşti, România, 2005.
[SDP10] 2 Ştefănoiu D., Dumitrescu B., Petrescu C.D., Dumitraşcu A., Şchiopu I. – Algoritmi
clasici şi moderni în Prelucrarea Semnalelor, în curs de apariţie la Editura AGIR,
Bucureşti, România, 2015.

Director de departament, Titular de curs

Prof. Cristian OARĂ Prof. Dan ŞTEFĂNOIU

1
Aceste cărţi constituie suportul parţial de curs în format electronic.
2
Această carte include lucrările de laborator şi proiectele.
PS–8/8