Planuri Invatamant IR Anul I

FIA DISCIPLINEI
1. Date despre program

1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest din Timisoara
1.2 Facultatea / Departamentul Matematic i Informatic/ Informatic
1.3 Catedra
1.4 Domeniul de studii Informatic
1.5 Ciclul de studii Licen
1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic

2. Date despre disciplin
2.1 Denumirea disciplinei Algoritmic
2.2 Titularul activitilor de curs Zaharie Daniela
2.3 Titularul activitilor de seminar Drmnesc Isabela, Micot Flavia, Neagul Marian
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei oblig

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)
3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 laborator 2
3.4 Total ore din planul de nvmnt 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator 28
Distribuia fondului de timp: ore
Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 40
Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20
Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 50
Tutoriat 6
Examinri 8
Alte activiti
3.7 Total ore studiu individual 124
3.8 Total ore pe semestru 180
3.9 Numrul de credite 6

4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Nu e cazul
4.2 de competene Cunotine elementare de matematic i abiliti de rezolvare a problemelor

5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfurare a cursului Sala de curs
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator dotat corespunztor

6. Competenele specifice acumulate
C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

Capacitatea de a identifica i proiecta algoritmi
Capacitatea de a verifica corectitudinea i de a analiza eficiena algoritmilor
Abilitatea de a implementa i testa algoritmi folosind un limbaj de programare de nivel nalt
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Capacitatea de a comunica cunotine referitoare la descrierea algoritmilor specifici
diferitelor domenii de activitate

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu proiectarea i descrierea algoritmilor,
verificarea corectitudinii acestora i analiza complexitii.

7.2 Obiectivele specifice Asimilarea unor algoritmi fundamentali utilizai n informatic i
a unor tehnici generale de proiectare a algoritmilor
Dobndirea abilitii de a proiecta i implementa eficient algoritmi
de rezolvare a unor probleme specifice informaticii

8. Coninuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaii
C1. Noiuni fundamentale i descrierea algoritmilor. Etapele rezolvrii
unei probleme. Date i clasificri ale datelor. Tipuri de prelucrri
(secveniale, de decizie, de ciclare). Pseudocod. Descrierea
prelucrrilor fundamentale i a datelor structurate.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C2. Tehnica rafinrii succesive i descompunerea unui algoritm in
subalgoritmi. Transmiterea datelor i apelul subalgoritmilor. Exemple.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C3. Verificarea corectitudinii algoritmilor. Etapele verificrii
corectitudinii algoritmilor. Elemente de analiz formal a
corectitudinii: precondiii, postcondiii, invariani, funcii de terminare.
Regula structurii secveniale, regula structurii alternative, regula
structurii repetitive.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C4. Analiza complexitii algoritmilor I. Scopul analizei. Resurse
analizate. Estimarea timpului de execuie (cazul cel mai favorabil,
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
cazul cel mai defavorabil, cazul mediu).
C5. Analiza complexitii algoritmilor II. Ordin de complexitate.
Notaia asimptotic. Proprieti. Analiza asimptotic a structurilor
fundamentale. Exemple. Clase de complexitate.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C6. Metode elementare de sortare. Problematica. Metoda inseriei,
seleciei i interschimbrii elementelor vecine (pentru fiecare metod:
variante ale algoritmului, verificarea corectitudinii, analiza
complexitii).
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C7. Tehnica reducerii (decrease and conquer). Principiul de baz.
Recursivitate (definiie, exemple, mecanismul apelului recursiv,
verificarea corectitudinii, analiza complexitatii, teorema master).
Exemple: calcul factorial, calcul putere, cutare binar, generarea
permutrilor, problema turnurilor din Hanoi etc.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C8. Tehnica divizrii (divide and conquer). Principiul de baz.
Utilizarea teoremei master in analiza algoritmilor de tip divide and
conquer. Sortarea prin interclasare (algoritm, verificare corectitudine,
analiza complexitii). Sortare rapid (algoritm, verificare
corectitudine, analiza complexitii).
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C9 Tehnica alegerii local optimale (greedy). Clasa de probleme.
Principiul tehnicii. Verificarea corectitudinii si analiza complexitatii.
Exemple: problema submultimii de suma maxima, problema
monedelor, problema rucsacului (fractionara), problema selectrii
activitilor.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C10 Tehnica programrii dinamice I . Clasa de probleme. Principiul
tehnicii i etapele aplicarii. Complexitatea dezvoltrii ascendente i
descendente a relaiilor de recuren. Exemple: problema determinrii
celui mai lung subir strict crescator, problema determinrii celui mai
lung subir comun
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C11 Tehnica programrii dinamice II. Utilizarea functiilor de
memorie (tehnica memoizrii). Exemple: nmulirea optimal a unui
ir de matrici, problema rucsacului (0-1).
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C12 Tehnica cutrii cu revenire (backtracking). Clasa de probleme.
Principiul metodei si structura generala. Exemple: generarea
permutarilor, generarea submulimilor unei mulimi, problema plasrii
damelor pe tabla de ah, colorarea hrilor, determinarea drumurilor
ntr-un graf.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C13 Tehnica limitarii cutarii (branch-and-bound). Clasa de
probleme. Principiul metodei si structura generala. Exemple: problema
afectarii job-urilor, problema rucsacului, problema comis-voiajorului.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
C14 Algoritmi specifici unor clase de probleme. Algoritmi din
geometria computaional. Algoritmi de cutare n iruri de caractere.
Recapitulare.
Prelegere,
exemplificare,
demonstrare
2 ore
Bibliografie
[1] S. Baase; Computer Algorithms. Introduction to Design and Analysis, Addison Wesley Publishing Company,
2nd edition, 1993
[2] T.H. Cormen, C.E. Leiserson, R.L. Rivest and C. Stein; Introduction to Algorithms, MIT Press, 2nd edition,
2001.
[3] C.A. Giumale; Introducere in analiza algoritmilor. Teorie si aplicatie, Ed. Polirom, 2004
[4] A. Levitin; Introduction to the Design and Analysis of Algorithms, Addison Wesley Publishing Company,
2003
[5] D. Lucanu, M. Craus; Proiectarea algoritmilor, Ed. Polirom, 2008
[6] S. Skiena; The Algorithm Design Manual, second edition, 2008
[7] D. Zaharie; Introducere in proiectarea si analiza algoritmilor, Ed. Eubeea, 2008

8.2 Laborator Metode de predare Observaii
L1. Introducere n limbajul Python. Familiarizare cu mediul de
programare. Prelucrri simple asupra datelor i operaii de
intrare/ieire.
Problematizare, dialog 2 ore
L2. Descrierea n pseudocod i implementarea n Python a prelucrrilor
repetitive. Descompunerea problemelor n subprobleme, definirea i
apelul funciilor.
L3. Operaii asupra tablourilor unidimensionale. Problematizare, dialog 2 ore
L4. Verificarea corectitudinii algoritmilor. Identificarea i utilizarea
invarianilor
L5. Prelucrri asupra tablourilor bidimensionale. Estimarea timpului de
execuie a algoritmilor
L6. Algoritmi de cutare. Prelucrri asupra mulimilor. Stabilirea
ordinului de complexitate a unui algoritm.
L7. Implementarea algoritmilor de sortare (sortare prin inserie,
selecie, interschimbarea elementelor vecine, sortare prin numrare i
sortare pe baza cifrelor).
L8. Aplicaii ale tehnicii reducerii. Implementarea funciilor recursive. Problematizare, dialog 2 ore
L9. Test scris i practic de verificare a cunotinelor. 2 ore
L10. Aplicaii ale tehnicii divizrii. Sortare rapid i sortare prin
interclasare. Generare submulimi i permutri.
L11. Aplicaii ale tehnicii greedy. Probleme de selecie i planificare
(selecia activitilor, planificarea task-urilor, probleme de
mpachetare).
L12. Aplicaii ale programrii dinamice. Prelucrri asupra irurilor (cel
mai lung subir comun, distana de editare) i probleme de optimizare.
L13. Aplicaii ale cutrii cu revenire. Algoritmi de generare
(submulimi, permutri etc) i parcurgere (trasee de cost minim).
L14. Recapitulare Problematizare, dialog 2 ore
Bibliografie
1. http://web.info.uvt.ro/~dzaharie
2. http://web.info.uvt.ro/wiki/Algoritmica/

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice,
asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Coninutul este n concordan cu structura cursurilor similare de la alte universiti i acoper aspectele
fundamentale necesare familiarizrii cu problematica proiectrii algoritmilor.

10. Evaluare
Tip
activitate
10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota final
10.4 Curs Abstractizarea problemei i identificarea elementelor
care permit rezolvarea
Examen scris n
sesiunea de examene
30%
Identificarea corect a metodei de rezolvare a unei
probleme concrete i proiectarea algoritmului
corespunztor
Test practic n
sesiunea de exemene
25%
Identificarea corect a ordinului de complexitate a unui
algoritm

10.5
Laborator
Descrierea corect a algoritmilor n pseudocod Test scris pe parcursul
semestrului
15%
Implementarea corect a algoritmilor n limbaj de
programare
Test practic pe
parcursul semestrului
10%
Abilitatea de a rezolva probleme, de a descrie
algoritmi i de a-i implementa
Teme + activitate
laborator
20%
10.6 Standard minim de performan
descrierea unui algoritm simplu n pseudocod;
stabilirea ordinului de complexitate a unui algoritm simplu;
cunoaterea unor algoritmi fundamentali din informatica (cutare, sortare);
capacitatea de a implementa corect algoritmi simpli.

Data completrii
29.10.2013
Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest din Timioara
1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematic i Informatic/Informatic
1.3 Catedra
1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic, Informatic Aplicat

2.1 Denumirea disciplinei Bazele Informaticii
2.2 Titularul activitilor de curs Popovici Paraschiva
2.3 Titularul activitilor de seminar Popovici Paraschiva
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl

3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1+1
3.4 Total ore din planul de nvmnt 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Tutoriat 6
Examinri 8
Alte activiti

4.1 de curriculum
4.2 de competene

5.1 de desfurare a cursului Amfiteatru, Videoproiector, tabl
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Sal de laborator, Soft BorlandC

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

Definirea conceptelor i principiilor de baz ale informaticii, precum i a teoriilor i
modelelor matematice.
Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.
Interpretarea de modele matematice i informatice (formale).
Utilizarea simulrii pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea
performantelor.
ncorporarea de modele formale n aplicaii specifice din diverse domenii.
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Aplicarea regulilor de munc organizat i eficient, a unor atitudini responsabile fa
de domeniul didactic-tiinific, pentru valorificarea creativ a propriului potenial,
cu respectarea principiilor i a normelor de etic profesional
Desfurarea eficient a activitilor organizate ntr-un grup inter-disciplinar i
dezvoltarea capacitilor empatice de comunicare inter-personal, de relaionare i
colaborare cu grupuri diverse
Utilizarea unor metode i tehnici eficiente de nvare, informare, cercetare i
dezvoltare a capacitilor de valorificare a cunotinelor, de adaptare la cerinele
unei societi dinamice i de comunicare n limba romn i ntr-o limb de
circulaie internaional
7.1 Obiectivul general al disciplinei
Definirea conceptelor i principiilor de baz ale informaticii,
precum i a teoriilor i modelelor matematice.
7.2 Obiectivele specifice Noiuni de baz de Teororia codurilor;
Noiuni de baz de Logica propoziiilor;
Algoritmi de demonstrare automat a realizabilitii formulelor;
8. Coninuturi
8.1 Curs Metode de
predare
Observaii
1. Informaie .Msur. Proprieti.Entropia informaional.
Proprietile entropiei.Formula lui Shannon.
Expunerea
2. Codificare. Cod.Teorema de dimensionare a codificrii.
Teorema de optimizare a codificrii.
Expunerea
3. Algoritmul lui Fano. Algoritmul lui Huffman; Expunerea,
Conversaia

4. Codificarea n sistemele informaionale. Codificarea binar a
datelor pentru calculatorul electronic.Codul BCD, EBCDIC,
ASCII . Codul 8421, Exces 3, Gray.
Expunerea,
Conversaia

5. Reprezentarea algebric a codurilor uniforme binare. Modelul
polinomial. Modelul matriceal. Modelul spaiului liniar.
Expunerea,
Conversaia

6. Coduri detectoare i corectoare de erori. Expunerea,
Conversaia

7. Distana de cod. Coduri liniare. Capacitatea de detectare a
unui cod liniar.
Expunerea,
Conversaia

8. Operaii logico lingvistice. Tautologie, validitate, consisten.
Legi logice cuantificate; Demonstrarea realizabilitii
formulelor. Metoda lui Quine. Metoda reducerii.
Expunerea,
Conversaia

9. Latice si algebre booleene;Funcii booleene. Teorema de
structur a funciilor booleene.
Expunerea,
Conversaia

10. Latice si algebre booleene;Funcii booleene. Teorema de

Expunerea,
Conversaia

11. Forme canonice ale funciilor booleene . Simplificarea
funciilor booleene.
Expunerea,
Conversaia

12. Limbajul formal al logicii propoziiilor n abordare semantic.
Modelul booleean al logicii propoziiilor; Teorema de
existen a modelelor booleene. Teorema de unicitate.
Expunerea,
Conversaia

13. Algebra Lindenbaum. Expunerea,
Conversaia

14. Teorema de existen a valuaiilor. Teorema de reprezentare
a valuaiilor.
Expunerea,
Conversaia

15. Limbajul formal al logicii propoziiilor n abordare sintactic;
Legatura dintre tautologii i teoreme.
Expunerea,
Conversaia

Bibliografie
1.
8.2 Seminar / laborator Metode de
predare
Observaii
La fiecare seminar/laborator se vor face aplicaii referitoare la:
1. Sisteme de numeraie. Algoritmi de conversie. Codificarea
numerelor n vederea nregistrrii lor pe suporturile interne unui
calculator. Codul complementar. Operaii n cod complementar.
Reprezentarea aritmetic. Reprezentarea n virgul mobil.
Reprezentarea zecimal.
2. Reprezentarea informaiei numerice ntr-un calculator numeric.
3. Informaie. Msur. Proprieti.Entropia informaional.
Proprietile entropiei. Formula lui Shannon.
4. Codificare. Cod.Teorema de dimensionare a codificrii. Teorema
de optimizare a codificrii. Algoritmul lui Fano. Algoritmul lui
Huffman.
5. Codificarea n sistemele informaionale. Codificarea binar a
datelor pentru calculatorul electronic.Codul BCD, EBCDIC, ASCII .
Codul 8421, Exces 3, Gray. (1 or)
6. Reprezentarea algebric a codurilor uniforme binare. Modelul
polinomial. Modelul matriceal. Modelul spaiului liniar.
7. Coduri detectoare i corectoare de erori. Distana de cod. Coduri
liniare. Capacitatea de detectare a unui cod liniar. Metode de
corectare a erorilor cu ajutorul codurilor liniare. Decodificarea
prin metoda numerelor de control. Decodificarea pe baz de
sindrom de eroare. Coduri liniare cu control ncruciat.
8. Operaii logico lingvistice . Tautologie, validitate, consisten. Legi
logice cuantificate(1 or)
9. Demonstrarea realizabilitii formulelor. Metoda lui Quine.
Metoda reducerii.
10. Latice si algebre booleene; Funcii booleene. Teorema de
11. Forme canonice ale funciilor booleene . Simplificarea funciilor
booleene; Limbajul formal al logicii propoziiilor n abordare
semantic. Modelul booleean al logicii propoziiilor.
12. Teorema de existen a modelelor booleene. Teorema de
unicitate.Teorema de existen a valuaiilor. Teorema de
Descoperirea,
Rezolvri de
Probleme,
Problematizarea

reprezentare a valuaiilor.
13. Limbajul formal al logicii propoziiilor n abordare sintactic .
14. Legatura dintre tautologii i teoreme.
Bibliografie:
1. P. Popovici, Bazele Informaticii, Ed. Eurostampa 2006.
2. M.Malia, M. Malia, Bazele Inteligenei Artificiale, Vol.1 Ed. Tehnic, 1987.
3. C. L. Chang , R. C. I. Lee - Symbolic Logic and Mechanical Theorem Proving, Academic Press, 1973.
Ofer cunotinele fundamentale oricruli specialist n domeniul Informaticii

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3
Pondere
din nota
final
10.4 Curs Nivelul cunotinelor teoretice i practice
dobndite din tematica cursului.
- Examen scris: Nota E obinut la
sfritul semestrului, n sesiunea de
examene, la care se evalueaz
cunotinele teoretice i practice
dobndite din tematica cursului.
Nota final= E*60/100 + V*40/100
60%
10.5Laborator Calitatea activitatii desfurate la
laboratoare (apreciat cu nota L) i
calitatea dosarului cu probleme din
tematica cursului, realizate la
laboratoare (notat cu nota C)
- Verificare pe parcurs: evaluat cu
nota V
40%
Pentru nota 5 realizarea lucrrilor de laborator, cunoaterea cunotinelor de baz.
Pentru nota 10 realizarea lucrrilor de laborator cu atingerea parametrilor de calitate precizai la prima
edin de laborator, cunoaterea i utilizarea eficient a noiunilor teoretice predate la curs

Data completrii

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de
seminar

FIA DISCIPLINEI

1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest Timioara
1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematic i Informatic
1.3 Catedra Departamentul de Informatic
1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic,Informatica aplicata

2.1 Denumirea disciplinei Programare I
2.2 Titularul activitilor de curs Conf. Dr. Iordan Victoria
2.3 Titularul activitilor de seminar Asist. Drd. Dogaru Roxana, Prep. Drd. Neagul Marian
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O

3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
Tutoriat 25
Examinri 20
Alte activiti

4.1 de curriculum
4.2 de competene Cunotine de baz n utilizarea calculatorului

5.1 de desfurare a cursului
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

nvarea corect a terminologiei i nelegerea corect a conceptelor i utilizarea lor
nelegerea mecanismelor specifice de programare
nelegerea caracteristicilor de limbaj i aplicaii.
Capacitatea de a analiza situaii specifice i de a interpreta/explica sensul corect al unei
secvene de cod / program
Dezvoltarea capacitii de a proiecta i a efectua ciclul complet de dezvoltare a unei aplicatii
de nivel mediu
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Abilitatea de descompune o problem n sub-probleme
Abilitatea de a construi structuri complexe pornind de la blocuri elementare
Dezvoltarea spiritului de cunoatere i curiozitate relativ la modul n care sunt realizate
programele pentru mainile de calcul
mbuntirea abilitilor n utilizarea calculatoarelor

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul este destinat s familiarizeze studenii cu un limbaj de
programare (limbajul C). Intenionm s dobndeasc elementele
de baz ale limbajului i nsuirea unei experiene minime n
utilizarea lor.
mbuntirea cunotinelor i abilitilor necesare folosirii unui
mediu de dezvoltare integrat pentru aplicaii.
7.2 Obiectivele specifice Proiectarea unei aplicaii simple
Codificarea in limbajul C
Eliminarea erorilor de compilare
Testarea/depanarea unei aplicaii

8. Coninuturi
1. Introducere
1.1 Schema functionala a unui calculator
generic
1.2 Etapele dezvoltarii unei aplicatii
1.3 Limbajul C: istoric, filiatie
Prelegere Se va pune accent i se va
stimula o co-participare
activ din partea studenilor
2. Date
2.1 Clasificari
2.2 Modalitati de reprezentare a datelor
2.3 Tipuri de date
2.4 Specificarea constantelor
2.5 Variabile: declarare, clasa de
memorare, domeniu, vizibilitate, durata de viata.
3. Operatori si expresii
3.1 Clase de operatori
3.2 Precedenta operatorilor si ordinea de
evaluare a expresiilor
3.3 Conversii implicite de tip
4 - 5 . Controlul executiei
4.1 Instructiunea de test
4.2 Instructiunea de selectie din variante
multiple
4.3 Instructiuni de ciclare
4.4 Instructiuni de control a executiei
ciclurilor
4.5 Instructiunea de salt neconditionat
4.6 Instructiunea de revenire din apel de functie
6-7 Functii.Structura programelor
5.1 Declararea functiilor
5.2 Conventia de apel C. Contextul de apel
5.3 Comunicarea intre functii
5.4 Gestionarea aplicatiilor complexe
5.5 Functii recursive
5.6 Preprocesorul
8-9-10 Pointeri
6.1 Adrese. Variabile pointer
6.2 Operatii cu pointeri
6.3 Pointeri si tablouri
6.4 Tablouri de pointeri
6.5 Argumente pe linia de comanda
11-12 Structuri si uniuni
7.1 Structuri. Declarare
7.2 Operatii cu structuri. Accesul la membri
7.3 Tablouri de structuri
7.4 Pointeri la structuri
7.5 Structuri cu autoreferire
7.6 Uniuni. Declarare.
7.7 Operatii cu uniuni. Accesul la membri.
Gestionarea uniunilor
13-14 Intrari/Iesiri. Fisiere.
8.1 Intrari/iesiri standard
8.2 Fisiere. Modelul UNIX si modelul cu
streamuri
8.3 Modelul cu streamuri. Operatii tipice
8.4 Clasificarea functiilor standard de I/O
(modelul cu streamuri)
8.5 Functii cu lista de argumente de
lungime variabila
Prelegere nsoit de
materiale n format
electronic (PDF)
Se va pune accent i se va
Bibliografie
1. Kernighan B. and D. Ritchie - The C Programming Language, 2nd ed., Prentice-Hall, 1988

2. B. Kernighan si D. Ritchie Limbajul C, Editura Teora,, 2000
3. L.Negrescu Limbajele C i C++ pentru nceptori, vol 1, Ed. Albastr, Cluj-Napoca, 2001
4. K.Jamsa, L. Klander Totul despre C i C++, Manual fundamental de programare n C i C++, Ed.
Teora, 2004
8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaii
Exemplificari practice ale notiunilor predate la curs
precum si exercitii pentru dobandirea abilitatilor
practice necesare dezvoltarii de aplicatii in limbajul
de programare C.
Lucrri practice pe
calculator. Expunere.
Exemplificare interactiv.
Studentii vor lucra individual
sau grupati cate doi pentru
realizarea exemplelor de
laborator.
Pentru temele primite la
finalul laboratorului ei vor
lucra individual, urmand a le
prezenta in cadrul
laboratorului imediat
urmator.
1. Prezentarea mediului de lucru. Etapele de
compilare, linkeditare i execuie.
Lucrri practice pe

2. Scrierea unui program simplu.
Lucrri practice pe

3. Folosirea operatorilor in aplicaii simple.
Lucrri practice pe

4. Aplicaii cu instruciuni condiionale.
Lucrri practice pe

5. Aplicaii cu instruciuni repetitive.
Lucrri practice pe

6. Aplicaii cu instruciuni repetitive.
Lucrri practice pe

7. Utilizarea funciilor in aplicaii. Funcii
recursive.
Lucrri practice pe

8. Aplicaii cu tablouri
Lucrri practice pe

9. Aplicaii cu pointeri
Lucrri practice pe

10. Aplicaii cu iruri de caractere
Lucrri practice pe

11. Aplicaii cu structuri
Lucrri practice pe

12. Aplicaii cu structuri, uniuni
Lucrri practice pe

13-14 Aplicaii cu fiiere Lucrri practice pe

Paradigmele de programare procedural sunt utilizate n dezvoltarea aplicaiilor software. Piaa muncii
local, naional sau european este n permanent cutare de absolveni cu bune cunotine de
programare.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere din
nota final
10.4 Curs *Test gril pentru verificarea nelegerii
conceptelor de baz ale limbajului C
* Abilitatea de a scrie i nelege un program
n C
Examen scris

Examen - Prob
practic pe calculator
50%
10.5 Seminar /
laborator
Test la laborator:
- test gril teoretic in sptmna 10
- temele de laborator i activitatea continu
din timpul semestrului

50%

Obinerea notei minime 5(cinci) att la evaluarea teoretic (curs) ct i la cea practic (laborator)

Data completrii Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar

FIA DISCIPLINEI
Algebr
1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematic i Informatic/Departamentul de Informatic
1.3 Catedra
1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic+Informatic aplicat/Informatician

2.1 Denumirea disciplinei Algebr
2.2 Titularul activitilor de curs Lect.dr. Chi Mihai
2.3 Titularul activitilor de
seminar/laborator
Lect.dr. Chi Mihai/Asist.dr. Murean Raluca
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei obligatorie

3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1/1
3.4 Total ore din planul de nvmnt 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14/14
Tutoriat 10
Examinri 6
Alte activiti

4.1 de curriculum Matematica predat n liceu
4.2 de competene Nivel M1 sau M2

5.1 de desfurare a cursului Sal cu proiector
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Laborator cu calculatoare cu sisteme de calcul algebric
instalat(Maple, Mathematica)

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Aplicarea regulilor de munc organizat i eficient, a unor atitudini responsabile fa de
domeniul didactic-tiinific, pentru valorificarea creativ a propriului potenial, cu respectarea
principiilor i a normelor de etic profesional
Desfurarea eficient a activitilor organizate ntr-un grup inter-disciplinar i dezvoltarea
capacitilor empatice de comunicare inter-personal, de relaionare i colaborare cu grupuri
diverse
Utilizarea unor metode i tehnici eficiente de nvare, informare, cercetare i dezvoltare a
capacitilor de valorificare a cunotinelor, de adaptare la cerinele unei societi dinamice i
de comunicare n limba romn i ntr-o limb de circulaie internaional

7.1 Obiectivul general al disciplinei
7.2 Obiectivele specifice

8. Coninuturi
C1. Mulimi. Relaii. Relaii de echivalen. Mulime factor. Relaii
de ordine. Relaii funcionale. Cardinale.

C2. Operaii. Algebre universale. Subalgebre. Morfisme de
algebre. Congruene. Algebre factor.

C3. Grupoizi. Semigrupuri. Monoizi. Semigrup liber. Grupuri.
Subgrupuri.

C4. Clase laterale.Teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup
factor. Morfisme de grupuri.

C5. Teoreme de izomorfism pentru grupuri.Teoreme de
coresponden. Structura grupurilor ciclice. Produse de grupuri.
Structura grupurilor abeliene finit generate.

C6. Aciuni. Orbite. Stabilizatori. Ecuaia claselor. p-grupuri.
C7. Inele. Corpuri. Subinele. Subcorpuri. Ideale. Inele factor.
Morfisme de inele. Teoreme de izomorfism pentru inele. Lema
chinezeasc.

C8. Algebre Boole. Subalgebre. Morfisme. Morfism dual. Ideal.
Algebr Boole factor. Funcii booleene.

C9. Inelul seriilor formale. Inele de polinoame. Proprieti.
Polinoame simetrice.

C10. Spaii vectoriale. Dependen. Baz. Coordonate.
Dimensiune. Subspaii vectoriale. Spaii vectoriale factor.

C11. Aplicaii liniare. Teoremele de coresponden i de
izomorfism pentru spaii liniare. Matricea unei aplicaii liniare n
raport cu o pereche de baze. Vectori proprii i valori proprii ai unui
operator liniar.

C12. Polinom caracteristic. Polinom minimal. Diagonalizare. Forma
canonic Jordan.

C13. Forme liniare. Spaiul dual. Forme biliniare. Forme ptratice.
Forme canonice i forme normale. Spaiu vectorial euclidian.

C14. Extinderi de corpuri. Elemente algebrice. Extinderi algebrice.
Corpul de decompunere al unui polinom. Corpuri finite.

Bibliografie
1. T.Albu, I.D.Ion, Itinerar elementar n algebra superioar, Ed.All, 1997
2. M.Becheanu, A.Dinc, I.D.Ion, C.Ni, I.Purdea, N.Radu, M.tefnescu, C.Vraciu, Algebr, Ed.All, 1998
3. M.Chi, C.Chi, Introducere n algebr, Ed.Mirton, 2006
4. I.Creang, I.Enescu, Algebre, Ed.Tehnic, 1973
5. Gh.Galbur, Algebr, Ed.didactic i pedagogic, 1972
6. I.D.Ion, N.Radu, Algebr, Ed.didactic i pedagogic, 1991
7. Gh.Ivan, Bazele algebrei liniare i aplicaii, Ed.Mirton,1996
8. A.Kostrikin, Introduction lalgbre, Ed.Mir, 1981
9. A.G.Kuro, Curs de algebr superioar, Ed.Tehnic, 1955
10. S.Lang, Algebra, Addison-Wesley Publ., 1993
11. T.Luchian, Algebr abstract, Ed.didactic i pedagogic, 1975
12. C.Nstsescu, C.Ni, C.Vraciu, Bazele algebrei, Ed.Academiei, 1986
13. Gh.Pic, I.Purdea, Tratat de algebr modern, vol.1, Ed.Academiei, 1977
14. V.Popua, Algebr, Ed.Mirton, 1998
15. I.Purdea, Tratat de algebr modern, vol.2, Ed.Academiei, 1982
16. I.Purdea, I.Pop, Algebr modern, Ed.GIL, 2003
17. J.Scherk, Algebra, a computational introduction, Chapman & Hall/CRC Publ., 2000
18. F.Speranza, Relaii i structuri, Ed.tiinific i enciclopedic, 1975
19. G.E.ilov, Analiz matematic, spaii finit-dimensionale, Ed.tiinific i enciclopedic, 1983
20. M.ena, Algebr, structuri fundamentale, Ed.Corint, 1996
21. F.L.iplea, Fundamentele algebrice ale informaticii, Ed.Polirom, 2006
22. B.L.van der Waerden, Algebra, I, Springer Verlag, 1971
23. B.L.van der Waerden, Algebra, II, Springer Verlag, 1967

S1. Exemple de mulimi. Funcia caracteristic. Mulimi
numerice. Exemple de relaii. Graful unei relaii binare. Matrice

asociate unei relaii binare.
S2. Clase de echivalen. Relaia de congruen modulo n. Lema
chinezeasc a resturilor.

S3. Exemple de grupoizi. Tabla Cayley a unui grupoid. Exemple de
grupuri i subgrupuri(Grupuri de permutri. Grupuri de matrice.
Grupuri ciclice. Grupuri diedrale). Tipurile de grupuri de ordin mai
mic dect zece.

S4. Exemple de morfisme de grupuri. Exemple de subgrupuri
normale. Imaginea unui subgrup printr-un morfism.

S5. Exemplificri ale teoremelor de izomorfism i de
coresponden. Subgrupurile lui
n
Z . Prezentri de grupuri prin
generatori i relaii. Comutatori. Subgrupul comutator.
Normalizator. Centralizator. Centrul unui grup.

S6. Exemple de aciuni. Aplicaii.
S7. Exemple de inele, corpuri, subinele, ideale, inele de fracii,
corpuri de fracii, etc.

S8. Exemple de algebre Boole, morfisme, etc. Algebra Boole a
matricelor booleene.

S9. Operaii cu serii formale i polinoame. Rdcini ale
polinoamelor. Polinoame ireductibile. Criterii de ireductibilitate.
Polinoame simetrice.

S10. Exemple de spaii vectoriale i subspaii. Schimbri de baze.
S11. Exemple de aplicaii liniare. Determinarea nucleului i
imaginii. Schimbri de baze.

S12. Determinarea spectrului i subspaiilor proprii ale unui
operator liniar. Polinom minimal. Forma canonic Jordan. Metode
de inversare a unei matrice.

S13. Baz dual. Caracterizarea unui subspaiu prin ecuaii
liniare. Metoda Gauss-Lagrange. Metoda lui Jacobi. Criteriul lui
Sylvester.

S14. Polinom minimal al unui element algebric. Ecuaii algebrice
de grad cel mult 4. Construcii de corpuri finite i calcule n
acestea.

L1. Introducere n utilizarea unui sistem de calcul algebric.
Exemple n Maple, GAP, CoCoA.

L2. Utilizarea pachetului de teoria numerelor. Calcule modulo n.
L3. Calcule n grupuri de permutri. Utilizarea formei ciclice a
permutrilor.

L4. Calcule n grupuri de matrice.
L5. Calcule n grupuri definite printr-o prezentare. Metoda Todd-
Coxeter.

L6. Exemple de aciuni.
L7. Calcule n inele, corpuri, inele factor, inele de fracii.
L8. Calcule cu matrice boolene.
L9. Calcule cu polinoame. Factorizri. Funcii generatoare.
L10. Utilizarea pachetului de algebr liniar. Coordonate.
Transformri elementare.

L11. Determinarea nucleului i imaginii unei aplicaii liniare
descrise matriceal.

L12. Determinarea spectrului i formei canonice Jordan a unei
matrice.

L13. Forme canonice ale formelor ptratice.
L14. Rezolvri de ecuaii algebrice. Calcule n corpuri finite.
Bibliografie
1. I.Cucurezeanu, Probleme de aritmetic i teoria numerelor, Ed.Tehnic, 1976
2. D.K.Faddeev, I.S.Sominskii, Culegere de probleme de algebr superioar, Ed.Tehnic, 1954
3. H.Ikramov, Recueil de problmes dalgbre linaire, Ed.Mir, 1977
4. I.D.Ion, N.Radu, C.Ni, D.Popescu, Probleme de algebr, Ed.didactic i pedagogic, 1981
5. L.Lascu, Exerciii de algebr, Ed.Tehnic, 1967
6. C.Nstsescu, M.ena, I.Otranu, G.Andrei, Probleme de algebr, Ed.Rotech pro, 1997
7. I.Proskuryakov, Problems in linear algebra, Ed.Mir, 1978
8. J.Scherk, Algebra, a computational introduction, Chapman & Hall/CRC Publ., 2000
9. T.Spircu, Structuri algebrice prin probleme, Ed.tiinific, 1991
10. Z.Stojakovi, .Pauni, Zadaci iz algebre, Ed.Univ.Novi Sad, 1998


10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere din
nota final
10.4 Curs nelegerea principalelor noiuni i proprieti Test gril 30%
Capacitatea de sintetizare a acestora Subiect n proba
scris
15%
10.5 Seminar /
laborator
Stpnirea principalelor metode i tehnici de
abordare a problemelor de algebr
Teste scurte
periodice
25%
Capacitatea de aplicare a metodelor i tehnicilor
nvate
Subiect n proba
scris
30%
50% din testul gril + 40% din punctajul testelor de probleme



FIA DISCIPLINEI

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematic i Informatic/Informatic
1.3 Catedra
1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic, Informatic Aplicat

2.1 Denumirea disciplinei Structuri de Date
2.2 Titularul activitilor de curs Popovici Paraschiva
2.3 Titularul activitilor de seminar Popovici Paraschiva
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl

Tutoriat 6
Examinri 8
Alte activiti

4.1 de curriculum Limbajul de programare C
4.2 de competene Programare n Limbajul C

5.1 de desfurare a cursului Amfiteatru, Videoproiector, tabl
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Sal de laborator, Soft BorlandC

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

Analiza datelor si a modelelor.
Elaborarea codurilor surs adecvate i testarea unitar a unor componente ntr-un limbaj de
programare cunoscut, pe baza unor specificaii de proiectare date.
Explicarea unor aplicaii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectur, pachete, clase,
metode) utiliznd in mod adecvat cunotinele de baz
Testarea unor aplicaii pe baza unor planuri de test.
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Aplicarea regulilor de munc organizat i eficient, a unor atitudini responsabile fa de
domeniul didactic-tiinific, pentru valorificarea creativ a propriului potenial, cu
respectarea principiilor i a normelor de etic profesional
Desfurarea eficient a activitilor organizate ntr-un grup inter-disciplinar i
dezvoltarea capacitilor empatice de comunicare inter-personal, de relaionare i
colaborare cu grupuri diverse
Utilizarea unor metode i tehnici eficiente de nvare, informare, cercetare i dezvoltare
a capacitilor de valorificare a cunotinelor, de adaptare la cerinele unei societi
dinamice i de comunicare n limba romn i ntr-o limb de circulaie internaional
7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea eficient a Structurilor de Date Liniare i Arborescente
n prelucrarea datelor
7.2 Obiectivele specifice Prezentarea principalelor structuri de date liniare si arborescente

8. Coninuturi
1. Notiunea de dat. Structuri de date. Metode de structurare de
baz.Tehnici de reprezentare a matricilor rare.
Expunerea
2. Structura secven. Modurile de organizare a datelor n fiiere.
Tipuri recursive de date.
Expunerea,
Conversaia

3. Structura de date de tip list. Expunerea
4. Crearea unei liste ordonate. Tehnica celor doi pointeri. Expunerea,
Conversaia

5. Liste dublu inlanuite. Expunerea,
Conversaia

6. Stive. Expunerea,
Conversaia

7. Cozi. Expunerea,
Conversaia

8. Structuri arborescente. Reprezentarea grafic a structurilor
arborescente. Traversarea arborilor.
Expunerea
9. Reprezentarea structurilor arborescente. Construirea si
reprezentarea grafic a unui arbore binar de nalime minim,
vizualizarea arborelui.
Expunerea,
Conversaia

10. Arbori ordonai. Arbori binari de inalime minim. Expunerea,
Conversaia

11. Tehnici de cutare ntr-un arbore binar ordonat. Cutare binar. Expunerea,
Conversaia

12. Tehnici de creare a arborilor binari ordonai. Rezolvarea problemei
concordanei cu ajutorul structurilor de tip arbore.
Expunerea,
Conversaia

13. Tehnici de suprimare a unui nod dintr-un arbore binar ordonat. Expunerea,
Conversaia

Bibliografie
1. P. Popovici - Didactica Predrii Informaticii . Sortarea Tablourilor n "C", 2006 .
2. P. Popovici - Structuri de Date Liniare i arborescente n C, Ed. Eurostampa, 2008.
3. A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman-Data structures and algorithms. Addison - Wesley Publishing
Company,1985 ;
4. N. Wirth-Algorithms+Data Structures=Programs,N.J. Prentince-Hall,1976;
1. Sortarea tablourilor. Descoperirea,
Rezolvri de Probleme,
Problematizarea

2. Aplicaii care utilizeaz tehnici speciale de memorare a
matricilor rare.
Descoperirea,
Problematizarea

3. Operaii asupra fiierelor Descoperirea,
Problematizarea

4. Aplicaii care utilizeaz structura de date de tip list. Tehnici de
implementare a listelor.
Descoperirea,
Problematizarea

5. Tehnici de inserie a nodurilor i de creare a listelor inlanuite.
Traversarea unei liste nlnuite. Tehnici de suprimare a
nodurilor.
Descoperirea,
Problematizarea

6. Aplicaii ale listelor inlanuite. Problema concordanei. Descoperirea,
Problematizarea

7. Crearea unei liste ordonate. Tehnica celor doi pointeri. Descoperirea,
Problematizarea

8. Liste dublu inlanuite. Descoperirea,
Problematizarea

9. Aplicaii ale structurii de date de tip stiv. Implementarea
stivelor bazata pe tipul tablou.
Descoperirea,
Problematizarea

10. Cozi. Implementarea cozilor cu ajutorul tipului pointer.
Implementarea cozilor cu ajutorul tablourilor circulare.
Descoperirea,
Problematizarea

11. Aplicaii ale structurilor arborescente. Reprezentarea grafic a
structurilor arborescente. Traversarea arborilor. Aplicaii care se
refer la reprezentarea structurilor arborescente. Construirea si
reprezentarea grafic a unui arbore binar de nalime minim,
vizualizarea arborelui.
Descoperirea,
Problematizarea

12. Aplicaii care utilizeaz arbori ordonai, arbori binari de inalime
minim, tehnici de cutare ntr-un arbore binar ordonat, cutare
binar.
Descoperirea,
Problematizarea

13. Tehnici de creare a arborilor binari ordonai. Rezolvarea
problemei concordanei cu ajutorul structurilor de tip arbore.
Descoperirea,
Problematizarea

14. Tehnici de suprimare a unui nod dintr-un arbore binar ordonat. Descoperirea,
Problematizarea

Bibliografie
1. P. Popovici - Didactica Predrii Informaticii . Sortarea Tablourilor n "C", 2006 .
2. P. Popovici - Structuri de Date Liniare i arborescente n C, Ed. Eurostampa, 2008.
5. A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman-Data structures and algorithms. Addison - Wesley Publishing
Company,1985 ;
6. N. Wirth-Algorithms+Data Structures=Programs,N.J. Prentince-Hall,1976;
Structurile de date intervin n orice activitate de programare

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3
Pondere
din nota
final
10.4 Curs Nivelul cunotinelor teoretice i
practice dobndite din tematica
cursului i laboratorului.
- Examen scris: Nota E obinut la
sfritul semestrului, n sesiunea de
examene
80%
Capacitatea de a utiliza corect i eficient
structurile de date n prelucrarea datelor
Proba practic: Nota P acordat pentru
rezolvarea pe calculator, a unei
probleme din tematica cursului.
Dac V5 i E5 i P5
Atunci
Notafinal=(2*E+P)*80/100 +
V*20/100
altfel Nota final= 4
10.5Laborator Calitatea activitatii desfurate la
laboratoare (apreciat cu nota L) i
calitatea dosarului cu probleme din
tematica cursului, realizate la
laboratoare (notat cu nota C)
- Verificare pe parcurs: evaluat cu
nota V=(L+C)/2
20%
Pentru nota 5 realizarea luvcrrilor de laborator, descrierea corect a structurilor de date i a
operaiilor de prelucrare
Pentru nota 10 realizarea lucrrilor de laborator cu atingerea parametrilor de calitate precizai la prima
edin de laborator, cunoaterea i utilizarea eficient a structurilor de date studiate, n aplicaii

Data completrii


Semntura titularului de
seminar
Data avizrii n
catedr/departament
Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1.2 Facultatea / Departamentul
Facultatea de Matematic i Informatic / Departamentul de
Informatic
1.3 Catedra -
1.5 Ciclul de studii I Studii universitare de licen

2.1 Denumirea disciplinei Arhitectura Calculatoarelor
2.2 Titularul activitilor de curs Popovici Adriana
2.3 Titularul activitilor de laborator Popovici Adriana
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF

3.1 Numr de ore pe sptmn 3,0 din care: 3.2 curs 2,0 3.3 seminar/laborator 1,0
3.4 Total ore din planul de nvmnt 42,0 din care: 3.5 curs 28,0 3.6 seminar/laborator 14,0
Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 28,0
Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 28,0
Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 28,0
Tutoriat 28,0
Examinri 12,0
Alte activiti -
3.7 Total ore studiu individual 124,0
3.8 Total ore pe semestru 166,0

4.1 de curriculum
4.2 de competene

5.1 de desfurare a cursului amfiteatru
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului sal de laborator dotat cu tabl, computer,
videoproiector

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

C1: nsuirea noiunilor elementare i conceptelor fundamentale ale realizrii informaiei i
structurii unui calculator
C2: nelegerea funcionrii sistemelor de calcul

C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

CT1: Aplicarea regulilor de munc riguroas i eficient, manifestarea unor atitudini
responsabile fa de domeniul tiinific i didactic, pentru valorificarea optim i creativ a
propriului potenial n situaii specifice, cu respectarea principiilor i a normelor de etic
profesional
CT2: Desfurarea eficient i eficace a activitailor organizate n echip
CT3: Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare
profesional asistat, atat n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional

7.1 Obiectivul general al disciplinei nsuirea att din punct de vedere teoretic ct i aplicativ a unor
noiuni fundamentale privind structura unui sistem de calcul
7.2 Obiectivele specifice Capacitatea de a recunoate componentele unui sistem de calcul
Abilitatea de a asambla componentele unui sistem de calcul
Utilizarea noiunilor teoretice n aplicaii practice
Stabilirea de conexiuni cu alte discipline fundamentale

8. Coninuturi
Evoluia calculatoarelor personale
prelegerea, exemplificarea,
demonstratia, dialogul

Calculatoare numerice. Programarea
calculatoarelor numerice. Structura
acestora

Reprezentarea informaiei

Circuite logice digitale

Unitatea central de prelucrare

Structura procesorului

Memoria unui sistem de calcul

Dispozitive de intrare/ieire

Magistralele unui sistem de calcul

Microprocesorul

Interfee de intrare/ieire

Limbaj de asamblare

Legarea i ncrcarea modulelor program

Reele de calculatoare

Bibliografie

1. Barry Wilkinson, Computer Architecture, Design and Performance, Prentice Hall, 1996.
2. A. Atanasiu, Arhitectura calculatoarelor, Editura I nfoData, 2006.
3. A. Naaji, Arhitectura calculatorului personal, Editura Universitii Vasile Goldi, 2002.

Principalele componente ale unui
calculator. Plci de baz. Porturi
exemplificarea, exercitiul,
dialogul

Procesor. Rezolvarea conflictelor pentru
resurse. Sursa de alimentare
dialogul

Memorii. Hard disc
dialogul

Proprietile monitorului i ale plcilor
video. Detectarea defectelor
dialogul

Conectarea la reea prin cabluri, modem
sau n reele fr fir
dialogul

Dispozitive de intrare/ieire, Dispozitive
multimedia
dialogul

Programe de testare general a
calculatorului
Programe de recuperare a informaiilor
dialogul

Bibliografie

1. D.Gorgan, G. Sebestyen, Arhitectura calcculatoarelor, Tipografia Univ. Tehnice Cluj, 1997.
2. S. Mueller, PC Depanare si modernizare, Ed. Teora, 1995.

Coninutul disciplinei este n deplin concordan cu materialul predat n alte centre universitare din ar. De
asemenea el este corelat cu cerinele pieei muncii.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota final
10.4 Curs corectitudinea i completitudinea
cunotinelor acumulate
evaluare scris 30%
cunoaterea unor exemple importante evaluare scris 20%
10.5 Seminar /
laborator
capacitatea de a aplica n practic
cunotinele dobndite
proiect 25%
participarea activ la ore evaluare oral 25%
prezena la cursuri i seminarii conform cerinelor generale ale facultii
cunoaterea noiunilor fundamentale
capacitatea de a aplica n practic toate noiunile i abilitile dobndite

Data completrii
29/10/2013
Lector dr. Adriana Popovici
Semntura titularului de laborator
Lector dr. Adriana Popovici

Data avizrii n departament Semntura efului departamentului
Conf. dr. Victoria Iordan

FIA DISCIPLINEI

1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest
1.2 Facultatea / Departamentul Matematic i Informatic
1.3 Catedra Informatic
1.5 Ciclul de studii Informatic

2.1 Denumirea disciplinei Programare 2
2.2 Titularul activitilor de curs Micota Flavia
2.3 Titularul activitilor de seminar Micota Flavia, Aritoni Ovidiu, Pungil Ciprian
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei obl

Tutoriat
Examinri 10
Alte activiti 20

4.1 de curriculum Limbajul C, Algoritmic
4.2 de competene Realizarea unor programe simple n C

5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Calculator

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

Deprinderea sintaxei limbajului C++ i construirea de programe folosind acest limbaj
Familiarizarea cu paradigmele programrii orientate pe obiecte
Dezvoltarea capabilitilor n vederea proiectrii orientate obiect a aplicaiilor
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Transpunerea problemelor n baza paradigmei POO

7.1 Obiectivul general al disciplinei Deprinderea sintaxei limbajului C++ i construirea de programe
folosind acest limbaj
Familiarizarea cu paradigmele programrii orientate pe obiecte
Dezvoltarea capabilitilor n vederea proiectrii orientate obiect
a aplicaiilor
7.2 Obiectivele specifice Proiectarea i implementarea unor aplicaii orientate obiect
Utilizarea librriei STL
Realizarea de interfee grafice folosind QT

8. Coninuturi
1. Introducere in C++. Scurt istoric al
programrii orientate obiect. Evoluia
conceptului de programare (Programarea
funcional. Programarea modular.
Programarea orientat pe obiecte.
Programarea generic)
Prezentare, dialog
2. Clase. Concepte fundamentale: clasa i
obiectul. Declararea claselor. Instanierea
obiectelor. Membrii unei clase. Controlul
accesului la membrii unei clase.
Constructorii clasei. Destructorul clasei
Prezentare, dialog
3. Clase (continuare). Membrii statici ai
unei clase. Cuvntul cheie this. Funcii
Prezentare, dialog
membre constante. Funcii i clase
prietene (friends). Funcii membre inline
4. Obiecte. Construirea i distrugerea
obiectelor. Iniializarea variabilelor
membre ale unei clase
Prezentare, dialog
5. Redefinirea operatorilor. Operatori
unari i binary. Redefinirea operatorului
de asignare (=). Redefinirea operatorilor
new i delete. Constructori i conversii de
tip

6. Clase derivate. Motenirea. Concepte
i clase. Clase derivate. Controlul
accesului. Suprancrcarea funciilor
membre. Constructorii i destructorul
clasei derivate

7. Ierarhii de clase. Polimorfism. Funii
virtuale. Funcii virtuale pure. Clase
abstracte. Motenire multipl. Clase
virtuale

8.Tratarea excepiilor. Definiie.
Mecanismul try catch throw. Cazul
constructorilor i destructorilor. Ierarhii
de excepii

9. abloane. Clase ablon. Programarea
abstract. Definiie. Parametrii i
argumentele abloanelor. Clase ablon.
Instanierea claselor abloanelor.

10. Funcii ablon. Particularizarea
funciilor template. Rezolvarea numelui
n cazul funciilor ablon

11.Biblioteca STL (Standard Template
Library). Organizarea bibliotecii.
Containere standard. Algoritmi generici.
Iteratori i alocatori. Stringuri. Numere

12. Stream-uri de intrare-ieire.
Conceptul de stream. Obiectele standard
cin i cout. Redirectri

13. Noiuni de baz ale analizei i
proiectrii orientate obiect. Concepte de
baz ale proiectrii orientate obiect:
abstractizarea, ncapsularea,
modularizarea, ierarhizarea. Proiectarea
ierarhiilor de clase
14. abloane de proiectare. Definiie.
abloane creaionale. abloane
structurale. abloane comportamentale

Bibliografie
Bjarne Stroustrup - The C++ Programming Language (3rd edition), 1997
Bjarne Stroustrup - Limbajul de programarea C++, Teora, 2003
Daniel Pop Curs online la http://web.info.uvt.ro/~danielpop
Ionu Mulea - C++ pentru avansati, microInformatica, 1994
Ionu Mulea - Introducere in C++, microInformatica, 1994

1.Recapitularea cunotinelor legate de
limbajul de programare C

2.mbuntiri aduse limbajul C (nelegate
de concepte orientate obiect)

3.Clase. Constructori. Destructori
4.Clase. Membri statici. Funcii statice
5.Suprancrcarea operatorilor (I)
6.Suprancrcarea operatorilor (II)
7.TEST
8.Motenire simpla
9.Motenire multipla
10.Excepii. Namespace
11.Template-uri
12.Standard Template Library
13.Aplicaie QT (I)
14.Aplicaie QT (II)
Bibliografie
Aceeai ca la curs


10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere din
evaluare nota final
10.4 Curs Evaluarea noiunilor prezentate la curs i abilitatea
de a scrie programe simple
Examen scris 30%
Crea unor ierarhi de clase folosirea compoziiei de
clase
Test laborator 15%
10.5 Seminar /
laborator
Definirea de clase, suprancrcarea operatoriilor,
crearea de obiecte
Proba de
laborator
35%
Una dou probleme n fiecare sptmn Teme 10%
Teste scurte, rezolvare probleme suplimentare Activitate
laborator
10%
Cunoaterea noiunilor introduse de programarea orientat obiect.
Realizarea unui program simplu pe baza paragdimei POO.


FIA DISCIPLINEI

1.1 Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMIOARA
1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE MATEMATIC I INFORMATIC
1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE INFORMATIC
1.4 Domeniul de studii INFORMATIC
1.5 Ciclul de studii LICEN
1.6 Programul de studii / Calificarea INFORMATIC

2.1 Denumirea disciplinei Limbaje Formale i Teoria Automatelor
2.2 Titularul activitilor de curs Mircea DRGAN
2.3 Titularul activitilor de seminar Monica TIREA
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O

3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1/1
Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie
Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren
Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri
Tutoriat 4
Examinri
Alte activiti
3.7 Total ore studiu individual
3.8 Total ore pe semestru

4.1 de curriculum
4.2 de competene


C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii i a modelelor formale
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

7. Obiectivele disciplinei
7.1 Obiectivul general al disciplinei -cunoasterea si intelegerea notiunilor de baza din teoria limbajelor
formale: gramatici si automate
7.2 Obiectivele specifice -cunoaterea algoritmilor pentru prelucrarea expresiilor regulate
-nelegerea mecanismelor de traducere pentru limbaje de programare

8. Coninuturi
8.1 Curs Metode de
predare
Observaii
1. Notiunea generala de limbaj si gramatici pentru generarea limbajelor
2. Ierarhia Chomsky a limbajelor .
3. Proprietati de inchidere a familiilor de limbaje.
4. Automatefinite si automate finite deterministe.
5. Automate finite si limbajele de tip 3.
6. Caracterizarea algebrica a limbajelor regulate. Minimizarea
automatelor.
7. Proprietati speciale ale limbajelor regulate.
8. Sisteme Transitionale si expresii regulate.
predare la tabla
si uneori
predarea
asistata de
calculator

9. Gramatici independente de context si arbori de derivare.
10. Decidabilitate pentru limbaje independente de context. Gramatici
recursive.
11. Forme normale pentru gramatici tip 2: Chomsky, Greibach, Operator.
12. Automate push-down si limbaje independente de context.
13. Gramatici monotone si gramatici dependente de context. Forma
normala Kuroda.
14. Limbaje de tipul 0 si Masina Turing.

8.2.1 Seminar Metode de predare Observaii
1. Limbaje si gramatici. Clasificarea Chomsky;
2. Proprietati de inchidere.
3. Automate finite deterministe.
4. Minimizarea AFD.
5. Expresii regulate
6. Arbori de derivare si decidabilitate
7. Forme normale
problematizarea,
conversaia

8.2.2 Laborator
1. Evaluarea expresiilor aritmetice cu metoda celor doua stive
2. Generarea si evaluarea sirurilor poloneze
3. Simularea AFD
4. Evaluarea expresiilor regulate si constructia AFD echivalent
5. Minimizarea AFD
6. Conversia la forma normala Chomsky
7. Simularea APD determinist
problematizarea,
lucrri practice pe
calculator

Bibliografie
1. Toader Jucan Limbaje formale i Automate, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 1999
2. J. E. Hopcroft, J. D. Ullmann - Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, Reading Mass,
1979.
3. S. Mruter, M. Drgan - Limbaje formale, Ed. Eubeea, Timioara, 1998.
4. M. Drgan Limbaje Formale si Teoria Automatelor.Suport de curs, web.info.uvt.ro/~dragan/LF


10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota
final
10.4 Curs Examen scris 60%

10.5 Seminar /
laborator
Implementarea algoritmilor Evaluare lucrari de
laborator
30%
Cunoasterea notiunilor
fundamentale
Evaluare activitate
seminar
10%


FIA DISCIPLINEI

1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest Timisoara
1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematica si Informatica
1.3 Catedra Departamentul de Informatica
1.4 Domeniul de studii Informatica
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii / Calificarea Informatica / Informatic aplicat

2.1 Denumirea disciplinei Stagiu de practic
2.2 Titularul activitilor de curs Lect. Dr. Popa Andreescu Horia Emil
2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. Dr. Popa Andreescu Horia Emil
2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei O

Tutoriat 8
Examinri 4
Alte activiti 0

4.1 de curriculum Algoritmic, Structuri de date
4.2 de competene Cunotine de baz de logic, gndire algoritmic, structuri de date

5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Mediul de dezvoltare Eclipse (pentru Java),
CodeBlocks sau Visual Studio (pentru C/C++)

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

Aprofundarea unor cunotine legate de algoritmic i structuri de date
Abilitatea de a identifica metoda de rezolvare a unei probleme complexe
Abilitatea de a descrie algoritmic metoda si de a analiza corectitudinea si eficienta
algoritmului
Abilitatea de a implementa si testa algoritmii ce corespund unor probleme concrete
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Abilitatea de descompune o problem n sub-probleme
Abilitatea de a construi structuri complexe pornind de la blocuri elementare
Dezvoltarea spiritului de cunoatere i curiozitate relativ la modul n care sunt realizate
programele pentru mainile de calcul
mbuntirea abilitilor n utilizarea calculatoarelor

7.1 Obiectivul general al disciplinei Combinarea aspectelor teoretice cu cele practice in: rezolvarea
diverselor probleme propuse.
7.2 Obiectivele specifice Aplicarea conceptelor dezvoltate anterior in rezolvarea
problemelor, introducere de noiuni de grafic pe calculator,
criptografie.

8. Coninuturi
Disciplin fr curs, doar laborator

Bibliografie

L1. Structuri repetitive. Reprezentarea
numerelor mari ca un sir al cifrelor lor.
Expunere pe tabla, urmata
de implementare practice
pe calculator folosind
mediul de dezvoltare
CodeBlocks.

L2. Folosirea de numere aleatoare in
programe. Generatoare de numere
aleatoare.
CodeBlocks.

L3. Algoritmi de sortare a unui sir.
Tipul struct.
CodeBlocks.

L4. Operatii cu liste dublu inlantuite Expunere pe tabla, urmata
CodeBlocks.

L5. Elemente de grafica. Elemente de
steganografie.
CodeBlocks.

L6. Algoritm Greedy. Expunere pe tabla, urmata
CodeBlocks.

L7. Reprezentarea unei baze de date
tranzactionala. Operatii.
CodeBlocks.

L8. Elemente de criptografie. Expunere pe tabla, urmata
CodeBlocks.

L9. Elemente de reprezentarea grafurilor,
parcurgere, metoda backtracking pentru

pargurgerea unui graf. mediul de dezvoltare
CodeBlocks.
L10. Adaptarea produsului latin pentru
rezolvarea problemei comisului voiajor.
CodeBlocks.

L11. Aplicatii cu fisiere, cozi FIFO. Expunere pe tabla, urmata
CodeBlocks.

L12. Arbori AVL. Aplicatie. Expunere pe tabla, urmata
CodeBlocks.

L13. Preluare proiecte. Examinare
L14. Preluare proiecte. Examinare
Bibliografie
1. Sedgewick, Robert Algorithms, Addison Wesley, 1983
2. Sedgewick, Robert Algorithms in C, 3rd edition, Addison Wesley, 1998
3. T.H. Cormen, C.E. Leiserson, R. Rivest : Introducere in algoritmi, Editura Agora, 2001
4. V.Cretu - "Structuri de date algoritmi. Structuri de date fundamentale" Vol.1, Editura "Orizonturi
Universitare" Timisoara, 2000

Completarea cursurilor de algoritmica si de structuri de date, scopul fiind de a recupera eventualele
carente ale studentilor la aceste discipline, precum si prezentarea unor algoritmi din mai multe domenii
care sa trezeasca interesul studentilor pentru programare. Familiarizarea cu algoritmica si structuri de
date constituie un plus de experien i posibilitatea de a gsi locuri de munc nalt spealizate n
domeniile n care acestea au aplicaii, n industrie, sistemul bancar, industria software i nu n ultimul
rnd constituie o deschidere spre cercetare.
Studentii nu sunt limitati de folosirea unui anumit limbaj de programare ci este permisa rezolvarea
problemelor propuse in C, C++, Java sau Python, aceasta le stimuleaza creativitatea si ii impulsioneaza
sa isi perfectioneze cunostiintele de programare in limbajul ales.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare
10.3 Pondere
din nota
final
10.4 Curs

10.5 Seminar
/ laborator
Realizarea individual i prezentarea proiectelor alese Proiect
individual
80%
Test la laborator:
- cunotine pentru nota 5 realizarea unei serii de minim 5

programe dintre cele propuse, studentul trebuie sa fie capabil
sa explice programele si sa faca modificarile cerute pe loc
- cunotine pentru nota 10 realizarea tuturor problemelor
propuse
Obinerea notei minime 5(cinci) la laborator.


FIA DISCIPLINEI

1.1 Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA
1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA
1.4 Domeniul de studii INFORMATICA
1.5 Ciclul de studii LICENTA
1.6 Programul de studii / Calificarea INFORMATICA + INFORMATICA APLICATA

2.1 Denumirea disciplinei ANALIZA - CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL
2.2 Titularul activitilor de curs Lect. Dr. Eva Kaslik
2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. Dr. Loredana Tanasie
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O

Tutoriat 10
Examinri 2
Alte activiti 0

4.1 de curriculum Analiza matematica la nivel de liceu
4.2 de competene

5.1 de desfurare a cursului Sala de curs cu videoproiector
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Laborator echipat cu calculatoare dotate cu software-ul
matematic necesar (Mathematica sau Maple)

Comp
etene
profes
ionale
Cognitive: Cunostinte fundamentale de calcul diferential si integral pentru functii reale si
vectoriale de o singura variabila si pentru functii reale si vectoriale de n variabile.
Tehnice: Insusirea tehnicilor de calcul diferential si integral utilizate in rezolvarea de probleme
logistice si probleme reale.
Afectiv valorice: Constientizarea importantei instrumentelor de calcul diferential si integral in
abordarea modelarii si rezolvarii unor probleme reale.
Comp
etene
transv
ersale
Aplicarea regulilor de munc riguroas i eficient, manifestarea unor atitudini responsabile fa
de domeniul tiinific i didactic, pentru valorificarea optim i creativ a propriului potenial n
situaii specifice, cu respectarea principiilor i a normelor de etic profesional.
Desfurarea eficient si eficace a activitilor organizate n echipa
Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare
profesional asistat, att n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional

7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea unor cunostinte fundamentale de calcul diferential si integral
pentru functii reale de una sau mai multe variabile si utilizarea lor in
rezolvarea unor probleme.
7.2 Obiectivele specifice Constientizarea importantei instrumentelor de calcul diferential si
integral in abordarea modelarii si rezolvarii unor probleme reale.

8. Coninuturi
1. Introductere. Notiunile: multime, element
al unei multimi, apartenenta la o multime: sunt
notiuni fundamentale in matematica.
Simboluri folosite in teoria multimilor.
Operatii cu multimi. Relatii binare. Functii.
Simboluri logice. Afirmatia contrara, teorema
contrara si teorema reciproca. Conditie
necesara si conditie suficienta.
Prelegerea participativa,
dezbaterea, dialogul,
expunerea, problematizarea,
demonstratia, exemplificarea.
2 ore
2. Calcul diferential si integral pentru
functii reale de o variabila reala. Elemente
de topologie in R
1
. Siruri de numere reale.
Convergenta sirurilor de numere reale. Reguli
privind convergenta sirurilor de numere reale.
Punct limita al unui sir de numere reale.
2 ore
3 Serii de numere reale. Reguli privind
convergenta seriilor de numere reale. Serii
absolut convergente.
2 ore
4. Limita intr-un punct a unei functii.
Reguli privind limita functiei intr-un punct.
Limite laterale. Limite infinite. Punctele limita
ale unei functii intr-un punct. Continuitatea
unei functii intr-un punct. Reguli privind
continuitatea unei functii intr-un punct.
Proprietati ale functiilor continue.
2 ore
5. Siruri de functii. Multimea de
convergenta. Convergenta uniforma a unui sir
de functii si continuitatea. Siruri de functii
reale egal continue si egal marginite. Serii de
functii. Convergenta si convergenta uniforma.
Criterii de convergenta pentru serii de functii.
Serii de puteri. Operatii cu serii de puteri.
2 ore
6. Derivabilitatea functiilor. Reguli de
derivabilitate. Extreme locale. Proprietati
fundamentale ale functiilor derivabile.
Derivabilitatea (diferentiabilitatea) de ordin
superior. Polinoame Taylor. Teorema de
clasificare a punctelor de extrem.
2 ore
7. Integrala Riemann-Darboux. Proprietati
ale integralei Riemann-Darboux. Clase de
functii integrabile Riemann-Darboux.
Teoreme de medie. Teorema fundamentala de
calcul integral. Tehnici de determinare a
primitivelor.
2 ore
8. Integrale improprii. Serii Fourier.
Diferite forme ale seriei Fourier.

2 ore
9. Calcul diferential si integral pentru
functii de n variabile reale. Elemente de
topologie in R
n
. Limita intr-un punct a unei
functii de n variabile. Continuitatea functiilor
de n variabile. Proprietati remarcabile ale
functiilor continue de n variabile.
Diferentiabilitatea functiilor de n variabile.
Proprietati fundamentale ale functiilor
diferentiabile.
2 ore
10. Diferentiala de ordin superior.
Teoremele lui Taylor. Teoreme de clasificare
a extremelor locale. Extreme conditionate.
2 ore
Curs 11. Integrala Riemann-Darboux dubla
pe un interval bidimensional. Integrala
Riemann-Darboux dubla pe o multime
masurabila Jordan.
2 ore
12. Integrala Riemann-Darboux multipla pe
un interval n-dimensional. Integrala
Riemann-Darboux pe o multime masurabila
Jordan.
2 ore
13. Curbe simple si curbe simple inchise.
Integrala curbilinie de speta intai. Integrala
curbilinie de speta a doua. Transformarea
integralelor duble in integrale curbilinii.
2 ore
14. Suprafete simple. Integrale de suprafata
de speta intai. Integrale de suprafata de speta a
doua. Proprietati ale integralelor de suprafata.
Derivarea integralelor cu parametru.
2 ore
Bibliografie
[1] St. Balint, E. Kaslik, L. Tnasie, Calcul diferential si integral, Editura Universitatii de Vest Timisoara, 2010.
[2] R. Haggarty, Fundamentals of Mathematical Analysis; Addison-Wesley, 1989, Oxford
[3] A. B. Israel, R. Gilbert, Computer-Supported Calculus; Springer Wien New York, 2001, RISC Johannes Kepler
University, Linz, Austria.
[4] C. Lanczos, Applied Analysis; Sir Isaac Pitman, 1967, London.
[5] F. Ayres, J. Cault, Differential and Integral Calculus in Simetric Units; Mc.Grow-Hill, 1988.
[6] O. V. Manturov, N. M. Matveev, A course of higher mathematics; Mir, 1989.
[7] C.H. Edwards, D.E. Penney: "Calculus - Early Transcendentals", Pearson Prentice Hall, 2008.
[8] E. Kaslik. Calculus handouts( http://web.info.uvt.ro/~kaslik/html/calculus.html )

Urmeaza cursul predat prin rezolvarea de
exercitii pentru fixarea consideratiilor
teoretice predate la curs.
exercitiul, demonstratia,
exemplificarea, dezbaterea,
proiectul, studiul de caz.
2 ore / saptamana, alternativ laborator
/ seminar.
Bibliografie
[1] C.H. Edwards, D.E. Penney: "Calculus - Early Transcendentals", Pearson Prentice Hall, 2008.
[2] E. Kaslik. Calculus handouts( http://web.info.uvt.ro/~kaslik/html/calculus.html )

Coninutul disciplinei este n concordan cu ceea ce se face in alte centre universitare din tara si din
strainatate. Cursul sta la baza altor discipline fundamentale: ecuatii diferentiale, probabilitati si statistica etc.

10. Evaluare
nota final
10.4 Curs Corectitudinea notiunilor asimilate. Evaluare scrisa de 2 ore in
sesiune
50%
Coerenta logica, gradul de asimilare a
limbajului de specialitate.
10.5 Seminar /
laborator
Capacitate de a opera cu cunostinte
abstracte.
Evaluare scrisa prin teste
periodice la seminar.
Evaluare orala (rezolvarea
exercitiilor la tabla)
Proiecte de laborator
50%
Capacitatea de a aplica in practica
notiunile studiate.
Cunoasterea la nivel operational a rezultalor fundamentale de calcul diferential si integral prezentate la
aceasta disciplina.

10.10.2012 Lect. Dr. Eva Kaslik

Lect. Dr. Loredana Tanasie

Conf. Dr. Victoria Iordan

FIA DISCIPLINEI

1.1 Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA
1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA
1.4 Domeniul de studii INFORMATICA
1.5 Ciclul de studii LICENTA
1.6 Programul de studii / Calificarea INFORMATICA

2.1 Denumirea disciplinei GEOMETRIE
2.2 Titularul activitilor de curs Lect. Dr. Loredana Tnasie
2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. Dr. Loredana Tnasie
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei O


Tutoriat 7
Examinri 2
Alte activiti 0

4.1 de curriculum Analiza matematica
4.2 de competene

5.1 de desfurare a cursului Sala de curs cu videoproiector
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Laborator echipat cu calculatoare dotate cu software-ul
matematic necesar (Maple)

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

Cognitive: Cunostinte fundamentale de geometrie.
Tehnice: Insusirea tehnicilor de geometrie in rezolvarea de probleme logistice si probleme reale.
Afectiv valorice: Constientizarea importantei instrumentelor de geometrie in abordarea modelarii
si rezolvarii unor probleme reale.
C
o
m
p
e
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Aplicarea regulilor de munc riguroas i eficient, manifestarea unor atitudini responsabile fa
de domeniul tiinific i didactic, pentru valorificarea optim i creativ a propriului potenial n
situaii specifice, cu respectarea principiilor i a normelor de etic profesional.
Desfurarea eficient si eficace a activitilor organizate n echipa
Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare
profesional asistat, att n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional

7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea unor cunostinte fundamentale de geometrie si utilizarea lor
in rezolvarea unor probleme.
7.2 Obiectivele specifice Constientizarea importantei instrumentelor de geometrie in abordarea
modelarii si rezolvarii unor probleme reale.

8. Coninuturi
Curs1:
Cap 0. Elemente de algebra liniara
0.1 Spatiu vectorial. Baza. Matrice
asociata. Aplicatie liniara
0.2 Forme liniare. Forme biliniare. Forme
patratice
0.3 Spatii vectoriale euclidiene
2 ore
Curs2:
Cap 1. Spatii afine euclidiene
1.1 Spatii afine (Spatii afine asociate unui
spatiu vectorial real. Vectori liberi.
Vectori legati)
1.2 Repere afine. Sisteme de coordonate
carteziene (Repere afine. Repere
carteziene. Schimbari de repere)
1.3 Spatii afine euclidiene. Produse cu
vectori liberi sau legati (Definitia spatiilor
afine euclidiene. Produs scalar. Produsul
vectorial. Produsul mixt. Produsul dublu
vectorial)
2 ore
Curs 3.
1.4 Miscari in spatii afine euclidiene
(Translatia plana si spatiala. Rotatia plana
2 ore
si spatiala)
Cap 2. Varietati liniare (subspatii afine)
2.1 Dreapta (Dreapta determinata de un
punct si o directie. Dreapta determinata de
doua puncte)
Curs 4.
2.2 Planul (Planul determinat de un punct
si doua directii. Planul determinat de trei
puncte necoliniare. Planul determinat de
un punct si directia normala)
2 ore
Curs 5.
2.3 Intersectii, proiectii si unghiuri ale
varietatilor liniare (Intersectia a doua
drepte. Intersectia a doua plane.
Intersectia unei drepte cu un plan.
Proiectia unui punct pe o varietate liniara.
Proiectia unei drepte pe un plan. Unghiul
a doua varietati liniare)
2 ore
Curs 6.
2.4 Distanta de la un punct la o varietate
liniara (Distanta de la un punct la o
dreapta. Distanta de la un punct la un
plan. Ecuatia normala a planului)
2.5 Perpendiculara comuna a doua drepte.
Distanta dintre doua drepte
2 ore
Curs 7.
Cap 3. Sfera. Conice. Cuadrice si
suprafete speciale
3.1 Sfera si cercul in spatiu (Sfera.
Coordonate sferice. Cercul in spatiu.
Planul tangent intr-un punct la o sfera )
2 ore
Curs 8.
3.2 Conice si cuadrice (Conice date prin
ecuatia generala. Cuadrice date prin
ecuatia generala. Cuadrice ovale si
cuadrice riglate)
2 ore
Curs 9.
3.3 Suprafete speciale: cilindrice, conice,
de rotatie
2 ore
Curs 10.
Cap 4. Geometria diferentiala locala a
curbelor plane si a curbelor spatiale
4.1 Geometria diferentiala locala a
curbelor plane (Curbe plane. Reprezentari.
Elemente de arc. Tangenta si normala
intr-un punct regulat la o curba plana.
Puncte singulare ale curbelor plane.
Curbura unei curbe plane)
2 ore
Curs 11.
4.2 Geometria diferentiala locala a
curbelor spatiale (Curbe spatiale.
Reprezentari. Element de arc. Dreapta
tangenta si planul normal la o curba
spatiala intr-un punct regulat. Triedrul si
2 ore
reperul Frenet asociate unei curbe
spatiale. Curbura si torsiunea unei curbe
spatiale)
Curs 12.
Cap 5. Geometria diferentiala locala a
suprafetelor
5.1 Definitie. Reprezentari. Curbe pe
suprafata
5.2 Plan tangent si dreapta normala la o
suprafata
2 ore
Curs 13.
5.3 Prima forma fundamentala. A doua
forma fundamentala
2 ore
Curs 14.
Cap 6. Curbe si suprafete Bezier
6.1 Curbe Bezier
6.2 Suprafete Bezier
2 ore
Bibliografie
[1] Liliana Braescu, Eva Kaslik, Simina Maris, Simona Epure, Ioan Rodila: Curs de Geometrie
(http://www.info.uvt.ro/~kaslik)
[2] I. D. Albu. Geometrie. Editura de Vest, 2006.
[3] N. Boja, L. Braescu, B. Caruntu, and L. Cristea. Algebra lineara, geometrie diferentiala, matematici speciale.
Editura Politehnica, 2002.
[4] N. Boja. Geometrie analitica si diferentiala. Editura Politehnica, 2005.
[5] M. Craioveanu. Introducere in geometria diferentiala. Editura Mirton, 2004.
[6] Gh. Gheorghiev, R. Miron, and Dan I. Papuc. Geometrie analitica si diferentiala, volumul 1. Editura
Didactica si Pedagogica, 1968.
[7] Gh. Gheorghiev, R. Miron, and Dan I. Papuc. Geometrie analitica si diferentiala, volumu; 2. Editura
[8] Gh. Galbura and F. Rado. Geometrie. Editura Didactica si Pedagogica, 1979.
[9] E. Petrisor. Modelare geometrica algoritmica. Editura Tehnica, 2001.
[10] I. P. Popescu. Geometrie afina si euclidiana. Editura Facla, 1984.
[11] M. Puta. Varietati diferentiabile. Editura Mirton, 2005.
[12] D. M. Rendi and I. Mihut. Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala. Editura Politehnica, 2002.
[13] D. M. Rendi, I. Mihut, C. Caprau, and D. Popescu. Matematici superioare pentru ingineri. Editura
Politehnica, 1999.
Urmeaza cursul predat prin rezolvarea de
exercitii pentru fixarea consideratiilor
teoretice predate la curs.
exercitiul, demonstratia,
exemplificarea, dezbaterea,
proiectul, studiul de caz.
2 ore / saptamana, alternativ
laborator / seminar.
Bibliografie
[1] Liliana Braescu, Eva Kaslik, Simina Maris, Simona Epure, Ioan Rodila: Curs de Geometrie
(http://www.info.uvt.ro/~kaslik)
[2] I. D. Albu. Geometrie. Editura de Vest, 2006.
[3] N. Boja, L. Braescu, B. Caruntu, and L. Cristea. Algebra lineara, geometrie diferentiala, matematici speciale.
Editura Politehnica, 2002.
[4] N. Boja. Geometrie analitica si diferentiala. Editura Politehnica, 2005.
[5] M. Craioveanu. Introducere in geometria diferentiala. Editura Mirton, 2004.
[6] Gh. Gheorghiev, R. Miron, and Dan I. Papuc. Geometrie analitica si diferentiala, volumul 1. Editura
[7] Gh. Gheorghiev, R. Miron, and Dan I. Papuc. Geometrie analitica si diferentiala, volumu; 2. Editura
[8] Gh. Galbura and F. Rado. Geometrie. Editura Didactica si Pedagogica, 1979.
[9] E. Petrisor. Modelare geometrica algoritmica. Editura Tehnica, 2001.
[10] I. P. Popescu. Geometrie afina si euclidiana. Editura Facla, 1984.
[11] M. Puta. Varietati diferentiabile. Editura Mirton, 2005.
[12] D. M. Rendi and I. Mihut. Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala. Editura Politehnica, 2002.
[13] D. M. Rendi, I. Mihut, C. Caprau, and D. Popescu. Matematici superioare pentru ingineri. Editura
Politehnica, 1999.

Coninutul disciplinei este n concordan cu ceea ce se face in alte centre universitare din tara si din
strainatate.

10. Evaluare
nota final
10.4 Curs Corectitudinea notiunilor asimilate. Evaluare scrisa de 2 ore in
sesiune
50%
Coerenta logica, gradul de asimilare a
limbajului de specialitate.
10.5 Seminar /
laborator
Capacitate de a opera cu cunostinte
abstracte.
Evaluare scrisa prin teste
periodice la seminar.
Evaluare orala (rezolvarea
exercitiilor la tabla)
Proiecte de laborator
50%
Capacitatea de a aplica in practica
notiunile studiate.
Cunoasterea la nivel operational a rezultalor fundamentale de geometrie prezentate la aceasta disciplina.

29.10.2013 Lect. Dr. Loredana Tnasie Lect. Dr. Loredana Tnasie

Conf. Dr. Victoria Iordan

FIA DISCIPLINEI
1.1 Instituia de nvmnt superior
Universitatea de Vest din Timisoara
Matematica-Informatica / Informatica
1.3 Catedra -
1.5 Ciclul de studii I- Studii de licen

2.1 Denumirea disciplinei Birotic
2.2 Titularul activitilor de curs Micota Flavia
2.3 Titularul activitilor de seminar Dogaru Roxana
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DF

Tutoriat -
Examinri 2
Alte activiti -

4.1 de curriculum -
4.2 de competene -

5.1 de desfurare a cursului n sal de curs sau laborator dotat cu videoproiector
5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului n sal de laborator dotat cu calculatoare

C
o
m
p
e
t
e
n
e

p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e

nsuire noiuni elementare de operare pe calculator i concepte fundamentale de procesare de
texte, calcul tabelar, realizare de prezentri multimedia
t
e
n
e

t
r
a
n
s
v
e
r
s
a
l
e

Dezvolatarea de aptitudini de lucru n echip pe parcursul orelor de activitate practic.
Utilizarea eficient a resurselor informaionale

7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivele disciplinei sunt legate de nsuire de noiuni
fundamentale de lucru cu pachetul de aplicaii
OpenOffice.org/LibreOffice, precum i o introducere in sistemul
de generare de documente LaTex
7.2 Obiectivele specifice formarea deprinderilor de lucru cu aplicaii de procesare de texte,
calcul tabelar i prezentri multimedia.

8. Coninuturi
Cap.1 Noiuni de baz ale sistemului de
operare Windows (1 curs)
prelegere
exemplificare
dialog

Cap.2 Suita de aplicaii OpenOffice.org
/LibreOffice
prelegere
exemplificare
dialog

(10 cursuri)
Cap.3 Procesorul de texte Latex
(3 cursuri)
prelegere
exemplificare
dialog

Ghid de utilizare OpenOffice.org
(http://wiki.services.openoffice.org/wiki/Documentation/OOo3_User_Guides/OOo3.3_User_Guide_Ch
apters )
Documentaie OpenOffice.org (http://documentation.openoffice.org/ )
OpenOffice.org pentru nceptori (OpenOffice.org for Dummies G. Leete, E. Finkelstein, M. Leete)

Noiuni de baz ale sistemului de
operare Windows
exemplificare
dialog

Suita de aplicaii OpenOffice.org exemplificare
dialog

Procesorul de texte Latex exemplificare
dialog

Bibliografie

Ghid de utilizare OpenOffice.org
(http://wiki.services.openoffice.org/wiki/Documentation/OOo3_User_Guides/OOo3.3_User_Guide_Ch
apters )
Documentaie OpenOffice.org (http://documentation.openoffice.org/ )
OpenOffice.org pentru nceptori (OpenOffice.org for Dummies G. Leete, E. Finkelstein, M.
Leete)


10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final
10.4 Curs - corectitudine i
completitudine
- evaluare scris 50,00%
cunotine acumulate

10.5 Seminar / laborator - corectitudine i
completitudine
cunotine acumulate
- evaluare practic 50,00%

participare la un numr minum de ore de activitate de laborator (70%)
cunoatere noiuni fundamentale ale disciplinei n cauz
capacitate de aplicare a cunotinelor acumulate la disciplina n cauz

Data completrii
29.10.2013

FIA DISCIPLINEI

1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest Timioara
Facultatea de Matematica si Informatic, departamentul de
Informatic
1.3 Catedra -
1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic n limba romn

2.1 Denumirea disciplinei Metode i practici n informatic
2.2 Titularul activitilor de curs Lect. Dr. Adrian Crciun
2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. Dr. Adrian Crciun
2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei F

Tutoriat 10
Examinri 6
Alte activiti 0

4.1 de curriculum
4.2 de competene

5.1 de desfurare a cursului Sal dotat cu proiector

Comp
etene
profes
ionale

Studentii vor obtine o privire de ansamblu asupra domeniului informaticii, ceea ce le va
permite o alegere informata a directiilor de dezvoltare a carierei in informatica,
vor cunoaste modul de lucru, metodele, practicile din informatica, pe care le vor putea aplica
in cursul studiilor si dincolo de acestea.
Comp
etene
transv
ersale
Deprinderile dezvoltate n cadrul acestui curs pot fi aplicate n orice context academic sau
industrial.

7.1 Obiectivul general al disciplinei Obtinerea unei priviri de ansamblu asupra domeniului informaticii.
Intelegerea modului in care se lucreaza in informatica: de la
aspecte de documentare (surse, metode), la organizarea lucrului,
descrierea rezultatelor (scris, prezentari), evaluarea unor rezultate
prezentate, aspecte de etica si proprietate intelectuala.
7.2 Obiectivele specifice

8. Coninuturi
C1. Organizare. Cum sa fii student
(@uvt, @math.uvt).

Informatica (teorie-modelare-design).
Activitati in informatica.

5 min raspunsuri la
intrebari / 5 minute
recapitulare, setare context
/ 80 minute expunere curs:
agenda/ introducere
concepte noi/exemple
(cateva iteratii, depinzand
de curs)/ sumar / mod de
prezentare: proiector / tabla
/ discutii cu studentii.

C2. A activa in informatica. Ascultare,
citire, gandire, vorbire, scriere.
Evaluarea de catre comunitate (peer
review).

C3. Citire (I). Resurse in informatica

C4. Citire (II). Evaluare

C5. Scrierea de lucrari(I). Structura
lucrarilor in informatica

C6. Scrierea de lucrari(II). Unelte.

C7. Prezentari (I). Structura.

C8. Prezentari (II). Unelte.

C9. Postere

C10. Experimente in informatica.

C11. Aspecte legale. Proprietate
intelectuala

C12. Informatica, privire de ansamblu
(I):
(1) Algoritmi si structuri de date (2)
Limbaje de programare(3) Arhitectura
(4) Calcul numeric si calcul simbolic
(5) Sisteme de operare

C13. Informatica, privire de ansamblu
(II):
(6) Metodologii si inginerie software
(7) Sisteme de baze de date si regasire
a informatiei (8) Inteligenta artificiala
(9) Interactiunea om-calculator
C14. Examen
Bruno Buchberger. Thinking, Speaking, Writing. Manuscript. 1999 (?).
Peter J. Denning, Douglas E. Comer, David Gries, Michael C. Mulder, Allen
Tucker, A. Joe Turner and Paul R. Young. Computing as a Discipline, Communications of the ACM, No. 1. Vol
32, January 1989.
Nicholas J. Higham. Handbook of Writing for the Mathematical Sciences. SCIAM. 1998.
S01-S07 Discutarea temelor prezentate la
curs, deprinderea lucrului cu uneltele
descrise (baze de informatii, LaTeX).
Sumar material curs + se
discuta teme, studentii isi
prezinta munca individuala,
daca sunt probleme dificile
care nu au fost rezolvate,
acestea sunt prezentate de
seminarist.

Bibliografie
Aceeai ca mai sus.

Cursul urmrete s educe participanii cu privire la modul de lucru n domeniul tiinei calculatoarelor.
n acest sens,

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final
10.4 Curs 10: excelent (nivel
remarcabil de
cunotine, cu erori
minore)
8-9: foarte bine
(cunotine peste medie,
dar cu ceva erori)
6-7: satisfctor (nivel
bun, dar cu lacune
semnificative)
5: suficient (nivelul de
cunotine ndeplinete
criteriile minime)
0-4: eec (ramne de
efectuat un volum
semnificativ de munc)
Colocviu. 80%
10.5 Seminar / laborator 10: excelent (nivel
remarcabil de
cunotine, cu erori
minore)
8-9: foarte bine
(cunotine peste medie,
dar cu ceva erori)
6-7: satisfctor (nivel
bun, dar cu lacune
semnificative)
5: suficient (nivelul de
cunotine ndeplinete
criteriile minime)
0-4: eec (ramne de
efectuat un volum
semnificativ de munc)
Discuii, prezentri
sptmnale.
40%

Aplicarea metodelor prezentate n cadrul cursului la o situaie practic .

Data completrii
29.10.2013

Planuri Invatamant IR Anul I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planuri Invatamant IR Anul I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program

S-ar putea să vă placă și