Sunteți pe pagina 1din 61

1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI

1.1

Instituţia de învăţământ superior

 

Universitatea de Vest din Timisoara

 

1.2

Facultatea / Departamentul

 

Matematică și Informatică/ Informatică

 

1.3

Catedra

   

1.4

Domeniul de studii

 

Informatică

 

1.5

Ciclul de studii

 

Licență

 

1.6

Programul de studii / Calificarea

 

Informatică

 
 

2.

Date despre disciplină

 

2.1

Denumirea disciplinei

   

Algoritmică

 

2.2

Titularul activităţilor de curs

   

Zaharie Daniela

 

2.3

Titularul activităţilor de seminar

   

Drămnesc Isabela, Micotă Flavia, Neagul Marian

 

2.4

Anul de studiu

I

2.5 Semestrul

 

I

2.6 Tipul de evaluare

E

2.7 Regimul disciplinei

oblig

 

3.

Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

 

3.1

Număr de ore pe săptămână

4

 

din care: 3.2 curs

2

3.3

laborator

2

3.4

Total ore din planul de învăţământ

56

 

din care: 3.5 curs

28

3.6

laborator

28

Distribuţia fondului de timp:

 

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

 

40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren

20

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

 

50

Tutoriat

 

6

Examinări

 

8

Alte activităţi……………………………………

   

3.7 Total ore studiu individual

124

   

3.8 Total ore pe semestru

 

180

 

3.9 Numărul de credite

 

6

 

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1

de curriculum

Nu e cazul

4.2

de competenţe

Cunoștințe elementare de matematică și abilități de rezolvare a problemelor

 

5.

Condiţii (acolo unde este cazul)

 

5.1

de desfăşurare a cursului

Sala de curs

5.2

de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala de laborator dotată corespunzător

6.

Competenţele specifice acumulate

Competenţe profesionale

Competenţe transversale

Capacitatea de a identifica și proiecta algoritmi

Capacitatea de a verifica corectitudinea și de a analiza eficiența algoritmilor

Abilitatea de a implementa și testa algoritmi folosind un limbaj de programare de nivel înalt

Capacitatea de a comunica cunoștințe referitoare la descrierea algoritmilor specifici diferitelor domenii de activitate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Familiarizarea cu proiectarea și descrierea algoritmilor, verificarea corectitudinii acestora și analiza complexității.

7.2 Obiectivele specifice

Asimilarea unor algoritmi fundamentali utilizați în informatică și a unor tehnici generale de proiectare a algoritmilor

Dobândirea abilității de a proiecta și implementa eficient algoritmi de rezolvare a unor probleme specifice informaticii

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

C1. Noțiuni fundamentale și descrierea algoritmilor. Etapele rezolvării unei probleme. Date și clasificări ale datelor. Tipuri de prelucrări (secvențiale, de decizie, de ciclare). Pseudocod. Descrierea prelucrărilor fundamentale și a datelor structurate.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C2. Tehnica rafinării succesive și descompunerea unui algoritm in subalgoritmi. Transmiterea datelor și apelul subalgoritmilor. Exemple.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 
 

demonstrare

C3. Verificarea corectitudinii algoritmilor. Etapele verificării corectitudinii algoritmilor. Elemente de analiză formală a corectitudinii: precondiții, postcondiții, invarianți, funcții de terminare. Regula structurii secvențiale, regula structurii alternative, regula structurii repetitive.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C4.

Analiza complexității algoritmilor I. Scopul analizei. Resurse

Prelegere,

2

ore

analizate. Estimarea timpului de execuție (cazul cel mai favorabil,

exemplificare,

 

demonstrare

cazul cel mai defavorabil, cazul mediu).

   

C5. Analiza complexității algoritmilor II. Ordin de complexitate. Notația asimptotică. Proprietăți. Analiza asimptotică a structurilor fundamentale. Exemple. Clase de complexitate.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C6. Metode elementare de sortare. Problematica. Metoda inserției, selecției și interschimbării elementelor vecine (pentru fiecare metodă:

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

variante ale algoritmului, verificarea corectitudinii, analiza complexității).

demonstrare

C7. Tehnica reducerii (decrease and conquer). Principiul de bază. Recursivitate (definiție, exemple, mecanismul apelului recursiv, verificarea corectitudinii, analiza complexitatii, teorema master). Exemple: calcul factorial, calcul putere, căutare binară, generarea permutărilor, problema turnurilor din Hanoi etc.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C8. Tehnica divizării (divide and conquer). Principiul de bază. Utilizarea teoremei master in analiza algoritmilor de tip divide and conquer. Sortarea prin interclasare (algoritm, verificare corectitudine, analiza complexității). Sortare rapidă (algoritm, verificare corectitudine, analiza complexității).

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C9 Tehnica alegerii local optimale (greedy). Clasa de probleme. Principiul tehnicii. Verificarea corectitudinii si analiza complexitatii. Exemple: problema submultimii de suma maxima, problema monedelor, problema rucsacului (fractionara), problema selectării activităților.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C10 Tehnica programării dinamice I . Clasa de probleme. Principiul tehnicii și etapele aplicarii. Complexitatea dezvoltării ascendente și descendente a relațiilor de recurență. Exemple: problema determinării celui mai lung subșir strict crescator, problema determinării celui mai lung subșir comun

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C11 Tehnica programării dinamice II. Utilizarea functiilor de

Prelegere,

2

ore

memorie (tehnica memoizării).

Exemple: înmulțirea optimală a unui

exemplificare,

 

șir de matrici, problema rucsacului (0-1).

demonstrare

C12 Tehnica căutării cu revenire (backtracking). Clasa de probleme. Principiul metodei si structura generala. Exemple: generarea permutarilor, generarea submulțimilor unei mulțimi, problema plasării damelor pe tabla de șah, colorarea hărților, determinarea drumurilor într-un graf.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C13 Tehnica limitarii căutarii (branch-and-bound). Clasa de probleme. Principiul metodei si structura generala. Exemple: problema afectarii job-urilor, problema rucsacului, problema comis-voiajorului.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

C14 Algoritmi specifici unor clase de probleme. Algoritmi din geometria computațională. Algoritmi de căutare în șiruri de caractere. Recapitulare.

Prelegere,

2

ore

exemplificare,

 

demonstrare

Bibliografie

[1] S. Baase; Computer Algorithms. Introduction to Design and Analysis, Addison Wesley Publishing Company, 2nd edition, 1993

[2] T.H. Cormen, C.E. Leiserson, R.L. Rivest and C. Stein; Introduction to Algorithms, MIT Press, 2nd edition,

2001.

[3] C.A. Giumale; Introducere in analiza algoritmilor. Teorie si aplicatie, Ed. Polirom, 2004

 

[4] A. Levitin; Introduction to the Design and Analysis of Algorithms, Addison Wesley Publishing Company,

2003

[5] D. Lucanu, M. Craus; Proiectarea algoritmilor, Ed. Polirom, 2008 [6] S. Skiena; The Algorithm Design Manual, second edition, 2008 [7] D. Zaharie; Introducere in proiectarea si analiza algoritmilor, Ed. Eubeea, 2008

 

8.2 Laborator

Metode de predare

Observaţii

L1. Introducere în limbajul Python. Familiarizare cu mediul de programare. Prelucrări simple asupra datelor și operații de intrare/ieșire.

Problematizare, dialog

2

ore

L2. Descrierea în pseudocod și implementarea în Python a prelucrărilor repetitive. Descompunerea problemelor în subprobleme, definirea și apelul funcțiilor.

Problematizare, dialog

2

ore

L3. Operații asupra tablourilor unidimensionale.

Problematizare, dialog

2

ore

L4. Verificarea corectitudinii algoritmilor. Identificarea și utilizarea invarianților

Problematizare, dialog

2

ore

L5. Prelucrări asupra tablourilor bidimensionale. Estimarea timpului de execuție a algoritmilor

Problematizare, dialog

2

ore

L6. Algoritmi de căutare. Prelucrări asupra mulțimilor. Stabilirea ordinului de complexitate a unui algoritm.

Problematizare, dialog

2

ore

L7. Implementarea algoritmilor de sortare (sortare prin inserție, selecție, interschimbarea elementelor vecine, sortare prin numărare și sortare pe baza cifrelor).

Problematizare, dialog

2

ore

L8. Aplicații ale tehnicii reducerii. Implementarea funcțiilor recursive.

Problematizare, dialog

2

ore

L9. Test scris și practic de verificare a cunoștințelor.

 

2

ore

L10. Aplicații ale tehnicii divizării. Sortare rapidă și sortare prin interclasare. Generare submulțimi și permutări.

Problematizare, dialog

2

ore

L11. Aplicații ale tehnicii greedy. Probleme de selecție și planificare (selecția activităților, planificarea task-urilor, probleme de împachetare).

Problematizare, dialog

2

ore

L12. Aplicații ale programării dinamice. Prelucrări asupra șirurilor (cel mai lung subșir comun, distanța de editare) și probleme de optimizare.

Problematizare, dialog

2

ore

L13. Aplicații ale căutării cu revenire. Algoritmi de generare (submulțimi, permutări etc) și parcurgere (trasee de cost minim).

Problematizare, dialog

2

ore

L14. Recapitulare

Problematizare, dialog

2 ore

Bibliografie

1.

2.

9.

Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul este în concordanţă cu structura cursurilor similare de la alte universităţi şi acoperă aspectele fundamentale necesare familiarizării cu problematica proiectării algoritmilor.

10. Evaluare

Tip

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

activitate

10.4 Curs

Abstractizarea problemei şi identificarea elementelor care permit rezolvarea

Examen scris în sesiunea de examene

30%

Identificarea corectă a metodei de rezolvare a unei probleme concrete şi proiectarea algoritmului corespunzător

Test practic în sesiunea de exemene

25%

Identificarea corectă a ordinului de complexitate a unui algoritm

   

10.5

Descrierea corectă a algoritmilor în pseudocod

Test scris pe parcursul semestrului

15%

Laborator

Implementarea corectă a algoritmilor în limbaj de programare

Test practic pe parcursul semestrului

10%

 

Abilitatea de a rezolva probleme, de a descrie algoritmi și de a-i implementa

Teme + activitate laborator

20%

10.6 Standard minim de performanţă

 

descrierea unui algoritm simplu în pseudocod;

 

stabilirea ordinului de complexitate a unui algoritm simplu;

cunoașterea unor algoritmi fundamentali din informatica (căutare, sortare);

 

capacitatea de a implementa corect algoritmi simpli.

 

Data completării

29.10.2013

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament

Semnătura şefului catedrei/departamentului

1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI

1.1

Instituţia de învăţământ superior

 

Universitatea de Vest din Timişoara

 

1.2

Facultatea / Departamentul

 

Facultatea de Matematică şi Informatică/Informatică

 

1.3

Catedra

   

1.4

Domeniul de studii

 

Informatică

 

1.5

Ciclul de studii

 

Licenţă

 

1.6

Programul de studii / Calificarea

 

Informatică, Informatică Aplicată

 
 

2.

Date despre disciplină

 

2.1

Denumirea disciplinei

   

Bazele Informaticii

 

2.2

Titularul activităţilor de curs

   

Popovici Paraschiva

 

2.3

Titularul activităţilor de seminar

   

Popovici Paraschiva

 

2.4

Anul de studiu

1

2.5 Semestrul

 

1

2.6 Tipul de evaluare

E

2.7 Regimul disciplinei

Obl

 

3.

Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

 

3.1

Număr de ore pe săptămână

4

 

din care: 3.2 curs

2

3.3

seminar/laborator

 

1+1

3.4

Total ore din planul de învăţământ

56

 

din care: 3.5 curs

28

3.6

seminar/laborator

28

Distribuţia fondului de timp:

 

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

 

40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren

20

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

 

50

Tutoriat

 

6

Examinări

 

8

Alte activităţi……………………………………

   

3.7 Total ore studiu individual

124

   

3.8 Total ore pe semestru

 

180

 

3.9 Numărul de credite

 

6

 

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1

de curriculum

4.2

de competenţe

 

5.

Condiţii (acolo unde este cazul)

 

5.1

de desfăşurare a cursului

Amfiteatru, Videoproiector, tablă

5.2

de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală de laborator, Soft BorlandC

6.

Competenţele specifice acumulate

profesionale

Competenţe

Competenţe transversale

Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice.

Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.

Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale).

Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea performantelor.

Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în limba română și într-o limbă de circulație internațională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice.

7.2 Obiectivele specifice

Noţiuni de bază de Teororia codurilor;

Noţiuni de bază de Logica propoziţiilor;

Algoritmi de demonstrare automată a realizabilitãţii formulelor;

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de

Observaţii

predare

1. Informaţie .Măsură. Proprietăţi.Entropia informaţională. Proprietăţile entropiei.Formula lui Shannon.

Expunerea

 

2. Codificare. Cod.Teorema de dimensionare a codificării. Teorema de optimizare a codificării.

Expunerea

 

3. Algoritmul lui Fano. Algoritmul lui Huffman;

Expunerea,

 

Conversaţia

4. Codificarea în sistemele informaţionale. Codificarea binară a datelor pentru calculatorul electronic.Codul BCD, EBCDIC, ASCII . Codul “8421”, “Exces 3”, ”Gray”.

Expunerea,

 

Conversaţia

5. Reprezentarea algebrică a codurilor uniforme binare. Modelul polinomial. Modelul matriceal. Modelul spaţiului liniar.

Expunerea,

 

Conversaţia

6. Coduri detectoare şi corectoare de erori.

Expunerea,

 

Conversaţia

7. Distanţa de cod. Coduri liniare. Capacitatea de detectare a unui cod liniar.

Expunerea,

 

Conversaţia

8. Operaţii logico lingvistice. Tautologie, validitate, consistenţă. Legi logice cuantificate; Demonstrarea realizabilităţii formulelor. Metoda lui Quine. Metoda reducerii.

Expunerea,

 

Conversaţia

9. Latice si algebre booleene;Funcţii booleene. Teorema de structură a funcţiilor booleene.

Expunerea,

 

Conversaţia

10. Latice si algebre booleene;Funcţii booleene. Teorema de structură a funcţiilor booleene.

Expunerea,

 

Conversaţia

11. Forme

canonice

ale

funcţiilor

booleene

.

Simplificarea

Expunerea,

 

funcţiilor booleene.

 

Conversaţia

12. Limbajul formal al logicii propoziţiilor în abordare semantică. Modelul booleean al logicii propoziţiilor; Teorema de existenţã a modelelor booleene. Teorema de unicitate.

Expunerea,

 

Conversaţia

13. Algebra Lindenbaum.

 

Expunerea,

 
 

Conversaţia

14. Teorema de existenţã a valuaţiilor. Teorema de reprezentare a valuaţiilor.

Expunerea,

 

Conversaţia

15. Limbajul formal al logicii propoziţiilor în abordare sintactică; Legatura dintre tautologii şi teoreme.

Expunerea,

 

Conversaţia

Bibliografie

1.

8.2 Seminar / laborator

 

Metode de

Observaţii

 

predare

La fiecare seminar/laborator se vor face aplicaţii referitoare la:

Descoperirea,

 

Rezolvări de

1. Sisteme de numeraţie. Algoritmi de conversie. Codificarea numerelor în vederea înregistrării lor pe suporturile interne unui calculator. Codul complementar. Operaţii în cod complementar. Reprezentarea aritmetică. Reprezentarea în virgulă mobilă. Reprezentarea zecimală.

2. Reprezentarea informaţiei numerice într-un calculator numeric.

Probleme,

Problematizarea

3. Informaţie. Măsură. Proprietăţi.Entropia informaţională. Proprietăţile entropiei. Formula lui Shannon.

4. Codificare. Cod.Teorema de dimensionare a codificării. Teorema de optimizare a codificării. Algoritmul lui Fano. Algoritmul lui Huffman.

5. Codificarea în sistemele informaţionale. Codificarea binară a datelor pentru calculatorul electronic.Codul BCD, EBCDIC, ASCII . Codul “8421”, “Exces 3”, ”Gray”. (1 oră)

6. Reprezentarea algebrică a codurilor uniforme binare. Modelul polinomial. Modelul matriceal. Modelul spaţiului liniar.

7. Coduri detectoare şi corectoare de erori. Distanţa de cod. Coduri liniare. Capacitatea de detectare a unui cod liniar. Metode de corectare a erorilor cu ajutorul codurilor liniare. Decodificarea prin metoda numerelor de control. Decodificarea pe bază de sindrom de eroare. Coduri liniare cu control încrucişat.

8. Operaţii logico lingvistice . Tautologie, validitate, consistenţă. Legi logice cuantificate(1 oră)

9. Demonstrarea realizabilităţii formulelor. Metoda lui Quine. Metoda reducerii.

10. Latice si algebre booleene; Funcţii booleene. Teorema de structură a funcţiilor booleene.

11. Forme canonice ale funcţiilor booleene . Simplificarea funcţiilor booleene; Limbajul formal al logicii propoziţiilor în abordare semantică. Modelul booleean al logicii propoziţiilor.

12. Teorema de existenţã a modelelor booleene. Teorema de unicitate.Teorema de existenţã a valuaţiilor. Teorema de

reprezentare a valuaţiilor.

   

13. Limbajul formal al logicii propoziţiilor în abordare sintactică .

14. Legatura dintre tautologii şi teoreme.

Bibliografie:

1.

P. Popovici, Bazele Informaticii, Ed. Eurostampa 2006.

2.

M.Maliţa, M. Maliţa, Bazele Inteligenţei Artificiale, Vol.1 Ed. Tehnică, 1987.

 

3.

C. L. Chang , R. C. I. Lee - Symbolic Logic and Mechanical Theorem Proving, Academic Press, 1973.

9.

Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Oferă cunoştinţele fundamentale oricăruli specialist în domeniul Informaticii

 

10. Evaluare

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3

Pondere

din nota

finală

10.4 Curs

Nivelul cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite din tematica cursului.

- Examen scris: Nota E obţinută la sfârşitul semestrului, în sesiunea de examene, la care se evaluează cunoştinţele teoretice şi practice dobândite din tematica cursului.

60%

Nota finală= E*60/100 + V*40/100

10.5Laborator

Calitatea activitatăţii desfăşurate la laboratoare (apreciată cu nota L) şi calitatea dosarului cu probleme din tematica cursului, realizate la laboratoare (notată cu nota C)

- Verificare pe parcurs: evaluată cu nota V

40%

10.6 Standard minim de performanţă

 

Pentru nota 5 realizarea lucrărilor de laborator, cunoaşterea cunoştinţelor de bază.

 

Pentru nota 10 realizarea lucrărilor de laborator cu atingerea parametrilor de calitate precizaţi la prima şedinţă de laborator, cunoaşterea şi utilizarea eficientă a noţiunilor teoretice predate la curs

Data completării

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de

seminar

Data avizării în catedră/departament

Semnătura şefului catedrei/departamentului

1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI

1.1

Instituţia de învăţământ superior

 

Universitatea de Vest Timişoara

 

1.2

Facultatea / Departamentul

 

Facultatea de Matematică şi Informatică

 

1.3

Catedra

 

Departamentul de Informatică

 

1.4

Domeniul de studii

 

Informatică

 

1.5

Ciclul de studii

 

Licenţă

 

1.6

Programul de studii / Calificarea

 

Informatică,Informatica aplicata

 
 

2.

Date despre disciplină

 

2.1

Denumirea disciplinei

   

Programare I

 

2.2

Titularul activităţilor de curs

   

Conf. Dr. Iordan Victoria

 

2.3

Titularul activităţilor de seminar

   

Asist. Drd. Dogaru Roxana, Prep. Drd. Neagul Marian

 

2.4

Anul de studiu

1

2.5 Semestrul

 

1

2.6 Tipul de evaluare

E

2.7 Regimul disciplinei

O

 

3.

Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

 

3.1

Număr de ore pe săptămână

4

 

din care: 3.2 curs

2

3.3

seminar/laborator

2

3.4

Total ore din planul de învăţământ

56

 

din care: 3.5 curs

28

3.6

seminar/laborator

28

Distribuţia fondului de timp:

 

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

   

15

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren

20

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

 

60

Tutoriat

 

25

Examinări

 

20

Alte activităţi……………………………………

   

3.7 Total ore studiu individual

140

   

3.8 Total ore pe semestru

 

196

 

3.9 Numărul de credite

 

6

 

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1

de curriculum

4.2

de competenţe

Cunoştinţe de bază în utilizarea calculatorului

 

5.

Condiţii (acolo unde este cazul)

 

5.1

de desfăşurare a cursului

 

5.2

de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6.

Competenţele specifice acumulate

 

Învăţarea corectă a terminologiei şi înţelegerea corectă a conceptelor şi utilizarea lor

Competenţe profesionale

Înţelegerea mecanismelor specifice de programare

Înţelegerea caracteristicilor de limbaj şi aplicaţii.

Capacitatea de a analiza situaţii specifice şi de a interpreta/explica sensul corect al unei secvenţe de cod / program

Dezvoltarea capacității de a proiecta şi a efectua ciclul complet de dezvoltare a unei aplicatii de nivel mediu

Competenţe transversale

Abilitatea de descompune o problemă în sub-probleme

Abilitatea de a construi structuri complexe pornind de la blocuri elementare

Dezvoltarea spiritului de cunoaştere şi curiozitate relativ la modul în care sunt realizate programele pentru maşinile de calcul

Îmbunătăţirea abilităţilor în utilizarea calculatoarelor

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Cursul este destinat să familiarizeze studenţii cu un limbaj de programare (limbajul C). Intenţionăm să dobândească elementele de bază ale limbajului şi însușirea unei experienţe minime în utilizarea lor.

Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare folosirii unui mediu de dezvoltare integrat pentru aplicații.

7.2 Obiectivele specifice

Proiectarea unei aplicații simple

Codificarea in limbajul C

Eliminarea erorilor de compilare

Testarea/depanarea unei aplicații

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

1.

Introducere

Prelegere

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

1.1 Schema functionala a unui calculator generic

1.2 Etapele dezvoltarii unei aplicatii

 

1.3 Limbajul C: istoric, filiatie

2.

Date

Prelegere

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

2.1 Clasificari

2.2 Modalitati de reprezentare a datelor

2.3 Tipuri de date

 

2.4 Specificarea constantelor

2.5 Variabile: declarare, clasa de

memorare, domeniu, vizibilitate, durata de viata.

3.

Operatori si expresii

Prelegere

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare

 

3.1 Clase de operatori

   

activă din partea studenţilor

3.2 Precedenta operatorilor si ordinea de

evaluare a expresiilor

 

3.3

Conversii implicite de tip

4 - 5 . Controlul executiei

 

Prelegere

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

 

4.1 Instructiunea de test

4.2 Instructiunea de selectie din variante

multiple

 
 

4.3 Instructiuni de ciclare

4.4 Instructiuni de control a executiei

ciclurilor

 
 

4.5

Instructiunea de salt neconditionat

4.6

Instructiunea de revenire din apel de functie

6-7 Functii.Structura programelor

 

Prelegere

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

 

5.1 Declararea functiilor

5.2 Conventia de apel C. Contextul de apel

5.3 Comunicarea intre functii

 

5.4 Gestionarea aplicatiilor complexe

5.5 Functii recursive

5.6 Preprocesorul

8-9-10 Pointeri

 

Prelegere

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

 

6.1 Adrese. Variabile pointer

6.2 Operatii cu pointeri

6.3 Pointeri si tablouri

 

6.4 Tablouri de pointeri

6.5 Argumente pe linia de comanda

11-12 Structuri si uniuni

 

Prelegere

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

 

7.1 Structuri. Declarare

7.2 Operatii cu structuri. Accesul la membri

7.3 Tablouri de structuri

 

7.4 Pointeri la structuri

7.5 Structuri cu autoreferire

7.6 Uniuni. Declarare.

7.7 Operatii cu uniuni. Accesul la membri.

Gestionarea uniunilor

13-14 Intrari/Iesiri. Fisiere.

 

Prelegere însoţită de materiale în format electronic (PDF)

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

 

8.1 Intrari/iesiri standard

8.2 Fisiere. Modelul UNIX si modelul cu

streamuri

     
 

8.3 Modelul cu streamuri. Operatii tipice

8.4 Clasificarea functiilor standard de I/O

(modelul cu streamuri)

 

8.5

Functii cu lista de argumente de

lungime variabila

Bibliografie

 

1.

Kernighan B. and D. Ritchie - The C Programming Language, 2nd ed., Prentice-Hall, 1988

2. B. Kernighan si D. Ritchie Limbajul C, Editura Teora,, 2000

 

3. L.Negrescu – Limbajele C și C++ pentru începători, vol 1, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2001

4. K.Jamsa, L. Klander – Totul despre C și C++, Manual fundamental de programare în C și C++, Ed. Teora, 2004

8.2 Seminar / laborator

Metode de predare

Observaţii

Exemplificari practice ale notiunilor predate la curs precum si exercitii pentru dobandirea abilitatilor practice necesare dezvoltarii de aplicatii in limbajul de programare C.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

Studentii vor lucra individual sau grupati cate doi pentru realizarea exemplelor de laborator. Pentru temele primite la finalul laboratorului ei vor lucra individual, urmand a le prezenta in cadrul laboratorului imediat urmator.

1. Prezentarea mediului de lucru. Etapele de compilare, linkeditare și execuție.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

2. Scrierea unui program simplu.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

3. Folosirea operatorilor in aplicații simple.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

4. Aplicații cu instrucțiuni condiționale.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

5. Aplicații cu instrucțiuni repetitive.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

6. Aplicații cu instrucțiuni repetitive.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

7. Utilizarea funcțiilor in aplicații. Funcții recursive.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

8. Aplicații cu tablouri

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

9. Aplicații cu pointeri

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

10. Aplicații cu șiruri de caractere

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

11. Aplicații cu structuri

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

12. Aplicații cu structuri, uniuni

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

13-14

Aplicații cu fișiere

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

 

9.

Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Paradigmele de programare procedurală sunt utilizate în dezvoltarea aplicaţiilor software. Piaţa muncii locală, naţională sau europeană este în permanentă căutare de absolvenţi cu bune cunoştinţe de programare.

 

10. Evaluare

 

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4

Curs

*Test grilă pentru verificarea înţelegerii conceptelor de bază ale limbajului C * Abilitatea de a scrie și înţelege un program în C

Examen scris

50%

 

Examen - Probă practică pe calculator

10.5

Seminar /

Test la laborator:

 

50%

laborator

-

test grilă teoretic in săptămâna 10

temele de laborator și activitatea continuă din timpul semestrului

-

10.6 Standard minim de performanţă

 

Obţinerea notei minime 5(cinci) atât la evaluarea teoretică (curs) cât şi la cea practică (laborator)

Data completării

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament

Semnătura şefului catedrei/departamentului

1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI

Algebră

1.1

Instituţia de învăţământ superior

Universitatea de Vest din Timişoara

 

1.2

Facultatea / Departamentul

Facultatea de Matematică şi Informatică/Departamentul de Informatică

1.3

Catedra

   

1.4

Domeniul de studii

 

Informatică

 

1.5

Ciclul de studii

 

Licenţă

 

1.6

Programul de studii / Calificarea

Informatică+Informatică aplicată/Informatician

 
 

2.

Date despre disciplină

 

2.1

Denumirea disciplinei

 

Algebră

 

2.2

Titularul activităţilor de curs

 

Lect.dr. Chiş Mihai

 

2.3

Titularul activităţilor de

 

Lect.dr. Chiş Mihai/Asist.dr. Mureşan Raluca

 

seminar/laborator

   

2.4

Anul de studiu

1

2.5 Semestrul

1

2.6 Tipul de evaluare

C

2.7 Regimul disciplinei

obligatorie

 

3.

Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

 

3.1

Număr de ore pe săptămână

4

 

din care: 3.2 curs

 

2

3.3

seminar/laborator

1/1

3.4

Total ore din planul de învăţământ

56

 

din care: 3.5 curs

 

28

3.6

seminar/laborator

14/14

Distribuţia fondului de timp:

 

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

 

50

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren

 

30

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

 

28

Tutoriat

 

10

Examinări

 

6

Alte activităţi……………………………………

   

3.7 Total ore studiu individual

120

   

3.8 Total ore pe semestru

180

 

3.9 Numărul de credite

 

5

 

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1

de curriculum

Matematica predată în liceu

4.2

de competenţe

Nivel M1 sau M2

 

5.

Condiţii (acolo unde este cazul)

 

5.1

de desfăşurare a cursului

Sală cu proiector

5.2

de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Laborator cu calculatoare cu sisteme de calcul algebric

 

instalat(Maple, Mathematica)

6.

Competenţele specifice acumulate

Competenţe profesionale

Competenţe transversale

Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse

Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în limba română și într-o limbă de circulație internațională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

7.2 Obiectivele specifice

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

C1. Mulţimi. Relaţii. Relaţii de echivalenţă. Mulţime factor. Relaţii de ordine. Relaţii funcţionale. Cardinale.

   

C2. Operaţii. Algebre universale. Subalgebre. Morfisme de algebre. Congruenţe. Algebre factor.

   

C3. Grupoizi. Semigrupuri. Monoizi. Semigrup liber. Grupuri. Subgrupuri.

   

C4. Clase laterale.Teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor. Morfisme de grupuri.

   

C5. Teoreme de izomorfism pentru grupuri.Teoreme de corespondenţă. Structura grupurilor ciclice. Produse de grupuri. Structura grupurilor abeliene finit generate.

   

C6. Acţiuni. Orbite. Stabilizatori. Ecuaţia claselor. p-grupuri.

   

C7. Inele. Corpuri. Subinele. Subcorpuri. Ideale. Inele factor. Morfisme de inele. Teoreme de izomorfism pentru inele. Lema chinezească.

   

C8. Algebre Boole. Subalgebre. Morfisme. Morfism dual. Ideal. Algebră Boole factor. Funcţii booleene.

     

C9. Inelul seriilor formale. Inele de polinoame. Proprietăţi. Polinoame simetrice.

     

C10. Spaţii vectoriale. Dependenţă. Bază. Coordonate. Dimensiune. Subspaţii vectoriale. Spaţii vectoriale factor.

     

C11. Aplicaţii liniare. Teoremele de corespondenţă şi de izomorfism pentru spaţii liniare. Matricea unei aplicaţii liniare în raport cu o pereche de baze. Vectori proprii şi valori proprii ai unui operator liniar.

     

C12. Polinom caracteristic. Polinom minimal. Diagonalizare. Forma canonică Jordan.

     

C13. Forme liniare. Spaţiul dual. Forme biliniare. Forme pătratice. Forme canonice şi forme normale. Spaţiu vectorial euclidian.

     

C14. Extinderi de corpuri. Elemente algebrice. Extinderi algebrice. Corpul de decompunere al unui polinom. Corpuri finite.

     

Bibliografie

1. T.Albu, I.D.Ion, Itinerar elementar în algebra superioară, Ed.All, 1997

 

2. M.Becheanu, A.Dincă, I.D.Ion, C.Niţă, I.Purdea, N.Radu, M.Ştefănescu, C.Vraciu, Algebră, Ed.All, 1998

3. M.Chiş, C.Chiş, Introducere în algebră, Ed.Mirton, 2006

4. I.Creangă, I.Enescu, Algebre, Ed.Tehnică, 1973

5. Gh.Galbură, Algebră, Ed.didactică şi pedagogică, 1972

6. I.D.Ion, N.Radu, Algebră, Ed.didactică şi pedagogică, 1991

7. Gh.Ivan, Bazele algebrei liniare şi aplicaţii, Ed.Mirton,1996

 

8. A.Kostrikin, Introduction à l’algèbre, Ed.Mir, 1981

9. A.G.Kuroş, Curs de algebră superioară, Ed.Tehnică, 1955

10. S.Lang, Algebra, Addison-Wesley Publ., 1993

11. T.Luchian, Algebră abstractă, Ed.didactică şi pedagogică, 1975

 

12. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu, Bazele algebrei, Ed.Academiei, 1986

 

13. Gh.Pic, I.Purdea, Tratat de algebră modernă, vol.1, Ed.Academiei, 1977

14. V.Popuţa, Algebră, Ed.Mirton, 1998

15. I.Purdea, Tratat de algebră modernă, vol.2, Ed.Academiei, 1982

 

16. I.Purdea, I.Pop, Algebră modernă, Ed.GIL, 2003

17. J.Scherk, Algebra, a computational introduction, Chapman & Hall/CRC Publ., 2000

 

18. F.Speranza, Relaţii şi structuri, Ed.ştiinţifică şi enciclopedică, 1975

19. G.E.Şilov, Analiză matematică, spaţii finit-dimensionale, Ed.ştiinţifică şi enciclopedică, 1983

20. M.Ţena, Algebră, structuri fundamentale, Ed.Corint, 1996

21. F.L.Ţiplea, Fundamentele algebrice ale informaticii, Ed.Polirom, 2006

 

22. B.L.van der Waerden, Algebra, I, Springer Verlag, 1971

23. B.L.van der Waerden, Algebra, II, Springer Verlag, 1967

8.2 Seminar / laborator

Metode de predare

Observaţii

S1. Exemple de mulţimi. Funcţia caracteristică. Mulţimi numerice. Exemple de relaţii. Graful unei relaţii binare. Matrice

   

asociate unei relaţii binare.

 

S2. Clase de echivalenţă. Relaţia de congruenţă modulo n. Lema chinezească a resturilor.

 

S3. Exemple de grupoizi. Tabla Cayley a unui grupoid. Exemple de grupuri şi subgrupuri(Grupuri de permutări. Grupuri de matrice. Grupuri ciclice. Grupuri diedrale). Tipurile de grupuri de ordin mai mic decât zece.

S4. Exemple de morfisme de grupuri. Exemple de subgrupuri normale. Imaginea unui subgrup printr-un morfism.

S5. Exemplificări ale teoremelor de izomorfism şi de

corespondenţă. Subgrupurile lui

Z

n

. Prezentări de grupuri prin

generatori şi relaţii. Comutatori. Subgrupul comutator. Normalizator. Centralizator. Centrul unui grup.

S6. Exemple de acţiuni. Aplicaţii.

 

S7. Exemple de inele, corpuri, subinele, ideale, inele de fracţii, corpuri de fracţii, etc.

S8. Exemple de algebre Boole, morfisme, etc. Algebra Boole a matricelor booleene.

S9. Operaţii cu serii formale şi polinoame. Rădăcini ale polinoamelor. Polinoame ireductibile. Criterii de ireductibilitate. Polinoame simetrice.

S10. Exemple de spaţii vectoriale şi subspaţii. Schimbări de baze.

S11.

Exemple

de

aplicaţii

liniare.

Determinarea

nucleului

şi

imaginii. Schimbări de baze.

 

S12. Determinarea spectrului şi subspaţiilor proprii ale unui operator liniar. Polinom minimal. Forma canonică Jordan. Metode de inversare a unei matrice.

S13. Bază duală. Caracterizarea unui subspaţiu prin ecuaţii liniare. Metoda Gauss-Lagrange. Metoda lui Jacobi. Criteriul lui Sylvester.

S14. Polinom minimal al unui element algebric. Ecuaţii algebrice de grad cel mult 4. Construcţii de corpuri finite şi calcule în acestea.

L1. Introducere în utilizarea unui sistem de calcul algebric. Exemple în Maple, GAP, CoCoA.

 

L2. Utilizarea pachetului de teoria numerelor. Calcule modulo n.

   

L3. Calcule în grupuri de permutări. Utilizarea formei ciclice a permutărilor.

   

L4. Calcule în grupuri de matrice.

   

L5. Calcule în grupuri definite printr-o prezentare. Metoda Todd- Coxeter.

   

L6. Exemple de acţiuni.

   

L7. Calcule în inele, corpuri, inele factor, inele de fracţii.

   

L8. Calcule cu matrice boolene.

   

L9. Calcule cu polinoame. Factorizări. Funcţii generatoare.

   

L10. Utilizarea pachetului de algebră liniară. Coordonate. Transformări elementare.

   

L11. Determinarea nucleului şi imaginii unei aplicaţii liniare descrise matriceal.

   

L12. Determinarea spectrului şi formei canonice Jordan a unei matrice.

   

L13. Forme canonice ale formelor pătratice.

   

L14. Rezolvări de ecuaţii algebrice. Calcule în corpuri finite.

   

Bibliografie

1. I.Cucurezeanu, Probleme de aritmetică şi teoria numerelor, Ed.Tehnică, 1976

 

2. D.K.Faddeev, I.S.Sominskii, Culegere de probleme de algebră superioară, Ed.Tehnică, 1954

3. H.Ikramov, Recueil de problèmes d’algèbre linéaire, Ed.Mir, 1977

 

4. I.D.Ion, N.Radu, C.Niţă, D.Popescu, Probleme de algebră, Ed.didactică şi pedagogică, 1981

5. L.Lascu, Exerciţii de algebră, Ed.Tehnică, 1967

6. C.Năstăsescu, M.Ţena, I.Otărăşanu, G.Andrei, Probleme de algebră, Ed.Rotech pro, 1997

7. I.Proskuryakov, Problems in linear algebra, Ed.Mir, 1978

8. J.Scherk, Algebra, a computational introduction, Chapman & Hall/CRC Publ., 2000

 

9. T.Spircu, Structuri algebrice prin probleme, Ed.ştiinţifică, 1991

10. Z.Stojaković, Đ.Paunić, Zadaci iz algebre, Ed.Univ.Novi Sad, 1998

 

10. Evaluare

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4

Curs

Înţelegerea principalelor noţiuni şi proprietăţi

Test grilă

30%

 

Capacitatea de sintetizare a acestora

Subiect în proba scrisă

15%

10.5

Seminar /

Stăpînirea principalelor metode şi tehnici de abordare a problemelor de algebră

Teste scurte

25%

laborator

periodice

Capacitatea de aplicare a metodelor şi tehnicilor învăţate

Subiect în proba scrisă

30%

10.6 Standard minim de performanţă

 
 

50% din testul grilă + 40% din punctajul testelor de probleme

 

Data completării

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament

Semnătura şefului catedrei/departamentului

1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI

1.1

Instituţia de învăţământ superior

 

Universitatea de Vest din Timişoara

 

1.2

Facultatea / Departamentul

 

Facultatea de Matematică şi Informatică/Informatică

 

1.3

Catedra

   

1.4

Domeniul de studii

 

Informatică

 

1.5

Ciclul de studii

 

Licenţă

 

1.6

Programul de studii / Calificarea

 

Informatică, Informatică Aplicată

 
 

2.

Date despre disciplină

 

2.1

Denumirea disciplinei

   

Structuri de Date

 

2.2

Titularul activităţilor de curs

   

Popovici Paraschiva

 

2.3

Titularul activităţilor de seminar

   

Popovici Paraschiva

 

2.4

Anul de studiu

1

2.5 Semestrul

 

2

2.6 Tipul de evaluare

E

2.7 Regimul disciplinei

Obl

 

3.

Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

 

3.1

Număr de ore pe săptămână

4

 

din care: 3.2 curs

2

3.3

seminar/laborator

2

3.4

Total ore din planul de învăţământ

56

 

din care: 3.5 curs

28

3.6

seminar/laborator

28

Distribuţia fondului de timp:

 

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

 

40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren

20

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

 

20

Tutoriat

 

6

Examinări

 

8

Alte activităţi……………………………………

   

3.7 Total ore studiu individual

94

   

3.8 Total ore pe semestru

 

150

 

3.9 Numărul de credite

 

5

 

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1

de curriculum

Limbajul de programare C

4.2

de competenţe

Programare în Limbajul C

 

5.

Condiţii (acolo unde este cazul)

 

5.1

de desfăşurare a cursului

Amfiteatru, Videoproiector, tablă

5.2

de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală de laborator, Soft BorlandC

6.

Competenţele specifice acumulate

 

Analiza datelor si a modelelor.

Competenţe

profesionale

Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date.

Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază

Testarea unor aplicații pe baza unor planuri de test.

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse

Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în limba română și într-o limbă de circulație internațională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Utilizarea eficientă a Structurilor de Date Liniare şi Arborescente în prelucrarea datelor

7.2 Obiectivele specifice

Prezentarea principalelor structuri de date liniare si arborescente

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

1.

Notiunea de dată. Structuri de date. Metode de structurare de bază.Tehnici de reprezentare a matricilor rare.

Expunerea

 

2.

Structura secvenţă. Modurile de organizare a datelor în fişiere. Tipuri recursive de date.

Expunerea,

 

Conversaţia

3.

Structura de date de tip listă.

Expunerea

 

4.

Crearea unei liste ordonate. Tehnica celor doi pointeri.

Expunerea,

 
 

Conversaţia

5.

Liste dublu inlanţuite.

Expunerea,

 
 

Conversaţia

6.

Stive.

Expunerea,

 
 

Conversaţia

7.

Cozi.

Expunerea,

 
 

Conversaţia

8.

Structuri arborescente. Reprezentarea grafică a structurilor arborescente. Traversarea arborilor.

Expunerea

 

9.

Reprezentarea structurilor arborescente. Construirea si reprezentarea grafică a unui arbore binar de înalţime minimă, vizualizarea arborelui.

Expunerea,

 

Conversaţia

10.

Arbori ordonaţi. Arbori binari de inalţime minimă.

Expunerea,

 
 

Conversaţia

11.

Tehnici de căutare într-un arbore binar ordonat. Căutare binară.

Expunerea,

 
 

Conversaţia

12.

Tehnici de creare a arborilor binari ordonaţi. Rezolvarea problemei concordanţei cu ajutorul structurilor de tip arbore.

Expunerea,

 

Conversaţia

13.

Tehnici de suprimare a unui nod dintr-un arbore binar ordonat.

Expunerea,

 
 

Conversaţia

Bibliografie

 

1.

P. Popovici - Didactica Predării Informaticii . Sortarea Tablourilor în "C", 2006 .

 

2.

P. Popovici - Structuri de Date Liniare şi arborescente în C, Ed. Eurostampa, 2008.

3.

A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman-Data structures and algorithms. Addison - Wesley Publishing Company,1985 ;

4.

N. Wirth-Algorithms+Data Structures=Programs,N.J. Prentince-Hall,1976;

 

8.2 Seminar / laborator

 

Metode de predare

Observaţii

1. Sortarea tablourilor.

 

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

2. Aplicaţii

care

utilizează

tehnici

speciale

de

memorare

a

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 
 

matricilor rare.

3. Operaţii asupra fişierelor

 

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

4. Aplicaţii care utilizează structura de date de tip listă. Tehnici de implementare a listelor.

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

5. Tehnici de inserţie a nodurilor şi de creare a listelor inlanţuite. Traversarea unei liste înlănţuite. Tehnici de suprimare a nodurilor.

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

6. Aplicaţii ale listelor inlanţuite. Problema concordanţei.

 

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

7. Crearea unei liste ordonate. Tehnica celor doi pointeri.

 

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

8. Liste dublu inlanţuite.

 

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

9. Aplicaţii ale structurii de date de tip stivă. Implementarea stivelor bazata pe tipul tablou.

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

10. Cozi. Implementarea cozilor cu ajutorul tipului pointer. Implementarea cozilor cu ajutorul tablourilor circulare.

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

11. Aplicaţii ale structurilor arborescente. Reprezentarea grafică a structurilor arborescente. Traversarea arborilor. Aplicaţii care se referă la reprezentarea structurilor arborescente. Construirea si reprezentarea grafică a unui arbore binar de înalţime minimă, vizualizarea arborelui.

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

12. Aplicaţii care utilizează arbori ordonaţi, arbori binari de inalţime minimă, tehnici de căutare într-un arbore binar ordonat, căutare binară.

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

13. Tehnici de creare a arborilor binari ordonaţi. Rezolvarea problemei concordanţei cu ajutorul structurilor de tip arbore.

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

14. Tehnici de suprimare a unui nod dintr-un arbore binar ordonat.

 

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

 

Bibliografie

 

1.

P. Popovici - Didactica Predării Informaticii . Sortarea Tablourilor în "C", 2006 .

 

2.

P. Popovici - Structuri de Date Liniare şi arborescente în C, Ed. Eurostampa, 2008.

5.

A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman-Data structures and algorithms. Addison - Wesley Publishing Company,1985 ;

6.

N. Wirth-Algorithms+Data Structures=Programs,N.J. Prentince-Hall,1976;

9.

Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Structurile de date intervin în orice activitate de programare

10. Evaluare

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

 

10.3

 

Pondere

din nota

finală

10.4 Curs

Nivelul cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite din tematica cursului şi laboratorului.

- Examen scris:

Nota E obţinută la

80%

sfârşitul

semestrului,

în

sesiunea

de

examene

Capacitatea de a utiliza corect şi eficient structurile de date în prelucrarea datelor

Proba practică: Nota P acordată pentru rezolvarea pe calculator, a unei probleme din tematica cursului. Dacă V≥5 şi E≥5 şi P≥5 Atunci Notafinală=(2*E+P)*80/100 +

V*20/100

altfel Nota finală= 4

 

10.5Laborator

Calitatea activitatăţii desfăşurate la laboratoare (apreciată cu nota L) şi calitatea dosarului cu probleme din tematica cursului, realizate la laboratoare (notată cu nota C)

- Verificare pe parcurs: evaluată cu nota V=(L+C)/2

 

20%

10.6 Standard minim de performanţă

 

Pentru nota 5 realizarea luvcrărilor de laborator, descrierea corectă a structurilor de date şi a operaţiilor de prelucrare

 

Pentru nota 10 realizarea lucrărilor de laborator cu atingerea parametrilor de calitate precizaţi la prima şedinţă de laborator, cunoaşterea şi utilizarea eficientă a structurilor de date studiate, în aplicaţii

Data completării

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de

seminar

Data avizării în

catedră/departament

Semnătura şefului catedrei/departamentului

1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI

1.1

Instituţia de învăţământ superior

 

Universitatea de Vest din Timişoara

 

1.2

Facultatea / Departamentul

 

Facultatea de Matematică şi Informatică / Departamentul de Informatică

 

1.3

Catedra

 

-

1.4

Domeniul de studii

 

Informatică

 

1.5

Ciclul de studii

 

I Studii universitare de licenţă

 

1.6

Programul de studii / Calificarea

 

Informatică

 
 

2.

Date despre disciplină

 

2.1

Denumirea disciplinei

   

Arhitectura Calculatoarelor

 

2.2

Titularul activităţilor de curs

   

Popovici Adriana

 

2.3

Titularul activităţilor de laborator

   

Popovici Adriana

 

2.4

Anul de studiu

1

2.5 Semestrul

 

2

2.6 Tipul de evaluare

E

2.7 Regimul disciplinei

DF

 

3.

Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

 

3.1

Număr de ore pe săptămână

3,0

 

din care: 3.2 curs

2,0

3.3

seminar/laborator

 

1,0

3.4

Total ore din planul de învăţământ

42,0

din care: 3.5 curs

28,0

3.6

seminar/laborator

 

14,0

Distribuţia fondului de timp:

 

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

 

28,0

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren

28,0

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

 

28,0

Tutoriat

 

28,0

Examinări

   

12,0

Alte activităţi……………………………………

   

-

3.7 Total ore studiu individual

124,0

   

3.8 Total ore pe semestru

 

166,0

 

3.9 Numărul de credite

 

5