FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București
1.2. Facultatea Facultatea de Matematică și Informatică
1.3. Departamentul Matematică
1.4. Domeniul de studii Matematică
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii / Calificarea Matematici Aplicate
1.7. Forma de învăţământ IF

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea Modelarea matematică a sistemelor materiale II
disciplinei
2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. dr. Raisa PAȘCAN
2.3. Titularul activităţilor de laborator Lect. dr. Raisa PAȘCAN
2.4. Anul de 2.5. Semestrul 2.6. Tipul de evaluare 2.7. Regimul Conţinut2) DC
studiu III I E disciplinei 3)
Obligativitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care: Curs 2 Seminar 1 Laborator 1 Proiect -
3.2. Total ore pe semestru 56 din care: Curs 28 Seminar 14 Laborator 14 Proiect -
3.3 Distribuţia fondului de timp ore
3.3.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe – nr. ore SI 35
3.3.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
3.3.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
3.3.4.Examinări 4
3.3.5. Alte activităţi
3.4. Total ore studiu individual
69
(3.3.1 + ... + 3.3.5)
3.5. Total ore pe semestru 125
(3.2 + 3.4)
3.6. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Înaintea cursului de MMSM II, studenții trebuie să urmeze cursurile de bază:
Analiză matematică; Algebră liniară; Elemente de calcul științific; Ecuații diferențiale.
Concomitent cu disciplina MMSM II, studenții trebuie să urmeze cursurile:
Ecuații cu derivate parțiale; Analiză numerică.
4.2. de competenţe Cunoștințe de bază în limbajul de programare Python

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Cursul se desfasoara intr-un amfiteatru cu proiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ Seminarul/Laboratorul se desfășoară într-o sală/laborator cu proiector. Pentru
laboratorului/ proiectului laborator sunt necesare calculatoare cu programul Python instalat.

1
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe  C1 Operarea cu noţiuni și metode matematice
profesionale  C2 Prelucrarea matematică a datelor, analiza şi interpretarea unor fenomene şi procese
 C3 Elaborarea şi analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor
 C4 Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
 C5 Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte şi raționamente matematice
Competenţe
 CT1 Aplicarea regulilor de muncă riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini responsabile
transversale
faţă de domeniul ştiinţific şi didactic, pentru valorificarea optimă şi creativă a propriului
potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.
 CT3 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare
profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei
7.2. Obiectivele specifice
Studierea si însușirea noțiunilor fundamentale de Mecanica Mediilor Continue.
Dobândirea unor cunoștințe de bază din Mecanica Mediilor Continue, necesare
pentru formularea și rezolvarea unor probleme clasice, cum ar fi: coarda
vibrantă, membrana vibrantă, problema barajului, torsiunea barelor elastice, etc.
Folosirea metodelor numerice pentru rezolvarea probemelor enunțate mai sus.

8. Conţinuturi
8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii
I. Calcul tensorial Prelegere, demonstrații,
I.1. Definiția unui tensor și operații cu tensori exemple.
I.2. Bază ortonormată în Lin Conversația euristică.
I.3. Teorema de descompunere spectrală
II. Geometria și Cinematica corpurilor continuu
deformabile
II.1. Corp: Configurații.
II.2. Mișcare: viteză și accelerație, derivate materiale.
II.3. Tensori de deformare, teorema de descompunere
polară, tensori viteze de deformare.
III. Forțe și tensiuni în mecanica mediilor deformabile.
III.1. Principiul conservării masei. Ecuația de
continuitate a masei în descriere materială și spațială.
III.2. Teorema de existență a tensorului de tensiune
Cauchy. Principiul impulsului: Forma globală. Ecuația
de mișcare (forma locală).
III.3. Principiul momentului cinetic: Forma globală.
Simetria tensorului de tensiune al lui Cauchy (forma
locală).
IV. Relații constitutive
IV.1. Materiale simple. Principiul obiectivității.
IV.2. Mișcări echivalente.
IV.3. Câmpuri obiective.
V. Corp elastic
V.1. Corpuri elastice cu deformații finite.
V.2. Corpuri elastice cu deformații mici (infinitezimale).
V.3. Formularea variațională a problemelor de
elasticitate liniară cu date la limită.
VI. Fluide
VI.1. Reprezentări constitutive pentru fluidele vâscoase.
VI.2. Formulări de probleme cu date la limită.
Bibliografie:
1. S. Cleja-Țigoiu, V. Țigoiu, Reologie si Termodinamica, partea I-a Reologie, Ed. Univ. din București, 1997,
2017.
2. E. Soos, C. Teodosiu, Calcul tensorial cu aplicatii in mecanica solidelor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
1983.

2
 3. J. N, Reddy, An Introduction to Continuum Mechanics, Second Edition, Cambridge University Press, 2013.
4. M. Lai, E. Krempl, D. Ruben, Introduction to Continuum Mechanics, Elsevier, 2010.

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii

I. Torsiunea cu alungire și deformare radială a Exercițiul; problematizarea;
cilindrului. teme individuale;
II. Forfecarea simplă. conversația euristică;
III. Modelarea matematică a coardei vibrante. demonstrația.
IV. Modelarea matematică a membranei vibrante.
V. Problema barajului. Prezentare metode, exemple
VI. Torsiunea barelor elastice cu secțiune circulară, și implementare numerica.
elipsoidală și dreptunghiulară.
VII. Mișcarea Poiseuille prin conducte circulare. Analiza și interpretarea
rezultatelor numerice.
Bibliografie:
1. S. Cleja-Țigoiu, V. Țigoiu, Reologie si Termodinamica, partea I-a Reologie, Ed. Univ. din București, 1997,
2017.
2. E. Soos, C. Teodosiu, Calcul tensorial cu aplicatii in mecanica solidelor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
1983.
3. J. N, Reddy, An Introduction to Continuum Mechanics, Second Edition, Cambridge University Press, 2013.
4. M. Lai, E. Krempl, D. Ruben, Introduction to Continuum Mechanics, Elsevier, 2010.
5. R. Johansson, Numerical Python. Scientific Computing and Data Science Applications with Numpy, SciPy and
Matplotlib, Second Edition, Apress, 2019.

8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, Metode de transmitere a

Observaţii
conform calendarului disciplinei] informaţiei
I. Torsiunea cu alungire și deformare radială a Exercițiul; problematizarea;
cilindrului. teme individuale;
II. Forfecarea simplă. Simularea numerică. conversația euristică;
III. Modelarea numerică a coardei vibrante. demonstrația.
IV. Modelarea numerică a membranei vibrante.
V. Problema barajului. Simularea numerică. Prezentare metode, exemple
VI. Torsiunea barelor elastice cu secțiune circulară, și implementare numerica.
elipsoidală și dreptunghiulară. Simulare numerica.
VII. Mișcarea Poiseuille prin conducte circulare. Analiza și interpretarea
rezultatelor numerice.
Bibliografie: (vezi bibliografie - seminar)

8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista

Metode de predare-învăţare Observaţii
proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]

Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Problemele de Mecanica Mediilor Continue sunt de mare actualitate în multe domenii tehnice, fiind utile în simularea
comportamentului corpurilor supuse la solicitări externe. Astfel de aplicații își pot găsi utilitatea în domenii precum:
Industria Aerodinamică și Aerospațială, Robotică, Știința Materialelor, etc.

10. Evaluare
10.3. Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
din nota finală
10.4. Curs Evaluare finală Examen scris 70%
10.5.1. Seminar Activitate Verificare teme de casă, 30%
Evaluare activitate în timpul
seminarului.
10.5.2. Laborator Activitate Verificare teme de casă,
Evaluare activitate în timpul
laboratorului.

3
 10.5.3. Proiect [doar pentru
disciplinele la care există
proiect semestrial normat în
planul de învățământ]
10.6. Standard minim de performanţă: Nota 5
Nota finală a examenului se va calcula conform formulei:
NOTA FINALĂ = 0.3 X NOTA LABORATOR / SEMINAR + 0.7 X NOTA EXAMEN SCRIS
Condiții restrictive de promovare examen:
NOTA EXAMEN ≥ 5
NOTA FINALĂ ≥ 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar/laborator

09.10.2023 Lect. dr. Raisa Pașcan Lect. dr. Raisa Pașcan

Data avizării în
Director de departament
departament
Prof. dr. Liviu Ornea
.......................

Notă:
1) Regimul disciplinei (conţinut) - pentru nivelul de licenţă se alege una din variantele: DF (disciplină
fundamentală) / DD (disciplină din domeniu) / DS (disciplină de specialitate) / DC (disciplină
complementară).
2) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie) / DO
(disciplină opţională) / DFac (disciplină facultativă).
3) SI – studiu individual; TC – teme de control; AA – activităţi asistate; SF – seminar faţă în faţă; L –
activităţi de laborator; P – proiect, lucrări practice.