"

. .
A
. .
1
.
- .' . - , '. c.

.. .
,
-
--
. .
I.'
.,
.
''',
:
.- . ,
1 ,
,

. ..

r
.

. .
4
; IN
1t

1875 -1925

JUBILEUL DE 50 ANI
AL .
SOCIETATII STUDENTILOR
IN MEDICINA '..
.!

S.

'

St,
.
V r
.4
"..
.

www.digibuc.ro -
.4.
". -r:4.r.
.'
 d ,

11

14.

_.__.
.__

.-1'
-ft-,
A ,,- _,4,-. I .
'' ..1111P1I 1111 ,
:A
1
4-- ZAA tI 4
-

4 .4.
I
' t.
' .01G:ft.. r. 1-
lig .ditgir, rtr
_ .. 1
- -
---______ : .
_.... ._ ___
_ ..........,---- -- _.......

. . ,.
lel.... . .0. ... 1

Localul Societaiii Studentilor In Medic Ina

www.digibuc.ro
 OMAGIU
D-Iui Ministru Dr. C. ANOELESCU

Prin a ciirui nemiirginiIii soliciludine

MINISTERUL INSTRUCTIUNII PUBLICE
a asigurat imprimarea aceslui isloric" si,
mai ales a facililal inAltarea nciiminulur
nostru.

si

D-Iui Ministru N. SAVEANU

Prin a ciirui exlremit bunivoin tri

MINISTERUL SANATAT1I $1 OCRO-
TIRILOR a conIribuil la desliviirsirea
localulur Societal ii.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
SO CIETATEA STUDENTILOR
IN MEDICINA
(ISTORIC)
DE

Dr. VICTOR OOMOIU

Fost Preaedinte al Socletalil

PARTEA II
1906 1925

BUCURETI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CARTEA NEDICALX", S. A.
BULEVARDUL ELISABETA 5, (PALATUL EFORIEI)
1925

www.digibuc.ro
 1875

Membrilor fontlate,r a 'Socletäli

OMAGIU

www.digibuc.ro
 LAMURIRE

Prin felul ei de a se conduce, prin foloasele pe care le-a adus

studentimei mediciniste si cinar corpului medical si stiintei noastre,
Societatea Studentilor in Aledicind, infiintatii, in anul 1875, s'a
impus, an cu an, tot mai mult atentinnei publice.
In anul 1903, Societatea Studentilor in Medicinii, sub prezi-
dentia repauzatulni Dr. G. Stoicescu, s'a crezut Indrepttiti. srt corn-

7, --A-

. r All1We.4,41
A:-
1(14
61161U V 'POLTIVik '11114'
-

' .0.1.1.4.151«.1..$1r., .
.
el .

le a". sa A. Cot. rea.W.r. 0

'741W.

11'

Diploma de colaborator

park' la ,,Expozitiunea pentru inaintarea si rlispandirea F,itiintelor",

unde a obtinut diploma de colaborator" i medalia de anr.
In 1906, adicii, dupg 30 de ani de functionare, ea s'a dovedit
vrednicd de a fi invitatd sh participe la Expozitiunea Nationala.

www.digibuc.ro
 Cu acea ocaziune, 0, in baza insArcingrii data de Comitetul
de atunci al Societatii in care ocupam locul de vice-pre§edinte
am intocmit istoricul" Societalii, de la 1875 (adica de la infiintare)
§i pfina la 1906, implinind astfel i un deziderat exprimat de toate
comitetele anterioare.
In acel istoric" de 335 pagini, tiparit prin bunAvointa Minis-
terului Instructiei Publice am aratat imprejurarile in care a luat
fl int& Societatea si dificultatile cu care a avut s'a," lupte ; am expus
in ordine cronologica, toat'A activitatea ei i progresele pe care le-a
realizat ; am arAtat cum Societatea Studentilor in Medicina, care
numara in 1875 abia 10 membri, proprietari a atorva numere din
Archives de physiologie" i a unui capital de 26 lei, ajunsese in
1906 135, aiba 395 membri (176 onorifici i 219 activi), un capital
de 23.000 lei 0 o bibliotecil de 19.000 volume.
Atunci (in 1906) ciind Romeinia privea spre trecutul ei, chnd
toata suflarea romilneasca sarbatorea jubileul de 40 de ani de domnie
ai Regelui Carol I, am cautat i noi sa sintetizAm mhnca, celor
30 ani de existenta ai SocietrtSii, prin acel istoric" ce avea sa
ramgna cel mai frumos monument, care sä oglindeasca trecutul
mares al Societ4ii trecut, din care viitorimea sä ia stimul la
energie i activitate.
In locul unei medalii, Societatea studentilor in medicink sub:
prezidentia repauzatului Dr. M. Cealic, a prezentat Mariei Sale acel'
istoric" incepttnd cu urmatorul Ctivhnt explicativ" :
Societatea studentilor in medicina, in urma invitatiunei Comisariatului
Genenal al Expozitiei Nationale, a hotarat (prin unanimitatea voturilor, expri-
mate in sedinta, din 23 Martie 1906) sa ia parte la aceasta Expozit,ie ca una
ce este cea mai veche din Asociatiunile Studentilor Romani.
Ori, pentru a putea arata mai bine rolnl i influenta pe care a- exer-
citat-o aceastl Societate, pentru a arata oranduiala care a domnit intr'insa hi
seriozitatea en care a f} tiut sa lucreze totdeauna Studentii medicinisti, s'a ho-
tarat alcatuirea acestui Istoric, in care sa se oglindeasca tot trecutul Societatei
noastre dela infiintare ei i 'Ana ashizi.
Tineretul medicinist, care se adapa din belsug in aceastii pepinierd cul-
turalli, care se faleste astrizi ca are o Societate a Studentilor in medicine,
patruns de admiratiune i plin de recunostinta pentru falnicii pionieri, cari
acum 31 de ani au fondat aceasta Societate i carora li se datoreste intreg
succesul de astazi, profita de aceasta ocasiune pentru a le inchina sentimen-
tele celui mai inalt omagiu.
Nemarginita noastra recunostinta o exprimam d-lui Profesor Istrate,
care n'a uitat trecutul i rezultatele acestei modeste Societäti, si care, prin
atentiunea magulitoare ce a aratat acestui azil al stiintei incepatorilor, ne-al
dovedit inca odata dragostea ce are pentru acei ce desinteresat i continuu
lupta pentrn ridicarea Neamnlui pe calea culturei hi stiiniai.
Ca ultim cuvant, noi studentii medicinisti din prezent. luand exemplul
celor din trecut si conjurand pe cei din viitor, ne legam ea, en mai mult
curagiu i cu mai multi tragere de inima ne vom face datoria, imbarbutati
fiind de atentiunea nepretuitil pe care institutiunile mari culturale ne-o acorde.

Pentru ceia ce a dovedit pana atunci Societatea Studentilor in

10

www.digibuc.ro
Medicina, Juriul hxpozitiei Nationale 'i-a decernat Diploma de cola-
borator, i pentru a doua oara- Illedalia de aur.

Laurii astfel caqtigati, dar bine meritati, au aprins cea mai

nobilá ambitie in sufletul generatiilor cari au urmat, i, prin ravna
membrilor sli, Societatea Studentilor in Medicina a luat un avant
din ce in ce mai accentuat.
In 1913, ca gi in 1877, Societatea 1;1i-a suspendat provizoriu
activitatea, in timp ce membrii sai au plecat la datorie in razboi.
In anul 1915, sub prezidentia d-lui V. Papilian (astä-zi profesor
la Facultatea de Medicina din Cluj), Sucietatea a sarbatorit cu mare
fast 40 de ani de existenta.
Cu aceia ocasiune, s'a intocmit un album de 80 de pagini,
coprinzand fotografia primului comitet (din 1875), a ultimului comitet
(din 1915), i fotografiile tuturor preqedintilor (in ordinea succesiunii
la conducerea Societatii) cu cate o dedicatie din partea fie-caruia, §i
cu urmatoarea introducere, din partea Comitetului" :
40 de ani implinei}te anul acesta Societatea Studentilor in Medicina
lzvorfita dintr'o generatie, care azi inert mai are reprezentanti, Societatea
Studentilor in Medicina, este rezultatul unei comunitAti de idei i vederi, unei
intelegeri tacite intre cAteva suflete, care vibran intr'o sfortare solidarA, spre
mei* tinta...
[In alt Or de generatii au vAzut in ea o salft mica, cn cAteva reviste §i
volume, dad. altii an rAvnit la o bibliotecA mare, apoi ultimele generatii ui-an
format nn ideal, care merge spre realizare : cleldirea localului propriu.
0 societate studenteasca ajunge, intr'o vreme de exagerat individualism, sa
nnmere 40 ani de viata pnternica i rodnicA, cu greutatea titlulni de persoanA
moral& i juridicA, cu 30.000 de volume tiintifice, aproape 70.000 lei i un loc
pentrn clAdirea proprie I

11

www.digibuc.ro
 o societate stunclenteasca, care pastreazri in stinul ei ea membri onorifici,
pe toti fogtii ei membri, azi doctori, profesori universitari, academicièni, "sa-
vanti, ministri...
o societate studenthasca en suth de membri activi, ajnnge sil fie un
focar de culturA tiinific1i, deopotrivA pentru profesori, medic' i studenti.
Frumusetea in viata societtitei noastre e tocmai legdtura eternd pe care
un membru o are cu ea.
Din aceastA legatura s'a desprins seriozitatea societAtii noastre si din
seriozitatea conducAtorilor si a membrilor ei s'a dobtindit organizarea puternicd
pe care o va avea orictind Societatea.
Misterul organizfirei serioase si continua viata frumoad a Societatii, se
explicti prin lipsa de egoism, prin interesul depus numai pentru Societate si
nu pentru individ printr'un singur mod de a vedea la toti conduciitorii care
s'au perindat in fruntea Societtitii noastre.
40 de ani de viata si tot atatea de lupte, frAmfinttiri i entusiasm !
Din acestea toate au rezultat consolidgrea caracterelor si intronarea spiritu-
lui de dreptate de bine si de adevAr, cari la un loc au contribuit in Societatea
noastrA, la solidaritatea bazatA pe iubirea mare si inchegarea prieteniei si a
sineeritatei !
In anul una mie noua sute cincisprezece, Societatea Studentilor in
Medicina suind a 40-a treapta, In lumina vie a soarelui stralucit, a reusit sui
arate eh se poate ajunge departe prin muncA, seriozitate i iubire.
Al 40-lea an, nu insemneazit nici ultimul, nici anul de maturitate, dar
un an din fl irul celor cari vor duce Societatea la nemurire. Noi intrezfirim
un viitor strAlucit societtitei noastre i o vedem cilt de curAnd in palatul ei
propriu.
Cu viata ei frumoad i plinii de roade, Societatea studentilor in medi-
cinA isi scrie pe nesimtite cartea ei de aur.
Azi ctind ne aflam la 40 de ani ai SocietAtii, acelas gand pe toti ne
preocupA : trecutul Societatii.
SA litsuim dal% acum, sft ne vorbeascA inaintasii noptri...
SA-i ascultam. Ne vorbesc attitea suflete distinse i elite lucynci mi-
nunale..."

Nu va schpa ninihnui progresul extraordinar pe care '1-a rea-

lizat Societatea Studentilor in Medicinh in acest deceniu (dela 1906
1915) crici, pc chnd in 1906 (adich dupit 30 ani, ea numhra 395
membri, 19.000 volume si un capital de 23.000 lei, in 1915 eh
;.ijunsese sit aibh 30.000 volume stiintifice, 70.000 lei i un teren
pentru clhdirea proprie.
In 1915, Sjcietatea Studentilor in Medicinh fiicuse deja ,un pas
chtre realizarea idealulni isvorht din aceiasi' -necesitate ca i aceia
care a determinat infiintarea Societhtii in 1875.
Pe cind odinioarri, dorinta fiechrui comitet, pe care o anunta.
in programul de activitate, era intocmirea istoricului" care sa oglin-
deasch trecutul" Scietitii, apoi, dupri 1906, child istoricul" a
fost intocmit, nazuinta timid exprimata a fiechruia din comi-
tete, era localul propriu" care sh asigure viitorul Societritii si al
membrilor sili.
Visul de odinioara a prins a lua din an in an forme mai con,
crete in razuinta Societrttii, piing ce a indritznit sal inscrie in pro-
gramul ei de activitate.
In 1916 a venit insh rrizboiul. Inchizand localul i chrtile,
membrii Societraii studentilor in Medicinit, si-au deschis inimile, ei,

12

www.digibuc.ro
cu aceleasi devotament ca i cei din 1877, fi-au facia datoria
edtre Patrie.
Dupa razboi, in 1921, frind-ca Universitatea i Facultatea de
Medicina din Bucuresti n'a voit O. mai serbeze proiectatul lor jubi-
leu de 50 de ani, Societatea Studentilor in Medicina, sub prezi-
dentia D-lui I. Simionescu, a sarbatorit, in Sala Eforiei Spitalelor
civile, cei 90 de ani de infiintarea primei coale Sanitare" in Ro-
mania si in acelasi tirnp 50 de ani de la fiintarea Facultatii de
Medicina.
Anul acesta, Societatea Studentilor in medicina, a crestat pe
rrtbojul vremii al 50-lea an de existenta, si actualul comitet sub pre-
zidentia D-lui C. Danulescu, patruns de insamnatatea unui atare eve-
niment, a luat hotararea de a sarbatori cum se cuvine jubileul de
.50 de ani al unei Societati Studentesti.
In vederea acestui jubileu, prin adresa No. 252, Cornitetul
mi-a facut cinstea de a ma insarcina sa complectez istoricul" pe
care'l-am intocmit in 1906, adica, sa fac partea II, privitoare
la anii 1907-1925.
Ca si in partea I (1875-1906) redau fotografiile tutulor prese-
dintilor cari s'au succedat intre 1907-1925, spre a cinsti pe acei
cari i-au ales, dar, pentru a nu calca cumva obiectivitatea necesara,
las altuia mai tanár sarcina s intocmeasca, biograftile lor, ca srt fie
expresia unui suflet neprihanit, i, pentru informarea celor viitori, sa
le ataseze la sfarsitul volumului.
Eu m voi multumi, ca un cronicar impartial, sa extrag datele
din dosare si sa expun, an dupa an cronologiceste activitatea
Societrttiiactivitate care, dupa, razboi, a culminat de o parte prin
rolul pe care 1-a jucat in miscarile studentesti nationale" iar pe
de alta prin cladirea localului propriu pe care il inaugureaza,
odata' cu jubilant si de care se leaga, pentru a ramrtne nepieritoare,
numele ultimilor doi presedinti d-nii I. SIMIONESCU §i C. DANULESCU,
tot asa de darzi in viata socialii, pe cat au fost de aprigi in razboi,
unde, voluntari, au luptat ca combatantisublocotenenti la mitraliere.
V. GOMOIU

13

www.digibuc.ro
 Comitetul anului 1906-1907

15

www.digibuc.ro
 1. 906 1. 907

In Istoricul` pe 1875--1906 (Partea I), am dat toate arnh-

nuntele asupra stadiului in care ajunsese Societatea studentilor in medi-
cilia la anul 1906.
Insufletit do aceiaai nobila ambitie ea F,ii predecesorii coduch-
tori, presedintele din 1906-1907 repausatul dr. M. Cealic si
comitetul su ajutritor, a fault tot ce a crezut mai bine pentru pro-
prtsireiAt institutiei de care se sirntea aaa de legat.
In adevar, dach n'aai releva de cat silinta ce 'ai a dat-o comi-
tetul cu organizarea participarii Socientii la Expozitia Nationala", si
Inca ar fi deajuns. Dar, in afara, de contributia ai castigul atiintific
prin comunicarde cc s'au facut in sinul sari; in afarl de spo-
rirea fundurilorprin cele doua concerto i diferite donatii, care au
inlesnit Imbogatirea biblioteeii, se poate spune ea in acest an
Sticietatea studentilor in medicina a repurtat o adevaratit victorie
morala. Po langa medalia de aur" ce 'i a fost decernatä de care
Juriul Expuzitiei, Societatea s'a bucurat de o atentiune speciala din
partea PaIatulu, unde a fost reprezentata In dotra rinduri : Odata
en ocaziunea sarbatorilor jubiliare ai a doua (ivied chnd s'a prezentat
M. S. Regina, istoricul Societätii. In ambele randuri, scrie preae-
dintele, am avut deplina satisfactie si constat ea Majestatile Lor nu
sunt straine de existenta Societatii noastre, apreciindu-ne chiar des-
voltarea noastra".
Chiar gazetele cotidiane au inceput s5. gaseasca cuvinte de
laud5. pentru Societatea noastra, exprimandu-se in termenii urmatori :
Dintre societittile studentqiti, aceia care face putin sgomot, despre care
se vorbeete mai putin, este societatea stndentilor in medicinii.
Dar daca se vorbeste putin despre aceastri societate, ea a fficut ei face
en alit mai mult pentru tiinta membrilor ei, pentrn a le inlesni studiile toi
a inrtdacina late:Mail sentimentul de amicitie ei camaraderie... o asemenea
societate studenteasca merit& simpatiile tutulor ei de sigur cA ele nu-i vor
lipsi.
Cu atid mai meritate sunt toate laudele ce s'au adus ori s'ar
aduce Societatii mediciniatilor, cu cat ea nici n'a solicitat i nici
nu s'a bucurat de indrumarea vreunei autorithti superioare ci s'a
condus numai dupa indemnul, dupä priceperea ii conatiinta membri-
lor OA, a caror judecata nu s'a lasat niciodata i prin nimic in-
fluentata.

17

www.digibuc.ro
 Mai mult, dad. Societatea studentilor in medicinh n'a sgomotit
in stradrt si prin ziare, apoi, in shnul ei si cliiar al comitetului, au
suflat une ori adevrtrate furtuni, cari, departe de a drtuna, au priit
Societrttii. Ace le dispute aprinse intre colegii si prietenii cei mai buni,
p irnite din puritatea sufletului i sustinute de entuziasmul tineretei,
au fost cel mai puternic imbold la munca orhnduith si la corectitu-
dinea folositoare Societhtii.
Dacrt cei din afarrt de Societate n'au aflat de cat cuvinte mh-
gulitoare fath de progresele ei continui si, prin aceasta, poate foarte
dispusi la orice indulgentrt fath de micile greseli sau abateri ale co-
mitetelor, din contra, membrii Societritii au fost totd'aima cei mai
aspri judechtori. ..

Din cauza scrupulozithtii si a inflexibilitiltii sthpanitoare a

sufletelor nepribhnite, de multe ori onoarea de presedinte al Socie-
trutii a fost strivith sub greutatea sarcinei.
Pentru a putea da o noth despre luptele acerbe petrecute in
sanul Societrttii si al comitetului, chiar in acest an de glorificare,
ar fi suficient sh redau fraza rostith de preedintele M. Cealic in
§edinta 32-a aniversarà, chnd spune : Ultimul cuvrtnt il adresez
membrilor acestei Societhti, cari mi-au dat sprijinul lor in zile grele..."
Dar, pentru a se putea edifica oricine pe deplin asupra pa-
siunei cu care se urm'area binele Societritii, cred nimerit sh redau
raportul" comisiunii de verificare, asupra gestiunei comitetului qi a
presedintelui care spunea, cu drept cuvant, ch am crtutat srt ne in-
deplinim in constiinth sarcina noastril qi credem ch munca noastrrt
n'a fost frira folos".
Iath continutul acelui raport" citit in F,3edinta dela 11 Martie
1907 :

Domnilor membrii,
La a 32-a aniversare a Soeietatei noastre, expirand mandatul comae-
tulni treent, Societatea a ales prin vot, comisiunea de verificare, conform art.
20 din Regulament.
Onorati de increderea ce membrii ne au aratat, ne-am silit sa ne inde-
plinim en nepartinire, aceasta delicata si grea misiune, avand ca criteriu al
aprecierilor noastre spiritul Statutelor si Regul., care ar trebui sa fie totdea-
una Evangelia Comitetelor.
A verifica gestinnea comitetului inseamna a revizui: arhiva, biblioteca
si Cassa pe anul expirat.
I. Arhiva constitue oglinda activitatei unui comitet, fiindea in ea giisim
stratificate in ordine cronologicii, anuarele tuturor sedintelor Comitetnlui, mij-
loacele prin care comitetnl a marit zestrea batranei noastre institutii, cum si
raporturile ei en mediul incunjurator.
Inspectand partea administrativa a arhivei. o gasim in perfeeta ordine
si n'am avea de cat clogii de adresat fostului comitet, dad pe bolta senina a
activitiitii ce se desfiisura inaintea ochilor nostri, n'ar fi aparut Regal. mutilat si
Insangerat. Indureratul regulament purta o plaga adanca, in dreptul articolului
No, 24 alin, a, care glasueste: .

Comitetul nu poate lua deciziuni, de cat fiind prezenti 5 din membrii

lui"; pe &Ind foAul comitet a lucrat timp de o luna cu 3 membrii si de f.
multe ori gasim numai 3-4 iscaliti in procesele verbale. A enumara celelalte

18

www.digibuc.ro
mutilari a Regul. ar insemna si facem un studin de Patologie chirurgicali
prea fastidios; in adevAr D-lor, lipsa a 10 petitii timbrate i iseAlite dintre
cari una aruncat& de presedinte de la biurou odatA en insults c ar fi fost
iscAlite de inconstienhi(?!); cum Foi faptul cA s'au inregistrat alte petitiuni neis-
calite, nu constitue oare o ranA prea adancti pentru ca sA nu fie explorath de
stiletul verificatornlui.
Dar e momentul sA vorbim pe soptite ca nu cumva urechia vre-unui
inspector financiar, sa and& cit registrele soc. noastre, recunoscutn in 1897 ea
persoann moralit i juridicA, nu sunt snuruite, inregistrate i semnate çle Pres.
unui Tribunal, ceace ne-a economisit vr'o 2-3 lei, dar ne-ar putea expune
la o amenda de vr'o cateva sute de lei. (Vezi legea timbrului).
Activitatea secretarului general a fost desigur mare, dar dintr'o modestie
pe care n'am inteles-o, D-sa nu s'a indurat, cum ar fi dorit Regul., it o in-
groape sub form& de raport in colbul arhivei. Mai lipsesc incA rapoartele No.
43, 44 si 45 ale casierului entre secret. general. Mai departe gasim o petitie
in care se cere conform aceluias obsedant regulament, votarea unei liste de
membri onorifici care a fost inlaturatii insa; D-1 presedinte propunand ca
membri onorifici, nista persoane f. meritosi, dar inscrise pe un petec de hartie
flirt forma legalit, dupt cum am onoarea a vi-1 arAth.
Comisia de verificare de acum 2 ani ii permitea sA observe, cn cu pro
gresul timpului No. membrilor onorifici covarsind pe a celor activi, cari sin-
guri poart& pe umerii lor povara cotizatiilor, va veni un timp, cand Instit. f.
bunt a membrilor onorifici va deveni ceiace este astAzi, in organizatia noastra
economicA, marea proprietate ; iar sArmanii membrii activi nu vor giisi un petec
de pAmant pentru hrana intelectuala in latifundiile acaparate de cei ce nu
plfitese nimic. In adevAr. No. membrilor onorifici e dublu in cursul anului de
cat a celor activi, cari abia la alegeri egaleazA pe cei d'intai in No.
In treacAt Tacem mentiunea cii
Ar fi fost de dorit, cand cu greva universitard, ca Societ. noastrA BA 6 in-
clinat mai mult entre sentimentele ce animau pe atunci studentimea cea ade-
varatA ; am fi probat mai multa solidaritate gi ne-am fi indepArtat de la noi
insinuarile malitioase ale unor guri rele, cit eu ocazia aniversiirei odatii en vop-
sirea din nou a firmei s'ar fi incercat i o vopsire intr'o anumit& culoare po-
litic& a Societ: ceiace din fericire n'a fost.
II. Suindu-ne in farul luminos, fala i punctul de atractie a Societiitii noas-
tre, vrem sit vorbim de Bibliotecti, o gitsim oranduitti in registre vechi i rupte,
asfixiat& in dulapuri stramte, din care in eurand va hernia (dupa afirmarea
cnstodelui) avem insO o consolare pliicutA; Ea e in bunt regulA, nimic nu lip-
seste nejustificat de o iscAliturn sau un act de deces. In adevAr vr'o 40 vol.
lipsesc date la persoane decedate, ori cu adresa nestintii.
Faptul a fost remarcat de comisia de verificare de acum 2 ani (D-nii G.
A. IONFSCU, V. Gomm i ATHANASFSCU) dar contra caruia nu s'a facut nimic. Se
pare ca membrii inbesc atat de mult Societatea, en le vine gren sA se despart&
de plAcutul suvenir intrupat inteo carte luatii de ani de zile. Am constatat
noi ca e lucru curent a tine o carte 1 2 ani.
Nu e nimeni vinovat, comitetele avand o luptA cu lipsa sentimentului
de respect pentru avutul altuia care e atnt de inradacinat in unele persoane.
o ultimA refiectie! Se pare en noi cheltuim mai mult pentru reviste,
care e o hran& de lux, de cat pentrn painea de toate zilele a manualelor didac-
tice curente. In adevfir s'au cheltuit anul trecut 900 lei cu reviste, si 1200 lei
en ciirti.
III. RAmane o ultim& siingrata sarcina, perificarea cassei. N'avem de cat
lande pentru cei ce an acumnlat suma de 24.000 lei in decnrs de 32 de ani I

Onoare nnui manuchiu de tinere vlAstare, cari au arAtat o prudent& de oameni

bAtrani.
Registrele i contabilitatea aunt in perfectri ordine ea form& i dovedesc
priceputa gospodarie a fostului vistiernic.
Ce bucurie ne-a umplut inima, cand an: vAzut frumosul produs al con-
certelor din anul expirat; 2211 lei au intrat in lada SocietAtei, ne spuneam noi
entuziasmati la cetirea comptului respectiv.

19

www.digibuc.ro
 bucuria ne-a fost scurta. 0 list A. lunga in clatorii era anexata la socoteala
si cand am desbrAcat trupul infoiat al beneficiului de datoria de 1372 lei a
ramas goliciunea beneficiului real de 839 lei si luand cei 104 lei a biletelor pier-
date, ca un ultim vestmant inselator, capatam beneficial ultra-real de 735 Lei;
zic ultra real fiindca nnmai atat am gasit existand in Cassa, ca numerar.
Dacd aruncam o privire in trecut fiindea el ne da sfaturi pentru prezent
viitor, vom vedea ca in intervalul de la 1901 1905, comitetele ce s'au pe-
rindat la carma Societatei au ramas datoare cu 638 lei adica o medie anuald de
vr'o 160 lei, ultimul comitet insa a ramas en o suma de aproape 10 ofi mai
mare, din care numai Presedintele en 841 Lei.
Ni se va riposta di nu s'an incasat toate biletele; sa nu uitam insa ca
celelalte comitete au putut incasa si cam aceleas persoane cumpara bilete.
Exista deci, cum remarcase comisia de acum 2 ani, in Cassa Societ.
noastre. o avere ficliva, fictiva fiindea nu e represantatd prin nimic.
Averea aceasta se urea la 2400 Lei.
Ceiace e mai gray, Societ. nu poseda nici o chitanta, nici o freer., de la
debitorii ei si unii prin scrisori adresate, tagaduesc chiar, datoria cu care aunt
inregistrati.
In reznrnat ;
Neacuzand pe nimeni, emitem insa dezideratul ea pe yiitor comitetele
sa respecte eu rigorisitate Statutul i Regul. ; qtiut fiind ca prestigiul unei al-
catuiri sociale, merge paralel cu sentimentul datoriei si al respectului legalitatii.
Daca noi pretindem stima oamenilor de bine, sa nu dam spectacolul ar-
bitratiului Sa nu inlocnim dispozitinnile rationale ale replamentului en tra-
ditia grefailor trecute, pentru ca o gresala din trecut poate gasi ertare, dar nici
de cum indemn pentru a o imita.
Cu rezervele ce isvordsc din faptele expuse mai sus, desigur cit s'a facut
un pas larg pe calea propasirei i comitetul a contribuit cat a putut la aceaste.
hal dar garantiile de care s'a bucurat Societatea din partea
membrilor siti,i in ace1a0 timp, iatit motenirea ce s'a transmis
comitetului urmgor, care a fost nevoit sit aplice mgsurile ce'i s'au
impus.

20

www.digibuc.ro
 Dr. Victor Gomoiu

-- 21

www.digibuc.ro
 '1907 1908
In sedintele dela 11, 18 si 25 Martie 1907, cei 372 membri
activi ai Societatii Studentilor in Medicinä, conform statutelor si
regulamentului, au desemnat, prin vot secret, urmatorul comitet
crania s'a incredintat conducerea Societrttii pentru anul 1907-1908 :
Preodinte, Internal Victor Gomoiu.
Titu Gaue (azi profesor la Facultatea
IInternul
de medicina din Cluj si secretar general al
Vice-Prevedint i 1 Ministerului silnrItiltii).
Interna Ecat. Livowsky (azi medic primar a
I Spit. Campineanca).
I Internul militar V. Negoescu (azi medic co-
lonel) si apoi
Sec retar general Internul D. Negru (azi profesor la Facultatea
de medicin:t din Cluj lost decan al
F,:i

1 Facultatii).
Biblioteca r
{ Externul I. Nitescu (azi profesor si decan al Fa-
cultiltii (Ie medicini din Cluj).
Casier, Externul N. Lupu (azi sef de luctitri la clinica medicalà).
Externul D. Laz'or (azi chirurg primar).
Secretari de 19 eclinIct Intern militar Apostolcanu Gh.
Studentul N. Donca (mort in rrtzboi).
Pentru a 'Astra toatil obiectivitatea mai ales asupra dàrii de
seamä din timpul acestui an, cat am condus eu Societatea in cali-
tate de presedinte ma' voi miirgini sä redau numai aceia ce s'a
publicat deja, pe atunci, in revista Spitalia", care incepe drtrile
de seamit prin urmatoarea introducere (Anex6, pag. 1) pe care am
publicat-o in calitate de presedinte al Societritii si membru in
comitetul de redactie al Spitaluluip :
Societatea Studentilor In Medicing si revista Spitalul"
,Este un timp destul de indelungat, de când rovibta medicaid Spitalur
si Societatea Studentilor in Medicind' Wiese sub acelas acoperilmknt, an nutrit
aceasi laudabild reciprocitate de sentimente, au avut totdeauna un sprijin co-
mun si s'au ajutat reciproc.

- 23

www.digibuc.ro
 Ambele, produs al studentimei medicinisto din Bucuresti. s'au nAsent
din aceasi necesitate bine simtita; luptand prin propriile lor mijloace, ambele
trecand prin multe momento grele, au resistat in decursul anilor pi an ajuns
pan& la noi, marturisind activitatea i gloria generatiunilor studentesii din
trecut. Si una i alta, an asistat la nasterea i moartea multor tovarfise, cari
abia au lucit i s'an stins, mai mult sau mai putin repede in lupta vietei,
pentrn ca ele singure trininiAtoare, sit poata primi en mandrie medalia de (sun
en care au fost premiate la Expozifiunea pentru inaintarca fliinfelor (1903)
pentrn ea numai ele sa se poata asta-zi fAli en medalia de atm, care le-a fost
decernata la Expozifiunea generallt (1906) de catre acei ce bine au stint set'
le aprecieze.
Cn anul 1907-1908, aceste institufiuni, al caror scop comnn este edi-
ficarea stndentilor mediciniati, au angajat schimburi do noi servicii, 'pi au
legat nn sprijin reciproc si mai mare ca in trecut. Intro altele, revista Spi-
talul' care si pima acum primea sa insereze orice articol de searnA venind
dela stndenti, astAzi pune coloanele sale la dispozitia Socieiatei Studentilor in
Medicine pentrn a pntea insera aci comunicarile i desbaterile de care stint
urmate in sedintele ei stantilirs.
Toti acei ce se intereseaza do noi, vor pntea astfel urmAri modul cum
se lucreaza in sanul acestei societati. Chestiunile ce se desvoltA si se discuta
aci, vor putea, pe de o parte BA fie controlate de eei in masurA, a o face, iar
pe de alta, vor pntea folosi i acelora ce nu an posibilitatea set le aseulte.
Acelora dintre fondatorii acestor institutiuni, cari vegheaza inca,ttrtnlor
acelor cari le-an ajutat en obolul lor i tutulor celor ce ne onoreaza asta-zi cu
atentiunea lor, carora nu suntem in stare a le multumi altfel, speram a le
procura mAcar multumirea sufleteasca ea' nu au fost amAgiti, sA le dovedim
cit entnziasmul n'a disparut i cA exista Inca energia care sa faca continuitatea
dintre trecut i viitor".
Iatá prin urmare o latura a activitAtii noului comitet.
Societatea a reinceput sedintele publice Dumineca, 8 Aprilie 1907.
In prezenta a 167 d-ni membri, d-1 presedinte Gomm, deschide
sedinta, prin urmatoarea cuvântare"
Domnilor Membri 0 scumpi colegi,
Oenpand acest fotolin, prima mea datorie este sit va multnmesc pentrn
distinsa onoare pe care 'mi-ati fAcut-o chemandu-mA sA presidez sedintele
D-voastre i incredintandu-mi conducerea Societatei.
Alegand in persoana mea pe cel mai Max din toti presedintii cari m'an
precedat, i ca atare poate mai putin bine pregatit de cat dansii pentrn mi-
siunea delicatA la care stint chemat, D-niile voastre 'mi-ati dat o pretioasA
dovada de stima si simpatie, alAturi de recompense devotamentului pe care
atata timp l'am pus in serviciul acestei Societati. Cu acelasi drag am prima
dnii mei si sarcina de presedinte, i sunt eu atat mai mandrn s'o port, en
cat eminentii predecesori cArora am onoare a le succeda, fail a avea pre-
tentiunea stei inlocuese au fost din aceia carora nu este nevoe sa le mai fac
elogii.
D-lor membri. Aici, ca i ori unde ne-ar fi dat sit lucrum, trebue sit ne
aducem totd'auna aminte de uncle am plecat i sa nu nitAm nici odata scopnl
pe care ni'l am propus sal atingem.
Sper d-nii mei, BA vA fie tnturor cunoscute imprejurarile in care a luat
fiinta aceastA Societate atunci cand abia se intrezArea aurora vietei de azi pe
orizontul Romaniei. A va mai reaminti si en scum trecntul acestei Societati,
s'ar pares multora din d-voastrA poate un lucru prea banal, si totusi, d-nii
mei, atilt de plicat ne vite a repeta meren numele scump al unui Manolesen,
Istrate, Obregia, Marinescn etc.. cari in timpuri au ocupat pe rand acest scann
ei cari au contribnit tat de mult la dezvoltarea i prosperitatea societAtei
en care ne falim, i cari ne ocrotese ci astazi en inalta d-niilor lor protectiune.

24

www.digibuc.ro
 Gratie entusiasmului fondatorilor; gratie devotamentului comitetelor cari
s'au perindat prima acum, gratie in fine generatiunilor de membrii cari an tre-
cut pe aici, aceasta societate ocupa astazi un loc demn de toata ravnd ne-
putand fi inca ajunsa de nici una din societatile similare din taril, nici din
strainatate.
D-nilor membrii, nu sunt din aceia cari precupetesc laudele, nici la
adresa Societatei, nici la adresa acelor ce an ridicat-o la nivelul pe care'l o-
cup& astazi, ci, afirm acest lucra en teeth soninMatea sufletului ea unul co
am avut ocazinnea, alcatuind Istorictil" ei, a eunose mai mult de cat toti,
atat viata acestei Societati cat si staruinta pe care an depus-o aceia pe carol
cinstesc.
Singurnl ei eel mai frumos omagiu pe care'l putem aduco tuturor aces-
tora, este ca sd no inspiram dela dzineii, si, prin mune& fara preget, ea cAutam
a ti demni de &Theft
D-nilor membrii, aplauzele d-voastra imi umpin sufleiul de cea mai
nobila ambitie, iar gloria acestoi societMi ma angajeaza la nazuinta de a co-
respunde cat mai deplin obligatiunilor ce 'mi se impun. Din parle'mi rna leg
a pune toate sfortarile ca sa contribui eat mai mutt, in sfera modesta a pu-
terilor mele, la prosperarea scumpei noastre Societilti; nu mai putin se cero
insa din partea d-voastra, ca sa dublati activitatea, ei, odata intrati in aceasta
sala sa fiti patrunei de sentimentul datoriei ei al demnitatei.
D-nilor Membrii, seria conferintelor celui de al 33-lea an societar este
deschisa. (Spitalul, 1907, anexa pag. 2-3).
Trecilndu-se la ordinea de zi, D-ra Ec. LIVOVSKY, desvola comu-
nicarea despre Osteomele musculare traumatice.
&dinfa extraordinard din 12 Aprilie 1907 (Spitalul"
1907, anexa,. pag. 10-16), s'a deschis prin urrnAtoarea cuvantare a
D-lui pre§edinte Goistom :
Domnilor membri,
Inainte de a va expune chestiunile asnpra carora sunteti chemati sa WI
prommtati, tiu sA-mi achit datoria de a yid justifica convocarea in eedintii extra-
ordinara lucru aproape neobienuit in societatea noastra.
Cunoaeteti en totii scopnl pentru care initiatorii acestei SocietMi, au
infiintat -co. Art. 3 din statute ne spune ca scopul ei este si rdmane acelae :
a) Desvoltarea pe taram stiintific a membrilor ei ;
b) Facilitatea mijloacelor de studin, pe cat fondnrile Societatei vor
permite ;
c) Intiriraa ei intretinerea legaturilor intre studenti, facandu-i atenti la
dreptnrile ei datoriile lor ;
d) Incurajarea meritului ei reprobarea relei condnite a membrilor sAi.
Vedeti dar, d-nii mei, ca nu este ceva mai nobil, mai maret ca acest
01, pe care db atatia ani il urmareete societatea noastra, tel, pe care l'au
avut in vedere acei ce au condus-o pana acum, tel sublim catre care trebue
sa tindem noi toti, presenti ei viitori.
Oricine'ei va fi aruncat privirea in Istoricul" acestei Societati imi
place sa-1 numesc Evanghelia" noastrd se va fi convins pe deplin, d-nii
mei, de rolul pe care l'a jucat aceasta societate in edificarea tineretului medi-
cinist. Oricine se va convinge ca, in timpuri ea ei scum, Societatea aceasta
a fost, cum este inca, tin puternic auxiliar al Facultatei noastre. Atentiunea en
care ne inconjoara profesorii noetri, este o dovada destul de convingatoare
despre aceasta.
Aea find, d-nii mei, prin conferinte, comunicari, presentari de bolnavi
ei de piese anatomo-patologice, realizand primal punct de bud, al Societatii:
,,desvoltarea noastra pe taramul stiintific" ueuram cat de putin sarcina atat
de grea a profesorilor noetri, iar pe de alta parte ne indeplinim o conetiin-
cioasa datorie fata de profesiunea pe care am imbratieat-o.

25

www.digibuc.ro
 Dar, in stransa legiltura en acesta, este eel de al doilea punct de bag:
facilitarea mijloacelor de studin". Aci, domnilor membri, noi avem o dubla
datorie : mai intai, avem de indeplinit o datorie catre_testatorii cari ne-autrans-
mis acest tezaur avem deci o prima datorie de a petstra mijloacele pe care ni
le-au procurat predecesorii nostri, i apoi avem datoria de a le inmulti,pentru
a pntea folosi cat mai mult, noua i celor ce ne vor urma.
Aceasta am avut in vedere, d-lor membri, cand, de comun acord cu
intregul comitet, am decis separarea sedintelor societatei, in sedinte publice-
fain/Vice, i edinte extraordinare administrative.
lath dar i ratinnea Ipdintei extraordinare de azi, pe care am anuntat-o
in baza articolului 48 din regulament, determinat fiind de necesitatile ur-
gente ale Societatei, si nu pot sa vit arat indestul satisfactiunea mea pentrn
graba en care ati raspuns acestei chemari.
La ordinea zilei, erau astazi anuntate:
1) Cestinni administrative
2) Cestiunea admiterei studentilor medicinisti in spitalul Brancovenesc.
Sub titlul general de 7,cestiuni administrative" am voit sa vit enumar acele
necesitati ale societMei, despre care vit vorbii adineaori, i cari cer o rezolvare
cat mai grabuica, pe de o parte in interesul bunului mere al societatei, iar
pe de alta, pentru a putea delimita atat raspunderea mea ea presedinte cum
si a intregului comitet al societatii.
Societatea noastra. persoana morala i juridicit, poseda un regulament
si statute, dela prevederile carora nu putem sit ne abatem. Totusi, d-voastra
ati auzit din raportul comisinnei de verificare, din mainele careia am primit
condncerea societatei, cit pe alocurea regulamentul a fost mutilat i insdn-
gerat", Mr mai departe, in acelasi raport, numita comisiune aerie ea a ena-
mdra toate mutildrile, ar insemna set facem un studio de patologie chirurgicald
prea fastidios", etc.
Asa dar, d-lor membri, ()data en onoarea de presedinte, subsemnatul
primeste o dubla sarcina: acea de a aplica regulamentul i acea de a repara
greselile trecutului cu consecintele ce au decurs din nerespectarea acestui
regulament.
Relativ la primul punct, d-voastra vit amintiti ca cuvântul meu de ordine,
la venirea in capul acestei societati, a fost : Respectarea cu scrupulozitate a
regulamentului i aplicarea lui fetrit nicio petrtinire, convins fiind si en ca
prestigiul nnei alcatuiri sociale merge paralel en sentimentul datoriei si al
respectulni legalitMei.
In ceiace priveste calcarea regulamentnlui in trecut, sa nu fim atat de
severi, caci aceasta s'a facut de sigur nu din spirit de rautate, ci a provenit
fie din indulgenta comitetului, fie din repetarea nnei greseli mai vechi, pe
care chiar domniile voastre ati tolerat-o.
Dar, d-lor, fiindca o greseala din trecut poate gasi iertare, dar nicidecum
indemn de a o imita ; avand In vedere ca ,precedentele" creiate in societate,
fac nneori posibilit, iar alteori forteaza comitetnl sit calce regnlamentul ; pentru
a evita neintelegerile i neajunsurile ce se ivesc din aceastit mud., va aduc la
cunostiinta, ca de aici inainte nu se va mai line seamd de niciun precedent"
vi va rog in acelasi timp ca nici sa nu mai apelati la ele pentru sustinerea
cutArei eau cutarei chestiuni, ramanand a fi respectata numai litera regula-
mentului societatii si dispozitiunile ce se vor lua prin votul majoritatei in
decursul acestui an. Vor fi poate, d-lor membri, aliniate sau chiar articole din
regulament cari sa fie contradictorii sau cari nu mai corespund zilei, sau care
nu pot fi aplicate, dar, fiindca nu voesc nici sa dan spectacolul arbitrariului,
nici sa mai nzez de traditia trecutului, am pus la dispozitia domniilor voastre
un registru special in care IA rog sit notati orice neajuns veti fi avut personal.
sau orice inconvenient yeti fi observat in societate fie acestea provenite din
causa unei imperfectiuni sau lacune a regulamentului, fie din cauza unui
obiceiu rau ce s'a stabilit in Societate ; toate acestea vor fi discutate impreuna
la timpul cuvenit si le vom corija asa cum necesitatea o cere, caci doresc ca
norma de conducere a acestei societati sd fie expresia unanimd a tuturor mem-
brilor sdi.

- 26 -

www.digibuc.ro
 Domnilor membri,
Inca de acum 2 ani, ciind am fost membrn in comisia de verificare, am
exprimat cateva desiderate, la care comisiunea din 1906 1907 adauga altele,
cu obligatinnea de a fi aduse cat mai curand la indeplinire. Apoi, chiar in
sedinta trecuta v'am notificat cateva neajunsuri pe care le-am cules in obser-
vatia trecntului, indicand si oarecari masuri pe care experienta aceluiasi trecut
rn'a facut sa le cred bune.
Astazi, va voi analiza toate punctele care intereaseza societatea noastrA,
pentrn ca in urmA sit deliberam impreunii asupra lor, si ca domniile voastre
sit hotarati asupra masurilor ce le yeti crede necesare si convenabile in rezol-
virea chestiunilor neprevilzute de regulament.
1. Incepand cu punctul capital: desvoltarea noastra pe taramul stiintific.
Avand invedere multimea cunostintelor ce ni se cer, si pe care, din
cauza imprejurarilor in care ne gasim (fiind ocupati en cursurile sau in ser-
viciile spitalicestO nu le putem dobandi cleat in parte si fiecare izolat in
cercul OA am crezut &A este bine ca sedintele ordinare duminicale, la cari
sper ca de aici inainte sA nu lipseasca prezenta d-lor membri onorifici, san
medici chiar straini de societate, zic, am fost de parere ca aceste sedinte sa
fie consacrate numai chestiunilor stiintifice, pentru a putea si noi macar sa
egalam in profit anii 1900 si 1903, and nuwarul comunicirilor a trecut cifra
de 80. Imi place sti sper ca batrani tA tineri, membrii ai acestei societati, nu
yeti lipsi de a aduce aci in discutinne cat mai multe chestiuni stiintifice,
pentruca cu toti sA imbogatim stocul de cunostinte de care avem atata nevoe.
Apoi, iarasi avand in vedere ca nimanui nu i se cer atat de vaste cunostiinte
si calitAti ca medicului ; avand in vedere imposibilitatea in care ne gasim de
a le studia fiecare a parte si avand in vedere ca aici este singurul loc demn
in care noi, tinerii medicinisti, ne putem mai bine ctiltiva si ednca in acelasi
timp, slant de parere ca subiectele conferintelor sa fie luate din orice ramnra
a medicinei si asupra oricarei chestinni in legatura cu medicina. Dar, pentru
a pane tot* oarecare limit& terenului din care ar pntea fi culese aceste en-
biecte, dar mai ales pentru a incuraja pe tinerii conferentiari si in acelas
timp pentrn a nu ingrenia prea milt sarcina comitetului administrativ, propun
a alege o comisiune din 4 membri fie dintre studenti inaintati ai Facultatei
noastre, fie dintre d-nii membri onorifici si subsemnatul care sa controleze
aceste conferinte inainte de a fi sustinute, fapt pentru care va mai rog ca ele
sa fie depnse la biuron in scris (in extenso sau macar in rezumat) inainte de
ziva fixarei.
In sfarsit, d-lor membri, incheind cu acest punct, ma simt mandru di
pot fi aici interpretul colegilor mei din comitetul de redactie al revistei ,,Spi-
talul" ai al membrilor ski asociati, cari au acceptat ca toate comunicArile fji
discutiunile din societatea noastra si fie publicate in numita revista (sub forma
de bnletin); tot dela dansii am oMinut favoarea ca membrii societatei BA BMA
revista pe pretul de 3 lei abonamentul anual. Aceasta atentiune si generozitate
din partea Onor. Comitet al revistei, sper, sa fie pentru D-v. un puternic
stimul la munca, caci in modal acesta ne vom putea bucura cat mai malt de
controlul celor in drept, iar munca D-v. va putea fi astfel judecata si bine
apreciata.
D-lor membri, tot in dorinta ce am ca membrrii societatii BA punk cat
mai multa asiduitate in lucrArile d-lor, imi permit a oferi suma de 50 lei ca
premiu pentru cea mai bund lucrare asnpra unni subiect pe care-1 voiu anunta
ulterior ; din aceiasi dorinta de a stimnla cat mai malt pe conferentiari, d-nii
vice-presedinti Ganea si d-ra Livovsky si d. secretar Donca, oferA cat() ttn
premiu de 25 lei, iar d-nii membrii CAzaneseu, Negru f}i M. Petrescu, pun cate
nn premiu de 20 lei, aceasta pentru cea mai bunit conferintit ce se va tine in
cursul annlui.
Trecand la al doilea punct nrmarit de societatea noastra Jacilitarea
mijloacelor de studie, trebue BA ne interesam: de biblioteca si de casierie.
In privinta bibliotecei, se impune o revizuire generala si refacerea
cataloagelor, cari, dupa cum o semnaleaza si comisia de verificare, sunt cu

27

www.digibuc.ro
totnl deteriorate at par s6 nu mai corespund& cu realitatea. Apoi, snnt de
parere ea, cu aceastA ocaziune, toate cArtile vechi si in afar& de medicin& din
diferite "donatiuni, si fie trecute ii subsol care se va amenaja pentru acest
scop, i putem astfel face loc in dulapurile devenite azi insuficiente fati de
numArul mare de volume pe care-1 poseddm.
Apoi, in dorinta ce am ca biblioteca noastra di fie inainte de toate
didactic& ai deopotriv& utilA tutulor membtilor am pus la dispozitia D-voastrA
o list& uncle sA puteti nota cartile care v& sunt mai utile, pentru a le cum-
Ora, bine inteles, atritea cAt budgetul societ&tei poate permite.
In sifirait, D-lor pentru a termina i cu acest punct, v& citesc aci o list&
de membri ai foati membri ai acestei Societati, cari detin cArti acas& de atitta
vreme indelungat& i earl par a nu glindi sa le restitue. Contra acestor d-ni nu
pot aplica prescriptiunile regulamentulni intru cAt nu s'au indeplinit imediat
atunci formalitAtile indicate, ai urmeadi ca d-voastril a& decideti asupra rad-
surilor ce trebuesc luate fatA de dAnaii.
In privinta casieriei, a cotizatiunilor, vl fac atenti, d-lor membri, eti
voi aplica regularnentul absolut cu aceiaai stricteta ca i in celelalte privinte
cu that& rigurozitatea pe care o prevricl art. 8-14 din reg.
RAmitne ins& vechea cestiune a datoriilor ,,averea fictive, de care
vorbeate raportul comisiunei de verificare ai care constitue o adeviirat& incur-
crttur& in controalele noastre. V& citesc aci o list& intteagti de persoane fie
membri cari nu ai-au achitat cotizatiunile regulat, fie perboane care au ramas
datoare en ocaziunea diferitelor festivaluri ale SocietAtei. Fat& de aceatia regu-
lamentul nu prevede nici o masurA. i rrimAne ca d-voastra s& decideti asupra
rnodului de procedare fat& de dAnaii.
ln sfilrait, ca cestinni mai secundare. supnn aprobArei D-lor voastre
complectarea ai reparatinnea mobilierului Societhtei (conform altituratului devis).
Inchei, d-lor Membri, atragAndu--vA atentiunea asupra ordinei ce pretind sII dom-
neasett in societate, atAt in raporturile dintre d-voastrri, cum ai in raporturile
fatA de membrii comitetului i3au de custodele societritii primele doua puncte
find prevAzute de regulament, iar eel de-al treilea, reglementat de actualul
comitet aaa cum este deja afiaat.
In sfArait, ca ultim euvrint, vii rog a& judecati serios masurile asupra
carora aveti a& v& pronuntati, cdei ele tind la realizarea celui de al 3 ai 4 punct
al scopului societatei : incurajarea meritului i reprobarea relei conduite a
membrilor sai . . . a'i face atenti la drepturile i datoriile lor".
Domnilor membri,
Venind acum la a doua chestiune pentru care teti fost convocati astAzi.
Stiti en totii elI, odat& cu inaugurarea noulni loeal al spit. Brfincovenese, printre
alto milsuri de ordine, s'a refuzat i studentilor in medicinti frequentarea ser-
viciilor medicale ale acestui spital. Este o cestiune care nu ne priveate indi-
vidual, ki inici societatea direct, ci comunitatea studentilor in medicina. Dar,
fiincle& aceasta constitue o mare piedicA in instructiunea noastra medicala,
in conformitate en art. 3 al. c, din statute, care preveda Intfirirea i intreti-
nerea legalturilor intre studenti ai art. 4 care zice : Societatea va cere ai sus-
tine printr'o actiune comunri, orice imbundtritire s'ar simti necesarri pentru
facilita ajungerea scopului ei", pentru aceste motive, zic, am alcatuit alatu-
ratul memoriu, pe care-1 supunem cunoatintei D-v. pentru a putea fi in urma
adresat d-lor Epitropi, solicitAnd din non favoarea de a ni se permite frequen-
tarea acelni spital, in conditinnile pe care le vor decide D-niile lor.

Deciziuni.Punfinda-se la vot toate chestiunile expnse,"Societatea aproba,

propunerile d-lni Preaedinte, relativ la tinerea comunicarilor tiin1ifice, iar re-
vistei .,Spitalul" se aprob& sprijinul membrilor i concursul membrilor socie-
tiltei. De asemenea se aproba toate propunerile d-lui Preaedinte, relativ la
bibliotecA ai se las& la discretia comitetului alcAtuirea listei pentru comanda
de cArti.

28

www.digibuc.ro
 In privinta cartilor detinute contra regulamentulni, Societatea decide a
se face o ultima adresa acelor ce le detin, iar in caz de neraspuns, sd se in-
tervind pe cale juridicd.
De asemenea in privinta datoriior veclii, Societatea decide a se face o
nona adresa tutulor color datori ca sa recunoasca prin acte legale datoria lor
iar acei cari refuza aceasta sa li se stearga datoria si sa fie anuntati in societate.
Se admite repararea $L complectarea mobilerului.
Memoriul alcatuit in chestiunea admiterei studentilor in siptalul Bran-
covenesc este primit cu aplauze si comitetul este insarcinat a'l prezenta d-lor
Epitropi".
Din aceastà expunere, apare destul de clar moduli de a vedea
al noului preedinte fi al intregului comitet : buna ordine, respec-
tul legalitcitii ci interesul Societeitii mai presus do orice altei
consideratie.
Afarä de aceasta, expunerea preledintelui desvAluie programul
de lucru al Comitetului. iar deciziunile luate de care Societatc, aprobti
infilptuirea color proiectate §i consfintesc pe cele infrtptuite deja
(Instituirea premiilor", raportnrile cu revista Spitalur, activitatea
extrasocietath in cestiunea spit. Briincovenesc, etc).
Conform hota.,ririi luate, Societatea a redeschis seria §edintelor
publiceOiintificela 15 Aprilie 1907, crind s'a fácut urrnAtoarele
comun ic'ari :
(Spitalue 1907, anexa, pag. 17 24).
TITU GANE. Neopalsam al cerebelului simukind menin-
gita tuberculoasä;
D-TRU LAZXR. Calcul vesical rar ;
V. Gomm, _,Iln nou emostatic Iodocloroformul.
V. Gomm. Kyste intraligamentare.
In edin1 5, publia dela 2_ Iunie 1907 (Spitalur 1907, an exN,
pag. 24-32).
D-I preodinte exprim 5. regretul de a fi fost nevoit srt amfine atilta
timp edintele societrttii, dar, pe de o parte vacanta Pa0e1ui a rApit
un timp destul de indelungat, .iar in Mai nu s'a putut tine edinte
din cauz5 ea' era tocmai epoca preparärii examenelor".
Conform ordinei de zi, s'au fAcut urmAtoarele comunicAri:
I. SPALXTEtx. Un caz de flegmon perinefeetic consecu-
tiv unei pleurezii purulente;
a. LIVOWSKY. Complicatie rani a tratamentului salpin-
gitelor prin puncte de foc;
V. GOMOIU. Un caz de tuberculoza a organelor genitale
interne ;
V. Gomoiu. Asupra ceitor-va cazuri de meningo-ence-
falocel.; .
V. GOMORJ. Kyst al ligamentului tubo-avarian.
edinta public5. din 10 Iunie 1907 (Spitalul" 1907 anexri,
pag. 33-35).
TIM GANE Rolul anatomiei in biologie;

29

www.digibuc.ro
 V. Gomm. Rolul stomacului n patogenia peritonitelor
(peritonite de origina gastrica);
V. Gomm. Un caz de pleici osoase subcutahate;
V. GOMM. Un caz de fibrom intragalimentar.
edinta publica din 17 Iunie 1907 (Spitalul" 1907, anexa,
pag. 35-39).
Ec. Livowsxy. Un caz de rezistenta peritoneului la in-
fectiune ;
V. GOMM. Un caz de meningitd seroasd de origine
oculard ;
V. Gomolu. Importanta peritonizdrii i drenagiul vagi-
nal in hysterectomiile abdominale totale.
In timpul vacantei mari (Iulie-Septembrie) comitetul a conti-
nuat sit se ocupe de gospodaria societatii, dar edintele publice au
fost suspendate plink in Octombre cand s'au redeschis prin urma-
toarea alocutiune a proedintelui V. Gamow, din care se poate vedea
atilt activitatea comitetului cat i norma de conducere a societatii:
Domnilor nienibri,
Duph o vacantA atilt de indelungatd, tatO-ne iardsi stransi In junil a-
celuiasi altar, unde, de astAdatã armati en noi si indestulAtoare forte, venirn
sA incepem semAnAturile, eu al cAror fruct BA ne putern prezenta iu feta celor
&mira le datorim tot controlul, in sehimbul atentiunei en care ne onoreazA.
Redeschizand seria sedintelor societãii, ne implinim o plAcuth datorie
adreseind primele cuvinte spre cinstirea acelora ce au fondat-o, i acelora ce
au adus pAnA la noi, tot mai mAritA si mai infloritoare, aceastd istitutiune de
ale cArei foloase ne bucurdm noi astA-zi,iar D-voastrA VA urez bun venit"
pi spor la muncA.
D-lor, on eta de inaltAtoare este pentru noi amintirea treentului acestei
societati, Istorient" ei detailat, flindu-vh la indernfinfi tnturor, omit de al mai
recita, i voi Intrebuinta cele cateva momente pe care mi le acordii bun& vointa
D-voastrh, incercAndu-mil sA pun cAt mai mult in evidentei importanta acestei
SocietAti, menirea ei mare ca factor auxiliar al facultAtei noastre.
Inversfind fraza de care m'am servit altA datA, mA voi incerca. zic, sA
arAt rolul (importanta) ei pentru noi, afirmind inch odatA indoitul ei scop.
acela de a ne instrui, i pe acelas plan,
acela de a no educa.
MA graben sA adaug D-lor, cA aci, prin educatie, an inteleg de loc acel
Jusage du mond"; in educatia 5,universitarii.", acea pe care o inteleg en. nu
este vorba de indreptarea purtArei private, a acelei ce se referA la individ ca
om, ci prin aceasta inteleg Indreptarea activitAtei noastre, avAnd in vedere
flinta noastrA socialA, in raporturile prin care va inrAuri asupra semenilor.
DaeA ne amintim, D-nii mei, afirrnatiunea bAtrAnului savant, D-1 Xenopel
zicAnd eh UniversitAtile vor fi educatoarele patriotismului", ne (Him bine samA
cA Facultatea noastrA ea si celei alte, are de scop nu numai de a da invAtati
marl, ci si de a forma cetateni luminati, constienti de ei si de datoria lor,
care sa stie Incotro sVpi Indrepte activitatea lor spre binele obstesc, i cari sA
se dedea la o indeletnicire practicA a faptului.
Aceasta find tema, cred, D-lor colegi, ca. societatea noastrA poate con-
tribui en o bunh. parte la realizarea ambelor acestor scopuri, i, acest lucru
mi-am propus shl demonstrez.
D-lor, ori cat de slab asi analiza en acest al doilea scop al Faculthtei,
vrean sA zic si al societAtei noastre, stA in latitudinea fie-cilruia de al judeca

30

www.digibuc.ro
si interpreta cat mai bine, cad acesta este avantagiul comunitatei noastre ,
dar el se impune astazi atentiunei tuturor.
Fara a ne duce, D-nii mei, pana la omul a carui memorie trebue
si stea deapururi vie, chiar in mintea celor ce nu'i au cunoscut zambetul, a-
cela a chilli imagine petrificata urmareste aci toate miscarile noastre numesc
pe Prof. Kalinderu, al anti ideal v'a fost aratat de insusi decanul Facultatei
noastre, (in cuvantarea inaugurala , zic, fara a ne cobori in trecutul anilor,
acum, de curand, insuai Capul Statului ridica valul acestei chestinni, atragand
atentiunea asupra ei. Cele dour' soapte ale M. S. Regelui Jormati caracterele"
(vorbind do studenti , rasunara ca un formidabil ecou in mintea tllrii, si ecoul
lor vibreaza Inca prea puternic in mintea noastra, pentru a mai putea Visa pe
vreunul indiferent.
Aa dar, D-lor Colegi, acestea find 2 din rolurile (scopurile pe care le
atribuim Societatei noastre, sau mai just zicand doua din datoriile pe care
trebue noi sr, le indeplinim,sa vedem daca aceasta Societate satisface acestor
necesitati, si in ce mod anume? sau, altfel zicand, daca ne ofera ea posibili-
tatea indeplinirei acestor datorii.
1. (Instruqiunea). Nu cred, D-lor membri, sa mai fie cineva printre
D-voastrrt, care sa se mai indoiasca de efectul instructiv al sedintelor acestei
Societati. Din acest punct de vedere nimeni nu va putea sai conteste califi-
cativul bine meritat, de ,,auxiliar al Facultatei' caci foarte adese ori, cunos-
tintele dobandite aci se complecteaza cu acelea dobandite in Facultate, la
cursuri, intru cat aici avem ocaziunea prin conlucrarea tuturor, bine inteles,
sit vedem expunandu-se cazuri patologice pe cari nici Profesorii nu au tot-
dea-una ocaziunea sA ni le arate; putem insfarsit afla multe chestiuni referi-
toare la tratamentul intrebuintat in serviciile pe care nu avem posibilitatea a
le frequenta.
Depinde InsA, D-lor Membri, de noi, de sarguinta i devotamentul nostru,
de numarul i felul comunicarilor, pentru ca gradul de instructiune dobandit
aci, sa fie mai putin sau mai mult insemnat.
D-lor, dacii am considera numai faptul, secundar de altfel, ca vorbind
in fata unui auditoriu, studentul invatii sa piarda acea timiditate naturalf, in-
locuind-o treptat cu increderea in sine, tot este foarte mutt, cad, de elite ori
nu ati vazut la examene, studenti foarte buni care 'ai perd cumpatul i declara
ca s'au zapacie?de cate ori inteligente destul de acute. puse fiind inaintea
unei adunari, nu sunt in stare sit rosteasca cate-va frase.
Dar mai mult de cat aceasta, D-lor. intru cat se deosebeste Societatea
noastra de acoala?
Singura diferenta ar fi, D-nii mei ca lipseste Profesorul adanc atiutor si ca.
socotindu-ne ca tut ce, ca o persoana unica, totul s'ar face de noi, prin noi, gi
pentru noi am face adica ceeace se chiarna autodidactie. Dar, dacA judecArn
lucrul mai departe, vedem cA i aceastA diferentii dispare, i a nu Profesorul
lipseste ci numai persoana lui fizicit, cAci tot ceeace exprinem noi aci, Bi mai
ales tot ceeace rectificAm sau complectam, nu este, in majoritatea cazurilor.
decilt ecoul vocei lor, nu sunt de cat cunoBtinte pe care le-am dobAndit de la
dankii in cutare sau cutare ocazinne.
Conferentiarul nostru consuma timpul i energia pentru a-Bi prepara cat
mai bine comunicArile sale ca orice lectiune, iar in loc de Profesor in per-
soanA, este opinia auditorului (ecoul Profesorilor) care, discutAnd cele expuse,
laud& partile bune, critic& pe cele rele, complecteazA cele omise, etc., fArA ca
aceasta BA Mb& alta consecintA asupra celui examinat (a conferentiarului) docAt
incurajarea sau ambitia care se tiaBte intrAnsul, de a produce lucruri tot mai
complecte, tot mai frumoase.
2. Educatia. Pus& pe un picior de egalitate cu cultura, educatiunea
trebue deci ai ea sit fie una dintre preocupatiunile noastre, aceasta mai ales
aci, unde comunitatea ideilor poate sa-i dea o definitie mai justa si o inter-
pretare mai rationali.
D-lor, plecand dela principiul cA omul este o fiinit sociabila, altruista,
au ramp, atatea datorii cari n'au fost legiferate, socotindu-sa suficienta con-
sfintirea lor de catre morala. In inima fieciirui, exista sentimentul iubirei de

31

www.digibuc.ro
 parinti, de lour! unde te-ai nfiscut, iubirea fay, de semenii tfii de intregul din
care faci parte (tara), si care se manifest!' intenn mod mai mut mu mai putin
puternic, dupd cum judec a. forul constiintei tale, dar nimeni nu ti le impune
drept o datorie, decat morale.
Ori, D-lor, until din punetele pe care le vizeaza educatia noastrA uni-
versitara, alfituri de respectarea celor alto datorii, este indreptarea acestui sen-
timent pe caile, cari sa-I fac& de folos semenilor sAi, a intregului este
"cultivarea acestui sentiment care constitue o puternica imboldire, ce determina
la vointA si la fapte. Cei Mari ne-au spus-o, D-lor, i ne-o spun, ca. nu este
de ajuns mobilarea mintei eu notiuni abstracte, ci se mai cere set indltdm cu-
getele f i ultre viola cea mare a poporului din care cu totii facem parte, a po-
porulur do jos, din care ne-am ridicat majoritatea dintre noi, si pe care este
intemeiat& intreaga existentft a Statului nostru i deci si a noastra.
Bun& vointa noastrA nu va rAmane deci indiferenta fata de intunericul
in care zace acest factor atat de important dar potrocolit de boale i role apu-
cfanri. Vom cAuta deci noi toti, i fiecare in puterile lui, sA-1 scoatem din
indarAtnicia in care I-a aruncat aceasta stare de lucruri, cad, scena faptelor
petrecute de curtind, ni-a dovedit ca in imensa lor majoritate, masele popo-
mini nostru constitue Inca numai suflete individuale, tar& acea nAzuinta pro-
vocatoare a ori carei propasiri, si bine inteles, eh dacii acea..ta stare de lucruri
s'ar perpetua, de sigur ca, chiar atunci cand statutul insusi ar fi in primejdie,
acest popor ar ramane nepasator la a lui peire.
Cred, d-lor colegi, eft importanta acestei cestiuni, pentru abordarea cli-
reia trebue sa v'o marturisesc c& mi-a trebuit un imbold foarto puternic, este
tutnror vadat., dar trebue sfi recnnoastem iarli en totii, cli este loarto deli-
cata, de oarece prin feint de a o privi si prin extensiunea co 'i-ar da-o un en-
tuziasm necalculat, ar putea da loc la ratAciri. Si, profit de ocaziune pentru a
vli da ca exemplu, revolta nnuia din colegii nostri provocath de ordinul Mi-
nisterului Instructiunei, prin care opreste intrunirile i manifestarile studentesti.
D-lor, cred, (aceasta e convingerea meal ca nu de aici putem noi s& indrepthm
starea maselor si poate cft nici macar in situatia de acum ; in nici un caz insft,
prin motiuni votate eine stie unde, nu le ajutam cu nirnic, i nici prin de-
monstratii pe strade, eu torte, caci acestea lumineaza numai stradele, dar nu
pot avea nici o influent& salvatoare asupra maselor.
Intunericul acestora it imprastiem numai en lumina mintei, coborandu-ne
in mijlocul lor, cercetand necazurile, suferintele lor, si cAutand aft le ameliorAm
daca nu le putem vindeca; insfarsit, impartasindu-le sau facandu-i sa profite
de cunostintele pe care le culegem acum, aci in centrele de cultura, fie din
facultate ori in societate, fie din reviste sau aiurea.
Aci, in societatea noastra, fie care dintre D-voastra, consacrfind un timp
cat de scurt, ne poate arata en statistici care aunt boalele ce distrug mai mult
populatiunea de jos; ne poate arata care an fost diteritele masuri intrebuintate
si care din ele a dat cele mai bune resultate, etc. Ne poate arata care sunt
locnrile cele mai bantuite de boale, i undo stint ele endemice sau epidemice
fAcand astfel un fel de geoarafie medicaid. Cineva poate studia cntare sau
cutare boala din punct de valere economicprin victimele pe care le pro-
duce; ne poate cineva comunica resultatele obtinute in campaniele de exemplu
contra malariei, ete; care e cea mai bunt mAsurrt din cate san boat 5i modul
rational cum trebue aplicata, etc. etc.atatea i atatea cunostinte folositoare
pentru toti, 5i ind ispensabile pentru acei ce se gasesc in ajunul chemArei lor
spre a le pune in practicri.
Spre desavarsirea acestui al doilea punct, se cere D-lor colegi, ca atat
timp cat suntern aci, prin insufletirea reciprocA, a& desvoltam acest sentiment
inascut, pan& ce vom face din el o datorie, i apoi la timpul envenit sa no
facem din el o indeletnicire practica, spre binele semenilor si al nostru.
3. Domnilor membri, pentru a incheia, voi lasa la oparte avantagiile
materiale (cArtile) pe care societatea noastra le ofertt membrilor ei, spre a
pomeni numai despre infiuena pe care o exercitli comunitatea noastr& chiar
asupra persoanei noastre aceasta formand ea insasi subiectul unei conferinte
intregi.

32

www.digibuc.ro
 *titi bine, cum simtnrile omnlui. cele mai adesea egal desvoltate, san
dacd nu, mo§tenite din generatii, se desvoltd san se abrutizeazd hub influenta
mediului. Cunoa§teti de ex. infiuenta muzicei asupra auzului vi a celorlahe
simturi; Oiti cum privelicitea nchilor te desfriteazd sau te ingrozeqte. te desgustil
sau te iritit, cum monotonia te plictiseqte, etc.
Ei bine, aci unde avem o a.sociatiune de persoane 0 de idei atdt de
bogatd, fiecare vom fi inflnentati intenn fel sau altul asnpra persoanei noastre
morale gi indirect chiar asupra celei fizice. Cu totii avem simpatii i antipatii,
inbim i 'intim, 0 in aceastri pornire mare san mica a sufletului, vei multumi
sau vei revolta. Bine inteles, recompensa ce vei primi va fi lauda sau dis-
pretul stdri suflete§ti, dintre care, una te invesele0e iar cealaltd te consumfi.
Profitul rdmrine D-lor, cAci, chiar dacii judecdtorii iti aratd ';'Lasprimea
cnvintelor, grepla comisd, naqte in sufletul taut cainta, al chilli efect este co-
rigerea de sine, i te face sA jndeci totul cu ratinne dar fdrd patimd lucru
necesar ori cdrei propd0ri.
Pentrn toate acestea, se cere ins& D-nii mei, exactitatea in indeplinirea
tuturor datoriilor, se cere un devotament destivrir0t, se cere mama fArd preget
care e criteriul cel mai pnternic i singurul mijloc de a satisface (in mod
cinstit) tuturor obligatiunilor.
Munca confirm& este, D-lor, expresitmea iubirei noastre cdtre Profesori,
acea despre care vorbea D-1 Decan al Facultatei in cuvdntarea inaugurald;
prin asiduitate la cursuri, in laboratoare §i in serviciile spita1icoti, le dovedim
iubirea noastrd vi ne facem s& fim inbiti de dAngii.
!In ilustrn, vorbind de raporturile dintre profesor §i student, zicea:
Yoi trebne sA ne formati pe noi, duprt cum 0 noi trebue sA vd formdm pe
voi. Profesorul i studentui sunt 2 centre de lumina tti cAldurd, care puse la
fie care focar al oglindei concave a scoalei, se incrilzesc si se lumineazd mu-
tual". Dacii intro ace0i factori vorn pune un singur obstacol neptisarea, cu
totii, zicea D-nia sa, nu vom deveni de cdt o sarcind pentru patrie, vom de-
veni cioclii prestigiului i gloriei nationale".
§i, dacd in aceastd ingriimildire de titian i inteligente, vezi nne ori
scrizAnd ilusiile tineretei; dacd in aceastA concurentri umand, in acest strugle
for life" a lui Darwin, adese ori munca ne este rdsplAtitd cu cea mai barbarit
ingratitudine, ea iti rAmAno totu0 ca cel mai bun consolator; munca este
calea cea mai cinstitd, este arma cea mai demnd in lupta inteligentelor, qi in
ace1a0 timp, e cea mai sigurti, cdci labor improbus, omnia vincit".
In sfdrsit, tot prin mune& i devotament, adicti instruindu-ne continuu,
satisfacem i celui mai nobil sentiment -- iubirea de tar:4, cAci, dupd curo a
spus'o ilustrul Pean Bien servir la science, c'est servir son pays".
In aceste sperante, D-lor Membri, declar seria qedintelor deschisA".
In §edinta publick" dela 28 Octombrie 1907 (Spitalul" 1908,
anexa, pag. 41).
D-1 Tau GANE a desvoltat partea If-a din conferinta sa des-
pre Rolul anatomiei in biologie;
V. Gomoiu. Un caz de meningo-encetalocel cu transfor-
mare fibro-lipomatoasei a tumorii;
V. Gomoiu. Un caz de sarcom enorm al spatelui.
Sedinta din 4 Noembrie 1907. ,,(Spitalul" 1907'anexii, pag. 43).
N. OANCEA. Tratamentul chistelor hydatice ale firafului :
D. MARINEscu. Asupra anomaliilor colonvlui pelvian ;
V. Gomm. Tuberculozei vagino-peritoneala ;
V. GOMM Polip intrauterin.

33 3

www.digibuc.ro
 tC. LINTOINTSCIly. Un caz de plosis palpebral de nature"
istericei.
edinta din 11 Noembrie 1907. ,,(Spitalul" 1908, anex, pag.
45-46).
I. NITEscu. Prezinta un caz de pilorectomie i altul cu ex-
cluzia pilorului :
D. NEGRU. Considerafiuni asupra fenomenului durere :
V Gomm. Consideratiuni asupra deslipirei refinei vi
tratamentul prin puncte de foc.
Sedinta din 18 Noembrie 1907. (Spitalul" 1908, anexa pag.
47-49).
I. PREDESCU. - Dare de seamei asupra unei companii anti-
paludice, cu consideratiuni asupra paladismului in Ro-
mania ;
V. Gomm. Considerafiuni asupra kystelor hematice pel-
viene, cu doua cazuri personale.
edinta din 25 Noembrie 1907. (Spitalul" 1908, anexa pag
50-51).
P. NICULESCU. Un caz de glositei sifilitica, pseudo-can-
ceroasei :
C. PASTIA. Douei cazuri de pseudo-crup rugeolic necesi-
tdnd tubagiul :
D. NEGRU. Considerafiuni asupra fenomenului durere :
(urmare);
V. Gomm. Un caz de torsiunea epiploonului.
edinta din 2 Decembre 1907. (Spitalul 1908, anexa, pag
52-54).
I. PREDESCU.
mare ;
-
0 campanie antipaludicd in Romdnia (ur-
C. PASTIA. Un caz de anevrisrn al unei ramuri a ar-
terei mezenterice, deschis in cavitatea peritoreala;
D. NICULESCU Un caz de spina ventosa sifiliticei.
E.LIvONVSKy. - Un caz de inversiune uterinet.
Sedinta din 9 Decembrie 1907. (Spitalul" 1908, anexa, pag.
54-55).
C. LEONTE.
N. DONCA.
D. NEGRU.
---Un caz de persistenfa mughiului stilo-ma-
Despre kystele gazoase ale intestinului :
Despre ideile fixe :
xilar.
Vacanta CrAciunului a impus din nou suspendarea §edintelor
publice, care au fost reluate la:
edinta din 13 lanuarie 1908. (Rezumatul se afla in dosar):

34

www.digibuc.ro
 T. SPXLXTELu. Calcul vezical, talie ipogastricei, reunire
per primam ;
V. Gomoiu. Un caz de spondilozei rizomelied:
1. NriEscu. Prezenteiri de piese anatomo-pathologice.
In sedinta dela 20 Ianuarie 1908, (vezi dosarul) s'a eonti-
nuat discutiunea asupra cazurilor prezentate in sedinta precedenta
ii s'a prezentat diferite piese anatomo-patologiee,
Sedinta de la 27 Ianuarie 1908.
D-TRU LAZXR. Un caz rar de amenoree ;
V. GOMM .c,;i D. NEGRU. Anomaliile extremiteitilor membre-
Tor (cu prezentari de cazuri, fotografii, 2 radiografu).
ecl:nta dela 10 Februarie 1908 a fost ocupata mare parte
cu cestiuni administrative si s'a facut o singura comunicare:
D-tru LAzirt. Bernie ombilicalci strangulatd.
Dup5, aceasta data. sedintele publice au fost din nou suspen-
date, in vederea festivalului anual care a avut loc la 4 Martie 1908
pentru sporirea veniturilor Societatii.
Ultima sedinta stiintifica s'a t,inut la 16 Martie 1908, cand
au vorb.t d-nii :
P. NicuLEscu.Un caz de eredosifilis tardiv (gome sifditice
ale obrazului);
T. GANE. Despre metoda lid Bier.
Dupa cum vedem, in anul societar 1907-1908 s'a tinut 21
sedinte publice-stiintifice, in care s'a facut 45 de comunictiri, ce au
fost publicate In extenso sail in rezumat in revista Spitalul"
sub forma de Buletin al Societtit,ii, iar cheltuiala a fost suportata
in mare parte de dare presedinte.
Mai mult, spre incurajarea lucrarilor, s'au instituit premii
pentru cele mai bune comunicari §i lucrari ce s'ar face in sanul
Societatii. Unul din aceste premii a fost acordat d-iui I. Predescu
pentru conferinta sa : no campanie antipaludica".
Nu mai putin si faptul ca, din cele 45 de comunicari, 39 au
fost facute de care membrii comitetului, denota grija acestuia in
primul rand indreptata dire ridicarea nivelului cultural al Societatii
iar pe de alta parte traduce starea de indiferentti care coprinsese
pe membrii Societatii.
Tot in scopul facilitrii instructiunii, comitetul societatii a
intervenit starnitor i prin toate caile legale, pe langa Epitropia ase-
zamintelor Brancovenesti ca sil admita intrarea studentilor stagiari
in serviciile sale spitalicesti, dupa aceleas,d norme ca la Eforia spita-
lelor civile.
De asemenea, in urma interventiei Comitetului, decanatul Fa-
eultritii de medicinri a daruit o coleetie de teze si a aprobat ca din
toate tezele depuse, sa se trimith regulat cate douã exemplare la
Societatea studentilor in medicina.

35

www.digibuc.ro
 De altmintreli, in dark' de aceste 21 de sedinte qtiintifice
publice, Comitetul Societritii a mai tinut 46 de F,Iedinte ordinare si
extraordinare din ale criror procese-verbale se fad hotilririle luate
in interesul bunului mers al Societritii, din punct de vedere stiin-
tific, moral si material.
Pentru asigurarea bunei ordini in Societate, comitetul n'a
ezitat in aplicarea mAsurilor prescrise de regulament, mergAnd prink'
la eliminarea celor contravenienti §i chiar la chemarea in jus-
titie a celor recalcitranti.
Prin aplicarea fär 5. sovAire si nepArtinitoare a regulamentului,
nu numai ca s'a asigurat tutulor membrilor posibilitatea de a se
servi la vreme de eartile bibliotecii, dar s'a impus respectarea averii
Societritii. Prin mijloace severe, dar impuse s'au readus in Socie-
tate arti ce erau detinute de 3-5-10 ani de care fosti membri,
s'au incasat datoriile a c6ror achitare se tot amâna de ani de zile.
Comitetul din 1907/8 a adoptat dela inceput ca dpviza,' : 4,respectul
legii, egal obligatoriu pentru totiD, i, cu pretul ori chrui sacri-
ficiu, n'a crutat nimic din aceia ce se cerea in interesul propillirei
morale gi materiale a Societátii.
La 4 Martie 1908, conform obiceiului devenit lege si in
interesul sporirei capitalului Societatii, comitetul a organizat un
concert in sala Ateneului. Evitând medierea unui impresario, si
trattind direct cu diriguitorul quartetului SEVCIK, Societatea a putut
obtine un beneficiu material net de 2592 lei.
Este de notat 6., in afarà de preocupgrile obisnuite si strict
regulamentare, Societatea noastrri n'a rAmas str5.in'a nici de actin-
nile externe pornite in interes general si s'a manifestat falis in ces-
tiunile nationaledup5, cum dovedeste urmAtoarea telegrama redac-
tat'a in sedinta extraprdinar5. dela 29 Mai 1907 :
D-rului Al. Valda-Voevod, deputat Budapesta.
Societatea studentilor in medicinA din Bucuresti unind glasul ei de
protestare la simtimfintul de indignare al tutnror oamenilor civilizati, filth. de
cMcarea dreptnlui celui mai dant, va asigura de iubirea ei nemArginitA".
Dup6 implinirea unui an de functionare, Comitetul anului
1907-1908, 'si-a depus mandatul, si, la 23 Martie 1908, in prezenta
d-lui decan al Facultätii de Medicind, a d-lui Primar al Capitalei, a
numerosi profesori, medici si studenti, Societatea Studentilor in
Medicinà a ssarbätorit a XXXIH-a sedint5. aniversarg.
D-1 prerdinte Gomm deschide sedinta, cu urmAtoarea cuvrtn-
tare (Spitalul" 1908, anexa, pag. 57-65) :
Aniversarea SocietAtei Stndentilor in Medicina era odinioarA o simplä
sArbAtoare de familie, era o zi consacrata memoriei trecutului, o zi in care,
prin cuvinte alese, membrii SocietAtei cinsteau numele initiatorilor. Astfizi,
ing, and micul incepue al celor 10 studenti din 1875, a ajuns sA constitue
o adevaratA Institutie, aniversarea ei are un dublu motiv:
1. Este, din an in an, o sArbAtoare tot mai mare, in care Societatea se
invredniceste a primi in stinul ei pe toti cei ce o imbrAtiseazA en cAldurA,

36

www.digibuc.ro
este o ocasiune in care membrii sdi, pot sA glorifice numele fondatorilor si
pot sa-si exprime recunoptinta lor, fated de acei ce au sustinut-o.
2, Afar& de aceasta, pedinta aniversard este o obligatmne morald i legate
pentru noi, comitetul, ca sd dam seamd celor trecuti 1 i celor viitori, cdrora cu
drept cuvant le apartine aceastA Institutinne, sd dam seamd, zic, de situatiunea
ei pi de actele noastre in decursul anului trecut, in care ne-a fost incredintatd
conducerea ei.
Sunt in adevdr, ani de zile de cand, la aceapi epoch', presedintele So-
cietatei vine sa vä citeasca nu discurs aproape uniform, aproape in totul ase-
mdndtor en al predecesorilonaceeapi admiratiune pentru fondatori i pentru
toti cei ce i-au dat concnrsul lor binevoitor, ace* primire frMeasca pentru
tinerii membri, ace* recunostintd pentru colaboratcrii din comitet, terminand
en aceleapi multumiri care acei ce ii an incredintat onoarea de a fi condus
aceastd societate.
Ori, D-lor, neputand sd intinerese acest program, api fi bucuros sal
urmez i eu en aceiapi naivd i sincerd plAcere, dar progresele realizate de
aceasta Societate, sunt mai evidente de cat le-ar pntea descrie eel mai mdestrit
discurs al meu. Afard de aceasta, cei 32 de ani de existentd, intreaga ei evo-
lutie, pas cu pas, se gdsepte consemnatd in acel Istorie care a ajuns in
mainile Domniilor-Voastre pi in care am ardtat necesitatea creatiunei, impre-
jurdrile in cave a luat ea naptere, si diferitele faze prin care a trecut pand sd
ajunga, ape cum o vedem astAzi.
Am ardtat cum, in 1875, un grup mic de studenti, stingheriti prin lipsa
de mijloace, dar aprinpi de dorul de a munci i de a se instrui, au pus bazele
acestei mandre societdti;plecand de la intovdrilpirea celor 10 de odinioard,
astdzi gruparea aceasta numdra in sanul ei peste 500 membri, activi si ono-
rifici. Dela primele inceputuri, in dorinta ce aveau de a se instrui, membrii
modestului grup, incep a-5 spune unul altuia observatiunile clinice ale cursu-
rilor mai interesante din spitale; obiceiul se trasforma in obligatiune i astfel
so pune temelia pe care s'a clddit intreg edificiul activitatei ptiintifice a So-
cietatei noastre.
Adunati la o lalta, punand fiecare putinul ce avea, i contribuind sd
procure pentru asociatia lor cdrti, reviste, ete., au infiintat fuimeasa bibliotecd
de astazi; incepand cu cele cateva numere din Archives de Physiologie, s'a
ajuns la grandioasa bibliotecd ce se desflipoard privirei D-voastre.
In plus, Societatea Studentilor in Medicinii, si-a alatuit, cum a putut
pi de uncle a putut, un museu farmacologic, despre a cdrui utilitate ea pi
despre a intregului avut, o pot mArturisi toti cei ce au trecut pe aci. Lucru
pi mai rar, insfarpit, aldturi de tot ce se vede, diferitele generatii cari s'au
succedat la carma societatei, au putut sa-i asigure i un fond material, care a
ajuns astAzi la frumoasa sumd de aproape 25 mii lei.
Iatà dar, cum aceastd Societate, printr'un devotament MIA margini al
conducillorilor i printr'o caritate mai presus de orice laudd a protectorilor ei
a ajnns sä constitue astdzi o adevdratd Istitutiune.
Greutätile an fost destul de mari, i deed punem in paralel trdinicia
acestei Societdti, en viata efemerd a celorlalte societdti studentepti, sittmtia ei
de astazi nu se poate explica decal duä ne amintim cd, in fruntea ei au stat
oameni ca Manolescu, Istrate, Obregia, N. Tomescu, etc., cd ea a fost continua
ocrotitä i sustinntd de Onor. Eforia Spitalelor Chile qi de intregul corp
profesoral al Facultdtei de Medicind.
Astfel a ptiut sli Increze i sit se conduca Societatea Studentilor in Me-
dicind, pentrn a binemerita atentiunea tuturor celor ce an auzit de dansa.
ca sit poata primi in sanul sdn rand pe rand in fiecare an si la diferite oca-
ziuni, cele mai mari personagii ale tdrei, asttel a stint ea sa se conduct, pentru
a fi bine meritat stima de care se bucurd la Carte,
Mie, cdruia 'mi este data cinstea sit relvez astdzi aceste fapte, nefiind
in stare sd glorific indeajuns nnmele celor ce ro i-au dat obolul lor pentru pro-
papirea acestei falnice institutiuni, nu pot decal sa-mi plec capul inaintea lor.
Nu exista, D-lor, in istoria studenteasca un alt exempin mai frumos, ea
trecutul glorios ai Societatei Studentilor in Medicind, careia Parlamentul roman

37

www.digibuc.ro
ca nn semn de inaltA atentiune i convins de insemnatatea ei, 'i-a dat breve-
tul de seriozitate, recnnoscand-o persoana morala, si juridica.
Din parte-mi, am simtit vin onoarea de a fi presidat aceasta Societate,
de a fi ocupat timp de un an acest scaun, onorat rand pe rand de actualii
mei profesori si de tot ce a fost mai distins intre studenti, iar activitatea pre-
decesorilor mei si roadele pe care le-a dat, asociate cu regretul de a fi putut
face eu atat de putin, ma misca, si mai mult, astazi, cand rostnl men aci se
va sterge peste nn moment.
Pentru a mai prelungi putin aceasta viata efemera, i fiindca mA gasesc
in fata membnlor protectori i protejati, sit-mi fie permis a justifica conduita
noastra aci, expunand mai intaiu felul men de a vedea si de a fi condus aceasta
societate, relevandu-i Inca odatfi insemnatatea ei pe care modestia noastra nu
trebue sa o mai ascunda.
Ilustratiile de astilzi, a caror origine, ale caror incepnturi le gasim in
sanul acestei societ ati, ne dau indeajuns posibilitatea de a judeca usor despre
rostul Societatii in trecut.
Dart daca dela inceput rostul ei era de a ajuta ¢i de a facilita mijloa-
cele de studiu inembrilor sfti studenti, apoi astazi, societatea. studentilor in
medicina are si va avea o insemnatate din ce in ce mai mare.
Prin vasta sa biblioteca, ea educe imense servicii intregului corp me-
dical. iar recunostinta j satisfactia acestuia se vede in interesul cu care suntem
si am fost ineonjurati. In cea ce priveste pe membrii situ studenti, cred ca
este bine m eritat epitetul de auxiliar al Facultatei, pe care cu atata mandrie
i-1 am dat, on de elite ori am avut ocaziunea sa vorbesc de dansa.
In adevar, dup& cum am afirmat si alladata, societatea noastra raspunde
unui dubln scop, sau are un dublu rol: cultural si educativ.
Din pullet de vedero cultural, nu mai este nevoe sit arat ca Societatea
noastra este o adevarata scoala.
Aci, face studentul in medicina primii pasi in a expune, in a judeca,
a'gi da seama de o cestiune; aci, fosti menibri, sau membrii batrani condue
sau indreaptii pasii nosignri ai tanarului student.
Din puinct de vedere educativ. al profesiunei, ea este paria acum sin-
gum care-i satisface, si pfin aceasta constilue sau eel putin poate constitui un
complithent al Facultatei, usnrand astfel sareina magistrilor nostri.
Cliestinnea educatiunei universitare. am desvoltat-o de curand aci in
sanul societatei si pentru a nu fi nevoit sii recitez, ma multumesc a aminti ca,
in existenta unui medic sunt dona pat ti : studiile medicate sau 5tiint,a medi-
cate, atilt de pasionante in a le studia, si profesiunea sau (meseria) medicala,-
adosea ingrata si uneori penibila de exercitat; medicul de asiiizi trebue sit
facei o opera de stiinta dar si de devotament.
Medicina nu este o stiinta pura care se studiaza numai pentru stabilirea
unor adevaruri, nnor legi Stiintifice; ea este o stiinta aplicata, pe care n'o poate
ignore nici administratorul, nici chiar economistul, si cu Oat mai mult omul
do stat. Igiena ca si economia politic& sunt stiinte democratice; ele afirma so-
lidaritatea tuturor cetatenilor statului.
Functiunea liberali de medic, ca 5i profesoratul i magistrature sunt
functiuni direct sociale prin elu insasi; mai mult, ele stint misiuni morale si
sociale, si Inca misinni care trebue sa fie constiente de scopul lor, i poate
degajate aproape de once consideratie pur personala. Pentru once medic, care
porde din vedere misiunea sa sociala si face din profesiunea medicala un co-
mert ca si oricare altnl cu care sa castige bani, acesta protejat fiind de diploma
facultatei c i incurajat prin oarecare succese, se va deda la eine stie ce opera-
tiuno scandaloasa, care il va obliga la un moment dat sa facit cunostintit cu
justitia; ori, de oarece titlul ne egaleaza pe toti, i publicnl neputand recu-
noaste pe sarlatan, va arunca acoeasi anatema pe toti.
Iatd deci cit acel sentiment al datoriei. al conftiinfei, al justifiei fi al
moralei, ele fac obiectul educafiunei universitare.
lin este de ajuns numai mobilarea mintei cu notinni abstracte, ci, se
cere. cum am spus, sa no inaltarn cugetele i catre viata cea mare a popo-
rului din care facem parte, Si pe care este intemeiata intreaga existent& a sta-

- 38

www.digibuc.ro
tului nostru; nu este de ajuns ca Facultatea sa produci les betes a concurs4
cum ii numet}te Michaux. ci, este nevoe a forma in medic o cnnostinta Olin-
tifica in raport cu actele profesiunei sale.
Ori, domnilor, asemenea sentimente vocatiunile medicale ale studen-
tilor nu se invata atilt la Facultate, ci mai ales in spitale si in familie. Dar,
ce altä familie mai proprie avem noi, decal aceasta societate pe care o fre-
cuentam timp de 5-9 ani, i unde putem dobfindi tot cea ce poate oferi o
asemenea asociatiune de persoane 5i de idei luminate.
Prin etatea ei, prin trecutul ei, prin situatia actualii 5i prin rostul ei,
Societatea studentilor in medicina, It5a cum este, ca i Facultatea noastrA, face
fala nu numai studentilor in medicinä dar tarei intregi, caci, dupa cum chi-
mistul judeca gradul de cultura al unei thri diva consumtl sapunului, etc. tot
astfel i medicul o judeca cluph stares institutiunilor ei medicale.
Domnilor,
Aqi fi mandru, sa expun in detaliu situatia de azi a Societatei i sa arat
putinul cat am facut noi pentru &Ansa, dar nu voesc sa tree peste drepturile
d-lui secretar general, caruia ii revine onoarea de a face aceasta dare de seamtt
Ma voi multumi sa relevez numai citteva puncte in actiunea noastrh, care me-
rita atentiune, fiindcit ele constitue realizarea unor vechi idealuri" ale socie-
tatei noastre.
Nu voi vorbi de nistoricur Societatei, a anti insemnatate ramAne sA
fie judecata de altii, iar nu de mine ca autor. Dar, in afara de modificarile
utile pe care le ve deti aci singuri, imi place sa pun in relief, aranjarea bi-
bliotecei; complectarea ei cu toate cartile (manuale i tratate in valoare de
2500 lei, absolut dupd nevoile membrilor; refacerea cataloagelor biblintecei
nevoie simtita deja de multi ani, intru cAt cele vechi eran absolut deteriorate
rsi nu mai corespundeau realitatei.
0 alth opera, pe care eu o numesc indrasneata lasaind ca altii s'o judece
daca a fost mare* salt nu, a fost, intinerirea regulamentului Societatei. Ve-
chea maxima. ,audaces fortuna juvat", s'a realizat aci perfect, cad, ca in orice
casit veche, nereguli si obiceiuri rele, calcari de regulament, se stabilisera in-
cetul cu incetul 5i in societatea noastril.
Aplicarea ad literam a regulamentului ajulata de deciziunile severe luate
in prima 5edinta plenara diva alegerea noului comilet. a ridicat fire5te nume-
roase proteitatiuni, atat din partea membrilor activi studenti, cat 5i a mem-
brilor onorifici, dar fixitatea legei, cu impartialitatea si justela actianei noastre,
a inrins toate greutdtile i efectul a fost un insemnat succes material fi mai
ales moral al Societittei : biblioteca Societatei a reintrat in posesiunea unor
carti cari fusesera luate de mai multi ani: casa Societatei a incasat sumele
ramase datorie pe la diferiti membri ai Societatei (cu ocaziunea serbarilor
anualta0 inch de multi ani; insfar5it, prin refuzarea ori caror concesiuni, cabi-
netn1 de lecturA a putut satisface totdeauna necesitatile membrilor, iar D nii
membrii si-au achitat regulat cotizatiunile, rezultAnd din aceasta o suma de
3000 lei, incomparabil mai mare decal ori cAnd.
Anul acesta, atAt ca stimul la muncA, 5i mai ales ca o distinctinne pen-
tru acei ce s'au aratat mai interesati de Societate, am reiniiinfat premiile para-
site deja de mult, 5i pentru care. subsemnatul am 5i depus suma de 50 lei.
Cum majoritatea comunicarilor Si conferintelor au fost %cute de membri
ai comitetului san de membri batrAni ai Societatei interni de spitale, s'a
acordat un singur premin, D-Iui Predescu, care a facut o prea frumoasa con-
ferinta, tratAnd despre: o campanie antipaludicA in Romania.
0 altfi opera, realizath de D-1 Botescn in anul 1899-900. dar pArtisitA
imediat dttpa dAnsul, este aparifia buletinului Societdrei. Cu bunavointa cole-
gilor mei din comitetul de redactie al revistei Spitalul, sora nedespartita 5i
tot atAt de trainici a SocietAtei, 5i cn oarecare sacrificii materiale personale,
am putut sa dau publicitatei in anexele revistei, qedintele noastre din care
oricine ne-a putnt judeca de felul cum lucram aci.
Insfarvit, un fapt pe care imi place iartitli sa-1 relevez poate o conse-
cinta a legei, este ordinea absolute, ce a domnit in aceasta societate in tot

39

www.digibuc.ro
cursul anului. Pana ai in discutinnile dela sedintele societatei, acei putini cari
s'au devotat ca sa. continue aceasta opera serioasa i durabild, faurita de pre-
decesori, en toati libertatea cuviintnlni si a alegerei cestinnilor, participantii
n'au nitat niciodata crt discutiunea nu trebne sa fie o batae oarba, unde fie-
care se ingrijeate numai de loviturile pe care le da, ci ai-au dat seam& ca ea
trebue sa fie mai ales o sfortare comuna catre adevar, nude contrazicatorii
lupta pentrn a se lamina mutual, mai malt Inca cleat pentrn a se invinge.
Iatã pentru ce, Domnii mei multumirile pe care le adresam la inceputul
anulai, se dubleaza astazi de un sentiment de recunostinta pentru sprijinul
binevoitor al comitetului si al tutulor celor ce mi-au dat concursul bor.
In sfarsit, pentrn a satisface nevoile materiale ale societatei, am dat bi
anal acesta an concert, despre al carui succes moral am fost asigurati de toti
cei ce an asistat, iar beneficial material este ai el destul de frumos,
D-lor, In calitatea de student si de Presedinte al acestei Societati, imi mai
ramanean doua lacruri de indeplinit dona idealuri devenite astazi necesitate
absoluta, si a caror injghebare n'am avut timpul s'o duc la complecta realizare.
Prima necesitate este cleldirea unui local propriu al societtlfei, cAci, en
toate modificarile fixate in acel actual, en toate cit subsolnl a fost transformat
intr'o biblioteca identica en cea de aci, si la nevoe pntand servi de cabinet de
lectura, totusi, in 2 3 ani acestea, ambele vor deveni iarasi absolnt insnficiente.
In vederea acestui fapt, m'am adresat D-lni Dr. Botescu, acela care cnnoaste
mai bine ca oricine Societatea noastra 1;ii care, prin pozitia social?' pe care o
ocupa, este mai in masurd a o ajuta. D-nia sa, incilzit de acelas devotament,
pe care 1-a avnt intotdeauna pentrn aceasta Societate, s'a pus ai de asta data
in serviciu nostrn, dar, lipsa unni fond material snficient al Societatei, zadar-
niceste orice bunavointa. din partea amandorora.
M'am adresat atnnci Asociatinnei Generale a Medicilor, sperand ca prin
conlucrarea celor don?" averi sit se poata satisface i aceasta necesitate, dar,
fiindea a trecut deja atata timp, fad' ca Asociatia sit comunice hotararea sa,
nu-mi riimane decal s?' apelez tot la inimile earitabile ale protectorilor nostri,
pentru a subscrie Kande ce vor trebni sa formeze fondul inalienabil destinat
cladirei mini local.
A dona necesitate, porneste din discreditul in care a cazut studentimea
in fata publicului nostrn i de care, cum foarta bine remarca eminentnl men
predecesor din anul trecut, studentii ins* stint culpabili. Este vorba de orga-
nizarea studentimei, de constitnirea unei societati comnne, care sa cuprinda
ca filiale pe cele existente, san mai bine zis, a unui consiliu ori comitet central,
ai anti membri sa fie de drept compns din presedintii societatilor recnnoscute
de Senatul Universitar, putand astfel sa evite desordinile la care an dat loc
actiunile unor tineri fart experienta i prea entuziasmati, san constient ran-
voitori, si care ar mai voi sit lucreze in numele studentimei. Gni, cum cererei
adresata in acest sens D-lui Rector al Universitatiei nu i s'a dat nici un curs,
ramane ca, ori urmasii nostri, conducatori ai societatilor demne, ori antoritatile
scolare, din propria lor initiativa, sa ia aceasta masurit.
Mt grabesc sa termin. D-nii mei, pentru a nu abuza de binevoitoarea
d-voastril atentiune, ei, ca interpret fidel al acestel societati, nu pot cleat sa
exprim. Inca odat& rectmostinta deplina pentru cei ce ne onoreaza astazi en
prezenta lor, cum si pentrn toti acei can an contribuit la prosperarea socie-
tatei noastre.
Domnilor Membri,
Pe D-voastra, imi permit sa va fac atenti ca, dad postal de presedinte
al acestei Societati, a fost considerat totdeauna ca o distinctiune magulitoare,
aceasta vi se datoreste in cea mai mare parte, si et, daca voiti sa se mentina
ca atare, D-voastra trebne sa-1 sustineti.
En, ca i toti cei ce an trecut pe aci, am facut pentru Societate aceeaca
am putut: ramane ca i D-voastra, cei viitori, sit veghiati ca Societatea noastri,
deja batrana ca ani, sa nu imbatraneasca i ca activitate, ai nu ma pot des-
01.0 de D-voastra decal repetandu-vii aceleasi cuvinte cn care am venitace-

40

www.digibuc.ro
Iasi refren din cum] anulni : munciti si iar mnnciti ; amintiti-vA cnvintele
iinstrulni Pdan: bien servir la science, c'est servir son pays', ai fiti bine in-
credintati cA omul nu valoreazd, deceit prin energia 8a, prin mune.% # prin
caracterui sau.
Dupa aceia D-1 vice-presedinte TITU GANEA a tinut o foarte
frumoasa conferinta despre Fapte noi in medicine. Apoi, D-1
secretar general D. NEGRU a facut o dare de seama amanuntita
despre mersul Societatii in cursul unului 1907/8 arAtand progresele
realizate. Din acel raport" aflat in dosar, se vede ca, arhiva Socie-
tatii cuprinde: un dosar cu cele 471 hartii intrate si un registru
pentru inscrierea lor ; un dosar cu cele 141 hartii esite si alt registru
pentru inscrierea lor ; un dosar cu procesele-verbale ale celor 46 de
sedinte ale comitetului si un altul coprinzand sumarele celor 21 de
sedinte stiintifice ale Societatii.
Din acelasi raport se vede el biblioteca Societatii a sporit cu
623 carti si reviste in parte cumpgrate (pentru 1398 lei) iar altele
donate, (21 de lucrari donate de d-l. Gomm, 6 de d-1 Tatusescu,
2 de catre d-1. Dr. J. Dona, 1 de d-1. GIL Crainiceanu, patru reviste
medicate dela d-na Dr. Vellan si cu 44 teze dela membrii Societatii,
1 dela Ministerul de Externe, 1 dela Primaria Capitalei, 1 dela Eforia
spitalelor).
Gratie masurilor drastice" pe care le-a votat Societatea in
sedinta dela 12 Aprilie, spune d-1 secretar general, ca s'au intors in
bibliotecä dupa o lunga captivitate, de mai multi ani" peste 100
de volume.
D-nia sa insista asupra faptului ca in acest an s'a implinit un
vechi deziderat al Societatii, prin aceia ca s'au intocmit cataloage
voi metodice, ordonate si complecte.
In acest an s'a imprumutat 821 volume de catre membrii
activi si 189 de catre cei onorifici iar in sala de lectura au fost
consultate 3471 volume.
In urma verificarii bibliotecii, Societatea a putuf sa satisfaca
cererea d-lui profesor OBREGIA, daruind Ospiciului Marcuta 469 vo-
lume din cele mai putin folosite de Societate, dar utilizabile de ca-
tre bolnavi.
Capitalul Societatii a sporit in acest an ajungand la suma de
lei 23.205 si 90 bani, caci prin masuri tot asa de riguroase ca si
cele cu privire la biblioteca" s'a reusit a se incasa din datoriile
cronice, care pareau incurabile" suma de 522 lei iar pentru alti
367 lei s'a obtinut scrisori de garantie. S'a incasat cotizatii in suma
de 2959 lei, 2592" venitul concertului, 500 lei subventia Casei Scoa-
lelor, 100 lei darul d-lui profesor OBREGIA, 880 lei valoarea cupoanelor,
74" lei diferenta de cost a biletelor de circulatie pe C. F. R. pentru
care Societatea a obtinut reducere, etc.
D-1. Secretar general insista asupra atitudinei pe care a avut-o
Societatea in cestiunile de interes general studentesc, cum a fost
aceia a admiterii stagiarilor in Spitalul Brancovenesc si releveaza

41,

www.digibuc.ro
legaturile pe care Comitetul le-a stabilit cu celelalte Societatti stu-
dentesti romttnesti, din tara si din afara.
(Soc. stud. in medicina din Iasi, sub presidentia D-Iui N. HOR-
TOLOMEU, SOC. stud. in farmacie, prezidata de D-1 S. AumIsEscu,
Uniunea stud. romttni prezidata de D-1 AL. SPINEANU, Asociatia Ge-
nerall a medicilor, Societatea farmacistilor, etc. Societatea Romania
jung" din Viena, Soc. acad. rom. Dacia" in Cernäuti, Romania"
a stud. romani din Hohenheim prezidata de D-1 Dr. G. Ionescu-
Fisesti, etc. etc.)
Amintind impresia placuta pe care au lasat-o cele doua sedinte
muzicale in care s'au produs studenti in medicina (diletanti), d-nia
sa recomanda viitorului Comitet ca, in programul sedintelor stiin-
tifice ale Societatii sa se introducrt si o parte distractiva, spre a le
face mai atractive.
In urrna, au luat cuvantul d-nii Prof. Dr. OBREJIA, prof. TOMA
IONESCU, Dr. H. BOTESCU etc. cari au prea marit Societatea i au fe-
licitat pe sprijinitori, iar D-1 Gomolu a incheiat scria cuvanttirilor
prin multumiri adresate protectorilor Societäii i prin urmatoarele
cuvinte adresate studentilor:
Domnilor membri i stimati colegi,
In fie ce moment inima noastrA este impArtitA intre dou5 sentimente
contrarii : pe de o parte regretul de ceeace am lasat in urmA bucurii si su-
ferinte dispfirute, lupte care ne-au animat, iar de altfi parte, este dorinArt de
ceeace va veni, speranta totdeauna crescfindh i pe care decepOunile n'o pot
niciodata slei.
AstAzi, cedfind locul de presedinte, privesc in urmii i revfid cu drag ttt
trecutul meu aci, revad luptele i copetitiunile mele de altA data, admiratiunile
si apreciatiunile mele adesea severe. Le las pe toate si vfi las i pe Voi. pfi-
strAndu-vit cea mai frurn asA amintire i asigurfindu-vA ca acest moment in
care mai trAesc orele petrecute aci cu voi in aceastd calitate, este ultima
bucurie a unui an bine indeplinit".
edinta celei de a 32-a anivershri a Societatii se incheie prin
alegerea unei Comisiuni compust din d-nii P. Niculescu (azi fost
profesor la Facultatea de Medicina din Cluj), I. Enescu (azi profesor
la Facultatea de Medicina din Iasi) V. Savescu (azi chirurg
F,ii

primar la Spitalul Coltea), care sa verifice gestiunea comitetului al

carui mandat expirase.
Citind aceste nume, fiecine se poate convinge usor de scru-
pulozitatea ce se punea in alegerea conducatorilor, iar valoarea dovedita
astazi a alesilor, denota cht de bine stiau membrii Societatii stesi
aprecieze colegii.

42

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 1908 1909
La 30 Martie 1908, duprt ce Comisia de Verificare qi-a citit
raportul", membrii Societritii au procedat, prin vot, la alegerea unui
nou comitet, pe care 1-au complectat in edintele de la 27 Aprilie qi
1 Mai 1907, dup5, cum urmeazii:
Prefedinte, Internul P. Niculescu (azifost profesor universitar)
Internul T. Gane (azi profesor universitar).
Vice-Precedinti 1 Internul D. Negrn (azi profesor universitar).
Secretar General, Internul M. Tomaziu.
Bibliotecar, Externul D. Laziir (azi chirurg primar).
Casier, Internul N. Lupu (azi Sef de 1ucrAri la Facultate).
ii tuolpeesac.0 (azi chirurg primar).
Secretari de fedinta / ure1
Altl. R
Gh. Dan.
Comitetul non constituit qi-a inceput activitatea imediat F3i, la
29 Aprilie 1908 chiar incomplect fiind, comitetul a tinut prima tledintri
iar la 11 Mai 1906 a convocat Societatea in qedintA publicrt, in care
s'au fácut urmAtoarele interesante comunicAri :
P. NICULESCU. Atoxilul in tratamentul sifilisului.
P. NICULESCU. Hemisectiunea 2ndduvei dorsale;
N. LUPU. Un caz de delir toxic;
I. IsTITEscu. Tromboza arterelor iliace externe, cu gan-
grena membrelor inferioare.
La 18 Mai 1908 are loc a II-a gedint5. In care vorbesc d-nii :
P. NICULESCU. Doud cazuri de chisturi hidatice ale ma-
melei ;
GH. MARINESCU. Un caz de hematocolpometrie.
D. NEGRU. Punctiile cervicale rachidiene.
Cunoscut fiind procesul prioritätii, ce s'a ridicat in jurul acestei
din urmä cestiuni, am ggsit ea' merità 84' reproduc pasagiul refe-
ritor, din procesul verbal redactat in aceia qedintg :
,,D. Negru Punctiile corvicale rachidiene.
Arata cum d-1 prof. Obregia, bazn.ndu-se pe faptul a vertebrele cervi-
cale nu sunt fixe 0, crezfind di. s'ar putea gasi oarecare diferente in compo-
zitia lichidului cefalo-rachidian, a imaginat o punctie rachidianA aici. S'au

45

www.digibuc.ro
indicat 3 puncte : I) deasupra vertebrei a 7-a cervicalli ; II) medio-cervicalfi
(sub a 4-a cervicahti) si III) suboccipital. Descrie technica acestor punctiuni si
crede c cea mai bunti e cea medio-cervicala.
Foloasele pot fi din punct de vedere semiologic, stiindu-se c6. limfati-
cele din diferite cauze nu sunt omogen imprastiate, si, din punct de vedere
terapeutic, pentruca substantele injectate in reg. cervicalti ar scilida maduva
pe o distantl mai mare.
D-1 Niculescu P. semnaleazd importanta acestei comunicari inedite. D-sa
crede cif, in urma acestora se va putea face stovainizarea i in reg. cervicald
pentru anestezierea membrelor superioare i fate!, fiind cd prin punclia lora-
bai d s'a putut area anestezia meMbrelor superioare i fafli. fard a avea con-
secinfe asupra centrului pneumogastricului.
D-1 Enescu raporteazd cd in serviciul d-lui prof. Obregia s'a incercat
stovainizarea cu 7 ctgr. dar cll respiratia aproape incetase fi a fost nevoie de
respirafie artificiald ventru menpnerea pacientului in viafli. S'a incercat cu 3
ctg. i nu s'a putut cdpdta anestezie".
edintele au fost suspendate duprt aceia pang la 14 Octombrie
1908, child au comunicat d-nii:
P. N1CULESCU. Un caz de actinomicozd cervico-faciald ;
P. NICULESCU. Fenomene apendiculare datorite unui pa-
pilom situat in cavitatea apendicelui;
D. NECHIU. Septicemie. pneumorocica de origind amig-
daliand.
..5edinta urmhtoare s'a tinut la 2 Noembrie si an vorbit d-nii :
T. GANE. Tratament aseptic al apurilor;
P. NICULESCU. Dona cazuri de hpendicitd cu interventie
imediata.
In §edinta dela 9 Noembrie 1908, an comuniqat'D-nii.:
D. DUMITRESCU (MANTE). Un caz de varice limfatice ale
peretelui abdominal;
Du. I. JIANU. Fibrom uterin cu degenerescentd chisticd;
V. Gomolu. Flegmonul orbitar.
In edinta, din 16 Noembrie 1908:
D. LAZXR. Un caz de sclerodermie;
T. GANEA. Estiomen ano-vulvar, ;
In s,;edinta din 23 Noembrie 1908, a, vorbit:
V. GnXuuvEscu. Despre Auditinnea coloratd.
In ssiedinta dela 30 Noembrie 1908, au rcomunicat D-nii :
GH. MAR1NESCU. Decodicarea rnichiul,ui ntr'un caz de
nefrita cronicd ;
N. LUPU. Un caz de pneumonie caseottsd ;
N. -Lupu. Cdteva cazuri de perforatie intestinald in
febra tifoidd.

46

www.digibuc.ro
 In ledinta din 7 Decembrie 1908 :
C. PASTIA. Calcul vesical enorm;
P. NICULESCU. Ocluzie prin torsiunea intestinului;
C. PASTIA. Sarcind extrauterind.
Suspendate pe timpul vacantei Craciunului, §edintele au fost
reluate la 18 Ianuarie 1909, cu urmatoarele comunicari :
P. NICULESCU. Note asupra rachistovainizdrii lombare;
T. GANE. Chist hydatic supurat al ficatului.
In §edinta dela 13 Februarie 1909, au vorbit d-nii
H. MAKELARIE. Indicatiunile abcesului terapeutic.
C. PASTIA. Sarcind gemelard abdominald la termen ;
P. NICULESCU. Plagd penetrantd a toracelui.
In edinta de la 8 Martie 1909, a vorbit nurnai :
P. NICULESCU. Adenom al ficatului.
Dupa cum vedem, urmarind cu persevere* scopul cultural pe
care i '1-a impus, societatea studentilor in medicing, a tinut §i in
cursul anului 1908-1909, 12 edinte liintifice, in care s'au facut
29 comunicari din cele mai interesante. i aci se vede ca, nu numai
conducerea discutiunilor dar chiar sarcina recoltarii materialului §tiin-
tific, revine asupra comitetului, caci din cele 29 comunicari, 19
apartin membrilor din comitet.
Pentru seara de 25 Februarie 1909, Comitetul Societatii a orga-
nizat un bal cu tombola, in sala Teatrului National, sub patrona-
gin! D-nei Eliza I. Brdtianu.
Este de remarcat cä in afarl de venitul material, care a atins
remarcabila surna de aproape 3000 lei, acel bal a dat Societaticprilegiul
sa cunoasc i autoritatea moral& de care se bucura, de oarece In-
saF}i M. M. L. L. Regele 0 Regina §i A. A. L. L. R. R. Prinelpil
MoOenitori, au binevoit s onoreze Societatea, daruindu'i diferite
obiecte pentru tombola.
Printre obiectele &mite, a fost §i bustul M. S. Regelui, pe
care S icietatea '1-a retinut pentru dansa i care orneaza chiar asta-zi
sala ei de §edinte.
La 15 Martie 1909 Societatea a s'arbatorit a 34-a aniversare,
in mijlocul ace1eiai dragoste din partea protectorilor.
Sedinta a inceput prin cuvantarea preedinte P. Nieu-
lescu, care incheie cu urmatorul pasagiu :
,,Avem credinta ea, dacit studentii in medicinä au toate mijloacele de a
se cultiva stiintificeste, cei mai siiraci dintre ei au de luptat cu multe greu-
materiale pentru a-si continua studiile. Construirea unui internat pentru
astfel de studenti, mai cu seamä pentru cei din anul I si II, ar remedia in
mare parte aceste greutiti".
D-1 vice-pre§edinte T. Ganea a facut o ndare de seama" in
care marturise;ite Ca Comitetul a cautat din toate puterile sa pas-
treze datinele apucate de la inaintmii sái, lucrand egal pentru pros-
peritatea morala cat ci pentru cea materiala a intocrnirei noastre".

47

www.digibuc.ro
 Din aceia dare de seamg, se vede cg, in dal% de cele 12 se-
dinte publice. Comitetul a mai tinut Inca, 24 sedinte in care s'a
ocupat de buna gospodarie a SocietAtii, iar resumatul cestiunilor
desbritute, cum si hotarkile luate, se gAsesc consemnate in procese-
verbale, asezate in dosare speciale.
D-sa constath cu regret, c5. memlkii nu sunt convinsi de fo-
losul instructiv al adunärilor" i &este explicatia in faptul ca Du-
minecile sunt singurele zile libere ale studentilor si poate de aceia,
ei le dau alta, folosinta. D-sa &este eh numai proniile ar fi un
mijloc de stimulare asa cum se procedase in 1907 1908.
D-sa aratä cà biblioteca a crescut cu 471 de exemplare in
aproape 600 volume din care : 126 exemplare in 148 volume au
fost cumparate (cu 1600 lei) iar altele au fost dttruite, i anume :
D-na Teodoresca a dgruit o bibliotech de stcjar impreuna cu 151
exemplare (in 192 volume) lasate prin testament de catre r5'posatul
Dr. Florea Teodorescu; D-1 dr. Parhon a d5ruit 12 monografii, Revista
Spitalul" a daruit colectia anualii a 52 reviste streine lar Facultatea
de Medicin5 i membrii Societlitii au &unit 131 tvze de doctorat.
In cursul anului, au fost consultate in sala de lecturà 3298
volume, si an fost imprumutate aeaso. 1128 volume la membri activi
F,=i 240 la membrii onorifici.
Venind la lada de fier", D-sa aratá c aci a predominat prin-
cipiul conservator, ca si in trecut", i c5, pprintfo rodnica cbib-
zuintg, las5 aproape 29.000 lei".
Ca si presedintele, D-1 Ganea, terminA expunerea D-sale cu
acelasi deziderat : casa proprie.
Sedinta aniversara s'a incheiat cu frumoasa conferinth a d-lui
dr. NEGRU, despre Conceptiile actuale asupra imunitatii", iar
dupà aceia, in sedinta intima, s'a ales Comisiunea de verificare"
compus 5. din d-nii H. MAKELARIE, GH. BAIATU i D. PETRESCU.
Relevând atitudinea acestei Comisiuni care, printr'o matura
chibznint5, a stint sa pästreze prestigiul SocietAtii, tinand-o departe
de anume manifestatii personale care care era impinsg, sunt nevoit
s5, amintesc, cu regret, urmittoarea mi se pare prima jicnire, ne-
meritatil ce s'a adus atunci Societ4ij studentilor in medicin5.
Pentru seara de 11 Aprilie 1909, se organizase un banchet in
onoarea d-lui prof. Toma lonescu i Societatea a fost formal invi-
tatit de care initiatori. In acest scop, Comisia de verificare, in se-
dinta de la 8 Aprilie delega pe d-1 H. Makelaru sá ia parte la
banchet i voteaz5 suma de 25 lei taxa de participare, iar in se-
dinta de la 18 Aprilie aceiasi Comisie anuleaza ehitanta de 25 lei,
de oarece... Societatea stud. med. a tost tearsci de pe lista parti-
cipantilor !
Ce se petrecuse ?
Totusi... fara acel banchet, si... contra vointei aceluia care a
impus stergerea din listl, Societatea studentilor in medicina a mers
inainte... progresând!

48

www.digibuc.ro
 Dr. C. Pastia

49 4

www.digibuc.ro
 1909 1910
In sedinta de la 12 Aprilie 1909, duph ce comisia de verifi-
care a citit raportul" asupra gestiunii vechiului comitet, Societatea
a procedat la alegerea unui alt Comitet, dar intru cat rezultatul vo-
tului a fost balotaj" intre toti candidatii, votul s'a repetat in se-
dintele din 20, 27 Aprilie si 2 Mai 1909, child a fost ales urmä-
torul Comitet :
Prefedinte, Internul C. Pastia (Azi Membru in Consil. Sanit. Super.)
.{ Internul D. Negru (azi Profesor Universitar).
Vice-Prefedinti Internul militar C. Must*.
Secretar General, Internul Gh. Matti (azi medic sef de spital).
Bibliotecar, Internul militar N. Giulescu.
Casier Externul Tau Oroveanu.
Intern militar Combiescu (azi medic col.)
Secretari de fedin(ei Studentul I. Turlui.
Studentul Gh. Sofronie.
Noul comitet, in dorinta de a servi cat mai bine interesele
Societatii, a tinut primele sedinte asa incomplect, cum era la
22 si 28 Aprilie, iar la 3 Mai 1909 Societatea a tinut prima se-
dint5. publica, in care a conferentiat D-1 H. MAKELARIE despre
Conceptiunile moderne asupra isteriei.
Se vede lucru crt, amestecul vreunei influente din afara sau
vre-o cauzh launtrich pusese stAphnire pe membrii societritii, de oare
ce, in cuvantarea sa de deschidere, d-1 presedinte C. Pastia promite
sporirea numrtrului conferintelor stiintifice si o desvoltare a armo-
niei intre membri".
Se pare Irish ca bunele intentiuni ale noului presedinte s'au
izbit de la inceput de indiferenta pe care o relevase fostul vice-pre-
sedinte in sedinta aniversarh, caci, doi din conferentiarii anuntati
pentru prima sedinta (3 Mai) au lipsit, iar pe de alth parte d-1 vice-
presedinte D. NEGRU a adresat comitetului o scrisoare de demisie,
in termeni (?) cari au frtcut imposibilh pastrarea ei in arhiva" si
cari au determinat Societatea sa-1 considere demisionat (la 8 Mai 1909).

51

www.digibuc.ro
 In sedinta urmatoare la 8 Mai 1909, au vorbit d-nii :
H. MAKELARIE continuare: Conceptimi moderne asupra
isteriei ;
C. PASTIA. Anevrism al crosei aortei, cu paralizia coar-
delor vocale, asfixie, etc.
C. PASTIA i SULICA. Sarcom melanic generalizat.
Se anunta o notia edinta stiintifica pentru seara, de Vineri 15
Mai, dar s'a amanat pentru Slimbata 23 Mai, cand au vorbit d-nii :
C. PASTIA. Pleurezie interlobara, en pneumotorax.
V. IoNr.scu. Un raz particular de artrita bacilard a ge-
nuchinlui ;
11. MAKELARIE continuare : Conceptiuni moderne asupra
isteriei.
In sedinta de la 30 Mai 1909, an comunicat d-nii :
C. PASTIA. Laringita bacilara, tralleotomie.
D. PETRESCU. Adeno-earcinom (in fosa Mace).
II. MAKELAR IE. Acres de isterie in unna unei injecii in-
travenoase cu colargol.
Pe timpul vacantei mari sedintele stiintifice au fost suspen-
dal e liana, in toamnk cand s'a tinut regulat,la 24 si 31 Octombrie,
la 7, 14, 21 si 28 Noembrie, 9, 12 si 18 Decembrie 1909, in care
s'au 1'4(.0 urmMoarele comunicari :
C. PASTIA. Dare de seamd asupra unei excursiuni fa
cuta in statiunile climaterice i spitalele din Occident.
Du. D. Noma. Studiu asupra contracturilor.
C. PASTIA. Un caz rar de perforatie intestinal&
G. BAIATu. Cateva cazuri de sarcina extra uterind.
C. PASTIA. Injectiunile en strofantind In maladiile cordului.
T. Vasiuu. Reactia lui Wassermann , en aplicare lapaludism.
D. MARINESCU. Corpii streini ai rectului.
C. PASTIA.- Un caz de pleurezie interlobard.
DR. D. NOICA. Diagnosticul diterential intre o maladie
nervoasd functionala i o maladie organic&
T. Vasimu. Un non metod pentru determinarea cantitatii
de lichid revdrsat in pleura,
E. CasassovIcr. Un non metod de Tachianestezie (proce-
dent dr. Adrian Poenaru).
E. APOSTOLESCU. Un caz de mola hydatitorma.
G. BAEATU. Un caz de sarcind extrauterind.
N. RXzvAN. Pseudo-conjonctivitele granuloase,
D. MICHAIL. Asupra anafilaxiei.
E. CAsAssovio. Operatie cesariand din cauza unei ste-
?WV' ricatriciale complecta a vaginului.
D. Srrtici. Actiunea imunizantd a substantei nervoase.
ugrmale in turbare.
Dn. D. STOICA. Studiu asupra retlexelor.

52

www.digibuc.ro
 N. LUPU.- Un caz de pemphigus.
DR. C. PARHON.- Despre osteomalacie.
C. PASTIA. Despre opsonine si metoda opsonica.
DR. N. NOICA. Cum trebue condus tratamentul la un
hemiplegic?
C. PASTIA.- Un caz de stenoza arterei pulmonare.
D. DUMITRESCU. Limfadenie aleucemicd ganglionara ge-
neralizatd.
Dupa cum vedem, printio activitate mai mult de cat laudabila,
Comitetul, i, in special Presedintele sau D-1 Pastia, a reusit sa
anihileze sau sa fad, a trece neobservat, curentul neprielnic ce
tindea s. influenteze in Societate.
In adevar, in intervalul de la Mai pang in Decembrie 1908,
s'au tinut 13 sedinte stiintifice in care s'au facut 34 de comunicari
din cele mai interesante, iar printre acestea sunt 10 ale presedin-
telui. Comitetul cu dr. Pastia, a avut buna inspiratie ca, alaturi de
cei 14 conferentiari studenti (membri ai Societatii) sa invite si me-
dici (membrii onorifici) cum a fost d-1 Dr. Parhon care a tinut o
conferinta iar pe Dr. Noica, alte patru reusind astfel st aibti tot-
deauna populata sala de sedinte.
Mai mult, din cele 35 procese-verbale ale sedintelor de Co-
mitet, se vede 6, in afara de preocuparile pur culturale, in anul
1909 Societatea s'a manifestat si in alte directiuni. Astfel pentru
seara de 18 Mai 19095 Societatea impreunh cu un grup de medici a
organizat un banchet, in onoarea prim ului situ presedinte profesor
Dr. N. Manolescu, cu ocazia retragerii sale din invattimant.
Foarte miscat de atare atentie, profesorul Manolescu a daruit
Societatii pensia sa de la Eforie pe prima lund.
La 28 Iunie 1909, Societatea a organizat o excursie la Sla-
nicul Moldovei si, cu aceasta ocaziune, s'a bucurat de o deosebita
atentiune atat din partea Epitropiei Sf. Spiridon din Iasi (proprie-
tara statiunei) cat si din partea autoritatilor administrative locale.
Nu mai putin, Comitetul i.o facut datoria intervenind la C.
F. R. pentru reducerea taxelor de calatorie, la directia tramvaelor,
la teatre, la hal, etc. si, pe alocurea chiar a izbutit. Foarte atent,
Comitetul a trimis numeroase scrisori de felicitare, in toate impre-
jurtirile si tuturor persoanelor mai de seamti.
In Ianuarie 1910 insa, influente nefaste, venite din afarii, cau-
thnd sa aserveasca Societatea in folosul unor josnice scopuri per-
sonale, au turburat-o pang in adancul ei.
In adevar, cu ocazia inapoierii d-lui prof. Dr. Thoma Ionescu
din America, cineva din acei cari nu aprobau felul d-sale de a face
stiinta" si, probabil, in scop de a sltibi entuziasmul receptiei" pe
care i-o pregateau D-lui prof. Toma Ionescu partizanii sai politici,
zic, cineva, a imprimat si a afisat pe strtizile Capitalei niste mani-
feste violente la adresa d-lui prof. Toma Ionescu.
In sedinta sa de la 5 Ianuarie, Comitetul s'a gasit obligat sa

- 53

www.digibuc.ro
apere prestigiul membrului shu onorific" si a decis sh aduch cestiunea
in discutia Societhtii. Membrii au fost convocati in sedinta extra-
ordinal% la 11 Ianuarie cand s'a redactat urmktorul Proces Verbal,
al chrui continut a fost adresat, spre publicare ziarelor : Adevärul",
Dimineata", ,,Epoca", Minerva", L'Independance Roumaine", Uni-
versul" i Viitorul" :
Acesta a fost inceputul scandalului, chci, interpretand cu totul
gresit gestul SocietrLtii, cei interesati au cerut ritos presedintelui ca
sh pung Societatea in serviciul cauzei pe care ei o serveau.
Aflandu-se aceasta, membrii Societrttii s'au divizat in douh ta-
here unii liludand si altii blamand iar presedintele Societhtii,
s'a ghsit aproape dezorientat in fata ameninthzilor.
Acuzat de unii i de altii, si pus in fata unui duel Pastia-
Sthnculeanu, presedintele Societatii s'a adresat fiechruia din profesorii
Faculthtii de Medicinh, justificandu-si atitudinea si cerandu-le sfatul.
Situatia presedintelui in Societate devenise atilt de precarh in
cat s'a vhzut nevoit s convoace Societatea in sedinta intimh, la 5
Februnrie 1910, spre a se exphca.
Pentru ca viitorii sä poatä judeca singuri in procesul acesta
moral, care se mai poate ivi, iar pe de alth parte pentru a nu läsa
loc nici a unei rastalmhciri, redau aci cuvantarea d-lui presedinte
Pastia, din sedinta de la 5 Februarie 1910 dup5, manuscrisul sAu
aflat in dosar:
Domnilor,
Motivele pentru care v'am convocat astazi e o fartuna groaznica care
s'a deslantuit asupra societatii noastre i in special asupra mea personal. Unit
cu d-voastra toti Si cu comitetul prin aceleasi sentimente, mi-am pus toati
ravna i toata cinstea ca sa scoatem la liman o chestiune care ne interesa pe
noi toti si care din cauza formei sub care a evoluat in rirma ne-a dat noua
membrilor Societatii i mie personal o dificultate mare in rezolvarea ei. M'am
consultat en cei mai multi dintre d-voastrl personal prieteni, colegi, si in tot
timpul am gasit la cei mai multi dintre ei, o oarecare greutate in darea unor
sfaturi pretioase in chestinnea care ne interesa.
Cu totii cunoasteti chestinnea de care vreau sa va vorbesc, dar en totii,
cred, c. ati vaznt cata dificultate a trebuit sa intampinam noi comitetul
societatea c: sâ mentinem pe deoparte prestigiul societatii, iar pe de aka
parte sa nu atragem desaprobarea din partea nicinnuia dintre cei ce se inte-
reseaza de mersul societatii noastre si ne dan sprijinnl lor pretios.
Este vorba de sarbatorirea scumpului nostrn maestri', a savantulni pro-
fesor Toma Ionescu, care plecand intenn voiaj stiintific in strainatate, unde a
voit sa duca i s propage o metoda stiintifica romang ; in lipsa si din motive
ce nu ni-e dat noua sit, le cereetam, au esit la iveala chestiuni de care noi ca
studenti si ca societate sil ne tinem departe, atat timp cat cei dela cari plecan
eran direct responsabili.
Domnilor, voin incepe a NI face expunerea cronologica a faptelor pe
care de signr mare parte dintre d-voastra nu le cunoasteti si pe care in nrma
interpretatiunilor gresite ce s'an pus pe socoteala societatii si a mea personal,
tiu sa vi le aduc la cunostinta.
Acum o lung, flind invitat do D-I profesor Dr. Maces= la d-sa acasa,
mi-a declarat cit nn comitet de medici din care face parte si d-sa, an luat
deciziunea sa sarbatoreasca pe D-1 Profesor Ionescn la inapoierea D-sale in
tar&

64

www.digibuc.ro
 La propnnerea ce mi-a fácut de a Ina gi societatea neastrd parte am
primit eu cea mai mare dragoste, en rezerva aprobärii ulterioare a societkii.
Dupd cave timp, vdzAnd cd sunt invitati, pe lânga medici i studenti i amicii
admiratorii D-sale, m'am due din non la D-1 Dr. Raldeesen ai in fate D-lui
Dr. Stánculeanu, i-am spus ed deed la särbdtorire vor lua parte ai persoane
strdine de medicind, societatea 'wasteä fiind o societate atiintified nu va lua
parte in mod oficial, fapt ce a fost aprobat i indicat de D-sa.
AnuntAndu-se sosirea D-lni profesor Ionesen, am intfilnit pe D-1 Dr.
Amza Jianu, care mi-a adns la cunoatintd cli. primirea D-lui Profesor Toma
Ionesen va fi fäcntd de medici i studenti i c doreste ca preaedintele Socie-
tatii stndentilor in medicind sri. ia cuvAntul, deoarece nici o altd pevsoand
strdind nu va mai vorbi luern care de altminteri numai astfel nu s'a intAmplat.
Faptul insd cd dela incepnt se hotfirise de comitetul organizator cd la
banchetul ce se va da in onoarea D-lui profesor Tome Ionescu sd ia parte ai
persoane extra-medicale, m'a facut sa bdnuesc veracitatea celor spuse de D-rul
Jiann, i atunci, pe de o parte de teama ea a nu micaorim de loc din pres-
tigiul sdrbdtorirei ce merita D-1 Profesor Toma Ionesen din partea noastrd, iar
pe de altd parte pentru a nu se da de altii o interpretare defavorabild atitn-
dinei societatii, am cantat ca in isedinta dela 30 Ianuarie, degi numdrul mem-
brilor activi era foarte mic ai deciziunile conform regulamentului nu se putean
lua ; totuai le-am propus ai d-lor linia de conduitd pe care o crecleam demnd
pentrn noi Societate, de a participa membrii i comitetnl in &mite en vice-
preaedintele Apostolescu, lard ca sd ia euvAntul.
A dona zi de dimineatd, am trimis prietenului meu Apostolescu, vice-
preaedintele societdtii, o scrisoaro en totul personald, prin care-1 anuntam ea
l'a delegat societatea de a merge la gait, ai in acelaai timp 1-am flout atent
prieteneate ad bage de seamil ca ad nu fie fortat de vre-un doctor sd vorbeased
cad aflasem cli. contrar spuselor D-lui Dr. Jiann, la gard avean sti vorboased
ai persoane politice, i conform regulamentulni societkii noastre, care nu se
poate schimba deck prin Corpurile Legiuitoare, en ca preaedinte 1-am impe-
decat sd calce regulamentul. Prietenul men Apo3tolescu, lipsind de masa, in
acea zi fiind oen?at cu examenele de clinied la alte spitale, a primit scrisoarea
mea prea tftrziu, lucru de altfel pntin important deoaroce societatea a fost
reprezentatd prin patru membri din comitet gi prin membrii societkii.
A doua zi de dimineatd D-1 Dr. Jiaou, fetrd niciun drept i Ord se( aiba
.vreo legetturd cu societatea noastrd, s'a prezentat la prietennT meu Apostolescu
cerindu-i in mod violent so-oteald de ce nu a fost la gard. Acesta totugi din
politetd se justified D-rului Jianu, spunAndn-i cele IntAmplate, gi in aeelasi timp
Ii ardtd, scrisoarea, de oarece nu continea nimic compromitdtor, pe care D-1
Dr. Jianu, defi era o scrisoare persondld, o ia fi flint autorizarea posesorului,
o tiplrefte in sute d exemplare fi o dioulgd, fapt care e incalificabil mai ales
cdnd pornefte de la un om care are f i titlul de doctor.
In dimineata de 1 Febrnarie intoreAndu-md en d-1 dr. Pandelesen din
provincie, am plecat imediat la amfiteatrul din spitalul Coltea, unde eram
invitat de comitetul organizator i delegat de Societate sa iau envAntul in nu-
mete ei la sArbatorirea d-lui Prof. Toma Ionesen. Pe mind intram in said im-
preund en d-1 dr. Dimitrie Ionescu, am fost intimpinat de d-1 agregat Dr.
Sanculeanu care de odatd, fdrd nici un motiv, a inceput sd-mi adreseze injurii
pi calomnii nedemne chiar pentru un om inconftient, pentruca in urmd sa le
considere D-sa drept dojeni pdrinteati.
In fata acestni spectacol odios, am rdmas ca lovit de trdsnet fArd srt
pot rii)osta nimica, decAt atAta doar sd-i reamintesc c6. e viitor profesor, fapt
pe care designr il nitase.
Surpriza mea a fost en atAt mai mare en cat nu atiam care este cauza;
imi inchipuiam intdi cd sunt nifte manifestafii spontane pe care le mai adre-
sage 0 altora mai inainte ; cu atdt mai mult cu ccit injuriile calomniile iefau
din mtntea unui viitor educator al studenfimei I!
Mare mi-a fost depresinnea morald in aeele momente, dar nu aaa de
puternied ca aceia pe care am simtit-o peste cAteva minute, cAnd vkAnd lAngd
mine pe un fost coleg de bane& de 17 ani, care 'Area cd-mi ardtase totdeauna

00

www.digibuc.ro
cea mai sincera si dezinteresata dragoste ; in loc de tin cuvant prietenesc,
and ,manifestatinnile cele mai grozave ale nnei inimi de tigrn. Inca nu stiam
care era cauza acestei atitudini, dar va voin explica-o mai tarzin. Era bunul
prieten Oancea !I Sa-1 judecati asa cum merita!!
Nu trecu mult i pe tribuna unde m invitase sa vorbesc ca delegat al
d-voastrib se urea D-rul Amzu Jiana citind i dand explicatii cu totul nedemne
de mtua(ia d-sale asupra scrisorei pe care o adresasem eu in mod prietenesc lui
Apostolescu in dimineata plecdrei niele.
Starea de depresinne morala in care ma gaseam atunci, m'a facut sa
nu pot concepe ce putea fi in acea scrisoare ca ea atraga asupra mea acele
manifestatii incalificabile.
In starea aceasta iubiti colegi am fost in imposibilitate de a transmite
sentimentele D-voastra si ale mele ce le aveam pentru iubitul nostrn profesor
Toma Ionescu.
Deslantairea ins& a urei nu s'a oprit ad, cdci viitorul nostru profesor !I
pnnandu-se in fruntea unei miscari a inceput sa deslantuiasca in toate partile
injurii i calomnii contra mea, cautand sa convinga pe cei ce nu ma cunosc
de lncruri extraordinare pe care mi le atribnia.
Celalt, Dr. Jianu, care luase scrisoarea adresata de mine personal priete-
nului Apostolescn, avusese grija sit o tipdreascd in sute dc exemplare i s'o
distribue cu comentarii din cele mai rautacioase, intre cei ce avean aceasta
grije era si acel prieten Oancea care imi facuse acele manifestatii prietenesti
dupa insultele pe care mi le adusese viitorul educator al stndentimei in amfi-
teatrul dela Coltea.
Am aflat in urma ca toate acestea pe care le-am indurat dela persoane
straine sunt pentrn o greseala in conduita mea ce asi fi avnt-o cu ocazia re-
ceptiei D-lui Prof. Toma Ionescu, si care ar fi reesit din acea scrisoare prie-
teneasca pe care am trimis-o amicului Apostolescu printr'un om de incredere,
care, din nenorocire, desi l'a ciutat in cateva randuri, dupa cum poate afirma
prietenul i colegul men Apostolescu, n'a putut s'o primeasc& la vreme.
Ideile concepute in acea scrisoare asnpra carora s'a dus campania pe
care o cunoasteti, nu sant in contradictie de loc cu cele ce admisesem in
principiu, sa participam la garii i sa vorbeasc& reprezentantul societatii, cum
imi vorbea d-rul Jianu Amza, numai in cazul cand nu va Ina cuvantul nici o
alta persoana. Ori, cum eu aflasem ea acolo va vorbi i persoane politico, i-am
dat indicatia sit uu vorbeasca i prieteneste l'am invatat cum sa procedeze.
Cum vedeti D-lor cred ca pentru faptele pe care le-am expus nu meritam o
rasplata asa de ingratii, mai ales cand nu-i venita de la voi, colegii tnei, ci e
venitd dela persoane, cari trebuiau s stea departe de treburile societti(ii noastre.
Ma adresez von& tuturor, iubiti colegi, care aveti dragoste pentru acme&
institulie sfrintil sd judecati dacd din cele co voiu expune, Comitetul i en per-
sonal am cautat sa am aka atitudine decat de a sarbatori in mod cat mai
entugiast si mai demn pe nn profesor iubit, unul din intemeetori, stiintei
medicale romane si care a facut-o cat mai malt cunoscuta peste hotare :
1) La finele vacantei Cracinnului, in urma manifestului lansat pe stra-
zile Capitalei contra profesorului Toma Ionescu, am convocat Societatea, gi
desi nu a venit decat un nrunar foarte restrans de membri, totusi, am elaborat
un manifest pe rare 1-am dat publicitatii sub semnatura mea proprie.
2) In una din sedintele comitetului am propus colegilor mei din comitet
sa siirbatorim intr'un mod cat mai demn i stralucit pe profesorul Toma
Ionescu.
3) In sedinta din 30 lanuarie eu personal am propus pe langa toate
celelalte manifestatii organizate do comitetul de receptiuno, sa sarbatorim pe
D-1 profesor Dr. Toma Ionescu si in societatea noastra, ca dovada cea mai
peremptorie ca sentimentele male si ale societatii stint din cele mai sincere.
4) M'am intors din provincie si m'am dus la spitalul Coltea sa-mi inde-
plinesc mandatul po care mi 1-ati dat in sedinta din 30 Ianuarie, mandat
scump mie pentruca prin indeplinirea lui aratam proba cea mai evident& a
sentimentelor mele de inalta admiratiune i devotament.
Acuma cred ca fiecare dintre d-voastri sunteti convinsi do sinceritatea

56

www.digibuc.ro
si onestitatea, ce am vrut sI punem in aceast& chestiune si atunci ce a in-
drept&tit pe acei ce an dns aceast& campanie odious& conti a mea ; desigur cd
din reaua credinfll a unora, retutatea iti interesele personale ale altora. Nu
cred cel numai dragostea cea mare ce au pentru profesorul Toma Ionescu, &lei
e de ajuns set vet reamintesc un fapt petrecut aici in societate fi pe care dried
l'ar afla prof. Toma lonescu s'ar indigna adcinc ; e vorba de atitudinea demnA
and un conferen(iar din societatea noastrd punea la indoialet rezultatele rachi-
stovainizetrii a prof. Ionescu, devotatul de azi, internul d-sale Oancea, cel ee
vrea sd treacd drept apetrettorul sincer, defi era de falet nu a spus nici un cu-
!Ant fi a trebuit ca eu, defi nu-1 velzlisegi decdt o singurd data aplictinduli
metoda, slt-i Lau apetrarea.
Termin declarand c& am lucrat conform principiilor si angajamentelor
ce mi-am luat mind am venit in fruntea Societatii, ca s& i pAstrez prestigiul
si seriozitatea ei, cum merit& o societate stiintific& si persoanã moral& s& le
aibk pentrn a ne bucura, cum ne-am bucurat pima azi, de aceiasi dragoste si
ad miratie din partea maestrilor nostri si a personagiilor insemnate din tara
noasta, care se intereseaa de noi.
Sper a si D-1 profesor Toma Ionescu va dezaproba cu toatrt energia
aceste fapte, ce ni s'a intamplat noua, mai ales cAnd noi venisem in mod
sincer s& admirAm pe maestrul si. decanul nostru.
En prin D-nii D-ri Botescu si Bonachi i-am carat satisfactie, dar n'a
fost atat de demn ca sà-si explice atitudinea.
D-1 .Apostolescu, spune ca in scrisoare nefiind nimic decat imagines
dorintei societatii i-a arritat scrisoarea D-rului Jianu. In acea scrisoare se arAta
atitudinea demnet pe care trebuia set o aibd societatea de a nu vorbi In gar&
ciind vorbeau si persoane politice. Faptul ca D-rul Jiann desi era o scrisoare
particular& a luat-o, a tipArit-o si a divulgat-o, il pdveste pe D-sa si pe
toti acei cad au provocat scandal in societate.
I:1-1 Titu Ganea spnne cil actualul comitet s'a incarcat cu multe pacate.
Asa, cánd a fost congresul studentesc de la Iasi, societatea noastr& nu a luat
parte ; 2) CAnd toatd lumea medical& se aaita impotriva leaii sanitare, comi-
tetul nu a frtcut nici un pas ; 3) un memlfru care a vorbit ra o intrunire socia-
list& in numele societAtii far& sa aiba un mandat, nu numai crt nu a fost inlii-
turat din sinul societ&tii dar nici nu l'a fortat sa-si retracteze cele ce spusese
sau sa dea o desmintire in ziare ; 4) Se incheie aproape un an de functionare
a comitetului si nu s'au comandat carti ; 51 apoi infiereaza purtarea D-rului
StAnculeann si Jianu, cad au nitat ca au titlul de doctor si cii cel dintiliu are
pretentii de profesor.
D-1 Lupu spnne ca din punet de vedere nationalist d-sa e de acord cu
D-1 Pastia ; pentru a D-1 profesor Toma Ionescu a fost odatrt sarbatorit stiin-
tificeste, cu ocazia intritrii in Academia francezii, consider& ca o greseal& par-
ticiparea comitetului la primirea D-lui Toma lonescu. Desaprob& apoi pe d-nii
Stinculeanu si Amza Jianu, blamandu-le fapta.
D-1 Oancea incepe prin a ceti scrisoarea =pit& d-lui Apostolescn ; Main-
du-se tumult a fost nevoit sd tact, toti membri sociehitii blamandu-1 purtarea.
Tot in acelas sens vorbesc d-nii Negru §i Oroveanu.
Altii membri taxeaza fapta d-lui Pastia Ca prea mula prudent& : Cristea
Vasile, Petrescu, Radulescu si Predesce.
In fata acestei situatii, presedintele C. Pastia s'a vrizut nevoit sa pun&
Societatii chestiunea de incredere la care Societatea rdspunde prin 47 de
voturi contra 32 din cei 79 de membri relmaysi prezenti (cid ceilalti 51 pAr&-
sisera sedinta).
Sedinfa s'a ridicat la ora 2 din noapte, declardndu-se incidentul defi-
nitiv inchis".
Totusi incidentul pare ca nu s'.a inchis de cat la 28 Februarie
1910, cand fie din proprie initiativa, sau determinat de influente
lituralniceComitetul societritii a tinut o sedinta, speciala in onoarea
d-lui Toma Ionescu, care multumeste iarasi din inima pentru mani-

57

www.digibuc.ro
festatia fkcatk, qi asigurk ck Societatea ca §i fiecare membru in parte
va avea totdeanna sprijinul d-sale neconditionat".
Cu toat5, impAcarea, Fi, poate tocmai din cauza ei, in afark de
nemultumirea multora din membrii SocietAtii, se pare el acela0
incidPnt a provocat demisiunea unuia din membrii ski onorifici
d-1 Dr. D. D. Niculescu, care a adresat urmktoarea scrisoare :
Domnule Prefedinte,
Pentru motive ce nu pot sa le ariit aici, va rog ca la cea mai apro-
piatii ocaziune sa dispozati a fi scos din lista membrilor onorifici ai Societatii
studentilor in medicina, din Bucure0i"
Bine inteles ck aceste turbufari n'au famas lark sk influenteze
Societatea qi pe membrii ski, dar, gratie unei energii deosebite a
Preqedintelui qi a Comitetului, Societatea Studentilor in medicink a
continuat activitatea ei rodnick.
In adevár, pe MITA comunickrile enumkrate mai sus, §i, in
afaril de qedintele comitetului, Societatea a mai tinut o serie de Le-
dinte tiiritificela 23 si 30 Ianuarie 1910, la 5, 20 si 28 Februarie
si ultima la 13 Martie 1910 in care au cuvintat d-nii :
DR. H. BOTESCU. Tuberculoza in C'apitalei.
C. PASTIA. Un caz de hemiplegie istericd.
C. PAST1A. Valoarea indicelui opsonic in febra tifoida.
E. CASASSOVICI. Un caz de chisto-sarcom renal.
N. DANIEL. -- Un caz de peritonitet vermicularei.
DR. H. MAKELARIE. Din carnetul unui medic de plasa.
C. PASTIA. Influenta colargolului asupra puterii opsonice.
D. DUMITRESCU. Ceiteva erori de diagnostic in angina
diftericei.
I. Tomcscu.Entero-anastonzozd recurenta.
G. BXRBUNEANU. Cerceteiri experimentale In tifo-baciloza,
V. DINULESCU. Skiascopia in terapeutica oculara.
C. PASTIA. Hemoragie meningiana subdurala.
S'a mai tinut o edin, specialà, la 3 Aprilie 1910, in care
prof. DR. SION, pe atunci sub-director al serviciului sanitar, a filcut
Societätii studentilor in medicing onoarea de a veni in shnul ei §i
a expune in fata membrilor ski proectul de lege sanitark.
Dupl exemplul trecutului Societatea a dat si anul acesta la
26 Martic 1910 un bal, tot sub patronagiul d-nei Eliza Bratianu,
realizand considerabilul beneficin de lei 5215,45.
La 26 Mai 1910, Societatea studentilor in medicing a sgrbä-
torit a 35-a aniversare, in prezenta d-lor profesori Draghiescu 0
Obregia, a d-lui dr. Botescu, ajutor de primar al Capitalei, etc.
Dupk, inimoasa cuvântare a pre§edintelui, plink, de atentiuni
fatä de toti acei cari au venit in contact cu Societatea, au vorbit cei
trei membri onorifici prezenti, spunând in esentä urmiltoarele :
D-nul Prof. Obreia e incântat de situatia societatii, pe care o &este
din ce in ce mai infloritoare si dorefte ca in timpul cel mai scurt a aibet un
local propriu, inscriindiv-se cu sumo de 1000 lei pentru local".

58

www.digibuc.ro
 Prof. Draghiescu laudA activitatea studentilor si se asociazA la faptele
caritabile ale celorlalti protesoni Promite tot sprijinul moral, promitand tot-
deodatel sumo de 1500 lei atvnei cdnd tocalul va ineepe set se elitcleasce.
Dr. Boteseu e foarte miscat c ia parte de 20 ani neintrerupt. Regretd
ed profesorii nu au venit in mai mare numdr. Spune c6, va fi vesnic lfingft so-
cietate spre a-i da sprijinul sae.
Urmeaza apoi darea de seama despre mersul Societatei in
cursul anului 1909-1910, care a fost citita de &are d-1 secretar
general Gh. Bdeatu.
D-sa arata ca s'au tinut in total 22 gedinte 0iintifice in care
s'au facut 50 de conferinte i comunicari; cà, in afara de cartile
noi, cumparate pentru suma de 2530 lei, Societatea a mai primit in
dar 218 teze ci 42 de reviste romane ci streine; c s'a impru-
mutat 964 volume de &Are membrii activi qi 817 de catre cei ono-
rifici iar in sala de lectura au fost consultate 2862 volume; ca, ve-
niturile totale ale Societatii au atins tifra de lei 9904 ci 70% iar
cheltuelile au fost de lei 6874 ci 35°/a, aca, ca, la sfarcitul anului,
Comitetul a lasat in casa societatii suma de lei 30.818 ci 1570.
Sedinta aniversara a fost incoronata de interesanta conferinta
a d-lui T. VASILIU despre Reactiuni specifice" i s'a incheiat prin
alegerea Comisiunei de verificare" in persoana d-lor: St. Ciopala,
D. Petrescu ci D. Mcinescu.
Cu o ravna mai presus de orice laudä, a pornit s5 cerceteze
unul cate unul toate actele Societatii. Aceasta operatie a reclamat
un timp insemnat i abia la 24 Octombre 1910, Comisiunea qi-a
depus raportul"un raport foarte amanuntit, constituind, pe alocurea,
un adevarat rechizitoriu.
In timpul functionarii acestei Comisiuni, Societatea a avut de
inregistrat o pierdere dureroasaprin moartea primului sau prece-
dinteprof. N. Manolescu.
Pe de alta parte, in acest an Societatea a obtinut o noug do-
vada de atentiune prin aceia c., pentru prima data a fost oficial in-
vitata sa participe la lucrarile Congresului Asociatiei Generale a Me-
dicilor, unde s'a dat reprezentantului Societatii un loc printre cele
mai de frunte.

59

www.digibuc.ro
\11

Dr. I. Nitescu

11 _

www.digibuc.ro
 1910 1911
La 24 Octombre 1910, duph citirea raportului" Comisiei de
verificare s'a procedat la alegerea unui nou comitet. Se vede insä ca,
din cauza sguduirilor care avuseserh loc in societate sau poate din
alte cauze, membrii se dezinteresau de dhnsa panh inteatata ch la
votare nu s'au mai prezentat de cat 34 membrii, pe cand in anii
precedenti numhrul lor a trecut totdeauna peste suth. Ne putandu-se
astfel avea numhrul reglementar de voturi s'a declarat balotagiu pentru
toti candidatii.
La 25 Octombre s'a procedat la a doua votare dar si de data
aceasta nu s'au prezentat de cat 49 de membrii din cei 74 cu drept
de vot. S'a ales atunci, aproape färh candidati, si totusi abia en chte
25-45 voturi, urmátorul Comitet :
Prefedinte, Internul I. NITEscy (azi profesor la Facultatea de me-
dicing din Cluj).
I Intern. G. BALTACEANU. (azi conferentiar univer-
Vice-Prefedinti: t sitar si medic secundar).
I. Internul C. NICITLESCLI (azi medic primar).
Secretar General Internul I. POPESCU-GHEORGHIAN (azi med. primar).
Bibliotecar. A. MIRCEA.
Casier. Externul I. HERISESCU.
Externul GH. RADULESCU.
Secretari de fedintd 1 Externul C. BURLANESCU.
Externul C. RANETTI.
Noul comitet a tinut prima sedinth la 30 Octombre, iar la 6
Noembre, 1910, in prezenta d-lor membrii onorifici D. Noica V. Go-
moiu si M. Cealhc, s'a deschis seria cedintelor stiintifice cu urma-
toarea ordine de zi" :
I. NITEsur. Un cuaint inainte.
Em. CASASSOvICI. Consideratiuni asupra tincturei de iod
fi rezultatele obtinute prin intrebuintarea ei in mica chirurgie.
GH. RADULESCU. Asupra unei campanii antipaludice din
vara anului. 1910.
Sedintele stiintifice ale Societhtii au continuat apoi la 13, 20
si 27 Noembre 1910, la 4, 11 si 18 Decembrie 1910, la 15 si 21

63

www.digibuc.ro
Ianuarie 1911, la 5, 12, 19 i 26 Februarie, la 5, 12, 19 ci 26
Martie, la 2 §i 30 Aprilie, la 15 Mai, ca,nd au conferentiat d-nii:
DR. C. Mnfika,Escu. Un caz de exostoze multiple osteo-
genice (cu prezentarea bolnavului).
I. NrrEscu. Calcul uretro-vesical enorm.
DR. V. Gomm. Cateva consideratiuni asupra choleste-
rinei.
Dn. D. NOICA.- Paralizia faciald cu contracturd.
DR. 1. CONSTANTINESCU. tardivd in urma ope-
ratiei de cataractd; cauzi i tratament.
DR. N. NESTOR. Meningita pneumococicd tetra reactia
leucocitara.
F. MART. Tratamentul purpurei prin peptona Witte.
V. DINULESCU. Turburari oculare in cursul maladiilor
microbiene.
DR. M. CEALAC. Tratamentul a-tual al uretritei cronice.
Em. CASASSOVICI. Eventratia inguino-abdominala ttatata
jrin inl oplastie.
E. Mummy. Ingrijirile posfoperatorii in prostatectomia
tray svesi cal a.
D. PAULIAN. Studiu parazitologic ci clinic a3upta u7121l
caz de actinomicoza pleuro- pulmonara.
D. DUMITRESCU. Guce ci sarcina, concomitent; avort prin
traumatisni operator.
Em. CAsAssovicr. Asup,.a unit?* caz de pachimeningita he-
moragica.
Dn. N. NESTOR. Examenul clinic la copii.
DR. Gu. MARINESCU. Despre infiltratia de ?wind.
GII. MDULESCU. Un caz de sifilis dobandit de Ullcopil
de 10 ani, prin contact genital.
D. LAzXR.Pioprieta tile terapeutice ale adrenalinei ca un
element de mare valoare in chirurgia genetala.
J. ALEXANDRI-SCU. Un caz de septicemie heinoragica sta-
filococica.
N. HRISTIDI. Asupra unui caz de fractura bazei era-
niului.
DR. I. LAMM.- Urine leisate de muguri terminali pe su-
prafata celulei nervoase.
I. NITESCU. Corpi streini In vesicei.
D. DumITREscu Chist hidatic al tiroidei.
I. NITESCU.- Examenul clinic in urologie.
D. PAULIAN. - Dematerializarea in biologie.
V. Suw. Un caz de meningitd cerebro-spinald pneumo-
cocicei in urma fracturei bazei craniului.
DR. D. NOICA.- Despre «Micceirile asociate .
D. LAZAR. Mola hydatitormei.
I. NITESCU.- Heinoragie cerebrald.
A. MIRCEA. Periuretrita acuta.

64

www.digibuc.ro
 t. hUMITRESCU. gpztetiom mamar cu metastaze n umde
gi claviculd.
D. PAULIAN. Albuminoreactia in tusa convulsive&
V. Susu. Un caz de tumora basinetului.
Din enumararea comunickilor facute in cursul anului societar
1910-1911, se vede bine ca preedintele de atuncid-1 I. Nitescu,
apreciind urmárile ce putea s5. aibl pentru societate indiferenta
care pusese stapkire pe membrii sii, a avut fericita inspiratie sa
recurgi la sprijinul moral al doctorilor membrii onorifici ai So-
Membrii onorifici au fost invitati ca sa ting conferinte, qi din
cele 33 de comunicki, 10 apartin acestora (d-rii: M. Cealic, I. Cons-
tantinescu, V. Gomoiu, I. Lathe, C. Mihilescu, N. Nestor, Noica).
Ei au fost invitati sa participe la sedinte alaturi cu membrii activi.
Gratie acestei masuri, raceala dintre Societate qi membrii sAi
s'a risipit, iar pdintele qtiintifice an ajuns din nou foarte populate.
A avut F,ti aceasta masura neajunsul ei caci, in sumarul edintei
de la Noembre 1910, se afla urmatoarea mkturisire:
,,D-I M spume a la Societate se tin comunicki pe care studentii din
anii IIIV nu le pot pricepe, cAci Domnia sa n'a priceput nimic din aceste
comunicki i cii mai bine sedea acasa si citea deck sa-si piardii timpul la
societate".
Bine Inteles, corectivul a fost upr de gasit, caci, de indatit
ce s'a repopulat Societatea, s'a dat auditorilor, prin cuvântul cole-
gilor lor, hrana potrivitit gradului lor de instructiune medica15.
Pentru stimularea conferentiarilor, Comitetul prezidat de d-1
Nitescu s'a folosit qi de mijlocul premiilor" infiintate in 1907. Din
cele doua premii Bejan" (de 50 lei) i Dorca" (de 25 lei)
primul, s'a impartit intre d-nii Mircea Adrian (pentru lucrarea Pe-
riuretrita") i Rddulescu Gheorghe (pentru Rachianestezie ) iar
cel de al doilea a fost decernat d-lui D. Paulian pentru conferinta
Actinomicoza pleuro-pulmonarä".
Nu se poate trece cu vederea c, pe langa laudabila activitate
referitoare la instructia membrilor, Comitetul prezidat de d-lNitescu
(1910-1911) nu a neglijat nici gospodariapartea administrativti a
Societatii.
Recunoscand ca balul" nu poate constitui pentru societate o
serbare idealit, dar, fata cu necesitatea de a'qi, procura venituri, Co-
mitetul a organizat pentru seara de 14 Februarie 1911, sub patro-
nagiul D-nei Maria N. Filipescu, un bal cu tombola, de la care
a rezultat un beneficiu net de 6621 lei. N. S. Regele a onorat si
de data aceasta Soeietatea, trimetand 12 obiecte pentru tombola.
Mai mult, in procesul-verbal al sedintei de comitet de la 25
Mai 1911, se aflrt, la punctul 1), urmittoarea afirmatiune care dove-
delte ca visul" comitetelor din trecut se concretizase tot mai mult:
1) Am discutat asupra modatildfii construirii localului propriu al So-
ciehitti fi am decis, pentru moment, tipdrirea unor carnete de cardmizi, dupd
modelul aletturat" din care s'au i tipitrit 200.

65
5

www.digibuc.ro
 Nu mai putin merita a fi relevate legaturile pe care Socie-
tatea Studentilor in Medicinä le stabilise. an dupa an, cu diferitele
Asociatii studente§ti §i medicale, din tara §i strainatate.
Se vede ea faima celor 36 de ani ai Societatii trecuse departe
si de mull- peste hotarele tarii, de vreme ce, la 30 Martie 1911,
,,L'Union nationale des associations d'kudiants de France" a invitat
Societatea noastra sa participe la al 5-lea Congres national" orga-
nizat la Lille. Faptul este cu atilt mai semnificativ cu eat, invitatia
a fost adresata d-lui President de l'Union des Etudiants de l'Etat",
Fssi, cn toate c. in acel timp se constituise deja Centrul studentesc

universitar", totusi, invitatia a fost inaintata Societal-6 Studentilor

In Medicina.
Istorieul anului 1910-1911, mai Inrogistreaz i un fapt, lara
precedent in trecutul Societatii, dar asupra caruia seriptele dosarelor
nu fac nici-o mentiune, i anume : Desi, in Mai 1911, se implinise
un an de la dimisia vechiului Comitet ; desi Cimitetul prezidat
de d-1 Nitescu se achitase si de datoria balului" -ULM de care nici
un comitet n'a indraznit sa'§i incheie activitatea, totu§i, Comitetul
din 1910 1911 n'a demisionat, ei. suprimand obi§nuita sedinta
aniversara, §i-a prelungit F4;ederea la conducerea Societatii in anul
1911-1912, fara sa lase despre aceasta nici-o explieatie in seripte.
Bogata activitate §tiintifica pe care am relevat-o, poate insa
sii justifiee aceasta intarziere.

00 t

www.digibuc.ro
 1911 1012
pupa cum am spus deja, in loc sa se retragil la data obi,
nuita, Comitetul ales pentru anul 1910 1911, a suprimat §edinta
aniversara 0 a continuat s condnea Sicietatea in tot curqul anului
1911 i chiar in 1912.
In cursul vacantei mari din 1911, (Iulie-Octombre) Comitetul
a suspendat obi;tnuitele edinte (0iintifice i comitetale. Prima edinta
do comitet, dupa vacanta, s'a tinut la 18 Octombre ccind s'a hotarfit":
.1 Ordinea de zi pentru e di n I a de Samlulta 22 Octombrie.
21 .'edinfa a 36-a aniversara se fiseaza pentru primele zile ale lunei
Noembrie, adieu atunci and se implinea un an dela alegerea acestui comtet.
Fedinta ordinara rhotilthta" pentru 22 Octombre nu s'a tinut,
iar Comitetul, s'a intrunit abia la 1 Noembre, când, intro altele, a
..fixat" o ordine de zi pentru F,:edinta de la 5 Noembre, dar nici
aceasta n'a avut loc.
La 12 Noembre 1911 s'a tinut, clupä vacantA, prima k;edinta
ordinara a Societatii si apoi la 26 Noembre, la 3, 10, 17 §i 22 De-
cembre 1911, la 21 0 27 Ianuarie 1912. dar in tot aceqt interval
nu se mai pomene0e de aniversare".
In afara, de cestiunile administrative, in aceste 8 rdinte ..ordi
nare", s'au mai fluent urmatoarele comunicari 0iintifice:
D. PAULIAN. Un caz de tiroiditci en polinevrita.
V. Su:;:u. Cistita ca simptom premonitor In tuberculoza
revaki.
V. DINULEQCU. Sinchisis scanteetor (cholesterina in ochi).
I. NriTscu. Evdocardita vegetanta (piese anatomo-pato-
logice).
DR. ANDRONESCU. Tratamentul en (606. al copiilor he-
redosifilitici.
D. Cimumscu. Un caz de asistolie renala.
D. Liketu. Citologia pleureziilor metapneumonice.
I. Nrpscu. Febra titoida la copii.
Despre csepararea urinelor,.
V. MOISESCU.
D. PAULIAN. Autoterapie In artritele gonocoeice.
V. Momscu. Un caz de uretrita aenta, C16 retentie de
wind.

07

www.digibuc.ro
 j. Nrrescu. Un caz de meningita variceloasd.
D. PAULIAN. Ti p un morfologice normale in patalogie.
G. BXLTXCEANU. Tratamentul guisei exottalmice.
Numarul auditorului a crAscut din ce in ce mai mult, dar in
acelasi timp sedintele au devenit pi mai tumultoase". In sedinta dela
27 Ianuarie, cand asistau 83 de membri, d-1 presedinte Nitescu sus-
penda sedinta anunnd sedinta urmatoare Joi 2 Februarie 1912,
cand va fi sedinta aniversara" dupa cum se hotarase in Comitet
la 17 si 25 Ianuarie.
In adevar, la 2 Februarie 1912 a avut loc a 37-a aniversare
a Societatii studentilor in medicina, care a fost onorata cu prezenta
d-lui ministru al Instructiunii (C. Anion), a d-lui primar al Capi-
talei (D. Dobrescu), a repausatului I. Kalenderu (membru al Acade-
miei), a d-lor profesori (N. Tomescu, St. Sihleanu, N. Herascu, G.
Marinescu, Al. Obregia, S. Mehedinti, etc.)
Desi, din cele aratate pa,na aci, am evidentiat shrguinta Corni-
tetului si stadiul in care se gäsea Societatea la 1911, totusi, fiindcà
sarbatoarea de la 2 Februarie 1912 a tinut locul a doua aniversari
(a 36-a si 37-a), gasesc ca merità sä repot descrierea calor petre-
cute de la 25 Octombre 1910 pana la Februare 1912, redand in
extenso insäsi cuvantarea ocazionala a d-lui presedinte I. Nitescu.
Onorat Auditor,
Ce insemneaza 37 de ani ! Nimic in curgerea fiirh sfarsit a vremei
foarte mult in miscarea noastra ytiintifica.
D-lor, in epoca de framantare, de inchegare si de preghtire pentru viata
stiintificil de azi a Homaniei, o mana de tineri zece la numar, unii chemati
mai tarzin la cele mai inalte dregatorii ale Statului stingherita prin lipsa
de mijloace, dar setoasa de adevarurile nouh ale stiintei medicale, ce se des-
volta verteginos in apusul civilizat, s'au strans imprejurul aceluiasi gand, de a
se pregati cat mai bine pentru apostolatul ales, spre binele natiunei tinere si
la 1 Ianuarie 1875 au pus bazele acestei societati, cea dintaiu soeietate de
studenti romani in lark patru ani mai tarziu, dela infiintarea Faculthtei res-
pective cu care avea sa mearga mand in mana spre desavarsirea invatilmantului
nostru medical.
Cateva curti si cateva numere din lievista Arhives de phisiologie"
cumparate prin cotizatia celor zece, alcatuia fondul si biblioteca ei. Dar daca
lipseau acestea. prisosea altceva; prisosea credinta in Recesitatea operei m-
faptuite, credinta ce incalzeste si aprinde entuziasmul i multumita entuzias-
mului tinerilor fondatori a luat fiinth, a dainuit in timpurile foarte grele dela
inceput i incet-incet s'a afirmat ca necesara In propasirea studiului nostru
medical. Nu cunosc inceput mai modest, dar mai inaltator. Nascutil din lipsa
de mijloace a catorva, ea a devenit in urinh: complimentul direct fi indispen-
sabil at Facultettei respective. An cn an mica biblioteca de cateva carti s'a im-
bogatit i generatie dupa a adus prinosul sail de munch spre a duce
cat mai departe opera predecesorilor.
baeneratie
Deviza ei : munch sorioasa, far& zgomot, Med reclama dezvoltarea culti-
varaa simtamantului de colegialitate prin contactul de toate zilele intre mem-
brii; emulatia la o cat mai solida instructie prin incurajarea meritului si prin
usurarea mijloacelor de studii i educatia membrilor prin reprobarea relei
purtari si stigmatizarea celor culpabili de infractiuni.
Daca aceasta societate si-a indeplinit misiunea mareata si binefficatoare
pentrn etudentime, daca ui-a respectat devi7a o puteti judeca d-v din lnea§i

68

www.digibuc.ro
faptul eh a putut sh existe pand astdzi strecnrandu-se prin vicisitudinile vre-
mei, Chid alte societati similare si mai tinere an incetat de mult de a mai fi;
o mai puteti vedea in faptul ch a servit i serveste ca pilda de organizare si
activitate pentrn celelalte societati studentesti, in sprijinul cel mai dezinteresat
moral si material al persoanelor generoase, in increderea de care s'a bucurat
in feta tnturor ; iar Parlamentul n'a ezitat sa-i acorde botezul civil recuno-
scand-o in 1897 persoana morala i juridich". Dar mai ales o puteti judeca
duph starea in care se gaseste : Patrimonin, ce ni s'a incredintat spre condu
cere este pilda cea mai cloquenth, de ce-au facut cele 37 generatii, ce ne-au
precedat. Vietei efemere i neconsequente a celorlalte societz ti noi i-am opus
trainicia prin vointa i consequenta in munca ; iar biblioteca in mijlocul careia
v'am prima poate justifica in deajuns ratiunea de a fi existat i insemnatatea
covarsitoare pe care a avut-o i o are aceasta societate la formarea tinerimei
mediciniste, caci pe de o parte numai in aceastit societate i cu inlesnirile ei
s'a putut si se, poate face feta unet serioase invdtaturi medicale, atat de con -
plexd i desvoltatrt astazi; pe de alta aci in aceasta societate inviltdm a ne
lupta pentru adeviir si stiinta", cum zicea tut fost conducator, azi ilustru pro-
fesor al Facultrttei noastre, rezumand in aceste cuvinte si taina dainuirei noa-
stre ca societate.
Dar dad:, Dornnilor, sarcina comitetelor anterioare era oarecum usu-
ratii prin asigurarea trainiciei i necesitiltei acestei societati, comitetului actual
in fruntea caruia am avut cinstea sit fit", i se pune datoria de a lua o hoth-
rare decisiva feta' de nevoile imperioase ce se simteau inch de mult. N'am
scrtpat insa din vedere scopul principal instructia medicala a membrilor
iar numarul celor ce au participat la sedintele noastre, mai mare ca in anii
precedenti, arata indeajuns importanta comunicarilor i conferintelor tinute,
dintre care trei an fost i premiate.
Nu am lasat mai prejos nici grija substratului material al instructiei
medicale biblioteca ai personal am cautat sit aduc oarecare modifichri in
comanda cartilor, spre a pune la indemana membrilor cat mai =and i cat
mai complect noile lucritri sau editii aphirute.
Continuatori ai unui frumoase si utile traditii am organizat in bene-
ficiul biblioteci an ba/, a carni reusith morala i materialh n'au liisat nimic
de dorit. Tiu sa adaog i aceasta mai ales pentru cei ce von veni duph noi,
ea oricare va fi statea materialii a societritii in viitor socot ca aceste serbAri
sa fie continuate, intrucat prin partea lor moralii. sunt indeajuns de justificate :
strangerea i petrecerea la olalta a celor mai in varstri cu cei tineri nu pottle
decat cimenta relatiunile intre maestrii, cei ce au iesit i cei ce sunt in Fa-
cultate. Simt o datorie, ea in aceasta sedinth solemna sh aduc omagii de
adancti recunostinta d-nei Muria Niculae Filipescu, pentru binevoitoarea soli-
citudine ce ne-a ardtat primind Patronajul serbarei i pentrn deosebita-i sar
guinta ai devotamentul ce-a pus in serviciul cauzei noastre. De asemenea,
omagii de recunostinta d-lor din comitet sotiile d lor Profesori ai Medici
Primari, care intotdeauna ne-au oferit cel mai deLinteresat sprijin ori de cate
ori an fost solicitate. Si anul acesta M. L. B. ai A. L. R. ne-au onorat cu
inalta lor atentie prin frumoasele lor obiecte daruite tombolei.
Mi-am implinit o pioasht datorie reprezentand Societatea la inaugu
rarea bustului a celui, do neuitath memorie, ce a fest primul din cei 7ece, a
saditorului i sustinatorului acestei Societati d. profesor Manolescu.
Chestiunilor de interes general li s'a dat toatil atentia pe masura co
s'an ivit.
Imprertnii cu reprezentatii celorlalte societati am solicitat i obtinut
reducerea de 50 la suta pe chile ferate.
Cand in ordinea zilei a venit chestiunea ser iciului sanitar militar ne-am
spus cnántul celor in drept si Societatea asteapth momentul oportun spre a
putea rrtspunde d-lui ministru de razboi pentru felul cum, prin proiectul do
lege votat de Senat si actualmente la Camera. a indreptat o stare de lucruri
jignitoare si nedreapta fats de tinerii mediciniati chemati sh-ai filch stagiul.
Dar mai presus de toate, (INA cum 4m spus, atentiunea comitetului de
anul acesta a fost indreptath intr'o non& directie. Nevoia inch de mult simtith

60

www.digibuc.ro
a unui local propriu i incapator, in care pe deoparte aceasta biblioteca astil
bit poata fi mai cu folos consultata, iaril pe de altä parte sa serveasca efectiv
ca locul cel mai indicat de intalnire al medicinistilor, se impunea mai mult
ea oricand; flindca este peste putinta fat,a cu numarul membrilor de azi ca o
singura sala ca aceasta sit serveasca $i de lectura si de intalnire. Si sa nu se
uite ea pe hinga studenti sunt i mediei membri onorifiei cari yin sa
consulte in aceia$i sala. Sunt convins. d-lor ca daert cultivarea simtamintelor
de colegialitate, daca aceasta latura morala a scopului. lasa insa de dorit, una
din cauze e si lipsa unui loc potrivit, uncle inlaturarea contactul de toate
zilele sil ne faca rum zieea 16:non, mai binevoitori intro noi in viata de mai
tarzite.
In realizarea telulni urmarit ne trebuiau dourt luernri principale; locul
ol foudul. Primal. spre deplina mea multumire a fost realizat $i mi-e nespus
de mare bucuria aducand tot astazi la cnnostinta colegilor mei ca. in sedinta
din 28 Ianuarie a. c. Onor Consiliul Comunal. in urma binevoitoarei propu-
neri a d-lni Primar a aprobat eu unanimitate ..memoriur nostru inaintat
pentru cererea de loc. Sunt interpretul simtamintelor de adaned gratitudine a
membrilor acestei societAt,i, pe care pentru totdeauna vi le-ati asigurat. d-le
Primar. prin increderea deplina. prin dezinteresul $i mai presus de toate prin
amabilitatea, en care dela inceput ati intampinat cererea noastr'it; ajutandu-ne
sit infaptuim primal pas $i eel mai grew
D-lor, tin ea tot in aceasta sedinta solemna sa exprim d-lui Prof.
N. Tomescu, reenno$tinta-mi adanca pentru caldura $i extrema bunavointa en
care ne-a sustinut cerintele noastre. Atat ea raportor la Senat al susnumitei
legi sanitare militare, cat si en ocaziunea cererei noastre la Primarie, d-sa
pnia simpatia ealda, cu care de la inceput a primit sil ne sprijine. are dreptul
la netArmurita gratitndine din partea noastra a tuturor.
Cat priN este a doutt parte. rnarirea fondului pe Cal 0 ii avem deja. dee-
camdata ne-am adresat la student,i i medici tineri, la cei din provincie, cei
mai multi fori membri ai acestei Societati, care prin urmare simtisera aceastil
necesitate, $i toti au salutat en entusia3m initiativa noastrit. prin cumpararea
de tichete do caramizi-in valoare de aproape 80.003 lei.
Astfel am incheiat cel de al 37-lea an de existenta al acestei societati.
Daca, in decursul until tiinp relativ seurt. am putut duce mai departe
opera transmisa dela predecesori. voi, onorati colegi. yeti putea judeca, fara
patima, cand la randnl vostrn eti fi chernati sti conduceti aceasta societate.
Am multumirea sufleteasca. ea am faent inceputul ..idealului nostru" si
nu dome, decat ea ci ce mit vor urnFt. mai noroco$i. spre binele comun,
greutatile inceputulni fiind inlaturate, sit duca pana la sfarrt opera inceputil.
Am convingerea, inbiti colegi. ca printr'o staruinta la inaltimea unor
astfel de realizari. yeti fi ajutat,i de cei in drept de ceice dezinteresat i en
toata increderea ne-au ajutat, fiindea va fi pilda ce s'ar da intregei studentinie
de cum se rasplatere o muncit fArt. preget (1e aproape 4 decenii i sunt con-
vins ca a 40 a mpatruzecea) aniversare o Ieti sarbatori intr'un cadru $i mai
potrivit decat aceasta in localul propriu.
Si acum ca incheiere fireasca a celor spuse nu-mi ramane decat sa mut-
tumese d-lui Ministru. pentru inalta onoare ce ne-a fault de a Ina parte la
serbarea noastra.
Prezent,a sa este chezasia neclintita a solicitudinei ce a aratat $i arata
studentimei, cand e bine meritatii.
D-lor Profesori, d-lui Primar i tuturor care prin prezenta lor ne-au dat
inca odata dovada atentia cu care privesc Societatea noastra $i an contribuit
a da o mai mare stralucire a sarbatoarei de azi.
D. I. Oheorghitt, secretar general. da citire raportului de rnersul socie-
tatii in cursul anului expirat, care se anexeaza la dosar.
D. Ministru Anion, printr'o ealda $i emotionanta cuvantare multumote
pentru primirea facutA. Admira organizatia i activitatea cold mai in varsta
societati studentesti, care 1$i serbeaza a 37-a aniversare i In conducerea ca-
reia s'a perindat figuri, ce ilustreaza astazi Facultatea de Medicina. Promite

70

www.digibuc.ro
totusi ateatia unei astfel de societati si ureaza membrilor ei sä inbeascA fitiinta
si taxa: stiinta care inaltd ii iubirea de Ora, care leagii.
D. Primar Dobrescu§i exprimit adanca plAcere de a fi putut contribu
ii d-sa la propdsirea unei astfel de Institutii si doreste si asiste la a 40-a ani
versare in localul proprin.
D. Profesor N. Tomescu, subliniaza legatura ce existA intre societate si
Facultate, al dirui compliment este si trebue sa fie si de aceea ca Profesor,
n'a ezitat niciodata s ofere cel mai eald sprijin, cand a fost vorba de vre-un
sprijin al Societatii
D. profesor Obreja, prin cateva cuvinte miscatoare ii exprima bucuria
pe care o are ori de cate ori vine in mijlocul acestei Societtiti, pe care a
condns-o si care nu s'a pogorat niciodatä dela datoria i demnitatea ei. Fe-
licita pe comitet si in special pe presedinte pentrn succesul obtinut i asigura
din partea-i tot sprijinnl.
D. dr. Vasilia-Ploeei, membrn onorific, fost membru activ in 1876,
mutumeste pentrn invitatia de a participa Ia solemnitatea de azi i doneazi
100 lei celei mai bune lucriiri en privire la : mijloacele cele mai eficace de
combatere a mortalitatii in prima copildrie.
Cu aceia ocaziune, D-1 D. Paulian a tinut o prea frurnoas5.
conferint5. Din istoria doctrinelor medicale", si, sedinta s'a incheiat,
ca de obicei, cu votarea de noui rnembrii onorifiei i alegerea co-
misiei de verificare.
Noua Comisiune de verificare" aleas5, in persoana D-lor D.
Lazar (asfa-zi medic primar si director de spital), D. Combiescu
(azi medic colonel) si D. Savulescu (azi medic secundar si azistent
universitar), li-a citit raportul" in sedinta de la 20 Februarie 1912.
Multi vor aprecia ca .,nepotrivita," publicarea unui astfel de
raport, socotindu-1 d'auniitor prestigiului societ5tii din cauza aspri-
mei lui si a termenilor violenti pe care ii coprinde.
Eu am crezut ins5, foarte nemerit5, publicarea lui pentru ca
cei prezenti i viitori s5, cunoascil severitatea controlului ce s'a exer-
citat in aceastii, societate. Departe de a atinge prestigiul societatii
devenit deja inatacabil, aceastrt paralelii dintre activitatea de drept
Iudabilrt a comitetului de conducere si raportul cu adevärat rechi-
zitorial al comisiunei de control, va oferi celor necunosctitori, secre-
tul durabilittitii in trecut si al milretiei de a4ii-zi a societiitii stu-
dent,ilor in medicinfi :
lath' co contine acel ..raport" :
Doomilor.
Societatea noastra. prin votul ei din sedinta de la 4 Februarie a. c.
ne-a facut onoarea de a ne desemna pe noi in comistunea ce urma s centre-
leLe i sa verifice gestiunca comitetului din anul trecut.
Am cautat sa ne achitam in mod constiincios de aceasta onoare dandu-ne
seama ca prin o verificare i un control serios se pot cunoaste toate lipsurils
ei neregulele ce se pot petrece in societate, consecinta. absolut necesarii pentru
indreftarea
Astazi venini in fata domniilor voastre cu raportul present, care cred
ci e,to oglinda fidela a starei actuale a societMei, si care isvorüste din expe-
rienta noastra si din cunoasterea exacta a faptelor. Ace9te propuneri infriptuita
nu pot fi dect de un real folos societatii noastre.
Ne vom ocupa in raportul nostru. de elementele care constituese baza

Th

www.digibuc.ro
organizatinnei noastre, de la a ciror ordine i buni functionare atirrat in mod
indiscntabil propieirea i inflorirea societMei.
Aceste elemente stint :
1) Respectarea, statutelor i regulamentului in activitatea comitetului in
general.
2) Casa societitii.
3) Venitnrile extraordinare.
4) Biblioteca societitii.
5) Arhiva societitii ; i in urmi veti trage conclnsiuni.
Regulamentul. Domnilor, a fost respectat in ceiace priveete tinerea
eedinelor ordinare siptamnaIe. In rest, comitetul trecut, Domnilor a fost ales
in fruntea societitii in luna Octombrie 1910, intrunind la a doua alegere un
monist. de 47 voturi, iar retragerea lui s'a ficut la 2 Februarie 1912 dupi
eedinta aniversari din acea zi. In total a functionat contrar prevederilor
regulamentulni i statutelor, nn timp mult mai indelungat deck este previlzuti
durata unui comitet, pericliand situatia morali i materiali a Societitii.
In adevir, functionAnd in anii 1910, 1911 ei o parte foarte insemnati
din anul 1912, comitetul a organizat numai o singnri serbare pentru augmen-
tarea venitului extraordinar al societAtei ei an Meat numai o singuri eedinti
aniversari.
Noi nu cunottetem, Domnilor prin ce aberatiune de gfindire, comitetul
s'a cramponat in fruntea societitii un timp aea de indelungat, nici nu vedem
un motiv serios pentru aceasta. Coace constatim e6te starea tristä pe care
ne-a procurat-o slibicinnea comitetului trecut, de a fi ficut a 37-a aniversare
in al 38-lea an, arid, etint este ci, spre onoarea i rnindria societiitii noastre,
fiecare an se termini. printeo eedinti aniversari.
In afaril de aceasta, constatim, ci prin intárzierea voiti, i motiv a
comitetnlui trecut serbarea ce urmeazi di se faci in timpnl iernei curente,
pentru mirirea fondulni societitii, este ea desiváreire periclitati i trebne o
prea mare energie din partea comitetului viitor ca si poati abia realise un
beneficin foarte mic din cans& ci nu s'an luat demersurile necesare la timp
i din punct de vedere material deci, existenta comitetulni trecut inseamni o
foarte mare perdere. Orice motiv ar educe fostul comitet, din punctul de ve-
dere al perderei societitii, este inadmisibil, deoarece este indiferent pentru
societate cii. un comitet a dat o serbare i in anul precedent. Ceace vrea
t;i

societatea este, ca la momentul oportun, orice comitet ar fi. trebne si faci

demersurile necesare, pentrn realisarea unni venit extraordinar, fapt care este
mull, mai important decit foarte multe altele.
Aceasti abatere dela mersul normal al societitii este o greeeali care
cade foarte gren in sarcina fostultii comitet, pe care-1 facem in mod direct,
foarte responsabil pentrn prejudiciul moral ei material adus societAtii.
In timpul functionirii comitetului, Domnilor, aceasta a functionat numai
cu numele. Un membru care ocupa un loc foarte important in eomitetul
trecut, nn vice-preeedinte, a ieeit dupi putini vreme, obtinând doctoratul. iar
in locul lui nu s'a ales nici un altul pfini in present.
D-1 Bibliotecar Adrian Mircea, a lipsit timp de 6 luni fina intrerupere
din Bucnresti ei nu se giseete nicio formalitate, dupi care functiunea sa, aea
de importanti in societate si fie incredintati altuia.
Ceilalti membri nu s'an intrunit decit foarte rar la edintele comite-
tului, deei regulamentul scrie precis ci comitetul functioneazi continua i deck
un membru din comitet lipseete nemotivat dela trei eedinte consecutive ale
comitetulni, el este eliminat. Aceste lipsuri le cunoaetem foarte precis ei exem-
plul il dim in persoana fostului secretar general, d-1 Ion Popescu Gheorghian,
si daci astizi majoritatea proceselor verbale suM semnate de majoritatea
membrilor din comitet, aceasta ne arati lipsa de sinceritate a Domnilor care
au lipsit dela datoria impusi de regulamentul societitii ei cii. decisinnile hate
in interesul societatii, an fost luate numai de until sau doi membri din comitet.
Socotim iarii ca o abatere dela regulament,-faptul crt societatea nu a
fost Flea la curent en toate decisinnile luate in comitet ; nu i s'au snpus La

- 72 -

www.digibuc.ro
aprobare in mod regulat, sumele de cheltueli lunare mai mail de 15 lei, dupa
cerinta regulamentului.
Aceasta se constata din acea ca in procesele verbale ale sedintelor ordi-
nare ale societatii nu se vlid consemnate aprobarea deciziunilor luate de co-
mitet si nici aprobarea sumelor cheltuite in fiecare lunil. Semnalez aceasla
pentrn a atrage atentinnea societatii, ca aunt fapte care trebuesc bine cunos-
cute de catre membri, pentru cunoasterea cat mai exacta a SocietMei.
('assa Societalii. Cassa societatii este in perfecla regulii, pentru care
aducem multumirile noastre d-lui Ilerisescu I. care, personal pentru atentiunea
si ravna ce a depns-o intru mentinerea in ordine a cassei. In cassa se gasesto
suma de peste 34.000 in scrisuri funciare si in numerar.
Calculele de incasari si cheltueli sunt bine conduse.
Observatiunea cea mai important& pe care am facut-o cu ocaziune veri-
ficarei calcurilor de casierie, a fost constatarea ca in fiecare lunit, cheltuelile
intrec en mult veniturile provenite din incasarea cotizatiunilor lunare, aka ca
la finele anulni, numai cu venitul provenit din incasarile de cotizatiuni, am
ramane en siguranta in deficit de 3000 liana la 4000 lei. daca nri ar fi o ser-
bare anualtt care sa produca societatii un venit extraordinar, suficient pentru
acoperirea cheltuelilor i producerea nnui excedent. Din acest punct de vedere,
un comitet care lasa sa treacit un an fara sa organizeze o serbare, se face
mult vinovat de starea materiala a societritii.
Inca un fapt care nu trebue sa scape cunostintei membrilor, este con-
statarea ea societatea noastra ofera gratis, in fiecare an prin us", far& nicio
recompensa suma de 400 sap. 500 lei, revistei medicale ,.Spitalul". Dupil cat
stim inceputul acestei donatiuni dateazfi din anul 1907, cand revista Spitalul"
se obligase fat& de societatea studentilor in medicinii, sit publice in coloanele
sale rezultatul sedintelor stiinlifice ale societatii i sit fedi abonamentul penult'
membrii societatii en 3 lei pe an. Acest angajament s'a tinut putina vreine
si in urma a incetat. Credern ca trebue sa inceteze si donatiunea noastra, de
o suma anuala Lisa de importanta ea cea expusa.
In orice cas recomandam comitetelor ce urrneazil, sil aranjeze impreuna
ea consultarea societatii, curn va crede mai bine aceasta chestiune.
Veniturile extraordinare. Veniturile extraordinare provin din dona-
tiuni : In acest an, in special donMiunea D-lui Profesor Dr. Obregia de 10016
si subventia dela Casa $`,.;;coalelor de 500 lei. Tot spre acest scop se dan serba-
rile anuale, iar in acest an in special si in mod exceptional, vonitul produs
prin vinderea asa ziselor caramizi".
Donatiunea i subventia dela Casa Scoalelor sunt sumo rotunde, trecuto
exact in calculele casiriei.
Balul en tombola dat in iarna trecuta, in Februarie 24, sub patronajul
D-nei Maria N. Filipescu, a produs un venit de circa 7000 lei.
Din biletele tiparite s'a vandut tin numar ce reprezinta o valoare do
6621 lei si s'an impartit bilete gratuit de 2590 lei. Calculul este bine condos
din condeiu si se constata ca este facut cu mult mat tarziu balulni dat. Ar fi
de dorit ca biletele en titlul gratis, cari reprezinta o suma asa de frurnoa,a si
cari stint date Mr& nici un control si nici cal putin nu stim la cine sa se fart
mai putine, si alta data sa se stie data se poate sit se gaseasca si mijlocul
de control suficient, ca BA nu cada banneli asupra comiteteior organizatoaro
ale nnor astfel de serbilri.
Carnetele de cardmizi. La 25 Maiu 1911, comitetul societatii, compus
din cativa membri, iau deciziunea BA lanseze age numitele carnete de caramizi
pentru aducerea nnui venit extraordinar societatii. Modul cum a fost organi-
zata si lansata aceasta pantahuza, nu convine societatii noastre, pentruca, dee&
ea poate educe un venit oarecare, nu este tnai putin adevarat ca societatea
pretinde ca aceasta afacere sa fie organizata in mod cat se poate de corect,
pentru ca sa nu se lase nicio urrna de banuiala ca ar exista la mijloc nere-
gularitati patronate de societatea noastra.
De la Weevil s'a Mut gresala ca aceasta decizinne nu a fost adusa la

73

www.digibuc.ro
cunostiinta si votul societatii. debi este o chestiune care o priveste direct,
pentruca asa s'ar fi putut discuta si decide modalitate buna a emiterei acestor
carnete.
Nici nu s'a cerut autorizarea din partea autoritlitilor administrative,
ceiace este absolut indispensabil atunci cand se organizeaza o afacere ca
aceasta-
Dar, mai departe. asa cum au fost emise f$i lansate, nimeni nu poate
exercita un control asupra lor si a color ce le manipuleazil, deoarece :
a) Nu exista un registru it souche de numarul exact al carnetelor
misc.
11 Fiecare carnet are un singur numar. Foile nu au paginatie i toate
paginele poarta numarul depe prima pagina, deci carnetele pot sa nu fie
egale.
c) Exista in circulatie carnete fart sa fie stampilate cu stampila socie-
tatei i intelegeti d-voastra, Domnilor, ce se pcate spune pe contul societatii
noastre, mind se cunosc astfel de lucruri.
Dar ceia ce este mai necomplect i neregulat in aceasta afacere este
urmatorul fapt :
Nu exista un registru chitantier it souche, din care s4 se emitii o chi-
tantli, in regula, celui ce a depus o oarecare suma de bani in schimbul unui
numar de carnete.
In stares actual. orice binevoitor al societatii, care a vandut un numrtr de
caramizi depune banii in mana presedintelui. frira sa primeasca nicio clutanta
in schimb. iar presedintele o depnne societatii cand voeste, far& sa poata 'fi
controlat. Se manipuleaza sume insemnate de bani, fara reguld ; apoi multi
pot incasa pe aceste caramizi bani pe care apoi nu mai voeste srt-i dea socie-
tatii si, prin aceasta anomalie in ordinea lucrarilor ce privesc societatea prin
aceea ca nu se poate exercita absolut nici un control, societatea noastra ar
putea capatit aerul ca patroneaza aceste neregule.
Exista, Domnilor cateva foi volante scrise de custodele societatii. prin
care se poate constata un numar de carnete date la uncle persoane in Bucu-
resti si in provincie, dar pe care noi, din punctul de vedere al verificurii, nu-1
putem lua in series, deoarece on exista nici semnatura celui care a primit
carnetele nici nu constituesc, prin felul cum bunt facute, acte doveditoare
necesare i suficiente in control.
Dupri aceste foi so constata totubi. cii unii domni din fostul comitet au
luat un insetnnat numrir de carnete pentru cari Oita in prezent n'au depus
nici un ban. Ile exeniplu, dupa adnotarea fricuta de custodele societatii, domnul
Nitescu lon, fostul prebedinte al societatii. a desfriburat un nuinfir de 105 car-
note. ceia ce represinta rotunda suma de nna mie cinvizeci lei, din cari pana
in present n'a depus nimic.
Ca sa complectez. Domnilor, cu aceasta afacere trebue sa fL spup, ca
exista oareeare deosebive intro ceia ce este realitate i vorba. D-1 ex-Prese-
dinte, in discursul citit la sedinta aniversara. a spus de un venit. realizat prin
aceste cirimizi, de 8000 lei.
In raportul fostului secretar general. care trebue sa fie expunerea fidela
a starei societatii. nu vorbete nici un Cut (int despre realisarea infaptuitri a
unei sumo oare care. Noi insine am cautat sri ne interesilm la verificare si
am aflat de la d-1 Heribescu. casierul societatii. ca ar exista in casil o suma
de circa 2000 lei. pe car insa d-sa nu a bine% oit sa ni-i arate, nici noi nu
am insistat, deoarece consider aceasta afacere, ca cet a asupra careia Societatea
nu poate exercita nicinn control.
Las Domniilor Yoastre. Domnilor, sil judecati ce ordine i ce interes s'a
pus pentru realisarea acestm tenit extraordinar in jurui caruia s'a facut atata
sgomot i atata lauda.
Iliblioteca Societafii. In cc prit ete biblioteca, Domnilor. trebue sii
pun ca cel inai bun control de facut, ar fi sii se faca un inventariu complect
al intregei biblioteci. atitt in sala de lectuta cat si in pininitfi. Este aceasta o
chestinne scumpa pentru noi. in cciace prive§te aduninistrarea acestui bun al

74

www.digibuc.ro
societatii si recomandam cu caldura comitetului ce urmeaza sa indeplineasca
acest lucru.
Ceia ce am putut constata, este faptul efi din biblioteca societati; lipsese
multe carti de foarte multa vreme. de ani chiar. si aceasta stare &Ode sa
inceteze.
Avem i aici observatiuni de facut Domnilor membri din fostul comitet.
si anume :
Pe Una o desinteresare eomplecta din partea d-lui bibliotecar. care
timp de vase luni, fart intrerupere. a lipsit din Bucuresti ; unii domni din
fostul comitet detin acasa la Domniile lor eate 1U i olume. contrar regula-
mentului, uncle de foarte multa vreme, iar in registinl mule se tree cartile
imprumutate acasti. nu este trecuta nicio data, a}a kick cartile foarte impor-
tante pot sa stea acasa de mult timp. iar la control se poate spune ca le-a
Nat cu 2 3 zile mai inainte.
Consideram, Domnilor. amenajarea bibliotecei ea o lucrare ei,re nu mai
poate intarzia. Suntem de parere sa se faca adrese la toti d-nii membri, cirri
detin 61'0, ca, !ulna la o data anumita sa aduca in societate toate cartile
pentru inventariu. Szi se faca inventarierea complecta a cartilor ; sa se vada
si sa se stie ce existd si ce lipseste.
Din cele ce lipsesc, daca se pot urmari se se urmareasea. iar dacA nu.
sit se inlocuiascd. Sa se faca astfel o recunoastere exacta a bibliotecei ; sa se
faca registre noui, sa se valorifice cartile (hip& nonile registre }i, dupa toate
acestea. sti so asiyure biblioteca contra accidentelor.
Intelegeti ce importanta are mai ales. acest din nrma puict, care ne
asigura insasi existenta societatii noastre }i ma mir foarte mult ea pand in
present nu s'a facut acest lucru.
Arhira Societdtii. Exist& in add% a societatii. do,are i cii registru-
jurnal al hartiilor intrate si
In cea mai mare parte din timp hartiile intrate i hartiile esite snot
in regula. Inregistrarea lor, de asemeni. Mentionez, in treacat, ca In dosarul
de esiri din anul 1911 lipsesc copide en Nr. 59, GO i 61.
Nu stin ce a fi copriniand acele copii. Belativ la darea de seania,
asupra resultatulni ienitulni balului, dat de dare doamnele earl au format
comitetud de organisare al balnlui. sunt in dosar douti copii. inregktrate in
regula. cuprinzand acelas lucru, in acelasi scop. dar care difera una de alta
prin 91 de lei. Nu vtim care este adetarata si pentiu ce exista In dosar dona
copii cc aceasta diferenta?!
Din dosarul de esiri, lipseste copia de pe memoriul adresat Primariei
t'apitalei pentru obtinerea terenului. Am intrebat de mai multe ori despre
ateasta copie i cii s'a raspuns ea eine rea sa stie cc a despre aeon copie.
ea este la d-1 Nitesen si nu o libereaza.
Lipsevte de asemeni din dosar procesul-xerbal al sedintei aniversare si
raportul secretarului general, facut Iii acea sedinta, ceia co nu este permis.
Semnalez aceste lipsuri ca o grava incorectitudine din partea fostului Comitet
si in special a fostului presedinte vi a fostulni secretar general.
Domnilor. cu ocasiunca controlarii arhivei i registrelor, ani remareat
un fapt pentru care noi nu avem caljficatii. Atat putem ca prin modal
de procedare a membrilor comitetului trecut si mai en seama a fostului pre-
sedinte I. Nitescu i a fostului secretar 1. Cheorghian, cari au pus la cale
an patronat aceste neregule : s'a riseat a se atrage asupra societatii noastre.
discredital moral.
Este vorba de mistificarea adevarului. in nacres personal. prin rupere
sustragerea de foi din registrul de intrare al hartiilor in societate, produ-
cand astfel nn adevarat fals in actele societat,ii.
WS cum s'an petrecut lucrurile :
La 18 lanuarie 1912 s'a adus in societate un numtir de 37 cereri ale
membrilor ramasi in urina cu plata cotizaliunilor, cerand reducerile datoriei
si plata in rate a datoriilor Ion. Este locul sa spun ca din toate aceste cereri
nici Lula 'fan iscalitura personala a petitionarulni. ci toate. in interesul prese-

75

www.digibuc.ro
dintelui care, sustinut de voturile acestor domni membri, vrea sit se aleaga
a dotta oarti, toate zic sunt scrise i semnate de aceiapi persoanä. Alte le sunt
date fara ptirea petitionarului.
Anterior cererilor de la 18 Ianuar de asemeni multi membri au adresat
aceleiasi cereri societAtii.
Interesul comitetului pi in special al prepedintelui, care dorepte sã se
aleaga a doua oarrt, ca sA continue probabil chestinnea carnetelor, era sa
aprobe cererile date la 18 Ianuar 1912 pi BA nu aprobe pe cele date anterior
adicti dela 1-18 lanuar. §i au gAsit i , oicl-ei, sA r. otiveze crt aceste cereri,
ce lo aprobA, sunt date in ziva de 18 Decembrie 1911, nu.la 18 lanaur 1912,
adieu date en o lunA inainte pi ziceau : Evident se vor aproba fii idcA au fost
date inaintea Crticiunnlui".
In zadar an protestat membrii cari ptiau bine ca au dat cereri inainto
cAci protestele lor nu au fost luate in seamil.
Mai departo, pentru ca pi in registrul de intrare cererile interesate sa
fie trecute cu data pretinsA de 18 Decembrie 1911, au comis cel mai rupinos
lucru si abus de putere in acelap timp. Au luat registrul acasa in ziva do
28 Iannar 1912 pi Domnul Burlfinescu, secretar de pedintii, impreunrt cu invoi-
rea i indemnul fostului presedinte pi a fostului secretar general, au rapt, pur
si simplu, pnurul de la registrul de intrare i patru foi, al cilror numar l'am
consemnat sub semnatura noastrti la finele registrului. Pe foile rupte erau
trecute hartiile intrate in ordine de la 18 Decembrie 1911 pAnA la 28 Ianuar
1912, daM cAnd au luat registrul asasti, ceia ce nu este permis, pi au counts
falsul de care vorbim. Dup.& ce an rupt foile en inregistrarea in ordine, an
inregistrat pe cele primite de la 18 Januar 1912, cu data de 18 Decembre, toate
in aceiasi zi, pi in urma au revenit pi au reingistrat pe cele rupte.
Deci au rapt foile din registra i an filcut hiregistrare fain, comiland
astpi an ambits de putere i sin fals in actele societafii.
Mai departe, faptele stint mai grave :
Cererile care au venit pi in urma datei de 18 Ianuar, dar cari pentru
interesul presedintelui, de a avea cAteva voturi mai mult, necesitau o inrégis-
trare mai veche, le-a inregistrat la acelap numAr en o cerere trecntrt in re-
gistru ea intratA in lana lui Decembre. Astfel cA in registru se gAsese acunt
spre exemplu : La 18 Decembrie 1911 Cererea Domnipoarei Stoianof Ste-
fanie pi in nrmil a addogat : pi a Domnipoarei Dimitriu Emilia". Nu e permis sa
fie doud cereri la acelap numtir, dar an facut i acest lucru fiindert ar fi fost
o munca prea mare sA mai ea registrul acasii i sA-1 mai rupa a doua ()ma,
dupti ce totul fesese aranjat in ziva de 28 Januar 1912.
Mai departe, pentru ca sA dea aparenta de ordine, au mai fricut o fapta
care pentru societate arata cat interes i cAtA niuncii a depus fostul comitet
ca sit o frusteze. Au fiturit ma proces-verbal fals al pedintei din 22 Decembrie
1911 in care se gasepte trecut numele tuturor acestor 37 membri, sustinAnd
ca in acea sedintA s'au votat aceste cereri, cAnd noi ptiam absolut precis ea
in acea sedintA n'au fost votate.
Au distrus deci i procesul-verbal adevrtrat al pedintei societittei, into-
cuindu-1 en unul fals; iar noi i societatea intreagrt sper, ne-am fAcut convin-
gerea cit toate aceste 37 cereri au fest rezolvite do d. Nitesen personal, en
semnatura d-sale proprie i aprobate farA ptirea i votul societatii. Aceasta
constatare este de ajuns ca sA anuleze valabilitatea acestor aprobari.
Cum se poets observa acest fals ?
Membrii cu cererile in chestiune recunosc di nu au dat cereri inaintea
Craciunului.
Multi membri ai societatii au vzut pi au fest deci martori oculari cAnd
s'au scris la 18 Ianuar 1912 pi aceiapi membri au fost surprinpi vA7And crt
acele cereri stint inregistrate la 18 Noembrie 1911 pi aprobate la 22 Deem-
brie 1911. Mai evidente sunt urmAtoarele probe :
Numerotarea veche este schimbatii de d-1 Burlanescu cu 8 pagini mai
putin. schimbarea care se gAsepte consemnata la finele acelui registru sub
semnatura noastra.
Este de asemeni schirabata i notita v",he, in care se arata numilrul

76

www.digibuc.ro
exact al foilor din registru, en o alta semnat& Cleonic Burlanescrt, 10 Iannar
1912 data inadins schimbat& . In aceasta notita sunt scrise mai putin 8 pa-
gini decat in notita veche.
Numarul foilor din grupa in care este scrisul continuu ad d-lui Buda-
nescu, este imputinat cu 4, adica 8 pagini.
Toate cererile care se gasesc in dosar si care fusese inregistrate de la
18 Decembrie pan& la 28 Ianuar, inainte de rupere, au pe coltul lor un numiir
de inregistrare, care apoi este schimbat cu un altul, ce a venit la inregistrarea
a doua.
Ca sa se vada ce grab& s'a pus pentru rezolvirea interesatd, cat mai
repede a acestor cereri, va spunem c& exista o cerere, a D-lui Michailescu
Virgil, aprobat& ea data de 13 Decembrie 1911, inregistrata la 18 Decembrie
1911, adica en 5 zile mai tarziu aprobarei i D-sa nu contest& a a dat-o in
fata a multi membri, in ziva de 18 lanuar 1912. Aceasta aprobare scrisa, ca
toate dealtfel, de mdna i cu semnatura fostului presedinte, d. Nitescu, a fost
facuta grabit, far& sa observe ca nu fusese inregistrata, fiindca d-1 V. Michai-
lent' trebuia sa facri parte din viitorul comitet.
In sfarsit d-1 Barldnesca chiar, dacii l'am pune la mijloc, nu cred a&
tin recunoasca cii acest fals este facut de mama D-sale cu indemnul fostului sau
presedinte.
Domnilor, cred ca sunteti pe deplin luminati despre acest fals fOi las
Domniilor voastre si judece i sa califice lipsa de dragoste pentru societate
pe care a aratat-o fostul comitet i presedintele ei, cand au fost capabili all
savarseasca cele mai urate i demoralizatoare fapte in arhiva societatii numai
pentru interesul lor personal.
Domnilor, credem cii. ne-am facut datoria in fata societitii, expunandui-i
starea in care a lasat-o fostul comitet, stare care en cat este mai bine cunos-
mita, en atilt mai repede si mai usor se pot lua misuri de indreptare.
Acosta deci este, Domnilor, raportul nostru, pe care en onoare 11 pre-
sentam societatii spre aprobare.
Tormin, Domnilor, dand nota proasta comitetului trecut pentrn deacon-
iderarea ce a facut societatii, aranjand cu de la sine putere afaceri ce o pri-
vesc in mod direct si falsari, cari dad. s'ar repeta, ar insemna o pat& in
runtea secietatii noastre, persoand morald i juridied.
Presedintele Comisiei de Verificare. D. Lazdr.
Membrii in comisiunea de verificare, D. Stdnaleseu, Cornelia Dumitriu.
Raportul present, a fost aprobat in unanimitate de dare membrii socie-
Atli i nici un membru din fostul comitet nu a luat cuvantul pentru a da
explicatiunile de care societatea are trebuintil si a se apara.
es) D. Laziir
Oare, in controlul institutiunilor publice. se pune vreodatä atitta
zel din partea celor anume ?
N'ar putea oare srt se ia din ctind in când exemplu de la cei
ttineü si ne-platiti?

77

www.digibuc.ro
 Dr. N. Lupu

www.digibuc.ro
 1912 1913
In ziva de 21 Februariespecial destinatrt acestui scopintre
orele 27, 872 p. m., membrii Societrttii studentilor in Medicintt,
in numär de 186, au votat in perfectii, liniste" pentru acei cari
aveau sa compun'a noul comitet, cum urmeazA :
Prefedinte, N. Lupu (azi sef de lucrrtri la Facultate).
. f Y. Papillon (azi profesor universitar).
1
I. Marian (azi medic secund. si docent univers).
Secretar General Y. Vasilescu.
easier, D. Sitivulescu (azi medic secundar si asistent universitar).
Bibliotecar, D. Anitescu.
Gh. Bann (azi docent universitar)
Secretari de fedintd 1 M. Georgescu (azi medic secundar).
A. Chilli.
Noul comitet s'a intrunit la 23 Februarie 1912, iar la 3 Martie
1912 Societatea a tinut sedintá publicA in care noul presedinte
D-1 Lupu a rostit o cuvântare de deschidere, multumind membrilor
cari i-au acordat increderea alegfindu-1 mai ales in conditiuni asa
de grele".
D-nia sa vorbeste despre nepasarea medicirrismului si arata apoi doulf
caractere psichice necesare medicinistului viitor medic : cotqtiinta t;ii res-
ponsabilitatea. Trece apoi la conditiunile pe care trebue sa le indeplineasca
membrii devotati ai societatii: buna credintit qi increderea. Aceste doua forte
de coeziune ajuta la unitatea de actiune si implicit a progresului.
D-nia sa ii compara (pe membrii devotati) cu anticorpii imunizanti,
rugandul sa fie in adevar acesti anticorpi in scopul de a distruge toxinele
care s'ar putea ivi in sanul acestei societati.
Duca ce presedintele expune ,,programul de activitate" al Co-
mitetului, vorbeste d-1:
TITU VASILIU despre carcinomele ficatului.
edintele au urmat apoi, la 11 si 15 Martie, la 14 si 21 Aprilie,
iar ultimi la 5 Mai. Suspendate ca de obicei, pe timpul vacantei
mari, sedintele ordinare au fost reluate la 20 Octombre 1912 si con-
tinuate la 27 Octombre, la 3, 10, 17 si 24 Noembre, la 1, 4, 8, 14
kii 19 D.cembre 1912 si apoi la 27 Ianuarie 1913, la 1, 18 si 22
Februarie 1913.

81 6

www.digibuc.ro
 Din aceste 17 edinte, 3 au fost rezervate numai cestiunilor
administrative (modificarea regulamentului) iar in celelalte s'au Picut
si urmaoarele comnuiciiri ntiintifioe
N. LUPU despre cSelerodermie,.
D. CHMITESCU. Un caz de rupturd a aortei (prezentare do
piese).
V. PAPILIAN Si I. GABOR. Un caz de katatonie.
GII. DIAUTRESCU. Sitilont extragenital (al buzei snperioare).
Dn. D. Nown. Examenul clinic interpretarea seninelor
in boalele nervoase.
I. GABOR. Un caz particular de sifilis secumlar.
I. GABon. Un caz de intoxicare en acid azotic (prezen-
tare de piese anatomo-patologice).
V. PAPILIAN. Plaga ficatulni prin arnm de foc.
I. GABOR. Gonni sifititica a scrofului.
1). PAULIAN. Alutism isteric : suggestinne, hypnotism.
V. SIIVESCU. Doud cazuri de tuberculoza herniard.
G. BANU. Up caz de peritoniM prin pertoralie.
Dn. I). NOR A Si 1). PAULIAN. Sonnele organice de bend.-
p
I. GABOR. Un caz de leprd.
I. GrAnon. Un caz de zona zoster toracic.
H. HXDULES(:11. Trei ani de cmpanie antimalarica.
ALEX. RADULE')CU. Punetul cistic lU febra tifoida.
D. DUAIITRE.SU. Un caz rar de Maladie albastra.
On. BIDULESCAL Seam (model dr. Antonin) pentru twill-
tarea punctiilor rachidiene.
Dn. D. NOW despre simpa articular».
Dupri, cum vedem, in cursul acestui an societar s'au tinnt 14
t,edinte mixte administrative si stiintifice in care s'an Meld- 21
de comunicari i conferinte.
Bezultatul in aceasth directie este destul de frumos dar nii-
zninta prerdintelui parea alta atunci ctind a expns programul de
Incru (in rdinta de instalare, la 3 Martie 1912):
1. _Dezvoltarea stiintificri. In jurul acestui punct trebue sa se grupeze
toate celelalte modalitati de activitate. Aceasta trebae sit intereseze mai mnit
deck reznitatul material'.

In schimb, succesul material obtinnt in acest an a intrecut

prevederile prerdintelni, care ii 1thrtizise o preocupare secundara.
Inskn Comisia de verificare releveaet acest fapt in termenii nrmiltori :
_La mdrirea fondului. comItetul a lucre in mod stdruitor. atat prin
strdngerea de cotizatii, care s'au mrtrit simtitor. dar mai cu seama prin cele
doud serbari a caror venit net atinge frumoasa sumd de lei 7765 si 85°0. Este
en atat mai mult de admirat. cu cat in timpul scurt cat a stat, a dat dona
serbari, fard a alerga Ran, mai bine zis, refuzlindu-i-se rrenn patrnnagin ei.
singur. prin el insusi. adunand acest frumos venit".

82

www.digibuc.ro
 In adevar, in acest an pentru. prima data Societatea gtu
(lentilor in medicinri a ore..,anizat (Inlet gerbriri : o britae en flori, la
21 Mai 1912, al crtrui patronagin fugese de dourt luni acceptat de
crttre decanul Facultritii d 1 profegor 'roma Ionescu si apot a re
fuzat, en 12 zile inaintea gorbarii. i, 2) un concert, care p, avut loc
la Atenen in seam de 20 Fehruarie 1913, in loenl balulni care s'a
tot amrtnat cu speranta sa ge poata bucura de patronagiul decanulni
acultatii acelasi prof. Toma lonesen, care a terminat prin a refuza.
In lipsa altor venituri mat importanto, aceste gerbari an fo4
impnse de nocegitato, dar Comitetelo i an Rica un punct de onnare
din rettita lor. De multe ori insrt ele au constituit o adevrtratrt cor-
voada si ciao odata chiar prilej de nmilinta dnpa cum rezultil din
armatorul pasagiu al on\ ;nib rii rostite do (1-1 pregodinte, in sedinta
anivergarrt:
Am inMmpinat buna Aoint.t. dal si niitltii opunele, Hajar rea rointd din
part( a nnora din proPsori mai ales. In calitate Ile presedinte m'am dus sZt
_cer" pentrn aceasta draaa sorietate si 1111 oare care d-n profesor m'a intfun
pinat en CM intele: _ee ii s.t eersestir Nu pot raspunde nimic acestor en
tinte. D-voastra aeti liberhtea sa le judecati - a Lis prepdintele de atunei.
eAnd era indreptMit sa strie in gun, mare ruinea acelora en atit mai
mnIt cand eran si profesori earl an s'au rednicit sh priceapa rostnl ace
lei eeretorii".
In afarrt de aceste dourt mari cestiuni care 1 au preocupat, co-
mitetul mai ingerie in dositrul actit itatii gale, en aceiasi mândrie,
moditlearea statutelor Societàtii, po care le-a pus in acord en cerin-
tele timpulni, si energica manifegtare de simpatie pentru D-1 pro-
fesor dr. A. Teolutri, care, demigionase de la catedra tooretica fiindert
nu i se aeorda un servicin do spital in care gri poata aplica pro-
c4tele tAtintifirc.
Manifestarea aceasta spontana, pornitrt din Societate i susti
nutri dezinterosat de craro membrii grti, ea 7i manifostatia similara
din 1906, in favoarea d-lui dr. I. Nann-Museel pe care 1-a sustinut
ea sii poata dobandi catodra, zic, aceste manifostatii stint de na
tura srt induiot.eze pe ori eine din nevi care ar trebui sa fie en ade
varat aceia ce pretind adosea ch stint : .,piirintii sufletesti ai sin
dentilor". Atari exemplo milgulitoare din trecut, stint de natura
srt invingrt pe ori eine s'ar phinge do ingratitndinea stndentilor,
numai el gingur flind do vinii, Mei la icniri si la niniliri, sufletn1
tiinrtr este mai dispns sri raspundil en revolta do era en tran7actia.
In sfrir,:it. 0 aIti cestinne care a proocutpat acest comitet rnai
fault do cat pe cole antorioare, a fost : propriu al Sodeta (if.
In adevar, indatrt (input alogerea sa iii odinta de la 17 Martie
1912, Comitotul hotara,zte mentinorea ..carnetelor de carrimiii" la
care a recurs comitetul precedent. i pe lanLra acostea mai hotarate
lansarea de liste de subscriptio".
La 20 Octombrie 1912, pret,edintele advice chestinnea in t.e-
dinta inaintea planului Societatii, ciiroia Ii expune situatia, in tot
monii urmittori :

83

www.digibuc.ro
 Societatea nu are plina acum dealt locul de 480 in. p. donat de pri-
maria capitalei a carei act a fost autentificat cu condit,iunea ca localul sti se
eladeasca liana in cel putin 3 ani. D-sa trece apoi greutatile care se opun
cladirei arMand insuficienta tuturor modalitatilor imaginate pan& acum. In
adevar :
a) Societatea are numai 40 mii de franci in cash'.
b) Din vanzarea caramizilor nu s'a seos decat trei mii de franci.
e) Listele de subscriptie lansate, se intorc albe.
cl) Banii din cotizatiuni sunt de abia de 47 franci pe luna i avem multi
membri dar fait cotizatie.
e) Referindu-se la Eforia spitalelor civile, d-sa spune ca, dupa cat a
cercetat, ni s'ar putea da suma care ar echivala en chiria pe 8 9 ani, a loca-
lului in care stain.
f) S'a emis de asemeni parerea, unei intovarasiri cu Asociatia Gene-
rals a medicilor. InfatisatA insA sub conditiuni care nu ne convin, si acea-
sta cade.
Sa vedem : D-1 profesor Sion ne propnne srL facem o comisiune de
actiuni a 500 lei una in valoare de 200.000 franci. Actiunele le vor cumpara
medicii i aa vom putea zidi localul. Dar, odata cladit, vA trebui, pe deo-
parte 3A plitim un procent de 4 5° (, actionarilor iar pe de altA parte sA
cautAm a amortiza din capitalul imprumutat, si in fine sa sustinem ii chel-
tuelile societatii. D. presedinte ntt se asociaza la aceasta parere".
In legAtarg cu localul" merita a retine faptul ea in acest an
Primaria Capitalei a definitivat darul fkut Societatei, incredintandu-i
actul de donatie al terenului, dup5. ce 1-a investit cu toate formele
legale.
Implinandu-se un an de functionare a comitetului prezidat de
d-1 N. Lupu, la 24 Februarie 1913, in conformitate cu noul regu-
lament, a avut loc ssedinta aniversard (a 38-a) a cArei dare de
seam5,, nu existit la dosar, dar rezultil din cele arAtate mai sus.
Conform aceluiai regulament, la 25 Februarie 1913, a avut
loc alegerea Comisiei de verificare, in persoana d-lor : V. Sdvescu,
Gh. Vasilescu qi I. Gabor.
Se pare ca, bazatà mai mult pe buna credintrt de cat pe un
control scrupulos, Comisia de verificare a depus raportul" cbiar
a (lona zi (26 Februarie) incheind astfel eel de al 38-lea an societar.

- 84

www.digibuc.ro
Dr. Aiex. Rãdulescu

85

www.digibuc.ro
 1913 1914
La 27 Februarie 1013, gratie mudificarilor introdu,e mod tre-
ed in regulamentul S mietatii i gratie normei intoemite catre
comisia de verificare, 286 din cei 308 membri en drept de of, au
ales in perfecta ordine si intr.() ,ingura zi, urmatorul comitet pentru
anul 1913 1914 :
Prwdinte, Alex. Riidulescu
Vice-Preodinti D. Siivulesen
I. Gabor
Secretar-General, t. Ronis
Caster, M. Nasta
Bibliotecar. A. Itomat;canu
I Paul Constantin
Sccretari de Isedinta < P. Tomescu
( y docillteu
Nonl comitet a -Omit prima edin la 5 Martie si a hotark
redeschiderea sedintelor publice pentru 0 Martie, dar aceasta sa
amanat pentru 16 Martie 1913 :
In locul obi;,nuitei cuvAnthri inaugurale, d-1 presedinte II
LINA' marturiseste ci soeote;te absolut inutil do a'si mai expune
programul dupa care i.i va conduce aetivitatea, de Imre ce promite
in mod solemn cit va munci en toata rivna si eu tot entuziasmul
spre propasirea societatii.
La aceasta afirmatinne raspunde (1-1 Viee-Presedinte Savulescu
tfirrnând ea d-1 IZadulesen nu si-a epus programul toemai pentru
ca nu avea nici-unul' i drt citire unui program al d-sale eoprin-
zand urmatoarele 5 pnnete :
1. Comunicarile sa se faca, pe eat este en putinta, en prezentarea de
bolnavi :
2. Studentii din anul I si II sa fie preparati, gratis. pentru externat, in
localul societatii. de eatre interni;
3. SA se 'Ned exeursii tiintifice de 2 3 hile) in prineipalele loealitati
balenare din tarfi;
4. Sa se studiet.e de ratre d nii studenti. la 0.ra. sifilisul. pelagra si
tuberculoca, pentru a se face astfel statistice eat mai compleete,
Z. Serbari pentru marirea fondului neeesar spre construirea nimi local
propriu al societatii.

87

www.digibuc.ro
 Dupti, cum vedem, amicitia, colegialitatea 0 colaborarea in co-
mitet, nici nu indrituiau dar nici nu ingAduiau concesiuni reciproce,
ci, fie care membru in rolul sau mic sau mare era de aproape
qi riguros urmarit in actiunile sale.
In aceia0 gedinta de la 16 Martie s'au Lent qi urmatoarele
comunicari :
A. POPEA.Cerceteiri experimentale in epilepsie.
D. PAULIAN. Asupra fenomenelor oculte.
Este damn de relevat ca, nici comunicarile nu puteau sa fie
un simplu passetemps" sau un prilej de platitudini, cum se in-
tampla prea adesea in ap, zisele ,,societati savante", &del ele erau
totd'auna disecate de catre auditori ti judecate fara nici-o crutare.
Ar fi de un mare interes, instructiv i educativ, publicarea in-
teresantelora0 putea zice cu drept cuvant, a savantelor" dis-
cutiuni produse in jurul comunicArilor facute in sinul societatii stu-
dentilor medicinilti, dar, in imposibilitatea in care ne gasim, redau
aci urmatorul pasagiu care arata pana unde merge lipsa de mena-
jare din partea auditorului:
DupA d-sa (adicA, dupa d-1 Paulian, care vorbise despre jenomenele
oculte") cere cuvfintul d-1 Georgescu Marius, care zice ca, titlul conferintei
D-lui Paulian ii aminteete reprezentatiile cinematografice la cari spectatorii se
due in numAr Cu atat mai mare cu cat afisele lipite pe ziduri sunt mai porn-
pease ei mai multicolorate, ei mai spune ca. ciclul de conferinte pe care d-1
Paulian le-a tinut in localul soc. noastre, pare intr'adins ales intr'un anume
fel, ca sa atragA astfel cat mai multi auditori si consecutiv sWei faca cat mai
multA reclama. Dupa aceia judeca disertatia d-lui Paulian din punct de vedere
al utilului pe care il aduce cu dansa, ei mArturiseste ca domnia sa n'a pro-
fitat nimic din aceasta comunicare nici atata mAcar cat ar fl profitat dacA in
loc de fenom. octilte ar fi azistat la prezentarea unui caz clasic, unui tip cli-
nic bine definit, unei pneumonii de exemplu.
§edintele urmatoaretotd'auna mixte (0iintifice §i administative)
au avut loc la 22 i 30 Martie 1913, child s'au facut urmatoa-
rele comunicari :
D. DUMITRESCU (Manta) Consideratiuni asupra constantei
lui Ambard, cu aplicatiuni la asistolici.
DR. C. PASTIA. Un caz de goma tuberculoasei a protu-
berantei.
D. DUMITRESCU (Mante). Un caz de maladia lui Roger.
I. MARIAN. Tratamentul artritei gonococice prin injec-
tiuni cu ser antimeningococie.
P. TOMESCU. Neoplasm al mamelii la bcirbat.
A urnaat apoi vacanta Paqtelui, care s'a prelungit printr'o va-
canta silitA de necesitatea prepararii examenelor, iar in Iunie s'a
suspendat ori ce activitate a societatii din cauza Campaniei contra
Bulg a riei.
Ca i camarazi din 1877, membrii din 1913 ai Societatii stu-
dentilor in medicina, animati de toatA dragostea catra Tara, au

88

www.digibuc.ro
alergat la chemarea Ei, i, ca obligati (militgreste) ori ca voluntari,
au pus la contributie i priceperea si devotamentul lor, pentru corn-
baterea holerei care a bantuit armata noastrg.
Dupg incheierea pacii, reluindu-si activitatea, Sjcietatea a tinut
prima sedintg publicg la 9 Noembrie 1913, apoi la 16, 23 0 30
Noembre, la 7 Decembre 1913, la 11, 18 si 25 Ianuarie 1914, cand
s'au mai facut urmgtoarele comunicgri :
AL. RXDULESCU. 0 metodd personald de entero-anastomoza
/card deschidere prealabild a intestinului.
GIL RXDULESCU. Un caz de meningita post urleena.
DR. TITU GANEA. Cauzele deprecierii internatului.
M. GEORGESCU. Un caz de meningocel.
ST. BONIS. Un caz de elefantiasis al piciorului.
G. RXDULESCU. Un caz de plaget abdominald cu perfo-
ratii multiple ale intestinului.
P. TOPA. Holera asiaticd, cu febra tifoidd, §i sarcina.
AL. RXDULESCU. Enterectomie nzetodd persanald, cerce-
tdri experimentale.
A. STROE.Sifilis erperimental.
B. TEODOROFF.Despre esofagoplastie.
Dupg cum vedem, in cursul acestui an s'au tinut numai 11
sedinte publice, in care s'au facut abia 17 comunichri.
Din dosarul sedintelor comitetului, se vede cg s'au mai anun-
tat si alte sedinte (la 1 Februarie cu comunicarile B-lor A. Popéa
Reactia lui Abderhalden si G. FasilescuTratamentul heredosifili-
sului prin neosalvarsan ; la 8 Februarie, cu D-nii D. Dumitrescu
Technica cu neosalvarsan i cyanur de mercur si 1st. BonisOs ti-
bial accesoriu; la 15 Februarie, cu D-nii B. TeodoroffAutoplastia
nasului si H. SlobozianuPleurezie interlobaril), dar, neexistand in
dosare sumarul sedintelor, nu pot sg stiu dug acele comunicgri s'au
produs.
In schimb, actele din dosare dovedesc cg viata societatii in
cursul acestui an a fost pling de agitatii sterile, iar situatia pre-
sedintelui a fost din cele mai delicate.
Atacat din prima sedint5,a instaliiriiai hartuit in tot cursul
anului, se pare di prestigiul prezidential a fost mult stirbit iar D-1
Rgdulescu a terminat prin a se dezinteresa de societate, plecand in
provincie.
Astfel, in afarg de lipsa de la sedintele plenare, care adesea
au fost prezidatg de care un vice-presedinte, ggsim in dosarul se-
dintelor comitetului, procesul verbal No. 24 din 11 Decembre 1913,
care spune ca: ,de oare ce nu s'a intrunit numgrul de 5 membri,
cunt de statut, nu s'a putut tine sedinte, si, printre absenti este
chiar presedintele.

89

www.digibuc.ro
 Procesul verbal No. 25 al ,,,edintei imediat urnuttoare (din 17
Decembre) este inert, mai edificator in aceastrt privintit :
,Subsemnatii membri ai conlitetului. intrunindu-ne in §ediuta, in urma
eonvocarii d-lui i ice-pref?edinte, en toate ca nu suntem in numarul cerut de
re,mlament, am hotartt tinerea edinei i rezolvarea chestiunilor la ordinea
zirei. de oareee niembrii cari absentenza azi, au lipsit i dela 5edintele ante-
rioare. Cu sktemul acesta toate afacerile societatei nu sunt conduse decat de
( ustode i bunul mars al societatei sufera din cc in ce mai mult. Dar tiind cii
in avast timp trebnia hotarit 5i organizat balnl societatei. iar majoritatea
comitetului se desintereseaza cu totul. lipsind chiar dela qedintele comitetului.
subsemnatii intruniti astazi am hotarit:
1°. Anuntarea d-Ini Pre5edinte de sitnatia in care se aft& societatea,
cerandu-i sa ia conducerea societatei de oarece d-1 vice presedinte Gabor, ne-
putandu-si asuma raspunderea situatiei neavand concursul membrilor din co-
mitet. 5i-a inaintat demisia din comitet.
Al doilea ice-presedinte d-1 D. Smulescu, pentru acelea§i motive. nu-i
poate asuma conducerea societatei, atat timp cat exista un presedinte.
De altfel, pentru a se vedea pâiii uncle merge lipsa de mena-
jaw fatA de Insusi presedintele sucietitii, redau urmiitorul pasagiu
din ..sumarulL s,ledintei publice de hi 25 Ianuarie 1914 :
.D-1 TOITICaell Petra spline ea d-1 Badulescu, in prima edintii prezidata
de d-sa a spus cA va face lucruri marl pentru societate, ea va cladi localul
propriu si ca. in cazul eel mai ran va lisa posibilitatea ca urma5u1 slim la
pretsidentie sa poata aduce la indeplinire acest luern. Analizand activitatea ca
preedinte a d-Ini Badulesen. d-1 TOITIesell constata cii niciodata societate nu
a mars mai ran ca aunt acesta. S'au Omit foarte putine si foarte anemice
sedinte: timp de 7 Inni dela sfarsitul Ini Martie pand in Noembrie nu s'a
tinut nicio sedinta. In toate chestiile care an interesat studentimea d-I Ilidu-
lescu a stat deoparte lasand pe studenti Si lupte singnri ori de cate ori au
avut de revendicat cate ceva. Afara de aceasta d-1 liadnleseu. nu da pana acorn
nici un sema ra ar rrea in adevar sa dea balul pe care societatea 11 da in
fiecare an i de pa nrma carnia ii re% hie nil enit destul de fritmos.
Conchide ca d-1 Iladulesen facea mai bine tiara nu se amesteca in con-
ducerea societdtii caci cu toate cii d-st e un student care face fala facultatii
de medicina, e departe de a fi tin bun conducator.
Nu pot sit s,:tiu Orli% undo omit justificate atacurile la adresa
pre,edintelui, aduse ehiar de care membrii comitetului, dar, faptul
este eit, pentra a &ma oarrt In trecutul societatei, in acest an nu s'a
dat nici o serbare pentrn niariroa rfonduliti- Societritii i nici nu
s'a grisit altri cale pontru U i cre0e veniturile. S'a hotrult", do
crttre comitet, sit se faca 0 battle de flori la 21 Mai 1913 i s'a
renuntat la ea fruit nic-o explicatie; s'a hotrtrit" su se dea un bal
la Teatrul National 0 s'a renuntat din num lipsei de.... patronaj;
s'a rhotrtrit" sit se dea un concert la Ateneu si s'a renuntat din
cauza cheltuelilor pe care le necesita i deci de teama lipsei bene-
ficiutui.
In schimb, membrii societiitii In afarit i in interiorul ei
an lost in acest an mai sgomoto0 ca ori crtnd. Printre altele, el an
contribuit aliituri de ceilalti studenti, ca srt, impiediee jucarea pteset
.,Manase" Ia Teatrul National. 5i, child au fost dezaprobati de pro-
edinteIe Centrulni studentese", care era §i membru al societrqii,
s'au intrunit la societate intr'o F;edintil extraordinariido protestare,

90

www.digibuc.ro
la care a asistat insui docanul Facultatii de medicina, si apoi an
adus cliestiunea in discutia plenara a societatii.
De alta parte insa, tot ei s'au intrunit, in alta sedinta extra-
ordinara si au protestat contra neregulilor comi,e de studenti in
administrarea Operei liom;The" si a Centrului Studentesc".
Membrii Societatii in acord Cu Comitetul an hint apararea
d-lui profesor V. Babe,.., pnitestand contra atacurilor 'ce i s'au adus
in Seimt, pe tema prepararii sorurilor si a function4-trii Institutulni.
Ceia ce nil place .sa releN ez tiindca aceasta do\ edeste senti
rnentele nationale de care erau animati, si ii cinste.4e in deosebi
este faptul ca, din putinnl cat ii avea, Societatea studentilor in me-
dicinft, n'a nitat i n'a ezitat ii subscrie 200 lei pentru Flota Na-
tionala", 500 lei pentrn Familia Imptatorilor si 40 lei pentrn
ziarul Romania" din 1rad.
Trecand peste micile rhiirtueli" pe cale le amintesc, tiindca,
pentru cei ce au luat parte activa la ele oni le a suferit, ele susci'a
astazi in departarea zarii tot atilta duiwzie, ca si bucuriile de
odinioara pe care vicisitudinile vietii le-a decolorat pentro multi zic,
trecand peste micile piedici, carul Societatii si-0 urmat drumul de
la care nimic n'o mai putea abate, ti la 23 Februarie 1914 si-a sar
batorit a .7S-a aniversare .
Dupa curn arata procesul-verbal" al Comitetului, sedinta dela
solemnitatea _aninorsarii- trebne si cc fi (1esfasnrat dupa acelt0
program ca in anii precedenti, si, en aceia ocazie d-1 N. Nasta si-a
r )stit conferinta anuntata Consideratiuni asupra catorva desco-
perini noi in rnedicina" dar, despre acea sedinta lipseste (nice dare
de seama.
De asemenea, din &sand ..,zedintelor societatii" se constata
ca, la 24 Februarie s'a ales 0 comisiune de verifware. compusa din
d nii Gk. Zugracu, Al. Scarlet i Gb. Banu, dar darea de seama"
pe care designr crt a filcut-o, lipsete din doar.

01

www.digibuc.ro
 Dr. V, Pap! Ilan Dr. V, Papillan

93

www.digibuc.ro
 1914 1915
Lipsind din dosare actele referitaare la rrapartul- Cornisiei de
verificare F,;i la alegerea comitetulni, se poate deduce cii, acea alegere

a avut loc intre 24 Februarie c.,i 6 Martie 1914, clind non! comitet
a tinut prima sedinta.
Din adresa trimisli Rectoratului, pentru confirmare, se vede ci'i
comitetul annlui 1914 1915, a fost campus in modal urmator:
Prwdinte, T. Papilian.
1 Gh. Zugravu.
.

P. Gold-Haret.
1
Serretar General, P. Topa.
Ca Sier P. Tomescu.
Gilorteanu.
Secretari (le .edintft { TI.. Dm ie].
C-tin Paul.
Piistrfindu-le caracterul mixt stiintifice administrative
F,:i

mull comitet a redeschis seria edintelor publice ale societrttii, la 8

Martie 1914 ;:i le-a continnat la 15, 22 F,ii 27 Mortie, and an N or
bit (1-llii :

D. 1)-MiTacscu (Mante). Iraloarea punctiei lonibare, in

diagnostieul, progansticul ..i tratamentul fracturilor crani( ne.
1. GABOH. Tratamental anevrisnielor aortire.
Dn. Tim GASE. Lupta contra mortalitatii ifantile; mobil
stndentilor in medicimi.
I. GmmR. Cancer al capalai pancreatic (prezentare de
piese anatorno-patologice).
Dr. M. Ccm.ic. Tratamentul uretriteiblenoragice crnnice.
.1. Srur k.r. Diarplostical precnce al tuberculozei pal-
111011(1 FP .
D. PALLIAN. 0 nova conceptilme asupra ataziei.
P. ToPA. Sitilom al amirplalei drepte.
.,;edintele Societifqii au fast apoi sugpendate Ono la 26 Aprilie,
cAnd an vorbit d-nii:
1. GABOR. Ern caz de itemiplegie la an tinar.
V. NPILIAN. Un raz de ruptura rinichialai (la un copil).

95

www.digibuc.ro
 S'a mai anuntat o sedinta, pentrn 3 Mai, (cu d-nii I. Gabor
Un caz de anevrism aortic, C. Cioc Pruritul in tabes, I. Baia
oi C. Cioc Contributii noi la studiul rigiditii musculare), dar
se pare cri nu s'a tinul, de oare ce lipseste darea de seam& a sedintei.
In schimb, pentru 9 Aprilie 1914, comitetul a pregait un bal
iar la 15 Mai a facut o batae cu flori", de la care a rezultat un
frumos beneficiu.
In seara de 23 Iunie 1914, Societatea Studentilor in medicing
a organizat un frumos banchet, in onoarea d-lui prof. V. BABES.
Nu stiu pentru care motiv, dar se pare ca splendoarea acelui
banchet a fost serios turburata prin interventia unora din membrii
Societatii, de vreme ce comitetul s'a vazut nevoit sa ia aspre ma-
sari contra lor. Astfel, prin adresa confidentiala No. 23, presedintele
comitetului a scris d-lui B. urmatoarele :
Domnule Membru,
In nnmele Soc. stud, in medicinA, v& fac aspre admonestäri pentru
gestul d-v nu numai lipsit de eel mai elementar bun simt, luind cuviintul
nemotivat i frtr& nici un rost la banchetul d-lui profesor Babep... Gestul d-v.
arata cfi inhibitia d-voastr& era alterata fie sub influents... banchetului, fie sub
influenta dorului de a vä exhiba numele prin gazete, etc.
Fata de un alt membru d-1 M. B. care era intern militar,
comitetul s'a adresat (cu No. 25), direct comandantului superior, in
termenii urmatori :
Domnule General,
Societatea noastr& a avut de suferit, la banchetul dat in onoarea d-lui
prof. Babes, o mare necuviintd din partea studentului in medicinä, subloco-
tenentul M. B., care se face vinovat pentru urmiltoarele motive :
2, A vorbit ffirA sa fi fost anuntat pi far& ca d-1 Ministru al Instructiunii
siL-i fi dat cuviintal, caci d-sa prezida; a vorbit incoerent pi sub impulsia vinu-
ritor diferite, in numele nu !Ain cui.
3. A incercat sa fac& scandal dupa banchet i sit vocifereze contra unui
membru din comitet care ii atrasese drastic atentia cit n' avea voe sit vor-
beasca, etc. Acest membru a fost chiar exclns din societate".
Tot in onoarea d-lui Prof. BABES, Societetea a tiparit un vo-
lum omagial, intocmit de d-1 secretar M. Ciforgescu, si pentru im-
primarea caruia a contribuit si d-I BABE eu 900 lei.
Gelos de inaltul prestigiu la care ajunsese deja Societatea Stu-
dentilor in medicina, comitetul s'a ingrijit al pastreze nu numai
fath de membrii sai, dar a adoptat aceias atitudine hotarith chiar
in raporturile cu camarazii din afath, cari pareau sa aib5, o con-
duitä suspecth.
In adevar, dupa ce a reclamat intai Rectoratului, cerandu-i sä
fad, cercetare, ne-primind nici un raspuns, Societatea a publicat
urmätorul :
CornunIcat
Societatea studentilor in medicina, find persoan& moral& pi juridic& p i
având deci o rfispundere mare fat& de opinia public& in general, se vede ne-
noiti a se retrage din ,,Centnal Studentesc Bucurepti" care pretinde a fi o
Asociatie General& pentru urmAtoarele motive :

96

www.digibuc.ro
 1, In ori ce actiune a Centruluig, Presediatele SocietAtei coast:re, des!
face parte din comitetul Centrulni, dupA statutele aprobate de Oner. ttecterat,
n'a fost nici odatA consultat, mai mult de cat atAt: centrul' ia atitndini la
care noi nu pntem adera in mod neconditionat £} i anterior.
2. NeexistAnd nici o organizatie interioarA serioasA, administratia A-
cAndu-se dupA bunul plac si ne fiind nici un registru in care BA se poati ye
rifica veniturile si cheltnelile, Pre8edinte1e Societitei noastre nu poate sit-s
ia rAspundere fatA de nimeni
3. Ne despartim de Centrul Studentese p. ca de8i ar pArea o Soc.
generala, care coprinde toate celelalte SocietAti speciale, prin comitetul ei, ea
lucreazA contra intereseler noastre vitale.
4. Pentru aceste motive si Inca altele, comitetul Soc. Studentilor in
medicinA, hotArAste retragerea definitiva din Centrul Studentesc Bucuresti".
22 IV 914 Presedinte, (es) Papillae
In cursul vacantei de vara, ca de obicei, activitatea a fost
suspendata pang 18 Octombre.
In aceasta §edinta, d-1 presedinte PAPILIAN a facut o dare
de seamd, despre activitatea Societatii, de la 1 Martie 18 Oct. 1914,
iar D-I Dr. TIM GANE a expus tImpresii dintr'o ceileitorie de studii
feicutei in Germania, .
S'a mai anuntat o sedinta prentru 1 Noembre dar s'a tinut
la 7 Noembre cand a vorbit d-1 AL. Ouscnnvstor despre c Un rein
care beintue spitalele noastrea. D-nia sa s'a ridicat contra diversilor
medici asistenti" cari, nepregatiti fiind, constitue o adevarata plagrt
in spitale, fiind daunatori atat bolnavilor cat si personalului numit
prin concurs.
Paná la sfirsitul anului, Societatea a mai tinut 4 qedinte
mixtestiintifice si administrative (la 15, 22 si 29 Noembrie si
apoi la 13 Decembrie 1914) cand au vorbit d-nii :
I. GABOR.Un caz de pericarditet de naturd tuberculoasei.
P. TomEscu./Vectiile intracarotidiane pentru tratamen-
mentul sifilisului (o noua cale terapeuticrt preconizatrt de d-1 dr.
Pitulescu).
V. PAPILIAN.Un caz de maladia albastrd (prezerrtare de
piese anatomice).
DR. D. NoIck.Influenta creerului asupra functiunii renale.
D. GOLD-HARET.Cancerul colului uterin la femeile tinere.
Dn. I. JIANI.J.Cestiunea improvizeirii in camp anie.
DR. ION JIANU.Instructiile sanitare militare in timp de
campanie.
Comitetul a mai anuntat o sedintA stintifica pentru 17 §i alta
pentru 29 Ianuarie 1925, dar in tot restul timpuluipana la sfar-
situl anului societar nu s'a mai tinut decit o sedintit 1a. 14
Februarie 1915, dud a vorbit D-I Dr. DumintEscu-MANTE despre
Azotemie".
Este de observat crt, dac . sedintele stiintifice ale societatii au
fost asa de putine si la intervale neregulate, si, dad nnmarul co-
municarilor a fost asa de redus, Comitetul anului 1914-1915 a gasit
un pretios coreetiv pentru instruirea tinerilor membrii ai societa.tii-

97 7

www.digibuc.ro
ofganizand o serie de conferinte preparatorii pentru con cursul
de externat.
Aceste conferirite au fost tinuth, in mod gratuit, la 10, 13, 17,
20 si 24 Noembrie, la 1 si 4 Decembrie 1914 de dare d-nii me-
dici :
101XI. Dn. V. Gomolu. Cum se preparei concursul de
Extern at ?
10/XI. Dn. V. Gomolu. Cum se prezintei o cesium,' dr
External ?
13/XI. Dn. T. GANE. Para centeza. Toracenteza.
17 XI. DR. V. GroMOIU. Apara tele de fracturi ale mem-
brului superior.
20 XI. Dn. T. GANE. Revulzia.
24 XI. Dn. P. NICULESCU. Clisme. Tubagiul la ring elui.
1 XII. Du. V. GOMOIU. Aparatele de fracturi ale mem-
brului inferior.
4/XII. Da. P. NICULESCU. Flebotomie. Iujec(iuni infra-
venoase.
Deck prin urmare, chiar, din punct de vedere instructivpur
culturalSocietatea Studeutilor in medicina a satisfacut ori crtror
exigente, apoi nimeni nu poate trece cu vederea rivna cu care co-
mitetul i presedintele situ d-1 PAPILIAN, a aparat prestigiul moral
al Societatii.
Pe de o parte a sarbatorit pe d-1 prof. BABE i a tiprtrit
. pentru d-uia sa un volum omagial ; a intervenit staruitor pentru
clarificarea situatiei militare a studentilor mediciniti, obtinind ca
celor din anul IV sa li se dea gradul de sublocotenent; a luat in
mod hotarit i fatis, apararea studentllor nedreptatiti la examenul
de patologie chirurgicala; a infiintat asistenta publicei universitard
in scop de a da ajutorul medical gratuit ori carui student de la
ori ce facultate (comunicatul din 2 Noembre 1915) ; a apiirat So-
oietatea in contra incercarilor acute de care anumiti interesati ca
sa o tirasca in manifestatiile politice ascunse supt masca patriotis-
mului si a hotarit Increderea in factorii raspunzatori".
Pe de alta parte, gelos, cum am zis mai sus, de comoara pe
care o mi*enise de la predecesori, Comitetul anului 1914-15 n'a
crutat pe acei eari an patuit contra Societrttii si nici pe acei
dintre colegi cari se pareau a sta in contradictie cu morala.
A inceput prin a protesta la decanatul Facultatii contra d-lui
dr. A. B. care, la adapostlil numelui pe care'l purta, incepuse a tine
in chiar localul Facultrttii de medicina, cursuri platite" de catre
studenti.
Exclude din comitet, pe baza art. 58 pe secretarul T. I.fiind
crt n'a venit la sedinte, iar la 9 Decembrie convoacrt sedinta plenara
ail exclude pentru totd'auna din societate, fiind-ca a lovit pe d-1
casier P. T.
A admonestat, cum am vazut, pe d-1 Crh. B. si a reclamat pe d-1
M. B. pe care'l-a i exclus pentru purtare ne-cuviincioasa in Societate.

98

www.digibuc.ro
 A facut ca Societatea Studentilor in medicina sa, se retraga
dirt Centrul Studentesc" dind cornunicatul de mai sus, atunci cind
a constatat ca conducerea Centrului" nu se poate bucura de auto-
ritatea morala necesara, iar atunci cind au aflat ca la Centru" se
petrec nereguli bäneti, comitetul, cu avizul Societatii, a publicat
in ziare, urmittorul comunicat" asemanator protestului de mai
sus, fata cu neregulile" de la opera:
,,Societatea studentilor in medicina vazand din diferite ziare cA comitetul
studentesc al operei a ajuns la Parchet i Instructie, vazand ca numele de
student e implicat intr'o afacere necorecta si cum toate ziarele vorbesc de
afacerea studenteasca dela opera. si nu de c(ttiva studenti dela Opera, se vede
silita sa anunte urmatoarele:
1) Societatea Studentilor in medicina, i studentii in medicina blameaza
actiunea acelor studenti dela Centru" cari speculeaza numele de student in
interesul lor propriu i pe care Pan compromis in afaceri necorecte.
2) Societatea Studentilor in medicina, ca este retrasa de un an din
centrul studentesc, tocmai pe neregulele banesti ale societiltei asa zis generale.
3. Societatea Studentilor in medicina roaga toate societAtile speciale sit
se uneasca pentru a gasi pe vinovati.
4) Pentru ca numele de Student este terfelit de cativa studenti de la
Centru si cum prestigiul Universitil"ei este atins prin faptul chemarei la Par-
chet a Studentilor de la Opera, rugam pe d-1 Ministru al Instructiunei Publice
si pe d-1 Rector sa intervina pentru a descoperi pe vinovati i pedepsi con-
form regulamentelor scolare.
5) Declardm ca vom duce lupta pentru apararea prestigiului numelui
de Student."
Presedintele Soc. Stud. in medicina (ss) Victor Papillau
Pentru argumente pe care le tree sub tacereflindca aceasta
depaqe0e cadrul unui istoric al Societrttii studentilor in medicine,
rectorul de atunci, d-1 Prof. Dr. Toma Ionescu, care blase apararea
Centrului" n'a dat medicinistilor" satisfactia aF,tteptata.
Indarjit de atitudinea d-lui Rector, comitetul Soc. stud. in
medicina a convocat comitetele celorlalte societa.ti studente0i ci,
in acord, au facut o notia interventie cerand rectoratului
carea situatiei" iar pe de alta parte, la 24 Februarie 1915 a adresat
ziarelor, spre publicare, urmatorul comunicat" :
Comitetul Societatei Studentilor in medicina aduce la cunostinta:
1. In chestiunea nerecbmlelor banesti de la Centrul Studenten' actiunea
comitetului medicinistilor afost aprobata de membrii SocietMei, in sedinta de
Sambata 21 Februarie c.
2. Societatea a dat imputernicire comitetului de a duce lupta pentru a
curati odata lumea studenteasca de acele elemente rele, cari speculeaza nu-
male de Student in vederea intereselor personale.
3. Cat despre acei studenti mediciniti, cari nu stint membri ai societa-
tei, sunt liberi a da ori ce comunicat, dupa cum liberi sunt a se solidariza
cu acei colegi necinstiti, actiunea lor neavand nimic oficial.
4. In acest sens, spre a se dovedi temeinicia actinnei Societatei, vom
publica memoriul prezentat d-lui Rector, in care se va vedea manila nereguli
faptuite la Centru".
5. Act,iunea Societatei studentilor in medicina. nu are ca baza neregulele
de la opera, asupra carora Justitia ii va da cuvantul, dar asupra neregulelor
de la Centre in cursul anului trecut".
Presedinte, (ss) V. Papilian

99

www.digibuc.ro
 In acelai timp, fiind sesizath de dare unii din membrii srti,
can an protestat in sedinta plenarrt in contra incrticrtrii drepturilor
internilor de crttre medicii asistenti numiti MIA concurs, societatea
a pornit o miscare pentru introducerea concursului ca mijloc de
selectionare. In acest scop, societatea s'a asociat la rmiscarea uni-
versitarrt" intreprinsrt de dare docenti, medici primari si secundari,
si prin delegatii ski, d-nii V. PAPILIAN, D. SAVULESCU Si P. TOPA, au
luat o parte foarte activ5 in lupta pentru intronarea concursului
lupt5, care a culminat cu acel memorabil .,congres extraordinar"
din 6 Februarie 1916 la Asociatia Medicilor.
Pe Ittngti aceste preocupär, de ordin moral si extrasocietar,
comitetul anului 1914 1915 n'a neglijat nici interesele materiale
ale societatii cum nu uttase pe cele culturale si, pentru seara
de 22 Decembre 1914, a pregrttit un concert la Atenen, obtinand
un beneficiu de 1641 lei, iar la 28 Februarie 1915 a organizat un
splendid bal (mascat si costumat) la Teatrul National, dupa urma
citruia a realizat considerabilul beneficiu net de Lei 6204 si 60 0/0,
Mandatul acestui comitet urma sg inceteze la inceputul lui
Martie 1915, totusi, el si-a prelungit functionarea pänrt la 4 Aprilie
1915, cand odatà cu sedinta aniversark a sárbAtorit implinirea a
40 ani de existentri ai Societrttii.
Este regretabiM lipsa din dosare a dArilor de seam5, despre
acea sArbraoare la care au cuvantat: fostul presedinte si membru
fondator Prof. Dr. C. ISTRATI, fostul presedinte Dr. H. BOTESCU,
care a prezidat a 25-a aniversare, Prof. dr. C. BuIcuu, ca reprezen-
tant al vesnicei protectoare Eforia Spitalelor Civile, etc. etc.
Cu acea ocaziune, Societatea a tipiirit un volum omagial, de
80 pagini, a c5,rui introducere am redat-o in pag. 11-12. Acest album
cuprinde fotografitle tutulor presedintilor cari &au suscedat de la
1875 pftnà la 1915 si cilte o... amintire, o urare sau o mArturisire
din partea fiecáruia din ei. Prin acest album vorbesc 40 de gene-
ratii si cred ca. reeditarea lui ar fi binevenitti, pentru a-I face sit,
ajungA in mitinele fiecarui student.
SArbrttoarea celei de a 40-a aniversare s'a terminat printr'un
banchet" pe care Societatea studentilor in medicinä 1-a dat in
onoarea fostilor si presedinti.
Prin acelas,d proces-verbal al sedintei comitetului din 12 Martie
1915, prin care se fixeaz5, sedinta aniversark s'a hotrtrttt ca alegerea
cGmisiei de verificare srt aib loc la 6 Aprilie 1925, cand au si fost
alesi d-nii I. Gabor, A. Scarlet si D. SCIvulescu.
lJnii membri, in frunte cu d. Gh. Banu, care era §i presedin-
tele Centrului Studentesc"pe care-I atacase Societatea stud. in
medicin& an incercat sit zrtdArniceasc5, aceastrt alegere. dupit cum
rezultA, din unnitorul proces-verbal intocmit in acea zi:
AstA-zi 6 Aprilie 1915,
Subsemnatii membri ai comitetului prezidiind alegerea comisiunei de
verificare in ziva de 6 Aprilie. constathin :
Alegerea a inceput la orele 1 p. m. conform regulamentului si a continnat

100

www.digibuc.ro
in dep1ini 1inite pAnA la orele 4. La aceastA orA un grup de membri. in fruntea
cfirora se gdseau d-nii Banu Gh., Ranetti C., Trifu V., Ionescu C. Vergil, C. Tan-
tinel Iliescu membru exclus; Buia, Niculescu Victor si alti cAtiva as
;Ocala in sala cea micd de vot, vociferdnd, insultcind, lovind cu umbrelele,
svdrlind cis abide societatei, spdrgdnd geamurile, oprznd pe membri de
a vota, fdcdnd grup spre a lua urna i impiedica cu ori ce prel alegerea.
Motivele acestei agresiuni necunoscute comitetului, dupA ce s'a suspendat
alegerea, ne-a permis a proceda la deschiderea urnei i numArarea votului. al
cdror rezultate a fost:
Gabor I. 57 voturi, Scarlet A. 57 voturi, SAvulescu D. 56 voturi.
Am proclamat alesi pe D-nii: Gabor, Scarlet. SAvulescu. Drept care am
incheiat prezentul proces-verbal`.
(ss Papilian, P. Topa, P. Tomescu, Marius Georgescu

In urma acelei isprävi, unul din eroi care se vede ca se

hucurà in fata d-lui rector al Universitatii (Prof. Dr. Toma I onescu)
de mai multa trecere d .cht toata Societatea stud. in medicinrt
a prezentat Societatii, la 9 Aprilie 1915, urmilloarea somatiune .
D-lor membri ai comisiei de verificare provizorie"
Domnilor,
Conform hotArArei D-lui Rector al UniversitAtei din Bucuresti, va anunt
ca stint asociat acestei comisiuni in numele unui grup de studenti si ci dele-
gatie speciald din partea D-lui Rector, data personal mie.
Declar a fi rAspunziltor direct de aceastA afirmatiune".
(,$) Constantin Z. Ranetti.
Pe aceastä Ithrtie, comisia de verificare ale.tsrt de societate, a
pus urmatoarea rezolute :
D-I membru al societAtei. Ranetti, este rugat a dovedi oficial calitatea
sa de ,,asociat', potrivnicA statutelor si regulamentului, earl prevad ca .,mentbrii
comisiunei de verificare ea si ai comitetului sunt alesi de Societate. In forma
amicalA sau amabilti. se va da informatiuni oricdrui mernbru dacti se cere fie
verbal, fie scris".
Comisia de verificare: Gabor, Alex. S. Scarlet :71 Silyulescu.
Totu§i, comisiunea de verificare nu s'a emotionat de misiva
Rectordtului ci, a continuat sa functioneze, tinand §edinta si luand
hotrtrrtri la 10 Aprilie 1915.
De altä parte insa, nici acei cari, la 6 Aprilie, mrtnuisera call-
marile, nu s'au läsat mai pe jo. Folosindu-se de trecerea pe care
o aveau pe langa D-I rector Toma Ionescu, iar pe de aka parte
exploatand faptul ca Domnia sa nu putea ierta atitudinea do inde-
pendenta pe care o avea societatea studentilor in medicinrt, intere-
satii mai sus mentionati, neizhutind cu imputernicirea data per-
sonal" d-lui Ranetti, au cerut Rectoratului anularea alegerii de la 6
Aprilie §i au obtinut-o imediat.
In adevrtr, chiar a treia zi duprt respingerea misivei (de la 9
Aprille) societatea a primit din partea Rectoratului, urmatoarea adresa
cu No. 119 din 11 Aprilie 1915 :

101

www.digibuc.ro
 Domnule Prefedinte,
,,In tirma mini memoriu prezentat in chestia alegerii Comisiei de veri-
ficare, t}i pentru motive arátate in el, vä fac cunoscut ci am must aceastd
alegere fri vd invit sd se proceadd la o noud alegere cat mai neintdrziatd. In
interesul ordinei, pAnä atunci, vechiul comitet 10 reia atributiile.
Rector (ss) Toma limescu.
Drept faspuns la aceasta, societatea se intruneste in ziva de 13
Aprilie si face o nou'l alegere in persoana acelorasi membri, ckrora,
le atribue insà, in mod ostentativ, un numAr de voturi aproape
dublu ca in sedinta de la 6 Aprilie si anume : D. Seivulescu (127
voturi), I. Gabor (120) qi Al. Scarlet (108).
6tit deci uncle a dus conduita palimase a d-lui rector Toma
onescu: la infrange rea vointei D-sale si, prin aceasta, implicit, la
scAderea prestigiului Rectoratului.

102

www.digibuc.ro
Dr. D, Savulescu

103

www.digibuc.ro
 1915 1916
Din procesul verbal al Comisiei de verificare, se constata cA
pentru anul 1915-1916 Societatea Studentilor in medicina, prin
vointa a 187 votanti, a ales urnaritorul comitet :
Prqedinte, D. Savulescu
Vice-prefedinti{ A. Scarlet
C. Cioc
Secretar Ceneral. P. Topa.
Casier, P. Tomescu.
Bibliotear, A. Lainiceauu.
I. Rosetti §i apoi T. Cocu
Secretari de fedintci H. Dumitrescu
C. Radoslav.
Indath dupil alegerea noului Comitet, Societatea a reluat acti-
vitatea stiintifica,' in sedinta de la 25 Aprilie 1915, in care noul
presedinte D. Srivulescu a expus programul de lucru.
Sedintele au continuat apoi, la 2, 9 si 16 Mai 1915, când, pe
langil discutia cestiunilor administrative, s'au fricut si urnirttoarele
comunicAri :
I. GABOR despre tifusid exantematic.
C. Cloc Cateterivnul ureteral in colicele efretice.
I. Tim Un caz de tumo ;a bulbo-protuberantiala.
D. DUMITRESCU Contributiuni noi in tratamentul holeiii.
AL. SCARLET Treponema fi sifilisul.
P. TOPA Fibrom uterin supurat.
I. ERBANESCU Antoplastie cutanata prin metoda italiana.
P. TOMESCU Sifilom primar al Umbel.
V. STEOPOE Un caz de exenteratia orbitei,
V. STEOPOE Autoplastia pavilionului urechei.
I. &IA Un caz de tuberculoza renala.
Societatea a intrat apOi in vacantil si s'a redeschis la 14 No-
embre, cjntinuiindu-si sedintele la 20 si 28 Noembre, la 5 si 12 De-
cembre 1915 si ultima la 16 Ianuarie 1916, and s'au mai tinut
urrattoarele conferinte :

105

www.digibuc.ro
 DR. NICULESCU Probleme de medicinci internd din rciz-
boiul actual.
P. TomEscu Un caz de isterie vindecatd.
P. TOPA Un caz de sarcind extrauterine&
D. SAATULEscu Un caz de tetanos vindecat.
V. PAPILIAN Cancerul pulmonului.
I. Buta Cancer al cecului, cu metastaze in g anglionii
mezenterici.
D. avuLtscu Sep ticemie vindecatd.
I. GABOR Despre stafilo-difterie.
D. CIOFU Un caz de g angrend fulg erdtoare.
P. TOPA Un caz de mânct strilmbd cap atata.
P. TOMESCU Un caz de inielita sifilitica.
D SANTULEscu Un caz de maladia alb astra.
Dr. P. NICULESCU Arta de a face clientela.
M. GEORGESCU Un caz Brown-Seguard.
P. TOPA Doua tumori rare la co pii (maladia lui Hodkin).
Dupa insusi subiectul unora din aceste comunicari sau confe-
rinte, putem vedea c, Inca din 1914, in afara de viata ei obisnuitA,
societatea studentilor in medicina apare nu mai putin preocupata de
pregatirea membrilor sai in vederea razboiului ce se astepta.
Mai mult, in afara de pregatirea pur teclinica profesionald
in sanul Societatii se facea o adevarata educatie sufleteasca in vederea
evenimentelor ce se anuntau, cOci insusi discursulprogram din 25
Aprilie 1915 al presedintelui, termina in modul unnfitor :
...,In fine, D-1 preedinte reaminte§te de epidemia de holeril din cam-
pania 1913 and toti studen0i qi-au fa'cut datoria; Dnia sa sperd cd fi de data
aceasta, in retzboial care, poate, in cureind se va incepe, tot art studenfii me-
diciniti vor fi la ineatimea misiunei tor".
Apoi, conferintele anume aleseasupra : Tifusului exantematic
(25 Aprilie), Contributii noi in tratamentul holerii (2 Mai), Probleme
de medicina interna din razboiul actual (14 Noembre), Tetanosul
(20 Noembre), Gangrena fulgeratoare (5 Decembre) au dat atatea
ocaziuni conferentiarilor i auditorului de a se manifesta, din punctul
de vedere national.
Dar, urmatorul proces verbal al sedintei comitetului, din 15
Octombre 1915, constitue cea mai buna dovada de preocuparea spe-
ciala in aceasta directiune, child spune:
....2) Se hatelrafte ca la toate fedintele publice set se facet, de cdtre membrii
onorifici 0 activi ai Societatii, conferinle ca subiecte atingand organizarea
funcjionarea serviciutui sanitar militar pe timp de retzboi".
Am socotit ca. este necesar sa se stie aceasta, de oare ce co-
mitetul si Societatea insasi au fost aspru judecati de ziare mai
bine zis, de anumiti nevolnici pentru faptul ca, 1a.,23 Mai 1915,
a organizat o batae cu flori" pe soseaua Kisseleff. In loc sa vada
scopal real urmarit de societate marirea fondului necesar pentru

106

www.digibuc.ro
constructia localuluideflimatorii au cautat sa prezinte manifestarea
Societatii ca o.... ignorare a marilor evenimente ce se alteptau.
Realitatea era insa cu totul alta ; adevärul este acela pe care
ni'l arata faptele petrecute i consemnate, §i anume : Pe cind
Centrul Studentesc" reprezentat prin(?) studenti, manifestà sgomotos,
in strada. §i la fie ce ocazie, pentru a complace insa0 rectorului
Universitätii D-1 Toma Ionescu, care'i indemna sa dea la mir" ;
pe cand ceilalti studenti"dacii, printre aceia era i vre-un stu-
denterau ocupati ca st secondeze actiunea G. D. N.-i0ilor, ori sa
.sustina actiunea diverselor Ligi" mai mult ori mai putin natio-
nale" i patriotice ;in timp ce bunii Romani" §i marii patrioti"
exploatau, fie care cum putea, manoasa neutralitate", din contra,
spre cinstea ei, Societatea studentilor in medicina, intr'o tacere
demna de ea, 10 cultiva in mod serios pe membrii sai in vederea
datoriei la care ateptau sa fie chemati.
Dar, tocmai din cauza acestei rezerve, tocmai din cauza fap-
tului ca societatea nu s'a läsat tirita in repetatele manifestatii de
strada spontane ori comandate iar pe de alta parte, din cauza
participarii fatite in mi§carea universitara" pentru intronarea con-
cursului" ca miiloc de selectionare in invatamintul medical, zic,
tocmai pentru aceste motive viata Societatii a devenit tot a§a de
agitata. care sfar0tul anului, dupa cum fusese la inceput.
Se pare ca acela0 d. rector Tom, Ionescu, caruia nu'i placuse
purtarea" comitetului trecut 0 care disolvase inconvenabila comisie
de verificare la 11 Aprilie 1915, a Incercat sä instaleze in fruntea
Societatii un comitet care, ca i Centrul" sa'i fie mai.... ascultator,
Numai aceasta pare sa fie explicatia urmatorului pasagiu din
procesul verbal al edintei de la 12 Decembrie 1915, care, intre
altele coprinde urmatoarele :
.,Este o chestie gravA anul acesta. Care este rostul acestei nApAdiri de
inscrieri i reinscrieri ? Este o chestie electorala care nu scapii nimanuia din
vedere. Anul trecut ca i anul acesta societatea a fost condusa in mod ire-
prosabil. Nici un act din cestiunile Societãtii nu a fost neglijat. CAnd Societatea
merge asa de bine, atunci fie care membru este dator sa se ocupe do mersul
SocietAtii. Daci in dosul inscrierilor i reinscrierilor ar Ii un act pur politic,
atunci n'ar fi nimic, dar, anul acesta se ascunde un fapt mult mai gray. DupA
ce necinstea studenteasca a colindat toate societatile studentesti compromitán-
du-le, a venit eu. dea un asalt disperat anul acesta. Astfel gasim o fortA, o
fortA negativA AceastA forth negativã este buba cea mare care roade Socie-
tatea. Si care an fost mijloacele intrebuintate in aceastA luptA? A fost, D-lor,
calomnia, inseenarea si altele. In cadrul acestor mijloace intervin i aceste
cereri de inscrieri i reinscrieri. Astfel, D-I C'iocalteu, care n'a platit cotizatia
pe 2 ani, in care timp a pierdut cArti luate de la Societate, vine acum cu
cerere de inscriere. De astfel, cercetAnd. s'a aflat ca petitiile aunt scrise ci
subscrise de D-I Virgil lonescu. Datoria comitetului cu aceastA ocazie este de
a examina in parte toate petitiile si de a reclama cazul D-Iui prof. Petrini
Paul" etc.
Nu cunosc exact imprejurarile in care studentii din Ia0 au
proclamat greva in Ianuarie 1916, dar, din dosare se constata ca,
la 1 Februarie 1916, Societatea studentilor in medicina din Bucu-

- 107

www.digibuc.ro
resti a fost convocatg in sedintg plenarg, anume pentru a discutit
chestiunea grevei. In sumarul" acelei sedinte gdsesc ins5, urmgtoa-
rele relatäri care traduc in deajuns continua presiune ce se exercita,
asupra linistitei Societrqi, spre a'i schimba atttudinea ;
Lugnd cuvAntul D-1 Seloulescu, dupA ce spune care este rostul convocarei
din aceasta seard, face istoricul faptelor cari au determinat pe StudeMii. din
Iaai, de a proclama greva. Cum la aceasta greva ca motiv de solidaritate
s'au asociat i studentii din Bucureati, afara de cei din medicina. Raspunzand
la criticele cari s'au adus i anume cã societatea a stat impasibild 'And acum
spume ca, in twill ce top., studentii se agitau, medicin49tii n'au stat degeaba.
Aaa, la intrunirea de eri D-1 Tomescu a fost trimis sa exprime simpatia medi-
ciniptilor, aratfind astfel solidaritatea deplinii, cu studentii de la Mai. Convo-
carea de asta seat% este facuta in scopul ca sa se adune mai multi studenti
cari sA-si exprime simpatia lor. Trebue, in ceia ce priveate luarea unei hotardri,
sit fie o discutie larga. Dupa ce arata cadrul special in care se afla societatea
noastra, spune ca trebue sa tinem seama de acest lucru atunci and va trebui
sa ludm mdsuri. Va trebui sa mai avem in vedere ai situatia speciala a stu-
dentilor de la Medicina ai sa luarn hotardri cari sa nu ne compromita.
,,D-1 Tomescu spume cd nu exist& un student in medieind care sa nu
simpatizeze cu studentii de la Iasi. Vorbind, protesteaza filth de comunicatul
din ziarul ,,Universur in care se spune ca la medicina sunt 2 curente : unul
grevist sustinut de d-1 Banu ai amicii ai altul negrevist sustinut de o alta parte
de studenti.
Spune ca acest comunicat nu este adevarat cAci toti studentii de la me-
diciva sunt uniti fata de imprejurarile speciale in care se gaseate studentimea.
Dupd aceia spune ca avizul d-lui Rector este ca acest conflict se va aplana pe
cale paanica. Aminteate de incidentul pe care 1-a avut Societatea cu d-1 Rector
Toma Ionescu, cdnd a invalidat alegerea comisiei de verificare ai spune ca
atunci noi ne-am supus i conflictul s'a aplanat.
D-1 Banu, face istoricul grevei din Iaai si vorbeate de rezultatul audi-
entei de la D-1 Ministru, termina cerAnd greva.
D. Scarlet, spune ca vorbeate ca cel mai batriin student ai cd a luat
parte la mai multe manifestatii studente§ti. Spune ca d-1 Rector are voe sd
se amestece in chestiunile soc;etatilor studenteati, ai ca noi nu putem decal sii
cerem modificarea regulamentului.
D-1 Banu, da mai multe ldmuriri d-lui Scarlet.
D-1 Tomescu, spune ca la d-1 Rector i s'a spus ca unii profesori sunt
amestecati in aceasta greva.
Spune ca d.l profesor Marinescu termindnd cursul a spus cti nu intelege
pentruce, lui care n'a facut nimic studentilor sa i se intoarca spatele.
Spume ch nu ar li bine sit se proclame greva, ci Societatea sa ia o atitudine
de simpatie fata de studentii de la Iaai.
D-1 Marius Georgescu. D-1 Banu a spus cit multi Profesori sunt cu noi,
atunci daca e Elsa numai e nevoe de grevii.
D-1 Set vulescu spune cit trebue sa facem o deosebire dintre toate socie-
tatile studenteati i societatea noastra. Trebue sa luam o hotarire care BA nu
jigneasca interesele studentilor.
Propune o motiune prin care se declaril greva pe 3 zile ai se exprima
sentimentele de simpatie fata de studentii de la
§edinta se ridica la 12' 2 seara.
Dacg in cazul de fata Societatea studentilor in medicin5, crtuta
sà evite greva" la care era impinsä, si dacrt ea s'a abtinut dela
toate manifestatide de stradá, apoi tot studentii in medicinrt au fost
cei mai hotgrati si mai consequenti in luptg, atunci cand a fost in
joc o chestiune dreaptrt si de interes general cum a fust aceia pentru
intronarea concursului" la Universitate.

108

www.digibuc.ro
 In acest scop, Societatea stud. in med. a imprimat urmittoarea
cerere, pe care a adresat-o Ministerulni Instructiunei, Rectoratului,
Decanatului si parlamentarilor :
Domnule
La laboratorul de anatomie dela Facultatea de MedicinA, s'a fAcut liber
un loc de asistent; pentru acest loc a fost recomandat un student, care in
afar& de o protectie considerabilk nu indeplineete nici o conditiune necesar&
nnui asemenea important post etiintific. Pentru aceasta, studentii medicinieti
se afl& n plinh agitatie.
Cum Societatea Studentilor in Medicinh eA.e un element de ordine ei
are datorie ca pe cale papicd sd lupte pentru dreptele aspirafiuni ale studen-
filor, cum pe de altA parte suntem convinei de marea dragoste Ce o aveti
pentru invatamAnt, ne-am permis a ne adresa Domniei Voastre, care prin inalta
situatie ce ocupati, puteti opri rdul inceput, intervenind pe lting& Domnul Mi-
nistru at Instructiunei ca sit nu facd aceastd numire ilegalA, ci st publice concurs,
dupA cum a promis studentilor, atilt pentru acest toe, cat ei pentru toate lo-
curile de asistent ce vor deveni vacante.
Preeedinte, Victor Papilian
Prin delegatii sgi d-nii Papilian, Sávulescu 0 Topa Societatea
studentilor in medicina a participat la congresul extraordinar" al cor-
pului medical din tafa si la toata lupta intreprins'a pentru reforma
invatamantului medical".
Mai mult, atunci când cei mai bätrilni au sovhit, Societatea
stud. in med. s'a asezat in prima linie de lupta., iar in sedinta,
special convocath, de la 18 Februarie 1916, membrii si activi si
onorifici n'au ezitat a 1 ua in discutie chiar executarea de mAsuri
extreme pentru triumful drept4ii. Numai concentrarile militare si
apoi declararea räzboiului a fapit SocietAtii posibilitatea de a fi
inscris in cartea ei eel mai frumos succes, de care atunci era atilt
de aproape, dar dup`a care jindueste i astAzi.
In aceastá atmosferä s'a ineheiat eel de al 41-lea an de viatil
al Societätii studentilor in medicinä si, conform cu obligatiile regu-
lamentare, comitetul si-a depus mandatul la 28 Februarie 19.16.
Acea sedintA aniversare a fost onorat5. en prezenta d-lui Prof. I.
Athanasiu pe atunci nou ales rectorul Universitatii, a d-lor
profesori: M. Petrmi-Galati, V. Babes, Al. Obregia, a Marinescu, G.
Strtneuleanu i un foarte mare nurniir de medici si studenti, in fata
carora d-1 presedinte Sitivulescu a rostit urmAtoarea cuvântare :
Doninilor,
Dupti un obicei, care in societea noastrA a fost inscris in regulament, am
rugat pe domnii membrii onorifici ei activi sA se intruneasca in aceastA eedintfi
pentru a sArbittori impreunk Inca un an mai mutt de existentA ei de progres
al acestei societhii.
Anul acesta societatea a implinit 41 ani, existent& necunoscutA plat
acum unei societAti studenteeti romtme, i ce este mai imbucurator este ca, cu
cat imbAtrilneete, cu atilt rAdAcinele sale se prind mai puternic in terenul me-
dicinei, iar fructele sale contribuesc mai mult la desvoltarea noastrh medicalh.
Cei care au asistat anul trecut la aniversarea de 40 ani, au putut aprecia
dup& felul cum a fost sArbiltoritA, de tot ce etiinta romtind are mai distins ca
reprezentanti. reputatia i bunul renume de care se bucurA societatea noastra.

109

www.digibuc.ro
Atunei s'a afirmat Inca odata de autoritatile cele mai inalte ale statului, cei
ce s'a spus de atdtea ori, Ell a rdmas stabilit cä societatea studentilor in medi
cina este o anexd a facultatei de medicini.
§i intradevar, societatea ne oferd si ea, o scoald, unde ne complectdm edu-
catia medica1 i sociald.
Studentul non inscris in societate, asistfind la conferintcle altui student
mai vechi, invatd modul de a se prezenta 0 a luera la fel ; studentul care tine
conferinte face un exercitiu, care este absolut indispensabii pentru cariera
noastrd plind de examene i concursuri, uncle la fiecare pas se simte nevoia de
a intrebuinta deodatd, cunostintele cdpdtate in diferite specialitati si de a le
expnne lAmurit.
Un student care face conferinte, la inceput en lipsuri, in urmd mai corn-
plecte, va fi intotdeanna mai bine pregatit pentra cariera noastrd, decdt acela
care se multumeste a citi si a asculta.
In societate, studentul are totdeauna un sprijin al intereselor lui, co-
mune en ale colegilor S i e destul sd eitam cd interesele militare ale noastre an
rezolvat cu bine, prin mijlocirea societittei.
Dar, ceia ce oferd societatea noastrd, nu numai studentilor, dar i doc-
torilor i chiar profesorilor, este bogata bibliotecd de carti i reviste. Citind
lista acelora care consultd biblioteca, vedem numele atiltor profesori, medici
studenti oameni din alte cariere decdt cea medicaid, care intrebuinteaza bibli-
oteca noastra, fie spre a-si inmulti cunostintele medicale. fie pentru prepara-
rarea de concursuri si examene, fie pentru a consulta lucrdrile i publicatiile
noi, de orice specialitate din ramura medicinei, incdt putern afirma, ffirá exa-
gerare, ca nici o lucrare medicala, conferintd sau teza, nu poate fi terminatii
fard ajutorul bibliotecei acestei societdti.
Credem cd este locul sit reamintirn cd ceia ce a facut taria acestei so-
cietati e tocmai biblioteca ei, iar dacd aceasta bibliotecd a ajuns la bbgatia de
azi, e datoritA faptului ert societatea s'a bucurat intotdeauna de conducdtori,
care au fest example de dragoste, devotament fi mai ales de cinste, element atilt
de necesar pentru progresul unei institntii care sd serveased de exemplu.
Situatia societiltei noastre, este cu total exceptionald; un membru odatii
inscris, sAmdne membru toata vista.
Studentul o frecventeazd aproape zilnic in timpul studiilor, mai tdrziu
ca medic, chiar plecat in tarii, pd.streazd contactul en societatea si in nevoia unei
ldmuriri medicale vine aci ; iar cdnd este vorba ca studentimea s4 joace vre'un
rol, cuviintul societntei noastre atarnd eel mai reu.
Increderea pe care soc. a inspirat-o in toate cercurile, a mere crescand
nn exemplu de aceastd incredere i dragoste err care e privitd, este nurndrul
mare de donatii en care este imbogatita incontinu. Anul acesta s'a primit do-
natiuni de biblioteci din partea familiilor d-lor Dr. POPESGU, R. &drat, Dr. ELIAN
Focsani, Dr. VRANIALIGL Buc. reprezentlind cdteva sute de volume precum ei
donatii banesti din partea d-lor Ministru Duca, Prolesor BABE, Prof. OBREGIA,
Prof. N. TomRscu, Prof. MARINESGU, Dr. METIANU etc. la care se adauga contri-
butia Unease& pe care soc. o primeste deseori dela aproape totalitatea d-lor
Profesori si Medici din Buc.
Studentii in Med. aprecidnd valoarea acestor donatii, aratil cele mai
sincere sentimente de multumire si de recunostintd dare donatori,
Am venit impreunit cii colegii mei din comitet, la conducerea sociefdlei,
in timpuri neobicinuite p pentru tara noastrit i pentru toatn omenirea. Eram
convinli la inceputul anului nostru en in scurtil vreme, von fi chentati cu toti
sit indeplinim o singurd si aceia0 activitate in serviciul ei interseele Ord, pe
ciiinpul de ritzboi.
Dacd evenimentele au fneut ca aceastit chemare sn intdrzie putin, pentru
noi studentii in medicind acest timp a fost intrebuintat la o continun pregittire,
moralit, stiintifieet i materiald.
Avdnd cea mai deplinit incredere in coroann i conductitorii tnrei, am
cdutat sit pdstrilm caracterul 0iintific 0 de cultuvd al acestei societati fart a
ne manifesta sgomotos, dar cautiind sd cultivdm sentimentele adevnrat romii-
nefti pe care fiecare roman, trebue se le aibn in aceste timpuri rare, 0 ne-am

110

www.digibuc.ro
pregdtit pentru ziva eea mara, and, prin puterea bra felor noa.stre, vom ft die-
mafi s liberdm pe fratii no ftrii subjugafi # set stabilirn unirea defnitiva a
tuturor Rorndnilor.
Am cautat in timpul acestui an, a retinem rezolvirea unor che-
stiuni care atingean zilnic interesele soc. ei ale membrilor sai. Ast-fel, localul
societatei care trebuia construit Ora in anul acesta, prin obligatia Onor Pri-
mariei, care ne-a cedat locul, nu a putut fi inceput, pedeoparte din cauza ne-
complectarei fondnlui, dar mai ales din lipsa materialului de constructii.
Aceasta intarziere ne-a adus i nn folos, caci un nou plan de aliniere al Pri-
mariel face locului nostrn o pozitie mai avantajoasa decat aceia pe care o avea
cand ne-a fost donat.
Neputand face nimic pentru grabirea constructiei am facut toate sfor-
rile pentru a mari fondul necesar realizarei acestui vis al societatei.
§i am raueit in anul acesta, ca pe langa cheltuelile obicinuite ale socie-
tatei de 5000 lei sa adangam din venitul serbarilor organizate inca o suma
de aproape 17.000. Dacii veniturile soc. vor fi in viitor cel putin egale cu cele
din ultimii doi ani, venituri cari au atins suma de 50.000 lei, ei putem afirma
din scurta noastra experienta ca aceasta e posibil, atunci constructia localului
propriu, nu va mai fi un vis indepartat ci de o realizare grabnica.
Crescuti la medicina intr'un mediu de concursuri i examene, am in-
tervenit mi obtinut tinerea in acest an, a concursulni de externat i internat.
concurs care suspendat in anul trecut din cauza evenimentelor, ameninta sa
fie snspendat si anul acesta.
Bazati pe bunele rezultate pe care le da concursul la locurile dela Eforia
Spitalelor i aiurea, in tart ei in strainatate, ne-am propus sa cerem extinderea
acestui mod de recrutare al personalului ei Ia locurile dela facultate, ce pot fi
ocupate de studenti, i ne-am exprimat citre DI. Ministru al instructiei dorinta
unanimitatei studentilor ca locurile pentru studenti sa fie ocupate prin concrtrs
pi pe timp limitat, Ca ei la externat, internat, secundariat, dandu-se posibilitatea
mai multora sä treaca prin aceste locuri de pregatire pentru viitor.
Inainte de a termina avem datoria sa reinoim ei .anul acesta multumi-
rile membrilor societatei dare Onor Eforie a Spitalelor care pe langa mate-
rialul didactic ce ne pune la dispozitie la spitalele sale, ne ofera pentru sec.
in mod gratuit, localul, lumina ei incalzitul.
Dacli in timpul anului, mersul regulat al soc. marirea bibliotecei, spo-
rirea fondului, bucura pe fiecare membru onorific sau activ, nu mai putin
societatea are zilele sale triste.
In anul acesta soc. noastra a fost lovita de pierderea unora dintre cei
mai de valoare membrii ai sai. Fostul preeedinte in anii 1878 1880, doc-
torul I. AEOSTOLEANU, Profesorul HERASCLI, Doctorul G. STOICESCU, fost preee-
dinte in anii 1903-1904. D-rul C. FILIPESCU fost preeedinte in anii 1905 1906
Meritele 6i caltatile acestor ilustratii ale medicinei romane, vor face ca
amintirea lor sa fie neetearsa in aceasta societate, la al carni progres an lucrat
in timpul vietei lor.
Indreptandu-ne Wind& dare cele 40 da generatii anterioare, a caror
munca destoinica i desinteresata in serviciul soc. i-au adus marirea de azi ei au
pus-o in randul rnarilor institutii de culturb. cei cari reprezentam generatia de azi
le exprimam incredintarea unor sincere sentimente de admiratie ei de multumire.
In acelae timp recomandam generatiilor urmatoare, grija ea duca mai
departe aceasta opera, care va trai, se vamari i va produce roade, atat timp cat
va fi medicina in tam aceasta.
Dup5. D-1 preledinte, au luat cuvântul:
D-1 Prof. I. ATHANASIU, rector, accetuind ca Soc. stud, in medicina este
o anexa a fac. de medicina", cli otie fie care respectul de care se bucura
med. in soc. pentru cii s'a inspirat de principiul recnnoasterii meritului
mnncii."
D-nia sa laud& societatea i pe membrii sai, carora le spune : ,,D-voastril
aveti o chemare mare ei in afar:a de rolul pur medical. Dv. aveti obligatiunea de

111

www.digibuc.ro
a duce mai departe luminile pe care le cdpiitati de la prof. si aceste lumini
BA le duceti uncle e int. nevoe la sate. D-voastrri aveti posibilitatea sa-1 lu-
munati, cum sa'si creased copiii, cum sa se hraneascd. Aveti menirea de a
ridica starea morald a sateanului nostru. D-v yeti contribui la consolidarea
idealului national.
D-1 Prof. M. PETRINIGALATI, felicitit pe studenti i ddrueste 500 lei ca
ajutor pentru constructia localului.
D-1 Prof. G. MARINFSCU, constatd cu placere ca Soc. stud. in medicind
merge admirabil" si ca ,,in atmosfera de lupte int. sunt studenti cari aduc
ovuo0lII5.00
D-nia sa institue un premiu pentrn cea mai bund lucrare faculd de
stridenti, avant' ca subject .Cercetari exp. si clinice asupra rolului eredittitii
in boalele nervoase.
D-I Prof. V. BARI., spune ad este de dorit ca si oamenii de stiintd
Romani sfa se ridice la nivelul acelora ( straini) si sit combata lucririle, nu-
mai cn aprecierea sa fie obiective. D-nia sa ddrueste 500 lei pentru sporirea
bibliotecii.
D-1 Prof. N. T03IESCU. spune ca in anal acesta, in perioada criticit
pe care am traversat-o, meritati si mai marl laude si aduc tot prinosul de
admiratinne, atunci and a fost in politica extern& Si in ceia ce priveste ho-
tarirea gravel de 3 zile, a fost an art de malta intelepciune. Ati manifestat
demn fata de colegi i fatA de protesori de care nu aveti a vd plange". D-nia
sa institue un premin de 500 lei pentru o lucrare cu subiectul Hrana tara-
nultii Roman. Ce este si ce ar trebui sit fie".
D-1 Prof. .,TEFINESCU-GALATI, aduce cele mai bune urari Societatii.
D-r V. Gomm), spune di Pe cand altii fac manifestatii, aci se gasese
spirite tiintifice. Insusirile pe care le am luat de aci n'a facut ca sa fiu...(?)...
c'u lupte D-nia sa doneaha 100 lei si institue un premiu. zis al simpaticului-
pentru cercetari in domeniul marelui simpatic.
Pe langa cele aratate de D-1 Presedinte, din darea de seamit"
detaliata, pe care a facut-o D-I secretar general P. Topa, se mai
constata urmtoarele :
Societatea studentilor in medicinrt numara la acea data 508
membri activi si 290 onorifici. Secretariatul a avut 387 hartii intrate
si 214 esite. S'a tinut 27 sedinte publice en 35 comunicari. Biblio-
teca a fost consultata de 1832 persoane si s'a imprumutat 1964
volume la membrii activi si 1239 la cei 000rifici. Pe langri cartile
cumparate (en 1635 lei), biblioteca s'a imbogatit cu donatia Eforiei
Spitalelor civile (care a dAruit intreaga biblioteca de la Colentina),
cu 337 volume si 70 teze, legatul Dr. Vranialici (41 volume), do-
natia Dr. Elian R. Sarat (147 volume), legatul Dr. Popesculi.
Sarat (101 volume), darul D-lui Ghiulamila (14 volume), ajungand
astfel la 30964 volume (de 14655 autori).
Cassa Societktii, care, in 1915, numara 67.544,80 lei, a sporit
cu lei 22.306,30 la venituri. Scazand cheltuelile (de 5580 lei), So-
cietatea a ramas cu o avere baneasca de lei 84.273,55. Suma era
pe atunci considerabila, dar insuficientii ca sa realizeze nrizninta
societatii localul propriu si din cauza intarziern, Primaria a luat
locul ce-I daruise atribuindu-i un altul mai putin favorabil.
Tot in acest an si in sanul societatii s'a pus la cale infiintarea
unei ,sectiuni sportive". care functioneaza azi independent; Tot aci
si cu ajutorul Societatii s'a injghebat asistenta universitard" de care

112

www.digibuc.ro
am ponwnit mai sus ; tot in acest an s'a inaugurat inatineurile
muzicale i dansante" etc.
In sfarsit, spre lauda comitetului i deci a Societatii, irni place
sA relevez faptul ca, in acest an s'a intervenit i s'a obtinut de la
Eforia Spitalelor Ctrile st11111, necesara pentru imprejrnuirea si
rascumpararea de la Primarie a morinAntului repausatului intern
Borchina. fost membru al Societatii.
lath' deci, cum Societatea Studentilor in rnedicinA careia adesea
i-a lipsit curagiul sA loveasca la vreme pe cei mai, n'a uitat in
nici-odata ca Si cinsteascii pe cei buni atilt in viata cat i dupa
m oarte.
A 41-a ,edintii, aniversara s'a incheiat printr'o conferinta a
d-lui P. Tomescu, in care a trecut in revista pe toti colaboratorii
stiintei-medicale româneti, enumerand contributia fiechruia in acest
domeniu.
In urma, ca de obicei s'a votat lista membrilor onorifici iar a
doua zi (29 Februarie 1916) s'a ales Comisiunea de verificare, coin-
pusa din d-nii C Papilian, Alex. Speteana §i Silriu Duntitrescu.
AceastA comisie, prezidata de fostul presedinte al societatii d-1
V. PAPIL1%N, a citit in ziva de 3 Martie 1916 urmAtorul import",
pe care ma gasesc obligat sal redan in intregime dupli insasi do-
rinta autoruluifiindca din el viitorimea va afla adevarata stare de
lucruri a timpului si va recunoaste in el pe vasnicul luptator si iu-
bitul din totd'auna al Societatii.
Domailor,
Comitetnl de anul ace,ta prin distinsa sa activitate, nu nnmai, ca se de-
osebeste de comitetele actuate celorlalte societati studentesti, dar chiar in insusi
societatea noastra insemneaza un punct important pentru progresul ei. Cu totii
ati foqt martori la frumoasa manifestare de simpatie pe care Profesorii uni-
versitari i rectornl. in sedinta festiva a adns-o fostului comitet, en totii am
alma cnvintele de laudii. pe care cei care an urmarit de aproape progresele ne-
incetate ale societatei noastre, i-au adus, relevand en totii pasul important de
propilsire realizat de acest comitet ; ori. daed ludm in considerare, ea acesti
oameni cu greutate, ea acesti oameni en totul sco0 de sub influenta patimilor
puterniee, concomitent inerente oricarei actiuni omenesti, dar din fericire tre-
catoare, au dat aceste asigurari. Yorbele lor ramane ca o verificare si in ace-
las timp ea o aprobare, prin care opinia publica, cei care se intereseaha de
societatea noastra i cei care ne condue pe noi. au exprimat-o acestui comitet
cat pentru cei care au lucrat si care kil-au sacrificat energie i timp in interesul
superior al societM,ei, manifestarea de Duminica trebne sa aibe valoarea celei
mai inalte recompense sulieteti pe care munca einstita o poate ambitiona.
De aceea in acest raport al comisiei de verificare menit a ramane pentru
generatiile viitoare, ne-am simtit datori de a incepe prin consacrarea acestei
frumoase manifestari do simpatie si de recunostinta pe care distinsa adu-
mire intrunita in sedinta de la 27 Februarie, a tinut s'o fakir& d-lui Pregedinte
ti membrilor din comitet pentru munea i devotamentul bor.
Domnilor. am examinat intenn mod cu totul obiectiv, diferitele i mul-
tiplele laturi aic actk itatii comitetului de anti! trecut iar rezultatele le voiu
mentiona acorn :
a) In ceiace priveste biblioteca, annl acesta sa cumparat carti in valoare
de 1500 lei. S'an cumparat toate cartile uzuale si necesare bibliotecei noastre
este incontestabil ea numfirul acesta de carti e mare, a% and in vedere faptul

113 8

www.digibuc.ro
 cit suntem intr'o dificultate clintre cele mai marl de a ne procura tisor egr
tile ; comitetul totusi a putut gdsi mijiocul de a cumpAra aceste carti. De ace-
menea societatea a continuat sa fie abonatd la togte revistele, care puteau
parveni pand in tara noastra.
Domnilor, comitetul de anul acesta ii propusese sa facd o recenzie si
o noud controlare a vastei noastre biblioteci dar nu a facut-o. Interesandu-ne
am constatat cd a .e,t lucru nu a putut fi facut din eanza d-lui Bibliotecar, care
a glsit de cm int!' sd (lezerteze de la datoria sa, atunci cand toti membri comi-
tetului erau in phyla activitate. Este ineontestabil ca toatii aceastd lipsd de
pro4ram, 1111 cade intru nimic asup,a celorlalti membri, care intr'un comitet
ordonat isi au atributiuni perfect stabilite ; dupa cum nici dezertiunea d-lui
Bibliotecar nu-i poate atinge pe niste membrii, care 'si-au indeplinit fiecare cu
constiinciozitate rolul rdmasin aceasta lacuna rezultatd din dezertiunea d-lui
Bibliotecar sd fie indreptatii de viitorul comitet.
b) §edintele s'au urmat cu regularitate, dupa cum reese din controlul
proceselor-verbale. deasemenea comitetul &a ingrijit sd fie cat se poate do
interesante, s'au facut prezentari de bolnavi si de piese. Itezultatul a fost
foarte imbucurator, de oarece la fiecare sedintd a asistat on numar cat se
poate de mare de membri si in aceastd privinta trebue sit aducem multumirile
noastre fostului comitet.
Partea financial* punctul de distinctie al societdtii noastre, a fost cu
deosebire ingrijit. Comitetul n'a ezitat la Mciun sacrificiu pentru a realiia un
beneficiu dintre cele nvii marl ; pentru cine stie dificultatile organizrtrei unei
serbdri, mnrica comitetulni ca int'un an sd strunga o slime etat de respecta-
bild. apare dintre cele mai milrete.
De asemenea cheltuelile au fost filcute cu o strictetd si en o cumpatare
dintre cele mai mari. Asa se si explicd mica sumit alocald pentru cheltueli
fata de enormul beneficiu.
Ne permitem cu aceastri ocaziune a multumi d-lui Casier pentru per-
fecta ordine ce domneste in casa c(it si d-lui Presedinte sub ai cdrui oelii
vigilenti a trecut on fi ce sumit cheltuitd.
d) Archiva societatii, chitantiere, sunt in perfectd ordine ; toate hartiile
ii toate procesele stint inregistrate exact si Ia termen. Comisia de verificare
isi exprima toed gratitudinea sa d-lor Secretari de sedinta, pentru munca
arida si obositoare ce le incumbit cat i d-lui Secretar general care e direct
ritspunzator de bunul mers al archivei.
e) In ceia ce priu este chestiunile de interes studentesc au fost obiectul
unei atente actit itriti din partea adtualului comitet ; restituirea coneursului de
externat i internat, care ameninta sa fie suprimat, a fost anal acesta tinut
gratie energicei interventiuni a fostului comitet. De asemenea inceputul luptei
pentru ocuparea locurilor de asistenti pmn concurs. lupta care se prezenta sub
auspiciile cele mai bune, aratd toatd dragostea pe care comitetul a aratat-o
2nm-dor chestiuni de interes general. Un punct de lauda se adreseaza, in aceastd
pririnta, d-lui Prefedinte, care n'a ezitat lin moment sa-si periciiteze o situalie
oficiald de asistent, in interesul ?mei idei scummpe tuturora.
f) Domnilor, Sorietatea stuchnfilor nzedicinifti fiind o societate studen-
teased, comitetul actual a ciintat sa-i pastreze acest caracter national, pe
care orice societate studenteasci trebue sa-I alba; in acest seas s'a facia
iii societatea noastni o continua miscare pentru pregiltirea sufleteasca a
omului decis ca are de indeplinit o mare si sfitntit datorie ; este incon-
testabil cil o asemenea mare miscare, cit o asemenea sfiinta pregaItire se
face in liniste en multa decisiuue i obiecthitate, de aceea nu s'a ob-
seriat nici miscitri gfilugloase, nici manifestari nesocotite menite sft
ingreuneze sarcina oamenilor nok,4tri de Stat si care aveau la !ma cu
totul alt substrat decitt eel al dragostel de tarli, ci s'a observut o pre-
Ohre pe taramul tiiiiific, pe tfiramul manifestarilor de datorie, rituuia-
nand stabilit pentru studenti mediclnisti ca aratul act de patriotism
este progresha lor perfectionare pe tairamul stiiuuific, aplicarea ei cu
cinste si in interiorul taril in caz de pace si in afaril pe campul de
nizboin.

114

www.digibuc.ro
 ) In ceiace privefte viafa studenfeascit comitetut societdfii studenfilor in
ni,dicin?' a flint .sa pdstreze raporturi bane ca toate comitetele studen(efai, evi-
tiind bine infeles campania celor co»ipromise. Aducem toate multumirile noastre
pentru aceasta atitudine atat de frumoasd i atat de independenta ; aducem
mulfumirile noastre, pen/rued a flint sd reziste tentafiunilor de tot feint, care
pe aif I stud(nfi menifi l conducd alte sociefiffi i-a compromis fi a adus atetta
rdu societdfilor respective.
Domnilor, dupa cum vedeti o activitate rodnicA, pentru societate o acti-
vitate menitit sà represinte un pas important in viata acestei societati ; iata
pe scurt actiunile comitetului de anul trecut. vedem cAt a fost de indrasneata
manifestarea aceia frumoa,a pa care profesorii i ceice se intereseaza de socie-
tatea noastrri au facut-o D-lor din comitet ; cat despre noi, nu putem decAt a
recomanda aceastA activitate ca nn exemplu de muncii pentru viitoarele gene-
rati uni.
Domnilor, duprt ce am terminat de vazut activ'tatea comitetului, comi-
siunea de verificare griseste eu cale sa lamureascrt inaintea D-v. una din ches-
tiunile care an pasionat mult pe studenti in genere, dar in special pe medi-
ciniati.
E vorba. Domnilor, de oribila i murdara inscenare fricuta contra unuia
dintre cei mai distinsi membri ai societatii noastre, contra domnului M. Gr.
Nu vom intra in descriptiunea detailatri a acestei afaceri, pe care generatiile
actuate o cunosc cu totii ; cum ins& acest raport e scris pentru viitor, vom
spune ea in anul 1915, anul sperantelor si al pregatirilor sufletesti, s'au gasit
niste studenti, care manati. de o ura josnica, de niste intentinni (?) nesocotite
si de o dorinta de razbunare ferma, au putut inscena cea mai murdara calomnie
la adresa acestui distins membru, acuzAnd prin interpusi, ea D-sa ar fi furat
acte de la o societate studenteasca. Din fericire afacerea a fost luath in mainile
justitiei, si din fericire, a cazut peste un judechtor iscusit, asa ca lumina s'a
fhcut. D-1 Marius Georgescu a fost complectamente scos din calla., iar afacerea
a fost clasata ea fiind o inscenare mmurdarh.
Daca inscenatorii nu an putut fi pedepsiti de justitie, e faptul ch ei se
ascund in spatele intermediarilor, al sperjurilor si al martorilor mincinosi,
dar exista o moralA i exista o judecata acea a opiniei publice ; ea este
edificata complect asnpra acestei murdarii. ea este edificath si asupra insce-
natorilor 5i asupra d-lui Marius Georgescu. D-1 M. Ci. a fost scos din cauza de
judecdtorul de instructie ; cu mult inainte fusese scos de opinia publich, care
are bunul simt al multimii si a inteles numaidecAt substratul : atAt perver-
sitate cAt i mobilul rAzbunArii.
D-1 Marius Georgescu insa trebue sit fie mAndru, crici el a fost victima
campaniei sale einstite pentru indreptarea ietei noastre studentesti ; D-1 M.
G. trebuie sh fie mandru ea a riscat reputatia si bunul shu renume pentru a
intreprinde o lupta scumpri ideilor sale. D-1 M. G. insh trebue sa fie mAndru
de rumoarea de simpatie si de reactiune prieteneasca ce s'a creat imprejurul
D-sale en aceasta euvAntare.
Comisia de verificare aduce multumirile sale d-lni Marius Georgescu
pentru lupta de curatire a moravurilor noastre studentesti, ii exprimh incre-
derea in cinstea si in cinstitele sale intentiuni si 11 roagh sri primeascri prin
intermedinl comisiei de verificare toata consideratinnea pe care membrii socie-
tatii noastre un moment n'au incetat a i-o pastre.

115

www.digibuc.ro
 I_ 9 1 6
La 3 Martie 1916, in conformitate cu regulamentul, rnembrii
Societritii studentilor in medicinh s'au intrunir la sediul %;i, sub pri-
vigherea Comisiei de verificare (compusg, din d-nii V. Papilian, Al.
Speteanu i Silviu Dumitrescu) au ales urmatorul comitet, sub pre-
identia aceluia.;; conducAtor D-1 D. Sävulescu :
Prewlinte, D. Silvulescu (121 voturi).
P. Topa (119)
Vice-prqedinfi { Gh. Zugravu (109).
Secretar general, 3E. Georgescu (111).
Bibliotecar, Ilie Bildescu (115).
Casier, Al. Iorgulescu (89).
Coca liasile-(100)
Secretari (le edintet 1 Marius Popescu (98)
N. Willem' (91).
in aceiali zi, Societatea s'a intrunit in ;,edintii, extraordinara,
sub prezidentia d-lui P. Topa, dupg, cum se vede din urmAtorul
rezumat" :
Sedinta este prezidatfi de d-1 Topa.
D-1 Victor Papilian spune cii desi studentii au inceput o luptit aprigfi
contra acelora ce asupresc dreptul de a ajunge ceva prin concurs. D-1 ministru
al Instructiunei publice, ca i intentionat a numit la postul vacant de asistent
al laboratoriului de anatomie descriptivA pe un student ce nu a trecut niciun
concurs.
D-1 ministru este cu atilt mai vinovat de acest act cu cat promisese
formal delegatiei trimese la D-sa, a va institui concursul. AceastA purtare a
d-lui ministru este extraordinar de revoltAtoare pentrucA D-sa una spane si
alta face. D-1 Papilian se milli cii d-1 ministra comite asemenea ilegalitAti
intrucat acum ese la iveasA o luptA intre generatia nourt cu intentii cinstite
ei dorinta nebuna de muncA, generatia din care face parte si D-sa i intre
generatia trecutA cu traditiuni politice si interesate. Este foarte regretabil cA
D-sa nu satisface cererea dreaptA a unor oameni ce nu au alt ideal deck
munca cinstitA si dreptatea. D-1 Papilian aminteste in treacat audienta la
Rego, spunAnd cit insAsi Majestatea Sa s'a pronuntat in favoarea concursului.
D-1 Papilian terminA zicind cii miscarea noastrA va trebui sit triumfe
pentructi ea este nu numai expresia moralitAtii si seriozitAtii dar si a marii
majoritAtii.

117

www.digibuc.ro
 D-1 Dr. Danielopol aplaudà din tot sufletul miscarea studenteascil zictInd
ell aceleasi anomalii exist& si in recrutarea profesorilor Facultilt,ii de medicinrt.
Continuand spune ca dna d-1 Amza Jianu va fi numit profesor in Bucureati
va recurge la inegalitAti, la forta brutal& chiar. D-sa spune ca nu intelege de
ce Odln delicatet,e din partea studentilor cilnd suntem pentru o nuicare dreaptd
care reclama un drept prin eili morale ai legate.
1)-1 Gurild st. anul III), vroind a polemiza cu D-11)r. Danielopol majo-
ritatea membrilor ii dezaprob& I 11 impiedicrt de a vorbi. Cele cAteva cuvinte
spuse au produs in sedinta ilaritate.
D-I Tomeseu spune ca dacil in aceastrt taxa exist& oameni care si-au villidut
conatiinta ai din fericire acestia aunt putini, deci sil nu ne minim crt i
printre noi studenti exist& nulitati ce nu inteleg rostul acestei misciiri fru-
moase i cinstite, dusil de cei multi. Pe act ste niilitt,i vorn ;$ti la nevoie sa
le inlAturim.
D-1 Dr. Jianu se bucurrt foarte mult ca intre medicii de azi i noi,
studentii medici de miline s'a cimentat o aliant,ii ce are de scop sa
lupte, I cu mai mult spor, pentru realizarea dreptelor noastre cereri. D-sa
spune ca lupta dusii de noi este cu atilt mai nobila f$ i frumoasrt cu cat este o
lupta de principii in contra persoanelor. Aplauda indrasneala studentilor cari
art mere in audient& la Rege pentru a-i arata si Majestatei Sale cinstita noastril
cerere i anunta pentru a II-a zi audienta la d-1 Ministru la care pe Iiingii
studentii ai medicii designati cu delegatie. ar trebui sii vitt& in fata ministe-
rului studentimea intreaga pentru a arilta d-lui Ministru cli cererea noastra
este unanimi.
D-1 State Drdadneseu aducilnd in discutie lucruri prea mici fat& cu
rnarea important& a celor anterior discutate, rnembrii societittii in unanimi-
tate roagrt pe d-1 preaedinte a-i lua cuiintu1. D-I presedinte Cli that& bunrt-
vointa vaditii de a satisface dorinta d-lui State, a fost insa silit de majoritatea
membrilor de a-i ridica cuvfintul 'd-ului State.
Sedinta se terminil ai d-1 preaedinte (la citire motiunii ce este viu aplau-
dat& de intreaga oedintl.
Pentru 12 Martie 1916, non! cornitet a anuntat s,,edintri [niblick
cu comunicarile d-1 V. PAI'ILIAN Citoarchitectonia frontalei as-
cedente (Jristologia lobului frontal) si D. SA' VULESCU Situatia fi
cdile de acces ale prostatei, dar nu tiu dacri. s'a tinut crici lip-
seste procesul verbal.
In schimb, Societatea a tinut sedintil publick sub prezidentia
d-lui SAvulescu, la 19 Martie 1916, când a vorbit:
Dr. V. Gomm despre Simpatectomia abdominala.
S'a mai anuntat o sedintri pentru 26 Martie cu cornuniciirile
d-lor: V. SARBULESCU Gangrena gazoasa i I. MOSCUNA doua
cazuri de Isancru sifilitic extragenital si alta la 22 Aprilie 1916,
care nu s'a tinut.
La 30 Aprilie s'a tinut insit sedintit cu aceiasi ordine de zi
fixatrt pentru 22 Aprilie, si anume :
I. Buin Circulatia lichidului cefalo-rachidian.
P. Top o Considerafiuni asupra unui caz de ipertrofte
congenitalei a piciorului.
Nu stiu ce s'a petrecut in shnul Societätii fiind-ca actele din
dosar nu pomenesc nimic, si cu atilt mai mult nu pot sit stiu ce s'a
petrecut in sufletul presedintelui reales in vremea aceia sufla cel
mai demoralizant cureni dar, a intervenit ceva care sit explice
rostul urmAtoarei scrisori aflatä in dosar (la No. 182) :

118

www.digibuc.ro
 Domnule Doctor,
Bog transmiteti tuturor colegilor viile mele multumiri pentru tinuta
D-voastrrt universitara.
RomAniei ii trebne acuma oameni in toata firea i gata cu teatb onoarea
puterea lor pentru momentul and regele, guN ernul i sfatul de coroana vor
da semnalul.
Al D-N oatrb, (ss) S. Mehedlati
Fapt este insa ca, d-1 Savulescu n'a mai prezidat sedintele in
legatura cu miscarea universitara" cedand d-lui P. Topft aceasta
nonoare", i a lipsit cbiar dela sedintele comitetului din 19 si 26
Aprilie 1916.
La 30 Aprilie 1916, D-1 Savulescu, reales abia de doua luni,
demisioneazil de la prezident,ie, pentru cuvantul ca f;i-a sustintit teza
de doctorat, fagaduind insa tot sprijinul sau.
Comitetul mai anunta o sedinta publicaltiintifica pentru 7
Mai dar nu se tine.
La 9 Mai Societatatea a fost convocata in sedinta speciala
pentru alegerea unui nou presedinte in persoana D-lui Vice-precdinte
G. Zugravu, singurul candidat, dupa cum arata urmatorul :
Proces Verbal
Subsemnatii membri ai Comisiunei de presidarea alegerii presedintelui
Soc. stud. in medicinrt declarbm ales pe candidatul 1)-1 George %up avu in-
tern al spitalelor, intrunind 47 voturi din 62 membrii otanti
Noul pre;tedinte convoaca Societatea in sedintil publica la 14
Mai 1916, dar urmatorul sumar" ne arata cat de sumara, a fost acea
sedinta :
D-I Presedinte Zugravu multumeste membrilor actiN I cati au al ut
gentileta srt-I aleaga ea presedinte. Spune 61, D-nia sa isi vv face cu un deose-
bit interes datoria, si, crt, daca nu a putea introce pe predecesorii sai, eel
putin va cbuta srt-i egalci.a. Sfatueste intreaga studentime srt munceasca en
rivnrt pentru progresul Soc. noastre".
D-1 BANU voind a discuta chestiuni administrative inaintea comunicdri-
lor faintifice. d-1 Prefedinte suspenda fedinte .
Cu toate intentiile bune ale D-lui preedinte, activitatea"
SocietAii, prin forta imprejurarilor, s'a stins foarte repede.
ln adevar. pentru 20 Mai 1916, s'a anuntat k,edinta publica
cu comunicarea D-lui V. PAVILIAN despre un caz de sarcina
uterina i extrauterina , dar in acte, in locul urnarului sedintei",
se constata numai lista membrilor prezenti in acea zi i o foaie,
fara data, cu rezumatul indescifrabil al unor cuvantari tinute de
D-nii Papilian, Cromoiu, Danielopol, J. Jianu, Georgescu si Sava-
lescu in legatura cu miscarea universitara".
Cu aceasta foaie se incheie dosarul CU sumarele edin(elor
Societafiis pe cowl 1916.
Comitetul, prezidat de D-1 Zugravu, s'a mai intrunit la 25 Mai,
si, cu 4 prezenti a rbotarat urmatoarele:
1 Neputandu-se da britaia de flori" nici o serbare dimpeneasca in

119

www.digibuc.ro
grAdinA Cimigiu, vara aceastA Societatea sA nu organizeze nici-o serbare, de
gi ni se oferA Parcul Carol. in care o serbare nu are sanse de reusitA.
2) Se discutA organizarea unei loterii pentru mArirea fondului localului
proprin si se aprobA in principiu ideia.
3) Societatea ia vacantA in privinta sedintelor ordinare pAnA in Octom-
brie 1916.
4) Comitetul va lucra in permanenti,-.
Apoi, s'a intrunit la 1 Iunie 1, cu 2 prezenti,'a hottirilt" st
recornande membrilor societatii inscrierea in societatea pentru edu-
catiunea cetriteneasa.".
La 15 Tunie, Cornitetul, cu 3 prezenti Iiotrte ca, din
cauza dezastrului ce exista, in revistele Societhii, nici o revistà nu
mai poate fi luatA acasil de nirneni ; se pot imprumuta insä revistele
legate" .
In sfilr0t, comitetul se mai intillnefzte o ultiniit (lath, tocmai la
2 Julie 1916, 0, cu 3 membrii prezenti ..hottraste"; ..lnchiderea So-
ciethtii pe luna "die".
Cu aceasta foae se incheie i dosarul proceselor verbale
ale vedintelor comiletului pe anul 1916.
Dosarul htirtiilor intrate incheie cu o carte poc,tali1 de la
Iibrtria Maloine -Paris, purttind nuniiirul de inregistrare 97, iar do-
sarul hfirtiilor e0te" pe anul 1916 incheie en adresa No. 39 (fiirA
datil) care Casa de depuneri, la care se depune spre consemnare
efecte in valoare de 82000 lei.
lath curn a adormit Societatea Studentilor in medicinii ! fruit'
nici-o formalitate.
Nici membrii, nici chiar cornitetul nu s'a mai ocupat de diinsd,
fiind-c4.... au fugit" cu totii la rhzboi.

120 --

www.digibuc.ro
RAZBOIUL CEL MARE
PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
a>

1916 1917
1917
1917 1918

www.digibuc.ro
PIOASA AMINTIRE
Acestor membrii ai SocietAtii
MORTI IN RAZBOIUL
DIN

1916 1918

Apostol Beatrice
Bonis I. Stefan
Buia M. lon
Calfoglu Constantin
Catrinescu Aurel
Constantinhii Dumitru
Crutescu Traian
Dragu Stefan
Emilian Teodor
Ghica S. Constantin
Iosif Eugeniu
Iorgulescu Aurel
Lice lea Aurel
Moscuna T. I.
Polichron Lucia
Popovici Maria
Popea Tiberiu
RAmurescu Traian
Stanescu C. Dumitru
Serbiinescu I. Dumitru
Stefänescu Stefan
Ticol Elena
Zlotescu Ion

123

www.digibuc.ro
 1918
La 23 Julie 1918 st. n., revin la sediul Societatii d-nii :
G. Zugravu, Preedintele ales la 7 Mai 1916.
N. Georgeseu, Secretarul general ales la 7 Mai 1916.
N. Iorgulescu, Casierul ales la 7 Mai 1916, ;;i incheie urndi-
torul Proces-Verbar No. 1, en care incepe do.arul §edintelor Co-
initetului" :
.,1. Se delegil cu presidentia SocietAtii, pentru tot timpul lipsei d-lui
G. Zugravu si pentru bunnl mers al societAtii. d-I Marius Georgescu, seeretarul
general al SocietMii.
2. Revizuirea bibliotecii; pentru aceasta se angajeazä studentul M. P o-
pescupAnA la venirea custodelnica custode al SocietAtii si ca ajutor. stud.
H. Dumitrescu, primul plAtit cu 100 lei lunar, al doilea cu 80 lei lunar.
3. Se angajeazA ca om de serviciu Oh. Stoica, cu 70 lei lunar.
4. Revizuirea bibliotecii si angajatnentul susnumit,ilor incepe pe zina de
1 Septembrie 1918 st. n.".
La 17 August 1918, Eforia Spitalelor Civile, cu adresa No. 19.883,
trimite Societatii Studentilor in Medicinä, ca sa fie afiatA, iirmit-
toarea publicatiune, care a fost inregistratA sub N. 1 i en care
incepe dosarul .Jartiilor intrate" :
.,Domnii studenti in medicind, cari an trecut concursul de internat Ia
Eforia Spitalelor Civile, in anii 1912. 1913 sl 1915. precum si acei cari au
trecut concnrsul de externa in anii 1913 si 1915, sunt invitati a se prezenta
la Eforie, serv. peNonalului, pentru a's ale4e locurile conform regulamen-
tulni. etc."
La 1 Septembre Comitetul" reprezentat de data 'aceasta prin
d-nii M. Georgescu §i M. Popescu, se intrunete din non §i hotii-
rà§te" urmittoarele :
_1. Deschiderea bibliotecii pe zina de 10 Octombrie.
2. Medicii cari vor imprumuta cArti, st plateascA o cotizatie de 3 lei
lunar.
3. Repararea casei de bani si a tuturor broastelor sertarelor i intregii
biblioteci.
4. TipArirea hirtiilor necesare cancelariei i bibliotecii.
5. Pentru readucerea cArtilor imprumutate din biblioteek se va delega
unul din studentii angajati, care va vizita pe imprumutAtori la domiciliu. plil-
tindu-le cheltuelile de transport".

125

www.digibuc.ro
 tata dar cum incepe sh renasch, Cslocietatea Studentilor in Me-
dicinrt.
Revenind, unnl cate nnill, fostii membri ai Societhtii dispre-
tuind pe dusmanul care inch stäpanea Capita la, au piitruns cu
indrrizneala proprietarulni constient de drepturile sale, si au inceput
si scuture praful ce se asezase pe scumpa lor comoarh.
In lipsa membrilor din vechiul comitet, d-1 secretar general
M. Georgescii, a chrui htirnicie a suphnit absenta celorlalti, a in-
cheiat singur .Procesele-Verbale- No. 3, 4 din 25 Septembre i 12
Octombre 1918, prin care hothrhste :
_1. Propunerea membrilor asociati ai revistei nSpitalul' spre a o retro-
ceda societatii spre a o organiza pe haze cu totul noun.
2. Se aproba diferitele cheltueli facute in societate 'Ana la aceastd data
pe bath de chitante i trecute in registrul de cassa in mod amanuntit-.
J. Se aproba cheltuelile facute pentru Societate panti la aceasta data
pe baza de chitanta si trecute in registul de cassii.
2. 8e va interveni la Primarie i Eforie pentru cedarea pavilionulu de
izolare formarii unui cfimin at studentilor in medicina".
Este de amintit ci prin 1915 1916, revista .,Spitalul" abia
mai pfdpilia si räzboiul i-a oferit prilejiul sa moarh glorios.
Inch de atunci, unii din membri Comitetului de redactie au
incercat refacerea Spitalului pe alte baze si cu sprijinul Soc. Stud.
in Med., dar s'a opus majoritatea membrilor asociati, cari avean
dreptul de co-proprietate.
In timpnl rhzboiulni, la Adjud, d-nii d-ri V. Gomoiu, Gh. Ma-
rinescu, I. Jianu, si al0i, an voit sh publice Spitalul" dar s'a opus
Serv. Sanitar de la M. C. U. (Iasi) care era hothrit a scoate o revisth
proprie.
NIA riizboi insh, primul gAnd al color dornici de activitate a
fost renasterea Spitalului" dar, pentru ca propunerea sa nu vial
chiar de la Comitetul revistei, ea a plecat de la Societate, duph tin
prealabil acord cu d-I Georgescu.
La 13 Noembrie, tot singur, d-1 M. Georgescu litrate, prin
procesul-verbal No. 5, iirinhtoarele:
_1. Se decide ca societatea noastra, avind in vedere marile evenimente
'a se asocieze la misearea generala stodenteasca.
Se delega d-nii Marius Oeorgescu, din partea comitetulni i d-I Petro
Tomescu, din pad.ea societatii, sa reprezinte Societatea in comitetul ,t,eneral
studente4c. numai in ederea primirei Familiei Regale si a Aliatilor.
N.

Dusmanul fugise. Românii respirau liber iar Societatea stu-

dentilor in medicina dobândise putinta de a se manifesta.
Shrbatoarea sfântului Dumitru a fost un prilej bine venit pen-
tru acest animator al societritii ca sä restabileasch leghturile dintre So-
ciefate si membrh shi onorifici, chrora le-a adresat obisnuitele
cit'ari de zina onomastich".
Asa se explich prezenta in dosar a rhspunsurilor d lui Prof. D.
Gerota, D. Ionescu, D. Shvulescu, iar la No. 27 din 25 Noembrie

126

www.digibuc.ro
1.918, gasesc inregistrat urm6torui raspuns at meu, pe care, imi jail
libertatea sa-1 public spre aducere aminte numai aceluia care
l'a provocat F,u a &anti scrisoare-provocatoare nu am putinta sa o
public, de oarece lipsesc din arliiva absolut toate .,hartiile esite"
pe 1918:
Seumpe d-le Prefedinte,
Am fost miscat de atentinnea d-1 oa.tra, traduqt prin cuvintele ce ati
binevoit sa-mi adresati cu ocazia onomastieei mele.
Am pretuit totdauna sentimentele, dezinteresate duse papa la devota-
meat, ale studentimei, ca cea mai frumow.a rasplata a muncii care incepe sa
ma copleseasca. Reinoirea dovezilor de simpatie constitue noui stimule la
munca viitoaro in serviciul apostolatului pentru care am sacrificat totul, in-
chinandu-i fara rezerva vista mea.
Domnule Presedinte, ca o slaba doadã de statornicia sentimentelor
mele, i ca amintire p'oasti a timpurilor mari trecute impreuna, imi permit
a va propune ea Societatea Studentilor in medicinii, ,ft ia initiatil a immor-
talizrrei numelor acelor stndenti medicinisti cari au pietit in lupla pentru
intregirea neamulni. In lista de subscriptie publica ce ati deschide. in aceq
scop. Ira rog sa binevoiti a ma inserie en suma de cinci sute 000 lei. Monti-
mentul ce ar fi de infapluit cat mai curand, dui:pa modelul ales printr'un
concurs instituit intre studentii mediciniti, s ar aseza la Facultate in fata por-
talului studentesc i ar putea sa fie inaugurat in anul viitor. odata cu serharea
jubileului de 50 ani al facultatii noastre.
Primeste te rog d-le Presedinte a fi pe langa membrii asociatiei. inter-
pretul sentimentelor mele, transmitand-le o caldnroasa strangere de mina dela
vechinl prieten.
(ss) Dr. liomolu
La 27 Nombrie 1918, acelasi camitet, reprezentat prin aceinci
unica persoanadi M. (leorgescu, hotrirriste :
1. Se aproba toate cheltuelile facute pentru Societate, pe bazii de chi-
cestinni tante i trecute in registrul de easel.
2. Se aproba comandarea uni steag al Societatii.
3. Se hotariie deschiderea Socieiatii Sarnbata 17 30 Noembre 1918. Cu
cestiuni administrative.
a) Se va arata situatia generala a socielatii.
b) De oare ce comitetul este descomplectat si este ales inca din Fe
bruarie 1916, se hotaraste demisiunea intregului comiter.
In adevar, la 17 30 Noembre 1918, Societatea Studentilor in
Medicina a tinut prima sedinta plenarrt, de duprt razboi, la care au
asistat 46 membri activi si 3 membri onorifici D-nii Dr. V. Gomow,
Dr. I. JIANU si Dr. T. GANE. Cu aceasta ocazie, admirabilul luptritor,
care in acel timp era loctiitor de presedinte si de comitet di M %finis
GEORGESCU, a rostit urmatorul discurs-program
Doninilor,
,,Astazi cand dupti 2 ani de ritzboiu, Societatea noasra ii reincepe acti-
vitatea. suntem datori ca primul nostru gand sa-1 indroptam catre acei cari an
plecat dintre noi pentru fericirea i marirea tarei. Poste 200 de medici stu-
denti, stau astfizi prinsi in mormintele mandre ale Moldovei, stau astazi sub
greutatea pamantulni rece si mut, iar puterea lor sufleteasca face sa incol-
teasca in inima noastra turburata de nevoi. de mil si de bucurie, speranta in
ihbanda definitiva. Din figurile disparute din lumea medicala, prima care no

127

www.digibuc.ro
 revine in minte este aceia mfireatil pentru noi, a doetorului Haralambie Botescu
fost presedinte al acestei societAti si cel mai mare protector al ei. Doctorul
Botescu ne-a invAtat s inbim aceasth Societate si sä muncim pentrn ea.
Din Societatea noastra, din shnul studentilor in medicinrt s'e niiscut,
spre cinstea noastrh, figura ceia splendidtt de erou a studentului in medicinh
Itimurescu Traian. care prin eroismul la care a ridica implinirea datoriei pe
chmpul de luptri, a fost citat prin marele ordin de zi pe intreaga armata de
dare M. S. liegele.
Intre acesti doi sthlpi ai societatei noastre se resfirri intregul lant al
mortilor nostri dragi. a chror amintire sfi ne fie vesnich caldh. Intru come-
b

morarea lor propunem lansarea unor liste de subscriptie pentru ridicarea unui
monument medicilor i studentilor, in curtea facultatei de medicinft; in al
doilea rand, propunem tiphrirea unei cdrtt de aur. in care toti medicii yi
studentii morti sh-si aibh fotografia i chteva cnviste serise de prietenul cel
mai intim al disprtrutului.
Trecem la partea administrativil a Societfitii noastre. Alesi in 1916, am
plecat en totii in rilzboiu.
Societatea si-a inchis portile. Venind armistitiul i grtsindu-ne la Iasi.
mai multi membri ai Comitetului intrunindu-ne. am hothrht sfi actionam pentiu
interesele studentimei. Si din aceasta cauzzi. mi s'a dat delegatiune de a con-
duce societatea in locul presedintelui d-1 U. X. Zugra ii, ocupat intr'o func-
tiune medicalfi.
Primul act al Societhtei noastre se incepe en interventia noastra la d-1
deean al faeultatei de medicina din Iasi, spre a se aproba tuturor studentilor
in medicinh de a da doctorate si in timpul verei. Ni s'a aprobat ea intre 1 5
ale fiechrei luni de varh sh se poaid depune doctorate, fapt-eare a inlesnit pe
foarte multi studenti sh-si sal% eze din timpul pierdut al studiilor. 0 interventie
similarrt la Bucuresti n'a reusit.
lleintorsi la Bucuresti, conform dorintei tuturor medicilor si studentilor
am fost siliti sã deschidem societatea foarte currind. Aci ne-am izbit de un
mare neajuns: lipsa bunului nostru custode Nae Stan. Biblioteca noastrh era
un linos pentru noi. la fiecare pas nou, figura lui Nae ne apfirea si mai
scunaph. In aceste conditii ne-am grindit la rerizuirea bibliotecii.
A revizui biblioteca societfitei im este a numftra ehteva chrti ale mo-
destei biblioteci individnale. En colos ca biblioteca noastrii. de care nimeni
nu se atingea. putea speria pe orisicine.
Cu toate tistea, revizuirea bibliotecei era o neeesitate absolnih. Cerce-
thnd intr'o parte, rughnd in alta, reftizat de multi, abia am gnsit doi student!
merituosi cari s'au oferit sh-mi dea ajutor efectiv. Marius Popescu si lloria
Dumitresen. Dela 1 Septembrie si prinh azi ani izbutit tb asezant toate chrtile
pe speeialitbi. aft le numerothin i sit le scriem. Au rftmas insfi neasezate
efirtile nelegate. revistele i chrtile vechi. N'as putea actualmente sh spun
cite volume contine hiblioteca. dar din aceastn revizuire am tras concluzii,
earl vor trebni sh fie luate in seamrt de cei can vor veni. i catalogul general
tipbrit e o necesitate, care incepe sh devinb realitate.
I n mare numiir de chrti si din cele mai noi, lipsesc. Imprumutate
inainte de rbzboi. multe n'au mai fost ghsite de medicii sau studentii devas-
tati. 0 pierdere enormh, mai ales pc aceste vremuri chne n'avem leghtura cu
Parisul. Ilevistele de ani de zile stint absolut descompletate. Multe din ele zac
prhfuite. uitate in diferite biblioteci de ale profesorilor i studentilor mai ales.
pierdere evaluath Ia mii de lei. Azi chnd cererile sunt asa de enorme. se vede
inch, cht de insulicienth este biblioteca noastrii. Nevoile flied uteri. prin Muth-
vointa d-lni Dr. lacobol ici am putut aft as em promisiunea d-lui medic colonel
noverchon do a ne expedia. pe cale militarrt. carti didactice din Kranta.
Dar chestiunea. pe care o relubm azi 0 care ne preocupfi inca dinaintea
rilzboiului, este chestiunea revistei hpitaloV. Nfiscutrt in shnul societbtii noastre
in 1880, din initiativa studenteasch, s'a plimbat de atunci ;si Onh azi in dife-
rite 'mini, bine condusft. nimic de zis. dar scoasil din patrimoniul Societatii
noastre si lipsitil de concursul nostru. Nu putem acuza pe nimeni. E gren sh
lasi un Incru din mAnb chnd de ataltia ani iI indrbgesti, Dar noi simtim cfi e

128

www.digibuc.ro
copilul nostru, drag, care azi sufera cumplit. Administrativ revista e inmor
mantata. Alte timpuri traim acum. Societatea noastra puternicA ei mare, energia
noastra, voeete s'o renased sub alte canditii i s Jima o revista demnA de noi.
0 vom face noi cu ctjutnrul medicilor, nu o vor mai face medicii cu ajutorni
nostru fi spPrdm cd conducdtorii de azi ai Spitalului" ror infelege dorinfa
noastrd fi ne vor ctjuta pcntru reorganizarea Spitalului, care trebue sa ajunga
coa mai mare, cea mai frumoasa i ea mai interesanta revista romaneascit
medicalA. §i aa o vom face.
In afara de aceasta mare chestiune, va trebui sa. fixam data concursu-
rilor, la Eforie, cari par ch vor fi suprimate. Ve gandim lit un cdmin r. la o
cantina a studenfilor in mcdicind. Aproape toate niasurile sunt luate i sperAni
cil pe aceste vremuri grele studentii ruedicinieti sâ fie la adApost prin inter2
ventia Societatii.
Am fost cei dintai cari, am propus colegilor noetri bãtrni, interni ai
spitalelor, de a ne constitui intr'o ,,Azociafie a internilor ni foftilor interni de
spitale spre o mai build organizare a luptei. pentru interesele noastro lezate.
Am reufit sd o infiinfdm la 1 Octombrie 1918, data, care trebue sd fie in 00'
ricul societdfii noastre pentru cd 101 din sdnul ei a plecat ideia bend.
Insfareit, d-lor, vom trece la cateva chestiuni la ordinea zilei.
Nate catva timp, M. S. Regele va intra in Capital& impreuni cu arma-
tele aliate. Conform intelegerei cu celelalte societati studenteeti. vom lua parte
la serbarile mari, care se vor organiza, Vom cauta sa. Warn contact mai mare
acum dupd sazboi cu viata studenteasca in general. pentruca studenth
in medicina trebuesc si fie aceia, cari sa conduca ei sit imprime ideile lor
sanatoase de ordine. disciplinA ei muncii, de respect oi devotament, in toatfi
suflarea studenteasca. Solidaritatea neastri de totdeauna ne-a dat forte. Prin
dragoste, muncA i desinteresare am ajuns aci.
Sit cauttim ca aspiratiile i uneie duemanii dinainte de razboi sa
piara spre binele i mArirea SocietAtii studentilor in medicine.
Duph' Domnia sa an luat cuviintul d-nii:
D-1 Ionescu care propune ca sa mai 'rtimana la conducerea Societatii
tot vechiul comitet.
D-1 Tomescu, intr'o frumoasii expunere arata schimbarea atitudinei cc
a luat-o i Societatea studentilor in medicinti. influentatil de miretia eveni-
mentelor prin care ne-au fost dat si trecem.
Trecand la alta ordine de idei, care sti se lupte pentrn tinerea concur-
surilor la Eforie, singurul mijlot de a se reintrona o dreptate relativfi.
De asemenea cere ca tot coneursul sti fie criteriul dupa care sa fie
numitii asistentii laboratoriilor facultMii de medicina. ArAtand modul de alegere
practicat plead in prezent, rezumat in cuvantul proteefie" cere ca prin Socie-
tatea stud. in med. sa luptam pentru obtinerea bunului rezultat dorit de foti
selectionarea prin concurs.
.,D-1 Dr. Gomoiu spune ca, in ealitate de membru onorific nu se poate
amesteca in chestiunila interne ale Societatii. dar ii va spune euvantul In
chestiuntle din afara care privesc Societatea. In primul rand arata la ce rezul-
tate frumoase ei laudabile au rlus totd'auna miscarile studentilor in meclicina
care nu au fost influentate din afard adica de politica, ei citeaza cazul prof.
Asaky. Tot astfef de influenta precumpanitoare a avnt miecarea studentilor in
med. prin societatea lor ei in numirile d-lor profesori Cantacuzino, Nann-Muscel
si Teohari. Arath apoi influenta funesta pe care o poate avea politica atunci
cand este introdusa in Societatile studenteeti etc.
D-1 Dr. Ion Jiann declara ci medicina ce a invatat nu a luat-o atilt de
la Facultate cat de la spitalele Eforiei, undo a facut practica ei de la soc. stud.
in med. la ale carei adimari ei conferinte era nelipsit. Trecand la alta ordine
de idei d-nia sa aratil ca a venit timpul sa ne interenam en toti ei de chestiunile
mari romaneeti, luand parte en teat& inima Ia Sirbatoarea fara seaman a unirei
intregului Neam Romanesc. Romania mare sa fie nu nuinai mare dar f}i dreaptA.
Felicita pe d-1 preeedinte pentru initiativele ce a luat.
Felicita de asemenea pe d-1 Dr. Gomoiu pentru ca s'a gandit la jertfele

9
129

www.digibuc.ro
aduse de corpnl medical in acest rdzboi ai la ridicarea mini monument in
arnintirea lor. Promite cd va pnne ai d-nia sa o sumit pe lista de subscriptie
ce se va deschide in acest scop. Ofera prin Societate un premiu de 400 lei
pentru cea mai bund lucrare despre Anatomia ai fiziologia canalului toracic".
RoagA pe d-1 preaedinte ca in mod discret sa i se dea 2 nume a doi studenti
in med. carora sa le poata da ajutoare spre a le uaura trainl.
D-1 Dr. Titu Gone spune : cand va incepe unirea tutulor Romanilor,
unirea oficiala de maine, ai soc. stud. med. iai va avea rolul salt : numärul
membrilor sai se va maxi. RelevA apoi ca in totd'auna Societatea ai-a mentinut
demnitatea ai nu a facut niciodata politica murdard nici nu si-a schimbat
directiva. Aduce doua exemple : Cazul profesorului R. care a indignat studen-
timea la 1884, care l'au bAtut ai au declarat apoi greva. Aceasta miacare sus-
tinutA de soc. stud. in med. a fost incummatA de succes, studentii avand de
partea lor ai pe marele patriot M. CogAlniceanu.
Al doilea caz in care intervenind Societatea a avut acelaai succes, este
al legii d-lui D. prin care se introducean in facultate multi profesori farA concurs
ai fail a avea o valoare indiscutabild. Prin greva generalii universitard la care
se asociazd ai Societatea, guvernul cade. Societatea se poate pronunta in caz de
miacAri mari, de chestiuni nationale generale ai in prezent e chiar de mare
necesitate ca soc. de stud, in med. precum ai medicii sd faca 0 politicA de
idei, care va fi de atat folos unei tail ca a noastra, tara saraca in intelectuali etc
In privinta reintrondrii concursului" d-nia sa e de absolut acord ca
concursul sfi fie norma de selectiune pretutindeni ai arata in special cit con-
cursul e absolut necesar rasei noastre. Deal Societatea are rolul de a cere
reintronarea concursului la Eforie ca Qi la Facultate, concursul sa fie criteriul
de selectiune de la preparator pand la profesor. Pentru izbandirea acestei cauze
drepte, trebuesc intrebuintate la nevoe chiar mijloace violente. etc. Termina
rezumand cele expuse ai dorite de d-nia sa: Localul propriu al Societatii,
Cartea de aur i monument pentru studenti ai medici la un loc fiii renovorea
revistei Spitalul" care sa devie revista intregii corporatii din Romania Mare
A treia zi dupä aceasta, la 19 Noembrie 1918, in numele comi-
tetului D-1 M. Georgescu incheie, urmätorul proces verbal No. 7 :
Subsemnatii membri ai comitetului, conducand alegerile comisiei de
verificare astazi 19 Noembrie 1918, am constatat cd au intrunit urmatoarele
voturi :
D-I P. Tomescu 102 votnri ;
D-1 Al. Schiler 102 voturi ;
D-1 Silviu Dumitrescu 102 voturi.
Toti trei au fost declarati alesi, urmAnd a lua condncerea societatii cu
incspere de asta seard.
NumArul acesta considerabil de 102 voturi, ar dovedi. di, desi
lipseau aproape toti membrii cpmitetului, totusi membrii societritii
se interesau de dânsa si erau dornici s5, o revadA functionând.
Nu se poate sti starea in care a fost &art dupa, räzboi ave-
rea societAti stud. in med. de oarece in archivä lipseste orice dare
de seamà.
Se pare c6. nici comisiunea de verificare nou aleasä la 19
Noembrie, n'a fiicut niciun control, cAci lipseste din dosar obis-
nuita dare de seamä" iar pe de altä parte n'ar fi avut nici timpul
material pentru aceasta.
In adevAr, chiar a doua zi dupa alegerea (la 20 Noembrie) co-
misia de verificare, complectatä cu d-1 Radoslav in locul d-lui Schiler,
a hotrtrilt alegerea unui nou comitet la 22 Noembrie 1918, si, se
poate spune cä de atunci a reinceput viata normalii a societAtii.

130

www.digibuc.ro
Dr. P. Tomescu

131

www.digibuc.ro
 1918 - 1919
La 22 Noembre 1918, sub conducorea Comisiei de verificare
compus5. din D-nii P. Tomescu, S. Dumitrescu si C. Rados lay s'a
ales, Path contracandidati, urmAtorii membrii in comitet:
Prefedinte P. Tomescu.
1 M. Georgescu
Vice-Prefedinti
S. Dumitrescu
i.

Secretar general C. Rados lay.

Caster Rolla Dumitrescu.
Bibliotebar Gr. LfizArescu.
1 E. Criciun,
Secretari de edinta { I. Niculescu,
( V. Lugo lanu.
Noul comitet s'a intrunit in sedintii, a treia zi (la 24 Noembrie)
si a hotarat ca in aceiasi zi s'a, tin& sedintá publicA, in care s'a
c)municat rezultatul interventiei pe liinga D-1 General Dr. Vicol,
seful serviciului sanitar de la M. C. G., care a aprubat ca: studentii
na vor fi mobilizati iar absolventii vor fi mobilizati in serii, excep-
dindu-se internii.
In aceiasi sedintà au vorbit D-nii:
P. TOMESCU . Rolul Soc. Stud. in med. in desvoltarea
inveigimeintului medical.
Dr. V. PAPILIAN Si V. CIOCALTEU. Plaget de rcizboi a re-
giunei sacrate.
In aceiasi sedinta, dupii terminarea comunickrilor :

D-I Prefedinte da 15,muriri cum a decurs festivitAtea de la Teatrul Na-

tional in onoarea M. M. L. L. Regele td Regina.
S. propune infiintarea unei cArti de aur" a studentilor medicinitfti
cazuti in aceastA campanie.
D-I Ionescu ridick chestia alit de important/ pentru prestiginl nostru,
chestia justificArii celor cari n'an rAsptins obligatiilor militare. Trebue Mend
anchetA.
D-I Marius Georgescu aprobA aceastA ides; se referA /a on incident
recent de feltd acesta.
D-1 Tomescu rAspunde cA, sentimcntul eneral fiind acesta, o comisie de

133

www.digibuc.ro
studenfi set cerceteze cazurile tutulor celor ce aunt in aceastel situafie, hand
contact cu autoritelfile militare I cu Asociafia Medici lor, care trebue felicitatet
pentru inifiativa ei.
D-1 Tettaru spune cA, greutdfile Mil de disecfie sunt mai marl anul
lista clind eau inscris 300 de studenfi in anul 1. 0 greutate fiind i lipsa
cadavrelor, crede nimerit a se cere ca 1 spitalele evreefti set furnizeze labora-
torului de Anatomic partea sa, cel pufin cat e necesar pentru insemnatul numeir
de earei".
Iatä &and si cum a dascut marea cbestiune a cadavrelor, care
a determinat attita frAmantare i cAreia incä nu nu'i s'a pus punct.
La 27 Noembrie 0.18, noul comitet tine a doua sedintg, dela
constituire, in care a luat o serie de hotgrAri care merità ea fie
relevate:
1. Se hotArAiite a se tine §edintA solemA in onoarea d-lui. general Vicol
fost ftre§eclinte al societatii, pentru 1 Decembrie 1918.
2. 0 Elelegatie se va prezenta d-lni Dr. Vaida Voevod arAttindtt-i activi-
tatea Societtitii i prezentAndu-i omagiile studentimei rneclicale .
3. Se hotArd§te a se educe multumiri, din par'Ie octetáii, FacultAtilor
si asociatiilor medicale din Elvet,ia, care au dat carti Istudentilor prizonieri.
4. Se hotAr4te ca D-nii Letzdrescu i 1onescu B. Nicolae sd se ocupe de
sit uafia studenfilor ramairi in teritoriul ocupat, aduciind comitetului toate letmu-
ririle necesare.
5. Se hotArA§te ca urmAtorii d-ni D-ri sa.facA parte din comitetul de
redactie al Spitalului": Dr. Danielopol, Iacobovici, Poenaru-Ciplescn, Gomoiu,
Gane, Negru, Pitulescu, Noica, Papilian, Qealic, Nicolau, Pandelescu,' Lnpu,
Enescu, Vasiliu, Gh. Marinescu, Nitescn.
6. Se hotArA§te ca Joi 28 Noembrie sA fie invitati pentru ora 8 seara,
toti membrii comitetului de redactie al revistei Spitalur ca impreuna en
comitetul SocietAtii sd decidet reaparifia revistei pe 1 Ianuarie 1919".
7. Se va educe multumiri d-lui Prof. Petrini-Galati pentru premiul de
500 lei acordat: ,,Gontribuguni la studiul clinic, bacteriologic fi experimental
al fancrului mixt".
8. Se hotAr4te, conform votulni SocietAtii din ziva de 24 Noembre, sA
se cearA imediat publicarea concnrsului de externat i internat pentru ziva
de 15 Februarie 1919".
La 8 Deembre 1918, 'Societatea tine a doua sedintà publicg,
in care s'a fa:cut i urmätoarele comunicki stiintifice:
I. NICULESCU despre Cauzalgie".
M. GEQRGESCU Tratamentul fracturilor (prm nxatorul
extern al pr. Juvara).
Trectind -ra chestiunile administrative, D-1 presedinte anunta
urmtitoarele :
5. PunAndu-se in discntiune, in §ed. -precedentA, lucrarea in sale de di-
sectie toi pe cadavrele jidovei}ti, d-sa spune cä detii a aflat cA anul acesta stint
cadavre mai multe ca ori cAnd, totuki findca e vorba.de un principiu, a inter-
refit pe lcinget rabini set le dea desle,qare fapt, lucru care s'a fisavcirfit imediat.
6. Se educe la cunostintA vestea mortii D-rulni Cioc, in memoria eArnia
s'a alcAtuit donli premii (de 850 lei nnul p. chirurgie i eau !. p. medicinä
internA) date celor mai bane lucrAri facute de studenti.
7. S'a alcAtnit o comisiune din D-nii Ionescn Nic. absolvent i LAzA-
resç ll. student anul IV, pentru constatarea justificdrilor p actelor ce ar prezenta,
studenfii in medicind ce s'au dat inapoi de la datoria supremd, rdmliniind. in
,teritomul ocupat" .

134

www.digibuc.ro
 Se pare ca, fata de aceste hotarari ale Societatii, unii sau
unul din studentii mozaici, neinfranandu'§i pornirea, au provocat nit
incident urmat de violenta cu until sau unii din colegii de
la sala de disectie, pe chestiunea cadavrelor. De alta parte, data
fiind atmosfera prielnick creiata* de agitatia studentilor inapoiati din
razboi, in contra celor rama0 in teritoriul ocnpat, incidentul dintre
studentii ortodoxi i cei mozaici a luat repede proportii alarmante.
Apreciind de la inceput seriozitatea m*arii", Societatea a
intervenit in mod hotarat i, dupà ce a atras llama aminte a auto-
ritatilor F,Icolare raspunzatoare, a convocat o §edintil peciala (la 21
Decembre 1918) la care a invitat §i pe profesorii facultatii de medicina.
Au azistat D-nii Proca, D. Ionescu, I. Nam] i Babes.
D-1 prof. Babe- exprimA regretele tuturor pentru lipsa d-lui decan de
la aceastA consfdtuire comund pentra aplanarea acestui incident.
Prezenta profesorilor in mijlocul Societatii accentuiazA faptul cd stu-
dentimei romfine nu'i se poate atribni vre-o intentie rAn-voitoare".
D-nia sa terrain& ziednd: ,Momentele ne impun o datorie: uitare gene-
road, cAci avem de a face en adversari putin scrupulosi, vendicativi. Trebue
impAcare, trebue Idsat grijei consiliului profesoral aplanarea neintelsgerilor.
intr'un spirit de dragoste comund".
D-I prof. Ranu Muscel adevdratul adversar nu e in facultate, ci afarA.
Sant agenti ocuPi ai vrdsmasilor nostri cari vor sd samene germenii discordiei.
Este o rugdminte (vA rugdm, vA imploriim) adresatA studentimei ca sA
ascultdm de indemnurile cele bane, sti, observdm : tolerantA, dreptate, egalitate.
Buna colegialitate este acum o datorie.
DupA discutiile urmate asupra acestei probleme. d-nii V. Ciocálteu ffi
M. Georgescu cer ea cele douA locnri de prosector la laboratorul de Anatomic
sA fie ocupate prin concur.".
In urma acestei sedinte, si conform cu motiunea" ce s'a votat, studentii
medicinisti au consimtit sii reia cursurile, in mod provizorin, asteptánd ca Fa-
eultatea sA rezolve problema".
S'au mai tinut §edinte publiceOlintifice i administrative
la 15 Decembre 1918, la 12 §i 26 Ianuarie 1919, la 2, 9, 16 §i
23 Februarie, la 2 §i 16 Martie 1919 cttnd s'au tinut urmatoarele
comunicari i conferinte:
T. SARAGEA Asupra unui caz de ectima scabioasei.
V. CLIMESCU. Tratamentul operator al afectiei hallux
magus".
T. SARAGEA. tin caz de leprei hereclitara.
P. TOMESCU Un bolnav care a suport 23 de interven-
tiuni chirurgicale (cu 17 cloroformizgri §i 6 anestezii cu stovaina).
Dr. P. NICULESCU. Organizarea invatamantului medical.
S. DEMETRESCU. despre Autohemoterapie".
N. STOICHITA. Un caz de pyo-pneumotorax subtrenic.
Dr. D. NEGRU. Organizarea inveitamantului medical.
P. TOMESCU. Amputatie spontand a gambei post- exan-
tematicei.
Dr. V. Gomm. Perforatie tardiva a aortei, (consecutiv
unei raniri a toracelului, prin armil de foc).

135

www.digibuc.ro
 M. GEORGESCU. Superioritatea novocainei asupra sto-
vainei, in rachianestezie.
V. CH WIT. Durerea in ulcerul gastric.
D-SOA RA MAMU. Un caz de persistenfa canalului tireo-
gelos. (Extirpare, vindecare, de Dr. Gomoiu).
I. T. NICULESCU. Despre Parasimpatic,
P. TOMESCU.. Turburciri de sensibilitate in sciatica (cu
prezentare de bulnavi din ser. Prof. Nanu-Muscel).
H. DonmEsur. ,Faincre simple in plica poplitee.
POPOvICI-LUPA. Complicatiile cancerului uterin.
H. GEORGESCU. Un caz de ruptura vezicei.
b-RA IormXNEsc:u. Plaga prin instrument intepator, cu
fractura frontalului ci abces cerebral. (Operatie, vindecare, de Dr.
Gomoiu).
I. T. NICULESCU, Consideratiuni asupra unor miccari
asociate (la copilul si adultul normal, precum si la bolnavi cu per-
turbatiuni in functiunea fasciculului piramidal).
Prof. N. IORGA. Medici ssi Medicina in trecutul Tarilor
Romane.
Se mai hotarise" o sedinta a Societatii pentru 9 Martie, dar
se pare a nu se fi tinut de oarece lipseste sumarul",
Obtinându-se de la Ministerul Instructiunii localul fostei Can-
tine Universitare", Comitetul a deschis la 1 Februarie 1919 o can-
tina pentru studentii medicini.ti, membrii ai Societatii. Administrate
cantinei a fost luata asupra comitetului Societatii, ajutat de un
comitet de doamne, iar ca, intendent al cantinei a fost numit neui-
tatul Nae Stan fostul eustode al Societatii. S'a admis ca studentii
s. plateasca cilte 100 lei lunar, aducându-si fiecare chte 3 farfurii,
pahar, lingura, cutit i furculità.
Apelul studentilor a gasit repede eeou in sufletele nobile pi,
in afara de subventiunea acordata', de Ministerul Instructiunii, afara
de sumele colectate de catre Comitetul de doamne asupra carora
se vor fi gasind acte in registrul de casa, dar lipsesc din dosarele
arhivei"), chiar unii particulari n'au inthrziat sä contribue cu obolul
lor, dupa cum dovedeqte urmatoarea scrisoare a d-lui profesor Dr.
GEHOTA, inregistrata sub No. 175 din 20 Decembrie 1918:
Domnule Prepdinte,
Cunoscand greutatile cu care trebue sa lupte Studentii Uuiversitari
Iipii do mijloace, mai ales in aceste timpuri de scumpire a traiului, si in
dorinta de a contribni cat de putin la realisarea cat mai de graba a visului
atator promotii de Studentilor Medicinisti, de a-si avea caminul lor propriu,
nude cei lipsiti de mijloace, pe langa adaparea creerulut pe care le-o procura
aetualmente frumoasa biblioteca a Societatei, sa poatii Obi i o inlesnire a ali-
mentarei corpultti, am plaeerea (le a. vas inainta odata eu aceasta:
1) Zece mii lei 10 000 lei ca prim fond al Comtinei Societatei in Me-
dieind din Bucuresti.
Si pentru ca acoasla Cantina sa poata sli inceapd a functiona ehiar in
tarna aceasta, vä rog a mai primi:
2) Proeura cu care yeti incasa in fie care land, intreaga mea leafd, in

136

www.digibuc.ro
 suma de 419, lei ce mi se cuvine de la auplinirea catedrei Clinicei boalelor
Urinare, sumll ce o yeti intrebuinfa pentru cheltuelile lunare ale Cantinei.
3) Un bon pentru 50 kgr. fasole, 30 kgr. ceapA, 10 kgr. slaninA afumatA
si 100 fire praz pe care le yeti ridica de la depozitul Sanatorului men.
4) Cinci sute bonuri pentrn 500 portii ceai en paine la Cantina Facul-
tatei de Medici* pe care le yeti distribni dupri cum yeti crede.
Gata si in viitor a da concursnl men Societ. Stndentilor in Medicini,
vA doresc succes in intreprinderea D-voastrA.
Primii distinsele mele salutAri.
(se) Dr. Gerota
La 7 Februarie 1919 a avut loc o adunare generala extraor-
dinara a membrilor Societatii, cari, au discutat si au hotarit singuri
cu privire la organizarea cantinei, admitand far b. discutie pe colegii
din internatul medico-militar si in mod provizoriu chiar pe cei de
la alte facultati, dar au exlus de la inceput ideia admiterii evreilur,
cari, chip& statut nu pot fi nici membri ai Societatii.
Cu aceiasi ocaziune s'a readus in discutie iarasi marea pro-
bleme a medicinistilor.
Cursurile. S'a tient interventiuni. Se crede necesarl deschiderea facul-
tAtii, cAci nn se face disectie.
,,D-1 Georgescu spune cli'i o intreagA dezorganizare. Atrage atentia asnpra
disectiilor.
D-1 Prefedinte spnne cA Facultatii de medicinA id lipseste un stapan. 0
sA couleze totul.
Sa se fad. un memorin cAtre profesori invitAndu-i sA ia misuri de ri-
goare".
In sedinta de la 11 Decembrie 1918, Comitetul hotarise da-
rea unui matineu pentru stringerea de fonduri" si, la 7 Februarie
1919 s'a hotarit darea unul bal mascat", dar, in sedinta de la 19
Februarie balul Societatii se contramandeaza, din motive nationale,
intru cat credem ca este nepotrivit ca in aceste vremuri child raz-
boiul nostru este neispravit i Romanii din Ardeal suferri, noi sa
organizam un bal".
In schimb, dupa cum rezulta din sumarul" sedintei de la 2
Martie, Comitetul s'a ocupat sa procure membrilor Societatii stofe
ci alimente cu pret redus, de la Comisia de aprovizionare".
In sedinta dela 2 Ianuam, Comitetul a hotarit ca tevista
Spitalul" sa reapara la 15 Ianuarie 1919 si de aci inainte la 15
ale fie carii luni, in format 10, pe 2 coloane si in 3 coale, iar la
8 Mai 1919, Comitetul revistei a fost convocat pentru a discuta
ei vota regulamentul revistei, menit sa-i asigure o bung functionare
si regulata aparitie".
Cel mai mare title de glorie al acestui Comitet si, implicit
at Societittiiil constitue insa faptul aratat in urmatoarea adresa
din 22 Februarie 1919, care nu cred sa aiba nevoe de vre-un comen-
tariu :
Domnule Decan,
Facultatea de MedicinA, avAnd inehise cursurile primilor trei ani de
studii, ina dela 20 Decembrie 1918, din eanza lipsei de combnstibil, si cum
aceasti prejudiciazi foarte mutt interesele Stndentilor in Medicina, Societatea
noastrA a interven it la autoritAti si a reusit sA procure combustibilul necesar
FacultAtei.
In prezent avem in depozit la Facultatea de MedicinA, 18.000 Kg. titei ei
137

www.digibuc.ro
5000 Kg. tie cArbuni; iar din don& in dottA zile, Societatea Steaua Române
s'a obligat a ne aduce dite o eisternA de 2550 Kg.
Astfel, fiind rezolvatA chestinnea conbustibilului, vA rog srt binevoiti a dispune
sA se redeschidA cursurile FacultAtei in zitta de Lnni 25 Febrnarie (10 Martie).
Desi nu trecuse un an dela alegerea sa, totusi, multumit de
activitatea sa rodnia, Comitetul pe 1918-1919, intrunit in sedintä
la 3 Mai 1919, a incheiat urmAtorul Proces-Verbal" :
De oare ce Societatea nu si-a putut sArbAtori aniversarea In nitimii 3
ani, se decide tinerea unei sedinte aniversare pentru sArbAtorirea celor 44 ani
de existentA Vineri 9 Mai orele 4' 2 p. m. in amfiteatrul cel mare a Facul-
tatii de medicinA. Vor fi invitati sA vorbeascA D-nii : Profesor Angelescu mi-
nistrul Instructiunei, Prof. Atanasiu rectorul UniversitAtii, Prof. Obregia decanul
FacultAtii, Presedintele SocietAtii si D-1 I. Tetu student ardelean".
Desigur cA, sedinta aniversarA a avut loc, dar este regretabil
cá din dosarele SocietAtii lipseste cuvântarea presedintelui, a cArei
publicare n'ar fi fost lipsita de interes, fiindea printre rândurile ei
s'ar fi putut citi aceia ce nu s'a consemnat in procesele-verbale. In
aceia cuviintare s'ar fi oglindit si bucurille procurate de sprijiniturii
SocietAtii, precum si durerile ei dac5. nu altele, cel putin aceia
cauzatA de moartea membrilor sAi onorifici docentul dr. N. Atana-
sescu, Dr. Crilciunescu si profesorul dr. N. Tomescu, care i-a läsat,
prin legat, suma de 5000 lei si IntreagA biblioteca.
Nu mai putin regretabilA este lipsa din dosar a DArii de
Seamä" a secretarului general, cAci numai de acolo am fi putnt
cunoaste averea reall a SocietAtii, dupA rAzboi. Aceasta nu se poate
nici mAcar reconstitui de oarece lipsesc toate nbArtiile esite" pe 1918.
Ultimul act al Comitetului pe 1918-1919, Il constitue urmA-
torn! proces-verbal" din 10 Mai 1919 :
Condticand alegerile comisiei de verificare am constatat cA :
D-1 T. Saragea a intrunit 86 voturi
D-1 N. Cojanu 11 71
78 voturi
D-1 Al. Crdiniceanu 54 voturi
Au votat 87 membri. fiind annlat un vot. Toti candidatii aunt proclamati
alesi --ceiace aratA cA nici n'an mai fost altii.
In aceiasi zi (10 Mai 1919), nou aleasa Comisie de verificare,
intrunindu-se in sedinta a incheiat urmAtorul ,,proces-verbal" :
Subsemnatii membri ai Comisiei de verificare intrnnindu-ne azi 10 IV
1919 am constatat urmAtoarele:
1) ControlAnd casa Societatii am grtsit banii afiati in casa 7128,70. Bo-
nuri 82.000 lei, depuse en chitanta No. 16477 la Casa de depuneri si datorit
de incasat 1289, in total 90.417,70. Aceste sume corespund actelor de verificare.
2) Biblioteca s'a gdsit in reguld, poseddnd . . . de volume fti numdrul
de . . . volume imprumutate.
3) Arhiva s'a gdsit in reguld.
4) Alegerea pentrn comitetul SocietAtii se hotArAste in ziva de 13 Mai
1919 intro orele 1 si 7 conform regulamentului".
Fat& cu o asemenea verificare" ce constitue mai putin chiar
dealt o formalitate" socotesc absolut inutil a mai publica
A.

raportul4"simpl
pe care acea Comisie de verificare" l'a citit in ziva de
12 Mai (a treia zi dupà alegere), de oarece nu s'ar putea pune nici
o bazá pe dânsul.
138

www.digibuc.ro
 a

Dr. Marius Georgescu

139

www.digibuc.ro
 1919 1920

La 13 Mai 1919, Societatea studentilor in medicinA ui-a ales

urmAtorul comitet :
Preodinte, Marius Georgescu.
.Pice-prefedinti / Ion Tetu
Tasile Trifu
Secretar-General, Ion T. Niculescu
Casier, Horia Dumitrescu
Bibliotecar, M. Nichita
t. Brwu
Secretari de §edinta .{ Ion Pavel
Toma Ionescu
Noul comitet s'a intrunit in qedintA la 15 Mai 1919, iar la 17 Mai
a avut bac o gedinta publicA festiva, in onoarea Profesorului V. Sicily,
directorul general al serviciului sanitar, prin interventia cAruia So-
cietatea a obtinut 100.000 lei, donatie din partea Ministerului de
Interne.
Cu acea ocaziune, noul preqedinte, d-1 M. GEORGESCU a rostit
urmAtoarea cuvAntare :
,,Comitetul a socotit cl cel mai frumos act, en care poate incepe se-
siunea, este acela al primirii colegiale zi prietenezti a celor noi inscrizi in
facultatea noastrA de medicinA. AceastA primire s'ar face tocmai pentru ca
studentul venit de pe bAncile liceulni, BA intre repede in contact cu studentii
mai inaintati in studii zi sl-i indrumeze pe calea pe care ei o urmeazi de
ani de zile.
Si aceastA indemnare prieteneaccA nimeni n'o poate gAsi mai curatA,
mai sincerA zi mai imediatA decAt in Societatea studentilor in medicinii.
De aceia mA adresez d-voastrA, d-relor zi d-lor studenti ai facultatei de
medicinA din Bucurezti, spunAndu-vA bine ati venit prieteni, bine a-ti venit
colegi, bine ati venit d-relor i d-lor studenti din toate colturile RomAniei
mari sA vA inchinati cei mai scumpi ani ai tineretei unei cariere frumoase
prin misinnea ei, dar unei cariere, grele fanritA intro cadavre i durere; bin e
a-ti venit in mijlocul nostru, bine a-ti venit in sAnul Soc. studentilor in me
dicinA, bine ati venit la muncli!

D-lor: Societateu studenfilor in niedieind este fi trebuie sd fie Windria

Studenfilor in medieind.
Cea mai de seam& cea mai bitrinA, cea mai bogatA, cea mai impozantA
prin manifestiirile ei, cari i-an asigurat un loc de cinste in societate. Nu se
intAmplA act in lumea medicalA, fArA ca Societatea noastrA sA nu fie invitatA,
sA nu fie consultatA, eau sA nu fie promontoarea ideilor i lnptei.

www.digibuc.ro
 Comitetul actual primeste dela inaintasii societatei an mime mare si ne
dAm seams de rolul nostru si de greutatea situatiei noastre.
Societatea noastra, asa cum a ajuns astAzi, este o adevArata institntie,
cAreia, ne vedem siliti a-i da o organizare mai solida. Dela inceput o vom
impArti in diferite sectiuni; bibliotecA, revista Spitalul, cAmin si cantina etc.
Dar in primal rand comitetul nostru, va cAuta sa fixeze odatA pentru
totdeanna, rolul social al studentului si in special al studentnlui in medicinA.
Credem, ea viata studenteasca, decanr o cunoastem sunt 10 ani este
dezerganizatA complect si en totii plutim intenn haos, fArA ca cineva sa sat%
pentru a ne intinde mans.
Vista endenteasca medica1A,11Sociekatha noastra este pe un teren mai
solid si asa se si explicA solidaritatea studentilor in medicinA in toate ac-
tele lor.
In primul rand, vom infiinta o nouA sectiune. la care gandesc de milt:
Aaistenta .metlicald universitare cu care noi studentii in medieini, sA venim
in ajutorul medical gratuit tuturor studentilor universitari, fie vizitandu-i acasiti,
fie internandu-i in conditii speciale, in diferitele spitale ale Capita lei.
Ne Indeplinim cu aceata o parte din mini social al nostru.
CealaltA parte, mai greu de realizat, se va putea inftiptui cu coneursul
autoritfitilor sanitare si administrative.
Propnnem formarea do echipe medicale, pentru combaterea epidemiilor
in diferitele jndete prea contaminate, echipe de studenti, conduse. de medici
tineri.
In al doilea rand, echipe mari, hotarate pe judete, cni cu un intreg
personal ajutAtor, fie si studepti dela alte facultäti, in timp de cate-va luni,
sa cutreere sat en sat, locuinIa cu locuintA, judet cu judet spre a se inscrie.
odatA, statistica generala a bolilof cronice: sifilis, tuberculoza, pelagr iti. etc.
care rod poporul nostru.
AceastA statisticA generalil nu exista si de acea nu existA nici masurile
necevare luate.
Strainatatea are de mutt flicut [west lucru, noi nu-I avem i ,cine stie
and ii vom avea, pentru cti medicii de plasl nu pot face aceasta en ori rata
bun& vointa ar aveaP
Rezultat al tnei solidaritati admirabile, a unei munci ineordate si a se-
riozitAtii studentilor in medicina, Societatea noastrA reprezintA azi o forta,neta-
gAduitil, sustinuta mortOrnente i materialmwite de toata lurnea medicalti.
Rolul Societatei studentilor in medicinA e dublu: factor de 'cu Ruth.
factor social, si pentru acesti doi factori, noi constituim o forta, care trebueste
intrebuintata series, cumpAnit i cumintenia noastriti de totdeauna a dus la
rezultatele dorite.
Astfel intelegand rostul nostru ca studenti pi ca cettitertii al Romaniei
mari, ne permiteti d-le Profesor, ca acum and ne cunoasteti intentiile noastre
sA ne IndretitAm pnivirile cAtre acela care la 1800 si 1891 a. fost bibliotecsr al
acestei Sodietititi.
D-lor. Societatea noastra are astAsearA la sedinta ei, pe unui aM tro-
tectorii cei mai mari ai ei: d. profesor V. Sion.
Donatiunea de 100 000 lei acordatil. de MinistruI de Interne, prin reco-
mandatia d-voastrA, ne da o ocazie mai mult, pentru a ne arAta sentimentele
noastre fata de d-voastra.
VA cuneastem de mult d-le profesor, vA cunoastem de add erati student
in primii ani de medicinA i cand v'ati afirmat ea om de lupta pentru dreptate
in greva universitara.
VA cunoastent activitatea d-voastra ea prosector i ca sef de luerari la
Institutul Babes timp de 11 ani. ea profesor agreo6ut wide veniati stti ocupati
mandril catedra ridicatA atat de sus de profesorulFelix.
VA cunoastern toatA activitatea stiintificA de pana azi.
Dar daca, pe'tArAmnl tiintfic, d-le profesor, ai ajuns in treptele cele
mai inalte ale universitAtli, sufletul d-voastrA larg nu s'a marginit numai adi.
Ca cetAtean si ea roman in 1907, la celebra intrunire dela Daciti, alAturi de
marele Spiru Haret, v'ati afirmat ca sincer prieten al taranulni roman, a anti

142

www.digibuc.ro
stare rea ati strigat-o in gura mare ai a arta ridicare ati gasit-o necesar& ai
de prima conditie pentrn viitorul progresului nostru :id al tArei.
La 1910, ati lucrat la legea sanitarl sub directoratul d-lui profesor Can-
tacnzino, pentru ca in 1914 s& veniti in fruntea Directiei sanitare, de cfind
en o mic. intrernpdre, functionati i astazi.
V'ati ocupat in favoarea taranulni emitand aceea splendid& idee a
comasarei sateler: pentru ridicarea economicA, cultural& i higienic& a taranului;
Esti gandit la reorganizarea sanitara a tl.rei, emitand ideea in iiintarei unui par-
lament medical, care s. organizeze tara din punct de vedere sanitar ai care sl
aleaz& pe conducAtArul directiei generale, scotand-d astfel din atmosfera poli-
ticianismului ; v'ati ocupat de soarta noastra a studentilor. studiind intr'un
articol, reforma invAtAmantului medical, aratand normele unei bune organizAri.
In aceastl scull/ expunere, d-lor, n'am fAcut de cat sA aria maretia
sufletulni de roman, de democrat ai om de bine, al unui fost membru al So-
cietatii ajuns prin mulled incordatli i cinste, profesor universitar ai director
general al serviciului sanitar.
ca incheere, d-le profesor, permiteti-mi sA reamintesc colegilor mei
gestul d-voastra din ziva aceia, cand dupä ce ati ajutat repatrierea studentilor
din Germania, oferindu-vi-se in captivitatea rece ai crudl, ocazia de a vl rein-
tocrce in Bucureatii ocupati de duamanul, care va tinea inchis, ati preferat
captivitatea sugrumAtoare, decat sA nu plecati acolo unde datoria i inima de
Roman va trimitea: acolo unde era Regele i Steagul Tarei.
S& traiti d-le profesor pentru binele Tani i pentru binele SocietAtii
noastre.
Luand cuvantul, prof. Dr. SION, spune ca. Organizarea So-
cietatii este neintrecuta in strainatate unde sunt palate si membri
multi, fara consistenta sufleteasca insa. Revista Spitalul" neintrecut5
in Europa de o revistä studenteasc5., apare aci, unde Occidentul ne
credea in Bulgaria sau Turcia", etc.
In aceiasi sedinta s'a facut urm5.toarele comunicari sti:ntifice :
V. TRIFU. Nefrectomie pentru tuberculozd renald.
I. T. NICULESCU. Un caz de lipsa congenitald a pero-
neului.
I. T. NICULESCU. Loud cazuri de noma tratate cu neosal-
varsan.
I. T. NICULESCU. Syndromul lui Little (cu prezentarea
bolnavului).
Sedintele urmatoare au avut loc, regulat, la 24 si 31 Mai, la
7 Iunie, iar dupa,' vacanta cea mare au fost reluate la 15 Noembre,
ai an urmat la 22 i 29 Noembre, la 6, 13 si 20 Decembre 1919.
A mai fost anuntata o sedinta pentru 27 Decembre 1919 si alta
pentru 21 Februarie 1920, dar lipsesc sumarele" lor.
In aceste numeroase sedinte s'a fkut urmatoarele comunicari
pe cat de variate, pe atat de importante:
V. CIOCALTEU.Doud cazuri de tumori abdominale.
AL CRXINICEANU. Un caz de cholelithiazd.
I. T. NICULESCU. Buzd de iepure tratatd prin procedeul
Ombrédanne.
V. TRIFU. Asupra epididimitelor (diagostic diferential).
V. ERBANESCU. Consideratiuni de epidemiologie.
V. SERBXNESCU. Un caz de nevritd postgripald.

143

www.digibuc.ro
 M. NICHITA. Un caz de calcul renal stáng ci absces pe-
rirenal drept.
D-RA EL. PETROVAN. Un caz de pneumocel.
M. NICHITA. Doud cazuri de litiazd renald.
M. TEODORESCU. Un caz de piopneumotorax.
V. STEOPOE. Doud cazuri de osteo-sarcom al omoplatului.
I. T. NICULESCU. Un caz de mixoedem (cu prezentarea bol-
navului).
I. T. INTICuLEscu. Sindromul lui Weber (cu prezentarea bol-
navului).
M. BXDULESCU. Artroplastie Murphy.
I. PAVEL.Tumora laringeluiLaringectomie (piese micros-
copice afirmând tuberculoza).
E. PXTXRLXGEANU. Un caz de radiculitd cervicald. (Cu
prezentarea bolnavului).
Em. Cnkunkr. Tratamentul arsurilor, cu ambrind.
V. CLIMESCU. Un caz de cancer al rectului.
M. TEODORESCU. Apa fiziologicd ci rezultatele terapeu-
lice (dup g. metoda dr. Danielopol).
D. Vasulti. Un caz de sifilis ci altul de tuberculozd
laringee (cu prezentarea bolnavilor).
V. DIMITRIU. Pansamentul cu emplastru.
M. ALBINI. Un caz de cholecistitd calculoasd.
DORIN DUMITRESCU. Cardiopatie valvulard atipicd.
E. CuXunuN. Leziunile sistemulni nervos central in tifos
exantematic (prezentare).
ST. POPESCU. Ulcer duodenal ci persistenta gauret lui
Botal (piese anatomo-patologice).
I. PETCU i V. STEOPOE. Un caz de reinplantarea policelui.
I. P AvEL. Despre perioada de excita(ie a diafragmului
in cloroformizare.
V. CIOCALTEU. Despre cpersonalitate).
V . DIMITRIU. Perforatia pulmonului in timpul unui
pneumotorax.
TITUS NICOLIN. Un caz de maladia lui Roger (cu prezen-
tarea bolnavului).
V. TRIFU. Incerceirile cu arthigonul in blenoragie.
D. VASILIU. Un caz de polip vasolaringian.
AL. CRXINICEANU. Un caz de autoplastia buzei inferioard
(procedeu personal).
In afarl de acestea, au mai fost annntati :
AL. SCHILLER. Un caz de tumord pulmonard.
V. TRIFU. Uretrotomie erternd, cv rezectie partiald a
uretrei (pentru stricturi in fram;iisabile).
I. T. NICULESCU. Tabes en hemiplegie shingd i sindrom
talamic de cealalaltd parte.

144

www.digibuc.ro
 D. Plit.u. Tratamental sit ilisului cu saruri mixte de
mcrcur.
D. V 1'511.1 u. Paralizia recurentalui post-traumatica.
I. T. Nn.inssr u. Liponwtoza generalizata.
Asemenea activitate stiintifica atilt de bogata, prin numa-
rul i varietatea comunicarilor facute merita lauda ori cni, dar meritul
revine in primul rand comitetului de conducere. Nu mai putin insa
nlembrii S wietatii au fost totdeauna cei mai severi judecittori ai co-
mitetelor si prin aceasta le-an servit ca stimulent, intervenind ori
de cate ori aveau impresia unei scrideri. Astfel, impresionat poate de
vre-nna din comunicari, in redinta dela 29 Noembrie 1919, D-1 Co-
priceanu cere ca sa se aduca in discutia Societatii cazuri mai rari
ce se intalnesc in clinica".
Pe langrt aceste sedintestiintifice i administrative Societatea
stud. in med. a mai tinut Inca 6 F;edinte extraordinare si anume :
La 28 Iunie 1919, pentru cestiuni administrative ale So-
cietätii.
La 10 lulie 1919, pentru intocrnirea unni ateproiect de re-
forma a Invatamontului (adoptat de majoritatea celor 28 membri
prezenti).
La 20 Septembrie si 12 Noembrie in cestiunea concursurilor
de internat i externat la Eforia spitalelor.
La 23 Decembrie 1919, pentru Cestiunea Rainer".
La 1 Ianuarie 1920, pentru Chestia universitare.
Nu tim ce se va fi discutat atunci de oarece lipseste din arhiva
intreg dosarul cu sedintele Societatii" pe anal 1920, desi pro-
cesul verbal No. 17 B. din 2 Martie 1920, mentioneaza existenta lui
dar, rproblema nniversitarrt", care a fost inlaturata, catva timp din
preocuparile comitetului, a fost reluata catre sfarsitul anului.
In adevrtr, in sedinta din 2 Decembrie 1919, comitetul Soc.,
prezidat de DI. \ ice-presedinte V. CIOCALTEU (inlocuind titularul D-1
M. GUM GE:,CU, care era in strainatate) a redactat un memoriu care
decanatul Facultrttii de Medicina, cerand instituirea concursurilor ca
criteriu la numirea de asistenti in laboratorii si clinici".
Procesul verbal nu spune dad], comitetul a intreprins aceasta
din proprie initiativit san dupit cererea Societatii, dar, in edinta pu-
blicrt dela 20 Decembrie 1919, diva terminarea comunicarilor stiin-
tifice, au intervenit urmatoarele :
_111 Tatarn se face ecoul studentilor intrelHind, care va fi atitadinea
Societatii in cazul transferarii prof( sorulai Rainer la Bucuresti".
,11-1 CIocalten de/ oare care deslafiri in privinta prof. Rainer in care
recomandd atentie, asemenea pane, in aplauzele societatii, chestia profesoralui
7'iti Constantinesca. Propane cererea desfiintarii art. 81 §ti 83 din legea uni-
rersitare.
11-1 Brezeann afirmfi obligati% itatea inter% entiei studentilor in abuzurile
ce s'ar face ea muNrile fi namirile de la Facaltalea noastr(1. Traficarea nu
ra trebui pernus in Facultatea de medicine.
D-1 Copaceann propane analizarea cliestiunii din panct de vedere na-
tional".

145 10

www.digibuc.ro
 D-1 Niculescu cere incetarea traficdrilor. Cavil prof. Rainer ar fi
special si ra trebui cereetat obiectiv.
1)-1 Dr. Tome .4cu propune ca studentii sa-si anunte avizarea in numirile
ce se vor face".
Se redacteaza o motiune in acest sens, ce va fi data la gazeta si se
primeste en nrale".
IatA i cuprinsul acelei motiuni" purtand No. 25;
Stud. in med. intruniti la Soc. Sambata 20 Dec., in unanimitate au
decis sa, ceara eu toata energia lor urmiltoarele:
I. La catedrele vacante de la Fac. Medicind sd fie numifi ca profesori
acei, cari prin muncd i activ. tiinçificlt rodnicd, in specialitatea br, au dat
dovadd de calitdfi necontestate, excluvindu-se cu totul criteriul de alegeri bazat
pe influenfe politice.
II. Candidafii sd fie expresia integrit(fii materiale fi morale.
III. Studentii se vor intruni Joi in adunare generala, la cantina stud, de
med. spre a lua deciziunile ultime pentru realizarea cererilor lor,
In adevAr, la 25 Decembre 1919 a avut loc aceia ,,edintrt, ex-
traordinare, sub prezidentia D-lui V. Ciochlteu, §i, dup5, ,sumarul
aflat in dosar, discutille s'au urmat astfel :
D-1 V. Ciocdlteu: da citire motiunei votata in §edinta precedenta citi
declara sedinta deschisa".
G. lirezeanu intreabil care e parerea Comitetului in chestiunea D-lui
prof. Rainer, si spune dacti D-1 Ciocalten poate prezida, stiind parerile D-sale
impartiale.
Al. Crdiniceanu spune ea intre cei doi vicepresedinti, D-1 V. Trifu e
mai vechi in cornitet i deci se cuvine a prezidh.
Ion T. Niculescu se ridica contra incidentului iscat, protesteaza i trece
repede la discutia motiunei. E de parere ca discutia sa fie tinuta in cadrul
principiilor, stiind ca cestiunea de persoane trece atritutiunile noastre i odata
en ele se vor naste divergente.
V. Trifu se tithe& contra incidentului si marturiseste ca e fad( cunos-
tints D-sale i e pentrn parasirea curentelor".
$t. Popescu cere discutia pe principii.
Mirahorian: In dosul principiilor se ascund persoane, i atunci de ce
nu discutia pe persoane ?
f. Popescu cere ca discutia sii nu se feel in numele Societatii, ci a
studentimii mediciniste, socotind cele ce se vor discuth.
G. Brezeamu: Societatea e obligatA sa condticit discutia.
Al. Critinicianu: Hotararile sa fie ale Societatii.
Vintild (iocdlteu: da lamuririle cerute in sedinta trecuta a Societatii:
1) D-1 Prof. Rainer a ramas eu ordin in Bucuresti; 2) D-1 Prof. Sumuleanu
certifica di D-1 Prof. Rainer n'a cerut iertare in consiliul protesoral din Iasi.
Grigore Letzdrescu cite0e o pledoarie : In partea prima e pentru inde-
partarea po.liticei din Facultate, e pentru ordine intre studenti. In partea doua a
pledoariei descrie cum au decurs evenimentele en D-I prof. Rainer, caruia ii
face o calda pledoarie.
Chirild gaseste cii cele spuse de D-1 Lazarescu nu pot incapea in acti-
vitatea unui om pentru o 5 i activitatea descrisa e neverosimila.
lonescu gaseste ca tonul cu care se vorbeste nu eadreaza cu prestigiul
unui profesor universitar.
Afirahorian intreaba pe Lazarescu de unde a cubes datele atat de pre-
cise pentru D-1 Prof. Rainer.
Grig. Ldzarescu raspunde: de la D-na Rainer.
Al. Crdinicianu vorbeste contra D-lui prof. Dr. Rainer.
Flor pledeaza contra prof. Rainer.
V. Dumitriu: Codul justitiei militare condamna la moarte pe cei cari

146

www.digibuc.ro
aduc servicii inamicului. D-I prof. Rainer, invatAnd pe studentii nemti, a adus
servicii.
D-1 Herzen (basarabean) e de pArere ca cestiunea slI. fie discutatA de
intreaga studentime. CondamnA pe d-1 prof. Rainer.
Brezeanu cere trecerea discutiei la motiune.
I. Pavel cere amAnarea discutiei, datele culese fiind insuficiente.
Vasiliu D. vorbeate contra d-lui prof. Rainer.
Constantinescu dacA d-1 pro£ Rainer a fost vinovat, de ce nu a fost
judecat de critre Curti le Martiale.
Prezideazh V. Trifu.
V. Cioalteu PledeazA pentru D-I prof. Rainer &Ind convorbirile cu D-nii
prof. Cantacuzino i umtileanu, cari sunt ineredintati de nevinovAtia D-lul
prof. Rainer.
Citeate o motiune care lasä deschis6. chestia Rainer ai contra prof. Titi
Constantinescu i cere ca in locurile libere de catedre sA fie chemati docentii
cari art muncit.
Sabarezi povesteate cazul similar al unui profesor dela liceul din Buz Au,
care a fost judecat de cAtre o comisie. Cere sà se procedeze ai acum la fel.
M. Eliescu respinge motiunea CiocAltdu.
PrezideazA V. CiocAlteu.
Schiller cere ca hotAririle Ed fie luate acum.
I. Brezeanu cere, printr'o motiune, excluderea D-lui Prof. Rainer.
Din cauza neintelegirilor se amAnA hotArArea.
M'am gasit obligat sh redaua§a curn s'au petrecut scenele
care au avut loc in Societate, pentru a se cunoa0e origina Cestiunei
Rainer" care avea sa duck' la atatea framantari in sanul Societatii
0 al Facultatii de Medicinii.
Dupa cum am spus mai sus, din cauza lipsei de scripte, nu 0iu
ce s'a petrecut in §edinta urmatoare (1 Ianuarie 1920) caci singurul
act aflat in dosar privitor la aceasta chestiune" este urmatorul
Proces Verbal" datat 22 Februarie 1920:
,,Subsemnatii studenti delegati de membrii SocietAtei studentilor in me-
dicing intruniti in aedinta de la 21 Februarie 1920 conform mandatului im-
perativ, ne am transportat la locuinta d-lui Profesor Rainer astAzi 22 Februarie
1920 orele 4 d. a. ai am primit pe scurt rAspunsul cil domnul Profesor Rainer
considerd prezenta d-lni CrAiniceanu la postul ce-1 ocupA mai departe in Fa-
cultate. legat de explicatiiile pe cari d :1 Criliniceanu trebuia sA le dea d-lui
Profesor Rainer ai le a dat cu ocazia vizitei ce d-1 Crainiceanu a fAcut-o i pe
care d-1 Profesor Rainer o considerA ca o scuzA fAra de care logica cea mai
elementarii spune cit d-1 Crainiceanu nu putea sit ramAnA in postul ce-1 ocupii".
(ss) Virgil I. §erbanescu, G. Proca, Mircea Constantinescu, Marin Ionescu,
Ion Nicolescu.
Daca' violenta limbagiului la adresa unora din profesorii lor, ar
indemna pe vre-un necunoscator al situatiei, ca s priveasca cu as-
prime actiunea acestor suflete revoltate din cauza spulberarii iluziilor,
apoi, s nu se uite ca aceimi studenti, cu aceimi pornire, §1 sub
aceia0 conducatori, au sarbat )rit in acest an, pe D-1 general Dr.
Vico', (la ) i pe profesorul SION (la 17 Mai); La 12 Iunie au tinut
o qedinta (la Cantina) in onoarea profesorilor francezi ; la 3 Iulie
1919 au tinut o §edinta solemna in onoarea d-lui profesor MABINEscu,
iar la 19 Ianuarie 1920, au participat la solemnitatea instalarii Efo-
rilor (General CANTACUZINO i Dr. Gomm), convocand anume pe d-nii
studenti (adresa-avis No. 7).

147

www.digibuc.ro
 Acelai sentiment patriotic in numele caruia sau ridicat contra
d-lui profesor RAINER si a colegilor cari s'au sustras dela ,,datorie",
ace1a0 sentiment, zic, i-a indemnat la 24 Mai 1919 s'5, protesteze
in contra nedreptgii fricutri prin ciuntirea Banatului.
La 1 Decembre 1919, prin vice-prerdintele si-tu D-1 V. Cio-
CALTEU, Societatea stud. in med. a participat la Serbarea Univer-
sitAtii" pentru unirea tuturor Romftnilor, iar la 8 Noembrie 1919 s'a
invrednicit a tine o edint5. speciale in onoarea noilor studenti"
de pretutindeni, in care, d-1 prerdinte M. GEORGESCU le-a tinut
urmittoarea cuvb.ntare inAltrttoare:
D-nul Prefedinte explicit rostul acestei sedinte i anume de a indruma
pe nonii stndenti in noua cale.
Salutti pe nouii studenti din toate tinuturile cari imbrittiseazit aceastA
carierA, care Eje petrece intre cadavre si durere. Explicit rostul societAtei infiin-
tatA de Prof. MANOLESCU. De atunci biblioteca a crescut iar astfizi este in numfir
de 35,000 volume. Societatea are un rol activ editAnd lievista Spitalul'. Socie-
tatea mai constitue i un rol social. Dela Soc. Stud. in Medicinfi a pornit im-
boldul celorlalte soc. stud. de a infiinta cantine i ciimine Soc. a mai infiintat
asistentA stud, care va ingriji de toti studentii cu concursul Eforiei si Asez.
BrAncovenesti, Directia Serviciului Sanitar si a medicilor si studentilor.
Expune continuarea sectiunei sportive precum i stadiul in care se aflA
chestiunea localului proprin care va fi r2,umpitrat plittindu-se anuitutile cu
chiria luatA dela Eforie pentru cele 2 camere in care se aflit acum. ExplicA
rolul stndentutui in medicinA care este hotAritor si care nu va mai admite
schimbAri far& invoirea lui.
D-1 Dr. Gomm. Multumeste studentilor pentru primirea fAcutA. Explicit
rolul medicului si al studentnlui, mai ales scum dupti, rAsboiu, cAnd atAtea pro-
bleme se ridica la ordinea zilei ; criminalogia, precum si sifilisul i t.b.c.
Arata starea in care se aflA programul Facultätii de Medicinit care acum
este foarte inciircat. Discuth memoriul inaintat de studenti i di. sfaturi. Lauda
societatea i explica rolul studentnlui de astAzi cand sus se cutremurA, iar jos
este folio, ce trebne indrumatA.
D-1 Form presedintele centrului. Se simte multumit de noile energii
cari vor duce mai departe munca inceputit de cei vechi. Ureazit bun venit.
Multnmeste D-lui Presedinte pentru infiintarea Asistentei medicate.
D-1 PlIFFDINTE multumeste D-lui Dr. Gomotu si FOTINO.
Spre lauda sa, in urma invitatiei primith la Societate, d-1
presedinte, impreunä cu o delegatie de studenti membri ai socie-
tlitii, au participat la inaugurarea cursurilor Universithtii din Cluj
si Cernituti §i, en o friiteascä dragoste Societatea stud. in med. din
Bucuresti a däruit tinerei sale surori din Cluj, un numAr de 11
volume.
De altfel, anul acesta, ca niciodat, Societatea noastri1 a pri-
mit o intreagri, serie de donatiuni, anume :
Biblioteca fostulni prof. Dr. Buicliu 747 volume
, N. Tomescu 483
Criciunescu 65 ,
, H. Botescu 676 ,
, C. Rautoiu 146
intern Tiberiu Popea 31 .
student VAitoianu 24 ,
Dr. Victor Sfighinescu

148

www.digibuc.ro
 Dm& nu s'a gAsit timpul material pentru a cinsti intr'o sedintA.
solemnA, memoria acestor binefacatori, apoi cmnitetul n'a uitat sa
perpetueze numele lor in Societate si a facut plAci metalice, cu nu-
mele diversilor donatori.
Cu privire la biblioteca, se poate spune ca in acest an s'a
fAcut cea mai mare opera, prin revizuirea ei, de care d-1 bibliote-
car VICTOR DUMITRIU i prin intocmirea unui catalog nou si or-
donat fapt ce nu se mai repetase de la 1907.
Din activitatea asa de bogatà a acestui an societar pare cA
ea mai bogatii ca ori cind, si, de aceia 'mi-ar pare rail daca as fi
scapat vre-o notä mai fac parte si urmatoarele acte :
Realizarea Asistentei Universitare" proiectata in anul tre-
cut, reglementarea, si recunossterea ei de care Directia General&
SanitarA, Eforia Spitalelor, etc.
Infiintarea unor echipe de sport, prin delegatii cportivi ai
Societatii d-nii I. PAVEL i E. CaAclux
Jubileul de 40 de ani al revistei Spitalul". Pornita din ini-
tiativa Comitetului de redactie" dar prin ingrijirea neintrecutului
organizator d-1 M. GEORGESCU presedintele Societatii si secretar de
redactie al Spitalului', aceastA serbare a devenit cu adevArat 10.1-
tare. Ea s'a desfAsurat la 25 Ianuarie 1920, in amfiteatrul Spitalu-
lui Coltea, i a fost onoratA cu prezenta d-lui dr. C. VASILIU
membru fondator, a d-lui prof. M. MINOVICI decanul FacultAtii de
Medicicnit, a d-lui dr. V. Gomm Efor al Spitalelor Civile, a nu-
merosi d-ni profesori si medici. D-1 prof. dr. G. PROEA a onorat aceia
festivitate printr'o c mferinta despre Metodele igienei sociàle".
Seara a avut loc un banchet al Spitalului" la care au cuvantat
d-nii : prof. M. MINOVICI, prof. OBREJA. prof. MAIUNESCU, prof. DEME-
TRIAD (Iasi), dr. Gomm, dr. kABNER-TUDLM, prof. DANIEL, prof. GANE
(Cluj), d-rd SGLIMBFA, d-rd MARIUS GEORGESCU.
Tot cu aceia ocaziune s'a scos un ..numar jubilar" al revistei
(No. 1-2 pe Ianuarie Februarie 1920) in care, pe king& mate-
rialul obisnuit, s'a inserat un istoric al revistei Spitalul" intocmit
de dr. V. Gomm si un istoric al 'Spitalului Coltea de dr. A.
CosXcEscu.
Prin coloanele Spitalului" Societatea a continuat subscriptia
pentru monumental studentilor morti in rAzboi", deschisä prin ini-
tiativa d-lui dr. Gomm.
In capitolul moral al SocietAtii, sunt mindru ca fost prese-
dinte si azi membru onorific sa inregistrez faptul ca., in Noembre
1919 Societatea a fost invitatrt la inaugurarea Universitatii franceze
din Strassburg, F,a la Congresul interaliat al studentilor tinut la
Strassburg. Ca si1 poata ori eine aprecià faima de care se bucura
Societatea noastrii in afara de simpatia Aliatilor pentru România
amintesc cA, in aceia ocaziune (la 22 Noembre 1919), presedintele
Soc. stud. in med. din Bucuresti, este ales vice-presedinte al Con-
federatiei Internationale a studentilor.
Prin ingrijirea cornitetului, Societatea noastr& a mai stabilit

149

www.digibuc.ro
 legrtturi cu FPderat,ia interaliatà a studentilor, cu Uniunea studen-
tilor francezi din Paris, Bordeaux, Geneva si cu studentii din Cluj,
Iasi, Cernituti, Chisini1u.
Nu mai putin s'a simtit onorat5 Societatea si de faptul cA in
acest an, Directia Genera là Sanitar5 s'a adresat oficial, ceriindu-i
listä de studentii cari voesc 55. mearg5. in combaterea epidemiilor.
Este de remarcat eh, pe lâng5. succesele morale, vrednicul co-
mitet al Societatii n'a uitat nici interesele ei materiale, i pentru
mgrirea fondurilor a organizat (la 4 Septembrie 1919) o serbare in
parcul Otetelisanu (sub patronagiul M, S. REGINA), dela care a rrimas
un beneficiu de 16018 lei, si dour'. matineuri" de pe urma cArora
a realizat un beneficiu de 1799 lei.
Apoi, in afarii de donatia de 100.000 lei obtinutri, de la Mi-
nisterul de Interne (prin prof. V. Sion), Societatea stud, in medi-
cinä a fost onorat5, de M. S. REGINA cu un dar de 9.000 lei, iar
Eforia Spitalelor Civile (prin Eforii : General Zizi Cantacuzino,
Inginer I. Gliica si dr. V. Gomoiu, fostul presedinte) 'i-a creiat o
subventie de 20.000 lei anual.
Socotese bine sl relevez faptul crt, pe lâng5 datoria fatii. de
Societate, comitetul si-a manifestat si-o dragoste pentru colegi, c5.-
rora le-a distribuit din cartile obtinute de S )cietate pe pret redns,
din alimentele, stofele, tigaretele, etc., ire care le-a obt nut gratuit
sau cu mare reducere, i pe care le-a distribuit tot astfel.
In sfirsit, comitetul anului 1919-1920, n'a uitat nici ches-
tiunea localului" odinioarri cea mai scumpa iar acorn devenitri
cea mai necesarri si, impreuna cu Comitetul fostiror presedinti"
dup5. mai multe consfatuiri constatiri, s'a lnt5rit, ca s5 se cum-
i

pere un local, dupri, cum se vede in urmAtorul Proces-verbar :

Subsemnatii fosti presedinti ai SocietAtei. intrunindu-ne astazi 17 Oct.
1919, pentru continuarea discutiunei in chastiunea cumpartirii imobilului din
Intrarea Zalomit, in urma discutiunilor urmate am decis urmatoarele :
1. AvAndu-se in vedere scumpetea enorma a chiriilor actuale si impo-
sibilitatea de a se putea construi un local propriu inainte de 4 5 ani, est
putin ;
2. AvAnd pe de alta parte in vedere cit numArul studentilor in medicina
din anul trecut i cei nni inscrisi au crescut in proportie mai mult deal geo-
metria., ei
3. fiind stabilit ca biblioteca se deterioreazA pe zi ce trece, aducAnd
astfel pagube, foarte mari, iar pe de alta crt sedintele Societatei nu mai pot
avea loc in acest local, socotim ca este absolut necesar a se cumpAra localul,
fara intArziere.
Nu se von face pentru moment transformari interioare i, la timpul
oportun pentru constructiuni, societatea ii va cladi localul propriu, vinzAnd
pe cel cumparat.
Dacil s'ar intampla chiar o scadere la pretul actual, diferenta ar com-
penca indeajuns chiria pe cel putin cinci ani.
De altfel, avAndu-se in vedere cA evaluarea actualh este faun cu un
minimum de aproximatie de oarece valoarea terenului din pozitiunea imobi-
lului este cu mul mult mai ridicata, este aproape cert ca imobilul se va putea
vinde cu un pret mai avantajos".
(ss Dr. lonescu. Dr. Poenaru Caplescu, Dr. Gomoiu, Dr. P. .Niculescu,
Pr. Tomescu i Marius Georgescu.

150

www.digibuc.ro
 Nu mai exista nici un alt act in aceastá privinta, care sä arate
cele ce s'au mai petrecut §i de ce nu s'a cumpArat acel imobil, dar
faptul este ca' Comitetul anului 1919-1920 a pierdut un mare
titlu de glorie, eaci Societatea a rilmas tot tarrt local proprie.
Activitatea acestui rodnic comitet, incheie cu urmAtorul Proces-
Verbal" (dare de searnh) din 26 Februarie 1920, pe care'l redau
*in intregime, fiind-ch fapta bunk chiar dacA e chntatä de doutt ori,
nu displace :
,,Societatea Stndentilor in Medicinit din Bucuresti, a inceput sA-si tnt-
iascä al 45-lea an al vietii sale cAlauzitA de tendintele bune ce le-a mostenit
din trecut si din nevoile pe care le impuneau vremurile Societatii.
Conduita noastrA a avut drept reazem spiritul de solidaritate al intere-
selor studentesti, bazate pe dreptate, muncA si cinste.
Credinciosi principiilor noastre de studenti si de romAni, am cautat sit
indrumilm interesele Societatei pe drumul ce 1-am socotit mai bun in dorinta
de a vedea tot mai sus, mai demn in viata i faptele unui colt al solidarizArii
Românismului intreg i sant-dos.
Convinsi cA am avea dreptul sit tindem cAtre o Societate mai ideala,
am lucrat din dorinta de a contribui la perfectionarea individului cu vointa ca
atunci and aceasta aceasta tintA n'ar Li uitatri sit fim gata la armonizarea in-
tereselor indivizilor mai buni intr'un tot cilt mai mutt folositor Societiktii
si TArii.
Stapilniti din nevoile ree§ite din mecanizmul de astAzi al invMamAntului
medical la noi in partea accesibila noua Societatea a prezentat Domnului
Decan al FacultAtei de Medicinit un memoriu in care erau cristalizate tendin-
tele noastre bune, avAnd la baza lor stari de fApte; si cum cauza UniversitAtii
corelatA cu a noastrA era dreapta, a &Asa ecou in sufletul Domnului Decan.
Convinsi de faptul ea concurbul pentru noi studentii trebueste sa aibA
astAzi valoarea unei probe morale, 1-am cerut in urma mandatului dat de
Societate D-Iui Decan, pentru toate locurile de asistenti §i de preparatori
in Facultate. Dreptatea era de partea principiilor noastre credem ea mo-
dificarea legei i sprijinul profesorilor nostril vor intronh criteriile unei ierarhii
in ordinea muncei medicale.
§i noi studentii in medicina credem cit am inteles rostul medicului in
mecanizmul complecx al nevoilor sanatatii Societatei, de 44.ceia, am inceput
sA reactionitm en concursul binevoitor din toate partile, infiintAnd Asistenta
Medicalit Universitarit". Prin sprijinul ei s'au dat dela 1 N-brie 1919, 352 con-
saltatiuni studentilor; o parte din acestia au fost internati in diferitele sectiuni
spitalicesti ale Eforiei, unde s'au bucurat de privilegii. Tinem a multumi in
special Onor Eforiei Spitalelor Civile cil ne-a dat concursul sau intreg... Dorim
ca .,Asistenta MedicalA Universitara", sa fie un indemn in creiarea asistentelor
medicale in licee 5i scoalele primare, in lupta. pentru profilaxia bolilor ye-
nerice i tuberculoza.
In acest moment de materializm crud ce sufoci tendintele cele mai
nobile, mai generoase, noi indraznim sA cerem concursul indrumarei ener-
giilor noastre tinere pe drumul cel bun 5i drept al apostolatului medical.
Condusi de britranul proverb al carui inteles ne spume cit mintea sanil-
toasa e expresiunea sanAtatii trupesti, am cerut sprijinul Domnului Decan ce
ni s'a artitat peste masurti de binevoitor la infliptuirea nnei sectiuni sportive
a studentilor medicinisti.
Din insuficientA de a aditposti biblioteca 5i de a corespunde celorlalte
cerinte ale SocietAtel, s'a simtit nevoia de a se cumpArit rin local propriu So-
cietatei. In urma convociirei coleaiului fostilor presedinti ai studentilor in me-
diciml, ideia a fost discutata in a' sedinte si aclamatA in principiu, dacA nn s'a
putut infilptui pAna acum, dorim cu totii transformarea in fapt in viitorul eel
mai apropiat.
In cursul anului s'au primit donatiuni ale urmatorilor decedati : Prof,

151

www.digibuc.ro
TOMES., BUICLIU, Dr, 1301ESCU, RAUTOIU, CHACIUNESCU §i studentilor Portix si
VAITOIANU; odatii cu pltrunderea cartilor acestora in biblioteca Societntei, me-
moria celor morti ai a stipat cu litere mai achinci urme in mintea noastta cht
si acelora ce ne vor urmit in lunga dungil a vremurilor.
Din rapoartele primite reiese ca biblioteca noastril posedil 28642 volume
la cari se adaugh in cursul acestui an din donatiunile amintite 2158 volume ;
9408 numere de reviste, 1132 broauri ai 1387 teze.
Biblioteca a imprumutat carti si a fost consultatii proportional cu nu-
marul membrilor, cari erau inainte de riizboiu in numnr de 317 iar astlizi a
iljuns la 932.
In acest an au intrat in arliiva Societntei 312 hurtii, eu iesit 230; comi-
tetul a tinut 33 aedinte.
Ca miscare atiintificd societatea pe intervalul dela Main 1919 pann astiizi
a avut 20 de aedinte, in care ocuparea de predilectie au fost cele 43 de comu-
nicdrii i prezentnri de bolnavi.
In unele din aceste sedinte d-nii Profesori SION, MARINESCU, D-nii D-ri
Gomotu l JIANU, an venit in mijlocul nostru aducand la noi in Societate lumina
stiintei i dragostei Domniilor tor in dorinta continuitiltii sufletesti a studio-
ailor mai batruni cu a noastrii a celor tineri. Societatea putrunsd de spiritul de
recunoatinta, catre cei ce si-au dat viata neconditionat pentru neam si tarn
tine inch deschisä o listii de subscriptie pentru ridicarea unui monument mor-
tilor, Vii ai ,,Lumei noastre medicate spre pitchi i amintire a datoriei intreg
implinite.
Prin graiul presesedintelui ei, in congresul Asociatiunei Medicilor Secie-
tatea a luat atitudine hotnratil contra flagelului avorturilor, ce detroneazii spi-
ritul de moralitate de sacrificie in familie i Socielate. distrughnd in chip cri-
minal rezervele neamului in oameni.
Societatea studentilor in medicinfi a hotarat fixarea unei atitudini de
traditie, aceia ca la deschiderea cursurilor sii se ben in tiecare an o aedintil
in care sa se primeasa frilteste colegii noui intrati in familia noastra medicaid,
prin aceasta intelegem sii apropiem, sil legam in chip continu sutletile inain-
taailor noatrii de acela al celor ce yin dupti. noi.
'l'ot din acelaa spirit al cunoasterii noastre, al nevoiei creieri unui medin
sufietese au isvorit aeele matineuri pur medicate. Societatea a rilspuns invi-
tatiei de a lua parte la solemnitatea deschiderei Universitutei din Strassburg.
undo preaedintele nostru a reprezentat studentimea medicala din Bucuresti ;
tot cu acea ocaziune el a fost ale, rice-presedinte in confideratiunea interna-
tionala a studentilor, in acestea noi vedem o punte de legaturn intre lumea
noastra studenteasch cu celetalte taxi alituri de cari am luptat pentru datorie
si dreptul nostru.
Societatea a fost reprezentatii si la serbilrile liniversitare din Cluj, aceasta
ca un simbol al frntiei i unirci sulietilor noastre rominesti in lupta pentru
intregirea Sufietului rominese.
Societatea studentilor in medicind a fost legiltura intre lumea studen-
teasca i conduciltorii cominului i cantinei studentesti, carora nu poate a le
multumi in deajuns pentru opera mare si utili ce au intreprins.
Societatea a continuat sii scoatil revista ,,Spitalul' ce a ajuns dupn datele
d-lui Ad-strator la 934 abonamente. venituri 62.000 lei. cheltueli 53.322 lei,
deci un excedent de aproape 9.000 lei.
In afar& de acestea, multumitti ,Spitalului. lumen medicali dela noi e
in contact atiintific cu Franta, America, iar unele reviste italiene au cerut
schimb de reviste, schimb ce dorim sa-1 extindem la cht mai multe reviste
medicate dupd, suprafata globului.
Tot in aceste vremuri s'a serbat aniversarea a 40 de ani dela intiintarea ca .
in aceias dragoste i credinta a tuturor on Spitalul` trebue sa ritmimnii nodul
de armonie al vietii noastre medicate si tulpina in jurul cireia sit creascil
ceitalti lastari ai Medicinei romanesti".
Acestea au fost ideile conduciltoare ale societatii studentilor in medicinil
in anul al 45-lea dela infiintarea sa, in ele am crezut i credem, dorind socie-

- 152

www.digibuc.ro
tatii studentilor in medicina din ad,incul sufletului Sit tlaiasea. sa creasca, sit
infloreasca !
(ss) Marius deorgescu, Victor Dumitriu. Pavel. \ intila Ciocalteu, Torna
Ionescu, Horia Dumitrescu, V. Trifu.
,ecretar lieneral
ss) ion T. Nicolescu
La 27 Februarie 1920, a avut loc a 45-a aniversare a Societatii,
care a fost särbiltoritii in amfiteatrul cel mareal Facultiltii de
Medicing.
' Cu acea ocaziune, D-1 MARIUS GEORGE,CL pre.zedintele Societatii,
a rostit urmiltoarea cuvântare:
D-le Decan, D-lor profesori, d-lor medici, d-nelor i d-lor,
Obiectul societatei noastre este de a se tine la sfarsitul fiecarui an o
sedinta, in care sa se arate activitatea Comitetului. D-nii Secretar general si
Casier v'au aratat actiunea comitetului si a Societatii de oparte, iar de alta.
situatia infloritoare financiara ; in calitatea mea de presedinte sunt dator a va
face darea de seama a situatiei morale in care se gaseste Societatea la sfar-
situl celui de al 45-lea an de viata, astazi cand suntem stransi Ia o lalta in
sanul acestei Societati.
Compusa din sectiuni diferite, Biblioteca, Revista Spita1uI, Cantina ai
Cfimin, Asistenta medicald universitara, Sport. Societatea studentilor in medi-
cina constitue azi o forta incontestabihi. Progresul Societatei e rezultatul cola
borarei sincere a membrilor societatei, activi i onorofici e rezultatul soli-
daritatei dintre studenti si al int,elegerei sufletesti intre noi i medici, dintre
profesori si noi studentii, e simpatia care leaga pe cei ce au fost, de cei, ewe
sunt astazi in jurul ei.
Desigur eft aceasta forta activa joacft un rol important in viata medicala,
sub dublul rol de factor cultural biblioteca revista). si de factor social (Camin,
Asistenta medicala universitarft. Echipe pentru combaterea epidemiilor, Sport etc .
Cu rezerva in politica generalft, singura politica a Societatei noastre se
reduce la dragostea de nearn, de taril, la dragostea de carte si indeplinirea
datoriei.
Societatea noastra este o solidaritate de fapt. nu de interes, si prima
presupune sacrificiul ; din disciplina noastra a rezultat intottleauna seriozitatea
actelor noastre. Pespectul. respect catre cei marl ca si recunostinta
noastra de totdeauna, au maicat educatia noastra deoseaita.
Respectul e rnarea for`ii, care deschide sutletele si suntem cons insi ca
ea respect dobandim adevarata stiinta.
Recunostiinta, pe care ant ridleat-o in societatea noastra la virtute. cx-
plica dragostea si simpatia mare. pe care ne-o aratati d-1 oastra d-lor profesori,
d-lor fosti presedinti ai societfitei. d-lor efori, d-nelor i d-lor.
Ca reprezentant al studentimei medicate. in al 45-lea an, am datoria sa
mitt dezideratele vietei studentesti, in primul rand conducatorilor nostri in-
telectuali.
D-lor. Studentii in medicina, azi in numar de aproape 2000. forrneaza
materialul, pe care d-vt astra a eti datoria sa-I transformati in energie si de di-
rectit a pe care ne-o eti de acorn depinde tot iitorul medical al Romaniei
N

Mari.
Dorim hotiirat. D-lor profesori, sit veniti in mijlocul nostru pentin
ca apropierea D-t ostra ne inalta sufleteste yi atentia d-v.. ne da curajul la
mimed.
Veniti in mijlocul nostru, si ne intariti pentru carierea grea i lunge,
pe care ne-am ales-o. ne et,i da curajul, no pentrn dispretul mortei, dar
pentru victoria asupra resgectulm omenesc.
E nevoia, pe care o simtirn noi ca si coleoii din tlnuturile alipite, ea
sa contribuiti neintarziat la fondarea acelei mtilt dorite biblioteci medicate
romanesti si care se impune ca o necesitate stiintifica i nationalii.

153

www.digibuc.ro
 Nu ne indoim eft foarte curAnd cA yeti ocupa de de reorganizarea pro-
gramulni i invAtAmfintului facultittei noastre, ale cArei lipsuri i dificultati le
ennosteti foarte bine d-v., iar noi suntein aceia, earl le-am simtit i suportat.
Studentimea medicalA din toate centrele nniversitare vA roagA sa opiniati
pentrn unificarea programulni celor trei facultati de medicinft.
Dezideratele noastre vi le vi le-am expus en toatA sinceritatea. Noi do
azi inainte salutAm pe marii prieteni ai Societatei noastre i ai studentilor
in medicinA.
In aceiai ocazie, d-1 prof. M. MINOITICI, intr'o ingltaoare cuvitn-
tare, a preamArit Societatea, arätand rolul ce'i incumbA i a d'aruit
1000 lei anual pentru revista Spitalul".
An vorbit apoi d-nii: Prof. dr. AL. OBREGIA, General CANTACUZINO
qi dr. Gomolu efori ai spitalelor, Prof. dr. TOMA IONESCU i dr. ION
JIANU, dupr, care, d-I secretar -general ION T. NICULESCU a citit darea
de seama." pe care am redat-o mai sus (In pag. 151-3), D-1 bibliotecar
VICTOR DIMITRIU a citit un raport detaliat asupra bibliotecii, iar d-1
casier HORIA DUMITRESCU cite§te urmatorul bilant :
Aflati in casA la 1 Mai 1919 Lei 90417.70 ° 0.
Incasati de la 1 Mai 1919 pilia la 28 Februarie 1920 Lei 210.848.45 V,
si anume :
Lei 13.867.75 ° , din cotizatii, 184.637.550/0 donatii, 11.817.55 V, din
serbdri, 528.60° , din vechi datorii :
Cheltuelile fAcute de la 1 Mai 1919 pand la 28 Februarie 1920, repro-
zintA suma de Lei 20,741.95° 0, i anume :
Lei 1084.15°0 pentru bibliotecA, 6050 pentru lefuri, 2697.400/, publicatii,
2643.85 °/, pentru cancelarie, 4285.05 ° , pentru intretinere si 3982.500 , pentru
diverse.
Trechnd cu vederea mica nepotrivire de (6000 lei) dintre acest
bilant, publicat, care inscrie ca venit al serbrrilor" numai 11.817
lei csi 5520, pe child in procesul verbal No. 6 din 24 Februarie 1920
se arath cá serbarea din parcul Otetele§anu a produs singurr, 16.018
lei qi 050/0, iar matineurile alti 1799 lei, se impune luarea aminte
asupra respectabilei sume de lei 190106 §i 500/0 ce s'a adus in casa
Societittii.
Solemnitatea celei de a 45-a aniversare s'a sfAr§it prin decer-
narea urmatoarelor premii:
I. Premiul prof. Dr. N. TOMESCU, de 500 lei, s'a decernat D-lui student
Diaconescu, pentru lucrarea llrana tAranului roman ; ce este si
ce ar trebui sA fie'.
II. Premiul Dr. M. CEAL1C de 500 lei, s'a dat D-lor V. Ciocalteu §i M.
Georgescu pentru articole in specialitatea genito-urinarft.
III. Premiul Dr. Cioc, de lei 850, s'a impArtit D-lor : Ion T. Niculescu,
I. Pavel, A. Carniol, I. Glelvan. V. Trifu, A. Toff 0 Zahareanu.
IV. Premiul Dr. T. GANE, de 50 lei, s'a dat D-lui M. Jurapu, pentru
pentru cea mai frumoasA caricaturA medical0.
A doua zi dupá aniversare (la 28 Februarie 1920), Comitetul
*i-a depus mandatul, alegilndu-se Comisia de verificare compusA din
d-nii: Nicolae Stochifa, Emil Craciun qi Vintila Popovici-Max.
La 2 Martie 1920, comisia a citit un elogios Japort" dupti care
a urmat alegerea unui nou comitet (la 4 Martie 1920).

154

www.digibuc.ro
 Dr. V. Cioc5Iteu

www.digibuc.ro
 1.920 . 1921_

La 4 si 8 Martie 1920, Societatea Studentilor in Medicin5, cu

587 votanti (74 anulate) 'si a ales urmAtorul comitet:
Prwdinte, Y. Ciocalteu (cu 277 voturi, contra 217 .
Y. Tritu (cu 268 voturi),
I'ice-Pre fedinti
{
.nreseu
H. i, mniu,.(In a II alegere cu 73 voturi).
ly
Secretar general, V. Roseulq (al 308 voturi),
Bibliotecar, T. Dimitriu (cu 251).
easier, M. Albini (cu 182 voturi).
Titu Nicolin (301)
Secretari de odintd G. Brezeanu (244)
Const. Rotaru (242)
Noul comitet s'a intrunit in sedintil la 5 Martie 1920 F,ii a
convocat Societatea in sedintrt publiert pentru 9 Martie 1920, anuntAnd
urmAtoarea ordine de zi:
V. CIOCALTEILCiweintare inaugurala (program (1e activitate).
A. SCHILLER. Kist al cordonului simuland ?in testicul
supranumerar.
M. BXDULESLIL Simpatectomie sac:ata in cancet uterin.
Cred cit aceia sedintrt a avut loc, dar snmarul" ei lipseste din
dosar si de aceia nu s'a putut reda cuvAntarea presedintelui.
De asemenea lipsesc multe din 7,sumarele" sedintelor ulterioare,
dar, din acelea care existä, din cele ce s'a publicat in Spitalul" ca
si din dosarul proceselor verbale ale comitetului, se poate vedea ca
s'au mai tinut sedinte publice la 13, 20 si 27 Martie 1920, apoi,
la 24 Aprilie, la 8, 15, 22 si 29 Mai. Suspendate in timpul vacan-
tei mari, sedintele au fost reluate la 30 Octombre, dar. intervenind
dimisia presedintelui, au fost continuate sub un alt Comitet.
Pe liingrt cestiunile administrative, in aceste 10 sedinte s'au
mai fAcut si urmrttoarele 29 comunicAri stiintifice si conferinte :
V. STEOPOE. Un caz de extrofia vezicei urinare.
Du. D. NOICA. IIIWrile voluntare, fascirolul piramidal,
simtul articular.
D. VASILW. Sindrontul gdurei rupte posterioare.

157

www.digibuc.ro
 P. COPACEANU i ANOTNESCU. Sifi lis tertiar la un copil
de 12 ani.
V. CLIMESCU. Rinoplastie prin autoplastie digitald.
ST. Popiscu. Sarcind extrauterina extrasei dupei 19 luni.
M. GEORGESCU. Ronzbul lui Michaelis.
GH. NICULESCU. Proba lui Einchorn pentru diagnosti-
cul ulcerelor esofagiene, stomacale ci duodenale.
N. COJAN. Un caz de encefalitd letargica, forma myo-
clonicd.
V. TRIM. Nefrectomie la un calculos renal bilateral,
infectat.
E. CRACImsr. Anatomia patologicat a turbdrii.
I. T. NICULESCU. Consideratiuni asupra ptiatismului social.
V. TRIFU. Cancer al testiculului.
I. CRISTESCU. Calculul vezical sinzuleind calculul prostatic.
N. CONSTANTINESCU. Tuberculoza uretralei.
V. Thin. Nefrectomie pentru rinichi tuberculos, he-
mautrie.
V, CIOCALTEU. Un caz de meningita bazei, greu de
diagnosticat.
G. BAZGAN, Lipsa congenitald partiald a femurului.
Dna. C. STERESCU. Actinomicozd pleuro-pulmonard.
D. Vasil Au. Stenozd laringee dupd tifos-exantematic.
I. T. NICULESCU. Consideratzuni asupra sistemelor ner-
voase vegetative.
V. TRIFU. Un caz de tuberculozd uretralei.
V. ROSCULET. Consideratii generale asupra boalelor con-
tagioase in camp anie.
M. LECCA. Un caz de encefalitd letargicd.
I. T. NICULESCU. Consideratiuni asupra tonusului fi
micceirilor involuntare din encefalita epidemicd.
M. ALBINI. Un caz de sarcind quadruplet.
M. ALBINI. Un caz de sarcind extrauterind rard.
Regularitatea cu care s'au tinut sedintele in Martie si Mai,
dovedeste bunele intentii de a lucra ale comitetului cum si preocu-
parea lui pentru activitatea stiintificA".
UrmAnd pilda predecesorilor, membrii comitetului si ai Societatii,
n'au neglijat nici una din initiativele luate in trecut, si au continuat
sA se ocupe de sectia sportive, de azistenta universitare, de
cantina si cAminul medicinistilor", a procurat si a distribuit alimente
si efecte de imbrAcAminte membrilor SocietAtii, fie direct, fie prin
intermediul cooperative? ce se infiintase.
Pentru mArirea fondurilor, in afarA de incasarea subventiilor
create in trecut (Eforia Spitalelor 20.000 lei, Ministerul Instruc-
tiunei 1000 lei, si in afarà de veniturile obisnuite (cotizatii) Societatea
a incasat 9509 lei prevAzuti in Legatul Dr. Florea Teodorescu si
a organizat 4 matineuri". Cu ajutorul sumelor adunate, Societatea

158

www.digibuc.ro
a.., putut sa faca inch' un gest patriotic subscriind 50.000 lei la
Imprumutul refacerii".
Comitetul Societritii medicinistilor" a intretinut aceleasi bune
raporturi cn Societatile similareafark de Centrul Studentesc", a
carui cestiune" a rapit medicinistilor" mult timp in discutii sterile.
Societatea a fost onorata la 8 Martie 1920 cu un apel" al asociatiei
generale a inginerilor din Romania, adresat dire Asociatiile de
intelectuali" si a fost invitata la Congresul Uniunei Nationale a
Asociatiei Studentilor, la Bordeaux, din 8-13 Aprile 1920.
Mai mult, Societatea Studentilor in Medicina din Bucuresti a
creiat Federatia Societatilor studentilor medicinisti" si a votat, la
24 Aprilie 1920, statutele pe ban, crtrora s'au grupat toate societatilo
similare (Cluj, Iasi, Cernauti).
Dorind sa, puna capat cestiunei Rainer" care a mai rapit
Societatii intreaga sedinta din 25 Februarie 1920, Comitetul, cu toate
protestarile unora din membrii, a declarat in sedintA cestiunea"
definitiv inchisa, iar pe de altä parte, pentru a incredinta Facultatea
de bunele intentii ale Societatii, a trimis (in Martie 1920) scrisori
de felicitare" tutulor profesorilor nou numiti.
Ori cat de frumoasä era insä formula Comitetului, cestiunea
universitara" nu s'a putut inchide caci aceiasi cauza care a provocat-o,
a mentinut-o ,la ordinea zilei" daca nu in Societate dar intre studenti.
In adevar, ne luandu-se masurile necesare pentru indreptarea
raului, aceiasi studenti cari conveniserà la inchiderea cestiunei Rainer"
au venit la 30 Martie 1920, cu urmatoarea intampinare, adresata
d-lui presedinte al Societatii :
Domnule Prefedinte,
Subsemnati studenti in an I ai FacultAti de MedicinA, vi rugAm, sA
binevoiti a interveni pe ItingA Ministerul Instructiunii Publice, pentru a imulti
numitrul sMilor de disectie in subsolul facultAtei, in vederea numArului mare
de studenti ce urmeazA, a frecuenta cursul an II 1920-21.
Primiti, vii rog, Domnule Preeedinte asigurarea deosebitultti respect ce
VA pAstrAm.

Pe baza acesteia si apreciind justetea cererii, comitetul Socie-

tatii a inaintat Ministerului un referat (NO. 54) prin care a solicitat
inmultirea salilor de disectie.
Iata dar, cum aceiasi Societate cunoscatoare a nevoilor si a
dorintelor studentimeicare, in trecut (sub comitetul Tomescu), pro-
curase combustibilul necesar pentru ea sä se poata redeschide Fa-
cultatea de Medicina ; aceiasi Societate, care, (sub comitetul Geor-
gescu) ajutase Consiliul Profesoral prezentand un proiect de regula-
me A ; aceiasi Societate care, din spirit traditional de ordine, scosese
de la ordinea zilei cestiuneapersonaläRainer, vine si cere mijloace
pentru invatatura sali de disectii", aratand astfel cari este sinsura
dorinta a studentimei.
Tot ca o nota de bunele intentiuni cu care Societatea (sub
comitetul Ciocalteu) a venit in ajutorul Facultatii (pentru mentinerea

159

www.digibuc.ro
bunei ordine intensa), redau urmatoarea IntAmpinare adresata
Decanatului Facultatii de Medicitirt, la 30 Mai 1920 :
Dommule Dawn,
Am onoarea a vil aduce la ennostinta urmatoarea chestitme, pe care
studentii in medicina. au ridicat'o in sedinta de Slimbilta 29 Mai a. c. a Socie-
tatei noastre, insarcinfindu-mit sa v'o raportez.
De catva timp ei au observat, ca si-a facut aparit,ia prin clinici un domn
Gh. de Lofer-Transilvanu. care alearga de la un dornn Profesor Ia altul ruglin-
du-i sft-1 examineze pentru a'si trece libera practica. i aceasta pe ham, nnui
certificat eliberat de Facultatea de Medicina din Bucuresti, pe care Belie eft
susnumitul avand frecventa de 10 semestre la mai multe clinici din straintitate,
are voe sfesi treaca doctoratele in tara clupd regulamentele Ia vigoare.
DI. Loser Transilvanu a liniat acest certificat pa contra pagina in mai multe
rubr:ci corespunzatoare doctoratelor si a subdivizat fiecare rubrica in numarul
materiilor pe care programa le impune la fiecare doctorat si eu aceastfi hartie
s'a prezentat la mat multi domni Profesori spre examinare.
Ori studentii in Medicina care au observat pe 1)1. Oh. de Loser Tran-
silvanu in evolutia lui i can ii luau si ei de buna credintft Ia inceput, au
prins in atitudinea Domniei Sale mai multe incorectitudini, pe cari socotesc
ei ca, nu gresesc daca respectuos isi permit sit le aducii. Ia cunostinta Domniei-
Voastre, spre a lua nedsutile pe care le yeti erode de curtinta in circonstanbi.
1. DI. Loser-lransilvann intentionat spune Domnilor Profesori ea el se
prezinta petal u libera practica si ea a cerut el, ca sãi treacd toate docto-
ratele deodatd, pe cfind ades ftrul este ea pe hiirtia eliberata de Domnia-Voastra
sta scris ga Domnia sa are dreptnl s treacil doctoratele dupii toate regula-
wientele in vigoare.
2. Dl. Oh. de Loser-Transilvanu violentand uzantele i nerespectand inter-
valele de pauza pe care legea le impune intro fiecare doctorat, va izbuti, in
caz ca nu este oprit in nrtnopera lui, de a'si trece toate doetoratele §i de a
capfita titbit de Doctor in Medicina intr'un rastirnp de zece. maximum cinci-
sprezece zile
3. DI. Oh. de Loser-Tr tnsilvanu prin procedeul de care am \ o rb i t la
punctul intai, a ajuns sa obtina note la rnaterii de la doctoratul VII, fara a le fi
trecut pe toate dela doctoratul 11 sau Ill si asa mai departe, facand astfel o
grava infractiune tegulamentului in vigoare, caruia el trebuia sa se conformeze
dat fiind continutul cortificatului eliberat de Domnia-Voastra.
Tolte aceste procedee p.trandu-se studentilor in medicinfi cft fiind tul-
Imre, ei s'au intrebat, darn nu este mina cazul sa le aduca la cunostiitft Dom-
niei Voastre, spre a dispune cum sei crede de cuviinta.
Animati de un inalt sentiment de respect, atat fata de institutia in care
ii fac instructia medicala, cat si fat,i1 de Domnii profesori, care ii instruesc,
ei vt roaga s'a primiti domnul Decals asigurarea stirnei ce va poartat
Presedintele Soc Stud, in medicina, ssl Vintila M. Ciociilteu

Nu stiu cc mrtsuri va fi luat atunci Facultatea, day, sunt

cki va ani de când un onionim terfeleste titlul de doctor", comi-
tilnd atiitea acte nepermise nici de titlu nici de lege i, dacrt cnmva
omonimul" este tocmai eel indicat in iniftmpinarea de mai sus, apoi
el constitue un exempla descurajant pentrn cei cari se zbat ea srt
obtinti mijloace de invatiiturri".
Lipsind sumarele" sedintelor, no pot sri stiu ce s'a mai pe-
trecat in siinul societatii, 616 cestiunde administrative" mentio-
nate in procesele-verbale ale Comitetului, coprind tot ce este in afarii
de comunicrtri ;tiintitice", dar, la 22 Innie 1920, presedintele V. Cio-

160

www.digibuc.ro
calteu a demisionat, semnilnd, ca ultirn act, urmritorul proces-verbal"
No. 38 din 25 Iunie :
1. Controliind cassa societittii. am constatatca, la venirea actualului
comitet, au fost primiti lei 280.518,209 si se lasa in cassa azi la demisiunea
d-lui presedinte suma de lei 311.089, 13°0 in efecte si numerar.
2. In cursul actualului comitet biblioteca s'a märit cu 385 volume, 728
numere de reviste si 43 tem provenind din donatiuni i cuntOriituri.
3. Controkind socotelile matinpului IV dansant, dat in ziva de 10 Mai
in folosul revistei Spitalul" am constatat urmatoarele Brimilne un profit
net de lei 4030, din care va plati teatrnlui national taxa de 7° o.
Repet, nu stiu ce va fi intervenit din nauntru sau din afara
caci, in scrisoarea de demisie, D-1 presedinte spune cri a fost silit
de interese farniliare ca sa-si treaca toza" si ea atare nevoit sa de-
misioneze, dar, odata cu D-nia sa a demisionat si secretarul de sedinta
Rotaru ( care'si lega romanerea in comitet, de prezenta d-lui Cio-
ateu), iar Procesul-Verbal No. 40 din 26 Iunie 1920 vorbeste despre
demisiile d-lor vice-presedinte Trifu, secretar general Rosculet si se-
cretar de sedinta Nicolin, asupra crtrora Comitetul" (compus din
ceilalti 5 membri) hotaraste sa, le tina in suspensie.
Astfel descornplectat, Comitetul a continuat sa functioneze Orin
la 3 August 1920, cand, prin procesul-verbal No. 42, a constatat cri
s'a mai descomplectat Inca prin mobilizarea d-lor biblioteeari V. Du-
mitriu si secretar Gh. 13rezianu care, totusi, an continuat srt" par-
ticipe la sedintele viitoare. S'a obtinut atunci revenirea d-lni Rosculet si
s'a dat delegatie d-lui vice-presedinte HORIA DoIrrnEscu, ca sa conduca
sit rezolve cestiunile eurente, in numele Comitetului.
Societatea Fs4i
Cu 5 semnrituriale D-lor: H. Dumitrescu, M. Albini, V. Du-
Gh. Drezianu si R. Tataru (nou ales, secretar de sedintrt),
Comitetul a luat hotariri incheind procese-verbalo, la 1 Septembrie,
5, 19 si 26 Octombre 1920.
La 7 Septembrie acest Cornitet" a convocat Societatea in
sedintrt extraordinara a tutulor membrilor Inscrii la congres, pentru
discutarea atitudinei in Congresul dela Cluj", dar n'a veuit nirneni
S'a tinut o sedinta publica la 26, in care majoritatea timpului a fos1
consacratrt discutiilordaca sii se faca noi alegeri" ori daca sa
se complecteze comitetul Erin cooptari" i dacrt Societatea poate sa
fie condusrt prin delegatie .
S'a mai tinut o sedinta, tot asa de agitatit, la 30 Octombrie
1920, in urma crtreia s'a dat prin ziare urmrttorul comunicat" :
Studentii in Medicinrt din Bucuresti in sedinta din 30 Octombrie 1920
ascultand raportul Comitetului, au votat cu unanirnitete urmrttoarele:
1) AprobA atitudinea Comitetului avutrt la Congresul general studentesc
din Cluj.
2 Aprobä federarea societittilor speciale iar pilna atunci Societatea Stu-
dentilor in Medicinti se considera retrasrt din actualul Centru Studentesc.
3) Aprobrt ca chestiunea studentilor neromilni sit fie rezolvatrt de fiecare
societate studenteascit in parte.
4) Aprobrt si inzistil asupra necesitiitii unei Comisii de verificare a ges-
tiunii Congresului dela Cluj'.
Presedinte, (ss) Horia Duinitreven; Secretar. (5s) Brezlaou

lot 11

www.digibuc.ro
 FaI cu starea de lucruri ce se creiase in Societate prin lipsa
de conductori, restul de comitpt ( en cele 5 semnaturi), a hotitrit
(in ;4edinta (lela 3 Noembre), ea s se Lei noi alegeri partiale
la 4 Noembre 1920, intoernind urmrttorul regnIament4 special pentru
aceastrt _alegere".
.Alegerile partiale pentru: presedinte, un loc de vice-presedinte si unul
de secretar de sedintii. vor avea loc Joi 4 Noembrie 1920. in localul SocietMii.
dupa nrmatorrd regulament do alegere. :
1.Alegerile se ror face hare orele 1 7 p. m.
2. 1)1 camera de rot nu pot infra mai magi de ciit 2 (doi) co/anti.
3. In caz de neregnid, hiroul poate suspenda alegerea.
4. Rimed este format de d-nii Brezianu Gh. si Tatar)) Richard i de
erentualii delegati ai candidarnor".
Comitetul
Iatii cum s'a stins viata unui comitet care incepuse aa de
frnmos, dar... Societatea F,4i-a continuat drnmul, akgainduli un al
doilea comitet pe anul 1920 1921.

www.digibuc.ro
Dr. Ion T. Niculescu

lel

www.digibuc.ro
 (AL II-lea COMITET)
La 4 Noembre 1920, prin alegeri pargale", comitetul ales
a fost complectat in
in Martie... 1920 si descomplectat in lunie,
modul urmrttor :
Precedinte, Ion T. Niculescu
Horla Dum itrescu
Vice -preceding { Toma Y. Ionescu i apoi E. Craciu n
Secretar general, ..... .
Bibliotecar, Victor Dimitriu
. .

Casier, Mircea Albini

Gh. Brezianu
Secretari de f edinfei / Richard Tätaru
Gh. Caulsky
Locul de secretar general a fost rezervat d-lui lioscuLET, dar,
D-nia sa n'a mai participat la nici una din sedinte, proirtla sfiirsitul
anului. Mai mult, in Noembrie a demisionat si D-1 Horia Dumi-
trescu si a fost inlocuit la vice-presedintie prin 1)-1 EMIL CflAciuN.
Cu tot sdruncinul pe care l'a suferit, Societatea medicinisfilor
tin s'a resimtit prea mutt 6,6, noul presedinte a citrui hotrtrire nu
recunoaste greuti-iti, a stiut srl, cmnpenseze timpul zrtdrtrnicit.
Pe litngA obisnuitele comuniclri stiintifice din sedintele publice
pe care le-a redeschis la 9 Noembrie si le-a continuat la 13, 20
f3i 27 Noembrie, la 11, 18 si 25 Decembre 1920, la 2 si 29 lanuarie
1921, la 5, 12, 19 si 26 Februarienoul presedinte (sau, Comitet),
pentru a da mai multi'', viatrt Societittii, a apelat din nou la con-
cursul medicilor membri onorifici" si chiar a unor persoane din
afarit ( d-1 prof. Rildulescu-Motru).
De altfel, urmilloarea scrisoare no aratit at chiar unii din
membrii Societatii au intervenit in acest sens :
Stimate Donmule Prefedinte,
Frecuentez regulat de mult timp sedintele sliptilmilnale ale SocietAtoi
noastre, dela cari, marturisesc am plecat de putine ori multumit, dar de prea
multe ori deceptionat.
Inca de anul trecut de mind cu tristele campani de diforite nuanto,
aducatoare de discordie intro membrii acestei asociatii cu renume, incii de
atunci ma gandeam sii fac un mic apel personal pre,edintelui respectiv, dar
diferite imprejurziri m'au silit sit piiritsesc acea intentie.
`.edinta, de StmlAta trecuta, la care cu generozitate vun cil au asi tat

lGö

www.digibuc.ro
20 de studenti inclusiv membrii comitetului) m'a facut BA reiau ideile aurae
anul trecut.
Dacà un strain ar fi fest in mijlocul nostru i ar fi vazut min:land
extrem de redus al auditoriului care asculta lucruri asa de savante, desigur
ar fi crezut ca se Oa in fata unei mici academii i ne-ar fi acoperit de laude
Dar daci acelasi strain ar fi consultat registrul societatii noastre i ar fi aflat
ca numard aproape 1500 membrii si din acestia abia 20 sunt de fata, dintre
eari mare parte fiind incepatorii cei mai tineri ai carierei medicale, =Ha
dojanii i poate chiar dispret ne-ar fi aruncat acel strain.
Ne-am intrebat mai multi de ce sedintele nu sunt frecuentate si de oe
e atata stupida apatie ?
Raspunsul e simplu : De ce nu yin incepatorii ?
Pentruca la 98 ° din sedinte se tin comunicari cu caracter prea de
specialitate nu numai pentru ei, dar poate pentru multi din cei mai inaintati
in studii. A vrea tiLL §till cu ce cunostinte s'au ales multi din cei de SambAta
din comunicarea asupra syndomutui protuberanfial anterior?
Cu nimic cei mici pentruca li se aducea o chestiune prea complicatit
pentru care n'aveau notiuniie esentiale.
Gu nimie cei ,marV, pentru ca. la foarte multi erau lucruri cunoscute,
chiar consideratiile cele mai reeente asupra nevrogliei.
Domnule Presedinte, continuand cu aceste procedee, sedintele Societatii
vor deveni din ce in ce mai anemice i ce sa mai spun anemia nu e un bine.
Asa stand lucrurile sedintelo pentru mine gi de sigur nu pentru putini)
vor avea caracterul unei plictisitoare formalitati pastrata prin traditie (ab
majoribus) dupa nrma careia folositi vor fi numai cei ce au comunicat, ale-
gandu-se cu gloriola de ,a fi vorbit la Societate" sau de a fi facut o comu-
nicare.
Folositi ar mai fi inembrii comitetutului care prin aceasta sunt in
exercitiul functiunei.
De cand am intrat la medicina am inteles ca aceste sedinte au alt rol.
Prin tratarea anumitor chestiuni de generalitate era intelesul tutulor sirt
ample anumite goluri culturale ce exist& la multi dintre noi.
Prin chestiuni de generalitate nu inteleg pe acelea pur medicale, pe
cari le gasim la indemana in carti, ci pe acelea de domeniul stiintelor vecine
cu medicina.
In fruntea lor propun pe cele de Biologie, care vai e atat de neglijata
de multi dintre mediciniti. Cat de instructive ar fi pentru too cateva prelegeri
asupra darvinismului si a teoriilor transformiste, pe cari spunem ca le cunoastem,
dar pe cari le ignorrim in mare parte. Dar consideratii asupra vietii" pe care
pretindem cA tim a o prelungi dar pe care nu o cunoastem cat trebue ?
Si aunt atatea i atatea pentru cari voi propune la timp o lista de su-
biecte. De a3einenea en cat folos s'ar putea trata, fara prea multe date, anume
pagini din istoria medicinei! Cine n'ar vrea sa stie originile acesiei vaste stiinte,
fazele obscure de empirism pin care a trecut, fazele de glorie can an adus-o
in starea de azi ?
Dar importanta medicinei ca factor social si national, dar morals medi-
cala ar fi oare chestiuni cari n'ar interesa pe nimeni ?
Dar diferite chestinni de psichologie moderna atat de importanta in
medicina i atat de uitatd de discipolii lui Esculap ?
Propun in fine prelegeri despre vietile marilor medici. l3iografiile marilor
oameni si in special a celor de stint& sunt intotdeauna un isvor nesecat de
cinste. almegatie, dragoste de munch, etc.
Intrebati pe medicinigth (be la Iasi ce amintiri plitente si ce exemple
sanatoa,,e pAstreaza din biografia lui La-nec, despre care acum cativa ani 1)-1
Prof. Bacaloglu le-a vorbit la o lectie de deschidere.
La toate acestea mi s'ar imputa CA nu se gfisese conferentiari. Lucrul
nu e greu. Presedintele ar putea sa rouge pe multi din studentii mai mari,
sa prepare nu subiect pe care il va credo de cuviintd. Dar instisi D-1 Presedinte
pe care contain mult. ar putea da cateva exemple la inceput. Fostii presedinti

166

www.digibuc.ro
al societatei precum si D-nii Profesori de sigur ea nu ne or refuza sprijinul
N

lor in acest sens.

La fiecare cinferintii sii fie anexatd o comunicare en caraeter pur medical
dar astfel expusft incat de pe urma ei sil. folo,easert cat mai multi.
Modificandu-se astfel sedinte1e noastre stint sigur cii in entiind ele tor
Ii foarte populate si spre folosul multor dintre noi.
Pentru realizarea propunerilor mele sunt cat se poate de optimist. caci
o ropet, contez ffiarte mult pe 1)-1 Presedinte ale carni hune intentii si wide' i
sruititoase le cunose si le apreciet. Deasemenea cred cii prin acesto nmile
propuneri sunt in asentimentul multor colerri.
Rog pe D-1 Prek,edinte ea in viitoarea sedinta srt aduca la cunostinta
aceasti scrisoaro si sa se supunA la o discutie ciit mai obiectiva a propunerilor
indicate.
'Fermin, rugandu-va D-le Presedinte a primi inalta mea stinta si eon-
sideratie.
20 Decembrie. 1920. C. G. P., medicinist.

Astfel, in scurtnl timp cat mai rarnese 'Anil la incheierea

anulni sociei ar. s'au tinut im mai putin de 12 :.edint,e, in care N'au
facut urmatoarele 21 de comunicari medicale si rovftrinle ..de
generalitate :
Despre hereditate.
PROF. ht. Gu. MARINI:scu.
V. CLIMEscu.Ocluzie intestinala prin torsinnea intesti
maul subtire si mezenterul.
GH. VINTILX. Patru na0ericonsecntive,djulate de forceps.
din cauza basinului rachitic.
Dn. V. Go3IOIC. Chirurgia simpaticulai.
E. CnXcii-N. Paraplegie sifilitica ndata prin meld-
sernmsalvarmioterapie.
Dn. ION JIANI . Tratamentul ehirurgical ttl paralizi(i fa-
chile periferiee traumatice.
DR. M. GEumwscu. Viata i opera d rului C.Cantacuzino.
D. VASILIL Surditate complecta, brusca.
E. bac:113N. Sindrom protuberanfial anterior (enprehen-
tare de piese).
I. '1.Eii1NEscu.Riiiichi polikistic, netrectomie.
;3T. DRXGXNESCU. Perineabilitatea meningelor, i sindro-
mul coagularii masive.
M. Ainum. Toracenteza prin sifonagin.
DR. I. BXDEticl". Doua ca:nri tIn meningita.
M. ALBINI i D. Dumrrin:scti. Hernie epigastrica oculta,
simullind ulcer de stomar.
ION T. NIGULESCU. Despre (yspiratie In encefalita (pi
demicei.
lox T. NICULESCL7. Despre durere.
DB. ION JIANU. Metoda de grefaf
Dr. D. Nolut. Contributinni la stadiul cerebetulni.
E. CRXCIUN. Despre mi,scarile in volitutare.
M. h isterectomie abdomin0 raginala (procedeul Dr.
Bardescu).

1 67

www.digibuc.ro
 PROF. RXDULESCU MOTRU. Introducere Ut studiul psi-
chologiei.
PROF. 11XDULEsco MOTRU. A II-a conferinta de psichologie.
D. C. POENARU CXPLESCU. Ca tre cloroformizatori.
PROF. RADULESCU MOTRU. A III conterinta de psichologie.
Pentru a vedea atentiunea cu care erau urmarite aceste co-
municari" este suficient sti redau urmatorul pasagiu din sumarul"
f3edintei de la 25 Decembrie 1920:
,,D-1 Dr. Horia Dumitrescu, cerAnd cuviintul, aratA un plagiat filcut de
d-1 Vasiliu prin comunicarea ce a facut-o _despre surditate brusctr.
D-1 Mircea Constantinescu e de pdrere ca d-1 V. sit vie sA dea explicatii.
D-1 Pre edinte crede cã nu trebue sA venim cu compilatii, pe caro sit
le drun drept lucruri originale, etc.
Mai mult, pentru verificarea i impartkiirea cat mai larg a co-
municarilor filcute in Societate, s'a dat o cat mai mare extindere
publichrii lor in revista Spitalul".
Unul din actele care nu poate fi trecut, cu vederea, este marea
operaal carui merit revine in primul rand d-lui bibliotecar VICTOR
DIMITRIU revizuirea biblioteci pi refacerea catalogului (sau mai bine
zis intocmirea unui catalog nou). Este vorba de volumul intitulat
Buletinul 1919 1921 qi Catalogul Eibliotecii" lucrare in 228
pagini, care, pe langa catalogul" propriu zis coprinde toate cuvan-
thrile i rapoartele membrilor din comitetele pe 1919-1921, cum §i
discursurile rostite oH telegramele primite cu ocazia diferitelor so-
lemnithti care au avut loc in acest interval.
Cu atat mai mult merith s5 relevez faptul c nici una din
celelalte laturi de activitate n'a fost neglijat5, nici de acest al doilea
comitet.
Din punct de vedere moral, prestigiul Societh,tii a fost sustinut
cu demnitate in toate ocaziunile.
Insi urmatoarea adresä din 22 X 1921 a Eforiei Spitalelor
Civile, trimisa Societatii Studentilor in Medicine constitue o buna
dovada despre increderea de care aceasta din urma se bucurh in afara :
In fata epidemiei de scarlatinit care bAntue cu furie, i in lipsa altor
spitale, Eforia Spitalelor civile, en ajutorul Directiei Generale a serviciului
Sanitar si a PrimAriei Capitalei, si-a luat intreaon sarcina de a interna si trata,
in Spitalele Eforiei, pe toti bolnavii afidtori in ''Catlitalri, ri imprejurimi.
Suntem in plin rasboiu cu bcalele i lupta este foarte grea, fiindcil
depresiunea moralA, inerentil imprejurArilor. a filcut ca interesul personal sit
suprime orice elan do sacrificiu i ne gilsim in imposibilitate de a putea
recruta elementele necesare ingrijirii bolnavilor.
Teama de contagiune, din partea celor la care am apelat, a zAdiirnicit
incercarea noastril de a asigura ingrijirea bolnavilor prin ajutorul infirmierelor
din alte spitalo, al ctilugaritelor, al sanitarilor rnilitari.
In aceastA situatie, Eforia. in numele suferinzilor, face apel la sentimen-
tele patriotico ale tineretului medicinist, invitAndu-1 siti se inscrie in legimea
voluntara de combaterea scarlatinei pentru a lucra alfituri de acei insfircinati
special cu aceasta si cu insusi meClicul-efor, care va fi in permanentit intre ei
ci alAturi cu ei.
Pe hingit rocompensa Eforiei. speram cit multumirea sufleteascil va fi
nemii urata pentru toti acei cari sub formula crestinea eft si a iubirei aproa-

los

www.digibuc.ro
pelui, sau, indemnati de datoria ceta,teneascA si profesionala, se or grAbi sa
ILO asigure concursul lor pentru salvarea sanatatii pubhce serios amenintata.
nscrierile se primesc la cancelaria Eforiei in heeare zi intro orele
8-12 si 16-19.
Medic Efor ; Dn. Gomoin
In rcestiunea universitara" faril a mai Mr, drum liber mani-
festatiunilor sgomotoase, nu este mai putin adet rtrat cä Societatea,
in urma discutiunilor aprinse din srtnul srtu, s'a rostit demn dar ho-
Lira iar vina turburrtrilor" ulterioare cade numai asupra acelora
cari n'au voit s. inteleagà.
Pe laugh interventiile, intAmpinitirile i cererile enumerate deyi,
se impune s mentionez macar cci, studentii, copleiti do greutati a
apelat la Societate iar Societatea, prin adresa No. 189 din 21 De-
cembre 1920, a rugat decanatul Facultatii de Mediciniti sa nu nri-
reascri, taxele de frequentiti i de examene adica sa nu'i exaspe
reze. Era insh nevoie de cineva care ascultandu-i, sill si auda.
Din punct de vedere material, pe !taiga imbogatirea bibliotecii
cu carile cumprtrate i cu cele Pasate prin testament sau daruite de
familiile D-rilor : BRUCKNER, IONEANU, RXDULESCU VALCFA, Rus, SACMI-
NESCU i STXNESCU, pe lângii. cotizatiile d subventiile pe care le-a
incasat, Societatea a continuat obinuitele matineuri" de pe urma
carora a realizat un beneficiu destul de frumos, aa crt, la sfArsit u
anului Societatea a putut sa incheie urmiltorul bilant":
La venituri un totat de lei 374.985,70° i anume:
Sold pe 1919 1920 940.518.20
Cotizatiile membrilor 13 164 35
Donatia d-lui prof. Obregia . . . 1.000,
Subventia Eforiei Spitalelor Civile . . 20.000
.

Legatul Dr. Florea Teodorescu . . . . 9.509

De la cele 5 ..matineuri" 94.524.43
Procentele _efectelorg depuse . . . . . 5.345
Diferite venituri, serbart. etc . . . . . 20.924,72
.

La cheltucli. un total de 60.659.75° si anurm., :

Pentru cárt,i cumparate i reviste abonate 10,101.7C
Pentru imprimatul revistei .,Spitalul" . . 22.351 20
Salariile personalului 11 200
Ilatele asigurfirii bibliotecii 1 363,25
Pentru cumpararea casei de bani . . . 3.500 .

Pentru cumpfirarea masinei de scris 2.800. .

Cheltueli de intretinere i cancelarie . 9.340.60

.

Mai fantail deci in casapentraanul 1020 1021, un sold de lei 314.325 si 9o° 0.
Cu acest capital moral i material Societatea studentllor
in medicinrt qi-a serbat, la 25 Februarie 1921, a 46-a aniversare, in
arnfiteatrul Facultatii de mediciniti.
Cu aceia ocaziune, d-1 prerdinte ION T. NRamcs( U a rostit
urmrttoarea cuvAntare :
Societatea Studentilor in Medicina paseste in al 46 lea an calauzita de
aceleasi indemnuri ale trecutului ce au facut din ea o scoala sufletcasca de
alturism si solidaritate pe fagasul indrumatei medicale.
Societatea Ii impune aceiasi conduita de independenta fata de mien-
tele ce-ar tinde s'o deplaseze dela adevarata ei menire studenleasca i ociala
Ea priveste intotdeauna cu obiectivitate la luinea din alma pa 0 an lu

169

www.digibuc.ro
mereu drept ideal indrumarea membrilor ei pe calea dragostei de munch
cinstith si de aproape ciahuzindu-se pildele bune date de cei ce le pot da.
Societatea ai-a propus i va sustine usurarea cat mai larga a vietei stu-
dentului lipsit de mijloace, care ia calea lungA a studiilor medicale aceasta
izvoräste din trebuinth libertatei sufletesti asa necesarA studiosului same, care-i
sugrumat de nevoile zilnice ale vietei de aceia, chemiim pe toath lumea in
ajutorul mintilor asa de utile Medicindi românesti care se pierd sau sunt in-
departate dela studiile menicale tocmai prin aceste greutati.
Stapaniti de convingerea cä leghturile sufleteati dintre profesor si student
incep in Koala in jurul catedrei lush se destilvitrsesc de atunci de mind stu-
dentui vede des si aproape pe indruirafitori sal sufletesti multumim Domnilor
Profesori cari au venit in mijlocul studentilor in Societate aduchnd mintilor
tinere sprijinul luminelor Domnilor-Lor ; de asemeni, tuturor D-lor Profesori,
cari au sprijinit intotdeauna canzele drepte ale studentimei mediciniste.
Societatea Studentilor in Medicinh constienth de insemnátatea existentei
unei reviste medicale nu si-a mhsurat sacrificiile scotand mai departe in al
41-lea an revista medical& Spitalul" prin Spitalul Medicina romhneasch
e legath de restul lumei medicale prin relatii de care poate fi mandra de-
aceia in numele nevoei de a tine mereu aprinet aceasta flachrh a Medicinei
romaneati considerhm o datorie de onoare ca revista sit fie sustinutti dela pro-
fesor plink' la cel mai dinar student.
Pentru cei cari iai indeplinese astazi daforia medicului de plash si pentru
cei carom li se vor cere acelasi apostolat ratline Soc'etatea Studentilor in Me-
dicing cheamii in ajutorul demnitatei medieale sprijinul inaltei autoritati a
D-lor Profesori ai Facultatei de Medicina pe lannga forurile corespunzatoare.
Copii D-voastrA, sufleteati rilspundeti in toate colturile României intre-
gite vti chiama in ajutorul lor cu amintirile leghturilor sufleteati ale trecutului.
Pentrn a intretine spiritul trebne in primnl rand sit se dea medicului
de plash ascendenta moral& necesara inaltei mi meniri sociale libertinduLl de
greutatile enorme ale vietei i punhndu-i la indemanh tot ce-i este necesar
pentru a se achita de indatoririle sale. .

Aceasta este o chestiune de inalth dreptate sociaili pe care o cerem

.

pentru medical de plash..

In ultim cuvAnt Societatea Studentilor in Medicina trimite tin salut de
prietenie sincera tuturor medicilor, tuturor muncitorilor cu gainful ;exprimiim
simthmantele noastre de multumire fostilor Preaedinti ai Societatei cari ne-au
crilhuzit intotdeauna cu dragoste i voe bora
Autoritatilor. Institutiilor ai Personalitatilor cari au iubit i sustinut
Societatea mediciniatilor le multumim, asigurAnd cit eine ajuta in prezent nete
mate drumul generatiilor cari yin duph noi, luminand astfel viitorul Societate
careia ii dorim cu totii cat mai multi stralucire.
Au mai rostit; Dl. Decan Prof. Dr. MINA MINovIci, vorbind
despre rolul viitor al studentului in medicinh i despre importanta
viitoare a evolutiei Societätii ;
D-nii Efori, General CANTACUZINO, i Dr. VICTOR GOMOIU, si
s'a citit numeroase telegrame de felicitare, printre care redau, ca
exemplu, pe cele urmgtoare:
FACULTATEA DE MEDICINX DIN IAI
Domnule Prepdinte,
In numele Facultatei de medicina din Iasi, lurez Societatei Studentilor
in Medicina din Bucuresti cu prilejul celei de a 46-a aniversare a infiintarei
sale, viatti lunga i prosperitate. Societatea D-voastri prin biblioteca sa, prin
publicatiunea revistei Spitalul" a dovedit spirit de initiativa, energie calitatii
care indreptAtesc cele mai frumoase sperante pentru propfisirea stiintei me-
dicale romaneati.
Primiti D-le presedinte i vi rog a transmite intregei societati. asigurarea
sentimentelor noastre de afectiune i devotament.
Demi., Dr. Bacaloglu

170

www.digibuc.ro
 Stimate d-le Metz loam,
multumesc pentru magulitoarea adresii ce mi-ati lasat aces& i pentru
VA
volume. Cu aceasti ocaziune, permiteti-mi sa v& felicit pe D-voastra i Socie-
tatea Stud. in MedicinA, pentru seriozitatea de care dati dovada in activitatea
ce depuneti ea student ei societar. Numai imitand exemplul D-voastra i ce-
lorlalti studenti, vom putea ajunge sa inaltAm nivelul cultural al tarei noastre,
Conferintele mele vor fi complectate la sfareitul anului prin tiparirea
lor, aea ca prin scris poate voi fi mai clar in multe chestiuni de cum sunt prin
viu grai.
Cu totul devotat, C. Itildulescu Motru
Cu aceiai ocaziune D-1 GH. BREZEANU, delegat cu secretariatul
general, a citit urnigorul report":
Societatea Studentilor in Medicina din Bucuresti implineete astAzi al
46-lea an de existentA, an trait pe baza principiilor sanatoase aflate la noi,
moetenire pretioasa a inaintaeilor noetri. Aceste principii, munca, cinstea ii
solidaritatea deck la inceputurile SocietAtei noastre erau necesare. condi-
tiunile de nehotArare a vremurilor de astAzi, cereau in mod hotarat sA formeze
izvorul de inspiratie al activitatii noastre studenteeti.
Si in toate ramurile de activitate, ne-am inspirat cu fidelitate dela
aceste principii, cu bun de a conduce sufletele noastre la o armonie
idealismul i entuziasmul nostru tartar, sa fie spre binele
perfecta, sustinuta debaandul
vietei noastre Universitare ei al implinirei nadejdiilor, ce patria le are dela
elite tineretului ei.
Cu aceste ganduri bune, comitetul intreg s'a dus sa reprezinte Studen-
timea MedicalA din Bucureeti, la congresul Studentesc din Cluj, convinsi ca
aceasta manifestare nationala, va conduce la unirea frateasca a tuturor Stu-
dentilor Romani ei la inchinarea muncei tuturor binelui i propileirei Roma-
nismultd.
IndreptAtiti, in dorinta noastra de a extinde leaiiturile de camaraderie
si solidaritate Sludenteasca, am aclamat ideia Confaleratiunei Internationale
Studenteeti" nliscuta la Strassbourg in clipa cand Dreptul i Libertatea vic-
torioasa, reparau cea mai sinistr& nedreptate Istorica. Amintirea confraterni-
tAtei de lupta pentru salvarea umanitatei uneete astAzi Studentimea globului
intreg, en tendinta justa i curata de a lupta, pentru o societate mai &mutt.
societate in care trebue sa domneasca virtutea, inteligenta, justitia i libertatea,
sub scutul sacru al patriotismului. Convingerea sincerA a studentimei romane,
ca idea nationala este substratul moral. ce asigura progresul in toate manifes-
tarile omeneeti, a primit aprobarea cona6resulm interaliat, cei-a oferit local de
vice-preeedinte al confederatiei, detinut fostul nostru preeedinte Dr. MARIUS
GEORGESCU, in care calitate va reprezenta ei anul acesta societatea noastrA la
. congresul international studeutese din Praga, al crtrui rost este de a stabili in
Mod definitiv formula comuna de gandire, care sa cuprinda diferite aspecte
ale civilizatinnei mondiale in marele probleme sociale ei tiintifice, cari ras-
colesc lumea intreaga. In cursul acesta intreaga lume stiintifica a sArbittorit
contribution., de mine& genialit push in serviciul umanitatiei de savantul bel-
gian JULES &MET. Societatea noastra a fost fericita sa-i trimita omagiul stu-
dentimei medicate romane, proclamandn-1 membru de onoare al societatii. La
aceasta mArturie de dragoste i admiratie a studentilor Romani, ilustrul pro-
fesor a alums in termenii cei mai miscatori asigurandu-ne de consideratiunea
deosebita ce o pastreaza medicinei romaneeti.
Studentii in medicina gismo un prilej fericit in &as batoarea zilei do
astazi ca sit aduca d-lui profesor, Dr. MINOITICI decanul facultatii de medicina
expresinnea sincera a gratitudinei lor, atat pentru dragostea parinteasca, cu
care a inteles sit apere interesele lor stiintifice, cat i pentru indemnul pretios
ce 1-a dat in chestiunile noastre studenteeti.
In cursul anului au intrat in arhiva societatei 568 hartii, au ieeit 190.
Comitetul a tinut 36 qedinte.

171

www.digibuc.ro
 Bi uteca n 1.,t1 t a fo,t uirita cii donatii LII cart,i a decedatilur pro-
fe oti Dr. Bat KNER, Dr forsuANI i CloC, a studentilor MANUA i TANI SLU D.
Darnl lor ii inalta pe social dii in al recunogtiintei iar numele lor si-an efts-
tigat nemurire% in Cas1 societatii noastre. uncle sant inscrigi ea exemple pentin
generatille co no urmeaza. Biblioteca a fost cercetata de Doctori i membrii
societatii, cari se ridica astazi la peste 1000.
Conditiunile exceptionale ce determinti o scumpete excesiva a cartilor
noastre de studiu, au condas comitetul nostru sit completeze biblioteca socie-
tat,ii noastre, cu un mare numar de cirti spre a veni dit mai efectiv in aju-
torul membrilor societat,ii. Miscarea gtiintifica a societatei noastre consta in
cele 20 sedinte publice, in care s'au tinut 31 do comunicari i prezentdri de
bolnavi. In aceasta ramura do activitate stndenteascd, societatea a primit in-
curajarea pretioasa. a d lii Profe or AI ruvr.scu si a d-lor D-ri Noicx, Gonotu,
JI \Nu I. §i PCIFN1M1 C 1PI I cu, c.iri venind in mijlocul nostru sti ne lumineze
au stabilit continnititea afietea ca. aritrindu-ne tot deodatrt ca lertturile vietii,
studentegti nu dispar gi tradit,ia muncii este cimentul, ce le face sa dainuiasca.
Condugi do entimentele inalte de altruism, studentii in medicina prin
ajutorul Asistentel Medicale Universitare, si-a manifestat laudabil colegialitatea
lor, dand 710 consultatiuni studentilor de la celelalte facultati, parte din ei
au foot in,rijiti in spihlele Eforiei, careia ii adacem prinosul lor de recuno-
stinti. iar din partea no't tra role mat vii multumiri pentrn sprijinul pe care
onor. Eforia a inteles s'i ni 1 dea intotdeauna, cu cea mai larga buna-vointa,
atit pentra societate, cit i pentru .,Spitainl`. 0 altil parte a fost ingrijita in
sanatoriul D-lui Profesor Dr. Cli.nor c-truia ii adresam omagiul nostru si res-
pectuase multumiri pentrn dra ,ostea ii interesul ce:ne-a aratat intotdeauna.
Revista Spitalul priseste in al 41 an al existentei sale. Acest organ
gtiintific Romfinesc este imaoinea fidelli a contributiunilor stiintei medicale
romane in progresul general al medicinei.
Revista noastra o privirn ca o manifestaro national culturala, de care
studentimea medicinistã romdnri, se simte mandril. Multumita schimbului cu
revistele francese, italiene, spaniole si americane, vedem consideratiunea, de
care se bucurri Spitalul nostru in centrele stiintifice straine i legatura directa
ce stabileste intre lurnea medicaid dela noi si cea din striiinatate. Efortul
nostru nu este zadarnic. Dupa datele energiculni nostru administrator, D-1
Ole \N, revista are astazi 1014 abonamente, iar gestiunea anulni curent arata
la cheltuieli 103.381 lei si 85 bani iar la venituri 106.747 lei si 27 bani rezul-
hind un oxcedent de 1.163 lei 42 bani.
Chestiunea localului propriu. Tisata in desuetitudine din cauza dificul-
talilor de constructie si al lipsei noastre de fonduri, a devenit acuta prin
demersul putin prietenesc al Primiriei Capitalei. ce intentiona HA no reia locul
donat pentra cladirea mini local propriu Societatei noastre. Acest demers s'a
izbit in a de o rezistenta forma i unanitni a studentilor medicinisti, cari s'au
ridicat intr'un glas sa protesteze contra unei ilegalitdti. cari daca s'ar fi produs,
ar fi spulherat idealul atAtor generatiuni. Teama de a nu fi invingi ne-a
indernnat sa convocam pe fogti presedinti ai Societatei noastre can sä ne dea
slatul i sprijinul lor pretios. Durerea noastra a fost durerea lor si aláturi de
noi au proteotat cu toata enert,ia pentru salvarea idealului creat de ei.
Condugi de aceste giinduri si insufletiti de aceste sentimente, am insemnat
activitatea unui an in viatii Societatiei noastre si ii dorim din toed.' inima
noastrã, eu cuvintile unui fost presedinte : Ca toti studentii in medicind sà
fie in Societate i cei ce-au fost, di fie mandri Ca revin, nu ca, an trecut pe
acolo-.
k doua zi dupa aniversare la 26 Februarie 1921, s'a ales
comisia de verificare, compusa din D-nii State Draganescu, Mircea
Constantinescu i Nastase Nedelcu, care, la 1 Martie 1921 a
ilopns iraporf ul", inckind activitatea anului societar 1920 1921.

172

www.digibuc.ro
 Dr. Emil Crack,

www.digibuc.ro
 1921 1922
Din Procesul-Verbal" registrat la No. 185, se vede crt, in nrma
alegerii efectuatit la 2 Martre 1921, noul Comitet s'a constituit in
felnl urmittor :
Presedinte, Mircea Albini
Gh. Brezianu
Vice-presedinte, t victor Dimitriu
Secretar General, Gh. Proca
Bibliotecar, Traian Doicescu
Casier, Mihail Lecca
Florica Ciumetti
Secrefari de ,Feclintã Eugenin Flom
I Al. N. Florescu
Este de remarcat c, nici odatii locul de presedinte n'a fost
mai disputat ca in data aceasta, de dare cei 3 canclidati 1)-1 Albini
(cari a obtinut 187 votnri), D-1 Bagdasar (care a obtinut 151) si
D-1 Nicolau (cu 55).
Din desfitsurarea faptelor ar rezulta insii cit. D-1 Albini nu era
persoana cea mai apreciatit pentru demnitatea de presedinte, ca.
pentru a-i asigura reusita, fostul cornitet ar fi comis oarecare incìil-
care a regulamentului SocietAtii.
In adevär, cu toate aparentele de normal, noul comitet s'a in-
trunit in sedintil, la 3 Martie (adicrt a dona zi dui-A alegere), iar la
5 Martie Societatea a fost intrunitil in sedintit publicit :
Deschizând F,Iedinta, noul presedinte Albini a inceput prin a
expune programul de activitate", dupil cum urmeazit:
.,D-1 Albini, educe multumiri celor ce i-au aretat incredere alegindu-1 gi
schiteaza activitatea comitetului pe anal ce vine :
a) Modificarea statutelor reclamate de nevoile actuale ale SocietAtei,
vechinl regalement nemai corespunzend si prin crearea noilor sectiuni ale
Societätii si anume : Revista Spite Asistenta medicala i Sectunea sportivri.
b) Reorganizarea bibliotecei in sensnl reintriirei cartilor imprumntate
0 rAmase in restantri precum si complectare a bibliotecei cn cratile cele mai noi.
e) Mnxirea fondurilor pe care comitetul spera sA le dobindeascA prin
serbari.
d) Comitetul va interveni la cei in drept pentru rezolvirea chestiunei
clinicelor.
Comitetul va face toate incercitrile pentru a re7olvi chestia localului
propriu".

175

www.digibuc.ro
 In aceiasi sedinta s'a filcut si o comunicare :
D. ANTONESCU. Un raz de ehist hydatic In regiunea fe-
sierei.
S'a ridicat o serie de obiectiuni privitoare la fehil cum au
decurs alegerile si, cu 42 voturi contra 21 s'a desemnat o comisiune
care sä cerceteze, dar, la 8 Martie au demisionat d-nii Bagdasar,
Vasiliu si Vartolar,3.
In aceiasi zi (la 8 Martie), biroul inregistreazti (la No. 155)
urmatoarea cerere, sernnatil de 90 de membri :
Domnide Prepdinte,
Sub emnatii, membri ai Soc. stud. in Med. surprinsi de pripitele deci-
zinni, si, socotind ca hotilrarile Inge in sedinta de Sambata 5 Martie sunt
nide, 1 Nefiind in conformitate cu regulamentul; si 2 Neexprimand deck
parerea unei infime minoritAti; VA rugam sA binevoiti a convoca intr'o sedinta
extraordinarA massa membrilor SocietAii i a lua hotArari in consecinta'.
Societatea a fost Intrunit In sedinta extraordinarA la 9 Martie,
dar din sumarul" desbaterilor nu reiese nimic.
kart ins5, cit a treia zi (la 11 Martie) d-1 Secretar de sedintrt
AL. FLORESCU inainthazrt urmittoarea scrisoare de demisie:
Sub emnatul Al. M. Florescu, secretar de sedintii, in urma diferentelor
de vedert survenite, cu onoare vA rog sa binevoiti a mrt considera demisionat
din eomitetul Soc. stud. in MedicinA".
Cu toatti, ftigaduiala sa, D-1 Albini n'a putut sit realizeze aproape
nimic din bogatul ,,program", cci, alegerea sa fiind suspectatii,
D-nia sa a devenit, chiar de la inceput, tinta tutulor atacurilor iar
prezenta d-sale la presidentie a fost un fel de punct negru pentru
Societate.
In adevrtr, in aceiasi primit sedintti e dela 9 Martie 1921),
trecandu-se la discutia cestiunilor administrative".
Imediat dupä aceasta, urmeazti (la 12 Martie) demisia D-lui
vice-presedinte Gil. BREZIANU, a d-lui bibliotecar Tn. DorcEscu si a
secretarului de sedintii, D-ra FLOR1CA CrumErri.
Pentru motive ce va voiu arAta ulterior atat dv. cat si onor. Societati,
in prima sedintti, vim rog a ma considera demisionat".
(ss) Gh. Brezianu
,,Subsemnata luand nota de neregulile care planeazA relativ la alegerile
comitetului actual, din care fac i eu parte, constatand ca comitetul nu s'a
putut apara i n'a putut inlatnra aceste acuzatii, vA rog sA ma considerati
demisionata pe ziva de 12 a. c. din functia de secretar de sedinta"
(ss) llorica Ciumetti
Mai semnificativa dada toate, apare ins5, urmiltoarea scrisoare
de demisie din Societate, a d-lui I. §TEFXNESCU :
Subsemnatul Joan I. §tefanescu, student in ultimul an de medicina,
membrn de 7 ani al acestei societati, va prezint odatil cu aceasta demisia mea
din calitatea de membru al Societafii din urmettoarele motive :
Fara a fi partizanul nici unei liste cari au candidat la Societate in ziva
do 2 Martie 1921, m'am prezentat la vot, far& ca sa stin cA se petrecuserA

176

www.digibuc.ro
halide pentru reusirea listei Domniei-Voastre, intarit in ce1e ce spun si tie
propaganda scrisa pe care tostul presedinte al Societatii, inaintasul Domniei-
Voastre, o Meuse pentru lista Albini.
In plus in sedinta extraordinara a Societatii din ziva de 25 Februarie,
tin domn student Nistor a declarat cit a fost inscris in ziva de 9 Martie 1921,
fail a putea fi desmintit de nimeni.
La cererea membrilcr de a se constitui o comisie de ancheta, s'a ac-
ceptat de catre comitet aeeasta, pentru ca atunci cand a 1 rut sa lucreze sit
fie impiedicata pe diferite motive si in Me din urma sub alte motive sa fie
refitzata, ri(licandn-se sedints..
Pentru aceasta si pentru alte motive pe care le voi invoca dacit va mai
fi necesar, ma consider clemisionat, urmand a cere reinscrierea atunci and la
societate va fi un comitet fail nici un motiv de banuiala.
ss) Drd loan I. ..tefanescu
12 Martie 1921.
In aceiasi zi de 12 Martie 1921 importantrt prin actele
enumerate s'a mai tinut si o sedintg publicA (la spitalul Coltea),
cu urmAtoarea ordine de zi" :
Prof. C. II XDULESCU-MOTIAU despre Psichologie" (a IV-a
con ferin).
M. TEODORESCH Si R. DitXuscz. tin caz din maladia liii
Roger; cm spina bifida ocultd.
Aceia sedintrt a fost urmata de aceleasi discutiuni in jurul
chestiunilor administrative" privitoare la alegeri.
In loc sa mediteze serios asupra situatiei, 0 s'a ia singura m5,-
surrt care se impunea pentru linistea SocietAtii, presedintele Albini,
cu cei 4 membrii rrtmasi in comitet, a anuntat noi alegeri la 18
Martie, pentru complectarea locurilor vacante.
Alegerile s'au fricut insa la 21 Martie, dind au fost proclarnati
alesi, D-nii DORIN DUMITRESCU ca bibliotecar, &IRIS CONSTANTINESCU Si
GH. VINTILI ca sPcretari de sedintri, rrimânând incä vacant locul de
vice-presedinte pentru care n'a candidat nimeni. Cu aceasta aparenta,
de renormalizare, Societatea a tinut sedinta publicsa la 26 Martie
1921. Era anuntat si D-I Prof. Radulescu-Motru, cu a V-a conferinta,
dar a lipsit F,;i au vorbit numai D-nii :
R. DR XGFSC H Si M. Tr.ononEscu. Un caz interesant de abces
hepatic.
D. PRIBOIANU. Keratild lagoftalmied, la o basedowiand
(Cu prezentarea bolnaveil.
Dupii, terminarea co municrtrilor stiintifice, s'a ridicat aceiasi
cestiune a alegerilor.
Preeedintele .,anunta primirea propunerii constituirei unei comisiuni de
anchetiti din oameni absolut impartiali dupet cum s'a ardtat fi D-lui Decan"
ceia ce insemneza cit lucrurile ajunsesera pana in fata antoritatii scolare.
1)-1 Lugofanu, regret& ca nu s'a aprobat o comisiune din vechi studenti.
Propune o comisiune din fostii presedinti : Dn. Lupu, PASTIA §i Gomm.
Mai iau crtvantul D-nii M. Constantinescu, Proca, Florescu, Brezianu
sedinta fiind ridicatil apoi in urma cuvintelor adresate de D-1 Mircea Constan-
tineseu D-lui Presedinte.

177 12

www.digibuc.ro
 La 2 Aprilie 1921 s'a tinut a 4-a §edinta publicg, in care au
vorbit D-nii :
Prof. C. RXDULESCU MOTRU a 5-a conferint6 despre Psicho-
logie" (despre inteligentà §i acte voluntare).
M. ALBINI Autosero ssi autohenzoterapia in intectiunile
gazoase.
Ordinea de zi" anunta' F,ii cestiuni administrative" dar partea
din sumar" referitoare la acestea lipse§te.
La 3 Aprilie a avut loc o edintà solemna, pentru desvelirea
bustului D-rului H. BOTESCU, a,ezat in Societate.
Ce se mai petrecuse in stmul SocietAii sau in sufletul mem-
brilor nu pot sl §tiu dar, urmrttoarea scrisoare a vice-pre§edintelui
GH. BREZIANU, aratti ca, intervenise o schimbare :
Domnule Prefedinte,
VA rog sa considerati demisinnea mea ca retrasA, de oare ce motivele
ce o determinaserd, astAzi n'ar mai fi de nici nn folos Societatii noastre si in-
teleg sa ma, devotez SocietAtii, en mandatul cu care m'a onorat".
(ss) Gh. Brezianu
Pe aceast5, cerere, D-1 preedinte Albini, pune nrmiltoarea re-
zolutie :
;D-1 Breziann va indeplini clauza demisiei D-sale".
La 9 Aprilie, Societatea a tinut a 5-a §edintrt publiert Olin-
tific5. avtind urmittoarea ordine de zi" :
PROF. D. GUSTI. A 6-a conferintd din ciclul despre
,, Psichologie .
ION T. NICULESCU. Cosideratiuni asupra contractilitdtii
idio-musculare in afectiunile sistemului nervos,
VICTOR CLIMESCU. Tumord solidd a omoplatului.
Cestiuni administrative.
Sumarul" edintei nu pomene§te nimie despre aceasta din
urmil, dar, atapt lui, se grise§te o coalii, de hârtie care poartit men-
tiunea (titlul): Vot nominal. Propunerea d-lui Constantineseu
Mircea de a se face o nova volt/care gestiunei trecutulni
Comitet".
Pe o coloanä sunt inscrise numele celor 42 cari au votat
,,pentru" iar pe a doua coloanä sunt in§iruite numele celor 21
membri cari au votat contra" propunerii.
S'a mai anuntat o ;Iedintri publica pentru 16 Aprilie (la care
au azistat 36 membri) §i alta toemai la 14 Mai (la care au parti-
cipat numai 11 membri), dar, lipsind sumarele", nu stiu dae5,
s'au tinut.
Ordinea de zi" a ambelor, incheind cu .,cestiuni adminktrative",
coprindea §i urmrttoarele comunicgri :
GH. PROCA. Alternanta cardiacd.
Gll. VINTILX. Simfizeotomia.

178

www.digibuc.ro
 D. D. NOICA. Cum invdtam sa vorbhn i sa scrim, pi,
cum putem pierde vorba ci cetitul.
La 21 Mai, Societatea tine irwa' o .sedintit tiintific ordi-
nara, cu 15 membri prezent,i, când au vorbit d-nii :
R. DRXGECII. Doua cazuri de meningita (interesante din
punct de vedere al diagnosticului).
I. ROSENBERG. Despre pneumotoraxul in t. b. c. pulmo-
nard ci bronchite (Prezintá F,4 un aparat, model Dr. Pastia).
D. PRIBOIANU. Oncrizare consecutiv exeiziei vegeta-
fiunilor.
In sedinta de la 24 Mai, Comitetul suspenda; sedintele publice,
pttnä la terminarea examenelor de fine de an", iar in sedinta de la
2 Iunie napliet art. 58 din Reg." d-IOT GIL BREZIANU §i GH. VINTBA
fixttnd alegeri pentru noile locuri vacante, la 10 Iunie 1921".
Din Procesul-Verbal reg. la No. 263 din 10 Iunie, se vede cit
aceia alegere s'a efectuat cu 38 membri, obtinand : D-1 Gli. G.
NICULESCU 37 voturi (pentru vice presedentie) iar pentru secreta-
riat D-1 DUMINECX STAN 16 voturi (ales), Al. Oprescu (11 voturi)
iar I. Cosmulescu (10).
La 20, 24 si 30 Iunie, Comitetul a convocat Societatea in
sedinte extra-ordinare, protestand, impreuna cu Asociatia general6 a
medicilor, in contra proiectului de lege, care prevedea pentru tinerii
medici, stagiul obligatoriu, la tart" in scopul de a satisface marilor
lipsuri de medici.
Cu toatil aceastrt preocupare, o atmosfer6 rrtu mirositoare planh
asupra Societatii studentilor in medicinil si, se pare ea, pentru a
scitpa de (Musa, d-nii vice-preedintii V. DIMITRIU §i Gir. NICULESCU,
secretarii E. FLORU §i D UMINICX, mai apoi casierul M. LECCA §i, in
sfarsit, la 15 August pleact in concediu, insusi presedintele ALBIN!,
incredintându-se conducerea provizorie a SocietAtii, d-lui vice-prese-
dinte V. DInwrani.
Revenind, d-1 Albini a mai prezidat qedintele comitetului de la
20 F,3i 28 Septembrie, dar dup6 aceia a fost silit... sit se boln'aveascA.
In procesul verbal al sedintei de la 20 Septembrie comitetul
(cu D-1 Albin° hotrtthse a se tine o sedintil de deschidere a Socie-
tAtii, in amfitreatul cel mare al Faculthtii, la 22 Octombrie, dar prin
procesul verbal No. 36 din 18 Octombrie ,,se amânit deschiderea
sedintelor Sociefatii" c'aci procesul verbal imediat urmatorNo. 37,
cuprinde o singurit cestiune si anume: dosarul AL Albini".
Acest dosar special M. A." constitue o path in trecutul Socie-
trttii studentilor in medicing, iar numele Albini" va turbura totd'auna
sufletul acelora cari s'au inselat asa de amarnic, sustinandu-1 cu ori
ce chip la presidentie.
Ori crtt de josniei este fapta d-lui Al.bini, dar, fiind-et ea nu
este a Societatii i nici n'a fost tolerata de Societate, iar pe de alit
parte pentru a servi un exemplu despre modul corect cum s'a condus
aceasti asociatie de tineri filet experiente, si in acelaF,4 timp ca o

179

www.digibuc.ro
prevenire pentru cei cari ar fi tentati s repete greseala, gäsesc cl
este absolut necesar ca cestiunea ALBINIL sä fie cunoscuta.
In acest scop, Societatea a tinut o §edinta extraordinarl la 5
Noembrie 1921, sub prezidentia d-lui vice-presedinte V. DIMITRM,
(delegat cu prezidentia).
D-nia-sa deschide sedinta cu urmaoarea introducere:
Domnilor,
Ati fost convocati astaseara in sedinta extraordinarii pentra ea inteadevar
cele ce vi le voi comunica sant extraordinare.
Pentru o cat mai multi( ordine a acestei sedinte si pentrn un cat mai
malt folos pentra Societate, 'at rog malt sit vit mentineti calmul pana la sfarsit
pi va rog sit aprobati pentru seara aceasta, urmatoarea ordine de zi :
1. Chestiuni administrative ;
2. Chestinnea 'Mini, care este si motival capital al acestei sedinte.
3. Chestiuni care se vor pane de cittre d-nii membri.
Dupt ce aduce la cuno;Itinta membrilor Societgii i supune
spre ratificare actele comitetului din timpul vacantei societare,
d-1 presedinte delegat V. Dimimin intrá in chestiunea de fond
cbestinnea Albini".
Domnilor,
,,In discntarea acestei chestiuni vit rog sa-mi permiteti 8ib exprim intain
cu faptele, asa cum calitatea mea de vice-presedinte (ea delegatie de prese-
dinte) mi-o inctunba, apoi cei ce vor voi explicatii complimentare le vor cere,
iar acei ce voesc ea dea alte explicatii cat f}i alte solntiuni in chestiunea d-lui
Albini, ii rog BA depue la biron si conclazinni scrise, pentrn a putea fi mai
bine studiate.
D-1 Leca voind in mai matte randuri sit ridice dobanda depozitelor soc.
la Band, D-1 Albini si-a aratat in mod constant parerea crs e mai bine sA lasarn
sumele la Banca ea sa fractifice mai malt si astfel sit ridictim odata o surna
mai mare. Totusi d-1 Leca, in lipsa d-lui M. Albini din Bacuresti, a Inat o
delegatie dela mine, pentra a merge la Banca Romaneasca sit incaseze proeen-
tele unui depozit al nostru de 40.003 lei. La Band, i s'a spas d-lni Leca a nu
gaseste treentit suma de 40.009 lei la contul eurent al societatii si 1-a rugat
sa vie altadatA, 'dup. ce Banca isi va fi facut cercetArile.
Reintorcandu-se d-1 Albini i expunandu-i dificultatile en aceastli suma,
d-I Albini, care el insusi pretindea sa fi Meat acest depozit, a cerut sit meargit
impreuna cu d-1 Leca, pentru aranjarea contului si an mers. In nrma expli-
catiilor date de d-1 Albini la Banca Romaneasca, a fost invitat pentrn a 2-a zi
Vineri 7 Oct. ora 5, pentra a primi rezultatul cercetarilor. Sambata 8 Oct. ora
6 p. m. D-1 Leca a primit suma de 40.000 lei din partea d-lni Albini, cu in-
dicatia cit sunt banii ridicati dela Banca Romaneasca. Nimica nu facea pe d-1
Leca sit banuiasca ca banii ar avea o aka. provenientA. In acest timp d-1 Albini
isi ia concediu de boala dela societate.
In ziva de 22 Oct. c., afland din svon public ea d-1 Albini ar fi acuzat
de falsificarea unei scrisori de Banc& in valoare de 40.000 lei si controland
impreung en d-nii Leca, Gh. Niculesen i Dorin Dumitrescn posibilitatea vera-
citAtii acestei aenzatiuni i gasind cit poate fi posibilA i adevarata, ne-am tras-
portat imediat la d-1 Albini acasit i i-am cerut verbal dimisia, pe motivul ca
asupra d-sale planeaza o acuzatie. care-i face imposibilit rAmanerea mai departe
in capul societatii noastre. D-1 M. Albini, ne-a prezentat nrmatoarea demisie :
,,Onor Comitetnlui Societatii Studentilor in Medicina.
VA rog sa binevoiti a-mi primi demisiunea din postal de presedinte al
societlitii".
(se) M. Albini
19 Oct. 1921.

180

www.digibuc.ro
 In urma acesteia, ludnd si avizul d-lui avocat al societatii d-1 Virgil
Damian, comitetul a incheiat urmAtorul proces N erbal No. 37 din 22 Oct. 1921:
Intrucit Societatea studentilor in Mediciud urma ca in acest timp sA
incaseze dobdnzile la diferite depozite si delegdnd in acest scop pe casierul
nostru d-1 M. Lecca, acesta prezentlindu-se la Bence Romdneascd i s'a adus la
cunostintd cd Societatea noastra prezenta ca trecut la diverse" suma de Lei
100.000 (una sutii mii), iar in ceia ce priveste depozitul de Lei 40.000 (patra
zeci mii) depusi de fostul easier D-1 Albini, nu se grisesc trecute in contul
curent al SocietAtii".
Avdnd in vedere cd, acest depozit a fost facut in mfinile SocietAtii de
catre d-1 Albini in calitate de easier al Societatii la data de 27 Februarie 1921.
Avdnd in vedere ca acest lucru fiindu-i adus la cunostiinta d sale a
cerut incredintarea recipisei pentru regularea depozitului. In ziva de 8 Oct.
1921, d-1 easier M. Lecca a primit in numele d-lui Albini suma de Lei 40.000
(patruzeci mii), pentru a face sil, se stingd pretentiunile SocietAtii asupra
acestei sume.
Ca prin acest fapt, in mod implicit, se poate deduce prehurnptia vino-
vatiei sale de a fi procedat in mod incorect in administrarea capitalului ce
i-a fost incredintat de Societate.
Avdnd in vedere pe de eta parte di aceastii suma data ar fi fost
depusd, la timpul cuvenit ar fi produs venituri Societatei, de cari actualmente
a fost lipsitd, astfel incat in momentul de feta constata un deficit de Lei
1133 (una mie una sub), treizeci si trei).
Avaud in vedere cd actul justiticativ prezentat de fostul easier Albini,
prin care pretindea a fi vdrsat intreaga suma la Banca Romdneascii a facut
obiectul verificdri comisiunei de verificare, care n'a facut nicio obiectiune.
astfel !neat Societatea n'a putut fi sesizatd din vreme.
Avdnd in vedere ca gratie acestui procedeu, Societatea fiind ddunatil
cut suma de lei 1133, aceasta urmeazd a fi imputatd tot fostului easier Albini,
care va fi invitat s'o achite de urgentii.
Avdnd in vedere pe de altd parte, cd in urma acestei atitudini echi-
voce, chiar dacii. n'ar fi vorba de confirmarea unui delict cu caracter penal in
sensul legii, d-1 Albini ar fi impropriu de a mai functiona in calitatea sa actuala
de presedinte al Societatei.
Avand in vedere cd acelas mod de vederi este probabil impiirtasit si
de d-1 Albini, care si-a inaintat demisiunea pe ziva de 19 Octombrie 1921.
Vazfind si art. 69 din reg. Statutelor.
Cornitetul hotArdste :
,Primirea demisiunei si invitarea sa in mod energic pentru acoperirea
deficitului cauzat Societiltii prin neachitarea dobanzilor.
Totdeodata in sedintd se va propune SocietAtii aplicarea art. 69 din
statute si excluderea d-lui Albini dintre membrii Societatii, cAreia i-a adus
vatdmarea mai sus ariltate.
Flicut azi 22 Octombrie 1921.
Presedinte delegat, Victor Dimitriu
Vice-Presedinte, G. Niculescu
Secretar general, G. Proca
Casier, M. Lecca
Bibliotecar, Dorin Dumitrescu
Spiru Constantinescu
Secretari de sedintd 1 St. Duminictt
Eugeniu Morn
Conform deciziunilor din proces verbal, tun fficut urnadtoarea somatiune
D-lui Albini (vezi dosarul M. A.)
D-lor, Artie. 69 din regulamentul, prevede cd cererea de eseludere din
Societate, se face de cdtre 10 membrii activi, prezenti in said,. Aceastil cerere
este urmktoarea:

181

www.digibuc.ro
 Domnole Prepdinte,
Subsemnatii, membri ai societittei, avem onoare a vi ruga sA bine voiti
a dispune aplicarea art. 69 din regulamentul societAtii studentului Mircea Al-
bini, pentru motive previlzute in procesul verbal al comitetului din 22/X 1921.
(ss) Victor Dumitriu. E. CrAciun, G. Proca, S. Duminicrt. Dorin Dumitrescu,
M. Leca, Eugeniu Floru, Ion Nicolescu, Tome V. lonescu
Conf. Artic. 69. eine voeste sit ia cuvAntul in aptirare?
_Deci, in conformitate cu art. 69, invit pe d-nii membrii activi ai soc.
la vot. Fiind cliestiunea de persoane. votul este secret. Au drept la vot d-nii
membrii acti% i i membrii activi sunt numai cei in curent cu plata cotizatiilor.
Votul pozitiv, trebue srt intruneascrt '3 din numrtrul votantiloe.
Irotul. Au votat 28 : an vot.tt 27 pentru escludere, 1 contra escluderii.
Deci 1)-1 M. Mbini e exclus din societate si numele sfin la fi afic;at,
dnpA prevederile regulamentului. in localul societAtii.
Domuilor,
Atentiunea comitetului in chestiunea D-lui Albini a fost fermA si dacrt
Oita in prezent ne-am mArginit aci, a fost pentru a nu micsora creditul So-
cietAtei noastre in public.
Unii din D-strii mi-au pus chestiunea. dacI trebue sit mai rionAnem la
conducerea societatii. Cel Win aa vild eu lucrurile. demisiunea noastra ar
insemna o solidarizare cu d-1 Albini. Dar comitetul nostru, din momentul in
care a pill ut edea apucaturile d-lui Albini, nu numai crt nu s'a solidarizat lui.
dar insfisi noi am descoperit rani. primele cercetari dela noi au pornit el
atunci cAnd ne-am format o con% ingere, noi am fost primii care sii-1 inde-
partam pe d-1 Albini din comitet, care 1-am infierat si v'am propus D-stra
excluderea lni din societatc.
Privitor la punctul 3 din ordin de zi-, singura cestiune ridi-
catrt de catro membrii, a fost scovflictul dhltre profesori t Efo-
rie , i societatea a aprobat urmatoarea formula adoptath de care
comitet:
privinta conflictului dintre Profesori si Eforie. Desigur as cm cele
mai frumoase sentimente fala de profesorii nostri si avem si tot respectul
fatA de Eforia Spitalelor Civile, cate, intotd'auna a ajutat Societatea noastrrt si
moral si material. 0 foarte buna parte din recunostinla noastrA, pentru starea
infloritoare a SocietAtii noastre o datorim Eforiei.
Comitetul nu vede intru crit am avea dreptul sä ne amesteciim in acest
conflict, BA ne facem noi judecatori intre Profesori i Onorata Eforie si de
aceia pArerea noastrrt este cli noi nu avem ce canta in acest conflict".

In urma acestei :3edinte se anuntt vacant locul de presedinte

si se fixeazil o nou5, alegere pentru 10 Noembrie 1925.
In ziva fixatil, a fost ales presedinte, filrä contra-candidat I).
Emil Criciun (cu 21 voturi 2 abtineri).

182

www.digibuc.ro
 Duph atatea prefaceri, suferite in cursul color 8 luni de func-
tionare, Comitetul Societatii Studentilor in Medici* se prezintä, in
Noembrie 1921 in urmhtoarea formatiune :
Prefedinte, Emil Criciun
Vice-prefedinti,{ Victor Dumitriu
Gh. Niculescu
Secretar General, Gh. Proca
Caster, Mihail Lecca
.Bibliotecar, Dorin Dumitrescu
Eugeniu Flora
Secretari de ceclinta, Spiru Constantinescu
Stan Duminecal
Astfel constituit, Comitetul a tinut o prima ,sedinth la 12 No-
embrie child a hothrht sd anunte Decanatului Faculthtii de Medicina
(unde era student) si Epitropiei Asezhmintelor Briincovene§ti (unde era
intern) 0 Laboratorului de medicinh operatorie (uncle era asistent),
situatia fatii de Societate a d-lui Albini.
Mare a fost bucuria Societatii, constatand ch nici tum din au-
torithti n'a luat rdasuri contra celui reclamat, 'Ana' ce nu s'a retras
singur sub presiunea colegilor.
La 19 Noembrie, Societatea a fost convocath in qedinta extra-
ordinarii, rezervath exclusiv cestiunilor administrative si, in special,
casieriei si contabilithtii.
In urma acesteia, societatea s'a adresat Academiei do inalte
studii comerciale, certmdu'i un contabil-expert care sh verifice i sh
punh in ordine contabilitatea Societatii.
Casa a fost verificath scriptele puse in regull de chtre 1).
F,ii

Al. Gr. Ionescu secretar si contabil la Asociatia Medicilor.

Fiindch in acel timp profesorii Facultatii de medicina de-
claraserd greva... ca demonstratie in contra Eforiei spitalelor civile
care luase mhsuri fath de unii dintein0i (in calitatea lor de medici
primari), si fiind-cit de athta timp Facultatea sedea inchish, Socie-
tatea Studentilor in medicinh, duph cererea membrilor, a tinut inch
o sedinta extraordinarii, la 25 Noembrie 1921, in care, s'a intocmit
urmhtoarea adresa cu No. 359, prin care s'a cerut redeschiderea
Facultatii.
Domnule Decay,
Student,ii facultatei de Medicina, intruniti in sedinta extraordinara din
25 Noembrie 1921, vin respectnos a va aduce la cunostintd doleantele lor, pe
care Tra roaga sa le comnnicati i Onor Consiliului Profesoral si sa le luati in
consideratie en aceias solicitudine i dragoste pe care corpul Profesoral a
arhtat-o intotdeauna spre binele invettdintintului nostru medical.
Stadentii in medicina, nevoind nici macar sa discute chestiunea deschi-
derei oficiale a cursurilor, intrucat in privinta aceasta consiliul Profesoral a
luat o deciziune, 10 permit insa, in ceeace priveste lucrdrile practice, si intru
cat in privinta aceasta s'a creat de altfel nn precedent (Histologic.), (isi permit)
a va ruga sa le acordati, in interesul urgent 0 arziltor al inveildmeintulni lor,
inceperea neintarziata a lucrarilor practice 0, in primnl rand, a lucrarilor de
Anatomic).

183

www.digibuc.ro
 De altfel, lucrärile practice au intotdeauna preadere, si mai ales in
momentele actuale, in care marea afluentfi de studenti, face dificiM executarea
lucarilor chiar in timpul previlzut de regulament, cu atit mai mult cfind
imprejurfiri vitrege, rfipesc din timpul pretios acordat acestor lucrari.
in convingerea fermet cfi dezideratele acestea vor fi agreate, acceptate si
realizate studentii in medicina grisesc i aci fericita ocaziune de a vfi asigura
Domnule Decan, de deosebitul respect ce vii. poartii%
25/XI 921.
De aci inainte Societatea studentilor in medicinit isi reia mersul
normal.
In sedinta sa dela 13 Decembrie 1921, Comitetul botruilste
deschiderea seriei sedintelor obisnuite, pentru Vineri 16 Decembrie,
in amfiteatrul cel mare al Facultrilii", desi in dosar se afIS o listri
a membrilor prezenti la sedinta din 3 XII 1921".
S'au tinut apoi sedint,e, la 23 si 31 Decembre 1921, la 28 Ia-
nuarie 1922, la 11 si 18 Februarie 1922, in care s'a fricut urmui-
toarele cornunicAri:
V. CLIMESCU. Un caz de maladia Recklinghausen.
DR. V. POPA. liletoda de lucru fn studiul wiatomiei.
A. POPESCU. Despre teoritle lui Einstein.
G. EusTATiu. Un caz de paralizie generaM, en afazie.
DR. D. NOICA. Afazie motrice fi anartrie.
VIAL) si BISTRICEANU. Areflexia tendinoasd la om normal.
VLAD Si BISTRICEANU. Cwitractura hemiplegica spinala.
AL. ODIAR U. Apendicita traumatira.
DR. D. NOICA. Despre Agrafies.
AL. OIMARU. Tratamentul fracturilor supra-condiliene
la copii.
Sub acest coinitet, Societatea a tinut ultima sedinth la 23
Februarie, rezervara exclusiv cestiunilor administrative, iar Comitetul
a tinut ultima lui sedinta la 24 Februarie 1922, când, dupä citirea
rapoartelor casierului i bibliotecarului, si-a depus mandatul.
In aceiasi zi (24 Februarie) a avut loc a 47-a edin fa ani-
versard a SocietAtii, in amfiteatrul Facultritii de Medicinii.
ITI lipsa cloSarnlIA CaVe s4. cupiva6A.
a secretarnlui general, trelmxe si. inz'a. ranItArazsz u. segsbAnr, &IN ms.-
punerea dela 5 Noembre a d-lni vice-presedinte V. Dpirrnin, urrna-
toarele :
renituri aduse in cassa societatii :
Lei 1728.75° , Matineul din 13 Martie 1921 net).
10317.50 Serata dela 17 Aprilie.
4000 donatia Ministerului Muncii.
25.000 subventia antler/ a Eforiei Spitalelor Ch ile.
9268.75 cheta dela 6 Octombrie.
2442 serata dela 23 Octombrie.
40.000 (aproximativ Balul dela 4 Februarie 1922 dintr'un proces
verbal).
Inteuri raport" din 19 Noembrie al casierului, se gilsesc urma-
toarele date:

184

www.digibuc.ro
 Incasdrile au fost in acest timp (1 Mantic 19 Noernbrie 1921), do
Lei 76.520, si anume:
Lei 6184 din cotizatii.
, 36.300 subventii.
, 24.662 matineuri si cheta.
, 10.903 dobdnzi.
Cheltuelile au fost in in acest inter% al de Lei 37.940 si anunle
Lei 7371 pentru carti i reviste.
1025.800 0 pentru mobilier.
3859 Cheltueli pentra succesiunea Dr. CrAciunescu.
2332.20 ° 0 pentru Azistenta Universitara.
2432 Propaganda contra stagiului la tail.
2250 pentru sectiunea sportivu.
1731.230 albumurile de felicitari p. A. A. L. L. Regale.
2043 pentru transportul si taiatul lemnelor.
530 pentru coroanele membrilor decedati.
, 2043 transportul si tdiatul lemnelor.
In concluzinne, in aceste 9 luni, a rezultat pentru societate un beneficiu
de Lei 38.580 si 700 o.
Donatii s'au primit si anul acesta, de la :
Eforin Spitalelor Cil lie 10.000 lei pentru revista .epitaloP.
11-un Itanniteennu un numar de volume, din biblioteca daruita
Centrului"
Prof. Yetrini-Galatz §i Dr. Kernbach au donat 766 ciirti legate si 304
teze, reviste i extrase.
Un neennovent, care a druit o bogata colectie de instrumente chirur-
gicale, en care s'a inzestrat Azistenta universitara.
Ministerul de Itilzbol a ddruit 230 m. stirma gliimpatii, si aorta Spt-
talelor Civile a ddruit stálpii necesari pentru imprejmuirea terenulta sportiv,
cdruia i s'a dat o deosebith atentie anul acesta.
Este ea atilt mai regretabilA 1ipa actelor referitoare la sedinta
aniversarA" dacii a fost, ca si a raportului comisiei de verificare
ce ar fi fost, poate, in stare sit atenueze impresinnea defavorabila
asupra istoricului acestui an, bazati l. numai pe actele c. au fost
p`astrate cii mai multa' grije deal acele care ar fi putut intilta atilt
societatea cat i pe cei care au condus-o.
Totui, din Pr )ceul-Verbal", No. 234 incheiat la 3 Martie
1922, se poate deduce ert societatea a fost profund impresionatil de
friImantrtrile petrecute in sitnul silu, de vreme ce comisia de veri-
ficare (compusit din D-nii V. B. Steopoe. Sava Valentin i Traian
Doicescu) s'a vhzut nevoitii s incheie cu delegatii listelor de alega-
tori (D-nii V. C. Nazarie si G. Proca) urmatoarea conventie"
regulament, rnenità sä impiedice alegerea in comitet a color neapre-
ciati in societate.
Alegerea urimInd a se efectua in bunii ordine se atrage atentiunea
&supra urmdtoarelor puncte :
1) Articolul 20, paragraful a, capitolul VI din Regulament, pagina 16 :
_In caz de nereguli biroul poate suspenda alegerea".
2) Articolul 21:
Ori-ce contestat,ie a alegerei e valabill. numai in cazill cand se aduce
la cunostinth biroului, chiar in ziva alegerei".
Contestlirile
Art. 1. Contestarile vor fi scrise si semnate de una i aceai per-
soand care tidied incidentul.
par. a): Candidata nu pot face contestari decat prin delegatii lor.

185

www.digibuc.ro
 Art. 2. Orice contestare e supusa. discutiunei biroului. Ea poate fi
respinsd, ca nefondata, sau poate ii luat& in considerare.
par. a) Numai contestarile luate in considerare vor fi inregistrate. Pro-
testarile simpleverbale san scrisenn vor fi luate in considerare ca contestfiri.
Art. 3. 0 contestare luat& in considerare atrage:
1) Imediata casare a alegerei sau
2) Luarea de masuri contra deliquentilor! sau
3) Ambele misurl imprenná.
Art. 4. Ziva de alegeri la care se raporteaza articolul 21 se considera
incheiatil Irevocabil la orele 20cand incepe dispuerea scrutinului.
a) Contestarile se primese deci numai pcinet la aceastet ord inafara, de
cele ee e'er raporta la eventuate manopere frauduloase, in timpul cbiar al
despuerii scrutintilui.
Art. 5. Contestdri impotriva intocmirii listelor votantilor nu se
prime sc ;
Se admit doar rectificdri in caz de omisiuui gi numal dacil omisul
face dovada complecta a drepturilor sale.
al Listele de votanti au fost afigate 2 zile mai inainte tocmai p3ntru ca
cei omii sá fie pugi in cunogtintil de cauza si sa, poata aduce dovezi in ziva
votului.
b) Impotria color care ar ti votat far& drepturi se admit reclamatiuni
imediat ce ele aunt aduse.
c) Se admit reclamatiuni impotriva persoanelor filet drepturi, dar trecute
pe lista. chiar inainte ca acele persoane set ,fi votat.
d) Simpla trecere pe lista de vot a unei persoane far& drepturi de ale-
gator. sau omisiunea unci persoane eu drepturi recunoscute, nu constitue in
sine o nereguld. Neregula se consider& numai in caztil in care persoana trecuta
Fara drepturi de vet, or vota (MAO.
A rt. 6. In acest caz gi ori care ar fi deciziunea anterioara a bi-
rout ui dm& de3puerea scrutinului indict intre 2 candidati o diferent& egala
tocmai en numarul voturilor contestate se impune casarea alegerei, numai
pentru local in eauza.
Art. 7. Conte,thrile sunt valabile nnmai daca sunt aduse de membri
aetivi.
Art. 8. Contestarile sunt valabile numai clacii, invoaca nereguti, i dad,
faptele alegate corespund intocmai adevarului.
Art. 9. Contestari impotriva nedreptdfirii vreunei persoane sunt ad-
mise numai (tact sunt adase de instigi persoana nedreptatitt.
Moth e de contestare:
1. Votul nesecret. Dacil totugi o persoanA in mod intenlionat sau incon-
-tient voteaz& nesecret ffirit ca sa existe din aceasta culpit impotriva biroului,
atunci votul ei se anuleazd!
2. Dacd in sala de vot sunt mai multi de 3 (trei) votanti.
3. Dacet sunt prezen(i in said candidatii, in afar& de momentul in care
igi exercita dreptul de alegator.
4. Dacd se gelsesc in afara salii de vot buletine cu ftampila
5. Deed voteazd urmdtoarea categoric de membrii :
a) membrii ne la curent, b) membrii onorifici, corespondenti, exclug i
demisionati, morti, sau persoane strdine de societate.
6. Violarea urnei.
7. Furarea urnei.
8. Bdtaie in sala de vot.
9. Inchiderea votdrii in mod prematur.
10. Mai multe voturi decdt votanji.

186

www.digibuc.ro
p.

Dr. V. Climes Cu

187

www.digibuc.ro
 1922-1923
Din actele, aflate in arhivA, in care se vede modal cum au
decurs alegerile ca si din qemnAturile de pe procesele verbale ale
sedintelor comitetale, se vede c, nonl comitet pe 1922 23 a fost
compus in felul urniAtor :
Preodinte T. Climescu, (Cu 185 voturi contra 156).
Vice-Preodin ti G. Niculescu
Mircea Constantineseu
Secretar-General, Marius Teodorescu
Caster, 1. Bistriceanu
Bibliotecar, Spiru Constantinescu
Al. Sivulescu
Secretari de odinp t Elisa CHmescu
Aurel Popescu
Noul Comitet s'a intrunit prima datit la 6 Martie 1922 si a
convocat Societatea, in sedintA publick pentru Smbat 11 Martie,
ciind noul presedinte DI. CLIMESCU afexpus chte-va puncte din
p rogramul comitetului' .
In primul se va avea in veilere a,istenta universitarl, care. a^tu d-
mente suferA de multe lipsuri si care s'ar putel remedia printr'o interventie
la D-1 Director al serviciului Sanitar.
Biblioteca, de si este mare, va fi complectatii cu carti noi. Sedintele
societAtii vor fi iluitrate si prin conferinte extramedicale. In legfitura cu
aceasta, D-1 presedinte maga pe domnii cari doresc si precinte cazuri intere-
sante, sA se sileascri sA expund cestinnea pe intelesul tutulor.
In privinta situatiei financiare. D-nia sa spune cri pentru a se strAnge
fonduri, se va continua obiceiul matinearilor i seratelor dansante.
Ca incheere, D-I preselinte indicA atitudinea Societritii noastre fatA de
celelalte asociatii studentesti si in primal rAnd fatrt de Centrul studentese.
Dupa, cum vedem, noul comitet s'a miirginit la un program
simplu, a cArei realizare era foarte simplit dar care imbriltisa toate
trei sc)purile initiale ale Societittei: cultural, economic si moral.
In adevar, in acest an s'au tinut 15 sedinte publice mixte
Eiinifice si administrative. si anume : aceia (prima) de la 11 Martie,
apoi la 18 si 25 Martie, la 4 si 29 Aprilie, si ultima la 13 Mai.
Inchisit pe timpul vacantei mari, Societatea si-a redeschis sedintele la

189

www.digibuc.ro
 10 Noembre §i k-a urmat la 17 si 25 Nombre, la 9, 16, 23 si 30
Decembre 1922 si in sfilrsit, la 17 si 24 Februarie 1923.
In aceste 15 F;edinte s au frtca urmiltoarele 41 comunicAri :
D. VINTIC1 Un ca.': de albinism (oil prezentarea bolnavului).
M. CONSTANTINESCU Rezultatele tratamentului cu Eucratol.
V. CumEscu Asociatia de stricnina, stovaina i cafeina,
in rachianestezie (rezult. def.)
C. VLAD Teoria lui Freud in legatura cuun caz de corn-
tuzie mintald.
V. CLIMESCU Un caz de mastoiditd latentd.
D. VASILIU Turburari de vorbire in parkinsonism.
C. NICOLAU Un caz de peritonita cronicet.
D. VASILIU §i M. TEODORESCU Fibro-mixom nasal enorm.
N. VAS1LHJ Un caz de leuco-melanodermie.
M. CmnrrEscu Un caz de eritem nodos (cu prezentarea
bolnavului).
V. CLIMESCU Absenta congenitald a tibiei stangi, picior
yams eguin, absenta mediului stang, etc.
N. VAstuu Sifilom al aripii nasului.
I. VASIL1U Fistule branchiale congenitale.
M. TEODORESCU Dowi cazuri de gastrita iperacida,post-
gripala.
M. CRISTESCU Enormet cicatrice vicioasd intercrurala.
Dr. A. DnAGXNEscu Despre sindromele bulbare 0 in spe-
cial al lid Avelis.
M. DUMITRESCU Hernie inguinald strangulatd, continand
diverticulul Meckel.
V. CLIMESCU Un caz rar de cholecystitd.
Dr. C. VLAD Un caz de crampa scriitorilor.
I. STOTA. Un caz de lithiaza biliard (coexistfind unui
ascarid) Angio-cholecystitii.
M. CONSTANTINESCU. Un caz de pyonefrosa consecutivd
stricturilor uretrale gonococice.
I. BISTRICEANU. Un caz de boala lid Friedericlt (en pre-
zentarea bolnavului).
TH. DuisumEscu.Neoplasie mamara (cu abces cronic).
C. ErrnuE. Sarcind extrauterind repetatd.
AL. §'OIMARU. Un caz de ipertrofie de prostatd.
M. CumprEsdu. Un caz de cholecystita calculoasd.
G. BOGAN. Un caz de tumora peretelui abdominal (diagno-
stic diferential).
C. AMXnXzEANthSarcina extrauterind (co ou mort si he-
matosalpingx.
DR. TRIFU si I. CIUSTESCU. Proba spermei, in vindecarea
blenoragiei-
M. TEODORESCU.--Permeabilitatea pleurald in hemotorax.
V. MusErrEsr.u. Eruptie pruriginoasd madicamentoasd
(auto-observatie).
I
190

www.digibuc.ro
 V. 6LIMESCU. Ocluzie intestinala prin bride epiploice.
C. AMXRXZEANU. Sarcina extrauterina-tubara (cu ruptura
inundatie peritonealà).
M. TEODORESCU §i I. BANU. Derivarea urinelor intr'un caz
de penitis (cu prezentarea bolnavului).
C. AbiluXzEANu. Un caz de fistula pyo-stercorala.
V. CLIMESCU. Despre: Grefele grasoase.
POPESCU '11. M. CONSTANTINESCU. Despre : Intoxicatia prin
cantarida.
M. CONSTANTINESCU. Catgutul in chirurgie.
Tu. DUMITRESCU si N. Tomovicl. Imunitatea celularei In
variold i antrax.
M. POPESGU. Donii cazuri de hemoglobinurie paroxistica,
a frigore.
C. AMXRXZEANU. Un caz de sarcom polimorf.
Vedem dar Ca, desi sedintele s'au tinut rar ci la intervale ne-
regulate, ele au fost aca de fructuoase prin numilrul cat F.;i
prin calitatea comunicárilor facute.
In afarä de acestea, Societatea a mai tinut o serie de cedinte
extra-ordinare, in care s'a ocupat de gospodaria ei sau de cestiuni
extra:societare, cum de exemplu : Sedinta dela 1 Aprilie, 1921 in
care s'a ales un delegat in comisiunea cantinelor i cArninurilor.
La 22 Mai, cand s'a raliat la cererea celorlalte societAti, pen-
tru liberarea studentilor basarabeni (cari erau inchisi, sub acuzatia
de a fi complotat contra Statului) 'Ana la pronuntarea sentintei
definitive.
La 8 Octombrie 1921, s'a tinut (la cantina medicinistilor) se-
dinta in care s'a protestat contra hotArarii consiliului profesoral de
a mitri taxele de frequenta si de exarnene, la facultatea de medicina.
Sumarul aedintei extraordinare din 8 Octombrie cor.
Studentii in Medicina ai FacultAtii din Bucureati au fost convocati de
comitetul societAtii studentilor in medicinii, spre a discutit chestiunea supra-
taxei de 2000 lei anual.
Prefedintele V. Climescu face un scurt istoric al chestiunii, arritnud cii,
de oare ce Ministerul nu da fondurile necesare intretinerii laboratoriilor ai
clinicilor. consiliul profesoral stndiazil ehestiunea unei supra-taxe de 2000 de
lei anual de fiecare student.
D-1 Climescu socoteate cit trebuie sii se searit proportionalitate, Cocas-
du-se 3 categorii : cn taxa de 200 ai de 500 lei.
Se asociazi D-I Vice-prefedinte Mircea Constantinescu.
D-1 Othlgescu sustine sit F e mentinii taxele de 200 lei. Acestei propuneri
se asociazit toatit asistenta,
Se hotarnate apoi de entre majoritatea asistentei sit se intervinA pe
leinga d-nii Profesori ai Minister, spre a se mentine taxele din annl trecut.
Se alege o delegatie din fiecare an, care sit aducA la indeplinire aceasta".
La 12 Octombrie 1922, tot la cantina medicinistilor" si
tot in cestiunea márirei taxelor, a avut loc o altä cedinta, din cele
mai extraordinare" in urma clreia 260 din participanti, an semnat
urmh"toarea Jleclaratie" :

191

www.digibuc.ro
 Subsemratii, studenti in Medicinti, declarlim ca nu putem plati mai
unlit de cat taxele din anul trecut i ne legam pe cunt de onoare a sustine
orice punct ar hotari delegatii nostri, in comun acord cu noi.
Data astaci 12 Oct. 1922, in sedinta extraordinara rettnita in gala
cantinei'.
In acelaqi scop s'a tinut o §edintri la 19 Octomvrie, in mina
careia, s'a comunicat la ziare (cu No. 132 din 20 Octombrie) spo-
rirea taxelor la Facultatea de Medicine, iar la 21 Octombrie (cu
No. 133) s'au trimis adrese la diferite ziare, multumind pentru
campania dusii in contra sporirei taxelor universitare la Facultatea
de medicina Bucuresti.
La 12 Noembrie, pentru aceiasi chestiune si tot la cantina,
s'a tinut o sedinta extrem de furtunoasa, cu delegati de ai celorlalte
societati, in care s'a hothrit sa. se inainteze eate un memoriu De-
canatului Facultatii de Medicina si Ministerului Instructiunei.
In sfarit, la 7 Decembrie s'a tinut 'Inca o sedinta extra-
ordinara pentru a arlta studentilor rezultatul interventiei la D-1
Decan si la Ministerul de Instructie."
Nu stiu ce a determinat-o, dar, inregistrata la No. 196 din 8
Decembrie (a doua zi dupa intrunire), se grisee urmAloarea adresil,
din care se vede starea de agitatie a studentimei :
Doninule Rector,
In urma autorizatiei pe care mi-ati dat'o, am tinut aseara o intrunire
pe care am fost obligat din cauza multimei participantilor sa o strtimut dela
societatea noastra la cantina medicinistilor, bine inteles cu conditia ca totul sa
se pntreaca in liniste.
A fost in insasi interesul ordinei sa fac acest lucru i ma voi explica.
Daca aceasta intrunire s'ar fi facut la sediul socie1üei. majoritatea dintre par-
ticipanti erau peste 1500ar fi stat in strada, n'ar fi stint ce se discuta ina-
untru i nici n'ar fi ascultat cuvintele noastre impaciuitoare. si ea concluzie
s'ar fi dat la dezordini,
Discutiile au urmat in destula Iinite i a contribuit mult la aceasta si
D-1 Profesor Minovici care a venit si a cautat prin antoritatea D-lui sa impuie
pnnctul D-v. de vedere impaciuitor.
Dupa terminarea discutiilor s'a hotarit alegerea unei delegatii in care,
pe langa alesii participantilor, sa intre toti presedintii societatilor pe facultate,
cari sa faca o comunicare in care sa se arate doleantele studentimei.
Presedinte (ss) V. Climescu
Vazandu-si sperantele spulberate prin neimplinirea fagaduelilor
date de catre autoritatea coIari, studentil in medicina la cari s'an
asociat i cei din alte facultati s'au intrunit la Facutatea de me-
dicina, in memorabila zi dela 10 Decembrie 1922.
Mindert actele din arhiva Societatii nu inregistreaza. cele ce
s'au petrecut la Facultate in aceia zi, iar pe de alta parte, fiindca
faptele petrecute an fost asa de extraordinare", in cat studentimea
a decretat acea zi de 10 Decembrie ca sarbaloare itationala
studenteasco", si in sfarsit, fiindca acea micare" a pornit din
sanul Societatii studentilor in medicinit si a fost condusa sub aus-
piciile Societatii, care a servit de aci inainte drept cartier general",

-- 192

www.digibuc.ro
socotese si en ch trebue sa fie mentionatrt, si de aceia ii dan 100
in paginile urmrttoare (201 220), dupii insrtc,;i descript,ia unuia care
a fost sufletul miscarii (D-1 I. SIMIONESCO.
S'a facut atunci numeroase arestari si capii misearii" studen
testi an fost inchisi la Vricaresti.
Turburarile s'au accentuat atunci si mai mult. Ca masuri do
represalii inchisoarea dovedindn-se ineficace s'au inchis toate cri-
minele si cantinele, iar studentii ( de data aceasta fiind en totii
solidari) an fost dati afara. Nici aceasta masura n'a dus la efectul
asteptat de autoritMi, caci durerea studentimii a grtsit un puternic
econ in sufletul populatiei de toate gradele, care a oferit, color ce
nu aveau loc la Vaertresti, adripostul refuzat de antoritati.
Recurgand la alte mijloace, mai blande, s'a ajuns la o domolire
mornentana a studentilor dar nici de cum la vindecarea durerii
care intretine i astrizi o perpetna stare de agitatie.
Fiindca faptele petrecute in acest interval (1922 1925) vor
rrimithe neuitate, le redau in paginile urmatoare, pentrn a putea sa
urmarese aci faptele petrecute in sanul Societatii si in directa, le-
gritura nurnai cu evolutia ei.
La 17 Februarie, a fost o sedintri agitata din cauza stärii in
care se aflau studentii incbisi la Vriciiresti (arestati en ocazia mani-
festatiilor, care incepusera) si de la care, se primise o scrisoare
anuntand cit vor face greva foamei", spre a sili autoritatile sa'i
judece".
In sfarsit, la 3 Martie 1923, a avut loc ultima sedintö. cu ade-
varat extraordinara din eauza furtunoaselor discutiuni provocate de o
petitiune prin care se cerea excluderea D-Ior ltomanescu i Burcu.
In acea sedinta Societatea a ratificat si eheltuelile (in sumä
(1e 68.524,50) aprobate de comitet prin ordonantele No. 51-64.
Veniturile si ebeltuelile Societatii ajungand destul de insemnate,
s'a sirntit nevoia angajerii unui contahil de profesiune, care srt tina
ordinea in scripte. crici lipsa de experienta in aceasta privinta se
remarca usor prin insusi faptal ert, pr wesul verbal (al comitetului )
No. 37 prin care aproha lei 36.946.25" 0, poartri data de 3 Martie,
P. v. No. 38. este datat 5 Martie, P. v. No 39 pentrn lei 4.529.75
este datat 18 Ianuarie, P. v. No. 40 pentru 33.396.75 °/0 este datat
14 Fehruarie iar P. v. No. 41 este datat 30 Fehruarie. iar in suma
de lei 60.127,75 pe care o aprobri, se euprind uncle cheltueli care
mai fusesera aprobate anterior.
De altfel, Comitetn1 anului 1921 1922 a purtat o deosebita
grijrt pentru marirea fondurilor Societatii, si, in acest scop a dat o
serie de ,,rnaLiiienri i serate (Iansante" la 25 Octombresi 4 Noembre),
a lansat Ikte de suhscriptie, a trimis .,apeluri" la toate primaride
urbane, a tip:aft (en 4.300 lei) 5.000 bilete rcarrtinizi" de cate 5 lei
bucata, a organizat o chart" in ziva de Florii (2 Aprilie) de pe
nrma eareia a realizat un beneficiu de 7550 lei, iar la 3 Februarie
1923 a organizat un hal mascat 71 costumat, cu tombola, care a
mins Societatii un frumos heneficiu. La aceste venituri, s'au adaugat

193 - 13

www.digibuc.ro
 cotizatiile membrilor, diferitele subventii si donatii de la Institutii
si de la particulari printre care trebue sa mentionez pe acelea pri-
mite din partea D-lor prof. D. GEROTA i N. METIANU.
Gratie acestor venituri, Comitetul a putut srt radieze o datorie
de 48.000 lei la tipografia Cartea Romaneascri" lrisatit de comite-
tele anterioare, dar pentru care, directia tipografiei sequestrase re-
vista Spitalur : a putut sil lichideze costul volumului Buleti-
tinul Societiltii si catalogul biblioteciL ; a intretinut i a impru-
tat cu SUMP importante clubul sportiv al medicinistilor ; a im-
prumutat chiar pe unii membri ai Societatii, ajutandu-i sri editeze
(sa poligrafieze) cursurile profesorilor ; a ajutat Asistenta Uni-
versitare pentru care a mai obtinut gratuit de la Eforia Spitalelor
Civile si de la Directia Generala Sanitarri, instrumente chirurgicale.
pansamente si medicamente ; a sustinut revista Spitalur si a ajutat
,,jurnalul studentesc".
In sfarit Societatea a fost in stare srt faca, si oare care sacri-
ficii materiale cu ocazia pierderii scurnpilor ei, Dn. M. CEALid (fost
presedinte si apoi membru onorific), M. BXDULESCU, LAPTES Si IONESCU
STELIAN, instituind anumite premiiL in memoria unora dinteinsii.
Tot in cazierul acestui Comitet spre lauda lui si a Socie-
tritii se cuvine sit inscriem datoria pe care si-a fficut-o fata de
M. M. L. L. REGELE i REGINA inminindu-Le un pergament", cu oca-
ziunea Incoronarii" ; participarea, oficial, la sarbritorirea profeso-
rului G. BOGDAN din Iasi ; ,,memoriile" adresate autoritatilor si
toata lupta pe care a dus-o pentru punerea in functiune a cli-
nicei oto-rhino-laringologice" ; s'a cerut obligativitatea declarririi
boalelor venerice; transactia incheiatil cu Primaria Capitalei, pri-
vitor la schimbarea terenului cedat de aceasta, pentru constructia
localului propriu al Societritii ; transactia amintitti in procesul-
verbal" al Comitetului, No. 28, prin care ,,se deleaga D-I Fresedinte
sa iscrdeascri acordul intervenit intre delegatii studentilor cre-
tint ,_i evrei- ; in sfarsit, opera atilt de laudabilit confectio-
narea unei placi de marmura, cu numele studentilor morti in rilzboi,
care a fost asezatri, cu cheltuiala Societritii, in Sala Facultatii de
MedicinS, dar pentru inftiptuirea careia Societatea s'a bucurat de
obolul tutulor pentru a nu cita de cat pe D-1 ministru Gu. MAR-
zEscu, care a dat 25.000 lei, din partea Ministerului Sanatritii si pe
D-I Ministru Dr. ANGELESCF, care a ditruit 30.000 lei, din partea'Mi-
nisterului Instructiunei.
Cu toata aceastrt bogatil activitate. se pare ea, spre sfarsitul
anului Societar, a intervenit ceva care a stricat armonia din stain]
Comitetului si a stanjenit bunul rners al Societiltii.
Fie cri au intervenit nenorocitele influente din afarri, sau poate
vre-o diferenta de vederi in cestiunea manifestärilor extrasocietare
(in special cestiunea taxelor universitare), dar se pare cS presedin-
tele Soeietatii a pierdut increderea membrilor, de vrerne ce, la 20
Noembrie 1922 Cornitetul n'a putut sa. tins sedinta ne-fiind in
numrtr", iar la nici una din sedintele ulterioare. Comitetul n'a mai
fost in complect".
194 -

www.digibuc.ro
 Mai mult, la 6 Februarie 1923, au demisionat : MIRCEA
CONSTANTINESC:U (vice-presedinte), MARIUS TEODORESCU (secretar gene-
ral) si I. BISTRICEANU (easier), si in acelasi timp se include localul
Societritii ,,pentru aranjarea bibliotecii".
La 21 Februarie, de asemenea, Comitetul nu poate tine sedinta
ne-fiind in numar", la 3 Martie se cere retragerea comitetului,
iar la 5 Martie, se hot5r5ste Ca, Luni 12 Martie 1923, A, alba loc
..sedinta festiva", a 4,`) aniversare, cu care ocaziune s'a desvelit ui
rplaca comemorativa".
Solemnitatea a avut loc in amfiteatrul cel mare al Facultatii
de Medicina si, cu aceia ocazie, D-I Presedinte V. CLIMESCU a rostit
urmatoarea cuvântare :
Domnilor,
In conducerea unei Societilti organicate, intalnesti chestiuni cari nu
prezintrt nici o noutate, e un mecanism care merge cu o regularitate mate-
maticà pentru cA sunt lucruri cari au intrat in traditie i probleme noi nriscute
din relatiile cu lumea din afarA i pe cari vremurile le impun.
Se cuvine insit ca in aceastrt activitate extra-societarA, cilci de aceste
voi vorbi mai intai, e o datorie sà se pristreze o conduit& de independenta
fatti, de curentele gresite ce ar tinde s'o deplaseze de la adevitrata ei menire
studenteascil si socialii, prtstrand drumul drept i de mijloc care duce la reali-
zarea aspiratiilor.
Am inteles atunci cand am venit in fruntea acestei SosietAti sit nu o
socotesc ca cerc izolat, ci ca o parte soliditi din complexul organizatiilor seri-
case studentesti.
Societatea stud. in medicina a fost consultata in toate actele mari ce
se petreceau in lumea medical:à si de multe oH a fost premonitoarea ideilor si
a luptei.
Dar aceasta era numai o laturrt din atitudinea pe care Societatea trebuia
sä alba' in fiecare moment fatrt de tot ce atinge viata medical& sau mai bine
zis interesele profesionale.
Am crezut ca o datorie fold de viata studenteascil i cred eh de aceiasi
pilrere trebuie sii fie tomtit, lumea. ca studentul in medicinii sh nu se inchida
in Societatea lui ca intr'un zid chinezesc sli se limite la satisfacerea numai a
unei laturi sufletesti, dorinte de stiintii, iar tot complexul de probleme mari
si de viitor srt-i fie necunoscute.
In tot timpul presedintiei mele am crtutat sa, iau un contact rat mai
larg cu viata studenteascrt in general fiind de aceiasi piirere cu inaintasii mei
cil studentii in medicina trebuie et fie aceia caH sit conducil, sit infirme ideile
lor sfinAtoase de ordine disciplina muncil si respect la toata masa studenteascrt.
Am crintat sit indrumez Societatea pe diumul ce-1 mai bun pc care 1-am socotit
in dorinta do a vedea in acest for superior intemeindu-se un colt al solida-
rizeirei romanesti.
Interese profesionale si generale studentesti. precum si epoca de re-
facere la care luam parte nu ne putea litsa nepAsiitori. Castigul material prin
largirea hotarelor, trebuia implinit prin un progres moral si national.
Nu ne-am socoti datoria implinitit cand intr'o liomanie Mare ca intin-
dere nu va triti i o Domanie asa curn dreptul postrn de suveranitate natio-
nala ne permite sit o aranjam.
Fara a cauta sit ne abatem din drumul nostru legal, dorim a curAti at-
mosfera, a o ventila.
In al doilea rand mi-am pro pus, lucrul nu e nou, ca sillupt pentru aju-
torarea i usurarea vietii studentului.
Am hotdrdt ea societatus set imprumute sume de Gatti, membrilor ei fe
aceasta h seopul editdrei eursuritor. Asi propune ca Societatea sit creeze acele
bnprumuturi de onoare cari sunt in Franta si pe caH vrea sit le acorde i D-1
Ministru Angelescu prin o lege specialii.
195

www.digibuc.ro
 Cunoasteti si Dv. atitudinea hotarata a societii in chestia taxelor cari
se incercau art se mAreasch anul acesta exagerat. Memoriul pc care I-am alch-
tuit dupä de,bateri lungi, a fest snstinut cu multh cerbicie de mine si delegati
intrunirei, in fata D-lni Ministru i a consilinlui Profe.soral. Am dovedit atunci
cum se vede si din memoriul prezentat ch, cu aceste taxe mari, prohibitive.
Universitatea noastrd nu va mai fi accesibilii fiilor de ttirani Itisati in voia
soartei, ci va trece in milna acelora ciiror singur acest far superior le rännisese
inch neaeaparat.
Chstigul a fost de partea noastril, fiindeti aici era si dreptatea. ,Im luptat
»suit pentru a convinge organele respective sit se infiinteze nfl .serviciu de spital
pe kingl clinica de nas ydt i urechi si atunci am fost de pilrere ca aceastd
chestiune s't nu o consileritm izolatel ci ca fachnd parte din un plan de actiune
mta vast. Precorirzarn o actune studenteasch cornunii care sh cearh terminarea
\ocaNulu 131aversVacti, construirea do clinici i dreptnl la o viat,ii omeneaseh
ptin crearea de cantne i chminuri mai moderne.
Cu tare mici neprobibitive, mai ales cand e vorba de faintele aplicate,
11 cu usurarea migocului de trai, redeam renindu-se in ajutorid elententului
national same
Deci pentru asta trebuia o organizatie centralii, si de oarece se agith
chestia federalizirei tuturer societhtilor in locul Centrului" disparnt, am admis
ca discutlile sh se fach Ia noi la societate.
Principiile acestei federalizari au fost admise in parte 5i farh sti se fi
elaborat un statut definitiv. incepuse o conlucrare a tuturor presedintilor
de societtiti.
Propun ca sit se redacteze statutul acestei federalizitri ht forma lui de-
finitive! (proectul e la D-I Dan fost prezident al comisiei de verificare al ye-
chiului centru) pentru ca astfel comitetul central care de fapt exista si care e
compus din presedintii tnturor societMilor. (in el mai intri si delegat,i ai sin-
dentimei. dar acest lucru s'a hotfirht in mod special in vederea mischrei stu-
dentesti) sh fie recunoscut. ca organ executiv i ca representanthl intregii
studentimi din Capitalh, de D-I Rector.
Cu acest inceput de organizare ne-a prins miscarea stndenteased actualk
care pnnea sub o forma mai precish i eft o nuanth mai energicrt, probleme
ce agith i astiizi studentimea si de care Soc, stud. in Med. nu era striiinti.
!tient se vede din expunerea de mai sus.
Cum. inch odatti repet, Societatea nu era striinh de problemele niari
ce se agitau, probleme pe care ea le imbritisase sh lupte pentrn resolvarea
ler, a consimtit sh adere cu oarecare reserve si adesiunea a frost cerntrt de
unanimitatea membrilor.
Aceasta miscare care angaja studentimea romtinh din intreaga tarii punea
mai precis punctul pe i. Toatti masa studenteasch cerea sustinerea elemen-
t-alai national prin cantine, chminuri, biblioteci si acordare de burse, pentrn
ca astfel sit i se a3igure preponderanta in inaltele nea,tre institutii de culturti.
sau eel putin srt o egaleze in lupta de concurenth pe care trebuia sh o (Inca
cu elernentele strhine mai bine inzestrate materialiceste. Cum ins realizarea
revendicarilor de mai sus cereau timp si pentruch situatia de moment era
socotita ca destul de ingrijiteare prin inceputul de covar)s?re a elementulni
rominesc, s'a cerut representarea proportionall ca o mamrit imediath phnti
cand prin seria de masuri positive ca eele de mai sus 5i cari le considerrtm
ca niste datorii vechi neachitate, clementul romlinesc stt-si ia local de frunte.
Nn s'an cerut mrtsuri de protectic int lectu jut i nu a lost vorba de
exclusivi.sin cultural. I3unurile sufletesti sunt ale tuturor si este o crimii a
impedica adhparea unui suflet la ele. Dar ace,te bnnuri dobAndite in Univer-
sitate, devin in viata practich armele de lupth dacrt aceste arme
nu le mai avem noi, se vor servi altii de ele ca sh ne stapineascii.
Pentru toate aceste motive am imbrati at miscarea si tin sti-mi exprim
regretul cii mi se aduc acuzatii giatuite c'a5i fi impins Societatea intr'o at en-
tura unit
Noroc cii numhrul acelora en aceastrt Orem put,in fericitti e prea mic.
Mind aici trebnie sit mai adaug cit lipsa de organizatie centrahl,
ne-a pant sit ca proectul nostru, ca congresul general (international) stu-
- 196

www.digibuc.ro
denfesc, pe care studenfii francezi ii cereau sl se fie la noi; fi acest fapt din
cauza opunerei fi a relei voinfe a d-lu; Nazarie, care e bred prefedintele Uflt-
unei generale studenfefti. Dup.& cum vedeti e o chestie de foarte mare impor-
tanta care trebue pusd la punct. (Chestia Uniunei generale a studen(ilor).
A$i fi lipsit de la o datorie sfimntã, dacd asi fi ldsat uitrirei pe acei cari
au plecat dintre noi pentru fericirea si mirirea ttirei si cari sunt o marturie
nestearsii. a spiritului de sacrificiu suprem de care $i corpul medical a dat cu
prisosintii, dovadd.
Datoritrt concursului larg si solicitudinei pe care d-1 ministru Anghe-
lescu si Mfirzescu le-au aratat totdeauna SocietMei noastre si cari ne-au acordat
sume destul de mari, am putut infiiptui placa comemorativd a$ezatd, provizorin
in sala de la intrarea Facultatei de medicind.
Tot datoritd solicitudinei d-lui ministru Anghelescu am oblinut promi-
siunea formald ca Soc. stud. in Med. s fie trecuta in bugetul Ministerului
de Instructie, de asemenea i revista Spitalul", i chiar pentru revistd ne-a
si dat un prim ajutor de 5000 lei.
In urma hotdrdrii d-lui ministru al Instrucfiei de a imbogdfi biblio-
tecile cu volume noui, Societatea a presentat fi ea o cerere fi in princiPiu s'a
aprobat. Rilmrine ca cei ce vor reni sd se intereseze de acest lucru de o impor-
tanfit capitald.
In urma invitatiei d-lui profesor Cantacuzino de a presenta o listd de
revistele franceze la care Soc. e abonatri, pentru a i so pntea complecta lip-
surile, am insdrcinat pe d-1 bibliotecar sd o alcatuiascd. Lista s'a alcdtuit
asteptiim resultatul. Am propus in comitet i s'a aprobat, dar imprejurarile
n'au permis sa se facil inventarierea Bibliotecei, si mai ales catalogarea tezelor.
Un inceput de catalogare s'a fficut.
Propun ca toate revistele care le are societatea i mai ales cele mai
intrebuintate sri fie complectate si legate, pentruca astfel sit ai ori de cdte ori
iti trebue literaturd complectii intr'o chestiune.
Am fost de pdrere, comitetul n'a admis insd, ca sit prezint un memoriu,
impreunfi cu Asociatia internilor, d-lui ministru al Frantei, in care sd aratam
relele ce resulta din scumpirea cartilor franceze si posibilitatea unei iiildcuini
complecte a manualelor didactice franceze cu cele germane, mult mai eftine.
Ceream in acel memoriu sd se fixeze o valuta fixd pentru carti sub forma
unei conventiuni cu librarii i chiar ajutoare. Daca chestiunea asa, cum o pre-
sentam credet,i eit nu prejudiciaza anumite interese, atunci luati-o in consi-
deratie.
Un lucru destul de important e construirea localulni societdfei.
Pentrn a easta. in urma propunerii d-lui Spiru Constantinescu am admis
tiparirea de cdramizi cari insa n'au adus resultate dorite din cauze indepen-
dente de bunavointa noastrit
Am cautat sit intram in combinatie cu societriti de constructie dar suma
pe care o are societatea e,te prea mica pentru proectul nostru.
Pentru realizarea acestui desiderat propun: Anul acesta se va rota pentru
invdtdmiint 200 milioane. Societatea noastra avand o biblioteca universitarri,
una din cele mai mari biblioteci medicale, si care nu poate fi utilizatil din
cauza spatiului redus ce-1 are societatea in localul ei de astrizi, Ministerul In-
structiei cred cii ar putea veni in ajutorul nostru diindu-ne chiar sub forma
de imprumut o sumd, de pentru a ne cliidi pe locul ce 1 avem un local
care sd cuprinda i cdminul studenfilor in »aedicind.
Cred ca ar trebui sit se ia initiativa alcrituirei nnui comitet de construcfie
compus din personagii en influenfd i cari se ocupd cu draqd inimii de ches-
tiunile studenfefti si cred cd realizarea acestui lucru nu va fi prea depdrtatd.
In chestia Asistentei Medicale Universitare am inteivenit pe langa d-1
Director General al Serv. Sanitar Dr. Prof. P ROC A sa ni se dea ajutorul necesar
prin procurare de medicamente i instrumente pe un pret redus. Am avut
toatd solicitudinea d-lui thindu-ni-se gratuit cantitatile cerute din lucrurile pe
care directia le avea.
Am intervenit $i la Eforie, dar din lipsa pe care toatd lumea o cunoasto
cji existd in aceastri institutie, am fost refuzati;

107

www.digibuc.ro
 In privinta localului asistentei, datorita bunavointei D-lui director al
caminclor ni s'a dat o altd incApere malt mai spatioasa. Cred c noile inter-
ventii care se vor face in ceia ce priveste procurarea de medicamente si de
reorganizare a asistentei sA se facA dimpreunA ea D-1 Doctor Ilamat care poate
cere cn mai malt& trtrie tot arsenalul medical trebuincios unui dispensar de a
cArni existenta in sdnul unei istitutii studentesti (cAminuri ar trebui sti se
ocupe si Ministerul de SdnAtate publicii.
Datorita binevoitorului concurs al D-lui Dr. Slcupierski yj Demetriad am
ajunq cu hirtiile donatiei locului de cdtre Primaria Bucuresti in ultima. foal
mime, trebuian supuse unei comisiuni de unde toati afacerea trecea la tri-
bunal unde se redacta actul definitiv.
Ca sa ajung piing la acea comisie, inainte de a ajunge in sfera de in-
fluentA a D-lor de mai sus citati, trebue si vri spun cA am intrebuintat mutt
timp de oarece m'am lovit de o rea vointii i neglijenta condamnabild.
Comisiunea nu s'a mai instituit, a venit schimbarea de conducerea Pri-
mtiriei i ultima dispozitie pe care a luat-o si adume case suspendA aprobarea
donatiei pfinA ce societatea nu va putea dovedi ea poate construi.
Trebue ea aceasta chestiune sa fie prima grije a comitetului viitor;
propun sa se convoace toti acei cari au luat parte la facerea actului (le do-
natie prim, in plus toti presedintii de societate cari au venit ulterior si sa se
intervie energic pentru ca primAria sii nu revie cum ar ayes aerul.
In urma propunerei mele s'au mai infiintat 3 premii pe lAnga cel unn
existent, premii ce se vor da celor mai bune si interesante comunictiri. Cred
cA e un bun mijloc de stimul. Premiul e de 200 lei.
Sectia sportivti trebue complect reorganizatri.
1) Propun sit se pastreze legaturile cu (oate socieldfile romAnesti si in
special cu Tinerimea romanil".
2) Biletele de teatru gratuite, ce se dau studentilor, sa se ia din mAna asa
zisului centru si pentru acest lueru adresati-vA D-lui Dan avocat la (ialati care
face parte din comisia interimarri a centrului sa ii dea aceastri deslegare. Prin
N

perceperea unei taxe de doi lei societatea va putea realiza un fond apreciabil.
3) Propun sa se mentie dispozitia luatA ca la inscriere, noul inscris sti
ia si un buletin. Costal noi 1-am fixat la 20 lei.
4) Taxele de la asistenta medicali cred cit ar trebui mArite.
Acestea zise, (in sa mullumesc colaboratorilor mei din comitet, earl, m'au
ajutat in nifte vremuri afa de grele.
In aceiasi zi (12 Martie 1923) se alege o comisiune de yeri-
ficare (compusil din D-nii G. G. Proca, M. Leca i I. Stratulativ)
care, in sedinta specialii dela 19 Martie, a prezentat Societatii ur-
miltorul raport" :
Noi, comisiunea de verificare aleasti in urma votului membrilor socie-
tritei in ziva de 12 Martie 1923, in conformitate cu regulamentul societatei
cap. IV am procedat la verificarea gestiunei comitetului 1922 1923 in limita
celor 0 zile acordate de regulament.
In ce priveste activitatea comitetului, ea reese din rapoartele scrise ale
membrilor comitetului, rapoarte ce se vor ceti i anexa la prezentul raport.
AceastA initiativti luatA pentru o cat mai imparliald apreciere asupra
unei activittiti ce nu poate fi judecatA in timpul extrem de scant acordat de
regulament, si numai pe baza scriptelor din arhivii. credem cii este in asen-
timentul d-vs. a exprima dorinta ca votul d-vs. sti hotilrasca perpetuarea acestei
inovatiuni.
Partea cea mai importantil pentru viata societritei noastre fiind clues-
tiunea casei aproape tot timpul a fost absorbit de controlarea acestui capitol
importan t.
In Februarie 1922 non! easier a luat in priniire soldul de 411.566 lei
2. bani.
In momenta! verificArei noastre constatam in cassii: 465.941,05 lei re-
partizati in chipul urmator :

198

www.digibuc.ro
 Efecte si depunerl
1. Banca Romaneascd cont curent 9 Martie 1923, suma de 199.370 lei
2. Cartea Medicaid 20 actiuni a 300 lei titlu provizoriu Nr. 280 10.000 lei
3. Casa de depuneri Recipisa 16447 82.000 lei
4. Bon Credit Judetean Donatia Dr. Obreja Nr. 000708 . 1.000 lei
5. Imprumutul Intern 25.500 lei, valoarea nominald . 30.000 lei
6. Imprumutul Unirei 44.875 lei val. nom. . . 30.000 lei
7. Ministerul Instructiunei aprobarea 2 4 923 30 000 lei
Chltante
1. Datoria Club Sportiv 13 000 lei
2. Datoria D. Christofor Munteanu 4 000
3. Datorie cantina 2 000
4. Datorii vechi din 1915 997
5. Restant,e dela Balul Mascat i Ciiramizi pe anul 1922-1923.
1. Cartea Medicaid 600 lei
2. Ministerul Industriei 1 500 ,
3. Medic Sub. Lt. Costescu 500
4. D-1 Apostolescu 300 ,
5. Medic Sublocotenent Vintici 500
6. Medic Sublocotenent Stroescu 73
7. Medic Lt. Mircea Constantinescu 1640 ,
Total . . . . 5.115 lei
In Efecte, Depuneri i Chitante s'a gdsit suma de 417.837 le rdrindniind
in casa Societritei :
numerar : 48,084 lei, 05 bani.
Desi Casieria este una dintre cele mai grele sarcini ce revine Comite-
tului. D-1 Medic Lt. Bistriceanu si-a indeplinit acest rol, iniliturdnd toate difi-
tinand atilt registrele cdt si actele justificative in perfecta ordine.
Comisiunea de verificdre tine sa-si fad, rezervele ei asupra urmiitoarelor
puncte :
1. Comisiunea de verificare atrage atentiunea membrilor Societiltei
asupra faptului cit Societatea noastrd nu are lila un inventar de averea mo-
biliard si imobiliar6.
2. Comisiunea atrage atentiunea asupra faptului cd in registrele Casie-
riei bonurile de imprumut Intern si al Unirei sunt trecute pe pretul de cum-
piirare si nu pe col nominal, ce reprezintd adevarata lor valoare.
3. Asupra capitalului restante bal mascat i caramizi, vechiul Comitet
isi asurna raspunderea pldtei.
4. In ceeace priveste actele justificative ale balnlui mascat lipseste aclul
justificativ in valoare de 1265 lei (?) care reprezinta masa datd celor care au
ajutat la balul mascat.
5. In chestiunea sumei de 30.000 lei donatia Ministerului Instructiunei,
D-nii Lecca si Proca au fault obiectiunea cd nu trbuiau trecuti ca bani
in cask iar D-1 Stratulativ considera aprobarea Ministernlui drept bani in casd.
6. D-1 Cagier va preda situatia cartilor ce ceprezintil donatia Dr. Iliescu,
viitorul easier, conform procesului verbal din 14 Aprilie 1922. Va preda viito-
mini Comitet gestiunea privitoare la huletinul Societatei, deasemenea i ges-
tiunea privind repartitia cardmizilor si incasdrei sumelor rezultate, plind in pre-
zent fiind trecute in scripte ca incasat suma de 45.815 lei.
Asupra punctului 6 Comisia de verificare isi exprimd mirarea cd nu a
gasit in nici unul din procesele verbale incheiate de Comitet, specificarea in-
sdrcindrei D-lui Casier cu distribntia buletinelor, clirilmizelor i chiar a bilete-
lor de serbari, nereesind de nicderi numilrul si valoarea lor.
7. Constatdnd ravna depusa de D-1 Casier ca sa se poatii achita in mod
atlit de onorabil de insdrcinarea ce i s'a incredintat, am ajuns la concluzia ca
membrii Societiltei vor trebui sa aprobe in viitor angejarea unui salariat de
specialitate, care sd indeplinoaca rolul de ajutor al casiernini student.

199

www.digibuc.ro
 8. Tinem sii atragem atentiunea asupra faptului cti membri in sedintele
Societatei nu dau destula atentiune sumelor de cheltueli pe care le voteaza
fara sä le discute. fapt care face sa treacii nediscutat sume care necesita expli-
catiuni exprese.
In ce pris este scriptele cancelariei, din constatarile facute recse utilitatea
functionarului pe care'l cerem de ajutor in chestia scriptelor.
Recomandam viitorului Comitet, referitor la capitolul E. art. 33 institui-
rea unui registru, specificand numele i promumele membrilor. cu adhotatiu-
nea in dreptul fiecaruia data esirei lor din Societate.
In chestiunea bibliotecei ne exprimam parerea de rau ca nu am putut-o
verifica, dat fiind timpul extrern de scurt si a neexistentei unui registrn care
sa indice numarul volumelor aflate in posesiunea Societatii din care cauza nu
am gasit nicaeri trecut numarul cartilor curnparate in acest an si luate in pri-
mire de D-I Bibliotecar.
In ceeace priveste Asistenja Medicaid Universitard una din ramurile
en care Societatea noastra se faleste dat fiind vitregia aratata de Societe-
tea Cantinelor i Cáminelor, manifestate prin desele mutari impuse, fapt ceeace
a determinat nefunctionarea ei, in timpul verei, timp cat era mutata in beciul
caminului Cantacuzino.
In ceeace priveste Sportul, care figureaza in scriptele Societatei cu
o datorie de 13,000 lei si cu o donatie de 7.000 lei, am dori ca pe viitor
manifestarea acestei importante ramuri sa devinfi o fala a Societatei Studen-
tilor in Medieina.
Spitalul. In 1922 a avut 1379 abonati, a facut schimb cu 34 reviste.
a avut un excedent de 19.197 lei. 65 bani. rezultat din suma de incasari 160.963
lei, 15 Lelia i cheltueli 141.463 lei 30 bani.
Comisiunea de verificare isi depune raportul sau. (land cetire rapoar-
telor primite.
I. Stratulatic, G. G. Proca. M. Lecca
kVA o activitate in fata careia s'ar inclina orice consihu de
administratie. Totui, in 1egatura, cu cele aratate in pag. 194 195,
se gase0e in arhiva, o intampinare semnata de 59 membri, incbeind
astfel :
3. In caz cand membrii actualului comitet nu vor executa hotarirea
de mai sus, obtinuta in sedinta din 24 Februarie a. c. prin vot, ( adica, dacit
nu depun mandatuD, subsemnatii vom proceda la alegerea unui nou comitet,
ramanand ca actualul sa se justifice in fata organelor de drept. Societatea fiind
Persoana morala'.
Dei d-1 preledinte Climescu a refuzat inregistrarea acestei
somatiuni, pe care a pus rezolutia La dosar, 3 1114923", totw;i a
treia zi, a trebuit srt anunte depunerea mandatului" §i etlinta ani-
versara.

2U0

www.digibuc.ro
 MISCAREA STUDENTEASCA
10 DECEMBRIE
Siirbgtoarea nationalg studenteascre
Sfarsitul anului 1922 rnarcheazrt pentru Societatea noastra in-
ceputul unei epoci de vii framantari. Motivul lor depaseste cadrul
Societati i studentirnii facultrtti de medicinii. E vorba do marea
miscare studenteasca proclamata la 10 Dec. 1922 care, fulgerator
de repede i cu o entuziasta spontaneitate, cuprinde toate Universi-
tatile din tara, mobilizeaza atatea mii de studenti in jurul unei idei
pe care, dupit indelungat sbucium si imense sacrificii, izhntesc s'o
impuna cu tarie atilt maselor mari romanesti cat si paturei intelec-
tuale i conducatoare a tarii. A fost un puternic strigut de alarma
impotriva pericolnlui evreesc care ameninta cu falsificarea i instrai-
narea culturei i intelectualitiltii romanesti prin numrtrul mare de
studenti evrei in Universitatile noastre. Pe cand acestia, ernanand
dela singura paturrt bogata a tririi, cea mai putin incercata si cea mai
profitoare a rasboiului, se inmulteau i isi strangeau randurile, sus-
tinuti de cunoscuta solidaritate interna si internationala a coreligio-
narilor lor, studentii ronlani, provenind dela tara san din piltura
romaneasca dela orase, secrituita i ruinata de rasboi, ramaneau inteo
minoritate tot mai vaditrt si se sbateau cumplit in gliiarele lipsurilor,
de tot felul. Situatia aceasta nu mai putea dainui. Si nu era numai
atat. In afarrt de Universitate, iceiai situatie vitrega pentru elementul
romanesc, aceead prosperitate ascendenta a elementului evreesc,
care, traficand i speculand fArrt scrupule, dedea impresia crt tarn
aceasta devenise un adevrtrat piinnInt al lagiiduintii" dat in exploa-
tarea fiilor lui Israel. Duprt ce Tara noastrrt, in chip generos, deschi-
sese larg granitele sale, pentru a scapa de masacrul bolsevic, sutele
de mu de Evrei din Rusia, acesti musafiri se asezara in tarii fura
gaud de plecare, intreprinsera afaceri prospere i ahuzand de ospita-
litatea si ingaduinta noastra, ajunsera srt perverteasca spiritul public,
srt sfideze si srt batjocoreasca traditiile si cele mai sfinte sentimente
romanesti.
Iatrt, in linii sumare, cateva din cauzele profunde de ordin ge-
neral care favorizan si impuneau, cu o logicrt fatala, o micare de re-
voltit si reactiune din partea elernentului rornanesc. Ori, se stie ca

201.

www.digibuc.ro
aceste miscari pornesc intotdeatina de acolo undo sentimentul natio-
nal e mai sensibil, mai constient i mai mandru din Universitäti.
Cadavrul furat de studentii evrei din sala de disecfe a Facul-
tatii de Medicina din Cluj, sub pretextul cri religia lor nu admite
pangarirea" unui trup de mozaic, a fost scanteia care a facut srt
explodeze o revolta prea mult timp continuta.
Zadarnic studentii clujeni au strtruit sa se ia mrtsuri contra
acestui fapt jignitor i sfidator. Child ei au voit, ca represalii si ca
constrangere fata de evrei, sa, le interzicã disectia pe cadavrele cres-
tine, ceeace nu constituia decat o mrtsurri dreapta si logic, presa
evreiascil din toata tara a inceput sii tipe contra nelegiuirii, neome-
niei, antisemitismului dela Cluj.
In adevar, ziarul evreesc (din Bucuresti) Mantuirea" cu data
de 4 Decembrie 1922, publica urmatorul, dintre articolele tot atilt
provocatoare :
Calm studenlimea cre§tinZi din Cluj
.Caci asa vi se spune in diferitele reportagii : Studentime creltind, nu
romana.
E si logic. Numai congenialul creatinism a putut sa va dea puterea de
a savarai acest mare efort etic. Conceptia judaica despre sanctitatea trupului
uman. care, sillaa trecator al sufletnlui ce-i al Domnului, e la fel de sacru gi
deci inviolabil (disectia e un viol) putea si &ease& intelegerea numai in sn-
fletul vostra evanglielic. Tot aaa cum numai creatinismul vostru a putut sa va
fie acela care sii vii insutle marinimia en care ati trecut prin foe i prin apa
tot ce nu se putea apara plumb ai maculatura.
Vas'ziea cascada libertatilor. Si de data aceasta pe faii. Admirabil. Vii
suntem din suflet recunoscatori. Minciuna stupida si ilogica a libertatii reli-
gioase" intr'o tarsi in care umilii birjari pe hinga eroicul sacrificiu pecuniar
al odilinei sabatice renuntarea la caatigul de o zi mai au de indurat si
temnita pentru temeritatea probitatii lor religioase trebuia tintuita la stalp
scuipatii.
Ilalelu! Slava tie studentime cre,gind din Chipul simbol al libertatilor !
Tie ti-a fost dat sit indeplineati frumoasa i morala opera; singuri tu ai avut
curajul de a spune raspicat ca ti-e cu desavarsire indiferent, daca, liftele jido-
vesti so inchina tricolorului, bicolorului, sau tablelor lui Moissi.
Singurd tu ai avut curajul de a pune logic intrebarea: de ce, adicii, li-
bertate religious ? de ce aceasta curioasa exceptie? de dragal carei con-
sideratii ?
Inteo tara in care fariseismul politic cel mai deaantat 0-a permis totuai
sa fie franc ai consecinte in e o ntestarea oricetror drepturi pentru noi, el ai-a
gasit refugiul in sanul primitor ea o curvi al ,,libertatii religioase.
Voi, eroilor, ati strivit ipocrizia. Slava vonii !
Si pe cand inima ni se fr.i.nge de durere i desnadejde ai pe cAnd pe
buzele palite mijesc silabele unui groaznic blestem, incercam cu emotie man-
dria. de a fi fost dat si de astadata ca de atatea ori in istoria omenirii
stirnulent i prilej pentru o revolutie morali firefte tot noi am fost victimile.
Jar victime ea de atatea ori in istoria revolutiilor morale. Ca, de pilda atunci
eind am dat lumii crestinismul. Crestinul nostru. Caci de al vostru, de acest
monstru, ni-e scarba i ruaine si no lepadam de el en groaza ai oroare.
Dar voi, o yeti face veodata? Cand, Dumnezeule, cand !
In urma acelui articol provocator, studentirnea crestina dela
toate facultatile din Bucuresti, s'a intrunit in seara de 7 Decembrie
1922, la cantina medicinistilor. Atunci s'a pus pe tapet intreg corn-

?.02

www.digibuc.ro
plexul ..problemei studeiitcti i in special atitudinea intolerabila a
elementului evreesc. Atunci s'a enuntat pr,ma data in Bucureti,
formula lui enume)2ts damns .
Indignarea studentimei (erau 1500 de participanti) a ratutnat
toate formulele de impaciuire ale d lui prof. 111. 'ioici, i Aduna-
rea a trimis Guvernului un memoritt-ultimatum, cti and in prime!
rand satisfactie imediata fatit, de provocarile ziarului .,Mantuirea".
Totusi, in a.teptarea hotararei autoritatilor, studentimea s'a im
prastiat in Iinite, dand astfel cea mai categorica dovada a senti
mentului ei de buna ordine.
Ocolindu-se insa de catre cei in drept, satisfactia ceruta, stu
dentii au trecut la fapte, facand o demonstratie ostila la sediul zia-
ruluimanifestatie dare, s'a oprit numai gratie interventiei armatei.
Si astfel s'a nascut antisemitismill rom(inesc" care, in fond,
nu era decal indreptatita aparare la tine acasa impotriva du-
manulni intern care pierduse masura Si tot de atunci, gratie presei
mondiale evreesti, am fost continuu prezentati lumi ca niste asupri
tori cruzi si inapoiati, ignorad marile principii de toleranta si uma-
nitarism. Studentimea din Cluj sesizeaza pe data, celelalte centre
studentesti. In putine zile, intreaga studentime e in piciore, vibrand
de indignare.
Reprezenlantii ei din intreaga tara se intrunesc in Capitala,
in amfiteatrul Facultati de Medicina. Erau vre-o 4000 mii de stu-
denti. Dupil discutii aprinse, se voteaza cu nesfarite aclamatii urma-
toarea motiune:
Moliune
Studentimea universitata din Capitala, intrunita in ziva (1e 10 Decem-
brie 1922 la Facultatea de Medicin-t. in adunare genetalti extraordinard, pentru
rezolvarea problemelor mad ce m,ritrt studentimea, a votat in unanimitate
urmatoarea motiune :
1. Studentimea uni% eritara tine sa se stie ca miscarea studenteasca nu
are un caracter antisemit. c nu servegte interesele ninmnni, singma tinta a
actiunii sale nefiind decilt solutionarea unor probleme de ordin superior cul-
tural national.
2. Din cartza insuticientei posibilitatilor de studin si pentru c elementul
strain cot Arsegte pe cel national, cerem :
a) Hestrictiuni in admiterea studentilor necetateni romdni in special
evrei in Universitiiti sl scoli speciale superioare ; limitarea numrtrului lor ;
examene riguroase en privire la echit alarea studiilor gi cunoagterea limbii
romdne.
b) Admitcrea in Universitate si scoli speciale snperioare a cetatenilot
nenationali (in special evrei) in proportie numerica cu populatia ce reprezinta.
c) sa se incurajeze elementele nationale pentru a pil-,tra caracterul ethic
eulturii noastre. Infiintarea i sustinerea de entre Stat de cdminuri, cantine
laboratorii, biblioteci gi localuri suficiente pentru studii , masnri de prevedem
socialrt i nationalri. pentru ca in toate ramurile de activitate sii primeze ele-
mentul romdnesc,
3. Studentii medicinisti vor disecit numai pe cadavrele coreligionarilor lor.
4. Aparlim cu enerrie libertatea presei, dar cerem ca ea sit fie demna,
constienta gi patriot:1. per7tru a justifica menirea ei in Stat.
5. Sanctinni contra presei care insultd credinta, neamul i studentimea
romdnii ; suprimarea definitiva a ziarului rAI:tntuirea"

- 203

www.digibuc.ro
 6. Dechiderea tuturor Facultatilor inchise i incetarea urmaririlor contra
stulentimii de pretutindeni. intructit ea a fost provocatfi.
7. Studentimea condamna excesele;cere sanctiuni contra provocatorilor:
roma Guvernul sa aprobe doleantele ei si proclami solidaritatea indisolubiRi a
studentimii romtine, in lupta pentru aducerea la indeplinire a punctelor de
vedere studentesti.
Adunarea general& a ales delegali speciali pentru prezintarea si susti-
nerea acestui memoriu pe domnii :
1. Ion Simionescu, Facultatea de medicinfi.
2. Richard ifttaru, Facultatea de medicinfi.
3. Sergiu thicescu, Facultatea de medicinfi.
4. Mircea Constantinescu, Facultatea de medicinrt.
5. C. M. Iliipeanu, Facultatea de Teologie.
0. Mielu Constantinescu, Facultatea de Drept.
7. Gh. Petrescu, Academia de Comert.
8. Delnevo Umberto, Facultatea de Stiinte.
9. Camil Mitescu, Scoala politechnied.
10. C. Origorescu-Vdrnav. Facultatea de Litere si Filosofie.
11. Dimitrie A. Ionescu. Scoala superioarfi de Silviculturft.
12. Mihail Grecu, Scoala superioar& de Silviculturfi.
13. Traian Pascanu, Fa-ultatea de medicin& veterinara.
14. Vasile Soituz, Facultatea de medicin& veterinarti.
Semneadi de drept presedintii. pe Facult50:
1. 11. Rove*, Presedintete societiltii stud. in Teologie.
2. Victor Climescu. Presedintele soc. stud. in medicin5.
3. N. N. Cretu, Presedintele soc. stud. in Litcre i Filosofie.
4. Const. Nicolau, Vice-Presed. soe. stud. de la Politechnicfi.
5. Eugen 13nsila, Presed. soc. stud. de la Inst. Electrotechnie.
6. Octav Livezeanu, Presed, soc. stud. in Utimie industrialrt.
7. Simion Tovar, Presed. soc. stud. macedoneni.
Ca prim pullet in aceastit motiune memorabila, studentimea
tinuse sa indeptirteze dela sine si sa spulbere calomniile presei
evreesti care pretindea ca actiunea ei e in legittnrii, cu sugestii dela
Ruda-Pe:4a sau cit serveste interesele unui anumit partid politic.
Trebuia inlitturata orice umbrt de suspiciune. i astazi, in acest
lor, atirmam Inca odata cu tarie ca iimie strein de un add
ambit national vu a preorupat i 1U CI mfinfit o clipa aceasta
m*are tivereasca. Ea a reprezentat o ridicare in masi, un entu-
ziasm nub i o consti,ntit unica co a contopit toatit studentimea
inteun singur manunchiu. Numai pnin curlitenia ei, se explicit durata
acestei miscitri i sacrificile grele ce studentimea n'a ezitat qt-si
impue.
Adunarea generala extraordmarit dela 10 Dec. 1922, a pus ba-
zele si programul de luptA a dat primul strigat de alarmit si de
raliere a studentimii. Greutittile, calvarul, incepurit chiar de atunci.
La esirea din adunare, massa compacta a studentimii, care reanifesta
linistit indrumlindu-se spre statuia lui Mihai Viteazul, fu intampinatit
de puternice cordoane de jandarmi.
La Podul Elefterie sunt somati do un procuror, cn trompete,
sit se retragil. Se sunit retragerea. Studentii din frunte stan pe loc,
cei din urma, ctnhind TrAiasch Ilegele" Inainteazii, nip cordoanele
de soldati. Invalinliseala mare, studentii se regrupeazit pe bulevard

204

www.digibuc.ro
in rnas5, compacth, si inainteazii, erttre centru, rupAnd inca dlteva
cordoane slabe.
In fata pietei Turingher, forte armate mai mari, Cu baioneta
la armit, erau masate pentru a opri trecerea.
Studentimea salutri. armata cu urale, inbmeazii imnul regal si
apoi dan buzna cu piepturile peste baionete.
0 salvii, de focuri, cartuse de rrtzboi, primeste studentimea. Se
aud strighte i comenzi scurte, do culeati" intro studenti eran
multi ofiteri de rezervri, fosti luptatori in rrtzboinl mare. Panicri,
studentii se grilmildese si imping cu putere stint raniti la baio-
neth dttiva, loviti cu paturile, mai multi. Forta armatrt insiratrt pe
tot bulevardul Elisabeta i-a fragmentat mereu. izolandu-i in grupe
mai mici, prtn5, s'an impthstiat.
Seara studentii s'au regrupat. In oras. era o fierbere de nodes-
cris, ea in ajunul unei revolutii. S'a manifestat pe strrizi la ineeput
pasnic frichndu-se manifestatii de simpatie la palat, urmrtriti de
armatrt si impthstiati brutal.
Senatul universitar, ministerul, n'au luat nicio milsurrt pozitivrt.
Rezultatul a fost, ert studentii, viiznd ert stint dnsi cu vorba, au ho-
trait scoaterea evreilor dela eursuri, ptinrt la 0 botarrtre pozitivrt a
autoritriAilor.
De atunei incepurrt vexatinnile care au durat doi ani de zile
si atunei am inregistrat primele victime.
Trebuiau organizate modalitritile de condi-were a mischrii. ITni-
versithtile stint inchise. Se incep tratative en reprezentantii guver-
nnlui. Nu se admite numerus clausus. Se fac in schimb promisiuni
pentru imbunittatirea situatiei materiale a studentimei. Delegatia
studenteasca arata C studentimea subordoneacw rezolvarea ne-
voilor ei materiale necesitatii do a so rezolva pro'dem7 na-
tionalei prin skivilirea element ului evreesc.
Orice miselre studenteascrt, este imediat en severithte reprimath.
Incep arestrtrile de studenti in massi. Comitetnl central stndentese,
compus din presedintii societhtilor pe faculthti si delegatii speciali
alesi de stndentime, tine sedinte zilnic la sediul SJC. Studontilor in
Medicinrt.
Acestui comitet i se confirmrt in mai multe adun5ri studen-
testi, atributia de a conduce rniscarea, do a continua tratative'e, de
a fi in des contIct cii massele stndenteti si de a rnentine stranse
lograuri cu celelalte centre.
Cum autorithtile refuzil, deschiderea cur-,urilor fruit studentii
evrei, iar studentimea rornttnri nil poate reintra la eurinri ffirrt a
se fi rezolvat nici chestiunea proportionalitritii evreilor. nici ches-
tiunea eadavrelor, orice activitate universitarri se sistenth complect.
Studentii stint evacuati din eaminuri si cantine, ramAnfind pe dru-
muri in plinrt iarnii. Tenacitatea lor incepe s5, impresioneze si pro-
voadi, interventia priturii romrtnesti. Studentii sunt gri,duiti si osp;t-
tati do comitete ad-hoc formate din bune rorniince si buni romani

205 -

www.digibuc.ro
din toate clasele sociale. Relevrtm si aci, inimoasa interventie a Cer-
cului advocatilor, a negustorilor români etc. etc.
Pentru ca actiunea s nu lhncezeascrt, c mitetul central din
Bucuresti decide scoaterea unei gazete. Ea s'a niccut tot inIrtuntrul
Soc. noastre, cu sprijinul si contributia tuturor organizatiilor stu-
dentesti.
E Cuviintul Studentesc" aprtrut la data de 7 Februarie sub
priceputa si inimoasa condncere a presedintelui Soc. Stud. in Litere
N. N. Cretu. Prin acest organ al sAu, miscarea studenteasca s'a
impns 0 mai puternic in afarii, documentiind pericolul evreesc, pu-
blichnd statistici infornthnd asupra rostului rniscrtrii, trozind con-
stiintele, zguduind apatia celor indiferenti san greoi. Suecestil srtu a
fost extraordinar. A ajuns 'Ana la un tiraj de 30.000 foi, care
se smulgeau de public stndentelor si studentilor care il vindeau.
Primeam zilnic mii de scrisori de incurajare din tot cuprinsul tarii,
dela sate si dela orase, dela brttrilni si dela copii, dela muncitori umili
si intelectuali. Pe llingrt listele de subscriptie lansate do comitetul
central, ni se trimeteau sau ni se aduceau zilnic contributille cetrt-
tenilor de tot felul.
Sprijinit si de alto dourt ziare studentesti la Cluj si Iasi, pre-
cum si alte foi scoase de cetrtteni, brosuri, rnanif.,ste, etc, ,,Cuvântul
Studentesc" si cu el propaganda studentimii avusese in public un
extraordinar econ. Guvernul devenea pe fiece zi mai alarmat si
masurile sale de reprimare tot m.ti drastice. Numai chibzuinta, cu-
mintenia si prevederea patrioticii a comitetului central nu a extins
aceastri miscare la sate. PAtura romineascri din toate ora?ele era
castigata.
In Parlament se fac rnai multe interpeläri cu privire la mis-
carea studentimii unele botrtrilt favorabile ei in urma acestui
rnemoriu":
Memoriut studentimii universitare romane cgtre membrii
corpurilor legiuitoare
Studentimea universitara romana din intreaga tara, igi indreapta glasul
dare D-v., reprezentant al nazuintelor poporului in parlamentul tarn
Cererea noastra ete strigatul unanim al nonei generatiuni. care, lira-
nitrt cu bunnrile tre- itulai eroic, isi pier le zi cu zi credinta intr'un viitor
aseminator. Este indreptatit sri.,:ttul de alarma al congtiintei nitionale luminate.
pe punctul de a fi in thasiti. Cs ahre, el se aireseac acelor ascunzisuri cari
incltid comolra credintlor sfinte i drepte pe care stramogul d-v. taran sau
boor, vi le-a !Mat mostenire.
Inlaturati, o c1ipi, orice speculatiune teoretica. Lfisati sufletul sa vor-
beasca... Ascultati-1 ! Ei, mortii nogtri. va graesc! In numele lor gi cu gufletele
neprihanite i descatuslte de prejudecati, noi, tineretul de astilzi al Tarii, vii
rugam so ne acultati gi sa ne int,elegeti. Ascultati ne pan& la sfargit gi intele
geti-ne in toatrt sinceritatea, chiar died prin conrinaerea D-r., de pand acorn
ati arra credinf t cit cererile noastre n in ritd o solufionare deplind si imediata.
&au spus atatea lucruri gi in atatea feluri despre migcarea studenteasca
in cat e de mirare, cum ghsurile atator apreciatori in necunostinta de cauza,

206

www.digibuc.ro
san complet interesati nu ne-au descurajat in lupta intreprinsa. Inainte (led
de a trece la expunerea i documentarea revindecarilor noastre, suntem datori
sa netezim terenul de atacurile veninoase i rauvoitoare ce ni s'au adus.
Tinem, Inca dela inceput. sa se atie lamurit cd mirarea studenteascr7 %pi
are radacini proprii in lard.
Ea nu poate fi un simplu ecou adus de vant, ai nici nu tinde sa Neinture
un spirit anarhic in cuprinsul tarii.
S'a facut mare valvti in jurul faptului c miscarea a pornit dela Cluj
insinuandu-se ca insuai Clujul ar fi importat-o dela Unda-Pesta. lata-ne dar in
ochii unei anume prese si din nefericire ai ai unor anume personalitati cul-
turale niate biete unelte inconstiente servind scopurile oculte ale cutarei so-
cietati aoviniste de peste hotare.
Unor asemeni asertiuni rauvoitoare. nici n'ar trebui sa raspundem. Totuai,
cu durere trebue s'o facem de oarece se tinde la acreditarea lor in public.
Respingem dela inceput cu indignare insulta ce ni se aduce nouil, tine-
retului intelectual creatin, prin afirmatiunea cA am fi niate simpli imitatori ai
strainatatii. Numerus Clausus" a fost introdus in Ungaria de catre ministrul
reactiunei Istvan inca din Septembrie 1920. La noi miacarea fatige in potriva
Evreilor. a inceput in Decembrie 1922, Ei bine, unei idei nu-i trebuie doi ani
ai ceva ca sa se poata propaga intre doua centre universitare, crick de des-
partite ar fi ele prin hotare etnice ai politice. Pe de alta parte tot in Sep-
tembrie 1920 ai anticipand fard ca sa ftie masurile ministerului Istvan, sin-
dentimea universitarà romanil adunata in congres general sub presidentia de
onoare a fostului ministru al Cultelor 1)-1 Octavian Goga protesta cu ultima
indarjire in potriva necurmatei imigratiuni ovreeati do peste hotare. In special
studentii din Iasi i Cernauti cereau cat mai grabnice masuri pentru ca, pc
deoparte sa se poata asigura liniatita propasire culturala a elementului roma-
nese, iar de alta parte sa se puna stavila accesului tot crescand al ovreilor in
institutiunile de cultura, ale statului.
Aeeste argumente le socotim suficiente pentru a inlatura sus numitele
asertiuni ; cele ce vor urma, vor avea puterea sit le spulbere.
Dar inainte de aceasta tinem sa respingem un al doilea cap de acuzare.
Ni s'a adus invinuirea ca miacarea noastra ar fi o luptil de revendicari
pur materiale.
Toata lumen atic ca studentul traeate in eca mai neagra mizerie. Inabu-
gindu-se in caminuri i sali de cursuri suprapopulate i insuficiente, mancand
ce da Dumnezeu prin eantine, lipsit de biblioteci ai carti de studii, nevoit sa
munceasca trei patrimi din zi ca sa se poata intretine, actualul student roman
o menit sa devina un pensionar al spitalelor de tuberculoai. san in eel mai
fericit caz, un blazat al societatii. Guvernele nu fi-an Pent datoria fafa de
cultura romtineascd. Acesta este adevarul in toata goliciunea lui. Dar do aci
ai pana la intinarea miscarei noastre prin asemenea invinuiri nedrepte, e cale
lunga, ai cei cc spun ca am pornit lupta pentrn revedicari de ordin material,
dovedesc cu bun& sau rea credinta, o superficiala intelegere a lucrurilor gi o
totala neintelegere a sufletelor noastre.
D-v. cars ati avut o tinerete entusiasta ai desinteresata. geueratoare de
idei nobile i altruiste, o tinerete gata de orice sacrificii, nu va cutremurati
de indignare in fata insultei ce se aduce acestei tinereti a D-v. pe care noi o
tr(lint astazi cand ni se spune cit nnmai cauze materiale ai o contagioasa
exaltare importatA de aitirea stan la baza miscarilor noastre nationale? D-v.
studentul dela 14 Septembrie 1894, dela 13 Mantic 10011, din vara liii 1013 sau
ai mai tanar, din anii nevoiaaii noastre neutralitati premergatoare rasboiului
de intregire, puteti crede neindoelnic gi pasiv ca telul nostru de purificare
cultural-nationala poate fi snbminat prin uneltiri direct interesate ? !
Hotarit, nu!
Dragostea de neam ai de buna lui propaaire ne-a indemnat la lupta. (And
ne apiram desculti ai cu pieptul gol, ultimul petec de pamant ramas neco-
tropit pe malnrile Siretului, aveam in fata un duaman puternic, dar declarat.
Era o lupta supraomeneasca, dar fatige! Vraamaaii dope campurile de
lupti so respecta intro ei... Dar en vraamaaul ce ti se da drept prieten ai totugi

207

www.digibuc.ro
ti-e vrfismas, lupta e inegala. Ospitalieri i toleranti, i-am prima in tar&
le-am dat adilpost i posibilitate de trai s'au inmultit si-au mai chemat si pe
altii din afar& si iarasi s'an inmultit... lsprinditi in lume si in continue nn-
gratimii dinspre occidentul luminat spre riisaritul barbar" contrar tuturor
celorlalte migrat,iuni de popoare. Ovreii an rfimas ceea ce sunt de mii de
ani : disolvanti de state. neasimilabili ea neam i pervertitori de moravuri.
Aceste calitäti specifice rasei ni le aduc ea aport social Ovreii dela noi.
Si nu numai c& ni le acluc dar canta sit ni le irnpunft, printr'o presa venali.
coruptil si pornograficrt, prtntr'o finantii international& pe care o cunoasteti
foarte bine si printeo infiltratiune atat de puternic acaparatoare incIt indrilz-
neie sti ridice specula si jaful i rangul de Nirtuti economice
Nu gresim afirmind ei chestiunea ovreiascfi. desi cronich Ia noi, a intrat
intr'o faz& acut& dela izbucnirea rizboiului mondial.
Socotim inutil sh intrim in aminunte. Ne marginim sii evidentiem numai
cilteva fapte caracteristice, mai mult sau mai putin cunoscute. Efortul unei
nat,iuni se cunoaste in vremuri de grele incercitri. Ililzboinl prin care am
trecut a cerut cea mai vie incordare a energiilor nationale, si a tutnror ener-
giilor. Ei bine, pe cand Itominii an mobilizat i amilrlit in luptil 10 f} i chiar
12°0 din totalnl popnlatiei, Ovreii desi cer egalitate de drepturi, an dat numai
3°, din totalul br ea sft-si faca datoria. Cum si-au facut-o ? Din 15.1169 mobi-
lizati, 6098 au fost necombatanti, 3689 pe la pdrtile sedentare, iar din restul
combatantilor, 451 an fost condamnati la moarte pentrn tridare de tarri. Si
pe ciind unii dintre ei isi viirsau sangele pentru patrie, asa precum se vede
din cifrele aritate mai sus, coreligiunarii lor rrunasi in teritoriul ocupat, pri-
menu pe inamici... inarmati en buchete de flori in numele populatiunii
rom&ne !...
Nu a& mai spunem eine erau talmacii i oamenii de incredere ai ocu-
pantilor, in toate ramurile de activitate.
Ceeace a urmat dap& rilzboi, cunoastem eu totii. Presa, finanta si viata
economic& au cilzut si cad zi en zi in 'liana Jidanilor, formind piedestalul pe
care politicianul jidan a si ineeput sil se urce.
Prin mijloacele care le stun la indem&nii, Ovreii an transpus viata noastr&
cultural& in valori strict materiale. Din aceastil, pricinft, concentrarea intregei
activitati a guvernantilor s'a exercitat dela rrizboi incoace spre obiective de
consolidare pur materialii, in timp ce elementul dizolvant pregfitia invazia
elementelor eterogene in focarele de culturi romineascil.
Dar iatri cc nc-a trezit !
Cu puterea pe care ne-o dil credinta cii ne indeplinim cea mai sfilntil
dintre datorii strigam ca sii audit toti, or de unde ar fi ei: Sinful roman, locuit
numai de romani. este unul i indirezibil. El trilieste prin munca si jertfa celor
cari 1-au aparat, i prin luminata constiintri natioala a celor ce-1 conduc si-1
vor conduce.
Si dacil d-v. Domnule, cereti ca prin noua constitutie sil so pilstreze
dreptnrile unor anumite minoritiit,i, cu atilt mai mutt aveti datoria de a che-
zfisui elementului predominant dreptul la viata. Cilci dm& tratatul dela Saint-
Germain a consfintit annmite drepturi minorttitilor, aceste drepturi piistreaza
ca baz& portionalitatea numeric& si spiritul hii nu poate face din minoritati
p&tura conducatoare a Orb. Exist& si asta trebuia afirmat rispicat in adu-
narea National& o msjoritate etnicii, bristinase, care nu poate fi nesocotita ii
ale efirei drepturi trebnie srt riimiinii nestirbite.
Diva statisticile din 1914, in lumea intreag& sunt pin& la 15 mil. Ovrei.
E adevilrat eil Anglia nu poato credo intr'nn pericol ovreesc, atitta, vreme c&t
in fata unui ovreitt stau 80) de Englezi ; si cu afilt mai putin se poate teme
Suedia i Norvegia de acest pericol. In aceste din urmrt tfiri abia grisesti un
ovreiu ritficit printre 7.500 bristinasi.
La noi numilrul ovreilor trece de 1.500.000. liaportati numai la numarul
llomiinilor, clan inspilimuntfitoare proportia de ' 7. Si spre deosebire de Suedia
si Norvegia, unde analfabetismul aproape cii nici nn se mai cnnoaste. din cinci
Ilomilni ai nostri en durere o spnnem. cel putin trei nu stilt nici iscali...

20S

www.digibuc.ro
 Si mum ne permitem sa va intrebilm : mai credeti di nu exista un pe-
rico! ovreesc pentru cultura romaneasca ?
Noi nu avem statistice oficialesi e o gresala a Statului care acopera cu
nepasare aceste fidele oglinzi ale situatiunilor de fapt, dar din cate ne-au
cazut in mod izolat sub ochi, pntem sã folosim In spriiinul tezei noastre, cifre
elocvente. Astfel la facultatea de medicina din lasi, sunt 78° ovrei ; la tech-
nologic 80%; la celelalte facultati 50% : iar la liceul national au ajuns la in-
spaimantatoarea proportie de 85%. La politechnica din Bncnresti din 189 studenti
anul I-iu, 95 sunt ovrei. La Facultatea de medicina din Bucuresti, numiirul
studentilor ovrei creste invers proportional cu anul de studii stint 60% nou
inscrisi in anul intai !). Tot in Bucuresti, sunt licee in care numiirul ovreilor
din anumite clase, covarseste numarul elevilor romani. (Scoala de aplicatie,
liceul Basarab`). La liniversitatea din Cluj, procentul ovreilor a atins
cifro care ii altereaza caracterul de institutiune ramaneascli. Iar in universitatea
din Cernauti cu durere o spunem Bomanii constituesc o simpla minoritate.
Si iar ne permitem sit va intrebam.: pericolul acesta exista numai pentrn
enitura say chiar pentru existenfa noastrd ca stat e
Dinteo astfel de vitregti realitate §i prin niste incidente care n'au facut
altceva decat sa evidentieze odata mai mult aroganta i neasimilabilitatea etc-
mentului ovreesc, a luat nastere misearea studenteasca. Ea a decurs in mod
linistit pastrand Un caracter pur teoretic, pan& ce aroganta s-a transformat
intr'o insolenta cutezanta manifestandu-se print-n*1ln litac neaateptat in propria
nonstra institutiune de cultnra Universitatea ! Era natural si logic sa reac-
tionam. in mod damn. Numai ca. supraveghetor al linistei publice. guvernul
tarii s'a crezut dator sa restabilemea ordinea printr'o senie de ilegalitati. Astfel
an fest pedepsiti tm acei cari an atacat ci acei cari se aparasera. N'au fost an-
primate ziarele lor. care mint. inseala si submineaza.prin oamenii cari la 1907
trebuiau ha fie expulhati, ci ziarul nostru care relata adevarul. Nu a fost para-
lizata activitatea lor a cetfitenilor romani si totusi ovrei ci a noastra, a
color cari ca obtasi ai tarii sau fii ai celor morti reclamam o viatit nationala.
libera de orice amestec strain.
Astfel ant ajuns in stud iul actual al miscarii...
Constienta si solidana, studentimea universitarti romana nu da un pas
inapoi. Nu ne-a inspiimantat moartea pa campurile de lupta si cu atilt mai
pniti ne poate inspaimanta amenintarea eu pierderea unui an de studii.
Iata ce vii rugam, Dommile, sa binevoiti a face atent guvernul asnpra
pericolului permanent ce constitue elementul ovreiesc pentru cultura roma-
neasca in deosebi si pentru viata noastna in genere.
Si vit rugam a-i atrage atentiunea ca don& aunt caile prin care se poate
anihila forta distructivA si disolvanta a ovreilor. si anume:
1. Impumind imediat o ,u4suri7 prohibiticd prin care, cu incepere din
niitorul an §colar, sa se reduc4 nunutrul elenentelor straine in institufiunile de
culturd la fiesta lor proporfie numeriett.
2. Creind cat mai multe burse fi internale pentru fcolilesecundare; ',terse,
caminuri, confine, clinici, laboratoare, biblioteci etc., pentru Unicersitati spre a
putea ufura propafirea elementului ronthnesc dela fard, din punct de cedere
cultural fi intelectual ; adice1:
0 proportionallfate justit i echilabild panii cc opera pozitival si
constructiva va aduce elementele care sit ne asignre proportionalitate na-
turalit in asezamintele noastre eulturale.
Acesta este punctul (1e baza al revendicarilor noastre. Prin el dovedim
ca nit ura pentru straini cum cauta sa se acrediteze de catre cei interesati,
ci dragostea pentru ai noftri, ne-a indemnat la lupta.
Sprijiniti pe acest sentiment unanim si deplin constienti ca nu ne faeem
deck datoria fata de poporul si cultura romaneasca, declarant cii an ne patent
gandi la intrarea in normal 'Ana ce nn ni se va garanta satisfacerea neintar-
ziata a acestor legitime cereri.
Ni se pun inainte anumite tratate internationale. al ciror sens nn-1
pntem calea. Raspnndem:
a) Prin tratatul dela Berlin pi se impunea aceleas conditii i cu presiuni

209 14

www.digibuc.ro
mrdt Mai mari, bar inteligenta 5i patriotismul conducatorilor nostri de pt
atunci, au stint sti apere interesele. onoarea si demnitatea Tanji, prin introdu-
cerea in Constitutie a articolulni 7. Sa fie oare conducfitorii Romaniei victo-
rioase si intregite mai prinsi in catnsele tratatelor internationale si mai en
teama de fantoma strainiitatii deck condticatorii Principatelor romane dela
1878 ? N-o credem !
7) Aceleas tratate internationale si en clauze impuse, ca unor state abia
nfiscute, an de aparat Polonia si Ceho-Slovacia. Clause mult mai aspre an
iscMit Germania, Austria si Ungaria, fdri invinse... In toate aceste tilri exista
o chestiune ovreiascii. In Germania exista o proportionalitate administrativii. In
Ceho-Slovacia si mai ales in Polonia se tinde la o solutionare a ei, in sensul
intereselor nat,ionale. In Ungaria s'a legiferat Numerus Clausne general. inca
din 1920. In Austria iata ce spune ziarul ..Patria" din Cluj:
La 5 Martie s'a publicat la Viena o ordonanta a guvernului prin care,
in urma hotararii marelui colegiu universitar, se introduce numerus daunts
pentru studenti ovrei. Vor fi admisi numai 10 la suta ovrei." (Patria" 9
Martie c.)
Nu vrem sa imitam pe altii, dar recunoasca oricine ca /a o identitate de
situafiuni trebue s corespundd in mod necesar i obligatoriu o indentitate
de solufiuni.
SA se bucure, oare, tarile invinse, de o mai mare libertate intern& si
de mai putin control international deck tarile invingatoare?
Iarasi, n-o credem!
In clipa in care se discuta pactul fundamental al tftrii, noi, studentii
universitari romani, nu putem uita ca suntem cetateni si ea d-v. sunteti re-
prezentantnl nostru. In lupta national& pe care am pornit-o si pentru isbanda
careia suntem gata de orice sacrificii, facem ca cetafeni nn cald apel la dv.
Snntem convinsi ca, oricare ar fi principiile politice ce va anilnit, sunteti mai
presus de toate Roman, si interesul dv. ca Roman, trebuie sit corespunda inte-
reselor vitale ale natinnei. Ori, aceste interese n'au fost niciodata mai pri-
mejdnite ca acum, cand tara noastra a devenit adapostul unui imens numar
de straini, in speta Ovrei, veniti de paste hotare.
Ei an fost imbratisati frateste de coreligionari, cari le-au pus la dispo-
zitle atat diploma de cetatenie romana (cum se intampla mai ales in Base-
rabia), cat i diplome de stndii (cazul dela Galati nu-1 putem consideraizolat).
Acesti ,,cetatene si diplomati" de fabrica, snnt primiti si ajntati de
societati sustinute pe fata, cari revendica pentrn ei dreptnrile ce decnrg din
cetatenie, cautand sa-i sustraga dela orice indatoriri. Ei ingroase clasa para-
zit,ilor sociali specialisti in specula, samsarlacuri 5i contrabande. Indraznim
s-o spnnem filtis n'avem nevoie de ei; sit piece! §i D-v. sit yeti identifica
intereselor tarii cerand in nnmele nostrn:
1. Expulzarea tuturor strdinilor in sperd evrei venifi in lard dupd 14
August 1914. Pentru teritorale alipite-1 Decembrie 1918.
Dupa cum n-am pntea concepe ca Uuiunea Ungurilor care se des-
teapte sa fiinteze pe teritoriul roman pentrn cetatenii romani de origina
ungare, tot astfel nu putem incuviinta ca asa zisii cetitteni rornani de ori-
gina evree sa-si apere interesele national-semite prin ,,Uniunea evreilor romtini'.
In consecinta cerem :
2. Desfiinfarea U. E. R"-ului, impUdt filialele # anexelelui.
l'aranul isi cultiva singur pamantul. Natural ar fi ca el sit beneficieze
In intregime de rodul muncii lui, desfacand produsele fie in interiorul tarii,
fie negustorilor straini, individual salt prin cooperative. E bine, cetiti ori care
numar al vre-unui Argus" comercial si e problematic de yeti gasi acolo un
Roman la suta de exportatori.
Aceasta parazitara specula trebue sa inceteze si ca urmare cerem :
3. Consfinfirea prin Constitufie a drepturilor de proprietate rurald i de
desjacere a produselor ei, numai pentru acei ce Ii muncesc pdmiintul.
Suntem convinsi cit Adunarea Nationala care 'si-a asumatgreaua sarcina
de a restabili echilibrul armoniei sociale prin pactul constitutional, nn va putea
trece en vederea aceste imperioase necesitati ce formeaza obiectul revendi-

210

www.digibuc.ro
Carilor de ordin social si politic, al celor pestc 25.000 .intelectuall dintre earl
se va come pAtura conductitoare de incline. Debutand in viata cetAteneasca
prin unanime sacrificii personale. noi ne-am Client oi ne vom face datoria,
Acum aeteptam de la dv. pilda inaltatoare
VA rugAm, Domnule, sA subordonati, o clipa. disciplina de partid, inte-
reselor nationale. Puneti inteleetul ei energia in slujba sufletului D-v roma-
nese i 1asati-1 sa vorbeasca... Face-ti ca glasul D-v. sii rAsune liber
mAndru ei independent depe Tribuna reprezentantflor natiunii. i nu crufaji
nimic... DacA aveti convingerea adinc i cinstitA cit noi suntern intinati do
patimi i orbiti de urii, loviti-ne! Dar darA aceiae consingere adiincA i cin-
stitA Ira va aduce pe buze strigAtul de disperare ei de revoltA al celor ce nu
pot grill, tdiati fad, mili!
In annindowl cazurile refi area conftlinf a impacatef cit eati facia datoria!
VA ruglim si primiti. Domnule, expresiunea vie a increderii noastre
desilvareite.
Studentimea universitari romina din intreaga Ora.
Dourt elemente noi due la intetirea si mai mare a luptei, care
intra astfel in faza cea mai acutrt a ei. Mai intai, intrevederea pe
care o au delegatii studentimei la Ministerul de Interne, cu D-nii
Ministri Dr. Anghelescu, General Vilitoianu, I. Th. Florescu si Frana-
sovici, si care riimane fara nici un rezultat pozitiv. izbutind numai
sa evidentieze tenacitatea ireductibilii a studentimii ; in al doilea
rand, atacul premeditat si organizat de studentii evrei (asociati en
elernente extrauniversitare) impotriva color romani, la universitate, si
caruia Ii cazu victima studentul Lungulescu (azi, mort de tuber-
culoza la Sanatoriul Zerlendi), carnia, cu bricegele, i-au filcut semnul
crucii pe frunte.
Ca urmare a acestei provocatii, studentimea romanri surescitatrt,
provoaca manifestatii violente. Cureivtul Studenfese apare in
douil zile consecutive, in editie speciala care pune la punct faptele
i edifica opinia publica asupra celor intarnplate, pe care presa evre-
iasca le denaturase in mod intentionat.
Considerate ca seditioase, ele determina arestarea fruntasilor
comitetului central : Studentii I. Simionescu si S. Bricescu dela me-
dicinri, C. M. Rapeanu dela Teologie si N. N. Cretu redactorul ziarului
pi altii, sub motiv de .,atatare la rebeliune i nesupunere la legi".
Arestarea lor, departe de a potoli miscarea, o inteteste. Cetrt-
tenii capitalei yin in corpore la Vacaresti si Ii iau in a lor grijä si
ocrotire. Alti studenti arestati Ii urmeaza la Vricaresti. Elanul ajunge
atat de mare, incht sute de studenti i studente se prezentau auto-
ritatilor cerand sit fie arestati. Diva, o luna de zile, amenintand cu
greva foamei, cei 4 membrii arestati ai comitetului central, sunt pusi
in libertate.
Studentirnea e mai unita en oricand 0 mai multe adunari con-
vocate aclama unanirn continuarea luptei Ong. la izbandrt. Intre timp,
Marele Colegiu Universitar, pnblicri o incheere a dezbaterilor sale
invitand shidentimea sa reintre la cursuri. Comitetul central al
micarii studentesti raspunde printr'o nourt proclamare a principiilor
de luptA. LICA cuprinsul acet,tui raspuns at Studentimii, (redactat de
d-1 N. N. CRETU, presedintele Societatii studentilor la litere) care evi-
dentia inert odatii motiTele s,,i dreptatea actinnii pornite :

211

www.digibuc.ro
Memoriu-ritspuns al Studentimei Universitare Române la lnclmereti
Onor. Colegiu Universitar din Bucuresti

Onorat colegiu,
Studentimea universitara roman& a fost intotdeauna insufletita de cele
rnai calde sentimente do respect ei iubire fata de corpul profesoral in care
vede pe langa cea, mai inalta reprezentanta a etiint,ei, pe neobositii indruma-
tori ai conetiintei nationale.
Ideile ce ai semanat in mintile noastre, sufletul ei cunoetintele ce ati
impartit atator generatii de tineri, constituesc un titln nepretnit la gratitp-
dines noastra; iar legfiturile stabilite intre catedra i bancfi, intre noi i profe-
sorii noetri, raman cele mai frumoase amintiri din viata universitara.
Mitcarea din ultimul timp. in care studentirnea romana si-a angajat in-
tregul ei suflet, patrunsa fiind de dreptatea cauzei ei de conetiinta ca lei face
datoria, miecare sustinuta cu aprobarea incurajatoare a intregei opinii publice,
a facut ca i profesorii noetri sa trebuiasca sa-ei spuna cuvantul.
Am aeteptat cti nerabdare acest cuvant din partea celor cari, cnnos-
candu-ne rnai de aproape, eran cei mai in mtisura sa ne iut,e1eagi i sa dea
o luminatfi hotarare, asupra miecarii noastre.
Incheerea onoratului colegiu universitar. rezultat al desbaterilor din
zilele de 12, 13 ei 17 Februarie a. c., reprezinta in mod oficial vederile ei
hotararile corpulni profesoral en privire la miecarea studenteascri.
Onorat Colegia,
Conetient de gravitatea imprejurarilor, in iubire de adeNar ei in respect
pentrn libera manifestare a convingerilor, lucruri pc cari Domniile-voastre cei
dintai le-ati sada in sufletele noastre, Comitetul de preeedinti i delegati ai
studentimei a supns unni amannntit studin ei unor lungi desbateri incheerea
onor. colegin universitar.
Cele ce nrmeaza. vil rugam a le primi ca raspunsul studentimii univer-
sitare enprinthnd hotararile ei ultimo i definitiA e in aceasta chestinne.
Onorat Colegin,
Incheel'ea desbaterilor Dornniilor-voastre, asa cum rezulta din comuni-
catul aparut in ziare, a provocat in randuiile studentiler o mare desainagire.
intrucat miecarea noastra nu a fost vazirta in lumina ei eea adevaratii, durere.
de oarece in solutiile ce se dau ei in mãsurile ce se annnta, predomina acelac$
spirit din canal carnia. in mare parte, au ajuns lucrurile aci. Ne permitem a
spune i o vom demonstra, ea intregnl sprijin al incheeri se sprijina pe o con-
ceptie neconforma roalitMii, iar in solntiile date, orice spectator judicios, va
vedea ca nu s'a gasit metoda cea buna.
Din parte-ne in dorinta vie de a solutiona lucrurile, am cautat intot-
deauna sä ne sfatuim cu profesorii no,?tri.
Am propus chiar, inainte de a se produce eNenimente mai grave, ca
domnii Deeani i corpul profesoral al fieciirei facultati sfi asiste Ia intrunirile
stndentilor facultatii respective ei acolo, garantandu-se libertatea opiniilor, sa
SC discute problema in intregul ei.
La eedinta senatulni universitar de sub preeedintia d-lni prorector Chi-
ricescu. preeedintii stndentilor dela Litere ei Teologie an cerut ingilduinta de
a produce informatii pretioase, de care onor. Senat era in necunoetinta:
Na ni s'a pormis acest contact cu antoritatilo universitare. Cea mai
bunk dovada a ineficaeitatii acestei metode dela care am exceptat numai cativa
domni profesori, sth in incheerea marelni colegiu. datorita unei incomplecte
ennoaeteri a luerurilor.

212

www.digibuc.ro
 Si daca nu am incetat in revendicarile noastre, en tot ceiace a rezultat
in urma pentru noi, am fost retu judecafi, fara a fi bine ascultafi, am fost
considerati ca nigte ,,copii teribili" cand nu eram _ritzrratifii" care trebuesc
supusi, san noi, toti, dela toate nniversitatile, o infima minoritate a celor cari
nu vor sa invete.
Am fost insultati gi atacat,i in Universitate, ziarele ne-au fost suprimate,
ni s'a luat dreptul de a ne intruni, am fost trimigi la pugcarie gi svarliti din
cantine gi caminuri, jandarmul a intrat In Universitate gi am avid durerea de
a constata ea dintre profesorii nogtri, niciunul nu a ridicat glasul sit protes-
teze i, numele justifiei i umanitafei, autonomier i demnitafei acestei institufii,
in numele carora ni se cere astazi a renunfa la lupta.
Mai mult chiar, oficialitatea universitara a. conlucrat strans cu antori-
tatea public(' la reprimarea drastica a migclirei.
Onorat Colegiu,
lneheerea desbaterilor Domniilor-oastre cuprinde (lona parti :
Una, care udecd miscarea noastra in originele si desfasurarea ei ; si
aceasta slit pe baza informafillor.
A (lona priveste 83lufiile p mtsurile ce se (tau ; si ace csta se sprijinit
pe o anumitit concepfie.
Ingaduiti-ne, domnilor profesori. farfi ca prin acea,ta sa gtirbim ceva
din respectul ce va, datorilm, sa examinam cele euprinse in .Incheere, aratand
documentand punctul nostru de vedere.
I. Cu privire la originele migcrtrei gasim in Incheere urmatoarele :
Astazi apare himurit ca o actiune perfida a dusmanilor neamului nostru
s'a desfetsurat cu persererenta ca sit provoace i sa agraveze aceastit stare de
turburare.
A sosit momentul ca faptul acesta, poateignorat de multi, sit fie cunoscut
de studenfimea noastret".
Domnilor Profesori, nu este prima data cand se face aceasta afirmatie.
Data fiind autoritatea celor cari o fac acum, cerem sit se producd probe si
daca acestea exista sigure fi palpabile, dam asigurarea formaht ca noi cei
dintdiu vom lua masurile cuvenite.
La aceasta afirmatie riispundem insil en convingerea cea mai deplina,
convingere bazata pe minutioase investigatii, ea migcarea noastra, in origincle
gi desfagurarea ei, este cu desavargire straina de mice infiuente din afara sau
din hiuntru.
Poate ca din launtru ni se vor fi facut oarecare propnneri, dar ne-am
facut un punct de onoare, ca aceasta miscare studenteascit sit ranuinil numai a
noastrit. Cea mai buna dovadd Oa in faptul cri nu avem nicio legatura, pe
fat"' sau ascunsa, nici chiar cu personalitati sau organizat,ii care lucreaza fatig
in sensul aceloragi vederi.
Respingem cu energie afirmatia cit numerns clau,sus ne-a renit de peste
hotaie, dela Buda-Pesta made ministrul Instructiunii Istvan a conceput si a
prezintat legea sub acest flume, in Siptembrie 1920".
La o irlentitate de situafii poate corespunde o identitate de solufii. Dar
pana a ni se aduce nouft, care revendicam onoarea de a fi strajeri congtiintei
nationale, nouit, studentimei universitare, care a pregatit razboitil gi a sangerat
in trangee, invinuirea ca he-am injosit pant" a primi ordine sau sugcstii dela
Buda Pesta, gi a fi uneltele celor de acolo, insemneazii a se aduce o ofensa
grava i gratuita, atilt onoarei cat gi congtiintei i intelectualitatei noastre.
Pe aceista cale se poate conclude ca gi intreaga opinie publica, care
este alaturi de noi, este tot incongtienta unelta a ungurilor.
In cuprinsul Incheerei- urmeazaimediat pasagiul : pe 'wind agravarea
agitafiunilor s'a produs dupit intrarea in miscare a 'tenor scoli speciale, ai
aron studenti se manifestO fi astitzi printre cei mai turbulenfi. Prin aceasta
miscarea studenfeasca a ncetat de a mai fi pur unirersitaret si a efit de sub
autoritatea fi controlul L nirersitdtti.

www.digibuc.ro
 Onorat Colegia.
Studentii scoalelor speciale sunt considerat,i de noi ea apartinand en
perfectil, egalitate corpului stadentesc Bucurestean, atat prin studiile lor, prin
toate drepturile si datoriile ce an, cat i prin sentimentele, pe care inainte
ca i acum, le-an manifestat, ca absolut concordante cu ale noastre.
A vedea in adeziunea lor factorul principal al agravarei,
credem, domnilor profesori, cii este o explicatie neconforma realitfitei, dupti
cum aprecierea de cei turbulenfi nu o merita ei, pe care i-a alaturat de
noi aceiasi _and". care a inchegat atat de fulgerator solidaritatea studentimii
universitare din intreaga tad'.
Agraiarea agitatillor e datorita in primul rand acelor insulte, pe care
o anufnita pre,a le proferii zilnic la adresa studentimei si in al doilea rand
acelor serii de masuri represive eari determinau o react,ie.
Nu din cauza studentilor scoalelor speciale miscarea studenteasca a esit
in afara de Universitate. ci ea a trecut dincolo de zidurile ei, pentruca in
Universitate s'au inchis usile pentru intrunirile noastre, pentruca in Univer-
sitate nu ne-a ascultat nimeni, ci s'a cerut nrimai nomi sa ascultam. pentruca
am fost asvarliti din caminuri i cantine. pentrucil masurile de represiune nu
erau de natura a potoli spiritele, pentruca cetatenii romani ai Capita lei. prin
solidarizarea lor cu noi, si-au revendicat si ei onoarea de a se inscri in SU 3-
tinerea unei cauze care nu priveste numai Universitatea. ci interese prea mari
prea juste pentrn a nu impune contributia tuturor.
In cele de mai sus stil explicat,ia acestor dezordini, pe care nu noi le
provocam i cari de cele mai multe ori eran legitimate prin caracterul lot do
fireasca reactiune.
Invdlnidqirile- din Universitate le consideram i noi regretabile si con-
sideram chiar ea rusinos de regretabil ca studentimea romCina in casa ei,
Universitatea, sa fie obiectul unor serii de provocatii, care au mers pana la
iniselescul atac al studentilor eirei impotriva noastra, lucru care nu sufera
desmintire. Nu mai put,in regretabile le consideram si noi, atat prin caracterul
lor, cat si prin prejudicial ce ne-au adus, toate acele manifestatii violente.
care au culminat eu manifestatia ostila fata de marele our de cultura, domnul
N. Iorga.
Bar nu intelegem de ce toata vina cade asupra noastra. de ce nici o
circumstanta usuratoare nu se acorda studentimei, ea in aces prigoand, pe
care antoritatile de tot felul o deslantifisera asupra ei fri &bad spirite mature
qi laminate pierduserd snrt,quma ; lorindu-ne. .9(1 nu o fi pierdat i noi apd-
rdndu-ne.
0 gresit intelea,a conceptie a ordinei facea ea inanifestarilor noastre
pasnice sit li se opuna o represiune necivilizata si lipsita de tact, care fatal
trebuia sa duca la conflicte si care a culminat en suspendarea ,,Cuvantului
Studentesc", in afara de arestari si i7gonirea din cantine si caminuri.
* *

_Consiliul crede insd c't nici infiltralianea curentelor strdine venite de

peste hotare, nici propaganda antisemitd n'ar fi putut pdtrunde in tineretul
nostril universitar care prin firea si tradifinnile sale este tolerant fi respectuos
fald de drepturile conitiintei fiecitruia,clacd n'ar fi existat an substrat real de
suferinfe materiale, dc privaliuni qi chiar de lipsuri grele in mifloacele de
incdtdmant- .
Aici, onor. colegiu unk ersitar are. in parte. dreptate.
lnteadevar, in complexul de cauze care au determinat miscarea noastrii.
se poate spune ca lipsurile i mizeriile de tot felul, vor ti contribuit intr'o
oarecare masura la creearea unei anumite psihologii a corpului studentesc.
Bar, a spune cd pe 1(2)&0 sugestiile dela Budapesta (prima cauzd), adeziunea
qcoalelor speciale (a douct canzet), altima cauzd a mirdrci noostre stit in faptal
cit nuincam prost i dormeam in frig. probeazit cat de malt nu s'a inteles
augcarea noastrd i ce concenie greqittl std la baza aprecierei ei,

214

www.digibuc.ro
 A fost judecat& sub acela§i aspect ca m4ciirile de revendicrtri ale prole-
tariatulni i pentrn a potoli lucrurile s'a recurs la aceiat}i metodA represiuni
fi concesii; s'a crezut eä daca ni se va da o portie mai mare de mancare, ori
nn pat mai bun i un loc mai liber in Nina, vom fi prea satisfacuti, dui:a
ce prin represiuni vom fi fost intirnidati.
Onorat Colegiu,
Faptul a s'a deschis ochii celor in drept asupra starei de plans a stu-
dentilor i a mijloacelor de invaamant, este im merit pe care ni-1 revendicAm
in intregime, dar este nn rezultat tangential obtinut.
Liam act en bucnrie c& profesorii noqtri ian asupra domniilor-lor, greaua
sarcin& a traducerii in fapt a acelor revendiciiri.
In Incheere" se anunt& urmätorul mare adevär :
Guvernele tdrei noastre nu trebuie sd uite veacurile de vitregie strdbd-
lute de nearnul romanesc fri, datoria noastrd de a cii tiga timpul pierdue.
Atat de mnit au nitat guvernele trirei s& dna o politica culturalk atat
de putin s'au interesat de problemele de invkamant, incat ceia ce se promite
astazi, nu constitue decal acordarea intarziath a unor datorii neachitate.
Aceste datorii nu ne privesc pe noi, ci cultura romaneascA i acordarea
lor conditional& de supunerea noastrA acnm, inseamn& o coborare a ratinnei lor.
Acestea nu sunt obligatii fat& de noi, cei de astazi, vremelnici trecAtori
prin Universitate, ci fat& de cultura romaneasca, ve§nic& problem& §i ve§nica
ingrijorare.
Onorat Colegiu,
Incheerea domniilor-voastre pune 'accentul de greutate pe asigurarile ce
iii se dau pentru rezolvarea situatiei rnateriale a studentimei i imbunlatirea
inviiamantului.
II. Cu aceasta trecem la a dona parte a Incheerei" domniilor-voastre,
aeeia care are la btu& o anumitä concepfie.
Dacii aceste cereri an figurat in memoriile noastre, ele na an fost for-
mulate cu caracterul unui egoism de corp oricat de legitimat ar fi fost
nu au tost revendicari esentiale, ci constituian seria de mAsuri de sustinere a
elementulni romanesc, masuri pozitive i serioase pentru a-i asigura prepon-
deranta in inaltele noastre institutii de culturti. Cum insä realizarea lor cere
timp ¢i pentruca situatia de moment e foarte gray& prin covarsirea elemen-
talui romanesc de cdtre eel evreesc, noi cerem o reprezentare proportionald a
nationalitdtilor in Universitate ; mai mult, suntem dispn§i chiar ca sub forma
unor mäsari de prevedere i de restrictiuni, ceiace constitue esenta lui nu-
merus clansue, s& se aplice pentru nn timp limitat, pan& cand, prin seria
de mäsuri pozitive ce s'a revendicat, elementul romanesc va putea numericefte
sib dea lnpta cel pntin cu forte egale.
Nu cerem, cum atat de fals se interpreteazii, masuri do protectie inte-
lectuald, c&ci aceasta este o absnrditate.
Romanii au fost studenti eminenti in toate universitAtile din Europa,
dar pentrn a putea respira, ne trebue mai mult aer §i aceasta ne lipse§te din
cauza minarului strainilor.
Mdsurile de restrictie, pe care le reclamdm, nu jignesc principiile drep-
tittei fi sunt pe deplin compatibile cu principiul suveranitdtii unui popor, care
la el acasd are dreptul sa-fi asigure o cdt mai nestanjenttd desvoltare fireascd
a energiilor lui.
* * *
Domnilor Profesori, in felul cum intelegem noi rostul Universitiltii este
o deosebire fundamental& de punctul de vedere al domniilor-voastre. Univer-
sitatea noastr& nu-§i poate permite luxul marelor Universitati europene, de a
fi numai un inalt focar de culturA.
Mai intdi de toate, intr'un stat ca al nostru, care trebuefte consolidat,
ea nu-fi justified menirea decdt de a fi marele Mentor national fi social,
izvorul generator de individualitdti care ifi or pune munca in serviciul nen-
ntiani.

215

www.digibuc.ro
 Arnintiti-va. domnilor profesori, de marele rol pe care 1-a jueat Lniver-
sitatea germana in epoca redesteptarii constiintei nationale, redesteptare care
a dus Ia doborarea lui Napoleon cel Mare. si nu uitati domnilor profesori.
marele rol pe care Cniversitatea noastra l'a avut in pregatirea razboiulni de
reintregire nationala. Contribut,ia la civilizatie i umanitato. o aduce fiecare
popor, prin cristalizarea in produse superioare a ceiace constitue geniul
mentalitatea specifica si traditionala a lui. A considera altfel lucrurile, inseamna
a ne reduce Ia rolul de primitori si tranimitatori de Incruri ale altora. nu a
ti creatori de civilizatie prin fortele noastre si sub marca geniului nostru ethic.
Nona ne este teama ca sub mirajul !mei inalte conceptii a aceia cc
represinta Universitatea sa nu o redtic,em la o cosmopolita reprezentanta a
tuturor ideilor, frumoase uneori, dar foarte daunatoare intereselor statului, si
prin aceasta sa ran meritam de la patrie, care vede in aceste focare de cul-
tura. coloanele de sustinere ale patrimoniului ei sufletesc.
Conceplia acelei ,,Universitac" medierale (de toate, pentru to(i), Malta fi
stralucitel, trebue sd se piece jn fata fatalei necesitdfi, ca Unirersitatea sd se
pund in slujba marilor ratiuni de slat, third acestea o cer.
Oricand stiinta pentru stiinta, astazi insa. stiinta i cultura pentru tarii.
Trebue castigat tot ceia ce nu am putut castiga prin vitregia vremurilor. Mai
tarzin si poate foarte curand, Uni ersitatea noastra va putea fi un far luminos
pentru oricine. astazi, ea trebue privita ea o stea polara care sa conduca into-
resele neamului.
Onorat Colegiu.
Nu este vorba de ,exclusivism cultural'.
Bunurile sufletesti sunt ale tuturor si este o crima a impiedeca add-
parea unni suflet la ele. bar aceste bunuri dolmindite in Universitate, devin in
viata practica armele de luptd indiriduald i dacd aceste arme nu le acem noi,
se vor servi al/a de ele ca sIt ne stdpeineascd.
Inchisi in exclusivismul menialitatii lor. si in egoismul strarnt cc ii
caracterizeaza, Evreii reprezintii pentru noi acest mare pericol.
Ni So obiectenza cii ceiace cerem noi nu s'a admis in niciuna din-tarile
civilizate.
Domnilor profesori, daca noi intro toate, am fi asemenea acestor tali,
nu am fi ajuns in situatia care a determinat miscarea noastril.
Nu cerem decat stavilirea unei primejdii, care la noi se prezinta sub
forma acuta. Universitatea din Apus. care are in urma ei o tradit,ie de secole
de muncil si de solicitudine din partea conduclitorior, Universitatea care a
fixat fizionomia unei culturi si a dns pana la ultima expresie a propilsirei
popoarele de acolo, poate ca in chip generos si din prisosnl ei de bunuri, sil
imparta i altora. Si totusi dacil Bush, Polonii, Sarbii, Romanii. Asiaticii si
Americanii care studiaza la Sorbona ar intrece numarul studentilor francezi
(si doar Francezii nu au ea noi numai patru universitati siirace). si &tea acestia
constituiti intr'o colectivitate solidara, en armele cc isi fauresc in acest institut
de cultura, s'ar hotari sa ramana in Franta, cu tot ce decurge de aici, credeti
D-v. ca acest popor va permite 811 se altereze prin ci fizionomia lui etnica,
de dragul unei generozitati si liberalitati ran intelese?
Noi nu o credem si ne-am referit la Francezi pentru a nu lua ca
exemplu pe Germani si mai gelosi de tot ce c al lor
Sacrificiilor pe care Statul, aceasta expresiune politica a unei ratiuni le
face pentru Universitate. nu admit deturnarea lor in serviciol unor interese
straine de ceiace este interesul primordial al statului asigurarea propdfirei
:

elementului national.
In conglomeratul de natiuni, care este America, uncle nu exista natio-
nalitate, ci numai cetatenie americana, unde universitatile nu sunt institutii
de stat (necum nationale ca Universitatea noastra) si statul nu face sacrificii
pentrn cle, o masura ca aceea, pe care o pretindem noi, ar fi un non sens.
ii totusi, nici larg democrata mentalitate americana n'ar tolera pretentia

www.digibuc.ro
unor minoritáti, de a acapara pentru sine preponderanta, prin on i ce s'ar
justifies aceasth pretent,ie.
Gum ni s'ar paten pretinde noult, care dupd reacuri tie restrifte ne
strangem acum forfele, pentru a pdfi la indeplinirea misiunei noastre istorice,
sa printhn sti hied cu dragoste, amestecul unui neam intrue, mai mutt chiar,
dominafia lui?
Sustinem cii tarie ea aceasta rasa avida, exclusi%ista si neasimilab.la,
mai ales decand s'a desvoltat in ea o con.7tiinta de nationalitate proprie, ne
este dusrnana, si nu urmareste decat suprimarea i dominarea ,noastra. Toate
spiritele de 50 de ani incoace, privind cu curaj realitatea in fata au sern-
nalat pericolul evreesc pentru tam noastr5. Si en atilt mai mare este aeest
pericol, en cat in afara de 1.500.000 de evrei dela noi. in jurul hotarelor tarii
se gasese inch 8-9 milioane.
In Ungaria si in Austria (taxi invinse) precum si in Cehoslovacia si
Polonia (thri victorioase). care au sangerat pentru afirmarea drepturilor lor de
existenth, se recunoaste asthzi gravitatea pericolului evreesc.
Duph cum vedeti, domnilor profesori, nici ura si mai ales ura confe-
sionahl sau de rasa, nicio mentalitate inapoiath si schzuth nu stau la baza
mischrei noastre. ci numai ingrijorarea mare care ne-a cuprins sufletele
considerarea adevarulnl in trista lui realitate.
lath explicatia thriei convingerilor noastre si a hotararei de a continua
lupta cu energie.

Onorat Colegiu,
Celorlalte minoritati etnice le intindem mana pentru o conlucrare co-
muna, cad acestea cunosc oarecare cuviinta in pretentiile lor, pentruca sunt
agenti productivi in viata sociala, pentruca au tradit,ie si o cultura, pe care
intelegem sh le-o respectam.
Bine infeles cd ii acepia dacd ne for sili a-i considera alt fel, se for
izdn: de acelaf veto" energic pe care U opunem a.stdzi, erreilor.
Strhinii de altii nationalitate, Bulgarii, Sarbii, Grecii, Turcii, etc., vor fi
oricand bine primiti in Universitatea noastrii, i vom Visa bnctircrtii si se adape
la izvoarele de culturti pe care le detinem, intrucat intorsi la ei acasii, ei vor
utiliza acolo cole castigate in Universitatea noastra, spre bincle patriei lor r}i
in recunostinta pentru cultura noastra.
Aceasta este rat,iunea pentrn care Universitatile din Apus nu numai ca
permit, dar fac chiar saerificii pentru prirnirea studentilor altor nationalitati.

Onorat Colegiu,
In spiritul de obiectivitate si de expunere einstitil a convingerilor, spirit,
pe care ii reclamh inalta institutie din care facem parte, si din dorinta do
a fi cunoscuta miscarea noastra in adevarata ei lumina. ne-am permis a va
inainta cele de mai sus.
Credem, Domnilor Profesori, ca prin acest memorin-raspuns, am isbutit
a va lamuri in linii largi, asupra vederilor i convingerilor ce ne anima si
dach Domniile-Voastre credeti ch alte explicat,ii mai sunt necesare, noi primim
bucuros a sta oricand la dispozitia profesorilor nostri.
Comitetul Central de eondueere

La actiunea studentimii se adaogii aceea extrem de puter-

nick' sieficace mai ales in Moldova a Ligii ApArarii Nationale,
in felul crireia in Transilvania lupta Actiunea Rom(ineascil". Cu
cat se apropie votarea Constitut,iei, indhr,jirea devine tot mai mare
pentru c prin ea urmh sri se decida dac i intrucat evrei pot
deveni cetüteni romilni. In cele mai multe orfe din tarti se fac

217

www.digibuc.ro
intruniri i manifestatii nationaliste ajungandu-se pe ici pe colo panii,
la incidente mai grave cu poputatia evreiascil.
Fierberea nu se curma nici dupa votarea constitutiei ci e dusa
inca multa vreme cu recrudescentele i peripetiile cunoscute.
Cea mai exacta dovada de starea sufleteasca din acel timp,
ne-o procura urmatorul manifest al studentilor fjcoalei Politechnice
din Timirara :
b'rati, Romdmi !
Studentimea romAnd din tara a dat semnalul unui inceput de luptil
impotriva untti dusman indrãzne i necuviincios, impotriva unui pericol ce ne
amenin'd i dinnduntru si din afard.
Constient d. de menirea ei. aceastd studentime a ridicat in ochii tuturor
RomAnilor grozAvia acestui pericol, care daca din nenorocire s'ar realiza, near
instrAina in propria noastra tarit
Frati Romani !
Mfisurile autoritAtilor au luat din mijlocul nostru pe delegatii oficiali ai
studentimii, arestAndu-i, dAndu-i in judecatd pentru rebeliune ; s'au perchezi-
tionat redactiile ziarelor studentesti ; s'au suprimat aceste ziare. s'a desfiintat
centrul student,esc Petru Maioe din Cluj, pe care nici Ungurii nu 1-au putut
desfiina i toate autoritAtile au pornit o adevAratd teroare impotriva noastril.
S'au inchis Universitätile din tard. s'au inchis cantinele, student,ii au
fost izgoniti din amine ; chibzuinta celor cari an hotArAt aceasta. a imprdstiat
tineretul universitar in toate pdrtile.
In fata tuturor acestor mdsuri, studentimea nu a cedat cad ceea ce ea
cere este si drept i absolut necesar de infilptuit.
Pdtrunsi de necesitatea unei actinni de constiintli curat romAneascA,
studentii coIii Politehnice din Timisoara, solidari in idei i fapte cu studen-
timea universitard din tard, au inteles sit purceadd la fapte cari sA grAtieascit
solutionarea de drept a acestei sfinte cauze.
In consecintil, studentii romAni, trup i suflet cu miscarea studenteasca
dela celelalte 4 centre universitare. s'au impotrivit prezentei jidanilor la cursuri
impiedecAndu-le intrarea in localul scoalei.
Mdsuri luate de cdtre autoritAtile scoalei sunt pe punctul de a inchide
scoala, cilminul i cantina, aducAnd astfel pe studenti in situat,ia de a se vedea
jertfe a unor credinte atirmate, ce-s mai presus de tot ce e omenesc.
Frafi Ronuini !
Convinsi cd servim interese 9uperioare ale neamului, pe caH noi le-am
pus inaintea intereselor noastre individuale, ne adresilm tuturor RomAnilor ei
le cerem ca la astfel de fapte eg fie cu noi.
Iar dacit studentii Timisoarei vor fi nevoiti sli se imprtistie neputdnd
sit duci mai departe lupta pentru realizarea acestui dint ideal ; daci vom
cildea jertfe ale camei co sustinem. vom rimine cu convingerea cd ne-am fAcut
datoria in deajuns.
Traiasca studentimea liominli!
TrdiascA sfanta solidaritate !
TrAiascii Rominia-Mare !
Cum sfaritul anului colar se apropia, autoritatea qcolara re-
curge Ia o serie de masuri menite se credea a infrange soli-
daritatea studenteascrt, a pune in minoritate si a izola pe cei mai
intransigenti.
La aceasta incercare, Comitetul Central stndentesc din Bucu-
re.;:ti, a räspuns cu urmatorul :

218

www.digibuc.ro
 Apel ce.tre studenti
Colegi,
Studentimea romiina de la cele patru Universitriti ale Romaniei lupta
din greu de 7 luni, pentru o cauzl de aparare a culturii romanesti. ce merge
spre instrAinare complectA.
In aceastit 1upt, studentimea romiina a intrilnit in cale piedici omenesli
ai dritcesti.
Un guvern incapabil de solutii pozitive, o opozitie in solda sau slujba
linantei evreiesti o opinie publicA nepregAtit i, deci, nepAsAtoare de soarta
ce o asteaptA maine din partea puterii ascunse iudaice iatá cu ce luptAm
noi de 7 luni.
Dar luptam i cu puterile drAcesti ; lupttim ctt o preset jidoveasa de
care suntem zilnic calomniati i insultati ; luptArn cu marea nepasare generalii
intretinutii de evrei prin toate mijloacele.
Colegi,
Existä printru noi o intima minoritate care, jucand rolul coadei de topor,
dau prin asistarea lor la cursuri o aparentet care We alta decdt realitatea
adevarata, adicA aceia cii cei 14.000 de studenti se °Min dela cursuri.
Colegi,
Opera noastrA nu Arica sufletele calite in luptii ale celor multi ; dar
opera voastra este, filrA stt o stiti poete. o desertiune dela postul de onoare.
postul de luptAtor pentru cauza culturii nationale dominante.
Colegi.
Dacii opera voastrii nu stricii solidaritatea de fier a celor multi, ea intro-
duce totus o nota dezonoranta i falfe pentru studentimea rominA, trezita asiazi
la problemele de existentri culturalA i economicA ale romanismului.
Colegi,
Cand cele trei universitati provinciale stau intr'un grind i o simtire.
oferiti voi o privelif?te nedemnit, in orasul tocmai unde trebne sii ritsari
soarele RomAniei?
Colegi,
In lupta sunt eroi si dezerfori : o inalta datorie de colegialitate ne in-
deamna sit va spunem cu o clipit mai de vreme , De nu sunteti eroi, fiti
soldati dar nu dezertori !
Acesta este primul i ultinul cuvant al studentimii ciltre voi.
Comitetid central studenfesc, Bucurefti
Universibitile se deschiserrt, imprtnate insrt de trupe i jandarnti.
Era un mijloc pentru a provoca defectiuni in rândurile studentimii
ci pentra a inlesni frequentarea studentilor evrei. TotuF,4 calculul
acesta nu reui pe deoparte pentru ca studentii evrei furii impie-
dicati cu forta de a patrunde in srdile de cursuri i laboratoare, pe
de aka parte pentru crt solidaritatea studentimii intregi se mentine
cu titrie. Defectiunile inregistrate pe alocuri, au fost prea mici ii
neinsemnate. Chiar i infima minoritate a celor care nu participan
la miE,4care, grisi destulrt demnitate de a rezita rttinei reintrrtrii
la cursuri sub ocrotirea jandarmului.

219

www.digibuc.ro
 0 serie de mhsuri drastice furrt luate de autoritatea universi-
tarh spre a intimida actiunea studentimi. Fruntasii micàrii, cei mai
darji si inimosi, in marea lor majoritate furri eliminati din universitate,
(dela medicinh: Sergiu Bacescu, Mircea Iliesc-u, C. Drinulescu, D.
Marinescu-Slatina, C. Eftimie, A. Dimorescu, Ion Ulcia, Gh. Buzoianu,
S. Cristofovici, C. Fortunescu, L. Knobloch, I. Georgescu, D. Vasiliu,
M. Niculescu, I. Biberi, R. Brosteanu si N. Rosa toti, membri ai so-
ciethtii).
Cum sesiunea examenelor de Iunie incepuse, medicinitii, intru-
niti in sedinth extraordinara, la 5 lunie 1923 (la cantinh) au ho-
thrit intrarea la cnrsuri ( care s'au prelungit phnil in Julie) si la
examene.
Duph sesiunea examenelor, studentimea pleach acash, duph
multe i grele suferinte si sacriticii, hothriith sh nu cedeze. Pro-
paganda ei se rrtsphndeste si se revarsh, peste tot cuprinsul Fait
Astfel se ispraveste primul episod al mi.schrei studentesti.
Studentimea dela medicinh a fost in fruntea mischrii tot timpul.
Societatea noastrk a oferit kicalul ei, ca si tot sprijinul i autori-
tatea ei, aduchnd cele mai mari servicii miF3crtrii i binemerithnd
recunostinta tuturor celorlalte societrtti studentesti.
(ss I. Simionescu

220

www.digibuc.ro
 Drd. I. Simionescu Drd. I. Simionescu

221

www.digibuc.ro
 1923 1924

La 20 Martie 1923 urmand a se face alegerea unui nou co-

mitet pentru anul 1923-24 Societatea studentilor In medicinri
din Bucuresti, a ales preedinte pe d-1 ION SIMIONESCU, care abia
esise din inchisoarea VAcaresti, unde a stat arestat, in urma ,,miu-
crtrilor studente0i".
Curagiul si lealitatea cu care d-nia-sa se angajase in luptä"
fiicuserrt pe d-1 Simionescu atilt de simpatic studentimei, in cat
insii contracandidatii s'ai la concursul de internat" an solicitat,
Eforiei Spitalelor Civile si Juriului examinator, suspendarea con-
cursului panA la liberarea din inchisoare a colegului lor.
Alegand presedinte pe d-1 Simionescu, care abia trecuse eon-
cursul de internatdeci, cu atat mai tani-ir fat'a de altii cari puteau
sä coupe acel loc de incredere se pare cä Societatea a volt inadins
sà fac5, o demonstratie in contra acelora cari nu stiuseril sau nu
voiseril s5 trateze pe studenti dup5. cuviintä. Bithuiala pare cu atat
mai intemeiatä cu cat, chiar ceilalti membri alesi in comitet, sunt
tocmai din aceia cari proeminaserà in miscarea studenteasce, 4i
anume :
Prefedinte, Ion Simionescu
D . Marinescu-Slatina
Vice-prefedinti
1 Spiru Constantinescu
Secretar-General, Const. Danulescu
Casier, I. Bistriceanu
Bibliotecar, Simeon Tovarn
Gh. Buzolanu
Secretari de ,Fedintd 1 Em. Solomonescu
Const. Eftimie
Venit Ia carma Socieatii in aceia epoc . de framantAri ( po
care am vAzut-o in pag. 201-219), acest comitet §i activitatea lui
rneritä sá fie urmiiritit cn atilt mai mult cu cat, din cauza energiei
en care a participat la miscrtrile studentesti", trei din membrii säi
(d-nii SIMIONESCU, MARINESCU-SLATINA i IYANI LESCU). au fost pe rand
arestati i tinuti in inchisoarea Vacitresti.
Dar, tocmai prin acest fapt, istoricul epocei Ion meritA o men-

- 22 § -

www.digibuc.ro
tiune special, caci, cleparte de a fi compromis Societatea, din contrii,
a impus-o atentiunei tutulor.
Desi, Inca din 1922 Societatea studentilor in medicina dove-
nise punctul de intalnire al tutulor curentelor studentesti devenise,
cum i sa zis, Cartierul general" F,ti conducatoarea miscarilor stu-
dentesti". totuF,ti, nimic din activitatea ei, devenith traditionalfi, n'a
fost neglijat. Mai mult, tocmai in aceasth epocrt, in care, atitudinea
Societatii si a conduditorilor srii a atras loviturile multora din acei
cari putean s o ocrotcasca, zie, tocmai in acest an societar, So-
cietatea i conducatorii sii, au gasit atata energic si destul sprijin
la atatia binevoitori, in cat a inceput infaptuirea idealului" ravnit
de athtea generatii a localului propriu.
In adevar, acest comitet ales la 20 Martie 1923 si intrunit a
doua zi (la Martie), a Omit in total 36 de sedinte c trnitetale, in-
tocmind la fiecare data procese-verbale, a cfiror detaliere traduce
activitatea desfa5uratil de fiecare membru in parte, cum de exem-
plu cel urmat or (No. 30):
Simionescu. La '23 I : Ia Primarie pentru loje. ei pentru autoriza-
tie de constructie I.a 24 I : idem la primiirie. lot pentru autorizatie ei o loje
pentru bat : La 2.) 1: la Eforic pentru luminA. la LucrAri public pentru pla-
nuni. la Eforie plasat o loje ; La 26 I : la Instructie pentru bani Spitalul" t?i
bani pentru o loje, pentru planuri : La 24 1: la VAciiresti. la primArie pentru
o loje ei taxa de trotuar. la biuroul de permise. la d-I Culina ; La 29 : la pri-
marie pentru loje. la biroul permiselor. Eforie pentru luminfi. la d-I Ilie Badu
pentru planurile localului. la Instructie pentru oiiginalele !nate de d-ra arh.
Andreescu : La 30: la In3tructie bani pentru loje. la d-1 Culina ; 31 : la d-1
Prefect pentru ruleta. la LucrAri publice pentru planuri. la Inctructie obtinnt
in sfiirsit 25.000 lei pentru ,,Spitalnl- ei vor veni d-1 Ministru ei d-I Valaori
la hal'.
Intr'un alt proces-verbal (No. 35), se gilsesc enumerate, dela
punctul 13 27, intervenirile fAcute de d-I G. ENF:scu, in urma in-
slircinitrilor date de comitet si rezultatele pc care lc-a obtinut.
Citind, foaie eu foaie, dosarul rproceselor verbale" riniIi im-
presiolmt de activitatea desfituratii de d-nii MARINESCU-SLAT1NA,
BISTIIICEANU TovAnu, BLZOIANI i ccilalti.
Se pare cit gelozia unnia fatit de activitatea celnilalt a deter-
minat dkputele (adnotilrile) din procesele-verbale No. 30, 33 si 35,
pe care until din membri a Meta urmfitoarea mentiune :
,Non multa dicere sed multum facere, quiet silentium multa diree.
In ceiace priveste activitatea, stiintifica", aflfim (uin dosarul
special di, in aeest an s'au tinut 22 edinte ( la 24 si 31 Martie
1923, la 21 si 28 Aprilie, la 5, 12, 19 si 26 Mai, la 2, 9, 16, 23
si 30 Iunie, apoi tocmai la 8, 15, 22 si 29 Deeembrie 1923, la 26
lanuarie 1924, la 9 16 Februarie, la 1 si 8 Martie 1924, in care
F,ti

sedinte s'a fficut urmaloarele 47 comunic5ri si conferintc:

])R..DUMITRESCU-MANTE. Coneeptia artuald asnpra pato-
togeniei astmului.

224

www.digibuc.ro
 B. MARINESCU SLAT1NA 51 SC. LONGIIIN. Un caz de lipo-
matozd simetricei.
Dr. OH. MARINESCU. Infectii nrinare, de origina bites-
tin cad.
D. V. CIOCALTEU. Patogenia fenomenelor uremice.
D. STATE DRXGANESCU. Herpes 0 encefalitet letargica.
I. SIMIONESCU. Cecitate consecutiva meningitei I. b. r.
Da. A. LXZEANU. Forme le clinice ale hipertensiunei
arteriale.
C. DANULECU 5i I. S StenOza pulmonarei i poliglo-
bulie (cu prezentarea holnavulni).
DR. DORIN DUMITRESCU. Coq) strein (gonte) emigrat in
vesicei.
T. DUMITRESCU si TOMONTICI. Un raz de morva mana
supra acute&
DR. N. LUPU. Despre rpatogenia icterelorL .
H. ANCELESCU. Un caz clinic de paludism.
I. BISTRICEANU. Ovarietate de sindrom protuberantial
superior. surditate, chiromegalie (cu prezentarea bolnavulnn.
C. VLAD. Un caz de idei obsedante, tratat prin psicho-
analiza.
DR. C. PASTIA 51 C. DANULESCU. Un caz de intoxicatie
cit gaz de iluminat, vindecat prin infectii intra-venoase cu
oxigen.
DR, V. Gomm. Hemoragiile interne.
DIMOLESCU-SEIMEANU. Un caz de paraplegie spastica.
C. EFTIMIE. Un caz de achondroplasie.
C. \IAD. Studii psihico-analitice.
DR. A. CRAINICEANU. Despre sterilitate. in general.
1). MARINESCU-SLATINA 51 C. DANULESCU. Un caz de fibro-
MatOZa simetricd.
I. HISTRICEANU. Dona cazuri de sindrome pluriglan-
(Ware (cu prezentare de bolnavi : Un caz tipic de gigantism 0
nu caz tipic de vanism).
V. RACOVEANU. Un caz de tetanie (cu prezentare de
bolnavi).
DR. C. POEN %nu-CAPIxs(.r. Con,'eptiuni noi in clinica
apendiculara.
I. BANU. Proprietatile diuretice ale novasurolulni.
I. SMIA. Un caz de anevrism al aortei ascendente.
DR. M. TEODORESCU. Evolutia biologica a memoriei.
I. SIMIONESCP. Constipatie consecutiva salpingitel.
DR. DUM1TRESCU-MANTE.. Tuberculoza hilului la adult.
I. SIMIONESCU. Perforatie intestinala conseentiva vnei
apendicite.
D.R OR. GIOIWESCU. Interventiuni chirurgicale in tuber-
culoza pulmona ra.
GIL VINTICk. Un caz de coma paludica.

225 15

www.digibuc.ro
 B. HAGIESCU. Un caz de endocarditei acutd plastica.
R. TXTARU. Un caz de osteo-sintezd (proc. Juvara).
DR. V. CLIMESCU. Tratamentul cu insulinei, in diabet.
DR. AL. SOIMARU. Laboratorul In chirurgie.
DR. D. D. NICULESCU. Stomatologia la noi in (ant
DR. SIBIANU. Cerceteiri medicale in decursul cãlàtoriei
in Germania ssi alte
V. RACOVEANU. Un caz de absentei congenitalei a va-
ginului.
R. TXTARU. Encondrom al unei coaste supranionerare.
DR. D. NOMA i DR. BAGDASAR. Un caz de sindromul
Brown Sequard.
D. HAGIESCU. Un caz de sinostozei radio-cubitalei supe-
rioarei congenitalei.
GR. VINTILX. Un caz de zond radialei.
D. TARX-LuxuX. Evolutia clinic i diagnosticul diticil
al chistului hidatic al ticatului, (dupl traumatism abdominal).
TH. DUMITRESCU si N. Tomovrci. Seroterapia masivei in
tetanos.
C. NICOLAU. Rolul leucocitelor in patologie.
Din punct de vedere financiar, pe langä incasarea diferitelor
subventii dela autoritAti, a donatiilor flcute de particulari direct
sau prin listele de subscriptie, etc., activitatea acestui comitet este
ilustratl prin balul mascat si costumat" pe care 1-a organizat la
4 Februarie 1924, in sala Teatrul Eforiei" i dupä urma cAruia s'a
incasat considerabila suml de 234.640 lei (proces-verbal No. 35).
Din fondurile adunate, Comitetul a putut sä complecteze bi-
blioteca Societätii cu un numär insemnat de reviste i carti noui (in
valoare de 30.000 lei) la care s'au adgugat si acelea donate de fa-
miliile repausatilor Dr. BARBU TEODORESCU (292), Dr. TXRANU Si Dr.
SAABNERTUDURI.
Este de notat ca, incl dela inceputul functionarii acestui co-
mitet ( la 14 Apriiie 1923), d-1 secretar de sedintà C. EvrmnE,
expune raportul asupra bibliotecii Societhlii scotând in evidenta ne-
regulele i procedeele gresite cu inregistrarea i liberarea cArtilor
membrior 'Ara in prezent".
S'a hotarit atunci ca cheile dela toate dulapurile bibliotecii
sä stea numai la bibliotecar, iar cgrtile sä fie date numai Martea si
Vinerea intre orele 6-7 p. m.", iar la 27 Iunie, se hotärAste ca srt,
nu se Imprumute nici-o carte pe timpul vacantei i sei se des-
chida actiune publicci in contra acelor studenti fi medici
can n'au restituit cartile, in urma repetatelor somatiuni". Lista
acestora (registrath la No. 142) a fost publicatä si in ziare.
Mai mult, in sedinta dela 16 Iunie 1923, Societatea a nurnit
o comisiune care s5, verifice biblioteca.
Aceasta comisiund, gasind oarecare nereguli in sarcina d-lui
vice-presedinte Spirm CONSTANTINESCU, pe care le-ar fi comis in cali-

- 226

www.digibuc.ro
tatea de lost bibliotecar in comitetul precedent, a.-intocrnit nr dosai
special (registrat a No. 68 -din 28 Iunie, 1923), conchizand etk d-1,,
Spiru Constantinpscu s'a Sent vinovat de neglijentli pligubitoare
Societfitii" si de vAdit4 rea credinte.
Pe baza acestor cercetari 0 a actelor depuse la dean; Socie-
tatea, in sedinta dela 23 Iunie 1923, a exclus pentru totd'auna din
sanul salt pe. d-1 Sp, Constantinescu.
Bineinteles ch, pe de o parte, aceste masuri drastice, care au
provocat nemultumirea unora i deci, au inceput sa creieze difi-
cultati comitetului, iar pe de alta parte si in special, evolntia
miscarii studeneçtia determinat pe d-1. preftedinte 1. Smorrascu
sa demisioneze.
La aceasta se asociazg, imediat d-1 secretar general C, Dinar-
LEsou si d-nii Evretari de sedinta GB. )3UZOIANU, Em. Souomomsou
si O. Rearm,

NO

%AI

= 6- - "' 6 6-

pomitqtulonukil 39-0 1924

Urmeaza apoi demi a d luj Linbliotecar, SIMEON TOVARUI a d-lui.

easier 1.; si a 0 un fce-presedinte SP QONSTANTINESCU
(la EA Iunie), dar, la (?) Iuu ace ta din urma gt a retraa demisia,
pentru a o. r peta inu L..
la 01 Iunies cad, la 23 Tunic. a Lost
exclus din Societate si nrmarit pentra aducerea cartilor.
Qimisiile membrilor din comiteti au fost adore la cunostinta
Sogietatii in sedinta dela 9 Iunie,, dar, in urma discutiunilor ce au
avut log. si can s'au continuat in fedinta dela 16 Iunie, Socie
tatea, cu unanimitate de votu/rt a respins demisla comitetului.
In schinib, s'a cerut de atunci aemisia d-lui vice-presedinte Spiru

2P7

www.digibuc.ro
Constantinescu, fiindcrt n'a luat parte hofiritA in miscarea studen-
teasca" si fiindc5, a primit sä ocupe fara concurs postul de asistent
in laboratorul de histologie", calcand astfel angajamentul luat in
Societate.
Comitetul a fost in urm5. remaniat, prin alegerea d-lui GH.
ENESCU ca vice preedinte (in locul d-lui Sp. Constantinescu, care a
fost ex lus) si a d-lui IONESCU GLORIE easier (in locul d-lui I. Bistri-
ceanu, care a trebuit sri demisioneze, dupa trecerea tezei).
In Ianuarie 1924, d-1 secretar general C. DANULESCU a demi-
sionat si din comitethl central", dar Societatea i-a respins demisia,
asa c5, Forma la sfilrsitul anulni societar (1923-24) comitetul a ramas
in aceastd formatiune.
Departe de a ft stanjenit mersul Sociefatii, aceste framantari
interne nriscute din dorinta de cat mai bine a tutulor au servit
ea Ian stimul pentru membrii Comitetului, a &Arai activitate prodi-
gioasa s'a intins in toate directiile.
In adevar, in afara de activitatea din trecut (conferinte, casieria,
biblioteca, asistenta universitark etc.,) etc., in acest ansi anurne, la
29 Aprilie 1923 Societatea studentilor in medicina a tinut, sub
patronagiul d-lor EFORI Al SPITALELOR, 0 4edintA festivA in care a sdr-
beitorit implinirea a 90 de ani dela intfintarea primei fcoale
sanitare in Romania ( ft; coala fondata de dire Eforie, la spi-
talul Filantropia, sub Kisseleff).
Serbarea a avut loc in sala cea mai mare a Eforiei Spitalelor
Civile,care a fost splendid ornata" cu drapelele date de Primriria
Capitalei, en covoare imprumutate gratuit de Casa Djaburov si cu
verdeatrt, si a fost onorata cu prezenta d-lui Efor L. CATARGIU, ge-
neral CANTACUZINO Si Ing. GHICA fosti efori, d-1 profesor Dr. C. D.
SEVEREANU, d-nii DT. STAICOVICI, N, BARDESCU, D. NOICA, TH. MIRO-
NESCU, G. DAVIDESCU, etc. studenti si particulari (printre cari au fost
si d-nii : Gr. Alexandrescu, Demetrescu Mirea, avocat si prof. A.
VLXDESCU etc.) remarcandu-se insa absenta d-nilor profesori ai Fa- ,
cultatii de medicinà.
Cu acea ocaziune, Dr. V. Gomm a tinut o conferinta de Istoria
medicinei la not, fa'cand un rezumat succint al partii referitoare
din lucrarea sa fIstiria medicinei si a invatrimantului medical in
Rumania" (vezi revista Spitalal" No. 5 pag. 102 din Mai 1923).
In acest an (in luna Julie) Societatea studentilor in medicina
s'a bucurat de vizita studentilor ceho-slovaci, carora le-a facut o
primire de pe urma careia a castigatcat de putinsi Societatea
i Tara, dup5. cum rezult5, din urmrttoarea scrisoare de multumire
(insotind adresa originala No. 1138/237 din 21 Aoilt 1923) :
Onor. Societittii, studentilor in medicind,
Avem onoare a va aduce la cunostinta Ca ..Uniunea studentilor Cechoslo-
vaci" din Praga ne maga A. vii transmitem expresiunea viei recunostinte a stu-
dentiior cechoslovaei care au avut cinstea de a se bucura de o deosebita pri-
mire colegiala si prieteneasca cu ocazia vizitei lor in Romania.
Ei au plecat din tara romaneasca purtand in suflet impresia adanca a

228

www.digibuc.ro
 tutulor sentimentelor frumoase ce le-au fost manifestate precum i amintirea
nectearsA a bogAtiilor tinutului,
Doritori de a strange cat mai mult legfiturile de amicitie cu studenti-
mea romitnA, student,ii grupati in .1.iniunea studentilor cechoslovaci an hotti-
ng formarea unei sectiuni roIncinefti pe langii aceasta Uniune.
Veti fi tinuti le curent cu tot ceia ce se va face in aceastli privintA.
Seful biuroului de presA (ss A. Kudrnac
0 alta dovadl de prestigiul si de reputatia la care a ajuns
Societatea studentilor in rnedicina, este nu numai faptul ca a fost
invitata oficial, sa participe la serbarile din Sibiu pentru centenarul
lui Saguna, qi la Cernautila congresul Asociatiei Generale a Medi-
cilor, dar, ceiace este mai semnificativ, este ca doctorii in medicina-
stomatologi, in vederea congresului din 16 si 17 Septembrie 1923,
a trimis Societatiii dona invitatii de participare, dintre care una (cea
reg. la No. 113) incheie in termenii urmatori :
VA rnglim a ne onora cu prezentia Domniei Voastre la acest congres,
pentru a 11 convinge de dreptatea luptei noastre. ci va rugam de pretiosul
D-voastrit concurs, pentra apArarea prestigiului medical @i a stinAtatii publice.
Precedinte (ss Dr. Bilasko
(Profesor la Facultatea de medicinit din Cluj)
Dar, cel mai bun testimoniu a fost dat Societrttii de catre fos-
tel ei presedinte d-1 prof. GH. MARINESCU, care in f;edinta din 21
Aprilie 1923 Indeamnit pe studenti la frequentarea Societatii noas-
tre pentru instruirea lor in criza universitara prin care tree".
Armata cu asemenea prestigiu, Societatea studentilor in medi-
cing, a reluat singuradar cu atata vigoarelupta pentru intronarea
concursurilor la ocuparea tutulor posturilor medicate (Casa Muncei
C. F. R., Casa meserii, Pota, etc.), facand interventii staruitoare po
lângit Ministerul Muncei si Asistentei Sociale, Ministerul Instruc-
tiunei, etc.
Procesul verbal incheiat Inca dela 25 Aprilie 1923, intro d-1
Dr. Dometrian (ca reprezentant al Casei Centrate a Asigurarilor So-
ciale) i d-nii C. Drinulescu, thizoianu i Lizarescu (din partea ex-
ternilor liforiei), dovedeste succesul Societatii studentilor in medicina.
Succesul a ramas insa, cu totul partial ( adicrt, insucces) numai
fata de Facultatea de medicina (adica, fata de aceia care trebuiau
sit inteleagrt cei dintai).
In aceasta privinta, este demnrt de reinarcat nrmatoarea hota-
rire luata de comitet in sedinta dela 20 Lillie 1923 :
7) Membrii comit. soc. hotArlisc ca ei sa nu ocupe nici un post medical
pe la diversele Institutii, paaiti ciind nu se nezolvii intr'un seas cestiunea concur-
surilor ; asest lucru constituind un punct esential din programul actualului
corn get'.
8) Se hotAr4te. cu majoritate de votnri en punctul 7 sa fie respeclat
ci de toti membrii Societatii" (ci, am Azut c abaterea deh acest legamant a
constituit un argument pentru excluderea d-lui Spinu Constantinescu).
De acord en Soc. stud. in med. din Cluj si Iai, Soc. stud. in
med. din Bucuresti, a intreprins aetiunea pentrn unificarea progra-
melor de invilOmilntul medicinei la cele trei univergitati, riicpunziind
tirmritoarei propuneri (a Clujului) din 26 Februarie 1923 :
2e9

www.digibuc.ro
 Domnide Prefedinte,
Societatea stndentilor in medicina din Cluj va roagli cu insistenta srt bine-
voiti a inainta o cerere la facultatea de medicina respectiva prin care sa cereti
ca factiltatea D-voastrA sA binevoiasca sä invite delegat,i dela facultatile din Iasi
si Cluj, en care MI discute i sä aducl la indeplinire unificarea regulamentelor
invatAmantulni medical din inreaga Oat cat mai curand si mai favorabil
pentru stadenti cari sunt indestulati de atatea regulamente diferite.
VA asiguram de toata dragostea i stima noastra.
p. Presedinte, Marin Soreanu
Secretar General, (ss P. Petresen
Cestiunea a fost adusa de mai multe ori in discutiunea Socie-
tatii ( ultima data la 1 Martie 1924).
Mai mult, la 19 Februarie 1924, au sosit anume delegati dela
Cluj si Iasi, F,3i in acest interval s'au facut mai multe interveniri
( ultima, la Decanatul Facultatii de medicina, cu No. 301 din 4
Martie) dar, toate incercarile s'au sfaramat in fata aceleiasi suve-
ranitati" a consiliului profesoral.
Cea mai mare opera a acestui comitet si eel mai mare pas in
evolutia Societatii, s'a marcat in acest an, prin inceperea realizarii
visului de atatia ani localul propriu.
In adevar, in acest an Societatea studentilor in medicina, a
schimbat terenul mai putin propriu ce i se acordase de catre Pri-
marie, luand in schimb, prin buna invoiala, dela Societatea vetera-
nilor Virtutea Militara" actualul teren, asupra caruia a fost impro-
prietarita de catre Primaria Capitalei, cu toate formele legale.
Numele repausatului general TELL, pe atunci presedinte al So-
cietatii Virtutea militara", ca si al d-lor membri ai nobilii asociatii,
vor fi, cu dragoste, pomenite de studentii medicinisti cunoscutil
fiindu-le bunavointa cu care au convenit la schimbul terenurilor.
Primaria Capitalei, care a dat gratuit terenul pentru construe-
tie si a scutit Societatea de atatea taxe cari se cer intreprinderilor
particulare, are tot dreptul la veF,3nica recunostinta a Societatii.
Nu mai putin Ministerul Instructiunei s'a impus in istoria So-
cietatii prin ajutorul moral si material ce i l'a dat, in vederea con-
structiei (sume de bani, planuri gratuite, etc.)
Pentru a putea duce la bun sfarOt opera proectata i pentru
o cat mai grabnica realizare, Societatea studentilor in medicina a
intocmit un comitet de patronagiu, zis comitet de constructie" in
care a inscris numele tutulor conducatorilor din fruntea institutiilor
scolare i sanitare, cum si numele acelor persoane particulare dela care
putea nadajdui un sprijin mai eficacematerial sau moral, si anume :
Ministrul Tnstructiunii Publice.
Rectorul Universitatii din Bucuresti.
Decanul FacultAtii de Medicida,
Ministrtil Sanutaii Publice.
Primarul Capitalei.
Prefectul Politiei Capitalei.
;3efii partidelor politice.
Eminentele comerciului i industriei.
Medici, etc,

Po -r

www.digibuc.ro
 Toti acestia au fost convocati la vechiul sediu al SocietAtii (in
Palatul Eforiei Spitalelor CivileB-dul Elisabeta No. 5), in ziva de
2 Mai 1923, cind s'a incheiat urmätorul ,,proces-verbal" No. 1 :
SOCIETATEA STUDENTILOR Reg. No. 63, die 3 Mal 1923.
IN MEDICINA
Proces-Verbal No. 1
AstAzi 2 Mai 1923, subsemnatii, invitati de Societatea studentilor in me-
dicinA spre a lua ennostintA de proectul SocietAtei in vederea construirei nnni
local proprin, aprobAm urmAtoarele :
1.Societatea poate intreprinde constrnirea unni local care sL enprindii:
a) Subsolul en : tipografie, o camerA de dus, spAlAtorie. sala calorifere-
lor, magazii de combnstibil.
b) Parter : prAvAliiun restaurant studentesc.
Etaj I : vestiarul cu 500-1000 cuere, sala de biblioted. i lectutrA, fn-
moir, sal& de conferintA mare eu scenA i aparat de proectie, arhivA, casierie,
Bala comitetnlni.
d) Etaj IIIII : camere pentru dormit (2-3 paturi) eu robinet in fiecare
camera.
e) Mansarda : camere p. servitori. UscAtoria.
(ss) Dr. Angelenu, Grigore Alexandrescu, I. Dimitriu, Toma Campeanu,
Ing. Tiberiu Eremia, Dr. Gomoiu, Dr. C. Pastia, Dr. _D. Paulian, Drd. I. Si-
mionescu, D. Marinescu-Slatina, D. Constantinesco, C. Danulescu, I. Bistrinano,
S. rovaru, C. Eftimie, Gh. Buzoianu, Ern. Solomonescu, I. Stoia.
Acest act constitue de signr inceputul infäptuirei, dar din el se
mai vede cti, multi au fost chemati, dar, putini au venit la treabg.
Ori, tocmai de aceia, afara% de numele Ministrului Instructiunii (D-1
Dr. ANGELESCU), al Ministerului Skatatii, al Eforiei Spitalelor civile
qi al d-lor doctori Vlad DANULESCU, Victor Gomoiu, Const. PASTIA, D.
PAULIAN i alti cativa, restul poate fi trecut sub tAcere, did greuta-
tea sarcinei a eamas tot asupra comitetului sactivs a 1 societatii.
Ca niste furnici, membrii comitetului au cutreerat toate usile,
ca s. adune banii necesari pentru mgretul edificiu prJectat si sa.' in-
deplineascl toate formele necesare pentru inceperea zidirei.
A15.turi de bunavointa unora si de ajutoarele slabe dar bine-
venitedin partea altora, comitetul Societatii si cei legati de ea cu
toatä inima, s'au lovit de indiferenta multora t i ceia ce era mai
descurajatorchiar de dojana altora, pretinsi oameni cu experiente.
Din aceast6 cauzg inceperea realizdrii a mai intarziat aproape
un an.
Planurile Ministerului Instructiunii, nepotrivindu-se terenului si
scopului urmArit, Societatea a apelat la d. architect CULINA care a
dat tot sprijinul sAti, intocmind gratuit planurile edificiului si urmá-
rind, tot gratuit, executia lucearilor.
Proces-verbal No. 3.
AstAzi 4 Septembrie. Subsemnatii membri ai Comitetului de Constructie
intrunindn-ne in localul soe. am Witt cnnoiotintit de planurile intocmite de d-1
arhitect al Ministerului Instr. §i am constatat cL aceste planuri nu convin
scopului urnarit, de oarece se pierde nu spatiu prea_mare cu sAli i coridoare,
rlimAniind prea putine camere pentrn cAmin.

23/

www.digibuc.ro
 In acelae timp land cunoetinta de schita do plan prezentata de d-1 dr.
Ddnulescu din partea thin) Arhitect iina,'am gasit ca nn stare plan este
conform hotararilor comitetulni. In consecinta. Ae delega d-1 dr. Gomoiu ai pros.
S'insioneocu ail solicite d-lui Ministru al Instr., aprobarea pentru aceste planuri.
Avand in vedere ca suprafat,a de constructie ramane aceeaei ei pentru
a grabi formalitatile se autoriza d-1 Simionescu sa solicite onoratei Primarii
autorizarea de constructie, urmand a depune in cel mai scurt timp planurile
aprobate de c1-1 ministru.
(ss) Dr. Gomoiu, Dr. Pau lian, Dr. Ddnulescu, Dr. Pastia, I. Simionescu,
C. Ddnu lescu, Em. Solomonescu. Simion Toraru, I. Stoia, C. Eftimie.
Fiindck indeplinirea formalitiltilor oficiale se tot thrrtgrina ( nici
0.1A la aceia data', Decanatul Facultatii de medicinh nu ruispunsese
la adresa Societatii No. 23 din 17 Aprilie 1923, prin care se ce-
rea aprobarea pentru constructie) ai fiindeä nici biurourile Primriei
nu prea gäseau timpul necesar pentru intocmirea diferitelor forma-
Iititi ( actul de donatie si autorizarea pentru constructie) solicitate
in repetate rânduri, am hotiirtit intio zi ( de acord cu d-1 pre-
s,ledinte SimioNEscu) sà procedtim ,ca in Tara liomtmeascil", puntmd
autorittitile in fata faptului implinit", I, ca s facem ,act de pro-
prietate" asupra unui toren ale chilli .,acte" intarziau, am hotarAt
s. Incepem sripAturile, iar ca s ne acoperim dt3 räspunderea chel-
tuelilor ce s'ar fi fficut de prisos (in cazul unei izgoniri de pe teren),
am incheiat urmritorul :
Proces-verbal No. 5
Astazi 19 Decembrie 1923, comitetul de Constructie al localului Societatii
Studentilor in medicia.
Land cunostinta de stadiul lucrarilor preliminare expus de d-1 Prost.
Simionescu, (planurile modificate, autorizare de constroctie, interventii pentru
scutirea taxelor), se autoriza d-1 Preeedinte Simsonescu sa publice in Monitorul
Official" ei in gazete, o licitafie pentru sttpaturite i ridicarea pdIntintului de
pe tetenul destinat localului, pand la nivelarea cu planul strazei.
(ss) Dr. Dinulescu, Dr. Go»soiu, Dr. Pastia, Dr. Paulian, I. Simionescu,
C. Ddnulescu, Em. Solomonescu, Simion Toraru, I. Stoia, C. Eftimie.
In vederea mrtririi fondului de construct:e, la 26 Decembrie
1923, s'a trimis un ,apel" (No. 208) crare toate prefecturile i la
28 Decembrie un altul (No. 215) dare toate prirnitriile urbane din
Tara, iar la 30 Decembrie (in Monitorul oficial" No. 219) s'a pu-
blicat licitatie pentru siipalurile de nivelare.
Licitatia a avut loc in ziva de 15 Ianuarie 1924 (intre 6 con-
curenti) dar nu s'a aprobat nici-o ofertg. in speranta sh' mai putem
obtine o reducere a preturilor.
Iata Ins cc in dimineata zilei de 16 Ianuarie 1924, d 1 I.
SIMIUNESCLJ pre§edintele SocietAtii, a venit la mine acasg in dubla
mea calitate, de mernbru de onoare al Societätii si mernbru in co-
mitetul de constructie 0 mai ales in calitatea de prieten" al So-
cietrttii i al studentilor,a venit, zic, sti 'mi spunA cä di Decan
al Facultiltii de medicinä se opune la inceperea constructiei plinrt ce
nu vom avea adunati toti banii necesari".
Desigur cà, in atari conditiuni, inceperea constructiei ar mai

23?

www.digibuc.ro
fi intarziat cine qtie cart vreme daca aceasta intalnire a doi lie-
buni" n'ar fi pus capat taraganelilor.
Trecand peste avisul prudent al celor competinti qi experimen-
tati, am hotarat atunci ( cu d-1 I. SimioNEscu) Ca, in aceiaqi zi sil
caute pe ofertantii cei mai ieftini (dela 15 lanuarie), ea le ceara o
nouà oferta (reg. No. 237), cu un scgzrimant cat de mic §I i sa in-
ceapa imediat sapaurile, iar pentru satisfacerea formelor, am incheiat
a doua zi (17/1) urmatorul :
Proces-verbal No. 8
Astazi 17 Ianuarie 1924, noi membrii din Comitetul de Constr. al
Soc. Studentilor in Med. luand cunostinta de noua oferta deschisa prezentatii
de d-nii Marin Sandu, Ion Sandu, Const. Sandu si Anghel Petre prin care se
ofera a face sapaturile de nivelare cu pretul de 75 m. c. sapat si carat, iar pe
de alta parte, avand in vedere si avizul verbal al d-lui Arhitect Culina, aprobam
aceasta oferta fiind mai avantagioasa deck cele prezentate si insärcinam pe
d-1 Prey. Simionesca en nrmarea.
(ss) Dr. Paulian, Dr. Gomoia, Dr. C. Pastia, Dr. Ditnulescu, I. Stoia, 1.
Simionescu, Gh. Buzoianu, C. INInulescu, Em. Solomonescu, Simion Tovaru, C.
Eftimie.
Astfel s'a inceput constructia palatului Societatii studentilor in
medicina gratie vointei fara frau a preqedintelui SIMIONESCU, aju-
tat/ de intelegerea bine voitoare a semnatarilor proceselor-verbale"
de mai sus, care 'qi-au castigat astfel un drept slant in Societate.
La 14 Ianuarie 1924 s'a primit F,;i Actul de donatie" auten-
tificat al Primrtriei Capitalei (No. 73454 qi No. 286) registrat In ar-
hiva Societatii la No. 56, iar la 16 Ianuarie s'a obtinut actul No.
3478 al Primariei (reg. No. 226) prin care se acorda reducerea taxe-
lor pentru constructie.
Pe baza acestora, Comitetul de constructie"care nu dispu-
nea atunci de cat de cei 400-500.000 lei ai Societritii de pro-F,:i

misiunea unui milion din partea Ministerului Instructieia hotarat

set continue lucrarile caminului", si, in consecinta s'a publicat (in
Monitorul oficial" din 5 Februarie 1924) licitatie (la 25 Febrearie
1924) pentru sapriturile subsolului, incheind apoi urmatorul :
Proces-verbal No. 10
Astazi 27 Februarie 1924, noi membrii din Comitetul de Constructie,
luand cunostinta de ofertele prezentate si anexate la Procesul-verbal No. . .
din 25 Februarie 1924, am hotarat ea sapriturile localulni Societatii Studentilor
in Medicina sa fie adjudecate pe numele d-lor Marin Sandu si Ion Sandu, ca
fiind ceIe mai avantagioase, cu atilt mai mult cu cat sapilturile execntate de
dansii pan& in prezent, au fost in conditii bune.
kss) Dr. Gomoiu, Dr. Paulian, Dr. Ddnulescu, Dr. C. Pastia, Ion 1. Simio-
nescu, I. Stoia, C. Eftimie.
Pentru regularea socotelilor, comitetul a inclieiat urmatorul :
Proces-verbal No. 11
Astazi 19 Martie, subsemnatii membrii din Comitetul de Constructie, auto-
rizam pe d-1 Presedinte Simionescu si d-1 Casier Glorie loneseu sit efectueze
platile pentru sapaturile in curs cat si pentru cele efectuate pana in prezent,
aceasta, in urma masuratorii facute de reprezentantul d-lni Arhitect Culina.
Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal.
(ss) Dr. Gomoiu, Dr. Paulian, Dr. Ddnulescu, I. Simionescu.
23$

www.digibuc.ro
 Inplinindu-se un an de functionare ca presedinte, mai inainte
de a depune mandatul, d-1 I. SIMIONESCU a avut satisfactia s poata
adresa Societatii, urmatorul Raport No. 1." registrat la No. 375 din
4 Martie 1924 :
Stadiul viitorulul local al Soc. Studentilor tn Mediclnä Bucurestl
Raport No. 1.
Terennl de pe eheinl DAmbovitei, colt cn Schitu MAgnreanu cedat Soc.
noastre de cAtre Onor PrimAria Capitalei incA din 1912, a fost (lama Soc. Ve-
teranilor, nonA acordAndu-ni-se altA pandit.
DupA perzistente i zilnic repetate interventii, am izbutit dupti 6 luni sit
reintrAm in posesia vechiulni loc. Ca sA fim imputerniciti en act de donatie,
trebnia fift prezentiim garantii ch vom construi,
In aeest scop am obtinnt:
11 Adresa No. 3644 923 dela Ministerul Instructiunei Publice prin care
ministerul garanta PrimAriei cA vom incepe localnl.
2) Adresa No. 2 924 dela Soc. Intreprinderilor tehnice Tiberiu Eremia,
tot dare primitrie In care se specificit cA indatA ce Soc. noastra infra in po-
sesia locului, constrnctia poate fi terminatit In 2 ani.
3) In baza acestei asigurAri am obtinnt dela Onor. PrimAria Capitalei
actul de donatie No. 77633/3153 923.
4) Prin deaproape interesare a d-lui Dr. Delnulescu, planurile an fost
executate de d-1 Arhitect Culina in mod gratnit, care a arAtat multi solicitn-
dine fatit de Societatea noastra. Planurile cuprind : PivnitA, subsol, parter, cinci
etaje i mansardA. Primul etaj contine biblioteca i sala de conferinte, patru
etaje Tor cuprinde camera de locnit.
5) Am obtinut apoi aprobarea planurilor dela comisia tehnicit a Primh-
riei Capitalei.
6) Iar in rirmA, autorizatia de constructie No. 685 C. din 24 Iannarie 1924.
7) Am obtinnt angajamentul Onor Minist. Instruct, care s'a angajat prin
adresa No. 48718/923 din 12 Mai iscillitit de d-1 Ministrul Anghelescn sa con-
tribne ca donatie cu suma de 1.000.000 la construirea localului.
8) Am inceput sApAturile de nivelarea terenului, dAndu-1 prin licitatie
publicA in Monitorul Oficial' No. 219 din 30 Decembrie 1923, cu 75 lei m.c.
sApat i cArat.
9) Sprijinit de c1-1 Dr. Gomoiu am obtinut dela Banca National& 30.000
lei pentru constructie.
10) Am facut apel la Primitriile qi Prefecturile din tarii, la care au fits-
puns deocamdatil:
PrimAria Buzhn 10.000, Primitria ChiOnAu 5000 Primitria Neamt 500,
PrimAria Pntna 10.000, Uzinele Reqita 5000, PrimAria Brasov 500, PrirnAria
Timisoara 10.000, Primaria Silistra 1000, C. Dimitrievici 50, Dr. Granda 200.
Marl de aceste sume Soc. mai dispnne de suma de 600.000 lei EA de
bunavointa d-lni Ministru Anghelescu, d-lni Dr. Costinescu, d-lui Arhitect Culina,
d-lui Inginer Tiberiu Eremia.
Mai nAdiijdnim in sprijinul activ al d-lui Dr. G omoiu. Ddnuiescu §i Pau-
Ilan, dat i ping acum.
Prepdinte, I. Simionescu.
IAA cum s'a inceput constructia actualului palat al Societalii.
Prevestirea acelora cari spuneau cit vom cheltui banii Socie-
tatii facând o simpla groapa in care sail franga trecatorii picioarele",
a dat gres, fiindca n'au contat cu energia ori cu puterea de vointa
a tineretului", dar nici cu bunavointa publicului, care intrece orice
asteptari atunci cand se convinge ca este vorba de o opera serioasa.
Opera aceasta a presedintelui, a comitetului, a Societittii
este cu atat mai de admirat, cu cat ea a pornit In timpul calor mai

2$4

www.digibuc.ro
vii framantari studentesti, conduse chiar de aceiasi oameni, in si din
sanul aceleiasi Societati.
In adevär, expunerea (asupra miscarii studentesti') facuta de
d-1 I. SIMIONESCU, pe care am intrerupt-o in pagina 220, continua
astfel :
Vara anului 1923 aduce in miscarea studenteasca un element
nou : congresul extraordinar al delegatilor studentimei din intreaga
tara, tinut la Iasi la 22 25 August. Soc. stud. in medicina din
Buctiresti este reprezentata prin mine (SnuoNEscu).
Iasul era reprezentat intre altii de hotaritul student Ion Zelea
Codreanu, Clujul de inimosul Ion Mota, Cernitutul de energicul
Tudor Popescu.
Reprezentantii studentimii, presedintii pe facultati qi cicoli spe-
ciale, hotarasc tinerea unui congres studentesc la Iasi in vara anului
1923, pentru a chibzui asupra atitudinei ce trebue luatä, odata, cu
inceperea cursurilor in toamna.
Guvernul trish, a interzis tinerea acestui congres, fiind sigur
ca studentimea va formula in el aceleasi puncte ca si la 10 De-
cembrie 1922, admitand tinerea unui congres de delegati numai,
pe care 1-a contrarnandat in ultimul moment, and ordin autori-
tatilor civile si militare sa-1 impedece cu orice pret.
Cum studentii au tinut sä inceapa congresul printr'un para-
stas oficiat la Mitropolie, care fusese admis, care nu le fu surprin-
derea, cnd gasira portile Mitropoliei incuiate.
Ordinul era ca nici o biserica sa nu le deschidi usile.
Atunci, un preot batran, intalnit pe strada, e chemat, si stu-
dentii Ingenuchiaza in MO, Mirtopoliei, in plina strada, pana la ter-
minarea slujbei religioase, la care asistau si cativa profesori univer-
sitari, intre cari d-1 Prof. A. C. Cuza, precum si un mare numar de
cetateni.
Dupa parastas, studentii au inaintat &Are Universitate, in a
carei curte erau masate cateva companii de soldati. Un student, a
inchis poarta, prinzand si un lank, cu heat pe ea facand astfel
prizoniera forta armata. Usa Universitatei era inchisa.
Procurori si politisti, au barat trecerea. S'a produs o incrterare,
in care politia a fost pusä pe fuel de studenti, in frunte cu Cor-
neliu Zelea Codreanu, I. Mota, Garneata, Tudosie Popescu si I. Si-
mionescu, presedintele Soc. noastre.
Prima zi de congres a avut loc In universitate, unde studentii
au fost asediati de trupe. Flämanzi, au limas pang tarziu, in noapte,
cand a avut putinta sa se strecoare in oras.
Celelante zile, congresul a fost tinut, cand la Cetatuia, cand
in niste palcuri de padure din preajma Ia.,sului.
Studentii au hotarit lupta mai departe, cu orice rise, pana la
cedarea guvernului si introducerea proportionalitatii in licee, scoli
speciale si universitati. Acest rezultat a fost comunicat Societatii
stud. in med. in sedinta dela 3 Septembrie 1923.
Tot in acest congres, se hotaraste, decretarea de sarbatoare

2a§

www.digibuc.ro
nationala studenteasce a zilei de 10 Decembrie. In adevitr, in punc-
tul 4 al deciziilor congresului grtsim:
In arnintirea zilei de 10 Decembrie 1922, mind s'a manifestat pentru
intAia datA. in intreaga tarA, studentimea romAnft, luptAtoare pentru apArarea
natiunei. de primejdia instrAintirii ei desagregfirii, i dind s'au unit pentru
prima oarA, la Bucureeti, delegatii mieastrii nalionale ai tuturor studentilor ro-
máni constituind primul pas insemnat in lupta noastrA sfAntA, o declarelm de
setrbettoare".
De remarcat cA, la acest congres, populatia IauIui, indignatA
de atitudinea vitregA a autoritritilor, a gAzduit i alimentat pe con-
gresi§ti, trimetAndu-le, cu o maini, masa, prin locurile indepArtate
pe unde erau refugiati.
Motiv de enervare a fost i faptul cA, la 1 Septembrie 1923
s'a inceput reparatiile la clAdirile c5mine1or i cantinelor, i, cu acea
ocaziune au fost evacuati 39 mediciniti, crtrora abia Ii s'a gAsit
aditpost la qcoala de arte i meserii.
Din aceastri, caned, la 8 Septembrie, cu adresa No. 137, Socie-
tatea studentilor in medicin5, a cerut A, se depung gestiunea" cA-
minelor i cantinelor, iar de aci inainte, cestiunea administrArii c5.-
minelor i cantinelor ia loc intre isvoarele provocatoare de agitatii"
studente§ti.
In toamna anului 1923, survin noi evenimente :
Inteadevrtr, universitiltile nu se pot deschide. Asupra studen-
timii, atkt de liotAriltA in luptil, se deslAntue o nouitprigoang. Presa
evreiasert incepe din nou a provoca §i batjocori.
VAzilnd cA dupA atittea sacrificii nu a obtinut niciuna din re-
vendichrile sale, viizAndu-se inelath de cele mai multe ori cu pro-
misiuni numai, studentimea ajunse, in toamna anului 1923, printr'un
foarte explicabil proces psihologic, inteo stare de dezamAgire qi
exasperare care determin a. o serie de actiuni violente ce zguduirA
intreaga tarrt.
Toate intrunirile delegatilor se tineau Ia Societatea noastrrt fi
ea sit se mai pue la contributie i alte soeietati, ineit dela alegerea
de presedinte a (Hui Simionescu, -s'au striimutat aceste intruniri la
sediul farmacistilor.
Cum Eforia li-a inchis accesul s,:i aici, delegatii celorlante cen-
tre trebuiau sA se intruneascA in oral;, pe la cine puteau.
Ori, care nu fu surprinderea capitalei i apoi a trirei, child in
dimineata zilei de 9 Octombrie, ziarele in special cele jidove§ti anun-
tau un mare complot" menit sit distrugA, in special, cittiva coreli-
gionari. In acest complot, a fost amestecat i secretarul general al
Societatii, care a fost arestat pe motivul cA la el s'au intrunit
odat6 preF,Iedintii centrelor universitare, spre a discuta asupra mijloa-
color de continuare a mirarii studente0i. (A se vedea faptele petre-
cute in Cuvântul studentesc" No. 30 din 30 Octombrie 1923).
Studentii au stat inchi0 F,;ase luni de zile, 'Anil la prima se-
siune a curtii en juri. In acest tiro') (dupti 2 luni) studentul C. DX-
NULLSCU a fost eliberat (chiar la 10 Decembrie 1923).

236

www.digibuc.ro
 /litre timp, se intrunete i Senatul universitar care, ca ma-
sura de intimidare, hotgr4te reeliminarea" din universitati, a stu-
dentilor vinovati.
Ca urmare acestei masuri a Senatului universitar, Societatea
trimite decanatului Facultatii de medicina, urmatoarea adresa, No.
191 din 17 Decembrie 1923 :
Domnule Decan,
LuAnd cunostinta de ultima decizie a Onor. Senatului Universitar si de
invitatia personala a Dv. spre a da o declaratie in calitate de presedinte al
acestei SocietAti, referitor la ultimele miscAri studentesti, cu onoare v. rog sa
binevoiti a preciza printr'o adresd in scris capetele de acuzare, asupra rds-
punderilor cari apasd asupra pre edintelui si vice-presedintelui acestei Soc."
dupd care vd vom rdspunde imediat.
Primiti vi rog, d-lo Decan, asigurarea deosebitei noastre stime,
Presedinte (ss) I. Simioneseu
Secretar ss) Solomonescu
La aceasta adresa decanatul nu a raspuns nimic.
Pe de alta parte, fart( a mai a§tepta raspunsul decanatului
Societatea adreseaza facultatii i urmatoarea scrisoare cu No. 193:
Donmule Decan,
In ultima consfrituire a Onor. Senatului Universitar s'au reinoit pedep-
sele trecute, date asnpra stud. in med. membrii acestei Soc.
Ori decizia Onor. Senatului Univ. din primavarA este clarA in aceastA
privintA : di se vor reinoi pedepsele in mod agravat, and acesti stndenti eli-
minati odata, vor fi reinoit faptele de care stint acuzati".
Acesti stadenti reeliminati prin cAlcarea chiar a deciziei Onor. Sena-
tnlui Universitar protesteazii contra pedepsei, care e nedreaptA prin felul ei
de a lovi in studenti, cari nu au nici o vini alta acum, decit aceia de a fi fost
eliminati odinioarA.
CunoscAnd spiritul dv.impAciuitor i perzistent in apArarea stirbirei drep-
turilor, vii rugam d-le Decan, a aduce la prima adunare a Senatului Universitar,
protestul nostra contra acestei nedreptilti, rugrindu-vA sti binevoiti a sustine
anulareaacestei dispozitii i reintegrarea studentilor niediciniti, membri ai aces-
tei SocietAti, care au fost reeliminati.
(ss) I. Slinionescu
Secretar, (as) Buzoianu
Pornirile erau insa milt mai aprinse, ca sr' se fi putut impe-
dica prin atari ma'suri.
In adevar, printre studentii arestati fusese un tradator, lucru
ce s'a aflat ulterior, dupii declaratiile subscrise de el ; era colegul"
Vernichescu.
In ziva de 29 Martie urma sä se judece, la Curtea cu juri din
Bucures,sti, procesul complotiF,4ti1or`cand, cu douit zile inainte,
presa fu alarmaa de un nou fapt, care facu sit inscrie cu litere de
o ichioapit, .,asasinatul" savistrit la Vricare§ti.
In adevar, studentul I. Mota, a tras opt focuri de revolver in
Vernichescu, ranind la cap §i in piept, pe acela care jurase sit lupte
alrtturea cu ei, dar fusese un tradator servind de spion atilt in afarrt
cat E;i in inchisoare.

237

www.digibuc.ro
 Studentii au scos o editie speciala din Cnvantul studentese
in care scriau printre altele :
Intamplarea de mai ens, venita ea o dreapta judecatI i sanetiune nu
ne tulbttra eat* de pupn.
Caei, dad pe multi ii inspaimanta moartea sau numai primejdia ei, pe noi
mai mult ne impiediea tradarea.
Cand mai bine de doi ani ne zbliteam In cele mai grele suferinti mo-
rale si materiale pentru ea ne intreee neamul i voim a-I mantni i and in
lupta noastra cei mai buni qi mai distinii an cazut datorita odioasei trAdari, nu
putem sA pierdem cumpatul de dragtil sfingelui vinovat.
Sentimentul care a stapinit pe colegial i fruntawl nostru Mota, atunel
cand a dat cu ochii de tradator pentru prima oad, este al nostru, al tuturora'.
Iat5, ce aerie intro multe altele, Cuvantul studentesc" No. 10
din 25 Martie 1924, in vederea acestui proces :
Studentimea rottanti cittre toatil suflarea romilneasci
dintre Nistru 1 Tisa
Romani din cele patru unghiuri
Au trecut 18 luni de cfind 30.000 de brate tinere se ridicau eiltre al
bastra libertate a cerului !
UR singur glas a spintecat vazdnhul :
A cui este aceastd Romanie,a Romanilor scat a Jidanilor?
A Romanilor mnneind de veaenri brazdele scumpe i aparandu-le en
sangele lor,sau a jidanilor cotropitori ai pamantulni nostru, ai avutiilor noa-
stre, ai orwlor noastre, ai seolilor noastre, ai dreptulni nostru la viata?
In urma acestei miseari, inchisorile toate an fost pe rand loeninta con-
dticatorilor studentimii. Iar de o jumatate de an au !limas in inehisoare pa-
strand o sfanta Were, cei 6 reprezentanti ai studentimii romane, ea o dovadii.
ea aceasta tad nu mai este a Romfinilor.
Bdtrani I
Cari purtati in albe plete qi in ineretita frunte icoana unui glorios trecut
nu uitati ca in ziva de Sambata 29 Mantle este judecata acestor copii ai Bo-
manismulni.
Femei i manse romane I
Care ne-ati invatat sa ne iubim piimantul scump i tara, i ne-ati siidit
in suflete mandria de a WU liberi, din palate sau din bordeile drace, atintiti
in ziva aceasta spre Bueurei}ti lumina oehilor de marafi.
Copii nevinovali
Pe care va a0eapta mani robin ; de pe intreg euprinsul tarii, ruga-
ti-va. lui Dumnezeu. Stropiti en calde laerami Want" primitoare a dnrerilor
noastre, pentrnca sft se ridiee dintr'insa, ea umbrele, totii aparatorii ei.
Ostaf i ! Ofiferi i soldaji !
Cari ati eazut prin munti, prin vai si pe dealuri, pentru a vii apara tara
roastra si pentru ca copii vostri sa traiasca liberi,veniti la noi.
Suntem straini in tara noastra, stmtem flamanzi i goi. Suntem brituti
cu paturile de arma, snntem batjocoriti i n'avem drept oil ne strigam durerea...
Noi III1 mai avem nimiea pe lume,..
Seulati din mormintele voastre !...
Tot in vederea acelui proces, Societatea studentilor in medi-
cina, trimite ca aparatori ai celor arestati, pe mai multi membri, in
frunte cu prerdintele ei, d. SIMIONESCU, care ;4 lanseazil urmatorul
manifest :

238

www.digibuc.ro
 Ilamarazi I
Odinioarii in Horia, Clofca i Crisan Ungnrimea socotea cA omoarA,
trAgAnd pe roatA, Conftiin a libertelki romeinefts.
Cu Tudor omorit, Grecii credeau cA vor mai stAptini incA Tara Roma-
neascA.
Cu decapitarea lui Mihai, Ungurii socoteau di au pus stavilA aspiratiilor
RomAnesti.
Cu Basarabia rdpitd. Rusii credeau cA an facut Inca un pas sigur, spre
Constantinopole.
Ca ocuparea Bucureftiului, tinsmanii credeau cA ne-au invins pe veci.
Prin pnnerea in lanturi a conducArilor nostri i zvarlirea lor in inchi-
soare, se crede cA s'a pus stavila, rAzvrAtirei generale in contra subtilei domi-
natii strAine actnale.
Ei nu !
S'au infelat pe rand, cu iota, cdci nu poti oprima la infinit un neans
intreg, pe care asupriri de secole nu l-au putut line inldnfuit.
Vitalitatea neamului hostru sfelreimel orke chtufe.
RAbdare incA.
Degeaba ni-an trAntit in inchisoare tovarAsii nostri, degeaba ziduri si
gratii injuru-le.
Pe fease ii au sub pazd, dar mii &intent afaret in capitalel.
Si milioane pe intinsul Tdrei.
Constiinta RomAneascA nu poate fi inehisk ea aleargA liberA pe cAmpiile
Orel.
Iar Curtea cu jurati, va avea SAmbAta 29 Martie, inaintea sa, nu pe Colegii
cari stan de 6 luni in inchisoare, dar intreaga avant-gardA viguroaqi : Studen-
limea Ronuintl.
Colegi sel nu lipseascel unui /
SimbAtA orele 1 p. m. incepe procesui
De altfel, din urmAtoarea adresA cu No. 330 din 21 Februarie
1924, se vede CA cu aceia ocaziune s'a fAcut greeala de a se ames-
teca in proces, insäi Societatea studentilor In medicine ;
.Domnule membru,
Avem onoare a vA, adnce la cunostintA crt Societatea noastrA a primit
citatie comuni (No. 12300 din 20 Februarie 1924) pentrn membrii acestei So-
cietati care stint implicati in procesnl care se va judeca la 4 Martie. Cum noi
nu vii pntem trimite aceastA citatie care famine in dosarul SocietAtii si, cum
este trecut i nnmele Dv. printre impricinati, vA rugAm BA nu lipsiti dela ju-
decarea procesului (Trib. Ilfov, sectia Il-a c. c. orele 12).
Presedinte, (ss) I. Simionesca
Secretar, (es) C. Eftimie
Procesul, a tinut Ia Curtea cu juri din Bucureeti, dela 1 p. m.
pAnA a doua zi despre zing. Un impozant numAr de apArAtori, In
frunte cu D-I Prof. Dr. PAULEscu ei cei mai distil* avocati ai tarei, au
pledat pentru acuzati, contra carora procurorul general, le gäsea, ca
cea mai mare villa, faptul ca au venit imbracati tAraneete pe banca
acuzArei.
In aceiaei noapte, un impozant numar de studenti i cetateni,
cari n'au avut loc la dezbateri, au manifestat la palat i pe strfizile
capitalei, in strigAte de Vrem eliberarea studentilor arestati" ei
de moarte jidanilor".
Banca Marmorosch Blanck i multe prAvAlii jidoveeti au avut
de suferit, in urma acestor demonstratii.

239

www.digibuc.ro
 Armata multa incercuia tribunalul i alta stale& gata, in tot
decursul noptii, in diferite puncte ale capitalei.
Panica autoritatilor ca i ingrijorarea populatiei jidovelti, era
mare.
In sfar§it, din spre ziuä, s'a pronuntat ,,verdictul de achitare
cu unanimitate de voturi" spre satisfactia opiniei publice romaneqti.
Cu arestarea lor si cu masurile drastice luate nu s'a infranat
mirarea, dar studentimea n'a extins-o momentan la sate, dintr'un
spirit de ordine i prevedere nationallintru cat, marele numar de
straini cuprini intre noile granite i hartuelile dela Nistru ca
aspiratiile dela Buda-Pesta, ar fi putut profita in detrimentul Statu-
lni nostru, de orice framantare interna".
Aceasta era starea launtricit a Societatii studentilor in medi-
cing qi raporturile ei cu mi§carea studenteasca (pe care, de fapt, o
conducea) in Martie 1924, cand, dui:A regulament trebuia s aleaga
un nou comitet in locul celui care implinise un an de functionare.
In adevär, cu toat starea de framantari, la 13 Martie 1924,
Societatea studentilor in medicina 'ei-a sarbatorit a 49 aniversare,
la care au asistat i d-nii : Prof. I. NANU-MUSCEL i General Nico-
LEANU, prefectul politiei Capitalei.
Dupa obinuita cuvintare ocazionala, d-1 prepdinte I. SIMIO-
NESCU, a dat cuvint d-lui easier IONESCU GLORIE care a expus ama-
nuntit situatia financiara a Societatii §i apoi d-lui GIL BUZOIANU,
care, in locul secretarului general C. DANULESCU (abia liberat din
inchisoare) a citit urmatorul raport asupra activitatii Societatii in
cursul anului expirat :
Soc. Studentilor in Medicina din Bucuresti isi serbeaza azi a 49-a aniver-
sare a existentei sale.
Ea si-a inceput existen0 acestui an sub directiva hunelor tendinte ce
le-a mostenit din trecut si sub indemnul nevoilor esite din framantarea vre-
milor de entnsiasm,
Credinciosi principiilor noastre de studenti si de romani, am cautat
sA indrumam interesele societati pe drumul ce l'am socotit noi bun, in dorinta
de a vedea tot mai demn acest nucleu al solidaritatii pur romanesti.
Soc. Studentilor in Medicina din Bucuresti, inima studentimii medicale,
facia integei studentimi universitare romane, stindardul patriotismului sufletelor
noastre tinere i entusiaste, energia vitala a vietei noastre studentesti, este cea
mai de frunte si cea mai batrana, cea mai bogata i cea mai impunatoare aso-
ciatie studenteasca in manifestärile studentesti tiinifice, nationale si sociale.
Actualul comitet, exponentul spontan i lucid a vointei tineretei univer-
sitare romane si a sentimentelor romanesti, e comitet de lupta, arsenal de rani,
muzau de cicatrici.
Studentimca actuala, studentimea romanti, alcatueste baionetele cerebrale
ale Romaniei Mari.
Stud. proletara romana, e expresia cea mai impozanta a sperantei na-
tionale, e tezaurul aducerei aminte a celor mai dragi aspiratii dela cei 800.000
dintr'ai nostri, care-si dorm eternitatea in tarana dela Nistru parka la Tisa, ri'n
memoria noastrfi.
Soc. Studentilor in Medicina, adevarata institutie prin progresul continuu,
ne-a silit a-i da din ce in ce o organizare mai solidfi. Dela inceput ne sileste
a o impfirti in diferite sectiuni:
I. Cancelaria propriu zisa, ea cuprinde:

240

www.digibuc.ro
 II. Activitatea rittiintifici a societAtii.
H. Interventiile acute pentrn neurarea vietii materiale ed psihice a stu-
dentultd.
III. Chestinnea localulni proprin.
2 Asistenta medicall universitari.
3 Revista Spite lid'.
4 Biblioteca.
5 CAminnl ei cantina.
6) Sportul studentese.
Voi trece activitatea tuturor acestor sectinni a Soc. noastre inteun rapid
bilan`, lucrarile in extenso rAmAnand oricAnd la dispozitia tnturor, la sediul
societMii.
1. Cancelaria proprin zisA.
In ceace priveete pure activitate de cancelarie, Soc. noastrA a avut in
al 49-lea an al existentei sale cea mai vast& corespondeMA a sa in report en
anii anterior. S'au inregistrat 483 hartiti intrate fatA de 420 din anul trecut
excluzancl petitinnile de inscriere, 305 hdrtii eeite fat.1 de 270 din anul trecnt
ei de cifrele mai mici ai anitor precedenti. Numarul hfirtiitor eeite s'ar ridica
la vre-o 6 mil dacA am numAra separat adresele trimise cfstre primArii ei pre-
fecturi, catre societAti ei binci, in care arAtAm sbuciumul vietei de student in
capitate trilei.
Societatea noastrA convinsA de faptul a, concursul pentrn noi stndentii
trebne sä OA valoarea une! probleme morale, l'am cernt in nrma mandatului
dat de Soc., d-lui Decan, d-lui Ministru al Instrnctiunei Pub lice, pentru postu-
rile de asistenti ei preparatori in Facultate, d-hu Ministru al Sfinat. Pub lice
pentrn locnrile de externi in spitalele Casei Centre le. Dreptatea care este de
partea principiilor noastre ne face O. credem a modificarea legii vi sprijinul pro-
fesorilor nototri, vor introna criteriile unei erarhii in ordinea muncii medicate.
In intervalul de un an dela 15 Martie aunt trecut, Societatea noastrit ca
miecare ItiiMific tt. a avnt 29 fredinfe in care ocnparea de predilectie pe aced
teren au fost comunicArile ei prezintArile de bolnavi. In unele din aceste ee-
dinte d-nii profesori Marineau'. d-nii Doctori Gr. Georgescu, Gh. Marinescu,
Dumitrescn Marte, Niculescu, Gomel% "Vied, CrAlniceann, Clod Ilteu, bra-
gineseu State ne-au ilnstrat en prezenta d-lor, aducAnd la noi in societate lu-
mina etiintei ei mai ales lumina dragostei care in unele momente ne era de o
necesitate tient& In dorinta legAtttrilor sufleteeti a foetilor studenti en a noastra
a studeMilor prezenti.
In ceeace priveete interventiile Monte pentrn inlesnirea vietii materiale
ei psihice a studentimei, in momentele in care sentimentele cele mai nobile
ei mai generoase sant ghilotinate de crnzimea materialismnlui actual, nol am
indrAsnit sA cerem concnrsul indrumArii energiilor noastre tinere pe drnmul
eel mai bun al apostolatulni medical.
Cererea san mai bine zis lupta pentru admiterea coneursurilor, lupta
pentrn cantine, cAmine, clinici ei laboratorii, lupta pentrn redeeteptarea ini-
tiativei publlce, lupta de ajntorare reciprocit ei colegiali, lupta san mai bine
zis acnm, cererile pentrn apropierea legAtnrilor snfleteeti dintre profesor ei
student, dintre student ei patrie, dad multi dintre studenti stint strAini de
soarele zilelor noastre, cAnd poste soldatul necunoscnt care doarme in parent
Carol e unul dintre studentii noetri, marturiseete efi Soc. Studentilor in Med.
a fost pulsul sperantii anilor noetri de studenti.
Noi am vibrat en tot elannl toi in sentimentele cele bnne s respirat cal-
dnra vietti noastre pentrn a se teti c5, In al 49-lea an de existenta a SocietAtii
a fost acolo o generatie.
Soc. Studentilor in Medicina, in extinderea perpettta pe care a Inat-o
simtea nevoia unni local propriu, eu seta de biblioteca vasta, en sale de con-.
ferinte ei intruniri, en cAmin pentrn stndentii noetri, en o tipografie care el
rispandeascA cuvAntul studentimei din punct de vedere national ei etiintific.
In cursul anulni expirat Societatea a intrat in posesia locului donat de PrimArie
la Intretierea Finley. Schitn Magureanu en splainl Imprimeriei.
Pentrn intrarea in posesia acestui toe, Societatea a avnt de indurat ei-

- 241 16

www.digibuc.ro
danele politicianismalM nostril, ai a fost supusa la nennmarate indoeli de pro
prietate.
Astazi el este de veci al nostrn, prin actul de donatie Ne. 70454 din
Decem. 923. Treent prin tribunal, aflator in cassa Spcietati.
Planurile sunt facute gratuit multumita d-lui Arhitect Culina, multumita
concurstilui efectiv i desinteresat al d-lor D-ri Dana lose% Gomolu si Pan Han
sapaturile au inceput si in curand in temelia cladirei va fi imprimat visul ge-
neratiilor trecute, suflul generetii actnale. Pentru ridicarea loealului primariile
si prefecturile de judete au donat sume importante: Primaria Buzau 10.000 lei,
Primäria Timisoara 10.000 lei, Primaria Cluj 10.000 lei, Prefectura Putna
10.000 lei, Primaria Chisinau 5.000 lei, Primaria Orhei 30.000 lei, etc. etc
deasupra tuturor insii sta suma de 1.000.000 lei donati de Ministerul Instruc.
Pub lice.
II. Asistenta medicalii universitad, falanga rostului social medical al stu-
dentului in medicina in mecanismul complex al nevoilor sanatatii soeietatii
limane. a dat in acest an urmatorul reztiltat:.
1) Consultari i tratamente . .
. . . . . . 1 800.
2 Recomandari la dif. serv. ale Efortei Spit. Civile ai Aaez.
Rrancovenesti 83
3 Internari in diferite serv. ale Eforiei Spit. Civil si Asez.
Brancovenesti si sanatoriul Prof. Dr. Gerota (dintre cari 5 numai
in sanatoriul Dr. Gerota . . . . . . . . . . 15
E activitatea cea mai intend pe care a avut-o dela infiintarea ei, acti-
v:tate care ne bucura prin serviciile imensa aduse studentilor suferinzi i ne
doare prin coeficientul enorm al colegilor bolnavi.
Oricum studentul bolnav numai e silit azi sa cutreere rand pe rand
portile tuturor spitalelor in cantarea primului ajutor de ingrijire medicala.
III. Revista Spitalui" patrimoniu al Societatii noastre cea mai frumoasii
mostenire dela antemergatorii nostri are astazi situatia cea mai florida din loti
anii existenti ei. Materialiceste ea se sustine din fondurile-i proprii, stiintifi-
ceste avem concursul intregoi suflari medicale romane, dela cea mai inalta
antoritute mintala medicala pana la cea mai modest& valoare studenteasca.
D-nii Profesori universitari, d-nii D-ri din intreaga tad, intreaga studentime,
cOaboreaza la aceasta rovista de stiinta medicala, revista studenteasea, copilul
drag al nostru.
Situatia ei in cursul anului expirat e urmatorul:
Abonamente . 1 318,
Reviste schimb romane i straine 54,--
Suma en care s'a intrat in 1923.
Suma incasatti in 1923 si 1924
Sumele cheltuite in 1923 .
Donatiuni in 1923.
. ...... .
Ministerul Instructiunei, Eforis
Spit. Civile, Prof. Dr. Mina Minovici, Dr. A. Candea, Dr. Al.
19 497,65
145 335,25
160.046,25

Soimarn, colectia Daraban, total . . . . . . . . . 63 180,

Soetiun ea BIbliotecei.
La lnarea in primire a bibliotecei de catre actnalul comitet peste 2.000
carti din cele mai utile si mai eäutate, eran imprumutate i neaduse dela rliz-
boin incoace. Masurile luate au fost severe dar scuzabile, s'au trimis 138 invi-
tatii personale d-lor D-ri pentru a restitni cartile imprumutate, s'an afisat la
decanat 248 studenti detinatori de ciirti imprnmutate Mt nu li se dea rezultatul
examenelor. Rezultatul: peste 1.000 carti si au revazut locurile in rafuri
Un delegat al Instit, Rokfeller a vizitat biblioteca, i s'a prezentat un
memorin detailat in limba franceza in care se arata starea bibliotecei, Ni s'a
promis sprilinul acestei institutii.
D-1 Profesor Cantacuzino a obtinut dela biuroul de propaganda franced
(Paris) on ajutor de 200 franci anual pentru biblioteca noastra. In contul acestei
sume s'a trimis o lista pentru abonamentele la 35 reviste franceze i procu-
rarea a 12 carti clasice. Cassa Masson din Paris ne trimete gratuit cate un
exemplar aproape din toMe cartile aparute in editura ei. A trimis 35 61.0
noi, Cassa Bail lère la fel 7 carti. Diversi autori romani au donat: d-nii Profe-

- 242 --

www.digibuc.ro
 sori Marinescu, Babes Parhon, Mihail, d-nii Ridulescn Notru, V. Gomoid,
D-ri Niculescu, tierbitnescu, capitan tit. Cri4te4eu. Cassa Ezcoalelor a donat pi
ea carti medicale ce au apirut in editnra ei. Cartes romaneaseä la fel. Cativa
d-ni Doctori an donat elite 2 exemplare din tezele lor, dela redactia revistei
Spitalul" an trecut in biblioteca 101 carti diverse +49 diferite reviste din cele
mai noi. An intrat revistele la care e abonata Societatea in numiir de 33+50
reviste cari fac schimb en revista Spitalul".
S'au primit doubt donatii: a D-rului Tatiranu 178 volume pi 47. reviste, a
D-rului Battu Theodoreqcu 292 earti. Biblioteca care e munca, cinstea pi
mandria celor ce trec prin Societate, e cea mai mare biblioteeft ptiintifich me-
dicala din tall, ea e un colos i dorinta ei. este de a se vedea in curfind in-
stalata in propriul ei local.
Rehand cuvântul, d-1 presedinte I. SIMIONESCU a fiicut un is-
toric al miscaxii studentesti", ariaiind fazele prin care a trecut
stadiul in care se gea atunci si inchee printr'un rechizitoriu ve-
i
hement in contra autoritatilor caH inchid ochii in fata sfortilxilor
tineretului, pe care il indeamnä la 'mina perseverentk solidaritate
atitudine dArzil intransigentii, &Ind fiecitruia stima si considerat,ia
pe care o merità.
La 15 Martie 1924, in conformitate cu regulamentul, s'a ales
comisiunea de verificare" compusä din d-nii M. Chiritescu, I.
Crislescu i I. Stratulativ care, la 21 Martie 1924, a citit in fata
SocietAtii urmAtorul :
Raport
Noi, Comisiunea de verificare alms& in nrma votului membrilor Societiltei
in zina de 15 Martie 1924, in conformitate cu regulamentul Societatei cap. IV
am procedat la verificarea estiunei Comitetului pe anul 1923 1924 in limtele
color 6 zile acordate de regulament.
Am cautat in acest scurt timp sa controlam pe cat s'a putut chestiunile
cele mai importante ale exiatentei Societatei noastre.
Vom mentiona deci la'fiecare capitol in parte, lipsurile constatate pi
viciile de administratie pentru-citi nnmai in fetal acesta se poate spera o propapire
sigura i o administratie usoara.
Siblioteca :
In Martie 1923 noul bibliotecar a luat in primire biblioteca intr'o stare
extrem de grea ne fiind inregistrate nici o carte, din orice parte ar fi venit, in
cursul acelui an.
In anul 1923-1924 an intrat in biblioteca noastra nn nnmar de aproape
1000 volume provenite din 2 donatiuni mari pi mai multe donatiuni ale antorilor
romani i straini precum i donatiuni ale diferitelor case dupiti cum urmeaza :
1. Donatiunea Dr. Taranu compusa din 225 volume carti pi 47 reviste,
carti ce au fost inregistrate in registru bibliotecei noastre dupa nn repertoriu
al familiei donatorulni.
2. Donatiunea Dr. Teodorescu compusa din 292 carti din care cea mai
mare parte inregistrata dupa un repertoriu al donator-WM, iar tin rest de carti
ramase neinregistrate.
3. In afara de aceste carti au mai intrat in biblioteca Societatei noastre
carti trimise de autori pi de diferite case romanepti i straine.
Nu am putut verifica existenta cartilor inregistrate intrucat tip cum sunt
inregistrate cere un timp prea indelungat, de aceia rugam pe viitcrul bibliotecar
sa procedeze la controlarea ciirtilor inregi,trate urmand ca fostul bibliotecar sa
rrispunda de existents. lor.
Atragem atentia viitorulni bibliotecar siti inregistreze dupa repertoriul
donatorului cartile ramase neinregistrate din donatia Dr. Teodorescu.

243

www.digibuc.ro
 Atragem atentia noulni comitet BA ia masuri ca pe viitor mice carte
sau revista, din orice parte ar veni aiba justificatia intrarei in Societate.
Suntem de comun acord en comisiile de verificare anterioare, avand in
ve(iere rolul important pe care-1 joaca biblioteca in vials Societatei noastre, ea
buna functionare a bibliotecii &a fie asiguratii sa se infiinteze un post de biblio-
tecar permanent cn plata, care sa puna ordine si s fie in permanenta la
biblioteca, nrmand ca stndentul bibliotecar sä aiba directiva.
Casieria
Procedand la verificarea casieriei am constatat urmatoarele :
Sold iu mei suma de lei:
689.761,30 repartizata in chipul urmator :
1) Efecte i depuneri:
Banca Romfineasca . .
Casa de depuneri chitanta 16.447
. ..... . .
241.200 lei
82.000 ,
Bon credit judetean . . . . . . 1 000
Imprumutnl intern en . . . . 25 500
Valoare nominali 30.000 . . .
Imprumutul nnirei cu . . . . 44 865
Valoare nominalti 50.000 . . .
Casa de Depuneri en recipisa No. 004349 30.000 ,
Donatia Ion Raitu obligatii comunale . 6.000 ,
Total lei . . 439.575 .

2) Chitante datorii vechi

Clubul sportiv
Datorii cantina .. .
Datoria Mircea Constantinescu
... 13 000.
2 000.
640.
Datorii vechi din 1915 . . . 997.
Datoria Apostolin . .. . . 300.
Chitantil. Datorie. V. Stinghe . 918.05
Total lei . . 17.855.06

Total in bonuri si datorii . . . . lei 457.430,05

S'a gasit numerar in casa . . . . 132.331,25
Din diferenta de sold din arm' 1923 , 465,941,05
Soldul din annl 1924 find de . , 589.761,30 .

Rezultii. ca in cursul anului acesta comitetul a adus in Cassa Societatei

suma de lei 123.820.23.
La aceasta surnii printenn artificin de calcul a ramas sh. se adauge suma
de lei 20,205, mina. ce rezulta din urmatoarele :
Bani in casi lei 320
0 loja la Pasti 1500
Ministerul Instructiunii . . 1500
Studentul Mircea Iliescu . . 125
Distributia . .
. 800
Simionescu p. bilete . . . 9760
p bilete studentesti 1440
Loja clomp' Arhitect Cnlina
Vacaretsti . . . . . 2300
Tatarn va justifies suma . . . 2000
Un bilet in casa . . . . . 160
3 bilete ofitr. pierdute . . . . 300
Total lei . . . 20.205 18.385

244

www.digibuc.ro
 Totalul de lei aratat mai sus va trebni adangat la soldul general al anului
trecut i astfel intregul sold al anului se inchee cu suma de : 609.966,30 lei.
Comisia de verificare revine asupra observatiei facuta de comisia de ye
rificare trecuta i propune cu starninta viitornlni comitet sa nu mai perziste
in a scoate Societatea en un minus de sold 9725 diferenta rezultata din valoarea
nominal& ai valoarea reala a tifectelor proprietate a Societatei (imprumut intern
eiunirei).
Comisia de verificare constata ca. inca 1111 s'a facnt inventarul averei
mobiliare i imobiliare a Societatei.
Comisia de verificare gasind ca ordonanta de plata No. 39 nu are acte
justificatoare snficiente, a hotarat ca D-1 fost Casier Bistriceanu sA restitue sum
de lei 586.30 sum& ce a fost imediat restitnita CU Chitanta No. 2262.
Comisia de verificare nu a gasit nici un Proces-verbal prin care
Comitetal delega pe D-1 Casier en incasarea banilor dela bal, de numarul
biletelor de intrare, {d de lista numerilor de la tombola i nici un Proces-verbl
de incheierea situatiei acestui bal lasand toata sarcina D-lui Casier Ionescu Glorie.
Pe viitor recomandam sft se inchee Procese verbale prin Comitetul re
este autorizat sa faca plati in vederea constructiei localului, pentru a nu cAdea
in greseala fostulni Comitet, ce a lucrat far& aceasta aprobare.
Atragem atentia ca pe viitor sit nu se mai prezinte pentru votare mem-
brilor in aedinta mai mutt de 3 ordonante de plata.
Comisia aduce la cnnostinta viitorului Comitet sft roage pe 1)-1 Leonte
sa aduca un tablou ramas la D-sa dela tombola iar D-Ior Teohari i Proca sA
aducil listele dela tombola en No. 7 si 17 celelalte liste fiind in perfecta regain.
Comisia de verificare recomanda vtitorulni Comitet i startle ea D-nii
r$

Membri sa aprobe angajarea unni contabil permanent ce va lucra sub contro-

lul casierului student intrn eat casa este deja ingreuiata de incasarile si pla-
tile marl, i situatia de persoana moral& a SocietMei reclarna annniite forma
litati pe care Casierul student nu le poate indeplini.
Viitorn1 Comitet se va interesa la Ministernl de finante de invitatia
fitcuta tnturor Societatilor Jnridice, trebnind sA prezinte budgetul lor.
In timpul Comisiei de verificare s'au efectnat ineasari in valoare de
15.348.30 lei.
Comisia de verificare fat& de munca extraordinard depu,A de D-nul Casier
ii aduce toate laudele i uram D-lui non Casier sa ia exemplu de munca al
ordine +innta in scripte ci cos&
Secretariat
In ceiace priveste seriptele din secretariat, din constatarile facute de
noi, reiese complecta dezinteresare a membrilor comitetulni alesi in aceasta
functinne fapt ce reiese en prisosinta din procesele verbale i diferitele
adrese ca fiind scrise de presedinte i vice-preaedinti can an fost nevoiti din
aceasta canza sa intruneasca parte din acte en vicii de forma.
Am constatat ea procesele verbale eu No. 7, 18, 24, 25, 26, 28, 29 ai
33 aunt iscMite numai de 3 4 membri din comitet ai nu de 5 cum prevede
articolul 23, aliniatul a , iar procestil verbal No. 35 in care se aproba chel-
tneli in valoare de 68,502,45 lei, ne find iscalit decal de 3 membrii din co-
mitet snpunem aprobarei adnnarei generale acest proces verbal en acest vicin
de forma. 1

Comisia de verificare, din cercetarea scriptelor trage concluzia ea numai

unul dintre secretarii Comitetulni i annme D-1 Buzoiann a lucrat in mod
conatiincios.
Activitatea comitetului
Din controlarea scriptelor am extras o sumara activitate a fiecarui
membru in parte pe care o aducem la cunostinta domniilor voastre. D-I Pre-
aedinte I. Simionescu, a depns o landabila activitate in organizatia bibliotecei
noastre cantand sa readnca in bibliotecit dIIrile imprumutate de D-nii medici
si stndenti lnand masurile cele mai aspre.

245

www.digibuc.ro
 1)-1 SIMIONESCU a muncit cu tot zelul de care un om poate fi capabil pen fru
a vedea odatd inceput localul fi cdminul societelfei noastre, oblinand urmatoa-
rele rezultate: 1. Un milion lei aprobat de D-1 Ministru al instrucfiunei. 0
sunsd de peste 200.000 mii tel rezultatd din diferite donafiuni in urma apelului
lansat de D-sa fi de D-ni Ionescu Glorie fi Enescu Gh. D-1 Simionescu obfine
repunerea in stdpdnire a terenului pe care se clddefte localul societa lei dupd
6 luni de interventii cu act de donafie autentzficat de tribunal, obfine scutire
de taxe de con.struclie, obfine gratuit planul societdfei noastre dela 1)-1 Ar-
hitect Culina, ajutat fzind de D-1 C. Danulescu. A ordonat inceperea sdpaturilor
pentru construefie factind astfel un prim pas in infdptuirea localului nostru.
In intervenfiile repetate felcute pela diferite autoritafi D-sa a fost ajutat (in
parte) de D-nii Marinescu Slatina, lonescu Glorie, G. Enescu fi Buzoianu.
D-1 Simionescu a obtinut pentru revista Spitalul am numdr de 225
abonamente prin direclia Serviciului Sanitar in realizarea cdrora a avut con-
cursul D-lui Profesor Manolescu. A obfinut sum; de tel 16 mii pentru. revista
Spitalul dela ministerul instructiunei, suma de tel 10 mii dela Ministerul and-
titles; incel 25 mii de tel dela Ministerul instructiunei.
Prin interventiile repetate fdcute la sus numitele autoritati, Domnia sa
aduce revistei noastre sumo de 95 mil lei.
Am socotit cA nu putem trece peste munca farA preget a D-lui Simio-
nesett ea presedinte al acestei societAti i cred cA snntem in asentimentul dom-
niilor voastre, aductind D-lui Simionesett recunostiinta i multnmirile tnturor
membrilor acestei societati, rugAndu-1 ca si in viitor sA vie in mijlocul socie-
tatei noastre, cu aceieas rAvnA de muncA i aceias pricepere administrativA
si adresa Ministerului Instr. cu un milion lei donatie pentru constructie.
D-1 Marinescu Slatina fost vice-presedinte al acestei societati, a fost
Wasit de cdtre noi comisia de verificare cu o activitate destul de frumoasA.
AjutAnd pe D-1 Presedinte in diferitele interventiuni pe la autoritAti,
aduciind astfel prin munca domniei sale servicii reale societAtei si membrilor
ei. D-sa intervine la facultate pentru reprimirea membrilor acestei societAti
eliminati precnm si pentru obtmerea de seziune extraordinarA pentru studentii
cu examene in restantA, a intervenit pentru obtinerea unui local al asistentei
medicale. A intervenit din partea societAtei pentru infiintarea clinicei de nas
gAt i nrechi in Spitalele Eforiei. A fost reprezentantul societAtei pentru pri-
mirea Studentilor Cehoslovaci, in urma cdreia societatea noastra a prima
multumiri elogioase, fActind ca studentii cehoslovaci sA creieze in uniunea lor
nationala o sectie romAneascA. Intervine din partea societAtei pe lângA Facultate
pentrn infiintarea de concurs la posturile de asistenti i preparatori.
Comisia de verificare considerându-se in asentimentul Societatei, aduce
D-Ini Marinescu Slatina multrimirile sale pentru munca depusA.
D-1 Bu.zoianu fost secretar de sedinta a depus in aceasta, calitate o munca
cinstita i pricepere in administratia secretariatului. Pe langA aceasta, domnia
sa a ajutat pe D-1 Presedinte in interventiunile pela diferite societAti, inter-
ventiuni ce cer celui ce le face multe sacrificii ale persoanei sale.
D-sa a dat un concurs real in organizarea balului dat de societate la
2 Februarie precum si:in distributia biletelor.
Credem cA si D-strA sunteti alaturi noi aducand multumiri D-lui Bu-
zoianu pentru munca sa neobosita in societate.
D-1 Simion Tovaru fostul bibliotecar, la venirea domniei sale in acest
post gAseste biblioteca intr'o stare de dezordine complectA, cautA sa punA
ordine acolo unde dispAruse aproape complect. reincepe inregistrarea tuturor
ciirtilor noi ce au intrat in societate, pane la ordine si intocmeste tablouri de
D-ni medici si studenti ce nu au restituit cartile imprumutate i inlocuieste
metodul fiselor printr'un metod ce dA posibilitatea de control mai usor si
mai sigur.
Aducem multumirile noastre D-lui Tovaru Simeon pentru munca depusl.
D-1 Dr. I. Bistriceanu fostul easier a arAtat si in al doilea an al functiei
sale de easier aceias cinste i ordine in administratia casei SocietAtei. Impreunti
cu Domniile voastre, comisia de verificare aduce multumirile sale D-lui Dr.
Bistriceanu si lb maga ca i d'acum incolo domnia sa sii fie alitturi de noi en

246

www.digibuc.ro
sfaturile D-sale in administratia revistei Spitalul uncle domnia sa ia parte activa,
ii rugim sa continue si ne dee ajntorul sau prea pretios noua.
D-1 lonescu Glorie fostul easier in ultimele 3 luni continua administratia
cinstita i ordonati, a casei primiti dela D-1 Dr. Bistriceanu.
D-sa ia parte activa si depune o munci flied preget in organizatia balului
din 2 Februarie, bal ce a realizat un beneficiu destul de frumos.
Multumim d-sale pentru munca depusa i dorim ca pe viitor sa aduca
aeelas servicin societatei noastre.
D-I Enescu Gh. fost vice-presedinte, a ajutat pe presedinte in adminis-
tratia societatii, a intervenit in repetate randuri pela autoritati. Comisiunea de
verificare multumeste d-lni Enescu pentrn serviciile aduse societätei noastre ca
vice-presedinte i regreta ca fiMd nevoita sit respecte regulamontul, nu i ar
oferi poate prilejul sa-si continue serviciile in aceias calitate de vice-presedinte.
dar cu convingerea cä domnia-sa chiar ca simpin membru poate fi de un folos
real societgei noastre.
D-1 Delnulescu fost secretar general a dat un spriiin real societettee 110ab-
tre, in urmi domnia-sa fiind ocupat cu miscarea studenteasca. apoi arestat, iar
dnpa liberare,-cleoarece isi pierduse examenele, e nevoit in ultimul timp sa de-
misioneze pentru a-pi da examennl de fine de an si cele dona internate in
medicina. Credem insa ca domnia-sa va putea lucra in viitor in societatea
noastra en acelas suflet en care 1-am vazut in miscarea studenteasca.
A mai fost in comitetul trecut, in postul de secretar de sedinta, d-nii
Solomonescn Emil si Eftimie Constantin.
In sannl comitetului am constatat cu regret sii s'au ivit in ultimul timp
neintelegeri care daca nu aveau darul sit stanjeneasca administratia societatei
luau linistea i armonia ce trebuia sa domneascri in sanul comitetului si in-
grenia bunnl mere al actiunei lui. Mentionam aceasta i atragem atentia viito-
mini comitet, ca asemenea animozitati nu fac deck sa aduca rAu societatei si
avem convingerea ea fiecare dintre noi nu doreste de cat prosperarea ei, si de
aceia speram ea pe viitor asemenea lucruri vor fi evitate.
Comisia de verificare aduce impreuna en domniile-voastre multumiri
d-lor N. Mat ei qi V. Stinghe, pentru devotamentul depus in ingrijirea studen-
tilor la asistenta medicala. universitara.
Comisia de verificare aduce impreuna cu toti membrii acestei sociefiiti
ninlurnirile lor d-lor Durninicit Stan i Brdtescu Ion pentru pripeceperea deo-
sebita cu care administreaza revista noastra Spitalnl" precum i recunostinta
muncei ce depun.
(as) M. Chiriteseu, 1. Cristeseu, I. Stratulativ
21/I11 924.
Trebue s recunoasc5. oricine c5, atare activitate merit5 cu atat
mai mu1t5 atentiune, cu cat aproape nici-odath comitetul n'a puha
folosi energia tutulor membrilor sai, de oarece la 9 Mai 1923 a fost
arestat d. vice-preedinte d. MARINESCU-SLATINA, (liberat abiala 12
Iunie), la Lillie 1923 a fost eliminat din Societate vice-prerdin-
tele Sp. Constantinescu, in Septembrie a fost arestat secretarul
general d. C. DANULESCU gi tinut la Vacaresti Omit la 10 Decembre
1923, etc.

247

www.digibuc.ro
 Drd. C. DAnulescu
-ci
0L

Drd. C. Danulescu

249

www.digibuc.ro
 1.924 1.925

In Martie 1924, Societatea studentilor in medicinö. s'a gasit

in fata celui mai greu examen. Membrii sal aveau s designeze pe
acela qi pe aceia cari sa duca la bun sfar0t nria0L actiune in care
se angajase Societatea.
Intre cei trei frunta0 ai vechiului comitet, se ivisera atari di-
sensiuni cari faceau imposibila conlucrarea intr'un non comitet. Fos-
tul pre§edinte (I. Simionescu) refuzând a mai candida, Societatea a
avut sä aleaga intre ceilali doi eliminati din Universitate i arestati
la Vacarestiintre d-nii D. MARINESCU-SLATINA (fost vice-preledinte)
0 C. DINULESCU (fost secretar general in comitetul precedent).
Prin vointa color 331 de votanti din aceia zi, Societatea 'ci-a
ales urmatorul comitet pentru anul 1924-1925 :
Preodinte, Const. Dinulescu (absolvent al Facultatii).
Vice-pressedinti
Dan Teodorescu (absolvent al Facultatii).
Costel Nicolau
Secretar-General, Simeon Tovaru (stud. anul V)
Casier, Glorie Ionescu (absolvent)
Bibliotecar, Coast. Diinitä (stud. anul V)
Cornelia Constanti nescu (stud. a. V)
Secretari de ,Fedintd Victoria Potlogeanu (stud. anul V)
Nicolae Dann (stud. anul V).
Alegerea acestui comitet, sau rezultatul procesului din 29 Mar7
tie 1924, a fost salutata de D-1 prof. Dr. SUMULEANU (Ie0) prin ur-
rnatoarea telegramä (reg. No. 16 din 1 Aprilie 1924).
D-lui. Presedinte al Societatii stud. In Med. Bueuresti
TrAiascA studentimea universitath creetini. MultAmita actiunii ei unitare
s'a fácut dreptate martirilor dela Vicarettti".
La No. 17, tot din 1 Aprilie 1924, se aflä in dosar urmatoa-
rea scrisoare a d-lui Dr. V. Gomm, care raspunde la adresa de in-
cuno0iintarea alegerii noului comitet :
Scumpe d-le Presedinte,
Confirmilnd primirea adresei No. 7 din 27 c., v rog sa binevoiti a in-
pärt4i colegilor dv. multurnirile mele pentru delicate atentiune de a-mi fi
&cut cunoscutit constituirea nonlui comitet.

- 251

www.digibuc.ro
 Prin sacrificiile pe care le-a flicut i prin serviciile pe care le-a wins
Societatii, prin demnitatea cu care s'a afirmat in atatea imprejurari si prin
fermitatea caracterului sin, predecesorul dv. presedinte d-1 I. Simionescn, s'a
ridicat la asa inaltime, in cat am astepta en adevaratA ingrijorare pe succesorul
in mainile canna avea sa se incredinteze nu nnmai soarta SocietMii Medieini-
stilor dar si onoarea intregei stndentimi, care graviteaza in jurul acestei Soc.
Ingrijorarea mea era cu atat mai intemeiatA, stiind cum samsarii de
constiinte, cari s'au dovedit impotenti feta cu energia fostulni presedinte, an
incercat, chiar la aniversarea Societatii st in preajma alegerilor, sa lipeasca
tentaculele lor mnrdare pe seninitatea sufletulni studentesc.
Ca fost presedinte al acelei Societatii, ca membrn de onoare al ei si
mai ales ea prieten nedespartit de doua decenii, marturisesc ca. am citit cu
deosebita multumire nnmele celor cari compnn noul comitet nnme, aproape
unanim cnnoscnte apartinand acelora pe care i-am apreciat prin contactul
apropiat al apostolatulni spitalicesc.
In treent era obiceinl ca in comitet si mai ales la presedentia societatii
sa se chime cate until din studeMi internii distinsi - - cei mai varstnici, dar
dv. in cinda anilor, v'ati impus atentiunii colegilor.
Vii felicit pe dv. i intregul comitet, dar nu mai putin felicit pe aceia
cari an stint sa se ridiee la inaltimea vremii, i, apreciind calitatile dv. v'ati
onorat cii increderea d-lor lor.
Prin meritele dv. ea student si ca functionar de spital, mi-ati impns
ealificativele en care v'am apreciat, jar prin caracterul dv. v'ati creiat un loc
larg in inima mea.
Intrucat priveste Societatea, pe care insn'mi am condus-j si de care ma
leaga atatea scumpe amintiri, và rog sa credeti i sfi asigurati pe onoratii ei
membri, ea nu voi precupeti obolul i nici nu voi pregeta sa-i dan si in viitor
tot sprijinul de care voi fi capabil.
Primiti va. rog, domnnle presedinte i Onor. comitet, expresiunea senti-
mentelor mele pe care vä rog a le transmite d-lor membri ai societatii.
(ss) Dr. V. Gomoiu
30 111/1924.

La No. 26 din 8 Aprilie, se afla,' urmiltoarea scrisoare a d-lui

Dr. DUMITHESCU-MANTE :
Am luat cunostintA en multa satisfactiune de. constituirea noului co-
mitet al Societalei stndentilor in medicina i sunt sigur cA achizitiunea facuta
de voturile membrilor SocietAtii, a fost din cea mai fericita.
Voi pastra in totdeanna aceiasi dragoste pentru Societatea unde am eu-
noseut imboldul la mune& si ma voi simti onorat and voi putea aduce tin
cat de mic sprijin Societatii ce condueett.
Primiti, vA rog, Domnule Presedinte asigurarea sentimentelor mele cele
mai distinse7.
(ss) Dr. Mante
Cu adresa No. 73 din 15/IV 1924 (registrato. la No. 62 din
23/1V) Societatea studentilor in Mediciná din Cluj, rAspunde unnä-
toarele
Domnule prefedinte,
Societatea studentilor in medicinA din Cluj, primeste en deosebit interes
fAclia pe care societatea domniilor voastre o poarta en maltA insufletire si in
speranta cA noul comitet va sti sA armonizezein afari de chestinnile interne
ale societatei i pe cele caH privesc intreaga stndentime din tarA, ca: nostri-
ficarea diplomelor, unificarea inviltamantulni medical, regulamentarea justa a
practicei dentistice, legiferarea numerus clansus" si a lucrArilor i examenelor
de anatemie i medicina operatorie pentrn jidani, luarea unei initiative co-
mune pentrn combaterea maladiilor sociale i pentrn eari, trebne sA lucrAm

252

www.digibuc.ro
de comnn acord, salutA en deosebitA incredere pe noii conducAtori ai societAtii
studentilor in medicinfi din Bricuresti.
p.. Presedinte, (ss) P. Petresen
p. Secretar, (ss) Aristide
Cluj la 15/IV/1924.
La No. 129 din 11 Iunie se &este inregistrata urmatoarea
scrisoare a d-lui Dr. C. PASTIA :

5,Scumpe Domnule Prefedinte i iubite prietene,

Am lnat cunostintA en multA plicere i satisfactie de lista noulni comi-
tet in frnnte en d-ta pa care te cnnose de atita vreme I
Sunt convins eà Societatea noastrA, fala stndentimei Romfine, va conti-
nua sA. progreseze en pasi si mai repezi de cat pe vremea noastrA, avtind in
vedere calitMile delor ce o conduc, si mai ales puterea de =rick cinstea, pi
patriotismul presedintelui d-voastrA.
Ca lost presedinte al SocietAtii studentilor in medicinii i ea fest mem-
bru al ei, unde mi-am petrecnt cei mai scnmpi ani ai vietii mele, vA urez din
inimA in cursul acestui an BA vA vedem i visul vostrn realizat Un grandios
palat al Societtilii studentilor in medicine, unde sA putem adAposti pe cei mai
merit* studenti, din toate nrighinrile Wei noastre dragi cari pe vremurile
astea n'ar pntea sa-pi punA in valoare calitAtile lor altfel I
In ce priveste localnl, din partea mea vA voi da tot modestul men spri-
jin, pentrn a fi la inAltimea energiei i idealismului d-voastrA.
Primeste, iubite prietene cele mai afectuoase i cAlduroase strAngeri de
mAnA pentru d-ta i colegii d-tale,
Al d-tale devotat, Dr. C. Pa.stia
Demn de remarcat este faptul ca, de indatá ce au trecut ale-
guile" au dispiirut toate animozitatile iscate in ajunul concurentii"
si comitetul s'a bucurat nu numai de sprijinul membrilor care 1-au
ales, dar si de acela al fostilor coneurenti in alegeri.
Urmatoarea scrisoare (reg. la No. 89, din 14 Mai 1924) care
cinsteste pe semnatar, este un admirabil document asupra felulni
cum au stint WA se comporte membrii Societatii studentilor in me-
dieinä, pentru a o fi inaltat la situatia ei de astazi :
Dragd Costache, (E vorba de presedintele DAnulescu).
En n'am mai venit pe la societate pentrn ert am doctoratul. Cum scap,
mA infiintez.
latA insA de ce e vorba scum:
In locul d-Ini General Antonin a venit la Directia Serviciului Sanitar al
armatei, nn om cum se cade si en frumoase intentii.
Pe cat am anzit e vorba chiar sA priveascA mai omeneste chestia lui
BAcesen i Mircea Menu (e vorba despre cei doi eliminati din Institut, din
canza miscArilor "studentesti).
Cel dintai, en care am stat azi de vorbA, m'a rugat sa-vi comunic do-
rinta lni ea Societatea, prin tine, sA intervinit pe lAngA d-1 General PotAreA,
la directia sanitara. a armatei ca sA le ridice pedepsele i sA-i considere cu
armata fAcutA.
Argumente cred cA ai destule si nu mai e nevoie sA le insir de prisos.
El 'mi-a spas cA ar fi bine sa te duci chiar mAine dacA poti i cu
o adresit. Cu bine si noroc.
(ss) D. Hariuescu-Slatina.
Candidat Ord noroc I
big dar, cum, d-1 MARINESCU-SLATINA (fost candidat la presi-
dentie), in loc s poarte rancuna concurentului sAn Dänulescu si In

253

www.digibuc.ro
 ioc sa ignoreze Societatea care nu '1-a voit presedinte, din contra,
regretand faptul ea, a fost candidat fara noroc", anunta. pe Cos-
tache" ca se va infiinta la Societate, indata ce va scapa de doc-
torat", iar pana atunci, il roaga A. intervina grabnic in favoarea
fostilor tovarasi de lupta.
Nu mai putin, noul presedinte si noul comitet, la randul sau,
in loc sä poarte rancuna fostului concurent Marinescu-Slatina, din
contra, prin adresa No. 45 din Iunie 1924 '1-a delegat ca, impreunä
cu d-nii Tomovici si Solomonesu (fost secretar) sä organizeze ex-
cursia (intoarcerea vizitei) in Cechoslovacia, iar la 7 Septembre (eu
No. 77) a delegat pe acelasi Marinesen-Slatina sa reprezinte Socie-
tatea la Congresul international studentesc din Varsovia.
Pe de alta parte, en toga prietenia frateasca dintre actualul
presedinte Danulescu si predecesorul sail I Simionescu, si cu toata,
amicitia dintre membrii celor doug comitete, totusi, fata de unele
nepotriviri constatate in bilantul balului dela 4 Februarie 1924, noul
comitet (prin adresa No. 44) a invitat pe d-nii I. Simionescu (fost
presedinte) si Gh. Buzoianu (fost secretar) ca sa villa in sedintli
pentru a da lamuriri.
Departe de a fi considerat aceasta ea o jicnire a prestigiu-
lui" cum ar fi facut de pilda... d-nii profesori", din contra, d-1
Simionescu, pe langa explicatiile date verbal in sedinta comitetnlui,
a adresat si Societatii o dare de seama," detaliata (registrata la No.
130, din 11 Iunie 1924) din care se vede ca, deli cheltuelile eau
insumat la aproape 150.000 lei, totusi dela acel bal a ramas, gratie
staruintelor depuse, un beneficiu net de 55.170.
Mai Inuit, d. Simionescu a ramas si de aci nainte in sanul
Societatii, primind sä execute diferite insareinari date de comitet F,;i
muncind en aceiasi ravna ca si in timpul cand d-nia sa era pre-
sedinte.
Iata cum au stint sa, procedeze studentii in medicina !
WA' cum se explica imensa lor opera constructivä !"
Comitetul anului 1924-25 s'a intrunit in prima sedinta la 25
Martie 1924, iar Societatea a fost convocata in sedinta plenara, abia
la 5 Aprilie 1924, si eu aceia ocaziune, noul presedinte d-1 C. DX-
NULESCU a expus urinatorul program de luern :
Cea mai importanta !este' cladirea localulni cat mai repede. 0 alta
chestinne este a cadavrelor, co trebue rezolvatit cat mai repede, avand cuvan-
tul d-lor profesori si al d-lni decan. Snstinerea nnni examen de asistenti si
preparatori la facultate. Alta cestiune pentru care trebue sa lucram, este reinte-
grarea in dreptnri a slndentilor M. Iliescu si Bacescu. In miscarea noastra na-
9onala, trebne sa ne organizam asa in cat atunci and se va incepe, sa fim
bine pregatiti. Asnpra situatiei actnale a miscarii suntem in preajma celei mai
intense munci pentru reconstitutia nationala. Miscarea a dat roadele pe care
le vedem, dar nu aunt destul de satisfacittoare. Aceasta se datoreste lipsei de
delegati seri* si demni, apoi lipsei de convingere, a . . . din partea stndenti-
mei cat din desorganizarea si desolidaritatea studentilor. Trebne sit. fie intre
noi o armonie complecta. Ar fi de dorit sa'si aduci fiecare prinosul de munca
pentrn binele Societatii. Comitetul doreste armonie desavarsitti si sit punk
deasupra dreptul, nu forta".

254

www.digibuc.ro
 Acest comitet a tinut 59 sedinte omitetale deci, a lucrat in
fiecare s'aptanAna, fárà nici-o vacantà iar procesele-verbale aflate
in dosar, servese drept m5rturie a unei extraordinare activitAti, si
pentru aceasta, drept amintire a fiecilruia din colaboratori, am in-
tercalat fotografia intregului grup.

: "14.

ot°

uomitetul pe anul 1924

Societatea inAei a Omit 15 eedinte publice, mixte ( tiinti-

flee ei administrative) ei anume : la 5 ei 12 Aprilie 1924, la 10, 17
ei 24 Mai iar dupá aceia au fost suspendate pang la 6 Noembrie,
chnd s'au redeschis in absenta preeedintelui (care era arestat la VA-
crtreeti) ei s'au continuat la 15 si 29 Noembrie, la 9 si 13 Decem-
brie 1924, la 24 si 31 Ianuarie 1925, la 7, 14 ei 28 Februarie 1925.
Pe lfinga cestiunile administrative care s'au rezolvat, in aceste
15 sedinte s'a facut i urmiltoarele 31 comunicAri :
Dr. D. Souct.Patogenia ulcerului gastro-duodenal in lu-
mina cercetdrilor recente.
I. SIMONESCU.Hysterectomie in plin acces de hysterie.
Dr. ERACLE STERIAN.Noi cercetari asupra virusului ble-
noragic, cu aplicatiuni la medicina practicd.
Dr. GIL BILTXCEANU.Rolta iodului in terapeuticd.
Dr. MARIUS TEODORESCU.Elemente de prognostic in in rec-
(invite chirurgicale.
I. STOIA. Osteom al coloanei cervicale (operat de Dr. Gomoiu).

255

www.digibuc.ro
 C. NICOLAU. Clinica 0 laboratorul 'in icterul hemolitic.
FLORECA PXTRXSCANU. 0 statistica intristdtoare. (Din cei
200 studenti prezentati la consultatiile medicale, 87 0/0 erau tuber-
culosi).
Dr. Gm. ALEXANDRESCU. Tratamentul pyopneumotoraxului
prin adrenalind,
V. RACOVEANU. Un caz de sitilis pulmonar.
M. CHIRITESCU. Tratamentul chirurgical al adenitelor
strumoase.
TH. DUMITRESCU. Sitilome succesive.
Dr. V. Gommu.Principii dominante in chirurgia actuald.
C. DANITA. Un caz de artropatie tabeticd.
D. MARIANOPOL. Un caz de sifilis tardiv.
Dr. TH. SARAGEA. Despre Educatia medicald" (Ce se face
astazi si ce ar trebui s'a se fac6).
I. FX&Itnitsmvu.Maladia lui Raynaud (eu prezentarea bol-
navului).
T. CURELEANU. Un caz de paralizia glosofaringianului
(consecutiva, fracturei bazei craniului).
Dr. E. LXZEANU. Endocardita secundard la cardiaci.
Dr. 1). NO1CA. Psichologia vorbei.
C. ANGELESCU Si D. HAGIESCU. Consideratiuni asupra cloud
cazuri de pyohemie la copil.
Dr. E. HRISrIDE. Despre osteosinteza" .
C. AMARXZEANU. raccinoterapia in complicatiile gono-
cocice.
AL. BXDESCU. Asupra trei cazuri de aterom al arterei
pulmonare.
Dr. D. NOICA. Rolul antagon4tilor in mifccirile volun-
tare (cu prezentare de bolnavi).
Dr. I. DUMITRESCU. Septicemia bucald in economia ge-
nerald.
GH. ALEXIU. Un caz cle meningitd cerebro-spinald cu
debut reumatismal.
C. DXNITX. Un caz de endocarditd lentd (simullind apen-
dicita, apoi meningita).
B. NEGREANU si VINTICI. Un caz de elefantiasis al peni-
sului (cu prezentarea bolnavului).
T. CURELEANU. Chistele osoase esentiale.
P. GEORGESCU. Un caz de polip naso-faringian (en pre-
zentarea bolnavului).
Privitor la biblioteck Comitetul a luat hotrtrirea sä nu mai
cumpere cArti noi prtn5, ce nu se va putea instala biblioteca in sala
anume destinatrt din localul propriu al Socieatii.
Aceastä mAsurl, cu toate neajunsurile ei, se grtseste bine jus-
tificat5. prin faptul cä. pentru a 'si creia veniturile necesare clrldini,
Societatea a trebuit srt inchirieze vechiul local al Eforiei, din Bule-

- 256 -

www.digibuc.ro
vardul Elisabeta, §i, la 8 'Noembrie 1924 s'a mutat in subsolul nou-
lui local din Bulevardul Schitu Magureanu, 2.
Din aceastä cauza Insa0 vechea bibliotecä, fiind instalatä in
subsol, se gaselte in conditiuni improprii de conservare qi de func-
tionare.
Totuqi, biblioteca s'a Imbog'atit cu o serie de monografii, ex-
trase i teze daruite de inembrii säi onorifici §i mai ales a crescut
prin donatia bibliotecii repausatului Dr. A. BOLINTINEANU.
De retinut este Insa ea, dupa, un ultim apel (No. 174 din 21
Ianuarie 1925) dare acei care detineau de molt timp carti de ale biblio-
tecii, Societatea (in F.,iedinta dela 7 Februarie 1925) a aprobat darea
In judecata a tutulor acelora (medici qi studenti) caH Intarziaserä a
restitui cartile luate dela Societate.
Invingand toate dificultatile, comitetul Societatii, qutat de ca.-
tre ,,Comitetul de redactie", a facut ca revista Spitalul sa apara
regulat i in totd'auna cu un continut bogat i variat.
Mandria Societatii studentilor in medicinaSpitalul" a ajuns
sh fie fala Intregului corp medical i aproape singura revista medi-
call In tara, caci, din cauza anemiei §i a intermitentei cu care apar
celelalte reviste ale diferitelor bisericute medicale", acestea se pot
considera ca inexistente.
Pentru tot ceia ce avea de filcut, comitetul avea nevoie de
multi bani §i, in vederea strangerii fondurilor n'a crutat niciun
In afara de subventiile i donatiile Institutiilor, in afara de
carnetele de caramizi (care au ridicat discutia dela 17 Mai 1924)
qi listele de subscriptie, Societatea (comitetul) a organizat un ama-
tineu dansant" (la 17 Aprilie 1924) la Athen6e Palace, doua confe-
rinte (tinute de prof. Dr. Marinescu) la Fundatia Carol (la 18 19
Main 1924). un ceai dansat" (la 18 Decembrie 1924) la Lidertafel,
un bal mascat" i tombola (la 17 Ianuarie 1925) la Eforie, a facut
85. ruleze filmul Viata Romanilor in America", a dat dourt concerte
cu Cantarea României" i o reprezentatie la Teatrul National.
Pe langa apelurile adresate tutulor Prefecturilor i Primariilor,
comitetul s'a adresat tutulor medicilor §i oamenilor de seamit din
Tara, jar prin scrisoarea No. 15, din Aprilie 1924, s'au adresat Ro-
manilor de peste ocean (in America) §i chiar D-lui Ford.
lat '. cum au reu§it studentii in medicina s adune banii ne-
cesari pentru nevoile curente ale S )cietatii, pentru tiparirea Spita,
lului" i pentru cladirea maretului palat, care uime§te pe trecatori.
Este de asemenea adevarat ca, cu cat lucrarile au avansat, cu
atilt vi binevoitorii s'au aratat mai darnici: Ministerul Instructiel
a marit subventia, Eforia Spitalelor Chile a mai dat gratuit em
&Aria i 20 vagoane de var, fostul Efor Dl. G-ral Cantacuzino (in
calitate de director al fabricei) a facut reducere la cimentul necesar,
Prof.. Dr. Gerota a mai donat 10.000 lei, Dr. Iliad Danulescu
20.000, Dr. Victor Gomoiu 10.000 lei etc.. Singur Rectoratul i Se-
natul Universitar s'a aratat mai putin increzator §i numai ziarele
Adevarul" zi Dimineata" din 6 Noembrie 1924 au indraznit st

257 17

www.digibuc.ro
arutice hänuiala asupra Societatii qi a preedintelui sgu, (care era
arestat din cauza micàrii studentilur), dar la aceasta, delegatii So-
cietatii au rispuns imediat li cum se cuvenea, prin Universul", No. 127
din 10 Noembre.
In adev&r, pentru mai bun& ordine i, pentru impArtirea muncii,
pe king& comitul initial de constructie, noul comitet al Societatii a
asociat dela inceput (qedinta din 8 Aprilie 1924) aproape pe toti
foqtii membrii ai cornitetului precedent (Simionescu, Enescu, Cure-
leanu, Stoia, Rou, Eftimie).
La 31 Mai 1924 s'a tinut a doua licitatie pentru darea in in-
treprindere a zidgriei localului, pe baza urmátorului proces-verbalm
1ncheiat in ledinta dela 24 Mai 1924, la care a asistat i d-1 prof.
M. Minovici, decanul Facultatii de medicing : .

Comitetul de Con8truct:7e, inregistratc1 la No. 184 din 24 Maiu 1924

Proces-verbal No. 13.
Sedinta se deschide la ora 11V2 a. m. astizi 24 Main 1924.
D-1 Costel Nicolan citeate proectul de contract pentrn scoaterea la lici-
tatie restrAnsA a lucrArilor pentru construirea localului SocietAtei.
Se ap ob. ens numitul proect de contract.
Se citeate proectul en Condifiunile speciale pentrn scoaterea la licitatie
o lncrlrilor pentrn construirea localulni SocietAtii, care se aprobA.
Comitetul de constructie ia cunoatintA de devizul alcAtuit de d-1 Arhitect
Culina pe care-1 aprobA.
'Comitetul de constrnctie aprobi plannrile fAcute de cAtre d-1 Arhitect
Culina.
Se aprobA plata snmei de lei 266 (dong ante aeasezeci i ease) costul
litografierii pe hartie albastrA a plannrilor de constructie.
Se aprobli ea se inchirieze localnl Societatei pe timp de 5 ani de zile
dela data evactdrei. AceastA stimA va reveni SocietAtei.
(ss) Dr. Minovici, Dr. Gomoiu, Dr. C. Pastia, Dr. Y. Dllnulescu, Dr. Da-
nielopol, Dr. Constantinescu, C. Ditnulescu, I. Stoia, G. Enescu C. T. Nicolau
Simion Tovaru, N. Rope, Victoria Potlogeanu, Corneliu Costantinescu, Costache
Detnipt, Nicolae Banu, Matei Georgescu, Topa Filip.
Situatia lucrArilor la sf&r§itul anului 1924, era aceia arätatif
In urmätoarea :
Dare de seams despre mem! constructiei CAminul Societtif et
Studentilor In MedicinA tn anul 1924
Constructia palatulni CAminul SocietAtei Studentilor in MedicinA, a fost
prelnatA de Societatea Intreprinderile Generale Technice, inginer Tiberiu Eremie
in conformitate en angajamentul incheiat la 26 Innie 1924 in baza licitaiei
din 31 Main 1924 cAnd s'a incepnt complectarea sApAturilor execntate in regie
de Societatea Studentilor in MedieinA.
Prin conventinnea incheiatA, urma sg se execute fundatiile, subsolnl pi
parterul clAdirei, in baza devizulni dela licitatie ai care se urea la snma de lei
1.803.996,
DatA find natnra slabA a terenultti i importanta clAdirei, a fost nevoe
a as aaeza toatA clAdirea pe nn radier de beton armat, care s'a executat In
cursul lunei August §i inceputnl lunei Septembrie. Pe mAsura executarei radio-
mini inceput i executarea zidAriilor subsolnIni, care s'au terminat in cursul
lunei Septembrie. Odatii cu ridicarea zidnrilor subsolulni s'a inseput i execu-
tarea planaeului de beton armat peste snbsol.

258

www.digibuc.ro
 intr'aceasta, Societatea Studentilor in MedicinA, voind a utilize subsolul
pentrn a mute biblioteca la Sft. Dumitru, prin adresa No. 163 din 11 Sep-
tembrie 1924 ne cere a comunica dace' putem termina aceastA parte a cons-
tructiei astfel ca sa se poatA face mutarea inteansa.
Din studiul fAcul de comun acord cu d-1 Arhitect-diriginte, s'a decis a
se execute planseul deasupra parterului ei eventual dada va fi posibil Q i plan-
soul deasupra etajului I spre a se asigura mai bine subsolul contra infiltra-
tinnilor apelor de ploi _au ziipada. bine inteles aceasta pe MugS amenajarea
necesarii a incaperilor subsolului destinat bibliotecei.
LucrArile an fost continuate cu cea mai mare activitate ridicandu-se zi-
dAria paterului, execntand planeeul de beton armat deasupra parterului si
parte din etajul I-in. Deasemenea s'au montat gofragele planeeului de beton
armat peste etajul I ei s'a aeezat ferAria in portinnea deasupra incAperilor bi-
bliotecei.
Turnarea betonulni acestui planeeu insii nu s'a putut face din canza
timpului defavorabil ce a survenit brusc.

..,
f
I
t. r---e-
,......--
-.......
-.'F''
z;
k l 2..-_,,.
7e17_,- -.1 --- 1 .:,

4
TR-V.-:331
n,,s4,1 -:,4
;4 ". I
t-

GSM_ §,y5:

Fundatiile

LucrArile de amenajare ale subsolului s'an flout de asemeni en cea mai

mare activitate, astfel cA la data convenità, s'a putut pune la di.pozitia Socie-
tAtei Studentilor in MedicinA, incaperile destinate bibliotecei.
Valoarea luerArilor executate astfel se ridicA la data incheierei uitimei
situat,i provizorii. aclicA la 31 Octombrie 1024, la suma de lei 2.150.522, pe
tang& cheltuelile de regie plAtite de D-voaitre direct.
Din situatia provizorie incheiatA la 31 Octombrie 1924 se poate vedea
aproximativ cantitAtile execntate panA in prezent.
Deasemeni remitem o evalnare aproximativA a lucrarilor strict necesare
panA la acoperis.
Din aceastA evaluare se vede eti costul aproximativ pentru complectarea
parterului este de circa M0.700 lei, pentru etajul intAiu de 875.000 lei iar
pentru celelalte etaje de mite 775.0op lei pentru fiecare ei, pentru acoperieul
de lei 252.000.

259

www.digibuc.ro
 Mentionam cA aceste same sunt cu total aproximative si nu cuprinde
desit strictul necesar pentru ducerea constructiei pfinA la acoperi i anume:
planseele de beton armat, zidaria, tencuelile simple, interioare, tamplaria simplA.
parchetele i scArile.
Tencuelile exterioare. decoratinnile interioare i exterioare, vopsitoria,
rampele la scari, instalatiile de apA i electricitate, etc., nu sunt cuprinse In
evaluarea fAcutA intru cat nu avem dotatiiie necesare.
(entionam ci i evaluarea noastra este cn total aproximativa farlt nici
o obligatinne in co priveste cantitatile i pretul, acestea fiind susceptibile de
variatiuni.
Din sumele aratate, puteti insA vedea care poate fi sumele de care aveti
nevoe pentru continuarea cladirei D-voastre".
Intreprinderile generale tehnice
Inginer, Tiberiu Eremla S. A.

r r

5 X, 1924. Subsolul, parterul

Din punct de vedere moral, prestigiul Societatii s'a inAltat Omit

inteatata a ea a devenit nu numai indrumätorul celorlalte Societrai
studentesti, dar, in acest an aproape toate cercurile studentesti (Ar-
ges, Buzrtu, Covurlui, Dolj, Durostor, Dambovita, Gorju, Mehedinti,
Romanati, Hilmnicu-Sarat, Teleorman, I'lasca si Tara Bilrsei) au ti-
nut Intrunirile lor in localul Societatii studentilor in medicink(la
inceput in Bulevardul Elisabeta, iar dela Noembrie 1924 inainte, in
subsolul localului propriu din Bulevardul Schitu Wigureanu).
Societatea studentilor in medicina, a devenit in special regula-
torul raporturilor dintre studentii medicinisti si autoritatile scolare
superioare (Decanat, Rectorat, Minister) si mediatoarea tutulor ces-
tiunilor de interes comun, i uneori chiar a cestiunilor de ordin in-
dividual.
Astfel, la 7 Aprilie 1924, studentii anului II in loc sä se mai
adreseze autoritrttii scolare, se adreseaa presedintelui Societrttii, cu
urmrttoarea cerere :
Donmule prefedinte,
Subsemnatii studenti in medicina i membri Societatii, prezentandu-ne
la examenul de anatomic din sesiunea Februarie a, c. i obtinand nota 6 am
fost declarati respinsi de cAtre d-1 prof. Reiner §i MrA droptul de a ne pre-

- 260

www.digibuc.ro
zentit la examenul oral. Cum insä cole4ii nostri cari art dat examen in Noem
bre si au obtintit nota 5 au fost primiti la examenul oral, ã rugam sa bine-
voiti a interveni pe hingA d-1 decan al Facultatli sa ne aprobe si nouA aceasta
favoare. Aceasta, dat fiind numarul nostru mare si pericolul de a pierde anul,
din cauza sistemului de a examina al d-lui prof. Rainer, care intelege si tie
examenul dinteo sesinne, doul luni.
La 4 Iunie, un numär de 88 studenti medicinisti din annl II
(59 crestini si 29 mozaici), s'au adresat (cu reg. No. 120) pres(.-
dintelui Societiitii cerându'i s5. intervira la decanat spre a le acorda
sesiune de examen" si frequenta" anului III, iar prin registrata
No. 121, alti 61 studenti (crestini ei mozairi) solicitä sprijinul pre-
sedintelui pe 1âng decanat, adresilndu-se in termenii urmatori :
Prezentandu-ne la examenele din sesiunea extraordinard Aprilie-Mai
a. c. suntem impedicati a da examenele anului urmator in sesiunea ordinarA
lunie a. c.
Cum toti am luat parte la lucrArile practice de laborator i clinica
si la cursurile d-lor profesori, dupa cum se constata si din condica de pre-
zentA, deci n'am avut timpul necesar de a prepark cursurile anului urmAtor,
va rugAm BA interveniti a ni se acordit aceasta sesiune; in CAA contrar, suntem
siliti a da examene numai intr'o singuril sesiune, lucru extrem de gren, fiind
mite 8-9 examene anual, si multi avAnd a prepara i examenul de external..
ne-ar fi cu total imposibil a face fata acestor imprejurari.
Primiti, vä rugam, d-le presedinte, asigurarea deosebitel noastre con-
sid eratiuni.
La 4 Octombrie 1924, 70 de semnatari (crestini i mo/aici)
adreseaApresedintelui Societatii, urmätoarea cerere reg. la No. 203 :
Domnule prefedinte,
Subsemnatii studenti in diferiti ani ai Facultäii, vA ruglim sti luati in
c nsideratie cele ce urmeaza:
In urma examenelor de fine de an ce le-am dat pentru diferitii ani,
am reusit la toate afara de elite una la care am cãzu i la care conform re-
gulamentului am dat la a II sau chiar la a HI-a sesiune, acordata de onor.
Consiliu profesoral in Iunie a. c. Cum insti unit am cAzut si la aceastil sesinne.
ne-am vAzut cxpusi a pierde 3 ani.
Am facut interventii chiar atunci i ni s'a promis o sesiune in Toamiat
fi chiar dreptul de a da i anul urmdtor in car cand bine infeles vom trece
examenul in cestiune. Acum insa ne vedem in situatia disperatet cAnd nu numai
ca nu ni se admite ca sa ne prezentam la aceste examene integrate dar chiar
ceva mai mult, nu ni se admite sà trecem nici macar unica mterie in cestiune.
In urma acestai fapt, noi, toti in categoria de mai MIS, ne vedem siliti
sä pierdem nu un an dupa cam prevede regulamentul, ci ne distantam dintr'o
data de colegii nostri, en 2-3 ani.
Asa fiind, d-le Presedinte, vA rugam sa bine-voiti a interveni cu autori-
tatea ce vA acorda functiunea ce ocupati la societate i sa cereti in consecinta
onor. Decanatului, ca toti studentii din categoria de mai sus, sa aiba dreptul
ca sA treaca in actuala sesiune de toamna examenele in restanta, urmAnd ca
astfel s. repete un singur an, conform regulamentului, iar nu 2-3 ani cum
suntem expusi scum dacA nu dam acel examen".
Iat5 cum a lucrat Facultatea" pentru ca, incetul cu incetul
6ridice Societatea studentilor la rangul unei autorit5.0 tutelare,
5.ci, din cauza usurintei cu care a procedat, Facultatea" a trebuit
6 asculte de interventia Societätii, pentru a repara greseli ca cele

261

www.digibuc.ro
aratate in urmatoarea cerere din 8 Octombrie 1924, semnata de 18
absolventi" (crestini si mosaici) :
Domnule prefedinte,
Subsemnatii absolventi ai FacultAtii de medicinA seria 1923-1924, vA
aducem la cunostintA urmiltoartde:
Conform dispozitiilor noului regulament al FacultAtii de medicinA ur-
meazA ca numai eerie noastrA sA dea ultimul doctorat. celelalte serii fiind
scutite.
Credem a aceasta constitue o mare nedreptate ce ni se face, de oare ce:
1) MajoritateA colegilor nostri au pierdut 2 ani, fãcfind rAzboiul.
2) Seria noastrA a fAcut 6 ani de studii.
3) N'am beneficiat de nici un avantaj, nici prin regulamentul precedent,
care in scbimb, acordA avantaje studentilor din anii Inferiori notfa.
4) Am dat doctoratul intAiu.
6) Acum, prin noul regulament, ni se impune numai nouA, in mod
exceptional, sA dAm si ultimul doctorat, in timp ce studentii din urma noastrA,
care in majoritate au. numai 5 ani de studii si n'au niei un doctorat, benefi-
ciazii si de data aceasta de dispozitiile noului regulament.
VA rugana deci, d-le Presedinte, a interveni la cei In drept spre a ni se
satisface aceastA justA cerere. Primiti. d-le Presedinte, asigurarea stimei ce va
pAstram".
Pe ling ocaziunea ce s'a dat Presedintelui Societatii de a r e-
zolva atari cereri, prin se aproba" ori se va interveni", iata insa
un alt fapt a carui insemnatate no poate scapa nimanui ! Iata cum,
de o parte 29 de studenti mozaici cii de alt.& parte tot atatia, se
adreseaza mancatorului de jidani" Danulescu rugandu'l ca, in cali-
tatea de ,,presedinte al scandalagiilor" sa le ia apararea intervenind
pe langa parintii sufletesti" ca sa faca dreptate ,,goilor" si ,,jida-
nilor" cari, totusi se gasesc la un loc Ma% a se prirui" unii pe altii !
Nu se va gäsi oare nimeni in Tara aceasta, care sä priveasca
cu ochii deschisi si sa curme adevarata cauza a sbuciumului sufle-
tesc si a demoralizarii tineretului universitar ?
Data fiind starea de revolta a studentilor medicinistiasa cum
transpirà din violenta limbagiului consemnat in sumarele" sedinte-
lor, este de intrebat, ce s'ar intampla in Facultatea de medicina,
daca, printre acei pe care bugetul ii considera ca profesori" nu
s'ar gasi si elemente cari servesc drept frenatori, cum este si sem-
natarul urmatoarei scrisori, reg. la No. 143 din 2 Iulie 1924 :
Domnule prefedinte,
Ca si in alti ani, primiti vA rog si anal acesta, suma de 9639 lei ce
mi s'a cuvenit din taxele pentru examene, sumA pe care vA rog a o da ea
ajntor, tot pentru taxe de examene, studentilor sAraci, pe care i-ar desemna
Comitetul SocietAtii.
(ss) Dr. Gerota.
Rolul acestora, cari se impun prin demnitatea lor, apare cu
atat mai considerabil, cu cat exemplele pe care le servesc studenti-
lor mai mare lor ( medici si chiar profesori) sent atat de demo-
ralizatoare, dui:a cum reiese din urmatorul Japort" inregistrat la
No. 152 din 14 Iulie 1924 :

262

www.digibuc.ro
 Domnule -prefedinte,
In urma delegatiunei ce onor. Comitetul Societatii 'mt-a dat-o prin Pro-
cesul-verbal No. 17 din 3 lulie c. pentru a reprezenta Societatea noastril la
Congresnl Asociatiei generale a medicilor, care a avut loc la Timisevra in zi-
lele de 7-9 In lie, tin sit vA relatez cls subsemnatnl, in dorinta de a pntea
expnne in fata d-lor congreeiati dezideratele Societatii noastre si totdeodatA de a
face un apel pentrn stringerea de fonduri necesare localulni nostrn, am soli-
citat dela d-1 Preeedinte al Asociatiei prof. Dr. Iacobovici ca sit fin inscris la
cnvAnt, ceiace mi s'a incnviintat, Ina, din canza gAlAgiei gi scandalului repre-
vlizut ea s'a ivit, am fost nevoit, en regret, ca ai multi altii de altfel, ea al
renunt la arrant, etc.
(ss) Simlon Tovaru
Mai malt, chiar corporatiile medicale, in anumite ImprejurAr
au apelat la Societatea studentilor in medicin/ pentru satisfacerea
revendickilor lor. Bunioark am vazut interventia directA a Sindi-
catului doctorilor dentisti", cari, s'au adresat apoi SocietAtii studenti-
ler in medicinä din Cluj, iar aceasta, prin adresa No. 170 din 13
August 1924 a sezisat la fandu-i Soc. stud. in med. din Bucuresti,
determinind-o la urmItorul protest" atre Ministerul sanatAtii :
Domnule Minietru,
Societatea noastrit se asociazA la protestul al justele cereri ale medicilor
stomatologi in co priveste practice in mod ilegal a acestei ramnri a medicinei.
Marea majoritate a acestor ziai dentiati aunt departe de a indeplini con-
ditiunile medicale, fat% ca BA mai vorbim de cele morale.
Comisinnile de examinare asnpra exercitiulni dentisticei, infiintate prin
legea din 5 Martie 1924, n'an respectat nici termenul de inscriere iar modul
cum an fanctionat, an dat posibilitatea multor nechemati, majoritatea streini
(960/a), lipsiti de orice preghtire, sit practice aceastA specialitate, pe spinarea
p optilatiei.
De aceia, cerem verificarea actelor acestor dentifti de cAtre specialiati
serioai ai infiintarea de catedre de stomatologie la FacultAtile de medicinft din
Bucureati ci Iasi'.
Bine inteles ca neregulele revoltätoare ce s'an petrecut in ces-
tiunea acordärii diplomelor de dentisti, au fäcnt ca cei cari au co-
mis acele neregulitocmai unii profesori"sa piardá mice presti-
giu in fata studentilor dela care emana protestul, dar a determinat
pe cei in drept sa, ia 0 oarecare m6suri de indreptare.
FAA de acest ,,succes"fie cat de redus, si oricht de putin
apartinea eiSocietatea stud. in medicina s'a v6zut incurajatä si in
acelasi timp indreptatit.i, 85, adreseze si urmätoarea cerere care de-
canal Faculatii de medicinl :
Domnule decan,
Societatea Studentilor in medicinA, manifestAndu-se demn at& pe tArAmul
cultural cat ai national, conctientA in indeplinirea datoriei, totdeauna a apelat
la corpnl profesoral, reprezentantii focarelor de culturä ai plirintii noatri an-
fieteati, pentrn rezolvarea problemelor de cea mai mare insemnatate, fArl de
care existents Statulni nostru ar fi fost crunt sdruncinatli
Este ctint de intreaga studentime el in ultimul timp s'au inäpustit in
tare noastrA tin mare numär de strAini, absolventi ai facultAtilor de medicinA
din streinAtate, in special din Viena si Berlin, a caror diplome nn aunt valabile
cleat in tara noastra, in nrma um:Li sumar examen, zis de libera practiel. Ne-

- 263

www.digibuc.ro
 permitandu-li-se dreptarile de a practice medicine in alte tali, este evidenta
pentra ori i eine superficialitatea pregatirei lor. Dar lucru si mai gray e ca
unii dintre acestia an dat examenul en profesorii noftri in limba strainti, de
oarece pe cea romaneasea nu..o cunose.
Practicand medicina in tara noastra, noi romanii snntem pusi in infe-
rioritate fat& de ei en toata pregatirea lor de agenti sanitari, de oareee tree
drept absolventi i asistenti ai facultatilor din strainatate, find ajutati in ace-
las timp de finanta necesara, a carei porti le stint larg deschise.
In zadar studentimea romana se sbate de 2 ani, &and dovada de oele
mai maH sacrificii pentrn asignrarea preponderentei elementului national, dacti
nn se ian nici acum masurile de restrictie compatibile en principiul suverani-
tfttei nnni popor. Credinciosi principiilor propovaduite de d-voastra si de ea-
tre Onor. corpnl profesoral dela inaltimea catedrelor ce ocupa, studentimea
medicinista isi face datoria de a apela la sentimentele d-voastrA romanesti,
rugandn-va BA binevoiti a lua masurile cat mai grabnice ca acesti indezirabili
sa fie pusi pe picior de egalitate en noi, impunandu-le :
1) Un riguros examen, echivalent a celor 6 ani de medicina, incepand
en annl I.
2) Cnnoasterea limbei romane.
3) Dublarea taxelor reglementare, dupi urma carora facultatea vrt avea
Un venit in plus pentra laboratorii.
Snntem siguri domnule decan, ca vom avea sprijinul atat al d-voastrA,
eat si a Onor. consiluulni profesoral, de oarece scopnl acestui protest pe langil
ca a esit din buna chibzuinta a intereselor studentesti i credinta ett e des-
tul de maret, destul de curet i mantnitor de neam i patrie.
Va nigarn, domnule decan, a primi incredintarea adancului respect ce
vi-1 pastram.
Presedinte (ss) C. DAnulescu
hi& cum a ajuns Societatea studentilor In medicin s imbra-
tileze atatea cestiuni in activitatea sa extra-societare, iatä cum a
ajuns ca sä rezolve probleme de rezortul altora sau sà propunk so-
lutiuniprintre care, atatea au fost foarte potrivite ca cea urma-
toare, care nu poate de cat sa-o cinsteasca :
Domnule Ministru (de Razboiu),
Societatea noastra, vazand pericolul ce devine din zi in zi mai erne-
nintator prin lipsa medicilor la tara, stare nenorocittt ce are ca urmAri pier-
derea multor energii tinere, pe care sifilisul i tuberculoza le secerd inainte de
a'si fi putut educe aportul lor la opera de consolidare a tarii, ma de mutt in-
cercata crede de a sa datorie ea, edit prin fapte cat i prin solutii pe care le
propnne sa remedieze rant ce a devenit un pericol national.
Numarul medicilor necesari la tarit ar fi de 15.000, dar la aceasta cifra
nu s'ar putea ajunge decat dupa eel pntin 10 ani, numarul de medici iesiti
din facultati find ridicol de mic : In anul 1923, facultatea din Bucurestt a
promovat- 98 medici, cea din Iasi 5 iar cea din Cluj tin contingent de 103.
In fata acestei situatii triste nn mai e timp de pierdut i solutia ce o
propunem i pe care o cerem, este urmatoarea :
Stagiul militar al medicului fiind de un an, el sA fie impartit in doua :
primele 6 luni in armata, ce stint suficiente asimilArii tutulor eunostintelor
speciale, iar restul de 6 luni stagiu obligator la o cireumseriplie rurahl.
Aceasta modificare va putea inlAtura in buna parte pericolul gray de
care suntem arnenintiati, acurn cand avem nevoie de mai multe brate sfina-
tease, deci de mai multA energie si vA asigurAm D-le Ministrn ca, pentru rea-
lizarea acestei nevoi de interes national, yeti avea intreaga studentime alaturi
de d-nia voastrA.
ss) Presedinte C. Danulescu

264

www.digibuc.ro
 Bine inteles ch Societatea studentilor in medicina s'a gasit cu
atilt mai indrepthtith sä intervina care Ministerul Instructiunei, prin
urmtitoarea adresh No. 48 din 30 Iunie 1924, intr'o cestiune care
privea direct pe membrii sái, fácea parte din programul situ si era
reclamath de atatia ani (din 1914) si cu aceiasi indArAtnicie :
Domnule Ministru,
Societatea vA maga sa adnceti la indeplinire promisiunea fAcntA comi
tetului anterior, cu ocazia miscArilor studentesti, in privinta infiinVlrii exame-
nnlui de preparator i asistent. Aceasta este o doleanti importantA a studen-
timei medicale ai pe care toate comitetele anterioare an avnt-o in mod con-
tinuu doleantA care, este aprobatA de majoritatea d-lor profesori iar In striii-
n'ttate este de mutt aplicati in acest sens.
Pontru a evita mice bAnneli i pentru o mai bunA selectie a elemen-
telor, credem cA cel mai bun mijloc ar fi concuriul. Teama unora dintre d-nii
profes ri cA nnii din actualii asistenti ar putea sA nu renseascA din cauza unui
defect de exprinere, nu este intru nimic justificatA, cAci, avem eredinta ca. a-
ceste t osturi an fost incredintate numai acelora cari rAspundeau unor reale
calitAti concursul deci in cazurile de fatA n'ar veni cleat sa. confirme alege-
rea fAv tA de d-nia lor i totodatA sA dea posibilitate i altor elemente valo-
roase sii i poatA complecta edncatia medicalA i sA e manifeste pe teTenul
tiintifie .
Ori, tocmai incapacitatea unora din acesti asisten0" a chror
numire a fost impush de srantul bathe i incapacitatea cbiar a
unota din profesori, in a chror numire a intervenit sfhnta npolitice,
zic, tocmai incapacitatea acelor nepreghtiti, erijati ea invAtiltori ai
altora, a provocat miscarea universitarh" din 1914, care continua
phnh astázi i nici nu se va ispeavi piing ehnd nu se vor miltura
gunoaile pe care politica si hathrul" le-a aruncat in bugetul Fa-
culthtii de medicing.
Astfel se explich si agitatia studentilor in contra profesorului
Rainer,agitatie, inceputh in 1919, care a dhinuit in cei cinci ani
dearo,ndul si care nici nu se va putea termina dealt odath cu ple-
carea d-sale din Facultate.
In adevär, pare ca, abia se mai potolise miscarea nationala
studenteasch" si iath cà apare acel complot" din Iunie 1924 (des-
pre care am vorbit in pag. . . i in urma chruia a fost arestat
insusi presedintele Societatii stud, in medicinh (C. Dbanxscu).
Tocmai in aceasth epoch, Soc. Nationala de Crime Rosie" in-
tervine prin Rectorat si decanate, care (cu incepere dela 23 Sep-
tembrie 1924) interzic studentilor de a mai purta la butonierä em-
blema crucei rosii,ceia ce 'i-a determinat sh intocmeasch o insignt
a lorstudenteasca.
In prima sedinth de duph vacanth a Societhtii (la 6 Noetnbrie
1924) studentii medicinisti au ridicat cestiunea aresthrii lor, iar in
sedinta din 15 Noembrie an redactat un energic memoriuprotest,
&Are Ministerul Instructiunii, in urma chruia d. C. DXNULESCU a fost
pus in libertate si a prezidat sedinta din 29 Noembrie 1924.
Vine apoi ziva de 10 Decembrie 1924, chnd, cu toate incer-
de zadärnicire din partea autoritgilor, studentii au tinut in-

- 26 4

www.digibuc.ro
trunire sArbätoare nationala studenteasc5," in care au votat din
non vechea motiune", cu pArtile privitoare la numerusus clausus"
ei la cestiunea cadavrelor pentru disectie".
Este de observat cA, fatà cu aceia stare de indirjire a stu-
dentilor, in loc sA rAmanA mititel cora este, d-1 RAINER, in contra
cAruia se ridicaserl atatea proteste in Societate, cu ocazia numirei
sale ea profesor ; d-nia sa, care ieeise aea de terfelit din polemica
angajatA tprin d-1 Dr. Popa) cu d-1 profesor Papilian (care, in bro-
eura Un räspuns" il calificase mAgar farsor ei cioarA invidioase ;
D-nia sa contra cáruia, chiar in acest an, studentii adresaserA
pl'angerea redatA la pag. ........ ,zic, d-1 prof. Rainer, comite impru-
denta de a continua sä provoace pe studenti, fArl a tine seamá de
starea lor de enervare.
In adevär, in loc sA se eclipseze ei sA lase pe seama Ministe-
rului, a Rectoratului ei Decanatului rezolvarea chestiunei cadavrelor",
D-nia sa a incercat sà braveze, abuzand ca ei in trecut de räbdIrea
studentilor.
Bazati pe flgAduiala autoritAtilor ecolare care obligaserà co-
munitAtile evreeeti ca OnA la 1 Februarie 1925 (data cand trebuiau
s5. incea$ disectide) sA aducA ei ele cadavrele ce eventual n'ar fi
fost reclamate dela spitalestudentii aeteptau in liniete.
Iat6 ins5, cl d. Rainer, in afara oricArui obicei sau regulament,
gaseete cu cale &a institue un fel de examen, mai nainte de ince-
perea disectiilor.
Bine inteles cA, in starea de incordare a spiritelor, nu trebuia
prea mult ca s5. isbucneascä revolta.
In adevAr, cestiunea a fost adus 5. in discutiunea Societ54ii, in
edinta dela 31 Ianuarie 1925, (SAmbAtA) când :
D-1 Cureleanu educe la cunostintA activitatea d-lui prof. Rainer.
D-1 1. loneecu, citeste cAte-va pasagii din cartes. ,,Rasptinsul d-lui prof,
Papilian" cAtre prof. Rainer.
D-1 Marinescu-Slatina face critica metodei d-lui Rainer si aratA =webs
avantagiu pe care 1-ar ayes studentimea si invAtilmAntul practic anatomic, din
ratragerea d-lui prof. Rainer de la catedrA.
D-1 Delnild face tin scurt istoric asupra miscArii studentesti si asupra
raportulni dintre studenti si profesori, in special intre stud. tl i prof. Rainer.
D-1 Betrbuleseu propune sA se iscileascA, sub dItivAnt de onoare, o mo-
tinne prin care 131 se hotArascA ca sA nu se intro la cursuri pan& ce prof.
Rainer mai stA la catedrA.
UrmAtor hotArArii Societatii, preeedintele DAnulescu s'a dus
Luni 2 Februarie la Laboratorul de Anatomie ca sA intervie pe
1âng5. d-1 Rainer pentru a clarifica situatia", dar, in loc sA se cla-
rifice, situatia s'a incurcat complect in urma insultelor pe care 'ei
le-au adus, reciproc, preeedintele SocietAtii ei profesorul Rainer.
Imediat dupA aceia, un grup de membri ai Societatii absol-
venti ai FacultAtii ei interni de spitale au lansat urmatorul manifest :
Studente fi. Studenfa
Profesorul Reiner, pe trei sfertnri stain, in dispretul regulamentelor
pe care le mica, cautA o noul diversiune in ajunul inceperei disectiilor.

266

www.digibuc.ro
 Preqedintele nostru, intervenind pentru suspendarea unor examene in
troduse nereglementar, special In ajunul disectiei, a foot insultat qi bruscat de
d-1 prof. Rainer. Fiti de veghe! Uniti i hotArati trebue al ne cucerim dreptatea.
Termenul dat de Domnii Miniqtri a trecut I
Strtingeli-el for(ele, sprijiniti la Facultate o cauzd dreaptd, pe care cei
lipsifi de curajul civic, refuel sd ne-o recunoasel oficial.
(ss) C. Ddnescu, Ion Sitnionescu, 7. Cureleanu, G. Enescu, P. Pojogeanu,
I. Stoia, C. Fulga, I. lonescu interni de spitale.
De indata ce s'a aflat aceasta, studentii dela celelalte facul-
CIO din Bucuresti, cum si cei din Universitatile dela Iasi si Cluj,
s'au intrunit in isedinta extraordinara in aceiasi zi, trimetand medi-
cinistilor cate o motiune de aderare la hotararea lor.
Astfel, studentii in drept, intruniti in seara de 3 Februarie au
trimis Societatii stud. in med. urmatoarea :
Moliune
Stndentii Facultdtii de drept din Buc. se solidarizeazd in total cu ac-
tiunea studentilor in medicind qi feta de neregulile savarqite de prof. Dr. Reiner
nereguli care stirbese prestigiul corptilui profesoral universitar qi jicnesc pro-
fund sentimentele de bun roman Si de demnitate ale studentimei, cerem:
1) Anchetarea i indepArtarea profesorului Dr. Reiner.
2) Aplicarea frá nici-o ingaduinta a deciziei ministeriale care solutio-
nase chestiunea cadavrelor.
Preqedinte delegat (ss) Gr. Albulescu
De asemenea, Societatea studentilor Institutului Electrotechnic,
intrunitä in aceiasi zi (3 Februarie) a trimis Societatii stud. in med.
urmatoarea adresa, No. 37 :
Domnule Prepdinte.
In urma incidentului petrecut intre Dy. i profesorul Reiner, qi dat
fiind faptul cd insultele profotate D-v de cdtre acel profesor. nu se resfrang
numai asupra Dv. qi a studentimei mediciniste, ci asupra intregei studentimi,
studentii Institutulni Electro-technic se fac pfirtaqi dreptului Dv. protest qi se
declard prin aceasta, indisolubil solidari cu actiunea Dv.
Preqedinte al Comisiei de verificare (ss) lonescu
Tot astfel, studentirnea iesana intrunita in adunare extraordi-
nara, a trimis Societatii noastre urmatoarea :
Motiune
Studentimea Romand Creqtina dela Universitatea din Iaqi se solidari-
zeazi neconditionat en protestul legitim al studentilor in medicini din Bucureqti.
Cerem hotArat Indeplirtarea profesornlui Reiner din invatlimant, de oarece
prin activitatea sa negativa surpd prestigiul corpulni profesoral.
Atitudinea d-sale fat& de studentimea Bucureqteand este provocatoare
cere sanctiuni imediate Si severe.
Ne ridicam hotArat in contra modului brutal de a proceda fatA de
reprecentantul soc. stud, in med. d-1 Drd. C. Diinulescu.
Ne ridicam hotarat impotriva oricarli incalcari in ceiace priveqte drop-
turile catitigate in cestiunea cadavrelor: didanii nu vor diseca decdt cadavrele /or.
Studentimea Creqtina. din Iaqi asignra pe colegii Ai din Bucureqti de
sprijinul sAu neconditionat in chestiunile care privesc interesele ouperioare
nationale.

267

www.digibuc.ro
 In ziva de Marti 3 Februarie 1925, cand urma sä inceapa
atele examene neateptate, studentii medicini0i s'au adunat in am-
fiteatrul cel mare al Facultgtii, gi au tinut o adevgratg intrunire de
protestare, terminand prin adoptarea unei motiuni, pe care au adre-
sat-o decanatului, Rectoratului i Ministerului, 0 prin care cereal' :
I 1 Anchetarea activitdlii pedagogico-ftiintifice fi didactice a d-lui prof.
Reiner.
2) Anchetarea atitudinei sale din timpul rdzboiului.
3) Demiterea sa din postul ce '1 ocupd".
Fiind apoi ImprWiati de &are armata 0 politia cu care era
impanata Facultatea, un grup de studenti a fost izolat cgtre subsol.
De acolo, voind sg, iese, au ajuns in sala ma0nilor, iar de acolo
printr'o gurg secretg (o .,trapa") au ajuns tocmai in cabinetal d-lui
Rainer. Zgrindu'l acolo, studentii au pornit o adevarata cursg de
urmgrire pentru prinderea d-lui Rainer, dupg cum d-nia sa insu0
mgrturiselte in interview-ul" acordat ziarului Dimineata" din 6
Februarie 1925 :
Am fost, spnne d. Rainer ca # asediat timp de trei ore in laborato-
rul meu fdrd ca in acest timp set intervie cinera defi pe culoarul Facultdlii de
ldngd amfiteatru patrulau jandarmii fi studentii mit huiduiau.
Desigur cd studetilii ce s'au strecurat pe sub anifiteatru si ate cdutat sd
patrundd la mine pe scara mascatd de trapa pe care until din ei a ridicat-o,
aveau intenfiunea sd se dedea la violente.
In lipsa ajutorului ce nu venia, desi am tras un foc pe fereastri
'mi-am hat miisurile mele de aphrare kind cu revolverul in mini si
indreptind reflectoarele laboratorului pentru a vedea de mule ar veni
atacul".
In urma acestui incident", toate ziarele ale caror coloane
de aproape o lung erau ocupate numai cu turburgrile studente0i"
s'au alarmat 0 mai mult unele, incercand sg, apere pe profe-
sor". iar altele apzandu-se hotgrat de partea studentilor.
La 5 Februarie 1924, prepdintele Societatii (d. C. DANULEscu)
§i fostul pre§edinte (d. I. SimoNEscu) au tiparit gi rgspandit o bro-
§urg de 40 pagini, intitulatg Francisc Ioseph Reiner", in care
fac tot istoricul erobitiei d-lui Rainer, criticg atitudinea sa nepa-
trioticä din timpul razboiului, F, d incapacitatea d-sale profesoralg.
Dupg, ce analizeazg cazul prof. Reiner 0 cbestia cadavrelor", citata
broqurg incheie in termenii urintitori :
Dupit detnnktura, tacultatea a fost ridicatA in aer de huiduelile si
fltutrAturile stndentimei, care pecetInian pe fruntea provocatorului si trAdAto-
rului, atitudinea lui de odinioarh si actuall Iar el, pAsea livid, palid si tre-
murAnd, intro piepturile si baionetele care se opuneau nnei lectii, acum pe
drept bine meritate.
A pricepnt d-1 Reiner ironia soartei? A priceput ca, din vtizduh, amin-
tires a mii de morti, 11 privese dispretuitor ziandu-i: de noi ai fugit, pe noi
ne-ai trfidat si de ai nostri esti aparat!
. . . . . . . . . . . . . . . .
Crede d-sa a mai poate rAmane la eatedra, Linde o prApastie il despart
de elevi? Cu revolvernl si en reflectoarele in mini crede ca va &Ai o viatA
Cn gardA In jnru-i crede cA va pntea t ne cursnri ?

266

www.digibuc.ro
 Pentrti noi, contitnporanii d-sale, vAlnl miracnlos a eftzut de kralt §i '1
se vAd pecetile de: 1) dezertor dela coneursuri; 2 dezertor dela datoria atre
inviltAmAnt; 3) dezertor dela datoria citre tarii; 4) un om care s'a surmenat
o viaA, dormind; 6) rAmAne pe viitor. ea i in trecut, un pion al discordiei,
ori unde va fi.
Aceste ca1itäi, 'i-an dreptul de a fi privit en resentimentul pe care il
meritA cetAteanul care nu are nimic comun cu RomAnia, cleat bucata grasA
ce 'i se oferA aci.
Iar autoritAtile civile i nniversitare an marea vinA de a nu rezolvi
chestinnea cadavrelor, dela care a pornit la inceput intreaga noastra mirare.
De trei ani de zile o tin intr'una numai cu momelile
. , . . . . . . . . . . . . . . . . .

Elf% nu stiu cá nemultumirea de toate sanctiunile luate fr cea

mui sumari judecati, va exploda cândva sfaramiind capetele sect, care se
complac inteo perpetua 1 lenem,somnolenta.
Pe de alta parte, In sedinta comitetului dela 4 Februarie 1925
(Proces Verbal No. 55), se hotarkste ca fiecare din membrii sai sii
intervinä si verbalin cbestia Rainer pe Ingi fiecare din profe-
sori, crtrora li s'a trimis in acelasi timp i urmktoarea adresa :
Domnule profesor,
Cum Societatea Studentilor iu medicina a avut totdeauna on( area de a
avea increderea din partea D-voastrA, se considerA obligata de a§i spune cu-
vAntul qi de astAdatii asupra recentelor agitatii dela Facultatea de medicina
din Bucure§ti.
Considerhm din partea noastr cit ar trebni sä fim numiti nikne repre-
zentanti nedemni ai studentimei mediciniste bucure§tene, daca nu i-am sustine
in momentele de grea incercare, in momentele cAnd fac jertfe suficiente in
implinirea cen§tientA' a datoriei.
Demnitatea studentimei mediciniste fiind injositA, nu este altä cale de
urmat, dealt de-a rupe on i ce legAturi cu accst Domn profesor, aproband §i
sustinfind eu tArie doleantele colegilor no§tri formulate in memoriul inaintat
in ziva de 3 Febr. 1925.
DacA legalmente D-voastra vA e imposibil de a suspenda sau indepArta
dela catedra pe un profesor universitar, chuia i se adue grave invinuiri, in
schimb pentru progresul §tiintei medicale romane§tio pentru a da nn exempin
bine mer!tat acelora can nu &din Enid face datoria i pentru ca ordinea sit
domneascA in nniversitate, vii mem sit bine-voiti a dispune anchetarea cazului
Profesornlui Rainer.
SperAm, D-le Profesor, cA ne yeti face onoarea de a credo cit cele ex-
puse in memoriu nu Bunt decAt reznitanta nnui sentiment riguros de indepli-
nire a datoriei fatA de culture medicala romaneasli
Recunoa§tem ea totdeauna am cintat de-a atrage atentia studentimei
de a nu se Visa in§elati de atmosfera misticA en care i-a placut a§a de mult
sit se inconjoare en frumoasele-i fraze pedante, en scopul de a se ascunde
fondul care i-a lipsit pAna in prezent.
Studentimea suportand pana acum acele ilegale a acestui profesor a dat
dovezi snficiente cA, a ascultat destul eterna lege a purifictirei prin sacrificiu,
Cum studentimea medicinista a ftiut totdeauna sc aducd prinosul ei de
recunoftinfd fi stl sarbdforeascd ca pe nifte simbole vii ai fortei morale pe acei
Domni Prefesorl, cari fi-au fdcut datoria de a purta legaturtle sufleteftl cu
noi fi a ne imbogdp: mintea fi, inima cu tdria trebuitoare luptei de maine, tot
afa studentimea conftientd de ehemarea ei, cer anchetarea imediattl a activi-
tdfii §ti a incidentulni recent avut cu Prefedintele Soc. noastre.
VA asigurilm, Domnule Profesor, cit cererea noastrA nu este decAt re-
zultatul unei lungi chibzuiri a intereselor studente§ti, can sunt in acela§ timp
interesele cttlturale i ideala ale neamului nostru.
Preledinte (se) DAnulescu.
Secretar. (es N. Banu.
269

www.digibuc.ro
 In adevfir, nu se poate nita a aceiasi studenti earl cer acuiri
anchetarea si indepartarea profesorului Rainer, tot ei an sa'rhAforit
in repetate randuri pe d-nii prof. Marinescu si Babes (trectind chiar
peste faptul cä acesta din urmä a pichtuit rämana.nd in teritoriul
ocupat) iar la 14 Decembrie 1924 'i-a sArbAtorit din nou (pe primul
fiindcA a implinit 60 de ani, iar pe al doileafiinda a implinit
70 de ani), inmomându-le cAte o dip1om5. de onoare.
Cu aceiasi pasinne pe care a pus-o in láudarea oamenilor si
a operelor bune, Societatea studentilor in medicinsa a urmärit ches-
tiunea Rainer" si, in sedinta dela 7 Februarie 1925 :
,D-1 Intern Enescu adnee la cnnostinta membrilor soc. rezultatul inter-
ventiilor la decanat, Minister si Rectorat, In chestiunea prof. Rainer.
D-1 171getrelfanu cere copie dupe memoriul adresat autoritfitilor de stu-
dentii In medicinit si pe care a unit cä ar fi fost iscAlit sii D-lui.
D-1 Presedinte ii rispunde crt memoriul era adresat de studentimea
medicinistA si deci societatea nu era deloc angajatA fata de el. (De acesa nu
existd in arhiva societdfii acel memoriu).
D-1 C. Nicolau face critica metodei pe care stud. in med. o uzeazA contra
prof. Rainer si sfatneste de a se renunta la aceastA metodä.
D-I Mdrgescu intreabA pe d-1 Nicolan dacft insulta adusA de d-1 prof.
Rainer, d-lui Presedinte, este la inaltimea unui profesor care trebue respectat.
D-1 Presedinte intreabA pe d-1 Nicolau, dacii prof. Rainer merit& sA fie
profesor al Universitatii, fatA de opera sa negativa.
D-1 Rosu aduce date precise somat de d-1 Nicolatt asnpra afirmArii
In apelul cAtre studenti, cum cA un cadavru adns la disectie In Septembrie
1923, a fost plata de stud. en 24.000 lei.
In concluzie spune cA trebue si se ducA lupta pfinA la izbAnda definitivA.
D-1 Cureleanu face istoricul activitatii d-Itti prof. Rainer si aratA In ce
constA Inceputul si rAdAcinile actiunei contra d-sale.
D-1 Minitel ii replicA d-lui Nicolan, aratA completa sitnatie antipatrioticA
a d-lui prof. Rainer si conchide printr'un apel la solidaritatea colegilor.
D-1 Gh. Alexiu reaminteste faptele petrecute acum 7 ani, cum s'a mai
ridicat atunci chestia Rainer.
D-1 Enescu isi ia rAspunderea asupra celor afirmate In apelttl cAtre stu-
denti si Indeaml la solidaritate.
D-1 Gloria lonescu Intreabi pe Nicolatt, de ce Sfimbata trecutA nu s'a
ridicat sA ia cuvlintttl. Etc.
Fatä en atitudinea studentimei, Senatul universitar a luat o
serie de masuritot asa de nesocotite, ca si in trecutprintre care
disolvarea comitetului Socieatii studentilor in medicine, dar, nici
Societatea si nici comitetul n'a voit srt ting, seam& de aceasta si a
continuat sä functioneze ; asistentii" de laboratoare cei cari fug
de concurs si acei pentru oplocirea elrora se tot refuzä concursul
pe care de 10 ani il tot cere studentimeaau ischlit un memoriu
contra d-lui asistent d. Marinescu Slatina, pe baza cAruia D-sa a
fost destituit din postal de asistent; au fost eliminati din univer-
sitate o multime de studenti (printre cari si Dänulescu, presedin-
tele Societatii), etc.
In schimb, Societatea stud. in med. in ktedinta dela 14 Fe-
bruarie 1925 a votat ineredere in comitet si a dat la ziare un
comunicat despre care ,,procesul verbal" No. 57 al comitetului se
exprimg astfel :

270

www.digibuc.ro
 §e aproba comunicatul in ziare pentru : continuarea acti-
viteitiz actualului comitet, precum si a votului de incredere
ce s'a dat comitetului in §edinta din 14 Februarie 1925.
Departe de a se intimida, studentimea din intreaga tara, reu-
nith in Bucure0i (prin delegati), a adresat Ministerului Instruc-
tiunii urmätorul memoriu", pe care '1-a tipärit (in Cluj) 0 '1-a rlis-
pandit pretutindeni :
CAtre opinia public& romAneasca I
Memoriul Congresulul delegatilor studentilor din Intreaga tars
Iata texul memoriulni prezentat de congresul delegatilor studentimei din
intreaga tiara, ministrulni instructiunii publice :
Domnule Ministru,
Sitnatia in Universitatile din intreaga tar& prezinta nn aspect jalnic. Fir&
anchete si cereetari disciplinare, studentii aunt eliminati si hisati pe drnmuri ;
en cei ram* se face nn santaj moral nepermis, fiind amenintati cu lipsa bu-
caturii de paine ; cursurile se tin cu asistenta, baionetelor ; mizeria se intinde
pe zi ce trece in eaminuri si cantine ; drepturi castigate prin munch de ani
de zile aunt caleate in picioare ; intr'un cavant nu se pastreaza studentimii ro-
mane nici cel mai elementar respect de demnitatc omeneasca. Iar ca o suprem&
sfidare, ni se spune c& toate masurile aratate mai sus aunt hate in interesul
pastrarei ordinei si linistei in Universitate. Cel pntin, asa consider& repro-
zentantii antoritatiler Universitare.
Domnnle Ministrn, delegatii tutnror centrelor Universitare din Romania
Mare, intruniti in zilele de 9 si 10 Eebruarie 1925 in congres la Bucuresti, cu
scopul de a Ina in cercetare situatia degradatoare in care a fost pusa intreag&
studentimea prin biciuirea in Ltd a demnitatii studentesti si in dorinta sincerd
de a se avea en adevarat linistea si ordinea in Universitate, gasim ei acest
lucru s'ar pntea asigura prin rezolvarea favorabil& si imediath a punctelor de
mai jos, cari tinem ad preciam, nu reprezinta decat minimul strict necesar al
doleantelor profesionale studentesti.
Aceste puncte hotarite in unanimitate de delegatii centrelor Universi-
tare din intreaga ta.r& slant nrmatoarele :
1. Aplicarea efectiva a solutiunei adnse in chestiunea cadavrelor.
2. Saprimarea tuturor pedepselor disciplinare date stndentilor dela dife-
ritele nniversitati, rezultate din miscarea national& studenteasca. Aceasta ma-
our& e en atat mai justa en cat criminalii, cari aunt contrari intereselor noastre
nationale, aunt lasati fat% nici o sanctinne. Ca exempin dam : atentatele jida-
nesti la viata colegilor nostri Tndose Popescn in Cernanti si Constantin Besliu
din Timisoara si insultele aduse Orli noastre de catre studentii jidani din
Oradea-Mare.
3. Modificarea regalamentnlui nniversitar din 1923, care contine puncte
jignitoare la adresa studentimii.
4. Recunoasterea tnturor centrelor nniversitare si a societatilor studentesti.
5. Anchetarea cazulni Reiner" din punct de vedere pedagogic si national.
6. Indepartarea fortelor militare din toate institutinnile universitare.
7. Fixarea concursnlni pentrn preparatori Efi asistenti in clinicile si labo-
ratoarele universitare. incetand a se ntiliza art. 81.
8. Participarea studentilor la conducerea caminurilor si cantinelor. Tra-
ducerea In fapt a repetitelor promisinni de inzestrarea pi imbunatatirea lor.
Deasemenea, verificarea en participarea studentilor a gestiunei anterioare a
conducerei caminurilor si cantinelor.
9. Mentinerea color trei sesitini de examene la facultatea de medicina
din Iasi si anprimarea examenulni de Osteologie dela aceea din Bucuresti

271

www.digibuc.ro
dare este oclatil depns in caz contrar rezultand o seamA de nedreptAti ta
fixarea situatiei studentilor respectivi.
10. Aprobarea a trei sesiuni de examen la toate facultAtile universitAtilor
din tartt.
11. Reintegrarea, in dreptnl, caatigat prin lege, la reducerea pe C, F. R.
drept, suspendat in mod abuziv.
Punetele de mai sus constituesc dupi cum am aritat, strictul necesar
al revendicArilor de ordin pur stridentesc.
Studentimea RomAnA din intreaga tat% duce de doi ani de zile lupta
pentru izbanda ideii ai culturei nationale.
Studentimea Romani intelege sii nu renunte la revendicArile ridicate in
aceastii luptA ca de pildä. Numerus elausus" dar aateapti solutionarea din
partea opiniei publice Romaneati care a mai rAmas sA spunk taltimul euvant.
Domnule Ministru, netdajduim el yeti intelege dreptatea cererilor noastre,
dupA cum veti aprecia si bunele noastre intentiuni.
In consecintA, vfi. ruoAm, Domnule Ministru, a binevoiti a solntiona
favorabil ai in intregime, ioleantele expuse mai sus, studentimea RomanA din
intreaga tarA garantind revenirea in liniate la cursuri.
In caz contrar, studentimea RomAna se vede constransA a impunfi prin
alte mijloace inlAturarea tristei situatiuni ardtate mai sus, in interesul reabi-
litArii demnitAtii sale jignite.
In 'mina D-voastre, Domnule Ministru, se aflA astAzi posibilitatea resta-
bilirei ordinei ai liniatei in Universitate, precum ai viitorul culturei Romaneati.
Congresul delegafilor studenfilor din intreaga fard
VazAnd cA rAspunsul IntArzie, studentii, cArora li se suprimase
ziarul i cArora (din ordinul autoritAtilor) nicio tipografie nu pri-
mea sA le mai tipAreascg ceva, au reuOt totui sA imprime urmA-
torul manifest prin care proclamA ngreva generala, pe timp de
10 zile, incepand de Vineri 20 Februarie 1925" :
Congresul delegatilor studentimii din Intreaga tarn cAtre:opinia
, publicil rornâneascii si dare studenti.
De doi ani de zile studentimea romAnA a semnalat guvernului iii popo-
rului roman dureroasa prublemfi jidoveascil.
De doi ani, in loc de solutii. guvernul, ne da. fagadueli, in loc de hotA-
riri romAneati ne dA baionete, eliminAri ai temnite..,
Guvernul ne duce meren eu vorba, iar profesorii noatri ne mint. (In
congresul Asociatiei profesorilor Universitari tinut la Ittai in 23, 24 §i 25 Sep-
tembre 1923 ai-au dat cuvantul cA vor lupta din rAsputeri pentru revendicA-
rile noastre).
Noi atiam ca o parte din membrii guvernulni sunt membri in Consi-
liul de administratie al bAncii Blank, dar niciodata nu ne-am putut inchiptti
ci, inconatienta fatA de gravitates problernei ai interesul material, al celor ce
s'au infruptat en buniitile jidanilor, poate abuza atAt de mult de rAbdarea po-
porului nostru.
Oamenf cari ai-au fAcut din situatia de guvern un izvor de astiguri prin
inlesnirea emigrArii taranilor roman! ai exploatarea mizeriei lor, nu yid, nu
aud, nu vor sA eunoascA problema jidoveascA,
Subjugati de finanta lui Blank ai terorizati de presa jidoveascA ei an
uitat chiar lucrurile pozitive pe cari ni le fAgaduiau la fiecare ocaziune.
D-nii deputati Sever Dan ai Simion Nemea au ardtat in Parlament prin
envinte bine documentate, cA cerintele noastre stmt minime posibile, dar ni-
meni nu i-a ascultat.
Actim, in urmA, cand lucrurile pareau c'au intrat in normal, ca,
ultimA jiabnire, Ministrul Instructiunii care primeate zilnic delegatiile jidoveati,
a refuzatchiar sA stea de vorbil en delegatii stadentimii romane.
Membrii Consilinlui de Administratie ai lui Blank, &Tate nu pot privi
in fatA problema studenteascA, care are in spate problema jidoveascA.
27 g

www.digibuc.ro
 6olegi i
Congresul delegatilor vostri considerand ei aceasta atitudine vitregi in
care autoritatea scolara provoaca, in loc al linisteasca en masuri chibznite,
dezagregarea sufieteasea a tineretului : considerand ea la aceasta atitudine ne-
gativi nu corespunde nimic pozitiv afar& de fagriduelile ajunse proverbiale Qi
ridicole ale Ministrulni Instractiunii ; considerand ea atitudinea gnvernulni de
a gag tapi ispasitori acolo unde se gisesc motive obiective si generale, cari
ati pus in miscare intreaga studentime romani, avand simpatia reali a opi-
niunei pnblice ; considerand ca din aceasta stare psihica, conduclitorii politici
interesati, dela iniltimea conceptiei pasapoartelor si dela masa de jetoane a
lui Blank, nu stint in masura sa inteleagi interesele stndentimii, a hotarit in
unanimitate greva generald pe timp de 10 zile, incepand de Vineri 20 Februarie
a. c. ca nitim semn de protestare in potriva unui lung si nesfarsit hint de
umilinte ce de doi ani de zile ni se aduc zilnic.
Colegi 1 Reprezeutantii vostri va cheama la lupta, pacinici, pentrn apa-
rarea demnitatei voastre.
Fiti la inaltimea chemarii si aratati el un corp de 30.000 suflete nu
polite fi batjocorit fara ca nemernicii si nit se sgudue.
De nu se vor desmetici in aceste zece zile, vom aviza la timp ce ne mai
ramane de amt.
Colegi ! Nu infra nimeni la curs !
Chestiunea miscirilor studentesti" a fost adusi inaintea
Parlarnentului, prin interpelarea D-lui deputat SEVER DAN, si numai
atunci au inceput autoritatile scolare sä priveasci mai cu atentiune
seriozitatea problemei".
In special decanul Facultitii de medicini D-1 prof. TOW. ICI-
NESCU, care se stia vinovat de aceleasi multiple dezerthri ca si prof.
Rainer (vezi: Dr. Gomoiu Galeria Facultitii de Medicine Nr. 4),
si care fusese demascat de citre D-rul Gomoiu, (prin articolele pu-
blicate in ziarul Cuvintul") si asupra citruia incepeau O. se in-
drepte privirile acuzatoare, s'a vizut nevoit s5, intervini grabnic
pentru aplanarea conflictului".
Constatind situatia ridiculà in care s'a pus prin dizolvarea,
ne-tinuti in seami de nimeni, a comitetului Societhtii studentilor
in Medicing D-1 decan Tomo, Ionescu a intervenit personal si
direct pe lingi semnatarii celebrulni" manifest.
Chemându-i pe rind la decanat, a Inceput prin a-i ameninti,
pentru a termini prin a-i rugi pe fiecare, al dea cite o declaratie
,,c5, nu an nimic cu Rainer", ci regreth ce au flcut" san mi-
car cl au fost Indemnati sau indusi in eroare de altcineva ca sl
faci ce an fame. ca un ce" care merith, sä fie retinut intenn
istoric,fiind-cl traduce nemernicia acelora pe care imprejuthrile
i-a erijat in conducitori ai studentimei, merith, s5. Inserez faptul,
a D-rul Gomm (autorul articolelor din Cuvantul", autorul Ga-
leriei Facultitii de Medicini" si acuzat ca autor al brosurei Francisc
Iosep Reiner"), a f.)st reclamat autorititilor ca auto)." al mirk-
rilor ceromdu-se urmirirea lui ca instigator la revolth", iar cole-
gului san prof. Dr. Juvara, i s'a datori si-a luatnobila sarcinä el
spioneze si si noteze numele studentilor cari veneau la Gomoie
la spitalul Brâncovenesc.

273 18

www.digibuc.ro
 Secretul pe care l'ar fi voit D-1 decan Toma tonescu in aceast6
afacere" nu s'a putut p'astra, eaci, in afarä de destAinuirea fieckuia
din cei amestecati, cestiunea a fost adusä in sedinta publicl a
Societgii, din 14 Februarie 1925.
D-1 Prefedinte citeste apoi memorlul inaintat D-lui Ministru al Instruc-
tinnii de cAtre comitetul central al delegatilor organivitinnilor studentesti din
intreaga turA.
D-1 Presedinte face apoi un scurt report asupra demersnrilor fAcnte pe
lfingtt autoritAtile nniversitare in chestia suseitatulni memoriu si in special
in chestia prof. Rainer. Citeste interpelarea, in Camera deputatilor a d-lui de-
pntat Sever Dan, asupra miscArilor studentesti.
D-1 Cureleanu area rezultatul anchetei fAcutg de d-1 decan Toma Io-
nescu internilor cari au iscAlit manifestul catre studenti, aduce la cunostinfel
eel toti cei interogafi au retmas solfdari prin retspunsurile Mr ideilor Mr ma-
nifestate.
D-1 Cureleanu spune cA, intrebAnd pe d-1 Decan dacA d-1 prof. Rainer a
rAmas in teritorinl ocupat (1916) si a tinut cursuri din ordin acesta a Tits-
puns c& nu este adevetrat aceasta.
D-1 Prefedinte aratA situatia precarA a d-lni Slatina, in cazul and s'ar
mentine destituirea d-sale sit mai ales cAnd e pedepsit neanchetat i fArA yin&
Spnne cl cei vinovati de destituirea d-Ini Slatina, aunt asistentii d-lui Rainer
cari an inaintat cdtre d-1 Rector, un memorin aenzator pentrn d-1 Slatina.
D-1 Rieman cere numele asistentilor cari au semnat acest memorin.
D-1 Tudor, asistent, cautA sA explice acest Inern, dar nu poate preciza
nimic.
D-1 Enetchescu spune cA memoriul a fost semnat de asistentii d-lni Rainer
si de unii din asistentii Facultatii.
D-I Chirifel intreab& pe d-1 EnAchescu daca exist& bAnniala cA d-1 Sla-
tina nu era inteo situatie compatibilA en stares d-sale,
D-1 C. Nicolau aratA continutul memoriului care spnne cA const& din
intrebarea dacA nn asistent universitar putea cere profesorulni eau dimisia de
la cateda pe care o ocupA.
D-1 N. lonescu Intreab& dacA gestul colegilor asistenti era un gest co-
D-1 Mitacu cere d-lui Nicolan i EnAchescu numele asistentilor eani an
semnat memoriul.
D-1 Enelchescu spnne cA memoriul a fost redactat de d-1 Dr. Pops si
iscAlit intre altii si de d-lni.
D-1 Pojogeanu spune cA d-I Slatina a fost destitnit nu in urma turbn-
rArilor pe cari le-ar fi produs, i nnmai in urma insistentelor colegilor sAi
asistenti universitari. ProbA e cA, nu in calitate de student a fost pedepsit d-1
Slatina ci in calitate de asistent.
D-1 Paulian spune cA memoriul asistentilor venise inaintea Senatului
Universitar, dupA ce pedeapsa d-lni Slatina se efectuase.
D-1 Ametretzeanu spune cA, a fi asistent la Universitate inseamnA a fi sau
evreu san romfin nenationalist. Vorbeste apoi despre sentirnentele de care sunt
Insufletiti asistentii d-lni prof. Rainer.
D-1 I, Ionescu spune eit a vorbit eu d-1 Slatina a doua zi dupa desti-
tuire i acesta i-a apus cA a fost pedepsit in urma numai a memoriului asis-
tentilor. D-sa cere excluderea d-lui EnAcheseu din Societate.
D-1 Cureleanu (intern) relevil gestul frumos al d-lni Slatina, care nu a
ezitat ercpi manifeste frumoasele d-sale sentimente, avAnd in vedere sitnatia
dificilA a d-sale. Cere membrilor de a form& o motiune de incredere in actnalul
comitet al Soc. Stud. in medicing. Cererea e primitA en aplauze furtunoase.
D-1 Delnulescu spnne cii situatia aceeasta sub care se arata asistentii, e
datoritA faptului cA, fiind firA concurs, ei snnt subjngati sefului lor.
D-1 Prefedinte eit*e o cerere iscAliti de 10 membri de a fi exclusi
din Societate toti membrii Societitii cari, in calitate de asistenti, an iscalit
memorinl contra d-lui Slatina. Aplauze de aprobtire, etc. etc.
274

www.digibuc.ro
 tasand la o parte trista constatare pe care o impune discutia
in jurul acelui memoriu al asistentilor" aratand rolul acestora
de aparatori ai ticalosiilor qefuluis trebue retinut faptul -ca, va-
zandu-se dezarmat prin declaratiile hotarate traducand corectitu-
dinea lor ale celor 6 interni, semnatari ai manifestului catre
studenti", D-1 decan Toma lonescu s'a vazut nevoit s. schimbe
tactica gi a cautat impacarea', recurgand la oficiile de mediator
ale D-lui Dr. C. PASTIA, amic comun al D-lui Toma lonescu i al
Societatii (vezi pag. M-58).
Rezultatul acestor tratative a fost adus la cuno0inta Socie-
tro, chiar de clitre D-1 Dr. Pastia, in Fedinta de la 28 Februarie
1925:
Se dti cuvantul d-lni Dr. Pastia care arata rezultatul interventiei d-saIe
pe lank autoritlitile universitare intre obtinerea punctelor din memoriul adresat
de studentime catre aceste autoritati. D-sa incepe prin povestirea nnor eveni-
mente pline de demnitatea studentimei din timpul cand Soc. era prezi-
data de d-sa. D-sa spune cum a fost lovit do dreptatea cauzei pentru care stu-
dentimea medicinista lupta de trei ani, si mai ales acum. Pentrn aceasta s'a
gandit sä vie in ajntorul acestei nzi fedri frumoase i cinstite, i a vazut c.
punctele noastre de vedere erau asa de drepte incat nici nu credea ca nu ar
putea fi aprobate.
Descrie apoi Intrevederile en d-1 decan Toma Ionescu, cu d-1 prorector
Missir i cu d-1 ministru Angelescu.
In rezumat, d-1 Dr. Pastia spune ca a cautat sa salveze cat mai bine
onoarea si prestigiul Societatii noastre i ca, Ii ia angajamentul ca sa duca
si mai departe lupta 11.0, cum a aratat ea intelege sa o duet.
Multumeste Societatii pentru onoarea ce i s'a facut de a i sa incre-
dinta, onoarea Societatii, pentru a o aptira ei terming asigurandu-ne ca iz-
Ganda noastrd finald va fi desdviirfitet".
Aceasta mediatiune a D-lui Dr. Pastia, aprobata de Sncietate,
a dat vinovatului decan Toma fonescu, posibilitatea sä iese din si-
tuatia tragi-comica in care se gasea, pi sa apara in ochii lumei cä
dansul a fost parintele" ',mediator intre studenti §i autoritätile
t?colare.
In adevar, D-1 Toma Ionescu, pe care il interesh in primul
rand muwnalizarea chestiei Rainer" pentru cä, spunea dansul,
dandu-1 afara pe Rainer, se creiaza precedendul i maine imi vor
face i mie la fel" a cerut D-lui Pastia sA intervina pe langa
studenti ca s prezinte un nou memoriu, din care sa lase afara
chestia Rainer"
In adevar, in urma staruintelor D-lui Pastia, studentimea a
prezintat atunci urmatorul memoriu, in care chestia Rainer" (9)
este lasata la aprecierea consiliului profesoral:
Studentimea nuiveritarti romana, insufletita de sentimentele cele mai
sincere de a iedea linistea si ordinea in Universitate, indemnata si de un sta.-
tuitor, membrn de onoare i fo,t presedinte al soc. studentilor in medicina,
dorind ca pe timpurile atilt de grele pentru noi sã continuum studiile in liniste,
va rugam respectuos et bine voiti a Ina in consideratiune cererile noastre de
mai jos, care. in caz de satisfacere. va fi asigurata imediat linistea complecta :
1. Aplicarea efectiva a solutiunii data in chestiunea cadavrelor, ca evreii
sit admit cadavre la diseetie.

275

www.digibuc.ro
 J. Suprimarea pedepselor disciplinare date studentilor rezultate din rah-
earea nationalA studenteascA, de oarece am fost cu toti solidari in mod egal
in miocarea noastrA.
3. Modificarea panctelor jignitoare la adresa studentilor din regulamentul
nniversitar 1923, pe care le yeti recunoaote oi Dv. cA aunt inteadevar nedrepte.
4. Recunoaoterea tnturor centrelor universitare oi a societättlor studen-
teoti care aunt in mod legal constituite.
5. LAsAm Onor. Consilinlui profesoral aprecierea atitudinei pe care a
avnt'o In timpul rAzboinlui d. prof. dr. Rather, din punct de vedere national.
6. VA rugAm respectuos ca cnrsul de Anatomic sA se predea tip cum se
predA la toate facultAtile din lume, desfintându-se mulajele cari ne rApesc tot tim-
pul, ea sA pntem pe viitor trece probele de anatomic la concursnrile de externat
ei internat in mod onorabil. In prezent au azut la proda de anatomic dela con
cursul de externat chiar preparatorii din laboratorul de anatomic. Dv. ea un
mare anatomist, veti aprecia en sigurantA cererea noastert justA.
7. DupA stabilirea ordinei in universitAti oi reluarea cursurilor in mod
regulat, BA se ridice fortele militare. Dv. oi Consiliul profesoral, veti gAsi in
sufletele studenteoti cei mai aprigi apArAtori ai ordinei oi disciplinei.
8. Fixarea concursnlui pentrn preparatori oi asistenti in clinici oi labo-
ratoarele universitare.
9. Participarea efectivi foi a atorva delegati studenti la conducerea
cAminelor oi cantinelor, de oarece pe hingA sacrificiile pe care le face Statnl,
contribuim oi noi en sume destul de importante fatA de nevoile noastre, dorim
sA avem o hranA mai bunA ca El putem rezista la munca grea ce o depunem.
10. Acordarea reducerei pe C. F. R. ca oi in trecut.
In operant& domnule Decan, a veti binevoi a ne acorda thalta Dv.
aprobare cererilor noastre juste oi pentru a se avea chiar de indatA liniotea
deplinA in nniversitate, VA rugAm A binevoiti a primi asigurarea deosebitului
nostrn rospect ce vi'l datorAm.
Pe baza acestui ultim memoriu" Senatul Universitar s'a in-
trunit imediat (la 27 Februarie 1925 §i, bucuros ca. a scapat de
chestia Rainer, u a dat urmAtorul comunicat", in aparentei sa-
tisfacàtgr pentru studentime, qi care era menit s5,-i scape pe toti"
din incurciltura in care se aflau:
Comunicatul Universithtii
Senatul nniversitar, in oedinta sa de la 27 Februarie a. c., lufind in dis-
cutiune cererile studentilor, pe temeinl referatului D-lui Decan al FacultMei
de medicinA, a hotArdt :
1. Chestiunea cadavrelor va fi solutionatft prin obligarea evreilor de a
educe cadavre la disectie, in caz contrar, evreii nu vor putea diseca.
2. Pedepsele disciplinare date unor stndenti nu pot fi ridicate ; insA and
liniotea in Universitate va fi deplinA, Senatnl Universitar, dupA propnnerea
decanilor respectivi, va Ina deciziunile pe care le va credo necesare.
3. Senatul nniversitar va numi o comisiune care va studia r gulamentul
de ordine oi disciplinA a studentilor nniversitari, din 1923, oi va vedea care aunt
mAsurile nedrepte pentru studentime, pe care le va modifica.
4. Senatul universitar decide recunoaoterea tutulor centrelor universitare
oi a societAtilor studenteoti cari aunt legal constituite.
5. Senatul nniversitar, in chestitmea nMionalA a profesorului Reiner, s'a
pronnntat impreunA en consiliul profesorilor FacultAtei de MedieinA, atunci
and, dupA rAzboin, 'I-a chemat dela Universitatea din thoi la catedra de anatomie
de la Facultatea de MedicinA din Bucureoti.
6. In ceia ce privegte mulajul in studiul anatomiei la Facultatea de
Medicin& din Bucuretiti, Senatul universitar ia notA de declaratia spontand fit-
cutA de Profesorul dr. Rainer, cA acest mulaj va fi de aci inainte facultativ.

276

www.digibuc.ro
 7. Dupa relnarea cnrsurilor i dapa stabilirea ordinei in Universitate, Se
natal universitar va ridica forta. armatA.
8. Senatul universitar credo ea e de dorit ca preparatorii i asistentii
sa fie reerutati prin concurs.
9. Senatul universitar, pentru banal mere al cantinelor i caminelor.
decide ea la condncerea caminelor i cantinelor sA participe i chtiva delegati
studenti.
10. Senatul universitar va interveni, odata linistea in Universitate res-
tabilitk ca C. F. B.. sa revie la dispozitia veche. Eland reducerea anterioarA pe
C. F. R., studentilor. (Universul" No. 49, DuminicA 1 Martie 1925).
Pe baza acestui comunicat", luând de bune cele afirmate
inteinsul, delegatii studentimei s'au intrunit din nou si au hotaritt
reluarea cursurilor pe ziva de 2 Martie 1925, incheind astfel al III
episod al zmischrii studentesti" zic al III episod, fiindca, desigur
miscarea nu se va potoli definitiv, pang ce nu se va rezolva in
mod real problema studenteasce.
Comunicatul Uniunii Nationale studentesti" a fost adus la cu-
nostinta Soc. stud. In med., de catre presedintele ei D-1 Dänulescu,
in sedinta publicá de la 28 Februarie 1925, iar comitetul a con-
semnat acest fapt in Procesul-Verbal Nr. 59 in termenii urnAtori:
Tinand seam& cA in urma repetatelor i energicelor staruinte ale so-
cietatii, pe Fang& toate autoritatile Universitare i civile, nu s'a putut ajunge
la nici un rezultat pentru realizarea doleantelor studentesti;
Adunarea generala a hotArtit in unanirnitate declararea grevei generale
a studentilor dela toate Universitatile din tarA.
Satisfactia noastra insit a fost deplina fiindca cu toate eliminarile din
Universitate ale unor colegi, cu toate arestarile i cu toate sacrificiile suportale
de intreaga studentime medicinista ;
Senatul Universitar a recunoscut in sfarsit dreptatea doleantelor noastre,
aprobAnd in intregime cele 10 puncte din memorial nostru.
In timpul grevei a fost suspendatfi prin forts. artnatei orice sedinta. a
Societatii, Senatul Universitar lutind decizia disolvarii comitetului pentru Ca,
odata en aprobarea memoriului BA revina asupra acestei decizii dovedite ne-
intemeiate. (Vezi memorial dela dosar, hartii intrate)".
lath dar, cum s'a terminat aceasta afacere", din care a esit un
singur victorios" D-1 Dr. Pastia, si doi invinsi : de o parte D-1
decan Toma Ionescu i toate autoritrttile scolare, iar de alta, corni-
tetul studentilor in medicina si toti aderentii la miscare".
D-1 pecan Toma Ionescu si toate autoritatile au esit in vinse
prin faptul c. n'au putut infrânge studentirnea prin nici una din
masurile drastice" pe care le-au luat in trecut, i prin aceia cA,
prin comunicatul UniversitAtiia au recunoscut fie chiar numai
de forma. drepta ea cererilor pentru care timp de trei ani studentii
au fost prigoniti si facultatile inchise. Studentimea i societatea me-
dicinistilor in special, au esit invinse prin aceia c fie chiar nu-
mai de forma a renuntat la chestia Rainer", iar pe de alta parte
fiind-ca,' 'Ana astazi nu s'a satisfacut aproape nici una din cererile
formulate in ultimul memorie si aprobate prin comunicatul
universitar".

277

www.digibuc.ro
 Realitatea este insä cg, anul acestatocmai ca si in anii precedenti,
odatg cu apropierea examenelor, studentii s'au potolit si au plgtit,
iar profesorii au iertat si au incasat ; frequentele s'au acordat, exa-
menele s'au trecut si toatg lumea a fost multumitacg, s'a mai incheiat
cu bine incg un an.
Timpul scurgandu-se egal pentru toti, cu tot sbuciumul care
1-a retinut de la alte treburi scolastice, Comitetul Societgtii a implinit
si el un an de functionare si ca atare, conform regulamentului, trebuià
sg-si depung mandatul (in Martie 1925). De altfel, trebue amintit cä
acest comitet fusese disolvat de care D-I Toma Ionescu decanul
Facultätii de medicing, dar, in dispretul acelei ,,hotgriri" el a continuat
sg functionezeprin vointa membrilor si pentru trebuinta Societgtii.
Cum insa, cu acest an, Societatea Studentilor in medicing
incheia 50 de ani de existentl, comitetul a voit ca cea de a 50-a
aniversare sg fie sgrbatorita intr'un mod mai deosebit ca celelalte.
In acest scop, 'Inca de la 21 Ianuarie 1925 (cu adresa No. 172)
Comitetul Societätii a solicitat, Ministerului Instructiei, un ajutor de
50.000 lei.
In sedinta comitetului de la 4 Februarie 1925 (proces-verbal
No. 55) s'a hotgrat intocmirea istoricului societatii (de la 1906 pang
la 1925) si D-1 S. Tovaru a fost delegat sg aranjeze aceasta cu D-1
Dr. Gomoiu ; la 11 Februarie s'a mai dat delegatie d-lor Cureleanu
Glorie Ionescu, iar prin procesul-verbal No. 59-bis s'au mai
cii.

adgugat d-nii N. Bann, S. Mitacu, A. Bibescu, C. Fulga §i I.

Ionescu sg ajute pe d-rul Gomoiu, pentru ca istoricul" sa fie gata
pang la 1 Martie 1925 (ziva fixatg pentru comemorare).
Tot in sedinta Comitetului de la 11 Februarie, s'a intoonit o
comisie de organizare a jubileului de 50 de ani" compusg din d-nii
D-ri : Pastia, P. Niculescu, I. Niculescu, P. Tomescu si studentii :
Stinghe, Topa, Bibescu, Gheorghiu, Mitacu, Noica, N. Ionescu, d-ra
Ionescu A., d-ra Boroianu, d-ra Coman, Dumitriu, Tangsescu, Banu
V. si Trandaburn A.
La 17 Februarie (cu adresele 192 210) au fost insa convocati
toti fosti presedinti, pentru organizarea celei de a 50-a aniversare,
si atunci s'a hotgrat ca, pe de o parte fata de raporturile ce existau
pe atunci intre Comitetul Societatei F,4 decanul Facultatii (D-1 Toma
Ionescu), iar pe de alta parte pentru a se putca da unei atare serbgri
tot fastul cuvenit, zic, s'a botgrat ca si anul acesta Societatea sa
facg a 50-a aniversare, cu obisnuita dare de seamg" anualg iar
rjubdeu1" de 50 de ani sg fie sgrbgtorit, in afarg, de aceasta, in luna
Mai sau Tunic 1925, sub un alt comitet.
In consecintg, Comitetul Societatii (prin adresa No. 213 din 2
Martie) a solicitat decanatului sa acorde, ca de obicei, amfiteatrul cel
mare al Facultatii pentru ziva aniversgrii a 50-a, fixatg la 7 Martie 1925.
Nebgnuind macar vre-o piedicg din partea decanatului, comitetul
societatii a tipgrit chiar obisnuitele dar, iatg ca la 6 Martie
(in preijma .,aniversgrii") primeste "invitatii",
din partea Facultatii de medicina
urrngtoarea adresa, cu No. 893 datatg 5 Martie, care insemneazg mai
mult de cat un simplu refuz :
278

www.digibuc.ro
 Soc. Studentilor in Medicin
La adresa d-v en No. 213 din 2 Martie eurent, vi se rfispunde urmi-
toarele :
Se aproba cererea ce ne faceti ca Societatea Studentilor in Medicina
din Bucuresti, s6-0 serbeze aniversarea in amfiteatrul cel mare al acestei fa-
cultilti in ziva de Sambatfi 7 Martie curent: ins& numai cu conditiunea ca
festivitatea di fie prezidatä de un Comitet provizorin intru cat Comitetnl cel
vechiti nu mai existfi.
Astfel nu putem admite cererea Societatii".
Decan (ss) Th. Ionnescu Secretar (ss G. Sauceanu.
lath cum se thzbung D-1 decan Toma Ionescu (care se socotea
invins") asupra elevului C. Diinulescu (pe care il facea invingAtor")
lath', cum s'a inteles impb:carea" dintre profesori §i studenti, anuntatA
prin comunicatul universitar" qi prin ziare ! Iatä patima omului
josnic, traducandu-se prin insultarea unei societhtii ajunsii in al 50-lea
an de existenth, i aceasta, pentru cä prepdintele ei... nu'i a fost pe
plac (vezi prima insulth in pag, 48, a doua in pag. 83 iar a treia
in pag. 99, 101 §i 102).
In imposibilitatea materialb, ca in criteva ore s'a se aleagá un
comitet provizoriu" care sb:-0 asume responsabilitatea comitetului
care a functionat, fachnd in locul &Au darea de seame pentru
descArcarea gestiunei, iar pe de alth parte, in interesul societAtii
pentru ai salva prestigiul 0 a se putea indeplini obligatiunea regu-
lamentath, prqedintele D'a'nulescu, a incuno0iintat pe D-1 decan
Toma Ionescu, c va l'a'sa ca solemnitatea sh' fie prezidath de cAtre
vice-pre§edinte iar darea de searag" sb, fie fricutil de crdre secretarul
general, de bibliotecar 0 de casier.
In adevár, in arhiva Societhtii se g5se0e textul unei cuvanthri
a bibliotecarului (D-1 C. lianith) i alta a secretarului generel (D-1
Tovaru) dar aceasta, dupb: rectificárile facute intansa pare c5, era
menith sb, fie rostith, chiar de &are pre§edinte 0 in urnisa pare c'à a
fost modificath pentru circumstantä, avand ca titlu : A 50-a ci edint
aniversarg a Soc." Darea de seamrt asupra activithtii comitetului pe
anul 1924-1925, facuth in ziva de 7 Martie 1925, in Amfiteatrul
Mare al Faculthtii de Medicin6, de Simion Tovaru secretar general
al societhtii".
Cu toath aceasta cedare din partea prqedintelui D'anulescu
cu toath' Invoiala" d-lui decan Toma Ionescu, in ziva de 7 Martie
(ziva aniversgrii) s'a petrecut urmaorul fapt inimaginabil:
Merghnd la Facultate, cei invitati de Societate ca s asiste la
solemnitate, au giisit amfiteatrul incuiat iar coridoarele intesate cu
armath i po1iiti cari invitau pe mosafiri" (medici, studenti gi
persoane streine) s5, p5thseasc5. Facultatea.
In fata acestei situatii, studentii ca in totd'auna mai cuminti
de ea pArinti" de talia d-lui Toma Ionescu, s'au abtinut de la ori
ce manifestatii §i s'au retras in Iocalul lor propriu" din B-vardul
Schitu Mtigureanu No. 2, tintind a 50-a aniversare in subsolul clAdirei
in constructie.

279

www.digibuc.ro
 Nu se poate sti cine a participat in afarà de membrii societatii,
dar, dintr'un bi1eel atasat la dosar se pare ca, a asistat D-1 Dr. Pastia,
care a donat 5000 lei pentru local. D-nil Prof. Gerota 0 Dr. Gomoiu,
cari veniserä la serbare, s'au inapoiat pentru a nu da loc la comentarii
iar acesta din urm& a trimis urmgtoarea scrisoare, odatà cu care a
dgruit 10.000 lei pentru local :
Onorate D-le Precledinte,
Venisem ca sA. apland si en darea de seame anualil a nnuia din cele
mai rodnice comitete ale SocietAtei stndentilor in Medicini, dar, luand curio-
stintit de imprejurArile care v'au obligat sit transformati cea de a 50-a aniver-
sare inteo simplA formalitate administrativa de predare i primire, am renuntat
sit intrn
Regret foarte mult vina acelora cari au adaugat o non& veriga la lantul
greselilor comise, fAcand ca, in locul frumoaselor euvAntAri de odinioarii. sit
rAanne astAzi, in amfiteatrul Facniti4ii, zangAnit t:e arme, iar D-v, sA vit refu-
giati in snbsol.
Fiti mandri cAci este al vostru si este fricnt de voi, iar coborirea calor
cateva trepte ale subsolulni, a dat mintilor i sufletelor voastre cel mai bun
privilegiu de Inidtare.
Desi absent fiziceste, stint en snfletul langa D-v., i, cleat aceleasi impre-
jurAri m'an pus in imposibilitate de a nit da cat asi fi dorit din cnnostintele
si din experienta dobandita inteun sfert de veac de runnel trudnica, nu pot
rennntit eli contribni maker en modesta negustorie la care am fost redus, Si
din prodnsul cAreia nit rog a primi suma de zece mii (10.000) lei, en care BA
mai adaugati cateva caramizi la maretul palat incept.
Primiti, vA rog, Domnule Presedinte, pentra Dv. si pentrn d-nii membri
ai SocietAtit, salutArile mele prietenesti, iar SocietAtii ii fac cele mai bune
nrAri pentrn viitor.
(ss) Dr. V. Gomoiu
Nu existg in dosare nici un act din care s'a se vad5, felul cum
a decurs aceasth a 50-a solemnitate" dar, flesigur ca a inceput
printr'o cuvântare ocazionala a presedintelui C. Danulescu si este
usor de banuit ceia ce a putut spune dansul in aceea imprejurare.
Probabil ca, dupg aceia se va fi citit urmAtoarea cuvântare,
aflatl in dosar, si despre care am amintit mai sus, a d-lui secretar
general Simion Tovaru :
A 50-a sedintil aniversarg a SocietZitil
Darea dc seamil asupra activiatit comitetului pe anul 1924 1925 filcutii
la sedinta de fine de an In ziva de 7 Martie, 1925 In Amfiteatrul Mare
al Facultilli de medicina, de SIMION TOVARU, Secretarul gen eralal Soc.
Domnilor,
In conformitate cu Regul. Societatii noastre, am onoarea a va face, cu-
noseut en ocazia solemnitatii a celei 50-a aniversare, urmAtoarea dare de seama
asnpra activitit4ii comitetului in cursul anului expirat. (In prima redactare, fraza
era complectata en vorbele cat am stet in frnntea acestei societati" dar acestea
ce vad sterse eu creionul albstrn .
In preajma celei ' , de veac de exlstentA a societatii noastre, actualul
comitet, continuator fidel i insufletit al frumoaselor traditii ce s'an sAlAsluit
in sanul acestei minunate organizatiuni studentesti, a indrAznit sA primeascA en
nn avant ingrijorat, in urma exprimarii vointei D-voastre, frumoasa dar greaua
sareina de conduerttori ai acestei societati,
In clipele acelea, cu drept cuvant rAscolitoare de suflete omenesti, fie-

- 280

www.digibuc.ro
care clintre noi, arnnand o privire retrospectivA asupra trecutului Societatii
ca i asupra persoanelor, dispärute san in viatA, care timp de 50 de ani au
stat in fruntea ei, am fost cople@iti nu nnmai de dnio@ia unor vremuri apnse
ce glasniau in interiorul nostru ci i nedumerirea ce s'a trezit in noi, intro-
bindu-ne en un simtimAt firesc de team& discreta daci pnterile noastre ne in-
dreptAtese a corespunde menirei la care eram chemati de D-voastrA.
Cu tot cultut trecutului ce ne tnsufletea i ne insufiete@to trecut plin
de fapte vrednice i frnmoase in slujba acestei societAti precum @i a per-
soanelor pe cari le-am vAzut cunoscAnd In vista lor vertiginoasit ascensiuni,
vrednice de toatit stima i admiratinnea noastrA, vtt marturisim cA ne-am
simtit i ne simtim incA prea slabi in comparatie cu viata intensi sufleteasca
Ii kitiintificA ee an @tint FA an putut s'o lase in sanul acestei societAti, a@a
precum o simtim i o vedem noi astazi en o mandrie bine justificatA.
In goana amintirilor acestor fapte ce inaltA prestigiul Soc. @i sunt dA-
tAtoare de pitd '. pentrn generatiile viitoare, ne am fácut convingerea sincera
cA actiunite noastre personale sAvAr@ite in calitate de conducAtori ai Soc. nu
reprezintA de cat sinteza actiunilor acelni mare anonimat care snnteti D-voastrA
InteadevAr, D-lor, noi ace@tia de aici, ca i D-voastra, nu suntem de cat ni@te
nmili trecAtori, ni@te apArAtori frecventi ai unor traditii mo@tenite, ni@te con-
tinnatori devotati i entnsia@ti ai nnei vieti ce tine en orice chip sib nu i se
nArniascA idealnl. i aceastA viapt" e Soc. noastrA.
Cu aceste simtiminte, astAzi noi indrAznim sa depunem tributul nostrn
de actiyitate modest& pe altarul Soc. pentru care trebue sa luptAm din ras-
puteri cu totii ca ea set ramtinA neprihAnith de nici o patima sau ambitie
sombra omeneasea.
Partea esentiala a programului nostru de activitvte a fost, duplti cum
vedeti, intelegerea justA i executarea fidela a acestui testimonin sufletese. In
al 2-lea rand straduintele noastre au fost indreptate in sensul realizarii tutnror
nevoilor ce decnrg din insii@i evolutia i necesitAtile vremurilor prin care trecem.
Pentru aceasta imi dati voie sit enumAr pe scull en toata banalitatea
lor aparent6 punctele principale ale activitAtii actualului comitet, precum
achizitiile reale ce am putut sA infaptnim in cursul annlui expirat.
In primnl rand, pentru inlaturarea insuficientei studiilor noastre ilia de
mutt resimtita de totii, insuficientil datorita pe deoparte prea marei aglome-
ratii de stndenti, iar pe de alta penuriei materiale a laboratoarelor @i clinicelor
noastre, preenm i pentru inangurarea unui criteriu legal @i just de selectio-
nare a valorilor, Soc. noastrA a ridicat cea dintâi glasul pentrn aceste reven-
dicAri drepte. AstAzi putem sa vii spunem cA strAduintele comitetului nostru
au fost incoronate en succes. Am obtinut concursul pentru locurile de externi
qi interni la casa Muncei @i la caile Ferate. Onor. Senatul Universitar a aprobat
n nitimul timp coneursurile i pentru locurile de preparatori i asistenti, iar
D-1 Ministru Anghelescn ne-a lagaduit cib desideratele noastre vor fi luate
negre@it in consideratiune de leginitorut reformei inviitamAntului superior uni-
versitar care va avea loc in cel mai scurt timp.
Prin aceasta, D-lor, sperAm ea se distrivie odata pentru totdeauna ger-
mennl teribil al favoritismului ce dezeurajeazA dureros pe studentul entusiast
si muncitor, pe aridul ogor al @tiintei medicate.
Tot in nrma interventinnilor Soc. noastre, s'a obtinut dela Soc. pentrn
profilaxia tnberculosei" ocuparea prin concurs a incii 4 locuri de interni la
Sanatorinl Filaret @i la .,Ospiciul de izolare a tuberculozei Zerlendi."
In urma memoriului inaintat de Soc.. D-lor Mini@tri de RAzboiu @i al
SanAtAtii Publice, s'a obtinut in parte realizarea desideratelor noastre relativ la
staginl militar al studentulni medicinist.
In toate imprejurArile in cari am fost convin@i de suterintele sau ne-
dreptAtilo aduse membrilor Soc., Comitetul a Inat intotdeauna en o mAnA
energicA apArarea intereselor i nevoilor reale ale studentimei mediciniste. Orice
apel al D-voastre in acest sens, a fost cu sfintenie ascultat i solutionat favo-
rabil, in limitele pntintei noastre. Astfel am izbntit sA obtinem mai multe
sesiuni de examene precum i desfiintarea doctoratnlui ultim. In totdeauna
insa am tinut ea la baza actiunilor noastre sA avem interesul i solidaritatea

281

www.digibuc.ro
constienta a D-voastre, care constitue esen.ta moralitatii, demnitatii i izbandei
noastre.
Datorita acestei solidaritati, si de respectul ordinet publice i disciplinei
universitare ce-au cilauzit intotdeauna actiunile noastre, am izbutit dupa stra-
duinti dureroase, sa obtinem aplicarea efectiva a solutiunei chestiunei cada-
vrelor, precum i suprimarea metodei co nu satisfAcea nevoile cunostintelor
noastre anatomice.
Doleantele privitoare la participarea efectivii a delegatilor nostri la con-
ducerea caminelor i cantinelor, precum i cele privitoare la acordarea redu-
cerei pe C. F. R., an fost satisfacute.
Tot in urma interventiilor Societatii noastre au reusil- modificarea art.
81 din legea Invatiimantului Universitar. La fel si in ce priveste modificarea
legei dentistilor.
In ce priveste punctele jignitoare la adresa studentimei din noul regu-
lament universitar, precum i recunoasterea tuturor societatilor studentesti
aliatele noastre legal constituite, indeplinirea lor vi-i cunoscuta tuturora.
Toate aceste cereri drepte, care fac parte dintr'un program mai larg de
revendichri ridicate de miscarec studenteascA, au fost satisfAcute. Aceasta ne
intAreste speranta ca framantArile noastre isvorate din nevoi reale si cari du-
reazi de doi ani incoace, au inceput sa fie recunoscute de profesorii nostri ei
cli nu e departe vremea and intregul nostru program de lupta va fi complect
infaptuite spre binele studentimii si al neamului nostru De aceea multumirile
noastre se indreapta cu aceasta ocazie in primul rand ciltre aceia care a stint
si a putut sa imprastie nourii i sa anunte preludiul izbandei noastre defi-
nitive D-nii Dr. Pastia i d-I, Gontoiu.
(In prima redactare a cuvantarii aceia care avea sa fie restita in am-
iiteatrul Facultattii si in prezenta asteptata a d-lui decan Toma Ionescu,
aceste multumiri" se indreptau mitre acela care... D-I decan Toma Ionescu",
dar, cand s'au vazut izgoniti din Facultate chiar de catre D-nia Sa caruia i se
atribuise risipirea norilor", i cand s'au 'aunt stransi in subsolul lor", stu-
dentii s'au intors catre vechii prieteni, si, modificand textul cuvantarii, an On-
dreptat" acele multumiri, catre D-nii Pastia i Gomole. Cine este oare
vinovat de toate acestea ?).
D-lor, relatiunile Soc. noastre cu celelalte soc. studentesti, an fost de
asa natura in cat am izbutit, prin trecutul nostru, prin munca noastra, prin
seriozitatea noastra, sa capattim increderea si respectul tuturora. Localul Soc.
a fost pus la dispozitia tuturor cercurilor judetene. Soc. noastra a avut intaie-
tatea in toate. Ea a devenit nu numai cartierul general al studentimei romane,
ci i centrul dinamic al entusiasmului, al ideilor, al suferintelor, si al sacrifi-
ciilor. RepreLentantul Soc. noastre, D-1 Marinescu-Slatina, a fost trimes ca
prim delegat al studentimei romane la Congresul International studentesc dela
Varsovia. Presedintele nostru D-I Danulescu, a trebuit ca in doui rhnduri sa
fie aruncat in locasul facatorilor de rele pentruca a vrut sa reliefeze vointa
D-voastre.
D-lor, Gospodaria intern& a Soc. uoastre anul acesta a fost in conditii
din cele mai avantagioase. Datorita relatiunilor intinse ce le intretine Soc. cu
diferite institutii i personagii, Arhiva Soc. a ajuns ea sit cuprinda cel mai
mare numar de hartii ce s'a cunoscut pana in prezent. Astfel, dosarul hartiilor
intrate cuprinde 520 de numere; al hartillor esite 213. Comitetul a tinut in
tot timpul anului 59 de sedinte.
Cu toate vremurile anormale prin care am trecut, s'au tinut 15 sedinte
stiintifice, la cari s'au facut 35 de eomunicari, Soc. noastra datoreste toata
recunostinta D-lor D-ri cari au venit in mijlocul nostru aducand lumina stiintei
si a bunului sfat i ridicand nivelul intelectual al Societati. Dosarele constructiei
localului sunt i ele destul de elocvente. Astfel No, hartiilor intrate atinge 460,
iar al celor esite 290. Cei cari ne-au urmarit mai deaproape ca i cei cari
doresc sa cunoasca mai amanuntit munca savarsita in toate directiile i neca-
zurile prin cari am trect, pot Bali facii o ideie mai fidela cercetand arhiva cea
mai voluminoasa din cei 50 de ani, vor vedea zi cu zi, fapta en faptit, toate
sfortarile acute de noi pentru a nu desminti mi trecut asa de frumos. Numarul

282

www.digibuc.ro
membrilor activi a atins in anul acesta cea mai mare cifra cunoscutA 'Ana in
prezent.
D-lor, cei doi copii dragi ai soc. noastre, Revista Spitalul" i Asistenta
medicala Universitara" au avut in anul acesta o epoca de inflorire. Astfel, re-
vista Spitalul", gratie energicilor administratori D-1 Intern DuminicA Stan pi
pi extern Briltescu, precum pi neobositilor secretari de redactie d-1 Medic CA-
pitan Irimia Bistriceanu, pi I. Simionescu a ajuns sa aibii 1475 de abonati. Ea
face schimb en 61 de reviste medicale. Incaskile revistei pe annl acesta au
atins suma de 405.491,75 lei, iar cheltueli de 344.616,30 lei. Deci un exce-
dent de 60.875,45 lei. Donatiuni mai importante pentrn revistd an Scut, in
annl acesta
Ministerul lnstructiunei 35.000 lei
Eforia Spitalelor civile 10.000 ,
D-1 Dr. C. Vlad 2.500
I. Bistriceann 1.000
Profesor Daniel 500
, Dr. Badralexi 500
Aurel Cdndea . . 200
Asistenta medicala universitara" prin sdrguitorii ei conducatori D-nii
D-ranzi Valeriu Stinghie i Niculae Matei, a dat in anul acesta 2.500 consultatii
pi tratamente. S'au recomandat la diversele servicii spitalicepti 104 studenti
La sanatorinl d-lui Profesor Gerota, tare binevoiepte a tine 2 locuri in per-
manent& pentru ajutorarea studentilor, au fost internati 19 studenti. La domi-
ciliul studentilor s'au dat 17 consultatii. Tinem sa multumim Onor Eforiei
Spitalelor Civile care pi in anul acesta ne-a acordat toate medicamentele ne-
cesare, lemnele de incAlzit ale societatii, varul pentru constructie, precum si
suma de 1.200.000 de lei ce am realizat-o din inchirierea pe cinci ani a ye-
chinlui local al Soc.
D-lor, tiebne sA marturisim ca multe silinte de ale noastre ar fi fost
rimas neputincioase clack fatal de desvoltarea mare ce a luat Soc. pi fat& de
cerintele ei variate, n'am fi avut protectiunea nobild i binefficatoare a per-
soanelor can an inteles rostul acestor straduinte.
Visul celoi 50 de generatii ce s'au scurs in salmi acestei Soc. a fost
construirea unui Palat propriu care sa serl ease& nu numai ca focar de cultur&
pi educatie, ci i cn loc de addpost pentru stndentii lipsiti de mijloace. In
slujba acestui ideal au muncit 50 de generatii; de aceia cea mai mare parte
din activitatea actualului comitet a fost absorbita de framintarile acestui vis.
Vremnrile de reverie romantic& ce-au inantat sufletele visAtorilor cari s'au
perindat in sdnul acestei Soc. an fost transformate de mipearea studenteasca,
in vremuri de executie, de actiune realist& Intelegiind rostul acestor vremuri,
comitetul actual s'a pus serios pe actiune pi a stint sib infrunte cu tenacitate
toate piedicile, neajunsnrile, grijile i raspunderile ce incumbil asumarea pentru
noi cei lipsiti de expellent& a nnei astfel de datorii. Am indraznit totupi mai
mult ca oricare alt comitet dinaintea noastra, sd incepem aceasta opera mo-
numental& deoarece in noi vorbea constiinta, vorbea glasul trecutului, pre-
zentulni i viitorului, care ne indemna s& nu scapAm acest moment. Azi, in
clipa cand pirasim demnitatile cu cari ne-a onorat increderea d-voastre, lastlm
viitorului comitet sA continue mai departe opera frumoasa, al cArni inceput
nespus de greu l'am savdrpit noi. Chiar daca am face abstractie de intreaga
noastra activitate, credem cii nu depasim limitele modestiei dm& ne-am in-
cumeta sa afirmiim in aceasta ocazie solemna ca satisfactia noastrit e mare
pentruca am putut aerie una din cele mai frumoase pagini din activitatea
acestei societilti.
Se cuvine insa en aceasta ocazie sa exprimiim din co:Uncut sufletelor
noastre cea mai calda multumire pi neptearsa reeunoptinta tuturor d-lor medici
studenti i persoanelor din Comitetul de constructie, cari patrunpi de drago-
stea pi interesul ce-1 poarta Institutiei noastre, an inteles sti ne dea tot con-
cursul lor atilt material cat pi moral, pentru ridicarea mareulut ,,Palat al Soc.
studentilor in medicina din Bucurepti".

283

www.digibuc.ro
 D-lor,
E in traditia ei spiritul Societatei noastre, ca sä fie expresia cea mai
limpede a conetintei nationale. In toate vremurile conducAtorii i membrii e
an stint sä fie la inaltimea momentelor mari ale neamului. In totdeauna ei au
fost promotorii i rasplinditorii ideilor nationale printre studentime. Avand
visiunea clarA a viitorului i cutrernurati de fiorul vietii care ne aeteapta,
stndentii medicinieti din zilele noastre, mai cu seamd au pornit cu entusiasm
primind orieice miticare. InlattuAnd patimile politice, prejudecAtile sociale, san
formulele conventionale i s'an inchinat cu cel mai cure altruism statuei ce
reprezintA : Binele nearnului'. Muncind fAra preget la masa sAracA i obscurA
caracteristicd vremurilor noastre. pentru a se instrui, ne-am fAcut o filosofie a
vie+ii. creiatA din suferinte, dureri i sbuciumAri tainuite. Simtind ins& cii val-
toarea vietii sociale de mAine, poate ne va schimba personalitatea noastrA,
transformAndu-ne in sclavii unor conventiuni, am lAsat ca glasul interior ce
ne sgudue fiinta noastra sn se transforme in actiune. Acest glas ne indeamnA
ca sii indreptam telescoapele vietii nu numai inspre albastrul cerurilor pentru
a admira poezia misterioas6 a stiintei, ci j inspre valurile frimantatoare ale
mArii ce se apropie de noi pentrn a putea ridica la timp zagazurile contra
valurilor cotropitoare. Cei bAtrani de azi vor fi atunci in tacerea veenicil a
mormintului, dar noi batranii de ratline nu putem lasa astAzi, ca glasul nostrn
yin sA devinA glasul unui popor ingropat sub pamint. Noi, generatia de dupA
razboin, avem o nouA credintA care nu ne-o poate strimuta nici moartea. Este
aceia care se rezumA in cuvinte povatuitorului nostru sufletesc: Noi vom in-
vingel Cdci noi vrem sd tins ceeace suntern: fii ai pdrintilor, urmasi ai strd-
mositor nostrii, iubind ceeace au iubit ei, adordnd ceeacP ei an aclorat!".
§i dacA dupA vorba poetnlui: Noi suntem fitcuti din materia din care
sunt facute visurile, iar sarmana noastrd viatd e imprejmuita de un somn ye -
nic", all ne fie ingaduit, nom); ca tineri, sit visam i sa aetionAm. Visul nostrn
nu e decit visul neamului care doreete sA cunoasca prin noi i aceastA ishindA.
De aceia, D-lor, astazi noi, actualul comitet, cuprine'r de fiorul amintiri-
lor celor 50 de ani din urma noastri, indriznim sA depunem cu o satisfactie
ei mindrie, o pArticica din viata noastrh, din sufletul nostru, pe altarul idea-
lulni acestei Soc., spre pilda generatiilor viitoare.
S'a citit apoi urmatoarea dare de searnä a d-lui bibliotecar
Costache Danitit :

Domnilor,
Fara indoialii ca biblioteca SocietAtii Stud. in Medicina a fost i trebne
sA fie comoara pretioasa a noastrA eu care O. fim mindri.
CAci ea nu e numai un lucru dupA urma crireia sit tragem numai fo-
loase ci mai presus de toate reprezinth un simbol simbolul dragostei ne-
mArginite aratatA fatA de scumpa noastrA Societate, de atiltea suflete mari care
si in elipa din urmA s'au giindit la noi.
Da biblioteca noastra trebue veneratA i fiecare dintre noi care ci-
teste pe vre-o carte a ei, sit nu uite cii ea ni-a fost data cu toatA inima de
unul ce ne-a iubit in viatA,
§i aci nu mai lasa cugetul sA nu dart exemplu pe d-nul CrAciunescu
mort eroic pe cimpul de lupth care, a lAsat cu tot dragul Soc. noastre, toate
cArtile sale Wind i caetele de sarcini printr'un testament intocmit cu putin
inainte de a intra in foe unde a murit vitejeete luptind.
D-lor eel de al 50-lea bibliotecar da inaintea membrilor Soc. Stud. in
medicinA, raportul asupra gestiunei i situatiei bibliotecei ce i-a fost incredin-
tatA timp de nn an.
... Si cum pin& acum a fost obiceiul ca in ziva de astAzi cel care predA
biblioteca all arate numai lucrurile bune cu scopul sa nu supere i sii nu mA-
rrie pe nimeni in contra lui, eu d-lor voin privi adevarul in feta i voin spune
nu fail durere faptele aea cum sunt en riscul chiar de-asi fi atacat.

284

www.digibuc.ro
 I. Cu pntin in urma ce am fost ales bibliotecar en votul Domniilor
Voastre, am simtit ea o grea sareina apesä pe nmerii mei.
Controland registrele ce am putut gasi prin arhivA am constatat, ea din
stndentii can an imprnmutat carti din biblioteca pana la mine. 107 colegi,
membri ai societatii care detin 161 volume nu au mai inapoiat ce-au stint sa
imprumnte la nevoie.
De asemenea Inca un numar de 158 d-ni medici care detin 273 volume
an fAcut acelas lucru.
In total 441 volume din cele mai pretioase carti ale bibliotecii societatii
odatA luate nu an mai fost inapoiate,
Feta de acest fel de procedare un sentiment de mita s'a ivit in adAncul
sufletnlui meu pentru avutul acestei biblioteci pi am cautat sa fin eel putin de
aci inainte cat mai riguros cu imprnmntul cartilor. Din 208 valume imprumu-
tate de mine, cu toatA straduinta mea de a fi inapoiate, tot* 82 volume nu au
fost aduse inapoi en tot cuvantul dat cA vor fi restitnite in eel mai scurt timp.
Am facut tot ce mi-a stat in putinta b a redau bibliotecii averea luatA.
Am scris zeci de liste, le-am afifat # intins in vetzul tuturor, am tipetrit
apeluri pe cari le-am impetrlit pretutindeni, am anunlat pe la gazetd, in cele
din firma am recurs # la justilie.
Cu multa dnrere am constatat ca glasul meu a strigat in pustiu! In cele
din urma. am propus # comitetul m'a inteles de s'a luat hotartirea sit nu se
mai imprumute nid o carte acaset. Nu mai este nevoie set mai comentez aceastd
decizie.
Sfeltuesc en tot dragul pentru societate, pe succesorul men set menfind a-
ce.st lucru, chiar de va avea ca # mine din partea colegilor, nepldceri.
Domnilor I Annl acesta din motive bine stabilite a fost nevoe sa se strA-
mute societatea din vechiul local in eel actual.
Eu am fost insareinat de comitet BA mut intreaga biblioteca impreuna
en mobilierul societatii. Nu vreau sit fac caz pi ea add cAt de grett a fost acest
lnern, dar vA asigur cA am facut tot ce mi-a stat in putintA si am veghiat
constiincios ca, cArtile sa fie intacte i sA nu se piarda niciuna.
III. Biblioteca noastra atAt in timpul rtisboiului cat si in anii de dupa
rAsboin a avnt de auferit mult. i am pierdut multe carti din cauza contra-
lului nesigur, a ajuns O. fie golita, dupii cum am scris mai sus, chiar de cei
mai apropiati de ea. Catalogul bibliotecii ajunsese sA aiba ciirtile mai mutt
fictive .
ProfitAnd de ocazie odatA en clasarea pi aranjarea din nou a bibliotecii
am cautat sa o apez pe temelie noua i realA pi ea fac o oarecare regula si
lumina prin labirintul ce era inainte prin aceasta pretioasa avere a societatii
noastre.
Astfel am luat carte en carte si odata apezate pe numiir in raftnri m'am
ingrijit ca fiecure sA11 aibli fisa ei, (ca la Fundatie).
Cu acest sistem cred ca studentii vor avea un mijloc bun de a cere
cartile spre consultare, i apoi &tett el va fi continnat i inainte de succesorii
mei, en aceiapi mica buna-vointa, acest sistem va fi iarapi un sistem bun de
control al cartilor aflate in biblioteca.
Am scris, 6427 fise care reprezintii un acelas numar de eirti apezate in
rafturi. Regret ea nu am putut face locuri pi pentru restul cam de 1000 vo-
lume, care desi vechi p't uzate, dada ar fi fost loc suficient n'ar ti fost ran sa
fie pi ele aranjate. MA opresc putiu Si multumesc celor cati-va numai din d-nii
membri cari vazand nevoia i greutatea in care ma sbateam an sarit i pe
timpnri Mat de neprielnice mi-an dat pretios ajutor.
IV. Revistele i tezele de asemeni au fost preocuparea mea. cat eram
in vechiul local rAupisem eli. le stapAnesc pi sit scrin un registrn de toate re-
vistele aflate in bibliotecA,
Cu ocazia mutarii stricandu-se tot rostul am fost nevoit sa aleg i O. a-
ranjez in Bala comitetnlui numai revistele din ultimii -ei 15-20 ani.
Celelalte departe de a le lase in parasire am dat de s'au Dent rafturi
noi, cari acum aunt gata i imi pare ran ca ne mai avAnd timp, (cilci trebue
sa-mi depnn mandatul) sa le fi aranjat i pe ele.

285

www.digibuc.ro
 V. Annl acesta s'a primit in biblioteca un numar de 64 exemplare de
carti i tratate ditruite de diferiti antori precum gi de editnra Masson.
Deasemenea s'a primit donatia Dr. Bolintinesen care consta din 94 vo-
lume, 50 de reviste diferite gi 3 vol. Semain med., gi donatia Dr. Besnea com-
pusa din 11 volume.
Biblioteca primegte 69 de reviste dintre eari 52 vin in schimb en Spi-
taint iar restul de 17 an platite abonamentnl de catre societate.
VI. Inainte de a termina tiu sa arat nn lucru: Avem nevoe de carti noi
in biblioteca caci volnrnele bune de care dispunea inainte aunt luate en im-
prnmut i inute de maini puternice; iar cele ramase stint editii vechi. In a-
cest scop am format o lista de toate cartile necesare pe care intentionam sa
o prezint d-lui ministru sa ne acorde un fond sari valuta.
In orice caz tiu ea inbital men succesor sit facil tot posibilul, chiar en
sacrificiul banilor societatii sa compleeteze biblioteca cu cartile necesare.
Nn ma lasa inima sa nu multumesc atat lui Marin cat i lui Stefan,
custodele gi ajutorul de custode, pentrn zelul cn care m'au ajutat i vi-i re-
comand ea pe nigte oameni : demni, muncitori i einstiti.
Si acum dupa ce m'ati ascultat atat dati-mi voe sa termin!..
Postul de bibliotecar e cel mai ingrat pentrn unnl congtiincios, eaci
()rick ar munci de mnit nn e ceva sii se vada in raport cn munca.
In timp de un an am facut i eu tot ce putea face nn om ca mine.
Mi-am pierdut timp i cat pe aci era gi examene.
Dar nu regret nimic caci le-am facut toate din dragoste pentrn scumpa
noastra societate. i mit voiu siinti mAndru and in timpurile de apoi multu-
mit, in millet voiu putea spun() tuturor : Et in Arcadia ego".
Urez urmagulni men sanittate i spor. Doresc ca piing la toamnit biblio-
teca sa fie la locul ei. Iar cladirea pe care am inceput-o noi sit fie inaltata gi
acolo ens deasupra ei sil fitIfie stindardul: romanesc gi cregtinesc. Cregtinesc
caci pe credina e agezata temelia eaminnlui nostru; romanesc caci romdnesc
e pamantul pe cari ne-am naseut i pe earl. traim.
7 Martie 1925. Costache DYni1, bibliotecar
Iarasi, probabil este ca, la sfilrsitul sedintei, D-1 Presedinte
Dänulescu sa fi dat citire urmatoarei cereriextrem de magulitoare
pentru d-nia sa, atilt prin continutul ei cat si prin nuingrul celor
186 camarazi, care o semneazil, i prin care ca o demonstratie la
adresa parintelui" Toma Ionescu decanul facultatii de medicing, cei
186 de copii" semnatori, trecand peste ori ce regulament prelungesc"
en Inca un an mandatul comitetului care, pentru D-1 Toma Ionescu
nu mai existe (vezi pag. 279).
Domnule Prefedinte,
Asazi ciind se serbeaza cei 30 de ani de cAnd 0 mina de oameni ini-
mogi au pus prima piatra la fundarea edificiulni ce avea sa devie Soc. Stud.
in Medicina, astazi, cAnd Dv. gi comitetul incheiati aceasta jumatate de veac
dupa ce ati adus la indeplinire visul celor 50 de generatii, noi studentii in
medicina i membrii societatii, cari eu toata congtiinta v'am incredintat soarta
soeietatii i idealul legat de ea, va apreciem munca cinstita i laudabila.
Domnule Prefedinte pi Onorat Cotnitet,
In aceasta zi mare, dupa 50 de ani, sunteti singurii cari puteti spune :
lata visul nostrn e realitate !" Cu fruntea senina primiti acum binecuvAntarea
si multumirea batranilor D-voastra precursori.
Studentii in medicina, cari cnnosc puterea d-voastra de jertfa i inere-
zatori ea prin aceasta doresc fericirea Societatei, vit roaga sii ramAneti Inca
tin an in fruntea ei gi va prelungesc pentrn aceasta votul lor de incredere,

286

www.digibuc.ro
 Noi, cei ce acum un v'am Incredintat voint,a noastra, va rugim sk nu
depuneti mandatul pe care vi l'am dat i pe care cu supremA recunoetinth,
vi-1 prelungim inch un an.
(Urmeazh semnätnrile a 186 membri),
De sigur c ofi care altul, in locul d-lui DAnulescu 0 al comi-
tetului situ, ar fi beneficiat de atare cerere, càci votui celor 186 de
semnatari era suficient ca s niodifice insuai regulamentul Societrqii.
IntelegAnd insá mAretia operei sale si a timpurilor pe care le
sträbätea, d-1 Drinulescu ai intreg cornitaul a preferat sA urmeze
calea obianuita ai a ai depus mandatul.
Conform regulamentului in fiin, a doua zi (la 8 Martie 1923)
s'a ales comisia de verificare" compusA din d-nii Nicolae Dragomir,
Stelian Mitacu i Ion .AI. Ionescu, care, dupil cercetarea actelor, a
Intocmit urmAtorul raport" :
Noi comisiunea de verificare aleasa in urma votului membrilor societAtei
In ziva de 8 .Martie 1925 in conformitate cu regulamentul Societatei cap. IN
am procedat la verificarea gestiunei comitetului 1924-25.
Deei in ultima eedinth a societatii s'a votat cu unanimitate do voturi
prelungirea termenului de o sripthmanti prevrtzut de regalement pentru veri-
ficarea gestiunei, pentru ca sa se proceed., la o verificare efectiva a imensei
activitiiti a comitetului prezidat de d-1 DAnulescu, am cfititat totuei sh nu eeim
din cadrul regulamentului, pentru a nu rani suseeptibilitatea sentimentalh
acelora din domnii membri cari, cuprinei in ultimul tinip de o adevArate pa-
siune pentrn regalement, ar Ii dispuei sh considere drept crimh orice cAlcare
a lui.
Regulamentul actual, opera a predecesorilor noetri dinainte de razboiu,
admirabil conceput atanci, cand cea mai frumoadi podoaba a societAtei era
biblioteca, care de bine de rail, se transmitea din ce in ce mai bogath mem-
brilor, i cand in case societhtei o avere de cateva zeci de mii de lei, nu
avea alt rol de cat de a produce o stearph dobanda de 3°/, 4°4 conferind so-
cietAtei o reputatie de foarte bogatA, azi nu mai poate corespunde nevoilor
actuale.
Timpurile s'au schimbat ca ei oamenii, legile ei regulamentele fatal tre-
buesc sá urmeze aceiaei vertiginoasil evolutie. Dela tipul studentului studios ei
contemplativ din inaintea rAzboiului, ce se simtea comod Inteun regalement
destul de larg pentru ei, duph rhzboiu, transitia s'a fficut repede la tipul stu-
dentului poate mai studios dar cu total opus primului, achy, mai cheltuitor
de energie, productiv, reprezentat aea de bine de colegul Costache DAnulescu.
Greutrttile de trai din ce in ce mai mare cu cari studentimea medicinista
duce o continua lupth mereu mai penibilA au transformat imensa energie po-
tentiala acumulath in 60 ani de existenta, intr'o energie produchtoare. Vir-
tuoeii stadenti ce reprezinth noua serie de preeedinti ai societAtei, colegii Si-
mionescu i Danulescu, au inteles bine noua lor chemare, ei au stiut sa trans-
forme visul atiltor generatii de studenti, in realitate, incepand cu curej con-
structia chminului propriu in care, in nenumarate serii viitoare, studentii vor
grtsi adipost, bran& ei chrti pentru studii.
Cath diferenta intro conditiunile de trai ce le vor avea ei, i cele cu
care se chinuese studentii astizi ! Mizeria neagrh ii pandeete pe toate drama-
rile ; tuberculoza secerh multi din randul alor noetri. 87° 0 din 200 studenti
prezintati la consultatinni medicale erau tuberculosi, spune D-ra Florica Ph-
trhecanu intr'o statistich prezintatA Societatei noastre. Cei ce vor veni duph
noi se vor lephda ca de un vis urat de viata pe care o ducem noi ! Numele
lui Simionescu i Dinulescu vor strabate dealungul anilor ea pilde de munch
cinstiti, de eroi ce au filcut inertia trecutului punand tenteliile tinei vieti
mai bune, intr'o epoch cand ceace au intreprins ei phrerea celor mai multi
o utopie. Plin de admiratie pentru ceia co au fiicut ei, am vrtzut dela in-

287

www.digibuc.ro
ceput ce grea ne va fi sarcina sh controlam activitatea nnor oameni vrednici
intr'o munch rodnia de nn an. Am privit mai intai partile cele mai insem-
nate ale activitati, pe cat ne-a fost posibil am intrat si in amanunte, cercetand
si activitatea fiecarni membrn in parte. Partea cea mai insemnat& pentrn viata
SocietAtei noastre, fiind chestiunea caseriei vom incepe en ea :
Casieria
In Martie 1924 noul easier a luat in primire soldul de 609996,30 lei.
In momentul verificarei noastre constatarn sums de 492.112,10 lei, re-
partizate in chipnl urmator :
Efecte si depuneri
Renta improprietariri
Imprnmutul intern
Imprumntul Unirei
.
. .
. . . .
.
50.000 lei
25.500
44.875
. . ......
No. 30.000
cu val. 50.000
. . . .

Bon credit jud. Donatia Dr. Obreja en No. 000708 1.000

20 actinni a 500 lei en titln provizorin No. 280
Cartea Medicaid . . . . 10.000
Obligatii comnnale 5.000
Constitniti din efecte depnse la . . . . . . 82.000
casa de depuneri cu recipisa No. 416.447 23
(No. inregitr. 72.528 18. XI 924)
Polite
PoIi Tanase Coicin exp. 1 Septembrie
inch. localnlm 200.000
Garantia, gaz i electricitate . 1.800 . . . .

Teodor Dumitrescn (chitantA) 1.000

Tara Lung& (chitanta) 1.000
Datorii vechi 17.097
deci in efecte, depnneri i chitante s'a gasit snma de 439272 lei ramanand in
casa societatei suma de lei 52.840 in nnmerarbani grisiti de noi in cash.
ScAzand acum soldul din cas& in momentul verifichrei 492.112.10 lei si
acela pe care l'a primit comitetul de 609.996.30, vedem nn deficit in case so-
cietatei pe anul acesta cu suma de lei 117.854.20.
Cautand provenienta, acestni deficit, am cAntat suma en suma din re-
gistrele, chitantier, venituri i cheltneli, jurnalnl de casa i registru, maestrn,
gasim la ineasari 2.339.325.05 provenind din
Donatiuni
Cotizatii . .....
. . . . 2.115.290.80
6.103,
......
. .

Inscrieri 2.313,
Serbdri -
Cupoane . . . . .....
.

Cartea Lii-rului Iliescu

.

. . .
158.139,
6.479,
1.000,
Asistenta med. . . . . . . 602,
iar cheltuielile de 2.458.383,25 provenind din :
Cheltneli generale 88.521,95
Cancelaria 5.097,50
Lefuri i abonamente 35.080,
Intretinerea 1. vechi si non 28.791,50
Carti i revlste 12.590,
Cheltueli local non 2.287.700,
. . . .
deci soldul in minus din case societatei provine din cheltnelile cu localul non.
Desi casieria este una dintre cele mai grele sarcini ce revine comite-
tului D-1 Casier Glorie lonesen si-a indeplinit acest rol, inlaturAnd toate gren-
tatile tinand registrele cat i actele justificative in cea mai perfect& ordine.
Comisia de verificare tine sh-si faca rezervele ei asnpra urmatoa
relor puncte; .
1. Comisia atrage atentinnea asupra faptului ca in registrele caseriei
bonnrile de imprumut Intern si al Unirei, aunt trecute pe pretul de cumpii-

288

www.digibuc.ro
rare si nu pe cel nominal ce reprezinti adevarata lor, micsorând averea go-
cietätei cu suma de 9625 lei.
2. Atrage atentiunea noului Comitet sa ea masuri in contra datoriilor
destul de vechi, cari formeaza litert moarta in averea SocietAtei si mai ales
sa clasifice suma de 13.000, imprumut dat sportnlui studentesc medicinist
(chitanta iscalita de Craciun si Ion Iacobsohn) si in contra studentildr cari s'au
imprnmutat in timpuri grele neachitand sums dupa trecere chiar de 10 luni.
3. Face cunoscut di nu a putut verifica donatiile pe earl le-a primit,
acestefiind specificate numai in registrul chitantier, fad. ca sit existe vre'un regis-
tilt special pentru aceasta, dupt cum prevede art- 33, sarcink ce cadea asupra
secretarului general, deci atrage atentiunea noului Comitet asupra acestei mari
lactme care face greutatea lima control sever scindand cu totul caseria de se-
cretariat, avand registrele i dosarele ei aparte, recomandand in cosecinta vii-
torului Comitet i membrilor sit aprobe angajarea unui contabil permanent
ce va lucra sub controlul casierului student, intrucat casa este ingreuiatt de
incasari i plati mari ; iar situatia de persoana morala a Societatei reclamand
anumite formalitati pe cari casierul student nu le poate indeplini.
4. Atrage atentiunea cit chitantierul nu este snuruit, sigilat, si contra-
semnat de Comitet dupa cum prevede art 35 din reg.
5. Tinem sa atragem atentiunea asupra faptului ca membrii in sedintele
Societttei nu dam destula atentiune sumelor de cheltueli pe care le voteaza
fart sa le discute, fapt care face sa treact nediscutate some cari necesitA
explicatiuni.
6. Atrage atentia cit anexa societatei sportul medicinistnu s'a pre-
zentat cu registrele spre verificare, desi ea are obligatiuni de a se prezenta
cu acest buget, mai ales et datoresce sume societatei, de care pant azi nu a
raspuns.
7. Atrage atentie ca nu a verificat actele asistentei medicale, ci numai
a primit ca bun globalul" controlat de easier, pentru motivul di au adus
registrele in ultimul moment, din care totusi extrag: incasari 13640 lei, chel-
tueli 13.038 deci P realizat un beneficiu net pentru societate de 602 lei care
a fost trecut la veniturile societatei.
8. In timpul comisiei de verificare s'au facut incasari in sume de 9995
(nourt mii noutsute nourtzeci si cinci) provenit din cotizatii.
Comisia de verificare fata de munca extraordinarrt depusa de d-1 easier
Glorie Ionescu ii aduce toate laudele, urand noului easier sa ia exemplu de
muncrt, ordine, tinutt in scriptele societatei.
Biblioteca
In luna Martie 1924 bibliotecarul Costache Danita a luat in primire
functia sa fart nici un inventar a cartilor aflate.
Comisia de verificare la examenul amanuntit al bibliotecei constatata.
1. Cartile mutate in localul nou se aft& in bunt stare, aranjate pe spe-
cialitati in dulapuri, acelas lucru i cu revistele, [Ara de teze care sunt in
curs de aranjare.
2. Cartile ii au fisele lor, lucmn ce nu a existat aranjate dupt alfabet
in un sertar de care so folosesc stndenti pentru cautarea cartilor i astfel in
mic inventar de control.
3. In registrele bibliotecei se vede ca 107 studenti detin 161 volume
si 158 medici 273 volume total deci 441 volume din cele mai noi nerestituite,
carti luate pe imprumut situatie primita de bibliotecar in 1924. Urmand cu
miscarea cartilor : 208 volume pentru studenti, din cari 82 nu s'au restituit
pant la expirarea lui de bibliotecar cu toate masurile luate.
Darea in judecata a membrilor cari nu au restituit cartile e facuta pe
motive si decizii supuse in societate.
4) Ne mai imprumuturea cartilor la d-nii studenti i doctori e motivata
tot in procesele verbale ale Societatii.
5) Catalogarea revistelor si a tezelor existente este, in bunt parte, opera.
bibliotecarului.
6) S'au facut urmatoarele donatii : Editura Masson si diversi autori 64

289 19

www.digibuc.ro
volume, donatinne dr. Bolintineanu 94 volume, 50 reviste diverse ei 8 volume
semaine médicale, donatinne dr. Burnea 11 volume.
7) Se primesc 69 de reviste, dintre cari 52 in schimb eu revista Spitalul"
iar 17 abonamente plMite de Societate.
8) Comisia de verificare atrage atentinnea ca biblioteca Societatii e lip-
sit& de eartile cnrente, toate ffind imprumutate ei nerestitnite.
9) Atrage atentia noulni comitet sa ia in vedere raportul bibliotecarului
fie in ceiace priveete masurile notate de d-sa pe lista cartilor noi curente de
care simte nevoie Societatea.
10) Atrage atentiunea nonlni comitet sa ia in primire cartile catalogate
de vechiul bibliotecar pentruca sa se pue eapat debandandei, un bibliotecar
urmand dupa celalt fárà nici o raspundere si fiir nici un control.
11) Nu s'a putnt face un control serios al cartilor, deoarece bibliote-
carul nu a lust cu inventar nicio carte de la predecesornl lui, crtruia insa i
se poate pnne capM prin fieele in numar de 6427 aflate azi vezi art. 10.
In concluzie conchidem cit d-1 !Anita Costache a depns o munch imensa
la Societate 1) prin mutarea bibliotecei ei aranjarea in localul non, 2) Oprirea
dellandandei prin nedarea cartilor decal pumai in localul Societatei, nicidecum
aca3a, deci prilejul de a fi retinnte de studenti, 3) miisurile pe care le-a lust
pentrn adncerea cartilor (adunarea) imprumutate ei, in cele din nrma ei cea
mai mare stint cele 6447 flee, cari reprezinta 6447 carti afiate azi in Societate,
deci catalogarea lor.
Comisia de verificare, fata de munca depusa, educe impreuna cu toti
membrii Societatii multumirile cele mai colegiale de respect pentru munca
colegului gospodar in averea Societatii, exempla care sa serveasca ei viitornlui
bibliotecar, care nu numai cit trebneete sit pastreze ceiace predecesorul Ban a
realizat, dar sit-1 el continue, cerfindu-i sfaturi ei pitreri".
Dup5, aceia, la 27 Martie 1925, Comisia de verificare a intocmit
urmätorul Proces Verbal" care reglementeazrt norma de procedare
la alegerea noului comitet :
Noi, comisinnea de verificare, intrunita in Sala de rot a societatei, azi
27 Martie 1925 ora 10 a. m. inainte de a deschide alegerile, avand in vedere
art. 19, 20 ei 21 din regulamentul societMei am hotarit urmatoarele :
1. a) Fiecare lista nnmeete eke un delegat care RA stea in sala de vot
In timpul votarei. Aeesta in cursul zilei poate fi schimbat en cel de al doilea
delegat. In tot caznl, in salt, in timpul vottirei, nu poate sta mai mult decal
unul.
b) Ambii delegati vor fi desemnati inscris de catre preeedintele listei,
1nainte de inceperea votarei.
c) In timpul depunerii scrutinului vor asista ambii delegati de la fie-
care lista.
d) Comisia de verificare lei rezerva dreptul de a mai cere cate nn de-
legat in timpul despuerii scrutinulni.
2. a) Candidatii nu pot intra in sale de vot cleat atnnci cand iei exer-
citti dreptul lor individual de votare.
b) In sale de vot nu pot intra in acelae timp mai mult cleat 2 votanti.
Domnii membrii ce au dreptul de vot an fost afisati cu 2 zile ina-
into conform articolulni 12 din regulament
d) Daca totnei se gasesc domni membri cu dreptul de vot omiei de pe
tabloul general, vor prezenta binroulni actele justificative pe baza carora pot fi
admiei sti voteze.
e) Domnii membrii ai societatei sunt obligati sa voteze numai personal.
f) Comisia de verificare iei rezerva dreptul de a cere domngor membri
ert-ei justifice idcntitatea toi de a respinge dela vot pe cei ce nu se pot justifica.
3. a) Domnii delegati nu an alta atribntiune decal aceea de a supra-
veghea bunul mers al alegerilor.
b) Preeedintele va distribui buletinele etampilate, votantilor, ei tot el le
va primi inapoi pentrn a le aeeza in urna.

290

www.digibuc.ro
 e) Orice alte lucrAri se vor efectua exclusiv de cAtre membrii comisiei
de verificare.
Motive de contestare
1. Vot nesecret.
2. DacA in sala de vot snnt mai multi deck patru votanti.
3. DacA Bunt prezenti in sail candidatii, In afarA de momentul and isi
exercitA dreptul lor de votare.
4. Mica se glisese in afara Wei de vot buletine en stampilA.
5. Dad. voteazA nrmAtoarela categorii de membri :
a) Membrii cari nu sunt la curent en cotizatiile ;
b) Membrii onorifici, corespondenti. exclusi, morti sau persoane strAine.
6. Violarea urnei.
7. Furtul urnei.
8. BAtaia in sala de vot.
9. Inchiderea votarei in mod prematur.
10. Mai multe voturi desAt votanti.
ContestArile
1. ContestArile nu pot fi fAcute decAt de cAtre delegatii desemnati de
presedinte sail de cAtre comisiunea de verificare.
2. Orice reclamatinni san incidente de contestare, domnii membri nu le
pot face deck prin delegatii respectivi.
3. ContestArile vor fi scrise si semnate de cAtre delegatnl care ridicA in-
ci dentul.
4. ContestArile vor fi facute imediat ce s'a produs motivul de contestare.
5. Orice contestare e stiplisA discutinnei comisiei de verificare. Ea poate
fi respinsa ca neftindatA, san poate fi luatA in consideratie.
6. Contestatiile primite vor fi inregistrate.
7. 0 contestare luata in considerare atrage:
a) imediata casare a alegerilor;
b) luarea de mAsuri impotriva delicventilor;
e) ambele mAsuri imprennA.
8. Ziva de alegeri la care se raporteazA articolul 21 din regulament, se
considerA incheiatA, irevocabil, la orele 19, eind incepe despnerea scrutintilui.
ContestArile se primesc deci, numai pArii la aceastA orl, in afar& de cele cari
se referA la eventuale manopere frauduloase In timpnl chiar al despuerii ecru-
titmlni.
9. ContestAri impotriva listelor votantilor si a intocmirei lor, nu se pri-
mese; se admit doar notificAri in caz de omisinni fji numai dacA omisul face
dovada completi a dreptnrilor sale.
10. Nu se admit reclamatriuni impotriva membrilor farA dreptnri de vot
dar treente pe lista generalA, din eroare, decAt dacA ele stint fAcute inainte de
a vota acel membru.
11. Simpla trecere pe lista generalA a untii membrn fArA dreptul de
alegAtor san omisiunea unei persoane en drepturi recnnoseute, nu constant:3 in
sine tin motiv de contestare asupra votalui general.
12. Inainte de despuerea scrutinului la orele 19 se va incheia un non
proces verbal, in care se vor Ina conditinnile dupA care se va face desimerea
scrutinului.

291

www.digibuc.ro
 Comitetul anului 1925
IP.

Jel

Cornitetul anului 1925

293

www.digibuc.ro
 1925
Refuzul fostului preqedinte C. Danulescu, de a accepta mandatul
pe care Societatea, in cedinta aniversara de la 9 Martie, il prelungise
cu un an, descbisese o perspectivl destul de ingrijoratoare.
In adevar, dad. onoarea de preqedinte era cu prisosintä contra-
balansatà prin raspunderea rolului pe care Societatea medicini0i1or
il primise in mirarea studenteasca" qi prin truda pe care o reclama
constructia localului ; dad, situatia de pre§edinte devenise acum
obositoare chiar pentru energicii Dänulescu, Simionescu, Marinescu
Slatina, Tovaru etc., cari cuno0eau, in amanunte, cele doul naafi
cestiuni la ordinea zilei, atunci, eine era acela care s'a poarte, cu
succes, raspunderea in fata atator generatii trecute i viitoare?
Nu 0iu cine vor mai fi fost pretendenti la pre0dentie fiind-ca
scriptele mentioneaza numai numele d-lui I. Popescu 0 nimeni n'ar
putea sustine ca, d-1 Popescu nu s'ar fi achitat tot atat de bine dacl
i s'ar fi incredintat sarcina prezidentiala.
Socotesc totu0 ca a fost spre binele Societätii-0 aqi fi foarte
multumit dac'd mi fi sigur ca in realitate cuvantul meu a avut rol
hotarator cAci, in loc de energia unui singur om, Societatea s'a
asigurat printr'o asociatie de energii.
In adevär, animati de cea mai desavar0ta dragoste, cele doua
energiiSimionescu qi Ditnulescu, ignorand cu bun& voe interesele
personale, ei cari au inceput constructia localului" §i au condus
mirarea"-0-au dat maina intru rezolvarea ambelor probleme".
Astfel s'a facut ca, la 27 Martie 1925 nu fail lupta Soc.
Studentilor in medicina §i-a ales urmatorul comitet pentru anul
1925 1926 :
Prefedinte: C. Diinulescu (fost preqedinte in 1924-1925).
Vice-prefedinti: { I. Simionescu (fost presedinte in 1923-24)
C. liiicescu qi apoi G. Enescu.
Secretar general: I. Athanasiu qi apoi Sp. Cristolovici
Casier : T. Yasiliu
Bibliotecar: Const. Zissu
N. Rotm
Secretari de feclin(a : { P. Theohari
Const.Yasilescu§i apoi C. Dimitriu.

29 6

www.digibuc.ro
 Trebue MA, de la inceput. sà atrag atentiunea cä acestea sunt
persoanele legalmenta responsabile, dar altminteri, la actiunea celor
doi fosti presedinti s'a asociat bungvointa celorlalti colaboratori din
ultimii ani, asa ca pe 1âng comitetul titular a mai lucrat in per-
manentä un alt comitetoficializat cu titlul de comitet de construe-
tie"pe care'l gAsesc a semnat toate procesele verbale ale sedintelor
fi

comitetului" si anume :
Banu Nic., Becescu F., Buzoianu Gh., Cureleanu Titu,
Covaliu N., Danitd Costache, Drag omir N., Dumitriu Const..
Dulescu M., Enescu Gh., Frlincu, Frimu 1-1., Georg escu Ion,
Gheorghiu Pandele, Grebla P., Ionescu Nicu, Jipescu T., Marian
N., Marinescu-Slatina D., Margescu N., Mitacu St., Noica Or.,
Popa Tit-Liviu, Popescu Gh., Popescu Romulus, Predescu
Potlogeanu Victoria, Prutescu Beatrice, Dinculescu St., Sdrbu-
lescu Gh., Tandsescu C., Teodorescu I, Tomescu Aurel, Tovaru
Simion, Vasiliu T.
Bine inteles c. alrituri de acestia (studenti), a mai functionat
F,3 i vechiul comitet de constructie" (compus din d-nii Arch. Culina,
Arch. Costinescu, Ing. D. Diinulescu, Dr. Ylad Thinulescu, Dr. Y.
Gomoiu, Dr. C. Pastia, Dr. D. Paulian, etc.)
De la 1 Aprilie 1925 (cand s'a intrunit prima data) si 'Nana'
la 1 Decembrie 1925, acest comitet (compus din attitea comitete"),
a tinut 41 de iar Societatea a tinut 12 Sedinte publice
F,3 edinte,
(prima la 4 Aprilie si apoi la 2, 9, 16, 23 si 30 Mai, la 6 Iunie, la
31 Octombre, la 7, 14, 21 si 28 Noembre 1925).
Ca membru al unnia din aceste comitete ajutätoare, trebue sa
recunosc cä, ori care ar fi fost folosul pe care 1-au adus ele, greu-
tatea sarcinei a stat tot pe umerii comitetului" titular §i succesele
realizate se datoresc, in primul rand, tot asodierii celor doi fosti si
actuali presedinti d-nii C. Dfinulescu si I. Simionescu.
In ce priveste rezultatul activitAtii acestor presedinti si a actua-
lului sau actualelor comitete, m'asi putea multumiti s'aredau urmrdorul:
Report asupra activitttfii Societdfii Studentilor in Medicine pe anul 1925
fdcut in fedinfa dela 14 Noembrie 1925
de
Nicolae Gr. Rosu, p. Secretar general

Domnilor,
Sfera de influenta pe care o exercita studentimea in realitatea noastra
sociala, este conditionata de organizarea i continuitatea muncii sale. Studentimca
medicinista prin organizatia societatii sale. prin tenacitatea conducatorilor sai
si mai ales prin conlucrarea armonica a tuturor .membrilor sal constitutori,
reprezinta un plus notabil fata da restul organizatiilor studentesti.
Cad, in primul rand, menirea Societatii pe langa rolul situ strict stiintific
era oferirea unei situatii materiale compatibile cu munca intelectualii, viitoarelor
generatii ce ce vor perinde in Facultate. Construirea unui local. propriu in care
vor avea posibilitatea de a locui in conditii multumitoare un mare numar de
studenti. aparea ca aspiratia cea mai legitima si mai imperios necesara a ori

296

www.digibuc.ro
carei initiative. Avem multumirea suileteasca de a constata cà in anul acesta
darea de seamä a activitatei SocietAtei, noteazii o contributie efectivA pentrn
realizarea acestui tel.
Incepand cu evenimentele din ultimii ani, in care se punea in evidentA
necesitatea de a atrage atentia organelor in drept asnpra stArilor inferioare a
conditiilor de trai al studentimei i farsind cu aceastA opera de realizare
practica ce rezolva definitiv problema Societatea Stndentilor in Medicine in
tot acest timp reprezinta. o eerie neintrerupta de sfortari orientate spre reali-
zarea timer tinte superioare. CAci problema conditiilor de trai a studentimei
depaseste cadrul strict ai ingust individual. Ea are o important& larg socialA.
De conditiile pregatirii stndentilor depind realitAti ce se vor resimti atunci cand
actualii studentii vor fi chemati said exercite fanctinnile sociale pe care specia-
lizarea kr le-o conferA. Opera nsocietatii stndentilor in Medicine apare daci
nu nnmai en UR interes practic imediat, ci en rasfrangeri inportante asupra
intregukti tot social in care ne aflim : opera societlitii noastre e in primal
rand o opera nationalA. Ne luAm libertatea de a semnala aci activitatea neobositA
ai continua a celor 2 reprezentanti d. I. Simionescu si Danulesen care prin
conducere, mnneA ç tenacitate an dat intr'o largA mAsurA posibilitatea acestei
realizari. Socotesc deci cA,pot exprima in nttmele intregei stndentimi medi-
ciniste multumirile noastre calde i recunoscatoare ,acestor" 2 luptfitori, cari au
fAcut totnl abstractie de interesele lor proprii pentru a putea promova interesele
generale ale SocietAtei.
Dar nu numai faptul acesta, ii voi expune in acest raport dacA, lucrarea
aceasta de injghebare practicA comport& expuneri amAnuntite de cifre si date,
al doilea fapt pe care il mentionez, inplinirea a 50 de ani de existenta a So-
cietatei, nu poate fi evocat decat tot prin acelas mod.
Caci posibilitatea construirei acestui local e sprijinitA pe munca continua.
si sustinuta a tuturor studentilor medicinioi care timp de 50 de ani s'au
perindat la aceasta Societate contribuind in mAsura capacitMilor lor de lucru
la propAsirea ei, Continuitatea i perseverenta acestei munci ne cla nouti putinta
de a privi aceasta. opera.
ClAdirea localului propriu al Societatei nu este dealt termenul ultim al
seriilor de sfortari succesive al studentilor medicinisti. In fata faptei pe cafe de
indeplinire, recunoastem cil fAril munca lor, rezultatul nu putea fi atins. Acesia
apare deci ca efectul unci duble solidaritati: 0 solidaritate actualet a tuturor
mernbrilor ce compun Societatea 1i o solidaritate in tiny reprezentatA prin
continuitatea muncii tuturor generatiilor de qtudenti.
Restabilind just meritele tuturor facem un act de inaltA dreptate. Nu
ne putem considera singurii infdptuitori ai operii ; in fata realizArei ei recu-
noasterea colaborArii efective a inaintasilor 90 impune. Meritul initiatorilor nu
scade insa prin aceasta : constienti de insemniltatea rolului lor am pornit la
drum inlaturAnd piedicele i constraind astfel schelele pe care se vor re-
zema acei ce vor veni.
Ceice s'a infAptuit pAnA astAzi alcAtueste piatra de hotar intre doua
epoci : fie ca acea ce va urma sa amplifice rezultatele muncii noastre dAndu-le
trtria i masivitatea marilor infAptuiri
acum imi iau libertatea de a trece dela aceste consideratii generale
le amAnunte si date edificatoare.
Continuand programnl vechinlni Comitet, actualul Comitet a depus tot
interesul sAn pentru ducerea mai departe a operei incepute. Anul acesta la
localul SocietAtii noaste lucritrile executate precum i plAtile fAcute au intre-
cut cu mult pe cele din anul trecut. Din situatia provizorie a palatului Socie-
tAtii dela 16 Martie 1925 reese ea lucrarile executate le caminul nostrn au
costat suma de 2.584.718. 32 lei din care scAzandu-se suma de 2.100.000 lei,
sumA care fusese achitatA mai rtimomea o datorie de 484.718 lei. Comitetul ho-
tArand ea palatul SocietAtii noastre sa fie terminat in toamma acestui an, iar
subsolul parteral si primul etaj sa fie bane pentru locuit Intreprinderile Ge-
nerale Tehnice ne-au fAcut ennoseut el eczecutarea acestor luerdri vor costa
2.400.000 lei. Facandu-se interventii la Eforia Spitalelor Civile sa obtinut 12
vagoane var gratis. Tot prin interventia Comitetulni si eu sprijmul d. General

297

www.digibuc.ro
Nicoleann sh obtinut gratis dela Ministerul Domeniilor 12 vagoane lemnarie
brad si 50 m. c. de stejar plätind spesele nnmai pentru fasonat si transport.
Tinaudu-se licitatie pentru calorifer si incalzire centrala, la 6 August
1925, s'a incredintat execntarea acestor lucrari firmei Scharer, in valoare de
lei 1.214.147. Läsand la o parte ineasarile i donatiile despre care vom vorbi
and vom ajunge la caserie, va amintese ea actualmente se lucreaza la plan-
seul celui de al VI etaj si ca pana peste o lung, parterul i primul etaj vor fi
apte de locnit. Nu putem trece mai departe filrl sa aducem multurnirile
noastre d-lor DT. VICTOR GOMOIU Q1 PASTIA, Arhitect CULINA, Ing.EREMIA, Dr. V.
Danulescu, cari prin munca i coneursul d-lor an contribuit foarte mull
la ridicarea palatnlui Societatii noastre. Tot asemeni, Comitetnl de constructie
a dat un ajntor efectiv, precum i prin sarguinta persoanelor, si a membrilor
Societatei ce fac parte din acest Comitet. El constitue nn auxiliar de nepretuit.
Trecand mai departe, la revista ,,Spitatul" organnl de priblilitate Olin-
Vick datoritä energicilor administratori d. Dr. Dirmineca Stan si C-TIN BnA-
TEEM, precum si d-lor Secretari de redactie D. DANULESCU, ION SIMIONESCU si
Dr. AMELESCU care au vegheat cu un interes laudabil la bunnl mers al revistei
precum si a redactiirei ei, Spitalul" a. aparut in conditii excelente redactio-
nale, iar starea ei administrativa este urmatoare: 1775 de abonati. Ea face
schimb eu 61 de reviste medicale. Incasarile revistei in acest interval au atins
suma de 2.810.2.5 lei iar cheltuelile 313.605.25 lei: deficitul acoperindu-se en
un sold de 62.662.10 lei. Donatiuni mai importante la revista au facut ;
D-1 Prof. MARINESCU 3500 lei. D-1 Prof. MINOFICI 1000 lei. Dr. CANDEA
300 lei.
Biblioteca Societatei noa tre, aceasta avere morala, a suferit reale inba-
natatiri datorite d-lui Bibliotecar C-TIN ZISSU. Din Aprilie pana in Octombrie
1925 in biblioteca Societatii sau primit urmaloarele carti :
Donatia D-nei Dr. M ACIUCFSCU 22 vol. Autori si edituri diferite 25 vol.
Donatia Prof. Dr. PETRIM PAUL 1075 Teze 1489. Total 2608 vol.
Vedem deci, cà in acest an a intrat un numar de volume mai mare
decat cel intrat in timp de patru ani dela 1921 25 si care se ridica la 1087
vol. Actualmente d-1 C-tin Ziss lucreaza la catalogul tezelor precum si la
catalogarea celor 3695 volume intrate din 1921 1925.
D-sa ne atrage atentiunea ca va trebui un credit de 16.333 lei necesar
pentru legarea cartilor de teze precum Qi achitarea abonamentului la 3 reviste
germane,
Dela 1 Aprilie OTIS acum sau tinut 8 sedinte stiintifice en 14 comunicari.
Comitetul societatei tot in acest interval a tinut 38 de Qedinle. Societatea
noastra datoreste recunostinta D-lor D-ri can an venit in mijlocul nostre
aducand lumina stiintificii, si contribuind astfel la ridicarea nivelului moral si
intelectual al societatei. Rolativ la dosarele constructiei localului cat si acele a
societatei, activitatea secretarilor este destul de eloquenta. Astfel Nr. hartiilor
intrate la constructie este 181 iar acelor esite 150. La societate hartiile intrate
ating Nr. 200 iar cele esite Nr. 113.
Trecand mai departe la Casieria societatii. cifrele ce ni le reda sunt
foarte edificatoare atat cat priveste societatea cat si harnicia d-lui Casier T. Vasiliu
la 1 Aprilie 1923 era in cash, sumo. de 52.840 lei.
Dela aceasta data pana astazi miscarea financier& a societatei este repre-
zentata de urmatoarele cifre : Incasari : 1. 965.514,50 lei cheltueli 1.993.183,50
Donatii 1.763.111.
Asistenta medicala Universitara' in tot acest timp dela 1 Martie pana
la 1 Noembrie 1925 a dat 2334 consultatii ; 19 internari in diferitele servicii
ale Spitalelor Eforiei F,;i A,?ez. Brancovenesti, 5 internari in Sanatoriul d-lui
Prof. Dr. GEROTA ; 41 recomandari la diferite servicii i consultatii; 5 bilete de
sanatate; relativ lastarea financiark in tot acest timp an fost 9159 lei incasari
si 10.934 lei cheltueli deci un deficit de 1775 lei.
Societatea noastra a fost reprezentata de d-nii C. Danulescu si I. Simi-
onescu la Congresul ,,Asociatioi Medicilor" din Julie a. c. precum si la Com
gresul de Gynecologie dela 25 Octornbrie.
Societatea Meseriasilor" din Radauti solicitand ajutorul nostru pentru pro-

- 298

www.digibuc.ro
curarea de carti necesare unei biblioteci populare, comitetul a de legat pe d-
TOMESCU care a adunat cu multa harnicie un numar mare de cArti ce au fost
expediate acelei SocietAti.
Comitetnl SocietAtei studentilor in Medicina a fAcut toate sfortarile
pentru realizarea revendeettrilor studentimei medicinale.
Numeroasele interventii facute la diferite autoritAti in aceasta directie
procum i numärul covarsitor al medicinistilor in diferitele organizatii stnden-
testi invedereaza snficient grija ce a avut-o comitetul de membrii SocietMii
noastre. Relatiile pe care Societatea noastril le are cu celelalte organizatii stu-
dentesti din capitalri si din Ora, sunt din cele mai bune. Localul SocietAtii
noastre a fost pus la dispozitia nenumAratelor consfatuiri ale diferitelor orga-
nizatii si ori de cate ori ajutorul moral sau material a fost solicitat nu numai
de membrii SocietAtii dar si de ceilalti studenti, comitetul a acordat Mfrs
sovaire. Dar peste toate aceste aprecieri, rolul jucat de Societatea noastrA si de
membrii comitetului in misearea nationalia intrece cu mult pe acela al altor
societAti studentesti. Far b-. a intra prea mult in fondul acestei chestiuni, amin-
tesc numai de doi membri din comitet ; la auzul numelor lor toate eveni-
mentele ultimilor ani vor defile inaintea noastra. Acei 2 membri sunt d-nii :
DANULESCU i SIMIONESCU.
SOCOtim ea' expunerile care preced dovedesc concludent i convingator
cii activitatea acelor cafi an primit greaua sarcinA de a realiza aceste lucruri,
nu a fost risipita in zadar. In pragul inplinirei celor 50 de ani dela injghebarea,
acestei societati socotim cii nici o justificare a existentei sale nu e mai pe-
remptorie decat cifrele i datele de mai sus.
Incheindu-mi expunerea activitatei noastre ne exprimam admiratia
recunostinta fata, de generat,iile trecute, ne marturisim multumirea sufleteasca
ce o avem, de a fi contribuit si noi prin realizarea de fatA, parghia en care
se vor ridica i infAptui i alte aspiratii la care organizatia i munca noastra
are dreptul sit tinda.
De oarece insg rezultatn1 activitii actualului comitet, adAugat
la acela al celor 50 de comitete predecesoare, reprezinta starea actuala
a societeitii studentilor in medicind, se impune s considera'm
aceastA activitate" din trei puncte de vedere, spre a putea face o
deosebire bine meritath intre aceia ce a fost si aceia ce este astA-zi
si anume :
I. Activitatea obipuitd a tutulor celor 50 de comitete
anterioare care cuprinde
1. Biblioteca ;
2. Comunicgrile stiintifice ;
3. Finantele Societätii;
4. Revista Spitalul".
II. Activitate particulard a ultimilor ani, care coprinde :
5. Asistenta medical5. universitarg;
6. Sectia sportiv5.;
7. Miscarea studenteascri;
8. Constructia cgminului".
III. Activitate proprie anului 1925 ;
9. Serbarea Jubilieului" de 50 'de ani de existenta ai Societätii

299

www.digibuc.ro
 1. Biblioteca
Biblioteca a constituit dintru inceput cum era 0 firesc sa
fie grija de capetenie a comitetelor, adica a Societatii. i, zic ca
era firesc, de oarece am vazut in pag. 12, 15 0 21 a istoricului
Partea I cà bibliotoca a existat inaintea Societatii 0 cä Societatea
s'a format in jurul ei i oare cum chiar din cauza ei.
In adevar, am vazut ca, in 1874 Mcolae Manolescu (pe atunci
student) s'a imprumutat cu cite 10 lei, de la 10 din colegii sal oi
en bani adunati astfel, a cumparat revista ,Archives de physiologie".
Dupa ce a citit-o, nici nu s'a mai gandit BA restitue banii creditorilor,
dar le-a dat 65. citeasc §i ei, acea revista, asupra careia fortamente
printr'o indelicateta a debitorului Manolescu devenisera. copro-
prietari. Iata inceputul bibliotecii" care era compusä din aceasta
unicá revista medicala.
Probabil ca acea revistäbiblioteca fiind purtata din mana
in maul, a inceput sä se rupa, qi, poate ca numero0i coproprietari
nici nu se prea intelegeau asupra ordinei in care aveau sà o citeasck
fie-care qi atunci au hotarat ca pentru a fi a tutulor §i a nimanui
revista O. fie tinuta in cancelaria serviciului medical de la spitalul
Coltea (unde coproprietari eran interni) i on cine din ei ar fi dorit
sä o citeasca, o gasea acolo.
Iata dar cum, in mod aproape fortat, in jurul acelei biblioteci"
s'a mascut -),asociatia" celor 10, can la 1 Ianuarie 1875 au constituit
Societatea Studentilor in medicina.
Urmand dictonului unde's doi puterea creste" 1i cu scopul de
a man biblioteca" aducand §i punand fie care ,la mijloc" caetele
de cursuri si cartile pe care le aveau, s'au admis, prin vet, mernbrii
noi (aproband, bun inteles, pe aceia can ofereau garantii ca nu vor
Iterpe1i" bilioteca i astfel, in jurul acelei biblioteci a nascut
Societatea" iar odata cu marirea Societatii, a crescut i biblioteca".
,In Martie 1875, s'a facut o lavi pentru scrisori §i jurnale
si apoi s'a facut un dulap cu doua incaperi. pentru carti".
Iata cat raclama biblioteca" din acele vremuri !... o lavita si
nn dulap cu doua incaperi.
In ultimele d5,ri de seama" s'a afirmat ca Biblioteca Societatii
studentilor in medicina ar numara 30-40-50.000 de volume, dar
nu se poate pune nici o lama i nici nu se poate afirma tifra exacta,
de oare ce in acela0 timp s'a marturisit ca nu s'a verificat" ori
eä ,,s'a luat in primire fara inventar" etc.
Mai mult, lust*. Catalogul bibliotecii" imprimat in11921, spune
(la pag. 226) ca nu coprinde revistele, dictionarele, tezele, broprile
ci o parte din cartile prea vechi".
§i cu atat mai mult nu s'ar putea preciza numarul volumelor,
astazi, cand biblioteca se gaserF}te ingramadita intio Bala din subsolul
noului palat al Societafii.
Totu0, biblioteca a functionat in tot timpul, dupa auumite
norme c i chiar astazicu toata, situatia incomoda ea continua sä
functtioneze, dupa urmatorul regulament (elaborat in 1913):
300

www.digibuc.ro
 (3abinetai de leetnri
Art. 74. Cabinetul de lecturA va fi deschis in toate zilele dela orele
12 dimineata pfini la orele 10 seara, afarA de Duminici i arbAtori mari and
va fi Inchis.
a) Bibloteca va fi deschisli si in timpul vacantei, in zilele hotArAte de
comitet.
Art. 75. Membrii activi precnm i persoanele ce n'n pot fi admise
in societate pot beneficia de bibliotecA.
a) Nu pot beneficia de bibliotea persoanele care pot deveni si nu stint
membrii activi ai societAtii.
Art. 76. Pentrn obtinerea nnei arti din bibliotea In localnl socie-
tatii, se va inscrie in o condici nnmele cititorulni precum i volumul ce'l
va citi.
Art. 77. Se vor da cArti acad. membrilor activi i onorifici i nnmai
in capitali In urmatoarele conditinni:
a) Va insemna intenn registrn zina luarei cArtei precnm i adresa mem-
brulni.
b) Cartea se va tine acabli numai 10 zile. Dad. in timpnl acesta cartea
n,a fost cerntri de nimeni se va pntea reins din non, dar va trebui datA ime-
diat and un alt membrn o va fi cernt.
c) Nu se vor pntea tine acasi mai mult de trei volume de o datA.
Art. 78. Ctind tin membrn nu se va conforma art. 77 din prezentnl
regnlament, bibliotecarnl este dator a-i face o invitatinne formalA sA restitne
cartile.
Art, 79. Dad. nici in termen de seapte zile de la primirea acestei
invitatinni nu le va restitni, comitetnl ye putea Ina mAsurile cele mai energice.
Art. 80. Este interzis a se face semne de orice natnrA in cArtile ce
apartin bibliotecii.
Art. 81. CArtile imprumutate i inapoiate en foi rnpte, san in rea
stare, vor trebni sA fie inlocuite de atre imprnmutAtor.
a) Cel care nu se va supnne acestui articol va fi exclus din societate,
din oficin, anuntAndn-se membrii de mAsurile lnate in sedinta cea mai apropiatA.
Art. 82. Cartile nelegate nu pot fi imprumutate de asemenea i ul-
tima editie.
0 constatare tristrt pe care am fAcut-o in 1907 (child am avut
onoarea s prezidez Societatea) i pe care o gAsese consemnatA si
de altii in scriptele SocietAtii, este aceia c, unii din membrii SocietAtii
(activi i chiar onorifici), In loc sá contribue, cu aceia ce poate tie
care, la mArirea bibliotecii, din contrA s'an transformat in spoliatorii
ei. In dispretul nu numai al regulamentului dar chiar al bunului
simt, multi dintre membri an imprumutat cArti din bibliotecA si nu
s'an mai gandit sA le restitue, san, dad. s'au gandit, ati neglijat sä
le restitue. AceastA neglijentA 6ri rea vointA m'a determinat (in 1907)
srt chem in judecatA pe cei vinovati i en mahnire am constatat cl
si alte comitete an fost obligate sa. ia aceiasi mAsurA. In 1923-24,
Comitetul a fost determinat a cAlca el insusi regnlamentul, pentru
a putea apAra biblioteca si a hotAràt s6. nu mai Imprumute cArti
acasA, iar pe de altA parte a dat in judecata, pe recalcitrantii deti-
nAtori ai cArtilor Societàii. publichndu-le numele in ziar.
In darea de seame din (pag. ) am vAzut
cu durere el din membrii Societatii detin volume. De
aceia In sedinta Societ6.0i din 7 Februarie 1925 s'a citit lista acelor
detinAtori (medici si student° si Societatea a aprobat ,,darea lor In
judecatA", iar In sedinta sa din 18 Februarie comitetul a angajat pe

301

www.digibuc.ro
d-1 avocet Em. Vasiliu sri se ocupe de procesele fa'cute acelora cari
au luat ca'rti din bibliotech si au refuzat sit le readuca, duph toate
somatiile facute.
Cred ingsi este de doritca odata cu steamutarea si insta-
larea bibliotecii in sale ce-i este anume destinath in palatul propriu,
fiind-cii atunci va fi prilejul cel mai nimerit se va face o
verificare amAnuntitil a bibliotecii si se va intocmi un catalog nou,
care sit corespundä realitatii.
Cu aceiasi ocaziune se vor readuce in Societate prin ori ce
mijloc dirtile de caH a fost despuiatg 0 se vor cumpära acelea
care li lipsesc, pentru a face ca biblioteca 85. fie ,la curent" i de
o potrivA de folositoare studentilor sl ori caror cercetätori. Iar ca
miisura pentru viitor cred cit se va modifica 0 regulamentul ei de
functionare al bibliotecii, aducandu-se garantia care sä o apere contra
aramiltorilor.
2. Comunicari qtiintifice
Pentru prima datii, la 4 Martie 1875 (in a III sedintil a Societatii
Studentilor in medicinii, la care asistau 13 membri) ,se delibereath'
si asupra modului in care trebuesc tinute dizertatiunile si asupra
subiectului ales. Se hotrtraste ca disertatiunile sà fie publice dar
inainte de a fi expuse, ele s'a.' fie examinate de o comisiune, pentru
a nu expune societatea la vre-un blant".
In sedinta de la 9 Martie 1875 (a IV) dupa' ce se citeste
sumarul desbaterilor din sedinta precedentl, D-1 presedinte N. Ma-
n olesen isi desvolth disertatiunea sadespre cholerei"inaugureind
cu aceasta seria conterintelor Societeitii".
La 13 Martie 1875 (in a V-a sedinta) se decide ca studentii
anului I si II, fiind-ca nu pot face observatiuni clinice, sA tie
comunidiri de chimie, iar la fie care trimestru sä feel ate o mono-
grafie (cei ce puteau redactit observatiuni clinice bune, erau scutiti
de acea monografie). Se intocmete tabloul membrilor ce au a face
observatiuni clinice, iar pentru dizertatiuni se inscrin D-nii Istrate,
Manicea si Stiinceanu".
In sedinta a VII (la 20 Martie 1875) se revine asupra deciziunei
privitoare la alegerea subiectelor de eatre studentii anului I si II,
lasandu-le la latitudinea membrilor, dar se institue o comisinne care
s'a' examineze comunicArile inainte de a fi sustinute".
In urznii s'a. renuntat insä la ori ce control asupra comuni-
dirilor. Mai mult, in dorinta de a atrage pe conferentiari s'a renuntat
chiar la obligativitatea introdusä mai tarziu de a depune la birou,
in scris, macar un rezumat al conferintei.
Toate mijloacele intrebuintate conferinte facute de medici
(membri onorifici) ori de persoane din afark premii, etc. au dus
la rezultate bune, dar, idealul Inca n'a fost atins, crtci in afara de
cati-va ani, in majoritatea cazurilor numarul membrilor participanti
la sedinte a fost foarte redus deci putini au profitat de conferintele

- 302

www.digibuc.ro
tinute i, afarit de aceaAa., chiar num5rul conferintelor ar fi putut
sa fie mult mai mare.
Fata, de nepgsarea multora dintre rnembrii Societatii, Comitetele
cari s'au succedat in decursul artilor, animate de nobila.' ambitie, au
luat asupra lor sarcina de a intretine direct sau indirect miscarea
stiintifica in Societate qi de aceia in marea lor majoritate, comuni-
carile din toti anii sunt facute de catre membrii comitetului sau de
conferentiari angajati de ei.
Pentru acest cuvant, meritul activitätii stiintifiee" a societAtii,
apartine in primul rand comitetelor si ori cat s'a facut mai mult
sau mai putinconstitue totusi un mare merit.
In cursul acestui art (1925) de la 4 Aprilie 'Ana,' la 5 De-
cembre in cele 13 sedinte publice, mixte (stiintifice st administrative)
ale Societatii, s'au, tinut urmiltoarele 29 de comunic5ri si conferinte :
Dr. D. NOICA 0 C. DANULESCU. Diagnosticul dintre atazia
motrice ci disartrie. Mecanismul afaziei motrice.
Dr. DAN TEODORESCU. Douci cazuri de laringectomie totala.
Dr. DAN TEODORESCU. Tin caz de amputatii congenitale.
GM BUZOIANU. A supra unui caz de isterie.
I. FXGARXsANU. Un caz de embolie perifericd (accident in
injectiile cu Bismuth).
Prof. Dr. N. MmovIct. Pericolul ingropdrii de aiu.
Dr. I. ETu. Laringita tuberculoasd.
I. SIMIONSCCU. Doud cazuri de criza nitritoidd in tra-
tameutul cu neo-salvarsan.
D. HAGIESCU. Chist dermoid al inediastinului.
Dr. BUG. PETRESCU.- Privire generald asupra educatiei
tizice din punct de vedere medical.
Dr. V. RACOVEANU. Syndrom de reductie numericil a verte-
brelor din coloana cevicala, dorsaI i lornbara (cu prezentare
de bolnavi).
SIMON TOVARU. Un caz de metoragii esentiale la o
virgind.
M. CARUCEANU. Sportul in legatura cu
Dr. POPOVICI-LUPA. Patogenia Scarlatinei, dupa- autorii
Italieni.
Dr. DUMITRESCU-MANTE. Consideratiuui asupra semnu-
lui lui Siroeg.
T1TU CURELEANU. Actiunea neosalvarsanului asupra sis-
temului vegetativ.
Dr. I. TETu. Doua caznri de afonie isterica (vindecate
prin stoc operator).
Dr. LAzAnEscu si P. GEORGESCU.- Cdtev a cazuri de pyelogratie.
SIMON TOVARU. Concepfille noi asupra mecanismului
monstruatiei.
Dr. V. GOMM. Oportunitatea intervenfiilor chirurgicale
in apendicitd.

303

www.digibuc.ro
 br. M. TEODORESCU si V. BANU.
sinusului longitudinal superior
- Un caz de anevism al
GII. BUZOIANU. Dub lei luxatie congenitald coxo-femoralei
(cu prezentarea bolnavä).
Trru CURELEANU.
SIMION TOVARU.
-Tratamentul sterilitatii temeii, prin in-
Dr. P. TOMESCU. Impresiuni dintr'o ceileitorie de studii.
Sifilide gomoase sepiginoase.
suflatie tubord.
Dr. I. MARIAN.
Dr. ALEXANDRESCU-DERSCA si GH. ENESCU. -
Tratamentul abceselor reci.
Un caz de varice
GH. BUZOIANU.
MEHMET OFLU.
- Invatdmántul medical in Turcia.
congenitale ale membrului iuferior.
Un caz de leprei.
Este de remarcat faptul ca numärul total al comunicarilor si
conferintelor facute in salmi Societatii, de catre medici (membri
onorifici) si studenti (membri activi), in intervalul de 50 de ani de
ctind fiinteaza a ajuns prin acestea, enumerate mai sus la
Prin importanta celor mai multe din subiectele tratate, prin
raritatea cazurilor prezentate, prin felul cum au fost expuse F,si prin
Inaltimea discutiunilor care s'au angajat une-ori, comunicarile facute
in Societatea Studentilor in medicina, constitue o foarte pretioasa
comoara, de care Ina., din nenorocire, prea putini s'au folosit F,3 i

prea rare ori.

In adevär, in afara de acelea facute in 1907 si acele din
1920-25, care au fost redate in extenso sau rezumat in re-
vista Spitalul", pe care urmasii le pot afla din revista, marea ma-
joritate a cazurilor adica, toate comunicarile din ceilalti ani
n'au folosit cleat acelor putini prezenti la sedintä, in cari au fost
prezentate.
NO numele autorilor si tii-lurile comuniarilor au fost enu-
merate in Istoricul" societatii (partea I), am constatat, cu regret,
ca ele n'au fost citate aproape de nici unul din aceia cari, ulterior,
au facut lucräri asupra acelorasi actiuni.
Trebue sä recunoastem insa ca faptul acestei ignorari este,
piing la un punct, justificat prin aceia ca, neexistând un index",
cal interesat, ar trebui sa citeasca pagina cu pagina tot istoricul
pentru a gasi simpla citatiune a chestiunii pe cari o urma'reste.
Nadajduiam, di acum, cu ocazia intocmirii Istoricului" de fatã
(partea II-a), sä pot implini acea lacuna a Istoricului Partea I",
dar, din cele no mie si unu" de motive, nu numai ca n'am reparat
vechea lacuna dar am lasat ca si lucrarea de fata sa sufere de
aceiasi lipsä.
Sper insa ca, nu va mai trece mult si, de Indata ce societa-
tea prin desavârsirea visului de odinioara, adica prin terminarea
caminul ui va scapa de cheltueli si ca atare va dispune de fon -
durile necesare, se va gäsi destula energie printre membrit unuia
din viitoarele comitete, ca sä sistematizeze enormul si extraordinar
de pretiosul material stiintific pa care II are inchis in dosarele se-

- 304

www.digibuc.ro
aintelor societatii i ii va publica In volum. Cu acea ocaziune se O.
intocmi desigur un indice al antorilor ci a tuturor comunicarilor,
spre a putea servi ori carui cercetator.
Dacrt munca ar parea prea grea sau &tea ar intarzia prea mult,
voi indrazni s cer societatii ingaduiala ca sa desvelesc en acea ne-
pretuita comoara i sa o dau in folosinta tuturor.
Pentru viitor, spre a determina sau mai bine zis, a obliga
pe toti membrii societatii ca sä participe la activitatea etiintifica"
sosotesc c s'ar putea introduce chiar in regulamentul soeietatii a-
namite obligatiuni de ex.: studentii mai inaintati cari au intar-
ziat inscrierea in societate, &à nu fie admiei decal decal dupa ce au
facut 1-2 comunicari, iar celor tineri (anti! III) sa li se impuna
obligatia ca, (dui:4 ce au fost inscriei) sä fad, cate 1-2 comuni-
cari atunci cand vor fi paeit in anii superiori. Mai mult, fiecare
membru ajuns doctor sa tina o eonferinta explicativii asupra tezei
sale, fail, de care nimeni sa nu poata fi promovat membru ono-
rific".
3. Finanfele societalli.
I f}edinta de la 23 Februarie 1875 (a II-a de la constituire)
,se hotargete ea eedintele societatii s. fle anuntate de catre casier,
atunci... când in cad. se va avea un excedent de peste 50 lei".
La 3 Martie 1875 (adica dupa 2 luni de la infiintare) Socie-
tatea Studentilor in medicinä adunase atata ,capital" in cat a fost
in stare sa cumpere patrn testele de hartie, o cutie cu condeie, o
pereche calimari, 2 creioane ei o sticla de cerneall neagra" toate
pe prettil de... lei 7 ei 500/0
In primul an, societatea adunase 349 lei, dar, fiindca mai cum-
parase o lavita", un dulap cu douà incaperi", i reviste"
pentru care se chel4uise, in total, lei 325 si 600/ la sfareitul
anului a ramas en un excedent bugetar" de... lei 23 ei 400/a.
In al doilea an (1876) societatea studentilor in medicina a
facut o multime de cheltueli caci a amp:rat o perdea alba, o
clonitä, o calla ci doul pahare, o mas i un scaun", carti ci re-
viste, pentru suma totara de 87 lei ci 75°/a.
An dupl an insa, veniturile societatii s'au masa exci, comite-
tele cari s'an succedat au pus in joc toate mijloacele capabile s.
sporeasca veniturile societatii i astfel s'a ajnns ca, in acest an la 1
Decembrie 1925, Societatea Studentilor in Medicina a putut sa, pre-
zinte urmatorul bilant, (dupg pagina 306) :

306 20

www.digibuc.ro
 Bi lent incheiat la 1 Decembrie 1925
ACTIV PASTY

Cases lei 18.685,35 Capital lei 6.724.141,90

Efecte pnblice .. 82.660. lei 101.345,35 Donatii i subventii ...... 1.641.261,
Debitori , 13.001, Cotizatii 8.739,75 8.374.142,65
Imobil ...... 6.513.840,83 Creditori:
Mobilier , 150.440, , 6.666.280,83 Intreprinderile G-le Technice . 1.410.884,03
Biblioteca . . Imprumutnri 71 36.000, 1.446.884,03
, 3.040.399,50

lei 9.821.036,68 lei 9.821.026,68

Profit qi pierdere, inehelat la 1 Deeembrie 1925

DEBIT CREDIT
Cheltueli de administratie:
Cheltueli generale . lei 21.396, Beneficin diverse lei 40.890,

www.digibuc.ro
Salarii 7,26.950, lei 48.346, Cupoane , 7.456, lei 48.446,
lei 48.346, lei 48.346,

Presedinte, Expert contabil, Casier,

(es) C. Dana les= (ss) Al. Stefanoylei (ss) Teodor Vasilin
 be sigur Ca, de indatil ce va scaph de grelele cheltueli pe
care le reclamä astazi desAvirsirea localului" si cu atat mai mult
atunci cand, prin inchirierea parterului si subsolului localul" va
aduce sume suficiente, Societatea Studentilor in medicing va scApa
de nevoia cersetoriei" de care a fost acuzatä de care unii binevoi-
tori, serb5ri1e" ei vor deveni distractive si facultative iar nu eco-
nomice si obligatorii, cum erau in trecut. Atunci când va dispune de
sume suficiente, Societatea isi va complecta si biblioteca rAmasA,
astä-zi cam inapoi si isi va reface si mobilierul, care este destul de
sgräcicios, dupg, cum arata urmAtorul :
Inventar
7 Dulapuri pentrn bibliotecit (cn uvi gi geamuri).
1 CatredA (cu 3 sertare 0 postament).
1 Pupitru (cn sertar).
3 Mese imbricate cn mukiama.
48 Scaune de lemn.
1 Ceasornie pendulii.
1 Aparat telefon.
1 Ma8in A de eerie.
2 Case de bani 0 acte.
3 Cniere (2 de fier 0 1 de lemn).
2 Piedestale pentru statui.
5 Statui (3 bnsturi 0 2 fantezii).
3 Sobe de fier, complecte.
1 Ma0nA de bucittArie.
5 Lampi (2 de masfi, 2 de perete 0 1 en benzinA).
1 Tablft neap% de perete (p. demonstratinni).
47 Tablonri diverse (dintre care; 14 cu membrii Familiei Regale).
4 Stampile
CAlimAri, clopotel, tampoane, etc., etc.
4. Revista Spitalul"
La 1 Ianuarie 1881, un grup de studenti medicinisti, intru-
nindu-se in localul SocietItii studentilor in medicina, din Spitalul
Coltea, au hotárilt s'a scoat6, o revistä medical6 si, constituindu-se
in comitet de redactie", au intocmit urmAtorul proces verbal, cu
care incepe No. 1 al Spitalubui".
De0 avem o Facultate populatA de cAteva sute de studenti ; de0 in
Bucure0i existA an nnmAr insemnat de spitale, conduse de medici vbili 0 en
o reputatinne cunoscutA, totniii o muRime de cazuri interesante rAmAn en-
noscute numai de eitiva 0 o multime de observatiuni pretioase, care ar fi
centribnit intr'un mod simtitor la progresul medicinei, tree in domeniul nitA-
rii, din canzli ca nu este niminea care sA le adune 0 sA le transmita §i ace-
lora ce n'an ocazinnea a le vedea", etc.
Prin urmare, chiar dad, n'a fost creiat oficial de cAtre
Societatea studentilor in medicing, adicl, deli n'a fost votat in se-
dinta publicá a Societatii, totO Spitalul" a näscut In localul" ei
§i a fost infiintat de cätre un grup de studenti" care, toti erau
membri ai Societatii.
Faptul insh cg, allturi de acest grup de studenti" au conti-
nuat sä functioneze chiar aceia din membrii lui cari, devenind doc-
tori, incetaserA a mai fi membri ai SocietAtii, si mai ales, faptul ch,

-- 307

www.digibuc.ro
printre acei cari aveau 56 se ocupe de aparitia Spitalulue csau
admis gi unii studenti sau medici destoinici cari nu erau i nici nu
fusesera membri ai Societätii, zic, faptul acesta a intretinut oare
care distanta intre Societate 0 intre revista care, dela inceput tre-
buia s5, fie a ei.
Toti ace0i membrii de diferite categorii din jurul revistei,
au constituit Asociatia revistei medicale Spitalul" i, pe mAsur5. ce
asociatii" studenti deveneau doctori si incetau de a mai fi
membrii ai Societatii, pe atita revista s'a indepartat de Societatea
studentilor in medicia, phng ce s'a rupt ori ce legAturi cu dinsa.
Dupà atitea peregringri adeVarate iiitAciri Spitalul" a
revenit (in 1893) in localul" SocietAtii studentilor in medicing,
reluind treptat, treptat, legaturile en sufletul" SocietAtii: In 1903
(sub Stoicescu) §i la 1906 (sub Cealic) a participat, aläturi de So-
cietate, la cele douà expozitiuni ; la 1907 (sub Gomoiu) s'au stabilit,
intre Societate qi revistg, raporturile cari au d'ainuit p"anä la decla-
rarea fazboiului (1916), iar dupg fazboi prin procesul verbal"
de la 23 Noembre 1918, al Asociatiei" revista Spitalul" a in-
trat cu totul cli definitiv in patrimoniul Sociefatii studentilor in
Medicinä.
La 3 Mai 1919 comitetul de redactie" compus din 24 me-
dici 0 32 studenti (ale0 in 1918, prin votul SocietAtii) a in-
tocmit statutul" dup5, care s'a condus revista Oa. in Mai 1923,
cfind s'a votat actualul:
Ilegulament al revistei medicale Spitalur , votat in fedinla
Comitetului de redacjie din 1 Mai 1923.
Art. I. Revista inedicalA Spitalul" este proprietatea societatii Stu-
dentilor In Medicinti ei apare sub conducerea Comitetului de Redactie.
Art. II. Revista se va tipAri in formatul stabilit In prezent toi a cArui
modificare nu se poate face cleat en aprobarea a douA treimi din membrii
comitetului de redactie.
Art. III. Comitetul de redactie se compune din eel mult 40 medici
ei cel mult 50 de studenti ei trei secretari de redactie.
Art. IV. Medicii din comitetul de redactie au atributinnea de a co-
labora ei de a refera asupra articolelor, de a da directive revistei, de a dis-
cute mijloacele de imbunAtiltire ale ei, ei de a lua parte la eedintele comitetn-
lui de redactie ori de ate oi sunt convocati.
a) In sedinfa Comitetului de redaclie, in prima rand se va discuta asu-
pra aranyfrii materialului revistei 10 in uimii se va trece la alte chestiuni.
b) Articolele publicate In revistA vor pnrta data intrilrei in redactie.
Art. V. Studentii din Comitetul de Redactie vor fi obligati a lua
parte la qedintele cerculni de referate qi referatele vor purta viza mediculni
specialitate. Vor lila parte la eedintele Comitetulni de redactie ori de crite ori
vor fi convocati.
Arti VI. Secretarii de redactie vor ingriji de aparita regulatA a re-
vistei, de technica ei 0 vor veghea ca hothririle Comitetulni de redactie sii
fie bine executate.
a) Preqedintele soeietAtii va fi de drept ei secretar de redactie al re-
vistei.
b) Al doilea secretar de redaotie va fi fostul preqedinte. In caz cand
foetul preeedinte refuzA demnitatea de secretar se va alege In acest lor un
membru din comitetul de redactie pAnA la sffilitul anului.

308

www.digibuc.ro
 c) Al treilea secretar de redactie va fi nn ales din Comitetul de redac-
tie, ales pvin vot pe iermen de un an.
Art. VII. Comitetul de redactie alege nn student pe lingà secretarii
de redactie en titlul de administrator, ajutat de un secretar administrativ,
ambii stndenti in medicini.
Art. VIII. Administratorul-delegat va ingriji de casa revistei. Secre-
tarul administrativ va ingriji ca arhiva revistei, si expedierea ei regulath, sub
sub supravegherea administratorifini-delegat.
Art. IX. Administratorul-delegat si secretarul administrativ vor fi
retribuiti. Rrtributia se decide in fiecare an de Comitetul de redactie.
Art. X. Presedintele societiitii, care este in acelas timp si secretar
de redactie, va fi girantul responsabil al revistei.
Art. XI. Locurile vacante in Comitetul de redactie se complecteazi,
dad. majoritatea membrilor gaseste necesar, prin votarea de noui membrii, in
conformitate cu art. 3 din prezentul regulament.
Alegerea de noui membrii se face en majoritatea absolutá a Comitetu-
lui de medici si studentii afiati in sepintd.
Art. XII. Membrii Comitetului de redactie carl nu indeplinesc obli-
gatiunile impuse ne acest regulament activ. si lipsesc dela trei sedinte conse-
cutive, se vor considera demisionat,i chip& h_tArirea Comitetului de redactie.
Prezenta la sedinte este obligatorie numai pentru membrii Comitetului,
domiciliati in Bucuresti.
Art. XIII. Excedentele revistei vor constitni un fond de rezervA, din
care se vor aduce imbunAtAtiri revistei.
Art. XIV. Presedintele activ care este si girantul responsabil va ra-
porta Comitetului de redactie abaterile salt inactivitatea celorlalti doi secretari
de redactie, a administratorului delegat si secretarului administrativ precum
si a celorlalti membrii.
In caz de abateri a presedintelui activ in privinta revistei Spitalul",
Comitetul de redactie se va adresa societatii, iar in fata de ceilalti patru, co-
mitetul de redactie hotitraste cu majoritate absolutd.
Art. XV. Se va institui la sfirsitul fie,Arni au o comisie compusá
din medici si casierul societtitii care O. verifice gestiunea, si chip& citirea in
fata Comitetului de redactie o va inainta societätii Studentilor Medicinisti.
Art. XVI. Membrii studenti din Comitetul de redactie vor fi mem-
brii activi ai societatii Studentilor in Medicing.
Art. XVII. Prezentele statute se vor putea modifica cu votul a doui
treimi din comitetul de redactie. afarg de primul si penultimul cari rtiman
neschimbabile.
Comitetul de redactie ;
Urmeaza semniiturile a 26 d-ni Medici, si a 20 d-ni Studenti.
(ss) D-rii Gomoiu, Selvescu, Topa, Vasiliu, Niculescu, Doren, Marinescu,
Pitulescu, Paulian, Georgescu, Tomescu, Drdgdnescu, Popovici, Cosdcescu, Christide
Bagdagar, Panaitescu, Trifu, Crdiniceanu, Climescu, Steopoe, .yoimaru, Cojean
Duminicet, Bistriceanu, Proca, studencii : Ddnulescu. S'amionescu, Setrulescu
lonescu, Pojogeanu, Nicolicescu, Bazgan, Nicolescu, Fulga, Stoia, Constantinescu,
Dumitriu, Eftimie, Caluschi, Vifineanu, Cristescu, Muletescu, M. Constantinescu
C. Vlad.
In 1920, Societatea Studentilor in medicing a sarbatorit cu
mare fast, cei 40 de ani de existenta ai revistei Spitalur si cu
aceia ocazie a scos un numar festiv, in care Dr. V. Gomm a scris
un istoric de 32 pagini, intitulat Spitalul Origina si evolutia lui
1880-1920".
De la 1 Ianuarie 1910 (de &and a apgrut primul uumar, sub
ingrijirea Societatii) si pang asta-zi, spitalul sa prezintat in asa
conditiuni in cat, nu numai ca cinsteste pe studen0i in medicina,

309

www.digibuc.ro
dar, cu el se mangae corpul medical, cki afarl de Clujul Medical,,
si ,,Revista Sanitark Spitalul" (revista Societatii Studen-
tilor in medieinä) este unica revistk Medicall, demnä de considerat,
in Romania Mare.
Imbrkat in haine de särbAtoare, aparilnd ea numär jubiliar"
,,Spitalul" se pregAteqte s sarbätoreasca nunta de aur a mamei §i
patroanei sale Societatea Studentilor in Medicing, care a implinit
50 de ani de tria.
5. Asistenta medical& universitar&
Infintatá in 1920 ea u necesitate impusk de imprejurki
serviciul de asistentä medicalk universitare a functionat pang
astki, dup5, urmfitorul ,,regulament" :
Reguiamentne Asistentei Medicate Universitare
1. Dela 1, Noembrie 1919 se infiinteaza, pe lAng& Societatea Studentilor
in medicink o sectiune cu numele de Asistenta medical& universitarti".
2. Scopnl acestei sectiuni este :
Sudentii in medicinii, conlncrand cu mai marii lormedici sA se vinA
in ajutorul colegilor lor dela celelalte facultAti.
Asistenta , in vederea acestui scop va avea :
a) Un intreg personal de servicin si medical, care sA se transporte acolo
unde nevoia cere.
b) Va avea o camionet&-automobil cu care sa se transporte externii, in-
ternii i mediciii spre a vizita pe studentul bolnav sau chiar a transports pe
unii dintre aceqtia.
3. Stint membri fondatori acei cari au constituit aceasta sectiune ;
membrii activi, toti studenti in medicinA membri ai SocietAtei Studentilor in
medicinA, membrii onorifici, acei cari aduc reale servicii sectiunei prin acti-
vitatea satt donatiile lor.
4. Fondurile sectiunei se compun din donatiuni, subscriptii, serbAri.
5. Sectiunea se conduce de Societatea Stndentilor in medicini, prin co-
mitetul ei. Pe lAngA acest comitet existA un al doilea comitet de patronaj.
care se compune din :
a) D-L Rector al universitAtei.
5) D-nii Decani ai facultAtilor.
c) Primul efor al Eforiei Spitalelor Civile.
d) Primal epitrop al 4ezAmintelor BrAncovenesti.
e) D-1 Director General al Servictului Sanitar.
f) D-1 Pregedinte al Asociatiei Generale a medicilor.
g) D-1 Pre§edinte al Asociatiei internilor de spitale.
h) D-nii Presedinti ai SocietAtilor Studentilor (una din fiecare facultate
una generala).
Rolul acestui comitet ebte de a ajuta cu toate mijloacele, de cari dispune
fiecare institutie reprezentatA, pentru ca Asistente sA-gi indeplineascA scopul.
6. Asistenta" acordA studentilor bolnavi ajntorul medical gratuit. §i
anume :
a) 0Hce student bolnav in pat, va fi imediat vizitat de cAtre un intern
sau extern al spitalelor, care va decide dacti este nevoe de internare in vr'un
spital eau cAutarea la domiciliu.
b) Internul sau externul referA situatia la sediu.
c) DacA e nevoe de internare, ambulanta asistentei va transporta ime-
diat la nnul din spitale pe colegul, care va fi internat in spital prin interven-
tia Asistentei".
d) Dad. e nevoe de cAutare la Domiciliu, studentul bolnav va fi vizitat

310

www.digibuc.ro
de nn medic, care va prescrie tratamental, ce se va urma sub supravegherea
nnui intern, extern san student in medic4nit inaintat in studii.
e) In general, cAutarea acasi se va face pentrn boalele cronice, cari tin
pe bolnav in pat.
f) Internarea se va face pentrn bolnavii acuti, caH an nevoe de trata-
mente speciale ai nrgente.
g 1 Pentru ori Vi ce alte boli de diferite specialitAti se poate consulta
lid da indicatii la sedin.
h) Pentrn caznrile foarte urgcnte, oHce intern de gardri dela toate spi-
talele, are instructiuni ei va lua milsurile indicate de imprejurtiri.
i) D-rele studente vor fi vizitate acasA de d-re interne sau externe, de
d-ne ai &pare doctori, caH vor decide ca la articolele precedente.
ej) Asistenta" convenind cn Administratia centrala a Eforiei Spitalelor
Civile ai AilezAmiAtelor BrAncoveneati". Spitalul Caritas', Sanatoriul de tu-
berculoai Filat", diferite alte Sanatorii, va putea sA introducit gratuit, in con-
ditinni speciale pe studentii bolnavi in diferite spitale Qi pretnri schute in
diferite sanatorii.
lc) Asistente are la dispozitie 3-4 truse pentru injectii, mici inter-
ventiuni in caznri de nrgentA.
7. Asistenta." va clinta s4 infiiMeze o policlinich mare pe Ifinga Uni-
versitatea din Bucureati, unde sA se faca tratamente, sA se consnite in dife-
rite specialitAti, de specialiati angajati. Va cAuta sA facA -e bae a studentilor
si pinA atunci s'a cerut administratillor diferitelor bAi pentru reducerea pre-
tului bailor.
8. Un functionar de serviciu slit la dispozitie intre 3-8, inregistrand
cererile de vizitare intenn registrn ai anuntand pe membrii de gardA.
Pentru celelalte ore ai in cazuri grave ai de urgentA, se vor adresa la
interuii de gardA ai spitalelor,
9. Pentrn a se evita oHce abateri ai neplaceri atAt pentrn membrii
Asirtentei" cat ai pentru studentii bolnavi, se pnne in vedere urmAtoarele :
a) Studeutul bolnav va fi vizitat acas A. numai in cazul cAnd va anunta
sediul printeo persoanä care va da nnmele 51 adresa exactA. La cererea bin-
roului, se va prezenta cartea de student a celui bolnav.
b) In cazuri de tirgentA, anuntarile se pot face prin telefon, dar per-
soana care vorbeate trebue sa dea numele ei adresa exactA a d-sale ai a bol-
navnlui.
Sediul provizoriu al Asistentei medicate universitare este in B-dul Bli-
sabeta Nr. 5, la Societatea Studentilor in Medicina.
Acest serviciu a avut, bine inteles, de luptat cu greutatile ine-
rente ori carui inceput si a suferit vicisitudinele la care expune sa-
racia unita cu dorinta si lipsa de experienta. El a viat totusi gra-
tie ajutoarelor primite de la Eforia Spitalelor Civile si de la Mini-
sterul Sanatatii, dar mai ales gratie ambitiei firesti unita cu energia
tinereasca a comitetelor cari s'au perindat dela 1920 si piina astä-zi.
De sigur ca, atunci child palatul propriu al Societatii va fi
desgvarsit, asistenta" isi va ocupa acolo locul ei si serviciul acesta
va putea sa ajungl de un real si mare folos pentru studentime.
Cu aceia ocaziune, cred ca se vor aduna si datele necesare
care asta-zi nu se pot urmari in scripte pentru a se putea
intocmi istoricul" si. evolutia acestei asistente" la care, cu re-
gret, ma OA nevoit a renunta, din lipsa de acte.
6, Sportul
Din arhiva se constata ca, in 1919 s'a creiat o sectie sportive
a Societatii, insarcinandu-se d-lui I. PAVEL si Em. CnXcioN, cu or-
ganizarea ei.
311

www.digibuc.ro
 Din cand in cand se intalneste in procesele verbale" ale Co-
mitetului tin in ,,sumarele" sedintelor Societkii, cote o aprobare
pentru diverse same acordate ca imprumut" sectiei sportive" sau
,,clubului sportiv".
Alte ori am intalnit proteste contra acelor ,,imprumuturi" iar
in ,,raportul" pe 1924 comisia de verificare se pronunta contra du-
bului sportiv" care, ,,n'a venit said prezinte bugetul spre verificare,
de cat in ultimul moment si ca, din aceasta cauza fár s verifice,
a luat de bune tifrele ce i s'au prezintat".
Din cauza lipsei actelor necesare, nu se poate intocmi
istoricul" care srt oglindeasca evolutia sectiei sportive" a
Societatii.
7. MiscArl studentesll
Näscuta In 1914 15, in afara de societate (ca protestare in
contra transferkii dela Iasi la Bucuresti a profesorului Aniza Jianu)
ei parasitä odata cu declararea razboiului, miscarea universitare a
renascnt, in sanul societatii studentilor in medicina, In 1919 (cu o-
cazia transferkii de la Iasi la BucuresAi a profesorului Rainer, si
Titi Constantinescu.
Inabnsitá un moment, ea s'a reap.rins, tot in sanul societkii
studentilor medicinisti, in 1921 cu ocazia si din cauza mkirii
taxelor la Facultatea de Medicina din Bucuresti.
Curand dap& aceia nmiscarea" s'a generalizat cuprinzand toate
centrele universitare i imbratisand intreaga problema universitare.
Chestia numerus clausus", chestia cadavrelor" i chestia
Reiner" au complicat-o tot mai mult si in cursul anilor 1922, 1923,
1924, si 1925, miscarea studenteasca'' a evoluat asa cum am aratat-o
in pag. .......... (dupa descrierea d-lui I. Simionescu)Societatea Stn-
dentilor in Medicing din Bucuresti devenind conducatoarea nmiscarii
studentesti" din intreaga tara, sau, cum i s'a zis : cartierul general".
Pe langa mrtsurile pripite ale autoritkilor feta de studenti, gestul
repetat dar tot aa de necugetat al d-lui Toma lonescu (de-
canal Facultkii de Medici* a rapt si ultimul fir de respect pe
care studentii medicinisti si Societatea lor, tineau si'l pastreze feta
de aceia pe cari vroiau sa'i creada a fi nparinti sufletesti".
In adevar, la pedepsirea D-lui C. Dknulescu prin excluderea din
Universitate, studentii medicinisti membri ai Societkii demonstreaza
alegandu-1 tot pe Danulescu ca presedinte al Societkii.
La adresa din 7 Martie 1925, a decanului TOMA loNEscu
prin care pretinde ca comitetul prezidat de Dinulescu nnu
existe, Societatea ca sa demonstreze c ,,exista", a raspuns reale-
gandu-1 ca presedinte pe el si ca vice-presedinte pe I. Simionescu
fostul presedinte al Societkei, ambii, eliminati pentru totdeauna
toate aniversitatile din tara.
La repetatele uneltiri ale d-lui Decan Toma lonescu pentru
indepärtarea d-lui Dänulescu, din fruntea Societitii Central studen-
tesc Bucuresti" alege ca presedinte in acest an (1925) tocmai pe

312

www.digibuc.ro
11-1 Diinu leseu, pe care Societatea medicinistilor ii trimisese, la 7
Februarie 1925, ca simplu delegat, (impreuna cu N. Rosu si uosta-
che DAnita.
Mai mult, in acest an (1925) ca un rAspu-ns la toti si la toate,
Congresul delegatilor studentimei din intreaga tara, alege ea unani-
mitate de voturi pe D-1 C. Dfinulescu ca presedinte al Uniunei
Nationale a studentilor din Romania Uniune, abia plasmuita la
11 Fevruarie 1925, iar in comitetul de 8 (primul) se aleg inca
4 medicinisti dintre cei mai prigoniti membri ai SocietAtii d-nii
I. Simlonescu, D. Marinescu-Slatina, G. Enescu 0 I. Georgescu.
Iata gesturi, carora trebuia sl li se dea de catre toti, toat1
atentiunea cuvenita.
In loc de aceasta insa, d-1 TOMA IONESCU decanul Facultatii
de medicinA ii din nenorocire toti d-nii Profesori amici ai d-sale,
au cautat ea exploateze chestiunea jubileulue societatii, anuntand
ca vor participa la serbare numai in cazul dud se va schimba co-
mitetul (adicA acelasi joc ca in pag....)?
Aceasta chestiune venind in discutiunea comitetului organi-
zator al jubileului" s'a acceptat cli fata de atmosfera grea si de
raporturile incordate dintre societate i profesori, este bine stt se
amAne serbarea pang se mai impact lucrurile".
Desigur ca nimeni din acest comitet" compus din toti
fostii presedinti, n'a indraznit sli propuna d-lui Danulescu abdicarea
dela prezidentie ( de altfel inutill, fiiindcA, d-nia sa tot intra in
Comitet, cu titlul de Jost" presedinte) dar serbarea s'a amfinat, in
speranta ea d-1 Toma Ionescu ei amicii sal profesori vor pricepe
pana la urmg ca jubileul" nu este al lui X sau al lui Y ci este
o sarb5toare a 50 de generatii laolaltà.
Nu stiu ce se va mai fi petrecut dar, probabil ca din dragoste
pentru societate si in scop de a se impaca lucrurile", pentru a
participa i d-1 Toms. Ionescu la jubileu, d-nii Dilnulescu i Simio-
nescu si-au dat demisiile in sedinta din 30 Mai 1925, dar societatea
le-a respins.
Iarasi nu stiu ce se va mai fi petrecut, fiindca scriptele nu
exphca, dar, in sedinta societatii de la 6 Lillie 1925, d-1 DAnulescu
a declarat ca s'a comunicat d-lui Decan, prin intermediul d-lui Dr.
Pastia ca, societatea nu se da subjugath prin cererea de dimisie" a
d-lui Danulescu si Simionescu.
Cine ii aminteste ca in acel rastimp Martie lunie 1925
n'a mai avut loc nici o manifestatie studenteasca, poate eli vadtt
cl prin continuele sale provocari la adresa presedintelui si a socie-
tatii, insu0 d-I Decan Toma Ionescu, facea oficiul de atAtator al
studentimei.
Judecand dui:4 faptul cli procesul verbal al sedintei din 6
Iunie 1925 nu este semnat de d-nii DAnulescu ii nniondscu, iar
in locul semnaturilor d-lor se gIse§te mentiunea .d em isi on a t",
so vede bine intentiunea d-lor de a parasi Societatea, dar, continua

313

www.digibuc.ro
presitine asupra d-lor i-a facut sh continue a ramâne in fruntea
Societätii.
Totusi, in vederea jubileului" D-1 Danulescu a facut tot ce s'a
putut ca sä evite ori ce miscare studenteasca, pentru ca sa se
poat5, ocupa intens de interesele Societatii si pentru ca serbarea"
sa se poata desfasura intr'o atmosferä senina.
D-1 Decan Toma Ionescu nu s'a multumit.
In adevar, stiind ca jubileul" Societatii se fixase pentru ziva
de Duminica 6 Decembre 1925, si stiind cat de mult tine Socie-
tatea" ca acest jubileu sa fie la inaltime, D-1 Prof. TOMit IONESCU
decanul facultatii de medicina a chenzat acasei la d-nia sa, in
ziva de 16 Noembrie 1925, pe D-1 Ddnulescu preodintele
mediciniOilor fi i-a spus cd ein cazul ceind studentii vor
intrerupe cursul lui Rainer, ii va impedica jubileul).
D-1 DANULESCU a anuntat aceasta in sedinta societatii de la
21 Noembrie, in termenii urmatori : -

,,D-1 Prerdinte anuntri in chestia Rainer. cli odati cu deschiderea cur-

surilor a fost o fierbere mare la facultate.
D-nia sa a fost chemat de dl. Decan acasa. Dl. clecan a zis crt M-me
Rainer i s'a plans a ce se face Iosef al ei, fata de scandaluri. Spune a secre-
tarul Sauceanu 1-a anuntat ca Rainer incepe cursul. L'a asigurat pe dl. Decan
ca nu va fi nici-un scandal pana la 6-7 Decembre si a anuntat ea va face
apel la membrii Societatii, numai spre binele ei. Dus la Ministerul Instructiei,
a linistit lucrurile si acolo. D-1 Ministru a spus ca de va incepe scandalnl,
serbarea va fi compromisrt. Spune crt Rainer va face tot posibilul ca so. se facli
ubit, etc.
Consequenti hotaririi lor si ca sa nu compromita jubileul",
studentii n'au fault nici-o miscare, si D-1 Rainer a continuat WO
tina cursul in liniste cu sau fara auditor, nu stiu.
Nemultumit insa nici cu aceasta, la 30 Noembre, d-1 decan
Toma Ionescu a chemat din nowt acasd pe d-1 Deinulescu (tri-
meteind trdsura set-1 aducd) vi i-a cerut sd dea o ,,declaratie"
in numele Centrului" unde este prefedinte, cum cd la 10
Decembre nu va fi nimic, cdci astfel nu va veni la serbare
(jubileul de la 6 Decembre, nici D-nia sa fi nici-o altd Auto-
ritate,.
.. Gaud voi face darea de seam5 a jubileului de 50 de ani al
Societatii Studentilor in medicina" voi aräta Si cele ce s'au mai
petrecut, dar, de o cam data nu pot sä nu reliefez vina acelora
cari e fac culpabili de atari gesturi.
Nu stiu co va mai urma dar, ca un bun cunoscator al sufle-
tului tineretului de care nu m'am departat nici odata, cu toata po-
vara anilor care se gramadesc, imi permit oh spun tuturor ca prin
atari procedee jicnitoare, nu numai ca nu se potoleste" studenti-
mea ci din contra se atata tot mai mult.
Repet ca nu stiu ce se va mai intamplä, dar, find- ca faptele
nu m'au desmintit, repet afirmatia pe care am facut-o in 1923 -

(incheind Nr. 2 din Galeria Facultatii de Medicing din Bucurecti")

314

www.digibuc.ro
Cii, d farct asapare in sdnul Facultatii vi al Facultatilor, nu
se poate spera o indreptare in afara,.
8. Constructia Clminultil"
Am aratat deja cii desideratul de odinioara al tutulor Comae-
telor visul lor, era Istoricul Societatii". Acel vis" a fost realizat
in 1906 prin Istoricul Societatii Studentilor in Medicina". (Partea
I, intoemit de d-nul V. Gomoiu, (cu ocazia Expozitiei Nationale).
Curind dupa aceia, Societatea a inceput sä aiba un alt vis"
&Are care o impingeau nevoile, si anume : un local propriu'pentrur
biblioteca, sala de sedinte, etc.
Cu timpul si, tot din cauza nevoeit tot mai sinitite visul"
Societatii a luat proportii, tinzand catre tin local cu camin".
Visul" a ramas insa cu adevarat vis, pima' dupa razboi cind a
inceput sa se contureze mai precis. In 1919, s'a tratat si s'a ,,hotarit"
cumpararea unui imobil, dar hotrairea s'a risipit intocmai ca
un vis.
Inplinirea acelui vis" a aparut regulat, in fie care an, tutulor
comitetelor care s'au succedat de atunci, dar visul" n'a inceput
sa devina realitate de cat in Februarie 1924, cand s'au inceput
sapaturile pentru constructia actualului local, sub conducerea prep-
dintelui I. Simionescu.
Am vazut deja ca, 'Anä la sfarsitul campaniei de lucru a
anului trecut (panä in Noembre 1924) se executase: fondatiile, sub-
solul, parterul si primul etaj.
Anul acesta, pang la 1 Decembrie 1925, s'a terminat intreaga
cladirea, asezandu-i-se si coperisul, Inca la exterior, Palatul socie-
CAW Studentilor in Medicin" se prezinta asa cum 11 aratil urma-
toarele douà fotografii, una, reprezentand fatada din spre Splaiul
Imprimeriei, iar cealalta fatada din Bulevardul Shitu Magureanu
(coltul).
Subsolul si parterul acestui palat este destinat inchirierii, pen-
tru a procura veniturile necesare intretinerii. In etagiul I, se va
instala biblioteca cu sala de lectura, sala de sedinte, cancelaria Co-
mitetului Societatii si a revistei Spitalul" etc.
Celelalte etage (II, III, IV qi VI) formeaza Caminul" pentru
adapostirea studentilor romani medicinisti.
ln interiorul cladirei s'au facut deja lucrärile mari: Instalarea
electricitatii, a conductelor de al:4 si scurgere, a caloriferului f i
chiar s'a tencuit o parte a peretilor (parterul si primul etaj), dar
au mai limas Inca de facut in interior lucrari tot asa de mani
cum este: tencuiala celor 4 etage vi... mobilierul, data fiind dificul-
tatea tot mai mare de a strange banii necesari.

316

www.digibuc.ro
 Palatul Societatii Studenlilor in Meclicina
Falada atm Splalul Imprimeriei (Tn Decembrie 1925)
-
t

Palatul SocletMli Student non In Mediclna

Falada care Splalul ImprImeriel (In Mamba. 1925)

816

www.digibuc.ro
 .
I
6.46;

4
, 4 .1.4y

-6

-
.

1.
,

kniaket..,

Palalul SocietMil Studentilor In Medicinä

Fateda spre B-dul Schltu MAgureanu (in Decembrle.1925)

317

www.digibuc.ro
 Sarcina viitorului comitet, bine inteles mult usurata, este to-
tu0 Inca destul de grea, ch'ci chiar in exterier, mai este mult de
facut, 'Ana ce Caminul" sa ia aspectul pe care va trebui sii-1 OA.
Pentru ceeace s'a facut phna acum, s'a cheltuit pang. la 1 De-
cembrie 1925, urmatoarele sume :
SApriturile solului Lei 126.746.30
Plata Intreprinderilor technice Ing. TIBERIU EREMIA , 3.550.000.
Instalarea cablulni electric , 44.000.
caloriferelor , 200.000.
Instalatia de electricitate , 37.361.50
, de api si canal , 125.205.
Racordare si material , 16.175.
Total 4099,487,80
Desigur c. pentru desavarsirea tuturor lucrarilor (din interior
i exterior) mai este nevoe de sumo considerabile dar, tocmai de
aceia se impune ca viitorul comitet si in special viitorul presedinte,
sa porneasoa la muncit cu toata ravna de care poate fi capabil en-
tuziasmul tineretii caci numele lui vs, ramane nepieritor alaturi
de al lui ION SIMIONESCU Si COSTACHE DANULESCU, cari, pot sa fie de
acum pe deplin muIumi.i, chiar daca in restul vietii nu vor reusi
sii, mai fach vreo alta opera de aceeasi maretie ca Palatul Societatii
Studentilor in Medicina".

318

www.digibuc.ro
SOCIETATEA STUDENTILOR IN MEDICINA

MULTUMETE
ACELORA CARI, IN TRECUTUL El DE 50 DE ANI,
AU AJUTAT-0 - CU FAPTA SAU CU VORBA,

SI

RAMANE RECUNOSCATOARE
TUTULOR ACELORA CARI, SPRE AL 50-lea
AN, A.IJ CONTRIBUIT CU OBOLUL LOR LA
INFAPTUIREA IDEALULUI MULT DORIT

LOCALUL PROPRIU

- ao -

www.digibuc.ro
 DONATORII
graiie carora s'a Tna !tat pana in stadiul de astazi
PALATUL SOCIETATII STUDENTILOR IN MEDICINA
<ID

Cel mal mãrinimos si mai constant dintre donatori

EFORIA SPITALELOR CIVILE
Care, In timp de 50 ani, a clat societätii:
Addpost, lumind 0 cdldurd gratuit.
Diferite alte ajutoare, tn bani fi In naturd.
Subventie de 25.000 lei anual (incepdnd din 1920).
Lei 1.250.000 pentru constructia localului (reprezentánd chiria anti-
cipatd, pe 5 ani, a fostului local ocupat de Societa(e).

320

www.digibuc.ro
 PRIMARIA CAPITALEI

care a ddruit terenul pentru construclie fi

a sculit socktatea de toate taxele comunale pentru construcile

<A-

1:7-1 Architect CULINA

care a exeetztat gratuit, planurlie ettittirel itt
a contralat lucrdrile constructici

32i 21

www.digibuc.ro
iVIINISTERUL INSTRUCTIUNEI PUBLICE
Lei : 1.500.000

Ministru : Prof. Dr. ANGELESCU

(fog membru al Societilei)

8g.:1

www.digibuc.ro
NAINITERUL SANATATEI. PUBLICE
§1 AL

OCROTIRILOR SOCIALE

Lei 1 000000
1

Ministru Prof. N. N. SAVEANU

-- 32 3

www.digibuc.ro
Banca Nationala a Romániei Lei 30.000
Zemstva Orheiu (Basarabia) 30.000
Uzinele de fier Resita II25.000
Prof. Dr. D. Gerota II 21.639
Dr. Vlad D8nulescu II20.000
Dr. Victor Gomoiu II 15.000
Prof. Dr. Gh. Marinescu (beneficiul a douä
conferinte organizate de societate) II15.000
Maria Prof. Gh. Stänculeanu . 10.000
Dr. C. Poenararu-Caplescu II 10.000
Primãria urbei Botosani 10.000
Prim6ria urbei Buzeu II 10.000
Primäria urbei Timisoara II 10.000
Prefectura Judetului Putna 11 10.000
Casieria Centralã a orasului Cluj /I 10.000
Teatrul National (beneficiul unei repre-
zentatii) 10.000

- 324 -

www.digibuc.ro
Sub-prefectUra Arad . . . , , , Lei 9948
Casieria oraului Sf. Gheorghe n 8"
Profesor Dr. A. Teohari . 6800
Ministeria-lucrarilor publice , v 6000
D-nii Senatorl tdiurno) a 5180
.
Ion Raita (Ohio, America) , 5000
Prof. Dr. I. Nanu Muscel . .. ,
. 5000
Prof. Dr, J. Manolescu 4 5000
Dr. Gherasim Davidescu . 5000
Dr. Ep. Hristide , , 5000
Dr. C. Pastia . . . r 4 7, 5000
Baroul avocatilor Dolj . , 0 5000
Zemstva Soroca (Basarabia) ,. 5000
Primaria or.w.ilui Chlinau . 5000
Primaria oraului Rolori de Verde . . 4 5000
Prefectura judetului Constanta , ,, 5000
Prefectura Teleorman , 500Q
Prefectura judetului Falciu . . 1 1 ., 5000
Primaria Oradia Mare . . , ., 4968
Primaria Solnoc Dobaca - , 4946
Prefectura Judetului Chisinau 3370
Corpul Avocatilor Putna . . . . ,, 3300
Sub-prefectura Alba de jos . . . . , 3000
Primäria orau4,11 OdobWi t , . . .,. i 3000

825

www.digibuc.ro
 Trifon Bosica Lei 2602,25 Prof. Dr. Parhon Lei 500
Subprefectura Maras . . . 2596 P. S. S. Epis.-Traian Caran-
Prof. Dr. S. Lab 2000 sebes 1 P1
500
Dr. Moise Enescu (Roman) . 2000 P. S. S. Ilarie-Constanta . )7
500
PrirnAria FRIO . . , . 2000 Dr. Duce Tache . . . e A -. , 500
§ Ministerul Mnncii 2000 Dr. D. D. Niculesca . . . . 7;
500
Primiria coin. Roman . . 2000 Dr. Mircea Suciu Sibianu . . 500
Decan Falticeni 2000 Dr. Vasile Heil . . . , . . 500
Primaria Tarnava-Mica. . . 2000 Dr. Gr. Georgescrt ,, 500
Dr. Manoleseu-Burclujeni 1730 D-na Zoe Riiraniceanu , A . A 500 r
Prof. Dr. Zaharescu Caraman 1500 Colonel medic Eliade . . . 1I 500
Notariatul Varias 1500 Baroul de Cluj . . . . . . 500
Prof. Dr. Gh. Nanu Muscel 1500 D-rd. Iuliu Niculescu . . . 600
Dr. Alexandrescu-Dersca . . 1500 D-rd. Vitriescu (Caramizi) . 600
Prof. Marinescu . . . . 1000 Axente Sugin (caramizi) . 500
Medic general Dr. I. Potara . 1000 Primaria Neamtu ; 500
D-na Eliza Sutu Ianca . . . 1000 Primaria BacifalAu Brapv. 500
Prof. Dr. S. Nicolau . . . . 1000 Primaria Isaccea 600
Prof. Dr. D. Ionescu . . . . 1000 Primaria Lagos . 3. ,?
-7, 500
Prof. Dr. S. Beznea . . 1000 Primaria Sinaia . . i . . . 500
Prof. Dr. Amza Jianu . . . 1000 PrimAria Gheorgheni . . . 600
Prof. Dr. A. Obreja . , . . 1000 Prefectura C.-Lung . . . 500
q
Prof. Dr. I. Enescu (ChisinAu). 1000 Subprefectura Sighisoara . 500
Dr. Petre Niculescu . . . . 1000 Com. Dudesti CiopIea - . . 4 500
Simionescu Ion (caramizil . .
Gh. Munteanu (Botosani) . 4
1000
1000
Cladirea Romineasca . .
Comuna Suceava (Bucovina J 500
Comuna Abrud
A 500

600
Pill
Dr. Bragadiru si Dr. Gheor- g
ghian 1000 C. Dänulescu (Caramizi).. i ,; 600
Dl. Orghidan 1000 Comuna Satu-Lung . . . 500
T. Nicolau 1000 Comuna Storojineti . . . . 493
Matei Georgescu (caramizi ). ; 1000 Comuna Scoroteni , . -) -: 4 600
PrimAria Silistra , 1000 Dr. Gheorghiu (CArämizi) . 485
Primaria Tg.-Neaurt . 1000 Prefectura Trei-Scaune . . ,, 450
Primaria Hat.eg " 1000 DI. Tara-Lunga (Citramizi) . It 400
Primaria Fälticeni . 1110 D-ra Potlogeanu (Cararaizi) ,, 340
Primaria Mediaf,4i 1000 Dr. Morarescu-Cernauti ., . 320
Dr. Radu-Moise-Bacau , 300
PrimAria. T.-Neamt .
Primaria Oradia-Mare . . .
1000
1000 Primaria Iginu .
Comuna Sarghiol . . .
.
-
. 300
300
Prirnaria Voineasca (Valcea). 1000
Primaria Mud . . . 1000 Gimnaziul Tulina 77
300
Primaria Timis . .
. . , 1000 Maricel Kiritescu (Caramizi) ,, 295
PrimAria comunei Petrosani 1000 Comuna Segarcea . . 270
Domeniile princepelui Ba- Dr. Pasculescu Const. - - 265
sarab Brancoveann . . . 1000 Dr. Radulesen Gh. . . . . 250
Fabrica de zahar Bod . . . 1000 .Tud.-Aba Inferioara-Mures - 77,
250
Fabrica de postav Azuga . . 1000 Comuna Tinca . u . . . 250
Prefectura judeului Valcea 1000 Dr. Walanescu . - . . - 250
Cassa Centrala Tg.-Mures . 1000 Pretura plAtiei Tg.-Secuesc . 240
Casieria principal& Oradia- Comuna Toplita . . - ; 223
Mare 1000 Dr. Romascan (Babadag) . ',. 210
V. Ungureanu 1000 Dr. August Fabricins )7
200
A. Crosin (caramizi) . . . 1000 Dr. Poruschi Caracal . . . 200
Notariatul cercual Livezeni 1000 Dr. Mardarie (Mangalia) . . , 200
Primaria Petrosani . . . . 1000 Dr. Arghiviu 200
Dr. Anton Ionescu . . . ..Lei 865 Dr. Bruteanu . . . . . . ; 200
Serv. Sanitar Brasov . . . , 700 Dr. Dumitrie Stefaniu-Giugiu 900
Prim aria Tarnava-Mica . . 681 Dr. Iancu 200
ComunaPecicaRomaneasca . 641 Primäria Sulina . . . . 77
200
Corn. Obreja Mihai . . 649 Primaria Turtraia-Tulcea . 200
l;icoala normalii do fete Braila . 600 Primaria Manastireni . . - " 200

326

www.digibuc.ro
Prim Aria Babadag-Tulcea . Lei 200 Comuna Samova Lei 100
Prim Aria Reghin-Secuesc . 200 Comma Malbead (Tulcea) , 100
Prim Aria Dicio-San-Martin 200 Comuna Traian 100
Prim Aria Gherla Veche , 200 Comuna Cuchis 100
Comuna Treidorf-Torontal 200 Comuna Topolog (Tulcea) 100
Comuna MAgArei . 200 Cora. Princip. Carol (Tulcea) 100
Comuna Maciu (Tulcea) . 200 Comuna Caramchiu (Tulcea). 100
Comuna Telati (Tulcea) Comuna Petuploa
Comuna Ludos-Mures .
Pretura Pref. Trei-Scaune
.
.
200
196
180
Comuna Sf. Gheorghe . .
Comuna Greci-Talcea . .
,,

,
100
100
100
.71 r
R. Brosteanu 170 Comuna Sarachioiu (Tulcea) 100
Dr. Vasiliu (Carmizi) . 165 Comuna Cazimcea (Tulcea) . 100
Comuna PetrijalAu . 160 Comuna Aghighiol (Tulcea) . II 100
Comma Vlädeni-Botosani . 154 Comuna Malcov (Tulcea) . . 7)
97
Comma Tg. Secuese . . . 125 Notarul corn. Curdivara . 11
94
Comma Neudorof-Torontal . 107 Maierus (13rasov) t 87
Comma Vistea de Jos . 125 Primitria Lipscani 0 80
Dr. Granda 100 Comma Budachi (Tulcea) 7)
67
Dr. Emil Kiri lov 100 Comuna Covasna 77
55
Dr. N. Ghiulescu 100 Primäria Valita de sus (Turda) 55
Dr. Galustian 7)
100 PrimAria Lesnie Dem . . I) 55
Dr. Manolescu 100 Dimitrievici ?)
50
Dr. Casian 100 Prirattria SAnpietru 50
Dr. Corn. CosmutA . . . 100 PrimAria Lupent
7)

7)
50 Ung,?2,§E§:
Dr. Iosef. Vatra-Dornei . . 100 PrimAria StAnesti R.-Srirat . 50
Dr. Anton Ionescu (citrArnizi) 100 PrimAria Lipcani (Hotin) . . 50
Dr. Putilft 100 Primitria Lomov (Tulcea) . 30
Dr. Samson
Dr. M. Ujhelpi
Dr. Ponta
100
100
100
Primrtria Bacalu (Tulcea) .
Primäria Ciucurova (Tulcea)
PrimAria Orasia
.

. 30
50
50
Primäria Caraorman Tulcea
Prim Aria Covasna
.7)
. 100
100
Prinaäria Cuci (Tulcea) . . ,
PrimAria Frecitei (Tulcea) .
,,
30
50
r
Primaria Rotbrav 100 Primäria Turcoaia (Tulcea) . 50
Primäria Stan Ruso . . . 100 PrimAria Murighiol . . . . 50
Prim Aria Beidand (Tulcea) 100 Primaria Sinca Veche . . 50
Prim Aria Pozarbia . . . 100 Comuna Ghimbov 50
PrimAria Principele Carol Comuna Gogl (Tulcea) . . . 50
(Tulcea) 100 Com. Borgolistrita (NA,srtud) 50
PrimSria Sf. Gheorghe . 100 Com. Regina Maria (Tulcea) , 50
Pri mrtria RAmnic 100 Comuna Bestepe (Tulcea) . 50
PrimAria Enisala (Tulcea) 100 Comuna Roadits (Tulcea) . . 50
Prirartria Cerna (Tulcea) 100 Comuna Carauliu (Tulcea) . 50
PrimAria Milios (Tulcea) . 100 Comuna Aghighiol (Tulcea) 50
Primrtria Frechtei (Tulcea) 100 Prim Aria Babadag 49
PrimAria CArjelani (Tulcea) . 100 Subprefectura Mararaures . 48
Prirartria Straza (Bucovina) . 100 Comuna NarpAr Sibiu . . 48
PrimAria Baai Sprie . . 100 Comuna Belica , 34
PrimAria Calfa Tulcea . . 100 Primana Corosova Caranseb. ,. 30
Prinartria Macin (Tulcea) . . Lei 100 Comuna Dileul Roman . . . 25,50
Prinaria Greci (Tulcea) . . 100 Cam. Lovnic TArnava-Mare . 25
Al. Boldescu . . . . . . 100 Comuna §amacolo (Tulcea) . 25
T. Bucur-Luncarita (Talcea) , 100 Cassa principalrt Oradia-Mare .25
Comuna ZAbala 100 PrimAria Bugesc , 23
Comuna Toplita-RorartneascA 100 Primäria Pretov Dragomiresti 20
Cornuna Jurilocva (Tulcea) . 100

3'27

www.digibuc.ro
OOMITETUL DE CONSTRUCTIE

Architect N. Cu Una
Inginer Tiberiu Eremia
Prof Dr. C. Angelescw
Dr. Vied Danulescu
Victor Gomoiu
; c. Pestle
D. Paulian
Avocet Rosianu
Em. Vasiliu
Drd. I. Simionescu
C. Danulescu
. I. Stole
N. Banu
Gh. Buzoianu
, Titu Cureleanu
, C. D6n116
. G. Enescu
C. Eftimie
,
i,
Glorle lonescu
Stelian Mitacu
Simeon Tovaru

1111111111111111

328

www.digibuc.ro
 STATUTELE
CAP. I
Constituirea SocietIii
Art. 1 Se constitue in Bucuresti o societate stiintifica, cu Incepere
dela 1 lanuarie 1875 sub numirea de Societatea Studenfilor in Medicine .
Art. 2. Aceasta societate se compune din studentii In Medicina,
nascuti Romani, sau naturalizati. .

a) Pot fi admisi ca membri i studentii din Facultatea de stiinte, scoala

superioara de farmacie i coala superioara de medicina veterinara.
CAP. II
Scopul SocietKpi
Art. 3. Aceasta socletate are de scop
a) Desvoltarea pe tãrlm tiintific a membrilr ei
b) Usurarea mijloacelor de studiu, pe cat fondurite societatii vor permite.
c) Intarirea i Intretinerea legaturilor intre student!, facandu-i atenti
la drepturile i datoriile lor.
d) Incurajarea meritutui i reprobarea relei conduite a membrilor sai.
Art. 4. Societatea pentru a realiza scopul su va fonda si va In-
tretine o biblioteca, va face abonamente la ziare medicate, stiintifice, i va
contribui a publica lucrarile membrilor aprobate de societate, Va tine se-
dinte In cari membrii societatii vor face disertatii, vor comunica observatli
medicate culese atat in spitate cat si din medicina popuiara; i vor discuta
asupra chestiunllor aratate la art. 3. Va cere i sustine, prin o actiune co-
muna, orice Imbunatatire s'ar simti necesara pentru a uslira indeplinirea
scopului societatii.
CAP. III
Categoria membrIlor
Art. 5. Membrii societätii sunt ; activi, coresponden0, onorifici
fondatori. -
a) Membrii activi sunt numal studentii in medicina.
b) Ca membru onorific, poate fi proclamat mice persoana care a facut
un serviciu insemnat societatii.
c) Membrii corespondenti sunt acei prevazuti de art. 2, cap. I al. a.
CAP. IV
Datorille membrilor
Art. 6. Fiecare membru activ este dator :
a) A lua parte la sedintele societatii.
b) A contribui prin dizertatiuni i observatiuni medicate si stiintifice
la educatiunea reciproca u membrilor.
c) A pIati taxa de Inscriere, precum t cele prevazute prin statute 0
regulament.
Art. 7. Nu se acorda nici o reducere, membrilor ramasi in urma cu
plata cotizatiunilor. El sent obligati sa achite toata suma.

329

www.digibuc.ro
 a) In caz cAnd un membru a rAmas In um/ cu plata cotizatiunilor pe
2 ani se consider/ exclus din societate cu drept de reinscriare.
b) Membrii nnorifici si corespondenti nu sunt obligati la nici o coti-
zatie. Ei au Insä dreptul si obligatlile prevazute in art. 6 al. a si b.
c) Membril reinscrisi, nu mai au dreptul la alta reinscriere si rAmAn
exclusi definitiv.
d) Membrii inscrisi si reinscrisi neachitAnd suma datoritä fata de so-
cietate pAnA la proclamarea lor ca doctori n'au dreptul .sA fie membri
onorifici.
CAP. V
Drepturiie membrilor
Art. 8. Toti membril de orice categorie lu dreptul :
a) A lua parte la discutiunile societAtii, Ins/ numai cei activi cu vot
deliberativ.
b) a se folosi ds biblioteca societAtii.
Art. 9 Membrii activi pot face interpelari si propuneri,
CAP. VI
Fondul SocietAtii
Art. 10. Fondul se compune :
Din taxa de Inscriere, ce va plAti fiecare membru activ la intrarea
lui in societate si care este de 2 lei, iar dela al VI-lea exclusiv de 3 lei.
b) Din cotizatiunile lunare cart sunt de un leu pentru membrii inscrisi
din anul I si urmAtorii, iar de trei lei peutru absolventi.
c) Din taxa de reinscriere si cotizatiile lunare ale reinscrisilor.
d i Din donatiunile si veniturile ce s'ar putea face societätti.

CAP. VII
Administratiunea so cietAtil
Art. 11. , Societatea se va administra de un comitet compus din 9
membrii majori, are este 1ntreg solidar pentru chestlunile de iuteres gene-
ral si fiecare in parte pentru aiributiunile cu care a fost InsArcinat in soc.
Art. 12. Comitetul se compune din: un presedinte, doi vice prese-
dinti, un casier, un bibliotecar, un secretar general si trei secretari de sedintA.
Art. 13. Comitetul se alege de care membrii activi prezenti la
vot. Sunt alesi acei cari au obtinut cel mai mare numAr de voturi.
Art. 14. Termenul functionArii comitetului este de un an, socotit
totdauna dela o aniversare la alta.
a) La o nou/ alegere membrii comitetului pot fi realesi..
CAP. VIII
Despre vot
Art. 15. Votul e secret si pe fatA :
Secret In chestiuni de persoane si ori de ate ori societatea va decide.
Pe big numai In chestiuni de administratie.
CAP. IX
Despre §edinte
Art. 16. Societatea va tine sedinte ordinare si extraordinare.
Sedintele ordinare vor avea loc odatä pe sAptAmanA, iar cele extra-
ordinare de ate ori societatea va fi convocatA de comitet.
Art. 17. Pe timp de vacanta sedintele societatii se pot suspenda
comitetul Irma lucreazA In permanenta.
Art. 18. Comitetul va tine eel putin odatA pe sAptAmAnA.

30

www.digibuc.ro
 CAP. X
Dispozifiuni generale
Art. 19. Aniversare, precum 1 alegerea noului comitet va avea loc
In mod absolut in cursul lunei Februarie
a) La aniversare, se va face o dare de seamA asupra mersulul Socie-
tAtii pe anul expirat urmatA de o comunicare stlinlifier.
b) A doua zi dupA aniversare, se va procede la alegerea comisiunii
de verificare, compusA din 2 membri, cari se vor alege sub prevederile
art. 13, capitolul VII.
Art. 20. In caz de dizolvare, societatea va ceda biblioteca si fon-.
durile ei, bibliotecei dela facultatea de medicina dln Bucuresti.
Art. 21 -- Aceste statute rAman modificabile dupA timpuri de Impre-
jurAri, dar cu votul acel putin jumAtate din membrii activi.
Art. 22. Prezentele statute se vor regulamenta.
Art. 23. Cap. I si II din prezentele statute sunt nemodificabile.
Art. 24. Prezentele statute nu se pot modifica cleat dupA trecerea
a cel putln cinci ani de zile.

REGULAMENT
CAP. I
Membril,activi
71,1 Art. 1. Orice student In medicinA (vezi art. 2 din statute) va putea
cere Inscrierea cu o petitie i depunarid taxa de inscriere : 2 tel la anul al
VI-lea inclusiv si 3 lei absolventii, cat si 0.50 bani taxa buletinului.
a) Membrii exclusi din cauza neplatii cotizatiilor vot plAti. la Inscriere
taxa de lei 3,4-50 b. buletinul.
b) Secretarul va cerceta dad solicitatorul indeplineste toate conditi-
tiunile de admitere, iar presedintele va pune la votul societAtii aceastA ce-
rere in prima sedinta.
c) Cererea de admisibilitate e susceptibilA la discutiuni.
Art. 2. Este admis membru acela care va Intruni majoritatea vo-
turilor din numgrul membrilor prezenti la sedintA.
CAP. II
Membrii onorifici i corespondenfi
Art. 3. Nu se pot vota membrii onorifici, decat In sedinta aniver-
sAril si In urma unei propuneri facuta de comitet.
a) Orice membru onorific care s'a fAcut vinovat fatA de societ te sau
de morala publid se exclude din oficiul Instiintandu-se membrii societatii.
Art. 4. Membrii corespondenti se aleg cu majoritatea celor prezenti,
dupA cererea fAcutA In scris de cei ce doresc.
CAP. II
Datorille membrilor
A. Collzalluni
Art. 5. Orice membru este dator a depune taxa de inscriere.
Art. 6.. Orice membru va plAti odatA cu taxa de Inscriere (2 lei panA
la al VI-lea inclusiv si 3 lei absolventii) i suma de 0.50 bani cari vor con-
stitui fondul pentru tipArirea buletinului.
Arr. 7. Orice membru activ panA la anul al VI-lea inclusiv va plati
.

o cotiza(ie lunarA, de l leu ; absolventii vor plAti lunar 21ei,iar reinscrisi 3 lel.
Art. 8. Membrul care nu-si va fi achitat un trimestru se va con-
sidera ca membru activ numai in cazul achitArei sumei In datorate.
L a) 0 dalorie (pe timp de 2 ani) se poate achita rate, dar asa fixate
hick pana la sfarsitul studiilor totul sA fie achitat.

= 331

www.digibuc.ro
 b) Odata cu aceste rate se va plAti §r cotizatia lunarA.
c) Absolventil Inscrisi n'au dreptul la rate.
d) In timpul platli ratelor se vor putea folosi de bibliotecl; nu vor
avea insA drept de vot : nici la aiegeri, .nlci la vre-o altä chestiune admi-
nistrativa.
e) Membrii exclusl, se vor afisa in localul societatei.
f) Un membru exclus din cauza neplatei cotizatiunilor se va putea re-
Inscrie cu taxa de lei 3, plus 50 bani pentru buletin si nu va avea dreptul
la rate. Un membru reinscris i exclus din nou pentru neplata cotizat61or nu
mai poate fi reinscris.
Art. 9. -r Membrii onorifici i corespondenti nu plAtesc nici o taxA.
B. DIzerlapunl
Art. 10. Membrii cari doresc a tine dizertatiuni trebue sa* anunte
subiectul biuroului care va fixa ziva tineril ei. DupA sustinerea ei lii fa(a so-
cietAtei vor fi obliga6 sä depuna un rezumat clar si concis in vederea pu-
blicArii lui In buletinul anual al SocietAtii, altfel n'au dreptul sä si-o sustie.
Art. 11. Fiecare membru este dator sA depund 3 teze, de doctorat.
CAP. IV
Alegerea comisiunei de verificare
Art. 12. A doua zi chip aniversare se procedeaza la alegerea co-
misiunei de verificare.
a) Aceasta e compusä din 3 membrii activi.
b) Atributiunile II sunt: 85 verifice actiunea comitetului trecut (Secre-
tariat, Casierie, Bib liotecA) I sA semnaleze viitorului comitet neregulile sau
bunurile fAcute de comitetul, pe care-1 verificA.
c) Durata ei nu poate fi prelungita peste o saptamând.
d) Nu are dreptul sA Inscrie sau sA reinscrie membrii, dupA cum n'are
voe sA admitA rate.
e) Ea trebue sA prezideze alegerile generale, e obligatA sA afiseze
lista membrilor votanti cu 2 zile inaintea alegerilor. De aceea ea va trebui
sA oblige pe to(i membrii sg-si achite cotizatiile sau datoriile Inainte de
aceasta data.
f) In ziva aniversArei trebuesc anuntate candidaturile pentru comisiunea
de verificare.
Art. 13. Comisiunea de verificare va interzice orice platA de bani
in ziva alegerilor.
a) Raportul comisiunei va fi citit In fata Societatel dAndu-se drept
celor In cauzA de a discuta cele relatate in raport.
CAP. V
Alegerea personalului comitefulul
Art. 14. In urma citirei raportului comisiunii de verificare se va
purcede la alegerea membrilor comitetului, conform art. 15.
AceastA sedintA va fi convocatA I prezidatA de comisiunea verificatoare.
a) DupA noua alegere, vechiul comitet va da dupa inventar i conturi,
noului comitet, toatA averea societatii : archiva, biblioteca, numerar, etc.
Art. 15. Comitetui se alege de cAtre membrii prezen6 la vot. Sunt
alesi acel carl au obtinut cel mai mare numAr de voturl.
Art. 16. Alegerile partiale sau generale ce vor fi necesitate, in cursul
anului, fie prin demisiunea vre-unui membru din comitet sau Intregului co-
mitet, fie prin alte cauze, se vor face/ tot- in modul prescris de art. 15 din
regulamentul de fatA.
CAP. VI
Mecanismul alegerel Comisiunel de verificare l a noului comitef
Art. 17. Candidaturile trebuesc anuntate prin peti6i cu 2 zile inainte
de alegere.

332

www.digibuc.ro
 a) tiuroul va tipAri un buletin de vot, punand listele candidatilor pa
ralel In cazul mai multor liste.
b) Fiecare buletin va purta stamplla socielatei.
c) Costul buletinului se achitA de cAtre cei alesi.
Art. 18. Alegerile se vor face Intre orele 1 §i 7 In ziva fixatA. .
Art, 19. Biuroul alegerei e format din : 2 membri din comitet pentru
Comisia de verificare si din cei 3 membri ai comisiunei de verificare pentru
alegerea noului comitet,
a) Fiecare lista ii va trimite eke un delegat.
Art. 20. In camera de vot nu pot intra odata mai mult de 2 votanti.
a) In caz de nereguli biuroul poate suspenda alegerea.
Art. 21. -- Orice contestatie a alegerei e valabila numai In cazul când
se aduce la cunostinta biroului chiar In ziva alegerei.
CAP. VII
Atributiunile comitetului §i ale fiecArui membru in particular
A. Conilletul .
Art. 22,Comitetul e obligat a tine sedinta, cel Engin odatA pe sAptA-
mânA pentru rezolvarea diferitelor chestiuni ce se vor ivi, precum l pentru
fixarea ordinei de zi a sedintel viitoare a societAtii.
Arti 23. Rezolutiunile comitetului se iau cu majoritatea absoluta a
membrilor prezenti.
a) Comitetul nu poate lua deciziuni decal Hind prezenti cel putin cinci
din membrii lui.
Art. 24. Comitetul functioneazA In permanentA i reprezintA socie-
tatea In toate chestiunile relative la datele stabilite de statute si regulamentul
de feta e
a) El reguleazA chestiunile i afacerile de administratie In general,
anunta societAtii lucrArile preparatoare si din initiativa ce trebuesc rezolvate
de societale i executA deciziunile ei.
b) Cerceteaza membrii cazuti In categoria prevAzutA prin art. 6 din
statute si Cap. III din regulament.
c) AdministreazA bunurile socieratei conform deciziunilor ei.
B. iPrepdinlele
Art. 25. Presedintete conduce societatea; el o reprezinia inAuntru
oI aLfa , el prezideazA sedintele adunatii si ale comitetului.
Art. 26. Presedintele face a se observa riguroasa aplicare a statu-
telor si a regulamentului precum l stricfa indepliniee a indatoririlor ce so-
cietatea In general si membrii ei In parte si-au impus printeaceasta.
Art. 27. Presedintele dirige i 1Amureste desbaterile, proclama re-
zultatul voturilor i pronuntA concluziunile adoptate. .
a) Presedintele e insArcinat cu aducerea la ordine a membrilor.
Art. 28. Presedintele face a se executa toate deciziunile adoptate
de comitet si de societate.
a) El nu poate face nimic tn numele societAtil fArA autorizatia comi-
tetului.
Art. 29. El subscrie impreuna cu unul din secretari corespondenta
$i cu toate actele privitoare la societate.
Ad. 30. Presedintefe este dator a observa cu stricteta ordinea zilei-
C. Ilice-prepdlnill
Art. 31, Vicepresedintii conduc socletatea In lipsa presedintelui sau
dupa a lui Invitare, cu aceleasi drepturi i datorii.
D. Secrelarul
Secretarui general
Art. 32. Secretarul general este sefut cancelariei societatli r el va

333

www.digibuc.ro
Iveghea ca iirtllle in registreie ae ewe 0 de intrare a ie ireack in buns
regulA de atre secretarii de sedinta.
Va ingriji ca toate dizertatiile, observatiunile i alte lucrAri aduse
inaintea societAteI sA fie puse in arhiva acesteia, cu adnotatiunea cuvenità.
Va raporta comitetului la fiecare trimestru i societAtii la fiecare semestru
dupA rapoartele ce va primi dela casL.r, secretaril de sedintA i bibliotecar,
despre starea financiarA si miscarea membrilor societAtii si de starea bi-
bliotecei.
Va face in fiecare an la sedinta aniversAI ei un raport genera/ asuprz
mersului societAtei, precum i o recenziune amanuntitA a lucrarilor prezen-
tate In decursul anului expirat.
El va pAstra sigiliul societAtei.
E. Secretaril de aedititA
Art, 33. Secretaril de qedintA asisth pe rand pe proedinte la toate
sedintele. redacteazA i scriu sumarul sedintelor precum §i toatA corespon-
denta societAtei, dupA, indicatiunile presedintelui, subsemnAnd Impreunii cu
acesta ; tin un registrn de intrare si esirea hArtiilor, un altul cu numele si
pronumele membrilor, cu adnotatiunea in dreptul fie-cAruia de data esirei lor
din societater precum l donatiunile ce s'au fAcut societatei. Vor tine archive
in bune ordinA punand fiecare hArtie In dosarul res. ectiv ; vor Ingrlji a anunta
sedintele i ordinea zilei.
F. Casierul
Art. 34 Casierul tine comptabilitatea societAtii, dupA formularele
aprobate de comitet l Ingrijeste de Incasarea cotizatiunilor membrilor, a do-
natiunilor. precum si a altor veniturl ce va mai avea societatea.
Art. 35. -r- El va tine un registru snuruit, sigilat i contrasemnat de
comitet, din care va elibera chitante si la Incasarea cotizatiunilor dela mem-
brii societatii.
Art. 36. Pentru toate cheluelile va lua acte justificative.
Art. 37. La finele fiecArui trimestru va ingrlji a raporta secretarului
general situatluned casei prezentând totdeodatA la inceputui fie caret hmi,
lista membrilor activi.
Art. 38. Fiecare chitantA sau }Artie privitoare la caster, nu va fi
valabilA dacA nu va purta sigillul casieriei,
G. Blbliotecarul
Art. 39. Bibliotecarul este dirigintele bibliotecei cabinetului de
lecturA §i museului societAtii.
Art. 40. Bibliotecarul va tine: un catalog, care va trebui sA fie ti-
plrit i vAndut membrilor, Din an in an se va face un supliment cu cArtile
noui intrate in bibliotea. Toate volumele vor fi trecute dupa numele autoruIui.
Art. 41. Va mai tine un catalog dupd formularul admis de comitet
de toate obiectele de muzAu; va ingriii de ordine in cabinetul de lectnrA.
Art. 42. CAnd bibliotAcarul sau casierul va demisiona, nu va Inceta
de a functiona pAnA nu se va alege un altui cAruia trebue sA-i predea bi-
blioteca sau casa.
Art. 43. Cnd unul din ei va fi tinut a absenta pentru motive cu-
noscute de comitet ca valabile, vor fi inlocuiti in atributiunile lor de un alt
membru din comitet, desemnat de acesta dupA recomandarea titularului.
Art. 44. Biblioteca trebue sA fie asiguratA. Volumele noi intrate
se vor asigura treptat.
Art. 45. Orice membru din comitet trebue sA fie in curent cu plata
cotizatiunilor.
CAP. VIII
$edintele societhtil
Art. 46. edintele ordinare vor avea loc odatA pe sAptAmAnA in
zilele fixate mai dinainte de comitet.

334

www.digibuc.ro
 Art. 41. §edirlele extra ordinate pot avea foe oricAnd comitetui
va decide.
Art. 48. edintele ordinare se deschid cu oricAti membrii vor fl
prezenti.
Art. 49. Deciziunile se vor lua cu majoritatea membrilor prezenti
sau numai cu a comitetului in cazuri de urgentd, dupa care se va referi
societdtii.
Art. 50. Ordinea de zi a sedintel ordinare va fi urmátoarea :
Comunicdri, conferinte, diferite chestiuni administrative.
Art. 51. Ordinea zilei pentru fiecare sedinta va fi anutatd in sala
sedintelor cu cel putin trel zile mai inainte de ziva fixatd.
Comitetul sau societatea prin propunerea verbald a cinci membril la
Inceputul sedintei, pot pune i alte chestiuni la ordinea zilei, sau a interveti
pe cea existentd. In caz de netntelegere, majoritatea decide.
Art. 52. La $nceputul §edintei, dupd apelul nominal, un secretar va
da citire sumarului sedintei trecute avand dreptul orice membru a cere rec-
tificdri cari pentru a fi trecute in sumar. vor trebui sd fie aprobate de ma-
joritatea membrilor prezenti ori cAti vor fi.
Art. 53. In desbateri cuvAntul se cere si se obtine dupd ordinea
inscrieri lor.
a) Nimeni nu poate vorbi cleat dupd ce a cerut cuvAntul sl s'a 1

acordat de presedinte.
b) Este permis membrilor a ceda unul altuia rAndul vorbirii.
4 Art. 54. Dad un membru vorbind. nu este in chestlune sau face
chestiuni personale, presedintele are dreptul sd-i ia cuarAntul.
Art. 55. Când trei membrii cer inchiderea diszutiunei. presedintele
dupd ce va da cuvAntul la die unul pentru si contra, o va pune la vot.
Art. 56. Membrul care cere cuvAntul in chestiune de regulament
are prioritatea.
Art. 57. and presedintele voeste sd vorbeascd in chestiunea ce se
discutd, cedeazd fotoiiul prezidential unui vicepresedinte, afard negresit de
cazul cand da explicatiuni.
a) Nefiind nici un vicepresedinte de fatd, va ceda presidentia unui
membru din comitet.
Art. 58. Cánd un membru din comitet lipseste nemotivat la trei se-
dinte consecutive ale societätil si comitetului, se va considera derrisionat
din comitet.
Art. 59; In aceiasi chestiune un membru nu poate lua cuvAntul de
cat cel mult de trei ori.
CAP. IX
Despre propuneri ;if votare
Art. 60. Dintre propuneri cea mai depArtatd se pune IntAi la vot,
iar amendamentele inaintea propunerei la care se raportd.
a) Propunerile de amAnare ale dezbaterilor, se pun la vot cu precAdere.
Art. 61. Propunerile, amendamentele si concluziunile spre a se
pune la vot, trebuesc sd fie formulate In scris. Numai propunerile simple
precum i cele pentru trecerea la ordinea zilei, pentru amAnare, pentiu sim-
pld respingere, pentru avizare sau recomandare la o delegatiune, la vre-o
comisiune i altele de asemenea naturd se pun la vot si fdrd a fi formu-
late in scris.
a) Ca sä fie luate In consideratie trebue sä fie subscrise Inca de pa-
tru membrii afard de propundtor.
b) Propunatorul spre motivarea propunerei sale are cel dintAi cuvAntul
asemenea i In urmd.
Art. 62. AdresAndu-se unui membru din comitet o ieterpelare, acel
membru poate rAspurde la ea imediat sau poate amAna rdspunsul pAnd la
sedinta viitoare.
a) Numai cu consimtamAntul societAtii poate raspunde un alt membru
din comitat.

035

www.digibuc.ro
 13) baa interpelatorul il! pse§te nemotivat pierde dreptuf de interpelatt.
c) Interpelarea poate fi desvoltata de un alt membru ce si-o insuseste.
Art. 63. Rezultatul votarei se proclama de presedinte.
Art. 64. Votul se face prin ridicare de mana si la indoiall prin
contra proba sau apel nominal. Numai In chestiuni de persoane votul se va
face secret, prin bile sau bilete scrise.
a) La votare abtinerile se considera in numarul voturilor.
Art. 65. Cand o ptopunere Intruneste paritatea voturilor se produce
la o nouà votare. Ace las lucru si la alegerile comisiel de verificare si a
comitetulul.
CAP. X
Fondul societatiI
Art. 66. , Fondul societatel se va intrebuinta la intrejinerea biblio-
tecei, la abonarea de ziare medicate si stiintifice, etc., facerea mobillerului
necesar si pentru spezele de cancelarie.
a) Orice cheltuiala mai mica de 15 fr. se va face cu aprobarea comi-
tetului, trecandu-se in proces-verbal ; sumele mai marl vor. trebui aprobate
de societate.
Art. 67. A treia parte din veniturile ce se vor incasa, afara de co-
tizatii se va afecta fondului de rezerva al societatel.
a) Acest fond se va plasa spre fructificare dupl. votul societatei si nu
va putea fi Instrainat de cat in urma deciziunei luate de dotta treimi din
numarul tutulor membrilor activi al societatei.
Art. 68. In raportul comislunei de verificare, se va speclfica totalul
ondul ui de rezerva.
CAP. XI
Dispozitiuni generale
Art. 69.Orice membru care, prin purtarea lui In societate ar aduce
vatamare aeesteia. va fi exclus prin doua treimi din numarul celor prezenti
si dupa. propunerea a zece membrii prezentl, dintre cari unul va desvolta
motivut pentru care se ccre excluderea, dandu-se apoi cuvantul si membrului
acuzat sau unui alt membru care ar voi sa-1 apere In lipsa celni acuzat.
a) Excluderea se face prin vot secret.
. Art. 701 Membrii exclusi in categoria art. 69 nu mai pot fi reprimiti
Art. 71. Regulamentul de MO poate fi modificat in !total sau in
parte cu deciziunea luata de majoritatea membrilor activi si dupa propu-
n erea comitetului.
Art. 72. Pentru chestiunlle neprevazute In regulament si pentru
orice detalii. socletatea orin deciziunea majoritatei absolute a membrilor aci
tivi prezenti va hotari, procedand la votare confom regulamentului.
Art. 73. Orice dispozitiune anterioare, contrarie acestui regulament
este nula.

M6

www.digibuc.ro
 MEMBR1
Al

SOCIETATII STUDENTILOR IN MEDICINA

Antonia Gh. Andronache Gh. Radu

Aronovici Gh. Albullesou Petre
Antinesca Ofelia Alexia Constantin
Mexancirescu D-tru Aibondis Die
A lexandresou Gh, Arieescu A. 11-trru
Alexiu Gheorghe , ktanasiu Sctoslav
Angelescu St. Eugenia Aurariu N. Eugenia
Anastasia Tiberiu Apestoleanu V.
A tanasia Anrel Aleseana Gh.
ktanasescu Adriana Adamesteann Cornelia
Angelescu Die .* Avramescu Gh. Gh.
Anghelescu Cantemir Androneseu Nicolae
Ardeleanu Gh. Anghelescu N.
Anarazeanu C-tiu Andreoiu C.
Inghelescu Hera lamb Avram Natalia
Aricescu Conn. Agapia Maria
Antonescu Oh. Averescu Stefan
Aratna Oct: Atanasiu Alexandra
Adam Cecilia
Avacovici I. Brancovici Mihai
Alexia Ion E6dulescu Elena
Anastasesou Alex. a eurescu Constanta
Amzulescu Lucia Birbulescu Io an
Alexia Leonida Breneanu Gh.
Anclronovici Oh. Bella Gh.
Argenta D. Angelo Bistrkeanu Eremia
Atanasin Ade la Budra Tarscu
Alexandrescu Livia Berlescu Const.
Agapian Angela Benicia I. Stelian
Artene Vasi le Bldulescu Alexandra
Alexandrescu Elena Badenski Gheorghe
Asian Anetta Bibinescu V.
Atanasiu Ion Bogdan Gh.
Atana.siu Tib. Buzeiann V. Oh.
Ancente Cosma Bordeianu S.
Albescu Virgil Botis Aurel
Antonesou Pala de ech i Vaum
Angeleseu C-tin Booa Leonida

337 22

www.digibuc.ro
Bogdanovici Deodat Build Lydia:
Blidescu Alex. .Bueurescu Ion
Brhlesou loan Bahl Zoe
Belizarie Eind Bann M.
Bärbulescu Margareta Bows Damara
Broil Sigismund Busuioc Cecina
Blicescu Sergiu Billinescu T-n
Bazgan Ion Bujorich N
Biblineecu Vas& Bkieu Oh.
Bellu Victoria Budisteanu FI
Biirbuceanu Stefania Biberi Ion
BIrbulesau Achilina Bibescu Alexandra
Bhrzhnescu Iu lia Brh'tianu Sorban
&ion Joan Balaban Constantin
Busuioceacu Virg. allkneseu Ion
Bartholomeu Lucia Bratu Const.
Bogdan Olga Bibicesou Merin
Bele... Vasi le Bae Lonst.
Btrslineacu M.. Bancescu Const.
Mica lescn Grig. Punteann D-tru
Brestoiu Gr. Bogdan Petra
Barba C. Beanies= Cecilia
Balaban Ianou Balaban C.
Boroda. Buda Minna
Baroncea Oh. Bhrbulescu Filin
Borknescu Fl. Beraru Theodor
Boroianu- Alexandru Becescu Floriu
Bandescu Constantin
Briinescu A. Gh. Cristescu Viasile
Potoiu Traian Grhciun Emia
Bratu Stefan cozaru Gh.
Bobocescu Oh. Cerchez Kaisar
Berliescu C-tin Corneanu Marcel
Barbie Ion Codreanu Oh.
Bagdazar Oh. Costescu Traian
Bogdan Cristof. Ciainba. Gheorzhe
Porici Haralambie Ckeiulli Rada
Borghi A. Carlo Constantinescu Sthu
Bircle Alexandru Caluski oil.
Baikal N4ae Carra Anton
Bann N-lae Constantinescu Mircea
Bazgan Cons& Chinith Canst.
Birds.. Vasile Cacaliccanu Marin
Banu Ion Chiritescu Marcel
Brescan A. Canatit Ion
Boazu Soare Galan Nicolae
Blinbulescu N-lae Constantineseu Ana
Blirstinesou M. Crilsnaru Oonwtanta
Dalian Rodioa Ouita I. Anghel
Blidina Elena Constantinescu St. Oh.
Bozin Otilia Constantinescu I. Ovidiu
Buzineu Ecaterina Chaciumhrescu M. Stefan
Bozegisou A. Cinslei Constantin
Budhlhmescu Cornelia Constanthieson Dan
Bann Victor Chiprescu I. Mihail Ian
Brosteanu Raul Caroni 8ilvestrn
Buttu D. Otheorghe Corcoavii Maxim

838

www.digibuc.ro
Culuri Lucia Constantinescu N. Nic.
Cdrstea Andrei Comsa. Gh.
Constantinescu C. Const. Coman Ana
Carstea Oh. Cureleanu 'Btu
Ch'z'acescu D. D-tru Calafateanu D-tr
Corciovei Ion Caras Gheorghe
Cheorpec Lazrtr Cotet P.
1'5,nstea Stefan Florea CaTbunes Gll N. Gh.
Ciimescu Eliza Chitu Vasile*
Cocmulescu Die Christofovici &Inn
Constantinescu Elena Cres,th All 1..( Ii
Cristescu G. loan Carprescu Niculae
Oruceanu Andrea Comsa Elena
Cinvercii Aural Constantifnescu D-tru
Chinarescu Oh. Constantinescu Radu
Cretu Virgil Constantinescu Stefan
Coteanu V. Camenita I. V.
Cioran Sinicti Caiuginsu Jutiela
Colian Paul Caraculaeov B.
Chirulescu V. Covaciu Florian
Cristian Tatiana Covali Nicolae
Cris 1u Engem Ciirstea Vasile
Ciumgea Victoria Cristescu Stelian
Caramzulescu Cornii teanu D-tru
Constantinesou I. loan Cristescu D. C.
Ciurnetti Florica Cached N. Pompiliu
Cohn Alfred Cotta N. C-tin
Costesou Petre Costinescu C-tin
Culla Ion Constantinescu Frangu
Chiricesou C-tin Crorttanal N. 431.
Constantinescu Emil Cristescu G. Miticg
Ciapagea Ion Cosoveanu Traian
Combiescu Ion Comrunescu Em.
Costes CU Tx. Corlateann Al. Paul
Cticiu16, Radu Ciortea Mihail
Cliirild C-tin Chetian Alex.
Cristea Indian Caprescu N.
Chiric Vintidrt Chiriceanu Dan
Cioranu V. Chiser Stefan
Cnobloch Lelia Cioraocin
Carainzaleseu D-trn Cartianu N.
Carbunes.C11 Ch. Oh. Coman Ana
Constantinescu Corneliu Criveanu C.
Conea Team
Creamed Joan Danulescu Const.
Constantinescu C. C-tin Doicescu Tr.
Constantinescu M. Oh. Dumitriu Const.
Constantinescu Th. Duminica Stan.
Cristea A. Mihai Dumitalu Victor.
Cojan Oh. DA mboviceainu Maria.
Ciorcrtrahu St. Dobres cu Anton.
Cristea Alex. Dumitriu D. Joan.
Cosac I. Petru Dumitrescu Victoria.
Chirulescu H. St. Drgghiescu Theodora.
Ctiriirasu I. Oh. Dumitrescu Dorin
Constantinescri N. Mircea Dumitrescu V. Mihail.
Coniglearau D. Dumitrescu I. Theodor.

339

www.digibuc.ro
Dumitreseu Aurelia Dragomirescu Gh. Ioan.
Dragateanu S. DInglache Gh.
Des liu. Drlighiescn Theodora.
Dasalu. Dumitrescn Traian.
Du tulles ou Val e.ria Dumitrescu I. Aural Mircea
Dairescu I. Mihai Demetresou C-tin.
Diligitnescu Eufrosina. Dumitru Marin.
Dumitrescu I. Ioan. Durnitreseu Radu.
Dumitrescu S. Dumitru. -Damian Elena.
Dumitreacu I. Traian.
Danita Costwche. Ein in,. sou Irofte.
Dumitreson Maria. Eftimie C-tin
Dumitrescu G. Oh. Epureanu i'!,)ixenia.
Dumitrescu M. Hg. Etingerc
Dimitriu Ortansa. Eliade Felicia.
Doroescu Lucia. Entiche.scu Mihail
Dumitrescu G. Alexandru. Enescu Ghorglie.
Dobrescu Mihai. Fnachesat karin.
Dracescu Ratitt. Enesou C.
Dim olescu Alfred. Euatatiu Mircea
Dimolasou Raul. Eftbniu Pandele.
Dinescu Petre. Enescu George.
Dhscitleson Vasile. Erena N.
Dragnea Mihai.
Dumitriu I. C-tin. Filin Maria Victoria.
Docea Cornelia. Foisoreanu VintflL
David Come& Flarescu V.
Dudanov Vladimir. Fulga C-tin.
Dumitrescu Nestor. Floru Eugen.
Dmit Costache. Firia, T.
1 ;amitrescu I. Ioan. Floru Al.
Denisct it In George. Fleargeeanu M. I.
Daraban El Faur Pere.
Dmnitreo.cu Liviu. FaosIneanu El.
Driig4neseu Lucretia. Filipa Gh.
Durnitreseu : -tru. Firescu C. Petre
Demetieseu 1. Ti Floresou Al.
umitriu C Fiamboli P.
Demetrescu Grigore. Fortimescu Const.
Demetrescu I. Ioan. Flom Virgil.
Diaconescu Elena. Fluture Const.
Dumitrescu Aurora. Firam Adrian.
Dodeu des Perrieres. Feighel Octav.
Dumitriu C-tin_ Fancied Romulus.
Duma Gh. Flarescu IsDaS.
Damian V. Const. FrAncu Nieolae.
Dan Andrei. Faer Anton.
Dumitrescu MitiO. Frimn Aurel.
Dobrescu Constantin. Floresett Cristian.
Duboyan Petre Filiti Anton.
Dragomir Nkolwe. Floreacu Anastasia.
Dumitreson Zaharia. Focsareanu Elena.
Draigus N. Const.
DrIghici Emilia. Gherman Coast.
Dumitrescu M. D-tru. Georgescu Valerin.
Duncitrescu Valerian, Georgesou Matei.
Putescu N-lae. Georgescu I.
Demetrescu Lucian. Georgescu Oh.
340

www.digibuc.ro
Georgescu N. I. Gheorghiu Pandele.
Gadei Ste lian. Galita Ecaterina.
Galidescu Maria. Gogan Virgil.
Ghinescu Ilie. Georgescu Traian.
Gheorghiu I. Th. Georgescu Olimpiu Carpen.
Georgescu G. C. Ghimpeteanu V. Mihail.
Gligor Joan. Ghaorghiu Elena.
Gheorghescu I. Georgescu Oh.
Gheorghiu Ilie. Grebla" Petre.
Georgascu Emilia. Gheorghiev V.
Grozea.nu D. D-tru. Gruit5. Aurel.
Gheonghiu Victoria. Gldei Mihail.
Georgescu Const. Georgescu C. Joan.
Georgesau C. D. Georgescu G. I.
Gosea P. Maria Ghergbiceanu Oh_
Georgescu Th. Georgescu Maria.
Gospodinova Sake. Galisem C.
Georgescu Eug.
Georgescu Ecat Ilanciu lom
Grecea Gh. Ilagiescu D.
Gheorghiu Lucian. Harich Victor.
Georgescu Ion. llalalhu C-tin.
Georgescu C. D-tru. Hagetia.nu M.
Gheorghiu Eliza. Hamza Ecaterina
Gheorghiu C. Hora Alex.
Grigorescu C-tin. Herniann Gh.
Gheorghevici Al. Tiagi-Velciu Vasile.
Gtheorghinescu St. Hudescu Gh.
Gheorghiu Pavel Hristodorescu Elena.
Cirigorecu D-tru. hIudescu George.
Georgia Lucian. liaralamb Zoe.
Gomoiu Ianuarie. Houdrosom N.
Gotcu Paul.
Giuccovici Ana Iviinescu Ion.
Grigorescu N. D-tru. Ionescu Toma.
Giroveauu M. Ionescu Gr. Alex.
Grozeanu D-tru. Ilioscu Cornelia.
Cornea I. Pante liu. Irimescu Petre.
Gavgt Marietta. Ionescu Sebastian.
Georgescu Ion. Iaras Athanasiu.
Georgescu N. Petre. lonescu A. Ion.
Georgescu Alice Irescu Than N.
Giuscg, Virgil. Ionescu Olorie.
GAsculescu. Istrati Oh_
Giorgescu C-tin Is ti dti rritus.
Grecov Gh. Maseru Elena.
Gheorghiu D-tru. Toneseu A. M.
Gaffeecu. ionesen I.
Giungaru D-tru. Hieska Mircea.
Georgeseu Florica. Ionescu Victor.
Gorcea Lazar. Iliescu Filomela.
Grigorescu V. Oh. lacobson Gr. Al.
G,,iculescu Nic. Tordgnescu C-tin.
Ghitescu I. C-tin. Ionesen Nicolae.
Georgescu Mathi. Iliescu Grig.
( ne c Ionescu Vasile.
Go le A. Nic. Iliescu Alexandrina.

341

www.digibuc.ro
 Josef Tudor. Ionescu C. Mih.
Ionescu V. Grigare Hue& D-tru.
Ioitescu A. Mihail Iliescu Olga.
Ionescu Hie Ionesou G. C.
Lamson H. Adrian Iliescu D. Cornelia.
Meson Gh. Pantilimen Ionescu Adelina.
Ionescu Vioriea.
Ionescu Olga. Jipescu Al.
Ionescu Georgette. Jitianu Petre.
'meson Moise. Jipescu C. Titus
Ionescu C. AL
Iliescu N. C. Kraft Lydia.
Iftomovici Vasile. Kraft Olga.
Iosifesea Lucia. Klein Ruxandra.
Ioneseu Ade .
Ivascu Lilian,. Liman Ion.
Igna N-lae. Leca Mihail.
Ionescu M. I. Longhin Scarlat.
Ionescu G. C-tin. Luca Elena.
Toad Acheson N. Virg. Lupascu Ion.
lonescu Petre Lupescu Elena.
Iscenko Antonia. Lucan Plavia.
Ionescu D-tru. Le Wen C.
Tonescu C. N-lae. Lupescu Titu.
Ignatescu N-lae. Lutechi Marian.
Ign'atesca N-lae. Lazär Gh.
Ionescu Emilia. Lipitzer Dida.
Ionescu Antonia. Lanrentziu P.
Ionescu Ion. La'zihrescu D-tru.
Ilie D. Luneseu Mih.
Tonescu G. P. Tr. Leveenco Iacob.
Ionescu Virgil. LaizIrescru Cornel.
Menu Olga. Lupulescu I.
Tofte Semiramida,. L5,zgreseu D. Al.
Irofte Marcela. Letea C.
Ionescu C-tin. Lazarovici V.
Ionesou N. Lupescu Iranin.
Ionescu C. I. Lalescu Mih,
Ionescu G. D. Lazar G. C.
Ionescu Daniel. Uza'rescu I. Al.
Ionesou M. Const. ',loosen C-tin.
Meson M. Eugen. Lefter Elena.
Ioneseu G. D-tru. Leoveanu Maria.
Ionescu C. I.
Ionescu Const. Maxentian I. G.
Toanitescu Gh. Missir V.
falloff Stan_ Mih6escru. Anton.
Iordanesou Virgil. Manolescu Lucia.
Ionescu Iulian. Mano liu Const.
Ionia' D. Ion. Marinescu D-tru Slatina.
Ionescu G. N. Manoliu St.
Ioachimescu C. Mien A. Ion.
Ionescu Romania. Maori Eugenia.
ioneAcu Adrian. MAndriag, Sniridon.
Ionescu C. Mih. Mihailescu Elena.
Ionesou Vasil& Motoasea Ilie.
Ienescu Victor. I Moraru Tonna.

342

www.digibuc.ro
Marcu Ian. Moldoveanu Maria.
Mitran F. G. Moise Alex.
Moiseacu Th. Mateescu Radu.
Munteanu Cristofor. Miss B. Ch.
Mitacu Ste ham Moga N-lae.
Mares Coast Martin Ion.
Mihgilescu S. N. Marin Ovidiu.
Motas St. Mitricg C.
Motoc Elena. Mateescu St.
Mangu Gh. Munteanu V.
Manda D-tru. Mirescu Al.
Mazilu Ion. Martinovici G.
Mihalcea Zoe. Marinescu C.
Mavrodin Valeria. Mihgesou Maria.
Morcov Alex. Mihuilescu Nolan
Mayrianapol E. Me lidon Miron.
Mihuilescu I. C. Mkelaru Lydia.
Malderescu Maria. MtIllicescu I.
Mustatg, Ion. Marineseu Mircea.
Marin Gh. St. Mehmed Ahmed Of lu
Max Hie. Matei G. Ian
Mirahorian Armenag. Molfeta lancu
Mann Nicolae. Melnicov Leonida
Mangiurea Romulus. Miu Constantin
Musetescu Valerin. Manolescu Horatiu
Madran &igen. Mitran D. Constantin
Mazilu Ion. Maras P. Eagan
Milcu A. St. Marin. Mihgescu Anton.
Mihail Ion. Mayer Elsa.
Mirinescu C.
Mania lilt I. Nedelcu NIstase.
Macoi Eugenia. Negrito Gh.
Marinescu Isabela. Niculescu Puiu.
Miblilescu Gh. Nichita Maria.
Moraru Cornelia. Niculescu Aurelia.
Mairgescu Nicalae. Nicolae Cong.
Mazilu Elena. Nacu Marcel.
Manolescu Florea. Niculescu Iuliu.
Mateescu Stefan. Nazarie Vasile.
Ma.nzard Ion_ Nicolau Irina.
Marinescu Ion. Nicolin T.
Mihailescu D-tru. Nicolicescu N-lao.
Machu Ion. Nicotiamu Miran.
Mironescu I. Niculeseu G.
Mantu Constanta. Negulescu S.
Marinoiu Pomniliu. Niculescu T.
Mira Ion. Nicolescu M.
Ma vradin Dan. Nitg Alex.
Matei Nicolae. Neagn Petre.
MIndru Canst. Nicolescu Romulus.
Moseu C-tin. Niculescu U.
Matei Bals. Nicola.0 Costal
Marian N. Nicolau N-lae.
Marie& N-lae. Nota Tr.
MIndrescu N. Neagu Petra.
Marinesou Ion. Niculescu Petra.
Mama lache P. Nedeacu Alex.

43

www.digibuc.ro
Nelopou Cana& Popescu-Bresta Grigore
Nodelescu Nitre. Pricoiu D. Stefan
Negulescu Ion. Poenaru-Cgoleseu Marta
Node lcu Nita,. Petriceanu Adrian
Nastase Meflania. Popescu I. Anton
Naumovici LazAr. Panarit N. Const.
Nicolescu Ilia. Pasou Nicolae
Neti D-tru. Potrescu St. N-lae
Nanca D-tru. Popescu Scarlat
Negrescu Al. Panaitescu I. Gh.
Nistorescu N-lae. Pojogeanu Emil_
Nicola I. Constantin Petrescu Oh.
Nicolau Alexandru Poposcu Aurel
Neagu M. Dinu Papadat Marco la.
Nutulescu R. Const Pauctilescu Maria.
Nicolaescu S. Proc lan Gheorghe.
Nicalaseu Valeria Popescu Alexandrina.
Nosenco N-lae. Popescu Stroe.
Noica Stefan. Popovici D-tru.
Naumescu Const. Psenil Victor.
Neferu Ion. Prunis.
Neagu Ion. Papazoe.
Nica Mihail. Popescu I.
Noioa Griaore. Popa Vasile.
Negru Mafalda Parepeanu Paul.
Popescu Const.
Onea N. Popovici Radu.
Oprescu Alex_ Podeanu A.
Oprdta Octav. Pivariu Cristofor.
Olaru. PlAtärea.nu Vasile.
Oprescu Serban. Potrescu Mircea
Ochea Eugen. Popescu M.
Odobleja St. Petala Elena.
Gpritescu Oh. Popovici Elena.
ancea Horia Parvulescu Niculae
Ochio Eugen. Perpescu E.
Oproscu Const. Pau lian M.
Odagescu Sebastian. Panaitescu Oh
Obogeanu Eugenia. Pata I.
ellazu D-tru.
Proca Oh. Popescu Stela.
Paun Teodoru. Popescu Ilie.
Popescu Ion. Palade L.
Poposou N. Popescu Ion.
Popeseu MiticA-Buziiu. Parpaiä Const.
Popescu Tr. Panait Potre.
Poboran Virgil. dnriu Const.
Petrulian Gh. Pasl.svici Maria.
Popesou Virginia_ PPL.tenc:srp,142 PuL
Parpara Gh. Pose, D-tra.
Pooescu Lucian. Parlea Oh.
Popovici Adeda. Pope Al
Popeseu Ion. Petrescu C.
PArrillabu Const. Petrisanu Ion.
Prodeleanu Joan. Patalagiangi R.
Popescu Victor Popescu C.
Patachinta St. George Preda T.

344

www.digibuc.ro
Popesou G. Penea N.
Pcypescu Aurelian. Papedozolo Th
1-etrovici Ac lr. PaPazisu Oh.
Papescu Gr. Pi povici N.
Petra V. Ponescu T.
Pittu A. Panama Lizette
Poteras Olirania. Puiu Gh.
Potlageanu Victoria. PoPescu S.
Popescu Aurel.
Popescu D-tru. Raicoviceanu Alex.
Palada M. Ranetescu Dumitru
Prutescu Beatrice. Riidulescu I. Nicolae
Popovici Silvia. Russ P. Romulus
roposscu Maria Rosenberg A.
Popa Vasile Radian S. Ion
Inisculeseu N-lae Riidulescu Florica
Poteras C. Rusu Ion
Poiang Ion Ruia Radu
Popovici Nerva Rihman Vasile
Popescu A. Ralleanu Dinu
Popovioi T. Romanescu N.
Petrescu Aurelia Rdclulescu D. Gh.
Popescu C. Rocneanu Eugen
Popescu N-lae R'adulesou Florica
Popescu M. Racoveanu V.
Panescu I. Rebriscreanu M.
Paposen 8 Ruva Liviu
Popescu Gh. Craiova Rädulescu C. Ion
Popescu Gh Rlduleseu C. Matei
Popescu M. Rudeanu Alex.
Porumbaru E. Radovici C.
Petrea C. Rotariu G. loan
P(ma Tit. Liviu Runteanu Maria
Polatus Gh. Rosianu Ana
Paidiu V. Rosianu Nieolae
Predescu I Rosu Nicolae
Popescu C. Wadulescu A. Ion
Pitsachk Karol Rosca Elena
Popescu Marian Rafael Nieolicea
Panamo Petre . Radomski I.
Pon Eugen RIcluleseu Virgil
Popescu C. Raidulescu I. Ifor!a,
Pon N. Rilmnieeanu Tontlra
Popa Eduard Romanescu Olga
Popescu M. Runca,nu Veniamtn
Popescu C. Radian Costin
Popescu T. RusInescu V. Tr.
Popescu Gr. Ruptureanu George
Petrescu Const. Rkluloscu Virgil
Pascu Oh. Rosuleseu M.
Pomescu T. Rldulescbu N
Pitunescu A. Rodu Stefan
Povea, V. Ristea N. Marin
Popescu N. Ru$et V. Ionn
Popescu St. Rusrinescu MirpLa
Popescu J. Wadulescu Th.
Petrescu 8t. Roesoreanu Vasile

-- 315

www.digibuc.ro
8erbrunesou Z. N-lao Seicdrescu C. Oh.
Stroescu Petre Stefdlnesau Chi_
Simionescu G. N-lae Snirescu V.
Stamadiade N. Petro Stamatia M. I.
Stefdnescu S. Radu Simian C.
Sergiu E. Axente Sterithesou V.
Siclovan Curti/ilea Sinculesou St.
Stalcovici Stefon Sthnescu N.
Stoensicu G. Scdrlditescu Marcel
Savulescu Alexandru Sdadescu Aural
Serbdaoscu Petre Stefan C. Radii
Shnciuc Elena S tro es cu N.
Soimaru Alex. Stdnescu Anast.
Stoia Ion Stoicesou Martei
Spirescu 0. Sikorski Olga
Stoenescu Zaharia Snrunist eanu Marcel
Steopoe 1 r ai. Steitinescu Emil
Solomonescu Emil Sarafolaanu Cornel
Steranesou Aurora Sdndulescu Const.
Stand Maria Suma Sevast.
Stoenescu Mircea Samfin Nic.
Stefaniu 0. At Sarbuiesou N. G.
Stdnesou Elena Sustdnescu I. Gh.
Srindulescu Emil Stoicescu R. Ifrim
Stoenescu T. Suislänesou T. Gh.
Stoenescu Anastasia Serblnesou I. Ion
Stinghe Elena Serblnescu M. Marian
Stamatescu Silvia Serbanescu Lean
Strtnascu Sofia SerbInescu St. Ion
Sava Valentin Schrimer Mihai
Steresou Canstanta Stein Otto
SarboH Irina Santowi Iosei
Stilnescu Canstwnta Sandulescu Const
Stoian Cannellini Schionescu Gh.
Seimannru Alex. Stefanescu I. Gh.
Seiciiroscu Const. Sava Vasile
Stdaesou Ion Slindulescu Virgil
Stdncescu Ian Soda/nem]. I. Oh.
Stamatiu Oanst. Stan Cornelia
Sonia V. Stoica Gh.
Sachelarie Em Stoian E.
Staatulptiv Ion Srundulescu P. Romulus
Stratulativ Noreta Sacerdoteanu Eenelon
Sancu Ion Stilneut D-tru
Strinescu D-tru Soimu Iordan
Stinghe Valeriu Srundulesou Emilda
Stritesou Th. Scdrlateseu Marcel
Serbrinescu Vasile
Sonia Octav Tomes ou Liz etta
Sculi Maria durisescu AlexanAra
Stefan Marin TgairLsesou Const.
Stoenaseu P. Ion Tomovici N.
Simionescu Ion Tdtairu Ion
Stan D-tru Toohari Petre
Sfrt ial 'a' D. M. Tana Filin
Siligeanu 0. Trinasescu C. St.
Samureanu Stela Tomescu T. Mihai I

3-1(I

www.digibuc.ro
 Tatulsoscu I. S. Tutäreanu Aural
Theodaresou Constanta Tonu C.
Twill Ion Tedeman M.
Tomescu Mihai Te lemon Aurel
Theoclorescu M. Const. Trandahur Aural
Tudorolu. Misu Tamaisca Tache
Thnlescu E.
rataru Richard Ule la Ion
Tiscovschl Ungureanu Coast.
Theodorescia Marin Ursan D. Iosif
Theodorescu I. Udrescu N.
Theodoriu I. Petre Udrescu N. Ana
Ditairanu Gh. Uic S. N-lae
Theodorescu Dan I.Jrziea M. N-lae
Thoodoru Alex. Urinzieff N-lae.
Tuloeanu Emil Ungureanu C-tin
Truficesen Ion
Terzi Engem Viiiecu Ecaterina
Trandafirescu D. A. Varnali N.
Tovar Taisou Vitniesou Gheorghe
TanIsescu Ana D. Vascan D-tru
Tavernie C. Vintici Victor
Tovaru Simeon Vaisilesou N. Alex. I
TanIsescu Marin Vlasic Ana
Torosilann Gr. Vasilascu Alexandra
Tincu St. Vasilescu Elena
Tudorache V. Vrabiescu Lucretia
Theodorescu Cristache Vasfiliu Toodor
TAnIsescu C. Tanalescu Eugenia
Tudorache Valeriu Vanescu Ecaterina
Tocilascu A. Vinrti Gh.
Theodoresou Profir Voiculasou El.
Tatomir Radu Wad Constantin
Theodorescu N. Const. Vasilesen Alexandrina
Tuchel I. Anota Vulelnesou Em.
Taulsescu I. Coast. Vradescu Valeriu
Tocitlescu Sibida Vasillescu Veronica
Tomesmu Virgil Irak lin Ion
Traian Ion Vasillesou S. Ion
Tat Ile Cong. Vasiliu Vasile
'llarahingl N. Wolf Eugen
Theocloresou A. Th. Vartic Vasile
Theodoresou Ion Vasile.scu Elena
Tudor Alecu Wessely Victor
Tarco Silivestru Va.11,11 made
Tatoiu N. Ioan Vasiilescu Madelena
Teodorescu Andrei Vasilestou Mircea
Teodoresicu A. Ional Vasilache Stefan
Trifan T. Petre Vaailesou D-tru
Tecu N. Vasillescu Dart.
Tenov V. Vasiliu Mih. Eugen
Tomesou Aurediu Vasilesou R. A.
Misu Gomel Victor Emanuel
Teid, Ion Vasiliu D-tru
Tomsa Gr. Vasilescu ArtemiDa
Telegut Nicolae Vg Amami Nic._
Trifan Ion Vasillescu Coast.

347

www.digibuc.ro
Vidrazeu C-tin Zaharia D. Ion
VladLeseu Serbaa Bsu E. Elefterie
Vicol N-lae Zigura V. Virgil.
Vasilescu Mih. Zamfirescu Paul
VlIclescu Eug. Zimvelin Cornel
Valiceecu C. Ian Zamfir C-tin
Valrasi D-tru Zama' An. D-tru
Voda", Petre Zlotoscu Adinan
Vintird Ianel Zissai Oonst.
Vornicelu Horia Zota, C-tin
Voicullesen C. Const. Znalandescu Roza Ha
Vasillesou Titus Zillisteanu Gonst.
Vladimir Corne lea Zamfiresou Marin
Vasculesou Traian Zaharescu Adrian
Voiculescu F. Const. Za loosen Gh.
Vasiliu A. N-lae Zamfir Gr. M.
Vasilesou Aurelian Zamfirescu. CI:011st
VAI Iceman Al. Temistocle Zamfiresoa M. Zamfir
Vasaiesou Zenobin Zota Emilian
Visineann N-lae Zamfira Marcel
Valeanu Aurel
Vasiliu C-tin

318

www.digibuc.ro
 SUPLIMENT
LA

Istoricul Societ5tii Studentilor in Medicin5

(PARTEA 11, 1906-1925)

- 349 -

www.digibuc.ro
 S5rbalorirea de la Ateneu
la 6 Decemvrie 1925
Al noulea punct din prograrnul de activitate al Comitetului
Societatii Studentdor in Medicinh din anul 1925, il formeaza. Serba-
rea jubileului de 50 de ani de existentri a Societatii" ').
Hotararea de a releva acest fapt extraordinar de important
ea, o societate studenteasch din Romania a implinit 50 de ani de
existenth zic, hothrirea, de a nu trece sub thcere asemenea fapt,
s'a luat in sedinta comitetului din 4 Februarie 1925 :
S'a fixat pentru comemorare" ziva de 1 Martie 1925 si s'a
decis sa se complecteze istoricul societhtii" intocmindu-se i partea
II-a (pentru anii 1906-1925).
In acest scop, d-1 secretar general 1. Tovaru a fost delegat st
ia intelegere cu d-1 d-r Gomoiu, pentru redactarea istoricului".
In sedinta urmatoare la 11 Februarie 1925, Comitetul so-
cietatii studentilor in Medicinh, in dragostea lui nemarginith pentru
Societate, a renuntat la amorul propriu si la bucuria ce'i se cuvenea
de a patrona comemorarea" celor 50 de ani ai Societatii, i, ca sh
poath vedea stransi in jurul societatii, pe toti reprezentantii autori-
tätilor cu care el ( comitetul) intrase in conflict din cauza nip-
chrilor studentesti", a intocmit o comisie, neutra, pentru organizarea
jubileului de 50 de ani, compusa din d-nii : C. Pastia, P. Niculescu,
I. Niculescu, P. Tomescu §i kudentii : Stinghe, Topa, Bibeslu,
Gheorghiu, Mitacu, Noica, N. Ionescu, d-rele A. lonescu, Boroianu,
Coman si d-nii Dumitriu, Teindsescu, J. Banu, Trandaburu.
In acelasi timp se deleagh d-nii : T. Cureleanu, Glorie lonescu,
N. Banu, I. Mitacu, A. Bibescu, C. Fulga i I. lonescu sA ajute
pe d-1 d-r Gomoiu pentru ca istoricul" s5 poath fi gata panh la 1
Martie 1925 (ziva fixata, pentru comemorare).
Pe de alta parte, se trimite d-lui d-r Gomoiu adresa No. 127
prin care este rugat ca tot domnia sa care a fácut istoricul" pe
anii 1875-1906 sa. intocmeasch si partea II-a (pentru anii 1906-1925).
Comisia de organizare a jubileului" s'a intrunit in sedinth la
14 Februarie 1925 si a alcatuit programul serbhrii". Intervenind la
Ministrul Instructiunii, d-1 Prof. Angelescu a fagaduit tot sprijinul,

1) Vezi: Dr. V. Gomoiu Istorieul sociefatii, Partea II, BucureSti, 1925,

pagina 299.

-- 351

www.digibuc.ro
acordând si suma de 50.000 lei pentru imprimarea volumului jubi-
lar (istoricul).
Nu putem s. tim ce s'a petrecut, dar, in a doua sedinth a
comisiunei" care a avut loc la 17 Februarie s'a gasit de unii
membrii c jubileul nu va putea avea loc decal dupt o preaIabili
imptcare a Societatii cu d-1 decan i cu d-1 rector", si, pentru a
se evita orice suspiciune, s'a hotrtrit ca in comitetul de organizare"
A, intro toti fostii presedinti ai Societatii.
Prin adresele No. 192-210, fostii presedinti au fost convo-
cati in sedinta la 19 Februarie 1925.
Fiind proclarnat presedinte al comitetului organizator, d-I prof. Ma-
rinescu a cautat sä profite de ocazie pentru ca prezenta d-lui d-r Gomoiu
altturi de domnia-sa, sa-1 spele de acuzatiunile sub care a ctzut in
fata Eforiei Spitalelor Civile (in anul 1921). De si nu putea sä
existe nici o legttura intre Eforia Spitalelor i Societatea Studen-
tilor in Medicint, (care convocase pe ambii numai in calitatea D-lor de
fosti presedinti") icu atat mai putin intro jubileul Societritii" din
1925 si acuzatiile" aduse medicului primar Marinescu, in 1921 de
care Eforia Spitalelor Civile, totusi, d-1 d-r Gomoiu (fostul
medic efor), intelegand manevra d-lui prof. Alarinescu, a cautat st
evite incidentul care ar fi procurat motiv" de zadarnicirea jubileului
ci, a ctutat impacarea cu d-1 prof. Marinescu pentru ca lucrtrile
comisiunei de organizarea jubileului s poatt continua.
Pentru a se putea da cat mai mare splendoare ,,jubileului" se
hottrtste ca Societatea st'si serbeze a 50-a aniversare, la data obis-
nuitt (cea fixata de regulament) si cu programul obisnuit, iar ju-
bileul" st fie strbatorit a parte, la o data ce se va fixa ulterior
(dupt schimbarea actualulni comitet al Societatii (vezi Istoric" pag.
278-295).
Se mentine hottrarea comitetului, ca d-1 d-r Gomoiu st in-
toemeasct istoricul Societtitii", se decide a se face apel la d-1 d-r
Gh. Davidescu pentru publicarea intregii bibliografii a Spitalului"
iar revista sa apart, cu un numtr festiv (jubilar).
In sedinta urmAtoare la 5 Martie 1925 s'a hotarit ca
qileul" sit aiba loc la 3 Mai 1925, la Ateneu, si in acest scop s'a
decis a se solicita patronajul M. S. Regelui, iar pe de alit, parte
s'a constituit un Comitet de onoare" compus din :
D-nele : Pict Aliindnifteanu , Clotilda Averescu, Eliza Brdtianu, Alexan-
d rina Cantacuzino, Sabina Cantacuzino, Maria Filipescu, Maria Pilat, Zoe
le a mnicean
D- nii : Prof. Dr. C. Angel escu, General Al. Averescu, 6. Argetoianu,
Ion el I. C. B rdtianu, Dr. M. Butoianu, Dr. 1. Costinescu, Pref. A. C. C'uza,
scdr Catargiu, Ing . I. Ghica, Prof. N. Iorga, Intim Maniu, I. Mihalache,
G eneral E. Nicoleanu, M. Ormolu, St. Pop escu, General Dr. I. Pot arca , .N .
Sd veanu, Barbu ,tirbey, Dr. Al. T/ aida-Voevod, C. Vasiliu.
In sedinta dela 12 Martie, d-1 protesor Marinescu, presedintele
comitetalui de organizare aduce la cunostinta cit s'a obtinut sala
Ateneului pentru ziva de 3 Mai dupt amiazi si eh are toate m oti-
vele a credo et M. S. Regele va accepta patronagiul jubileului.

352

www.digibuc.ro
 Pentru accelerarea luciirilor, se alege din sanul marelui co-
mitet al fostilor presedinti, un comitet de actiune", compus din d-nii :
Prof. Obregia, Prof. Manicatide, Dr. Tatufescu Poenaru-Citplescu, Atd-
nescu-Cet1etrafi, N. Bufild, V . Gomoiu, P. Aiculescu, C. Pastia, P. Toniencu,
M. Georgescu, V. Ciocdlteu fi .1. Nicolescu.
In sedinta urnAtoare, de la 20 Martie 1925, s'a formulat i s'a
hoUirit tip5rirea invitatiunilor cAtre membrii de onoare, reprezen-
tantii presei, autoritiltile universitare, prefectii i primarii cari au
ajutat societatea, etc. Se decide a se anunta i prin ziare.
Ce s'a petrecut ? (Vezi Istoric" pag. 313).
Nu exist5. alte acte decal acele care spun crt, Societatea si-a
schimbat comitetul. Dar, in noul comitet, prin vointa majorithtii,
sim pe aceiasi d-ni: C. Ddnulescu, I. Simionescu, G. Enescu, etc.
si aliauri de dansii pe d-nii : Banu, Buzoianu, Cureleanu, Ddni(d,
Georgescu, lonescu, Tovaru, etc. (Vezi Istoric" pag. 295-96 si
312-13).
In Mc sA se aprecieze sentimentele studentilor i sg'i apropie,
d-1 Toma lonescu (decanul Faculttutii de medicinA) a continuat dii
exploateze dorinta Societatii de a'si serba jubileul". Mat d-nia sa
cat i amicii d-sale au repetat declaratia eä nu vor participa la
serbare cOt timp in fruntea societdrii se gdsesc aceia0 d-ni Ddnu-
lescu si Simionescu.
Avand in vedere c jubileul" apartinea celor 50 de generatii
cate au trecut prin Societate si nici decum d-lui X sau Y, iar pe
de alt 5. parte, avand in vedere c d-nii Dänulescu si Simionescu nu
puteau, in nici un caz sä fie exclusi de la serbare chiar daca."
ar fi demisionat de oarece participau ca fosti presedinti", zic,
in aceastii, situatie, ambitia d-lui Toma Ionescu era cel putin de-
plasatà iar pretentia d-sale apArea absurd'a.
Totusi, feta,' de atmosfera inearcat5, si de raporturile incordate
dintre societate si profesori, comitetul de organizare al jubileuMi"
a h.)tilrit sä amâne serbarea pan'a se mai impad, lucrurile".
Impinsi de dragostea pentru societate i ca s impace lucru-
rile", d-nii C. Dilnulescu si I. Simionescu au demisionat dela con-
ducerea societiltii in sedinta dela 30 Mai 1925, sperand ct astfel
d-1 Toma Ionescu va fi satisfacut si va participa la jubileu".
Dupä ce a obtinut aceestá satisfactie" prin ,infrangerea" (?
celor doi elevi", d-1 profesor" si decan Toma fonescu a ridicat
noi pretentii".
Faptul acesta a indignat intru atata in cat la 6 Iunie 1925,
in sedinta, d-1 presedinte D'anulescu a declarat eh' s'a comunicat
d-lui decan, prin intermediul d-lui dr. Pastia, c Societatea nu se
do. subjugaM prin cererea de dimisie a sa i a d-lui Simionescu" iar
d-niile lor s'au hotArit so. famano, mai departe la conducerea so-
ciet6tii.
Pe timpul vacantei, comitetul pentru organizarea serbArii si-a
suspendat lucra'rile si nu s'a intrunit de cat la 8 Octomvrie 1925,
cand a incheiat urm'atorul :

353 23

www.digibuc.ro
 Proces-Verbal No. '7
D-1 Prof. OBREGIA ; cere sa se feel solemnitatea comemorarii de 50 ani
in noul palat al societatei, considerand acest local cel mai potrivit. Intrucat
toate incaperile primului etaj sunt pe acelas plan se pot aduna peste 1200
persoane care sit poata participa la aceasta comemorare.
D-1 Prof. Dr. GIL MARINESCU : admite propunerea d. Prof. Obregia deed
insa este acceptabila. Vede mari avantajii deca s'ar putea face odata inaugu-
rarea localutai i comemorarea.
Crede ca vom avea nevoe de f. mult mobilier, i deci, considerand tim-
pul indelungat cat va dura comemorarea precum i lumea multA ce va fi
invitata, nu poate fi gazduita in localul nostru care este insuficient.
D-1 SIMIONESCU arata ca mai avem nevoe de inca 1 1un. pang cand
confortul va fi executat.
D-1 Prof. MARINESCU : intreaba dacii existh calorifer daca avem mobilier,
cubajul ndcesar etc. Impresiunea d-sale este ca sàlile noastre nu sunt proprii
pentru festivitatea proectata. D-sa cere ca aceasta chestiune sä pue in suspensie.
Se admite propunerea d-sale. D-sa expune interventiile ce le-a facut in
sensul bunului mers al comemorarei.
D-1 Dr. PASTIA, insotit de d. TOvARU, vor interveni la Ministerul Instruc-
tiunei pentra obtinerea sumei de 50.000 lei pentru comemorare.
In chestiunea volumului comemorativ, care se afla in lucru la d. Dr.
Gomm nu'i se poate da o mare extindere din lipsa de fonduri. Se hoth-
raste sit se pastreze formatul volumului I pentru a fi continuarea celuilalt.
D-1 Dr. PASTIA, propune sa se intervie la Minist. de Razboiu pentru
tiparirea volumului comemorativ.
D-1 I. SIMIONESCU comunica interventia- printre ziaristi pentru prepa-
rarea opiniei publice relativ la comemorarea soc. noastre.
D-1 Dr. Prof. MARINESCU : crede ca nu are nici o important& dad', co-
memorarea se face inainte sau dupa 10 Decembrie.
D-1 Prof. OBREGIA : conteaza pe succesul i atitudinea binevoitoare a
studentilor. D-sa cere propaganda pentru atragerea sludentilor la societate.
D-1 ION SIMIONESCU : asigura ca va fi liniste, insa crede ca ar fi mai bine
ca comemorarea sä se tina inainte de 10 Decembrie.
D-1 TOPARU : comunica ea volumul se poate execute in 3 saptamani, iar
apelurile in 3 zile.
D-1 Dr. GIL MAnnuscu : Crede ca trebue sit ne mai adunam dupit 3
saptamani.
Se hoteirdlte coniemorarea pentru o datd inainte de 10 .Deccmbrie, deci
la 6 Decembrie a. c., de Sf. Nicolae.
Se citeste lista persoanelor propuse in comitettil de patronaj. Se hoth-
raste ca d. Dr. Marinescu sa flied personal invitatiile la mai multe persoane
anume : M. S. Regele si Regina ; D-na Eliza Bratianu ; D-na P. Alimines-
teanu: D-na Cantacuzino; D-na Pilat; D-na Rilmniceanu; D-na Averescu; D-na
Cantacuzino; D-na Maria Filipescu; d. lonel Bratianu ; Printul Stirbey; D-1
Oromolu; D-1 Saveanu; Stelian Popescu; G-ral Potarca i Butoianu; P. S. S.
Patriarhul; Iuliu Manin i Vaida; D-nu Costinescu.
D-1 Dr. Prof. OBREJA : cere lista tuturor persoanelor care au ajutat So-
cietatea. Tot D-sa va mai invite pe D-1 G-ral Averescu; Dr. T. Ganea
membrii Ateneului; D-1 N. lorga; D-1 I. Mihalacke; Argetoianu. D-sa cere gra-
birea lucrarilor SocietAtei ci a tiparirei imprimatelor.
(ss) Dr. Marinescu, Dr. C. Pastia, Dr. Obreja, Dr. P. Niculescu, Dr. L.
Rom, Dr. Dumitru, Simion Tovaru, Pandele Gheorghiu.

In baza acestei hotgriri s'a imprimat i s'a expediat urmatoarea

invitatiune :

354

www.digibuc.ro
 Societatea
Studentilor in Medicinii
Persoana morall
(Palatul Proprin)

JUBILEUL DE 50 DE ANI
1875-1925
(Labor Improbus o-mnIa vIncIO

Domnule,
Societatea Studenfilor in medicind din Bucurefti, un focar de culturd
ftiinfificd, de entusiasm pur national 0 de ideal frumos, ce imbratifeazet toate
manifestatiunile vietei de student, implinefte anul acesta 50 de ani de existenta I
Pornind dela straduintele tacite ci solidare ale cdtorva suflete mari fi
visettoare toate disparute astazi., cari au ftiut sll-i insufle incd dela inceput
prin altruismul lor entusiast, imortalitatea, ea a devenit prin munca, seriozi-
tatea fi dragostea de bine a celor 50 de generatii ce s'au perindat, nu numai
cea mai puternich organizatie studentensa, din Romiinia, ci fi una din
cele mai bogate fi impunatoare societati studente.ti din Europa. Din initiativa
ei, etc luat fiinta toate celelalte societati studentefti, disparute sau existente in
fart. Ect a fost prima care la timpul oportun a inteles insemndtatea relatiu-
nilor cu diversele asociatii studentefti române de peste hotare fi a luptctt cu
entusiasm ci generositate pentru unitatea culturald fi nationald a tuturor ro-
nuinilor. Trecutul ei, bogat in atatea fapte frumoase, nobile fi pline de roade,
vorbefte cu prisosintd. In present prin consolidarea caracterelor ca fi prin in-
tensificarea vigil intelectuale, specific romeineasca, ce urmarefte, ea este acea
care clet impulsul sincer fi generos intregei vieti studentefti din Tara, iar odata
ea terminarea mitrecului sdu Palat propriu, ifi va putea cciftiga cu adevdrat
dreptul de cetatenie ca orifice inaltd institutie culturald a Statului.
Avand sub ingrijirea ei aparitia celei mai vechi publicatii ftiinfifice ro-
mdnefti, revista Spitalul" care fi ea implinefte in prezent 45 de ani de nein-
treruptd existenfd, ea a contribuit in mare mdsurd nu numai la formarea per-
sonalitattlor medicate din Tart, ci fi la afirmctrea demnd a ftiintei romdnefti
peste hotare.
In anii frumofi fi plini de frametntdri tdinuite ale studentimei, orifice
medicinist ifi gdsefte in sdnul ei binefacdtor, sprijinul moral, material ca fi
stimulafiunea spre mai bine. Cultul traditiei 0 amintirilor trecutului care au
dat viata calor 50 de generafii scurse in seinul ei, a fost fi va fi intotdeauna
cea mai frumoasa i indestructibild legaturd de prietenie sincera dintre batrdni
tineri, dispdrufi sau in viatd, bazata pe iubire, solidaritate, respect 0 ad^
mirafiune. De aceea oricine vrea sd simta curgand cdteva momente in el vlaga
tineretei, vine cu drag 0 duiofie in mijlocul ei...
ln vederea acestui mare eveniment, Comitetul actual al Societatei a heat
initiativa de a sdrbdtori cum se cuvine aceastd longevitate rodnicd fi binecu-
vdntatdunicd in viata stuienteased dela noistrcinglind laolcdtd pe tofi foftii
fi actualii studenfi, precum fi pe toti intelectualii Tdrii.
De aceea, ad rugdm set binevoiti a ne onora cu prezenta D-voastrd, ludnd
parte la festivitatea Jubileului de 50 de ani ce va avea loc Duminica 6 De-
cembrie, ora 3 p. m., in Sala Ateneului, sub Inaltul Patronaj al M. H. L. L.
Regele 0 Regina.
Prepdinte, C. Dinulesca
Secretar general, Spiru Cristofovici

Afland ca se fixase ziva de 6 Decemvrie 1925 pentru serbare,

qi, stiind cat de mult tine societatea la acest jubileu", d-1 Tama

355

www.digibuc.ro
lonescu, decanul facultatii de medicina a cautat s foloseasca aceasta
imprejurare pentru a impune studentilor pe indezirabilul profesor
Rainer.
In acest scop, pe de o parte a indemnat pe d-1 Rainer saii
inceapa cursul inainte de jubileu", iar pe de alta. parte, la 16 Noem-
vrie 1925, d-1 Toma lonescu a chemat la d-nia sa acasa pe d-1 Drt-
nulescu (pregedintele societatei) expunandu-i ca, in cazul clind stu-
dentii vor intrerupe cursul lui Rainer, ii va impiedeca jubilate.
Nu in fata amenintarii, dar de dragul societatii i in speranta
ca d-1 decan" s. participe la jubileu", studentii au stat linitii
oi au inghitit cateva cursuri de ale lui Rainer".
La 23 Noembrie 1925 a avut loc a doua edintä din ToamnA
a comitetului organizator al jubileului" când s'a redactat urmätorul:
Proces-Verbal No. 8
D-1 Profesor MARINESCU a fost la legatia Cehoslovad. si a cerut un de-
legat din partea societatei.
A fost la Patriah, D-sa citeste rAspunsul Sanctitatei-Sale prin care area
cit fiind prea ocupat nu poate veni la aniversare.
D-1 DANULESCU, comunica cA a fost la legatia Polonu pentru a trimete
studenti delegati.
1)-1 SIMIONESCU, comunicit urmAtoarele: a vorbit cu 1)-1 Prefect care i-a
promis cA. va interveni la Palat pentrn ca Majestatea Sa Regele sil. participe.
D-1 Prof. MARINESCU, va vorbi cu D-1 Hiotu in chestiunea asta,
D-1 BOTEZ, comunicA la chestiunea Cantarea RomAniei" cA primeste
sä ne dea concursul si sà aprobA propunerea D-sale de a ante. corul 1/2 orA
dupA aniversare. Corul va fi in fundul scenei. M. S. Regele va sta in loja
scenei. Comitetul de organizare i patronaj va sta in lojile celelalte. Pe scenA
sl nu stea cleat cei ce vorbesc.
Propune sA: se aducA flori pentru estetica.
La ora 4V, ne vom intAlni la fata locului pentru aranjarea programulni.
Propune ca un cordon de fete si de studenti imbracati in costume
nationale BA. primeasca Familia RegalA.
Tinuta asistentilor va fi benevola iar comitetul in jachetä i redingotg.
Se delegd D-1 Simionescu sa. vorbeascA cu D-I Primer in chestia florilor.
Va deschide sArbatorirea D-1 Prof. MARINESCU, ca fost presedinte va
vorbi D-1 Prof. OBREJA. Va fi invitat D-1 Prof. IouGA, sa vorbeasca in numele
Academ iei.
D-1 Dr. Gomoiu este rugat sA intervie pe IfingA D-1 Prof. Iorga.
D-1 Prof. MARINESCU, propune sg, censureze cuvAntarea D-lui IYANULESCU
intrucat D-sa socoteste cA are raspunderea.
Presedintele in fiintit va expune istoricul.
D-1 Prof. MARINESCU va deschide sedinta in numele comitetultti de or-
ganizare.
Va propune ca Presedinte pe D-1 Prof. Obreja ; D-sa va da cuvAntul
presedintelui activ, apoi D1 Ministru al Instructiunei, D-1 Ministru al SanAtatei,
D-1 Rector, D-1 Decan, D 1 lorga ca reprezentant al Ligei Culturale, un repre-
zentant al Stndentimei.
Se hotAreste sedinta viitoare Vineri ora 9.
(ss) Dr. Obregia, G. Marineseu, Dr. lonesen, Dr. C. Pastia, Dr. I. Nieu-
lescu, Ion Simionescu, C. Danulescu.
La 27 Noembrie 1925 a avut loc o nouä qedinta a comae-
tului pentru organizarea jubileului de 50 ani care avea sa fie ultima
inaintea serbarii qi atunci s'a intocmit urmatorul

356

www.digibuc.ro
 Proces-Verbal No. 9
D-1 Profesor Marinescu comunict, et M. S. Reubele nu poate veni in
ziva de 6 Decembrie, mai tArziu la 15 ar putea veni.A. S. R. Principe le Carol
va lua parte cut siguranta, M. S. Regele ar veni cu pllicere. din motive de doliu
nu poate veni la 6 Decembrie.
D-nul Borcea primeste sA participe. D-1 Prof. Marinescu citeete seri-
soarea D-sale phn t. de elogii.
D-nril Intern Simionescu este de pArere c o amtnare a serbitrii pa
zina de 10 Dec. san dupt aceastä zi, poate fi turburatti, intructt ziva de 10
Decembrie poate fi turbulentt.
D-nul Dr. Niculescu crede cl este importum s se amtne peste 10 De-
cembrie.
D-1 Preeedinte DAnulescu de asemenea aratil caracterul ce-1 va avea ziva
de 10 Decembrie.
D-1 Prof. Obreja intreabt care este caracterul i istoricul zilei de 10
Decembrie, d-sa propune ca ziva in care studentimea a clietigat ceva din
punctele cerute BA fie serbatti.
D-1 Dr. iastia comunict, felul cum privesc autoritatile serbarea zilei de
10 Decembrie.
D-1 Prof. Marinescu intreabt : st se amine sau nu serbarea?
Ptirerea este st nu se amtne. RAmtne tot la zina de 6 Decembrie.
D-1 Prof. Marinescu : studentii nu ar trebui sti strice efectul zilei de 6
Decembrie aniversarea noastrt, serbAnd violent ziva de 10 Decembrie.
D-1 Prof. Marinescu comunict, cA D-sa va citi discursul D-sale.
Academia deleagt pe D-1 Prof. Marinescu ca representant la serbare.
Se fixeazt programul:
1. D-1 Prof. Marinescu (fost preeedinte al soc.) : cuvAnt de deschidere;
2. Proclamarea Preeedintelui FestivitAtii ;
3. CuvAntul D-lui Prof. Obreja ca foot Preeedinte i ca delegat din
partea Ateneulni.
D-1 Dr. Pastia comunict, ct. D-1 Ministru Stveanu va face un dar Soc.
in ziva festivitätii.
4. CuvAntul D-Iui Ministru al Instructiunii ;
5. CuvAntul delegatului centrului studentesc : D-1 Sirnionescu.
D-1 Preeedinte Dänulescu, protesteazt contra censurei co se va face
discursului D-sale. I se rtspunde et nu va fi o censurare, ci o sfatuire.
Se comunict demersul la Legatia Habana : Studentimea ltaIian va fi
representati prin o delegatie.
Se hotträete tiptrirea programului.
D-1 Profesor Marinescu: sit ingrijeasct de plante ei de tinerea ordinei in salt.
Se pune la discutie invitarea D-lui Prof. Jorga. Ca st se evite orice in-
cidente, D-1 Prof. lorga va fi invitat in calitate de Profesor Universitar.
D-1 Dr. Tomescu propune : ca eedinta BA nu se prelungeascA prin dis-
cursuri inoportune, propune tiptrirea programului.
D-1 Prof. Obreja va comunica D-lui Rector atitudinea studentilor ei ii
va sfatui asupra celor ce va trebui sit vorbeasca.
D-1 Danulescu comunict angajamentul cu Gravorul pentru baterea me-
dalioi ; societatea primeste 10.000 lei pentru concesionare.
Se discuta aranjarea locurilor in salt.
In baza hotkini din acest proces-verbal, s'a tipanit urnigioarea
invitatiune :
Societatea Studenfilor in Medicind din Bucuresti v roagd sd onorati cu
prezenta Domniaor Voastre stirbdtorirea celor 50 de ani de muncd ai tineretului
acestei Societdti, care va fi in ziva de Duminecd 6 Decemvrie 1925 orele 15.30
in sala Ateneului Roman.
Prof. Dr. G. Marinescu
Presedintele Comitetului de organizare

357

www.digibuc.ro
 Pe aceiasi invitatiune, pe langa numele membrilor din ,,comi-
tetul de onoare" s'a tiparit urmatorul :
Program
I.
MUZICESCU : Concert Religios executat de corul soc. Cantarea Roma-
niei" a) Andante ; b) Alegro-Moderato.
Cuvantari : Prof. Dr. G. MARINESCU (fost preaedinte al soc.). Prof. Dr.
AL. ORREJA (fog preaedinte) in numele Ateneului Roman. C. MNULESCU pre-
aedintele Soc. Stud. Med. Prof. Dr. C. ANGELESCU Ministruf lnstructiei. N. SA-
VEANU Ministrul Sanatatei. E. PANGRATI, Rectorul Universitatei Bucureati. Prof.
Dr. TOMA IONESCU, Decanul facultatei de medicinA din Bucureati. Prof. Dr.
MARINESCU delegat al Academiei romane.
Delegafi studenti, straini i I. SuaioNEscu delegatul Uniunei Nationale a
studentilor din Romania.
IL
SticK: Stassa Vrajitoarea"; MONINSCO : Kosae"; MORRAMAC: ICozar";
LOEVE : a) Pe camp"; 6) Primavara"; RANEAU : Fragment din Hypolite";
TEODORESCU : Doina"; TEODORESCU: Foaie verde a'un dudau"; ZIRA : 2 piese
populare" ; VIDU ; Lugojan a".
Executate de corul Cantarea Romaniei" sub conducerea d-lui M. Botez
VAzandu-si numele inscris in program", si ca atare, crezand
c. Societatea nu se mai poate dispensa de domnia sa ; vazând cg,
de dragul jubileului" studentii au inghitit" chiar pe Rainer si ca
atare, crezhnd ca. a ajuns s Leh' cu Societatea orice voeste, d-1 Tot-tut
Ionescu a eautat sà profite de imprejurare si sa achite o veche po-
lita (de razbunare) la adresa independentei Societatei si a cerbico-
sului su presedinte.
In acest scop, la 30 Noemvrie 1925, d-1 decan Toma Ionescu
a chemat din nou acasa la domnia sa (trimitand trAsura sa-1 aduca
de la spital) pe d-1 Danulescu si i-a cerut s'a dea o declaratie In
numele Centrului unde este presedinte, cum ca, la 10 Decem-
vrie 1925 nu va fi nimic, caci altfel nu va veni la serbare, nici
d-nia sa i nici o alta' autoritate".
Mai mull, d-1 Toma Ionescu a fasat sa se acrediteze versiunea
eh va merge in audientä la Palat i c va interveni ca M. S. Regele
sa nu vina, la jubileu" prevenindu-L cä se va face manifestatie".
Bineinteles c, presedintele aanulescu n'a dat d-lui decan Toma
Ionescu o astfel de declaratie" pentru cuvântul c ar fi angajat so-
cietatile ai caror reprezentanti nu fuseserh consultati si ar fi putut
compromite pe d. Dänulescu in fata colegilor.
FatA cu imposibilitatea de a-1 satisface, d-1 Danulescu a pre-
venit pe d-1 decan Ca, cu tot regretul, dar, la nevoie jubileul" se
va tine chiar fara d-nia sa. (Vezi istoricul" 6.11, pag. 314).
Renunthnd Si se mai preteze la orice altjoc al d-lui Toma Ionescu,
presedintele Societatii luase hotararea de a serba jubileul" renun-
tând la participarea decanului Facultatii".
Iatá insa ca' 19, 3 Decemvrie 1925, o noua piedica morala se
veste in calea jubileului" prin primirea urmatoarei scrisori:

358

www.digibuc.ro
 Donmule Prefedinte,
Pe programul serbArei ce Societatea Studentilor in MedicinA, a orga-
nizat pentru ziva de 6 Decemvrie anul curent, printre membrii comitetului de
onoare se afil si numele nostru, alAturi de acelea ale conducAtorilor tuturor
partidelor politice. Unul singur lipseste: numele d-lui Profesor Iorga, presedinte
al Partidului National.
AceastA, omitere find vAdit intentionatA, nu poate fi socotitii deal ca o
jignire ce se incearc a. impotriva d-lui Profesor Nicolae Iorga, intercare la care
noi nu ne putem asocia, fie si in mod indirect.
VA rugAm, prin urmare, sA binevoiti a sterge numele nostru de pe lista
comitetului de onoare al societAtii studentilor in medicinA.
Primiji, vä rugAm, Domnule Presedinte, asigurarea osebitei noastre con-
sideratiuni.
(ss) Iuliu Maniu, C. Argetoianu, 1. 111thalache

Banuiala semnatarilor era insa cu total nefondath caci in rea-

litate era vorba numai de o regretabila omisiune la tipografie.
Sentimentele Societatei Studentilor in Medicina fata de d-1
profesor Iorga care a tinut si o conferinta la Societate se
vad perfect exprimate in Procesul Verbal No. 8, prin care s'a ho-
tarat ca d-1 N. Iorga sa" fie rugat a participa si a vorbi in numele
Academiei Romane.
S'a renuntat la aceasth hotarare numai dupa cererea expresa
a d-lui profesor G. Marinescu care a spus ca Academia II poate de-
lega pe dansul (ca medic si ca vice-presedinte) i atunci s'a hotarit
ca d-1 Iorga sa fie rugat a vorbi in numele ,,Ligii Culturale".
Cu atat mai mult deci, Societatea Studentilor in Medicina nu
avea sal omith intentionat pe d-1 Iorga, din randul sefilor
de partide. .

Buna credinth a Societätii s'a dovedit i prin aceia ca. imediat

s'a facut, in ziare, cuvenita rectificare, scuzandu-se fath de d-I Iorga
acea omisiune absolut involuntath din partea Societatii.
Nu mai putin d 1 profesor Iorga, intelegator al situatiei s'a
facut reprezentat la serbare iar semnatarii de mai sus (d-nii Maniu,
Mihalache si Argetoianu) au onorat Societatea participând personal
la serbare.
Abia a trecut insa, acest nour i iata cum deslantuirea pati-
milor ameninta cu suprimarea" jubileului, in chiar ajunul inerii lui.
lath faptele :
Conform hotaririi luate intr'una din sedintele comitetului pen-
tru organizarea jubileului", trebuia ca numarul pe Decemvrie 1925
al revistei Spitalul" (care apartine societatii), s apath ca un vo-
lum rjubilar", care sa cuprinda articole scrise numai de fostii pre-
sedinti si de membrii comitetului.
Acest numar a aparut chiar in preziva serbarii (la 4 Decem-
vrie 1925) si, intro altele, la pagina 417, in articolul Societatea
Studentilor in Medicina, din Bucuresti. Ce a fost. Ce este. Ce va ft",
redactat de d-1 Simion Tovaru, referindu-se la situatiile castigate de
fostii membri ai Societatii, se coprinde urmatorul pasagiu :

359

www.digibuc.ro
 ... §i 'in fine, pentru a nu pomeni pe cei mai tineri pe
cel mai mare cdmirator al Societeqii, prietenul 0 sfttnicul sincer
al meclicinitilor, d-rul V. Gomoiu, chirurg primar, fost Efor al
Spitalelor Civile si fost Profesor al Facultd(ii".
Aceste rgnduri, si laudele aduse d-lui d-r Gomoiu adicg
omului" care nu place d-lui Toma Ionesca si nici d-lui prof. Ma-
rinescu (presedintele comitetului organizator al jubileului), au fost
imediat exploatate fiind ultimul prilej si ultimul pretext pentru
zadarnicirea jubileului care urma sg se ling' a doua zi (6 Decemvrie).
D. decan Toma lonescu care in calitate de rector" nu s'a In-
vrednicit sg serbeze jubileul de 50 de ani al Universitgtii" si care,
in calitate de decan` a zgdgrnicit jubileul de 50 de ani al Facul-
tatii de Medicing din Bucuresti", nu poate ingadui ca niste copii"
si serbeze jubileul de 50 de ani al Societatii studentilor in medi-
cine. Pe de altà parte, acelasi domn decan Toma Ionescu, nu pu-
tea ,inghiti" jubileul unei societati care a reales presedinte tocmai
pe Danulescu pe care d-nia sa 1-a demis" i 1-a eliminat din Fa-
cultate ; D. Toma Ionescu nu putea tolera jubileul acestei Societati
care, de athtea ori a refuzat al jubileze" pe d-nia sa si care n'a
slujit" nici odata, intereselor sale personale ; cu a-BA mai mult
se impunea acum ca d-1 Toma Ionescu s pedepseascg zgdgrni-
cindu-i jubileul pe o Societate al cgrui membru Ii permite sg
laude pe d-1 d-r Gomoiu, care se she" ca nu este pe placul
domniei sale.
Pentru aceste considerente, d-1 Toma Ionescu a manevrat ime-
diat i cu toatg puterea de care mai dispunea.
Regretabil este insg faptul c insusi d-1 profesor Marinescu,
presedintele comitetului organizator al serbarii, s'a lásat thrit in
'aceasta, tesgturg, cresgrid c, leggnd-o de jubileul Societgtii, poate sa
resolve astfel o veche chestiune personala (din 1921) dintre d-nia sa
(ca medic primar) si Eforia spitalelor civile (condu &à de d-nii ge-
neral Cantacuzino, inginer Ghica si doctor Gomoiu).
Dar, pentru ca cele relatate aci s nu aparg ca hind de ao_
meniul fanteziei sau al calomniei", se impune publicarea urmatoarei
scrisori, pe care d-1 prof. Marinescu, presedintele comitetului orga-
nizator al serbarii, a trimis-o d-lui C. Danulescu, presedintele Socie-
tatii .studentilor in Medicing, in dimineaa zilei de 5 Decemvrie 1925
(in ajunul jubileului) :
Domnule Preffdinte,
11. D-1 Simionescu comuniciindu-mi c d-1 prof. Thoma Ionescu, refuza
sO asisto la festivitate, am telefonat d-lui decan, fatä fiind d-1 Simionescu, ru-
gAndu-1 s revinà asupra hotilririi sale 0 sg ia parte la festivitate. D-1 prof.
Th. Ionescu mi-a riispuns a in nici un caz nu va veni, cum nu vor veni nici
d-1 rector, nici cei mai multi din profesorii Facultatei de Medicink din cauza
eventualelor agitatii, pe care le pregAtesc studentii in vederea zilei de 10 De-
cemvrie, iar pe de alta parte din cauza numarului festiv al ,,Spitalului" in care
d-1 dr. Gomoiu este considerat ca prietenul sincer al medicinistilor" 0 este

360

www.digibuc.ro
numit chiar fost profesor al FacultAtii. D-1 Thoma Ionescn i prietenii d-sale
se consider& ofensati, in mod indirect, de aceastä apreciere, cAci dupe cum se
etie, d-1 dr. Gomoiu a insultat gray, prin numeroase broeuri, pe cei mai multi
dintre profesorii Facultatei de Medicini, care an rupt relatiile cu d-sa din cauza
atitudinei d-sale. Mai mutt chiar, in ultima sedint6 a consiliului profesoral, adu-
cAndn-se incidental caznl d-lui dr. Gomoin, s'a vorbit o cerere a d-sale adre-
satA am:a cAteva luni prin care 4 profesori eran gray acuzati.
In ceia ce ma priveete, de la prima adunare a comitetulni de organi-
zare, fiind propus ca preeedinte al acestui comitet, pilrere sustinutá en mult1
cAlclurA do d-1 dr. Gomoiu, i-am cerut sa se explice fati de mine, pentru ca :
sau aunt vinovat de acnzatiile publice ce mi-a adus i atunci d-sa nu poate sa
stea alAturi de mine, ori, sunt un calomniat i atunci nu pot eu sit stall lAngii
d-sa ei am amintit cI. fostul d-sale coleg de la Eforie, d-1 general Cantacuzino,
a venit la Spitalul Colentina, fAcAndu-mi scnzele Eforiei, in termenii cei mai
simpatici i aceasta in fats, personalului de servicin. Am cerut dar d-lui dr.
Gomoiu sà se explice. Pupa mai multe explicAri, consernnate in procesul-verbal,
d-sa mi-a strAns mAna, spuntindu-mi ca. va veni EA ma van, i sA retragA cele
spnse. Nu a fAcut insI. luerni acesta. Pentrn ca sa nu turbure mersul lucrArilor
pentru organizarea festivitatei, v'am rngat d-le preeedinte sA se FamureaseA
aceste incidente, care nu s'an rezolvat totnei, am voit sI. uit ofensele grave ce
mi s'au adus...
FatA insA de decisia d-lui decan ei a celor mai multi dintre profesori
de la Facultate, precnm ei a d-lui Rector de a nu lus; parte la festivitate, ceia
ce ar avea consecinte serioase pentru solemnitatea acestei sArbAtori, precum
de incertitudinea care, dupe cum mi-a vorbit d-ldecan, domneete asupra eveni-
mentelor ce eventual pot sA aiba !cc in ziva de 10 Decemvrie c., mi se pare
ca deei amAnarea are inconveniente foarte serioase, totuei trebue sI. ne resig-
nAm i sii aminAm acest eveniment cultural.
VI rog dar, domnule preeedinte, sA cititi aceasta scrisoare in adunatea
extraordinarg ce are loc i sa primiti expresiunea devotamentulni inalterabil
a afectinnei mele cele mai sincere.
(ss) G. Marluescu
P. S. In caz cAnd comitetul de organizare gAseete prielnic sA se amâne
festivitatea, rog sA se dea un comunicat la ziare i sli fiu prevenit, imediat, te-
lefonic ca sa comunic aceasta persoanelor din comitetul de onoare, iar domnul
preeedinte al Socielatei Studentilor in Medicina BA preying pe d-1 Marcel Botez
vi Ateneul.
Dacil insa ea are loc maine, dupe cum s'a proiectat, atunci rog pe d-1
prof. Obreja sa feel d-sa cuvAntal de deschidere, cAci. en regret nu pot
sa fac eu aceasta fiind date incidentele cari au survenit".

Iat5, in ce situatie se gäsia Societatea studentilor in Medicing,

in dimineata zilei de 5 Decemvrie 1925 (ajunul jubileului ei de 50
de ani") !
Datorit5 insä energiei comitetului de conducere i spiritului
mai inalt al unora din membrii comitetului de organizare pe care
Societatea nu-i poate uita s'a hothrit desfAsurarea serlfarei, cu
oricine va binevoi s5, participe i astfel prestigiul societ'atei si al
comitetului de fo0i presedinti" a fost salvat.
In adefar, Comitetul Sociefatii a convocat in grab5,, pentru
aceiasi zi 5 Februarie 1925 in sedintá extraordinark pe acei
din fosti presedinti, cati a putut aduna (afar5, de d-lprofesor Marinescu
si D-1 d-r Gomoiu) si atunci s'a incheiat urnititorul:

361

www.digibuc.ro
 Proces Verbal No. 10
Astelzi 5 Decembrie 1925 comitetul de organizare a Aniversdrei jubile-
ului societellei ;
D-1 Prof. OBREJA este pentru linerea aniversdrei.
D-1 MARIUS GEORGESCU idem.
D-1 Prof. MANICATIDE este pentru linere.
D-1 Prof. OBREJA este pentru tinerea festivitdiii cu orice pref.
D-1 D'AiguLEscu citefte scrisoarea D-lui Prof. Marinescu care este contra
festwitettii pe motivele expuse in scrisoare.
D-I Dr. PASTIA spune a D-sa a invitat pe Ministru Sdndtdtii, Legafiile
ete., spune cum D-1 Prof. MARINESCU a cerut prefidentia pentru comitet pentru
cd fusese invitatovul persoanelor marcante, dar fedinfa trebuia prezidatel de
cel mai bdtrcin sau cel mai teineir prefedinte.
D-1 Prof. OBREJA spune cel ar fi lost onorat cu prefidentia festivitegii.
D-1 Dr. PASTIA sustine cd am iest retu fatet de toatd lumea. .N'am ama-
nat-o pentru M. M. L. L. Regale, pentru c invitasem lumea, defi M. Sa voia
sd vind la 15 Decembrie.
D-1 SIMIONESCU aratd cit D-1 Decan, a fost pentru neparticipare pentru
cd Centrul nu i-a dat-o scrisoare de creditare, cd nu se va intampla nimic la
10 Dec. iar peste 6 ore, schimbd motivul pe chestia elogiului adus de Tovaru
D-lui Gomoiu.
D-1 Prof. OBREJA spune cit rectorul era sd nu vie pentru cd in loc sel-1
poftim noi, I-a poftit D-nu M. in numele comitetului.
D-1 DXNULESCU : ii voi invita personal.
1)-1 Prof. MANICATIDE: chestia articolului d-lui Tovaru, este personald, nu
leagd societatea. Chestia lui 10 Decembrie, nu privefte selrbettorirea neaveind
nici o legelturd cu festivitatea.
D-1 MARIUS GEORGESCU : D-1 Prof. OBREJA : D-1 Prof. MANIC ATIDE : 0 D-1
Dr. PASTIA sd mearget la D-1 Decan Toma Ionescu sd-1 convingel sd vie sau sd
trimitet pe cineva.
D-1 Dr. MARIUS GEORGESCU spune cd chestiunea Gomoiu este strict per
sonald intre unii qi alfii. Nu se poate aduce o jignire unui fost prefedinte al
Soc. pe motive de certuri personale.
(ss) Dr. Obrejia, Dr. Constantinescu, Dr. Marius Georgescu, Dr. Mani-
catide, Dr. Pastia, Ion I. Simionescu.

Prin aceasta hotarare a fost salvatä mandria Societatii stu-

dentilor in medicina, in al 50-lea an al existentei sale.
Prin aceasta hotaxire, jubileul" a fost en adevarat sarbato-
rit", intr'o indiscriptibila atmosfera de inalthre sufleteasca.
Insu6 d-1 prof. Marinescu, revenind asupra hothririi din seri-
soarea de la 5 Decemvrie, a participat, achitandu-se de datoria ce'§i
luase ca prepdinte al comitetului organizator.
Serbarea a fost onorata cu prezenta d-lor :
Dr. I. BUTXRESCU de la Mangalia Membru fondator al Societlitii (1875)
N. SAvamiu Ministru S'anatatii.
Prof. I. VALAORI - Secretarul general al Ministrului Instructiei (repre-
zentand pe D-1 Ministru Angelescu.
Prof. E. PANGRATI - Rectorul Universitatii din Bacuresti.
Acetia an luat loc la birou, alAturi de D-1 Prof. Marinescu, presedintele co-
mitetului organizator.
Dintre membrii comitetului de moan', au asistat D-nii :
General AL. AVERESCU Presedintele partidului poporului i fost prep-
dinte al Consilitilui de Minietri.

362

www.digibuc.ro
 Dr. C. ARGETOIANU. Fost ministru.
D r. 1. COST1NESCU. Presedintele Comisiei interimare a capitalei.
Inginer I. D. GHICA. fost Efor al Spitalelor.
him MANiu. -
Consiliului diriginte.
Presedinte al partidulni national, fost presedinle al
I. MIHALACHE. Presedintele partidnlui taranist, fost ministrn.
General E. NICOLEANU. Prefectul Politiei Capitalei.
Dr. AL. VAIDA-VOEVOD fost presedinte al consiliului de ministri.
D-nele : PIA ALIMXNISTEANU, MARIA FILIPESCU, ZOEC IUMNICEANU, care a luat
loc in loja rezervata comitetulni.
Dintre fostii presedinti ai societatii, in afara de D-nii MARINESCU si
Obrejia, an participat, D-nii : Profesorul Dr. M. MANICATIDE, Dr. TEODOR IONESCU,
Dr. D. TATUSESCU, Dr. C. POENARU-CIPLESCU, Dr. I. MXNE.scu-CXCARAsi, Dr. N.
BusILX, Dr. VICTOR GOMOIU, Dr. PETRUc NICULESCU, Dr. C. PASTIA, Dr. N. LUPU,
Dr. D. SXVULESCU, Dr. P. TOMESCU, Dr. MARIUS GEORGESCU, Dr. VINTILA CIOCXLTEU,
Dr. lox T. NICULEscy, I. Simormscu si C. DXNULEscu. cari an ocnpat locurile re-
zervate pe estrada.
In sala arhiplinit an luat loc, intre altii si D-nii ; Profesor Dr. D.
GEROTA, Prnf. Dr. I. MANU-MUSCEL, Prof. Dr. D. MANOLESCU, Prof. Dr. N. MI-
NOVICI, Prof. D. I. VINTILESCU, etc.
Pe lang a. nnmerosii medici si studenti in medicina, an asistat si multe
personalititi din afarli de cercul medical.
Pe la jumAtatea serbArii, pe care incercase in toate chipurile
ca sit o zAdArniceascA, insusi d-1 Toma Ionescu (decanul FacultAtei
de Medicing), vAzAndu-se izolat in hotArArea sa, a trimis ca sa fie
cititA in sedinta urmatoarea scrisoare foarte edificatoare:
Iubili Students: fi Scumpi Prieteni,
Voi sarbatoriti astazi a 50-a aniversare a Societtitii Studentilor in Me-
dicina din Bncuresti.
Eu sarbatorese ennunia de aur a Facultatii de Medicina din Bucuresti
cn societatea voastra.
Aceazti casatorie Mouth din dragoste si stima reciproca a trecnt prin
60 de ani de viata placuta si foarte rodnica.
Prin ea s'a fanrit medical roman care rifle si fie apostolul datoriei. al
stiintei si al romanismulni.
Prin ea s'a creiat acea pleaida de medici cari due faima medicinei ro-
mane in toate colturile Romaniei Mari de astazi.
Prin ea s'a creiat acea falangi de medici savanti, ale caror Incrari snnt
raze pnternice eari tree peste mari si peste taxi si lumineaza stiinta medicalli
mondial/I,.
Urez din tot sufletul ea aceasta casatorie BA tread prin veacuri cn
aceiasi dragoste si en aceleaci rezultate binefacatoare pentrn tara si pentrn
neamul romanesc".
SA triliti
Presedintele Serb/Hi D-1 Prof. Al. Obregia a mai citit apoi
o serie de adrese si telegrame din partea acelora cari au adus So-
cietatii Studentilor in Medicing un omagin binemeritat, prin asocie-
rea lor la sarbatorirea jubileului ei de 50 de ani si anume :

363

www.digibuc.ro
Casa A. S. R. Principe la Bacuresti, 24 Noembrie 1925
Rogtenitor al Romitniel

Mu lt stimate Domnule Preodinte,

Am primit scrisoarea Dompiei voastrb qi am citit-o A. S. R.
Principelui Moltenitor, care a imbrgtigat cu multg cgldurg ideea sgr-
bgtorirei aniversgrei a 50 ani dela infiintarea Societatii studentilor
in medicing i hotgrtise sg vg primeascg in audientA intr'una din
zilele acestea.
Cum insg Alteta Sa Regarg' a plecat Luni seara, in interes de
serviciu la Londra qi cum Ong la data de 6 Decembrie nu se va
inapoia in targ, Alteta Sa m'a insärcinat sg vg transmit pgrerea sa
de rgu cä nu va putea lua parte la serbare.
Andienta cerutg de D-voastrg vi se va acorda dui:A inapoie-
rea Altetei Sale Regale in targ.
Primiti, vg rog, Domnule Profesor, incredintarea distinselor sen-
timente ce vg, pgetrez.
Seful Casei A. S. Regale Principelui Mostenitor
General N. Condeesca

Universitatea din Cernauti Cernauti, 15 Decembrie 1925

Cabinetul Rectoralui

Domnule Prefedinte,
Regretgnd ea n'am putut lua parte la frumoasa D-voastrg ser-
bare, vg rog sa primiti pe aceastg cale cele mai cglduroase felicitgri
cu prilejul jubileului de 50 de ani al Societgtii studentilor in me-
dicine.
VI doresc ca Societatea sg prospere i sit contribuie i de aci
incolo cu acelali elan la inflorirea culturii noastre in patria intregitg.
Rector, B. andeann

Domnule Preqedinte,
Impiedicat fiind de a veni in mijlocul D-voastrg mg asociez
cu gAndul la mgreata sarbatoare organizatg de D-voastrg care con-
sfintelte o dovadg de multg energie, de adânca intelepciune i mai
cu seam& de alese sentimente pentru targ. Urez vechiul alezamant
al studentilor in medicing viata lungg qi activitate rodnicg.
Talcovici
Rectorul gcolii politechnice Timigoara

364

www.digibuc.ro
 Dotnnule Prefedinte,
Imprejurari familiare ma impiedicit sa iatt parte la serbarea
aniversgrii unei jumatati de veac de vrednicie a studentimei medi-
cate romane, urez cel mai stralucit viitor din tot sufletul zic flo-
reat crescat.
Dr. Nitescu
Decan al FacultMii de medicia din Cluj

o
Universitatea din Bucuretjti Bucurevti, 10 Decembrie 1925
Facultatea de medicinA veterinara

Domnule Prefedinte,
Came independente de vointa mea, m'au impiedicat sh, asist
personal la insemnata solemnitate a aniversgrii de 50 ani a Socie-
tatii D-voastra ;dar cu sufletul am foot in mijlocul D-voastra si a
tuturor acelora cari au dat concurs unei festivitati ala de frumoase
pentru tanara noastia culturg medicala.
Nu am nevoie sa va spun ca Societatea studentilor in medi-
cina din Bucuresti este una din cele mai bine organizate nu din
tara dar de pyetutindeni.
Prin ravna inaintasilor D-voastra prin exemplul dat de ei si
prin continuitatea acestei activitati din partea celor de astazi, ag"ti
facut din societatea D-voastra o adev5rata institutie stiintifica, care
ar putea fi luata de exemplu de toate societatile studentesti din
tara, cari au la inima lor dorul de culturg si de propasirea neamu-
lui romanesc.
De aceea Domnule Presedinte tin personal cii in numele Fa-
cultatii noastre s6 va adresez felicitari cu ocazia acestei aniversäri
si sh va urez ca si D-voastra sa urmariti cu aceeasi ravna scopul
inalt pe cari l'au urmärit inaintasii D-voastra, spre a fi ca pita
pentru viitor nu numai pentru medicinisti dar si pentru celetalte
societati studentesti din Ora.
Decan, C. I. Mot

o
Legazione d'Italin Bucarest, li, 3 Dicembre 1925

Signor Presidente,
Non ho mancato, appena mi fu consegnata da V. S. la lettera
del 16 novenbre u. s. No. 115 di adoperami percha un rappresen-
tante di nostre Associazioni studentesche ricevesse l'incarico di in-
tervenire alla riunione che si terra nella sala dell' Ateneo Romeno

365

www.digibuc.ro
il 6 dicembre pr. per festeggiare ii 500 anniversario della Società
degli studenti in medicina di Bucarest.
Par troppo, per la ristrettezza del tempo, non mi 6 stato po-
ssibile ottenere lo scopo desiderato. Ma tengo a dirLe, Signor Pre-
sidente, che del cortese invito è stato apprezzato, in tutto ii suo
valore, ii fraterno significato e ad esprirnerLe ii mio pia vivo rin-
graziamento.
Gradisca, Signor Presidente, gli atti della mia pia sincera
stima e considerazione.
II regio Ministro
Durazzo

Legation de la Republique Turque Bucarest, le 3 Ddcembre 1925

Monsieur le Président
Je n'avais pas manque de transmettre a son temps, au Rec-
teur de l'Universit6 de Constantinople, avec la pri6re de faire
part aux 6tudiants tures, le d6sir manifest6 par votre lettre du 18
Novembre 1925, Nr. 117 pour la participation d'un groupe d'ku-
diants de la Soci6t6 des Etudiants en 1116,decine.
J'ai lhonneur de vous informer que, dans le t616grame que
je viens de recevoir, le dit Recteur en adressant les salutations
sincérement amicales des kudiants tures a leurs coll6gues roumains
et en exprimant leurs meilleurs voeux a l'occasion de l'anniversaire,
me prie de vous pr6senter leurs excuses de ne pouvoir assister
personnellement vu que cette c6r4nbonie coincide aux cours de FU-
niversit6 qifils sont oblig6s de suivre.
Veuillez agrder, Monsieur le President, mes considerations dis-
tinguées.
Le ministre de Turquie,
Hussein Raghib

Leg ation de la Republique Tehecoslovaque

en Roumanie
Domnule Preodinte,
Legatiunea Republicei Cehoslovace din Bucure§ti a primit din
partea societatii studentilor in medibina cehoslovaci, in imposibili-
tate de a trimite reprezentanti la festivitatea Dv., placuta sarcina
de a se face interpreta urarilor de prosperitate, pentru al cincizecilea
aniversar al Societatii Studentilor in Medicina din Bucnreqti.
La augurarile Ministerului de Instructie de la Praga, unind pe
cele ale Societatilor Studentilor in Medicina de la Universitatea

366

www.digibuc.ro
Carolina din Praga, de la Universitatea Masaryle din Brno si de
la Universitatea ,,Comenius" din Bratislava, si adaogand dorinta
noastra de a vedea in Societatea Studentilor in .Medicina din Bucu-
recti o cat mai inexpugnabila citadela a culturei, Legatiunea Cello-
slovaca ureaza perenitate cincantenarei Dv. societati, pentru a fi ci
mai departe faclie nestinsa a stiintei in mijlocul tarilor aliate, pen-
tru a putea imbratica si &Manzi, pe calea adevärurilor stiintifice, na-
tiunile noastre legate cu atatea afinitati.
Emil Ott
Insarcinat de Afaceri

Association des étudiants en médeclne

it Prague
A l'Associaton des étudiants en médecine de l'Université
a Bucarest
A propos du cinquantieme anniversaire de la fondation de
Votre association, l'Association des dtudiants en mèdecine a Prague
Vous comunique sa profunde symphatie qui est l'expression des re-
lations amicales entre la nation roumaine et la nôtre. Nous regret-
tons de n'avoir pas pu assistèr a votre fête, organisde le 6 acembre
de l'annee passile et nous Vous souhaitons beaucoup de succes dans
l'avenir.
Nous vous saluons cordialement.
Mix Ph. Ng. Zdenck Bones
Président
r 'l

Légation dela Republique Tchecoslovaquo

it Bucarest. Biroul Presel
Onor. Soc. Studentilor in Medicind, Loco
Societatea Medici lor Cehoslovaci" din Praga, luand cunoc-
tintä de jubileul Societatii Dv., ne maga, Fla IA transmitem alaturata
adresa.
Cu stima.
A liudrnic
Atasat de Presa

5e.

Brno, le 6 décembre 19 2
L'association tchechosovaque d'étudiants de médecin a l'Univer-
site ,,Masaryk" a Brno, vous exprime ses felicitations a l'occasion

367

www.digibuc.ro
d'cinquantième anniversaire de la fondation de votre facult4 et elle
regrette vivement de nepas y pouvoir participer par sa delegation.

DC

Belgrade, le 6 decembre 1926

Chambre m6deeine Belgrade felicite cordialement fete solenelle
avec touts ses voeux pour prosperite de l'oeuvre humanitaire.
Dr. Theophile Mirkovitch
President
5t
Belgrade, le 6 decembre 1926
La soci4t4 des m4decins serbes a l'occasion du cinguantième
anniversaire de la fondation de votre soci4té vous envoie des feli-
citations et ses meilleurs voeux de prosperit4.
Dr. Petrovitch
President
1
Socletatea Academics Roma, 15 Dec. 1925
"Dacia Tralana"
Domnule Prefedinte al Soc. Studentilor In medicind din Bueure§ti
Cu prilejul sArbgtorirei a cincizeci de ani de existenta a Soc.
Stadentilor In medicinl din Bucuresti, Soc. Academia Dacia Tra-
iana" din Roma, v. trimite in numele studentilor români din Italia,
imprennA en salutul lor colegial si expresiunea sentimentelor de
sincerl adrniratie pentra toti membrii soc. medicinistilor, cari gene-
ratio cu generatie, in decursul nnei jumAtiiti de secol au luptat nu
numai pentru interesele studentesti dar, mai ales, pentrn rh'spAndirea
culturei si a ideei nationale, fiiand din aceasta organizatie farul
luminos al intregei studentimi române.
Fie ca aceastl comemorare, care reprezintit nn adevarat eve-
niment in viata studentimei române, sA Insemneze o nona epoa yi
o indemnare mai mare in implinirea datoriei ce o avem in totii de
a lucra in cea mai strAnsA solidaritate, la redesteptarea constiintei
nationale si la intArirea rominismului.
SA trAiasca Soc. Studentilor in medicina din Bucurecti.
Mihail ITrzlea
p. Preqedinte

368

www.digibuc.ro
Fundatlunea UniversitarA Bacure§ti, 1 Dec. 1925
Carol I
Domnule Preodinte,
Regretand &A nu pot lua parte la serbarea jubileului Societatii
D-v. ffind absent din Capitalä in acea zi m5. grabesc a va
exprima sincerile mele felicitari pentra inaltatoarea festivitate ce
va este harazit sä prezidati.
Exprimandu-va vii urari de prosperitate viitoare a Societatii
asa de temeinic organizata si cu un trecut atat de bogat si frumos,
vä asigur si de bucuria ce, impreuna cu D-v., resimt cu prilejul
unei asa de Inaltatoare manifestäri a studentimei noastre.
Tigara-Samurcas
Director

n
Asociatiunea pentru literatura rominä Sibiu, 3 Decemvrio 1925
si cultura poporului roman (Astra")
FondatIE la anal 1861
Pre§edinte de onoare: M. S. Regele Ferdinand I.
Domnule Preodinte,
Venim cu deosebita bucurie al vä adresam randurile de fatä.
Societatea studentilor in medicine din Bucuresti Isi serbeaza Ju-
bileul de 50 de ani de munca laborioasa, putand sa priveasca cu
satisfactie la generatiile de tineri Iatudenti, cari au fost membrii ei,
ajungand mai apoi podoabe ale stiintei, reprezentanti rnarcanti ai
romanismului in concertul european.
Daca Societatea cultural5 Astra" se bucura de progresele
Soc. studentilor in medicine este a se atribui convingerfi prea-
firesti ca o cultura, nu poate prospera %A, de prosperarea populatiei
In domeniul salubritatii publice. Mens sana in corpon sano !
D-voastra contribuiti ca trupul sa fie sanatos, pentruca si ideile,
cari se zamislesc in trup sa se modeleze dupa cum o doresc peda-
gogii sufletesti.
Aveti Inca mult de lucru! Satele si oracele asteapta pe lumi-
natorii lor si. intro luminatori, brat la brat en altii, sunteti si Dv.
viitori medici.
Va dorim isbandirea planurilor Dv. curate si frumoase si fiti
siguri &à Astra" se va bucura cu Dv. Impreunä de succesele
obtinute.
Primiti, domnule presedinte, expresia stimei si consideratiunii
ce va pastram si va rugam el transmiteti acest salut al nostru
societatii jubilare.
In numele comitetului central :
Dr. Radu
Viceprefiedinte

369 24

www.digibuc.ro
 6 Decembrie 1925
Scumpe Domnule Prqedinte,
Retinut de datoriile sociale legate de aceastä zi, vá rog a co-
munica Societalii Studentilor in medicing urarile mele de spornicl
dIsvoltare in linistitg si solidarl munch' pentru stiinta si pentru
patrie, care simte nevoie de osteneall disciplinath si de senin
idealism.
Primeste, te rog cele mai bune salutgri.
N. lorga
re
Donmule Prefedinte,
Din nenorocire nn am primit In timp ntil amabila D-v. invitatie, pen-
trn zina de Duminica 6 Decemvrie 1925, orele 15.30 In Sala Ateneulni Roman.
Acestei inadvertente se datoreate lipsa roes din mijlocul Dv. ai sa cre-
deti, Domnule Preaedinie, ca am fost foarte mahnit de aceasta intfimplare,
pentrn ca fiind totdeanna cu inima ai cu sufletul de partea Dv., doresc ea fin
al efectiv la toate festivitatile ai intreprinderile societatei Stndentilor in Medi-
cina din Bucureati.
Binevoiti a primi, Domnule Preaedinte, asigurarea deosebitei mele con-
sideratii.
General G. Cantaeuzino
PA
OA

Craiova, 5 Deceinvrie 1926

Nu am asistat la naatere, dar Indata dupa razboiul din 1877-78 am le-
ganat mult ai en copilnl non nascnt, asistand ai ajutfind la createrea lui din
vechea sala de operatii a prof. dr. Turnescn din spitalul Coltea. In palatul
Bailor Eforiei am privit cu mandrie ca urmaaii noatri au dus opera cu mult
departe Eii NI felicitam.
Regret cli nn pot veni ea asist la serbarea jnbileulni de 50 ani
Urez Insli societatii prosperitate ai vista eterna, alaturi de Facultatea de
Medicina ai Eforia spitalelor pe Maga care s'a nascut.
Dr. I. Augustin, Craiova
rag
CU

Ploeati, 6 Decembrie 1925

Unul din primii redactori ai primei reviste Spitalul" trimite salutari ai
ureaza viata lunga ai prosperitate.
Dr. C. Vasiliu, Ploesti

6 Decembrie 1925
Domnule Prefedinte,
Subsemnatul fost preaedinte al Societatei, Conferentiar pentrn acciden-
tele muncei ai asigurarile sociale ; cn ocaziunea jnbileului de 60 de ani al So-

- 370

www.digibuc.ro
eietatei, ca un omagiu de admiratiune pentru manes tetra preget ce a desttsti-
rat-o intr'u binele obstesc, declar c& infiintez un premin permanent si anual
de 2500 lei, In amintirea fiulni meu.
Premiul va parts. numele : Dini Poenaru Cdpleseu, i se va decerne
conform indicatiunilor ce se vor stabili ulterior.
Urand din toata inima realizarea complectA a idealurilor urmArite.
VA rog, Domnule Presedinte, a primi asigurarea osebitei mele stime.
Dr. Poenaru CApleseu
Membrn al Ateneului Roman

LTA

Husi, 6 Dec. 1925

Medical vindea organismul ajntand eliminarea materialelor streine,
ei nimicirea microbilor inaintati.
Felicit Societatea care a inteles ea intre organismul corpulni i orga-
nismul superior al natiei este perfect& aseminare.
Inainte pe drumul celor 50 ani i in curand natia va fi vindecatit prin
eliminarea i nimicirea microbilor toxici.
Ion Zelea Codreanu
/I
Galatz, 6 Decembrie 1925
Cu ocazia rodnicei longevitati a societtitei a carei membrA am fost
acum 20 ani, m& asociez en tot cugetul men romanese la m&reata arbatorire.
Regret a nu pot fi prezeutil spre a vedea i auzi inAltatorul avant ce
a luat societatea care a format multi bravi ce s'au jertfit atunci and tara
le-a carat aceasta.
Dr. Marin Economu
Medical scoalei de puericultura, Galatz.

El 04

Pitesti, 6 Deeemvrie 1925

In calitate de fost vice-presedinte al acestei societki, acum
trei zeci de ani, m simt fericit cà isi serbeazit asthzi o jurntitate
veac de existenta, v felicit5m pe D-voastrà si intreg comitetul care
munceste pentru prosperitatea ei, doresc ca temeliile solide pe care
noi le-am mostenit i v'am lasat Dv., &I fie pilstrate pentru ca so-
cietatea sa nu piard'a din trecutul ei.
Azi cilnd intreaga familie medicala e la un loc impreura cu
toate notabilittitile neamului rorntmesc, s6, striggm cu totii sit traiascit
societatea noastra romtineascl in vecii vecilor neprilanita.
Doctor N. Constantinescn
Pitesti

371

www.digibuc.ro
 BAilesti, 6 Decemvrie 1925
Salnt cu admiratiune prosperitatea de 50 ani a Societätei me-
diciniçtilor romani. Zeci de ani mereu inainte spre progres urez.
Dr. Giulescu
Fost bibliotecar al SocietAtii
Medic Spit. Biii lesti

Es]

Pentru toatä iubirea sa si pentru tot ce a fácut in interesul

Societhtii, Comitetul a adresat D-lui Dr. Gomoiu urmAtoarea scrisoare:
Societatea Bncnresti, 16 Decemvrie 1925
Stndentilor In Medicini
din Bncnresti
No. 156
Domnnle Doctor,
Societatea Studenfilor In Medidnd vd aduce pe aceastd cale cele mai dis-
tinse multumiri pentru concursul dat de Dv. en ocazia comemordrii semicente-
narului ei.
Generafiile actuale, inteo perfectd continuitate de muntd i sim(iri cu ge-
nerafiile ce s'au perindat prin aceastd societate, pitstreazd o amintire neftearsd
despre aceastd sdrbdtorire, cu atilt mai mull pentru cd ea a fost ilustratd cn
prezenfa somitdfilor medicale romane printre care vd numdrati ii D-voastrd.
Fresedinte (ss) C. IMnulescu
Secretar (ss) Nicolae Root

Programul serbArii s'a executat asa cum fusese intocmit de

cAtre comitetul organizativ si anume :
Inainte de ora 151/2, comitetul de onoare" ocupase loja din
dreapta, presa luase loc in cea din stânga iar corul Ciintarea fib-
rnaniei" se asezase in fundul scenei.
La ora ariltatà, dupa% ce comitetul fostilor presedinti a ocupat
scaunele anume randuite pe meta (in fata corului), s'a inceput fes-
tivitatea prin Imnul Regal" executat de Cântarea Romilniei" sub
conducerea maestrului M. Botez si apoi a urmat Concertul reli-
gios" (de Muzicescu).
Dup5, aceia d-1 prof. Marinescu a rostit urmatorul Cuvânt de
deschidere" :
D-1 Prof. Marinescu.Societatea studentilor in medicin5 care dAinu-
este de o jumAtate de secol are la baza ei acea energie, 'acea flacAre divinA
care sAvArseste toate operile marl. Societatea studentilor in MedicinA este
dintre cele mai vechi din tara noastrA. FondatA la 1875 din initiativa Prof.
Manolescu, porneste cu 6-7 membri. AceastA societate a luat nastere inteun

372

www.digibuc.ro
moment critic, dar viitorul a dat o desmintire formala si inteadevAr din
societatea studentilor in medicinA au esit numerosi Profesori. Prof. Babes,
maestrul nostru, care a scris cel dintai tratat de patologie, colegul nostru
Prof. Dr. lonescu, etc. CondusA totdeauna de tineret, Societatea Student! lor
in MedicinA, este azi simbolul tineretii. Ea este Mara prin faptul cA este
condusA mereu de tineret. Dintre fostii Presedinti sunt multi in viatA si sunt
fericit sA aduc salutul meu cordial acestor Profesori distinsi.
Rog pe D-1 Profesor Obreja sA binevoiasca sA ia presedintla acestei
festi vitAti, (apl auze).
Cuvantarea Domnului Profesor Obreja
Domnule Ministru, Domnule Rector, Doamnelor st Domnilor,
Sunt mis:at din sufletul meu de acest lucru si sA-mi dati voe sA rog
sA ia loc alAturi aci la masa actualul Presedinte, (aplauze). Se afirmA vorba
veche ca extremitAtile se apropie cel mai tanAr si cel mai bAtran (aplauze).
Pentru noi Prufesorii, ca si pentru orice om cult, and o societate roma-
neasca cu scop de lumina si de binefacere dureazA atatia ani de zile, fAcand
opere folositoare, vA Inchipuiti cat este de mare bucuria noastra astAzi and
sArbAtorim dAinuirea de 50 ani de activitate rodmicA si fapte frumoase a Soc.
Studentilor in MedicinA. Sunt aproape 20 de ani de and am cinstea de a
face parte din Comitetul SocitAtei Atheneulul Roman. Sunt fericit de a repre-
zenta aceastA Societate si de a adresa salutul intregei tinerimi universitare
SocietAtei Studentilor in MedicinA. Suntem mandri a avem putinta sA le
dam adApost pentru frumoasa lor serbare In localul nostru (aplauze).
Sunt aproape 40 ani, cari se implinesc de and am fost Presedinte al
SocietAtei Studentilor in MedicinA. Pe atunci aceastA Societate, dacA imi
permiteti comparatia, era o copilA slabutA si suferindA copilA, cAci era nu-
mai de zece ani slabutA cAci era sarAcuta. Copila noastrA era asa de mica
cAci de abia avea cu ce plAti leafa custoaului iar biblioteca noastrA de abia
numAra 3.000 de volume. MA inchin fatA de reprezentantul de astAzi, cAci
sunt peste 50.000 volume. Aveam pe atunci, gratie Eforiel Spitalelor, adApost
in douA odAi in vechiul Spital, dar se claramA vechiul spital ca sA se cIA-
deascA cel de ast4 zi si nu aveam in pungA, adicA in cassa societAtei banii
necesari si atunci a fost un moment greu cum a mai fost multe, dar l'am
invins. Ne-am adunat cu totii si ne-am dus la Eforie, era Beizadea MiticA,
Ghica si Al. Cantacuzino si le-am cerut EA ne dea ajutor pentru Societate
si cum era Palatul Eforiei acesta depe Bulevard nou nout, ne au cedat a-
cele douA camere, care timp de aproape 40 de ani au adApostit sedintele
si activitatea binefAcAtoare a acestel Societati. Dar trebuiau bani pentru
instalatie. Ma, atunci s'a dat primul bal al Soc. Studentilor in MedicinA.
Un comltet al Profesorilor in frunte cu regretata Ana Dr. Kalinderu, apoi
D-na Sabina Cantacuzino si sotiile Profesorilor. Balul bine organizat a dat
un rezultat strAlucit pe atunci, aproape 20.000 lei si cu acestia Societatea a
mers mai departe. Gratie tinerilor generatii cari s'au succedat, greutAtile
cari s'au ivit cari de care mai numeroase au fost invinse. Activitatea Socie-
tAtei a adus lucrari din ce in ce mai folositoare. Conducerea revistei SPl-
TALUL cea mai frumoasA si mai tanArA revistA medicalA romaneascA, opera
culturalA asa de frumoasA a conferintelor SocietAtii a comunicArilor lor si
mai ales opera asistentei medicate universitare, toate acestea si multe alte
lucruri frumoase si InaltAtoare au inaltat prestigiul Societatei In fata lumei
culturale de p.ste tot, in cat putem spune cA este una din cele mai Matte
si mai puternice SocietAti nu numai din Romania, dar chiar comparatA cu
multe societAti similare din strAinAtate. Ceace a ajutat totdeauna, a fost pu-
terea de muncA a acestei tinerimi este o traditie care s'a fAcut si care
dAinueste in Facultarea noastrA, anume traditia dragostei de carte, de lu-
mina si a constiintei datoriei, cu care studentimea si-a pregAtit concursul.
Constiinta datoriei cu care si-a f Acut datoria In trecut este chestiunea cea
mai nobilA, adicA aceia de a sari In ajutorarea si salvarea aproapelui ame-
nintat si numArul de medici pierduti in campaniile trecute si cei pierduti In
campania cea mare sunt o dovadA strAlucita pentru aceasta.

373

www.digibuc.ro
 Ca mai bAtran cred ca este drept si am si datoria sa aduc un fel de
salutare, un fel de Indemn tinerimii care munceste, aratandu-1 ani de ani
elementele devotate care au condus societatea cari stralucesc aci prin nume
a§a de frumoase si cari au trimis delegatii acestei tinerimi alaturi de cei
batrani. Strig pentru tineret urmatoarea salutare. La cei vechi, la romani cand
gladialorii mergeau la lupta In fata senatorului si Imparatului strigau ,,Ave
Cesar, morituri te salutent" 1 ldeia era ca viata unui om, viata unui luptator
care se va sacrifica este un lucru de nimi a NA cu viata Intregel opere si
sacrificiul pe care 11 faceau ei era datoria fata cu imensa putere cu datoria
de trainicie pe care o creiau, o perpetuau cu a statului roman. In proportie
mai mica cand noi batra di zicem tinerimei: Ave Cesar" noi suntem mo-
r turi" noi curand vom pleca si atunci va spunem voi cari a-ti condus si a-ti
Inaltat aceasta Societate, voi care a-ti primit Melia din mana In mana si a-ti
ridicat cat mai sus opera aceasta la care a-ti contribuit, este atat de ade-
varat ca a-ti depus toate silintele ca aceasta opera sa nu se stinga. Cu cat
o izbanda este mai Malta cu atat la cutremuri ea se poate periclita dar,
ceeace o intlre§te cladirile cele mai Inalte este ceeace a-ti dovedit dra-
gostea de cultura si dragostea de roman. Dragostea de tail o aveti si a-ti
dovedit-o cu atata suflet (aplauze prelungite).
Sunt convins ca yeti fi meritat cu atata putere frumoasa si mareata
opera ce a-ti durat palatul acela maret care se Malta falnic deasupra tu-
turor si la care meritul vA revine votia celor tineri. Sunt convins ca grape
ajutorului oamenilor de bine din tart si avem act dovezi numeroase ca a-
jutorul binevoitor a venit de la multi si cred ca In numele tuturor pot aduce
multumiri Ministrului de Instructie, reprezentat aci prin d-I Secretar
General si Ministrului Sanatatil Publice, aci prezent care a aratat (aplauze)
ca cel mai vechi dintre Presedinti le spunem : Domnilor Ministri, va asigu-
ram ca Societatea aceasta al anti trecut este garantie, va fi si pe viitor la
InAltimea sa si merita binefacerile pe care le-a primit si increderea Tarii
Romanesti (aplauze).
CuvEintarea D-hil Ministru SAvecanu
Domnllor Prefeclin 11, MN adresez astfel, fiindca vreau sa leg prezentul
de trecut, de oarece azi sarbatorim 50 de ani de muck al unui trecut pe
care cu drept cuvant tanarul Dv. Prezident (aplauze).
Este deosebire Intre ziva de eri si cea de azi. Atunci o Societate
modesta, Intr'un vechi spital, azi un maret palat care se ridica pe una din
strazile din Bucuresti. Atunci avea un inceput modest de 6 9 la care s'au
asezat alli membrii. La 1 lanuarie In cea dintai sedinta, regretatul Dr. Ma-
nolescu spunea primele cuvinte. Atunci aveati o revista cumparata cu o cheta
(1.; 10 lei din buzunarul fiecaruia, o revista careia i se rupeau foile si nu
putea trece din mana In !liana, care reclama o sala unde sa fie citita de
toll la un loc si un mic dulapior pe care raposatul Ghica 11 dase. Astazi
aveti 50.000 volume In care este atata stiinta. Fara Indoiala ca propasirea
societatii a fost legata si de propasirea Invatamantului medical In Romania.
Inceputul lui se leaga de numele celui dintAi fecior de boer care a rupt cu
traditia, este Dr. NICOLAE CRETULESCU care a Inflinlat acolo la Coltea In ve-
chiul spital o scoala de chirurgie. NICOLAE CRETULESCR este cel dintai medic
roman daca memoria nu ma Insealacare a imbratisat medicina si mai cu
seama din patura de sus a Societatei. In amintirea lui imi yeti da voe mie
In calitate de Ministru al Sanatatii ca sa fac ca &Will lui sa nu se stearga
(aplauze). Cel dintai spital care se va face va purta numele lui.
La 1857 s'a infiintat In Mihai Von cea dintai scoala de chirurgie al
anti prim elev a fost Doctorul Severeanu care a fost sarbatorit de curand.
De ce, Domnule Presedinte, de ce D-voastra unul din fondatorii a-
cestel societati, de ce noi toti putem asista la Implinirea a 50 ani de varsta
a unei Societati as putea adauga mai ales de studentipentru ca studentul
este mai entuziast de cat ceilalti, pentru ca Domnilor aceasta Societate n'a
fost isvorita dintr'o ambitie desarta. a unuia sau a altuia de a fi membru
Inteun comitet sau de a fi prezident al unei societati ea a fost isvorita

374

www.digibuc.ro
dinteo adancg necesitate care a fost simlltA de studentimea care mergea la
Facultatea de medicinA care avea nevoe sA-si strangA randurile. Din acest
punct de vedere Societatea aceasta urmarind acelas scop de culturA prin
conferinte, prin concursuri pentru ca sA se distingA unii de altii a trait 50
de ani si sa speram cA va merge mai departe asa cum ne vorbea Preziden-
tul sAu tartar.
FArA indoialA Domnilor Prezidenti, a frumosul palat despre care vor-
beam adineauri are nevoe sA fie terminal. Din aceastA cauzA noi avem da-
toria sA venim in sprijinul ideilor mari folositoare acestei pi Noi n'am
uitat invatAmantul medical si Ministerul in fruntea caruia mA gasesc cu sa-
crificiul statului, nu al meu, a facut sA inscrie pentru Iasi un camin unde a-
vem un numar de studenti care ii intretinem cu un milion §i jumAtate pen-
tru fiecare an. Aceia§i dorinta de bine o am pentru Cluj, unde vom ridica
un acelas local. Nu era o danie, era o contributie pe care Ministerul SAnA-
tatii Publice o datora tuturor colaboratorilor sai (aplauze). DacA eu ca Mi-
nistru nu pot sA uit colaborarea pe care mi-a dat-o intreg corpul medical cu
sacrificii mari, n'am sA uit si vom da aceiasi contributiune ca si in mil tre-
cut, vA vom da ajutorul nostru... (aplauze)
Domnilor Presedinti, studentimea de azi ca si cea de eri, ca si cea
de maine va fi bogata in sentimente si sAracA in bani 1 (aplauze). SA ne a-
mintim de ma de azi, de cei 50 de ani de sarbAtorire sl imi yeti da voe
sa vA aduc la cunostintA cA in bugetul Ministerului voiu inscrie zece publi-
catiuni de teze pc contul Ministerului SAnatatii Publice. Cele zece mai bune
teze pmtru Doctorii in MedicinA, esite din mijlocul celor 50.000 volume pe
care le avrti, pe care nu le-ati lAsat sA se praluiascA si nu le-ati uitat in-
chise printre diversele sertare si compartimente si yeti scoate din ele con-
tributiuni noui pentru ca §tiinta romanA sA poatA sA dovedeascA si dincolo
de hotare cA meritA o deosebitA considt-ratie. DupA recomandatia Facultatii
de Medicina, Ministerul SanatAtii Publice va imprima in cursul anului 1926
aceste zece teze (aplauze). Un tanAr Doctor inimos care vrea sA publice
cursurile cari se tin la Facultate, cursuri cari costA foarte scump, am con-
venit cu dansul ca in schimbul unei sume de bani sA ne dea un numAr oare-
care de exemplare care sA echivaleze cu valoarea acestor bani §i acestea le
voi imprumuta la studentii lipsiti de mijloace.
Domnilor studenti, azi sunteti pe bAncile §coalei, unii §i altii dintre
Dv. vor fi fost colaboratorii Ministerului in fruntea cAruia mA gAsesc, pentru
a in anul 1923, din cauza intAmplarilor post belice, locurile cele mai multe
de medici de la tail n'au putut avea titulari si au avut doctoranzi. Au fost
multi dintre Dv. si vor m rge mai multi maine I Voiti ca aceastA tarA sA
dobandeascA si sAnAtatea moralA care trebue sA fie si sAnAtatea fizicA si Dv.
sunteti chemati sA contribuiti la aceasta. Medicul dacA trebue sA aibA cuno-
stintele necesare pe cari i le dA Facultatea trebue sA aibA insa §i cAldura de
suflet care face dintr'insul un apostol, care este chemat sA-§i exercite mese-
ria. In momentul de fatA ceea ce vA intereseazA pe Dv. este cA ducem o
lupt5 teribilA §i un rAzboi, nu dincolo de hotare, ci aci in mijlocul nostru, in
contra boalelor care ne bantue. Statistica ne dA in 1923 peste 20.000 de ca-
zuri care au fost cAutate de sifilis si anul trecut s'a dat o cantitate enormA
de neosalvarsan. Tot asemenea in campania antimalaricA numgrul cazurilor
este imens §i numArul chilogramelor de chininA este foarte mare. In campa-
nia tuberculozei, in profilaxia tuberculozei, este combatutA tuberculoza la
copii si cu totii trebue sci cAutati sA faceti ceva in aceasta directiune. Veti
face aceasta, yeti fi realizat in mare parte unul din scopurile pentru cari
societatea plAteste acum frumosul local. Dar, pentru cA vorbesc de un local
care se ridicA pe Cheiul Dambovitei, si eu am fost student si emotiunea
care o are tin om care se apropie de cei din urmA, trezeste In momentul
de fatA acele amintiri ale trecutului. VA fericim pe Dv. cei de azi cari trAesc
in imprejurAri altele de cat au lost. VA vorbeam adineauri de scoala dela
41 si de la 57. Uncle era aceastA scoalA ? Era intr'un mic principat. Au tre-
buit sA ti eacA cati-va ani, pentru ca din 2 principate. sA facem un stat mare.

375

www.digibuc.ro
Dv. treiti zile pe care unii dintre noi le-am visat. Unul din cei 19 membrii,
prezidati de dl. Dr. Manolescu, poate se ve spune, ceci dansul se geseste
astezi in Capita la Romaniei mari, dansul care a trait in capitala vechiului
Regat (aplauze). Infiintati o societate pe malul unei Dambovite, care numai
ude vechea capItale a unei Valachii, dar ea stapaneste dela Nistru pane la
Tisa, intregul Regat roman. $i dace in acele frumoase ziduri imi veti spune
numele meu, eu nu merit, cad intamplarea a fecut se trec pe la acest Mi-
nister si se contribui i eu cu ceva. Acolo vor veni studenti nu numai de
ad dar si de acolo, unde pe vremuri a stapanit Mihal, nu numai de dincolo
din Moldova unde a fost Alexandru cel Bun, dar vor veni studenti de din-
colo de peste Prut, unde in curand ne vom inchina cu totii in fata icoanei
puse in bronz ca o platre kilometrice intre Prut l Nistru, ceci asa a fost si
asa va fi in totdeauna I (aplauze) In preajma marelui Voevod, va aduce ceva
din sunetul de clopot dela Manestirea Putnei, pentru a ve aduce aminte ce
el la un moment dat, a stepanit si partile de dincolo de Prut. l va veni in
preajma cetatii cel care pentru o clipe a trecut Mihal Viteazul care a
prevestit ploaia binefecetoare, lacremi si singe, din cari s'au scris paginile
rezboiului trecut. In ceminul acela yeti adeposti azi romanii de pretutindeni
(aplauze).
Domnilor Prezidenti, cred ca viltorul ve este garantat, dar ve este
garantat dace veti pastra pentru ziva de maine nu numai savantele cunos-
tinte pe care vi le de volumele, dar i ceva din celdura sufleteasce a mo-
mentului pe care II treiti acum, ceci dace se pot face multe descoperiri in-
semnate, faptele i paginele mari nu se scriu de cat numai cu sufletul (aplauze).
Dupe rezbol sunt cline foarte insemnate. Avem un teritoriu sporit,
am prabusit Carpatii, dar aveti marea datorie generatiile acestea cad veniti
dupe noi, se aveti nu numal o tare unite geograiiceste dar s'o avem sufle-
teste, (aplauze). In momentul de fate, norli cari acopere cerul nostru, dar
cari sunt trecetori, ceci raze de soare vor strebate cat mai curand ca se-i
risipeasca, i aceasta nu poate se vie cleat in momentul in care epoca
aceaste de crize morale prin care trecem, va da loc unei conceptii morale
alta, mai inalte, mai ideale, care va da societatii de maine in care veti
WI Dv. si mai mare cantitate de bine, de dreptate si de fericire.
(aplauze prelungite).
Domnul Rector Ermil Pangratti
Domnule Ministru, Domnule Prefedinte, lublfi Colegi,
lubit fineret unluersitat,
Ziva de astezi, o multumire sincere, aduc salutul Universitatii din Bu-
curesti, acestei dmirabile Societeti care nu se prezinte numai ca o persona-
!Hate, ca o grupare a mai multor personalitAti, ci este o realitate, intreaga
viate medicale nationalä romaneasce. De 50 de ani, ce a fost mai bun, mai
muncitor si mai perseverent in cariera medicall, a condus cu pricepere de-
direa edificiului pe care Ii admirem astezi i avem fericirea sa avem in mij-
locul nostru reprezentantl ai tuturor acestor 50 de generatii de tineri stu-
denti mediclniti, incepand chiar cu prima generatie, cu generatia fondatoare,
dintre care unul vine se reprezinte astAzi amintirea celor 19 cari au pus pia-
tra fundamentale a celui mai vechi si mai puternic asezemant cultural de la
noi din tare. lnii universitatile noastre erau tinere, aveau ii ani dela f un-
darea lor I Facultatea de Medicine din Bucuresti, prin energia mare a regre-
tatului Doctor Davila era Were in organizarea ei.Numerul studentilor foarte
redus. Datorite initiativei I dragostei de munce a unui taner fiu de satean
venit la Bucuresti se se devoteze carierei medicine si datorite initiativei
unei gruperi fere ambitiuni zgomotoase, s'a pus piatra fundamentale a unui
asezemant. Profesorul Doctor Manolescu nu s'a gandit nici odate desigur ce
va fi serbetorite memoria lui dupe 50 de ani de prosperitate asa de admi-
rabile a Societetei pe care el a infiintat-o. Nu s'a gandit nici mecar la satis-
facerea personale. Nu s'a gandit nici mecar la multumirea ce intrunea pe
toti cari se sfatuiau intre dAnii. Profesorul Manolescu, tanerul student Ma-

- 376

www.digibuc.ro
nolescu de atunci n'a avut de cat un dor sa aiba o carte ca sa invete ai
pentru cumpararea acelei car(i, pentru ca O. o poata citi §i !Astra s'a inflin-
tat Societatea Studentilor In Medicina. Cel cari au vorbit inaintea mea au
aratat-o in destul. Cu cel care prezideaza serbarea de astazi suntem In al
15-lea an de prietenie de and ne-am cunoscut §i iubit (aplauze). Revista
Spitalur care dainuieste de 40 de ani, este cea mai veche revista romanea-
sca dupa puternica §i batrana revista Convorbiri Literare. Societatea Medi-
cilor 0 Naturali§tilor din la§i, a fost fondata de barbati cu situatiuni stra-
lucite. Revista .Convorbiri Literare a fost fondata de un grup de romani
cari aveau situatiuni eminente 0 cari aveau mijloace din fericire destul de
puternice spre a sustine o publicatie romaneasca. Fundatia Dv. creatia
revistei Spitalul" a fost facuta de un grup de studenti cari erau a§a de putin
numero§i in cat Incapeau inteo simpla odaie §i care aveau a§a de putine
mijloace materiale, in cat trebuiau sa stranga fonduri unul dela altul, §i opera
Dv. a trait. Eu vad in aceasta opera o manifestare nationala a spiritului de
devotament ai de persevere* care se cere oricarui medic in cariera sa, cad
nu este cariera mai zbuciumata, mai adanc dureroasa de cat cariera medi-
cului. El se consacra suferintei, el traeste in admosfera durerei, §i trebue sa-
0 pastreze nu numai limpezirea mintei, adancimea patrunderel dar trebue sa
aiba un caracter egal, mai de graba vesel pentru ca sa suslina nu numai
sanatatea fizica, dar sa ridice §i moralul bolnavului, chestiune esentiala in
tratament. Si aceste calitati cerute adevaratului medic, acest temperament de
munca in toate momentele, persevere* unei vieti Intregi, este o opera ad-
mirabila care este aceasta societate culturala fondata acum 50 de ani, care
s'a desvoltat §i care va prezinta astazi la activul ei cea mai bogata biblio-
tea §tiintifica de specialitate 0 cea mai batrana revista stiintifica, in care
toti medicii romAni yin sa colaboreze de aproape o jumatate de veac 0 sa
aduca contributiunile lor 0iintifice.
latA Domnilor, ce insemneaza sarbatoarea de azi, o sarbatoare care
dovede§te o energie exceptionala §i un devotament admirabil. Dar s'a vor-
bit de chestiunea nationala, imi aduc aminte de colegul meu Profesorul Dr.
Istrati, al doilea Preaedinte al Societatei Dv., care a avut cinstea sa prezi-
deze Societatea Pt anul in care s'a deslantuit razboiul pentru independenta
al Tarn Romanesti. Nu se gandea el la serbarea de astazi cum nu ma On-
deam nici eu. Cata caldura ai sentiment era atunci 1 Pe locul unde se ri-
dica azi palatul Dv., se faceau exercitil militare de catre acei cari erau §i
medici, pentru una din cele mai mari cauze (aplauze). Si mai tarziu and ei
au fost chemati sa dea ajutorul medical In spitalele in care durerea §I su-
fed* domneau, !strati a plecat §i el, dui:4 acea emotionantii deciziune de
suspendare a Societatei. El a luptat cu acel entuziasm, cu acel dor de sa-
crifIciu asa cum a §tiut cel de al doilea Preaedinte al Societatei Dv. Nu
vorbesc de prietenul meu de acum 50 de ani, de admirabilul, devotatul §1
patruzatorul medic care prezideaza aceasta serbare, de marele savant care
a deschis serbarea prin prima cuvantare de azi (aplauze) ml se pare ca s'a
spus ca aproape jumatate din foatii pre§edinti al Soicetatei au ajuns la
treapta de Profesori Universitari. Sunt convins dupa stralucirea pe care o
ocupa aceati toti demnitari, ca 0 cealalta jumatate, va ajunge la aceia§i
treapta, aducancl tinerilor generatil contributiunea lor de cunoatinte si de
entuziasm pentru nobila cariera medicala, pentru ca astfel §i In viitor Socie-
tatea Dv. mereu sa prospere, mereu sa aduca contributiunile ei de atiinta
§i de devotament pentru propa§irea acestei tad in care ingrijirea fizica cum
a spus foarte bine Ministrul Sanatatil este tot asa de indispensabila, tot asa
de urgent ceruta ca §i cta morala. Generatiei de azi si generatiilor de maine
li se rezerva o chemare de prim ordin. La noi In tail lipsa de medici era
de mult cunoscuta si facultatile noastre nu puteau sa acopere golurile In
tinuturile liberate de opresiunea inamica. Chemarea Dv. este grea, dar no-
bila. La munca cu totii ai veti fi siguri ca veti avea sprijinul tuturor oame-
nilor con§tienti pentru ca opera la care va consacrati este nobila, superloara,
umanitara ai In acela§ timp o opera cu adevarat nationala.

377

www.digibuc.ro
 Domnul Ministru SAveanu
Laboratorul Central de Chimie care depinde de Ministerul SAnAtatii este
fondat in amintirea savantului Profesor Istrati. Pentru a dovedi o recunog-
tinta si in acelag timp strAnse legntura intre cei de dincolo si de dincoace
de Prut infiintam un Spital de ochi in ChisinAu, arei ii vom da numele de
,SPITALUL Dr. MANOLESCU" ca sA aminteasca tuturor cine a fost Mano-
lescu si de opera lui ca Prim Prezident al acestei societAti, iar celor de
acolo sA le arate ce a facut ca patriot si ca om de stiintA Doctorul Mano-
lescu pe atunci In mica Tarn RomAneasca (aplauze).
A urmat apoi cuvântarea D-lui prof. I. Valaori, secretarul general al Mi-
nisterului Instructiunei Publice.
CuvAntarea D-lui Prof. Oh. Marinescu
Domnule Ministru, Domnule Rector,
Academia RomAnn, aceasta Malta institutie culturaln, con*tientA de metal-
rea societt4e1 Studentilor In Medicing, ma insarcineaza sa aduc salutul ei.
Medicina este stiinta In care s'a pus atAta experienta... Iasi fi dorit ca sa pot
inscrie si eu pentru Caminul Studentilor in MedicinA o suma infima. Am
Mut alta data cAteva conferinte pentru studentii In medicinA. Mai intAi este
legea mined. Toate facultAtile unui om sunt in continua activitate, nu se
cunoaste repausul in corpul nostru. AceastA Societate a Studentilor In Me-
dicinA este o chezasie. A doua lege este legea economiei de Spatiu, de ma-
terie. Viata noastrA este scud& cAtiva ani de zile, dar viata stiinti Ha rA-
mane si din acest punct de vedere sa-mi dati voe sA citez o cugetare a Itti
Poincaré La vie est..." lath Domnilor studenti gravatA in mintea Dv. aceastA
cugetare profundA, cAci ceeace rAmAne in noi este tocmai aceastA activitate
a constiintel. 0 a treia lege care are foarte mare importantA este legea so-
lidaritAtii. In organismul nostru totul este solidar. In organismul nostru se
produce o adevAratA simphonie si Dv. Domnilor Studenti in medicinA a-ti
pornit dela aceastA realitate si a-ti realizat aceastA Societate a Studentilor
In Medicina. 0 alta lege este aceia a diviziunei muncei. Diviziunea Muncei
este baza progresului. In organismul nostru fiecare viscer, fiecare glandA
are o functlune determinata. Ei bine, notiunea fundamentalA, diviziunea mun-
cei a fost intrebuintatA, a fost aplicatA In mod fericit. Gratie diviziunei mun-
cei aceastA organizare a muncei ia o extensiune considerabill in America
si nu numai in ateliere dar chiar In domeniul stiintel. Organiza-
rea muncel este destinatA sa transforme Societatea. Daca Dv. vett binevoi
a tine seama cA munca noastrA intelectuala trebue sa aibA organizare, va
yeti da seama de progresele cari se vor realiza in viitor. Un profesor dela
Montpellier ne da un exemplu foarte frumos cu privire la descoperirea in-
sulinei, a putut sA prevadA 0 sA aduca servicii lmense societAlli. latA In cft-
teva cuvinte ceeace voiam sA vA spun in privinta legilor cari guverneaza fe-
nomenele vitale si pe cad Dv. le-ati aplicat in parte constituind Socletatea
41 acel organ admirabil care este Spitalul". As-i dori sa mA adresez oame-
allot politici cari iau parte la aceastA festivitate si a* dori sA fie cat mai
numerosi.
AstAzi este o serbare a muncii si sunt convins ch bunA vointa studentilor
va face ca Patria noastra sA mearga Inainte si viitorul ei sn fie asigurat cum
s'a spus foarte bine ca ,L'avenir est a la science (aplauze).
CuvAntarea D-lui Ion I. Simionescu
(delegatul Uniunei Nationale a Studentilor din RomAnia)
Domnilor, ca trimis al studentilor din toate colturile Romfiniei intregita,
s alutla aceastA sArbatorire cristalizarea muncei a 50 de generatii cari s'au
scurs din sdnul acestei societati rodnice si organizate pentrucA la ea se gAse-
ste o continuitate in activitatea membrilor ei, precum vedeti Domnilor (arAtAnd
cAtre fratii conducAtori), dela cel mai bAtrAn pinA la cel mai tanAr.
Continual% a operei inceputA la 1875 de cAtre diferitii conducatori, a devA-
rap mec :raid, au condus locomotiva societAtei dela inceput pe douA linit pa-

- 378

www.digibuc.ro
ralele: uni culturala medicala i alta nationala, mentinand-o in aceiasi di-
rectie ne acest d uA ine ping in prezent.
Asa, rascolind in rabnajele Societatei, chiar in al doilea an dela infiintarea
el, s'a vazut cA membrii ei, dupA o diszutiune foarte aprinsa, ne au dat scris
inteun proces verbal urmAtoarele: Dacd Societatea ar fi numai ftiinfificd
s'ar admite on eine to ea pentrucd pinta n'are patrie, dar cum este fi na-
tionald, nu pot fi admi0 strdini" (aplauze prelungiel.
RAscolind m ai departe, la 1907, sub presedintia D-lui Gomolu, top membrii
Socielatei au votat in unanimitate o felicitare cAtre Deputatul roman Valda
Voevod care a fost eliminat din parlamentul maghiar, pentru cA apara mino-
ritatile romanesti majoritare din Transilvania
In 1912, cand a inceput miscarea nation a la a tuturor studentilor din Roma-
nia, societatea a devenit un cartier general" un ie reprez,sntantii studentimei
din intreaga tara, sintetizau doleantele studentimii Romine care a dat striga-
tul de alarma fata d! instrAinarea scolilor si universitatilor noastre. Rolul
Societatei studentilor in medicinA a Past atunci din cele mai mari, fiindcA era
singura studenteasca, care era persoana morala i juridicA. Ea a lansat un sir
de liste de subsciptie in cari publicul românesc a subscris pentru ziarul Cu-
vdtzful Siudenfese §i care a dAinuit un an si mai bine si in care s'a cAutat
sa se vulgarizeze cauzele mis 'Arei noastre nationale studentesti si pentru in-
tretinerea studentilor eliminati din cAminuri i cantine pe o iarnA geroasa
(aplauze).
Domnilor, de multe ori ni se spune nouA ca mergem pe cai gresite,
totusi motivul general care ne-a tndemnat la aceastd mirare n'a fost lipsa
imbucdturei de paine, cu a cArei lipsA multi dintre noi am fost deprinsi in
razboi, dar miscarea noastra a esit din spa;ma care ne-a cuprins, atunci and
ne-am intors din rAzboi in Universitatiie noastre, pe care le-am gAsit in ma-
joritate nApAdite de catre strAini.
StrAlni multi, foarte multi 1 Din aceastA ingfjorare fatA de elementele
strAine cari ne covarseau, a tasnit aceastA miscare studenteasca dupA cum am
spus, nu pentru o imbucAturA de paine, dar pentru in taetatea elementului in
volt, licee i universitAti precum si in viata noastrA public/
Domnilor, ideia de fond a fost bunA, greseli nici vorba cA s'au fAcut
si din partaa noastra, darA au fost greseli in partea altora caror nu le-ar fi fost
permis pentru vrasta i functiunile pe care le ocupau ; tineretii ii sunt ertate
unele pArti cari n'Au schimbat carectareul pur romanesc al a cestei miscari
rAmas inalienabil, De veacuri s'a dus o lupta continua ca aceste plaiuri ale
TArii Romanesti sA fie stapanite numai de romani (ropote de aolauza San-
gele atator camarazi cari au azut pe vAile Carpatilor, mormintele atator sol-
dati insiruite ca straja dealungul Dunarei, Nistrului i Tisei, ne impun dato-
ria sA ne opunem tuturor emisarilor strainAtAtei cari, sfidand eforturile Nein-
tasilor, vin sA ne controleze in scumpa nostrA Tara kap uze).
Cand, tined de 17-18 ani, ne inrolam in randurile celor ce plecau spre
frontierele nApAdite de dusmani multi ca lacustele eram socotiti de ba..-
bati vrednici... Acum, and bArbati de 25 27 ani, ne-am ridicat in contra
veneticilor cari ni-au nApadit tara, transformand Maramuresul, Bucovina,
Basarabia si Moldova intr'un adevArat pAmant al fAgacluintei, and ne-am ri-
dicat contra acestor strAini de aspiratiile neamului nostru, cari prin ex-
perienta lor comercialA i financiarA de secole cautA sA subjuge i sA ro-
beascA pe blajinul Oran roman, nu mai suntem socotiti de barbati.
Cat de strident ne sunA in ureche indemnurile ,la carte copiir
date de acei cai odinioarA ne socoteau bArbati, demni de a purta o armA
pentru a stAvili cu piepturile noastre dusmanut cotronitor i cari IndemnAtori
atunci ca i azi stau inglodati ',Ana in coate, in finanta consiliilor de admi-
nistratie a diferitor intreprinderi straine... (Aplause prelungite).
A galgAit mult sange romanesc pentru apArarea acPstui pAmant, pentru
a-1 lAsa acum vandut ne arginti, armA care nu pune in pericol deocamda tA
viata conrupAtnrilor. Dar moartea mosilor, strAmosilor i camarazilor nostri
cazuti, cu arma in mariA, au inscris pe vecie devizia cA : In aceasta tarA, Ro-
mannl i numai el trebue sa fie stapanul (ropote de anlauze).
Cuvantari stenografiate de Dr_ rristofor Munteanu.

www.digibuc.ro
 5955TAISI 5ThIS EIR IN
91; 9 gAZIA,
AMA
T
-4175 11:17$}11
pT',

19?.
Prin muncé Prin izbánd5
/a - la
,

Tzbândá re ricire
LI
I IN

FAMA 511119-MA SI MAI rrNiR

5911STAT5A SPRISIITIUR iSL

- , 4)\
- MUNICIPTULUI -
C4

I RCSSDIN,Tc
4q/CUIC\
-Kar,cte,/ 5scRcuft vcri
(15kt).
6.-XII.^1313Slin5TI

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 areatta.
I.
lf .
..,
.-

4.4.a
--4v
a.

It%
- AP
.....,,........4s,
' t...
r 4
li
,a %
:5
II1N
, t1414,
,,
:4.

0
Ottiiki 444;
II.

a
'kat...,

,
,,; . ;.*
Z; °

'4°
gp-r 1;11
I Arc 01.
'1 \ 3.(q0. Wi'
I. e
...... 1, g

1? 1117 ., "6
I1 o
t

INVAI '
.c-- C.P1 YA

BIBLIOTECA
www.digibuc.ro
Inter -.i.11 orimului etal terminat si amenajat sub actualul comiiet G. ENESCU
 -

s
0

liE-
I ME*
I

o
;11

Ziattill q'

Fatada cladirei cu parterul terminat si amenajat sub actualul

comitet G. ENESCU

www.digibuc.ro