,

e Pa
.
E
-
-
-
3 a.
,

RY
.
_ e
—
,
.

RA
* i.

. EN
. : ii ur

i
7
.
. .

t Dc
e |
, i < „ i
PP ă Deme e în eme m e
e a anma e e mmnă
- aa Ta mă

| | Proprietatea Bibliotecii

LIB
Universităţii taş i
i

ă . |

Y
CS |
i .

/
"|

|
|

!
mo pommpa e i
, e
SIT ,
IV ER
UN

a
ma amine e dat nah
nota omni

- “TA
mmm
AL

|.
.

4042774 Periodice
.

7 a [
TR

O cr apere PT
N
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
|.
|
H

IBR
| BIBLIOTECA

YL
eR

SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE

(Pecetea lui Ștefan cel inare)

I/
AS
UI
BC

Anul YI No.1,2 şi
BOTOS»""
 i aia iiiciţua * | Ă ) e
de anul 1933

Homasaiusa
și ui Liitvoisiti îi

: S5 JAN, 036

Li
Comitetul de edacție“s Crudu Tiberiu şi Luca vV. |.

Y
(profesori) secretari de redacție ; Băcăoanu. C. Dr,

AR
Chiricuţă T. preot profesor, “Gheorghiu Aurel căpitan, -
lordăchescu:: C; institutor, Labin Simeon publicist, .

IBR
oprescu Const. avocat, RăutuN. profesor, Şipoteanu st.
., Ștefănescu Const. profesor. p
i

YL
Tot ce priveşte redacţia, 'ca : manuscrise, „Cărți, re-;
viste, corespondenţă, ett. se vor adresa la „Revista MOI-.
dovei“ Botoşani, cu sediul la liceul „Laurian“ Botoșani,

SIT
|

ER
CUPRINSUL:
NIV

In plină ofensivă culturală . . : . „Căp.A.1. Gheorghiu.

Din docum. Muzeului Sucevei Fălticenilor. Proi. V. Ciurea |
LU

Colind .... „Prof. V. Tempeanu -

Din trecutul sanitar al oraşului Botoşani „Dr. C. Băcăoanu
Aarele Tamberlick . . -. . . . . . +. M. Gr. Posluşnicu
RA

Pârcălabii Hotinului .. . . . , . „ Căp.A.I. Gheorghiu

Note de drum. . . i . Prof. V. Tempeanu
Comuna Dorobanți (Schiţăi monografică) . A. |. Constantineanu:
NT

Din faptele înaintaşilor noștri . . . . .A. LG.

+ Preotul C. Morariu . . , , . . . . Căpit. A.1.G.
CE

Recenzii e... .“T. Crudu, 1. V. Luca,

şi Căpit. A. Î. Gheorghiu
I/
IAS

Se primesc la redacție spre publicare vechi docu-

mente şi hrisoave în legătură cu trecutul Botoşanilor, ma-
nuscrise și tot felul de acte, cari prin importanța lor pot
U

aduce noi contribuţii la lămurirea acestui trecut.

BC

Revista apare în cel puţin 10 numere anual

Abonamentul 100 lei pe an. - Numărul 10 lei.
Anul VI, No. i, 2şi 3 _BOTOŞANI | 1927

REVISTA MOLDOVEI

Y
AR
IBR
- Î BIBLIOTECA
i UNIVERSIT TĂȚII ||
| -LA ŞI

YL
Bi so mea)

IN PLINĂ OFENSIVĂ CULTURALĂ.

SIT
Am dinainte o statistică, pe cât de interesantă, pe atât de
crudă. Pe un 'sfert de foae de carte, câte-va linii încadrează.o
ER
sumă de cilre cari sintetizează toată mișcarea noastră culturală
din ultimul timp. O rubrică specială este rezervată bibliotecilor,
o alta tipăriturilor— cărți şi diferite pubiicaţiuni,
NIV

"Cifre, cifre multe.....

Stau uimit şi le privesc, căci, dacă ar fi să ne judecăm cul-
tura după cât ne arată aceste cifre că cetim și după numărul de
LU

biblioteci publice puse Ia îndemâna mulțimei, ne-am înspăimânta

văzând cât de înapoiați ne găsim faţă de multe alte- state. Chiar
în cuprinsul ţărei, vechiul regat e cu mult în urmă, provinciilor
RA

alipite.
Pricina? Nu este una, sunt multe.
NT

Cartea, astăzi trece printr'o grea criză. Nu se citeşte aproape

de loc, și, nu se citește din numeroase cauze.—Cea dintâi, pare a fi
cinematograful, care, mulțumită caselor de filme, pune la îndemâna
CE

unui enorm număr de amatori, întrun chip cât se poate de lesnicios

și atractiv, conţinutul atâtor scrieri însemnate, De pildă, ca să ci-
teşti Mizerabilii lui Victor Hugo, mai ales când ai și alte ocupa-
I/

țiuni, îţi trebue o săptămână-două; pe când, astfel, cinematograful

AS

ţi-l înfăţişează în 3 ore. Nu bagi de seamă că toceşti nervii, că,

strici” ochii şi că perzi tocmai partea cea mai frumoasă pentru
care se caută o operă — limba aleasă și literară.. Dar scopul în
UI

parte a fost atins, căci ţi s'a perindat pe dinainte întreaga gamă

de nenorociri omenești, ai stat tot timpul sub stăpânirea emoţiilor
BC

ȘI, pe deasupra, te-ai împărtăşit și din frumoasele pasagii ale.

romancierului francez — dacă cumva, nu au fost schilodite prin
traducere,
 dp | îi Revista Moldovei .

Y
AR
Apoi, în al doilea rând vin sporturile. Nue nimeni împotriva
lor,ba din contra, susţinem cu tărie că numai întrun corp sănă-
tos poate fi o minte sănătoasă. Şi ce este mai frumos, de cât să vezi

IBR
primăvara și vara, cum stoluri-stoluri, copii târgurilor, anemici,
palizi, obosiţi, părăsesc miasma bolnavă a cartierilor de fabrici,
pentru. a pleca vo;0și spre taberile de recreaţie sau câmpurile

YL
“de sport.
Câtă viaţă nu aduc din nemărginitul plin al naturei şi cât
de însdrăveniți nu se simt după un timp petrecut în sporturi şi

SIT
aer liber. 'Se reface prin ei însăşi sănătatea țărei. Și totuși, spor- -
turile rămân o pricină. |
Mai dăunăzi, un distins profesor universitar dădea o legitimă
alarmă! cum că câmpurile de sport şi sălile de dans au golit bi- ER
bliotecile, de cititori. Şi lucrul în mare parte este adevărat, -
NIV
In ultimul timp ele au luat în țară la noi-o mare extindere
Şi un avânt considerabil. Și pare că faptul acesta ar trebui să ne
aducă o firească bucurie, dacă mar fi în dauna culturei;
Nu se mai citește apoi şi din cauza excesivei scumpiri a
LU

hârtiei, . a tiparului, a mânei de lucru, cari “fac ca o cărticică să

coste adesea-ori întreținerea zilnică a unei familii modeste, Și a-
RA

tunci, cine să o cumpere? Snobul, care cheltuește pe automobile

Și lux, pe radiofonie și pe alte mijloace de distracţii—numai ca să
se poată lăuda că-a luat parte la diferite concursuri internaționale
NT

de turism, sau, că a auzit, — șezând lungit pe pat — cea mai |

mare cântăreață a operei din Viena — banii câștigați fără trudă?
CE

Funcţionarul, căruia nu-i ajunge leafa nici pentru masa nu-

meroșilor copii ? Sau, studentul care se scaldă în cea mai neagră .
niizerie?
„Cine vrea ca să se edifice, să intrebe pe cel dintâi ibrar,
I/

conștient de comerțul pe care-l face.

IAS

„n .— Ce vrei se vinde, numai cărţile stau și asteaptă. luni ȘI

ani câte un amator întârziat !— este strigătul fiecăruia.
[)e aceea, librăriile astăzi sunt un adevărat bazar de jucării,
de parfumerie, de mobile și chiar de unelte casnice. Cărţile ? Se
U

„găsesc şi acestea în- dulapuri mai dosnice şi mai nebăgate în

BC

seamă. |
Și din cărţi, statistica ne arată: că se cilesc aproape de două
ori mai mult cărțile franceze şi germane în special, de cât cele
 Revista Moldovei o 3

Y
AR
românești ; că în teritoriile noi această disproporţie este și mai
mare; că în Ardeal sunt biblioteci publice unde procentul cărților
românești față de cele streine este abia de 4%. Şi atunci, se ex-

IBR
plică de ce o ediție a unei lucrări tipărită în 3—5000 exemplare
trăeşte prin rafturile librăriilor câte 5—10 ani. |
Nu citesc nici mulți din intelectualii noştri, Pe atâția” îi ab-

YL
soarbe serviciul, treburile casei, nevoile, mizeria. |
„Alţii, obosiţi de birou, de școală sau cazarmă, se gândesc cu
nesaț la clipa de odihnă a serei. Cei mai mulţi vin acasă cu nervii

SIT
tociți, obosiţi, surmenați, cu răbdarea epuisată, mintea extenuată,....
“In această stare, la ce mai poate folosi cartea?
„Ne lipseşte şi educaţia cititului. |
ER
Școala nu o poate face complect. Formele didactice de astăzi
au ușurat cu mult truda copilului, îngreuind pe aceca a dască-
NIV

lului. Elevul primește totul de a gata. Atunci,la ce să se mai oste-

- cască ca să caule și prin alte cărți, aceea ce poate ca să-i mă-
rească cunoștințele, când profesorul i-a înjumătățit osteneala ?
LU

Pentru mulți cititul este o necesitate ca și masa şi somnul.

Am văzut atâţia, cari, între două distanțe mai lungi petrecute în
tren citeau o carte întreagă. ă
RA

Pentru şi mai mulţi, ea este o grea pedeapsă.

Cunosc numeroși pretinși intelectuali, oameni, a căror prin=
cipală activitate ar trebui să fie în deosebi cultul cărței, cari nu.
NT

„au citit de un an. nici o carte de literatură sau ştiinţă. Insemnaţi

„bine: o carte de maximum 200—300 pagini, în 36: de zile!.........
CE

Şi ne mai mirăm de lipsa bibliotecilor publice? |

Să le clădim, să grămădim în -ele cărți! Dar cine să le
frecventeze și mai ales cine să citească?
I/

Să mai vorbim de sate ?.

Aici o boală și mai grea începe să se întindă : cluburile
AS

politice sau intime ! (De alt-fel nici o desebire între ele). Sunt
județe în care numărul lor se. urcă la 50; sate cu câte 2-3 cluburi
UI

Și cu nici o bibliotecă, sau, dacă este, stă lăcătuită, pentru ca să

fie în regulă la inspecția şefului de propagandă culturală.
Intro călătorie pe care o făceam. mai anii trecuţi prin ţară,
BC

mă opresc într'o Duminică după amiază întrunul din bogatele

Sate din regiunea dealurilor podgorene. Chiar la întrarea satului
 4. unu... Revista Moldovei.

Y
AR
deasupra unei case mărunte O mare firmă, colorată tricolor
: Că-
minutul Cultural,...... Biblioteca populară „V. Alexan
dri“, *
Dau .să intru, ușa lăcătuită; întreb din vecini cine
conduce 5

IBR
căminul şi mi se spune că notarul, Trimit după
“notar, ia-l de..
unde nu-i. Era nun mare întrun sat vecin.
| o |
A doua zi, când: s'a întors, am înlrât în lăuntru
. O privelişte

YL
fără îndoială plăcută : în interior, o cămăruță
îngustă, din cale a-
fară de curată, arăta a nu fi călcat picior
de om de luui de zile.
Masa din mijloc dovedia că: nu afost
întrebuințată din ziua când

SIT
s'a scris cel dintâi proces-verbal de
înființare. Apoi, 2—3 scaune,
un dulap cu cărți—99/, netăiate
— iar pe pereți, strajă, chipurile:
marilor noștri cărturari. Ş
Nimic nu da de bănuit a
ER
fi frecventat.
|
— La ce folos, Paţi mai înființat—întreb
notarul.
NIV
— Mi s'a cerut de sus— răspunse el —
Ni-au trimis cărți,
dulapul, am adunat bani, am. închiriat
o casă, am făcut mobi-
lierul—şi toată lumea știe că avem Cămin
Cultural I—
Eu, Yam privit compătimitor, el, îmi
LU

zămbi satisfăcut de
ispravă. l-am mulțumit pentru ostencală și am piecat,
lată rostul atâtor căminuri |
culturale şi biblioteci publice îu-
ființate pentru a dovedi începutul unei energice
RA

ofeusive cultu-
'rale : case .pustii, cărți uitate, bani cheltuiţi zadarnic;— cuiburi
„de gâlceavă și. neînţelegeri, n | e
NT

Astfel se petrece cu ori-ce activitate omenească, când nu se

„Pune. suflet, nu răsare iriițiativa și nu arde
nici scînteia idealis-
mului.Ne bălăcim în meschinării,
CE

în porniri de critici negativi,

ne defăimăm neamul şi fara; ne aprindem ca O clae de pae
la auzul ori-cărei idei umanitare şi mărinimoase. In primul
moment, ar
I/

părea că nu ajungem -pentru câtă jertfă - suntem în

stare, pentru ca de îndată să ne domoli
n și apoi să ne stingem
IAS

cu desăvârşire, |
Intruna din Şedinţele trecute ale parlamentului,
basarabean, un. deputat
interpelând pe ministrul de resort pentru pedicile ce
i se pun în cale la înființarea unui
U

club politic dintrun sat oare-

care :
BC

— Nu cluburi, ci case de cetire

cât mai multe îi trebuesc
Basarabiei!— fu răspunsul ministru
lui,
 Revista Moldovei | | 5

Y
Dar câţi. au înţăles apostrofa?
În alte țări, nu e sat care să

AR
nu--și aibă biblioteca publică,
Acolo, ușa casei de sfat şi cetire nu se închide de cât noaptea
târziu, iar oamenii nu- și ajung rândul cărților.

IBR
Conducătorul unei astfel de instituții este un om conștient,
un idealist, o minte pătrunsă de cât bine: poate aduce țării truda
sa, În casa 'cu dulapurile roase de drumul cărților, trăeşte în a-

YL
devăr sufictul atâtor luminători ai omenirei. Ea este pentru sat
isvorul faptelor bune Și a ideilor generoase, sfătuitorul atâtor ne-
voiaşi şi mângăerea multor rătăciți. |

SIT
„ aranii germani şi norvegieni îşi au biblioteci ambulante.
Un mare camion închis, poartă în câte-va rânduri de rafturi,
numeroase şi folositoare! cărţi de gospodărie, de știință populari-
ER
zată, de literatură, In frunte stau cărțile religioase.
Camionul urmărește un itinerar anumit. La data hotărâtă,
NIV

odată pe săptămînă, biblioteca ambulantă vine în sat, se opreşte

în fața şcolei sau aiurea; Și acolo, se adun țaranii—tineri, bătrîni,
femei, Dbarbaţi, copii. Unii aduc cărțile cetite pentru a fi schim-
bate, alții se înscriu din nou; în 2—3 ore operația este terminată
LU

și camionul poartă mai departe, la alt sat, cugetarea şi gindul

luminat al învățăturei. Aici lucrurile se repetă la fel ca și în satul
RA

de mai înainte și astfel întreg ținutul se împărtășește — până în

cel mai depărtat sat— de binefacerile acestei înțălepte activități.
„Mai zilele trecute citeam întro bună gazetă, care apare la |
NT

Chişinău, cum că la Catovifa în Polonia, a avut loc de curând

| o interesantă solemnitate : „La gara din acest oraş a fost inau-
CE

casață biblioteca ambulantă aranjată -în două vagoane de

„cale ferată, cari vor aproviziona cu cărţi și reviste funcțio-
„hărimea Direcţiunii căilor ferate din Catoviţa. In vagoanele
„bibliotecii se află câteva dulapuri cu cărţi, o mică sală de
I/

„aşteptare precum şi un loc special pentru bibliotecari“.

AS

Și când te gândești că la noi sunt sate unde nu pătrunde

un ziar, sau, o publicaţie cât de mediocră !1!
UI

Ne stăpânește încă o mare ignoranță, Ne înşelăm €cu masa

centrelor. urbane, unde adesea-ori pseudo-intelectualismul ține loc
de cultură și nu cătăm la întunericul în care se sbat satele, unele
BC

asvârlite prin politică întrun înfern de vrajbă,

 oneneoenennneent
ocneeev
ne con neeee en neopeneaneea teens
. . veeesoeoena ceea ceaseseaavesa
i
|

Inființăm cluburi politice şi nu vedem

RY
că bisericile se dă- :
râmă, iar școlile zac de ani neterminate. : . -
Şi cu toate acestea, laudele nu mai găsesc cuvinte ca
'să..

RA
trimbiţeze că ne aflăm în plină ofensivă cultur
ală. |
Problema cărței și a bibliotecilor publice —
nu. esteo pro-
blemă uşoară. Deslegarea ei nu trebue. pornită.de

LIB
că- la pustiul
minului cu dușamelele neumblate şi nici de
la- dulapul cu cărțile
netăiate. Me o. .
Pentru aceasta se cere mai întâi suflet, o fărâmă de idea- “

Y
lism și apoi înțălegerea datoriei.
e |

SIT
pa -

Luna trecută s'a sărbătorit 100 ani de la moartea ER

„de seamă pedagog al omenirei, /ohân celui mai
n Heinrich Pestalozzi. Nici
când nu cred că se pot potrivi mai bine
ca acum cuvintele acestui.
NIV

nemuritor, trimise de la Burgdort popor

ului său:
| „Dragul meu popor, vreau să te ajut
a te ridica.
„Am văzut starea ta de. înapoere,
am văzut trista, adinca
LU

„ta Stare de. înăpoere şi mi Sa

făcut milă de tine Dragul
„IIeti popor, vreau să te ajut a
te ridica, W'am nici o pu-
„tere, nu cunosc nici 6 știință şi
nu Sunt pe lumea aceasta .
RA

„himic, nimic; te cunosc însă pe

fie; îfi dau a- tine şi mă dau
„ceia ce, prin truda vieței mele,
numai prin tine am fost în
„stare a pătrunde cu mintea. Citeş
NT

te-mă fără gând făcut di-

p„hainte, şi, dacă cineva îţi dă
ceva mai bun pentru tine, atunci
„asvârle-mă deoparte şi lasâ-mă
să cad şi la tine în nimicul
CE

„în care am trăit întreaga mea

nimeni HU-fi viață. Dacă însă
„Spune aceia ce-ţi spun eu, dată
aceia ce-fi Spun eu, nimeni
„Hu ţi-o spune într'o înfățișare aşa
de lesnicioasă Si cu atâta
I/

„înțăles pentru tine, atunci dărueşte

amintirei mele, dăruește
„viefei, dărneşte acestei vieți a
mele, perdută si pentru tine
AS

„0 lacrimă1“ Sa
Qui babet' aures audiendi, audiat !,.
|
UI

AUREL 1. GHEORGHIU
BC
 Revista Moldovei N 7

Y
fin foramenlelMuzeul
e

AR
e meuui Sacerei (all la).

IBR
Prin înființarea Muzeului regional din Fălticeni, în zorii ma- |
relui războiu al neamului românesc, în primavara anului 1915,
S'a căutat, ca să se adune pe câte posibil şi documentele privitoare

YL
la acest colț de țară care vorbesc de vechimea locurilor, pe unde
ne ducem noi, aceșteia de astăzi, bicisnica noastră viață.

SIT
De multă vreme, se ştia, căn satul Buciumeni (astăzi sub-
urbia oraşului Fălticeni) se găsește un document (unic) de la
Alexandru cel Bun, în posesiunea bătrânei gospodine, Catinca
ER
Diaconu, fosta tovarăşă de viaţă, a fruntașului gospodar, Vasile
Diaconi. Acesta, îl avea şi el, moştenire din părinţi, moși şi stră-
moşi, și-l păstra cu sfințenie, păturit, într'o cutie rotundă
NIV

de ti-
nichea, în care pusese și vată.
La moartea lui, acuin 30 și ceva deani, documentul rămîne
soției care continuă a-l păstra, în aceiaşi grijă șin destulă si-
LU

guranţă.
Prin anul 1907, bătrâna Catinca, a fost vizitată de defunctul
profesor universiter lon Bogdan, de la Universitatea din Bucu-
RA

rești, care, ca trimis al Academiei Române, stărue să-l dăruiască,

acestei înalte instituțiuni culturale. Ori-câtă stăruință s'a de-
NT

pusă atunci, de către trimisul Universităţei şi al Academiei, a fost

zadarnic. S'a reușit doar, ca să fie cetit şi tradus pe loc și tot-
odată, să-l fotografieze, |
CE

Ca şi lui lon Bogdan, bătrâna Catinca, răspundea la fel,

tuturora celor cemcercau, să-i ceară documentul, fie pentru vre-un
colecţionar particular, fie pentru vre-o instituție publică, că scă-
I/

pând din mână uricul, ori-cine îl va păstra în viitor, va putea,

AS

întro bună zi, să revendice pământul satului şi atunci, vai și.a-

mar de toți locuitorii lui. Vor fi cu toții, peritori de foame!
Cu această hotărâre a rămas, până în vara anului 1914,
UI

când, văzându-se slabă, "vorba românului, cu zilele numărate, cu

lacrimi în ochi, încredinţează documentul, unuia din copii ei,
BC

Costică, gospodar și el în satul Buciumeni.

Nimerindu- -se ca tânărul posesor al uricului, să se căsăto-
 8 Sa Revist
- Moldov
aei

RY
rească, cam în ajunul războiului (primăvara lui 1916)
şi cum nu-şi
găsea un naș, după placul lui, o altă rudă a viitor
ului mire ce-mi
cunoștea gândul de a avea documentul la Muzeu,

RA
stărueşte de
mine, să-l cunun eu, și drept dar de nun mare, îmi va da do-
„cumentul.
| i

LIB
Zis și făcut! Am pregătit toate cele necesare,
-am ridicat
nunta, am petrecut frumos o noapte întreagă,
- Ssupunându-mă cu
„Plăcere de altfel-la toate obiceiurile de la
asemenea ocaziuni, iar -
la plecare, .odată cu ștergarul tradițional, m'am

Y
ales și.cu docu-
mentul -lui Alexandru cel Bun. Mâna fericită care mi
Pa dat, a

SIT
tras brazdă bună, căci, pe urma lui, s'au adunat până
astăzi foarte
multe documente, care vor fi cu: încetul, traduse Şi publicate, spre:
ştiinţa tuturora. ER | Se
Documentul de făță, e iradus de |. Bogdan
Și „publicat, în
Analele Academiei Române, Tom. XXX,
1907—1908, pag. 357.
NIV

Fotografia de pe clișeul alăturat însă, este făcută după original,

în Muzeul din Fălticeni, în anul 1923,
- Traducerea :
LU

Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru

Voevod, donin al
„Ţerii Moldovei, facem cunoscut cu această carte
a noastră, (tutui-
RA

Tor) cari se vor uită la dânsa- sau o vor auzi cetindu-se că acest
adevărat Popă luga ne-a slujit cu credință,
- Deci, văzând slujba
lui dreaptă și credincioasă către noi, l-am
miluit pe dânsul cu
NT

osebita noastră milă, și i-am dat în țara noastră un sat apruape

de Baia, anume Buciumenii, ca să-i fie uric.
cu tot venitul, lui și
copiilor lui, şi fratelui său Nanu şi copii
CE

lor lui şi nepoților lui

Şi strănepoților lor Și răstrănepoților lor și
la tot neamul lor, ne-
stricat nici odată în veci. lar hotarul acestui sat se începe din
movila ce este în deal (Şi merge) pe calea
I/

spre stej rul cel gros

la vale, iar din stejar la părâu şi dela
pârâu la capătul tufişului,
AS

» din capătul tufişului la drumul ce merge la

Rădăşeni (Radeșani)
„pe lângă Stăniga (Staniga),și dă mai sus întral
t părâu, de acolo
la stejarul ce se află în drum, de acolo pe
UI

pârâu în Sus, din

stejar în stejar, iar de acolo la Salcie și de
acolu îndărât pe
drumul ce duce la Baia, până în hotarul Băii,
de acolo pe câmp
BC

Până în hotarul lui Dragoş Și de acolo îndărât spre Dumbravă,

la movila cea mare. Acesta îi este tot hotarul. Și spre aceasta e
 Revista Moldovei | -9 |

Y
credința domniei noastre, a mai sus scrisului Alexandru Voevod,
și credința iubitului fiu al domnici mele lliiaş Voevod, şi

AR
cre-
-

dința tuturor copiilor noștri, Și credința boierilor noștri : credinţa

|
panului Mihail și a copiilor lui, credința pan. Grinco și a copiilor

IBR
lui, credința pan. Ivan Vornicul Sucevei şi a copiilor lui, cred.
p. Negrea, cred. p. Vâlcea, cred, p. Jurj și a copiilor lui, cred,
p. Nesteac și a copiilor lui, cred p. Dragoș şi a copiilor lui,

YL
cr. p. lliiaş și a copiilor lui, cr. p. Isaia și a copiilor lui, cr. p,
Mihail Popşa şi a copiilor lui, cr. p. Dan Ceaşnicul şi a copiilor
lui, cr. p. Ivan Deat şi a a copiilor lui, cr. p. Domoncuș Stol-

SIT
nicul și a copiilor lui şi credința tuturor boerilor noștri şi mari
Și mici —lar după vieața noastră, cine va fi domn în țara noastră
sau din copiii noștri, sau din neamul nostru, sau ori-cine pe care
ER
Dumnezeu îl va alege .să fie, acela să nu le strice dania noastră,
„ci să le-o întărească şi împuternicească, de vreme ce i-am dat-o
lui pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă, lar spre mai mare
NIV

tărie a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit slugei noastre,

credinciosului Neagoe Grămăticul, să scrie și să atârne pecetea.
noastră la această scrisoare a noastră.
LU

In Suceava, la anul 6932 (1424) Februarie în 16.')

RA

[iri

Tot din colecţia documentelor de la Muzeul din Fălticeni este

NT

și acesta'a lui Petru-Rareş, domnul Moldovei, din anul 1546

luna Mai. Intâmplarea a făcut ca'n toamna anului 1917, cpitropul
spitalului „Stamati“ din Fălticeni, defunctul Alex. Stamati, să
CE

deie
întro ladă „de hârtii vechi, peste acest uric şi cum la câteva,
zile, urmându-i în postul de administrator al acelui spital
ca
mobilizat, mi Pa dat, spie a-l aranja în colecția uricelor
I/

de la
Muzeu, unde cra sigur că se va păstra, traduce și publica
con-
AS

ținutul. Traducerea lui, s'a făcut de Preotul-teolog Și paleograf

,
C. Bobuiescu din București, iar fotografierea, în Muzeul din
Făl-
ticeni. Urmează Traducerea: E
UI

Cu mila lui Dumnezeu, Petru Voevod, Domnul Țării Mol-

dovei, înştiinţare facem cu accastă scrisoare a noastră, cine pre
BC

1) S'a păstrat ortopratia prof. |. Bogdan,

 10 | _ Revista Moidovei _
maonesese

RY
dânsa ar căuta sau cetind-o vor auzi că. această adevă
rată lica
și sora ci Fedca și Maria (9) și Marghita fiica Nastei
şi nepoa-
tele lor Agpafia, fiica lui Toader Cravet şi nepoţi

RA
ca ei- Anghelina
fiica lui Lazăr Crasnaș, nepoții Milei Călugărul,
miluitu-nc-am noi
spre ei cu osebita noastră milă, dat-am și am
întărit noi lor, .de

LIB
la noi în a noastră țară a Moldovei, a lor
dreaptă ocină de pe
a lor drepte... urice și direse de cumpărătură și. de întăritură,
ce-au avut de la moșul lor Milea Călugăru
del.la Părintele dom- |
nici mele Ștefan Voevod... privilegiu de

Y
întăritură cât și din satul
anume -Danilova.... (Bacovi) Cornul ') unde
au șezut feciorii... cât

SIT
din Siliștea frățască, unde a fost Rugi.... de
sus, din capătul Culi...
va unde au fost Rimnicovții deasupra Nistru
lui... de întăritură,
ce dânsul au avut de la părintele domniei
ER
al lui sat meli de la...
(câteva rânduri scrise fără înţeles, lipsind
textul). :
Marghiti fiica Nastei și nepoata lor
Apafia fiica lui Toader:
Craveţ şi nepoțica Anghelina fiica lui
NIV

Lazăr Crasnaş, ca să le fie

de la noi uric și cu. toate veniturile lor şi copiilor lor și nepo- .
ilor lor şi Sirânepoților lor și răstrănepoţilor lor și la tot neamu
lor ce li se
l
LU

va alege mai de aproape ncrășluit

ară Și'n nici odinio
veci încă; iar dacă s'ar afla niscai
de acele privilegii sau de la
Lăcustă Vodă asupra satului Seanii
pe Botna, iar acele nici odi-
nioară să nu aibă... dar nici-a câștiga
RA

acel sat, înaintea privile-

giilor părintelui meu Ștefan Voevod
şi înaintea privilegiilor noa-
sire, iar hotăririle cele de mai sus
scrise ale satului și Seliştea,
NT

să fie din toate părțile după cel vechiu

(hotar) și la toți ai lor
din bătrânele hotare pe' unde din veci
de veci au umblat. Pentru
aceasta este credința domniei
CE

noastre mai sus scrisă Petru Voevod

Şi credința prea iubiților fii ai domniei mele Iliaş și: Ștefan şi
Constantin și credința boerilor noștri, credința pan. Efram Huru,
credința pan. Borcea Vornic, şi credința pan. Petre Cracă,
I/

pan. Sturza şi cred.

pan. Mighila pârcalab de Hotin,
pan, credința
AS

Tămpi pârcalab de Cetatea Nouă,

credința pan. Petri Vartic portar
de Suceava, credința pan lurii
portar, credința pan. Dan visternic,
credința Hrăbor postelnic,
UI

credința pan. Hamezi, credința pan.

Patrașcu paharnic, credința pan Neagu stolnic,
PNI credința pan...
BC

| 1) Nota traducat. ; Nici 1. Bogdau, nu poate da traduce

Acestui cuvânt intrun alt document, rea exactă a
de la Ștefan cel Aare,
 Revista Moldovei | |
fonaenneboneeer nene nana 11
oeereneoeeenanoc ea eenennenoaeeeeeoeseeeeonazeae

Y
comis, credința tuturor boerilor noștri moldoveneşti mari și mici,
iar după a noastră viață cine va fi domn țării noastre din copii

AR
noștri sau din neamul nostru sau ori pe care altul îl va alege
Dumnezeu, să fie domn ţării noastre a Moldovei, acela să nu

IBR
strice a noastră danie și întăritură ci mai vârtos să li--0 întărească
Și împuternicească căci Și noi le-am dat și le-am întărit, ca pe
ceea ce este dreaptă şi proprie ocină, iar. spre mai mare tărie și

YL
împuternicire a tot ceea ce s'a scris mai Sus, poruncit-am la al
mostrii credincios pan Matias logofătu, să scrie și să atârne a
noastră pecete la această carte a noastră. |

SIT
- A scris Vasilie Buzdugan în Huşi, în anul 7054 (1546)
luna Mai 27, |
(Fradus de Preot C. Bobulescu—București),
ER
V, CIUREA
Profesor—Directorul Muzeului
NIV

y Fălticeni
oc, Coe
LU

COLIND,
RA

Noi umblăm să colindă

NT

Pe la curți de mari boieri ;

Dar boerii nu-s pe-acasă,
Că-s în codri la vânat.
CE

Și-0 vânat cât o vânat

Și nimică no aflat,
I/

Numa' un pui de cerbușor.

AS

Acasă mi V'au' adus

După masă mi Pau pus;
Tinsă pușca să-l împuște
UI

Și săgeata să-l săgete

— „Nu mă săgetă,
BC

străine,
Că și eu sunt fiu ca line ;
 12 - Revista Moldovei

RY
Dar maica m'o blestemat
„Să fiu fiară de pădure

RA
Nouă ani şi nouă zile.
Fu anii i-am împlinit,
Jos la far-arm scoborii,

LIB
„Mânăstire mi-am făcut
Nouă uși, nouă allare
Nouă răsăriti de soare

Y
ÎIntr'insa cine Slujeşii2.

SIT
|
Nouă pochi, nouă dieci E i
Doisprezece pătrieci 1)
ER |
Sreaşină de busuioc,
SĂ fiți gazdă cu IOroc,
Streașină de mintă. creață
NIV

Să fiți gazdă cu vieață.

LU

(Auzită de la Melixina Fiţi de 17 ani

din com. -
Valea-Seacă jud. Foiticeni)
COLECȚIA VIRGIL TEMPEANU
RA

i teen sita a neiui Elogu

NT

1888.—La 1 Ianuarie erau în serviciu următorii medici :

CE

Dr. loan Urzică medic primar.

Dr. Artur FHynek medic comunal și -Adol
t Mondlicht vacc:-
nator. La 1 Mart, din motive de sănătate
D-rul A. Hynek demi-
I/

sionează 1).
D-rul Pallauz demisionase la | Dec. 1887,
AS

iar în locul său

a fost angajat studentul medicinist Loan
Cristea ca vaccinator
până la 1 April 1888.
|
UI

1) Patriarhi (9) |
2) În şedinţa de la 20 Mart, Consiliul Comunal
primeşte demisia D-rului
BC

A. Hynek, cu mult regret. In adresa prin care

i să aduce aceasta la CUno-
ştință, primarul scrie: „Vă exprim Sincerile mele
reale, ce prin ştiinţa, inteligența și vreduicia mulţumiri pentru serviciile |
Dv. aţi adus comunei Botoşani
în lungul şir de ani, cit aţi ocupat postul de medic secundar“,
N
 Revista Moldâvei
13

Y
La 29 Mart, D-rul Theodor Mihalcea, medic

AR
de la Facultatea
din Viena, solicită un post de medic comunal,
arătând în cerere
cd este născut în Botoșani și face serviciu de plasă
tot în acest

IBR
„județ de 7 ani. | |
La 30 Mart să înregistrează la Primărie cererea D-rului M.
lorgandopol, medic de la Facultatea din Paris și medic
secundar

YL
prin concurs, al Casei Ospitalelor Si-tului Spiridon din lași, prin
care solicită un post de medic comunal,
| E
Inecele două locuri vacante au fost numiți însă
D-rii Andrei

SIT
Pallauz la 2 April, punândui-se în vedere că
conform legei cu-
mulului, nu poate ocupa în acelaș timp și funcțiunile de medic
militar și de plasă, trebuind a rămânea
ER numai cu un singur ser-
viciu. La 6 April, este numit de Consiliul Comunal
și D-rul Gh.
Leonescu, decretul apărând la 29 Aprilie, până
la această dati
NIV

fiind medic al plăşei Piatra-muntele, din jud. Neamţ

. Nu s'a pre-
zentat la post de cât la 3 Mai, ceia ce a făcut
pe D-rul lorgan-
dopol să mai revie cu o cerere la 30 April, solici
tând postul la
LU

care D-rul Leonescu nu să prezentase încă.

La 20 Iunie, D-rul Urzică, având doui medici
secundari
(Pallauz și Leonescu), alcătuește primul regulament
de serviciu,
RA

fixând pentru fiecare atribuțiunile conform legei

și împărțind o-
rașul în. circomscripţiuni medicale.
* La ospiciul comunal serviciul de Subchirurg să efectua
NT

de
lancu Roltenberg.
|
Bugetul Serv. Sanitar la personal era 26280 lei,
socotit astfel:
CE

Medicul primar al orașului retribuit cu 500 lei lunar.

2 medici comunali a câte - 400 , »
„I vaccinator retribuit cu 200 , »
I/

1 verificator de morți retribuit cu 200 , »

| veterinar | » „... 200. „
AS

1 subchirurg DR » 70,
4 moaşe retribuite a câte 55,
La Ospiciul Comunal
UI

bugetul personalului cra 3288 lei și

cra alcătuit din 1 îngrijitor, 1 preot, 4 servitori și 3 gardience. :
Nutrimentul invalizilor şi bolnavilor
BC

socotita 40 bani pe zi
ajungea anual la 5900 lei ; medicamentele
la 1300 lei. Chiria lo-
calului 1400 lei; celelalte cheltueli 1530
lei,
 RY
ponneonecaeoeeee scesoeeetenacteneeeooooteconogacsooasoneeancanonesoeeeeneeneensoeeneanennaoseeeneneaenasansananse
n c.nneneeessanoneooaveasoanooneeeeneenesanoneaoneaooonanaosaaeseaoteonaonasoooeseeaanee

Pentru plata mancelor copiilor găsiţi, bugetul prevedea suma

de 5000 lei.

RA
| |
Fondul destinat medicamentelor peniru săraci - 4000'lei,
» - pentru cultivarea vaccinului -animal : -. A4C0

LIB
Primarul urbei era Gh. -Hasnaş. Secretar G. 1. Vrânceanu.
1859.—S'au început și s'au terminat. lucrările pentru con-.
struirea unui abator provizoriu, lângă bariera Suliţa. Lucrarea s'a

Y
făcut în regie sub directiva inginerului comunei C. Zotta. |
Abatorul s'a înaugurat la 22 Noembrie, iar cel. dim strada

SIT
Abatorul Vechi, care nu era de cît un fel de şopron dărîpănat,
s'a desfiinţat. - a
Valoarea lucrărilor după deviz, a fost de 12070 lei. ER
1890;—D.rul 1. Urzică, fost medic primar al orașului a de-
cedat, fapt care să constată și. în Consiliul Comunal din 20 Mart,:
NIV

primar fiind Cost. 1. Ghelleme.! -

Tot la acest Consiliu, să aduce la cunoștința consilierilor că:
D-l Dr. Filipescu, medicul primar al orașului lași, care
fusese
LU

delegatul primăriei Botoșani în Comisiunea examinatoare a

con-
cursului ținut în luna Mart, pentru ocuparea în mod
definitiv a
celor 3 posturi de medici comunali, comunică rezultatul
RA

următor:
Au întrunit nota suficientă pentru ocuparea acestor
posturi, can-
didaţii. doctori : Mihail lorgandopol ; Andrei Pallauz.
și Gh. Leo-
nescu,
NT

,
Concursurile acestea să țineau la Epitropia. Casei
Sf. Spiri-
don din laşi, cu profesori Și medici primari ai epitropiei,
CE

la care
participa și un medic delegat al. comunei. Plata diurnelor” mem-
brilor juriului examinator, să făcea de Comuna interesată.
In Şedinţa de la 12 April 1890, Consiliul comrnal alege
prin
I/

vot secret, ca medic primar al orașului, pe

D-rul Mihail lorgan-
dopol, care a întrunit 10 voturi din 17 exprimate,
AS

obținând și
D:rul A. Pallauz 7 voturi. Alegerea nu era
însă valabilă, întru cît
conform art. 26 din regulamentul comunal,
pentru ocuparea - pas-
UI

turilor de medici, trebuia ca cel ales, să

întrunească * 23 din: nu-
mărul consilierilor.
Deși D-rui lorgandopol a fost susținut
BC

cu multă căldură și
elocință de către D-rul A. Manea din consiliu,
care:arăta în mod
documentat meritele candidatului Și noia superioară
dobindită la
 Revista Moldovei | 15

Y
concurs, unii consilieri au fost de părere 'că alegerea este

AR
nulă Și
cazul trebue raportat Ministerului de interne spre a decide.
In şedinţa Consiiiului comunal de la 24 Aprilie,
s'a pre-

IBR
zentat adresa Ministerului, care hotărise a să efectua o nouă
alegere. - -
larăși prin scrutin secret D-rul lorgandopol obţine
16 voturi,

YL
din 18 (două au fost albe) Și prin urmare este
desemnat de con-
siliu, a ocupa postul de medic primar,
|
La 12 Oct. D-rul A. Pallauz, fiind și medic al
Reg. 8 Arti-

SIT
lerie, a fost desărcinat de către Ministerul de
interne, din func=
țiunca de medic comunal (legea cumulului).
|
Pentru postul vacant Sau făcut două cereri
a D-rilor Mi-
ER
halcea şi D. Aronovici.
Consiliul comunal constatând că D-rul Th. Mihalc
|
ea întru-
nește condițiunile cerute de lege, Pa numit
NIV

în mod provizoriu
până la concurs, | |
1891. — Personalul medical cra : D-rul lorgan
dopol medic
primar, iar medici comunali doui: D-rul Theodor
LU

Mihalcea şi Gh.
Leonescu, care la | Mai acest an a trecut ca
medic primar de
județ și îi locu-i a fost numit ca medic diurnist a 10 lei pe zi:
RA

D-l Dr.N. Șmelţ întru cît alt-fel nu putea fi numit pe baza legei
cumulului, D-sa fiind și medic militar.
Doui veterinari ai regimentelor locale și anume
: C..R. Pra-
NT

porgeşcu și P. Murgescu, făceau cu rândul servici

ul la comună, .
unul o lună, altu! a doua lună, până când sau înțăles a cere
CE

numirea ambii odată, ca veterinari ai comunei, împărțind servi-

Ciul în două ca și diurna de 200 lei, revenindu-le
câte 100 lei
de îic-cere)).
In personalul sanitar 'inferior sa făcut în luna
I/

PNI 1
lunie un a-
AS

4
1) Primăria orașului în fie-care lună anunța
pe veterinarul care tre-
buia să intre in serviciu în forma următo
are :
„D-lui medic veterinar Praporgescu, Cu începere de la 1 a lunci
UI

viitoare şi până la finele lunci, fiind rândul

Dv. de a face serviciul do ve-
terinar al comunei, făcut până la această
dată de D-l Dr. Murgescu, am
onoarea a vă face cunoscut despre aceasta
BC

spre ştiinţă“ —iar celui-lalt medic

veterinar : „Cu începere de la la lunei
viitoare fiind rândul D-lui Dr. Pra-
„ Porpescu de a face serviciul de veteri
nar al comunei în acea lună, al D-sire
-
încetează,
” obiudubâcă ic
 6. a evite Moldove,PR

RY
daus, priu numirea ca moaşă a. Cfartalului -al' V- lea pe Eutrosina

RA
Dumbravă, ast-fel că în acest an erau 5 moaşe !).
In zilele între 26—29 August; s'a anunțat de către Direc- ăi
țiunea sanitară, inspecțiunea D-rului Buicliu.. | 3

LIB
Consiliul de higienă a orașului în: ședința de la 9 Mart, a-..
probă eliberarea certificatelor de mică! chirurgie și dentist mecanic
lui Carol Feingold și M.; Zosmer pe baza. examenului dat îîn fața

Y
unci Comisiuni alcătuită din medicii comunei.
1892. — S'a. publicat în mai multe rânduri. concurs. pentru

SIT
ocuparea în mod definitiv a unui post de medic comunal, Din
lipsă de concurenți concursul s'a tot amînat. Singurul: candidat
era Dr. N. Șmelţ care ocupa ER
locul: în mod provizoriu de la 1
Mai 1891.
Asemenea sa publicat CONCuUrs: pentru „postul de medic.
NIV

veterinar. |
O schimbare s'a produs prin trecerea D-rului Mihalcea
în
alt post şi numirea provizorie în locul său a D- rului
Dionisie
LU

Goilav.
|
1893, —- Postul de medic: veterinar, era acum ocupat numai
de D-rul C. R. Praporgescu, căci Ministerul de interne
a cerut
RA

Primăriei. să numiască pe unul din cei doui, “care să

aibă râspun- |
dercea serviciului,
|
larăși s'a cerut publicarea concursului de medici de
NT

către
comună prin stăruința D- rului jorgandopol, dar nu s'a
ținut de cît:
în 1896.
CE

„Schimbări în personalul medical s'au făcut: Suprimarea pos-

tului al 5-lea de moaşă și creiarea' postului al II-lea de vacci-
nator în care a fost numit Gh. Frînghieru.
I/

Asemenea să înființează un post de secretar al serv. sanitar

în care fu numit C. Sîrghievici. |
AS

In luna August acest an, medicul primar lorgandopol

prin-
trun raport bine documentat și călduros susţinut,
cere Primăriei
UI

să destineze o cameră specială în corpul palatului

administrativ,
sau să închirieze un local aparte pentru. cancelaria Serv.
sanitar, .
întru cit scriptele acestui serviciu erau împărțite, parte
BC

în arhiva :
“primăriei, parte acasă la medicul primar, iar restul
în camera.

1) In anul acesta (1927) Serviciul Sanitar dispune numai

de trei moașc,
 Revista Moldvei a 17

Y
AR
ofițerului stărei civile, unde-să efectuau mai toate 'conresponden-
țele şi 'unde fiind mare circulație de public, era mereu sgomot și
nu să putea lucra în linişte. | i

IBR
Consiliul comunal aprobă închirierea unui
local pentru a-
cest scop, în casele Stroici, peste drum de
Banca Naţională.
Localul a fost ocupat la Sf. Dumitru, iar de
la 1 Noembrie

YL
au început a să da și consultațiunile medicale
totacolo, căci până
atunci să dădeau de către fiecare medic la
domiciliul său. |
Aşa dar înfiinţarea dispensarului, să datorește

SIT
D-rului .lor-
gandopol și Consiliului comunal din 1893. prezidat de Dr. C.
Aronovici. Sa
Este o dată interesantă pentru Serv, Sanitar
ER căci marchiază
„un început de organizare şi autonomie, |
a |
Tot în acest an s'a înființat postul de apent
dezinfector, pe
NIV

care primăria Pa desființat la 1 Oct. cu toată interv

ențiunea D-rului
_lorgandopol, arătând că grație unor conștiincioase dezinfectări,
Sa combătut cu succes focarele de epidemii. ,
In Consiliul de hygienă dela 23 Oct. D-rul Dionisie Goilav,
LU

medic comunal, a emis propunerea de a să face un

model de
-foae pentru declararea boalelor epidemice.
Foile trebuiau să alcă-
RA

tuiască niște caiete4 souche, care să fie apoi

împărţite medicilor
particulari, spre a uza de ele la declararea bolnav
ilor epidemici
către Primăriesau , Serv. sanitar,
NT

|
189— 4. Medic primaral oraşului prin concurs, este
D-rul
Dionisie Goilav, iar medici comunali sunt: D-rii N, Șmeltz şi
CE

P. Adam.
“In acest timp ospiciul comunal funcționa: în
casele D-nei
Sultia Henţescu -de la bariera Iașului primindu-se
alienaţi, bolnavi
I/

Și infirmi, | E
Ospiciul a fost instalat acolo, cu chiriea de 2500
AS

lei anual,
până în anul 1898, când s'a mutat în niște
case de pe strada
Vila Boyan No. 6 Schimbândui-se titulatura în
Spital: comunal,
UI

iar ospiciul comunal care primea orfani şi invalizi

, a fost instalat
în nişte case ale Comunei din Str; Armeană (astăzi Școala No.6
de băeţi). a
BC

1896.— Aflăm primele tablouri lunare de personalul sanitar

aflat în funcțiuni, precum Şi cel privat, care a practicat în orașul
” Botoșani şi anume: 11 medici. funcţionari, din cari 4 la comună:
 (3 i Revista 'Mâldovei

RY
D. Goilav med. primar: N. Şmeltz şi P.-Adam medici comunali ;

RA
iar ca 'medic: veterinar. era P. T. Bugulescu, înlocuit în aceșt an
cu Alex. Neagu. |
2 medici ai Spitalului. filial Si. Spiridon: Virgil Vrabie. melc.

LIB
primar provizoriu și M. Ciomac. medic .șecundar. prin.:concurs..:7-
1 medic sef al Diviziei a 8-a infanterie-; Const. Georgescu:
1 medic primar de județ: Gh. Leonescu. . .. aa e

Y
1 medic al Spitalului de copii: Arpad Hainal.
„1 medic la calea ferată :- A. Ibrăileanu.

SIT
pt
2 medici ai Spitalului israelit: H. Blumenfeld şi. Olivenbauim
7. medici privaţi: Fr. Isak, Alex. Ştefanvvici, Șerban. Enaco- .
vici, Artur -Hynek,. losef. Poliţer, B.. „Volberg; și O.. Kirschen..
ER
In total 18 medici umani: şi. 2: veterinari, căci' în “luna Iunie |
găsim în tablou şi pe medicul. veterinar al Reg: 8 Calaraşi: C. R
NIV

Praporgescu.
1 student în medicină agent sanitar: dezinfector: D. Dimachi.
2 agenţi sanitari : V, C. Gheorghiu şi Ilis* Dimitriu.
LU

-6 subchirurgi îu “funcțiuni şi anume: loan Crisleă, elev al

Şcoalei Davila, subchirurg şi” intendent al spitalului coimunăl.“
Gh. Frânghieru şi |. M. Rotenberg, vvaccinători ai Orașulu
RA

i,
Gh. Dumbrăveanu la spitalul Sf. Spiridon; Leon Flitman la.
„spitalul israelitşi Solomon Flitman la spitalul de copii,
Filantropia.
NT

3 intendenţi : V, Pârgaru la ospiciul. coim., „apoi.

State. Spânu. |
în Oct, Th. Obilişteanu spit.. SE Spiridon . “şi losef,
„Stejnbach la..
spitalul. evreesc.
CE

.
4 moaşe comunale: Elisabeta Anghel, Elena lacoba
n, Profa.
Bogdan şi Ana lanovici. |
1 dentist cl. L: lonas Echenbaum; 4 subchirurgi
I/

deniiștis B...:
Salter, M. Zosmer, C. Feingold şi. Petru Gheorgtiiu
și 3 subehi-
AS

rurgi : H. M. Rotenberg, Leizer Rotenberg şi. H.

Rotenberg,. |
7 moașe particulare cu, diplome : Enta lancu,
„Rosalia Sobo=
UI

lesca, Magdalena Reinhold, Maria Facler, Țiria Hitler

, Aglaia E:
„Creţeanu și Ana Gorgan. |
2 farmaciști proprietari : V. D. Vasiliu șşi Gn..
BC

Nicoleanu,
„2 arendași : Gh. Perieţeanu. Și Samoil Schărfel.
2 ajutori: Aurel „Negrescu și Adolf Latainer,
 Revista Moldovei a

Y
[ farmacist șef al diviziei a 8-a infanterie : loan Dinescu

AR
Il" ajutor . » » Malcoci Alex. :
Stagiar , 3 Rugeac Anibal

IBR
Unii medici aveau și servicii militare ast-fel:
M.: Ciomac, secundar la Sf. Spiridon era și medic militar.
A. Ibrăileanu de la C.F.R. era medic al Reg. 8 Calaraşi.

YL
D. Goila vmedic primar, avea Și serviciul onorific al spitalului |
comunal. -N.. Șmeltz, onorific al ospiciului comunal.
„Spitalele existente atunci, funcționau cu următorul număr

SIT
de paturi :
Spitalul comunal cu 20 paturi,
" Ospiciul comunal „ 40 paturi.
ER
"Spitalul: Sf. Spiridon cu 46 paturi.
» Israelit cu 36
NIV

Spitalul de copii „Filantropia“ cu 12 paturi.

Dr. C. Bacaoanu
LU

Marele 1Tamberliok
RA

(Originar din Botoşani)

Pe vremuri, între anii. 1840 şi 1870, în lumea riu-

NT

sicală mondială, un „nume și o glorie de artist îşi impul-

sese faima de cel mai mare cântăreţ al lumii şi de cel mai
CE

desăvârșit interpret al operilor Ini Bellini şi Donizetti.

Eră marele tenor. Tamberlick, care prin îndoita sa
I/

calitate vocală, lirică: și dramatică, culegea laurii unui

princeps musical, laurii! unui fascinator al nobililor sim-
AS

țiri de înaltă artă muşicală.

Cine eră acest. Tamberlick?
UI

Asupra originii. lui, cronicarii contimporani ai occi-

dentului -se contrazic în relaţiunile lor: biografice !).
BC

1) Vezi: La grande eneyclopădie, vol, 39. p. 901 şi Hugo Riemanns

Nusik-Lexicon p; 1005.
 . . ş

20: a
EN

„Revistă. Moldovei

RY
“Unii îl dau, Cu precisiune,: de origină italiană: alții

RA
fără să precizeze, spun! că e -de. origină străină; că
Tamberlick Enrico, cum îl numesc ei, s'ar îi născut în.

LIB
Roma-la 16 Martie 1820; că ar fi fiul unui funcţionar
în departamentul finanțelor din Roma ; că la început,
hotărându- -se a studia în Bologhia dreptul, își părăsi însă

Y
acest drum nepotrivit, și își indreptă calea „spre. artă,

SIT
cătră care îl împingea vocaţiunea sa. Asupra sfârșitului
vieţii sale, spun ei, că ar fi murit. la Madrid, ori la Paris
în 15 Martie 1889. ER |
Asupra unui Singur. lucru. nu „pot fi contraziceri :
faima prodigioasă pe care Tamberlick o. dobândi pe
cele -.
NIV

două continentz,. Europa şi America. |

Debutul și-| făcu la teatrul De/ Fondo la Neapole,
în 1841 cu opera
LU

I Capuletti de marule
Bellini. “Trece âpoi la:
RA

San Carlo, unde în-:

cepe triumful său, con-
NT

tinuându-l la Lisabona,
Madrid, Londra, Paris,
etc. La Petersburg,
CE

timp de doi ani, €,

cântărețul agreat al
I/

curții imperiale ruse,

iar în 1858 străbate
AS

în lung cele două

Americi. |
UI

Puterea sa vocală,
claritatea şi întinderea
BC

„vocii sale, care atingea

pe Do diez din piept, taleritul său. de cântăreţ, Îizicul
 Revista Moldovei | 21..

Y
său superb, ușurința şi dramaticul său joc, contribuiau

AR
din belşug la succesele sale.
Ultima sa prestare musicală e în anul 1877 la opera

IBR
italiană din: Paris.
A ştiut să-și preţuiască, să-şi păstreze marile sale
calități musicale, cari i-au creat gloria, mai. cu seamă în

YL
rolurile de op. Otello de Rossini şi Polinto de Donizetti.
Ținând seama de principiul călăuzător al acestei

SIT
reviste, cetitorul exigent, în materie de regionalism, are
tot dreptul să se întrebe ce caută aci, în această revistă,
acest Tamberlick? ER
De aceia, fără a ne abate dela chestiune să ascul-:
tăm şi ce ne spune D-l Dr. Stefan Sipoleanu, medicul
NIV

primar al jud. Botoşani. |

-—„Acun, vr'o trei ani în urmă, mă găseam în familia
„preotului Toma Săvescu din Uricenii Botoșanilor. După
LU

„un ospăț gospodăresc şi dătător de multă însuflețire,

„iată că preotul Toma, un bătrânel cu mult haz, întrun
RA

„elan de veselie, începe să cânte „Zorile“ favoritul -său

„cântec, cu o voce largă și plină de acea caldă vibrare
NT

„cu adevărat musicală. Intensitatea vocală creştea mereu

„Şi părea a ajunge la înălţimi neobișnuite, |
CE

„Surprins, peste măsură,de acest dar dumnezeesc,

„aruncat de ovitregie voită în obscurul colțişor al jude-
„țului, la admiraţia mea nedumerită, preotul Toma Săvescu
I/

„îmi spune că, copil fiind, în seminarul „Veniamin“ din

AS

„laşi, prin înșușirile sale vocale şi-a atras atenţia specia-

„liştilor. Profesorul Vestali, șeful corului Sf. Spiridon din
„laşi, examinându-l, constată că numai la G.. Musicescu,
UI

„la corul mitropolici din laşi, un asemene sopran sar

„putea acorda cu profunzimea bașilor săi octaviști.
BC

„ŞI în adevăr, aceaștă construcție fizicăa organului vocal

 9% , Da „Revista: Moldovei a

Y
„a preotului T oma, este o proprietate firească -a întregii

R
„familii după mamă; căci,în această latură ascendentă,

RA
„a mai avut o mătuşă, devenită călugăriță, care, ca și
„maică-sa şi unchiul său, cântă strașnic de frumes. --

LIB
„Unchiul său, Toma Cosma, un băiatde vro 15 ani,
„rămas orfan,- pe la 1835, se angajează ca servitor. grăj-
„dar.la un hotel din Botoșani,ce eră 'pe locul actualului

Y
„Otel Princiar“. E i

SIT
| „Trupele de operă germană a D-nei Frisch sau acea
italiană de sub conducerea lui Dominico Castiglia, trupe
ER
„Stabile în Iași şi subvenţionate de visteria Moldovii,
se
„îndreptau, la intervale și spre Botoșani.
„In una -din zile, din grajdiul hotelului, venea o voce
NIV

.
„senină, curată şi strălucitoare, ceva, care:în ritmul.
ca-
„dențat al măturoiului părea a fi o mană, ultima rămă-
|
LU

„Şiță turcească, | a a o
„Poate că un: interes de breaslă, dar se
prea. poate.
„ca şi un sentiment altruist de artă reală, să-l
RA

fi făcut pe
„un Domenico Castiglia, că, admirând sincer extrao
rdinara.
„Voce de tenor al măturătorului
din grajd, să-l convingă
NT

„de nepreţuita sa comoară și să-l ducă în Italia.

„A plecat, și pentru familia. sa, dus a fost pentru|
„totdeauna. Conștient de valoarea-i musicală și
CE

„îndure
adânc
rat de ignoranța atâtor boeri moldoveni
„deşi lau ascultat de multe ori, Pau lăsat totuşi cari,
în' voia .
I/

„intâmplărilor, a părăsit ţara cu repulsiune, . dânduşi

AS

„originea de italian, ca o recunoştinţă cătră primul său,

„indrumător ; cu toate că era român, născut în satul
„Andrieşeni, jud. Botoşani. Soră-sa mai
UI

mică, în amin-
„tirea unui frate pieidut dar iubit, căsător
indu-se, dădu,
BC

„primului său copil, numele de Toma, actualul preoț!

„1oma Săvescu“, LL
 Revista, Moldovei SE 23

RY
| Se piea poate ca îniainte să fi. ajuns în Italia, la
Roma, înrolat ca corist sau comprimar în vro operă
italiană,. să fi colindat prin orașele ţării. Căci Rev. „Doina“

RA
din lanuarie 1886 spune: „era un harnic jucător de cărţi;
cari-și ctală pasiunea, adăpostită prin cafenelele Brăilii“,

LIB
In adevăr, înainte de “universalitatea sa musicală,
era. un pasionat 'cartofor, şi se încredea mult în şansa
„de câștig ce i-ar da pontajul pe carta de joc numităAs

Y
Berlick, apoi pseu-

SIT
sau Berlic; -de aci numele de Toma
donimul. Tamberlick. |
“Işi căutase, Toma Cosma, pseudonimu l, care să-l
ER
înstrăineze complect de țară şi de neam şi la găsit. De
altfel, multă vreme a dăinuit acest obiceiu al cântăreților
NIV

români. Faima celor mai vestiți cântăreţi de ai noștri din

străinătate n'a fost cunoscută prin nume româneşti, ci
prin pseudonime. ca: celebra Marcolini (Frosa Vlasto) -
LU

contimporană cu Tamberlick (Toma Cosma), Nuovina

(Margareta lamandi), Darclce (Hariclea [Haricly. devenită
RA

prin măritiș Hartulari), etc.

"Târziu de tot, după 1899, anul decesului său, după ce
| faimosul. cântăreţ, acoperit de glorii, de faimă universală
NT

și, mai cu seamă, asigurat de averea sa, câștigată cu

vocea, în sumă de aproape zece milioane lei aur, de-
CE

pusă la băncile din Neapole şi Paris, rudele sale din

Andrieșeni și Uriceni, au putut afla de Tamberlick şi
I/

anume că anii bătrâneții i-a petrecut la Paris, lângă cele

două fiice naturale, din cari una ar fi trăind, şi astăzi,
AS

măritată acolo, cu medicul oculisi Caligarschi.

lată încă un om mare din ţinutul nostru. A fost
UI

descoperit la vreme, altfel, murea viziteu sau grăjdar.

Câte genii nor fi fost acoperite 'de indiferența tuturor
BC

și chiar a acelora datori să descopere. darurile înăscute

ale oamenilor,
M, Gr. Posluşnicu
 î..dsvaiaeeie E: pocnoanennenennganenaeeuaaeneaoenconeiitssasae
evista: Moldovei . ...

Pârcălabii Hotinului

R Y
RA
Din noianul de informaţii “şi: ştiri istorice: păstrate “relativ
la desvoltarea -dregătoriilor!) pe pământul Moldovei, rupem acest -

LIB
capitol important în legătură cu. pârcălăbiași în special
cu aceea |
a Hotinului pentru.a vorbi în câteva pagini despre cei mai mulți
din pârcălabii; cărora isvoarele şi documentele ştiute au. isbutit
să le păstreze amintirea.

Y
Ea Da i
Întemeiată aproape odată cu'organizarea militară a Moldovei, |

SIT
la începutul viac. XV-lea,ea -a fost o însemnată slujbă, care, deși
.
după denumire ar părea că vine din Ungaria?) totuși, după
atri- -
buțiunile ce întrau în sarcina înaltei dregătorii, “identică cu a
* castelanului
din Polonia, era 0
ER
funcţiune ostășască. împrumutată
de la Poloni?). Ta a
NIV

| Cu mult. mai înainte însă, chiar anterior Domniei lui Alexan-

dru cel Bun, aflăm că denumirea cea adevărată era acea de.
posadnic') sau namestnic5).
LU

*) Presentul studiu face parte din lucrarea: „Hotinul istoric“ în preparaţie.

1) Ințălesul cuvântului de dregătorie trebue căutat in
aceea ce insemna
RA

la Francezio sicigneurie, iar Ia germani,

în aceiaşi epocă un Herrschaft,
In româneşte par a veni
e de la latinescul _dirigo, sau derigo—a conduce
, a ad-
ministra. In cronici întâlnim forme ca diregă sau deregăt
tor
NT

or. De fapt, dre-

gătoria era o demnitate conferită de Domn, (Vezi şi
Contribuţiuni Ia studiul
marilor dregătorii în sec. XIVşi XV de C. C. Giurescu, publicat în Buleti-
„hul comisici_ istorice a României, vol. V.
CE

1927, p. 21. a
2) Pârcălab vine de la cuv: Porkolob = magistratus, ajuns în urmă
şi la Slovenii Austriei; denumire,pe care
şeful cetăţei o capătă atunci când”
i se dau atribuţiuni militare mai întinse
I/

şi când, deci, cetăţile moldovenești

ajung să fie organizate mai puternic.
Din acest moment posadnicul, despre
AS

care vom vorbi imediat, ajunge subord

onat pârcălabului, rămănând numai
cu atribuţiunea de a fi numai şeful
posadei. (Bogdan, inscripţiile de la
tatea Albă, An, Ac. Rom., Tom. XXX. 1908 p. 53-54, Ce-
Ei
UI

3) Castellanus — șcful castelului sau al cetăţei.

4) Posadnic — cuv. Sla |
— ast-fel
v cum reesă din cronici şi isvoarele
istorice, era administratorul. unei posade, |
care şi aceasta nu
BC

de cât suburbia, târgul sau era alt-ceva

aşezarea de sat din preajma unei cetăţi ; prin
urmare posada o moldovenizare a cuvântului venit prin
Ruşi — posad, ceea
ce insemna suburbiu, mahala şi chiar sat, Une-ori
_ e
acest cuvânt are un în-
” ” - , -
 | Brvoreca

Pl nea |
——_
t

|
Revista Moldovei | UNIV IER
ZISSIȚAĂȚ
i daII 25.

în
y ZA te

PR

RY
Odată însă, cu cret

2
prtei îvilităre a Moldovenilor
și
organizarea Principatului, în "deosebi
a cetăților, pe care noi le

RA
moştenisem, acest castelan îşi capăt
ă un rol şi o însemnătate
deosebită în erarhia clasei boerești,
|
„Ast-fel, pentru întâia oară întâlnim
termenul de pârcălab sub

LIB
Ștefan. Il (1443). fiul lui Alexandru cel
Bun*). lar Grigore Ureche, .
țăles deosebit de strajă, de origină polonă == Stroza, deci paza celăţai;

Y
alte-ori însă, acel de dare sau dăjdie, cum şi de munca datorită unci cetăţi, |
In principatele rusești,

SIT
pârcălabului nostru de mai târziu i-a corespuns
început acest posadnic, la
zare era omul de nădejde al cneazului, pus să ad-
ministreze cetatea cu aşezarea-i de locuit
ori 'din preajmă. Pe această cale
de împrumut cl a trecut şi la noi
până când a fost inlocuit de :
ER
5) Namestnic == namestnik, cuv, de
aceiași origină, care insemna loc=
fiitor, deci, administratorul, care conducea
in numele cneazului.
6) Deşi asupra caracterului specitic
NIV

ale primelor instituțiuni româneşti

nu S'au căpătat încă definiţiuni precisc,
totuși, cercetările făcute pe bază de
documente ne indreptăţesc să credem că ele
au fost aproape intru totul ro-
mânești. Dacă, cu toate acest
ea li s'au pus În scamă ipoteze de
Slav sau bizantin, nu trebue de aici, să imprumut
LU

tragem pe această cale concluzii

definitive. Conveţuirea noastră în specia
l cu slavii nc-a dăruit în adevăr, o
D pată terminologic, care insă a imbrăcat numai formele de condu
ționale, instituţiile în sine au fost rezul cere na-
RA

tate din necesitatea de a ne organiza

“înteun timp, când statul nu căpătase
incă o înfăţişare concretă. Şi de oare-
la noi această organizare se spriji ce
nă tocmai pe crearea de așezăminte
forine cu trebuințele și Împrejurările con-
timpului, inseamnă că inființarea lor
NT

aparţine, ne
Ştim, că în cea mai elementară
/
formă de organizare, viaţa 0b-
ştească a poporului, cu desăvârșire
rural, cra condusă de cnezi Şi vocvoz
CE

„Când insă, pe deoparte, intemeeril i.

e de târguri încep să înjghebe
femeinice cu o desvoltare orășăneasc aşezări
ă, iar pe de altă parte, desele inva-
ziuni, fac ca viaţa de provizorat
să dăinuiască, aceste funcțiuni încep
nu mai corespunde. Pentru ca târgul a
I/

sub infăţişarea lui primitivă să-şi pată

apăra locuitorii şi bogăţia arc nevoe
de întăriri, mai tâiziu de cețăţi
cari.
AS

zădărnicesc invaziunile. In asemenea

împrejurări, vechile funcțiuni rurale
cep a nu mai putea face faţă şi in-
atunci, pentru noul mediu creiat
voltarea normală a Poporului, se prin des-=
înființează una nouă—pârcălabia.
călăbia, p.ate fi considerată la Deci pâr-:
UI

noi cam tot atât de veche ca

Ire-—târpuri — cari și primile cen-
in Moldova Sau: desvoltat sub
înrâurirea celor doi mari
vecini: Ungurii şi în special
Polonii, cu cari am venit. mai
des in atingere,
BC

(Notele acestea, rezum intr'o

mare măsură interesantul studiu
călabici în asupra „Pâ:-
Moldova“ al D.D Nichita publicat în Arhiva, An XXXI
p. 90—93). L. No.2
 Y
enneo
oo ananeneano nnn
nten eee nonnotoana
viunoneeeenetee neoane eenanoneeeanean
oua

R
despre acest din urmă Dorin în croriica sa
atunci când vorbește
în “sfat de chiverni-..
amintește: că: „tocmil-au şi boeriile mari.

RA
de. Hotin;.la.
„seala ţării şi a pământului Moldovei, pârcălab
--giudecător . tutu=
„margine despre fara leşască şi căzăcească,

„ror, la acest ținul>)—ceea ce
ființată tu deosebi
Domnului amintit.
LIB
însam nă că: pârcă lăbia a fost în-
a Hotinului—și mai. ales organizată îa vremea
| a m

Y
Se poate crede că această organizare să fi.avut' loc cevă Dă
documentele citată, totuşi,

SIT
- mai înainte, după cum ne dovedesc
înțălesul croniciei lui Ureche nu poate fi altul. de. cât: acela, că
Alexandru cel Bun stabilește cel dintâi o erarhie a funcţiunilor,
în care încadrează la. locul cuvenit pe pârcălabul. de Hotin, că-
ER
ruia îi şi fixează atribuţiunile : „gindecător tuturor. la acest fi-
ut“. Din aceasta, rezultă că. pârcălabia va fi o. dregătorie însem= |
NIV

nată, cu drept de jurisdicție. şi administrație civilă: și mil.tară, nu.

numai pe teritoriul cetăței ci:şi pe al nutului care depindea de
cetate; Şi deşi până la Alexandru cel Bun —. cum se ştie! —o0.
LU

erarhie propriu zisă a funcțiunilor - nu se află, totuși :Ppârcălabii

marilor. cetăți — Hotinul fiind considerat ca atare —- erau tot=
deauna așezați în: îruriiea sfatului domnesc %), une-ori citați chiat
RA

fără titlu, spre deosebire de ceilalți boeri. Guvernaţori militari ai.

cetăților, ei reprezintau pe Domn și în ţinut, prin” urmare, mici
suverani cu puteri nemărginite, cu toate că funcțiunea lor. nu era :
NT

moştenită. de descendenţi. O excepţie pare ase fi făcut cu. Duma,

fiul lui Vlaicu, amândoi pârcălabi de Hotin, “din care, „cel din
CE

urmă, uuchiu de pe mamă al: marelui Ștefan. a -

Pârcălabii, ca Şi mai apoi . starostii, cetăților 19). se.sluji |
e.
I/

1) Hurmuzaki, l2.p. SS0 şi 855, D.D. Nichita. în. Studiul său,

« ratia
AS

cea mai veche numire de pârcălab se află în doc.. din 28 lunie AI, Ibid;.:
cum Şi Gh. Ghibănescu în Surete şi omenie l p. 195. e
pi.

| 8) M. Kogălniccanu Letopiseţi; ed. |, p. 137,

UI

9) D-l N. lorga aşează pârcălăbia Pina ca rang, 'după acea a

Sucevei, a Cetăţei Albe şi a Chiliei. (Basarabia Noastră— Văleni de Munte,
BC

1912, p. 12).
10) Starostele, ca titlu, este acelaşi ca Şi pârcălabul, denumire venită
din Polonia, egală -ca rang, atribuţiuni şşi îndatoriri caștelanilor, prin urmare
9 funcțiune identică.
 !

” Revista Moldovei . | 27

RY
de „cetele pârtălabilor“ 1) ridicate din-ținutul pe care: îl aveau
'sub jurisdicție. De fapt, luptătorii sau apărățorii cetăței.erau che-

RA
mați numai la vreme de nevoe; în perioade. liniștite, garnizoana
permanentă o -alcătuia un număr restrâns de pasnici, . în sarcina
cărora cădea și întreținerea în bună stare a zidurilor. Când însă

LIB
aceștia nu 'erau suficienți, lucrul se executa. chiar Și cu „oameni
năimiți de pe moșiile domnești de prin împrejurimi sau de. pe
braniștile cetăței. Cu toate acestea, dintre târgurile Moldovei
cari

Y
erau întărite cu ziduri puternice, acela a cărui pârcălabi
aveau

SIT
mai mare trecere şi autoritate, erau ai Hotinului, Aici, comanda
celăței era încredințată la doi pârcălabi 1»), dintre cari, unii au fost
nume “vestite în istoria Moldovei. Fiind dregători de un rang cu
ER
mult superior celor din ţara vecină și cu puteri nemărginite în
război,ci crau în totdeauna aleţi din boerii cei mai destoinici ai
vremei, viteji, şi a căror încredere fusese temeinic pusă Ja în-
NIV

cercare; căci, adesea ori, în afară de obişnuitele atribuţiuni și în-

datoriri ostășeşti, pârcălabii de Hotin și chiar de Cernăuţi, că-
pătau şi însărcinări cu caracter deosebit.
LU

Astfel, sub Ștefan cel Mare, prin „regulatul granifelor“

“încheiat la. Hârlău la 7 Iulie 1499 cu loan Albert, regele Poloniei,
pârcălabii Hotinului căpătără și dreptul de a judeca procesele
RA

Și
neînțălegerile ivite între Moldoveni și supușii polonezi
'3):.
| „In ce priveşte treburile şi nedreptăfile de la 'graniță
,
NT

„din amândouă părţile, noi vom lăsa pe sama staroştil

or de
„Fotin şi de Cernăuţi și. pe Sama celor ce vor
fi în viitor
„staroşti de Fotin şi de Cernăuţi, că dacă s'ar face
CE

vre-unui
pSUpus, sau ori-cui din fările Domnie: Sale Craiuiui,
sau a le
„Sus numiților frați ai Domniei Sale, vre-o strâmbătate,-
să
„ceară dreptate de la staroştii din Fotin şi Cernăuți
, iar sta-
I/

„roștii din Hotin și Cernăuţi, să aibă putere asupra

ori-cui
AS

11) Ceată, Slav. cota, care inseamnă tovărăşie, de unde, trecând in

ungureşte a căpătat forma de csata, cu ințălesul românesc
UI

Cetele de ceată.
pârcălabilor și Staroştilor erau: formate din
locuitorii aşezaţi în jurul cotăței
Şi din străjerii acesteia. Se prea poate ca la aceştia să se fi adăogat
cacjii sau şi
oamenii trimişi de ei. (|, Bogdan
BC

|. c., p.7 şi 14),

12) D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Tom. II, p.
16,
13) 1. Gh. Sbierea, Contribuţiuni la Ist, Rom.,
Vol.I, p. 539, Cernăuţi,
1996 și 1. Boudan, Doc. lui Ştefan cel Marc,
Acad. Rom. Vol.1 p. 433,
-
 28 | "Revista ' Moldovei

Y
„dintre: supușii noștri, ca având ei înaintea: ochilor pe Dum-.

R
„hezeu,.Să facă dreptate tuturor. oamenilor. din țările Domniei

RA
„Sale Craiului :şi ale sus. numiților frați ai Doniniei-Sale“
, 3
In afară de aceasta, în anumite cazuri, ei aveau și însărci:
nări de ordin comercial:şi politic; pe care le. rezolvau. în. numele

LIB
.
Domnului, însărcinări, de pe urina. cărora. rezultau - venituri: în-
semnate. Da E a a
In special, vama era unul din isvoarele: principale.
Cu' tim-

Y
pul însă, și odată cu stricarea cetăților de către
“Alexandru Lă- -

SIT
puşneanu, în a Il-a sa domnie (1564) această dregător
ie decade,
până ajunge să fie cu totul destiințaţă. Singura
cetate, unde ;se
mai menține în tot lungul viacului XVI și o parte
din XVII va fi
numai Hotinul, dar totuşi cu o însemnătate. scăzută ER
simțitor. -
Ast-fel, de unde, până către sfârşitul domniei
lui Radu .Vodă
Mihnea, (1619) pârcălabii de Hotin erau
NIV
pomeniți în hrisoave şi
documente înaintea hatmanului, și de unde
a pe scara erarhică
boerilor. moldoveni, ei veniau îndată după
marele logofăt, de la
această dată, devin nişte boeri de mâna a
LU

doua, cu atribuţiunile
unor ispravnici din vremurile mai aprop
iate
1+). De alt-fel această
erarhie chiar către sfârşitnl viacului al XVI-lea nu.se mai men-
ținca de cât impusă de obicei
RA

și tradiţie prin -diacii domnești, . .

cari luau ca. formular vechile urice
, după carese întocmeau toate .
actele din cancelariile Domniei, . iar. faptul
, că deşi în plină de-
NT

cadență ei aşează pe pârcălabii de Hotin înaintea tuturor, se

vedește tocmai prin. menţinerea acestui. obice do-
iu. Şi dacă în 1660
sec mai găsesc încă acte în care 'pârcălabi
CE

i de -Hotin sunt: aşezaţi

printre rangurile:de mare boerie, cum era:
spătarul postelnicul,
și vistierul cel mare, se explică prin
.spiritul tradiţionalist al vre-
mei!5). Va veni însă o epocă când nu vor
mai.fi pomeniţi de lvc
I/

Şi aceasta se întâmplă după anul amint

it '6): Că începutul viac.
al XVII-lea îi mai găseşte ca slujind
AS

cu o parte, din atribuţiunile

14) Un document rămas
din vremea lui Miron Barnovschi, pomen
UI

pe Nicoară-hatmanul (cumnat cu Domnul) ește

înaintea pârcălabului de Hotin:
([. Tanoviceanu, Contribuţii la biografiile
'unora din cronicarii Moldovei.
An. Ac. Rom., Tom. XXVII. 1905, p.20.
BC

. N E
15) lbid, pag. 20, cum şi doc. din
2 Aprilie 1656, din . colecţia Th,.
Codrescu, UricariuIII , p. 280. aa |
"16) I. Tanoviceanu, Ibid, p. 12-13,
îi
 Revista” Moldovti 30

RY
avute în trecut, ne-o arată PD. Cantemir, care, în 1708 scria că:
„Pârcălabii sunt câte doi lă Hotin“ 1)

RA
Această funcție pare că a durat
până în 1806—1810, (afară
de timpul cât cetatea a fost sub.regi
n turcesc) căci, dintro listă
de boeri, păstrată până în timpurile.

LIB
noastre, aflăm că la 1810
erau la Hotin, ca ispravnici de ținut:
. Ghica şi spătarul Alecu
comisul Iordache Leon, „iar pârcălăb
ia avea în Slujba ei“—ceia
ce dovedeşte că tot mai exista—patru

Y
zapcii 1), o
Ocupaţia rusă şi trecerea Basarabiei
sub noua stăpânire o

SIT
desființează cu totul. | |
. *% x
bu x
ER
Încercăm a înfățișa mai: jos vu listă a pârcălabilor
aflaţi în diferite documente și isvoare de Hotin,
istorice, care, deşi necom-.
plectă, sub raportul diferitelor date, câtși a
NIV

ordinei de Succesiune,
poate face totuşi, obiectul unui sumar
studiu, de natură a lămuri
multe fapte în legătură cu trecutul vestitei
cetăţi. . IE
Cum însă, până aproape de 1400
LU

nici nu se poate vorbi de

această dregătorie—lucru de altfel
dovedit—evident, că este greu,
din lipsă de documente, să se înse
mne cu siguranță numele celui
dintâi staroste sau părcălab, după
RA

cum iarăşi nu se poate şti ho-

tărât care a fost anul de înființare a acestei slujbe... Totuși, din
cercetările făcute prin diferite scrieri
cu material istoric Şi. docu-
NT

“meritar aflu printre cei dintâi pârcălabi

pe : |
Neagoeşi Văreanu, cari par a fi slujit între
şi se găsesc amintiţi în testamentul 1400—1432,
CE

lui Alexandru cel Bun.

_Sandu (ot Hotin) trecut întrun document
din 28 lunie 141|
al “aceluiaşi Domn ca „Sandu ot Hoti
n“ :), |
- Manoil Grecin de la Hotin, pârcălab sub Alexandru
I/

fiul lui Alexandru cel Bun și chiar Voevod

sub Petru Arou, acel, care îl
AS

scoase un timp din pârcălăbia Hotinulu

i (înainte de 1458), căci aici
stăpâniau acum .Polonii. A fost epitropul
nevrâstnicului Domn Ale-
xandru între 1448—1449 =), Cercetând.
colecţia de documente din
UI

17) D. Cantemir, 1. c., p. 121.

18) R. Roseti, |
Arhiva” Senatorilor dia Chişinău, An. "
BC

XXXUL, 1909, p. 14, Ac. Rom, Tom,

19) Th. Codrescu, Uricariu, Vol. TI
XIV, 1109. p.
2%) Ghibănescu, Surete şi Isvoade,
Vol. 1, p. 196, |
21) N. lorga, Basarabia Noastră,
Vălenii de Munte, 1992, .p. 18, cum
și Arhiva An. XXXII, 1925, No.
3—+, p.249,
 3 EI o Reviste Moldovei...

R Y
vremea lui Ștefan cel Mare, adunate de |. Bogdan, într un uric

RA
dat la 13 Februarie 1458 din Suceava, îl 'vedem trecut ca pâr-
călab, fără a îi amintită și cetatea'*:), după: ce, într'altul, scris la 8
Septembrie în M-rea Bistriţa, este însemnat ca pârcălab de Neamţ. -

LIB
iar în altul de mai târziu,: din 12: Aprilie 1458, „este, trecut „din
nou numai cu titlul de pârcălab *). , |
„=. Intrun document publicat de acelaşi . și. dat în Colomea la

Y
23 Februarie 1448 . de. Roman Vodă. către: vornicul Didrich Bu- *

SIT
ceațchi, se aminteşte de. credința panului Manoil de la Hotin 21),
D-l N. Iorga, în Istoria lui Ștefan cel Mare *5) vorbeşte de vor- -
nicii mari Oană și Manoil, care,— acesta din urmă——ţinuse, multă

Asupra identităței numelui

ER
vreme. Hotinul. pentru neamul lui Iliași, tatăl lui. Roman. Vodă.
atât Mafioil de la Hotin cât şi Manoil |
Grecin, sunt unul și aceiași persoană, de oare-ce două documente: -
NIV

întâiul din 17 Februarie 1438, cât și al doilea. din 20 lunie—

acelaş an-—îl arată cu două nume deosebite. In cel dintâi îl gă-.
sim Manoil Grecin, îar în cel din urmă Manoil de la: Hotin 26).
LU

Este sigur totuşi, că la 1449 era în funcțiune, de oare-ce

îl vedem citat ca atare, întrun doc. al aceluiași an, lunie. în 5*:), |
Costea, a fost epitropul lui Alexandru, iul lui Roman Vodă,
RA

Nu se ştie cât a. durat pârcălăbia să, i

_ Sina, în 13 Februarie 1458 făcea parte din Sfatul domnesc; -
NT

cu titlul de „pârcălab de Holin“, căpătat de, la Petru. Aron 2).

Goian. I' se. încredință pârcălabia Hotinului după ce cetatea. -
fusese” recâștigată de la Poloni. Sub Alexandru fusese paharnic,
CE

22) Documentele lui Ştefan cel Mars, Î, :

„.23) T. C. C. Giurescu, în Contribuţiuni la paru marilor drczătorii in
I/

sec, XIV şi XV. (Buletinul Comisiei istorice a României, V, Buicureşti, 1927)

susține că pomenirea în urice' ca martori a pârcălabilor, “unii şi cu.
AS

denumirea cetăţei, iar alții fără, nu cra o normă urmată riguros, de scrijtorii.
şi diacii domneşti: Totuşi, se pare că întâii pomeniţi, crau acei eşiţi din Slujbă,
după care venia rândul celorlalţi în funcțiune.
UI

_24) Contribuţii la Ist. Moldovei, An. Ac. Rom, Tom. „XXIX, 1957 pl
25) L. c. 1904, Buc. p. 37. a a
- 26) Arhiva istorică, |. p. 4. , -
BC

27) |. Ursu, Ist.

lui „Ştefan
$ cel Mare, Buc. 1925, p. au şi Arh.
Arh, ist, I, 4,
A se vedea de asemeni I. Bogdan, |. c., II,, p. 5I7, la indice de nume, cum și
Th, Codrescu, |. c., XIV p. 60... .
28) -Ursu, ibid, p. 12. |
 Revista Moldovei | 3]

RY
citat astfel întrun doc. din 1452; dar trădându- | trecu de partea
lui Petru Aron; iar câud şi acesta îu învins în lupta de la Orbic,

RA
se refugie în tabăra lui Ștefan, care, după ce îl făcu vornic, îl
învrednici mai târziu cu 'pârcălăbia Hotinului, Intre 1467—1470

LIB
i se încredință apărarea Chiliei 2). |
"În doc. rămase de la Ştefan cel Mare îl găsim pentru întâia
oară citat ca pârcălab de Hotin la 28 Aprilie 1464 (Suceava) »),
In doc. din' 1466 2) și în acel dat din „7abăra de la [lotin“

Y
din 9 Oct. 1467 :2) este trecut ca „staroste de Fotin“, iar în

SIT
doc. apărute, între, acel scris la Suceava, 12 Sept. 1468 33)
și, acel din Roman, 10 Aupust 14702), este trecut ca. pârcălab
de Chilia. Deci părcălăbia sa de IHotin, pare a fi avut loc
ER
între
1464—1467. Fu înlocuit de Vlaicu 2),
“Vlaicu, unchiul lui Ştefan cel Mare, frate cu mamă-sa _Maria-.
NIV

Oltea a fost apărătorul Hotinului contra Turcilor lui Mohamed în 1476.

La venirea pe tron alui: Ștefan, este numit ca pârcălab al Cetăţei-
Albe, cea mai primejduită barieră de către Turci. Apare în a-.
LU

ceăstă calitate pentru întâia oară întrun document scris la M-rea.

Bistriţa, la 8 Sept. 1457. %) şi dispare din doc. în a.eastă slujbă
cu doc, din Suceava, la î0 Ianuarie 1467 :3). In doc. din.22 Mai
RA

1476 se amintește de „pan Vlaicul staroste de Fotin“ 2), |

Ca pârcălab de Hotin vine în 1467, începând a fi trecut în
această calitate cu doc. scris la Suceava la 11 Sept. 1467 :0), unde
NT

rămâne ast- fel până la doc. din 15 Sept. 1480*)), în perioada cea .
mai grea a Moldovei. Intre doc. dat în Suceava la | Febr. 1481 :2).
CE

29) ibid. p. 312

30)|. Bogdan, l.c. Il p. 78.
31) Ibid, p. 116. a
I/

a :
32) Ibid, p. 297 | A e '
83) Ibid, p. 127
AS

a a
31) Ibid, II, p. 209
35) N. lorga, Basarabia Noastră, Văleni, 1912, p. 23.
UI

30) |. Bogdan, ibid p. 4

37) lbid, p. 119.
38) Th. Codrescu ibid, XIV p. 70
BC

39) 1. Bogdan, ibid, p. 121 şi Th. Codrescu, ibid; XVI p. 295

40) Ibid, p, 245 |
41) Ibid, p. 2418
42) Ibid, p. 233
 3 Revista Moldovei

R Y
şi acel din 1484:) se găseşte trecut ca pârcălab de Orhei. De.

RA
la această dată nu mai găsim nici un hrisov care să-i amintească .
numele; este probabil că anul 1484 înseamnă data .morței, “A fost |
un. colaborator vrednic al nepotului său şi unul din. străjerii 'de |

LIB
frunte ai Moldovei, o a a a
Radul Gangur, cu acest nume, fără a se indica 'cetatea,
face parte din sfatul. domnesc cu începutul anului 1466. Deşi 1.

Y
Ursu *:) arată că la 1470 capătă pârcălăbia Orheiului, totuși, pare
mai verosimil faptul că la această dată este numit. la'. Hotin +5),

SIT
Ceea ce a determinat pe 1. Ursu să susțină că mai întâi afost
pârcălab de Orhei, este că avea în stăpânire satul: Gangura, al
cărui nume vine de la fostul ei.stăpân, sat,
ținutul. amintit. De alt-fel 1.,. Bogdan
ER care se. găsește
a arătat: că. în: această
în.
func-
iune îndeplinia slujba de străjer împotriva Tătarilor“": 16),-
NIV

In doc. rămase de la Ștefan cel Mare, din anii 1492 — 1493, e

citat ca al doilea mare sfetnic, după fii Domnului şi după
vărul
acestuia Duma. | ac |
LU

Hârman, se găsește trecut ca pârcălab de-Hotin

întrun |
doc. din 14 Mai 1479:) cum şi în altul din 15 Oct. 14918). -
|. Bogdan crede însă că ajci diacul domnesc Pa trecut
greșit în
RA

această funcțiune, de oare-ce el se găsea ca pârcălab

al Cetăţei-
Albe, pârcălabie, care începe cu anul 1475 și în care -timp a în-
tărit cetatea cu ziduri puternice. La: acest argument
NT

- vine să se.a-
daoge. faptul că într'o inscripție din anul 1479
se amintește. Dă
„În zilele cuviosului şi de Hristos iubitorului şi de
D-zeu dă-
CE

_ruitului şi de toată lauda vrednhiculiui Ioan

Ştefan - Voevod,
„Domn a toată fara Moldovei, fiu a lui Bogda
n .Voevod, s'a
„inceput şi s'a sfârșit acest zid pe vremev
pârcălabilor Duma
I/

„și Hârman“ +), o Aa

Ori, această. inscripţie este în contrazicere totală cu doc.
AS

43) |. Ursu, ibid, p. 306. . o e

UI

44) |. Bogean, Organizarea armatei Mold., An. Ac, Rom., Tom, XXX,
1908, p. 7, — | Ă
45) Ibid, po Mae
e
BC

46) Acelaşi, Doc. lui Ştefan cel Mare, |, p:226 -

47) lbid, p. 471.
48) 1. Bodan, Inscripţiile de la Cetatea Albă. An. Ac. Rom,
1908, -
49) |, Bogdan, Doc. lui Ștefan cel Mare, II, p. 442.
 „Revista Moldovei n 3

RY
„amintit mai sus care îl arată ca pârcălab de Hotin. E mai posibil
că pârcălabia sa la Hotin să fi început după 1481, când, ne mai

RA
fiind pârcălab de Cetatea Albă este amintit totuși, fără meuţiunea
cetăței, un obicei de alt-fel 'obicinuit al diacilor domneşti din

LIB
vremea sa. Tratatul încheiat între Ştefan cel Mare şi Marele duce
al Litvanici, Alexandru, la Suceava în 1499 Sept. 14 ),-îl
po-
meneşte simplu pârcălab. In acest au Hotinul âvea ca staroşti
pe .
“Toader şi Negrilă,.

Y
Şteiul „se constată în consiliu prin actul. de la 27 Mai

SIT
1470 ca pârcălab de Hotin“) ; iar în doc. lui
Ștefan cel Mare
îl găsim citat pentru întâia oară la 9. Martie 1479)
, unde se
menține până în doc. dat din Suceava la 6 Oct. 150355
ER
). Un alt
document îusă, tot din aceiași lunăși zi ca mai sus, —27Ma
i— .
însă din anul 1480, scris la Suceava și în care se vorbeşt
e de
NIV

împărţi3 rea unor sate, ca aparținând la „al nostru pan

> Steju )
pârcălab ot Fotin“.5), ne pune întrebarea dacă nu
-

cumva data
arătată de 1470 nu ar fi greșită. Un lucru însă rămâne sigur și anume
acela, că la 1490 era deja în funcțiune, fapt dovedit printru
LU

n alt
doc. scris în acest an la Suceava, la 17 lanuarie5), unde
se vor-
bește de „/on şi Steful pârcălabi de Ilotin“. Sub Bogdan Orbul
RA

ajunge în fruntea sfatului Domnesc, | |

Muşat apare în această slujbă cu doc, din 1490 Oct.în 103)
unde este pus alături de „panul Duma“. Dispare din doc. în a-
NT

ceiași calitate cu doc. din Suceava, 24 lan. 1496 5î) ceea-ce în-
Samnă că pârcălăbia sa nu a ţinut de cât 6 ani. |
CE

| laţco Hudici (Hudescul), poate tradus greșit ca pârcăla

b
'de Fotin în doc. din 15 Oct, 1491 5:). Alie doc. și
informaţii nu
mi-au stat la îndemână pentru a putea verifica. | !
I/

Daibog. Documentele colecționate de 1. Bogdan, amintesc

AS

50) 1. Ursu, l.c. p. 313,

51] î. Bogdan,-l. c. 1 p- 220.
52] Ibid, 1, p. 241.
UI

53] Th: Codrescu, |: c. XIV p. 7l-

54] Ghibănescu, |. c. |, şi N. lorgu, I.c. p. 224.
55] Th. Codrescu ibid XIV, p. 62. Doc-â fost găsit în arhiva Spit.
BC

Spiridon, laşi.
56) 1. Bogdan, 1, c. 1 p.%0.
57] ibid, | p. 471,
53) Ibid, | p. 471 şi 490,
A
LL
 S4 “Revista Moldove!

Y
în două hrisoave: 15 Oct, 1491 şi 31 Oct. același an;de un pâr-

R
„călab de Hotin, Dajbog. Intru cât acesta -se. găsea la acea
dată

RA
în slujba pârcălăbiei, nu este nimic sigur. Insuşi 1.
Bogdan îşi
exprimă neîncrederea în adevărul celor scrise 3),
A
Duma (Brudur), ca pârcălab de Hotin începe a fi citat

LIB
doc. din epoca lui Ștefan, cu acel scris în: Suceav
în
> a. la .24 lan.
1496 5) alături de Toader si) şi. fără porecla
de Brudur, până la.
doc. din 1497), De la doc. din 24 Sept. 1498, dat în Suceavaî)

Y
și până. la doc. din .
14 Martie 1502, Vaslui, 5:) este trecut cu Bra

SIT
dur, fără însă -a fi numit pârcălab; iar în doc:
din 12 lulie 1499.
și 14 Sept. același an este -trecut ca „Duma
Brudur pârcălab“ 53),
Duma (al Vlaicului sau Vlaiculovici, sau
Vlaicovici 1468— .
ER
1476 și 1492—1495) este .fiul fostului
pârcălab de Hotin Vlaicu,
deci văr cu Ștefan cel Mare,
conducând de împreună cu tatăl -
său aproape o decenie. pârcălăbia Hotinu
NIV

lui, într“o vreme când ..

Moldova cra primejduită din: toate părțile. Slujba
: sa ca pârcălab
de Hotin începe a fi citată cu doc. din:12
Sept. 1468 4). De aici ..
trece în aceiaşi calitat e la Cetatea Albă,” căci doc.
LU

1478 îl citează ca
din [1 Febr:
atare, iar ultimul doc. care îl mai
aici, este acel din 15 Sept. 1480. aminteşte
Peste câteva luni numai
și a-.
nume, la | Febr. 148] un doc.
RA

îl pomeneşte alături de tatăl său

Vlaicu, ca pârcălab de Orhei, Pare -
curios faptul cum un alt doc,
găsit în arhiva Sf. Spiridon din
laşi şi tradus de. N, N. Beldi-
NT

ceanu vorbeşte ...

de „parul Duma pârcălab de Fotin
1490), când “ (10 Oct.
se știe că la această dată se găsea
la Orhei. -
„La 1495 se află în fruntea Sfatului ca pârcălab
CE

Neamțului, unde se întâlnește mereu până al Cetătei

la moartea sa, care are
loc în 1502. Cel din urmă doc. care îl mai
acel citează, este
din 14 Martie 1502. In 1475 a făcut parte de împre
I/

ună cu Stan-
AS

59] Ibid, 11 p. 90
60] 'Th. Codrescu ibid XIV p. 65
61] 1. Bogdan 1.c 1 p. 124
UI

62] Ibid, 11 p- 126 |

63] Ibid p 232
64) Ibid, p. 425 E
BC

o
65) 1. Ursu 1. c. p.302. Întrun doc. din 14 Oct. 1471.-îl
“lături de tatal său tot în aceiași dregători. găsim citat a-
Ghibănescu |. c. |, p. 60
66] 1 Bogdan, Ic. 1lp.129 Sa |
 Revista Moldovei ._....._ a 35

RY
ciul din solia trimisă de Ștefan cel Mare la regele Mateaşi Cor-
vinul pentru a cere ajutor împotriva Turcilor. !

RA
Toader este citat pentru întâia oară întrun doc. din 26 Oct.
1493 scris la Suceava €) şi continuă a fi trecut mereu până la
doc. din 6 Oct. 1503 din Suceava 55). In doc. din 18 Martie 1499

LIB
“se vorbeşte de „boiarul Dinireu Toader pârcălab de Hotin ss),
Ştefan cel Mare în scrisoarea pe care o trimite prin. diacul său
Coste, la 1499 lui Alexandru, Mare duce al Litvaniei, amintește de

Y
„Teodor, staroste de Hotin“, care nu poate fi de cât una și a-

SIT
ceiaşi persoanăcu Toader î%. A slujit alături de Duma î1),
| Purece, apare ca pârcălab de Hotin în doc. din 26 Oct.
1493, din Suceava??) și continuă a fi citat pânăla doc. din 149473)
ER
In doc. din 26 Febr. 1491 scris în acelaș târg este trecut ca spătar'+).
Negrilă, pârcălab sau „staroste: de Holin“ apare cu doc, |
scris la Suceava, 24 Sept. 1498 î5) și încetează
NIV

de a mai fi po-
menit în acte cu doc. din 6 Oct. 1503 70).
Grincovici, este citat ca pârcălab de Hotin sub Bogdan ce
Orb în doc. din 5 Martie 1513,
LU

cum și în tratatul de pace în-

cheiat între Sigismund şi Bogdan Orbul, pentru care fusese trimis
„în acest scop la curtea regelui polon ::). Apoi, îl întâlnim sub
Ștefăniță Vodă, citat într'un doc. dat din Suceava la 4 Febr, 1522»)
RA

alături de Talabă. Cel din urmă doc. unde i se mai aminteşte

numele, acel dat în Huși la 15 Martie 1527, de către. Petru
NT

“Rareş, îl citează ast-fel:

„Grincovici, Talabă, Vlad şi Mihul“ 5).
Mihut. Cronica lui Macarie îl arată în felul următor: „Era
CE

67] ibid, p. 241,

I/

68] Ghibănescu, |. c. 1 p. 30.

69] 1. Bogdan, 1.c, 11 p. 447.
AS

70] Ghibănescu, Ibid, p. 89 şi 275.

71) |. Bogdan, Ibid, Ii p. 29.
72) Ibid, 11 p. 38.
UI

73] Ibid, 1 p. 459.

74] Ibid, 11, p. 126.
75) Ibid 11 p. 241,
BC

16] Hurm. 1—2, 6 şi N. lorga Ist. Arm. Rom. 1-p. 150. .

177] Th. Codrescu, 1.c., XIV p.77: cumşi în doc. din 1525 dat la Hârlău,
(Ghibănescu 1. c., |, p. 115].. | |
78] Ghibănescu 1. c, 1, p, 119..
19) |, Ursu, Petru Rareș, Bucureşti 1923, p. 95—97,
 De Di „Revista. Moldovei.

R Y
„viclean. şi, cum Sar zice; smufând-- și. răsorătind- pe toți. Pe
„fată el se.arătă că are iubire curată către Domn, iar în taină

RA
„punea la cale viclesuguri și țfesea planuri pline de cleveliri,
*imprietinindu-şi pe toți cei doritori de a pune mâna pe lucruri

LIB
„streine și a-şi înmulți pe ale sale pe.căi nedrepte“. |
„Levantin -de origină . și nedesmințind întru nimic cele arătate |
„de cronicar, a fosf trădătorul continuu în toate răsboaele lui Rareș.

Y
Trădă la. Bistriţa, asmuţă. pe boeri.. și se înțălege 'cu -Polonii: la
Obertyn (22 Aug. 1531); organizează: complotul

SIT
pentru. predarea
Domnului său, lui Soliman, la Suceava; apoi lui Anastasie, epis-
„copul Vadului, la Ciceiu; —în. sfârşit o serie întreagă de uneltiri
vrăjmaşe,. cari i-au pătat numele. Nu a avut nici față de! Stefan
ER
Lăcustă o altă purtare, de oarece Ureche pomenește unde-va de:
„Acei lei sălbateci şi lupi încruntați.... anume Mihul hat-
NIV
„„manul, Trotuşan logofătul... omoară pe Ștefan Vodă“.
Cu
Cornea se. purtă însă cinstit, rămănându-i „credincios, după ce îl
ridicase pe tron,. lângă care muri, ucis de „toporul răsbunărei
lui
LU

Rareş o)
-
In. documente, îl găsim la un loc cu alţi pârcălabi de.. Hota:
» Taladă, Vlad și Mihu, (Doc. dat de Petru Rareş
în Huși, la
RA

15 Mart 1527 5), |

Viad, este însemnat pentru că în 1527 în calitate.
de pârcă-
lab al Hotinului este trimis alături de: Toma Barnovschi
, pârcăla-
NT

bul de Cernăuţi, la dieta din Pietrakov să închee

cu Polonia tra-
tatul de alianță, şi să-l recunoască ca Domn Ss),
CE

La 1529 a fost însărcinat de Petru. Rare Ș,

ca împreună cu +
visternicul Dumşa să ocupe Bistriţa.
Pârcălăbia. sa este pomenită la un loc cu
aceea-a lui Mihul
și Toader 3%). Cel din urmă document unde
I/

îl mai iatâlnim este

acel din 1 Mai 1540, dat în Vaslui de Ştefan
Lăcustă
AS

80] Ghibănescu ibid, p, 119

Sl) Arhiva An XXXII, No. 3—4 lulie- Oct p, 250 și Codrescu, Uricariu
UI

XVIII p. 453.
S2] |. Ursu, ibid, p, 9%, “A se vedea și doc,
din 1529 din: N. lorga
„Scrisori de bocri, Scrisori de Domni, Văleni, 1925,
p. 193,
BC

83] Vezi doc. din Martie 1531 scris la Huși, unde

un loc;— Ghibăn
Vlad şi Toader suntla
escu Ic. p 99; apoi Th. Codres
_Şi un al treilea şi mai vechi dat de Petru--Rareşcu 1, e. „tom XIV, p. 82, cum
la 15 Martie” 1527,. “Huși,
unde se pomeneşte de „Talabă, Vlad şi Minul“, pârcăla
bi de Hotin (Ghibă-
nescu, |, c, |. p.119).
 Revisla Moldovei | 37

RY
NOTE DE DRUM

RA
iti sai lovoneet
DI îmi Sua

LIB
Un tren de loc arăbit, ca
ca ppentru liniile măreinaşe:
ne duce, pufăind şi zdrumicându-ne, spre Dolhești. Linia

Y
ține valea mâloasă a Şomuzului molău, între dealuri: cu :

SIT
- păduri, cari au îmbrăcat haina portocalie a toamnei pri-
pite. Pe miriștile din marginea păpurişului tuns pasc oițele
mici de munte, păzite de ciobănașii cari au luat între
ER
umeri. mițele: şi cari stau sculpturali, proptiţi “în băț şi
privind. de - subt pălăriile lor negre, mari, pitorești, la
NIV

cutiuțele noastre călătoare.

La haltă un docar sprinten. Cei doi cai negri, vânoși, |
așteaptă cu boturile vârâte în traistele cu ovăs.
LU

|
Trecem printr'o alee de răchiți, cari lasă prin co-
roanele lor să treacă şuvițe aurii de soare; ele se aștern
RA

pe cărare, pe -spinările cailor Şi joacă fugare pe ieţele

noastre, -
NT

Privim melancolici fruimuseţile tomnatice.

Drumul urcă 'uşor lăsând în stânga o vale dulce și
CE

„Schițând în zare munții vineţi, cu pete -albe, cu nouri

mohorâţi. La noi, e așa de bine-cald! Musculiţele: se
însoresc cu rândul pe sumanul vizitiului nostru,. se. fu-
I/

găresc bâzâitoare o clipă, în soare, — pete jucăuşe de

AS

carmin și aur albăstriu—și se aşează apoi la loc.. |

Aşteaptă co clipă atentă, sondând zgomotele din jur,
UI

apoi își impreună piciorușele de dinainte şi le îrcacă unul

de altul parcă s'ar spălă, de plăcere, cu raze de soare.
BC

In vale crinii sălbateci își înalță săbiile: îrunzelor, ca

niște mâini, cari ne fac semn din apă. |
Fluţuri târzii, portocalii tiviţi cu negru, zburătăcesc
 38. a i Revista Moldovei.

R Y
“în juru-le. Incolo, linişte, linişte. Doar-trapul mulcomit și
monoton al: cailor—pe care. nu-l. mai auzi de la o vreme—

RA
i
și uruitul roților cari frământă ușor nisipul drumului, în- .
drăznesc să zgudue adânca odihnă -a naturii, care -se -

LIB
însoreşte și ea, conştientă par'că de faptul că această
plăcere nu i se va mai îngădui peste puţină vreme. .
“Tovarășul îmi face semn spre dreapta. E satul lipo-

Y
venesc: Manolea împrăștiat între arbori: şi: urcând uşor.

SIT
dealul. | Ia Da
Până să întrăm în el, întâlnim nişte aşezări curioase:
ER
semănând cu nişte cășcioare acoperite cu stuf, cu pereţii
-
lutuiți şi fără uși şi ferestre. Sunt „Jeredeele“ pentru.
cânepă, lămureşte prietenul meu, un țăran
NIV

fruntaș, cu-
noscut bine pe aceste locuri. Acolo „topesc“ lipovenii
cânepa, cel mai mare isvor de câştig al lor.
o
LU

A! lată casele lor! Pe dâmbul drumului

se. înalță
una mai ridicată, încăpătoare, cu ferestre
largi, cu aco- -
periș țuguiat de draniţă bună,
RA

cu pereţii învăluiți de
jederă ruginie, care se întinde şi peste
stâlpii largilor
ceardacuri. Intrarea nu se vede. E parcă
tăinuită după
NT

gardul cel înalt și tără crăpături, o |

„Can Ardeal !“ rosteşte scurt vizitiul
care a făcut
CE

războiul. | aaa
“Lipovanul se închide bucuros în tainița căminului
său, ferindu-se de ochii indiscreţi. E Duminecă.
I/

Iată chi-
pul Duminecii stând pe-o băncuţă, la soare. E 0 lipo-
AS

vancă îmbrăcată în albastru viu, având pe.cap uu tes-

temel de un purpuriu plăcut, Da
UI

Priveşte visătoare şi când ne zăreşte, duce instinc-

tiv un capăt al barizului la gură. Un curios gest
pu- de
doare femenină, pe care-l vom întâlni aproape
BC

la toate
lipovencile. Se uită la noi cu ochii albaștri, spălăciți,
cari

I
 Revista Moldovei | 39.

RY
nu spun nimic, încadrați de o față albă, grăsuţă, cu pie-
lița străvezie, fină; doară nasul slav, strică armonia feții,

RA
Sfiala şi rezerva îi dispar ca prin farmec îndată ce aude
pe tovarăşul meu întrebând'o pe ruseşte despre „omul“

LIB
ei, caree la'biserică. |
Curând ajungem în inima satului, în „medean“, o
piațetă cu dugheni evreești la răscrucile celo 3 drumuri.
r

Y
Iv jurul unei fântâni frumoase, pe bănci, stă o mulţime

SIT
pestriță. Cămeşile purpurii, albastre, roze, toate în culori
țipătoare, dau o bizară înfăţişare
ER acestei lumi ciudate.
Bărbaţii blonzi, bărboși, voinici, cu lungi cămeși în- |
cheiate pe umăr rusește încinși cu o curelușe, încălțați
cu cisme înalte, lucitoare, ne privesc cu aceiași ochi mici,
NIV

albaştri, şterși, ca ai lipovencii, dar cu fețe blânde de

apostoli. II recunosc îndată pe tovarășul meu, „domnu
LU

Toadere“ şi-i zâmbesc, iidicându-se și înconjurându-ne,

„răspândi în juru-ne- larmă şi miros de iuît şi aromă de
sâmburi prăjiți. |
RA

In sus se ridică o stradă largă, împrejmuită de case

înalte, de garduri dese, acoperite cu iederă multă ŞI ve-
NT

selă;şi pe această stradă forfoteşte o lume strident co-

lorată, care uimeşte ochiul. La porţi, pe drum, la ferestre,
CE

„pe ceardacurile înalte, au ieșit toți : bărbaţi, bătrâni şi

tineri, toţi bărboși-—și femei şi fete, toate blonde și spă-.
late, bucurându-se de soarele acestei blânde zile de
I/

toamnă. Trecem. | a
AS

Bărbaţii ne salută, fac semne, vorbesc rusește cu

„bădia Toadere“; iar fetele și nevestele duc barizulla
UI

gură şi ne privesc pe furiș, de după iedera, care a nă-

pădit casele, porţile, gardurile. Dar, ciudat sunt îmbrăcate |
BC

fetiţele cu tulpanele lor pestrițe, cu rochiţele lungi și în-

foicte, încât par.nişte mătuşi olandeze, în miniatură,
 40 a | Revista Moldovei -

Y
Şi ele ridică fețele lor albe şi ne privesc, In dreapta

R
|
şi'n stânga, pe faţă și pe furiș, toată această lume stranie, =

RA
ne priveşte. | E | e
Deși sunt în ţinutul meu, trebue să fac sforțări,
să |

LIB
mă conving de aceasta, căci imaginația de mult
mă fură; ..
ducându-mă în vre- “sat un
descris de Tolstoi, cu mujici. |
îmbrăcaţi sărbătorește și cu „isbe“-le ascunse după
ie-:

Y
deră deasă. | a a

SIT
Deodată, din stânga, ni răsare biserica lipov
enească . |
din mijlocul unei curți curate, cu. gardul
dantelat— în.
contrast isbitor cu gardurile închise ale satulu
ER i; Frumoasă
nu poți spune că e; dar deosebită. . Are două turnuri,
unul mare, masiv,
rotund şi altul svelt, subțire, micuț,
NIV

„ delicat—ambele acoperite curat cu tablă

“de zinc. Se
Pereţiialbi cu albastru deschid ferestre în
semicerc .
cu speteze multe. Totul inspiră ordine,
LU

curăţenie, linişte .
poezie chiar, Cărarea e prunduită curat,
ce duce dela.
poartă spre tinda bisericii, prin mijlocul
ierbii proaspete, .
RA

în plin soare de- amiază, 'pe.subt plopii.

îmbrăcați parcă
și ei curat—te îmbie să intri.
NT

Şcoala de alături, românească, fără nici un stil, cu

pereții jupuiți, cu o curte pustie, fără copac sau îloare,
„Contrastează nu tocmai bucuros
CE

cu mediul din jurul

ei.
Oprim la casa lui Serghei Ivanof,
preutul lipovenesc.-
Adică, drept să Spun, casa n'o văd
din pricina viței cu.
I/

poamă măruntă și neagră,

care lasă o mică boltă, unde
îmi închipuiesc intrarea.. Gospodin .
AS

'Toadere se dă întâi
singur jos şi aud vorbe bucuroase
întâmpinându-l pe ru-
seşte.
UI

| De
Sunt chemat. Preotul, un uriaş cu barba
lungă -cămașe
sură, cu
BC

neagră, cu cisme inaite, cu o față frumoasă,

cu ochii albaştri vioi, ascusub
nșnișt
i e sprâncene foarţe
 Revista Moldovei | 4

RY
stufoase, a amuţit văzându-mă. Se vede bine că e sur-:
prinsși fără nici o vorbă dă fuga în casă boscorodind

RA
ceva pe rusește şi închizând repede o uşe din tinda
strâmtă. Apoi mă pofteşte scuzându-se mereu că nu-i:

LIB
destul de aranjat prin casă, de oarece se pregătește să-și
primească Mitropolitul de la „leşi“. |
Intr'adevăr, are nevoe de pregătire casa lui Serghie

Y
Ivanoi, căci pretutindeni domneşte o neregulă neimbie-

SIT
toare. Îmi dă un scaun mare, iar el se aruncă pe un
pat. de tablă. Odăiţa pare a fi dormitor și sufragerie și
odaie de primire. El se arăta stingheritși mereu își caută
ER
de lucru. Pune apoi pe masă un buchet mare de „moţul
curcanului“ sângeriu. Ce mare plăcere simt oamenii a-
NIV

ceștia pentru roșu ! Pereţii sunt tapisaţi cu scoarțe roșii,

ba ici-colo cu bucăţi de tapet de aceiași culoare.
LU

Ni vorbeşte despre stricarea obiceiurilor bătrânești.

Și el se plânge! Limba, portul şi barba: iată trei lucruri
„pe cari însă lipovanul nu le părăsește, după cun nu se
RA

lasă de cânepă, vite şi... rachiu.

Slujba bisericească—ne spune. preotul începe Sâin-
S
NT

băta la ora 12 din noapte și ţin. până a doua zi la

orele 10 dimineaţă; dar nu toți vin, ca mai înainte, vor-:
CE

bește, mai mult pentru sine, amărât, preotul.

Ceva foșneşte afară la ușe. Preotul înțelege și se
scoală.O bătrânică scurtă, aceiaşi lipovancă spălăcită,
I/

dar cu ochii zâmbituri, deschiși, ni-aduce ceaiul tradițional.

AS

Romul, turnat din belşug de preut, aromeşte plăcut

încăperea Pe tavă, alături, mirosind a unt proaspăt,
UI

plăcinte calde cu brârză de vacă. |

De pe peseţi ne privesc multele” „icoane ruseşti. Una
ni atrage luarca aminte care închipuie două femei cu
BC

cozi de păun, aripi și picioare.de pasăre, un felde harpii

 42 a Revista Moldovei

Y
grecești din acelea cari spurcau îmbucătura tracului Phi-.

R
neus. „Păsările Raiului“ —lămureşte naiv, gazda. Pe:masă

RA
o carte cum mam mai văzut de groasă: Pravila..Se pare:
întreaga biblioteca preoțească, afară de cele câteva cărți

LIB
dintr'un raft primitiv, aşezat deasupra ușii, cari după
titlul rusesc, sunt profane, o Sa
Când gospodin Toadere aduse vorba de nevoia de

Y
pământ a lipovenilor, nu știu cum, îmi veni,.în această -.

SIT
„ atmosferă rusească fără de vrere în minte „povestea
'așa .
„de adâncă a lui Tolstoi: „Cât pământîi trebue unui om“.
şi o pomenii. ER Na
Ochii preotului se aprinseră, faţa i se luniină ;, NU.
mă
NIV
mai privea iscoditor, ci prietenos ȘI porunci femeii
“să ni mai aducă un ceai, din care bău și el de astă
dată şi, în timp ce discuţia alunecă spre literatura rusă, -
LU

„gospodin Toadere“ rămas -în minoritate, tot îl înghesuia -

pe preot cu întrebări despre cânepă şi vite, la cari
el:
răspundeă politicos
RA

a |
A trebuitla plecare să primim câte un buchet
de
„Moțul“ curcanului“, aleasă floare lipovenească îmi: în-
NT

chipui, pe care noi, românii, mo ştim în deajuns prețui, |

căci am ţinut'o — mărturisesc păcatul — nuinai
până la.
CE

ieșirea din ciudatul sat. De

—„De ce nu-i dădeai pace preotului cu
întrebările
tale 2“ zisei către tovarăşul meu de druin ;.
I/

dar el îmi
răspunse foarte serios: — „Pentru că lipovanului
i se umple
AS

inima când îi lauzi cânepa şi vitele“.

Tot șiret „bratușca Toadere !“.
UI

VIRGIL TEMPEANU

uuu
BC
 Revista Moldovei | 43

RY
Comuna Dorobanţi

RA
(Schiţă monografică)

LIB
Comuna Dorobanţi este formată în timpul de față din două
sate: Dorobanţii şi Nicşeni. In trecut eleâu făcut parte din diferite
comune: Teişoara, Costeşti, Nicşeni. Satul Dorobanţi este înfiinţat

Y
după campania din 1877-—78, prin împroprietărirea a 244 clăcași
aduşi din diferite părți ale județului şi mai ales a celor cari au

SIT
fost în războiul pentru independenţă, din care fapt, se crede, că
Şi-a lres și numele ; pe când Nicşenii este sat vechiu, fără a se
ER
cunoaște hotărît când a fost întemeiat. Astfel, se spune de către
bătrânii. satului, cari desigur că au păstrat legenda din tată în
fiu, că satul exista încă dinainte de Ștefan cel Mare. Aceasta se
NIV

verifică şi prin faptul că odinioară satele: Corlătenii și Dimăchenii

(Dorohoiu), Călugărenii cu. Mândreștii, toate aşezate pe valea Ji-
jiei cum şi Nicşenii, Teişoara, Dorobanţi și Roma, formau pe
LU

atunci o singură moşie boerească. În acea vreme, de Corlăteni ținea

„Și Carasa-Miclăuşeni, iar de Nicşeni un schit de călugări, aşezat
pe locul numit „Silişte“, la S. de Nicşenii de astăzi, înconju-
RA

rat de mai multe case, dar care schit, mai târziu, după cum vom
arăta, a fost mutat în fundul moșiei către Jijia, unde s'a înființat
Şi satul Călugăreni. -
NT

-
Astiel, tot legenda ni spune, că din pricina luptelor purtate
de Ștefan cu Tătarii prin aceste locuri, satul Corlăteni cu Carasa-
CE

" Miclăuşeni, a fost sfărâmat, iar locuitorii Sau strămutat apoi: o

parte s'au așezat lângă lagărul oastei lui Ștefan, întemeind satul
Dimăcheni, o parte s'au alipit satului Mătieni de iângă Dimă-
I/

cheni ; iar o a treia, au venit la Nicșeni, aducând cu dânșii şi

bi: sericuța de lemn, din care și astăzi se mai păstrează la biserica
AS

din sat o talpă Şi dovă iconiţe, pe cari, dealtfel, nu se mai'poate.

observă nimic,
UI

Cam după aproape o sulă de ani dela aceste întâmplări, un

boier împărți această moşie între cei trei feciori ai săi: cel din-
tăi căpătă Nicşenii cu schitul de călugări şi Teișoara, al doilea
BC

Mândreştii, iar al treilea Corlătenii cu Carasa- -Miclăuşani și Di-

măchenii,
 44 o | Revista Moldovei.

R Y
Cel care căpătase Nicșenii şi Teişoara, neavând” urmaşi şi
sfătuit de călugării schitului

RA
își închină moşia unei mănăstiri din
Muntele Athos, Despre actul de danie nu se: ştie nimic, dar, cerce-
tându-se la Athos, poate s'ar află. pe lângă aceasta :şi urmele: bo-

crului care şi-a închinat moşia.
Tot cam în această. vreme,
cari stăpâniau Costeştii
au încălcat de trei ori
LIB
boierii din “familia | Ghe; ghel,
Şi a căror moşie se. învecină cu Nicşenii,

Y
hotarul mănăstire sc. O încălcare avu loc
chiar atunci când a venit cel dintâiue ălugăr dela

SIT
Muntele Athos...
să ia în primire moșia; în felul acesta ei reușiră
să pună. mâna .
pe o bună parte din pământul dăruit, care
cuprindea dela Tei: .
Șoara de. astăzi cu Teișorica veche, până
satul Nicşeni şi schitul de călugări,
ER
la Jijia, CU, O parte din:
Ceva mai. târziu însă, unul .
din urmașii Gherghelenilor, neînțelegându-s
e cu Teișorenii și-:de . .
NIV
bună samă Și cu o parte din călugării schitu
lui, cari doriau să.
rămână pe moșia mănăstirească din
care au făcut parte, silete
pe călugări să-şi mute schitul în fundul
moșiei, către Jijia,1
jurul căruia s'a înființat, în urmă, satul
LU

Călugăreni. Când însă"

parte din Siliştenii de pe lângă vechiul 'schit se alătură Nicşe- :
ilor, Teişoara aproape este desființată
prin plecarea locuitorilor
RA

ci, cari se așează, unii, peste. pârâul

„T eişorica“ „ Pe moşia mână-:
stirească, unde au înființat Foişoara
de astăzi, iar alţii, se duc
la Costești unde își ridic case în partea
de miază- -noapte a 'sa-
NT

tului, numit și astăzi Teișorica. Restul locuitorilor

din Teișorica
veche și Siliște, văzând: că nu- și mai pot mări
cum bo- satele și
crul doria să-şi libereze tot mai mult
CE

pământul, s'au alipit în urmă

de satul Nicşeni, rămănând însă și mai înainte tot „pe aceiaşi
moșie boerească,
La început, moșia mânăstirească
I/

a fost admini istrată de că- .

lugării Athosului, în urmă însă,
treci în folosința Turcilor,
AS

au adus aici iepele luate - haraciu cari:

din linuturile Dorohoiului și
Botoșenilor pentru iernalic. De aceia,
locului unde aceștia . şi--au
avut staniștile—astăzi acolo se întind
UI

e un iaz, care înconjoară satul!

ii la apus cât și la miază-noapte — i se spune „La îe-.
BC

„La 1863, această moşie este secularizată de către Domnito-

rul Alex, |. Cuza, dimpreună Cu. toate averile mănăstirești Și luată
 Revista Moldovei | 45

RY
pe scama statului, iar în 1869 se : împroprietăresc numai pe o
porțiune din cuprinsul ci:

RA
110 ciăcași dim comuna Teişoara; (_ cari-de fapt locuiau
.239 > - Coștești și (în satele: Nicșeni,
50 ., po Cotârgaci.

LIB
(Costești și Cotârgaci
După războiul pentru independență, la 1879, se mai împro-
prictăresc încă 244 clăcași, insurăței dela 1864, aduși din dife-
rite sate din cuprinsul acestei moșii, când s'a “înființat Și satul

Y
Dorobanţi.

SIT
In anii 1897— 98, satul vinde aproape tot restul moşiei, în
loturi de câte 5 Ha. cu locuri de casă în vatra unui sat nou
Roma situat la N. V. de Teişoara. Au fost 527 cumpărători din
ER
cei fără pământ, aşă că din marea moșie mănăstirească, astăzi nu:
„mai există decât o pădure de vre-o 50 Ha., situată la apus de
salul Dorobanți.
NIV

Descrierea fizică,
„Comuna Dorobanţi este aşezală la întretăierea dealurilor
LU

„Zăpadiei“ Și. „Comoarei“ „ cu fața la miază-zi şi la o depărtare

de 14 Ku. nord de Batoșani. Comuna are o poziţiuue destul
de frumoasă, cu toate că nu întâlneşti păduri decât înspre nord
RA

de Dorobanţi, începând cu păduricea statului, care se continuă

apoi cu pădurea lui Docan din ținutul Dorohoiului. Locuitorii își
au țarinile pe dealurile
NT

dimprejurul satelor, dintre: care numim

pe cele mai de seamă: Către Dorobanţi se află dealul defa „Ba-
ratcă“ ,„ dealul dela „Pădure“, -dealul „Vulturului“, al „Călia-
CE

nului“, „Ilicașului“ Şi al „Ursoiului“ ; iar către Nicșeni, dealul!

dela „Vie“ prelungit cu al „Porcăriei“, dealul! „Tucani“ şi al
„Mălăiştei“. Văile sunt mari Și terminate în câte o gârlă săpată
I/

de apele ploilor, fără însă să tie străbătute de vre-un pârâu.

Cele mai însemnate văi sunt: Valea Răchifei,
AS

v. Călima-
nului, v. Iticaşului, v. Vulturului, v. Câlngăreni și valea din
Porcărie.
UI

Uliţele satului Nicșeni sunt încălcite şi taie satul fără nici

0 ordine, mărginind grădini de diferite mărimi, așă după cum
le-au prins locuitorii din timpurile vechi; pe când satul Dorobanţi
BC

are vatra așezată după un anumit plan, cu uliți Dine aliniate, cari
se întretaie perpendicular. Șoseaua județiană străbate ambele
sate
prin mijloc ; ; ca vine dela Botoșani legând între ele satele:
-Cișmea,
 46 | “Revista
A

Moldovei

R Y
Costești, Nicșeni și Dorobanţi, pentru ca apoisă treacă în judeţuj

RA
Dorohoiu, pe lângă gara. Vorniceni. a -
Ceiace face ca satul Dorobanţi să aibă o privelişte pito-
rească este iazul din mijlocul său, în suprafață de cel puţin 1,

LIB
Ha., fără să fie mlăștinos sau cu stuf. Aici se: scaldă toată vara -
copiii,. iar locuitorii îşi. adapă vitele. Iazul are izvoare proprii, 'aşă
că apa este mereu primenită și deci sănătoasă. Aceasta face ca

Y
frigurile de baltă să nu prea bântuie regiunea. In. cuprinsul
CO-
munci însă, în afara satului se mai află încă trei iazuri,

SIT
între-.
buințate mai mult pentru adăpatul vitelor decât pentru peşte. Tot
în cuprinsul comunei se mai află câteva locuri mlăștinoase și
anume: în valea Răchifei și a Calianului, ER
iar una în sat, la
„punctul de întâlnire dintre valea Vulturului şi valea /azului.
„Această din urmă baltă este canslizată de către locuitorul loan |
NIV

„liescu, căci croindu-și un bun râmnic pentru pește, apa din mul-
tele izvoare se scurge prin acest canal la vale. o
Mai tot terenul comunei este deluros: şesuri nu există de-
LU

cât vre-o trei, suprafața lor ce foarte mică,

fiind situate în locurile
„unde se împreunează văile. Pământul, în general,
este bun. pentru:
agricultură, prezintând totuși oarecari particulari
tăţi, de cari lo-
RA

cuitorii ţin seamă. Locurile constatate ca

„hai Slabe“ sunt lăsate
islazuri pentru oi şi vite, | Să e
Comuna nefiind
NT

apărată de păduri impotriva vânturilor

nu se'* bucură de o climă statornică, ci cu variațiuni- foarte .
mari, atât iarna cât şi vara. Ploi cad mai
mult primăvara şi toamna.
CE

Vara de multe ori este secetoasă Și în

mulți: ani grindina furtu-
„noasă culcă holdele făcându-le una
cu pământul. Câtă. jale nu
aduce în-sufletele sătenilor atunci, când
după un ceas-două de
I/

furtună, aceștia își văd dealurile, cari

cu puțin înainte . fuseseră.
„împodobite cu belşug sub nesfârșitele
covoare de verdeață, aco-
AS

perite acum de un strat gros de ghiață ! In câțiva ani-de după

războiu ne-a fost dat să avem această tristă priveliște. chiar și
de câte două ori pe vară.
UI

a | a ”
Vânturile cele mai dese sunt cele dela N.
E. și S. E., adică.
Crivățul și Băltăretul, car: de multe ori
BC

ne aduc: iarna scăderi .

„de temperatură foarte mari. Austrul se arată mai rar.
E? | a A. 1 Constantineanu
.

(Va urmă)
Invăţător
 “Revista Moldovei | 47

RY
Din îaptele înaintaşilor noştri,

RA
Note, pe marginea foilor dintr'un dosar uitat,

LIB
Răsfoind întâmplător un. dosar, în legătură cu ridicarea și
inaugurarea bustului poctului M. Eminescu la 1890, găsesc co-
respondența pe care o redau mai jos și din care se poate uşor

Y
vedea că în toate epocile, obiceiurile au fost aceleași.

SIT
Dar, să începem.
La 3 August 1890, Primăria orașului Botoşani primește ur-
mătoarea scrisoare timbrată:
ER
Domnule Primar! *)
NIV

Ca bun amic ce am fost cu regrețatul poet „Mihail Emi-

nescu“, mi-am ţinut de datorie a face sacrificii chiar peutru po-
pularisarea memoriei sale.
LU

In acest scop dar am comandat la Viena 4000 exemplare

ale portretului său, lucrate după ultima sa fotografie, care după
cum se vede din anexatele aici două modeluri pe cari vi l& trimit
RA

D-voastră este foarte bine reuşit și cred că nu fac unu pasu greșit
dacă mă adresez D-voastră în această privință cu o propunere
pe care dacă veți binevoi a o accepta, Vă rog a mă avisa prin
NT

o scrisoare a Dv.
In vedere că în curând se va face. la Botoșani inaugurarea
CE

bustului - nemuritorului „Eminescu“, la care serbare au să fie

adunați Români din toate unghiurile țării, onor. Primăria luând
inițiativa ar putea face foarte uşor ca să desfacă aceste porlrete
I/

și din banii ce se vor prinde din vânzarea lor, cu destines 25"/,

pentru copii: săraci cari frequenteuză şcoalele primare în Botoșani.
AS

Costul unui portret îl reduc la 1.50 bani.

Primiţi asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
UI

- ss) N. Ghindăşanul
"Str, Crinului 3 bis— București
D-sale
BC

D-lui Primar al urbei Botoşani

*) Ortografia şi punctuaţia aparțin originalului

 "48 | Di 1 “Revista Moldovei. -

RY
Pe care, primarul timpului, pune rezoluţia de mai jos: .

RA
Primăria Comunei Botoșani . Ă 3 August 1890 |
Serviciul Registraturei
E
No. 6866

LIB
Septembrie 1890 .
Să se depeșeze să trimită. 600 exemplare
deocamdată—şi prețul seva trimite după

Y
desfacere cu deducerea rabatului,
„p. Primar ss) C.!

SIT
lar biroul respectiv telegrafiază în “sensul celor hotărâte: --
Telegrama No. 4620
ER
|
„N. C. GHINDĂȘANU
Str. Crinului 3 bis Bucureşti -
NIV

„* Trimiteţi-ne 600 exemplare a portretului „Eminescu“,

Primar Botoșani ss) C. . a
U

Peste două zile primăria a și fost în posesiunea următoarei

scrisori a D. Ghindăşanu : |
AL

| Se
Domnule Primar! _: -
Primind telegrama Dv. sub No. 4680 din
TR

3]l:5 Septembrie a. c.
V'am şi expediat astăzi într'o ladă. 600
exemplare a portretului!
Eminescu, și sper că mâine le veţi avea în Botoş
ani..
N

„Transportul de 12 lei 50 bani” dacă primiţi al împăr

. .
din două bine, dacă - . . ți pe
CE

„ , - *
nu veți bine-voi a mi-l scădea din prețu
| 3

„ Socoţeala conform .
înţelegerii: stabilită este „de 900 lei socot
unu cxemplar
it
a 1.90 bani, din care scăzând 20 Jo pentru copii.
săraci rămâne pentru mine
I/

restul „de Lei noi 720, din aceasta

scăzând transportul ce urmează d'ocamdată a se debursa de Dv.
AS

lei 12,50, ar rămâne pentru mine lei 701,50 bani.

N Această
|
sumuliță rog respectuos a dispune
d'a mi se achita,
căci am avut și eu destule cheltueli : consi
UI

derabile cu comanda
portretelor. [ _ |
Primiţi Vă rog Domnule Primar asigurarea osebitei
BC

consideraţiuni. mele
|
Bucuresci 4|16 Septembrie 1890 N. Ghindășanul
Str. Crinului 3 bis. Ă
D-sale D-lui Primar al Orașului Botoșani
|
 Revista Moidovei | | 49:

RY
Care, scrisoare şi ca a fost onorată de această aposti
lă :

RA
Primăria Comunei Botoșani _5 Septembrie 1890
Serviciul Repistraturci
.
No. 6886 | 3

LIB
Să se răspundă D-lui Ghindăşanul că i se vă
„trimite costul portretelor ce se vor desface.
oprindu-se
rabatul de 5", pentru elevii săraci, şi câte nu se vor

Y
vinde i se va restitui.— așa s'a înțeles la facere
a co-

SIT
mandei şi așa se va urma fără se ne obligămla nimic,
„p. Primar ss) C.
%*
ER
„a ok
Și trec, un an, doi, trei, patru, cinci, dosarul nu arată în acest ir
terval de timp nimic, de cât, o
NIV

sumară corespondență cu data de

23 Mart 1895, compusă dintrun referat şi o rezoluție, fără-a se
putea vedea de ce fapt au fost provocate. | |
lată-le :
LU

| Referat
1895 Mart 23 zile E
RA

Domnule Primar,
S'au primit de la D-l inginer în depositul. arhivei
cinci sute
NT

opt zeci și unul *) exemplare fotografii ale D-lui

(2) Eminescu. |
Vă rog bine voiți a dispune cele ce veţi crede,
Cu respect referez spre regiulă.
CE

Reg. Arh. ss) G.P.B.

Primăria Comunei Botoșani

I/

| 23]!ll. 1895
Sericiul Registraturei ” |
AS

No. 2567 |
Se va face cunoscut D-lui Ghindășanul
că din portretele trimise nu sa vândut
UI

nici unul (?) întrebându'l ce voeşte a

face
cu ele, A ,
BC

Nedescifrabil
% %
a
*) Vremea contribuise ca numărul să mal scadă,
 CA „Revistă Moldavei

RY
Și, iar mai trece -un an şi jumătate. Dar, cum. Primăria Botoșani
se părea că uitase cu desăvârşire chestiunea portretelor lui Emi-

RA
nestcu şi mai puţin D- Il Ghindăşaniu, a cărui răbdare trecuse peste
marginile posibile, acesta, .se hotărâşte în sfârșit după: şease, ani

LIB
să se adreseze onoratei autorităţi prin următoarea scrisoare:

- Domnule Primar,

Y
Sunt aproape: șase ani de când. după comandă “telegrafică

SIT
a acestei onor. Primării, am. expediat șase sute (600). exemplare
ale portretului Eminescu.
Prin adresa No. 4698 din 6- Septembrie 1890 am fost avisat
ER |
că mi se va trimite costul portretelor ce se vor. „desface oprind o
25"/, pentru elevii săraci conform. ofertei. mele. :
In urmă tocmai la 24 Martie 1895 adică după inci ani.îi cu. 3
NIV

adresa No. 2104, sunt întrebat a arăta, că ce voesc a face cu!

portretele căci până la acea dată nu s'a. vândut nici, unul,
Pentru ca să tranşez această afacere rog respectuos pe onor.
U

* Primăria, ca toate portretele să distribue ca premii școlarilor

sililori, sau să facă orice va crede de cuviinţă cu ele, mulțumia-
AL

du-mă eu aprimi în schimbul portretelor numai: câte 80 opt zeci

centime pentru fiecare exemplar cea-ce ar face: peste. tot lei 480.
TR

Dacă onor. Primăria primeşte această propunere, atunci nu

rămâne. decât a mi se expedia în cursul: acestei luni suma de
480 lei, în caz contrariu îmi reserv
N

toate drepturile -mele. ă

Primiţi vă rog Domnule -Primar asigurarea. deosebitei mele:
CE

consideraţiuni.
ss) N. c. Ghindășanul
I/

D-sale D- lui Primar al Oraşului Botoșăni

AS

lar primarul, ca culme, pune rezoluția : |

UI

7 lunie 1896 |
Nu se dă cuis nefiind timbrată, Ie
BC

ss) PrimarE. U. ,
 Revista Moldovei
moon en onannnnnn e oana nana nana nameno 5]iasa

RY
enennaaaa oana nana aaa saa eee aaa osonanai

| Nu este şi aceasta o culme a răbdărei dar şi a biroucratis-

mului nostru? | | |

RA
Sărmanul domn Ghindăşanu, nu avu uoroc și pace! O fa-
talitate ingrată îi urmărise mai bine de șease ani îrumoas
a, ini-

LIB
hativă |!
|
Ce sto fi făcut cu portretele în 1 chestiune, nimeni nu ştie.
.O concluzie totuşi se impune, O las însă pe seama cititorilor,

Y
SIT
Jn toate epocile obiceiurile au fost aceleaşi !
AL. G.
beu ER
ÎNCĂ UN MARE DISPĂRUT
NIV

r PREOTUL C. MORARIU.
LU

„Zilele trecute. Q incetat din viată la Cernăuţi preotul

C. Morariu, |
RA

Ne-a părăsit nu numai un bătrân vrednic. și încercat,

dar a plecat pentru: a Împlini voia Celui: ceresc, unul
NT

din cei mai aleși apostoli și intelectuali ai românismului

Ducovinean: o făclie călăuzitoare și un îndrumător deter-
CE

minant în lupta pentru reîntregirea vechei Moldove. |

Basarabia ca și Bucovina îi vor purta recunoştinţă !
În fata mormântului său proaspăt, preamărindu-i
I/

faptele — o pildă rără de cinste și de naționalism con-

AS

vins— nu ne îndeplinim numai. O irecătoare. datorie,

pomenindu-l.
UI

Preotul C. Morariu a fost şi rămâne în amintirea

celor cari lau cunoscut, un animator — icoana omului
superior întru toate !
BC

Dumnezeu să-l ere !

E Căpit, A,1.G..
atN PRO REEE
 ..
„52
.... 1999
| | “Revista. Moldovei
cocsovenoeeeevevoonotasacteetecoootaoogasveevonsae evevoooeovenosenoasoconrecacacseeanespoaogvoororoneeoonoevaneetoes ..”

RY
„RECENZII

RA
.p-

Floarea Soarelui, anul l, nr 5 Ianuarie 1927. Bucureşti.

In cursul lunei trecute a apărut

LIB
în an O touă. revistă de -
literatură, știință și viață socială, cu. numele de Floarea Soarelui.
E 0 revistă care-şi propune. să lupte” din răsputeri „împotriva tu
turor acelor. abili toboşari, cari îşi scot marfa . importată la mezat

Y
Şi şi-o laudă de la un cenaclu la altul, printro tacită conspiraţ e“ .

SIT
Nu: va suferi „ideosincrasia” modernistă“ cu „grădinari vicleni și
venetici, cari aduc de aiurea cactee țepoase și le înfățişază
aici
drept minunate rarităţi, cerând să fie. adm: rate, în vreme
ce ele,
acolo, în țara lor de origine, nu sunt de cât n şte. spini
ER
netreb-
nici, parazitari printre zidurile căzute în ruină“.
i îi
„Floarea Soarelui, modestă ca şi făptura ei, se
NIV

apropie de .
căminul românesc, de familia românească, de sufletul românesc...
își caută refugiu în atmosfera curată ŞI pa'riarhală de la țară sau
a bunului cetăţean de la oraş...
U

„Nici că se poate o mai frumoasă țintă pentru O revistă

scoasă de” moldoveni în inima Bucureştilor.
AL

Căci _trebu: e :să se

ştie că mai toţi colaboratorii acestui prim
număr sunt bucovineni:
I. E, Torouțiu (redactor şi administrator),
Leca Morariu, George
TR

Voevidca, Victor Morariu, Const. Morariu,

D. Dragoş, etc.
Articolele, prin cuprinsul lor. măsurat
Şi cumpănit, nu des-
mint de loc programul
N

revistei. a)
Afară de valoarea întrinsecă a scrisului,
„remarcăm
CE

sele ilustrâţii (mai ales acele din cuprinsul îrumoa-

articolului: „Robie“
de d-l Leca Morariu. Siluetele luptătorilor. infanteriști .în.
„celor 3 cavaleriști rând, a
şi a tunarului sunt delicioase). Deasemenea
I/

remarcăm calitatea - ireproşabilă a tiparului și. a hă tiei.

Toate bune până aici.
AS

| |
Un singur lucru însă ne întristează.
Pentru ce oari buco-
vinenii nu se strâng cu. toții laolaltă
spre a ne do singură şi -
UI

impunătoare revistă tradițională— Jun:

'mea Literară ? Peniru ce. își.
risipesc ei munca, banii, forțele,
de iz-în reviste noui, cu sorți
bândă îndoelnică ? Bucovina doar poate
BC

să i aibă, prin 'unirea pu-

terilor locale, un glas prețuit şi hotăritor,
în. lumea revistelor noa-
stre, De ce dar risipire de. energii în loc de concentr
area 10r rod-
 Pope
Revista
mom
Moldovei -
nenennoeee one neon anno onea anna nn neneeeneeeen nene nea eeaeoea ea eaaee en eena rase
53

RY
na eoea oua aaa aceea asi

nică ? lată, suntem în. Aprilie şi Junimea n'a apărut încă pe la-
nuarie?

RA
„Făt-Frumos, lanuarie-Februarie, 1927, No. 1, Suceava.
lată o revistă de literatură şi folclor care a intrat deja în

LIB
anul al doilea ! Redactată cu multă viață şi sprintencală, ea îşi
capătă dreptul de a trăi prin cuprinsul bogat și instructiv al ar-
ticolelor sale. In numărul acesta, în special, recomandăm duiosul

Y
panegiric „Pentru frații Istro-Remâni“ scris de d-l Leca Morariu

SIT
care a deschis şi o listă. de subscripţie penlru tipărirea unei
cărți istro-româneşti, menită a fi dată la vară acestor fraţi, fatal
meniţi disparaţiei în masa poporului italian care astăzi îi stăpâneşte !
ER
Se vor găsi oare și la noi în Botoşani oameni cari să în-
țeleagă rostul unei asemenea cărți de căpătăiu, scrisă în plăpân-
dul graiu al Ciribirilor 2 Noi întrebăm ! Să vedem acum cine va
NIV

răspunde, trimiţându-ne o sumă cât de mică pentru listă pe care

şi noi o deschidem în scopul de a ajuta tipărirea unei aseme-
nea cărți. Cel ce semnează aceste. rânduri, subscrie 500 lei,
LU

Solia Moldovei, anul ], No. 1, laşi (120 lei pe an. abone-

mentul). lată o „nouă foaie de propagandă culturală scoasă de
RA

ateneul popular din Tataraşii Iaşilor, având ca director pe d-l

C.-N. Ifrim, preşedinte: ateneului. | - E
NT

„Intraţi cei cu inimile curate, lăsând afară tot ce vă “poate

desbina și învrăjbi ca oameni, păstrând, în sufletele voastre, nu-
mai ceia ce vă poate uni și întări ca Români“. a
CE

in acest spirit şi cu aceste idei.au pornit la lucru ateneiștii

din Tataraşi, în acest spirit şi în lumina aceloraşi idei îşi ia sbo-
rul astăzi, în largul ţării, „Solia Moldovei“ întregite, care se va
I/

sili să facă mobilizarea conştiințelor româneşti, întărind frontul

misionarilor culturali.
AS

| |
Primul număr e mai multo făgăduință — un program de
activitate cu recomandări simple şi înțelepte subscrise de scriitori
UI

cunoscuţi ca: N. lorga, M. Sadoveanu, lon Simionescu, Dr. P.

Cazacu, Ștefan Ciobanu, Î. Găvănescul, Pimen „Mitropolitul Mol-
dovei, C, N. Ifrim, Colonel C. Manolache, preot Petru Chirica,
BC

etc.
Ce va îndeplini această foaie pe baza programului înscris
voim vedea. Deocamdată, cităm articolul d-lui Dr. N. GQ. Cidere,
 54 | e | | Revista -Mâldovei . ,

RY
„De-ale sănătății“ care: ni se pare foarte: potrivit cu scopul „care
se urmăreşte,

RA
Partea pozitivă, cu adevărat grăitoare, este „că ateneul din
Tătărași a reușit să--și facă un institut. propriu de “arte grațice,

LIB
în strada Tataraşi,.No. 3. E.un lăudabil început și o garanție că
„Solia Moldovei“ a păşit pe un. teren sănătos și viabil..

Graiul românes C, organ al societăţii Graiul românesc, St.

Y
Cortului, No. 8, “Bucureşti. Abonamentul 50 ei pd au. I:

SIT
De la ! lanuarie :1927, apare în. capitală:o foarte simpatică
Și interesantă revistă care, pe lângă toate calitățile, mai are şi .
aceia de a fi foarte cft'nă, aţă Cu nu mărul foilor, şi scumpetea -
ER
tiparului, : |
De aceia și noi o recomandăm din toată. inima „cititorilor
noştri cari se interesează .de „crâmpeile de Români din. străină- .
NIV

tate, cu nevoile și speranțele lor, precum şi de toate acele regiuni

unde Românii au suferit pierderi de pe urma apăsărilor politice
ale_trecutului sau unde ci caută să se reverse pentru umplerea
U

întregei vetre_ fireşti“,

Directorul ei, d-! Sextil Puşcari Ut, “ profesorul. universitar de!
AL

la Cluj este o garanție în ce privește seriozitatea ştiinţifică

a ma- .
terialului cuprins în ac-astă .rcvistă. Deajuns ca să
cilăm urmă-
TR

tonrele articole din numărul prim: a) Românii din Istria

de Sextil
Pușcariu; b) Printre Românii secuizați de Sabin Opreanu;
c) Ro-
mânii dintre Timoc şi Morava de St, Romansky, precum
N

și. În-
semnăr,l foarie preţioase. aspra „Românilor din Jugoslavia
CE

Ucrai na, Albania, Bulgaria, America, etc,

Această revistă nu trebue să lipsească din mâna
intelectua-
lilor și a tineriior studioşi.
I/

T, CRUDU
AS

Leca Morariu, Istro- Românii, Cernăuţi, 1927,

Despre——cel mai periclitat fragment de neam române
sc; atit
„de îndepărtat încât azi e aproape cu desăvârşire
UI

uitat; atât: de
„Mic, încât chiar pr:n această micimz a sa își trăeşte
acum! lenta
„Şi fatala sa agonie; și atât de perChtat în disparenta
sa mino-:
BC

„ritate de abia 3000 (trei mii !!) inși, cari mai dăinuesc în 8
să-
ptulețe din Istria (până eri austriacă, astă-zi italiană), în tovărăşie cu
 Râvistă Moldovei! sp

RY
„100.000 Ilari (Croaţi și, la nord, Sloveni) și cu 100.000 lItalieni“—
D-l Leca Morariu ne vorbește duios într'o broșură, care este o

RA
conferință cu același subiect, ținută anul acesta la /rstifulul de
Istorie şi Limbă de pe lângă Universitatea: din Cernăuți.
_ In-afară 'de T.T. Burada, T. Maiorescu, |. Popovici, E. Rieg-

LIB
ler, S. Puşcariu și autorul menţionatei broșuri, prea puţini s'au
ocupat de această frântură de viață românească, isolată de matca
neamului : /sfro-Românii. Sunt Și prea departe; iar în al doilea

Y
“loc, ei nici-odată nu au fost cuprinşi cu părticica lor de (ară în

SIT
lăuntrul hotarelor imaginate odinioară să întrupeze România de
astăzi. De aceea, când și când, dacă, se amintia de ținutul lor,
la rari ocazii de solemnităţi și numai aşa, ca să se Ştie că nea-
ER
mul nostru este mare şi pretutindeni resfirat,
„A fost şi aceasta o: mare greșală! Nimeni și nici unul din
NIV

câte guverne s'au perindat în scaunul de conducere al ţării, nu

Sau ocupat de ei întrun chip serios. Şi chiar dacă au făcut'o,a
fost cât se poate de superficial, casă se împ'iniască doar o simplă
datorie.
LU

| E
Astăzi, se pare că este prea târziu, Desnaţionalizaţi în parte,
isolaţi între ei, sărăciţi, siliți a duce o. viață grea' şi ținuți într'o
RA

„Stare de incultură absolută — frații noştri— pentru cari de atâtea

ori ne-am: bătut și ne batem încă cu pumnul în piept, ca Și cum
i-am purta veșnic acolo, sau strigăm- cât ne ține gura — ori de
NT

câte ori avem prilej să le adresăm câte o depărtatăşi sentimen-

tală perorație—mărginiţi abia „la 3000 de inși“ și la 8. sătulețe,
CE

din care unul este izolat de restul comunităței—se perd în. mijlocul
unei mase compacte de străini. | ” „i
Broșura: D. Morariu, deşi peifect documentată, frumos Și a-
I/

trăgător scrisă, este o trâmbiță de alarmă, însă, o alarmă târzie.

Ea vine în ceasul al unsprezecelea.
AS

Cine are urechi de auzit să o audă!

(Păcat de numeroasele paranteze, adnotări și note, atât de. desc, câre
UI

ingreuiază stilul şi fac ca să trunchieze adesea fraza Și ideea și

cari ar fi
putut fi așezate mai cu rost și tot cu atâta folos in altă parte
a lucrărei).
BC

pe
 56 | „Revistă Moldovei :

RY
„Al 97-lea au al Liceului „Laurian “— Botoșani, 1926. -
“Este un frumos obicei, ca' instituțiile noastre de cultură, a

RA
căror mijloace le stă la îndemână, să dea ia lumină, pentru. a fi:
cunoscută de toți, activitatea școlară și extra-școlară. "desfăşurată
în cursul unui an. Este. și un mijloc. prin care publicul -se' poate

LIB
informa de folosul real pe care instituţia îl aduce în ansamblul
mașinării noastre sociale, dar este în acelaşi timp și un stimulent:
și o pildă, pentru mulți gălăgioși, de câtă muncă modestă, harnică ,

Y
și persistentă este în stare şi cel mai umil dintre. profesori, care,

SIT
une-ori ros de miserie acasă, îşi îndeplineşte totuşi, senin și fără
cârtire la școală—apostolatul.: e
De
aceea, ori de câte ori îmi cade în mâni. câte. un anuar :
ER
şcolar, am impresia că deschid nu o carte ca ori-care alta, ci una, |
în care fie-care rând vorbește tăinuit despre această sfântă muncă.
anonimă.
NIV

Anuarul Liceului „Laurian“ poartă această pecete. |

Conţinutul: pe lângă situația anuală a elevilor și comitetului
şcolar, o frumoasă descriere a excursiunei făcută de elevii ulti=. |
U

melor clase în Bucovina, Maramureș și. Ardeal, datorită D-lui L

V. Luca. Impresiile culese, nu sunt pagini de impresionism
AL

fugitiv,
ci. o adevărată dare de seamă științifică, în care numeroasele con-
siderațiuni geografice, geologice şi etnografice, alcătuesc un studiu
TR

care poate fi citit cu mult interes. Aceste pagini vin să dovedească

încă odată de cât folos sunt pentru tinerime excursiunile şcolare,
dacă Sunt organizate
N

și conduse serios, urmărind un atiumit Scop,

CE

m e
Buletinul comisiei istorice a României, vol. V.
Bucureşti -
I/

1927, publică pe lângă o sumă de Documente urlățene

(263) din
diferite epoci, traduse sau orânduite de D-l N. lorga, -şi Coulri-
AS

bufiuni la studiul marilor dregătorii în sec. XIV

și XV, de D.
C, C. Giurescu; de fapt, o foarte documentată lucrare
asupra erar-
UI

hiei boerilor din această epocă în ambele principate;

Din acest
punct de vedere este unica: apărută până în prezent;
însă, aceea,
care fixează definitiv multe din controversele care se
BC

pun în le-
„gătură cu rangul, atribuţiile, drepturite Şi raporturile
dintre dre-
gătoriile noastre d: n trecut.
 Revista Moldovei | | 57

RY
Lucrarea a fost prezentată și susținută ca teză de doctorat .
la Facultatea de litere din Bucureşti. Elogiile aduse autorului ei

RA
cu acest prilej, sunt meritate' pe deantregul.
ln unul din numerile viitoare ne vom ocupa de ca mai pe
larg, când când vom aminti și despre partea ll-a a acestui va-

LIB
loros studiu: Noi contribuțiuni la studiul marilor dregători în
sec. XIV şi XV.
sis

Y
. st Ec

SIT
La Bessarabie—Anton Babel, — (Etude historique, etno-
graphique et 6conomique) Librairie Felix Alcan. Paris 1926.
Problema Basarabiei noastre a născut o întreagă literatură, ER
în care autorii, streini ca şi români, se întrec a dovedi netemei- |
nicia absurdităţilor sovietice. |
Cartea, pe care am cetit'o este scrisă de D. Anton Babel
NIV

doctor în. sociologie și docent al Universității din Geneva, prin

urmare de un strein, însă, un strein care ne-a cunoscut țara și
trecutul ei, ne-o apreciază şi mai ales are autoritatea științei de
LU

a se ocupa de ea, căci cele 360 pagini cuprind nu impresii de

- călătorie notate din fuga automobilului și nici informaţii culese
de la vre-un funcţionar intenționat să arate numai anumite lucruri,
RA

ci, ele sunt un studiu aprofundat, sprijinit pe documente și date

istorice, de cele mai multe ori din isvor rusesc. |
“In afară de Basarâbia din sec. XIX de Z. Arbore -şi de
NT

„Basarabia noastră de D. N. lorga,. nimeni nu ne-a dat până în

prezent o lucrare mai complectă asupra trecututui acestei provincii.
CE

Pentru străinătatea puțin şi superficial informată asupra drepturi-

lor noastre istorice în Basarabia, ca şi pentru Românii cari vor
să se documenteze în de aproape, cartea are un preț deosebit.
I/
AS

REVISTE
Ritmul vremii. Rev. literară, critică, socială. Bucureşti 1927.
UI

Institutul de literatură publică lunar o bună şi sănătoasă revistă

critică, care a păşit pe al 3-lea an.
BC

„O urmărim în de aproape şi cu folos. Obiectivitatea cu care

se destramă în cuprinsul paginilor ci diferitele opere şi curente
 58 Revista Moldovei

RY
literare, o deosebesc de atâtea pamflete, cari vând „pentru bani -
scumpi, timpul prăpădit cu nimicuri.

RA
| Sa

- . 7 : i , , - .

LIB
„Albina“—Rev. pentru popor. lebr. No. 2, Bucureşti.
—,0O aștept tot-deauna cu nerăbdâre ca pe un lucru
rar și
folositor —- îmi spunea mai dăunăzi un sătean deștept
din locul
meu de naştere. | o

Y
Di II
—„O aştept ca pe un piictin, care îmi-aduce un sfat înţă-

SIT
„lept şi cinstit. E greu până-i desghioc miezul,
dar. odată înțăles,
„0 port în suflet și o îrământ în minte!“
| E a
Atât, şi nimic mai 'mult ER |

d ze
NIV

Viaţa literară (5 Martie c.) prin corespondentul

ei Doțoşinean,
socoate că ne face mare cinste dacă vorbind
în „Știri din Boto-
sani“ ne menționează alături de Cercul
U

dumisale de lectură, în
mișcarea intelectuală a provinciei,
publicăm certificându-ne, că
esseuri (sic) de literatură și cronică.
AL

| e
| Noi, îi mulțumim pentru deosebita
cinste și îl rugăm să nu-și
mai ostenească tocul mâzgălindu-ne
numele ; ci, mai bine să-și
TR

vadă de c-seurile d-sale! Ia

” J i
CAPIT: AL. G.
N

In rev. „Econo mia Naţională No. 11 an. 47. citim

CE

documentat, articolul „Din anomalii , bine

le impozitului pe venitul global“;
In statistica impozitelor directe pe 1924 la capitolul „profesiuni
libere şi ocupaţiuni nesupuse la alte impozite“ se văd impuși 6327
I/

avocațiîn toată ţara. Din aceștia, 1165.

nu ajung la 10.000 lei.
„Venit anual, adică nu câștigă de cât
AS

500-700 lei lunar! Apoi 4948

avocaţi au î.tre 10 — 100.000 lei
venit anual şi au fost socotiți *
exact între 2700-—3400 lei lunar. Numa
i restul de 214 avocaţi au '
UI

“un venit de peste 100.000 lei anual

10.000—. și socotiți între
13.600 lei lunar. Rev. „Econ. Naţional
ă“, după statistici precizează:
„La
BC

administrațiile financiare din: Argeș, Bacău,

Buzeu, Caliacra,
"Dâmboviţa, Durostor, Fălciu, Fălticeni, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Me-
hedinți, Muscel, Olt, Putna, R.Sărat, Roman, Romanați, Tecuci,
a. | 4
 Revista . Moldovei ? 59

RY
“Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vlaşca, Braşov, Caraş-Severin, Făgăraș,
Târnava Mure, Timiș- Torontal, Turda, Arieș, Bălţi, Cahul, Cetatea-

RA
Albă. Hotin, Soroca, “Țighina, Rădăuți, Alba Și Bistrița, nici. un
avocat nu
câştigă peste 100.000 lei anual.

LIB
Ar fi interesantă și impunerea globală a medicilor. Proiesiu-
nile libere o duc: greu, cum se vede.

| Radiotonice. Bătrânul miliardar Ford a făcut cadou de anul

Y
nou 1926, fiecărui Iucrător din uzinele sale câte un aparat de

SIT
radiofonice. În orele libere lucrătorii din uzinele lui Ford aud
“concerte şi conferințe din tot cuprinsul St.-Unite.
In Anglia, a doua țară din lume, după St-Uhite în privința ER
răspândirei radiofonici, cârciumarii au protestat împotriva răspân-
direi acestui minunat mijloc de distracţie şi instruire. Cu drept
NIV

cuvânt, căci cârciumile au început să se golească, de când cu

radiofonia. | |
| In. Anglia sau vândut în 1925 aparate și piese de radio în
valoare de 12 miliarde lei românești, iar în America de 90 mi-
LU

liarde lei. o
| Anglia a încasat în 1925 din taxele pentru autorizațiuni peste
RA

-8 miliarde de lei. |
Germania acorda în 1925 cam 1500 autorizaţii pe zi.
In România, peste tot există în acel an la 1000 de autori-
NT

zaţii şi nu se află nici astăzi o stație de emisiune.

S'a putut măsură temperatura soarelui şi a stelelor.

CE

“Ch. Nordmann a putut măsură temperatura soarelui și a unor

stele cu ajutorul unui aparat numit foformetru heterocrom, pe care
Pa montat la un equatorial mic în Observatorul din Paris.
I/

Cu acest aparat inventat de Nordmann, a aflat că tempera-

AS

tura soarelui este de 53209, adică superioară aceleia produsă de

arcul electric (3600%). Acest număr concordă simţitor cu cele ob-
ținute nu de mult prin metodele actinometrice, cari au ajuns să
UI

măsoare temperatura de 40.000” a unei stele din constelația tau-

rului. a
BC

Din pricina acestor temperaturi enorme ale stelelorși a stelei

sistemului nostru planetar, spectroscopul nu poate distinge în ele
de cât corpi simpli cum e hidrogenul sau amestecuri de ai azo-
 60. | Revista Moldovei

RY
tului şi. ai cărbunelui, cum și compusul lor cvanogenul, care nui
se descompune „la temperaturi înalte. > Da

RA
Fotometrul Nordmann va servi ca punct de orientare pentru
alte invenţiuni, cari—cine Ştie—poate. vor servi omului
nu numai |
teoretic .ci şi: practic, cum. ar fi, de pildă, utilizar
ea forței, motrice

LIB
solare ca combustibil. a
l. VL
Agathe Bârzescu la Folticeni.—1n zilele

Y
de 9 şi 10 Aprilie
a. C. marea noastră. tragediană, D-na Agath

SIT
e Bârsescu, „conduce :
un ausa mblu teatral, care va jucă în sala de spectăcole a Liceu
lui.
„N._ Gane“, draina clasică „Ifigenia
în Taurida“ de: Goethe, î
versiunea românească a D-lui Prof, Virgil
ER
Tempeanu. Ma
„Liga Culturală“ locală, care-și oferă
concursul, a lansaţ, cu-
acest prilej, un călduros apel către intelectualii
și cetățenii orașului, |
NIV

| se pregătește neîntrecutei. maestre

o: Dinemeritată şi cal. |
duroasă primire.
U

La începutul unei Mai va apărea :

AL

BOTOŞANII CARI SE DUC

Un artistic și interesant album,
TR

conținând 40 plane, şi înfățişând-

cele mai insemnate. Monumente istorice și aspecte din trecutul.
ținutului şi oraşului Botoșani.
N

Cum. numărul exemplarelor se urmează a-. se tipări, va fi...

CE

foarte redus, doritorii, a păst

ra sub această formă „ico
șanilor de altă dată, sunt rugaț ana Boto= -
i a se îuscrie „la autori. |
Preţul unui exemplar. 150 lei.
Pentru. „biblioteci și autorităţi 200
I/

lei.
AS

Căpit, A. I, Gheorghiu
Reg.
_Prof. Marcel Olinescu:
37 Înf. | i Liceul „Laurian
UI

NOTĂ:
BC

Articolul „Pârcălabii Hotinului“ de Câpit. Aurel1, Gheorghiu, Sfâr=

„Şeşte în numărul viitor;
| 5 -
*Ţ3A39HS |N[naZnW *20p ul :t3ani9 "QC “412 IZA. |
(ung [2 nipuexa]y) — IUSUINION |hyes ui jisg3 [njuatundoq
RY DT or r ere e ag re _ ” 4

4
iescală
po meme
ma oa! dee te RO ba
a ENE a a. po Spada
sei PA 2»,
n See ze,
Pet Na Lu
a maree cmd- IT roi 7 - To rr 7
A pie te ae Dir Dana neon mem ni e mom ga a mt e ama Ma ...
>
: IP PTPE II ID ISC TO 0033 III TIT PD 2 TOS ie NE ai ia TR re E 7
Pama
TNA
rr Ț ip
RA .
2
-
/
Da N ITI
n
AR
i
peur Rât tare
ST pete
- p

n Nota,iz AT
7
Tu-
pe IRI Da
m gre.
AUDIO
|
-
-
daia [. -” _.—
ii
3
PP
dp
Ş
|
LIB rp '
Y
RR
ee
.

cz
-
” 4 , ,

4i.ţă
2

4
=
3Şi3
«3

A
4
a
Il _ i:
SIT
, ] : |
Pa.
Le Pi 4 E 2 Ă pe
. « :
i
vo
aN î „: “ iz
rc... pi
d 1 |
!
ai : ct
.
ER . i
NIV

arin

..-_j .... . ....

mara.
a Mii me Dad
SA a neeeie
LU
o ag bei aan
.. *.
rare
& ao tea
martea uite
RA *

-
N
p
pm miti 3
NT îs ear
sa .

II
Dee pi
CE
eee I/

ae oC
îs
Lo
.
aaa
i
ee nea
. .

e pe
Prira
,
grote
ÎI
-:

pese.
se.
.
a
AS
UI

n
Edo parmezan tg
oi
aa... e. inaintare
amr CI TITI

.
TE De

E
ne ati de ai me 3o
LIREI
ne
III ADI NT DDD
ao ai me
e ce dieme ne
pei
în ae miam m în ame
TI II
Pi -=3 ora -
pr “

BC
ra e e m e De e mem mm 5
- ' o mm Bra ama me ae ame mena ama mom me e a ai a nam omenie rm ae - -. d -- ij m” d
[| “ON ESueld
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UNIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
Planșa No. 2

RY
RA
LIB
tea
ae me a

Y
SIT
. PM.
Ta aia cimeai
page ER
sd re
A Ameta vai
para
NIV
LU

E!
RA
NT
CE

a: ză
I/
AS
UI
BC

Documentul lui Petru-Rareş. |

Vezi ast. D. Ciurea: Din doc. Muzeului Sucevei,
 RY
RA
LIB
Ia aa IL ZEI Di

BIBLIOTECA N
i UNIVERSITĂŢII |. 33
Ii

Y
i -LAŞI- ”

SIT
im aiaPara
dn a la,ez reia
î

ER
U NIV
AL
N TR
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
Cărţi şi Reviste primite de la 1 Ianuarie 1927

RA
Buletinul Comisiei Istorice a României vol. V, 1927.
D. A. Gheorghiu Crişanu: Vremuri mari și oameni mici 1926,

LIB
Im pragul dezastrului 1927. E
Rev. „Floarea Soarelui an. 1 No.2 1927.--V. Ciurea, Amin=
tiri de la Cuza-Vodă la muzeul din Fălticeni 1927. Ramuri, an. 20
No. 10, 1926. — Falanga-Anul 1- No. 12,:13, 14,15, 16, 17, 18,

Y
19 din 1927.—Făt Frumos No. 2, 2 Martie 1927.— Ritmul Vremii

SIT
No. 1, 2, 2, 1926.—Economia Naţională No. 10, 12 1926.—Tine-
rimea Română No. 7 din 1926, No.8, 8 din 1926—Revista Teo-
„logică No. 1, 2, 3, 1927.--Facla Românească No. 4, 5, 6, 7, 8,10
1927.— Buletinul No. 2 al seminarului de Pedagosie teoretică
ER
şi al Bibl. Pedagogică a casei școalelor 1925 — 26 București,
Editura Casei Şcotlelor. — Pevista generală de Comerţ si Con-
tabilitate No. 12, 1926, No. 1,2 din 1927.— Cuvântul Moldove-
NIV

nesc No. 7 —14 Chişinău 1927.— Poporul No. 87, 88, 1927, Cer-
năuți.— Școala Bănățeană No. 1—4 1927, Caransebeș.— Inforima-
torul Comercial Anul IV No. 32—35 Craiova. — -Gazeta Mara-
mureşană, Anul VIII 3—12 (vine'neregulat).— Cărvunarii No. 1
LU

din 1927.—Leca Morariu, /stro-Românii (broșură) Cernăuţi 1927.

"Voința Școalei Anul III No. 1, 2, 3, Cernăuţi.— Graiul - nostru
Anul (Il io. 1—2 Bârlad.—7ara de Jos revistă lunără Bucureşti.
RA

Armonia Au.'IV No. 1, 2. Bucur

— ești.
Renaşterea: An. VI No. 1,
Craiova.—Educaţia Anul AX No. 2—3 Bucureşti.— Revista Şcoalei
Anul IV No. 2 Botoșani. — Corespondența. Economică Anul IX
NT

No.. 2 București. — Junimea Moldovei -No. 1,1927 P. Neamţ.— .

Opaiţul Satelor An. | No. 1 1927 Bistriţa Mehedihţi. — Familia
Seria II, Anul Îl, No. 1—2 Oradea-Mare.—Arte și Meserii An VIII
CE

No. 26—87, Galaţi—Victoria Anul VIil No. 71—72 Bucureşti.—

Dacoromania, Buletinul Muzeului limbii române condus de
S. Puşcariu, Anul IV partea | cu studii de S. Puşcariu, Al. Pro-
copovici, G. Oprescu, N. Draganu, V. Bogrea, "Th. Capidan, C,
I/

Lacea, G. Giuglea, V. Bologa, C. Diculescu și G. D. Serra.

AS

„Administraţia : C. 1. Ștefănescu la liceul „Laurian“

din Botoşani.
UI

Manuscrisele nu se înapoiază. — Colaboratorii sunt

rugați să-şi scrie articolele citeţ şi numai pe câte o
singură pagină.
BC

Dăruiţi pentru viitorul muzeu al Botoşanilor tot ce

poate să intereseze trecutul său. Scrisorile de danie se
primesc pe adresa redacţiei revistei.
 RY
RA
PD cae a iA IS AI PE EI AEZ

! BIBLIOTECA

TPI
| UNIVERSITĂȚII |

LIB
| LAŞI a:
te (n mea i ami ca
mana ame atare cana meet ami cd

Y
SIT
ER
U NIV
AL
N TR
CE
I/
AS
UI

BOTOȘANI
BC

TIPOGRAFIA „MUNCA:
1927
 RY
RA
BI
BLIOTECA

LIB
U r
|| SNIa |
VERSITĂ pu |
3

-LA SI.
ț
hi

Y
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT

(Pecetea lui Ștefan cel Mare) -

CE
I/
AS
UI
BC

Anul Vi No. 4 și 5
BOTOŞANI
1927
 . pi pf . „i :
-
Ta
pa 2 . ÎN |
j

RY
Comitetul de redacţie : Crudu Tiberiu şi LucaV. 1.
(profesori) secretari de redacţie ; Băcăoanu C. Dr,

RA
Chiricuţă T. preot profesor, “Gheorghiu Aurel . căpitan,.
lordăchescu C. institutor, Labin Simeon publicist,

LIB
Oprescu Const. avocat, Răutu N. profesor, Şipoteanu St.
„Dr., Ştefănescu.
Const. profesor.

ITY
Tot ce privește redacţia, ca : manuscrise, cărți, re-
viste, corespondenţă, etc. se vor adresa la „Revista Mol-
dovei“ Botoșani, cu sediul la liceul „Laurian“ Botoşani.
RS
IVE

CUPRINSUL:
UN

Minuni în ziua de azi . . . 1. V. Luca

Alături de naţionalizarea oraşelor : pa
_românizarea hotarelor . . . . . Căpit. A. 1. Gheorghiu .
L

Istoricul drapelului , . . . . . . Tib. Crudu

RA

Pârcălabii Hotinului (urmare). . . . Căpit.A. 1. Gheorghiu

Comuna Dorobanţi (încercare monogr. = a
Urmare) . e se e eu. : A. LI. Constantinescu
NT

Gânduri de primăvară (Frânturi dintro

scrisoare) . . ... . . . ... Căpit.A.I. Gheorghiu
CE

Recenzii . cc ALG.- |
D. Dan. . . . . . . e e e . . Rev. Moldovei
I/
AS

Se primesc la redacție spre publicare vechi docu-

mente și hrisoave în legătură cu trecutul Botoşanilor, ma-
UI

nuscrise şi tot felul de acte, cari prin importanța lor pot

aduce noi contribuţii la lămurirea acestui trecut.
BC

Revista apare în cel puţin 10 numere anual

Abonamentul 100 lei pe an | Numărul 10 lei.
Ă !
 "7

Anul Who. şi5 BOTOŞANI a 1927

RY
Revista Moldovei

RA
LIB
mei

O aaoea |
a a ceai R

te ceia

Y
SIT
Aj LA ŞI-
i e
Ă CER EEE ae ȘI vei za IRT ZEI

MINUNI ÎN ZIUA DE AZI.

ER
NIV

Deprinşi cu aprecieri și cailficative. postbelice din deceniul

charleston- ului şi a egoismului feroce, gesturile mari de genero-
zitate sunt astăzi curate minuni.
LU

a In vremurile vechi, dărnicia boerilor români a înscris pagini

frumoase în istoria neamului. Spitalele şi bisericele, folosite şi
astăzi, sunt daruri boereşti şi domneşti spre vindecarea trupească
RA

şi “sufletească a norodului.
“Nevoile mulţimei străpungeau .astiel inimile boerești, în „cât
NT

acestea reacționau în acord cu mintea, iar faptele bune ale lor

"curgeau ca apa limpede a izvoarelor bogate din munte, Instrucţia
boerilor nu eră înaltă, dar cultura: lor sufletească avea un orizont
CE

larg cu raza drept până. la Dumnezeu.

| Astăzi sau schimbat lucrurile. Multă erudiție, pânăla „toaca
din cer“ şi te vinde din două cuvinte. Puţină cultură a sufletului,
I/

puțină dragoste de aproapele; iar câtă este, de: multe ori se „Vede
AS

prin vălul transparent al. snobismului. |

Unia, căutând criterii de-aprecieri obiective, atribue dărnicia
unui surplus de avulie şi se sprijinesc pe exemple din America,
UI

uneori din occidentul Europei cu Rotschild-zii săi. Aşă ar explică

ei şi dărnicia boerilor vechi, adăugând, „pare-se, circumspecţia
BC

unei vieți viitoare şi ertarea păcatelor.

Oricum, astăzi, darurile oamenilor pentru oameni sunt rari
ca minunile, deși surplusurile de avuţii sunt încă numeroase şi
nici îrica de Dumnezeu w'a dispărut,
 Revista Moldovei -
N

RY
e seaaeldii oala a

Dp aceea, când auzi în-ziua de azi de donatori mari pentru

RA
scopuri înalte și generale, te cuprinde fiorul minunei. -
| Ea i

LIB
Pe frumoasa şosea dintre Strunga .şi Roman, treci pe lângă
Miclăuşeni, unde stăpâneşte de două veacuri și jumătate familia
boerească, Sturza. In. sat, vechiul castel priveşte în zare peste.
valea bogată a Siretului -până sus pe culmile Carpaţilor Moldovei.

ITY
Astăzi, castelul din Miciăușeni, este locuit de venerabilele doamne
Maria G. Sturza, născută|. Ghica (fost mare om politic și scriitor)
și Ecaterina Serban Cantacuzino, fiica celei. dintâi. |
| Este
nilor dintro
o credință în popor RS
că atâta
casă este curat, casa se întăreșteîn loc:să slăbească
vreme cât sufletul oame-
IVE
de vechime. Când intră însă diavolul în sufletul: unora, casa 'lor
se nărue curând. Caşicum cimentul duralnic al locuinţei ar i
bunătatea sufletului oamenilor adăpostiţi de ea. Judecată dintr un
UN

anumit punct de vedere, această credință populară, ea nu este

crez, ci credință sănătoasă, îutemeiată pe un șir lung de experienţe. N
Așă s'ar explică trăinicia vechei gospodării din Miclăușeni, unde...
L

de la anul 1673 stăpânește cu mândria cinstei vechea famil e bo-

RA

erească a Sturzeştilor. Cimentul care a ținut strâns firele edificiului,

a parcului înconjurător și a întregii. gospodării, este sufletul no-
bil şi cumpănit al generaţiilor stăpânitoare acolo. |
NT

Actualele reprezentante nu nnmai că nu desmint emblema

sufletească a strămoşilor, cum se. întâmplă cele .:.mai adeseaori,
dar o fac să strălucească în besnă, fără ca, prin comparaţie, să
CE

emane dintrun surplus de avuţie. Din cele. cinci moşii ce. stăpâ-"
neau amândouă înainte de războiu, a rămas prin expropriere, cu
una la Miclăușeni, mult redusă.
I/

Faptele.
AS

Pe vremea războiului au întreținut la curte pe propriile lor

speze un spital cu tot ce-i trebuia, Intreține cnmplect biserica
satului, zidită. în curtea castelului de cătră Gh. Sturza, fratele
UI

fostului om politic: D. D. Sturza, Originar şi el din. Miclăuşeni.

Poporănii și Ștatul n'au de plătit salarii, nici întreţinere,
BC

Nevoile mari din sat sunt îndulcite și multe dureri alinate,

ori de câte ori se cere, prin nobleța acestor două boeroaice a-
devărate. :
In fruntea societății ortodoxea femeilor române, filiala Ro-,
 Revista Moldovei a

RY
man, au contribuit cu munca şi cu banul lor la înfiinţarea unei
„ grădini de copii, căreia i-au pus la îndămână localul necesar.

RA
Se simţea de mult în oraşul Roman lipsa unei instituţii li-
ceale pentru instrucția şi educația fetelor. Fără să stea mult pe

LIB
gânduri, îndată după război, doamna Maria G. Sturza, pe propriile-i
speze a înălțat un măreț palat în oraș pentru un liceu de fete.
Dela o vreme, dând de fundul pungii, din pricina urcării nepre-

Y
văzute a. preţurilor, i-a sărit într'ajutor fiica sa, doamna Ecaterina
Şerban Cantacuzino, iar lucrarea afost terminată acum câţi-va ani

SIT
“spre folosința atâtor generaţii, ce vor prinde lumină din lumină.
Edificiul. liceului de fete, care poartă numele „Fondaţiunea Maria
Sturza şi Ec. Cantacuzino“ a costat șase spre zece milioane lei.
ER
„Localul a fost -donat apoi Ministerului de Instrucţiune în 1923, cu
condiție ca conducerea administrativă a şcoalei (comitetul sau
NIV

epitropia) să fie propusă de donatoare.

Vor mai fi, de sigur, multe alte fapte frumoase la activul
acestor doamne, cari nu-şi cheltuesc prisosul veniturilor pe Coasta
LU

de Azur, nici pe mărci scumpe de automobile, nici pe serate cu

şampanie şi charleston, ci duc o viață frumoasă dar simplă în
castelul lor, unde munzesc ca două albine și trăesc ca două
RA

“sfinte, cimentând mereu pietre trainice în' edificiul consolidării

-de după război.
N'am citit nicăeri scrise aceste fapte frumoase, demne de
NT

cunoştinţa tuturora ca pilde neîntrecute astăzi la noi.

lar dacă venerabilele doamne, modest glorificate aci, nu vor
CE

îi dorit, în modestia lor, o asemenea răspândire a vestei dărni-

ciilor lor, demne de vremurile vechi boerești, li cer ertare. Știu
însă că între românce se găsesc multe inimi de curată nobleță,
I/

și cărora li vor trece un fior cât de mic citind aceste rânduri.

Şi preamărind pe doamnele din Miclăușenii Romanului, își vor.
AS

pune la încercare propriile daruri sufleteşti întru binele aproapelui.

Operile de binefaceri în stil mare, cum sunt acestea, sunt
UI

opere nemuritoare prin curăţenia şi pozitivitatea. lor, izvorâte din

suflete mari şi curate ca roua cerului și ca lacrima durerii.
BC

1. V. LUCA
ecoa.0.0009 5000,0.p0c2
000
 Â Di . . | _ - Revista Meldovet

RY
Mili ie ina orehr: eur
1 ll.

RA
Se încoace despre. o problemă
vorbeşte de un “timp înc

LIB
destul” de importantă din punctul nostru: de vedere
etnic : nafionalisarea orașelor. Chestiunea a fost discu-:
„tată! pe toate feţele; ba, întrun institut de înaltă cultură

ITY
Sau şi ţinut. de cei mai autorizați. “cunoscători ai vieței
românești o serie întreagă de conferințe despre sat și oraș,
având de scop deslegarea aceleiași : -probleme, -:care: se
RS
pune cu toată: seriozitatea, dar și. cu 'toată: grija pentru
viitorul vieţei noastre naţionale orăşeneşti. Este: şi drept,
IVE

| că, “ast-fel cum se prezintă centrele urbane, ele ne "oferă

o înfăţişare foarte tristă și curioasă. . o
UN

Pe când străinii de toate neamurile populează” mij-

locul orașului şi deţin în deplină propietate partea unde
viața comercială și industrială este mai activă, Românii
L

se găsesc răsfiraţi spre. periferie şi împinşi către întune-

RA

recul” măhălălilor și a cartierelor” mărginaşe. "Acum, se

caută o deslegare, ŞI, sunt riădejdi că ea va veni cât. de
NT

curând. . |
"Dar mai avem o problemă: este . aceea a satelor
CE

așezate: în apropierea hotarelor.. Să. vorbirh - ceva: despre

| acelea din. Nordul Bucovinei—sate: compacte și populate
în cea. mai mare parte cu, răzeși sau mazili moldoveni, —
I/

Gar, cari astăzi. sunt rutenizate cu desăvârşire ; citez. |

AS

Banila moldovenească, Comărești, Costești, Carapciu,

Voloca, etc. etc.
UI

- Muiţimea răzeeşilor şi mazililor în. regiunea nordică

a ţării se explică prin desvoltarea istorică pe care
aur-
BC

mato în timp Mo!dova. Răzeşii aceștia erau oameni a-

vuți, cu o mândrie de neam care impunea tuturor veni-
ticilor, cu obiceiuri și tradiții păstrate din moși strămoși,
!
 „asus REVISta MONOOVEI „e 3

RY
ceea ce a făcut ca de la început să formeze o aristo-
crațime aleasă, superioară, conştientă. Ei se găsesc astăzi

RA
răspândiţi peste întreg pământul ţări, însă faptul că cei
mai . mulți — uneori sate întregi— sunt înșirați dealungul

LIB
hotarelor moldovene, ne arată că au fost într'adins aşe-
zați ast-fel,. tocmai | pentru a fi cea mai solidă barieră
împotriva invaziilor elementelor străine.

Y
Pătrunşi de conștiința descendenței lor, precum şi.

SIT
de drepturile pe care și le câștigase cu vremea, nu su-
_feriau amestecul pribegilor aduși de vânt. Dar, străinii,
ER
veniți în puhoiuri sălbatice schimbară încetul cu încetul
faţa acestor regiuni. Multe din numele străvechi, româ-
NIV

nești. de boeri răzeşi sau mazili, au dispărut odată cu

stingerea familiilor, pe când cele mai multe au căpătat
terminaţiuni slave sau polone. Sunt sate vechi moldove-
LU

nești, unde nu se mai aude o boabă din graiul nostru.

Toţi: sunt:și par străini, boerul, care stăpâneşte -moşia,
RA

“țăranul care o lucrează, dascălul care citește la strană,

însuși preotul care botează sau îngroapă. Numai biserica
satului e a noastră și crucile - plecate de vâni pe mor-
NT

mintele străbune. |
mai însemnează astăzi un Frunză, un Vlad, Tăutu,
CE

Ce
U
Arbore, un Costin, Moţoc, Butură, Gorău, Ropcean, Albotă,
etc., sau mai știu eu ce nume curat românesc, când, acei cari
I/

le poartă şi-au uitat limba, sau, au perdut'o din lipsă

de școli. Se spune că există o voce a sângelui. Dacă
AS

ar fi, și cu cred că trebue să fie, pentru o lume cu alte

obiceiuri mai bune, mai cinstite și mai curate, atunci străinii
UI

pripăşiţi în ţara Şipeniţului şi a Ceremuşului vor înţălege,

că ori-cât se vor arăta de români și de patrioți, mai
BC

român și mai patriot este răzeşul, care, deşi şi-a uitat

limba, tot îi mai licărește o lacrimă în ochi, când la
 6 . | Ma "Revista ' Moldovei

RY
ureche îi cad ca un cântec străvechi, cuvintele preotului,
ce pomenesc în zile de praznic, atâtea nume scumpe de

RA
pe diptihul afumat din ocniţa mucegăită a altarului. e
De fapt, pe baza genealogiei atâtor răzeși Cu urme

LIB
îndepărtate, se putură păstra astfel fășii întinse de mo-.
șioare—răzăşii —cari, sub înrâurirea spiritului conservator
de castă, au scăpat până mai dăunăzi ca să nu intre

ITY
în mânile străinilor. : N
Arhivele şi lăzile lor sunt pline de vechi documente.

boerilor moldoveni și nu
RS
Ele păstrează ceva din atmosfera de altă dată a vieței
arare-ori cercetătorii har-.
nici au dat peste „diplome împărăteşti
IVE
scrise pe “piele
de câne“ sau peste hrisoave legate cu zece pecețţi. ..
Străjerii graniţelor noastre de odinioară, sunt astăzi
UN

O țărănime nobilă, curată în sentimente, însă înstrăinată

ca limbă şi înecată în puhuoiul rutean. Si
lată o problemă grea care cere o: neapăratăşi
L

ur-.
gentă deslegare. Duşmanii se întrec cari mai de.cari
RA

ca
să ne rupă din matca neamului pe aceşti frați
pe jumă-
tate înstrăinaţi. A le opune numai părerile
noastre teo-
NT

retice și îndârjirea sentimentală a câtor-va idealişti,

e prea
puțin. Se cere deci românizarea hotarelor. Ei
sunt straja şi
CE

gardul care ne înconjoară ţara. Dacă:gardul va

fi trainic
şi sănătos, răufăcătorii neamului nu-l vor putea doborâ,
dar nici sări.
I/
AS

Căpit. Aurel 1. Gheorghiu

UI
BC
 Revista Moldovei pc _ | pi

RY
ISTORICUL DRAPELULUI) i

RA
Drapel în înţeles de steag - este un cuvânt relativ nou, de,
vreo 400 de ani, întrebuințat mai întâiu de Italieni supt forma
drappello, de la care desigur Pam împrumutat şi noi mai târziu,

LIB
- alături de steag care e mai vechiu. 3
Francezii sunt cei dintăi cari, - în acest înțeles, au luat cu-
vântul; pe vremea războailor italice. |

Y
Cum însă ei aveau în limbă cuvântul drappo=drap—stotă,

SIT
de la drappus din latina populară, s'au oprit la drapeau.
Cei vechi au avut şi ei steaguri dar cu diferite numiri,
Strămoșii noștri Romani, “depildă, le numeau insigaii de la sig-
ER
"NUM= semn. ”
„Nici nu se putea da un nume mai bun decât acesta căci
steagurile la început nu erau de cât nişte semne, izvorite din
NIV

nevoia luptătorilor de a se grupa la răsboiu în jurul unui centru. |

| Steagul însemna locui de adunare al trupelor.
„Aceste steaguri, : adică semne, au variat după popoare şi
LU

timpuri.
„Cel întăiu drapel a fost o mică sarcină de fân pusă îîn vâr-
ful unei prăjini, ierburile fiind la îndămâna tuturor pe câmpul
RA

de luptă.
In urmă Sau întrebuințat raimuri verzi, piei de animale Și
NT

apoi o bucată de purpură (stofă roșie), un scut, o cască, o cui-

rasă, etc. înfipte în vârful unei suliţi..
Egiptenii, cari au trăit cu 7000 de ani înaintea noastră, a- -
CE

'veau ca drapele efigii. de animale” aseinănătoare cu ale zeilor

lor. In special -puneau un cap de bou (boul Apis), un crocodil
I/

sau un vultur.
La Chaldeeni şi Assirieni era un vultur cu picioarele pe
AS

„0 sabie.
La Ebrei găsim drapele cari arătau deosebitele triburi.
In Sfânta Scriptură ' găsim anumite semne distinctive ale
UI

celor -12 triburi -ale lui Israel, care erau figuri de oameni și de
animale purtate în vârful unor suliți. |
BC

1) Extras din volumul apărut de curând ; „Şapte ani din viața unei
școli. normale“,
 8 | | *Revista “Moldovei .

RY
Mai târziu se înlocuiră aceste figuri cu. bucăți. de: stofă
pictate sau brodate. | Si e ;

RA
Triburile lui luda, Isaachar şi. Zabulon. aveau -pe. drapelul
lor un puiu de leu eu. deviza : „Dumnezeu.să se râdice şi duș- .
manii voştri să fugă înaintea voastră!“ i

LIB
Ruben, Simeon şi Gad aveau un cerb cu inscripția: „ Ascultă
Israele, Iehova, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu e
Drapelul lui Efraim, Manasse și Veniamin era împodobit

ITY
cu un copil brodat și cu: cuvintele: „Mâna. lui Dumnezeu: era
asupra. lor în timpul zilei“. In sfârșit. Dan, Aser şi Naithali aveau.
„un vultur cu cuvintele :.„Revino,' Doamne, şi trăieşte cu glorie
în.
„mijlocul trupelor lui Israel“,
La Perşi era un vultur sau un porumbel RS . E
cu aripile. întinse,
e
așezat în vâriul unei lănci, după cum ne spune
IVE
Xenophon, Con-..
„ducătorul :celor 10.000 -de Eleni. a
„Grecii aveau și ei figuri de animale sau litere de alfabiet.
Spartanii, de pildă, aveau A (alfa) inițiala
UN

poporului lor
de, Achei sau pe L (lambda) inițiala de la numele lor
de Lace-
domonieni. Messenit niii aveau pe A, Atenienii aveau o cucuveucă
său ua măslin: care era emblema cetății, darul
zeitei Athena.
L

Corintul avea pe Pepaz (calul înaripat), Ea

RA

Romanii aveau foarte multe insignii militare.

Fiind un po-
por cuceritor aveau nevoie de armate bine
organizate aşa că
pretutideni se găseau stegulețe pentru
NT

.desemnarea cohortelor,
compăniilor şi legiunilor.
E
„La început şi la Romani au fost semne
. comune.
CE

„Romulus, care a întemeiat Roma trăgân

d brazda cu un
plug cu boi, avea ca semn o sarcină de fân 1. vâriul unui
băț = manipulus, care nume mai pe urmă se dădu și stegarului.
I/

- Steagul apoi se schimbă devenind o lance cu diferite

mnle pânăla Marius ani-
care dădu legiunilor sale
AS

acvila. In vârtul
lăncii a fost şi-o mână supt care se punea un scut Și imaginile
divinităților tutelare şi pe urmă în locul divinităților Sau pus
chipurile împăraţilor înşişi. Mai era „abarum,
UI

emblema proprie
a fiecărui împărat, purtate de 50 de oameni voinici înaintea îm-
păratului când lua comanda armatei, e
BC

|
„Figurile steagurilor erau „toate de aur sau de argint, iar
Jabarum Crau nişte drapele : de pânză: roșie brodate sau pictate

!
 N

Revista Moldovei i | 9

RY
cu un vultur şi atârnate de vârtul. ancii printrun băț orizonta
ca prapurile. |

RA
La: Romani s: sfințeau steasrile de către preoţi — auguri
și cine perdea“ drapelul era condamnat la moarte.
Dacii, strămoşii noștri, aveau drept steaguri un balaur de

LIB
aramă într'o prăjină,. având gura deschisă, ca să facă vuet la vânt,
- In evul mediu, când se: amestecă lumea veche' cu lumea
barbară, se amestecă şi semnele țărilor. şi popoarelor şi, când

Y
apar steagurile, ele nu mai au forme de animale (paseri, - şerpi,
boi, etc.) ci toate sunt din stofe scumpe, purtate în vârturi de

SIT
lance,
Tot evul: mediu fiind o epocă de războaie în care se luptau
ER
între ei împărați, regi, principi, duci, conți, marchizi, baroni, ca-
valeri, toți aveau insigniile lor. cusute pe steaguri. Ori cum ar fi
„fost, mai late sau mai înguste, triunghiulare, dreptunghiulare, în
NIV

fășii sburătoare, toate tind către drapelele noastre de azi. .

Steagurile medievale la început erau dintr'> stofă atârnate .
pe două bețe în formă de cruce. ”
LU

Aceste soiuri de drapele au îost adoptate şi de bisericile

„creştine iar prin veacul VIl-lea moda devine generală (origina
_ prapurelor de azi). |
RA

Baniere religioase (un steag cu o cruce pe el) flutură de-

acum înainte în fruntea armatelor și aceasta în tot timpul evului
|
NT

mediu. i
Marii feudali şi vasali aveau steagurile lor particulare.
În genere evul mediu a cunoscut patru soiuri de insignii
CE

mai principale: | |
Pernonul, stegulețe mici, lungi, cu coadă, al cavalerilor
feudali :
I/

oriflamul, steguleţ roş cu puchiţei de aur pe el, întrebuințat

AS

de Franceji câteva veacuri; |

_ gonfalonul, steguleţ cu: ăşii lungi, legate în vârful unei
lănci, întrebuințat de seniorii eclisiastici ;
UI

banierul, steagul cu cruce subt care se adunau vasalii unui

senior pentru a merge la războiul.
BC

Când creștinismul a birui lumea barbară şi mâi ales când

au început războaiele pentru desrobirea Sf. mormânt din mânile
Turcilor, atunci pe steaguri ca şi pe piepturi, sau cusut cruci,
 10 | Aa „Revista Mendesei

RY
cruci roşii mari, de unde și numele de cruciați a „celor ce au
luat parte la lupte. - |

RA
Franţa a păstrat multă vreme crucea roşie pe steaguri, chiar după
cruciate unde ea a luptat mai mult, pe. când. Anglia avea-o cruce
albă, Bretania o cruce neagră, Italia. și Suedia o cruce verde, etc.

LIB
Tot evul mediu steagurile . erau de: stofă atârnate la basto-.
nul orizontal al unei cruci. : -
De la 1583 se întrebuinţează întâia oară. în Franţa. numele

ITY
'de drapeau, luat în timpul războielor italiene . după. italienescul
drappello.
“Drapelul alb, care în evul -mediu însemna cerere de . ajutor
sau predare,
colonelului, comandant
începe în epoca
RS
modernă a
de trupe. Ludovic
îi Ja Franceji semnul
al XIV, gelos, interzice -
coloneilor de a purta
IVE
drapelul alb pe care: îl ia el singur, nu-. -
mindu-se colonel-general. Astfel steagul a!b. devine steagul re-. -
gelui, iar la colonei le dă steaguri tricolore. Regimentele. la. în
ceput aveau mai multe
UN

steaguri, cu vremea au fost reduse la trei

(1703), apoi la două (1749) și în fine la unul (1776), ecum e azi
la toate regimentele tuturor armatelor. |
Pe lângă regimente și fie-care corp avea drapelul său special.
L

In deobştie drapelele franceze, ori de ce culoare. ar fi fost,

RA

„aveau pe cele crucea albă.

* Aşa, de pildă, Picardia avea “drapelul rOŞ, crucea.albă;
Champagne,
NT

drapel verde, crucea albă ; Navara, drapel de culoa-

rea fruuzei veştede, cruce albă, etc,
Până la 1789 deci în Franţa, drapelul cu crucea albă a fost .
CE

drapelul infanteriei franceze. |

La 1789, frunza smulsă de Camille Desmoulins dinteun
copac de la Palais-Royal, ajunge a îi un semn de unire și . ver-
I/

"dele a trebuit să fie adoptat ca culoarea națională.

Indată însă
ce sa atras atenţiunea
AS

că verdele era culoarea. 'hainei contelui

Artois, cel mai impopular prinț. revoluționarii
au schimbaţ. Culo-
rile. La început s'au luat culorile orașului Paris, roş şi.
albastru,
UI

adăugându-li-se apoi albul regalității. In acest chip s'a

făurit tri-
colorul drapelului național al Franţei care a făcut încunjurul glo-
|
rios al lumei. Steagului acestuia, la 1792 când se . declară țara
BC

-
“republică, i se puse în vârful cozii o lance. Când vine Napoleon
|
el îi pune în vârf vulturul, emblema victoriei . dar și a dominației,

NI |
 " Revista Moldovei | _ MI

RY
Restauraţia de la 1814 face greșala de a arunca drapelul
tricolor al nației punând în loc drapelul alb al burbonilor cu

RA
floarea de crin în vârf. [n cele o sută. de zile ale lui Napoleon
mai flutură vulturii 'dar, de la 1815. înainte, supt Ludovic al XVIII
- şi Carol X fu numai drapelul alb al regaliștilor. La 1830 însă,

LIB
când vine Ludovic-Filip, el introduce iarăşi tricolorul, aclamat cu .
entuziasm de popor, dar pune, sus cucoşul galic în locul vultu-
ului .napoleonian. La 1848, -în timpul republicei, revine în vâri

Y
sulița “ascuţită. Când vine imperiul al doilea vulturul își face rea-

SIT
pariţia în vârful drapelelor. De la 1870 a revenit în vâriul dra-
“pelului din nou. lancea, 'iar 'pe stofă este scris: „Republique
Francaise“. Era obiceiul a se pune pe drapele cuvinte evocatoare
ER
ca ; „ascultare şi supunere“ ori „libertate, egalitate, iraternitate”
ori cinste și patrie“, etc.
Am arătat înadins mai pe larg evoluția drapelului francez”
NIV

întrucât după el ne-am orientat și noi, imitându- [.

Este de observaţ că toate popoarele. au avut drapele în
toate timpurile dar până la sfârşitul veacului al 19, fiecare nație
LU

avea mai multe drapele. Astăzi însă sa hotărit ca fiecare stat să

“adopte un steag a lui propriu. și care să poarte culorile naționale.
Cu cât s'a accentuat mai mult în lume politica naţionali
RA

tăților cu atât și respectul pentru steagul naţional a crescut, de-

venind astăzi icoana maţiei însăşi la care cu toţii ne închinăm.
NT

De aceia perderea unui drapel pe câmpul de luptă e cea mai

mare durere. Regimentul care şa perdut steagul nu capătă altul
_de cât dacă se câștigă unul de la: dușman sau face un fapt de N
CE

arme însemnat.
Napoleon, dintre toți monarhii, ţinea foarte mlt ca drapelele
cu vulturii lui să nu cadă în mânile dușmanilor. In Rusia, când
I/

făcu retragerea și toată disciplina dispăruse, a numit o gardă

AS

anume ca să le păzească până când le-a ars înainte de a trece

Berezina.
Steagurile naţionale sunt unice, în ce priveşte, culorile, for-
UI

mele lor însă variază după instituții. Regimentele de infanteric,

de pildă, au steaguri mari, de mătasă cu numele regimentului,
BC

numite drapele. Cavaleria, dimpotrivă, are steaguri mici, aproape

pătrate şi foarte împodobite cu cusătri și se numesc stindarde.
Steagul Turcilor se numește şi el stindardul ceresc, de
 -.

12 | “Revista. Moldovei

RY
stofă verde cu semilună, care nu se desfăşoară de cât în clipe DE
de primejdie. Ei cred că acest steag a fost dat lui Mahomed de

RA
către arhanghelul Gabriel, de aceia. se: închină
'cu smerenie . îna-
intea lui, fiind de origină -divină, cerească. ă i
„ Steagurile puse pe vapoare se chiamă pavilioane. Afară de

LIB
"aceste steaguri oficiale, fiecare societate, - instituţie publică sau
privată poate să-și facă. steagul ei. propriu, respectând bine înţeles
culorile naționale. Școlile, în deosebi, au datoria de a avea 'stea- -

ITY
gurile lor pentru a desvolta în copii. iubirea, respectul și : mân- -
dria de a sta supt faldurile şi umbra “culorilor naționale. -. -
„Afară însă de steagurile acestea naţionale, :avem „şi altele..
internaționale. -.
Acestea sunt: |
RS |
A
a a

Drapelul alb, este semnul păcii, al predării sau al parla-

IVE
mentării. Se întrebuințează mai ales în timpul. războiului,
Steagul alb cu cruce. roşie, este. steagul ambzlanţelor.
-mi-
litare și ale spitalelor. | o |
UN

Steagul rOȘ, este din epoca revoluției, a. vărsărilor de sânge.

Sa întrebuințat întăia oară când autoritatea municipală din Paris
a luptat împotriva mişcărilor populare de stradă. Mai târziu
L

po-.
porul La luat ca emblentă când a luptat împotriva
steagului alb
RA

al regalității. La 1848, în timpul „revoluţiei s'a

“căutat a -se im-
pune ca drapel național, dar nu a reuşit. .A rămas însă până -
azi pentru a înserzna steagul revoluționari!or.
NT

E
Steagul negru, vine din Italia, întrebuințat
„subt domnia |
familiei de Medicis. Soldaţii prădători din acea
vreme desfășurau
CE

stegulețe negre când porneau la drum. Acest. obiceiu

e păstrat şi
de trupele de bandiți care de aceia s'au și numit bande negre.
Acest drapel era un drapel sinistru și arborarea lui anunța
I/

un dezastru, un semn de răzbniu civil sau o luptă pe viaţă şi pe

“moarte. In loc' de cruce avea
AS

pe el două ciolane: de mort în-

crucișate.
Azi drapelul negru este întrebuințat pentru a arăta o loca-
UI

litate prinsă de boli molipsitoare, în special de: ciumă, pentru -a.

atrage atenția trecătorilor. Se mai întrebuințează şi la indicarea |
pulberăriilor, a muniţiunilor
BC

şi la anunţarea morţilor mai de

seamă. In orice caz e semnul durerii, al " suferinții și al” trecerii
din viaţă, | 5
 . (A.
Revista Moldovei

RY
- La Români tricolorul naţional este din . epoca: noastră con-
timporană,; făurit, spun unii: din culorile celor .două principate.

RA
"In vechime steagurile muntenești. și moldoveneşti erau ase-
'mănătoare cu: acelea ale țarilor mai vechi care ne înconjurau şi.

LIB
de la 'care am împrumutat formele. Peninsula balcanică în ge-
nere era influențată de steagurile împărăției de Orient, bizantine,
iar Ungaria și Polonia de cele ale impărăției. de Occident și ale

Y
feudalităţii. apusene.
Steagurile bizantine, mai ales - după biruința | creştinismului.

SIT
carej. ajunse ca . religie 'de stat, aveau înfăţişarea praporelor de
azi : o- pânză, cu chipul unui sfânt pe el, aninată pe două peje
ER
așezate în cruce.
Așa au fost și steagurile noastre cele mai vechi din care
nu ni sau păstrat de cât doar, acelea din vremea lui Ștefan cel
NIV

- Mare, dăruite de el: M-tirii Zograiu din Si. Munte. Ele au cusute
chiput' lui Sf. Gheorghe, patronul oştirilor moldovenești, care stă
pe un scaun, având doi ingeri cari îi aşează o coroană pe cap.
LU

La picioare e un dragon pe care-l calcă. Fondul steagului e TOȘ

- iar cusătura sfântului e albăstrie. De altfel acestea erau și culo-
rile Moldovei : albastru şi roș, pe cănd în Muntenia erau albastru
RA

și galbăn. |
Steagul lui: Mihaiu Viteazul erau un vultur cenușiu, pe o
“ramură verde, și fondul alb.
NT

Studii heraldice la noi în ţară s'au făcut foarte puţine de

aceia şi puţin putem spune asupra vechilor noastre steaguri.
CE

Mai mult cunoaştem istoria tricolorului nostru de azi.

După. izvoarele ce ne stau la îndămână putem constata că
Ardelenii au întrebuințat culorile de azi încă -de Ja 1765 când
I/

Maria-Theresa a dat la 2 Noembrie o diplomă prin care Transil-

vania este râdicată la rangul de Mare-Principat ') „Stema Tran-
AS

silvanici este alcătuită dintrun scut cu grindă roșă la mijloc,

câmp albastru sus. şi câmp galbăn jos. Culorile sunt așezate
UI

orizontai : albastru (var st) — roş-galbăn, deci aceleaș ca şi cele

de azi, cu singura deosebire că azi aceste culori sunt în altă
ordine așezate.
BC

1) Toate aceste citaţii le iau din broşurica d-lui Const. Berariu, „Trico-
lorui românesc“, Cernâuţi, 1901 şi „Ceva despre tricolorul românesc“ "de Dr,
], G. Sbirea, Cernăuţi, 1899,
 Î4 | i „+ Revista, Moldovei

RY
Prin diploma Mariei-Thereza aceste culori sunt oficial. îm-
pământenite în Transilvania. şi folosite până la. 1849—50. .

RA
La anul 1852 steagul Transilvaniei are tot aceste “culori
însă în ordine schimbată. SE

LIB
Aceasta se vede dintr'o circulară dată de guvernatorul Ar-
dealului, principele Swartzenberg, care,
c în ajunul sosirei îîn Ardeal
a. împăratului Franz losef, ordonă: | a

ITY
„pe edificiile publice Şi particulare pot i “întrei uințate stea-.
guri în culorile Ardealului : roş-galbăn- albastru,...«. |
Acum deci roşul e deasupra, nu „albastrul. Tot în, acest timp
episcopul Andrei Şaguna fiind râdicat la rangul ! de baron, între-
buinţează în afacerile sale o RS
emblemă cu culorile naționale,
albastru- galbăn-roş. . n
IVE
„La încoronarea lui. Francisc losif ca rege at Ungariei,
1857, sa purtat. cu mare pompă şi flamura “Transilvaniei, adică
vânăt (albastru)-roș-galbăn. S'a revenit deci la ordinea: din di-
UN

ploma de la 1765“. ”
„Cum se observă, culorile TOŞ- -galbăn- albastru, variind or-
dinea, joacă un rol însemnat în viaţa oficială a. Transilvaniei,
L

popularizate fiind: prin diploma Mariei-Thereza“, _

RA

„In principate pentru prima dată apare . tricolorul la 189

adoptat subt domnia. lui Alexandru Ghyka. Roșul-galbănul și
albastrul este noul steag al Munteniei, 'alăturea cu cel vechiu
NT

albastru-galbăn“. .
Probabil că aceste culori sunt, după afirmarea colonelului
N
Năsturel care a scris „Steagul şi Stema României“ (Albina, an. IV,
CE

1900, Bucureşti) o imitație după tricolorul francez, Aceasta cu

atât mai mult cu cât aşezarea culorilor este .la fel cu cea a noa-
stră, deosebindu-se namai în culoarea galbână care a înlocuit
I/

pe
cea albă a Franciei.
AS

| Nu putem crede că este o înrâurire a tricolorului ardelean

întrucât Ardelenii, la adunarea lor de la 15 Maiu, 1848, aveau pe
steagul lor culorile : vânăt-alb-roșu, după cum spune Gh. Sion
UI

(vezi Dr. G. Sbierea) sau vânăt- roşralb după cum spune, Papiu- .
Ilarian..
BC

Culoarea albă de bună samă era înrâurirea franceză.

La noi anul 1848 aduce revoluţia trecătoare a Moldovei şi
acea mai de lungă durată a Munteniei, Guvernul provizoriu al:
 ]

Ga:
Revista Moldovei. i Da Să

RY
acestui: priecipat, alcătui chiar o constituție... pe care jură peste
15.000 de oameni âdunaţi. în „Câmpia Libertăţii“ de lângă . Bu-

RA
cureşti.--
„In 14 Tunie. se:“adunară boierii cei bătrâni la Mitropolitul

LIB
țării, care eşi în balcon şi, "binecuvântând norodul, sărută stin-
dardul. tricolor, lar în ziua următoare steagurile tricolore, cu in-
scripțiile „dreptate, îrăție” se sfinţiră pe „Câmpia Libertăţii“.
Steakul tricolor, care avea o deviză atât de. frumoasă, îşi

Y
făcu fireşte repede apariţia la toate provinciile locuite de Români,

SIT
devenind simbolul națiunii române, |
In Ardeal el găsea tricolorul cu care Românii erau obiș-
nuiți încă de la 1765 şi care poate, având în vedere legăturile
ER
dintre Muntenia şi: Ardeal, contribuise la alcătuirea lui în prin-
cipate.
NIV

Răspândirea acestor culori la Românii de . peste hoture se:

face mai ales de când se realizează unirea celor două principate
» supt Cuza-Vodă, invederând tuturor. un sâmbure în jurul căruia
LU

încep a se concentra privirile tuturor Românilor:

„Cuza chiar sancţionează un proect de lege prin care se
decretează în 24 Maiu, 1860, pentru ostașii cari participaseră la
RA

“lupta din 13 Sept. 1848, crearea unei medalii comemorative, alâr-

nate de o cordea tricoloră.
In acelaș an vine la ordinea zilei și chestiunea drapelului
NT

Principatelor personal unite, mai cu seamă fiindcă convenția din

Paris prevedea pentru ambele armate o distincţie comună, ban-
CE

derola albastră.
Faptul că tricolorul nostru naţional a ieşit din contopirea:
culorilor celor două principate (Moldova =—= albastru-roș, Munte-
nia = albastru-galbăn) credem şi noi ca d-l Berariu că e puţin
I/

probabilă, de oarece acest tricolor exista, cum am văzut înaintea

AS

unirei de îapt a .celor două țări surori, ba chiar exista peste

hotar la frații Ardeleni încă din 1766 !
ldeia aceasta însă a prins, cu.atât mai mult, cu cât culo-.
UI

|
rile tricolorului se potriveau minunat cu culorile contopite ale
celor două principate. |
BC

Această ideie de altfel este îmbrăţişată de toți luptătorii

penfru unire și consfinţită de însuși Cuza-Vodă care, spune:
„Azi primiţi din mânile mele, drapelul, care reuneşte . culo-
 6 | a Revista Moidovet

RY
rilor provinciilor surori, după cum voința. unanimă a Românilor,

RA
a unit pe capul meu coroanele ambelor țări“,
Drapelele armatei din 1863 sunt dreptunghiulare, iar aşe-
zarea culorilor este orizontală, cu roșul sus. Si |

LIB
„Când România este creată prin unirea reală și înălțarea pe
tron a noului principe Carol de Hohenzollern, ajungând! ches-
tiunea ' drapelului înaintea Adunării Deputaţilor, în: şedinţa de la'

ITY
26 Martie, 1867.. Cesar Boliac, .D. Brătianu, “Const. Grigorescu,
. Leca, Nic. Golescu şi George Cantacuzino. zic prin graiul ra-
portorului Mihail Kogălniceanu : „drapelul tricolor, cum este
astăzi, nu este drapelul Unirei Principatelor.
mult : e/ este însuşi drapelul
RS
EI este un ce mai
naţionalităţi române „din toate
IVE
țările locuite de Români“. Aceste cuvinte | desigur an făcut să.
tresară inimile tuturor Românilor din. țară şi din afară de: țară.
care zăceau în robia politică a împărăţiilor vecine. Cu cât con-
UN

ştiinţa națională se deşteapta mai mult cu atât și dragostea. pen-

tru tricolorul „român creştea și ea şi, când românul impilat îl:
privea, i se umplea ochii de lacrimi și sufletul de nădejde.
„Steagul adoptat. definitiv pentru România a fost .în culo-
L

rile de azi: albastru- -galbăn- -roş, în poziție ; verticală, cu

RA

TOȘU .
fâlfăind în vânt iar cu albastrul legat de prăjina cozii: Poziţia
aceasta verticală a culorilor : face ca Steagul naţional de
azi să -
NT

se deosebească de celelalte steaguri tricolore întrebuințate

mai.
înainte în Ardeal şi chiar. în Muntenia, dar îl .aproprie în mod.
evident de steagul Franciei care are absolut aceiaș
CE

formă' Şi
aceiaş - poziție verticală” a..culorilor, deosebindu-se numai
prin.
aceia că, unde la noi este culoarea galbănă la Franceji :e
albă.
Evoluţia tricolorului în principate începe dar la 1842 și sfârșeșt
I/

e.
în mod definitiv la 1867.
AS

Dacă am arătat până acum intrebuințarea. tricolorului în

Ardeal și Principate, rămâne să spunem câteva: cuvinte
şi despre
întrebuinţarea lui în Bucovina. „Aici tricolorul, devenit
UI

'un bun
comun al Rămânilor, întră. după :1860. După ce Bucovina
dobân-.
deşte autonomia, a luat ca'culori roșul şi albastrul Moldovei. de:
BC

care a fost trunchiată, consacrându-le apoi Şi în marca ei, prin

diploma împărătească de la 9 Decembrie, 1862 iar ca distincție.
naţională și întru amintire: cooperării. comune. la. revoluţia de-la
!
 A i
„Revista Moldovei i

RY
1848 și 1849, au, păstrat tricolorul Româniloi ardeleni de la 1848 .

RA
întocuindu- -se însă culoarea. albă cu acea galbănă.
| „Pre acest tricolor românesc bucovineun (zice d-l dr. 1. G.
Sbierea, în „Ceva despre .tricolorul: românesc“) cu: roș-galbăn-

LIB
albastru,-pe lângă bicolorul provincial albastru-roș şi pe lângă
cel împărătesc negru- -galbăn,: Pam întrebuințat eu însu-mi la
îlamurile. folosite. în excursiunile studinților gimnaziaști,. aranjate

Y
„de: mine între anii 1862—1870*.

SIT
„Pepularizarea: acestor culori se face apoi. de artiștii dra-
“ matiei veniți la Cernăuţi supt 'direcțiunea d-nei Fani Tardini în
1864 și 1865, pe urmă de acei veniţi cu trupa lui M. Pascali,
ER
în 1869; apoi iară trupa d-nei Fani Tardini, revenită.- în 1870, în
fine M. Milo, celebrul artist, care a dat reprezentații la 1871, şi
care cu toții sau folosit la reprezentațiile pieselor naționale . de
NIV

tricolor“. |
"lară când! studenții universitari bucovineni au căutat să
„întemeieze o societate academică, pe-la 1875, ei au adoptat tot
LU

acest tricolor. Şi ce e de mirare, guvernul local de atunci a apro-

bat statutele atât ale Societăţii „Arboroasa“ cât -și pe cele ale
societăţii academice „Junimea“, care a înlocuit-o pre cea dintâiu,
RA

Şi în care era prevăzută purtarea tricolorului roş-galbăn-albastru“.

„Sa compus apoi de studintele Cipriazz Porumbescu Și un
inin festiv asupra acestui tricolor, carele s'a publicat în ânul 1870
NT

și care siârgeşte cu duioasele versuri:

CE

Tar când, fraţilor, mvoiu duce

De la voi ş'oiu îi să mor,
Pe mormânt atunci să-mi puneţi
I/

Mândrul” nostru tricolor !%)

AS

„Pe acest tricolor românesc bucovinean Pau purtat studenții.

români universitari ca cordea la piept cu roșu sus, iar la. steag
în poziţie orizontală cu pâmântul adică verticală pe băț, nu ca
UI

în principate unde culorile sunt paralele cu bățul și cu albastrul.

lângă el.
BC

Prin purtarea lui necontenită şi prin desele petreceri aranjate

de studenţii universitari prin diferite locuri în Bucovina, acest

-*] Voința i-a fost indeplinită !

 a

Î8 | A ——_—_—_—_—_—_—_——— „Revista Moldovei,

Y
AR
tricolor a devenit foarte popular și a. fost primit de toată sufla-
rea românească de acolo ca propriu tricolor naţional. o |
Când a venit 'apriga luptă de trezire naţională, tricolorul

R
din regaț pătrundea tot mai: mult în diferitele. provincii - asuprite, |

LIB
impunându-se în forma -şi în aranjamentul lui de la noi.
Anii războiului mondial au adus unirea țărilor surori impu-
nându-l la fel şi pentru totdeauna tuturor provinciilor.

ITY
i: cRupU
î. a |
Pârcălabii RS
Hotinului.
(urmare)
E
“Toader ajunge pârcălab de Hotin în 1531, apă ce fusese
NIV

mai întâi .visternic (1529), stolnic (1530) şi iar visternic (1530)...

In această slujbă rămâne până în 1538 și apără cu vrednicie
cetatea, de atacul Polonilor. Când însă mai apoi Turcii ajung. în
LU

fața Hotinului el se refugie în Polonia, unde adăposti averea și”

familia Domnului rătăcitor. De aici, la: intervenția Și cererea Sul-
tanului, îu predat Turcilor. | se achită poate prin aceasta Și O
RA

veche datorie pe care Polonii nu o uitaseră. Despre sfârşitul său

nu s'a ştiut nimic.: Un document. din 1545 *) îl arată ca fiind
frate cu Avram Banilovschi, gramăticul, iar, un altul 55), chiar cu :
NT

însăşi Domnul Țării,— Petru: Rareș. Ceva precis nu ne-a rămas

până în present. Documentele îl pomenesc ca pârcălab de Hotin,
CE

alăturea de Vlad 50).

Talabă amintit întrun doc. din 15 Martie 1527, dat. în Huși .
şi scris sub Petru-Rareş 5).
Dan Bolea fiul lui loan Creamătr5:) a: ocupat părcălăbia
I/

Hotinului pentru scurt timp. Se vorbeşte de el ca fost pârcălab

AS

intrun doc, din Huşi, 1531 8).

84) Arhiva ist. II, t p. 35.
UI

85) Hurm.-Bogdan, Supt. Il, V,l p.uil.

__.80) Codrescu, I.c., tom XIV, p. 82; cum şi doc. din Martie 1531, Huși,
BC

Ghibănescu, |. c., p. 99. |

87) Guibănescu, ibid,p 119.
88) N. Iorga, Basarabia noastră, p. 30,
89) Th. Codrescu, ibid, p. 8.
 Revista Moldovei - a 19

Y
| Cosma Gheanghia sau Ghianghia ajunge pârcălab de

AR
Hotin după lupta de la Obertyn, (22 Aug. 1531 2%). Slujba sa ţine
și sub Ştefan Rareş. Doc. amintesc de un fecior al său, Grigore,

R
ajuns apoi vornic 2),
Scripcă, Crăciun şi Popescui sunt pomeniţi la un loc în-

LIB
trua doc. din 1 Mai 1540, dat la Vaslui sub. Ştefan Lăcustă *2).
Se prea poate—fapt ce amintiam la începutul .prezentului studiu—
'că numai Popescul să fi fost'în funcţiune pe când ceilalți doi

ITY
păstrau numai titlul.
Dumitraşcu este trecut ca pârcălab de Iotin întrun suset
de la Petru-Rareş, scris în 23 lan. 1534).,
RS
Şeptelici a perdut pârcălăbia Hotinului, prin venirea în locu-i
a lui Hâra Cămăraşul *). A se vedea doc. din 1 Mai 1540 scris
IVE
la Vaslui sub Ştefan Lăcustă, cum şi scrisoarea aceluiași Domn
din 19 Martie 1541către Stanislav Odrowaz, palatinul Podoliei").
Hâra a fost mai înainte cămăraș. Ajunge pârcălab de Hotin
UN

în a doua domnie a lui Rareş ca mulţumire că îl pusese în cu-

noştință despre complotul boerilor d'n 1538. E îngropat la Probota
alături de stăpânul și binefăcătorul 'său, sub. lespedea care în-
L

chiagă în litere unciale următoarea inscripţie : „Aici este groapa

RA

lui Hâra, pârcălabul de Hotin, care s'a strămutat la veşnicile

Lăcașuri în anul 7035 (1545 %). |
Borce sau Borcină este amintit în această dregătorie în-
NT

trun' doc. scris sub Petru-Rareș la 30 Martie 1546, la Bârlad %).

Gheorghe pârcălab de Hotin în preajma anului 1546). :
lon Sturza sau Sturzevici apare ca pârcălab de Hotin ală-
CE

90)1. Nistor, Drepturile noastre asupra Hotinului, Chișinău, 1918, p. 13.

I/

9:) N. Iorga, ibid, p.32—33,

92) Gibănescu, ibid, p. 235,
IAS

93) Ibid, p. 79.

9 N. lorga, Chilia şi Cetatea Albă, Buc, 1990, p. 348,
95) Ghibănescu, ibid, p. 235.
U

96)|. Ursu, |.c.,p. 118.

97) Th. Codrescu, Î. c. II, p. 210 şi 240; de asemeni și Radu Rosseti,
BC

Origina şi transformările clasei stăpânitoare din Moldova, Anale, Acad. Rom,

1906, tom XXIX p. 20—21.
93) R. Rosseti, ibid, p. 24,
 pu,

n i ” Ă î- i E. Aa j
DQ | kevista Moidovei

Y
turi de :Borcină, cum și de Movilă. Cu acest din urmă, se. găsește

AR
întrun. doc. scris la Huşi la 9 Iunie 1546 sub Petru Rareş).
| Movilă a stat ca pârcălab la Hotin mai mult de cât tova-
_rășul său Sturza,de oare-ce îl găsim și sub Iliaş Turcitul, fiul lui

R
Rareș, de împreună cu Hrabăr. Pe lângă documentele menţionate

LIB
la Sturza, de unde se vede cât timp a slujit în această calitate,
„ adăogăm pe acel din 21 Martie 1548, Huşi 1%), apoi un altul din
12 Martie 1550 sub Iliași, unde este trecut cu Hrabăr.:01).

ITY
Hrabăr este găsit ca pârcălab de Hotin în:documentele a-
rătate la Movilă (v. mai sus). a
Andruşca Şeptilici ajunge pârcălab de Hotin. sub Ștefan
Rareş, ucis la Țuţora.
„Ion Hârovici
Lc
se vede trecut
RSmai înt
ca pârcălab
âi
i
de Hotin
în doc. din 2 Aprilie 1552
E
scris la Huşi și dat de Ștefan Rareş 102),
apoi întraltul făcut tot în acelaşi an la Hârlău :%:). In acesta din
NIV

urmă este pomenit de împreună cu. Dobrul, Huru și Veveriţă 104),

Il găsim în aceiași funcție şi sub Alexandru Lăpuşnean
u,
alături. de Neagoe 1%), dovadă actul din 17 Martie 1554
scris la :
LU

Huşi unde se vorbeşte de „pan Jon Hărovici şi pan Neagoe!e):

Pârcălăbia sa pare a ii ţinut până în 1555, de oarece îl mai în-
tâlnim și în doc. din 24 Aprilie 1555, scris la Bârlad, însă de
RA

astădată sub numele de Hâra, care, nu poate

fi de cât acelasi
Hârovici 103). | | Ia - i
„_
NT

Veveriţă pare a fi amintit ca pârcălab de

Hotin, în doc,
scris la Hârlău, la 5 Mai 1522 sub Stefan Rareş (v. |. Hârovici).
> 2
Nu se ştie cât a durat această pârcălăbie.
CE

-
99) Ghibănescu, Î._ €. 218 și 253, cum şi Th Codrescu, |. c., XVIII,
p. 126 şi 130, | So
I/

„100) Th. Codrescu 1. c., XIV,p. 149, . |

101) Ghibănescu, ibid, p. 257; apoia se vedea A.D.
Xenopol, Ist. Rom.
AS

II. p. 452, şi Melhisedek, Cronica Rem. 1, 272 şi Hajdeu Arh. ist..], 1.

şi 126. p. 1
Sa
102) N. lorga, Călugării de la Săntălie
UI

şi Gheorghe pisărul - leşesc,

An. Ac,: Rom. tom. IV, 1925, p,2. | |
103) Ghibănescu, ibid, vol. 1, p. 105, Se află în Arh.
Stat. Iași.
BC

104) Th. Codrescu,_ibid, tom XIV, p. 87, | a

105) Ghibănescu, ibid 1, p. 369. |
106) Th: Codrescu, Lc. tom XIV, din colecţiunea
Cantacuzino Paşcanu,
107) Ghibănescu, 1. c. 1, p. 266,
—— !
 m R evela Moldovei”... ir AI i

Y
AR
Neagoe este pomenit. alături de |. Hârovici în doc. men-
ționate' din 22 şi 17 Martie 1554, apoi
în acel din 24 Aprilie 1555 105).
Piasotschi pârcălab polon, așezat în funcţie de aventurierul -

R
Albert Laski, în 'mânile căruia ajunsese Hotinul, dăruit în scurta

LIB
domnie a lui Despot Eraclid 109), |
Cosma Murgul este trecut ca pârcălab în doc. lăsat de
“Alexandru Lăpușneanu scris la laşi în 1562, Mai 20 1%). Din unele

ITY
isvoare reesă că același Cosma Murgu ar îi ținut un timp acea-
stă pârcălăbie şi sub lon Vodă cel Cumplit, între 1572—1574 111).
_ Costea şi Andronachi, pârcălabi de Hotinîn 157. 112).
„_ leremia Golia (1573 ::5), trădătorul
"cei mai buni prietini ai vViteazului Domn moldovean—loan Vodă RS de la Cahul, unul din

Armeanul— trimis ca să întâmpine la Dunăre cu cetele -sale de

IVE
călăreţi numeroasa armată turcă, a fost: mai întâi pârcălab de [Hotin.
„Despre felul cum și-a slujit stăpânul se cunoaşte din cronici.
Cumpărat de Turci, oastea viteazului : Domn trebui să cadă
UN

pradă valurilor otomane 11). Cu toate că înainte de a pleca la

Dunăre „el jură lui loan Vodă pe sfânta cruce şi pe sfânta
evanghelie de a fi credincios până la moarte“, totuşi, „peniri
L

. treizeci de pungi de aur, -al doilea Juda, pârcălabul Ieremia

RA

Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune“ 115).

Părăsindu-şi Domnul în lupta de la Cahul, cu întreaga că-
lărime şi cu alţi trei boeri, vornicul Murgu, stolnicul Bilăi și hat-
NT

manul Slăvilă ID) el căzu jertiă fir-de-legei şi trădărei sale.

A Vascan Mohilă sau Movilă, din vestitul neam al Movileş-
CE

tilor, carc, în Moldova, ne-a dat un șir de Domni, ajunge pârcălab !

108) Ibid, 1, p. 219,

I/

109) Șincai, Cronica Românilor, tom. n, p. 333.

IAS

110) Th. Codrescu, ibid, XIV, p- 89, Doc. se aflăi în. Arh. Sf.. Spirid. laşi,
11) 1. Tanoviceanu, Be
Boerimea din primile veacuri ale fondării statului
român, conf. ţinută la Acad. Rom, Aprilie.1913, p. 59.
112) Arhiva, an XXXII, 1925, lulie-Oct., No. 3-4, p. 252.
U

113) Hurmuzaki, Doc. XI, p. XXVII.

BC

114) A. D. Xenopol Istoria Rom. III, p. 114.

115) B.P. Ilajdeu, lon Vodă cel Cumplit, p- 245.
ibid, vol. IV p. +16.
116) A, D. Xenopol,
 23 | e SE Revista Moldovei

Y
AR
de Hotin, probabil sub lancu Sasu sau: Petru Șchiopu ), gatim
în această slujbă la 1563 15).
Buciuc, trecut în două doc. date de ultimul Domn amintit

R
mai sus şi scrise la laşi, la 3 Septembrie '1%) cum şi la 5 Martie

LIB
„1586 120),
Bucium ca pârcălab de Hotin se păseşte sub același Domn
întrun doc. din 1586 121).

ITY
„Gheorghe şi Francescul sunt trecuți în această! dregătorie
întrun zapis scris la Hotin sub Petru Schiopu 2). Anul 1588 îl
află la Hotin 15), !
Gheorghe izlozeanul, pârcălab de Hotin, atât sub Ieremia
Movilă, cât și sub urmașii săi,
RS
era căsătorit cu o. fată a acestui
Domn—Kneaghina Cristina—r ezultată dintr'o legătură nelegitimă!*:).
E
|n posesia subsemnatului se află un doc. din care se vede Că la
NIV

1603 Gheorghe era în plină funcțiune 125),

Pătrașcu este pârcălab sub același Domn. Nu avem la în-.
demână nici o ştire care să ne fixeze asupra anilor în care a
LU

slujit 125),

117) R. Rosseti, |. c. p. 22
RA

118) N. Iorga, Basarabia noastră, 1912, p. 59.

119) R. Rosseti, |. €. p. 22. | .
120) Th. Codrescu, iibid, p. 259.
NT

121) Arhiva, an XXXII, NNo. 3-4 p. 252 cun şi Th. Codrescu, „Î.c. XIV,
pe 150-155,
CE

122) Th, Codrescu, XIV, p. 158,

123) Ibid, p. 60
124) Ibid, p. 95 şi Episcopul Melhisedec, O vizită la câteva mânăstiri
antice din Bucovina; Anale, Acad. Rom, tom. XVII, 1885, p. 29-30, de unde
I/

se allă că la Putna se găseşte un cvangheliar ferecat în argint poleit, dă-

ruit la 1598 de „panul Gheorghe Izlozeanul, pârcălabul
AS

Hotinului, împreună
„şi cu Kneaghina, Doamna lui, anume Cristina“. lar dinteo insemnare făcută
“în 1599 pe ultima foac, se vede că acest manuscris a aparținut mai întâi:
UI

bisericei Adormirea din Hotin. A se vedea şi N. lorga, Doamna lui Ieremia.

Movilă Anale, Acad, Rom. tom XXXII pag. 9. cum şi Radu Rosseti, Origina
şi transformările clasei stăpânitoare in Moldova, Ana'e Acad. Roni., tom
BC

XXIA p. 24. -
125) Capit. A. 1. Gheorghiu, Rev. Mold, Doc. inedite, 1926, „No. 9 p. 44.
126) Th. Codrescu, |. c. XVIII p. 236 şi Radu Rosseti, 1.1. e. 'p. 23,..
4
127) N. lorga Basarabia noastră p. 56,
 Se Na Ii | „93
= Revista Moldovei

Y
-Lupea Huru, pârcălab de Hotin 1*), se întâlneşte în 1573.

AR
Este acelaşi Lupea Huru care căsătorise pe fiica sa,. „în postul
cel mare“ al anului amintit 125) cu lon Armeanul, mai târziu,
„după catastrofa. din Iunie“ fugi de

R
Vodă cel Cumplit și care
său din Hotin, în Polonia, urmat de
împreună cu fiica și nepotul

LIB
pe care le în-
“numeroși boeri cum şi de bogăţia celor 27 cară,
de călăreţii.lui Islo-
cărcăîn graba fugei. In drum însă, fu prins
129). lată ce ne scrie
viecki şi închiși cu toţii în cetatea lasloviec

ITY
viziru l : „quam primim
despre această fugă, Mehmed Sokoli,
atum que Polonis 'innotuit,
„autem Ivanum esse captum decoll
Ivani provis oren Choc-
„mox ducentis militibus miosis,. socerum
;zimensem, coniugem, thesaurum, bonaqu
„coniuges septem boierorunm viginti septen
e, univer
curribusRSsa, nec non
impone ntes,
i |
„in. Poloniam abstulistis“ 1)...
IVE
domnes c, ajuns pârcălab, nu
"Care a îost sfârșitul socrului
în această privință nici o
“se ştie. Isvoarele cercetate nu ne dau
a |
UN

relațiune.
a fost numit ca pârcă-
Kopiicki, (+577) de origină polonă,
timpul. scurt al domniei a-
lab de către loan al IV Potcoavă în
|
'cestuia.
L

să fi ținut mai mult de o lună,

Pârcălăbia. sa nu credem
RA

stăpânului său ucis în împreju-

cât de altfel a. durat și domnia |
| | |
rările ştiute” în Polonia.
se vede dintr'un doc. dat sub:
NT

„Neagoe ca pârcălab de Hotin

leremia Movilă la 1597 131).
în timpul aceleiaşi
Alexe Musteaţă „ce au fost pârcălăb“
CE

| |
“domnii 1),
la laşi în
Grigore. doc. lăsat de leremia Movilă şi dat
Un
boerul Grigore, pârcălab
30 Martie 1606, menţionează despre
I/

-
de Hotin..
on Movilă.
lon şi Caraiman, pârcălabi sub Sime
IAS

| 3 |
:128); Ureche, Cronica, p. 225. şi
747-119 , 720-721 şi Supl. | p. 38, cum
129) Hurmuzaki Il p. 713-714,
U

Domneşti, Anale, Acad. Rom. XIX 18993,

N. lorga Pretendenţi
cel Cumplit, Edit. Cartea Rom. “ed. Ii,
130) B. P. Hajdeu, lon Vodă
BC

pap. 245-246.
şi Documente, XI, 1906, p.73.
131) N. lorga, Studii
Arhiva îst: |. p. 123.
132) N. lorga, Basarabia noastră, p, 59 şi
 Di i Di Revista Moldovei

Y
„Petru și Gheorghe Balş (1615). La aceeastă dată “găsim

AR
părcălab de Hotin peun oare-care Petru, care, alături de Gheorghe.
Balş, al doilea logofătal ţării, preda Hotinul fără nici o impotri-
vire Polonilor. Se pare că.pârcălăbia lui Petru începe la 1 Oct,

R
LIB
Nicolae (Ivonia). Gh. Șincai în Cronica Românilor!:) cum
şi Legmichis (amintit de acesta) în „are publico Poloniae“ 135),
de unde probabil că a luat informaţia, amintește de un Nicolae

ITY
Ivonia ca pârcălab de Hotin. Dăm mai jos textul : ...., Cetatea
„[lotinulni care se ținea pe seama Movileştilor, - încă au dat _
„Turcilor sau Moldovenilor îndărât numitul Zolchieaschi. şi lui
„Nicolae Ivonia pârcălabul, fără de vină i-au tăiat capul, pen-
truit că nu îndată au dat cetatea cât au poruncit el“. Credem RS
că ştirea este rău pusă 'cronologic, de oare-ce din documente. și
E
|
„„ alte isvoare sa dovedit că Domnia Movileștilor ia sfârşitîn August
*
NIV

1616, iar de la această dată Și până. la 1619 îl găsim. Domn. pe

Radu Mihnea, adus de Turci. Alte informaţiuni în legătură cu: a-
cest pârcălab lipsesc, a
LU

Annibale Amati, de origină raguzan, fiul lui loan

Amati,
italian din Pistoia, care veni în țară:ca secretar al vremelnicului
*
Domn, Gaspar Gratiani, râdicat la rangul de mare
cămăraș, că-
RA

pătă de la același, pârcălăbia Hotinului. De numele

lui se leagă
tristul fapt al părăsirei Fotinului în mâinele Polonilor,
fugind în
Italia 16).
NT

| Si ea
Const. Roșca (1619-1620), pârcălab de Eotin
sub Gaspar
Gratiani. Menţionat în doc.:dat în 1620 Aprilie
3 17),
CE

„_ 133) N. Iorga, Doamna. lui Ieremia Movilă, p 23 şi Hurmuzaki, Supl.

II
p. 38S. Radu Roseti în Origina şi transformările
clasei stăpânitoare in. Mol- :
I/

dova,îl arată și pe Gheorghe Balş in aceiaşi

siujbă a Hotinului. (Anale,
Acad, Rom. tom XXIX, 1906, pag. 55), E
AS

131) Autor citat, tom III, p. 11.

135) Ibid, Libr. 1, Cap. 1, 1. 8. o
136) N. Iorga, Manuscrise in biblioteci streine
UI

relative la Ist. Românilor,

tom. XXI, 189, pagina 28, care menţionează
şi Hurmuzaki, IVz pagina 389, -.
„No. CCCXXIX; cum şi Ist. Rom. prin Călători, vol, 1. pag. 233, De asemeni
"Basarabia nuastră p. 52. |
BC

|
137) N. lorga Nouă Doc. Basarabene, Acad. Rom. Anale, tom XXXV,
1914, pag. îl, | E
 Revista Moldovei O. | SI | 25

Y
Gavrilaş. 11 întâlnim trecut ca pârcălab în doc. dat de Miron

AR
Barnovschi la Hârlău în 1626, Febr. 7155), cum și în altul - de sub
1 aceiaşi domnie: la 1627, Mai 16 1)..
| - Malcoci este trecut:în. această slujbă, inte un hrisov de la.

R
Moise Movilă : Voevod, dat. în Suceava la 1631, Martie 31 1:0).

LIB
L Gavrilescu şi Const. Gogolea slujesc împreună sub Moise
Movilă în funcția de pârcălab. Un doc. .sărbesc din, 1634, Martie
15, îi menţionează pe amândoi î:!),

ITY
Buhuş. şi Pătrașcu Ciogolca sunt aflați ca- pârcălabi sub
Vasile Lupu întrun doc. dat de acesta în laşi la 25 Martie 1635 !1*),
Constantin Sbarcea, pârcălab sub acelaşi Domn, In 1637
se găsea în funcție 11),
RS
„lonaşcu. este trimis din slujba de pârcălab al Hotinului ca
sol al Domnului la 'î8. Oct. 1651, la Radzwill '*).
IVE
. Jora, pârcălab: tot sub Vasile Lupu, probabil în 1653 145),
Efrem Hajdeu a fost aşezat ca pârcălab de Hotin 'de către
răsculatul hatman Gheorghe Ștefan, devenit Domn. Se cunosc îm-
UN

prejurările în care duşmanul neîmpăcat al lui. Vasile Lupu ocupă

Hotinul, hotărând ca comandant al oștilor din cetate pe Nicolae
Mogâldea, unchiul său. Se pare, că: numirea lui Efrem pârcălabul
L

este posterioară aceleia a lui Nicolae Mogâldea. N

RA

lon Hăbăşescu este menţionat ca pârcălab de Fotin. într un

uric sârbesc a lui Gheorghe Ștefan din 2 Aprilie 1656 1:5).
Miron Costin este.al doilea pârcălab alături de Ion FHăbă-
NT

şescul citat mai sus.. Un doc. din 1658 dat în Hotin dovedeşte
aceasta !*:). Este ch: mat la slujba pârcălăbiei Hotinului. de către
CE

138) N. lorga Studii şi Doc. XI, 1906, p.49.

I/

139) Th. Codrescu, îbiy, XIV p. 102:

140) Ibid, 1, p. 51.
|
IAS

141) Ibid, VII, p. 127.

142) Ibid, XIV p. 99. a
143) Radu Rosseti Origina şi transt. ete. p. 24 cum şi Kosak p. 192,
144) N. lorga, Leg. Rom. cu Ruşii apuseni — Anaic, Acad. Rom, tom
U

XXXVI, 196, p. 14.

115) Kogălniceanu, Letopiseţi, „Cronica lui Grigore Ureche, Pp. 342.
BC

1:10) Th. Codrescu, ibid, VII, p. 3.

147) Rev. ist. An X, 7-9, p 200,
 „o:

26 | ÎN „Revista Moldovei IE

Y
Eustratie Dabija. (A se vedea privilegiul dat de: acest Domn la

AR
4 lan. 1663 din laşi 1*%). |
Funcţiunile ocupate de vestitul cronicar par a i fost : Mare

R
comis. între 1664 — 1666; paharnic sub Luca Vodă 1666,. și în
urmă Mare vornic al Țării de Sus sub Alexandru. Iliaș, Gheorghe |

LIB
Duca în a doua domnie, Ștefan Petriceicu şi Dimitrie Cantacu-.;
zino—prin urmare între. Mai 1666 şi "Oct. 1674.. Când însă vine
Duca, în a Ill-a domnie, este numit ca Mare logofăt din 6 Dec.

ITY
1679— 1684; iar mai târziu Constantin Cantemir îi dă stărostia -
Putnei. Pârcălăbia sa, ține din Sept. 1661 —15 Febr. 1664. Moare
în 1691, omorât, de împreună cu fratele său Velicico, din porunca:
RS
lui Constantin Cantemir şi din-cauza intrigilor la care luase parte 149).
Todiraşcu, pârcălab de Hotin, fără a se fi.putut identifica
E
timpul petrecut în această slujbă '50). ă
Dumitraşcu şi Const. Jora (1669). Se păşesc pomeniți în
NIV

calitate de pârcălabi ai Hotinului în doc. din 1669, dat de Gheorghe

Duca în l-a sa domnie 150),
/ * lancu Costin, fratele cronicarului, a fost pârcălab . sub
LU

Gheorghe Duca, tot în l-a domnie 1%),

i Stefan Hajdeu pârcălab în 1672, „acel .care îngenunchia
(înaintea Polonilor) pentru ca să adeverească și mai bine cu-
RA

răția gândurilor sale“, spre a-i putea tonvinge ca să-l ajute |

împotriva lui Gheorghe Duca 1%):
NT

Hacik, pârcălab de [Hotin în 1675. (A se vedea doc. din s

Aug. 1675, dat din Hălăşteiani) 13).
CE

118): N. Iorga, Leg. Rom. cu Ruşii Apuseni, Anale Acad. Rom. XXXVIII,
1916, p. 5% SR
149) Gh. Pascu, Ist, Lit. Rom. din sec. XVII; laşi, 1922, p. 100-102 şi.
I/

S. FI. Marian, Portretul lui Miron Costin, Anale Acad, Roim,, tom XXII 1900,
AS

pagina S.
150) N. lorga, Basarabia noastră p. 63 şi Ghibănescu, ibid, II, p.. 136,
292-293,
UI

-151) Th. Codrescu, ibid, IX, pag. 146.

152) N. Iorga, Catugăi de la Sântilie şi Gheorghe pisărul leşesc, Anale
Acad. Rom., tom 1V p.
BC

153) N. lorga, Basarabia noastră, p. 80.

154) N. lorga, Studii şi Doc. XI, 1906, p. 279.
 Revista Moldovei „27

Y
cel din urmă
Pătraşcu, dintre pârcălabii vechilor. Domnii

AR
pământene, învestiți cu atribuțiuni ostăşeşii 155), |
Ştefan Hormuzachi şi Coste Kiritov ici pârcăla bi de Hotin, :

R
sub acest titlu pe o mărturie dată unor mazili asupra
semnează
| Sa
satului Lucavăţ, la 1773, lulie 24 10

LIB
se găsesc ca
C. Mavrocordat şi loniţă Vârnav (1808)
milităreşte de către
pârcălabi în timpul cât cetatea fusese ocupată
Col. Baron Langhe 15%). N |

ITY
- Catargiu (1809) pârcălab de Hotin !*)). Da
Ipsilanti hatman,
Neculai Stratulat (1810), făcut de Const.
de Hotin 2%).
era la această dată în slujba pârcălăbiei
Alecu Ghica şi C. Mavrocorda
Hotin
t
în urma scrisorei
RS
(1810), sunt așezați câ
Divanului moldovenesc către .
pârcălabi de
IVE
este întemeiată pe faptul că predecesorii
Cuşnicov. Această numire
„iar la unul: implinindu-se anul slujbei“, s'au
“îmbolnăvindu-se
lui Martie același an o listă în care figurau
propus la începutul
UN

Ghica, Comisul lordache Leon, Banul

următorii : Spătarul Alecu
A fost numit însă Alecu
Joniţă Vârnav şi Banul Const. Miclescu.
| j | |
Ghica 160).. |. GHEORGHIU
L

i CĂPIT. AUREL
RA
NT
CE

a —
I/

a Hotinului, Chişinău, 1918, p. 27.

155) |. Nistor, Drepturile noastre asupr
in
„N. lorpa“ din Botoşani, publicat
IAS

156) Vezi şi Doc. aflat in Muzeul Moldovei,

(1773, Mai 17), cum şi Revista
Rev. îst. An X, No. 7-9 p. 195,
Gheorghiu, No.!0, 1926. _
Doc. inedite de Câpit. A.l.
Rosseti, Arhivele Senat. din Chişinău, Anale Acad. Rom.
157) Radu
U

XXXII, 1909, p. 9 şi 89 |
vol, 1, tom
133,
155) Radu Rosseti ibid, 'vol. Il pag,
BC

159) lbid, vol. III, p 8.

160) Ibid, p. 61.
 28 - i Revista Moldovei _ _

Y
AR
COMUNA DOROBANȚI.

R
INCERCARE MONOGRAEFICĂ

LIB
(urmare) .
Intinderea teritorială ; populăția. , |
Comuna. Dorobanţi ocupă o suprafață de 3060. 21 ha. cu o

ITY
populaţie -de 2843 suflete împărțită astfel: |
Dorobanţi=353 capi de fam. ;; 330 contribuabili; 1541 suflete
Nicșeni 2332, 263: ; 1302 o
Total 085
Locuitorii “suni români
SRI ; 593
neaoşi.
RS
i
Populaţia
; 2843 N
comunei a sporit
E
neîncetat, exceptându-se anii 1917, 1918.şi
1920, când numărul -
morților a întrecut pe cel al nașterilor,
NIV

după cur ne arată „sta-.

tistica, de pe ultimii 10 ani:
1917-1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 -
LU

Născuţi 53 32" 108 47 114 103 115 134: 115 134=—=955

Morți 205 47 "92 _52 51 46 63 . 63 60 59=758
Numărul cel mai mic de nașteri şi cel mai mare de morţi
RA

a fost în timpul marelui războiu, când

viața a fost extrem de grea
și bolile au bântuit cu furie.
Toţi locuitorii
NT

erau creștini ortodoxi înaintea războiului,

In anii din urmă a răsărit secta adven
tiștilor; numai în satul Do- .
robanți, aceasta numără 15 familii
cu 28 suflete; au templul lor,
CE

precum și cimitir deosebit. De altminteri, sunt

foarte liniștiți, cin=
stiți, şi-au părăsit cu totul obiceiul de a bea
îi și fuma, ceia ce
ridică mult în fața celor conștienți asupr
a dezastrului pe care-l
I/

aduc aceste patimi: sunt însă cuprinși

de un sentiment religios
dus la extrem, ceia ce le dă o înfiiţişare
AS

de îndobitociţi, bănuitori,
par. mereu cu frica în sân,. iar din
punct de vedera economic dau
mult înapoi.
UI

Starea economică.
Locuitorii comunei se ocupă cu agric
ultura și creșterea vi- -
BC

telor. Chiar acei ce conduc vre-un negoţ,

ori Sunt meseriaşi au
ca bază a ocupației agricultura. Prin impro
prietările succesive de
| la 1864, 1879, 1897. și 1922—1923, comuna
dispune de o întin-- -
 „Revista: ioldoxel | 5)

Y
“dere arabilă. de 2131 67 ha, în afară de 390 74 ha: vetrele celor

AR
două - sate și de 537,80 ha. islazul comunal. Locuri-cu totul necul-
- tivate nu se găsesc. Se cultivă cu deosebire : grâul; porumbul,
orzul, ovăzul, sfecla de zahăr etc., după cum se vede din-tabloui

R
culturilor de pe anul 1926:

LIB
grău ha porumb. '0rz .0văz sfeclă de zahăr fasole lucernă cartofi cânepă
394 - 1720 „464 „373 123 28.40 19.19. 8.18 6

ITY
iar. zaizavăturile și cele late legume, pe suprafeţe mai restrânse
şi cu deosebire prin grădini.: Cea mai nouă cultură estea sfeclei
de zahar,- care. în anii din urmă a înaintat foarte. mult, atingând
în: unii suprafața: de 200 ha. Cultivatorii par însă a se descuraja
din cauza cartelărei fabricilor de zahăr, RS care, prin lipsă:de cou-
curență explotează regiunea fără a plăti suficient. munca şi sfecia
IVE
produsă. | - i
O altă nemulţumire este produsă apoi şi de. felul cum se
„cântăresc cantităţile, -de pe urma cărui fapt ei păgubesc sau sunt
UN

înşelați. Siecla se predă în gara Vorniceni, pentru. fabrica Ripi-

ceni, ai cărei funcționari sunt, în cele mai dese cazuri, evrei, cari
atât prin purtarea lor faţă de locuitori lasă mult de dorit, ceea ce
L

face ca populația să părăsească - această cultură, înainte foarte

RA

bănoasă. De la războiu încoace unii locuitori! au progresat foarte

„mult, în privinţa gospodăriilor şi a felului de a lucra pământul.
Mulţi dintre dânşii 'fac agricultură sistematică, cu arături adânci
NT

și la timp, cu împrăștiere de gunoiu și întrebuințare de îustru-

mente şi maşini agricole, ajungându- se până şi la întroducerea
CE

unui autotractor, pe lângă: 7. garnituri de treier,. 10 semănători,

5 clâitoane, 3 cilindri, 10 tăvălugi de metal, 5 secerători, 4-5 grăpi
de fier, etc. Mai toţi agricultorii întrebuinţează plugurile cele mai
I/

bune. Ziua de muncă cu braţele, se plătește 60-80 lei, iar cu vi-

tele 200-250 lei. RE
IAS

Sărbători păgâtiești nu se prea țin de către Dorobânțeni, ci

mai mult de către Nicşeneni, oameni, zice-se, mai aşezaţi nu veni-
tici. ca cei dintâi, cu obiceiuri moștenite încă de pe timpul boie-
sărbătorilor păgâneşti mai scăpau bieţii
U

rescului, când, prin păzirea

oameni de muncă. In acele vremi boieriipe lângă că erau cre-
BC

dincioşi, apoi mai aveau o sumedenie de superstiții.

 Revistă Moidovel
GIz
CZ

Y
Fiecare locuitor are câte o grădiniță pentru cultura zarzava-

AR
turilor, însă puţine au luat o desvoltare mai întinsă, din cauza
ocupaţiunei zilnice de la câmp, a lipsei de terenuri joase: cu multă

R
umezeală. Pomii roditori se găsesc îndeajuns în fie-care grădină,

LIB
în cât, de departe, satele par o dumbravă. Pomicultură adevărată.
nu fac de cât doi, trei gospodari. Viile nu sunt cultivate, cu toate .
că terenul pare a fi favorabil. Câţi au încercat, au avut în tordea-
una un rezultat slab și din această pricină cultura viilor a fost

ITY
părăsită. La aceasta a mai contribuit şi faptul cătiinpul călduros
este prea scurt, iar toamna adesea ori mohorâtă preade timpuriu,
face, ca 'strugurii să rămână necopţi. Dintre plantele textile se -
cultivă
și fețe
numai cânepa,
de mese.
din care
E RS
femeile lucrează cămăși,
:
șervete

Pe lângă islazul comunal: în întindere de 537, 80 ha, locui- :

NIV

torii s'au deprins a cultiva și fânețe artificiale, mai -ales lucernă, |

care în anul 1926 a ajuns la suprafața de 15,19 ha.
Vitele sunt numeroase, însă nu sunt de soiuri renumite,
LU

Catagrafia vitelor este următoarea :

cai bovine oi porci păsări domestice
792 1145 3490 403 7037
RA

"O bună parte din locuitori au grajduri încăpătoare pentru

cai. Islazul este păscut în.cea mai mare parte numai. de vilele
NT

cornute şi de oi. Nu se.află locuitor fărăo vită în bătătură și se .

observă
o mare dragoste în îngrijirea lor. Mulţi dintre ei au și maşini |
de tăiat nutreţ. Albinăritul este ocupaţia numai
CE

a câtor=va loculi-
tori, cu toate că terenul este favorabil. In comună se găsesc vre-o
500—600 stupi primitivi, iar recoltarea mierei se face de unii în -
chip barbar, omorând albina cea slabă, sau, făcând din mai mulți
I/

"stupi, unul, pe care-i hrănesc până primăvara. Câţi-va locuitori

AS

au adoptat stupi sistematici cu rame. Cultura gândacilor de mă-

tase n'a prins de loc. Industria casnică este reprezintată prin țe-
sături de lână: macate, lăvicere şi scoarțe cu diferite desenuri,
UI

apoi ţesături de cânepă și bumbac în 2, 4 sau 5i ițe. De la răz- .

boiu, 'gospodinele au luat frumosul obiceiu de a-și îmbrăca băr-
BC

“baţii şi copii în haine de şiac, țesut de mâinele lor şi în urmă

bătut la piuă. Nici barbaţii nu se lasă mai pe jos şi- şi lucrează
singuri multe din lucrurile necesare gospodăriei şi numai atunci .
!
 Bevista- Moldovei OO ae dl

Y
r, dintre care
când nu se pricep de loc se duc la meșterii satelo

AR
dulghe ri, 2 tâmplari, 2 tinichigii
numărăm : 8 fierari, 2: cismari, 5
2 dogari. Ea . |

R
comunei sunt două mori cu motor, unde vin la:
Im ținutul
. |
măcinat şi mulți locuitori din alte comune.

LIB
se pune de cât
"Drumurile sunt rău întreținute; prundiş nu
aceea, pe vremuri
pe singura. șoșea Botoșani—Gara Vorniceni. De
şi primăvara, locuitorii sunt nevoiţi să stea mai
ploioase, toamna

ITY
a N
mult acasă.
locuitorilor se reduce la vânzarea produselora-
Comerţul
cari vând în prăvălii lu-
gricole și a vitelor. Sunt 6 comercianţi,
" _cruri necesare casei, pe cari le aduc RS
din Botoşani.
„Dorobanțul“ înfiin-
- Comuna mai posedă o bancă populară
IVE
care dispune astăzide un
„țată la 15 Oct. 1905, cu 344 membri,
spre fructificare:230.367,40
capital vărsat 359.350,19 lei; depuneri
imobil 31.330,02 lei. Banca
lei; fond de rezervă 22.833,40 lei; fond
ile se dau cu procent de
UN

“a folosit mult locuitorilor ; imprumutur

la peste un miliun. Mult ajutor
13%/0. Operațiunile anuale se urcă
a Plugarilor“ din Botoşani.
_are şi din partea federalei „Infrățire
ri ordinare 8324821 lei şi la
L

Budgetul comunei prezintă la venitu

extraord. 2152959 „:
RA

| | »
| , -104777,80 lei
|
islazului prezintă suma de
la cheltueli accleaşi sume. Budgetul
NT

ali suma de 54627,90 lei.

173221 lei, iar cel al guarzilor comun
Traiul, locuința, portul.
CE

cele mai multe ori, de timpul

"Hrana locuitorilor depinde, de
mănâncă mai bine iarna, când
liber de care dispun. De obiceiu,
ru gătit. Vara, doar sărbătorile
gospodinele au timp mai mult pent
I/

a, căci în celelalte zile

dacă se bucură de o mâncare mai ca lume tea la munca
IAS

se duc cutoți ai casei, de cu zori şi până noap

Temeiul alimentaţiei este mămăliga; încolo, diferite fier-
câmpului.
nu prea se obişnuește,
turi cu legume, preparate în pripă. Pâinea
: măla iu (dospit), turte (ne-
totuşi, femeile fac adeseori coplură
U

plăci nte şi vărzări. Vasele

dospite), alivenci (cu lapte și brânză),
deoarece fierb
BC

tuciu,
de bucătărie sunt de tablă smălțuită și de
numai la plite, obiceiul vetielor vechi şi al pirostriilor este înlo-
cuit de sobele cu plite. ...
 35 | Revista Moldove!

Y
AR
„ Locuitorii 'beau mult rachiu, iar fumatul este în floare, cu
toate că preotul și învățătorii în număr de 10, m'au aceste obiceiuri.
Tineretul aproape nu mai ştie de posturi, pe când bătrânii

R
îşi mai păstrează vechile obiceiuri, Casele sunt făcute din lemn;

LIB
furci cu îngrăditură de nuiele, lipite cu lut. âmestecat Cu paie.
Toate au câte două odăi cu ferestre mari ce se pot deschide ;
cu toate acestea, foarte rar se văd a fi deschise. Unele case sunt

ITY
prevăzute cu: paravan, în care gospodarul își face i O bucătărioară
şi în care de cele mai multe ori stă cu familia în timpul iernei,
spre a unu întrebuința multe “lemne. Acoperișul este de tablă, dra-
niţă, stuf ori paie. Iluminatul se face numai cu petrol. Mobilierul
unei case țărănești este foarte simplu : un pat. două, o masă mică, RS
rotundă şi scaune la fel. In unele case 'se află şi: mobilier. mai
E
deosebit. Așternuturile sunt de lână,“ perinele umplute cu pene.
NIV

Cloştile clocesc în casă, iar puişorii, mieii şi viţeii tot acolo stau.
deavalma cu copii gospodarului până se întăresc, “Curțile sunt
împrejmuite cu gard de nuele, iar grădinile primăvara sunt ninse
LU

de florile pomilor roditori.

Dorobănţenii sunt oameni mai luminaţi, au înţeles mai bine
de cât Necșinenii, rostul școalei, întrecându- -se care mai.de care
RA

„să-și dea copii la învățătură mai înaltă, prin licee, şcoli

normale,
seminarii, școale de meserii, de agricultură și comerciale.
Port neaoș românesc nu există, Indelctniciri artistice
NT

propriu
zise nu se află, în afară de. țeseturi. comune din lână,
bumbac
Și cânepă. Răsboiul a doborât și pe puținii bătrâni cari mai dă- -.
CE

deau. frumoase pilde de simplitate în port, aşa că astăzi tineretul

de 15-20 ani, precum Și cei mai în vârstă sunt molipsiţi de pa-
tima luxului, iar fetele îşi vopsesc fața cu fel de fel de
suleme-”
I/

neli. O notă foarte distinctă, în haosul de impestrițături;,

se ob-
servă la elevii celor două şcoli din Dorobanţi Și absolvenții .
AS

proaspeți ai școalei primare, prin purtarea de costume naționale

" datorită muncei neobosită a învățătoarelor,. aa
UI

(Va urma). | A.I. Constantinescu

luvăţător com, Dorobanţi
BC

4 B00850
90 00 59 8000000069
Ge 9
e, 09 o o o 9

- că Dpă - eA es
02 > “o co 20,

v 00 o SU 9
* 00 o pă
0999909009 000%o%908
 ooesnecae
p.cinnsăoneănnteeveoeonetesdaneetosesecenaeneeneenaoneneeenoocen

Y
AR
(Erâmiuri dimâr'o scrisoare).
„ Fratelui meu Leonard..

R
LIB
“De multe ori în copilăria mea mi-a plăcut să rătă-
cesc 'pe câmpii împodobite cu. fel de fel de flori. Ce bu-

ITY
curie nețărmurită şi câtă desfătare îmi. aduceau florile!
O sumedenie întâlneam la fiecare pas : sunătoare, ghin-
, lumâ-
„tură, arnică, odoleancă, garofiţe, sânziene, sulfine
RS
nărele şi, câte flori, atâtea culori, atâtea parfumuri,
atâtea
du-le !
soiuri de frunze 1... Nu mă mai săturam privin
IVE

sasuri întregi mă pierdeam printre ele. O lume întreagă

la în-
de îlori, unele mai frumoase ca altele, mai vesele
în
fâțişare şi mai adormitoare la miros. Câte odată,
UN

îmbinau între
câteva clipe buchetul era gata. Culorile” se
bucurie nu-mi
_dânsele, albinele alergau după mine şi câtă
L

natură.”
„revărsa în suflet această pradă luată din
RA

de linii, de planuri şi ce
Ce desăvârşită. compoziţie
oferă o floare ! Cel mai mare artist şi
simetrie complectă
NT

profund, cum poate

war putea-o alcătui întrun chip atât de
răsări de sub scoarţa de frunze uscate, din cine ştie ce
îi .
CE

“colț de pădure !
înfă-
_Câtă armonieși ce organizare desăvârşită ne
frumu-
țişează natura ! Câte isvoareși câtă bogăjie de
I/

căruia, tu, că-

seți nu asciinde pământul acesta, deasupra
zi cu sudoa-
lător nepăsător, calci în linişte sau îl desfun
IAS

rea îrunței|. |
fiecare floare, ca și în fiecare plantă, este ceva
"In
astăzi, ceva din principiile
U

din tehnica mecanicei de

adaptate la viața noastră de toate zilele. De aceia, O
BC

o pădure, un câmp de ogoare, este un mare la-

pajişte,
borator, unde chimia, fizica, mecanica, sunt puse la con-
 94 | Revista Moldovei |

Y
tribuție ca și într'o uzină de unde ies cele mai compli-

AR
cete și delicate maşinării. Şi, când natura. cu ajutorul.
secretelor ei isbutește ca să ne înfățişeze adesea isvoare

R
de energii nebănuite şi pilde de cea: mai înaltă concep-

LIB
„iune morală, cum să nu ne prosternăm înaintea-i Și să
nu ne minunăm de perfecțiuneaatât de desăvârşită a
mijloacelor pe cari le întrebuințează ! Nu este ea însăşi

ITY
creatoarea lumei,: manifestarea Dumnezeirei căre:a -ne
închinăm zilnic, isvorul tuturor bucuriilor noastre Şi Sa-.
tisfacţia celor mai mari mulțumiri ? Căci, ce “mulțămire
poate îi mai deplină şi ce reculegere de sine mai adâncă,
RS
decât liniştea pe care atâţi refugiați o caută, în
E
mijlocul
liberei naturi ! , |
NIV

o | A
Găseşte-te, într'o dimineață de vară, în marginea :
unei fânețe, când: soarele începe să-şi trimită cele dintâi
LU

scântei de raze asupra pajiştelor înlăcrămate cu rouă,

„Sau, în mijlocul unei livezi înnecată de flori: păsărelele
cântă, pomii sunt roşii de puzderia fructelor,
RA

de jos îlo-
rile râd şi zâmbesc galeş. Fiecare e un zâmbet,
o flu-
turare de bucurie, în timp ce fluturii se alungă,
apar,
NT

dispar. şi duc din floare în iloare, din frunză în frunză,

câte un cuvânt de pace, de dragoste, de înfrățire
!
CE

„Ar putea fi o rugă mai bine primită, decât

această
mulțumire deplină de care eşti stăpânit,
sau decât
această uimire și binecuvântare, pe care, tu,
umil călător în
I/

această lume, o aduci naturei ce eşte în acelaş timp

AS

Dumnezeirea însăşi ? Sa
Priveşti uneori câmpul și nu te Saturi, când vezi
UI

câtă mişcare : un dute vine-o fără încetare, de păsări,

de fluturi, de gâze sau de albine, cari se duc,
vin,se
BC

întretae şi încrucișează aerul deasupra fânețelor, florilor, :

cari,le primesc pe toate, le ascultă, le ospătează Și le
culcă în parfumul lor! | | IE
/
 Revista Moldovei 35

Y
O lume mai numeroasă, mai harnică, mai răsbătă-

AR
toare decât a noastră, e lumea însectelor.! n
“Câte exemple “de hărnicie, de perseverenţă de răb-

R
dare nu ne dă furnica şi albina! o.

LIB
Dar ce pildă de dragoste poate fi mai duioasă de
cât aceaa păsărelelor ! Le vezi'cum două câte două,
sboară, se: adună, ciripesc.. culeg, sămânţa pentru hrană

ITY
paiele pentru făcut. cuib şi când cuibul e gata nu poate
îi un loc de mai inultă înţelegere şi de ajutor reciproc,
“mai. desăvârşit, de cât acolo, unde păsărelele clocesc pe
RS
rând ouăle, din care, peste o lună vor ieşi pui mărunţei
“şi plăpânzi! | |
IVE

Aruncă-fi ochii câte odată asupra unei pajişti din

care au răsăsit fel de fel de flori şi dacă e liniște în
UN

văzduh, vei vedea cum fiecare frunzuliță pare că e un

zâmbet nevinovat, o părticică din tine, din lumea aceasta,
“ceva care te farmecă şi-ţi coboară în suflet și în gânduri,
L

acea neînţeleasă uimire despre măreţia naturii.

RA

Cine, n'a privit în apusul soarelui, pătruns de admi-

cari
rație frumusețea unui câmp acoperit cu maci roşii,
NT

flacăre
par din. depărtare o pată uriaşă de sânge sau o
ce tinde să înfăşoare întreg cuprinsul ?! Cine, n'a rămas
cicoare,
CE

uimit în faţa vre-unei pajişti de albăstrele sau

cerului
în care, pare că se răsfrânge ceva din albastrul
în umbra
calm şi senin? Sau, cine, ma zărit câte odată
I/

şi drepte ale
vre-unei coaste înverzite tulpinele lungi
cari par toate aprinse
IAS

"florilor galbene de lumânărică,

ca sub bolta unei biserici?! |
Cine wa văzut cum zorelele se închid seara pentru
se
U

a dormi liniștite şi cum a doua zi, dis-de-dimineaţă,

?.
deschid iarăşi pentru a zâmbi sărutate de roua dimineţei
BC

Câţi din tovarășii copilăriei mele n'au alergat sute

 36 | | “Revista Moldovei

Y
de metri pentrua prinde din zbor, fulgul fin ca zăpada

AR
al floarei de păpădie, sau, câţi chiar din noi n'au râv-
nit la dulceaţa. mierei ursului, în jurul căreia roesc ca

R
la urdinișul stupului, mulţimea albinelor! |

LIB
Dar câte priveliști minunate nu ne -oferă plaiurile şi
flori:e. In fiecare spic e o părticică din lumea noastră,
în fie-care frunză trăeşte ceva din sufletul nostru. Viaţa

ITY
sub toate formele gâlgâe până Și: în cel mai mărunt fir
de iarbă. |
“Nu poate fi:un loc mai potrivit pentru odihnă şi
mai complect pentru repaos decât câmpul !. Departe 'de
RS
lume, de sgomotul ei, departe de toate ispitele Şi păca-.
E
tele oamenilor, trăești în mijlocul altei lumi,. mai bună,
NIV

mai harnică, mai curată !... Deasupra, cerul îţi dă prive-.

liștea imensităței şi pune atâtea întrebări gânduritor tale
LU

istovite și sărmane, iar lângă tine în pajiște, mulțimea

insectelor şi a îluturilor te învaţă să fi. mai bun, mai
harnic, mai folositor a lor tăi, mai iertător şi O sume-
RA

denie de sfaturi tăcute te îndeamnă să le urmezi pilda.

Păsărelele cântă, greerii ţipă, mirosul florilor te îmbată;
NT

iar tu, mulțumit, înnălțat cu sufletul, pătruns de măreția

Și desăvârșita concepție a lumei, aduci Dumnezeirei crea-
e
CE

toare, slava umilelor tale gânduri !

Un ceas pe zi să-şi petreacă astfel fiecare om și în
lume nu ar maifi atâtea păcate! i
I/
AS

see

Sub strașina casei am un cuib de rândunică |

UI

“De ani de zile îl văd populat, de cum încep cei

dintâi colţi de iarbă şi-până ce cade cca dintâi perdea
BC

de brumă ! Ca nişte musafiri, cari-mi aduc numai bucu-

pie, aştept în fiecare an păsărelele miciși gălăgioase,
- , | !
 “Revista Moldovei, 37

Y
cari vin regulatla cuibul lor ca cinevala casa pe care

AR
şi-a croit-o pentru zile negre. - i
De cum au sosit, le -urmăresc. Cele dintâi zile sunt

R
nşi de:
pentru reparat pereţii crăpaţi de ploi sau despri

LIB
işi pen-
vânturi, pentru: adunat culcuşul de paie sau fulg
e atâta
tru gospodăria inferioară a cuibului. Următoarele,
ciripit şi atâta veselie în jurul micului adăpost, încât mă

ITY
sgomotul lor. După câteva zile însă se Ii-
asurzesc cu
când pleacă pot
“niştesc, cuibul şi-l părăsesc rar şi -chiar
ă : 0 săgetare
să le urmăresc din ochi până unde „boar
prin văzduh, o întâlnire
RS
grăbită cu alte rândunele şi apoi
se întorc iiapoi. şi intră ca o săgeată prin crăpătura în-
IVE

| | |
gustă de sub straşină.
"Din când în când le arunc din prispa casei gogoloşi
vin, au început
UN

"şi boabe de mălai. De atâţi ani de când

ciocul prin deschide-
a mă cunoaște. Le. văd cum scot
de odată, se
sea” cuibului, apoi binişor capul şi la urmă,
L

aripi până prind în

răped pe o coastă, ralfâind des din
RA

răsună apoi în cuibul

cioc grăunțele 'sdrobite. Cât ciripit
şi cât de mult le invi-
lor, cât de veselă îmi pare casa
NT

ră pe jos, se urcă
diez libertatea ! Pleacă, vin, se coboa
sgomof, nimeni nu le
în înnaltul cerului, ciripesc, fac
vremea până când, de la
CE

stinghireşte ! Şi. astfel îşi petrec micuțul

să cuprindă
un timp, o linişte adâncă începe
de tot, es puţin, se întorc
adăpost. Abia dacă le văd, rar
I/

nu le opreşte calea: clocesc....

„grăbite și nici o zăbavă
pliscuri mici, ascuţite,
IAS

Dar, între bună zi,. două-trei

se ivesc sfioase printre
galbenc, două ghemuleţe plăpânde
gogoloşii de pământ uscat: aut răsărit puii ! Şi din acea
rândunelele înccp să dea
U

Zi zarva iar creşte, pe când

cuibului înecat de bucurie.
BC

din nou târcoale dese Şi

Odată, i-am suiprins cum își încercau aripele.
 38 | Revista Moldovei

Y
încercând mereu să sboare, n/am pomenit înto zi cu ei

AR
plecați pentru totdeauna. -
Afară eră soare dogoritor, bătrâna rândunică răma-

R
sese însă în cuib mai departe, urmărind cu ochii sticloși

LIB
zborul copiilor care nu se mai întorceau.
Câte dureri nu sar putea destăinui dacă Şi păsărele
ar putea vorbi ! Pe când astfel, tăcerea acoperă ori-te

ITY
- suferinţă, orice durere Şi orice bucurie !

După două luni. cuibul rămâne iar gol

RS
De ani, de când m'am hotărât ca să pot prinde : ziua
și clipa când pleacă, zadarnică mi--a fost orice încercare !:
E
Când- -va, mă trezesc cu cuibul pustiu şi cu streașina
NIV

tăcută ! Este ziua cea mai tristă din cursul unui an!
Și casa îmi pare pustie! Sfătoasele gândurilor mele
pleacă pe neştiute! Zadarnic cercetez pe sus stolurile
LU

de păseri. Nici una din ele nu e a mea ; şi cât maşi

da, ca iarna, în singurătatea “Cuprinsului liniştit să-mi
RA

rămână veşnic tovarăşe !,,

NT

Păseri, fluturi, flori, duc una şi aceiaşi viaţă ; a noa-

stră este însă cea mai desăvârşită Și câți din noi O trăim
CE

cu folos ?
Căpit. A. 1. Gheorghiu,
Botoșani, 1925 .
I/
AS
UI
BC
Sa Revista, Moldovei a 9

Y
a RECENZII

AR
CĂRŢI. i
Dacoromania.—Buletinul „muzeului limbei române“. con-

R
dus de Sextil Puşcariu.—Universitatea
Cluj. Anul IV, 1927.

LIB
Inceputul, „ca pe lângă fie-care universitate să apară sub
coiducerea unui grup de profesori, lucrări de seminarii cum şi
sinteze, nu e nou: Ele contribue întro largă măsură la publici-

ITY
tatea multor studii de specialitate, cari. pot să intereseze Şi. „pe
nespecialişti. |
Notăm din bogatul sumar al: buletinului următoarele lucrări i:
RS
S. Puşcariu, Pour lorganisation . du travail scientifique. La
fiche internationale,
"AL Procopovici, Din istoria raporturilor noastre interdialectale.
IVE
R. Drăganu, Mihail Halici. Contribuţie la istoria culturală
românească din sec. XVII.
V. Bogrea, Sfinţii: medici în graiul Și tolklorul. românesc.
UN

Th. Capidan, Românii nomazi.

C. Sacea, Sânt în. Transilvania așezări de Români veniţi din
“sudul Dunărei sau nu sânt?
L

„G. Giuglea, O problemă de Tonetică ; soarta lui e deschis

RA

accentuat după r.
C. Diculescu, Elemente vechi greceşti din limba română,
fi cercetat
NT

Intreaga lucrare un volum de 640 pagini, poate

Cu folos de ori-cine. El este O mândrie a activităței universitare
Clujene.
CE

aa
pe

Evoluţia stilului moldovenesc de Dr. P. Constantinescu,

I/

laşi, 1927.
"După voluminoasa lucrare a D.G. Balș, Bisericile lui Ştefan
IAS

cel Mare (Edit. Comis. Monumentelor ist)), cartea de mai sus

complectează şi adaogă un șir de informaţii științific adunate, în
care materialul acestei probleme poate sluji la stabilirea unor con-
cluzii definitive. De alt-fel,. pentru complectarea ideilor exprimate
U

în această lucrare, un stil propriu zis, original—moldoveuesc, noi

BC

nu am avut vre-odată. Moldovenismul nostru a fost creat mai mult.

din amestecul celor două arte care ne-au găsit în drumul lor de
"expansiune : arta-gotică și bizantină, Venețienii au venit mai târziu
 40 | Revista Moldovei

Y
în lucrurile. de amănunt

AR
iar înrâurirea lor se observă mai mult
și podoabă. Când însă arta bizantină a fost pe cale de a fi pă-
răsită, goticul aîncercat un momentde biruinţă. Veacul al XVII-lea.

R
dovedește cu prisosință. acest fapt, căci turnurile țuguiate de la

LIB
Suceviţa și Dragomirna, cum și ferestrele tăiate în arcuri sfărămate
ce se întâlnesc atât de des aici, sunt în sprijinul afirmației ceo sus-
ținem. Cu acest viac, bizantinismul pribeag, care ne lăsase atât de.
numeroase monumente și urme de o frumuseţe neîntrecută, pleca

ITY
definitiv din preocupările artistico- -religioase ale noastre.
litorcându-ne acum la lucrarea ce o remarcăm, studiul sin-.
tetic al D. P. Constantinescu se referă în special la arhitectura
moldovenească bisericească. și prea puţin la decorațiuni. RS
“Deşi pe alocuri poate necomplect, totuşi, el este O contribuţie
E
însemnată la istoria artei moldovenești.
NIV

Se poate citi cu plăcere întru cât interesează. uustraţiie: NU

meroase lămuresc și mai mult textul clar și atrăgător.
LU

m a

Arta şi Creştinismul de Dr. P. Constantinescu. laşi 1926.

In afară de o scurtă întroducere de analiză asupra artei și
RA

în special al acesteia religioase, autorul complectează lucrarea cu

un bogat indice bibliografic, în care subiectul cărței amintite poate
NT

“fi urmărit cu înlesnire. Pentru specialişti, lucrările enumărate al-

fabetic și urmărind un scop, se pun cu ușurință la îndemână. |
Felul în care au fost selecționați şi numărul” mare de autori citați,
CE

dovedesc că d. Constantinescu este un cercetător care făgăduește

a ne da în curând și alte lucrări de specialitate.
I/

zf
feste
AS

Antiquitas-Rediviva de G/. Băgulescu, Buc, 1936.

„lkomanul credinței eroice“ cum a fost întitulat de însăși autorul ei,
UI

este o evocare mândră, plină de acţiune, de viaţă şi de simbol a

strălucitei vieţi romane. Vom reveni în unul din numerile viitoare,
BC

Cu 0 analiză literară mai complectă asupra frumoasei cărți.

se
e
 Revista Moldovei 41.

Y
Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir de G. Vălsan

AR
Buc. 1926—(Anale Acad. Rom.).
| Intâmplarea a făcut ca între colecțiile. Bibliotecii Naţionale

R
din Paris să se descopere, de un român, cea mai importantă lu-
scriitor și Domn

LIB
crare de geografie pe care ne-a lăsat-o vestitul
moldovean. După falşa planșă a. germanului Busching, cercetătorii |
noștri renunţaseră a crede că mai există o altă hartă a Moldovei,
când, iată că printruu noroc, frumosul exemplar, cumpărat de

ITY
marea instituție franceză la 1832, este regăsit.
Ea poartă titlul : Principatus Moldaviae nova et accurata
„ Descriptio: delineante principe Demetrio Cantemirio.
A fost tipărită în Olanda în 1737. - RS
D. G. Vâlsan, după ce reproduce în. corpul lucrărei două
IVE
Planşe le însoțește cu-un interesant studiu şi comentarii. Desco-
perirea D-sale este pentru cultura românească de un preț netăgăduit.
UN

Biserici vechi din Basarabia (Anuarul Comisiunei Monu-

|
mentelor istorice, etras) de Șt. Ciobanu, Chişinău.
L

istorice readuse .la patrimoniul na-

Comoara de monumente
RA

în academ icianu l basarab ean

țional prin Unirea din 1918, a.găsit
prea
un vrednic cercetător. Cele cuprinse în buletinul ultim sunt
ia ca și celelalt e
„puţine față de numărul lor total (104). Basarab
NT

hotar la altul
provincii. româneşti este presărată peste toi, dela un
stră-
de cetăți, biserici, ruini, valuri de pământ etc. etc. Urmele
CE

“bune rămase încă în ființă sunt. cel mai puternic argument îm-
potriva îndrăsneței pretenţiuni bolşevice.
prin ajutorul unor
"Monografiarea şi scoaterea lor la lumină
I/

scop. |
serioase studii va folosi cu un indoit
cercetă-
D. Şt. Ciobanu a înțăles acest lucru, iar rezultatul
IAS

scrisă de-un
zilor sale pe lângă că ne-au dat o frumoasă carte,
despre Busa rabia, dar a adăosat numeroase
învățat basarabean
informaţii istorice. |
U
BC
 DP | Revista Moldovei |

Y
AR
REVISTE.

Revista Critică, An. | No. 1 laşi.

R
- Taşii, isvorul poporanismului literar a mai dat la lumină

LIB
o revistă. Criticismul ei urmează a îi“ văzut în viitor. De ocam-
“dată cele dintâi articole ca: /orgu /ordan, Originea hRomă-:
nilor,; St. Zeletin, Neoliberalismul; George Pascu, Cantemir şi
Ardelenii, etc. sunt de un interes deosebiti. Menţionăm în special:

ITY
Cantemir și Ardelenii.
Revista istorică, . An. XIII, No. 3. Buc. 1927, cuprinde
comunicări, dări de seamă și informaţii
RS
noi în domeniul istoriei.
De remarcat: Cea mai veche antologie românească în limba
“franceză de N. Iorga.
E
CĂPITAN A. 1 GHEORGHIU -
NIV

pu ,

+ Dirnii trie Dan

LU

A murit D. Dan!
RA

Omul de o modestie şi de o muncă neîntrecută,

scriitorul de o pricepere rară, bărbatul de o cultură,
NT

superioară și distins prin cele mai alese calităţi, s'a dus ! . |

Țara Fagilor a perdut prin el una din cele mai
CE

de nădejde tulpini, pe care se răzima cultura Neamului

românesc din Bucovina!
Inaintat în vrâstă, dar totuşi în vigoare, o boală
I/

neertăloare i-a măcinat zi cu zi puterile şi: falnicul

AS

preoi—un istoric şi desăvârșit cunoscător al trecutului

Moldovei— care prin merite vădite ajunsese membru
al Academiei Române — a irebuitca într'o zi să se
UI

Supue vrerei Celui de Sus. | a

Dumnezeu să-l odihnească în pace !
BC

Revista | Moldovei.
 ! 43
„Revista Moldovei

Y
AGATHE BĂRSESCU LA FOLTICENI.

AR
Marea tragediană şi-a arătat dorința să joace la Folticeni

R
da“ . în versiunea
-drama clasică a lui Goethe „lphigenia în Tauri
ta a -umplut de bucurie
d-lui Prof. Virgil Tempeanu. Vestea aceas

LIB
e întru întâm-
-oraşul şi județul, care i-a ieşit:în ziua de 8 Aprili
o strălucită primire.
pinarela gară făcând D-nei Agathe Bârsescu
tățile, şcolile, au :
„Tot ce au Folţicenii-mai ales, precum şi autori

ITY
şi elevii ei, cari a-
ținut să primească cu entuziasm pe Maistră
D-nele Prefect Broniţki şi 'Inginer
“veau să joace rolurile piesei.
ndu-i buchete
“Dimitriu i-au urat în calde cuvinte bun venit, oferi

- A doua zi a avut.loc, după un matineu

RS
„de flori. Oaspeţii au fost găzduiţi în cele mai alese
famili i din oraş.
pentru școli, prima
e arhiplină. Apariţia pe
IVE
“reprezentaţie. Sala de teatru de la liceu tă,
scenă a D-nei Bârsescu, e salutată cu ropote de aplauze. Mișca
pentru inimoasa primire. .
marea tragediană răspunde mulțumind
e și bună dispaziţie.
UN

„Are înfăţişare viguroasă—în plină puter lo-

ale, d-l Serafim
îi răspunde din partea societăţilor cultur
împaite foaia festivă „Liga
-mescu, fost inspector scolar.În sală se articole de şi
cu. portretul maistrei în rolul „Sapho“
L

- Culturală“
o
RA

“închinare. 0 putere de
d-nei Bârsescu, spuse cu
"Urmează. declamaţiile
O muzicalitate divină. Sala
evocare unică, cu un elan tineresc, cu t oferit din
NT

un splendid buche
e fascihată. Indelungi aplauze ȘI
v, răsplătesc minunatele clipe.
“partea „Ligii“ de către d-na Vârna
o feerie. Intră „Ifigenia“ d-ra
“Scena cu gust artistic montată pare
CE

admirabila a maistrei. Versu-

Margareta Cărăuşu, o reprezentantă
e versiunea tradusă că e „0
zile curg. D-nul lorga a scris despr
Are adâncă dreptate. Jocul sobru
"minune de adevăr si armonie“.
I/

cucereşte sala. Admirabil se a-

liniştit, maestos al tinerei artiste,
a, V. Pascu, M. Gutman, M.
IAS

chită şi partenerii ei, d-nii 1. Burag

graţie grijilor regizorului d-nul
-Olănescu. Toate merg de minune și aplaudați
chemaţi la rampă
Constantinescu. Artiştii sunt des
îrenetic. D-rei M. Cărăuşu „Liga“ îi oferă pentru splendidu-i
U

aibe. E. vădit mișcată. Toţi îi

debut, un frumos buchet de garofe
IE
BC

prevăd un viitor strălucit. în

Primăriei adună
După spectacol un souper în saloanele
 44 | “ Revista Moldovei

Y
jurul sărbătoriţilor toată elita orașului. Vorbesc entuziasmate:

AR
d-nele: Angela Prefect Broniţki, Nora Nicolescu-Marinescu, M..
Vârnav şi domnii Jenică Tatos, Virgil Tempeanu, Primarul ora-

R
șului, S, lonescu, Prof. Dan Protopopescu, cărora li răspunde:
mişcată Maestra, făgăduind că va veni la toamnă cu „Sappho“ de

LIB
Grillparzer jucând rolul titular.. Atmosfera o înalță și mai mult
cântecele d-nei Nora Nicolescu—născută Marinescu, şi d-lui Dan:
Protopopescu, souper-ul sfârşindu-se la orele 4 dimineață.

ITY
Duminică, o plăcută excursie la „Baia“, unde oaspeţii vizi=
_tează monumentele istorice, dânduli- -se explicaţii de D-nii V. -
Tempeanu şi Jenică Tatos. Seara, a 3-a reprezentație, un record.

Acelaş succes. După spectacol oaspeţii sau fotografiat, luând şi.

E RS
neatins încă și neprevăzut în orașul nostru. A treia sală arhiplină..

diferite "scene din piesă. Plecarea a avut loc. Luni orele 10. “Un;
cortegiu impunător de automobile şi
NIV

trăsuri porneşte. de la 10--

cuința d-lui: Prof. Tempeanu, unde a fost găzduită d-na Bârsescu,
Un public ales a ţinut să salute pe oaspeţi. Făliicenii au:
“trăit zile de încântare rară și aleasă, pentru
LU

care mulțumesc și.

pe această cale, din inimă, marei tragediane cu renume mondial,
pe care o aşteaptă cu nerăbdare la toamnă.
RA
NT

Câţi vizitatori merg anual la mormântul

CE

lui Ștefan cel Mare.

In 1923 | 8745 -
I/

„ 1924 | | 4664
AS

„195 | 6589
1926. | 9616 :
UI

Tofal -. 29614
BC
 Y
AR
A apăruat =:

R
„BOTOȘANI CARI SE DUC“

LIB
în

— ALBUM ISTORIC —

de Căpit. A.L. Gheorghiu și

ITY
Prof. Marcel Olinescu

RS
„San ani ta til mei vi ore”
IVE
UN

de. TIBERIU CRUDU

L
RA

Administraţia : C. L. Ştefănescu la liceul „Lauiian“

| |
NT

din Botoșani.
47
CE

sunt
Manuscrisele nu se înapoiază. — Colaboratorii
articolele cite şi numai pe câte o
rugaţi să-şi scrie
I/

singură pagină.
IAS

tot ce
Dăruiţi pentru viitorul muzeu al Botoşanilor
U

danie se
poate să intereseze trecutul său. Scrisorile de
BC

primesc pe adresa redacției revistei.

 Y
AR
Ţ. SBIo et
ET a

R
UNIVERSITAȚII

LIB
e
IE

| LAŞI ]

+
ITI
- Zi = zi _ |

3
ITY
E RS
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC

,9 / e | BOTOŞANI
! TIPOGRAFIA „MUNCA:
1927
 Y
R AR
LIB
ITY
RS
IVE
L UN
RA

(Pecetea lui Ştefan cel Mare)

NT

/
CE
I/
IAS
U
BC

Anul VI, No.6,7 şi 8

BOTOŞANI
1927
 Y
, ] ' Ă , i , Pa

Comitetul de redacţie :. Crudu Tiberiu și Luca V. î.

AR
(profesori) secretari de redacție; Băcăoanu C. Dr,
hiicuță T. preot profesor, Gheorghiu Aurel căpitan,

R
lordăchescu - C. institutor, Labin Simeon publicist,
Oprescu Const. avocat, Răutu N. profesor, Şipoteanu St.

LIB
Dr., Ştefănescu Const. profesor. : |

Tot ce priveşte redacția, ca : manuscrise, cărţi, re-

ITY
viste, corespondenţă, etc. se vor adresa la- „Revista Mol-
dovei“ Botoşani, cu sediul la jiceul „Laurian“ Botoşani.

CUPRINSUL:
E RS
T. Crudu . , . . . Minuni?
NIV

Vasile Gh. Petrescu.. Sonetul Petalelor.

Const. Iordăchescu . Un istoric botoșănean.
Vasile Gh. Petrescu. Carnaval, < |
Căpit. A.1. Gheorghiu Pe drumurile țării mele Msi Dragomirna
LU

Dr. C. Băcăoanu . . Spitalul „/. Mavromati“. |

N. 1. Constantinescu . Comuna Dorobanţi (schiță monografică).
A.L.G.. . . . . Autentic. . a e
RA

Dumitru Baciu . . . Sfârşit de vară.

Icon. Al. Simionescu. Mânăstirea Agafton. |
NT

Dumitru Baciu . . . 7oarmna. | o

Icon. Al. Simionescu . Restaurarea interiorului bisericii „Sf.
Nicolae—Popăufi“ din Botosani.
CE

Recenzii: Capitaine Paul Blery—aviateur—en mission en Roumanie. A.L.G.

—Marg,. C. Ştefănescu, Elemente ruseşti-rutene din |. română Și vechimea
lor. A.1. G.—:0. Tatrali, Indrumări culturale, A.[.G. — Pr. Iosif Tri:a, Pe
I/

urmele Mântuitorului A. 1. G.—Populaţia itoinâniei, |. V.L.—P. Drăgănescu-

Brateș, Anglia şi Germania economică după râzboiu, 1. V. L.— Cur înțălege
Belgia să-şi serbeze centenarul independenţii Î. V.L. —lon Clopofe!, Anto-
AS

logia scriitorilor români de la 1821 incoace.

Se primesc la redacție spre publicăre vechi docu-

UI

mente și hrisoave în legătură cu trecutul Botoșanilor,.ma-

nuscrise și tot felul de acte,cari prin importanța lor po!
BC

aduce noi. contribuţii la lămurirea acestui trecut.

Revista apare în 10 numere anual.

Abonamentul 100 lei pe an Numărul 10 lei.
- I
 ELODIA re
Ă om ITI

Anul, VINo.6 şi? BOTOŞANI - 1927

Y
AR
Ra
vista |

R
LIB
ITY
mmm
RS -
şiei sale, arhimandri t, luliu Scriban.
IVE
Prea 'cuvio

vorbă cu tata în ceardacul casei noastre

Dăunăzi stăteam de
din Tudora. El îmi spunea una, et alta, aşa cum se face vorba
UN

morțiş la ale lui,

în doi. Fiind preot bătrân și tipicar, tata ţinea
treaba să forfecăm pe oa-
eu la ale mele. Mai ales când a ajuns a
foc ieşea din gura mea. E
mefiii bisericii,
L

a mă potoli bătrânul îmi aruncă o nadă în suflet de.

Pentru
RA

n undiţă.
care m'am prins cum se prinde peștele
băiete, dragul meu ! Să nu crezi tu'că Dumnezeu
i
şi so ascuns acolo'n cer.
Şo luat lumea ?n cap de răul. oamenilor
NT

azi îi printre noi.

de “unde mai vrea să se coboare. Nu, El Şi
nu
atea Lui, dar oamenii, să-
Şi azi ne dă probe de puterea şi bunăt
să-ți povestesc niște întâm-
CE

'racii, nu pricep. Asta-i rău. Uite, am şi să

ne ca tu să le judeci
plări din viața mea de preot. Rămâ sc mi-
nța mea, le nume
“le dai'numele care-i polfti. Eu, în credi mai în-
te-i fi ținân d .om
I/

nuni. Tu li-i zice cum îi vrea, că, dă, |

vățat, mai vârtos în ale ştiinţei. |
IAS

învățăturii noastre a tu= -

— Ei tătuţă, lasă asta. Vârtoşenia
bine spune-mi ce ai de spus.
- turor o cunosc eu. Mai
mie minciuni nu-mi
2 — Tacăţţi spun. Tu ca fecior ştii că
alții însă naș îndrăzni să
place să grăiesc niciodată.. Faţă de
U

ă rău,
“deschid gura. De ce ? Pentrucă lumea de azi-îi prăpăstuit
BC

isind ceva ce nu pricepe el,

nu crede m nimic. Cine te-aude istor
i și pe mine asta mă doare,
_ îndată zice că spui fleacuri, buigucieșt
pe cineva rânjându-se 'na-
nu pot să sufăr, Şi, de cât oiu vedea
 2 ui ———————_—_— „Revista Moldovei

RY
„intea mea şi eu să mor -de ciudă pentru că nu-l pot cârpi, “mai. Ss

| ,

RA
bine tac.
— Ai dreptate.
— Apoi am și-i veda și tu de ce. Ascultă. - a

LIB
Și tata începu să-imi înşire cele: ce urmează.
„Uite .... eram abia venit aici în sat. Incă nu cunoşteam. bine.
nici oamenii, nici lucrurile. Intr'o noapte, nu cra așa târziu, aud

Y
strigând afară: |

SIT
— Părinte Vasile, părinte Vasile ? Scoală !
- — Care-i acolo, bre, ce vrei ? întreb eu.
— Părinte, ia-ţi ce'i. trebuie: și du-te de mpărtășeşte un su-
ER
îlet ce moare. Atâta am auzit. i
Cine-i acel suflet, unde-i, nu mi-o spus.
Mă ridic întrun cot, trag cu urechea, pace. Imi era mai mare .
NIV

mirarea, Cânele. nostru, care deobiceiu: dormea covrigit pe pragul.

ușei, nici nu se mişca. Ş'aveam pe atunci un cânioi. de stână, - N

zăvod nu alta. Tu nu l'ai apucat, Punea labele în piept oricui

LU

intra 'n ogradă.

— Nu cumva era Ceahlău a lui Moș- Nicu” ?
— Da, Ceahlăoaș, sireacu !
RA

Văzând cu că nu s'aude nimic mi-am închipuit cam visat

Și, cum era 'ntunerec, m'am lăsat iar pe perină. şam adormit fără
grijă. N'am aţipit bine Și iar aud:
NT

— Părinte Vasile, părinte; Vasile ? _

—. Ce-i bre, care-i ? întreb eu din nou.
CE

— D'apoi bine, nu vă duceţi ?.

— Unde să mă duc, omule?
— Acolo unde vam spus, la Chilia Talharului, pe Bolohani.
I/

— Aşa departe şin puterea nopţii ?

— N'avea grijă, părințele, că merg
AS

şi eu cu sfinția-ta.
Măta, care dormea în aceiaș odaie cu mine, auzindu-mă
grăind prin întunerec, mă întrebă: IE
UI

— Da ce strigi așa tare, omule hăi ?

» — Apoi tu mauzi nimic?
— Ce saud ? N'aud nimic !
BC

—- Dacă dormi ca trunchiul.

— Ba ferească Dumnezeu. lu nu dorm de vre-un ceas, de
când ai mai țipat odată.
 Revista Moldovei. 3

RY
— da tu.m'ai
Bine, auzit câ chemat
mond cineva de-afară 2.
— Nam. auzit! Taci din gură, fă-ţi “cruce și culcă-te. Se

RA
| vede cai. adormitiar cu fața 'n sus şi -ai visat ceva urât. Intoarnă-te» .
nopții
pe o parte. Ţ'am spus să nu mănânci atâța bureţi asupra

LIB
-- e Ş
și nu mai ascultat. bodroveică de hribi-
Era adevărat, mâncasem de cu'sarăo
poznă de bună. : N i |
- necurate care fi se

Y
Acuma iaca, răspunzi la “toate duburile
năzăresc prin somn. Da | Da

SIT
Asta vorbă am avut cu măta, poți s'o întrebi, că trebue
Induplecat de probozeala ei, mă culc - şi a-
să-și aducă aminte.
sc într'o bătaie groaznică
dorm iar buştean. Deodată însă. mă treze
ER
N Aa a ,
“în geam: Să
a ta dormi şi pe sufletul
_— Ei, părinte Vasile ? D'apoi sfinți
NIV

ă ? Nu-i păcat ?
cela de creştin îl laşi să se prăpădeasc mam
vorbele iestea pentru a treia Oară,
Când am auzit eu
sărit ars şam strigat : |
“mai stat la: curipene, am
LU

. |
— Sai că vin, aşteaptă!
trezit 2 mă 'ntrebă măta. Ce
— Ce-i, măi omule ? lar te-ai
„vrai să faci 2. Unde vrei să horhăieşti, acum noaptea ? -Stai lo-
RA

mine şi de mine!
“cului, ce te-a apucat ? Saracan de ia
Nu eşi afară la vreme a asta.. .
din gură, n'am îmbrăcat, ini-am luat
am tăcut frumuşel
NT

Eu pe
împărtășenia Șam eşit
traista cu cartea, crucea, epitrafilul,
să “încuie ușa în urma mea şi să mă bo-
prispă, lăsând pe măta
N
CE

, dogănească. | |
răspunde nimeni |
Strig : „Măi, care-i, unde eşti“? Nu-mi tot
la vale, strig la deal,
Deschid poarta şi ies în drum. Strig chemat. de
ce- m'o
I/

zis. Cel
nimeni. Măi, amarnică treabă, mi-am
"sigur, o apucat-o "nainte ca prostu...
AS

inima pădurii, c'aveam

| Bolohanii ştiam eu că&'s departe, în
a Talharului habar n'aveam»
nişte boi acolo la suhat. Da de Chili mi-am
de mine,
Ca să nu mă întorc înapoi şi să râdă baba
UI

mi-am strâns jubeluţa'le piept Șam pornit-o

pus antereul în brâu,
pe cela din urmă.
la copce, cu gând că loiu ajunge undeva
BC

a ca ziua. Eu
Vremea era slăvită, cerul senin și luna lumin şi tânăr,
“mergeam uşor ca o.pană, abia atingeam pământul. Eram
om. În pădure numa
era şi răcoare. Pe drum însă țipenie de
tăciuni, Azi mă 'mfior |
auzeam trosnind vreascuri şi îugind sălbă
 4 5 E | a Revista Moldovei.

RY
când mi-aduc aminte, da atunci, nu! știu cum se făcea că nu mă N
sâiam de loc.

RA
Cum am ajuns.eu la Chilia ceia, măi băiete, nu-ţi pot spune.
Atâta ţin minte că m'am. trezit cu lespezile +ei după Cap. Doar O:c

LIB
ştii şi tu acum! a |
"Am bătut în ușă, „ușa 'ncuiată,
Mam învârtit împrejur să văd vre-o lumină, am. mai bătut,

Y
am mai ascultat, pace. Intr'un târziu aud gemând par că din îun-
dul pământului :

SIT
.— Vâră mâna pe bortă, „trage zăvorul şi intră,
Așa am făcut, .
Când am intrat, am zărit în: bătaia lunii care o ţuşnit înaint=
ER
tea mea, un moşneag uscat-cum îi coarna, întins pe nişte .;scân-
duri corogite. Sta țapăn şi nici nu se clintea.
NIV

Când no zărit, aşa ca prin pâclă, o început să lâagă.

— Bodaproste, părinte, Cai venit. Dumnezeu te-o trimis.
Muriam aici ca un nemernic, fără să--mi ating buzele de lumina
LU

împărtăşaniei.
== Apoi, dacă 'te-ai “simțit slab, dece mai. trimis mai de mult
după mine ? întrebai cu.
RA

— Pe cine să trimit, părinte ? Aici, eu mam pe nimeni

sunt singur | . ,
«— Cum? Da o venit doară cineva la mine în iest-noapte
NT

Și mo chemat în trei rânduri.

— Pe sfinţia ta ?
CE

-— Fireşte că pe mine. De- -aceia am şi venit,

— Hm ! Se poate, se poate ! Că tare m'am rugat fierbinte
Tatălui ceresc să nu 'mă lase cu sufletul negrijit în pragul morții,
I/

Și EI, cred, sa milostovit de riiga mea, și te-o trimis,

Fie voia Lui, părinte ! .
AS

Nedumerit de tot ce vedeam și „auzeam, mi-am făcut dato-

- ria Șam „venit acasă. Până 'n ziuă, ce să- ți spun. ? Am
mai tras
UI

un puiu de somn. Când nvam trezit, pădurarul dela Bolohani mă

aștepta pe prispă cu rugămintea ca să pun să se tragă clopotele
pentru pustnicul din pădure pe care îl găsise mort în chilia lui,
BC

Dacă nu mi-ar fi adus el aminte de pustnic și dacă nu mi-

ar îi spus și măta cam fost undeva în noaptea aceia; aș fi jurat
cam visat. Că cu: pân' atunci, la Chilia 'Talharului încă nu fuse-
. |
 - 5
” » Ă Ă
ooiasenone apoanneceeononoae anno
nenneoneaneee o ooaaegazep
, sennanenoaononeneeeenacenaoenn Ş
aneecatononeonaceneone
cpsaeeanonnaaeneonacac

RY
sem. Și cum am î ost în, noaptea ceia, nu-ţi pot spune, SEnu-mi dau
cae
samă nici azil!

RA
Lă . . "e e.
. . -
. .

Ei, tu ce zici de asta? a

apoi dă, tătuță, ştiu eu ? Se 'ntâmplă
ce să zic
_ — Dapoi dă,

LIB
care Da asta, se explică prin sugestie.
une-ori. lucruri așa -ciudate' “ i
|e!. . E |
vreu
zii
ceva. Decât cevaua
„:— Sugestie spui ? Dă, a îi ea şaceia
i a

Y
|
ceja n'o putem noi vâri în toate bucatele. merge.
şi. chip, însă nu
Doar mari gânditşi eu la asta fel

SIT
să-ţi. mai spun încă una,
„Şi ca să-ţi dai samă mai bine am
i
scurtă de-tot, să vezi minune. avea un bou .
cumătru-tău,
lacă, lon Măciucă de pe Cornățel,
ER
săptămâni, | se sgârcise un pi-
care” zăcea pe coaste de vreo trei
mai putea pune n pământ. Omul,
cior şi, de durere pe semne, nu-l frecat cu spirt și
NIV

, i Po
năcăjit, i Po tras-de câteva ori cu roata era făcut: de
aba. Parcă
cu sare, i-o pus spânzla ie, da dege sgârcea. |
ce-l freca şi trăgea, de ce mai tare se Il văd și
LU

mine...
, Nemai ştiind ce să facă, o dat cu fuga la
căciula ntre degete.
acum înaintea ochilor învârtind la noi,
, părinte, să vă îeul până
— Am venit
RA

— Şi la ce, mă rog ţie ?

— Să-mi citiți la un bou !
| |
ai zis?
NT

_ La un bou
! Mi-o căzut în ocol şi nn se
"—'Da, la un bou, părințele
mai scoală. e ?
Ei, şi dacă î-oi citi eu, are să se scoal
CE

_—
— Apoi aşa cred. De-aceia am şi venit,
nu cred cu.
—: Crezi tu. măi băiete, da, vezi,
şi se fac sănătoşi ?
I/

— D'apoi la oameni cum citiți

em înțelegere.
— Omu-i om și vita-i vită ! S'av
AS

|
2 Adică cum vine asta ?
are un suflet întrânsul iar în suflet
_— Cum să vie ? Omul și
Dacă întăreşti credința aceasta, se întăreşte
UI

are o credință. e
sufletul. . e o
coarne șo coadă! Atât.
Pe când boul tău ce are ? Două
BC

să veniți să-i citiţi,

_— Ei, nu-i nimic, părinte. Eu vă rog |
„așa bou cornorat, cum îi el.
Y
 6. | N Da | ă Revista” Moldovei |

RY
— Şi eu. te rog să, mă laşi în pace. -
— Ba eu, părințele, nu mă duc de-aici până nu-ți merge.

RA
— Măi, omule, . "dece ești încăpăţinat.?- Nu. pricepi? Ce să
citesc eu boului tău ? Ce înțelege el.?
— Dac aşa vreu eu, ce vă pasă sfinției tale 2 “Doar vă

LIB
plătesc. . d
— Aici nu e vorba de plată, măi Române- ! Ti vorba că nu
"trebuie să luăm în deșert cele sfinte. Nu trebuie să ne batem

Y
joc de: ele. o

SIT
— Păi, doar nu le luăm părinte. Eu am nădejde că, dacă:
mergeţi şi citiți, boul are să se facă bine, Așa m o stătuit și
mămuca. | ER
Dac'am văzut am văzut că omul ține morţiș. . ca să merg, -
m'am dus. Boul întradevăr, saracu, şedea tolănit în mijlocul 0-
colului și oita pufnind.
NIV

— Ei, ce-i măi Hulub ? îi strig eu. Stai pe coaste? Zaci- ?

Ţi s'o sgârcit vinele ? Las, nu-i nimica!- Le dăm noi drumu:
acuşi. Aşteaptă. |
LU

| Am scos cartea din traistă, am citit molitfele care se citesc -

deobiceiu la animale, am tămâiat ocolul, am siințit apă, am Siro-
pit boul și m'am gătit de drum.
RA

Când să ies, mă dau pe lângă bou şi--i. zic aşa, râzând:

pr
— Ei, măi Hulub- Hulutaș, dragu tatei 1 Pa fi, de: când
stai pe coaste. De-acum scoală, că-i rușine. Coşcogeamite bouca
NT

tine să stai în mijlocul ocolului să te bozăiască muştele, nu-i

frumos. Hai scoală! Uite, de-atâta timp te-aşteaptă frate-tău Plă-
CE

van în grădină... ,
Și i-am dat aşa un ghiont cu vârful ciubotei.
Boul meu parc o priceput ce i-am spus. [| văd Că se uită
I/

la mine, se opintește odată. se scoală, scutură din picior Ș'0 rupe

de fugă pe poartă, fără să mai schiopăteze.
AS

Când am văzut cu una ca asta, spun drept, am rămas cu

gura cascată şi mi-am făcut cruce, iar Măciucă. al meu, de bu-
UI

curie, i-o tras un ropot de plâns. | | |

“Ei cum îţ explici tu trebușoara

BC

asta ? Tot prin sugestie ?

Spune. le
 7
Res Moldovei.

pricep. Mă minunez,.

RY
— "D'aapoi eu, 'ce să spun ? Nu. mă
_
_Ş atâta.
te de fel, aragul meu, -
— — Răspunsul ista nu mă mulțămeș

RA
şte ? Dar...
— Crezi că pe mine mă milțămie
muţit şam strâns din ochi şi
Voind să mai îngăimez ceva, am

LIB
din “umeri. |
eagă mi-i-a străbătut sufletul
Gâudul, singur, “ca o pasere prib care
ca neclintita a credinţii pe
țipând și căutând zădarnic” stân
|

Y
să se. “așeze. în
aripelor lui sourătoare nu era decat un ses
_Supt. umbra

SIT
ere..
“(ins 3 acoperit: cu praf şi pulb “uscat de vânturi!
mân cat de vremuri,
„„„Sărmane suflet, ER T. Crudu,
DĂ
De
PCL DECE
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Revista Moldovei

RY
SONETUL PETALELOR -.

RA
Când trec, alene, adieri uşoare, -

LIB
Printre-a livezi! 'ramuri înflorule,
Înlăcrămări de pete .sdrențuite, *
Din fiecare pom încep să sboare.

Y
SIT
Și cad mereu petale risipite
În riin de fluturări iremurătoare.
ER
_ S'așterne încet făina sclipitoare,
„ Cernută în a- primăverii site.
NIV

Dar dedesubi, mâncată de rugină,

LU

E toamna cea de an, sacrificată

Aceleiași orândueli bizare, |
RA

„Si par'că ploaia de petale îmi pare

Un colier pe care şi-l anină
NT

O palidă femee îndoliafă.

CE

î..
bi
I/

Vasile Gh. Petrescu

AS
UI
BC
 "Revista Moldovei

istoric. botoşanean

RY
Era

Un

RA
In satul Costeşti.din ținutul Botoşanilor sa născut
fie Arhiereul
în anul-1835 a, care: mai târziu era să
acel M-rii
A - învățat carte în seminarul
“Narcis Creţulescu.

LIB
Ghica Vodă, apoi în se-
Neamţului, întemeiat de Grigorie la facultatea .de. ştiinţe a
şi
minarul dela Socola din laşi
ugă rit la 1859; a fost . hi-
- Universităţii din laşi.. Sa căl arhimandrit la 1880 şi ar-

Y
rotonit preot la 1867 ; făcut 5

SIT
oşăneanul.
hiereu la 1881, cu titlul Botina rul Socola şi la şcoala
_A fost profesor la sem Sf. Sava din laşi; profesor
la
militară din lași ; egumen Huşi, iar dela 1902 până.
ER
din
şi rector al. Seminarului al M-rii Neamţului. Sa stins
aproape de moarte stareț și e înm ormântat la M-rea
din viaţă la 1 Martie 1913
NIV

i Ei
Neamţului. In 1903 am avut fe-
ricirea de a-l cunoa-
LU

şte. Era un venerabil

bătrânel, plin de voie
bună, foarte viviu,
RA

veşnic cu 0 glumă bla-

jină pe buze. Nesecat
povestitor, captiva as-
NT

cultătorii prin istorii

hazoase cu tâlc adânc.
CE

Mai ales ne uimea

prin bogăţia Cuno-
i elor sale din tre-
i ştiinţ
I/

i _cutul nostru istoric.

i Din acest trecut izvo-
AS

i
rau icoane și pilde
e

necunoscute nouă, pe
UI

Narcis
N e a mr

care Ashiereul
mt

le colora şi le însufle-
_ come N

ţia cu un meșteșug
BC

neîntrecut, Atunci se
 10 | . “Revista Moldovei...

RY
" vădea în acest cleric excepțional, cărturarulde rasă, care
Şi-a ostenit ochii deasupra documentelor seculare, cen'au:
glas decât pentru prea puţini oameni. De câte.ori nu

RA
am zărit la dânsul -saci plini cu pergamente și peceți,
pentru “cari pe acea vreme nu aveam încă înțelegerea

LIB
trebuitoare. lată dece, prin 1905, lucrând la monografia
satului meu natal Cristești, am avut inspiraţia să fac a-
pel la vastele sale cunoștințe istorice. a
„Şi am primit atunci, .dela Arhiereul Narcis o lungă

Y
scrisoare plină de prețioase indicaţiuni, pe care o păs-

SIT
„trez cu pietate, ca o dovadă vie a bunătății și erudițiunii
sale. Ce rău îmi pare că mai târziu mam mai avut pu-
tința să-l cercetez la M-rea Neamţului, căci depozitarul
ER
atâtor cunoştinţe era nu. numai un pasionai culegător de
documente, ci și un harnic scriitor. | o.
După câte ştiu, a publicat:
NIV

1) Istoria M-rii. Gorovei, Dorohoiu- 1897. E

2) Istoria M-rii Bistriţa, ediţie mică„Piatra. 1900. |
3) Istoria M-rii Râşca, Fălticeni 1901.
LU

IE
4) Cuvânt improvizat la înmormântarea Starețului
Timoftie, lași 1904. a |
5) Inscripţiile M-rii Nemţ-Secu în .revista Arhiva-laşi,
RA

6) Istoria Cetăţii Neamţ în „România Militară“ Bu-

cureşti, pe Mart, April, Maiu 1905. Aa
NT

Dar principala sa operă, una din cele mai vaste

lucrări istorice, dintre câte sau scris la noi, este încă ne-
publicată. |
CE

E
lată ce scrie însuși Arhiereul Narcis Creţuleseu-Bo-
toşăâneanul în revista ieșană Arhiva an. VI No. 7 și 8
depe Iulie-August 1895, asupra lucrării sale, rămase în
I/

manuscris : o | Sa
AS

„Demult cugetat-am a scrie ceva despre mânăstiri;

„dar neputâgd alege şi culege între numărul lor, data
„înființării, acea a închinărilor, între averea, desvoltarea,
UI

„Creșterea, și descreşterea lor, între importanța lor una

„către alta şi toate către stat,: am conclus la urma ur-:
BC

“ „mei a scrie de toate împreună, adică a descrie toate.

„mânăstirele făcute de Români : mânăstirilor. vechi și

E |
 il
Revista Moldovei

RY
mânăstirilor în
„mânăstirilor :nouă, mânăstirilor” stinse şi ilor de femei,
ă, mânăstirilor de bărbaţi şi mânăstir
„ființ
nţi călugărești, mâ-
„schituri, mitoaceşi oricefel de locui

RA
român de azi, precum
„năstiri. din tot. cuprinsul statului
rtate ; cu alte cuvinte
„Şi din toate țările. limitrofe și depă
âni şi oriunde am vă-

LIB
„aim urmărit pretutindeni pe Rom mânăstire, de îndată
„zut căei au făcut sau înocit vreo.
sau vreun text autentic,
„ce pot avea vreun document,
aşezământ. ldeia este prea

Y
„caut a serie despre un atare iarăş cugetat-am că. oricât
; dar

SIT
„mare şi eu 'nedestoinic
va fi mult şi bine, întro ma-
„de puţin voi lucra, totuși
nimic până acum.“
„derie, în care nu sa făcut
poate vedea planul măreț al
ER
„Din aceste rânduri'se i E
ilor românești.
ăcestei lucrări asupra mânăstir Ashiereul. Narcis din tot
„Să vedem, ce a realizat a
NIV

ceia ce-şi propusese?

ionarul tuturor mânăstirilor
“Mai întăia alcătuit dicţ în număr de. peste una mie,
,
- despre care trebuia să scrie Apoi a luat fiecare mânăs-
LU

aranjate în ordine ajfab efică .

icul şi producând - toate do-
“re în parte, făcându-i ce istor
O priveau. |
|
cunoscute,
RA

cumentel e în Arhiva,
“Taţă un din acelaş articol publicat
pasagiu despre fe -
din care ne putem face a ideie aproximativărealizase din
şi cam cât
NT

lul cum înţelegea să lucreze |

:
lucrarea sa până atunci
şi. termin mânăstirea
7

„Eu acum scriu în litera B!)

CE

|
a căreia descriere ocupă
Bistriţa din judeţul Neamţu,
vreo 30 documente.“
- peste 30 coale și reproduc
„Şi mai departe :
I/

uri cu 120 mânăstiri.

„Am scris în 6 ani, 14 tomsc şi câte tomuri? Dar.
Câţi ani vor trebui ca să sfârșe
AS

şi când rtea va tăia

va veni moa
eu scriu fără compas |
unde-a vra“.
UI

operă are istoricul Mă-

Un cadru aparte în această
năstării Neamţu.
BC

DI
140 de mânăstiri,
)) Care singura cuprinde peste
 12 . 0 Revista Moldovei

RY
lată ce scrie arhiereul Narcis în această privință în'
acelaş articol : . aa a
„Dintre toate mânăstirele nici una nu ma atras cu:

RA
„atâta putere, ca aceia în care trăesc, marea și vesţita.
„Mânăstirea Neamţului și m'am apucat a scrie despre

LIB
„ea înainte de a ajunge alfabetic la dânsa. Descrierea ei
„cuprinde 10 tomuri și nu este de mirat când se va cu-
„noaşte ce cuprind. lată cum este împărțită materia a
„cestor volume: a a

Y
Tom. |. Istoria. M-rii Neamţu. Partea anticăpe 427 |

SIT
pagini. Cuprinde un material puțin cunoscut istoricilor |
noștri. Vine până la 1779. IE |
Tom; II. Istoria M-rii Neamţu, partea M-rii Secu,
ER
din timpuri vechi până la 1779, când se unește cu Mâ-
năstirea Neamţu, 207. pagini. |
NIV

Tom. III. Peripeţiile starețului Paisie, 1763-1794 pe

280 pagini. - | a -
_ Tom. IV. Istoria M-rii Neamţu dela 1794-1860; -
188 pagini. . |
LU

-
Tom. V. Partea M-rii Neamţu-nou din Basarabia.
Acest tom cuprinde istoria Basarabiei din timpurile cele
mai vechi până în prezent, după documente Și Qutori
RA

ruși ;: 516 pagini.

Tom. VI. Istoria M-rii Neamţu unită cu M-rea Secu
NT

și cu toate mânăstirile și schiturile închinate M-rii Neam- .:

țului dela 1800-1890; 700 pagini.. |
Tom. VIl. Zestrea sau averea
CE

tuturor mânăstirilor
zise pemţene, în total 34 mânăstiri, dela 1300-1860, nu
Numai averea materială ci şi morală : cărți, odoare,
picturi, icoane, aproape toală necunosculă Românilor
I/

de azi; 854 pagini. | ÎN ,

AS

Tom. VIII. Dipticul oficial şi: un opis de toate - do-

cuimeniele “mânăstării în numărde 4430, în plus un
tablou cronologic a tuturor actelor date de fiecare domn
UI

„în parte, cu toate moşiile dăruite de ei,. 260 pagini.

Tom. LX. Pomelniciile vechi și toate inscripțiile mâ-
BC

năstirii ; în apendice, pomelnicile și inscripţiile M-rii Bis-

trița, 367 pagini. a | |
 _ “1
Revista Moldovei

RY
astăzi aflătoare . în M-re.
Tom. Ă. “Documentele a
reprodus vreo 500.

RA
Până acum am
vasta lucrare depă-
"" “Inţelegem din aceste citate că Ea e.
specialitate.
șeşte interesul unei simple lucrări de.

LIB
sultatla oric e treb u-
mai mult decât „o: arhivă de con erizează Arh ier eul
ință“;, cum. aşa .de modest o . caract De ăi
Narcis. a

Y
scris la M-rea Neamţu
Deaceia, în anul 1924 am a

SIT
a mă înteresa de soarta acestei opere.
Spre punsul ce-am primit,
„Spre surprinderea mea, iată răs|
:
cu data de 18 Aprilie 1924
ER
la zestrea intelectuală
„La Scrisoarea Dv. cu privire
Stareţ fost al M-rii Neamţu,
a Prea Sfinţitului Arhiereu şi decedat, în cele din urmă
vă comunic că mult regretatul în Tg. Neamţu, luând “ cu
NIV

Sa retras din Si. Mânăstire, după

şi manuscrisele, iar
tot ce a avut, precum
dânsul
e manuscrise le-a ridicat
“încetarea din viaţă toate acel
LU

a Sf. Narcis, care este cu

"d-l maior Badenschi, uda Pre
unde puteţi lua tot ce doriţi.
domiciliul în Roman, deat a terminat istoricul M-rii a-
RA

"După cum m'am inform Domnul Badenschi se gă-

juăgând la tomul XII. Tot la Je strânsese el în viață.
sesc şi multe accumente ce
NT

găsește nimic, decât una

- Ja monastire nu se mal
diferiţi autori.
bibliotecă cu cărți tipărite de vi le pot da.
Aceste sunt informaţiunile, cari
CE

Cu toată stima
Stareţ, Arhim. Meletie
I/

se vede că istoria M-rii Neam-

Din această scrisoare
moartea Arhiereului Narcis,
AS

țului din 1895 şi pâză la şi isto-

sporise încă cu 2 volume. E foarte probabil că
Sa îmbogăţit în acel interval
ricul celorlalte mânăstiri
UI

de timp. ”
stiunea scriind la Roman,
Am căutat să urmăresc che
BC

|
maior Padenschi, care între
str. Sf. Gheorghe 12, d-lui
timp fusese înaintat colonel.
!
Nu am primit nici un răspuns
 Î4 | E | Revista Moldovei

RY
Interesându-mă din nou la M-rea Neamţului, am
primit cu data de 24 Sept. 1927, din partea P. S. Sale

RA
Arhimandritului: Daniil, actualul stareţ,o scrisoare, din
care citez următoarele rânduri : a o

LIB
» Volumele manuscfise de cari vorbiţi se află la: d-l
„Colonel Badenschi din Roman, care este nepot al P.S.
„Narcis. M-rea noastră a voit în câteva rânduri să se:
„pună în posesiunea

Y
lor—după cumar îi şi drept, însă -
„Wa fost cu putință“! . pl A

SIT
„Cea mai mare parie din documente a fos! a M-rei.. -
„Neamfu, unde-P. S. Sa a trăit cel mai. mult timp și
„unde a fost şi şapte ani stareţ“. ps
ER
Am subliniat întradins pasagiul.în care se afirmă
că „cea mai mare parte din documente a fost a. M-rii
NIV

Neamţu“. a e SE
Imi îndeplinesc o datorie de recunoştinţă față de
Arhiereul Narcis și o datoriede conştiinţă față de cul-
LU

tura românească, cerând să se cerceteze și să se des-.

mormânteze înuctul ostenelilor acestui mare intelectual
botoşănean, pentru ca -opera lui să devină . un. domenii.
RA

public, la îndămâna cercetătorilor iubitori ai trecutui

nostru. | e a
NT

Constantin Iordăchescu
CE
I/
AS
UI
BC
 -

15

RY
RA
LIB
"Pe sub castanii' plini de rod greoiu,
„= Imtinde toamna sdrenţe putrezite,
In cântece sihastre de cimpoiu,

Y
“Sim larma rândunelelor grăbite.

SIT
Ea pregăteşte sălile de bal, ”
ostochiate,
- Cu. ghirlandâri de crengi înt
ER
al,
plăcut să fie; vastul carnav
- Mulţimei de troiane invitate.
NIV

Pe ramurile: drepte de arin,

LU

străluci măreaţă,
In .scânteri,. va
- Armura cavalerilor ce vin:
.
Cristalele şi ţurțurii de gheaţă
RA

| Şi toamna putrezește ce-a rămas,

NT

Din ctăile “de grâne şi din poame,

croncâne la fiecare pas,
Să
me.
Orchestra codrilor lihniţi de foa
CE

de ger,
„Şi tot mai mult ne-apropiem
I/

|
Cu aceste pregătiri de carnaval,
AS

mnlt, în sufletul stingher,

Şi ot: mai
sălbatec ghiare de şacal..
Se fig
UI

Vasile Gh. Petrescu

BC
 ”

o, "Revistă Moldovei Du

RY
7
m

PE DRUMURILE ȚARII MELE

RA
Mâmăstirea Dragomirna

LIB
P. C. S$. Părintelui Dionisie Burac:
” Arhimandritul Mânăstirei Dragomirna

Din șoseaua trainică şi bine întreţinută, care. leagă Suceava!

Y
cu Cernăuţii— calea. împărătească a marilor Voevozi— în Ițcanii

SIT
bătrânului prisacar laţco, o apucăm la dreapta. pe un drura, care
întovărăşeşte în lungul lui umbra unor falnici-tei, pe sub care,
vin din sus, coboară din jos, grupuri dese de țarani înalţi și Chi-."
ER
peşi, femei mândre si elegante în portul: sobru bucovinean. De -
“dimineață au fost la: slujba mânăstirei din Mitoc. și acum se Te=.
întorc spre casă. ă
NIV

In văzduh e linişte: deplină. Soarele dogoreşte ca. focul unui

cuptor, iar de cătră miază-noapte, din când în când, adieri fine
se furișă printre ramurile de plop, albe ca varul, răscolind liniștea
LU

frunzelor argintii, cari tremură nervos. Caleapână la mânăstire nu

„e lungă, iar priveliştile din dreapta şi din stânga. îţi fură ochii.
“Brâie lungi și subțiri,altele scurte şi late, de fânețe sau pâine,
RA

de porumb sau trifoi, se 'nşiră la rând, vărgând câmpul întins ca

o apă cu coloritul tuturor nuanţelor de verde. lu plină primăvară
NT

bogată şi dătătoare de nădejdi, țarinile' râd sub bogăţia de raze

- cari scaldă pământul. . Şi mai 'departe, dungile pădurilor negre-
verziu mărginesc ogoarele, încondeindu-le în linii răsfrânte, lâr
CE

peste tot, privelişti de un pitoresc deosebii, oferă călătorilor o

dispoziție sufletească bună. |
Două pâraie curg în stânga şim dreapta drumului : unul
I/

este Mitocul, iar celalt Dragomirna ; o apă leneșă, tulbure, mâ=

loasă- se lasă la vale. Printre pomi, în faţa noastră răsare un sat
AS

mare-cu case dese. Copii. micuţi, cu păr blăan ne esă 'nainte, |

sar în praful șoselei și ne svârl fructe alături de cuvinte îndrăs-
UI

nețe. Părinții, cei mai mulți lipsesc de acasă: la târg sau. bise-
rică, au umplut drumurile. Câţi au mai rămas, bătrâni sau tineri,
BC

stau la taifas în poartă sau pe prispa casei.

Doi tineri, un flăcău şi o fată șuguiesc în capătul unei uli-
cioare umbrite. Fata, își gâdilă nasul cwun bujor roş ca focul, pe
când îlăcăul c'o palmă înfiptă 'n brâul lat și 'mflorit, se joacă cu
| s
N
! !
 RY
RA
LIB
Y
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE

orghiu.
Cotecţia Căpit. A. 1. Ghe
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Revista Moldovei 17

RY
cealaltă în mărgelele din jurul gâtului fetei : o idilă de țară, o
strotă de poezie pastorală, o dragoste tăinuită.

RA
ne >

LIB
Mitocul Dragomirnei, este un sat îndeajuns de măricel, priri.
se pierd între pomişi livezi;
„care mergi de ţi se urăşte, Casele
iar ulițele şi toloacele sunt albe de gâştiși rațe.
trei confesiuni deosebite îşi

Y
Trei biserici se 'nalță alături,
au fiecare locaşul ei, îşi dispută credincioşii : una, este catolică,

SIT
—şiabi, căci .
cealaltă, ortodoxă, iar a treia, lipovenească. Catolicii
mulți sunt români,
pentru ei a jost clădită—sunt puțini. Cei mai
vin lipovenii, bărboşi, de statură mijlocie,
iar în urmă la număr,
ER
roșii sau galbene încheiate la o parte a
| îmbrăcaţi cu rubașcele
blânzi si tăcuţi când le lipseşte rachiul,
pieptului. Sunt oameni
NIV

la vorbă când şi-au pierdut cumpătul. Se ocupă

amarnici și iuți.
mereu pe drumuri,
cu bulgăritulşi pomăria.li vezi şi-i întâlneşti
slăbănog, deasupra ca-
în cotiuguţe lungi, trase de câte-un cal
LU

a
“pului căruia stă arcuit cercul.
oameni mai sobri, gospodari ne-
Sfabii, sunt un neam “de
chiar și pentru a lor n0-
"întrecuţi, au fost de multe ori o pildă
RA

iar sărbătorile îi strâng 'n

Stri. Ziua de lucru nu-i prinde acasă, |
covârşeşte sufletul,
fața altarului, unde predica pastorului le
se 'ntinde micul
„ Legat aproape de Mitoc, mai spre apus,
NT

sat lipovenesc, Prisaca.

De acun, dela Mitoc la mânăstire, calea nu este departe,
teun sfert de cias. Urci un deal. coborio
CE

un cal bun, te duce îm-

vale şi treci o limbă de pădure; acolo-i mânăstirea. De jur
prejur, numai brădet, în mijloc, mândra ctitorie, o mânăstire cum
şi nici ca forme ar-
nu se află o alta “n toată ţara, nici ca stil
I/

care a ridicato cu grijă şi cu pricepeie

_hitectonice, o mânăstire
AS

rar al vremei: mitropolitul Anastasie”

în ale artei, un cărturar
veacurilor apuse, ca oferă din
Crâmca. Păstrând' ceva din poezia de a
călătorului dornic
depărtare, prin mulțimea -turnurilor sale,
UI

senine şi acea înfățișare roman-

o cunoaşte, impresii de străluciri
se va sili cineva sa o uite. Intre zidurile ei
tică, pe care greu
BC

ctitori, de aceia, astfel cum

intacte, găseşti toată tradiția marilor o
este, pare o legendă petrificată şi răsărită ca din pământ,

2
 A

Revista Moldovei | 18

Y
AR
cetate de misticism, în încăperile căreia parcă sar ascunde nu-
mai taine. ş
Din șosea drumul cotește la dreapta ; o alee largă, întune-

R
coasă de îrunzari se sfârşeşte în fața turnului porţei, înalt şi se-

LIB
meț ca o ameninţare. Q poartă grea scârţie în țâţini, pecând de
„asupra, stema vechei Moldovi, păstrată cum nu se poate: mai bine,
arată in literile-i unciale, frumos reliefate, omul și data zidirei.

Y
Călugărul storoj ne primeşte, în urmă-ue, poarta se mchide cu -
sgomot de fiare, pe când drugii trosnesc în anul bolților.

SIT
Priveliștea care ni se “desfăşoară este - greu: de. redat;
în mijlocul. unui pătrat de ziduri înalte, o mândră biserică, .
elegantă, subțire ca un îuior de fum plumburiu, se înalță “sprin-
ER
tenă, voioasă, plină de duh ; un vis zidit în piatră, int juvaier
de artă şi de pricepere. |
IV

Pretutindeni uși cu profiluri, în- cari jocul nervurilor şi tor-

turilor, închiagă desenuri armonioase, contra forturi cari. sprijină
UN

cu putere zidurile încă destnl de ari, turnuri semețe și svelte,

flori tăiate 'n piatră, împrăştiate într'o bogăție de artă și impre-
sionism uimitor. Și pe deasupra; soarele care varsă și varsă po-
L

top de raze peste această strălucire de ziduri, O lumină care-ţi

RA

ia ochii și te uimește. | . | _
O atât de desăvârşită lucrare de artă nu putea fi ridicată .
decât de un ctitor vrednic, a |
NT

Şi în fața unui astfel de măreţii, gânduri sfioase îţi despică

ființa Şi te simţi transportat în vremea legendară a eroismului
CE

nostru creştinesc, copleșindu-te navalnic şi punându-ţi o sumă

de întrebări, cari te mână cu mintea departe, la vremea când
graiul românesc neputând să tuarne în forme de ritm desăvârșit
I/

“expresia sufletească a poporului, instinctul artei şi conștința reli-

gioasă închegau în cripte sau mândre ctitorii, aceea ce astăzi cu
AS

greu se mai repetă. | |

Dragomirna, este un produs al vremei, o amintire care încă
UI

trăeşte cu toată puterea, o transfigurare a unui cânt de o religio-

Sitate covârșitoare, pilda celui mai desăvârşit apostolat.
| Intrarea în curtea mânăstirei este cât se poate de impre-
BC

sionantă. Istoria mândrei ctitorii nu este plină de fapte măreţei

iar ființa ei nu şi-o datorește vreunei isbânzi răsboinice.
Nu sunt decât trei veacuri şi ceva, decând, Ilie Diacu, de-i
N I
 a | 15
Revista Moldovei...

Y
, e miniaturist și ca-
venit mai târziu prin călugărie Anastasie mar

AR
m-
ului din Suceava, loan Crâmca sau Crâ
ligraf, feciorul neguțător
urmă dintre mitropoliţii „şi cărtu-
covici şi ai Cristinei, cel din
a ridica mânăstir,
rarii tradiţiei slavone, cum şi al obiceiului de

IBR
oc de codrii
în proporțiile arhi tectonice medievale, zidi.în acest mijl
t.
nepătruns . Şi înconjurat de poezia izvoarelor, un mic schi
ăst ire mai mâuară,

YL
să clădească o mân
„Dar Crâmca voia
ri decât Putna şi Suceviţa, de
mai strălucităşi mai bogată în daru
ă nu începu în 1602, cu banii
aceia visul nu-i dădu răgaz, pân a
euseviosului Doni lo Ieremi

SIT
strânşi din. tinireţă, „în zilele lui fii Consta nti n, Ale-
iţilor
„Movilă Voevod.şi ale prea iub l 7110 (1602) Iulie 27 1)
în anu
"xandru şi Bogdan Voevozi, Lupu şi Simeon Stroici,
ER
, boerii
sale
“ ajutat nu numai de rudele e și as-
ales cu ajut orul grec ului Dima, care-și odihneșt
dar mai minuni de
vreme, sub temelia acestei
NIV

tăzi oasele încenuşate de

arhitectură. DD core şi is-
erau terminate, iar mânăstirea,
In 1609 lucrările
ridicate până
musețe pe toate celelalte
butise să întreacă în fru
LU

rnoveanul, acel
unc îşi
i, câştigă în curând, în Domnul Miron -Bâ
„at calăului din
avea în curând să-i cadă capul sub securia
_ căruia amintire.
vrednic deVoevodul încon-
| Țarigrad, al doilea ctitor
RA

ctitorie cu un pu-
ani, 1627, frumoasa
peste saptesprezece astăzi,
jură
şi cu turnurile care străjuesc, şi
"ternic pătrat de ziduri şi averi, mulțumită că-
NT

număr de moşii
dăruinduri un însemnat
o viață neatârnată.
sora aşezământul îşi desvoltă cu cărți și odoare prețioase,
o
Inzestrată de Anastasie
CE

| cărturaeri se
scoală de diaci se înjehebăîn preajmă-i, călugări vieți mona-
în grab ă din tot cupr insul țării, iar faima unei
adunară it îşi împlinise
hotarul. Bătrânul mitropol
hale desăvârşite trecu
I/

griie, „în casa cea de

fără
putea să se coboare
visul, deacum |
AS

lut a moşilor săi“. le Ca-

ă vreme, cam în 1653, oști
| Dar, iată, că nu peste mult le Lupu, pentru a-l scăpa
în ajutorul lui Vasi
cari veniseră
UI

zacilor,
II lucrărei sunt
PI
ce sc întâlnesc În cuprinsul
datele
__“ 1) "Toate cifrele și Episcop Dr. 1. Vorob-
Mânăstiri Dragomirna de
BC

dup ă : Istoria Sfin tei

luate i Române _de N. lorga,
evi ci— Cer nău 1925
ţi— , cum şi după Istoria Biserice
chi e
.............
e

Volumul
co

|.
 '20 Ai e Revista Moldovei

Y
de răsculatul său hatman. Gheorghe Ştefan, se abat din cale și

AR
de îndată ce „7imuş au sosit la Cetate, de adoua zi s'au des-
„frânat la jocurile mânăstirilorşi întăi asupra Dragomirnei

R
„Cu puşti au mers şi au bătuto; şi dacă i s'au inchinat toate
„odoarele şi vesmintele, în foc au dat. şi nu ca creștini, ci

LIB
"mai râu ca păgâni s'au purtat la' acea mânăstire“.
Un timp, apoi, a fost. linişte, când, în 1758, Octombrie 2, 0
adoua .de astă dată tătărească,. se abătu
năvălire, asupra ziduri-

Y
lor abia scapate de prigoană. . Cate odoare fuseseră - salvate din

SIT
mâinele” Cazacilor, le răpiră Tatarii. sau le zălogiră călugării hră-
pareți. |
Și dacă astăzi la Dragomirna nu găsim comorile de artă a
ER
Putnei sau Suceviţei, mai norocoase ca sora lor, dacă din bogă-
ţa unui trecut strălucit, călugărul care ne întovărășește nu poate
să ne arăte decât puţinile reliecve scipate de urgie, apoi, aceasta
IV

se datoreşte în cea mai mare parte şi vitregiei celor cari au ad-

UN

ministrato în decursnl vremurilor. 0 amintire tristă se leagă de

încercarea călugărului Paisie Velicicovschi, rus. din Pultava, care
veni în 1763 dela Athos, însoţit de o: ceată de tovarăşi lacomi,
pentru a lua pe seama sa bătrâna mânăstire. La început, băști-
L

nașii se opuseră, episcopul îi amenință

RA

cu avatema, cu toate a-
cestea, !ocașul încăpu în mâinile lor, Câte din bunuri nu se vân-
dură, luară “drumul Muntelui Athos, sau trecură la Secu, unde-și
NT

Sirămută .mai târziu Paisie, scaunul. |

O veche legendă arabă, povesteşte, cum, odinioară, un Dă-
trân şi impunător castel, zidit de pe urma visului unui
CE

pașă, pe
țărmurile unei mări, care nu cunoscuse niciodată ce este fur-
tuna, fu acoperit într'o noapte neagră ca iadul, de furia valurilor,
umflate din senin." A doua-zi, marea se linişti iarăşi,
I/

valurile se
retraseră, iar castelul pustiit, de apele cari luară în bătaia lor tot
AS

ce era mai de preț. rămase ca o stâncă semeaţă, înfruntând, cu

strălucirea turnurilor lui, mai mândru în goliciunea zidurilor des-
brăcate, nesfârșitul ritm al valurilor potolite,.
UI

Deaceia, astăzi, când stăpânit de admiraţie, rătăcesc printre

zidurile intacte, căutând înțălesul lucrurilor mari de altădată, gân-
BC

dul meu, umilit de vrednicia străbunilor, îmi reîmprospă iează po-

1) Miron Costin—Letopiseţi—p, 3410,

 Y
AR
IBR
B
Mânăst irea Dragomi rna — iserica.

YL
SIT
ER
NIV
LU
RA

y
Sa
NT

z
r
ar cape e Yi :area: Vata+
A

2% at Ta t
i
i
E

apa
ste MEA

2 „iata

|
Eee
CE

Pai
ai

io
ke

Ai

e
LA e

A
I/
AS
UI

1. Gheorghiu.
Colecţia Căpit. A.
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IV ER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 " Revista Moldovei 21

Y
vestea acelui “legendar castel, “ care pentru | “mine trăeşte aevea

AR
prin ctitoria fără de seamân a fiului neguțitorului din Suceava,
ste
=:
e “k .
- ,

IBR
„În mijlocul curții, pătrată, se ridică ca o rugăciune şi ca un
lespezi
îndemn ceresc, frumoasa. biserică, înaltă, croită numai din
enesc, care întrece
de piatră, în acel deosebit stil bizantin-moldov vreme, In-

YL
ca înfățișare: toate bisericile clădite până în această
de linii cari se urmăresc, se în-
treaga lucrare este o armonie
se compl ectea ză sau se aștera,
tretae sau se răsfrâng, de fețe, cari

SIT
tot estetic, ce pare din depărtare o ju-
pentru a.da naştere unui
cărie imensă, crescută din pământ. De două ori aleagă în jurul
şatpe, colacul tradițional al
ei, pentru ao strânge cu răsuciri de apoi
ER
„ctitoriilor, moldoveneşti. Odată sus, . aproape de streașină,
mijloc. Intre ei, ocnițele se perindă
ceva mâi jos, aproape de
tinei cărți desfăcute în plină lumină,
NIV

unele după altele, ca foile

a vremei.
fără zugrăveli, purtând numai pecete care înță-
niciodată n'au fost. Călugărul
„. Picturi exterioare de
numele de acest frumos monument
LU

lesese să-şi lege prin veacuri

că nu a dorit să adaoge ni-
art , fie că nu Pau ajutat banii, fie ..
zidurilor.
“mic care ar fi răpit din frumusețea ic deoparte Și de alta în-
RA

contra-forturi sprijinesc putern

Opt de
turnul măestrit înflorit, amintește
treaga clădire. Deasupra,
întru totul, dar fără a se lăsa
Trei lerarhi Iaşilor. Fără a-i semăna a unei dimineţi de pri-
NT

totuși mai prejos, admirat în lumina vie a-

văl de horbote, în care florile
măvară,. pare înconjurat de un ele, dau o în-
neasămănate între
şezate n rânduri suprapuse şi
CE

dese de rozete, de ocniţe înguste

„făţişare de gingășie rară. Şiruri peste cari se lasă
un brâu subţire, prichiciurile
sau de, ciucuri, c-
un tot care împresionează, comple
întreaga alcătuire, formează
I/

arhitecturaie.
tând ansamblul întregei forme
patru ferestre artistic tăiate.în
AS

In pridvorul larg, luminat de a trepte.

îngustă, ridicată deasupra câtorv
peatră;se intră printrotuşiță
de partea opusă.
Aceiaşi ușă răspunde şi
UI

gutică susți-
Deasupra, pridvorul se termină printr'o boltă
se
care unindu-se către vâri,
_nută prin puternice nervuri răsucite, cu
BC

i
obicinuitele rozete de piatră. Păreţii sunt tencuiț
adună sub care a-
a vre-unui călugăr mai zelos,
alb din .nepriceperea târzie și
lă, a căror urme împodobosc
coperi aștie! ștrălucitoarea poleia
 22 Revista Moldovei
o... ...vvcvavoneenenenanesneaspeceeveeeevoovae -
o. ....vooseerooseouvteenoeeoceevovonanevoauescavoceoeoteconovooececvovvovetoooronovenoneneoeneenosnoosoveneeroonnaneononasecoovoeesoaros

RY
acum, acolo, unde mâna cu greu putu să juma, brăele: şi ner-
vurile ce străbat bolta.

RA
| Jos, între lespezile roase şi măcinate de paşii credincioşilor,
odihnesc sub pietre măestrit împodobite: oasele Mariei, fiica lui
Constatin Mavrocordat, domnitor.în câteva rânduri, în cele două

LIB
principate, devenită apoi soția paharnicului Gh. Balş. Moartea şi-a
aflato fiind pribeagă, iar lespedea care înfățișează în frumoase
litere grecești, sub imperunarea amânduror ' 'stemelor româneşti

Y
„—vulturul şi zimbrul—arată și anul morței: 15 Februarie 1770.

SIT
Vin apoila rând alte doua pietre, din' care una, cea-mai a-
propiată, e netedă, fără nici o urmă de scris, care să însemne pe:
răposatul deasupra căreia se lasă cu toată greutatea. Pare că 'tot ER
aici odihneşte medelnicerul „Dediul“. Anul abia vizibil pare a fi
7181 (1673) lanuarie în 4.
Alături, o a treia arată pe un Dumitrașco, care ar r îi așezat .
NIV

lespedea pe mormântul tatălui sau la anul '7188 (1680) Iunie 4.

lar la mijloc, o lespede de marmoră albă, scânteetoare, mai
mică decât toate celelalte, cu colțurile roase, cu o inscripție greu .
LU

„de tălmăcit, în limba vechilor elini, acopere groapa, despre care

tradiția spune că ar cuprinde între păreții ei pe acel Dima—gre-
cul-—vestit arhitect, cu ale cărui planuri şi pricepere ar îi putut
RA

Crâmca să-şi vadă visul întrupat aerea. Scrisul nu pomenește |

nimic despre persoana acelui care doarme dedesubt. Cum de a
ajuns bucata de marmoră
NT

în locuri atât de depărtate de țara

unde se obișnuia a se scrie astiel—rămâne o taină. Mulţi cred
a fi adusă de însuşi Dima, ca, însemnând lucruri scumpe prin
CE

amintirea ei. Urmaşii, neștiindu-i înţelesul slovelor, i-au -pus'o pe :

mormânt şi de atunci, trei veacuri ea odihnește,. înfrățită cu pă-
măntul nostru, deasupra duhului şi. oaselor aceluia căruia îi da-
I/

torim frumosul dar arhitectural al Dragomirnei. -

Pronaosul—în care se intră, deschizând ușa îmbrăcată în
AS

fer—Sschimbă priveliştea. De sus, de unde cele două! cupole se

“împărechiază—nervurile se coboară în jos, alcătuind un tot de
UI

simetrie deplină. Doi stâlpi de zid în mijloc, alți doipe de măr-

gini, lipiţi cu totul de păreţi, legați prin arcuri, îl: despart de naos.
BC

Aici frescurile împodobesc peste tot pereții ; o bogăție de aur

cum rar se vede s'așterne dela tavan și până la pământ. Noul
și Vechiul testament zugrăvit aproape pe deantregul în scene,
 o | 93
Revista' Moldovei .

RY
lumina puternică, care.
vădesc o artă şi o pricepere deosebită. In
şi patru din bolta tur- .
pătrunde prin cele şease ferestre laterale
tă o expresie magică, su-
murile, chipurile înşirate: pe pereţi, capă

RA
ișate. Colacul împle-
văzând parcă de: sub costumele pitoresc înfăț
interior, aci, legând păreţii
tit, întâlnit în afară,se întinde şi în
și împodobit .cu aurul

LIB
şi scoborându-se ca un. şarpe, zugrăvit
rdân du-se şi răsucindu-se
soarelui şi albastrul cerului, aici, înco |
ilor.
până ce se pierde între încheetura zidur
că de-ţi răsucește gâtul pri-
„Deasupra, bolta, înaltă și adân

Y
ilor, la fel croite ca și în prid-
vind:o,se menţine pe corzile arcur

SIT
valuri și potolită,
de lumină albă
vor sau pronaos.—Sus de tot,
căzând peste pereţii a-
izvorâsc prin. cele patru ferestre înguste, |
de frescuri aurite. Si
ER
- coperiți un obiect de
lar în față, ca o dantelă Iată, catapiteasma,
-despărțind altarul de naos. Adusă
- vrednică admiraţie, se înalță poate
an la 1793, şi păstrată cât se
IV

din Solca lui Gheorghe Ștef ră, care îți fură

strugărie şi pictu
„de bine, este o întrecere de
UN

- “ochiul şi te opreşte în loc. bogăţia de artă risipită din

Intregul interior, fermecător prin neatins prin vre-
da folosită, păstrat
belşug, originală prin meto
a zidurilor și fac din acest
AL

a arhitecturală
muri, complectează oper
clădirilor moldoveneşti ridicate sub
“locaș unic-în felul său, tipul | a
i |
TR

influență” răsăriteană. o.RA

.2e

sub o lespedă modestă,

In partea din dreapta pronaosului,
EN

că -
fără nicio amintire care să arăte
“sără nici o urmă de scris şi nesc și
dului mitropolit, se odih
aici fusese știucat trupul blân oboseala „în casa
cunoscut
/C

nestrămutate, oasele cari, mau

astăzi
cea de lut a moşilor săi“ ?)
văzut, în parte, mai sus.
Cine a fost acest smerit călugăr am Stroiceştii—Luca și Si-
I

Imruditprin mamă în deaproape cu

AS

„_ cari mai târziu îi

moștenește dela aceștia însușrii
meon Stroici, ul care
vor folosi. Ilie, înainte de călugărie, Anastasie după, tânăr
ral cărței și un pasionat'al con-
UI

"de mic se arătase ca un durito

ăgându-se la Putna lui Ștefan,
deiului îşi părăseşte părinții și, retr
ește, cunoscător adânc al
se călugăreşte. Știind grecește și latin
BC

PI
Vol, |. pag. 397.
) N. lorga—lstoria Bis. Rom.
 24 e _ | Revista Moldovei

RY
limbei slave, Anastasie, priceput caligraf și talentat miniaturist
dovedi dintrun început un spirit înţălegător pentru cultură.
Anul
1588 îl află egumen la Galata, de unde, în 1600 vine,
ales fiind,

RA
ca episcop al Rădăuţului, în locul fugarului Teodosie Barbovs
chi,
refugiat de împreună cu leremia Movila în Polonia;
de frica lui
Mihai Viteazul, intrat în Cetatea Sucevei. Când: însă

LIB
leremia se
reîntoarce, Anastasie îşi părăsi scaunul şi se retrage
la moşia sa
Dragomirești, dăruită. sie-şi de către Domnul Petru:
Schiopu încă
depe: vremea când era mirean. De aici, trece

Y
episcop de Roman,
iar în 1608 ajunge sub Constantin Movilă, mitropol
it al Moldo-

SIT
vei. Retrăgându-se .din această demnitate în 1622, la mânăstirea
ridicată de dânsul, trăește până în 1631, când
fu înmormântat în
interiorul ctitoriei sale. Tradiţionalist -din convingere, spirit ener-
ER
gic, conservator dogmatic -propagator de cultură,
Crâmca .rămâne
O personalitate caracteristică a Neamului românes
c. în pragul vea-
hului XVII şi unul din stâlpii culturei moldoveneşti.
NIV

EA
| Cât.a fost de tradiționalist se vede din testamentul
său, o
pildă de adevărat patriotism. In aceste vremuri
, când grecismul
începesă pătrundă în Moldova. (veac XVII)
LU

Şi când înrâurirea
bizantină prinde să se afirme din ce în ce.mai puternic, Singu-
rul, care se opuse cu îndârjire şi care
căută a păstra vechile
tradiţii slavone, fu' Crâmca. De aceia, Dragomi
RA

rna nu a fost încli-

nată nici unei alte mânăstiri dela Atos.
Ultimele cuvinte. scrise. din testament, prin
care el spune
NT

că: „nu cumva să cuteze cineva din Domnitori ctitor : sau

„boeri din neamul nostru, a închina mânăst
irea noastră Sfân-
„tului Munte sau Ierusalimului; ori a da
CE

sub autoritatea Vre-

„unui patriarh sau mitropolit sau a schimba pe călugării din
„tara Moldovei, sau a le pune egumen din
mânăstire străină,
„Ci să aibă a lăsa mai sus zisa mânâstire
I/

întru toate în pace:

„si neclintită în veci. Iară dacă cineva ar
strica scrisoarea şi
AS

„orânduiala noastră, acela să fie blestemat

şi de trei ori bles-
„temat, Anatema Maranata dela Domnul Dumnez
eu şi dela
„toți Sfinţii, Amin. — Smeritul Anastasie
UI

Mitropolit“ — do-
vedesc pe cărturarul care își dă seamă cât de amenințitoare va
fi înrâurirea grecească pentru: bunurile noastre
religioase. Numai
BC

dacă prin acest Singur fapt Crâmca ar rămânea în istoria biseri-

ceașcă a Românilor și încă este deajuns pentru ca să-i facă a-

/
pi
 iserică.

RY sta i Nae
sie
n Bine
(zise ia
FE pa
i
RA 15) ZT,
TIT,
naior d in b

„il
f,
a“
LIB |
4
d
D

-
«

f
Ra
/

iţ4
id
ad
Y
SIT
— Inter

ER
Dragomir

IV ] -
N ai
ia poa oa e i me

Colecţia Căpit. A. 1. Gheorghiu.

A Anul a.
tea?
.. ..4 So - „-
UN ra
oate sei, SSE:
Aaa eat
Ci
rs,

piesa
>
i
ne

- d
AL -
»=
[da
si2 reci I
II
area pia
Prenatnă
Pare Da TI zR,
pr
aa
pa ez
mia
, Ce .
TR
EN

Ț
/C I
Mânăstirea
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 | 25
- Revista Moldovei

RY
nu poartă nici o slovă;.
„mintirea- neştearsă. Piatra, sub care zace,
de trei veacuri ca cineva să .
netodă şi bine păstrată, ea aşteaptă
cum i-a fost întreaga viâță, anul și nu-
însemne modest, astfel

RA
mele aceluia pe care-l păzeşte. |

LIB
„R % %

Apus. In curtea largă şi

| E în deseară ! Soarele cată spre
două umbre străbune, se plimbă
pătrată, doi călugări bătrâni ca uri. Mai departe,

Y
în -pas leneș sub zidul înalt și spintecat de crenel se
ri de țărani, veniţi dela munte,

SIT
aşezaţi la răcoare, câteva grupu blâuzi ,
gânditoare de moldoveni,
pregătesc. să-şi ia cina. Figuri din cari
desfăcute, cu mâneci largi
glumeți, ertători,. cu pepturile de 0
de luptători, cu mijlocul încins
es braţe vânjoase şi tari
ER
ate, pelerienii noștri, sosiți de cu
curea ţesută în firişoare color trei, pe când femeile înfă-
doi, câte
noapte, stau la taifas, câte
IV

toca în vârful capulu i, ascuns, sub

şurate în catrințe negre, cu şi desagi , așter-
scotocesc prin traiste
_ ştergarul. alb ca omătul,
UN

din picioruțe
Câţiva copii deapană des
“nând în juru-le, bucatele. albe pare o
e, roiul de cojocele
în preajma părinților. De depart |
orămăgioară de îlori.
AL

pe când soarele din ce

| Zidurile aştern umbre curioase, vârfurile turnurilor
lumini de flacări,
în ce mai roş, aprinde în |
TR

„şi brazilor depe coastă.

mai încet, calm, Tar, cadențat,
O toacă începe să bată, întâi “repede, mai mai
ce mai tare,
EN

sonore, apoi, din ce în

cu lovituri în ritm
să curgă fără șir, amestecate
viu, până ce loviturile încep stârnit
de sunete nepotolite. Ecoul
nervos, repezi ca o cascadă ce tot
/C

cu glasul lemnului, în timp

între ziduri se împerechează toaca
Apoi zgomotul se domoieşte,
cuprinsul pare că clocoteşte. descr escen do
ca la început, întrun
bate iarăşi cu aceiaşi măsură
I

aduse de ecoul
pe încetul în undele
AS

armonios, până ce se pierde unui

de tăcere şi deodată, asemeni
care mai: durează. O clipă năvaln ic
mare „Zaporojanul“ trimite
bubuit de tun, clopotul cel
UI

mai aude
de doagă. In urmă, nu se
și vijelios cea dintâi. lovitură ind văz-
îşi însoțesc tovarășul, răscol
nimic. Alte clopote mai mici a codrului ce se pregăteşte
BC

duhul şi trezind pacea, adâncă pace

de culcare,
 26 | E “Revista Moldovei

RY
In mânăstire. a început vecernia. Clopotele tac că la co-
mandă, în timp ce ecoul tot mai continuă să. se: lovească de zi-
duri până ce se perde cu desăvârşire.

RA
Duhul lui Crâmca pare că plutește în. înălțime,
Undeva, un bucium stâns, se aude -ca o rugă.

LIB
Căpit. Aurel 1. Gheorghiu
lunie 1927, Dragomirna.

Y
CS III IRI 2 ALL
IV

SIT
SPITALUL NA RM AVR o MAT 1“
—————
ER
Una dintre vechile instituțiuni ale oraşului Botoşani, și din-
tre spitale cele mai vechi, este spitalul filial al Epitropiei Sf. Spi- *
ridon, purtând numele Comisului /oanz Mavromati, căruia se
NIV

datorește întâia clădire sistematică, cu scopul dea primi în cău-

tare medicală, oamenii sărmani. |
Principiul de bază al spitalelor noastre, a fost gratuitatea,
LU

iar în această privință, am fost unica țară din lume, unde „bolnavii
nu plăteau nimic pentru întreţinerea în spitale; Ceia ce din ne-
fericire nu mai este acum.. Totuși ele nu se pot menţine nici la
RA

starea anterioară răsboiului, pentru multe motive din care cel mai
important, este sărăcirea eforiilor, prin expropierea moșiilor.
NT

Pe vremea când.s'a început clădirea spitalului |. Mavromati,

în principatele româneşti era ocupațiunea rusească, iar molimele
Și în special Ciuma și Holera, bântuiau armatele năvălitoare ca şi
CE

| populațiunea țărei bătută de nevoi,

In astfel de împrejurări, în anul 1831, D-rul Cristian Witt,
medic şei al armatei rusești, de ocupațiune a principatelor ro-
I/

mâne, începând organizarea serviciului sanitar, conform cu regu-

AS

lamentul organic, dă primele îndrumări pentru înființarea în ora-

şul Botoșani, a spitalului 1. Mavromati 5). Desigur credința reli-
gioasă unită cu dragostea de țară, au făcut pe mulţi boeri vechi,
UI

să se lege pe veci de ea, cu numele, prin moriumente neperitoare,

Chiar boerii.de origină Străină, îşi asimilau obiceiurile și
BC

limba poporului românesc. Căci nicăiri nii era. naţiune mai cu-!
1) V. A. Ureche, Academie. Din domnia lui Alex. Calimachi,
 27
Revista. Moldovei...

RY
ească
să, deşi voinică, care să prim
"minte, mai blajină, „mai supu scă.
ine veniăa să o stăpânea
cu atâtă îngăduinţă. pe oric
rară, numai datorită credinţei
sa menţinut cu o energie

RA
„Şi grele şi
za și mângâerea la vremuri
"religioase, care i-a fost pavă
lui D-zeu, astăzi înfăptuită.
„ia dat nădejde în dreptatea comună cu

LIB
Dato rită aces tor legături sufleteşti, de credință
„_ cu familia
boer religios și bogat, înrudit
poporul; loan Mavromati, care îi poartă
parte din avere spitalului,
Başotă, își lasă o bună Boto șani.
i Si-tu Dumitru din

Y
numeleiar , o. parte o lasă biserice i Artu r Goro vei,
orașului Botoșani a D-lu

SIT
In. monografia despre famil ia
la pagi na 130 urmă toarele date genealogice
aflăm |
| .
-” Mavoromati : loan ; Marghiola, soţie;
ER Teodor Ban-
Mavromati—Comisul
| Ie
“ţaş, nepot, 1832. fost epitrop pe la 1830, supus austri-
Jon Mavromati Comis, vede din o
, Mart 16, după cum se avea încă
IV

, . moar e în anul 1834

_ecesc Neculai Mavromatis. Mai
mic,
a fratelui său mai
UN

E jalbă sis şi Mavromatis.

“un fate Gheorghe Caraghiosu arhiva Statului laşi),
(Dosar 2, Fr. 1765, din mai mică
l 183 7, în 14 zile lanuarie, sau săvârşit
„La anu de fii şi sa Îngro-
AL

ati, care a fost starpă

soră-mea Maria Mavrom alăturea cu soțul său,
at la bis eri ca Sf. Dimitrie din Botoșani, viață înainte
cari şi el săvârşindu-se din
"p
TR

ul loa n: Mav rom ati ,

“Com is îngropat tot a-
ea, la anu l 183 4 la 16 zile a lui Martie, Sau
de ărici“.
i începător a acelei bis
colo, ca un ctitor şi întă
EN

umente, XVI, p. 57) .

(N. Iorga: Studii şi Doc (18 3|, nu a luat
fusese alcătuit în
„Deşi planul spitalului, con stată. din in-
8, astfel .după cum se
/C

„fiinţă decât în anul 183 ciul clădirei, în

lice, aflată pe frontispi
scripțiunea cu litere, ciri lemn în cancelarie :
cap ele i și a alt eia scrisă pe 0 țablă de
dre ptu l . de reposatul
la anul 1838, luna Oct
I

pit alu l fon dat

AS

_ „Os Maria născută Başotă

, iar
şi sofia sa
Comis loan Mavromati acestui institut
t zidirea din nou &
în anul 1846, s'au începu or hramului Sf. Ioa
n Boteză-
UI

din
ul lău ntr u pur tăt
cu paraclis și Sau desăvârșit
enire a fondatorilor
torul spre vecinica. pom înălțatului domn şi
în ocârmuirea prea
în anul 1849 Oct. 1,
BC

prin sârguința D.
Gri gor e Alex. Ghica Voevod, .
stă pân ito riu :
casei ospitalului central Logofăt
pi ai
D. generalnicilor epitro
 28 - | “Revista Moldovei

RY
şi Cavaler: George 'de Ghika, Vornic:. Grigorie Krupenschi. i
acelor din urmă sinepitropi.: Postelnic lacob Veisa şi. Post.

RA
Ioan Coroi prin însărcinarea dată asupra localnicului' epitrop
din acest oraş Botoșani, spataru C. Pisoski ; — Eară recon-
struirea acestui ospital s'au făcut în anul: 1874-75. în timpul

LIB
administratorului şi medicului primar Francisc Isak“, Completă
.
par Jean Armășesco. E |
Despre activitatea spitalului din primii ani, avem cunoștință

Y
“numai dintrun scurt.raport al-D-rului Cuciureanu, medic primar
și
cpitrop al spitalelor Sf. Spiridon, care inspectând spitalul Mavro-

SIT
mati în 1841 la 21 Mart, raportează următoarele : „Spitalul este.
înființat la 17 April 1839) (nu la 1 Oct..1838, după cum afirmă.
ER
inscripția mai sus indicată) iar mişcarea bolnavilor a fost
: |
Dela 17 April—31 Decembrie 12 crivaturi cu 128 bolnavi.
In anul 18400 . . . . în 18 ,„ 220
NIV

Dela | lanuar—21 Mart 1841 18. „e 4. ji

La anui 1845 spitalul a trecut subt administrația Epitropiei
Sf. Spiridon laşi.
LU

| In acele timpuri de credință creştinească, caritatea celor cu

stare, se manifesta prin opere trainice, |
Astiel aflăm o a doua inscripţie pe o tablă din cancelaria
RA

spitalului, în care se pomenesc: noui donatori :

„În încăperile din lăuntru acestui spital filial, din orașul
Botoșani, peste
NT

numărul destinat, se găsesc Scrivaturi cu bol-

navi compătimași, din care 6 sunt a răposatei Logofetes
e: Ca-
tinca Ghica Herfanca, născută Cantacuzin, cari se vor
între-
CE

fine deapururea cu anuala cheltuială cu începere dela 1

Sept,
15565, iar 2 crivaturi se întrețin de cucoana ; Anastasia născută
Ciure, Sau mai adăogat 2 crivaturi a D-sale Postelnicesei :
I/

Sultana Holban la 1963“, | |

Cei dintâi medici ai spitaluluiau fost de
AS

origină străină, îu-

tru cât în țară nu aveam școli de medicină.
li notăm în ordinea succesiunei lor:
UI

1) Francisc Kron dela 1838—18 Iunie. 1841 ;.

2) Holendraghen-Reichenblat dela 18 lunie 1841—17 lu-
-nie 1842 ;
BC

i
3) Ladyvic Ghişcovschi dela 18 lunie '1842—7 Oct,
185] ;
4) Francisc Isak dela 7 Oct, 1861—1864
;
1) Probabil la acea dată a inceput a primi bolnavi,
 Revistă ' Moldovei »y

RY
5) Ludovic Ghişcovschi dela. 1864 —1866 ;
se-
6) Francisc Isa dela 1866—1886 ; având ca medici

RA
1866—1874.
. cundari. (magiștriîn chirurgie) pe P. Lochman dela
și pe. Wilhelm. Fritsch dela 1814—1888,
români,
Dela 1886, Spitalul intră subt conducerea medicilor

LIB
_
|
unii cu doctoratul din Franţa, alții din țară. Sept.
dela 1886—8
7) loan Urzică, medic primar provizor
1888, fiind în acelaş timp şi medic primar al orașului.

Y
dela 1989—15 lunie
8) Ștefan Possa, medic. primar definitiv,

SIT
secundar pe M. /organdopol, urmat de
1895, având ca medic
1894 sa dat și personal ajută-
_M.' Ciomac dela 1892 înainte. In şi inten-
pe Gh. Dumbrăveanu
"4or, în cât aflăm ca subchirurg ER
dent C. Ghiţun, urmat în 1895 de Th. Obilişteanu.
primar deiinitiv, dela 15 lunie
9) Virgiliu Vrabie, medic
M. Ciomac, fiind subchi-
1895—1 Mai 1904, iar secundar Dorul
IV

1. Davideanu, iar ca inteu-

rurg - Gh. Dumbrăveanu urmat de |
|
UN

dent Th. Obilişteanu. provizor, dela | Mai

Theodor Popovici, medic primar
10)
până la 1 Decembrie 1904.
dela 1 Dec. 1904
11) GA. Antonescu, medic primar definitiv
AL

până astăzi, având succesiv, între 1904—I1 Noembrie 1918, ca

ordinea funcționării lor :
medici. secundari pe următorii, în
TR

Botez, Elena Vereaniu,

B. Ştener, D-rele Ladico, Virginia
urmată la 1 lulie 1914 de
devenită D-na Colonel Bălteanu şi |
|
EN

D-na: Eufrosina Botescu. studenți în medi-

Din când în când au mai fost şi câţiva
: Socor Cristea, loan Po-
cină, numiţi interni de spital și anume
/C

__pescu, astăzi medici. + i

succesiunci au fost : -
Personalul sanitar inferior, în ordinea
D. Scripcaru.
- Subchirurgi : |. Davideanu, |, Șindilaru,
I

i, Const. Sârghievici,
AS

Intendenţi : Th. Obilişteanu, Dobrovic

Şindilaru.
Gh. Stoianovici, Mihailescu, lamandi şi
i, țin să-
Terminând acest mic istoric al Spitalului Mavromat
UI

_ date
Spitalului
mi arăt părerea de rău, că nu am găsit în Arhiva
şi că cea mai mare parte din cele ce
mai ample, de orientare,
serviciului sanitar al
BC

le-am cules, au fost din rapoartele şi arhiva

oraşului, gata a se pierde şi acestea. a
despre activitatea medicală a
De aceia nu pot scrie nimic
 i ” „Revista Moldovei!

RY
Spitalului, unde am auzit că pe vremuri se făceau operaţiuni chi-
rurgicale” mari, iar îngrijirea din punct de vedere administrativ

RA
era de admirat. Funcţiona şi o bae curată, frecventată de lumea
bună a oraşului, bae care de câţiva. ani şi-a închis. ușile, spre.

LIB
paguba instituţiei și a vizitatorilor.
Operaţiuni mari nu se mai fac, trebuind să trimitem bol-
nâvii cu stare în. centrele chirurgicale din apropiere (laşi și Cer-
"năuţi), iar pentru cei săraci, să facem apel la punga celor cu stare

Y
și la autorități, spre a-i trimite tot acolo. |

SIT
Și este o mare pagubă pentru orașul Botoşani, lipsa unui
centru de chirurgie, căci sunt și bolnavi gravi, netransportabili,
pe care numai operațiunea i-ar putea 'salva.
ER
Spitalul Mavromati, are nevoe de protecțiunea oraşului Bo-
toşani, dacă cei ce au răspunderea politică și administrativă, mai
NIV

cred într'o reînviere a trecutului și întrun progres al viitorului.

Dr. C. Băcăoanu.
LU

Comuna Dorobanii
RA

Schiţă - monografică.
NT

Şcoalele din Dorobanţi. Inainte de a se construi loca-

luri de școală, cursurile se țineau în sale închiriate, după cum
CE

se țin și astăzi. In Dorobanţi sa început construcția unui nou

local de școală cu 4 sale de clasă, de către un comitet școlar de
„construcție în frunte cu preotul D. Arbore, directorul şcoalei de
I/

băeți, subsemnatul și primarul comunei 1. |. Bendas, care până

în prezent (1 Martie 1927)'a adunat dela locuitorii satului 90000
AS

(nouăzeci mii) lei. Dacă și autorităţile şcolare i-ar îi dat sprijinul

în aceiași măsură, poate astăzi nu mai umblă-școala prin toate
UI

cocioabele, In timpul din urmă s'au făcut progrese foarte mari în

şcolile primare şi mai ales din 1918, de când s'a înființat postul
1 dela şcoala din Dorobanţi, post ocupat de către D-l învăţător
BC

N. I. Constantineanu. Spre a se vedea în:ce măsură s'a progre-

sat în școala din Dorobanți, urmărim statistica în care se arată că,
în cei 10:ani dinaintea războiului. (1908-1918) şcoala a dat 83
 3i
+ Revista: Moldovei nae
DE .........

RY
enenaoesa
moscanansaeanoenssaessneaaseavaesnas

10 ani (1918-1927) a dat 325 ab-

absolvenți ; iar în următorii
urmează la şcoli secundare, .
solvenţi, dintre cari 80 au urmat.şi

RA
cum se -vede în alăturatul tablou:
1917-18 1918-19 1919-20 a 1921-22 1922-23
1920-21 a
| ASISTE

LIB
Dorobanţi :: 24 8 38
| 4 1 „8
1925-26 1926-27 |
;:1923-24' 1924-25
24 AT „34
35 1921-23
1921-22

Y
1918-19 1919-20 1920-21
| 1917-18 i-a — 8
E! Ea i o

SIT
Nicşeni :
1924-25 1925-26 1926-27
1923-24
21 13 25
13
gresat mult, însă în
ER
Deasemenea şi şcoala din Nicşeni a pro
sunt decât 7. . |
şcoli secundare nu ite şi po-
Astăzi toate școalele din comună sunt împroprietăr
IV

un
pământ. Şcol ile sunt frequentate de
sedă în total 20.50 Ha; copii în vârstă de şcoală
(5-16
UN

i din 800
"- număr total de 462 elev reze rvat în su-
agricolă pe terenul anume
ani). Elevii fac practică ză : pălării de
la lucrul manual confecționea
.prafaţă de 8 Ha.; iar Bibliote că recu -
din “carton şi lemn etc.
paie, corpuri geometrice
AL

cărţi trim ise de 255

însă școlile au un număr
noscută nu există, are în budget
Comitetul şcolar comunal
autorităţile şcolare.
TR

__de lei
extraordinare 54629.75
21620.75_»
„1a venituri (ordinare . . . 762
EN

50.50 „
| „Roma“
Iuvățătorii din comună fac parte din cercul cultural
cer-
Lumea înţelege rostul acestor
|
care ține ședințe în fiecare sat.
/C

e la şedinţele publice.
__curi şi vine în număr mar
în războiu şi n'au făcut niciun
Dorobănțenii au fost viteji
tot timpul lui.
neajuns conducătorilor, în
I

ea nea-
e parte, îşi cunosc povest
AS

Locuitorii, în cea mai mar i ! Din

rost aveni în răsăritul Europe
mului, știu ce-am fost şi ce în chesti uni de politică, nu
fire şi obişnuință sunt conservatori,
UI

sunt
ea ideilor noi. Mulţi dintre ei
privesc cu ochi buni pătrunder a neamului nostru și-și trimit cu
convinşi de rostul şcoalzi în viaţ și în cele.
atât în școlile primare, cât
BC

drag copiiisă se lumineze, E

secundare. e
esară
al. doilea, totuși foarte nec
Biserica o pun în planul
 35. | Revista: Moldovei

RY
pentru că ea le este tovarășă Ia toate actele mai de seamă din
viața lor. Adeseori vorbesc în pilde și se mândresc, când nime-

RA
resc la timp vreo vorbă de spirit. Acum 10-15 ani tineretul de -
ambele sexe obişnuia să facă şezători pentru scărmânaţ lână, tors

LIB
şi desfăcat porumb, la cari cântau cântece de dragoste şi doine,
iar Duminicile şi sărbătorile, flăcăii se adunau pe „toloaca“ sa-
tului, unde jucau cu mare însuflețire oina, țâca'n patru, rândunica,
cetatea ș. a. de-ți era mai mare dragul să-i privești. “Astăzi nici

Y
urme din toate acesta deprinderi frumoase.

SIT
Cu prilejul chefurilor, pe cari le fac flăcăii după terminarea
horei, sau după ce-au luat „vadra“, atunci când un flăcău strein ia
în căsătorie o fată din sat. Cântecele obscene sunt la ordinea zilei.
ER
In școli se face mult sport şi elevii sunt îndemnați mereu
de a se păzi de obiceiurile rele.ale celor mai în vârstă. Aceste
NIV

sfaturi însă, au puțin răsunet, deoarece atât statul—prin înfiinţa-

rea numeroaselor cârciume şi debite de tutun—, cât și familiile
elevilor, în cari sunt prea înrădăcinate obiceiurile rele— lucrează
LU

împotriva învățăturilor date la școli. Cititul nu prea a pătruns

printre locuitori, totuși se observă câteva exemplare din calenda-
rul gospodarilor și cărți din „Cunoştinţi folositoare“. Citesc zia-
RA

rele de propagandă politică şi e o mare nenorocire aceasta, de-

oarece ei cred că ceiace se tipăreşte aici este real. Hore există
însă cu cântece streine Și jocuri „pe saltate“-cum le zic ei, nu
NT

cu hore, mazurci, brâulețe, chindii etc., cum se obișnuiau înainte.

In privinţa „despărțeniilor“, sunt cam 2- 3 la 5 ani. Oamenii
CE

sunt ospitalieri și săritori la nevoe, însă nu privesc cu ochi buni

__pe cei cari se ridică prea sus. In războiu au murit 84, dela cari
-au rămas peste 200 orfani. Politica deocamdată se face cu top-
tanul, după cum este curentul
I/

și constrângerea, Rostul votului

nu este pe deplin înțeles Și mulți s'ar mulțumi Cu un „sărut
AS

mână“, numai să fie bine. Nu se observă decât câteva cazuri de

politică conştientă.
UI

In privința curățeniei, comuna este îngrijită bine. Drumu-

rile sunt cam glodoase, însă mai mult din cauza lipsei de prun-
„_diş decât din lipsă de bunăvoință. Casele locuitorilor sunt fru-
BC

mușele şi curate, înconjurate de pomi. Fântânele, în număr de

150, sunt prevăzute cu ciuture și capace, ceiace dovedește că prin-
cipiile higienice au pătruns în sufletul locuitorilor. Pelagroși și
 „Revista ' Moldovei | 33

RY
angina şi |
tuberculoşi sunt foarte puţini. Dintre boalc, scarlatina,
|
figurile . de baltă, încearcă adesea comuna.

RA
După războiu an apărut şPn această comună bolile lumești,
„1
ca o răsplată—imediată—pentru mizeriile îndurate.
şi numai

LIB
| In caz de boală, locuitorii aleargă întăi la doctori
pentru descântece şi lea-
în caz-de nevindecare se duce la babe, |
„citanii“ |
curi băbeşti, şi la preoți pentru
Dorobanţi s'au r;dicat mult dela răz-

Y
Locuitorii din comuna
preț bun pe cereale și vite. Acum.
cât au luat

SIT
boiu, atât timp
muncii lor aproape mau preț, față
“însă stau pe loc; produsele
“de cheltuelile şi. munca depusă iar dările sau ridicat și înmulțit
să mai agăogăm băuturile și
La toate acestea trebue ER
necontenit.
nu numai banul, dar şi sănătatea fizică
tutunul cari le mănâncă
şi sufletească.
IV

Ie (sfârşit)
A. I, Costantineanu
UN

Invăţător

AUTENTIC
AL
TR

In gara L.... se
Călătoresc în trenul de București.
aflu doi tineri, Cari
urcă în compartimentul în care mă Un al treilea se gd-
EN

din vorbă se recunoscafi învăţători.

spre destinații diferite.
sea deja în vagon. Toţi trei merg ar fi de prin partea
Din cei 2 cari sau urcat, unul pare
/C

, al treilea se ur-
locului, cel-lalt de pe malul Prutului | |
case odată cu mine. |
trei, colegi până mai
I

Bucuroşi că sau întâlnit toţi

AS

ale încep cu însufle-

eri pe băncile aceleiași şcoli norm
sfatul. Nu s'au văzut dela
țire vorba. Le urmăresc atent
întrebări se Încruci-
UI

absolvire şi de aceia o “sumă de

A, |. Constan-
BC

ratul studiu al D-lui

N. R. Continuăm a publica alătu ar căuta să dea la iveală
pentru acei cari.
tineanu, nu numa! ca un imbold şi pent ru părți le interc-
ținut ului nostr u, dar
lucruri în legătură cu satele
sante ce el cuprinde, 3
 "94 a | | Revista Moldovei

RY
şează dela unul la altul. Vorba se poartă cam în telul
uimător

RA
„— Ce politică faci ?
— Liberală !
— Dar tu ?

LIB
„-— Ţărănistă |! | AD a
— Aşaa ! Care va să zică sântem. adversari ! ?
_— Dar tu M.... 2 | DR

Y
„_— Eu? Şi una și alta. Mă folosesc de unii, când:

SIT
pot, de-ceilalţi, când au nevoe de mine. Li înjur pe toți
și caut să-mi aranjez afacerile cât mai bine.
— Bravo |] îi răspunde, admirându-l, acel ce se re-. -
ER
comandase |.beral.— Eu nici naș putea să stau fără să
nu fac politică. Şi încă ce poliiică! . _ |
Preotul din sat e averescan şi cât a fost la putere
NIV

mi-a făcut tot felul de șicane. Astăzi, sântem noi, Și am

sfârșit prin a-lpune cu botul pe labe... . |
— ŞI eu am intrat trup şi suflet în politică,— a-
LU

dăogă țărănistul.— Era şi de datoria mea ! M'aşi fi plic-

tisit grozav altminteri ! 1—
Şi vorba continuă astfel, din ce în ce mai aprinsă,
RA

discuția mai înverşunată, pe aceiași gamă și despre a-

celeaşi lucruri. La un moment dat sfatul pare mai în-
NT

teţit.;:se aud cuvinte grele : fraude, hoţii, bolşevism, de-

magogic.... etc. etc. |
„Ochii strălucesc mai viu, obrajii se înroșesc şi nervii
CE

fie-căruia din cei trei tineri, cu doi ani de carieră, parcă

clocotesc ca întrun ceaun. i |
Acum e ceartă în toată regula. '
I/

Fiecare se arată mai treaz cu programul partidului

AS

„din care face parte și toţi își aruncă invectiveşi apostrofe.

Câteva ore am călătorit în hârmălaia aceasta.

UI

Cum eram 'singurul din compartiment care nu luani

parte la discuţie, mi-am făcut drum pe culoar: şi i-am
BC

lăsat certificându-se şi apărându-și politica. Scârbit, m'am

mutat alături.
| Câteva ore de ceartă și nici un cuvânt de adevă-
 dă
Revista Moldovei

RY
rata lor cucerire : Școala ! Parcă nici mar fi fosi învă-
undeva
ţători. Săreau, toți trei, agenți electorali, trimişi

RA
|
pentru propagandă în preajma alegerilor.
it să apuce fiecare în
"Cândla staţia P.... au trebu

LIB
drumul lui, s'au despărțit dușmani.
Şcolei, îi poartă
“Si totuşi niciun cuvânt de școală ! t,
cuvân
alţii grija. Despre politica ei niciun
Se înoptase bine, afară luna răsărise rotofel şi pă-

Y
în goana trenului. In vagon acuni,
ne urmăreşte

SIT
rea că
îmi tulburau mintea.
era linişte deplină. Numai gândurile
Se spune, că suntem în plină” ofensivă culturală.
eu—.Microbul poli-
Totul este însă zadarnic,—gândeam
ER
rat ravagii şi în școală !
ticei a început să facă cu adevă în tineri !
Şi câtă nădejde se pune câte-odată
IV

| AI. G.
Iulie 1927.
UN
AL
TR
EN
I/C
AS
UI
BC
 Revista Moldovei

RY
RA
SFÂRȘIT DE VARĂ.

LIB
Prin podoaba. frunzelor pădurii, azi,

Y
Picură sfârsitul verii iară, |

SIT
_O tristeţă ?n care veşnic cazi,
Şi prin frunze picături de ceară.
ER
Din podoaba frunzelor pădurii verzi
NIV

August îace pregătiride ducă ; |

A văzut trecând şiraguri lungi de berzi
LU

Şi-a 'nceput să crape coaja depe nucă.

RA

In grădina ramurilor piine

De pomiet și-al zumzetului - cânt,
NT

Vara stă ca mărul copt ce-i vine

Rândul ca să cadă la pământ,
CE

Dumitru Baciu
I/
AS
UI
BC
-- Revista Moidovei o apoase sooonouoteoonoovenneeoeoononeononene
neoenenoenoenoeeene ana nat emo naen ana

RY
Mânăsilrea Agaiion y
2 ză a

RA
(Urmare)

mânăstiri.

LIB
o Vieţuitorii. şi vieţuitoarele acestei
vremuri.
Stareţii şi starițele ce au fost pe
Preoţii slujitori

Y
de către ieromona-
" infiinţată înainte de anul 1748,

SIT
ă vreme, sub denumirea
hul Agaftonşi cunoscută, mult m-rea a avul ca vic-
“de Schitul Agafton, la început aproape numai atât că au ER
țuitori călugări. Despre ei ştim
o frumoasă așezare mânăs-
Jăsat urme de evlavie şi de
măcar cine au îost snperiorii
virească. Nu putem: ști nici
IV

igur că primul superior a fost

din vremea călugărilor. Des
vechiu pomelnic, din vremea
“ieromonahul Agafton, Un
UN

de ieremonahii : Agafton, Am-

"călugărilor, ne “vorbeşte -
Alexie, Antonie, Ambrosie, Ghe
_brosie, lerotei, Aribrosie, il, Nifo n, Ghe -
_deon, Maitei, loasaf şi monahii : Dani
AL

hin.
“ rasim, Doroiteiu şi Log fiind transfor-
Cam pela anul 1814 Schitul Agafton, el e locuit de
de aci înainte
TR

- mat în Schit de călugărițe, a-

cu - trecerea vremii,
a cărora număr creşte
călugărițe monahii, fapt ce reese
jungând în anul 1864 de 146
EN

Oct. Sf. Mitropolii.

dint”un raport trimis în luna a petrecătorilor din Si.
Dintro „condică de calități din ordinu! Mitro-
în anul 1374,
/C

_„M-re Agafton“ înființată în m-re 149

că, în acel an, erau
_politului Calinicse vede Agafia Vârnav Sta-
“monahii și că între altele se ațlau : Evghenia Burchi,
I

riță, Aglaida Tăutu, Jenia Stroescu,

AS

Codreseu, Magdalina Popovici, Olimpiada Haretu,

. lustina
vici, Olimpiada Baltă, Ta-
Sevastia Neculau, Sofia Popo Minodora şi Singlitichia Ga-
UI

veita Gafencu, Xenia Jianu, Filo-

nea, Fevronia Radu,
leriu, Manasia Sioian, 7. Bus Epr axia Herescu, Me-
mena Aramă, Euirosina Morţun,
BC

Moldovei“,
—

ț) Vezi numerile trecute din „Revista

 38 | _ | - “Revista
...osevenease
Moldovei

RY
lania și lustina Licu, Zenovia Gheorghiu, Megaălusa Adam, |
Zamfira Sotropa, Minodora Mavromat, Eleftria Barbu,
Sofia şi Olimpiada lurașcu, Rabhila Ghilime, Eudoxia

RA
Buziloaia, Fevronia luraşcu, Xenia Velisarie, Eleonora
Brăescu, Paisia Sevastes, Agafia Gherghel, Nimfodora

LIB
Stamatopol, Aglăida Negre, Zenaida Pisoschi, Amfilochia
Mantea, Macrina Manu, Susana Sbera, Ipsifania Lepa-
datu, apoi monabhiile Botez, Bertea, Timuş, Sălceanu,

Y
Istrati, Galin ş. a. |.
___ Putem afirma că m-rea Agafton a fost în Nordul

SIT
Moldovei, locul de reculegere, unde au strălucit prin
evlavie fiicele şi văduvele boierilor de altă dată precum și
toate acele fiice din popor ce au căutat o viață de li-
ER
nişte şi reculegere. | e |
Ca una ce era mai populată, m-rea aceasta, a păs-
NIV

trat legătura evlaviei şi cu celelalte schituri de călugăriţe

din judeţ, iar atunci când acestea se desființează prin.
diverse măsuri, m-rea Agafton primeşte în soborul ei şi
LU

pc călugărițele Schiturilor desființate ca : Schitul Balş,

Orăşeni și Unsa. | | |
Din această legătură ce a fost între m-rea Agafton
RA

şi Schiturile desființate putem ști câte ceva din viața a-

cestor schituri. Astfel știm că Schitul Balş era între anii
„1839 şi 1877, Schitul Orăşeni era între anii 1830
NT

şi
1859, Schitul Unsa era între anii 1830 şi 1872.
CE

Arhiva necomplectă a m-rii nu ne-a ajutat să putem

afla cu exactitate șirul starițelor ce au fost pc vremuri.
I/

Totuși, din însemnările depe cărţi, din iscălirea unor do-

cumente şi din unele acte, păstrate în arhivă, starițele ce
AS

au urmat în conducerea m-rii dela transformarea ei în

m-re de călugărițe și până ?n prezent sunt următoarele:
UI

Magdalina Pisoschi prima stariță pela 1814,

„ Agafia Curt între anii 1829—1838.
Elefteria Curt „ „ 1839—1845,
BC

Xenia Stroescu p€ la anul 1847.

Susana Pisoschi între anii 1847—1854,
 : Revista: Moldovei oponeeveegncogosaeeett

RY
„ Ecaterina Bosie „, „ 1855—18603.
_“ Susana Pisoschi a doua oară 1864—1774.
1874—1898.

RA
- Agatia 'Varnav între anii
Olimpida luraşcu între anii 1899—1002.
lunie 1902—15 Sept.
- Epraxia Herescu Arhim, dela 2

LIB
|
1919 când a decedat.
20 Sept. 1919 până la
__ Nimfodora Stamatopol dela ii
ei sale.
3 Decembrie 1919 data morţ uce m-re a

Y
care cond
ită
Eufrosina Petrovici Arhimandr sfat Şi
?n prezent şi prin a căreia

SIT
„dela 1 lan. 1920 până
însemnate: îmbunătăţiri.
_“osteneală sau adus morii
si
Xe e
ER
it în această m-ie după trans-
Intre preoții ce au sluj rițe amintim : Preotul Va-
ugă
formarea ei în m-re de căl hisericii, la început, de pe
IV

a sluj it
““sile Manoilescu care în anul 1902 sa că-
de mir, iar
la anul 1862, ca preot
UN

a avut rangul de
de Vichentie,
lugărit primind numele 9
icul m-rii până la anul 191
Arhimandrit şi a :ost duhovn slujitor vrednic şi bun bi-
un
“când a decedat. 'A fost
AL

Aa |
„sericaş,. slu jit or pe la anul 1864, ieromo-
Pr. Nicolae Gorea
cii şi Daniil Popovici.
TR

“nahii Veniamin 'Teodores or pr. Chesarie Vasiliu -

Pela anul 1880 a fost slujit 6 găsim slujitor pe
anul 189
decedat în anul 1888. In
EN

ic
preotul Gh. Zamfirescu şi în 1910 e numit duhovn ea
stareț al m-rii Vorona, car
Arhim. lrinarh Pavliu fost 8, cânda încetat din viaţă.
/C

191
slujit până la 8 Februar slujitor pr. Nicolae Gri-
In anul 1896 a fost numit t cin
la annl 1909 când a înceta |
poriu care a servit până său pr. Gh. Ionesc u.
I

viață, fiind numit în locul ieromonahul Ghenadie Ciulei,

AS

Au. mai fost slujitori : nciu,

omo nah ul Pangratie Fas olă, ierom. Veniamin Sta nu,
ier rgbe Şerban, M. Trotea
UI

diaconii D. Nastase, Gheo ugăreanu, D. Brânzei, iero-

Const. Sbârnea, Mihail Călși Eugen Laiu ; iar în present
diaconii Galaction Cordun
BC

m
n Verenciuc, 1eror), Joachi
sunț slujitori ierom. Ghedeo
 40 | | | Sa “Revista Moldovei

RY
Ionescu și Arhim. Meletie Nicuţă fost siareț al. m-rii
Neamţ. i |

RA
fapte mai însemnate din viața mânăstirii
Avându-şi obârşia ei în străvechea „Mânăstire a Doam-

LIB
nei“ ce dăinuia în "Ținutul Botoşanilor încă pela 1552 şi
Statornicită pe locul ei de astăzi mai înainte deanul 1748
de Sihastrul Agafton, Schitul de călugări și mai târziu
M-rea de călugărițe Agafton şi-a adus viața sa liniştită

Y
până "n anul 1860. In acest. an, potrivit legei votate de

SIT
Adunarea Electivă . şi sancționată de Domnitorul Ţării,
prin ordonanța No. 8570 M-rea Agafton a fost desființată.
Aceasta a fost cea mai grea nenorocire ce a: căzut
ER
pe capul Sf. M-ri şi cea mai. tristă veste adusă credin-
cioșilor din cuprinsul judeţului Botoşani. Din partea tu-
NIV

turor S'au îndreptat protestări locurilor în drept. Staiiţa -

Ecaterina Bosie arată în protestul său, trimis Ministe-
rului de Culte, Prefecturii și Sfatului Administrativ că nu
LU

„e cu dreptate a se deființa m-rea întru cât ea are un 've-

nit anual de 1000 galbeni, că maicele singure cu averea
lor, au cumpărat moșia M-rii Doamnei în "anul 1831,cu
RA

act întărit de Divanul Tărsi. Din protestele trimise

re-
zultă că în m-re erau atuncl 156 monahii. |
_ Rezultatul acestor proteste a fost că hotărârea de
NT

desființarea m-rii a fost anulată, | |

CE

„In anul 1864, la cererea Ministrului de Justiţie, Culte

şi Instrucţiune Publică—pe atunci Creţulescu—, M-rea
I/

înființează școală pentru învățătura poporului și e numită

ca „profesoară“ maica Agafia Codrescu, astfel că înce-
AS

puturile școalei primare din satul Agafton revin mânăs-

tirii Agafton,
UI

(Va urma) | iconom Al. Simionescu

BC
“Revista Moldovei
4!

RY
RA
Toamna nedorită, nechermată,
Vine-acuma ca și altă dată :

LIB
Cu albastrul cer de primăvară
Și câmpurile arse *n pară.

Y
grei
In. grădini, pe crengi alârnă gutui

SIT
funiei.
Iar de vârful pomilor s'anină
ducă,
Te îndeamn un dor mereu de
nucă.
Dar recade 'n irup cut cade-o
ER
Păsările verii călătoare
IV

mult Soa!c,
Se pornesc spre țăricu mai
pene
Duc în cioc, în aripe Șvn
UN

ene.
Poezia câmpurilor moldov

A ?ncepul voioş! culegălorii

AL

Cântecele 'n dealul cu podgorii.

, i
Crama pare zumzet de albine
TR

e.
Vase vechi şi noi vor fi iar plin
EN

veni-vor brumile târzii

In curînd
Si cărările vor fi pustii ;
/C

Singuri, codrului O să-i rămâe

Vântul şi cu corbii să-l mângăe.
I

in
„La căldura flăcărilor din căm
AS

Rămâne-va sufletul toi mai strein,

căzuie
Si-a porni stingher prin frunzi
UI

Umbra aminkrilor so mai sărute.

Baciu
BC

Dumitru
4
„uc6836999006300
pa03629099%0%0aoce ..
s 2
n .
7cco3goac9002?? %00oocp009098%
 RY
„ Dslnaea beriran Vieru „S. Bica apți

RA
DIN BOTOȘANI _

LIB
Redeschiderea ei de către I. P. 5. Mitropolit Pimen al Mol- -
„dovei. I. P. S. Patriarh- Regent Miron Cristea onorează
cu pr ezența sa serbarea redeschiderii,

Y
|

SIT
Cu multe semne ale gloriei şi ale evlaviei au ştiut străbunii
să împodobească pământul scump al Țării noastre. Cel ce i-a îu-.
trecut pe toți prin marele număr de
ER biserici şi m-tiri ce le-a zi-
dit, prin tăria, frumuseţa și. bogăţia cu care le--a împodobit a fost
Marele Voevod. Ștetau. Cu 8 ani înainte de moartea sa, El zidi.
„această biserică ca un prinos de recunoştinţă către Dumnezeu ȘI
NIV

ca un dar celui de al doilea oraş al Moldovei, considerat ca o -

a doua capijală.
Zidită în temelie din pietre masive, cu pereți de o mare
LU

grosime, întăriţi și împodobiţi prin pietre. pătrațe, prin cărămizi

„Şmălţuite și colorate, prin discuri şmălt suite ce reprezintă marca
Moldovei şi diferite figuri simbolice, acoperită cu aramă, cu tur-
RA

nulețul din mijloc bogat în frumuseți artistice, biserica ne apare

ca unul din cele mai frumoase monumente. ale Ţării, pe lângă
NT

care nu putem trece fără a admira priceperea Și gustul artistic al

Marelui Voevod.
Ștefan își cunoștea țara, îşi. ştia și duşmanii şi acest fapt îl
CE

face să zidească tocmai aci biserica Sf, Nicolae, la marginea Târ-

gului Botoșani. Aici o zideşte trainică şi nemuritoare atât pe ea
„cât şi clopotnița ei. O înconjoară cu zid, face lângă ea palat
I/

domnesc şi uşa de vntrare ca și clopoțn: ța o face nu spre târg,

AS

ci spre câmp, spre. Miază-Noapte, spre dușmani, pentru a putea

fi uşor văzuți.
In palatul ce se înălța atunci lângă biserică locuesc ade-
UI

saori și Ștefan și Bogdan şi Petru Rareş şi alți voevozi. Din a-

cest palat 'Domnitorii Moldovei dau hrisoave domneşti.
BC

In 1751 Const. Racoviţă Voevod o transformă în m-re şi o

închină Patriarhiei din Antiohia. Ea are multă vreme, în fruntea
„£i, ca egumeni, arhierei greci, iar în anul 1815 găsim egumen pe
 “Revista Moldovei 43

RY
_moldoveanul Inochentie care poartă titlul de „Mitropolit de Ilio-
„pole“, titlu vecunoscut de Marele Mitropolit Veniamin,
lor mânăstireşti când
Rămâne m-re până la secularizarea averi

RA
-
devine din nou biserică de mir. vremii, voevozi
în cursul
Pe lespevile ei au îngenunchiat,
străbune sau vărsat lacrimi şi de

LIB
şi supuși. Inaintea icoanelor ei ori şi-au găsit scă-
rare
- bucurie şi de tristeţe. Inyre zidurile ei nu
parea vechii locuitori ai Botoşanilor. 1906, când
ci în anul

Y
Cu adâncă evlavie am păşit pragul
sf. bisorici. Biserica era
sama. acestei

SIT
fost hirotonit preot pe
am
ei însă era cu totul înegrit şi
restaurată în exterior. Interiorul
mult ruiuat. |
de Domnul, plin de
ea plin de smerenie față
slujit în
ER
şi de tot trecutul glorios al Mol-
„Am
respect față de Marele Voevod candelelor
dovei pe care! videam sclipind în aurul de sub f:mul
IV

şi al lumănărilor străbune. să-

slujba dumnezeească trebue
Stăpânit veşnic de ideia că
UN

şi gându l ca aceas tă
o perfectă curățenie
vârşită întro biserică de folos gener ației
vorbi cu mai mult
străveche biserică ar putea ei, ce sta ascunsă sub
prezente şi viitoare prin toată podoaba la re-
AL

naui tencueli, m'a făcut să cuget

mucegai, fum şi chiar sub |
novarea 'ei internă. ne afiim Comisiunea Mon.
TR

ŞI dacăîn timpurile grele în care că, a-

l necesar, totuşi, am crezut
Istorice nu ne putea da fondu autorități lor, a in-
prin bunavoinţa
cest îond ar putea i acoperit,
EN

.
stituțiilor locale şi a enoriașilor, un comitet
| “Pentru adunarea fondului s'a ales de enoriaşi
V. Con-
paroh ca preşedinte, D-nii
/C

compus din Icon. Al, Simionescu Şef al spi-

Dr. Colonel Apostoleanu Med.
' stantinescu şeful vămii, enorie, L.
Militar, 1. Dăsc ăles cu directorul şcolii primare din
talui Cojo-
tantinescu şeful Regiei, p.
I

Manolescu șeful stației, C. Cons

AS

Gh. Costă chesc u,

Roman, D. Crăciun,
cariu casier, Gh. Lucan, Gh. şi Gh. Silim on
Th. Dănilă, Al. Marţescu
]. Rusu, Pretor Gh. Mihăescu, -apro barea
ci. Acest comitet obţinând
UI

“toţi din enoria acestei biseri suma de iei

de Culte a adunat
Si. Mitropolii şi a Ministerului Comis. Mon. Istorice.
care s'a pus la dispoziţia
BC

210.000 cu de Comisiuriea Mon.

In urma unor studii îndelungate, făcute
Istorice, prin D-nii Pictori Artur Verona şi 1. Mihail, sa ajuns
 44 o Si - "Revista Moldovai

RY
la conviugera că, vechea pictură interioară ce. datează din epoca -
Marelui Voevod Ștefan, ar putea îi spălată și astfel cu aprobarea

RA
D-lui Profesor N. Iorga, Praşed ntele Coin. Mon. Istorice, s'a dat
învoire D-lor Pictori Șt, Stroiny şi Victor Gallin să procedeze la
spălarea picturii interioare, sub. directa supraveghere și îndrumare

LIB
a d-lui Pictor 1. Mihail dela Com. Mon. Istorice. |
Odată obținut avizul C. M. Istorice1. P.S. Mitropolit Pimen
a dat înalta binecuvântare pentru începerea lucrului.

Y
Lucrarea de renovarea interiorului s'a început în vara anu-

SIT
lui 1920 Şi Sa terminat complect la ștârşitul lunei Sept, 1927.
.

ze . -
xsta

Dacă însemnată
ER
a fost ziua de 30 Sept. 1496 când Marele
Voevod Ștefan, cinstind oraşul Botoșani, a luat parte la sfințirea
acestei frumoase biserici, apoi cu câtă evlavie și cu câtă mişcare
NIV

sufletească nu aşteptam noi botoșănenii ziua de 2 Octombrie a. €.,

zi hotărâtă pentru reînoirea acestei sf. biserici, când ne gândeam
că, în această zi, după trecere de 431 ani, vom avea fericirea să
LU

ne vedem adunaţi, în aceiaşi sf. biserică, renovată acum în hota=

rele unci Românii. Maii, în România visurilor marilor noştri stră-,
buni, într'o biserică ce face acum parte: dintro Patriarhie
RA

Românească, făcându-se slujba de către însăși |. P. S. Mitropoli-

înl Moldovei şi luând parte la această slujbă însăşi |. P. $. Sa
Patriarhul Miron Membru al In. Regența
NT

!
Pentru această și biserica şi orașul nostru. au îmbrăcat, î
acea zi, haină de sărbătoare și toate sufletele ce simi româneşte
CE

au tresaltat de bucurie.
Serbarea s'a desfășurat în chip măreț şi botoșănenii au trăit
clipe de multă înălțare sufletească pe care nu 0 vor uita nici-
I/

odată,
I. P. S. Mitropolitul Moldovei—care cu tot dreptul trebuie
AS

socotitca sufletul acestei serbări, întru cât, nu numai că a ţinut

să dea un deosebit fast slujbei; oficiind personal, dar a învitat
la
UI

slujbă și pe |. P. S. Patriarh Regent—a sosit în Botoşani în sara

zilei de 1 Oct. fiind întimpinat în gara locală de autoritățile lo-
cale, de Protoereu, de preoții orașului şi de mult pOpor.—I. P.
BC

S. Sa a fost condus la locuinţa Protocreului unde a fost găzduit,

|, P. $, Patriarh Regent Miron a sosit în gara Botoşani Du-
 or:
Bevista Moldove

a
wa
Pb
.....nccosansasaaose
uuonuanoaueaaaaeeooeeneeneeneenenneasesonaeeenenveanennanenenenenaonneenaennanann

RY
de P. S. Arhiereu Tit
minică 2 Oct..ora 9.45 dimineaţa, însoţit
tantul |. P. S. Sale D-l
Simedrea Vicarul Patriarhiei și de Aghio
au sosit și D-l Demostene

RA
Maior Diinitriu. Odatăcu l. P. S. Sa l
Vizanti, prefectul județului ş! D-l Căp. Creţulescu comandantu
e pe |. P. S. Patriarh încă
Comp. de Jandarmi, cari întâmpinas

LIB
creul Niculea-lași, care, ca dele-
din gara Sereşti, precum şi Proto S. Patriarh
gatul |. P. S. Mitropolit Pimen, întimpinase pe |. P.
din gara Pașcani.
Botoşani muzica a întonat Im-

Y
- La intrarea trenului în gara
din Reg. 37 a dat onorurile.

SIT
nul Regal, iar o companie
poporul, D-l Colonel Codrescu,
| “1. P, S. Sa binecuvântând Octav Lu-
a prezentat raportul, iar D-l
'. comandantul Garnizoanei cu tradi ționa
ER la pâine şi
l-a întimpinat
paşcu primarul oraşului,
sare şi i-a urat bună venire. t,
„bună venire“ ce îi sa adresa
Răspunzâud cuvântului de
IV

lau pri-
Primar şi tuturor celor ce
1..P. S. Sa mulțumește D-lui vizita această
rând că se simte fericit de a
"mit cu atâta căldură, decla
UN

-
Botoșanii, datorită |. P. S. Mitro
parte a Moldovei: şi în special sărbătoarea redeschiderii bise-
Moldovei, care Pa învitat la
polit primire ce isa făcut
Voevod Ştefan. Călduroasa
AL

Marelui
ricii'
O consideră îndreptată către A-
„de autorități Și cetățenii oraşului, ovatul dar plin
, micul, nevin
„cel, pe care vremelnic îl reprezintă mulţi“.
TR

căruia îi dorește: „Ani

"de speranțe Regele Mihail 1,
l Regal“. |
Muzica a întonat din nSu „Imnu şefilo r de autorităţi şi a re-
După ce s'au făcut prezentarea
EN

s'a format cortegiul

lor religioase locale,
prezentanților comunităţi
:
de plecare, în modul următor iului |
trăsură, era în fruntea corteg
/C

| D-l Poliţai Petrovanu în cu |. P. S.

cavalerie, apoi automobilul
regal, urma un pluton de de D-nii Căp.
ct Vizanti, urmat fiind
Patriarh Regent şi D-! Preje n de ca-
I

din cavalerie, un alt pluto

AS

-Chircules cu și Li. Nicolaeseu veniau

obile
regală, după care, în autom
valerie încheia escorta | IE
ceialalți oașpeți şi autorităţile. Purice ,
UI

străbătu străzile Aprod ul

. Cortegiul astiel format obite cu
Ştefan cel Mare, toate împod
Calea Naţională, Popăuţi şi ni, intră
și, în uralele miilor de cetăţe
BC

drapele, covoare şi verdeață |

ţi. |
în curtea bisericii Sf. Nicolae Popău către |.P. S. Mitropo-
primit de
Aici |. P. S. Patriarh, fiind
 46 . IE fevista Moldove!

RY
- litul Moldovei, se înconjură biserica, potrivit rânduelii reînoirii,
după care, intrând în biserică, ia loc pe tronul “vechilor Vlădicj

RA
ce au egumenit pe vremuri M-rea Popăuţi,și asistă la slujba Sfin-
tei Liturghii, oficiată de către |. P. S. Miropolitul Moldovei, asis-
tat de clerul Sf. Mitropolii, de

LIB
Icon. Gr. Deliu și Icon. S. Si-
mionescu din localitate, răspunsurile Sfintei Liturghii - fiind date.
de mult apreciatul cor al Şcoalei Normale de fete „Despina:
Doamna“. Să a

Y
Terminându-se st. Liturghie, sub straşina acesteisf. biserici, în

SIT
fața armatei, a școlilor şi a unui mare număr de credincioși, |.
P. S. Mitropolit Pimen ofciiază un parastas pentru odihna: sufle-
tului Marelui Voevod Ștefan, ctitorul bisericii, după care, adânc
ER
pătruns de măreția momentului, într'o patriotică cuvântare salu-
tând. pe 1. P. S. Patriarh, pentru dragostea ce a arătat eparhiei
|. P. S. Sale şi în special Botoșanilor, participândla această sfin=.
NIV

țire, slăvește pe marele ctitor şi trecutul glorios al Moldovei, dân-

du-l ca pildă prezentului, |
I. P. S. Patriarh, într'o înălțătoare cuvântare -arată că, duhul
LU

Marelui Voevod Ștefan trăește şi va trăi deapururea îu sufletele

Românilor. El a iuspirat şi va inspira veșnic pe ostașii noştri.
Se
Simte fericit că a luat
RA

parte Ja sfințirea aceștei biserici căreia

„Prin renovarea internă,i s'a redat podoaba trecutului. |.
P. S. Sa
trece, în culori vii, prin mintea celor prezenți,-trecutul plin de
NT

evlavie, de care ne vorbeşte această măreaţă biserică, şi cu toată

autoritatea Sa, îndeamnă mulțimea, să se fereăscă de curentele
internaţionale care caută sâ distrugă statele. Recomandă tuturor,
CE

să fie strânşi uniţi în jurul Zronului având ca deviză „credința

şi spada“. |
Din exemplul marelor virtuţi ale vestitului ctitor
I/

Ștefan să
ne inspirăm cu toții —a spus |. P. S. Sa—și are convingerea că
AS

în aceleași virtuți va fi crescut tănârul Rege Mihail | căruia îi

urează: Ani mulți.
Cuvântările |. P. S. Patriarh-Regent şi a |. P.S. Mitropolit
UI

au mişcat adânc sufletul asistenței. |

P..S. Arhiereu Tit Simedrea, Vicarul Patriarhiei, citeşte
BC

„Actul de Reînoire“ întocmit cu prilejul redeschiderii acestei bi-

ericii, al cărui cuprins e următorul:
 oma nennenmcononnne
î.nssosasnsenssnsanonaaeansessa aa none om anna nennoaann anna nana
pemonmananoennemnno

RY
- Act de Reînoirea Bisericii „St. Nicolae“
| - din orașul Botoşani.

RA
Sf. Ierarh Nicolae, ctitoria lui
Această. biserică cu hramul
biserica din Popăuţi a fost zidită
Ştefan cel Mare, supranumită

LIB
- | |
în 1496.
întâia oară în
Interiorul bisericii a fost restaurat de 2 ori:
când sau deschis mari din pronaos
cele e.
ferestrel
veacul al XVI,
iţă la 1752, când s'a des-

Y
.: “şi adoua oară pe timpul lui Mihai Racov şi s'a înlocuit
care despărţea pronaosul de naos

SIT
ființat peretele
care se vede azi.
cu arcul cel mare
s'a făcut pe vremea
restaurare exterioară a bisericii
"O mare ER s'au res-
Carol |, în timpul cărei fericite domnii
neuitatului Rege
care împodobesc ţara
taurat multe din bisericile “moriumentale
noastră. rămase dela vechii voevozi.
IV

biserici, caşi a celor-

- Precum se ştie însă, pictura acestei
lui Ştefan cel Mare, din cauza -vremurilor şi a
UN

lalte ctitorii ale |

altor împrejurări, a fost deteriorată.
ă biserică, până nu de
In: o aşa' rea stare, se găsea şi aceast
glorioasei domnii a regreta-
mult, când în anul 1926, în timpul
AL

al noulea an, după marele război

:“4ului Rege Ferdinand 1 şi în cu binecuvântarea
picturei
Sa început lucrarea de restaurarea ce, Comisiunii Mon. Istori
TR

- Mitropoliei Moldovei și sub auspiciile

Galin, sub directa priveghere și
de către pictorii Șt. Stroiny și V. Monumentelor
îndrumare a d-lui |. Mihail, pictorul Comisiunii
EN

„Istorice. |
anul mântuirii 1927, în primul
ȘI azi: Duminică 2 Octombrie
Mihail 1 al României s'a redeschis
/C

an al proclamării M. S. Regelui
popor, la slujba religioasă, să- -
" această biserică luând parte mult Moldovei, față fiind |. P
vârşităde I. P. $. Mitropoilt Pimen al Regenţe ;
I

României şi membru al Inaltei

AS

S. Miron Patriarh al
Cultelor
|. C. Brătianu ; Ministru al
Prim Ministru fiind D-l D-l Demos tene
D-l Al. Lepădatu, Prefect al [udeţului Botoşani
şi Primar al oraşului D-l
UI

Vizanti, Protopop Icon. Al, Simionescu a

| |
Ramiro Savinescu.i
, Pimen Mitropolitul
Semnează : Miron Palriarh-Regent
BC

Judeţului, -R. Savinescu, lconom

Moldovei, D. Vizanti Prefectul 1. Mi-
i ; Octav Lupaşcu,
Al, Simionescu parohul bisericii Popăuţ
 _ 8a Revista Moldovei

RY
hail Pictor,|. D, Ştefănescu, Eug. G. Neculau, A. Frunzescu, iu-
giner I. Tudor, N. Blebea, i. Dăscălescu, R. Neculau, Anton An-

RA
tonovici, Ismail Popovici, Prof. N. Cernescu, Dr. S. Antonescu,
M. Dimitrescu, lustit. C; Ştefănescu, D. Ionescu, Dr. C. Băcăoanu,

LIB
Dr. St. Șipoteanu, |. Romănescu, Arhim. T. Stupeanu,: Olga C,
Savinescu, Natalia Pr. Al. Simionescu, T. Crudu, Pr. S..H. Simio-
nescu, P. Cojocariu casierul Comitetului, N:-Traian, H. Creţulescu,
C. Ciulei președintele Tribunalului, Icon. Grig. Deliu,

Y
Arhid. V.
Marțian, Diaconul Ciopron și alţii. a

SIT
- , sis e . . . | i

Dela biserică |. P. S. Patriarh-Regent, însoţit de [. P. S.

Mitropolitul Moldovei și de autorități au plecat cu acelaș fast la
ER
biserica „Uspenia“ catedrala oraşului, unde e întimpinat de cle-
rul bisericii în frunte cu pr. Gh. Gheorghiu și de popor, oficiin-
NIV

du-se cuvenitu! polihroniu. Aici |. P. S. Patriarh mulţumeşte de.

primirea ce i s'a făcut și dă cuvenite sfaturi „credincioşilor.
Inalfii oaspeţi au mers apoi la Prefectura Județului unde sa
LU

servit dejunul la ora 1 în sala Cousiliului Judeţian.

| La şampanie /. P. S. Patriarh vorbeşte pentru M. S. Regele
hihail sfătuind pe toți să urmezevirtutea Regelui copil care nu
RA

știe de mânie. Numai prin armonie şi prin înlăturarea răutăţti

vom putea păstra-—a spus 1. P. S. Sa—frumoasa. moştenire a
Marelui Rege Ferdinand 1 şi “a vitejilor noştri eroi.
NT

Laudă cinstea şi spiritul gospodăresc al botoşănenilor şi ri-

dică păharul în sănătatea Micului Rege Mihail și a virtuților” sale
CE

și pentru propăşirea armatei.

| LLP. S. Mitropolit Pimen relevând importantul act al re-
deschiderii bisericii „Popăuţi“ care a fost un prilej pentru vizita
]. P. S. Patriarh-Regent, închină pentru 1. P. S, Sa şi mulţumeşte
I/

D-lui Prefect Vizanti pentru concursul ce-l dă bisericilor Și mâ-

năstirilor din județ.
AS

|
Din partea botoșănenilor răspunde D-l Deputat R. Savinescu.
D-sa exprimă fericirea ce o simțesc localnicii pentru vizita |. P.
S. Patriarh-Regent și a celorlalţi: aleși oaspeţi și asigură pe I.P.
UI

S. Patriarh că botoșănenii vor ști să profite de povaţa [. P.S.

Sale, înlăturând ura şi vrajba şi lucrând în armonie pentru bi-
BC

nele patriei.
| „e Et

După prânz Inalţiii oaspeţi au vizitat M-rea Agafton, unde

sa pus piatra fundamentala a noului atelicr de țesătorie, precum
Şi Institutele de caritate ale oraşului.
 “Revista” Moldovei

RY
Deputat R.
La ora 5. jumătate li sa servit un ciai la D-l
au părăsi t orașul nostru,
Savinescu, după care cu trenul de 6.50

RA
clipe cu adevă rat
lăsând în sufletele noastre amintirea unor
înălțătoare.

LIB
ţi şi în calitate de
| Ca paroh al bisericii Sf. Nicolae Popău
t cu renovarea interiorului
preşedinte al Comitetului ce s'a ocupa
aceste rânduri, fară a exprima
“acestei sf. biserici, nu pot termina

Y
r mei cea mai desevârșită şi
în numele comitetului şi a enoriașilo

SIT
-Regent Miron peniru aleasa
fiiască recunoştinţă |. P. S. Patriarh
prin participarea la slujba re-
cinste ce a făcut acestei parohii,
bisericii şi-L. asigurăm că sfaturile date del.P. S. Sa,
deschiderii
ER
e și vor da roade,
cu acest prilej, au pătruns în suflet
|. P. S. Mitropolit Pimen al
Cu fiiască 'supunere mulțumim chi-
a binevoit a oficia slujba redes
IV

Moldovei, care nu numai că și îndrumări fiilor

şi a da cuvenite sfaturi
derii acestei biserici
UN

dar, în îndragostea Sa pentru botoșăneni, a bine-

săi duhovniceşti
pe l.P. 5. Patriarh-Regent, dând
voit a invita la această slujbă
unei adevărate serbări naționale
solemnităţii acesteia caracterul
Mon. Istorice care prin
AL

Aduc mulţumiri Onor. Comisiuni tului,

a descoperi şi păstra arta trecu
organele sale, pricepute în ne-a
iar prin D-l pictor |. Mihail
ne-a dat îndrumarea cuvenită,
TR

technică neces ară.

dat supravegherea și. îndrumarea Prefect Demostene
D-lui
Nu mai puţin adresez mulțumiri Romănescu
EN

Vizanti, D-lor Primari Ramiro Savinescu,D. Hanga, |.

sprijinul cuvenit făcând să fiu
şi Octav Lupaşcu, cari mi-au dat și pe care unii le
de autoritățile ce au reprezintat
/C

ajutat băneşte
reprezintă şi acum. „Ştefan ce!
Deasemenea aduc mulțumiri Băncii populare
„Popăuţi“ și
Cooperativei „Renaşterea-Română
I

Mare“ „Popăuţi“,
AS

a contribui cu obolul lor pre-

tuturor persoanelor ce au binevoit
Victor Galin, cari cu o sumă
cum Și D-lor Pictori St. Stroini și
spălând străvechea pictură
destul de redusă, au executat lucrarea
UI

din dragostea de biserică şi de artă.

Iconom Stavz. Al H. Simionescu
BC

Parohul bis. „Sf. Nicolae“ Popăuţi..

Protocreu, Botoşani
 Ss a Revista Moldovei

RY
RECENZII

RA
Capitaine Paul Blery—aviateur—En mission en Rouma-

LIB
nie. (Editeur Eugene Figuidre, 3, Place de L'Odeon) Paris.
Intâmplarea a făcut, ca răscolind prin colecția de cărți scrise
în legătură cu Războiul .Mondial, aparținând unui bun prieten, se

Y
ăsesc lucrarea amintită. Nu i-ași îi dat nici o însemnătate şi nu

SIT
i-aşi fi făcut cinstea de a-i pomeni numele intre foile acestei re-
visie, dacă răsfoind cărticica ofițerului francez, nu i-ași fi
găsit în noianul - de impresii, cari -de cari mai ironice
ER și mai
fugitive, prea puţin pitoreşti și de interes, un număr de pagini ce
se referă la Botoşanii noştri.
En mission en Roumanie este de fapt o înșirare de „a-
NIV

necdotes de gonerre et crogqiuis de moeurs Româno-Russes,

dedicate „aux soldals Roumaines de L'escadrille No. 10“. Pre-
fața, căci are și o prefaţă, se datorește D. general Iliescu, „Ge-
LU

neralissime (?) de lV'armee roumaine“. |

Autorul, care se recunoaşte după conţinut, a fi pe lângă un
bun mânuitor de fraze... uşoare, dar şi un destoinic organizator
RA

de petreceri şi calambururi, își începe firul impresiilor prin a ne

povesti plecarea din Paris, călătoria prin Arhanghelsc, Bakariţa,
NT

Jaroslav, Moscova ctc., unde, pe lângă minunile vieței ruseşti, încă

nezdruncinată, vede şi asistă la o paradă a Țarului. Cel dintăi
oraş românesc, unde soseşte sunt Iașii. Aici face pentru întâia
CE

oară cunoștința ofițerilor noștri, pe cari îi caracterizează într'un

chip cât mai măgulitor : Românul este afabil prin natura sa,
ospitalier, el se lcagă foarte repede de tine şi este de îndată
I/

prietenul tău“. laşul, îl impresionează mal ales prin viața ce se

AS

sbuciumă şi se țese înlăuntrul şi în jurul cofetăriei 'Tufli, unde în

așteptarea unei cești de ceai, ascultă cum un oare:care. M. X. îi
face „teoria strategică asupra războiului mondial, dovedind că
UI

soldalul român este cel mai viteaz din lume şi neintrecut la

baionetă“, (zadarnic ironizezi Domnule Blery, căci, din înălţi-
BC

mea avionului unde te cocoțase-şi, mult ași îi vrut să te văd

coborât, alături de el, pentru a simţi cu adevărat și în chip
“ sincer aceasta |) pe când, un aliul, povestește „cât este de bo-
gat, că s'a căsătorit cu metresa sa și că locuința-i este una
 se
Revista' Moldovei
între legația de Der- .

RY
dîn cele mai luxoase, fiind aşezate chiar
!... (pag. 40). |
„lin şi aceea a Franţei“
cu descrierea vieței Iașilor, cu
„Şi, pagina se complectează

RA
sumar“
- impresiile pe -care i le lasă „soldafii români, îmbrăcați
_cum şi cu o sumă de consideraţii de ordin politic.
la retragerea

LIB
„Din laşi trece la Bârlad şi Brăila, und asistă
la Piatra.
oştilor dela Vizirul, apoi se opreşte în Galaţi şi în urină
mai puternice sunt acelea
Despre oraşele de mai sus impiesiile
al cărui pasionat este, cum și cu

Y
în legătură cu cinematograiul
Este martor ocular al deslănţuirei
de petrecere,

SIT
diferitele jocaluri şi apre-
asupra căreia însistă cu caracterizări
revoluţiei ruseşti, de cl,
ajunge şi la Botoşani. Vorbind
_ cieri relative. în sfârșit,
nous sourit. Elle est aimable.
spune că : la ville par elle meme
ER
de pelites maisoiis, elevantes,
Elle est composee dune serie fouinis en arbres. Un
ceintes toutes des Jardins abondamment soir,
e gille nous recnit chaquc
IV

grand Jardin public, en plein e 1), p. 139)

le travail de 'Iscadrill
“& la tombee dela nuil, ăpres ce
UN

o petre
- Se pare că întreaga iarnă a anului 1916-1917,
bând u-
ofițeri şi soldaţi austriaci, plim
_ aici, unde, vede câte-odată
r. (Boswali imaginație ai Dom-
se liberi pe străzile Botoşanilo cari îl leagă de acest
AL

nule Blery). Şi totuși, singurile amintiri 0 înde-

pe cari le organizează cu
oraş sunt petrecerile nebuue, de veder e este
. Din acest punct
mănare ce uimește pe botoşineni
TR

Nu sunt date
Cabana Bambou“.
de remarcat „Revelionul din și pe-
aici, pline de dramatism
uitărei nici întâmplările petrecute
EN

maun—,faţă
și colonel Gart
ripeţii ale ofiţerilor ruşi —căpit. Orlof
din mânile soldaţilor răsculați.
de cari, apare ca salvatorul lor ușurința
Dar, aceea ce „trebue însemnat ca o pildă pentru
/C

etc.
prin natura sa. ospitalier...
cu care românul nostru „afatil cari zugra-
elementar bun simț,
sunt paginile lipsite de cel mai
caracterul autorului însuși.
I

vesc prin finalitatea descrierilor, M...,

AS

în casa N. „Maison
Căpitanul Blery a tost găzduit
capitolului ce interesează şi unde
cum este de altfel îusuși titlul
atât de mult apreciată de dânsul,
UI

această ospitalitate românească

ca pe tii membru al familiei,
îl prenumără chiar dintruu început
BC

a A
a nt schimba
PI

1) Pasagiile importante le red îm în franţuzește pentru

prin traducere, întru nimic ințălesul.
 52 | | Revista Moldovei

RY
despre care, drept recunoștință îndepărtată, se simte obligat să
tipărească fără nici o rcticență și lipsite nu. numai. de gust, dar

RA
și de cuviință, pasagiile ce vor urma.
Astfel: M-me M.. est agce di environ vingt-cinq ans. Elle
est remarquablement belle,] et chacun la reconnait + d Botosani

LIB
et dans: toute la Roumanie (2) pag. 142.
Apoi, cu prilejul armistițiului românesc : M-me AM... incarne
assez dans mon imagination limage de la femme Cornelienne,

Y
capable dc tous les €lans, de tous les sacrifices, lorsque L hon-

SIT
_neur de son pays entre en Jeu, Ses soeurs lui ressembleut A
cet gard. pag. 159.
Intre timp ofițerul aviator se îmbolnăvește şi cu acest prilej
ER
scrie : „c'est qu 'elles, mont donne la preuve d'un sentiment
„du devouement, comme on voit peu, et comme seule une fem-
„me Roumaine, gui se livre toute ă ses devoires -d'hospitalite
NIV

„peut eu montrer“. pag. 195. Când însă misiunea este obligată să

plece din țară din cauza împrejurărilor politice și odată cu ea şi
francezul nostru, iată cum găsește de cuviință să descrie această
LU

scenă :
„ai passc ces dernieres heures pres delle. Ses soeurs
„ont rempli le Charron gui mvaltend ă la porte, de colis et de
RA

„provisions de toutes sortes pour affronter le long voyage“.:

„Dans le petit salon aux tentures et anx divaus, orien-"
NT

„tax, ou ma place est depuis longtemps marquce oi tant de

„fois je suis venu dejă, nous sommes restes assis et silencieux
„tous deux“. | |
CE

„Nos mains lentement et silencieusement'se sont jointes

„comme en un pacte sacre“ , . se...
. „Longtemps- nous restons ainsi perdus, eloi-
I/

„9ncs, chacun dans un reve lointain ou exterioriscs dans une

„foule de souvenirs dejă“. . .
AS

Și acum, după ce am văzut prin ce păcătuește cărțulia. ca-

maradului nostru aliat, de care, încă odată adăogăn, că nu am
UI

fi remarcato de loc, chiar dacă sar vorbi în ea într'un mod mâi

cuviincios şi-ar fi fost mai înteligent scrisă, suntem datori a arăta
BC

„cu acest prilej că greșala nu pornește numai dintr'o parte, de

oarece se observă cât se poate de des, că, în mijlocul profipen-
dadei noastre românești, aste cum se prezintă, cu calitățile Și
 N

53[....ccenee
Se Revista
Moldovei
VĂ n , ee

câteva decenii un frivolism caracte-

RY
"lipsurile ei, s'a încuibat de venit de pest e gra- |
ă, tot ce este
ristic, de a socoti mai de seam , exce sul de
indiferent. De cum a sosit
niță, duşman, prieten sau

RA
într u totul ,
uşa, casa îi stă la dispoziţie
“ospitalitate i-a. deschis egal ii lor
îl socoate mai ales decât
i se caută umilitor prietenia, ru ca, la urmă , acestui
şi de puţin, pent

LIB
noştri, fără a cerceta câtu dă astiel.
t rău înţă les de ospitalitate, să i se răspun
“senti men
aviator Paul Biery.
cum a răspuns căpitanul sluji totuşi ca
O îndrăzneală. Ea poate
Broşura amiutită este

Y
casa celui dintăi
snobă, care, deschizând
pildă pentru mulțimea tatea are mar-

SIT
şi aliat, uită că ŞI ospitali
venetic străin, îie chiar
_ginile: și legile ei !
ste »
ER
i—rutene din
escu, Elemente Ruseşt
Margareta C. Ștefăn torat, Iaşi.
himea lor. Teză de doc
IV

Limba română şi vec diversele noastre fa-

e ce se tipăresc la
- Din noianul de tez originalitatea ideilor
UN

că se des pri nde una, care, prin

cultăț i iată re ca 0 lucrare
pri n imp ort anț a con ținutului, în general, apa
cnm şi
, dar şi “nouă.
nu numai complectă fesori Ilie
rte elogios al D-lor pro
AL

m din rap ort ul foa

* Spicui „autoarea studiază
lippide următoarele:
Bărbulescu şi A. Phi ea lor, Ci Sco-
limba noastră şi vechim
„elementele rusești în
TR

la începutul atin-
zii istorice cu privire
„pul de a trage conclu intro împletire
Ruşii, ea îmbrățișează
„gerilor Românilor cu găsesc de mult în
topice ruseşti cari se
EN

nal ăşi pe ace le

„or igi coace de Du-
țin utu ril e put ernic româneşti.de din
„limba şi în a oricărei
ba, mai mul t chi ar, spre a îndepărta putinţ
„năre, ente Sud-.
/C

int ifi ce, cup rin de şi cuvintele corespond

„îndoeli şti letire. Ceva ce n'a
beşti) în această împ
„slave (bulgare şi sâr nici în străinătate
ă acut, nlci la noi şi
„mai făcut nimeni pân
I

|
AS

vir e la ace st sub iec “.

„cu pri Să constate ex-
toa rea ni se mărginește numai
Apo i, „au limba ronă-
ăro r cuv int e top ice ruseşti—rutene în
UI

„tensiune a cut drum nou, caută

pe ter ito riu l ace steia, ci, deschizând
„nească şi eşte şi extinde-
tă uneori chiar statistic
„să cunoască şi ne asa l ori mai puțin 1Q=
BC

pe pământul mai mul

„rea lor geografică
pmânesc din aşa numiță Dagie-Traiană j*
 pp. ÎN Revista Moldovei .

RY
| 'După O introducere desvoltată, din care nu lipseşte „istori
„cul problemei despre elementele ruseşti-rutene în limba romă-
„hească“ se trece la vocabularul acestor cuvinte, atât „din limba

RA
rostilă cât şi din toponimie“. |
Gruparea lor se face urmărând transformarea în timp a di-

LIB
feritelor poluoglasii, sau, ă sunetelor pline, ca de pildă: din
re-ere, la-olo, ra-oro, biz-bor, krz-kor, mlz-mol, etc. etc. !) |
Se arată apoi răspândirea în chip numeric pe judeţe. și ex-

Y
tinderea căpătată de fiecare termen toponimic pentru ca să do-
vedească până la evidență „până unde anume s'a întins injlu-

SIT
enfa ruso-ruleană pe tot teritoriul Daciei-Trăiane“. |
Prin cercetarea fonetismului în comparaţie cu celelalte limbi -
ER
slave ajunge la concluzia că numeroase etimologii date de Tiktin,
Şăineanu, Briiske, Sic, Xenopol, etc. „nu sunt juste“.
Lucrarea suferă în parte de lipsa unui material de cercetare
NIV

subdialectal cu nuanțejmai pronunţate. Cauza, poate fi, cum foarte

bine remarcă autoarea, . şi din lipsa unor dicţionare: geografice
pentru întreg teritoriul României noi.
LU

Concluziile la care se ajunge sunt acestea, pe care le cităm

textual pentru deosebita lor importantă: „Că existența elenen-
„telor ruseşti-rutene în “|imba ramânească ne dovedește că Ro-
RA

„mânii au conve[uit cu Ruşii-Rutenii, dela cari au primut CU-

„vinte de' uz zilnic şi numiri toponimice, Locul unde s'au în-
„tâlnit nu poate fi decât teritoriul unde se găsesc astăzi în
NT

„limba vorbită zilnic şi în nomenclatura geografică, urme

„despre existența lor, adică între hotarele ei vechi între Car-
CE

„pați, Nistru şi Ceremuş“. |

„In Muntenia numărul se explică ca transgresiuni târzii
„în limba vorbită. In Transilvania sunt puține numiri toponi-
I/

„ice şi cele mai multe îndoelnice, multe pot fi şi îimprestrifări,

„de oarece şi Ungurii au aceste fonetisme în limba lor în cele
AS

„maghiare şi în cele luate din limba slavă. Ceea ce dovedeşte

„că Ruşii-hRutenii au lucrat cei dintâi la desțelenirea pămân-
UI

„tului de la răsărit de Carpaţi până la Nistru. apoi la aşe-

BC

1) Referindu-se în deosebi la Botoșani, ca constată că în acest Judeţ

răspândirea şi extinderea geografică a rusismelor, rutenismelor, sar limita
Ja un număr de 47 radicale și 5 sufixe, din care 2 nesigure.
 Revista Moldovei.

RY
i,
date așezărilor naturale, munț
„zarea Ţării, avem numirile aşez aţi ai aces te
primii locuitori,
„văi, dealuri. Ei vor fi, fost

RA
t imp une a-
în urmă, mar fi putu
„regiuni, căci, astfel, venind . 111). (Int ru
aționalizat“. (pag
„cestea unul popor core i-a desn a mai dreaptă nu se
zie poate. fice

LIB
cât această 'din urmă conclu
rice sa dovedit contrariul).
poaie şti ; pe temeiuri isto între
ili o linie de demarcație
Apoi : „NI se poale stab enii să aibă
ebit, adică Moldov
„teritorii cu substrat etnic deos ar“. ' Afirmația contrară a lui

Y
ii, bulg
„substrat rutean şi Munten granița în.

SIT
m că din vechime Milcovul forma
G. Weigand : „Cu îndestul de
rutean nu mi se pare
„tre curentul bulgar şi cel cele bul-
de oar ece nici elemen tele 'ruseşti-rutene, nici
„justă, nu se gă-
ER
vorbită şi din toponimie
„gare, din limba română mit , limitat prin
pe unteritoriu anu
„sesc, unele față de altele, |
4

a
IV

vre-o graniță”. i, cu un deos

nespecialişt
e-
Lucrarea se poate citi, chiar . de
cât şi prin
prin variaţia conţinutului,
UN

înte res, deo are ce atât

bit evidenţă luc-
ile, în mar e part e redate, autoarea scoate în
concluzi studiul de
totu l deos ebit e, cari deschid un nou drum în
ruri cu a noastră.
sub care sa desvoltat limb
AL

cunoaştere a inîluențelor care O şi redă

ată bibliografie,pe
Având la îndemână o bog celo r cari ar
cu aceasa şi un serviciu
în cuprinsul cărţei, face
TR

serios de pro-
Cei ce se ocupă în chip
dori să-i urmeze pilda. pe teri tori ul
influențelor ruseşti-rutene
blema atât de actuală a şi nu tre bue
de vedere ar face-o, nu pot
EN

nostru, ori din ce punct Mar gareta C. Ştefănescu.

cer cet are a lucr ărei D-rei
eze
să neg lij
călăuză darși un documentar de în-
Ea este nu numai 0 bună
/C

| |
"tâiul ordin. mândri cu 0 astfel de teză.
Universitatea ieşană 'se poate
I

st
%
,
. Cartea Românească, 1927
| *
.
”
AS

|
ări cul turale
0. Tafrali, Indrum ă D. prof e-
vitate pe care o desfăşoar
Din fecunda și harnica acti studiul artei pe teri toriul româ=
rali pentru
sor universitar O, Taf
UI

eroase articole. publi-

strânse la un loc num
mesc, iată că răsare, titlul. cărţei, sunt tot
te, cari, fără a desminți
cate în diferite gaze uri frumoase,
ii rezumative, descrieri, lect
BC

atâtea ştiri de cultură, stud sub

istoria artei și a influențelor
cele mai multe în legătură cu
tru.
care sa desvoltat pe pământul nos
 56 | | "Revista Moldovei

RY
Din tabla de materii bogată prin varietatea subiectelor și
capitolelor, spicuim grupările în care au fost aşezate: |

RA
Arta românească contimporană.
Din cultura şi arta bizantină.

LIB
Note asupra artei şi moderne și contimporane.
Biblioteci şi Muzee.
Oraşe vechi şi noi.

Y
Pagini de istorie etc. a
Prea interesante cele privitoare la studiul Mânăstirilor din

SIT
Bucovina. .
4 -

Pentru biblioteci „Indrumări Culturale“ este o carte care

mar trebui să lipsească.
ER
» si. !
NIV

Preot Iosif Trifa, Pe urmele Mântuitorului... Sibiu 1926.

Acum doi ani, după iniţiativa 1. P. S. S. Mitropolitului Ar-
LU

dealului, Dr. N. Bălan, s'a făcut un pelerinaj la lerusalim, la care

au luat parte peste. 150 de persoane, intelectuali și țărani, laici
şi mireni. Un grup de altfel destul de important, care, călăuzit
RA

nu numai de dorul de a călători, ci mânaţi și de dorința de a

îngenunchia în fața lespedei sit. Mormânt, a. făcut şi un serviciu
țării prin felul cum 'ea a fost înfățișată în față reprezintanţilor ce-
NT

lor mai înalţi ai ortodoxismului lumii.

In urma acestui prilej, foarte fericit, C. S. Părintele “Trifa,
CE

un gazetar cunoscut prin articolele apreciate din „Lumina Safte-

lor“, pe care o conduce cu multă destoinicie, i-a venit frumoasa
inspiraţie de a reda într'o descriere cât se poate de instruclivă,
I/

felul cum a decurs pelerinajul.

"Pornind cu descrierile dela localităţile cari însamnă - cele
AS

mai îndepărtate întâmplări a istoriei religioase creştine, autorul,

urmează acest drum după felul cum s'au desfășurat în mod cro-
UI

nologic. Presărând, fiecare descriere cu citate din Noul și Vechiul

Testament, relative la locul vizitat—cum şi cu consideraţii perso-
nale interesante—reușește să facă din întrreaga lucrare o călăuză
BC

cât sc poate de reușită pentru câţi ar dori să pornească spre

- sfintele locuri.
Numeroase planuri, fotografii, reproduceri, etc. așezate potri-
 o îi 51
Revista Moldovei... a
arhaisme
ul limpede, uşor, presărat cu
„vit, lămuresc textul, iar stil Da

RY
re.
“Aţi dau o lectură mai mult decât atrăgătoa liberi cugetători şi
de haos pentru atâţia
această vreme
a In
sectele” se întind şi amenință temelia orto-

RA
-- mecredincioşi, când poate
pitorească,
astă—o adevărată biblie
- doxismului,. cartea ace pag and ă.
rare "de. reuşită pro
“îi socotită “ca pe o luc bisertceşti ca fiind de un

LIB
“O amintire atenţiunei autorităţilor ire. .
iar cititorilor noşt ri O recomandăm cu însufleț
deosebit merit; sufletească,de reculegere
„Leva Îi un nimerit: îndreptar hiu.
" Căpit. Aurel |. Gheorg

Y
Ic | ai
PN

SIT
eX Să m
| |
nu se: cunoaște precis, rezultatul re- -
Populaţia României unii 16.500.C00,
anulat. După
din -Aprilie 1927 fiin
d
ER
- censâmântului şi jumătate de suflete nu în-
18.000.000. Un milion
după alţi e ? Cine ştie!
mar e lucr u ? Dar dacă diferența e mai mar |
samnă
IV

ru; nici vorbă. Plu tim. în neștire.

De cadast precise şeferitoare
la
se dau numere oficiale
UN

statistici |
Care li-i temeiul?
In
l populaţiei.
, mişcarea şi număru găseşti undeva prec is numărul ac-
ă, nu
“m Botoşani, de pild i stabili și .
|
ci 0 vari aţie între 32-36 mii locuitor |
“4ual al populaţiei,
AL

ția ora şul ui scade.

-se crede că popula l cu
cred că populația creşte anua
In toată țara statisticele la sută rusalii, 12 la
sută o-
TR

din cari cu 88
200-250 mii suflete, calculul? Pe minciuni ? .
pe ce baze se face pc
văsenii. Dar
în România vre-un recensământ
nu sa tăcut |
EN

"Din 1912
orientările sunt falșe.
temei pozitiv. Trist. Poate ola omului de stat,
„ŞI doar datele stat istice precise sunt bus -
ori.
şi a micilor întreprinzăt
/C

a financiarului, cun” e: : sa
:
,
în articolul său. „Anglia și
D-l Petru Drăgănescu-Brateş nomia
publicat în revista Eco
I

economică după război“

AS

Germania Germania â
statistice că,
constată după date
Naţională No. 27, în domeniul economic
război să întreacă
ajuns după 9 aui
dela şi politicei -
organizaţiei economice
UI

. Aceasta, mul ţumită

pe Ang lia i economice
iei. Idealul hegemoniea German
finauciare postbelice
“Ce va face Anglia ? Războiul este
este iniplinit.
BC

. Germaniei
exclus ? |
că *
 =
ere
i" 1 Li
OTE > Şt
,
| pi RSI AY i A ke
LUN.” Ro 8
Revista Moldovei
Bg AIE

RY
Cum înfăleg ge Belgia să-şi serbeze centenarul indapen-
denţii în 1930. Intre altele prin “două expoziţii:: Expoziţia inter-

RA
națională a marei industrii şi a ştiinţelor, la Litge. și. Ex. mari-
timă, colonială și de artă. flamandă la Anvers, .
„La Liâge, va prezenta inventarul activităţii țării din punct de |

LIB
| vedere evolutiv al economiei. Va prezenta. în acelaş timp soltițiu- |
nile marelor probleme economice actuale. - -
La anvers va prezenta : organizaţia colonială şi metodele de

Y
exploatarea bogățiilor coloniale, importul posibil şi necesar colo- |

SIT
niilor, organizarea porturilor, arlă, literatură, presă și turism. în
colonii etc,
Praznicile, tămâerile cu cheltuelile. statului, lipsesc. |
ER
Un foarte redus timp va fi consacrat congresului şi confe-
rinţelor, pentrucă în Belgia faptele pozitive nu vorbele, au valoare.
Pentru noi e demnă de cunoscut metoda belgiană de orga-
NIV

nizarea unui centenar, Belgia va câștiga renume, va.fi și mai bine

cunoscută şi va câștigă bănește din această serbare. :
| LVL.
LU
RA

BIBLIOGRAFIE.
NT

lon Clopoţel : Antologia “scriitorilor români dela 1821

încoace (Biblioteca „Semănătorul“ Arad, No. 31—34. Preţul Lei 30)
Această Antologie alcătuită în timpul războiului de dl. /on
CE

“Clopoțel apare acum în ediţia (l-a. Cuprinde bucăţi alese din':

Titu Maiorescu, Eminescu, N. Gane, Nic. Filimon, lacob Negruzzi,
|. Slavici, |. Creangă, P. Ispirescu, Al. Macedonski, Gh. Coşbuc,
I/

AL Vlăhuţă, |. L. Caragiale, B, Şt. Delavrancea,.Gh. Dobrogeanu-

" Gherea, |. Gorun, |. Al. Brătescu-Voineşti, Petru: Locusteanu,. Dui-
AS

liu Zamfirescu, Virgil Oniţiu și Andrei Bârseanu. E .una dintre

cărţile apărute în Biblioteca „Semănătorul“ care s'a bucurat deo
UI

largă răspândire, mai ales în rândurile tineretului,

BC

me ae

p . +
ari . »
TIR
-
i pe ad
 RY
Prâmite la redacţie :

RA
Floarea
noştri, de Leca Morarlu.—?. Junimea
ștrămoşilor
1. Decameronele Fat Frumos (Suceava). — 4.
Soareiui an. 1 No. 6-7.—3. 5. Ritmul Vremii -No.. 6-7, 8-9, 10.—

LIB
1.—
literară an. XVI No. 5, No. 7, 8,9, -
ere a 7,8, 9-— 7. Corespondența Economică nța Şcoalei
6. Ren aşt
No. 17, 18. 19, 20.—9. Voi
10.—8. Şcoala Bănăţeană de teatru „Thalia“, an. |, No. 1.—ll. Fa-

Y
6-7.—10. Rev. Asoc. R. an. l Septembrie
“langa! an. Il, No: 9]. —i2tru. Mărgăritare Basarbene — 14, Ţara de. -

SIT
an. 11 No. 8-9, 10-1i.
1927.—13. Căminul Nos Educaţia, No. 7, g. — 16. Facla Româ-
Jos, an. IV No. 6-9.—15. an. IX, No.98,
25.—17. Arte şi Meserii, 7—8 şi 9.—
nească, No. 21, 23, 24, ilitate No.
Comerţ şi Contab
-99—18. Rev. G-lă de e.
ERu.— 20. Anto-
Pov est iri Glumeţ de Alex. Lupeanu-Melin-Sibioteca Sămănă-
19. 1 încoace (Bibli
dela 182
logia Scriitorilor Români 31- 34, — 21."Rev. Teolog
ică, an. 17.
IV
poţe! No.
torul) de lon Clo cântece din popor)
7 şi 8-1 0.— 22. Dep e Segaş (Strigături şi Şezătoarea (rev.
No. Alex. Lupeanu-Melin.—23,
date la tipar (Blaj) de 1-8.—24. Victoria, an. 9 NO. 6-7, 8-10.—
UN

de folclor) an. 35, No. sc rie 1927.—

(Chişinău) din Iulie: N-b Marmaţiei.—
Cuv ânt ul Mol dovene het ul
25. 1927, Sig
reşrână (lulie-N-brie an. | No. 2. — 28. Bibl.
„26. Gazeta Maramu i-Dorohoi)
AL

(Mihailen şi Şcoala
27. Rev. Tinermei . 175 — 177)
Tac it, de E. Lovinescu (No (Arad).
Sămănătorul : Mo ld ov a de D. |. Goga
„Ardeleană în Muntenia şi
TR

„Laurian“
[ia

C, 1. Ştefănescu la liceul
Administraţia :
EN

din Botoșani.
DIETE:
sunt
/C

nu sc înapoiază. — Colaboratori
Manuscrisele pe câte o
aşticolele citeţ şi numai
rugați să-şi scrie
“singură pagină.
I
AS

eu al Botoşanilor tot ce
Dăruiţi pentru viitorul muz
UI

rile de danie se
poate să inț ereseze trecutul său. Scriso
redacţiei revistei.
BC

primesc pe adresa
 d?
aa:*
vf

„x
ARIA

7
ăn

4
_.
„i
i?

.
ma 7 sas marete

ci
oz
ICR Aj i ap

i
pat oa
_m rio
paz Ata
Pi

m
Pr
Y
Î

m
3

?
p.
j

RY
-

RA
Y LIB
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC

BOTOŞANI
TIPOGRAFIA „MUNCA“
1927
 î
et ppTaetatiaă PE se
Lot cit iei
Dati i SAa gl
at
. ți; ?

, , Le

”
,
.
-
„ . i
!

„
.

RY
.
„ ,
.
, X v .

RA
: d

a 1 Li i

-a

LIB
NE . .
| ,

4. s

Y
- .
.
a.
.

SIT
7
ER
! .
,
IV
„ . ”

A
” .

«
UN

| 4
. ,
. "
AL
TR

.
EN

7
,

,
> ,
/C

.
i
I
AS

Pi - ,
. e ”
UI

, .

,
.
BC

. ,

. , , .

.
-
w-
. , ,
,