=

>

N)

N -
p.

RY
|
T

RA
4 |
i

_ ,
iN
.

LIB
>
;:
—

. N
y
r
a e e
ta ama ae a e tea
m a
a
me
i

ITY
aie mare
e aie
e cae zimi

Proprietatea bibliotecii
:
4 4

SI

ata:
Uni crsității lasi

Va S
ae me e A
ze ae

n
ER
pane imnemae
NIV
im i
a aie iei eee
N —— Ta a at e me e
LU

| MM
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SITY
LIB
RA
RY
 2024
GO
d —.

.
ANNALILE

Y
AR
"SOCIETATEI ACADEMICE

IBR
YL
pi ROMANE

SIT
TOMULII ER XI.
NIV
SESSIUNEA ANNULUI 1878
LU

SECTIUNEA L

PARTEA ADMINISTRATIVA SI DESBATERI

RA
NT
CE
I/

| - BUCURESCI |
AS

DYPOGRAPETA SOCIETATEI ACADEMICE ROMANE

UI

(LABORATORII ROMANI) * | a
a, STRADA ACADEMIEI,19,
BC

SI „1878,
 . Sp

RY
RA
LIB
ITY
Ppoarya ERĂ
In uni. noa a
: Intrat Înainte
: :
de anul 1933 h

S
ş iasi sa Uiversi i să

ER
2010 86 i
.Deung

na nnmanrenncoenas anu.
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC

ia
 Y
AR
IBR
„ SOpETATEA ACADEM
4 ICA ROMANA

YL
SESSIUNEA ANNULUI 1 878.
A

SIT
. w

r PROCESSU-VERBALE No. 1,

ER
! | SIEDINTIA DE LA 16. AUGUSTU 1878,
NIV
Menbri present : D-nii Aurelhanu Petre: s,, Baritiu. George,
Carag giamă. Ioanu,. Ghica Ionu, Hasdeu Bogdanu p. Hodosiu losifu,
Ionescu Niculae, Laurianu Augustu Treb., Maniu Vasile, Odobescu
LU

: Alezdhdru, Quintescu Nicolae, Romanu Alezandru, Stonu „George,

Sturdia Dimâtrie A. |
RA

Preliedinte : 1. Ghica.
Sietinti'a, se deschide la, or"al si jumetae, |
NT

_Dulo ce se face apelulu nominale, la, care vespundu 14 membri,

- al Priziedinte. declara sezsiunea annului 1978 : deschisa; dupo care
d" Sehretariu generale da, citire vapportului Delegatiunei, in urma-
CE

46vea, |puprindere :
«Domniloru Membră ED Colegi, |
I/

| «Sbserisii, Membri ai Delegatiunei Societaitiei Academice, venimu,

AS

«confbrmu cu Staitutele, ave suppune în vesumau, vesultatulu luerari-

«lorulcu cari ne amu indeplinitu sarcin' a, în decursulu annului.
UI

«Vb iincepe cu publicatiunile : |

«| Annalele: annului tvecutiu, formandu Tomulu X, d'in causa
BC

amulțimei maseriiloru sau despartitu in doue Sectiuni, d'in cari a |

a put tu appare numai Sectiunea, I,in 13 câle; Sectiunea, II, continendu

Si
 4 E

«Memorii si “Notitie» , se afla intazdiata d'in- mai multe cause :'

RY
aa). coci communicaţiunile fiindu pene la, Gre-care timpu impedecate de
«transporturile militari, ss'a intardiabu adducerea chaxtiei de typariu;

RA
.«0) co materiile fiindu pr€ numerâse (astu-feliu co voru trebui se 6ssa,
_«pâte 15. c6le mai multu, peste acelle prevediute prin budgetu), typo-
«grafia n'a pututu intempină luerulu, fiindu, oceupata simultaneu cu

LIB
«alte lucrari alle Societatiei, c) co mamnuseriptele nu s'au datu: strisse
«cu ortografi'a “Societadiei de cotra unii d'in antori, si “acâst'a, a con-
si revisiunei; d) co

ITY
«tribuitu multa la difâcultatile impiessiunei
«la, unele operate a fostu necesitate a se face stampe, lucrate unele -
«in xilografia, altele în zincografia si litogr afia. Actualmente totu ma-

S
«terialulu este preparat Indicele propusi a se face pentru niatesiile

ER
„«d'in tote fasciculele, s'a lucratu de subserisulu, A+ Odobescu; typari-
e
«rea s'a inaintatu pene la; dissertatiunea d-lui Tocilescu inclusivu, si
NIV
«de speratiu co chiaru in timpulu sessiunei, Sectiunea, II d'in Annale
i--
«v'a, essi de sub typariu. “Acâst'a anse sa nu se pâra ceva, estraord
“anariu, coci în genere publicatiunele Societatieloru sciintifice d'in alte
LU

«tiexri suntu cu multu mai intardiate de câtu alle nostre, |

«2, Oper'a care niai nainte de tâte a vediutu lumin'a, si carea, fostiu
RA

lui Mi
«priimita, cu deossebita, simpathia de publieu, a fostu « Istoria:
a«chaiu Vitezulu» de Niculae Balcescu. Acesta, s'a, facutu sub privi-
NT

«gherea unui'a d'in subserisii, A. Odobescu, carele, pe lunga ua; prefa-

«la, coprindiendu pastile cele mai insemnate d'in biograifi'a lui Bal-
acescu, a avutu ingrijir ea a adaoge la capetulu cartiei, si ua serie de
CE

le.
«alte scrieri alle nemur itorului autoriu, relative la, istori'a nationa
.
« Sum'a, destinata prin budget;u pentru acâsta, lucrare, dupo ce co nu
I/

«s'a, cheltuitu tota, precumu mai la valle se va aretâ, pene in mo-

AS

«mentulu. de facia, se afla, cu prisosu. acoperita, prin vendiare.

«3, Partea II*a « Istoriei Imperiului. Ottomanu» de Dimitrie Can-.
«temiru anco sej afla îni intavdiere, d'in causa co nus'aterminaitu lucra- ./
UI

«Tea Indicelui, cu care a fostu insarcinatu traducetoriulu. -

1
i
Cassiu, tradussa de d* Angela Di
BC

«4, « Istoria Romana de Dione

«mitrescu, typarindu-se sub privigherea, vaui' a d'in subserisii, G. Sion, |
«5 a, si pussu la dispositiunea, publicului. | Sa Du
 5 Î

«5. Opuscululu lui Dimitrie Cantemiru « Fvenimentele Cantacuzi-

«miloru: ete.» s'a tradusu Si. typaritu sub ingrijirea unui'a, din sub-

Y
«serisii, Gr, Sion, conformu cu. votulu espressu de Societate in annulu

AR
„«trecutu. Acestu opusculu apoi s'a întrunitu într'unu singuru volumu
«cu unu altu opuallu lui Camtemiru « Divanulu lumii», aflata cu calle

IBR
«a, se typazi de cotra, Comissiunea, lessicografica, ca, să:serve dreptu ma-
«terialu filologicu, ca unulu.ce intra în cadrulu publicatiuniloru litte-
„avarii românesci d'in secolulu aliu. XVII, „Subserisulu, G. Sion. în-

YL
«savcinatu si cu acâsta lucrare, la inceputulu cartiei a facutu, sub
i «titlulu de Prefacia, ua, serie de observatiuni, ce i s'au parutu demne

SIT
«de attentiune, &ro la capetu a adaosu unu Glossariu de cuvintele ace-
«lea ce nu mai suntu asta-di in usulu limbei.
«6. Cu multiamire venimu a ve adduce la cunoscintia, co d Ga. To-

ER
«cilescu , care prin conelusiunele nostre din annulu trecutu, a fostu
«indicatu a, merge în Rusi'a, cu missiunea, de a collationă Chronicula
NIV
«lui Dimitrie: Cantemiru si a urmari ori-ce alte scrieri alle acestui
«autoriu si ori-ce documente relative la, biografia Cantemirescilovu,
LU

«dupo instructiunile specificate ce i s'au. datu de Delegatiune, si dupo

«înlesniri suplementarie ce i s'au facutu de la Ministeriulu affaceriloru
«stia1ne, prin collegulu nostru d!" Kogalniceanu , S'a intorsu de acolo
RA

«cu unu succesu cea intaecutu asteptarile nostre. Spre a ve lumină

«mai bine despre acâst'a, -officiulu ve va suppune rappoxturile di "Po-
NT

«cileseu, iimpreuna, cu tote mamnuseriptele colleetionate. |

«7. Delegatiunea, insareinand u pe d* Eugeniu Costinescu ajuto-
CE

variulu Divectiunei bibliothecei Statului, cu facerea Catalogului siste- -

" «maticu, de caxele a, fostu preoceupata Societatea, în sessiunea, trecu-
„ta, acesta, lucrare vine cu placere a v'o presentâ,, “avendu incredin-
I/

„«tiavea, co ea nu lassa de doritiu-de câtu atât'a numai ca system a cu

AS

«care s'a facutu, sa se continue si pentru cartile ce voru intră, de acumu

«inainte în bibliothec'a Societatii.
UI

«8. Cu sum'a prevediuta in budgetu pentru Cumparare si legatu de

„«caxti, Delegatiunea, a profitatu de occasiunile ce i sau presentatu si a,
BC

, „«facutu acuisitiuni. remaveabili de valore intreita.S'a legatu totu de

„_«uă data unu numeru de 76. volume,
 g.

«9. Prosentandu- -se occasiunea de a, se capetă pentru inavutirea col- |

RY
« Jectiunei n6stre numismatice unu numeru de peste 200 monete, celle
«mai multe inedite de la Petru Musiatu £si Mircea I, si pentru acest,
ă «fiind necesitate de va suma mai mare. de câtiu acea prevediuta i in

RA
«budgetulu votatu de Societaite „:Delegatiunea, in dorintia, d'a, nu $ca-
«pă oceasiunea, unica, si esceptionale ce i se presentă, si in cuvnoscintia,

LIB
«de interesulu ce pune Societatea la precios'a, fundatiune a acestei
_ucollectiuni, a convocatu spre consultaitiune si pe alti membri ai So-
«cietatiei, aflatori în capitala, si, obtienendu consimtiementulu genera-

ITY
«le, si-a: permisu a dispune, spre a cumpairă acelle monete, de-ua suma.
«de 4400 lei; si 'astu-feliu, depasiendu sum'a, budgetazia, cu: 1200. lei,

S
«care s'au datu posessorelui acellovu monete, s'a legatu ai dă restulu

ER
«la -] noemvrie viitoriu, dupo ce va capetă approbarea, plenului Socie-
| «tatii. Se spera £anse co ua suma, insemnata, d'in acesti bani voru rein-
NIV
„_«tră în cass'a Societatiei, prin vendiurea, dubleteloru , cu;“care s a în-
«sareinatu si autorisabu d Dim. Stuwvdza, collegulu nostru.
«10. Collectiunele nostre d'in ce in ce se adau ge: M. 8. Domnito-
LU

«Tiulu, augustulu: nostru presiedinte de on6re, a tramissu pentru bi-

«bliothec'a n6stra, unu preciosu opu în.doue volume, întitulatu: «Hi-
RA

_«stoire de la C&ramique en plamehes phototypiques inaltârables, par

“«Demmin». Afora -de acestea, mai possedemu si unu mare numeru
«de manuserisse de alle unui'a d'in veteranii litteraturei române, Ba-
NT

«nalu Vasile Varnavu,. donate de Pr6 8. S. Paintele Melhisedechu, R-

«piscopulu Dunarei de josu, membrulu onorariu allu. Societatiei nâstre.
CE

«11; Spre a se conformă, cu votulu espressu de Societaite,. Delegatiu- |

«nea a facuti sa, se esecute portretulu d!“ Dim. Sturdza, fundatoriulu
I/

“«numismaticei. române, carui'a, Societatia, "i datoresce collectiunea, ce,

„«possede. Totu ua data, adresându»se la, familiile mermbriloru incetati
AS

4
«din vittia, spre a put capetă, portretele loru, a, priimitu ggratisu NU-,
;
«mai pe alle lui Eudoxiu si Alexandru Hurmuzaki, oferite de fraţii si
UI

«surorile fericitiloru nostri collegi; 6ro, cu mijlocele prevediute iîn bud-

«getu, a facutu prin commande portretele a cinci d'in regretatii nostri / /
BC

«incetaiti d'in victia, adeco: ale lui Ioanu Eliade, P. Poianariu, C. Ne

«gruti, A. Papiu Darianu si I. Massimu, Acestea, au costatu 1300
 7
„alei. Dero, dupo priimirea portreteloru frati
loru Hurmuzaki , aflandu cu
«calle a se pune si acelle lucrate aici, în e adre
uniforme, s'au comman-

Y
«dâtu la acellasiu fabricantu în Vienn
'a, siese cadre, allu caroru costu,
«impreuna cu alte speze de asiediar

AR
e, au addussu a se face ua chel-
„_«tuiala, de lei 80 peste summ'a, prev
ed iuta în budgetu. La, acesta, anse
«câta a, se tine in s&ma, co, in locu de 4. portrete

IBR
s'au facutu 5, si pos-
«sedemu anco unu cadru pentru unu nou portiretu care s'aru mai face.
«12. Mobilierulu Societatiei s'a inavutitu cu doue mar i dulapu
ri .

YL
«de carti, de ua, camu data. Delegatiunea, a pututu
r ealisă intr'acâst'a,
«ua, insemnata economia asupr'a prevederil
or u budgetaxe; coci dupo
„'«necessitajea, simtita,si dupo autorisatiunea,

SIT
. d ata, de Societate în ses-
«Siunea, annului trecutu,de a, se cumpară u a
lada, de feru mare pen-
«tru pastrarea, manuscripteloru si: a docum
enteloru 'salle preci6se, ea,

ER
«s'a adresatiu la Cassa,de Depuneri si Consemnatiun
spre
i a, cump ară |
«un'a ce a, aflauco este disponibile. Comitetulu de prive
ghere allu a-
„«cellei case anse a offerit'o | gratisu. Astu-feliu a resultatu
NIV
ua, insem-
« nata, economia, la, $ destinatbu pentru Mobilieriu, dupo
care eredemu
«co Societatea se va, asociâ cu noi spre a esprime multiamiri
le sale
LU

'«susu-numitului Comitetu. Totu ua data vi se adduce la cunnoscintia,

«60 lad'a mentionata, neputendu-se introduce in localulu Societatiei, |
„«d'in caus'a marimei si a gveutatiei ei, Delegatiunea
RA

a capetatu si in-
« Voirea, de a o lasâ totu îa Cass'a, de Depuneri,
inehidiendu în ea actele
„«si documentele de valâre alle $ ocietatei, &ro chiai'a
NT

acestei preciose
“«mobile ce.consârve thesaurele nâstre intellectuali, se
afla, în bun'a,
«pastrare a actualului presiedinte'allu Societatiei,
CE

. :
„«13. Typarirea, « Catalogului monumenteloru epigrafice din Museul
u
«nationale» abis acuma de câste-va dile s'a pututu incepe.
De si textulu
«la, care a lucrau d
I/

Gr. Tocilescu, d'in indemnulu collegului nostru

«A, Odobescu, se afla terminatu, dâ&ro difficultatea esecutiunei
AS

clisieuri-
«loru xilografice, ce se facu in stabilimentulu die: Socecu
si Teclu, a
«intardiatu acâsta, publicase, asupra, cari'ade
altu-mintrele
UI

d Odo-
„«bescu va, dă mai intinse lamuriri.
«14. Despre procesele intentate, cu autorisastiunea, Societatii,
i

Epi-
5
BC

«tropiei S-tei Vineri si epitropului reposatului V. Maiheescu, Delega,-

 a

ua velatinne, fiindu co, din di-.

"«tiunea, nu ve pote dă pene acumu nici
la Puibunalu s'a totu amanatu. -
«ferite cause de procedura, infacisiarea

RY
--
«15. Despre icrazile Comimissiune i lexicografice vemane ca domni,
velatiunile loru speciali. Delega-
" «collegi cari o compunu sa'si dea
co din sum'a prevediuta în bud- .

RA
«tiunea, asta-di se maxginesce a notă Da
jumetate. E E
«getu, s'a cheltuitu mai -pucinu de
ă conclusiuniloru Societatii

LIB
«16. Dupo publicatiunile facute in xrm
tiamu cu multiamire co unu in-
cd"in sesiunea annului trecutu, anun nostre
de mamuseripte, venite pentru concursurile
«semnatu numeru
d'in ce în ce mai multu favorâdia

ITY
«denota co înstitutiunea, Societatiei i. to
«impulsiunea generatiunei presente cota lucrarile intellectual
E | |
| | |

S
«vegistrulu loru : a
ecerei Romamiloru în. Dacia lui
„2 ad), Unu operau assupr'a : « Petr

ER
» cu motto : <Et momentote
«"Praianu, de la Aurelamu pene la 1300 accipietis
rationibus suis et
«operum patrum, quae fecerunt în gene
NIV
a . -
rnum. »
„«gloriam magnam et nomen a6te
starei morale, sociale, po-
«d). Unulu întitulatu : « Memoriu asupr'a ussu
spunde la, subiectulu prop
alitice si economiie», care parea core
LU

: « Tierranaulu Romanu etc.», cu

«de Societate,că these, sub titlulu de
| | SD
«motto : « Jacta alea, esto».
RA

ranulu romanu > cu motto : |

«0).. Unu altu operau intitulatu :- « Tier
n, coci pa ganii 'si cumpara robi |
«Cu pecatu este sa-lu robesci pe frate-te
, aro altii si mai curendu
NT

“pe bani, si în allu 'sieptelea, annu îi iârta

si, neluandu-lu pe bani si fiindu
«le dau slobodienie; &ro tu esti crestinu
nesci, — Log. N..Constinu”.
_«cxestinu ea, si tine, si tu în veci sa-lu veci
CE

lui Plutarehu (Caiu Ma-

«(d). Ua proba de traduetiune din vietiele
i romanesee pentru Dumnedieu | —
«viu) cu motto : «Ah ! vorbiti, serit |
I/

Da a o
aG. Sion»,
ae), Una idemu d'in Herodotn , cu devisa : «1 17 pihâc uoy rnpov pâ-t,
AS

alivet, îomep 1wâ6 păst uâNoy rEpre .

«vov xol ob ac ză „mepă
EV râ& ăypeiw zijs Mmzi
| N Sa i :
ză ziuăolat.> o Aa
UI

<a
trebue tradassu inainte,
7). Un'a, idem, idem, cu devista, : « Evodotu
arutu d'in limba
«de a sefi tormatu limb'a prosei, inainte de a fi disp
BC

intr'acestu autoriu». . /
«acea, fragedime care este fermecastâre
 | 9). Un: a, 1dem, ;dera, cu dorită h «Fericirea tierrei de la noi se as-

|
"N
”
«t&pta, — Bolintinenu». zi

Y
«h). Tim?a, idem, idem, cu devis sa: «Meus cujusque id est Quisque»”

AR
IDE „«î). Un'a, idem, idem, cu dev isa e «Modă hăfe>.
„.«7). Ua proba de trăductiune di “Pliniu junele, cu devis'a, : «la O0m-

IBR
| o anibus officiis persequendis omnii ădhibenda est contentis. — Cicero, »
ah), Una, idem, idem, cu deviștă,
ap
«C'est aux Tois, c'est aux grands, c'est aux esprits bien faits-

YL
"<A voir la vertu pleine en ses moindres effets.» -

| d). Un'a, idem, idem, cu motto : « Veneranda, vetustas».

SIT
dm), Un: a, idena idem, cu motto : «Bis felicior Augusto, melior Tra-
«iano». | îi | : |

| «n). Un'a,, idem, idem, cu motto : «Vrtere graeca în latinum vete-

ER
i «res nostri oratores optimum judicabant».
«0). Un'a,, idem, idem cu motto : « Signas paulo curatius seripsissem ».
NIV
| | «Nu vomu trece la, alta. rubrica inainte de a aretă, co pentru pre-
Sa _ «miulu Nasturellu seri'a B, ca cea mai buna carte publicata in cur-
! «sulu annului curente, s'au. depusu urmatârele opere :
LU

«1). « Cuvente d'in Betrani», de d B. P. Hasdeu.

«2), Ua drama intitulata, «La Plevna» de d G. Sion.
RA

«3), « Revolutia si Revolutionarii», de d P. 'Teulescu.

pi -«4). D'in operile d V. A. Urechia, trei volume : doue de «Thea-
NT

| tru» si unulu de « Conferentie si Discursuri». | |

N «Aceste luerăai si opere voru face subiectulu principale allu cerce-
CE

N «tăriloru si deliberatiuniloru Societatii in sessiunea, acâst'a,.

| «17. Relativu la, starea financiare a Societatii, tabell'a de gestiune
„asi compturile (cari sunt gata, a vi se suppune) ve voru aretă co la,
I/

«partea Venituriloru, din prevederile budgetarie reali de lei 1 14, 728,

AS

«bani 08, s'au incassaitiu lei 111,815, bani 26; deci urmedia, a se mai
_ «încasst, lei 2905, bani 82.
AR „ «Anse remasitiele de a, se incassă sunt de lei 7240, bani 75, cel'a, ce
UI
Apa EI

| “«insemnâdia, co constatările au coversitu prevederile budgetarii cu su-

_ «m'a de lei 4334, bani 93; &ro la, partea, Speseloru, desi la unele para-
BC
PE
 10
in-
«grafe s'au facutu Ore-care depasiri, la altele anse. s'au realisatu
E e _
«semnate econornii. Acestea, le si indicămu mai antâiu.

RY
aa) La Cap. |, $ 2, lei 617 bani 50, de la typarirea «Istoriei lui
«Dione Cassiu», fiincodu :a,. essitu mai. pucine. cdle de câtu s'a, fostu

RA
«prevediutu. în budgetu. Da
ty-
„-«b) La Cap. Î, $ 4, intrega sum'a de lei 2000, destinati pentru

LIB
care d'in diverse cause nu s'a efec-
«parirea «Psaltivei lui Dositeiu»,

ti
«c) La, acellarsi Capitolu; $ 5, ua suma, de 2762, d'in 7500 destina

ITY
ându-
«pentu luerările Comissiunei de revisinue a dictionariului, utilis
N
«se numai 3738 lei in transeriptiunile propuse si efectuate,

S
d'in şum'a
_«d) La, acellasi Capitolu; $.6,ua suma, de lei 541, bani 14,
cumperare si legau de câati.

ER
«de lei 2000, destinati pentru
ediuta pentru typa-
«€) La Cap. ITI, $ 1, lei 2860, din sum'a, prev
„arivea, «Istoriei Imperiului Otomanu», coci lucrarea nu.s'a pututu
NIV
e o
«termină. | A
asupr'a, sumei destinate spre | |
„«f) La acellasi Capitolu, $ 2, lei 695,
LU

iloru si Cantacuz ini-

«typarirea opuseulului « Evenimentele Brancoven
370. Da
«lovru», fiindu suficiente sum'ade lei
rirea,
«g) La, acellasi Capitolu, $ 4, lei 670, bani 50, fiindu co typa
RA

3529, bani 50.

„Istorieilui Michaiu Vitâzulu» a costatu numai lei , si ty-
ah) Capitolu,$ 6, lei 1900, d'in causa co lucrarea
La acellasi
NT

» este în intardiere,
“aparirea «Catalogului museului de anticuitaiti
e de
, intr6ga, destinata, pentru cumperar
«î) La, Cap. IV, $ 1, suma
CE

onaitu
«aparate meteorologice, care nu s'a efectuatu, de si s'a commissi
la Parisu. .
“d-lui P. Poni, insareinatu cu allegerea, loru
, fiindu co lad'ade feru.-
3) La Cap. V, VL, $ 3, ua suma de lei 1472
I/

rea, actelor si manuseripte-

«ce urmă a se cumperă pentru conserva
AS

nu s'a facutu
610 cheltusla
«loru nâstre, s'a pututu capetă gratisu, ru. bibliotheca. Sa -
«de cazu cu facerea a doue dulapuri pent
UI

bani 21,d'in cea

al) La, acellasi Capitolu, $4, ua, suma, de lei 129,
rative. aa
«destinata Speseloru neprevediute si administ
'a destinata. pentru -
BC

«1) La acellasi Capitolu, $ 5, :lei 645, d'in'sum lui -1877.;

«Spesele de calletoria a membriloru in sessiunea, annu
 "«m)la, acelasi Capitolu. $ 7,lei 151 necheltuiti anco d'i in sum'a de-
«stinata, pentru typarirea, « Annaleloru», neputendu- -se termină,

Y
«n) La, acellasi Capitolu, $ 10, lei 419, bani 50, de la sum:a preve-..

AR
„diută pentru cheltuielele de processe, nefiindu vecesitatee pene acumu
| «de câtu de lei 80, bani 50.

IBR
„+. «0) La, acellasi. Capitolu, $ 11, intrăga, sum'a,
s de lei 300, pentr u Spese
«de administratiune a averei Nasturellu.
«p) La acellasi Capitolu, lei 235, diuzn” a unui'a, din membrii Dele-

YL
«gatiunei, d. Baritiu, caxele n'a, fostu în Bucuresci. -
«Aceste economii in totalu se urca la cifr'a de lei 17,098, bani 58.

SIT
aro Capitolele la care necessitatea, a cerutu a, se depasi previsiunile
«budgetarii suntu celle urmatore :

ER
<a) La Cap. I, 82, lei 144 în cumperatâre de chartia, dreptu care
«ânse avemu in magazinu 20 topuri chartia (valore 200 lei).
«b) La acellasi Capitolu, $ 7, lei 1200 pentru cuumperaea de Mo-
NIV
«nete, despre care sa vorbita mai susu.
«6) La acellasi Capitolu, $ S, lei 81, bani 08, la facerea si asiedia-
LU

«rea portreteloru, dreptu care anse Societatea possede unu portretu

«mai multu si doue cadre poleite. in valdre de lei 500 aproximaiivu.
«d) La acellasi Capitolu, $ 2, lei 307, fiindn co la, formarea, budge-
RA

«tului s'a fostu scapatu d'in vedere co pentru typarirea «Filipice-

«lor a», mai trebuia, 5. câle si jumetate de typauiu si unu topu char tia,
NT

«pentu coperte.
«e) La Cap. V— VI, $ 6, lei 160, fiindu co se caleulase in mai pu-
CE

«cinu diurn'a m embriloru i sessiunea, trecuta.

in
„«Tâte aceste depasiri insumedia sum'a, de lei 2026. bani 96, cari
«scadi6ndu-se d'in cifi”a economiiloru, care, dupo cumu amu vediutu,
I/

«este de lei 17 „098, bani 85, vesulta economia curata: lei 15,071, bani
AS

«99 asupr'a, totalitătii budgetului. .

«Deosebitu de aceste, se observa, €0, dupo esirea, la, soxti-a 10 bo-
UI

"«nuri domania.li alle fondului Sectiunii istorice a Societatii, s'au cum-

« paratu alte bonuri, în valore de lei 13,300, si astu- feliu capitalulu
asta sporitu cu 3300 lei. .
BC

«În acestasi annu s'a restabilitu si capitalulu fondului Radianu, cum

 12
urmedia, a se .
parâmău-se: effecte in vale nominale de: lei 1500, care

RY
« adaoge la, fondulu: Sectiunii istorice. a
. »
„Subserisi : I Ghica, A. Odobescu, « G. Sion, B. P.. Hasdeu

RA
Se procede la alegerea Secretarului ad hoc, da care 4, G. Sion în- .
“4emmindu 11 voturi, se proclama, de alessu.

LIB
D. Presiedinte dă lectura programei dupo. care se ordindăia lucrările
Da
Socieţatii in Gurrsulu sessiunii, in urmajtorea cuprindere :

ITY
|
al. Deschiderea sessiunei annului 187 8.
din an-.
«2. Citirea, Rapportului Delegatiunei asupr'e'a, luerturiloru

S
u annu.
mul 1877— 1978 si presenta;rea, socoteleloru pe acest

ER
|
«3. Allegerea, Secretariului ad-hoc pentru sessiunea, 1878.
essaminarea, Rapportulii Dele-
«4. Allegerea, Commissiunii pentru
NIV
| o
gatiunei.:
_- «5. Allegerea Commissiunii pent « essaminasrea, compturiloru.
sia col-
«6. Allegerea. Commissiunii pentru cerceta ea bibliotecei
LU

|
lectiuniloru.
uniloru pre-
«7. Allegereă, Commissiunii pentru cexcotarea inaducti
RA

“sentaite la concursu.
(
«8, Allegerea, Commi ssiunii pent u. cer cotaxea” 'opului despte «Ro-
si pene la 1300».
NT

mani în Daci'a, lui Traianu, de la Ausvelianu

opuriloru venite la.
«9. Allegerea Commissiunii pentru cercetarea,
|
coneursulu premiului Nasturellu, Seri'a A...
CE

«10. Idem, idem, Seri'a B.

«11. Fixarea siedintieloru publice.
I/

Delegatiunei. |
19. Citirea, Rapportului asupr'a, luerăriloru
i presentate la.
Citirea, Rapporturiloru asupra, “mainuseriptelor
AS

P
13.
o |
CONCUISU.
tecei si collec-
Citirea Raportului assupr'a xevisiunei Diblio
UI

«14,
| |
tiuniloru.
despre premiulu «Istorii: a
«15. Citirea Rapportului Commissiunii
BC

« petecerei Romaniloru în Daciaa lui Traianu de la Aurelianu pene |

«la 1300: »
 a 16. Citirea Rapporturiloru assupr 'a prem
aieloru Nasturellu.

Y
«17, Relatiunea Com misiunii assupr'
a - revisiunei proiectului de

AR
„dictionariu. | |
«18. Regulasea, concursurilonu pentru annii
viitori,
«19. Citirea referajteloru asupr 'a Juerărilor

IBR
u. de peste aannu alle Sec-
tiuniloru, .
«20. Citirea Rapportului assupr 'a, missivnei a
Tocilescu.

YL
«21, Allegerea, de 'noui membri. Se
«292. Allegerea unei Commissiuni pentru a “pzopune subie
ctu lu pre-
_“miului Nasturellu d'in Seria A, pe annulu 1881.

SIT
«28. Allegerea, Delegatiuniei pentru annulu 181
8— 1879.
«24. Allegerea officieloru Sectiuniloiu.

ER
«25. Lecturi de operate alle membriloru Societaţii
,
| | «26. Communicairea, propuneriloru Seotinniloru
| pentru lucrările
Ie
NIV
„loru în annulu 1878—1879.
i
De 27. Formarea, budgetului pentru essereitiulu annului 1878
—-1879.
Da Sa „28. Citirea Rapportului Secretasiului generale asupr” a, luerărilora
LU

NE | Societatii i în sessiunea curente, > |

RA

Se procede la alegerea diverseloru Commissiuni aretate prin pro-:

i “gram'a, de mai susu, si se allegu cu maioritate de voturi:
a) Commissiunea pent u cercetarea, Incrăriloru administrative, din
NT

trei membri si anume.:

D-nii A.:7 med. Laurian, N. Ionescu ssi N. Oretiulescu.
CE

b). Commissiunea pentru cercetarea comptuiloru., totu, d'in trei

N membri si anume :
I/

D- -nii V. Babestu, D. Sturdza si Jos. Hodostu.

N
N c). Commissiunea, pentru revisiunea Bibliothecei si Colleeţiuniloru
AS

Ni in trei membri si anume :

A Donii N, Qusitescu, L. Carigiani. si IA Romamnu.
UI

d). Comimissiunea, pentru cercetarea, probeloru de traduotiuni d'in

| autorii elleni, compusa, d'in 5 membri si anume :
BC

D-nii A. Papudopolu Calimachu, I. Ghica, Î. Caragiami, A. Odo-

bescu si B.P. Hasdeu, Na
|
 14

e). Commissiunea pentru cercetarea, probeloru de traduotiună 4 în

Y
"autorii latini, totu d'in 5 membri si anume:

AR
D- nii A. Treb. Laurian, N. Qavintescu, A. Romana, N. Ionescu si
G. Boritiu.
n bune cărti essita in cur-

IBR
f). Commissivnea pentr a alegerea celei mai
Si
RE sula, aanului, peutru premiuilu Nasturellu, compussa, diin 7 membri
anume :

YL
D-nii N. Orctiulescu, I. Ghica, D.1 Sturdza, 4. Oibieset, G. Bari
tiu, A. Laufianu si los. Hodostu..
9). Commissiunea pentru cercetarea manuseriptelora cu thes a, Tier- a

SIT
ranulu. romanu» venite la, concursu, d'in 5 membri si anume :
D-nii P. S. Aureliana, GQ. Sion, B.P. Hasdeu, N. Ionescu si d Ca-

ER
ragiami.
Mamnuseriptulu veniti la concursu eu thes! a «Istoria, perecerei Ro-
NIV
«maviloru în Dacia lui Traianu, de la Aurelianiu pene la, 1300», se.
indrepta Sectiunii istorice, | |
LU

- e pune la ordinea, aillei cestinnea fixării dilleloru de siedintie pu-

blice. La, diseussiune ieau paste mai multi membri, dupo care, prin ma-
sie-
joritate se admitte câ : in tote Jouile, de la 24 Augustiu inainte,
RA

dintiele Societatii sa fia desehisse publicului. |

NT

D. Al. Odobescu; în numele Delegatiunii, consulta, Societatea despre

-
typarirea «Annaleloru» în timpulu sessiunei, arâta, neputinti'a Imprime
CE

viei de a, le typari in foi volante cuotidiană si apoi a, pastră aceiasi com-

positiune de lititere pene la, facerea, definitiva, si. propune 'că sa se ty-
pamvâsea, în foi volante, remaindu că editinnea definitiva sa, se faca mai
I/

tardiu, dupo altu formatu si cu mai multa ingrijire, câ.sa nu €ssa, erori
AS

că in annii trecuti. Acesta propunere: ridicându obiectiuni de spesse,

coci s'aru gravă de doue ori fondurile Societăfiii , „majoritatea, decide .
UI

„ca Delegatiunea se se adresedie la vre unu diaru cuotidianu spre a se.

pute sypari îndata, processele verbali alle şiedintieloru fora, cheltuiala.
BC

Presiedinte../. Ghica. ' i NE a a |

Secreta,riu ad-hoc: G. Sion.
 15

Y
AR
a PROORSSD-VERBALE No. 2

IBR
SIEDINTI?A D» IN 17 AUGUsTy 1878.

L
_ Membri presenţi :Dai Aurelianu Petre &.,, Baritiu George, Cara

ITY
giani lonu, Cretiulescu Mculae, Ghica Ionu, Hasdeu Bogdanu P.., Ho-
dosiu Iosifu, Ionescu Mculae, Lauriamu Augustu Treb., „Maniu Va.
sie Odobescu A., Son George, Stărdza D.A.

S
„. Siedinti'a se deschide la 2ore p.m...

ER
„Se dă lectura procesului-verbale alta siedintiei
„precedenti si se a-
dopta,
IV
Se communica, ua andressa, a di 1 Ghica, prin
care tere pentru
UN

„bibliothee'a, Societarţii. : a
a Î); Recueil de mediilles grg cogures incdies, par
d, de Cudralvene,
«1828. 1 vol.
|
AL

«2). Essai de elassițicatian, des suites mondtirines Brzca

tines Dar F.
«de Sauley, 2 vol, | |
R

«3), Bocnopenon DaperBo, Anrona Amaria, 1848. l vol.

NT

_«4). Manuel de numismatique uncienne, par Henni

n, | vol.
«5). Numi Mahommedani In. Pietraszevshi, 1843.
1 vol.
CE

«6). “Notice sur quelgues. medaniles grecques des rois

de Ciapres,
«parH; P. Borrel, 1 vol. i Ia
21). Wepnenesna Apegnocru, Ogscca. 1. vol. -
I/

„2 «8). Descripiion du Danube par M. le Comte L. F. de Mars

igti, 6 îi
AS

„ «vol. în fol. mare. |

«9), Burghardi, Naumismatica varia e. diversis autoribus „PTO
pro-
UI

«Prio usu conscripta. Constantinopoli,. 1827. l vol. manuser.

«10). Charte axcheologice, (patru bucătii).
|
<11). Sopra ş moderni i falstji catori di medagglie gr eche
BC

antiche nei
«metal, 1 vol.»
 16

Societatea, esprime multiamirile salle d-lui donatoriu.

Y
Se ccommunica ua scrissâre a membrului Societatii, Rever.. Sea Ca-

AR
noniculu 7. Cipariu, prin care arta, co nu este in stare a veni si â:
luă parte la, lucrările. sessiunei. d'ia. annulu acest'a,. |
“ Societasteaviea, actu de acâsta incunnosciintiare; dâro in aceeaşi scris-

IBR
s6re d Cipariu dicându : «Totu ua daitarogu pe:On. Societate ami face
«cunnoscutu d&co este aplecaita, iîn principiu, a suscepe in Annalele annu- |

YL
alui currente 1878, unu micu respunsu la critic'a publicata, totu acolo
«la annulu 1876, asupr” a.operei melle concursuali de «Syntactie! a lim-
«bei române, dupo ce totu în acelieasi Annale di in 1877 sa publicatu

SIT
«si numele autorelui acellei opere, d'in care causa, si anonimitatea; con-
| «cursuale a incetatu si autoriulu a reintrabu in dreptulu seu. a'si aperă

ER
«oper'a, să în Annalele Societatii», acesta, provoca, 6re care discusiuine
in sinulu Societăţii; dupo care, Societatea in unanimitate se pronuncia, -
NIV
co ea nu pote admitte a, se typari în Annalele salle de câtu disserta-
tiuni si lucrări, cai, dupo Regulamentele si Statutele salle, mai anteiu
se citescu în sinulu seu si apoi, dupo unu votu espressu, capeta aproba-
LU

„rea. de a se typari.

communica ua adressa,a d! I, Cotovu, direetoriulu scolei

RA

Se măi
primare d'in Ismailu, prin care face cunnoscutu motivele pentru care .
n'a, pututu termină lucrarea: tra.ducerei d'in "Titu Liviu; ea se recom-
NT

manda, Sectiunei filologice. |

Dupo acestea, membrii tiecându la lucrările Commissiuniloru respec- |
CE

tive, se oceupa pene la 5 ore p. m.

Presiedirite LL Ghica, e -
I/

| Secretariu ad-hoc: G. Sion.

AS
UI
BC
 17

Y
AR
| PROCESSU-VERBALE No. 3,
SIEDINTI
D'IN
"A18 AUGUSTU 1878

IBR
Membri presenti : Dhii Aurelianu P. S., Bari
tiu G., CaragianiI.,
Ghica. Hasdeu B. P., Hodosiu. Iostf

L
u, Ionescu N, Laurianu
Treb. A., Maniu V., Odobescu A., Quintesc
u XN.; Romanu A., Sion G.,

ITY
Stur dea D. A. | | a |
Presiedinte : D"/ Ghica,

S
Siedinti'a, se deschidela .2 ore p.m. o

ER
Se dă lectura, processului-verbale allu siedi
ntiei precedenti si se ap-
proba. - a pp IV a o |
Se communica ua adressa a, d" professoru Frolilo, prin care
UN

pentru: bibliothec'a, Societătii trei esse offare

mplare d'in opuscululu sau:
«Utilitatea, studieloru neolatine în
Romania». Societatea, primesce
ca multiamire. a
AL

Se mai: communica
R

wa scrissâre a di N. Teclu, membrulu corres=.

„pondente allu Societăţii , prin care tram
NT

itte unu operatu cu titlulu :.

« Notiuniă despre baze, acidu si sate». Se
tramitte la Sectiunea de
Sciintie, - a | ă Ia
CE

Se citesce ua, scrissâre a „di N. Densiusianu , care annun

cia co a,
scrissu « Istorta, revolutiunii
I/

lui Horia» si cere ajutorulu Societă-

tii spre a o pută typari. Se decide a se indreptă, la, Sectiu
AS

nea, Istorica,
D* Baritiu, communica ua; dissertabiune a d" Dr.
Vasici, intitu-
UI

lata, «Darwinismulu», care. se indreptedia, Sectiunii Seiintieloru na-

„burali. Assemine communica,co d Hiritieseu are pregatite
doue ope-
BC

rate: unulu, Fauma, Transilvaniei de Bielta» , tradussa in romanesce,

“si altulu :« Enumeratiunea planteloru, dupo Dr. Petu».
Se decide. ca,
3
 18 _ IDE | .

ce voru veni manuseriptele, sa, se. ihăreptodie la Sectiunea,»res

RY
aupo
7

pectiva,
„Membrii, dupo acest; a, tuecu . in Incrhaile sectiunilor:

RA
Pregiod înte : Ț. Ghica.
Secretariu id-hoe :"G, Sion.

Y LIB
SIT
- PROCESSU-VERBALE, No. 4.

ER
SIEDINTI:A DE LA 19 AUGUSTU 1878.

Merabri presenti : Dei Aureliana Petre S,, Babesthi Vincentiu, Baritiu

NIV
George, Caragiani Joamu, Ghica Jonu, Hasdeu Bogdanu P., Hlo-
dosiu Iosifu, Ionescu Niculae, Laurianu A. Treb., Odobescu Alea. R
Quintescu Moulae, Romamu Alez. , Stonu George, Sturdza Dimi-
LU

trie A.
| Presiedinte: D. 1. Ghica.
RA

Siedinti'a se deschide la 2 ore p..m.

Dupo lectur'a appelului nominale, la, care respundu 13 membri,
Secretariulu ad- hoc dă lectura processului- verbale allu siedintiei pre-
T
EN

cedenti, care se adopta.

"Se communica, ua scrisoare a qui Niculae: Barbu, prin care adduce

/C

Ja, cunnoscintia, co traducerea, lui Titu Liviu, cu care a fostu insarci-

nau, a terminait”0, si co, peste pucine dille, cari-i mai trebuescu pen-
tru pueseriere pe curatu, o va ramite, Se decide a, se indrept la, Sec-
I
AS

tiunea, Filologica. | |
UI

| se mai: communica, ua, scrissâre a di Gr. Stefanescu, membra at

- imale allu Societatii, prin care adduce la eunnoscintia, co, aflându-se
BC

la Pais, unde participa la lucrăvile Congressului internationale de

Geologia, regreta co nu.va put€ luă, parte .la siedintiele Societății.
de câtu cotra capetulu sessiunii, Se iea , act de acesta, notificare,
 19

Membrii, dupo acest'a,, trecu la lucrările Cotamissiuniloru si Sectiu-

niloru respective, |

Y
AR
Presiedinte : 7. Ghica, . m. |
| e Secretariu ad-hoc: GQ, Sion.

R
LIB
„ PROOESSU-VERBALE, No, 5.

ITY
SIEDINTIPA DE LA 21 AUGUSTU 1878,

RS
“Membri presenti : Di Aurelianu P. S:, Babesiu Vincentiu, Baritiu
“George, Căragiani Ionu, Hasdeu Bogdana P., Hodosiu Iosifu ,
IVE
| Ionescu Niculae, Laurianu Aug. Treb., Maniu Vasile, Odobescu
Alez., Quintescu Niculae, Ltomamu Alez., Sion George, Sturdza Di
mitrie A., Urechia Vasile A.
UN

Vice-Presiedinte : De. G. Baritiu.

Siedintita, se deschide la, 11/2 ore p. m.
AL

„Se dă citire processului- verbale alu siedintieiprecedenti si se adopta. _

R

Se communiea, ua adr essa a di Dr. “Pet, prin care face cunnoscutu.

"co, d'in motive de aftectiuni de ficatu, care-lu retienu la băi, nu pote
NT

veni a luă parte la sessiunea, annului currente.

CE

Se mai communica ua, “epistola, a, di Dr. Grigoriu Silasi, profes-

_“soru de limbistica, si litteratura, româna, la,- Universitatea, d'in Clusiu,
“prin care arâta co primesce cu reounnoscintia numirea de membru 0-
I/

norariu allu Societății. | a

IAS

Se priimescu pentru - bibliothec'a, Societătii castiiele urmatdre, do-

mate de de Frâdârie Dam6, d'in scrierile dea ;
U

«1. Histoire de la tol&rance religieuse en Roumanie, par Hasdeu,

BC

aduotiune, |
2, Le chami du Latin, par B, Alexandri, traductiune,
 «3. Grammatic'a frâzicesa,, ed. a dou'a.
«4. Une oeuvre morte et une oeuvre. de mort,

RY
5. L tai roumain et la paiz de L Orient.
«6, Le reve de Docma. | |

RA
«7. Les Roumains de sud, par N. Densusianu et. Prd, Damă.
«8. Histoire critique des Roumains par Hasdeu, traductiune.

LIB
Apoi ânco se priimesce de la, autoriu, opulu intitulatu : « Conside-
rabiună asupr'a, timpului si. spaciului, de I.. Cavalleru de. Puscariu. .
Se priimescu cu multiamire,

Y
„Membri ji trecu in lucrările Cormnissiunilor u si Seotiunilon ur espective,

SIT
YTice- Presiedinte : e Baritii, e | E
„Seeretariu ad-hoc: G. Ston.

ER
NIV

SECTIUNEARA roRr0o ACE POLOGICA _

LU
RA

PROCESU- VERBALE No, IL. |

SIEDINTI: AD'IN a AUGUSTU 1878 |
T
EN

“Membrii presenti : pai Babestu, V., Baritiu GL, Hodosiu Ls, Io-
escu N, Maniu V., Sturdza, Dimat., “Uroctău V. 4. |
/C

„ Presiedinte : Dr G. Beuritiu,

“Se dă citire manuscrisului despre; « Bevolutiuiea luă Horia» opera

I

di N. Densusianu, pene la pagina 250; inchiaindu-se lectuz” a,.se

AS

dă cuventulu di V.:Babesiu în cestiune de procedere,

DV. Babestu, de si este. luminata assupr'a valdrei operei din 166 |
UI

tura, ce s'a datu, si s'aru put pronunciă in: meritulu cestiunei, cu tote
„acestea, doresce sa cunnâsca dispositiunea' luata, pentru. citirea, unei .
BC

părti din acelu manuserisu, in viitorea, siedintia, publica, |

D* G. Baritiu respunde co, in un'a d'in siedintiele pleiazie, ss'a „de-
 21
cisu a, se citi in siedintia. publica d'in operile intrate, si de se va pută .
chiaru ua, păirte 6re-care d'in manuserisulu di Nic. Densusianu; recun-

Y
nâsce ânse co d'in cei'a ce s'a cititu acumu, vafigreua se face ua alle-

AR
gere correspundietâre. petru siedinti”a, -viitre publica ; terminându,
observa, co Commissiunile insarcinate cu studiarea opereloru neavendu

R
terminate luerăxile loru, nu se va, pute ofteri nimicu d'in acele lucrări

LIB
pentru apropiata siedintia publica,
| Di!" W. Ionescu, luându.6re-cumu cunnoseintia d'in ce s'a cititu, des- |
„pre importanta scrierei di Densusianu, este de parere co, mai nainte

ITY
de tâte, urmâdia, a se pronunciă Sectiunea, assupr'a, cererei, facuta 50-
cietătii, de a se invoi, atâtu ajutoriulu sollicitatu, câtu si typarirea o-
pului; pentru acestu scopu trebuindu pusa la ordinea dilei cererea,

RS
di Densusianu, âru urmă ca sa se insavcinedie unulu d'in membrii
Sectiunii 'cu studiulu manuscrisului si facerea, rapportului, spre a se
IVE
pute rosti Sectiunea, pe temeiulu unui rapporin, in deplina cunnoseintia
de'valârea lucrării.
UN

„Du Babesiu. repeta, co este in stare a se ororiundă si assupr'a,

cererei di Densusianu si assupr'a Juerurei d*2; dupo paserea, dee, aru
trebui sa, se intrebe d Densusianu dâco aru fi stu nu dispusu a, reve-
AL

d6 lucrarea si ai dă ua, directiune: conforma cu 'vederile Societăţii si

cu veritatea istorica, veferitoru la Feudalitatea inta odusa, in Transilva-
R

mia, precumu si. la, miscarea poporului românu d'in acei timpi; coci, nu
NT

este bine a, se infacisiă poporulu românu ca, unu cor pu inertu, cadiuiu
„prin înepti' a lui, pre cându aceiasi 'sistema, apesă assupr'a intregului
CE

„poporu din tiexrile corânei Ungare, fora, distinetiune de nationalitaite..

Istoricesce vorbindu, nu se pâte admitte si pune numai în sarcin'a, Ro- |
_mâniloru isurrectiunea, lui Dosza..De asemenea, este forte giesitu a se
I/

“attribui numai Maghiarilor esercitiulu, sâu si inventiunea, feudalis-

IAS

mului cu, tote erudimile salle, ba, chiairu a se attibui natiuaei Ma-
- ghiare cei'a ce, propriamente vorbindu, a, fostu allu axistoeraitiei tuturor
pop6reloru apusane, Aristocrati'a maghiara, nu este induoiala, co de
U

„multe ori d'in caus'a 'urei naţionali, a maritu prin persecutiuni, relele
BC

feudalismului. Atât'a. anse, si nimicu mai „multi. Ca, conclușiune.

- d* sustine 'co urmdia a se luă in acestu sensu ua intiell6gere prea-
labile cu d" N. Densusianu.
 22 | _
| pu V. a. Urechia nu se unesee cu paxerea, d"! Babesiu; este de 0-
„- piniune a se lasă, autorelui tota, libertatea, de idei si conyictiuui
; $o-

RY
cietaitea, este in. dreptulu ei a/'si face tote reservele, pe cae autorulu,
a-
vendu-le în procesele- verbali, le va consultă si se va, conformă,
en
« ele,

RA
“întru câtu convinu sistemei si modului seu de a ved6
si de a judecă
lucrurile, De Densusianu este unu june seriitoru: bine cunnoscutu
si
bine appreciatu; lucrarea, sea merita, tota, sollicitudinea,

LIB
si i incuragia-
„vea, Societătii Academice, | iza ii |
„D* Sturdza differe ceva, de vederile dai Urechia; este altu-c-cumu
de -:
aceiasi parere, fiindu vorb'a dei incuragiarea, lucrării, Tiebue

Y
a, se recun-
„nosce ânse, chiaru si d'in pucinulu ce s'a, cititu, co opulu

SIT
in cestiune
are trebuintia de a fi revediutu. Autorulu crede, si forte gresita,
co |
iobagi'a, este unu ce speciaiu alu Unguriloru, Candu d'in conti'a,
ea a

ER
fostu introdusa d'in Oecidente, si au fi de interesu istorcu câ, di:
Den-
susianu sasi revâda lucrarea, si se lamuresca, acestu punctu
prin des=. .
NIV
voltări mai aprofundate, spre a se află, cum a, fostu introdusa.
feuda.- |
litatea în Transilvania si deo iobapi'a apesă numai pe
Români seu si
“pe Unguri, si in ce modu, pe amendoue poporele. Ua, alta,
!sauna. mai
LU

presenta, lucrarea si in privintia, stării bisericesci; au

fi bine sa. se
„cunnosca, pene, la ce puntu apesarea bisericai române
a contribuitu la
RA

rascularea, „Româniloru. Trecea, ea ca, unu factoru de cultura

scu ca
scutu allu naionalitătii $ Si ca astu-felu, ce influentia, avutu-a: assupr'a
rasedlei lui. Horia Nu este vorb'a â seimpune autorelui vederile
T

Socie-
tâtii; d&ro urmâdia, a, se dă, Gre-si cari îndrumări, pentru
EN

ca, oper'a se
devina, adeverat a si nepartinitorea, istori ia a vevolutiunei lui
Horia.
__D'* Baritiu, Pentvu a, fi drepti cu noi insine si erediuti
/C

in espunerea, i
sufierintieloru nGstre, câta, sa, fimu drepti si veridici cu adversarii
no-
strii. D'in acestu puntu infacisiandu istori'a, acelloru miscăuri
nationali,
I

„ea va av6 unu mai mare meritu; este bine ca junele

AS

autore, care pro-

mitte atâtu de multu, se cunri6sca, si vederile: Societătii, vederi le be.
| trâniloru; de acei” 'a, unitu cu espunerile. d". Sturdza
assupr'a, meritului
UI

lucrării, este de parere ca sa, se priimssea, conclusiunile

di Ionescu con-.
„cernându modulu de procedee. - | | Sa
BC

DV. Maniu, espunendu acellea-si vederi assuprie

« a scaderilora în-
 25
dicate de ai Babesiu si Stada, recunnâsce meritele, assiduitatea si

Y
cunnoscintiele d*i Densusianu, precum si importanti'a, scrierei dsls; pro--

AR
pune a; se admitţe de asta-daita, puru si simplu conclusiunile di N. Io-
nescu, sprijinite de di: Sturdza si Babesiu.
Sectiunea, , invoindu-se. pe deplinu cu proptinerea. di N. Ionescu, |

R
invita pe d!" Baritiu a, se insarcină cu studiulu manuscrisului si a

LIB
suppune Sectiunii, printi'unu rapportu, vederile d“ assupra operei,
imputernicindu pe d! Baritiu a se.pune in intiellegere cu autoriulu,
D* Baritiu declara, co priimesce insarcinarea, dero 'cere unu timpu

ITY
de mai multe dille. ,
|
Siedinti'a, se ridica la orele 5 p.m. E

RS
Presiedinte : G. Baritiu. „m Secretara: V, Manu,
IVE
UN

_PROCESSU- VERBALE, No. 6.

SIBDINTI:A PLENARIA DE LA 22 AUGUBTU 1878.
R AL

Membri presenti : Dai Aurehanu Petre S., Babestu Vincentiu, Bari-

NT

tu George, Curagiami Jonu, Hasdeu Bogaz P., Hodostiu Iosifu,

Ionescu Niculae, Lauriani Treb. A., Maniu Vasile, Odobescu Alei. ,
E Quintescu Niculae, „Romanu Alec, Sion Geo “ge, , Sturdza D. A.
CE

"Urechia PA.
Mice-presiedinte: De G. Baritiu.
I/

Siedinti'a, se deschide la 2 ore p. m..

Se dă citire pr ocessului-verbale alu siedintiei precedenti si seeappr oba.
IAS

Nefiindu lucrări terminate din celle recommandate Comisii

loru, Delegatiunea arsta, co e gata, a, suppune Societăţii relatiunea
U

despre resultatulu missiunii di Gr, Tocilescu in Russia, Societatea,

BC

„afla cu calle ca, acesta relatiune sa, se dea, în siedinti'a, de Joui, destii-
nata afi deschissa, publicului, câ un'a, ce pote sa presente unu intieressu
 .
24 - .

mai mare axuditoriloru; &ro pen atunci Commissiunile sa, se ocenpe

cu
"Tuerările ce li s'au incredințiatu.

RY
|
Aceste occupatiuni retinu pe Membri iin siodintia pene la 5 orep.m.

RA
„ Vice-Preșiedinte : &. Baritiu,
.

Secretaiib ad-hoc: G. Sion.

Y LIB
SIT
PROCBSSU-VERBALE
No. 7...
ER
SIEDINTI'A DE La 2% AUGUSTU 1878.
: Membri present : Drii Auyrehanu Petre S., Babesiu Vincentiu, „Ba-
NIV
rătiu George, Caragiami Jonu, Cretiulescu Niculae, Ghica Jonu, Has-
deu Bogdanu P., Hodostu Iosufu, Ionescu Niculae, Laurianu Aug.
LU

Treb., Maniu - Vasile, Odobescu Alei. „ Quintescu Meculae, Romanu

Alez., Sionu George, Sturdza D. A.,; Um 'echia, VF. 4. |
Vice-presiedinte + D G. Baritiu.
RA

|
„Biedinti'a, se deschide la 1 '/a ore p. m.
Se citesce processulu-verbale. allu siedintiei precedenti sis se adopta.
T
EN

Se comamunica : |
a) Ua advessa a, „qi Va. “Urechia, prin care ofere pentru biblio- .
/C

thec! a Societăţii, « Pratatele Sântei Aliante» iin limbele îra,anceza,, russa,

si germana, în doue tomuri.
I

b) Ua, adressa, a di A. Odobescu, | prin care , ofere, totu pentu ji y

AS

“bliotheca, , _doue. manuseripte (legate in cărti) alle r&pausatului

ingi-
„neriu Al. Popovici, continundu Noţitie interessanti despre
stabilimen- |
UI

tele antice vespândite i in ti&rr'a, Românesca, si Moldov'a. |

|
c) Ua adressa a dhi C. Esarcu, prin, care tramitte mai mulţe
es-
BC

semplare din publicatiunea sa, assupr'a, « Documenteloru.

istorice des-
«coperite de. da an Archăvele Italiei, d
 25

Dupo' acâst” a, d“ Presiedinte invita, pe dr membri a, acceleră lucrările

d'in Sectiuni si Commissiuni, spre a se pute deliberă assupr'a, loru.

Y
Vice-presiedinte - G. Baritiu. e De

AR
| Secretariu ad-hoc: G'. Sion.

R
LIB
PROCESSU-VERBALE No. 8.

ITY
SIEDIN TI'A.DE LA 24 AUGUSTU 1878.

Membri presenti : D Aureliamu Petre S., Babesiu Pincentiu ,

RS
Baritiu Geon "ge, Caragianiă Tonu, ' Cretiulescu Niculae, Ghica Ton,
Hasdeu Bogdanu P., Hodosiu losifu, Ionescu Niculae, Laurian Aug.
T'reb., Manta Vasile, Odobescu Alea., Sion George, Sturdaa D. A
IVE
| Urechia V. A;
Presiedinte : D* 7. Ghica. i
UN

Siedinti'a, se deschide la 1 p. m .
Se dă lectura, processului verbale allu siedintiei precedenti : si se a-
dopta,,
AL

Be communica, : |
R

a) Ua adressa a dni.D. Sturdza, (Annex! a, A) prin care adduce la cun-

NT

noscinti'â, Societivii co. d. Ignatie Doboezky, membru allu Academiei

Unguresci si unulu d'in cei mai distinsi numismati, possedându ua col-
CE

lectiune remarcabile de monete Ungusesci, Transilvane, Serbesci, Bul-

garesci si Române, -a donatu Societăţii mai multe medajlii de mase im-
portanta, pentru collectiunea, ei, cerâridu totu ua, data, autorisătiunea
I/

Wa face cu d. Doboezky unu schimbu, si anume: a, schimbă, monet'a, lui

IAS

Dabţja- Voda, ce d. Doboezky offere, iin contr'a, unui'a. d'in essemplarele

monetei lui Michaihu JI, d'in collectiunea Societăstii,
Societatea, tnamitte. communicarea la Sectiunea, Istorica, .
U

5) Ua. alta, adressa aat Sturdza, (Annex'a, B) prin care o donedia |

BC

Societăţii : Sa | | |
4
 val) Unu relicuariu continându ua bucatica a"; in stofa corânei lui:
«Petru Raresiu, si un'a, d'in vestmântulu Domnei lui Petru Raresiu;

RY
«precumu si unu ossu de la mân 'a, Domnitiei Maria, fica lui Stefanu
acellu Mare, collectionate cu tâta pietatea, de egretatulu nostru col-
«legu Al. Hurmuzali, si donate d**de sor ropansatului, venerabil'a

RA
«Donna, Elisa, Sturdza, nascuta, Hurmuzaki. | :
42). Patru Evamgelisti; illuminatiuni iiu acuaxella, di in a dow' a ju.

LIB
metate a, secolului alu XVII*, asiediate intr'uriu cadru mare. |
«3). Ua cuteia cu remasitie de obiecte aflate in tumulii de la Go-
stavetiu, in judetiulu Romanati. (Vedi : Notiti'a despre antichitătile

Y
judetinui Romanati, de d" A. Odobescu, in Annalele Soe. Acad. Rom. |

SIT
t. X. Seat. 2, p. 178 si p. 232—33). RE pr
4), Ua, collectiune de portrete, scene istorice, foi volante d'in seco-

ER
li trecuti, si mai multe charte geografice. d'in aceiasi timpi».
'. Societatea, priimesce cu mare multiamire SI: ordona, transcrierea in:
NIV
“ventariului acestoru lucruri in Annalele Societatii, impreuna cu a-
dressele donatoriului. ” pc |
LU

-c) Ua, adressa, a, di p: 4. Drac, prin care ofere pentru biblio-

thec'a, Societății: Să Me
«1), Catalogue des mamascrits de la ibiotiăgue de Tours, par A.
RA

Doramge. 1 vol. 'Pours, 1875.

«2). Influence de la pression de Pair sur- la vie de 1 omne, par
T

D, Jourdamel. 2 vol. Paris, 1875. | | |

EN

«3). Dr. Stroussbe 'g und sein Wirhen, | l vol.» »

"Se priimescu cn mulţia mir e i
/C

d) Ua adresa, a dei Gg. Malidon, directorul se6lei normali Ca...

rolu L prin care donedia, Societăţii. doie tabelluri archeologice, repre--
I
AS

“-sentându « Taber'a lui Traianu de la Portile de feru » Si « Templul. |

romanu de la Hatiegu», 'dupo baonulu Iaajorii de Hohenhausen.
UI

Se priimesce cu placere, |

La, ordinea, dillei este relaitiunea, Delegatiunei assupr a 'missiunei.

BC

istorice a din Gr, “Tocileseu iîn Russi! a,

 D. Beeretariu Generale citesce mai anteiu «Instructiunile date de

Y
Delegaitiune di Tocilescu», apoi «Rapporturile» acestui”a, (Annexele

AR
O, D si E.) cari se asculta, cu mare înteressu si attentiune,.
Se recommanda Sactiunei. Istorice. - Se

R
"D.. Laurianu ax&ta, doriuti! a ca aceste rapporturi se se publice in An-
malele Societatii. La, acâst'a; se associsdia mai:multi membri; &ro, dupo:

LIB
cererea, di N. Ionescu, se decide a se mijloci typarirea, ua data; cu pro-
:cessulu verbale, prin Monitorulu Oficiale, spre a pute fi sub ochii fiă-
|

ITY
cărui membru in i sinulu Sectiunii. |

„Dupo acâst'a,, qr Presiedinte arbta, co Sectiunea, de Sciintie a, notifi-

RS
catu co ea afla, cu calle a se citi în siedinti”a publica, ua disertatiune
“a Di P. S: Aurelhanu, intitulata : « Economia Rurale la Romi: n;
IVE
«Primul Memoriu». Acâst'a se asculta cu multa, aftentiune, &ro
Societatea, decidea se typari în Annale.: =)
Siedinti'a, se ridica la, 4 oh. p m.
UN

E Presiedinte : LI. Gica. | N e | a

E „ui, Beeretariu ad-hog: G. Son. -
R AL

Su
NT

ANNEXA A. . Sa
CE

„A DRESS A D-LUI p. STURDZA, RELATIVA LA DONATIUNEA DE MEDALII A D-LUI DOBOCZEY.

“Domnule Presedinte,
I/

Domnulu Ignatie Doboczy, membru alu Academiei Unguresei si unulu

IAS

d'in cei mai distinsi si mai cunnoscuti numismati, possede ua collectiune

minunata, de monete unguresti, transilvanesci, serbesci, bulgaresci si
romanesc, . . . |
U

Amu avutu în annulu: acesta, occasiunea, a vedă de aprâpe seri'a, mo=

BC

neteloru romanesci, care nu este numai un'a d'in celle mai complete, d&ro
otu-ua-data, un'a d'in calle mai frumâse ce esista, Pentru a citâ numai
=) Acesta disertatiune va figurăin Sectiunea II2 a presentelui tomu,
 98

"eâte- -va, buicăti, voiu aminti, coe d Doboezky possede medalli”e a, cea maire
„de auru a, lui Michaiu Viteazulu, galbenulu lui Despotu Voda si seri'a,-

RY
"cea mai numerâsa, a, moneteloru lui “Alexandru cellu: Buna si a. lui
Dabija- Voda. ai

RA
„ Domnulu Dobozeky a bine- voitu ; a, donă Societâtii nâstire Academice
mai multe medallii de cea mai raare impor tantia,, Siogura acuisitiunea,

LIB
„a bucâtii varissime de cinci copeici, batuta, la Sadagur a in timpulu oc,
Gupaiunii vussesci d'in 1771, aru fi indestula, pentru ca. sa, remânemu
forte zecun nosebtori donaitorelui, pentru generositatea, sa.

Y
i
Donatiunea, coprinde urmatdrele monete si medalii :

SIT
7, 4. 5 ROSES | 6.. Vultarulu eu. done capete incoronate; de as-
supra ua, corona, imper atâsca,; in ghiare, spad'a si sceptrulu; sub: ghiare,

ER
.doue scuturi, unulu cu Capulu de bou allu Moldovei, cellu- l- altu cu Cor-
bulu Valachiei, cu crucea, în ciocu si cu semi-lun” a. |
NIV
|
Rev. 1771. 0 columna, cu unu scutu incoronatu.pe, care unu .B; îm-
pregiuru trofee, : e CB
LU

2. 40. E. II, între doue cercuri, incoronatu.; |

- Rev. Intre doue cercuri „NOBB | ANTEBIAND | API VIIP5 | pu 29— -
1191 | . e Da a
RA

3. Ay. 1812 7005, Oehiulta lar Dumanedieu.. Sa E i:

„ev. UB AMD ! UB IANG | A HMENE | | 780849 ps AR.
T

„4 Av. OTAPOOTA CBII0RIE intre doue cercuri : în mijlocu, scutuulu pro-

EN

” vineiei Bassarabiei (Vulturul russescu si Capulu de bou) incoronatu.

Rev, TOMA —19. | DEBPAJIA ] 1861; intre doue' cercuri: în mijlocu
/C

A. II. incoronatu. | E 1 a
5. Av, PLBOIOR BAVARVS, LEOPOLDI DEXTERA, PORTAS PANDIT ET IXTREPIDVS
"PVRCICA. .
CASTRA PETIT. 1688. In mnijlocu, cetatea, Belgradului, e-asstipriă ei, pe ua
I
AS

bandexola;: BELGRAD. n Ea Se
Rev. UBIQUE REOLYDIT, Ta mijlocu, josu
e : “ua, vedere a tierziloru de la |
UI

Dunare, cu cetatea, Belgradului, si se vede 'serissu : senvIA WALACEIA.

GRACA.
Josu, ua, mâna, esse din nuori si tine trei chiai unite,
a,
BC

“6. Av. Dup : 04zs : canoL: VI: DV: GE: EV: Bi REX, AR, AVS. Base
tulu lui Cazrolu. VI, de desub.:
|
 29

Re. DACIA MOESIAQ SVP PROVINCIA CAROLI. Pe unu nedestalu ineoronasu,

bustulu.. sârelui, îmconjuratu de trofee. si doui captivi.. Josu : rAvRYxO

Y
CAPTO MDCOVI a E AR

AR
| 7. Ap. 10SEPIIVS. II. AVOVSTVS. Bustulu lui Tosifa TI, laureatu, spre stân-
g 'a, josu: 1. DONNER-E. -

R
„Rev. TVRCS ACIE, Vis. TAVRVND, RECVPERATO. Pe unu . pedestalu, Unu

LIB
vulturu cu unu scutu laureatu. Pe: pedestalu, ua, tabla, pe care. ua
Victoria, care -'siede dinainte, serie : “MARTINEST | BELGRAD. Josu : X.RAT,.
OCTOBER. | VII. ID. OCTOBER. | MDOCLXEXIX, | o AR.

ITY
8. Av. PRAXE. 108.1. D. G. AVSTRIAE DIFERATOR. Bustulu imperatuli spre
dâpta. | |

RS
Rev. newrps | esua | pEciEpea li ui | np:âcIpEA | FAInop8 | AR
9. Av. Vulturulu austriacu cu scutulu bucovinenu josu. Imprejuru:
AVSTRIACORVAL IN MOLDAVIA FIDES. Susu, ochiulu lui Diimnedieu, jos: MDOCOLXIX
IVE
| SRIDAN | | | | |
Re. SALVE | AY&: DIPERATOR | EP REX NOSTER | FRAXCISCE 10SEPIE | | ET BENE
UN

DIOTVS TVVS: | OPTIME PRINCEPS | AD CONFINES NOSTRAS A ADVENTVS | - AR

10. Av. Ca la No.9. e | |
Rev. SALVE | IMPERATRIS EP REGINA | GRATIA PLENA | ELISABETA | NOR : CONS :
AL

OPE.: PRIN : | EL BENEDICIVS "2VYS | AD .CONEINES NOSTRAS | ADVENTVS. . + AR. .

11. Av. Vulturulu austriacu cu:scutulu bulgairescu josu. Tmprejuru:
R

| AVSTRIACORYAI IN BOLGARIA FIDES. Susu : oehinlu lui Dumnedieu. 'JOs1:: MDOCCIXIX

NT

| SRIDAN |. -
| Rev. SALVE |: Ave. DIPERATOR | EPREX NOSTER | FRANCISCE 1OSEPRE 1I EL BENE
CE

-DICIYS 7vvs | OPTIME PRINCEPS ] AD CONEINES NOSTRAS ] ADVENTYS | RYSOVCA DIE 27,
OGTOBRI | a 3 „AR
12, A%. IOANNES ALBERIYS. Bustalu regelui. Josu : 1. 2 |
I/

Rev. “CASIMIIRI | FILIVS | TERTIOGENITYS | YLADISLAT. VNGARIAE | zr BONETE

IAS

REGIS, AC | 'DIVI CASIMIRI FRATER, | SCYTHARVIL VICTOR, |: - ia

CVA VALACEIS IN | “PRAELIO MISOR ] ORIIT TEORVNII| AD 1501 ABTAT : 41, | nEB:
9 D. 7AYG: Pi SE AR,
U

„18. A9. IOANE. II SOBIESCIYS. Bustulu regelui, Josu: 1. 1; "REICREI,.E.

BC

Rev. ELECTYS | A. D. 1674. D. 20 MAJ. | CORON. A. D. 1676-2FE3R: | |

TVRCAS, PROFIIGAVIT | AD CHOTZIMVII, REX, VICTOR |.
 | 30
ZORYNDEAI, VIENNAMx | OBSIDIONE LIBERAVIT. | FORTITVDINE ; ze |
ELOQVENTIA CONSPIOVYS, | PRIVATVS CIVILIS DISSIDII. | PARTICEPS , REX EODEUL. | MALO

RY
| |
EXAGITATYS. „lo0B : VILLANOVIAE | A. D. 1696. AET ! 72. 8 22 | D. 17. SV: | AR.

RA
Afora, de aceste trei-spre-diece medalii, Domnulu Doboezky a mai |
offeritu- trei galvanoplastice de pe ua medallia; a imperatesei Ecateri-

LIB
n'a; IL, de pe un'a a, lui Carolu XII, 'de pe crucea, data la Ismailu la,
1790, si de pe jetonulu Baronului de Gartenberg, prepositulu bamnariei
usesei. de la Sadagur a, a

Y
SIT
Tot-uadăta amu on6rea, a, propune in numele Domnului Doboezky |
„unu schimbu. Collectiunea, Societătii Academice, atâtu de completa, si
de insemnata, are totusi unele lacuve fârte regvetahbili. Astu-felu ea,

ER
„nu- possede nici unu essemplaru d'in sialaii, batuti de /ustatie Dabija,
la, Suc&va,. Domnulu Doboczky, care possede patru essemplare, difie-
NIV
„„rite unulu de altulu, oftere unulu 4'i in aceste essemplare, iin schimbulu
unui'a, d'iri banii lui Michaiu I, fitulu lui Mircea 1, d'in carii Societatea,
LU

„conserva in collectionea sa, trei essemplare, cari se deosibeseu unulu

de altulu. Nu remâne nici ua, indouiala, co trebuie sa, mawtinemu prin-
cipiulu co collectiunea, Societăţii Academice nu se desface, prin schimbu
RA

's6u'prin vendiare, decâtu de dublete. Credu ânse -co se pote face.ua,

esceptiune, cându e vorb'a de a completă collectiunea, cu. monete de
T

la, unu- Domnu, care lipsesce cu totulu Collectiunii. Nu amu vediutu

EN

pene :acumu :sialâi deai lui Dabija iin comereiu, Singurulu essemplariu |
_Gunnoscutu erâ, pene. acumu acelu publicatu de din Comite Uvaroff. A-
/C

fora, de acâst'a, numai Doninulu Doboczky mai possede essemplarele, a-

“mintite mai susu. Nu trebue deci. sa, perdemu occasiunea.de a face a-
| cesta, acuisitiune preciosa, chiaru fiindu, siliti a, ne desface de unulu
I
AS

d'in celle trei essemplare ce avemu d'in banii lui Michavihu I, unici cun-
- nosecuti pene acumu.: Se Ea
UI

Priimiti, Domnule Prosiedinte, cua acâsta, occasiune espressitea,; sina-

timinteloru melle celle mai devotate, |
BC

D. Sturdza,
 ANNEXA B.

Y
AR
ADRESA Di D. STURDZA, PRIN CARE OFFERE OBIECTE ANTICE SI COLLECPIUNI DE STAMPE,.

R
Domnule P'restedinte,

LIB
/

Un'a dintre dorintiele melle celle mai ferbinti este de a vede intrunit
la unu locu totu ce Români'a; possede ca tesaure istorice. Numai astu-

ITY
feliu remasitiele ce ne-au remasu de la strabunii nostri voru fi asigu-
rate de vijeliile timpuriloru. Sub ce scutu mai siguru s'aru put pune -

RS
aceste tesaure, de câtu sub acell'a, allu Societatii Academice Române,
care, —amu er edintia ferma, — va fi totu- d'auna, focariulu sacru allu
ideiloru celloiu mai luminate, celloru mai culte si celioru mai pline
IVE
de durere de patria si de natiune. Eto de ce amu fostu condusea
_donă Collectiunea, de monete vomânesci , care,. d& cându appartine
UN

Societatii, a sporitu in 'modu considerabilu, cei'a ce este ua, cerintia,

esentiale pentru ori-care. Collectiune. Mai multu de. câtu atâtu. In
mânile Societăţii Academice, Collectiunea, de monete este totu. atâbu
AL

de bine pastrata ca in alle melle proprii.

Tinu a: adduce in modu officialu omagiulu vecunnosciinției mele .
R

pentuu acest a, rugâmdu pe onorat'a, Societate a priiwi astadi "ua,

NT

noua, donastiuned'in parte'mi. Ea, se compune d'in trei parti : o

1. Unu relicuariu cu trei. remasitie preci6se d'in timpurile celle
CE

mai gloridse alle Moldovei, continându: ua particica, d'in stot'a cor6-

nei lui Petru Rarestu; — ua, particica d'in. vestmântulu Domnei lui
Petru Raresiu,—si unu oscioru manalu allu Domnitiei Maria, fiica luă
I/

Stefanu cellu Mare. Acestevelicuie au fostu cullese cu tota, pietatea, ce

IAS

"% era propria, de neuitatulu nostru collegu Alexandru Hurmuzali si

mi-au fostu donate, dupo montez, sa, de venerabil'a Dâmna Elis'a
Svarâza, nascuta Hurmuzaki., |
U

„2, Patru EBvangelisti, depinsi iin acuarella pe Ja a dov'a jumetaite

BC

a secolului allu siâse-spre-diecilea, asiediati intr'unu cadru mare.

3. Ua euteia, cu remasitie de obiecte, aflateiin tumulii de la Gosta-
 32

vetiu, jnăetiulu Romanati, si care se amintescu de Domnulu: Odobescu

în antichitătile sall, alle judetiului Romanati (p. 64).

RY
_.-4, Va Collectiune de portrete, scene istorice, foi volante, d'in secolii
| tnecuti, ehazte geografice. d'in aceiasi timpi , si „care se compune

RA
dupo inventariulu alaturatu'': | Da
a) D'in unu albumu cu 44 portrete de Donmzi români si cu 25 por-

LIB
irete si scene, totu romanesti.
ID) D'in doue cartâne, in care se afla; | |
“11 portrete de-Domni români din secolulu. prezente ; |

Y
16 foi volante di in secolii recuti, privitore la, afaceri româ-

SIT
- nEsGi. | .

25 charte geografice si vederi vechi; |

34 portrete de Taitavri, Russi, Lesi, Greci, sii Venetiani ;
„49 portuete de Turci,
-106 portrete de Unguri si 'Teansilvani; ER | - .
NIV
10 portrete de invetiati. îi
Sfersindu, nu'mi remâne alt'a, de câtu sa urediu Societatii Academice .
ca d'in annu în annu collectiunile ei sa se completedie si se sporâsca.
LU

Priimiti, Domnule Presiedinte, cu acesta, oceasinne, ineredintiarea |

simtiminteloru melle cellor u mai devotat, |
RA

Ds
| Sturdza,
?
T
EN

INVENTARIU
/C

DE PORTRETELE, SCENELE, FOILE VOLANTE S1 CHARTELE DON ATB DE Du.

D.A. STURDZA, SOCIETATII i ACADEMICE ROMÂNE.
I
AS

IL Unu Albunau mare.e folio, ecare contine portrete :

*

1 Petru Schiopulu - Ia cf. Memoriu Sturdza. p. Ia

UI

2. Michaiu Viteazulu Franco . ae a DI o 194

3. idem - Custos . e e. . ibid. > 142
4: idem Boner .
BC

e a îbid, >: | 1448

idem. „+“ Orletiu olamdizu . aaa Îbid, > 17,7
 33

6. idem —: : Orteliugermanu. . -„ ibid, 19.11:

v
7. idem : : Orteliusredivivus. . „+ ibid, 19,12

Y
v
8. Resvanu Voda . . eee ibid. | 20,1

us
AR
9. Gasparu Voda . .. . eee Îbid, 20,1

ve
10. Vasile Lupu . Hondius | e ae a Îbid, 211

gs
1]. idem - „din Theatrum uropaeun „3 îbid, 23,2

R
12. Maria fiic'a lui Vasile Lupu. as did 241

NS
LIB
"18, Stefanu Georgitia ... ., „ibid. 25,1

gs
„14. Mattheiu Bassaraba | . ibid, "26,1

5
15. Sierbanu Cantacuzino. „ ibid. 27,1
28,2

Sg
16. Mihnea Voda . | „ibid.

ITY
17. Georgie Ghica .. a Did, 29.1

OV
18. Grigorasiu Ghica . . ibid. 30,1
32.2

RS
19. Brâncoveanulu. . „ibid.

8
20. idem . „+ ibid, 33,3

y
21. idem . . . ibid, 334.
IVE

Yy
22. Dimitrie Cantemiru . . ibid, 35,2

y
"28, idem i . ibid. 36,3

Y
24, idem . E „ibid. | 37,6.
UN

tz
25. idem . . „ibid. > 37.7
26. Antiochu Cantemiru, fiul lui Dimitrie . „ ibid. 38,1
27. idem . a. „ ibid.
AL

„28. Niculae Mavrocordatu . a Îbid, 39,1

29 “idem... . „ ibid, 39,2
R

30. idem. . . . ibid. 39,3

81. idem. . . ibid. 394
NT

"82. - Constantinu: Mamxocordatu . . ibid. 41,

33. -:idem . ibid. 42,2
CE

84, idem +... . . ibid. 43,3

35. Grigorie Ghica- Detntnulu „ibid. 431
36. idem . . ae Îbid, 432
I/

87, idem | din Doc. istor. ed. Hurmuzaki . . —

38. Alessandru Ipsilante . AR | „ ibid, 44.2
IAS

839. Alessanădru Ipsilante + „ibid. 46,1

40. dem . a îbid, 46,4
„41. George Caragea . ibid. 471
U

42. Sigilliulu lui George Caragea —

„43, Scarlaţu Alecsandru Calimachu. ee ibid,
BC

47,1
44. Michailu Suzan ibid, 48,1
 34
45. Princessede Valaquie. . Drin oppulu lui Ferriol, ii e Să
46, “Iacobu, Mitropolitulu Moldovei. Pin. Topler, sculpt. Philipp Irnieschel.. Din.

RY
Wolff” Beschr. |
47. Siulutiu, Mitropolitulu. Ardelului.
48, Vasilie Moga, Episcopulu. - .

RA
49. Orucea, lui Sierbanu Cantacuzino din lagarulu dinaintea Viennei. | 1863,

LIB
„80 E
mare. JM. Greyschet. i a a
50. Da Teme 12 fol. Ceres:
51 Idem A fol Niirnberg Loschge

Y
„:

SIT
52, Horia, | . ci. Colina Traian 1877 p. 422,1 r6pr. PWonneberg. -
- _
53, dem... 2. ibid. „> 4282 idem. -
54. ldem e ei,» 4986 |
ER
„55, Closca... ibid, O > 49211
56, Dem oa
57, dem e ec A
ibid, 494,8 si reprod. Wornneberg. si:
NIV
58. Horsiia
Closca... ibid. o [Pai a
59. Horia în. facia, lui Closca, cu urmatorele legende :
«Hora | v. Nicola Ursz, gegen 5OLato
LU

«Klosezka, | v.. Gloska, Iwan, eta, 40 I. alt,»

E Da
«Hora, Chef der Rebellen, u. Kloszka, sein Hauptmann urden von 2 Wallac
hen
„în der Radaker Wal | dung iibernachts gefangen, u. von den Ob.: Lieut.
RA

Kray,
„Yom 2-ten Szekler Regim. nach Karlsburg în | Verwahrung gebracht. Erster
sol:
„sichH, F. R, D. nennen, d. i. Hora Florens Rex Daciae. | Nach dem Origina
l copirt,
T

„ gestochen und verlegt von Johann Magr în Regensburg Ienner.

1785. |.
EN

„60. Horia si.Closea . . „cf. Col. Tai. 1877 p. 4242

„61. Crisiauu . . ibid 2 2, >» 428,2
„62, Horia în pici6re cu caciula, sabia, pistole si unu Dâtiu ; în
drâpt'a josu: .-
/C

'« Wahxe Abbildung des Hora Hauptanfiihrer der | Rebellen : alt 48 Tahr, ge
63. Horia, in picioare.cu caciula, pusca, pistdle si sabia. Josu : ordinul
u lui Closca, si:.
- «Orden des Horia, Horia, Anfiihrer. der Walachischen „Rebel | len, welcher den
I
AS

„30 t.. December 1784 in der Rada | ke Waldung gefangen genom

men wurden |
Konigsberg 6t. Mai 1785 | Copirt durch 7. O. Rehe, stud.
Math. et Philos. | 80,
64, Closca, in picidre, cu palaria, surtucu, cingutâre,si cu unu btăiu. Josu::
UI

„«Gloska, Ein Gehilfe des Horia, welchei mit | îhm gefangen

worden:| K5-
„nigsberg 12 Mai: 1785 | gezeichnet durch FC, Rehe. |
68.
BC

Horia e e e “cf. Col, Trai, 1877 p. 422,5 PPonneb. Part,. |

66. Glosea, . i 423,5 Wonneberg..
 35

67. Scene d'in rescoa ardelâna. . . . ... n 4964

68, 0 dem ema mea a 426,83 Monneberg,

Y
69. Horia. în. „422,4 Wonneberg.

AR
II. Dono cartonne folio, care continu :

R
4. Doinni romdni.

„Alessandra Ghika i 16. Kricatber, Mayer,

LIB
1
a, dem e. 8 Duncan.
8... Idem i fo. Krichuber 1839, FZocfelich.
4. George Bibescu . ...

ITY
28 Wenp ich,
5. dem , aaa e ia fol. Leca, Kamamer.
6. Dâmn'a Maria Bibescu. a c 8 Penrich,

RS
7. Barbu D. Stirhey 1. sa e e ol, Seatmari 1851, Lemercier.
8. em e 8 Beatmari. Bile,
9. Carolu [. e eee e 16: Barfus, Miimchen.
IVE
10. - dem ate 8 Last, Blommen a Hage
11; Stefanu cellu Mare. -. 3; . . aa e 80. Maioru Pappazoli. .
UN

“B. Fo volante.

LI Bet iibter tăirkischer Sultan, fol. 1687.

- 2. Tirkisches Schweissbad. . fol. 1687.
AL

8. Kuntzer Entwurf des unweit, Neuhiiusel neulich gescheheneh gliicklichen Scharmei-

“tzels mit denen Tiircken. fol. Nurnberg.. Ioh.. Ionathan Felsecler. 1683.
R

4, Auslegung und topografischer Abriss der "Vestung Grosswardein. fol. 1692.

NT

5. Wahxe. eigentliche Abbildung der Belagerung vor Peterwaradein. fol.

6. Wahrhaft und eigentlich geometrischer Grundriss des-alten griiflichen Haus Serin-
war, fol. Nurnberg, Ioh. Hofiman Kamnsthăndler -
CE

e
„7. Abbildung der denckywiirdigen Schlacht, welche den.'19 Tali Anno 1664 die Chri-
sten mit dem Erbfeinde nach Enstetzung Leventz gehalten. fol. dubl. ibid. . ;:
8. Abbildung. und kurtze Beschreibung der Stadt Levenz , wie auch warhaftte eigen-
I/

tliche EErzehlung der herlichen Victori und Feldschlacht von Th Excell. Henrn Reldmar-
IAS

schalln de Sonches, Cogari, und Gregori Sicka mit; den Piivsten aus der Moldau, dem
Vezier von Ofen, denen Bassa von Erla, Zolnockk, Neuhâusel uud AU Bassa von Gran,
geschehen den 9 Iulii 1664. fol.
9. Bethlen Gabors Blutfahnen. fol..
U

10. Wabhrhaffte Vorstellung der erbăir molichen Tragoedie, welehe: der Bassa von Gross-
BC

"WVardein mit dem weltberuffsnen hungarischen Rebellen Graf Emerich Teckely allda im
:monat October dieses 1685. fol. G. Iacob Schneider feo.
 a
11. Le triomphe des Chrâtiens, fol. 4 dublu. Paris. Van der Bruge. 1689.
„12. Einnahm der tiirckischen. Festung Bukarest an der Donau în der „Walachei.

RY
den 10 November 1789. fol. 1. M Willi exe. a..V.. Ia a
:13. Eigenflicher Entwurf? des cossackischen Einfalls in der Tartatey unter dem tap-

RA
ffern Polon : Generalen Kuniki mit Zuziehung der Wallachen und Moldauer, * wodurch |
die Besagte Tartărey zwischen deren Dniester und Donaw Fluss vâllig ruinirt worden.
„Wie auch die Abhildung der hernlichen Victori besagter Christlicher Armee wider die - .

LIB
'Tiireken und Tartarn unweit i Tilgroțin zizu End „des 1683 und Aniang. «des 1684-sten |
Iahrs. fol. dublu. | ă
"14. Blutige. Feldschlacht der Pohlen wieder die "Tiireken bey. Chozim , unter dem.

Y
pelăherta Sobietski den 14: 'Tag Novembris Anne 1673 gehalten. fol.- Să

SIT
15. Victoire remportse sur les Tures le 1< Acât 1770 par Parmâe russe aux ordres du
General Felămarchal Comte de Romianzoft. 40 Io. ez. grave par Chodeawieclă. |
16. Quirinus Moscherosch, grăfi. hanauischer Prediger zu Boltersweigr. Poesie, «Gott

ER
segne deine 1vaffen du andrer Hunniad». bol.
NIV
O. Carte geograplice. -

l, Caxte nouvelle des Royaumes de Galitzie et Lodomârie avec « le Disrii de Bukowi-

ne, fol. dubl. Augsburg TI. O. Lotter.
LU

|
2, Levinus Hulsius. Novum Opus geographicum. ex variis geogr aphicis tabulis, Drae-
_ sertim ex Costaldi, Mereatoris, Ortelii, de Tudaeis et aliis desuptum. 8 folii in fol. No-
RA

„ rimbergae. 159. . De |
„8. Domenicus Custos. Transylvania; Sicbonbigea. fl. dublu. Augustae Vindelico-
rum 1596.—Susu, portretele lui Sigismundu Bathori si alle Axchiducesei Christinei. Josu,
T

unu estractu din Reichendorit «Transilvaniae deseriptio» in limb'a. latina, si germana.

EN

4 Tozoyporpla me nădat Aaztăs. fol. dublu. | |

5. Carta di Ungaria moderna. fol. dubl. . | | | ă
6. Abbildung: des Konigreichs Ungarn. durch Tantey, pis nach Constantinopol und zu.
/C

finden bei Paulus First Kunst-und Buchhi în Niirnberg. fol. dublu. :1664.. Dă
7. Rubedorf. T. 1.. Mappa specialis. Walachiae. fol. 4: dublu. 1788.
I

8. Delineatio situsve Provineiae circa Clissam et Spalatum. fo.

AS

9. Schlacht zwischen dem Fiirsten von Siebenbărgen und Sinan Bassa mit: Iroporung
Ter govist un Bogerist unnd Hirgio. Den:22' October Anno 1595. 40. - - |
UI

„10. II successo seguito nella Valachia tab Principe Transylvano ei Sinai Bassa sotto-
li 18 di Ottobre. 1595. Franco fec. 40. | Da “
„11. Contrafactur ' des Vestung Comorra , „wie ae vom Tiireken neaga. Anno
BC

Dmi 1594. 40.

12. Widereroberung der birkischen Vestung Neuhănsăl dio2 Anat,
9 Anno 1685: 49.
 13. Bigentliche und vwahrhaftige Abbilăung des weit beriihnaten Ungarischen Vestung
Neuhânsel etc. 1663. fol.

Y
14. Plan von Chotim und der urnliegenden Gegend 1788. 8%.

AR
„15, Explication des. Generals Weissraânns Attaque auf die Tureken bey musca
„und Babady. dopp. 80.. | |
„16. Alt Navarino. fol. :

R
"17. Modon. fol.

LIB
18. Coron. fol..
„19. Die Vestung Zigeth iin Nider -Ungăra. 8.
20. 'Die Belagerung der Vestung Oiakow. 8.

ITY
21. Accurate Vor stellung der Gegent vom: Bolgrad. 8%
22. Neuserinwar (si) Rlausenburg. 40. .
23. Gruudriss der Stadt und Vestung Ofen, wie solch6 ini Tanio A, 1686. bolagert. fol.

RS
24. Der ander Treffen zwischen der christlichen -und der tiirkischen Armeen an der
Raab bey dem Kloster St. Gotharten în Nieder-Hungain ete. 1664. fol. dubl.
25. Patru foi fol. despre Transilvania. Joh. os, Waldiman del. Qeniponti. -
IVE
D. Portrete de Tatari, Lesi, Rusi, Suodeai, Greci, Venetiani,.
UN

1. Chanulu tatarescu calare... „fol. Paulus First. L.A. Biner

2, Idem." a i f0l. Paulus First.
'3. Bohdan Chmielnicki - . A fl. Guil, Hondius. 1641.
AL

4 Idea!
5 Idem „80 Walimann, Mag ys5ens. |
6. " Idem 10:
R

"7. 11 Cantemir Principe Tartaro: . „ 4» Ciatra.

NT

8, Daniilu Apostolu ... „808! exerapl.

9. Franciscu Koltschitzky. „8 -
CE

„10. Platow, Hatmanu alu Cazaciloru . „. 8

a AySsens.E
"11. Ioanu Sobieski . 8o Grand, Chen.
0
12. Wisniowizki .-
I/

13. Opalenski -. . . „80 Ma

14. Potozki . Ă
IAS

„15. oh. Mazeppa . . -

„16. Alhierius Tartar, Rex: 1509.
„17. Islanes Gieicius id. a.
WB. Oucheinnollibeag Pers.
- Re. .
U

19. Pierre | . o 80 Houbraken.

BC

20. Medallia, a lui Romianzow' 1774. . go

21. Charles XII, Roi de Sudde. ; 0 40 Rrafit,
 38.
22. Pero 'Tomaso Petrovwiteh . e
"28. Andreas Grittus O
24, O Idem

RY
- „80 Să
25. Idem . a. 94
26. Dimitrie Ipsilanti -. „80 Lebreton.

RA
27... ldem. „80 Lier.
28, [dem 8 Lebreton d'in Teonograplie.
+29, Idem -

LIB
- 8o Pouliers. | |
30. dem . „80 id,
31. dem . „+ f0l. Salueci,
32. Ipsilanti , | a «e: Î0l. Hamber,

Y
33. Alessandru Ipsilanti . 8" Schumann.

SIT
84. Idem 8o |
„BE. Portrete de Turci.
1. Sultan Ibrahim
2. > Mustafa .
|.
, p.
ER „To, din Zheatr. Turop.
| | po
NIV
8. » Achmet «, , pi
4.» Hotomann , >
52 Amurath IV. , a. i
LU

6. Baiazed 1. Sig. di Turchi . SD [a

7. Celebinus. « +- fol. din Sovius.
8. Mahometes I.. » |
RA

9. Baiazetes I.. o.
10. Amuat II o „fo,
11. Baiazet Gulderum
T

, 0.
12. Amurat „160 cu text,
EN

18, Baiazet „>

14. Amurat I. pl
/C

15. Baiazet II . o
16. Amurat HI. _ a
17. Sultan Ehmet . 4
I

18.» . Mehemet. , .. fol. Custos.

AS

19. Amurath III. , . „8 2 exempl. -

20. Mahmud III, . 4* din Ortelius,
UI

21. Mahumei IV, . . PRE C) Pa

22. Ibrahim , . . fo,
23. Mahumet IV.
BC

a. f0l,
24. Baiazet | | . | 45
 | 39

95, Mahomet IV . e
26, Ahmed Passa. fl.

Y
27, Infelix Kara Mustafa . fol. G'ob. Visele,

AR
28. Hali Bassa. 8” Custos,
29. Idem fol.. Toorenulict. Boutfach.
30. „Cara Mustafa di Romania |

R
fol. -
31, Ahamet Bey. „Sol. Ulrich.

LIB
82, Sinan Bassa . fol.
- 33, Idem . «4, d'in De By.
84, ldem * ,.. „ol. Custos.

ITY
„35, dem fol..:
36. Soliman Bassa |. „„fol. Oustos:
37, - Tdem fol. Orteliu olamdesu..

RS
38. Ferat Bassa . fol. Custos.
39; Zigala, Bassa, . fol. Custos.
40. Idem 80
IVE
41, Said Mehemed Pascha . fol. Penouil.
42, Passewandoglu” . e 49 Berlin. Zeitung. No. 118.
43, Nummi iconici contra Turcas 1596 si« 1597 . fol. Se |
UN

44, Medalli'a lui Muhamedu II 80

45, Sigiliu turcescu de Melchior Lorch „160
46. Castriotu. do:
AL

47. Idem . - „ ':4o Ortel. oland,

48, Idem -. . 40
R

49. Jdem , 8e
NT

F. Portrete de Austriaci, Uugari si. Transilvani.

CE

7, Rudolf II: moneta - fol.

| „9, Perdinandu III . fo. Pheaty. Zuro,op;
3 „ Idem | „8. Kakhan,
4,
I/

Idem mi „80
5 Idem fol. Laaurus: o
IAS

+6. Mathias. | fol. 'Pheatr. Buwrop. .

"7. Maria, Eleonora . . fol. ibid.
8. Johannes Hunniades. Gnbernator dq : ”
U

9. Mathias Corvinus. „80 Win Ortdl, oland.

„10. Idem 240
BC

II, Idem 4
12. Georgius Thurzo . Qo Meissu.
 40
13. Idem , 8 Sadeler. a
14 Jdem | calare. 80,

RY
15. Franc. Leop. Ragociy.. Ă Bo.

16. Georgie Ragotzy . fol. Aubry. -

17. Idem 8

RA
18. dem 240
“19, „Idem- 24

LIB
20, Georgie Rakotzy . fo,
21, Idem .. 90

29, Georgio Ragozzi a fol. Lerch, 3 ex.

23, Pannonius .

Y
fol.1737 Kupecly, Vogel.
24. Abafii fol. Meyssen. |

SIT
25. Jdem . . fol.
26, Barciai. . + fol. Laurentiu. =
97. Tdem . . . 80. Gas mor.
„128, Idem .
ER
ge

„29. Idem . . go
NIV
30. Idem ... „80 Fischer.
31. Bm. Tokoly . fol. 2 ex.
82, Idem | - 8
l
LU

88, Idem
84, Idem fol. Meyer.
85. ldem .. fol. Thournevser.
RA

36. _ Idem fol. Plasse, Stephana.

37, “ Idem fl. E
88, Idem . fo]. Peeten.
T

39. Christophu Bathori . fol. |

EN

40, Stephanus Bethlen fol.

4]. Andreiu Bathori „bl.
/C

42, Tdem -: 4% din Ortel.

43, Idem 4 |
44. Tdem . fol.
I

45, Idem fol.

AS

46. Gabrielu Bethlen . fol. .

47. Idem 16*
UI

48. ldem „160

49.. Idem . 40

50. Idem 8o Moncornet, 2 ex,

BC

51. Idem . fol, Kilian, : |

52. Idem 240
 41

BL

Y
53. Gabriel Bethlen
54. Idem

AR
fol.
- 55, * . Idem R fo. din Teatr. Buyrop.
56. Idem 40 2 ex,

R
57. dem „8 Custos.
_58.. Idem

LIB
fo...
59. den „fo.
60. dem ge,
GL. Idem 16.

ITY
62. : Tdem - Lol. 2 ex, |
63. Idem: s Holland.
64, Idem . fol. Leyde.

RS
65. dem. 8 Kieser..
66. dm . IVE 240.
67. Idem , BL Da
68. Sigismundu Bathori fol. Sadeler.
69. Idem 40 Ascl,
UN

70. dem 240 -

71. OIdem. 40

"79," Tăem pi
73. Idem
AL

bl
74. dem - „40 Custos,
75. dem 40
R

76. Idem 40 Ovtel.

NT

77. Idem „40 Ortel, olană.

78. Giovanni Kemni a BL
79. Nicolaus Serin .
CE

fol. Os țel, oland.

_:80. Idem „80 Blaschhe.
81. - Tdem 49 Custos.
82. O Oldem "40 Moncornet.
I/

83. —Idem. „ fol..

84. Idem
IAS

40 Ne ali.
85. - -Idem. 49 |
86. Tdem 42 Doissevre,
87. Idem fol. Hofmann.
U

88. Idem | 240

BC

89. Petrus Bs-ărin, 8 Mayssens.

90. Principele de Saxe Cobourg + 8 Mansfeld.
9]. Idem . ge
92. Eugeniu de Savoia. .. . is
fo.
 42

RY
93 , Kolonitsch , fol: Sadeler.
94, Kolonitseh . „ fol. Sadeler.
| - 95, Michailua Mekeli. „Bl.

RA
„96. Stefanu Pali .. . . . „fl.
- 97. Nicolaus Forgatsch . SD fol.

LIB
98. Adamus Forgatsch. 80
„» 99. Nicolaus Palfi . „40 Custos.. -
ră 100. Mirkovies „80 Widemanu:
101, Teleki F. pg

Y
102. Nadasti Frane . -. go.

SIT
' 108. Nadasdy Leopold .. „80
2 104. Basta... BL.
105. Idem ; . 40 Custos.
106. Nadasdi Franc..
ER „i to. 1678,
NIV
N e, Tnoctiati ă
1 Ortelius . | 10 Rhedinger. 6. Reusner . . 8
2. Id . . 24. 7. Lazius . 8: Ia
LU

3. Hammer Pengstal. „80 Mansfelă. „8. Kovachieh . . So Gretter. 1798.

4. Sambucus .. ... ge „9. K6leseri -. . | 8
„5. Aeneas Sylvius. Bo a > 10. Kolar, . . 8
RA

Summa |
T
EN

44 portrete de Domni români

25 >» românesci cu scene | 69.
ll >» de Domni români d'in secolul prezente.
/C

16 foi volante. .
25 chârte geografice. E . Dă E
34. portrete de Tatari, Lesi, Rusi, Suedezi, Greci, Venetiani, |
I
AS

49 >» Turci. | |
106. > Austriaci, Unguri si Transilvani..
10 > invetiati. |
UI

320 bucâti, adeco trei sute doue-dieci nat, afora de dublete,.

| meurasti 244 Augusta, 1878. > D. Sturdia;..
BC

ERRATA. |
In pag. 28 inscriptiunea, russ6sca, de pe reversulu medalliei No. 3, sa se citâsca.
+
HE HAND | HE HAND | A IIAMEHI | TBOEMYI.
A ssemeni pe aversulu medalliei No, 4, sa se „cit&sca,: CEIAOEII,
 43

„ ANNEXA C.

Y
INSTRUCTIUNILE DATE DE DELEGATIUNE, D-LUI GR. G. TOCILESCU, |

AR
"PENTRU MISSIUNEA SA IN RUSSIA, - o
Societatea, Academica,, dupo propunerea, Sectiunii -salle Istorice ,

R
în
siedintia, sa de la 25 Augustu annulu curentu, a, decissu a tramit
te

LIB
ua missiune în Russi'a, pentru cercetarea manuseripteloru
Principelui
Dim. Cantâmiru, si pentru acâst'a, a aretatu dorinti'a espress
a d'a ve
insareinâ pe d-v. cu, acâsta, missiune! 5

ITY
a
Subserissulu vine cu placere a ve face cunnoscutu mai antbiu
co a-
c6sta, missiune consista in punctele urmatâre, ronduite aci
dupo a loru

RS
importanti'a,: a . Ea Ni
1). In collationnaxea editiunei d'in 1836-7, typarita
la Iassi, a,
IVE
Chroniculaui - Româno- Moldo- Viachiloru, cu originalulu
manuseriptu
afflatoriu la, Moseua,, în bibliothec'a, Avchivei generali a, Ministeriulu
i
de Externe (în folio Nr. 807, pe 343 file) tienendu-se cu. de-ame
nun-
UN

tulu sem'a chiaru si de ortografi'a, originalului manuserissu,

2). In compararea, originalului manuseriptu vomânescu
allu Chrons-
cului Romamo- Moldo- Vlachiloru, cu manuseriptulu
AL

latinescu /Iistoria,
Moldaviae sâu Descriptio amtiqui et moderni. status M oldavi
ae, afda-
toriu in bibliothec'a Museului Asiaticu d'in 3: Petersburgu,
R

sub Nr.55,
indicându-se punctele insemnate de deossebire intre ambel
NT

e texturi. -
3). In decopiaiea, urmatdreloru opere alle lui Dim.
Cantemiru |
a) Istoria Ieroglifica compussa, româmesce în annulu 1700 (în
40,
CE

Nr. 341, file 641, în bibliothec!a, Archivei generali a Minist

eriului de
„ xterne d'in Moscua). | o Se
b). Moldavicae nobilitatis genealogiae, manuseriptu aflatoriu în bi-
I/

bliothec'a, d'in Mosecu'a, sâu S: Petersburgu. : Di

IAS

|
0). Vita Constantini Caniemirii cognomento senis Mold..P. P. au-
iore Demeirio Cantemiro principe Moldaviae (119 pag. in folio,
sub
Nr. 56, în bibliothec'a, Museului Asiaticu d'in St Petersburgu).
U

d)- Principis Demeirii Camtemiri variae schedae et exerpta e auto

—
BC
 e 4 Sa |
“gr apho desor iptaa (54 pâg. în 40, bib). M useului Asiaticu, Ne. 60: Col |
- lectanea orientaha, Sect. III). . |
Precumu si a: altoru opere manuseripte. române s6u. latine alle!

RY
lui Dim. Canteminu, eu indicatiunea, : precisa a. numelui si locului
unde elle se pastrbdia,. . i | |

RA
4). In luaxea de informatiuni d&co in de-va in Russi” a, se afla: |
a). Manuser iptulu Theologo- Pisica ss6u Monorrchiar um physica era _

LIB
| minait10, SI. | a
d), Istoria familiiloru Brancovânu si Cuntacuzino.
5). In comparatiunea, : a |

Y
a). textului lui Cantemiru, Moldaviae descriptio, cditaţia de Socie-

SIT
tatea Academica, , cu ma nuseriptulu aflatoriu în bibliothec'a „Museului
Asiaticu d'in St Peter sburgu, (sub Nr. 54: Demetrii Cantemiri principis
„. Moldaviae descriptio ; 184 pag. inn folio), luâindu i in s&ma notele mar-
ginali alle autorelui, si
ER o
b). a traducerei Yomâne typarita de Societate. « Istorie a crescerei si
NIV
scadere imperiului Oitonianu, cu manuscriptulu italianu d'in bibliothe-..
c'a Avchivei generali a, Ministeriului. de Externe d'in Moscu'a, sub Nr. 4
LU

si cellu lasinescu d'in bibliothec'a Museului Asiaticu, sub No. 51 : De-

metrii Camtemiri, his tor, ncrementorum, atque decriementoraam Aulae
| Othmamicae; dându-se cu deossebire attentiune noteloru mamuscripte.
RA

la oper'a în cestiune; (mser. Nr.'52 bibliothec'a, Museului Asiaticu in

S: Petersburgu , si sub No. 5 in bibliothec'a Axchivei generali a Mi-
T

| nisteriului de Externe in Moseua). - Ma

EN

| 6). In cullegerea de elemente, proprii a face biografi a. detaliata, ae

pr incipelui. Cantemiru si a familiei: salle, avându-se iin vedere si ori-ce
/C

correspondentie alle salle (deco vor fi), precumu si elemente bibliogra a- SI

fice relative la, operele Cantemiria,ne. .
7), In cercetarea, celloru doue lessicâne manuscripte de lira” a 10- Ă
I
AS

__mâaa, cari, dupo informatiunile date de betrânulu repausaitiu A. Has-

„deu,-s'aru află in Moscua, : primula in bibliotec'a Societăţii | Imperiali
UI

de Istori'a si Anticitatile vussesci, ]a, Universitatea, d'in Moscua, 6ro allu

duoilea in bibliothec' a, fosta, a« gr:'afului Tolstoi, actitalmente a guv er-
BC

nului russescu,; si | | a
8). In fine, in adunarea, de ori-ce elemente pentru istori” a si littera-
 45

| tur! a româna, ce veti pute află, la Moscua si SPetersburgu, şi deco tim- |

pulu si mijlocele ve voru permitte, in Kievu si la, Odessa, |

Y
„De acei'a, subserissulu a vegulatu ca, se vi se liberedie din cass'a

AR
| Societătii, 2000 lei pentau cheltuiele de calletoria, si intretinere, pre-
cumu si alti 500 lei pentru spese de decopiaâre. fotografiare si altele,
despre care veti bine-voi a presentă acte justificative.

R
Totu ua data amu intervenitu.: si. la d Ministru de Externe ca sa

LIB
„mijlocâsca la, d* Consulu Generale allu Russiei a ve dă recommanda-
tiunile necessarii. |

ITY
Neinduoindu-me nici unu momentu: despre activitatea, si scupulosi-
tatea, nu mai pucinu si zelulu d-v., speru, d" meu, co veti apreciâ, ca,
si mine, importanti” a unei assemene missiuni sciintifice, de care se

RS
intevess6dia natiunea, inta'6ga,. a
Peiimiti, domnulu meu, ete.
IVE
Presiedinte : IL Ghica, | a |
| îi Secretariu Generale : G. Sion.
UN
AL

ANNEX'A D.
R
NT

26 DECEMB. 1877.
PRIMULU RAPPORTU ALLU D-LUI GR, TOCILESCU, D'IN AMOSCVA,

i Donanule Presiedinte, o Sa
CE

“ Missiunea, ce On. Societate Academica ; prin organulu d-vâstra, a

binevoitu a'mi incredintiâ, pentru cercetarea, decopiarea, şi collation-
I/

narea manuseripteloru. «Principelui Demetriu Cantemiru» si a; ori că-

IAS

vovu alte documente si isvore privitore la, istori'a, nostra, nationale, ce

s'aru află prin Bibliothecele si Archivele Rusșiei, neputendu-o anco fini,
tinu de datoria, a ve presentă de uâ-cam- data, unu rapportu prealabile
U

si succinte despre lucrările si resultatele cercetăzriloru de pene acumu.

Plecându d'in Bucuresci la 15 octobre annulu curente, m'amu 0-
BC

pritu cate-va, dile la Odessa, pentau a inspectă Museulu Imperiale de

 | | | 46
“Istoria si Anticuitătide acollo si a, essamină,
manusecriptulu celebrului
slavistu, de currendu reposasu, Gregoroviei.
Conta, asteptăriloru mele.

RY
nu a.mu aflatu printre aceste manuseripte,
nici unulu romanescu, si nici.
„„chia ru înteressant'a .ehronica, românaa, lui Moxa,
Calugbrulu, serissa,
in 1620 la monastirea, Bistritia, peste Oltu, despre

RA
care vorbisse mai o
nainte Gregorovici, in O Cepdia Pus. Hasan,
1859. Ia Ni
„. D'in eollegtiunea spigraifica a Museului, au

LIB
stampatu patru in-
“seriptiuni, d'in cari: un'a latinsca, —celebrulu
decretiu deja publieatu,
- allu Imperatiloru Septimius Severus si Caracalla,
concernându privi-
legiilede comerciu alle orasiului Tyra—; alt'a,

Y
grecâsea, d'in caus'a, im-
portantiei salle paleographice; coci. present, aceeasi

SIT
forma de littee cs |
„0 vedemu pe cunnoscut'a p&tra,, cea, cu doue mâni
suplicanti, d'in Mu.
seulu nostru Nationalu; a irei'a, scrissa rosi grecesce
şi aflata
la Ak-
,
ER
kerman, commemoredia, apararea, zidului
de pâtra, si a turnului Ceta-
tii-Albe contr'a, Tureiloru, de cotra Stefanu cellu
Mase allu Moldaviei;
NIV
&ro a pata. în fine, în limb'a, slavona, totu
la, Akkerman gassita, e
seriss
a, pe frumosa marmore, cu stem'a moldava
d'in timpulu lui Ste-
fanu Marele, in pomenirea, unei biserice zidita
, de Petru Ravesiu in Ce-
LU

tatea-A ba, | E DN Ia
Collectiiunea, numismatica a Universităţii nu
possede nici
ua ino- !
RA

"neda româna; sro absenti'a d'in Odessa, in acellu timpua di

alu.gener
Murzakevici,
m'a, opritu d'a lu cunnoscintia, de aprâpe si posit
despr
iva,
e unu
T

volumino
su manuscriptu allu unei chronice românesc
i,
„precumu- si despre alte chrisâve si acte alle princ
EN

ipiloru Moldovei, ce
s'aru afl în possessiunea, di generalu,.
Sa Re
| In trei dile, câtu m'amu opritu la, Kievu „ amu cercetatu
/C

Museulu'
„Universităţii, insemnatu mai allesu prin colle
ctiunea, sa, numismatica,
„luându. notitia, despre “tote monedele româno-m
oldave afflate acolo;
I

&ro trei d'in elle, cazi mi-au attrasu ua particulara

AS

attentiune, le amu
decalcatu spre a; se put6 compară cu esemplarele, deja,
publicate pote
de illustrulu nostru numismatieu d Dim. Sturdza.
UI

Archivulu centrale allu Kievului, „Si anume.:

«Cărţile Tribunalului
Civilu allu Podoliei, de la, Nzete 3598—14.382 (anni
BC

i 1521—1799)» con-
iinu ua comâra anco neesplorata, de documente
si isvâre relative la
istori'a, româna, Ei îi a pa.
 | A
„Nici timpu nu aveamu, nici obiectu principalu. allu missiunei mele
erau copiarea si studiarea, loru, M'amu multiamitu dero intru

Y
a co-
piă numai diece documente d'in epoca lui Demetriu Cantemiru, In-
.

AR
trându ânse în intiellegere cu d. professoru Antonovici, si cu directo-
rele Archiveloru, d. Iliinski, pentru a'mi procură, în timpulu câtu voiu

R
zabovi în Russi'a, copii essacte dupo actele de la N** 83598 — 3620

LIB
(annii 1521 — 1604); 6ro eu m'amu grabitu a veni in Moscu' a.
| Resultastele oecupaitiunii melle neintrerupte, in timpu de doue luni
de dille aici, sunt urmatâvele: E

ITY
„1. - In Archivele. principali alle Ministerului de Totorne amu a-
flatu, pe lunga celle trei manuscripte deja cunnoscute. alle „principelui
Dim, Cantemiru, si a nume :

RS
a) Ohroniculu Bomâno- Moldo- Piachiloru,
b) -Istorv'a Ierogi fica,
IVE
„_c) Traducerea italiana, a, operei despre Crescerea sa decaderea Tm-
periei Ottomamu, cu notiţii la, dins'a,; |
UN

amu aflau, dicu, anco alte trei, si anume : |

d) System'a religiunei mahomedane,; manuscriptulu originalu latii-
'nescu, scrisu cu propria, mâ,n'a, principelui. “Parte d'in acestu manu-
AL

seriptu s'a tradusu si typazitu iin vussesce d'in ordinulu lui Petru cellu
Mare, de Iliinski, sub titlulu.: Kaira cyorina HAN cocroanie My xanimeaanoris |
R

peairia, St. Petersburg, 1722. Numai volumulu Lin d'in. acâsta, tradue-
NT

tiune a apparutu de sub tipariu; |

e) Historia Moldo- Vlachica; originalulu latihescu, serissu de man'a,
CE

lui Dim. Cantemiru, dupo carele Principele a, tradussu apoi Chroniculu

Româno- Moldo- Vlachiloru. Acestu manuscriptiu latinescu se credea,
pene acumu de toti (chiaru si de II. Menaperu, Haya, E Azreparypă 55
I/

Poccin upu Ilerpb Beanzous, S+ Petersbugu, 1862,.4. 1, p. 313)ea per-

IAS

dutu în fundulu mâăxii Caspice, pe timpulu ospeditiunei lui Petru

cellu Mare conta”; Persiei ; si
f) Compendiolum universae Logices institutions, idem.
U

D'în aceste mamnuseripte : i |

BC

4) Amu collationnatu originalulu românescu allu Chronicului Româ-

:n0- Moldo- Vlachiloru, 1 vol. in fol. 343 file, —scrissu iin mare parte cu
 48
propria mana, a Principelui-, cu editiunea, typaxrita iin Tassi 1
1887, |
si deossebirile constatate sunt pr6 simtitâra; nu

RY
numai de ortogra,-
fia, punetuajiune, dialectisaure a cuvinteloru, I6cturi gresite, dEro chiaru
si schimbări radicali si omissiuni insemnate, facute unele d'in scapare

RA
din vedere, altele cu întentiune, de cota, editorii Chronicului. | E
0) Amu copiatu manuseriptulu Zstori a _Teroghifica, cu: caracterele
*

LIB
eyrilice si tote semnele Griginalului; I vol. in t, “pe 661 file, scrisu
cu
propria mâm'a, lui Cantemiru, - SE
c) Assemenea, si. Tractatulu de Logica (Ginpendiolen Zagicas îîn

Y
“stitutionis); mscr. în 16, pp. 88... i a

SIT
d) Ami dispusu decopiasrea, celloru- l- alte doue manuscripte Cante-
_miriane : System'a religiuneş. Mahomedame si Jstorz'a Moldo- Vlachica,

ER
ambele pe pretiu de 111 ruble si cu condi itiuns ca, .pene la 20:
feheua.- |
riu 1978, copiele sa, fia, si facute, spre a: le put6 insumi control
cu 0-.
riginalele, ! -
NIV
| | aa
Totu in. Archivele principali aliee Ministerului de Bsterne, amu
| gassitu : | | Si
LU

1.0). Insemnări de tăte. dilele (Notationes quotidianae) de la

anulu
17911724, facute de Ivanu Iliinski, carele traiâ în cass'a,
lui Dim. |
„Cantemiru, fiindu guvernoru allu copiiloru Principelui.
RA

îă
“Eâte notele privitâre la invetiatulu: Domnu, (si aceste sunt
multe
si forte interesanti), le amu copiatu, pentru a: servi ca,a elemente
sigure ,
T

in scrierea biografiei Cantemiriane.

EN

d) Probele professorelui Bayer, cumu trebue sa, se ty pazesea,

„Isto-
uita Imperiului Ottomanu» serissa, latihesce de Dim. Cantemi:u;
câte- |
/C

va foi aflate in portofoliulu lui Miller. Ama luatu copii dupo elle.
'0), Patru. portrete lucrate. în uleiu,-alle familiei lui Cantemiru,
si a
nume : «Principele Dim. Cantemiru, Soci'a, sa,- Fiiulu seu
I

Antiochu'g si
AS

"Fiica sa Domniti?a Smaragă a». S a fotografiatu iu

cate S. „essemplare
fia-care. e i,
UI

d) ouvepture de D Assemblte gendrale de PEviston

d, Bucharest, le
| vea Mars 1831; unu tablou lucrau: in culori, dupo' care assetnwmenea
BC

s'a.luatu copii in 8 essemplare.

Sa
e): Va, fdia, desprinsa, scrissa, de ma: a lui Cantemiru
si destinata a
 49

fi ca Isciintiare pentru cititorii manuseriptului Chroniculu BRomâno-

Moldo- Viachiloru. S'a facsimilabuiin 500 essemplare. !
J) Nu mai pucinu de câtţu 22 cartâne pline cu acte

Y
privităre la,
affacerile diplomatice d'intre Russi'a si Tierrile român

AR
e (Moldavia, si
Valachi'a) de la an. 1643 —1742, despre care vomu vorbi mai la valle.
II. ) In Bibliotheca Paiiiarchale, adi numita. « Bibhotheca Smodale»,

R
nu amu aflatu: nici unu manuseriptu românescu. Intre cele slavone,

LIB
“îmteressanti pentru noi sunt urmatorele :
a) Istoria Mucenicului Ignatie, Archiepiscopulu Antiochiei ;. tn a
Auetiune d'in grecesce de celebrulu nostau Dosotheiu, Mitiropolitu allu

ITY
Sucevei ; unu msci. în 80, serissu cu mân'a, propria a prelatului
si de-
dicatu patrirehului moscovitu: Toachimu. Amu facsimilatu singur
u

RS
ua pagina d'in acestu manuscript, serissu cuursivu, |
6) Dufferite discursuri alle lui Joanu Zlataostu, tradusse din gre-
IVE
cesce.totu de Mitropolitulu Sucevei Dosotheiu si scrisse frumosu, in
an-
nulu '1693, la Striiu, cu propria-i mâna. Amu copiatu notele
margi-
mali, limbistice si istorice, faesimilându si ua, pagina d'in acestu
ma-
UN

nuscriptu, serissu uncialu,: |

€) Va lauda facuta lui Stefana, Mitropolitulu Ung gro- V, lachiei
,
in timpulu domniei lui Mattheiu-Basarabu. Amu copiat 0.
AL

“ d) Xpnemoaorioua, allu lui. Nicolae Spatharulu: Milescu ; man aser iptu

copiatu de.Alexie Kor obovski, in-annulu 1694. Unu altu manuscript
R

u
_„allu acelleiasi opere se pastrâdia iin bibliothec'a Museului Rumiantzow
NT

. |
Amu luatu numai nota, despre essistentiia, loru, precumu şi despre
urma,-
toriulu manuseriptu : : |
CE

e) Traductiuniea, in vussesce a, Panegyrizului. St. Mucenicu Dimitrie

T hessalonicânulu, serissu si pronunciatu 8: ecesce de principele Antiochu
I/

Dimitrievici Cantemiru, la annulu 1719.

TI). In Bibliotheca Museului Rumiantaov : -- :
IAS

a) Amu copiatu Chronic'a romanesca a lui Moaa Culuggerihu, scrissa,

la mohastirea, Bistritia, , în annulu. 1620; mamnuseriptu pretiosu ce'lu
cautassemu în zadaru la Odessa, si care actualmente a.ppartine biblio:
U

- hecei disului Maseu. Amu luau si faesimile dupo ua pagina.

BC

|2) Ama deserissu alte douee mamnuseripte române, „ traductiuni

de la
7
 50.

finea, secolului var si cari provinu assemenea, ai in bibliotnec' a lui

, |
"Gregorovici..

RY
slavone, amu |
IV). In Bobliothec a Certo, essaminându manuseriptele
u, Bpiscopulu Ra
datu peste ua, Psaltire scrissa slavonesce. de Efrem

RA
u 1617, sub domni” a,
dautiului, pentru monastirea, Moldaviti” a, la annul
lui Radu Voda )
cellu Mare allu Moldovei. Manuseriptulu. se deossebesce
entatiuni artistice.

LIB
mai allessu prin frumâsele sa]le viniette si ormam
va di in elle. Amu
Azru merită sa, se. faesimiledie cellu pucinu câte-v
contine in
decalcatu pagin'a, cea mai : bogata, în desemnuri , si care
si pentru ce mo-

Y
scriptiunea, manuseriptului : cinea serissu, în ce timpu
dite prin rmanu-

SIT
nastire, copiându anco tâte notele românesci, respan
rtându- -se la fapte isto-
scriptu, de mâni posteriori, unele d'in elle rappo |
vice interessanti, si in parte necunnbscute ,

ER
ibilu Pamu consacrat
V). Lrebue sa mai adaogu co timpulu dispon
Dim. Cantemiru, d'in.
cullegerei de elemente biografice pentru principele
NIV
: ca Bergholz, Weber, Base:
căati rare s6u greu. de procuratu aiurea,
si aciuisitiuniloru bibliogra fice
xwitz, Bruin, Spilelcer ete. ete.; precumu:
printre care notediu : 4) IRYpra.ab XA NOAERELA sann6ka, Ilerpa Beaunaro;
LU

afla, pre lunga alte documente

St. Petersb. 1779, doue volume, în care se
Cantemiru, si ua; seriere a, ace-
istorice, interessanti pentru istori'a, lui
RA

Ornament Ha. Panait Bara

“stui a, : ÎBaAsLA peBOATONILI npaBeaaro Boazia
OBOROBY: vol. II, p. 291—313;
BŢBNRBIXD pi BAnaxin GAABHBIXD, A DpAnR
N MIAICLrPOBD Tlerpa Beamtaz0,.
T

_si b) Abania sHamennrBixs TOAROBOACBD Dim. Cante-

si biografia lui
EN

9 vol. Moscua, 182], în care se gassesce

de Consiliariu secreiu, si Sena-
mivu, cu portretulu seu in costuimn,
/C

toru allu Imperiului Russiei.

1mai i insemnate ce amu patutu
Aceste sunt, d”* Presiedinte, aerările
Moscw'a.
face, în: timpu de doue luni, aci în
I

celle cemâi veclama anco ab-

AS

leau pewmissiunea, a, ve schitiă acumu

ivitatea mea în Russia :
solutia. si „pe primulu plavu. act alla
area, manuseriptului latinescu
I). Za Lana Si. Sergiu : d) eopi
UI

obscura, in Cathechist, quae ab Gno-

principelui Dim. Cantemiru: « Loca itu-
a et» Ilepaoe yuenie. OTpPOROMb aint
namo ductore slaveno ediomate edit
BC

- etrio Camtemirio, manuseriptu

“daia est, diluoitaia auctore principe Dem
 51
ce se pastiredia, in bibliothec'a Academiei duhovnicesei d'in monastirea,

Y
St. Sergiu, paru orepe caile ferata, departe de Moscu'a..

AR
d) Cercetări pentru alte manuscripte Cantemiriame, s6u in „genere ce
| interesa. trecutulu nostru,

R
II). In Moscu'a, la Archivele principali alle Ministerăulazi de Esterne:

LIB
1). A termina summariuiu începutu despre continutulu tuturora docu-
-menteloru privitore la afacerile Moldaviei siValachiei, de la 1643-1742.
Ellu va pute. dă ua idea despre importanti'a, copiării acestora acte,

ITY
necunnoscute si neutilisabe ânco de nimeni, nicichiaru de invetiatii russi,
-si cari arunca ua viua lumina assupr'a, relatiuniloru diplomatice d'intre
principatele Române, cu imperiulu Moscovitu si Turcia, ; assupr”'a leg xatu-

RS
“ziloru artistice, litterarie si comerciali d'intre celle doue state pravoslav-
nice; assupi'a, unoru personvalităti române, ca Mitropolitulu Dosotheiu,
IVE
„Mitropolitiulu Varlaamu, Logof. Radu Grecenu, Ciausiulu Davidu Corbea
fiiulu seu Sebastianu, Neculae Spathariulu Milescu, fiiulu seu Maximu
Spathaxiulu, Cantacuzenii, C. Beldimanu, Polcovniculu Const. Tureu-
UN

Jetiu, Maresialulu Savinu: Banu etc. etc. |

2). A copiă d'in aceste acte: | | |
AL

a) pe celle privitore la, Dim. Cantemiru, si anume :

i servi-
„a). Conditiunile sub care Dima. Cantemiru a fostu priimitu in
R

“Giulu Russiei. | |
NT

8). Manifestulu scrissu lainesce de Dim. Cantemiru cota poporulu

moldovenescu, vestindu sossirea armatei russesei si motivele pentru care
CE

ellu se: suppune Imperatului Petru cellu Mare si se desface de Porta. |

1). Affaceri concernându pe Cantemiru si familia, sa. : d), Diplom' a
"lui Petru cellu Mare, data lui Cantemiru, la 13-apr. 1711; 3). Ua, seri-
I/

sore a Im pera atului cotra Cantemiru; c). Mai multe Supplici alle acestui'a,;
IAS

d). 'Testamentulu lui Dim. Cantemiru; e). Mai multe Ucazuri pr ivitore la,
donatiurile ce au priimitu Cantemiru si 6menii sei.
3). Supplie'a, lui Dim. Cantemiru a i se dâ voia, sa, fortifice orasiulu
U

“Charkov printa”unu vallu. |

e). Serissori alle Cancelariului Golovinu cotra Dim. Cantemiru, si res-
BC

punsurile acestui'a,. |
7). Doue supplici alle lui Dim. Cantemiru : a). a se liberă d'in Turci? :
 52

fratele seu Antiochu; d). ce mijlce se potu intrebuintiă de Russia, ca. .

RY
sa xescumpere pe Moldoveni, de totu ce ei au sufferitu. de la, Turci,
| n). Serissorea, principelui Dim. Cantemiru cotra marchisulu Chateau- .

RA
neuve la Paris, amintindu-i cunnoscinti” a loru vechia si annunciându-i.
dorinti'a d'a tramite pe fiiulu seu Constantinu în Francia,

LIB
“b).; Câte-va acte: mai interessanti d'in correspondenti'a, cu Tiarii Mos-
covei, alle prineipiloru români Alex. Radu; 'Maittheiu Bassarabu, Va-
sile Lupu, Consta.ntinu Sierba nu (Car nulu), Gheorghitia Stefanu,C. Cante-

Y
miru, “Cantacuzinu, Const. Brancovânu, (printre serissorile acestui'a,, ira-

SIT
misse celle mai multe ambasadorului seu in Moscua, Ciausiului Dim. Cor-
„bea, unele sunt cifrate) , Grigorie Ghica, Constantinu „Duca, Michaiu
Racovitţia, Dâmn'a, Roxandra Hmelvitzky. ete. e . |
-IID, In Museulu Rumianizow :
ER
0). A studiă typariturile vechi slavonesci, facute in tiârr!a, Romanâsea,
NIV
si Moldova (de la, 1512- 157 0), si de cari Museulu possede ua, collectiune
bogata si rara, pr Se | Da De
LU

:6), A controlă romăntiulu slavoneseu: Piada Dracul Muntenaulu, pu-

blicatu de Buslaev si Kostomasov, cu unu mamuseriptu mai vechiu di in
allu XV secolu, aflatoriu in Museulu Rumiantzow. E
RA

IV). A înspectă manuser iptele slavone, serisse in Moldov a, in secolulu

XV, XVI, si XVIL'*, si d'in cari 14 se afla în bibliothec'a particulara a
T

Comitelui Uwaroft, si unulu în bibliothec'a, lui Gludoft. Di

EN

V). “Cercetări la, Monâstirea Gr6ca d'in strad'a Nicolshaia, iin Moscra |
unde zacu 6ssele fericitului principe Dim. Caintemiru. |
/C

VI). La Petersburgu : |
"1. Copiârea ma.nusscrisseloru - urmastore: 4) «Demietrii Cantemir,
historia, inc rementerum, atque decrementorum Aulae Vihmamicae,. cu.
I
AS

Annotationes ;; | e
b). Principis Demetriă Cantemirii variae schedae et excerpta; avibele |
UI

manuscripte aflatâre în bibliothec'a, Academiei de Sciintie. |

c). Textulu slavicu allu polemicei lui Canţemiru: Loca obscura, în
BC

Catechisi ste. care se pastrâdia, i in bibliothec' a Tolstoi (actualmente iin

“Bibliotheca, Imperiale) Nr. 433. | ”
d). Correspozidentii a principelui Dim. Cantemiru ecu Petru cellu Maree
 „58
si alte persânne insemnate, aflatore i in Archivele cabinetului Aftaceri-

Y
loru straine. -

AR
2. «Planulu Constantinopolelui stu 'Tiarigradului, care inaânte se
«chiamă; Byzantis, 6ro în vechime Vygos; a fostu luatu cu assaltu de

R
« MahomeduII, la unnulu 1453, luna lui maiu 29, xidicatu de Principele

LIB
«Dim. Cantemiru», se afla in collectiunea, gravureloru Brmitagiului Im-
“peratescu. . | | | Ma
„3. Cercetări pentru celle- L-alte opere Cantemiriane, ce nu amu. aflau |

ITY
anco, cumu ; a) 'Theologo-Physica; b) Examinatio physica monar-
chiarum; e) Istori” a, celloru' doue casse Brancovenu si Cantacuzinu. |
4, Copiarea, slovariului româno-şlavonescu manuseriptu, . din. Bi-

RS
bliothec'a Tolstoi (adi Bibliotheca Imperiale) 100 file. n
Acestea, sunt, d Presiedinte, lucrările principali ce-mi mai vemânu
IVE
pentru ca, sa, potu fini multipl' a missiune cu care amu.fostu onoratu.
Elle reclama, ânse, de Presiediate, cellu pucinu doue luni. anco de
UN

munca de aici inainte, si de acei'a ve rogu cu respeetu a dispune ac- .

cordazea unui nou subsidiu de 1500 franci, cari"mi este absolutu. ne-
cessariu pentru intretinerea, dilnica, facere de calletorii, essecutazrea,.
AL

differiteloru lucrări fotografice, xilografice, decopiări” de manuseripte,

" acuisitiuni bibliografice etc. | |
R

Bine-voiti, ve rogu, domnule Presiedinte, a priimi assigurare des-

NT

pre inalta stima, si devotamentulu ce ve portu.

| „Gr, G, Tocilescu.
CE

Moscu'a.
Astadi 6 Octombre, 1877.
I/
U IAS
BC
 54

RY
ANNEX'A E. a

RA
- RAPPORTULU GENERALU ALLU.plai GR. TOCILESCU, DESPRE MISSIUNEA SA IN RUSIA.

+ Domnule Presiedinte, a

LIB
De-si intorsu de mai multi timpu in tiârra, împrejurări diferite
m'au impedicatu pene acumu a presentă, d-vâstre unu Rapportu mai

Y
intinsu assupr'a missiunei sciintifice, ce a/'ti bine-voitu. a-mi incredin-

SIT
tiă în Russi'a, pentru cercetarea, ' si decopiarea manuscripteloru Prin-
cipelui Dim. Cantemiru, si altoru acte: si mamuseripte privitore la
“ Istori'a Româna.
ER
|
Implinindu asta-di acâsta, , datoria, si referindu-me la Rapportulu
tramissu d'in Moseu'a, la, 27 detemabre annulu trecutu, a.mu ondre a, ad-
NIV
duce la cunnoscinti! a d-vostre urmatorele:
-
LU

J. Manuscritele Cantemiriane.

| a. Bibliotheei a, Archiveloru principali alle AMinisteriuluă de Zzter-

RA

ne din Moscwa possede si6sse mamnuseripte de alle Principelui Dim.

Cantemiru, daruite tote, anco d'in annulu 1783, de cotra Nicolae Ni-
colaievici Bantisi-Kamenskii( 1):
T

| |
„L. - Chroniculu vechimei a Româno- Moldovlachiloru, sub > No. 103.
EN

II. Jstorva ieroglfica, sub No. 5/41. e |

„UL. Compendiolum universae „Logices înstitutionis, sub No. iasa. E
/C

IV. Curanus. | | |
V. istoria, Moldo- Vlahica, si |
I

VI. Dell” accrescimento e decadenza dell" Imperio Ottomano osta, Ei-

AS

pitome dell: Istoria Turca, tradotta în. Italiano di Antioco Principe

Cantemir, figlio dell” Autore; cu Annotazioni la. dins'a, sub No. 4
UI

I. Manuseriptulu Chronăcului vechime a Romano” Moldoolachilora

BC

(1) Pe fia-care manuseriptu aflămu insemnata, cu mân'a propria a lui Bantisi-Kamenskii, annulu
cându s'a facutu donatiunea, Mai vedi si Kasns Husozas HnxozaeBnua Banmeunra
Ramenezaro,
p. 65—68, Moscua 1818. |
 55

„este unu volumu, in folio, pe charteia grossa, 343 foi, câte 29 ronduri pe
ua, pagina, serissu în 9.-Petersburgu, la 1717, de doue mâni : prefati'a
româna, si latina (f6ia 3—24), textulu Ohronicului, de la, foi'a 292 pene

Y
la, five, cumu si tte notele marginali, indreptările si adaossele poste-

AR
riori, sunt copiate de iinsu-si autoriulu; 6ro restulu de unu diacu allu
seu. Lipsescu patru foi: trei dupo pagin'a 407, 6ro un'a dupo pagin £a

R
423, Legatur'a, este în pelle, cu scortie gr6sse, avându pe un'a d'in

LIB
elle, masrc'a familiei Cantemiresciloru, impressa, în auru. Pe ua foi'a deos-
_sebita, serissa de Cantemiru, ca ua, Jusciintiare la, Chronicu, aflămu co
pentru allu patrulea, vondu ellu revediuse. si indreptasse manuscrip-

ITY
| tulu(l) si co speră a'lu dâ în currându la typariu. Dupo moxtea sa,
oper'a s'a vastiratu innedita in bibliothec'a principelui Serghie Cante-
miru, Giulu lui Dimitrie (2), de unde treci apoi în mân'a lui Nicolae

RS
| Bantisi-Kamenskii, La 1837, ea vedit pentru antâi'a, ra lumin'a, în
Iasi, sub ingrijirea, veposatului G. Seulescu,
IVE
Amucollationnatu cu cea mai mare scr apulositate textului impr im adu,
eu originalulu, notându pe contra-pagina tâte deossebirile de punctua,-
UN

tiune, schimbare a cuvinteloru, lectura gresita, etc., cumu si omissiu-

nile constatate, Depunu ua, data cu acâst'a, celle doue volume typarite,
impreuna cu trei facsimile: unulu, în 200 essemplare, dupo Inscrmtia-
AL

rea pe fi 'a separata, de case vorhbiiu mai susu; celle-l'alte doue, în câte
unu essemplaziu, dupo ua, pagina d'in Prefati alatina si româna a Chro-
R

nicului; câte trele serisse cu mân'a, propria a autorului.

NT

II. Istoria Leroglufica, în doue-spre-diece părti impartita; asijderea

la începetura CU SCOrA GU NU-
cu 70 de sententie frumosu impodobita,
CE

streine talcui-
-meriloru desvelităre, ro la sfersitu cu a numeriloru
limb'a, » româna, scrissu
lăre.» unu voluimu de aprâpe 700 pagine în 49, în
I/

e!
a a sustiene co manuseriptulu în cestiune fussess
(1) La fot'a 2177 gassimu ua nota, ce ne autoris urma allu vietiei sale.
in timpul u d'in
IAS

autoria lu lui, pene

revediutu, indreptatu si completatu de acestia d'in
iru adaoge la margine : «Tragu-se câmpii
Vorbindu despre câmpii Kapeiacului, Cantem lu; pe care câmpi dussu-
ap'a Volgai alaturi cu Uzbecu
1ap'a Donului pene la, Hin'a, trecându peste la espedi tiunea , în Persi'a a
neapara tu, Cantem iru se referre
<ne-au yremea si pe.noi ai vide, Aci, mortea,
si ellu parte sii din carei s a si pricinuitu
lui Petru cellu Mare, d'in 1142, la care luasse
U

N
unu, annu mai în urma, p. 313, nota,
BC

fn. X. Kanremipa,
(2) Vedi Bandi Romenskii , Hezopia 0 XA3EE N aan) |
|
-_ Moscua, 1783.
,
 56
cu mân'a propria. a lui Cantemiru, probahilu iin Constantinopole,
ina-
inte d'a -se face domnu allu Moldaviei. «Acâst a Istoria Teroglyfica
«adeverasta, pentru lucrurile carele intre douie mari si vestite,
a Leului Si.

RY
«a, Vulturului monarchii s'au intemplaitu, si prin vremea, a,
1700 anni
«de vrednicie a, ses cr ede seriitoru forte pe amenunţulu insemnat'a,,
ca

RA
«vele prin totu cursulu vremei acee'a,. intre vii a, fostu, de
versta, la 3100
«anni fiindu, cându: sfersitulu inceputei salle istorii a vidă
s'a invred- -
«nicitu; » acâsta, Istoria Zerogiyfi îca, dicu, trat&dia, evenimenţele petr

LIB
ecute
in tierr'a; Romamnesca si Moldov'a pe timpulu lui Cantemiru, intrigile
lui
Brancovenu si alle boeritoru Moldoveni la Pârt'a, pentru a surpă. pe

Y
Dimitrie si Antiochu Cantemiru, tâte persânnele invelindu- Je
sub. nu-

SIT
mele unui dobitocu s6u: passere. La inceputulu manuseriptului
este
ua, frumâsa, pagina, luminata, desemnata; de Cantemiru, vepresentându
EI
„derark Zaominii, asi€ cumu 'si-0 inchi puesce autoriulu ; 6ro la, fia-care

alu implini mai apoi cu desemnuri, ER

inceputu de carte se vede locu albu. lasati, cu intentiune probabile
- |
de
NIV
Amu copiatu intregulu mamuseriptu cu litterele, ortografi'
a si pagi- i
naturia principelui Dim. Cantemiru, luâ.ndu si. done fasimile,
pe care |
le depunu cu 168 câle Ghaxteia, scrissa,
LU

III. Compendiolum amăversae Logices institutionăs, ma vusoriptu in-160,

i
pagini 88, scriere-fârte merunta, frumosa, (2.1 ronduri pe pagina), de mâ-
RA

n'a. propria a autorului. Alaturu unu facsimile si 18 coli serisse.

IV, Curamnus, manuseriptu in folio, 126 foi, serissu in latinesce Cu
mân? a lui Can temiru, Parte
T

P d'in eliu s'a tradusu si typaritu în vusesce,

d'in ordinulu lui Petru cellu Mare, de Iliinski, sub titlulu :
EN

«Kaira |
Cyorina HAN COCTOAR: e Myxammeganctia..peziria. St. „Petersburg, 1722.
S'a,. copiatu numai 30 coli, atâtu câtu a pututu serie persân'a, ce se
/C

„angagiase cu copiasea intregului manuscript, pene a nu plecă subseri

-—
sulu d'in Moscu'a,. - „ N
I

La, unu locu cu serierea Curamus se afla, ::

AS

_V.. Historia Moldo- Vlachica, originalulu latinescu âllu Chonic

aazi
| vechimei a Româno- Moldovlachiloru , in folio, 96 foi seri isse cu 1
UI

pro-
„pri'a mâna a autorului. Anco necopiatu. | -
Pentru aceste doue manuseripte amu luatu intiellegere ccu direct
BC

4
orul
 57
Archiveloru principali alle Ministeriului de Externe d'in Moscu'a, d:
la

Y
"Baronu Bihler ca sa, le tramitta Societăţii nâstre Academice, spre
cO-
piare, in urm'a unei espresse cereri d'în partea, d-v., si incurinosciin-

AR
tiarea, Maiestăitii Salle Imperatoriulu tmtuloru Russieloru, |
VI. Traductiunea italiana, a operei : «Despre crescerea si scaderea im- .

R
| perăului. Ottomanu», este intocmai facuta, dupo originalul latinescu, pas-

LIB
tratu in
i bibliothec' a Museului Asiaticu ai în St, Petersburgu sub No. 5,

“8 In Viliothac? a Academiei dicologali di n Zaora st.î. Sergiu (a-

ITY
ga Moscua) amu aflatu : :
VII. Loca, obscura în Gatechisă, quae ab Anong amo aathore Sa

RS
veno idiomate edita et Il6pnoe oyunie poor intitulata, est, diluci-
data autore Principe Demetrio Cantemirio ; unu volumu în 40, sub
IVE
No. ar, pagini 247, scrissu de insu-si aitorulu, in amnulu 1720. De-
_gatur'a, este i in pelle, avendu: pe prim'a 'scortia, marc a principelui Can-
temiru, impressa in auru si bine conservata. Ia
UN

Acâsta, scriere polemica, indreptata, contr” a cărtii lui Theophanu

Procopoviti. «Prim a instructiune a copiiloru», avu mare resunetu
si
- Însem natate pe acăllu timpu in Russi'a, si s'aru' pute dice,
AL

co asta-di
anco'ea aru trebur sa fia mai cunnoscuta,si mai apretiuita, Petru cellu
„Mae, in grab'a d a sadi pe texritoriulu russescu râdele civilisațiunii eu
R

xopene, cată sa prepare tinerimea, cu spiritulu noueloru reforme, si

NT

„de acei'a, se advessasse cota, Theophanu Procopovici. ca sa seria unu -

Caitechismiui, care sa. rupa, cu traditiunea, Sântiloru Parinti, cu vechile
-
CE

forme alle vietiei bissericesci ;. CU respeetulu, fora, margini pentru doc-.

trin'a, pravoslavniea a Orientelui. Cartea, . appari in 172001), si din
ordinulu Tiarului, ea se citea; de câte doue: ori pe di in biserice.
I/

Prin-
câpele Cantemiru nu se sfii a desvali si a combate cu taria, iin approba-
IAS

tiunei, tutuloru adversari loru. nouiloru reforme 'a]le lui Petru

si a tu-
“bulorua dreptu- cvedinciosiloru ;, punctu, cu punctu, exesiele
prelabului
U

| 4 1), Sub titlulu Tpnoe oyatie GTpORWAI, BE Ne

BC

OYEBA N Caâru: mâze: Kpâreoe roz-

zonâurie Sarnuar HECATOCAGBIA MOIATBEI TOCIOAII; Cyunâna BBp5L, 1 peBATa Baa
in "40 pag. 16. Cartea a apparutu la 171U, 6ro nu la, 1714, RencrBs,
dupo cumu sustine erronatu Antiochu
Cantemiru, fiiulu lui Dimitrie, îni satyr aa]; ed. Globunov, pag. 618.
 58.
iu. allu bi- |
zussu( 1) apetandu- se pretutindeni adeveratu fiu si apar atori

RY
sericei resâr itene. “'Textulu. latinescu.. se dradusse indata, in russesce, |
|
- circulând in mai multe essemplare inanuscripte(2).

RA
coli), si unu înesimile „dupe 5
„ Alaturediu cu acest” a, copia, mser. (62
E nare) a Principelui Dim. Cantemiru, | |

LIB
doctri-
VIII. Ioannis. Baptistae Vam- Helmont phujsices unoersalis
a; unu volumu
„-naet Christiamae fidei congrua, et necessaria philosophi
probabilu i in Constan--
“în 490 pagine 280, scrissu întregu de Cantemiru,

Y
312/6gă..
tinopole, inainte d'a se face Doniuu allu Moldaviei, sub No.

SIT
are: capulu
Legatur'a. este in pelle, avându pe scortia, mare! a. princi
josu . sabi” a si
„de bou iincoronatu și inst atu; „56 ele si lun! a; „610

ER
. buzduganuiu, inerucisiate,
f
„ Oper'a; fiindu compussa tin excerpte facute de Canitemiru ai in tri ac-: Și
elmont; (nascuti
tatele fisice alle celebrului chimistu belgian Van-H
NIV
iu sscr iitorului
15774 1644)(3), amu: copiabu ntmai cei'a, ce „este „propr
românu si anume : 5 |
LU

vo di .
1. Encomiarin, An. duthorem, et virtutem doctrinae eius, molda
,
„amate interpretatum ; 2. „Lauda cotra izvoditoria, si cotra vărtutea
et ope- |
încatiaturei lui; 3. Lectori « amuico s.„dei si 4 ÎIndea iractatuum,
RA

'sciau pe autorulu ei, Markelu Radu--

0) Critic? a Si Cantemiru a apparutu anonymi, ânse toti
T

lui Theopha nu Prokopovici, îlu arta anume, Vedi :.

sievski, intr'unulu d'in protesturile salle contra
EN

85 Pocciii mpa Ilorp% Bezuzou' 5, S. Petersburgu; 1862, 1, 496-498,

Pekarski, HayRa 4 ITEparypA
- „Rutheni nonnulli. Catechismum
503-507; — Cf. Vita 1 heophanis, ap. Scherer's N. Nebenstuniden Fidei».
quod de cultu s. imaginura “aliter docuerit, quam Iavoxsky iin Petra
«nunc improbarunt,
/C

S. Potersburgu, 1868. "Unu altu stu-

E MaeroBIra5, Qeobans IIpoROnORIt US n ero Bpeara. pp. 50-54, Bnua,.
Qeobaana, Tlpoxono
“Opus. N35 MâOR3BĂÂTILEIX'B 1WTepATI PUS NpOTEBHUROB'E
N. Mira z0BBIN5, p. 1—35,
îni Odoprurz HCPODY UeCEHX'D uaropiazons n AOSYMERTOBS , Asa.
I

St „Petersburgu, 1873.
AS

St. Petersburgu, sect, I, în 40; No, |

(2) Unu essemplariu se pastrdia iin Bibliothec? a Imperiale Win
Mihailovici Galitzinu, ginerele-lui Dim:
273, foi 105, provenindu d'in bibliothec'a principelui Dimitrie
Unu altu essemplariu iin bibliothec' a Seminariului -
, Cantemiru, dupo fiic'a sa Smaragd'a (Ecatherina).
UI

_Vithaniu de lunga Layr'a ţit. Sergiu. Pene acumu ânco nu s'a typaritu: acestu manuscriptu plinu
de interessu sub tote punctele de vedere.
în morborun;
(3) Ortus Medicinae, id est initia Physicae inaudita, progressus. medieinae R0vus
BC

in 49 Veneti'a. 1651, în folio etc, tradussu hollan-. -: |

„_ultionem ad vitam longam. Amsterdamu, 1648,
, frantiusesc e si neratiesce, Vedi despre Van-Helm onţ, si theoriile salle + Biogra-
desce, englezesce
| phie. Universelle ancienne et moderne , 20, Paris 1817 cuv. : Helmont. si Nouvelle biographie.,
acolo. .
| generale, ed. Dr, Hoefer, Paris 1858, t. 23, pag. 854—864, si autorii citati
N
 „59

pr ti
mibus Vam- Felmontij excerptorum,, soliumumodo ad Pisica

Y
nentium. Amu fac-similatu si avmele principelui Cantemiru.
, QuD

AR
IX. Sacro-sunctae scientiae indepingibilis imago, tomus primus
rio
cotaprreluendumataur Theologo-phiysices principia,, sacra, aauctore. Demet
„principe Moldavo, cu ua. serissore cotra, precaptoriulu seu Ieremi'a, Ca-

R
propri'a
“cavella; unu vol. în 4%,:sub No. 256/569, pag. 339, serissu. cu

LIB
mâna a lui Camtemiru, „probabilu la Constabtinopole, “inaiaţa d'a, sa
intregu, faA0-
“fade Domnu alu Moldovei. Amu copiatu manuseriptulu
|

ITY
similându si unu desemnu, lucrau de Caatemiru ::
ha-
„X, Institutio Logices, sd est de philosophiae instrumental arte
intregu de
Vitus; unu volumu in 4%, sub No. 308/s67, pag. 293, serissu

RS
de Logica, ce
'Cantemiru, De la pag. 1—74 este textulu micului tractatu
i bibliothec'a Minister iului. de Externe d'in Moseuw'a, des-
-se pastrâdia in
IVE
la, fine : Insti-
"pre care amu vorbitu mai susu; 6roo de lă pag. 74 pene
Ierenia
„tultio. Logices ad, mentem neotericorum philosophorum, auctore
_„Cacavella, sexissu cu mân 'a lui Cantemiru. Necopiatu. |
UN

m a
Costiunea; proveninţiei acestoru patru manuseripte Camtemiriane
se pâte dă |
preoecupata indestulu; d6ro, lipsindu indicajtiuni sigure, nui
AL

a,
ua, solutiune certa... Totu ce se scia, este co, inainte de transformare
Academia, -
Seminariului Theologicu' de la Law” a, St, Ser giu în actual'a
R

e apatti-
“Pheologica.. (pe la inceputulu secolului nostru), manuseriptel
insemnările de
NT

:miusse bibliothecei Seminariului, dupo cumu vesulta d'in

'sustine co, pe
pe fia-care d'in elle, Dero ua, imprejurate ne autorisă, a,
possedase 1ua, data; dâco
CE

| “lunga aceste patru mamnuscripte, dissa, bibliotheca.

nu mai multe ,: cellu pucinu anco doue- manuseripte Cantemiriane ; -
nti,
„coci observându diversele numerotatiuni dupo manuscriptele essiste
I/

aflamu : Sa E o
IAS

Loca obsc, în Catech. | “ Pan- Helinont E Si Sancti. scient Logică

3001: 3 28004. 8005. 3006
MM al aaa
U

„133 > 136 AT „138

BC

Inte manuscript Loca obscură « si. “Pan Helmont a. tr ebuitu tora,

“induoiala, sa essiste in bibliotheca, âneo doue cu itumerotatiunile :
-
 60
3002 si. 3003

RY
149 Ea 43:
Da 134 d 135.

RA
„Care se fa aceste manuser ipte? si ce voru. Lă devenitu ele?
In vechile, cataldge alle bibliothecei Academiei sunt trecute numai

LIB
celle. patru; aru urmă dero co celle-l'alte doue au disparutu inainte de
inceputulu secolului nostru. Ca elle sa, fia unele q'i in celle afiatorie in.bi-
bliothec'a, Archivelori u Ministeriului de Externe, d'in Moscu'a, s6u $. Pe-

Y
tersburgu, nu e de admissu, pentru co pe acestea, nu se vede numerota=

SIT
tiunea de mai susu. Mai probabilu aru fi co unulu d'in cella doue a
fostu : Monarchiarum ph Jsăca examinatio, volumulu adeco allu ]I1e-
din oper'a Sacro-samctae scientiae indepingibilis Imago, si care nea.
ER
peratu co urmă a, se fi gassitu la unu locu cu primulu volumu : Zheo-
logo-plh ysices. principi, sacra. Unde v'a fi ratacitu ânse, nu putemu sei..
NIV
Câta sa, mai observămu ânco co bibliothec'a Academiei de theologia tin
|
Lavr” a St. Sergiu, nu a, possedaiu nici ua data vre unu manuseriptu allu
LU

lui Cantemiru: Descriptio Moldaviae, si co manuscriptele: dupo care.

“ Societatea, Academica, a, publicatu asta, opera, se conserve în biblio-
„thec'a, Academiei de Soiintie d'in $. Petersburgu (anume in Museulu.
RA

_ Asiaiticu > sub NNo. 2 si 3) anco d'in annulu 11738, €ro nu la Lavr':
a
3% Sergiu, cumu se assigura iin prefati! a citatei editiuni..
|
T

N
EN

C. Bibliothec” a - Museuluti Asiaticu din Se Petersburg posede patru.

manuscripte Cantemiriamne , provenindu de la, celebrulu humanistu si.
membru allu Academiei imperiali de Sciintie, Bayer (mor tu la 1738)(1)..
/C

- Acestea, sunt; : e | a
XI. Demetrius. Cantemir1, historia incrementorum aigue decremento- |
I

rum, Aulae Othmamnicae, cu Annotationes ad (incrementa et decrementa) |

AS

(9 Notâmu co cea mai mare parte: d'in manuscriptele lui

Bayer s'au cumperatu de guvernulu.
UI

englezu pentru Museulu Britanicu. Ua cercetare menuntita

in acestu Museu ne aru dâ pote la ivâla
„anco alte manuscripte de alle lui D. Cantemiru. Bayer cerusse
de la discipolulu seu, Antiochu Can-.
» temiru, originalele manuscripte alle Principolui Dimitrie, spre
a le copiă. In bibliothec'a Academiei. .
BC

de Sciintie d'in Berlinu,

trebue sa se afle originalulu operei Descriptio Moldaviae
, pe care D. Cante--
mira Va.tramissu, inainte d'a devent 'membru allu acellei Academii la 1714.
Veai manuscriptulu de
noi copiatu : Collectanea Or ientalia : «Descriptionem
hodiernae Moldaviae Geographico politicam ::
idiomate latino : quae Berolinum missa est cui Charta
topographica eius Principatus>. i
 61
Historiae Othmamicae, mscr. No, 51, 52 si.53; trei volume în: folio,

Y
copia, dupo originalulu latinescu allu lui Cantemiru, facuta, - sub grija,

AR
academicului Bayer, care si proieotasse typarirea:operei (1)...
„ Notămu: anse co imperatulu Petiu cellu Mare, dorindu a, imbogati

R
„litteratur'a russa, cu traducerea cărții - lui Cantemiru, insarcinasse a- -

LIB
nume pe Dimitrie Grozin cu acâsta, lucrare 2); „» care n'a vediutri ânse
lumia'a, IE o
“An60: necopiatu : îi a |

ITY
XI Demetrii . Cantemiru: prineipăs, :Moldamiae. discriptio, si, De-
metrii Cantemări principis , Flistoriae. Moldaviae ;. dove copii alle

RS
acelluiasi manuseriptu, sub No. 54'si 55, sunt deja, publicate de So-
| cietastea, Academica, sub titlulu :. Descriptio Moldawiae. |
„> XII. Vita Constantini Cantemirii cognomento senis, Mold. P. P.,
IVE
auttore: Demetrio Cantemiro principe Moldaviae ; 119 pag. în folio,
copia dupo autografulu principelui, facuta, sub ingrijirea lui Bayer,
UN

alle cărui: corvectiuni se vedu pe mazgivea, textului. Esclusivu cu

ajutoriulu acestei scrieri, celebrulu 'humanistu compusse lucrarea:
„De vita et rebus gestis Constantini Cantemiri principis Moldaviae ,
AL

publicata cu traducerea russă, în facia, de Bantisi- Kamerski, in -Mos-=

cua, 1/88, sub titlulu : : Vcropia O &A3AX A AbAaxb Rnssa Koncranrana -
R

Hanzeunpa, 1 vol. în 80. p. 408. Amu copiatu numai 90 pagine.

NT

XIX, Principis Demetrii, Cantemiri variue schedae et excerpta e

autographo descripta; 54 foi, în 40, sub No. 60, manuseriptu intru-
CE

„nitu cu alte manuseripte si foi imprimate, intr'unu volumu ce porta,

titlulu : “Oollectanea Orientalia; De la foi'a, 1. pene la 7? este: Viata
lui Dim. Cantemiru st indicatiunea scrieriloru salle. La, foi'a, vecto:
I/

Diplom'a - lui Camtemiru : de. membru allu Academiei Ber linese; de la

IAS

foi'a 1 verso. pene. la foia 15: «II Demetrii. Cantemiri PTincipIs

Moldaviae schedis autographis ; 5ro de la foi'a 15 pene la 54: Re
U

/ (1) «Probele professorului Bayer, cum trebue sa, se typarâsca Istori a imperiului Othomanu scrisa
atinesce de Din. Cantemiru»; cate-va foi aflate de noi in portofoliulu lui Miller, la biblioth. Archiv-
BC

Minist, de Externe din Moscu' a.

& Vei ucazulu Iraperatului înn Archiva synodale d'in st Petersburgu 1721, “cartonu No, 6, E
p
 62.

littus: Caspin vaga, ad. Ozircassos' ea-

RY
_giones guae: ab Bătu:. circa i
». (1) Le ama 'copiatu..: pt E
- denduntur
Bpazzonazos. „«« Îstorta. Camtacuzi-

RA
XV. Hcropia RanTARȚ3NABIXD
a, manuscriptului. rOmĂ-
năloru: si Brancovenului»;- traducerea russa;:
Brancovenu si Canta
nescu:ânco neaflaitu.: “Istorva celloru doue case:

LIB
|
CUZINO; unu manuscript essistente. ia. Archiv'a: Ministeriului de Es-.
verne d'in St. Petersburgu, Sect. I cartea, No. 14.p; 3] et sq si. care -
upaneanaro Bozia. opiimealz
s'a publicabu sub.titlulu : Harnaetar peBaroniii

Y
BIXD, E “BpannOBazOBŢ, -i |
a panzaito anTasySnR50X3 pb. Banaxin , GA2BA

SIT
naro; act. sropoi, DP 201
tepare nau: Nogennas 3anncia: Merpa. Boan
| i |
pene la 313, St. Petersburg, 1772... ..

ER
a,. nae Npezae apara
„XVI. «nano: ROBGrARTHRONOAA HAL Naparpag
Myxaarepoars BTOpLULNID Abra
“MEGA: Basanria, _ ApeBae ae Byrocp; BaB0eBAND
NIV
Ras3eM db. Amarpiens Raa-
TOCNOAEA 1453, “ubeana Mas 29; “napucoBannstii
inopolelari seu Tia
remnpous, St. Petersburgu, adeca, « Planulu Constani
în vechime Vuygos; a
„“rigradulua, care: incinte, se chiamă B? yzanti” a, ro
LU

la annulu domnului 1455,

fostu luatu cu. resboiu. de Malomâdu allu II,
emaru » si gri a
lun'a: hui maria, 29; ridicatu de principele” Dem. Camt
'mnai de una-di. in
RA

“atu în arama, de Alexie Zubov; se pastă. pene

eratesci d'in St: Peter-
“colleatinnea, --gravureloru., Ermitagiului Imyp
ului-Mojoru., di in
sburg (2). Asta-di este depussu-in pibliothec'ă Stat
T

v. a
Petersburgu, impreuna cu plac'a originale.a 1ui Zubo
EN

St
cu Kunik a ingriji .
„Pentru copiare a avutu amabilitate d: 'academi
useriptele. Historia
si a insarcină ua personna competinte ; ro. mamn
/C

emirii,
dnicrementorum aique. decrementorum. si. Vita Constantini Cant
iali de Sciinţie ca
“amu luatu intiellegere cu officiulu Academiei Imper
I

unei cereri ce.

sa, le tamitta, aice in Bucuresci, spre copiare, în urm'a
AS

mii. .. . .
„Societatea Academica, o pote face directu dissei Acade
in. Russia,
Acestea fiindu tote mamuseriptele Cantemiriane aflate
UI

" (1) Despre. ultimala, titlu vorbesce Bayer: De 1MUTO. “Caucaseo, în Opuscula ad , Zfistoriam an-.
BC

Zuschriften von Derbend;

- tiquam, Halae 1770, pag.,94—125, si mai pe largu Friihn Ch. M., Die
auf dem Caspischen Meere
1827, pag. 205—929, 1 Abtheil. Beilagen, în. Eduard Bichwald, Reise
rger, Zeitung, 1698 No-
ă ună în den „Kaukasus, IV Band, Berlin, 1888, si Frâhn, inn St. Petersbu
—23,
6) Pekarski, op. cit. J. 2 250, A
 63
7

sa citezu pe , celle ce mai remânu pene acumii nedescoperite, stu cari

Y
aa

auperitu: : aa
1). Monachiarum rhgsiza, examinatio, pe care, d'in erdre.-o soegtesce.

AR
miviopolitula Eugeniu co aru fi în bibliothee! a Academiei de Sciintie
d'in St. Petersburgu” (1).

R
9) Textulu românescu allu scrierii: Istoria celora doue. casse

LIB
_Brancovânu si Cantacuzinu (2).
'83). Moldaviae nobilitatis Genealogia, despre căre Canteriru VYOT-
u,
besce la finea Predosloviei Chronicului Româno-Moldo-V lachilor

ITY
p. LIL: «precumu si in car tea, Gencalogii nemuriloru boerimei moldogi-
«nesct (pre carea cu limb' a latinescu mal scris 0) pre larg"Ju cint are-

RS
- -.
atatu,» - -

a
4) De statu politico Aulae Oiumanicae 8 seu, dupo ati : i Istori
IVE
“Mahomedaniloru din vremea mâncinosulaui proorocu - Mahometu pene
„la primulu imperatu alu Turciei. Acâsta, seriere latinâsca, inceputa
la, Constantinopole si terminata, la St. Petexsburgu, în annulu 1716,
UN

a peritu în marea Caspica, cu prilejulu espeditiunei de la Dexrbent,

|
la, annulu 1721. (4)...
5, Totu atunci a periti si unu Catechismu compussu de Camnteniru
AL

se te a-
„n limb a persana, 'si d'in care se typarise deja prim'a, câla, si
missesse St. Sinodu din Petărsburgu, spre aprobare. (5)
R

6. Cartea cantăriloru dupo musichi'a turcesca. |

NT

timpul
D'in operele salle typarite in limb'a romanesca, neo de pe
| , cându ellu traiă , “se citedia':
CE

1. Divanulu, sau galcăva ntietaptnui cu lumea, oriri judetiulu suf-

fletului cu trupul, in Iassi, 1698, serissu de Cantemiru,câbda abia avea
d Hasdeu, in
I/

„verst'a, de. 17 anni. (6) S'a, veprodussu si de invetiatulu.

Arch! a istorica a României, ţ, II, pe 82—180.
IAS

carcaIrxsi uncarezeii, Tours ], p. 200-265, Moscua, 18465,

0 Czonaps PY CEEX |
(2) Esiste si ua. traducere grâca, moderna typarita,
„.(5) Nota biografica iin mscr. Collectanea, Orientalia, citatu mai sugi
U

ii : Ozz0B3pB ROCTONAAI TILL oa:

(4 Mitropol. Eugâniu la 0p.. cit. p. 264; D. “Baatisi-Kamensk
-Kamonskii, op. cit. p. 314,
pycexoii gemuni, Vacrs. pere, Moscua, 1836, p. 34—42; Nicol, Pantăsi
BC

„Nota din Collectanea Orientala, mai susu citata.

(5) Nota de la, 1125 în mser. citat: "Qollectanea Orientalia..
(6) Nota citata iîn mscr, Colectanea orientalia.
 64.
2, Jatroducere în
+ musica. turcesca,. totu în românesce, „* Mitropoli=. |

RY
tulu Eugenie (1) dice co s' aru fi typaritu in Moldov' a, Noi nu cunn6ș-
cemu vre unu essemplaru.: : -. - & Ia
„Unii biografi (2) mai insiva intre operele ilui Dimitrie sI:
s : semnare

RA
de tote dileie (Notaitiones quotidianae) de la 1721 pene la 1724. A-.
cestn manuserisu ânse, aflatoru in 'bihliothec' a Archiveloru ministe-

LIB
“ziului de Esterne d'in Moseva, sub N 388,. este scrissu russesce de
„ Ionu Iliinski, guvernorulu eopiiloru principelui Cantemir u, si contine
elemente preci6se pentru. biogiafi'a,. celebrului. principe, „La pag. 49

Y
aflâămu urmatorivlu estractu: d'in notele lui Dimitrie : i

SIT
«Ex libello Principis : i
«Cazan, gr..55, min. 35. i
" «Saratov, gr. 49, min. 33.
ER
« Caumyssenka, gr. 48, min. 35, sec. 5.
NIV
„ «Visla Dubrova, gr. 48, min, 35.
«Distat a Ozaritzyna, “Wjoxst, 60.
„«Astrachăn, gr. 45. »
LU

Ama copiastu din acestu jurnalu totu ce privesce pe “Oantemiru' si.

familii? a, sa. Assemehea, s'a, copiatu si textulu. latinescu. allu Pane-
RA

gQyricului lui Petru-celhu- Mare, rostitu de Ser giu Cantemiru, in vârsta +

de 7 anni, si scrissu de siguru - de parintele seu, prinepele Dimitrie, (3)
T
EN

| 1 Correspozdintia- lui ». Cantemiru si alte documente istorice.

/C

Dau aaci unu inventariu de scrissorile principelii Cantemiru si alte

acte. privitore. la, dinsulu si la istoria, româna in genere, ce anu „€o-
I
AS

(1) Op. cit. p. 264.

(2) Dim. Bantisiu-Kamenskii, op. cit., p. 42,
(8) S'a typaritu la 17 14, in St, Potezsbuzgza, russesce si latinisco, “Cartea este de
totu rara, Unui es-
UI

semplaru amu aflatu in Archivulu synodale a'in 3t. Petersburgu, si altulu în bibliothec'a
a Academie;
de Sciintie russe. Textulu russescu este”reprodussu de Bantisi-Kamenski in Ieropia o ZESIOI E pSpa-
zx5 En. X. X,, p. 323—398. In bibliotheca patriârchale d'in. Moscva, astadi numita, bibliothec'a
BC

synodale, se afla în mser. traductiunea russ'a a, Penegyricului St.

muicenicu Dimitrie Thesalonichiă-
„nulu, serissu probabile de principele Dimitrie Cantemiru, „si pronunciatu
in grecesce de fiulu seu
Antiochu, la annulu 1719, în. Versta, numai de 11 anni, Me SER
 65

piatu in
i Archivela Ministeriului de Esterne din Moscu: a si St Peters-
burga, precumu si în archivele Senatului si St Synodu.

Y
a) Archivele Ministeriulai de Esterne d'in Moscwa. |

AR
7
- 1.—1711, iunie . Manifestului in latinesce allu principelui Dim. Can-
temiru, cota locuitorii Moldovei pentru sossirea, armateloru russe în

R
tiârra si ridicarea cu totii in contr'a, Tureiloru, | |

LIB
3 9.—1711, iunie 13. 'Serissorea, grafului. Golovkin, prin care roga pe.
Cantemiru, în numele imperatului Petru-cellu- Mare, de a ingriji de âp-
provisionarea, trupeloru russe, si de a tramite doue sâu trei „persânne:

ITY
bine cunnoscătâre a ocurilozru d'in Bugiacu si de pe lunga Dunare,
(latinesce). |
3.—1711, iunie. Scrissorea, lui Petau- collu-Aare cota Camntemisu, si

RS
conditiunile sub care acestia, : a fostu priimitu in 'serviciulu Russiei. |
(russesee). | ,
IVE
4 —171l. Insemnare de tota personnalulu d'in care se compunea, in
Russi'a, curtea principelui Dim. Cantemiru, (vomanesce). .
UN

„> 5.— 1711, iulie 28. Seriss6rea lui Cantemiru cotra, grafulu Golovkin,
ca sa presente Imperatului trei supplice alle salle. (latinesce). |
_6.7.8.—Celle trei supplice alie lui Cantemiru cotra, Peiru-cellu-Mare,
AL

prin care fixedia, conditiunile sub cari trebue a, fii priimitu iin serviciulu
Russiei. (latinesce). Ea
R

„9.—1711, aug. 2. Seyissârea, lui Cantemir u cota gr afalu Golovkin de

NT

„ai se inlesni mijlăcele de calletoria, pene la Moscu'a, (în latinesce)..

10.—1711, decembr. Idem cotia, Senatu, si sossirea, la Moscu'a a tra,-
CE

misiloru sei de la Chazkov, cu serissori cotira,. Imperatulu si senatorulu

„Kulicov, (russesce). | ae i
11711, noembr. Petitiunea lui Cawtemiv u cota Imperatiu de ai
I/

dă voia sa, fortifice orasiulu Chazlcov, si unu memoriu assupr'a fortifi-

IAS

catiunii, (e ussesce).
12.—1711, aprile; Ua, serissâre a, lui Lupu 'Costaki vel-Vornicu si
Antiochie Jora, biv-Hatmanu, cotra, generalulu russu, Renţu, cu plân-
U

gesre contr'a pr incipelui Dim. Caintemiru, co acest'a, aru fi pr adatu Lierr'a)

BC

româm6sca, si ara fi pussu la, inchiss6re pe lordaki Vornicu lu. (român.

..18—29 "— Afacerile privitore la familia, Caatemirescilor u:
A 9
 66.
a)—17 1], aprile Diploma” alui Petiu-oelln Mare, daita lui Dita.- Can-
temiru,, | e , Ia

RY
) .

b)— 1 71, iulie, Ua scrissore a, lui Petri u-„dellu-Maze cotra Cantemir u.

c)—1711.Supplic'a lui Cantemiru cotra, Petru- cellu-Masre, cu resolu-

RA
tiunea scrissa, de mân'a, propria a imperatului, Da
d) — 1711..Serissârea grafului Go! ovkia cotra grafulu amiral Apraa-

LIB
xin, iin privinţă! a bunuriloru dar uite lui Camtetniru. pi
„6)— 1915. Actulu prin care se dă unu immobilu lui
i Canteminu.
P— Testamentulu lui Cantemiru (publicata inB, Kamonski, op. cit,

Y
p..306 etsq), e a

SIT
9 h.) — „Done ucazuri impera,tesci pentra immobilele date lui Cante-
miru. De | i
0) — Ucazulu iraperatessei Azina pentru copiii principelui Cantemiru,

pentru socr 'a sa.

ER
Î)— Supplic' a principelui Const. Cantemir u cota, imperatbss a Anna,
i i
NIV
-
„98; —- 1712, mazte 9. Sevissârea grafului Golovkin cota Senatu, pen-
iu a se dă bani si alte lucruri trebuinci6sse lui. Cantemiru, spre a veni.
LU

la St Petersburgu cu 4 stu 5 boieriai sei, i.

„24.—1712 iunie. Communicatiunea, grafului Golovkin cota, Senatu
pentru dispositiunea, ukazului imperatescu de a se dă principelui Can-
RA

temiru unu palatu in Mosewa, ua, proprietate cu 40 casse lunga,

Moscu! a, la Sevsk, d'in districtele Komarnitzki;, 10, 000 'vuble pe fia-
T

care annu, si satulu Ukulovo d'in tinutulu Kursku,; €ro boeriloru mol-
EN

dovenesci, satele lui Sidlovski. (russesce,) - Di

25— -26.—1714. Serissorea lui Dim. Cantemiru cota cancellar alu Go-
/C

| lovkin in afacerea, sa cu greculu Dimitrie: Georgiev Kunetzkii, si alta, |

serissâre cotra bavonulu Siafirov,- -(russesee.) |
27.—1715. Grafalu Golovkin si bavonulu Siafirov seriu despre nisce
I
AS

immobile daruite lui Cantemiru. Dă

28, — 1716. Seriss&rea lui Dim. Cantemiru cota cancellaa alu Golov-
UI

lin, spre a “lu liberă de impositulu fonciaru. (russesce.) . |

29. —1716. Ukazulu lui Petru cellu mare cotira, Senat pentru nisce
BC

imobile date lui Cantemiru: Sa |

30— 31. 717, — Serissărea, lui: Dim. Cantemira cotra cancelarul |
 67.
Golovkin, cu unu memoriu f6tte intereşantu despre starea Moldovei si |
a Tiervei românesci, si scirile despre aiffacerile esterne. (rusessce.)

Y
32 —34. — Doue supplice alle lui Dim. Cantemiru şi. unu memoriu :

AR
a) pentu liberarea, fratelui seu Antiochu din mân'a 'Turcilozu ;
b) prin ce mijl6ce Russi'a aru 1 pute scapă Moldova- de jugulu

R
turcescu. De - |

LIB
35. — 1718, Suplic? a “principelui Cantemir pentra liberaxea, unoru
Moldoveni arestati la Kievu. -. - - |
36—38.— Doue scrissori alle lui Dim. Cantemir cota, giafulu Go-

ITY
lovkin, (in russesce) cu ua, supplica, vomâmnâsea, a lui Ionu Neculce, biv-
Hatmamu, prin care acest'a, cere de la Imperatu a, face ua noua; espe-
'ditiune contr'a, Tureiloru, spre Jibevarea, erestiniloru si cedarea unui

RS
]
sinutu pe lunga, Kievu, pentru refugiatii"Moldoveni, si punerea. I9r u
sub ascultarea; principelui. Dim. Cantemiru.
IVE
„39. — 1720 sept, 16. Seriss6rea, lui Dim. Cantemiru cobra grafulu
Golovkin -a se dă diploma marelui Comissu Paul Rudzin, si a fi. ad-
UN

misu La, Curtea, Imperiale. Sa | a

„40.— 117929, iannarie 2, Scriss6rea, lui Dim. Cantermira cotra mar-
“ ehisulu de: Chateauneuf, amintindu'i i cunnoscinti'a, loru vechia, si es-
AL

primândui'i dorinti'a da, tramite pe fiul, sseu Constantinu acolo. (lati-

nesce, cu doue. faesimile). î
R

-41—49. — 1724. Ucazulu lui Petwu- coltu Mare de a se dă lui An-

NT

tiochu, fratele lui Dim. Cantemiru, ua, pensiune annuale. (cu annexe.)
43— 59. — Alte 17 documente privite la, istori! a Româiniloru din
CE

„ difterite epoce (19. edlle). . ”

0) Archiv'a, Minist. de Toterne di în se Petersburgu. Afora, de celle.
publicase de Pekarshi iin Hayta a JInTeparypa 83 Poccit pu Hemp Be-
I/

antoms, ; ÎI, p..56'7—578, amu copiatu:

IAS

60—61. — Nr. 13, an. 1711. Ua serissâre a lui Dim. Cantemiru |

cotra, grafulu' Sieremetev, si alt'a a, brigadirului Cernitzov cotra, Îm-
peratulu Petru, în affacerea, espeditiunei de la, Prutu, |
U

62, — Nr. 19. Princ. Dim. Cantemiru saluta pe Imperatu de an-

BC

nulu nou, dorindu'i biruintie assupi'a, vrajmasiloru.

63. — Ne. 20., Cantemiru mulţiamesce Tiarinei pentru șserissâre
 8 | |
„ce i-a; “tramisu, se bucura co principess! a Margarita a: nascutu
cu sa i
notate, e e pi

RY
64. — Nr. 20; SR jeluesce Tiavuliai Go: clu traesce la cass?
c asa in nea-
junsuri. de eslle mai neaperate lucruri. DI a RI

RA
65. — Nr, 24. Serie Secretariului de Stau Malkazofa-
co: multia-
mesce Tiazului pentru felicitajtiunea cei tace, si se sousa, co n: a pu-
tutu veni la Moscu'a.

LIB
ae i
66. — Nr. 24, Pelicita, pe Tiaru de serbatorile Craciunulu
i si. „de -
annulu. nou. Ia e Aaa Sa |

Y
..67. 68. 69. — - Pelicita pe iama co i s'a nascuta unu fiu
si de: an-

SIT
nulu nou, -: Se . | Sa o ,
70. — Nr, 27, an, 1716. Dim, Cantemiru cere de la, Tian scutire
de fonciera pentru mosiele ce-are,
ER
Da
71. — Insciinti6dia, pe Secretarul cabinetului co Senatulu n'a
tiramisu ucazulu imperiale de scutire, si. cere “unu: alu douilea
NIV
, ucazu
de privilegiile salle. a Se SI Sa
„72. — Multiaumesce Miarului pântru scutire e fonciiera: dero se je-
LU

| luesce co Benatulu nu vrea sa implinâsca, porune'a, impera

tesca;, a-
vându pizma si ura pe Cahtemiru, si cere ua, usiurare de. nevoi.
.:i
18. — Reclama 'Tiarului co guvernatorulu Kievului, Galitz
in, in.
RA

"puterea, ucazului Senatului, i cere '7926 ruble, foncier'a, pe. an-.

nil 1713, 1714 si 1715, si "lu upera, continuu cu cererea. banilo
ru.
T

04, — “Reclama, Tiarului. int;airivea, privilegieloru sale. -

.
EN

175; — Proiectulu privilegieloru, consistând i in cinci puneturi

ce.le
eclazea Cantemiru, pentru moldovenii stabiliti in Russi'a,
/C

176. — - Cere de la, Tiaru vre:ua slujba, fiindu-co ellu priivaesce

ua
Ri 16fo, mare in zadaru, sin 'adduce' nici unu; serviciu. i
"11. — Cere voia, de la Tiariu a veni si. ellu. ih Hollanda,
I

unde se.
AS

află, atunci imperatulu; “Causele cererii sunt trei : a) sa

vâdia; ! pe
Tiairu ; 3) sai recommande nisce intreprinderi, si c) doria de: multu
sa.
UI

"aimble prin tierri straine. Di Da e pi

78. — nr. 32. “Se jeluesce Tiamului co traesce in nevoi. a
BC

79. —. Nr, 41. Multiamesce Tiâvului CO. ia încuviintiati sa, iea,

de
şocia pe fiic'a, principelui. Ir ubetzeoi, Doc
 ÎN AI
„80. — Roga pe Secretariulu cabinetului a, presentă 'Tiavului si
| Tiazinei supplicele salle, si sa'i dea, de scire de resolutiunea, Tiarului.

Y
81. 82. —: Nr, 55. Roga. pe Secretariulu cabinetului sa deâ Tiaru-

AR
„lui alaturatele trei supplice : despre Coleti, despre ua villa si despre
fratele seu Antiochu.. IE | DE Ie

R
85. — Nr. 55, Aminesce Secret. cabin, de celle trei petitiuni de mai

LIB
susu, . Ş | | Da |
0 84. — Nr. 55, Cota Secretariulu cabinetului spre a vorbi “Tiavuui |
NI despre vill'a, Weide in dist. Derptului (Dorpatulni),

ITY
„85, — Nr, 55. R6ga pe liarin'a ta sa stărue de Tiaru ai Qâ vill'a
Lais q'i în distr. Derptului. ..

RS
86. — Nr. 55. Cotra, Secret. cabinet, Toicitanănclu de Pasco; i tra
mite relatiunea, lui Cereasovu.
87. — Nr. 55. Cotra, Secret, cabinet, pentru ta Lais i descrie
IVE
nevoile ce are d'in lips'a unei ville; | SR
„+88. — Nr, 55, Cotra, Secretariu, pentru acelasi lucru.
UN

89. —. Nr. Idem trimitiându-i nisce supplice pentru Tmperabu; cere

vila, din guverniulu Novgorodului; dâco nu îi se incuviintiedia cea ce-
-vuta, de mai nainte. Idem in cestiunea; fratelui seu. . |
AL

„90. —- Nr, 55. Cotra, Secret. cabinetului spre a:inmân Imperastului

serissdrea lui, si lu râg'a, pentru respunsu. |
R

91. 92. 93. — Nr, 58. Trei scrissori. alle lui Cantemiru cotra Impe- :
NT

atu in cestiunea immobileloru salle, daruite si alte afaceri.

94—99.. — Ne. 63. Siesse scrissori alle lui, cobra, Secret.]Malkarofu, .
CE

in -difterite afaceri, Gumu de a i se dă-ua pensiune annuale.

100. — Nr. 63. Serissbrea lui Canteiniru cotra, Imperatu, pentru.
pensiune annuale. e SE |
I/

101, — . Serissârea, veduvei Nastasia Dim. Cantemiru, in ; cestiunea

IAS

pensiuni | o
102. — Nr. 75, Petititinea veduvei, lui Dim, Cantemiru, , principess' a
Nastasia, cotra, Imperaitess'a, Ecatherina.
U

103—109. — -Alte- siepte supplice cota Imperatulu Russiei din

BC

| partea archim. Pahomie, a Paunii. Canta nzino, Rudolf. Cantacuzino, |

Sawa Raguzinski. | | |
 0
c). “Archivi u, Senataluii din Si: Petersburgu. Esi
110—115. — Nr. 125,468,141,422,830. Cinci ucazuri alle. iraper.

RY
Petru cellu mare cota Senatu: pentru ridicarea lui Cantemiru conți”a
„ Tureiloru; pentru immobilele daruite lui de cotra Fiara; pentzu alle- |

RA
gerea, sa, de membru allu Senatului. | a
115—119. — Alte cinci. ukazuri privitâre la, Istori” a. Româniloru,

LIB
d) Archiva st Synodu din Si. Petersburgu.
+190.. — Tonu-Duca Voda, cere ca patriarchulu Moscuei Toachimu, sa;
mijloeesca la marele. Enezu pentu, inchiaiereă si intarirea, păcii cu

Y
Turcii, = Da De

SIT
191. — Patriarchulu oachimu respunde lui Duca Voda CO clu, ca,
“si Knâzulu doreseu. totu:d'a-un'a, pacea. a N

ER
199. — Mitropolitulu Moldovei Dosotheiu - cere de la, patriarchulu
Ioachimu ua, typografia cu buche de câite--va, feliuri, „pentru typa-
NIV
rirea,. cârtiloru.
| 123. — Respunsulu Pasriaxchului cotira, Dosotheiu |si segistrului de .
lucrurile typografiei şi literele tramisse, cu insemnarea pretiuriloru.
LU

“194. — Toachimu pasiriarchulu areta, lui Sierbanu-Voda, Cantacu- ”

zino; serviciile ce Tiarii Russiei au addusu cu ostile loru Venetiani-
RA

loru si “Austriei, contr'a: Chanului de la, Cimu si a Tureiloru. |

125. — Patriarehalu Ioachimi cotira mir opolitulu Ungro- -Vlachiei
Kyr Theodosie, de aceiasi maţerie.. Da
T

196. — . Sierbanu- Voda, indâmna pe Tiarii, Rusiei Ivan ssi Petru |

EN

Alexievici contr” a, 'Pareiloru. | ae

127. — Mitropolitulu Moldovei Dosotheiu scrie. de la Sucâv' a pa-
/C

triazchului. Toachimu sa-i traita, milostenia, pentru co se afla, in

nevoi si saracia, |
I
AS

198. — Patriarchulu Ioachimu ii tramitte 50 de ruble. |

UI

II. Por tr ete ae familiei Cantemir esci.

| Ta Axâhivele Ministeriului de Este ne din Moscu” a, se pasbredia patru

BC

portrete, lucrate in uleiu, alle familiei lui Cantemiru, si anume; Prin-

.cipele Dim. Cantemiru; soci'a sa Cassandra, nascuta, Cantacuzino ;
 71

„ fiiulu seu Aatiochu, si fiic'a- sa Smaragda, pitinei pessa, de Galitzin. ()

Amu luatu copii fotografice dupo fia-care ; asemenea, si 'dupo unu

Y
tabellu lucrau în culori pe chartia : Deschiderea obstescei Adunări

AR
din Bucuresci, în ammaulu 18931, a

R
Ti. Glossarie si alto manuseripte române si slavone,

LIB
scrisse in România |

In bibliothec'a generalei Societăţi Imperiăli de Istoria si Anticuităti

russe & Universității d'in Moscu'a amu aflatu : unu Glossariu slavo-

ITY
„românu, unu vol. în-16, camu de la, finele secolului XVII, judecându
- dupo caracterele paleografice; &ro in Bibhotec'a Imperoale d'in S* Pe-

RS
tersburgu, unu altu Glossariu slavo-românu (provenindu d'in biblio-
thec'a, graifului Th, A. Tolstoi) in-4, org. XVI, Nr. 5, fille 106, cellu
IVE
pucinu anterioru. secolului XVII, si scrissu in Tierr'a, Romanâsca. Pe
„ fâi'a penultima, a manuscriptului se citesce, intre alte insemnări, si ur-
marea, : Anuwunerii Spmotiay or era” mirpononie za ESSpeu”, reni. “ri Ați BA.
UN

/'Zc8, adico : Dionisie Ermonachu d'in Sant a, Mitropolia de Bucuresei,

ianuarie 13 dile, annulu 7202 (1694).
Amu copiatu littev'a, A. d'in acestu Gilossariu, si dupo intiellegerea
AL

luata, cu d. directore allu Bibliothecei Imperiali publica d'in St: Peter-

sburgu, academiculu Bicikov, si cu d. presiedinte allu. Societatii de I-
R

“storia d'in Moseuw'a,,, zrafulu Tolstoi, originalele mamuscripte se voru

NT

tramitte spre copiare Societății Academice Române, în urma, unei es-

prese intiellegeri d'in partea, Qrstro. | .
CE

“Despre celle- l-alte manusoripte aflate iinn Bibliothec' d , Patriarchale,

1) Despre portretele eravate alle princip. Dimitrie Cantemiru, vedi: Ca0Bapr DYCCRITID: rpazi-
I/

DOBANEAX'5 I0pTpeToBs, de D. Rovinskii, p. 67; St. Peterb, 1872; si de acelasiu autoru: Pycerie
rpaBepi, Moena, p. 210 nr. 16. — CoGpaanie IOPTPETOR'E POCCIAN'D BITaMeTOr Gt, Moseva 1821—
IAS

1824, mar. IL. IL. Beneroza,: ”

Pe ua gravura, facuta cu occasiunea sustinerii thesei theologice a lui Lourentie Transilvanânulu,
la 26 iulie 1712, principele Cantemiru se infatisi6dia, pe callu, inconjuratu de ua numerâsa garda de
calareti, si calcându in piciâre firmanulu sultanescu si stgulu turcescu ;. mai josu, Russi'a, in chipu
U

-de femeia, ii offere ua ramura de maslinu. D-lu Comite Uwarof d'in Moscu'a'a bine-voitu a ne at-
BC

- trage attentiunea assupr'a unei stofe frumosu lucrate, ce possede d-sea, si care representa: po Petru
cellu Mare pe calla, calcându stâgulu turcescu, 6ro Români'a, si Moldov'a, in chipulu a dous fecidre
iugenuchiate, intindu: nânele supplicanti. cotra illustrulu monarchu,
 m |
astadi numita, Bibliothec a: “Synodale din Moseu' a, în. bibliothec: a Mu- :
seului Rumiantiov, si in bibliothecele pazticulari alle Comitelui Uwa-.

RY
„rof si qi Gludov,. manuseripte româme si slavone serisse în Roma-
ni'a în secolii XV—XVII, cugetu a, ve presentâ unu studiu deossebitu,

RA
in asteptarea, făesimileloru dupo.viniete, dupo. initialele. iluminate si
alte desemnuri de prin. acestee manuscript, ce.nu le-amu completat

LIB
ânco. Di iai

Y
SIT
“Amabilitatea, cu care pretutindeni mi s'a pusu la dispoăitiune |ma-
. nusciiptele si dociumentele iin Arehivele si Bibliothecels d'in Moscu'a si
St Petersburgu, imi impune datori'a placuta a ve impartasi numele câ-.

ER
„toru- -va, personne, cari m'au ajutau deosebitu, cumu : di Basxonu Bih-
| ler, directorele Archiv. Ministeriului de Externe d'in Moscu! a, dhiy,
NIV
A. Dascov, directorele Museului Rumiantiov d'in Moscu! a, „di de Gierş,
Secretariu de Statu Ia, Ministeriulu Affaceriloiu- straine in St Peters-
a burgu, si dlui academicu Kanik, direetore allu bibliothecei Academiei
LU

|
de Seiintie d'in St Petersburgu, sectiunea, russa, i
- Assemenea, d! Nil Poppof, professore . la Universitatea ariin , Moscu! a
RA

„a binevoitu a darui Societăsii Academice : ope” a lui Diim. Cantemii

:
„Baira caorina nau cocroanie MY XAMDIO AACR A peairia, st Petersburgu 1722;
T

"&ro d* Elpidifor Bax sov, directore allu bibliothecei Certkov d'in Moscu! a
EN

a). Uă fia, pe pergamentu d' int” unu Evangeliaru slavonu, serisu de:
Efremu Episcopu
E lu Radautiului, pentru monastirea Moldovitia iin Bu- Na
/C

covin'a, sub domni'a, lui Radu-Voda cellu mare, la annulu 1615; .

0). Unu manuscriptu russescu1 despre Moldov! a:.0 Moagasir, 22 Par |
„gini în 49; si -
I
AS

0). Unu assemplau €d'in oper'a sa. IDprarazna. Ofnepizaro' aie, |

1a0Tb, L Moteaa, 1872, Ie
UI

VL - . Mai
BC

Pentru summ'a, de 500 lei, inbrebuintiata, in lucrări de fotogra

fia,
facsimile lithografice, copii. dupo imanuseripte si cumpera.re
de „carti.
 13.
| pentru bibliotheci a, Sociotătii, alaturediu comptulu cuvenitu, insocitu
de acte justificative, d'in care resulta, ua mica, Summa, cheltuita mai

Y
multu peste cea aceordața de qrâst, :,, e aa e

AR
Alaturediu,si inventariulu de tâte manuseziptele, facsimilele sis câ:
tile, ce depunu ua data, cu 'acestiu rapportu; si nu potu-fini, fora, de a

R
nu esprime recunnoseinti'a viua ce. portu Societăţii în genere, si în

LIB
particularu Domniei-V 6stre, pentru incredintiarea, unei missiuni sciin-
tifice' de atât 'a. „importanta si pentu inlesnirea mijloceloru de a 0
pute indeplini, iin timpu de pâtiu luni de dile, astu- feliu cumu mi- -a

ITY
statu prin putintia, zii Si a
Bine-voiti ve xogu, Domnule pr esiedinte, a primi siatimontele molle
celle mai respectuose. a,

RS
1878, Aprile 10. - , ar G. Toailescu,
„ Bucuresci, Aaa tă
IVE
INVENTARIU
UN

de manuseriplele, facsimilele si.cârtile, depusse ua data cu apportilu despre

missiamea Cantemiriana, înî Russia.
eoli
„1. Chroniculu echizmei româno-moldo-vlahilor, cdi, Ge, Seulescu. asi, 2 vol.
AL

2. Iusciintiare. la Chroniculu desusu, faosimile ini 500 essemplata si alte doue .

facsimile,-, : a | _
R

8, Istorifa ierogiyfica, manuseripbu. Doue facsimile emma e e 168.

NT

4, Compendiolum universae Logices institutions, Unu facsimile Ia

05, Cura i... 80
6. Loca obscura în Catechisi. Unu facsimile ae 62
CE

7. Ioannis Bapiistae Van-Helmont. Unu facsimile ie cc. 4

8. Sacro-sânctae Scientiae indep. Imago. Unu facsimile. . . . ... 16
'9. Vita Constantini Cantemirii ee 15
I/

10. Collectansa Oientalia. . . | 18.

IAS

NM. Documente istorice G'in

€ Archiva Miniseriului de Estorae din Moser a. i
Unu faesiinile pei ci „68!
12. Documente istorice din Archiva Minister. de Bstere din st “Potersb. 47
13. Documente d'in Aochiva Senatului, e N
U

A oo „tai Smodu 13! Bi a Da

BC

"15. Slovaru rotor Si A e 8:

16, Pauegyricuma Imperatoris Petri. 7 foi. |
 e 4
37 Manuseriptulii rușsu O. Moagaziti. 1 foi, i | i i i N
„18,
| Ua fbia pereamenta dintr ua Pranehelia Da RR Ea Na Pa

RY
"18 (bis) Notationes quotidianae, manuseriptu, 4
19. Fypnaa5 Tierpa Beannaro, Dol,
:20, :Ruira'oşerinia HI Ai 'coezoilaie : siăcaatate patit “peaiiti 1 volti ia

RA
i: 21:' OnBCD : BEICOUAĂNIAMD' ŞEABAMD:: A: opozant XPAnsInaMea + BI îi. it
GQ. Jlerepyprenou'v. CeHaTCEOMD apxas, 3vol..; e ip a î

LIB
| ..22; Abania, apamenaTiax NOZROBOAULEBI u armuneeport, 2 volume, Mos; : i
oua 1821. ag E îi Ia
93. Coinienia, miza îi iopatio; itepenoăn 3 A. . D.. Maite, e Dia
edititinea- Etemov, 2" volume 1868: aaa
îi ii a Li SERE ÎS e

Y
24 Ipnuozauvise Onopuaro Ras, de, E. Bamor. 1 volumu:: pe ta e

SIT
e tii bati aa A a a rain AG 7 cileseu.. Se
1876, Avi 10. a E a iei d Pa |

ER
NIV

| ia : ji pu a |
BALE, No: 9.
PROCISSU-VER
LU

Raă Na „

SIBDINTI ADE LA 25 AUGUSTU 1878. LL

RA

Membiri eset Dai Ai elicanu Petre s., Babesiu Vrncentiiu; Bami =

tiu' George, Caragiani onu, Oretiulescu Nicolae, Ghica Ionu, Has:
deu Bogdanu, P., Fodostu josifu,, Jonestu. Nicolae, Lazirianu Tre.
T

A, Maniu, Ve usile, “Odobeşcu Alez. Quintescu Nicolae, “Bomanu Alec. |

EN

Sion George, Sturdza D. A Urechia: PF. A e e at

lb „Vice presiedinte : G. „Bar atu a ni i iai
/C

"Se citesce procesul-verbal alu

a siodintici precedenti Si,-duapo &re
Rio UI
I

caiie rectiifioări,, se adopta,

AS

, pie N , , ,
rss po : af [a . N
: .: î i . , ÎIa. , pa
pita . ve
îi . N ,ţ
4 , . a ai . pi! pi „3 pimerstuil., i

Se communiea, ua advessa a;: dh |, G. Popescu, prin care. cere a A să:

UI

cumperă unu nume de essemplase din, 'opuscululu seu : E: CuUrsa. ele-

mentcunta de Istori4 litteratur ca, române». si unu elaborarii. nou “intitu- |
BC

latu : « Notitie bibliograf îce adunate în "ordine alfabetica, dupo, autori,

de la 1 Ian. 1874 pene la 25 Augustu . 1878,» Acâsta,lucrase se dă
eg | aa | i ,
 15
in cercetata. unei Coiumissini, compusa, din db Dim: Star daa, V.
A. Urechia si 4. - Romanui: ERIE aaa A

Y
AR
| “Se mai 'communica, co ata professorui Stefanu Negoe! a donatia
- pen-
| tau bibliothec'a Societăţii si pentru membrii sei, mai: multe esem-

R
plare d'in « Gramnatic” G L imbei române » compusa, €de d», Se priime-

LIB
sce cu-multiamire, i
“"»Be'mai. coramuriiea ua adressa a ai 1. , Sbiera, ierubna actoale alla
„Soeietătii, prinicare- adduce la 'cunnoscintia. co cause “46 bblasi alte.

ITY
imprejuriui de familia, lu oprescu « de a. luă parte la Iues urile sessiunei
d'inannulu acesta. ii a te :

RS
„Dupo acest'a, membrii se« tetragu la, dnerările Seotiuniloru si: “Coma= |
missinniloru, IVE
Vice-presiedinte ::G. Baritiu. i -
E „ Secretariu ad-hoc: G. Sion.
UN
AL

PROCESU-VERBAL No. 10
ia iți al
“SIRDINI Ab: IN 26ÂVGVSrv
R
NT

Membrii „present : p- -nii. dap elicmu Pete. S$,,. Babestu. Viincenti,

Baritiu, „George; Ca Ggiani Tonu, „Crediulescu. Nicolae, Ghica. Jonu,
CE

Hasdeu Bogdanu. P., Hodosiu Iosifu Ionescu, Nicolae! Lauriamu

“Augustu Treb.,: “Maniu Vasile; Odobescu Alăandru, Qucintesci Naco-
lac, Roman 4 lead ru Sion Georgge Sturdau Dimitrie An Urechia,
I/

Vasile A. a | | |
IAS

„ui „Nico-Presiedivite.: G. Brit... Dă

„. Siedinti'a, se deschide li 2 ore: Demi a

U

Se: dă, lectura procossului-veriale anu

a siedintidi precedenti sii se
BC

aprobe, ae ÎN . . -... .- .
ÎN A Ei a. Dre

"se comunici” ia epistolăa; di GeneraliG. 'Adrianu, prin care a-

” N - | mite , | : . . -
 nuntia. co a espediatu d'in Parisu va, lada cu cărti, '46 volume, vam'a

RY
“si ivansportulu platite de d, pe care le dontâia bibliothecei Societătii
Academice, Se votedia, multiamiri donatoriului si transcrierea cărti-
“ora, dupo priimire, in registrele Bibliothecei, publicânâu-sese -si în

RA
îi “Anale, (Annexa IL | Aaa Dias |

LIB
Dupo presentarea unui «Tablou
« methodicu pentru aflarea. Serbato-
rilorau si a Crugului Solariu,: compusu, de: Teodoru. Negu, vechiu :inve-
_tiatoriu satescu d'în commun'q Jilavele»; .„se incuviinti6dia, a 'se-cum-. |

Y
peră. urei-dieci essemplare pe pretiu. de unu leu unulu; ea incuragiare.

SIT
Apoi membrii se retragu în Sectiuni si Commissiuni, si se:„ocenpa cu
uerările ce le sunt recommandaite, pene la 5 ore pm.
„Wice-presiedinte : G, Baritiu.
|
ER | -
Secretariu ad-hoc: G.- Sion,
Ă
NIV
LU

ANNECA E.
RA

LAST'A CARTILORU DONATE SOGIBTATII ACADEMICE, DE pla GENERALU a. ADRIAN, PRIN

- BPISTOL/A SA D'IN' voi, 21 AUGUSTU 1878;
T

NI,

"M, Bullet. Memoire sur la langue celtique. Besangon. 1758, 3 sei: în folio |
EN

“:: Paul: Lacroiz. Moeurs, usages et coutumes au Moyen-Age et ăla Reiiaissaneo. Paris,
1873. 1 vol. în 4%, ilustiatu, SE Da II Na Da
/C

> Sciences et. lettres au Moyen- Age et ă, la nenaissance, Paris,1977, 1 vol,

i înn 49, illustratu. |
Eliste „Reclus. Nouvelle Gdogvaphie amiversal. “Paris 1876, 71, 78. 3 sl în 40 a
I
AS

| lustrate. |
Paul Leroy Beaulieu, Administration locale en. Prânca. et! en. Angletent, Paris”
1 vol. în 80, N
UI

4 G, Heffter. Le droit internationa]-de. PEurope, Berlin, 1873; 1 vol. în s, Ra

„Tr. Mistral. Calendal,. poăme en dialecte provenșal avec la traduction, trangaise,
BC

- Avignon, 1867. 1 vol. în 80. | iti,

> „ Mireille, idem. Paris1876. 1 vol. ja 12.
J. B. B. , Roguefort, Glossaire de la; langue nromane, Paris, 1808,
] 2, val. în80,
 17

Cesare Ferrari et Giuseppe aceia. Grand Dictionnaire Pe angais-Italien eii Italien

“Francais. Paris, 1874, 1 vol. în 40,

Y
“Giuseppe Caccia. Nuova Grammatica Italiano-Francese, Pâris 1875, il vol in 8 micu:

AR
Lodov; Ariosto. Orlando Furioso. Parigi, 1836. 4 vol. în.80.
„ Franc, Petrarca. Le Rime. Parigi, 1836. 2 vol. în 80, ,
Di Dante Alighieri. La divina, Comedia. Firenze, 1868. 1 vol. in 8.

R
| Torquato Tasso. La Gerusaleme Liberata. Firenze. 2 vol. în 12.

LIB
o Aminta. Parigi, 17451 brosiura în 18.
"A. Manzoni. 1. promessi sposi e la Colona, infame. Parigi, 1 vol. în 80.
„G. B. Casti. Gli animali parlanti. Parigi, 1823. 3 vol. în 18.
-" Guarini..] pastor fido, Parigi,:1766. 1 vol. în 18,

ITY
. Cesare Ferrari. Grammaire. italienne, Caprts Vergani. Paris, 1877, vol. în 8 micu,
= Cesare, Cantă. Storia universale. Torino, 1862 et sq: 10 vol. în 4” micu.

RS
| 2, Picente Sala. Dictionnairă Prangais-Bspagnol et Repagol-Frangas, Paris, 1876,
n 11 vol, în 46. |
i Sorbino. Grammaire” espagnole-frangaise,: Paris,:1876.:1 vol. ini: 8,
IVE
G, Adrianu, Memoire -sur: Iorganisation de "la, force axm6e, Bucuresti, . 1858. 1
“ opuse,in 8.
| Littră, Suppl6ment au diotionaire de la jangue transe Paris, 1878, ! vol înn 4,
UN
AL

5 Șporiowaa iii opr00-arongoro GIOA

R
NT

| PROGBSSU- VERBALE:No. II
„SIEDINTI? A D» IN 26 AUGUSTU 1878
CE

Membrii presenti : paii Ba stiu. g., TIodosiu, Ios.;. Ionescu N, Aa-

„nu V., Sturdza. Dimit..
I/

„„ Presiedinte : „Da G: Bar dbiu.

IAS

Sa citita progesstrlu- verbale allu Seotiunei Istorică di in 21 augustu

si Sa incuviintiatu, +. Da
| Du Bam îti propune a se numi unua rapportore în cestiunea operei
U

„ intrata, la concursu pentru u promiulu Cuza, | N

BC

2 D Sturdza crede co,va fi bine a se insareină, d A. “Odobescu cu

„ studiuju si rapportulu assupr a operei in. cestiune.
 " Scctianea invoindu-s se cu ptopunerea ai Stie dza, decide: a sa transe i

RY
„pune di Odobescu mânuserisulu respectiva. a si a ca
D" N. Ionescu cerea; se Ju, în desbatere cestiunea, privitore
la; ope-

RA
vile complete alle ilustrului principe, masele nostru istorieu si litte-
e ratu Dimitrie Cantemiru, si ehiama; ati tentiunea Sectiunei' assupr? a 'mo-:
dului urmatu cu typasirea, scrieri ilorn : « Divanul Touinei si « Intem-

LIB
plările Cantacuzeniloru 5 Brâncovnului Dati
Parerea, d*** în resumabui este ca. pe. viitotu Sa se imprime: puru si

Y
simplu numai cei'a, ce decide Sectiunea Istorica. In câtu pentru. conti-

SIT
nuavea typărir ilor u disseloi u opere Camteiniriane, propune a se urmă cu
„cele inedite si anuiae : 10 cu axitobiografi!: a sa scrisa, in latinesce,- pre-
„camu si cu biografi” a parintelui: seu Const, Cantemiu, cellu betrânu,

ER
2* cu « Istor a eroglyfica, adeverata.etc.», care este de. mare importan
„tiă pentru istori'ă, tiervei,- fiindu' scrisa si-in: Jimb'ă, roinânai, Intreprin
NIV
deea Societatii eu typarirea acelloru scrieri importanti. si laboriose va
servi sa destepte la Românii unu shtiu niai viu pentu iriteressel6 natiio- |
mali şi politice, | | a.
LU

3 |
D» Sturdza dice co: în. “aanulu: trecuta s'a „unit cu propunerea
di A, Ionescu, de a, se urmă, cu publicatiunea, scrierilor u Cuntemiriane,
RA

Ghiaru din conâideratiune.” co marele principe er pe "timpulu cându |

vastulu seu geniu producea, iucâlle ' laboridse lucrări de sciinti'a, erâ
T

membru allu Academiei.-d'in Berlivu, ceia: ce.;denota; si maresce im-

EN

portanti'a opereloru Cantemiriane. „Se unesce si de asta, data intru tote

cu propuner ea, di N, Ionescu si stnitesca a se continut, heaper atu by
/C

parirea cu'celă două danusciise inedite. . -: : aa ger i

Di Babesiu se învoesce eu vederile si prptopăverile qi Tomestia vâm=
pastasite si de d Sturdaa; este si d*:de. parere a.:se continuă; “typari-
I
AS

„rea opereloru complete Cantemirine, cu mentionatele manuscrise ine-

“dite, maaginindu: sa strictu cu conelusiunile Sectiuni. m
ia .
UI

Di Baritiu, resumându tă opiniunile si. propunerile! ernisg. în si.

“mul Szctiunii, assupi” a modului cumu are sa se uimedie iîn viitoru
BC

cu publicatiunile, istorice, crede co va, fi bine ca "tote typariri le “inetvi- i

intiate de Sectiune să fia controlate de membri ai. , Sectiuvii, pentru |
ca, elle sa, fia intru tote, conforme - cu conchisiunile i si. 'Se unesce cu
„I
 "19
parerea, glera Ionescu si Sturdza, apreciate si de atu Babesiu,, de a. se.
continuă. typaxire a ppereloru complete Casitemiriane, cu celle doue îm- |

Y
| portanti, manuscrise inedite, -

AR
| . Sectiunea, admite propunerile facute si decide a see pappuine Sodicttii
conclusiunile ;in ua prossima siedintia plenazia. | i

R
Presiedinte : G Baritia. E

LIB
mt ti IE pi! “Mecretariu
Ve Manta,

ITY
PROGESS0-VERBALI No. u.

RS
. i Pa . „a. . „o.
Li . ” . ICI . EiLL |

SIEDINTI! A PLENARIA PD INIVE28 aVGUSTU 1878:

Membri presenti : pi Au” elianu. p; s. Babesiu Vincendiu, Baritiu

George, € aragiami. Idu, 'Hodosiu osifu, Ionescu Nicolae, Laurianu
UN

Aug. T'reb.;- Maniu. Vasile, Odobescu Alec. Quintescu Nicolae, „Ro- |

“mama Ale, Ston Geor ge, Sturdaa Dimitrie A., Urechia V. A, |
Vice-Presiodinte : Dr 6. Baritiu, Ii
AL

".. “ae
Pi
, a aE i

Se dă, Jeotora, „prooeeosuliiverbate zau siedintieii precedenti si se ve-

R

| rifica, | o i
i
NT

NS me ARE : « : Si

Se communica ua. adresa aqi Dr. D. Gantomiru, prin care tramiţte

CE

N pentr: bibliothec' a. Societății: dove essemplare., d'in „oper 'a sa, intitu-
lata, :: «Co nsălii. Tgienici pentru crescerea “copiilor a, : se priimesce
„e maltiamire. a SR
I/
IAS

Se suppune unu olab or: atu allu. d* Aaronu de Crainicu, intitulatu . |

a Ar aamu Lumcu seu Horia Iasi „CUL cerere ca, dese va află demnu de
a, se publică, sa, i se dea unu 'subs: aiii: pentru! acâst a: Se xecomranda |
Ie
U

Sectiunii Istorice.
BC

„Sa communica uz iar esti dee Vergonica Massiron prin” care cere
 80
e.„din editiunea
„ca, Societatea sa-ii dea paitea de beneficiu ce se. cuvin
u ei. sociu LI 0,

RY
„a Glossariului limbei române», lucrau. de “veposatul
cu caze a remasu
N Massimau, spre a putâ intempini ggreutătile familiei,
i desbaere in vii |
in
impovarata. Se trece la ordinea ilei, spre â see Iuă

RA
Rae Di
t6rea siedintia,

LIB
î

veposătului +mem-
| Pacbadu- se. propunere dea, trată cu mostenitorii
rairea, pibliothecei
bru allu Societăţii A. Papiu Darianu, pentu cumpe
ulu Societăţii, se
ce i-a remasu, si care se afla, depussa, chiaru in local

Y
Lauriana, Sturdza si 0-
decidea ua Commissiune, compussa d'i in Qnii

SIT
valdrea, acestei hi-
dobescu, sa, faca ua, evaluatiune ecuitabile. despre”
ua decisiune. n
pliotheci, care sa.0 suppuna “Societatii spre a lua,

ER
ssiuni, e
„Dupo acâst” a, membrii se retragu in Sectiuni.si Commi
ui Sa
„ Vico-Presiedinte : G. Bari.
NIV
Sacretaziu ad- hoc: e. Sion, Da
4 că
DIN:
LU

ER BA LE , No. 2. ti iN ,
„ PROGESSU-V
RA

STEDINTI! A »: IN 29 AVGUSTU 1878.

T

Vincentiu, Baritiu
Membri presenti : Dei Aureliana Petre S., Babesiu
EN

Hodosiui: Tosifuy: Lău-.

George, Caragiani: Ioanu, "Oretiulescu Nicolae,
Aleamdru
vianu A. Treb:, Odobescu Alea, Papadopolo- Calimăchu
/C

ge Um cchia Vasile A.
Quintescu Nicolat, "Romănu Alez., Sion Geor pe.

m G. Baita, |
I

“Vice-presiedinte
AS

E
“-Siedinti” a, se deschide la 2 ore p. me
UI

si se ve-
a precedente si
„Se dă'lectara processului- verbale din siodinti”
rifica,.
BC

ssoru «ds la gym-

Se. comunica ua,, adressa a di N, Crapelianu, profe
nasiulu d în Ploiesci, prin care traite pentru bibliothec'aa Societătii
 81
Academice, câte uriu essemplaxin d'in « Avriimetic'a si Geometria ele-
mentarta, lucrate de d. Se priimesca cu multiamire,

Y
.

AR
Se deschide disenssiung assupr” a, cererei di Veronica, Massim
u de a,
se limpedi peneficiulu ce se cuvine veposatului seu sociu, pentru
lucra-

R
rea, «Glosariului». |
D'*. Odobescu, cerendu euvântulu, propune se se numâsea

LIB
ua Com-!
„missiune care sa, cercetedie de aprâpe casulu și se opinedie mai ântâiu
de este a se luâ in consideratiune cererea, dei Massimu, si apoi se

ITY
propuna. modulu dupo care se i se pota, face indestulare.
Dupo seurte desbateri, la cari au luatu parte drii Hodosiu si Babesiu,
se allege ua, Commissiitne compussa, din dei N, Cretiulescu, A. Tre).

RS
Laurianu si Al, Odobescu, cări'a se recommanda acesta, cestiune
,.
„pn Sion, ca presiedinte în Commissiunea, cări'a, s* a reconmaindatu
IVE
cercetarea manuseripteleru concursuali la thesea: « Tierranaula „Ho-
mMânu» ar6ta, CO Commissiunea,, inainte de 'a/'si inchiai6 lucrarea, se
UN

E vede impucinata în numerulu membriloru sei, fiindu co dl“ Hasdeu a,

plecatu in Italia, ca se paiticipe la, Congreşsulu Orientalistiloru. &ro
„d!* Ionescu la, Dorohoiu pentru Ore-care affaceri; si prin urmare fiindu
AL

„co numitii duoi membri pâte nu se voru intâree pene la inchiaierea,

sessiunei, cere a se completă Commissiunea, pentru ca, astu-feliu se se
R

pâta, dă mai multe lumini assupr'a desbaterii subiectului. |

NT

„Dupo 6re-cari discussiuni. se adopta ca, la Commissiunea, citata, se se

adaoga anco duoi membri, fora ca cei duoi absenti sa, se considere in-
CE

latiurati, în casulu de a. se inturnă in timpulu sessiunii, Pentru acâst'a

se si allegu d" A, Papadopulo Callimachu si Al. Odobescu.
I/

In Commissiunea, de essaminare a probeloru de traductiuni d'in au-

torii latini, în lips'a; di Ionescu, se allege D. V. A. Urechia; assemine
IAS

"în Commissiunea autoriloru eleni, d" G. Sion în loculu di fasdeu.

“Dupo acestea, membrii se desfacu in Sectiuni si Commissiuni, Cu
alle eiuror'a lucrări se occupa pene la 4 1/2 ore p. m.
U
BC

Presiedinte: I Ghica. Secretariu ad-hoc: G. Ston.

 82

RY
Si EPETTCEA 4ISTORICO-ARCHEOLOGICA.

RA
PROOESSU-VERBALE No. IL.

LIB
SLEDINTI: A D: IN 29 AGGUSTU 1878.

Membri pesenti : Daii Babesuu Vincentiu, Baritiu George, Hodostu

Y
Iosifu, Manu Vasile, Odobescu Ales Papadepolu Calimacu Ale

SIT
| Urechăa V. A, | |

““Presiedinte : D* Baritiu George. -

ER
- “D* Baritiu propune so, în vederea, scurtului timpu de care dispune
NIV
„Boeietatea, Academica intrunita, 'se se marginâscă, unu terminu pentru:
„primirea de manuscrise si cărti, fia intr ate la, vre unu concursu, fia spre
a se typari în Annalele Societăţii, su si cu spessele ei. .
LU

Du Babesiu Ohbserva, co sunt; termine stabilite pentru: cărtile ce as-

pira la unu premiu; cărti cari vinu spre cercetare onorifiea, stu pu-
blicare in Annalele Societăţii, se lassa,—cându nu potu fi cercetate d'in
RA

lipsa, de timpu, — în cercetarea, Delegaiiunei, ori si pentru sessiunea

amnului viitoriu,
T

__D* Bartttu reflecta, co în celle mai multe casuri, diferiti autori ceru
EN

publicatiunea, cărtiloru, s6u bani pentru a* loru typarire; amintesce

_ casuri de cereri chiaru in anniulu corrente. D&co cererea s'aru respinge,
/C

autorulu este in dreptu se intrebe: dece s'a, respinsu oper'a ora, cer-
cetare ? Domnia-sa propune ca; Societatea Academica sa iea, mesuriile pe
I

care le impune pracs'a,, si se fiesedie terminulu iîn care unu manuscrissu

AS

„sa, fia.priiwitu, esceptiune facându- se cu operele pentru premiare.

D Babesiu. Publiculu se fia informau co scrierile ori cărtile câte
UI

„nu se potu essamină i in cursulu sessiunei, remânu. pentru sesiunea, : an-

nului urmatoria, a |
BC

D“ Baritiu intreba, ce este de facutui in casulu speciale alu qi Crai-

nicu? Pote se i se accorde ajutoriulu cerutu de lei .600, pentru. iypa- -
rirea, manuscrisului tramissu iin cercetarea, Societatii? .
 za!

" Sectiunea insaxcindăia pe d Babesiu a cercet, acâsta, opera si a face

rapportu despre meritele ei. In câtu pentr u prim'a, cestiune, vemâne a

Y
se suppune plenaiului, N |

AR
De Baritiu invita pe du Papadopolu Calimacha a dă citire memo-
riului de. in sinulu Sectiunei, spre a se pune la ordinea, dilei citirea.

R
lui publica, in viitorea; siedintia de joui. |

LIB
D* Papadopol Caliinacha, dă cetive manuscrisului despre « Diosco-
vides si Apuleiu, (botanică Daco-getica)».
Asemenea d! Alea, Odobescu citesce memoriulu seu axeheologicu as-

ITY
supr'a : « Cunumei cellei mari d'in Thesaurulu de la Novo- Cerkask.» -
Ssctiunea, în urma lectureloru, decide punerea, la, ordinea, dilei, pen-

RS
tru viitârea, joui, citirea, ambeloru dissertatiuni.
„ Presiedinte : G, Baritiu, | |
IVE
i Secretariu : V. Maniu.
UN

. îi PROCESSU- VERBALE No. 18,

AL

SIBDINTI! A: PLENARIA DIN 31 AUGUSTU 1878,

R

_ Menibri presenti.: pai Aureliana Petre s, Babesiu Vincentiu, Ba-

„ritiu George, Caragiană Ionu, Oretiulescu Nicolae, Ghica lonu, Flo-
NT

dosiu losifu, Laurianu Augustu Treb., Maniu Vasile, Odobescu

Sion George,
CE

Aleăandru, Quintescu Nicolae, Romanu Alexandru,

| Sturdza Dimitrie A., Urechia Vasile A. |

Presiedinte : pu I, Ghica.
I/
IAS

Sigdinti'a a, se deschide la 2oep.m.

Se dă lectura, procesului verbale allu siedintiei procedenti sisi se ve-

Yifiea,. „
U
BC

c
Di Presedinte commun ica, co Sectiunea de Sciintie, unite cu cea Isto-
rica, recomma. nda a, se citi in. siedinti'a plenaria, ua, diserţatiune a di
1
 4.
A, Papadopol Oallimachar, membrulu Societăţii „despre Pedaniu
Dioscoride si Luciu Apuleiu». Di Papadopolu face lectura. „operatu-

RY
lui seu, care, dupo propunerea, di Laurianu, se admitte a se typari în
„ Aunale, adressându multiamiri autoriului, ui ÎN

RA
| „pia al, Odobescu citesce ua, parte ai in memoriulii seu despre : a Cu-
numa mare d'in thesaurulu de la Novo- Cerhask»**) caxe este ascul-

LIB
tata, cu viu intexesu si vecommamdatu a se typari iu Annale. |
Dr” Al. Romanu cominunica, rapportulu Commissiunii insarcinata, cu «
cercetarea, « Notitieloru bibliografice» lucrate de I. G. Popescu. (An.

Y
nex'a G.) Societătea admitte conelusiunea, de a.se intârce manuserip-

SIT
tulu di Popeseu, spre a a lu reface conform indicatiuniloru preserisse
de Commissiune, | Ia | | e
ER
4

Dapo recommandatiunea, Sectiunei Istorice, dh Baritiu. da, lectura,

NIV
unui operau, continuaţiune a dissertatiunii sale d'in annulu
trecutu,
sub ţitlulu : « Zconoms'a 'sociale si Istort'a civilisatiunai în Transil
va- |
ni&». În urim'a lecturii, Presiedintele, in numele Societăţii,
multia.-
LU

mesce d"! Baritiu pentru acgst'a, precidsa, lucrare, care se

decide a se
"“typanri inn Annale, %EV |
RA

Dupo suspensiunea, siedintigi. pe câte-i-va, mivutt, se, citesce si sa

vo-
tedia statulu de presentia, a, membriloru Societatii de la 16
T

„pene la:
31 augustu. . | |
EN

|
Siedinti! a, se ridica, la 4 “o ore p. Mi
Presiedinte
/C

: Îi. „Ghica. | |
| Seeretariu ad- oc : GQ. Sion,
I

„-%) Acestu memoriu va figură in Sectiunea Tla a; acestui

AS

toinu; a
„%*) dem. | |
. x) Idem. | Sa -
UI
BC
 85

Y
AR
ANNEXA 6.

R
LIB
RAPPORTUL U COMMISSIUNII INSARCINATA CU CERCETAREA <NOTITIELORU PIBIIOGRAFIGE» |
„ ADUNATE SI ASIEDIATE DE D. Î.6. POPESCU, | |

Manuseriptulu presentatu de “d. Popescn coprinde recapitulatiunea

ITY
«Indicelui bibliograficu» allu cărtiloxu publicate vomanesce in annii
1574—1837%, typaritu în annulu precedente si presentatu. Societăţii Aca-

RS
demice in sessiunea, annului trecutu , completat acumu cu cânrtile ap-
parute in annii mai susu indicaţi, d&ro netrecute in acellu Indice; si locu-
IVE
pletatu cu cârtile apparute în annii 1877 si 1878, s6u mai bine di-
cându, apparute de la sessiunea, “annului trecutu pene la, cea, de estu-
, timpu a, Societăţii Academice.
UN

Lucrarea, ânse, asiâ precumu. s'a presentatu, fiindu necompleta, mai

allesu în partea, ei adaussa, Comwmissiunea; opinâdia : cad. Popescu se
AL

presente Societăţii Academice notitiele salle bibliografice, dupo modulu

cu care d* a, typarit'o in annulu trecutu, insemnându essactu : numele
R

autorului, titlulu câstii, formatulu, editinnea, loculu si annulu typa-

Tirei, precumu si paginatiunea volumeloru.
NT

Implinindu- se aceste condițiuni essentiali, lucrarea, dhi Popescu. va

deveni folositâre si cererea “ile, d'a, i se dâ unu ajutoriu pentru în.
CE

lesnirea, typarirei, se pote incuviintiă, 60 essecutarea, remâne in sa-

cina onorabilei Deleg atiuni Academice. . | -
I/

a, Romana, p, a. Urechia, D. Sturdza.

U IAS
BC
 86.

RY
PROCESSU-VERBALE, Mo

RA
SIBDINTI: A D? IN 1 SEPTEMBRE 1.878

| Membri preseati : „Dai Aarrelianau P. s, Babesiu Vincentiu, Bari

LIB
tiu G., Caragiani L., Oretiulescu Nicolae, Ghica I., Hodostu Iosifu
| „Dono Treb. A, Maniu V., Odobescu A-, Papadopolo- Calimachau,
A. Quintescu N., Romanu A. Sion &., Sturdza D. A £Ur echia, V. 4

Y
pi esiedinte : De. Ghica. |

SIT
„Siedinti'a, se deschide la 2 ore p: m. Să |
“Se dă lectur” a processului- -verbale alu siedintiei precedenti si dupe:

ER
6r6- -care rectificării, se adopta. | =
“Se communica, : | -
NIV
„10, Va serisâre a preotului IOnu Vatasianu din Transilvani a prin
„care tramitte pentru bibliothec'a, Societăţii ua, carte germana. de. Ve-
EI terinaria, dtin annulu 1598, cerânău pretiulu. ei. Se recommanda Com-
LU

missiunei pentru cercetarea, bibliothecei si a collectiuniloru. -

90, Trei volume. din operele dp. A. Urechia, donâte binliothecei.
RA

“Se priimescu cu multia.mire. ii |

„80. Uai adressa, a di D. Aug. Laurianu, prin care face cunnoscitu |
T

co traductiunea, d'i in Cicerone, cu care a fostu i

insarcinatu' de Societate,
EN

n'a pututu S'0 depuna, si cere permissiuinea, a 0 face in annulu vii-

_ţoriu, Societatea approba,. | |
/C

| 40. Patru volume î in Jimb'a viassâsca,,, offerite, prin a. N. Oretiilescu, |

„de d. Alexandru Tiskinine, membru mai multoru Societăti soiintifice _
I
AS

d'in Russi'a, pentru bibliothec'a, Societătii, si a nume:

va, Economia rurale, de prof. Laudogovsky.
«IL. Agricultu”a, de prof. Stebout.
UI

«III. Orescerea amimaleloru domestiee, de prof. Oernaficataf.

IV, Technologi: a rurale, de d. Fadeef.» |
BC

Aceste opere se priimescu cu placere, : recommandându-se Deleg atiu-

pii a communies, donatorului multia.mirile Societăţii,
-
 50, Ua adressa a di Al, Odobescu prin care communie!a co, dupo .
„invitarea di Ministru allu Instructiunii publice, depune la Societate

Y
76: dossare, coprindiendu respunsurile date de invetiatorii satesci la

AR
« Cestionariulu archeologicu», compussu de d si communicatu invetia-
toriloru de cotra Ministerin. (Annex! a H). Se recommanda, Sectiunii

R
Istorice. |
Dupo acâst'a, membrii se rotragu în Sectiuni SI Commissiuni, cu cari

LIB
ss occupa pene la orele5 p. m.
Presiedinte : 1. Ghica. i Ie

ITY
a Secretariu ad-hoc: G. Son.

„ANNEXA E. RS
IVE
TABELI'A DOSSARELORU FORMATE DUPO <CESTIONARIULU ARCHEOLOGICU>
CU ADRESS'A D-LUI AL. ODOBESCU. |
UN

“Domnule Presiedinite, r
E)
AL

“Prin adress'a cu No. 3154 de estimpu, d Ministru alu Instruetiu- |

nii publice mi-a, addusu invitare ca, se depunu in Archivele Societăţii
R

nâstre Academice tote dossarele, pe'cari eu le-amu priimitu treptatu

NT

„de la, Minişteriu, continându respunsuiile date de Invetiatorii satesei

d'in mai tâte districtele României, la Cestionariulu Archeologicu, al-
CE

| cabuitu de subserissulu si communieaibu invetiatoriloru de cotra Mi-

nisteriu, | L

Conformânda-me. cuL.acea, invitare, cu ondre vinu a depune, d!» Pre-

I/

siedinte, aceste dossare, în numeru de 76 bucăti sigillate si coprindiându

IAS

în totalu 1607 respunsuri, dupo allaturat'a tabella.

Aceste respunsuri, precumu amu mai spus'o si în annulu trecuta in
sinulu Societătii nostre, potu dâ precidse indicaitiuni locali pentru ul-
U

teriore cercetări mai seiintifice.

Priimiti, ve rogu d* Presiedinte, inoredintiarea prea, ossebitei melte
BC

consideraiuni. NE | Se A. , Odobescu,
 E

2 , ali : “umorul
“o a Namerulu . | Numerulu: | rapporturi-: Aa

g515|5| PISTROUL U
DISTRICIUL
[pin
ee ol ANSULU [us aere ai
| era „|ixesponsari- Jora rovisori-|- OBSERVATIUNI

RY
3
zi. Ri
„ar :
in dossaru | Cotra Mini-
„
i |
| steriu

RA
1. | Argesia. . 11695. | - 1871 79 | SN
Si „8807 | 184 | 26 | 140.

LIB
2. | Bacâu .. 6450 : 1871 o] o
Au 92554. | 1874 29 51
3. | Bolgradu 6203 | 1871 | 2 | -
ta Ma 1906 | :1874 | 25 | 108

Y
| 6923 | , 1: | 284

SIT
4. | Botosani .-. 5160 | 181 | 3 |
5492 Dx 13 |:
325 |. 1874 9 |258si241
823 î 1 3
2. | Braila . 1100 -|
„8925 ER
.1872
1874
20
5
-
12,
3
NIV
6. | Buzu.. 5160: | 181 |.. 80 |."
5096 1874 | 31 146
"5997 |: 17:
6928 . 8 II |
LU

7. | Covurluiu. . 6203 | 1871 7 N

. 395 1874 30. | 437,446,457
1382 „. 5 | 510 /
RA

„8&.| Pambovitia . 8810 |. 1871 | “61 |

9, | Doljiu . 11037 | 1871 39
o 11036 „o 1 |
T

325 | 1874 23 270

EN

18 | 1. | 12 | |
$.10. Dorohoiu . 5160 1811 - » IInapoiatu la Ministeriu
325 | 1874 16 54 cu rapportu.
/C

11. | Falcii 6464 .| 1871 | 12 | e

325 | 1874 2 | 292.299
19. | Gorjiu . 325 |- 1874 | 'a5 | 218
I
AS

2306 — 12 43
3015 — 17 60 .
3344 — 7. 86 .
6923 — 19 144,170
UI

1105 — 1 187 |
9109 — 10 - | 250
1929 1875 „1 |
BC

cu adressa
| inmanata
mie dea- |
dreptulu „187 7
 89
3. * :
— , Numerula Numerulu
- .
2 £ | " ladrosaei Min] .. : imorala. xapporturi- E

Y
o E |, DISTRI
ge]: .
CTULU
A
| primita
prin care dos-|—-
sa] ANNULU “ |dlorn "5" jlorarovisori-l OBSERVA TIUNI:
coprinsel loru scolari : Da

AR
p ră saralu | ! : in dossaru | cotra Mini- |.
Zr - a "storia

13..| Ialomitia . 1700. | 1872:|. 15 |.

R
325 1874 |: 47 |. 585
14. | Iasi. sd | 1871 |. 45|

LIB
15. | Iovu . 325 | 1874 | 15 | ss
e 8%3.| 24]
1906 . pi 5

ITY
Si 5096], 3 |. 245
16, | Mehedinti. 325 “| 1874 23 | 204
a Dai 6993. a 5 | 171

RS
17. | Muscella 8810 | 1871 56
po 825 1874 66 :[168,164,175
„823. E 4 |
IVE
18. 4 Nâmtiu, , . 1060 | 1871 21 Cu Sucâv'a intr'unu.
. E „825 1874 36.| 355: dossaru,
19, | Oltu. „325 | 1874 | - 17 |. 38. |
UN

20. „Prahova. îi 3160 Si 1811 ) TD | | Intr'unu dossaru,

| „828-| 184 | 43 | ss |
AL

21. | Putna ; 325 1874 1 „218

22. | Romuicu-Saratu . 1700 1872 pi]
R

E „a „895. 1814 - 14 1517,525,528

692 |, 1 400 -
NT

'23. | .Romanu. -: 6450 |. 1871 | 29 | .

N Ie 5096 1874 |. 4 _90
CE

24, | „Romanati . 325 | 1824: 34 | 18

Să 5096 De 14 18
| 6993 a 9 |. 110 |
25. | Suctra . . 7060 | “1e71 | 11 Î.C Nemtiu întrunu
I/

IE 825. 1874 | 90 193 dossaru.

IAS

26. | Mecuci.. 823 1874 | 9 1 |

|
Stie 9101: | 18% 1 - 1
27. | 'Teleormanu . . |: 5997 | 1871 66
| | A 325 | 1874 "28 ['414,432
U

28. | Tatova, . 325 1874 10 .| 36 |

BC

„29| Vâlcea 11695 | 1871 64 a |

| | 4109 | 1874 22 191
4359.1 , a. „198

12
 90

iz o Numerulu | ă “Nameralu * Numerala o |

| cespunsuri- rapporturi- | o

RY
El... „___-._* Vadressei Min: -
A
o 1989| |. “DISTRICIULU.4 |prin care sa] ANNULU
|priinita aos- |
oz,Oru coprinse 2 70"i50%i
COprins€| Joru scolari |
OBSERVATIUNI
. SRR
„Br IN - arulă | in dossaru | cotra Mini-

RA
Z steriu :

30. | Vastuiu, . . „|. 6664 | 1871 [ 22 |

| „*325.] 1874 | 1-1 210
6923 | „| 15 | 171191

LIB
Po.
31, Vasa a | 5997 | 1871 29
„NB. D'in districtele Cahulu si mail nu s'a TITEI nici unuU respunsu.

Y
SIT
PROOBSSU- VERBALE, No. 15.
ER
r

SIEDINTI A DE LA 2 SEPTENBRE 1878,

NIV
" Membrii presonti : pai Aureliana Petre2 8, Babesiu Viincentiu, Ba-
iti George, Caragiami Ionu, Oretiulescu Nicolae, Ghica Ionu, Ho-
LU

Si dosiu Iosifu, Laurianu Augustu Treb:, Maniu Vasile, Odobescu

Alez., Papadopolo- Calimachu Alevandru, Quintescu. Nicolae A
Romanu Alez., Sion George, Sturdza D. A Urechia Vasile A,
RA

„ Presiedinte : Di 7, Ghica, : -
- Siedinti'a, se deschide 2 ore p. m... ! i
T

Pe citesce processulu-verbale allu siedentieii precedenti si. se aproba.

EN

- pie Prosiodinte communica, co “uă, personna de inalta, consideratâuine

/C

in ti&rra a addussu la,-Delegatiune unu pachetu, aretându-i co în ellu:

este. testamentulu seu mysticu,. prin care, dupo mortea, sa, donsdia a-
verea, sa, Societătii, si co acellu actu se aflau depussu in cass'a de feru a,
I
AS

i acu de acâst'a,
Societatii. Săcietaltea, iea, îi
UI

pu Sturda arăta, necesitatea, ce« este de a se collectionă, la, biblio- o

thec'a Socieţătii, cr tile, diarele si differitele publicatiuni contimpo-
BC

vane, cari potu sa fi atili ua, data, pentru istoria, și esprime' deside- -
ratulu a se „mijloei.sa se faca prin corpurile legislative ua lege prin.
| care sa, fia,a obligati toti typografii si,„litografii at amitte, atâtiu Socie-
 -91

tatii, câtu si celloru doue bibliotheci d'in Bucuresei si Tassi, câte 2 es-
semplare, cu. portulu. scutitu.de timbrulu postale. Acestu desideratu

Y
este impartasitu de majoritatea membriloru Societăţii.

AR
-

„Dn Pre siedinte pune in. vederea, Societătii necessitătea, de a avisâ ca

R
ea, sa, fia, asiediata, inti"unu localu mai commodu si mai convenabile,

LIB
in vederea estensiunei ce di in annu in aunu capeta lucrările salle si a
xolului importante ce este chiamata, a jucă, institutiunea, sa; crede co
aru fi timpulu de a profită de bun'a, vointia, a guvernului si a cere ca

ITY
sa-i destinedie unulu. d'in locurile libere ce sunt la estremitătile 'Pa-
latului Universităţii, pre care sa'si pota, face ua cassa: a sa, propria, -
„D" Sturdaa observa, eo aceste locuri n'aru fi bine sa, se occupe cu e-

RS
- dificiuri,' coci aru intunecâ vederea; ineaperiloru ce sunt in dreptulu
„loru: si astu-felu aru adduce unu reu Universitătii,. pre -cându 'i-aru
IVE
face unu induoitu bine, deco acele locuri s'aru coperi cu plantatiuni, |
ce aru servi ca, ornamentu pentru capitala, si totu- ua-data, ca locu de -
UN

-agrementu pentru studentii de la Facultati, - .

D Laurianu: observa co, ibainte de tâte cata sa, cugetamu co ua as-:
-semine casa, facuta mai allesu iin prossimitate cu Universitatea, aru
AL

costă spese, care Societătii “i-aru fi impossibile a, le realisâ, d&ro anni

crede co e mai bine sa ceremu de la guvernu a ne face ellu,:cu fondu-
R

zile salle, unu localu, mai allessu co prin Statutele Societătii, confir-
NT

“mate de guvernu, se prevede co Statulu trebuia, sa'i procure Jocalulu. i

De Odobescu dice co facerea, unui palatu pentru. Societatea, Acade-
CE

mica, n 'aru put sa, se realisedie. de câtu pe unulu d'in capetele locului
_pr6 care se afla “Gradin' a botanica, reu pussa, astadi in facie cu Uni-
"versitaitea. Dhi crede co, stramutându-se Gradin'a botanica în alta, 10-
I/

calitate mai bine allâsa, s'aru pută dâ acestui locu ua, destinatiune
IAS

maiesthetica, : la, mijlocu, unde se afla, acumu statu” a lui Michaiu Vi-
„tzulu, aru fi loculu pentru Column'a, lui Traianu (care spera, co pa-
triotismulu Românilosu o vă, adduce ua-data), &ro la estremitâţi, s'aru
U

„pute face, de ua parte, palatulu Academiei, 6ro de alta, unu palatu

BC

pentru Bibliothec'a Statului, care astadi este atâtu de reu pussa, si a;

ajunsu la atât'a strimtorare în câtu nu se mai pâte adauge si inavuti;
 aceste dou edificii : sa fa ințrunite printr unu .porticia semi-circu- |

RY
lariu cu :columne, -in centrulu cărui'a, Saru: inalti, ua, Loggia. su
peristylu monumentale. Unu planu Speciale aru „trebui. sa fia
approbatu printr” ua lege.

RA
Dupo aceste, ata Pr esiedinte arâta, „CO crede oportun ssi tâmpula fa-

LIB
| _vorabile de a; se. mijloei sa se faca, ua anume lege care sa „confirme iin-
stitutiunea, Societăţii ca, Institutu de Statu. ...
_D* Laurianu crede.co e mai bine a nu se- face imcereâri' pentru a-

Y
| câst”a. Di se teme co.d'in Camera; va, essi ua lege câre sa, infirme inde- |

SIT
" pendiati'a actuale a Societătii, independentia de. care trebuia sa, Amu |
| gelosi, si care singura, îi mentine prestigiulu de astadi. . EI

ER
„ D* Sion întâmpina, co nu e timpulu sa avemu assemine ingrijiri. |
| Guvernulu si Camerele liberali de astadi, di crede co voru admite le-
„gea, cea, mai generdsa, care sa.assigure .mai bine. essistenti'a, institu=
NIV
tiunei n&stire: si sa-i, confirme. mai bine autonomi'a, si: prestigiulu,
Aceste observatiuini dau locu la, ua mai intinsa discussiune în sinulu
LU

Societătii, a cărui majoritate iin celle din urma, decide ca Delegatiu-

» nea,.unita, cu ua Commissiune compussa d'in. dei Babestu, Laurinu ssi
| Sturdza, sa, se oecupe de vegulare a, acestei cestiuni. 5
RA

Di Dimitrie Sturdza arta co la Musealu de Anticuităti din Bu- |

T

curesci sea afla, - in mai multe essemplarie, ua medallia, batuta iin an-
EN

"nul 1858, sub caimacami'a - Principelui Alex. Dim, Ghica, în com»

memorarea, veedificării bisericei Ştulai Dimitrie d'in Craiova, si. csre a,
/C

se, mijloci la, din Ministru de Culte. ca, sa se. dea câte unu essemplaru
in auru, argintu ssi bronzu, pentru: completarea. colleotiunii Societatii,
| Societatea approba. : |
I
AS

„ Siedinti'a, se ridica la tip 6ore p. m, o i

„Presedinte : „Jon, Ghica. E Da IE
„ Seoretariuad-hoot G, Sion,
UI
BC
 93

Y
AR
PROORSSU-VERBALE No. 16,
SIEDINTIA DIN 4 SBPTENBRE 1878 Ă

R
LIB
Membrii presenti: “Dati Aureliana Petre s,, Babesiu Vincent Ba-
„râtiu George,. Caragiami lonu, Hodosiu Iosifu, Laurianu Augustu
» Preb., Maniu Vasile, Odobescu Alexandru, Romanu Alexandru, Sion |

ITY
George.
Vice-presiedinte : De GQ. Baritiu.

RS
„ Siedinti'a, se deschide la 2 ore p. m. Se
"Se citeşee. processulu- verbale allu siedintei precedenti si se adopta,
Societatea, ne-fiindu în numeri spre a, tin€ siedinti'a plenaria, mem-
IVE
brii presenti se impartu în Comtaissiuni, „spre a se ocoupă cu: “Imerările
- ce le sunt incredintiate,
UN

, “Vice: presiedinte : G, Baritiu. | Ia

aa | | Secretariu ad-hoc: G. Sion.
R AL

. PROCESSU-VERBALE, No. 17,

NT

| STEDINTI: A pD' IN 5 SEPTENBRE 1878

CE

“Membrii presenti : „rii Aurelianii. Petri S., Babesău Vincentiu, Ba:

ritiu “George, Ca-agiami Jonu, Ghica Jonu, Hodosiu Iosifu, Laairianu |
I/

Augustu Treb.,; Maniu. Vasile, Odobescu Aleandr U, Qavintescu Ni

IAS

„colae, Romani, Alezandr u, Sion George, Sturdza Dimitrie A Ur echia

Vasile A. |
Prosiedinte : Dr I Ghica.
U
BC

Biodinti'aa, se deschide la 2 ore p. m.

“se citesce procesul vero alu siedintiei precedenti si se approba,

 Se communica, co Dn D* Tlastionu Puscariu, protosincelu si assesoru
consistoriale ini Sibiiu, a, tramissu pentru bibliothec'a Soci etătii, doue

RY
_essemplare d'in oper'a; sa : « Isagogv'a adeco introducerea, în cunnoscin-
tia cărtiloru Sante Scripturi», si trei fascicule iin câte doue essemplaze

RA
d'in : « Foitia Telegrajfului Românu». Se priimescu cu multia.mire.
Nefiindu lucrări pregatite pentru ordinea, dilei, membrii trecu in

LIB
Commissiuni si. Sectiuni, cu cari se ocoupa pene. la 5 ore pe m. |
„ Presiedinte, d Ghica. i o Ra
Sa a Secretariu ad-hoc, G. Sion. i

Y
SIT
ER
PROCESSU- VERBALE. „No. 18.
SIBDINTI: A. p: IN 6; SEPTENBRE. 1878,
NIV
- Membrii presenti : prii Aureliamu Petre S.; Babes Vincentiu, 'Ba-
"ritiu George, Caragiani Ionu, Ghica Ionu, Hodosiu Iosifu, Laurianu
LU

Augustu. T'reb.,. Maniu Vasile, Odobescu Alexandru, Quintescu Naco-

lae, Romamai Alexandru, Sion George, Sturdza Dimitrie A., Urechia
RA

Vasile A.
Presiedinte : De Gica.
T

“Sicdinti? a, se deschide la: 2 ore p. m: Iei a i

EN

Se citesce processulu- verbale allu siedintiei precedenti si se adopta. |

/C

"se communiea, ua, depesia a qui N. Oretiulescu, prin care arătă co

“din causa unui accidente, care îi a causatu ua lesiune la, câste, nu
I

crede co va put veni curându sa, i€ parte Ta, lucr rile Societăţii. m
AS

_Dh Laurianu arâta, co, d'in causa: lipsirei doru Oretiulescu si Jo- .
nescu, Commissiunea, administr ativa, d'in care face parte d", a remasu
UI

cu unu singuru membru. Societatea decide: a se completă cu alti duoi -

membri. Procedându-se la votu prin bilete, se allegu cu majoritatea
BC

voturiloru, d*ii Aurelianu si - Caragiani.. aa ii

„La oidinea. dilei rapportulu Commissiuvei numita, pentru cererea, .
 95 .
atei Veronica, Massimu , veduv' a reposatului membru alu Societatii
I, C. Massimu. (Annex'a L). a | | |

Y
Di: Sturdza, luându euvântulu, observa, co propunerea Commissinanii

AR
abtinge ua, ciftra, disproportionata, cu mijlocele budgetului si cu sacri -
ficiele ce a, facuta Societatea pentru elaborarea « Proiectului de Dic-

R
tionariu». | | | i | | Dai

LIB
Di Babesru dice conu s'aru -cuveni sa, cademu în excess, nici cu
„ecuitatea, care ni se reclama, nici cu generositaitea, D'in xapportuli'
Comrhissiunei vede co ua suma forte mare de essemplare sunt rasipite

ITY
si perdute ; acâst'a. i se pare ua dauna care trebue sa o suffere, nu nu-
mai Societatea, ci si collaboraitorii. Apoi nu inţiellege pentru ce s'aru
„cumperă 1495 de « Glossare»' si numâi 972 de «Dictionare».

RS
Di. Ston admitte propunerea, pentru licuidaiea comptului genatale
allu acestei lucrări ; priimesce a se distribui essemplarele remase colla-
IVE
boratorilozu, si a, se face Gre-care ajutoriu veduvei Massimu, prin cum-
perarea, unui: numeru 6re-care de essemplare. Dâro d! nu intiellege
UN

pentru ce Commissiunea propune despartirea, « Dictionariulură» de « Glos-

" soriu», pre câtu timpu aceste amendoue opere se cuuipera nedespartite,
Di inchiiaie cerâudu ase face licuidarea,i in principiu, fora, ase desparti IN
AL

| operele, si apoi a, discută propunerea relativa la, cererea d*i Massimu..

„Dl Laurianu dice co de este sa ne conducemu dupo art, 19 d'in Re-
R

gulamentu (pe care "lu citesce), s'aru cuveni ca sa asteptămu mai an-
NT

tfiu sa se vânda « Dictionariulu» pene voru intră banii. toti câiti

s'au cheltuitu . si apoi sa se dea, autoriloru - seu collaboratoriloru |
CE

partea, loru de essemplare. Dâro Comrmissiunea, a aflatu cu calle a an-

| ticipă licuidarea, acest'a,, spre a, put6 satisface cererea, d Massimn, caire
altu-feliu aru fi trebuitu sa se inlaturedie. |
I/

D" Baritiu nu gasesce rationabile prepunerea, Commissiunei de ase

IAS

desparti « Dictionariulu» de « Glossariu»; apoi, în vedere co dupo celle

relatate, afla co ânco Societatea n'a intratu in fondurile. salle, crede
„co nu e timpulu a se luă in considerare cererea d” Massimu.
U

„D*. Maniu, vorbiedu în aceliasi sensu, adaoge Go nu crede nici bine

BC

nici: legale sa fucemu transactiuni cu veduv' a. Massimu; acăst'a, aru

pute sa adduca, consecuentie de respundere pentru Societate în viitoriu,
 cându heredii reposatului Massiunu voru veni 'in varsta. pri admite
„-lieuidarea, dâro cu d** Massimu nu este de parere a; se fade altu- ceva,

RY
de câtu a i se cumperă unu numeru moderătu de essemplare.. | Na
Dupo mai multe diseussiuni,.se adduce ua propunere subserissa de. .

RA
-drii Lgurianu, Baritiu, Qaintescu, si Odobescu ca, celle 1518 assemplare- i
E coniplete. d'in Proiectul de Dictionariu si Qlossaiiu sa; se dea, in de-

LIB
plin'a proprietate a colla.bor utoriloru, in2 rapportu cu, lucrările loru
dupo repartitiunea, urmatâre i ni
„ Bssemplare 1020... herediloru veposat, Massimui. pi

Y
SE Sa 330. . „qui A. Treb. Lauriamu, i

SIT
et 100 di G. Baritiu. |
va 50. cdi [, Hodosiu,
Actasta propunere, punându-se la, vot, se admite cu majoritatea
| voturiloru,. N
Relativu la. cererea, qna Massimu, ER |
se adduce mrmatâroa propunere,
|
NIV
subserissa de ani Laurianu si Odobescu : IE
«Propunemu ca, Societatea sa cumpere de la, horedii lui Massimi,, pe |
«pretiu de 50 lei (deco cu. rahatulu librariloru de 30 0/0) patru sute
LU

| «essemplare d'in Proiectulu de Diotionariu si Glossariu. Suma, de. .

«20, 000 lei se.i se respunda, in cursu de cinci: anbi, cu. câte 4000: lei
RA

«pe annu.» | a a
Di Maniu; Aureliămu si Sturdza adăucu ua, alta propunere, in cu-
T

prinderea urmat6re : -,
EN

« Propunemu: a se luă 100 essemplare ari in «Dictionariu sii Glossariu»

«cu rabatulu de 30.90, platibili foa, interesu, in duoi âmni de dile,
/C

a desi Massimu. „| | -
Propunatorii esplica, verbale: eo acestea, sa, se socotâsca |pe pretiulu:
| actuale de 72 lei. |
I
AS

Punându-se prim'a propunere la, votu, cade; Ero propunerea a, dona a

se admitţe cu mare majo» itate.
UI

“Siedinti'a, se. ridica la 5 ore p.m. a Sa

„Presiedinte, l Ghica. Di „ Secretariu ad-hoc, G. Sion.
BC
 d

Y
ANNEXA L -

AR
RAPPORTD ASSUPR! A CEREREI Duei TASSINU, DE AI SE RESCUAIPERA DE SOCIETATE DREPIU -

R
RILE SOCIULUI SEU ASSUPR! A EDIIIUNEI <GLOSSARIULUI?.

LIB
„ Domnilor Membrii,

Subsorisii, insarcinati de grâatra de a cercet intru, câtu. Si 7% ce moda saru put sa-

ITY
tisface cererea, adressata, Societăţii Academice de cotra, dna Veronica, veduv'a reposatului
nostru collegu Ioana Massimu, amu cautatu mai nainte de tote a ne convinge co lucrarea,
Glossariului, typaritu în 37 c6le, este cu adeveru oper'a: esclusiva a reposatului,. de-si

RS
pe titlu, acea carte pârta numele. ambiloru membri permanenti ai fostei Commissiun
lexicografice, adeco allu di A. 7. Lauri ianu si allu lui 1. Massimu. |,
Affirmaţiunea s6u desisterea benevole a di. Laurianu ne-au intemeiatu iin credinti' a
IVE
co, întru cei'a ce privesce intregulu volumu - allu Glossariului, drepturile create prin
Art: 19 d'in Regulamentulu votatu de Societate la, 1869; appartinu cu totulu repOsa-
tului collegu: Massimu, si prin urmare erediloru sei.
UN

Calcululu. facutu assupr'a, costului acestei opere ne-a, data, ca,cifra cheltuita de So- |
cietate cu acâsta, publicatiune in specie, summ'a de 20, 350 Iei (adeco 37 cdle XX 550 |
lei, costulu totalu allu unei c6le).
AL

.Pe lunga acâst'a summa ânse se cade sa mai adaogemu, commissiunea librariloru
“de 80 9; adeco 6,105 lei; cel'a, ce urca summ' a costului totalu alu Glossar duh
R

la 26,455 lei. Se |
NT

Vediendu apoi co pietiulu acellui voluunat a fostu fixatu la 12 lei essemplariulu, amu
calculatu co, prin. desfacerea; a, 2205 essemplare, plus celle 300 intercalate, prevediute
la Art. 15 d'in Regulamentu, adeco prin desfacerea a 2505 essemplare, se afla acoperite . ..
CE

spesele. facute de Societate.

Dossarele cancelariei ne-au aretatu co d'in Gtossariu, mai essista in. i depositele Socie-
tăţii, ua catime-de' 1877: 'essemplare complete, 'adeco numai 382 essemplare. ce sunt
I/

a'se desface pe sâm'a Societătii; 6ro celle-I-alte 1495 5 essermplare revinu cuu dreptu ore-
IAS

diloru reposatului Massimu, - - &

Rugaciunea, aeei Massimu. este | ca Societatea, luându în consideiratiune immensele Si- ..
lin ie3 ce a depusu sociulu ei in acea, lucrare, care "i-a si derepanătu sanetatea, Societatea,
“Sa rescumpere în numerariu acellu dreptu ; cei'a ceva permite dci Massimu sa subvina
U

la sarcinele unei grele famillii, xemasa, ortna sii lipsita de mijl6ce, prin perderea, unicu-
BC

„lui ei Snstinetoru, -
Commissiunea nâstaa a socotit dâro de a sa datoria de-a: constată cu! strictetia
„summ'a ce representa, acellu: dreptu allu familiei, Massimu , si, reducându 'dintarins'a
spesele de commissiune a librariloru de 30 9jo ece au av6 sa suporte Societatea , cându”
Sa E
 po og

au “voi solu Yescumpere in numeraziu, „ea vine a ve presentf,, puru si simplu p

resultatele, - acestoru calcule :

RY
deci : 1495 essemplare d'in Glossariu, calculate câte 12 lei essemplarulu , ne, dau UNU.
totalu-de 17,940 lei, din cari ânse trebue scadiuta, Commissiunea,
« Iibraziloru de.
309%, adeco 5, 382 lei. : i

RA
Asi6 dâro summ'a cu care Societatea aru av6 a a rescunaperă dreptalu familiei Massimu
asupra. acelloru 1495 essemplare d'in Glossavi iu, este de 12,568 lei.

LIB
. A

Cu aceiasi: occasiune, domniloru, Comisiunea nâstra, dpo cumu-i :s'a recomman-

datu in siedinti'a, din 29 augustu,. a intratu si in cerosiarea situatiunii celloru doue
volume. din Pr oicotulu "de Dictionariu, Ii it

Y
Annessai?a tabela a collaboratiunei acestei opere, , findu-ue presentaita, dupa a nostra

SIT
cerere de d A. Tre). Laurianu, amu pututu constată, dinti in$'a, co din celle 185
cole care compunu ambele volume, sunt lucrate :R

ER
de reposatulu Massimu e aa aa 118 odle «si. 12 pagine.
de d A. 7. Laurianu . .. ma 48 o 912 o
de» 1: Hodosiu . ce oo Bu
NIV
de». Baritiu, AIE
. IE a Mo oil
| Ni Motalu 84 > 3 103
Costulu integru alu fia-carei c6le. urcându-se la summ'a de 550 lei, avemu ca:
LU

“totalu, allu speseloru facute, de Societate cu Pr oiectulu de Dictionariu, Summ'a de -

101,750 lei. o | ; Z |
Pretiulu ambeloru volume a fostu fixatu la 60. lei; prin urmare
: desfacerea, a 1690 es-
RA

semplare ajunge .spre. a acoperi aceste. „spese: âuse . trebue se :mai tinemu in. s6ma .
si alţi duoi factori, adeco: | Y
pi
T

a) 300 essemplare- intercalate, pr ovediute la Art. 15 din Regulament, si -

U) 508 essemplare socotite ă 60 lei essemplarulu, pentru acoperirea commissiunei li
EN

„brariloru de 30 %,, adeco 30,480 lei. | i

Asi6 dâro din numerulu totalu de 4000 essemplae , trebuiesc sustrasse circa
/C

2500 .(2498) essemplare . pe s6ma Societătii, | remanându assupi'a,. celloru-l-alte

1500 a,'se: essercită, cu prorata, dreptulu collaboratoriloru, vecunnoscutti prin Art. 19
allu “Regulamentului. | 5
I
AS

Observâmu anse, dlou, co din listele presentate de cancelaria, se. constatao:C0; în

-magasinele: Societăţii se afla în fiintia unu numeru de.1518 „essemplare complete
alle Proiectului de Dictionariu, (coci 'abie putemu culinâsce vre ua. val6re nume-. |.
UI

r6seloru.. fascicule stinghere s6u „essemplare Asparale, din allu. II volum, „ce. fgu
„Tedia în numitele liste). Si - o
BC

„ D'inti”ua assemenea, constatare nasce de : sine-si idea, co momentul asi. venita

de a curmâ “indata. ori-ce complicatiuni de- comptabilitate , ce Saru. pută ivi” mai
tardiu. din: depasirea, drepturiloru collaboratoriloru de cotra Societate, si totu de ua
 up99
it ci 4
data a usiurâ magasinele nostre de impoyanat6rea sarcina a unoru umerdsse impri-
i
mate, ce, strictu vorbindu, nu mai appartiiu: Societăţii.

Y
:A o ca ă

AR
Commissiunea nâstra crede dâro co aru! fi momentulu oportun, spre a xestitut colla-
boratoriloru. essemplarele d'in Proioctuli. de: Dictionariu, ce le appartihu.
“Cu acestu scopu, luându de base mai susti mentionata tabella, amu. facutu calculu de

R
numerulu essemplarelor 1, ce s aru cuveni fă căruia din doru. ș: 1

LIB
Asie dâro: | i:
- Pamiliei Massimu revine unu numefiiide 926 essemplare,
Dini A. Treb. Lăurianu 2890» i
> 1. Hodosiu . 2 >

ITY
> 6. Bari... 103 i
| Si Totala | 1500 >

RS
“Considerând ânse co, in urma acestei drepte 'restituiri, Sobietatea m'aru mai pos-
sede essemplare complete din Proiectulu-de Dictionariu, si totu de ua, dâta spre a
subveni în modu mai eficace la legitimele necessitâti, cari au facutu pre veduv'a colle-
IVE
gului nostru Massimu a'si adresă cererea, cotra Societate, noi credemu co saru put
cumperâ de la ds, pe pretiu de 42 lei (adeco cu scadiamentulu' commissiunei librari-
loru de 30 0 din pretiulu normale de 60 lei) unu. numeru de 272 essemplare; astu-
UN

felu în câtu rescumperarea, cellei mai mari :portiuni d'in dreptulu familiei Massimu |
assupr'a, intregului opu alu Dictionar nului si Glossar iului s' aru urză la summ'a, totale '
“de 24,000 lei, i
AL

. Commissiunea n6stra crede co Societatea aru împlini ua pieb6sa sis gonorâsa fapta, pri-
mindu acâsta, combinatiune, si co essecutarea ei s'aru put6 chiaru usiurâ, repartindu-se
R

acea summa de 24,000 lei, destinati rescumperârii drepturiloru familiei Massimu, in rate
NT

annuali de câte siâsse, ba si chiaru de câte pairu mii lei pe annu,

Ne resumămu dâro ini conclusiunile urmat6re, ce cu ondre le supptuemu la, apreciarea
dor yâstae : |
CE

3 3
1. A:se Tescumperă, de. la firii a Massimu, drepturile salile assupr” a celloru 1495 .
essemplare din Glossariu, cei appartinu, cu, ua suimma, de 12,568 lei. |
2, A restitui celle 1500 essemplare, xernaso intregi d'in Proiectaulu - de Dictionari du,
I/

cotra collaboratorii lui, si anume : familiei Massimu, essempl. 926; diA. Treb. La
IAS

rianuu, essempl, 390; di 1. Hodosiu, essempl. 62; di (G. Bar tiu, essempl. 122.
3. A cunperâ, de la famili” a Massimu, pe-pretiu de 42 lei essemplarulu, unu numeru -
„de 272 essemplare din Proiectulu de Dictionaria, adeco in-summa, totale de 11,432 lei.
4 A Teparii cei 24,000 lei, consacrati susu-mentionateloru rescumperări de la famil-
U

li'a Massimu, în si6sse rate amnuali de câte 4000 lei fia--care,, adeco de la annulu 1878 -
BC

pene la 1883. . | -
Membiii Commissiunii : A. Trob, Laurianu, A. Odobescu
4
a.
 - 100

TABEUIPA COLLABORĂTIUNEI LA «PROTBOTULU DE DIOTIONARIUS. a

RY
1). De Laurianu Tomu
a) Tlittera A, pag
gl 110, în totu pag. 110.
2. > Massimo o BO, > 111- 1008, >» » 398. . |

RA
> Laurianu > > „D, E, F, G, E, > _1009- 1332 ::> >. 324.
>: Modosiu Toru II lite aLIsiK, 1119 3 > 119,
o Baritiu oo DM o 190-854 >. > 285;

LIB
d). > Massimu >» NO i 855-562. n... > 208,
0). >» Massimu > pp o 569-714 o o. 152.
3). » Laurianu > >» po OTIA8G4 o. > 150.

Y
d): > Mossimu » > Q,R,8, 1 > 865-1426 ». >» 562.

SIT
+ >. Lourionu, > 3 DDVXY, > 1427-1622 >» >. 196.
DA
Totalu "2954.

ER
Suamele pagineloru lucrate de:
1). D. Purim 110:
aj a aaq.
NIV
o 150
6
LU

"1780
1780, facu cdle 48, pagine 12, - îi
a) Massimu 898
0). >» „208
RA

0. > 152
d). >» : 562:
aaa facu: c6le 133, pagine 15
1820
T

D. Hodosiu : 119 > po 7

EN

_ „D. Baritiu 235. po 14 > Wa o

a Totalu 3954; facu e6le 184. pag. 10.a
„ Summ, a pagineloru oil I e de.» 1382.
/C

- > prd IL» 21622...

Vp
i
DI AR
. ..
.
“Totalu = 2968:
I
AS

Na "NB, Littev a p a osti elaborata de a, a. Sion, pentr care: a priinitu anicipando |

80 gălbeni s6u 980 1 al
UI

“La essaminarea mater ialului, spre a a conformă cu planulu si systems a Dictionarului .

s'a 'simtitu necesitatea de a lu refunde cu totulu; acesta, refusiune s'a facutu parte de
Massinuu, parte de Laurianu.. Dâco d.: G.. Șion pretinde a i 'se assemnf, beneficiulu
BC

pentru acesta litera, “subscrissulu e parat a i lu cede. |

- a. Trob: Lacurianu,
 101

PROCESU-VERBALE No. 19

Y
AR
. SIEDINPIVA DIN 7 SEPTENBRE 1878.
. Membrii presenti : Diii' Avrelanu Pete S$.,' Babestu Pincentiu;

R
Baritiu George, Caragiami lonu, Ghica Ionu, Hodosiu Josifu, Lau-

LIB
râamu Augustu,. T'reb., Odobescu Alexandru, Quintescu Nicolae, Bo-
mamar. "Alexandru, Sion Goorge, Sturdaa Dimitrie A.

ITY
| „ Presiedinte : IL Ghica.
N

Se citesce processulu-verbale lu siedentiei precedenti si s6 approba.

RS
i ae

Dia Baritiu communica,. ua, seria, de caiete manuseripte alle dini Hin-
„_tiescu d'in Braşiovu, coprindiendu « Fabule. si 'povesti: populari TO-
IVE
mânesci», si unu tractatu despre, « Paun a Transilvaniei» » serissu
“în limb'a germana. ra e
UN

'Se recommanda, cea dântei Sectiunii. atică, &r0, cea de-a doua
Sectiunii de Sciintie,
AL

. D. Baritiu dă lectura, unui: operau allu seu, continuatiune a: me-

morieloru salle;sub titlulu :.« Economia sociale si Istori'a, civilisatiu: |
R

_năi în Transilvania» . Bllu este ascultatu cu attentiune si recommain-

NT

dau a se typari i in Annalele Societăţii.

pu Odobescu da Icotură urmării memoriului seu despre « Canun” A.

CE

de la Novo- Cerkask». Acâsta, se asculta, cu viu interesu si .se decide : a,

se typari in Annale, a
I/

De D. Sturdza dă lectura, unui memoriu assupr”;'a « Bibliografi dei nu-

IAS

mâsmaticei românesci», xecommandau plenului de cotra Sectiunea,

Istorica.. Se adressâdia, multizumiri autoriului si se decide a se typari
in Annale,.* | ai “
U

Siedentitaa, se ridica, la, 5 ore p.m.

BC

€ Baritiu.
Vieepresieăinte : G.
DD i | . Secsetariu ad- hoc: &. Sion, i
ş figură iin- Sectiunea II a acestui toma,
* * Acesta operata va,
 102;

RY
PROCESSU- VERBALE, No. 20.

RA
SIEDINTI! A DE, LA. 9 SBPTEWBRE 1878.

LIB
"Membri presenti: Ti areliiamu Peres, Babesiu Fincentiu, Bari 4-
„tiu George, Caragiami. lonu, Hodosiu Iosif, Laurianu A. T7reb.,
Mamu Vasile, - Odobescu Alea Quântescu Nicolae, Roma. Alea,

Y
Sion George. Ni Sa E îi

SIT
“ Vice-Presiedinte : G. Baritiu. tat a Da
Siedinti” a se deschide la 2 ore p.m. Da Ea E

ER
Se citesee moreseulu-ver bale allu siedintiei pr| ccedenti sSi se appr ba:
NIV
Se ecommunica, ua, „epistola a qui N. Oretiulescu, prin care. tramite
„16 essemplaze. d'in oppulu seu « Anatomia descriptiva (13 edlle typa-
LU

xite pene, acuma), destinate a, se imparti pe la. membri, oprindu- se-unu |

"essemplariu pentru bibliotheca. Se priimescu cu multiamire, Ia
„ Societatea, nefiindu in numierulu veglementariu, spre a pute. luă de-
RA

_cisiuni, membrii se impairtu. în Com missiuni si se ocoupa, cu lucrările =

loru: respective, pene la dSorep.m. IDR
T

Vice-presiedinte ::Q Baritiu .

EN

| î a Seoretariu ad- hoc : G. Sion,

/C

i ,
. pa.
I
AS

| PROCBSSU- VERBALE N 0, 21.

UI

SIEDINTI: A p: IN n sEP TENBRE 1878

Membrii: presenti : : Dei Aurelian Petre S, Babosiu Vincentiu, Ba

BC

|
ritiu „George, Caragiami Jonu, Ghica Ionu, Hodosiu Iosifu, Louriămu
Să Augustiu Treb., Maniu Vasile, Odobescu Alee, Quintesou „Nicolae, |
 103

- Romanu Alez., Sion Gheorghe, Sturdaa Dimitrie A Urechia Va- |

sile A. | |

Y
Vice-presiedinte : a, Baritiu. |

AR
Siedinti'a se deschide Ia 2 .ore Pet

R
Se citesce processulu. verbale alla siedintiei precedenti Si se approba
.
„Re communica mai multe donatiuni de cărti pentru bibliothec! a

LIB
So-
cietătii, si a nuire : “ i
1. "Ua cate. serissa, in limb” a turcâsca, ssi typazita, iui anulu 1835,

ITY
„coprindiendu ua. « Collectiune de 17 Capstulatiună | alle Imperiului
„ Ottomanu cu puterile europene», data de dn V. A. Urechia;

RS
2. Ua, caste intitulata, « Pomaritulau» si doue fascicule intitulate
« Calindarulu Bunului, Economu » pe annii 1377 si 1878, tiramisse
IVE
“ded. D. Comsia, professoru la, seminariulu Andreianu din Sibiu,
3. Doue essemplare, « Geograjfi” a Romaniei si a tierriloru locuite de
Români» , caxte didactica pentu sc6lele elementazi „ tramisse. de
UN

d. Antinescu professoru d'in Ploiesci. | ,

„4. Ua seria, de mai multa cărti donate de qui D. Sturdza, axetate
in list'a, annexata, (Annex' a J) si ua ieâna vechia,, aflata in
AL

i ruinele ce-
„tătii Nâmtiului de reposatulu 0. Negri, ajunsi în celle din urma iu
possessiunea, delle, | _
R

Aceste: se priimescu cu mare multiamire, ordontndu se a se înece iIn

NT

registrele si în Annalele Societăii, - | |

Dr» Presiedinte intreba, dsco Sectiunile s6u Cominissiunile au. ceva,
CE

lucruri gata spre a se trece la ordinea dilei, Dn Quintescu declara

co pe a dow'a-di va put adânce Rappor tulu d'in pantea Commissiurii
I/

insarcinata cu revisiunea proheloru de traductiuni d'in autorii latini.

Af6ra de acâst'a, mai multi alti membri “in Sectiuni si Commissiuni
IAS

anuntia, co rapporturile voru fi in curendu depusse. |

Lucrările în Sectiuni si Commissiuni se continua, pene la orele 5 p.m,
Vice-presiedinte : G. Baritiu.
U

| Secvetariu ad-hoc : G. Sion. |

BC
 io

RY
“ANNIESCA I

„maoura DE CARTIELE DONATE SOOIBTATII ACADEMIGE ROMANE DE pe p. STonoza, LA

RA
s be
„1878 SEPT,

LIB
1, Nurmisraiatische Zeitslnitt, pe anniisep, marite ina Vienna, |
„dela 1874—1877, 4 vol. | | | |
2, Apercu sur les monnaies Russes, par le Bazon Ş, de Obauăoir.

Y
st. Pstersburg, 1836, 2'vol., plusu unu “volum destampe. o

SIT
8 Num mi “Hungaria. hactenus cogniti. Quos delirieaitos ac e monu-
n mentis historico- -numasiis illustratos , de I. Rupp. IL vol. Buda, 1841
4 Jahres- -berieht der numismatischen Gesellschaft iin Wien, tiber die

ER
Janre. 1872, 76 und 77, Vienna, 1877 si 78; 3 fase
5 Mnzgeschichliche Vorstudien, von Dr: Ar, Liaschi, „Vienna, 1871.
NIV
1 fasc. .
6. Zar Ocstoreichischen Miinzionde des XIII und x Jalshunderia a
“de Dr.:Ar. Lusehin, Vienna, 1869. 1 fasc. -.
LU

„7. Untersuchungen tiber die Miinzgeschichte Oesterreich's imi xm

"und XIV Jahrhundert, de Alf. Hiiber. Vienna, 1871.11 fuse, | |
RA

| "8, Dissertatiuni alle lui Schafarik publicate iin Taine spyurrsa: cpr EBcz -
CAOBECHOCTH, Belgradu. | Sa Se Sa
T

9. Verzeiehniss der Biicher und Schriftea- Saanmlung des Vereius

EN

” deutseher-Herold. Berlin, 1877. 1 fase. .

10, Zeitschrift fir Heraldik Sphragistik and Genealogie, de Herolă
/C

pe annii 1873—78. | NE
11. A'szerb Zsupânok, Kirâlyok es ezârok! Penze I, dee Laiezenba-
ai echer „lainos, Buda, 1843.
I
AS
UI
BC
 105

SE OTIPNEA sa Oa O-ARpozROL OGICA.

Y
AR
PROORSSU-VREB BALE No. Y.

R
| SIEDINTI? A D'IN 11 SePrENBRE 1878..

LIB
- Membri presenti : Drii. Babesiu V., Baritiu G., Fodosu Di, Aa
niu V., Odobescu A., Sturdza Dimit,

ITY
Pr esiedinte.: G. Baritiu,
“Se approba processulu-ver bale allu altii mei siedinte d'in 29 august,
„D. Sturdza propune ca, in sehimbu cu exemplariulu unei monete. a

RS
lui Dabija V.V., ce ni se offere de 4* Doboezky din Pesta, Societatea,
sa dea. d-sale, unslu d'in celle trei alle ei exemplare de monete alle lui
IVE
Michaalu I allu Terrei Romanesci, 4 dulu lui Mircea, si anume cellu
ce axe :
UN

pe aversu : 10. mată f. Dominitoriulu bashbosu in

î picidre, cu1 lan-
a „cea în mân'a „drâpta, si. globulu cu cruce, in mân! a
a stinga, „- . ME |
AL

pe: reversu: IG M|XAIA. &. Seutula iinpas-titu in” duoe câmpuri ;

E la, drpt'a, câmpulu solu; la sting'a trei grindi trans-
R

veb sali. D'asupr'a „Sentalui, +anu eoitu cu acuil'a, spre

NT

ă drâpt'a. | |
pia adaoge co se cuvine ca, Societatea Academica, ssa, multiumâsea
CE

di Doboczky- pent î donatiunea, sa, precedente, insareinându botu- -de-

ua-data pe d. Sturdza, a operă, sehimbulu precitatu, ă |
I/

Propunerile d-salle se priimesce de Sectiune, si elle se .voru. adăuce _

"la cunnoseinti”'a, plenului. ,
IAS

D. Odobescu, vevenindu assupr 'a,. celloru ce Sau decisu de Sectiune,

în siedinti'a 'd'in:26 augustu, in privinti” a operelor u Cantemiriane ce
sunt u se'typari în annulu viitoriu, Sectiunea, :
U

1. lea decisiune ea pentru manuscriptulu coprinsu sub No. XIII

BC

(Vita Constantini Camtema arii) în rapportalu d": Tocilescu, sa se -ob-

| tina mai ânteiu ua, decopiaze completa, a, lui, de la Moscuw'a; &ro manu-
14
 106
scriptul «cu1 No. x ( Collectamea, Or ientalia). sa, se partata, dupo |
decopiareă, latina a, di Tocilescu. . |

RY
2. Manuscriptulu No. II (Istorv' a Terogiyfica) ses va, typaart cu lititerg6.
- latine, si cu orthografi'a adoptata de Societatea, Academica, menti-

RA
nendu pre câtu se va put€, sunetele textului Cavtemirianu. |
„ Pentru aceste publicatiuni se va pastă formatulu adoptaiu pentru E

LIB
| operele” Cantemiriane pene acumu. a
„Se voru typazi un a miia, exeraplate, |
Luându de base co aceste typaxiri se voru face i in 40 CSI, „se voru N

Y
propune Societătii, spesele urmatore : ina

SIT
| „ Pentru decopiare cu littera latine si ortogr af? a, sus- -men- |
tionata,, (& 25 lei col'a typarita) a e a 1000 lei

ER
„” Pentru typariu, 265 lei. e a 2600»
| “Chaâsrtia, 80 topuri, & 16 lei. i Ri ii 19280.»
NIV
-. Revisiunea (a 25 lei cOl'a typazita) -, Da îi 1000»
Stampe si faesimile DCI 620»
| | a Ie | "Potalu „„.-6500
LU

y
| Eăitoriulu va face unu glossariu lexicologicu allu Istoriei Ieroghifice.
Processulu- verbale se citesce si se verifica, |
RA

Presiedinte : &. Baritiu, |

Secretariu : V. Maniu. |
T
EN
/C

| PROGBSSU-VBRBALE, No. 22.

SIEDINTI: A PLENARIA D'IN 12 SBPTEMBRE 1878 |
I
AS

| - Membri presenti : pai Aurelhanu P. S., Babesiu Fincentiu, Bari Y-

tiu G., Caragiami IL, Ghica L, Hodosiu Tosifu; Laurianu 'T'reb. A,
UI

Maniu A., Quintescu N,

V., Odobescu Romanu A:;, Sion &, Stefa-
nescu Gr Sturdza D. A., Ur echia, V. A a
BC

Presiedinte : DL. Ghica.

„Siedinti” a se deschide la 2 ore p. m.
 107
„Se asculta Si se verifica procesulu-verbale allu siedintiei precedenti.
De Dim. Sturdza; cerându cuventulu, propune că prin Delegatiune |

Y
sase câra; de la ministrii. respectivi a tramite Societăţii Academice

AR
«Medalia Independentiei» si tâte decoratiunile române, spre a, se
„completă colleetiunea, de medalii si monete. a Societatii. Propunerea,

R
„se priimesce, A i

LIB
i Hodosiu arăta, co, dupo correspondenti” acea „avutu în celle din
urma, cu heredii reposatului Al. Papiu Ilarianu, crede momentulu

ITY
oportunu de a, se putâ face acuisitiunea bibliothecei reposatului, cu
unu pretiu forte moderatu si cu unu modu fârte espeditivu, Pentru
acei'a depune ua, propunere subscrissa de d* si de d" Sturdza si 0-

RS
dobescu, în cuprinderea, urmare : i
«În urm'a, ofertei herediloru lui A. Papiu Tariamu, facuta, prin ei
IVE
«insisi si prin mândatariulu loru,. di Dionisie Precupu, Societatea,
« Academica Româna priimesce in proprietatea, sa bibliothee a numitului
UN

«veposatu, fostu membru allu, acestei. Societăţi, în urmasbrele condi-

atiuni, pusse de heredi: a |
„ale Societatea va, dispune, prin Delegatiunea sa, ridicarea unui mo-
AL

«numentu d'assupi'a mormentului lui A. Papiu Ilarian, monumentu

«demnu de viati'a reposatului. Spre acestu scopu va allocă iin bud-
R

«getulu seu pe annulu 1878/9, summ'a de 5800 lei. |

NT

«2% Pe lunga acâst'a,, Societatea dă herediloru iui A. Papiu Tri

«anu, ca, recompensa, anco summ'a, de lei 1200, care assemine se vă
CE

«trece in budgetulu Societătii pe aunulu mai susu dissu.»

Di Babesiu dice co, inainte de a luă in consideratiune propunerea.
acâsta, crede co aru. trebui sa, se indeplinâsea, forroalitastea,, pentru
I/

care s'a luatu ua decisiune anteridre ; prin urmare sa vina Commissi-

IAS

unea cu rapportulu de estimatiune, spre a, se vede de se compensâdia,

valdrea bibliothecei. cu summele ce se ceru. |
„Du Sturdza. declara co, deco a subserissu propunerea, de: facia iimpre- .
U

una, cu da Odobescu, acâst'a, a, facut'o pentru' ca, sa, se faca, lucrulu

BC

mai rapede. Lucrarea Commissiunei o considera, ca ua. formalitate de

pucina, necesitate, asi precum cunnâsce forte bine bibliothec' a, repo-
 „108.
satului: Papiu ; coci. ea contine. cărti de ua, importantia, insemnata
pentru. istori'a, nationale, cari, dupo raritatea, loru, facu ca ea,. sa va-

RY
loredie de doue si de trei ori mai multu de câtu sumn'a,
care se: cere.
Da Laurianu dice co cunnâsce si dai bibliothee' a, acâst' a; cu
tâte

RA
| aceste ceda co totu mai regulatu este | ca sa, se observe catalogo
lu ei,
spre a'si dă ua, parere assupr” a vali,
| -
D Hodosiu. Spune co catalogulu Varu putâ aduce «ori

LIB
când la,
Societate. i Mae ae
D": Maniu attiage attentiunea, Societatii assupr'a u
procederei erati

Y
„în acâsta, transaetiune.: sa. se vâda deco. procurat
oriulu: de. care. e.

SIT
- vorb'a,; are plenipotentia, in vogula, spre a inchiaii
cu Sovietaea, asse-
mine transactiune. Da DT E N N ea
Di Odobescu sustine. pe a Sur daa.. ate, Sa
ER
Du Babestu, revine a, se face formalitatea, ovaluatiunii.
D'* Sion nu'si face scrupulu a, votă, stunim! a :care se
o
care findu co:
NIV
i se pare. minima, dupo. val6rea. cârtiloru,; pe care le
cunnâses; dero, ve-.
diându co propunerea, in introducerea, sa, vor besce de
oferte din pau-
tea mat:dataiului loru, ereda co e bine sa, se veda,. oupringu
LU

lu acelloru
oiferte, inainte de a se dă unu .votn. peatru. acâstia,
| „Dupo Gie-care esplicatiuni și lamuriri, se votâdia,
propunerea de mai:
RA

susu Si cu maioritate se admitte conelusulu urmatoriu

:. i e.
«Societatea Academica priimesce, propunerea, si conditiunilo.«
ei, si.
T

«insarcinedia, pe Delegatiune, :a face transacţiunea,

cu heredii:: con-
EN

«formu, legiloru, si.a, luă; in possessiune bibliothec! a,

dupo eatalogalu . .
«ce s'a facutu de consiliulu de familia. » A Da
Di Presiedinte communica doue essemplaire. din. oper'a
/C

: Goiasidera.. |
tiună assupra timpului. să “spaciului, tramisse bibliothecei
Societăii de -
autoriulu ei, d [,: Cavaleru de Puscariu., So priimesce. cu multia-
I
AS

mire, .. o N ae a
Dupo. acâst'a membrii se retragu iin,a. Sectiuni si Comaznissii uni, 5,
900t-: :
UI

pându-se cu lucrările loru. respective, pene la 512 ore. P

m. -
Vice-presiedinte, G. Baritiu... Le | DR p.
a
BC

| i Secretari ad-hoc, -G, Sign, tă

-. a: e
 109

<

_ SBOTIUNEA: IST ORICO-AROHEOL OGICA

Y
AR
PROCESSU-VERBALE. No. V. -

R
LIB
SIEDINTI: Ă D» IN 12 SEP TENBRE 1878

Membrii : „Dnii Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu 1, Maniu 7, "Oao-

ITY
bescu A., Sturdza D., Drecliia V. A, '
Presiedinte : G. Bar it, -

RS
| Du Babesiu dă, citire rapportului assupr'a , manuscrisului intitulatu
:
« Avramu Iancu stu Horea II» de d* Aronu Crainicu. '(Annex'a, K).
IVE
Conelusiunile rappor alui, assupr'a luer? ărei, d*i Orainicu fiindu pen- |
tru respingerea, cererii ce se face Societătii de a, se ineuviintiă, summ! a
UN

de 600 lei pentru typarirea, scrierei în cestiune , d: Flodosiu este

de
parere co s'au puts recommandă, scrierea, dlui Crainica. ca, materialu
|
pentru lucrarea, istorica, d'in timpii lui Ianca.
AL

„ Sectiunea, avendu in vedere motivele r>spingerei la, care conchid

e:
rapportulu, approba.: conelusiunile rapportului si decide a nu se pro-
R

pune plenariului cererea di Crainic, spre incuviintiane. i

NT

Dr Sturdza dă lestura unei espuneri assupr'a « Documentelor "a Isto- |

ice: adamaite de reposatulu Fudoc. de Hurmuzachi», |
CE

Citindu-ge în sinnlu Sectiunsi partea,. -pene la epoc' a Panauriotiloru u,

se decide, dupo Gre-casi desbateri, de a, se continuă, inta” ua siedinti! a
urmatăre, cu cetirea espunerei, a
I/
IAS

| Prsiedinte e. Baritiu, Ai a
Ş „. Becretariu 2 V, Maniu.
U
BC
 110

a o

RY
ANNEICA po

RA
RAPPORTU ASSUPR'A MANUSORISULUL INTITULATU : < ÎVRANU IANCU SEU ROREA. ALLU as,
DE ARONU DE. CRAINICU, FOSTU TRIBUNU SI “CONDUCEL0RIU ALLU ROMÂNILORU p IN TINUTULU
„ DOBREI SI ALLU ILIEI, COMITATULU HUNEDOREI IN TRANSILVANI! A,

LIB
Domniloru Colegi,
Insarcinatu de d- vâstre cu essaminarea, manuscrisului «ce ae Aronu

Y
de Orainicu a. presentati Societăţii nostre Academice la. 28 augustu

SIT
annulu corentu, assupr'a acellui ilustru personnagiu istoricu allu -
nostru de la 1848/9, pe care- România intrega, “la. cunnâsce si admira,

ER
“sub numele de: Avrama Iancu; vinu, prir acâst' a a ve face darea, de
s&ma, în urmatorele: ;.: -. Da Se |
„Opulu d-lui de Orainicu enprinde 9'7 pagine in 40 micu ssi cu serissâre
NIV
rara, plus 14 pagine, intercalate ca 2 duse; peste totu deci, II pagi-
ne, cu titlulu impreuna 112, e i
LU

Titulatur'a, intrega a opului suna: «A vramu: Iancu „stu Horea

allu II, ua parte. din revolutiunea Româniloru Ardeleni de la:
1848/9, dedicata, celloru 40,000 maxtiri, cadiuti în “lupta, contr'a, in-
RA

surgentiloru Unguri, da Aronu de Crainicu, fostu Tribunu ete,...».

Dupo acâsta titulatura multu promitietăria, d-v., ca si mine, ve
T

veti fi asteptatu sa, vedeti ua incercareserisa a, d-lui A. de Crainicu, d'a

EN

- implini asi€ nenegabilea, lacuna in litteratur'a, nostra nationale,pecare

"ne-o face simtita; lips'a, de ua, descriere critica a miseării, Și respective -
/C

a luptei Româniloru Tansilvaneni, Ungureni.si Banatiani, de la, 1848

„si 49, si a stralucitei role ce-a avutu, în fruntea acellei miscări si
I

Tupte, eroulu Avramu Iancu; deco ânse veti binevoi a, pereurge cu +

AS

mine cuprinsulu manuscrisului presentatu de d. de Crainicu, ve veti

„convinge, co partea d'in revolutiunea, Româniloru-Ardeleni de la 1848
UI

si 49, precumuni se infacistdia,, nici nu este ua, descriere sistematica

si critica, a, miscarii si lupteloru Româniloru Ardeleni de la 1848
si 49,
BC

nici macaru ua, buna si essacta, biografia a lui Avramu Iancu; coci cea,
mai mare parte a opului, bune patru d'in siese părti , se occupa de
 111 E
mischrile Româmiloru d'in comitatulu Hunedârei, incidentalmintesi
d'in Zarandu, d&ro mai vertosu de gestiunile si meritele Crainicesci-

Y
lora d'in Dobra, si a-nume alle pr6. demnului fia-iertatu protopopu

AR
de acolo Nicola de Craânieu si alle fiiloru sei Alessandru, pe atunci
locotenente in xegimentulu granitiereseu de husari, si Aronu de Crai-

R
nicu, atorele opului de care ne occupămu; unu siru lungu si insem-

LIB
nau de notitie, intre cari multe pr€ interesanti de pe acellu timpu,
si „care tâte cu deplinu dreptu illustra, val6rea, nationale a poporului
xomânu d'in acelle părti si a conducâtoriloru sei, cu numitii Orainicesci

ITY
în frunte. Vre ua legatura, si conlucrare sistematica, si directa, â ge-
stiuniloru d'in acesta parte, cu Iancusi planurile si gestiunile lui, nu

RS
se afla, si nu este de priceputu, cumu d. autore, intr'ua, scriere sub
“titlulu « Avramu Iancu», a pututu însiră principalmente afaceri, lui
Avramu, Iancu cu totulu straine si de ellu independinti.
IVE
Paxtea opului, ce se occupa de Iancu si de gestiunile lui, nu cuprinde |
de câtu 18 pagine d'in celle 111; &ro valrea, istorica, si critica a, ace- |
UN

“stov'a, ba chiaru a, opului intregu, d. autore insusi, la pag. 54, 0 re-

duce la mesur'a,. cea mai adeverata,, esprimendu-se asi : «Pentru ca
«Sa pota cineva, descrie tote luptele Româniloru d'in Transilvania, cu
AL

«precisiune, aru trebui unu condeiu si ua, capacitate cu cunnoscintie

«mai inalte, precumu si date mai essacte, cullese d'in tote păntile,
R

«Dero scopulu nostru (alla autorelui) este eschisivu a descrie numai

NT

«acele împrejurări să lupte, pre unde amu fostu d'în întemplare fa-
«cia, seu în cea mai de aprope.aitingere cu comandantii Româniloru, >
CE

D. autore A. de Orainicu ânse, d'in iutemplare, chiaru la impreju-

rările: Si luptele. celle mai insemnate alle lui Iancu n'a fostu de facia,
ba, nici in vre-ua, atingere cu elle; coci, pre-cându acelle lupte, precum
I/

ne spune si d-sa la, pag. 52, isi ieau inceputulu mai. ver tosu d'in mar-
IAS

tie 1848, dinsulu, precumu ne arrta, la pag. 59 si 59, în urmarea u-

nui mandau allu generalului C. Leimagen, în septemân'a patimeloru,
" plecasse la; Temisidra, unde trei luni de dile, cu armat'a imperiale a
U

statu inchissu i în cetate, si asic d. de Crainicu, chiaru celle ce aru fi sa

BC

constitue partea, principale a lucrării salle, ni le deseriie mai. superfi-

ciajle si scurtu, ni le deserie totu-d'ua, , data fora.: nici ua dovâda si cri-
 a uz |
tica, numai simpla. sii defociuosa, precurt le-a-ă auditu de. la unii si
de la altii. - De | Dee

RY
" Aceste observatiuni generali, aceste . constatări iin= fonâu, asi6 croău
co ne dispens&dia, de ori-ce necesitate d'a intră in specialități, unde

RA
"Ameo mai multe aru fi de disu, si respective de rectificatu. Asi6 buna-
6ra, numai ca, de essemplu attingendu, au. trebui multu si seriosu şa,

LIB
stâmu de vorba, cu d. Crainicu, ea ori miscarea. Românilor u-Ardeleni,
Banatieni: şi Ungureni de la 1848 si 49, lupt; a loru pentru essistentia
si respective de aperare iv conte” a, revoluiiuna 2] maghiare, carea, d'i in,

Y
urma, Subu titlul de reforme radical, tindea, a unifică, si fusionă cu

SIT
„forti'a, celle mai eterogene şi disparate elemente: istorice, “este per-
missu, este chiaru bine a se numi Revolutiune ? Aru trebui sa “intre- |

ER
bămu pe d. Crainicu : de unde a scosu si pe ce temeiu iîsi formuledia, |
“chiaru primulu : passagiu allu serierei sale asi€ : «In diu'a de.15 max-
NIV
“atie 1848, Diet'a ungurâsca d'in Posioniu 'reusi a, obtină de la, Impera-
«torele Ferdinandu aliu Austriei, celle XII punte memor: abili, cu unu
«ministeriu ungureşcu îndependinte, (9)» pre cându istori'a, acelloru
LU

timpi, si. chiaru memori'a, nostra, a celloru ce pe atunci ne aflamu.

martori, unii chiaru oculari ai întemplăriloru, ne spunu, co program a
RA

cu celle XII punte nu erâ.a, Dietei, ci a junimei de la Diet'a, si de la

“- Universitatea d'in Pest'a; 6ro Im peratulu Ferdinându n'ă avutu d'a face
cu acesta, progiama, ci cu articolii de lege de la 1848; pe cari i-a sanc-
T

tionatu. De assemenea, aru trebui sa ceremu osplicare d-lui Orainicu, CU.

EN

ce dreptu, pe ce temeiu s6u ini ce, intiellesu scrie d-sa la pag. 2, '«co na-
«tiunea româna, din Translvani” a, la, 55 maiu 1848, în audiulu: 'Eu-
/C

«ropei s'a proclamata de natiune îndepeudente si de sine staitatioriă

„ubu actu prin care Româsii transilvanehi intr'adeveru s'aru fi arun=
I

catu pe terrâmulu revolutiunii, pre cându. conelusele adunării: de la

AS

Blasiu tote se reducu numai la egal'a, indreptatire a , Româniloru eu. |

cel! e-l-alte natiuni în pabri'a commune, ete..
UI

_ i
| "Deci resumându-me dicu, d-loru Collegi, d. Aronu de Oraivicu ne- a pre- |
sentatu scrisrea, sa, de facia,, ca un! a assupr'a, vietii si fapteloru stra- |
BC

lucite alle lui Avramu Iancu, pe langa ceverea, ca s'0 essaminămu și,
aflându-o demna, sa-i incuviintiămu, d'in fondurile R63 ste, ua summa
 AB
de 600 lei pentru typarire. Eu: anse, essaminându-o, m'amu. convinsu
co, ori câtu de interessante este in parte cuprinsulu ei, ea, de locu nu

Y
potefi recunnoscuta, de ua essacta,si demna istoria s6u macaru bio-

AR
grafia a lui Avramu Iancu,de '6re-ce chiaru pe Iancu cu virtutile, fap-.
__telesi meritele lui, le traetâdia in modu numai accesoriu si superficiale,

R
fora nici ua, sistema in propunere, nici ua essactitate si mai de aprope

LIB
esplicare iin gestiuni, trecându cu vederea tâte datele si documentele,
| câte pene astadi relativu la, faptele lui Iancu si peste totu la luptele
Româniloru de la 1848 si 49, au essitu la lumina; ba ignorându. cu

ITY
" votulu pene si cunnoseutele rapporturi officiali alle cellora trei pie-
fecti de legiuni, Iancu, Balintu si Acsente, assupr'a, gestiuniloru loru,
acte cari pururea, voru trebui sa, fia considerate de celle mai principali

RS
si autentice documente. assupr”a, Imptei si meriteloru natiunei române
de d'incolo si -alle conducutoriloru ei; si asi€, lipsindu-mi propriamente
IVE
basea, subieotulu âdeveratu allu cererei d-lui de Crainicu, cu parere de
reu nu me potu simti in positiune de a ve indemnă sa dati urmare
UN

acelei cereri, |
DE Buppetara: 7. Babesiu. !
R AL

PROGESSU- VERBALE, No, 23,

NT

SIEDINTI? A PLENARIA p» IN18 SEPTENBRE 1878.

CE

Membrii presenti Doi Aureliana Petre $,, Babesiu Vincentiu ,

Baritiu George, Caragiamii Ionu, Hodosiu Lost fa, Laurianu Auguştu
Treb. , Maniu “Vasile , Odobescu Alexandru,' Quintescu Nicolae ,
I/

Romana, Alexandru, Sion George, Sturdea Dimitrie A., Stefanescu

IAS

| Grigorie, Urechia Vasile A. E

Viice-presiedinte : De GQ. Baritiu,
Siedinti” a, se deschide la, 2 ore p. m...
U
BC

| Se d, lectura, processului-verbale. allu iodintiei “precedentă si, dupo

6re- -cari reoiifcâri, se approba, | A
15
 „ Commissiunea, insarcinata a, cercetă partea; administrativa, :a, rap-
portului Delegatiunei, anuntiându co e: gata, a; depune: vapportulu seu,

RY
& Caragiani lu citesce. (Annex a Di eee mi
Se propune ase votâ;.conclusiunile. Corarissiunii iîn! totale, îs Si

RA
Du Romasiu. si dn Sturdza -propunu ca, sa, se'i6: conclusiunile dupo.
capitole; si sa; se votedie pe rOndu...Se: procede dupo. acâsta, ordine.

LIB
“Lia, Capitolulu I,; d; Hodosiu.. cere rectificare. la, assertiunea, relativa.
la .« Istorva; imperiului Oitomanu: de..D: Cantemir», fiindu co acesta,
opera, essindu de sub typăriu astadi, s'a si addussu sprora-so distribui

Y
primele essemplare: pe ;la- inembri.. Societatea, 16 aetu :de. acesta,

SIT
approba. conelussiunile Commissiunii: i
La Capitolulu II, d. Sturza. Qă.. lamuriri, detaliate, âssupr a, -acuisi-.
tiunii celloru -200 monete. cumperate de la, di: Egger, ata; AÎMpor- ..
ER
tanti'a; loru-si motivele pentru care aiavutu :recursu la; Delegatiune |
spre a cere ua, Summa mai mare d6 câtu:acea. prevediuta.-prin. budgetu..
NIV
Dl Romamu si: d.::Sion arâta:co :votulu. Societăţii trebuia, șa. fia ca-
tegoricu, co adeco incuviintiâdia, nu numai summ'a, care s'a datu pene |
LU

acuma dâro si tr ansaetiune, întrâga, facuta, cu drii Egger. .

2 Odobescu esplica, co la acesta transactiune sunt solidari, nu
numai membrii Delegatiunii, dâro si alti membri. ai Societăţii, cari au
RA

fostu convocati spre consultatiune intru acest'a, Di

Societatea, dupo aceste. lamuriri, consultaita, approba ransaetiuvea, |
T

facuta, cu Ga Egger si recommanda, Commisiunii budgetare a, o av6 în

EN

vedere 1a,'elabot avea, 'budgeiului; 'tobu' ua; data'se ăssocitdiai a! se' adressâ,.
cuvenitele multiamiri Pre Santiei- Salle Episcopului Melchisedechu, pen- |
/C

tru donatiunea mamuseripteloru Banului Vârnayvu,. Inaltimei Salle Re-

gali. Domnitoriului „pentru. opulu Histoire de la. Otrainique, darnitu
Societătii, si fratiloru si suroriloru Hurmuzalki pentru portretele, xe-.
I
AS

gretatilora Collegi di în Societate, Budoziu si. Alexandru. ză

La, Capitolulu III, mai antâiu d. Maniu. velaitedia, co anulu din pro-.
UI

cesele Societăţii, si anume ăcell'a, cu „epitopi'a, reposatului, V. Mat-

teescu, s'a cautaitiu la 5, alle curentei si s'a castigatu la prim 'a instan-
BC

tia,; &ro cela: cu Epitropi! a bisericii SA Vineri cate: pe caile de: înfaci-
siare la 27 alle turentei. N a a ai it ae
 115.
"Exo .ăssupr'a punetului relativu la; revisiunea; :« Proiectului, de Dic-
'tionariu si Glossariu», membrii Commissiunii de revisiune dau ua:re- |

Y
latiune succinte despre .celle. eaau lucrau în. cursulu annului,. Relati-

AR
"unea, acesta, ânse, nep utându: satisface pre toti membrii ; Societatii, Com-
missitinea, a: promisu. a suppuue unu: apportu speriale.: i i

R
. " . i

Tu pe ea

LIB
„La Capitolulu IV, Societatea, sa amestec, cu, “Gommissitunea, spre a. es-
prime Deleg atiunii. multiamiriile. „salle, pentru activitatea, zelulu. si,
mesurile, intiellepte cu. cari a administratu. interessele Societătii,, si

ITY
tetu ua data, a. esprime gratitudinea,
g sa Comitetului. de priveghere alu |
Cassei, de Depuneri, si Consemnatiuni pentru lad'a. mane de feru. ce a |
bine-vpitu a darui Societatii, o o E

RS
De e ua . PI ,
Ei aa

“Dupo acestea, se vegulâdiaj ordinea, de di pentru: siedinti” a de a +dou'a

IVE
di, destinata a fi deschissa, publicului, in “modulu niinatorină :p ; Ra

TD Stefanescu : va commrinicâ, ua, telaţiune assupr! a unei dseope-

ziri paleontologice, | aaa a N ae
UN

TI Da 'Quintescu va, citit: rapportulu assupr! arobalon de tradue-

tiuni din Pliniu, venite Ia, concurs. | Ia
AL

"TII. Communicatiunile Sectiunii Istorice,e asstipr” a diverslora iuorai

ce i,s'au recommandatu, | i i |
R

Siedinti” a se'ridica la 5" 'ore p.i m, !

„Vice- presiediite + -G "Baritiu. i | |
NT

ÎN RR
i
RI IE G. Sion.
aa Secretariu ad-hoc:
CE
I/

„ ANNEXA
IAS

RAPEORTULU COMNSSIUNII INSARCINATA cv CERCETAREA LUCRARILORU! DELEGATIUNII, |

e)

Domnilor Membri,
U

Comimissiunea, drâstze, essaminându rapportulu Delegatiunii, Vine prin

BC

subscrisulu, allessu: rappor tore allu' e, a ve: impartasi resultabulu con-

| statăriloru sale, Di |
 116

Rapportulu Delegatiunii atinge 17 puncte, cari se potu clasă in.

RY
patru categorii : IE A a N e a
1, Publicaţiuni facute in cursul amnului, prin Delegatiune, ni |
2. 'Acuisitiuni de cărti, monete, mobile, ete,

RA
e
"3. Lucrări si: mesuri luate pentru. difierite afaceri alle Societătii,
4. Administrarea, fonduriloru Societăţii.

LIB
„1. Incei'a ce privesce publicatiunile, Com missiuea, d- vâstrei n'are de-
câtu sa multia,mâaca domniloiu membri ai Delegatiunei pentru: grabi-
rea, cu care au typaritu Istoria lui Michaiu Vitezulu de N. Balcescu,

Y
i
reclamata de împrejurările, în care se află tiârr' a in annulu. trecutu

SIT
si forte bine priimita, de publiculu românu. Acesta, carte este unica
care, inti'unu timpu fârte scurtu, * si-a, acoperitu, spesele de typaru.

ER
„Credemu co intrega, Societate se va, uni cu Commissiunea, spre a, mul-
tiami di Odobescu, atâtu pentru interessulu ce a pusu a publică câtu:
NIV
„mai iute acâsta, scriere, pe care a insocit' o cu ua prefatia, si: cu -ua, .
scurta, biografia a autorului, câtu si pentru ua, .alta, “lucrare. facuta.
de d*; acst'a, este Indicele alfabeticu generale allu tuturoru materie-
LU

_ orucoprinse. în celle diece tomuri alle Annaleloru apparute de la 1867

| pene la 1875, ua lucrare fârte copiosa, dăro. indispensabile Annaleloru
RA

si forte bine si essactu essecutaita,. Să SE

„Acesta, d'in urma lucrare, impreuna, cu 'ua, mica paste ai in.Anna
lele annului trecuti, a dou'a parte a, Istoriei Imperiului Oitomanu. de
T

Cantemiru si. Catalogulu de. monumente epigrafice, impedecaste a se

EN

termin, d'in motivele aretate in vapportulu Delegatiunii, sperbmu |

co in curendu voru appare. E
/C

Totu cu aceiasi placere, Comwmissiunea, a constatatu typaxirea, Isto- |

riei Romane de Dione Cassiu," tradusa de d. Angelu Demetrescu, si
I

premiata de Societate; assemenea typarirea opusculului lui Dimitrie

AS

Cantemiru intitulata « Evenimentele Cantacuziniloru». Societatea: are

a multiami in specialu collegului nostru d-lui G. Sion, atâtu pentru ve.
UI

_ghiarea typaririi, câtu si pentru Glossariulu de cuvintele grele de in-

„Hellea, pe care "la adaosu la finele ultimei cărti. |. Se
BC

2, Commissiunea, d-vâstre se felicita de bunele resultate alle. misiunii E

4 lui Pocileseu, de frumosele acuisitiuui da cărti pentru bibliothec' a, So-
7
 | 17 | |
cietătii, de mobilieru,si în specialude cumperarea celloru 200 de mo:

Y
nede, cu cari s'a inavutitu collectiunea n6stra numismatica, Sperămu
co Societatea, va; approba; cu placere mesur'a luata de Delegatiune.

AR
„pentru procurarea, disseloru monede. Ea, multia,mesce, în numele Şocie-
tătii, Augustului nostru' Suverauu pentru pretids'a. carte «ZZistoire

R
dela Ceramique» daruita, Societătii, si P: S. S. Parintele Melchisedechu,

LIB
pentru mamnuscriptele donate Societăţii. |
Commissiunea, a vediutu cu ua, via placere portretele iustriloru
Români Fudoziu si Alexandru Hurmuzalki, davuite Societatii de fratii

ITY
“si surorile Hurmuzachi, : si crede co Societatea se va uni cu Commis-
- simea, spre a, adduce viile salle multiamiri donatoriloru. Ea approba

RS
“Tucrâvile Delegatiunii, pentru essecutarea portreteloru membriloru:in-
cetati d'in viusti'a. :Aci e loculu a multiai si Comitetului de supra-
IVE
veghiare allu Cassei de Depuneri şi Consemnatiuni. pentru. lad'a de
feru, daruita, Societătii.
3..La, punctulu XIV, privitoru: la, processele Societăţii cu epitropi'a..
UN

_bisericei St; Vineri'si eu epitropulu reposatului Vasile Mateescu, Com-

missiunea d-vâstre n'are de facutu alt'a de câtu a invită pe :Delega-
tiune ca, sa, puna tota, diligenti” a. pentru termina ea, câbu mai
n i curându.
AL

„a acestoru processe. | | |
“ Comwmissiunii. d-vostre i-a attrast special? a attentiune punctulu allu
R

XV alla rapportului Delegatiunii, relativu la, Commissiunea pentru re:

NT

visiunea, Proiectului de Dictionariu. Lu dor inti'a, de a-vedă câtiu mâi cu-

rându punerea baseloru revisiunei si de'a, sei pene unde au ajunsu lu-
CE

erările, asteptăniui ca, niembrii acellei Commissiuni sa, vina, cu rappor-

tulu loru despre lucrările ce au facutu.
I/

In. annulu acest'a, ca, nici- -uadata, ne-au venitu pentru diferitele
concursuri, 19 manuscripte si opere. Commissinnea, d-vostre se bucura,
IAS

impreuna, cu Societatea, intrega, de acestu bunu, auguriu pentru por

pasirea, acestei institutiuni. . | 4
| |
4. Com missiunea, d-vâstre a attinsu prin celle espusse mai susu. tâte
U

"punctele rapportului Delegatiunii, si crede de datori'a, sa, a multiami

BC

„membriloru ei pentru ' activitatea, zelulu si mesurile intiellepte cu cari

au condusu si în annulu acest'a, lucrările Societatii,
 “Piete ne-attinse au remasu. acele relative Ja, starea, inanciaria, si.

RY
gerarea ei, apoi la, staxea, bibliotheeei. Despre acestea ve voru da.re-
latiunile. cuvenite, Comnmissiunile speciali allese pentru aceste Scopuri. |

RA
| Membrii. Commissitai ; A. rob. Toourianu, . „P, 5, " Aureliana „
IL Caragitni, rapportoru, ta

Y LIB
- "8BOTIUNEA ISTORICO-AROHEOLOGIOA.

SIT
PROGESSU- VERBALE, No. VI. - mr
STRDINTI: AD IN
ER
13 SEPTEWBRE 1878,
NIV
„Membrii present : pai Babesiu Pincentiu, Baritiu George, Frodosiu |
Zsifaa Maniu Vasile, Odobescu Alevamdru, Sturdea Dimitrie.
LU

„Presiedinte : Du G. Baritiu.

pu Sturdaa, continua, lecturii a espunerii assupr” a « Dociamenteloru -

RA

„istorice adunate de reposaiulu Budoaiu de “urmare; incepondu

de la epoe'a Famariotiloru. | | A Sa a
T

„. Sectiunea, dupo inţiellegeri avute, în ur m-a, discussiuniloru urmate,

EN

decide a xeluă, lucrarea in cercetare; dupo ce i se voru. fâce 6re- cari in= ”
dreptări de cota, amtorulu ei, prin ijlocivea,, d- lui Sturdza...
/C

Presiedinte : e. Baritiu. A
„ Seoretaru: V. Maniu.
I
AS
UI
BC
 19 >

Y
- PROCESSU- VERBALE Xo. 24.

AR
SIRDINTI! A PLENARIA D IN 14 SEPTENMBRE 1878

R
Membrii presenţi : Dai Aurelianu Petre S.; Babestu Vincentiu, Ba-

LIB
„miti George, Caragiami Jonu , Hodosiu Iosifui, “Laurianu Augustu
Treb., Mamaia - Vasile, Odobescu Alea., Quintescu Nicolae, Romăânu
Alec, Sion George, Stefanescu Grigorie, Sturdaa D. A Ur 'echia

ITY
Vasile A. pi | |
„Vice: presiedinte : Dr Gcorge Baita.

RS
Siedinti'a se deschide. la, 2 ore p. m.
| Redă: lectura, processului- verbale allu siedintiei precedenti si se ap
IVE
IE proba, i |
UN

La ordinea dilei, rapportalu Comaraissitnii insarcinata cu cerceta

„ea, probeloru de traductiuni din autorii latini. Se dă, lectura proces-
“sului-verbale allu Comissiunii, prin care se propune ca tâte traductiu-
AL

nile sa se respinga si se arâta-co d. Quintescu. este. insarcinatu a. face

rapportulu : 'speciale.. Dupo acâsta d. Quintescu citesce rapportulu seu -
R

„ (Annexa M.) si. se deschide discussiunea,. !

NT

“Dh -Babestu, cerându cuventulu, dice co nu se pote abtine. de a 0-

biect, co prin rapportulu acest'a se condamna, pote fora cuvântu,,
CE

nele, cuvinte: si forme de scriere, care pene. acuma, au fostiu si sunt iu-
- sitate de Societate,; chiaru în actele ei oficiali; si co acâst'a axu fi nu.
numai ua contradicere, ci: si unu casu de. confusiune: pentru: viitorii
I/

woneneenti la; traducerile propuse de Societate, Me

IAS

| ". Quintescu vespunde.co d. Babestu se insiela in. aprecierile sale;

miorita nu attinge cestiunea, n6ologismului seu a modului de soriere
„a euvinteloru, ci mai multu viciositatea traduceriloru, facia, cu 'origi-
U

malulu, care s'a si: aretatu'cu atâte probe si essemple.

BC

Da Zaurianu ai&ta, co fondulu conclusiuniloru este admissu d; Coma- |

misiunea, inţrega, 6ro form'a espunerei, care s'a facutu prin rapportulu . -
 , a E . | 120 .

ascultau , este a rapportorului, singaru responsabile pentru | redae-

" tiune si appreciări; cere a se face acesta, distinetiune.

RY
“Di Odobescu 'si arâta mirarea cumu tradicerea, unui autoriu atata :
de facile ca, Pliniu, n'a. pututu reusi, pre cându autori multu mai dif.

RA
“ficili; ca Titu Liviu si Sallustiu, au pututu află, traducetori.: Ore tra
“ducerile: actuali sunt mai rele de câtu cele- alte, s6u co noi ne-au

LIB
facutu mai severi astadi? | - | Se i
„D" Romanu respunde co, toemai Bindu co. Pliniu este. mai usioru de Ş
tradussu, Commissiunea, a, trebuitu sa. pretinda ca, traducerea, lui sa, fia

Y
mai buna, fora a justifică medioeritatea, traduceriloru anteriori.

SIT
Di Stefamescu crede co esplicatiunea, ceruta de d, Odobescu este inu-
vile, de 6re- -ce conclusiunile rapportului, decurgu d'in insusii cupriu-

ER
4
sulu lui, Ia
„Dia Sturdza dice 60 d&co traducerile din Sallustiu, Tuliu Cosare si -
Tacit se paru astadi mediocre, toeinai acâst' a este unu argumentu
NIV
pentru ca acuma, sa, ceremu ca, traducerile ce se facu sa fia câtu se. .
pote mai bune; mai allessu co cu câtiu inaintămu, 'limb'a n6stra- face
LU

progresse in cultura, si: ajunge mai maniabile pentru traduedtori,

Di: Urechia cere a se constată co de si, dupo votulu Societătii: a fi...
guratu în. Commissiunea, allu cărui rapportu s'a, ascultatu, d-lui ânse
RA

n'a, luatu parte la cercetarea, traduceriloru 'acestor'a, coci cercetarea

se facusse si se dedusse la, rapportoru; dâro' d-sa nu saru fi unitu cu u-
T

nele appreciări alle d-lui Quintesou, fiindu diaibralemente opusse cu prin-

EN

" cipiele salle.

D* Quantescu respunde coe în Tacrarea sa, nu i-a trecutu prin ca |
/C

getu sa, condamne systemele de limba, seu ortografia, cu 'cari nu se im-

parca, nici se favorâdie systeme cari nu placu d-lui Urechia, ci s'a mar-
I

ginitu a espune convietiunile sale assupr'a traductiunilora venite la

AS

_concursu, avetându exronile commisse de condurrenti in. lucrările: loru,

Du Sion erede co, dupo discussiunile urmate si dupo rapportulu . as- -
UI

culta, totusi trebuia, sa ne multiamimu co la, concursurile nâstre se .

presenta, concurenti atâtu de numerosi; acâst a este unu semnu co ju-
BC

nele generatiuni incepu ase dedă cu oecupatiuni nobile, si'co, departe

„de a se descuragiă, din cont” a voru citi observatiunile. judiţidse fa-
Ei
 191
cute de erinentele professora, prin vapportula seu, si la annulu vii-

Y
toriu voru veni cu probe mai correcte si mai bune. D- lui inchiaie Dro-
punendu a se pune la votu conclusiunile rapportului, coci ua discus-

AR
siune mai indelungata n'aru ave nici unu resultata.. i
D. Odobescu, inainte da ase procede la votare, cere lamuriri Com-

R
missiunei, assupr a propunerei « ce face despre editinnea | cu care „sa se

LIB
serve traducetorii. | |
pi Quintescu si Baritiu dau lamiuririle: cer ate; dâ&ro, dupo observa-
tiunea d-lui Romania, „ acâst'a se veconimânda, Commissiunii care are sa

ITY
| reguledie propunerile de concursuri pe annulu viitoru.
Dupo aceste, punându-se la votu: rapportulu Commissiunii iin totale,

RS
se admitte cu majoritate.
Sectiunea, Filologica communica, co ea s'a constituitu în modulu
urniatoriu! : d. A! T'reb. Lăurianu, presiedinte; d. G. Sion, vice- presie-
IVE
dinte si A. A. „Romana, seeretariu. Se ie actu. |
UN

D. Grigorie Stafanescu face ua communieatiune. forte importante

„despre ua descoperire paleontologică, : « Aflarea unei massele de :Dino-
teriu pe most'a Qaicenii, n. valea Be» heciului din districtulu Tecu-
AL

ciului,» cae este ascultata cu viu inter6su. | | Da

D. Odobescu invita,pe d. Stefanescie ca, communidatiunii acssti'a,
R

facuta verbale, sa-i d6 form'a, de disertatiune, spre a pute fi publicata,

NT

in Annale, D, Stefanescu promitte Si Societatea, approba. |

CE

Se dă Tectura processului- verbale d'in 1] Septembre alu Sectiunii

Istorice, (vedi pag. 119) relaitivu la. schimbutu numismaticu propussu a
se face cu d. Doboczky si la typarirea, operiloru Camntemiriane.
I/

Se admite conclusulu propussu de Sectiune ca sa se d6-a- lui

IAS

Doboczky. unulu. d'in celle 3 essemplaze de moneta de la Jfichazu

Jiiulu hui Mir cea; în schimbu pentru altele :ce se offeru "pentru col-:
lectiunea, Societății; assemine a se mujţiiami d-lui Doboczky pentu
U

| dor atiunea, sa precedente.

BC

Tia, pr opuneiea relativa la, typaiveă operelor 1 Gatemirianie, d. Sion,

vediendu co 'se propurie a, se typari Vita Constamtini Cantemiri. si
16
 __122 |
Collectanea Orientalia, +numai in limb” a , latina, arsta parerea, si, dorin-
ti'a, ca,. aceste opere sa, se si traduea,, „pentra ca sa, le pâta citi si Ro- |

RY
mânii cari nu sciu laţinesce. | e
D. Sturdza spune co de ide'a ac&st' a s'a ocenpatu si Sectiunea, dsr |

RA
in vedere co cu traducerea, s'aru ingreună spesele si totu ua data s'aru |
intardiă typarirea, opereloru Cantemiriane, cari toti doiescu sa le vâda

LIB
mai curându essite la lumina, a. venuntiatu la dins' a, remaindu. că tra- |
ducerea sa, se faca, mai tardiu., a |
D. Ston, axetându co prin acâst! a a espressu numai ua,a dorintiia, 6ro

Y
nu ua propunere, se votedia si se approba, a, se typari trei d'in „operele |

SIT
Cantemiria.ne, si anume: a Da
1, Vita Constantin Casitemări,
2. Collectamea Orientalia, si

ER
3. Istoria Jeroghfica; pentru care, caleulându- -se spessele. pentru 10
câle typarite, s'a destinaitiu ua summa de 6500 lei disponibili, dupe
NIV
cumu se specifica anume prin processulu-verbale allu Sectiuni. Sa

| Redactorii « Revistei Sciintiice, oii Aureliana si Gr. Stefanescu, of-.

LU

fera, pentru bi] 'liothec! a, Societătii Academice, unu essemplaru din Re

vista, acâsta, pe annii 1877 —'78. Se priimescu cu multiamire.- |
RA

Siedinţii! a, se ridica, la 5orep. m... |

Vice Presiedinte, G. Boti

T
EN

| | | Secretariu ad-hoc:
G. Sion.
/C

ANRE
I
AS

„ PROCESSU-VERBALE ALLU COMMISSIUNII INSARCINATA CU CERCETAREA PROBELORU DE

UI

-. TRADUCERI DIN AUTORII LATINIe i

| Conămissiunea,. Alologica, insarcinata «cu essaminareă probeloru. de |

BC

traductiune din Pliniu junior, compușsa, din sub- -semnatii, intranin-

du-se în siedintia asta-di, dupo-e ce au ascultatu rapporţulu si conclu- |
 | 123
siuriile lui, io
i conformitate cu convingerea castigata si cu occâsiunea |
citirei facute in communu, si de alta parte avându în vedere usioratatea,

Y
de traducere a lui Pliniu, la care n'â correspunsu nici unulu d'in ma-

AR
nuscripte, approba conclusiunile rapportilui si cere amânarea concur-
sului pe viitoru,

R
LIB
Merobri: A Tra Lauriiau, Al. Roma, N. Qintescu g Baritiu.

ITY
RS
Rapportu aseupra Manuscripteloru-probe din Pliniu cellu teneru.
IVE
Domniloru Colegi,

Din autorii latini ați pusu la coneursu in sessiunea annului trecutu

UN

traductiunea, Epistoleloru st Panegyricului lui, Plinius Cuecilius Se:

cundus, disu si Plinius junior; 6o ca proba, pentru traducerea, cea, mai
AL

buna, s'au allesu. , Epistolele I pene la LXI d'in Correspondenti a acestui

scriitoru cu imperatulu 'Praianu, | |
R

Mamnuscriptele-probe, intrate inaintea, inceperii sessiunii nâstre ac-

NT

tuali, au fostu în numeru de siesse, —numeru relativu considerabile—

cari, insemnate cu câte ua, littera spre deossebire, porta, devisele ur-
CE

majtdre, si anume: |
Manuser iptnlu A: «C'est aux rois, c'est aux grands, c'est aux esprits bien faits,
| A voix la vertu pleine en ses moin res eftots». (Corneille : Horace).
I/

Mamuscriptulu B;: „«Venranda 'vetustas».

Mamnuseriptu lu C: <Sis felicior “Augusto, melior Traianos.
IAS

indicabant>
_ Mamnuseriptulu D: «Vertere graeca in latinum veteres nostri oratores optimum
Manuscriptulu E: «Si quas: paulo curatius scripsissem, (Plin. Ep. 1. I, 1)».

Si in fine Mamnuseriptulu F, avendu dreptu devisa cuvintele: «In omni-

U

bus officiis perscquendis animi adhibenda est contentio.» Cicero,

BC

Membrii Commissiunii d-vostre all&sa, pentru appretiarea, .acestoru

lucrări si compusa din d-nii A. Treb. Lanurianu, G. Baritiu, N. Io-
 „124

RESCU. (acunau substituit piinad. V. A: Urechia), Al.. Romanu si. sub-

semnatulu, au essaminatu mai antăiu fa care in.parte unu numeru de

RY
"manuseripte si apoi pe tote impreuna în modu compavativu. &o cOn-
„vingerii, ce 'si-an formatu despre ele,.- convingere, nefavorabile. bas

RA
tuloru manuseripteloru, - au insarcinatbu pe sub- semnatulu,; sa-i dea,
expressiume! si sa O motivedie printi'ua, minutidsa,. cercetare,

LIB
“Ori-câtu de penibile mi-a fostu de a urmari. în. detaliu pe.. tote,
'mi-amu facuti unu serupulu a: nu condamnă intr unu chipu. sum-
mariu nici pe celle mai rele. -

Y
Cate si6sse manuseriptele sunt provediute cu note esplicative; nu

SIT
„mai.doua ânse au si câte ua notitia, biografica assupr'a lui Pliniu, si
a-nume A,-un'a fârte mică, âro Ț, un'a ceva, mai mare, însocita de ua,

ER
scurta, espunere litterâria. Rae |
In privință a valorii loru, - alei cu totulu relativa la celle mai
multe, -elle sunt de trei mâni, dâco me potu:. esprime: astu- felu, cu
NIV
„. tote co numai intr'unu chipu aprossimativu,.
In espunerea “nâstra âuse, neauticipându luerulu, vomu lassă, ca
LU

elassificarea, loru sa, ss desfasiure de sine. si de acei'â "vomu pune de-

ua-data aluturea, cu textulu lotinu, ce elle cinci manuscripte! A, D.'0,
BE. si PF, &ro mamuseriptulii B, care 'si. are nivelului, seu 'cu totulu
RA

particula u, "lu vomu.lassâ singuru facia, cu originalulu. | E

Spre a se vede dâro intru câtu: ace ste manuseripte au „correspunsu
T

cerintieloru unei bund traductivni, estragemu !mai ântbia că Specinien

EN

ua epistola di in mamnuseriptulu DB. | aa N

„RPISTOL: A „XU.
/C

TEXTULU LATIN

| <. Plinius Traiano Top. — Commeatum triginta. dier um petit, ut oxenrrere,, templi
I

"inchoandi causa, ad 'Tifernates Tiberinos, tum agros in eadem regione locare possit,
AS

„ Quum divus pater tuus, domine, et oratione pulcherrima cb honestissimo exemplo

omnes cives ad munificentiam ossăt cohor tatus, petii ab eo, ut statuas Principuni, quas
UI

in longinquis agris per: plures sticecessiones 'traditas năihi, quales acceperan, custodieham,
'permitteret; i in municipium: transfere, adiecta sua statua. aa
Quodque ile mihi cum plenissimo:. testimonio indulserat ,. eg0 statim. decurionihus
BC

scripseram, ut assignarent solum, în quo templum pecunia mea exstiruereim ; : îi in: hg-
norem operis ipsius eloctionem loci mihi obtuleranţ, | |
 125 .

Bed. primu mea, deinde patris tui valetudine, postea curis delegati a vobis officii
rtenus, nunc videor commodissime posse în rem praesentem excurrere,

Y
Nam et raenstruum meum Kalendis Septembribus fnitur, d sequens „mensis COM-

AR
| plures dies feriatos habet... e |
Na MANUSCEIPTULU B,. | |

R
“Cain Pliniu Toaperabulai 'Trajânu; Cere diurna, pentru 30 dile de trahspor tu, pentru
inceperea, cladirei unui templu la Tifernatii Tiberini, tob odata se pâta asiedia ogdre -

LIB
tot în acea regiune. - - | |
„ Pe când tatăl tâu, Dâmne, au indemnat prin -0 pre frumâsa, , oratiune, si prin un
esemplu forte onest, pe toti cetatienii la bine-faceri , amu cerutu de la d'insulu, ca;

ITY
Statuele principiloru asiediate în ogdrele cejle mai indepartate, ce, pr'in mai multe suc-
cessiuni s'au. tradat în a mea purtare de grije, cari, deca, le amu priimit le am .cu-
stodist, si am staruit se mi se permita a le stramuta în municipii, adeca în [i fer-

RS
natii Tiherini, adaugându-se si staua, sea. . Acâsta ellu ini a permis cu-0 pre deplina, |
| marturie, eu.indata am scris, Decurionilor, ca semi insomne locul, unde .se edific --
IVE
„un templu cu banii mei : ci. chiar în on6rea, templului mi a ofterit un locu ales. Dar RE
eu fiind retinut mai antâiu din causa, sanatatii mele, dup'aceea a parintelui tâu, în Ur
ma,.de îngrijirile delegatului ales de voi, „acum mi se "pare a, fi forte indemanatec
UN

de a, put incepe lucr ul present adeca templulu, câci la calendele lui Septembre diurna -
lunara mi se implinesce, si. luna, viitâre contine mai multe serbetori.> |

i
Dintre. carintielă impusse unei tiraductiuvi, exedinciâsa si essacta re.
AL

producere a ideiloru originalului, este totu cs ss pote pretinde mai si

pucinu. Dâco deja stergerea colorii particulari unei scrieri in chipulu-”
R

ci de exprimere face va kraduetinne palida; deco unu stylu fora ele-".: „i:
NT

ganti'a, si correctiune, - cari sunt applicatiunea, frumosului la limba,

nu desfata, urechi” a, si prin. acâst'a, insasi ua tradudtiune. devine in- -
CE

feridre si. mediocra; ce „sa, dicemu de 'un'a, care. merge pâne a, des-
figură. cugetările autorului? In acestu casu este manuseriptulu' in
cestiune (B).. | | |
I/

Acestu manuser iptu—eca sa, velevâmunnumai cei'a, ce sare mai i multu a

IAS

in ochi, —- traduce p6 «commeaţur petit» prin «cere diurna»; prin

«uţ agros. locare possit» intiellege «ca se pota asiediă ogâre», cei'a ce
nu se pote uni cu nici ua, idea; «statuas traditas mihi»' vrea sa, dica,
U

"dupo dinsulu, «statue ce s'a tradat in:a mea; purtae de grije» ; totu
BC

„dupo, dinsulu, prin: cilli în 'honorem operis ipsius electionem loci mihi
"«obtulerant», Pliniu a vrutu sa; dica «ei chiaru, in ondrea, templului,
 «mi-a offerit un , loc ales»; «menstruura ineum Anitair» txaduce” prin.
«diura, lunara mi se: implinesce» ;;.. &ro «curis delspati a 'vobis. of-

RY
aficii vetentos».nu este nici mai multu, nici înai pucinu, de câsiu areti- |
anut fiind în urma, de ingrijirile delegatuiui ales de voi» l. E

RA
„Ca, sa, se vedia, pe deplinu prin alaturare si celle-l' alte inesaetiităi,
neindemantui de stylu si dessirări de frâse, dăunu aci tr aduotiunea no--

LIB
“stra, d'in epistol'a reprodussa,: ÎN
|.
«Dupo ce augustulu teu parinte,. Dâmhe, indomnase” pe toti cetatienii la libaralitate |

Y
prin cuvinte forte frumâse si exemple demne de t6!a, lauda, i cerui incuviintiarea ca, sa |
„ transportediu în cetâtea. mea natale statuele principiloru, pe cari le pastranau la | proprie-

SIT
tăti departate, astu-felu precumu le priimissemu si'mi fussesera, trânsmisse prin mai multe
- mosteniri. Totu de uadată lu rugai sa'mi dea voia a adauge si statw'a/'sai. Si, fiindu-

ER
„co consimţisse la acâst'a, cu forte multe semne de satisfactiune, : scrissesemn indata, decu-
“rioniloru, ca sa'mi desemnedie loculu, pe care sa construescu unu templu cu spesele
i - “melle. Bi crediura de cuviintia, in ondrea intreprinderii. melle, a'mi lassâ mie insu-mi al-
NIV
„ legerea locului. Dâro impedecatiu mai ântâiu prin bâl'a mea, dupo aceia a parintelui
"teu, în fine prin grijile functiunii incredintiata, mie de voi, "mi pare co acumu este tim-
pului in care voiu pute cu mai maxe inlesnire se ieau messuri de essecutare. Coci, si lun a
LU

„urmatdre numera, mai multe serbetori.....>

"Dero desfigurările de intiellesu necalificabili alle manuseiiptului B

RA

iti se marginescu la, celle constatate, mai susu, Eille: devinu si mai
“grave si attingu culminastiunea, loru. la, ficare pasu in totu decursulu „i
T

je celloru 60. de Epistole, Astu- felu, nu:mai depaate, in Epistol! a. XIII :

EN

| <Tiaianu lui Pliniu salutare, —Ga sa motivedi cererea ta, de congediu ai datu multe ccu=:
vinte de interesu privatu si tâte cuvintele de interesu publicu; mie ânse chiaru numai do-
/C

“zinti'a, ta mi-aru fi fostu de ajunsu. Coci nu nie induoescu co indata ce vei put6, te vei
-intârce la, gr6u'a(1)ta functiune. Te lassu sapui statua mea in:loculu iri care doresti, cu
_tâte co sunt forte reservatu iin privinti” a- unoru assemeni onori, si acâst'a, o facu ca sa nu i
I

paru CO voascu a impedecă cursulu devotamentului teu cotra' mine. > a E

AS

Din acâst! a Epistola, &to ce-a „essitu, sub penn'a, autorului manu-
„seriptului B; Da i a Se
UI

| Tezruto LATINU,:,
B+ privatas mmultas et (ommnes) publicas causas petendi- cotorneatiis vedăidisti :: mini N
BC

() Pentru «districtusp cu greu se va put gassi :in. român 'a ua expressiăne cu totulu correspuu-
diatâre, «Care cere atâtu de mare assiduitate,» d'in unele ntanusoript este ua peritrase, si apoi lun-
gesce multu propositiunea d'in: uirna a frasei.
 197.
autem vel sola, voluntas tua suffecisset. Neque enim dubito te, ut primum potueris, ad
“tam districtum officium reversurum,. Statuam poni 'mihi a te €0, quo desideras, 10co,

Y
quamquam eiusmodi honorum parcissimus, tamen patior, -ne impedisse cursum erga me

AR
pietatia tuae videar., | |
„ MAnoscnurzonu B.
Pentru multe cause private, sii publice, pentru cari ai cerutu diurna, ti ai dat soco-

R
telile : de si singura vointi'a ta, ar fi fost de ajuns. Nici me indoesc, c6 tu cum vei put

LIB
- mai curând te vei inturnă la officiul tâu, la care esci asia de tare decis, statua mea pote
"fi asiedata in loculu unde voesci, de' si in privirea unor assemine on6re me crutiu fârte, .
„totusi tolerezu, ca se nu se para c6 asiu impedecâ cursul pietatiei tale ce'l-ai spre mine,

ITY
Exprimându speranti'a, co Societatea Academica, va, fi ferita pe vii-
| toru de traduceri de assemene€ calibru, inlaturămu manusoriptulu: B
si trecemu la, celle: alte, P, D, A, Csi £.

RS
Fia spre comparare intre elle, Epistol'a, XX. IVE
“BPISTOL:A XX. ID, ,
| TEXTULU LATINU. m
6 primiuna me, domine, indulgentia vestra, promovit ad prefecturam cerarii Sa-
UN

turni, omnibustadvocationibus, quibus alioqui nunquam eram promiscue functus, renun-

tiavi, ut toto : animo: delegato mihi officie vacarem. i
-.Qua ex causa, quum patronum me provinciales optassent contra. Marium Priscum , ot
AL

petii veniam huius muneris, et impetravi. Sed quum „postea consul designatus censuisset,
agendum nobiscum, quorum erat excusatio recepta, ut essemus în senatus potestate, pa- .
R

teremurque nomina nostra, in urnam coniici, convenientissimum esse: tranquillitatii sezouli

NT

“tui putari, presertim tam moderatae voluntată amplissimi ordinis non repugnare.
Qui obse. Juio meo, opto, ut existimes constare rationem, Quum omnia facta dictaque .
mea, probare sanctissimis moribus tuis cupiam. Da
CE

Manusoaresuzu FE.

Tuăata ce favorea Vostra, (4) 2Domne, m'a inaltiatu la prefectura (2) cvrariului lui
I/

« advocatu, de cari de altramente nu me occu-

Saturnu,(3) rehuntiai la tote occu pationile de
5 passemu fora distinetione, ca se me potu oconpă, cu
« tota anim'a de officiulu confiatu
IAS

65) Pliniu primise acesta sarcina de. la Nerv'a, care avea de oorregente pe Traianu. Vestra este,
dero. in intelessulu propriu, reforindu-se la Nerva si 'Traianu. Assertionea co vestra e pluralele
majestaticu contrasta si testului limbei contemporane.
U

(2) Prefectart'a aci este sy nonymacu-pretur'a, cu administrationea, cu deregutorit: a, cu ministeriulu.

BC

(3) Thesaurulu publicu (zerarium) 'se conservă in templulu dieului Saturnu; de aceo'a <errariulu
“ui Saturnu» i insemna thesaurulu publicu. In acelluasi templu se conservau archiv” a statului si ste-
E gurile armatei, Si: |
 198
« zăvă-
mie. Diin acestă causa, candu locuitorii” provinciei africane: me cerură senatului că
_cabu contra Mariu Priscu, (4) cerui escusa, de acesta, sarcina si ua obtinui. Dero fiendu' co

RY
* moulu: consule propose apoi, co noi, 'a caroru-a; escusa era acceptată, se fimu posi la: dis-
positionea senatului si nominile nostre se fia trasse la sortiu, (5) judecai co, pentru unu:

RA
„seculu asia de trancille, ca allu Teu, este forte justu se nu me opponu, mai alessu unei
volintia -atâtu de derepta a illustrei adunare. Dorescu numai s! approbi motivele urmarei
melle, de ore-ce singur'a mea expiratione este ca tote actionile +Si. „tote coventele- mele

LIB
se obtina approbationea virtuosei Telle anima. | SLI Sa

Manuscnurzozu Di:

Y
Indată ce bună voinţa vâstra(1); mie innaintă la prefectura, crariului lu: Saturn (2) |

SIT
renunţai „la tâte afacerile de advocatii, cani de altfeliu.nici o data nu le am :impli-.
nitii fără alegere, ca se mă destinezit: cu totii sufietulii, deregăitorieă mie incredinţate,
Din acâstă causă, cândii locuitorii provinciei (3) mă doriseră ca patroni ali lori. in 'con-
ER
tra lui Marit Priscii, cerui scutirea de acâstă sarcină şi o dobândii. Inse după aceea
consululii designatii făcândii propunerea de a trată cu noi, a cărorii scusă se primise, ca
NIV
se fimii la disposiţiinea, senatului şi se lăsămi a, ni se arunca numele in urna, (4), credui
că e forte amăsuratii liniştei acestui veacii de a nu mă opune mai alesii voinţei atâtit
de cumpătate a celui mai, innaltii ordinii. „Dorescit se afli intemeiatu consimţimintulit
LU

meii, de Oră-ce voii ca tote faptele şşi cuvintele mele se aibă aprobarea. pu ea virtuosului
tăi „carectaril. |
RA

, Mscseniezata A-

“Dâmne! Când inăuigenia vâstră. W. m'a inaintat la: demnitatea de spraveghiator

T
EN

(4) Fostu gubernatoriu (proconsul) allu - Africei proconsularia. Amenuntele- acestui process le
espone Pliniu in epistola sea cotra, Arrianu. Cartea II, epist. 11. | -
_(5) Alegerea advocatiloru pentru provincial iii africani contra aria Priscu, fostulu gubernatozia
/C

alu acestoru-a, se facă prin sortiu. — Cu acesta occasione. avu locu unu casu estraordinariu: essi
d'in urna togma nominile lui Pliniu si Corn. Tacitu, cari obtinussera escusa, la, inceputu,
“(U) A 1ui Traiani şi a lui Nerva, care trăia incă avendă pe Traiană de regente. Unii inţelegă:
I

numai pe Traiani; inse acâsta, era in contra datinci din timpulă lui Pliniti, Aşa numita vossitatio,
AS

adică deprinderea de a vorbi in plurală cu o.singură persână, s'a introdusii mai. tărdii în.l. latina, .
+ (2) Fesaurulu publici precum şi archiva statului şi stindardele militare se “păstrai îîn templuli
Jui Saturni şi Upei. cărorii era inchinatii erariulii-ca celorii mai avari dei, din causa bătrâneţii,
UI

cum se vede din inseripţiuni, şi cari ca toţi aveau acelaşi templu, aşedatii în regiu-
in Roma
nea VIII, in forulă romanii . . ia
(4) Ca se se al6gă prin sorte acusatorii Ină. Priscă, precum s'a alesă şi judecătorii Şi “joraţii iin
BC

acâsta, cestiune, O curidsă intîmplare făcu se, să, din „urnă tocmai numele lat, Pliniti si Tacitii,. cari
|
la incepută refusaseră acâstă sarcină.
(1) Face alusiune şi la Nerva, fiind că sub ol primise această funoţinne.
 | 129
a “Banilor. Tui 3Şututa (2) am renunţat la tot. felul de processe (pe care. de altfel
n ici o data hu le luam asupră-mi fără discernere) (3) pentru a pune toate puterile

Y
in-
tru indeplinirea funcţiunei ce mi se ineredi nţase.. De aceea, când concetățenii
(4) lui Ma-

AR
riu Prisc mă rugară a-i apăra contra lui ;(5) am cerut să fiii scutit
de o assemenea
Sarcină, şi am obţinut; aceasta, Dar când în urmă chiar consulul credu de
cuviință
că trebue să primesc aceasta sarcină , de oare co s'a aprobat tinguirea acelora cum că:

R
aşi fi sub autoritatea senatului şi că s'ar cuveni să ingădui ca şi numele meii
să: fie

LIB
aruncat în: urnă (6), am socotit că spre liniştea secolului: teii nu trebuiam
a mă o0-
pune mai cu seamă unei hotăriri atât de modeste din partea celui mai strălucit
or-
din. Am dorit; să ştii că esistă o causă pentru această a mea supunere, fiind „că
ţin ca

ITY
toate faptele şi vorbele molle săs fie justificate inaintea, tea.

HABUSCRIPTULU E.

RS
Tn data ce.nine-voinţa vostra (1), drame, me inaintă la prefectun” a erariului lui Sa-
turnu (2), renuntiai de totu la advocatiura, — pe care de almintrea nici-o- data nu.o
IVE
esercitasem. fora, distingere, — pentru că se. me devotezu cu t6ta inima oficiului incre-
i
dintiatu mie. "Din care causa, candu' provincialii(3) me alesesera aperatoriu contra lui
" Mariu Priscu, cerui scutire: de acâsta sarcina Si 0 capetai. Imse candu dupa. aceea con=
UN

sulele desemnatu propusese că trebue i se incepe negotiatiuni cu noi, a caroru escusa-

„tiune se primise, 'câ se ne ptinemu la dispositiunea, senatului si se lasmu că numele
nstre se se arunce(4) in urna, am socotitu că e î6rte cuviinciosu pentru linistitulu. teu
AL

seclu a nu me opune vointiei mai ver tosu: atâtu de moderate a ilustri adunări. Doreseu
R

(9) Proteotus rarii cel ce păziă banii publică, cassier general, o funcţiune anevoioasă in care
a stat Pliniu 2 ani, precum insuşi o spune în cart, L. ep. 10. distringor officio ut mazimo,
tam
NT

- molestissimo si 'in Panegyrie, cap. 91: Nondum biennium (incă nici doi ani) compleveramus în
officio laboriosissimo et maziano. Acestă bani ca şi la Greci se păstra, prin differite temple «de la cari
primiaii şi numele. Astfel acestia, : banii ui Saturnii.
CE

(3). Vedi scris. 29: d'in cart. VI, unde Pliniu arată unui amic al seu care fel de processe trebue
luate in apărare. . |
£) Provinciales adecă cei din provinţa, romană din Africa, unde Mariu Prisc fussesse pteconsule
(5) Vegă scris, 11-a din cart. IL „unde: arată
I/

pe larg această "apărare ce a făcut'o împreună cu

Tacit, E :
IAS

(6) Cerânădu-se mai mulţi apărători sso trăpeă, sorții, cecare căzu pe Pliniu.
(0) Pliniu capetase numit'a fanctiune de Ia; Nerv'a si da la coregentele seu Trâianu. Vestra asiă
| dăra e in sensulu propriu, unn pluralis. maiestaţicus, care ar contradice cu. 'totulu modulu de vorbiri
a timpului.
U

(2) Tesaurulu publica :se paste in temple lui Saturnn, anăo: se mai aflau archivula statului si
steagurile de resbelu,
BC

"(3) Locuitorii din provinci'a, Afrie” a, Cf. lib, II], 11, 19, |
(4) Precumu la judecatori si jurati, asiă se.fach si alegaroa aăvecatilora pentru Arieani contr” a
fostului loru gubernatoriu Mariu Priscu, prin sorti, |

17
 180.
disale male 0
es recunosci ascultarea mea, Că rationale, că-ci vreu ca în tâte faptele si.s
„capetu aprobarea prea viriuosului teu caraeteru. e a

RY
MANUSCRIPTULU Ce: -

II
- Tndaţă ce a vostră favâre m'a "naintatii, o' domne, la admnistrazi ea tesaurului din

RA
|
W'altmintrelea -
„. templulă lui Saturnii (1); ami renunţaţiă la ori-ce. advocatură,. pe cae
din-adinsulii |
nici-uă- dată pe nealese n'o esercitasemiă, - ca ast-felii să. mă - ocupi cu toti

LIB
ca advocatii
de serviciul ineredinţatii mie. De aceia, cândiă cei din. provin cie mă aleseră
e, şi isbutii. Dării
în contra lui Mariu Priscu (2), cerui să fiii scutiti: d'acea, însărcinar
cândi în urmă consulele desemnati găsi cu cale că trebuiam puși îîn cestiune şi noi a

Y
cărorii scutire era primită, ca să fimti sub" autoritatea senatului şi să consimţimiă ca, nu-

SIT
mele se ni-se arunce în urnă(3), atunci amit credutii că e forte potrivită cu linistea seco-
lului teii ca mai cu s6mă să nu ne. împotrivimii unei voințe atâtu de cumpănite a pr6
măreţei adunări. Dorescii dârți să iei dreptii bine întemeiată acestă a mea supunere,

ER
pentru că ţii ca tote: faptele şi disele mele să fiă 'cuviinţate "de. pI6 curatele "ţi sim-
| țiminte. | SR | md
NIV
| Dâco consideram cumu au tradus celle cinci mmanuseripte. (A, D. ..
C, E si F) Epistol'a XX, citata mai susu, cu privire la credincids'a, re-
producere a textului, vedemu co cuvintele: «agendum nobiseum. quo-
LU

«rum erat excusattiio recepta, ut essemusin senafius potestate», d'in frasea,

a dou a a $2, au fostu intiellese cu totulu falsu de raanuscriptulu A,
RA

prin «trebue se primeseu acesta sarcina, de .6re ce. s'a aprobatu tin-
«guirea,. acelora cumu co asi fi'sub autoritatea, Senatului»; 6ro manu-
„seriptuiu D'(ade a tată cu n0i.., ca, sa; fimu la. dispositiunea, Senatu-
T

„«lui»), C (ateouiamu pusi în cestiune si noi») si F/ («trebue a, se incepe |

EN

| «negotiatiuni GU n0i»). au tradusu parte inexactu, parte confusu, ca u-

__nela ce au voitu'a se tine pre strictu de textu- si a redă, si in limb! a.
/C

româna latinismulu «agendum nobiscum . . ut .essemus . .» Aa

Numai manuseriptulu P asia dero, a tradusu bine Si claru prin iaca
I

- «sa, fimu pusi la, dispositiunea Senatului.» = -

AS

«Totusi, afora de loculu velevatu, traduetiunea; mauuseriptului E este |

UI

(1) Acraziura Saturni, tesaurulă din templulu lui Saturnă, erariulă publică.
(2) Mariu Priscu, de origină din Boetica, fu consule la Roma, apoi proconsule ini Africa, Pe cândă. |
se afla aci, între anii 99 si 100 fa acusatu de Pliniu ca prevaricatori si acusatii - de tribunale. Apoi
BC

fu citată in senatiă pentru uă nouă acusare, g'atunci Pliniu declin, sarcina,

« a maii susţină acusaţi-
unea ce'i aduceaii cei din provinciă (Africani). i
(5) Spre a fi trase la, sorţi, ca din oficii se fiă însărcinaţi a susţină acasnțianea.
 13)

mai curgere de cât a lui Zi a-nume la, inceputulu Epistolei, ma-

nuseriptulu /' se esprime mai pucinu correctu, inlocuindu perfectulu

Y
«me promovit» d'in prim'a propositiune, prin «m'a inaltiatu», 6ro pe

AR
«renuntiavi» d'in a dou'a, propositiune, prin crenuntiai», pe cându ma-
nuseriptulu-E, si chiaru D, au tr adusu uniformu, conformu usului lim-

R
bei, cu trecutulu simplu, în a.mendoue-locurile, «me inaintă» si crenun-

LIB
atiai»; 6ro manuscrip tele A si Ce cu trecutulu corpus «m'& inaintaţur »
si «amu renuntiatu». “
De aceia nu vomu tin€ ânco pe B ca invinsu definitivu de F, si în =

ITY
asteptare de a'lu ved6 reabilitându- se, vomu cautăde ua cam data a
relevă mai moalte locuri in parte, numai d'in A, D si C, case în privin:

RS
ti'a, intiellegerii originalului sunt aproximativu de aceiasi talia, spre
" a'se.ved6 în restulu Epistoleloru. Ridicarea, sau caderea, loru va, decide,
IVE
d&co va, mai trebui, si dupo acei, a, sa tinemu seu nu s&ma, de elle, facia
cu cele-l-alte doue.
Manuscriptula A. — In Epist, xxv “eprofectus 0170. Pontica se
UN

desemna, prin «comandantulu gureloru pontice». In Epist. XXIV la fine

«nec aut recuset Dion, aut debeat recusare» se reproduce cu «si Dione
«nu se oppune si nici are trebuintia a se oppune». In Epist. XLIII,
AL

umde este vorb'a de Gmeni condamnati la munci silnice su . la oena,

cumu mai dicemu, pr ecumu si la lupte de gladiatori, «quidam, vel in
R

copus damnati vel in ludum similiaque his genera ponarum», tradu-

NT

cețorulu nostru ne intretine de »câti-va, 6meni, cari au fostu condam-

«nati la, cladiri seu la jocuri si la alte. pedepse de acestu felu», ui-
CE

tându astu- felu, co in limb'a româna, «cladirile» si; «jocurile» nu potu

desem nâ cu nici unu pretiu, si genuri de pedepse. In Bpit. XLVI, Traianu
„serie lui Pliniu ::«Solvisse... diis immostalibus vota pro mea, salute...
I/

«libenter... cognovi ex: literis. tuis» si manuseriptulu A,:"lu pune a

IAS

dice : «cu bucurie amu aflatu din a ta sezisâre de dorintiele si: Jura-
amântele» In Epit. XII, se redau cuvibtele « Agrorum enim. . . locatio.,.
„ <adeo: noni potest diffexri, ut proximam putationem novus colonus fa-
U

«cere debeat» prin «coci arenda (in locu de arendarea,) og6reloru...

BC

«acumu nu se pâte urcă, pene acolo (in locu de «int u atâta nu se pote
| «amâna»), cându noulu colonu trebue insusi sa hultutsca arborii si
 182.
„a viile, » Avhorii. se curata (as cracile uscate) si viile se baia, dâro anu.
se hultuescu.

RY
_- Assemeni errori: sepetindu- -se, axu A de prisdsu a 1 mai conseranâ, |
si de acei'a trecemu la, observări de alta, natura, -

RA
p

Manusctiptulu A. furnica, si de incorrectiuni in cei! ace privesce lim-

b'a româna, Astu- felu: „a) de accordu : : «sterilatatile continue me sile-

LIB
«See (Epist. XII); paretii... umplute... fora, a fi acoperite (Ep. XXXIII);» -
"seu, „banii... cari au fostu date; (îbid.) «Greciloru le place Gimnasiile»
(Epist. XXXIV); «li se cere inforreatiunie. (Epist. XUII; —b) de regimu: 3

Y
"«ineuviinducererii mele, (Epist; ITI); «se pâte acord, dorintie: loru; pu-

SIT
«temu. acorda dorintiee loru».(Bpit. XXI, XXII; — „€) de declinase
« pentru. primirea asemenoru onoruri (Epist, XXII)».

ER
“Pe lomga, ac6st'a, manuseriptulu „A sufere de improprietăţi de oxpres-! |
"siuni, „precumu : «unu spaciu de 150 lespedi (ultra, centesimum et quin-!
quagesimum lapidem», (lpist;. XII); «nu era, de gasitu in orasiu nici
NIV
«Unu sifonu: (aullus, usquaza in: publice sipho), » in locu de a dice nici
«ua pompa.»
LU

„ Manuscriptulu D. —Aci intelvitan assemenea a defectuosităti, anse de.

“ua natura mai pucinugrave-de câtu în cellu de mal nainte. Astu-felu,
la, Ep. VII, spre a relevă numai câte-va casuri, dice cu. unu termenu
RA

impropriu «indemna pe omulu -de altu- felu retrasi, (alioqui quietissi-

«mum hortatur)», în locu de a forte: pucinu ambitiosu» seu « fora, pre-
T

„«tentiuni», „cumu cere intiellesulu; la Ep. XII, pe «mihi et soerui met»,

EN

tra duce prin «mie si sociei mele». In Ep. XIX serie : „ciubirea îm pr ui
«mutate n6ştre amicie enescu... piin... vechimea sea, (erevit .. Caritas, ,
/C

«ipsa mutu vetus tate amicitie)»,'in locu de «iubirea, n6stra, crescu.

«prin vechimea amicitiei reciproce»; la, Ep. A XXI: cincrede: re Imprumu-
«tata (mutua fiducia)», in locu de «incredere. reciproca la Ep. XXI
I
AS

| «celui. mai ivaltu. rangu. (ampli issima, ordinis)» ; a Ep, XIVII :

«quum inter se qualificantur», prin: caute “se teză. e0:'si procura,
UI

fol6se unii altora, manuseriptulu .D dice «spre a placă unii.

altora»;
la Ep. V : «de si, dupo orândudla, principiloru, "ti-ai „propusu a nu
Ta.
BC

«da fora temeiu (quaimyis secundam institutionem Principum non

te-
«mere eam [civita em Alexandrina] dare proposuisses)»; la Ep. XI:
 133
«0 parte... va. trebui: a se face d'in caraamidi, cari sunt. si mai
usidre |
«si mai eftine (aliqua, paxs,.. testaceo opere agenda evit. Id enim et

Y
«faciliuş et; . vilius). » Trebuiâ disu e... Si mai usioru de lucratu.,»;

AR
la Ep. III : «si a, permite simţiminteloru mele onorifi ice (et; honestis af
«fectibus meis prăstes)». Se dice, s. e. «functiune onorifica», dero nu

R
«si «simtimentu. onorificu»; la Ep. XVII: «pe atâtu iubitoru de ordine

LIB
«(ita disciplina tenacissimtina expertus)». Iinpropri iu este si «sunt
«crutiatoriu întru a'lu lauda (parciorem mo în laudando fait» ;
(Ep. XI); s6u «de si sunt forte crutiatoriu de assemeni onori (quam- .

ITY
«quam eiusmodi honoruim par cissimus» (Ep. XXV); ori «unu colegiu de
«dulgheri (collegium fabrorum, Ep. XLII)». Assemeneala Ep. XLVIII:

RS
«s6u co insasi pâtra, e slaba si putreda (sive Japis ipse gracilis et | pu- i
«tris)». Românulu dice aS6u. co. e slabă, si sfaramici6sa.» Ori «măci-
_an6san; la Ep." XLVII «dar dieu (sed me Dius fidius)», în locu de «d&:
IVE
„«negresitu»; la, Ep. XVI : «ca sa cautu ua, pâtra pretisa cu tipula lui
«Pacoru (dum requiro gemmam habentem. imaginem Pacori)», si pu-
UN

cinu mai la, valle «precumu iramibu gliisidra (sicut glebulam misi)»;
la Ep. XXVII: «atque etiam febriculis» . traduce cu «de nes- cari fri-
guri», în loeu de :«de figuri». |
AL

“Din construirile inverse..de frase în conta” a “spiritului limbei YO-

mâne relevămu: «Anii si censulu lui, ca nimicu sa nu mai intardie €-
R

«Tosi gratia, ta, le amu tramisu libertiloru tei, eaori ordonasesi» »

NT

(Ep. XXII», în locu de. «Amu tramisu libextiloru tei, » precum u 'mi
„ «dedesesi. ordinu, annii si censulu lui, ea Dimicu...» Da
CE

. Manuscriptulu C. — to si d'in acest'a, câte-va locuri, cari sau în ochi: :

„la Ep. IL «tuigue amantissimi» nu are intiellesu passivu, cumu i-a
datu traducesorulu : «multu iubitu de tine», ci activu : «care te iu-
I/

«besce fâite.multu». Prin «bunei talle voinţi si devotamentului meu

IAS

«volu datorâ rapediciunea lucrării si a statueloru asiediare» n'a in-

tiellesu bine -propositiiunea, penultima din Ep. XII: «debebo, indul-
«genti tu. et pietatis, Me celeritatem et statuaram (status) ordi-
U

" «nationem», coci - «pictatis mea», care atârna de «celeritatem» nu e-

BC

ste in acelasi: casu ca cindulgentiz tu», “cumu a crediutu traduce-

torulu, Acastu locu a'-fostu în adeveru bine tradusu de mamnuserip-
 134

alu HA (Ep. ym: «voi datori bine-vointiei” iale rapidea, implinire

RY
- «(si.mai bine aru fi fostu «îndeplinire) a unei fapte piâse si xegularea, ăi
«starii mele». Câtu pentru er6rea, comissa, în «a, statueloru asiediare»,
o punemu pe sema, variantei. «statuarum: „.», pe Care. traducetorulu a,

RA
prefer iiu-o fora, discernamentiu, La Ep. XXXIII «pentru c'a, incetatu din-
asulu, care trebuiă, sfersitu mai anteiu (cessante eo, quod ante. pera- .

LIB
«gondum est)», în locu de «pentru co a incetatu ceea ce,..»; la Ep. I |
«Dieii nemuritori se grabira sati apropie “virtutile tale d'a statului”
«cârma, (...admovere tuas virtutes ad. gubernacula, veipublicze)». «Sa'ti

Y
o «apropie» ppentru «admovere» este nepotrivitu si neexactu. Ca core- .

SIT
gente. impreuna, cu Nerva, Traianu fusese deja mai nainte «apropiau |
de cârma statului », ca sa nu dicemu — cei'a ce aru fi mai exactu.—

ER
„«ltinga. cârma; ajutoru la cârma», si. acumu prin mortea' lui Nerva,
eră singuru conducetoru allu freneloru imperiului. Prin'urmare «sa, a-
NIV
“aduca virtutile talle la cârma,..., sa, incredintiedie virtuti loru talle câr-
«m'a...» Totu la Ep. XXXIII «unu gimnasiu cu multu mai lungu (gym-
«nacium longe numerosius)». Nu e vorba acide «lungu», cu tâte co !
LU

si ide! a unei mai mari lungimi este fivesce implicata, ci de «mai mare,
«mai spatiosu». Erosi acolo, «lataretiu si fora, simetria, (incompositura RE
RA

«et sparsum [gymuasium])», uitându traducetorulu, co totu pe acestu |

gimnasiu l'a numitu, cu pucinu mai susu, «lungu»; la Ep. III «Bunoiti
«vointi'a, pe care "ti-o dobândescu deplinu» în locu de «.. de care me
T
EN

«bucuru,..». «Sa, me imputernioesci (me compoten facias)» cotre finele

aceleiasi scrisori, in locu de «sa'mi faci cu putintia, sa'mi procuri pu-
«tintia, sa ms pui in positiune»; si immediatu mai departe «honesţi af-
/C

afectus» sunt, în ochii mamuseriptului, «simtiminte deosebite», cee'a, ce

nu e totu un'a cu «simtiminte» stu mai bine. «afectiuni onor abili»,
I
AS

La Ep. XVI, d'in etantam mihi post consulatum reve.entiam prestat,

«ut publica decessitudinis pignora privatis cumulet; officiis», esse la -
mamnuseriptulu O : «atâsu de mare respeetu 'mi pârtă, dupe consulat .
UI

«Si, prin îndatoriri pârticulare, atâtu de multu gramadesce 'la, dovedi,

«CO se interesâdia, de nevoile publice»; pe cându trebuiă, sa dica «'mi
BC

«ar6ta dupo consulaţu atâtu de mare respeetn, in câtu la. probele de

«amicitia publica: adauge indatoriri private»; &ro doue linii mai i josu

7.
 185
«pr digoitate eius » “tvaduce «pentrii a, lui inaintare». Ia 82 allua-
celeiasi Epistole «partiorem. me în laudando facit» este reprodussu im- !

Y
propriu prin «destulu de moderatu intr'a, lui lauda 'mi face», în locu

AR
de «me face mai reser vatu in laud'a, lui»; si. «industria» cu «indemâ,-
«narea» în locu de aactivitătea». La Ep. XVII «confido ad curam tuam

R
«pertinere» nu insâmna « eredu, co! mi porti de grija», ci «... co te inte-

LIB
«res6dia,. .. "ti destepta interesu»; nici «nunti tibi me Ephesum... dzEp
« Mohtay navigasse» nu va sa dica, «dincolo de Malea amu navigatun», ci
«amu navigau pe lânga Malea». „Assemenea; «nunc destino» este «a-

ITY
<cumu cugetu», ca în manuscriptulu E, Ero nu «acumu :ne pregatescu. »
„In Ep. XIX la, fine «si mensurz fideliter agantur» se traduce prin

RS
« dEco dimensiunile. aru fi cu credintia pastrâte». Intiellesulu ânse este -
„“«d6co mesurările s'aru face consciintiosu». In Ep. XXIII «&ro pe loculu
„«unde,,. sa punu galerii si ua sala (eum autem locum.. „ exedra et porti-
IVE
«cibus amplecti)», in locu de «6ro impregiurulu acellui locu 'sa, se con-
«struiasca,. » La Ep. XXVII, $ 1 «Pe d'ua parte Coecsianu Dione v:6
UN

«€a,...sa impuie orasiului ua, lucrare (quum Cocceianus Dion... assignari

« civitati opuş...vellet)», pe cându intiellesulu cere a... voiă sa, trâca ce-
„»tătii unu edificiu»; ro la finele Ep. «si caze nu se pâte sustine prin-
AL

«tr'alte. exemple (et; exemplis defenditur)». Tocmai contrariulu : «si

«care se pote sustine prin exemple care are precedente». La Ep. XXXII,
R

frasea d'in urma : «Nu mi s'a offeritu nici unu motivu probabilu, co
NT

«voiu put6- o face mai târdiu (quod diutius faciendi nulla mihi proba-
«bilis ratio occurrit)», este falsu. Pliniu a. vrutu sa intiellega, «n'amu
CE

«avutu nici unu cuvântu plausibilu de a face acâst'a mai multu timpu»,
La Ep. XXXVI: esa ne adducemu a, minte... c'acele orasie au suferita
«pagube (meminerimus,.. eas civitates... esse vexatas)» Anse «vexatas
I/

_«5se» insemnâdia «co au. fostu turburate (de. rese6le)». Ibid, «ei, de si
IAS

«pucini, voru deveni ua associatiure (hetriz, quamvis breves, fient)»,

in locu «ei voru deveni..., de si pentru scurtu timpu»; «ut et ipsi înhi-
«beam». mu «ca, și ci sa bage de s&ma», ci «ca, si ei sa impedece, sa, 0-
U

«prâsca» In Ep. XLI: «ut te.. „consulerem de modo ponm», traduce prin
BC

aca ssa... despre mesur 'a pedepsei sa, te consult pe tine». Aci însa «de
amodO poena» imsemnedia, « despre modulu pedepsei», La Ep. XLV: «Ru-
“
 | agâmdu dieii :a bine-voi: că, ţota- dâuna, sa, le. asculte si totă- dsuna, sale
" «implin6sca, (precati deos ut velint ea [vota] semper solvi, semperque

RY
«signari)», in locu de avagându pe diei sa. permita, ca; atari voturi sa
„«fia totu-deuna, implinite si totu-dâuna, renouite», precumu, cu pe-

RA
„ twundere mai exacte a textului, s'a, expresn ma.nuseriptulu F.
apr essiuni nepotrivite, neindemânatece s2:commune, —Ep. XXXIIL

LIB
ş 2 «pentru Co - chiaru pstra,. e frageda (sive lapis ipse gracilis)»;
Ep. III, $.1 «conscolaru si conlocuitoru (condiscipulus -et contub&rna-
| lis)»; Ep; IV, 8 L assbitu 'd'ua, forte grea, b6la, (gravissima, valetudine...

Y
«vexatus)»; Ep. V, 81 «pe cându ti ranscrieamu anii si censulu lui

SIT
«(guum annos. et censum,.. edereni)». Transcricamu mir6s6 ci totulu a
scâla. Trebuiâ disu «pe cându “ti faceamu cunnoscutu»; Ep. VIII «sa
«se pota, folosi. de dreptulu de stapânu (utque iiis... servetur ius patro-

ER
«norum)»i Ep. IX «almintrelea forte linastitu (aliogui quietissim us)»,
pe cându întiellesulu cere «..; forte puci bu ambitiosu»;, Ep. XVI, $ 3
NIV
«lu: facu €rosi si €rosi (etiam atque etiam. facio)». Anse «6rosi si &rosi»
allu: cărtiloru . „bisericesei (1), nu: se -potrivesse. aci. Usului. limbei.
LU

nâstie corespunde «cu tota staruinti'a»; Epist, XIX, $1: «fiindu chinuitu
„«de calduri zapusităre. (gravissimis wstibus. . , „vexatus)» De siguiu co
insusi traducetoriulu se ser vesce în vorbire “de «caldurii. fârte maxi»;
RA

92: '«dupo : ce trecussemu în luntre tiermurasie (quum tvansissem în '0-

«tazias naviculas)». Orarie navicule sunt mici corăbii proprie pentru
T

“plutire ini apropiere ds tiermulu mării. Derivativ'a în astu (tiermur-

EN

asiu) a traducetorului nu este usitata. Derivarea, cu silaba Enu. merge,

dâro nu «luntire...» ci.anave tiermurene»; Epist. XX, $ 3: „«coci'e con-
/C

«statatu, co (socotelile) sunt destulu de strimtorate (nam et esse ea [ra-

«tiones) vexatas satis constat)». Dâro «satig». nu se tine de. «vexatas»,
„ci de «constat», prin utmare «destulu de constatatus. Apoi «strimto-
I
AS

„«xatu, strimtorare» se unesce numai cu pers «sunt âne-

strimtoratu, in:
«strimțorare».
: Trebuia d6ro disu «co socotelile sunt incuieate» ; E
UI

pist;: XXIII, $ 2: «Claudiu Polienu ..: . lasase ca in tinda sa i se faca

«unu templu (Claudius. Polyaenus:..d. iusserat;i in peristylio temphuim ei
BC

afieri). » Traducetoriulu, ca sa justifica. reproducerea “pet istilului» prin |

(1) <Ero si: 6ro cu pace Domnului Sa De Tugămus,
 137
«tinda», punein nota, : «peristilulu casei». «Peristilu
lu» sa fia egal u
cu tind'a,! Pe lânga, acâst'a, « tind'a bisericii, tind'
a,casii», care se dice in

Y
adeveru, formtdia, un'a, cu «cas'a» sâu. «biseric'a
, de care nu se pste

AR
inchipui despartita, Astu-feliu fiindu, Saru
intiellege co templulu eră
sa se faca in «tind'a» casei, de care e vorba, immediat
u mai naiete; 1

R
«acu mu ânse în ruine învalmasite (nunc de
formis ruinis); Ep. LXXIV:

LIB
«mie "mi va fi de ajunsu sa-mi areti cu ce
parere te-as unâtu (mihi suf-
«ficient indicari, cui sententia accesseris)».
Se dice «a se uni cu'pare- -
«rea cuiva», d&ro bu si «a
se , uni cu parerea, sa propria», coci Traianu .

ITY
vorbesce de parerile lui Pliniu, consemnate
in scrisrea, lui precedente.
„Bine romanesce este. . . «la care d'intre parer
ile tale te-ai opritu,, că-.
„arii'a dintre pareri ai datu preferenti'a»; Epist

RS
. XLIII, $2: «mnltu si
«bine amu statu pe gânduri (diu multumgue heosi
tavi)»; Epist. XLV:
«Urarile:solemne pentru a, ta neatingere (sollemnia
, vota pro tua, inco-
IVE
«lumitaite)». «Nevatemarea, conservarea sane
tatii » este termenulu pro-
„priu pentru «incolumitas»; Epist. XLVII, $
2: «printa'o lucrare circu-
«larva (opere areuato)», in locu de a, dice «lucrare
UN

arcata, in forma, de
«acu»; Epist, XLV, $ 3 «precumu ti-amu tramisu o
lamă, (sicut; gle-
«bulan misi)»; Epist. XLVI, $2: «lu înhatiai d'in
linistea, lui (...quieti
AL

«eius inieci manum) »; Epist. XIVII, 82: aAdu

cându'mi aminte de ota-
«rirea, ta, (memor propositi tui).» Dero «proposi
tum» este aci «inten-
R

tiune»; Epist. XLIX : «d&co diplomele,a caror

u di espira,, trebuieseu
NT

«in totulu respectate (diplomatia „+ . Quorum dies

proterita, an OI-
«nino observari ... velis).» Mai conformu usului
limbei arufi «deco...
«allu caroru termenu .., trebue sa mai aiba valdr
CE

e,» sâu sa, remâna,

«în vigâre,» precumu însusi manuscriptulu in cestiune dice in Epistol'a,
-
urmare, pentru «în usu esse,» care e totu un'a
cu <observari,» . |
I/

Pe lânga, acestea, manuscriptulu nostru are predilecti

unea, punerii
IAS

verbului. la, finele propositiunei, ca, în stilulu bisericeseu,

in conta, spi-
ritului limbei române. Afora de cei'a, ce s'a pututu obse
rvă pene act
de sine, dâmu ânco doue exemple. Astu-felu, Epist. XLYVI, 83:
«Pentru
U

| «aceste motive rudele lui intr'ale mele le numeru (quib

us ex causis ne- |
« cessitudines eius inter meas- numero),» si Epist.
BC

I, $ 1: «Negresitu co
“«fisca-ti iubire „.. „câtu mai tardiu parinteluteu
i sa urmedie dorise
Da | 18 .
 138:

- - «(ba quidem piotas .. optaverat, ut quam, tasdissime.succederes pa-

«tri),» Piindu-ca de astia, data, nici frasea, latina, n? are verbulu la urma»

RY
traducetorulu. este. «mai. rege de câtu. regele insusi.» . .
Prin exemplele de mai susu manuseriptele: 4, D si C, probamău-se

RA
cu totulu inferiori si defeetuose, si in intregulu Epistoleloru loru, nu
merita a fi luateiîn consideratiune mai departe. Sa ne descareămu dâro.

LIB
si de bagagiulu acestoru ma.nuseripte, si sa mai comparamu âmeo ua.
- data pe F cu E, pe care lVamu vediutu desemnându-se mai favorabilu,
de câtu la prim'a, alaturare, cu oceasiunea, constatării eroriloru, lă, celle

Y
trei manuscripte essite acumu d'in cestiune; Acesta, a dou' a alaturare

SIT
s6u va întări superioritatea, mamnuscriptului F, P sâu va arată, co acestia
a luat numai pentru momentu pasulu, assupr” a Lai E

ER
“BPISTOL'A XXXI (XL).
MTexruLU LATINU,

0. Pliniuş Traian nperatore. Salva magnitudine tua, domine, descenăs oportet

NIV
“ad meas, curas, quum îuş mihi' dederis referendi ad te, de quibus dubito. In plerisque
civitatibus, maxime Nicomedize . ef Nicez, quidam vel în opus damnati, vel in ludum
„similiaque his genera poenarum publicorum servorum officio ministerioque funguntur,
LU

atque etiam, ut publici servi, annua, accipiunt. Quod ego quum audissem, diu multum
„que hssitavi, quid facere deberem. Nam et r6ddere. pene. post longum tempus ple-
RA

_“Tosque iam senes, et, quantum affirmatur, frugaliter modesteque viventes, nimis'seve-.
_rum arbitrabar; et in publicis, officiis retinere damnatos, non satis honestum - putabam;
eosdem rursus a republica, pasci otiosos, inutile, non pasti, etiar periculosuin existima- -
T

„bam. Necessario ergo rem totam, dum te consulerem, în suspenso reliqui. Quzeres for-
EN

„ tasse, quemadinodum evenerit , ut poenis,. în quas dati erant, exsolverentur. Et.ego |

„quzsivi : sed nihil comperi, quod affiimare tibi.possim.Ut . decreta, quibus damnati
erant, proferebantur, ita nulla monumenta quis liberati probarentur. Erant tamen, -
/C

qui dicerent;, deprecantes iussu proconsulum legatorumve dimissos. Addebat fidem,

„quod credibile erat, neminem hoc ausum sine auctore.. | i .
I
AS

Manoscniezuro EF, [EI

e. Pliniu cobra irperatorele "Traianu. Pentru co mi ai permissu, “Domne, de a mie re-

feri la Tene în casurile de dubitatione, Te rogu se nu consideri ca, ua attingere a maies-
UI

tatiei 'Telle, co ti suppunu la connoscentia, curele melle. In cea mai mare:parte de cetati,
“mai .allessu la Nicomedia si -Nicea, omeni condemnati sau la Jahore, sau la lupte, sau
BC

„la alte assemine penalitați, s occupa de servite si afaceri, ba primescu, SI salarie, aunuali
(1) De asta data lassâmu notele la. ua parte, i
 [:139

ca, serviiîi publici, Audindu: acesta am , cogetatu rnultu ce este de facutu. In addeveru, pre!
d'ua parte mi parea afora “din calle severu ca, dupo unu longu intervallu, se Teddu

Y
penei omeni, cea mai mase parte deja betrani, si cari ducu ua vietia. regulata si coven-.

AR
„tiosa, dupa cumu mi s'assecură; pre d'alta parte nu mi parea destullu de onestu de a, re-
tine condemnati” in -servitie publice. Pre. d'alta, parte erosi coget&m co ai lassâ fora

R
oceupatione. si a'i nutri statulu, este: nconmodu, a nu'i nutii este chiaru periculosu.
„Am fostn dero nevolitu se lassu cestionea; in suspensione pene se 'Te consultu. Vei intreb

LIB
pâte, cum a evenitu, ca, se se sustraga peneloru la cari au fostu condemnati. Am in-
„_trebatu si eu despre acest'a, dero n'am aflatu nemica, care se-Ti potu afirmă cu certi-
“tmdine. Mi s'au presentatu chiaru sententiele de condemnatione, dero n'am aflatu nici

ITY
“unu âctu care se vorbesea, despre liberarea loru. Totusi unii mi au declaraţu co, dupo
'xogamentele loru, ei au fostu posi in libertate prin ordinile proconsuliloru sau locotenen-
tiloru. Acâst'a ar pot fi de crediubu, coci. de securu co nimeri n are î cuteziatu sua, faca

RS
fora antorisaione, - o
| MANUSCEIPTULU E. e
IVE
0, Pliniu: cătra, 'Traianu imperabu. Fara, vetemarea maririii tale, dâmne, se cuvine a te
scobori la grijele mele , fiindu-că mi. dedesi dreptulu de a-ti reporta, despre cele ce me
UN

indoeseu.— n cele mai multe cetăţi, mai alesu la, Nicomedia si Nicea, unii condemnati,
oră la. minere, ori la jocuri publice si la alte asemeni genuri de pedepse, implinescu sar-
cinele serviloru publici si primescu chiaru câ, acestia salaria anuali. — Bu candu audi-
sem acest'a, multu timpu fui in nare indointia ce trebuia se facu. Câ-ci de o parte mi
AL

se parea prea severu a-i da î6r la pedâpsa dupa unu ţimpu lungu, candu cei mai
multi suntu acumu betrani. si; pre catu se asecura, traescu cumpetatu şi retrasu, de al-
R

"Va, credeam nu destui de cuviiniciosu a, retîn6în functiuni publice condemnati, dâra,

NT

€rasi judecam ca, ar fi nefolositoru a-i nutri fora, ocupatiune pre spesele comune, . si
periculosu a nu-i nutri. De. necesitate: dera lasai lucrulu intregu nedecisu, pana, se te.
„consultu. Vei intrebâ pote cumu se templă ca, se fia scapati de pedepsele, la cari fusesera
CE

condemnati : si eu cercetai , dâra nu descoperii nimicu, ce Seti potu afirmă. Decretele,

prin cari fusesera condemnati, mi se presentau int” adever u, nici-unu documentu inse,.
prin care se se probeze 'Jiberarea loru. 'Totusi unii diceau.că după rugamintele loru au
I/

„ fostu liberati din ordinea, proconsuliloru sau a legatiloru. Acâst'a e cu atâtu mai proba.
IAS

| bilu, de 6ra, ce. e de crediutu că nimene n'ar fi cutezatia asia, ceva îora autorisaţiunie.

Riindu- -€0. incorrectetitnile de detaliu alle lui JI sis P voru fi elevate |

| mai josu, de-ua; -camdata, spre a nu ne repeti, Je-amu subliniatu numai,
U

marginindu- nea obser vâ, CO mamnuseriptulu Fa tr adussu mai conformu |

BC

intiellesului printr'unu idiotismu românu la, loculu seu «'mi parea a-

„«fora, d'in“calle severu». cuvintele latine d'in frasea a patra: «Nam... *
 | 140 | |
ii animis. severum aibitrabaz». In adeveru aiiimis insemnâdia, «pră de
N «totu, pr6 d'in calle afâra», 6ro nu simplu «Pr&», cumu a , crediutu ma-

RY
E nuseriptulu IE («mi se parea. pr6 severu»), Să .
Atora, de acâsta, mica, deossebire iin favârea, unui” a, a si z se cumpar

RA
nescu aprope iutie sine prin numerulu incorrectetieloru commisse si prin
..
„val6rea, loru: generale, Cu modulu acest'a, confruntarea intre Psi B,

LIB
dându de asta, data unu resultatu ânco mai pucinu hotaritoru decâtu |
“Antăi'a Ora, este necessaru sa, applicămu si acestoru doue mamuscripte
analisarea, în detaliu a tutuloru “Epistoleloru, spre a, ved6 intru câtu 'si

Y
sustin în intregulu loru, positiunea, de pene aci. Citatiunile d'in amen -

SIT
.doue manuscriptele ne voru convinge” totu-de-ua-davta, deco, sI in ce
mesura, sunt; lipsite de defectele celoru-l-alte. | |
ER
-. Manuscriptulu E. Falsificări de intiellesu se intelneseu' forte raru
in decursulu celloru-l- alte” Epistole alle acestui „manuscriptu, D'i in
„contra dămu adesea peste inexactităti, de expressiune, „provenite
NIV

mai vârtosu (precumu resulta, invederatu d'in stersaturile mamnuscr

ip-
tului) d'in aplecarea de a, traduce liberu fora necessitate, la care
se a-
LU

daugu improprietaiti si ne- indemânari de termeni, |

„ Abateri nejustificate, improprietăti. si neindemanăvri. Ep. II, Ş 2
«precumu poti conchide d'in celle doue casatorii alle mele. (sicut Do-
RA

«tes duobus masrimoniis meis credere)», unde « .... te poti ineredin-

-
«tia» era la, loculu seu; $:1 «de si te ai induaplecit la,„ruigamintele li
T

«Iuliu Servianu (quamvis Iulii Seiviani precibus indulseris)», in locu de

EN

„«de si ai acordatu...»;, 82: «Oredu co.mi-amu ajunsu scopulu dorin- -

atieloru (videor summam voti mei consecutus». «Culmea, dorintelor a»
/C

era; mai bine si mai propriu. Assemenea, (ibid.) «cându ai declarâtu de -

«la, inceputulu pre fericitului teu principatu, co me bucuru de destinsa, .
I

ata bine-vointia (quum inter initia, felicissimi principatus bui probaive- i

AS

„» «ris, me ad peculiarem indulgentiam tam pertinere)», în locu de «de

«Grace ai aretatu „„. co me-bucuru de pasticular” a ta „n; Ep. IL, ŞI:
UI

«D'in amore fi&sea,. . . . pre: virtudsa imperate (tua,. quidem pietas, im

«perator sanetissime)». D&ro «pietas» nu este «amore fiesca,», ci respec- .
BC

'tulu religiosu cotra, divinitate si cotra nascetorii nostri, respectu insu-.

flatu de simtimentnlu veounnoseinției pentru ceeace le daţorimu. D&ea
 MI
s'aru obiectă, co adeveratiuilu «respeetu» este însocitu de
«iubire», la,
acâst'a- se vespunde, co «iubirea» este la radecin'a tutulo

Y
zu simţimin-
teloru frumose, dero pentru acâst'a nu trebue confundata

AR
, cu celle-l-alte
virtuti, cari se ramifica, dintr'ins'a,; prin. urmare nici «iubir
ea, fi6sca»
cu «piatatea,». Deco d&ro voimu a, face ua deossebire in, vorbir
e, pre-

R
cumu a cautatu traducetorulu, intre « pietatea» cotra
Dumnedieire si

LIB
cea cotra, parinti, trebue sa numimu pe ântăi'a simplu
: «pietate», &ro
pe cea de a, dou'a, «pietate fii&sea », precumu insusi manus
eriptulu face
mai josu (Ep. IV). Ep. XXXIX, $ 2 : «Coci proptelele
si substructiu-

ITY
«nile cu cari se sprijine d'în cându în cându (pam fultur
a ac substrue-
«tiones quibus subinde suscipitur)». Spre a'si usiură
reproducerea, lui
«subinde», traducetorulu s'a luatu invederatu. dupo unu

RS
textu frun-
cesu (ceea ce amu constatatu si în mai multe alte locuri
), a uitatu
i ânse, co in frances? a. «de temps en temps» se iea, si cu intiellesu
IVE
localu,
de interyalu, ceea,. ce nu merge in limb'a româna. Noi putemu dice
„numai «ici si 'col6, din distantia în distantia». Ep. IV, Ş4
«a vitrieo»
UN

nu este de ajunsu a se înlocui cu «de cotra, vitrigu-seu», ci

cu «de
„«cotra tatalu seu vitregu». Ep. VII «Tu vei fi datoru ami face
cunno-
«scutu (tu notum mihi facere debebis)». « Vei fi datoru» nu este
destulu
AL

de bine, ci «vei trebui», Ep. V, $ 1 «numai prin bine-voito

rulu teu
«concursu, (buza tantum indulgentiize beneficio)».. Dero aci nu e.vorb
'a
R

-de unu simplu «concursu bine-voitoru», ci de mai multu. Ar u fi tr e-

NT

buitu disu «prin bine- facerea favârei talle». Ep. IX «... la unu officiu
aatâtu de estinsu (ad tam districtum officium)». Ep. XII «la care spe-
CE

«vantia pe acestu omu, de almintrelea, fârte retrasu... (ad quam spem

«alioqui quietissimum. hortatur)». Ep. XXIII, $1 «Eu totusi dupe esti:
«matbiune (ego. tamen. astimans)». «Estimatiune» nu este la, loculu seu,
I/

că «examinarea luerului». Ep: XĂVI «Prin experientia, V'amu cunno-

IAS

«scutu 'fârțe devotatu.. (mei summe observantissimum expertus)». Aci

&rosi s'a tiradusu dupo. franciudieste, Nu co prin acâsta, s'aru schimbă
intiellesulu, dero Ini «summe observantissimus» correspunde «plinu de
U

„«inalta,consideratiune», care nu trebuiă sacrificatu lui «trbs dâvou6»;

BC

£ 8 «Unu singuru lucru "lu: facu 60 si &ro (ilud unum... etiam atque
- cetiăma facio)». Ep. XXX, s2 _«Commissiunea, ezaminautăn ia gresi (in-
 aguisitio peccavit)». | «Inquisitio». este £aci «commissiunea, de reciu-

RY
«tare»; ibid. « Ce e dreptu, nu importa, multi (neque enim multum in-
i
aterest)». «Ce e dreptu» este unu adausu de prisosu si nepotrivitu.
Ep. XXXII, $ 2 «sa, fia 6ro dati la pedâpsa (hos oportebit, pone 'su

RA
„«reddi)». Limb'a româna, cere «sa fia suppusi la, pedâpsa». Ep. XXXVIII,
«Dâro, dieu, cauta, sa puni acelasi zelu (sed, me Dius fidius, ad ean-

LIB
«dem diligentiam tuam pertinet)». «Dieu» nu se potrivesce, ci «negre-
«situ». Ep. XI, $ 1 «Tu care esti la, faci'a locului, vei decide ca mai
«bine (... în ve prasenti. optime... constitues)»; 83 «Nue provincia,

Y
«care sa n “aiba, Gmeni experienti SL talentosi (nulla provincia est, quz

SIT
«non peritos et ingeniosos homines habea;)». Cu «ingenios0s» este aci
unita, ide'a de «iscusiti», nu de «talentosi». Ep. XLI «cându me uitu
ER
„_«la, inaltimea, positiunei si a, spiritului teu (intuenţi mihi et, fortuna
«tu et animi-magnitudinem)». Usulu limbei nostre nu i6rta a intre- E
NIV
buintiă verbulu «a se uitâ» cu initiellesu metaforicu, adico «a, privi cu
«Ochii mintii». Cu acestu intiellesu avemu pe «considerare. Prin ur-
mare <eâmdu consideru...»; $ 3 « Musteriă acestui tinutu - sustinu coe.
LU

«mai inaltu cu 40 de picidre, (artifices regionis. huius quadraginta, cu-

«bitis altiorem esse contendunt)». Pentuu ce « pici6re». in locu de «coti»,
RA

84 «ori spre a uni laculu cu fluviulu (an ad commitendum flumini

„ «lacum)».. Care fluviu? —Nu ss spune care. Asia, dro «cu unu fluviu»,
Ep. XLIII, $ 1 «mise areta, co în toti annii. cu decisiunea poporului
T
EN

«se tramitea, (indicatum est... Jegatum... anvis omnibus cum. psephis-

«mase miti)». «Decisiunea,» trebue sa se inloenssca prin «decretulu»;
$ 4 «Te rogu, domne, ca printr'unu rescripta sa bine-voesci (te, Do- a
/C

«mine, Togo, est.. veseribendo... digneris)» „Nu «printr unu „reseriptu», |

ci simplu respundiendu' mi». Ep. XLIV «Le va, trece cu vederea, dăco
I
AS

«?lu voru curteni ivt”'unu modu mai pucinu costastoriu (ignoscet, illis...
«si minus illum sumptuose coluerint)» M amuseriptulu s'a, luatu si aci.
UI

-dupoi ua traductiune fancesa,. «S'ils ne lui font pas leur cour », “aColere»
„cu intiellesu moralu este «a aretă, respectu». Ep. XLVII, $2 «Pretin-
«se ca, celle ce diceau si celica sa le espunu int'uvu scriptu (exegi, at,
BC

«qug dicebant,, Quque recitabant, libello compleesterentur)»,! “in locu

„de «,.. diceă si f juteâ», ori ua expressiune cowmespundietdre; Ep. LII. -
€
” 4

7
 143
«cari se certau pre aceeasi pietate (qui eadem certarunt pietate)», pe
cându limb' a româna, impune a se dice «se intrecea in pietate» scu

Y
«in devotamentu»; Ep. LIV, $ 1 ame temu... sa nu zaca (banii) nepro-

AR
«duetivi (au vereor, ne [pecuniz] otiosm iaceant)», în locu-de «sa nu
«vemâna », s6u «sa nu stee», cum cere usulu limbei nâstre; Ep. LVI,

R
$ 3 «coeci: precumu in mandatele tale . (nam sicut mandastis tuis) »
«Mandata» ânse nu se pote reproduce aci de câtu prin «instructiuni»;

LIB
ibid. '«casri esiliati pentru totu-d'auna,.. se prindu in provincia (qui in
«perpetuum relegati... în provincia deprehenduntur». Verbulu «depre- |

ITY
«henduntur» trebve expressu prin «stau» ori «remâmnu», nu prin «se
“«prindu»; Ep. XXXI, $ 2 econdemnati ori la minere... (quidam. vel
«in Opus damnati..)»; «cumpeiatiu si retrasu (rugaliter modesteque)»

RS
ibid, Ş 3. | |
| Falsificare de intiellesu. «Ne, dum înter se grasificentur, et inchoa-
IVE
«veribt aqupductus et reliquerint» d'in Ep. XXXVIII, insemnâdia, «ca
„anu cum-va, sa, fia, inceputu si lassatu neterminate apeductele, numai
UN

«ca sa si procure folse unii altora». Falsu dice manuseriptulu £ :

«pentru ca, — spre a/'si face unulu altui'a, placer ea —,ei nici sa in-
«c&pa, apeductele, si sa, le si-paras6sca,».
AL

Caracteristicu este la, mamuscriptulu in cestiune intaebuintiarea

. pluralului cu sufixulu, a la nume si adiective, precumu «150 miliaria
R

«(Ep. VIID); cere -multe bracia (Ep. XLI); salaria anuali (Ep. XXXI);
NT

"ase ridice edificiale; tinu la, gimnasia (Ep. XI); privilegie si datina
«forte vechia (Ep. XLVII)» si altele.
CE

„ In ceea, ce privesce ânse stilulu manuscriptului H,[ ella se deosebesce

in generalu prin destula, usiurajtaite si claritate, 6ro limb'a de care se
servesca este ua, limba moderata, combinata, d'in elementele populari,
I/

cu adausurile notie, trecute in usulu generalu allu litteraturei Și con-

IAS

_xersatiunii 6meniloru instruiti, Totusi pe alocurea, pecaiinesce prin

| negligentia,. Astu-felu s. e. fiasea ânttia a Ep. L-«D'in amore fiâsca, tu,
| «pr6 virtuose, imperate, dorissesi, ca câtu mai tardii sa urntedi tatalui
U

„«teu», acssta frase lassa a se strecură unu «fiu» de prisosu, coti pronu-
mele personnalu. insociesce verbulu in limb'a, româna, numai când se
BC

| arta, ua, oppositiiune intre persânne; si suffere . de Ma cacofonia prin

 . i44 |
iutelnirea lui «că» cu «câtbu» («ca, câtu»), pe cându frasea ari fi fostui
mai elegante si mai sonora, schimbata, si adussa astu-felu : «D'in pie-

RY
«tate fii&sca, dorissesi, pre vir tuse iimperate, sa, urmedi câtu mai târdiu -
«parintelui teu». Assemenea in frasea, (Ep. VIII) «pre cari (statue) le

RA
„«pastramu cumu le priimisemu pre mosii departate, ajunse la, mine...»,
ajunse, dupo loculu seu, se refere la departate (mosii), pe cându dupo

LIB
intiellesa sta, în legatura cu «staiue. (o. statuas... traditas mihi)»; stu
Ep. XLIX : „«Nicomedanii iincepura a adauge la forulu cellu vechiu .
«unulu, nou, într” una unghiu allu caruia. e. unu templu. a... (o. Nicome-

Y
« denses priori foro novum adiicere coperunt, cuius in. angulo est Be

SIT
des...)», în locu de : «... in unghiulu carui” a...» | = _
„D'in observările orizedenti vesulta, co si mamuseriptulu HN are mai

ER
inulte defecte de câtu este iertatu unei: traduceri, spre a fi tâxata de
buna, si acâst'a, chisru facându abstractiune de alte incorreectiuni, cari
„Sau lassatu la ua parte, ca si la celle-l-alte manuseripte.
NIV

„Deco considerămu acumu singurulu mamuseriptu, care ne-a mai re:

massu, cu privire la, esactiţatea, xeproducerii originalului in intregulu.
LU

Epistoleloru sale, manyseriptulu F apaxe incontestabilu Superioru lui

[. Atora de câte-va, mici abateri de seusu si expr essiuni, „Decorrespundie-
târe, precum «si pe din afora nu suntu muniti (pariet;! î) cu Petra» (Ep.
RA

XLVIII, $4), in' locu de» imbracisti cu. caramida (nec testaceo opere.
«priocinti); «coti este pr6 întinsu si nereggulatu (incompositum enim et
T

„«sparsum, ibid.) sciu.., co rogile nâstre suntu gravate în memoria Tea,

EN

„«totu-d'auna presente (scio. :. memori tu, que est; benefaciendi te-

«nacissima, preces. nostras inharăre)», Ep. VII; «pre d'alta parte 6rosi .
/C

«cogetamu, co a i lassă, fora oceupatiune si a/'i nutri statulu, este 7n=

«commodu (eosdem rursus a republica pasci otiosos, inutile... existima=
I

«bam)», Ep. XL, $ 3, in locu de «... este daunatoru»; «ţi suppunu la

AS

a cunnoscinii” a (... descendas oportet ad meas cur as)» ibid., $ 1; «pre li-
ă «beru S 'oceupa, de servitie si afaceri. ca, servii publici (publicorum ser-
UI

«vorum officio ministerioque fun guntur)»,»,8 2ecari ducu ua vieti'a; regu-

“alata si cuviinti6sa, (frugaliter modesteque viventes) », in locu 'de «...ua,
BC

a vi&tia, cumpatata, Si,.»;. «s'aru pute face de caramida, care e mai ef- |
«tina si mai fagi” de procur atu, (tesiaceo opere agenda erit Id enim
7
 | | 145 - |
«et; facilius et vilius)», in locu de «...de lucrati»

Y
(Ep. XLVI, 82); «nu
«este nici ua, provincia, care sa, n'aiba &meni
esperti si apti la ori-ce

AR
«(nulla, provincia est, qua non peritos et ingeniosos bomines
Ep. XLIX, $ 3, impropriu in locu de «...
habeat»,
si iscusiţi»; «cutediu.., de

R
«a repetă, (., admoneo)», Ep. VII, afora, de
acestea si câteva, altele, au-

LIB
torulu manuscriptului Z probedia, prin traductiunea; sa,
co a, petrunsu
satisfacetoriu pe Pliniu; ceea, ce formâdia unu.
contrastu între ellu si
cei-l-alti traducetori, rei sâu slabi cunnoscetori
de limb'a, originalului.

ITY
Na totu astu-felu se pâte dice despre mamuseriptulu
F, A&co luamu
în consideratiune si alte cerintie alle unei
bune traduceri. In adeveru
limb'a, de cae

RS
se. servesce mânuscriptulu F este atâtu de incarcata
cu latinismi: pe dintregu, in câtu ajunge
a fi obsenra si neintiiell6ssa,
Prin acâst'a, stilulu insusi devine greoiu
IVE
si pedantu, 6ro espunerea, nu
procura, nici ua; placere cititorului,
| pr
Spre a face acâsta, si mai invederatu de câtu a putut
u resultă, d'in es-
tractele de pene aci, insemnămu urmat6rele locuri. In
UN

Ep. XXIV, $ 3:
«coci atâtu mensea, mea, de servitiu finesce la, d'intaiu
de septembre,
«câtu si mensea urmatoria, are multe serbetorie (nam
ruum et menst
AL

«meum Kalendis Septemtribus finitur,et sequens

mensii complares
«dies feriatos habet)»; «despre genulu de 'pene (de
modo ponm)», Ep.
R

„XXXVIII,$ |; « d6co merita, pen'a, capitale(an supplicium

capitale meruis-
NT

«se videatur)», Ep. XXXIX, $ 1; ase veddu penei

(nam et reddere poe-
: «nae)», Ep. XL,; $-3; «6meni .. condemnati la labâre
(guidam . . în opus
CE

«damnati,)> ibid. $ 2; prin câre se intiellege»: «la munca,

silnica,» «de şi
«(edificiale) erau separate prin atătu de departe (Quaniquam
via interia- |
| acente)», Ep. XLII, $ 1; coci fulturele si substructiunile
(nam falturae
I/

«ac substructiones) », Ep. XLVIII, $2; «senu te inciet

e (nec te moveat )
IAS

Ep. LIX; «prin 6meni cari acumu acolo (.. accuisu populi)», Ep.
XLIII,
$ 2; «ca se facilite properaţiunea, cursoriului tramissu.., i amu
data unu
«passaportu (festinationem tabellaxrii, quemad te,. misit, diplomate
a.
U

„„«diuvi)», Ep, XIV, «ti tramittu ua, glebula, de metallu

.nativu, addussa
„«d'inua, mina pasrthica, dice ellu (glebulam-misi, quam
BC

se ex Parthico
«metallo attulisse dicebat »), Ep. XVI $3; «vei intre! _'pote
, cuimu a, eve-
_anitu (Quae res forțasse; quemadmodum evenerit)»,
Ep. XL, si asi6
mai duparte de la, iriceputulu pene la sfessituln traduetiun
ei. E
19
 ps
Li

Mi
Lai .

si alaturea cu tendenti a de a. Tatinist- Jimb' a cu ori-ce pretu, întel-

RY
|
nimuii ici si col6—ca, sa se adeveresca adeverului, co „extremele se. at-
tingu—cuvinte Juaite de- adreptulu d'in franciuzeșce : «ca, se me. „potu

RA
«oecupă „+ de. officiulu confiata mie (ut: .-. delegaito mihi officio vaca-.
arem)», Ep. XX, ş 1; «decurele oficiului, ce mi ati confiatu (curis dele- E

LIB
«gati a, vobis offieii»),: Ep. FII, $ 3; «deo ai eomfeni a in , menei ă
_«quid mihi eredis)», Ep. XI, 2 a
“"Af6ra, de acâst'a mainuseriptulu F commite inte” adirisu ; a vesioli de de- E

Y
clinatiune si accordu, si astu-feliu. devine si mai negustabilu, precum : .

SIT
«conservatiunea nu este aplicabile solului unei cetate straina (quum s0-.. |
“«lum peregrinae civitatis capax non sit dieţionis)», Ep. LIS, cinnaintea
«acestei deputatiune (Ep. XV): în poterea acestei. amicitia, (Ep. XIX); Su
ER
«approbatiunăa, virtuosei 'Tele anima; illustire aduriare (Ep. XX)». |
Astu-feliu fiindu, domniloru collegi, Commissiunea, d-v. filologica,. de...
NIV

si recunnâsce co mamuseriptulu P întrece pe FI prin fondulu mai; serio-

| su allu traducerii. salle, cu tâte acestea, consider ându co acestu: ma». |
LU

nuseriptu a scapatu. de multe greutăti de. traducere prin ingrama- .

direa, expressiuniloru latine d'in textu, neprobându astu- feliu intru câtu
possede si scia a maniă limba româna, si prin urmare intru: câtue
RA

superioru de faptu lui E; avându in vedere co menirea, premieloru .

„din autorii classiei. este şi acei'a de a, contribui la cultur” a si desvol-! |
T

-tiarea, limbei nătionale, aceea, ce nu se indeplicesce prin încercări de asse- :

EN

„meni taduceri silite nenatur ali; considerându co traduceri ca a manu- .

- seriptului F aru impedieă propasirea, reale a, litteraurei nostre, care
/C

ca, ori-ce litterabură,. are trebuintia sa,. se alimentedie mai allesu din .-
„izvorulu viu: allu vorbirii populari; cu unu: cuventu avându in vedere
„> 0, d&e0o si altu-feliu mamuscriptiulu pF are trebuintia de Gre-cari. in- -
I
AS

o dreptări, apoi “in privinti! a limbei, de care se servesce, nu intrunesce .

un'a d'in conditiunile essentiali alle unei bune traduceri, adico de a. f
UI

clara, si inteligibile maiorităitii publicului, &o nu numai invetiaitiloru 5

latinisti, „pentru aceste consideratiuni Commissiunea,- d--V.. flologica,
BC

. exprimându parerea, de reu, co tocmai Ja unu scriitori iu atâtiu de usioru .

ca Pliniu, niciun; aa" in cele siâsse manuscripte n 'a correspunsu. astep-
„tăriloru ei, propune ! ca premiulu Zappa pentru cea mai buna proba, de
€
| traducere d'in Pliniu sas se amâne pentru annulu viitora. |
p-
 | e 241 |
| “ Totu de- ua,- data: se recomanda, ca, ua, necesitate la publicarea; |
noului concuisu, prescrierea formale, ca viitori ii concurrenti sa faca,

Y
-prob'a de traducere: d?in Pliniu, dupo un'a,si aceiasi editiune, s. e. a.

AR
lui H. Keil, cu adnotatiunile. lui Theodor Mommsen (Lipsia, 1870).
Altufeliu Comrissiunea d-v. filologica,' si in specialu rapportorulu va

R
av a intempină si în viitoru. ua mare greutate si a incercă ua, în-
| semnata perdere de timpu. cu compararea unoru „mamuscripte, cari

LIB
urmându, ca celle de asta-data, editiuni diferite, nu se potrivescu nici
| înn privinti a Epistolelor cuprinse in, elle, nici in insirarea loa.

ITY
| - - a _ | - 3 - Rapportora :x. Quintescu.

RS
IVE
n mere sic on 0dlolrtrata |
UN

_. PROGESSU-VERBALE, ML
AL

| | SIBDINEI: Ap IN î4 SEPTENBRE 1838. E |

- Membrii : pai Laurianu A. 4 Quintesou A Romana 4 Sion e. i
R
NT

| „Presiedinte : De Laurian A. Treb, .

| “Sussemnatii roorapri aii Sootinii Filologice, intrunindu-se astadi, au

CE

processu la; constituirea, oficiului seu, allegându de preşiedinte” pre

AA Treb. Lauiriaru, de vice-presiedinte pre d. G. Sion, cei'a cese.
I/

„Va. adduce spre 'cunnoseinti' a Societătii Academice, de subserissulu al-

_ lessu ca seoretariu. De
IAS

* Presiedinte : 4. Drob. Laarianu. Na

_ E „ . Secretariu: A. Romanu,
U

a, e
BC
 „148.

| PROOBSSU- VERBALE No. 25. |

srevinrr A PLENARIA D'IN15 SEPTEMBRE 1878.

RY
- Membrii . presenti. : pai Aurelianu, Petre S., Babesiu Pincentiu,

RA
Baritiu George, Falcoianu Stefanu, Ghica 'L.; Hodosiu Josifu, Lau-
|
rianu Augusta Treb., Maniu Vasile, Odobescu Alez., Romanu Alea., _
Stion George, Stefanescu Grigorie, Sturdaa D. 4.

LIB
| |
“Presiedinte : Du IL, Ghica,
Siodinti” ase deschide la 2 ore p. m,

Y
SIT
Se di 1ectura processului- verbale alu siedintioi precedonti « si se
aproba, | îi |
ER
D, Presiedinte invita, pee membrii Commissiunei insarcinata a, se pro-:
nunti pentru cea mai buna carte ce trebue sa capete premiulu
Nas-
NIV
turelu, că sa; se adune spre a se consultă. Siedinti'a se suspende
si
membrii Commissiunii se retragu pentru acâst” a.
|
Cu acâsta lucrare ocenpându--se:> pene la, ?. ore, siedinti'a, nu se mai -
LU

pote redeschide, | | | |
Vice-presiedinte ; G. Batu. a szorotarta ad-loe G, Ston, *
T RA
EN

PROCESSU- VERBALE No, 26. SI

- STEDINTI? A D'IN 16 SEPTEMBRE 1878
/C

| “Membri presenţă : Di Aurelanu P. S., Babesiu 7, Baritiu G.,

Hodosiu los., Laurianu A. Treb., Maniu 7. Ochescu A, Romana a
I

A., Sion G., Stefanescu Gr.

AS

ia i
Vice-presiedinte : De G. Baritiu.
UI

Siedinti'a, se deschide la 2 ore p. m,

"Se dă lectura, processnlui-verbale alu siedintiei pr ccodentă si se
BC

aprobe o 3 |
| ÎI)
 149.
D. Presiedinte, observandu co Societatea, nu + este in numerulu re-
glementaru spre a luă, decisiuni, si co acâst a provine
d'in causa co

Y
mai multi membri facu parte d'in corpurile legiuitâre, propu
ne în cou-

AR
ferintia, a se tine siedintiele diminsti'a,, inainte de
amedia- di. Mem- -
brii presenti convinu a se adună, la 9 ore diminâti'a.

R
Dupo acâst'a, adresându- -se intrebare “Commissiuniloru si
Sectiuni-
loru, d&co au lucrări gata, acestea, au: promisst a'si adduc

LIB
e rapportu-
rile in ordinea, urmatâre : a
Pe marti : Rapportulu assupr 'a manuseriptului « Fierramulu
TO-

ITY
mânu», Rapportulu assupr'a revisiunii Compturiloru. si acell'a, as-
| supr' a “Bibliothecei si Collectiuniloru. | i
Pe mercuri : Rapportulu assupr'a « Manuscripteloru de vraductiuni

RS
din limb'a ellena», acell'a allu Commisstunei de revistune, a Dictio-
nariului si acela: pentru Premiarea. căârtiă cellei mai bune, cu pre-
IVE
miulu Nasturellu. |
Secretariulu generale, adăucându aminte Sectiuni Istorice despre |
UN

collectiunea Basmeloru, adunate de d. Hintiescu, si mai mulţi membri

d'in acea, Sectiune aretându ca, acestea, nu potu fi de competinti'a, ei,
acea collectiune se indreptedia, la Sectiunea, Filologica,.
AL

„D. Presiedinte recommanda, Sectiuniloru sa se occupe si de propu-

nerea concursuriloru pentu annulu viitoru, |
R

„Dupo acâst'a, membrii se retragu in Commissiuni si se occupa cu lu-

NT

crările loru reapectiive, pene la orele d si jum. pm

CE

Vice-Prosiedinte : GL Baritiu.

-Secetariu ad-hoc : G. Sion,

I/
U IAS
BC

ni]
pr
7
 oi

RY
„ PROGESSU-VERBALE, No, 27. pi E

RA
signInrI! A pe IN 18 see TEWBRE 1978.

Si Membrii "present : Dai, “Aureliana Petre Ss, Babestu. Vincentiu,

LIB
“Baritiu George, Fălcoianu Stefana, Ghica Jonu, Hodosiu Josifu, Laue SI
_rianu Augustu , Treb:.; ; Mamâu Vasile, "Odobescu, Alecandru, Romana a
Alezandru, Sion GGeorge, Stefanescu Grigorie, De

Y
SIT
Presiedinte : pis Ton Gica,

“ Biedintita a; se deschide a. 9. ore p..m: ae E

Se ER
dă lectura, processului- verbale allu siedintiei precedenti si se. £ap
| „Proba i | IE
NIV
1

Se communica co d. “Hentia a. adăustă poitretalu Juciatu. in. uleiu

allu Cavalerului ' 0. Stamati, membru. allu Societăţii, incetatu diin vi6-..
LU

tia, spre a se adaoge la, galeri'a Societătii, Se. recommanda, a se. av6!
in vedere la, facerea, budgetului, atâtu plat” a acestui” a, câtu: si essecu-,
barea portreteloru cellora- l- alti membrii” incetat d'in vibtia, =
RA

“Societatea nefiindu îiin numeru a Spre : a pat. ting siedintia,, s se. regu-
T

16ăia, ordiriea, de di pentru: siedinti! a,.+ publica de joui, in modulu urma.

EN

toriu 3 e a
“Di Lonu Ghăca va,„citi ua dissertatiune arenă de titlu : «Out i E
/C

„- inceputulu seu. RE | e
“D. Odobescu va, continuă studiilu seu assupr'2a, a: Cumamei de a No
I

vo-Cerhkasl». | Ie | Ia
AS

„D. Baritiu va, câţi ua, dissertatiune intitulata : « Critica filolegica»:

D. Gr. „Stefanescu v va vorbi, despre. ua, noua descoperire, paleon-
UI

teologica, | | Se | |
BC

| Dupo acâstia, serggeanta sossirea, Jădii cu cărti, prOmissa, de” a. ge-

| neralu Adrianu; pentu care se.decide ai Se adressă; maultizumiri ro :
 151, |
“miembrii import in Cotatnissiuni si Sectiuni, se oceupa, cu.
« lnorările
loru respective pene la ora, 12. ae

Y
AR
. Presiedinte : Ț, Ghica. AIE NE
| Seeretariu ad-hoc: G. Sion.

R
LIB
roniegaa ISTORIC O-AR OHBOLO 104 |

ITY
| PROCESSU-VEERBALE. “No. VII.

RS
, SIEDINTI: A » IN 18 SBPTEMBRE 1878.
Membrii presenti : pai Babesiu Vincentiu, Baritiu George; Hodostu
IVE
Dosifu Maniu Vasile, Odobescu Alezandru.
| Presiedinte:: D* G. Baritiu. i |
UN

-D.: GQ Baritiu, rapportore în cestiunea, scrierii

« intitulata : «Tsto-
ria rerolutiunei lui Horea, din 1784», incepe a'si „espune rapportulu
„sen'verbalu, provocându-se. mai ântbiu la, punetele copriuse in peti- |
AL

tiunea, d lui N. Densusianu si veflectându la, eonelusiunile admisse in

unanimitate de eotra Sectiunea Istoriea, in siedinti' a sa din 21 au-
R

„gustu; ata co d-sea a' mai citiiu d'in acea, opera, incependu de la,
NT

"AVa;240, peste un'a miia, pagine,cu cea mai incordata attentiune, €ro .
“ mestulu d'in man aserissti l'a, essaminatu nn mai frundiarindu printr'in-
CE

sulu, si: a obser vatu.co acea parte nu contine idei, appreciări Si espu-
meri contrarie. veritătilora istorice, | | |
Di in tote părtile citite s'a convinsu, dice d. rappor tore, co autor ele
I/

a studiau bine acellu mare episodu d'in istori' a nâstra nationale, a.

IAS

„pussu multa âiligentia si persevevintia, in studiul u seu, folosindu-se

„de tote serierile-si documentele câte sunt cunnoscute pene acumu in
acestu subiectu, precumu si mu te alte. documente descoper ite de 00-
U

- tra însusi autorele. Ca, conelusiune, d. rapportoie propune ase accordă

BC

d-lui Den: usianu, atâtu egrutulu ajutoru de 1509; lei, câtu si a se de-
SE cide : in “prineipin typarireiea opului cu spesele Societăţii Academice, in
 152
intiellesulu vesolutinnii luata prin susvorbitulu )procossu-
verbale, cata |
si in întiellesulu propriei salle petitiuni.

RY
a |
DD. Odobescu, ascultându espuneriie moti veloru
si coholusinnile
Tappor tului, desvolta, urmatârea, propunere : |

RA
Sa
«Sectiunea Istoriea, unindu-se cu conelusiunele d-
lui Baritiu, decide
«a se propune plenului Societatii, acordarea,
de spes6 pentu typari-

LIB
"«rea, Istoriei: lui Horea, sub conditiunea, ca
d. autore N. Densusianu |
«sa aiba a faca, sub directiunea, Snctianei Istorice, schimbările indi-
«cate, pentru ca. oper'a, sa, fia, conforma, cu consil

Y
iile ce i s'au datu, a-
«tâtu în privinti'a directiunei critice, câtu si
a, correctiunei de stilu.

SIT
«Se va cere a se iuserie in .-budgetulu Societăţii sumele necesarie
pentru typariu,
Se E
«ruta
ER
« Asemenea; sa; se propuna plenuliai accordarea
pentru missiunea avendu de scopu cercetarea
summei de 1500, Ce-
de documente re-.
NIV
„«lative la istori'a, revolutiunei lui Horea,
in particularu, si a Româ-
aniloru in genere, aflatârein Archivele d'in
Transilvani! a si Ungari' a, »
_ D. Babestu observa; co Sectiunea deja
s'a pronunciatu in cestiune .
LU

si-a decissu printr'ua, resolutiune luata, eum-

-ca neconditionatu nu pote
spriji ni typarirea operei; co d, rapportore
a fostu rugătu sa essamine
d&co si coprinsulu ulterioru allu scrier
RA

ei este de aceiasi natura; in as-

semenea, casu, sa, se puna in: intiellegere
cu âutorulu operei assupr'a
„ modificăriloru si complectării de facutu
T

; crede: prin urmare, co d. rap-

| portore n'are de câtu să vina cu opini
EN

unea, d-salei in acestu sensu, ,

„- D. Hodostu, recitindu cuvintale d'in
petitiunea, d-lui N. Densusianu,
este de
parere e) mai nainte de a se pronu
/C

nciă Sectiunea, assupia, ty-

“parirei, trebue sa, se rostâsca, assupr
'a, ajutorul: ui cerutu, care consti
tue primulu - -
puntu in supplic'ă d- lui Densusianu.
i
I

D, Baritiu sustine co d'in lectura

AS

operei se vede: iamuritu cumu- -00

aatorele are acea insusire ceruta
pentru facerea, unei bune e
istorice; priimindn-se conditiuuile c'ipri
UI

nse in citatulu processu-verbale

d'in 2] augus tu sieli: uinându- sed'i in scriere,
acelle appreciăuri
referitâre
la feudalitute si la şeopul revolutiun
BC

ei, cuprinse in câte-va, pagine,

cererea d-lui Densustânu aru put
fi incuviintiata,, atâtu in punetulu
ajutorului de 1500 pentru missiune,
câtu și în' Puuetulu typaririi ecu
 . | | Ă 153 |
spesele Societatii, bine notându co typaarirea, Va, av6 sa se faca, sub
“conducerea unei Commissiuni „essita, d'in sinulu Seotiunei

Y
Istorice. si
dupo ce se va complectă, oper' a...

AR
D. Babestu dice co duipo ce d. rapportore afla cum-eo autorele ope-
xei axe cerut'a.iînsusire de-a ne dă ua buna istoria a miseăurii Români -

R
loru transilvaneni sub Horea, deco. se va acommodă conditiuniloru

LIB
pusse: de Sectiune, se 'unesce si d-sea, a, se pr opune invoivea ajutorului
“cevutu pentru scopulu de a, se complect, scrierea, maarginitu âmse “in
summ'a de un'a miia, lei. De assemnen6 priimesce propunerea. : ca, 0-

ITY
pulu complectatu Si modificatu sa s -fia typaritu. cu: spesele Societătii,
| dupe ce ânse va, fi suppussu unei revisiuni în: sivulu Sec tiunei Istorice,
D. Maniu, appreciâindu cuvintele adduse în sustinârea ambeloru puncte

RS
a in cererea d-lui: N. Densusianu si resumându tâte ideile emisse in sie-
dintiele precedinti si trecute în procesșulu-verbaile din dioa de 21 au-
IVE
gust, presenta, si. desvolta, urmait6vea, propunere:
i «L.A se acordă d-lui N, Deususianu suma, de un'a miia lei pentru
UN

“ucercetare ! 'de documente. relative la istori' a revolutiunei lui Horea,

cin pasticularu si a Româniloru în genere, avendu sa, comunice Sec-.
«tiunii Istorice, prin Delegasiunea Societăţii, despre resultatulu mis- |
AL

«siunei, aa e SE
«II. A se propune s plenului” Societti accordazea, de spese pentu
R

“«typarirea «Istoriei revolutiunei. lui Horea» conformu cu.res olutiunea,

NT

«luata în: diu'a. de. 21: augustu si. Avendu a se essecută typarirea,
“esub! directiunea, Sectiunii Istoiice,. si dupo ee, mai ântăiu scrierea,
CE

«va, fi completata; sirevediută, . |

“aIIT:-A se inserie sumele ob typaniu iin “budgetulu Societhtii, &ro
«nu allu Sectiune Istorice, si anume in budgetulu de pre. annulu vil-
I/

«toriu», i tă |
IAS

+ Orele Bindu inaintiate; Sectiunea, nu a putut In ua; decisiune defi- .

"nitiva, si amâna, discussiunea; si votarea, Pentru viitoreea siedintia.
"Pvesiedihte,G. Baritiu. a Ie i
U

Secretari ad-hoc , 7. Aaniu.

BC
 154

RY
PROORSSU VERBALE No. 25,

RA
PLENARIA Lă IN 19 SBPIBUBRE 1878.
“SIBDINTI! A

LIB
Membri presenti.: „Dai Aureliei. Petre S., Babesiu Vincentiu, Si
Baritiu George, Ghica Ion, Hodosiu losifu, Ionescu Nicolae, Lau-
Pianu Augusta Treb., Maniu Vasile, Odobescu Aleaandru, Romanu

Y
Alexandru, Son George, Stefanescu Grigore,

SIT
. „Presiedinte : D* Jon Ghica. i
Siedinţi”a, se deschide la, 9 1/2 ore a. m. | |
„Se citesce processulu- -verbale allu siedintiei precedenti si se approba,
ER
se communica, co Divectiunea Museului a ta missu câte unu exem-
NIV

“plaziu in auru, în argintu si în arama, d'in medalli'a Bissericei St. Di-

mitrie d'in Craiova. Se: recommanda, d- lui D. Sturda spre a leode
pune în lad' a Collectiunii numismatice, -
LU

"se deschide discussiune despre or'a, în care sa se tina, siedinti” a pu

RA

blica, de joui. se admite a se tine totu la 2 ore p.m.

Se citesce ua, petitiuue a d-nei Veronica Massiini, prin care arbta

T

co nu se multiamesce cu decisiunea luata de Societate în privinti” a

EN

Jicuidării «Dictionasiului » si «Glossariulii»; Co d-nei nu priimesce

- essemplar ele ce i s'au repaatitu, co nu are nici unde'sa le pastredie, |
/C

nici ce face cu elle, rugându 1 pe Societate a0 compensă bariesce pen-

tu val6rea loru. n, SE DI a
D. Babesiu, luâmdu. cuventulu, dice «CO Ori- câtu Sociotatea au re-
I
AS

cinnosce meritele fericitului ei collegu Massimu, situatiunea, finau-

ciara nu 0 iârta a luă în consideratiune acâsta cerere, coci de s'aru
UI

„plati. d-nei Massimu essemplar ele . tâte, Ş au împovară, budgotulu,

cu 60,000 lei. a
BC

D. Laurianu, aretându laborile câte a pussu reposabulu Massimu în |

- Tuerarea, acestei opere, si care "i-au struneinatu sanetatea, astu-feliu
in câtu lau dussu si ehiaru ia mormenţti crede co aru fi justa sa re-
 vina, Socretaitea, 1a, discussiune, avânădu in vedere co petitio narea n
cea ajutoriu gratuitu, ci compensare pentru valdrea, pssempiareorul

Y
ce i s'au datu si cu care nu scie ce va face.

AR
D. Baritiu dice co in acâsta, causa i se pare discussiunea fora, fo-
lossu, asi precumu Societatea a luatu na resolutiune definitiva, |
D. Odobescu cere sa, se continue discussiunea, pentru co situatiunea

R
ce se creadia Delegatiunei, faci cu deciazatiunea d-nei Massimu, pote

LIB
deveni superabre. | |
D. Maniu obsei'va, co, d&co d--na, Massimu va starui in opunerea sa,
Delegatia va face a indepartă de la, Societate ori-c6 respundere pe

ITY
cale legale, pentru depositu involuntariu. |
D. Sion dice co, dupo argumentele ce s'au invocatu si dupo discussiu-

RS
mile. ce :s'au. urmatu, Societatea nu pote face mai multu pentru
d-na, Massimu de câtu de ai dă 5000 lei pentru un'a, suta, essemplare
IVE
d'in. «Dictionari iu» si «Glossariu» ;. inehiaie cu propunerea ca sa se
:lasse timpu de cugetare d-nei Massimu, cellu pucinu trei luni de dille,
si dâco, in intery ralulu acest” a, d-ei nu va luâ vre-ua decisiune, atunci
UN

Deleg atiunea, sa aiba, a, recurge la mijl6ce legali.

Se pune la, votu luarea în consideratiune a petitiunei, si se respinge.
„Se pune la, votu: propuner ea d-lui Sion 5si se priimesce cu majoritate.
AL

„La ordinea, dillei, rapportulu Commissiunei pentru manuseriptul

R

coneursuale « Tierranulu românu».

NT

D, Ionescu declara, co, de si face parte d'in Commissiune, dsro findu

„co a, fostu nevoitu sa, se absentedie si cându a venitu a aflatu rap-
CE

portulu gata, si nici n'a avutu timpu a'lu citi, isi reserva a se pronun-
tia, dupo ce "lu va, ascultă,
D. Sion dă, lectura, rapportului seu. (Annex a N). .
I/

_D, “Babes, appretiuindu votulu atâstu de bine formulatu allu Com-

IAS

„missiunii si manecându, fivesce numai d'in datele relevate de acell'a,

crede co trebue sa, recunnosea meritulu operei, correspunderea, ei pe
„deplinu la, conditiunile concursului, si co prin urmare, trebue sa con-
U

simta, la, premiare.

BC

De Ionescu, Imându cuvântul, dice co pu se pâte associă cu Com-

 156

““missiunea, pentru vedăctiunea, acesţui. vapportu, findu co nua vede prin

„ellu desvoltata, în destulu partea filosofica a operei, spre, a pute ap-

RY
preciă deco ea, a:respunsu cu: deplinajtate, la programm! asi dorioti' a
ce: a avutiu. Societatea, cându a propusu acâsta, thesa,; exede co ra .ppor- |

RA
tulu nu este: destulu . de. motivata si. cere. ca, ellu, sa see faca, mai des-
voltatu. ...! ÎI a a ae E

LIB
„D. Odobescu respunde co d-sa, se muttiainesca € cu1 rapportulu şi: nu
* „vede necessitate a se face altulu; ci asupra partii filosofice despre care -
vorbesce d. Ionescu, sa,. discutiumu sI: astu- felu sa “constațămu. adevep :

Y
rulu spre a ne convinge. Sa RE DI Ia

SIT
“D. Aurehanu nu afla. practicu modulu ; propusa de â. Odobascu, ci
dâco' Societatea, se va: pronuntiâ,. co rapportulu nu este satisfacetoriu,
ER
sa, insarcinedie pe insusi rapportoriulu, seu: alu preface. a Să RR
-D. Son respunde co timpulu nu'i permite a face unu nou vapporbu;
NIV
co d-lui a crediutu .co este destulu a, face analisea, operei, de Ore- ce ea-
litătile ei au. convinsu pe. Commissiune despre meritele ei; &ro dâco
Societatea, nu se. crede satisfacuta, este gata a Jassă, saxein a acâst'a
LU

assupr'a d-lui Jonescu. | i | DR

Ora, fiindu inaintata, diseiassiunea, se aamâma, pe joni diminâtia,
Presiedinte : ȘI JI Ghica. |
RA

| Seorotariu ad-hoc e. Sion. .

T
EN

|„ANNEXCA N
/C

: RAPPORTU ASSUPR! A L DISERTAIUNILORU INTRA'PE LA: GONCURSULU PREMIULUI NASTURELLU

I

i SERIA A ASSUPR/! A PRESEI. „CTIERRANULU ROMÂNU>

AS

„Domnilora, Da ji Pi ti Da
UI

In. sessiunea, anului tecutu 1876, Comisiunea, numita, de Socie-

tate spre a propune si a, regulă, mentă, premiele ce urmâdia, a se dă di in
BC

foadurile fericitului. întru; memoria, C. Nasturellu Herescu, a propussu

şi. Societatea a aprobat, pentru annulu 1878, în care ne aflmu, ca
 157...

thesa, pentu: premiulu d'in Seria A: « Pierranaila Românu, disertatiune'

«assupr 'a stării salle morali, intellectuali, sociali, economice si politice».

Y
- -Dupo publicatiunile facute, annulu acestia, s'au si 'presentatu. doue

AR
manuseripte, indicate prin rapportulu Delegatiunii sub literele B si 0.
Acell'a; sub litera, O n'a fostu depussu în: inbregimea, lui, Ghiău la în- -

R
.ceputu; ir diu a fixata, prin publicatiunea concursului; pentru acts: a

LIB
unulu: din! membrii” Comimissiunii, d. “N. Ionescu, fâ*de pavere a se -
respinge. Majoritatea, ânse a consimtitu * a-lu primi vonduri:ionduri,
dupo cunau antoriulu seu'anonimu s'a, inlesnitu a'lu decopii, neputendu

ITY
face din acesti a uni motivu de escludere, pre câtu timpu Conamissiunea,
a avutu facilitătea, de alu cercetâ, considerându co ua, parte essentiale

RS
a, sossitiu la, epoc! a cuvenita, si apoi anco, mai tardiu, appr etiuindu va-
I6rea intiinseca, care s'a, obser vatu in ellu chiaru de la, primele paggine,
Tntemplarea a. addusu ca, acellasi membru, căre in Commissiunea, din
IVE
187 6'a; conceputu si a propussu thes'a, acâst' a, sa, ajunga asta-di a, fi
vapportoriulu d-vâstre assupr” a. elaborateloru venite Ja, concuisu.:
UN

Voiu i iucepe d&ro: cu primulu manuscript, litter'a B.

Acest'a porta titlulu de : Memoriu ASSupr” a stări morale, sociale, -
politice « si economice, wm Romania. Titlulu insusi aru fi pututu, de la
AL

inceputa si „fora "nici ua, observ atiune, sa, ne faca, a respinge acestu
manuscript; d&ro insutfati de simtimentulu acell': a co este binea in-!
R

| curagiă nobilele oceupatiuni in: generatiunea, nâstra, "i--ămu dati tta

NT

attentiunea, posibile. D'in lectur”: a lui, si chiazvu d'in tabell'a, de materii,

amu vediutu co autoriulu n'a lucrau la, opera acest a, tocmai în sco- -
CE

pulu de a concuire la thes' a nâstra, coci d6co asiu fi ăvutu assemine în- .
tențiune, aru fi aflatu d'in lectur? a Aunaleloru n6stre, tendenti” a, 'Si
spir itulu, cari ne- au dictatu a, propune thes a, acâst'a. Liierarea sa'im-
I/

pracisi6diă; unu câmpu destulu de intinsu de: theorii si consideratiuni

IAS

generali assupr a, tieriei; “d&ro” pentru noi are lips a ace'a, co nu cor
vespunde la subiectu, si astu- felu nu „pote sa concureele; premiulu Na. |
sturellu: a 3 ia . ” Di |
U

Sa vinu acum” a la, "manuiseriptu littei” a 0.

BC

Mai antăiu voia cere indulgenti! a, Societătii d&co, in velatiunea a-

câst' ap)va află ua pr6, mare 'eoncis'une pentru ua, materia, atâtu de
 Ca „158 |
vasta; “timpul materiale de care amu putut dispune m” a 6on-
“strinsu la, unu strietu laconismu. Ie |

RY
! Introductiune, i in care arsta, in trassuri ge-
Autoriulu incepe prin ua,
„ nexali, cumu s'au constituitu si organisatu statele civilisate, analisâdia,

RA
"opera, de colonisare a Daciei, determinându casracţerulu ei propriu, a
retându . differenti'a intre constitutiunea popâreloru. barbare si d,

LIB
ce'a, ca caracterisa cetatieni” a romana,. introdussa, in Daci” a dupo' Gu-
cerire; determina, originea, proprietăţii funciare iin mici portiuni egale
(fandus), “impartite intre colonisti; studiedia, forrăatiunea, nationali- .

Y
tătii române, combatându pe autorii “moderni cari “sustinu co Aure-

SIT
Jianu a retrassu tâta populatiunea romana din Daci'a; sustine co! «în
«Daci'a fiinti'a intrega, romana, a, prinsu radecini adânci, cu t6ta, ener-
<gi'a, de care numai ea, pute f capabile; » și co. continuitatea popula. E
ER
tiunii si a traditiuniloru romane n'a: fostu nici ua data înternpta, in:
tierrile nostre; si conchide prin ua, rapede ochire assupr 'a, sortei popula.-
NIV

tiuniloru rurali d'in provinci”: a, Daciei, de la invasiunea barbariloru pene

la, inceputulu secolului XIII; contesta dominatiunii germane si hune
„ori ce înriurire assupr'a, fiintiei romane a colonistilora , d&o attribue
LU

a popâreloru cari au fostu in contactu neintreruptu cu Romanii, adico |

| Slaviloru, Bulgariloru , Unguriloru, intru câtu-va, si “Cumaniloru,
RA

„„Gre-care influenta, assupr'a datineloru, Jimbei, institutiuniloru” si

| numiriloru de riuri, sate, localităti, Sel. | iei
T

„_ Dupo Introducere, sa, venimu la Partea, antăi' a a operei, Acestia,a e

EN

consacrata, istoriei classeloru rorali, de la, fundarea principatului Mun-

-&nu si pene astadi.. Constata, urmele unei populaţiuni române de-a
/C

stâng'a Dunarii, prin: operile autoriloru byzantini, si prin documente

contimporane; constituirea ei.in mici domnigti s6u hinezate, ânco la
inceputulu secolului. XII, cari continua a essiste si sub domniile lui
I
AS

„ Tugomiru, Alexandru si Vladislau Bassarabu, carele prin contopirea,

“ domniateloru si kinezateloru si prin victorii xepurtadte, assupr'a popo-
UI

„reloru vecine, facă. possibile visti'a propria de statu, manifestatiunea

organica, a poporului. Esplorându terrâmulu acest'a, autoriulu studi6-
BC

dia passu cu passu originile, natur” a si relatiunile proprietătiloru, are”

E tâmdu, pe basa, de documente, câte feliuri de sate au i fostu in
i n trecut, Ia
 | 159 |
originea si organisatiunea, sateloru” mostenesti, domnesci, bozeresci,
- “mohastiresci, precumu si a, acelloru numite slobozii, avându mereu ca

Y
AR
punctu de mira, conditiunea, sociale a, locuitoriului tierranu.
Doue capitole, II si III, sunt consacrate stării tiertanului în se-
“coli XIV si XV, aretându classele ce constituiau! atunci populatiunea,

R
; agricole, sarcinele ce 0 apassau, legaturele dintre proprietari: si. tier-

LIB
rani, varietătile proprietăţii hereditarie si proporiiunea in care ea, se
„află, distribuita în societate. |
“Capitolulu IV imbracisâdia secolulu XVI, dispunându de unu mare

ITY
numeru de documente, pe cari le utilisâdia cu sufficientia,, scotiendu la
lumina situatiuni si fapte ce "i permitiu a urmari passu cu passu alu-

RS
necarea, tierraniloru liberi si proprietari, spre vecinta seu dobagia, Aice
nu pregeta, de a trată, si despre conditiunile variate alle proprietairi-
IVE
loru mici s6u mosneni, allu caror'a numeru era considerabile. Modulu
cumu dominau ei si impartiau pamentulu intre dinsii, impositele ce'i
apassau si cari avura, de consecinta, emigratiunea lori în tierrele ve-
UN

cine si vendiarea loru cotra, boieri, în conditiunea, servile de vecini s6u

rumâni, formbdia,, narr atiunile celle mai interessanti si mai seri6se,
Cercetându apoi originea, veciniloru seu Jocuitoriloru d'in satele boie-
AL

resci ori monastiresci, si a poslusnăciloru (seu a celloru inchinati: in

_serviciulu cuivâ), conditiunea, loru sociale, drepturile si datoriile reci-
R

proce dintre ei si stepânii loru, ajunge la actulu numitu Legatura lui |

NT

Michaiu- Vitezulu, pre care "lu amalis&dia d'i in puncturi de vedere cu .

si
totulu noue. Capitolulu se inchiaie cu descrierea, occupatiuniloru
CE

| traiului tierzaniloru in secolulu XVI, a stării lozu economice, morali

E
„si intellecturali d'in acea epoca.
Secolulu XVII formâdia obiectulu capitolului V, unde se urmăresce
I/

ru prin
pre de ua. parte. si processulu de transformare a mosnenilo
IAS

a personnei.
judecata, xeseumperare, iertare si schimbarea, stării civile
Capitolulu, VI tratedia cu “multu imterr 6su Reforim! a lui Mavrocor-
ele loru,
| datu, actulu de desfiintiare a 'rumâmiei, causele si consecinti
U

si: morale -a,

E conditiunea,. clacasiloru dupo reforma, , "star ea economica,
BC

la Ze gta
classeloru rurali ; &ro allu VII, epoe' a dela, annulu 1800 pene
de
| rurale d'i in. 1964, si a nume : „tlassele agricole i in prediu'a miscarii
 160 ÎN
„1a&.182], volulu loru în, acâsta, miscare, condiţiunile tierraniloru. dupo-
. Regulamentul organicu, cestiunea, proprietăii in revolutiunea, de la

RY
1848, xelatiunile intre proprietari si clacasi dupo Asiediameniulu. d'i in E
1851, SI. se termina, cu.ua,, privire recapitulativa, assupr'a cestiuniloru

RA
tratata pene ACI, a | Se De
E „Partea, a dou'â a operei se occupa; cu starea, social, morale, politica 5
„si economica, a tier anului. Autoriulu. studibdia, mai antbiu class'a,. nii- .

LIB
ciloria proprietari, numiti mosneni si radiesi, d'in tote puntele de ve-
dere; cercetâdia, cu deameruntulu: starea, acţuale a proprietății mici,

Y
occupatinnile tierraniloru mosneni, conâitiu vile salariului si alte mun ci,

SIT
si. apoi: trece. la, stazea, satenilor improprietariti prin legea d'iin 1864;
studi&dia, economi'a l&gei, modulu cumu s'a, applicatu, ea si inviuriril
e
„ce ea, a, avutu assupr'a sortei satânulii si a, tierr 6. intregi ; analisâdia
ER
invoielele agricoli, 'esploatarea,, tierranului prin capitalu. si consecin
| tiele relle, alle lipsei instiţutiuniloru. de. creditu, :Dupo. a,câst' a traţtedia,
NIV
„cestiunile relative la, populatiune, nutrimentu, imbracaminţă,
casa, 0e- |
"cupatiuni principali agricoli, „industriali si commerciali. alle.
tievranu- |
lui:,, și termina, cu starea, lui mate]leotual, morale. si sociale,
LU

cu credin-
tiele, datinele si applecăwile salle, cu gradulu, seu. de instrecţiu
ine si 1mo- .
ralitaie, cu viti? a. sa, politica, 6ro lucrarea, sa o incheia,
cu. urmatrele
RA

cuvinte, pe.care credu. de. cuyiinti” aa le pune aci:

sa
| «Luâmdu- lu (pe, tiervanu), d'in, lEgamu, l'amu insocitu. cu iubire
șiș în-
T

«eressu pe totu, drumulu seu pene. astadi, inseriindu.

în. acesţe. pagine Sa
EN

«totu ce ni s'a. parutu vreduicu de insemnaitu pentru

, cunnâscerea, vieției
„usalle politice, sociali si economice, in tirecutu Si in presen
te, Dev ta. |
/C

„«bellulu trassu cu culori - “imprumutate, de la

totu feliulu de.isvâre, este Ă
«in paxtea,'i 1 essentiale, sumbru, tristu. Si, sangera.tecu
, nu, roi, ci neferi- -
acirile. prin care a, trecutu socivlu. nostru, tierranulu, p 'au
I

dessemnatu.
AS

E i Lup” a încordatia, intre cei multi, dero apessatii,

si intace cei pucini,
a d&ro apessatori, avea, sa, se, termine cu slabirea, si a
unoi? a si a cellorti=
UI

al alți Sl cu dominasiunea, unora venetici, cari surpâmdu intregu, edifi-.

„«ciulu..sociale, facura din. statulu, românu: baitijo
cur” a lumii si a tim-
BC

«piloru, 'Tierranulu suferi cu, indelungătai i rabdai

e..Sa Da
| «Vcuri intregi îua veduissn la stare de. ilotu; tortur
,
atu, „ca, nici vnu
 N
161.
«poporu pe lume, ellu perdusse unu momentu consci
inti”: a de sine, sim:
«tiulu demnităţii si, nevoitu, applecă grumazulu cellui

Y
Vantbiu calu,
| “asteptându- si lovitur'a de gratia,

AR
« Anse nedreptatea, strabati consciinti'a sa, in înim”
a lui crescă | a-
«cellu curagiu passivu d&ro eficace, care se manifestă
la 121 si 1548,

R
-“« .. * a o . e

LIB
. „ss . . . . . . .- . . . . . . »
“In esploratiunea, subiectului seu, autoriulu avi de caleusa
, unu mare
- numeru de: documente istorice contimpurane, celle
mai multe inedite
si neutilisate anco, cari in annexe formâdi'a ua, preti6
sa, collectiune,

ITY
ro in notele ce insocieseu pretutindeni textulu, sunt altele indica
te
cu sufficientia, si critica, Ellu s'a mai servitu cu chroni
cele nationali

RS
si straine, cu memorie, cu scrierile calletoriloru straini
prin tierrile
m6stre, fora, a neglige nici un'a, din fontânele ce. ne-a
lassatu trecu-
tulu assupr'a, cestiuniloru cari se tratedia, in elaboratulu
IVE
de facia, Au-
toriulu a, utilisatu'publicatiunile Oficiului centrale de statist
ica, serie=
-xăle meritosiloru nostri barbati: Ionu Ghica, Ionu Ionescu si
P.S. Au-
UN

| relianu, si câte-va alte. relatiuni ce a pututu capetâ, despre

starea, ac-
tuale a, tierranului. ! | |
Distributiunea, materiei 38. vede facuta dupo ua, moihoda sciintifica
AL

si systematica, secolii deossebiti cu grija, situatiunile classeloru

rurali
bine precisate, asi co dupo elle putemu urmari passu cu passu
R

tâte
traasformatiunile loru pene la, dio'a.cându fura indreptătite si chia-
NT

mate la libertate, la, egalitatea civile si la proprietate.

Iatinderea materiei occupa 3]2 pagine manuscriptiu, trece cu multu
CE

peste minimulu prescrissu de programma, si arâta, silintiele ce pare co

“si-a datu autoriulu de a trată thesea, cu sciintia, si consciintia,.
. Lmerarea/ acâst'a,, — nu me sfieseu de a afirmă, —e chiamaita, a “ducă,
I/

unu rolu important iin sciinti” a, economiei politice si a istoriei natio-

IAS

nali. Pene acum'ă, nu avemu ânco adunate intr'unu singuru manufhiu

si classate cu grija, date si fapte assupr 'a stăiii sociali , economice si
„politice a trecutului nostru ; d'in scrierile cunnoscute Den acuma, nu.
U

reessi,. istori” a poporului. nostru cu 'visti'a sa, propria , cu caracte-

BC

_rulu seu individuale, cu rolulu seu de actiune assupr'a vietii sociali a

tierrei, Oper'a de îania pare. CO împle acesta, lacuna,, si deco ar fi
_ 21
 162.
scrissa in oOri-ce alta limba, europeana, ea âmeo aru face ondre liţitera- .
turei si natiunii nâstre." Pia, ca, tote theșele, ee!aaru propune, Societatea, |

RY
| stra, sa, dobandâsca, successulu care ni se, infacisâdia, astadi,! Sufie-
tulu £ undatorinlui. acestui premiu au f de. ua, suta, de, ori inipacadu

RA
cu, nobil asa, inspiratiune ; „Sro: Societatea, Academica, aru av6 ferici-
rea de a se mendri cu lucrările salle.

LIB
“Eu, unulu, nu: me înduoiescu astadi co, Societatea intrăga se va, uni |
cu. Comimissiunea, spre, a aecordă, premiulu Nastuellu acestei. „opere.
Rapportori : .G. Sion.

Y
SIT
ER
PROGESSU- VERBALU No, 29.
sravINrr A DE La 20: SEPTEMBRE; 1878.
NIV

Membri presenti : Dai Aureliana P. S., Babesiu Pinceniiu, Bari.

dia G., Oretiulescu. N, Gluica, Tonu, Hodostu Iostfu, Ionescu Nicolae, Să
LU

Lauriama, A. Treb., Maniu Vasile, Odobescu. Al, Romamu An Sion .

Ie |
Geo ge, Stefanescu Gr: Sturdza +D. a.
RA

“Prosiodinte : pu Le Ghica. - De |E o | iii o N ai -

T

" Siedinti' a se deschide la 9 ore si jum. d, a; | |

EN

“Se citesce processulu- verbală allu siddintiei precedenţi si, dupo dGre-
| cari veotificri, se approba, ă e, o Dă
/C

Sa communica, doue cărti trimise. de autorii loru pentru pibliothec' i De

Societăţii Academice: «Zur rumănischen Lauigeschicthe : Die Gliiturale |
I
AS

_tenuis», de d. Dr. Moses Gaster, si «Studii constitutiinale» de: d. Mei

tani.. Se priimesou cu. multiamir6, e
UI

e te |
Ta ordinea dilei, rapporulii Commissitunii despre cea, mai, ina, car
ce. trebue sa capete. premiulu. Nastiurellu. i a |
BC

D: Sion: declara, co, fiindu: unulu: dia concurenţi, exede co, trebue
sa, se retraga, neputându luă pastte nici Ia delieraittne, nici la votare, . |
Pi
 | "163
Se invitar a. a. Toma a ui suplini in
în fangtionea, de secretar u ad- loc, |

Y
| D; presiedinte communica, ua, scrisre sossita de: 1a Acâdemia, Inipă,

AR
iale de Sciintie din St. :Petersburgu, prin care se ariuntia, co'se voru
tramite Societătii, urmaitorele manuseripte:. 1. :Demetrii- Ganteniări

R
Incrementa,.et Decrementa. aulae Orhomanicae; 2. “Anniotationes' aă d:

LIB
| “crementa aulae Orhomamica;. 3. Anmotationes ad decrementa aula 0-
" thomamnicae ; 4. Vita Constantăni “Cantemiră -.„COg
s0gnomento senis. Se
xecommanda, Sectiunii Istorice. |

ITY
| p. “Baritiu eitesce rapportulu generale allu Commissitnii pentru E
“ccrited, ce, iai buna, tiparita, in
i Gursulu annului, si terminându, spu=

RS
ne co aicest'ă e vesumatulu d'in rapporhurile speciali, (Annex a 0). 'Totu- |
d ua- -data, observa, co, dupo ce nici un'a, din cărtile venite la concursu
IVE |
7'a intrunitu voturile unanime alle Commissiunii, acst” a a purcessu
ă Ja votare; d'in care a resultatu CO nici un'a, n' a intunitu voturile una-
me 0 tem a N
oare

niime : cartea, A a obtinutu 4 voturi, conta, 2;— 8, 3 contra, 3

UN

0, 9 contra; 4—si D, 1 contra, 5; în fine, dice «co, dâco Societatea va cere -

analisea, speciale; este gata, a citi raporturile tote. |
a

AL

*D, Iohiescu dice co. Coraraissitinea, trebue sa vina; cu ua conclusiune

TIS
mom mem

formulata, si motivata, si vediându co d. Barithi. a. vesumatu numai:

R

Iucazea, rapporturiloru speciali, cere să Presente proceăsulu- verbalu

n

„allui i. | | |
NT
pai

| D. Babesiu exede CO sutien intre noi, în camera, Chiaitatis, si co

prin uimare, au trebuii sa. scimu cine sunt cu numele cei notati cu
CE

| lititere si ciftre, coci in vapportulti generale. se. facă secratu, nespunân- |

du-se nimica din aceste. N oi, fora, â cinnâsce rapporturile speciali. si
I/

motivele, ni puteniu întră iîn discuissitne. Cere: sa se cătesca, rapportu-

E rile speciali. i
IAS

D.- Aurebianu arointeseă celle petrecute iîn siedinti” a de eri cu Oeca-

siunea, discussiunii assupr'a rapportului pentru a Tierranula româna».
Acolo se cârea,' de d. Ionescu ca sa se coipleotedie rapportulu ; totu
U

asiâ.crede co trebue sa, procedemu si adi. Este cestiune personnale, prin

BC

urmare delicata, si 'piotivarea tiebue bine intemeitita, |

D. Meăiiu, sustinândi veolarăătijuiea” a: lui Ionescu, dice co se cere
 164 -

„pr& multu de Ia rapportoru; co resuniatulu «e destulu de

- bin o data ; |
prin urmare, scu sa ne multiamimu cu ellu, stu
sa ceremu ani se

RY
citi rapporturile speciali. . a E E ai
D. Odobescu dice, co discussiunea,s's'a, nascitu din cuvin
tele d-lui Ba- .

RA
| ritiu, adaosse dupo terminarea, rapportului generalu
, 60, adeco, s'aru.
put dispensă, de citirea, rapporturiloru. speciali, cei'a,
ce pute bine sa
Lips&sea. D-lui cere a se citi celle trei rapporturi redac

LIB
tate assupr'a
| operiloru propusse... . ... ae NE
„D. Sturdza face espunerea, , celloiuu petrecute. in Comnm
issiune ; con-

ITY
“stata co rapporturile speciali s'au facutu unele
fora critica, marginin-
du- -se numai la, expunerea, simpla, a, coprinsului
cărtii cercetate ; „apoi
a urmau discussiuni animate, dupo cari s'a facutu

S
resumatulu,.
"D., Baritiu observa co reu a, fostu intiellesu
ER
a-sa, tocmai din „contra, dâco nu eră intreruptu
de d. Odobescu ; coci
iin rapportulu seu ge-..
neralu, aru fi insistatu insusi ca, sa, citâsca, tote rappo
rturile speciali, |
NIV
„cu atâtu mai vertosu co chiaru cu d. Odobescu
se intie] lessese assupr'a, ÎN
IE acestui punetu. Apoi espliea, pentru ce nu s'a,
pussu numele autoriloru :
| pentru conu a avutu timpu a citi acestu resu
LU

matu collegiloru sei. din.

Commissiune; dero acest; a se pote suplini,
Cestiiunea, âmse este: delicata,
pentru co sunt trei colegi intre coneurreaţi;
apoi este si. greu, pentru
RA

60. timpulu de 3 sâi 4 septemâlni. nu ajung

e pentru studiare, Ce aru face. -
"Societatea cându aru intră 10. ori 15 opere
? S'aru cere permanenti a,
NT

„ei? Commissiunea, e a pussu la, votare, si. resul

tatulu a, fostu : D. Hasdeu
"a intrunitu 4 voturi; d..Ston 3; d, Urechia 2 si d. “Teulescu 1. In fine, .
CE

amintesce caus? a, pentru ce n'a, venitu rappo

r tulu cu ua, propunere for-.
| mulaita, : pentru co nu era, unan
imitate, Inchiajie cerându a, se decide
|
dâco Societatea voesce sa se puna, numele:
I/

autoriloru in rapportulu ge- -

nerale, si dâco voesce sa, se citâsca xapporturile speci
ali.
AS

-D, Ionescu ete de parere a se citi

rapportulu. assupr' a cămtii cu. 4
voturi; apoi, de va, fi lipsa, si celle-l'alte,- Sa Da
UI

| Consultându-se Societatea, „dupo incuviinti

area, esi, a. Baritiu cite-
| sce recensiunea, sa. (Annex a p).
aa |
BC

D. Zonescu constata, co lipsesce conelusiunea,

sii dice |co ac&st; a tre- |
bue ş o faca, Societatea, intrâga, nmai alessu co d. Baritiu a, facutu rap-
 | 165...
portulu mai multu verba,lu, si'cere sa se puna acuina.in discussiune numai.
rapportulu assupr'a, operei d-lui Hasdeu; cxede âinse co acest'a trebue

Y
| „Sa se. respinga. | o

AR
DD. Stefanescu se preoceupa de cestiunea,. d&co acâsta carte. intra, in
i
“conditiunile testamentului, Ea este ua, copia, de documente vechi, «carte

IBR
vechia,». Testaimentulu ânse, Gto ce dice : «Carte typarita originale»;
conceptiunea, si essecutiunea, sa, fia, originale. D.' Hasdeu presenta, ua, .

YL
carte in care minim'a, parte este originale. Cere dâro a se respinge.
__D. Odobescu observa, eo testamentulu a, fostu regulamentatu. Art. 3.
si 4 d'in regulamentu. prevede, ce e dreptu, co traductiunile sunt es-

SIT
„ eluse; dero se face esceptiune pentru tvaductiani cu annexe de note
_esplicaltive, commentarii, ete. Deco d&ro traductiunile de cărti straine:

mai vârtosu veproduetiunile de cărti românesci ? ER

„se-facu admissibili, prin note esplicative. si commentaţiuni en-câtu

-D. Stefanescu sustine co Regulamentulu nu se pote depaxtă u d i in=.

NIV

tiellesulu legii fundamentali, Se dice commentarie, deo aici sunt 9.0

copiări 6ro. commentauie numai 1/10 parte; prin urmare, nici valdre
LU

intrinseca, , nici tinute conditiunile testamentului nu sunt; insiste

„ d&ro pentru respingere. | Să
D. Babestu intrâba ce folossu crede d, Hasdeu co pote resultă d'in
RA

caurtiea, d-sale ? Ne-a, remasu datoru. cu acâst' a, pentru co nu face deduc-

tiunile; promite ânse a, le face in tomulu II; si pentru. acestu cuvântu
NT

crede co i s'aru pute dă premiulu, in speranti'a, tomului promissu.

D. Stefanescu nu intiellege cimuu pote premiă speranti! â d-lui Ba-
CE

destud Ste , | Se
-D. Cretiulescu declara, co n'a, putut luă parte in Conamissiune, si
co, Gin. acesta causa, se. abtine ! si de la votu. |
I/

| Dupo inchiaierea, discussiuni, d. pxesiedinte pune la, vot rapportulu

AS

Commissiunii pentru premiarea, cărții d-lui Hasdeu, reflectâindu co se

votedia, cu 2/3 din numerulu membriloru presenti. |
UI

. Pacându-se apelulu nominalu, se procede la, votare, dupo care, des-

„puindu-se: serutinulu, vesulta co sau dau 4 bile albe 7 negre Si
BC

1. abtinere. |
 166 |
D. presiedinte eenuncia, co premiarea, cărti d- lui Tusdeu «Cuvinte 5

RY
“din Betrani» s'a respinsu.. Aa a |
. Punându-se intrebarea, :. ce se face cu premiulu N asturellu 9 D. Sâ .
famescu citesce alineatulu respectivu din codicillu, "care este. clau, |

RA
si nu lassa; locu la induoiăla, adico: „premiulu cenu s a dau, $se adaoge
la capitalu. | E a a

LIB
„DD. Odobescu opinbdia,- co acuma aru trebui sa,,se vobedie assupr' a
| celloru-l'alte opere,. cellu pucinu
) celle ce au capstatu' voturi in Com-
missiune, Acesta, parere este sustinuta si de d. Babesiu.

ITY
D. Romana dice co Societatea, a priimitu de base rapportulu Com- _
missiuhii, si: apoi a purcessu la. votu; prin urmare, dupo votarea facuta,

S
in acesta conditiune, nu se pâte reveni la, celle-l! alte opere, | -
ER
-D. Sturdza dice co, atunci cându. d. Ionescu spussese. co: celle trei Q=
pere sunt mai cunnoscute, si co numai a, d- lui Rasdeu era mai pu
NIV
cinu cunnoseuta, Societatea, a admissu cererea, d-sale Va, 'se citi rap-
_portulu speciale, numai assupr'a cărtii d-lui Hasdeu; acumu, dupo
votare, Societatea nu mai -pote reveni assupr! a celloru- alte opere. _
LU

D, Oretiulescu erede co votulu dau nu implica, cumu co Societatea,

s'aru fi pronunciatu si assupr” a cel oru-l'alte opere, | i | E
RA

- D-nii Odobescu si Babesiu, insistându., facu propunere ca sa 'se ci.

tesca, pe rondu si sa se puna, successivu la, votu rapporturile sserisse as-
supr'a celloru-l? alte cărti venite la, concurs,
NT

aa
„ Propunerea, punându- -se la, votu, cade.
CE

numai rapportulu venerat, ai impreuna, cu vapportulu asstpr a cântă

d-lui Hasdeu? ssu si celle-lalte? Di
I/

„Se decide a se typari rapportulu d-lui Baritiu, dâro. copridiendu in

sine unu resumatu si d'in celle-l'alte rapporturi, adlico sa, le intrupâsca.. |
AS

Siedinti” a 'se ridica la, ora, l si jum. p. m.

UI

„Presiodinte : LL Ghica,

„- Seeretariu ad-hoc : A.: Romanu,!

BC
 _ 1677

Y
- ANNEICA: 0.

AR
“RAPPORTU GENERALE ASSUPR! A CELLORU PAPRU OPURI INTRATE LA CONCURSU PENTRU
PREMIULU NASTURELLU-HERESCU.

IBR
Domniloru Collegi,:

YL
| Donamissiuniea, de siepte, emmisa de cota, d-vostra cu scopu de alu
la. :essamenu criticu. opurile sciintifice si litterarie publicate iin annulu

SIT
acest'a, si presentate de cotra, pasarii domni concurrenti, in. sensulu Voin-
tiei testamentarie a generosului SI, nemuritorului fundatoru Generalu |
| Const. Nasturellu-Herescu, le-a impairtiitu indata, d'in primele. dille alle
ER
. sessiunei. actuali intre câti-va, membrii, spre ale studia; cu tota, dili
„genti! a Si. totu-uadavta ou impartialitate. Dupo trei septemiuni, Com-
NIV
missiunea.: întrunită. in. conferentia, ascultându rapporturile celloru o
“cinei: refer euti si luându- le,in discussiune indelunga, si seri6sa, a datu,
înţre £altele, în. appretibrile, salle de ua; .mare difficultate,. ce procede
LU

„din, natiuni a Iuexuriloru ; coci adeco opurile venite la, concursu, pe lânga
acei'a, co sunt cu totulu eterogene in materie, apoi differa fârte multu
RA

si în estensiunea, in voluiaulu loru; asi eo de esemplu, alăture, cu stu-

“dilu paleografico- -linguistica: allu d-lui B. P.. Hasdeu, coprinsu in 448
NT

pagine, typariu forte variatu, "stă dram'a La Plevna a d-lui G. Sion;

pe.64 pp.;, €ro, lunga cele 3 :volume, in care ni se presenta; pe 1400 p.
scrieri dramatice si. oratorii ale d- lui Vas. Alexandrescu Urechia, stă
CE

.d&ro ty-
Ea modestia lucrare a d-lui p. Te alescu, pe 318 pag: form. 80,
sciintifica nu
pariu forte raru. Preste- acâst” a ânse, critic'a litteraria, si
I/

atâtu
„are sa, caute. atâbu. la voluvău, câtu mai virtosu la coprinsu, nu
AS

la, cantitate, eâtu, la. calitate, e

„ Asi6, d&ro, in locu. de ase, demitte. la. unu. studiu comparativ
aru
_anevoiosu si rapitoriu de timpu neasemenatu mai lubgu decâtu
UI

sa: fia
Îî scurtulu periodu allu. sessiunei, annuali, fiacare opu urmă
cititu..si. essaminatu în parte, fora; alu: -pute compară cu celle.l-alte;
BC

pentru co c6 au a face serutările filologice, aride si reci, +cu sublime-

 168,
le- inspiratiuni ălle unui dramaturgi, stu «Revoluti'a; si revolutio-
“narii» d- lui Teuleseu. si tendintiele: salle relative la politic'a dilei,
cu

RY
partea cea mai. mare a Confer entieloru si pieseloru dramatice din
|
„collectiunile d- lui Urechia? Aci dâro nu se putea applică in mezur
a

RA
:- egale si. dinti'ua, data, nici 'regulele artei, nici criticele soiintiei la.
- tote celle patru. produete alle mintiei, intrate la, acestu concursu :
ci;

LIB
“precumu observaiu, fia-care opu put sa fia comparau numai cu
„altele, straine de acâsta, lupta, litteraria,. | E
"“Pene la ce mesura, a successu Commissiunei d- vOstra, si prezective

ITY
„ xefereatilora sei, a 'si ajunge scopulu, s 'aru cunnâsce mai bine d'in
rap- N
| -portulu, fia-cărui” a, deco: scuirtimea, timpului aru “permite ascultarea
“tuturoru cinci rapporturi, Eu m'amu incereabu sa ve adducu unu es.

S
_ brasu d'in tâte,; mi-amu tienutu ânse de. 'pecatu a contr age. si Gresi. |
ER
_Gumu a castră acei'a ce fia-caie rapportoru a dissu ori a scrissu asi de
bine intiu appretia; ea, calitătiloru fia, carui opu admissu la, concursu.
NIV

ui a, ce me simtiu eu obligatu : a ve. communică, d'i in tote, este co:

“ Unudomnu rapportoru a, aflatu co dram'a 4- Lui, G: Sion, essa.minatia,
SI
LU

de d-sea dupo- reguele artei, este ua lucrare, de si mica in volumu, dâro -

într6gă i in sinesi insasi, produetu allu unei iuspiratiuni patriotice:
si
co Comimissiunea O va recommardă spre a, fi premiata.
RA

Da
"Altu. domnu rapportoru, avendu a'si dă “opiniuuea,
-

sa, assupr a
operiloru: theaitrăli alle domnului Vas. Alea. Urechia, 0. motivb
dia pe
NT

lazgu si 'recommanda, lucrările salle cu tâta caldura,

Ă
: Alu tr eil6a,. d-nu collegu afla in. collectiunea, d'in volumul de
«Dis-.
CE

cursuri si “Coriferentie» alle aceluiasi autoru u, “multe defecte, anume

errori gramaticali si altele istorice, precumu si: pucina obser
vare are
guleloru artei; adaoge apoi, co dupo ce scriitorii nostrii,
I/

cu pucine es-
ceptiuni, ni pr&. respecta, acelle regule, precumu se respecta
la alte
AS

popâre cu tota, rigorea, în casulu de facia, luându- -se bunele

cu xelele |
la: unu locu, din tote trei . volumele, celle bune totu cumpa
nescu, si.
UI

asi8 crede: GO merita, premiulu, Si i | e

Allu patrulea, rapportoru,: oecupatu cu
e recensiunea, studieloru d- lui -
BC

„Hasdeu, le face analisea mai în detaliu s şi le recom

manda la „appre- |
ciarea, Cotaniesiunei. |
- | Ă
 „169
Unu singuru domnu vapportoru crede co opulu, allu cu vii studiu
eri-
ticu l'a facutu, adeco Revolutia si Revolutionarii de d- lup. Teuleseu, nu

Y
pote sa fia admissu la concursu, nu atâtu di in causa co acesta, este mai

AR
multu numai ua, seriere inţiessata de allusiuni politice, adeco scriere
„tendenti6sa, relativa, chiaru si la, impiregiurările actuali alle nostre si

IBR
„. alle altoru staturi, si nici numai pentuu errorile salle grammaticali si .
ortografice forte numerdse, câtu mai virtosu pentru mari neessactităti

YL
istorice si appretiări care nu potu sa, fia admisse de critic'a dr &pta, si
nepar tinitore, precumu aru fi de essemplu, cânda autorulu sustiene
in termeni cathegorici, co regin'a, Maria. Antonietta, avea dreptulu sa,

SIT
organisedie contrarevolutiunea. si sa dica, privilegivlui : « Arâta co ai
«avutu cuvântu de a, fi.»» (pag. 18); 's6u cându d-sa, vorbindu despre re-

ER
gele Ludovicu XVI, enuntiia sententi' a nimicitâre conti'a unui mare
numeru de barbati, cari s'au sacrificatu pentru binele omenirei: «Flu
NIV
«(regele) nici ua-data, n'a sciutu co lucrulu cellu mai raru ce se pâte 3
“gasi in reformatorii unei nafii, este onestitatea. si lealitatea. Ellu
«n'a pututu intiellege co, în peptulu acelloz” a cari. plededia, cu pr
LU

«multa; ardăre pentru binele. publicu, rare ori se gassesce devota-

«mentulu si desinteressarea,. Regele nu întiellegea, co 6menii po-
«litici sunt Gmenii cari cauta, .a'si ascunde cugetările, si cei ce imbra
RA

«cisiedia caus'a poporului, mai totu-de-a-un” a cauta, cumu sa specule

«acesta, causa, ; ; poporulu este credulu si advocaţii sei adesse sunt; per-
NT

a fidi» (pag. 20). Este invederatu, co auctorulu confunda, aci si arunca

la unu locu pe refomaitorii devotati omenirii si pe miriadelede masr-
CE

tiri d'in toti secolii, -| cadiuti victime. tiranniei, cu toti demagogii

si siarlatanii d'in pietiele publice alle capitaleloru mari. . E
I/

-Cu tote aceste: diversităti de pareri alle referentiloru, Commissiunea,

d- vâstra, se invoi ca, sa admitita la, votu secretu, prin bile, tâte patru
AS

opurile intrate la, concursu; cei'a, ce se si intemplă în sinulu Com- |

missiunei. Ordinea votărei se regulă prin tragere la sorti.
UI

“Nici unulu d'in concurrenti nu a, intrunit unanimitate de voturi;

ro majoritate aumai unulu: 4 conta 2; allu douilea : 3 contr'a 3;
BC

alla treilea: 2 contr” a 4; allu patrulea, : 1 cont” a 5 voturi,

Opulu care -a intrunitu: majoritatea, este allu domnului -collegu
m . . i 22
 m ae a
B. P. Hasdeu; si eu, in. calitatea mea, de rapporioră generale ad. hoc,

RY
me simțiu obligaitu. alu: vecoin mandă, totu pe acest'a plenului Socie-
- tii Academice, spre a, fi. onoraitu cu prerbialu de 4000 lei noui. a

RA
„ Raportor gonorale : 6. Bari ta |

LIB
ANNEXA p..

ITY
+ .

» RECENSIUNEA CARTII D-LUI B.P. HASDEU, INTITULATA <CUVENTE DEN BRTRAND> |

S
«secure pen Batpsm.

"Limb'a româna. vorbita, între ER

annii 1550—1600, Studiu poleo-
«grafico-linguisticu, de B. Petriceicu- Hasdeu. Cu obseivatiuni filolo-
NIV
„agice de Hugo Sehuchardt, Tomulu IL. Bucuresci, Typografi a Societă-
. «tiei Academice Române, 1878».
LU

„Acestu titlu speciale este precessu de altul dup +inaii generale,

care suna,: m Da Si
«Directiunea generala a Ar chiveloru Statului. — Publicasitiini isto- -
RA

«rico-filologice:. Texturi si glosse române, intre 1550—-16005.

“In aceste doue titluri, s6u. cumu le numiau betrânii, porta, poxti
NT

alle căatii, tendenti'a autor ului este. vespicatia binisioru. Aceiasi.. ânse .-
se afla, descrissa si motivata, cu atâtu mai limpede in Puefatiunea, ge- -
CE

nerale, de la pp. Il —II, si în Prolegomenele speciali, coprinse pe pp. -

1—4; sub titlu « Tecturi. române inedite inainte de annulu 1600»...
“Ta partea I a, acestei publicatiuni erudite aflamu 30 de documânte, N
I/

dintre cari numai documentulu No. 1, este traductiune; cea-l-alta col-

AS

lectiune coprinde texturi originali. Partea, II este titulata Appendice, i

„Caile stă dintr'unu Jungu iaventariu românescu, 'ssu cumiu se tituledia
UI

„acela: Catastihulu Averei Monastării Galata. (asi), 1558, Noe îi

„bre 4— 25. Acestu pretiosu documentu, proprietate a generosului, si
BC

eruditului d-nu Dim. A. Sturdza, fu datu domnului Hasdeu spre pu-

blicare si commentaze: Totu i in Appendice se mai vedu alte doue docu-
mente romanesci or iginali, ddin secolulu allu XIII. In Partea TI, mai
 11-

mica decâtu tâte cclle- l- alte, se afla unu Glossariu de cuvinte vomă,
nesci, intercalate si ascunse prin documente vechi slavone, începându |

Y
de la unu ehrisovu alu lui Stefanu Dusianu, Tiaru serbescu, de la 1348

AR
pene la, 1593. In Partea IV. vine unu altu Glossariu (Nr. II). dintre
„anntă 1600— 1630, pe case d. Hasdeu ilu denota, cu fitlulu :. « Speci-

IBR
«Ren de dictionariu etimologgicu. clu limbei române, cu vre-ua, 1500 de
“cuvinte. D- -sa, ilu commentedia, pe 53 de pagine. In Partea d'in urmă
avenu Cronica calugarul Moxa di în Olteni'a, sezissa pe la annulu

YL
1620, la, care editoriulu &rosi adaosse multe adnotatiuni erudite.
Scopulu principalu allu acestoru publicatiuni este, precumu insusi

SIT
auetorulu observa in prefaţiune, «a pune. ua seriosa, ţemelia, analitica
«pentru filologi'a, si diplomatie” a româna»; 6ro in câtu pentru limb'a
d'in texturi, dice co elle represenia, alimb c vorbita uadenidra de Ro-
ER
mâni», si - -asi6 generatiunile: de astadi voru cunnâsce care eră limba
cea vorbita a poporului românescu intre annii 1560 si 1600, stu. a
NIV
. deco inainte cu 300 si mai bine de anni. “Collegulu nostru apesa es-
presiunea, linb” a vorbita si o motivâdia, observându co, pene acumu,
«câtu -se attinge de secolulu XVI, s'au publicatu numai texturi române
LU

atr adusse, în cari nu număi sintaixea, oglindesce mai multu seu mai
«pucinu ua, constructiune straina, adeco este slavica su grâca, dâro
RA

«a,desse pene si cuvintele isolate se intrebuintiâdia pe dossu, d'in causa,

«CO traducetoriulu nu intiellegea stu nu sciă sa; brodâsca ide'a, ori-
NT
7

«ginalului». «Sunt acte officiali sâu pâsticulare serisse in Români'a

Por.

«de cobra, Români, „dupo. trebuintie locale si momentaine. Autorii

CE

<loru,. Gmeni d'in poporu, nu sciau niulta, carte. Ei serieau asi€ cumu:
E «se vorbiă in gillele loru, in orasiulu s6u chiaru in satulu.. unde tra-
dia». Asi6 crede d. autoru, si remâmne ca, lectorii sa se convinga des-
I/

pre affirmatiunile d-sale, comparându mai allessu coustructiunea, fa-

AS

- h seologi” a yomanâsca, "vechia 'd'in secululu XVI, cu -cea'a ce o audimu a-

cum'a, în 'secolulu nostru din: gura poporului românescu, locuitoru în
„-acelle părti alle Munteniei si ]Moldovei, pe unde ellu nu este ameste-
UI

„eatu cu nici ua populastiune de alte limbi straine. Aci, in acâsta, caste,

autorul presuppune co. limb'a documenteloru publicate de. domni'a:
BC

sa si a celloru ce se voru mai publică, sa, fa compara numai cu cea

 | im
vechia, cunnoseuta, din traduetiunile vechi, Este invederatu, co cu a=

RY
câst' a se face allusiune mai virtosu la interessantele si instruetivele
publicatiuni alle venerabilelui nostra collegu 4, Timoteiu Cipariu,
cunnoscute nu numai. litteratiloru români, ci si filologiloru: stra-.

RA
ini, cari se occupa, cu studiulu limbeloru neolatine, „prin urmare si
cu allu limbei nostre. De altumintrea, insusi „collegulu nostru d,

LIB
Hasdeu ne-a, observastu la occasiune, co d-sea, cu aceste publicatiuni
continua, pe alle: d-lui Cipariu, Eu credu co acesta, împrejurare meri-
„ta cea mai de aprope attentiune, nu: numai a, filologiloru de profes-

ITY
siune, ci. Si a tutaroru Româniloru inspirati! de legitima, dorintia
de a. petrunde i în natura . limbei nostre, de ai eunnâsce geniulu si

S
a'i descoperi eternele vegule, care stau modeste si ascunse inaintea, E
ER
mintiloru profane; din care causa, apoi acestea, se, vedu cadiute
„într'ua/ anarchia spaimântatâre, | Sa: Să
NIV
- Autoralu afla co importanti'a, îlologica, a acestoru documeite este
întueita,.: «]) dialectologica, aretându difterintiele din locui in locu, în
uacellasiu intervallu de timpu,:2) fonetica, intiu câtu scriitorii lipsiti
LU

«de ori ce cultura, orthogiafica, isi dedeau silinti? a de a, scrie intocmai

„«orthogi afi'a cea, poporana ; 3) sintactica, de. Gre-ce cugetar ea, si es-
RA

| « pressiunea acellui'a, ce scrie, nu eră impodecaita, prin nimicu strainu».:

“Acestea, sunt thesele, pe cane autorulu ! si-a propussu a, le demustirâ
NT

si totu- -ua-data, illustră cu unu numeru mare de essemple, pe care ânse

promite a le immulti cu altele, intr” unu allu duoilea, volumu. La des-
legarea acestoru probleme, autorulu vine, avmatu cu eruditiune vasta, -
CE

cun noscintia, de mai multe limbi vechi : si noue, orientali si europene,

la care se ddaoge pacienti! a.sa, de feru si agerimea sa, de spiritu, Ca
I/

„sa tacemu de extraordinariele ditficultati paleografice, pe care auto-

AS

ralu va fi intempinatu la, descifrarea, mai, multoru documente, dăco nu

in fia-care cuvântu, de siguru ânse in fia- care . seria, de cuvinte, dero
adnotatiunile sale numer6se, insocite de. mai multe citate istorice: si
UI

filologice, au trebuitu sa/lu coste mase ostenâla, perdere de dille multe

„si de nopti nelormite. Preste acestea, d. Hasdeu manuesce la mai
BC

multe locuri si scalpelulu criticei, spre a .correge errori'commisse pene

acumu de cotra mai multi “filologi , “descopere multe cuvinte curatu
 -173
.
romanesci, care pâne astadi nu se afla, in i nici unu dictionariu româ-

Y
nescu, in fine nu trece cu vederea nici-un'a d'in formele gra.mmaticali

AR
arhaice, conservate i in acelle. documente, alăturea, cu 1 unele espres-.
'siuni si frase de mare val6re.
Acest'a este pe scur tu coprinsulu cârtii d- lui Hasdeu, spivitulu in

IBR
care, si metodulu dupo care e scrissa. De acee'a ea nu va put lipsi
d'in bibliothec' a nici unui românu si patriotu, carele pretinde a iubi

YL
si a cultivă Jimb” a nâstra.
“Cu atâtu eu asiu crede co "'mi-amuu implinit missiunea, cu care amu
fostu onoratu de cotira, d-vâstra, domniloru collegi, de a. face cunno-

SIT
-sentu noulu opu allu d-lui Hasdeu si calităţile salle, atâtu de recom-
mandabili, mai a]lessu d&co le vomu lui iîn consider atiune, si d'in punc-
ER
tulu de vedere allu grelei missiuni, â, cărei implinire O astâpta, natiu-
nea; intr6ga, de la Societatea. Academica, Româna. Aru lipsi totusi sa
NIV
aretu , „care “sunt conclusiunile filologice , applicabili la limb'a n6-
stra, moderna, tmasse de insusi autorulu d'in acellu studiu eriţieu allu
seu. Acellea, ânse lipsescu chiaru la, domni” a-sa; d'in causa, cunin se
LU

pare, co. autorulu * si-a, reservatu conelusiunile pentru volumulu . allu

duoilea. Dupo ce ânse collectiunea d-lui Hasdeu coprinde materialu
RA

bogatu, velativu la; indelung! a si chiaru cerbicâs' a lupta, ce mai decur-

ge la, noi intre sustienetorii principiului etimologicu si intre 'ai cellui |
foneticu, eu credu CO esprimu dorinti'a, unanima, a domniloru mei col-
NT

legi, de-a ved6 acea, lupta, terminata, cu ua ora, mai inainte, su macaru
nr
.

ai trage 6resi-care miediuini, preste, care sa nu aiba trebuintia de a:

CE

trece in viitoriu. Asi eu, fora a continuă, cu analisarea meritului in=.

twinseeu allu collectiunei d-lui Hasdeu, care se constată de ajunsu prin
I/

cea facuta, în paginele precedenti, "mi-amu propussu a cercetă, pene

Ja ce messnra, d. Flasdeu, continua, pe d. Cipariu; de unde apoi. s! au
AS

put combină, si la, conclusina |

D. Hasdeu premite - co pehe. acumu, s'au publicatu numai “teaturi
UI

pPomâne traduse, îni care constructiunea e straina, cându d'in contr'a,

„ collectiunea, de facia: ne dă Jimb'a, vechia originale a Românului. D'in
BC

aceste premnisse avu urmă, la, prim! a, vedere, co conclusiunile d-lui Hăs-
deu voru diftori cu totulu de cel! :e cunnoscute alle d- lui Cipariu, Eu
p
|
 De Cu
„ ase amu temeiuri grave ca, să, me inăuioiesen deo, logofetii, dascalii, |
| preotii si preste totu carturazii din secolii XVI si XVII, de-la, cari. au:

RY
remassu. câte cevă, originalu, în acte officiali ori “părticulare, au serissu' .
"în adeveru «asiă cumu se. vorbiă, în dillele loru, in orasiulu seu chiaru |

RA
«in satulu unde traiau, > adeco i in acellasiu dialectu,. cu obsexvarea; de
aceiasi pronuntiare. a cuvinteloin. si in aceiasi ordine a ideiloru, a CU- ia

LIB
getării (sintaxea,), Gu. alte cuvinte, co scriptorii or iginali nau, fostu in- .
fluentiati de nici ua limba; straina, Pentru. ca, să me convingu despre |
assertiuni ca acestea, amu dreptu sa, ceru a, mi se documentă, co acei

ITY
individi au invetiatu numai carte. romanesca, in sedle. romanesti, 6ro
nu cartă slavona, ori grecâsea, in se6le straive, „precumu si co toti a-
cei'a, au fostu' Români născuti, si anco de acolo din locu, nu Slavi ori

S
Greci romaniţi, s6u Români veniti d'in alte părti si crescutiiîn alte
ER
„limbi, precumu se mai întempla, cu forte multi, chiaru : si pâneii ia diu'a,
de asta-di, Pene cânădu nu mi se va, demustră iin aceşte castiuni contra
NIV
riulu, eu yoiu persiste iin credinti' a, mea, co acei preoti si. logofeti, ca,
autori de acte originali, au fostu straini, buna- -6ra, cumu a fostu calu-
o
geri ulu Moxa, grecu de la Chio. Eu pe dialeotologiea nu punu la locălu
LU

|
acest! a pre mare terneiu, di in causa co acei'a, în comparatiune cu dia»
lectologic' a, d'i in alte limbi, in limb'a nâstra nu differe pre multu; m6
RA

impedecu ânse cu. atâtu mai multi in capritids”: â fonetica, preste cars
dau mai in tote docuiientele originâli vechi, Antorulu acestui. studiu
NT

paleograifico- -linguistieu observa, la pag. 2, co acei «sciiitori lipsiti de

«Ori-ce cultura, orthografica, isi dedeau silinti” a, de a transerie intocmai
CE

«pronunciatiunea, cea : poporana,. > Vediu si eu co! betranii nostrii de

inainte cu 330, chiaru si nuniai cu 230 de anii, erau lipsiti de. ori- -ce
cultura, orthografica, s6u și mai precisu, ei Ju aveau consciinti” a legi-
I/

loru limbei nâstre, precum nu o au pr ncii, si co nu cunnosceau

AS

grâmmati! a, si dictionariulu ei nici d'in mime, cându elle nici co e-

sistau pe acestu pamântu. Cei'a ce: „aasesd)i nu vediu, este CO, seriitorii
UI

d'in acelle timpuri ? si-aru fi datu silinti” a de a serie intocmai pronun-

ciatiunea; poporului, pentru co nw'ihi potu esplică, curu se. intempla,
BC

„60 acellasiu scriitoriu, in acellasiu locu, in acellasiu documebtu, serie

aceleasi cuvinte iin done, trei moduri, fora nici ua regula, forajpicu de
 | 175.
consecintiia, Spre :4 constata de ajunsu acesta, apparitiune, mai naultu !

Y
decâtu curi6sa, acâsta lipsa, totale de respect pentru pronunciaţiunea, |
“poporana, nu avemu decâtu sa cithmu sute de essemple d'in aceste

AR
texturi. originali, totu-uadata sa, cautămu bine, in ce modu si pene la,
ce messura, scriitorii traductori ai cărtiloru bisericesci d'in secolulu

IBR
XVIII-lea, au respactatu mai multu vegulele gr ammaticei si pronuncia-
tiunea, Aci vomu câtă numai unele essemple din collectiunea d-lui

YL
Hasdeu, din care sa ne convingemu despre importanti'a si necesita
„tea, acestui studiu, si anume;
1
Pag, 21. Egumenulu Evtimie, Bistaiti” a (districtulu Viacea), 1571,

SIT
Decembre2i : genitivulu cuvântului mănăstire ilu scrie, in acelasiu do-
cumentu, ini trei moduri; ;pron. pers. hu si lui; prepositiunea, de în si. din.
ER
Pag. 70. Glodeni, (dist. Prahova) 1596: conj. de si di, deci si dici;
prep. din si di în; vei, dau. datu, cum prinsu, dero si simplulu ; au si . |
NIV
"am, În acellasiu + Zapis de vendiare».
Pag. 76. Petascu Paturnica, Suceava, 1593, lan, 3: : pronum, de-
monstir, in tei moduri : Aciasta, aăasiă,, cestii.
LU

Pag. 80. Zapisu de cumparatre, Bunezcii (distr, Valcea), 1597, Iu-

li 3 : din si: den; lu si lui, «ca, Bă-i fie. pomână, şi lu şi feciorilor lui»,
„Pag: 88. Zapisu de. danie. „Mehedinţi , 1599, Dec. 15. intre. actele mo-
RA

nastirei Tismana. |Ca î wa, tată, nudistră,; nwaw; dâro totu acolo
de 2 ori numai cu o: morte o |
NT

„D'in acellasiu documentu tr ecemu aci si ua siugularitate sintactica, :

a « Cum. au et. lăsat cu al lor cuvânt». Ce constructiune. sa fia acesta Q
CE

Pag, 92. Teștamentulu lui Negrea, scapatu d'in captivitate tatara- |

sea, Budesci: (dist. Tifovu, “cap. Bucuresci), inainte de 1600: «Peintru
«să se ştei că m'au... ttlatar şi pleniu de virnu, dece m'au ctutadu frate-
I/

ami Ned€... sufletul mu, fă tena' mau, de toote, cu sufletul mau la, nor tE
AS

«m6 si amu-pusu si mărtoria» a |

Ore cându voru fi vorbitiu. locuitorii din regiunea capitalei in Min |
UI

p' a acestui documentu? | Di |

Pag „148, Pop'a Tifalu, Miresei (n dist. Vlasca spre Dunare)
E
BC

„1606, Aprile 15. Ua, marturia: «Să șe ştie. că au votu (=avutu) unchi-
«şul Pugle... Yu. a = una), biameşte... șe (=s) masturie;, se = ue.
 16
«Acâst'ă, vine de vreo Il ori. Apoi confusiunea, intre OSI u una,
este d'in celle mai neasteptate, de es. mărtorie si mărturie, loco si.

RY
lucu, “fustu si fusto, molți, amo, scriso, potiu (putiu, fontâna)), dat, .
peintro (pentru), rămaso, no (nu); tute (tâte) etc.» Adeco cumu stri ica, |

RA
limb'a, românesca Grecii veniti de curându intre Români. o
“Se pâte 6re ca, acellu popa Tifulu sa fa fostu Românu, si nu Grecu, |

LIB
s6u incai Româmu grecitu? | a |
E cunnoscutu co vocalile finali u si £ sunt amerintiate eu estermai-
nare de cotra logofeti d'in dillele nâstre. Pene aci se sustinea, de cotira,

ITY
i mai multi litterati co pe aceste littere le-au introdussu ca finali nu-
mai Ardelenii cei 'pedanti in scrierea limbei nâst;re, coci s'au luau

S
dupo - câtiva, traductor vechi, totu asi6 de pedanti ca si acesti |
moderni; dâro acelle littere se vedu figurându
texturi originali vechi,
ER
scâsse d'in Archivele
in celle. mai multe -
României si publicate
de d. Hasdeu! Anume u finale vine atâ,tiu ca pronuntiatu intregu,
NIV

denotatu firesce cu ciriliculu 8, câtu. si ca jumetatitu, cându apoi se:

denota, preste totu cu n; alteori vine amestecau, cându s deschissu . si
LU

„intregu, cându inchissu,. adesse in acellastu document, uneori in acel- -

lasiu cuv6ntu, fora, picu de consecintia, curatu cumu se întâmpla si
in dillele nâstre, intr'ua, multime de scripte si publicatiuni, cu appli-"
RA

carea, câtoruva, litere si a multoru forme grammaticali. Asi6 de' es-

semplu, in senteati'a, de judecata a logofetului Tudoru d'in distr. Mu-
NT

” scelu, annulu 1585, (pag. 38), finalulu s plinu vine scrissu si respicatu
în 31 de cuvinte; dâro nici acestu demnu strabunu allu. logofetiloru Si
CE

publicistilora moderni nu este consecente iin grammatie' a si fonetic'a

sa, coci ellu in acellastu documentu serie, de' essemplu : Joost si fostu,
I/

Tudoru (eu.u), si Simion (foru a), feciorul, egumenul, al, si apoi rosi.
într” unu resufletu, totu acolo : cătămu, sășlu fite, amu aflatu, Jupă- E
AS

N neasa Ancaa n'au fapta COCOnIĂ,.. ce. Acts Cf atu pre o sooru. Si ânco
_cându o-u măritatu.. . iau dai ete. j |
UI

Ani ds10, cumu au pronunciatu Românii din distirietulu Muscel

| pe s finale, inainte cu 300 de anni? &ro deco uu l'au pronunciatu, din
BC

ce causa, popii si logofetii isi facea de lucru ca sa'lu seria, întregu?,2.

„Asie Si. finalulu ie scrissu ivtregu pretutindeni.
N
 | 17 | IE
Ce vomu mai dice si de duplicatiunea, lui a, o, , în: mai multe: cu-

Y
vinte, precumu : waanceii, asia, Ancaa, Marinaa,. să-l aa; nowă,

AR
fowsiu, nowastă, -mOw$e, SowWru, feciowru, towiu mowrted, apowit, bow-
dara, acestui, matii, jupaneseiii, cocontii, etc..

IBR
Cui îi place sa mai caute essemple de natura acestor'a, 1e pâte află
usioru, între altele, la pp. 40, 52, 64, 68, 73, 77, 89, 215. Cine voiesce
„sa dea, preste confusiunea, dintre d, dz, si z, sa caute la pag. 1838—9,

YL
„o pe cea, dinte et y, o afla la pag. 219 si pe airea, Mai in scurtu,
fructele fonetismului destramatu, care domina pene in dillele nâstre.

SIT
“si da limb'a in prad'a unei anarchii desfrenate ;; le pote gustă - ori
„cine mai d'in tote părtile acestei publicatiuni, asi6 in câtu unu
numeru de cuvinte si forme arehaice rationabili si sa netâse, descope-
ER
-rite în acelle documente, abi6 ne potu desdaună pentru infricosiatele
-„ devastatiuni, pe care le face: fonetismulu iin frumâs'a n6stra limba,
NIV
| „La pag. 160, în actulu celloru si6sse boiari assupr'a unei delimita-
iN
a
e

i annulu 1608, aprile 15, la monastivea Cozi'a (distric-

“tiuni facuta, in
tulu Vâlcei), logofetulu loru pare co aru fi fostugangavu, de a serissu :
pe ea

LU

„tocămelnici, părinătele, sfănăta, cuicimiutul, Despre aspiratiunea libte-

rei h (ş) la finea cnvinteloru, ca gata, aflah, mareh, mănah, nimeh,
RA

"meh, -meih, valeh ete, a se veds documentele de la Dag. -100- 101,

23] -232.
NT

„Eu ânse nu me miru de popii si logofeti ii din „vechime, coci, pre-

cumu s'a, observatu mai în susu, ei sermanii nu aveau conseiinti'a, le-
CE

giloru limbei; loa le lipsisse timpulu de a "si-o studia; d'in fundamentu;

ca se tacu, co multi d'in ei au fostu straini dupo originea, si nationa-
| litatea, loiu, veniti în patri! a româna, cine scia, de preste câte tierri si
I/

mâwi, dedlaţi-a pronuneiă cu totulu alte limbi, prin urmare ei nici nu

AS

audia, sunetele limbei n6stre asi6 precumu le. audu Românii, ci o pa-
tiau precum 0 patiu, de e:., Germanii chiavu si în dillele nâstre, cându -
UI

urechi'a loru nu scia sa distinga între b si Pa d e î,19 et le J: :(n)

| et; ș (u).
BC

Cu acestea, inchiaiu aanlisea, scur ta, ce amu fostu în stare sa facu

ia dillele câte îmi stetera la, dispositiune, de cându Commissiunea imi
faci onrea de a me insau cină cu compunerea acestui rapportu.
23.
 ii 178
Scopulu înimi fa. ca sa axetu, si prin anal
ise cevasi mai i detaliata, înim-
por tanti a studielora d- lui Hasdeu si meri
tele autor alui.
„ Ravportore: G. Baritiu.

RY
RA
PROCESSU- VERBALE, No. 30.

LIB
sTaDIxmra »» IN 2. SEPrEUBRE) 1578
ie
| - Merabvii presenti : Daii Aurelianu Petre. S, Babesiu:

ITY
Pin cenitău,
“ Baritiu George, Ghica, L., - Hodosiu Zosifu, _Jonescu „Mco
lae ,. Lau-
Pianu Augustu Treb,, Maniu Vasile, Odobescu Alea. » Romanu Alea.

S
.
„Sion George, Stefamescu Grigorize, Sturdaa D. 4
DR
“Presiedinte : Du L Gliica. ER
Siedinti a se deschide la, 10 ore a.m.
NIV
E Si
Processulu-verbale allu sivdintiiei preco
dentu mefipdu. roductatn, se -
amâna, pea dou! a di. |
LU

La ordinea aillei conţinuarea discussiun

ii assupi” a, rappor tului Gora. |
missiunii despre. mamnuseriptulu « Tierranulu
româna».
RA

Ia |
D. Jonescu dice co intreprinderea autorulu
i e seri6sa; &ro CO Serip-
vulu seu este numai ca prim'a botire (6banehe
) a materialului; opera.- |
NT

tulu contine tâte elementele pentru unu

intinsu si bunu Memoriu, dă&ro
ae insi
i ne si insemnate contradictiuni. D. Zone
scu citâdia, câte-va, pas- -
CE

_- sagie d'in Introducere „ în care indica: cont

radiceri. Apoi , reviindu la
subiectu, spune co planulu este comp
leetu, intentiunile bune,
spizitulu
ă sanetosu; d6ro essecutiunea nu este Sa
sufficient, fiindu pripita, invede-
I/

rau; dupo ce memorialistulu cade i in erori,

apoi si materialulu pare
AS

co l'a, avuncaju fora, legatura; nu dă, vre

ua solutiune la atâtea, „pro-
- bleme care suleva subiectulu pussu la concursu
, - a i
UI

| -D,. Stefamesciu dice. co axu fi voitu sa ridic

e cestiunea present
mâmu seriptului la timpu; dero dupo celle
spusse de d, Ionescu, îinţiel-
BC

lege. acu mu pentr ce. oper 'a nu s'a presenta

tu la, timpu.
*
 179 o

Y
D, Odobescu, vespundionău' celloru obiectate de cobra. a. Ionescu, a-

AR
reta mai. ântăiu differenti” a ce essiste intre unu memoriu si ua, carte.
" Cellui de? ntăiu î se cee de a condensâ. in' sine: elemente sciintifice,

IBR
grupate cu methoda, âro nu de a present, ua, materia elaborata, in modu
definitivu, cei'a ce este insusirea numai a unei cărti, Dinta” unu bunu Sa
memoriu p6te essi ua si mai buna carte. D. Ionescu a convenitu. co. .

YL
nici method'a, nici elementele copi6se si interessanti- nu lipseseu Tu
_erării de facia. Si:mai multu, d-sa, a aretatu cumu co unele putti sunt îi

SIT
„ tratate cu maiestria, atâtu ca: 'fondu câtu si ca stilu; i s'a parutu ânse
a ved6 Gre-cari contradictiuni, D- lui Odobescu âmse, “dupo studiulu câ
„a facutu, i se pare co, in acele locuri chiaru, nu se: afla eontrădictiune.
ER
Buna- -Gra, nu vede co autorulu sa fi pretinsu, în Introductiumea: sa, co
elementulu. dacicu a persistatu in institutiuni, chiaru dupo contopirea |
NIV
sa in cellu omanu cuceritoru. Apoi nici în cei'a ce dice despre origi-
ere
>

nile statului Moldovei, nu vede sa, fia alta, lipsa de câtu acei'a, a unej -
definitive stilisăuri, Assemen6 nici în miscarea; de. prosperitate a po-
LU

pulaţiuniloru rurali d'in unele pâurti alle Romaniei, pe cându altele -

se aflau in miseria,; in allu. XVII-lea secolu, nu vede contr adictiune, ci!
RA

ua, constatare cu .totulu noua, 'facuta pe base -de elemente istorice

noui. In vesumatu, vede iin acestu. memoriu ua lucrare eminente care,
NT

mai multu de câtu ori-care pâne acumu, merita, ase premisă, Nu Sun-.
„temu în dreptu, d'inaintea unui asi6 meritoriu, memoriu sa ne 'ridi-
CE

cămu. pretensiunile pâne a cere sa ni se adduca; ua carte perfecta as-

supr'a, unei materii, ânco forte pucinu. esplorata de sciinti'a istorica si
„ economica, D6eo constatămu 6re-cari lacune, avemu mijlocu de a pro- i
I/

- pune pe alţi anni, chiaru cestiunile acellea pentru viitore concursuri.

AS

De ua cam-data, nise adduce, crede d “lui, mai multu de câtu puteamu. |

speră, Este de a nostra, ondre si datoria a premid Memoriulu. _
D. Babesiu dice, co, “pe: câtu timpu vede co se ridica, oppositiune in
UI

o conta” a, acestui opu, d-lui cere sa se pronuneie' Societatea, assupr'a fap-

tului intrării manuseriptului mai tardiu de cum erâ prescrissu prin
BC

anunciulu concursului, eu acâst'a n'aru trebui sa, se faca

„unu .prece-
dente de procedere vitidsa,
|
D. Son crede co, dupo ce ami intrau în fondu, nu mai este loculu
 180
a ne occupă, de fonta, Dâco eră sa nu se
priim&sca, trebuig, a: in capulu
„lo cului sa; se respinga, Dero Societatea, 1
a priimitu, l'a, recommamdajtu
Comimissianii; 'aesat'a,. l'a, cercetautu,.

RY
“si-a facutu rapportulu ei; si "de
aru fi venitu de la inceputu chiaru, dupo
cum cere d, Stefanescu, n aru
|
A pututu sa faca mai multu de câtu atât

RA
a, Se ăi
D. Aurehanu dice co invocarea; acestei lipse
de formalitate iî se pare Ş -
nefundaita,. Com missiunea, ori-cum, a priimitu
manuseriptulu q"i in par-

LIB
„tea Societătii si a, fostu fericita, de a, ved6
eo vespunde la, progr amma,
Câtu despre: nesufficientia,, affirma, co--d
e:la, ua; dissertatiune nu se
“pote cere mai multu; co antoriulu, dupo ce

ITY
a muntitu atât a timpu ca
sa ne faca, ua, lucrare cum mu dor itu, aru
f nedreptu sa nui seaccor-
de premiulu, mai allesu. cându lucra
rea, este. de ua insemnata, val6re.

S
D, Stefanescu revine la cestiunea intr
i ii manuseripiului, si sustine .
pe d.. Babesiu, . Da
DD. Maniu dice co procedorea, aare inse
Se ER a
ranatatea ei. Dipo. ce amu în:
NIV
tratu in. fondu, uu se mai cuvine sa ne
intâreemu la; for ma. Vorbindu
assupu” a, fondului... înse,. pentru - argument
ele invocate. de d. Ionescu, a
cere amânarea , concursului pentru annulu! viitoru:
LU

si, în acestu „timpu, _

spera, co autoriulu* si va, compleetă
oper'a, ana
D. “Odobescu revine assupr'a celloru
disse de d. Ionescu, carele insu
i si |
RA

a convenitu CO operatulu are calităţi

eminenti, care elle mai cu s6ma
ne-au: facutu pe toti a, twece, ( de asta, data numai,
) assupr'a, miceloru |
NT

abateri de la regulele impusse pentru

priimivea, mamuscripteloru. D&ro
d-lui nu pote. admite ca, dupo cs s'a
tratatu cestiunea in fondu, sa, Mai
CE

putemu. reveni acumu assupr'a, cestiune

i da formau: Acumu ! unu: anu,
amu premiatu ua, lucrare assupr” a
Daciloru care eră, dupo parerea, sa
de siguru ivferidre” cellei ce ne vine asta
di, Amu aflatu în ea lacune,
I/

si totusi amu premiat'o, cerându |ca auto

riulu sa faca in urma cor
AS

rectiuni si complectări, mai nainte de typazire, Totu “asi6 putomu

face si estimpu,
n
UI

_ Dupo 6re-cari interlocutinni a": in part

ea, d- Joru Stefanescu, Auroliariu |
si Baritiu, d. Romanu depune ua,
propunere, subserissa, de d-sa. si de
d. Odobescu, ini urma N
BC

torea coprindere : . Ş a
| «Propunemu” ca Societatea, , recunnoscând
u meritalu mita
 IRI |
«lucrări « TPiorranalu Românu», sai decerna in principiu pr omiulu Na- :
«sturellu de 50001.; dero, constatându-se co autoriuilui "i--aa lipsitu tim-

Y
«pulu pentu complectarea, constrnețiunii acestei opere, ea, decide ca -

AR
« premiulu sa i se liberâdie dupe, complectasea, facuta, in cursulu an-
Si «nului»,

IBR
D. Maniu combate propunerea dicână u co ez, pe de uă, par te cere de-
cernerea, premiului iin principiu, - Gro pe de alt'a constata, co Iuera;rea,
nu este complecta,..

YL
„D. Zonescu trecându peste cestăunea de forma, sulevata, de d--nii Ste-
fanescu si Babestuy dice co pentru acâst'a, nu respinge oper'a;: d-lui sus- .

SIT
tine ide'a amânării concursului, chiaru pentru prestigiulu Societatii,
si depune ua propunere, subserissa, si de d. Maniu, în cuprindere:

ER
«Ba se amâne „pe annulu viitoriu, mantinendu- -se concursulu pu-
“«blicatu.»
Dupo acâst'a, siedintiraa, se suspende pe 5 minute pentru. consultare;
NIV

apoi redeschidiându-se, d. vice- -presiedinte Baritiu consulta Societatea

assupr'a, votării, fiindu-co propunerea de mai, susu s' a retrassu.
LU

D. Ionescu depune ua, alta, propunere motivata, in cuprinderea UI-

mata :
«Să nu se decărnna pr omiulu pentru memoritilu. assupr'a, « Tierra-
RA

amaulază roinânu», pentru motivulu co msnuseriptulu este nesufficiente

asi incompleetu. ».
NT

Acâsta propunere, sustinuta de d. Stefanescu, se pune la, votu prin

bile. La, despuierea, scrutinul ui essu: 5 bile albe si 6 negre. Propunerea
CE

se declara cadiuta.
Se pune apoi la votu conelusiunile vapportului Commissiunii şi
vesultatulu este : 7 bile negre si 4 albe. Prin urmare -premiulu nu
I/

se accorda | |
AS

Siedinti” a; se ridica, la, 1 dupo amâdia-di.

UI

La 2 ore p. m. siedinti'a, se redeschide, cu intrare libera pentru .

publicu, i RE |
BC

La ordinea dillei dissertatiunea d- lui Tonu Ghica cu titlulu « Oulu

„36 inceputulu seu», Se asculta cu multa attentiune.
 pa 182
D. "Bar iti, ca, vice- -preșiedinte, adduce omagiile sale: d-lui Gica Ma

RY
“pentru instrueti v?a sa, disserkatiiune, Si. propune ca sa se typarâsca, i
Anale. Societatea admite, | Se

RA
D. Stefanescu dă ua velatiune suecinte assuprii 'a unei desev,:isariti,
'paleontologice, facuta, . de A-lui in distaictulu Oltu, lânga Slatina si

LIB
_amume assupr'a unei «Iirălei de Camniila „Jossile. din cpoc' 'a „gaucarte- N
nara», D-lui arâta, 1mpor
i tanti! a acestei descoperiri, fiindu prim” a ca

Y
"mila fossile ce s'a gassitu in Euiop” a. Conumunicatiunea d- sale se ad- |

SIT
mitte a, f typarita iin Anuale. E a .
D. Odobescu citesee: contintara disser atiunii sale assupr a, a. Cu-.

ER
manei, de la Novwo- Cer Iecushe» care se asculta cu mare inevosen, sisede-
„cidea se typauii in Anale. o o | Si
NIV
Presiedinte : IL. Ghica. a „Seci etariu ad: noo : G. Sion.
LU

„„PROCESSU-VERBALE, No. 31.,

RA

SIRDINTIA D'IN 22 SBPTEMBRE 1878.

Membrii presenti : Di Aureliana. Petr e P.,. Babosiu Vincontiu,.
NT

Ghica. Jon,. Hodostu los" f u, Ionescu Nicolae, Laaianu Auggusta Treb.,

- Mamău Vasile, Odobescia Alevandi u, Rominu Aldaumdru, Sion G coorge E
CE

Biefanescu Grigorie, Si at |
Preşiedinte D. Ion Ghica. i |
I/

Siedenti” a se deschide, la 9 ie: ore a.m. a

AS

„Se citesce processulu verbale allu siedintiei diin 20 septembre si«

ăi dupo ox6 cari reectiificări, se approba.
UI

D. Sion, cerându cuvântulu, dice GO d- lui neputondu assistă, la sie.

BC

dinti” a in care s'a, desbatutu eoncuvsulu, di nainte cărui” a presentasse, si

_modest'a sa, lucrare, n'a pututu scapă de a nu ascultă proocesstlu-i-ve,-.
*, Ac6sta dissortatiune va. figură, în Sectiunea II a acestui voluma, |
că Idemu, i . | | SI
 “isa—————_ 4

i bale alla. acelei siedintie, deci vediondu decişiunea,

luata, ca in Annale
„Sa nu se. publice. în estenso, ci numai în veşumatu,
rapporturile” de-
_pusse asupr'a, „operelor u judecate si respinse. de la concu

RY
rsu,; crede co îi
acest” a este.ua lovireiin amoriulu seu propriu, care nu aru
meritai-o.
De se va fi critieatu seu se va; fi laudaiu oper'a sa, d-lui totusi do-

RA
esce,: nu numai sa o scia,: d&ro sa o. si vâda publicatu;. de acei! a, se
voga, ca, sa-i. se accorde acesta, satisfactiune. Astu- feliu avu intreved,

LIB
pâte, defectele su medioeritatea, . operei. salle, spre a o puts indrepiâ
la, .a dou'a, editiune. Ac&sta dorinta exede co o impartasiescu si.cei-
Lalti membri, alle căroru “opere au venitu ia concursu, fora sa, aiba

Y
| fericire a triumfă, ae a - |

SIT
_Dupo ua viua discussiune, la cari ieau paate mai. toti membrii, 30
__cietatea, decide ca sa se publice iin Annale-în estenso, tâte rapporturile

ER
| speciali depusse de membrii Commissiunii de cercetare a câr tiloru: ve-
nite la concurs ulu Nasturellu, (Anexele Q si Î).
IV
se citesce processulu- verbale - din 21 sept, si, dupo se cari. veotiifi-
UN

„Căi, se aproba. N Ra |

La ordinea dilei, este rappor tulu despre cercetarea comptuniloru.

L

D. Babesiu, ca, vapportoiu, dă lectura, referatului seu. (Annex” a Ș)

RA

Se deschide diseussiunea, generale. |

D. Baritiu, dupo ce-a cerutu lamuriri despre stim mele intr ate d'in
NT

vendiărea, imprimateloru Societăţii, si eonstantându slabiciunea re-

| ceteloru, : spune co-acâst'a provine în mare parte d'in acei'a co nu
CE

s'au lu atu destule: mes suri- pentru respandirea loru. D-lui adduce de
a essemplu co. in "Tranșilvani” a si în alte: provineii, locuite de Români
în Austri a,.nu sunt deposite, si co bine avu fica Delegatiunea, seiea
I/

acţu de acâst'a, spre a face. indreptare.

AS

D. Lenriicanau dice 'co, dupo lung'a relasiun€ data de d. Babesiu, Au.

“trebui sa, se facă, diseussi unea dupo capitale, luându- se far -care pe
UI

„rondu, E
7
|

“D, Sta fumescu. propune ca, vapportul sa, 'se: ty pase, pentru ca, sa,
BC

| | |
„se> pâtia studiă,,
p
 184
„D. Sion respunde co acâst” a nu s'a facutu nici ua-datay; apoi nici

RY
| timpulu materialu n'aru fi, coci sessiunea, se afla cota finele ei. -.
„.-D. Ionescu dice co typasirea rapportului avu fi inutile; Commissiunea,
numita, de Societate si compussa, d'in barbati ca D*ii Sturdza, Hodostiu

RA
“si Babesiu, nu este la, induoisla, co a facutu tote cercetiuile, cu minu-
. tiositatea si seriositatea cunnoscuta a membriloru sei. Pentru acâst a,

LIB
crede co discussiune pe capitule nu e necessitate a se urmă. Deci pro-
pune sa se puna, la diseussiune numai conclusiunile rapportului. a |

Y
Ac&sta propunere se priimesce, dero or'a fiindu inaintata, siedinti a
“se ridica, la, 12 ore trecute. îi

SIT
|
„ Presiedinte : Jon Ghica, . | a
| E | Recretariu ad-hoc: G; Szon.

ER
NIV
„ANNEXA Q.
LU

REOENSIUNEA DRAMEI ELA PLEVNA> A D-LUI G. So, „DE D. los Gruca,

D. Sion, miscatu de viteji” a soldatului românu si de devotamen-

RA

tulu femeiloru nâstre, a, voitu sa, faca ua mica, piessa de Cir cumstan-
ia; dâro talentulu cu care l'a dotătu naitu'a Da, condussu a faceun'a
NT

din celle mai frumâse flori alle litteraturei nostre. Mic a domniei-sa]le
drama intitulata, : La Plevna l-contine pagine pline de simtiri inalte,
„de idei generose si de descrieri adeveratu poetice; drama d-salle pote -
CE

rivalisă cu celle mai frumâse produetiuni de feliulu acest'a. |

Inti”unu salonu, astevnutu cu mataâse si impodobitu cu flori, siede la, |
I/

vorba cn fiica-sa Blvira, nobil'a si bogat'a prineipessa Anna, ua, dama,

AS

„câre desconsideva totu ce e romanescu, d&ro în inima, câri'a, iubirea ma-

terna, este cu atâtu mai desvoltata,, cu câtu prejuditiiele si trufi'a vascerei
UI

sunt mai essagerate. Mum'a e forte ingr ijata de velinistea, ce obsex va,
in suffletulu nobilei salle fiice si totu-de-na-dâta mâhnita de plecarea, |
BC

la armat'a de la, Plevn'a, a fiului seu Sierbanu, carele, dupo parerea, e |

Saflă "m demissiune; avutu dostulu erâ;
“N'avea nici ua nevoia în 6ste a intră,
 e

"Dâr dorulu vitejiei de ua:data; ilu lovesce,

Sei iea cu toti nebunii si la resboiu pornesc;

RY
« dero d&co voiă, sa, merga, la batalia , cellu pucinua sa, fi intrau ini ar-
„_«mat'a vussâsea,!> In vorbirea, ei cu Elvira, incetulu cu incetulu si prin- ”

RA
tr'ua, discussiune în care combate iubirea.de ti&ra, si avântulu gene-
"rosu allu gingasii si iubitrei Blvire, viindu vorb'sa despre «Sicoa Ro-

LIB
mâniei», cucona crede CO Giulu + seu: .
„+ W'avea, nevoe Ia dins'a sa, rîvnâsca:
-Cu niumele lui singuru putea s'o dobândâsca.

Y
De dreptu putea sa-i vina lui astfeliu de favori,

SIT
Coci nascerea-i accorda si titluri si onori..

Nu impartasiesce opiniunea, Elvirei co: .,

ER
- Seiintiele, talentulu, puntările frumâse,
'Laborile si zelulu spre fapte gener6se,.
IV
» Aceste facu adi lustr U si nume cuunoseutu;
UN

ci vis6dia; pentru âica- -sa unu ginere cae sa, se traga, ca dins' 2, d'in
voiesce
nSmulu Comneniloru si alu Porfivegenetiloru, pe cându klvira
unu sociu. iubitu,
L

e pote. sa fa celt ce n'are

Dr ssociu iubita nu
RA

„Ve ua positiu ne s6u nume illustratu. E

ere, in. Versu-
Di iri vorba ia vorba, naiv! a 'si gingasi'aa, fata, îi descop
NT

seu pentru maiorulu

| vile urmatâre, secretulu inimei sale, - amorulu
mnu : |
Preda, vovarasiulu de ame allu lui Sierba
CE

B unu june cu sufletu inaltiatu,

Cu inima frun6sa, de lume laudatu,
- Distinsu în cunnoscintie; cu meritele-i are,
I/

| “Unu viitoriu ilustru ellu în armata, are.

AS

meu.
| -Amicu si sociu de arme ellu e cu “frate-
Nu suntu în sture-a'ti spune cumul mi-a venitu amorulu,
a
dorulu.
UI

A | Precumu nu-ti potu desciie acumu ce este

*ntw'un u minutu !
a Cum mi-a venitu amorulu ! o Dâmne!
vediutu.
In prim'a, clipa dulee cându ochimi lau
BC

_
fericire,
„De-a, fostul ua di fatala, stu di de
|
Tu pâte ssa scii, mana, sa faci. deosebire, 24
Se
 „186

„Der despre: ellu, me e crede, multa timpu. nici nu vissă

0 inim' a Elvirei de dinsulu suspin.

RY
Si me 'ntrebamu adesse de nu cadu in „pecate Si
Şi ase” astfeliu de doruri putea, a-mi fi iertate!

RA
Der intr'ua, di amorulu, cu lantiu-i fermecatu
Pe unulu si-pe altulu de-uadata ne-au legatu.
De-atunci iinima-mi dice co numai în iubire,

LIB
In farmeculu acest'a, stă dulcea, fericire.
Câtu ellu erâ pe-aice si-lu mai puteamu. vedea,
Vedeamu in ellu vistia 'si fericirea mea;

Y
“Treceau dillele melle ca visuri de placere,

SIT
„Si în a, mea betia nici cugetamu a cere
Tertare dela, tine; fiindu- co eu credeamu.
Co calea, datoriei cu-acâst'a nu perdeamu.

ER
Dâr de cându ellu lipsesee, lipsesce, ori ce pace
Din suffletulu meu, mama. si nu sciu ce m' oiu face.
In foculu ce me arde scapare nu gassescu
NIV
De câtu la maiculiti”a pe care o iubescu.
În sinulu teu dâr, mama, reversu a mea iubire, |
Şi dămi ua mangaiere macaru cu-a ta zimbire,
LU

"Lovita în credintele sale, in moblet a, “familiei, fur Grea, principes

sei nu mai are margini :
RA

N alte timpuri, nu numai te muștramu *

De chiaru la monastire viat a-ti condamnamu.
NT

-. Fuvore, la care Elvira, allu carui gându este plinu de iubitulu ei,
|
'xespunde, sburându pe axipele illusiuniloru celloru frumose :
CE

Ce lucruri minunate iieri n6pte amu visatu !|

Pavea co incetasse resboiulu cu 'Turci'a.
I/

. Ua, vesselia mare dombi& în Romani'a.

- Va primavara dulce vestea unu annu manosi; _
AS

Concerte mândre *n aeru se audiau Yoiosu,

Parea co se intârce de la reshoiu ostirea,
UI

„- Triumfatore, mândra, în bâta stralucirea;

“Intr6ga capital'a essisse-a "ntempinâ
„Cu flori si cu ghirlande armata, ce întră,
BC

“Cu musica, în frunte cantându imnuri frumâse,

IE - Readucându aminte de timpuri glori0se,
 187 |
Si aducând trofee cum nu Sau, mai ediutu,
Prisonieri si tunuri, ce în lupte au cadiutu!

RY
Ostasii veniau mândri, cu fetiele pârlite,
_- Dâr esprimându mândria de inimi otielite. -
E în multimea mare de falnici cavaleri

RA
Se distingeau- anume duoi mândri oficeri; -
Ghirlande din balene pre ei cadeau mai multe,.

LIB
Si toti parea co vocea dorescu sa le asculte.
_Eră scumpulu meu fiale, Sierbanu, copilulu teu,
Si lânga dinsulu Preda, venindu cu dorulu meu.

Y
personnagiu, unu
In mijloculu acestui dialogu intervine unu altu

SIT
, unu feliu de nepotiu
teneru gentilomu, pretentiosu si mândru, d. eonu
| |
pe care Principess'a l'aru VOL. de ginere.

ER
Faznilia ilustra, Ja Curte primit bine
„Frumosu, fasionabilu eee [. |
de câtu iin privirea bise-
EBllu nu differe în idei cu principess'a, Anna,
IV
locasiulu cellu sântu, Apoi
ricei. D-lui Leonu 'nu-i pis place a visit
UN

.
„d-lui Leonu nu-i place nimica TOMÂNESCU:
covă,
Apoi limb'a româna, ce vrei ? este
a-mi întră.
"Ce "n suffletu si n uvechia nu pote
L

e. .
Punu multa preferintia pe limbele strain
RA

traetădie' de :
“Diaole romanesci le are in orrore; le
„Organe triviale
NT

ae
cabale.
De patime meschine, de intrigi s6u
laud e iti dau.
"Piatesce-le,si 'ndata mii
CE

nau.
Sunt specule curate ; nici ua cr edinţia
scrie
„ Apoi toti pecatosii ce nu sciu macaru
chartia.
Ti vedi co scotu gazete. si, strica, la,
I/

contra
antipodulu Elvivei , care: din
In exedintia si idei; ellu este
AS

|
, chiaru si diarele.
iubesce totu ce este romanescu lui
rica sa invoce protectiunea ceru
„ Cue6n! a Anna, plecându la, bise e aces ti
pe Leonu cu Elvira, intr
UI

sa
assupr' a, capului fiului seu, las căra t+6ner'a fata,
de idei, în cursulu
ţineri se încinge ua diseussiune a ce
u si cu: sufiletulu la Plevn' a, cet'
BC

nu ascunde co se afla, cu gândul

dice cu ivonia :
- face pe junele Leonu ai
 188

De-asiu fi scintu acâst'a, mergeamu si eri la, 6ste,

Cu t6te cu n'amu pofta sa capetuggIGntie"n câste.

RY
„„Dâr-ea sa-ti facu placerea, mer geamu, ca se-ti aducu, N
- Macaru ca să poti ride, vre unu pasibuzucu. | ”

RA
| „Atunci, avâmu, de siguru, si, titluri cotra tine,
Deco "ntre Gligibili m'ai fi pussu si pe mine.

LIB
Pentru edifica.rea, acestui pretendentu, Elvita, *i citiesce scrissorea, CS
priimesce de la, Preda, :ă „ | N

«Susu pe dâlurile Plevnei la Blvira me gândescu ;;

Y
«Si-allu ei mândru, dulce nume, cu doru mare ilu siopteseu.

SIT
«Dusmanulu în aperare la redute susu s'atine, E
er Românulu josu j in valle la ochiu pusca, mereu tine, .
«Peste-ua ora noi ne ducemu sa-lu calcâmuîn cuibulu seu;

ER
«Pân' atunci sa spunu Elvirei dorulu sufiletului meu. '
«Datori'a cobra tiârra si a armeloru onâre, -
“«Aste doue sentimente, adi la toti ne dau ardâre, ”
NIV
“ «Trebui s'aretâmu la lumeco Românulu: scie-a dă
«Viati a Sa Cându este vorb'a patri'a a, 'si aperă.
LU

si mai la valle :
cAmu credintia co în. lupta suffletulu s 'arâta, mare, |
«Precumu inima, se 'naltia, Valle dragostei altare.
RA

«In totu loculu, la totu passulu, doue doruri eu nutrescu:

«Patui'a s*o vedu cu lauri, si pe-Elvira sa iubescu, -
NT

«De-oiu muri, pe a, mea buza voru fi serisse doue nume :

« Romania si Zloira ! ce-amu iubitu mai multi in lume. -.
«Plecu în focu, adio, draga! r6ga-te lui Dumnedieu -
CE

«Pentru glori'a româna, nenitându amorulu meu. >

La citirea, aceştei epistole ua, idea,” 1 “petrece gândulu, ia6 a co Ini-

I/

vele ei pote sa cada, în batalia, si indata, se hotarasce a, 'si vinde giu-

AS

- vaievurile ca, sa se duca, sa formedie ua, ambulahtia, idea, , rapede con-

cepurta, si mai rapede essecutata, - Ma
UI

Mi- -asiu pune si viati'a pe-allu patriei altaru,

„Dr nui, fiintie slaba, suntemu nefericite : |
“La lupte, la resbiie, noi nu suntemu primite! .. «
BC

"Ta, dille de durere noi tierrei nu putemu |

Se-i damu de câtu ace'a ce "n inima avemu! |
 189 Si

La, ce se portu dâr-scule de mare pretiu pe mine, . -

Cându flOrea, tierrei este iîn vane si suspine ? | |

RY
Inchipuiti-ve furorea, nobilei mume cându vine: de la biserica, sisi ga-
_sesce pe fiica-sa, cu crucea xosia, pe peptu.!- Mânia, gi ânse pere, cându

RA
„vede pe fiia-sa lesinata, la, scirea, daia de diaze, coo Preda a, cadiutu iin
lupt'a de la, Grivitia.

LIB
On6rea; cassei mele iîn fine a scapa! |
„ Tubia, nesocotit'a ! Va plânge, da “i va, ivece.
Elvira, revenitia, din lesinu, sto cumu isi fomanledia hotarivea, :

Y
La Plevna ne voiu duce; mormentu-i voiu cată ;

SIT
„Noiu mortu sa lu stringu în bracie ; si ranele lui grele
Voiu sa le scaldu cu riuri d'in. lacrimele mele.
- Yoiu semenâ, ua; fl6re- pe negrulu seu moimântu :

ER
5
| Ta fl6re ce-i va spune etârnulu mâu cuvântu :
«Elvira pentru Preda» ! ua fl6re ce-i va cere
IV
- Sa erâda, co sterna va fi a mea: durere !
UN

acumu co mân-
Mum” a; inăuiosiata, de durerea Elvirei Si. asigurata
, se decide a 'nto-.
" dri'a familiei este garantata, in contra mesaliantiei
_verasi pe': nenorocit; a ei. fiica, la, Orucea, rosia.
L

Dâ maie' a ta de tine nu se va desparti. |

RA

„Durerea tat unu echo în sinu'mi va gassi. .

nti” a, CO va; gassi unu
Leonu, inăuiosatiu si ellu, stu leganatu de spera
NT

si ellu sa mârgă la ambulan-

locu vacantu in inim'a, Elvir ei, hotarasce
nulu si eredinciosulu ser-
ţia, cându de-ua,- data intra, Draganu, betrâ
CE

si. povestesce batali'a, în

vitoriu care intovarasisse pe Sierbamnu; intra
Sierbanu si amiculu seu Preda.
"care au cadiutu senerulu seu. stepânu
I/

ei nâstre :
„Bto cumu Draganu descrie viteji a armat
AS

,.
Divisiunea: -a pat? a, din Moldoveni compussa
“Axa ântăiu ondrea a fi în lupta pussa;
- Tasienii, Vasluenii, au fostu predestinati
UI

|
De sârta, ca sa, fia de lume'admirati ;
âra;
“Ri cei ântăiu, ca ?n hora, în focu se arunc
BC

Impetuosi si sprinteni, vulturi se aretara.

loru.
ta demni copii ai Romei, ca si stramosii
 190 -
„aci nartsa mortea, lui Preda, cadiutu în lupta ::

RY
Cându fu ca se s'apuce a Grivitiei reduta,
"Vediutu-s'a ua lupta de minte necrediuta : |,
Atâta "nflacarare domnit intre ostasi, |

RA
. In câtu paxea co muntii scadeau sub ai loru pasi;
Cându 'Iurcii preste dinsii mereu versau ghiulele aaa

LIB
Si gl6ntie repetite si pldie de srapnele, * | |
Voinicii nostri ageri, mereu inaintându,
" Calcându peste cadavre si mârtea, infruntându,

Y
Saltându d'in trepta, n trâpta, pe scări amue dusse,
Ca fisrele turbate cându la strimtori sunt pusse,.... _

SIT
Si mai la valle, urmândi, spune cumu a cadiutu “majorulu Preda : a
Palangele loru mânăre, ca, spice secerate, |

ER
Cadeau pe Tânga, dinsii ini sânge înnecate;
Er ei alte companii cereau si 6r intrau,
NIV
In foculu cellu terribilu si 'nvingători essiau.
Dâr in acea pleiada de bravi, allu căroru nume
Consolidedia astadi allu patriei renume,
LU

Se distingea mai tare unu scumpu amicu allu meu,

Unu fiiu allessu allu Vrancei, unu puiu voinicu de leu; .
“Sub grindima, de gl6ntie, ellu s'âvuueâ spre munte:
RA

a In ori ce feliu de lupta, ori cându, erâ in frunte;

„> Ohiaru puse'a soldatiesca în mâna apucâ;
NT

| De josu, s6u de calare, pe dusmani atacâ.

Dâr cându callegea lauri. ostirile române,
- Vediuramu leulu mândru co fora capu remâne!
CE

| Erâ maiorulu Preda! erâ alu 6stei smeu! |

Mermina, prin cuvintele ce l'a insarcinatu, Rier banu. sa , duca mumei .
I/

salle: | ÎN
AS

«Incalleca, Dragane, cellu mai bunu callu allu meu,

«Si mergi curându la mam'a; sa-i spui co fiiulu seu - |
«Si-a imitatu strabunii; co 'n luptia 'n care pere,
UI

«Ellu simte-ua, fericire si duce-ua mângaere

«Ca tierrei salle- :on6re, murindu ella a lassatu.
BC

Eroic a povestire a lui Draganu produce uă vevolutiune iin ;deile luai |

Leonu,; ellu acum'a se duce sa, se scrie în ste, &ro nefericit'a, Anna nu
 N . 191
pâte sa resiste la lovitur” a ce s'a datu affectiunei salle si: mintea-i
sbora, dupo suffletulu gloriosului. seu fiiu Sierbanu. Essita din minti,

RY
ea, îlu vede viu, ilu vede callare si striga cu: essaltaitiune :
Fugiti ! sa/lu vediu! Pilu este! Ellu vine ?n fuga mare!

RA
Bai îi intende Steo'a, României, chiama, lautarii sa j6ce la nunt' alui
si se stinge, cu suffletulu sburându în urm 'a iubitului ei Sierbanu.

LIB
.
- Astu-felu se inchiaie dram'a d- lui Sion, plina de cugetări patriotice,
„cu
mari si generdse , esprimate. intr unu limbagiu curaju. romanesou
Ia

Y
„versuri armoni6se.
fi
Acâsta operă a d-lui Sion merita, sub tote pusetele de vedere a

SIT
-
premiata de on. Sociotate, Academica.
Rapportoru : Ton Ghica.
IV ER
UN

„ANECA a.
TRU ALLU D-LUI V. A. URECEIA>,
_ RAPPORTU ASSUPR'A CELLORU DOUE VOLUME DE eTHEA IE:
DE pe A, ODOBESCU.
L

|
RA

Domniloru, a
s&nia, despre celle duce
Commissiunea, nostra, m' a insaxcinatu ai aa
NT

altulu de Comedii), alle d- lui

volume de: Theatru (anulu de Drame si.
ru în lun'a trecuta,
VA. Urechia, cari au essitu de sub typa
CE

mai multa, multiumire, cu

Acâsta sarcina amu priimit'o cu atâbu
soru allu acestei publica-
-câtu ea marginesce rolulu meu de recen
ce au obtinutu pe scen'a ro-
tiuni, la simpl'a rememorare a succeselor
I/

rali
mâna, in acesti ultimi anni , „celle mai multe: d'in operele theat
AS

“alle autorului, |
oscute de intregul publicu YO=
" Aceste opere sunt. asi€ de pine eunn
UI

ua re-
de prissosu a face
mâmescu,. in câtu socotescu co este cu totulu
unei adunări de litterati români. |
censiune minutisa a loru, dinaintea
BC

nelaturei opereloru' coprinse

"Me voiu margini der, — în urm'a nome
este chiaru impussa prin volulu meu
în citatele rolunie (luer ave ce-'mi
 192. |

ds rapportoru), —: me voiu margini, dicu, a pune ir evidentia , "(pre

"câtu -mijlâcela me 'voru iertă), titlurile ce possede.- 'cămtile. date în -

RY
“cercetarea, mea, pentru a obtine, în acestu annu allu typarirei loru,
_resplat'a, — si onorifica,. SI xemuneratâre, — ce a fostu ineredintiata,

RA
de. nemuritorulu, intre noi, „Nasturellu- Herescu, spiritului luminâtu. si
nepartenitoru, care totu de-a-un'a a domnitu si tvehuia sa, domnâsca,

LIB
| în sinulu Societătii Academice Române. IC |
"Ca, sa, rafuieseu indata, semile bibliografice , ce- 'mi sunt daite în
- cercetare, voiu enuntia: pe rându titlurile drameloru si comedieloru

Y
continute i in acelle doue volume; si suntu ineredintiatu; domniloru, co

SIT
“mavea, majoritate. a acestoru simple titluri vă redesteptă, ini memori'a
“ d-vâstre stralucite serbatori theatrali, in caxe inirele assistenti- -

ER
loru au încereatu, cându simtiminte mândritâre de patriotismu, cându
farmeculu placutu de-a ascultă, graiu româneseu -mânuitu cu maie-
NIV
stria, cându în fine ua vesselia, totu de-a-un'a produssa, prin oneste si
„bine cumpetate trassuri coimice alle vietiei nostre sociali. i
Ori-câtu de multe aru fi parutu, fia-carui'a d'in cei mai: giei la. fire, -:
LU

adico'd'in cei mai exigenti critici literari si artistiei, imperfectiunile

„materiali, sub care acelle opere i s au presentatu. pe scena, nu remâne |
RA

mai pucinu adeveratu: co, pipaindu' si si cantarindu'si fiasi-care cu .

_ de-ameruntulu variajtele impressiuni ce a, resimtitu in acelle serate,
fora, induoi6la va, cullege d'inti' însele ua, catime de emotiuni sincere,
NT

destulu de insemnata spre a'si pute formă cu dinsele,, — adunate tite.

la unu locu, — ua, consciintia, lamurita, despre meritele positive ca au
CE

aceste opere, în sînulu litteiaturei naționali d'in timpii nostri, - |

“Astu-felu, dsco vomu ridică d'inaintea eugetului nostru litteraru,
I/

cortin'a scenei romanesei si vomu trece răpede în „vedere creaitiunile |

originali, cari s'au miscatu pe acea, scena, în cursu de unu decennin, si
AS

_jumetate incoce, apoi sa spuna cu buna, credinta, ori-cine, d&co nu re-

Saru, — mai presusu de ori-cari altele, — actiunile dramatice, cari ni
UI

s'au presentatu acolo, sub firm'a Vornicului Buciocu, (drama. istorica

“în 5 acte, representata, mai ântăiu: pe theatrulu d'in Bucuresci, la,
BC

1867), sub acei'a, a Banului Maracine (drama nationale în 4 acte),

a Poroarului si Maria- Sa (imitatiune dramatica, in 8 acte), adimini-
€
 193
«
tore spectacole, care ambelă au 'suecessu in anula 1872; în fine chiaru
si a placidei elegii dramatice, care, cu însasi limb'a archaica si blajina

RY
a Invetiaturiloru lua Negoe Bassarabu,. a infacisiatu -pe scena; la re-
deschiderea, theatiului din 1875, “Curtea luii Negoe Voda (drama cu

RA
spectacolu, în 4 acte). . i
Assemeni: cându, in fruntea volumului de Comedii, citimu titlulu

LIB
gingasieloruu scene ce s'au jucau mai ânttiu la 1868, sub numele de
Oda la Ehisa, nu putemu tagadui co ellu destâpta, în noi ua amabile
“si placuta amintire. Si theatrulu: si typarulu “au - consantitu valGrea

Y
| tteraria a, acestei. floricele dramatice.

SIT
me- :
“Mai pucinu €appretiuite, d&ro pentru acei'a; nu de locu lipsite de
sunt; come-.
rite ce se ceru unoru opere, littevarie. destinate theatrului ,
(carea
diele, localisate: sub 'numirile ds : Balul Moriului, din. 1863
ER
maii fostu uadata typazite), șsi Adnocatiu 071 „Paiaiia *,?,:ce
IV s'a jucatu

ni se2 ad-
“Sa adaogerata ânco, - „tora de a cita co tite celle urmate
UN

ce le inflige, (a-
ducn. la cumpen' a, criticei cu insusirile de usiuratate,
de improvisatiuni=: mai |
. desse ori pe nedreptu). forma, si titlulu loru.-
din 18172; apoi ba-
antăiu, comedi'a fassa numita Angin'a difterica,
L

Imperatoriului, si
“ lad'a în actiune, purtându itlulu de Pidantiat'a
RA

1569; în
de bucuria, ambele d'in
" scenet'a, cu cantari dissa, Vestea cea
serieriloru typarite
fine, -- spre a închiaiă -pe deplinu nomenclatura
NT

infantile d'in 1874, înti-

seu xetypairite iin aceste: 2 volume, - sceneta, |
- tulata, S-tulu Niculae si Copii «cei cu minti.
CE

de Datu drame, cu subiecte im-

Acă, domniloru, in acesta collectiune
nile nâstre naționali, sidesispte . -
prumutaite din, s6u applicate la traditiu
I/

ru, se coprinde de-ua-cam-data ac-

creaitiuni de unu. caracteru mai usio
AS

ac-
litteraturei dr amaitice. Acesta
tivitaitea a-lui Urechia; în - cerculu
dic6ndu
ua, duoi-spre--diece, su mai bine
a “ivitate se destinde preste vre- du s'a ju-
1863, ori mai bine-de la 1867, “cân
UI

“preste noue anni; de la,

e lui1875, câmdu s'a avotau pe
| catu Vorniculu Buciocu, pene la finel „7
BC

E scena Curtea lui Negde Voda. dovedesce, CO -ee au

aceste . opere
„Natur a celloru mai. multe din 25
 a 194
meditatiuni
ocupau timpu, indelungu pre autor WU, atâiiu prin studii si
si prin
pentu pregatirea, si. combinarea tiessaturiloru dr amaitice, câtu

RY
ingrijirile cu totulu speciale ce d-sa, a accordatu stilului.
“Intr “anels note la, operile- salle celle mai bine compusse'. si serisse,

RA
e în pripa.
d, Urechia ne mawturissesce co a fostu nevoitu a le produc
visate, chiaru
Deco ânse despicămu cu. attentiune elementele impro

LIB
combinatiunile
alle acellorasi opere, vomu recunnosce co, ossebitu de
ne, a trebuitu
dramatice ce autorulu a aflatu in propri'a imaginatiu
scintie- assupr'a
sa, possede unu contingente solidu si variatu de cunno

Y
epoce si dit-
fapteloru istorice, assupr a limbei românesci d'in differite

SIT
„..
adunabu
ferite regiuni, pentru ca, cu acâstiu imbelsiugatu masterialu,

s
iute |
de mai inainte in mintea sa, se fi pututu insghiebă, atâtu de

ER
„opere, caror'a nu li. se potu contestă merite multe si felurite.
,
- Meritele ce caracterisa, productiunile theatrali alle d-lui Urechia
NIV
ali,
mai GU. s&ma, alle ce]lovu ce'si afla subiectele iîn ti aditiunile najtion
se invederâdia, în 'modulu, cellu mai stralucitu, cându punemu aceste
opere facia cu. mai totu ce s'a produssu, în acellasi genu, în. totu
LU

timpulu câtu a, lucrătu si d. Urechia, Abi6 dâco vre-unulu d'in autorii

cunnoscultiu, si a sciutu sa utilisedie asi de. bin6. ea, d-sa, |
românia
ni
fapte. si datine alle trecutului, simtiminte si expressiuni pe care
RA

le-au pastratu seyrissele vechi si tuaditiunile poporali alle Români lor u, .

Sub acestu punetu de vedere speciale, operile theataali ce a datu
NT

estimpu la, lumina, d, Urechia, putemu dice cu incredintiare co sunt, a

u
nu. produetulu litterăru . essitu de. subu typaru, cellu mai nimerit
CE

“allu annului, ci complexulu cellu mai » meritoriu sis cellu mai vaziaţu
“allu intregului decenniu.,
I/

ni |
Mai în tote dramele salle, regassimua fapte de capetenia, pe. care
sunt
1e- au pastratu chronicele seu legendele trecutului, si acelle fapte
AS

totu-d'asuna, allese printre celle cae “maj cu sema, potu - desteptă,. Si

inaltis in inimele contimporaniloa u, amor ulu pasiriei, eredinti” a in: vir-
UI

tutile naționali, devotamentulu cota, totu ce 6 bunu si cotira; totu ce

e adeveratu tolossitoru, atâtu patriei câtu si cugetului individuale, ă
BC

S'azu pute dice în adeveru co ua assemenea, tendintia, este generale

printre autorii dramatici, atâtu la noi ca si aiurea. La, acestia vomu
 195
vesprindă CO nu. e datu vutumovu a distinge cu tata si a folosst cu ta-
lentu acelle: fapte si acelle cuvinte, cari sunt mai cu s&ma menite a

RY
sub
reproduce. effectulu cerutu assupr'a unei Ă generatiuni, diferita,
produssu
multe rapporturi, si morali si Litterari, de acellea care le-au.
ne oceupâum u
si le-au povestitu. La noi, ' domniloru, autorulu de care

RA
'de opere dra-
este de siguiu cellu: carele, înt”'unu numeru mai mare
publicului
_matice, a seiutu mai bine sa, reinvia, în ochii si în audiulu

LIB
-
moder nu, virbutile si graiulu timpiloru nostri: trecuti,
d-lui Urechia, ca |
"Ca, autori. dramasticu se cuvine sa vecunnâscemu
de stilistu ce
unu adeveratiu meritu pasticularu allu seu, ua însusire

Y
ca sa nu dicu unu
„une-ori i s! a imputatu d-salle ca ua imperfectiune,

SIT
co .frasea d-salle,
defectu, Amu auditu facându-se vina, d-lui Urechia,
pr6 “scurta, pr6 adessea, menita,
„în scriere, este pre multi trunchiata,

ER
mea, domniloru, dea jude-
a produce unu efectu selipitoru. Nu e sarein'a,
d-lui Urechia; d&ro intru cei'a,
„că. operile narrative s6u oratorie alle
IV
, impre-
apoi trebuia, sa constau
„ce privesce “serierile selle. dramatice,
co nici unu chipu de a serie nu
una, cu toti eriticii antici si moderni,
UN

câtu stilulu cu frase scurte, va,pedi,

este mai apropriau 'scenei de
sa “succeda cu iutisla, intretinându
trunchiate, cae facu ca dialogurile se pote
în auditoriu si produeândi . câtu
L

astu-felu mereu interessulu

prin expressiuni de acel-
RA

adesse, efecte measteptaite, scînteietore,

mai
i
la vedere, isbeseu fora, veste sii putea-
lea, care, ca fulgerul luminosu,
|
NT

nicu audiulu si. imaginatiunea.

Yrechia are aiurea, defectulu unui. âsseme-
Deco înti”adeveru d-lu
60, în operile salle dramatice,
nea; stilu, apoi trebuia,.sa masturissimu
CE

câtu toti
mevitu, pe care mai multu de
acestu defectu este unu. mate |
theatiru,, d-sa. ilu possede.
câţi au 'scrissu la, noi pentru ce "mi ati
I/

co, in ultima, analise, operile

Asie: d&ro, donaniloru, credu câtiu
atâtu sub. rapportulu fondului,
"datu a; cercet& sunt opere care,
AS

allu ten-
mai presusu de tâte sub acela,
si sub acela allu formei, si. printre .
ori-ce distinetiune, ori-ce- xecompensă,
UI

denitiei, merita a obtine

în care elle s'au typa-
produetiunile litterarii, nu numai alle annului
in care elle s'au ivitu în faci'a,
ritu, d&ro si: alle intregului vestimpu
BC

_ . publicului.
 196.
iunei
„Nu: asi depasi domnilor. acăstiă; limita ce> esto. impussa vecens
u
melle, deco nu "mi-asi adduce aminte despre sollicitudinea, cu totul

RY
speciale ce, în pietosele salle dorintie, acordă, fericitulu. institutoru
allu premiiloru de care acumu n6 oceupămia : «Serieriloru de pura lit

RA
în prosa si în „versuri, precum poeme, “drame. si |
ateratura, româna,
-
«comedii seriose, — mai 'allessu subieete national, — si: ori-ce altele

LIB
e' testa.-
«de inalta, literatura, "Acestor? a mai cu sema, asi dosii » „—adaog
_mentulu reposatului donatoru, — să s6 accorde. Marele Premiu Na
.
«sturellu, cânduvoru A judecate ca avadu unu „meritu cu toţulu

Y
ica
_«superioru, spre a se'dă astu-felu ua incuragiare mai putern

SIT
'
« deayoltâzei litteraturei naţionali.» |
|
„Deci, eine , doresce a dă cuivă mai maltu, acăll'a, nu e induoisla, co,

ER
cu voia buna, ca ua, bine- merita pârga si chiar cu precadere, i ac-
SI n
corda, cându afla oecasiune priinci6sa si mu pucina.
NIV
| E a a i Rapportoru : A. 2 Odobescu
LU

“ANNEZA S.
RA

A
RAPPORIU ASSUER! A COMPTURILORU PRESENTATE DE DELEGATIUNE, PENTRU GESTIUNE
NT

ANNULUL 1877-1878.

Domniloru Collegi,.
CE

"“Commisitinea, d-vâstre pentru cercetarea corapturiloru si constatarea,

situatiunii financiare la inchi&rea annului 1877/78, luându de basa
Pilantiulu de
tabell'a comparativa ce i s'a presentatu si care cuprinde:
I/

1 16 Augusta, 1878, si essaminându datele speciali, si comparârndu- le

AS

in fine contr olându. “prin -

Gu registrele si cu- documentele” concerninti,
membsulu seu rapportore si cuprinsul €cassei, are „onâre a ve suppune
UI

: e A .
„la appretiuire urmatorulu resultatu.
- 1. D'insumm'a allocata în budgetulu anului la,a Venituri, peste. totu |
BC

constatatu realisa-
de lei 194, 401 si bani 08, în decursulu annului s'a
“bili 121, 415 lei, si bani 26; adeco numai. cu lei 2985 si „bani 82:mai
ţ.-
 „191

pucinu. “Eo. in fapta Sau | vealisatiu : a) în numerariu, lei 103,335

„si bani 26; b) în efecte, adeco: cupâne , lei 8,480; în totalu : Lei

RY
„IL, 815 si bani 26; adeco numai cul. 9600 „mai pucinu de catu se
prevediussera. - | |

RA
Constatări si: realisăui fasvorablili ca acestea, nu s'au mai presen-
tatu Societătii n6stire pâne acum'a, de cotra, Delegatiunea, sa, si acssta .

LIB
se: va invederă d-v. mai multu, dâco vomu atinge co causa consta
tăriloru mai mice cu lei 2985 si bani 82, a fostu simplu numai nepu-
tinti'a d'a consideră de incassabili în prim: a jumetate a annului, in-

Y
ve-
trega summ'a prevediuta sub F, pentru intregulu annu 1878, din

SIT
lei 121,415
nitulu mosiei Nasturellu ; 6ro caus'a co, d'in constatările de
coti, fondulu
si bani 26, un'a summa, de 9600 nu s'a incassatu , este,
a fostu.

ER
Odobescu, totu cu înteressele salle, in summa de lei: 2480,
in premiu d-lui
pussu în rubrica, constatăriloru si apoi sa. transmissu
în rubric'a solvi-
Tocilescu, nu s'a mai pussu si in încassâri , ci numai
IV
interessele dupo.
iloru ; de assemenea; Sau pussu intre constatări, si
UN

fundatoriului,
fondulu Fetu, macaru co acellea, dupo angagiamentulu
o |
nici nu aveau sa intre în perceptiuni.
, a recomman-
Avându în vedere aceste consideratiuni, Commissiunea
L

in rubric'a, consta-
dau. Comptabilului, a nu mai pune aceste interesse
RA

notă d'in -annu in annu

tăriloru si perceptiuniloru, ci a le caleulă si
evidentia. . *
la, care-Va locu separati, numai pentru
NT

1878 mai avemu a notă,

"Totu la, acesta, parte a,.budgetului annului
punetu, adico d'in venitulu
co pre-cându numai la mai susu attinsulu
CE

incassatu cu lei 7940 si 75 bani

mosiei Nasturellu s'a constatatu si
alte patru puneturi avemu con-
"mai pucinu de catbu se prevedusse, la,
si bani 88 peste prevederi,
“statâri si ineassdri în. totalu cu ]ei 4215
I/

numai” de lei 2985 si bani 82, între . -

| astu-felu justificându-se “difterenti'a,
AS

, si totu astu-felu fiindu co la 16

„prevederi: si constatări peste totu
ssatu în realitate numai Amco res- |
Augustu 1878 mai -emasesse de inca
mosiei Nasturellu.
UI

tulu de lei 7240 'si bani 75 d'in venitulu

se notămu co, d'in summ'a
“TI. Trecându la partea, Spesseloru, avemu
bani 50, s'au liberatu propria-
BC

|-prevediuta ai, în totalu lei 87, 106, 1] „689

si bani 72 ; mai pucinu d6ro cu lei
| mente' mumai lei 15; 416
 | 198, |
si bani 78 decâtu prevederile. d& si în, summ/a liberata de 75,416 si
bani 72,3 într atu, fora;-a, "fi fostu prevediuti la, Spesse, fondulu Radianu

RY
de lei 3382, si 21 bani, pentu care s'au cumparatu bonuri. :Astu-felu
propriamente totalulu erogatiuniloiu la rubricele prevediute findu

RA
numai de 72, 034 lei si bani 56; 6ro 6conomiele in: assemenase cu pre-
N vederile la, Spesse, de lei 15, 071 si. 99; si ac&sta,. economia, in specialu

LIB
"asi6, co la 16 puncturi s'a chieltuitu iini. totalu cu lei 17,098,:bani 85
„mai pucinu de câtu se prevediusse; sro la alte 1 puneburi, cu lei 2036, !
„bani 86 mai multu. i E i.

Y
In.acâsta privintia, adico a tveceriloru peste puăgetu la aceste. IV!

SIT
puncturi, “Delegaitiunea va cere approbarea posteridre. Coinmissiuneă,
d-vostre, ecunoscându la; tâte si&pte casurile necessitatea, si respective

ER
utilitatea trecerei peste prevederi, "si permite a ve: propune incuviinr,
tiarea loru. | | _
- Revenindu dupo acâst'a, &rosi la paurtea Spesseloru, constatămu dapo
NIV
ciftrele mai susu adduse, co prin urmare, in locu de. prevediutele unei
„economii: de lei 17,614 si bani 5S, s "au efoptuitu unele mai mari,
LU

cari au afi calculate dupo incassări, asi€ : s'au incassatu în numerariu

103,335 lei si bani 26; d'in acestea s'au datu în otelu, -adeco impre-
una, cu fondulu Radianu de lei 3382 și bani 21, —: 75,416 lei si. bani
RA

72, remanându unu plus iri numer aiu, de: lei 21,918 si bani 54.
Adaogindu cotra, acâst'a, summ'a în numerariu, sumn a incassata in
NT

efecte -su cupâne, 'de 84830 lei, mai departe summ'a, 'vestante, de
sicuru incassabile: din mosi!a Nasturellu, de lei 7240 si bani. 75,
CE

obtinemu totalulu economieloru: pe anulu 1878, pene | la Augustiu a, 6.

de 43,639 lei si bani 29. . A ă
Si aci nu putemu a pu aminti co acssta, ciftra, adeco 'cifti”a, tota-
I/

ului economieloru de la 16 Augustu 1877; 'd'in gresiala, , a fostu reu

AS

calculata, punându- -se în ea atâtu fondulu Odobescu si cu dobend'a, sa,

„câtu si interessele restanti si capitalisaste dup fondulu: Fetu, prin
UI

urmare anotându-se ea în vepportiu ca de lei 5031/2 si bani 63 si

fiindu co acellu ealeulu: gresitu a, provenitu d'in unele introduceri si
BC

constatări în tabell'a comparativa, unde nu aveau locu, anume d'in

iriscrierea, intre averile si veniturile Societăţii, a fonduriloru Odobescu si
 199
ze

Betu cu interesele loru, preeaiitu acestea, dupo destinatiunea, loru,

nu constituiau ua avere a, Socieţătii, din acesta causa Commissiunea,

RY
d-vâstre a, aflatu cu cale a se: intiâliege cu Comptabilulu, ca conspectulu
comparativ asşupr” a Averii Ş eniteloru si Spesseloru Societatii pe

RA
t

viitoriu sa ne- presente unu ajlavaratu bilantiu allu venituriloru si

spesseloru; &ro fondurile de natia particulare, de sub administ atiunea,
i i fia, tinute în evidentia intr'ua, parte

LIB
Societăţii si cu interesele lovu,t&2
| speciale, a |
UI. In Guprinsulu cassei sa, atata la visitatiunea intreprinst la

Y
20 Septembrie a... . |
i in 6 pungi cu ruble, lei 13,300.

SIT
1) In numerariu si adeco
do-
3) Cinci certificate de la Cass'a de Depuneri, despre. Obligatiuni
summ'a, nominale de 308,000 lei ; Bonuri ..
meniale acolo depusse, în

ER
lei; în to-
municipale de 15,000 lei, si Scrissuri funciare rurali de 800
talu despre valori depusse, de lei 323,800...
IV
3 „000 galb.
3. Actulu de gaxantia a d-lui Cassiesu Adamescu, pentru
efectele de 8480.1,,
- Assupr'a d-lui Cassieru s'a constatatu: a) Gin
UN

b) în numesrariu 2852 l.,

insumate la Venituri, unu restu de lei 4230;
| |
si bani, 54/00.
300 coprinsa in cassa, dă
L

„Acestu nuimerariu, si cu summ 'a, de Iei 13,

cari dispunea cass'a,. nostra la
RA

unu totalu'de lei 16, 152 si bani 54, de

|
20 Septembre. ce ni
- la 20 Septem bre,
Spessele Societătii de la 16 August pâne
NT

ve dă unu to
s au documentatu în iotalu de lei 16,152 bani: 54,
care corvespunde numerariulu întregu
valu de-lei 32,168. si bani 54,
CE

bani 54, Plus. summ'a realisata, d'in

"de la 16 Augustu, de lei 21, 918
„__eup6ne:: lei:4250. rvatiunile de mai
I/

ru constatări, si« pe lâmga obse

Pe temeiulu acesto Cas-
obarea, vilantiului presentatu de
susu, Com missiunea, propune appr
AS

I d'in, Statute.
_ sariu , in vivtutea Art. XV avetarămu mai
tiuni publice, precumu
IV. Valorile fundate in obliga
UI

800, pre cându acumu unu annu erau

_susu; astadi sunt de Lei 393, din cumperarea
entulu provine : a)
numai de Lei 316, 000; accrescem
BC

uri
1,000 lei un'a si 9 Bon fonciare rurale
„de Obligatiuni domeniale a
 | | 200
„a 100 lei un'a; impreuna, în val6re de lei 4500, pentru fondulu Ra-
dianu, în numerariu lei: 3382 21/00; 8) prin cumpararea pentru nume-

RY
variulu 310 Obhgatiuni domeniali, essite la, sorti, de 13 Obligatiuni do-
meiali si 3 Scrissuri fonciare ai 100 lei un'a, în val6re totale, de 'lei

RA
13,300. Astu-felu, priimindu unu 1 acerescemânin consider abile fondulu.
destinatu Sectiunii. Istorice, . Se aa aa

LIB
- Dupo aceste essacte date, averea, intrega a Societătii Academice i in
valori si numerariu, si în vestantie siguru: incassabili, ni se presenta
„la 16 Augustu. 1878 de Lei 367,439 si bani 29. (Fondulu Fetu, sepa- -

Y
vatu, este cu interesele pene la 1 Augustu, de Lei 17 200). Acumu unu

SIT
annu acâsta, avere, dupo correetur'a, ce ne permisseramu ai face mai
susu, erâ de Lei 366,372 bani 63/00. Va se dica acerescemântulu este cu
totulu neinsemnat;u, cei'a, ce se esplica, d'in doue împrejurări : un'a, co

ER
intre Spessele annului 1877-78 a trebuitu sa, fia suscepute mai multe:
sareini de alle annului precedente; prin urmare, a dou'a co, pe cându
NIV
“sotalulu' Spesseloru pe annulu 1876-77 eră tocmai pentru mai multe
dorintie: neimpacaite, numai de lei 44, 827 bani ], totalulu Spesseloru.
pe 1877-78 s'a urcatu la, lei 75, 416 si-b., 72; „Ya sa dica mai „multa
LU

„cu lei 80, 588 si bani 71.

_Y, In fine adaugemu unele observadiuni, si anume :
RA

1. Prin zapporbulu de annu, sub VII, Commissiunea V'a, vecomman-

'datu, si d-vâstre ati bine-voitu a incuviintiă, ca d'in incassări onora;b.,
NT

'Delegastiune sa cumpere Obligatiuni domentali, pentu augimentarea, ca-

pitalului Societăţii. Precum aretaramu mai susu, s'au cumperatu a-
CE

tari Obligatiuni numai cu fondulu Radianu si cu castigulu de la. celle

„10, Obhgatiumă essite la, sorti; deci ne permitemu a suştine propunerea.
- mâstra, de annulu trecutu, cu acellu adaiussu, ca onor. „Delegatiune sa
I/

pâta cumperă ori-ce felu de Obligatiuni de nlle Statului Roniânu.

AS

9. La, revisiunea Begisbreloru de compiiuri, nl 5 'a facutu simtita, lips a

de ua, mai mare evidentia, |
UI

Deci ne-amu intiellessu, ca pentru inlesnivea evidentiei, Comptabilulu

“nostru indata sa mai introduca unu registru pe articole; So pentru per- .
fectionarea, celloru-l'alte registre, Commissiunea, d-vstire ve rOga sa
BC

. xecommandati Delegatiunei ca, servinduese de consiliulu unoru bar -

 _20i
- Dati practiăi de specialitate in ramur!a; comptabilitutii isa: inivodi
că
“tote imbunatatirile' eâte:va,igasside-lipsa. ui. i îs

RY
beri i ul: si)-
tă 3..Onor: Delegatiune asta;data, ne-a; satisfaculu dorinti” a: de: a::pie-
sentâ, unu inventariu.assupr'a cărtiloru typarite dei Societate: si 'câte

RA
mai sunt-ne- vândute. Credemu co atare; înventariu ni se: va presentâ
pe! viitoriu. vegulatu -la;:fia, care: 'sessiune. ordinara:

LIB
Ma atat baba
.. Proiectulu, de budgetu,; nefiindu:ânco, cotapleta, Ssperămu ! CO. ânco
in decursulu dillei. de, astadi se va> completă, : „pentru căisa vi se pota
„propune: in «siedinti'a.; de! imâne,:i i iiizici

Y
.
i i: îi IE) „i -4
ij, i

i: Membrii: Commissiusii + D:: Sunda; + os Todos; 7. Babes, |

SIT
|
rapportore;:::i „+. picat ba
| Ş as
A
- 7 | „ E
e
Â
Petar
PR
” pa iii ai isi

She izii TE st tu dacia

MESEI!
"Sp OTIUNiiA piL or 0G10 0-zi TERARIA
pe adi
IV ER pati

Ie i PS *
EIp.
Se
z
ge .
.
II Di ee
?
PN
UN

i zi tia aţ pitt ti iii li tiu Stii at La ao di

e saten mie
ss i . "PROCESSU- VERBALE, No. 1 i pai e
o site iba puli sis a, pie
a o SIEDINAI. A ». IN 22 SnPaBABRB 1348,
L
RA

' Sub: Semnatii” menibri iai Soctiunii i £Filologico- itfoxtitie, intniindii

n6 astădi, ainu “uiatu i in cercetare ii ii it ai
NT

ză e): Manișoripttl de "“traduetiune” din Tita Tavi (ih. i: si 17),

de d, Nic. Barbi, unulu di ceii duoi premiati iin seesitriea,
CE

“tulu attoiti Tatu “Dupo: ce s' a essaiiniinditiu lacraneă! s a conștatati co

“aceia, nu se. 'potei inpriităt mai nainte dă fi vevediuta,, prin urmare sa,
I/

„decissu' ca, vevisiunsa, sase facă, confoimua usului de: pâhe! aci, de cota
AS

“uri dit mdetabuii! S&ctiuinii, "Meaducutoralu va & invitatia d; sei pre-

sentă, spre ai se dă instructiuni, cumu are sa uxmedie i in viitoziu, ca
“tiaductitinea; seș 'r66ssa, mai bine si ca pin urmare sa se "usiuiedie si
UI

E agendele revisiunii, cu cares 'a, insazinatu A. A. Tr. Lânirianau,”

„Casti pentru" impriniarea tvaduetiunii, se cozistata co acâst'a, “Chiaru
BC

| 'xevediuta,. fiindu, nu; s'aru. pute pune în lucrare, pentru co i lipsesce

” partea prima (Lib, I si II) cu a: cări'a, traductiune, in urmarea votu-
a
26
 7

1 Cotovu, d&ro :
“Jui din sessiunea, aiziului tecutiu, se ibsarcinasse a.

RY
sa, n'a pututu ter-, ăi
„ fiindu co acest'a d'in causa independente de vointi'a,
u ca sa o termine
mină luerarea, Sectiunea decide: a se invită, d. „Cotoy

RA
-finea; In De-
si sa, presents in intiellessulu, scrissorii d-sale, p&ne.: În
âmco de tra- _
cembre, a. €. În casu cându d-sa, nu Saru fi aplica
se. ineredintedie

LIB
" ductiune, nici sa, n'0 mai faca, 'Gi acdata. lucrare sa
I 'sa reâssa, mai 0-
d-lui Barbu; cu astu modu traductiunea, volumulvi
mai curându' în
mogena si pentru ca si imprimarea sa se -pâta, pune.

Y
XXXI inainte.
lucrare; &ro d. Cotovu sa urmedie a traduce dela Tib.

SIT
membrii Sectiunii i
-.-Relativu la recompens' a pentru partea, tradussa,
incuviintedie a
au aflaitiu justu a propune ca, Societatea Academica, sa,
c6llele- tradusse |
se dă d-lui Nie, Barbu, vecompens' a cuvenita, pentra

ER
de d-sa. |
Oollectiunea:
„b). Dupo acesta membrii Sectiuni s'au ocupati de
NIV
S'a recunos-
de fabule (basme) populari, presântata 'de d. Hintiescu.
litteratun” a
“cutu atâtu importanti'a unei assemene collectiuni pentru
Iueravea |
populare, câtiu şi lahb6rea, pussa de d, Hintiescu; dâro, de 6ra-ce
LU

Secţiunii au fostu .
s'a presentatu tardiu, &ro de alta parte. membrii,
acestei col- .
mereu occupatii cu alte: lucrări mai intetitore, cercetarea,
RA

dia: ca
lectiuni, neputendu- -se face in.acesta, sesșiune, Sectiunea, opinâ
in cancellari'a, .
colleetiunea, de fabule a, d-lui Hintiescu sa, se pastredie
NT

în Guzsulu - |
Societatii, insarcirându- se d..G. Sion a, se oceupă de dins'a
nea, viitore.. iai
aunului si a v6ni cu rapportu asupr a ci în sessiu
CE

Jun. venite.
e c). Fiindu co probele de tradueţiune latina, d'in Pliniu
nea, propune a se
| la concursu în annula acest'a,. s'au respinsu, | Sectiu
ndu-se de Dele- |
. publica d'in nou concurs pentru annulu viitoru, indicâ
I/

annulu acest'a,. ,
“gatiune. alte curti de câtu acelle cari au fostu in
AS

e diin autorii
| 4). Assemene sa se medie si „pentru traductiunil
- Se | | |
eleni. Me
e sa, acceleredie luerar ea,
UI

e). Sa se invite traducator alu lui Oiserone ca

E a
pentru ca la, annulu viitioru sa, se păta typari.
BC

Presiedinte : A. Trob. Laurianu. Vioo-presiodinie - G. Sion:

Secsetariu : A. Romani,
 PROGESSU-VERBALE No. 1 32. |

RY
E 1878
SIBDINTI: A PLENARIA n: IN, 28 SBPIENBR
iu V.,. Baritiu G.,
Membri presenti : Di Aurelianu P.S, Babes

RA
cu Nicolae, Laurianu
Falcoiama: Stef.; Ghica Ionu, Hodosiu Ios., Iones
nu A, Sion G., Stefanescu
A. Preb., Maniu V.;: Odobescu A Roma

LIB
Gr, Sturdza Dimitrie A.
Vice- Presiedinte : pe G Baritiu

Y
e.. |
Siedinti” a, se deschide 1a, 9 ore amtemeridian
pi -ecedenti si se verifica.,

SIT
„Se citesce. proeessulu-a-verbăle alla siedintiei
osci nti'a Societăţii co d: N.
D. Secretari generale adduce la, cunn

ER
timpu
rositate, a contribuitu şi est-
Cretzulescu, cu cunnoscuta- -i- gene fa-
ii, destintndu' si diun'a pentru
| la inavutirea, mobilierului Sociatăr ea
nare sallei. de siedintie. Societat
IV
„cerea, . Unoru: “banchete, spre ador |
esprime unanimele, salle multiaimiri,
UN

pr'a
rappor ului. Coramissiunei assu
La ordinea dillei,: discussiunea a
annului trecutu,
| cevcethrii 'compturilor a
L

'a Spes-
aitele” economii faenţe assupri
' Societatea, constatându iosemn
RA

ssitatea,
vedere nece
annului vvacutu, si. av&ndu în
| selovu budgetului nile ! bud-
cea fac ntu pe Del egatiune sa t6ca, preste previsiu
NT

| just ific ata, bani s6; a

se urca, la, cifra de lei2 ,026,
getarie cu Owe-catri spesse, ce £alle Commis-
re. bine- cugetatele: propunari
| vându: totu-na -data în vede
CE

organisarea
în ceia; c3 priv esca . administrarea fonduriloru. si
“siunei tote conelusiunile
fora | gi
lun discnssiuni, approba
: comptabilitătii lui trecutu,
şi gestiunea financiaria a anu
I/

vapportului Commissiunei
ede la |
AS

e da ovădineai. dile i ale gerea Delegatiunii. Se proc

_ Se: propun - presiedintelui.
prin bill ete, pen tr Ul ale gerea Presiedintelui si Vice
| votu ca presiedinte;
UI

: d. Jon Ghica, 10 voturi

Votanti 10.. — Resultaulu
ca vice- presiedinte.
8. G.. Baritiu, 8 voturi. le, .
BC

alegerea, Secretariului şgenera

„Se procede. la votu pentru
 204.
Votanti 11, — Resultatulu serutinului : d, G. Sion, 8 voturi, o
Se procede la votu pentru, alegerea. a duoi. membri. îi o

RY
„Votanţi 13, — “Resultatulu serutinului : d. „Odobescu, 8 Voturi, 6ro-
„alu douilea, membru nu “intrunesce majoritate, Se face. votarea de . |

RA
a dow'a.6ra, si. d. Dim. Sturdza. intunesce 8 voturi. et iteroți
"Se proclama, compunere a, Delegatiunei, pe anrnlu 1878; 79 - în. no:
dulu. umâtoriu - aa tati E a$

LIB
Presiedinte : .. . .. a. A “Ghica...ai i ,
Vice-presiedinte : ... „> „G Bart zi
„ Seeretariu generale : „»G. Sion. a

Y
„Membri: iata DA Odobise” * ii

SIT
pipe
șî: Tei E A
Na i ? ma .
ae Ă pi
zu.
dr.
în

si - a. o Dim “Sturdza, i
tii -

ER
'D, “Româziu felicita; pe Delegatiunie si: în 'păkticulăziu pe“d; “Bresie-.
“dinte, si “totă- de-a: data; afla; «occasiuinea, propria de'ai adressă ultiai Ă
| inirile sale pentu bun! asi zel6s? a: conducere: a; administrătiunii Si
NIV
€ în-
tergăselorn Societătii tabu morali, “cât si! “materiali: Sociătateă! se
unesce cu simtimintele espresse de d: Româtu,: “6r6d; Presisdintă; val
LU

tiamindu, la rondulu seu, Societăţii, pentru ,încrederea, ce i-a aretatu,

promite co nu va, incetă 'nici- ua- data. de a'si inăplini, datori” a, cotra
acesta, Sopietate, ca a este destinătu unu fruimosu viitoriu, si, ja
RA

..gpasiiii i . da Ti

- ? B e -
ret e
pe d m 4% . Ş ap
piazi
ai că Pi E AIR aie:
NT

“Di, Sfantu velătbdiă;

n co Sectiunea, de: Soiinticisisa; occăpatu despre
doue meniorii manuseiissa ce i s'au: recomimandstu' de: Societate, si-â-
CE

dume “unulu: coramiiniicătu de. d. Nice. Tecla sub: titlulu: de: “i Notiuni,
dispră dăsă, acidu si. săe», si altulu sub; ţitliu de: “Fain d, Trăsisil:
Dăniiei». Catu despre cellu: dV'antăiu, allu d- li: Teclu, Sectiunea, S'a'pro-
I/

” niunciatu a; să Secommandă spre ase typaili in Annălă;; &ro câtu despie

AS

| cellu- L-altu, fiindu : serissu în limb' a germana, limba, pe care membrii

E acei Sectiuni nu 6 pă Cunnostu, n 'au putatu appreciă;, observându
il 3
UI

ânse „nomenclăbu! a animalelor, care se vede scris sa, în pâtru limbi,

ă conchissu co nu pare a, fi” ua tlassificase seiinifica, si „ponitru' acest'a,
BC

propune a, se respinge, mai allesu” "co nu erede' co. in “Ainalile Sătie- |

tătii sari pute priinii operat scri$s6- ini Jiimbi stiainoi. car 7

D, St. Palcoianu dice co întru acâstia, nu s'a pututu uni cu1 collă- .
 205,
gulu seu di in Sectiunea, de Sciintie, In principiu, a. lui crede co unu
memoriu, în Ori-ce limba, aru fi serissu, pote intră în Annali, numai

RY
sa 'aiiba, val6r6 sciintifica; in faptu:ânse, crede:co. operatulu. se cade a
fi studiatu inainte de a, se vespinge, pentru simplulu cuventu co nu e

RA
serissu in rormanesee,. „-

LIB
resiunie, coci? observa dă “form” ăi nondânclatiniei, sunt convinsi €o nu
este ua, lucrare de specialistu,. ra „a
. ENE
e carat?
D. Bargisu dice Co d- lui; caxele a addussu acesţi manuseripia, ve-

Y
diendu co sessiunea, este pr6 inaintata pentru. ca Socieţatea,. sasi. con-

SIT
sume timpulu CU. ellu,, Alu, retrage pe propri a sai respire. +- i
La:

seriptlu dâro d- lui, “vediendu eco; mu. a, fosti stnăiatu, opiptăia, a se

ER
da în cercetarea, unui, membru cunnoscuţoriu, de limb'a, ger mama, ca-
vele, la, annulu viitoriu, sa vina, cu.:unu, veferatu assupn'e a lui, D- lui
IV
indica anume pe d. „Baritiu, si. „propune :a i se, dă d- sale acesta
UN

insarcinare, aa iii cir ui Bă DES

| Societatea, admite, propunerea, d-lui, Jonescu, preetimia si propunerea
„Sectiuni de; Sciintie, de ase typari in Annali, operatulu €d lui N. „Teclu.
L

|
D, “Sion citesce processtl-verbale allu Sectiunii Filologice, velativu
-
RA

approb a:
„la lucrările cois! "au vecommandătu. (Vedi, pag. 2201). Societates
tradu-
a). A se dă. recompens' a cuvenita d- lui Nicolae Baxbu, pentiu
NT

€
“cerea, Tai Tătu- Livius ecua, căi! 'a revisiune, s 'a insaacinatu d.. Lauriditu;
ea, viitâre, „ assupr 'a
b). D. Sion sa. faca unu, rapportiă, pâae, la sessiun
CE

escu;
„Collectiunii, de „poveşti, populari, communicaţa de d. Hinti
e din autorii clasici,
o) Sa se puna. d'in nou la, concur su traductiunil
aa
I/

at
„cani. n au, xeusitu, annulu, acest a; pf

ona, ca a,
„d. Sa, se “acceleredie: ta aduoţiunea, d'i in Oicăr
AS

“Siedinti” a se ridica la, 12: ore trecute, cai ia LI

+

;.Presiedinte, :i, d Ghica. ru

UI

| | " Socuptasiu ad- hoc : G. Sion. Da|

9 sir n taie tat ei NE a
ui ME i toma .
ps Acra memoriu Na Sepii în Șegtiuneă JI a acestu
BC

>
.
a. 5 Pi e. [ase Data
hi ,
E A IE
„id Ia
E aaa
pie re i De d a mo! - - Za ia , Rae .
3 [Ti impusa] Care
 e 206
4 .

RY
SECTIUNEA 1510 ORIC o-ARor OZDaIcA 7

RA
e PR OCESSU- VERBALE No. VU, -
SIE DINȚI: AD! 'IN23. SRPEEMBRE 1878.

LIB
a
Membrii prezenti : pi Babesiu Vincent, Baritiu Georgge, Fodosiu |
| Iosifu, Ionescu Nicolae, Maniu Vasile, Odobescu Aleoandru. |

Y
„“Presiedinte:, d G. Baritiu. E |

SIT
si dapo i
Sectiunea, inta nindu-se, procede ia constituirea, oficiului seu,
si:
ce d, N. Ionescu a declinatu cu insistentia, propunerea d-loru Baritiu

ER
Maniu de'a, priimi pr esiedinti” a, Sectiunii, d. Baritiu, cedendu rugaciu -
mii ce is'a facutu de intuâga Sectiunea, s a covstituitu otfici alu pen vu
NIV
viitoriulu annu 1878/1879, allegându-se :
4, Barițiu George, Presiedinte,
Odobescu Alea., Vice- presiedinte,
ț
LU

a Maniu Vasile, Secietariu..

D. “presiedinte. ata co la ordinea dilei sunt mai „multe cestiuni, |
| |
RA

si anume :
IL. Continuarea desbaterei assupr'e'a,2 opulii d- lui Densusianu, |
IL Essaminarea scrierii intrata, la concursu pentu premiulu Cuza,
NT

| II. Regularea concursului pentru thesea : Tierranulu românul. |

IV, Continuarea, typarirei Catălogului monumentelor a epi grafice, |
CE

LV, Proiectulu unei missiuni la British-Museum, spre a cercetă in

bibliothec'a de a010, manusoriptele Cantemiriane si alte docuraente
I/

“romanesti,
. Sectiunea, incepe cu desbaterea, assupr a propizperiloru- făcute iin sie.
AS

ta,
| dintia, din 18 Sept., referitore la scrierea, d- lui Denșusianui intitula e +SE
Si
„ Istorva, revolutiuiniă lui Horea,
UI

lii, si este
_D, „Ionescu. dice co se unesce cu conclusiuinile vapportu
de parere a se accordă d-lui Densusianu: summ'a, „ceruta, de 1500 lei
BC

pentru. missiune, cu acea:adaugire co. despre resultatulu missiunii va

face unu rappor tu speciale coira, Sectiunea, Istoriea prin Delegatiunea
 207

| Societatii; de aassemenea, „este de parere a se propune plenului inserierea,

| in badgetulu, Societăţii a summei necessarie approximativu pen-

RY
remunerariulu totu-
tu, typrirea, scrierii; dsroo âinse sai se liber edie.
d aun'a in messura, cu typarivea, Punerea sub typaiu : a operei va, urmă
| dupo. ce va, fi ea completata, si essaminata de Commissiunea delegata

RA
di in" sinulu Sectiunii. o e
D. Babesiu obgerva, co în summ! a, de - 1500 lei pentru missiune s6. |

LIB
In privinti” a typa-
. coprindit tote spessele 1missiunei Si alle vapportului.
pussu.si tire-
ririi, „exede co nu tiebue sa ne abatemu de la principiulu
nu se potu typari sub |
“cutu în processele- -verbali anteriori, co adeco

Y
istorica, prin |
auspiciele Societatii, scrieri “abatute de la,. veritatea

SIT
care s aru creâ,. unu precedente: perniciosu. Sa
camu- dâta cestiunea ,
"DD, - Hodosiu este de parere a se margini de'ua,

ER
cu dare va, fi insar-
în ajutoriulu, cerutu si invoitu pentru missiunea
assupr'e a typaaririi pen-.
'cinatu d. Densusianu, veservâindri-se; destin |
IV
tru sesiunea annului viitori, Ra _
cari s avu “put creâ, Ca sa
- D.. Ionescu nu se oceupa, de precedenti
UN

tote propunerile sina

“pocâda, in modu coneretu, arta, co cunnâsce in” Sectiune, |
d'in cei a ce sa “sustinutu si. 'deshatutu
itatu nimicu
a cod. Densusianu va, deserie lu-
"DD. “Sturdza a fostiu vesbatutiu de ide!
L

: inâr'unu coloritu cu fere.. D-sa .

RA

Gurile din Axvdealu cu ura si passiune, |

sema da observatiu nile d-lui Sturdza; d6ro. observa, eo' d'i in alta
tine in directiu-
se cr ede co oper 'a, urmându
NT

pante mai: este si alta, temeie; unde

nu.va place iin acelle păr ţi române
nea criticei istorice a, autorului,
vetematâre intereselonu nationali;
va, ave sa 'essercite ua, influentia
CE

vede-
Ionescu aru. fi de parere ca Sectiunea, sa nu impuna autorului
a, autorului
. ne spune co capacitatea
zile. si exedintiele” 'selle; apportulu se dea; apoi nu
buna, opera, ce aie sa ni
I/

este ua garantia pentru ua u ua, scriere

conditiuni, iai allessu pentu
vede cumu s'aru pute impune
AS

Societății. |
a cărei typairite sse cere cu spesele esse sub
premiata, de Societate, nu
Opulu nu: esse ca, ua, lucrare
UI

nu ludmu nici ua vespundere. So-

- msispioiele Societăţii ; . prin “mamare .
pe ljunele seriitoru, prin inlesni-
_cietatea, nu face decâtu -aa incurăgiă
BC

sa essercităumu unu patronat, intel-

Noi
vea: mijl&celora de typarite,
 208

“ Vgobuaie: das 3! nu primim e.ca ali s degailrt” in "aictalata” i să,

sa,

RY
xapâsca autorului libertatea, criticei.
e “Oper a nefiindu intrată, da co
peursu, si in acestu, cast speciale cerendu-:
e ni- se numai "ijloce, de typa-
zire,, Sa2 ne, multioraimu a pune : în "jreder ea autorului, rehessiunile și

RA
nostre,, de care neaperaţiu va, sei sa faca ua buna intrebyu-
intare chiaru și în.| folossulu scrierii, „Typarrireă, scrierii, acestei'aa va

LIB
„fi ua acuisitiune publicului vom, + si noi. suntemu „datori șa, i ga
“vantămu ua assemenea, buna acuisitiune. “Conchide" prin urmare a
se suppune! plenului spre, aprobare, propunerea. precizate în celle |

Y
doue puete. a i e și m

SIT
ii picta e :

D. " Baritiu dice “co se potu coneliiă, ţote ode sis opinitinile
iz

pi îi a)

emisse si „crede co conşiliele Şeciunii vOru fi folpeeitre, si astorului

ER
Li adr i, ZE a at) iii „ie i E Ai ei
si! scrierii sale, i LA: ; iii
| _
iii (EI
j iii bi zi

*
-D.
dit
Babesiu
te
se. unesce cu ţăte
RE
ii
iarăle principiii espusse de d.EP
Fa: pă
[oescu;
NIV
i E

în faptu aise crede co este errbre a, se admiţte într ua, seriere, „ypar
zita, pu spessele Societatii, ua direcțiuna pernicidsa, si vederi. abatute
de la, veritatea, istorica. "Consiliele, fia, și “sub "forma, de condițiuni
.
LU

Ss

sunt si, emâni consilii - îi . ” Ii a pi |

D. Mama îsi
îs “mantine in, totulu 1propunerea, din sedintaa ecua .
RA

| si crede. co va, â bine sa e rostim de- ua- caimu-daiba, numai: asupra

” missiunii, "remaindu as se decide despre typazire, “dupo completarea,
> tevisiunea, scrierii; în ori ce caşu : nu crede „CO consiliele Sectiuni, în
NT

sensulu. vederiloru. „d-loru Star

4 dza si “Baritiu, „potu, derogă, a acelie
mari, principii, „despre, care pe -a orbi d onescu, si, „cae sunt
CE

Și
sacre pentru noi toti. | ui ue a |
Puindnu-se la, vot propunerea di Ionescu al de a se tinda
I/

ud: ni N. Densusianu summ'a, de lei 1500 pentru missiuue, in i condi-

«tiunile formulate in acea propunere ; TI, de a se propune. pleiului
AS

«inscrierea, în bugetulu Societăţii, a summeloru approximativu. neces-

„«sarie pentru typarirea, Istori iei rerolutiunii li :Horea, cu obserra-
UI

sitit e 2

„«rea, conăiţiuniloru din conelusiunile rapportului;». j2a se adopta, ama-

bele, puncte cu majoritate de. paru, cont” a doni, |
BC

cai pi,
a

E Minoritatea, compusa, d” in d--nii, “Babosiu si Maniu, este: de. patere eaa

4

iii :.
se incuviintis, pentru nmissiune , numai summ'a, de una miia „Iei; ; “ia câtu |
e
 209
pentru typarirea, scrierii, a se reservâ cestiunea pentru sessiunea, aunti-
lui viitoru,. dupo ce se va completa, si veved6 intrega scrierea,

RY
Presiedinte : G. Baritiu.

RA
_ Secretaru : V Maniu,

LIB
PROGBSSU- VERBALE No. 38.

Y
SIEDINTI: A PLENARIAD! IN 25 SEPTEMBRE 18%,

SIT
Membri present : D- n Aurelianu Petre S, Babesiu Vincentiu,
Baritiu George, - Ghica Ion; Hodostu „osifu, Ionescu Nicolae, Lau-

Sion. George, ER
piamtu Augustu T'reb., Maniu. Vasile, „Odobescu Alexandru, Domanu
Alexandru, Stefanescu Grigore, Sturdza
IV
Dimitrie A.
. Presiedinte: D. Ion Ghica, - |
UN

Siedinti'a, se deschide la 9 ore-a..m. îi

Se verifica processulu-verbale allu siedintiei precedenti. |
L

se communica doue adresse ale a- lui Grigorie Tocilescu:

RA

a) un'a prin: care. corâmunica, ua, copia trassa dupo originalulu a-

i Bibliothec'a, Imperiale d'in Vienna a manuseriptului roinânu in-
| Hatu in
| titulatu: « Victi'a Sfântul Iosafatu» $tva,dussa de Logofătulu Botiules- _-
NT

cu d'in: Malalaesci, în annulu 1763, câmdu-se află incarceratu in castel-

Julu de ja Milanu; (Anvex' a 'T). Se recommanda Sectiunii Filologice;
CE

3) adow'a,, prin care-communica, ua; seria, de illuminatiuni si îniti-

|
ale, copiate dintr'ua « Psaltie mamuscrissa de Bifremu Episcopulu
I/

seu Ale-
Radautiului, in dillele lui: Radu-Yoda, cellu mare si a fiiului
d'in
xandru, la annulu: 1618», aflatore astadi in Bibliothec! a, Certhkov
AS

Mosena.. D. Tosilescu arta impor vanti'a, acestui opu sub rappor-.

dom-
RE tulu limbisticu, paleograficu si artisticu, si cere a'se tramitte
UI

ostensla
_nisidrei Kakutinova di in Moscuâ, 54 ruble charteia, pentru
. decopierii. (Annex' a '[*).: |
BC

a se
"Se: xecommanda Sectitinii Istorie rapporbulu in totalu spre
27 |
 210 m
plat'a
Pi : $

pronuntiă la timpu, assupr'a, cestinnii indicate, ro. pentru

|
celloru 54 ruble, se recommanda, a, se prevede in budgeiu.

RY
optiu: processe-
_D. Barihu communica din partea Sectiunii Istorice

RA
edi pp. 20,
vevbali relative la diverse lucrări ce i s'au vecommandatii
21, 82, 105, 10, 118, 151 si 206. )

LIB
D. Sion communica sa pportulu Vommissiunii de - revisiune a Pro-
iectului de Dictionăriu, prin care espune resultatulu activităţii ei,
ea sa'si ur-
(Annex'a U), Societatea, iea actu si decide ca Commissiun

Y
tu summele
mysz6seca. lucrarea; totu ua-data a se: prevede in budge

SIT
-
necessarie, '

ER
se pune 'cestiunea mâmmseriptului addussu .
La ordinea, discussiunii
de d. A. Crainicu, sub titlu de «Avramu Iancu scu Llorea. II» Dnpo
u,
care, avându-se în vedere veferatulu speciale facutu de d. Babest
NIV
eilu, So-
(Vedi mai susu, p. 110, Annex'a K) si velatiunile.c datee despre
„eietatea, in unanimitate illu rsrespinge,
LU

+ Alu duoilea, se discuta assupr 'a mamnuseriptului addussu de d. Den-

Societătii
susianu, cu titlulu « Istors a'revolutiunii lui Horia, » Se arsta,
RA

, Si -
- mai multe obiectiuni facute iin Sectiune assupr'a acestui operatu
:-
- propunerea; majoritătii de a se dă auitoriului unu ajutoru spre a sepu-
NT

cu
46 duce în Ungaria si Transilvania, pentru urmarirea de documente
care sa'si complinâsca oper'a, precnhiu si a se dispune typaxirea ei.
CE

ope-
D. Sion, cerându cuvântul, dice co, avându in vedere cumu-co
-
ratulu iin cestiune este imperfeotu si chiaru contine errori, nu întielle
„geca sa, se iea, messuri pentru typarirea lui, pâne nu l'aru adduce anto-
I/

“vulu revediutu, indreptatu si complinitu. D-lui nu admitte ca. Socie-

AS

tatea, cu pucinele fonduri de care dispune, sa intreprinda opere cari

nu.au sigilliulu eruditiunei scu allu unui mare taleatu,. mai allessu
UI

co lucrarea de facia nu este ua scurta disertatiune, ci pote sa forme-

propunerii
die unu grossu volumu. D-lui intiellege ânse importanti! a
BC

de a se destină ua summa 6re-care pentru ua missiune spre a se u-

a
mari documente proprii Ja, istori! a revolutiunii! din 1784; acâst'
 211

Amse cue instructiuni acâst'a sa serve ca obli-

anume dataliate, forta, ca
insusi acestu su-

RY
gatiune de a bypari. oper 'a -lui Densusianu. Pentru
biectu istoricu, d-lui” crede co e mai rationale sa se puna la concursu,
coci pote” se voru află scriitori,. cari sa, o tratedie cu mai multa sci-

RA
|
intia, competintia,. si talentu.
.D. Stefanescu observa co propunerea Sectiunii intru acesta e in

LIB
sa se dea autorului ua
contr'a xegulamentului Societătii ; priimasce
summa, Ore-care pentru ua, missiune litteraria, pentru strângerea docu-
data pen-
menteloru de cari are trebuintia, cumu s'a mai datu si alta

Y
imprimarea
tru assemenea missiuni, dâro nu intiellege sa, se votedie

SIT
nu-se îm-
chiaru de acumu si upoi sa se tramitta, la ua Commissiune;
de intrega Societatea, si
prima în Annale decâtu ser ierile incuviintiate
respective, carea

ER
acest'a, in urm'a unui rapportu allu Commissiunii
sa i se dea, subven-
avutu inaintea, sa, oper'a completă. Prin urmare
typarire, va, decide Sos sietatea la annulu: viitoru.
IV
tiunea, si pentru
co operatulu d-lui
D. Sturdza, unitu cu d. Sioni în priueipiu, ar&ta
UN

fostu datu ca sa')u appreci-

Densusianu, dupo pucinulu timpu. ceia
si theorii erronate, care probedia
edie, are multe assertiuni nefundaste
subiectulu seu. D&co Societatea
co amtosiulu n'a, rimegatu ânco bine
L

de a vede vectificările indicate si

aru approbă typarirea lui, inainte
RA

insusi autoriulu, s "avu com-

implerei lacuneloru, care le maxrturissesce
celle mai invexsiunate. D-lui ad-
mitte ua. gresi6la, suppussa la, criticele,
NT

Densusianu mijLOce pentru missiu-

mitte ânse ca sa se accorde d-lui
la istori'a ce s'a apucatu a serie.
nea, de. a urmari documente, relative
CE

minorităţii d'in Sectiune este deanu

D. Maniu axeta co si parerea,
d-lui” Densusianu; &o despre subven-
se admitte typasivea, operatului. 0,
dice co si minoritatea a admiss'
tiunea de missiune in 'Pransilvania,
I/

. a o
“Anse sa i se dea numai 1000 lei.
AS

Ja votu si
cea, mai departate, sa pune
Propunerea de. 1000 lei, ca e _ |
nu intrunesce. majoritatea. |
de a, se dâ 1500 lei, d-lui
UI

"Se punea; votu propunerea. Commissiunei bibliothecele

de a urmari documente în
Densusianu pentru missiunea
BC

si se priimesce cua majoritate,

“Win n Ungaria si Transilvania,
 Se purie-i inn diccussiune vegularea concursului pentru thesea, « Tiera-

RY
acul Românu» propussu pentru. annulu viitoru. Se
D-nii Sion si Odobescu combatu propunerea, sub cuvontu CO , these,

RA
"în cestiune -a fostu tratata în annulu acest'a si operatulu venitu s'a
“ vespinsa; apoi pentru annutu viitoru, concursulu -premiului Nasturelln
este regulatu;, în celle d'in urma, se pune ca, argumeritu, si acei 'a,co

LIB
concurrentele d'in annulu acest; a pâte sa/'si publice oper'a, si viitorii
concurrenti . i aru put. lesne află in acea opera. sorginti , tratate

Y
dupo cumu sa cerutu în desbaserile trecute; apoi co pentru assemenea

SIT
these tebue sa. se defiga cellu pucinu trei anni. : Ii
D-nii Sturdza, Maniu si Ionescu contesta aceste argumente, In celle |
d'in urma, majoritatea, admitte ca acâstasi these sa, se propuna pen-.

ER
tru annulu, 1881, . i * NIV
Se pune in discussiune continuarea typazirivei Catalogul de m0-
numente epigrafice. Dupo propunerea, Sectiunii Istorice, se admitte” ca
_acest'a, sa, se typarâscaîn 500 essemplare si sub form'a specimenului
LU

„care s'a, addusu la, cunnoscinti'a, Societatii ; pentru care sa, se destine.
ua summa de 2000 lei in budgetulu annului viitoru. |
a
RA

"” Presiedinte: /. Ghica. . e

i o | Secretara ad-hoc : G. Sion.
NT
CE

, ANNA Tr

ADRESS'A D-LUI GR. TOCILESCU, OEFERINDU UA COPIA DUPO MANUSCRIPTULU LUI |

I/

VLADU BOTIULESCULU <VIA Â SFÂNTULUI IOSAFATU2, |

AS

Domnule Presiedinte,
UI

In bibliothec' a Imperiale din “Vienna, se afla unu manuseriptu rO-

mânu intitulatu :3 « Viatia sfântului Iosafat, pe carele Varlaam. Pa
BC

- «intors la, credinti a crestinesca; talmacita d'in limb'a staliana,. n. 70

| «mâmnesce, de: Vladu Botiulesculu d'in Malalasesci, logofetulu, aflându-
«se la închisgre. ini castellulu de la Milano, O) Italia, la, annulu de la
 213

« Christosu 17 64»; ubu manusoriptu în-t, pagini 120; scriere cursiva,;

| E |

RY
“sub nr. 73, Cod: Slav.
Nu seimu pâne âstadi prin ce intemlari invetiasula logofttu Botiu-
eseu d'in Malalaissei, sciutoru allu limbelor uitaliana,ggermana şi gr6ca,

RA
si care dupo. t6te probabilităiile, erâ de nascere d'in Ti&rr'a, româm-
sca, va, fi fostu ajunsu toemai in inchissorile din castellulu Milanului

LIB
unde pare co a şi muritu, “lassându în urma i mai multe mamuseripte
vomâmnesci, din cari scimu positive co done se afla, acumu în Italia, in
bibliothee! a Milanesa : 'unulu este Istori'a lui George Castriotu, nu-

Y
-mitu si Scanderbea 77, unu volumu in-4:,. foi 156, serissu cu caractere

SIT
eyrillice, la 1763; cellu de allu douilea, ua Istoria universale, talma-
cita, d'in limb'a germana, în limb'a româna, totu de logoftulu Botiu-

ER
“lescu, la annulu 1763, unu: volumu in-4, foi.558. Aceste doue manu-
seripte s'au pastrabu pâne.la 1869.in bibliothee'a imperiale d'in Vien-
IV
na, cându, d'i în ordinul Impesatulii, elle au fostu înapoiate £guver-
nului Italiei. - DE
UN

Copiându manuseriptuilra de la Vienna, Pia cu Sf. Tosafatu, interes-

„santu d'in mai multe. puncte de vedere, simti ua, deossebita, placere
cu
a'lu darui Onor. Societati Academice Române, depunendu, aa data
L

e - |
RA

acestea, unu caietu in-4 pagini 8].

Bine-voiti, ve rogu, domnule Presiedinte, a primi simtimintele
melle celle : mai respecte.
NT

Gr. G. Tocilescu.
CE
I/

ANNEXA T*.
AS

PSAVIIREA MANUSGRISSA A LUI

mousss A D-LUL GH. „TOCILESCU; PRATÂNDU DESPRE
| EERENU,, BPISCOPULU DE RADAUTI.
UI

a Domnule Presiedinte, A
BC

România, si
Printre pretidsele manuseripte slavone serisse în
-cari astadi se afla ini mare numeru vetacite prin bibliothecsl6 publice
 914
sii particalare d'in Russia, mi- a abitirassu athentiunea ua, Psaltăria ma-

RY
nuserissa, de Efremu, Episcopulu: Radautiului, in dillele lui Radu-Vo-
da cellu Mare si alle fiiului;seu Alexandru-Voda, la annulu 1618. Ea se

RA
“pastredia, astadi în bibliothec'a orasienâsca a Moseuei, dissa Biblio- .
thec'a, Certkov, sub nr. 13/, si este în folio, 206 foi, cu littere mari

LIB
_ustav, si contine mai multe viniete si initiale ornamentate, de unu gu-
stu particularu, precumu rare-ori mi s'a. intermplatu a vede in manu-
soriptele nâstre d'in suta a XVII. |

Y
" Dupo insemnarea in limb'a slavona de lap. 96 recto, se vede CO> ac6- .

SIT
'sta Psaltiria s'a pastratu pâne la annulu 1645, în episeopi'a. Radau-
„iului, cându episcopulu de Hussi o cumperă -de la; Teromonahulu
“ Serafimu cu 12 lei gaita, si o darui bisericei de la Moldovitia, in dil-

ER
lele lui Vasile-Voda-Lupu. Ea a servitu ca textu de tradussu în
româmnesce vre-unui ucenicu, judecându dupo talmacirile _marginali
NIV
in limb'a' româna, a câtoru-va, frase slavonesci, ce se vădu la
filele 26 m. 34-36,39 v. si 83. De o
D'in differitele însemnări facute i in.„ diftorite, timpuri pe soântiele: si
LU

la marginile mamuseriptului, notămu urmatorele :

„. Pe sedrti'a ultima, de lemnu : «Cârcea la: Cerni Mosevi co-i! află care !
RA

«'au fost d'in descallicatur'a tierrii». Ă

„- La fila 1 verso: «In post. 5 veliko duminica, spre luni Ganta cucosi |
NT

«au tunat si-au fulgerat. Miesitia Mast. 38»; 6ro |

„La, fila 187 verso : «V'lâto 7225 (1747) avgust 5, în dilele laggo-
CE

. «cestivului Domn lon Mihai Racoviti' Voevoda au îmblat Azamat Gheri

«Soltan cu Tatariiin tierr'a Ungurâsca — împreuna,si cu Mariia, Sea
«Mihai Voevoda — si trecând pen. Campulungu mare stricaciune au
I/

«facut, si-svintele besereci la mare ocara au remas, care nu „putem

AS

«povesti. — Templându-me si eu smeritul Athanasie a f Egumen la

«acâsta, sventa mamastire Moldoviti”, Proegumen iproishodnie ot svinta
UI

«M-re Putna : ucinicu- Sayii Balaci- Mitropolitului — am scris ca sa, sa

« pomenâsca în viiati'a, viitore, Athanasie Egumen, » .
BC

Sub rapportulu limbisticu, textulu slavonu insusiesce t6te paricu-

laritătile limbei slavone- -bisericesci, asi€ cumu se scriă, de. Slavii
sudici iîn cârtile loru liturgice. | i Aa
 315
Sub rapportulu paleograficu si artisticu alu ornamentatiuniloru
manuscriptica 3,. Psaltirea, lui Efremu Radautiânulu, se recommanda at-

RY
_tentiunii mai cu s6ma, si de acei'a amu socotitu a luă câţe-va fac-
simile dupo paginile, iluminate si litterile inițiali celle mai frumose.
Aceste. facsimile, in numeru de 12 bucăti, cari le depunu ua-data,

RA
|
cu notiti'a de facia, s'au essecutatu cu tota, acurateti'a “possibile de
domnisi6r'a “Kakurinova,. din Moscua, cări'a ve rogu a bine-voi sa

LIB
ce re-
tramitteti summ'â de, cinci-dieei si patru ruble de charteia
clama pentru lucrarea, facuta. |
simțimintele
Bine-voiti., ve rogu: domnule Presiedinte, a primi

Y
SIT
melle celle mai respectudse,
Gr. G. Tocilescu.
a

ER
ADDUSSE DE p. GR, TOCILESCU.
LIST "A ANUSORIPTELORU s COPIELORU,

opulu de Radauti.
1. Pâia diatr'ua, Evaugelia sezrissa de Efremu Episc
IV
9. Unu fac-simile de.pe foi'a ântbia a ei Psaltirii.
irea
3. Faesimile de pe litterr! a [. ... Win Psalt
UN

a R fil. 163.
n E» 170;
Bu
L

pp Po 149.
80
RA

o Bo
VH » 9.
po»
67.
NT

9. po
Do X o 0
cu ornamente colloraie,
CE

11. Decalcâre de 5re fila 95,

pp» TUL, din textu.
12. lui Athanasie Bgu-
IQ - » 187, cu inseriptiunea
I/

“menulu.:.
AS

P.
UI
BC
 216

| ANRE U.

RY
| d Ia RAPPORTULU. COMBUISSIUNII DB. REVISIUNE ALLU PROIECTULUI DE DICTIONARIU

RA
” Com missiunea, de evisinne
+ numita, de a- -V., indata, dupo inchiderea,
Si sâssiunii d'in annulu trecutu, intrunindu-se. spre. a procede, la. lucrarea,

LIB
ce i s'a ineredintiătau, dupo ua mâtura deliberatiune, a decissu ca ina-
inte de a, procede la revisiune, sa prepare materialede. acelle cari:: sunt
proprii pentru luerările lexicografice. .

Y
SIT
Deci avându in vedere. CO primele materiale trebuesen urmasite iin
publicatiunile vechi, în primele cărti typasite in limb'a românesca,
"cari au ajunsu de totu rari, a chibzuitu sa seta, în editiuni noue, câte-

ER
va, cărti anteridri secolului allu XVIII. De ace' a s'a, decissu:
a) D. Hasdeu, sa, retyparesca, Psatirea lui Ooressi,. cu textulu româ=
NIV
nescu xepr odussu îin eyrilice, cu tramser iptiune în. littere latine, cu notele
filologice necessarii; cu unu studia preliminayiu si cu unu glossariu allu |
limbei lui Coressi. .
LU

0) D. A. Odobescu sa retyparâsca Pranib a mica de la, Govora, in |

tramseriptiune cu littere latine, dându specimene de vechi” a ortografia,
RA

cu adnotatiuni, prefacia, si glossariu speciale, în care cuvintele voru fi-

gură şi cu cyrilice.
0) D. G. Sion sa, vetyparbsea, iin formatulu adoptata pentru operele -
NT

Cantemiriane, Divanulu lumii allu lui Demetriu Cantemiru, in textu

„grecescu si romanescu. (transeriptiune latina), cu glossariu speciale, in
CE

care cuvintele romanesci sa figuredie și cu cyrilice. . i

4)D.G. Baritiu seretyparâsea vre ua, alta carte în aceleasi conditiuni.
I/

„Pentru lucrările aceste, Commissiunea, a chibzuitu ca luerulu. cola.

AS

borasorilort, adeco. decopiare, correcturi, priveghiere Si adnotatiuni

originali, sa, fia compensatu câte cu 60 lei pe esla.
“Totu de ua, data, s'a Inatn 'decisiune ca pentu cullegeri de cuvinte |
UI

populari, D. Baritiu in Transilvania, Maramuresiu si Banatu , &o"

d, Aureliana iin Romania, sa se ocupe a adună ori câtu mai multe, ti:
BC

nendu ssâ&ma, in nomenelatur” a lor u, de urmatorele puncte principali :

 dir
| a): Localitatea, din «care provinu,
d): Speci! a, la, care appartinu,

RY
1.0) Definitiunea, câtu se pote mai osplicita.. |
In urm'a acestoru dispositiuni, (a se vede prodessele- verbali alle

RA
Gommissiuriii, aci alaturate) doui d'in membri Commissiunii. au inde-
plinitu sarcinele loru : Se |
u: Bub- serissulu G.; Sion a publicata Divamaulu. lui Cantemiru, cu glos-

LIB
saziulu de cuvintele, care nu mai suni, in usu, opu care a si fostu
" pussuin circulatiune.:. i | De -
Subscrissulu Al... Odobescu, £a pUssU in. Incraze ty parea Pramvilei de

Y
SIT
- la Govora, : d'in care textulu este acumu pe deplinu typaritu, 6ro par-
„tea adnotativa se afia in lucrare; intadierea, a, provenitu. mai cu
-s6ma, d'in lips'a; de. chateia, -de. typariu, pene acumu abi€ doue luni,

ER
D. B.P. Hasdeu, de si. a aretatu co.e pe calle .de a începe typari-
ea Psaltirei lui. „Coressi, d&ro-âmco. lucrarea; se vede-interdiata..
IV
i Denil: Baritiu -si.. Aurehanu s'au. vediutu impedecati in tuerările
a- loru prin, felurite oceupatiuni particulari. aa |
UN

„Aceste . sunt velatiunile ce.: Commissiunea pâte sa depuna; inaintea

Societăii; adducându la cunnoscinti'a, ei 'textulu celloru: doue pro”
cesșerverbali- inchiaiase: de dins'a la 22 si 24 Septembre 1877. -
L
RA

Gl „Baritiu, A: „Odobescu, P.: S;. Aurelicnu G. Sion, 1aproriorau,

NT

1 si COMMISSIUNEA -LEXICOGRAFIOA DE REVISIUNE

CE

„ PROCESSE-VERBALI
I/

AD IN, 22 SrPrEuBRE 18171

srevixri!
AS

anteriori. se-
i In privinti” atypasiriloru de cărţi vechi. romanesti,
:
colului alu XVIII, MD s'au luatu decisiunile urmat6re
UI

de autori vechi, intocmita : în siedinti'a a fostei

03) Commissiunea. s'a referitu intru acâstta la lista
este cea urmatâre :
Commissiani de: Revisiune, de la.1 Septembre 1874, si care
BC

Revisiunea Dictionarului :
«Lista autoriloru:pe care are sa se bazedie
«1. Coressi, 15171. — 2, Psaltir ea din Belgradu, 1651. — 8. Pravil'a mica de la Govora, 1640, —
98
 018. |
a) D. B. P. Hasdeu - face retyparirea, Psaltirei. hi Coresst, cui
va,
textulu românescu reprodussu in eyrillice, cu transeriptiune in littere

RY
latine, cu notele filologice cari voru fi necessarii, cu unu studiu preli-
minariu assupr'a acestei cărti si cu unu glossariu allu linibei lui Coressi.

RA
5) D. A. Odobescu 'va, retypari Prăvita mAca, de. la Govora în
,
transeriptiune cu litere latine, dându specimene: "de! vechea oio-

LIB
grafia, cu adnotatiuni,! 'prefatia.. si glossariu speciale, în cae! cuvin-
"tele voru figură:si'cu:cyrillice, i Aaa tii
c) D.G. Son va retypari, iin formatulu adroissu poti a operele Cain-

Y
temiri iane,; Divanulu lumii, în textu grecescu si vomaneseu (transcrip-

SIT
tiune cu litere latine), cu glossariu speciale, in căre „cuvintele roma- |
nesci: voru figurâ si cu:eyrillice. : m azi Ia

ER
4) D.G; Baritiu va inseiintiă in termina de: ua lana, despre « car-
tea vechiape care:0 pa vetypari iin acelleasi. conditiuni. | | |
e) La. aceste publicatiuni se voru “face toemeli pentru chartei! asi
NIV
- *yparulu necessarii, care se voru suppune la cunnoscinti'a Deiegatiuhii,
spre a le contractă; &ro..in privinti'a retribuirei editoriloru, se va
LU

„_admitte in genere (atâtu pentru corresturi câtu si pentru lucrări ori-

gina]i) summ'a de si6sse-dieci lei de c6la,.:: a
Formatulu pentru: aceste publicatiuni, ossebitu de Divanului lumii AI
RA

va fi cellu in--80 ordinaru cu 'littere cicero (textulu si glossariulu) ;

&ro notele si precuventarea, cu garmond.
NT

“II. In privinti'ă, cullegerii de cuvinte populari, de messerii si altele,

CE

s'au luau decisiubile urmatore :

I/

«4, Evangeli'a cu telcu, 1642. — 5. Vorniculu. Urechia. — 6. Chronicele Costinesciloru. — 7. Pra.

«vil'a lui Mattheiu Bassarabu, 152. — 8, Respunsurile lui Varlaamu, 1645. — 2, Cartea de: inva-
AS

«țiatura românâsca, 1646. -— 10. Dosotheiu. Psaltirea, — 11. idem, “Trebniculu. — 12. idem, Pare- ,
«miarulu. — 13, idem, Vietiele Sfintiloru. — :14. Bibli'a Ini Sierbauu” Cantacuzino. 1688.
15. Uantemiru, Divanulu lumii.: —: 16. Antimu Mitropolitulu, 1699. —.17.. Bibli'a lui'S, Olain.—
UI

«18, “G. Sincaiu. —. 19. Petre Maioru. —20. Codicele Caragea.—21. Codieţle Calimachu. —99. Bel- |
" <dimanu, Jalnic'a 'Tragodie. — 93, Regulamentulu - organicu. — 94. Vaparescii. — 95. Vasile
"<Aaronu. — 96. Tichindălu. — 21. A. Donici. — 28. Conachi.—29.- Stamati. —380. 0. Negruti. —
BC

«31. V: Alecsandri. — 32. Gr. Alexandrescu — 33. 1. Eliade Radulescu. —34. A: Muresianu.—
«35. Buletinulu Divanului ad-hoc. — 36. Colleotiiunea legiloru, edit V. Boerescu, — 37. Puesiile
«populari», De
 219 _

a)D.Q. _Baritii, pentru” Transilvania, Mairămuresiu si “Banatu,

'6ro d, Aurelianu, „pentru principatulu Romaniei (Moldova si Mun-

RY
tenia) se'văru occupă a adună'ori câtu mai multe cuvinte de acestu
4
felu , tinându s6ma în nomenelatur a loru, de celle trei punete princi-

RA
pali ce. urmâdia, :
. „l) localitatea, d'in care provinu ;

LIB
|
RR 2) speci! a, la care appartinu ;,
E îi 3) definitiunea, câtu se pote mai esplicita,
3), Rotribuirea, acestoru lucrări va fi. stabilita dupo summ! a preve-

Y
diuta, în. progrâmm' a de la 12 Septembre 1867 (vedi. Annalile din

SIT
1867, pag. 116—117),. Ş

Com-
| DL Ta privintă! a 'revisiunei proiectului de Dicţionară iin sine,

ER
ce ea va
missiunea 'si reserva a tiactă,. despre dîns'a în. intrunirea
av6 în primaver'a annului viitoru 1878. :
IV
&. Barititi, G. «Sion 4. Odobeseu, S. Aaureliamtu. B. P. Tuse.
UN
L

snzziuoea 1878
Sradiari A o ini
RA

"A NI i SE
i :
iutiellessu ASSu-
La 4 Septerabre iritrumindu- „ne, subserissii ne amu
|cu litere latine, dupo
NT

pr a transeriptiunii 'caracter eloru: eyrillice

normele aci annexate. (Tabela 'urmâdia):
scrierea sOrnauntsea,,
ro intru cei'a ce privesce orthografi'a, pentru
CE

a; va fi observata; precâtu
- admitiendu: cu: totii co etimologia romanâsc
ea pentru particularități,
| se va pute” mai. multi, se 'lassa latitudin
I/

* Sie
fia căruia di in editori in parte.
si d.. G. Baritiu, reinanându
“La aceste doue 'siedintie a assistatu
AS

de'la inchiderea, sessivinei, marti 20

| pentrii acestu scopui in 'Bucuresci
- ni
| Septeribre, pene” astadi,: 24 Septerăbre.
UI

5. Aurelian is Sion
- Odobeseue, 5 P.>. Husdei, +P.
„& „Bartittu A.
BC

pm
 „920

RY
t , . - . ". . . .
FE Pa pg pe e. o] LD ae
NE IE IENEI
IE pa ph

RA
aa 6 pb mph
e =e m = ta, Bv uz Sp ps Bă

LIB
ni AZI reghin

OO. RS zi par u=ţ G |

Y
W=6,6 pin n e cs = &ie

SIT
a=ă.. su paz mt = 6 BL,
ui. Pg zkceh. pf i
m op SL Shu +,

ER
,
| , ra tit
| . |
NIV

SEOTIUNEA ISTORICO-AROHBOLOGICA
LU

„ PROOESSU- VERBALE No. IX,

RA

SIBDINTI: AD: IN 25 SEPTBUBRE 1878,

NT

“Membri. presenţii : pai Baritiu. George, Fodosiu Zos, Tneseu “Ni

colac, Maniu Vasile, Sturdza, Dimitrie. SE page
CE

Presiedinte : D" Baritiu George... | di

Sa luatuwin desbatere. propunerea de a: se, „pună: din nou, „la con-
„cursu thes'a.. « TDierranulu. românu»; pentra annulu viitoriu:, ata i
I/

D. Sturdza sustine co, de 6ra-ce nu s'a. pututu. accordă,: prenaiulu iin

AS

annulu acest'a, apoi propune a se repune la, concursu, pentru. annulu

viitoru subiectulu « Pierranulu românu», cu, acelleasi, condițiuni.;. DR
UI

- Sectiunea admitte in unanimitate propunerea, d- lui, Sturdza, si

"decidea se suppune plenului spre încuviintiare; aa
BC

Punându-se in desbatere cuestiiinea despre missiunea la “British

Miseua d'in Londra, Sectiunea, decide a, se respinge propunerea. aia
Relativu la, continuarea typaririi Monumenieloru epigrafice, “Sec- |
 221

tiunea;- decide a se' propune plenului continuarea typaririi disseloru

ș
monumente şi a, se inscrie în budgetulu Soviotătii summ'a, , de lei 2000

RY
„(done mii) pentru acestu scopu. aa ia
:“Desbatrea, * assupr'a operei: intrata la :concursu- pentru premiulu

RA
Cuza, se reserva pentru. siadinti i a: proxima,

LIB
„Presiediate : e. Baritiu. ,
„i
p

Secretari iu: V, Maniu

Y
SIT
me . aa PROCESSU-VERBALE No: 34. |

ER
2:6 SEPTEMBRE ras.
SIBDINTI: A PHENARIAD! IN

iu George, 'Ghiică,
Membrii present : Dai Aureliănu “Petre S., Barit
IV
Augusta 'T'reb., Ma-
Ionu, Hodosiu Tosifu, Ionescu Nicolae; Laurianu
UN

Alezanăru, Sion George,

„_mniu Vasile, Odobescu Alexandru, Romamnu
Stefanescu Grigorie, Sturdza Dimitrie A.
Presiedinte : J. Ghica,
L

|
. Siedinti'a se “deschide la 9 ore a. m.
RA

tiei precedenti si se verifica.

Se citesce processulu-verbale allu siedin
NT

ceso-românu» tramissu de au-

Se communica, unu « Dictionariu fran
e cu multiamire ; totu-ua-data,
“torulu seu d: pi, Codrescu. Se priimesc a da-
ideratiune co d. Codrescu
CE

_dupo propunerea d-lui G. Sion, in cons

dă gratis câte ! unu
xuitu mai multe cărti Societăţii, se approba, ai se
|
Societhtii.
esseriplariu d'in tote: imprimatele
I/

insazeinata, cu revisiunea, Bi-

se depune vapporbulu Comtissiunii
AS

inainte d'a se: citi, se dăa proferin-

_bliothezei si a, Collectiunilort; d&ro i
etu. tă E , îi ă
. ta, discussiunei. proiectului de budg
UI

si “partea, Veniburiloru se vo-

Du “Hodosiu. da: lectura. proiectului
BC

i i
tsăia cu 108,126.Lei si 04 bani...
Discussiunea, desehiăiendu-se assupr'a Spessăloru, se votedia +mai
 099
multi articoli, „pentru care. fusese: date voturi da mai, nainte din

RY
| partea Societăţii. ti ai at = SR |
- 7

“La, articolulu care figură sub. ţitutu de, Cumperare. sii legata “de |
| cârti,. d. Lauriamă, „cere, sa se .despartia -si sa ..se. ireca sub: rubrica, :

RA
deosebita, fia-care in parte. Societatea consimts,, - a
D. Sion propune co, avându-se in. vedere cumu Co sa, approbatu. a

LIB
se cumpară, bibliothee'a, reposatului A, Papiu Ilariamu, pentru care
s'a assemnatu ua summ'a destulu de insemnata, pentru acâst'a sa, nu
se mai faca previsiuni pentru alte cumparări de cărti. |

Y
Societatea adhera, 6ro d. Stefanescu, adducându aminte. co ânco d'in

SIT
annulu trecutu,, Societatea, incuviintiasse a se fixă ua summa, pentru -
„ cumpararea, de căurti de sciintia, și. avându în vedere” co d'in summele

ER
prevediute annulu trecntu s'a facutu ua economia, de peste: 500 lei la
acestu articolu, propune a se trece, pentaru annulu acest'a, in budgetu, |
NIV
1000; lei. pentru cumparare de cărti sciintifice.. . .. :
Se pune. la, votu acâsta, propunere si. nu. capeta,. majoritate, |
“0 a fiindu inaintata, discussiunea acâst a se: suspende, amanându-s-se
LU

pentru a dona di, e ap a

Presiedinte : Jon Ghica.
Secreturiu ad-hoc: G. Sion.
RA
NT
CE

„1 .
-i a. :. . i 4 ă : pa eg
pată

“PROORSSU- VERBALE No, x.

I/

SIEDIATI! A D'IN 26 SEPTEMBBRE

AS

. pd
: „

|
„Membrii: presenti : pei Baritiu e, „ Hodosiaa.Il, Ionescu, N, Ma
nu V., Odobescu A., Sturdza D. Sica
UI

i ii
„ Presiedinte : D. Barzizu George. |
"S'a luatu in desbatere scrierea intrata, la concursu:. peritra. premiul
BC

Cuza, intitulata : Petrecerea Româniloru în:: Dacia, de la Aureliârii

pene in-suta XIII (1300) eu
 „293
b. Ionescu, dă lectura cătoru-va părti capitali alle scrierii în sini-.
la Sectiunii; dupo terminarea, căror'a, Sectiunea insarein6dia, pe d. Ba-

RY
mătiu cu redigerea, unui sapportu pre scurtu, care sa, coprinda, ideile ce”
” si au formatii! membrii Sectiunii din: studiulă in particularu : si d'in

RA
„citirea, in; 'comunu alle acestui rapportiui. Se suspende siedinti! a pentru
a se face redactiunea, acestui xapportu.:" +

LIB
| Dupo. xedeschiderea, siedintiei, d. Baritiu pune rapportulu in desba-
terea Sectiunii. (Annex: a V). Aseultându-se motivele de respingere si
punândri-se la; votu, conclusiunile vapportului: se admittu cu unanimi-

Y
tate. Se: decide a se inantine coneursulu pentru acâsta, thesa, fixân-

SIT
du:se terminulu de trei anni, si: urcându-se cifre a "premiului cu un'a
miia lei, i
E a
ER
i Presiedinte ; GQ. Baritiu. -
SR aaa Ia Secretariu : V. Maniu. . »
E:
IV
UN

ANNEX-A Y.
L

PURTANDU TITLULU : «PETRECEREA ROMANILORU IN

RAPPORTU ASSUPR A MANUSORIPTULUI
RA

LUI TRAIANU, DE. LA AURELIANU PENE LA 1300».

DACIA

prâ-
Antorulu mamuseriptului, sossitn estimpu la concursulu pentru
NT

„miulu Cuza, si purtându urmatorulu motto : «Et momentote operum

«patrum, que fecerunt 2n “generationibus. suis et accipietis gloriam
CE

in cullegerea
amagham: ei. nomen eternum», a pussu mare. diligentia,
in dillele nostre,
si ordenarea documenteloru istorice, cunnoscute pene
niana si a petrece-
despre originea, poporului. românescu în Dacia, mi
I/

eră scopulu Societăţii

vei lui în acesta: tierra, ; "d&ro nu numai acâst'a,
AS

si punerea, ei la con-
Academice, cautau prin publicarea, acestei these
lumina intru in-
cursu;, ci scopulu seu principale er, ca, sa se arunce
de. anni, computata
UI

" 4unecimea, cea grâssa, d'in istori'a n6stra, de 1000

aflare de documente
de la Aurelianu pene in secolulu allu XIII", prin
2acilea, cumu si ca, cellu pucinu indirecte, sa,
BC

noue, necunnoscnte p&ne

combastute, si resufflate! cuunosentele theorii addusse d'in. nou în
fa
 "994 Să

_cursu, de cota, reposatulu professor hoessler, cu tendintie invederatui

" politice, in câtu adeco Roessler, ca si. altii, folossindu-se. de; isțoria,

RY
findea, a formulă, si intemeiă dreptu îStoricu assupr'a,. pamântului: Da-
ciei,: in. favârea, altoru popre, care, dupo. dinsulu, aru: fi multu mai

RA
vechi de câtu. Românii in Dacia.. Nu se intreba aci d&co Românii au.
locuitu in Daci'a de la regele S. Stefanu. in câce, s6u: de. la, fundarea ă

LIB
“Principateloru române, ci deco. ei au,. fostu :locuitori ai; Daciei Tra-
iane, in: continuiţaite necurmata,. de la, 274. pâne la. 1200 —1300.
“Autorulu ânse nu a fostu in stare sa correspundia, acestui seopti,,

Y
Pre ste acâst'a, limb' a Si stilulu autorului lassa multu de; dorita,

SIT
: a'iin .cauşa, mai virtosu co. construetiunile, salle sunt: departe de a, res=
„pectă natur'a, limbei nostre, ordinea ideiloru, dupo care cugeta, Vor-
si serie româmnuilu, educatu si instruitu româănesce.

ER
besce
“D'in aceste cause, Sectiunea, Istorica e de j parere 'co. “promiulu de
3000 lei noui nu se pote accordă, autorului acestui operatu istoricu;
NIV
prin urmare co acesta, thesa, istorica cauta, sa, fia pussa d'in nou la con-
cursu, cu unu adaossu de 1000 lei la premiu si cu amanar ea concursu- .
|
LU

lui peste duoi anni, |

Rapportore : Q. Baita. |
RA
NT

E aa "PROCESSU-VERBALE No. 35.

CE

ia SIeDINTI! A PLENARIA D'IN 21 SBPTEMBRE 1878;

Menabri present : pnii Aurelia P. S, Baitiu &., Oretiulescu Ni
I/

colae; Failcoiana Stef.,. Ghica Ionu, Hodosiu Ios., Ionescu Nicolae,

AS

Laurianu A. Treb., Maniu V., Odobescu 4 Sion, G., Stefanescu Gr.

| Sturdza Dimitrie A.
UI

Presiodinte : DL Gica, e ma iati,

BC

Siedinti”: a se deschide la 9 ore antomeridiane. - | a

Se citesce processulu- „verbale allu șiedintiei pr ecedenti Si'se.
s e verificaca,
LA
 :D, “Seeretariu generaie dă lectura, rapportului Commissiunei insarei
-
nata cu revisiunea Bibliothecei si a Collectiuniloru. (Annex'a
a W).
Deschidiendu-se, disenssitinea assupr'a, conclusiuniloru rapportului,

RY
„la puntulu relativu la catalogarea, cărtiloru Societăţii, d. Sturdz
a
dice co nu se unesce cu propunerea, de
, a destină ua noua, summa, pre

RA
câtu timpu Societatea are unu functionariu anume: pentru acâst'a
„ro typarirea, Catalogului o afla, superflua, addueându aminte co al-

LIB
te bibliotheei, multu mai masi 'd'in: Europ' a,' nu au catal6gele loru
typarite; la acestu punctu d-lui adaoge co, pentru darurile facute de
A.S.R. Domnitoriulu,: se cade ca sase tnamitita, iua, deputatiiune, care

Y
“sa'i suppuna omagiele Societăţii. |:

SIT
„D-nii' Sion si: Laurianu sustinu. propunerea, d-lui Sturdea iin privin-
ti'a bibliotheesi, la: care si t6ta, Sotietatea adera; 6ro pentru cea din

ER
urma, parere, insarcinddia pe d. Presiedinte ca,. impreuna, cu Dele-
_gatiunea, sa mârga spre a supuneIV M. Ș. omagicle : si recunnoscin-
ti a Soeietăţii.. ga
UN

se communiea; ua, ser iss6re” ă, d-lui Ţ “Cotovu: care este insareinatu

"cu traducerea primeloru cărti d'in Pitu- Liviu, prin care cere a i se a-
mană “lucrarea, , pene. la annulu. viitoriu. se recommanda, Sectiunii
L

Filologice...- : |
RA

“Lia ordinea, dillei este” continuarea, discussiunei asupr'a budgetului.

NT

Pentru . decopiarea, mamnuseriptelocu latine - alle Principelui Dim.

Cantemiru, ce au sa, vina de la St. Petersburgu , se approba 1100 lei,
cu acâsta, observatiune ca De: egaitiunea sa aiba in vedere spessele ce
CE

său facintu, în casu analogu, pentru. «Descriptio Moldaviae» si totu ua:

data, sa, se faca si unu facsimile dupo ua, pagina, s&u doue d'in originalu.
I/

DD, Odobescu propune, si “Societatea consimte, ca, la, publicarea ope-

Tei Vita. Cantemir, sa, se. 'adaoge si corvespondenti! a lui, ge se vaa putea,
AS

La articotulu amperării de instrumente meteorologice, d. Aure-

UI

- diăma propune ca observatiunile. meteorologice, care de ua camu-data

se publica, în Monitoru, sa se reproduca si in Annali; totu-ua-data sa
BC

se assemne ua summ' a de. 300 18, pentru înfiintiarea unei noue sta-
„929
 906
fini meteorologice, care d-lui crede co Saru. put incredintiă
nu. i
d-lui Ioanu Ionescu, la Bradu,în districtulu Roma

RY
se approba. |
Acesta, propunere, sustinuta si de d. Sturdza,
ediutu d'in
D. rapportoru adauge co Commissiunea, budgetara a prev

RA
area,de cărti
economiile. Sectiunii Sciintifice lei 500, pentru cumper a |
| a Sa
de sciintie,

LIB
si nu se
ieri
D. Sturdza dice co acâst'a s'a, respinsu în siedinti'a, de, -
PI 5 Ia Ea
mai pote reveni assupra'i.
ea sa, care cerea
„.D. Stefanescu sustine co ieri s'a, respinsu propuner

Y
in budgetulu de annu,
1000 de lei, d'in care'500 lei, cei prevediuti

SIT
; asta-di. vine. Com-
d6ro nechelţuiti, si 500 ce s'aru alocă, estu-timpu
rarea de-cârti
missiunea, budgetara, si propune 500de lei pentru cumpe

ER
a summa. Socie-
de sciintie. D-lui roga pe Societate sa votedie' acest
„tatea respinge.
NIV
vedere co
“a articolulu spesseloru de callatoria a membriloru,în
caleulă
d. Baritiu'si-a mutatu domiciliulu în Sibiiu,.se decide-a i. se
LU

o: e a ba
spessele dupo acea, distanta,
ssu de Com-
- Restulu cheltuieleloru se approba dupo cumu s'au propu
5. (Annex'a; X).
missiune, votându-se budgetulu Spesseloru cu Lei 68,71
RA

'a intrunirei
„_D. Presiedinte invita pe Societatea se pronuntiă asgupr
NT

„Societăţii pe annulu viitoriu. Se defige totu dio'a de 16 Augustu.. .:

"D. Odobescu face intrebare d&co, dupo. promulgarea, legei ce. este
CE

modu .
inaintea Coxpuriloru legiuitâre, Delegativnea, pote purtă in.
atea, este
legalu, firm'a, de Delegatiune a Academiei, "titlu co Societ
I/

ca d. Pre-.
chiamata, a.punrt&. Dupo mai multe deliberatiuni, se decide
rdinaru Societa-
„siedinte, în assemine casu, sa convoce în modu extrao
AS

applicare a legii.
tea, sprea, se reconstitui si a luă, primele messuri de
| a
Presiedinte : Jon Ghica.
UI

„ Seoretariu ad-hoc : G. Sion.

BC

4 SE .
 997

ANNEXA W..

RY
A COLLEOTIUNILORU
RAPPORTULU COMNISSIUNII INSARCINATA CU BREVISIUNEA BIBLIOTHBGEL Si |
- SOCIRTATII ACADEMICE;

RA
a
A. Bibliotheca. |
aa

LIB
în axmariile
1, Castile sunt asiediate si conservate în buna; regula a
Societăţii. cai a
22 Septembre 1878 este -
„2, Summ'a totale a opereloru la dat'a de

Y
Comparate aceste cifre cu:
de 2190; opuri, cuprindiendu 3805 volume.

SIT
340 volume. D'inte ace-
alle. annului trecutu, esulta, unu sporu de
din. donatiuni, &ro 49 opere . :
stea,,.121 opere (227 volurne)- -provinu i

ER
e
(113:.vyolume) sunt cumperate. ÎN a
si cualitativa
Prin acâsta, acuisitiune, importanti'a cuantitativa de atâtea,
Frumosele donatiuui
IV
Bibliothecei nostre merge progressându.
-acestu annu pentru bibliothec'a Societătii
opere pretidse, facute. si in
UN

interessare. si iubirea, ce a-
nâstre, documentedia cu evidentia, viw'a
române porta pentru acestu insti-
tăi membri distinsi ai Societatii: | Sa
| a
L

butu nationalu.
a avutu fericirea, de a put& constată unu
RA

- Commissiunea, d-vâstra Protectoru allu Societă-

de inalta sollicitudine a, Augustului
| nou actu I, Domnulu Romă-
Sa Regale Carolu
tii nâstre Academice, Inaltimea,
NT

bibliothecei nâstre, splendid'a opera.-

niloru, carele a, binevoitu a donâ a
Demniin. >
Histoire de la Ceramique par
CE

veni neaparatu cu profuniu res-

Societatea Academica Româna va, |
a esprime gratitudinea sa Augustului Domnitoru.
pactu annexată sub No. 1) se
cu-
(aci
I/

completa a donatoriloru
a Ta list'a A-
Jonu Ghica, allu d-lui Generalu
| prindu onoratele nume, allu d-lui
AS

nostre frumâse col-

cari au 'donatu bibliothecei
drianu si alle'altor'a;
ai Societăţii: Academice Itomâne,
amici
Jectiuni de opere. Acestoru
UI

miultiamiri.! -: pr
adunarea, le va adduce'yiuele 'salle
eumperate, în numeru de 113 volume-si aratate în list'a,
“3, „Cartile
Inti'acestea, se nu-
BC

summ'a; de 500 lei.

“amnexat'a sub No.2, au costatu Doctrina numorun de Eckel, Memo-
mera opere (ca de essemplu :
 228

| viele Societatii Archeologice dd'in Odessa, „Receual d antiguit6s de Cagy-:

RY
dus, si altele), care elle singure valoredia peste jumetate din întrega |
summ'a cheltuita,.! . . aa

RA
4, Commissiunea a. constatabu co, in , avinulu 1877- 78, s'au legatu
88 volume, între care frumosulu opu d'in donatiunea, d-lui A. Odobescu, E

LIB
«La Colonne Trajane par W. Proehner», care pentru întrebuintiare -
„mai facile s'a asiediatu pe unu pulpitu. mobilu, assemeni donat
de d. Odobescu.

Y
5, Catalogulu intreitu cu care se: dotasse pibliothec'a,, contortau

SIT
votului! d'in sessiunea, trecuta, s'a dati in revisiunea, d- lui Eugeniu:
| Costinescu, sub- directorulu de la Bibliothec'a,. Statului, Com missiunea,
d-vâstra a conastatatu cu placere co d-lui a; facutu pâne; ;ăcumu mai in-:

ER
_tr6ga, acâsta, lucrare anevoi6sa, cu multa, cunnoscintia si essactitate,as-
„semenea si methodulu ce a urmati in catalogarea, cărtiloru, l'a, gassitu
NIV
“a fi forte nimeritu pentru facil'a, intirebuiatiare a avutului nostru bi- .
bliograficu. Relativu la coprinsulu: opereloru care constau d'in mai.
“multe voluime, s'a; pussu separatu- copiinsulu fia-cărui volumu ; ass6=.
LU

_menea, si la Dictionare, s'a pussu coprinsulu de la, cutare litera: pâne.-

la alt'a; câtu pentru cârtile care continu differiti autori, s'a trecutu
RA

intw'anu biletu, titlulu generalu. astu-felu. cumu:'se afla,; apoi s au fa

cutu bilete separate, pentiu fia-care autoru iin “părte, - IRI E
NT

* Dupo materia, Caitalogulu s'a impartitu în IV: Sectiuni, aziume, in: o.

Sectiunea I: Sorintsele. essacte (fisice si naturali), z
re DR
CE

» II: Dictionare si Encyclopedii, Pi

III: Literatura, HEpistole, Critice, Theatre ete... -.
DY: Istoria, Geografia si: Filologia.: Da . a
I/

Commissiuiea, iins&mna, co 'd-lu' Costinescu a inaintat cu “crai, |

AS

sa de catalogare, pâna la armariulu cu fascidrele ; assemenea, si câtaz. |

logairea, cărtiloru donate de veposatulu Archimandritu Geinadie “Po-:.,
7

UI

pescu este pussu în luciare, ERE , a at

Commissiunea d- vâstra,. satisfacuta, de acesta, lcrare, vine a ve
BC

propune-ca sa, se incuviintiedie ua, noua vemuneratiune pentu termi-

narea, lucrării si sa, se: prevedia; in budgetu' sumin'a, necessairia, „pentru
-
iyparirea, acestui Catalogu. E ci
 299

RY
n. Maniuser into.
| “6. In sessiunea, annului trecutu, Societaitea, Academica, la, cererea

RA
Commissiunii, a, decissu a, se cumperâ ua lada, de feru pentru pastra-
rea, mamuseriptelor u si altele. Acestu votu a gassitu ua deslegare forte
fericita pentru Societate. Onorabil'a Divectiune a Cassei de Depuneri

LIB
si Consemnatiuni a venitu intr'ajutorulu restrînseloru mijl6ce banesci
„alle Societatii, daruindu'i unu armariu de feru, care pentru volumulu

Y
„seu cellu mare, n'a, pututu fi transportau in localulu Academiei si se

SIT
pastrâdia in localulu numitei Casse. Gratia, acestei liberalităti, So-
cietatea,. Academica poa ssede acumu mobiliarulu necessariu pentru .pa-
strarea mânuscripteloru si altoru obiecte preti6se 'alle seile. Acesta,

ER
insemnata, donatiune, priimita, de Delegatiunea Societăţii, va dă ocea-
siune Adunării selle, de a esprime. viuele ei multiamiri cota onortr,
IV
bila Directinne e a Cassei de Depuneri si Consemnatiui.
UN

gvateloru ce se pastredia in acellu armasiu de feru, în care inventariu

au imncaputu în annulu acesta, si pretis' a' donatiuue a mamuscripte-
loru raposatului Banu 4 asilie Vârmavu, facuta, de reverendulu mem-
L

_-bru. onorariu 'allu' Socieţătii nostre, Pr 8. S. Episeopulu Melchisedecu,

RA

| cărui! a Adunârea nâstra îi va adduce cuvenitele multiamiri, |

9. Lada cu chârtei donate de d-lu Ionnu Al. Ghica, se afla totu in
NT

starea, donstatata de Commissiuinea din annulu trecutu. |

: iv a ei
CE

o. Museulu
-

e,
10. Relativa la mic'a collectiune de archeologia si obiecte istoric
'a, 'espressa, de
" Conimissitinea;: se mârginesce â,. epeti assemeni dorinti
I/

sa se asiedie
Corimissiunea, ' anului. vrecutu : «ca tote aceste obiecte
AS

torilo ru siedintie- |
cint” ua, mobila, ad-hoc, asi€ ca, sa fa visibili visita
| «loru Societăţii».
UI

». Colleotiumea de medallie..
BC

ce. se pastiddia intr'unu. avmariu de feru.

1, Acâsta conectiune,
- speciale + allu ' Societăţii, unde este. asiediata. pe 36 tablitie, a:
prin neadormitulu zelu allu
„eresentu în cuzsulu. amnvlui, atatu
 | 230 | |
d-lui D. Stumdea, carele stazuiesce mereu a O > inavuti, câtu si prin in-
serana'a, acuisitiune de 200 monete alle vechiloru Domni ai Romaniei,

RY
cumperaite de onorabil'a nostra Delegatiune, --In acestu sporiu allu
collectiunii din annulu trecutu, se afla 12 monete alle lui Mircea,

RA
un'a a lui Dabija Voda (provenita. de la, d. Doboezky) si un'a a lui
Michailu E. în induoitu essemplaru, Afâra, de aceste monete preti6se,

LIB
collectiunea, s'a mai inavutitu cu diferite medallie commemorative,
intre care multe se refere la evenimentele ti&rrei ; tote acestea, Ss au
inventoriaitu pe scurtu în list'a annexata, sub No. 4 | |

Y
Gratia, ânse iubirei cătra, acâsta colleetiune a d-lui collegu D.

SIT
Sturdza si a faigeloru ce d-sa, pune pentru adunareă moneteloru,
sperămu co Societatea va possede, in annulu' viitoru, Catalogulu deta- |

ER
iata allu collectiunii: numismatice , compussu de d-sa.. :
Commissiunea, acumu observa numai co list'a, moneteloru, typaritia,
NIV
în Annalile annului trecutu 1877. (Sectiunea, I. pag. 34- 35), trebue sa,
se completedie cu nouele acuisitiuni, dintre care putemu notă de: ua-
camu-daita, : la, littera, A, între monetele Domniloru Moldovei, si un' a
LU

a lui Dabija- Voda ; assemeni la littera B, intre monetele Domniloru.

Muntenies,. la, Marcea I (no. 4), sa, se adaoge cells 12 monete, cuprinse -
RA

în collectiunea, cumperata, precumu 6ro sa se faca pentru. Michailu I .

ua rubrica, speciale. |
| Inchiaindu acâsta dare de s&ma,, Commissiunea, d-vâstra, crede co
NT

„esprime vointi'a tutuloru membriloru Societăstii, cându propune a.se'

multiami Delegatiunii pentru co n'a scapaitu occasiunea, bine- venita,
CE

de a, face ua asia pretidsa, aenisitiune, „prin cumperarea,, moneteloru

mai susu amintite. | = | Ne :
I/

12, Commissiunea constata, in. Ano co - Delegatiunea Societății |

Academice a implinitu cu serupulositate dorinti'a, unanima.a, mem="
AS

. briloru de a, se adornă sall'a siedentieloru cu portetulu.. d-lui. D.

Sturdza, fundatorulu collectiunii n6stre numismatice, precumu: si cu
UI

alle 'membriloru decedati ai Societatii. Atâtu „procurarea, portrete-

loxru, câtu si incadrarea loru,; s'a, essecntatu conformu votului din
BC

sessiunea, annului trecutu.. Daia Sa

E Rapportoru A. Romana: -
 d3i

LISTA l.

RY
Carti i tatparite, donate pentru Bibliotheca Societăti, Acadeize, de la finca
Sesstunei 1877 pene la finca, sessiunei 1978.

RA
| _
O
a ' A -

Nae | mimi sopran | î 3 [2 |ză | ama

aa e -e | aa. [BE | aonatorului

LIB
3 | AUTORULUI | S S |
p>

sur Porganisa- |. “| Dommii :

Adrianu (G). | Mâmoire

Y
pi “| tion de la force armâe des

SIT
_ |
deux Principautâs TOu-
| maines r6uuies. |, _] Bucarest] 1858[lin-8% G. Adrianu
2 Alesanâri e: Le chant du Latin, traduit A

ER
„| „sile). „en vers par Fr. Dame. Bucarest] 1878[1in-8%j Fr. Dame
3 Antinescu e) Geografia Roinaniei sia |
IV I
| „tiărriloru locuite de Ro-
|
" mâni pentru usulu cla-
UN

L(2e)
sei a II si a TIl. primare
„| "Qe ambe sexe (ed. II). Ploiesci 1878] in-80 |Z. Antinescul.
o
Unu Archipres-] Ua voce seri6saîn oa, su-
L

“biteru. . . | prema, cotra clerurile

RA

| - 1 române si fruntasii po- a

- porului vomânu în ca-
-us'a, înstructiunei opt ap |L(70) Autorulu
NT

B.-Pesta, 18781 in-80 | anonymu

n lare.
ApxuBD 1paBn'TeAECTBY- | |
—
CE

_ xouraro Cenara. 'Toarb

I.— Onaţb AMEHRSIMD -
BHGOUBĂNIEMD YEASAMD
Dap-
I/

“m” nopezeniaub ,
- CTBOBANIS BnepaTopă
AS

. Herpa, Beauaro. 1104 NE | prin d. To

i | 1195, | C. ez.] 18721in-8%| cilescu
lo Sa- LL
UI

ă Ariesto L
iosto lu) Ta cote di e diversi
10 farioso Parigi | 1836|4in-8 G. Adrianu
BocnopcKoe HapeTBO Cb |
| AnatD (A).
BC

îm. eo! a A€OrpaDIIeCEA-

- “0 E R3APOGEEIIUI Na-
 Se Ba [is]
NOELE |
5 | AUTORULUI omunu son | SE | | = Semde
[EE | Donatorului

RY
|. i ze |sE
Ș.
ră NR | îi | | &. | A: SE. Mee

| o | “Domni: |.

RA
MSITUBEAMA, PACUACEI- Dati
“ ML BABANMII , NAAHaMA, O ȚȚ
| Ogecca 1848]1in-4*| Ion Ghica |

LIB
- a xapraau n euaamut.
“8 | Bapanons (Il) Onac'p Bucova j- | op
| KasaAID Ii NOBE.ZbHiAMD,
“xpanamunuca nb C.-Ile-

Y
TepOypreomb cenarr-

SIT
crom ApxaBb saĂVIII | |.
„Bbra. (tom. I. 1725 _
21740; 6.1, 1740— Di MR Ea

ER
A 1162). | „[C, Ilerep.Îaers—za zin:e] prin a. '70-
- a] Yasarean.x II T0Ţ.. „>: ]1878[lin-89] : „cilescu
NIV
9 | Baronzi (Q). | Alestar, drama in cinci | O |. îi 120) . .-
| acte (1393—1895), | Galati | 1878] in-8*; G. Baroazi|
10 [Bapcosr (E.B.)| Ipauaranvn c;nepuaro a ME i
LU

| BDaR Wace|. Aaa]

dA HOXOpORBNE, Ha |.
rpoGe 1 Maori > NI A ME
RA

„| mare, Moca] 1872]1lin-80| Barsov

-11.| Beeps | Heropia o amaruie pb] p[i Su
| aax5 MOaAaBcEaro roc- sa |
NT

NOAaps Kaasa Ronc- | | E 5 | prin d. To-].

a „| ramana Ranremnpa. | Moceab 17838|1Lin-80 „cileseu.: |.
CE

„12 | Borrell (N.P.)| Notice sur quelques m&-| | Sa

Mă Ma dailles grecques des zis [E
o de Chypre. “Paris | 1836)1in-40] Ion Ghica
I/

13 | Bullet. Mâmoires sur la mngue a Aa N e .

N Ț celtique. ! : Besangon 1754--60] 3 în fi G. Adrianu |:
AS

14 |. de Cadalvâne | Recueil de Medailles Grec- [i a [ui

(Edouard) ! ques, înddites, “Paris. | 1828]1in-4%] Ton Ghica
UI

15 Kaxnesnps(4..) Hnira, cyerima HAN, COC- | | ii A | ph

| o „|. moanie. apcanteaane- | 1722[1 în £] Nie: Popote].
| | Bin pediria. : 40.Derep]. | a Ț
BC

16 | Cantemiru | Consilii hygienice pentru |. [| ' [L(26)]Dr:D.Can:

(Dr.:D.) crescerea copiiloru. *Î- Petra | 1877 in-80 „temiru
 N

= ! -
3 | NUMELE . |. ă | = £ - sz Numele .

RY
3 . AUTORULUI |. TITLULU SCRIEBIL 3 £ | = E E donatorului
pz] >

RA
17.1 Kanremnpb Couanexia, [cata rr H3- Domnii :
| (nasc Anri-| pannsre nepenoarr. 05

LIB
"0Xb ANMHTPi-| NOpTperoma aBTOpa, CO
crarser 0 Kaureunpb
„eBN%5). :
neo npiubuanisunBi] |. prin 4. 'To-
„4 A. Orowanna, C.Ilerep.| 1867-8|2in-8% cilescu

Y
183 | Cantu (Cesare)| Storia universale. “Torino hias2-cslGin-8c| G. Adrianu

SIT
o» Indici della storia univer-
„ sale (nuova edizione to- | |
“ Tinese), Torino | 1867|Lin-8* E idem

ER
> Documenti alla storia uni- Na
| versale. Torino [1862-5f3in-8"] idem
IV
19 — (Culegere de 17 capitula-
„ tiunialle Portii cu pute-
UN

“zile europene.— In lim- | Constan- |

Aa | Waturea). tinopole | 1825|Lin-8* V.A.Urechia
20 | Casti (G.B.) | Gli animali parlanti, po-
L

ema epico, divisoi în Şen-

Parigi | 1823lein-120] G- Adrianu
RA

po tisei canti. |
21| Demmin (A.) | Histoire de la Orare | | |
i en planches phototypi-
NT

ques inaltârables avec | | A.S.R.

î “texte explicatif. Paris | 1875|2 in-te Carolu i.
E
CE

22 | de Chaudoir.: | Azora sur les monnaies

_Î (baron 8) |! Russes. St. Peter.| 1836] 2în-8 | D.. Sturdza
23 | Comsia (D) Pomazitulu, intocmita cu |
deosebita privire la gra- i
I/

„| 2 2-0
aa din'a scolare. Sibiiu | 1877[lin-8%] D. Comsia
AS

24. | Comsia si Eu-] Calendarulu bunului eco- 1(2 c)

: | genu Brote.. | nomu pe annulu 1877. | Sibiiu | 1877Jin8* idem
25.| Orapellian (A1).| Geometri”a — elementaria| |
UI

Se pentru usulu sedleloru N. Crapel-

| | de ambe-sexe. Ploiesci | 18781 in 8%] lianu
BC

26 > > Aritmetica, elementariă + _

pentru usulu sc6leloru
30
 sopinRu -| £ ElaE 28 Numele

RY
e
ureULUI
$3 || AUTOR 2IrLULU
ITLULU SORIBI a E 5 E | donatorului
z o poss .

RA
, | o SI Domnii :
„Î. de ambe-sexe. (ed. V). | Ploiesci | 1878 lin-8] N. Crapell.
27 | Dame (Br). | Le râve de Dochia, poăme | | DN Aa

LIB
- dramatique. - „p Bucarest] 1877]lin-8*] Pr. Dame
e
28. >» ["âtat roumain et la paix | Să |
| de POrient. — Neutra- | | |
lisation de la Roumanie. | Bucarest] 1877[1in-8% idem.

Y
„i

SIT
29 > > “Gramatica franceza cu es- |: |. o
sercitiuri. Ed.'a, doua. [Bucuresei| 1877[1in-8*| idem
„30 | Densusianu | Les Roumainsdu sud: a N Aa

ER
'Thessalie, | Paris et; |
(Nic.) et Fr. Macâdoine ,
Dame. Epire, 'Thrace, Albanie. | Bucarest 1877[lin-8*] - idem
31 | Dante Alighi eri] La Commedia, novamen- | pe
NIV
„| te riveduta nel testoe
dichiavata - da Brunone
Bianchi (Settima edi- .
LU

Si zione). „| Bivenze | 1868hân-120] G&. Adrianu

„82 | Dorange (A) | Catalogue deseriptif et | pu
raisonn6 des manuscrits
RA

_ “de la Bibliothbque de SI E
Tours. Tours | 1875]lin-4c[V.A:Urechia[
33 |Enacânu (J.G.)| Principii de filosofia. Bucuresciiscs-sa[? (6 43011. G.Enacenu
NT

34| -» » | Istori”a filosofiei dupre Al- | Di |

| bert Suegler. - Bucuresei]is69—7a[2 (2 es] idem
CE

>» | Disertatiune assupr'arap- I Mai

35 >
porturiloru S-lor Trei-
Terarehi cu filosof'a an- | |
I/

"| tica si moderna. ȚBucuresci] 1871[12 8] idem |.

3 _
AS

36 | » » | Stilistica sâu cursu de lit-

| teratura, în prosa. Bucuresei] 18741142). idem ..
37 » > 1 Ceestinismulu: in Dacia
UI

a „si crestinarea Români-

si | “loru. |Bucuresci] 1875]lin-8*] - - idem.
BC

38 | Esarcu (0). | Documente istorice. des- pp

ai coperite în Axchivele L- | |. | |
_talei, E Bucurescil 19781 '.s5| C. Esarcu
-
 235
.
a i

Numele

RY
5 SUMELE TITLULU SCRIBRII zi | 35
3 & a SE donatorului
| = „AUTORULUI Î
|
|
| sa
z |

RA
o NI - Domnii :
-39 | F.(L. Bm.) | Situatiunea. — lase) jlin-8* —
|
40 | Felix (Dr. 1.) | Rapportu. generalu pe an-

LIB
| nulu 1877 assupr'a ser- | Primari'a
” viciului sanitaru allu o- “e toesol orasiul. Bu-
4] rasiului Bucuresi, Bucuresci| 1878|i n-8 | cuxesci
ăi

Y
"41 | Ferrari (0) et | Grand dictionnaire fran-
E

SIT
.
"Joseph Caccia | gais-italien et italien-
franqais. Paris | 1874]lin-4c| G. Adrianu
42 — Foisi6r'a Tategraflui 70- e 1 (3es.)| Dr. Ilarion

ER
i pâna pe 1877. | Sibiiu | 1877[in-8*| Puscariu
|
Utilitatea studieloru neo- | 1(8es)| ă
43 | Prollo (G. L).
latine in Romania, Bucuresci| 1878|lin-8*| G. L. Frollo
„|
IV
|
44. | Gaster (Aoses)| Zur Rumănischen Taut-| | i
|
UN

Si - geschichte. I. Die Gut-

| a | turale tenuis. Halle | 1878]lin-8*|Dr.M.Oaster
gramatica fran- |
45 | Goudar (Ludo.)] Nuova G. Adrianu
NE cese-italiana. . Parigi | 1875[lin-12%
L

II |
|
46 | Guarini (Cav.)| IL pastor Fido, tragi-co-
RA

media pastorale. Parigi | 1766)lin-16% - dem

|
“47 | Hasdeu (B.P.) Axchiwa, istorica a Ro: Directiunea ge-
NT

| i maniei. Tom I, partea |, e

| | gimsmmue.uIr. |Bucurescihasa-elevinzof "uses
48. e 4 | Histoire de la tolârance | |
CE

| "| veligieuseen Roumanie,

traduite par Fr. Dam6 et | |
“B. Floreseu. . 1 Bucarest] 1876]lin-8*| Pr. Dame
I/

e e Histoire critique des Rou- |

49
AS

| | „mains. La Valachie jus-

- qu'en" 1400. 1. Exten-
_sion territoriale. Tra- |
UI

Bucarest | 1878 lin-8* Idem

a "“duit par Fr. Dame.
Î
50 | Hurmuzaki Docuimenteprivitârela Is-
Lin: 4 [srinietor. Cale
BC

"| de) | tori'a Româniloru. Vol.

(Budosiu
În (d750—1818). [puemesa 1876/(2 es.)| unii puniice
de.
| sa Hefiter (A. G). Le droit, internaţional
 986

|:
rază

No. de ordine

Volumele si
RY
formatulu
NUMELE . Numele

RAData.
„"typaxirii
TITLULU SCRIERII

Loculu:
| AUTORULUI: | donatorului |
"ÎI

Dommnii :
| PEurope ; traduit par J. |

LIB
„|. „Bergson (3* 6dition).: oja Adrianu
52 Hennin. Manuel de numismati-
que ancienne, T. I. Ion Ghica
58 Der Deutsche Herold.

Y
fir Heraldik,
Zeitschrift

SIT
Sphragistik und Genea-
„logie. IV-ei bis IX-er
Jahrgang (1873 —78). | D. Sturdza

ER
“Huber (Du. Untersuchungen iiber die
| Alfons). „ Minzgeschichte Oester-
NIV
„xeichs în XIII und XIV.
. Jahrhundert. idem
55 Jahres-Bericht der Nu-
mismatischen Gesells-
LU

chaft în Wien, iiber der

Jahren 1872, 1876,
RA

1877. “I- idem

56 Ionescu (B). | Puterea de propasire a
limbei. Studiu filologicu
NT

comparaţivu asupra |
limbei romanesci, *| B. Ionescu
CE

57 Jourdanet (D.) Infiuence de la pression

de Pair sur la vie de |,
„ Phomme. V.A..Urechia
58
I/

eypuaa NAu 1102en-

Has sanncita, Oaaaen-
AS

HE U. BBUROAOCTOIt-
HHS NANATU rocyaapa
UI

uuneparopa Ilerpa Be- pr in D. To-

Aukaro CD 1689 voga. cileseu.
59 |. Kepuenckia „ApeBnocrn.
BC

O nanrnrareiicroii ka- |
makou6b, Ypauuennoii ă
apeckamnl, 4% Ton Ghica |
 931.

za].

RY
=] nomere-| &.|e
[EE | neterau
3. | awronunur | PEWOLU SCRII | să3 | 2_|e |e*
= ——-

RA
“60. Kretzulescu Anatomia deseriptiva, Vo- |. | | Domnii :

LIB
„| - (Nicolae) | lumulu 1. Bucuresci| 1878 1265) N. Oretiu-
61 | Lacroix (Paul)| Moeurs, usages et costu-] |. în-8* [- escu |
Î. | mes au moyen-âge et ă
V6poque de la Renais- | -. |

Y
a „i sance (3-2 €dition). | Paris |1873|lin-8%] G. Adrianu

SIT
62 > > Sciences et lettres: au mo-
--yen-âgeet ă l'6poque de |
_]'la Renaissance (2e edit.) | Paris |1877[lin-8c| Jdom.

ER
63 Legrand (le Dr) La nouvelle socists. indo |:
mi]. a | - chinoise- fondee par “M,
IV
le Marquis- „de Croizier
et son ouvrage p art î. | Si
UN

| Khaner. Paris | 1878|lin-8“| Soc. Franc.

64. | Leroy-Beaulieu L'administration locale en iau Ma |
i (Paul) o [i France et en Abgleterre. | Paris | — |lin-8%| G. Adrianu
L

65 |. Littre (E.) | Dictionnaire de la langue | | aa

RA

Si frangaise,— Supplâment,
suivi dW'un dictionnaire 6-
tymologique de. tous les
NT

mots Worigine orientale: | |

Aa par Marcel Devic. “Paris | 1877lin-4% Idem
CE

66 | Luschin (Dr. | Zur Oesterreichischen - |. |

| Arnold) Miinzkunde des XIII und II ARI Ia
| | XIV Jahrhunderts. |: 1869]1in-8*| D. Sturdza,
I/

| Miinz. geschicht] Vorstud, | Wien | 1871|lin-8c] — Idem

1 67 | Moaorozcein,| Hacroasnaa RHNLa, Ads
AS

1] Credyr36, | | i
|. - |
-- Nepnombronn | Pycnuxb centcuxs
UI

Paabenr. |. xosAeBr.. C.Ilerep.[1875-6|2in-8“] -Tischinin

68 Î'Luezembacher | A” szerb isupânok, |kirâ- |
- - Tânos 1] 1yok, 65 czârok pânzei. | Buda 1843|1lin-8% D. Sturdza
BC

-] 69 ÎManzoni (Ales.)| I promessi -sposi, storia |:

a milanese del secolo XVII
(edizione seconda) „ Parigi — Vlin-8| G. Adrianu
 RY
5 | ' NUMELE | mucuseareaui | 22 |.E | 55|
& E
Semele
Donatorului
"3 | AUTORULUI | , : 35
S a: S >

RA
” | - "| Domnă: |
70 | Marienescu (ar.| Balade populare. „- “Mdin-8 Dr. A.A M.

LIB
A. A.M) | Colinde. 3 - ȚLin-8e] Marienescu
74 | Marienescu(A.| Invetiatoriulu si poporulu, pi i
„A. Marianu) „ Despre buna starea mate-

Y
Tiale si propasirea Spiri- po |
| tuale. Sibiiu | 1858]lin-69] idem

SIT
ma] > > | Istori'a româna nationale Si A po
o pentru tinerimea româna. | Sibiiu | 1861]lin-8*| idem
Sa i

ER
73 > > .| Petru Raresiu,- principele | . - |
"Moldaviei. „Novela isto- | . - - | SE
| rica originale. Sibiiu | 1862]lin-8%] idem
NIV
74 | > > | Detorintiele n6stre. Unu] - N 53 |
o ” discursu populariu. | Viena | 1868]iin-16% idem
75| >. > Stâw'a Maghiloru stu cân-| -.... | |
LU

tece la Nascerea Dom- |Biserica | *. [2(es.)). :.

. nului Isusu Cristosu. | Alba . | 1875]in-16%] , -idem
76 | > > [-Epistola deschissa cotra |. i
RA

| „d-nii Protopopi, preoti,

profesori, invetiatori. si Î Ă |
cotra litteratii români. | „Pesta. | 1870J1in-160| - idem .
NT

> > | Arghiru si Il6na Cosan- |

diana. ,
CE

> > Descoperiri mari.

| 777 | Maxsigli (le | Description. du Danube, i
-loomte Li. P.de)|: depuis la montagne de
I/

| „| Kalenberg en Autriche,
“ jusqwau confiuent de Ia,
AS

riviăre Iantra dans la e

Bulgarie. [La:Haye] 174416 in-fl] Jon Ghica,
UI

78 | Meitani (G.E.)| Studie constitutionale. a N A N

79 IMichailescu(St.)| Industri'a si. resbelulu; |Bucuresci| 1878[lin-8*| G. Meitani:
N | studiu socialu si politicu. |Bucuresci| 1878 lin-8| St. Michail.
BC

80 | Mistral (Fred.) | Calendau, poeme nouveau | E E Ia

avec traduction frangaise | Se |
- en Tegard, - Avignon | 1867hlin-8c] G. Adrianu
 239

No. de ordine

Loculu typa-
NUMELE.

Volumele si
formatulu
Numele |

_Dati'a

RY
TITLULU SCRIERII

ririi
AUTORULUI -] Donatorului

RA
ÎMistral (Pred.) Mireille. “Paris 1876 lin-8*
Domuii
G. Adrianu
:

Neagoe (8t.) Gramatic'a limbei române

LIB
“pentru classele gimnasi-
ale (ed. IV). Bucuresci 1878 lin-80 st, N6goe
83 Numismatische Zeitsch-

Y
rifi, herausgegeben. von
der numismatischen Ge-

SIT
sallschaft in Wien, redi-
von dr. Joseph Kara-
girt |:
bacek. IV-er Jahrgang:

ER
„Ver, Vler, Viler, VIler
- und IXer Jahrgang. Wien 1844—T1 4in-80 D. Sturdza
IV
84 Petrarca (B) Le rime de messer..., le
„| stanze e POrfeo del Po-
UN

„o Î, liziano, connotedidiversi, Parigi 1836 2in-80 G. Adrianu

85 Pastia (Scarl.) Dare de sama despre ad-
„ministratiunea comuna-
L

:1a a municipal. lassi pe.

RA

timpulu dela, 1 Sept.1876 Primari'a

la 1 Sept. 1877. .
pâne assi 1877 lin-40 orasi. Jassi
86 Picot (Emile) La sottie en France, frag-
NT

ment Gun râpertoire

historique et bibliogra-
CE

phiquede lancien thâa- |:

. de
tre frangais (Extrait Nogent=-|
- Romania; VID. le-Rotrou 1878 lin-80 Tmile Picot |
Numi Mohammedani. 1843 lin 40 Jon Ghica
I/

37 Pietraszowski | Berolini
38 Popea (Nic.) Vechi'a Metropolia orto-
AS

dosa româna a Transil- |

" vaniei, sprimerea si res- |.
1870 lin: 80 N. Popea
UI

Sabiniu
e |.
taurarea ei.
Contr'a-critica la critica
dlui 1. M. Moldovanu. "| Sabiniu 1873 lin-8* | Idem
BC

90. Eşcelenti'a sea Archiepis-.

copulu si Metropolitulu
Anâr.. Bar. de Siaguna. Sibiu 1875 lin-80 N. Popea
 940.
5 . . o „ a | a z

"5 NUMELE |. | | = A SE | :: Numele:

RY
3. | AUTORULUI | TIILULU SCRȚBRII Sa |. 2 £ E | donatorului
5 a es

RA
91. [Popescu (1..G.)| Cmsu elementariu de î- | : | Domnie
| stori'a litteraturei româ- o 1(5es) 1. G. Popescu |

LIB
RI De ne. (Partea I). Bucuresci| 1878[in-8%| = +, de
92. Puscariu(J.Cav. Consideratiuni assupr'a |puda-Pe-l O [i(3es)]
„| de) timpului si spaciului. sta. 1878] in-8- | Puscariu.

Y
„93 Puscariu (Dr. I-] Isagogia adeco Introduce- | a E
Iarionu) re în cunnoscinti'a cârti- | | 1(2es5)|

SIT
| , “lor Sântei Scripturi. Sibiiu | 1878 in-8* | D. 1: Puse.
| 94 Reclus (Elisce) | Nouvelle g6ographie uni- “
| e verselle. La terre et; les | Di |

ER
Ea hommes. | “Paris |1876—78]3in-4%1G, Adrianu
„9. Roquefort. Q. (Glossaire de a languere- ep
NIV
B.B) mane. Paris .| 1808|2in-8c| - ydem
96 | (ac. P illet.) "Rossartzney Buch dari- a .
| "2 “Î. nen-zufinden wie aller-
LU

hand zufăllige Krankhei- | |

“ten und Gebrechen der “| Moanu Vata
|
„ Pferde zu erkenen. — |L598P]1in160] sianu.
RA

97: | Rupp (Iacobus)] Numi hungarici hactenus SE i

e | cogniti, | Budae. | 1841|1in-4|D.A Sturaza|:
98 [Salvă (Vicente)| Nuovo. Diceionario fran- i Di
NT

| | ces-espaiiol--y espaiol-| | |. Da
| e frances (6 ed:)::: Paris | 1876)1in-40|G. Adrianu
CE

„99 | (Schaffarik)” | (Disertatiuni publicate |. - | -

ia in Taacuur apyuraa |. o
„1 pene ezoneenoera). [Belgradul — [1in-8e| D. Sturdza
I/

1100 | de Sauley (F.) | Essai de clussification des | - | | |

suites monstaires byzan-;
AS

v
tines.]Planches gravâes |: Si Ma
par A. Dembour. . “Metz | 1836|1in-8c| Ion Ghica
UI

101| , Sobrino Grammaire espagnole- | E a |

o frangaise. | „| Paris ['1876in-go &. Adrianul
102. — Sopra i moderni falsifica-
BC

| |
tori di medaglie greche
 e E

5 | some "TITLULU SCRI | 3, Ela ze „Numele

RY
=] AUTORULUI a pa | 4 & A E E donatorului
Pe Sa

RA
„_antiche nei tre metalli Domni :
„e. deserizione di: tutte |

LIB
: quelle prodotte dai me-
„ desimi nello Spazio di |
E | - pochi anoi, „Firenze | 1826|1in-4% Ton Ghica

Y
103 — Statistica Agricola pâan- | . _Ț TO fficiu.cent,
| nii 1874—75, Bucuresci 1877)Lin-4clăg' Statistica

SIT
104 -- “Miscarea populatiunii pe a 3 | |
E - annulu 1874. Bucuresci| 1877|lin-4c] Tdom

ER
105 — Statistica judiciara pe an- a
a
DI -nulu 1873... . - . : IBucureşcii 1877[lin-4c] Idem
"106 [Stoicescu (C.8.)] Manualu de sintaxa -ro-! |
IV
si 0. Si. Cali-] mâna, lucratu pentru sc6- | LO. S. Stoice-
“nescu. | Jele secundari (ed. 2-a). |Bucuresci] 18781in160 scu.
UN

107 | — Dr. Strousberg und sein II

| Wivken, von ihm scbst . a
| |. geschildert.. „Berlin 18'76|1Lin-3*[V.A Urechia
L

"108 [Tamin- Despal-l Coup d'oeil sur les indi- i i

RA

les (Docteur) | cations, les contre-indi-

> | cations et Pusage des
'eaux min6rales. de Con- |: ES a
NT

| A irex6ville. Paris -| 1875|lin-80|G. Adrianu

109 | Tasso (Torq.) Ante, favola, boscaree- SE |

CE

cia. îi
| - Parigi | 1745[lin16% Idem
110| — La Gerusalemo Liber ata. | Firenze | — [Pin16% Idem
11i | Tocilescu (Gr. | Rapportu assapr'a unei |
„|. &. Toci-
I/

La) missiuni epigrafice în |

, | “Bulgaria. . „- Bucuresci| 1878]lin16*] lescu:
AS

112|, — (Tractatulu de pace dn

_ “Paris 1814—1815, Di i
UI

e limb'a rusa,si france). a — 2in-49(V.A.Urechia

— Transilvania. P6i'a As- |
113.|
-sociaţi. transilv. pentru
BC

- Jitterat. rom. si cultur'a | Associatiu.

„popor. rom. 1868-1877. Brasiovu hacer 10in4e]Tra nsilvana
. p-

3l -
 040

| |
|.

Volumele si
Loculu tyrpa-

formatulu.
No. de orâine
"Numele

Dat'a:
RY
NUMELE | MITLULU SCRIERII

- ririi
Donatorului
. AUTORULUI

RA
Domnu :
Î114 Una oeuvre murte et une
oeuvre de mort.— Lettre

LIB
“ au.Congrbs. "Vienne 1878 1in-80 Fr. Dams.
115 Uzechia
(V. A-) Opere complete. Seri a A.
"Pomul1. Comedii, ŢII

Y
Drame; Seri'a B. T l.

SIT
„Discursuri. Bucuresci 1878 3in-8o V.A. Urechia
116 Vergani . Grammaire italienn6 en
25 lecons, corrigte et

ER
„complâtâe par C. Fer-
rari (7 edition). Paris 1877 Jin]20 G. Adrianu
117
NIV
Verzeichniss der Biicher-
und Schrifien-Sammlung;
des Vereines Deutscher-
(Berlin) 1877 lin-8 D. Sturăza
LU

„hevolă în Berlin. |
I 118 Vierteljahrsschiift
fir He-
„raldik, Sphragistik und
RA

Genealogie, herausgege-
ben von Verein« Herald». | 1'7bro-
zu Berlin, Redigirt von siuri
NT

Ludw, A. Glericus. Berlin | 1814—18 in-80 | idem |

CE

Mamuseripte

119 Burghart Numismatica varia e di-

_auctoribus - pro
I/

„Ver SiS Constan

„proprio usu conseripta: tinopoli 1827 lin-40 Ion Ghica
AS

120 Popovici (Alec- Istoria Daciei alcatuita si

sandru) Ă povestita de înginerulu. 1836 Lin=40 A. Odobescu |
121 (Notitie archeologice si i-
UI

9» “
storice despre diferite lo-
„calități -d'in tiărrile ro-
BC

"mâne si est;racte d'in pu-

blicatiuui germane . si lin-80
latine). oblun* | “Ţdem
 243

ISPA 2.

RY
Câyti cumperate în decuwsula anului 1877-1878

RA
E3. | NUMEL E TITLUL
RE
U SCRIERI
Gita
I ZE
a &
|a â32 E
AUTORULUI
iai Se

LIB
Zi |

1-]| Aelianus. - De natura animalium, varia hi-

_ storia, epistolzeet fragmenta.

Y
| Porphyrius philo- De abstinentia et de antro Nym-

SIT
_sophus. pharum.
Phylo Byzantius. | De septem orbis spectaculis.
Recognovit Bud. Herscher,. Parisiis 1858|1in-8
RI ME >]

ER
2 | Appianus Alexan-l Romanarum historiarum que
Da | drinus. - a supersunt, griece et latine, cum
indicibus. | “Parisiis 1840l1in-80
IV
Di Ma
3 | AUED Bocnopenoe Ilaperso Ogecea - ' jisss—asflin-4e
Rapport sur 6tat actuel de Ven- |
UN

4 | Baudouin (J. M.)|

i “seignement special et de len-
seignement primaire en Bel-
gique , en: Alemagne et en
L

Suisse. Paris 1865|lin-4*

RA

o
5 | Bellori (lo. Pet.).| Columna Antonianaa P. S. Bar-
ţolo delineata et incisa, cum |
| „
169 ?lrin-t.ob.
NT

3 " motis excerptis. “ | Rome.

Physikalischer Atlas. Gotha. 185212 in-f.
6 | Berghaus.
Introduction ă Vhistoire dn Bu- |
Burnouf (B).
CE

„7
| dhisme indien. Paris. 1844|in-4*
Reisen und Rors- i A
8 | Castren (Al.). --*[ Nordische
| i "chungen, herausgegeben von
I/

N a „Anton Schiefner.. St. Petersb.|1s53—5s]12in-80

'Recueil d Antiquit6s egyptiennes, a
AS

9 | Caylus (de)
Se „Gtrusques ; grecques „et To-
|
maines. Paviş. — hsca—c7in-40
pe
UI

Î8t. Clemens A-.| Opera qaze exstant, grece-latin. |

“10
edidi; Migne. Paris. 1857|2in-80
“1 lexandrinus,
BC

ă 11 | Choiseul-Gouifier Voyage pittoresque dans YEm-

„pire otoman , en Grăce, dans
 ee
944

4] iu [= [îz

RY
5 | NUMELE PITLULU SCRIERIL Ze > [ZE
3 | AUTORULUI at 55 [E |5g
S | =

RA
Ja 'Troade, les îles de PArchi- |
pel et sux les câtes de PAsit- Atlas

LIB
mineure, Seconde €dition, ave lin-fi
| Atlas infolio, Paris, | 1842 loin-8o
12 — Le poăme du. Cid; texte ospa- |

Y
" gnol accompagn6 d'une tradue-

SIT
tion frangaise, de notes, d'un
vocabulaire et une introduc--4. UL
| Ma „tion par Damas-Hinard.:.. * £ Pazis, 1858]lin. 40

ER
13 | Dietrich (Dr.). Runen-Sprach- Schatz, oder W âr-. i |
_ terbuchiiber die âltest. Sprach- î Stokholm .|. - |.
Da „n Î deikmale Skandinaviens.
NIV
--. fund Leipzig.| 1844 1in-8o)
14 [Diogenes Laertius.] De clavorum philosophorum vi- | pe
| tis, dogmatibus et apophteg-!
mâtibus libri decem. Graco et | i
LU

| | Si latine cum îndicibus. - Parisiis. 1850]1in-8e

„15 | Dodwel (E). | A classical and topographical | OO
i Me o Tour through Greece during
RA

the years 1801, 1805 and SI Ma

pa | 1806. a “London. * | 1849f2in-4
NT

| 16 | Eckhel (Ioseph). | -Doctrina numorum voteruna. Lipsit, hesoa-s2e[9in-4c]...

ai o — Edda (die). Eine Sammlung
alt- | o:
E nordischen Gotter-und Helden- f
CE

lieder;; herausgegeben von Her-

| | manu Liining.| “Ziirich. [.1859|lin:8 |
| 18 — Geographi graeci minores. Gre- |
I/

2in-8oj -:
E E |. „| ce-latine ed. Car. Mullexus. - Parigiis. — [ascs-cajAt.Lf.]. |
AS

| 19'[Gori (Ant. Fr.). | 'Phesaurus gemmarum antiqua- a Ţ

i N | „| rum astriferarum. | Florentize. 1750 3in-4e
"-20.| Hallam (Henry). | Introduction to the literature of. |. *.-
UI

. a 1 Europe inthe fifteenth , sixte- | AI II

| enth and seventeenth centuries. | Paris. 1839M4in-8o
BC

21. — Historicorum grecorum frag- A „|

menta, collegit; : disposuit, no-
tis ei Prolegomenis; illustra-
 945.

2 | „
“E | o NUmeLE. Sa 2 3 * | să

RY
& AUTORULUI | TITLULU SCRIERII 3 £ = î S

Z IS

RA
e „Bit, indicibus instruxit Carolus
N E Mullerus. | Parisiis. beaa--s0(4in-80

LIB
29 | S-tus Iohannes | Opera grzece-latine edit. Vo- |. Ma
Ma NI Chrysostomus lumen |. | | Parisiis, 1 în 8e
- 23 | Klaproth (9). | Memoires relatifs ă PAsie. Paris. 1824—2a|3 in 80

Y
04 SE Tableaux historiques de Asie,

SIT
_ - depuis la monarchie de Cyrus . 1 în 40
o i - jusqu'ă nos jours. Avec Atlas. | Paris. 18266. Au
„25 | Koehne (B de) - | Muse de fen le. Prince - Basile

ER
Î. | Kotehoubey et recherches sur
„Phistoire et la numismatique
des colonies grecques en Russie
IV
- ainsi que des: royaumes du
UN

„Pont et du Bosphore Cimm6- |

Prien. St. Petersb.| 1856|2in-4%
26 |Keue (B.B). - Vscan p0Bania, 053 neropiu |
IN e |. ApeBnocrazb ropoaa Xep- o
L

| Si connca, 'TaBpnauecăaro. C. [lerep. | 1848]1in-80

RA

3 Die romischen Alterthiimer der |

| 2 Lehne Er). Gauen des Donnersberg. Mainz. [1867 |2in-8cf
Miinchen. 1869 lin-tol
NT

| 28 | Liitzow (Dr.). Miinchener Antiken.

| 29: Lyell (Charles). . [lements de G6ologie; tra-
Sa aa duit de Panglais par'M.J. Gi- | . - Sa
CE

| mesten. 6 dit. Paris. - [(1864)fain-8e

30| >» Principes de G6ologie ; traduit E |
Di a par M-me 'Tullia, Meulien. Paris. 1843--1814in-120
I/

31 Meyer (Leo). Die Gotische Sprache. Ihre Laut-

d | | gestaliung insbesondere im
AS

Verbăltniss zum Altindischen , |

| a | - Griechischen und Lateinisch.. | Berlin. 1869 [lin-8e
UI

2 baze erai a illustrazio-

Monumenti inediti
Di Sa Micali (Gius eppe) ne. della storia degli antichi |
| | „_-[ popoli italiani. Firenze. | 1844|tin-8e
BC

.33 | Miklosich (F,)... Monumenta.. linguze Palseosla- | | |

Sa De vice e: codice Suprasliensi. . Vindobona. | 1851jlin-8e
94 — Nibelunge Noth (der) und die |
Klage, nach der ăliesten Veber- |
 a
Loculu typa-|

formatulu .
Volumele si
“No. de oreine

RY
| NUMELE

Dat'a
TITLULU SCRIERII

iri
“AUTORULUI

RA
* Jieferung mit Bezeichnung des |
unechten und mit den Abwei-

LIB
chungen der gemeinen Lesart;
heraus-gegeben von Karl Lach-
- mann. 3-te Ausgabe. Berlin.. 851 lin-89]. . :

Y
39. d'Ohson (le Baron) Histoire des. Mongols depuis

SIT
'Pehinguiz-Khan jusqu'ă,, Ti-. La-Haye et
mour Bey ou Tamerlan. Amsterdam. 18341—95
4; n-80 -

36 V'Orbigny (AL. - Cours 6l&mentaire de Palonto-

ER
cide). logie et de Gicologie siratigra- 1849-
phiques. Paris. 1852! 2in-160
(P. 3.).
Pallas
NIV
37 'Pableau physique et topogra-
phique de la Tauride. 1 St. Peters). 1795 lin-40
"|. 38 Sammlung historischer Nach-
richten iiber die mongolischen |
LU

1776
N "YVolekerschaften. St. Peters. 1801 din-4o]
39 Paris (Gaston) et La vie de “Saint Alexis. Poăme
RA

Paunier (L6op.) - du XI-e siecle et renouvelle-

ments * des: XII-e, XIII-e et
XIV-e sitoles, publi6s avee pr&-
NT

faces, variantes, notes e glos- .

'saire. Paris. | 1872 lin- 80
40
CE

Philosophorună grzecorum frag-

menta; collegit, recensuit, ver-
tit, adnotationibus et prolego-
menis ilustravit Mullachius.
I/

Parisiis. 1860—61 2in-80

4]. Philostratie Opera; recognovit Antonius Wes-
AS

- Calistratus. termann. o
| Bunapius. Vită Sophistarum, iterum edi-
dit Jo. Fr. Boissonade. .
UI

Himerius Sophist. Declamationes, accurate excusso

codice optimo et nnico XXII
BC

deciamationum emenda it Fr.

Diibner, Parisiis. [1849 [1in-8o
 94i

% NUMELE - SI 2a *+ sg

RY
HTLULU SCRIERII E E E
3 AUTORULUI |
„. = S 9
= . E

RA
42 | Raoul-Rochette. | Antiquites grecques du Bospho-. | |
aaa ve-Cimmârien. Paris. 1822)1in-8*
|

LIB
De Porigine dulangage. Deuxiă- E & |
„48 | Renan (Ernest). |
"4. me 6dition.. | Paris. 11858|lin-8*
. e
AM — La chanson de Roland ; poâme. | Io]

Y
| de 'Thâroulde. ' 'Texte criti-
dune tra-

SIT
que. accompagne
duction , „et de notes par |. îi î
E | Paris. 1850 1 în 80
| E | |. Gânin.

ER
45 | Stephens (George)] The old-nor thern Runic MOnU-
ă ” ments of. Scandinavia, and En- |
gland. | 1 London. — s6c—ss]2 in-f.
A a
IV
Schriften; VI-er und VIL-er Bd: | |
46 | Uhland's..
| i -Zur Geschichte der Dichtung -
UN

e - nd Sage. Stuttgart. | 1808|1in-4*

47 | Waxel (Lson de) Recueil de quelques antiguites |

Si N „trouv6es. sur. les lors de la
L

mer Noire appartenant ă VEm- - _

RA

| | Berlin 1803|1in-4e
pire- de 'Russie.
| |
48 | Winckelmann.. " Deseription des pierres gr avâes |
"du feu baron de Stosch. Florence. | 1760J1in-4*
NT

Ii
49 — Baunea, Ogeckaro oGurecraa
Ogecca . isi: —"[7in-40
neropia n ApeBnocreii.
CE
I/
AS
UI
BC
 948

RY
LISPA 3.
Mamuser inte, Dice, Autografe.

RA
I1—Il. Manuseripte alle lui A Badozscu, in 10 plicuri. Creăi Annalile dia 1877, AIE |
Sect. L, p.177, nr. 21).

LIB
E
„12, Correspondenti”'a, lui Nicolae Balcescu, unu carţonu olieritu de d. on Ghica.
183. Originalulu testamentului lui Nasturellu- Herescu.
14. Manuscriptu pe ua tabliti'a de scândura, allu lui Dăr îste Nasturellu din He |

Y
resci, donatu de d. A. Odobescu. |

SIT
15. Charteia cu inseriptiune thibethana, din mormântul de la Contisei gassita a
“la Ionitia Iamandi si donata dă d. D. Stowdza. |
16. Manuscriptele Vacaresciloru. (reii list'a loru in:a Amnalile din 1877, Soo TI, N

ER
p. 32—23),
17. Manuseriptele Bolentinâmului.
18. > „lui Gabridlu Muntenu, (Veai Annalile din 1877, Seo, A pag.
NIV
176, nr.2).
19. Doue diplonae alle lui Constantinu Negri, RE
„20. Ua adressa a Pi6 8. Salle Parintelui Episcopu Daehiscdezu, cu e unu plicu si- |
LU

„gillatu. - !
„21. Actulu de donatiune a d-lui Dr. Anastasiu Fetu.
22: Diplom'a infiintiării Societăţii Academice Române.
RA

„28. Diploma, de profesori, grecâscă, de la annulu 1806. -

"24. Hramulu bisericei, donatu de d. D. Sturdza. |
NT

25. Collectiune de imprimate ofâciali si diare românesci d'in Revolutiunea de la ;

1848, donata de d, 47. Odobescu
26. Inventariu generalu de manuscripte in prosa si în versuri.
CE

27. Un cartonu cu ua collectiune de timbrele roimânesci.

28. Unu chrysovu vechiu. o
29. Sigillulu lui Michaiu Racovitia.
I/

30..Sigillulu de la unu documentu.

AS

31. Ua cuteia, cu decoratiune,

"82: «Stâwa, României», primulu modelu din timpulu lui Cuza- Voda. A
33. Manuscriptele Banului Vasile Vârnavu, dupo alaturata adressa de donatiune a.
UI

P. S. 8. Parintelui. Melchisedecu, Episcopulu Dunârii de josu.

BC
 249

Adress a P. 8. 8. “Episcopului Diclchisedecu, pr in care offură MARUSOI issele

RY
Banului Lă Vâri RGVU,
Domnule Preşiedinte,

RA
x

Intre annii 1813 si 1827 a iraitu iin Moldova, unu boieriua, anume
Banulu Vasile Vârnavu, omu invetiatu, carele a facutu mai multe tra-

LIB
duceri de cărti in limb'a româna, privitâre la, Istoria si Filosofia. Ua
| parte d'in aceste cărti, manuscrisse, au -ajunsu in possesiunea mea, ha-
vazindu-mi-se de d. Ghitiescu, capitanulu de gendarmi de la Vasluiu,

Y
pe cându me aflamu ca, Locotenente allu Episcopiei de Hussi, cu vre- ua,

SIT
15 anni în uima, “ i
Dorindu conservarea, memoriei acestui baba, devotatu sciintiei

ER
si litter aturei române, intru ua. epoca, cându forte pucini în ti6rr”'a, nostra,
gendeau la assemenea, occupatiuni. intelleetuali, vinu a le depune la
IV
onorabil'a Societate Academica, spre pastrare in bibliothec'a, ci, si ve
-rogu ca, sa, regulati a se adună si publică notiunile biografice respec-
UN

tive, pentru. ca, sa, Du pâra. memoria, acestui patriotu stiraabilu, pâne
ce ânco sunt in vitia, contimpurani de ai sei,
Alaturediu la acâst'a si ua lista de nuinevulu şi de titlurile acestoru
L

„mânuserisse, . . |
RA

„Ve rogu, ca, de priimir ea, loru sa bine- voiti a respunde,

Priimiti, ve rogu, domnule Presiedinte, assigurare pr6 deosebitei
NT

| melle consideratiuni. | | | |
Tpiscopu :: Melchisedecu.
CE

„Lutr rile Istter arie alle Banului Pasilie Pâri nau, boieru alu Moldovei, care constau
din ur matârale opere, tradusse românesce între anii 18131827.
I/

Essempl. Vol. .
AS

18. Istoria Daciei, a Transilvaniei, a Valachiei si a, Mol-

i . „___dovei, de Dionisie Fotino. „
UI

L. 1 Pentru gresiele si pedepsi politicesce privite, seriptur a

| “lui Chesar Vecarie. |
E
BC

a! Frumsetiele a Istoriei Romanesti, seu tabl'a intem plă-

rilor, care au invecinicitu pe Români. -.
nino Anita
 | 250
Essempl. Vol.
LL .2 Scurtarea Obstescei Istorii lui Domeron..

RY
e Na N „Logic a scu antăiele talmacirile mestesugul dasa se -
Ma socoti cineva, bine. i
li.

RA
9 Filosofi'a moralicâsea a lui Muiiatori..

Y LIB
LASA 4

SIT
4daoăsele la Coleoiunea mumismatica, în Uma sessiumii din 1877,

i Acuisitiunea de 200 monete alle Domniloru Romaniei, oumperate de “Delegatiune

ER
în 'cursulu annului 1877. E
II. Schimbulu „unei monete a lui Dabija Voda, facu cu. a. Dobozcky, precumu si
NIV
celle 12 medallie si. 3 xeproducțiuni galvanoplastice donate de d-sa. CYedi mai apoi pg. |
28—30, si 49, exrata). a ț
TI, Ua medalia de la Alezandru- Yota Ghica, pentru eodiBearea Mitropoliei din
Bucuresci la 1856, (argintu). .
LU

|
„IV. Ua medallia pentru roodificarea bisericei St. Dutu din Craiona, 6 csserplare -
auru, argintu si bronzu). - |
RA

X. Ua, medallia de la Alexandru nu Î, «Virtutea militara» , donata de d. Dim. *

Sturdza | ini
„VI. Ua medallia de la A. &. a. Carol 1, <Virtutea, militara» (anu ossemplaru
NT

de auru si unulu de argintu). |

VII. Ua medallia, de la A. S, R. Car olu Z, «Serviciul credinciosus:
(a. id.)
VIII. >» pp»
CE

«Trecerea Dunarii» (de feru).

I/
AS
UI
BC
 RY
RA
N
| . ANEXA X,

Y LIB
BUDGETULU

SIT
=. VENIPURI SI SPRE

uenun ACÂDRRICE ORE ER

IV
L UN
RA

. E _
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 BUDGEPULU SOCIETATII.
. PE ANNULU
o a apitoludu 7: Venituri

RY
Ş Art. i | | De .
II | A. Fondulu Zappa, de lei 245,000...» N

RA
1 Procentele pre semestrulu iuliu 1878 (restu). 1,000
2 Idemu : » intreguluannu 1879...... 19,600
38| Restulu din versam. Zappa pre annulu 1878. 7,480 |

LIB
4 Versamentulu Zapba pre annulu 1879. . 3... | 11,750 Ea "Ţe
5 Intrare d'in vendiarea cârtiloru acestui fonda. "500 . 40,330
| |] B. Fondulu Cuza, de lei 22, 000: N a i

Y
6| Procentele. pre. intregulu annu 1879 . |. 1,760]. E

SIT
| 7| Intrare din vendiarea, cârtilorn acestui fondu. 100 : 1,860|
Ia C. Fondulu Economiiloru
destinatu Sectiunii Istorice, de lei 43, 000.

ER
| 8 Procentele pro intregulu annu 1879...... 3; 416 a
9 Intrare d'in vendiarea căr tiloru acestui fondu. "500 | 5,916
IV | | P destinatu Sect. Sciint. “Natur: de lei Lt, 000 a ia . |.
NIV
IO Procentele acestui fondu pre annulu 1879. 1,120) [120| ':
v D. Subventiunea de la Statu pre 1879. __15,000|' | 15,000]
VIII BR: Namerariu in cassa la 16 Aug. 1828 | _27,918|54|
27,918 27,918|54
LU

VII F. Din fondulu Nasturellu-Herescu. î. Ie

1 12 Restu d'in venit. mosiei Nasturellu pre 1878. . 7940175] .
RA

13 Venitulu mosfei Nastureltulu pre. 1879..... 10,740|75| 17,918|50]

| Totalu. . 108,126] 04
NT

| II Ma Pro Memoria | | _
“ÎVIII] F. Fondulu D-r. Anast. Fetu de lei 10,000.
| 14 Procentele acestui fondu de la 16 „Augustu | a Ma
CE

1872 1879,...... eee

e eat a ase | 8,680 8,680].
I/
AS
UI

i siedinti” a plenazia a, Societătii Academice Romane din div a de]

_ Bssaminatu si adoptatu in
doue-dieci si siepte (27) Septembre 1878. |
BC

(8) Presiedinte : Ton Ghica.

(L. 5) Membrii Commissiunii Budgotare :.. Aa
„ D. Bhurdza. . Dv.:1os. Hodosiu. .
Secretaru. : G. Sion. |
ACADEMICE ROMANE |
1873—1879.. ie | -
a - “Capitolulu. II: Spesse

RY
S Mt Lit]. . |
ŢI. „i A. Spessele din fondulu Zappa a
-1| a | Typarirea Psaltiriloru lui Dosotheiu. . . . . 2,000

RA
“91| pl Pentru Comissiunea, de revisiune a proiectului Sa
„| | de Dictionariu. .. . se eee... „| 5,000
3| 6 | Pentru cumperarea bibliothecei “si ridicarea Si

LIB
|| monumentului lui A: Papiu Tarianu. .. .. 7,000
4] a | Pentru cumperareaa 100 essemplare din Dic-
or tionăriu si Glossairu, de la d-n'a Massimu | 2,500
-5| e | Pentru legatu de cârti ....... eee aia. 500

Y
6| f | Pentru portretele membriloru decedati si cadre. 1,250

SIT
7] gi Pentru acuisitiuni numismatice si anticarii. . . 3,000
| -8| bl Remuneratiunea pentru trad. d'in Zita Liviu. 960 22,210
III C. Spessele din fondulu Economieloru
destinatu Sectiunii Istorice:

ER
| a)
9|' 3; | Pyparirea operelor Cantemiriane, si anume |
| | Vita lui Const. Cantemiru, etc. . ... ... - 6,500
b | Decopiarea manuscrip. Cantemiriane, origi- |
IV
10|
“| nale, (Istozri'a Imp. Ottomanu etc) ......] 1,100
11|" c | Pentru.missiuneain Transilvania si Ungaria |
UN

i "cu scopu de a procurâ documente . ...... 1,500

19| :q | Pentru decopiarea Psaltirei manuserip. a lui
||). Bfrem, Epis. Radeutiloru. 140|
|. |
AL

18| e | Pentru typarirea Catalogului de Anticuitati

[1 | “in museulu din Bucuresei , i . e. e e e + |._2000 11;240|
IV |. | D) destinatu Sect. Sciintieloru Naturali.. | =
TR

"Îq4l a | Pentru cumper. si instal. appar. meteorologice. |. 500

|. | E
15|. b | Pentru ua noua statiune de observări meteo- 800
300
N

| 1] rologicela Bradu... cc...

+ D.si E. Spessele administrative
CE

owa |
| [46| a | Salariulu Cassierului. .. .....-.. 2,400
7 bl 2 Seriitorului comptabilu.. «e «1,900 |
18| c|-. > Archivistului bibliothecaru. . 1,600
I/

ligi da] > Servitorului e... ... 840 6,740

Spesse de cancelar, material, încald. espedit.. etc, 800
AS

20 500
21|. “Mobiliaru, armariu de hibliotheca etc... ....
Spesse neprevediute. ...:....... an 300
29
Pentru venirea membriloru la Sessiunea pre-
UI

23|.
sente si reintârcere ....... eee... 3,877
Ea
Diunele membriloru în sessiunea an. 1878. . 14,168
94
4 'Typarirea Annaliloru sess. 1877 si 1878, cu
BC

“25|-
[ 'annexe si indice , 50 câlle si correctur'a . . . 5,000
Spesse de processe, .. cc... 400|.
26 o9:
27| | Dium'a membriloru Delegatiunii pe an. 1879. 940
> | 1,800 __34,225 __
28| Îndemnisarea Secretariului generale ..
Totalu lei. . . 68,775
“Bscedente. , , 39,351|_04
108,126| 04
 254

RY
PROCHSSU- VERBALE, No. 56.
SIEDINTI'A D! IN 28 SPPrEMBRE 1878.

RA
“Membri presenti : p-rii Aurelianu Petre 8, Baritiu George, Oretăui-
lescu Nicolae, Falcoianu Stefanu, Ghica, lon, Hodosiu- Iosifu, Ione-

LIB
scu Nicolae, Laurianu Augusiu Treb., Maniu Vasile, Odobescu A-+
lexvandru, Sion George, Stefanescu Grigijorie, Sturdza. Dimitrie A.
Presiedinte : D. Jon Ghica. | a

Y
“Sicdinti'a se deschide la 9 1 orea.m.

SIT
Se citesce processulu: verbale allu siedintiei precedenti si,« ,dupo Gre- |
care rectificări, „se verifica, SR
ER
». Secretaria generale, adducendu aminte eo în programm'a De- |
legatiunii mai este si alegerea de membri, Sneietatea decide a nu
NIV
se face nici ua, allegere in annulu acest a. |

La ordinea dillei este propunerea, Premiului Nasturellu, sseri” a A,

LU

pentru annulu 1881. Si aa Rae

D, Odobescu propune ea, thesa, aa: « Dissertatiune completa, sud rap-
i
RA

E portul fisico-economicu, alli unui judetiu allu Romaniei.» |

Dupo mature deliberatiuni, se admitte-acâsta hesa, cu progtarana! a:
NT

urmatore propussa de d. Sturdza :

aL, Geografia, cu ramificatiunile ei (orogai” a, hyărogafi a, topo-
CE

E «grafi'a),. | - -
all, Ochire assupr'a, istoriei naturali „ (tezxâmurile, for a, faun: a). N
„«IIT. Starea economica, atâtu agricole câtu si industriale. |
I/

IV, Statistie' a, populătiunii, (starea, civile, statistica, religidsa, jjuri- E

AS

«dica, medicale, militaria, scolastica, nationalităti, sc. l).

«V, Etnografi' a, adeco desorieroau usurilor u, credintelor populari,
UI

«porturiloru locali, s.€,1.).» ă | i

D. Baritiu communica conclusiunile Sectiunii. Istorice astm a ma-
BC

E nuscriptului venitu la concursu cu titlulu: «Istoria petrecerii Romă-

_niloru în Dacia, de la Aureliana pene la annulu 1300» (Ved. p. 222)
 955
Punându- -se a, votu premiarea mamnuseriptului prin bile, resulta
7 bile. contra si 4 pentru; prin urmare se respinge.
Se propune fixarea, termenului de. concursu: pentru acellasi subiectu,

RY
si se admitte prelungire de patru anni.
Se pune. la votu propunerea de a se mari cifii”a lui la 1000 lei si

RA
se admitte. Ie Se ae
Dupo observatiunile facute, se decide. ca tiţlulu operatului sa, fa :

LIB
« Istoră: a Româniloru în Dacia Traiana, de la Aurelianu pene la fon-
«darea prâncipateloru Moldovă: si tierr a Romdmâscan.

Y
p. Odobescu, dă, lectura rapportălui Commissiunii insarcinata, cu

SIT
cercetarea, probeloru de traduetiuni d'in autorii elleni,. care conchide
la, respingerea, loru. (Annex” a Y). | |
Se pune la votu prin bile conclusiunile” rapportului; resultatulu |

ER
este 9 bile albe. si 3 negre; prin urmare traductiunile se respingu si
se decide a se publică, concursu din lou, pentru aceiasi autori.
IV
(A se vede tabell'a, subiecteloru pusse la concursu pentru! annii
viitori, Annex' a 2) | |
UN

DB. Secretaatiu. generale dă lectura xapportului seu assup” a. lucrări-

loru si activității Sobietăii in anulu acest i in „cuprinderea urma-
AL

tore :N a e Ia | Si D
TR

« Domnilor E
N

«De si, multiamita, buna-vointiei: pasticulare a, a- lui. Ministru deln-

CE

«terme, processele-verbali alle Societatii nostre s'au publicatu in colum-

“anele «Monitorului officiale»; de si dv., domniloru collegi, cunnoscati
| «bine: lucrările cu cari wati occupatu si solutiunile ce li s'au datu, to:
I/

atusi, ca. Secretariu: generale, sunt datoriu a ve suppune tabellulu ac-

AS

N ativitătii d-vâstre in a XIL” sessiune academica ce ati tinutu.

| «Acâsta, sessiune a, tostu necessita.be sa fia mai prelungita de câtu
UI

«alle anniloru, precedenti „ fiindu-co lucrurile Societatii au fostu mai

| «numerose, si co membrii ei nu se puteau desparti inainte de a le 1e-
BC

| «solve pe tote, Probele de traduetiuni d'in autorii classiei, concursurile

 6
u prewmielou Nasturellu, essaminarea, mai multoru manuseripte addusse
«la cercetarea, Societatii, v'au suppussu la atate studii copidse, cărora
e

RY
«a, trebuitu sa, saerificati cu geuerositaste unu timpu pretiosu. ..
«1. Mai nainte d6 tte vomu memoiă co d. Ministru de Culte, aDprre-

RA
- «tiuindu activitatea nâstra, incordata, ctzra scopulu pentru care s'a,.
„<infiintiatu acesta Societate “si rolulu ce ea, este chiamata; a; jucă iin vii-
„«toru pentru progressulu culturei : intelectuali a natiunii, si avendu |

LIB
«in: vedere desideratulu espressu în un'a d'in siedintiele nostre, a bine
«voitu ainaintă cotra Corpurile legiuitâre unu proiectu prin care, nu

Y
«numai co confirma, essistenti'a Societăţii, dero o ridica chiaru la ran-

SIT
«gulu de Academia, assigur ându'i i atâtu ua, subventiune annuale sta-
«bile, câtu si independinti' a ei, destinându'i i totu -uadata, si unu locu
| «pre. care sa 'si faca unu edificiu propriu alu seu; astu- felu ca, în vii-

ER
«toriu, 'acâsta, institutiune sa ajunga a fi cu ua destinata, solida, au-.
«tonoma,: eterna, si fora nici ua grija, de Auctuatiunile politice. .
NIV
«Il. Venindu acumu la luciările celle . mai proprie attributiuniloru |
«sall, Societatea a ascultatu pentru prim'a, 6ra, rapportulu uuei mis-
„asiuni sciintifice, cu care a fostu insarcinatu in annulu trecutu:
LU

«d. Grigorie Tocilescu, junele nostru istoricu laureatu; numerâsele -

«documente istorice ce d-lui a addussu d'in Archivele si Bibliothecele
RA

«Rusiei, au absorbitu mare timpu din oceupatiunile dv., astu- felu

«co ati pututu, luă decisiunea de a, edită operele. lui D. Cantemiru
NT

«intregi, dupo originalele decopiaite cu cea mai severa, fidelitate. Trei

“«d'in operele lui Dim. Cantemiru, adeco Vita Constantini Cantemiri, |
a Collectaneu Orientaha si Istoria, teroglyfica, se Voru pune sub $y- .
CE

" «pariu iimmediatu, dupo. decisinnea ce ati dau; ânse, de pre celle
«trei volume manuserisse originali ce cuprinde «Istoria Imperiului |
I/

« Ottomanu» în limb'a, laţina, anuntiate de la Academi' a Imperiale

AS

«d'in St. Petersburgu, se voru irage copii essacte spre a. se pune,

«mai târdiu sub typariu. o
«III, Fericit'a idea, ce ati avuta de a votă ua sumra de bani pentr
UI

«cumperarea, bibliothecei regretatului nostru collegu Papiu Ilarianu,

«adduce pe de ua, parte ua frumâsa acuisitiune pentru bibliothes'a So-.
BC

«cietătii, 6ro-pe de alt'a; arta ua viua, proba de patriotic'a; recunno-

1
 escintia pentru memori'a' unui ba arbau, cate a onoratu literele Şi nam
„atiunea, româna, ridieându-"i i unu monumentu pe pământulu în care
«s'a nascutu si în care zacu remasitiele. salle mortali.

RY
«IV, Cererea, incidentale a veduvei reposatului nostru collegu Ioanu
„« Massimu de a-"i veni în ajutoriu la strimtorarea, în care se gassesce:

RA
«famili'a sa, v'a datu oceasiune de a licuidâ drepturile de autoriu alle
„«collaboratoriloru: la, «Proieetulu de Dictionariu si Glossariu», a cărui.

LIB
«editiune inundă depositulu nostru; ca ua adeverata sarcina, astu-felu
«domnii collaboratori 'si-au luatu: paxtea, de essemplare. la care erau
| «indreptatit prin Regulamentu, magazinulu Societatii s'a usiuratu,

Y
«6ro. d-nei Veronica Massimu i s'a facutu unu ajutoru, onmperându-i- |

SIT
«se unu numeru. insemnatu de: essemplaze. |
«V. Cercetării probeloru de tvaductiune d'in autorii clasici, venite

ER
«la coneunisu, i ati consacratu unu timpu destulu de pretiosu. Laborea
«d-vostre ânse n'a avutu altu resultatu decâtu deceptiunea de ale află,
| «insufficienti. Pentru acâst'a ati fostu nevoiti a le respinge si a de-
IV
«cide concursuri. noue pentru amnulu viitoru. Sa sperămu co respinge-
UN

«rile aceste nu voru fi luate in: nume de reu : domnii concurrenti, dupo
| «observaitiunile- ce voru vedă în Annalile n6stre, nu se voru descuragiă,
aci d'in contra, se voru stimulă si, “persistându in labâue, voru ajunge
AL

«a se perfectionă, : si a veni, la. annulu viitoru, cu luerhai mai solide,

«si, dupo modelulu laudateloru traductiuni d'in Cicerone, Dione Casstu
TR

«si: itu- Liviu, vomu ave si pe Pliniu, Erodotu, Plutarchu, si alti

«autori classici, pe care amu decissu a-i “traduce în românesce.
N

„<VI. Alte coneusuri, nu mai pucinu dorite, au avutu acellasi vesul-

CE

d'in
«tabu, Pr emiele Nasturellu, atâtu cellu d'in seri'a A, câtu si cellu
decerne. D'in tâte publicatiunile de peste
«seri! a B, nus 'au puatutu
. «annu care vi s'au presentatu, mat pututu pune preferinti'a d-vostre
I/

«pe nici un'a, care sa pota fi cualificata ca cea mai buna. Elaboratele
AS

«venite cu thes'a « Tierranulu, Românu», cae a fostu tratata, de duoi

si astu-felu
“aconcurrenti, n 'au pututu correspunde criteriului d-vostre,
UI

| «ati decissu ca aceiasi thesa sa se puna din nou la concursu pentru

. «annulu 1881. Assemine elaboratulu pentru thes'a: Istorv'a petrecerii
BC

u Româniloru în Dacia, de la Aureliamnu pene la amnulu 1500», pussa la,

33
 258_ |
«concursu ânco a"; in amnulu 1874, dupo cei ati date tâta, adtentitinea, i
«studi6sa ati fostu nevoiti a lu vespinge ca insufficiente, SI a publică

RY
«unu nou concursu pentru acâst'asi thesa, a .
“«VII, In eursulu sessiunii current, Societatea a tinutu cinci siedintie

RA
«publice; siepte din collegii nostri: au communieabu dissertatiuni sciin-
“atifice si d'in multe punturi de vedere inter essanti. D. Aurelianu ne-a,

LIB
cintretinutu despre. Ficonomi! a rurale. la Romani; d. Baritiu, in doue
«xOnduri, despre Jiconomu a, sociale si istorva civilisatiunii în' Transil- -
«vania; d. Odobescu, inti"ua, seria de mai multe lecturi, despre Cunun'a

Y
«de la Noto- Cer hash ; A. Sturdza, despre Bibhiografi' c : numasmalticei

SIT
«romamesci; d. Stefanescu, despre doue. descoperiri: paleontologice: a,
« Masselei de Dinoteriu, aflata în distr.. Tecuciu si a, Pălcei de camila
«fossile,: aflata în distr. Oli; d. I. Ghica, despre Omu si inceputulu
ER
«seu; 6ro d. Al. Papadopolu- Calimacha, despre Pedaniu „Dioscoride
«si Apuleiu, cu referentia la, botanic'a Daco- Getica.
NIV
-aNIII, Afora d'in „lucrările. ce se puteau prevedă prin con cursurile
«anunciate de Societate, ati avutu estimpu a cercetă, si operate: care.
LU

«au venitu sa se suppuna de sine la bine-voitâre d-vostre essamiuare.

“«Dâco n'ati pututu a le: approbă, cellu pucinu elle v'au procuratu ocea-
«siune de'a dă unu nou avântu studieloru assupr'a istoriei naţionali,
RA

„i aivsăzeinându pe d. N Densusianu cu ua missiune esplorativa în

«axehivele si hibliothecele din. Ungaria, si "Transilvania, missiune pe
NT

«cae dorimu toti a o ved& incoronata cu unu successu egalu. cu.

| «acel a allu missiunii ce ati traniissu annulu tvecutu în Russia. |
CE

«LX. Voindu a face d'in Societatea acâst'a tahernacolulu sciintiei

“asi allu suveniriloru naționali, dv. v'ati intrecutu ai adduce neince-
„«tatu daruri preti6se si neztimate; atâte obiecte de sacra pietate,
I/

«atâte cărti, cari ati venitu a le depune aici, dau atâte probe de
AS

«iubirea care v'a legatiu de acâsta, Societate, dau atâte frumose .

«sperantie pentru viitorulu ei, si . justifica, poti dice considerastiunea,
UI

«e se: manifesta in favorea ei atâtu din partea guvernului, „câtu

«si din partea, publicului bine simtitoru.. i
BC

«XX. “Voin trece răpede pr este lucrările currenti, precumu con imorala |
«ser upulosu allu operatiuniloru administrative si financiare; votarea
“
 _259

«hbudgetalui, si. altele, de. cauti . v "aţi. pecupatu cu atâta minntiosi-

„«tate si conseiintia; ci, dupo duba, saxcina, de Secretariu ad-hoc si
«Secretazriu generalu cu care m ati onoratu, me voiu, margini a a ve mă,

RY
asi pe: viitoru acelasi zeiu, si activitate, p.

RA
p. Presiedinte declara; sessiunea annului 1878 iuchissa,
Acestu processu verbale se verifica, iin siedinţi” a de astadi.

LIB
= "Presiedinte : I0n. Ghica: |
d
za
Su |» Secretariu ad-hoc : G. Sion..

Y
ANNEA Y. aa e

SIT
RAPPORTULU COMLISSIUNII INSARCINATA CU CERCETAREA PROBELORU DE TRADUCTIUNE
- DE PE. AUTORII ELLENI,

ER
- Pa

Domniloru, Sara
«Emvodotu trebuia, tradussu inainte de a, se fi formau limb'a prosei,
IV
«inainte de. a, fi: dispazutu din limba, acea, fragedime, care este ferme-
UN

a
«cabGiie in acestu. autoru». ae
ingeniosulu
Acâsta, idea, sustinuta, la inceputulu secolului nostru de
dap epi-
_ellenistu francesu Paul Louis. Couxrier, a fostu inserissa,
AL

iun româna
grafu, în. fruntea uni'a din celle cinci probe de traduct
Ia
„de pre Brodotu, care ne au. venitu:estimpu la concursu,
TR

nostrii, —coci pu-

Acâst'a ne dovedeste, cellu pucinu, co concurrentiii
loru în genere, se con-
„_temu adauge co, din studiulu tutuloru probe
N

ile loru, — ne do-

staita, co acellasi spiritu a mânatu pre toti în lucrăr
CE

fostu petrunsi de
_vedesce,. dicu, cumu CO toti coneurrentii nostri au
co, in cusulu speciale de
_gingasi'a intreprinderii loru;. ei 'si-au dissu
trunatele porniri
facia,, le este impussu a se folossi de naivele si: neins
I/

dinsele mersulu, ânco

alle stylului. lui Eirodotu, spre a mlodiă dupo
AS

| siovaitu, allu prosei nâste romanesti.

pentru traducetoru
„D'in, celle disse, s'aru crede pâte co dificultățile
UI

nu pe dephnu statorita, are numai

scadu ac0l0: unde ua limba, ânco
în l6gamulu plinu, de farmece
sa-si asterne gratiele salle copillaresci
BC

| alu unei vechi si i ilustre literaturi,

 „960

"Dero in realitate sarcin'a, este cu multu mai anevoidsa de pre câtu

s'au crede, | Sa | |

RY
A 'vespică! si a petirunde cu de: ameruntulu.. tăte vesfacitrile de
stylu alle unui autoru, carele, ca, Evodotu, prin intorseturile eapri- .

RA
ci6se alle graiului familiaru d'in timpulu seu, a sciutu sa deseria,
cu are ellu .
cu pâna, maiâstra tote faptele si tote lucrurile straine,
minună, pe contimporanii sei, este mai. totu asis de anevoia, — fia-

LIB
mi permissa acesta, comparatiune camu exagerata, — câtu de a-si dă,
"_cine-va, bine: sâma,- de tâte acelle infinite inflexiuni alle: gunganitului

Y
unui pruneu, cându mintea lui vede şi inchipuesce, câte abi6-vocea

SIT
lui scie sa le. exprime. Dreptu exemplu de acesta. mobilitate, speciale
prosei. lui „Exodotu, vomu. cită numai acea multime nespussa, de par-.
ticule cu cari ellu îsi impestritiedia, frasea, astu-felu încâtu să; i stre-

tiuni mai totu-de-una forte delicate,

ER
„edre mai linu întiellessulu in. mintea ascultatorului, prin modula-
IE Sa
NIV
Negresitu co este ua greutate capitale, pentru unu cititoriu, des-
partitu acumu: prin secoli si prin deossebiri radicali. în: graiuri, de. a
urmari fora, smintâla,. acea calle impletecita, alle cării nenunieraite
LU

cotituri anticulu povestitoru ellenu le-a insemnatu numai „prin tie-

rusii plapândi ai particuleloru salle.. | | E
RA

Dâro si mai greu este dea inzestaă, cu dinsele repr oducereea, într ua,
alta, limba, a acellui stylu asia de vesfaciatu, fra, de a, perde ! nIMIcU
NT

„din naiv'a lui complicatiune.

Ac6st'a erâ ânse sarcin'a pe care paruua 0 8 intiellessu mai toti
CE

concurrenţii nostri. si :d'inaintea, cări'a ei mai cu ossebire, au re-

massu f6rte udesse neputineiosi. |
„Si nu este lueru de mirare. Li s'a cerntu sa ne dea pe vomânesce;
I/

nu numai ua, veproducere erudita, a lui Erodotu, cu explicarea, filolo-

AS

pica, geografica, istorica si. aroheologiea, a fapteloru consemnate i in

căztile parintelui istoriei, ci mai cu sâma li s'a cerutu sa, pastredie
farmeculu acellui stylu naivu 'si curgetoru,
UI

lipsitu de ori-ce preten-

siune, de ori-ce emfase, grati0sa si -nemaiestrit”a simplitate care a,
nascutu, nu dintr'ua staruitâre vointia a autorului, ci d'in , însasi na
BC

tura, graiului cu care elle s'a servitu. .

 "981

Ellu a aflatu si ne-a pastratu pros'a ellena in gingast'a prunciei

“salle. Prunculu, prin creseerea, ce ellu: a sciutu sa, “i dea, a, devenitu in
- curându acellu stralucitu semi-dieu, alle cui fapte constitua pentru:

RY
eternitate un'a d'in celle mai mari glorii alle littereloru omenesci.
Noi ceremu de la, traducetorii români ai: lui Erodotu ca, pe urmele

RA
| înflorite ale istoricului ellenu, sa dea, pruneei nâstre limbi, ua crescere
ce'i va, desehide” calle larga, :si frumosu batuta pentru iviitoriu,

LIB
Asia, d&ro, nu pucinu ceremu- de la, dinsii.
Ba vedemu acumu cei'a ce ei: ne-au addussu de ua-camu-dada,
“Sunt cinci, disseramu, cari au venitu la, concursu; si de la inceputu

Y
cata sa. mai turissimu co cu toţii cinci se vbdu a se Hi applicatu tare

SIT
„ miultu la demn'a indeplinire a sazrcinei loru. Pare co le-a placutu tu-
turoru a. traduce! d'in Erodotu ; si aci ne putemu feliciti, domniloru,

ER
cu allegerea acestui autoru, care singuru d'intre scriitorii elleni, pussi
pâne acumu la concnarsu de Societatea, ' nostra, a pututu. produce ua
IV
asia mevitoria, emulajţiune: e
„Sunt dero cinci coneurrentă, d'in cari „unulu (mamuseriptalu in-
UN

semnat cu litter'a P) porta cpigrafulu citatu la inceputulu ace-

stui rapportu. | a |
Altulu (Ms. Lit. E) si-a, allessu dreptu motto, urmat6rea, frasa Vin
AL

Cam V. cap. 44a lui Thucydide : To ţăp epthărinov drlpov uâvov, ai od &v
re ăxpelep ris îxias To xepSaivew, înozep rwEs paot, păh)ov repzet, aĂAG ră apâcYar.
TR

Allu treilea (Ms. Lit. G) se serva, spre a se distinge, cu unu versu

„alu lui Bolintineanu : : | Sa
N

: «Fericirea, vierrei de la noi s 'ast&pta,. >

CE

Urmatorulu (Ms. Lit. H) iea dreptu devisa frasea, latina:

-«Mens cujusque: id est quisque».
„In fine ultimulu (Ms. Lit. 1) axe dreptu motto cuvintele : Mohov Aăfe.
I/

Casa le judecămu dinaintea, d-vostre în modu comparativu , le

AS

vomu deschide. pe, fia- care pe rOndu la acellasiu locu, si anume (fora
de nici unu felu de: precugetare) la Capitolele 30, 51, 32.
UI

„Sa, citimu d&ro aceste Capitole de a rondulu, în câte-si cinci probele

nâstre. |
BC
 262

LUL ERODOTU
"TEXTULU. e 5

RY
Cartea IV. -

31. — Iepi 95.rây nrepv cây mbYa XEyobat 'avăzhsoy sivat zăv hEpa, Walirobroy

RA
vexev 05% ot ze elvar ore Le. rd zp6ow ris ijreipov ore Grs&isvot , Tijvăe eo mepi .
ADTEV Tipar ră. xarbzepye cabens ciis -bpns atei viperat, 2doov 32 mob YEpeos 1-To5
erpuâvos, bonep noi oinâs' îjdq Gv doric Ap 6Yev Xuâva dăpiy minrovoay side oile o

LIB
ASŢOo. oize Tăp Î dy nrepoioi: mari Să Tov Yeuuâva, Todrov E6yra zotoăroy Ovoluyra Tă
zpbs Bopeny tori cije îjneipov radrns. 'Lă y nrepă cindtovras' Ti XLâvat robe Xmbdas Te
oi zobe epLoinobs două e, Tara by VDYy TE Nera parapâtaa, etno. |

Y
ŞI ” | MANUSORIPTULU E.

SIT
Ia privinţa fulgiloru de ziipadăi, (1). cu cară dicii Sciţi | că, este limit aeruţii, Şi. din
_ causa carora nu potii ved6 înainte prin (6ră, nică pătr unde, am „Piiterea urmatâre :: în

ER
părţile, care sântii din. sustii de acâstă, ţâră; ninge necurmatii „ mai puţinii vera decâtii
i6rna, precumii este şi naturali. Cine a vădutii din apropiare cadândii multa zăpadă, a-:
„cela, înţelege ce digi eii, pentru-că zăpada, este asemenea, penelorii: Şi din causă că dom-
NIV
nesce acolo o atare i6rnă, părţile acestei regiuni, care sântii spre. mâdin6pte, nu se poti
locui. Bi credit că Sciţii, şi cei ce locuăescii în jurulii lori, .numeseii zăpada, pene din
causa asemănărei. Aceste sântii velatăr ile mele peste acea, ce se vobesee despre ţerile
LU

cele mai depiăr tate. | “>

(0) Vegi IV. 7.

RA

| MANUSORIPTULU F, _

Ta ce. priveseo penele de care, cum di Scythii, e plin aer ul, ŞI care: nu lassă pe cineva
nică să vâdă țârra de dincolo, nică să uă, străbată, părerea, mea este astfel. In părțile
NT

care sunt mai Sus de acest pământ, ninge necontenit, “mai puţin &&nsă . vâra, decăt ii6rna,
precum e firese lucru; cine a vădut; de aprâpe'cădend străns' ninsârea , ințellege celle ce
CE

die; nins6rea s6mănă în adevăr a pene. Și din eausa, acestei ninsori,. care este: cum dic,
alle acestei ţărră nu sunt de locuit. Prin comparaţiune dar, după
părţile de la miagă-n6pte
părerea mea, Seythii şi vecinii lor numesc nios6rea pene; Am spus celle ce se dic despre
I/

aceste locui depărtate, | Sa a |

AS

MANUECRIPRULU G.

Ieri despre fulgii de cari gică Seythii că este plini văzduhulii şi din pricina lorti nu
UI

se pâte nică-ved6 mai departe" pe conţinentii nici străbate, acestă părere am despre că,
In părţile de susii alle acestei ţări ninge într'una, mai puţinii vâra de câtii i6rna, pre-
cumile şi firescii. Deci acumii cine a vâdutit de ayrâpe zăpada dâsă: cădândă, scie ce
BC

„spunii ei. In adevării semănă zăpada, cu fulgii ; şi din pricina acestei. zăpedă - ținuturile
din spre m6gă-nopte alle acestei părți de pământii sunt nelocuibile. Deci cr căii că Șoy-,
+
 263.
fii şi vecinii lori numeseiiîi zăpada, din causa asemăniirii, fulgi. (1) I6t spusele melle
"asupra acellorii țări. ce se dicii că sunt fârte depărtate. |
(D K. Abicht traduce acâstă ftasă aşa, : «S:ythii numescu, precumi am axătată mai susă (că),

RY
într unit modă Bgurativă (eizătovrec), zăpada fulg».

MANUSCRIPTULU H.

RA
| Acum, iin privinţa fulgilor, de care dic Seiţii că aerul e plin, şi că din causa lor nu
sunt nică visibile nici de străbătui părţile mai înaintate ale ţerrii, acesta, este părerea
mea : în părţile mai depărtate ale ţării aceştia, ninge continui, mai pugin însă, se in-

LIB
„ellege, vara de căt iarna. Căcă ori cine a vădut zăpada cădend cu desime lângă sine, scie
ce voiii să die :: fiind că zăpada sămănă cu fulgi ; şi din causa acestei iermne, fiind astfel
„(de aspră) părţile medinopţiale ale acestei ţerri nu pot fi locuite (de om.) Ei -credii ca

Y
Sciţii şi veciniă lor chiamă acelea. fulgi, fiind că compară zăpada, cu fuloi. Atît (ajunge).

SIT
să spunem despre aceste locuri dise cele mai depărtate. E
(223) od% ol 'vedi nota. Ja Cap. 7. Manusorisul Florentin axe aci Ob otot.
(994) ZAdooov cu acestă cuvănt se sub-inţelloge X16YL sai mai bine Viper.

ER
(225) TO 01 zrepă. Trebue; se observărnii aci puterea, articolului « Acelea, fulgi», adică de care e
vorba aci.
„(226) cixatoyrac zip ea So subinţellege roie zrepoie.
IV
i Aa ANUSCRIEIULU Î. -
UN

ar despre penele, de cari Soyţii spun că este plin aerul şi că din “cauza lor nu este
cu putinţă nici a vedea cineva "continentul de maă încolo nică al pereurge, cii despre ele
am opiniunea, următoare; în pâzţile deasupra, a acestei ţări tot dauna ninge,. se înţelege |
AL

"mai puţin vara de căt earna, după cum şi este natiural; acuma, dar cine vezi de aproape
zăpadă căzând iin abondenţă, ştie ceea, ce spun; căci zăpada, seamînă cu pene; şi din cauza
acestei erni care este astfel pârţile despre mează noapte ale acestui continent; sunt ne-
TR

locuite; ered dar că Seyţii şi vecinii lor vorbesc de pene înţelegănd prin asemînare ză-
pada. Atăta dar despre natiunile, cari se zice. că. siint cele mai indopiiriate.
N
CE

PEXTULU LUI „ERODOTU

32. — - Ymepfoptov 85 Tepte dmdpămoy obre zi .AmbYar ASlobGt ore rtyăg do 16

zaben otaeru&vov, ei ui ăpa 'I6omd6vec. “9 dă donew, 05 'odrot &ovot obâv' Ee'jov
I/

"ăp. &v Mai Sabou. ba zepl TGV pobvopăhpicov &ovst. “AN “Hotdâqp u&y Zori zepi
„Yneppoptto eipmucva, îom 33 mai “Oude £&y Erryevorat ei 5? câ cover = Opeqpoe rata
AS

TO , Enea, emounoe, a ” ”

| | i . . MÂNUSCRIPT0I: E. |
UI

Despre Fypecborei nu: vorbescii nică Sciţii, nici alţii cari locuieseii în acea parte, a-
“fară de Issedoni: Precumii credit cit, şi că încă nu. selii st vorbâscă nemicii despre. că,
BC

“pentru-că decă ari sci, arii vorbi şi Sciţii, precumii vorbeseit despre 6menii cu unii ochiii.
.
= . y
 264
e

Dârii Esiodă vorbesce despre Hy perhoră, asemenea şi Omerăi iîna Epigoni ma d6că cumii-
„va este Omerii, :care compuse acâstă poemă,

RY
(1) Poema întitulată, Epigonii nu e productulii lui Omeri, ci a vre unui poată din sc6la,. omerică;
scoliastulăi lui Aristofanii o aţribuie lui Antimachii, Obiectul acestei poeme a, fostii Epigonii, s6u
fil principilor, cară aii fostii ucişi în prima espediţiune” facută în contra „Tebei; a doua espediţiune,

RA
„care se fini cu dărimarea «i, era tractată în acestă, poemă.

MANUSCRIP ruLu F,

LIB
Despre Hyperhoreani ! nu dici nimic nică Seythii, nici altul din popârele ce> locuese p' a-
colo, afară pote de Issedoni. Dar după părerea mea, nică acesti-a nu die nimic. Căcă şi
despre dânşii Seythii nu vorbesc decăt cum vorbesc și de Gmenii cu un singur ochiii. Dar
a vorbit Hesiod de Hy perhoreani, Şi Omer îîn Epigoni, dacii îna adevăr a făent acestă poemă, |

Y
1

SIT
"MANUSCHIPTULU G.

Asupra Gmenilorii Fyperborei nici Scythii nu spunii nimici ni coă-l-alţă locuitori

din -acâstă ţârră, “afară 6re cumii de Issedoni, . d6rii, după părerea mea, nici acestia nu

ER
spunii nimici, căci Var spune şi Seythii, precumii spunii despre 6menii cu unii ochiii.
„Insă Hesiodu a vorbiti despre Hy perborei, de assemenea şi Omerii îîn Epigonii, (4) decă
în fiinţă Omerii a făcutii acestă poemă. | |
NIV
(4) Subiectulii acestei poeme erai Zipigoniă (adică în-armă născutii) ssait fil principilor cari pe-
risseră în prima espediţiune contra Thebei. Intr'însa era cântată a doua espediţiune sati răsboiulii
Epigonilorii, întreprinsă de fiii eroiloră din primulii 1resboiii. Afară,ă de acestea Ayperboreii mai sunt
LU

“numiţă în imnulii allă VII-l6a, omericii către Dionysos (v, 29). Ea

MANDSCRIPTULU H,:

Insă despre Fyperborei, nu. spun nimic nică Sciţii nică vre un alt (popor) din aceia
RA

care locuiese pe acolo, afară numai, pâte, Issedonii. Iar după căt cred eii, nică chiar. a-
ceştia, nu vorbose nimic (de c:); că-că, altfel ar fi repetat şiş Sciţii (disele Issedonilo.) cum
NT

le repetă în privinţa Unochilor. Se face însă mentiune despre Hyperborei de citre He-
siod, (se nai face încă menţiune de denşii). şi.de către Homer în Epigoni, daca în adevăr
„Homer a scris acest poem. E | . |
CE

(227) “Hotdâw. In nică o scriere a luă Resiod din căte a ajuns pănă la noi, nu se:face menţiune
de Hyperborei. — De aceia, se presuppune că acestă menţiune se afla in poemul lui Hesiod care s'a
perdut şi caro se numea, Lie mepiodoc şi unde ne putem astepta prea bine la acestă menţiune.
I/

: (228) “Opjprp sv "Bzerâvotot. Acest poem epic, în versuri hexametre, trata, despre assediul al
AS

doilea al Thebei făcut de fiii acelor şepte şefi care făcuseră, cca dintăia expediţiune. “EL era, continua-
rea unui, poem epic anterior asupră celui dintăiii resbel in contra 'Thebei care se numea Thebais.
Acestă poem incepea cam ca, lliada: « "A prog detde, ded, zohvăibtoy>. Continuarea acestui poemii
UI

avoa atât; de mare analogie cu cel dintăiii în căt e natural ca aceia care attribuai 'Phebaida lui Omer
să fi şi attribuit Epigonii, Cea dintăia linie a E pigonilor numai a ajuns pănă la nui; ea era astfel,
probând că era, o continuare : «Nov ab% OmhorEpwy avăpăv apybpeda, Modsat». Restul pre:
BC

cum şi 'Thebaida, sta perdut — Intre autorităţile care, attribue aceste scrieri lui Omer putom cita
pe Paiisanias şi pe Callinus. După Iliada şi Oayssea elle er aii cele mai faimos poeine opice ale au-
tiohităţii grece.
 265

MANUSCRIPTULU 7,

“Bar despre; oameniii pexhoreeni nică Seytii nu voshese; nimica nici-alţii din cei aşe-

RY
zaţi în acestii locii afară poate de Issedoni.. După cum însă eii cred, nică aceştia nu vor-
pese nimica; căci ar fi vorbit şi Seyţii, precum vorbesc despre oamenii 'cu un ochii. A-
_vem 6nsă cele spuse de Esiod despre Yperboreeni, avem şi cele spuse de Omer in Epi-

RA
goni, dacă i in fine a fi adevărat că Omer făcu acâstă poemă,

LIB
TEXTULU LUI ERODOTU

“aq. IloXAg a, Ti helara. aepi

1 adrăy Aro Xerobat,- puevot ipă Evbedeutvaa 2yî voda
zvpâv -2€ "YnepBopsoy pepâp.eva, dmruyseoda Ec dmbYas, ad 08 ÎmoYăoy 18% detopt-

Y
vos alei mode znotoyâpovs EwâStove zopicet &bră mb 1ipbe EezEpne Eruotăze n.n6v

SIT
"AGpixy, âvBedrey 88 zpbs peoonfpiny zpozeuzâueva mprovs Awdovowiovs "EX veoy BEmeo-
Yar, damă 85 robrov zarafievery Ext roy Mmhtoi wihmov mai dxmopebesdot îs Ebfotav,
n6hwyte 26 26 rue bExeL Kapborov, ră 8 amd rabrns Exhuzeiy "Avâpoy. Rapv-

ER
„Stiovg 1ăp eivou robe wouivovras &e Tijvov, Trrpiooe 02 ee Afjhov. Azimvteodat uăv vov rara
ră îpă ore heyovat e Aijhovy, mpârov 8 robe : "Ymepfoptovs reubai pepoboac TO, ipă bo
„„m6pas, tăc obvomătovat Aha eivot Tep me Xa Aaodirnv ua 6ă abrjat dorpar-
IV
eine Etvexev zepubat:mode “repfopăove TGV OOTEV ăăpas m&yre noumoba, mobrobs ot vv
UN

„meprpeptec moebvrat, muuăe pevohac Ev Are i 2vovrec. 'inei 05 rotor “Yepfiope OLGL Tobg
"- ămoneupdâvrac miow 0dx &novoctiety, Betvă, zoteop&vovs et opeag aiei Na) ahăpoperat
"Gmosredovrac ui). amodexeodar, obruw E pEporac Es Tod obpovs TO, îpă &văeăepăva 2y
“2opây vohdu] Trois. 7540 AGpots: Entovijjate, 1shebovas 1pozEpzsty o'p5a, dir SVT6y Se
AL

o Edvoc. Kai radra, păv. ore nporeuzysva aziy&eodar hsţovat: ec Afhov" oda, 8:
2 abrăg zobrotot root îpotot 76de motebpiavov 7:poopapsc, zăc Opnixiae mai râs Tlatovidac
TR

pvaines, Ezrery Yboat ri) "A preutăt Ti) Pooain 0% veb 2bp6V zane epăoboas ră,
| (pă. Kai TADTAL păăv 3 oida rabTas zotedoac. |
N

MANUSCRIPIULU E,
CE

"Ca moxiltti mai multe vokhosei despre ei Delienii dicânăii : donuri. sacre înfigtr ate în
paie de grâii aii venitii dela Hyperborcă lo, Sciţi; dela Sciţi le aii primiti vecinii şi în
contină le duseră succesive dela unii la alţiă îîn depărtarea cea, înai mare cătră apusii,
I/

până la marea Adriatică. De aici fiindi trămise spre m6dă di, dintre Eleni le primiră -
AS

mai ântâiii. Dodoneii ; (1) dela acestia descinseră până la sinulii Maliacii şi trecură în
Eubea, unde se trămiseră dela, cetate la, cetate până 13 Carystii; (2) de aici lăsară lao.
parte Andros, pentru că Carystienii le. duserăla, 'Tenos (3) şi Tenienii la, Delos. In acestii
UI

:
chipii ddicii că că ail ajunsi aceste donuri sacre la Delos, şi că la începutii Hyperboreii
| tirămiseră, spre a aduce aceste donuri sacre, pe d6ui virgine, pe care Delienii le nu-
BC

„I mescii Hyperoche şŞi Laodice, Ei adaugi că de-odată cu ele trimiseră, JIyperboreii pen-
! 34 -
 “tru siguranţă cinci însoțitori dintre cetăţeni, cari acumii se nuumescă datcătoii, şi a.
“mari onoruri în Delos. Apoi că Hyperboreii, când irămişii lori nu se mai 'zoîntârsără,

RY
„= considerândi' ca unii. ce fârte superăciosti, decă li s'ar întâmpla dea nu ved6 nici 'odată
pe trămişii lorii &rii între dânşii, ai dusii donurile cele sacre înfăşurate în î paie "de grâii
până la confiniele lorii, şi rogară tare! pe locuitorii învecinaţă” să le tramită de 'la: ei la.

RA
altii poporii. Ei ici că aceste, fiindii trămise în acestii modii ai ajunsi Ja, Delos. Ei
cunoscii ceva asemenea, acestorii: donură sacre: cândii muerile iraciene, şi peoniice: sacri

LIB
“că ireginei i Arteriis, nu Sacrifică fără paie de grâu,
(1) Vegi II. 52. 53. o
(2) Carystii este loculiă, cunoscutii şi acumii sub. numele de Cargo s6il' Castel Rosso, în a cărui -
_apropiare se află marmoră şi vinii excelenti.

Y
. (8) Astăgi se numesc6 'Tino.

SIT
MANUSCRIPTULU- F.:

Cu mult nmaii multe spun despre «dănşii Delianii, care. gi că. ofrande sănte,: legate: în
pae de grăi, sunt trimise de Hyperboreani şi ajung pănă la Scythi; de la Seythi le pri-
ER
„mesce. apoi fie care din popârele vecine şi le transportă depart te spre apus pănă ]a A-
driatică; de aci eaii callea sudului şi cei d'ăintăiti din Greci care le primesc sunt Dodo-
NIV
„niani; de la acestia, se scobor iin golfal Maliac şi sunt duse pe mare în Bubea, unde. unii .
oraş şi le trimite altui-a, pănă la Carystos; &nsă
& de. aci Andros .e lăsat afară din drum,
că. Carystiani le duc înşişi la 'Tenos şi“"Teniani la, Delos. Astfel die că ajung la Delos.
LU

„aceste offrande stinte, Se dice că la inceput se, trimisese spre:a duce aceste offrande sănte
două feci6re pe care Delianii Ie numesc Hyperoche şi Laodice. şi impreună cu dănsele.
ca călăuze pentru siguranța lor, maj. trimiseră ŞI şepte bărbaţi dintre - dănşii acei-aşi
RA

care sunt numiţi acum Perpherei, şi caror în Delos se aduc mari onorină: - Vădănd Snsă
Hyperboreanii ca trimişii lor nu se mai intore indă rât, şi ggăsind straniu lucru că li se :
4
întâmpla în veci ca trimişii lor să nu le mai revie, pentru acesta, duc pănă 'la hotarele
NT

„lor offrandele, lor sănte legate ini pa6 de grăi, Şi le incredinţeză vecinilor lor, cu rugă-:
ciane ca să le trimâtă vr'unui alt popor, şi astfel se dice că le trimit spre a ajunge la
CE

Delos. Bu ştiu prin mine însu-mi ceva, care se assâmănă cu aceste ofrande sacre. .
„Femeile din 'Thracia şi Peonia;: când sacrifică Artemidei Regină, nu fac ol ande sănte |
ră pae de grăi.L le-aam vedutii cu însu- “mi astfel. îacend.
N ,
I/

manosonrezuu 6; N aa
AS

ie -

Dâni mută mai multe spuniă despre ei Delienii ), cari dicii că “dar ai Sfinte e) 1e-
Ei gate în paie: de grâ i pornite de la Hypexhorei asi. sosit la Soytihi; i6ri "de la Segthi
UI

“ Imândule în primire vecinii unulii după altulii, le ati dusii spre Apusii din mână în mână
“până Ja'marea, Adriatică (3); isrii de acolo, trămisse înainte, spre ma$dă-di, le ai primiti
dintre lleni mai ântâiti Dodonienii (4), iarii de la aceştia, Sai scoboritii sspre sânulii Ma-
BC

ia (5) şi aii trecutii pe mare în Eubeia (6), apoi că oraşii la orasii le-aii trămissit ponă
la Carysos (7, irii de acolo ait lăssatii la uă pari te Andros (8), căci Carystieniă ari Î.
 - 267
fostii cari le-ait dussii la Tenos (9), 'icrii 'Tenienii la Delos. Deci aşa se gice că aii ajunsi,
“aceste daruri sfinte la, Delos. (10) Iârii mai ântâiii, Hyperboreii ai trămissii ca să ducă
pdârele. sfinte doă fete pe cari. Delienii le numescii că ar fi fostii Hyperoche şi Laodi-

RY
ce (11), ieri impreună cu elle, pentru siguranţă, ar fi tiămissii Hyperboieii dintre orăşe-
. cari astă-di se numeseii pesphevees (12), avândii mari
ca însoțitori,
„mil lori cinci bărbaţi
„ononă în, Delos. I6rii după ce trămişii Hyperboreilorii nu s'aii “mai întors 'în-apoi, ei

RA
stai întristaţii forte cugetandii că ar fi uă nenorocire “pentiu ei decă, 9 li To se va ” întâmpla
toti Ga una ca trămisii lori să nu se mai întră. Deci âşa ducii la, hotare od6rele
IE | : ou gg ga pie N

LIB
sfinte legate în paie de grâii şi se r6gă cu stăruinţă de vecini să lo 'trămită înainte de
la că la altit poporii; şi acestea ast-felii trămisse mai departe spunit. că ajungii la Delos.
rii eti,însu-"mi seiii ceva, care îsi adduce cu aceste od6re sfinte, a nume ca femeile Trace |.
şi Paionide, când închină Artemidei xegale (13), nu închină (14) odârele sfinte fără paie

Y
acestea sciii că le faci aşa.
Decă. .. mi |
de grâii

SIT
lui Oyela-
(1) Locuitorii din Delos. Acâstă mică insulă so află în partea, de Răsărit a Archipolagu
Myconos şi Rhenea , cu care oră impreunată în vecliime printr'unii
“deloră, între altele mai mari;
___podiă şi care îi servia de cimitirii, că-că pe sfinta, imsulă Delos nimeni nu trebuia să se nască nică

ER
mai multi de câtă uă
să mâră; şi nici ună mormântii nu trebuia să 'se afle pe dînsa. Ea, nu este ceva
era ca unulii din' celle mai sfinte 1o-
stâncă, avendii uă circumferință de aprâpe 8 chilometri; dârii
lui Poseidon şi fixată
cură din Grecia. După credinţa Grecilorii ea fu scâsăla lumină de tridentele
IV
'pentru-ca, Latona, persecutată
"do Zeus (Virg. Aen. II, 73—8; Omerii, Zymm.ini Apoll, 25:—28), de cutre-
uă -singulară scutire
-de Hera, să nască într'însa pe Apollon şi Artemis. “Ea se bucura de
UN

celebra întruni mare numării

- mure, cărora ea datoreză minunata sea origine. Cultulii lui Apollon se
i
"da sărbători periodice la. cari luai parte toţi Ellenii.. Tâte statele Eladei îi tramiteaii deputaţiuu
fie-care cinci anni se ţineai întmînsa jocuri Ea
sfinte. paro a fi fostii forte do
“solemne (Yeopiat); a
es, III, 104),
timpurii centruli unei Amphictyonii ionice, mai cu sâmă -a Cyeladeloră (Phucydid
AL

totii pentru acesti cuvântii

Sfinţenia ei o cruţă de furia, generalilori Perşă, Datis şi Artaphernes;
- ea fu all6să la 477 de vistierie a federaţiloră Athenei. După căderea Corinthuluă (an. 146, a. Chr.),
TR

s6mă vestită pentru brouzulii ei. Mai -

ea, ajunse centrulii unui negoţiă întinsii cu robii şi era maă cu
t şi de atunci cădu şi însemnătatea ci. Oraşuli era aşedatii
târditi fu jefuită de generalii lui Mithrida
IV, 147), uă stîncă de granitii
în partea de Apusii a insulei, la p6lele muntelui Cynthus (Virg. Aen.
numiti Inopus,:şi unii lacii
N

Unii mici pirîii,

înaltă cam de 400 pici6re, care îi servia de acropole, templulii
Apollon,
ovală-sunt însemnatede scriitorii vechi. Temeliile superbului templu altii-lui
CE

pentru toţi Grecii, unii portic, făcutide Filippii allii Macedonie i, câte-va case,
“cel mai sfântii
rămăşiţel e-:materi aluriloră s'aii strămutatii
sunt tâte rămăşiţele strălucitului oraşti de altă dată; loci pustiii a-
acâstă insulă numită Dili sai Zdilu, este unii
* Ta Weneţiaşi Constontinopol. Astă-qi în cândii este visitată de pirați
i ruine, plinii de animale şi viermi otrăvitoră. Din cândă
I/

“ coperiticu
cari 6şi exercită pe ruinele ei ocupaţiunea l0rii.de.spoliare.Când Emerson, 0 visită, la 1825, 4+6tă po-
doi ciobani.Cf. Daniel, Handbuch der Geogr., 11,113 şi 114 şi Re-
AS

pulajiunea, insulei consta din A

: și 498.
pi 407
“vai Ancient Geografu e
, ..
' *'0)'B.Stoin trădice espressiunea elenă: (PO prin : «premiţiele productelorii»
-

căci mythulă despre Hgper-

UI

(3) Probabilă la oraşulti Apollonia; dela, gura rîului Aous în Iilyria,

porei stă în legaturăcu cultulă lui Apollon. | |
di Pambo-
a lacului
mâqă-
- (4) Dodona era uni oraş aşedatii în centrulii Epirului, la marginea de
BC

cari corrospundii cu vechiulii Tomarus, şi nă

“tis (adi Iannina), unde se află unii 'şirii de înălțimi
 068.
câmpie zoditâre caro ncoujră margineaa lacului, Oraculii din Dodona era pe aceia-"şi linie cu elle
din Delphi şi din oazea lui Ammori, şi priimea. visitători din tote părţile, lumii. Oraculele : se daii
dinir'ună stejari prin fişiituli, frundelorii pe care „preoţii îl interpretaii. Templul fu dărimată de _-

RY
Etoliani la 219 a. Chr., şi după aceea, clădită din noi. Ruinele dela Kastriţa se presupunii că “ar fi.
pe locul vechiului oraşi.—Cf. E. Curtius, Gr iechische Geschichte, I, 28, 57, 92, 450 şi 495, |
(5) Sinus Malacus, astă-di Zitumi,- numiti dd ubii geografi şi Lainia, după oraşuli: cu acesti

RA
nume, aşedaţii în partea lui de Apusii Pe innzgitiea” de mâdă- qi a acestui sâni se atfla, „celebra „-
strîmtâre Thermopyle,- n
„ (6);Astă-di Negroponte, paralelii cu jrmurile de Resăritii alle Atticei, Beoţiet şii Locridei; lungi-

LIB
mea, ei este de aprpe 150 chil, i6ră lăţimea, ei vari6ză, dela, 50 — 6 chil. Şirulă de munţi ce o stră-.
bate dela, Nord la Sud pote fi considerată ca. uă prelungire a muţiloră thessalieni Pelion Ri Ossa,
In oraşul ei Chalkis a muriţă Aristoteles, : Da
(7) Astă:di Carysto sait Castel Rosso, oraşii în partea de mEgă- di a Bubeiei, celebru prin vinul,

Y
asbestulă şi marmora. sea, de col6re verde cu vine albe, care era fârte căutată în. Roma preoumii ve
demii din Tibullu (UI, 3, 13—14) şi Martialis (IX,.75, v. 8).

SIT
(8) Cea mai medi-nopţială din archipelagulii Cycladelorii, lungă de mai bine de 30 chil, şi lată. |
de 13 chil., forte roditore şi renumită pentru vinurile selle, Astă-gi are 20 mii de locuitori.
(9) Asti Tine, la sudul cellei precedente, de care este despărțită print ună canalii ângustă

ER
forte muntâsă, der minunatiii cultivată şi bine populată : pe uă suprafaţă de 120 chil.. pătraţi co-:
prinde uă populaţiune de 11 mii locuitori. Cultura, gândaciloră de mătasse merită uă particulară i
„ mintire; Acestă insulă e întw'uă depărtare: de. 24 chil. de Delos, care vine lasuduli ei. Locuitorii erai
NIV
în vechime forte avuţi şi plăteaii: Athenci: unii tribut annualii de 3600 drachme. Oraşuliă ei prinoi-:
pal se affla pe ţărmulă de Sud-West şi avea unii frumosi templu allă lui Poseidon. .
(10) Acestă drumii trece numai prin oraşe în cari Apollon aveaunii cultii speciali. Pausanias însă
(Attica, XXXI, 2) dă uni altă itinerară : «ln Prasia (oraşii în.partea, de Răsăritii a Atticoi) se afla
LU

unii templu all lui Apollon; aci se glice că Hyperboreii ar fi trămisii premiţie, a nume că Hyperbo-
veii 16 ar fi dată în mâna, Arimaspiloriii, îârii Arimaspii Issedoniloriă, iri dela acestia, luându-le Sey-
“thii, le: aii dusii la, Sinope,i i6ră de aci ai i fostii duse de, către Elleni la Prasia, icrii cei cari lo aii dusă
RA

la Delos ar fi Athenienii».
(1). "Yzzep6xn, ceminenta, distinsa»; Aaoăiaa, capărătârea popor ului >; amendă itttibuto
alle Dianei all cărei culţii era în Delos strinsu legatii cu ali lui Apelloa şi în all căreiX templu se
NT

afla, mormântulii acestori feciore. | v

(12) Ileppep&eg; alte căiţ, meppăpeg şi mepupeptes Hesichius: Ileppepea; deopnl (delegaţi
pentru sărbători). La Porphyrios (De abstinentia, ÎN, 19) ei se chiamă. 'Auo)opăpot (purtători
CE

de snopi de grâii), la Servius (d. Vi viii Aen, XI 858) O5hdipepo: (acella- şi înelosă ecu mod
Aop6pot). a
- (18) <In limba indigenilori Artemis sse numia Bendiso. E. Abicht, | a
(14) Ediţ, Tauch, : „Yooboas, după manuscriptele mai noue. In celle maj vechi 2goboas ca, în e-
I/

diţ. H. Stein, pe 'care Bldike, urmati, de K. Abicht şi de de A. W. Kriiger,.o îndreptâză,. scriindăi *

2pYoboas, De altimintrelea in: nici unulă din aceste moduri de a scrie înţellesulii nu suffere vre-uă,
AS

modificare, Si e

i _- MANUSORIPTULU H. | Da
UI

- Delianii însă spun mult mai multe despre: acestia, ei die că nisce obiecte sacre legate |
în paie de greii, luate din ţerr'a Hyperboxeilor, ait. fost adduse la Sciţii, dupii-ce le au
BC

primiti Sciţii vecinii lor, unul după altul le ai.i dus mereii spre PUS, „ponă ce aii. a uns |
pa

7
 269,

la Adriatică +:.de acolo aceste obiecte fiind brimisse spree mia diq Dodonienii fură, din-
| tre Elleni cei. dintăă care le primiră; de la acestia se coborără la golful 'Melea. şi at tre-
cut iîn Euboa; (âcolo) « oraş le a transinis la oraş. până la, Caryst : de acolo -aii trecut

RY
: peste Andros; căci, Carysteii suntii aceia, care le ai dus la. 'Tenos, iiar locuitorii de
la, 'Tenos (le ai. dus) la, Delos; iată .cum spun (chiar locâlii) că. aceste obiecte sacre
aii venit la Delos: la. inceput; Hiyperboreii aii trimis cu darurile ca să le ducă, două,

RA
„fete cărora locuitorii din Delos le daii numele. de Hyperoche şi de Laodice: iar im-
preună cu „acestea; pentru Siguranţii Hyperboreii aii trimisi, ca soli, incă dintre ce-
taţenii lor, care astădi, sunt cunoscuţi sub numele de Perferi şi care: se bucură do

LIB
multă; onbre la Delos; fiind că trimişiă de Hypesborei nu Sail intors indărăt (ei ati
credut) că ax fi crud. din partea „lor: daca se: expuneail 2 nu mai vedea pe trimişiă
“lor, de aceia aducând. pănă la frontiera lor obiectele cele sâcre: înfăşurate în pae de .

Y
grâu “al. vecommandaii 'Vecinilor lor. să. îngrijâscă de ele tiimiţendule de la den-

SIT
“şii la alte. popâre ; şi astfel, se. „dice, că aceste (obiecte) fiind trimise (din mână în
mână) ai ajuns. la „Delos. Bi insuşi cunosc “următorul. fapt cae are „loe (şi). sâmănă
6re cum cu. aceste (ritui) sacre : femeile” din 'Thracia şi din Peeonia cănd fac, sa-

ER
crificiuri' Dianei Regine nu vărgese riturile sacre fă pae. de grâăi. Și s sciii în. moi
positivii că ele fac astfel.. e e IV
:
asupra. iyperboroilor. [eca-
(229) Tlepi adry. După tizapul Tai Brodot,. Sai. scris forte mult
contimpor an cu, Alexandru cel mare a scris o carte intregi, asupra, lor.
tus din. Abdera, un scriitor
a fost cunstatată.
UN

căruia existenţă
Insă nu trebue să i considerăm . ca unu popor historic. a
hypothesa despre existenţa, lui esto resultatul cre-
Este din contra un popor cu totul nypothetic şi
, că cu căt innainta. cineva spre nord cu atât devenea clima, mai severă
dinţei următore : Vădenduse
rigori. Indată geografi ai inceput; -
"Sa presuppus că vântul de, nord (Boptac) era causă acestor
AL

incepea,.s ă sufle acest vânt ponă cănd i in sfărşit a devenit

să facă hypothese asupra, locului de unde
ventul de nord plâcă, de la nisce munţi pe cari i au numit credinţa popurală
o credinţă! generală, că
caii inhabitabile, So credea însă că -
Rhipei /de la uz] suflare). Se inţelege.că acele regiuni
TR

adăpostul lui (bzăp BRoptâs) exista o regiune calmă pos-

„dincolo. de originea criveţului şi la
că Ercul ar, fi adus măslinul..
_sedând o climă perfectă; din acele locuri căldurâse dice Pindar
şi că se constată că nu oxistă nică
"Cănd pe, urmă, cunoscinţele. geografice deveniră mai positive
N

care să correspună ă,, cu acesti munţi presuppuşi ca lâgănul

- un şir. de munţii. la nordul Scitiei existenţa u-
înrădăcinată relativă, la
„exiveţului, neputănd Jumea, să se desparţă de acâstă, opinie
CE

o altă locuinţă şi acest popor hypothetic fu

nui popor Hyperborean, “geografi căutară a i găsi
difteriţi autori ai decadenţei grece. Astfel Posidoni fix6să longă
strămutat în tte locurile după
Galii; Hieroclytus i confunde cu Etruscii ; in
| Alpii Italiei ; Eraclid din “Pont i'confunde cu Europei longă
imare ca Sicilia în nordul
I/

“fine Hecatwus din . Abdera dice că ei locuiaii o insulă Nu e grei să re-

- Celti, insulă cu 0 climă caldă şi “plăcută şi forto' variată, în productele sale.
AS

Vedem dar că credinţa in Hyperborei era cu totul basată pe

| „cunâscem aci descripţia Britanică,
am pune să cautam a Jocalisa, sai identifica
“. bypothese şi că ar îi muncă zădarnică daca ne
acest; popor.
UI

cătiuni vechi «ordinare aii băcdopâva care nu se vede a, fi fundatu

€
(230) &vdedepăva. Cato-ra
pe, nimic, ,
il intrebuinţâsă fără substau-
(80 z0y "Apt. De căte orii Brodot “otreboinţesăi acest cuvăat,
BC

să mârgă un
cv, se 1
sai maă
subinellege, 7:Gyc0y bine HENITOV. E grei aci să explicăm cum ca

o.
 270
| object do 12 Sciţi la Delos trebue să tr6că prin înzirea,Adriatică, de acea putere orede că Rhone
reii, „erai Ipenitori din nordul, Italică. | Să

RY
nerarului acestor oftrand;, iinsă Paiusanias vâto dintro
di vanitate Atheniană die, că Athonianii a fost; |
aceia care le aii predat la, destinaţia lor, adică la, Delos; itinerarul: luă Pausaniâs este precum .ur-
mâsă, : dela Hyperborei la Arimaspi, dela acestia la, Issedoni, după aceia, la, Sciţă care le ai dus la

RA
Sinope, de unde Ellenii .le.aă dus la, Prasio in "Attica, şi în fine Athenionii le aii predat la Delos. .
;Cea ce:mă face să cred că itinerarul descris de. Erodot este cel adevărat este că sunt dispusa crede: -
cu Niebuhr că Hyperboreii nu sunt de căt un nume hypothetic; că aceste daruri: destinate lui Apol-

LIB
Ion erai „provenito din pietatea, ixibutelor 'Pelasgiane din Italia, care erai de aceiaşi: religio cu (Gre-
cii; că “Grecii “văgenă că aceste daruri vin din Adriatica, aă Prosuppus. că vin din regiuni medinop-
ţiale depărtate, din. rogiuni Hyperboreane,. Cea, ce confirmă încă mai mult opinia lui Niebuhr este -
:că numele de eprpepses. dat purtătorilor acestăr daruri see vede afi un nume > pur latinesc derivat

Y
;din, „perferre... e Aaaa: mt

SIT
AR (233), NIeppepeec, Najoritatea mianiiseiselor adoptii aâstă: tarate, unele insă; 'aă zeprpaptes ”
şi unul Teppăpec.. NR
(234) robe atbpooe, “Unole odin, intre, care - : Gaistord şi ratiloy, ai dativul zote -
TAmotox pote, €care este mai gramatical cu verbul £entonljaterv; insă rofinem aci accusativul fiind |
că manuscrisele cele mai insemnate a acest cas.
Pa (235) rotot ipoto, Se suprimă rotoL in căte va, cdiţiuni.
4236) Ep06
ş
ER 5
tt

epăc. Erodot; maă întrebuinţăsă acest cuventii in scisul acesta, în Cartea II Cap. 105.
|
|
NIV
(237) Oppriza. Astfel este textul manuscriselor; uriele ediţiuni ai insă Opjocac.
(238) Ilovoyt5ac, Unii comentatori pretind că acest popor locuia in Serbia, de astă: ai şi in păr-
ţile apusane alo Bulgariei; dar e mai natural să i credem mai aprâpe de 'Thraci cu câre' craii legaţi
Prin. xeligiune şi prin moravuri şi să i allocăm malurile Str ymonului; şi acesta mai cu sâmă fiind că
LU

„.scim că Poonii fură aceia, care completară ruina Perinthului (vedi. Cartea V cap. 1). Mai Si
(239). Basuiopttg: Acâstă Diană la Thraci se numea Bevâre i şi in timpul lui Socrat, se institui la
Pireă o sarbătâro annuală iin onorea că care 'se numea: re, "Bavăiera. Partea: principală a acestei
RA

serbătoră era o „processiune de 'Thraci. Tn acâstă serbătăâre se introduse: celebra, Aaunaâpopia,

„care.pote prea bine fi considerată ca typică a riturilor acestei divinităţi transmise dela. Hyporborei
din. mănă in mănă precum so descric aci de Brodot,!
NT

(2 40) dooboac. Unele ediţiuni aii Epăoboas din caro se presuppune că i acâsta este o coruipţiane
in „adevăr Ybery se applică grei la [(pă. ; suntem i insă dispuşă a păstra, ca tot WVauna textul mMaânu-
, serizeles, cea ce e maj sigur in ori ce cas. „Trebuc insă să spunem că manuscrisele chiar nu sunt
CE

„unanime in privinţa acestui cavent; cele, nai insemnate” aii Vvoboag îninsă i multe ai”
a Epoboas.
rr
a„59 Na

MANUSORIPIULU I.
I/

Cu mult; &nsă, maj “multe vorbesc, ticspre cii Dolieniă, cari “spun: că niste Tuerună Ă
AS

:sacre “impachetat in paie de g&rău, aducându-se. de la Yperboreeni ajunseră la Seyţi, |

ear de la; Seyţi acuma primindu-le mereii vecinii pe rănd unul. după altul le du- -
UI

seră” spre apus pănă în locurile cele mai îndepărtate Ia. malurile mării Adriatice, ;şi
de acolo trimițindu-se înainte spre mează zi 'cei dintâi dintre Greci. cari le primiră
fură: Dodonienii, ear dela, aceştia se scobocîră pănă la Golful Maleian gi “trecură: în
BC

Bubea, ii trimiţondu-se din oraş în oraş: ajunsera până. la Caryst, eat dela „acest
„4

Nu
Ci e N ) Tre & RR a E | ş
- . ce ; „i tis pu

oraş lasară la o parte: Aviăroiul j căcă Caiystionii ls transportară.- la; enos, ear: 1De-
„nienii la Delos. Aceste lucruri sâcre dar astfel se zice că ajunseră la Delos. Pentru ântitia
dată &nsă Yperboreenii trimiseră doauă fete cari purtaii lucrurile sacre şi pe cari. Delienij

RY
le numesc “Yperocha, şi Laodica;; eax. impreună cu ele pentru siguranță Y perboreeniă
trimiseră | cinci bărbaţi. dintre coneetiiţenii lor ca .se le petreacă, pe aceia, cari acuma

RA
„Se chiamă perferă,. şi cari capătă mari onoruri în “Delos. Fiind &nsă că cei" trimişi nu
_se intoreeait inapoi la Yperboreșui, acestia; ciezănd că 6 0 "calamitate "dacă va, tre-
bui sa trimită totdauna, oameni la oracul şi se nu-i 'primescă inapoi, astfel dart:a-

LIB
ducând pănă la munţi lucrurile sacre, impachetate în paie de' :grâi, - le incredințară
vecinilor rugăndu-i se le trimită înainte de la ei la altă natiune. Şi acestea, astfel
zice că trimiţându-se. înainte, ajunseră la Delos. Ştiu şi ei insumi următorul rit care.

Y
se practică întruni, mod aseminea cu aceste lucru sacre: „ femeile "Thrâciate şi.

SIT
“ Peoniane, când sacrifică Dianei regine, nu taie viotinoele fără paie de. grâ „ Acestea
dar. stiu despre ele că înc. '

ER
“Audirati , domniloru, cumu suna,. fia-casre din traductiuni..PI
- Negresit co hici'un'a nu se abate: multu de la intiellessulu generale
“all autorului ; d&ro apoi: &ro,' luându-le cu. de: ameruntulu, nici. un'a
IV
nu reproduce cu destula, simpla, fidelitate, tote acelle. inflexiuni de în-
UN

6
„tiellessu (de a-si put dice asia), care sunt insemnate de autoru prin
„multiplele si diversele lui particule." Se Ş
Assemânea, la nici unulia din braducetori, stylulu nu se vede a, -fi
AL

“taxe iheorrectu ; "dâro apoi 6rosi, nici: unulu .“nu-satisface pe. deplinu
“audiulu vonianescu, allu acellui'a mai cu :s&ma, cae scie sa pretiuâsca,
TR

__pros! a ellena a lui Erodotu, asia de multu netteda, si de neimpedecata..

Sa putut constăţiă, G&-care'stangacia, la legatwm-'a, fraseloru si la
N

unele expiessiuni 'hepotrivite, în Ms: Bu

CE

“Cellu cu litt. Pare nâgresitu unu stylu:mai crgetor, d6ro cuu

pecatuesce prin intrebuintiarea, frecuente de gallicismi. -: . i:
"Ms, cu litt. G., asi€ bogatu provediutu cu note explicative, a fap-
I/

=3 teloru, cullesse de prin cei mai renumiti commentaitori ai lui Erodotu,

AS

se poticnesce torte dessu in alegerea cuvinteloru vomânesci , si . astu-

"felu viându sa fia,. pre !mult ellenicu , ellu devine neintiellessu pre
UI

N A a E a e A
limb'a, nostra,
|
“In Ms. cu litt. :A, care > possede meritele unei cercetăuri ȘI limpediri
BC

ellenu, pe care iu veproduce în facia, cu bo-

, serupulâse a textului
 i 202 Da
- gate adnotatiuni-eritice, împrumuta;te d'in celle mai renumite editiuni
straine, se recunnâsce: făra induoiâla, ua, mare preoccupatiune despre

RY
adeverastulu intiellessu alu autorului , pe care de siguru . traduceto- i
rulu Va petrunsu adâneu, tora ca, din nenorocire, sa, scia a mânui lina- |

RA
„.b'a românâsea, cu destula agerime, spre a reproduce lamuritu pe
românesce cei'a, ce dinsulu pricepe forte bine în textulu ellenu: |

LIB
“În ne Ms. 4 dovedesce. assemeni ua deplina strabatere în intielles-
'sulu autorului si in. finetiele limbei lui ; ellu destainuesce "totu. de-ua,
data, si dorinti'a, de a preface făra, smintâla, textulu originalu. pe limb'a .

Y
“nâstra ; dero aceste laudabili silintie se vedu camu. dessu | nimicite

SIT
prin applecări stranii. alle traducetorului, cotra, unii provincialismi
neautorisati, appartinendu une ori tinuturiloru de preste Mileovu, alte

ER
ori. saru crede. chiaru graiulu Româniloru de decindea, Dunar ei. Apoi
ânco se mai gassescu pe ici si colea neologismi de acei” a: căror a le- |
o. „amu pute dice banali.:
NIV
Din tote aceste răpedi appreţiniri , ps care stea, d-vostre le a
simtitu totu asi de bine câtu si studiulu nostru le-a cântaritu, ce. re-
LU

sare 6re mai claru în mintile nâstre? -

Acei” a co mai toti concurrentii nostri s' au silitu a face bine; co u-
„nii au doveditu chiaru ua, consciintiosa, applecare la, : petirundeiea
RA

adânca a, autorului anticu ; dâro co nici unulu, nici-chiaru cei cari:

V'au intiellessu mai: bine, mau nimezitu a ai a dă pe omâmnesce =
NT

astu-felu cumu ellu în. realitate este în ellinesce,. ba: nici chiaru
„cumu paru a lu fi si priceputu unii 'd'in traducetori,.
CE

- Ne-aru fi placutu a vedă, în nenumerate locuri, -mai multa Baali-

“tate în ameruntele de stylu, de cari amu vorbitu mai susu, si pre-
“tutindinea, ne-aru fi placutu a vede mai multa simplitate, în
I/

stylulu româmnescu, tr |
AS

Nu pretindemu a, impune -ondurile armate, ca unu modelu; dâro

credemu co si stylulu ellenu allu lui Erodotu: si limb'a. nâstra
UI

romanesca au fi mai pucinu tr adate , "câmâu traducetorii - Saru .

mantine “în limitele de fidelitate si de simplitate, ce amu impussu
BC

acestoru câte-va frase d'in acelleasi capitole : i. a |

 - 213
„90. Catu despre fulgii de cari Scythii spunu'co plini este: aerul si co din caus'a
e .
«loru nu este-cu putintia, nici a ved6 mai departe, nici a petrunde in acea tiârra , 6to
«parerea ce amu eu daspre dînsii : in pântile din susu de aceste locuri ninge totu-de-a-

RY
«un'a, dâro mai pucinu vera, de câtu iârn' a, precumu este si (lucru) firescu; deci -acumu,
ecellu ce a. vediutu -zapad'a cadiându dâssa de susu, pricepe ce amu dissu; coci zapad'a

RA
“«semena a fulgi, 'si d'in causa co ierna este acolo inti'astu felu, părtile despre imâdia-
enspte alle” acestei tiărri sunt: nelocuite. De acei'a credu co Seythii si vecinii loru vor-
-. <beseu despre fulgi, assemenându (cu dînsii) zapad'a. Acestea sunt acumu de spussu

LIB
«despre locurile ce se. dicu. (a fi) celle mai departate. |
31. «Ero despre 6menii Hyperborei nu spunu nimicu nici Soythii nici altii 'cari- cumu-
«va d'in locuitorii acellei (părti), de nu dâra Issedonii. Dero, dupo cumu credu eu, nici

Y
«acesti'ă nu spunu nimicu, căci (aceleasi) le-ar fi. spussu si Seythii, precumu ei spunu

SIT
“«despre cei cu unu singuru ochiu. Ânse la Esiodu se face vorba despre Hyperbor ei, pre
“«<cumu se face si la Omeru în Bpigori, deco cumu-va, int” adevăru Omer ua compusstu
căcea poema.»

ER
32. <Cu multu mai. multe: despre acesti a, spunu Delienii , dicându eCO daruri state si
cinfasiurate iin paie de grâu, de la. Hyperborei addusse, au sossitu la Seythi . „>

Repetimu co acâst'a; este unu exemplu, si nu unu “modela. Sii astep-

IV
tămu ca altii:sa prefaca înn viitoriu modegtinlu nostru exemplu iin
UN

adeveratu modelu.. De Ra na
- Diss6ramu iin viitorii... si ci acâst'a pare co.ne si daramu . verdie-
“alu assupr'aa probeloru de. traduetiuni d'in Erodotu, ce ne au ve-
AL

_mitu estinipu la concursu, . |

„Totusi cata:sa marturissimu co , elle rele nu sunţ, CO elle dovedescu
TR

a ua emulatiune ce nu pote face alta decâtu - a ne bucură “si. a ne. dă

tari sperantie pentru viitorulu littereloru nâstre classice.
N

„Sa laudămu. dero pe :concurrentii nostri, pentru ca lauda, nostra

CE

sai inimedie a, face ânco si mai bine.

de a resume, in “eâte-va cuvinte, obser vatiu-
Si aci aflu occasiune
de
mile ce collegulu nostru; d. Caragiani, ne-a communicatu,. inainte
I/

plecarea, sa,, in. urma, studiului ce A-lui a facutu assupr'a unicului

AS

ca proba de
„manuserissu. care ne-a. venitu - estimpu la, conemsu,
“traducere. de .pre visti! a lui Maniu din Plutarchu, (cap. ,
UI

purtând epigrafulu :i,

pentr Dumnedieu ? > -- G. Sion.
vorbiti, serieti rominesee,
BC

<Ah,
85
 214
Cellu, cazele a prăserissu aceste-versuri in fruntea, incercârii sale,
s'a folossitu fora induoisla, de consiliele cuprinse în rapportulu' nostri

RY
“de acumu “unu annu: assupr'ă iradiceriloru din illustrulu biografu
N ellenu; dâro, fia co. lucrarea, sa de estimpu a 'fostu facuta in modu

RA
camu pripitu, fia co n'a sciutu pretutindeni. sa, nimerâsea, in bun a sa
limba vomânesea, adeveratuliu intiellessu allu. “textului originalu,

LIB
simtimu.: si aci impinsi a cere ca tr aducetoi alu nostru sa, cerce la, an-
uulu a saltă cu: ua trepta Sl: mai susu, „pe Scut 'a progressulnii in axa": |
E titatea traducerii. ] îi aaa

Y
Pa :
E A o

SIT
Acest! a a fostu, domniloru, Spirii alu ce-a, condussu estimapu jude- |
„cata. “nâstra, in. tote operatiuni: capitali alle . acestei - sesșiuni.
Ellu nu se va de: minti nici în ultima nostra lucraie. î
„_ *
ER
Amu avatu mereu 'occasiunea de a constată CO, in tâte cercurile. de
„activitate, de care Societatea nostra
r 56 atinge, e adeveratu pr og! essu, |
NIV
"e multa silintia spre bine. -. | E
- Dero pâte chiaru 'acâst'a ne-a, - facuta ssa ne ridicăuniu cu gendurile
Anco si mai susu, si sa, ceremu ca, totulu sa se faca âmeo.si mai. bine.
LU

“N'amu mai voitu estimpu, ca adesse-oii in annii trecuti „Su vemu-

nerămu.. unu bine relativu, Meritosele silintie dovedite de concurren-
RA

tii ce ni s'au presentaitu, ne-au intemeiatu in. nobil'aa cutezare de' a

„cere întru tote ua perfectiune neindui6sa,.. ta
NT

Asia, finău, Societatea, n6stira, nu pote. face nici parintelui istoriei,

nemuritorului prosatoru ionianu Erodotiu, nici. ilustrului biografu si.
CE

„moralistu d'in Cheronea,, umilirea, de a, priimi, pe s&ma loru ua pârga |

de ua val6re negresit egala. d&o; totnsi:-nu superidre atâtoru alte
obiecte, pe care, le- a vespinsu, nu dora ca. rele, ci numai ca, na întru _
I/

tote perfecte. tie | Sa

AS

„Dsru pâte co .nu toti în. sint Societăii nostre au fosta dispiusi:
„de la inceputu, â calcă chiaru de indata, cu pasi asi€ tare apessati |
UI

pe acâsta, calle “semâtia,, Au tostu —.si marturisseseu co. suntu si eu

+ unulu d'intre acei'a, —.cari au crediutu co totu ânco este timpulu. de -
a ne aretă mai i iugaduitori, spre a nu. descuragiă pre. coneuurenții | Ce
BC
 Ea i 275. |
abi€ de durându an inceputa a veni cu esta, si nu rari si isolati ca.
“mai annii tr ecuti.!
„Dăru asia s'a cxoitu de la inceputu, prin vointi a celloru mai multi;

RY
| asia, remâna pene la capetu !.I a

RA
„Acă „ permiteti-? mi, domnilora, dapo ostenitrele lucrăai şi asprele
pretiuiri, ce cu totii amu. avutu, acumu in cursu de siesse lungi septe-

LIB
mâni, permiteti" mi , dicu, a ve desereti fruntile preoecupate, cu. ua,
mica, istoridra d'in: timpii trecuti. | +
Sa
Ea, va servi pote de commentariu propunerii de > roâpingere, Gu care

Y
ne inchiaiemu si noi acestu rapportu. |

SIT
- Deci, pe la finele ultimului secolu, pe la 1789, bista, tis? a nostra,
se află intr'ua, situatiune politica cu.totulu de plânsu. Pârt'a declarasse

ER
vasboiu Russiei si Austriei de ua, data. Cazacii Beaterinei'eruu lu lassi
„si Nemiii cu coda in muiătii: nostri, 'Pureia, allesse wtunci unu cailkgiu
d'in Constantinople ea sa'lu pună domnu peste Ti&r'a, Românâsca, si
IV
dtnsulu, Mavr ogheni-Voevodu, ridicasse ostiri. de tierra spre a se luptă,
UN

“aci la noi, eu:inimicii Sultanului:

De&ru tienitii nostri boieri Vin Protipendada, Bimău mereu luai in
_xisu si în respăru de fantasticului Grecu, îi stau la tote: impotriva, si
AL

în totu chipulu se cercau a 'i.pune pedeci si a 'lu departă d'in scaunu,

Forte păcini din. fruntasii ti&rrei se aretau ingaduitori pentru silin-
TR

tiele lui. Mavrogheni de î; reinviâ..vechi'a vitejia a Româniloru. Prin-

„tre rarii aparatori“ai lui, se află și mitropolitulu Cosma, românu de
N

nâmu d'in-Curtea de Argesiu, (pe. carele tinu minte :co bunic a mea, |
CE

| Alu numiă cu m6ndria unchiu mare allu și). -

„Cosma nu voi& sa, se, un6sca cu: boierii, canâu ei se totu plângeau
la Porta si cereau depar tarea Domnului ; prin urmare Arz- Mahzaru- .
I/

- rile 'seu voturile. de: blamu date de boarime, se porneau la Devler,

AS

„fora de subserierea mitropolitului.

Asia, merse .câtu-va- timpu; dâru în fine: Mavrogheni, desperasua de
UI

tirra mai
| necurmatele salle insuceesse, incepă cu mânia a storce d'in
multu de câtu ea putea, șa. dee. Atunci credinti'a, lui Cosma incepi si
BC

res-
ea a siovai, si cându i i'se presentă ua, noua oceasiune de a cere
 276

| pingerea lui: Mavr ogheni , clu Ină condeiulu in. mâna, si subsorisso,
dicendu iin gura, mâre : De A

RY
„ «"Onov 6 xdouos xai 6 oops»!
«Unde merge ua. lume, acolo va merge si Costa

RA
Fia dâru, si d'in parte-ne, respinse cercările de traduceri de pre
Erodotu Si Plutarehu, precumu au fostu si alte lucrări,: cu scopu .

LIB
ânse numai, — bine intiellossu , — ca la annulu, sa: ne vina, altele,
ânco si mai bune: | N ce a ae
„- Rappoitoru : Al. Odobescu,

Y
SIT
ANNEXA 7. i
DONOURSURILE i ER pa
NIV
PROPUSSE DE o |

„ SOGIBITAEA ACADEMICA ROMÂNA,

LU

CONFORILU DEGISIUNILORU LUATE IN SESSIUNILE DE PENE LA ANNULU 1878.

—

„e Premie privitâro a Filologia si Littoratura.

RA

A. Premiu Zappa
x

(pentru: traduceri de autori classici, eleni si Tati).

NT

“ Conformu decisiunii luata îiin sessiunea annului 187 8, se publica concurs

c n pentru cea, --
CE

mai buna traductiune din :

9) Plinius Coecilius Secundus (junior): Epistol, Tibor VIII, 1— 21.
0) Phrtarchus, Vita Pelopide. „Cap. I-—XXII inel usivu,
c) Herodotus. Historiarum lib. IX, Ş 51— 100.
I/

cu conditiunile urmatâre :
AS

1. Traductiunea va, fi intw”ua limba vomânâsca, câtu se , pâte de. curata, si de degante, NE .
'cautându a se reproduce în traducere calitățile autorului tradussu.
UI

Traducetorii sunt datori a d& note critice assupr'a. diileriteloru lectiuni alle: ocuri-
loru obscure d'in textu, cumu si note esplicative assupr'a terminiloru technici si nume
loiu „proprii cari vinu in textulu autorului. | | |
BC

| 2. Manuseriptele venite mai târdiu de l:5 Augustu 1879, nu se YOrua Iu în comside-

ratiune.
 217
3. Manuseriptele voru cf serisse câtu se „pote de correct s si ligibile, ânse nu de mâna
braductoriuli, ci de alta straina, bine cussute ini”unu fasciculu si paginate. In fruntea
manuseriptului se va scrie ua devisa in veri-ce limba si totu cu mâna straina. Pe Tiînga

RY
manuscriptuse va allaturâ si ua,scrissâre inchissa cu sipillu fora initialele autorului, a-
'-dressata, presiedintelui Societății: Academice si purtându în afâra devis'a manuscriptu-.
„ui, serissa totu cu mâna straina, 6ro in-la-intru numele autorului traductiunii.

RA
"4. Manuscriptele se” voru censurâ si judecă de Sectiunea Filologica ,. careva propune
premiulu destinatu -pentiu aceste lucrări.

LIB
5. Manuseriptele nepremiate se voru: pastră in arch îvulu Societății pâne ce se voru
reclamă, de autorii loru,. alle cârom nume remânu necunnoscute, findu co« plicurile, ce
le voru cuprinde nu se voru deschide.
6. Premiulu pentru cea mai buna firaducere de 20 pagine (dupo editiunile stereotype

Y
alle lui Zauchnite din Lipsc'a) va fi de lei 120.

SIT
7. Cellu ce va, obtine premiulu ca, collu mai escellente tr aductoriu allu celora 20 de
pagine de cari e, vorb'a în articolii precedenti, va fi insarcinatu do Societate a face tra-
ductiunea autoriului intregu, cu premiulu fixatu de lei. 120, pentru fia-care 20 pagine

ER
(calculate dupo editiunile mai susu citate, făra, ca pentru acâst'a sa se eseluda consultarea,
Si
altoru 'editiuni, in lucrarea traductiuniloru) )..
IV
cu«
8. 'Praductoriulu. astu-felu insareinatu de Societate va fi dator a-trmă lucrarea
si prob'a
„aceiasi diligentia, essactitate , elegantia si puritate de limba cu care a facutu
UN

care aunu câte 200 pagine de braducero Win

premiata. Ellu va fi datoru. a aâ pre fia:
editiunea, luata de norma.
i, si aflându-se con-
9. 'Traductiunea, se va essaminâ, de. Sectiunea , Tilologiea a Societati
AL

respunde .
forma, condiţiuniloru. de mai susu, se va dă la typariu, 6ro traductorului se va
nde conditiuni- -
remunerâtiunea cuvenita. La casu ânse cându tradudtiunta n aru corespu
facute de Sectiunea filologica
_loru stabilite, ea, se. va tramite autoriului cu obser vatiunile
TR

si invitatiune de a o amendă.
n mai' continuâ lucrarea, atunci sa va
10. Cându traduetoriulu, d'in ori-ce causa, Maru
N

de mai susu: |
publică Win nou concursu de proba, in conditiunile
intre mai multi
CE

; se va imparti
11. Autorulu classicu , care. ivece peste 500 pagine |
coneuirenti ce voru escelle la concusu.
e în 1000 cseniplare, formatu
12. 'Typarirea, autorului tradussu se va face de Societat
alba curata, dupo um modelu al-
I/

în octavu ordinaru, cu littere garmonu si pre chârteia

chartei'a approbate voru servi pentru
lessu de Societate. Pormatulu adoptatu, litterele si
.
AS

Pretiulu unui essemplaru scossu la,

toti autorii tr adussi si “typariti cu spessele Societăţii.
cu traducerea si fyparirea lui, asia
vândiare se va defige în rapportu cu spessele facute
se incassedie cu, procentele loru toti banii
UI

ca, din vendiarea, primei editiuni se 6ssa si sa

| e
versati cu acâsta, editiune.
ini speciale, cditiunea d-lui Keia, cu n0-
(*) Pentru traducerea lui Pliniu Junior se recommanda
BC

tele d-lui Th. Donmansen, . |

 | 278 |
_ 13. Traduetorii operelon NU proruiate de Societate sunt tiberi a sedte uai a dou? a editiune
„din traductiunea facuta de dînsii ;; ânse' numai dupo trecerea ântbiei editiuni facuta de
. Societate, ei remânu proprietari pre traductiunile loru. E „

RY
| --14. Cându Societatea, va află de cuviintia, a face ua noua iraductiune din unu auitoriu
deja tradussu si publicatu cu
: spessele ei, ea va fi libera, a procode la acesta, fora ca antiiulu -

RA
raduotoriu Sa aiba dreptulu de a se oppune.
—

LIB
. Pi . - '-

8. Premiu Nastupdlu 3
(d'in Seri” a A, pentru Subiecte pusse la concursui, d) reforzenti la Timbitia «sii Ietori a.
| flologica ș s6u , Diteraria a limbei romârie)-

Y
SIT
Conformu. decisiunei ata in sessiunea aunului 1876, se publica concursu assupr' a
thesei.urmatâre: : :
« Studiu assupr” a produceriloru lttorarie ini limb'a româna din epoc'a lui Mattheiu

ER
„«Bassarabu (1633—1654), în care se voru av în vedere: atâtu doctimentele oficiali si.-
| «particulari, redactate ini limb'a româna, în acea, enoca, câtu si cântile tradusse si ty parite -
„<romanesce pe atunce, precumu si ori-ce elemente litterarie relative la miscarea culturei
NIV
«române in acellu periodu; se va studiă cu ua, speciale'attentiune vineti'a, si activitatea
. alitteraria a eruditului mare Logofetu allu tidrrei d'in acellu: timpu, Udriste: (Orestu's6u
Ă <Uriilu) Nasturellu d'in: Feresci, „cumnatu allu lui Mattheiu Voda si strabunit allu fe-
LU

aricitului nostru: donatoriu». De Dă i

„ Conditiunile concursului voru fi:
„1. Dissertatiunea va, fi scrissa, in limb'a româna, cu stylu claru : si correctu;
RA

„2. Marimea lucrării va fi de 10—15 cdlle de pariu formatu în 4* micu: s6u in-se
ordinara, littere Cicero. Ia
NT

3, 'Terminulu presintârii manusetipielorau la concursu-va îi 15 Augusta 1879.

4 Manuscr iptele se voru presentă anohyme,; purtându ua, devisa, care va fi roprodussa
pe unu plicu sigillatu, continându numele concurrentelui..
CE

|
5, Premiulu ce se va accordă opului cellui mai banu, va, fi de lei 5000; ora a pulă
fi impartitu. . : — ,
-.6. Societatea Academica * si: resorva dreptul de a tuner in: pblieatiunile sale dis- |
I/

: serntatiunea ce se va premis,. - |
AS

a pr omiu a A asturellu |
UI

(d'in “Sari” a A, pentru. subiecte pusse la concurs, â) referent la Limbistica si Istoria

Aologiea s6u litleraria a, limbei române).
BC

onora decisiunei luata îni sessiunea annului 187 7, se publica concursu pentru
Cea |
ai buna lucrare assupr a subieetului ; | 3 -
 5
- «Sufixulu liouidu G n sii sufixul guturale (%, 9) în limba româna.
I. Pr ogramnmnva,:
„+ Dissertatiunea, completa va, coptinde i

RY
| 1. Ua scuita, introducere assupr a sufixe] oru lionide si _ guturale ini imbelo ario-eu-
ropeene în genere. | |

RA
2. Unu studiu generale 3 assupr'a acestoru sufixe iîn lirap'a latina, in limbele vechi
italice si în celle romanice occidentalii.
-3. Unu studiu speciale assupr 'a loru in limb'a 7 omâna, de pre celle trei dialecte: daco -

LIB
români, macedono-+ omâna Si îstrianu, aretându intre altele:
„a. diferentiarea sufixului licuidu 7 si 7, precumu si a cellui guturale kg;
b, trecerea loru, ulteriore în sufixuri palatali, nasali s6u altele;

Y
„e. rolulu tuturoru acestor'a în nume si în verbi;

SIT
"d proveninti” a loru la Români” d'in latin! a, din ante-roman'a s6u din alto Tibi.
„TI. Conditiuni :
Bă 1. Va fi 'scrissu romanesce, inte ua limba correcta.- si clara.

ER
2.* Marimea; oper atului va î minimum de 20 câlle de ty pariu, formatu ociavu ordina-
riu cu littere Cicero. .
8. Terminulu concursului, 'cându manuseriptele au se vina in cancellari' a Socolăti
IV
| Academice, este 15 August 1880. | | |
“Celle venite mai tardiu nu se voru luă in consideratiune. o:
UN

4 Manuscriptele” se ceru sa fia serisse curatu, ligibile si de mâna, straina, bino' le-
sate in fascicule si paginate. .
„ In fruntea manusoripbulai v va fi scrissa, ua devisa s6u motto în ori ce Iimaba si
AL

totu de mâna straina.

6. Pre lânga manusoriptu se va alatur si ua seriss6re inchissa cu € 'sigillu, fora ini-
TR

tialele autorului, “adressata cotra, Societatea Academica. Pliculu va purtă pre dînsulu
autoriului. |
devis! a manuseriptului, serissa &rosi de mâna straina, sro in-la-intru numele
7 “Maauscriptele se voru censură prin Sectiunea, Filologica, care va, propune Societâtii
N

care va
Academice, in siedintia, „plenaria, premiarea acellui'a dintre operatele venite,
CE

merită premiulu destinatu pentru acâsta lucrare. |

pâne ce se voru
8. Manuscripţele, nepremiate se voru pastrâ în a:chivulu Societăţii
fiindu co plicurile ce
reclamă de autorii loru, alle caroru nume remânu necunoscute,
I/

le voru cuprinde nu se voru deschide. |

fora de a Se pute îi im-
9. Premiulu, defiptu peniru ac6sta iuorare este de lei 5000,
AS

„=
Ei parătu.
„10. Societatea iisi reserva areptulu de : 2 ipac «
ine punicatiunile salle disser tatiunea ce
UI

„se va premi, o |
BC
 280

ua, Premie privitâro la Istoria si« Sciintiele poliţice si morali. îi

RY
.D; Pr ervint Cuza.

RA
Sectiiinea Istorica, a Sociotaii Academice a propussu si: Societatea a aprobata” pre-
lungirea, concursului assupr'a, thesei: ti |

LIB
"<Istori'a Romaniloru în Dacia Tr aiana, de la Aureliu pene la fundarea prin-
cipatelo u Moldova si Tir! cu Romântscă, pa zi ps a

--Conditirinile concursului sunt; : De |

Y
1. Operatulu va, fi serissu romanesce, cu stylu clara si corecti, |

SIT
2. Marimea, lucrării va fi ca de 20 colle de îvpar W formatu quarto micu s6u octavu
ordinaru, cu littere cicero.
3. "Perminulu presentărei manuseripteloru la concursu, este 15 Augustu 1882.

ER
4 Manuseriptele se voru presentâ anonyme, purtându ua, devisa care va fi reprodusa
pe unu plicu sigillatu, continându numele concurrentelui.
5. Premiulu ce se va accord opului cellui mai bunu, va fi de 1000 lei.
NIV
6. Socistatea Academica, isi reserva, dr: ptulu, de a tpar înin publicatiunile sale,
dissertatiunea ce se va, premi, |
LU

FE, Premiu Năsturellu,

RA

"(Win Seri'a A, cu fondulu ereservatu din anulu 1878. Premie pentru subiecte pusse
„Ia conicursu.,;: B).referrenti la Seiintiele morali si politice, JI urispt udentia si „Beonoii a
NT

sociale, mai i allessu alle tiarriloru române. |

CE

Conformu decisiunii luata i in sessiunea anului 1876, se publica din nou "concurs
assupr'a thesei urmatâre : a | Şi
«Tierranulu Romanu. Dissortatiune assupr 'a stării salle morali, sociali, “econv-
I/

"amice si politice, în trecutu si în presente, in principatulu Romaniei.»

AS

“Conditiunile sunt, : Ma |
1. Dissertatiunea va+ fi scrisa în limb'a româna, cu stylu claru si correctu, |
2. Marimea lucrării va fi ca de 20 câlle de typaru, formatu în-4 micu s6n in-8o or-
UI

dinaru, littere cicero. a :

3. 'Termenulu presentării manuserriptelor n la concursu va fi 15 Augusta. 1881.
BC

4 Manuseriptele se voru presentâ, anonyme, purtându ua devisa care va fi epro-

dussa pe unu plicu sigillatu, continându numele concurentului. |
 “
o a
5, Premiulu ce. se va accord opului cellui mai buna, va fi de lei 5000, Bra a pute
|
â impartitu,
6. Societatea Academica iisi reserva dreptu de a mari in publicatiunile alle dis-

RY
“sertatiunea, |ce se vaa premi

RA
AL. Premie privitâre la, Sciintiele natarali.
PF. Premiu Nasturellu. Ia

LIB
e e si na-
| (în sseri” a A. “Premie propusse la concursu, c) referenti la Sciintiel
TOmÂn6).. -
turali, mai allesu întru câtu 'se atinge de natura, tysica, a tiorriloru +

e concursu assupr'ea
“ Conforinu decisiunii luata in: sesiunea annalui 1878, se public

Y
thesei urmatâre':. |

SIT
allu unuii judetiu allu
«Des criptiunea completa, subraportat îysica si economic,
.> (1).
«Romaniei, (dupo allegerea fa cărui concurente iîn parte)
"Cu programm'a acesta: .

ER
afi'a, topografi 2);
l. Geografia cu ramificatiunile ei (orograf”ă, hydrogr
flora, faun' a);
9. Ochire assup' a, istoriei naturali (terr âmurile, Sa
IV
si industr iale;
"3.. Starea, economica, atâtu agricole câtu
ca religi6sa, juridica, medicale, mi-
4. Statistic'a populatiunii, (starea, civile, statisti |
UN

“Jitara, scolastica ; nationalitătile etc.);. pu ore ea etc.)

na
5. Biografia (adecodesorierea usuriloru, cri
Conditiunile sunt: --
română, cu stylu clara si correctu.
AL

1. Disșertatiunea va, fi scrissa în limb'a s in-8”

s6u or-
9. Marimea lucrării va fi ca de 25 e6lle de typaru, formatu în-4 micu
|
TR

E dinaru, cu littere cicero..

Ja, concurs este 15 Augusta 1881.
3. Ter minulu presentării. manuseriptelorn va fi Tepro-
anonyme, purtându ua devisa, care
4. Manuseriptete se vVoru: presentâ
N

ndu numele concu.rentelui.

dussa pe unu plicu sigillatu, «continâ fora a pute
cellui mai bunu, va î de lei 5000,
CE

5, Premiulu ce se va acordă6 opri i

; f impartita, Sa icatiunil salle disser-
rva ar eptulu de a iypari în pub
6. Societatea Academica îsi vese
I/

.
| tatiunea ce se se va premiâ
IV. Premie Nasturellu
AS

- o
publicate). :
(arin seri'a B, pentru, opere
UI

pune in
„ul
decisiunii Sociotătii Acaderaice Win sesiunea anmului 1876, se
Conformu se afla, descrisse pe deplinu
in Anmnalile Sta-
ţierrei, acelle cari
BC

(0 Se escludu dintre: judietiele agricol alle d-lui Ionu Ionescu,

tistice de Martianu și în monografiele 36
| RE
 282 | o
„cunnoscinti'a publicului urmaârele dispositiui d'in codicillele reposatului întru feri-
cire C, Nasturellu- Herescu : . o

RY
a «B. Prenie pentru opere publicate. | |
«In totu annulu' Societatea, Academica Româna va av6. a premi, din veniturile

RA
«fondului Nasturellu, ua carte typarita originale, în limb'a româna, care se va, socoti: de
«cdtra, Societate ca cea, mai buna publicatiune apparuta, iin cursulu anului, | |
«Aceste premie voru fi de doue specie: Sa

LIB
„«I. In trei anni consecutivi, da rândulu, se va, decerne câte unu premoiti de patru mii.
«lei, No. 4000 L. mină, la, cea mai buna carte apparutai in cursulu annului. „espiratu; | |
«2. Exo în alu patrulea annu, se va deceine unu premiu fixu de lei: 12,000,

Y
«carele se va numi « Marele Premiu Nasturellu», operei care va, fi judecăta ca, publi
"«catiunea de capetenia ce va fi apparutu iîn cursulu celloru patru anni precedenti. Acestu

SIT
«premiu nu se va, putâ decerne unei lucrări care va fi obtinutu deja, unulu d'in pr emiele
““«annuali, de câtu defalcându dint'însulu val6rea, premiului precedente: i
«Operele ce se voru recompensf cu acâsta a, dou a, seria de premie, voru tractă cu
«preferentia, despre materiele urmatore : ER
|
<a) „Scrieri seri6se ' de Istori'a si de seiinţiele accessorie “ale istoriei, preferinău-se
|
NIV
«celie attingetore de istori'a, tiăereloru române;
„«b) Serieri de Religiunea ortodoxa, de Morala practica si de Filosofia; ;
„_«c) Serieri de Sciinţie politice si de Economi” asoiale; o,
LU

„«d) Tractate originali despre Sciintie exacte; ă a

„ «e) Serieri eneyelopedice, precumu Dictionarie de istoria si geografia, in care sa in-
„«tre si. istoria si geografia Romaniei ; Dictionarie generali s6u paztiali de sciintie
RA

- «exacte, de arti si messerii, de administratiune si jurisprudentia,. si alte assemeni “Ju-

«crări utili si bine intocmite; | |
„<«f) Cânti didactice de ua, val6re insenanata eca methodu si ca enprinsu ; ră
NT

„<g) Dictionarie; limbistice in limb'a românsca, mai allessu, pentru limbele antice si
«orientali, adeco limb'a latina, ellena, sanscrita, hebraica, araba, turca, Slavona vechia
CE

«si altele; -..

<h). Publicatiuni. si lucrări artistice de ua valâre geri6sa, adeco relative la arutile pla- E
«stice, Architectura , Pictura, Gravura, si chiaru opere musicali seri6se, pre cari aceste
I/

„atâte Societatea Academica româna le va, pute avpretiâ atunci, cânduiÎI : va in tinde
«activitatea ei si assupr” a tutuloru materieloru de Belle-Axti:
AS

«i) Scrieri de pura, litteratura româna, in prosa, si in versuri, precumu poeme, dra-
«me si comedie seri6se, - măi allessu subiecte naționali, - si ori-ce alte opere de inalta.
UI

«literatura. Acestor” a mai cu-sâma, asiu dori sa, se accorde «Marele Premiu Nastu-.
| «rellu», cându voru fi judecate ca avându unii meriti cu totulu superiore, spre a a se dâ,
astu- felu ua incuragiare mai puternica, desvoltârii. litteraturei national.»
BC

| _
Spre indeplinirea, acestoru dispositiuni, Societatea Academica Româna a regulatu celle
urmatâre:
1. Primulu siru de 4 anni prevediutu in - dispositiunile testatorelui , ltingetre de
 283

“acesta, seria, “de premie, s'a inceputu în.

i annulu 1877, si se va continuă pâne în 1879
astu-feliu- co in annul + 1880
u se va, presentâ, pentru prim'a 6ra casulu de a se decerne
- Marele Premiu Nasturellu de 12,000 lei ; 6ro în annulu 1879, se va dâ unu premiu

RY
„de 4,000 'lei, cellei mai bune câiti publicata, iin cursulu acellui annu.
2, "Toti autorii cari voru dori sa concurre la premiele annuali d'in acâsta a, ao a se-
“ra de premie Nasturellu, sunt autorisati si invitati ca sa, tramita, mai nainte de deschi-

RA
derea sessiunii annuali a Societăţii Academice Române, unu numeru cellu pucinu de .
12 essemplare typarite din cartea, loru, Ja Delegatiunea Societăţii, în Bucuresci (loca-

LIB
lulu Academiei), ossebitiu de essemplarele pe cari voru voi sa le offere de- a-dreptulu cotra
unii s6u foti membri actuali ai Societăţii, fora ca acâsta ultima procedere sa fia câtusi
-de pucinu obligatoria.

Y
„NB. Sa'nu se pârda din vedere: co operele propuse la concursu trebue sa, fia publi-
cate în restimpulu annului cur 'getoriu, adeco cu începere de, la, ultim”a, sessiune annuale

SIT
a Societăţii Academice; astu-felu, spre essemplu, in sessiunea, Societății d'in 1879 voru
put sa intre la concursu numai cărtile publicate de la.15 Augustu 1878 nainte, €ro in
sessiunea d'in 1880, voru put6 concurre la Marele Premiu Nasturellu, t6te cârtile publi-

ER
cate de la 15 Augustu 1876 'pâne în dio'a, întrunirii membriloru la. sessitinea d'in 1880.
3. La concursu se potu presentâ si opuri | prenouite iin nou editiuni, care se voru fi
IV
rotyparitu in cursulu annulai, de autori în vitia.. Si
„4. Dupo coprindeirea, chiaru a, testamentului, traductiunile din limhe straine sunt
UN

eseluse de la concursu; se va face ânse esceptiune pentru acelle traductiuni de pe opuri

straine classice, cari :
a) stu prin difficultătile iinvinse alle unei perfecte reproduceri în versuri 'romanesci,
AL

voru constiţiui adeverate opuri libterarie alle limbei române;

d) s6u prin 'anessarea de elucidări si de note sciintifice, cu totulu proprii traduceto-
Tului, isi voru fi insusitu meritele unoru Iucrări originali în limb'a româna. |
TR

„5. Cântile premiate de. Societatea Academica româna, d'in alte fonduri alle sale s6u
"cele typarite. din. initiativ a 'şi cu spessele ei, nu potu întrâ la concursu pentru premiele
N

Nasturellu d'in seri'a B.-

CE

„6, Premiele: Nastiur ellu din seri'a B se nota accordă, nu numai unoru opuri com-
plete, ci si pâxtii unui opu “typaritu în:i cursulu annului, cu conditiune ânse ca acâsta
“parte sa, fia de val6rea, si de intinderea.unui volumu si nu de alle unei 'simple fascidre,
I/

| “((minimuna 400 pag. formatu in-80, garmond) .. |

„7, Premiarea unei părti a unui opu la unu concursu anuale nu | impedica premiarea
AS

“unei alte pârti a acelluiasi opu la, unu concursu posteriore. '
8. Opurile anonyme, si pseudonyme voru pute fi admisse la, concursulu cârtiloru ty- i
parite, 6ro autorii loru, spre a priimi preimiele acoordate, voru trebui sa justifice pro-
UI

| pietatea loru. | |
NB. Vedi tabel a- concur suriloru în dossu.
BC
 284 |

| DABEILIPA. |

RY
Concarsurilora propusse de Societatea Academica, Româna.

5 PONDURILE D'IN CARI SE Pl 'emteocp DEPV- SUMELEI

RA
35 AGCORDA PREMIULU SUBIECTELE PUSSE LA CONCUESU E RU CORD

LIB
1| Premiu Nasturellu. Cea. mai buna carte publicata în limb'a
a „| româna de la 15 Augustu 1878 pâne la i Să
| Sa 15 Augustu 1879... ..... 15 Aug. 1879. | 4,000[
92| Premiu Zappa. (A) Traductiune româna de pre Pliniu ju- | .. o Loos

Y
| mior : Epist. VIII. 1—21. ........ 5 Aug. 1879. | fia-care

SIT
3 idem (.4) Traductiune româna de pre. Plutar clu: : | | c6lla
ME Vita Pelopidre. Cap, I—XXII . | 15 Aug. 1819. | idem.
4 idem (4) Traductiune româna de pre ză odoti 0 IN |
ÎI Aa | lib. IV, $51—100 m iii 15 Aug. 1879. | idem
„ 5]. Premiu Nasturellu
Ra
(B)|
| | ER
Studiu assupr'a, produceriloru litezaie
in limb'a româna d'in epoc'a lui Mattheiu e Aa
Bassarabu (1638— 1654). ae ie, | 15 Aug. 1879. | 5,000
Sia
NIV

6[Marele. premiu Nastu-|. Cea mai puna carte publicata in limb'a

rellu, .: | româna, de la 15 Augustu 1876 pene la] | 4
LU

i | | 15 Augustu 1880... cc... 15, Aug. 1880, | 12,000

1| Premiu Nasturellu (0)| Dissertatiune assupr'a sufixeloru gutu-' e i
E E i rali (£ si g) si labiali i si 7) in limb'a pi |
RA

romanâsca. sc. cca..... | 15 Aug. 1880. |. 5,000[

NT

8 videm „Cea, mai buna carte publicatia iin limb'a |

| româna de la 15 Augusta, 1880 pâne la | a 2
i 15 Avgustu 1881... 1... „| I5 Aug. 1881. [| 4,000
9 „idem (7) Descriptiunea, fsica si economica a unui | -: : Ri
CE

„us judetiu allu Romaniei. a e ta... 15 Aug. 1881. | 5,000]. .

10|. Premiu Nasturellu. | : Zerrazaulu român. Dissertatiune as- | Eu
(E). supr'a, stării sale sociali, morali, politice
I/

si economice d'in Principatulu României, e Î

in trecuta si presente. ae 15 Aug. 1881. | 5,000
AS

1 Premiu Cuza. (D) | Dissertatiune despre: Istori'a Români- Ă

UI

Sa E lora in. Dacia Traiana, de la Aurelianu |: -. po

pâne la fundarea Principatelor. ... 15 Aug. 1882. | 4,000
BC
 985 -

RY
LIST: A
| j EMBRIiORU SOCIETATII ACADENICE ROMANE

RA
„da fine anmauă 1878.

LIB
pe

Y
a, Membrii Actuali: :

SIT
1.D. Vincentiu Babesiu (numita la, annulu 1867) Sect. Istor.
9. » George Bamitiu O idem » >
3. » Ioanu Cara agiani idem? » Filolog,

ER
„4. » Timotheiu Cipariu 1dem » »
5. » losefu Hodosiu? E idem » Istor,
IV
6. » Nicolae lonescu “idem pn
UN

7.» A. Treb, "Laourianu - idem » Filolog. |

8; » Alexandru Romanu idem . p
9. » Joana Sbiera „idem. > p
AL

10. » Vasile A, Urechia idem - : » Istor.

11. » Mich, Kogalnicenu (allessu în annula 1868) p
TR

19. » George Ston „idem » Filolog.

13. » Alexandru Odobescu (allessu in amnulu 1870)» Istor.
N

i » Petre S. Aureliamu (a less îin annulu 187 1) Se. natur.

CE

„» Nicolae Crehulescu: * idem »

» Anastasie Fetu „idem . »

2»: Dimitrie A. Sturdza. idem Istor.
I/

„ » Jonu Ghica (allessu in annulu 1874). Se. natur.

AS

5 Stefanu -Palcotanu (allessu în annulu 1876) „D

„»
Vasile Maniu, - i idem Istor.
UI

21. » Aleaandru Papadopolu “Calimachau idem »

b9-L9 _.D

„.» Grigore Stefunesci idem Se. natur,

CD LO!

„ » BogdanuP. Hasdeu. (allessu în annulu 1877) Filolog.

BC

3.

» Nicolae (Quintescu Si idem idem.

Ra
"09
 286

_ NB. Sectiunile sunt compuse astu-felu :

Sect, Pilologica- -litteraria d'in 8 membri (No. 3,4,1,8,9, 12, 23 si 24),

RY
“Sect. Istorico- ar cheologicudd'in 10 membri(o. 1,2,5,6, 10, 11, 15 |
17, 20.si21). .

RA
Sect. Soiintiloru Naturali ai in 6 membri No. 14, 15, 16, 15, 19 si 22), |

LIB
p. Membri Onorari:

1, „R, Carolu 1 Domnul Românilor u, Proteetoru.

Y
UL $

2, D. Vasile Alecsandri (Mireesci).-

SIT
3 P. 8.8. Parintele. Melchidescu, Eipise. Dunarii de josu(Galati)
4 e Constantinu Cretiulescu (Bucuresei).
Ph |
5.
6 . |
D

» George Ioamnide (Bucuresei). ER

Generalu George Adrianu (Paris).

7 Dr. G. Polyzu (idem). i

NIV

8 Archimandritu Nicolae Popea (Sibiu).

9, Cavallern Joanu Puscariu (Pesta).
LU

10. Dr. Grigor. Silasi (Clusiu). |

i Il, Andreiu Mocioni (Temisiana;).
19. Iosefu Muresianu (Brasiovu).
RA

18. Stefanu Gonata (Basarabia),

-T4, Campeanu (lassi),.
NT

"15, Vegezai- Ruscalla, (Purinu). |

16. Cavalleriu G. Capellini (Bolonia).
CE

17, » E. Biondelli (Milan).

18. Ascoli (idem). -
19. mile Egger (Pais),
I/

20. Adrien de Longperrier (idem)..

AS

21. Frnest Desjardins (idem).

23. Comite Ferdinand de Lastey yriee (idem)
UI

23, Wilhelm Froehner (idem).

94, «Paul Batasllard (idem).
BC

25. “Charles de Linas (Arras).

3-

A. Ubicini (Paris),
y
 ___287
“27. D. Bazonu Adolphe d 4oril (Santiago de Chili).
23, Lord Stanley (Lonăra).

RY
29. Gramt- Duff (idem).
“Max Miller (Oxfor).
1. S. Steenstrup. (Copenhaga). -

RA
32. Richard, Lepsius (Berlin).
33. Adolf Tobler (idem).

LIB
34... Schuchardt (Gratz).
35. Dr. A. Cihac senior (EL etia). |
36. Dr. Fr. Bock (Aix-la-Chapelle).

Y
- Comite Alexi .Uvarof (Moscua).

SIT
e, Membri Correspondenti:

Tin
- Cuciuranu (lassi).
Ionescu (Bradu).
IV ER
Dr. WM. G. Obedenaru (Roma).
UN

C. PF. Pobescu (Bucuresei).

1. Cihac junior (Lassi).
| Petru Pon: (idem).
AL

Grigore Tocilescu (Paris).

Dem. A. Laur dâmu, (Bucuresci).
TR

Nic. Teclu (Viena).

„Ioanu Moldovanu (Blasiu).
N

Sab. Pop. Barctanu (Trasusilva.nia,).

CE

Zaharia. Boiu (Sibiiu).

Iounu Popescu (ideră).
Visarionu Bomanu (idem), .
I/

Aronu Densusianu (Brasiovu).

AS

Dr. P. Vassi:iu (Temisiana).

- Gabrielu Popu (idem).
UI

Athomasiu Martenescu (idem).

Emile Legrand (Paris).
BC

de Rosny (idem).
| Dr. ung (Praga).
 | 288

d. Membri Donatori:

RY
Ț Pr încipele Alexandru Ioanu Cuza. |
+ Evangeliu Zappa. |

RA
+ Generalu Constantinu Nasturellu-Toroseu.
Dr. Anastasiu Petu,

LIB
“Mombri. Actuali roposati :

Y
Gal zelu, Munteanu. Di | Ă Const: Negrutai. - i

SIT
Alexandru Hurmuzali, 2 Ioana Eliade Radulescu.
Oamalleru Stamate. DI - Dudoaiu Hurmuzaki.

ER
„__Joanu Strajescu. a „ Petru Poenaru,
Const. Cozucovici. o - Ioamu C. Massimu.
„Ales. Hasdeu. o Alec. Papiu Z larăcinu,
NIV

£. Membri Onorari si Correspondenti reposati :

/
LU

P. S.S. D, ponisie, Episcopu d de Buze.

Dim. Petrino.
Dr. Szabo.
RA

P. 5. 3. Andreu Siagna Mitropolitul Avănului,

Joanu Mesiota,.
NT

Kdgard Quinet.
„Pr. Diete. |
CE

Phalarete Chasles..
Pelipe Monlau.
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
SUMIARIULU

LIB
SECTIUNII I D'IN TOMULU XI ALLU ASNALILORU SOC+ETATII ACADEMICE ROMANE

(sasszunza DDIN 1878).

Y
1 Siedintia plenara din 16G augustu . NR AR . „9
Deschiderea, sesziunii. Rapportulu Delegatiunii assupr a lucrăriloru de peste annulu 187 7-18. |

SIT
Allegerea, Secretariului ad- -hoc . aa
., Programm'a lucrâriloru sessiunii 1878. N
“Allegerea differiteloru Commissiuni . .. . „13

ER
„ Typarirea, processeloru-verbali in diăre .. „14
- 2 Siedintia plenaria Win 17 Augastu. „15
-D. Ion Ghica face donatiune de cârti. IV E
D. 7, Cipari vu cere a respunde i in Annali la critic'a Syntactiei salle „16
D. Cotovu se scuza pentru intardierea traducerii d'in Titu- Liviu, - |
3 Siedintia plenaria Win 18 Augusta .... . cc... te... 17
UN

D. Frollo face donatiunea unei cârti, o i ' Sa

_D. N. Teclu tramitte unu operatu. manuseriptn sciintifcu, |
'D. N. Densusianu dă in cercetarea, Societăţii scrierea sa «Istoria Revolutiunii lui Horea.>
AL

„DD, G. Baritiu presenta,. ua dissertatiune a d-lui Dr. Vassici si, anuncia operate alle.
d-lui. Hinţiescu. . E |
4 Sicdintia plenaria d'iu 19 Augustu î. . 18
TR

_D. N. Barbu anuncia traductiunea sa dupo Titu Lia, . E

|
D. Gr. Stefanescu isi scuza intardierea de la, sessiune.
"5 Siedintia plenaria Win 21 Augusta... . . ... o. I9—
N

,
„.:D. Dr. A. Fetu se scuza de nevenire, la, sessiune
«
D. Gr. Silasi muitiâmesce pentru alegerea, sa, de membru onorariu. |
CE

5
D. Fr. Dam$ face donatiune de cărti.
„90
"A Siedintia a Sectiunii Istorico- -Archeologice Wiu 21 Ausustu .
„Se iea cunnoscintia despre oper'a d-lui N. “Densusianu «Istori a Rovolutiunii ui Florea. >
6 Siedintia plenaria Win 22 Augusta. . „o 23
I/

i Russia
Delegatiunea anuncia rapportulu assupr'a, , missiuniii d-lui Gr. “Tocilescu in 2
AS

9 Siedintia plenaria Win 22 Augustu .

„D. Urechia face donatiune de cârti. |
'D. Odobescu face donatiune de roanuscriptele lui A, Popovici.
UI

„_D. 0. Eisareu face donatiune de ua 'carte. ;

_ 8 Siedintia plenaria Win 24 Augustu. - .
D.D. Sturdza communica donatiunea. de medalie facuta, de a. “Dohoeziey sii propune
BC

unu schimbu pentru ua moneta, a lui Dabija- Voda

37
 990
| at . E .. „25
| D. D. Sturdza face donatiune de anticuităti si stampe ERE „96
D. Urechia face donatiune de cârti.. | -

RY
D. G. Melidonu assemenea. -
i Russia,
d-lui Gr. "Tocilescu in
"Se citesce instructiunile si rapporturile assupr' a missiunei
la Romani . 97
_D. P.S. Aurelianu citesce memoriulu seu : Economia rurale

RA
Annex?a A î Adress'a d-lui Sturdza, relativa la donatiu nea de medallie a d-lui Doboczky
(cu lista medallieloru offerite) ..
uni de sange 31
Annex?a B : Adress'a d-lui Sturdza, prin care offare obiecte antice si collecti

LIB
de d. D. A. Sturdza | Ă
Inventariu de portretele, scenele, foile volante si cartele, donate
cc. . a 82
. Societăţii Academice Romane. . .
Instructiunile date de Delegat iune, d-lui Gr. Toileze , pentru n
inissit nea sain
Annex'a C:
î. -43
Russia . . -

Y
"Decombre.1877... 45
„Annexa D: Primulu vapportu 'llu a lui Gr, “Tocilescu, din Moscus, 25
ea sa in Russia: . 54
” Annex?a E : Rapportu generalu allu d-lui Gr. Tocilescu, despre missiun

SIT
depusse ua, data cu rapportu lu, despre N
Inventariu de manuseriptele, facsimilele si. cârtile
. . . . ... . . a 18-
vnissiunea Cantemiriana în Russia
i. 04
9 Siedintia plenaria din 25 Augustu a,

ER
„15
p. 1. G. Popescu dă in cercetare : « Notitiele bidtiografice. de 1 1. 1874-25 aug. 1678,
"D. Stefanu N6goe face donatiu ne de ua carte.
D. 1. Sbiera se scuza pentru nevenire la sessiune.
NIV
10 Siedintia plenaria Win 26 Augusta.
D. generalu Adrianu face donatiune de cântă, |
. . . ee 16
D. Teodoru N6gu assemeni prin 0-
ce de a. eenotalu Adrianu,
- Annex'a F : List'a cârtiloru donate Societătii Academi
LU

Da ae
"pistol'a sa d'in Vichy, 21 augustu 1878,
din 26 Augasta: .. 17
TI, Siediutia a Sestianii Istorico»Arehoologice o
ulu premiului Cuza.
So iea dispositiuni în privinti'a elaboratului presentatu la, concurs 78
e Cantemiru..
RA

publicat iunii operelor u lui Dimitri

Se desbate despre continuarea „79 .
plenaria iu - 28 Augasta . ..
11 Siedintia
D. Dr. Cantemiru face donatiune de ua, carte. :
Horea ID.
D. A. Craânicu dă in cercetare oper'a sa: "< Avraam. Iancu stu
NT

V. Massimu cere a i se dă beneficiulu d'in editiune a, «Glossar uluui lambei române.» .

D-na
e: ua, , propune re facuta de eredii lui A. Papiu
So numesce ua Commissiune ca, sa essamin 80
ie tai
CE

.- a a a
_Tlarianu,
n ti
12 Siedintia plonaria Win 29 August. .
Dr. N. Crapelianu face donatiune de cârti.
- 81 . .

ete
. Se allege ua, Commissiune pentru cercotarea, cererii d-nei Massimu
I/

, unele Commiss iuni numite mai nainte. - I a

Se completa
ice din 29 Angusto. . ..:.:. î, - 82
III Siedintia a Sectiunii istorico-Archeolog
AS

cercetarea, Sectiunii i
“Se desbate despre intrarea lucrăriloru date iîn
u. | 88
13 Siodintia plenaria din 81 Augost i, Dioscorride si |
Papado pulo-C alimac lu citescs memori ulu seu ! depre 1
Pizană
UI

-D. 4. Aa a
geto- dacica . i i .
Luciu Apuleiu : Botanica
d'in” memoriulu despre Cununia «
cea, mare. rin de-.+
D. A. Odobescu citesce 'a parte
BC

“saurula de la Novo-Cerkask.
d- lui 1 G Popescu:
D. A. Romana rapportâdia despre a Motitielei Bivliogr af ce» alle
allu 2-16 memoriu despre : Icononu i 'a seciale si Istori va, civilisatiunii
D. G. Baritiu citesce
în Transilvania. |
 291

Annex! a: Rapportulu Commissiunii insazcinata cu cercetarea Notitieloru Bibliografice 85

Popescu (rapportoru :.d. A. Roman) o
adunate si asiediate de d. 1. G
ee ee ae. 36
14 Siediutia. plenaria bin1 Sepiembre
|
D. 1. Vatasianu inaintâdia ua carte vechia germana.

RY
D. Urechia, face donatiuni de cârti. |
D D.A. Lauria nu se. scuza, co n' a facutu tradact iune d'in Gicer. one,
„D. N. Oretiulescu face donatiun de cărti d'in partea, d-lui A, Tiskinin.

RA
ogicu . . 87
D.A. Odobescu presenta, 16 dossare relative la Cestionarulu seu archeol
cu adresst a.
Annex'a H.: Tabell'a dossareloru formate dupo « Cestionarulu Archeologicu»,
|
d-lui A. Odobescu.

LIB
eee. 90
-
. „15 Siedintia. plenaria din 2 Septembre
_D. Presiedinte commun ica, Societăţ ii co a priizaitu în depositu unu testamentu mysticu: cu
a
| donatiune cătra, Societate.
unei tegi pentru depasit e obligat orie de. Pu-.
DD, Sturdza propune a, se, „mijloci in favârea

Y
a
| plicatiuni, 9
ţii .
Se face desbatere despre edificarea, anui locala propriu allu Societă

SIT
legi care sa transfo rme Societat ea, Academ ica Ro- |
„Se iea, messuri pentru propunerea. unei , 92
mâna într'unu Institutu de Statu ,
dorani” alui Alex. Ghica Voda. E
D, Sturdza face cererea, despre ua medallia de sab

ER
93
plenar ia din 4 Septem bre . e
16 Siedintia e |
e
49. Siedintia plenaria din 5 Septembre.” . cc... .. e 94
D. Ilar, Puscariu face donatiuni de cărti. .
IV
i
18 Siedintia plenzria Win 6 Septembre.
administrativu.
Se conpletâdia, Cemmissiunea rapportului
UN
|
cererii d-nei Massimu, se« desbete si se decide.
Se citesce rapportulu. Commissiunii. assupr'a
Massimu, de ai se rescumperâ, de Societate
Annex'a ] : Rapportu assupr'a cererii d-nei Odobescu) 97
drepturile sociului seu ass upr'aeditiunii «Glossariului» (rapportoru : d.
e 101
. .
19 Siedintia plenaria din ? Septembre
AL

u present a, elabora tele d-lui Hintiesc u : « rabule si povesti populare romanesci»

- D. Bariti
si <Faun'a Transilvanie i».
Istori a civili»
seu despre : iconom a sociale si
TR

D. Baritiu continua lectiur'a, memoriului

satiunii în Transilvania. .
sâu: despre : Cunarn! a ai la Novo- Cerkask
D. Odobescu continua lectura memoriului a mumie etice romanes
1 ci.
N

seu despre: Biatiografi

D.D. Sturdza citesce memoriulu „102
20 Siedintia plenaria din 9 Septem bre, .
ogor a sa: A matomi! a descriptive,
CE

D.N. Cretiulescu face donatiune de prim'a parte ari in

11 Septembre.
23. Siedintia plenaria d'in 103
.
D. Urechia, face donatiuni de cârti
I/

-D. D. Comsia, assemenea.

“D. Antimescu, assemeni... icâna, |
AS

precumu £si de ua, vechia,

D..D. Sturdza assemeni, Române de d. D. Sturdza
donate Societăţii Acodermice
“Amnexa I î Tabella de cărtiele : 0
“18, 11 Septembre 11878 .
UI

septembre
ozico-Arobeologice din 1
IV Siedintia a Sactianii Lit cu d.. Doboczky. |
Se decide scimbulu de monete a, trai d'in operele “Cantemeriane
u aanului urmatori
„Se reguledia, typarirea, iiin decnesul
BC

inedite.
 i: 29
22 Siedintia plenarta din 19:, Septombre: E e a „.
.-D. Sturdea intervine pentu procurarea «Medalliei Independintiei> din 1877. 102 î

RY
"Se desbate si se decide assupr'a cumperatorii bibliothecei lui 4. „Papiu Darian si ridi-
cârii monumentului seu comemorativu. - i n
D. Caval, 1, de Puscariu face donatiune de ua carte : ee e e. 108 |

RA
V Siediniia a Secţiariii Istorico- -Areheologice: Min 12 septembra esa a. 109
„Se delibera, assupr'a operii d, Crainicu « Ayrăam- Iancu». Sa E
Se citesce unu operatu anonymu asupra : Documenteloiiu istorice adunate de neposa:ii

LIB
tul Eud. de Hurmuzală.
“Annex'a K. Rapportu assupr'a manuscrissului . intitulata: eAor acm Tancu.
stu: Horea
II-le» de Aronu do Crainicu, ete. (rapportora : d. Babesiu) a Ei 110
23 Siedintia pleuaria Win 13 Septembre: .. . - a aa 118

Y
Se citesce rapportulu assupr a lucrâziloru aarăinistzative ale Delega tiunii si seo
desbate a

SIT
assuprai . .., e 14
"Se decide ordinea, dillei pentru viitârca sidintia publica 105
Annex?a Le, Rapportulu Commissiunii insarcinata, cu cercetarea, Iacrârilora Delegatiuni
i IE
(rapportoru: d. Caragiani). | tă e
ER
VI Siedintia a Sectiunii: Istorico-Archeologico din 12 Soptemnre
"Se continua lectur'a operatului ahonymu assupr' a Docum. istorica
24 Siedintia plenariz Win 14 Septombre.
.. „ . |
adunatee de Hu musai,
Să 118
ăi
NIV
. „119
D. Quintescu citesce rapportnlu assupra probeloru de traductiune din Pliniu celhu ze:
neru; se desbate si se decide despre elle. -
| i
Sectiunea, Filologica-litteraria communică despre constituirea ofâciului seu.
s .. RI 121
D. Gr. Stefanescu face. na communicatiune despre <Aflar ea unei massele de
LU

Dinotieriu.
pe mosia Gaicenii, în vallea Bevhecinilui din districtului Tecuci.
|
Se approba dispositiunile Sectiunii Istorico- -archeologice, in
i privinta schimbului de mo-- |
” mnetocud. Doboczky, si typarirea opereloru Cantemeriane,
RA

|
Annex?a 'M : Procossu-verbale allu „Con:missiunii insarcinate cu1 cercetarea
probelor de
traduceri din autorii latini „3 ae 192
Rapportu assupr'a, manuscrip, probe din Pliăui cellu-tenier u (eapportora ;
a. Quintescu) „. 198
NT

JZ Siedintia a Sectiunii Filologico-litterarie Win 16 Septembre: . 147

Sectiunea isi constitue ofâciulu annual. . ..., i | aa |
25 giedintia plenaria din 15 Septembre . .
| 148
CE

“Commissiunea, insarcinata cu essaminarea cârtiloru presontate la concursulu annuale.

ala
premiului Nasturelu d'in Seri'a B (cartea, cea, mai buna) tine siedintia
secreta,
26 Siedintia plenaria Win 16 Septombre. = |
„Se decide a se tine siedintiele-la 9 ore diminâtia
I/

NR ai 149
Collectiunea de basme a d-lui-Hintescu se inaintâdia Sectiuni Filolagico- itterarii,
II o
AS

27 Siedintia plenaria din 18 Septembre . Pt ai 150

Se adduce portretulu reposatului membri Cavalleru C. Stamati.
Se reguledia ordinea dillei pentru viitârea siedintia, publica,
UI

"Se priimescu cârtile donate. de d..Generalu Adrianu. -

VII Siedintia a Sectiunii Istorico- -Aroheblogieo din 18 septembr
e, Da
Se tine desbatere assupr'a operei d-lui Densusianu
BC

| « Istoria Revolutiunii dis Horea si

assupr'a missiunii salle istorice in archivele Ungariei si Transilvaniei US
L
Ia
Dr.
 298 |
28 Siedintia plenaria din 19 Soptembre,
„Se priimesce medalli' a bisericei $. Dumitru d'in Craiova.
a

RY
Se respinge ua, noua, cerere a d-nei Massimu, in cestianea « Dictionariului si
Glosariului»
Se citesce rapportulu assupr'a concursului cu thes'a «Tierranulu românu.>. .
. 155
Annexa N, Rapportu asupra dissertatiuniloru intrate la, concursulu premialu
i Nastu-:
A

RA
rellu, seri'a, A, assupr'a, thesei «Tiervanulu româna» (rapportoru : d. G. Sion). „156
29 Siedintia plenaria Win 20 Septembre . .., i. 168
-D. Dr. Moses Gaster si d. Meitani facu donatiuni de cântă, N

LIB
Se anuncia co d'in Tussia, voru sossi spre decopiare 4 manascripte Cantemiriane . 163
"Se desbate assupr'a premiului Nasturellu ca este de datu cellei mai bune cârti publicata
„„, în cursulu annului si se respinge propunerea rapportorului.
“Annex?a 0: „Rapportu generalu. assupr'a, celloru patru opuri, intrate la. concursulu pre-

Y
miului Nasturellu- Herescu, seri'a B, -(rapportoru : d. G. Baritiu) , .. „167
Annex?a P :; Recensiunea cârtii d- lui 5. P. Hasdeu, intitulata,

SIT
«Cuente Pin.
- Batrăni>. (rapportoru: d. G. Baritiu) . | „170
30 Siodintia -plenaria. Pin 21 Septompre. e
„Se desbate assupr'a; memoriului «fier ranulu româna», venitu la concursu, si se respinge, Să

ER
„D..1. Ghica citesce memoriula: seu : <Omulu si imcepululu seu» . -. . e 181
„D. Gr. Stefaneseu.. communica, despre descoperirea, lânga Slatina a unei .Paice de camila
fossile din epoca gitaternaria Pee eee: cc. . e: 182.
IV
D. A Odobeseu continua lectura, meinoriului seu despre « Cunun? a de la Novo- Cer:asz
31 Siedintia plenaria Vin 22 Septembre.
UN

Se decide a se typari in Annali recensiunele cârtiloru' nepreniate la concursu,

„Se citesce repportulu assupr'a Compturiloru o... aaa „183
Aunex?a Q : Recensiunea dramei «La Plevna» a d- lui G. Sion, de a. Ion Ghica. 184
Anuex'a R: Rapportulu assupr” a celloru doue volume do Theairu alle d-lui V. A. Ur e-
AL

chia, de d.A. Odobescu... . . . ... „191:

- Annex'a Ss: Rapportu assupr'a Compturiloru presentată de Delegiiune, pentru. gestiu-
TR

- nea annului 1877—18. (raportoru: d. V. Babesiu). . . . . . „196

II Siedintia a Sectiunii Filologico-litierarii Min 22 Septembre. . 201
Se reguleâia traducerea lui Titu- Liviu Sa
N

„Se dă în cercetare d-lui Sion, Collectiunea de basme populari a d-lui Hintiescu . . „ . 202
| Se propune messuri pentru prenonirea concursuriloru pentru traductiunea, d'in Pliniu Ju-
CE

-mior si altii,
Assemeni pentru continuarea traducerii din Oicerone. ,
- 92 Siedintia plenaria din 23 Septembre ........ e. 203
I/

:D. N. Cretiuleseu isi donădia, diurn'a pentru mobilarea localului Societătii,

i Societatea approba spessele facute de Delegatiune in decursulu annului 187 7—18,
:
AS

Se. allege nou'a, Delegatiune po 1878—19..

Se approba publicarea, memorinlui d-lui Ne Teclu «despre asa, acidu si: sare» . „204.
“Se dă în cercetarea, d-lui Baritiu, elaboratulu d-lui Hintiescu Tuva Tr ansilvaniei. |
UI

Se approba propunerile Sectiunii Filologice-litterarii ... :. ae me 205

- VIII Siedintia a Sectiunii Istorico-Archeologice Win 28 Septembre e 906
„ Sectiunea isi constitua, officiulu pe annulu 1878— 19.
BC

| Se desbatte assupr'a operei : si missiunei d-lui N, Densusianu.

 N 294 -

33 Siedintia plenaria aim 24 Septombre . e 209

D. G. Tocilescu offere ua copia dupo manuscriptulu Viitia S- tului Iosafatu. precum si.

RY
- |
ua, notitia, despre ua, Psaltire manuscrissa a lui Efremu, episcopulu Radautiului.
aa 9100
D. Sion citesce rapportulu Commissiunii de revisiune a proiectului de Diotionaru
Se respinge opera, d-lui A. Crainicu,

RA
si
Sedesbatte assupr 'a operei, d-lui N. Densusianu si se. approbe: missiunea in Ungaria
Transilvania. a i
Se decide pentru 1881 unu nou concursu assupr'a, thesei T ierraniul românu 919.

LIB
| i
Se admitte modificatiunea in publicatiunea, Catalogului de monumente epigrafice.
offerindu ua, copia, dupo manusoripiulu lui ”
Annexta T - Adress'a d-lui Gr. 'Tocilescu,
Vladu Botiulesculu: Victi'a Sfântului Iosafatu.
Annex'a T. ?
Adress'a d-lui 'Gr. Tocilescu, despre Psaltirea manuscrissa a lui Zfr emu, |

Y
BEpiscopulu de Radauti. . eee e 219
d. Gr, “Tocilescu a. „9218 :

SIT
Lista manuscriptel oru. si copieloru adăusse, de
Annex'a U: Rapportulu Commissiunii de Rovisiuueo a, proieabulul de Dictionara (eappor- ae
toru:d. G. Sion) . .. . „9216
Processe -verbali alle Coramissiuni esicografe de Rovisiuni : “Siedinti? a din 2 Septem- |

ER
bre 1877... . . e eee. 217
“idem din 24 Scptolre 1877. FE SRE " îi poe eee „919
| 'Tabell'a de ecuivalentia între litterile oyrillice si -cello Taine De petec e 220
NIV
IX Biedintia a Sectinnii Istorico-Ar cheoiogice din 25 Septembre,
Se regalâdia concursulu pentru thes'a «ierranulu românu». c
Se respinge missiunea, Cantemiriana la British-Museum.
=
LU

Se admite typarirea, Monumenteloru epigr afice.: | | | Sa

84 Siedintia plenuaria Win 26. Sopteznbre a 99
-D.'T. Codrescu donedia ua carte. i. o,
„Se citesce proiectulu de budgetu pe 1878-79.
RA

Se votâdia Veniturile si ua parte d'in Spessa.

X Siedintia a Sectiunii Istorico-Archeologice Lin 26 Septembre, „999
Se decide despre concursulu premiului Cuza. Să îi
NT

Annexta V: Rapportu assupr'a manuscriptului puntânăa: titlulu « Petrecerea , Româniloru cc

în Dacia lui Traianu, de la Aurelianu pâne la 1300 (apportora ș d. G. Baritiu) a. 992
35 Siedintia plenaria din 27 Septembre - „ 224
CE

Se depune si se discuta rapportulu Comvissiunei- assupr 'a ”Bibliothecei sii Oonectinniloru „995
D. Cotovu. cere amanare pentru traducerea sa din Titu. Liviu,
Se continua votarea Spesseloru "in budgetulu pe 1878-79.
I/

Se propune ua, noua statiune de observatiuni meteorologice la Bradu (judetiulu Romanu)

Se decide despre convocarea, ordinare si despre un'a eventuale în annulu viitoru. ... , ,. „226
AS

„* Amney'a W : Rapportulu Commissiunii insarcinata cu revisiunea, Bibliothecei |si Collectiu-

niloru Societăţii Academice (rapportoru : d. A. Romanu) . . » 997.
“Lista 1. Cârti typarite, donate” pentru Bibliothec'a Societăţii Academice, de la fne ea ses-
UI

siunii 1877 pâne la finea sessiunii 1878 SRR Ta 981.

_
Lista2. Cârti cumperate in decursulu annului 18711878 ae ea 048
Lisa 3, Mamnuscripte, Urice, Autografe ..... . . | a | „..948
BC

„Adress'a P. $. S. Episcopului Melchisedecu., prin «care ofere manusorissole Banului V. E

Vârnavu , , eee e 949
Lista €, Adaossele la Collectiuneaa numismatica, in urm'a sessiunii din 1877 . e e: 250
 295
Auneze X : Budgetulu de Venituri «si Spesse “alle Societăţii Academice Române pe annulu
8—179. . . 252
36 Siedintia Win 28 Septembre. AR „954
„Se decide a nu se face allegere i , acesta sisessiune.
de noui membri in

RY
Se propune si se admitte thes'â, < Descriereafuysico-economica a uniti udetiu alu Româ-
miei» pentru concursulu Nasturellu, Seri'a A, pe annulu 1881.
Se respinge operatulu venitu la concursulu premiulu Cuza si se prelungesce concursula

RA
pâne la 1882.
255
- Se citesce rapportulu assupr'a probeloru de traduceri d'in autorii eleni si se respingu
Rapportulu seu despre lucrârile sessiunii din 1878.
D. Secretaru generale G. Sion citesce

LIB
259
D. Presiedinte declara. sessiunea annului 1878 inchissa
cercetare a probeloru ae vraductiu ne
Annex?a Y : Rapportulu Commissiunii insarcinata cu
de pre autorii eleni. (rapportoru : d. A.. Odobescu). -
a, Româna, conformu decisiuniloru
Annex'a Z : Concursurile propusse de Societatea Academic

Y
„216
„ luate in sessiunele de pâne la annulu 1878 .
I. Premie privitore la Filologia si Litteratura,.

SIT
termin. 187 9.
A. Premiu Zappa pentru traduceri de pre autori antici, 218
B.,. Nasturellu, Seri'aA, ; termin. 1879
> > » 1880.
Oa

ER
Politice si Morali. 280,
II,-Premie ivitâr e la Istoria si Sciintiel e
D. Premiu Cuza ; termin. 1882.
E. „ Nasturellu, Seria A; termin. 1881. 281
IV
privitor e la Sciintielo "Naturali Cea.
III Promie
FR. Premiu Nasturellu, Seri'a A; termin. 1881, „ 281
UN

opere publicate.
IV. Premiu Nasturellu, Seria B, pentru „ 984
ea Academica Româna.
Tabela concursuriloru propusse de Societat „. 985
ice Române la finele anului 1878
Lista membriloru Societâtii Academ |
a
a) Membrii Actuali
AL

280
Onorarii. . . e.
db) » 287
c) - > .. Correspondenti. . .: = 28
>» - Donatori. |
TR

d)
e) > Actuali reposati.
pi Onorari si Correspondenti reposati.
N
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 „ERRORI STRACURATE IN ANNALEIi ANNULUI 1878 (SECT. 1).

RY
(RAPoRTULU D-LUI QUINTESCU, ASUPR'A TRADUCTIUSILORU D'iN PLINIU CELL TÂNER)

RA
In locu de
Se se citescu
pag. 8, Tr. 14: : momentote e mementote
„9, r. 6: omni adhibenda

LIB
animi adhibenda.
est <ontentiş . est contentio
ibid. r. 15: Signas. .. . î Si quus.
123, r. 22 indicabant. , . . . iudicabant.
127, r. 19: delegato mihi officie, , . delegato mihi officio.
—:r. 96: Qui obsequio . . . .

Y
ui obseqnio.
128, 7. î 3 Singura meu expiratione . . singura mea uspiratione.

SIT
129, r. 34 (in note): an piuralis . . . nu pluralis,
ibid, : moânlu de vorbiri . . e . modiulu de vorbire,
130, r. 1: es recunosci . . . - Cc . se recunosci, ”
1347.20: condamnati, condennati,
idem r. 23 -. PPR . .

ER
ibid. r. 26: In Epit +... o. . In Epist,
idem r.30 ,.:., . .. a. .
Ar Epit Epist.
ibid. r. 29: amplissima. ec.
IV amplissimi
ibid. r. 20: quatificantur . gratificantur.
133. r. 2: agenda it. :-- . .. agenda erit.
UN

ibid r. 3: Trebuii, „a. . . . . trebuii.

"184, r. 5 : discernamentu . Î .. . discernementu,
135, r, 1: pr dignitate. -. . . . - “pro dignitate.
ibid. r. 3:"mi face . . e . me face, | ,
ibid r. 28: care se pote sustine prin exempio cara are. caro se pote susțină prin exemple, cara are.
AL

ibid. r. 2, (de la urmau). ci sa... despre! mesur'a Cass. despre mesur'a,

197, re G: nunc da formnis . . . . . nunc deformise
ibid, r. 7—8: mihi sufficient. - . . . mihi suffciete
TR

182, r. 15: „.„Iinperatore . , . „„Imperatori.

130, r.+ 5 (de la finn): incorrectetiuuile . . incorrectetiele scu incorrectiunile
149, r. 9 (de la fine) :: rogo, est. ...reseribendo . rogo, ut. ...rescribendo,
143, r. uit: personne . . . cc. pers6ne,
N

*
145, 1. 19: et sequens meonsii , PR . et scquens mensis,
- ibid, r. 8 (do la fino): cari acuinu acolo. , caii accuru acolo.
CE

ibid, r. 2, (de lu fine): quace res fortusse. dqnieros fortasse, : !

146, r- 10: 'conserratiuneu nu esto aplicabila consecrutionea nu este aplicabile.
ibid. r.. 11: capax non sit'dictionis , . cupux non sit delicationis,
„ibid. r.'11—12: îunaintea acestui deputaliune iuuintea acestei dopututiunr
ibid, r. 13: approbatiunau os e. .. approbationeu.
I/

ibid.: illustre adunare, - . . . illustrei adunare

ibid, r. 19 scie e. o... - . scie
AS

ibid, 1. 22: indoplicosce. » . . . indeplinesce

ibid. r. 23 + silite nenuturali . . silite si nenaturali
UI
BC
 . r
|
”
| |
|

| |
| |
.
.

.
|
|

RY
|
|
. . .
|
. | |
|
|

RA
| | |

SR
,
|
|
|

LIB
,
|
« | |
-

|
|
. |
1. |
.

Y
.
|
. |
|

SIT
| |
|
|
|
Ă

1. | |
.

ER
! . |
| |
- |
| -
. |
, | |
| | |
|
NIV
|
|
.

.
|
|
LU

- | ,

. ,
RA

-
|

||
|
|
,
, ”
”
NT

| |
|
. |
|
|
CE

, |

|
I/
AS

,
,
”
|
a
|
UI

.
BC

”
A . Pe ” .
| i
| ă
|
|

.
y
Ă
i
|

. '

| !

,
o ANNALILE
i socCIRTATII ACADENICE, |

RY
RA
LIB
„ROMANE.

Y
SIT
—— ———— ——— .

ER
E TOMIILII XI. |
ANNUIUI 1878
IV
SESSIUNEA

| SECFIUNEA 30 | |
UN

a
MEMORII SI NOTITIE |
AL
NTR
CE
I/

îi Da BUGURESOI
AS

A SOCIBTATII ACADEMICE ROMANE

Ra IPOGRAPAT!
„* (GABORATORII ROMÂNI)
UI

A
ACADEMIEI, 19. -
19, SPRAD'A
BC

o 1879. Sa
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 RY
RA
- BOONOMTA RURALE LA ROMANI

LIB
P. S$. AURELIANU -

Y
MBMBRU ACTUALE »

SIT
a

- Primulu memoriu

ER
"“ Ochire generale — Iistearaonale-agrieli — Amendamente si ingrasiamente,
IV
Pentru « că istori” a sb fia, dupo cumu dicea Cicerone, mastorulu tim-
puriloa u, lumin'a, adevevului, scOl'a, vietiei, trebue ca, pe linga pove-
UN

stirea, rasbdieloru, st coprinda, descrierea vietii. economice a popore-

loru. Fiinti'a economica, a unui poporu este unulu d'in factorii de ca-
-_petenia, ai vietiei -salle.. Nu se” pote inchipui. unu poporu mare, puter-
AL

nicu, civilisatu, fora ua agricultura inaintata,, de Ora-ce agricultura

inflorita, a fostu, este si va, fi câtu va tine lumea, temeli'a maririi si
TR

pr osperitătii staturiloru, isvoxvulu care dă nascere sciintieloru si airbe-

joru. Marirea unui poporu fiindu dero nedeslipita de :starea sa econo-
N

„mica, este forte interessantu ca, pe lânga, cunnoscinti'a rasboieloru ce

CE

a purtatu, a capetenieloru viteze ce a avutu, sb se cunnâsca, si istori'a,

desvoltări i salle. economice.
Studiele de felulu acest a au fostu., cantate! de pre pucinu timpu.
I/

Omebii. inseranaţi in sciintia, precum este buna-6ra, illustrulu econo-

AS

mistu franacesu J.B. Say, nu s'au sfiitu a, dice co «scrierile celloru vechi ne
«ar&ta co ei nu aveau nici ua idea lamurita assupr'a essentiei si isvoreloru
UI

«avutiei, nici assupr'a modului de impartire a loru, nici assupr'a resul-

| «tateloru consumasiunei.» Acâsta appretiare nedrâpta, rostita de unu
BC

bar batu atâbu de insemnatu, dovedesce numai co economistii nu'si au

e
„ datu indestula ostendla, să cercetedie maicu de-amenuntulu viatii'a, eco-

RY
momica a, celloru vechi; si de 6ra-ce n'a, remassu de la dinsii nici ua, carte
anume de Economia politica, au inchiaiatu,declarându co Grecii, ca si -

RA
Romanii, erau straini de acesta, sciintia,. Mai. la urma, economisti in- |
„vetiati, ca, Blanqui, Rau, Dureau de la Malle si altii, au indreptatu
parerile gresite, asi€ în câtu astadi nimeni nu se mai gendesce a nesocoti

LIB
starea econorâica;, nu numai'a, Greciloni si a Romaniloru; dâro nici a
altora „popâre d'i in anticuitate, | i o

Y
„Si în adevăr u,. a nesocoti - starea economica, a,. popâteloru ceiloru
„vechi, este a, nesocoti istori”'a, desvoltării! civilisatiunii, este a rumpe

SIT
E lantiulu neintreruptu allu progressului omenirii, pe calea, agricultuei, E
industriei si commerciului. | Sa
_ “Noi, Românii, suntemu datori, ER
mai multa de ata ori si care > altu
nEmu, | să cunnâscemu in tote amenuntele, starea, economica, a Romani-
IV
loru si în particularu . Economi! a lorururale si domestica. Cercetările
| . assupr” a vietiei - economice a. stramosiloru nostri, cunnoseinti” a traiului
UN

_loru-ne voru procură proba. pipaite, ca, si limb' a nostra, assupr 'a origi-
nei poporului româmu; ne voru dovedi €o,.cu tote navalirile care au
AL

„ trecutu peste tiârr”; a n6stra, en tota, inriurirea, ce a pututu st aiba assu-

pa, vietiei nostre contactiulu. cu n&muri. straine, totusi in-agricultui”a
R

_nâstra, în vieti” a nostra domestica, in “multe d'in obiceiurile tierrani-

NT

loru nostri, amu pastratu cu sântisnia, si pote mai multu de câtu ori-
case altu poporu de vitia, latina, datinele stramosiloru' nostri.
Nu amu. pretensiunea, de a infacisiă ua, desciriere erudita'a ace-
CE

stei materii, atâtu de interessante ;in marginea, eunnoscintieloru

melle speciali si în urm'a cercetărilorti ce amu facutu în 'serierile
I/

| agronomiloru latini si altoru autori, me voiu sili să dau ua, idea, pecâtu,
AS

„se pote de lamurita, despre economi'a, rurale a acellui poporu, “care -

a sciutu sb lasse ua. intypasire nest&rsa peste totu „loculu pe unde a
| trecuta si a doianitu, | -
UI
BC
 - IL.

Y
- Ocame GENERALE

AR
Agricultvn”; a, eră, occupatitinea de capeteniia a “Romanilora ; ei pri-
viau avuti'a texritoriale ea, temeli'a, prosperitătii publice, Fruntasii, ca

IBR
si poporulu, nesocotiau ' pene. la, 6re-care punetu negotiulu si messeriele,
pe. care le lassau mai cu s6âma, selaviloru. Cu deossebire de Greci, Ro-
“manii avuti petreceau mai tâta viâti'a la tiârra.: Capitanii cei mai de

YL
| frunte, Cincinatu: intre altii, “ lassau ernele plugului si pornian la ras-
„boiu, de unde, dupo ce erau incununati cu laurii vitejiei, se: întorceau

SIT
spre a'si cultivă tisrrinele, Intru atât credeau agricultiur'a mai pre-
susu de ori-ce alta indeletnicire si ea singur'a oceupatiune demna de
| 6meni liberi, în câtu dupo. celle dW'ântbi bivnintie assupr'a Cartaginesi-

ER
Joru, edictele coprindeauu co. « pop6rele care facu negotiu sunt datore st
_«muneâsca pentru Romani ; messeri'a mostra este de a le birui si a le
IV
“pradă. Sb urmâumu d&ro inainte cu vasboiulu, care ne a facutu stepâni
«peşte assemenea, popâre, mai bine: de câtu a ne „applică la,. negoviulu,
UN

«cate lea facuti pe: dinsela să cada in vobi'a n6stra.» Masele Cicerone,
aloru -
„cu tota invetiatur'a, sa, impartasiă atâtu de multu prejuditiulu
AL

co nu se cade unui
„sei, incâtu in tractastulu seu de Officis, dice curatiu
este unu lucru murdaru,
__ omu. liberu a av6 na pravalia, coci negotiulu
TR

astorii cei mici nu

Ă cându este de pucina, importautia, de 6ra-ce neguti
se face în mare si pen-
| potiu sb castige pâne ce nu mintu ; 6ro cânâu
multu tolerabile.(%)
N

"Au aprovisionarea, statului, este ua messeria, cellu a

u a inaltiă. agricultur'a, si
CE

"Si acellasi: Cicerone nu afla cuvinte pentr

messeria nu e mai vredniea de Omenii liberi ca!
declară co nici ua
cultur'a, pamentului. Pliniu; unulu dintre cei mai invetiati Romani,
I/

timpurile.
dicea,. cu:înim'a plina de multiamire, cându voibiă despre
a. armate-
lassau plagulu pentu a se pune în frunte
AS

„eându generalii
fi cultivatu de mâni vieto-
LO, co atunci pamântul se mendriă de'a, e
celloru mai ilustre d'intr
UI

_ri6se. si 'consulari. Pene si proonumele

Piso, sunt doved'a, cea maj -
| familiele mari, precumu Porcius, Pabiusj (2)
cultur'a; pamântului.
pipaita; de .câta one. se bucură,
BC

(1) Qiceronis de Offciis lib 1 cap. 42,

(2) Plin ii Natu r. histor. XV II
 “Romulu infiinta, colegiul celloru doi -spre- dece preoti Aroali, in-î
cununasti cu spice de grâu; acesti'a, offeriau dieiloru celle d'antăi râde -

RY
“alle pamântului, cerându- le recolte abundanti, (1) Fondatorele Romei.
dete loculu d'antbiu, locuitorilor de la, ti&rra,, privinduti i si tratând

RA
ea fruntea, cetaitieniloru, si dreptu dovada, despre acsst'a, le încredintiă,
paz'a, celloru mai avute cuartiere alle orasiului, |
Dupo ce fund Rom a, Romulu, spre. a face pe Romani să se, asiedie

LIB
launu locu si să parass&sca, visti'a nomada, la, care tineau: atâtu de multu,.
|
impamtă între dinsii . pamântulu și”i indemna s&'lu lucredie.:.. Ua parte

Y
d'in “pamenfiu fa oprita, pentru cultulu. dieiloru. şi. pentru trebuintiele
,

SIT
statului; &ro fia-cărui cetatiânui dete douej juger e. ( 2) Pastea fia-cărui'a,
erâ insemnaţa, lucrare. care eră, privita, ca ua ceremonia, veligidsa, si.
politica, de 6ra-ce: numai cetaţianula! romanu putea să dobendâsea,
ER
pamântu, adeco omulu ; care inşusiă calitățile: cerute pentu a luă.
parte la dreptulu: sacru, publicu si civilu alla Romei. Strainii nu pu-
IV
_teau deveni proprietari. Legea, celloru: doue- “spre-diece 'Tabule cuprinde-
UN

preseriptiunea, : « Adversus hosten eterna aucioritas» , adeco: putinti'a

de a se lu inapoi de la straini. vri-ce. bunu „pe care ei si''arufi insusitu, |
“Lucru demnu de insemnatu este dragostea, ce aveau Romanii cotra
AL

pamântu. Nu numai tierranii, dero si proprietarii cei mari se despar-

tiau cu durere de titrrinele: lo: "u; inim'a loru se implea, ds bucuria
R

„cându se puteau intâree. in vilele-loxu. Unu simti ment analogu i fa-..

NT

cea, să iubesca, vitele si să le onoredie. Ovidiu, in Metamorfozele. s6lle, |

pune în gur'a lui Pitagora urmatiorele cuvinte, indreptate contr'a obi-
CE

ceiului de a se nutri cu carne de vita, : «Ce sunt dre vinovati. bouii?.

«Ei sunt ua, specie de animale nevinovate, simple, fora, viclenia, si.na-
«scute pentru minca, cea mai grea.»(5) Agronomulu Varrone rappor-
|
I/

t6dia, co în vremile vechi, uciderea unui bou ară privita, ca ua crima, )

AS

UI) Cei d'ântâiu preoti fura cei doui- -spre- -diece fiati Arvali,
fociori ai mancei lui Romulu, Acea Zau -
rentia, în consideratiunea câri'a sacrificiele fura numite Ambar valia
s6u Laurentaliu, :.
(2) Jugerulu (jugerura), messura, intrebuintiata pâne astadi
UI

25 arii si 28 m.p. Pliniu dice: Jugun (jugerum) vocabat in .. Transilvania, correspunde cu.
ur, qitod, 10 Ju 'Ț0 bou iîn die exar arii pos- i
set. (XVIII 3), |
(3) Quid meruere boves, animal sine fraude dolisque
BC

Innocuum, simplex natum tolerare labores ? — Ovidii Meta.

(4) «Hic socius hominum in rustico opere, et Cereris minister. XV, 120— 121.
neri volnerunţ, ut capite sanxerint, si quis occidisset, > — Ab hoc ahtiqui manus ita, “absti-
Varonis, de Re Rustic, — lib; IN cap. 5 |
 a
„Pliniu naturalistulu povestesce urmatârea istoria in acâsta privinta :
«Noi privimu animalulu acest'a, (boulu) ca, sociulu nostru la, munca,

Y
«pentru cultivarea 'tiârrineloru; ellu, erâ atâtu de stimatu de stramosii |

AR
«nostrii, în câtu a ajunsu pene la noi essemplulu unui omu învinova-
atitu -si pedepsitu de cotra poporulu romanu, pentru co 'si omorisse

IBR
«boulu spre a multiami dorinti'a, unui copillu vesfatiatu, care se plan-
agea,- co nu mancasse anco vintre, la ti&ra ; ellu fu gonitu, ca unu
«omu care omorisse pe plugarulu seu.» (1) |

YL
„:Respeetulu viteloru avea chiăru unu cazacteru veligiosu. se cele-
Dră ua; dieitate speciale, Bubona, (2) care fereă, boui de tote relele. Sub

SIT
numele de Sterculius se. adducea, inchinaciune lui Satu nu, pentru co
cellu d'anidiu invetiasse pe Gmeni se intrebuintiedie balig' a de vite .
pentru : a ingrasiă paamentulu, (5) |

ER
"Familiile insemnate, cari, pr6cumui amu mai spussu, luau nume ca
Porcius , Ovinius , Caprilius , se intreceau care mai de cae sb aiba
IV
vite mai multe si mai frumâse. (4)
UN

“Tatra atâtu eră de recunnoscutiu folossulu ce adducu vite le, incât

fura adoptate la începutu ca; semnu allu avutiei, ca moneta. Numa,
Pompiliu, incredintiatiu co este neaperaitu a se înființiă ua, valore con-
AL

„ventionale, faci moneta de arama. Sub domni'a lui Serviu Tulliu se

intypari pe moneta chipuri de vaca, de bou, de Guie, „de purcellu, Si
TR

monet'a, insasi se numi Pecunia.(5) Amendele ce er au indator ati sepla-

_tesca, caleaitorii de legi fura taxate i in animale. De aci vine co fur tulu
N

| de” bani publici, seu coneussiunea, se numi peculatus; de unde : a si ve-

CE

massu cuvântulu-peculatu, în mai multe limbi. |

Romanii, mergându dinti”aa Diruintia inti'alta, îsi intinsera stepă
nirea, peste totu pameântulu luau, de la, invinsi. In acellasi timpu, po-
I/

pulatiunea crescea si nevoile vietiei se inmultiau. De acei'a, dupo ce se

AS

reservasse terremulu necessariu pentru -pasciunarea commune, se află,

de cuiinia, dupo ggonir ea u zegiloru,u, st se spor&sca partea de pamentu
UI

a “Plinii Nat, Bis, lib. VIII cap. 70 (45),

(2) S. Augustini Civit. Dei. lib. ÎV c.4,
BC

_ (3) Macrobii Saturn. lib. |, c. 7. : _

(4). Varronis de Re Rust. Tib, Ic.
45) Plinii Natur. histor., lib, XXXIII cap. 13.
 | E „8:

ce avea fa- -care familia, ureându-se la. maximul de si&pte jugere . |

“de familia Se facea esceptiune i in folossulu cetaitieniloru illustri, cari.

RY
adduceau servicii inseninate patriei; Anse acesti”: a tineau a nu luă mai .
multu: pamântu. de câtu 'se dă de. „lege fia-căsrui . cetatianu, Astu-feliu

RA
- Curiu. Dentaitu, carele i in urrh'a, matriloru servicii , ce facusse, priimisse îi
„+ în “trei rnduri onorile triumfului, refusă, celle cinci-dieci' de jugere de

LIB
.: pamântu ce-i se offerisse de: Senaitu, priimindu numai sispte. Acesta |
. „stare: de lucruri ţină aprâpe patru secoli..-.
Facia eu. angusti mea, proprietătii ce: aveau Romanii iin “cele; d: ati |

Y
„v&curi, numai printi'ua, :cultura ingrijita, se pote in tiellege: pros-

SIT
peritatea, agricultuiei:. si imbelsiugarea, produetiunei. ; In adevăru,.
siepte jugere, adeco .ua ectaria, si 75 arii, are astadi. cellu mai de -

ER
- rOndu cultivatoru de. la noi,-si cu tote; acestea, ea. st pâta trai,
“axe nevoia. să-ieâ,. pamântu., cu învoiala,. Cauta ânse.s8 marturissimu
co. stramosii * nostri lucrau cu” “sii multa ingrijire pamântulu de
IV
câtu cultivastorii nostri de. acuma; practic'a loru: ajunsesse st. fia
UN

ua adeveraita, gradinaria, In lipsa de: instrumente “perfectionate, Ro-

manii essecutau mai tote lucrările cu mân'a, Unu Gre-care Furiu Cre- SI
“ siniu. avea holde atâtu de îi: umâse încâtu. fu banuiţu cumu . co au fi :.
AL

tvagându grassimea din ti&rrinele veciniloru sei, prin.. farmece. Ia...

dio'a, de judecaţta, ellu dusse in Foru, ca mijlocu de convietiune, 6me- -
R

"nii cassei lui, toti vîrtosi, curati si bine imbracati, instrumente. agri-
NT

cole d'in celle mai bune, unelte bine lucrate si boui buni; adressân-
du- -se cota, poporu, disse : «Eco. in ce stau farmecele melle; nu potu
CE

«ânse sb ve aretu si.sb ve: adducu i Foru chibzuirile, vegherile si Su-

in
«dorile melle.» Fu ăchitatu in unanimitate. (1) |
| “Collumela, rapportâdia, co Pasiidiu avea doue fete si, dreptu avere,
I/

ua singura viia. Cându marită, fat'a, cea, mai mare, i dete dreptu: zestre.
AS

a: trei! a parte d'in viia, si, cu tâte co i se. micsioră proprietatea, ellu
cullesse iin viitoriu totu autâubu ca si în tr ecutu. Maritându mai «ard
UI

“fat'a cea, mica, i dete de zestre jumetaute d'in vii'a cei mai remassese.
- Venitulu seu ânse nu se miesioră nici acumu; fiindu-co, cu câtiui se RE
BC

(1) Plinii Natur, bistor, lib. XVIII c, 3,

 Dr
”
miesioră, vii'a,

> E i
Ol
cu atatu O 1ueri,

Eee
nani cu ingrijire si. O ) ingrasi mai
eu abundantia,. (1)... Si NE

Y
„ma
Sa,
„Scrierile agronomiloru latini sut d t pline de valuri pri vitro ln in-

ȘI

AR
griji ea pamântului, la, perfectiioriei:eCa luerăriloru. « Semanati mai pu-
cinu si arati mai multu ! » «Satiusi fsse minus serere, et melius arare», |

IBR
"eră ca-ua axioma pentu cultivatgiiii romani. Miesiorimea, proprietă
tiloru a, fostu ass emenea, ua causa care indemn pe Romani să culti-
„vedie cu ingrijire, si dovada despre acsst'a, este, co' mai taadiu 'cându

YL
"se ininiiltira domeniile celle mari, agricultura, deteiinapoi atâtu, în.
câtu Pliniu seriâ co mostele celle mari ruinau Italia. (2) Vixgiliu dicea:

SIT
« Admirăti, deca voi ua mosia mare, ămse cultivati. un'a mica». (3)
„ Negresitu co'si altoru cause se datoresce darea inapoi agriculturei
romane; ânse nu se pote tagudui co marea, intindere a domenieloru a

ER
contribuitu la, acest; a, de ora-ce este bine cinnoseuliu co nu şe pote
caută cu' aceiasi. ingrijire ua mosia, mare, ca un'a de câte-va, pogone.
IV
Agricultur'a romana; merse inflorindu pâne la, caderea vepublicei..
UN

Obiceiurile simple, cumpatarea traiului, economi” a, munc'a fora pre.

getu, fura cualităti alle poporului romanu, câuro:"'a, agricultur”'a datoriă,
prosperitatea, sa, Sub. Augustin, cultui”'a painântului fi ineuragiata.
AL

Câti-va, d'in successorii lui ilu imitara,. Scrierile agronomiloru latini -

_contribuira multu la desvoltarea agricalturei.
TR

Câtu timpu proprietasrii jocuira la tibrra, si se ocenpara cu agricul- |

tur'a. >] pamântulu >rodusse cu ăDrisozu; indata, âmse. ce mosiele fura las- -
N

"sate pe mâmele scli viloru si proprietarii,gramaditi

g în Rom'a, incepura
CE

a trai în luxu si in desfatăuri, agsicultur” a romana, atâtu de inflorita,

incepu să dea inapoi, A contr ibuitu multu la acest! a și inavutivea, Ro-
maniloru de la poporele invinse.
I/

Mostele parasite, proprielarii avuti chelt aira, stunme fabul6se pen-

AS

tru a infiintiă parcuri si gradini imprejurulu Romei. Resiedintiele re-

sali din dillele nostre potu st dea ua Slaba. idea, despre ce erau acello
UI

Ş ad Coltumelle de. Re Bust, lib, IV cap. 3. Ia

(2) Pliniu Hist. Natur. lib. XVIII. cap, .7 (6). | o
BC

(5) Pirgilii Georgic, II, v. 410: „ Laudate îngeniia Tura;

axiguum colito,
. Lă ” aa ” . -
 10
parcuri, împodobite cu tâte minunile artei statua
rii, ale architecturei
si alle orticulturei ornamentali. Bassinuri monumental
i, piscine in care
se cresceau pescii cei mai rari, cerbi, mistreti, capridre,

RY
pauni si alte. .
passeri se in tretinea.u cu cheltiele mari in paxcurile roman
e. Plinin |
rapportsdia,- co piscin' a lui Lucullu s'a vendutu, ca

RA
si a lui Hivriu, cu.
940, 000 lei. (1) | | |
In acellasi timpu. se. facura. si gradini suspendate (horto

LIB
s pensiles),
unu felu de florarii purtazetie, aceoperite- cu petre
specularii, forte pro-
babilu cu. foi de mica, prin care putea sb strab
ata radiele s6relui. Cu
modulu acest'a,, Romanii avuti aveau florii, legume

Y
si fvucte, in ori „ce
timpu, Pliniu, care serie despre aceste gradini,

SIT
adauge, co Tiberiu pu-
tea, sa aiba, la Tassa, castraveti, peste totu annul
u. (2) E
Intre celle mai memora,bili pgradini, se potu: numer
ă, acelea, alle Agri- |

pe callea Aureliana; a lui Geta, care

ER
pinei Si alle lui Domitianu, situate pe tiermurile
Tibrului; a, lui Galba
e se află pe loculu unde sta astadi
IV
E palatul Panese; a lui Lucullu, inlocuita prin
acellea alle Mediciloru;
a celebrului istoricu Sallustiu, situata, pe muntel»
UN

Quirinale, care. deveni

in celle d'in urma, resiedinti! a imperatorilor U.
Dotinti” a emessurata, de asi satisface placerile
facea pe Romanii
avuti să adduea, d'in tote partile lumii, nu numa
AL

i productele essotice,
dâro'si animale, passeri si abori roditori. Ei intro
dussera, Du numai in
Italia, dero si in alte părti alle imperiului, ptrulu
R

, rodeiulu, lam6iulu;
smochinulu, nuculu, ciresiulu, caissulu, persiculu,
NT

prunulu.
Sporirea populaţiunii pe de ua, parte, parassirea
ag rieulturei de alt'a a,
| casiunara fâmete iin -repetite rOnduri, Roma
CE

incepi sa, fia, approyisio- "

ata, din afâra, si mai cu sâma din pr ovinciele- cuceri
te. Sicilia, si E-..
gyptulu devenira granarele Italiei. Impartire ea, de
grâne d'in magaziele
I/

publice, neaplicata câtu-va, timpu, se pusse

in lucrare” sub Cesare si
Augustu, "pentru a dobandi favorea poporului.
AS

Nerone. „preinuoi ac€-

sta, dispositiune. Urmasii lui. incepura a impar
ti pâne, în locu. de -
grâu. Aceste messuri contribuira, in parte la neingr
UI

ijirea, agticultu- .
rei, de Ore-ce populatiunea, se deprinsesse a priimi
pâmnea,. de la statu,
(1) Plinii Natur, Histor: lib: IX cap. 80, 81 64 55), -
BC

. 42) dem, lib. XIX, cap. 23 (5).

Ni ci
e
 11
Pentru'a indestulăi sutele de iii de Grieni cai priimiau bricăt6 din |
magaziele statului, se infiintiă ua dare in natura, numita Frumentun

Y
decumanum, la cave erau supusse tote buniurile. Dâco acesta dare nu

AR
„eră de ajunsu, proprietarii erau indaţorati st dea a dou'a diecime d'in
productele loru, asi€ numita, frumentun estimatum. În casu cându si

IBR
a dow'a diecime nu eră de a junsu, se cumperă 'de cotra Stibu grâu, care
se depunea. in magazie, sub. numele de frumentun enuptumi In fine, u- |
„nele provincii! offeriasu gratuitu pretoriloru grâu, si acâsta, păurte din |

YL
approvisionare se numiă frumentunu honorarium. ()
la timpulu iepublicei se impartiă, grâu la 60 mii pers6nihe. Cesare

SIT
urcă acestu numeru, la 230 mii de individi. Sub imperatorele Constamn- *
ținu, se intretinenu: de. statu pâne la;:400'mii petsânne. |
Impositele sporindu-se: SI: populatiunea rurale neputndu a, le plati,

ER
multime de proprietari isi perdura, pamântulu, caxe eră ipotecatu că.
garantia pentru achitarea dăriloru. Aceste: proprietăti: remassera sta-
IV
tului, care la rândulu stu, le dete la, altii ca proprietate, Si acesti noui
UN

proprietari, incarcati de dări mari, parassira doineniele, si astu-felu

ajunsera celle mai. voditore pamânturi ; se remâna, nelueraite si parassite
de locuitori; „&ro Roma, să astepte grâne d'in afora.
AL

Unu
" Acâst'a'eră stia.rea economica, a Romei cota, caderea imperiului.
sceptrulu
poporu, care in timpu de atati'a secoli:tină in mânele salle
TR

si civilisa-
domniei lumii; care impr asteiă pe ori unde a, calcatu, legile
atâta, perfec-
tiunea sa; unu poporu a cărui agricultura ajunsesse la
N

addusse |
tiune, fu vedussti in celle d'i in "uwma, să trâiasca, cu producte
CE

holde bogate, ssă re-

d'in atora, si câmpiele salle, odinidra, acoperite de
adiinca cuprinde
mână intielenite si părassite de: Gmeni. Ua intristare
poporu, €cărui'a
pe Ori-cine cugeta, la; sârtea marelui poporu romanu,
I/

sa, De alta
Ei Europa de astadi daitosesce în mare paste civilisatiunea
AS

pucinu civilisatiunea
| “parte ânse ne mamgaiiemu gendindu-ne co . cellu:
co luminele adunate
romana & lassabu urmasi preste totu globulu;
tâta lumea, astu-felu in-
UI

de stramosii "nostrii: s' au inăpr asteiatu preste

st nu see ale întyparite cu
câtu astadi nuessista poporu 'cultu,; la, care
BC

caractere. neperitore; semnele culturei romane.

(1) Ciceronis in Verz. II lib, aL. _in Pison, XXXV. 8,
 12 E
La cadereea, imperialui roma+ nu omenirea dete inapo
i i cu.i secoli; 86-. N
rele civilisatiunii, ecare lumină jumetate lumea, se intunecă, *

RY
Agricultu'a avu aceiasi sârte ca, si celle-l- alte ramuri de antivitate
alle omenirei. Europa, fiindu stapanita de barbari.
cari urau mune'a,

RA
eră, fireseu lucru. că cultur'a pamântului să dea
iinapoi. Tyecura vecuri |
p6ne. ce incepă sd se ridice,: adapându-ze: din nou de la
-neperitârele --

LIB
„isvore alle, agriculturei, romane, pastrate-de cotra nâmuri
le de'vitia,
latina, si de coțira, nemuritorii .„agronomi romani. Catone
, Vaurvone, 0o-
- lumella, Palladiu şi Pliniu. E | |

Y
„Noi Românii, cu t6te navalirile ce au:trecut peste
tir? a nostra,

SIT
amu pastratu multe d'in practicele agricoli alle Roman
iloru. Nu este
ramuri a agiiculţurei, fia pastoria, ori plugaria, fia, econom
ia, dome-
stica, ori industria agricole, in cari st nu aflămu tenen
ER i, ce. se a8s6-
mena, cu cei intrebuintiaiti de stramosii nostri, si meţ6de care
reamin-
_ tescu despre agricultur” a Romaniloru. ,
IV
„Credu co :cereatiuiile care urmâdia, voru invederă, CO,„ dâco
suntemiu
UN

de vitia, romana, dupo chipu, dupo portu si dupo limba,

apoi sun-
temu Si dapo temeli' a vietiei Ori- cărui poporu, d upo agtioultu
a nostra.
AL

ÎNSTRUMENEELEE AGRICOLI INTRREBUINTIATE DE ROMANI.

R
NT

Agricultur”e a romana, ajunsese la mate.o pertea etiune; « cu tote aceste

a,
“instrumentele si uneltele intrebuinţiate pentru acultivă,
pameântulu a-.
CE

veau ua, constr actiune pr imitiva, Acâsţ' a. nu trebue să surpri

nda pe ni- :.
mei, de Gra-cg, cu totu. progressulu, ce a facutu mecanic'a
agricole în
timpulu de: facia, sunt atâte localităţi, in Francia, Italia, Spania,
I/

unde cultivatori Tuerdia, pâne

ş astadi cu instrumente, „care, paru af.
AS

„construite d'in timpulu Romaniloru. In tiârr'a, nostra, tierran

ii din
celle mai multe localităţi, se servescu cu instrumente si
unelte, care |
nu se deossehescu mai întru nimicu, de acelle addusee de” colonis
UI

atorii
Daciei. Progressulu mecanicei in generalu si allu mecanicei agrico
le in
particula ru, este oper 'a timpului de facia; in acesta, ramura
BC

. a îndu- |
" striei, cei vechi nu ne-am lassaţu de câtu inceputuri, „
 13

"Ori cum aru fi ânse, Romanii intrebuintiau tote uneltele si instru-

i mentele agricoli, ce se afla si astadi în .tibmele care n'au progressatu

Y
în agricultura, deossebirea, este co, în privinti'a practicei agricole, ei

AR
erau superiori multora d'in poporele de. astadi, asi6 în câtu in celle.
“din urma, agricultura romanu se pâte privi ca in stare de inflorire,

IBR
potrivita cu agricultura multoru popâre din dillels nostre. |

1. — Raritiu si Prugudu

YL
Tatre inst amentele agricoli; plugulu. a fostu si este privitu cu
dreptu cuvântu, ca iustrumentulu de capatenia, Imventarea acestui în-

SIT
str umentu este cellu d'antbiu passu facutu de cotra, omu în progressulu
agriculturei, si, dimpreuna, cu domesticirea, witeloru, constituesce te-
meli'a, pe care -a, inceputu a s2 Cladi maretiulu edificiu allu civi-

ER
lisatiuuii omenesci. |
Nu se afia. nici uau documentu privitoriu la inventiunea plugului si
IV
co
prin urmare la, arabulu pamântului. Tlustrulu Plutavehn pretinde
UN

care ri-
avtea de a arâ s'aru fi nascocitu de omu imitându rimatorulu,
plu-
mându pamentulu cu, ritulu său, aru fi dau ide'a, de a, se construi
pamântulu
gulu: (1) Ori cum aru i, înainte de a se inventă plugulu,
AL

cu unelte rudimentarie, ca acelea, care se intrebuintiâdia

eră rimatu
si pene astadi in tiovmile primitive,
TR

pamentulu pen-
„ Dupoic documentele celle. mai vechi, cându s'a aratu
ua, cojirea
tru ântei'a Ga, acâsta lucrare eră mai multu ua. sgariere,
N

teruacopu, în forma, de
locuriloru, grasse din fivea, loziu, Unu felu de
CE

legate, dintre care un'a

casligu, formatu d'in doue bucăti de lemuu
de c6da, se pare a, fi fostu cea
„ascutita, si perlita, &ro alt'a: în forma,
a scormoni' pamântulu. Este
4 antăi unâlta intrebuintiata pentru
I/

fâvte probabila co carligulu de lemnu axsu a fostu inlocuita, seu cu

AS

cu vie-ua bucata de cremene. Mai târdiu,

"- “xrve-unu. O3su taiosu s&u
gă la carligulu seu, înstru--
domesticindu-se poulu, omulu îlu inju
UI

; care "i servi pentru a "lu con-

| “mentu căruia "i mai adaosse unu cornu plugu,
tu cellu d'a ntăiu
dace, Astu-felu a trebui u, să fia construi
BC

o Plutarh Sympos, IV. 5. 2

 14

cellu pucinu dupo câtu se: pote judecă, din documentele remasse, a
adeco d'in câte-va, medallie si sculpturi antice.

RY
| |
Intiru câtu privesce Europ'a meridionale, se: pare GO: 'csllu d' antăiu -
plugu intrebuintiatu a fostu addussu din: Egyptu (1), instrumentu re-: |

RA
„presentatu pe mai multe monumente si medallie vechi. Acestu plugu, E
ca si tote plugurile primitive, erâ ua, varitia, plugulu cu rotile ne-

LIB
„fiindu ânco înventatu. Plugulu lui. Esiodu avea mai aceia si construe-
tiune; brasdarulu erâ de stejaru, ro: celle-l- alte păuti, de lemnu de
ulmu seu de lauru, legate intre dimsele si prinse cu cuie de lemnu. (2)

Y
„Grecii intirebuintiau pluguri forte usidre si deossebeau plugulu si implu.

SIT
şi plugulu compussu : cellu d'âmtiu eră ua.bucata de lemuu incovoiata
de la sine su de cota, omu, îm forma, de cavligu; partea ascutita, care
ER
intră în pamentu, formă plassulu si brasdar ulu; cea-l-alta, cae formă, î
ca sa dicu'asi6, cod'a carligului, ser viă pentru a inhamă unii asinu su.
unu bou. Plugulu compussu erâ ca, si variti'a simple, eu „deossebire co
IV
avea unu cornu'si grindeiu; acest'a este plugulu pe care Esiodu sva-
UN

tuiă, fratelui seu Pevses, ca. st'lu construiasca, o .

“Agricultorii Romani intrebuintiara, în celle d! anti timpuri zariti a
primitiva fora urechi, instrumentu care rima pamântulu fora, de. alu
AL

"intârce. ' Mai târdiu se. adaussera' urechile, bucâti de lemnu, care |
resturnau Gre-cumu pamântulu, In acesta. stare, rariti”a romană, seu
R

aratrum; se compunea, d'in bucatile urmaitâre: temo (grindeiula), buris

NT

(bârti'a), stiva (cornuli), dentalia (plassulu), vomer. (ferulu. latu , s6u.

| brasdarulu), Gares (urechile). Culter,-ssu ferulu cellu lungu, Sa in-
CE

ventastu mai târdiu. Pentru curatitula varitiei de paumântu se intire- |

buintiă rallu (oticulu). ia -
„'Pemo infacisi€dia, propriu dissu qgr indeiulu, ]la a carui'a estiremitate Ş
I/

„se injugau boii si care facea, corpu cu rariti'a. Agronomulu Varrone .

AS

dice co “cuvânţulu. temo vine de la tenendo, pentru co tine jugulu. (3)

" Buris au fi,. dupo parerea nostra, „cuvânsulu romaneseu bârti'a,
UI

parte cae, dupo descrierea, plug ului data de Vin giliu Sii dupo Vasrone, Dă
BC

(1) Tibulli Bleg. I. 7,

(2) Zestodi Oper. et Dies. v. 427 et 19.
(3) «Temo dictus a tenendo, isi enim continet jugum.>. — - Par ronis de ling latin. lib,
VIL 75.
Ş
i
 __15
correspunde. intru câtu- -va cb acel'a ce tievranii nostii numescu Dr tva,
„seu pe alocuri. biirs'a, la, varitia. In unele localităţi de la noi se cauta.

Y
pentru a. construi ua raritia, unu copaciu cu tulpin'a astu-felu ca,

AR
„partea, de josu să fin incovoiaita,, 6ro partea. de susu s6u trunehiulu,
dr &pta;; partea incovoiata for mădia, dupo agronomii latini, bârti'a

IBR
„So trunehiulu. formbdia, grindeiulu. In adeveru, 6to cumu se esprime
Virgiliu E | | |
Continno in,
î , silvis magna vi flexa domatur e

YL
In burim,. et cur vi formam accipit ulmus aratri, (1)

Adeco : : «Unu ulmu mereu. incovoiatu cu multa, tanda; în padure, va,

SIT
«fi supussu să formedie ua buris si să priimesca, form'a, plugului inco-
«voiau, » Cu alte cuvinte, buris îmfacisi6dia, partea, incovoiata, a plu-!
„gului, pe care: 'cultivatorulu *? i-0 dă, induoindu ulmulu cu multa truda.

ER
Tierranii nostri, pentru acellasi sfersitu, cauta unu copaciu care st
presente de la sine acesta, incovoitura. Cu tâte acestea, pentru mai
IV
multa, soliditaite, se l&ga grindeiulu de plassu, cu ua, stinghia, de lemnu
UN

si acestei! a "i se dice obicinuitu birtia. Dâco nu gassescu lemne, a-

vendu de la sine incovoitur” a ceruta, atunci construescu rar iti'a, din
_bucăti. deossebite. e pt
AL

" Agronemulu Varrone areta co buris eri numita de unii cultivatori

curvum, de la curvo.(2) Dupo acellasi agronomu, cându serumpe bârti'a,
TR

| ferulu cellu latu remâne pe câmpu : «Aliam terram boves proseindere

«nisi magnis vivibus non possunt,et smpe fracta, buza relinguuni vomeres |
N

«În: arVo.» (3). Asi€ se si întâmpla, rumpâendu-se bârti'a, ailico partea

CE

incovoiata, a raritiei, ferulu. latu remâne pe locu, de Gra-ce ellu este

| infiptu. la vârfulu plassului, care face corpu cn bârti? a; 6ro grindeiulu
cu boui înainte. | a
raritiei se duce
I/

Personnele, care nu.cunnoseu în de amenuntu constmnetiunea. raritiei

n6stre si mai cu s&ma, 3, acelei" a, cure e formata, dinta”unu singuru
AS

copacin, îsi dan stma eu 6re-care greutate de bi ta, astu-felu cumu

UI

u) viii Georg Ub. L.v. 165 si 170, | | | .

Dura a bubus, alii hoc
(9) Varronis de. ling. latina. lib. V. 185: «Qui quasi temo est inter boves,
BC

"a, CUrYvo, curvum (urvom) appellant. |

8 Varr onis de Re, Bustica lib. Lcap.. 19,
 16 |
o intiellegu agronomii latini, Si chiar commentatori, sti; aini d intre
cei mai iscussiti, au confundat buris cu alte părti alle raritiei.

RY
Intru câtu „privesee âmse raxiti' a româna, eu 'credu cumu co cuvân-
„tulu Buris pote, fi chiaru voma,neseulu bârtia, cuv6ntu pastratbu de

RA
cându cu colonisarea, Daciei. Chiaru autori. straini, silindu- se a recon-
strui rariti'a, romana, dupo deserierea, data, de Vir giliu' si dupo alte:

LIB
documente, au insemnatu, ea,.biirtia, acea, parte a raritiei, căsi'a, i se -
dă numele acest'a de cotra cultivatorii români, Acâst” a avu fi ua
proba intre altele, despre adeverat' a insemnare a cuvântului bauris.

Y
Stiva este curatu cornulu plugului, a cărui'a extremitate e. stra

SIT
punsa de unu micu reteveiu, numit mamicula, de care tine plugarulu
” rariti'a, Valeriu. Maximu, vorbindu, despre Attilius Serranus, dice co
ER
mâmele lui, «dupo ce depuneau toiagulu de fildeziu, nu rosiăn de a
,

«apucă stiva agreste a razitiei.» (1) |

IV
„Dentalia imfacişi&dia plassulu, care, în varitiele primitice, tinea, si
locu de brasdariu. Acestu cuvântu vine de la, dens, dupo Vavrone. (2).
UN

“In dialectele d'in Limousin (Pramein), essista, 'cuventulu dentau si se

intrebuintisdia pentru a esprime. acâsta, parte a raritiei. D'in dissele .
“lui Pliniu .se vede co ferulu: latu su brasdariulu eră, fixa de denta- -
AL

“ba. (3) La tote raritiele, ferulu latu este fixatu de plassui, &ro acest'a,
la rOndulu seu, este legatu cu bâr ti a, asi6 dupo cumu arâta si Virgi-
R

„lin în deserierea, plugului. 'Trebue notatu co in raritiele primitive,

NT

plassulu facea adesse un'a, cu cornulu,. adeco cornulu si. plassulu. se

faceau dintr'unu. singuru lemnu-inco'oiatu, for mându de na- -data si
CE

bârti'a,. Pâne astadi rotarii nostr ii cându vassescu lemne incovoiate, |

facu plassulu si coruulu d'intr'una, |
I/

„ Vomer însemnă, ferulu latu su brasda ulu, caree lipsiă iin vaarităele
primitive, astu-felu in câtu pamântul eră rimatu numai de vorfulu. |
AS

plassului. Virgiliu dice co primaver'a,, fer ulu latu, rugi initu pâne aci,
' incepe să straluessea, în brasda, (4)
UI

(0. Valerii Mazimi lib. LV cap. : «Nec fuit iis 'rubori, eburneo scipionee deposito, agrestem stivam
<axatri repetere.» |
BC

(2) Varronis de ling. latina. V. 135 : «dans, quod co mordetur terra,» „E

(3) Plinii Nat, Hist. lib. XVIII cap. 48: <tertium „(vomeris genus) in solo facili, nec
n toto porrec- |
“tum dentali.» -
s
(4) Pigitii Georg. lib. 1 V. 46 î «et suleo adtritus splendescere vomer.»
 -. Pliniu naturalistulu, tratându despre difteritele forme de brasdare,
arâta co unulu este ascutitu ca sap'a „drepta s6u harletiulu (1)

Y
„Aceiasi forma, “pastir6dia pene asta-di ferulu latu de la, raritiele n6-
„„stre. Acellasi autoru mai dice in acellasi locu : «Latior hac quarto

AR
ugeneri, et acutior în mucronem fastigata, eodemque ggladio scindens
«solum, et acie laterum radices herbarum secans.» In adevteu vârfulu

IBR
aseutitu alla brasdarului despica pamântulu, sro laturile sale tai03e
retâdia, radecinele buruieniloru.

YL
Cutitulu „s6u ferulu lungu allu. plugului, este deserissu câtu se
pote de essacti de câtra Pliniu: «Sunt mai multe feluri de brasdare;
«cutitu se chiama, ferulu carele, despicându pamântulu intielenitu,

SIT
«mai nainte ca ellu st fia adâncu petr unsu, insemnedia, lini'a, brasdei
«ce se va trage mai apoi, si pe care în urma 0 va, baiă brasdarulu,

ER
«la aratu.> (2)
clasifica forulu lunga, intre brasdare, acei! a,
_ Imvetiatulu romanu
ce efec-
ce este ua errâre technica, ânse d'in dsscrierea, operatiunii
IV
vorbesce autorulu.
tudia cutitulu, se vede lamuritu. co despre dinsulu
UN

pamântulu, în-
Adevărulu este co cutitulu taie mai ântti vertiealu
orizontalu.: Pâne
semnându brasd'a, pe care ferulu latu o taie în urma,
la Pliniu, nici unu autoru romanu nu vorbesce de ferulu lungu seu
AL

parte a plugului s'a

culter, acei'a ce ne autorisa a crede co acâsta
să constatămu co si for-
inventatu mai tardiu. "Potu-de-ua-data cata,
TR

cu cutitu, adeco ellu

m'a ferului latu erâ, mai aceiasi la plugurile
si nu avea, ua, forma cu unu
pastră dispositiunea unui feru de lance,
N

de cotra, bierr anii nostri,

_taisiu, ca acei'a a brasdareloru intrebuinţiate
CE

la plugurile loru cu rotille. -

primitive. kiste Broba-
Aures, s6u urechile, nu essistau în raritiele
rariti'a făra, urechi nu face de
bilu co agricultorii vomani, vediendu eo
I/

fora ânse ca sb'lu re-

câţu să rîme pamântulu , să'lu scormonesca,
AS

doue stenghi6re de lemnu,

store si să'lu sfaraume, inventara urechile,
UI

(1) Plinii Nat. Fist, lib. XVIII, cap. 48: «Duspis effgie pole habet.> proscîn-
: culter vocatur, priedensam, priusquam
(2) Plinius ibidem: «Vomerum plura. genera ris, quas resupi nus în arando
sulcis vestigia prescribon s incisu
BC

-<datur, "terram 'secans, futurisque

“<mordeat vomer.» 3

. . . .
 18
asiediate. de âmbele - părti alle plugului si care Gre-cunu eversa,
brasd'a, ridicata iin susu de ferulu lau. Agronomulu' Palladiu. Vor-

RY
„besce de unu plugu cu urechi, aurită, intrebuintiatu pentru. a inalti
'brasdele in terrâmuri umede. (1) | i

RA
„ Raritia, aratrum, adico plugulu făra rotile, eră instrumentulu
intrebuintiat de Romani pentru lucrarea, pământului ; cu tâte

LIB
acestea, mai tardiu: s'a. inventatu si. plugulu cu... rotille, numitu
planaratum ; a cărui inventiune este : attribuita, de. Pliniu, agricul-
toriloru d'in Gallia cisalpina. 2) e SE

Y
* 'Potu 'acestu plugu cu. rotille pare a , fi purtatu, in timpurile de-

SIT
cadentiei, numele. de plovum s6u ploum, vorba, derivata, pote de la
| plaustrum,. (caruta), de-si este si mai apropiata, de cuvântulu saxonu .
plough. (3) | 2] |
ER
- Agronomulu Catone deossebesce doue feluri de pluguri : romanica, |
(plugulu romanu), intrebuintiatu ini terrâmurile usidre, si campamnica, |
IV
"(plugulu campanicu), bunu pentru: pamânturile mai tari, (4), |
UN

Virgiliu, in Georgicele salle, descrie astu-felu modulu. de a se

ij
conștrui plugulu.:
| «Continuo îini silvis magna vi flexa domatur
AL

In burim, et 'curvi formam accipit ulmus aratri.

_ Huic a stirpe pedes temo protentus în. octo,
R

Bin aures, duplici aptantur. dentalia, dorso.

Coeditur et tilia antejjugo levis, altaque fagus
NT

| |
Stivaque, quz currus, a tergo torqueat; imos; e as
Et suspensa facis explorat : robora fumus.» (5) a
CE

„ Acel'a „ce iusemnâdia: «Mai antăi se. incovâie cu. multa, putere anu
dulmu în padure, de este addussu să formedie ua; pârtia, si astu- felu
I/

«capeta form'a plugului 'incovoiastia. Pe dins'a,. se adaptă, grin-

«
«deiulu, dâindu-i-se ua Iungime, de opta urwrme, de la capetăiulu de josu;
j
AS

(1) Panaiii de Re Rustic. lib. 1, c. 43.

UI

(2) Plinii Nat, Hist, lib. XVIII, cap. 48: <Non pridem inventum în | Bhatia Galliz, ut azas
pp
<adderent alii rotulas, quod genus vocânt planarati (planaratri),>
(8) Lex Longobardica.: «Ploum sive aratrum», in Ducangt, Gloss, med. a înfin, latinit.
BC

(4) Catonis de Re: Rustic. cap. 135. a -

(5) Virgilii Georg, lib; I, v.109et sg.
 19

«apoi celle doue. urechi, plassulu cu. spinarea. dubla si cornulu care
«face ca. pârtea posteridre a plugului să se incovoie inapoi. Teiulu

Y
„«usioru s'a taiatu mai de-nainte. pentru a formă jugulu si inaltulu

AR
«fagu pentru a face celle-l'alte părti ; aceste lemne st se perlesca si
«să se afume, aternându-se d'assupr” a, focului.»
Asia dâro, d'in celle cuprinse în diferiti agronomi latini, resulta,

IBR
co. Romanii au cunnoscutu trei feluri de pluguri : rariti a. simple, ra-
riti'a, cu urechi si plugulu cu rotille.

YL
rariti'a, care
- Tiervanii nostri intrebuintiâdia in. differite ocalităti
Ne
pe: alocurea, se: -construiesee mai ca cea, intrebuintiata de Romani.
vomu: permite a attrage in paiticularu attentiunea assupr'a modului

SIT
tierranii nostri
de constructiune descrissu de Virgiliu. Pâne asta- di
nu "lu afla,
"cauta, în padure ulmulu s6u carpinulu incovoiau si, dâco

ER
nostri cauta si dinsii
astu-felu, îllu formedia ei prin perlitura. Rotarii
fagulu pentru a
ulmulu pentru grindeiu, intrebuinticdia, pe alocurea
IV
lemnu se lustruiesce prin
„ face plassulu si corman'a, fiindu-co acestu
cormenei. Perlitulu
frecare si brazd'a aluneca mai usioru pe d'assupra
UN

toti rotarii români.

23 lemneloru e practicata pene astadi de
AL

2. — Alte instrumente sisee agricoli alle Romaniloru.

TR

ru semenatu, trebuie |.
Pamântulu aratu, ca se fa bine oregatiitu pent
pentru acestu sfersitu, trei feluri
meruntitu. Romanii inbrebuintiau
N

|
de: grape.
CE

si intr ebui n-
grapa trassa de boui
Cea, mai energica eră: Craes, o re-
si a. sferamă bulgarii. Columella
| tinta pentru a potrivi axatiur'a, ace in
pamentulu destinatu 3,.se pref
commamnda, pentru: a potrivi
I/

in-
'grape aveau colti de feru si se
fenstia. (1) Unele dintre aceste
AS

ii
ele. (2);
trebuintiau pentru a grapă grân greble. Aces tu in-
i, în form'a, unei
„+ rpez 4 eră, ua, stenghia cu. dint
UI

Lb. II, e, 17. i Sa

(1) Ootumell de Re Rustic. pectinari segetem
BC

XVIII, cap. 2L: «Sunt genera terro, quarum ubertas

(9). Plinii Nat. Hist. lib. ferreis)»>.
i
hoc genus dentata stilis
«in herba cogat. (Craţis est
 20

struracitu se intrebuintiâ dupe Vamone, „pentru a omulge radeci-

nele d'in pamântu. (ID). .

RY
In fine Romanii intrebuintiau si: grap 'a de nuiele, Viminea crates,
dupo cumu. 0 numesce Virgiliu, (2) unu felu de. grateia de nuielle ,

RA
care, dupo ce se incarcâ cu petre, se texră pe aratura, ca, s8 sfărame:
"bulgarii.

LIB
- Grebl'a de mâna, care este mai moltu- unu instrumentu de gradi- :
naria, eră assemenea cunoscuta, sub. numele de Rastrum. (3)
Aceste instrumente au. trecutu pâne la noi; grapei de nuiellei s'a

Y
adaussu, la partea posteridre maracini, ca, să meruntiâsca, pamântulu.

SIT
mai bine. Cultivatorii nostri o incarca cu bilgari mari de pamentu
pentru a o face să lucredie mai cu putere. (4)

ER
„Pentru a prazi plantele si în unele casuri pentru a aocoperi «se-
mânti” a,. se întrebuintiă ua sapa, numita, Sarculum.. Agronomulu
Palladiu vorbesce de done feluri de saroula : unulu simplu si altulu
IV
cu duci eraci. (5)
UN

Marra er, unu felu de sauna de dimensiuni mai mici; se între-

-
buintiă pentru a, prasi, mai cu s&ma, in gradini, cu tâte co Pliniu re-
commandă acâsta, unâlta,. pentru a curati visdeiulu, cându este de trei. .
AL

anni. (6). a
Pentru sapatulu viiloru se itrebuintiă instrumentulu numitu Bi.
R

dens, unu felu. de ternacopu cu duoi crai. Columella, illu. recom-

NT

manda multu pentru, sapatulu viiloru, Bindu co, lueredia pamântulu |

„bine, (9.
CE

(1) Varronis de Ling. Lat. lib. V, 136: clrpices regula corepuribus dentius, quam itera ut.
<plaustram boves trahunt ut eruant que in “terra sorpantia
I/

(2) Vârgilii Georg. lib. 1. v. 595 :

<Multum, adeo, rastris glcbas qui frangit inertes;
AS

| Vimineasque trahit crates juvat, arva.»

(3) Parronis de Ling. Latin. lib. V, 136.
(4) Cuvântulu crates, care insemnâdia grapa, pote co a datu nascere roranescului grateia, de-
UI

dra- ce grap'a in fondu este unu felu de grateia. Afâra, de acâst'a, Romanii intrebuintiau cuvântul:
crates pentru a indică obiectele fabricate d'in nuielle impletite, intre care întră si gratei 2a
(5) Palladii de Re Rustic. lib. 1, e. 43. SE
BC

46) Plinii Nat. Hist, lib, XVIII, cap. 43,

(7) Co tumele de Re Rustic, lib. 1V, cap. 5.
 a
"Dupo câtu aimu putut pricepe, sapalug' a nostra, eră respresentata la
Romani, prin unslta numita, igo. (1) | i

Y
Pala eră, unu felu de casmâ, herletiu stu sapa; avepta, „ căci Pliniu,

AR
descriindu ditferitele brasdare, vorbesce de. celle ascutite ca Pala, (2)
si în adevăru casmao'a.. s6u herletiulu axe forma unei lănci late, ca,

IBR
„si brasdarulu raritiei. Catone, vorbindu de uneltele de feru trebuin-
ci6se, citâdia pe cea numita pala; d&ru ellu: mentionâdia si despre
-pala de: lemnu, care n'a pututu fi de câtu Jopâit'a. (3)

YL
le in-
"Brau si casmale ori herletie mari, cu ua stenghia, tajnsversa
putere pe .
fipta, d'assupra cotiorului, pentru ca să pota, apessă, mai cu

SIT
a, se assiediă
dînş'a piciorulu lueratorului. Credemu co. cu câiu stenghi'
în pa-
„mai susu în. e6da, cu atâtu unâlt'a petrundea mai adâncu
(4).
mântu; acei'a, se chiamă Bipalium si eră, seu altum, stu non altum

ER
iau u-
“Pentru taiatulu lemneloru si allu radecineloru: se intrebuint
securea, nostra, si
neltele Securis si Dolabra.' Securis este invederatu
IV
ne vine a crede co Dolabra eră ternacopulu si sapoiulu.
UN

toporasiulu: cossorului,
“Totu prin cuvântulu . Securis se esprimă
de viierii nostri, avea, tai-
care, ca, si la. unele cossdre intxebuintiate
i
siulu in forma de semi-luna,. (5)
AL

Securis dolabrata, . (6) care

Palladiu vovbesce de ua unâlta numita
cu sapoiu la, spate.
nu pote să fi fostu altu-cevă decatu ua, şecure
TR

iau mai multe u-

- Pentru seceratulu 'grâneloru, Romanii intrebuint
Tale , caxe ânse este
" melte, Ca, terminu genericu, aflămu cuvântulu
N

Astu-felu agronomulu Catone,

datu si cossâreloru de padure si de viia.
: falces fonarias, care nu potu
CE

. printre instrumentele agricoli, numera,

stramentarias, su messorias pen-
“fi altu- cevă de câtu câssele; falces sylvaticas
; falces arborartus su
| | ru. taiatu „grânele, a dico secerele
I/

, quod sub terra. fa-

194 : «igo, anod. eo. propter atitudinem
0) Varronis de Linge Lat. lib. V.
AS

“«<cilius legitur» . -: de ine, Lat,

«Cuspis effigiim pale habet. — Varronis
(2) Plinii Nat. Fist, lib, XVIII. cap. 43: |
«PFossam fodiens pala innissus.> :
UI

V, 134, 11, 26: |

«paleas ligneas>..
(8) Catonis de Re Rustic. X et XI:
— Columelle ibid. JII. 5.
(4) Cato. ibidem VI.— Varronis. id. L. 31. . semiformis lun species securis
Rustica, lib, 1V, e. 25: «Cai superposita
BC

(5) Columelle de Re Si
,
edicitar,>
tă
„e Palladii de Ro Rustic. lib. I, c. 43.
 92 |
- cae > suiât cossârele de copai.; si în fine falces' vineaticas ;. s6u G0ss0-

RY
. rele de viia, care erau munite la+ spate cu unu toporasiu de forma, se-
mi-lunare (D. e ae |

RA
Columella, vorbindu despre seceratu, ar&ta, co multi: se ser'vescu
N pentru acâsta, luciare, falcibus-vericulatis. (2) Fala vericulata credemu
co 'este, s6u e6ss'a, impedecata, seu instirumentulu intrebuintiabu pâne

LIB
astadi în Franci” a, sub. numele de sape. “Columella, spune:co'se intre-
buintiasu pentru seceratiu, si cosse zimţiate seu cu dinti, falces denti- 53

Y
culatăs. | aa Ia Ra
„ Acellasi agronom arăta, co' multi adunau spicele cu altă doue |

SIT
instrumente, ' Merga si Pecten, care, dupo câtu. amu intiellessu, - se
intrebuintiau în acellasi modu. Cu peptenele se smulgeau numai
ER
spicele grâneloru, lassându-se paiele. pe câmpu. 'Naturalistulu Pliniu
spune co in Gall! a se usită unu peptene, mainuale pentru adunatulu
IV
spiceloru. (3) E e DI aaa
| In fine Palladiu; precumu si Pliniu, descriu cu. de amenuntulu ua.
UN

„machina, intrebuintiata in locurile siosse alle Galliei pentru a seceră

| grâulu. Acâsta machina, se compunea, dint”ua, lada, dreptiu- unghiulare,
asiediaita, pe-doue râte; la, partea, posteri6re avea ua uluba, in care
AL

intră boulu, destinatu' a impinge machin' a. Pe marginea anteridre

a lădii erau infipti dinti de feru, care, pe cându machin'a.- mer-
R

geă, smulgeau spicele, lassându paiele pe locu: Unu omu, cu ua gre-

NT

bla in mâna, inlesnea. lucrarea, tragându in lada spicele smulse : de

„dinti. (4) Dupo cumu se: vede: machin': a de. seceratu «a Gal iloru eră,
CE

impinsa de bou, &ro nu 'trassa, Aa Da

D'in timpulu Romaniloru si pâne la, inceputulu secolului nu s'a, mai
I/

facutu nici ua, cercare; cu privire la, machinele. de seceraitu; numai in

timpulu nostru . mecanic'a agricole s'a, inavuţitu cu acestiu instru-
AS

meniu pretiosu. Cata ânse sb recunnâscemu co inventatorii moderni

UI

() Catonis de Re Rustic x et XI. | e |

(2) Columelle de Re Rustic. lib. II. c. 20: «Multi falcibus veruculatis,: atque îs.vel rostratis
. <vel denticulatis medium culmum secant>. ee ae -
BC

-(3) Plinisi Nat, Hist. lib. XVIII, cap..72: <Panicum et: milium singulatim peetine manuali le-
<gunt Gallia,> Sa
(4) Palladii de Re Rustic lib. VII, cap. 2. — Plinii Nat, Hist. lib, XVIII, cap. 72.
 23.

s'au pututu folossi de vechea seceratâre descrissa, de Palladiu, si ac&-

_st'a este atâtu de adeveratu incâtu machin'a. de seceratu a, lui Bell
este construita, ca să fiai inapinsa, &ro nu trassa,, de cai:

Y
Din celle aretate, reesse co Romanii au possedatu tâte uneltele tre-

AR
buitore in agricultura; ânse constructiunea, loru eră primitiva; faptulu
se esplica. forte lesne, pentru ori-cine 'si adduce aminte co cei vechi,

IBR
atâtu de inaintati in unele ramuri de activitate, erau inapoiaţi si pu-
temu dice primitivi, cu privire la, mecanica. Cu tote acestea, starea
rudimentare a machinariei agricoli nu & popritu pe stramosii. nostri

YL
de a adduce agricultur” a loru la unu gradu de inaintare, care se. pâte
„invidia de mai multe d'intre poporele de astadi.

SIT
E BL.

ER
Ş ASIBSDADIENTELE SI INGRASSIAMINTELE

cee se
In. agricultura se intiellege prin .amendamente substantiele
IV
cu scopu de
amesteca cu pamântulu arabiie si lucrările, ce se facu
UN

te se intiel-
ai schimbă natur'a.si insusirile fişice.. Prin îngrassiamin
a pastră si pen-
legu toti agentii de care dispune cultivatornlu pentru
„tva spori fertilitatea pamântului.
AL

si ingrassiamainteloru caracter
Intvebuintiarea, amendamenteloru
allu cărei scopu este de a restitui pa-
sa agricultua” a inaintata,
TR

minerali. si organice, absorbite de cotra

"mântului tâte- elementele
îi
"plantele cultivate.
N

Si- se a
„Ta Bamopa de. astadi numai în. acele titi se ingrassia,
a ajunsu la unu gradu Gre-care
CE

inendădia, pamântulu, unde cultur'a a,

mai înapoiate, cultivarorulu astept
de: perfectiune. În staturile: n? a
si apoi . trece air6, lassându tiâuri
pâne ce se sleiesce pamântulu
I/

| |
puterile. |
“mancat, să 'si redobendâsea, decâtu multe
AS

In. acâsta privintia, Romanii erau: mai inaintati

une allu
de fabvicatiune si de applicati
d'in tiorrile de astadi. Modulu la unu
nteloru ajunsesse la dinsii
UI

ingrassiaminteloru si axnendame
mare gradu de perfectiune. ăurii nepermitiendu
cadvalu Tacr
tcta importanti 2 subiectului,
BC

Cu
 | _24
multe amenunte, me voiu maxgini 'la, ua descriere generale a intrebu-
intiării substantielorti amelioratâre, in: agrioultur a romana.

RY
7 — “amendamente.

“ Agricultorii români intrebuintiau ca, amendaraonte, varul stu cal-"

RA
|
cele (cale), marg'a (marga) si cenusi aa (cinis). Acestea. sunt si pâne
astadi, ainenda.mentele priticipali. E |

LIB
Catone dă ua deseriptiune destulu de” completa despre fabricatiunea,
varului, d'in petrele calcarii. . Si -
Din celle disse de dînsulu resulta co, la Romani, nu s6: “amestecau

Y
petrele calcarie cu lemnele, dupo cumu se face astadi in mai multe.

SIT
localitati, ci se coastruiă, cuptorulu d'in petre si apoi î se dă foca.
Acestu modu de fabricastiune este mai acelasi, care se introbuintitdia,
si astadi de câtra muntenii nostri. ER
Agronomulu romanu vecommanda sb se tencuiasca, s6u să se spoiasca,
IV
cuptorulu pe d'assupr' a cu mortariu de pamântu, adeco să se lipâsca
cu pamântu, si cându se întâmpla ca sb resufle si. se 6ssa, flacar'a, să
UN

se astupe resuflatur'a, cu acellasi mortariu. Cine a vediutn. fabricân-.

du- se. vavulu în ti&ra,; pote marturissi co nu amu facutu nici unu pro=
. gressu ,» din timpulu Romaniloru ; “vavarii nostri procedu mai făra
AL

ossebire ca,.cei vechi (1). Sa

“Pliniu ar6ia co in Gaillia, se intrehbuintiă varulu pentru pamânturile.
R

destinate a produce grâu. Dupo acellasi: autoru, in Italia se folossiă,

NT

cu suecessu varulu pentru amendarea masliniloru, viiloru si. ci-

resiloru. Civesii varuiti erau mai timpurii (2). i
CE

“Naturalistulu Pliniu deserie- cu tâte amenuntele intrebuin tiarea,

mazrgei, cumu si efectele salle_assupr'a grâneloru si nutretieloru ;
ellu spune co efectele acestui: a.mendămentu caleariu durâdia,: pene la,
I/

cindi-dieci de anni; ânse co in an nulu ântăiu nu produce efecte. si co

AS

pamântulu trebuie gunoitu pentu a; rodi, Recommanda 'să se. are

pameântulu si apoi: sb se care marg a pe dist, pentu ca să se
UI

amestece mai bine.

BC

(1) Catonis de Re. tustica. cap. 38.

(2) Plinii Nat. Histor. lib. XVII, Cap. 1V(8); “LXVII 27).
 | 25
Pliniu spune. co sunt trei feluri de. marge :: alba, rosia, si vâneta,.
Mag a alba, e. cea, mai buna, dintre varietătile de-marge grasse ; se

Y
„gassescă la, aduncimi mari; putiurile din care se seste au a.desse, ua,

AR
aduncime de un'a, suta, urme. Patiiurile strimate la, gura, se laagescu cu
câtu se aduncescu mai multu. Sa

IBR
Masrg'a erâ intrebuintiata, mai. cu s&ma in Gallia si Bretannia,, (1)
„Citindu celle serisse de Pliniu, pare. co amu consultă unu autozu
| modern, atâtu de multu „essista, assemenare între procederile de a-

YL
tunci si celle de: astadi,
Vasrone vorbesce assemenea, despre ua, marga fossile, care se intre-

SIT
buintiă în Gallia. Pâne astadi se utilisedia caleaziulu, conchiliaru
pentru amendarea pamântului. (2)
Proprietătile cenusiei pentru a fertilisă solulu ânco n'au 1 scapabu.

ER
d'in vederea agricultoriloru romani. Catone, Pliniu, Palladiu si Vir-
giliu vorbescu toti despre efectele binefacetăre alle cenusiei, amestie-
IV
„cata cu solulu arabile. (3)
„Jatone recommanta, cultivatoriloru s8 axda pe locuvile de grâu,
UN

“exrăeile. de aabori care le prissosesen si se. iniprasteie cenusi'a pe

acelle locuri, (4) Dupo. ce s'a, cenusitu pamântulu , svatuesce se se
AL

semene macu selbaticu.

„ Palladiu povetiuiesce ca, în casulu de a se2 sparge pamântulu Occu-
TR

pata. de padure, să se taie copacii si să se vidice d'in locurile care sunt

:grasse: de firea, loru ; 6ro in locurile slabe ori sterpe, st se lasse ar-
N

porii si să se ada pe locu. (5).

ca, in viiele slabe, sb se arda vitia taiata,
CE

| „Dupo: Pliniu, este . bine

si cenusi'a, să se ingrope in pamântu. (6) ,
cu plugulu stu cu
Catone recomanda, a se ingrop& 'în, paarenituu
I/

-sap'a;: vită” a taiata, (2).

AS

(D Plinii, Nat. Hist. lb. XVII, cap. IV (6)...

(2) Varronis de Re Rustica. “lib. ], cap. 7.
(3) Pliniu Nat. Hist. lib. XVII, cap. V.
UI

(4) Catonis de Re Rustic. cap. 38. | “

Ma |
(5) Paladii de Re Rustic. lib. I. cap. 6.
(6; Puinii Nat. ist. lib. XVII cap. V. : «Vinea 'si macra, erit , sarmenta suaa comburito,
BC

- «et ibidem inarato » minute, et

«Vitis si macra 'eriţ, sarmenta sua concidito
(7) Catonis de Re Rustica. aţi 37:
- -«ibidem inarato, aut infondito»
, , i
4

. ”
 2% | |
Virgi iliu spune
s co se obicinuiesce. a, se dâ; focu: paieloru, 'dupo ces? au:
vecoltatu grânele. (1). Acâsta operatiune, escellente pentru tâte locali-

RY
tătile unde-paiele nu. se. potu utilisâ, se. practica pâne astadi, in mai
multe. staturi d'in. Europa si chiaru. la. noi. Romanii nu secerau în.

RA
totu-de-a-un'a grâulu de la pamântu, ci recoltau numai „spicele, In N
| assemenea, casu. se: esplica incineratiunea, miristiloru.. a
4

LIB
2 — Tngrassiaminie.

Y
Citindu autorii. romani cari au scrissu despre agricultura , este: .

SIT
cine-vă,. cuprinsu - de mirare . despre, deossebit'a ingrijire ce aveau
agricultorii pentru fabricatiunea. si intrebuintiarea baligarului. In
operatiunile agricoli, aratur'a, tinea, loculu: amtăiu si dupo ea, Veniă. E5
-

ingrassiatulu, dupo cumu. ne spune Catone. (2) ER - ae

+ Pliniu. ne. dice co: intrebuintia,rea baligarului Saru fi. introdusău
IV
„de câtra Ercule in Italia, unde ânse se accordă imortalitatea, regelui
UN

„ Stercutus, fiiulu lui Faunu, pentiti co facusse aceiasi inventiune. (3)

"Vasrone, cellu mai invetiatu dintre Romani, ne rapporta, 60, dupo:
Cassiu, cellu mai bunu ingrassiamântu este gunoiului de passeri, afora
AL

de celle acuatice (de balta); ânse acellu de porumbiei este preferabile.

“Acest'a, se imp: asteie pe câtmpu ca, semânti'a, Vavrone ânse dă prefe-
R

ventiia, gunoiului provenitu d'in aviariele (cotetiele) de sturdi si de

NT

merle, si ne povestesce co acestu gunoiu este. assemenea escellente

'ca, nutretiu de datu bouiloru si poreiloru. | Să Sa
CE

Acellasi Cassiu, dupo' gunoiulu: de passeri, pune escrvementele, de |

omu si in urma, baligarulu de vite.
Varvone recommanda; ca, sb se puna in mijloculu gropei de.gunoiu
I/

. „unu stelpu de stejar, pentr u ca st nu se adune sierpii. (4).

AS

o Pirgidi Georg. IL. 7. 84: Ia a a

«Spe etiam steriles incendere, profuit agros, |
UI

„. Aque levem. stipulam crepitantibus urere flammis.» . i

e. Catonis de Rs Rustica. cap. 61: <Quid esti agrum bene colere „bene axare. Qnid s
secun=-
«dum ? arare. Tertio? stercorare.» Sie
BC

(3) Plinii Nat. Hist. lib. XVII, cap. Iv (1).

__(4) Varronis de Re Rustica, lib. I, cap, 38.
 | 27
„Dupo Columella, ,. sunt tei . feluri principali de ingrassiaminte :-
“acel a produssu de passeri, acell'a care: „provine de la Gmeni, si: gu-

Y
„ noiulu de. vite. Tngrassizmontulu de passeri, si mai cu:sâma cellu de

AR
porambiei, este: cellu. mai energicu; ro acellu de passeri. care tra-
iescu in. apa, precumu .gâscele si ratiele, nu este bunu. Allu duoilea
este escrementele omului , amestecate cu ranituri de: curte. Udulu

IBR
„de omu, dupo si6sse luni de fermentatiune, eră intrebuintiatu pentu
„îngrassiarea, viieloru si a pomiloru roditori. Columella pretinde co a-

YL
cestiu udu desvâlta gustulu si pasfamulu fructeloru, Baligarulu de
vite eră cellu d'in urma; se clasșifică in xonduiu' d'ântăiu, baligarulu
-de asinu; dupo acest'a, ucellu de duie; “apoi cellu de capra si în ur-

SIT
ma, baligarulu de boui, vaci si eai: (1) | | |
„Pâne astadi nu s'a făcutu. ua, classificatiune mai: vaționalea di-

ER
verseloxvu : materii ingrass siatore; si mai multu, analisea chimica -a
„doveditu. co. elassificatiunea. empirica alui Collumella este fundata.
IV
Si acumu: gunoiulu: de passeri, si mai cu -sema cellu de porumbiei,
ă este considerau că unulu d'intre celle mai active.
UN

“Bunulu si elegantele Columella, eră, atâbu de convinsu despre efica-

citaitea, ingrassiamintelosu, incâtu nu admite: ca acei'a chiaru cari
n'au vite si passeri, se nu îngrassie pamântulu loru si denumiă .culti-
AL

vatori lenesi, pe acei cari nu cauta -a'si procură ingrassiaminte. 2)

In lipsa de baligara, îi ind&mna, sb adnne totu felulu de foi, st taie
TR

stufisiuri si să stringa curatiturile de'drumuri, săicosesca ferigă, de pe

locurile vecine. Tote aceste substantie să le amestece cu gunsiele d'in
N

„curte, Pentru ca, baligarulu să fia mai bunu, să faca. ua, gr6pa, in care
CE

ge-
-să stringa cenusi'a, curaititurile, de siantiuri și. canaluri, paie si in
in
„nere t6te masuraturele. casei. Acâsta amestecatura, trebuie tinuta,
care a
“stare de umediela, pentru ca st putiedibsca mai iute. Gunoiulu
I/

6ro pen-
statia unu annu în gropa este cellu mai bunu pentru cereale;
AS

“tra fânatie acellu prospetu, pentru co, dice Columella,: cu câtu este
“mai prospetu, cu atâtu „produce erba mai multa.
UI

€ 1) Columele de Re Rustica, lib. 11. cap. 14,

BC

defci stercoraze, >

-(2) Ibidem : <attamen inertis est; rustici eo quogue. loco
 “Ta privinti' a catatimei. de. gunoiu' ce trebuie applicata,, Columella,:
“recommanda să se puna, opţu-spre-diece cazrutie de gunoiu pe unu Ju

RY
__geru la campia, si dove-dieci' si patru, in localitățile muntose. , ..:::
“In casulu cându cultivatorulu n'a, pututu să gunoiasca. inainte de:

RA
a semenă, 'să imprasteie. columbina, - (gunoiu de passeri) , redussa
in pulbere, preste plantele ressarite. (1). | a |

LIB
Palladiu,. pe lânga substantiele inprassiatâre citate mai susu, Te- =
commamnda, intaebuintiarea, lepadaturiloru. de * mare, spalate cu apa
dulce si amestecate. cu alte remasitie, cumu: si namolulu depussu de. -

Y
rîuri, cându se revârsa, (2). Se | -

SIT
Pâne astadi se intrebuinti6dia, in “Francia si alte eri mai multe:
substantie scosse d'in mar e, cumu si namolulu grassu depussu de ape;
Spalarea, cu apa. dulce, recommandata de Palladiu, se esplica prin a-
ER
cei'a, co sarea, in catatimi mari, este vatamatore. | e
. Pliniu, recapitulându preceptele lui. Vaxrone si lui Columella, assu--.
IV
pr” a ingrassiaminteloru, adauge co udulu de omu, amestecatu cu pt-:
“vulu remassu de la tabacanti, este unu ingrassiamântu bunu, Pliniu:
UN

avea; mare dreptate; p&rulu este consideraitu si astadi ca unu ingras

siamântu puternicu, pentru co contine azotu multu; | Da
AL

„_. Acellasi autoru ne areta, co, în provinciele bogate iin vite, gunoiulu:
„se trecea, prin ciuru ca, fain'a, (3) Gradinaxii si asta-di ciuruiescu gu- :
R

noiulu pe entru. flori, Bindu- co astu- felu se amesteca, mai bine cu. par
NT

mântulu. 7

3. — - Fabricatiunea si intrebaintiar ea, ingrasiominteloru.

îng
CE

Convinsi deaspre efectele baligarului, nu este mirare ca agricultorii:

romani să se fi occupatu de aprâpe cu modulu de a strînge si a pastă.
I/

gunoiulu, cumu si cu intrebuintiaxea lui cea mai folossitore.

AS

Varrone, vorbindu de intocmirea constructiunilor u rurali, tratâdiar. |

cu multa, sciintia, despre conservatiunea, baligarului; Dupo dînsulu,
UI

fia -care ferma (villa) trebuie să aiba doue gropi pentru stingerea,

(1) Paladii de Re Rustica, lib. I, cap. 33.

BC

(2) Ibidem, cap. 14 et 15.

(3) Pliniu Nat, Hist, lib, XVII, cap. VI 0.
 2% |
baligarului,. sâu ua “aropa,: impastita, 3in. doue . „compartimente ;.
"imunulu se depune baligarulu prâspetu si din cellu-l-altu se ia

Y
„gunoiulu fermentatu pentru îngrassiatulu ti&rineloru. |
Acellasi - agronomu recommanda, să se ferâsea, gunoiulu de sâre,

AR
inconjurându- -lu d'in tote partile cu erăe si foi de arbori, pentru
„ca sârele st nu evaporedie suculu care este - „prindipiulu. îmgras-

IBR
siamântului. (1) Me - Sa
Pe lânga celle disse de Varrone, Columella, svasuiesce pe agricultori

YL
se faca, gropile camu inclinate , zidite si pavate, pentu ca umedisl'a,
„gunoiului să nu strabata in pazmentu. 'Recommanda, udarea. gunoiului
pentru ca, semintiele de spini si de buruieni, care se afla, amestecate

SIT
cu paieie si cu' straţulu viteloru, se pubrediesea 5si astufelu să nu res-
sara în pamâutulu cae se va ingrassiâ, (2) |

ER
Pliniu repeta svasturile precedenti, (3); assemenea, si Palladiu. (4)
Invetiasturele agronomiloru romani pentru preparatiunea ggunoiului
în celle
se. potu recommandă si astadi, coei sunt practice si urmate
IV
pentru carratulu
mai "bune esploatatiuni. Romanii aveau epoce fixate
UN

sb semene
gunoiului pe campu; Columella dice co cellu care voiesce
începe să des-
t6mna, tmebuie sb cazre gunoiulu în septembre, cându
st se transporte
_czxâsca lun'a,; 6ro pentru semenatiurele de prima-vera,
AL

unu jugeru la -câmpu, si

i6rn! a, punându optu-spre- -diece carrutie pe
svaturile lui Columella.:
| doue-dieci si patru la munte (5). Pliniu vepeta,
TR

distantie de diece urme în

Gunoiulu se facea gramedi pe câmpu, la
€ro la, munte, diece urme
| tâte sensurile, “unele de altele, la câmpia;
N

co se puneau doue- dieci si

inti”unu 'sensu si 'optu intw'altulu; penru
CE

a ! |
para de caxrrutiie pe jugeru.
ca, = ingr6pe gunoiulu prin
Toti agronomii svatuiescu pe îagricultori
pe câmpu, pentru ca, dice Colu-
aratura, indata ce s'a, imprasteiatiu
I/

evaporatiuni, causatie de calda

mella, să nu''si “perda puterea prin
AS

cap. 13.
(1) Varromnis de Re Rustica, lib. 1,
UI

I, cap.6.
(2) Columelle de Re Rustica, lib.
(3) Plinii Nat. Hist, lib. XVII, cap. VII.
Palladii de Re Rustica, lib. 1, cap. 33,
BC

(4)
lib. IL, cap. 15.
(5) Columelle de Re Rustica,
 „30

sorelui. Pentru acellasi. cuventu, st se imprasteie inta” ua di atâtea,

gramedi câtu pote cultivatorulu să ingrâpe pâne s&'a, (1) aa

RY
Catone recommanda, se se meruntiesca, bine gunoiulu, cându se im-
prasteie pe - camp, „consijiu escellente,. cocă . gunoiulu divisatu se
incosporedia mai bine cu pamântulu, ăi

RA
Ă i
În privinti” a catatimei de baligaru ce trebuie să. se dea pazmentului,
| toti agronomii latini vecommanda, să se gunoiasca, mai. pucinu si mai-

LIB
„ dessu, coci, dice Columella, pr6 multu gunoiu arde. In pamânturile
umede su reci, să se puna mai multu gunoiu ca, în acelle calde. Gu- _
noiulu face -ca terrâmurile reci să devina mai - calde, 2) Palladin si

Y
Pliniu sunt de aceiasi opiniune,

SIT
- |
„Pe. locurile inclinate se punea mai mult gunoiu ca pe campia, pen- |
4ru envântulu co ap'a târr asce ua parte d'in gunoivlu pussu pe costisie.
ER
„"Ua opeiatiune, ayricole. practicata. cu successu mai in. Gta, Europa,
este tiareuitulu ouiloru pe locuri, pentru a le îngrassiâ. Acâsta, opera-
IV
„tiune se datoresce Romaniloru. Iu adevăru, Catone-cellu. d! antăiu re-
““ commamda, să se duca; ouile pe locurile, care au să fia, semanaite, unde
UN

să fia pusse in tiarcuri si nranite cu frundie, pene ce se cocu. „celle- L

alte nutretie.. (3) | Se a SI
| Vavone, vorbindu: despre alitoentatiunea. ouilora, arâta, e6, pornin-
AL

"du-le la pasciuni, pastorii trebuie. să iea cu diuii tiamcuri , plasse

(retia) si: alte unelte. (4) | E
R

N Ia
Acei cari au 6re-care cunnoscintie despre agricultu” a Europei ssi in
NT

speciale despre a Romaniei, trebuie să convina, co Romanii erau mai

naintati în materia de ingrassiaminte, decâtu multe din natiunile
CE

“care trecu astadi ca desvoltate i in cultura. Câtu despre noi, trebuie.sb

marturissimu -co, in acesta, practica atâtu de utile, suntemu cu totulu
la, inceputu. De abie se gunoiescu, intr'unu modu neregulatu, câte-va,
I/

localităţi, si mai-cu s&ma viiele. Despre fabricatiunea gunoiului, n'a-

AS

_vemu nici ua, idea, ; cultivatori nostri arunca, baligarulu inaintea, casei
UI

,
(1) Columelle de Ro Rustica, lib. II, cap. 5.
(2) Ibidem, lib. II. cap. 15.
BC

(3) Catonis de Re Rustica, cap. 30. _

(4) Parronis de Re Rustica, lib. II, cap. 2, .
 31.

si lu lassa pâne ce putrediesee «si sete spalata de ploi &ro apoi illa
carra pe locuri, SI N ae |

Y
AR
g.— Zngrassiaminte vegetali.

Afora de materiele ingrassiatăre despre care s' a vorbitu, Romanii

IBR
„aveau obiceieiu. sb semene mai multe plante, pe. care le lassau sd vege-
tedie pâne ce infloriau, s&u pâne ce le dă tecele, si apoi le cossiau si le
ingropau cu plugulu. Acestu. metodu. se intrebuinti6dia, pâne astadi iin

YL
Italia, in unele localitati d'in Spania, Fa ancia, Germania, si alte tidrri,
“Plantele care se semenau mai obieinuitu, erau lupinulu si bobulu..

SIT
_ VYarrone, vorbindu despre cualitatea, unoru plante pentru a. ameli-
oră, pamântulu, adauge co, pentru. acestu sfersitu, intr'unu pamântiu
„pre slabu se intrebuintisdia, în locu de baligaru, lupinulu, inainte de

ER
a'si formă, teceie. (1) . |
Columella, dice co. este .convinsu co, în casulu cându unu cultivatoru
IV
nu are baligasu, pote intrebnintiă lupinulu, care, semenătu fiindu in- i
tr! unu câmpu sterpu, cotra idele lui septembre, apoi taiatu si initoxsu
UN

la, timpu eu plugulu. scu cu sap'a, va produce efecte ca, celle mai bune:
a o |
| ingrassiaminte, (2).
AL

Pliniu, citându. pe Gatone, dice CO sunt recolte care ingrassia pa-

lupinu,
mântulu, si co ti&rinele destinate pentru grâu, se ingrassia cu
TR

|
cu bobu si.cu mazariche. (3).
, spune:
Palladiu, tratându despre lueările ce se. facu iin septembre
N

ingrasiă pamânturile
co în. acâsta luna se: semsna... lupinulu, pentru. a
lupinulu, se-
slabe (4); ro în lun'a lui maiu, se ingrOpa. cu plugulu
CE

| e
menaitu pentru ingr assiamântu, (6).
mai nou în privin=
” Agricultur” a. moderna nu a descoperim nimicu..
I/

ce ne spunu agronomii
E a ingrassiaminteloru verdi, decâitu acei'a
AS

| latini.
UI

23.
(1) Varronis de Re Rustică ih. I, cap.
cap. 16.
(2) Columelle de Re Rustica, lib. IL,
'(3) Plinii Nat. Hist. lib. XVII, cap. VII.
BC

9.
(4) Palladii de Re Rustica, lib. X, cap.
(5) idem. lib. VI, cap. 4.
 98

5. —- Soentarea si Drenarea, tiârrineloru.

RY
Intre operatiunile de antbi” a importantia, iin agricult tura, svântazea,
„si drenarea, ti&rrineloru , adeco scurgerea; apeloru de prissosu, oecupa,

RA
„unu loci insemnaitu. Operatiunea cunnoscuta, sub numele de drenagiu,
care consiste in a scurge ap'a d'in locuri mlastinose , prin olane asie-

LIB
diate in siăntiuri subterrane, s'a intinşu in tote tibrrile unde agricul-
tur'a a facutu Ore-care progressu, In Engliterra, mai cu sema,, tierra
| umeda, si unde prin urmare ap' a de prissosu este si mai vatamare

Y
planteloru, drenagiulu a ajunsu 'la, ua perfectiune rara. In Francia, |

SIT
_ s'a, pussu la, dispositiunea, cultivatoriloru capitaluri insemnate, numai
ca s 'si drenedie tiârinele. Multiamita, acestui indemnu, ș'au prefa,- N
ER
cutu in pamânturi agricoli escellenti, milli6ne de pogâne de smârcuri,
care pe linga neproductivitatea ioru, erau si unu îsvor u de miasma |
IV
| vatamatore sanetătii. | i
Ambele operatiuni ; scurgerea, si 'drenaiea tiârrineloru , "au fost
UN

pructicate cu multa, ingrijire de cdtra Romani: Agronomii , ba, chiaru _

“si poetulu Virgiliu, vorbeseu despre aceste operatiuni, |
Catone ne. spune co -iârn'a este necessaru să se scurga apele, care
AL

balteseu pe câmpu. Cându tomn'a, este ploui6sa, pericolulu este mare

pentru giâns; de acei'a, in assemenea, casu, cultivaitorii. trebuie să
R

alerge cu toti Omenii casei si să deschida canaluri | în care să

NT

se sleiâsca ap'a dupo ti&rine. (1): Se |

„ Columella staruiesce co in tote :casurile trebuie ca, dupo semena-
CE

turi, să se faca sianţiuletie pentru scurgerea, apei. (2) Să

Virgiliu însusi svatuiesce să se conduca apele afora, d'in tierrine,
I/

cu ossebire in lunile plouicse, cându apele se reversa, si inneca, lo-

curile. (3) Si
AS

“Cându | umedicl'a pamontului, proveniă nu numai ari in causa „co

UI

() Oatonis de Re Rustica, cap. 155,

; (2) Columelle de Re Rustica, cap. 8. .: | o | ,
BC

48) Virgilii Georg. 1 v. 113: e

| Da „ «Qoique paludis, | a
Collectum humorem bibula deducit arena..>
locurile. erau situate. „pr6 josu,, d&ro si d'in causa impermeabilitătii
„sale, „atunci. scurgerea. prin siantiuletie, nu mai era, sufficiente si
tre-

Y
„buiâ'ca, assemenea Jocuri şă- fia,. drenate. Agricultorii, vomani.au re-:

AR
cunoseutu. utilitatea, acestei operatiuni ; toti autorii o.recommanda
de
aprâpe.;. Vorbindu despre. plantatiunea,. vitiei sia masiinului, Catone

IBR
dice co, în terrâmurile. ap6se, trebue, să se deschida, siantiuri trapezoi-
„dali, largi de trei urme la, gura, la, fundu de ua urma, si ua, palma si
„ adânci de patru urme. Aceste siantiuri se voru impl6 cu petrisiu si, în

YL
lipsă! de. pătrisin,. cu erăci: de salcia, pusse in Luigi si in curmedisiu,
su 'chiaru: cu saicine de nuielle seu de” vitia, (Di: |

SIT
“ Columella, 'deserie! diehagiili locurilor! umede cu mâi multe ame-
nunte.: 'D&co terâimulu este umedu, dică agrongiulu romanu, trebuie
să să 'fâca siantiuri pentru a'lu svânt,, Sunt; doue feluri de' siântiuri :

ER
deschisse” si: implute.. Celle' 'd'ântti. convinu mai! bine terâminrilora
compacti, argilose; . &ro in pamenturile usidre, se facu siantiuri im-
IV
_plute si deschise, indreptate âs
UN

de allu duoilea.: Siantiurile umplute” tziebuie'; să aiba vă adâncime de

trei urme si se fia implute jumetate cu petrisiu stu cu petre, 6ro cea-
l-alta, jumetaite se imple cu pamântulu scossu d'in' siantiu. In lipsa, de
AL

petrisiu si petre, se reszucescu nuielle ca uă funia, de” grosime câtu

“ fundulu siantiului si se asi6dia, astu-felu ca, să se imple acestu spatiu.
TR

Peste acelle . sargine de nuielle, se punu foi de cupresi (chiparosu),

„de pini'si! de alti arbori”, si' d'assupr'a foiloru, pamentu. La, ambele
N

estiremitati 'alle' siăntiului , “se punu doue: pete "verticali 'si d'assu-
CE

„Dra
| acestoru petre; ua alta petra, în formă d& podisioru; acâst'a
* pentru ca ap'a. scurgându- -se, să nu manâncs tiormurile canaiului,
în care dă siantiulu. 2)
I/

Pliniu si Palladiu repeta dissele lui Columella... Cellu d alu duoi!ea

AS

dice co toti cunnoscu intrebuintiarea siantiuriloru deschisse; acei'a ce

„ne dovedesee co acâsta operatiune era forte latita. la Romani. (3)
_ Astu-felu d&o, cu doue mii de anni in urma, stramosii nostri prac-
UI

(0) Catonis de Re Rustica, cap. 43. . - a

BC

42) Cohumele de Re Rustica, lib, II, cap. 2.

(3) Paladis de Re Rustica, cap. 3. .
.:
 . Bi |
ticau drenagiulu, operatiunepe care mai toti agricultoriio eredu iin-
ventată de Englezi. :-Tâta, deossebirea, inte drenagiulu de astadi si a-

RY
"cellu care se. essecută la Romani, este co, în locu de petsisiu stu de
| nuielle, se. punu :acumu în furdulu siantiurilora, olăne de lutu, prin

RA
care se scurgu apele. Cu tote acestea, ehiaru astadi se intrebuintiăia
drenagiulu romanu, în localitătile unde lipsesen olanele. a

LIB
ni; in celle cuprinse in acestu antăiu +memoriu, “oregu co se pote &con- |

Y
chide co agricultura romana intru. câtu priveset instrumentele agri-

SIT
coii, amendamentele" si ingrassiaumintele, eră indestulu ds inaintata,
„de 6ra-ce dupo atâti: secoli, se aflu ânco staburi, in care aceste părti
fundamentali alle culturei pamântului sunt mai pre-josu de câtu cuinu
erau la stramosii nostri ; &ro ER
in alte -tidrri nu sunt cunnoscute: mai
de locu, , ” a
IV
Im alte memorii. viitâre - VOmu - cercetă : Si
UN

Il. Cerealele si legumele cultivate de cdtra Romani;

„9, Pomii roditori ȘI cult” a viieloi u; |
3. Plantele medicinal ;
AL

4, Sistemele de cultura;.
5, Animalele domestice;
R

6. Economi'a domestica,
NT

„Vomu urmă a espune. staea, acestoru ramuri alle Bconomiei TU-.

rali la Romani, silindu-ne, pe cât ne va, fi! cu. putintia, a tace
CE

acesiu studiu com puativu cu agricultu” a româna,

I/
AS
UI
BC
 Y
LEGENDA TABELELORU.

AR
Amu adunaţi in alaturajele tabelle câte- -va , desenine redusse. de
pre monumenţe antice representându unele din. “instrumentele si

IBR
uneltele agricoli alle. Romaniloru, despre care s! a , facutu mentiune iin
textulu 'acestui memouriu.
Bito aci enumeraiunea, loru că

YL
1. “Broulu Tichetlos, carele, dupo iraditiunea pastraata de Pausanias, a “combat la
„ Marathonu, în contra, Persiloru, intra matu cu ua, raiitia, primitiva, — De pre

SIT
baso-relievurile 1 unui anticu saroofagu dde Lutu, din Bruria.

2, “Brouie arându cu ua aritia primitiva. — De pro reversulu unei monete de proâizu

ER
a imperatului Commodu, d'in annulu 364.
— Dej pre ua an-
3, Raritia manata, de unu greere cu biciu si tassă de duoe musce.
IV
“tico, pâtra gravata de onyce, din cabinetulu lui Kostner. -
UN

stramrarula ( Stinuulus).
„4. Plugaru romanu axându cu rariti'a si manându ponii cu
— - De pre ua antica pâtra gravata din Biuseulu. de k Plorentia.
oticulu (Ralea) bouii de
Ş 5, Plugaru romanua (a) axându cu. rariti”a si manându cu
AL

sub jugu (Tugum) (3). — De pre -ua mica grupa de bronzu, descoper iba, la Arezzo
si pastrata iin museulu Kircherianu din Roma.
TR

sula unei imonete antice a

6, “Raritia, cu tenjala adaussa la grindeiu. — De pre Tever3
| cetății Obulco d'in Ispania,
N

intr'ua, serbare cămpenâsca. —

CE

7, Plugulu cu rotile: (Planavaiuin), vepresentatu

de CaGagu, in Receuil ă Antiqui-
De pre ua amuleta de matostabu verde, publicata
"tes, îi. V, pl. 82.
I/

entatiu m ambele lui fecie. — De: pro ua

8. Brazdaru ( Pomer) anticu de fort, ropres
aia înin Museulu din Cortona.
AS

assemen6 unâlta descoperita în Italia si pastr

nea eco i s'a datu în acestu memoriu.
9, Plugu romanu, reconstru itu dupo deseriptin
(Dentale) ; v. Brazdarulu s6u Ferulu-
UI

Partile lui constitutive sunt : d. Plassulu u-

b. Bânti'a (Buris) ; c. Cutitulu scu Ferul
latu ( Vonier); a, a. "Trechile (. Aures); ; j. Jugulu (Jug un) ; .
Grind eiulu (Tem o)
tngu (Culter) ; s. Cornulu (Stiva) ; d.
BC

r. Oticuiu C Ralu).
 36
10. Lucratoru purtându pe umeru ua grebla cu duoi craci (Rastr un).—- De pre: illu-
'stratiunile unui anticu- manuseriptu allu comedieloru lui Terentiu din bibliothec'a

RY
Vaticanului.
ţ
1, Bust de tâneru, purtându pa umeri ua grebia (aste ).- — - Do: pie unui mcaal-

RA
„ lonu de antică pictura murale la Hercuilanuuna. Aaaa
PR,. . Y „
ai . ie pi: pprni
: ISI :
ora

LIB
12, Dieulu Saturmu lantivitu, s6u sclavu betrânu, rezimatu "de, ua sapa, cu. duo „dinti
(Bidens). — De pre ua antica pstra gravata, e DI
i irma, Cui
18. Dieulu Cupidonu lantiuitu si rezimata pet ua sapaluga cu „oa limbe tai6se (Ligo).

Y
De pre ua antica pâtra gravata.” ji n pir |

SIT
pipa i n E ii : e ție i

14. Bustu de tâneni purtându. pe umeru ua; sapa. crestata (Sarculun scu
s :Lico 7). —.
De pre unuze medallionu de anticaa piobura murale la Herculanum.
[R | !

ER
Sara ,
fa,
7
ir pe să

| 15, Imcratoru pirtându po umeru ua casmâ, scu herletiu (Pata ferr a). De, pre uua
„Biobua antica din n catacumba 5 tei i Cecilie la, Roma,
[5
IV
seta Ă i. i:
.. „fi IRI ? ii . LI -. :
.
n , EI -
Ci
. i
i - , ai pin 7: Ei
UN

cimitiriu pe Via Latina la Roma.

Pi mr :
pie-, - . ..
ce-
sa . , .
i 1 i i
pp
“iți, „!
ă
ii
SII .
Ps . !

17, Imcratoru tinnâu iin mâna, unu: ternacopu cu, duci. dinti (Bidens); alaturi: CU. din
„sulu se vedu unu cossoru de copaci (Paola arborar a) si ua casmâ cu stânghie (Bi-
AL

„palium). -—-De pre 'ua petra tumulare, reprodus, de Fabvelti iini „script. jantig.
|
Di 574. . AIA i E „ î i ERE piu II : „i : i e : i U .
R

EI , a ae . .
az put tei i 1
18. Lucratoru alhanu venburându eine ecuu lopata, (Zau neo) — De pre unu ase
NT

““xeliovu-antieui i ie SE îi e hu d,
: : mi pe În pai

19. Liucratoru taindu lemne cu securea, (Sectris). — De ppreo desemnele antice alle
CE

unui
e manusoripta ilhustr atu allu opereloru lui Vir giliu; iin bibliothec'a; Vaticâniului:
Aa
! ri f,
pati PE! i pe ri cpr EC
API Cpt
20. “Lueratoru sapându cu unu Sapolu su ternacogu latu (Dolabra).— De pre, ua pic-
I/

tura antica din cimitiriulu S 5, Maxcellinu si Petru la Roma: |

e tape tc rii îl
AS

ij“, DOR « IN ' ce “re tă

21. Lueratoru purtându pe umaera unu. ternacopu cu, feru: biunghiularu (Dal; a). —
„De pre ua pictura antica dinte! unu cimităriu pe Via Latina la Roma,
UI

ui pt MEI „t
piiti tdi” LI ft
ini „ireal „O
| 20.Legionara romanu spargondu Tene, în padurile, Daciei, cu ua, secure.cu: cracu la
spate (Securi îs olabraia). — De pre,
[ baso-xelievurile columnci. 'Traiane la ;Roma.
BC

"23, Laicratoru: sapându' cu unu sipoiu Săi. secure cu crăcir (Sectie dălabătă). — De
pre ua pictura antica d'in cimitiriulu lui 'Trasone la Roma) Biti
oii i
 ECONOMI'A RURALE LA ROMANI.

Y
AR
IBR
YL
OR Bi

SIT
rii

IV ER
UN
AL
TR
N
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IVER
SIT
Y LIB
RA
RY
 ECONOMI'A RURALE LA ROMANI.

Y
AR
IBR
YL
SIT
IV ER
UN
AL
NTR
CE
I/
AS
UI
BC

Sfasi/um 2:74. G. Vâneberg ,

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IVER
SIT
Y LIB
RA
RY
 ECONOMIA RURALE LA ROMANI.

Y
AR
IBR
YL
SIT
IV ER
UN
AL
TR
N
CE
I/
AS

. -

d PR mi e,

NT ( ui “Pa , . ”
DI A, “ii i

fi La SI ,,
UI

/) A în
DS . ; ? a Si „Ai Ă
“5 SĂ | „să N fest i MRS
CE |
a zici în
“e -
3
d Și At
Ş i Pl
Pia
“e
4rail pi
4 N za
j .
Ă p a
- site x
BC

| % EE a]

_]
ip
” - + La i
_Ă
rată2 Ș Mg
.:- 2 o i n PI LII
E
=
>
?s
">
ED za ÎI

„7

Ra d =: IPB
a
e Stabilim în, 3. /aăberge
și
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IVER
SIT
Y LIB
RA
RY
 ECONOMI'A RURALE LA ROMANI.

Y
AR
IBR
YL
SIT
IV ER
UN
AL
TR
N
CE
I/
AS
UI
BC

izbi. 15 G.Woneber 3
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IVER
SIT
Y LIB
RA
RY
 87

24. Iveratoră sapândur pe sub: pamenbu: cu şapoiulu” (Securss “dolabrata). =- De pre

„ua pictura antica din cimitiriul SS, „Maxcellinu' si Petru la, Roma.

Y
AR
25, Dieulu Saturnu șiediendu „pe rost ulu unei Forăbie,, cu« ua cossa, (Falz famaria)
in
mâna. - — De pre unu cameu anticu.

IBR
26. Tiorăbotu: taiudu spice de grâu cu secerea (Pale nessoria sâuui stranientaria). 2
De pre ua pictura; antica, în catacumb'a: Stei Cecilie la Roma.
a

YL
27. Legionaru romanu:itaindu, în Dacia, spice. de grâu cu-ua secerea, drâpta (Pola mos-.
soria). — De pro paso-relievurile columnci Traiane la Roma.
ij E îs fai Ea E air „i DE i

„28.

SIT
Lucratoru taindu spico de grâu cu secerea, (Fale muessoria). =—Da pre voversui
unei monete a regiloru Lagidi di ina Bet.
e az “4 . «i mă i poa
LR LI Didi te te ii i

29. Dieulu Saturnu siediendu josu cu

e unu cossoru dee padure (2fala sIyloatca) inn mana,

ER
=" De pre ua: antica! ptra gravata: iei Ş a its
i ! pt a: „iii . „ați -
n pie
.
:
.:
rap
i !

30. Gradinaru romanu purtându pbme ini pla si unu cossoru do gradinariai in mâna. —
IV
„De pre relievulu une. antice lampe de Jutu.
UN

e ea a
31. Grebl'a cu duoi craci
e (Rastrum) de. laa Figau'aa 10. |

32, * Grebla ( (Rastrun) de la. Fig. 1. divi

.
PCI
Ă Ira
.
„iata
.$
pete
i PI DIR
N
ee
d
..
..
AL

33. Grebla, s6u:,radiuitâre,. (Rastrani).. — De pre. ua assemen6- unita de fer u, aflata

| intr unu anticu mormântu crestinu în catacumbele: Romei...
TR

.. 4te e
v i tu

34. Sapa, (Sarculum). —— De pre baso-relievuri antice ropresontându ivarile Circului,

unde pamântulu se potrivit cu „sap” a mai nainte de aler gări.
N
CE

35. Sapalug'a cu doi dinti (Bidens), de la Fig. 12.

36. Sapalug a.cu duoo limbe taidse (Ligo), de la Fig. 18.
I/

37. Sap' a crestata (Saveuluma s6u Ligo 2), do la Fig. 14.

AS

| 38. "Ternacopulu cu duoi dinti (Bidens), de la Pip, 17.

39. -Casmao'a s6u herletiulu (Pala ferrea) de la Fig. 15 si 16. — 'Totu assemen€
UI

este si lopat'a (Pala lignea) de la Fig. 18.

40. Casmao'a s6u herletiulu: cu stenghie (Bipalium) de la Fig. 17.
BC

41. Securea (Securis), de la Fig. 19.

]
 | 88
43, Sapoiulu S6u. ternacopulu latu (Dolabra) dela Fig. 20.

RY
48, Ternacopulu riomgphinlaru (Dolabra). de la Fig. 2 |

44. 4Gihiondie de sapalui în locui petrosu (Dolabru! 2 )- — De pre mn baso-relievu funeraru:

RA
45. Securea cu cracu. la, spate s6u Securea ternacopui (Securis dolcdrata) de la, Fig. 22, |

LIB
46, Sapoiulu s6u securea-ternacopu ( Scouiris dolabrata) de la Fig. 23

a, Si a po del ig 4.

Y
48. Câss'a, (Tula fanaria), 6cum se presenta pe Fig. 25 si pe alte forte nunzordse MO.

SIT
mumente antice. -: ..-.. | | |

49. Cass a zimtiata (Fate dentale). — Do ppre picturi munli antice din Egyptu.

50. ER
Secerea incovoiata ( Fata messoria, s6u stramentaria), cum se pr esenta Îin Fig. 26.
„si 28, precumu si de pre . ua, assemen6 unâlia antica de fra, aflata in ; ruinele
IV
"Pompeii. a |
UN

. Secerea despta (Pale messoria), d la«Pie 27, _ - -

52, Cossorulu de copaci (Fale ar boraria scu ssjuatica), de la Fig. 29 si 30, precum
si de. “pre assemen6 unelte antice de feru, aflate ini ruinele Pompeii.
AL

58. Cossoru 'de viia (Paz vintarpia).— De pre desemnulu aflata într” unu manuseriptu
R

anticu allu opereloru lui Coumella. - | SE

NT

54. Purca (Fur ca) de feru. — De pre ua assemeng unâlta, descoperita, într” unu depo-
situ romanu anticu, lAnga Peterhorough iin Engliterra. |
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
| PRDANIU DIOSCORIDE SI LUCIU APULBIU
„(soarta DAOCO-GEICA)

YL
DE

"A. PAPADOPOLU-CA LIMACHU-

SIT
MEMBRU ACTUALE

ER
. Donnez des fleurs, donnez; j'en couvrirai ces sa ges
ID e "Qui, dans un noble exil, sur do lointuins rivages,
Cherehaient et repunduient les arts consoluteurs.
” i„(Pelilie les Jardins. eh. AV)
IV
e

In aillele imperasului Nerone (54—683 dupo Ch.), ciuda luni,

UN

cumu îlla numesce istoriculu si Domvulu Moldovei Dimitrie Caute-

miru (1), straluciâ. prin scrierile salle, renumitulu medicu si botanistu
Pedantu, Bedaniu s6u Podaniu Dioscorides, poreelitu Yacă, (linto-
AL

orastulu
sulu), din causa 'linteloru ce aveâ pe obrazu,: nascutu in
incredintia -.
Anazarbe (Coosumvea, Augusta) in Cilicia (2). Este gresita
TR

Dioseoride a
vea lui Suidas,. lexicografu. d'in secolulu allu Xeo:
Epoca în care a
statu medicu la, curtea Cleopatrei. sub Antoniu (3).
N

Filostratu, orato-
traitu acestu venumitu medicu se ar âta de Claudiu
CE

Chr. (4), si s: dove-

ralu de ia, Lemnos, care a serissu pe la. 193 dupo
sa, Ilepi "lacprzi]s De
desce prin faptulu co Dioscoride. închină serierea
Asclepiade, pome-
I/

(despre. Materi'a Medicaie),. confratelui seu Ariu

Liciniu s6u Lecaniu Bassus,
nindu despre poteetorulu loan u cOoMNUnU,
AS

A |
t. 1, p. 200, Iassi, 1885.
“U) Cantemiru, Chroniculu Român, c. Atarţe =bs, tarp ăs,
6 Extum des
(2) Suidas, î. 1, p. 132. edit. Colon. 1619: a Atouoopid%
UI

| | _
bs.>
«Paxâc, .ă robe Eni.rljs dyews pax0
marpa, Exi Avcoiob> si Kvp, Mehup-
(3) Idem. loc cit.; ann. 33 a Chr, : «ovvijy 20 Kheo ,
BC

pârov, Xpovohovio. “loop. p. 807. edit.

1836.
Odessa,
Apollonii Tyanensi,: iib. IV, cap. 11], 35, 4% p. 15, 89, 115, edit, Dibner,
? (4, “Philostr ati via
i Paris, 1849.
e
 40
consule la, Roma, in allu unu-spre- diecelea. annu alu domniei lui Ne- |
“rone, adeco 43 anni dupo Chr., de. pre ineredintiarea, lui. Pliniu (1).

RY
Dioseoride a fostu amicu intimu allu acestui, Ari Aselepiade si allu
„ eonsulelui Leca.niu Bassu, dupo cumu insusi ellu ne dice (9). Ariu As-

RA
_.“elepiade, din Brusa Bithyuiei, a tostu si ellu unu medicu renu-..
mitu (3); ellu a indemnatu pe Discoride st publice scrierea, sa, despre |

LIB
Materia inedicale, câusă, pentr. nare acest'a;! "a, si:dedicat'o (4). Este
| prin urmare gresita, si opiniuhea, acelloru. scriitori, cari credu co Dios-
coride aru fi traitu sub Marcu Aureliu, adeco pe la, 161 dupo Chr. (5).

Y
| Anco ua, dovada.co. Dioscoride a, Serissu în dillele imperatului Nerone

SIT
este cartea, sa, Tlepi 2unoploriv (Despre medicamente practice. su cas-
„nace), pe care ellu o inchină amicului seu A ndromachu, protomediculu
„ imperatnlui Nerone, celebru prin inventiunea, theriacei, despre com- -
ER
positiunea; cări'a: Andromachu a, scrissu ua carte in versuri, sub ti-.
“Mula aj (iSeninala), tradussa, si publicata, in limb' a framcesa,. de
IV
Moise Charas, la 1668. (6)-
UN

| " Serieiile lui Dioscoride” ue: idovedăseu co ellu! aii taăitia iu vtiupii de |
tă all6 Roaniloiu-( cu Dacii ! Si'co ă facuti malta, practica, in Da:
cia, do tota probabilitatăt sub Sriporatuni August, epoca in care
Îi
AL

| Roanii” au aivutiu! |
cia, (7). Diosconide, dedicându" Ganităa!: să despie Materia "inedice,
R

lui Asclepiud6 si “mentiontuldu pe L; Bassu, voibesce despre visti” asa,

NT

mhilităree'si: despre espeditiunele! salle : prin Dacia, ca, despre. fa, 'Vein
pe A i Mai ae par zei pi Fo bi i Ea
CE

(1), Dioscorid. de Mater, Medical: iProofat. p.: 1.—IV, cdi, Sprengel, 1529. Lipsiz, Tacit
Annal; .
E lib, XV, 38. — Plinii Natur, Hist; lib, XXV, AA. Tata. “Emuză Bitoi-faen. £. 1. „p. 385
edit! Vânetia, 1807, i tii
„(9)-Dioscor.-ubii- supra; : câstiza 23 od; Gump Tis E oo, oonarțătHae dal: 1]. rod; pă
I/

| <TLOTOD „Arzaylob Băgoov zpăe: 65 dvddegș, 2 Evowetv, povărăyovree Dpâv, ăetrgrov

mă
amăip' Gyupoteptoy Tv poe AAobe Evovy 'dpibyree.>
i
AS

(3) Câte-va,: fiagmente ce ni s'au “pastrati “din 'scrierile lu i Ariu Asclepiadă. e Apece! ip" AGA
rude), Sau publicatu de Grumpert In 1798. |
(4) Dioscor. loc. cit. «o0ă mporpetpap&vov. d vai rr! 'Gbycatty îictdeuits îti
UI

(5), Precumu si: Casitu : Hist, univ. î. V. p: 287, edit. tranc. Paris, 1854. Pe
(6) Dioscor: de facile parab. medie, IL. 1], iu priofat, 4. IL, p. 92, 225, 388,
-Vedi si Talamne, Bio-
graph. Univers.
BC

- (7) Suetonius în Octav. XXI. Dionis Oassii lib.;; “ra, cap,

22, —Vedi si« studiulu nostru Ho-
ratiu si Dacii, in Columna lui Traianu d'in 1877, no, 3, p, 134—141,
|
 a.
trecuta, (1); : si apoi estie cunnoseutu co în dillele lui Caligula, Clau-
diu si Nerone, istori'a,. Romaniloru nu. ne arta, nimicu importantu

Y
despre Dacia, Doue legiuni pe Dunare aparau numai hotarele poporu-

AR
„lui-rege, de. incalcările Daciloru si alle Getiloru (2). Sb dicemu in
trâcetu co duce legiuni alcatuiau ua armata, eonsulare, adeco unu

IBR
„_corpu de 6ste, commandatu de unu sonsule. Fia-care legiune se com-
punea d'in 6000 ostasi armati greu, legionarii, alesi d'iutre cetatiie-
mii Romani, d'intr'unu -corpu de auxiliari, totu de 6000 ostasi, si

YL
d'intr'ua aripa, ala, de cavalleria, de 300 6meni. Armat'a romana, care
pandea, sub Calligula, Claudiu. si Nerone, pe. infricosiatii Daci,

SIT
compunea; deci de 24,000 ostasi.
Dioscoride. a, fostn dâro, in cursu de mai i multi anni, medicu allu ax:-

ER
mateloru romane, in expeditiunile loru prin Dacia si prin alte titi,
Ellu singuru ne spune acâst'a în prefadi' a cărții salle Ilept targurijs Dim.
Dioscoride eră, grecu. La Romani, mediculu, mediicus, erâ, obicinuitu
IV
unu sţrainu (3); pâne în dillele lui Pliniu, medicin'a, nu erâ cultivata
UN

de ei, „coei gravitatea, poporului. rege nu se putea impacâ cu acâsta

| messerie grecesca(t). Cu tote acestea, imper atorii plateau annualu fia-
„cărui medicu, ca onorariu, p&ne la, 250,000 sestertie (5). Toti medi-
AL

cii erau stu sclavi, su straivi. Iuliu Cesaxe a fostu cellu d'antbiu
carele a datu mediciloru. si professoriloru dreptulu de cetatienia, TO-
TR

mana (6). Ca deossebire intre nesocotinti'a, Romaniloru despre medi-

cina, si ideele Elleniloru, cari â“in dillele lui Omeru- ânco, tractau pe
N

„medici cu distinetiune, dicându despre ei :

CE

| „"Trjegbe vip moN6V ăvrăttos ăXoV! (7)

Ioseplti de bello Jud. lib. 1], cap. 16. — 4. 7. Law

, caz i Br tar
I/

Cluent. 21. — Plimii Nat. Hist. lib. XXIX, cap. 6.—

(2) Plantă Menechm. V, 8, 6. .- Cicer anis in
AS

— Citat.
Sucteni în Gale păi Caru nondum exerat romana gravitas in tanto fructu.»
UI

, dupo moneta, actuale, facu 5,000,000 bani stu

Ci 250000 ară Cant tari i)

Kome professos et Jiberaliura

e i Iul. Cesare. cap. 42: «Omnesque medicinam
BC

0
t, et eeteri appeterent, civitate donavit.»
<artium doctores, quo libentius et ipsi urbem incoleren
—220.
0 Homeri Diad, XI. v. 514; II. 732; IV, 192
 Medicus st, into? ua ptavalia, dat eon, si acolo Tu sânge, scotea,
dinti şi facea alte operatitani chivurgicali, glumindu totu-ua- data si

RY
spunândula noutăţi (1); altii, applicati studieloru, experimentau sys-
temele loru pe clienti sar aci, "Abis in. dillele iniperatului Augustu,
“medicin'a, se vede cevă mai onorata, la, Romani. « Medicin'a, dice eru-

RA
«ditulu istoricu, d. Duruy, este in mare on6re la, Roma, de cându li-
«bertulu Musa, a seapatu pe Augustu de ua bâla grea ; medicii au

LIB
“«obtinutu scutirea de dări si dreptulu de a purtă innelulu da autu
«allu callariloru, 6ro Celsu (Aurelius Cornelius Celsus) serie oper'a

Y
«Sa, prin care capeta supranumele de Hippocratele latinu » (2). „Astu-
„felu si medicin'a la Romani, daitoresce sboiului si propasir ea ei, celloru |

SIT
| duoi maxi monaichi, Iuliu. Cesare si Octaviu Augustu ! |
| “Dioseoride, stationându cu armatele romanie prin Dacia, prin Reyptu
ER
si 'prin alte tiorri, studiă botanic'a, si practică medicin'a. Ellu «a, stu-
„«diatu plantele mai multoru tiberi, în timpu de da, vitia întrega,
IV
«militare si a suppussu unei de-aprâpe cercetări locali : si oceulaxi, totu
«cei'a, ce istoricii, botanistii si pamântenii de pe- a-locuri sciau pâne
UN

«alunci, » Acestea sunt propriele salle cuvinte (3). Dioscoride s'a,

maxginitu a ne aretă in serierile sale numai puterea, virtutea medi-
AL

“cale a planteloru, unicu obiect;u allu cercetăriloru salle, fra a se urcâ

“la, causele bâleloru si fora a, proportionă dosele salle, dupe sexu si dupo
R

„vexsta (4), Cellu mai mare naturalistu allu timpiloru moderni, cele-
“brulu Cuvier, na dice, spre glori'a,
NT

lui Dioscor ide, co acestia scriitoiru

'este botanistulu cellu mai complotu allu antichităţii. Pliniu copitdia,
d'in Dioscoride pagine intregi, si vestitulu: Galienu, medicu sub impe-.
CE

ratulu Adrianu, îllu lauda cu entusiasmu. Pâne la allu XVI-l -se-

colu, cartea lui Dioscoride a fostu classica în tote secolele de medicina,
I/

Mauri si Tuicii, cari au traduss! 0, n'au nici pâne astadi, - „dice totu
AS

„() Hier. Ber nega, do servi medici apud Greecos et Romanos couditione, Halle, 1785,
(2) P. Duruy . Hist. Romaine, ch. XXV, p. 404 Paris, 1855. — Suetonius în Octar cap. 81,
(3) Dioscor. de Mater. Medic, lib. 1 in Prof. t.1, p. IV-V: «Tlo)y »r Ene) 9dyrec, 01080 “țăp.
UI

cuv GT[iATuoTIRăy 707 Bin, 0DvopHd /auey ci TEpOȚ OTE ay... STĂ zhelorne duprBelac
«metota . ăvroţiay yâee, mă 08 El iotopiâc Soup zoi, do al Gvanpioetog
«Tăp' Eyoratg Erigopioy Xapifboavres.» | TY -
|
BC

(4) Canta Hist. Univers, V, p. 288.

| 49
Javier, - alta cate de medicina, &ro in bibliothecele Apussului, Dios-
coride este cartea, de botanica cea.mai respandita,, (). |

Y
'Theofiastu si Discoride sunt autorii pe cari sciinti'a botanica, îi are

AR
„de parinti si de povatinitori, 'Theofrastu, fundatorele botanicei, cumu
îllu numesce, d. Alfred Maury, nascutu în orasiulu Eresus din. insul'a |

IBR
Lesbos, cu.892 anni inainte de Chr, moralistu si botanicu celebr u,a
_fostu scolaru allu lui Platone si allu lui Aristotele. Ellu a serissu peste |
duoe sute doue-dieci de tractate, intae care si renumit'a, sa Istoria a

YL
planteloru, Ilepi wvrâ&y. ioroptas, in diece cărti, care ne au remassu ciun:
tite si schimbate. Academiculu francesu P. F. Tissot;: dice despre serie-

SIT
vile lui Theofrastu, co perderea atâtoră lucrări importanti, este ne-
messurata. De ordinaru, noi cunnâscemu pe 'Theofrastu numai prin.

ER
Caracterele salle (Xorparrijpec), fragmente ce.ni S'uu pastratu, si care au
inspir atu si au illustraitu pe francesulu La: Bruyere (1689), dâro care
s'au tradussu mai bine si nai elegantu în Jimb'a, francesa, intrecâudu
IV
chiaru pe francesulu La Bruybre, dice 'Tissot, de eruditulu grecu Co-
UN

ray, la 1799. Theofiastu a traitu ua viâtia de 107. anni, seriindu

si professându cursulu lectiuniloru salle in gradinele (x3jzo:) Lyceului
| athenianu, pâne in” ultimele salle diile. (2) |
AL

" Dioscoride a, serissu ur matâxele cărti, tote in limb'a “ellena :

JI. Despre Materia medicale (Ilepi "lazprie "Cne). Acâst'a tractâdia
TR

despre. botanica si despre preparatiunea, puterea si cercarea medica-

menteloru,: Ea: este. Imerarea, de capetenia a lui Dioscoride, care a.
N

illustratu pe. autorulu ei. Dupo încredintiarea lui Suidas, ea se

CE

compunea din! duoe-dieci si patru de cărti; dâro la noi au ajunsu

numai cinci, si acestea, nu intregi. Tote celle-l-alte au peritu. (3)
| II. Despre Aleaifarmace si Theriace (Iepi "Aheâupapudaov mai 07-
I/

| pro). Acesta seriere , . in doue cărti, traetedia, despre substantiele

AS

1857. .
1) 47 med Mau: in Baoyd. moder, + VI, p. 506. Paris,
2. — Cati “Ey. BrBĂLoY. t. L. p. 250-255, — Zievonym.
UI

a apa ru în lib. V, cap.

oru lui Theofrastu, o datorimu filosofului, poetului si
Epistol. Il. — Cea mai buna editiune a serieril -
Lugdun. 1613, in-fol.
istoriografului ollandezu, Daniel Heinsius:
Befhia etno TEGGAPO, Tă. TOyTa tacptad, mept-
BC

48) Suidas, loc, cit: «[ panza adTâ

< Bămea->
„a
 44

venindse. alle cellor u trei. regnuri, si despre vindecarea, loru, despre i

turbarea, despre muscatiu”'a, si despre piscarea, animaleloru.

RY
„III. Despre Medicumentele practice seu casnice ([lepi*Bozopiatov),
in doue cărti, Acâsta, scriere vulgarisâdia sciinti'a, medicale si pro-

RA
„pune ua multinie de medicamente practice, casnice, Ba ne. dove-
" desce co în toti timpii, spiritele luminate 'si au facutu unu meritu de
a initiă hamea, in. tainele sciintiei si co applicarea theorieloru la

LIB
viti! a, usuale nu appas tine esclusivu secolului nostru, |

- Manuscrisele cele maj vechi. alle seriieriloru Jui: Dioscoride sunt

Y
duce: unulu gassitu de Augier- Ghislain de Busbeed, celebru anti.

SIT
cavu si istoricu d'in Flandra (1522—1592), ambasadoru allu impe-
vatiloru Fexdinandu I, Maximilianu II si Rudolfu II în. Turcia si
ER
în Francia ,. si guvernoru allu fiiloru lui Maximilianu IL. Acestu
mavnuserissu s'a, gassitu de Busbecq la; Constantinopole si.s'a, addussu
IV
in Vienna li 1550. Ellu a fostu serissu pentru Iulia, Avicia, fiica
_ imperatului Aniciu Olibriu, sociu allu Placidiei, fet'a, :lui. Valenti-
UN

nianu II, si carele a domnita la Roma, peste Imperiulu apussanu la,

“472, dupo imperaulu Anthemiu, associându-se cu tradatorulu Rici-
AL

meru,: pe. care eră tramissu: sălu -suppuna (1). Manuserissulu lui
Busbecq contine figure de plante, portretele mediciloru celloru mai
R

celebri ai anticuitătii. si duoe: portrete - alle lui Dioseoride. Ella. a

-fostu deserissu cu deamenuntulu de cotra, eruditulu bibliografu ger-.
NT

manu: Petre Lambecius, in ren unitele salle commentarie” assupr a

Bibliothecei ir periali de la Vienn'a. (2)
CE

Ailu duoilea, manuserissu d'i in Dioscoride se afla. iîn Bibliothe; a na-

tionale. d'in Paris. Latu'acest'a se vbdu adausse numirile arabe si” COp-.
I/

(1) Despre Olibriu vedi : Pheophani Chronolog, p.:195. — Ducange. Famil. byzant. p. 74-15.—.
AS

Olibriu a domnitu si6pte luni, în care timpu a incureatu in modu deplorabile, trebele si financiele
Occidentelui si a lassatu posteritâtii, dupo cumu. se esprime unu mare istoricu (Cantă Hist. univ.
V, p. 832), «unu nume care esprime tâ:e felurile de incapacitâti, de ineptie si de obraznicii, Vul-
UI

«gulu dice : Este unui Olibri iu! fora de a banul” co face allusiune la unu suveranu alu Imperiului
<scapatatu. > -
BC

(2) P. Lambecius Commentarioruni de: Auiustise, Bibliotheca Ciesarca Vindobonens, i. II, căii
altera. 1769, cap VII, pag. 119— 286. a :
 45...
tice alle planteloru; dovada, .co ellu a fostu serissu în Egyptu, si, pre-
cumu se vede, în secolulu allu. XI.

Y
Cea d'antăi -editiune a, -serieriloru lui Dioscoride: s'a facutu -la

AR
Venetia, apud: Aldum ; 1499, mense Iulio, în folio. La 1554; P. And.
Mastthio le,
medicu si naturalistu distinsu, a scossu în Venetia, ua edi-

IBR
tiunea, lui Dioscoride, cu traducere in limb'a; italiana si cu .commen-
tarii ;. repertoriu immensu., care cuprinde t6ta,. sciinti'a botanico-me-
dicale a epocei de atunci, cu figurele planteloru citate de. Dioscoride,

YL
essecutate de unn mare numeru. de pictorisi gravori renumiti, ger:
_mani si. italieni, pussi la, dispositiunea, lui Matthiole. Cuvier dice des-
pre acâsta editiune,: «Se pote intu'adevbru dice co. oper'a lui Diosco-

SIT
de botanica cea mai multu respandita in. bibliothe-
«vide este cartea,
acel Occidentelui . minunatu -successu ptovina pote Vin fru-
Acestu

ER
«mosele gravure pe lemnu, cu care: este ornata editiunea d'in: Vene-
numeru
_aţia; căci aceste gravure permitu de a se reeunnâsce unu mare
IV
«de plante, făra ca; să fia, cine-vâ nevoitu a, studi. botanica în modu
allu lui
« methodicu» (1). Matthiole, eruditulu naturalistu 'si medicu
UN

Ferdinandu Isi. Maximilianu II, dispu 'mijloce mari. Editiunile

de nea
de
ellene,, italiane si latine 'essecutate de ellu, se urca la; numerulu
cea
mai buna d'in: tâte, adeveratu:capu d'opera, este
AL

trei dieci: .Cea

papei
d'în.1565, typarita de. Valerisi; la Venetia, cu. privilegiulu
Piu IV, imperatului Ferdinandu I, regelui Casrolu IX si ducelui Cosma,
TR

de-si „gravate pe.

de Medici.Ea cuprinde preste un'a miia, figure cari,
minunate. F'rancesulu
demnu, suntde ua finetia si de ua, correctiune
N

în limb'a fran -
Martin: Mathee a tiadussu'si editatu pe Dioseoride
CE

au tradussu franciu-
cesa, la Lyon in 1559; &ro Pinst si Desmoulins
doctorulu în medicina si
zesce commentariele lui Matthiole. La1829,
serierile lui Diosco-
„in Alosofia Cuxtius Sprengel, a editatu la, Dipsea,,
I/

ne referemu
„vide, cu commentarii. erudite.. în dnoe tomuri în-80. Noi
AS

dissertatiunii nostre. Pentru

la acsita buna editiune, în: 'cuvsulu.
cână-care
vă, ama voisă studiedie eun6stra, si se re-
aduncime. pe Diosooride daco-geti-
UI

în. lin:b'u
cunnâsca ci precisiune moderna, numirile
eg . a] plainteloru ient jonate de ellu, editiune v. lui Matthiole este
BC

'neaparata si de-unu mare foloșsu.

4. Il
(1) Cuvier. în Histoire des Şciences. Naturelles,
e
 Pedanius Dioscoride pe langa celebritatea, sa în botanica, si
s în medi-
„cina, a fostu celebru si în. chimia; lui datotimu estragerea 1 mercuriu- ii

RY
lui (argintului-viu) d'in cibabru (Ghinovaan). «În dominiulu intel]i-.
„«gentidi, dice Humboldt, lantiuirea intima, a, tutuloru ideiloru face să :

RA
«fia, forte anevoiosu lutru de a insemnă, epoc'a; precisa a nascerii loru;
«de timpuriu se vădu lacindu, ici si colea; câte: va puncte luniin6se în

LIB
«istoria, sciintiei si. a procederiloru ce potu conduce la, dins': a. Ce
lungu
- «e. timpulu | ce: se strecâra, între Dioscoride, carele estrasse mereuriu
lu,
„«d'in cinabru, si chimistulu: arabu Geber!» (1) : A

Y
“Dioseoride a cercatu, precumu amu dissu, prin 'tâte tiărrile: pe unde

SIT
a amblatu cu acuilele romane, plantele si proprietatile loru “medici-
nali. Ellu :n6 invetia, dice Sprenpel, numirile acestoru plante in: lim- -
bele babylonica, romana, dacica, gallica, feniciana, egyptiana-profamna -
ER
„si egyptiana-profetica, seu sacerdotale, in limb'a, lui Osthan, conduce-:
- torulu' Magiloru (2), in limb'a Etrusciloru, poporu pe care” Eschylu..
IV
illu numesce pupparzororăy Ez9voc (3), si la care: Romanii. tramitteau câte
UN

siesse fii de senatori, spre a invetiă, auguriele, har 'aspiciele, axtile ma |

gice si. medicin'a (4), in limb'a Dardaniloru , ginte. asiediata. in “Mo:
- |
sia, superidre si: care incaleâ dessu Mace lonia- (6). De la tâte “aceste. |
AL

popore, Dioscoride, a culessu numirile. planteloru, in limbele loru. (6).

D'in: acestu punctu. de vedere, Dioscoride este unu autoru pretiosu
pen-
R

tru flologi” a si istori'a, Daciei; în celle cinci cărti alle lui, „câte ne. au.
NT

remassu d'in noe-dieci si pătra, despre Materi a Medicale, gassimu.

Da
CE

ww Humboldt citatu “de Stdtiliot. Hist. des Arabes. p. 587, Patis, 1854.
1 — Hoefer, ist, 'de. a |
Chimie, — Marele chimistu arabu Gieber a traituiin secolulu allu VU Su |
(2) Plinii Nâtur. histor, lib. XXX, cap. 2,
(3) La Theophrasti Histor. plantar, 1X, 15. -
I/

(4) Ciceronis de Divinatione, |, 41. .— Tu Linii His, lib, TĂ, cap. 36,
(5) Plinii Natur. Histor. lib, III, cap. 29; — lib. IV, cap. 17, — Pioleniei Geogr. III, 9.
AS

(6) «Neque babylonica sunt. ulla. nomina, 'scă Romanorum, Dacorum,. Galloram, “Fenorua,
Ă
«Aegyptiorum appelationes. His addit prophetarum seu sacerdotum Aegyptiorum;
Osthanis, illius -
«Magorum principis, qui, dum Xerxem - comitaretur, velut semina artis
UI

: portentose' per” Graeciam

«sparsisse dicitur; Thuscorura seu Etruscorum, €Quos jam Aeschylus Po puaAOTToLăy
29vog appe- -
«laverat, in quorum disciplinam Romani sex principum filios tradere
consuerant, ut augaria,- harus- :
«picinam, magicas artes ipsamque medicinam addiscerent.... Superest
BC

Dardanorum gens, qus Ma-

<siam superiorem incolens, Macedoniam s:epe infestabat... Nomina ergo
plantarum apud eas gentes
«vulgata scienter collegit Dioscorides, > Sprengel, in Prafat, „ad Dioscorid. p
XXV. IL
 41
trei-dieci si cinci numiri de plante, in limb! a daco- „getica.. Mimpulu —
sunt optu-spre-diece secoli de atunce! — si copistii au-alteratu si an

Y
corruptu multe din aceste numiri dacice, (D)

AR
Unu autori. latinu, Luciu Apuleiu, Alosofu, oratoru, medicu, musi-
| cantu, vomancieru, poetu si, preste tâte acestea, barbatu forte remar-

IBR
cabile. si de mare consideratiune (2) , nascutu la Madaura, orasielu
din Numidia. ori Getulia, in Africa, la annulu 114 dupo Chr., adeco

YL
in dillele lui Tyr aianu, a compussu Sii ellu, parte dupo Dioscoride, parte
d'in propriele salle studie locali, — coei a, calletoritu si ellu. prin ua,
mnultime de tibrri, — a compussu ua carte, sub titlulu : De virtutibus

SIT
| herbărum s6u de Medicmuinibus herbarum(3), în case transcrie si ellu
multe numiri daco- getice de plante : unele sunt adausse. peste acelle

ER
CU) <Mfagnopere autem dviendurai quod nomina ea valde corrupta ad nos pervenerunt, tum quia.
<ab ipso auctore falso pronunciata, tum quia haud întel!ecta, a librariis mendose scripta fuerunt.»
IV
Sprengel, ibid. — Despre Dioscoride, vei si Tabri icius, Bibliotheca Graca t. IV, p. 618 —1702, cd,
Harles. Hamburg, 1795.
UN

(2) Despre. Luciu Apuleiu' vedi pe Botmasius, îin. cditiunea acestui autoru, publlcata la 1638;
apoi Fabricius Bibliotheca latina. — Le Clerc, Histoire de la Mâdecive. — Dan Vink Ackermann
“în prefati'a Oper, Apuleii, p. XXIII ot sq. edit. laud. — Saumaise, a Solinum p. 254—261. —
„Bossena, de scriptis Apuleii, edit, laud. p. 522. — Betolaud..Oeuvres d'Apulde, prâf. p.. XXIX. Pa-
AL

ris, 1878. — Co Apuleiu a fostu medicu si a scrissu despre Materi'a medicale : (de Medicinalibus)
“copiându iin multe pe Dioscoride, - veai Priscianus, lib. VI, care reproduce fragmente d'in âcâsta,
TR

scriere. Polygrafulu Marcellus citâdia, cu lauda, scrierea, lui Luciu Apulciu despre Materi'a medicale, .
- Apuleiu a mai scrissu ânse mu!te cârti despre Musica, despre Arithmnetica, despre Arbori, despre
Agricultura,. despre Tysica,. despre Maiestri'a lui Esculapu si multe altele, List'a, scrieriloru salle
ne surprinde; ellu a fostu unu omu de ua activitate rara; cajletoriele salle prin tote pârtile lumii, |
N

atunci cunnoscuta, au duratu mai bine de diece anni.. Vorbindu însusi despre activitatea sa si sciin- -
CE

tia'i de medicu, ne dice : «Medicine neque instudiosus,. neque imperitus sum... remedia quzro.»
(Apolog. t. II, p. 435, edit. Bâtolaud). Ellu a occupatu în visti'a sa functiuni inalte; a fostu ponti-
fice allu lui Esculapu la Carthagena, insarcinatu de multe ori cu celebrarea jocuriloru' publice; 6ro
Senatulu “i-a decernutu :ua;statiua, care "i-a ridicat'o cu cheltuial'a sa. Caracterulu lui eră plinu de
I/

"bunatate, dâro mândru; ellu despretiuiă, tâte prejudetiele timpului seu, pe care le a inferatu cu as-
Fisionomi'a sa eră plina de nobletia si de ua rara
AS

prime, in elocuent'a sa . Apologia, fiindu accusatu.

mai
frumusetie, Ellu muri la 178 dupo. Chr., in' vârsta de G4 anni. e<In Apuleiu, curiositatea cea
salle .laboridse; ellu a pastratu pâne:la sfersitulu vie-
«activa si. nerabdatâre, se uniă eu obiceiurile
sa n'a statu nioi-ua-data i
in nelucrare. > (Betolaud. Vie
UI

"ati, ua mare iubire pentru stadie, si pânn 'a

"Apul XIII
(5) Ne ea sea 'eruditului. Dr, Ackermann : Parabiliurn mmedicamentorura scriptores
Norimber=
antiqui... Lucii Apuleii, de medicaminibus herbarum liber, Edit. Dr. Gottlieb Ackermann.
BC

ga, 1788. Lcuiu Apuloiu s a typaritu. si in Collectiunea mediciloru antici d'in Venetia, 1547, in-folio,
Ia ! . . ș -
 _.«

a | 48 |
ce gassimu : in Dioscoride, ro altele se deossebescu la; dinsulu de nu-
mirile dacice se li se dau de câtra autorulu grecu, precumu 'se:pâte -

RY
ved€ din tabell'a, comparativa compussa de Engel (1). Eto pentru:ce
Dioscoride si Apuleiu trebuie st fia comparat in studiulu numiriloru

RA
dacice s€u getice, citate de ei. Dioscoride si Apuleiu se completădia, u-
“nulu prin altulu; astu- felu iei au fostu citati de criticii „moderni (2).

LIB
Ca «si cu Dioscoride, noi din cartea. lui Apuleiu nnu! avemu anse. de

Y
“Ta lirab' a. nostra actuale. sunt 1mai multe: plante alle
a căror u nine
populari, usitate, s&mena, intru câtu-va cu numele pomenite “de : Dio-

SIT
„scoride si Apuleiu; Noi nu avemu multe. scrieri. despre botanica a :T0-
“mâna, câte cunnâscemu pâne astadi sunt aprâpe celle urmatâre:
], Flora, Moldavie de d. Dr. Czihak, ER fosta professoru de istori'a
i naturale la Academi! a Michail6na din Iassi,: publicata de principele
IV
“Nicolae Sutiu, in cartea sa de: multu pretiu': : Notions siatistigiues, sur
la Moldavie, Tassy, 1849. (3) | Sa a
UN

„2. Enumeratiunea specieloru de plante cultivate on gradin a bota-

nica din Iassy, pâne la annulu 1870, publicata de onorabilulu. nostau
AL

collegu d. Dr. A. Fetu,; in Revista Sciintafica a collegiloru nostrii d-nii

| P. $. Aurelianu si Gr. “Stefamescu d'in annulu 1870, (No. d'i in decem .)
R

3. Escurstuni botanice pe: Buceci, de d. Dr. Grecescu. (4.

4, Botanica poporana, româna de d. Simionu Mamgiuca, publicata
NT

in diarulu Familia d'in Pesta, d'in annulu, 1877, N-rile 43—49. (5)
| 5. Ua herborisatiune de. lă' monastirile. Agapia Varaticulu SI
CE

- Nemtiulu, de d. Dr. Grecescu. (6). : | o

6.. :Monitorulu Medicalu, No. 9 d'in 1862, „si suppiementulu, „sub
I/

| titlulu : Plantele d an Gradin a Botanica dn Bucuresci. IN

AS

E 0. Christ . Zingel Cocarment, de oxpeditionibus Traiani adDanub. „p.71-7 5 şa. Vindobonaa. 1814.
: (2) Tingel. loc. cit. — ac. Grimm. Geschichte der Deutschen Sjrache, II, p. 806. Leipzig 1848.
UI

—— Malte-Brumn. Gtogr. univer. IV; p. 352. Paris, 1853. — Roessler si altii. E aa

- (3) p. 24— 30, si traducerea româna, de d. Th. Codrescu.. Iassi. 1852. p. 26—32, i Ei .
(4) in Revista Contimporana (Bucuresci) No. 4, d'in.1 aprilie 1876, p. 334—341, |
BC

(5) Reprodussu în Columa lui Traianu, n. 11 d'in augustu 1876, p. 355-361. Se

(6) in Revista Contimporana, d'in 1 augustu 1876. No. 8. N SE
 - 49
7, Flor? a Romanii, de d; Dr.Brandz
B za.)
8. Toorprpta. ris Bhayiac, de Dr. C. Caracas, lucrare: utile si de me-

Y
ritu, typarita în Bucuresci pe la annulu .1932.

AR
:9.. Ulrich Hofmann, in escursiunile salle botanice, făcute cu elevii
fostei. Sedle de farmacia, si medicină, (2)

IBR
10; Dictionariulu romanescu, typaritu în 192 5 la Buda,sub titlulu
| Lezsicon,. 'Valachico- Latino- Ungarico- Germanicum, contine mai. cu de-
ossebire numirile a unei: multimi insemnate de plante, astu-felu cumu

YL
„elle se dieu iin limb'a nostra. Este assemeni de interessu pentru noi si
aa tea, er uditului. Dr. Ferdinand, Schar, sub titlulu Emumeratio plan-

SIT
tau Transilvanie, typazita în Vienna, Ja 1866.
| „Chiazu si în aceste publicatiuni, putem ved6 assemenarea câtoru- |
va din numirile dacice din Dioscoride si d'in Apuleiu, cu numi-

ER
„mile usitate astadi, si multe plante le audimu ânco numindu-se de
“poporu cu numiri destulu de apropiate de: celle ce ni s'au pastratu
IV
de Dioscoride. Acestu. studiu comparativu si criticu . allu botanicei
UN

daco- petice. din Dioscoride si d'in Apuleiu, cu numirile intrebuintiate

-astadi, ilu lassăniu eruditiloru. romani, „competenti in maţeria. Noi
me. vomu margini a reproduce d'in acesti autori numile daco-
AL

getice de plante: i
1. :Blitum, (3) Bio. Beyptenii, dice Dioscoride, numescu acestia
TR

planta otoripa s6u Tipa. Ronianii Dita , Dacii , bleta, bita,

Boot BM Să |
N

i Sciiniifica, No. 1 si 2. — Datorimu d-lui Dr. Brandza, - cate-vâ obser-

(1) In Revista Litterava si:
CE

vatiuni assupr'a acestui intregu - memoriu, pe care le vomu publică printre notele ce urmeadia, chiaru
-precumu
snb propriile 'd-salle înitiale, si inchisse, spre mai multa evidentia, între uncii
aci indata se vede:.
mai cu s6ma pentru punctulu de vedere de care se ocenpa acesta dissertatiune,
forte ema peni numiri populari omanesci de plante, cullesse dupo câtu se
I/

"VW „Parte of orient, Enu-

vede, cu: multa attentiune si severitate in acellasi timpu, sunt urmatorele : - 1. Paumgarten
et 1. Szabo Heil-und: Nuh-
: meratio stirpium .magno. Transilvanie "principatui, cete. — 2. Czihak
AS

und Wallachen
xungsmittel, Farbstoffe, Nutz-und Hausgerăthe, welche die Ost-Romanen ; pai 1865,
aus dem: Pilanzenreiche gewinnen», publicate iin Bonplandia, N-rile 04 şi 295 d'in martie
Dr. Brandza.] - .
(2) Momitorulu Ostei din 1362 si 1863.
UI

Dr “ea. lib. 11, cap. 143, t. TI. p. 260, — Matiioli seCommentar ii in Dios-
(2 Pr po tu vedc atâtu des-
1683) 4. 1..p. 410.— In aceste interessanti comnientario
BC

limbe moilerne, precunu italia-

| cor fetii anteloră 1685) catusi. numirile loru actuali în differite
,
n'a, frances'a, spaniola, german a si altele
7
|
 Ie | 50 |
2, Anagalliă, (1) Averea, este de duoe feluri: "un'a cu: Area al-
bastra, ce'i dicu femeesca, ihea, anagallis femina ; acâst'a, se''nu-

RY
mesce si cochorus, habicacabus, zeliabros ; profetii Q)i ii dicu 7 gcterita, i
Egyptenii mihii, Romanii mectatum, Afrii asirrisoi ; cea-l-alta,, cu f16-

RA
„rea, purpuria, ce "i dicu barbâtâsca,ăăBbmy, anagallis mas, Acest'asenu-
mesce si acritis, egiiis, stavritis ; profetii ii dicu''sângele ochiului,

LIB
dupa dpdaduoă, oculi sanguis;, altii chebidonium ; Romanii macia, Btru-
scii masitipos,- Gallii sapana, Dacii tura, Aoxoi Todpa. (3)
3. Citharon, cissaron, chra ysocairpon, cor "ymbethra, s6u n psd, seu

Y
dion 2JStum, itha/therion, persis, cemos, asplenos, Kioobe ; la Romani:se

SIT
-nuamesce sgylva mater, la galli subita, la, Daci edera, (4) Aaxoi ”Eăepa.: (5) -
4. "Chelidonium major (6), Xeăânov peva.. Acesta, planta se mai.
IV ER
numesce paonia, crataa, anbion, glaucium, Pandiios rada, philome: |
„don si othonton. Gallii îi “dicu thona, Esyptenii moloth, Dacii
| crustama,
„Aaxoi Kpovorăym. (7) |
5. Gentiana, (9) Tevuavh. Acesta, planta iisi iea ptaele, dice Diosco- |
UN

ride, de pe Gentiu, regele Illyriei, cellu anttiu care a inventat'o : aTey- :

„“aravi) bnă zprob copfioăou Tevuoc, 'TNopiv Bacijoc, ăp'ăo ai Ti Enovopiay
<toxpev>. (9) La Români gentiana se numescesi astadi engera (10) si
AL

dinzura.(11) Regele Gentiu domnia peste Iilyriape la 168 inainte.

de Chr.; alliatucu Perseu regele Macedoniei, ellu
avi lupte grozave
R
NT

(1) [Anagallis arvensis si Anagallis corulea ; pe romanesce: 'sutetia, scânteidra, rocoina.—

3
„Esto greu de admissu co denumirea de turitia să vina de la daciculu tura, fiindu-co acea denumire
CE

de turitia se dă la plante ce nu au nimica de communu cu :Anagallis,, precumu nici denumirea de

turta, ce se dă unti plante (carlina acaulis) ce cresce in abundantia pe câstele Ciahleului.—Dr, Br.]
(9) Profetii, "zporwpijrat, adeco preotii, sacerdotii Egypteni, cari aveau un limba difterita de aa.
- profaniloru. a
I/

(3) Dioscor. de Mat, Med. lib. 1], cap, 209. t. L p. „327, — Matthioli Com. i. 1, p. 269,
(4) [Denumirea de edera, su iedera, ce. se dă plantei numita hedera heliz, Li, este de siguru
AS

aceiasi vorba dacica, ce se applică si atunci, ca si astadi, acelliasi plante, — Dr. Br.) :
„(5) Dioscor. de Mat. Med. lib. 11. cap. 210. t. 1, p. 328.— Matthioli Comm. t. 1, p. 518,
UI

(6) [Chelidonium Majus, L, (Ero nu chel, major), pe romanesce rostapasca. — Dr. Br.]
(7) Dioscor. de Mat. Med. lib. II, cap. 24, t. IL, p. 330. — Mattluioli Comm, t.1,p. 576,
(8) [ZFierea Pamântului si senzura, 6ro nu engera si nici dinzura, — Dr. Br.] a
BC

(9) Dioscor. de Mat. Med. lib. III, cap. 3. t. 1, p. 34]. Confer. Vilmorin—Anări ieue, “Les fleurs.
de pleine-torre, p.427.—Spr engel, Comment. in Dioscorid. t. DI, p. 491, — Matthioli Com, t, IL p. 9
"(10) Princip. N. Sutiu, Statist. Mold. pag. 97. |
(11) Poenar, Vocabularu franceso-rom. . 1, pag 1748, Bucuresci, 1840.
 51

cu: Romanii, pe mare si. pe “uscabu ; ajutata de 'unu.: contingente

de Daci si de Geti de dinedce de Dunare, „de :10,000 pedestri si

Y
10,000 callareti. (1) .

AR
“6. Aristolochia (3), * Apache, planta, «care se dă pentru. usiuravea,
_femeiloru la, facere; de .aice- vine numele ei, căptoros hoc: ab râv

IBR
«doxety ăprora Bodsty sate hoyoic>. Ea, se mai : numesce arariza, meleca-
prum, domestica, lestitas, pyziony, dardanos, tontitis. Gallii îi dieu
thenimon, Egyptenii sophoph, Sic: iiotii chamemelum, Italienii terre

YL
molum, Dacii pelin dde tierra, ăpivătov xoprxdy, în limba, Dacica scar "da,
Aozoi Smapăta. (3)

SIT
“de Centanur um, MINUS (4), Kevrabproy utepty. Romanii îi dicu feb ifuga
seu: herba multiradlices AI €ro Daeii tulpila ; Acmoi Tovhfă, (5) Dupo

ER
-8, -Dipsacus (7), Aizoaos. Se mai dice crocoditium, chameeleon, On0-
car diam, Veneris lavacrum. Romanii numescu acâsta, planta laba
IV
Veneris, s6u carduum Veneris, Egyptenii seseneor, chir su metela,
Dacii shiara, Amoi Sulapar, Acâsta buruaina -este din famili'a, spin6-
UN

seloru.(3) |
9.: Thamam (9), Gbuos,, alba s6u.1 capitatun. se mai dice epiti mis si
AL

hyrsion, Egyptenii corona, Dacii mozula, Aaxoi Moţovha.(10)

10. Anethaum ( 11), Ayn%ov. Acesta planta se mai numesce polgidos, Q-
TR

nicetum. Profetii îi dicu capocepiei genituram, s6u pilos, c mocephali,

XVI. 1, ot de
N

4) Titi Liii XI, 42; — xy, 50; — XIV, 43, — Appiani de reb, Macedon.
reb. Iilyric. Cap. Iă. “
CE

(9) [Cucurbetica si Măradu- Lupului, (Aristolochia Clematitis),. — Dr. Bra

(3) Dioscor. de Mat. med. lib. TUL, cap. 4, î. 1, p. 349 et Apuleius de Virt, erbarum, apud
Engel Commentatio de' expedition. Trajani ad Danubium, p. 72.— Matthioli Comm. t. 11, p. 12.
“ (4) [Denumirea vechia a plantei, cunnoscuta astadi sub numele de Era yiraa Centaurizm, Pors.
I/

ce in romanesce se dice potrâca. — Dr. Br.)

18.
(5) Dioscor. de Mat. Med. lib. III, cap. 7. t. I, p. 350. —Matthioli Comm. î. IL: p.
AS

(6) Apud Engel loco citato si Apuleiu, cap. 36. 195,

(DD [Perg'a ciobamulai si scaiu voinicescu. Ca multa bunavointa pâte face să derive' denumirea
romanesca de scaiu d'in daciculu skiara. — Dr. Br.]
UI

Comm. t. II. p. 21.

(8) Dioscor. de Mat, Med, lib. III, cap. 11; t, 1, p. 855. — Matthiok
si:
(9) [Thymus (6ro nu Th mau) este numele generciu allu mai multoru specii de 'cimbrusioru
BC

cimbru. — Dr. Br.)

t II, p. sI,
(10) Dioscor. de Mat, Med. lib. TIL, cap. 38; 1, p. 984. — Matilioli Comm,
„5 [Marariue — bre Br |
 | altii: Mericurii jenătiurăari. Egyptenii o nmâşou ara, Afii Sicciria; E
Dacii polpu, Aaxoi I6zobp.. (1) | a N a ai

RY
IL. Tussilago (2), Biiwtov, s6u richion, petînc, rută, păthion, pagona- ă
| ăn, chameleuca, -procheton, arcophajtoi chamagiron; de Eigypteni se

RA
„dice saartha,. de: Romanii tussildgo s s6un fanfara s6u pustu ago, de Bessi
| asa, 'Biooo "Aoă. (3) Să ii DI: a

LIB
| „Bessii locuiau maide de multu la Dunare prin Balcani y apoi in.
i Basarabia; nosţira, amestecati cu Dacii. Vorb'a loru eră, cu: pucina,
deosebire, ca a Daciloru, Dioscorides a invetiatu acestu ciuvântu bes-:

Y
sicu, totu aice in Dacia, : Dupo Erodotu , Bessii erau Thraci, prin Ura

SIT
mare de unu memu cu: Getii si eu, Dacii, (A
| 12. Artemisia (5); "A prepuola, Profetii numeseu acâsta, planta sângele
ER
omului, alua văpizob ; altii chrysănthemon, Romanii. valentia, -serp gl |
dum, terta regia»: vapiun, tertamageta , Gallii pones, Dacii zaoste,
Aa 7056071 (6). Dupo' Apulein, Dacii o numeau 2 red s6u zonusta. (7)
IV
"13, Horminum,,! horminumi satviun "Opuyov, Bppuvav fjpiepoy. Romanii
UN

O numescu geminialis , „Dacii ormaa, Aquoi “Opta (3); Acâsta, planta

avea, veputatiunea, de a, f cellu mai puternicu afrodisiacu., beuta”
findu iÎN VINUL (0
AL

14, Lithospermunn (10), Addazepuoy s6u goneychon, exon ajchon, gor-

_ goniu, tantalitides, diosporon. Romanii îi. diou Columb, Dacii gono-
R

leta, Aanoi Tovohpa.(11) | IE Sai |

NT

„15. Onobr his, »Ovcprota, eschasmenen, haappericun „cordon, chamaa-

CE

0) Dioscorid. do-Maţ. Med. Tib, III, cap: 50; £, I, p. 406, — - Mattţiioli Comm, + 1; p. 5, pu
(2) [Podbalu. — Dre Br.] .. . _
„ (8) Dioscorid. de Mat. Med. lib. Ii, cap. 116; ti, 7, p. 462, 2 aattioli Cosm. 4, ETA p. 198,
(4) Herodoti. libr. VII, cap. 110, 111. — „ Stradonis Tibr, VII, cap. 318 edit, „Coray. — bare,
I/

yăv “Ioropia Aoias, tom. I, pag. 51.

AS

(5) [Numele genericu- allu mai multoru specii de plante : ari, Ads! tun 1 (Folia) ;; Anti ud
gar is (Pelinoritia si Pelinu negru), Art. austriaca, (Pelinitia), ete. -- Dr. Br]:
„_46) Dioscorid. de Mat;: Med, lib. III, cap. 185, t, Lp. 416, — Matthioli Corm: t. II: 2 „202,
UI

(7) Apud Engel op. laud. pag. 72..

(8) Dioscorid, de Mat. Med. lib. III, cap. 135, t LA p. 416, — . azatitioli Comun. a, p..939..
. (9) Dioscorid. ibid. si Sprengel in Commentar. fn
tII, p 555, e e a puri
BC

(10) [Meiu passerescu. — Dr. Br.] | Da

(11) Dioscorid. de. Mat, Med. lib, III, cap. 148, t IL, p. 48.— MMaţiotii Com 4 1,i. 207, _
e
 59...

put ps; Romanii iîi dica opaca si drichiata, lopta si duncinales, Dacii.
aniasseze, Aomot 'Avaocefă. (1) .

Y
16. Chamepiti 15, Xaparzirvs, pir 1/50r4/sis.,. or -izelos, Locuitorii. de la

AR
Pontu ii dicu olocyron. s6u. breVona s lvestris, dhânopov, Bpocovia drpta,. *
„Athenienii jonia, Eubeii sideritis, profetii sângele Minervei, atua *A9n-

IBR
Văg , . SANgUIs -Minerva ; Romanii c Jpripun Dacii dochela; Aaxoi
AoyEha,. (2) . | | |
1 Limonvur, Acmpmoy, ncuroides, lonchitis scu sinapi asell. La

YL
Mysi se. numesce mendruta, Mvooi pevâpobra,. la Syriuci meuda, la profeti
Inima bupulai, lupi cor, Nbzob xapâta, la, Romani veratraum nigrum(3)

SIT
„s6u n naadee terre, la Gali dumb unu „la Daci „dacina, Aa
. Axa. (4) | Se a
218. Xa is, Ebple,,„de Romani se dice glad 6 siriris) agr estos, |
(5)

ER
6ro de Daci Gprus, Aanoi “Ampobs, (7)
19. Agrostis (8), “Anpuous. La Egypteni. se numesce “ainuphă
IV la
Romani gramen s6u asifolium, la Spaniei apar ia, la, Afri iebal, la
Daci cotiata;, Aaxoi: Kortăra, (9)
UN

20. :Rubus (10). Băros. Profetii ."i dicu sânge. de Titanu, adina Teze,
altii sânge de ibis, ala Reus, Romanii. sentis scu rubus , altii mora
AL

| vațicană, Egyptenii hemaos, Dacii mantia , Aaxoi Mayreta (11) |

21. Peniaph yllon. (12), qovinque folia 56su pentadactylon. Egyptenii
TR

(1) Dioscor id. de Mat, Dea. lib, III, cap. 160; ţ , p. 496, — Matthuioli Com, t, 11, p. 291.
ibid. lib. III. cap. 165; t.], p 500, — Matthioli Comm. t. II, p. 292.
N

(2) Dioscorid.
(3) [Stirigdia negra. -- Dr. Br]
p. 329.
lib. IV, cap. 16; i, 1, p. 519. — Matihiok Comm. t. ÎI,
CE

(4) Dioscorid. de Mat. Med.

— - Di. Br] N
(5) [Gladiolus conununis, L. — romanesce :: sacerele.
(6) [Stânjinei. — Dr. Br]...
ţ, L p. sea, — Matia Comm. t II, p: 388
(7) Dioscorid, de Mat. Medic. 1, IV, cap. 22;
I/

(8) [Palfaitore. — pr. Br.].

30; 1, 528.— Matinioli Com. t. D, p. 437.
(9) Dioscorid. de Mat.. Med. lib. 1V, cap.
AS

Br]
; Rubus deus L. xomanesce :: Zmeuru. — Dr.
(10) [Rubus fraticosus.: Le romanesce: Muru t. IL, p. 357.
Cap. 37; 1, 533.— Matthioli Comm.
(11) Dioscorid. de Mat. “Med. lib. 1V,
nici ua planta ca nume genoricu ; nu mai este
(12) [Denumirea acâsta nu se mai dă astadi la
UI

ro-
multoru genuri, spre a distinge specii. In limb'a
intrebuintiata de-câtu ca calificativu allu mai com-
bb. planta d'in famili'a Umbelifereloru,
“mâna numele de Cinci foi se dă la Sanicula europaea
si umedi d'in regiunile submuntene.— Denumirea dacica de Dracila
„mune în tâte padurile umbrâse
BC

vulgaris, planta care, avându frundiele simple,

- essista, în limb'a româna, dâro se applica Ja Berberis
Bre]
nu , pote să se. numâsca cinci-foi. — Dr.
 54
'numescu. acâsta planta, 0nphătebeoce stu. enotron, profetii urighice de-. .
"1bis, altii aripa de ibis, iRews yo, zrepăv iBeos, altii „hermodaciylon ;. |

RY
Romanii guinquefolium, . Gallii pempedula,, Dacii propedula,, Aaxoi. |
TlpozeBovhă,: (d) Dupo Apuleiu “Dacii mai numescu acesta planta,

RA
drocila. (2). | - aaa a
+ 22. Tragium, "Tpceptoy, s6u irăgocerata, scorpion, garganon. Romanii

LIB
"1 dicu cornulaca si bituensa, Hgyptenii sober, Ati achoiosim, Dacii |
"sale, Aazoi Sao, (3) | DI
„28. Hyoscyamus (4), *Toonbapog, Pytnagora.« si Osthaun * i dicu aeleon; |

Y
Zoroastru dzyphonion, Romamii însana, s6u dentaria, -altii apollinares ,

SIT
profetii rhapontica, Egyptenii saphtho ; Etruscii Jabulonia, Gallii
„belinamtia,, 60 Dacii dielia, Aauoi Ahea. (5) | e
ER
24. Stra“ychnon halicacaburn, Xapbxvov dărmănafoy. Romanii i dicu vesi-
„ cales su apollinares minor, Afrii cacabun, Dacii: cicolida :seu coca- |
lida; „Aaxoi KooNiâa 3 Komnahiăa, (6). | a
IV
Apuleiu: dice: co Dacii numiau acâsta planta coleda. (D
UN

25. Urtica (8), "Anaăbp%). Acâst'a, se dice si cuides şi adhices, Peyptenii

„0 numesecu selepsion, 6ro Dacii din, Aaxoi Ady, (9) e |
| 26. Potamogeton, Tlorauoyelzov, se dice SI - halimoctonon, ha rsion, Ro-.
AL

manii o numescu vene folium stu herbagines seu: glacdhiatoria, Afrii

astireoc, Gallii tauruc, Dacii coadama, Aainoi Kosăapa. (10) -
R

27, “Aster atticus (11) 'Aorip âcumăe. Acâsta, planta se mai dice aste-
NT

riscon, asterion, bubonion si' ha gopihalmon. Romanii o. numescu L ingui-

„nales, Dacii ratlubida, Acra “Padi&răa, « 2) -
CE

“ (1) Dioscorid. de Mat. Med. lib. IV, "Cap, 42; l, 586. — Mattniot Con. t IL, p. 967,
' (2) Apud Engel, op. laud. pag. 73.
I/

(3) Dioscorid. de Mat. Mei. lib, IV, Cap. 50; I, 542,— Matihioli Com LL p 382,
(4) [Massclariu, Massclariţia.— Dr, Br]
AS

|
(5) Dioscorid. de Mat, Med. lib. IV. Cap. 69; 1, 560.-- Matihioli Comm. t, II, p. su.
(6) Dioscorid, ibid. lib. 1Y. Cap. 72; 1, 566, — Matihioli Comm,î. Îl, p. 412,
(7) Apuă Fngel op. laudat. pag. 13.
UI

: La
(8) [Urdica. Dr, Br.] . : | a
(9) Dioscorid. de Mat. Med. lib, 1V, Cap. 92; 1, 587, — Matitiioli Comm. t,
2 P 470,
BC

(10) Dioscorid, ibidem lib. 1V, Cap. 92; L 592, — Mattiioti Com, i, IL, p. 481..
(1) [Ochiulu boului. — Dr. Br.]
(12) Dioscorid. de Mat, Med, lib, 1V, Cap, 118; JI 505. —- - Matthioli Cozam,
, i p. ste,
 28, Buglossum, (1) Bobyhoasov. Profetii "i dicu feks genitura, Osthan
samnuchi, Egyptenii anton erinbesor, Romamii longevum s6u lingua

Y
bovis, s6u libamnis,. Afrii anisanaph, Dacii budalla, Aaxoi Bovâsda. (2)

AR
„29. Gataniance, Karavăr,: domitri, dion 1/s10s, thyrsion, deinos, Gro-
tion. Profetii "i dicu archaras si arcopus, Romanii herba fikicula stu

IBR
datisca. s6u Jovis madrius, Dacii caropithla, Aamoi KapoziSha. (3)
"80. Adtantum, "Adiayrov, se dice si polyirechum, callitrichaum, tricho-
mMOnNes, ebenotrichon, argion, coriadrum agquaticum. La, Egypteni se

YL
.numesce epter,; la, Romani cincinales sâu terra capillum s6u superei-
ba terre, la Daci phitophthethela, Acmoi Brăopăede)ă. (4)

SIT
“81. Blleborus niger, "EXheGopos Sas, mvelompodhium, ectomon, polarrhii-
"202, proetium, melanorrhizon. Profetii "i dicu zomaritin , Egyptenii
"1sea s6u elaphyen seu kemeleg , Romanii menatrum nigrum (5) scu

ER
"saraca, Dacii prodiorna,- Aaxoi IIpoătopva. (6):
32, ' Acte (7) "Axri). Romanii “i dicu. sambucum, 6) Gallii scobien,
IV
Dacii seba, Aaxoi Es6a. (9) IE
dice sambucus palustris stu Sa/l-
UN

„88, Chameacte, Xapaănrm, se mai

vestris,: euboica. La Romani ebuluim, (10) la Galli ducone, |la Daci
olma, Aaxoi "Ohua. (1) . |
AL

84. Oolocamthis, ohne stu: cucurbita caprina, “cucumis amara ;

- de Zoroastru se dice thymbre, de Osthan autogenes, de Romani cucur-
TR

| bita. sylvatica, de Daci tutastra (12) Aazot Tobrăorpa. (13)

N

Limb'a-
(1) [Numele sciontificu modernu. este : Amenusa off cinalis, IL, ; ro. numele romaneseui
boului si Mir utia. Dr. Br.) -
CE

Matttioli Comm. t. II, p. 527.

(2) Dioscorid. de Mat. Med. lib. IV, Cap. 126; I, G11.—
Comm. t. IL, p. 540. (et 619.).
(3) Dioscorid, ibid. lib. IV, Cap. 182; 1, 615.—-Matthioli
Comm. t, II, p. 542,
(4) Dioscorid, ibid. lib. IV, Cap. 184; 1, 619.— Matihioli | | |
Br]
I/

(5) [Stirigoie negra. — Dr. t. IT, p. 560,

Matilioti. Comm.
(6) Dioscorid. de Mat. Med. lib. 1V, Cap. 149; T, 930, — _
, chr istofor itia, &rba tâlharului. —Dr, Br,]
AS

(7) [Acta spicata, L. romanesce &ba S-tului Christoforu

665. Matthioli Comm. t. 11,p. 606.
(8) Dioscorid. de Mat. Med.— lib. IV, Cap. 171; 1,
Socu,; si Sambucus ebulis Je romanesce
(9) [Sambucus (ro nu Sambucum) nigra, Lies romanesce,
UI

Bozii, — Dr. Bre]

— romanesce : Bozu.— Dr. Br.]
(10) Sambucus Ebulus (6ro nu cbuitună) ;
666. — - Matthioli Comm. t. II, p. 608.
(11) Dioscorid. Mat. Med. lib. IV, Cap. 172; I,
(ce se dă, fructului unei plante d'in fami-
BC

de tatârca
_ (19) [Este probabilu co numele romanescu
vorb'a dacica, tutastra; — Dr. Br d
lia Cucurbitaceeloru) deriva, de la 4. 1], p. 612,
IV, cap. 115, 969.— Mattliioli Comm.
„(15) Dioscorid, de Mat. Med, lib,
 “85, Pitis nigra, | "Aymehog pEawva, bri zonia, (1) nigra, “oitis “chironia, |
, “Duce, Romanii “i dicu uva taminia, batanuta, betisalca, Afri ji

RY
E lavothen, Dacii priadela + seu:1 pegrina, Aaa Meade Ileqgba. 4).

RA
Cota aceste, treidieci si s cinci. de numiri!i daco-getice de oluata, te e-
| buia sb mai adaugeniu urmatorele noue, pe care nu le gassimu în Dio-

LIB
î scoride, fiindu. pote uitate de copisti. s6u sterse de timpu, împreuna, cu
„cărtile salle perdute, dero pe care le citâdia, latinulu Apuleiu: |
36. Arnoglosson, "A py6 -0000v, plantago. Profetii. "i: dicu ichneamonis

Y
caudia, Egyptenii. asonth, Gallii tar belodathion, Spaniolii, (hesarica,

SIT
Afrii atiercon (3), Dacii Simpleace si „Sipoia si Porno, «Nascitur pa-
. «ludibus et pratis». (4). | IE
81. Chamaemillus, Xoperhoy de Daci se« numesce Amalusta, 5.
ER
"38. Ohamela, Xapshaat se. dice și. igniş palea, acnestos, coccus On:
dius. Romanii 0 numescu. citocacium, oleagines, oleastellum (6), D a
IV
cii Scsata si Scita. (Do | i a
UN

39. Personata (5), "Apizetoy.. Grecii. numescu. acâsta, planta areion,

prosopida,. prosopion. Romamii personata, apar înes si,dapa 0) D acii
"i dicu Biborastae (10)
AL

40. Bryonta (11) chelidonion (12), la, Daci se numesce Dolehea, Do

chlea, sii Discopela, (5). ai
R
NT

(1) (Br, yonia este numele $genericu alu mutatăr i, din care done specii crescu. la noi: : Br ryonia |
alba si dioica, — Dr. Br.] .
(2) Dioscorid. de Mat. Med. lib, IV, cap. 182; 1, 676. -.-- Matiioli Cox. t A, »- 621,
CE

(3) Dioscorid, ibidem. lib. II, cap.-152; 1, 268. |

(4) Apuleii de Medicam. herbarum ; Cap II, pag. It căit, Aetormann, Norimborg: 1188.
(5) Apuleius, ibidem. cap. XAXIV, 182,
I/

(6) Dioscorid. de Mat. Med. lib. LV, Cap. 169. — - Mattioli Conim, t II, p. 002.
(7) Apuleii de Medicam. herbar. Cap. XXV, 185.
AS

(8) [Nume generale, ce se applica unei familii intregi de plante, aceia a Persotiatelor usi a
“ Serofulariniiloru, dâro câre astadi nu se mai applica ca, denumire generica, — = Dr, Br] '
(9) [Lapa, românesce : Brusturu, Lipanu, -— Cu -multa buna-vointia, pote” co s'aru face să de- .
UI

rive denumirea româna de Br usture Win vorb'a dacica Riborasta. —DreBr.]- Dioscorid. de Mater,
Medic. lib. IV, Cap. 105; [, 598. —Matthioli Comm. t. IL DAT i | |
(10) Apuleii de virt, herbarum. Cap. XXXVI, 197. Da DI E
BC

(11) [Bryonia este numele genericu allu Mutatârei. — Dr, Br.) Na IE

(12) [Chelidonium este numele. genericu allu Rostopascei — Dr, Br -]
(13) Apuleii de virt, herb. Cap. LXVL. p. 231,
 e

“41? “Mile folii; miri „ua îi s6uicl

jap, Ia Daci se > dice Dio-
dela si: Diodetă, (1) sas
: i za _ n» pia,
RE .. La

Y
iqai “Hederă: nigra e) Erăoă! tăde: Se mai: dice citlia-oh 'cissaron,,

AR
cirgsocăr pt căt jibedcu: “Vulgulii': “numbsce' acâstă; planta, haasta
_s6u' dionijsizin, îthjtloron,! “părsis, caids, “aspleiios. 'Roniani. îi! die

IBR
silvă icter, Gallii: subiţă (3), “eo Dacii O! niiinescu.! Arboriia: (4) -
"48, 'Libănotis, Acbavăae pe cae) "Romaiii O huriesci 'rosmărinumi: 6,
Dâcii: i “dida Diător. 16)» +cr sie ) isa m, A) DS e a a

YL
| A 44) ) Anăăchnă., i "Ava, ului (7), Dacii o: Humeseiu, Lac (8)
Da “Ta 'Dioscoriăss mai. Sassimu uâ plâita ce si'astădi' se muimiesce toti

SIT
„asia 14” noi; si'caxe'! la Daci 'se““numit: Sfâclă, “Speum (9). )Acestuu cu-
- ventiu: (sfecla):nu este gibteseiuj Du! essista/ in autorii si'in lexicografii
greci; “In “urna, lui: Dioscorides, icgllu: dâmntăiu autoru' dare 'l'a mai

ER
| intrebuintiătiu, a.
+ “osti: “Alexandri de la „Tralles;: (yaia) medicu
„grecu-d'ini secolulu. allu VI, C 0) - in i
IV + ii
v Ta.
ada ii goi .. î..
miri

TEZE ARAT a
a E ro i “)
iii
Ţ ÎN i i.
PN Pat
.
si ta . -
el "
: . , Ă ă
j E: at
UN

“Aceste suni tote nuzmișile aaco- getice, de plante | case! ni “1e- -au
pe.
pastrat, Dioscori de, și “Apuleiu, Multe, din elle se vădu, astadi, Aeo a
„nu fi cu țotulu “sti aine, urechilor. „i,liTimbei nostre, -Asta fel de es-
AL

- semplu , daco- -geticulu.. tra, (Ș. 2), pe care Linneu. o nuumesce galliun,
ăpurine, se, dice. si. astadi la: noi tura, timitia (11). Turâce seu tu
TR

ta, .

| ratia mare. se “mai, dice, “agrimonia. cupatoriitm (2, si mai 'avemiu

«
a.nco, buziana, tură, „(5);, Daciculu edera $ 5), ate eciiivalentele seu
N

.
e

apti ds Tnedicm: lobi câ iăssvrii, p. 250, m - Aia N mi

CE

ăy
PT i pa
(2) [Edera. — Dr: Br: RA
p. 308. -— Mataioli Con, i 1, .
p. 572,
:(3) Dioscorid, de Mat. Med. lib. TI, cap 210; t. 1,
(4) Apuleii de irt. herb. „Cap. XOVIII, p. 273..
t II, Pe. 144.
I/

(5) Dioscorid, „de “Mat, “ied. lib, III. Cap. 89, t. I, p. 424. — Matihioli Corni.
LXXIX p. 247. ” E
„(6) Apuleii, de șir, herbarura,. Cap.
AS

ded. 265; ratei

07) LErba, grassa, -— Dr. Br.]1Dioscorid. de Mat, Mea. lib. II],1, Cap, 150 ; ţ,
anioli Comm. i d, p. 430, izuit 48 a i at
, cae ami
(8) Apuleii; de vit, herbartim, Cap. CIII, p. 280,
Pt
UI

(9) Dioscorides,, de “Buporitis,. Tibr, II, Cap. 137, t. II, p. 325, | E

(10) Alecanări Traltiani,, Jibr, 1, p. 630, edit. Paris. 1548, m
(1) Lexicon. Buă. p:; „128. ia e. sita. fi ora pal rreiită tona its „i,
BC

"U2). Princip. N Soutz0, Stat. Mold, „Bee. 2, ta

05 „idem 2 30. iN a
 58_
si astadi, în țedera, q). „Dacieula,, crustana, ($; 4) cane: la. noi; se dice |
astadi rostopasca. (2) s6u rostopaste (3), se afla. în crusta, (4), Da

RY
_CO+ geticele tu lpăleas stirfozila „81013. (ȘI 7): aa. tus trelle; 'asseme- |
narencu „tulipinu,;: tulpina. (5): su, tulileina, (6), AStipute micp, Stra-a-ro-

RA
„Siui (2; si: torsura,.(9)-; .Daciculu, mozula, 6. 9), nui€; departatu de, Nas,
„Zere,. mazerotus- (9). Daciculu salie (Ş 22), îllu „gassimu: în, cele, de,
“astadi, sialiey, salbie,(10). jale, Jale..de. Gem pu, (11). Daciculu olmă |

LIB
(833) s&mena, cu ulmu (2), ulmare (13); &ro colida,scucolidai; cocalidai
($24).cu icicutăm: de. astadi (14). “Totu. așia,. dacieulu, coadama, ($, 26).

Y
nu; este departaitu: de modernulucoa da, cu. care DUMIMNU.., ua, mulţime .

SIT
de-plante; (15); sittutastra;: '($,34) nu. „pare, 'steaânu., de, tatârca (16),
“Ne, „Oprina cu aceste, Nu numai; d'in,cărtă,, d&ro mai, mulţu, ânso
din: gur'a, babeloru. si ;a; betrâmilora de. prin, ;satele n6ste; ăodirnu

ae ia piele
ER
| numiri de plante, „care “:ne..isbescu. prin. assemenarea, op GU elle
în
ce a N
|
pastrate de. Dioscoride si de: Apuleiu. ta
IV
“Nu'are dreptate deci, „evuditulu geograf Malte- Brun “cându vede
în, cuvintele, dacice din, Dioscoride Si Apuleiu, ua. „natura stra ina
UN

a: U

«de, numiri „vechi. de plante , in limb” a, daco- gotica, pe care. nu le.

ama „aflmu in iivăbele “moderne, precumu nu mai “aflau nici |
AL

«numele de. ieni si “de dieităti getice,» (7 Si mai. “puicina, drep-

tate au.
£ unii Vin, filologi, caii ș au silita să gasca în 'voibele
R

| daco: etice, din „pioscoride, carii, cuvinte eelide! s6ăi gormiahe ș..de A
NT

| “Sprache; caxii,, cuvinte lituane, s6u i slavonesci. de &ssenaiui otudităluu

R. Brun, în! dissertatiunea șa, i"0, „poarBb...LeroBs 67, „aRA0p, CNXD
CE

nota ABIrEs CD CnaBananii un. Pylon 03. “ PINA ABanut, (18) Es ac TI

î „di a îti, -, e ue îi AG 35 Rai i ie E, li ePI înca nu pi ti Ia
t at,

(1) Lexicon Bud, p. 203,. sr i E mia„Tia Teste; Bud, pi "063| at

I/

(2) Pr. N Soutzo, pi 88. EU în (00) Lexie, Bad, peio cos! te

AS

(9) Deie. Bud, p. 594... -. n - r,A E asi () Lexic, Bud. p. 2. ina ia SE

4) Lexic. Bud. p. 149. pu “(19):Pr. N Sutzo joc! cit, SR m
xi pese Bu pe e Sa | n e. isl Lori Să, Y. mara
UI

| r outzo op. ci tt a a «i ar ((14) dizo,. op ci iti ie

(7) Lexic. Bud. p. 673.: IRA co sei ” U5 Toxic Bud. „pig: “grai 24
(6) Lexie. Bud. p.713, O. i iii i (U6j Lexic? Bua: b. „poa. en n Să
BC

dă : i i |
(17) Matte-Brun, G6ographie Universelle, t. 1V, p. 352, edit, “Paris, 853 -„beci
(18) Sazroza Ozecczaro OGueozna Mezopiri n - Mpeitoereit, t "VII B5: B5--ilo 10ăsia,€
zi pi e
 | "i Bstă: “ăsta! do: “voodoo daco: ăătice himbr"sonimiostite si
inele cui dăseversiră: alterătă: Y'alteratiuiiea lobi se 'datoreseg: timpu-

Y
lui, apoi buicsiiriloiru Rona: care: atu 'coiitribuiti Titiltu- la; sehim-

AR
| bâleă!” ptoiineiărei, 'si 'copistiloiiu” răai! “Gauri! ati schimossitui” ma:mul:
time: de autori! si căii” ătârivetuur fir&sca: de b5l'a;: originare :de' a; “Sup=

IBR
| pie: 'egiulilortu* elleiiice ide” piiosodiai "si dă'eutoniă, ori:ce :ciivântu
strainius Cai”as ce! “istoricul” 'Cântiine: dice: „despre geografi: greci,9s
„pote “panui“ “titurorul deriitoriloiu'! Elladei ri Geogiafii:vechir,iselavi

YL
fiind al: Vechiului: Spiită libtăiărui, stiieă; numirile;'si :chiarule;trecu
cui "taceieă, cându - tiu bităeiresseti aii le'appiopriâ fruiaosu! Jimbei loru,

SIT
«lăssâidiă. astu-felu *ca, să se pâidă, vocriai-6elle: careiaveaumai multa,
zoiigăihailitiuţs!. Si cu! “alu căioiu „ajutotu filologi! a aru: fi: pubnturi 58 i , _

. « Juiiinedie istori'a i popottelori;s: (1) îi pi

poe s.. si) pt.
zii

ER
ii ti pe (CI mini

5 Didseoridăs ; in “sfeiisitiu, 'eră,: gieenj “sii serissu: grecesce: nurhivile

“daco:gătica! Ori- cât: ds bine:să: fi invetiatu sllu (si de'sigtuiu: ainve-
IV
ti atu de: Davoiă)! Jimb'a 'Daciloru, înu'scimu'pâne la ce punetu urechi'a,
si limba, sa, 'ell6ns! ) “puteau cuprinde sis: pronunciâ: cuvintele dâco-
UN

sii Pair iiot mai

et Dj
pa cu: vessăctitatel adi Pata dt Lu Porta a ee

ele: “limbelostu
h Grecii! cu * “mare: “'greutătă! isbuteauu: sb : tina; “cuvint
AL

trece: peste 'acesta

stiiaine; dovada stau'âutori vestitizeari;::neputândut*
: n&muxviloru: barbare
| aitovointidi “6 spania sspre indreptare; co voibele
TR

u' 'dupo imodiălu tre=

| sunt mute ca si dânsii, si co barbarii nu graiesc
cescu, ci ce gainele ssi „rondunelele. 6). i
rii: | a
cite ai asi
N

co A diatoiot
Dioscoitides scu copistii. sei, nu, ş, au acnditu
ED i DN

in tu stai
CE

di in cuvintele, dacice, le- au facutu

o felu unele
ecu! "chidu! voib': ai gâinăloi: 4 si a |
“atâtu de nevorbitâre în “oa e]l6 ibhti
âsca, aru pute pronunciâ,
rondumeleloru;. de essemplu, ce limba, omen
30), aniusseze, ete. si cine
I/

cu nevatemare, cuvintele phitophthethela (Ş

brata d...
au pute : asta- di să gassâsea,, form'a lorn cea adev
AS

Paris 1854. pa
| 1) 0. Cant, |
Histoire Universelle,, tom. V, pag. 291,
UI

s, |
— Herodoti libr. II, Cap. 57 : «Or BhAmve
a Sophoclis Trachinize.: — Aeschyli Agamemnon. bs GrȚho ooovs
„0tre 1Tăvrov LOT. dvtpănooy A670v Ara ptâboayres,robs pă opta Gu.0ŢAbs50
rija
rtorrezolyjtat Ge 24 mo Gooljgob POGrrob vai =
Zudovy nod BapBăpobs” mal 70570 “jăxp &vopua
BC

? zpăo 00 A zQrţ6
EDO moti, Na po 1Y drrvâsra, zpoi
' momoatopae T6Y ii) pde Topăyuy
my Bpwtos poza î) ehâcvos. >
a
 De buna; s&ma, dsro,. „cowruptiunea, numairiloru dacice, a in, Dioscoride
si.din Apuleiu, se datoresce.in.mare: parte. si, acestei., „împrejurări, ! Cu

RY
t6tai aceste, cercetarea, Joru; este, importante a se, face «de filologii, bo-
tanistii si, criticii: români,- „Tai; competenţi, de .câtu strainii, &. dă, ua;

RA
'solutiune, assupi a loruisi' a. gassi țin, flori a, n6stra. „populare, RU. Bu- IER i

mai:dlin cărţile vechi; d&ro mai, allessu. d'in „gur'a;, „Popornlui., cerce-

LIB
Şi tându. prinrsate, formele işi, vadecinele, eare,dovedeseu. Jegatuw'a, si: na
- tionalitatea, loru..Astu-felu s'aruupuţă, stabili. SI identitatea, „Ba-cări?a, |
„din, plantele;: daco-getice. citate, de, acesti autori. :;Eruditulu.. Malte- |

Y
Brun putea, sb.citâsea, câtu de:multu, passagiulu lui lione Cassiu, “unde

SIT
acestu mare istoricu;allu Daciei. betrâne. me. spune co unulu: din-.con-
siliarii intimi: ai lui “Decebalu,, prinsu. de, Traianu, se numea, Binoh-te
„sa Bizod-es; (1). ellu totu aru fi cugeţaţu ugetarea;. sa: co RL ,„Se
«răi.i gassescu in; limbagiulu, moder n numile; deremeni side. dieitati
IV ER
voda lui. “Decebalu! Vicoli, imunelg. stravechiu. dacicu „de, Jicotu,
UN

pastiatii: chiaru, si: pâne. asta: di, prin, popozulu.. români. si ea ;nume.
propriu, si in substantivulu cunnoscutu ; vicolu (fumtama,,. tempeștas
stu: vettei.): (9)::Asiă: Şi : mumele;: propriu: Dabija, are „originea: să
AL

in; daco-geticulu Dabige,: Adm, Aazirs, „nume propriu ella unui, „rege |
allu:Daciloru'-siallu; „Getiloru,. citați de. Dione-Casşiu.: Adrit ; Terăy „Bar=
R

. pre rrnu firi portic ue îs ii) 3 b IER ia ; Ş i ,

seic. (3)... ip
NT

. fete . : i | . ui

: ăla i, 20 A ev pa 7
(. Dionis Qassii libr. XVIII, Cap. 14. ti IX, p. 418. edit. E. Gros, Paris 1867. — “ Zonaras
Anal: II. p. 200 4. Basiled 1557, Dorerde,, locopia Aoăiacy 7,114. îi + ti
CE

': (2) Lexic Bua. p: 754; vii PAT i eat i ete usi, o
: (8) Dionis Casii, Lb, ll, „Cap. 26; = VI, p 192. edit, Gros; Paris 1865,.
DP FE a Ă
pi i i CR e
a. . . . ”
pp
wa pri îci pe „rea ” | i
ie! Să Page sari re
era at
ai PP Pa fori.
!
ayp ! “ 2tesul tv
I/

_ | . , ' . . - .. . — ra. „ or Dia :

aa
- dă A +
e
- 4

pf p ct, oa N pa
: N) v, o : . apa
ia LE« 4 3 v US ! dee 4 SAI
LA -f bi
: el ! EPEV) Frite sii pas
AS

0 4 r . ț
si . ud ma
4
: ' ! pir. Hp O Ei ap iai
păi pir
x
,
UI

“: era. Îi tt. i i A 3 Pi - .
ar „i DS a) pia 4] Beit, v, Aa pu XI
m.
| ps p. i
HM:
, „ ,
A
PA af r mei Eee MN iu Ao
Cs -i Data
: ita fe d
i mmm
4
tul III
î
e praz ÎI | aaa 7 . a . “ , - - Lua, (E). „. !
“mA „a % a psi
Mete az
o DICA da NE Si Ape S XI do.A 9
as A Ma decade dee i pas Ape viei ziA
BC

. .
- .
IN Zi COE .

, ES CON a e
CE Taia bc
DA DAT pa
CDU eta ctre
S a AT
pa
came pa e Tina ea Pa 3
AA, =C aat CE 0 se "o, E 3 2
*1 tos a - uz me, ,
| .. , .*LT; mp,
d ape . ” o
jeePN pe gi
ui is NaeAAA
A [a 1 Pe iri
ATI met e Aiasi
„i epopee
Itipasa 4 rai
Ea »ăi i va I SI
noa : !
: Pa Page AA PRNe
ma AEN 4 DO i

3-
 - pe
Aa .
A,3 d- .
, -zI !
re ti ri iii "i i coazt i Sati e ; Si d Pi sd?

pi pe Poze: 3 A ze Zap PRI | ue e.

EFTO ba ATEU ETC e OIO Pia i DIO ata ut

Y
A LEA , ; ei pa i zii Pre
pa aa ri 2 A CO

AR
. ap IE ps 1 ee ema a m
îşi £: fi ti Pai Loto A tz gri 5) iati di ei DE ae
, ser N 7 par E ce ez. ri paz
„ii CE Pia a a Pg a apprail

IBR
DIC IE:inizae Da tati za 8 GC 3 TE E. Fi) pu ri ep Side i ata util

ceru ii ANC C E En, IL U IL Vo: U. LU, I. nun

. . e : ,

iii că. ri die pitt ta pda a e ti

* . * ”

YL
- . , 4

Pi
re , : [..“
"9 N G
. ripa
[ G A” : ăstezai
edu Tr pipiaa - ie pe i * i
| . a e ÎI PI a
- IDR) b i iz 0 ESOEMBEU ACTUALEII ei DI ta E 2

SIT
_ r '
tt ii ip E ir: 4 LI A! pa Pi ' :

urii Bi iti i „ec ee EET pis, = gi

| pi — Dos deelagiie despre apparitiunea, omului. |

fețe e „a iri iii IEEE o i

ER
"A fostu unu tinapu cândiai «NU: essistâu'si : nu: putea, se essiste fiintie!
orga.nisaite-- pe; suprafaci” a acestui: globu:;A: trebuitii să” tuâcă, mii si mii IV
| de secoli, pâne ce ipamântulu -să: vina intr ua, stare de caldura; de suffe=
ritu; pene ce temperatur! a lui!să: fi:seadiutu: indestulu ca sb permite
UN

visti! a pe suprafaci! alui: i

mite ee papei ale tii a i tate ai
| „. Dupo “theoriele:; ;cosmiogonice- -ad.misse astăudi ds; cei mai “alti iinve= !
tiati; pamenbulu;; a facutu. parte, impreuna, cu: te celle-l-alte' planete,
AL

d'intr'ua, nebul6sa; allu'căvui mădiu-a, .fostu' sâiele ; 'ellu: s'a 'ruptu la;
rândulu.seu dinta”acea nebul6sa;: si,: dupo unu: tânipti: indelungaâbu,
TR

trecutu: “treptatu; din. starea, :gazOsa: scu:aburâsa;: la staraa-de: Tusiiine

si mai. in. urma, incepându : ase: solidificâ,j a prinsu ua; c6ja-"a;: churii
N

grossime;. dupo.: “calculele: geologiloru trebuia, s6: A ajunsu : astadi, a fi

CE

de vre-ua 1:60;000;metri. rii it bi de i a

. Alteratiunile tenaperaturei;; carea; tot scădiutu 'pâne a ajunsu la,
acei'a, ce essista, astadi de la ecuatosiu. pâne: la poli, du: facutu. co ani-
I/

- malele: timpiloru vechi-:n'aru mai; pute: essiste- „astadi,: coci” pământulu

AS

"s'a, racitu prâ&;multu: pentru. ea 'elle'.să pâta;:resiste “temperaiturei ac-

tuali.;: Essistenti!? a, loru. ânse: de. odinidra se constata :prin:remăsitiele
UI

fossili.ce gasșimu în formaitiunile d'in:timpii în care au traitu. .

„Fiintiele; ce vedemu astadi, de-si nu:sunt; celle ide ;alta, 'daita,, : dâro:
BC

“elle. au. multa, assemenare;; cu :dinsele si paru a fi:nisee--metamorfose

>
 62 |
| ana celloru care au essistauu odinidra, nisce transformaiuni adduisse-
„de iofluentiele atmosferice, de natur” a, formatiuniloru . terrâmuriloru- .

RY
in care traiescu, de deprinderi, de nutrimente,. de trebuiatiele si de fe- -
lulu vietiei ce "si-au creatu, Si de ua, miia, si de ua suta, de imprejurări,
lunăâvoia, de appreciatu si de enumeraitiu.:

RA
i
„Pâne la ce puntu' ânse se pote admitte co a,. essistatu si essista, ua.
continuitate, si: cumu. val fiintial a derivatu-. dinti ua, dlta

LIB
fiintia ante-
„„Tiore, sâu pâne la, ce puntu s'aru pută. admitte acâsta, theoria, intr'unu.
| modu generale si absolutu, acesțea, nu inţa, in. eadrulu acestui studiu ;
totu ce amu pute di ce este co,. in unele ceasuri, differentiele sunt a-

Y
“ tâtu de neinsemnate in câtu nu.se. pote tagadui derivatiunea, si învu-

SIT
divea, a duce genuri si sperii suecessive, Investigatiunile facute pâne. .
acumu într” acestă privinta, Sunt pre recenti, si: seiinţi” a nu este ânco
ve) da ac d!

ER
in; stare da; se, rosti. ante unu: modul. categCOricuii iii ii
:; Putini ,:sunt;:annii. de: icându: 'cugetarea,:"si-a,. capta laniiurile “de
IV
[i

cându acei.cari- cutedia, s propage: adeverurile: sciintiei Au'moruarsi:

„de ii, sinvenipatiissu: cellu: pucinu: afundati in în tunericuilu: inchissoiii-! |
UN

loru.. Au trecutiu dW'abia doue-sute-trei-dieci şi: cinci de 'anni. de cându

penn:a; lui, Galilei martiirissit, diniaintea, Sâmntei:Inchisitiuni:co paihân-
AL

" %ulu este. ceatiulu, neclintitu; allu: universului;: imprejuiilu: “căruia se

invertescu. tote! Gorputile: cevesci,. cui 86re cu totulu; „pe câmdu lui ânse
R

consciintăței îi strigă. ia E pur:si muovel» iii pie i e i bnr

NT

„Stau: dissu.: Si/S'au 'crediutu; multe: si: felurite. assupi” a începutului” oz:
ului d&ro.pâne. acuma, nirneni iu: pote: anetă int Unu. modu. -precisu'
epoe' â,: apparitiuriii salle pioipumântui :cei!a; ce: scimu: ânse este cola:
CE

venirea, sa, ellu nu. eră, cei'a, ce Tu vedemu co. este''astădi!:si apoi: ro:
1.

CO. n&mulu. 'seu hu sa; ;peritu cu: tobulu in: diluvin,: de a;“unu: 'Găpetu
I/

pâne la: cellual: altu allu. pamânţului...: i a tate i stiat

AS

n!Dăro; deșsi Ja, iritrebările:ce: se'poţu face “assupi"'a: oiiginei:sicăssu::

pa, faseloru prin :carertrebuia;: să fi tiecutui omiulu,; pen a ajuinsu la£
stăreă iim care! ieste: astadi:, nu se“pâte 'respunde inti'unu: „modnisigiiriu, 3
UI

Anse respunsurile sunt t0te::serisse de'timpu'si de. natuiiă;: pă. vâr fuiilel -
muntiloru ţi ini fundulu-:măriloru; incetul: cu incetulu€ jtiigenăta a
BC

cititi acele ieroglyfeii alle” 'najturei, p-iprectmi mu “cititul - e vobelisoe; |

7 . 4
 “faptele Eeyptenilora si in: cilinatele du:
e caitactee! cunditoţiie, faptele
Assyrianiloru.:; net tite ţ, ti i? pi „ti ia titi

Y
„= Aseti tumu: si” când Salvia: Omul pe panientu, este ua, “problema |

AR
mare! oaie“ occupa 'fOsts. mialtiu: pe invetiati!:! si: este co
atâtu mai im,
- portaite” si:mai “interesantă: picu' cât ea 6ăte' 'strik
isu! legata” cu ce

IBR
-stiunile de: sociabilitate si:de civilisătiutie, Strinsu
legata. icu 'Guntioscit-
_tăele! assupr! a: originei. bopâieloi:ui, a iiruditei Viselor, si ai modu
lui .
-cumii ifia-care gintoiiisi'essercita; actiunăă. Dati ti AAN

YL
Seriptur” a ne spune, si geognosia; ne dovedescă: intii dinu uiodu neta:
“gaduiti, co omtilua; Venitu a pre, pazăeăt, în drm'a, “mai 'tutuloiu celora a

SIT
l-alte fiintie' cu: Vibţia i DS ob ii Dnie dotei Da i
Candu cercetiăumu adâncimile pamântuliii;: făssimiu! felu de: “felu de
-vemasitie de fiintie orgailisală; dispusse'i in Ordinea” in care elle

ER
'și--au
ui mau ' un'a; altei! a; pre "pamântii, mârgându' tota treptată, de lă cele
rai! simple; pene IL celle mai complicate." i Dea -
IV
“Tata acea: “suecessiiine' de remiasitie” "fosili aline si ossomitite Care
UN

Ra se indice “r&senti” a Omului, nu S "du'igăssitu da” câbu in “foimatianile

-celle mai.recenti, in turbarie, in tevrâ.murile de pe ja finele for mâtiu-
„ailorii” tertiari, in pescari stu caverne: si in 'allavi6nele! contimpur ane
AL

„Gu: Dolovanii vatacitori s&a 6r vatici: Ta aceste pămenturi elle se gassescu,

de-ua data cu Elefintulu meridională, “cu Rinocerala, cu Trichotinuli,
TR

cli Tppopotatului cell ziare si cu'Măstodontele:! îi |

'Cei: mai-maulti: geologi admittu co, pe la, finele formiăjăuriloii ter tia- |
N

să emisfer'â-nostra ara fi suferit uă. mare: scadere! de' temiperaură,

CE

ecându treptabu de la ua caldur' a torrida,, la unu geri “forte maâiie,

dapo' cae. apoi: “tempe Sratur'a 6rosi' s'au fi vidieatu,! si atunei Bhiatia-
vii, cari?la: “acoperisse'sub' actiutiea frigului, topindu: -se; au causatu ua
I/

| moase: prefăcere, Acesta miscâuie 'caacteridia mai cu sema iiceputulii

AS

- .&pocei' chăternarii,! acei! a a; "formăriloiu g60logică de nassipuri, |„de pa |

| măituni dilăvialii Petiele' si boloănii,! provâniti 'dinta” acela desgghia-
UI

n tiu, sunt proauctilu' puterii CU care! au curs a apele, „urgia care

- o.
dani aa |
“ Rornaisitiele fosili dovedăseu pene la evidokitii a co, pe Ja sie
BC

„-acestăi! 'epoea; ssistau deja multe: d'in: “animalele cuhnoscute astadi

 64
precumu. satu. “leulu., si, altele. Ja; timpul diluvianu, se, :gassesce
ippopotamulu, rinocerulu, si mai cu deossebire mamuthulu:. „Acestui -

RY
animalu îi priiă, temperat” a,. cea, rece. :prin: 'ca.re.-trecea,; atunci: emis-
fer'a,. nostra; mai in,,jurma, Anse,:cândp a ,incepuţu -a. se.incaldi.; Si

RA
s' au axetaţa, eallulu,, boula,, bizonele, . xennulu,- cându: a începutn:-a i
lipsi nutrimentulu, a „mamuthulu:, a; incepniu si..ellu ;a,..se: impucină

LIB
- SI CU incebulu a. devenitu. din. ce în. ce;.mai..raru,: Pâne. ce ;a: dişpa-
_xutu cu totulu, precumu mâi,, in. urma, 3: „xeanulu a» disparaţi, la,
„ rOndulu,, seu, din centrulu, Europei,., pete Taia

Y
“Tâte aceste, migratiupi coincidu: Cu, dnele epocei euaternarii; dâro

SIT
din tote aceste suecessiani de vietinitâre, fora induoi6la, cea,. mai. im-
portante, este, apparitiunea,. omului, i pi pe în ARE ji

Este incontestabile „CO, de. Ja venirea , aceştei fiinţie, au tecutu anni

ER
incalculapili, timpu, in. care, „Prin. lucrarea actiunilozu: de totu. felulu,
| la care a fostu suppussu pamânţulu,,, Sau. produssu modifici insem-
IV
natie si in temperatura, , si in vegetajiune si in conditiunile. atmosfe-
UN

zice, care tâte. au avutu infuontia. assupr a; ului, ca sii assupr: a cel-
lomu-l- alţe, anireaje, tcp ete ct a -. aia
za

îi „Cuvier, iîn scrierea, sa, Discoups, sur. les răvolutions de ia. surface. du
AL

globe,. ne spune "co, taimu. iin, mijloculu:, unei a pati'a, serie de.fiintie;
co, dupo. veptile, dupo. Paieotheriun,, Mamuthu,
A Maistodonte si Mega,-
R

therium, au veniti animalele, domestice, si în fine, omulu, „cei numai

NT

in stratele. formate. mai, in arma, in alluvigne si în; „congregate, de

LE

formatiuni moderne nSe Basseseu osseminte, fossili, de animale care

CE

„sei

traieșcu astadi,, sri: i DD

Cuyier ne, mai;.spune. €0;. axe să vina unu timpu. camdu, pamântul
| va, fi pr6 rece, si, câmdu, nu va permiţte, nici omului, nici, animaleloru
I/

cu care traimu,: sd mai essiste; „Si, €0. atunci;. voru: dispare: elle. la.rân-:
AS

dulu ora u,, preeumu, au. disparuta, milione, de. „genuri, si, de. varietati
de. “finţie „care le-au, precessu., . preeumu, au. dispazrutu: animalele, anţi-
UI

diluviane, Pleșiosaupii, Tehthyosagurii si mii: de mii, altele.; e ta ţt

| “ Sciinti'a, nu are ânco destule, elemente pentru. a,;ne put6,, spuria- |
cându 8 Apparuţu anţăiulu; „omu,; d&ro „pare. probabile co.ellu.essistă,
BC

în epoc'a, „numita, neolitiea,, Si.:€Q ,: în epoca; pleistocena,. traiă; unu

 E Da 65 -
genu, de, Grei venatori Si pescari , „alle. „căroru [e aveau aceiasi
contormatiune cu alle: Eschimodiloru, a

Y
„In bolovanii. errajtici. din. ghiatiarii | Școţiei s i gassiţu 6sse fosa

AR
de omu, „amestecate cu. dsse de, elefantu, cei a ce dovedeseg 80 omul

xita,. de, ghiatiurile, ce se, formase prin, schimbarea “temperșibirei ds

« ia

IBR
aările polari.. MI a | ia
; De-si în acellu cataclism £a tcbuitu sd ha | ua “otita ds ai -

YL
male, ânşe cercetarea, remasitieloru, aflate iîn stratele pambnițilui, do-
vedesce, co omulu.a pututu scapă, . | |
| „Printre remasitiele de arbori vechi, aflati iîn 'fândulu tirbarieloriu,

SIT
A "au eapaita unelte facute de mâna, de omti, „unelte de păbra de, ossu

ER
| a, șuecessiunii Gmeniloru, "cari au taitu, în titapi acelloiu fowmaliuni |
| geologice. Cu câtu me suimu, mai. sussi. pe scar'a acelloru' “for maiuni,
IV
“eu câtu.; ne „apropiemu,. Mai. multu de dspunerile de pamenturi mai xe-
„centi, cu atâtu, acele unelte preistorice, devinu măi | Bumerose:fi şi aiai
UN
i

perfecte. E «

„. Dupo. uneiţele de cremene. su silex, brate si înctioplite; dassimu ”

| “unelte de șilex. cioplitu si lusteuitu ; dupo. acei 'â, vinu insta uimente de
AL

„ossu si. de cornu, totu atatiu de bune la intrebiinţiarea, loiu ca celle

de pâtra,- dâo. mai usidre si “mai “lesne de mânuitu;; mai: 'sussu. pe
TR

scar” a formatiuniloru „geologice : aflumu instrumentele de: "bronzi ,

precumu topâre, ciocane,, cutite, sâgeti, sulitie, “unditie, aece, Buiere.
N

"Tronsitiunea, de la, unele la, altele dintr! aceste! unelte, pare “forte Te-
CE

gulaţa,;, rare la, inceput, elle devinu din că in ce nai "'abundariti;

mai pei-fectio-.
&o cându pe, iei pe col€ appaze câte unu. instrument
inmultiescii aa ce in
natu, di in raze ce sunt la inceputu, aceşteă, se
I/

si dispâru; pre-
ce, pe cându di in contra. celle mai rude, se impucini€dia,
AS

râtei 'ds torsu,

| “cumn şi au “impucinati, si dispazu | fussele “dinaintea
ntea măchinei “Mule-
precumu. dispare : la, rondulu seu 70! a. dinai
UI

"“Thăimuthulu 'dinaintea,
Jenny, precumu s 'a inăpucinabu si a dispaiitu
"Tatu tote si piotutin-
rennului,, Și vennulu dinaintea, caprei si a Guei,
BC

pe

a
.. L ; : : 49

„deni, este. progressu *si perfeatibilate

ii
 - 56
EBA
“Ogica timpii “Gaia a trebuii să. trâca; de la anti” a “ppati-
iune a acestoru unelte, „pone, la. poe; a' âppăritiunii instruientelori

RY
e bronzu, de pre durat” a n6ceşsaria peiitru forinăreă străburi oră de
UL EU ps PT: Teetii

panântu ca care ie despantu, “geologii credu” cod tuebnia, s fi trecuti cell

RA
3 E i
Si
pucinu 50, 000 de anni. în
| . Intrebuintizrea, anelteloru pară Go:'doiiicide cu „ dormiosticitea cân6-

LIB
lui, alle cărui remasitie - de osseminte se. gassescu alături si “ehiaru
ameștecate cuude alle omului s si eu alle animalelor de hrană, cei! « a
das

Y
la început, cu. fructe, cu, erburi si cir șaăecii a devenita carnivoru |

SIT
mai tardiu, a "taecutu din starea defensiva, la "cea ofensiva, si a ajunsu
a află, mijl6ce antificiali, de: case se serviă, ca să pâtă invinge. si prinde
ER
animalele, mai iuti la fuga si mai puternice de cât dingulu'; fluierile
de „0ssu, care, g 'au gasșitu in vizuniele eu osseminte! de omu, îi serviau.
negresitu pentru a- "Și chiamă cânii, a-"'si gassi tovarasii si pentru a
IV
momi passerile; ro. accele de ossu si cutitele de silex probâdia. co se
UN

serviă de psi, pentru a-'și confectionă, imbracaminte. |

-.„D în epocele, preistorice, care au. precessu epoe' a de bronzu i Bu
„xopa, cenizale, | s'au gassitu, pe 6sse. de Aldesiu, pe cârne de renni Si.
AL

„pe, plăci, “schistâse, trassaturi. figurâmdu animale disparute s&u stra».

mutate, din vegiunile, nâstre, precum între altele, nuaa, luptă. între Ma-
R

muthi, 5si Ronai. i Di

NT

ie

alle Elvetiei si« i alle altora tidrri, paru â “coincide cu &poe': a pekiei n
CE

4ruite, si a bronzului, Catu pentru intrebuintiaxea, focului, gassiihu urme

ghiaaru in terrâmurile unde s'a revelatu cea mai vechi apparitiune E
omului ;;, nu. se, pote, spune. Amse nimica despre modulu cu care 'si "lu |
I/

„procura, câei chiaru, astadi se gassescu populațiuni se]batice, cate nu.

AS

_sciu a-'si face foculu: decâitiu luându, taciuni unii, de la altii ; “inele.
„triburi au: și astadi, pazitori pentru conservaiea focului, precuinu ROha
UI

f
nii;aveau Vestalele, loru, are pazeauu flacau! a sânta,i in templulu Vestei,.
De; pre. calculele geologiloru, aa,a trebuitu să se petrec, cellu pucină
BC

100,000 de anni pentru formarea, terrâmuriloru” care s au depussu

de .la, apparitiunea, remasitiieloru si îndicieloru de toti felului, ce
i
y
 SI

a...

| indică acumu.. cu . approssimasiune, pentru

essistenţi! 'a,fiintei. cae

Y
| asțadi, „stepamnesee pamântulu.. Ad. se Opreseu; apprec
iările. “geolo-

AR
“gului assupr” a omului, ca să lasse, ou, inyestigatin
niloru amthropo-
logului, ethnografului și istoricului, " ai îi F

IBR
NI a ao e m: iei apr be
i sa iz ia; Varietatea tpuril
d oru Omenesci;::: »:aa, :

YL
Multe si variate sunt, stamoele si.« i potrelă ecare; se;afla pe. faci) a. și: in,
-66j'a, pamântului ; :elle se: presentă, sub. .milliâne:de aspecte; d&ro cându

SIT
le: cercetămn. cu.attentiune si in. amenuntele. loru,. atâtu. sub. punetu
lu,
«de vedere allu formeloru, cătu.si sub acell'a, allu compunerii; loru, ellg
-se. „deossebescu in. trei: mari. categorii ;;;: S6u':mai bine. dissu, in

ER
trei
maxi: familii. bine: distinse, alle câxoru base sunt:: „Varulu, Siicele si:
caxbonulu: e Ea a i
IV
-. Aceşte trei, elemente, bmestecate si anite iin totu folulu si in deos-
“sebite conditiuni si proportiuni ; trecute. si petrecute prin focu si.prin
UN

apa, prin topire si prin. dissolutiune, „prin precipitatiune isi prin eri-
stallisare, „suppusse la influenti'a diverseloru actiuni alle puteriloru
AL

“iysice de susu'si de josu. si la;: influentiele climaterice, .ni se presenta

noe sub mii si. milliâne de: aspecte, impletite. intre dinsele si -ameste- .
TR

-cate. cu; memasitie de. fiintie care au .vietiuitu,pe useatu: si-in apa, pe
timpulu . cându se formau. terrâimurile : căror! a elle appaztinu si
astu-felu ne, da.u-varistatea, ce vedemu.:
N

II area Ia
„ “Rare-ori cella trei: elemente. mai susu indicate se gassescu inti”ua, |
CE

“stare de.puritate. adeverata, si numai ca, esceptiunele intelnimu astu-

“felu; d&ro . chiaru. atunci, le aflămu: numai “in catimi miei, ca unu
I/

accidente, e at ete
Cei'a, ce “dicerau despre stamcele ari in care se compune cdi? a globului
AS

-nostru, o putemu' dice..si.despre..6menii:cari o locuiescu.

„Multe si varii sunt fysionomiele si feciele loru; toti ânse appar-
UI

inu: „genului omenescu ; „&ro.6i se: deossebescu. atâtu:de multu intre

-dinsii, „ineâtu,: cu: pucina, «deprindere si bagare:ds s&ma,: se: potu dis-
BC

tinge: si. elassă de pre. seminti'a: (la race) si: dupo tibirile căror'a
 68.

appaținiu, iin cât” îi "Dutomit 5 ai” tonaui “in s6-

inapaarti îingrupe si
mintii” si în taimilii, dupo regulele: 'si prescriptiunele sciintiei, "preciimu o
re “..

RY
facemu sisi pentru studiulu 'altoru fiinţie- organice seu înorgănice, adlico a
| pentru aăiiiăle, peritau plante, "pentu petre, etc. -
E ie
|

RA
| Intelnindu unu Arabu, unu Geoigianu' seu unu “Russ, auievoiă, “n6 3
“putemu insielă despre“ tiârr'a, d'in care vine, DER

LIB
- Genulu 'Omu, cereatatu. si studiati in tote privirile lui: fysice si mo-.
vali, se reduce la, trei typuri primordiali, bine. determinate s si . bine ca-.
rakterisate prin culOrea: pelii ŞI prin str dobur! alora e05658, . Re aia N

Y
ge

SIT
- dui-se: intre 'dirisele'in! aeerătiani: succesive 's6ui intermmitenti, șuppusse
findu infliientiei: 'deossebiteloru' feluri- de vietiuiră; hei dau: varietăti
ER
neniurerate-de specii,: de: familii, de ziătiuni, de popore si de individe, |
avândui! sui morali -si dispositiuni ! cae. le: sunt: proprii , infaci-
siându-se fia-care sub aspecte, distinse de pre originea, si' localitatea, -
IV
croit” ăi appartiiiu , intocmai: că varietătile stânceloru geologice care
UN

ni se ipresenta eu: aspectulu, cu compunerea: -loru deossebita; sicu:re-

rasitiele fiintieloru: careu traita in1 epocele căndu elle: s ău. for:
matu: oi s'au tiansformatu::
AL

:Oriceumu amu'considerâ; pe omu, Au se: pâte: tagădui:co : “sunt; mai -

multe: cause care au:produssu deossebirile ce: 'vedemu: între : felunitele
R

ginti; acelleicause, fia, elle:resultatulu a simple modificatiuni: suprave=

NT

nite la animale d6-conditiuni “mai inferiori, precumu sustine Darwin

“si adeptii sei, fia, elle generatiuni spontanee, fia, :selectiuni naturali
CE

„seu imprasteieri: a, urmasiloru lui: Noe; nu'este mai pucinu adaver atu
„co differentiele essista; 'si co: nu ne putemu: opri d a recunn6sce deos: |
sebiri'ins6ninate:intre Gineni, atâtu: ih:ordinea: fysica, câtu- si in cea
I/

Sai intellegtuale. Acelle deossebiri,. noi le vomu numi Semintii, mp

AS

| ii ea tri Di a pi î- ie SR i tir i

mei 3, — Unitatea! genului astea în a de tii

UI

SPERE Ra fr
SRR , < '
HR Pete Ia pai : po ei
) i,| i: : a.

Sominitile snt multe; d&ro- genulu Omu este“ .numai “utula:: Blu:
BC

menbach a:probatu : inti”unu: modu.: mecontestabile, unitatea;: fysica a

Ă omului si prirtr'acest'a:a, dau sciintiei. eihnologicei ua; hasayi'si "ia
 69...
deschissti” uni câampu lăiigu. Consediriti”a, acestei! theorii este co omulu'
civilisatu au este: ua, fiintia, alta decâtu selbaticulu” seu troglodytulu,

Y
“traiisforinătu - ănse nuniâi prin climă, prin '6ducatiune, prin“ “sciinti

AR
si print” ua sută si ua miia; de: actiuni,” anevoia, de eniumerătiu: mt
| 'Anthrojologistii au desbătutiă: multu timpu cestiunea, de: a sci: dâdo:

IBR
| orăenirea 'se compună de'un'ă seu mai 'maulte' semintii, si: disciăssiunea;
acest'a a, impartitu pe invetiati în doue tabere bine distinse : “in no:
| nogenisii si Polyganisti. a e it ce

YL
| Ori undeis' aru” dice: co incăpei “omul,” nu'se pote tâgadui co essiste
unitate de genu si coitâte Varietătile' si speciile. ce” vedemiu' 'si: despie

SIT
care ni se: spune; - nu “sunt de câtu ua, consecinta, a "legii porfectibili-
tatii ce se observa în natia întieu! idte si la tote,
“*u Mentihendu “unitatea gemilui; -dice Hiimboldt, Jepadăiiui printă” ua;

ER
_«consecintiă necessaria, trista distintiune 'de 'semintia superibie: si!
asernintia; inferidră. Sunt fâia induoi6la, familii 'de popore mai primi
IV
«tr: de. cultară, măi luminate si 'mai civilisate de câtu altele; deo
unu se pâte 'dice co unele sunt 'raai nobile de câtu altele. Toti 6menii!
UN

într'ua
“sunt; facuti: pentru: libertate, pentru libertatea acei'a;, câre,
“societate pucinu inâintata, appasrtine humai individului, d&ro'ea.e;
AL

«la natiunile! 'chiamăte a se: bucură de institutiuui adeveratu politice,

| «constitue dreptului cominunitătii intregi. pat
în
TR

"cUa idea! care” 'appare. ca piântre: negutiile- istoriei, intindiendu

'probtdia, mai 'bine
«tâte dillele salutariulu seu imperiu,:ua idea. 'car6!
si de celle
N

„«de cau” Ori - Câză” alt'a faptulu;. atâta de dessu'constatatu

generali a genui-
«mai multe ori rău! intiellessu, allu perfectibilitătii
CE

stavilele, pe care
„dlui, “este 145 a unitătii omenirii. Ea tiride” a doboti
înțre; 6meri si face
«prejuditiele si scopurile iinteressate 16 au ridicau
de religiune, de datiine;
I/

«să se considere, Oineniireă, forai distinctiupe

corpi unic, mergendu
- «de. colori, ca ua mare familia, de: frati, ca, iunu
AS

morali.
“aspre - una, si. 'aceiăâsi tinta, * liber'a desvoltăre a piităvăloru
“allu sociabilităitii, »
î Acesta, tinta estă scopul fiiale, scopilui supremi
UI

de la elle: cu appa-
“i Gonsiderându ' ua “seria, "de fiintie şi” "pornind
'civilisatu, este cu nejti-
răi” a 'simiank spre ă he sui peâiie”“Ta: omulu
BC

deterininatu” unde să se: Dâta, “dice Co |

| ““tintia a, fixă unui: “puntu "bine
 70

“incepe. oma; se. scia. apoi cumu: co au. fostu semintii, specii s6u xarie-.
„“tăti de; 6meni, caxe.s'au stinsu. cu 'totulu, si despre «care, se pomeneșce, .

RY
-ea,, de nisce, 6meni, de,ua trepta cu totulu. inferidre,. mai Jjosu..de câtu.
“tâte speciele cunnoscute. astadi, Humbold, ne. spune co a; vediutu in.

RA
America, de. Sudu, :unu papagalu. care: vorbiă ua, limba, ce, nu. mai
- essistă,, Schaffhausen. crede, co.speciele care au, locuita, „Ruropa, ddini-,

LIB
-Ora, erau cu multu. inferiori acellor,a, de astadi, n, ED

„Cati: secoli trebuia, să fi trecutu pâne ce Gmenii:s a ajunsu. a. nu se.

"mai, „mâncă, între, dinsii, si..pâne.. s&'si,1 regoledie, velatianile,- „sociali 4

Y
SIT
. vidă, a;nu.se. mai persecută, unii pe altii, pâne 'voruu intiellege toti cu
totii CO fericirea, unui'a este unu' bine “pentru toţi ,.preetimu, nenoro- .
cirea,; fia- cărui 'a, „este, unu, ou generale !, Chiaru. astadi,. se. gassescu .
ER
Omeni, cari,. prin: anghinlu.. loru. faciale,: prin xolumulu - şi. greutatea
ereariloru. si . prin, slabiciunea facultatilor intellectoali,, se potu.pu-
IV
ne alaturi, dâco..nu si. mai josu, de. câtu. Gorillulu si Orangutanulu, |
Scar'a iatellectuale, la..omu. este, forte intinsa; „de vomu compară
UN

pe. gusiatii (eretinii) din unele văi de munte, precumu. sunt, acei diin.
valea, Aostei, si'i .vomu pune. în: :cumpena, cu Omenii. civilisati. ce. Ve-..
AL

demu: lânga, dinsii, cu unu: Rousseau, cu unu Saussure. s6u:cu unu: De-
candolle, se sperie mintea „omului de. „abisulu ce essista, între aceste-
R

fiintie de acellasi. „genu. Candu privima. la, unele, semintii alle: Africei,
NT

'si alle Americei , ne uimimu messurându timpulu.ce a trebuitu șe

„tr6ea, pentru ca, omulu. selbaticu sb ajunga la
1 starea, îni care. 'lu Ye- î
„demu. în :tiărrele
CE

civilisate. . o i Se
„Nui incape. induoila, „60. Omenii de astadi sunt: mai destepti. si
mai
inteligenti. de câţu acei . din timpii. primitivi; Omenirea, . merge pro-.
I/

gressându in. tote. privintiele,, „largindu's si mereu cerculu.: fysieu, mMO-

vale. si întelleetule.
AS

Omenii. cei. „Mai invetiati dintr! unu. secolu axul

fi „nisce ignoranţi in „mijloculu învetiatiloru secoliloru urmaţori 3:
precum. invebiatilora. d'in dillele, nostre. le lipsesce ua multim
UI

e. de
ciinnoscintie, de „care; peste, câti- -va,. anni, au: negresitu., s.
a ii
se: bucure
chiaru Si, „classele celle, mai modeste. Aristotele,
BC

-anulu . din. cei; mai

mari . „geniri, “cari au essistatu „re ua: data, nu. sciă.„Sb. “esplice
 11.
suirea si scadsrea mării, fenomenu simplu pe care "lu observasse:.!
in „Euripu, 'fora a “lu intielleze. Aichimede, "si aru perde mintile

Y
dâco. au Vede "iâ locomotiva,,. alergâindu. cu :nâluc'a,- + dueându -dupo

AR
'Sin8'-da suta, de: Xrag6ne, dâco:artu dudi:in telefonu, vocea; uriui. amicu,
de la unu capetu la altulu allu pamântului. Si cine ne „pâte spune

IBR
i ide. este” Minăitia desvoltării: spiritului .omeriescu?: atat
„Deco nu oinnâscenti marginile spiriţului si nezen omule; si mai

YL
i ntacisiaurea lui Taia, si morale.: Sf. semănau” ellu «ore,initru, tote, la,
- trupu si la ininţe,! Gu'6menii de astădi 3; Cu care. d'in ei, si care ;sunt

SIT
- transitiunile: ptin care a trebuit să. trâca, cas devina; csi'a. ce !lu
"vedemu ?' "Invetiatulu Huxley, ecare: a facutu unu studiu: anatomicu
atâtu de completu assupr'a: omului, ne :areta,. în':scrierea. sa, întitu-

ER
lata, oidencea as to maw's-pluce în nature,.co, în privinti'a; craniului
si a dentititinii, goiillulu: si ehimpaziulu se apropia: mai multu de omu
IV
“de câtu de! maimutia,; ellu: probedia, 'si:: mai :multu: arâta:co essiste- ua,
ai inare deossebire între'gieutatea, creeriloru a: doui 6mesi d'in doue
UN

„tuepte” &streine” alle scării intellectuali,-'de'câtu între greutatea; creeri-

__ loru'ănui Omu si acei'a a unui: gorillu. (Greutatea cerealea unui go-
AL

Su zillu adultu 'este, 'dupo. dînsulu, îniitermienu: de mijlocu, de::340 gram.

me, "170: 'dramiuiii, pe cându a ereeriloru celloru-mai.usiori ai “omului
TR

este, 'dupo. espăriăntiele; d-lui Wagner, de 1020.de gramme, :321:;:dra=

| muri; prin urmare ua: :differentia de 680 :gramme, 251: dra muri; pe
“cându' ellu a gassitu co 'differenti'a între creerii -a dioi Gmweni;se. pote
N

turcă, 'p6ne la 752 gramime,: 260: dramuri).. put |

CE

"Porâ de'a, attinge ! câtusi de: pucinu' cestinnea , solutiuni i, de: conţii=
“Muităite între omu' si: animalele. inferiori, cestiune:cu totulu :af6ra d'in
I/

ii cădrulu: ce imi: iamu'impussu, eredu;ânse :de.unu mare folossu, pentru

ceia -ce “privesce': desvoltarea fysica, a espune ali: eate-vă. notiuni
AS

aspri a. animalelor asia; numite: antlitopoide-» Rai mie :

î- pat
[te eur
UI

Di
BC
 12
” paz i
20

Si i —= Antimogolăi. | .
RT Ta ipi.
.
dag și , ;i
Piu . îi . o
îs . i. -
re sai
3pe

RY
1 .

i-. si
SĂ Aceste! speiie constitue: mai cu: deossebire. patru ; clase :. “Gipbon
| „+ Oranghii d'in :Asi:a:„ xossazibână Cimpanzii, si: Gorillii, din. Afric? a

RA
apussâna;, a e ai Eat Sa
„Gibbonii si Orasăghii formădiai zona Sinaia şi.A 1lohali: Ohimpaszii |

LIB
| si Gorillii: constitue genulu: troglodytu' Ence-Eko si. Pongo.; : i...
„ Gibbonii se! gassesen in.Iava, la: Sumatra, la: Borneo. Malaca, Siamu,
mai
Arabainu: si pâne “in Industanu.i Ei. ivaiescu În ; munti; nu. sunt,

Y
“alti de patra palme 'si:jumetate, Win crestetu, mâne. în, tălpi; „sunt,

SIT
inimosi; iuti:si'rbi. Dupo axretările lui Miller, lui Duvanal, „alle. Doe- -
torului Martins: si: alle: lui "Waterhouse, acest. 'animalu: este, simţi -
| toru'si prinde 'sympâthia pentru. Omu. i cr pitt ia if
ER
| : 'Orangulu, s6u Orangutanulu, se” gassesce,. la, Sumatra SI. „la Bor-
neo; 4vaiesce. la câmpu: si: în -paduri; este cevă, mai; ressazitu decâtu.
IV
Gibbonul. “Doetorulu Savage; câre: îllu . numesce. -Miăs, dupo, numele
UN

ce'7i dau: locuitorii d'in::Borneo, deossebesce . mai: “multe, vamieţăti,

pe care: le: imparte: în: Mias- Pappan..stu Zimo si Mias- Kassu.
“Chi mpanziulu + locuesce:“la: Mponguu;.pe. malulu. ziului,;, Gabun, N
AL

pe“ litoralulu Afvicei, Indigenii -îllu numeșeu . Ence-Eho, (omu, :de-

generat), nume .d'in “care: Europeii - au facutu +Jocko. Chimpanzii
R

âmbla în cârduri; femeile: si. puii . cu câte: unu: singuru. barbatu ;

NT

talia loru nu: „este. mai mare de cinci Pale, +m e :

CE

de ua “statura si mai mare, -si Fii mal: multa, putere; ella Jocuesee;
in: Guinea, de la -Camarunu pâne la Angola, in ;munti de Cristallu.
George: Benett si Minslow Dawis spunu . co :vocea, lui -este:atâtu de
I/

piternica; 'incâtu “se aude: la, ua, distantia “de .optu- kilometri: a Niel .
AS

“ua: voce . de .tenoru, :dice;: G. Benett, :nu..pote: Ave “puterea.:: striga-

«tului cellui mai micu: Gorillu, De-si. sunetele. si tonurile : articulate
UI

«de Gorillu si de Chimpamnziui. sunt pucinu. numerose si pucinu va- .

„«riate, pare ânse co acesti. anthropoidi aru ave între dinsii sunete”
BC

«de intiellegere,» George Benett combate ânse pe acei. cazriconchidu

d'intr'acâst' 'a, co Gorillii si Chimpanzii sunt ua Specia, de Gmeni |
 'sllu dice co. vorbirea, - nu este unu: privilegiu: si ua proba absolut
a;
a puterii intellectuali ; ellu crede. co: vorbirea, este “mai multu
efec-

Y
tulu conformatiunii: laxyngelui si allu limbei; ellu' adduca despre

AR
| acâzt'a, „essâmplulu: animaleloru d3 'conditiuani forte inferiori. iu pri.
“vinti'a, iatellectaiale, precumu: papagalul, - gaiti'a,. eţc:,. care aceen-

IBR
“%utdia intr'unu modu. forte deslusitu, 'pe cându animale dotate cu
ua intelligentia multu-“mai mare, precumu “mâimuti'a, cânele,' cal-
lulu, “elefantulu. si. altele , nu. potu - pronunciă, nici 'ua syllaba;

YL
facultătea vorbirei, dice ellu, pare co depinde si de latitudine; 6ro |
| drepta! proba, spune co, “mergându. spre ecuatoru, voeza, d>vine mai

SIT
sunâtore, P'a. observatiu si: despre cani, co îsi. perdu „putetea la-
“tratului, cu - câtu: se apropia, . de polu;
Gorillulu - ave multa, assemenare- cu omulu. Calletorii cari au a-

ER
“vuta oceasiunea sd inteln6sca, acastu animalu' si. să traga cu focu
“aSsupr 'a,. lui, “marturissescu Go -au. simtitu: ua, mare mustrare de cu-
IV
| :getu la espressiunea, 'de durere a “animalului ranitu. |
UN

"Doctorul Du Chaillu me povestesce despre unu genu de Gmeni,

numiti Anzici, “forte răi, cari “în timpulu 'lui Pigafetti, locuiau.
“in loculu unde se afla astadi Ogobai si” Bakelai,: 6m mi crudi, cari
AL

“se mâncau unii pe altii chiaru în familia, cei'a, ce nu se vede la

-cei-l-alti amthropofagi, cdi acesti'a nu manânea decâtu pe” straini,
TR

“pe-prisonieri /: si pe nimici ; pă acesti Anziei, Pigafetta, ns-i arta,

suppusi unei capetenii. Pare „co acssta specia aru f peritu, coci:
N

“astadi nu se mai. gassesce nici urma, „de presenti'a,: ei.: Ba a dis-

„paratu d&ro «cu totulu, da a
CE

a - pis — Classifizarea semintiiloru.. | |

I/

Genulu 'Orhenescu' “est e unulu; “d&ro speciele si varieţătile suni

AS

mblte. Este peste putintia a taece print'unulu di in orasiele acellea,

în care se facu schimburile 'commereiali intre duoe “mari conti-
Alexandria , Maxsillia,
UI

mente, precumu "Constantinopole, Smyrna,

“Liverpool ste., 'făra dă a fi impressionatu de deossebirile ce essiste
in, formele si fysionomiele.. „&meniloru, pe cari îi intelnimu pe porturi
BC

si . pe strade. | Ori cine | .a avutu: occasiunea: se trâca: inte'unu bazaru-:

| n
 caien (barcar omnibus): de: Ja, Sentazi. la „Constantinopole, su. sb stea...
s&.. se uite, la.trecetori „pe podulu. de; ;peste. Cornulu-de-auru,. a. pututu

RY
in, „câte- vă, dille de attentiunei ;si de esserciţiu, să, fiain stare..a dis-;
| tinge; 'semintiile, speciele,;si.: nâtionalitătile.. Omenilora, sb.xecunnâsca,. ..

RA
si, să. deossebâșea,., d'in: vedere: unu Savu; „de unu Italianu,. unu Pureu:
_- de unu Grecu, unu. Indianu. de unu, 'Taţanu, predumu unu. giambasiu

LIB
se,pâte pronunci&, cu: certitudine. d&eo.unu: callu. este de.soiu englesu,
“arabu,. „perșieronu stu : andalusu, deco e “trepadatoriu; s6u” „allerga-:
toriu : :şi,. deco: este. iute, seu. m6lle.,; ie i cer

Y
Multi si, mari :inyetiati au. stmdjatu, Sia, “clasata deossebișile ece -

SIT
essiste, intre semintiile ; si ; speiele omengsci. Unghiulu. faciale, form'a.
„craniului, părului şi dentitiunea,. au. fostu „studiate; din: tote, punc-
turile. de medere,. „încâtu acestu. studiu. a, datu nascere . unoru::selin-
ER
„tie cu ;totulu nuoe :. Anthropologi! a, sI. Ethnologi' Be
| Semintiile, se; deossebescu. de. cătra. cei „mai. ;mulți. othiologi.,.j. |
IV
trei: mari categorii „+: seminti” a Caucasica s6u. alba;,. cea,. ie |
UN

„s6u,, galbena, si cea. Bthiopica, s6u. negra;. clasificare care, aru fi-6re-
„cuu, conforma, cu cei a ce ne. spune, Seriptur'aa. despre imprasteia-
rea, fiiloru. lui Noe. ae a i ae cata a DIE aaa
AL

Ea „Progressele sciintiei, anthropologice au. necessitatia deosebiri, „cu.

_ ua “multime . de. amerunte „si de numiri, ca:st arâte cumu ,S'au ame-,
R

stecatu; -semintiile. între, sine , produconăn. gintile. Melaniana, ,-. Cha

NT

mita, Semita etc... ;.; ia Da IE

„Cea, d'ân tiu, ,sseminti! a numita, Cancasica, Ariana. scu , Indo- -euro- |
CE

peana, se deossehesce prin regularitatea, struetuy ei ovale a.capului;

unghiulu fruntale său faciale -este la - dins'a, forte desehissu ; ochii”
sunt pe aceiasi linia orizontale, : mati-si! bine. crestat; umerii obra-. -
I/

zului” pucinu, ressariti:; ;Săleele, „mici; „col6rea. pellei - vasi€dia,, de la

AS

smolitula, Arabului (0), poae, la albâti” a, Plamandului.. ia.

„Oehesi, 6 balani , ei se poti, dice Smeni. ; GU pelle alba, seu
UI

simpla, Gmeni. ali. Pui seu, coreitii cu celle- ]- alte. semintii , „tra,
induoidla acetat a, „ește cea, „mai, inteligente
înt,
ea. a, dau nascere po
BC

(1) sa: nu' se confunda: “Afabului <cu: 'oialu +căi “numita Arăpii,: căci: “ucosta este negii muza, |
n: păulu. -cretiu ; ellu: appartine semnintiei ethiopica,:-:
cu fâlcele „mari: si;.6u: ag ai ţa
 „15
-poreloru. celora maitivilisate Vin istoria, vechia,
':si noua; ea:'oc-
cupa: “tă Europa, Asiă, occidentale! pena'la,! Gange,: Amer
ica câviz

Y
lisăta si "partea, - 'septentrionale: a Afiicei. Acâst'a este
: speci'a, : cae

AR
“ne-a; 'datu: pe: Smenii cei 'mari;: pe: Aristoteli: sI: pe. Humbolăti.
ăi
-"Pypulu cellu . nai curatu: alla acestei isemiatii parea fi'omulu
care

IBR
locuiesee: intre: Maxea,. Caspica, ''si. -Marea-Nâgra,: 'de “unde: Blumenbăch
"i-a: si :datu'. „numirea, de; 'semintie Caucasică,, : Acestu : iovetiatu și Cer
„cetându! “eraniulu 'unui: Georgiană. amortu “la: Moscua ; "i-a: gassitu

YL
“formele -si proportitinile ceile mai „perfecte: «In. totalu, acestu era
«nin'este atâtu 'de 'elexante,: dice: Bluwienbach,;—: si: de perfectu;

SIT
cincâtu trebuia; s&: nu aiba, cine-vă simtiulu frumosului:ca, visitandu
«collectiunea: mea; să .nu fia: 'impressionatu de. frumuseti'a, si de |
«delica;teti'a;: proportiuniloru. lui. Aicestu: craniu confirma; ide'a uno-

ER
“ara despre marea, 'frumusetie :a: seminttei” Georgian, pe «care: ure-
«buia, sd '0:luămu' ca typulu idealului. »: ai
IV
"Seminti!Va Caucasica a lui: Blumenbach. coprinde :
UN

și Cea mai! mare parte a, Europeilouu; m mia

„.Pe Georgi iani,::pe Corchezi si pe tâte familiele Camcasului ;
“so. Pe::Bvrei, pe“: Arabi! si-:pe Syriaci, il
AL

Oi a ce: Prichard intiellege prin: numirea, 'de'Iraniani,-estei senin“

| 4 a: Caudasica;: a: lui: Blumenbach, cu:singur'a. deossebire-co Prichard,
TR

mai conformu cu: catea Genesii,. pune: prototypulu 'acestei semintii

între marea, Caspica, si sînulu Persicu.. DIE
N

A dou' a: semintie pare. a fi nascuta în muntii. Altai; ea este carac=

_“terisata, prin umerii obrazului scossi afOra, chipulu pleostitu, ochii
CE

“mici si trasi la coda in susuj:păruli aspru si:raru; barb'a spânasi

-col6rea pellei camu galhena-maslinia. Acâsta, .semintie.. formedia,
I/

_-popârele imperieloru! Chinei si Japoniei. Blumenbach o numesce' se-

minti'a “Mongola, &ro. Prichard îi da numirea de Turana:
AS

Beminti'a 'a;itreia este, marginita: în partea, meridionale : a; mun-

tiloru Atlas; - col6rea;- n&gra, părulu :eretiu ;: fruntea fugindu vă pede:
UI

spre. erescetulu; capului,;:si. formâmndu.;; cu : lini'a, fălceloru: unu unghiu

ascutitu; ::fălcele sunt : mari si: : essite' afbra, &ro buzele ' grâsse. Ea:
BC

pare iia fi compussâ;: din; mai riulte specie bine: caracterisate, pre-.
!
7
 . DE , . . 16 re . .

“cumu.. cea; Mozazobica, cea. Boschimana, si. cea, Hotentota, |Acestea, -

ă coxrespundu. mai multu. s6u mai: pucinu-cu]Melanianii lui Gobineau.

RY
„Câtu. despre Malaisi, Alfarusi,. Samoiedi,; Laponi” Şi - Eschimodi, estie: | Să
forte ânevoia ai vapportâ la vre-un'a d'iu. celle trei semintii. de -.

RA
„mai susu, si. nici nu li s'a pututu gassi ânco în ordinea, îysiologiea,
” caractere : destulu de. bine determinate ca, să pota. formă, semintii

LIB
| distincte. “Totu. astu- felu este si cu naturalii Americei, - cari sunt;
priviti de cei mai multi naturalisti, ca, nisce ginti,: ce nici se potu
pune alături. cu seminiiile vechiloru . continente, nici possedu ua

Y
caracter istica,, care st inlesnâsca, asiediasrea, loru înta” ua, semintiie dis-. -

SIT
tineta. Colsrea, pellei loru este rosia ca aram'a; au; bazrb'a rara,
„perulu lungu si negru; d&ro. elle differe multu între diînsele. Unele
-- d'intr'aceste populatiuni au analogia cu :seminti'a -Mongola.. a Asiei,
_pe'cându altele, prin form'a ER
nasului, prin ochii loru. mari.si des-
chisi ca ai Indo-enropeilorui, se:apropia mâi multu:de acesti'a,:
IV
Afâra, de celle trei semintii, citate. mai 'susu, Blumenbach: mai
UN

numeră, in: classificatiunea,. sa, Anco alte: duce: seminti'a Americana

si seminti'a, Malusa; mai în urma ânse ethnologii. de. se6l'a ace-
stui mase naturalistu, le au. redussu la celle. trei principali, con-._.
AL

| fundându.. Y pe. aceste duce d'in urma, in seminti'a Mongola:

Ss | *
Prichard, -cautându: ua, classificatiune. mai completa, mai, 'sciinti-.
R

fica,:a: impartitu genulu: omenescu, în. sispte semintii [ie

NT

10 Seminti'a Iraniana, . E
„90. - Parana a a
CE

790. un „i. Americana, Die “ a

Hotentota, si: Boscliimana, De
240... pi
150, sp Negraji e
I/

80, m E Papuana,. Ea | | |
AS

"00, n Afurusa, Cea

Acumuin.urma d. “Broca si amicul seu doctorulu "Topinazd au
UI

adimissu. ca; -criterie pentru: clasificarea omenirii:, duoe.. iypuri -es-

“ tvere :: typulu: “Grihognatui! si: typulu- prognaiu,;- caxracterisate prin:
BC

positiunea;-. parbiei șâu a. fălcei. de - josu, :care,:in Tapportu: 'cotra;

“lina fruntiei,: „este: Mai: multa” s6u : mai: pucinu.. essita afOra:s.
!
 dero. „Prognaitismulu. se pote. applică - la-tste speciele, - de ora -ce, în
seminti'a -alba care 'este: compussa mai cu sema di'in typuri orthog-

Y
nate, constatămu. numerose casuri de prognatismulu cellu mai pro-

AR
nunciatu. Pâte: ânse co inti? adevru .contrariulu . este . mai -pucinu
frecuentu.. „printre popârele de: seminte; Mongolica, si Sihiopiea, care

IBR
„se distingu prin prognatisinulu loru. | |
- In classificăiile. typuriloru omenesci, formele oranieloru j6ca,. cellu
mai mare rolu : a Tramitteti- -mi cranii, “multe cranii» , îmi dicea,

YL
doetorulu “Topinard; in : ver'a trecuta, camân Visitamu. Espositiunea,
antropologia de la Paris. .., -i Da

SIT
"'Tâte aceste classificatiuni, adoptate. pâne astadi sunt. basată, pre-
cumu vedemu, pe: formele craniului, pe dentitiune, pe colorile pellii
„si pe cualitatea părului, fora, ase tine, sema,: de. usurile și asseme-

ER
nările: morali, . ce essiste între: natiuni, fora de a se. studiă pop6-
„rele sub;puntulu:de: vedere allu. aptitudiniloru. si .allu. metodului cu
IV
care "elle: procedu;. la, desvoltarea, loru. “Latham, preoceupatu de a-
ceste consideratiuni, a cautatu să gassâsca ua classificatiune cu t0-
UN

tulu noua; ellu, impreuna cu alti masi filologi contimporaini, a in-.

cereatu să basedie. classificatiunea,” sa. pe deossebirile. ce essistu in
p6ne la, obersi'a
AL

limbi si în. moravuri - a urmaritu aceste insusiri

loru si a: incereatu.: s fundedie ua, sc6la, noua, ua sc6la, asi: put6
"dice, de ethnologia filologica.. “In important'a.:.sa seriere. intitulata:
TR

Man and, his măgrations;. a; insemnatu callea co are să urmedie in -

ED i
La acestu sensu, 'sciinti'a ethnologica.
N

; De-si -acestu.: mare invetiatu s'a axuncatu i in nisce:| cercetări fârte

CE

amevoidee, ide'a, sa. anse: axe astadi adepti, mai allessu în Anglia.
ggin-
Unulu diin amicii sei, imvetiatulu Fergusson, urmaresce ori iginea
popore;
tiloru:: în: arehiteetu"'a, rustica, si -religidsa, a: difleriteloru.
I/

o- cauta in limba, in cântece, în legende si in basne.

precumu. : altii
AS

limb'a, ce a.vor-
Partea ânse: care pote dâ mai multe elemente, este
de: Pigafetta assu-
„bitu fia-care- ginte, : cgei. cunnoscintiele adunate
UI

vorbindu-se in calletori”a,
0 a dialecteloru neserisse ce ellu a auditu
u:d'in -Saggio de lLuni- |
sa:.de circumnavigatiune;:: catalogulu limbelor
BC

Roland, Ti Adelung, lui.

verso allu': 'abatelui: Hervas;. cercetările. lui:
 Iulg si--Tui Vateri. Asta, polyglottă si Sprach- Atlas . allu lui: Klaproth,
precumu: si: alte : numerâse- lucrări . speciali. assupr'a limbeloin. -VOL-.

RY
bite: pe: suprafaci'a globului; sunt. ua. mina; "bogata, 'care--se. pote
| esploată :ânco: multu - timpu: cu suecessu, 'de „cotra: acei. cari cauta. a

RA
realisâ;: aspiratiunile sciintifice: alle. scolei.- noue, :in. care. Lathara
occupa unu locu de onore, e

LIB
nea, - :cea mai: buna si. cea;. mai rabio-
Oricare: aru 'fi 'classificatiu
“ale, theori'a,! tai Blumenbach . de ua: singura, si aceiasi: origine, Te-
"mâne 'neattinsa, .c6ci de-si 'vedemu ua multime de: specie de: cai, : de

Y
oui, de câni, de porumbi și de gadine, unele de ua; -col6re, “altele

SIT
de alt; a, -unele- cu părulu: linşu, “altele cu. părulu -cretiu; differindu
prin. forme -si prin: calităţi; precamu vedema; Gmenii, unii-cu. barba,
altii spâni,: unii ;cu: unghiulu fnciale mai-.ascutitu, altii cu dinsulu
ER
mai-tesitu, ânse si ei, ca. si cells-l-alte: genuri de animale, se xedutu |
“la unu singuru: omu, la ua singura. parechia; si semintiile nu. sunt, EI
IV
de câtu: formele unui genu unicu, care.se împarechiâdia, pastrându
„ facultatea: de fecundaze * ce se perpetua prin
UN

gerierafiuni..
: ii Pat
- a

în 5 eneraeta —. si Selictiunea natuipăle:

AL

i Aaa PE E II Sei atata |

::Semintiile. nu 'sunţ, cumu ''si-au inchipuitu: unii, mai multe:ge-

R

nuri 'alleunei classe: de animale,' căci de ar fi asţu-felu, încruci-

NT

siarea: intre semintii stu. corcirile. avu. deveni: sterpe, precumu: ELă in-
temple la produetiunea incorcisiaiii callului cu: asinulu. :
CE

Theori'a:unui geniu 'unicu este 'astadi. adoptata: mai . de toti -inve-

tatii, Genulu pornesce de la, mysterulu, neintiellessu ânco, allu - crea
tiunii a'uhui „singuru. masculu. si a unei singure; femine. Dero,
I/

" cumu.:de ila, ua, singura -sorginte. amu ajunsu la atâtea, semintii : si
AS

„la atâtea varietăţi de. 6meni,. atâtu de. deossebite: intre: dinsele. prin
forme , colori,: intelligentia,.; si aptitudini ?; “Seiinti'a,::-pene la unu |
punctu, 'este.: astadi : in: stare a-:ne: “eapliă, cumu s'a: operatu: „acestiu
UI

" fenomehu.:; i pai pat pa

La; noi,-unde săiinţiele. naturali sunţ; -pâne: acumu ::pucinu fami-.
BC

liare- publicul, credu :de: trebăintia a precisă; dicerile adoptate, si

 19
intiebuintiat:e,. precumu : Generatiune spontinea, si Selectiune, seu
Alegere: nâturale. |

Y
Pentru ua mai lesne intiellegere voiu laâ unu ossemaplu iin:
fin-

AR
tiele.. celle: mai inferiori : voiu lu: scaietele selbaticu ; _eunno
scutu
-sub numele, de dipsăciis. Semânti'a . acestui scăiete,. seimenata fiindu

IBR
“intr'unu.: locu bine: aiatu si. bine grapatu, dă. unu -seaiete cu totulu.
altulu,. unu: scaiete care nu: s&mena nici: 'de cumu. cu seaietele din:
semânti'a, cărui'a:â, essitu. Scaietele.. selbaticti, necultivatu, se per--

YL
: petua, din: anhu.; în :annu, d'in generatiune. in generatiiine, secoli
intregi, fora de-ai'si: schimbă, câtusi de: pucinu: foimele si. calitatile;

SIT
cultivatu: ânse, :ellu .se preface.in scaietele de. care 'amu. vorbitu',
in seaietsle intiebuintia tu la, fabricarea -postavului, si numitu scariete
- de fulonu. Printua, singura, cultura, si: inta? ua singura stagiune,

ER
| ellu: trece de la unulu -la altulu, fora nici -ua, transitiune. “Acumu:.să
me inchipuimu: co! ua intemplave;aru face ca, ua:semântia, de scaiete
IV
_selbaticu,, “dussa: de -vântu su de piciorulu vie- -unei.: vite. st cadia,
“inti”anue. pamântu. frumântaitu - de: vre unu, animalu, si: 'dupo. ăcei'a,
UN

st fia bine. acoperita de. ricaitulu vre-unei 'passeri ; scaietele essitu.

-din- acea, semântia,; va. fi consideratu: de unu naturalistu, si clas-
AL

satu - ca..ua. varietate . deossebita, , pe :cându -ellu. nu. este de: câtu.
ua. transformatiune: s6u.. ua, : perfectionare. a unui altu scaiete, Pro-
TR

- duetiunile de . felulu acest'a se numesen în. fysiologia,: generat

g iuie:
sponitiznea. “Amu datu acesta, esplicatiune printwunu essemplu,. pen-
N

tru casă nu se . erâdia, co, prin acestu: cuvântu,. se intiellege, :cumu

gendeseu unii, 60. s'aru: pută ivi. ua fintia, noua, fora.:germene. ». -
CE

| „ Imprejurări : fysice . s6u.-:morali:. „potu.-: dă, mascere :la, vaxietăti: de

plante: si.de aximale,: în care gassimu.:calităti si ptoprietăti, ce.nu
I/

„- se afla,:la; genitorii. Jovu... In orticultura, progressele inti”acestu sensu,

| “sunt. asia de: mari: si: de: numerâse, în -câtu-gradinarii potu: dă fiinţia,
AS

1a,. varietăţi. de -flori: si;.ehiaru ' de +firuote;- -cu itotulu noue..

-:Cu eâtu -ua,. fiintia,. este: mai:complessa,.,.cu atâitu : prolabilitătile
UI

de tansformaie | sunt.:mai- ruimerose si: mai curidse.: 'Botamistii potu. .

dobândi de la unu axbore, su de la:uă planta, frundie, ;flori stu.
BC

râde, .de pre cumu -voiesci: se cultive. plant'a.. In crescerea, animale-

+
 80.

„loru domestice: se producă. ua “multime! de prefaceri. si de. traistor=

matiuni, pe care cultivatorii le facu: se nasca ; de pre trebuințiele |

RY
sociali. ai Ia e Ia m
“Unii din iatiaralisti, danău ua. pr mare: estensiune si. genei ali

RA
tate acestei. theorii; s'au 'dussu.cu gendulu pâne a, se plecă: la ide'a, .
“unei singure fiintie primitive, unei singure creatiuni, dicendu, co totu .

LIB
- ce essiste s'a, produssti prin” transformări successive;; - “theoria,. forte”
amagitore, coci deschide unu 'câmpu'pi6- multu intinsu: imaginatiu-
niloru .celloru. vii; d&ro ea, nu-s'aru putâ: admitte de. câtu 'intr'a-

Y
cellasi genu si nici: de cumu nu putemu fi: autorisati, pâne asta-di

SIT
"cellu pucinu,. să- admittemu ua, transitiune de la'unu genu la al- .
tulu; “unu 'assemenea, fenomenu „pâne acumu, nimeni: nu la pututu
nici observă, nici constată,
ER
„Dăco -privimu . la, animalele domestice,
E
pe care:
Si
omului. a avutu |
mai: multi interessu a le transformă, si perfectiovă, de pre trebuin-
IV
tiele salle, vedemu, in adevăru, prefaceri: si..schimbări miraculose.
UN

Allegându. dintr'ua, + turma, pe celle mai bune” vite si imperechiâm-

Dă du-le, sau: dobânditu, dupo: multe 'si: desse incercari si generatiuni,
- _nisce specie- demne de-tâta mirarea, mai allessu dintre cai, câni,
AL

” boui: si passeri. Acâsta,: sistema d'a: imparechiă, produetele celle mai

bune si -celle mai fiiumâse dintr? ua, turma,pe acelle in care recun-
R

n6scemu .calitătile ce 'voimu să, desvoltămu; se numesce in fysio-

NT

* logia, Alegere. naturale stu Selectiune. Youat dice co pribcipiulu

“de. selectiune naturale dă cultivatorului, nu. numai puterea de a:
CE

modifică caracterulu .unei. turme, dâro 'Chiaru acei'a de a 0 trans- ,

formă cu totulu. «Este unu toiagu miagicu, —dice ellu,— prin care
«putemu chiamă la vi&tia “ori-ce forma, ne place.»: Lordulu: Somer-:
I/

ville ,- vorbindu de crescetorii ds.0ui, se esprime astu-felu ăi «Aru

AS

. icrede 'cine-vă co-ei. zugravescu ua, forma, perfecta, cări'a. apoi îi

«dă vistia,.» Sir John Lebright;: se obliga a dă, în trei anni, orazibi
UI

„de .ori- -ce. culori si de ori-ce dispositiuni de penne i: s'aru cere;

- si6sse: anni; ellu. pote: produce porumbi cu cioculu Si: cu labele ce
BC

î.se voru .indicâ: de mai nainte; DN „i

” Alegerile naturali Anse. trebuiescu facute cu cea: mai: mare : câr-
 , SI
-cumspectiiane, In; 'Silesia prusşia.na; unde crescerea, ouiloru merin6se
-a luau sua, fârte:.mare: :estensiune; junii cultivatori „"si:au: facutu. ua,

Y
-adeverata,. messeriă, -dtin arte'a,:selectiunii.;, La; turmele. lui ,. Bissing

AR
:fia-dare;: buie:este! cercetata, de -trei;:ori-:pe:.annu, este clașsatia, "si
insemnata,“ dupo.; unu-::studiu minutiosu,, care decide: d&co „trebuia,

IBR
i;destinaita; la. iepi-oduetiuine: :s6u mu. ir: iza, e
„ Căltivatorii. cel". vechi eredeau.+ '€0 iîneoreirea, „imbunetatiesee. Pro-
auctele;, asta- di :ânse; s'a. „probatu.. co.„acâst'a, eră: ua, exrore , Şi ;cre-

YL
* scetorii de: vite. cei. mari':ai „Engliterrei, ;ai., „Germaniei. şi. cei. Arabi”
:se ! ferescuii de coreitiuri., :„siile. usitedia,. mumai: între acele: individe

SIT
„CB el: numieseu juimetăti:. de specie:; s6u «sub= -specie, ; .adeco intre .acelle
care-au: tintre: elle mai: multe; assemenări; si relatiuni;.. chiaru atunci
„âmse-:ei: o-:facu': -ac&st'a că: multa: bagaie,i de; sâma, , -inr câtu. asta-di

ER
iazte'a costă, in mare; „parte, in: bun'a intebuintiaa-e a, allegeriloru
Ma turali, : azi tote Dai ape . pe pir pia pi, i . mei Pr
IV
Din irârneaza „cate- crede multa, in; imbunatatirea, ispecieloru prin
selective “crede; totu-ua-data, -co-:: calităţile „fysice si morali . alle
UN

omului . depindu -de ua. multime. de alte imprejuriui, si:.mai cu

-deossebiire: de : formatiunea: geologica a: pamântului, in, care. se „pro-
AL

“ducu..::Acâstă assertiune, de-si! este. fundata, “totusi: nu: pote fiiridi-

- cata. Ja :inaltimea, unei. theorie; precumu. 0 crede invetiatulu fancesu.
TR

2 Imbunatatirea specieloru::este' ua,. cestiune; forte. difficile; se pote

'diee;'co trebuia; sb fia cineva, nascutu ex escetoriu „de: vite ;. -este. ua
"iesseria, 'Gâe mu se pote invetiă in -cârti. Rau omu; abia, dintr'ua,
N

mia: unulu 5 care: desvoltându-si,; facultătile.: prin, educatiune, -înve- .

CE

“4iabura;, studiu si: practica, -să.-pâta,. deveni unu .crescetoriu folossi-

“Voru Dootârulu Hooker -si -doctorulu; Asa-Grey observa cu: mulţa
I/

“Areptalie; co exescetorii nu produeu de-ă-dreptulu:, varietățile ce ve-

“demu: ivindu-se peitâta, dio'a, in; animalele domestice, «Nu putemu,
AS

"'adieu 'ei,: nici produce. varietăți; nici--oprl producerea,: loru; nu: pu-
ateu: de:câţu: să 'conservămu si! 'să inmultimu. pe; celle. produsse. Nu
UI

ase! pote” face''a.1t'a 'de -câtu:a: spune. fiintiele.. organisate - la, nisce:
, |
“dcondititini de ua! vistiaj; noua»:
tz dai a -; N
: in DEI pr i. - „
BC

. îi, Pin serie''de. allăgeri naturali, urmarite si. studiate, secoli întregi
U
 ga
“crescetorii:: de :viteiiai'Buropei an:-ajunsu a;:produce boulu':de:: Dur-
'hani''si:de i Nordfolk;: oui'a, :de/:Devon:si ;oui'a;:merinosa,;i:callulu a-

RY
'vabu' si 'englesujcallulu.'de'rMecklemburg „ide Normandia;;:; s6ui:de
“Andalusia;, '“cocosiiilu.:de hatalia":(game-cock':allu: iEnglesilorn) -ete,

RA
Ciiie! aru“putb dice, vedi6ndui witele peifeationate: 'si'ieomparându-le
cu celle ce vedemu la noi, co elle essu:dinti'aceiasi sorginteit. Mil

LIB
“si: 'mii'da! tiarisformadiiuni din generătiune tin! "geberatiune, ipri se
N lectiuni: biiie: studiate, au! produssu ':deossebirile "ce Vedemu:si:deosi
"Esta”bine iconstătabul şi probatii: €0, mui'numai:ecalităiile fysicei se

Y
“%iadsimitu “de. la parinti” la “fii d&to “chiaru: si'icelle intellectualis:si

SIT
"morali:De (vomu -cerestă, de: essemplu, : duoitiâni!ide'acieasi specia,
frati: Win: acellasi “tata, isii'dinv:aceiasi-muma,;/si :s6“ voriu! 'dress!â |; U-
“mulu::la''venatu. de: prepelitiie: si! cellu-l:altu :la;-ivenatu: 'de» apa: :este-
ER
forte: ptobabile ico'tipuii:: ce: vonu: nasce /d'inii.cellu::d'â ântăiu voru:fi
mai applecati - a: deveni . prepelicari „. VOru av6 mivosulu . nai”. des-
IV
"voltatu, 'nasulu'“niai!: bunu, :cumu:dicu venaitorii;,: de ;câtu::aceii care
UN

"“oru' nasca din: cellu-l-altui-sacei?a :voru.: fi mai dispui la vânatulu

) e . .
Eta f Dita
MEL î. ” d i pi . ” .

iute mintii plai Sia cutie, |: pi p! Sai i sii

Ie: de! ratie: i

“ Ua alta, causa; caie'are' ua, foute! mase” inriurire. assupră,! eonser-

AL

văii si propaguii 'specieloru, "este: allegerea sezzuale:: Estă -sciutu:+ co

: feminele' sunt; forte: simtitore la superioritatea; ce; au: masculii +u-
R

'nii assupr'a! âltor'a; atâtu "prin frumusetie câtu si prin: putere. Sir
NT

“B. “Heron: citâdia, 'essemplulu unui paunu,: carele fiindu.:co avea.:pe

“bennele- “lui: nisce colori: mai „deossebite; de. câtu cei-l- alti, :erâ.pre-
CE

“ ferau' 'de - tote: paunitiele,: in: câtu-nu: mai. lassau pe. cei-l-alti:, să
-se apropia de! dinsele, Toti venatorii: eunnoscu: bataliele :de: prima-
“v6ra,. intre cocosii selbateci .carii, : adunati intr'unu ochiu: ;de, erângu, .
I/

in “diori: de: diua, se”; batu.. dinaintea gainusieloru,, ce; stau dupo
AS

„ctângu sii: privescu ca, pe .nisee: cavaleri. in: câmpu inchisu, astep-
“4ându să cunnâsca:pe'invingetoru; 6ro :dupo' seversirea luptei, se ieau
UI

tâte” in “sboru: ;dupo' cellu.: mai: vităzu, nesocotindu. pe cei. invinsi.

“Lupt'a: intre. masculi: pentru! possederea femineloru; merge. la.u-
BC

nele animale pene. a stinge. speciele: celle . slăbe;- «De-si.: din as

“asemenea “luptej-dice Darwin, nu. resulta,: „totu- dauna mortea,
 83,

_«d6ro: invinsulu: săjuinge! a ini mai centediă. ișă perce: ase; reproduce,
«sii; este siliti să âmble sola: să;fuga, șb tatacâsca si sd; bai”

Y
«sca singuru; » tate De pieri tea Urat ii ue ai tul

AR
-i- Unu fesserpluiz forte conehidietoriu; despre; acâst'a,.. este «cei'a.. ce:
s: "ai coristatatiu in: Payis;« cusoceasiunea, „ridicării -necuraţtieniiloru .de

IBR
la, Monitifaudon:: Candu /3'a datu; in, intreprindere; distrugerea, sidreci-=:
lori) „caiăs misiuhâu acolo. si, communicau: prin;.cănalurile : stradeloru.-
cu: tote; casele orasiului,; atunci :sju.:constaitatu «co, isidrecele de.:Sue.:

YL
dia; „caree.lerâ: mâi: nainte cellu: mai. abunădantu in; Pariș,: disparusse:
mai. de totu: vineâtu., pe rla-;annulu;; 1850; multimea; cea, mare ' eră.

SIT
de isidreci: de ;specie; engleza. ;-Acestiia,,-fiindu: mai: puternici., SI: mai:
frumosi : decâţu cei::de Suedia, au;i;distussu maieu, totulu : pa „.cei-,
l-ati; iopriridu-i:: dera.se veproduce,;;!E Ol reirețeat ție

ER
ii Allegerea sexuale.se; observa, si la: „animadele, de; ua; Ordine supe-
ridre:!Gorillulu.. aiescerin; că-l șn "ro indata ce: unu ;masculu. a-
IV
“junge la etaitea, de adultu „lupta ântrei; cellu:..teneru
si cellu. be-,
trânu d? in.Icârdu:r;este atâtu,de:erâncena,, rincâtu:mai “totu-diaun' a
UN

serinehiaie. cu ;:mortea.: celui; ânvinşu:? Femirels dau, preferinta pu-

terii si, fiumusetiei;;;i: an vaslui Pe EL ta i
AL

»7 Amul intratu: inptoţe: aceste, amerunturi,; fiindu con! ordinea, e-:

producerii; 'fysiologi!a și. sanatomi'a ne: ata; 60 tote legile. natuz
TR

rel, obser vate:/la,, animale. ii 50: 'gassescu si la; omu il modificate, ne:
PT

„ gresitu în applicarea loru, prin educatiune si prin legi. d i

N

lo ui rii ma iri grei IO za pir a pa ei “i i

i sii —aImnuiltireai si: disparttinunea, Specielorii;: tie ri iti
CE

erau ional
one fi RT. peria FSE Aa til duri cpt apoi Da dap.

| A epea disparitiniloru si tamstormbailoru observata. da „animale,

I/

este ; -adeyerata si „pentru, gintile si. semintiile; omenesci. i; i. :j,

„Bimbi Mă Cassius seui printr. altasselle dispatu, se, tasta si. se:
AS

“ mea, a, de. a a, sir; dea “Too ini„nconditiunilo. cerutei ăo- “irptejurăui

UI

.
| si-„de necessitiate. cote TD PE d, idile
? ? rar Alu poata

Di in; concursul ajdiverse, cause sia; 'deossebite. conditiuni; atâtu!

BC

ințirinsece alle: maiturei „omului, câtu, sicaille iinfluentieloru:! diin :af6ra,.

 4. a
geologice, atmosferice, climaterice ;“sociali si:politice,' s'au: nascutu.,
“semintiile si varietățile 'de Ginehi: ce vedemu astadi. pe faci'a pamân-

RY
tului, De acolo au provenitu appazitiunea, de ginti nuoe:;: răpidea
“inmultire 'a; unov'a:si tendenti'a, spre: "inipucinare' si: chiaru: dispari-

RA
| tiunea;: altor” a ;''acea tramisformaatiune' 'perpetua,: îstori'a, ne“dă: ij
l6cele ''de“a;:0'; uimari,: “Dâne'lai unui puntu:: Chiaru stadii: vedeniu si

LIB
constatăm in: 'semintiile: inferiori alle Ameiicei “si. in. negrii: A fricei!
“ua''thare tendentia: :spre.: impucinare si: “dispanitiune;, peicându' se-
minti:a;- alba, 'care de: pucini''anni'i s'a, 'introdussu. in: noulii:conti- -

Y
nentu, “prospertdiă,:: 'silise” intnultiesce 'intr”ua „proportiune cu deosse-

SIT
pie: răpide;:d6ro totu uadata.s'a observatu laidins'a si ua tendentia
de':'transfoiiihare ;:de'pe curu'chiaru se: ipâte distinge “la Englesului
“si Germanulu Europeanu, de: Engleşulu isi Gterm anulu: Americănu;;
ER
Dupo: pucine. generatiuni ,' vocea se. preface și;; mai: toti -Americamnii
_vorbescu. camu: pe nasu::si figura :li''se! Iungesce; barbi” a luadu” ua
IV
desvolţare. mai mare'in lungime.:: eta tara plai,
UN

“Femeile! de 'col6re: rosia: sii'celle :negre'; 'au ua: paziticulaar6! apple:

cae. cătra;bârbatii albi: 'col6rea,': inchissa;: este. "considerata, : ca ua:
proba, de inferioritate. Negrii mai allessu se simtu: umilitii: de cp
AL

lOrea- pellii: loru; “ceai mai.i:mâre'ofensâ:“ pentru: 'dinsii' este! deca/:le

dice':cotsunt negrii “de candu'- s'a, desfiintiatu sclavagiulu: in! Statele=; |
R

Unite: de: lă 'Budu,: megrii, in locu:de: a: „dice! co':sunt -liberi,“dicu co:

NT

„sunt albi. „sti Rit aae Dede ci tote inuui uita (ţi ia

| La omu, pe lânga causele fysice, apoi mai vine si unu, altu ele-
CE

mentu care contribuis+ forte multurila;: iumultirea-si.“la impucina,rea,

| semintiiloru. Omenii de coldrea. alba; sunt mai. activi si. mai labo-
„-ziosi;:. e6i'a-de; face .co::ei :se; 'potu:bucurâ: de iuai ză! nare buna-sta=
I/

e; se nutrescu''si"se; 'imbraca:'măi Dino, ::se” spalaj: se: "padiescu de:

AS

frigu sirde caldura, „Îsi: facu locuintiă;:: “măi! igienice: cauta: sii afla,
mijl6ce : d'a; “inlatură;i si: d'a; -vindecâ'un;: multime de -bâle: 'dâstrue»!
UI

tre 'ălle.. vietiei si: "degeneiatore alls: i speziei, se! silescă a: impucitis/ -.
causele de mortalitate, si a mari durat'a,. vietiei.. Staitisticsle pro“
BC

bedia; întir'unut :modui: necontestaitu;: co'vistiai: de: râijlocti: eresca'' ms

contenitu: la; năiunile: civilișate, pre când a! 'omeniloru': de: "o0l6re!
 scade; Acâstai: immpucinaze” se! 'obervă,' “mai'cu sati in coloniele: ande
să desfiintat de“ mâi “iuti : anni: s6lâvagiulii. tr tai ni

Y
Dranisfovmaltiinile si 'stingerile' de: Specie nu ati nici de: curia

AR
| legea; peifoctibilitătii , “edei: ell6''nu”'se: facu” în detrimentul” 'ginti: |
„Lor: 'active' si intelligânti. 'Totsseiiel, “vorbind! de popâiele. active

IBR
si de 'popârele' indolanii; “dice: 607 «Cei verticali A„VOru “face cucerirea
. «celora orizontali.» » | iii Pa iata 4
zei

YL
«Ca si isiălri” a! 'De' qa inceputa “oxigăhtu ictoricu tote: fiimiliele
4

si'au Glteratu Caracterele Joi “'esseritiali.. Pâpultitiunile de! astadi

SIT
«alle Bulgariei, „alle Albaniei si alle Turgiei Sunt; de inibodubtiune
aiecente. “Ce erau 'cells: vechi Thraci ': și Geti; ni 'se vespunde; d&o'i în
atrEbămiu, “la O ndulu: nostru, ce' erau "Phrăcii. si "Getii ?. Germani, ne

ER
dice” unu “scriitor; 'Slavi;” ne xespuide' “aula ua matitină' care s'a,
«stins, 6" spiiiie eta £ “alla! “tneilea. “Int? unu “'cuvântu,” "iedomirii,
IV
sinduoiele! si. divergintie in opiniuni. ' Sub alte piivintie, “enrinăsceiiu
UN

icevâi despre “dinsii” ; scimu,, de. 'esseniplia, nvulte despre. velatiunile

0 politice! “oiiiinâscernu,' briiăar 6ra, cumul au vietinitu' unele: din |
igrupelă ora; dero' scimt “pliciiin despre clasificatiunea, 1oru: ca va-
AL

«rietăti” dei specie: “sciînu' forte“: Ducinir, “fiindu co” Gretii, de: si “au
uscrissu. „istoria. civile“ a “Omului, “dero' istorie a: “lui „Nsica, a “fostu
TR

i fOst6: Aidgrijita! tat iii î, AD

Humboldt ; în privinti'a transformării si a; “asorta Vino
N

„ginti,! dice: ă “a Uui6l6; ginitiii “tare ipităi de: pămbritulu” ce 'oceupa, au

- «pututiu 4 împinse ; chiaru. desfiinţate prin present” a altor iuti
CE

înhai/ desvoltate ; 'd'abiă ai “mâi “rebassu! “despi-e! dinsele- ua, “amdiătire

| «po! căeristori:a, "so: pâta adună; [iz:0 altele, in. “assemenea; impre-
I/

dgiuiăti,! simtinăui! se” inferiori, “tag, tigcu muti si: “tidiri; “atu:fel
.
«unele “popore au „devenitu ăvigatori îi di'*aobănaitu' ctibinoscin:
AS

atiele geografice.» -
„ Astadi, mai multu de. câsu- ori-cându, essistenti'a, si perpetua.rea,
UI

unei ginti este strinsu legata, - de: desvoltarea ei morale si intel-

nu ae ua
Jectuale ;. fia-care poporul este condamnatu a. peri, deco
BC

de
-missiure de. implinitu,, scu dâco nu o intiellege, nu ingrijesce
dins' a si nu se applica la. realisarea,. ei,
a
 Formarea, si. „dissoluțiunea, „ViGţi'aar. Si.„mârtea,,, sunt, .nisce condi-
tai fatali, de la, care : nimeni, nu, se pete suștrage; materia, si, for.

RY
matote;.i „sunt; -Suppusse;. Spiriţulu, le. aduna; si: le dă, vibtia, eade- „.
-Verata, Candu. ellu. se;; corrpmpe, „mater! ase: strica. se. „desface. si

RA
se, dișsolyea Ta ginte, Ș6u. ua „semintiier reappare! șub alta, “forma, si.
sub. alte „cohdităuni:,, „Ca, s rii pea Spirii, „căci, numai lu
pote. dă victia, legi si unitate, | iztarsto pt

LIB
î d»

i ntr ua, societate, ce. „mergea, . spre, dissolutiunea, ei, "Mantuitorul

a, „dissu, +i Va. „Veni: spiritulu, adeverulni,; Spisitalu-; Sântu, „Pe
ID? isi

Y
"xcare, astadi, lumea, nu lu „pgte. primi, fiindu: -60,,.nulu, vede si pu

SIT
datinâsce, 7
«cun as EI i se nor]!
ri
îi Ir ti e ui PA oi i at rca £ î „sfta „a
Dăro, 6re, omulu, astu-telu camu, iu Yedemu.. astadi, „e “Ba ape:
gculu, acestui, genul; „Obseryatinnile, „ne; probâdia eo, din secolu,, in
gecolu, „omula, „se desvolia; si în, părtile salle, „iysice,. si. în, „ouganele
acelea, care preșiedu În, Inoraea, „intelectuale, Camgu, considerămu =
IV ER
armurele, gavajlerijoru. „celloru mai, laudati de, iştoria, pențiru. „punte:
rea, „loru „Eypicau, acelle, amare. sunt strinate, pentan. unii Omeni de -
UN

talia, de, aștadi ;;. in, „cimitiriulu, de, da „Pbre- Lachaise,;

din Paris =
s'a, constatat. „Cumu;, „:e9 [. erainiele scheleteloru, de pre, timpulu, lui
Indore XTIT,; „erau Taj, aici, de, „cât, „alle „celloziu : de;astadi;, ir,
AL

„It ma, poerma, „englesa, Newton | este ;presentatu, in;ceru de. căţra
R

unu ângeru,. „ca unu specimen de. ua fiintia, DONA; Care acumu,
sia vitu, pe: pamântu, ;
NT

iezi pi ri ii rii it 4firfu mii

„Cita, ce, nu, este, contestahile, jește „e0.. omul, “merge erfeptiongin-
duse neincetat, a,
CE

î Pai îi „a
ic et a ia rit - paie > iesi a:
„Cerceţarea, „difierențieloru, ep essiste între; „dopssel bitale.; semintii,
iii a

| gini. și, popnulațăuni, si, care le; casacteridia, Sie; determina,» tenden>
I/

ţiele, Joru; sociali ; ȘI. distiputiunea, lor; pe-:faci ai: „Pamentului,

E
„vera, face, obiectulu, unui studiu viitor, tetris
masa
AS

peritiiar? alese
UI

, , a: ; . k- A e „2 . „i EI
eu | . , .p.:
Pare
pm , ra „e
E
- e cui
PT EP
Di -
fica„i
je fa
OO
za
recr
pei
pd
a i. pi

IRA
ARE DEPEs la DA Dati
_? . Pad
Pa
mhz
Sa
aa
făra
BC

Ă i , A a
ESP ti „ir ARE Ca
EN
ICI ati
d Pa
SUDOR
i | pe E PR pf
zl riza
! pp ui br
N! îi iri ea zei for pre? ar pe po
Eat Di NOE CTT Coe Tati
ma
ie o .. far Lou
data„f „fre 4.
ae pitt dei
fu poa [5 str pa
 AB)
, id
| ata
| .
) ar ji
iz 3) 3 ej pie pb
RITA re
brat mu Pi EN
Ge i Pia ' Si
Cefa aa te pa i e e . ,
| ea ORADIEI OAE pa rii e ţa

Y
| IN
. A ..
“
, e, RR SR : .. . - Ii

abat DIIGO
Ad 7ri
i Csi] i fi
SUL
Pieta e ei evul pap? „e

AR
fi: 2. iii + mita astă] îi 1
r . . . N . . ”
1i*j aie fitiţ i fii "7 tare
a DS IOE IPEOR Î0
lau!
iea0
iza pe a
iti
ti
m a
mi E PET
E Ei
AEOe r bopecaey esotrinerai
UIT pecc peirenirre
POET ere pr
a a ” Ziar
i

IBR
Pee
ID ii
rap
VU
tza zei
PD ED eta

japa, Dies 13: ,-

YL
Pica
Tai
SIE: ui - zi is Pi
40
ui)
i Li
s E Să -
rii
Pip ta
e [ipeici [ti
€ș ziola NOTIUNI" pH
pe ț .
at i -
EN!

SIT
ia i ra ăn isa triere i a fad E: oh i) li ri d! iri
nel 1. soiciiilo ore PRSPRE. crt pazei DD ola A
za

Za

ca e due BAS A, „AGIDU,SI (SARE,

-

“=
SI
—

ER
a a sri "Î îi iri NI LUO: iai sti iu Didi a PI rit cita, nf ji ii iii AI
cor paie srp zu « 1 E

EI
Ă e lit ir Ji N iii imi iti DA asul
IV
ICOLAE ECLU .
pm Lit iii „i fiert iri artere Ceea at
i iii iai “iesreinu'! coRnEsPONDENTE i di tt tii e a
pate eat ID IIIar: „i pupe Pa
UN
sia T[i ' Mp
“ EC aaa
. q=. 7 „Şir
e azi ta
PR ed Pe Pa) ; 1 Sa
„$

e
Dad Ama
zii
ei
CR)
Î)
Ce aDE free
Dai a]
ceÎi
dat
"peer
fi ii
rm! i -
Ş: [. t ta pa iii i

“Natur'a chimica. a unei legaturi? (eonibinatiurie sa. compussu) de-

AL

pinde de la; calitatea, si cantitatea, elementeloru, cari se; impuna

Spre aa , formă, legatura. Prin acestia,a, putemu aa le deossebi un'a de
TR

stirilor lg! pateu sapa si imparti! in. “unele. paeine iizeupe,. d'in-
N

't6 căii: basele, aidele si: shrile sunt: cele mai: insemnate printre
CE

legăturile ! chimice. : pa ia tai taiati

:"Notiunile” acestea “Du'potu : fi stabilite: definitiva, ci: elle varisdiz
dupo gradulu. cunnoscinţieloru, ce avemu despre insusirile acestoru
I/

'individe 'ehimice; 1n- -presente: notiuile: de. basa' acidu. isi, sate sunt
AS

| precisate prin urinatârele + movme i n ie fat

pr

7. ! , . . . . * . „Y

IRI: .t 3 ai ae ae MIRE LR i Ă ” ae ”

l. Pentru base [
UI

T.

4) Fia. care basa, contine: hydrogenu,

BC

.8) Hydrogenulu. basei, se „pâte, in „parte seu în totulu, inlocui

| „prin vadicalu de acidu, formându-se apa si sare, |
 | | 88_ |
6) Bas'a, “ addussa * in xelatiune chimica cu: acidulu. Hyar6-
nitratu s6u hydrochloridu,. pioduce apa si sare

RY
d). Solutiunea basei intr'ua, solutiune indiferente, colorâdia,
_venetu tinebur 'a vâneta, de lacmu, inrosita, prin acidu; &o

RA
„tinctur'a, galbena de cureuma,- brunu; constatându prin. a-.
câst'a reacţiunea basica, s6u alkalica,. |

LIB
2, Pentru: acidu p-
E a) Fia-care acidu contine hydrogenu. i |

Y
d). Hydrogenulu acidului se -pote;, inlocui, in . parte stu : în t0-

SIT
tulu, prin vadicalu de basa, formându-se sare si apa. |
c) Acidulu addussu in relatiune chimica cu hydroxidulu de
| aliu': '(potăsit) sui: de natiiu . (soda), : “produce sare si apa.
d). Acidulu desface anhydridulu hydrocarbonatului d'in car- ER
3 bonaulu de natriu , „formându- -se apa si 'sare. SE
IV
%) Solutiunea, acidului intr? "a, solutitne indifferente, invosi6sce
UN

tincbur” a vânata de, laemu, si ingalbinesce tinctura, de

cureuma, colorata, brunu „prin “Dasa; cei'a ce constata reac-
„ biunea: acidica, 60. Ara, ebrietate
AL

gr * Pont sare : tsi mita i DECI AI Oa

. _.. . - , „: e IRI . Ț . ,

r.. r io: DOD ti

R

ie

i a). Sarea Estet ua leggătură; compussau: din; camţitătă; ccnivalenţi îi

NT

ti ti alle: xadicaleloru.: de:basa si acidu, seu ua compositiune, d'in |

| „aceste. vadicali,. cari: :potu; contine în. parte, si. hydrogenu,; :a Bi
CE

„cărora legatura, ânse -este mijlocita, prin: :oxigenu, : sulfuru,

“selennu,. telluru: S6W Anoru, cu „valenti' a. egale a radicalilor,
legate, nr pia ra i ti dai
I/

o). Solutiunea, - sării „in.solutiune: indiferente, pâte a. de. veac

AS

“tiune allalica,; acra s6u meutrale,; iii re ri

Formul'a -gener vale pentru aceste trei classe de legaturi este. i
UI

e 2 ae - Na pi ii a) Ha

BR E. E | | m
ici pi
BC

in care Ri si “Ri iiseipăăia, vadicalile de bâssauii ŞI! "acidu;. a.si'a sunt

7
pi 1 2 E a i pi «ti it i, Ri e na
7 . . „ . ., ,
 _s9 |
“ălentăele “titei “cari. constă: relatiunea, i 200 's6u'. z=o: Ha re
„presenta oxigenu,

Y
sulfuru, selenu , tslluru, fluoru s6u mai mulţe
'de-ua-data, dupo care se: fornobăia riuinirea baseloru; acidel

AR
oru 's6u
„săziloru, de legaturi de. oxigenu,. sulfuru,, „selenu, tellura, Si fluoru,
„s6u. de, eombinatiunea, loru:. a

IBR
A Ei
"Di in “formaul! a: „acsst a vesulta „cei'a pentru base ; dâro devine
m:

YL
a - : m Da a eg E iai ipuia nt . “i az în

R = B, unde. penizu & , sustă relatiunea : : 2 == 3: asi, d&ro i,

:
|

SIT
i: i . ii : a Z.: z. Da ta?
i i bi , - Ro E H ir ui catia!

„Spre essemplu : m a pi .

ER
iiFOR - hydroxidu de 'kaliu -:::iii
NSE" „ hydrosulfidu de natriu
IV ,
Bild (0 Hs - hydroxidu de bismutu ana

_- ONHA)OH hyăroxidu, de amoniu

UN

: N (Ca H5) OH: hydroxidu: 'de: totraet;jlammâniu:

UO0H -hydroxidu de uranu -i-.'-: m
N He OH. “hydroxidu- de aminu.. .:si altele „ii
AL

„ Basele- continu. vadicalulu LR basa, sub care. se.o intiellege. acellu

TR

zestu,, ce, resulta,, deco se eliminâdia,. d'in moleculele. baseloru, .gtu-

- pele. o, hyârozilu,. SH, yărosulfilu, SeH, „hyăroselenilu,, TeH, hy-
N

e i, catre
CE

droteiturila si pa, “yăroiuoritu asi6 dăro. raze R. Da

RIP i
„De essemplu : Sa
EoH. — 0H = HK
I/

yăroziău de kaliu - . hydroxilu +: Ealiu (radicalu) a

AS

i FE i = . KE i ia
Î ! KFH
i - yăroacorili 'de Faliu - E „hydroâvorila “ kaliu (radicala) A
UI

KSH. SH zi m K pi
nyăroslfilu de alia Ă găroselala kaliu (radicalu)
BC

_Dâco se detrage din grupele OH, SH si altele alle basei, totu

byârogenulu ecu oxigenulu seu sulfurulu si celle-l-alte, ca He O, apa,
 | 0.
| Ha S,: hyăzosnl Ban, și. celle- I- alte, „remâne. cnbyăridul ernvăromur î

RY
ini i: i iii bici ID IDRE aa RE Tie EA LX &: at
IE fidulu. Si, altele, alla. bose asi6, dăro. iter ațe în ncia
iza R E: R ut,

RA
"Se intiei joze co citi ăidele si “conte. ilie alle” Vaseloru, cae don-
tinu grupele numite in numeru cu sociii, se poti, torimă “d'inbriua,

LIB
molecula, pe-cându, dăco.eunbi-acestei, grupe. in: numeri: „făra, : sodiu,
se receru, spre formarea anhydridului | si celle-l- alte, duoe molecule.
Spre''essoiaplu € TE a Pztzi D= E

Y
Ca, Oa Ha — "HO = Ca O

SIT
| nyăroxidu de calciu - aa. Si oxidu. de calciu,
Di i (enhyărăo) ,

2NaSE — SH = Na i.
hydrosulfidu, de matriu at “byărosulfdu.
. e
ER „„* sulfidu de natriu,!
(anhydrosulfidu)

2 Bi a) E. —3 H20 = Bin Oa... si altele,

IV
byărozidu €de bismnta + iapa „ozidu de bismutu,
| zei DS ae + (anbydridu).
UN

Anhydridele: Si: celle- ]- alte alle, baseloru: sunt; identice. cu oxidele,

sulfidele si celle-l-alțe;s: i iii i |
D'i in basele, ;care.:possedu mai. malta. de die îrape de nyăiozilu,
AL

hydrosulfilu si. altele, remânu, dupo. detra,agerea, unei molecule de apa,

nyărosulfidu si” alele , “Anco' hydtogenu care” se pote inlocui * prin
R

„ xadiealu. de: acidu: “Tion a nu inestatu a fi ua băsa, fi, spre a

NT

se “distinge: 'de'băsele mai: nainte desciisse, câxe” se” “insenanădia, * cu

„numele de, base normali, se numesce, asa amhydriea, Aceste se de
CE

ducu d'in "foinăul'a, FR a Aa : a

pp ei SRI
| „RR BEE i
I/

a i
AS

lo ” . 7

în chipulu urmatori iu : ca v Valentie (unde > <a Sunt legate de

d
H prin E, prini:urmare mai;-remâne z—v, „valentia; de: la H,
UI

câtu formul'a sa: preface--în urmatârea, : Pa

E tie riza gat a tăi ini |
Ia a cz ao. ae
BC

i ati ie ui a E “R. Br Hr: ii Ra a a Ci Si

:, | pp Ea Pre 3 ” Ia Cetea pf ori
 “De essemplu': : sătilă : te la ete Bio oriea Sarei et

Y
- „ N : A

Bi Oa Ha. — H20 "=. "BiO2H... si altele,

AR
byărozidu de: bismutu apa i. hyăroxidu de bismutu,
e | (asa anhydrica).
Dâ&co se , formaddia, pas a. azihydrica dintr ua, molecula, a basei nor-

IBR
Bg mw
medi, atunci se. pumesce basa amhyaica intormoleoplara : RE KH,;
=

YL
-&ro d6co formarea, ei a provenita din dus , „tei, stu mai multe
i ZZ E i PV]
molecule, este ua basa, anhyărica extramolecalara 1i1RE EH

SIT
i ZZ, at ! +
Pentru esseraplu POE a
Bi Os Ha. — HO i BiOH

ER
hyărosidu de bismutu apa hyărozidu de bismutu,
ati Darie pita
IV da „(basa, anhydrica,. iintermolecura) +
it tts e „Pra 95 Hs. —— Ha i = iu Rea 05 Hai... si altele
a * nyăroziaa de. teraa apa - + hyaroxidu..de, feru, -
UN

tă E ap ae ““(basa ăuhyărica extramolecălara),

:De: la: Ijăroz6aulia: unei''base: cară 8: pote” inlocui: ie ia diealii
de acidu, depinde aciditatea. „unei, „base, De acei ea se niumeso6' Vasa
AL
TR

.. ii
dica, ds6ă- inlocuirea este: bi: “tri; "de. ni'ori' posibil,
N

„Spre essemplu : Si = ÎN
CE

NaOH” “nyăroxiaui de “titlu; bisa inoiiacedica, i

Ca, Oa Ha hyăroxidu de calciu, basa biacedica,:. ii iii,
“Bi Os Hs hydroxidu de bismutu, basa tnincedica,
I/

Bi 02 H.:. hydroxidu de bismutu,:basa monacedica,.. si altele.

AS

Talocnirea h3dxogenului' d'in: grupele. OH, -SH, si altele, in mole-

culta: »unei- base:irise;: numesce si atomici ae; este deo! “identica cu
UI

aciditatea si “Bydricitaitea, unei base.:: Pa i Si,

« Hydrogenulu: guupeloru :0H, SH, si: ăltelai-âe; niumesce; spre:-a,: se
„put6 deossâbi'de altu: nydrogeni; case se păte 'ânco află “in molecul'a,
BC

Dia
dai

hydrogenu typicu. |
y

„basei,
 92

| E D' în formul'a generale se deduc cellea pentru acide; deco:: |

RY
ti ae 3 iii R = | Hi8. ..
ri 2) | 5 ” - : Pe
„i frii Isa

RA
„0 ! în Bi ii0,

LIB
-"asiă dero:: “RH, - -- 'scu:dâco, i

Y
Pe A E E LT Ă R = H SI
a Be e a

SIT
a
„prin urmare; _R | B | H.

Acidele: formate. dupo 1],

ER pa
ai „t

sunt, monobasice , pentru-e co i tote -con-

IV
„tinu în. molecula, numai uiiu atomu de hydrogeni, care se pâte in-
locui. prin 'radicâlu ''de basa. Acide, cari continu, sub form'a a-
UN

„c6st' a haloidu, „se numaescu acide de haloidu., Bssemple pentru, elass'a

acesta de. acide, sunt : e ta
AL

| e AH... “nyărocloridu PI |
RE)2 FLA | „hydrofluozidu . e
i za,
R

„ON H hydrocianidu.... si. altele...a Caci i,

NT

„ Radicalele acestoru acide sunt resturile d'in.: moleculel6; 1oru,

"care resulta, deco se deitage nyărogenulo; asiu dăro .e

CE

Re
| Spre essemplu. . ÎI —
i eta lar „i „ti 3 E - e,

OH - ăi pp: =
I/

/ a i
„i doi 2 hydroclofida:!: 2 iron i
+ „ „eloră, (eaăioalule) i
AS

„ONE. = Hei 0N ii
nyărocianidu Se “ hydrogena... as cana, (adicalala) .. si altele: -iz
UI

- Aceste acide nu au anhyăride . îs si, celle-l-alte, .. Nei

„ Acidele, cari sunt formate dupe a, sunt de; differiţa, . basicitate, N
BC

dupo.. cantitatea, atomiloru de hydrogeau înlocuibile: prin vadiicalu,

de basa. | ; . : .
 98.

„De essemplu :

Y
"BOs Ha: - hyaroboratu,

AR
| "“TOsH. hydroiodatu, pi
| i - Ca Ha O4 ( O He hydrotartratu,

IBR
. 802 sH hydrotionosulfatu, |
An 02 H hydroauratu,

YL
„n OrOa Ha. „_ hydroeromatu, ă
e biti MnOuH E hydromanganatu, „ E
Da ONOH., = ă hydrocianatu. «. si altele.

SIT
E Elle au de -vadicalu acellu restu, care zesulta,, deco! se: elimin6-

ER
dia din “molecul'ă, acidului, tote grupele «de OH, SE. si altele.
"De essemplu IV Dana

medicala e
UN

„sabhyăroclorita a Byărosilu

"POHs 1 "30H-: = PO
arotstuta hydroxilu „ xadicalu -
AL

OS Ha — 2SH = 058
byărosulfila «-- xadicalu . i eu:
TR

părea focaronata 53.

„Oa H30 OH! is OH = . CoH30:.. sialtele.

xadicalu. De
N

„ Byăroacetatu a byăvosila aaa

CE

si altele alle acidului, totu

. _Dâco. se detrage din avupele OH; SH;
, ca Ha 0, apa, : SH2,
hydrogenulu cu. oxigenulu, sulfurulu si altele
remâine anhyăridulu, “amhyâvosulâdulu si
E hyărosulfidu.» si. altele;
I/
AS

; „asia. d&ro. ea. n BR.

, altele allu acidul
. cazi continu grupele numite
- Anhydridele si altele alle acideloru,
UI

molecula; pe-cându
in numeru cu 'parechia, se: potu formă. dintr'ua
foxa, parechia,: se receru,: Spre
deco: sunt, aceşte grupe. în ;numeru.:
BC

'doue. molecule...
formairea, anhydridului si: altele,
 | S4.:
- Spre essemplu : Da aa - age ii

RY
SO Ha ma Ha 0. „So
„hydrosulfatu - atu, „+apă i ă E: „ivi

RA
2C10H i H20 ui = CO.
sabhyărocloritu. SI _ apa ti - „aiba
|

2PO. 30 = Pag

LIB
hyărofosfatu mirii: apa o HR - -aohyăridu
2 AsSaHa Îi) “3SHa 3 do 33

Y
| hyărosulfoezsenitu m “nyjărosuli du Da „-anhyărosulfidu,

SIT
| Amhyărideis si altele an acideloru sunt identice cu oxidele, sul
- Adele,: şi celle-alte.. i. ee tea a a at Je

„Diin: „acidele, acellea, cari: „possedu mai: multa, de auog grupe. de

hyăroxilu si altele, mai remâne, dupo detraggerea, unei. molecule de
ER |

_apa.si altele, hydrogenu, care se pote. inlocui prin radicalu de basa.

IV
Legatiur'a nu a incetatuza fi unu acidu si, spre:a se destings de
UN

„acidele mai nainte” “descrise, -câri' să insemnâdia;: cu: numele de acide

normali , se numesce acidu auhyărieu. Aceste se, deducu din for-
R AL

in urmatoriulu:" modu ca 9. valentie (unde. »< 2: sunt legate

„de, Hrprin E.,- prin urmare mai remânu av, valențe
NT

de. la H,
in câtu formul'a, se preface in. mrmaitdrea, : |
CE

a ,
cea
pr. Le zd ao Da .
ta. SD , pp Mp
. Mi IDEI IE A a ie
: R E: "Bia i . af . Aare
a
cst Sei pe st. a „3 . . - |
- Ci Zi dna” i T i pe miri EP zi aa

„De! essemplu Dia ete eee

I/

„Si OB : —
AS

HO = Si 03 Ha
uvărssnicătu pf „apa Ie “ nyărosilicabu anhj dricui Şi ii ti
UI

»POLHai
a itzi 3 Ha Orsini POSE... si, altele.
- hyărofosfatu- E „iti apar n „părostţa anhyăricu., fisiere, |
BC

“Dâco” Se formâdia” ătidulu” diana dintwua: molecula ai: “acidului

normalu,; atunci se: buimesce:: “acidulu. anhydricu „inter moleculairu;
 a 95_
&ro. dâco formarea, lui a, “urmas . din. „duoe, .. vrei -a. m. 6. d'in n:
molecule, este unu: acidu amhyăricu extramolecularu,. „Asia, dero::

Y
AR
avi i ii [ae ao | ai
aa sula
e

pu

IBR
Pentru ossemplu DN *
e ae
„SiOH4 — HO = .SiOsHa
„ hyărosilicat i ș 2p8 „_ hydrosilicatm

YL
|
id „(acidu anhyârici intermolecularu), |
9 PO, Hi3 — H20 = Pa Or H4

SIT
hydrofostatu AIE apa îi oua hyQrofosfatu
(âcidă” amhyăriea exteamolecalara)
De la hyăvogenulu unui . acidu, care se pâte înloaui pri radicalu

ER
de basa, depinde- basicitatea unui aciduz De “acei” a se numesce unu...
acidu monobasicu stu monohydricu, dâco possedei în molecula unu a-
tomu de, hydrogenu, care: se pâte inlocui prin radicalu ecuivalente.
IV
"de basa; bibasicu, : bihydricu,: tribasicu trihydricu, n-basicu, n-hy-
UN

dricu, dâzo inlocuirea, „este bi, tri, de n-ori posibile. Mă i

::Spre esseimplu : .. i Te

| “subhydrocloritu, (monotasiet) o
AL

Cl On
„SO Ha “hydrosulfatu, Gita > a
TR

pati
N

frjărgozaiă, care .se afla in arapale OH, SH, si altele, nu se pote

CE

inlocui in totu-de-a-un'a prin radicalu de basa, asia, spre essemplu,

in acidulu hydrofosfitu POs Hs, sin 'a cărui-molecula 'se potu sub-
stitui numai duoi.atomi de. hydrogennu i în: modulu .acest'a. Prin ur-
I/

„maxe acidulu este numai bibasicu „.cu: tote, co coritire trei atomi
de. bydrogenu si de-si atomulu allu. treilea, de hydrogenii este si prin
AS

altu ceva, inlocuibile. Sub inlocuibilitatea, hydrogenului d'in grupele

OH, SH; si altele; cari se'afla iin' "moleculele unui dcidu, sa inţiel-
UI

lege in. “genere atomicitatea acidului; de unde urmedia, co acidulu

nydrofosfitu este triatomicu si bibasicu. : |
BC

Eyârogenal din: grupele OH; SH, si altele, se. numesce, spre deos-.
 5 35

“sebire de altu: hyărogent;: care se mai pote află in molecul'a unui

„acidu,! hydrogenu':

RY
typicu. a
“D'in formul'a generale, urmâdia, cei'a, pentru sări :
Ra: -

RA
: : a a ii i , ,

a&co 10, este z=0; asia, „d&o R BR emmaere at 8)

LIB
i te pa 1. î

„deo. 20. este. z.=2a asia do iR E R..apei | .[. . „b),

| p—

Y
Și 7 may pi aa FR

SIT
“este R= R H unde
po

este -z. = 12; prin |urmare. R.E.( RH

ia a
IV ER Te Ei
)...c),

e TV Di i ae ea
„este Re = E E unde i
UN

“si dăeo 40,4.4

a za ov!
este 23 220: „asia dero R E E, R He | d),
AL

Sârile, formate dupe 2). se nunmescu, . d&co continu haloidu, sări

haloide. Tâte sările de grup 'a. acâst'a sunt sări, neutrali, adeco in
R

molecul'a „sării este: „ xadicalula basei. ecuivalente” radicalului de a- -

NT

cidu.
"Spre. esseimplu :
CE

“Ol Na: -cloridu de nadriu:!

DI pp N NUC asi iodidu “de. totramotylamonia
I/

“» cianidu'de kaliu -
AS

tă Pio Ca ; Auoridu de: calciu. i. Si: altele.

ră

„Partile aceste, aa insusirea, de. a formă, sări duple, de. pre tor
UI

mul'a,
BC

R BR +. % Ru. Sa . . .. a... Sa ia | pi L .-
 | 97
„De essemplu : | |
_ AgOL 4 OINa cloridu de azgintu, cloridu de natriu.

Y
„Aula + IK | iodidu de auru, iodidu de kaliu.

AR
PCU 2 OK eloridu de platinu, - -eloridu de kaliu
„ON Ag + CNK cianidu de argintu, cianidu de kaliu... si altele.

IBR
_Sările „dupo formula b) se numescu sări avafide ; elle potu fi
„„ meutrali, acre ssu alkalice. D'in base monacetica se potu formă,

YL
„numai sări neutrali; d'in celle „de. aciditate mai mare , se potu
compune sări, neubrali si basice. -Dâco totu hydrogenulu basăi este
inlocuita prin: radicala de acidu,. atunci sarea „este naturale; asia,

SIT
dero. : |

ma
x 2

ER
RE
+

De. essemplu : | îi
IV
Ca Ha O02Na acâtatu da natriu
UN

E KOCI subeloritu de kaliu

La 1BO040a . - sulfatu de calciu
ONOK. . cianatu de kaliu .
AL

Mn 04 Nae mamgamnatu de natriu.

Sn Oa.Naz _“stanabu de natriu -
TR

- (G Os 0a)2 Zu lactatu- de zincu. . si altele,

N

“Deo ânse se realisâdia substitutiunea numai în parte, aunci

resulta, sări vasice; prin. urmare : |
CE

> 2. a-o D: | Ă
ERE CB EDred
a bi | |
I/
AS

Peatu essemplu : | .

Oce Hs 0 _acetatu de. plumbu basicu.

„Pb: OH
UI

Base, care sunt mai anulu de biacedice, potu formă, mai mults
BC

sări basice, |
„feluri: de
13
 d.
De essomplu

RY
îi Bi OH. „nitrau de bismnta basicu, - mononitsilosu,

RA
_ ONOS. Ea a

LIB
. Bi ON 02 nitratu de bismut basic, Vinitrilosu. ... „si adela !
OH: „7 Ş | |

Y
Substituindu-se hydrogenulu: unei base anhydrice, prin radicalu de

SIT
acidu,. ăfunci se formedia sări anhydre basice. 'Dupo cumu se: de-
riva, de la ua, molecula su dela mai “multe” alie basei anhydiice,
va â. sa,rea, auhyărabasica înter-, s6u extramolecalara;, asia, dero :
a 2-0 Ba
ER
- [a a-0 ai-v |]
R E BR stu aţR E R
IV
| ÎN RE d a
UN

Spre essemplu :
Bi 02 N 02 nitratu de bismutu, (sare anhydra basica înter-
AL

- | „ molecular 2).
R
NT

0 îi scufatu de tera, (sure aiihydra basica extra-

| 0. DI moleculara).
N
CE

“Fe 0 502 Te |

“ Surile dupo. ) sse. otu deduce si. de la acidu, si. adeco “înlo-
I/

cuindu-se hydrogenulu loru prin radicalu de basa, Analogu. ca la .

AS

„base, s'a: constatat si aci co acidele monobasice- producu ; numai

său! neutrali, si în gensralu se formâdia, shui neutrali, d&co totu
UI

hydrogenulu inlocuibile allu acidului se substitiue prin radicalu. de.

basa;. asia dsro :
BC
 Pentru essemplu :

Y
a GH 02 Na torta de notei

AR
i OORK „-“subelotita de kaliu
"Mn OK. supernianganatu de. kaliu N
Ş O4 Ca sulfatul de caleiu. . „si altele. |

IBR
„Pastile neutrali, derivate de ja le cide de mai multa basicitate,
-potu produce sări duple,; triple a. m. d., fiindu hydrogenulu acidu-

YL
lui inlocuitu prin '1,:2, 3. a'm. d radicale difterite de basa,
„Spre essenaplu :

SIT
003 K Na E . caxbonatu de kaliu natriu |
POKNaAg . fosfatu, de kaliu natriu argint, , si altele,

ER
Doo ânse inlocuirea hydrogenalui in acide de mai multa, basici-
ase, se face numai in parte, atunci resulta
IV sări acre; asia „d&ro :
ma ao
RE (8 A 6).
UN

„De „essemplu
AL

„0 03 Ka. - byărocarbonatu de kaliu |

P O4 Na He hydrofosfatu de mononatriu |
TR

PO NaH. hydrofosfatu. de binatriu |

Ca OKH | + hydrooxalatu de kaliu... si altele.
N

Substi duindu- -se hyatogenală unui acidu anhydricu prin radicalu

CE

de basă; atunci se formedia, sări anhydrice acre. De pre cumu se de-

viva; de la ua. “molecula. seu de „la mai multe alle acidului anhyâru,
„va fi sarea anhydrica acra, înter- s6u1 extra-moleculara;. asia dero:
I/

&-v
AS

- e zoo ea 2
RR EB-R seu. n R E R
UI

Bpre cssemplu ::
N
BC

POK . metafostatu de kaliu, (sare anhydrica acra inter-

Ia moleculare). „si altele
 COE a -

RY
0. cromat de kaliu, „(sare anhyărica acra oxtirămo-
| | „leculare).. „Si altele,

RA
„OrOK | | |
_ Mai sunt si sări duple de avafidu. Pormul? a „ora este :

LIB
- a 2 a ai za mi Do e
E E RAR E Ries

Y
SIT
Pentru essermpla : E Sa o Se
SO Ka + S0 Mg sulfasu de vali, sulfatu de magnesiu,
50 Zu + SO4 Ka sulfatu de zincu, sulfatu de alia.
IV ER
Tsvârele usitate : Ei Dee
Hermann Kolbe, Lehrbuch der Anorganischen Cheraie,
UN

Ph. Th, Bichner, Lehrbuch - der Anorganischen Chemie.

| Wiliam Odhing, Beschr eibendes uud theoretisches Lehrbuch der
AL

„ Chemie. tradussa in german'a de A. Oppenheim. |

„i A. HM. Roscoe und O, Schorlemmer, Lehrbuch.. der Qhemio..
R

= „: Gmehin-Kraut, Hamdbuch. der - Chemie. Aa

Ernst-Ludhoig, Autographirte Vorlesungen.
NT

| E
„Dietionnaire de: Chimie. pure et appliqute par Ad, Purta.
“Graham- Otto, Lehrbueh: der Chemie.. | e
CE

. Neues Handworterbuch der Chemie, beazbeitet ună redigint, von |

Hermann v,- Pehling. Dc
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
YL
SIT
„paso OPERIREA |
Da | Une, | | |

ER
A MASSELE. DE DINOTHERIU
N IV ROMANIA
DB

Ga. SrevANzscu:
UN

i nani ACTUALE
AL

Communicatiunea. „:paleontologica despre care amu ondre st ve

TR

vorbeseu asta-di, domniloru, o datorimu onor. nostru collegu d-lui D.

Sturdza, carele a avutu bunatatea a-mi dă acâsta, pretisa rema,-
sitia, pe care o vedeti -aci inaintea, d-vâstre. Ac6st'a este ua massen,
N

fossile, a unui a d in calle mai mari maminifere alle periodului

CE

tertiaru, | A | n |
| - Celle! anti indicie despre acestu animalu datâdia, de : la ince-
I/

“putulu secolului trecutu, si consistau d'intr'ua massea pucinu sfara.

mata, ce s'a gassitu la Lyon; ea a facutu mai antbi parte d'in
AS

„eabinetulu lui Manconys, de unde a, trecutu în urma, in acell'a allu

lui Pestalozzi. | a
UI

Antoine de Jussieu pusse de. o desemnă si Reaumur îi dede f-

„gur'a în memoriulu seu assupr 'a, dintiloru din care se făcu tur-
BC

publicabu la 1715, in „Memoriele Academiei de,

chise (perozele),
„Sesintie din Paris.
 | 102 |
- Acâsta, descoperire treci. ânse neobsewvata, de invetiati, astu-telu

RY
"co Rosier, dându: în - Journal de' Phyjsique, la, 1773, descripiiunea
unei a dou'a massele a acestui animalu, massea, gassita, si: acel'a
in Francia, imprejurulu Viennei, în Delfinatu, nici nu mentionddia

RA
despre mass6o'a,. publicata; de Reaumur.. | |
„= - De'pre acesta a douw'a massea, alu cărei model; facuta de latu,

LIB
a fostu tramissu Museului d'in Pavis de cătra Imbert, in allu că-
__zui cabinetu se află originalulu, precumu. si de pre doue fragmente
„de falea, cu dinti, gassite i in 1783, la Comminge, lânga riulu. Louze,

Y
apoi si alte doue massele gassite : nn a. în stratele d'in collin'a Ar-

SIT
beichan, in Couseran, lânga, St. Las; y, în: departamentulu Gers, de cotra .
Jillet Laumont si Leliăvre, si alta la Grenoble, pe malurile rîului: -
ER
Isbre; de pre aceste: difieziite - fiagmente,:: dicu;: Cavier, parintele
paleontologiei, a ajunsu-a conchide co aceste +emăsitiie au. facutu
IV
parte dintr'unu nou animalu - stinsu, &ro : fiindu-eo-. mâsselele lui
„ semenaau. forte multu cu acellea,: alle. tapirilui si alle lamantinu-
UN

„lui, de-si erau multu mai mari, ellu Va numitu Tapiru gi ganticu,
> Mai tatdiu s'a, descoperitu în. nassipulu de la, - Epelsheim, unu .
AL

fragmentu 'd'in - fale'a inferidre a acestui estraordinaru animalu,

„care avea, partea, anteridre a acestei fălci sucita, în. josu 'si. armata, -
R

“cu. doui colţi “puternici si verticali ; „acesta, dispositiune curidsa, a.

NT

symfysei,, si : marimea, taliei salle, judecându de. pre dimensiunea, ca -

pului (1”, 10. de. la partea, anteridre pene la. 0es pita), a, facutu : să
CE

„se dea animalului ce'lu possedă, numele: de Dinotherium, adeco: ani-

malu enormu, terribilu. | | Ru a
„Im fine descoperirea, unui capu. completu; facuta,” de Klipstein ,
I/

im aceleasi nassipuri de la, Epelsheim, capu carele a,. fost deserissu de,
AS

Kaup,, sub numele de Dinotheiian.: giganteum, a. datu: pentru. prim a

ra ua idea, essacta,. despre câpulu. acestui colossale animalu, alla
UI

cărui modelu se afla, astadi mai în tâte museele principali. Se

„De atunci s'au mai gassitu vemasitie de Dinotherium in mai multe |
BC

tidrri. si facându, parte din diferite specie, cumu: de essemplu;: Di

nothevium . Cuoieri Dinotherium Bavari cun, „DinotheriZum, „mda.
tum, ete. Ia . | *
 Pa 108
În priviuti'a positiunii zoologice a dinotheriului, opiniunile suni |

Y
impartite; majoritatea paleontologiloru este” de opiniune co ellu
trebue. să iea.locu în. ordinea pachidermeloru “proboseidiane, aă-

AR
uri: cu. elefanti, Gu mastodontii si -cu tapirii,, pe cându.. d'in con-
tra Pictet, invetiatulu „paleontologu. elvetianu, crede, mai cu sema,

IBR
„de, pre. depresiunea, pârtii oecipitali.. a. capului, :360 dinotheriulu tre-
„_bue sb-fia, asiediaţu între pachiderme si. „sirenide, dero mai „Cu Os-

YL
sebire. apropiatu. de. lamantini, „Si .co prin urmare, ellu erâ,. unu,
animalu căruia. "i placea, multu, se tmaiasca, „pe. la. gunile fuviiloru
mari,. pe, unde: desradecină, cu cei. duoi colti ai sei suciti in josu,

SIT
plantele ,.. spre. „a..se nutai, cu vadecinele: loru canoe, Ori-cumu
„atu: fi .ânse,. de: si nu. se: cunnâsce asta.- di de catu capulu. acestui

ER
animala, “Dinotheriulu cu greu. s'aru pută desparti, da pachidermele |
proboscidiane, cu. „care . se ass&mena,, atâta prin form'a massele- |
loru,, Ccâtu si prin, alte: car actere. alle capului seu. |
IV
Mass6o' a nâstra, de pre dimensiunile si. carăeterele eii; se rap-
UN

porta, la; - speci'a Dingtherium: giganteum a iui Kay. (1) Ea a fostu .

" gassita intranu bolovanu. de „gresseia,. „vengta micacee, in care se
vede. chiaru coneavitatea, unde a fostu inglodata mass60' a “atunci
AL

cându rocc' a erâ anco mâile. , |

„Nisce Tocuitori d'in satulu Gaicenii, in valea Barheciului, ude-
TR

tiulu -] "ecuciu, voindu. se prepaie petre pentru ua; constructiune, au

spartu unu bolovanu nare, spre a, face mai multe bucăţi, si în mij-
N

- loculu lui, au gassitu acesta, massea. (2) |

CE

. Descoperirea, acestui dinotheriu este torte impoitante pentru

tina “nâstra;, căci prin ea faun'a. fossile a Romaniei se inavu-
tiesce cu unu nou mammiferu ; pâne acumu nu.se gassisse nici ua,
I/

urma. de Dinotherium in. Romania. Se gassisse ânse massele de

AS

(D In alatutatele doue stampe s'a presentatu acâsta massea de Dinotheriutn giganteum, sub
UI

„doue infacisiări differite si redussa, la marimea indicata pe stampe.

a a'mi dă ua alta mas3ea,
(2) De la, dat'a acestei communicatiuni, d. Sturăza a avutu bunatate
gassita totu iin acea gresscia si în: acellasiu bolovanu; acâsta massea ânse' are celle
pucinu sparta,
BC

credo co a facutu parte dintr'unu altu indi-

„duce colline tronsversali mai tocite; cei'a; ce face a se
, a acelluiasu iudividu, massea care
„vidu mai în vârsta, s6u. cellu pucinu co este ua massca anteriore
tocita de câtu celle d'in fundu scu posterio rie
este totu» d'auna 1niai
 104

elefanti, de mastodonti, de cerbi si de rinoceri, dâro nici un'a de |

dinotheriu. | |

RY
Afâra, de acâst'a, gassirea, "acestei massele de dinotheriu inta”ua,
asemenea, gresseia, care semena, forte multu cu cci'a ce geologii

RA
numescu gressev'a carpatica, este destinata, cându se va studiă,
mai bine dispositiunea Si imprejurările in cari se „afla. gressei' a d'i in
vallea Berheciului, a precisă, intr'unu modu siguru, positiunea, geo-

LIB
logica a ei, edci asta-di positiunea, - stratigrafica a. gresseiei carpatice
este forte incerta,. Etatea acestei presseie este neincetatu pussa in

Y
diseussiune : : unii 0 facu secundaria, ca representându cei'a ce se nu-

SIT
mesce. creta superidre;. altii, ca formându bas'a periodului tertiaru
si correspundiându cu torrtamulu eocenu; dupe altii ânse, aru essiste
duce gressei carpaitice : : un'a mai vechia, secundaria,; alt'a mai noua
ER
tertiaria, si anume -eocena. Bi “bine , - descoperirea, dinotheriului
in gressei'a, de la. Gaiceni . avu face si mai houa acesta gresseia,
NIV
| cazpatica; ea aru f miocena, câei dinotheriulu nu s'a, gassitu pene
“ asta-di de câtu în “terrâmulu miocenu,
| - Cercetări minuti6se facute la faci'a locului vorua pută adăuce
LU

| mari. fol6sse acestei cestiuni, atatu de importante. pentru chronolo-

gi a Carpatiloru. E
RA
NT
CE
I/
U IAS
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
peri re er?
AL
UN
IV

MĂSSEA
ER

DE
SIT
Y LIB
RAR
Y

DINOTHERIU
Socec
Sanderă edu,
BC
U IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 (liNI
N AU

“ji

FI)
BC
ANU
II

0)
UI AN AN II ( /

AS
I/ Ma
SS

Mi
o Aa

CE
|
N
-

Jr
!

pa
TR
i

ANUi
|nb

AL
A
SAI /

UU
|

IM
AD

UN
|

IV ER
4
eSe

Y
rii

TI
N
A

SIT
i

MN

Y
“M-A
Ai
dnei
|
E NN Nm

LIB
A
i

N N

SM
R
fini

SES
A

Ia
AA

sa
AR
N

y pucz Y SI
A Ata

esEat:
a “25 orare ş mr
y vie

5 Cre
Sereiaeici i
oiitE Y ,
e
NAM

MĂSSEA DE DINOTHERIU Socecu. Sanderă

leclu, Bucuresci .;1300.
BC
U IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
R AR
LIB
BIBLIOGRAFTA

Y
SIT
NOMISMATICEI ROMANE. :

ER
D. A. STURDZA
MEMBRU ACTUALE
IV
UN

«Numismatica nu este: ua sciintia, de sine'si statatâre, ci ua,

«sciintia aussiliare, Ca atare, ea nu este ua disciplina unitare, ci
«Unu agregava scu ua cullegere de majerialu, pentru differite alte
AL

E discipline »: | Da
Astu-felu vorbesee, despre numismatica, germanulu Augustu Boeelh
TR

anulu din cei. mai invetiajti si mai „ petrundietori filologi ai tutu-

„Jora timpiloru.
N

„ Monetele (banii) s'au introdussu pentru a servi în elatiunite

CE

commereiali alle Omeniloru si alle poporeloru, de intermediare

alle schimburilore.
Diin acestu punctu de privire, care este totu de ua data si cellu
I/

"mai geveralu, numisme atic'a. se tine de metiologia, adeco de sciin-

AS

ti'a,. ce:se occupa cu messurile si greutătile si face parte d'in scun:

tiele filologice, cae cuprindu, dupo Boeckh, «cunnâscerea, sâu mai
UI

a
«bine recunnoscerea, celloru produsse de spiritulu omenescu».
„Pentru a circulă cu sigurantia, monetele capeta ua marca 6re-
BC

ea-
care. Acâsta marca are na induoita menire: a garantă bun'a,
fi mai
" litate a. monetei, si ai indici vaiorea. Semnele acestea potu
14
 E A Re . ,
.

multi seu mai pucinu: artistice, „Numismadie'a se, tine dro si de

bellele-arti. E a |

RY
Monetele devinu âmse “toti: aciiza- data, prin _chiaru semnele ce se:
afla pre elle, unu mijlocu de investigatiuni istorice, si în! acestu |

RA
sensu, numismatic'a se l6pa de pa Ioograia si devine -ua sciintia,
aussiliare a istoriei.- | aaa
Ca instrumentu de. schimbu, monet? a j6ca unu mâre rolu în

LIB
i vVi6-
ti'a economica a popârelovu, Numismatic'a dă dâro unu ajutoru,
si unu ajutoru insemnatu, investigatiuniloru ce economistii si f-

Y
nanciarii facu assupr'a traiului popâreloru, | |

SIT
Assemene legaminte intime cu sciintiele principali facu d'in nu-
„mismaiea, ua, disciplina care merita seri0s'a aitentiune. a învetia-,
„tiloru, | | Ea
ER
"Pentru noi Românii, căror! a ne au râmassu.. atâtu de pucine ur-
me 'de la strabunii nostri, numismajtic'a, este induoitu de înteres-
NIV
sante, e | o
Numismatica, incepe - cu culegerea materialului. Numai: dupo: ce
collectiunile se inmultiescu si se _mareseu, vine sciinti! a ca, s de-
LU

" termine si :s8 classifice, aa

La noi, collectiunile de monete romanesci. sunt recanti si inde-
RA

„Stulu de rare. Infaticabilulu George Seulescu si venerabilulu George

Beldimanu sunt d'intre cei d'antăi Români, cari au cullessu mo-
NT

- nete romanesci. Au trecutu trei decennii de cându acesti duoi bar:

bati, aretându-mi monete de alle lui Bogdanu tatalu lui Stefanu
CE

cellu “Mare, de alle lui Stefanu cellu Maxe, 'de alle lui Stefanu Lo-
custa, si de alle lui Ionascu-Voda, îmi iasufflara, dorinti'a, de a
possede si “eu. relicuie atâtu de pretidse alle timpuriloru trecute,
I/

Un'a din monetele lui Stefanu Locusta, ce possede astadi. Socie- |

IAS

tă atea Academica, * mi-a, -fostu darnita, atunci de George Seulescu.!

"Ua serie mai mare de monete romanesci amu. vediutu in tiârra,
numai cu multu mai tardiu, la d. Cesaru Bolliacu, carele a bine-
U

"voitu a "mi-o cede, inavutindu astu-felu collectiunea, mea, „— acumu

BC

a Societăţii,—ecu câte-va monete de alle lui Petru Musiatu, cu ua

serie admirabile de monetele lui Vladu I si Mircea, IL cu monetele
|
 107
lui Vladu ÎL si Vladu III. si cu na medalia de bilionu de la Con-

Y
stantinu Brancovanu. *

AR
Pe cându in Romania, asprimea, sii vijeli” a tâmpuriloru impedecau
„collectiunile de a se formă, strainii se occupau de multu cu culle-

R
gerea moneteloru xomanesci. Elle erau forte cautate de numismadti,

LIB
mai allessu d'in cenusa raritătii loru. Aflămu monete romanesci în
“mai tote. collectiunile din. strainatate , ro mai allessu în acelle
care aveau de obiectu speciale, Austria, si tibrrile invecinate. Astu-

Y
felu s'a intemplastu co ce. este mai raru; mai frumosu si mai in-

SIT
teressantu , s'a, strecuratu cu timpulu afâra, d'in tiârra. . Perderile
sunt forte mari si me induoiescu co vomu av vre ua-data bucu-
iva de a possede in Romania, ducatulu lui Despotu-Voda s6u me-

ER
- dalliele de auru alle lui Michaiu-Vitezulu.
Masterialulu numismaticei romanesci; se afla, astadi impartit in
IV
'duoe- spre-diece collectiuni mai mari, si anume : în collectiunea,
Societății Academice Române , in alle museeloru d'in Beslinu, “Bu-
UN

"euresci, Iassi, Londra, Pesta, Bt Petersburg si Vienna, si in cabi-

netele private alle d- loru Doboezky la, Pesta, Montennovo la Vienna,
AL

Schottensti ft totu la Vienna, si Sturdza, Slkeianu la, Slxeie,

cu
“Typurile. monstelo» u romanesci, cunnoscute pâne acumnu, incepu
TR

timpu - de trei
fundarea principateloru. Moldova, e representata, în
Pia Româmn6sca,
secoli, de la. 1355 pâne la 1666, prin 16 Domni;
N

prin 14 Domni.
in timpu de patru secoli, de la 1360 pâne la 1799,
ua serie inte-
Occupatiunea russ6sca de sub Ecaterina IL presenta,
CE

cu desvoltarea
vessa.nte de monete, In. secolulu de facia, de-ua-data
a devenitul mai
patriei. nostre, baterea moneteloru, si.a medallieloru
I/

1 avemu 60 de typui..
freenente; numai de sub Domnitorulu Cavolu
1867, numerulu ty-
AS

„Nu potu st nu amintescu aci, co in annulu

forte restrinsu. Ellu se
puriloru , care 'mi erau cunnoseute , oră
care dispanu astadi e - .
- reduce la, vre-na, si6sse- dieci. Materialulu de
UI

mai mare, căci avemu mai multe

de ua, insemnatate cu 'multu
differite epoce. „Acestu
sute de typuri. de. monete romanesci, d'in
BC

să incuragiedie pe toti
xesultatu, atâtu de. satisfacetoru, avu trebui
istoriei patriei. Materialulu
acei cari facu investigatiuni assupr ea
 „108
de cullesstu Si de preluerabu este ânco imuhensu, | căci monetele TO-

RY
maneci in genere sunt forte rare. Ori- cine va, fi. stariiitoru si! se:
va piine Id lueri! eu iubire, se vu, miră in pucihu timpu de vesul-

RA
tatele obtinute. i e N aa
Tiţteratur”a, numismatice romariosci a urmat acelasi « cursu, „ea |
si 'colleetiunile.. E IN Si | a

LIB
Pudini aiitori dintre - Români du vorbitu despre mohete sania.
nâsci ; strainii d'in contra sân occupatu mai multa si cu ai

Y
multa, perseyerentia, de. numismatice ă vomali6sca.: De

SIT
Votnu cită în ordine chroiologica. difteritii autori, cari au serissu i
assupr”a acestei materi ie ,: inentionându pe scurtu 'celle espresse de
diiisii :.. i Da SR Pa MI E

ER
1.15%. — - (Stiitimor, Woll).. Ortzeichnuss und Găpraage der ghoben
«
NIV

und hein n, Mintasor ten, avelehei: sich, die. Chan fir ste , " Piirsten
und Staende. în dem obern săchsischen Kais verinăge des heilugen
LU

Reiches “Mânteordung und, darauf «er uolgten Krais und, Probation-

tiigen. vei glichen a. 8. 20. Annd 157 2, Leipaig. Wor Stairmer. in-e,
30 foi nepag.; 49: pag. nepag.;131 pag. paginate. | |
RA

Ac&sta, caste forte rara, este pentru noi induoitu de pretiăsă. “In |
eâ se descrie, pentru anttiasi data: ua. moneta, romanâsca si acâst' a,
NT

int” unu timpu , din care oti- ce notiune istorica, trebuie st ne fa |

binevenita.
CE

— Atâdu la pag. 75, cau si in Registru, la fol. 5, seo insevanddia, co

talerii lui Cazolu cellu Mase si ai lui “Despotu Voda valorâdia,
17 grossi, 4 pfenigi, vara de Meissen, si 25 shilliagi, 1 pfenig,
I/

valore de Liibeck. | a | |
IAS

La pag. 76, în faci'a desemnului. unui -taleru: allu Tai Cazolu

“cellu Mare, se vede deseninulu talerului lui :Despotu-Voda;
__Acestu desemhu differe de essemplarele originali alle acesti tă-
U

leru rari, cutnoscute: astadi. Ellu contine chiara erroxii, cari areta
BC

cu destulă: certitudine , CO : desemnulu nu s'a facutu' cu ua atten-

tiune sciiipulâsă, Nu numai caracterulu littereloru si. portretulu
principelui nu Sunt veprodiisse cu essaetitudirie, dâro isi pe seutulu
 Me 109
cellu. micu d'in mijloeulu scutului celui mare, se vede ua râta in

Y
loculu capului de bou, si, în -loculu aunului 1562, se 'vedeo insem-
| |

AR
1526. e
natu annulu
"BI descrierea desemnului, pe care îllu si alaturiumu : (1)

R
Y LIB
SIT
a
“40 >

Av. 0-0 RERAC: IIDIS + PArRIă.

DESPOLAI..- PARIS.
IV ER
In mijlocu, bustulu bau-
bosu allu principelui încoronati u,de. feru, cu sabia si
cu, armatura
UN

topuzu în: mâmni ; la, dr&pt'a,. : 15, la.sting'ai: 26. Ra

Rev. În mijlocu, unu secutu in-
:VINDEX: BI. DEFENSOR. LIBERLATIS. PATRIL.
coronatu de unu. vulturu cu duoe capete'si ua cor6na.. Scutulu este
AL

impastitu în 18 câmpuri, asiediate in 4 rOnduri :de câte 4, si în-

ti”'unu r6ndu de 2 “câmpuri : — în rOndulu 1,se vodu, în patru
TR

câmpuri ':: unu tirnu ; ua ghinda; unu scutu micu impartitiu

“cellu
în patru câmpuri, din cari cellu de susu din drept'a si
N

susu din
de 'josu din 'sting'a au câte ua cruce, &o cellu de
CE

vulturulu
stiug'a si 'cellu de. josu din drept'a, mai malte guinde;
drept'a ;
“ imperialu; — în vondulu allu2% : anu leu pasindu spre
- ua. cu duce stelle,—
corâna
| unu pesce; unu'ce meintiellessu (0-0)
I/

imperialu ; unu
în vondulu allu 35 : aceiasi corâna; vulturulu
AS

micu d'in
turnu ; ua ghinda; — în rOndulu altu 4% : scutulu cellu
-ndulu antkiu; ua eruca patriarehale; unu leu negru spre drept'a;
gole,
UI

“unu pesce „ — allu „BI -vOndu: este formau din duoe câmpuri
allu 2 si
din-eare unulu alba si cellu-altu negru. Intre rondulu
micu cu ua rotitia.
BC

allu 35, se vede unu scut

Zab.-1], fig. 7.
(D) Compara cu dessemmnulu: essactu din stampele nostre,
 110 .

-D'in acesta notitia trebuie să conchideru co talerii lui Despotu-

Voda, erau batuti. în assemenare cu. talerii abicinuiţi, In adevăru,

RY
monetele lui correspundu cu monetele titiveloru' invecinate, Duca-.
tulu si denarii tragu- dreptu câtu : monetele unguresei 'ecuivalenti,

RA
d'in. acellu timpu; talerulu are wmaximea si torm'a taleriloru din, .
acea, epoca. — arta lui Siirmer a avutu tei editiuni. dă |

LIB
-

JI. 1549. — - Editiunea a duo'a a. lui Stiirmer. |

“Ta acâsta editiune se rectifica, errorea, annului. În desemâu se vede,

Y
in locu de 1526, annulu 1562, fora vre. ua alta, modificare. Mai.

SIT
„toti autorii, câti -au deserissu si au datu “desemnulu talerului lui -
Daspotiu-Voda, au mersu pe urm a acestei a, duo! a editiuni a lui
Stiirmer. |
ER
- |

ANL. 1583. — Editiunea,a; trei'aa lui -Stiivmer. ei

NIV
„Nu amu avutu occasiunea să vbdu acesta, editiune; ânse. eredu
co 6a nu diflere de cea, precedente, cosi altmintrele
aru fi servitu -
LU

ea, de modelu desemneloru mai tarlii,. si acestea, aru. aretă, 'difte-

ventie in. desemnuiu oditiiunii a duo' a; cei" a ce nu este.
RA

| Iv. 1587. — Sommer. (loannes, Pirnensis. Viata Tacobi Despote Molda-

voruim e eguli. Adiectă sunt eiusdem auloris De clade Moldavica.
NT

Blegia XV, Quibus etium Flistoria despotica continetur.” Una, cum,

eaxplicatione quorumdum locorum în hoc Sommeri scripto, et COMMEnN-
CE

tatiuncula brevi de Walachaia '6t rebus YPalachicis Petru Albini

Nivemontiă, Flistoriogr. Saao. et Pr ofess. în Acad. Witeb., Wa
teberge. Per Hevedes Iohanmiis . Oratonis (15)87, — în-40, foi UL
I/

nepag.; pag. 165. paginate; 3 nepag.. Se

IAS

Acesta, scriere iuteressante si forte: rara, contine, cote. -va, velatini

despre Wolff, mesterulu frausilvanu ( Wolf gimgius qaidam ariifez,
T'ransylvanus homo. — p. 40, si la, pag. 17.— Wolfgangius Gu-
U

rifez), cae a batuta monetele lui Despotu-Voda, si care, de pre

Sommer, eră forte în favore la. curtea, domnâsca, fiindu-co nu. eră,
BC

altulu care să cunnâsca mestesiugulu de a face banii (p. 47. Wolff

devenisse unulu d'in consiliarii,, unulu d'in întimii ni Despotiu- Voda,
 ÎI
y

si l'a prevenitu pe acest'a de conspiratiunea ce se urdiâ în contr'a,

Y
lui e. 40 si 4

AR
Y 1595. —Reicnersdori, (Georgius a) Transilvanie ac Moldavie, alia-
rumgue vicinarum, regionum suceincta descripiio. Cum artinii Bro-

R
niovii, de Biezdafedea, Tariarie descriptio et Georgii Werneri de

LIB
admirâmdis. Hungaria aquis hajpomnemation. Colonia Ari ipine ,
Birchmann, 1595. in folio. | |
“In acâsta a trei! a, editiune a lui Reicheisdouff se afla ua mica

Y
notitia, assupr'a baniloru din Moldova, care nu se gassesce în edi-

SIT
tiunea, d'in 1541, xeprodussa de A. Papiu-llarianu, în TZesaurulu
de monumente istorice (vol. TI). . Di

ER
In “capitolul finale allu Chorog afiei Moldovei , intitulatu « de
severitate moldaviensium Van vodaruni» , Reichersdorft dice: « 60 in
IV
„«tâta, Moldova se intrebuintisdia numai bani vechi unguresci, asse-
«mine: aspri de “argintu si de auru atâtu unguresci câtu si turcesti,
UN

«si alta, moneta, loru necunnoscuta , nu se admitte in negotiulu

«publicu.> | i |
AL

VI. 1600. — - Spexi i. tr piro pie, fusu uk Mape.) Bou Ilapit Xoagosii
Ii BiEAA A0p,. in Kog alniceanu M., Letopisitie. ed. I. vol. 1. p. 95; ed.
TR

II, vol..1 p. 212.

La domni” a, lui Despotu-Voda, Vorniculu Ureche insemnedia (p. 179)
N

| urmatbrele : «Mai apoi, puss'au pe, virra, nevoi si greutati mari. Bise-
CE

_axicele desbracă, argintariile luă si facea bani, si alte multe lueruri

«fora de cale faces, care nice le audisse co le va vede. »
I/

VII. 1685. — Tsthnanfhius. (Nicolaus) Dtegna langari sei Flistoria, Libris

AS

XXIV exacte deseripia. Colonie Agrippina. [. W. Priessem.

„1685. in-folio,
UI

In cartea a doue- diecea a istoriei sale, velatându ne largu des-

pre intemplăzile lui. Despotu. Voda, Isthuanffi dice urmatorele, des-"
BC

pre banii. acestui domnu: «Neputându adună iute banii birului d'in
= tierra, Despotu a ordonatu de s'a topitu unu candelabru fowte
 112
«mare ' de argintiu: curatu, dâruitu de “Alexandru Voda, (Lapusn6-
anulu) unei monastiri de calugeri, si de s'a batutu dintr însulu

RY
«bani; cu acesti'a, si cu bivulu s'a platitu, armatb'ay cei'a ce a pro-
«dussu ua mare nemultiamire in tigra, pentru co “se. punea mâ.

RA
«n a pe. celle sânte, darnite lui Dumnedieu.»

LIB
YI. 1692. —Bweru 3 (Aunpyw n “a W robar msape), Baprea nr ps
EC ERAT'SA pe ras a wapii. Wloagosii ui W'mSA - moagoBinecr, în Bogalnicea-
mu, AL Letopisitie, ed.. Î. in-40. IaASSI. 1545 1852. 3 vol. ;i în vol. |.

Y
p. 25; ed. II, in-40 Bucuresei, 1872 ; pa. Mi

SIT
„Voxbindu despre «cetăţile»: tibrzei, Mio, Costinu dice : «co s'a:
«aflatu mai josu de Romanu unu banu, la naruiturile unei cetăţi,
«asia de mare câtu siestaculu celiu de. paru bani. lesiescu si mai
« SrOssu.» Mironu Costinu nu citesce, ER cu exactibndine legend'a acestui
banu, care e fora induoi6la, monet'a de. arama a lui Ionascu-Voda,
NIV
Esplicarea legendei e de assemine gressiia ; ea, a trecutu ânse .
“la toti. autorii, carii au descrissu aceata, monta, „pene Ja vectifi-
carea, ei, facuta, de d. Laurianu. |
LU

“Ohr onicarulu citesce «O'reus Nlonpaseroi» -în locu de aOrey None

gel», “Si «XEpEpiA AE “XkoaqoBa» in locu de. «slue. ryeperie: Wloagonei».. Cu-
RA

votul de «gheregie» illu esplica prin «har editus», „adeco. «stra-

mosie».(1) | a | | a
NT

IX. Li22, — Rwewmiu (Her s Aal-) Ikeroniciusa apii,

1 Moser în fosgai-
CE

niceanu, MU. Letopisitie. cd, I. in. „vol. I si II ed. II. p: 482. vol.
„Vol. IL. p. 3. |
Neculae Costinu ne spune, în viâti'a lui Despotu Voăs, cmab6-
I/

vele despre talerii batuti de acestu domnu : „Banii (pentru plat; a

IAS

<ostirii) neputându-se mai - de graba stringe, au ”poruncitn (Des-

«potu Voda) de au luatu uni policandra si nisce- sfesnice de ax-
«gintu ce facusse Alexandru Voda; la Mitropolia, si le-au ștricatu
U

«de au facutu bani de plata ostii. Deci cu acesti bâui, facuti d'in E
«mgintulu bisericei si cu ce s au strînsu din tibrra,, au datu le-.
BC

(D Vedi acâsta moneta în stampele nâstre 7, ab, II], fi. 1.

 US EX
«ile siujitoziloru. Ero indata a intrau în ura,

Y
tinrei Despotu Voda,
«vediându,. co strica, odorele

AR
bisericeloru, carele sunt de alti domni
«inchinate. lui Dumnedien... Tu urisse. tiârr'a reu pe Daspotu Voda |
| «si pentru. credinti'a pravoslavnica ce nu 0. tinea.
.. si din sfesni-

R
«cele, de la Mitropolia, de argintu,. facute de Alexandr
u Voda, La-

LIB
«pusnânulu cu mare. chieltuiala, “si-au facutu bani, prec
umu s'au
«pomenitu mai susu... Ii diceau multi lui Despotu Voda,
ro mai
«allessu Lupulu Sassulu, pre care illu addussâse de îi facea,

Y
bani,
«CO eră mesteru, sciindu bine limb' a român6sca, să se padic
sca de

SIT
-viclesingulu boieriloru. »
La domni'a lui Dabija-Voda, acestu chronicaru dice : «Facut'au

ER
«Dabija Voda si banaria de bani de arama la Suceva.»
„Acesta. notitia,. despre banii lui Dabija, Voda nu a trecutu de-
IV
câtu. la Necălae Muste,. Cei-1- alti ehronicari. tucu.. Comitele 'Ouva-
roff a, deserissu cellu. d'âmţăiu acesti bani, si d. Hasdeu, fra, st'i
UN

îi 'vediutu, a -facutu pe numismatii români attenti. assupr a essi-

| stentiei loru. i |
s.
AL

x, 118. — Del Chiaro. (Anton Maria Fiorentino. Istoria delle 0=.

derne rivoluzioni della Valachia, con la descrizione del paese, na-
TR

tura, costumi, riti e religione degli abitanti: Venezia. A. Bortolă, -

1718. în-40; | |
N

Ta. capitolulu. allu optulea: (p. 173), Del Chiaro vorbesce pre laxgu
CE

despre «capii de accusatiune tramissi la Pârt'a otomana in Gon-

«tra Principelui Brancovanu».. i |
“Allu diecelea capu de aceusatiune a, fostu + «60 Brancovanu a
I/

pussu st bata în Transilvania, multe monete de. auru, in forma

AS

«de medallie, pentru valori de la duoi pâne la diece galbeni un'a.»

Del Chiaro âă pe. urma, desemnulu, indestulu de finu essecutatu,
UI

allu medajliei de cinci galbeni, pe care o putiusse capat, si rela-

tâdia, nai. departe co :. «un'a din. aceste monete s'a tramissu la
BC

«Constantinopole, pentru ca Sultanulu să fia inoredintiatu despre

«adevbralu faptului ; &ro' celle-l- alte monete s 'au regassitu usioru
15
 4
ce s'aa mazilit, Wim
ain “thesauralu privatu lu principelui, dupo
nepretiuita». (D. |

RY
«preuna,. cu multe giuvaieruri de ua, valore
opiniuni assupr a soti.
_Acestu autori ne spune co sunt multe
Brancovanu să bata a
velosu, care au. împinsu pe. Constantinu

RA
Ellu e de opiniune "co.
ceste medalie, care i-au „costati vida.
Ja banchetulu ce
nefericit:ulu: domnu avea, de. gândi să: "le inipartia,

LIB
cara eră 'allu : siesse-
pregatiă pentru dio'a de: 14 augustu: 1714,
diecelea, annu. alu vietii salle si „alu duoe- dieoi ssi siosselea allu
| ip
|

Y
domaiei;
vorbesce nunăaă - de medalliele: de

SIT
B'de remaveatu co Del Chiaro
și nu si de acelle de oaginbu. Să
„auru,

x 129. — Mstre. Ulersaai: menos ER

uzpii sageti 1a Nă AOMHiA
A ASI. Mia ' Pânosiua
i erparu -ĂaBnina Boiesog nana AA A 'TpiEA AOMHIE
ed.. I,:vol. III.
(1662 —1729), in “Kogalniceanu !N. Letopisitie.
NIV
is
'a: domnia a Ducai-
„+ .Dupo.: domnia. lui Istrati: Dabija 'si :antăi
u, vorbesce de « domni a Si
„Voda, Neculae: Muste; diacu-stari de- divan
LU

Voda Țliasiu, .. Da e
lui Iliasiu-Voda, feciorulu Jui. Alexandru
pâne la, anulu 1669.
“Tliasiu: Voda a domnitu de la annulu 1667
“Sucevei, “care. eră: de. la
RA

Aci dice . Muste : "aEi& banaria, in. cetatea.

si: facea sialdi de. arama, cari: numai aice: in. tierra
«Dabija: Voda,
Ea DIE
„damblă,. patiu: sialbi la, unu. “banu bunu».:
NT

in tiipulu domni:
Acesta notitia, protiosa constata co, nu numai
a, la, Sucâva, ci:si -
niei:lui Dabija. Voda, s'a. batutu sialdi de: aram
CE

Dabija. Sialbii
in timpulu lui Tliasiu Voda, care au guecessu.. lui
scu. nici:.ua, mo-
acestui'a essista; de la, Iliasiu Voda ânse nu cunno
fi urmau. cu: bâna-
I/

| neta... ANu -e de presuppussu.. CO si. „Duca. Voda s&:

lui. Muste, ;.nu'se
„zia, de la, Sucâvat In totu casulu, di in, citatulu.
IAS

" facuti. in; banari'a

“pâte. conchide co acesti: sialăi erau bani falsi,
“Hasdeu.
domnesca de Ja Sacăva, dupo « cum pressuppune 4d.
U

ger se
x 1187 vaga. — Lochmer. (oh. Bioron.) Samunlung g-merteiri
BC

1737 — 1744. 8 vol. în 49. tat

Medaillen.. Niârnberg. N

a) Veăi acesta medalia in tampole nâstre Tab. VI fig. i

 115 |
Acesta autoru descrie, in tomulu IV, p. 1177, sub anmulu 1740,
ua, medalia a, lui Carolu II allu “Suediei , batuta în. memori'a

Y
pebicoeresi acestui ege la Benderu. |

AR
xn. 1246. — Iane (oh. Tobias). Plistorische: „Miinabelustigun gen.

R
Mirnberg.. Q., Weigel's. Wibhwve u. A. Bieling. in-40..

LIB
In tomulu alla 18: allu acestui opu, la paginele 33— -40, se
geraubtem
_ deserie. talerulu . lui. Despotu- -Voda, sub titlulu «der. aus.
g
« Kirchensilber. geprae gie allererste und gar sehr rare moldauische

Y
Hera-
« Thaler des abentheuerlichen Piivsten dieses Landes lohamn

SIT
: «primulu si fvte ra-
« clides Despota vom .Jahre: 1562», adeco
. moldovenescu, aliu. aventurierului principe allu acestei
„arulu. taleru
batutu din al

ER
“atiorri Ioanu, Eraclide Despot din annulu 1563,
agintu. furatu din biserici.» | |
cae lu si xeprodu-
Desemnulu din capulu acestui. zaticolu, pe
IV
„ tote
editiunea, a dou'a a lui Stiirmer. Cu
_“cemu aci, e facutu dupo
UN

essecntatiu, totusi. nu reproduce cu mai mare

co. ellu e:mai:: bine
i ciua, data
essacti-.-...: 2
n'a avutu
tudineca- Ms
AL

bucuri'a
racteri- ./A
'de a des-
stic'a ty-
TR

crie unu
pului si
: taleru. a-
a: stemei.-:
N

tâtu de
Autorulu .
varu si de
CE

=
dice coini-::i:: - despre
si inăupleea, «a „dă ua, . xelatiune
„estraordinaru.. : Asti a. nu
La
nu. „eontine nimicu "importante.
viâti'a lui: .Despotu:Voda, - care
I/

de. pre. “« Ober lausitzer. Beitraegge»,

“pagina 489, autorulu. relatedia,
AS

Voda. ba E
| „despre. „ducasulu -“luiDespot
Di -
i RE
UI

Gelahriheit „md Fistorie.

„xy. — Oberluusitzer Be gtraige zur
pagin a 174 (d Jtes Stick) a ace-
“hu antoru anony mu. descrie, la
u-Voda, fura a Qi, unu :desemnu
BC

| stei reviste , ducatulu lui Despot principe st fia

„all sce, d'in. ce tierra si de la ce
lui; nw se domire
 116 a
acestu banu; recunnâsce ânse co typulu e nou, si co nu pâte f ua
moneta, byzantina,. 7 ar DE
Originalul se află,

RY
atunci în bibliother'a, orasiului Zittan, de
unde . a disparut, | | | a

RA
XY. 1485, — Schnieizel. Prtăutering- der. Gold. und Bilbor măinzen
von Siebenbiirgen. Her ausgageben von Nu. G.7. Agnether. Halle. „Ben -

LIB
“ger. 1748. in-40.
. Schmasizel” descrie (p. 36 si p. 37) tote. monetele. si Tnedal!ltiele lui
1
Sigismundu Bathori, si anume : talerii d'in 1595; (a. Ox) ; miedaj-

Y
li'a, pentru: assediulu Timisidrei d'in. 1596, pe care acestu principe

SIT
porta titlulu de « Valachia et Moldavia Princeps -» (n. 0); 'si tale-
„xii d'in 1597, cu acellasi titlu (0. cn)! Ellu dă ua; relatiune si des
ER
„pre ducatulu lui Andreiu Bathori |cu aceiaşi titulatura, (p. 39 n, cv)
si: despre medalli'a, de aur ovale a, lui Basta, batuta, cu 0ecasiu-
"mea, uociderii lui. Michaiu Vitezulu (p. 4, n, as)
NIV
i

XVI: 1756. _ Broytag: (Er. Gotthilt) Nzoluricht „von einen selzenen

LU

„ Zhaler. Heraclidis Despote in Dresdner Gelelii te. Anzigen, , Lă 158

-160,:p. 169-176, annulu 1756.
In acestu articolu , autorul zorbesce' despre taleralu sii aoepre
RA

visti'a, lui Despotu- Voda. . Se

NT

XxuL. 1739-1160. — _ Kăhler. (tohanu "onias) Toltandiges Ducuten-

cabinet. Hannover. 1759-— 1760. 2 vol. in-80, | “ SRI
CE

In! volumulu allu duoilea allu acestui catalogu, Konler' doserie,

“ae pre 'opulu seu de mai nainte. (Minizbelustigunigen. XVIII. p. 53. si
p. .429),—:sub: No. 2316 (p.'731), ducatulu lui Despotu-Voda,— sub.
I/

No. 2248, ducatulu lui Sigismundu Bathori, -cu titulatur'a,. 'de Prin- E
IAS

cipe allu Moldaviei. si allu Valachiei, d'in 1598; — si sub No. 2249,
ducatulu . lui Andreiu Bathori, ecu acelasi titlu (p. 708). |
XVII. 1759, _ Gratiani, (Anton |Maria.) De Doamne. Heraclide Desi -
U

pota Vajiachorum Pri incipe, Dbri dres. et

BC

de Iacobo „Didascale |
 A
Toanmis fratre Liber anus. Iditi e Manuscripto Bibliothacae Za
i luscianae. Varsaviae, Mizler. 1759. in-80. „7 :

Y
„Acâsta, carte rarissima si forte importante « a, lui Gratianus con-

AR
tine” urmat6rea, insemnare assupr'a baniloru lui Despotu- Voda :
«Erau mai multe! eruci de argintu indestulu de mari , înfirumuse-

R
«tiate cu auru si cu petre scumpe, care se venerau ca, lucruri sânte,

LIB
«nu numai pentru relicuiele continute inti'însele, ci-si pentru. ve-.
«chimea, loru.; pe acestea, le-a rapitu Despotu din altare si a. or-
«donatu de lea topitu si de a batutu moneta cu imaginea, sa

Y
“ape dins'a. Acestia, s'a parutu tuturoru atâtu de nedemnu, si de a-

SIT
«colo s'a apringu atâit'a, ura, si „durere , incâtu . e lucru „certu , „60:
«acesta, fapta a lui Despotiu- Voda "i-a, “addussu peirea ; coti Gmenii
«erau atâtu de tulburat, incâtu. multi erau € opriti, de consciinti” a

ER
„dora de: a se servi de acesti, bani.» - IV
XIX. 1759. —Du Val). Monaiaries |en or qui compesent une des dif.
UN

ferentes.. parties du cabinet. de 5. MW. DEmpeveur, depivis les plus

gr andes pieces jus du “adu pls petites. „Vienne, 4 atiner. 1759. in
Ă folio,. | | |
AL

La pagin': a 285, se vede deserunata, si| , descrissa, medalli'a de auru

cea, mare a “lui Michaiui Vitâzulu, care si astadi se afla, in Cabine-
TR

bula imperiale din Vierina. Desemnulu e frumosu si bine esse- .

cutatu, 0. Da | Na
N
CE

XX si XXI. 1159 si 1769. — “(Du Val). atalogue des monnaies en ar-

gent, qui composent. une des dif erentes parties du' Cabinet Imp6-
riăl,' depuis les plus granides!
9 pieces jusqu'au Jlorin înclusivement.
I/

J& edit: Vienne. „Tratiner: 1756, în folio ; a 2 edit. Vienne, 1769,

in folig: i
AS

Ta antti'a, editiune; a “acestă frumosu catalogu se vedu deserisse

si. desemnate (p. 291) medalli' a cea mare si medalli' a cea, mica, de
UI

argintu, alle lui Constantinu. Brancovanu. 2) Ia

BC

(1) Veăi i in statpele nostre Tod, 71, fa. £9

(2) Vedi medalli'a cea mica, de argintu ia stampele nâstre Tab, I V, fig. 1 si 2.
 118 .:
Despot Voaă i
“Ta a dou'a editinne se, afla, . 443) taletalu li
(No. 2), medalli'a;. cea, -
(No. 1), () medalli'a, de argintu vaijlocia,.

RY
argintu (No. 3) ajle .
mica, de argintiu (No. 2) si “medalli' a, cea, mica, 'de
lui Constantinu Brancovanu. Desemnele sunt frumosn ossecntate « si

RA
| Ii
indestulă de - corrâete.
Cabinetulu im=
In acâsta. deşeriere a, monoteloră da mginta di in

LIB
si. talerulu lui
periale. din Vienna este desemnati p. 488 No. 4)
Moldamiae Vălăchiae
. Sigismund Bathori din 1597, cu titlul de. «
SE e
Trimsalpinue Princeps. e

Y
SIT
. Nurnbar
. XX. 161. Tonchini. O. johann rcariei) alanzeabinat
Bauer. 1761. 4 vol. în- 40
ER
Toachim deserie (. p. 51—56), de pre assemplarala ari in Cabine
imperiale din Vienna, talerulu simplu allu lui Constantinu
tulu
Bran-
covanu, allu chaui desemnu îllu dă, la, Tab, V, No. 35. „si. amin-
NIV

|
tesce si despre fiorinula: aceluiasi, domnu.
„Dupo. ce Ioachim dă ua, xelatiune scurta despre visti a i Bran-
LU

_6ovânu, ellu voxbesce “despre armele Tidrrei Muntenssci , “discuta, -

deco passerea este corbu . seu 'vulturu,, si se decide pentru. vultur, |
modu: cer tu, atâtu pe mare'a
RA

fiindu- co acâsta, passere se vede intr” unu

de pe. medallie, câtu si pe acei'a care e gravata sub. portretulu lui
| Brancovanu, d'in « Buropăische Pama», si pe. altu sigillit alu unui
NT

| Ia Sa
priucipe muntenescu.
me-
„In volumulu alla. duoilea, (p.- 11—20) acestu anţoru doserie
CE

plarulu
da,lli'a, cea, mare de auru a lui Michaiu Vitzulu, de pre essem
III vedemu
pastratu. în. Cabinetulu imperiăle. din Vienna... In tab.
a si dâ pa-
I/

desemnulu. ei 8) Ellu esplica, legend'a, ânse nu.se inc&rea

—.
* rerea sa, assupr'a, ultimeloru ei cuvinte — CIS PAR EISVP- EXER GE (AP
IAS

a ,
Ua, scurta schitia, a,. vietiei lui Michaiu inchiaie acesta notiti
, vena a
„care Toachim opinâdia, co acâsta medalia ă fostu batuta
imperatulu
celebră victori'a domnului români, d'in 1600, dupo. ce.
U

iei:
Rudolfu II illu recunnoscit de ocotenente alla Transilvan
BC

(1) Vedi in stampele mâstre, Tab, II, fig. Pe .

(2) idem Tab, III, fig. 9, |
 "In fine; pe de ua parte, ellu respinge opiniunea CO acastu denaru
e 'de:la Mattheiu . Corvinu su pentru :co, depre Felmer, regele Un-

Y
gar iei aru. fi fostu numitu în omrulu 1503, de cotra regele Polo-

AR
miei, principe: alu. Moldaviei, in loculu lui Stefanu-Voda, sân pen-
tru co, de pre Cornides, ellu avea, drepturi, stravechi, alle familiei

R
lui. assupr a principateloru romanesci ; 6ro pe de alta: paste, ellu

LIB
„nu “priimesce: presuppunerea acelluiasiu “Cornides. „co acestu denaru
este allu lui Ioanu Movila; stu 'allu lui” Despotu-Voda. |
“ Antorulu: axticolului avea dreptate. Tote opiniunile einisse inain-

Y
tea lui si chiari a să, „propria cadu astadi, dinaintea datei certe,

SIT
„care se! citesce pe. acesti, denari , 'cunnoscuti în mai multe essem-
plare, “in diferite collectiuni. Ei appartinu lvi Despotu-V oda, caci

ER
Pârta annii 1562 Si 1563. |

XXY. 176. —_ Atergnacdigst privilegirte Anzeigen Aus saematlich-

IV
Lirdlândern. Herausgegeben von einer Ge-
Kaiser lhch- Koeniglichen
UN

ii selischafi. Wien Ghelm. 177 1— -1776 6: voi. în-40.

ele de
In ultimulu volum allu acestei reviste se deseriu : medalli
auru a lui Mi-
“ auru:alle'lui Basta; (p. 25); “medalli'a,” cea mare de
AL

“medalliele
chaiu Vitâzulu (p.. 189),. ânse nu cu multa precisiune;
care se dice, făra
lui. Constantinu Brancovanu (p. 190), despre:
TR

fabricate in Olanda;s
4 aduce vre ua dovada, co elle au fostu'
ocupatii vissesci de
in: fine':se! ' amintesce (p. 190): despre banii
N

a |
„sub Ecaterina II, din 1775.
CE

, ber iluantei- Medaileure. aid

XXV. 1748. Ammon. O. 1.) Samman
Nirnberg. Haule. '1778. in- 40,
. MTanznieister: mebst Shren 'Zeichen.
I/

pre IKâhler (Aiinzbolustigungen) ,

“Ammon: aminteste. (p.' 123), de
AS

lui Despotu Voda.

E despre olfi, care. a batutu monetele 10,
Ammon, Ja paginele '9 si
Siglele lui: Hedlinger,. enumerate de
UI

inu
staueseui într” unu :modu positivu , co medaliele lui Constant
umu generalemente se presup-
Braacovanu mu sunt gravate, prec
BC

tu. 'Siglele de pe medaliiele

| pune, “de cota acestiu eminentu artis
cu cu „ siglele lui Hedlinger.:
IE lui Brancoveanu nu: se potrives
 115

“x, 1165—1767, — Madai, (Davia Samuel) Polstuendigea Tihaier-

RY
Cabinet. Konigsberg, Hartung und Zeise. 1765—1767. 3 vol, in-80.
„In acestu opu, "Madai descrie talerulu. lui Despotu-Voda (.p.760,

RA
- No. 2382) cu data d'in 1562,:de pre K6hlew (Muinabelustigungen) si
„__rectifica, in privirea, . annului , neessactitudinea, : lui. Stivmer, Ellu
„mai, descrie (IL. p. 293, No. 6803)

LIB
si talerulu acelluiașiu domnu,
d'in collectiunea, imperiale d'in Vienna, cu dat'a, "i in 1563, aretându
difterenti'a, :ce essiste; intre :acestu taleru, si acellu deserissu de Kăh-

Y
ler, atâtu in privirea, annului,. câtu si in privirea, armeloru tiărrei,

SIT
Madâi . vorbesce, in. volumulu âllu- duoilea,, despre medalli'a cea
mare. si despre cea, mica alle lui Brancovanu; 6ro în volumulu an-
tău (p. 524, No. 1601), ellu vorbesce despre - talerulu: lui Sigismundu
Bathori, d'in 1597, cu titlulu ER
de «Principe allu Moldaviei :si alla
Valachiei». Da | | |
NIV

xx, (105, — (Ozirbes, Pastor în der Zips). Fin: silberner Denarius

Iohamnes . Waswodens der Moldau vom lahre 1503; în Aller "gnă-
LU

digst. Dr dvilegirte Anzeigen,. aus 'saemmtlich= lărisericl - koeniglichen

„ Arblândern. Herausgegeben. von, + einer. Geseliselafi, Wien, Gielm.
RA

1771—76. 6 „YO... în-40,..

, - Autorul acestui . articolu. deserie. 0. p. 249) denarulu lui: Des. |
NT

| potu=Voda, aflatu. in Transilvania, la 1766. Comparându acâsta de- :

scriptiune cu aceia a denarului „eorrespondente. d'in Schoenvwisner. A
CE

care appartinea, collectiunii Festeties, S'aru pax6 co amenduoce pri-

vescu unulu si acellasiu. essemplariu , - cei'a ce nu e cu. neputinția, .
„_- Pastorulu Czirbes constata” raritatea, moneteloru. romanesci si a. -
I/

„ x6ta neputinti'a de a citi. amnulu: pe denarulu descrissu fiindu, co

IAS

ciftr'a din. decimi e distrussa printa”'ua gaura, Re

„Beutulu corvinianu de pe -denaru : induce apoi pe. acestu autoru |
a crede co acestu banutiu de argintu este d'in 1505, si anume
U

_allu lui Ioanu Corvinu tânerulu, fiiulu. lui Mattheiu Corvinu, mortu. .
BC

“la 1504 : ellu declara, ânse -totu-ta-data cu franchetia, co pentru

dinsulu este ua enigma, cumu loanu Corvinu tenerulu, a putut,
bate ua moneta » moldovenesea, a
 i | ie 121
Acâsta convingere se. intaresce. ânco mai multu,: citindu bio-
grafia lui „Hedlinger de Schwyz (1).si publicarea, Tnedallieloru a-

Y
cestiui: gravoru de Mechel (2) si de Fuesli si Haid (3). Nicaeri în

AR
“aceste opuri nu se. amintesce co : Hedlinger aru fi gravatu medal-
liele lui Brancovanu. "Afâra de acsst'a, stylulu acestora se deose-

R
„besce multu de stylulu gravuri lui Hedlinger, |

LIB
XXVII. 1180. — Kăleseri. (Samuolis de Xores- cer) Auiraria POMANO-
dacică, uhai cum. Valachiae cisalutanae. subterraneae 'descriptio Mi-

Y
cha€lis Schendo .R. C. Lg. Vanderbech. Herum. edita curis Ioannis
Seivert.. ;Posonii- et Cassoviae, Landerer. 1780, in-80. |

SIT
- Acestu autoiu citâdia (p. 153 si p. .155) ducatii de auru ai lui
Sigismundu. Bathori. şi Cardinalului: Andreiu Bathori, cu titlulu de

ER
Principi ai Moldaviei și ai Valachiei; de pre Ioachim, medalli'a, cea
mare de auvu a lui Michaiu Vitezulu (p. 155), a ciuei'a legenda,
IV
„îi este obscura; - medalli! a de auru'ovale a lui Basta (p. 159);s
„vorbesce de medalliele de .auru, de -5 si de 10 galbeni, alle lui
UN

"Constantinu. “Brancovanu, in a caroru deseriptiune succinta auto-

- _„vulu! a luau” vulturulu din mare'a tierrei, dreptu unu corbu.
AL

Pappen, in
“XVIII. us. __Seivert. obann), Poni dem „valachăschen
TR

“Ungrisches Magazin oder Beitraege zur vaterlâindischen. Geschichte,

vo Windasch).
Zrdbeschreibung und, Naturwissenschafi (horamagegeben von
.
N

Presburg, 1781— 1787. 4 vol. iîn-80.

marc'a tiburei Miuntenesci, Seivert; a. p. 365) a-
CE

« Norbindu' despre
wintesce despre .“sigillulu. unei. diplome a lui Nicolae Bassaraba,
accorda,
din 17 noemvrie 1569, prin care! 'acestu principe pribegu
I/

în Sevillia ,
| lui Hanns Heher, locuitoru d'in Palatinaitu, cu siederea,
arme
titlul de comite de Ialomitia,. si 'nisce arme pompâse. Aceste
AS

Hedlinger, in Leitamann's
1) Seas uz, I.sbensabriss, des beriihmten aedainleurs Ritters I, C.
UI

Numismatische Zeitung. 1872,

in-40,
(2) Mechel. Qenvre du Chevalier. Hedlinger. “Basle, 1116.
7. G. et Haid 1. E. Collectio n complăte de toutes les mâdailles du Chevalier 1 C,
(8).F7uesli, .
BC

Hedtingor. Ausgshourg: Haid. 1789. in-40,

aa a Sa 16
 199

sunt descrise astu-felu : : unu seutu impartita in. trei părti, avenău,
pe unu câmpu. de arginti, unu capu de “corbu. cu crucea, in pliscu;

RY
pe unu eâmpu ălbastru, ua apa din: :care. esse ua :Koppie (?)-de
„auru, Si pe unu: câmpu de auru, uă laba: de “ursu; „ro. deassupr a

RA
scutului, unu coifu deschissu cu'duoi chiparosi pe dinsulu. .
“Seivert apropie de lab'a de ursu. d'in acestu sigillu, leulu ce :s6 |
vede pe ducatulu : lui - Despotu Voda, si crede co acestu leu aru

LIB
pute representâ mare'a, 'Tidrrei râuntenesci.
„ Imi reservu de a .essamină alta, “data, “sigillulu lui: Nicolae |

Y
Bassaraba; în totu casulu ânse, nu: vbdu nici. ua. velatiune în-
tre lab'a de ursu de: pe. dinsulu si leulu- din armele lui Des-

SIT
potu Voda. Da Ea
“Ta pagina 370, Seivert;. vorbesc - despre denarulu lui Despotu

_dalli?a
ER
Voda, - assupr'a cărui'a artă ua mare nedomirire; si. despre. me-
:de . auru a lui Michaiu Vitezulu. 'Legend'a acestei .diin
NIV
urma, 6 'ecitesce astu-felu: : -« Michael - Val(achiae). Trans(alpinae) N
„a« Waiin(oda) S(acratissimae) O(aesareae); :R(egiae) - M(aiestatis)
« Cons(iliarius) Per Trans yl(vaniam) Locumt(enens) Cis. Trani(sil-
LU

«vaniaim) Part(esque) ei. sup(iectas) :Eixer(citus): Ge(neralis)-- Cap:

«(itaneus). Bila adduce intru „sustinerea acestei versiuni, 'doue
RA

sigille de pre documente alle lui Michaiu,.:d'in annulu. 1599! Si.

in care titlulu lui este: <Michadl Valachiae: “Transalpinae Waiwoda
NT

«Sacratissimae: Caesareae Regiaegue Masestatis: Consiharius, per

«Trransyloaniam Locumtenens etusdemque Cis Transyloamia et Par-:
CE

«tium ei subjectaurum, Foercitus Jeneralis Capitaneus» 'stu «ac eius: : =

«dăm exercitus cis Transilvaniam eiusgue ditionuan partiumque Jine Ji nes

„«gemeralis capiteneus.» Ia i e |
I/

x z
IAS

XXIx, 187. — Seltene Goldmuinize des Dohann aiba, Pag pbodens

dor Walăchey und Moldau in Ungrisches. Magazin. Tom. IV: 1781.
Autorulu anonymu descrie medalli'a.. de auru “a lui. Michaiu Vi
U

tezulu,: de pre essemplarulu Cabinetului imperiale d'in Viena; esplica

BC

legend'a, de pre Seivert, si e “de. opiniune Co : “acâsta, medalia, sa

 123

batuta de Michaiu, „dupo. victoria ce :a vepartata assupr'a Tui

Y
„ Andreiu Bathori, „la annulu 1599.

AR
Ellu dă ua relatiune "scurta, despre istoria lui Michain Vit6-
| pala; in care arâta . indestula, partenire pentru inimicii prineipe-

R
1] lui. românu si “voxbesce despre .dreptulu Moldovei si allu Valachiei
de a bate :monete. De pre dinsulu, 'Principii romanesci nu au avutiu

LIB
acestu.. dreptu, - fiindu-co medalliele de auru alle lui Constantinu
Brancovanu sunt causa principale a, . taierii de cota Turci a,

Y
acestui : principe. Autorulu. anonymu crede co, d&co .Despotn Voda
"a batuta bani, ellu a putut'o face, fiindu-co ellu eră atunci

SIT
„independente de Porta, si pretinde mai depaxte , CO: Michaiu Vi-
“t6zulu a muritu pre iute. dupo' ce a batutu medalli'a de aur,

ER
in
"ca :să' se, scie . cu. „certitudine. ce . messuri axu A. luatu Turcii
E - |
contra, lui.
IV
- Tote. aceste induoiele trebuie. astadi să dispara dinaintea mu-
dovedi materiali ce possedemu despre dreptulu Prin-
UN

meroseloru
de a bate moneta. |
cipateloru
lui
„Autorulu anonymu. possedă, unu banu de axpintu allu
de
Mireaa, cu legend'a, : 160. ML = VL &.; ellu. citdia doui denari
AL

pas-
ai lui “Despotu Voda, din -caxre unulu e cellu descrissa de
TR

cu le-
torulu Czirbes, si: vorbesce . si - de. unu. banu muntenescu,
nu dă ânse :nici. ua, opiniune as-
E gend'a : cha de bine (?). El
| | |
N

sup a, : clasificării -doru.

CE

transiloani-
xx. 1482,>, — Boiilen. Oioltzauz de) istoria de pebus.
cis. Edit. secunda... Cibin, Zochmeister. “1782. 2 vol. în--80.
I/

co Despotu Voda, de-

- Acestu autoru velatedia (UL. p. 11. 12,
Joanu si a,
. allu Moldovei,.. a luatu numele de
AS

venindu Domnu
care 'si -a, pussu pe capu co- |
fostu - antăiulu principe moldovanu,
cu. annulu 1561. Dat'a
„x6na: regale si a batutu taleri de argintu,
UI

eronata, ;- si aci Bethlen e gre-

a „acestori. taleri e. foia: induoisla,
| ă | aa
situ, în relatiunea sa, -.
BC
 | 124
“XXX 1182, — Gebharăi. a A). Geschichte des Reichs ungar und A

RY
der damit verbundenen Siaaten. Deipaig: Weidmann, 1762. 4 vol.
“în- 80, | i
ă

RA
“In'istori'a sa a Tiărvei Mantenesei, Gebharăi a:ininteste av: p. 39
| de medalli”a,; de auru razissima a lui Michaiu Vitezulu, -si spune co
„ea a fostu batuta, pentru a ilustră baitali”a de la, Orthuni, d'in 18

LIB
maiu 1600, în urm'a cari'a, Michaiu: pusse mân'a pe Bassarabia si pe
Moldova si recunnoscă predomnirea, imperatului Rudolfua peste tâte
II provineiele de limba, romanâsea. Gebhardi nu cunnâsce ua; medailia |

Y
i ÎN

SIT
" roman6sea, mai -vechia, de. câitu. acea mentionata.
“Blu relatâdia (IV. p. Et si 456) si despre medalliele lui Con-
“stantinu Biamcovanu,: si: dice co acestu! Domnu a batbutu bucăţi .
ER
de anru de 2, 5 si 10. ducati, taleri si fiorini de argintu,. în Tramn-
| a
! silvania, cu matrice! frumosu lucrate in Olanda.
NIV
Acâsta,. d'in urma notitia contine, pe cât credu, adevărulu ass -
| pra provenintioi, artistice a „acostoru mcdallie.. | IRIRE:
LU

XXL pi. — ' Soothe, (Ie Cc, Y. huisăchsischer Oberlieutenant and

Ingenieur). " Auserlesenes und: hoechstonsehnliohes Ducaten cabinet,
RA

Hamburg. 1784. in-80, p. XXIV si 254. a, a

In lun'a lui. aprilie a. annului 1785, s'a vândutu la, Hamburg,
NT

de pre acestu catalogu, ua collectiune forte. insemnata, de dueati,.

Ta acâsta, collectiune. se află medalia, cea, mare. de. auru. a lui |
CE

“Michaiu Vitezulu (No. 1262) si “anu galbenu allu lui Sigismundu

Bathori, din 1598, cu titlulu de Principe allu Moldovei: si. alu Va- E
lachiei (No. 1179). S3 | Si
I/

Astadi nu se cunnoscu decâtu: duce essemplae alle medaliei.

IAS

_cellei mari de:auru'a lui Michaiu 'Vitâzulu, Essemplarulu: collec- .

“ tiunei imperiali din Vienna se află, in acâst'a; collectiune la ân-
nulu 1759 (Du Val. ); e d&ro -probabilu, co essemplarulu pastratu
U

in: eollectiunea d lui Doboczky din Pes ta provine din Vendiarea

Da
BC

"de care e aci vorba. N

i XXX, 1186. — Diby. (Tobieseu, Capitaine, Interpiăte de la bi-

 195
bliothzquo du Roi. et de PAmiraut6.) Recueil gânzral des piâces ob-

Y
“sidionales et-de necessite, „gr 'avees dans lordre chronologique des

AR
-€venemenis, avec Peaplication; dans lordre alphabetique, des faits
E Vistoigues, qui ont donne lieu d, leur fabrication. Paris. Debure
aine. 1786. p.. 137. “Tab. 37 si 4. Editata de Michelet d Iin-.

R
nery. in-80,

LIB
-. Dupo'-ua scurta, biogvafia a Tai Despotu Voda, (pp.:64, 65). Duby
descrie talerulu . acestui domnu,. „allu: cărui. desemnu se vede la
Tab. XXII. d pre cartea lui Wolff |
No. 9, reprodussu fora induoila, de

Y
Stirmer din 1579.

SIT
XXX. 91. — Sehlăzer. a. 1.) “Mana Geld- und Bergwerls Ges-

ER
chiclhte des. russischen Kaiserthums' von 1700 — 1759. Găttinggen.
- Vanadenhoeck. und Rupr echi. 1791. in-80,
„Deseriindu trei d'in - banii. de axama din annii 77, 1772 si
IV
ă 1774 ai occupatiunii. russesci „a Principateloru române, de pre es-
UN

“semplazrele ce sa afla in "cabinetulu de medallie allu Universităţii

d'in Goettinga, Sehlâzer attesta, sprijinindu- se pe ua notitia.manu-
| seripta, priimita, d'in Russia, co acesti bani au fostu batuti din
AL

tunuri turcesei, la Sadagura, de Baronulu Gartenberg, care tinea în

arenda. otelulu de moneta de. acolo, stabilitu pentru. fabricarea a- *
TR

cestoru bani. Ei nu. cireulau. in iîmperiulu russescu si serviau nu-

mal pentru: trebuintiele armatei de oceupatiune.. Indata dupo: in-
N

-
chiaierea, păcii. din. 1774, „otelulu de moneta, din Sadagura a fostu
CE

desfiintiatu.. ei !
aa

| XXXV, 795, — Cantemiru. (Dimitrie) Toptsfaa TV z. ri) Bhocyia Kay-

I/

coezoot-rpây 0 Bparpnofâvoy , perorhorroevra. Ev EX Tije Tepuawzia "[Aboons is

"Ioâwoo Ziafipa, |
AS

y: îperepay dry |Suădexroy apă cod oorăzob, zogiuo Tewpioo

940. |
„m05 Ea Loziorns. 1795. in
In acâsta, carte. 'vaissima, “ai eăzii iraiducere romanbsca Sa pu-
UI

de-d. Michailu Kogalniceanu iin Archiva Romdnesca, si mai

blicatu
urma, de d. G. Sion, se citedia, celle optu punturi de 'acousatiiune
BC

in 'eontr'a lui Constantinu' Brancovanu.

acestui principe.
| Punctulu allu. optulea, e. relativu la, medalliele
 | Be a
Ellu eră 'accusatu, «co a tiiabu la. Axăâlu; moneta, de auru -âe

Y
«mare pretiu, adezo - imduoite, intreite si mai indiecite, intyparite .

AR
«cu numele si caraeterulu seu, d'in care, un! a 0 a tramissu . Can-
atacuzino - (Constantinu) la, „Constantinopole,
. ca, sb ineredintiedie pe -
«Sultanu pentru acestea, pi

R
tă

LIB
XXXVI. 1801. — Schoenwisner. (Stophanus), Notitia Timgariae Bei
nunmariae.: Budae. 1801. in-40,
: Acestu. „opu
. contine unu capitolu intrega 6 XV, la p. 245) de:

ITY
spre banulu lui «Ioana Voievodulu Moldaviei cu insemnele ungaro- |
corviniane,» , z

RS
Acestu denaxu allu' lui “Despotu Voda, desâriăsa. de:& Schoânvwvisner;
si. allu cărui. desemnu : se afla, alaturatu (Tab. IV. No. 160); 'ap-
IVE
partinea atunci collectiunii 'Festetics. Ellu. avea, “duce gauri, Vin
care. un'a “trecea prin „numerulu * annului, cei'a ce a indussu .pe |
Schoenwisner: se citesca; annulu 1503. A ii
UN

“Invetiatulu autoru -allu acestei. notitie arâta,: tote opininzile ce

se ivisse âssupr'a. acestui: denaru si“spune în fine si. opiniunea, sa
in 'urmatorulu 'modu
AL

: «de'a, lui Felmer, co “acesti bani sunt ai |

«lui Mattheiu. Corvinu;; - cărui'a i Saru. fi: datu Moldova, : de cătra
«Joanu Albertu: allu Poloniei, nu are nici unu: fundamentu;
R

fiipdu- 60
«faptulu pussu inainte nu a. essistatu si: fiindu-eo, d6co acestu banu
NT

«aru. fi de la Mattheiu- Corvinu;, 'ellu 'aru av legend'a in.

litere =
« monachali, singurele“ usitate pe timpulu. acestui. rege.»
A
CE

Sehoenwisner se plâca spre opiniunea, lui Cornides, care: a avutu

dinaintea, sa, duoe' essemplaze, alle acestui. denaru. si. a attribuitu
pe fia-care d'in elle, unui: “altu” domnu. Unulu este” âcell'a
I/

“allu
collectiunii Festeties, Cornides ciede co: ellu - e din secolulu! all
IAS

siesse- -spre- diecelea, “co ciffr'a, piin! care trece ganr'a, e unu zero,
60
prin urmare -ellu. porta annulu .1503. Astu- felu, Cornides e
im-
_pinsu a attribui denarulu acest'a,, lui Stefanu cellu Mase;
esplica,
U

|
numele de Ioan ca numele „genericu. purtatu. de toti.
domnii Mol-
BC

dovei, si adauge co mare'a, „Corviniana, „este. unu,

i «plagi. n NUMAS-
r
 1
. marticum»; ua. insielatură numismatica, Pe. altu essemplaru, Corni-
des. citesce annulu 1573, si'lu ativibue lui Ionaseu-Voda.
“Aatorulu notitiei crede a completă pe Cornides presuppnendu

RY
“co acesti 'bani sunt batuti la Nagy-Banya. |
| 'Tâte.. aceste conietări cadu astadi d'inaintea , essomplreloru bine |

RA
conservate - alle: acestoru denari si cari pârta annii domniei lui
„Despotu-Voda. (1). Da a Ie

LIB
Schoenwisner. descrie (p..504) medalli'a,- cea mare de auru a lui
Michaiu Vitâzulu d'in museulu imperiale d'in Vienna, o: attribue .
victoriei domnului românu assupr'a, Cardinalului Bathori si citesce

ITY
legevd'a; ei, in -urmatorulu. modu : « Michatl Valachiae T'ransalpi- .
_«nae. Waiwoda, Sacratissimae Caesareae. „Regiae Manestatis . Gon-

S
asiliarius ; per Transylvaniam Locumtenens , -Cis “Transalpinarum
«partia eiusdem Supremus Lwcercitus Generals. Capitaneus, —
ER
« Anno Domini 1600, — Virtute et armis “Victoriam nactus.» .
În acesta. notitia; se amintesce si despre talerii lui: Sigismundu
NIV
“Bathori, cu 'titulatur'a,. de Principe allu Moldovei si allu Valachiei
„(p. 501. No. 16,17, 18);: despre ducatulu. lui, Andreiu Bathori cu
LU

aceiasi: titulatura, (p.: 503); in. fine si 'despre banii batuti. iu: Mol:
„dova pe .timpulu oecupatiunii' rusesci d'in annii 1771-1774 (p..570).
: Schoenwisnier attribue. signatur'a C. L..H,, de pre talerulu dublu
RA

alu. lui Constantinu Brancovanu (p. 569), gravorului. Carolu loanu

Hedlinger, ânse fra cuvântu. Acâsta, m6dallia nu: se afla, in cata
NT

lâgele „oper eloru lui Hedlinger, edate de Mechel. si de :Fuessli-Haid,

„si.niei signaiturile - acestui artistu nu se potrivescu cu signatur'a
CE

„medalliei ; "care. ne. ocupa. Dupo ua, scurta notitia assupr” a lui
Brancovanu si a “însemneloru.. Tibrrei Muntenesci, Schoerwisner dice
co acâsta medalia se. afla, desemnata, în « Europăische Fuma»,- Vo-
I/

“Vrmulu OLX, In: zadaru amu cautat'o in acesta, carte, unde se vede
AS

numai unu portzetu allu lui Brancovanii, cu marc'a, tiorrei,

UI

XXXVI. 1801. — Lipstus, (. G) Bibliotheca: mummaria, sve , Gaialo.

us autorun qui. usque Cd, Jinem. saeculi X VIII de re :nonetar A
BC

i stampele aâutre, Tab. 11, fig. 8, 9'si 10.

wi Vedi: acesti bani in
 128 -
| dut nummis . seripserunt. Pr aefatus est. Christ Gottl...-Hepe ip îi
„siae. Schaefer. 1801. 2 vol. in- 80, Ia

RY
„Lipsius citedia, (Lp. 1134) opulu ui Proytag +dssupr” a, talerilui
lui Despotu- Voda, publicatu iin. «Dr esdner. gelelr te Anzaigon», an |

RA
| nulu 1756, Da ” ae mir ie Sar Dă a

LIB
| XXIV. 1803-1813, — ur
Mader. (Loseph) | pa itiscla Bytiăige “zur
Miinzhunde des Mittelalters. Prag. 1803—1813. in-80.
In scurt'a notitia, ce se afla în acâsta, caxte (IV. p. 124); ass a

Y
pr'a, denariloru lui Despotu- -Voda, se dice «co. :toti: voevodii Moldovsi:

SIT
se -numiau,: în stylu. curialu, Ioane; co: denarulu 'eu'legend'a; :: 10ANX
WATWODA nu € numai-decâtu . falsu , coci pâte' să. appartina lui Ste- |
. fanu-V, “care domniă pe acea, :vreme si care: purti cao domnu,: nu
mele de Ioanu. a ER | SR
NIV

XXXIX. 1804. _rBagel. (Tohann, cristian) Geschichte der: * Molăau ai

amd, Walachei. Halle. Gebauer. 1804. .2. vol. în-40. Sa
in
LU

Engel relatedia, CL, p.. 151) pe scurtu, 46t6 ipothesele ivite

timpulu lui, assupr'a denariloru: eu: legenă'a.: ' Patrona Moldawviat si.
Ioannes Waiwoda. Ellu xespinge ipothes' a lui Felmer; căre. abtri- .
RA

buie acesti denari lui Ioanu Corvinu; a lui Coinides, care pretinde
„co sunt bani de -ai lui. Ivonia ; sia; lui Schoenwisner, care crede
NT

| „eo ei appartinu lui Stefanu-'cellu: Mare; si i- declara, :de falsi. ă

. Autenticitatea, acestoru denari. este astadi. necontestabile, fiindu- E
CE

co essiste. mai multe ' essemplare in collâetiunea, imperatesca d'in - -.

- Wienna, în collectiunea, museului. d'in Pesta;, în collectiunea d-lui
„ Doboezky. d'in Pesta, si in 'collectiunea, -n6stra,.: Annulu se citesce
I/

pe unele d'in elle 'cu- atât'a claritate. incâtu: nu 'pâte : essiste ce.
IAS

maj mica, induoisla, co. acasti ; denari: sunt ai lui. Despotu:Vodăâ, |,

co istoric ii. d'in.; timpu lu lui Engel: s&mena , să &
Coustatămu aci
avutu. dinaintea „loru duoe essemplare ai acestoru denari : unulu
U

alu lui Schoenwisner, allu cărui annu se: citiă 1503, 'fiindu- co nu-
BC

merulu 6 se nimicisse printi”'ua, gaura si se citiă, în 1oculu. lui, unu

| 0; si altul, allu lui Cornides, reu conservat si: pe:care. botu: nu
 159
merulu 6 eră atatu de. stersu , “încâtu a datu locu la coniectur'a |
- amniilui 1573. | -

Y
| „Engel atnintegco CL. p.„203 si p. 206) co Despotu-Voda, a, facutu

AR
bani. d'intr'unu candelabru mare de argintu, rapitu unei monastiri
- situata în. Alpi (adeco ini a Ourpali)

R
LIB
xL. 1805. — Hauschild. (De. E, 7) Beytrag zur. neueren Ana und
Medaillengeschichte vom 15ten Iahrhandert dis jetat. Dresden. Gaest:
ner. 1805. in-80. oa .

Y
-“Acestu autoru insemnsdia,. la pag. 274, sub No. 1706, talerulu

SIT
“Tai Dospotu-Voda amintindu pe ohler, Duby, Du Val.-si Madai
(No. 6803). i a

ER
Bssemplarulu- deserissu -aci s'a cutaperatu de a, Priedltinder ta
talu:, d'in Berlin, si sa v6ndutu de. acest'a, unui neguciatoru de
medalie din. Stuttgart, anume Binder , de unde i s'a perdutu
IV
„Urma.
UN

+ In appenăicele - acestui cataloga , Hatusctilă amintesce (p. 42,

No.. 308) despre unu jetonu „alu Baxonului Gamrienhorg Sadogurslii.
AL

XUI. 1805. role. (ânăreas) Beit aege zu einer statistisch-histori-

“ schen Beschreibung- des Par stenthums Moldau, Her manstadt. 1505. |
TR

2 vol. în-80. Se -
- Acestu autoru vorbeace CD de talerii lui Despotu-Voda,' de pre
N

Bethlen, Isthuanff, Miles si Segler, si dh ua, scurta relatiune des-

CE

„pre valdrea 'baniloru. in “Moldova, in timpulu petrecerii salle acolo, *

Numiiile si- valârea baniloru, ce se iinttebuintiau pe timpulu lui
Wol ff, sunt urmatârele : 5. parale erau representate prin monet'a
I/

numita, turcesce Beșhiu, xomânesce Pendaru, de 11Ja 'craitiari au-

AS

striaci; 10 parale, prin turcesculu si -romamnesculu Bupș de 15 cxai-

tiari;, 15. parale, prin turcesculu. si romaneseulu Tiultu, de 2217 cerai-
UI

. tiari; 20 pasale, prin turcesculu feringruș si vomanâse'a Leitia, de

830 eraitiari; 30 parale, prin tureesculu alot si romanesculu Zlotu, -
BC

de. 45 eraitiari, 40 par ale, prin tureesculu Egorosiu si romaneseulu

| beu, de 1 fiorinu; 60 pazale, prin. turcesculu Alinimstile si romamnesculu,
17
 | | NI 130 |
iubla, de 1 fiorinu,. 30 oraitiaari; 80 pasale, prin turcesealu Gto si.
xomamesculu. Bar ogrostu, de 2 fiorivi; si 100 parale, prin Tustucul |

RY
_ tureascu si romanescu de 2 fiorini, 30; craitiari: Galbenii austriaci și
olandezi, 'fârte asitati in. tibrra, valorau intre:7 si :S.lei. Zaxafii

RA
de'pela. 1780 faceau commeeiulu schimbului . moneteloru tuzeeșel
CU Brasiovulu, unde leulu. valoră 5 ovaitiari. a

LIB
“XLII. 1807. —. Cutalogus Runo runi Fuga iae ac:Te ans lvamiae
Iustituti nationali + Sacchengiani. „Pesth. „dr atiner. 1807. 3 vol.

Y
Di |
în-80 si 1 vol. atlante.

SIT
Volumulu allu duoilea tatbâia despre monetele. Transilvaniei FE
acolo se deseriu:: Ancatulu de auru- d'in 1597, alla lui Sigismundu .

ER
„Bathori, cu titlulu de Principe allu Moldovei si'allu Valachiei (p.17..
No.. 17. Tab. IL. No. 17); talerulu acelluiasiu principe, cu: acellasiu
itlu: . 117. No. 15 -si'16.: Tab. III, No. 2), si medalliele. de auru . -
NIV

si de argintu alle lui Basta, (p. 21. Tab. V. No. 7. Tab. III. No. 8.
|
"Tab. IV. No. D. Despre acesta . monete se mai” vorbesce in volumul
LU

pi |
| ailu treilea, p.: 153. si p...15%7.
YVolumulu allu treilea, contine: "mai multe monete, care ne înte-
: medalli'ă de.auru a lui Michaiu Vitezulu, din
RA

ves6dia, si anime
| Cabinetulu imperiale. d'in Vienna, p. 153; medalli'a de : auru de |
cinci galbeni a, lui. Constantinu Brancovanu , „pe .care signatur' ae
NT

pussa, d'in gresiala C. I. H., în locu'de C. H., sie attribuita, gravoru- |

lui Hedlinger (p. 43. No. 1. Ta. IL. -No. 15); talerulu. dublu (p. 43. .
CE

No. 2. Ta. III. No. 16) si fiorinulu (lă 43. No. 3. Ta. III. „No. 19
alle acelluiasia domnu. pa
allu treilea (p. 30 No. i se deserie medalli'a,. de
I/

Ta volumulu
plumbi a Principelui de Coburg » pentru batali a, de la Poesiani,
IAS

din annulu 1739. : De

XLIIL. 1894. — Appols Reperetoriu au - Manialunde des Mitela-

U

tors und. der neueren Zeit. Wien. 1824. 4 vol, în-80.-

BC

Monetele si medalliele deserisse in acestu catalogu ol. rii. des-

part. 2) sunt; urmatorele : e Da
 > 131

No. 4914 (p. -1195) medalli'a de argintu a lui Michuin Viidzulu

Y
cea, mare, care 'se considera ca, forte rara si cu ua imitatiune (Ab-

AR
"„stoss) de pe cea, de auru. Greutatea ei e te 'de'5fs Lot. 3 gran. si
legend'a e citita astu- felu : «Michael Valachiae Transalpinae Wui-
"«avoda Sacrae Caesareae Regiae Maiestatis Consiliarius perpetuus.

R
«Tramsilvaniae Locumtenens,' Cis et Tramsăipinae parte ei „Sup emi

LIB
«exercitus Generaliş Capitameus».
Deo. medalli'a de argintu cea mare: i „lui Miehaiu Vitâzulu este
imitatiune, atunci ea provine d'in aceiasi sorginte spurie (at-

Y
ua
„tribuita lui Bekker) ca si medalli'a,.în patru enitiuri (Slippe) din

SIT
Londra, necunnoscuta lui Appel. (*) |
No. 4215 (p. 1196), unu banutiu de axvama de ai. lui Mihnea

ER
Voda, cu'annulu 1658: dinaintea bustului domnitorului, si No. 4216,
unu altulu cu annulu, separatu de ua parte si de alt” a,-de bustau,
IV
-16—58, si! pe care: Mader. Na a pusst 0. 126, No. 3559), sub ti-
tlulu Culm.
UN

No. 4217 (p.. 1197), medalli'a ce mica, de argiotu a vi Cin

| - stantinu Brancovanu, cu signatur'a gravorului G. H, în locu de C.H.
4218 si No. 4219 (p. 1198), banulu de ua pară, din an-.
AL

No.
„nulu 1773 si altulu din 1772, d'in timpul occupatiunii russe:ci
TR

„de sub: Ecaterina, II.

„No, 4220. si No. 4921, medalliele de “anginta si de arama cu
vulturuiu munteneseu, alle lui Puvelu I[ altu Russiei, din 1797.
N

"No. 3497 (p. 995) ua grositia thiplea lui Sigismundu Bathoii,

CE

Va:
din. annulu 1598, cu. titlulu de Principe allu Moldovei si allu
E lachiei, taxata ca, forte rara.
din 1599, cu acel:
I/

| No. 3500, dueastulu lui Amăreiu, Bashori

E
- lasin titlu, -
AS

gessam-
XIV. 1898, — sueitzmann. (1) Abriss. einer Geschichte der
UI

den
mten.- Miimahkunde oder Nachrichiten. von dem Miinzavesen und
ren und
Miinzen aller Vălker, Fiirsten und Stădie der dlteren, măttle
BC

neueren Zeit. Erfurt. 1828. in-80,

nâstre, Tab. V. fig. 2,
| 4%) Vedi acâstă medallia d'in Cabinetul Tonâre, in stampele
. *
 "199 Na
nu. cunnosee - alte monete “vomanesti , de câtn acelle
Leitamann
n». Sa

RY
“din secolulu alu: XVIII- lea, publicate in: « Ungaris: hes Magazi
Cu tote acestea, ellu sustine (p. 168) co. Pia” a, :-Muntenesca, , care
eră tuibutara, 'Tureiloru de la: 1B1.a eseercitatu, totu- d'a-un! a

RA
moneta, e po E
dreptulu de a bate
Singurii bani nfoldovenesei citati: de . agcesta axtora sunt tae- |

LIB
rula lui. Despotu Voda, de pre Madai, si. “monetele. d'in timpulu oc-
“ cupatiunii vussesci de la finele secolului. trecutu despre care dice
tunuri,
co au fostu batute la, Iassi, de. | Baronulu Gartenberg,, din

Y
Aa i RE

SIT
turcesti, N Ia

xIv. 1884. —Ampach. (von) 2Vomoph tc mpachiaro a d: “Pa. |

lise der von Ilerrn von, Ampach hinterlassenen Mina und Me-
ER
daillensammlung. Naumburg. Klajffenbach, 1834. 3 vol. în- 80,
In tomulu Il se descrie (p. 588, No. 9524) medalli” a de bronzu. |
NIV

a principessei Galitzinu, nascuta, Cantemire, si . 590, No. 9533) |

__unu jetomu de familia, . allu Baronului. Gartenberg A; administrao-
LU

| ralu otelului de „moneta din Sadagura. |

| XIII. 1835. — Grote. Blaetter Jar aamohunde. Zeii. „Brster |

RA

ar gang. 1885. în 40. - |

“In Jescelle (No. 35. III) se. afla ua notătia, | care dice „co Princi- -
NT

pele Michailu Sturdza a pussu de a gravatu în Vienna, in annulu.

1835, matrice de moneta, pentru a bate bani proprii ai Moldovei.
CE

“Timoni nu crede. co acâsta, notitia e essacta, cdci, de pe. cercetă-

ile co a facutu în februarie 1947... la banari'a. “imperatâsea, .d'in
Vienna, acolo nu s'a Juciatu nimicu pentru domnulu Moldovei. Ti-
I/

“moni relatâdia 'co a auditu, ânse nu a pututu constată, co ra |

IAS

.voralu E. C. Radniiziy a gravatu aceste . matrice pentru “Michaiu

„Sturdza. | că ” 1

Xuyn. 1836.— Chaudoir. (Baron. de) Apergu sur. les monnaies- uss6s
U

„et sur les monnaies €iramgeres, : qui. ont cours en Russie. Paris: et |
BC

* St. Petersbourg. -F. Bollizard ; Dufour et Co. 1836, 2 vol. în--80,

1 vol. planches, Sa
 1:33:
| Ohandoin:- "spune (|: p. 192) e0, pe timpulu rasboiului. dintre Rus-

Y
_sia si Purcia, de la, 17971 pâne la, 1774; Russii au 'batutu monete

AR
„de arama, din. tunuri tureesci, la, Sadagura, sub directiunea Baro-
nului Gartenberg (supranumitu de atunci Sadogurski). Aceste 'mo-

R
nete au avutu cursu numai în Moldova si înn Vaiachia, pentru ne-

LIB
voile avma,tei russesci. = 3 pi
| Chandoir deserie diferitele. monete. batute atunci la. Sadagura
(UI. p.: 190). -Ellu enumera. : din 1771, ua bucata de argintu

Y
(No. 2003) batuta, de proba, si cinci bucăți de arama (No. 1994,
"1999, 2000, 2001, 2004); Ain 1772, duoe bucâti de arama (No. 1996.)

SIT
2002); Win 1773, ua bucata, de axgintu batuta, de proba (No. 1995)
si va bucată, de arama (Ro, 1997); si din annulu 1774, ua bucata,

ER
de arama (to. 1998). IV
XVIII: 1837. —Rozatnitonan. “Qtichel), Fliştoire de la Patuchie, de
la Moldanie et des Vala gues Transdanubieias, Ber lin. Belu. 1537 .
UN

Tome der, în- -80. |

„Pa cându d. Michailu Kogalnictanu intreprivsesse |a, scrie îstori'a .
AL

cu
“Românilorn; cunnoscintiele despre numismatic'a romansca erau
totulu neinsemnate. Preoccupatiunea, principale a istoricului eră, de
TR

a grupă insterialulu istorien cunnoscutu, intr'ua schitia, succinte.

mai profunde
„“Astu-felu d. Kogalniceanu: nu a. pututu. face cerestări
d- sale
N

assupr'a,, moneteloru' nostre, si s'au patutu strecură în opulu

naturali . |
errori, care astadi paru mai vediute, €6ro atunci erau
CE

de pre
Numirea de banu, pentru monet'a' romanesca, provine,
care purtau
d. Kogalniceanu, de la, monetele Baniloru de Craiova,
I/

sunt astadi ânco

“pe dinsele; capulu: acestui Banu. .Monete de aceste
pe dinsele.
' necunnoscute ; -ânse e pucinu probabile co elle purtau
AS

ru de pre
| capulu Banului, căci acest, a nu aru fii in' stylulu monetelo
|
UI

acelle timpuri.
eră ua moneța,
„. Istorieulu nostru dice mai i departe, co ' banulu
ă mica. 'de arama, din care trei mergeau la, ua pară. si siesse in-
BC

intru câtu
ir'unu - banu rosiu, assemine de arama. Vomu veds aiure
i in genere
acesta impartire! a "moneteloru romanesci se pote applică
 pentru tâte monetele din ori-ce tipa. “In totu casulu, Românii.

Y
au batutu si alta, moneta, de câtu de. arama; pene acumu, mone-

AR
tele de argintu sunt cu “multu mai numerâse, |
Monetele de. auru si de argintu upguresci si lesiesci. au trebuitu

R
„st „circule fora induoi6la forte multu in Moldova si în” “Tiâr a
Româ.n&sca; ânse numirea, de leu pare a fi mai noua si a nu pro-

LIB
veni de la, monetele unzuresci, de. pre cumu cred6 eminentulu nostru
istoricu, coci leulu se afla pe dînsele numai intr'unu „moda înci-

ITY
dentale, oeeapându unulu din celle patru câmpuri alle scutului cu
_maxl'a tibrrei. „Unguresci, pe monetele. lui . Despotu: Voda. .
D. Kogalniceanu (p. 208) deserie medalli! a deaurua lni Michaiu

RS
Vitâzulu, si ne spune „(p.: 463), eo nici unu tratatu, nici ua lege
nu a impedecatu pe domnii moldovenesc si muntenesci a bate
IVE
moneta; co fric'a -Turciloru "i-a, oprita ânse de a, essercită, acestu
dreptu allu tiărrei. D-sa, crede co numâi -„Constantina - „Brancotanu.
a batutu lei de argintu “si ducaii de auru, în, valore. de. „cinci si de
UN

„diece galbeni olandezi. Acesti bani ai.lui Biaudovani sunt .de-

„ serissi pe scurtu, si se dice'co ei au devenita forte rari, d'in causa
AL

co.au fostu secuestrati de Stefanu Cantacuzino si tramissi. la Con-

stantinopole, unde au fostu topiti. | i i
R

“Mai departe se: amiutesce si de. banii “ocenpatiunii. "russesci

din 1771, batuti d'in ordinulu principelui Humianzoik;
NT

| XLIX. 1836. — Dickmann's Miinescmmlung în Wien.

CE

Vorăziclinat |
zum versteigerungsuweisen Verhaufe von 16. ten November, „1836,
Wien. Gerold. 1836. in-80,. e. |
I/

Acestu catâlogu insemnâdia, la pagin'a 138, rmătâraele onotenz |

„Si medallie romanesci :
IAS

|
No. 2794, talerulu: lui Despot Voda din. 1563: Oadai 6803).
„mareatu cu RRE Si vândutu cu 41 fiorini, l craitiaru.
No. 2795, medajli'a cea, mare. de argintiu a li Michaiu Vite:
U

| zulu (Appel, Rep. 4214), mareata, cu „BRE, Si: venduta

BC

„cu 15 fiorini. i
 195
„to. 2796, “medalli?a, de bronzu a lui Constantin Hangerli o:
| pel, Rep. 492), vândută, cu 1 forinu. |
E 'imoni, în manuseriptulu seu despre monetele romamnesci, spune

RY
co “medalli'a, lui Mihaiu Vitezulu, d'in acâst'a collectiune 'a fostu
declarata, 'de cotra, cunnoscetori, de falsa, Si co medallli” a lui Han-

RA
gorli e. ua contra facere prosta, facuta, de petrecere,. de cotra Lang
si: "Appel. Nu amu pututu află, pe ce se 'bascdia aceste assertiuni alle

LIB
lui Timoni, in. câtu privesce medalli! a. lui: Hangeuli. Pe lânga medal-
liele autentice alle lui Michaiu Vitâzulu, circula si unele false.

ITY
1 1839. —(Eiu, Fr. Y). "Catalogus. NUMMNOrum “duplorăan tam. veterum
qua, recentiorum, quos museum 0. R. vindobonense -diebus infra no-
| tati duchione publica venditabit. Viennae. Bohrmann. 18939. in 80,

S
La acâst'a, vendiara a. dubleteloru Cabinetului imperiale d'in
Vienna, se aflau 21 monete de alle lui Petru Musiatu, d'in care
ER
NIV
si6sse. au. tmecutu în: collectiunea Timoni, care appartine astadi .
gymnasiului Schottenstif? din Vienna, si trei in collectiunea, Wel-
lenhâim. Elle s'au. vendutu abunei, bucat'a de la 20 eraitiari pâne
LU

la 2. fiorini, 12 craitiari,.
Astu-felu dero Ja; 1839; Gabinetulu LR. a'iu Vienna, possedet
RA

muite. bucăţi d'in montele atâta de rate, alle lui Petru Musiatu. (1)
“ Catalogulu: lui Ul nu se încârea, nici a citi legend” a, Dida
de clasă. |
NT

LI. 1844. Oil. x). Poraeiclaniss der Miinzen und. Modarillen- san-
CE

| lung des Preiherrn Breifeld- Chlumzanalea 7. Wien. Hagenau. 1841

und, 1842. 2 vol. in-80.
I/

In tomulu alla duoilea allu acestui catalogu, se>, afla insemnate

AS

urmatârele monete romanesei:

„la, pag. 237: No. 36383, unu denaru allu la Vladu Il, vendut u5 forini;
UI

| | No. 36384, medalli'a cea mare de argintu a lui Michaiu

„Vitezulu, venduta, 5 fiorini, 48 craitiari,
BC

(1) Vedi ini stamgele nostre Ta, I, 9. 9, 10, 11, 12; Tab. II, fig. 1,2,3; Tap. IV, fig. 6.

9
 ă 136 | |

| No, 36385, unu banutiu de bilionu de la Rada Mihnea |

„Voda, ; ; vândutu 2 fiorini, 5 craitiari;

RY
No. 36386, si No. 36387, doue essemplare alle medalliei
Ă _ dellei mari de! argintu a lui Brancovanu A

RA
vendute 7 fiorini, 6 craitiari, si 4 fiorini, 6.
a “craătiari ; . ai
0988, si 36389, doue. osseniplere.: alle , medaliei. de:

LIB
no.
a arginta a lui Hangerli,. vendute 1. fiorinu,
pu 40 craitiari, si 30 craitiarri ; N
„No 36390, No. 36391, No. 36392, No. 36393, No. 36394,

Y
SIT
Ă cânci “essemplare alle medalliei: de. bronzu -
- lui Hangerli, vendute 12 si .13 eraitiari;
| i.-3098, meda, lli'4, cea mica, “de axgintu de'la Pa-
a „vel ER
L, din 1797, venduta, 4] eraitiari ;
la pag. 127: No. 297835 „p&ne la 29757 sunt insemnati 22 bani
NIV

i din timpulu occupatiunii. russesci de' sub |

“Ecaterina II, vanduti de. da. 2 pene la 26.
o
LU

, | craităari ; | i
şi la, pag. 154: No. 47699, unu jetonu allu Baroului Gartenborg Sa- .
dogarski, e
RA

| zar. 841. —Igitzmaun. 1.) Numvismatische Zeitung. Wasseasee, Gros-

NT

manu. _1834- 1875. 40 vol. in- -40, | a

CE

| “In volumulu allu! Vries din. 1841, sub titlulu de «a Ueber sich
der. russische Măntahunde», „Leitzmann vorbesee. de .monetele batute
„la Sadagura, d'in bunuri turcesti, sub direetiunea Baxonului Garten-
I/

berg.. |
IAS

„In voluimulu allu XXXVI, din 1869, se descrie + sup tiu

Neue rumâmăsche. Kupfer. miine, monetele de brovizu de.10,5;2 si
l banu, batute la, 1867; si în -volumulu allu XXXVI, “din 1870;
U

monetia de argintu de unu: leu, din aunulu 1870. -

BC

„N

an. 1841.— ăn. (Dr: D:) aimzen, der Moldau sii aci în.
a
 137

Kâhne's Zeitschrift far Mina Siegel und. Wupipenlunde Ber m, Po-

sex und Bromberg. Mittler. 1841-1542. în- -80

Y
|

AR
D; IKhne este cellu d! antăin seriitoru care vorbesce despre monetele
vomamesci înta'unu modu sistemaiticu , „cale descrie unu numeru
„mai.mare de: monete, aretâmdn | proveninti! a loru si care se incerca

R
a le classifică, | |

LIB
- Materialulu vestrânsu ce avea . la, dispositiunea, sa, Ta aflatu
în collectiunea, a insusi autorului, în collectiunea, Reichel, trecuta in
urma, în. possessiunea, collectiunii - imperaitesci din St. Petersburg,

Y
în collectiunea, imperaitâsea, d'in Vienna, în acei'a a Muzeului si în

SIT
„aceia a d-lui Kappe d'in Berlin, în collectiunea Roemer d'in Dresda,
precumu. si. în relatiunile differitiloru autori citati. -

ER
Voiu indică pe scurtu monetele si medalliele descrise, remanându
casă. aretu, în memoriele w:mat6rie, IV errorile 'ce s'au pututu strecură :
la d. K6hae, precumu si comparatiunea bacătiloru citate de d-lui,
cu buchtile classificate de mine. . - . - ,
UN

„Bo dero continutulu volumului : [e p. 330—347.

„D. Kohne incepe cu. moneiele moldovenesci.
"Blu cunnâsce'banulu lui Ionaseu Voda, numai d'in notăti? a lui
AL

Koleseri si se indouiesce de essistenti'a lui, astadi. neconiestata.

“Sub. No. 2, se. descrie, d'in collectiunea Roemer, ua, monetă, a lui
TR

Iliasiu Voda, aflata, in

i mazrele- ducatu de Posenu, in annulu. 1837; cu
alte. monete de la regii lesiesei Vladislau V,- Vladislau VI si Ca.-
N

„simiru1V, de la “maiestrii ordinului teutonicu Michailu si Pavelu

CE

pâne lu, “Mastinu.: “Autorulu ereda co 'acâsta moneta este batuta;

„la: Alkerman “sii, „dă numele de divrhem, d'in „cari. 100. mergeau
I/

“la unu ducatu.- A N

"Doni denari ai lui Alexandru cella Banu. d'in collectiunea mu-.
AS

seului - d'in 'Berlinu si , din acei'a, a, d-lui Reichal, se attribuie lui

Alexandru -IL (1453— 1455) “si nu lui Alexandru IL (1401—1433),
UI

“din causa, litteriloru, care. se declaraco appartinu. unei epoce

mai tardie. : Eu credu co d; "Kohue committe ua errâre; litterile
BC

- monachali erau usitate toemai în timpulu lui Alexandru cellu Bunu,

în tote tibrrele . vecine: cu „Moldova; elle se aia pe monetele lui
18
 a E Ia |
intrebuintiate pe
. iasta si cu atât” a mai. 'multu au trebuitu. sb “fa
Sa e
“acelle alle tatalui seu Alexandru.

RY
Talerulu lui “Despotu Voda, e deserissu, de pre Mad: ai Go. 2382),
1562. Di: Kohne. declara co nu a: vediutu talerulu “lui
cu arinulu

RA
Wiirgenge al»
Ă Despotu Voda, de care vorbesce. « Miles, Siebenburggischer-
veversu,
p. 91, si care aru av6, in &versu, mare'a, lui Despotu si, 10

LIB
unu capu de. bou. Acestu taleru e pene acumu ; cu totulu.. necun-
- | a ae Sai
noscutu.
s at. o
| Monet'a lui Petru Masiatu, in collectiunea Kappe Qto. 6), se

Y
- tibuie: lui Simion Movila, cu tote co autorulu. e cnprinsu. de: mi-

SIT
„rare, vediendu littere. monachali, intrebuintiate pe: la, 1607. Er6-
vea clasificării provine mai a]lessu dintr ua Gitire eronata a le-
. i
gendei. a ER
-D. 'Kăhue crede co " Simionu Movila e altimulu Domnu, care: a bar
Da Di
NIV
tutu Dani in Moldova. De Si
„"Pveeându la -lierr'a Romanâsea, a. „Kăhne. incepe prin a constată,
co: essiste monete. ds. argintu' alle Domniloru muntenesci si refut6-
LU

dia opiniunea emissa de d. Kogalniceanu in acâsta, privinția,

Se deserie denarulu: de. argintu allu lui Vladu II, d'in collectiu-
Kappe (No. 1); ânse. nu pre. essaetu, si medalli'a cea mare de
RA

"nea
auru a lui Miehaiu Vitszulu, citindu-se legend'a astu-felu: “« Michael DE
_« Valachiae Transaipinqe Voivoda Sacrae Caesareae et Regiae -
NT

« Maiestatis Consiliarius, per. “Tr ansyloaniam - locumtenens,: cis tran-

esalpinarum partii ciusden- -supremus „eaeroitus generalis Capi-.
CE

atOneus».
“Monetele. lui Mihnea Voda, sunt descrise de pre collectiunea, mu-
I/

“seului din Berlinu (No. 3) si de pre Appel (No. 4). a

-“"Palerulu 'si florinulu lui Constantinu. Brancovanu sunt. reprodus-
IAS

se (No. 6 si 7), de pre essemplasrele.. cabineteloru imperatescu d'in

Vienna, si regescu d'in Berlinu;, medalli'a, de : argiutu a: lui Con-
stantinu Hangerli (No. 20), de pre essemplarele. collectiuniloru.
U

xegâsca d'in Berlin si. Reicbel. - aa | ÎN aaa

BC

D. Khne descrie pe: largu tâte- monetele batne de Rossi în |

 199
| timpulu. occupatiunii Principateloru române, de : la 1771 pene la

Y
LT (No. 8—19 si: No. 21—22). a
În volumulu allu [a (p. 365) allu Revistei. sale numismatice,

AR
d. “Kohne. face” “cunnoscuta, ua noua serie :de: monete vomamesci.
lui
“Ella descrie (p. 366), d'in collectiunea Reichel, ua. moneta, a

R
attribuiud'o chiaru acestui Domnu; d'in. aceiasi

LIB
- Stefanu. cellu: Mare:
“privirea
collsetiune, ua moneta a lui Petru: Musiatu, aflându-se în.
ea si mai
citirii legendei si classificiuii, în aceiasi nedomirite
Despotu Voda.
inainte; din. collectiunea Friedlaender,. nlerulu lui

Y
ui regescu d'in
(p. 367), twecutu în urma in colleetinnea muşeul

SIT
pre Kohler.:
Berlinu; si dueatulu acelluiasi Domnu (p. 368), de
esce despre me-
Ca conclusiune la, lucrarea sa, d, „Kohne . 'amint

ER
acelle alle lui
dalliele lui: Mihaiu Sturdza, din 1842, si despre
E
Alexandru. Ghika, din 1839:
IV
g g în. st. PetersburgJ
| LIV. 1843. — ReichePsche. (die) aanzscoamlun
UN

| |
St Petersburg, 1841 43. 9 vol. în-80.
49 1493) see vbdu
In tomulu alu IX'* allu. acestui . catalog (p.
romanesci :
deserisse urmatărele monete si medallie
AL

denaii de argintu ai lui

-L. Moldova.. — No. 146 si 147, duoi
(1390—1399). Legenda
"Stefainu Locusta, atbribuiti lui Stefanu III
TR

veprodussa; | Se
_mnu'e nici ezsactu “citita, nici essactu
andru cellu Bunu,;
148, unu denaru de argintiu allu lui Alex
N

“No.
si neclassaitu allu lui
150, unu denaru nu pre bine descrissu
CE

No.
SE
Petru Musiatu.
au: lui Vladu II, cu legen-
“11. Valachia. — No. 149, unu denaru
si neasplicatu in privirea Ul-.
I/

da, neessactu feprodussa., neclassasu

BMAANCAA BOHBOA TIB;
| timelozu trei: littere alle legendei : i
AS

ai lui Radu-Mihnea, Voda, ecu

„+ No. 151], unu! “Dbamutiu de arama de |
torului;
annulu 1658 d imaintea bustului domni
UI

si 155, medalli'a, de aurvu, taleralu dublu, ta-

No. 152, 153, 154
inu Brancovanu; |
Jlerulu simplu si fiorinulu lui Constant
BC

Hangerli. |
- No. 156, medalli'a lui Constantinu
ulu
In: tomulu [i se însixa, monetele batute la Sadagura, în timp
 140_
occupatiunii ussesci a Principateloru vomâine, sub Ecaterina II, si
anume. 'noue essemplaire de arama, alle acestoru bâni. (o: 24172, .

RY
2477, 2495, 2496, 2515)... SR E a o
.
In. acellasi tomu se “descriu : medaliei. gravata 'de Coinstamndiăs, isi

RA
gravorulu otelului. de: monete din Sadagura, si amume : No. 2453, j
„pentru | batalliele Russiloru de pe malulu Dunarii, cu armele. Prin-

LIB
cipateloru Române; No. 4538 si 4539, 'doue. medallie forte rari alle
Jogiei massonice d'in Tassi, de la, 1772;.No. 4533,. unu jetonu de ar:
“gintu in optu coltiuri, alu: generalului Rzewski, | ii

Y
"Totu acolo se mai descriu: o ia

SIT
„No. 4470, na medalia, a, lui Gas, pentru Baronul Ash, privi-
„tore, la ciuma din. 1770; ei
ER
No. 4486, ua medalli” a, de: argintiu. a. Comitelui Alexandru. Suva.
row, “pentru bataliele de la Focsiani , Kinburnu si” Romnieu, din
NIV
annii 1787—11790; ae ai
„No. 2531, ua medalia, snhyica assupr '2, bataliei. de ta Pocsiani,
din iulie 1774; SR Doe i |
LU

No. 4460, ua medalia, de bronzu- a tai " Roettiers fiulu, pentru, .

Prineipess'a Ecaterina Galitzinu, nascuta Cantemiru, d'in. 1761.
RA

In tomulu III, se descriu: sub No. 2170, 2171 si 9178, unu ta-
„leru si duoi grossi de: argintu ai “lui Sigismundu Bathori, cu ti-
"4lulu de Principe allu Moldovei si allu Valachiei; si in volumul V,
NT

sub No. 840, 841, $42 si. 846, medalliele de argintu si de bronzu,
„privitâre. la. siederea lui Carolu XII alla Suediei, in Benderu. Sia
CE

LV. 184. —Seulescu. (George) „Archiva Alinei pentru Arheologji a

I/

româna si Industrie. ass, Albina. 1844. in folio. | Ea

Oi-câtu de mare a fostu zelulu infoticabile, desvoltatu: de! Secu-.
IAS

Jescu in timpuri , uude a cullege * si. a publică | erau intreprinderi.

„forte grele si forte pucinu pretiuite, lips'a de materialu compara-.
tivu Va facutu să comitia, errori insemnate in classificairea, + „monete-
U

loru romanesci, editate de dinsulu, | i E

BC

ln opulu citatu, neobossitulu. professor U alla Academiei di în Tassi

Îi
 4
141 |
si.„alu. scdlei.: de la: Tuci-Teraxchi, „publică, p. ] 6) ă cinei monete | xo-

Y
mamesci, - cu stampele loru.. Ii 4 |

AR
„Cea, d'anttiu (No. 35), cita, i se da epitetalu” de «cea mai ve-
"«chia, moieta, moldovenâsea» zi a “căii Jegenda.: “IASIIS IASIIS, e. ru ci-

R
„tita; trebuie attribuita,. fora; cea mai mica, induoidla, Imperatuilui
byzantinu loane Zimisce. |

LIB
Moneti'a lui Stefanu cell u Maze ((No. 35) nu e cassata, Si, „se vede
reprodussa, Gu: imessactitudine.

Y
„ Monet'a, lui Stefann Locusta,, (o. 39) nu e nici bine descrisa, nici

SIT
bine reprodussa, si se classâdia la, annulu 1458. ,
| Banulu lui Ionaseu Voda, (No. 40) se attribuie lui Despotu Voda, îi
cu tâte co 'se citisse pe divsulu cu essaetitudine dat'a 7081 (1573).

ER
Seulescu a indreptatu mai! tardiu acssta, errâre, publicându la 1859,
unu desemnn; litografiatu de Parteni in. Iasi, alu acestui banu,
IV
recunnoscându. co e: de Ia lonaseu „Voda, înse , esplicându Ie-
gend'a, de pre Mironu Costinu.
UN

-Bucat/a,:de' doue. „parale, d'in annulu 1774, batuta, la Sadagura,

în timpulu: oceupatiunii vussesei,: “nici 'ea, nu e „desicrissa,- „o. 3) cu
|
AL

ă essactitudine. i

YI. 1844. — zăurianu. (a. 1.) Insennări epi yraice in aajasieculu

TR

„istoricu. pentru. Duci, ;. sub redactiunea lui A. T. Lourtanu si N.

Balcescu, Bucuresci. 5 vol. în-80, .- .- pe
N

In. +omulu allu duoilea, invetiatulu nostan colega descrie, sub

CE

„_titlulu de mai sus, medalli'a, cea mare de auru alui Michaiu Vi-
tezulu (p.. 188); si talerulu lui Constantinu Brancovanu;,. 'amândoue
I/

bucătile, de pre essemplarele din. cabinetulu imperiale din Vienna.

D.' Laorianu citesce legend'a. medajliei lui Michaiu Vitszulu, astu: |
AS

felu: « Michael Valachiae I'ransalpinae Vaiwva (sic) da Sacrae Cue-

«sareae - fiegegiae: Maiiestatis “ Consiharius, per Dr US luamiama, Lo-
UI

«cum-tenens, cis -Pransalvanicm Partium, eius super Baorcitus Ge-

| «neralis: Capitometuas. | |
BC

VII. 1844, — Frank, Oeranz Sales Dr Perzedchniss seiner Min zen.

,
| 142 Dă |
| ud Mediăllen- samd, avelche den 21 Deta 1844 ver dusser b.

RY
averden. Wien. Schaumburg... 1844. în-80,.
In acestu catalogu se vădu : pi i .
|
„Tia pag. 50, No. 693, “medalli? a de arginta a lui Michaiia Vitezulu,

RA
a cârii amtenticitate e pussă, : in „dubiu (venduta pe 5 fiorini ,ă .
: craitiari) ;

LIB
li pag. 102, No. 1409, taleralu lui Despota Voda, de. pre “Modat
No. "2882, marcatu cu. RR, Si vendutu. 71 fiorini, 1 craitiaru. |
mica de axgintu aa,lui Bran-.

Y
“si ac0]osi, „No. 1410, medalli” a cea
Pa

SIT
covamu, mareata, cun Si - venduta 8 florini.

TNI. 1845. — WWeltzi de Wellenhein. (Loopold) - Vorzeicliaiss sâinerp

Ri Minzen und
in-80,
„Medaillen- sammlung..
|
ER A
Wien. “Sollingger. 1845.
|
3. vol.
NIV
In acesta catalog + se afla urmatărle moete si medalie xoma-
nesci (IL. 2 p. 565) : Ma |
[. Moldova. — No. 11955, 11956, duoi denari ai + lui Petra Au-
LU

siatu, atribuit Voevolului Simonu, mareati. BR si venduti 5 fio-

ini, 8 craitiari, si 11 fiorini (acesta din urma, lui 'Fimoni).
|
RA

II. Valachia. — No. 12002, 12003, 12004, trei denari ai lui Mir
;
„cea, I, rău deserissi, insemnat RR si. venduti 15 fiorini, 10 crăitiari
fiorini, 50 craitiari; si 10 fiovini ! (acestu din. ma, lui 'umoni); îi
NT

12
„No. 11994— 12001, optu . denari de ai - lui Mirea, II, xou dez- .
cu n si venduti de la 1 fiorinu, 9 exaitiari pâne la
CE

erissi, marcati
14 forini, 3 craitiari (pretiu.. offeritu de. 'Pimoni); Ia
No. 11993, anu denaviu allu lui Vladu JI, rău descriss n mas: |
I/

catu cu z si vendutu lui 'Pimoni. cu 20 fiorini; e

12006, îedalli'a, de auru (an) si forinula Ti Bra.
IAS

E No. .12005,
covant, venduti 35 fiorini, si 7 fiorini, 30 craitiarri; o
„No. 12007, medalli'a, de argintu a lui Hamgerli, venduta 5 „fio- E
|
U

ini, 30 craitiari.
IL Occupatiunea russâsca : din timpulu Bcateri mei.sI să : Pavel IA
BC

— Cei noue bani de. axama ai acestei collestiuni, d'in annii, 1771 |
 148.
i

170704, s sau vendutu de la, 12 craătiari pâne la 6 fiorini (cu a-

„cestu pretiu No. 1999 d'in Chaudoi:). No. 11957—11965.

Y
"Sub No. 12008, se afla medalli'a lui Pavelu I, din 1297, cu vul-

AR
tarula muntenescu, vânduta,2 fiorini, 15 eraitiari.
IV. Piervile învecinate. — Sub No. 1389, 1390 si 1394, se vân

R
doi taleri d'in 1597, si unu grossu d'in 1598, de ai Ti Sigismundu

LIB
Bathori, cu titlulu de „Principe allu Moldovei şi allu Valachiei.

14X. 1843,.— Timoni, E. de). Tosa une monograpi sur les mon-!

Y
naies des V oivodes de Moldavie et de Valachae. Mamnuscriptu în-49 d'in

SIT
annulu 1847... | |
| Timoni, fostu consule-genăralu allu Austriei in Bucurezei, a
cărui. frumâsa, eollectiune de monete a. devenitu prin daruire: pro-

ER
„prietatea . gymuasiului Schottenstift ' d'in. Vienna, nu : numai co
possedeă, unu numeru fârte insemnatu de monete romanesti, d&ro
IV
se apucasse sb serie si ua, monografia assupr 'a, loru. Manuseriptulu,
UN

depussu. în bibliothec'a, mentionatului gymnasiu, a fostu pussu cu

multa, gratiositate la dispositiunea mea de d, professore Dr. Nor- |
berg Dechant, cunnoscutu . între numismaţi, „prin remarcabilea sa,
AL

„monografia, a moneteloru ragusane. !

„Scrierea lui 'Timoni contine ua prefatia, unu estiactu forte. ml-
TR

nutiosu d'in doue- dieci si cinci de autori, cării s'au oceupatu cu

istoria vomamn6sca, si. mai în speciale cu numismatic'a, si ua de-
N

*
scriere nedesevers ita a moneteloru vomanesci d'in Cabinetulu im-
CE

periale d'in Vienna. |

E de regretatu co Timoni nu a terminat lucrarea sa, ,, căci ea,
eră fârte bine asteinuta, si promit;tea, să: fia, forţe detaliata,
I/

Pentru a 'si dă cineva socotela, essacta. de, starea, numismaticei

AS

romanesti, -vomu cit, cei'a, ce dice Timoni despre ea, în pr efati'a, sa:
«Les monnales: des Principaut6s de Moldavie et de Valachie re-
UI

apresentent encoră un champ inculte... C'est un fait curieux,

« Mais il est vrai, que . histoire mstalique des Chinois et des! Ja,-
“'aponais, nos antipodes, nous est mieux connue, que celle de ces deux
BC

«Principantes enropennes... Les monnaies deja, «dâcrites et publices

 “144

sont en “tres petit noimbre. et elles se: inouveni. îs0ldes das “des |
"«0uvrages. numismaiqiies voluminieux, » N aa

RY
"Pimoni se: plânge mai depau'te 'de lips a "de material ssi. aa cărti
bune „assupr” a, istoriei. „romanesti si dă ieetiunii camu aspre Români-

RA
“loru, “assupr'a nepassării în cae traiesei, in. pivinti” a seiintiei in.
genere si a istoriei patriei loru in particular. Ellu dice co e pu- _

LIB
_cinu cuviinciosu, 'ca,. notitiele. cele mai numerose, ca. scrierile celle
mai seridse assupr a Romaniei s le aflu. la. straini „si nu la.
cei cari sunt directu interesati a cunnsce si. a slorifică, faptele

Y
“strabanilon! lor, Se n

SIT
LX. 1856. Weidhas: a Fe) Pevscicliss seiner dtima und atdail- |
jean
ER
Berlin. inger. 1856. îm-80, Şi
Monetele romanesci,. camu rău deserisse, alle. acestui catalogu (.
110), Sau comperatu vote de Principele Montenuoy0, pe 16 taleri:
NIV

““Domni'a- -s'a a, bino-voitu a'mi' cede prin schimba, banutiulu de

-bilionu allu: lui Mihnea:(No. 261); care astu-felu. a trecuta in! “col-
LU

“lectiunea nostra! Monete! de la acesti Doina: sunt eprodusse iin

stampele mâstre, Tab. III, fig. 6 si? ta Ata
„to seri'a, acestui catalogu” ia î a
RA

No. 617, hu denaru de: la Bogdanu „tatal lui Stefanu cellu

Mare; 4
aa i
NT

"No. 618, unu: denar de la Stefana Locusta;

No. 619 si 620, duci denari. de la Petru Musiatu; Na
CE

No. 621, unu banutiu de” bilionu de la Râdu-! Mihnea Fă

„No; „923, unu banutiu de arama, . de la acellasiu domnu... „- .
I/

PS, : oo LEI

XI. 1856. de 1eaux. (aăwis, E. K. Feldmsrschall- lieutenant.)” ar.

IAS

zeichniss der. în Wien von ih hânterlassenen Mina mid Medaillen-

săminlaing: Wien. Boiigmann. 1856. „în-80, | |
" Acestu catalogu «contine că 200: si p. 285) trmatorelo monete E
U

romanesci : | aa pa .
BC

„No. 6575, niedalli” a cea. “mica 'de' aginta ai Biancovani, von-

duta 9 fiorini ; i |
 "145

„No. 6574si 6575, doue essemplare alle medalliei de bronzu

Y
alui Hangerli , vendute, să fiorini, 3 eraitiari, „si 2 Bovini, -8

AR
eraitiari; |
No. 6572, unu banu de 3 paszale « din 1113, Datutu 1a sndagara

R
i „vendutiă 30 craitiari ;

LIB
"No. „6576, ua medallia de arama, se la Pasvelu: 1 alu Rassiei,
i din 1797, cu vulturulu munteneseu ; |
No. 9275, medalli” a, de cossitoru a, Principelui . de Cobuig, rela-

Y
tiva la batalia de . la Focsiani din 1789, venduta, cu 54 craitiari.

SIT
IX. 1856. —Boeresco a) La Roumanie apres le Traite de Paris du
30 Mars 1856. Precedde d'une introduction par Mr. Ro?ayer - Collar d,

ER
"Paris, Dentu. 1856. in-80p. 156. -
_D.. Vasile Boerescu cotiitate do, domnii Moldovei. si-a. Mibrrei Ro-
IV
manesci' au: essereitatu. dreptulu saveranu de a bate moneta pâ-
UN

„nela, venirea, Fanariotiloru si citâdia, de pre xelatiunile ce. "i-a, datu

„de Cosaru Bolliacu, monetele lui. Vladu IL, Mir cea I si TI, si Vladu
Tiepesiu, amintinda- -si despre essistenti'a medallieloru. lui Michaiu SE
AL

". Mit&zulu si Constantinu Brancovanu.

“Legendele. descrisse nu sunt essacte. Acâst'a, este naturalu, căci --
TR

d. Boerescu nu s'a. occupatu de 'monetele . românesci d'in punetulu de

„privire alu numismaticei, ci pentru a dovedi dreptalu amenduroru
N

"priucipateloru de a bate moneta , reclamâudu ca acestu dreptu sd

CE

le fia, recunnoscutiu și de Puterile. semnatore Tratatului de Paris.

VIII. îs, —Schuibert. (G6nâral Ţ. PF. de) Catalogue de son , Cabinet de

I/

„monndies et de mâdailles russes. Carlsruhe: W. Hasper. 1557, le

AS

vol. în-40, o
“Ta acestu catalogu se« afla, deserisse cu multe amenuntimi, mone-
„tele, din timpulu occupatiunii russesci, de; pe la finitulu secolului
UI

tvecutu : No..3360—3373.
Voiu. cită acestea, la, descrierea, insasi a moneteloru,
BC

1
| LX. 1858. —Selubort(a. FE. do) Aonnaries russes. des derniers trois
 11446

“ siăcles, depuis le Czar Ioan Wasiliewica Groznjji jusquă iEmpe-

RY
“reur Alexandre II, 1547 — 1855. Leipzig. Sehuajer. 1857. in-80
cu unu atlante in fol. p. 33 |

RA
„Da paginele. 232, si 233, Schubert; enumera “monetelă batute pen-
“tru Moldavia si Nalachia, in timpulu imperatesei Ecaterina, II,
aa

LIB
astu- felu : | d „
“Le Monete de ar gintu vaita ecă, bucăti de proba...
| No.. 823. Aunulu:: 1773. Chaudoir, 1995; Schubert; ,: 8560; x „RR.

Y
. „+90 franci. Col. Schubert 16;04 grame. “Coll. Chaudoir.: .

SIT
„No. 993. Annulu 1773. Chaudoir, 2003; Schubert, 501;
20 franci. 'Coll. "Schubert 11,69 grame. Coll.: Ermitage.
| 2, _Monete de arama : &) Bucata de 5: Copeici. -
ER
_ „No. 324. Aunulu 177 1. Chaudoir, 1994; Pansner ;-Schubârt, 3362;
E Raichal:, 2472; BRE. „80 franci, „Col, Schubert , Se, Reichel , A
NIV

: Brmitage. aa Se
“b). Bucăti de 8.“Gopeieiii. ÎN
Annulu. 1772, Chaudoir, 1996; Paasner: Schubert, 3363; |
LU

„1 NO, 325.
Reichel, 9495; 'p.-1. francui. Coll. Schubert, „rug, Reichel, Ohandoir, a
Var. Schubert, 3364. pg. 1.f. o pp
RA

„No. 825% Aunulu 1773. Chaudoir, 1997: Pansner; Schubert, 3365,

&
RE Beichel; 2515; R. I Francu: Coll. Sehuberi, Krug, Reichel, Chaudoir; IE
NT

„ Schubert, 3366. o
e, 825». Anne 1774. Ohaudoir, 1998; Pansner: Schubert, 3367;
CE

Raiche!, 954; a. | francu. Coll. Schubeit, Kra Reichel, Chaudoir, |

Nas. Schubert, 3368. | . | a
a c). Bucăti de trei; Dengi.. | | | IRI |
I/

e No. 826. Annulu 1771. Chaudoir, 1999; Pansher ; Scnubet, 3369;

| „- Reichel. 2476; aa. 40 franci. Coll. Schubert, Ktug. Reichel, Ohauidoir, |
IAS

"No. 827. Annulu. 1771. Pansner; Schubert, 3370; Reichel, 2474; -

Ba. 40 franci. Coll. Schubert, Reiehel. - a
U

a No. 828. Annulu 1771. Chaudoir, 2000; Pansnăr ; Schubert; 3371;

BC

_ Reichel, 2473;.R8. 40! franci. Coll, Seliubert, “Krug;. Reichel: |

No. 829. Annulu 1771. “Chauudoir, 2004;, Pansner; Roichel, 2475;
a RE. v franei. Coll. easy Reichel, Chaudoir.
 147.

Aceste. din urma patra “moneţe sunt Ducăii de.„proba. iepusse |

Y
„in: circulatiune. -

AR
„No.: 830. Annulu 1771. Chaudoi:, 2001; Pansner; Reiotel, 2477;
„1 franeu. Col. Ermitage, Reichel, NE

R
Xo. 830. Annulu. 1772, Chauăoir, "2002; Pansner; . Schubert, |

LIB
3379 ; Reichel, 2496 ; n. 1. fr. cu legend'a : nanoer, Col, Schubert, |
a Krug. Reich=], Chaudoir, Va, Sehubert. 3373. n..1 francu.
„In atlante aceste :monete se gasseseu veprodusse la, Tab.. XXII,

Y
i N „Sa22, 823, 824, s25, 826, s27, 828, „829, 830. .

SIT
„LXY. 1858. —Neumann. (los. E. E. Kriogseerichtsratii.) Beschar cibung
der. bekanntesten Kupfer miinzen. “Pragg. 1858. 6 vol. in-80;

ER
„ Acestu autoru descris : Da
12. bucâti (|.. p. 102. No. 2059— 3070). Vinbaniii oceupatiunii ru-
IV
sesci a Principateloru, din. annii 1771 si. 1772, intre care se afla i
si un'a din probele de argintu,. batute atunci la Sadagura;
UN

2- banuti. de. ai lui Radu-Mihnea, (LL. p. 502. si Tab. XX), 2 Gă-

E roru; legenda. nu e citita! indestulu. de correctu.; La, cea. d'antăi PR
AL

„3 — 10 MICHAEL RAD. D. Ă (in locu de e.) VAL, TR, PR-+- Si :: SI DEVS NOBISCVIL. OVIS
“în locu de QX15) CON - NO; da «cea de-a duo'a : 10 MICHAEL RAD. D. C..
TR

n. loc. de ) VL TR: Sa Si : SI DEVS NOBISCVI,. OYIS (ni locu. de QY13)

CON. NO. +. | |
N

LX. 1860,— Bolligcu, (Cesar) Dacoromane. Va tabella fol. dublu

CE

| Bucur esci.: |
Acâsta, tabela, dimpreuna. cu puiblicatiunea d- lui Uvarofi, repro-
I/

ducea, pâne acumu, essemplarele celle mai numerse de monete ro-

manesci. Lipsa de artisti speciuli la noi in ti&ra „e ânse causa
AS

co celle mai. multe. desemne din tabela, d- lui Bolliaeu nu repro-

ducu monetele: intr'unu modu suficiente si essactu,
UI

- Momnete moldovenesci.. —.Ua .moneta a lui Petru. Musiatu (109)

e asttribuita lui Simionu 1 Movila; ua moneta, a lui Bogdanu, ta
BC

„talu lui Btefanu cellu. Mase „ui: Bogdanu fiiulu; „ua moneta a lui
„ Bietanu Locustai (107), lui Stefana cellu Mare. ., |
 148
1) tin II
„Cai: duci: “denari ai. ai Alexaidru * Lapusnânui (10;

RY
Weszenle. |
1558, sunt reprodusi: prob: abilmente de: pre desemnele: lui:
Dbamului pu-
“Monetele lui Ionascu Voda, sunt, un'a „xeproducerea,

RA
si de - Papiu Ga.
| blicasu de Seulescu; alta, essemplărului publicata,
Tesaurulu de Monimente:) ia
onler |
Palerii lui Despotu Voda, (2 113) sunt desemnati. de pre

LIB
-
4 pre 1ba -
de
si Khan denarii acestui domnu n (114, 115, 116, 117: 115)
„“blele lui Weszerle,.
uie Na
Monete muntenesti. — _Moneta' lui Vadu IV (402) se atrib

Y
; sub. 104 |

SIT
lui Tiepesiu ; monet'a ui, Vladu I (103) .e neclassifieasta
's6 află wedallia
e dessemnata ua, moneta, a, lui Mircea 1; sub. 105,
-
a lui Michaiu Vitâzulu ; No. 107 reproduce tale-
„cea, mare de. auru
ralu de axgintu allu lui Brancovanu. N ER a
EI
. - Momnete alle occupatiunii rus sesct. — D. “Bolliacu publica sispte
NIV

banii batuti la Sadagura." in 'annii 1771, 1772 si

i essemplare | din
IE i i e aa
| A o. 127 si 189).
LU

|
TXVII. 1869. — Ouvarofii. (Comte Alexis) Reiher ches. sur les antiiqui-
iâs dela Russie meridionale et des 'câtes de la Mer “Noire. Paris,
RA

iai
| Didron. 1860. 2 vol. în folio si unu atlante, E
sunt
D. Ouvaroft declara (II: pi: 152) co monetele romanesci
NT

n'a-avutu la
forte axe si forte grele - de 'classificatu. Chiaru ellu
dispositiunea sa, decâtu vre- ua, diece bucăti. “Încercările salle de clas- .
CE

eloru: lassa,
" sificatiune sunt pucinu. reussite si descriptiunea monet
ulu ca- |
“malta de doritu. Asia, de essemplu, d. Quvaroff vede in-loc
|
_pului de, bot, atâtu de simplu desemnatu si atâtu de bine caracte-
I/

.
„_xisaitu, de pre monetele moldovenesti, un capu de bivolu,
IAS

îi Autorulu acesta crede co monetele moldovenesei si muntenesei

pre: “docu-
“sunt basate pe aceiasi unitate monetara si insira, de
„.. menite publicate de Venelin (Daco- -Slavica), numele: bâniloru: usitati
U

romanesci, precumu : pei "pri (de “aurn) de. la,

3 în ambele principate
E Vladu (1342), fiorini (de auru) de la Vladu (1483), gross si grione.
BC

de la Alexandru cellu Bunu (1408), ruble si gri done de: la Petru |

(1447), si aspri, în multe documente, -
 149

| De. -pre notele: cullesse: totu din Venelin, d, "Ouvarott ne “spune

Y
-
„co fior inaulu avea 40 pene la, 50 aspri; leulu seu "osmanulai tur-

AR
aspri
„ceseu,..50 apri; talerulu, pâne la 60 aspri; rubba, pâne la 50
(mumiti de russi hopa, adeco alu cinci-diecilea banu); si conchide
co monetele întrebuintiate în “Moldova şi Valachia, erau grivne,

R
impartite in ruble de. câte 50 aspri, si. co, nefiindu cunnoscutu

LIB
altu. banu de auru decâtu acela allu lui Despotu Voda, princi-
|
| patele române nu au batutu monete de auru.
deserievea
In urm'a acestei introduceri, 4, Ouvairoft pasiesce da

Y
SIT
_moneteloru. | IE |
| [. Monete Moldovenesci..
Roe- |
Monet'a lui Tliasin Voda, (No. '1 din collectiunile Reichel si

ER
Voda (1365-
E mer, descrissa si de d. Khne, 'se attribuie lui “Lazeu
1872), fiindu- co - domnii Moldovei nu
IV puteau st aiba sigille cu le
ce dupo con-
gende. slatone si: monete cu legende latinesci, de ora
littere la- |
ciliulu de la Plorentia (40), nu S 'au mai intrebuintiatu
UN

Jatinesci tre-
“tinesei in: Moldova, si co astu-felu monetele cu legende
„bule: atribuite predecessoriloru: lui Alexandru cellu Bunu.
alle d-lui 0u-
. Realitatea este ânse. in contr'a acestoru assertiuni
AL

otu Voda porta,

varoft. Monetele lui Alexandru Lapusneanu si Desp
legende latine: 3ci; ro
TR

dat'a,. certa a “domniei: acestora Domni si au

cu, tote legendele slavone de „pe monete, are
„. Mircea, cellu petrânu,
"sigille cu legende Jatinesci.
N

Ouvarofi îa “duoi
-Monetele lui Petru. Musiatu: se attribuie de d.
CE

l (No. 2 si: 3) se at-

Potri.: Duce. essemp!are din collectiianea Reiche
tu numele de Si-
_sxibuie lui Petru IL (372 — 1390), care st fi purta
vei; €ro essemplarulu
I/

mionu, inainte de suivea, lui pe tronul» Moldo

nu Voda (1390— 1401),
Win propri! a sa. collectiune (No. 4), unui Simio
AS

mai atâta de erronata, ca

î Classificatiunea acestoru.. monete e intoe
Si deseriptiunea,. si desemnele loru.
UI

cella Bunu, din collectiunea, museului

Monetele lui Alexandra
(No. 5 si 6), sunt insirate
„din Berlinu si din collectiunea Reichel
BC

). Aci autorulu desvolta

„sub numele lui Alexandru I (1890—140]
1400, a trei domni cu nu-
ma theoria despre essistenti” a inainte de
 150.
mele Simionu; Petru, “Sinionu - si Alexanăru, câroit
a,, le attribuie ua
origine ungurâsea, ; fiindu-co au batutu. monet

Y
ă, "care porta insem-.
nele floriloru de crinn, ce: se vodu pe banii

AR
unguresei, si E “căroru -
essistentia, ii pare dovedita, prin monetele. attri
buite loru, cu tote -
co singuru assigura; co nu "pote. produce
vre unu documenta de- E

R
"spre dinsii. Pentru a sustine aceste assertiuui,
-autorulu intră, ie

LIB
tr'unu labyrintu. de contradiceri, cu: atâtu. mai.
ineareatv, cu câtu.
doresce sd. 6ssa d'in ellu. cu. ajutorulu
lui Gebhardi, „Caatemiru,
Comer, Dlugoss şi. Pray. - | e -

ITY
Da
“Monetele lui Stefanu cellu Mase sunt.
clasata sah. numele dai
„Stefan. HI (1390 —1391). Elleprovinu d'in col! ectinnea, - Reichel, In

RS
d'in care .un'a (No. 7), publicata, de d.
Kâhne, eta- Yalta, (No. 8) ine-
i
„Gita . Deseriptiunea, si, 'desemnele nu sunt
de totu: essacte, si a
„c&t'a provine de. acolo, „60: ella: nu au
IVE
fosta pricepute intruna
modu completu. De pre: d: Oavazoif, cruc
ea putriarchale indica în-
- Auenti! a: erescânda,aa “patriazehiloru d'in
- Constantinopole. _
UN

". Monetele'lui Bogdanu, tatalu lui Stef

anu cellu Mare, se aiiri buie
. pentru autăiasi data ded. „Ouvarof
t,, acestui domnu. si acâst'a cu:
mare dreptate. Essemplaralu deserissu
e ineditu si se afla în collee.
AL

- tiunile .Reichel si Ouvaroff, .

Si n aa
„Monetele: lui, Stefann. Locasta se punu |sub numele
R

cellu Mare. D'in celle done essempla

lui
Stefann
: e deserisse, unulu. (No. 10) ap- |
NT

“partie collectiunii Reichel, cellu-

altu (No. 11) coliectiunii Ouva.-
10ff.. Totu: .
lui Stefanu cell Marese:attribaie, "fora, nici unu. feln
CE

de argumentu, monet'a forte tard

ia a ui Bustratie Dabija, din
„„colleetiunea “Reichei (o. 12), publ .
icata, de d, „Oavaroti pentru pri-
ma, Ora,
I/

. - ae
Sa:mai: amintesea în. trâcetu,. in aces
ta. opu, s Si de banii Ji Ivo: i
IAS

nia, de-pre Mironu Cos! inu; de duca

tului lui Daspotu, Voda, de. pre
Kâhler, si de talerii acestui dom
n, de „pre. „Madai, si collecţiunea
Er iedlaender. |
U

IL.
|
jMonetele. Muntenesai.
i Sa
BC

„D, Ouvazoft crede. co numismaticta;

Valachiei “justifica pe. „depliua N
thesele. sustinnte de d. Rogalniceanu
in „Istori' a sasi mai adaoge a
 351
60 fabricarea, monetelorii muntenesei este imitata a. de, me mionetele
unguresci, |

RY
“Probele ce. s8. dan “despre aceşte - assertiuni nu sunt
tocinai evi-
denti, “cOci monetele inedite (No. 16. si 17) alle lui:
Mircea IL, d'in

RA
collectiunea, Reichel, si adelle alle lui Vladu: II, d'in care.
un'a de-
_serissa, (No, 19) d'in colleetiunea, Kappe si doue inedite
(No. 18 si 20)
d'in- collectiunza Ouvaroft, au legende - slavone si unu typu cn totulu

LIB
differitu de. monetele unguresci, Descriptiunile acestora: monete ssunt
forte incomplete, si d. Ouvaroft persista a veds unu corbu in lo-

ITY
“Guta - vulturului, forte . 'claru si precisu desemnatu, si acâst'a
chiâru
| pe monet'a lui Vladu Il, (No. 21) atribuita lui Vladu II.
DD. Quvarott atribuie medalli'a cea mase de auru -a lui Michaiu

S
Vităzulu, din collectitnea, imperiale. din Vienna, victoriei lui Mi-
i chaiu asupra lui” Teremia, Movila, ER aa
Ella: mai deserie :: duoi.. bani de - arama. inediti de ai lui Radu-
-
NIV
Mihn6 (No.Q 23 si No. 14); redalliele de:auru si -de: argintu ale
“lui: Brancovanu; din colleetinneea Reichel (A(No. 25, 26, 27), precumu'
“si medalli” a de ar gintu a lui Hangerli, din aceiaşi collectiune (No. 28),
LU

NE si citâdia si ducatulu lui Andreiu Bathori, din 1595.

„Cartea: d- lui Ouvarofi ne servesce de ua dovada pipaita, câtu de
RA

greu eră de: a se orientă, cine-va,.. în numismaic'a romanesca, cu -

unu materialu: atâtu de vestrinsu si “neinsemratu, imprasteiat in
NT

diferite collectitini, adesse cunnoseui;tu numai d'in deseriptiuni sscu

desemne forte incomplete, |
CE

- ,

LX. (561. — Hasdeu, (B. Potricoici) Namăsmaticaa. . Banulu lua Îs-

__trate.. Voda Dabrja, : in Foiea de storia, româna, Iassi, Golâner. |
I/

| 1861. iq ii | |
AS

DD, Hasdeu, votbindu (p. 149 in. treceti de banulu lui loaseu . pe
„care nu "lu vediusse si 'lu atribuie lui Dragosiu, de denavulu lui.
UI

Stefann cellu Mae si de: medalli” a cea, mare de argintu a, lui Mi- -
chaiu, Vitezulu, declara eo banii. lui Dabija Voda nu potu essistă,
fiindu-co acostu Domnu, «indemnatu de unii : cutrieratori lesi si
BC

«voindu a se folossi insusi pe socotâla Polonii, infiintiă in ceta- |

 “catea, Sucevei ua banaria, de sialti lesiesci, adeco cu mare a Polo» |

RY
«piei, cu chipulu craiului Kazimiru». . | Sa
| "Se pote ca, de pre cumu marturissesce Paska, ( Paska; Iana. Oury- |

RA
| „sost. Reszty velkopismu. 1656—1688. iîn-80. Vilna. 1843), Dabija să fi
fabricatu la Sucâva nisce -sialti minciunosi:; ânse pe de ua parte
este de observatu, :co' chronicazulu Muste nu spune nimicu. despre |

LIB
falsificare de: bani de cătra Dabija s6u ,suecessorii lui, €ro pe de .
alt'a, constatămu' co :cei'a ce: este astadi mai pr esusu de ori. co con-

Y
„. testatiune, este essistenti'a sialbiloru - lui Dabija. “Essemplare alle.

SIT
„acestoru . monete varissime se afla in. cabinetulu imperiale din
N St. Petershurgy inta”a, nostra si în a d Doboezky din Pesta.

ER £
LXIX. 1862. Bray “Oe. Tan6s) Mani Tr anagloaniae Pest „cade:
„miae 1862. 2 vol, în--40 cu stampe. -
NIV

Brdy descrie : cinci medallie si . monete de auru side axgintu

(pag. 21, 22, 25, 217, 28) alle. lui Sigismundu Bathori, cu titlulu de.
„Principe. allu Moldovei si allu Valachiei ; medalli'a, cea, mare deamu
LU

“G. 29) a lui Michaiu Vitezulu si patru galbeni: varissimi (pag. 49)
ai lui Gabrielu Bashori, cu€ sitlulu de Frivcipe allu Moldovei si alu
RA

Valachiei... | Da
NT

| XX. 1863. — - Maretich de Riv- Alpon. e reihorr, E. K. General-maior).

- Y erzeichuiss seiner hinterlassenen Mina. und, Dedatillen- sammlung
CE

Wien. Berman. 2 “vol. in-80, | i

Acesti catalogu coprinde ae. 256, 257. i a00) urmanârele
„monete” romamnesci : |
I/

„Ho. 15819, medalli'a,. de bronzu 'a ui Tanger, venduta 3. fo-

IAS

„o vini, 80 crăitiari ; - | |
No. 15811, ua medallia de cossitoru a Adi elective din
annii 1859 si 1860,-cu mare'a Moldovei si a. Vala-
U

„ chiei si legend'a «Daputatulu ete,», venduta, 1 1/2 fioi.;

BC

„No. 15808, 15809, 15810, diece essemplare ai baniloru de. aramă, |

batuti de > Rusi la , Sadagura, in annii 1771, Eu 72 si
HN 13; Aa A e
 153
No. 16771, unu jetonu de familia alu Baronului Gamtenborg Sa-
„ dogurski. a Ia -?

Y
AR
LXXI. 1863.— Kunik iin - Bulletin de P Acadămie des Sciences de St.
Ptersbourg, Tome VI. 1863. p. 196. a

R
„1. D. Kunik relatedia despre unu thesauru de: monete, descoperita

LIB
"im Polonia si care pare a fi fostu ingropatu în antbi'a jumetate a
secolului allu siesse-spre-diecelea. Acellu thesauru contineă monete
de la cei d'in urma Hani ai Hordei de -auru; de la, cei d'antăi

Y
Bani ai Crimeii ; din timpulu. dominatiunii genoveze in Crimea,

SIT
de la regele Vonzeslasa allu Boemiei, si în fine 80 'bani de la
Vladu II allu 'Miorrei Muntenesci, si câti-va, denasxi de la unu domnu
Stefanu d'in Moldova. D. Kunik. dice co acesti d'in urma au le-

ER
__gende latinesci, incâtu. ei trebuie să fia de la Stefanu I, de la, Ste-
fanu. ceilu Mare, scu de la Stefani tia Voda.
IV
N IX. 1863. aura (A. 7 în Papiu Tari anu: Tescuru de Alonu.
UN

E mente istorice pentru Romania. Bucuresci 1862—1865. in-d,

"In notele, la cartea, lui. Lasicius despre lonu Voda, (Tesaur.
AL

yo, ID a. Laarianu dă, pentru anttiasi data, ua esplicatiune satis-

„face -tore si completa, a legendei banului de arama, atâtu de raru
TR

allu Domnului numitu mai susu, |

-OTEW MOAAoBEI, unde vu este „pussu in locu de u, semnifica «ta-
N

tau Moldovei»; „AIE e enventulu. turcescu sf «akgă» = banu

- (âozpov, nvromus) + rXEpEryie e cuventulu' grecescu vapori, care în-
CE

semnâdia,. «marea» (empreinte); incâtu : care rXEpErXIE MOMoBEi» se

“traduce prin: «banu cu marc'a Moldovti.» n
I/

de Monumente istorice
AS

LXXIII. 1865. — Papiu Îlarianu in Pescuru

pentru. Romania. Tomulu allu 3-lea in-40, |
„In prefati'a ce. face Papiu Taxianu la cărtile lui Goreciu si La-
UI

siciu despre Ionu Voda, ellu vorbesce de banulu acestui Domnu,

allu cărui desemnu illa: publica, de pre unu desemnu de la d. Ce-
BC

„saru Bolliacu.
20
 154
|
essemplarele acestoru bani d'in
"Papiu Tasianu amintesce despre
trecuti ambii în collectiunea, mea
collectinnile Bolliacu și Seulescu, |
Costinu in: privinta ac&st'a,;. -nse

RY
si despre celle ce dice-hMironu.
acesti bani, de. denarii lui, Daniilu
nu distinge indestulu de bine ai
pot Voda.
"Cornides, carii appartinu lui Des

RA
litu(157 2
1865. Hasdeu. B. Potricoica) In Voda celllu cump

LIB
XX.
el. 1865. in-80. a
1574). Bucuvesci, Iinisteriul. de Resb istoricu
eminentele nostru
. Publicându banulu lui: lonascu- Voda, E
i, ânse: pucinu fundaite.

Y
inal
| axvunca, câte-va, assertiuni orig
. să fi fostu batuti inta ua,

SIT
Nu credu co: banii lui: Tonaseu: Voda Mol-
ulau: prin tâte ânghiurile
„multime. atâtu de mare, incâbu circ si addu-
A onu Costinu se perduss6. ehiaru
_dovei.: In timpul, lui Mir
„cerea ER
aminte co €i au essistaliu, si asta
di ei
Da
e mo-.
« se 'numera intr

netele celle mai rare.

NIV
a- |
„sunt la, noi cei dântăi bani de
i Banii lui Ionascu Voda nu _
Bani. de arâma au batutu: si: Pe
vama, precnmu crede d. Hasdeu.:
u, si Stefanu Locusta.
tru Musiaitu, si Alexandru cellu Bun
LU

nu e romanesca, ci ua ame-,
Legend! a, baniloru lui Ionascu Voda
cuvinte. slavonessi, grecesci sI
stecatura, estraordinare si bizaira de
RA

scu e numele tibrrei «Moldova. |

burcesci, Singurulu cuvântu xomane

tisclues. agendea- lezicon des

NT

| zăxr. 1865.— Rentzmann. 0) Numisrac

Wegener 1565. e The,
Mattelalters und der. Neuiaeti. Bern. | | |
aa |
CE

in-8,
teni, «cari au ba
| Acestu autoru cisăia Domnii moldoveni si “mun
Si
"4utu: monete, astu- felu : --
I/

Alexandru II : .1449— 1455, N

IAS

Elia [: 1443— 1444,

Bia : 1445, | -
Braclid : 1561—1563, -
U

“Simionus : 1607, S: luni,

"- Stefanu :- 1456—15 04,
BC

si Michaiu Vitezalu.
 155

LXXYI. 1865. — . Costin. (Gcorgie Car. de, “Maios), Monete ochi în

Y
_ “Foaia Societatii pentru literatura si cultura romana în Bucovina.

AR
„Cernauti, Fckhamdi. 1865. în-8 Pomulu alu II5, (p. 163).
“Maiorulu . Costinu. descrie, în “notiti'a, de mai şusu, monetele ro-.

R
manesci din collectiunea sa, care, în cea mai mare pante, au tre-
în collectiunea -nâstra. Bto-le : |

LIB
cutu prin eumperatâre,
: No. 1, denarulu lui Alexandru. cellu Bunu cu libter' a Î, care, de
pre d. Costinu, aru fi initiala reginei Poloniei .
Hedwiga a, „alu cărui
|

Y
vassalu eră, Alexandru Voda, | -
de ai Tai Alexandru cellu Bunu;

SIT
No. 2,2 3, 4, 5'si 6, denari
No. 7, 'monet'a lui Stefanu Locus, neessactu citita, si atribuita :
lui Stefanu, cellu Mare;

ER
No. 8, 9, 10, 11, denari de ai ui Petru Musiatu, atvibuiti lui
Simionu )Movila;, a | ]
IV
No. 12, banulu lui Ionaseu Voda, cu mantinerea esplicatiunii, lui
| a a
UN

Mironu Costin,
Maioru Costinu mai citâdia “talerulu. lni Sigismun du Bashori
(No. 13), cu titlulu de Principe allu: Moldaviei si allu Valahiei, din
AL

1597, si căti-i-va din banii batuti la Sadagura (So. 15—22).

TR

LXXYIL 1867. — Xunz. (Gaxlo) Misceltanea numismatica. “Venezia.

Tipografia del Commercio. 1867. in-8, i
intitulata î Di
N

„Im acâsta brosiura, se afla unu micu axticolu,

E
un. piccolo riposit glie di monete.
CE

_D. Kunz relatâdia aci co la muntele .de pietate din Treviso s'a
venduta nisce monete, in numeru de preste 375, -provenindu d'in-
I/

tr' unu! thesauru ; aflatu prin acelle locnri si continându, pe linga.

d'in annii 1229 (lacopo 'Piepolo) pene la 1413
AS

monete venetiane
(Michele Steno), monete. padovane d'in annii 1355 (Francesco I) pâne
| [a 1405 (Francesco II) si monete aqnileiane d'in annii 1365 (Pa-
UI

triarehulu Mareuardo) pâne la; 1418 (Patriaxchulu Antonio Panciera),

de la Mircea, I, desemnata, în tabell'a de la,
BC

ua moneta, romanesca
7
 | 156 | |
finele prosiurei (ab No. 9) si descrisa, cu indicatiunea c0,. trage
0, 240 grame, CT - o |
DD. TKunz attribuie acestă “moneta; lui, "Mircea L si constata co.o ei

RY
| _monet/'a cea: mai vecente din thesaurulu - deserissu, - Ellu ereede co
"a acestu denaru a circulat in Italia, ca unu seldinp, Ă

RA
| LXXVIII, 1868, — Meger. (Theodor) Veaeichiuiss seiner» auserlesenân

LIB
iinzen und, Medaillen- Samanlungg. ien, „Bernina. 1868. in-80,
Se insemnedia, la pag. 139 No. „2901, „Tnedalli'a, cea, mica de ax-
gintu alui Brancovana, si la, - pag. 136, No: „2824, medalii a ovale |

Y
de ' argint a lui Basta, din 1603. |

SIT
| LXXIX. 1868; — Ivorsen (I.)- Bine Manze des TPoivoden. der Pola.
chei Radu III, in Berhiner Blaetter far Mina Sieggel-und Wappen-

„Iversen descrie, in acestu' “memoriu,

ER
unde. Berlin. Schneider. 7 Pia, Band. 1868,. (p.:240), în-80.
duoe monete
|
muntenesci, un a
NIV
a. lui. Vladu II, allu :căzui desemnu se afla, la tab. XLV, No. 10, si:
alta pe care o. attribuie lui. Radu NI.
„Monet'a. lui Vladu II e 'urmatorea,: Se
LU

| 40. i: BAH | caa Bonaa; vulturulu, cu capul intorsu, pe unu coifa:

dinai nţea, lui, ua exuce, a .cării parte din josu șse prelungesce pene
RA

„pe spatele. vulturului;

Rev. îw Baagiicaa. BOHBOAA rue; unu. “scutu. impartita. de-alungulu
în duce bătăi - in drepta, patrarulu lunei spre drept'a, de asSupr a
NT

unei" stelle. cu. siesse adie; în -stâng'a: trei grinde transversali. î

„Monet'a attribuita, lui Radulu. III e: deserişsa, astu. felu :
CE

Dai
Av. iw păgvA Bono, intr'unu cereu de perle esterioru si unu cercu
- linearu înterioru; în. mijloeu, vulturulu; cu capulu intors u, pe ua
I/

“ movilitia; dinainte ua cruce,-a căii parte, de Josu se prelungesco-.

"pene pe spatele vulturului; |
IAS

Ma e Sa
„Rev. +. paa8. BonBoa. rug, intr'unu cercu de perle esterioru' si
unu cercu. linearu, in mijlocu, sentulu intocmai. ca pe monet'a: lui
Vladu II. îi
U

De d a
„E de vemareatu «Co autorulu motitiei
BC

DU determina co: passerea,

vulturu, ci. stă in nedomirire assupr 'a ei,
 57.
| Pentru a “clasifică aceste doue monete, Iversen. dă va lista, cu
_totulu inessacta si gresita a, Domnilor Tidirei Romanesci, de la

Y
1415 pâne la. 1538. List'a acâsta, esplica,' si erorile commisse în Glas-

AR
| „sificatiune, - Antăi a, moneta, . deserissa, se attribuie lui Vladu V, pe
„care "lu face să. “domnesea, de la '1456 pâne la 1462 si de la 1476

R
| pâne la 1479. A dow'a moneta 0 declara a fi a lui Radu III, a

LIB
cărui. domnia, avu pică de la 1455 pene la 1456, de la 1462 pene.
“la 14173, si de la 1474 pâne la 1476. |
Acâsta, moneta a Radului” Voda, e inedita, Ea îmi eră “necunno-. |

Y
scuta, ca si notiti” a Vai Iversen, când amu. publicata in: Revista nat

SIT
MAS malica, din Vienna , lucrarea mea despre monetele romanesci.
Attribuiu acesta, - moneta, lui Radu Voda cellu frumosu. |
Necunnoseându - monetele lui Vladu I, d. Iversen sustine co .mo-

ER
- netele 'Tibrrei Romanesci au tâte legende slavonesei.. Acestu autoru
urmâdia altor” a, cari nu .admitu inscriptiuni latinesci pe monetele
IV
„moldovenesti, in urm'a Conciliului de Florentia. De acei'a, ellu e
UN

în: mare nedomirire assupr' a moneteloru. cu numele Stefanu, din

care, unele au legende latinesci, altele legende slavonesei. Ellu le
attribuie cu. tote acestea pe tote, lui Stefanu III, 1456—1504.
AL

“D. Iversen amintesce si despre descoperirea de monete romanesti

"în thesaurulu d'in Podolia, de care se vorbesce in -Buletinulu Aca-
TR

demiei Sciintieloru din St. Petersburg Cred Kunis)

N

Lxxa. 1968. — KOhne. Neuer Mana fus în Rumănien, in Ber liner

CE

" Blaetter. fir. Mime-Siegelund Wappennde Berlin. Schneider.

„0 IV Band, 1868: în 80,
-D; K$hne vorbesce aci (p. 298) pe scurtu despre :nou'a lege mone- E
I/

tara d'in . 1867, si amintezee in: acestu articolu - despre banii de -

AS

3 bronzu batuti ia Romania. |

XXII. 1568.3 Urechia, Vasile Alecsandresen). Raportu tăia Aduna

UI

|
"rea Deputatiloru (pr ivitoru la stabilirea, definitiva, a Armorieloru
bio re) Bucuresa. Statul, 1868. ne -fol. cu ua foaia litog. fol. dub,
BC
 DE 8

Si „Pe acăsta fia se. afla, urmatârele monete vomanesti, reprodusse

de pre d. Bolliacu (Dacor omane).:

RY
“ denărulu lui, Petru Musiatu, atribuita Tai Simionu Movila (O; -
a denazrulu lui Bogdanu, tatalu lui Stefanu cela Mare, attribuita Sa

RA
lui Bogdanu III (5); | E N a ae
denaruilu lui Stefanu cellu Mare (4), nedeterminatu ;
. denari de ai: lui Stefanu Locusta e; si 2, atribuită lui Stefana,

LIB
Sa SI e |
„cellu Mare; _
- banulu lui Iozascu- Voda, (2), nedeterminat;

Y
“ denarulu lui: Alexandru Lapusneanulu (9);

SIT
| “ denarulu. lui 'Despotu Voda (0).
„ denarulu lui Mircea] 0)
denarulu lui Vladu IL (n);. Re |
ER
denarulu : lui Vladu 1V (n, attribuitu lui Vlada 'Tiepesia;
a i
-T eversulu, talerului lui Brancovanu (p).
NIV
| Tâte desemne'e acestoru monete: sunt. fânrte iapeeote si legea-
dele loru neintiellosse de autorul rappor tului, AR a
LU

| XXII. 1869. —Beger, (Bride. Per iodisch-arscheinendes NumMaSma-

| tiches Veizeichmiss ver lauflicher Miinzen md “Medaillei. Pie
RA

| Egger. 1869. in 80, | | N

Aci. sunt insemnate sub : | i,
NT

„No. 1098, talerulu lui Constantin Brancovana, cu i pretiulu: de

„25 talere; m Date i |
CE

„No. 1099, finrinulu ace. Tniasit domnu, cu pretiuilu de: 17, talere; .
“No. 1110, prob” a de argintu diin Sadagura, purtandu annulu 1773,
„eu pretiulu de 10 talere.
I/

“'Tâte aceste bucăti au. trecubutu in Osneotiamea nâstra.. |

IAS

| LXXXUI. 1869. Klebelsberg. (Graf) Catalogg setner auserlesenen

Miină-und Medaillen-Sawonmlung, * deren Versteigger ung in. Wien um
U

79
Iul 1569 staiifinden wvird. “Wien: I. Bermamn. 1869: in-80.
BC

„Iu. acestu. eatalogu se ivsemnddia, sub No, 2540, ua. medalia a

| lui Consţanţinu Brameovanu.
 „ UXSXIV. 1869. —Melhisedek.. (Episcopul Dunarei de Josu) Ohronic'a .
| Husiloru si a Episcopiei. cu assemine. numire, de pre documentele E-

Y
pâscopiei. si. alte monzmente alle tiârrei. „Buouresci. C.A, Boseiii,
| - . | |

AR
„1869. în-8%. .
Episcopulu . Dunarii de Josu, cărui'a îi “aatorimu mai multe serieri
importanti si pretiose, despre istori'a, patriei, enumera, în Chronic'a,

R
- Husiloru (p. 81), differitele denumiri alle. moneteloru, care circulau

LIB
in Moldova, basându-se intari acâst'a, pe documente, pe Letopissitie,
pe Dimitrie Cantemiru (Deserierea, Moldovei). si pe. Andreiu -Wolft.
„Bto acelle numiri : „Ortu,. Ugru Joltu, Taleru de argintu, Tlo-

Y
rintu , Costanda , Potronicu., Leu: batutu,. Leu prostu, -Zlotu, Zlotu

SIT
tatarescu , Zlotu batutu , Rubla , Aspru Tultu , „ Capeiea Dutca,
Sinfu, Sialeu, Banu, Punga de bani. e . |

ER
Cândn voiu trată despre val6rea moneteloru romanesci,. voiu re-
veni assupr'a acestui opu; precumu voiu mai ave atunci a cită, pe
IV
lânga Letopissitiele tibrrei, si documentele publicate aci si în strai-
matate- (d. e. Archiva Romandsca, Uricanăulu, Archiva Romaniei)
UN

Si, operile lui Dimitrie Cantemiru si „Andreiu Woltt.

LXXXY. 187 0. — Kâne in “ Borliner Blaetter fin Ditna- Siegel und

AL

|
“Wappenlunde. Berlin. “Schneider. 'Tomulu alu Vin, 1870. in-80,
Aci' se descriu, la; pag. 340, sab. No. 240, 246, 247 si 248,
TR

|
. buchtile de 10, 5, 2 si de unu banu romaneseu, d'in âmnalu 1867,
„si se axuintesce CO elle sunt batute la,, Birmingham.
N
CE

UXXXVL 1873. _Mieszerle, (Iosep). "Tabulac marimoru Fingaricîco-

run. Pesth. „Athenaun. 1873. în- 0
ua
Acestu opu. „fora testu; allu veposatului professor Weszeale. are
I/

alle căroru desemne lassa multu de

tabela, cu monete vomanesci
AS

„dorita. îi ae
„ Aceste imonete sunt vrinatârele
UI

"No. 1. Vladu;
No. 2. „Mireea, LD i
BC
 160 -

"No, 8. Michaiu Vit&zulu, de pre essemplazulu: de auru alu cabi- |

netului imperiale. d'in. Vienna; E Sa |
No, 4, Sigismundu Bathori, bucata de diece galbeni cu titlul de |

RY
Principe allu Moldovei si allu Tidrrei Muntenesti; Sia |
“No. 5. Gabrielu Bathori, ducatulu ca aceiasi bitulaura;.

RA
No. 6. Brancovanu, talerulu dublu; |
No.'7. Stefanu Locusta; . - Se |

LIB
„No. 8'si No. 9, banutii lui Alexandru Lapusnânu, de pre essem- |
platele din Pesta; | Sa
“No. 10. Despotu Voda, talerulu, de pre Konler; E

Y
No. Îl. Despotu. „Voda, talerulu,: de pre Du Val; aa

SIT
No. 12, 13, 14,15 si No. 16, denarii luii Despobu Voda, din mu--
- seulu nationale d'in Pesta; |
No, 17. Petru Musiatu, esseoplazul
Pesta, ii | |
ER «a'i in , Musenlu hationalu d'in.
| |
NIV
| LXXXVII. 1573.— Hasdeu. (Bogdana Petriceicu) Istoria Oritica a Bo-
mâniloru d'in ambele Dacu, în secolul XI V. Bucur esca, ucr ator ă |
: Associati. Tomulu 1. 1873, ed. 1. în-40. a |
LU

„Eruditulu nostru istoricu amintesce, in acâsta scriere importante |

(p.. 47), despre monet'a lui. Vladislavu. Basarabu, dinte 1360 si
RA

1972, care se intitulă «Vaivoda Transalpinus», ecuivalente! e espres-

siunii, «Voevodulu Muntenescu», |
NT

- Monetele lui Petru Musiatu sunt un'a a'i in dovedile prodisse de

d. Hasdeu pentru a dovedi:. co Domnii români purtau doue nume:
CE

unulu acellu. primitivu, | cellu. l-altu, acellu princiaru. D-sa dice

Q. 127, «co Domnulu moldovenescu Petru Musiatu, intemeitorulu
«dinastiei Bassarabiloru pe. tmonulu de la Suc&va, puneti pe monetele
I/

«sale, Simonu Petrus». | Me ă

IAS

„Se va ved6, la loculu seu, cumu. co legend'a,: SI3t PETRI “WOrWoDL, de

“pe monetele lui Petru Musiatu, trebuie, citita, «Si(gnum) M(onetas)
Petii ; Woiwodi», in locu. de «Simion Petri Woivodi»,. Acesta errore
U

s'a strecuratu la toti seriitorii despre numismatic'a romanesca, fi-

BC

indu-eo ei nu au pussu alaturea cu legend'a din aversu, citata

“mai sus, legend'a, d'in reversulu acellorasi monete, unde se citesce
ne
 161
«Si(egnum tesrae) Moldasviensis»; Binău-co nu au cugetatu co acesta,

Y
d'in urma, legenda se afla, si pe monetele lui Alexandr u cellu Bunu,

AR
si: fiindu- -co -aru trebui s presuppunemu co, inainte de «Simioni
Petri Woivodi»' s'a, omissu cuvântulu «moneta»; ceia, ce: avu A ua,

R
anomalia cu totulu estraordinare. Si |

LIB
Pentru a probă câtu 'de multe errori. se ala in opulu „cu tâte
aceste forte pretiosu, allu Comitelui Onivasrofi, intitulatu «Recherches .
„sur les antiguites de la. Russie meridionale et des cotes de: la, Mer

Y
“Noire», d. Hasdeu 'citâdia (p. 127) monet'a lui Bustratiu Dabija,

SIT
dintre 1662— 1666, “attribvita, de. areheologuln russu, lui Stefanu
cellu Mare. Mi |

ER
Da XXVII. ÎA874, — Sturdza. (Demetrius Alexander) Uebersicht. der
- Miinaen und Medaillei, des Piirstenthums Romanien (Moldau und,
IV
Walachei). - Wien. Boj-u und. Stadtsdrugherei, p I si p. 86:cu 6
UN

“tabele în 80...
A apparutu si da Dr Karabacole Numismatisele. Zeincărifi
- Tahrgang 1872. :
AL

„ Ac&sta scriere se inerea, a elassifict monetele romanesci pe bas' a

"unoru investigatiuni, -ce. 'si au -sorgintea intrunu maiterialu cu
TR

multu mai numerosu de câtu acellu ce'lu - aveau dinaintea, loru

scriitorii . anteriori, - |
N

Aci sunt deserisse 65. monete si: medalie, si anume 38 de la.

CE

„Domnii din Moldova, si 27 de la Domnii d'in Muntenia, Se amin-

tesce, în! trecetu numai, monetele: occupatiunii russesci de sub kea-
teriva,: Ii si: monetele, si medalliele secolului presente, |
I/

Classificarea, adoptata, €e si astadi sustinuta de autoru, cu pucine

AS

esceptiuni.. Da |
. Descrierea moneteloru si medallieloru finidu insocita, cu stampe
UI

| essecutate cu cea. mai: scrupulsa, essactitaite în Paris, s'au reprodussu

"aci alaturi acelle stampe, care potu dă ua, idea, destulu de desvoltata
BC

„despre numismatica româna, pâne ce vomu află, inlesnirea, publică,

ua, si mai completa, deseriere şi reproducere a intregului materiala
numismaticu nationale, câtu ne a2 venitu pâne astadi la cunnoseintia,
7
-a1 |
 î62 |

„+ Monetele” moldovenesti deserisse sunt. alle“ arzator ilora Domini :

RY
1: Unu Domnu. necunnosentu, înainte de. 1850;
„n. 2..Bogdatu. 1: 1850-1366;
(ab, Le fe. 19, 10, 12;

RA
Ea 3. Petru Musiabu.: 1374- 1390,
Tab. IL. fig. 1, 2, 3; Tab IV. fg.6); zi
Stefanu TI: 1390- 1392 si 1395- 1399; a i i

LIB
4,
- 5. “Alexandru: cellu' Bunu : „1401-1 435, ru. 1. a l, 2 3, 4,
Ei ri IV. fs. 47;
„.0,. Ilasiu I:: 1433- 434, (Tab: Ii fa. 7: Tab. w. fig. o FR

Y
7. Tiasiu I si Stefanu : -1485-1442, (ab: I fs. 6 a

SIT
8. “Bygdanu : 1454- 1455, (Tab. IL. fig. 5); ai i
9. Petru Aawvonu : 1456-1458. Carcetări mai profunde facu ca
ER
_ monetele attribuite.. acestui Domnu, s fia astadi: atribuite li
m |
Petru Raresiu; | SI a
NIV
„10, ; Stefan cellu Maze : 1436 -—1504, cra, ww. fig. 9;
1]. Stefanitia : 1517- 1527, (Lab: V. fig. 5); e
„219; Stefanu. Tiocusta, : 1538: 1540, (Tab. IL. fig. d;
LU

18. Alexandru: Lapusn6nu. : 1552- 1561 si 1564- 1566;

14, Ioanu EEvaclide Despoţu:: 1561-1563, (Tab: II. fig. 6, 7, 3, %,10;
RA

„15. Ivonia, :. 1572-1674, (Tab. IL Big. 1.);:...

16, Eustratie. Dabija :::1662-1666.: i
NT

_ Monetele muntenesci descrisse. upper urmatorilor Domni :

„1, Vladu L. Bassaraba: : „1360: 1373;
|
CE

a. “Miveea, | Bassaraba, : - 1388-1418; i

3, Mircea II Bassaraba, : 1419- 1420. Înveestigatiuni 3mai-rioue ne
"avâta co. monetele abtribuite. lui Miu ea tuevuie st se confunde
I/

n acelle. alle tatalui-seu, (Tab. III. fig 3.4); a 2

IAS

4, Vladu II Bassaraba, Draculu : iei 1443, Ua, serie intrâga

si num.r6sa -de monete alle. primilor Vladi permitte astadi: ua
classificare iai certa, Alte monete sunt de la. Vladu ÎI, 6xo acelle
U

| deserisse ai vubrie” a „acestui Pomnu appartinu ]lui: Vladu, V. (Lab. |

BC

5 VI a 1 Bassaraha, “Diepesia. : 1456-1462 1477. 1439,

Tab. 8. fig. l); a | i
„7
 a „163 |
„6. Vladu V Bassaxeha: 1479-1492, (Tab, V, fig. 6); |
m] Michaiu Vitezulu:: 1593- 1601, (ab. II. fig. 8,9; Tab. V.. fig. 2)

Y
5.1 Michaiu Radu':.11658-1659, (Pab. IL. fig. 6, 2; - Da

AR
"9. Constantinu Braineovanu : 1688-1714 (Dap. IV, fa 1, 2);
110. Constasitinu Hargerli 1797- 1799, (Da. IV. fig. 3)

R
LIB
În ae siasi dissertatiiane sunt mentionate si „urmatbrele meâilie
moderne :
1, Michaiu si urdza, Domnalu Moldovei, 1440, (Tab, y, fig. 8)
a px 1842 (Tab. Y., fig. 4)

Y
3, Alexandru Gica, Domnulu "ierci, Romaner ci, „1888 (tr, YI,

SIT
fg. 1.);
i Guveri nulu pr ovisoriu ai in Dita a Romanâsea, 1848, (Tab. x, |

ER
A E
i Barbu Stirbei U, Downalu Tibraei Romanesti,
IV 1851. (Tab. VI,
fig. 2, |

6. Biseric'a Tivaugelica dir Buciesti, 1853 (ra, VI, E 3).

UN

LĂXXIX 1838. _Sturăzaa (Dimitrie, A. ) aemor du GSssupr'a piiniismațicei

AL

poniâne., :Bucuresci, Laboratori români. 1878. p. 20, in-80,

A apparutu si în i Cohimna lui Traiani, 1575 si in « Annalile |
TR

- Societătii Academice Române, 19377:

_Acestu memoria este €63 punere, succiuta, a: stâzii actuali A Tiu-
ua
N

moneta. de la
- mismaticei. române. Iu ella se ada degerisse câte ua,
Moldova si 14
30 Domni al Românii i, si. anume : 16. Domni din
CE

Domni . din Muntenia.

Memoriulu acesta a fostu citătu in: sie: intia publica a, Societătii
I/

| Academice,
AS

entia
Xe. 188, Sturdza. (Dimitrie A). Niumismaticiaa. româna, Confer
românu
: publica tinuta în sea de 14 Ianuaviu în salta, Ateneului
UI

|
- Bucuresci, Radulescu 1878, p.. 28 în-80,
« Convor bir ile bitterariă. »
A apparutu în. « Globulur» IS78, si în
BC

1818,
 164

“In acâsta conferentia, se resumâdia, ca, si inn memoriul precedente,

vesultatele investigatiuniloru- privitore la, numismatice a, nationale,

RY
in urm'a descopeririloru facute in ultimii 'anni. a
_*Dupo ua introducere generale în : sciinti'a, numismaticei, se enu-

RA
„mera, monstele si medajliele din memoriulu presentatu Societatii |
Academice. * | SE o

LIB
| Monetele dezcrisşse sunt : pentru Valachia : de la. Vladu ÎL Radu -
Negru, Danu I, Mircea, I, Michailu I, Radu II, Vladu II. Dr aculu,
Radulu III Tiepesiu, Radu IV.cellu Mare, Vladu V, Michaiu Vit-

Y
zulu, Radu-Mihuea, și: Constantinu Brancovanu,; |

SIT
Pentru Moldova, : de la Bogdanu I, Petru Musiatu, Stefanu 1, A-.
lexandru IL cellu Bunu, Iliasiu si Stefanu II, Bogdanu II, Stefani III
cellu. Mae, Stefanitia, Voda, IV, Petru III: -Rawesiu, Stef; anu V Lo-
ER
custa, Alexandru II Laspusnânu, Ioanu Er aclidu Despotu, lonascu .
Voda si: Bustrate Dabija. Da
NIV

“Litteratur” a numismaticei române este, precumu vedem, destuiu |

„de avuta in scrieri insemnate. Axveheologi si. numismati distinsi an!
LU

cautau, cu multa sciintia si cu multu zelu, să adduca, lumina în

intuneciinea. essistente. Dâco vesultatele nu au fostu totu-d'a- un'a,
RA

-saitisfaicatâre, vin'a nu erăa „loru, “Materialulu cunoscut inainte.

cu vre ua duoi-spre diece anni, eră. minimu. Astadi: ellu a eres-
NT

cutu, şi. classificarea se pote rezimă pe base solide.

: Memoriele urmatore voru contine descrierea, moneteloru. si a me-
CE

| dallieloru antice. si moderne alle -. „Romaniei, preonmu si ale, tibrre-

loru vecine privitore la Români..
I/
U IAS
BC
 Reprod un Stabil. Socecu Sander & Tu, Bucuresci,4*11130
Tab.|.

Y
AR R
LIB Y
SIT
ROMÂNĂ
a

ER IV
UN
NUMISMATICA

pat ma oma ră ae Sta TRAI LET ZA

ee TENE
versităţii laşi |
2-33 Anca al» d aaa ata mau) EA e e pai Pie
AL
TR N
CE
I/
AS
UI
BC
 -

<
'
BC
UI
AS

|
I/

|
CE
NTR

Li
AL
UN
IV ER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 NUMISMATIC'A ROMÂNĂ Tab.Il.

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC

Reprod. un Stabil. Socecu Sanderă Tu Bucuresci, 411130

BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 NUMISMATIC'A ROMÂNĂ , Tab.lIl.

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE

doze, AD:
I/

A ICI IDIRI0 YA
IAS

RP .
ZI Adi )
46 a Yi dă br nul € 7 CZ
SCS E n de A cd : 2 SA )

SAR il NES: > 3 d

U

a a CALA LASI Şi dj
QR LU ji
BC

Reprad. în Ştabil. Socec: Sanderă Tecuu Bucuresti, 4*11130

BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 NUMISMATICA ROMÂNĂ Tab. IV.

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC

Reprod, în Stabil. Socecu Sander Tdu Bucuresci, 11130

BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 NUMISMATICA ROMÂNĂ - Tab.V.

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
NIV
DICIG VOLDAVI
MDCCCĂ CAL=
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
U

9 1assr18 o.
BC

Dem

Reprod, in Stabil.
Socecu Sander Tău Bucuresci, X*11130
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 „NUMISMATICA ROMÂNĂ
a

Tab.VI.

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
NIV
: DESTOI NIUE
Ii OS NPDIE
LU
RA
NT
CE

AUF DEN GRUND

I/
IAS
U
BC

Reprod. 1 Ştabil. $ocetu Sanger Tau Bucuresci.Ai*11130

BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 RY
RA
Y LIB
„NoLIuNI

SIT
LA Ma |
N RELATIVE

ECONOMPA SOCIALE SI ISTORTA CIVILISATIUNII | ER

IN TRANSILVANIA. |
NIV
LU

G. BangrrIu
MEMBRU ACTUALE
RA

Alu duvilea memoriu. (1)

NT

POPULATIUNEA ,
CE

In decursulu sesiunii nostre din annulu 1877 ati binevoitu,

domniloru, a dâ locu dissertatiunii melle, relativa la Ec onomi'a
“sociale si la Istori'a civilisatiunii în Transilvania. Cu acna ocea-
I/

siune amu preimissu indata, la, inceputulu discursului meu, co inte.

ressele reciproce bine: iintiellesse si adesse ritali alle tiărriloru li-
IAS

" mitrofe, pretindu ca, Joeuitorii loru să le cunnâsca perfectu' si d'in

:46te punctele 'de vedere.. Mawecându apoi: de la ua grupa de ciffre
“topografice si anume orografice, amu: enumeratu pedecele naturali,
U

aruncate de mân'a omnipotente, intre locuitorii acestoru tiorri, €ro

BC

la acellea amu adaosu si pe celle inventate de 6meni - spre a in-

p. 2182.
- (1) Vedi primulu Memoriu in! Annalile Societătii Academice Române. Tom. X. Sect IL.
 166

geună câtu se pâte mai: multu communicăti unea. Dupo acestea,

aruncaiu ua privire xăpide preste immensele thesau:e câte se: afla, “

Y
_ atâtu in sinulu, câtu, si pe suprafaci'a tevritoriului. transilvanu,

AR
carele se întinde pe 1102, 76 milliariee geografice, scu a 1054, 79 mil,
austriace. D]. . E

R
In fine, pentru atunci, amu inchiaiatu” dicândui 60 „amestecatulu

LIB
«de nasionalităi in Transilvania s&mena tultu:cu allu Elvetiei si
«cu allu Belgiei, Anse “atâtu mai multu difieru institutiunile” loru
«si gradulu de libertate nationale, » de la cae depinde fivesce pro-.

Y
_gressulu în: civilisaţiurie si in adeverat'a. cultura, ; Ero consideratiuni :

SIT
de natur'a, -acestor'a,- cadu in „competenti'aa barbatiloi u' cari se 0c- îi
cupă cu istori'a, civilisatiunii nostre, i: | SI

ER
Spre a facilită; acelloru domni istorici deslogarea,- problemei lori,
eu d'in' pazte' mi, voindu:a'mi contivuă, studiulu meu, nu voiu face
IV
pentru asta data mai multiu, decâtu. a, me cufundă, int unu laby-
rintu de ciffre statistice. Sciu. bine co cu enumerarea orupelori de
UN

ciftre seci, nu facu la nimeni vre-ua placere ; dupo ce ânse stati-

stia ca, în epoc'a n6stra, rolu asiă de importante, în câtu necumu
barbatii de statu si militaristii d&ro NICI classele commereianti, :
AL

mdustri iarie, nici chiaru: economii nu se măi potu. lipsi de elle; eu

„ve ceru si aici, domniloru collegi, attentiuhea si indulgenti'a; d- vostree,
TR

„îm îinteressulu sciinţiei si allu cunnoseintiei de tiârr'a mea, |

- Deco: Transilvania este dotata, de la, mam'a natura cu atâtea E
N

“avutii,.in câtu ea; să pâta rivalisă. cu celle mai multe. tigri euro-.
CE

pene, st vedemu câţi. si cine sunt locuitorii sei, eare:e puterea - de:
victia , care: calităţile: fivesci si taxe “alle loru institatiuni.; în :fine
I/

cumu sciu ei se se. folosâsea,. de bunatătile pari iei loru. :.. E îi

Nationalitătile principali. alle Transilvaniei sunt:, Românii, Mao
AS

9 arii, numiti in acâsta tierra. si Secui, apoi Sassii. , -populaiiuhe

„de origine - germana, Intre acelle trei popore, se afla amestecau,
UI

„unu 'numeru Ore-căre. de Areni, ra, ,ci- „colea pucini. Gr eci. si

Slavii, apoi. mai prin. tâte: vegiuvile, „Cigani.:. | | „A
BC

„A vorbi-aei despre originea. SI descendenti” a, - poporului ronsanesctu;

aru semnifică, co voimu ge carămu apa in Dunare.
 “Locuintiele primitive asiaţiee; de. unde voru fi venitu. Mi gyato-
Secuii in Europa, sunt - cu totulu necuunoscute , si totu ce s'a

RY
serissu in acesta -materia este numai ua, serie de conjecturi Si com-
bin atiuni , „la a cvoru. formulare a concursu totu-de-a-un'a imagi-

RA
natiivinea, orientale, Acestu adevtru illu vecunnoscu âstadi - cei mai
buni istorici ai Magyariloru. 'Motu. ce: se scie cu certitudine este

LIB
GO limb' a magyara diilere in formele. salle, de tote limbile: cunno-
"seute, 6ro materialulu ei. este preste 1/3. parte de origine. slava, asi6:
co. chiaru și. numele - obiectelor de prima, necessitate: sunt, slave.

Y
Al fabetu propri iu Magyarii nau avutu nici uu data; venindu în ku-

SIT
ropa , de ua, data, cu relipiuuea crestina, au adoptatu..si alfabetulu
latinu; dâro urme de literatura, ,magyava se afla. la ei abia d'in

ER
“secolui allu XVII; ânse si dupo acei'a, limb'a latina, isi conservă
ramgulu in legislaţiune,în administiatiune, in biserica, in tote actele
“publice, în scol, adessea, si-în, familii, .pâne in secolulu nostru, Cu
NIV
alte cuvinte, limb'a.. latina facea poporului magya TUL. serviciu ce
semenă, cu allu limbei slave la, Români ; difforenti'a essentiale eră
LU

numai, co, unde latin'a-."i apropriă de: civilisatiunea antica si de a

| 'Renascerei, ea. slava, ridicasse, parete grossu între Români si pop6-
| rele Europei civilisate 8, pâne cându £acestea, inti”unu. timpu Gre-care, .
RA

„„mitasera cu. totulu. co. mai essiste si unu poporu romanescu. cu

limba, romanâsca, pe faci'a pamântilui. ae |
NT

E Sassii: din. Tvamsilvamia sunt fora,: contiadictiune ! poporu de 'ori-

e curati germana, ; „dero nu-e nimeni în stare s& constate. di in
CE

caie. parte a Germaniei au ivansmigratu ei în Transilvania; avemu

„ ânse, destule indicie co Bassii n'au venitu aici de ua, data, ci suc-
XII si: d'in diverse piuti alle
I/

cessive,- incepându din secolulu allu:

patriei. matre ,. cei! 'n.. ce.se probâdia, si cu diversitatea, dialecteloru
IAS

vorbite. la, ei, cure in unele tinuţuri, differu asiă de mu'tu, in câtu
muise. potu: intiellege unii cu. altii decâtu vorhirdu ambele piurti
" vOmamesee - ori: nemtiesce ;. d&co au apucâtu a, învetiă limb'a lui
U

;
Schiller. în scâla. Pâne acum'a 3 au pututu constati numai trei co-
BC

| lonie sassesci principali : cead'i in Bibiiu si tinutu, cea dela Bra-

”,
 | | 068
siovu si distrietiu, venita mai „tarătu, si cea, dela Bistritia de cotra,
"Bucovin! a E iai

Y
| Aceste colonie se stibimpas tu : in mai.i multe, pâae la. cele ad

AR
dussa în 'dillie Mariei Theresei d'in Carinthia “Salisburgu si Austria
superidre (Durlacher, Oberăstesreicher, Landler). Coloniele vechi sas-

R
sesci sunt dunnoscute în actele publice, sub- nume diverse, cumu :

LIB
Tlospites Flamdrenses, Hospites Teutonici,, Sazones. ia
„ Germanii, propriu numiți asia, veniti mai “tardiu in tidrra, ca; fa-
milie seu personne particulare, mu ca, colonie în mase, dâco sunt

Y
catholici , se numera mai totu- d a un'a; la, Magyari (eatholiei); &o

SIT
deo sunt protestanti, se tzecu la Sassi. |
Armenii au. venitu. mai anti in “Transilvania, pe la 1671 aia

ER
Moldova, de unde s'au: retugitu in urmarea unei, rebelliuni. Celle
d'ântăi colonie armenesci - s'au: asiediatu în Secuime, pe. la frunta-
IV
| mele Moldovei. Dupo ujungerea, Tr ansilvaniei sub dinasti'a, Habsburg,
li s'au datu: unele privilegie commereiali si mai apoi, pe. la. an-
UN

_nalu 1726, fara colonisati in numeru mai. “mare, la commun'a Eli

| sabetopole, si în annulu 1738, la orasielulu, Gherla, care de atunci
| se dice si Armenopole. In secolulu nostru, cei mai multi Armeni,,
AL

“anitandu si Jimb' a, sau 1 magyirisatu si numai pucine familie Ss au

vomanitu, | o
TR

Coloniele slavo- bulgare , transmigrate. în. "Transilvania între an-

nii 1690—1700,.de sub. jugulu tureescu, în urmarea, crunteloru res-
N

belluri tureo-germane , impaytite la Brasiovu, Alb'a-luli'a, Vintiu,

CE

Deva si in unele commune rurali d'in regiunea, Sibiiului, parte s a

romanitu, parte s'au magyarisatu cu totulu; So, în privinti'a re-
I/

ligiunii,. s'au desbinatu in patru confessiuni, asia, co cei dela Bra-

„siovu si Deva au vemassu orthodoxi, cei de pe la, - Sibiiu s au fa- _
AS

cutu. lutherani, &o alte colonie an trecutu la 'catholieismu,

| Greci au. fostu totu-da- -a-un'a, forte pucini in Transilvania, d&ro
UI

in calitatea, lovu de comme:ciunti, s'au bucuratu de privilegie. buni-

sidre , anume in Sibiiu si Bra: iovu, delaturate numai prio nouele -
BC

idei si reforme. legislative. Astadi abia vei mai află in tota, tidir'a
doue- dieci de fami lie, care mai au consciinti'a nasionalitătii loru
 NR CI a
grecesei. Despre Cigansi din Transilvania, se oxede. co s'aru trage.

RY
„de la: Indostania,, d'in poporulu Ciamdaliloru ; mie ânse mi se
pare. co locuitorii, cunnoseuti sub nume de: Cigani, sunt cellu pu=

RA
» cinu de trei rasse.. Urmele petrecerii loru în acâsta tiâura se potu
„află d'in Qocumente. numai până la 1417. Pâne cotra annulu 1588,

LIB
Ciganii d'in Transilvania, aveau unu capu propriu, titula:tu Voi-
vodulu Oigamiloru. Astadi. se mai numescu voivodi numai capii fa-
milieloru.

Y
"Aoreii au fostu. suffâriti in Transilvania, pâne in “annnlu 1849,

SIT
numâi în: anumite locuri,. adeco în Alba-I ulia, in “Fagarasiu, Bim- *
leu,: Betleanu- Tasnad si anco în vre ua 5—6 commune rarali, .pe
unde stă. sub protectiunea, proprietariloru magnati; pe air nu le

ER
eră permissu a, se asiediă, si chiaru Ja asia numitele târguri (bal-
ciuri) de tiârra, abia se vedea câte unulu ca, de raritate, coei erau
NIV
“torte persăentati, Târgurile- de septemâna, su asia numitele martu-
rii pe 'la orasie, se faceau mai in tâta tiâer'a, sâmbati a, pentru ca;
evreulu :să. nu le pâta frecuentă, D'in aceste cause numerulu loru-
LU

| abia trecea, - preste . patru mii, în totu copiinsulu | tiorrei, Cei d'in
Alba-Iulia; stă sub protectiunea, episcopului romano-catholicu. Mai
RA

la valle vomu ved6, care este numerulu loru actuale,

“Alte - popozatinani straine, Transilvania nu are. Câte-va sute de
NT

individ “boemi, “poloni, italiani , francesi ete. disparu în alte nati-!

“onalităti, N . aa E |
CE

“Numerulu populatiunii Transilvane.

I/

| Sunt aprâpe 200 de anni, de cându se. luassera, messuri

1 si s'au
IAS

facutu încercări diverse spre a scâte la lumina, adeveratulu numeru

allu locuitoriloru Transilvaniei. Intre. annii 1698 si 1721, curtea,
Viennei si chiaru dieta, 's "au încercatu de patru ori; a face uni re-
U

censembntu, cellu pucinu approximativu ; dâro totu de atâtia-ori au

BC

essitu nesce „cifre absurde, in câtu gubernulu sa genatu a le pu-.

plicâ. Sub Maria, "Teresa, in annulu 1750, diet'a decisse d'in nou a,
se face conseriptiunea ; de, ua, paate
- ânse popor ulu, condussu de îin-
22
 Da 100
i
respective. neaii-
stinelulu seu, presimatiă, armarile, adeco. veggularea;

Y
taii feudal i, E
carea. împositelo:u . si: recrutarea, : „ro. dealt'a, proprie

AR
; se. incercau
avuneau- mii: de obstacole in. callea, commissiuniloru „Si.
cu scopulu
se ascunda câtu s'aru pute mai mare. numeru de iobagi,
statului, cu
ixvederatu, :co. vemanându acei'a scutiti de . sarcinele.

R
„ca-si
atâtu mai. anulu, se pota contribui pentu” acei: seniori „cari,

LIB
atăti
buna ora cei d'in Germania. si, Polonia, se; considerau. de totu
frase :
| reguleti. tvufasi, ce'si califica puterea loru, prin cunnoscut'a;
pro-
«Anco. si stellele stralucit6rie. de assupr'a. dominiului meu sunt

Y
eră
„«prietatea mea, . nu'a, regelui: si. nici a. lui. Dumnedieu !»: Mai

SIT
.
ânco: şi ua: alta causa, de fâvte mare importantia, «. cate, impingeă
pe
la esistentia, cerbie6 sa contra, numeraturei: poporului, atâtu
ER
domnii feudali. câtu si pe Sassi. Cabinetulu Niennei decisse se îm-:
fiintiedie in Transilvania câteva regimente de asia numiti- Grani-
IV
“ticuri, Acellu: planu ali seu erâ. motivatu, în acea, epoca, nu:numai ..
prin. necurmatele pericole de ciuma si prin lips'a de. securitate: pu-
UN

i
blica, mai-pe. la tote fruntariele, ci: si prin. alte. vatiuni, luate, d'in
sfex'a,. politicei inalte. Dessele. conflicte. si ; belluri sangarose dintre
AL

Russia si: Turcia, mai. târdiu si: d'intre Austria. cu Turcia, lipsa
-4otale de stabilitate in. Moldova si Muntenia, in. acellu periodu de.
TR

trista memoria, pe. cându tronurile .se dă, cumu se dice, in arenda;
în fine chiaru scopulu: de a tin în suppunere , si. frica pe. Ardeleni
N

prin. Ardeleni, erau totu atâtea momente grave, care indemnau pe.
CE

ministrii si . consiliarii Mariei 'Terâsei, ca să aeceleredie în Transil-

vania tragerea unui cordonu de feru, pe tota distanti'a de la mar-
ginile Bucovinei pâne' 'spre Orsiov” a, în asia numitulu Triplex "Con-
I/

finium totu -ua data, se. fortifice unele strimtori, „buna-ora intoema,
cumu se. fortifica si în 'dilele acestea, vre. ua, noue, din. tote. Spre.
AS

a, se infiintiă, regimentele confiniare, se cereă, de. urgentia, ca, sb se.

subtraga, din siexbitutea senior iloru feudali „vre va, doue sute “de
UI

commune rurali, romaâmesci si. seeniesci;, 60 altele, numai romanesci,

st fia, smulse de sub jurisdictiunea, Sassiloru . , cari, di în libere . ce
BC

fussesse, apucassera a le. asservi.. In totu casulu, conse iptiunea, po-:

porului devenisse indispensabile. De&ro prin cine. st fia eşsecutauta ? -
Prin funetionarii municipali nu 's8 pute, din causa „co „acesti'a
 A
depindeau cu totulu de. nobilime, Prin commissiuni gubernaii 6ro
„nu, pentru CO. la acellea nu se suppuneau funetionăsii. Asia, curte:

RY
, imperiale. veni. la de'a 'ca să essecute recensemontulu locuitoriloru
prin. preotimea, diverseloru confesiuni, Sa

RA
Asia sk: si: intemplă si. conseriptiunea, se. incepi: “abia ps la an-
nula 1761;' Aci ânse intempinara alta, -aifficultate. Multime de popi

LIB
romanesci, “inainte: de acâst'a cu 100 -si: 120 .de. anni, sciau citi în

limb'a lori propria, d&ro ni invetiasseră, se si seria (1). Secolele

abia cu 10 su 12 anni inainte; ca-
din. Blasiu 'se: deschissessera

Y
lugexii . de:pre:la micile schituri tansilvabe, pe unde mai invetiau

SIT
ca
unii” carte pe. furisiu, erau : essilati , seniorii feudali nu: 'sufferiau
să. fia dussi: la, vre.ua sc6la; tinerii câti. se strecu-
fiii. Româmiloru
6 luni dă dile,
rau printre; pericole la mitropoli” a d'in Bucuresci,. in
nu erau-in stare să. imvetie mai multu, de: câtu numai
ER
pre cărtile! bisericesci.. si a essecută, bine, reu, typiculu,
a, câţi de
ca st pota
NIV
deca erau: oxthodoxi, din causa co
fi hivotoniti, totu in, Bucuresei,
de anni. fine In
in. Transilvania -nu. li: se dă episeopu. cu diecile.
în aunulu 171.
LU

_conseriptiunea;: se termină, abia cu mare: greutate,

facuta intre mii de
Dero ce..valore putea sb. aiba; ua; 'conseriptiune,
curtea imperiale totu
obstacole, -im--cursu de 10 anni? 'Intw'acei'a,
RA

coci se con:pusse
se. ajută cu dins'a spre “ajungerea scopuriloru: sălle,
nisce regimente grani-
unu. regulament de imposite, se. infiintiara,
NT

; se publică, si unu
tiaze, adeco trei: Romavâtesti si alte tiei .S:cuiesci
vă relatiunilo
". asiă numitu . Urbariu, prin care se regulă: a-in'câtu-
CE

_ feudali dintre iobagi si domni, :

conseriptiiunea d'in 1771,
N „ Imperatulu. Tosifu II, eindestulau «cu
cu mai multa preci-
| aeeretău: în' 1786, un'a noua, 'care se: essecută
I/

tivu pâne pe la annulu

siune si acei'a,: fu. luata, Gresi-cumu ea, norma
IAS

iscu 1, se încercă a con-

_1829——31, “eându, sub imper atulu Franc
Intre 1835 si 39, sub
“serie d'in "nou populatiunea; essira unse rău.
obligate a conserie
Ferdinandu' TI autoritățile municipali fura, &rosi
U

anni, plina de
| pe: „locuitori ș numera tuia a anse essi ca si în alti
BC

1777, co se aa iin archivele Com- .

a Rapportulu Commissianei, militare de gato Siviiu 20 Main
_mandei generali imperiali. e ,
 172

errori i, asia în cât directiunea camicellariei de statistica, de la, Vienna |

abiw in annulu 1843, fu. în stare de a, fixă, numerulu totale. allu |

Y
loeuitoriloru: Trausilvaniei la, summ'a, de. 2 „118, 578, ro in amnvlu |

AR
1846, la'2,193,944 sufflete.:”
. Amu petrecutu iuadinşu. mai “multa
- la aceste nefericite încercări

R
de- preste unu secolu, spre a scâte la lumina, csllu pucinu simplea, |

LIB
„ciffra, totale autentica, a locuitoriloru.. “unei: tiărrei. „relative : mici,
“cumu este Transilvania, “Barbatii competenti voru sci sd combine.
de -aci greutatile immense, pe care le voru. & iotempinatiu autori-

Y
tătile statului. la; detaliurile statistice. "Si totusi nu. este. nici ua

SIT
ti&era, in Europ' a, “unde:
. Decessi: atea informasinniloru. statistice,
clare si exacte, să fia simtita, mai profundu, ca în "Transilvania, _
Trei: nătionalitâti principali, si&pte confessiuni. religiose, "urme. ne-
ER
numerate de privilegiele' celle mai. estravaganti, atâtea graduri de
cultura si civilisatiuni,. diver sitatea, cea, apriga a casractereloru na-
IV
tionali, mai multe legi feudali . conservate de rigore pâne in. diu'a
UN

de 'astadi, velatiunile politice, legislative, national6- -economice “cătra

- Ungari'a,''starea agriculturei, industriei, commerciului, starea, in-
structiunei publice si alte . imprejuriui | nenumerate, „ceru in modu
AL

imperiosu, ca, tierra, acâsta să fia, studiata, in. tote. ramurile, def,
nite si: classificate d6 'sciinti'a moderna, a, statisticei. .
TR

"Dupo' pacificarea, - tiărrei, în urmarea, . catastrofeloru : sangerâse

din 1848 si 49, 'gubernulu. milităru si civile, *oindu a se folossi
N

„de, occasiune pre câtu.. durasse rigorea legei mantiali, proclamata i

CE

preste: totu, prin ordonanti'a -sa din 2 aprile 1850 (1) luă, dis-
positiuui stricte: pentru ua catagrafia nona, în care st se cuprinda,
nu numai: nuwmerulu 6meniloru” de „pre sexu, nationalitate, reli-
I/

„ giune, starea sociale si etatea,. fia-cărui! a, ci si “numerulu locuint

ie:
AS

loru omenesti, la, care se mai 'adaossera; doue rubrice. pentru.

conseriptiunea cailoru' si a -viteloru. cornute; „Cu executarea, "con-
UI

seriptiunii fuva, insarcinasi officieri d'in armata de linia, căror'a,

functionarii. politici. erau obligati a le fi de totu. ajutorulu. D&ro.
BC

„si „acesta, conseriptiune, a intempinaiu mari. greutăti,. totu de

na- |
(Da: so veds Buletinulu legiloru d'in annalu 1850 fasc, V, „No, 26.
 | AB
burta, colloru vechi, memorate mai susu; "ea ânse s'a, terminatu în

RY
acellasiu. annu; prin urmare mult tu mai! curendu că in trecutu.
Resultaitulu acellui vecensemântiu . fu, co in 1850si 51, se aflara, în

RA
Transilvania, numai 2,074,202 sufflete. Tota lumea; vedea, co acc:
sta, ciffra -nu: pote se fin exacta, precumu nici nu a fostu in ade-.
văru, Amu vediutu mai susu, co în annulu 1846, numerulu l0-

LIB
cuitoriloru "Transilvaniei fussese evaluatu la 2,193,944 suffete.
„Orescerea, populatiunii preste anun se iea în acesta, provincia, nu-
mai cu- câte 10/;; dăro. si numai cu atâta, în alti patru anni, nu-

Y
merulu locuitoriloru trebui să “fia. ajunsu p&ne in 1850,

SIT
19,981, 100; prin urmare cu 206 „000 mai multi de câtu au. i
din acellu: vecensemântu. La acesta mare differentia, s' a observata

ER
co in annii! 1848: si 49, aru fi peritu forte multi: 6meni în bellulu civile
Si: co alti pe atâti. aru fi emigratu în Romania. Differenti'a ânse
NIV
nici asia nu se pote conciliă. ' Gubernulu militaru - investigasse de
repetite- ori prin organele sale, despre tte casurile de mârte vio
lente -d'in: acei anni; dâro: d'in. acelle cercetări a “essitu numai nu-
LU

„meiulu de 6112 persânne, omorite. „prin crudelitate, si adeco 5405

Români spendiurati, impuscati, taiati, aruncati in focu stu inne.-
RA

cati în riuri de cota Mu gyari, 304 Magyari macelati de Români,

„310 Sassi uecisi totu ds Magyari si 93 personne. de alte nationati-
NT

“tati. (1) Gubernulu deschissese rubrice chiaru si de pre sexu si e:

tate, d'in care se vede co aru fi peritu prin morte violente, 5680 --
barbati, 363 femei (eslle mai multe române) si 69 prunci. Aceste
CE

cifre: sunt autentice, "d&ro 'cu: multu mai mici decâtu au fostu în
acei anri efectivele perderii în vieti omenesci, mai allessu cându
I/

vomu' luă in consideratiune co, în tâte: casurile' în case s'au datu

„focu, anume .la; patru: orasie, la. vre-ua 40 de sate 'si la multe re- .
IAS

“siedentie de alle domniloru' feudali, multime mare de persânne au

Asu, ori s'au: inmormentastu sub: ruine, adessea familie intregi;
altii &rosi ucisi cu sutele, s'au arancatu in gropi, commune, fo: a,
U
BC

a) Aceste cifre: sunt mai mari decât celle publicate la jannulu 1851 in Monitoralu ofic. «Wie-
ner Zeitung»; causa e co. elle mai tardiu s'au intregitu prin cercetări nove. Vedi H. A. Rielz Hand=
buch der Landeskunde Siebenbiirgens, Hermanstadt, 1857, la pag. 149,
 4 |

ca st se. A mai putuţu află, câti si cine aa: fostu, Dintre însurgen- .
A
tii Magyari au peritu câte-vă mii ia bataliele avute; cu trupele” ve.

Y
gulate, &ro altii cu: Românii: din. muntii apuseni. Dupo: pacifiea-

AR
tiune, a mai urmatu si. cumplit'a,. bâla typhus de spitale, care Erosi
a seceratu multime de .6meni. “Pete aceste perderi ânse 'nici:pe de-o

R
parte n'au pututu. ajunge la different! a de 206, 000: In. otu ca-

LIB
sala, perderile: in vieti, omenesti d'in "Pramsilvani” a, în 'epoc'a revo-
lutiunii unguresci, mu au puţutu să fa. mai mamica de cinci-dieci
de mii, în care numeru s'aru coprinde si “ostasii” din trupele. regu-

Y
late, cadiuti în batalie, ssu morti. în. spitale. Remâmne .dero sb. in-!

SIT
chaiemu co nici recensemântulu . din 'annulu 1850 si 51, nu a fostu i.
essactu, cdei poporulu: a celatu. pre-câtua pututu: mumerulu: membri-

se facea; cu funea.. :. NS ER
loru familiei, de fric'a impositeloru ssia recrutatiuniloru, care .odiniora Sa
Ia
Ta amnii urmaţori: axtoritătile tibrei luară messuri spre: a. cor-
IV
rege multe erori, la, care au. fostu ajutate. si: de cotra unele . cle-
UN

ruri bisericesci, care. in "Transilvania mai. porta pâne indiu'a de

astadi, registrele. civili de baptisati, morti: si eununati;:: apoi. ada0-
gindu: 19%o-pe fia:cae „annu, in 1855; :scOssera. ciffr a. totale
AL

de..2 276 „093 ;locuitori.: ct i SN:

“In annulu 11857, se. efect anu nou secânsementu, aia care ossi.-
TR

numerulu,. de 2,176, 797. De. atunci acea, '„ciftra fu-. considerata, ca.
i normale si autentica, la care se adaogeă, pe, fia- care.annu, “cats 1! 9
N

_ Ba se alterasse. în annulu:1861; numai. intru. atât” 2 co. Dasbatiloru.

CE

de statu d'in Ungaria 'le a successu a, mijloci la "curtea imperiale,

ca patra districte -: Zarandu, Crasna, - Solnocu' si Cetate de. Pâtra,
I/

cu':250,090. locuitori, vupându-se de cotra Transilvania, „ski fia în-

corporaţe..la,. Ungaria, „dpo caxe apoi! numerulu locuitoriloru: acestei
AS

tidrri scadiu pe -annulu: 1862, la:2 038,235. (1) Dâro de la: 1876 .
„ineoce,, acellorasi haxbati de statu: Je casiună co,.:cu occasiunea, u-
UI

„vei rotundiri paxtiali: de: municipie si de cercuri electorali, acelleasi.

districte să se alature d'in nou la Transilvania, D in „acâsta, causa
BC

| w A:s6; cas | , Statistisches, abac: der Gstoreielisăien Monaichie nu ns Jah 1600,

Wien 1864. la pag. 9. E Ra
 | 175 |
si: spre a.evită, aa. confusiune -si mai. maxe decâtu s'a produssu
pâne. acum;a, prin atâtea, sisteme: nefericite, “me tinu. de: impartirea |

RY
vechia: a tiărrei . SI iau: de. temelia la ulteriorile . mele deduetiuni,
totu numai: cifh'a, stabilita, în annulu 1857, de 2,176,797. locuiteri.

RA
la care:se: pote adaoge: câte 190 pe fa-care . annu, pentru ca . st
se; cunnâsca,. numerulu . approximativu. IE Sri

LIB
_-S'a;facutu. cu .adeveratu. în 1 ianuariu 1870, vinu nou -recense-
mântu“ preste. statulu intregu , prin urmare si.in "Transilvania, ;
d&ro spre a se crutiă :spesele,. impreunate . fivesce cu ua, messura ca

Y
„acsst'a da mare impoitantia , legislativ'a si "guvernulu.decissera ca

SIT
conseriptiunea' să: fia essecutata prin. consiliarii (representantii) fia»
„cării, commune, '6ro: nationalitatea. locuitoriloru să nu fia, luata; în

ER
nici-ua,: conisideratiune, „ci numai . 'confessiunea: religiosa,. Toţi. câţi
seiu d'in esperientia, in ce modu si prin c& individi se essecuta în
commune, operatiuni. de âcestea, voru sei totu-ua- data, ce valore
NIV
să dea, catagrafiei. unguresci. d'in 'annulu'1370. De altumintrea, nu- -
merulu Jocnitoriloru Transilvaniei in acellu annu,'a essitu la
LU

2,361,268 suflete, în care humeru s6 coprindu si: locuitorii susu |

numitelora, patru. districte, de 252,161. i
În epoca: nâstra,. pre: cându principiulu uationalitatii: fu sdop-
RA

de 'cotra
tata. de .voia. :dg-:nevoia, si: applicatu. bine-rtu, “ehiaru. si.
diplomati! a europena, imbetranita în ua sa contr” a acellui principiu,
NT

noi proportiunile
_este lucru pr6 firescu ica, st voimu ai. cunnâsee si
«strategii :0 punu
mationali. alle. loeuitoriloru::ungi: tirri, -pe.. care
CE

domnia; Daciei si
alaturea cu Elveti' a, numindu-o cetate de munti,
fia-cara: nationalitate
cea; mai: taxe: fosti ficatiune a monarehiei, Dăco
.asiă ceâtu: în' celle. ecle-
"si-aru-ave xeligiunea sa stiictu nationale,
I/

atunci religiunea, si natio-

siastice. st nu! fia! amestecata cu: alt'a,
IAS

alt'a si s'aru află: mai

nalitatea, aru coincide,:s'aru coperi un'ape
"_usioru.: proportiunile: Ac6st'a ânse iu se întâmpla mai nieairi, Ma-
oyarii “sunt desbinati. în patru corifessiuni ; Germa.bo-Sasii în doue,
U

;: afâra de aceia,
'catholica, si. Vaterana, Românii. in doue: principali
BC

100 de mii dintatinsii. au trecutu. la calvinia,

cellu. mai pucinu
mai trecu pene in momentele
ori la catholicismn, | si pe. la. cetati
 de facia; ro. de la, 1873 incâce, s'a luatu 6resi cumu de regula,
„ca, tinerii Români, cari în regiunile . pe “unde lipseseu. sc6le. 'roma-

Y
'nesci, frecuenta, pe celle magyare, st fia şi. registrati ca Magyari (D).

AR
Cu tâte acestea, avemu multe si grave ratiuni, care ne obliga - a
_scâte la, lumina, pre. câu se pote. adeveratele proportiuni naţionali,

R
Pentru acestu seopu, me vediu necessitatu a recurge: la, unele. cal--

LIB
culatiuni statistice mai vechi, dâro - mai demne de a. fi luate in
„ consideratiune.' Unele din acellea se: coprindu in. geografi'a Si sta-
tistic'a d-lui: Bielz, 6ro: altele - in : 'conspectele 'statistice,; rectificate

Y
de cotra fost'a Cancellarii travsilvana, de la Vienna,. în annulu

SIT
1862-—63, pe temeiulu. zecensemântelui _susu citatu, din annulu
1857. Combinându- le pe amenduoe si! introgindu ! ua'a prin alt'a,

ER
““proportiunile nationali în Transilvania s'aru „patt denotă in tina |
pulu de facia, cu ciffrele urmat6rie : 33 a Sai
D'in câte 1000 (un'a riiia) de locuitori, sunt; Români 605; Ma-
IV
gyani- -Secui 255, Germani- Sassi 90, Cigani 37, Evrei 10, Armeni 3.
UN

Summa, 1000. | | Rae |

Aci observămu co. statisticii magyari numera, la nationalitatea _
magyara: a) pe toti nobilii 'de ori-ce nationalitate, prin urmare si
AL

„pe miile de nobili Români curati; b) pe toti Armenii ; D) pe toti

Cigarii, catholici. si reformaţi; &ro 'd) de la emanciparea Evreiloru,
TR

adeco de la 1868 -ineâce, si pe acesti'a, ; e) pe vre-ua 50 mii:de:

i Români, locuitori. in” distrietele secuiesci, limitrofe cu. Moldov'a,.
N

D'in aceste transggressiuni resulta- -apoi differenti' a între constatările e

CE

nostre si alle loru.: A . |

„In 'câbu pentru Cigani, veflectămu co, din cei: 37 la, 1milia, cela |
pucinu. 20 ;se tinu de un'a diin -confessiunile orientali romanesei,
I/

si numai restulu se alatura, la, calvini ori la. catholici. Noi iânse -
AS

aci, îi classificaramu - numai: de pre rassa, nu de pre confessiutiea,

„ora religiosa, pentru co 'nu voimu. să facemu parada cu: numeru
UI

mai mare - decâtu sunt Românii in! 'vealitate, de-si este 'usioru de:
prevediutu CO, d&co populatiunea Oige ana vă dispare vre ua,.data,
BC

(1) A se ved6 corispectela, Ministâriului de Instrictiune publica, pe annulu scolaru 1874-—175.

 177

| ea, se va. alătură la Români, a căzoru limba o: - invtia, mai usioru

. decâtu” pe ori-care' alta. Ma Sa

RY
"De-pre diversele. confessiuni religidse, alu câroră cuibu este
| Transilvania, populatiunea; se imparte, pe. câte 1000 locuitori, asia, :

RA
_Greco- catholiei (uniti): 314, Greco-resariteni (oxtodoxi) 310, Refor-
matii (ea, lvini) 143, Romani catholici 106, Protestanti luterani 97,
Unitari (sociniani) 20, “Mosaic: 10.

LIB
“Populatiunea, întâga; a Transilvaniei Jocuiesce : in 11 asia numite
cetăti seu urbi regesci . libere, în 14 cetăti municipali, in
i 65 ora-

Y
sie. (oppida), in 2611 commune. rurali 's6u sate, si in: vre-ua 166

SIT
_eaune, numite si attihentie, si praediia,' in limb'a; sistemei feudali,
„Nomenelaturile de cetăi ! (civitates), uibi (urbes),.orasid (oppida),
in :care se despaurti& communele urbane, : astadi 'abia mai au unu
intielessu demnu de statistic'a;
ER
moderna. Sub numele de: Urbe se
întiellegea. commune; mari impressurate cu fortificatiuni si dotate
NIV
cu mari privilegie, pâne la: dreptulu - sabiei si allu furciloru, Ro-
- mânii ls dicsau Cetate; asia le mai dicu si astadi, precumu cotă
tile Sibiiu,. Clusiu, Brasiovu, Alba ete, Sub Civstate, se intiellegea,
LU

totu. commune mai .:mari si privilegiate, dâro nsimpressurate cu

fortificatiuni, aparate Amse. de câte ua fortarbtia asiediata 'în -ap- -
RA

„propiere,;: Oriasie seu oppide se dicu communele, ori asia numitele

târguri, alle .căzoiu primarii aveau 'buna, portiung. de autonomia, si
NT

"chiar: tribunalu, de piim'a instamtia,. In câtu pentru commune, a=

poi multe din 'acelle commune: privilegiate, -n'au nici trei mii de :
CE

locuitori, cându d'in contra, se: afla 'destule commune rurali -roma-.
nesci, - cu câte 3 pâne la 6 si la 8.mii de sufflete, care nu sebu-
cură de nici unu privilegiu, d'in simpl! a. causa co erau romanesti.
I/

Iu dillele nâstire, mai “tote acelle differentie de ranguri disparu pe

IAS

'-- Ba-care di, în. câtu unele. commune oppidane stau mai reu de câtu
multe sate. D'in tote, . commun'a, cea mai impoporata este Brasio-
vulu,. se totu: numai. cu! 28 mii de locuitori, cări'a; urmedia Clu-
U

„siulu cu 25 mii, Sibiiulu “cu '19 mii, Murasienii cu 10 mii, _Segi-

BC

sidr'a, cu 8 mii; tâte celle-l-alte sub S$ mii.

„Populaţiunea celloru. 1 cetăti libere si a, celloru 14 manictpali,
 | 418 |
in totalu 25, este circa: 160, 000 de sutflete, Pe populatiunea, căl- |
loru 65 orasiele seu oppide, NU 0 separămu de cea rurale; din.

Y
causa că acei'a, se occupa neasemenati “mai: multu cu: econonii'a

AR
câmpului, de câtu cu. industri'a; Asia. d&ro iimmeus'a, majoritate “ a:
„populatiunii 4ansilvân6: Jocuesce,: cumu se dice; la titrra, in sate,
cea: mai: mare a nobilii

R
in commune: vurali. Chiar si. paitea,
isi petrece visti'a “mai multita la :săte si la. orasielle, de câtu in ce-

LIB
tăti.. Dero acesta, împrejurare se espliea usioru, d'in' diverse cause.
Nobilimea, dare: petrece. mai: niultu pe la cetăţi, devine mai curându -

Y
stu mai tardiu ruinata,.. Marea majoritate. a'ei nu cunnâsce nici.

SIT
unu ramu de industiia, si aversiune'a,. sa cdtra, commerciu. e cun:
noscuta,. Deco nu'si va, griji de proprietate, Xa! ingriji mai apoi
cumplitulu :usurariu, in alle cărui ghiare au cadiutu.: De alta parte,
ER
impositele. fonciari se . urca, neincetastu,; iri câtu nu: seiu: deco: voru
stă.la 22 1f2-0/, din. venitulu.. curasu; prin; urmare proprietarului
IV
ardel6nui se. taia, chiaru de cătra, fiscu, ori-ce placere” de a,- petirece
cu annii. pe. Ja .'urbi si cetăţi, spre a'si desiertă 'pung':'2; asi TUiDĂ .
UN

sanetatea : si-a. immormentă viitoriulu familiei salle, De. altumintrea, |

'vass'a. magyara este, d'in natur” a. sa, inemica, 'declaratia,. a: vietiei
AL

ă din. cetăți, si ce e. dreptu, nici vomanimea; transilvana, si bavatisna

nu pL6. este amica, „aj unei -civilisatiuni, câre face apellu. 'necurmatu
TR

la averea, :sa, “castigata, cu sudori. de. sânge. . De aici se pote esplică

binisioru lips'a, da commune urbane mari, în regiunile: locuite::de
N

" Români: si de Magyatri... Aceste : doue:: popore sufere greu acea in- .
CE

| chisâre i in strade, strimte; între 6dificie,. inalte, in' curti infâctaăte de.
aeru. imputitu, cu care de esseaplu, iass a: germană s'a: „dedatu în
cursulit secoliloru. | Da DI RIL a
I/

„D'in populatitunea Transilvaniei, impartita pe milliărie. pasate,

AS

se vine, în terminu mijlotiu, câte 2200: de. sufflete;, ro d&co: S'aru. ---
impasti. numai relative la pamântulu cultivabile, “care d'in supra-
UI

faci'a. totale de 1054. 79, face SIL: mil.. C] austr., atunci“ Saru'veni |
peste 2800. pe:1. mil. LL]. Se intiellege de sine, co nu. 46te: păutile
BC

tibrrei sunt egalu impoporate. In. vegiunile meridionali, pe 'unde

foudalismulu nu a pututu prinde radecini „ “poporimea,. este: multu
N
 - "179
mai: dessa, de câtu în. „acea, pate mare a tidrrei, unde locuitorii
aveau să Imere la seniori câte 104 dille, &ro' la, districtu câte. 21,

RY
sd deâ, si. „dejm” a si tote impositele, "deo. proprietate de pamântu,
s nu! si: „pâta, castigă,. nici -ua, data, d6co nu eră nobilu hereditariu.
- De .acei'a chiaru gubernulu observasse , 'ânco pe la 1855, co în di-

RA
| strictele libere, se veniă,. câte 2440 pâne la 2870 de locuitori pe
o Lxnăl 0, cându din conti"'a, in: districtele feudali, se aflara, numai

LIB
câte 1250, 1390, 1560 pene cellu. multu. la. 2000: de sufiete. A-
ceste ciffre intristatore 'sunt; puru si simplu resultatele sclaviei, prin
care se impedecâ;: 'multime de cassatorii;, 'si chiaru la. cei cassatoriti

Y
scadeă, fecunditatea;: femeiloru flamendite. si spoliaite, ca st tacemu

SIT
eo multime de fete se perdeau, în urmarea batăiloru. si a, labârei
intensive, la topit. de canepa, : la melitiatu, cernutu, tiesutiu cu

ER
lunele intregi. etc, Totu: din acâsta, causa, vede cineva, calletiorindu
prin 'tiârra, aprig! a 'differentia, de rassa, la acellasin poporu, de pre
NIV
„cumu vei trece. dintr'unu: districtu ce fussese liberu cu secoli inainte,
in. altele: liberaite. numai" de: la, 1848 iincâee. Atâtu este de saluta-
„zi aerulu” libertatii. si omoritâria, aithmosfer'a ingreuiata de veni-
LU

nulu sierbitutii.!! | o
' Populaitiunea,. transilvana, considetata de pre naionalităti, locue-
sce amestecata, - d&ro nici: Jecumu in proportiuni egali. Sub sistem'a,
RA

absolutistica austriaca, tierr? a intrega se impartisse in 10. districte

mari, pre câtu s'a. pututu, de pre naţionalităţi. Cu acea, occasiune, |
NT

„s'au -aflatu, în: annulu 1855 ,.co- in siepte districte , majoritatea,

vomânesea, fussdse: de'la, 54, 59, 60, 66, 80, 85 pâne la 9000; 6ro
CE

„in 'doue districte maxi, “numite 'secuiesci, (Udvaxhely et. Maros) Ro-
mânii erau. in minoritate .de- 11 si 'respective 41%0; apoi în dis-
I/

| trictulu Brasiovului, ada.ossu totu cu 'secuesculu Hâromszek, Romă

ii: se afla in “minoritate, numai. relativa, de 4490, Secuii in mino-
IAS

| ritaite de 40; Sassii. de '14; restulu de. 20J0,: Evreii si Ciganii.

Sub terminulu 'statisticu de Miscarea populatiunii, în 'Transilva-
| “mia înţiellegemu noi aceia ce pe airea, se -numescu registre civili
U

de - cassatorie, . nasceri. si: casuri de mârte. In 'Transilvania, si Unga-

BC

Tia; "aceste. registre. le mai porta, ânco totu preotimea, diverseloru |

| confessiuni, si. le porta; bine, : mai, allesst de câmdu,, sub. regimulu
austriacu de inaintea. dualisraului, - „Sau . regulatu din nou; &ro:
câtiva, preoti au. fostiu pedepsiti cu. inchis6re. grea pentru : ngregu- |

Y
Tarităti si. falsificări, Numai la. cassatoriele si nascerile jidovesei. nu.

AR
le. potu dă de capatbiu,. nici. pâne in diu'a, de asta-di, din care.
causa sa, si facutu. vorba multa în press'a, patriotică, si' in: parla-

R
„mentu, mai. allessu, cu aplicarea, -la zepartiignea impositeloru si.

LIB
la, serviciu in “armata... SIRE i PR
„Statistica. cassatorieloru în 'Pransilvania. — “n Tamea, christiana -
sincera, nu faxiseica, „este. adoptata, de multu maxim!'a ,: co nu-

Y
merulu: cassatorielorn inchiaiate. să fia consideratu ca. un'a din: no-

SIT
tele caracteristice, si: essentiali . alle moralității unui. poporul. Do
ciffr'a, cassaitorieloru mai e considerata, ânco si Win alte, „puncte . de

ER
vedere, intre care loculu antăiu illu. occupa,. interessele statului;
„&ro apoi, spre a ne. formă; -opiniune . justa, despre. acesta, institutiune - |
IV
maretia, avemu să puhemu in cumpena, de essemplu, consideratiuni |
climatice, mijlocele de. castiguri 'si de vistia,. gradulu civilisatiunii
UN

cumu. amu dice majteriali,: adeco. proportiuriea, în care unu poporu |

a: inceputu să simtia, necessitatea, unui traiu mai commodu. si mai:
bunu,. legile politice alle tiărrei, puterea, mai: mare ori mai pueina,
AL

a influintiei veligise,. a bisericei, a clerului, mortalitatea, relativa,

„la diverse;. popore, locuinti'a in cetăți”. mai mari ori mai mici. și.
TR

loguinti' a la tiârra, diversitatea oceupatiuniloru omenesci ete. Pre-

st. acestea, statisticii „monarchiei austro- -ungoresci. au adoptata, ca.
N

de. 25 anni incâce, ua maxima scOssa,, d'in observatiuni facute. in-: i

CE

- trt'ua lunga seria, 'de anni, care „tine co : câte” a cassatorieloru scade, '
mergându de la resaritu spre. apusu: si de .la;: mâdia-di spre mâdia--.
I/

“n6pte.. Voindu să! applicăumu. acâsta, ciffra, la, Transilvania cu folossu

“ pragticu, Saru, cere câ sb. alaturămu, si. unele tabelle “comparative
AS

de la alte tibrri si popore; asia, -ceva, âmse .nu îincape;în cadrulu

"-angustu allu unei simple. dissertatiuni. In locu, de acâstia, me: voiu
UI

„margini. numai la, unele. cifre, Cp

| | D'in tabellele comparative, compusse, pe eannii 1839, pâna la 1843, 3
BC

din altele scogse de pre anulu. 1846, si Srosi, din, celle intocmite:
 Ă 181
la: annuilu 1851, dasisse' eo: in “Transilvania, din 10-mii de. 6meni:
_se-ieau'in cassatoria; câte 900 de pers6nhe, pe fia- care annu ; câmdu |

RY
„Win contr” a, in tidrvile cisleitane' germane si slave, se: vinu numai |
“câte: 837 : “de cassatoritii, la acellasi' numeru de 10 mii. |

RA
- Totu sub: vegimulu! austriacu se facusse inicereare de . a 'se classi-
fică 'numerulu cassatorieloru, de pre nationalitătă; si: Sau aflatu co
de essemplu,. la poporulu romanesc, 'se vine 1 cununia pe '102 1o-

LIB
cuitori, la Magyaro- Secui 1 -pe'105, si la Geriano- Sassi, 1 pe 96
persânne. De aici aru urmă co intre Sassi sunt: celle mai multe eas-

Y
“satorie;; aci” ânse e: bine a. eflectă; la divortiuri, care la protestan-

SIT
tii luterani, sunt; mai niulte decâstu la, ori- care alta confessiune re-
ligi6sa, - asia! incat clerulu nu: mai! scie ce messuri se iieâ contr'a,
„acellui': miorbu- naţionale. De altiimintrea; sa observaitu preste totu

ER
eo nici ua “cifra, statistica nu este mai pucinu sigura, decâtu a cas-
satorieloru, In timpuri bellice stu de ăpidemii, si în anni sterpi, se
NIV
inehiaie' vauiltu- mai pucine cassatorie. D'in contr'a, în timpuri nor-
măli, în! anni manosi, cassatoriele se inmultieseu. ' Conseriptiunea,
Ă militaria, si în urm'ă ei, dessele absentari la, oste, au ass6menea, in-
LU

| fluenţia, decisiva assupr'a,' nuimerului cassatorieloru.: o

- Htatea, celloru casatoriti. —Pâne in annii d'in urma, cei mii multi
RA

tineri se insurâ pene “la, etatea de 24 anni si celle mai “multe be

„ere, “dela, 15. pâne la 20 de. anni, '&ro restulu se imparte pe alte -
cinci: „peri6de. Asia, 'de essemplu, in annulu 1851, s'au cassatoritu
NT

barbati: “pâne' la etătea, de 24 anni ;. 10, 841; pâne la 30 de anni, |

5251; pâne la 40 de anni, 2563; pâne la 50, numai 1204; pâve la
CE

60 de anni, 586; de: la, 60'in susu, 215. Asia dero Trapsilvania eră,
p&ne acum a un'a din tiărrele in care 4/5 părti de barbati se cassa-
I/

„toriă poe la, etatea, de. anni: 30; “prin urmare timpuriu destulu ,
pentru” ca, Ja betramnetie să nu se vâdia inepreastirati de mioreni,
IAS

multi. a | | |
"Pe anii 1863, 18645 sii 1865, sam adunatu de coira officinlu sta
| tisticu d'in Vienra, datele despre numerulu cassaitiorieloru ; ânse nu-
U

mai 'de pre 'confessiunile jeligidse. Resultatele acestor” a, considerate _

BC

d'in punetu de vedere nationale, ssunt multu mai. nefavorabili de:

 _182.
„cata celle de inainte cu 16 apni.. D'in acele, esse do, în acei anni,
“s'a. venita : la, romano- -catholici, (Magyazi), 1- cununia pe 100. per-
s6ne, la, greco- -catholici (Români). pe. 119, la greco-orientali (Români).

Y
pe 142, la laterani (Sassi). pe. 109, „la unitariani (Atagyari) pe: 107,

AR
la isradliti, pe, 198: locuitori. (|). | Doi
Acâsta, mare: diferentia merita tâta attentiunea 1ocuitoriloru

R
tidurei. si cu aţâtu mai. virtosu a “Româniloru in generalu, . ..

LIB
„Nascerile i in "Transilvania, — Vomu, luă si aci duoe, perie, unulu
mai vechiu si altulu mai nou. ia |
| Ta annulu. 1851, s'au nas6utu in “Transilvania, 78, 252 prunci, “de

Y
pre. nationalităti, in urmatoriele proportiuni
. : Români 1 mascere la:

SIT
27, Magyazi-Secui 1 la 25, Germani-Sâssi: 1 la 29. In câtu pen-_
| tru Români, acesta, ciffra este numai . relativu essacta, , adeco în.

contr'a, în. rogiunile

IV ER
regiunile care gemussera, sub jugulu iobagescu, fecunditaea, erâ, mai
“mica; din libere, cu atâtu mai mare.. Compa-..
rându registrele paxochiali : alle diverselor. confessiuni, .acelle: cifre -
se rectifica asia co la Români , nascerile au fostu 4, i sila. Ma-
UN

gyari.3 5, la Sassi 3,3, la, Evrei 4 a fai ţi

Proportinnea, nascer iloru. de pre: sexuri este 100. la, 106, adeco se
s
- naseu.cu 6 9 mai malti: feciori decâtu fete. Pe Ia
AL

„Nascerile, d'in, câte 10,000 locuitori au. fostu.: “legitime; 9687. si Dă

numai. 313 de, „spurii, » adeco' circa 3 9%, nasceri nelegitime,, cându.
TR

in acellasiu. annu, în. tiărrele, austriace, d'in 10,000 au. fostu 1071.
Esceptiuni habeţre. Ja ochi sunt, in acestu punetu, pe. la cetătile
N

mari si în unele, provincii austriace , precumu in. Câvinthia ; unde. -

CE

d'in pruncii: nascuti, „25 pâne;la 33 JA sunt. din flori.. De pre. na-:
tionalităti, au. fostu in "Transilvania, la Români. din. 100 nasceri
I/

„numai 4. nelegitima, ; la Magyari da; la Sassi. d procente, Să se.

| observe aci co: chiaru: si d'in' apei. pucini. prunci nelegitimi, cati se
AS

vedea pone căra, annulu 1860 Îa Români, se. vinu pe fiintie neteri-3
cite. care : si cauta, pânea de tote dillele pe la cetăți si: orasie. îi
UI

| 0). Dr. Aureliu, Brote, îngeniosulu si:i bravulu direotoru allu institutului Transilvania din Si- |
BC

, Din, in 'studiulu seu statisticu publitatu in Pita Associatiunei Transilr. dia 1869, Nrii 4 5
si 6, elaboratu de pre datele officiali.. - Da
 183

“Prundii nascuti: riortă de: ambele" sexe, au fostiu i in acellasiu aminti

1851: Români 347, Magyaxi- Secui 281, 6ro la Sassi 622, care -cif-

RY
fra, considerata, 'de pre. miculu numeru allu. nationalitătii sassesci,
este iin adever N enorma, "adeco' 500/9; din toti -“pruncii nascuti morti,

RA
seu. mai mult: decâtu sk pate din. pruncii Sassiloru se nascu
morţi: (i aie
In annii 1863, 64. si 65, numerulu pruncilor pasc a fostu, în

LIB
termin mijlociu pe annu, între câte 1000 de' nascuti la, Româii, 519,3
feciorii, 480,1 fecidre; la Magyari 54 5 feciori si 1855 fete; la Sassi

Y
5106 baiati Si 4894 fete. i

SIT
„In aceiasi anni, din câte. 1000 prunci, s'au nascutu din cassato-
„Tla! 'legiuita, la,. Români 935,5 d'in: 'concubinai;u 64,5; la Magyani-
Seciui, legiuiti 885.5, nelegiuiti LO, |la Sassi, legiuiti 940; N ne-

ER
legiuiti 59, 5. PE ae e RD a St Sia
Aceste: ciftre, compaiaste cu celle arin annii : 1851 pâne "la. 1355,
NIV
“sunt: batetore "la ochi ; dâro &rosi se potu esplică& usioru. Mai esta
acide. insemnatu! 00, cu 'câtu poporulu vomâmnescu Jocnesce mai pu
“inu amestecau, cu: atâtu numerulu spuriiloru scade, precum: 'da
LU

-essemplu, 'în comitatulu Hunedârei, unde se. vinu numai 32,6, in allu
“Soluocului cu 34,5 si în alu: Fagarasiului cu: 42,3! “spurii la 1000;
RA

"ro cu 'câtu'- Secuii sunt mai concentrati în câte unu districtu, cu.
"-atâtu 'acellu numeru cresce, pâne ce de essemplu, in” districtulu Trei- |
„scaune (Hăromsz6k) ajunge. Ja 140; “d'in'1000 nascuti. - | |
NT

* Prunei: morti: în''acei anni: 1863-1865, s'au nascutu la Rowiâni

5, 1; la Magyari- -Secui ai la Sassi” Bla din câte 1000.
CE

"CULTUR A SOIRNTIFICA IN: "TRANSILVANIA.

I/

. de
| Sunterau dedat, moi” ca si. tota, Tumea, st judecămu gradul
IAS

si in ori-ce
cultura, spirituale. si de 'civilisatiuhe, la ori-ce „poporu,
titura, de. pre “numerulu si. calitatea scdleloru publice si private. Lo-!
tâte pătile cu. munti, iisolati de |
“enitorii "Transilvaniei, inchisi din
U
BC

S 188, care insusi celica |pro

-u) E. 4. Biz, “Banâuch der Landoskunde. Siobenbirgens,
câtu pote acea ciffra, desperatâro.
 _ Aa | 184 | |
cotra cultur a, Ruropei apusene prin immensele- stoppe . alle. Uaga -
iei, 1prin care nu ducesă .nici-unu: drumu asternutu, au fostu 'lip:
sit secoli. intregi, de. benefieiulu.. culturei . sI. civilisaţiunii, renascute

Y
“succesive in alte tidari, in. urmarea! desgropă ei, geriitoriloru classici

AR
| ari in, minale, antice, P&ne. la, Reformatiune, numai in monastirile, „ca-
Jugeriloru apuseni licuriă ici-colea,. câte ua, luminarieca, a scientiei,

R
care nu eră de ajunsu cast strabata, mai departe. decâtu iin resie-

LIB
denţiele azistocraţiei feudali, „si chiaru in acellea, cu mare greutate,
“Este adeco cunnoscutu, co in evulu mediu, cititulu, si serissuu, erau
considerate ca, occupatiuni nedemne. de barbati. „pussi: în. ranguri

Y
inalte. Acellu prejudetiu sinistru';a, dominau in Transilvania, ca

SIT
si in alte câte -va, tiberi,, prin ua, serie de secole,: pâne mai pe la.
inceputulu acestui! a. Ânco. si eu: amu „apucatu' să cunnoscu, in annii
po
„
copillariei melle ca seolariu,
ER
pe unu comite betrânu
Rhedey, care, nu sciă mai multiu de câtu sb'si subscrie numele, camu
IV din. famili” a

ca Milosiu, Obrenoviei. Le Amu,. cunnoscutu: si commereianti destui,

„cari: invetiassera numai a citi, nu si a'scrie. In câtu pentru locui-
UN

torii tierrani, - acellor'a, le eră interdissa,: prin legi invetiare'a de

eazte.. Nici preotii. romanesei nu putea: să'si ; dea . „pe. fii loru. la.
sodla, fora permissiunea senioriloru: feudali, : căci. se, diceâ-'in lege, .
AL

„co prin: invetiatura, se periclitâdia, „proprietatea seniorului. (1). Seiu

popi unguresei , carii de-si,. ca veformati , sprofessă libertate mai
TR

mare de câtu alte confesiuni află co. este lucru, forte. pericu=
| losu „a sufteri ca, tatele să. învetie, a serie , si, le, invetiă,; numai ci-:
N

titulu pe cărti de rugaciune, Multi popi betrâni tinu pâne astadi,

CE

co-eră mai bine asia,

Pâne la,; Reformaţiune, se află, sedle numai
1 pe la monastirile 702"!
I/

mano- -catholice, in - limb'a latina, Cellu ce cunnosce starea, sedleloru

europene d'in evulu mediu, isi va. face Gresi-care idea, despre celle
AS

din Tr ransilvania.. Românii. aveă secla slavone numai la mitro=.

poli'a din Alba- Iulia, la unele episcopii si pe, da 'câtevă, „schituri;
UI

"în acelea, âmse “invetiă, numai atâti titeri cati se. cerea, pentru
BC

) Aprobatarara Constitut, Part.1, i VII art 3

 Ia . E | Ă 185

- biseriei. Dupo, Reformatiunea lui Luţeru, Calvinu si. Melanehton,

i Wantti.. au. “fostu - Sassii, cari aflându- -se, in ngcurmata commu-

RY
“micatiune cu Germania, si Elvetia, pe lânga, ce au întrodussu doc-
„ttinele protestaintice, au omoritu. pe mai multi calugeri, apoi au
| “intemeiatu scâle publice, alăburea, cu elle, typografii si asia, numit'a,

RA
* m6ra de. charteia,. Urmele acelloru. institutiuni noue se yedu preste
„totu din! prodnetele litterarie. romamesci, câte. ni Sau „pututu con-

LIB
4

„servă. ca prin minune, din. secolii XVI si XVII. In - mijloculu ne-

+ carmateloru., certe veligi6se, a rasboieloru interne si- esterne, din

Y
partea, statului n ansilvanu nu s a facutu nimicu pentru instruc-
tiunea, publica, pene in amnulu, 1576, camdu principele Stefanu Ba,-

SIT
tnory, fostu mai, târdiu rege. alu Poloniei, ea catholicu ce, eră,
ehiamându în “tibrra, pe Tesuiti, le. donă -monaștirea, de Jânga Glu-

ER
„siu cu venituri, considerabili. “Acolo! Jesuitii fandara va asia: nu-
- mita, Academia, care. s' aru pus compară camu cu unu seminaru
NIV
preotiiescu Win. dilele” nostre, “în care s6. invetiau amestecatu, sciin-
tie profane, ca intr” unu' Symnasiu, alătiurea, cu cele. theologice.
„Principele Christoforu, Bathory, in annulu 1581, darui Iesuitiloru
LU

„alta, biserica, si „monastire” în cetatea Clusiului, cumu si unu do-

„miniu, compussu din, cinci sate. Iesuitii erau destulu, de prudenti
RA

„ca s priimesca, in scâlele. loru, tinerime” d'in tote nationalitătile

“si confesiunile, coci apoi sciă ei ce invetiatura, sd le. dea. Si iin a-
„deveru,. co, sedlele loru se împlussera, de invetiacei, „prin urmare ca,-
NT

“ tholicișmulu vecastigâ, mereu d'in terrâmulu perdutu. „Aceste, „Pro-

gresse alle Iesuitiloru nu putea să placa protestantiloru, Se i incinsera
CE

„deci din nou lupte furidse; catholicii cadiura, „6ro. Iesuitii, fura es-
„sila, sub cea, mai gre a „ped&psa, in casu de a se intoree. |
I/

-Dupo Christoforu „Băthory, catasti ofele politice si bellice, pr6

“bine ciinnoscute in. istoria, urmasa, neiacetatu sub. câite- -va, domnii,
IAS

„între care: si a lui Michaiu. Intre acelle evenimente fatale, la

“ | seâle nu cuget mai. nimeni, afâra de Sassi. Boierimea, romanesca,
ca. si cea ungurâsea, irecusse mai tâta la calvinia, chiaruu. asia,
U

_ precumu boierimea, sevbâsca din Bosnia Si Hertiiegovina, adoptasse

BC

„ Corenilu. „Acumu, datori! a cadet, Assupr'a,: loru ca, se restaure, sc6-

.g-
24
 „186 | |

dle, Dio abia in “amnolu 1622, “principele “Gavriilu Bethlen ,

calvinu' si ellu, înduplecă pe boierimea, adunata i in dieta, ca sb vo-

Y
tedie fonduri pentru unu collegiu reformata in Alba-Iulia, ; totu-

AR
“ua-data addusse d'in, Germania, pe, professorii. Atsled, Bisterfe! d,
Piscator si pe Martinu Opitz, renumita ca, poetu , care, “singaru

R
| ellu din toti invetiatii acellei epoee, lăuda calităţile Româniloru:

LIB
“si recubnâsce origiiea lori italic. Anse la annulu: 1658, fu de-"
„- vastatu “si acellu “collegiu cu aa:chivele si cu bibliothec' 2, cu
totulu, de cdtra Trei si Tatari. Michailu' Apafty illu restaur, in

Y
" Aiud, „dero numai ca, gymnasiu, „de pucina insemnatate. Acel-

SIT
lasiu principe dedesse . ordinu, că, să se deschida. si pentru Ro-
= mâmii vre-ua done: scâle, în “Hatiegu si in Cetaiea de, pâtra,..
” Atâsti'a fu miserabil'a, stare a, instructiunii publice. în "Transilva-
ER
mia, pâne la, ocuparea, definitiva ă tidrrei de câtra, ostirile impe-
“vatului Leopoldu I.. Dâco: strabate cevă cultura, | “scientifiea in
IV
| 'elassele superiori, acei'a, "veniă prin „popii luterani si. calvinesci,
UN

căii: studiau pe la umiversitătile d'in Germania: si 'Oilanda, unii

“si în Angli' a, apoi prin docenti s6u mentori straini, invitată ina- |
dinsu ca, se dea, invetiatura domnisioriloru d'i in unele familie de
AL

_xangu inaltu, Intr'acei'a,ggubernulu d'in Vienna isi addusse aminte E

"- eur&ndu, co în, Clusiu estistaaso odinidra unu colegiu catholicu, Că-
TR

"ui unii Gmeni i dedessera, nemeritat ulu titlu de Universitate, si a-

' sia, în 'annulu 1698, lu vestaură, dându'i venituri. de ajunsu;, 6ro
N

"dupoțacei! a, vedhiamă îin tirra. pe Tesuitii, căror'a, le incredintiă din” |

CE

nou tinerimea. Dotajtiunile scdleloru catholice crescura, mai :allessu

"sub" Maria Theresa, Acea favâre a chatolicismului produse ; “rivali
| tate mare! intre: confessiuni. Tumea eră. dedata, de: multu a, „consi-
I/

E deră sc6l'a,: mai "multu d'in puneti de, vedere - confzssionale, cei 'a
AS

-ce în "Transilvania, si Ungaria se mai întâmpla, pene in diw'a.. de |

' astadi. Tinperătulu Iosifu II se inc&reasse, in, scurt a sa domnia de |
UI

10. amni, se dea invetiamentului: alta, diretiune, cevă „mai jiberale,

BC

natia, de atâtea regimente negre! “că, pellea. de soholi.De atâtea

sbuciuinaturi si. xivalităti, epoe' a păcii uhiversali de la 1815 afli
 pe Tranşilva ia, „numai cu “urmasârele institute de inventiamântu,

RY
cla ssificate de pre confessiuini si adeco : |
Ta romano- catolici, ua Academia in. Clusiu, Cu "duce facultti :
juridica, Si " flosofica, cu unu cursu de chirurgia, si „obstetrica, optu

RA
"gymnasie, cu. câte trei si cinci classe; în. tote cellu multu 1500
studenti; diece. secole. „primaze, cu câte trei classe, si, vre-ua, si&pte-.

LIB
dieci elementare :s6u, cumu le numiau ei, tri” ali; în tote acestea,
vre: -ua trei mii de scolari, |

Y
La greco: catholiei (Români), unu gymnasiu de cinei i classe si unu.
seminarin de theologi, cu unu. cursu de 2 hi mai tardiu de + anni,

SIT
gimentele de Ci e

ER
La greco- -orientati (Romani ortodoxi), cursa de preotia si peda- |
| gogia in, Sibiiu, ua scâla grecâsca, cu trei classe in Brasiovu, un a
NIV
romanesca, elementara, totu acolo, si. cellu maultu patru- -dieci ele:
mentare in Sassime si in regimentulu TI de gramitia, Deco voiă st'si
faca sedle mai m ulte si mai bune, li se xespundeă în scurtu :
LU

«Sunt, destule se6le „unguresti; dati-ve pe fiii vostri acvlo; de .altu-

„«mintrea, ce le: trebuie loru invetietura, dupo ce legile nu'i admita
RA

| «la, fanetăuni publice ?». Unu essemplu. din altele nenumerate : |

tre annii 1838 si 1844, Brasiovenii, s 'au judecatu sisse anni pen. |
tru ca, să” și “pâta infinţiă, gymnasiu, d&ro au perdutu processulu. .
NT

Imperasulu, Franciscu I obligasse pe episcopulu Vasilie Moga, prin .

instructiunile sale date lui în annulu -1810,: eu occasiunea, investi-
CE

turei, ea s nu mai hivotonâsca de. preotu pe nici- -unu individu,

deco - nu va fi tre cuţu cellu pucinu prin. celle cinei classe gymna-.
I/

siali, De. ua pante” âmse miserabil'a, dotatiune u, preptiloru impe-

decă, essecutarea acellei messuri; de alt'a „&ro, seniorii feudali des-
IAS

fasiurara, contr” a, ei - -vesistentia, obstinata, dicându co loru nu le

trebuiescu, in " communele vurali, popi cari să devina, advoeatii.po-
poreniloru facia cu proprietarulu, apoi recommandau episcopului
U

spre. hirotonire, individi „pe cari 'i voiau ei, nu episcopulu.. D'in..
BC

aceste cause, tinoriraca,, nu se simtiă indemnată piin nimicu, ca

să invetie mai multu, spre, a se tace preoti,
 1186 _.-

Reformatii Alagyaai) aveau unu colegiu mase: în. - Aiudu, cu

Y
| trei facultăţi, alte doue in Clusiu si Murasieni, unu gymnasiu ici,

AR
cinci „sedle'. primare, si vre- ua „sută 6lementarie, totu asia de a
race ca 'cslle romanesci. i

R
“La luterani (mai țoti Sassi), de: si “pucini la muviner n, se află,

LIB
| chiară i si pe. la 1815, trei, collegie bune, in Sibiiu, "Brasiovu, Se.
gisir '2, “trei gymiasie mici, siepte scâle primare : si sedle, elornentaie |
in tâte communele vurali locuite de di... e a

Y
Unitarianii aveau doue gymnasie si (ante oxe-spie dieca side,

SIT
midi. a | i |
Dela 1815, instmotăunea, publica a "inaintata asia de pacii, în
câtu nu vomu. essageră dicându co annulu 1848 0 aflasse * mai totu
in. stairea, de la l 15. ER
Date statistice. despie numerulu scolarilorria |
a. castigă; com=
si studentiloru dtin acelle tivapuri, este forte . greu
IV
binându ânse' “din: mai multe informatiuni frăgmentare, cullesse de
UN

ici- -eolea, numgrul a loru totale pe. la amnulu, 1815, abia a „putut ,
sd fia mai mare. ca. 20, 000. |
“ Acestu numeiu micu nu „pote 8 “surprinda pe nici, “unu "Arde-
AL

l&nu, care otinnâsce istori! ă, patriei. salle,. legile si maximele de

statu, d6. pre cară. eră guberaata ti&m'a. Annii' 1848/9. au fostu de-
TR

stinati de providentia, ca, st produca, în sfer” a instructiuni publi-

ce, reforme radicali. Anco din annulu. 1849, guibei nulu centrale din
N

Vienna, introdusse in tâte. tiorrele - monăiehiei, „prin urmare si: în.

CE

Transilvania, aa lege organica „pentru gyninasie, (1) imitată, dupo

cea prussiana, amse liberale “preste asteptare. ITotu-ua- -data, se luaira, |
messuri administrative. seridse pentru 'îimmultirea de sedle bune” pri-
I/

| marie. si. elementaie, 60 resistenti'ă, bisericaniloti, “Garii nu Soidu

AS

s& lasse “nici-ua, „se6la, sub immediat'a, infiuentia, a _ministeriului, |

sg pavalish de ua camu data prin unu moduna vivendi, carele, fu al-
UI

„ter atu numai prin Concosdatulu din 1855. | E

„Ua: data ghiaci'a, spartă, in modulu acesti:i capii bisseriicesci, si
BC

nddele' si „ consistoriele tuturora, contesșinilo a ji:se apucara po în

i

(1) Organisations, Eutwurt, pi Ă a a a

 189.
trecute să'si deschida, sc6le. în! tOt6” păriile ! tiărrei, in care vuine-

RY
le revolutăuinii”. se” “mai vedeai d'in statiune in “statiune, Acumu
ca nici-ua-data,- se“ 'syokdolira; si “Românii, sd 6ssa, Mintea intane-
ricu “si “d'in" umbra „mortii, prin infiintiasea, de sesle, la. lumin a

RA
dillei. "Urmarea fu “co; in trei, anni , se deschisera,, , anume la
Români, atâtea; scâle noiie, câte" ma. s'au desehissa, mai nainte în

LIB
50 de anni, „căci adeco conscri tiune
senta, scâls romanesci : 371 greco- unite si 357: greco-nennite e. |

Y
todoxe), totalu” "738. OD. Preste acestea, se restaurasse si liceulu .
„cu 'seminăriulu. de la” Blasiu , “ro „în. Bragiovu , pe. linga “sebla-.

SIT
primaria, ds trei 'classe, infiinţiata, pe la 1836, se deschisse ' si
a 98 class ! gjrmnasiale : in acellasi timpu. se. infiiintit, si noulu.

ER
institutii theologieui la, “Sibiu, Românii âmse vedea bine, „60 tre-.
bnie ” se alerge, cum ami dice in mersu, duplu , „pentru cas
NIV
ajuvga, pe. celle. l- alt6 populatiuni,. care se bucurassera, | de atâtea, |
privilegie niari, D'in donspeetele statistice se vediusse co la, Români,
se 'veniă, câte 1! scăla,” elementaria,. pe. câte. 1634 de sufflete,
LU

câmdiu - d'in contr” a, la -Magyari., eră, 1] 1la.571, ro -la Sassi,. LI

Sa peritru 423 loctiitori, Românii. simtian totu. ua-dadta; lipsa, mare de.
RA

„sedle primarie, de “scâla pedagogice. ASI +-gymoasiali. Pe: la, 1856,

afli in. Transilsania,, 14. -gymnasie , unguresți, 6, sasseşci. sI
numai 9. 'romanesci : cellu vechiu de. 3. clas:e,. de la, Blaşiu, care
NT

'si împlinise vitţia ds 100 de anni, si. cellu d'in Brasiovu,. care
pâne aturicea ajunsesse de d _classe.. Multime . de. scolari români
CE

“sa imbuldiaau in lips'a, de gymnasie naitionali, la, gymnasie si

licee . de. alte limbi, &ro . mai. allessu. la. „cele: germane » side a-.
I/

colo, la Academi'a, de drepturi in: Sibiiu, s6u la Vienna. Asia. de.

| essemplu, în gyranasiele: de. statu | de la, Sibiiu si Clusiu, cellu
IAS

pucinu 1/a. din studenţi erau Români; asia si, in - alte. câte- vă, De
„la, 1861. in câce., se mai. infintiara doue : gymnasie- romanesei ,
;
1 de 8 plasse-iîn Nasaudu : „si altulu de 4 în Bradu, precumu,, si
U
BC

l. Hot. 1 LEA Biela | |

a dea Gabieta der Statisti: iahrgane 1852 unda 1855,
ay Miiibeiluuga aus
a |
Handbuch ste, 1857.
 190
mai i mulţe scâle. primaze, Şub. sistem'a, numita a lui. Schmerling, |
“sedea la Români au inaintatu 'cevă, mai incetu. de câtu sub.

Y
cei 10. anni al. absotutismahi.. „Este, ânse, de. observatia. eo: na-.,

AR
iiunea le! facea | mai pe. tâte d'in punga, sa. si „co. pâne. in acea.
„epoca, : institntele diverse , "clericali. Si. seculari, 9. costasse pete,

R
1,700, 000. “Sorini Vase deco 1a se milligne. framei , pe cându.,

LIB
impositele statului, directe, si indirecte, exeseaan, neincetatu.
„De cându. 1, ansilvania, se. “ala, geinându, sub şistem” a, dualismu-
lui, în annulu 1868, s'a ereatu ua lege! 'regulutăre. de, sedlele . pri- |

Y
majri6. şi elementarie. Acea lege, are multe pheti bune si. salutarie, „i

SIT
căci imprumutata, este sis acesti a de la, alte popore civilisate; nu i;
lipseseu âmse si unii axticoli, case, pe lânga, ce fussera, 1mai tardiu
amendati si modificati inta? unu. 'sensu machiavelistu, „consideraţi.
ER
din puhetulu de “vedere. allu essistentici si culturii naţionali, de-.,
veniră "forte periculosi. “Ac&st'a âunse este ua cestiune. a carii venti- .
IV
lare nu are locu aici, ci ea cade in competenti” a acellui tribunal,
UN

pe cate “lu forni6dia, "Europa civilisata, si “libera, Spre a invederă E

ae
starea; ăetiale a inveţiamânţului, asiă, etimu se. afla - ellu sub sis
tem'a, dualistica,, +vomu "face aprela din nou” totu numai. la, „cifrele
AL

stazistice officiali, publicate de” cătră, "ministerin, in urmare “vecen-.

semântului” din annulu' 1870. “Cu: acea, 'oceasiiune s'au aflatu co.: ii
TR

Ia Ungaria propriă, din 11, 117, 623 de sutietă, sciu citi si sori6
ati

număi 2,020, 590 barbâtă si 1 285, 400. femei ; | „&ro. 6, 616, 248. per:
N

- sâuns de arbele sexe nu sciu carte de locu. i

CE

In! Tiansilvania, din 'populatiunea, vedussa, prin vuperea, “cellora!

patru districte, la 2,101,725 'sufflete, sciu citi si: serie, 191, 345 bair-
bati, si '96, 140: femei, 6ro. numai “citi 33, 938 barbati. si 58, 37 fe
I/

Aceste: cifre, comparate” de essennplu, cu'celle “da - înuinte de

AS

1845, axăta, unu progiossu manie ; care amse, comparata cu. starea -
| instructiuni” din. tibrrele propriu austriace, este intristatoriu, coc.
UI

pe la ânnulu 1870, in! “Transilvania, nu seiă carte, 1, 726, 932 per=

_sânbe, &0 d'intre tinerimea obligata, a merge la 'sc6la,! în etate" de
BC

la 6. pâne la 12 anni, numai 40%, frecuenta; cându: d'in -contr'a d

în tibrrele austriace cislaităna, "cellu 'pucint 20%. amplă „jegulată”,
 19 .
la: sc6la, pâne'- da 13 anaii ; "dupe acei'a, pe alti
3 anni, mergii la
„scâlele” 'de vepetitiune, Pre. câtu' timpu proportiun

RY
ie, scolastice', Yoru
f: cuinii sunt „acestea, strigătele“ nostre assupr'a învas
iuniloru de
“limbi stiaine sunt eu totilu “desierte. Si st nu creda, nimen

RA
i 'c6 a-
ceste observatiuni: suiia,! numai la! adress'a nâştra, a Român
iloru,
c6ci în „Ungaria, «si “Transilvania, se "afla, destule districte, locuite
de

LIB
alte nationalităti, chiar și de Magyari,. pe.. unde nici „20% d'in
" Daieti: nu mergi, la scola. Ta cei. 10: „anni ai sistemei dualistice,
„ministerial ngurescă a piiblicatu pene acumu cinci buletine seu

Y
"amnuaiiie officiali: despre” starea, culteloru si a, instructiunii în Un-

SIT
“Gaia” si Transilvania. Cellu din Uma essitu. in annula „trecuta,
“este unu “volumu” grossu de” “60: “de! cele, din care 249 pagine, cu-

ER
“prind informătiuni 'sgolastică, duse numai pe. annii 1873/ | 4 Si
18745. “D'in -acellea, cunnâscemii co, dupo'” ce s'au vedintu tristele
NIV
_resultate alle: conseriptiunii din 1 ianuariu 1870, ministeriulu, în
urmatorii anni, s'a pussu d'in resputeri, pe immultirea, scoleloru si
adunarea tinerimei intr'însele; a datu âuse la fia-care pasu de pe-
LU

deci forte mari, care provinu, nu numai de la fiâsca indolentia a

- popâreloru, ci si d'in alte cause importanti. Ministeviulu adeco
tinde a,. inchide câtu mai mul! e scole confessionali. si a deschide cu
RA

atâtu mai multe neconfessionali magyare, spre a prepară magyari-

sarea, tuturoru populatiuniloru.: Aci ânse i se oppunu celle mai multe
NT

_. organe eclesiastice, &ro mai allessu episcopii catholici si sinddele

„protestante ;.ii lipsescu si fonduri ministeriului. D'in annuariulu de
CE

la. 1874, se vede co pe atunci se află in ambele tidrri, 13, 821 scole |
"confessionali, si numai 1556: neconfessionali, adeco suppusse imme-
I/

"diatu :ministeriului si propagatorie de limba, magyara. In sedlele

confessionali românesci d'in Ungaria si Transilvania ammblassera, in
IAS

acellu aanu, 173,287 baieti si fete de. nationalitate româna. Gta

cea- l-alta tinerime românâsca, ce frecuenta, se6le magyare, s'a nu-
meratu la Magyari, cu ce dreptu, nu intrebimu, ci constatimu
U

„numai purusi: simplu casulu si terminămu cu atâtu; sro dâco ci-

BC

ne-vă d'in noi, voiesea st fia informatiu și mai de aprope despre

„starea instruetiunii publice de la noi, st'nu-'si pr egete a deschide |
 92

Y
ac.

“ae congresseloru, bisericesci, în, fine. a “urmari. mtumer6sele.. infor- a

AR
pi

maitiuni ce. se publica, în, ae6sta,. materia, de interessu: 'viţale,j atâtu

in. foile, școlastiice, câtu. si. în celle, bei. politice, românesti, : ce, se

R
ii publica iin "Transilvania, si Pagaria. ta

LIB
7

“Cu: acestea, nu,a inchiaiti, „eci . numai curmu, pentru |acestu locu
“unde me: aflu, conversatiunile melle- despre, sţarea, . civilisatiunii

Y
“ tvamsilvane, | din causa, co studiele- me. ducu: „pr6- departe ;i elle

SIT
'essu, d'intr'unu. annu în altulu, „Pre fragmențarie :: De acei'a. voiu
ascultă de. consiliulu - fratiescu alu, acelloru domni. collegi, cari imi
dicu ca! sd 6 publicu - pe tâte dfinta'uua -data si la, unu 10eu, se, intiel-
ER
„ lege sub conditiune deco, voiu mai. av6. visia si, sanetate, i
IV
„i EI IIS pie
N . ; - . ..
UN
AL
N TR
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
„DESCOPRRIRBA
- _ UNEI | e

RA
PALoR DE OAMILA FO SIE
| LUNGA SLATINA

LIB
GRIG. STEFANESCU |

Y
“MEMBRU ACTUALE

SIT
ER
“Nu viu, domniloru s& ve presentu ua -lucrare complecta, si acâsta
pentru cuvintele ce veti ved6 indata; dero "mi propunu numai st ve
„facu cunnoscutu ua noua descoperire paleontologica, de ua importan-
NIV
tia capitale; nu numai: pentru tierra n6stra, dero mai cu s6ma pen-
tru sciintia, descoperire pe care amu facuto insumi, in d&positele cua-
LU

ternarii de la” Milcovu, lânga Slatina, impreună cu masselle de elefantu

si de rinoceru. Este destulu să ve spunu co acâsta. descoperire este
„ua: falca inferidre de Camila ,, cu dentitiunea complecta , ceia cei
RA

„maia si mai multu val6rea ; . pentru ca, să vedeti tota impor tantia
In-adevâru, pâne astadi nu se cunnoscea in Europa nici ua te-
NT

masiia de Camila fossile; essistă, este adeveralu, de coltu va timpu

in museulu din Pesta, ua falca, de camila, dero natura ei fossile este
CE

pusa, la induoisla, de pre cumu voiu aretă mai in urma.

Ac&sta falca, 'pe. care o vedeti inaintea d-vostre, amu descoperito
ânco din annulu 1874; dero a statu inchissa intiua lada, impreuna
I/

cu alti fossili ce strinsessemu din acea localitate, “căci occupându-

IAS

me cu infiintiavea. unei Sectiuni de geologia, care nu essistă, in Mu-

„seulu nostru 'si, asteptându rOndulu fossililoru mammiferi, o si uitas-
semu; annulu acesta, ajungându cu classarea la fossilii mammileri,
U

- amu dau peste dinsa, in - luna, lui. iuliu. Intiellegendu'i importanti'a

BC

Ca | , . 23
 c”
194
SI avendu a. merge - la, Congeessulu gcologicu internationalu tinutu
“la Paris, amu luato cu mine, pentru a 0 aretă sommitătiloru ge- a
ologice adunate cu acesta occasiune , „pentru a luă data în.

Y
+ “admiratu perfectiunea |
sciintia ; acâsta amu si facutu si toli “au

AR
conservării salle si "mi-au - facutu celle - maj magulitore felicitări.
„pentru acâsta pretiosa, * descoperire, indemnându-me a 0 descrie si ..

R
a'0 figură câtu se va pute mai "curându. NE : |

LIB
Mai inainte de acâsta, irebuiă ânse „bine - studiata si comparata
-cu totu: ce essiste in acesiu genu, si “mai cu sera, in. lipsa . de.
fosili ; cu cele actuali. ! D. Gaudry., inivetiatulu esploratoru alu

Y
culcusiului fossiliferu de la. Pikermy lânga Athena Si actuale. PEO-.

SIT
„fessore de paleontologia la Gradina, planteloru din Paris, a avulu
amabilitatea, a pune la dispositiunea. mea. totu ; ce possede. acestu

ER
avulu - Museu, ca Camile, .si din observarea si compararea ce amu
facutu impreuna cu. d. Gaudry a si6pte individe, amu constatatu
co si6sse din . elle. _tâte: adulte, . nu. aveau penultimulu premolaru _
IV
la fala inferidre, precumu ilu vedeti in falca: nostra forte. bine
UN

'desvolialu si. permanente ; &ro unulu singuru, care erâ june, illa
possedeâ , . dero -micu, rudimentaru si. aprâpe de a cad6. Din. .
„cesta comparatiune, mai reşulta. co. acea camila din Romania, eră:
AL

mai Tica. si mai -subtirateca de câtu camilele“ actuali, : din Bac- :

triana si din Arabia. | | E | -
TR

D. Gaudry ma, indemnatu ca, la intârcerea nea in lierra, 58 o.

compaiu si cu individele ce se aila “in - axvutulu museu din Mu- .
N

nich. si. cu cea fossile - din - Pesta ; „ceia ce amu si “facutu. La

CE

Munich, unde 'amu lostu | for le bine priimitu, si tinu a multumi aci
d-lui subdirectore + care, in lipsa directorelui d-lu Zittel, “mi a des-
chissu . cu atâta . buna-vointia dulapurile oilectiuniloru si mia.
I/

„permissu a: face “idle comparatiunile si mMessur etorile de cari amu

AS

avutu în ebuinlia , resultatulu a fostu co, din patru individe, trei.

nu. possedeau penultimulu premolaru' si „cellu de allu patrulea îlu
UI

possedeâ,. dero. rudimentaru si. aprâpe de a cade; acesta eră as

semenea unu individu' june. | i
BC

"Ca să intiellegemu aceste fapte, trebuie să: nei reamintimu

“co
 „tote. rumegatorele au, ca. tvpu allu sistemei loru dintiare
,, „ Si6sse:
masselle in siru (molari. si premolari). de ambele părti alle
[alcei,

RY
„atâtu susu câtu. si josu, alora de camila Si lama , care nu au
de câ lu cinci îm siru; ;. dero cea de “a cincea massea, cea: ante-

RA
ri6re, acesta. . penultima premolaza de la falca inferidre, cade si, la
a dowa dentitiune, nu mai essiste, astu-felu co nu. aie de câtu pa-

LIB
tru masselle. . pm | e E
| De la Munich, amu venitu la Pesta. Aci, cu | concursul bine-,
| voitoru : alu. invetiatului mineralogistu , „ professore de la Universi-

Y
„tatea. pestana d. Szabo, cu care avusses semu placerea a face cun-

SIT
i moscintia. la Congressulu din Paris, amu pututu visită, gratia € d-lui
Dr. “Krenner, unulu din conservatorii Museului, sallele de mine- -
alogia , geologia. si 'paleontologia ; din nenorocire ânse, fala care
„me
ER
înteresâă mai: „multu si pentru care. me! oprissemu aci, eră
inchissa intr'unu dulapu. si. chiaia eră la d-lu conservatoru speci-
NIV
„alu allu. Sectiunii paleontologice;. „care lipseă intrua. escuisiune sci-
întifica departata ; dâro d. Dr. Krenner 'mi a spussu co acea, falca,
LU

este superidre, si astu-felu. comparatiunea presenta “mai pucinu. in-

teressu , 6ro culcusiulu seu positivu nu i se cunnâsce, fiindu-co
ea a fostu tramissa, la Museulu din Pesta , di in Slavonia, unde
RA

Sa. gassitu pe matca unui: rîu, si.co : atu, fi mare induoi6la. assu-
| pra naturei salle fossili, — de acesta parere erâ si d. Szabo. — To-
NT

tusi asiu fi “doritu multu so potu ved6; dâro in heputiniia de

a 0 vede: si de. a „me veintârce -la Pesta, -d, Dre. Krenner, aa-
CE

„vutu btinetatea să 'mi promitia co, indata ce se va intorce d..con-

servat oru de paleontologia , „îmi va tramitte unu - desemnu essactu
allu aces tei falce. : „Acesta este . mai pucinu de-câtu deco 'asi fi
I/

„vediuto în. natura; _dero Qi cumu , imi va fi de mare ajutoru

IAS

pentru comparare, m Aa a >

„Dupo -ce 'voiu „pogsede- tâte datele „necessarie,. imi va remânea
se determinu Jocul seu . in seria zoologica. Este ea ialca unei :
U

“specie, noua a geniului Camelus.? „su a unui nou genu din a-

BC

- ceiasi familia. a Camelideloru :> D. Cope, „celebru paleontologistu

aniericanu , care a facubu, pâne a acumu cunnosculu numerose.
 186

descoperiri de mânmifere fossili in noulu continentu, si di in cari

multe nu Sau gassilu ânco în. Europa , imi dicea co acesta falca.-

Y
are mare analogia cu vemasitele unoru mammifere fossili, desco-

AR
perite de d-sa in America , si ma rugau ca, indata, ce o voiu: :
„descrie, st'i tamittu acesta; descriptiune.- |

R
In ori ce casu, domniloru, fala. de. la Slatina formedia ua data

LIB
insemnata. . în paleontologia ; ea ne ârâta co Camillele, necunnos- -
cute pâne astadi. în Europa, in stare fossile, pasceau pe campiele
Slatinei, impreuna. cu elefantii si rinoceri, pe la inceputulu "perio-

Y
dului cuaternariu ; de alla parle, dâco. ne punemu in a dowa i-!

SIT
„potesa, dâco ea, aru fi a unui nou genu: din familia Camelideloru: |
analogu. cu. acela din America, de care: imi vorbiă. d; Cope, ea.

doue ER
aru stabili ua communitate de fauna mammmifera fossile între celle
continente, fauna care -pâne astadi eră, pentru mare „parte
„din genuri, esclusiva - noului continentu.: RE
IV
„Va: alta consecintia, importante a descopesirii acestei falce, este
UN

“co ea dă unu respunsu peremptoriu acellora cari se oppunu the-

„orei. evolutiunii fiintieloru :pe suprafati'a globului, basându-se pe lip-.
Sa, cutării s6u cutării grupe de animale in stare fossile. Amu res-
AL

punsu la acesta, objectiune si cu alta occasiune. Ceia ce nu cun-

n6scemu 'asța-di, vomu . cunnâsce mâne. Ua proba stralucita pe
TR

„Imga, alte multe ce possedemu, este si acâsta falca; pâne ieri, ca-
mila nu es sisteă pentru -sciintia in faun'a cuaternaria, nu numai
N

in Europa, dero aprâpe. pe tta, suprafaci'a. globului, pe unde sa,

CE

facutu studie ; astadi. ea face. pare din avut'a fauna,. a epocei: cua-
ternari le eur opeane. -. :
„ 'Terminânidu,, domniloru jeau indatorire. ca “sa dau, câtu voiu
I/

“put& mai curându descript iunea acestei, falce, câci invetiatii as-
AS

tepta cu nerabdare de la: Bucuresci, descrierea si figurarea. acestei

“precidse falce:; chiaru acumu in urma, mi sa cerutu Gre- care
UI

deslusiri in acesta privintia. |

BC
 PR „ , , | |
- :. LEE
.. _ . oma me
. . .
|
_ . N
.
RY a .. - - . |
RA
LIB Y
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
IAS U
BC
e oaiam N aa mm me
 Tm me PT
a.
: 7
RY n ne m oa Aaa. ,
==
RA .- . : - . a Dom
|
o ”

me
| -

m ma a __
n. pn m arii, a: —
LIB
ă
i
a
“ :
e
: zi
|
| -
i
Y .
:
Laiu
- i,

Ş
SIT ”
-

. Lia
i -
-

|
- Ii
| -
”
ER i

pa
-

1
.
_
-.
IV
i |
î
-

i
:
:
:
| |
|
„= - a.
= - e :
- = 2
-
d -
, A , A
me
i .. ..
4
|,

.
Ă
.
=

-
ra dă
-

.
PR
”
..
pă

a UN Aa -

E
Dă

=
N
|
[

:
Ă
7

”
=

-
Pui

-
p..

.
..

,
--

_
E
A

AL R |
-. „i
e...
= -
|
ii za
II
=
... 3
, ! Pi
NT Pee

|
-
_
Z - :
CE ”
.
... ..
,
|
| ”
AR
-
_ |
a
„= ; | = | |
I/
AS
” |

UI
|

:
..
_
BC
i a.
” |
Ă
. ..
ă
.-
|
m. E -
..
..
2 i
|
La
Ă . ” : a: |
, N Ta. PR _
|
|
:
Ă
 ANTICUITATI SCYTHICE
NI ae 770 tome ce
aie i
mea mea pe

10933, Socec, Sander Teclu, Bucuresc;

pe ema ema eee nem ea cane marea

RY
RA
LIB

n
aaa
m
ITY

e
RS
IVE i . ,
VĂ,
ră
) .
UN
AL
TR
N
CE
I/
AS
UI
BC

y
:
1
+
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IV ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 RY
RA
LIB
CUNUN'A MARE!
p IN THESAURULU DE LA NOVO- CEREASE

ITY
: CU PRIVIRE ASSUPR'A UKORU

GIUVELLE SCYTHICE DIN. MUSEULU ERMITAGIULUI. DE LA ST. PETERSBURGU

N DE.

RS
AL. Ononizca
MRIIBIU ACTUALEIVE
Interessante'a „notitia pe. care, domniloru , ne.a citit'o estimpu
UN

onorabilulu nostru: collegu, d. Papadopulu Calimah, mi a addussu

“aminte: despre 'ua vechia, lucrare a mea, in care un'a din plantele,
citate de d. Papadopulu, ca denumita in catalogulu medicului ellenu
AL

_Dioscoride, cu appellaiiunea ei dacica, occupa unu . 6re-cate locu.

Dâro aci nu mai. este vorb'a nici de virtutile ei botanice ori. medi-
TR

cinali, nici de! caracterulu filologicu allu denumiriloru ei.

„Acea planta. este cea numita de Greci âprorodâyta si cări'a, de pre
N

spussele lui Dioscoride. si Apuleiu, Dacii "i diceau Scardia 1; 6ro hRo-
CE

mânii nostri de astadi (pre câtu ne invetia lista de pene formata

| de onorabilulu nostru collegu, d. Dr. Athanasie Fetu 2, o numescu
I/

| „cucurbetica, seu mărul, LA

AS

"1 Dioscor idis de Mater. Medical. lib. n, cap. 4, t..1, p. 349 din edit. Sprengel. Lipsiea 1869,
__precumu si in cartea lui Apuleius Madaurensis de Virtutib. herbarum, unde citimu : <Aristo-
UI

" «lochiam, Graci dArarezam vocani... „ Hali Malum terra, Daci Abaynthium rusticum, alii- Scar=
«dian.» i
2 Enumeratiunea, specieloru de plante cultivate in Gradin'a botanica d'in lassi, pene în an-
BC

-
nulu 1870, de Dr. A. Fetu ((extractu d'in Revista Sciintifica, pe annulu 1870), p. 4. n.1%:
„« Aristolochia clematitis, L. — Cucur bețica (ărulu- “tupului) COMUNE,»

Sa
 198

“Ta Tucrarea: nea, aimu “cautatu. a sprijini pe Gre-căre dovedi, pe.

care le voiu” suppune la pretiuirea - d-vestre, faptulu, camu straniu

RY
in adevăru, co. acea. planta, “laudata - asiu "pute - dice, de câtra..
„tote poporele anticuitătii, si mai in pâr licularu, pare-mi-se, de cotra

RA
i
-„ vechii tiermureni ai Pontului- Euxinu, possedeă odiniora, chiaru si unu
caracteru religiosu, ce ni se „destainuiesce astadi, nu numai prin da-

LIB
„tine. relatate de autorii vechi, ci ânco si printrunu orte. pretiosu Şi
fârte curiosu „monumentu archeologicu, carele, acumu. de pucini anni, |
la 1863, sa descoperitu, nu departe de infundaturile” mocirlâse alle _

Y
Pâlus-Meotidei, in „apropiere „de vechiulu enpor ion, scythicu Tanais,

SIT
s6u, voxbindu de pre geografia, „mâderi a; camu pe Ja gurile. Donu- ă
lui, pe linga actuale a cetate. russ6sca, Novo- Cerkask.. |

ER
Antăia mentiune ce sa facutu în publicu despre. acesta descoperire, e coprinsa, in Rap-
- portulu. d-lui Comite Serggiu Strogonoli, presiedintele Commissiunii Imperiali Axrcheologice din
IV
„St. Petersburgu, publicata. în : Compte-Rendu de la Commission Impâriale Areh6ologique, pour
Vannâo 1864 St „Pâtersbourg, 1865, unde se citescu celle urmatâre :
UN

. «Une remarquable trouvaille Vantiquităs ă 6l6 fortuitenient faite Pannde deiniăre dans la
«terre des Cosaques, du” Don, pres de Novotcherkask, dans un petit tumulus : nommeKho-:
«khlach, lors: des ravaux dun bassin de râserve, dependant de Vaequeduc . en construction, ,
| «Ces' antiquites,. remises & la Comimission' Archsologique et se distinguant par un style fort
AL

- «original, bien. que grossicr, sont : 1) une coifture en feuilles” dor, ornte de: pierres de di-
„ «VeIses couleurs, de petites perles fines, d'un petit “buste de femme en amâthyste,. de figures
R

«de cerfs, doiscaux et darbres, et de. diverses pendeloques en or, (Tab. 1]; 2)'un collier en. or.
<massil, [Tab. UI, fig.: 1, 3) deux bracelets en or, [lab. V, fig. 1) 4) quatre petites boites, ă
NT

«charnitres, en or, (Tab. IV, fig. 1, 6,b,c, 3; Tab. II, fig.3); 5) un: “dacon- en or, suspendu:
să une chainette de. mâme mâtal, Tab. IV, fig. 2); 6) un cşlindre allong& en agate, orn& aux
„deux cxtrâmites de la partie antâricure. et posicrieure dun animal indistinct; en or tors,
CE

„<[Tab. IL, fig. 2], 7) une statuette en or, reprâsentant Eos jouant. de la flute, Shjet vemar-”.
<quable par son beau travail, [Tab. V, fig. 3;; 8) deux coupes en or, [Tab.'V, fig, 2, un'a din;
„«elle]; 9) deux cruches en argent; 10) trois vases en "bronze; 11) une quantit€ dornements en
I/

sot, avant ete probablement cousus aprâs le v&tement, [Taab. V, fig. 4, 5, 6, a, d, 7 a, d, c];
"«12) des restes! de fil: d'or; 13) des 'fragments d'objets îndistincis, en argent; 14) des morceaux
AS

«une statuette en terre-cuite briste, et 15) quelques ossements de cheval. 'Fous - ces objets,
«au dire de la personne chargee des travaux ,: : formaient quatre tas, depoșâs. immâdiatement Ă
«sur le sol, dans une couche de glaise de vappoit. "Evidemment ils faisaient. partie de, ap N
UI

«pareil funebre" dune! personne enterr6e sous le” vemblai, et voilă pourquoi Pabsence du sque-
<lette ă-câtă de 'ces objets 6veilla, des doutes: et fit supposer que. la tombe! mâme,! situâe au
«sein du tumulus, restait ă d&couvrir. En consâquence, |M. Tiesenhausen , “membre en second
BC

«de Ia: Cominission Axchâologique, avriv& 'par hasard î “Nov otcherkas sk viontoi apres. Ja d6-
<couverle des: antiquites” susdites, procâda ă Pexploration ultârieure du tumulus et! parvint en.
cefiet ă decouvrir _prâs du. centre, au fond! bun bassin. creusă au milicu du tumulus, une
 199
Acesta. dissertatiune, de ufzy i caracteru.. anticuariu
cu totulu spe-
cialistu, -asiu pute dice techhica, - amu scriss'o,
cu vre-ua câti-vâ
anni înapoi, in limb' a francesăă | si de atunci. amu parass
it'o in Por-
„tofoliu, pâne de-una-di cândul “olita collegului nostru remem

RY
orân-
"dumi. despre plantele dacice “e lui Dioscoride, printre care
este si
Ar istolochia,- îmi veni in

RA
gendisă ve. cere d- vâstre ospitalitate bine-
voi6s a pentru . invechita mea. cercetare archeologica.. - |
_Cugetamu mai aniăi a extragei dintr” însa 1numai portiunea relativa

LIB
“la buruian'a, de. pricina, la cacar betica;. „dero recilindumi textulu fran-. |
cesu, vediui co. “intiellessulu acellui. extractu aru. remane cu. totulu
„confuşu si communicatiunea. mea lipsita de. ori:ce interessu., de. nu

ITY
Yasi „presentă. . lucrarea, in deplina”i | desvollare ; căci, de pre vorba

RS
" efosse. A fonă de cuve, assez profonda et corablte de. terre Vâgstale, forternent lasste, dans les
«couches: de laguelle on rencontra des fragments dun vase en bronze, des tessons dune cr uche
IVE
<en terre, plusicuis ossements humainş dâtruits par la poweriture , un petit. morceau de tei:
<faconnâ, deux mirices: feuilles d'or provenant du vâGtement et plusieurs menus fils d'or. -Evi- |
'<demment la tombe n'&tait pas dans son ctat priinitif, et selon toute vraisemblance avait €t&
| <devastâe a une &poque tres-aheie: nne, par. les avides chereheurs de trâs sor5, dont presque |
UN

«toutes les richesses des kourgans de la Rus sis meridionale sont devenues la, proie. Comment *
«les pillards! avaient-ils pânetr& dans lo -tombe, et ă quel heureux concours de circonstances
«devait-on: la conservation des antiquitâs irouvâes “dans le remblai, c'est ce, qu'il. n'etait plus
«possible de constâter, | faute de donnes 5, qui ont cehappe ă l'observation lors des premiers.
AL

<iravaux. exâcutes dans le remblai.

«Dâsirant connaître- plus. en dâtail le contenu, au point de +vueo arch&ologigtie, de celle meme
TR

«contree, xenfermant plusieurs autres, remblais qui paraissaient former un groupe comun, .
M. Tiesenhausen entreprit- dexplorer: un - tumulus! de petite dimension, situ â 150 sagânes. &
„«Pouost de Khokhlateh. Cette fouille amena Wabord' a la d&couverte , dans le remblai, des
N

<fragments de. trois <baby> (vieilles femmes) ou figures humaines cn, picere, gvossitrement-
«sculptees; Pune, la mieux conservâe ct representant un gucerier ă moustaches, vâtu dune |
CE

«cuirasse, coifiie. dun bonnet. ou casque pointu et ayant des pendants d'oreilles, „se dislingue.
Ă <paxticulidrement du type ordinaire de ces statucs. En poursuivant les fouilles, on decouvrit
- «sous le remblai cing enfoncements arlificiels, creusts dans la glaise du sol. Tun renferimait
„<un squelette humain, au chevet duquel se voyait un simple vase en lerre, et sur le cou un
I/

«gros, coquillage perforă, ainsi que trois morceaux d'os pere6s de part en, part, formant pro-
| <bablement. le simple. collier du. defunt. Dans une autre scpulture, outre un squelette huinain,
AS

<on a trouve encore Jeg; ossements; dun cheval, un pot en terre, ornt de dessins, xonfermant
“ “<des restes de millet brulg, un couteau ct une aiguille en bronze, Le troisiâmne enfoncement,.
E «peu considerable, renfermait les osseinents' Gun homme, gisant cn tas, les uns sur lesautres,. |
UI

«comme si le dâfunt. eut. st6 enterrâ. debout ou coupă en morceaux; ce qui 6tait remarquable, -*
«c'est que les ossements, comme la. terre remplissant le crâne, ctaient d'une teinte rouge ir&s-
BC

evit, „Dans la quatriăme tombe se trouvait un crâne de cheval ct une simple cruche en tere;
- <enfin dans la: cinquieme, rien que les fragments dun "vase de mâme matiere..
 |
200.

Romanului, d&co' cu ia flâre nu se, face primavâra, âpoi veti recuri-

de .
_n6sce, domniloru, co si mai pucinu ânco, cu duoi trei copacei
mărul-hupului, nu se pote face ua dissertatiune. academica.

RY
ve rugă să bine-voiti a me priimi aci cu totu.
„De acei a vinu a
.
pagagiulu meu anticuariu, impestritiatu cu ua. multime de petice,

RA
-.
rupte si adunate, care din sciintiele botanicei, zoologiei si mineralo
din
"giei, care d'in artile. glypticei, numismaticei si orfaurariei, „care

LIB
mai cu s6-
messeriele metallurgului si: giuvaiergiului, care in fine, si
ma, din symbolismulu . asiă de. obscuru si „de. complicatu allu my
thologieloru antice.

Y
Dero, fiindu-co iste acestea sunt “multe: in dissertatiuhea mea Si;

SIT
cata insumi Să o morturissescu - fiindu-co dinsa este lunga si
„ anevoi6sa, la citire; sro pe de. alta parte, fiindu-co subiectulu admilte

ER
difterite sectiuni, mai multu s6u mai pucinu distincte prin. materiele -
cărora 'elle sunt consacrate, ve:voiu cere voia a distribui communi-
carea memoriului. meu, in mai multe lecturi, compusse fia-care din.
IV
câte un'a. seu doue va. fi astu-felu
sectiuni. “Rabdarea d-vâstre mai
UN

“bine crutiata, a | E
N

„. «Presqueă P&poque de la d&couverte faite ă, Novotcherkask, on trouva par hasard , &gale-

AL

. «ment dans la tere des Cosaques du Don, a 14 verstes de la stanitsa Migoulinskaia, arron-
les ren-
_ <dissement d'Oust-Mâdveditsa, d'autres antiquites non moins remarquables, D'aprăs
sur les licux par M. Popoff et imprimâs par lui dans le No. 4 'du
R

<seignements" recueillis
«Journal de PArmâe des Cosaques du Don, pour 1864, cette trouvaille se composait d'un bra- |
NT

de
«celet en or, orn6 de petites pierres, d'une coifiure en or avec pendeloques, d'une cruche
«mâme mâtal, avec inscription grecque, et de fragments d'un vase en. argent. -Malheureuse-
«ment ces -objets sont pass6s entre les mains dun speculateur qui en€ a dejă vendu. une e partie,
CE

<ă Moscou.>.
Despre acâsta, ultima descoperire se vorbesce forte pe largu- întrunu articolu russescu,
scrissu de, Cuv. Sa Archimandritulu Amfilochie, si publicatu în revista Societatii Archeologice
d'in Moscua, numita «Drevnosti» î.,1 (1865—1867) p. 197 et sq.,. pe care articolu illu resu-
I/

maămu de ua, camu. data aci:

Balaci-
In uPa stanitiei Migulinskaia, conseriptiunea Ust-Moăveditia; aprope de catunulu
AS

spre S. E. de malulu dreptu allu Donului,

covu, dea-stâng'a, apei Tihaia si la vre ua 7 verste
versta, cu -
se vedu naruiturele unei vechi cetăti, de forma, patrata, de unu ocolu camu de ua.
_ siantiuri imprejuru, cu ziduri de aparare in la-intru, si asiediata, pe ua, costa, sub care curge
UI

„ riuletiulu Burlatzkii ; pe malulu oppussu “allu apei, unde pamântulu se naruiesce mereu de
'puhdie, ua, femeia avii noroculu, in lun'a, lui” iunie 1864, să faca ua' descoperire insemnata.
BC

co lucesce cevă in pamântu, ca scâsse mai anti ua braciara, si apoi ua, cununa
- Vediându
si ua cupa. |
 - 201 .
-Voiu' mai adauge co - bici! Casi- fi: cutezăti se ve ceru: allântiune'a
d-vâstre pentru vă; inpartăsive ;;""allu 'cârei”subiectu': “pare: la “prima

RY
ochire, 'co'ne depaitedia;: de anticuittile patriei n6slve, assupr'a cărora
mai cu S&ma:: '6ste': 'sarcin'a': nostra de'ane opri, dâco :n'asi fi: crediutu

RA
co “nu-" trebuie“ iiiciriia-datai: să: peidenău- din: "vedere: co! timpulu pre-
schimbă: nciricetatu“! cercurile: "ethiiogralice;! "si co: "pati a, acesta. a.
nâstră;. ă:: 'Româhniloriu, “câre „cu: “Buni: ci. rău:ge "iiarginesce ăcumu

LIB
intre 'Pissa!' Duniaie si: Nistru: ia “Bututu is8. 'se. “intinda” 'pentai : 'ante-
cessorii nostri de semintia - Thraco--selica si Thraco- -lrygică, 'Chiaru

ITY
jura inăprejubulu: Pointului- Eixinu.: IE Dai E rama rii
„AStu-felu; 'ori-care: c&rcetaii! assupi”a! “ariticuitătiloru strvechilra
popor: bin: acelui văstu': “ocoli ; pe! Cate nici“ “arnacle: române,” nici!

RS
coloniele: italice” mâu” ajunsu'! a “%si: "lu: insusi'! in: intregului: seu, ca
„tiârră “Romanesc; “pâstredia totusi: pentru n0i'unu ” interessu. viu,

=
IVE
cellu piicinu ca vofeiiitorei Ja“ predecessorii“ Româniloru. pe: tiermurile”
sud:orientăli“ âlle Europei, si la 'cultura.: de'! care “aceia '':sau' bucu-:
“vatu odini6ra, si m interiorulu si ?n vecinatătile patriei “n6stre.::-
UN

„data ce. ainu:1 aflatu despre. aceste “obicete,, de Ta mazturi oculari: 1 raciar a eri, facita
AL

«din foi de. auru forte, finu,, incrustate, cu „petre, ro. la mijlocu, oră, un'a mai mare, cenusia, |
«semenându a onyce; 2 cunun'a,, ce. .pare;; a, fi fostu ua pod6ba, de capu, femeiesea, eră Lotu
«de auru forte finu, „malta, ca, de unu, versiok (da, 44) si mai lata, inainte, cu mici sapaturi
TR

«pe dîns'a; muchia, ei “de, susu eră crestala, cu. dintisiori 'semi-circulări, âro cea, de josu, totu
«asemenea, d&ro cu, dinti mai mari, si. pe fia-care din acesti” a, erau chipuri de Cupidoni;, &o
cintre dînsii, stau aninate, de lantiușie, “aternaturi cu petre scumpe! "de difterite fecie si pe fia-
N

«care din elle, eră si câte unu micu brilliantu. Greutatea brâciărei si a cununci impreunt
<eră de 116 zoloțnici (494 gram. 856); 3). cup'a eră, de forma semi-ovale, mai angusta, susu
CE

«si cu. buzele camu resfrânte, la gura; naltimea, ci eră de 3 versioci ; ca. avcă susu ua ure-
«chia.. s6u. mâneru,. in. forma de animalu, ca. unu „eatiellu, si. imprejurulu. huzeloru stă sapate.
«literele : EHBANOROYTAPOYAAS ETIOIEI XP MH. Sc vede co aurulu cupei eră de cualitate in-
I/

«feriGre. cellui de la. „braciara si „cununa, Greutate'a cupei eră de BE. zolotnici ; [Tab. VIU,
«fig, 7. si 8): 8 S'au, mai, gassitu; ânco. si fundulu., precumu. si manerulu unui altu vasu “de
AS

<argintu,.. „dâro. din caus'a oxidării metalului, ellu Tussesse cu totulu strivilu. a
„Tote aceste ohiecte , femeia, le; a: vendutu. la, Omeni cari, sau grabitu a face ca să li se
de,iă auru 2 “șeapalu, si a ajunsu in natura, „la cunnoscin-
pârda,, urma, Numai cupia.: su, „uleica,Spies
UI

„ta, barbatiloru, inyetiaţi, pai pt

Ca, „appendice, la. presentele, memoriu, vomu “resentă +ua, , dosâripliune mai amenuntita a di-
"verseloru bucăti 'secundarii aflate in Furganulu Hohlaci, precumu si a celei unice ânco cxi-
BC

stenti, de la, staniti”a, Migulinskaia, care adi appartine d-lui Comite Alexi Uvaroff.

26
 ai | . 202

„Acestea fiindu premise, îmi permit a veclamă de Ja, d-vâstre ua

| indelungata. buna-vointia; ca să ve potu descrie mai antâi, cu Gre-

RY
care. amentinte, si apoi se potu analysâ si compară cu alte remasi-
„tie alle vechimei, bucat'a. de: capetenia din thesaurulu de anticuităti

RA
de auru si petre scumpe, ce din intemplare sa descoperitu. la an- .
“nulu 1863, in tiera, Cazaciloru de Donu,- nu departe de „Novo-

LIB
Cerkask si în fundulu unei mici movile s6u unui gorganu, "car ele,
in parea locului, porta numirea de Follaci. De Ma

Y
SIT
IV ER
UN
R AL
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
LIB
ITY
RS
Pod6hbele si uneitele de auru, aflate in movila Hohlaci din tiârra
IVE
“Cazacilorn de Donu, in prejma orasiului Novo-Cerkask, acumu cinci-
spre-diece anni, sunt in numeru: de vre-ua duoe-spre-diece bucăti
mari, si nenumerate. foitie de auru si petre mici; noi ânse, ne vomu
UN

occupă aci mai cu s&ma de ua cununa mare, care a mai lostu de-
scrissa pâne acumu, in duoe rânduri, dâro totu camu pe scurtu, si
reprodussa, prin desemne redusse, de cotra duoi fârte considerati
AL

_collegi ai' nostri onorari, adeco mai aniâi, de d. Comite Ferdinand.

de Lasteyrie, membru allu Institutului din Paris, in interessantele
TR

seu volumu «Histoire de POrf6vrerie» !, si apoi de neobossitulu archeo-

logu, d. Charles de Linas din Arras, in curia. si erudita sa carte
N

in cursu de publicatiune, sub titlulu «les origines de POrfâvrerie

CE

cdoisonne.52. |

1. Ferdinand de Lasteyrie.. Histoire de TOsfâvrerie depuis les temps les plus vecules jusqu'ă
I/

din Bi-
mos jours. Ouvtage ilustră de 62 gravures.: Paris, 1875. 1 vol. in-48. facându parte
oliothâgue' des - Merveilles , publicata, de librari'a Hachette et Cnie. La p. 67—68se face men-
AS

tiune de Collectiune'a de giuvelle, seythice din museulu Ermitagiului, deseriindu-se pe scurtu

Diadema Seythica de la Novo-Cerkask. . | |
„9. Charles de. Linas. Les origines de “POrtevrerie cloisonnte. Recherches sur les divers
UI

mai anlâi in Revue .

genres d'incrustation, la joaillerie et Part, des mâtaux precicux. Publicatu
în volume iri-8* mare. Arras ct Paris. Tom. l. 1877, Tom. Il. 1878,
de PAvt chrâtieu; apoi
II este con-
care voru fi urmate cellu pucinu de unu allu [Ilie tomu. Mare parte din tomulu
BC

sacrata, giuvelleloru scythice d'in Siberia si Russia centrale (p. 127—407); rola pag. 135—-136
este” descrissa cunun'a de la. Novo-Cerkask.
+.

re
 204

Acesti duoi invetiati,, cărora. mi amu facutu ua placere a le com -

la 1868, de .

RY
municâ, desemnele si - "unele insemnări ce. luassemu,
pre numerâse anticuităti scvthice din museulu. Ermitagiului de la
St. Petersburgu, sau. aflatu in, mai favorabile positiune decâtu. mine

RA
spre a attrage inaint6 mea, luaiea aminte a archeologiloru assupr'a acel-
ei nesecate comori de fastudse remasitie alle unei arti antice, mai

LIB
cu. totulu neexplorata de sciinti'a moderna. ! Dero atâtu de multe sunt
ânco. de - spussu despre ăcelle. bogate si curiose giuvelle, în câtu se
pote dice co abi6 deco Sau attinsu pâne acumu de elle cercetările

Y
| consciintise alle meritosiloru mei correspondenti si co, prin urmare,

SIT
nu numai co 'mi remâne si mie câte cevâ nou de dissu assupra-le,
ba ânco me. dau chezasiu co secerisiulu va, stă,'si in urma'mi, ma-

in acesta avuta holda, anticuaria. i

IV ER
nosu si ademenitoru pentru cei ce pe viitoru voru veni se spicuisca
,-
Dim partemi, spre a nu me simti de indata “coplesitu sub atât a
" sarcina, in pucinatatea mijlâceloru melle, imi voiu atinti de ua-camu-
UN

data, bagarea, de sema assupra. obiectului cellui mai cu vâdia, d'in-

tre celle aflate la Novo-Cercask, si voiu incepe descriindu. mai. cu
de ameruntulu, podob'a de auru si petre scumpe, pe care. d. de. Las,
AL

teyrie a denumit'o : diadem'a seythica. i

R

: Acâsta, denumire este negresitu for le potrivita; ânse noi, „ voindu

să o pastedmu.: pentru alte giuvelle de aceiasi pr ovenintia, dro. Gre-
NT

cumu difteiite 'in forma, ne amu decissu a consacră. bucătiei de ca-

petenie din thesaurulu de la -Novo-Cerkask, adeco: acestei curi6se po-
CE

dâbe de capu, numirea de Cunama cea mare?

„Cea. ce .noi chiamămu astu-felu . este intadeveru ua diadema cevă
I/

camu inalta, seu. unu felu de conciu - nettedu si latu, -compussu. din
duoe place s6u foi de auru, alaturate una, de. alta astu- felu. incâtu
AS

1, Acâsta sa coristatatu si de a. de Last cămimunieani Academiei din Parisy în

UI

siodintia din 27 noemvrie 1878, epistola ce i amu adressatu in acâsta privintia. Vedi :
Compte-vendus des scances de PAcadeniie des Inser iptions et Belles: Lettres de Paris; nouvelle
e
serie. Tome IV. Annse 1868. Paris, p. 410-415, Diarulu „Romeniulu a reprodussu atunci acea .
BC

communicatiune. |
2, Tab. |, unde cununa este reprodussa in colori , intocmai de pre ua fotografia colo-
viata ce amu. pussu s6 mi se lucredie, la 1868, in St. Petershurgu, cu originalulu de .facia,
 se presente, Susu si! josu, câte ua muchia lata: de 3 millimetai. Conciulu:
se incovâie de. pre forma capului, -adeco infacisiându unu - diametru

RY
„mai mare in lungu (20 centim.), decâtu. in curmedisiu (17 centim.).
„Naltimea. conciului este de 56 milimetri, dinainte; ea scade câtu-vâ

RA
la spate, unde ambele capelâie; rotunjite in forma de limbe, vinu a
se impreună, fra: de'a fi lipite un'a. de alta. Apoi -diadema mai

LIB
-presenta: ânco, cevâ mai in 'dossu de 'tâmple, câte ua-intrerupere cu
pe ' commissure (balamale) mobili.
imbucature- |
| Pe muchia de susu se afla infipte ornamente diverse , precumu :

ITY
si: passeri. Acestea din urma, adeco passerile, au .
copacei, patrupede
remassu si pâne acumu lipite la: locurile loru primitive, pe 'cându

RS
celle-l-alte: ornamente. au fostu mai:de curându
- dispusse in modu
arhitrariu.. a | ă | E
Pe sectiunea fruntii,. muchia superidre. fiindu strapunsa cu 21 mici.
IVE
“gaurelle, de unde ressaru tierrusiei de auru, sa infiptu de-a-rOndulu.
pe. dînsii, celle patru picidre a trei cerbi, seu. mai bine a, trei Renai,!
UN

“precumu si acelle alle'unui muflonu “s6u mai' de siguru alle unei

„Capră siberice.2 Corpurile acestoru animale sunt stampillate, ori mai
“bine, batute cu ciocanulu pe forma (au vepouss6), intrua Gia de
AL

auru destulude grssa. Sub 6re-care neindemanări alle desemnului,

se deossebesce- totusi ua intentiune fârte pronunciata de a imită cu
TR

1: Porm'a massiva si reschirata a cârneloru acestoru animale, urechile loru lungi, gâtulu
N

loru scurtu si grossu, copitele. loru inaintate, intr'unu' cuvântu totu boiulu loru canu indes-
allu căroru .
"satu, pare a le dovedi co sunt intr'adeveru Renni (Cervus tuvandus), si nu Cerbi,
CE

corpu este 'cu multu mai 'usioru si mai elegante, nici Aazisi, alle câroru corne sunt. cu
acâsta parere
multu mai pucinu desvoltate. D. de Linas (op. cit. II, p. 167—173) intaresce
alte, Scy-
cu: dovedi addusse despre existenti'a tardia a rennului chiaru si în pârtile centrali
thiei ; si apoi ânco insusi Cesare. ne vorbesce despre Cerbulu tarandu, care vieluii pe timpulu
I/

cynegeticu : fran-
seu, in codrii Germaniei ;. în fine, chiaru si în „alu xyl6 secolu, seriitorulu
AS

căruia cllu îi dice

cesu Gaston Phoebus; descrie venatorea, unui patrupedu de acestu felu,
k, la Tab. JI, fig. 2.
Rangier. Vedi: desemnulu Renniloru, de pre-cunun'a, de la Novo-Cerkas
9, Assupr'a Cupei siberice (Aegoceros Sibericus), scrupulos'a si instructiv'a cercetare expussa
UI

Îl, p. 160—167) na facutu semi preschimbu cu totulu parerea, de

„de d. de Linas (op. cit.
(Ovis |
mai nainte, care me induccă, a numi acestu patrupedu, cându dMujlonu de 'luturia
-aries fera)," cându Capra selbaticu de Cancasu (Capra ceucasica). — Yedi desemnulu ci la
BC

Tab, D,fig. 3... | |

 206

exactitate, ba chiaru si cu exageratiune, „Tormele anatomice alle acel-

RY
“loru. differile specii. de patrupede.
Animalele se presenta tote in: profilu; “Capr a „sideri ica - Si duoi din.

RA
Reni. mergu de la stânga spre drâpta ;. 6ro cellu: de : allu treilea
„Remmu, de la drepta spre stângia. Corpurile loru, camu slabe si siuie,
in besici la pârtile mai carnose; la ochi, la urechi, la

LIB
se. rotunjescu
umeri si la câpse, se vedu cavități, care paru a fi continutu petre
ovali, si ce este: mai probabile, “vurchize (perozele); costele” sunt în-

Y
semnate prin dunge oblice. : Cornulu capreei siberice este desvoltatu

SIT
int”unu-cercu [6rle largu ; €ro nodurile” de -pre dinsulu au fostu de
siguru si “elle ornamentale cu cinci petre, dispusse la distantie. egali.
Ramificatiunea câ»neloru la renui este forte nalta si forte lata in pro-
ER
portiune CU. trupulu ; sprincene „grâsse si - tare ressarite , le des-.
partu ochii de crne. Boturile acestoru . animale, de-si. sunt diiterite
IV
in ambele specii, se ptelungescu preste messu»a firesca. si se _ter-
mina cu ua mica .veriga intiepenita, de unde: atârnă. pote. ua, .
UN

„perla. Copitele rennalui sunt. .caracterisate prin infarcitur a, .loru sub-

„tiita; 6ro capra siberi ica îsi are barba. ei. tiuguiata sub botu, cota i
AL

intârsa in susu si peri. drepti si dessi . ca. peria, de-a-tangul

_sivei posteriori a piciGreloru. Ea Na
R

"In celle duoe. portiuni laterali alle conciului, muchia lui de

NT

susu e strapunsa cu câte si6pte gauielle.! De fia-care parte a cu-

nunei, sa infiptu ,. camu de-assupra tâmpleloru, câte unu copa-
CE

cellu de auru, compussu inivua tulpina. din care se despica

numer6se ramurelle, terminale” fia-care printrua frundia cordiforme
(în forma de. inima); aceste -frundie, aternate fiindu de verigulie,
I/

“se cletină. la ori-ce miscare; faci'a lora este formata ' din usidre
AS

imflatui, despărtile prin five scu. ne rvure; fiindu “mai otanjite, de

UI

„1. Spre a pute urmari cu mâi multa inlesnire acâsta, deseriptiune- minutiâsa a “dilteriteloru
părti alle cununei de la Novo-Cerkask, amu figuratu, pe Tab. II, fig. 1, ua: diagramma. - re-
dussa a. acestui giuvellu; intr'îns'a, cerculu : „esteriore representa” muchia, de susu, cu Orna-:
BC

mentatiunile ei existenti si presuppussc; &ro band'a circulare arta positiunc'a. principaleloru |

gemme si passorelleloru de pre fassi'a externa a conciului.. |
 Ni 207
câtu: frundia de. edera, elle se ass&mena pe deplinu cu frundiele
plantei, numita, Avistolochia clematitis. 1. Ea
Ei6-ne ajunsi la punctulu

RY
de: contactu allu lucrării melle, .cu a-
ceia, a „onorabilului nostru collegu; dâo nu me voiu opri: aci, si
tocmai tardiu voiu regassi prileju de a ve arelâ, cu Gresi-care

RA
cuvinte doveditore, ce “are a face si ce insemnâdia aristolochia lui
.Dioscoride, cletenindu'si frundiele in. vârfulu cununei seythice din.

LIB
gorganulu 'Hohlaci. |
| Se revenimu ânse. la: descrierea copaceiloru. Tâte lrundiele loru
îsi presenta -facia pre aceiasi parte; elle sunt in numeru de

ITY
vre-ua. cinci-spre-diece ' de - fia-care -copacellu. |
In fine, “pe portiunea din dossu a cununei, se. vâdu, de fia-

RS
„care parte,. câte duoe mici passerelle, pe care le-axu crede cinevă
co sunt ratie; dâco paru av6 ciocolu IVEcamu cocarjatu, ca allu po-
; elle siedu josu, cu
rumbiloru aripele strînse; in vârfulu ciocului au
si ejle câte ua verigutia; pe spinare, pe aripe si pe, coda se recun-
noscu forte bine. mici: cavitati, in forma de. soldi si: de dunge, unde
UN

invederatu se. aflau 'incastrate petre, precumu perozele, granate si

sticle colorate, care au disparulu acumu tte, lassându locurile
loru gole: La gusia, pennele sunt inchipuile numai prin mici
AL

'semicercuri gravate fârte usioru.. Aceste passerelle? sunt asiediale

câte duoe de fia-care parte. |
TR

wa în urmva alteia,
Patrupedele de “care vorbiramu mai. nainte, au ca la 25 mil-
N

"1. D. de Linas, carele a .studiatu cu de-ameruntulu' patrupedele si passerile, trece forte ră-
CE

pide asupra ornamântului vegetale de pre cunun'a de la Novo-Cerkask; d-lui se multiume-

“sce a, dice, ua-data. pentru totu-Wa-un'a, (op. cit. IL, p. 136): ză la partie suptrieure, on voiţ
«des bouqucts de feuilles de liseron (smilaz), entre lesquels circulent des animaux»; ro la, p. 186,
en.
«Pallas (Voyages, t. I, p. 92 ets.)signale le liseron terrestre (Convulculus tevrestris) aux
I/

"_«vivons du fleuve Oural.>. si la p. 191: «Le liseron, qui croit partout, est nâanmoins class€ dans
«la flore Sibârienne:»—Atâtu,, si nimicu mai multu; cu'tâte aceste'a, nu pote [i induoidla co
AS

ei
copaceii, din care unulu este figuratu la Tab. II, fig. 6, nu sunt ramure de pol'a-rOndunel
si co“ au. frundiele formate si. dispusse intocinai ca acellea alle Aristolochiei clema-
(liseron)
12, allu com-
titis (Tab. II, fig: 7 si'6), Desemnulu, camu voluminosu, ce se afla.în tom. II, p.
UI

cârtii lui Dioscoride (edit. Venet. 1683), ne artta si mai

„ mentaricloru lui Matthioli, assupr'a
_ lamuritu, aspectulu acestei plante, representata acolo de pre. modulu scheinaticu allu anticui-
"tatii, imitatu mai 'scrupulosu de artistii Renascerii.
BC

9, Vedi acâsta passerica, în marime naturale, la Tab. II, fig. 5.

 7
203

cevă mai multa în naltime, messurându si

“hmelri lungime, si
si se resfoiescu in
cârnele. Copaceii se inaltia ca “la 4 centim.

RY
centim. lungime. |
largu ca de 3 centim. Passerellele au abiâ 2:
a de susu a.
Asiă d&ro, "Win. obiectele care îimpodobiau muchi

RA
ica, trei venni, duoi
conciului, mai possedemu ânco : ua capra siberi
te, - ossebindu pe
„copacei Si patru povaumibitie. Deru Ore aceste | obiec

LIB
locului, - sunt elle
celle patru. din uima, care au statu lipite
i co suntemu
asiediate la posturile. loru primitive? Noi, nu numa
lleloru, ce se -
la induoidla despre acesta, dâro. dispositiunea saure

Y
“denotă ua. rOn-
afla, strapunse pe muchia „de susu , pare -a ne

SIT
le g6le, care E
dui6la mai variata si mai gratisa. :Af6ra de locuri
a duo'a capra si-
“erâu, de pre tâta, probabilitatea, occupate de ua
rennat (care amenduoi lipsescu),
Verica , “si de-unu
apoi se mai
allu patrulea
'vedu ânco trei ER
locuri isolate, pe portiunea, - anteri6-
ni posteriori,
re, si câte unu locu pe. fia-care: din celle duoe portiu
IV
putemu in-
care tâte acestea sunt lipsite de ornamentele loru. Ne
UN

mente? Erau
web : de ce natura voru fi fostu Gre acelle orna
elle, trei alti copacei dinainte, si duoi porumbi. dinderătu ? . stu
ei eră îm-
cata: să presuppunemu CO, cellu pucinu. centrulu cunun
AL

podobitu “cu unu ornamentu . speciale, de ua “insemnataie mai

mare de câtu celle din jurulu lui? Pa
R

coci a-
Aceștea sunt, cestiuni , la care nu se pâte respunde ,
NT

cu 1otulu 'in-
cestu felu de oramentatiune porta unu. caracteru
specimene “de
solitu pentru noi, si nu possedemu astadi nici unu
CE

antica,, care să. ne ajute a completă lipsurile cununei

_ ovfaurăria,
de la Novo- Cerkask. E
, adico
'Trecându acumu indata la muchia inferiore. a - conciului
I/

obita, preste ,
„la acea care. se asiediă pe capu .0 aflamu impod
AS

ea, graun-
totu cu Mici, aternaturi de auru, in form'a si în marim
pe
tieloru de ovediu in 'plevele - loru ; elle suni gravate. cu aculu
UI

stau
-amenduoe feciele ,- in figura unei sire -de osse. de pesce, si
prin
acatiate, la departare ca de 4 seu “5. millim. una de alta,
BC

jite-
nisce mici floricelle seu rosetie , cu câte siesse foitie rotun
 e-3
209_
Aceste aternaturi cadeau „pe frunite si pe păru, cu ua lungime ca
de 25 milimetri. .

RY
| Placa „de 'auru' cea neteda, care se presenta pe “facia conciu-
lui de-si este despuiata, astadi de ua mare parte a pod6beloru -

RA
salle de. odiniGra, ni se infacisi6dia totusi incarcata. cu numerdse
si bogate! decoratiuni. Pe celle' duoe „margini ale ei, adeco susu

LIB
si josu , “stau insirate margaritare mici ,. alternate cu bobitie .de
auru ce au ua, forma, tesila, - cu dunga la mijlocu , ca nisce mici
arsice stu astragale. “Dedesubtulu sirei superiori si d'assupra, cel-

ITY
lei interiori, stă unu rOndu de petre; mai mari si negresitu mai
prelungi decâtu margaritarele citate; dâro aceste petre au disparutu,

RS
lassându. numai. „pe: locu nisce induoite tepseidre de auru, care,
fiindu lipite, verticale pe. faca conciului , „ despartiau petrele unele
IVE
de altele SI formau cu elle , precumu se vede, de amenduoe păr
| tile, câte ua. a duo'a. sira de ove s6u de astragale mai mici.
“Intre: aceste induoite ronduri de ornamente , adico pe partea
UN

centrale a fassiei conciului, se v&du figurându podsbe de: ua mai

mare dimensiune; dero câte-vâ d'in . aceste bucăți au disparutu si
elle, lassându, spre ă aminti fiintia. “loru, numai „gaurele ini care
AL

„erau înfipte cu tinte.

“Celle dintr însele care mai existe sunt urmatărele : Ii
TR

- Mai anti , tocmai la mijlocu si occupându punetulu centrale

alu fassiei conciului, se vede unu capu anticul de femeia, lucratu
N

cu multa. avte , adeco unu cameu sculptatu cu mare ingrijire si

CE

„finetia, dintr unu bulgare de amethyştu, allu cârui stratu superiore,

consacratu părului, este de” ua, coldre inchissa vioria, pe cându
| i6ta, cea-l- alta, bucata, printe” ua. răpide scadere a stratului coloratu, |
I/

“remâne a fi de ua “nuantia alba: lapt6sa. Figura ni se presenta

AS

cu. faci'a, inainte , intrua inclinare a capului simpla, si grali6sa,,

cu gâtulu camu applecatu nainte. 'Diin nenorocire, nasulu acestei.
UI

frumose statuette ” e stricat de ua spartura. “Plespele femeiei ,

camu lasate in josu la c6da. ochiloru, buzele zimbitâre si car-
BC

„n6se, postur'a i len6sa si. provocalâre dau acestei placute fisionomie,

i ua nvederata expressiune, de voluptosu sensualismu.
27
 210

“Bustalu, din care ea ressare , sapatu, Bindu in. auru „. presenta

nascerea, sinului “infasiuratu intr'unu . chyton - s6u tunica. . malta, din

RY
|
care essu.. goli, numai umerii si crampeiele bracieloru.
impreuna: cu imbracamintea ei de auru, au vă malţiime |

RA
„Petra,
.. Ş
ca.. de 5 centimetri. Sai
Dassupr'a acestui. “capu, de: femeia. , “alu cărui păru “undulosu

LIB
se ridica dupo temple , mai: susu de. urechi, în forma, de corbu,
spre a recad€ pe .umeri i infassiuratu “in cordellele - s6u. tiopii ,
-
numiti la Greci, Tayiau, ' d'assupr'a capului, dicu, mesterulu. care a

Y
a “asiediatu, în modu | camu. greoiu , “unu: mare

SIT
facutu, cunui'a
rubinu scu carbunculu ovalu forte, stralucitoruu; ellu e incinsu
intr? ua foitia, de auru “pussa.. pedisiu , pe. care „de patru pâuti, O

ER
proptescu câte “trei „dintisiori. de auru; 6ro “de ambele . laturi, câte
duoe alte rOnduri superpusse, de assemene . dintisiori, dau: acestui |
IV
ornamentu de pre capulu statuettei, forma scaunellului cu. pâtra, de
la unu inellu. Dedesubtulu urechiloru. femeiei, s'au . infiptu câte ua
UN

verigutia, de. auru, „care, “proptindu +-cameulu la acellu . locu, inchi- |

puiescu a fi cercei; - „ro , cevă mai josu, portiunea. de auru a sta-
„uettei este retinuta prin. duoe „margaritare destulu de mari. Tâte
AL

aceste 'ornamente accessorii, adausse. spre a cercui si a întiepeni

mai tare statueit'a, sunt: de aceiasi „lucrare. cu diadem'a, si prin
R

cu. multu mai. prejosu , “Gin. punctulu - de. "vedere. alu

NT

urmare
. maiestriei axtistice, decâtu însusi capulu | si bustulu, care. sunt exe-
Ea cutate. cu ua “mare. precisiune: si finetia, destainuindu stylulu el. .
CE

lenicu. dintrua frumâsa epoca ar listica. ÎN a |

La drâpta. obiectului. centrale, | vedemu unu mare “granatu „de
I/

forma ovale, (35 milim, lungu), incinsu intrunu cercu de auru

cu „pediu induoilu ; mai departe „este unu hyacinthu.. ovăle, nai
AS

micu, “d&ro totu assemene inconjuratu, Sa

Intre, aceste, duoe petre, se: afla ua. mica. passere de. aurul, acuila, |
UI

bufnitia., s6u sioimu., | intiepenita “pe placa diademei , si presen-

tându- se in făcia, „cu aripele abiâ numai deschisse , asiă incâtu
BC

elle. cadu ver ticale ; pe peplulu si „pe aripel&- ei sunt incrustate

câte ua. turchiza ovale; pe piciorelei i, camu grâsse, se, vădu gra-
 vate imbricatiuni “s6u-: penne soldite. -Ghiavelei sunt strînse sub
„picidre si paru a fi înfipte! intrunu sulu.! Da

RY
La stânga. figuri, de : amethystu, se cunnsce. loculu unei alte
mari pebe. ovali; &ro dupo dîns'a, se vedu ânco: ua passere, la

RA
felu cu cea din. partea oppussa,, si mai departe, unu hyacinthu
s6u granatu “forte” palidu. - * Acestea 'sunt ornnamentele , "cu care se
afla decorata sectiunea fruntale a cununei. i

LIB
„Pe celle - duoe portiuni - posteriori , adeco incolo: de ambele
commissure * din laturi, nu se mai: vede altu cevă - decâtu duce

ITY
petre de col6re verdiuia spalacita, beryli scu alge-marine, taiate! pa-
tratu 'si avendu la; mijlocu ua dunga orizontale ; de fia-care, parle
este câte una. îi

RS
„Se pare Co patru: Dasserelle. si duce mici petre tintuite , au
mai statu ca decoratiune, pe părtile din dossu alle fassiei cunu-
IVE
nei ; dâro. acumu.. aceste obiecte au. disparulu. |
Cata să observâmu' ânse cumu co Jocurile “ce remassesse libere
sunt ânco ,
UN

intre aceste numerâse ornamente” de pre faci'a conciului,

ori au: fostu „preșarate cu mici margaritare si cu pobilie de Cor-
nalina si. de sticla colorata, verde, care lote au fostu infipte pe
AL

. placa de auru, cu mici tinte de acelasi metallu, ce le sbra-

-pungu prin centru. | NE
TR

in
„Spre'ă completă acesta: descriere asiă de ninaidsa, trebuie
fine să mai adaugemu. co” “spatiulu cuprinsu între celle duoe place
N

3 de auru, care prin alaturarea loru formedia diadema, este im-

plutu cu ua materia negra sâu cenusia si friabile, compussa din
CE

io-
glia, si resina. Suprataci'a, plăcei di in partea, interidre, este cu
tulu netteda. | a |
I/

„ Greitatea obiectului intregu este ca. de 3 litre, astu-felu in câtu

AS

passeri, pe care
1..D. de Linas discuta multu (op. cit. II, p. 173 et sq.) assupr'a acestei
m Uralense). Cu acesta occasiunc,
d-lui o crede a fi ua bufnitia speciale a Siberiei (Syrmiu
UI

descrissa . de calugerulu dominicanu.

d-lui adduce ua citatiune dintrua calletoria, în Tartaria,
zauils secolu, care confirma in modu puternicu ipotesea, ce
Ricoldui: de' Monte-Croce, intr'allu
ru scythice cotra passerile rapi-
noi amu emissu mai departe, despre vensratiunea pop6relo
BC

— Vedi desermnu lu acestei passeri, in facia

„ Gre “în genere si “câtra bufnitia,. in particularu.
“si în profilu, la Tab. |], fig. asi bd.
ze
 | 212 |
este invederatu co, cu i6ta acea „variata incare catură de ornamente, |
ua, assemene cununa a fostu facuta spre a se purtă pe capu, fora

RY
de a ingreună grumazulu cellu mai delicatu, . |
Si nt 'adevăru, precumu amu 'vediutu din “cele descrisse pene aci,

RA
tota contextura. metallica - a. cununei este lucrata, din foi usi6re, de
auru, nettede s6u stampillate, lipite unele de. altele si infipte cu. de-

LIB
stula soliditate, spre a nu.se miscâ din locu mai multu de câtu ce-
veă exigentiele effectului de sclipire si de clancaire ce sa avutu - ne-
grâsitu in vedere, cându. mesterulu anticu a. incoronatu nuchia de

Y
susu cu animale largu cornute, CU copacei alu , căroru frundisiul se -

SIT
cletină zornaindu, si cu passerelle viu colorate; apoi cându a ornatu
centr ulu conciului cu frumosulu cameu grecescu, asiă de finu sapatu
si. de suavu coloratu, și a semenatu pe fassia, Vassupr'a si. in. la-
ER
turile bustului” de amethystu , doue brâne de „petre scumpe, allu .că-
- voru tonu de „coloratiune merge, pe. ua gamma. descrescânda, "de. la
IV
rosiulu focosu alu. carbuncului di în. mijlocu, trecându prin sange-
UN

riulu granateloru si prin - rosulu: vioriu allu hyacintiloru, pâne la dis-

colorii beryli su alge-marine, si pote chiaru pene la ua nuaniia si
mai „palida s6u cu totulu fusca, (mata) a. petreloru. disparute de. la:
AL

câfa ; in fine, cându a aternatu juru imprejurulu capului, acelle pleve

subtiri: de. ordiu ce se leganau - si scinteiau pe fruntea, si printre siu-
R

vitiele de păru alle elegantei regine barbare, care de Siguru se men-

NT

driă, cu ua asiă, falnica, si maiestrita podoha, |

CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
LIB
ITY
1
RS
In urm'a acestei descriptiuni, cu care m6 (âmu co amu obossițu
IVE
rabdarea d-vostre, ve ceru voia de a cercetă deco nu cumu-vă în-
sasi - cunun'a “hesaurului. de la Novo: Cer] kask, bucata cea mai de:
frunte a. „intregei collectiuni, nu ne pâte inlesni 6re-care destainuiri
UN

despre originea si proveninti'a, tutuloru acelloru: giuvelle. Si in ade-

vâru, abiâ' este de crediutu co, în explicatiunea atâtoru ciudate si
AL

felurite representatiuni , cu care este incarcata acea cununa, co » in

studiulu formelori ei si in ' analisarea,- procederiloru intrebuintiate la
TR

confectionarea ei, să nu isbutimu a află Gre-care indicie, cellu pu-

cinu probabili, assupr'a - epocei si a natiunii, care o au produssu.
N

„De pre forma, este .invederatu. co avemu intr'îns'a ua. ogevââwn le-'
meiâsca, stu mai bine ua dna 1 orientale, care nu se afla cu
CE

totulu instrainata. de: aitea ellena, de aru fi macaru numai prin pie-
senti'a frumosului cameu de amethystu, cu scaunellu de auru sa-
I/

| pata care . oceupa, centrulu ei. Dero ossebitu de acesta, micele

AS

1. Lepevădvrj, care in intiellessu ordinare, insemnă praste/a (funda), eră si denumirea unei
pod6be de capu femeiesc, adeco a unui cercu latu de stofa sâu de metajlu, care incingeă totu
UI

- capulu, precumu se 'vede 'adesse' in picturele de pre vasele grece. — Valerius AMazimus»
VII, 11, 7, descrie diadema, ca, ua «candida fascia»; ânse ca portu de capu regale in Oriente, dia-
BC

“ dem'a erâ, de metalluri preci6se cu ornamente felurite. Iustinus, XII, 3, spune despre Alexan-
dru cellu mare: «Post hac Alexander habitum regum Persarum et diadema insolitum antea.
<regibus Macedonicis, velut et leges eorum, quo vicerat, transiret, assumit.»
E
 944,

impodobeăcu muchia ei inferidre , “sunt, cu f6rte:

ateenaturi , „care
de
pucina diferentia, la felu cu acellea alle unui opus, su colletu

RY
a de la |
auru, scossu dinb”'anu mormântu .grecescu in cetatea samnit
Putemu ânco
„. Saticula,- astadi.. Santa Agata de' Goti, lânga Neapoli.!

RA
mai pucine E
dice co elle reproducu, in proportiuni mai mici si cu
bescu
meruntisiuri , aternaturile cu capetine inflorate, . care impodo

LIB
in mMor-
mai multe conciuri fanerarii si cate-va medalline | aflațe
-
mintele greco- seythice din regatulu. Bosforului Cimmericu.?
petrele
_Amu pul6 ânco să recunnoscemu si in modulu cu care

Y
obici-
sunt „incinse in 'cercu de. auru cu induoitu pediu , procederile

SIT
“ nuite alle Greciloru si alle Romaniloru, de a „dispune petrele scumpe
pe giuvellele loru. | De |

ER
Adevărulu. este ânse co , ossebitu de fiu a sculptata de fenieia,
obiectele lucrate ce se. vedu pe acesta cununa, , adeco:. patrupedele,
IV
passerile si copaceii, sunt de- ua fabricratiune cu multu mai pre josu
„de perfectiunea obiectului principale. si co, elle, fora induoi6la,. sunt
UN

productele unei -arti , cu: multu mai. pucinu correcta: in imitarea

formeloru naturali. : Chiaru si procederile - industriali, cărora le dato-:
vimu, ne. amintescu mai multu stampillagele si lucrările de metallu
AL

batutu' (au repouss6), ce se regassescu, nu insasi in Grecia si Italia,

| |
R

“ci in movilele -scythice din Russia meridionale. :

Intacestea',.. patrupedele rumegatâre. si. cornute, precurmu : „cerbalue,
NT

vennulu si. differite specii de Derbeci si de capre selbatice ; apoi ânco

pasşerile . domestice 'si vapitre, -precumu vulturi, sioimă,- Dufaitie, ratie,
CE

poraumbi si altele, să: vedu adesse: figurate ca motive, de ornamentare,

dâco nu: si ca “svmboluri sacramentali ; elle sau gassitu pe anticui-
I/

tati de la Kerci si de la Tamanu, pe. obiecte archaice. de la Nico-

pole pe Nistru, precumu: si pe celle. de la Novo-Cerkask pe Donu, E
AS

si. chiaru mai departe, pe producte preti6se de orfauraria. , provenite -

din regiunile - siuriloru resaritene alle - Russiei si. Siberiei, precumu
UI

Velea, Obi si Iarisiulu.” Dero se. pare. co, cu. câtu | mai multu. ne
BC

a di -
„1. Musco Bordonizo, ti II, fg. 14
2. Antiquitâs du Bosphore Cimmerien, pl. VI si. XIX. Da De e
3, Mai tote. publicatiunile. relative la descoperirile. dde giuvell archeolog ice si arme pre-"
 departămu de tiermurile Pontului Euxinu, „unde relatiunile. indigeni-
„loru cu. coloniele ellenice de pe maluri, erau mai desse si mai in-

RY
time, cu. atâtu mai pucinu insesi representatiunile porta caracterele
„acellei purităti de stylu, acellei correctiuni, 'acellei elegantie simple si

RA
fermecatore, ce stau intyparite cu dCinadinsulu in tote productele ar-
„tistice, ba, chiaru si in celle industriali, alle: Elladei antice. | |

LIB
In figurele: de . animali alle diademei. nostre se simte de siguru,
multu. mai, tare de câtu in giuvellele Tauridei, vecinaţatea Orientelui
iranicu; .speciele animali ,. datinele iypice spre a infacisiă. fiintie vie-

ITY
tiuitore, prin forme tiepene si nemlodiite; in duoe cuvinte, si mata”a
Si artea, în:aceste obiecte, paru a denotă firea Asiei centrali, unde
traditiunile, impreuna cu, culturile, Sau

RS
pastratu ora, de mari pre-
schimbări ; de-alungulu - numerosiloru secoli ai anticuitătii. Cerbii si .
rennii din : Caucasu si din. Urali, caprele selbatice din Tartaria
IVE
„Si Siberia, . vulturii, bufnitiele, si sioimii indessati-, cu aripele a-
ternate' si cu. cioculu.. cocarjatu, «tote sâu buna parte din acestea
UN

sunt infacisiate si pe cunun'a n6stra scythica, sub forme schema-

ice, cu incrustatiuni de perozele persice si alternate cu grana-
turi indiane. Acestea . sunt typuri, sunt procederi, sunt producte
AL

ti6se, in tote 'acelle pârti, ne presenta chipuri de aceste felurite animale; cumu , spre exem-
TR

plu: Dubois de Montptreuz, Voyage au Caucase, Atlas &Archâologie. Neuchatel, 1840; - Aschik in
oper'a sa, russâsca despre Anticatitătile. Bosforului Cimmericu. Odessa, 1818; - splendid'a publi-
catiune,. în limb'a, francesa, mai susu citata: Antiquitis du Bosphore Cinmtvien, St. Peters-
N

- bourg, 1854; - Compte-rendus de la Commission archdologique de St. Petersbourg, pour Pannde 1864;
CE

- Receuil d Antiquites de la Seythie, St. Pâtershourg, 1866, etc... îi

- In .privinti'a, petreloru scumpece se vedu figurându pe cununa, extragemu urmatorele rân-
duri d'in cartea adess€ citata a d-lui de Linas (II. p. 191): <Quant ă Vamâthyste jaspte de
«blanc qui a fourni la măti&re du buste de femme, c'est une gemme _ouralienne. Pline cile
I/

<une. sorte d'amâthyste blanchâtre dont les Anciens faisaient peu de cas; (XXXVII, 40 : Quin-
<tum ad viciniam crystalli descendit, albicante purpura defectu. Hoc minime probatur quando
AS

«pracellens debeat essein suspectu, velut ex carbunculo refulgens quidam in purpura levi-
pas la provenancc, mais j'ai vu recemment:
«ter roseus nitor). Il .n'en indique sur les rayons
<de la, Galerie iminâralogique, au Museum de Bruxelles, deux &normes cristaux d'amâihyste î
UI

aveines' blanches. Ces magnifiques &chantillons sont exiraitsde la mine de Moursinsk , â 92

<kilomâtres d'Ekaterinenbourg , et leur identit avec Pamâthyste de notre camte me parait
en
__«certaine. On trouve le grenat et Phyacinthe dans IInde et en Bohâme, Laigue-marine,
BC

__<Russie; la turquoise, dans le Khoragan.» - Vomu reveni mai departe assupr'a petreloru ce de-
cora cunun'a, n6stra, . “
 216.
alle - Asiei, care se , vepeliescu neincetatu pe “ giavellele ; „de. stylu

RY
netagaduitu orientale, ce sau scossu -si se scotu totu mereu. din -
sinulu nenumerateloru movile, ce acopere. vegiuriile meridionali alle.

RA
Russiei asiatice. a a -
Numai - passerellele celle "mici, care siedu josu- pe muchia su-

LIB
periore a cununei, '(si care, chiaru - de: aru fi. vulgari, ratie , naru |
fi cu totul straine ! Elleno- soythiloru” din! “Taurida, cari 'ei au 'or-
namentatu fârte gratiosu, cu de aceste passeri, | gentilulu. aryballos *

Y
de electru din” Kul- Oba, ! precumu - “si - alte vase); numai micele E

SIT
porumbitie; dicemu, ne infacisi6dia unu modu de lucrare cu totulu |
caracteristicu si. pucinu usitatu pe giuvellele” de: pr ovenintia, curatu
scythica; vorbimu de: acelle subtiri foitie. de auru ce: incastredia |
ER
“pe suprafaci'a corpului passatrelleloru j “mici petre s6u sticle“ co-
lorate., taiate in: forma. de“ vergelle, “de rotocdle' si de: soldi su
IV
imbricatiuni. Spinarea , “aripele SI câdele acelloru' passerelle” Sunt.
UN

ornamentate inte acestu felu , si nu e€: possibile de: a nu: admiră ,

minunata finetia a unei. asiă “minuti6se Jucrări,' care “prin: insasi
“varietatea de fecie a miceloru petre forte finu alaturate, cata. să. fi a-
AL

_mintitu destulu de bine pesbriciuneă” versicolore a: gusiei si a pen-

_neloru de. porumbelu. | „i E Să
R

| Forte pucine obiecte, purtându. acestu genu speciale de oma

NT

“mentatiune , sau descoperitu pene. acumu în regiuni asiâ dâpar- |

tate de centrulu Europei; cu tote acestea, „cate-vă, giuvelle prove-:
CE

_nite de pe confiniele asiatice alle Russiei, si care, ânca din ultimulu

secolu, au venitu (mai nici. de cumu bagate in s&ma, intr adeveru) . |
a se amestecă in avutiele archeologice adunate in Si. Peţersburgu,
I/

dovedescu CO acestu modu de a. impodobi lucrările de metallu Dre-

AS

-iosu na statu cu totulu necunnoscutu, in acelle: tierri departate,

pe timpulu cându orfauraria,, - artea locale cea, “mai de capetenia , de
UI

pre tâte. apparentiele , „- se: inspiră atâtu d'in subiecte: si modelle

ellenice, câtu si din iypuri sI procederi orientali. a
BC

„Reservându-ne de a descrie cu alta occasiune , „tâte. acelle an-.

A

1. Antiquites du Bosphore Cimmerien, pl. XXXV.

 Me 27
lice. si curi6se. “specimene | de. orfauraria, ingradita (orfâvrerie cloi-
'sonnăe), produsse în regiuni. asiă excentrice Si offerindu. 'asiă mari

RY
| analogie cu unele obiecte” alle thesauruliui nostru de la Petrâsa, mai .
„ allessu cu acea. collectiune. de. passeri felurite, care a facutu. pe po- |

RA
-porulu nostru se dea “acelui anticu thesauru, numirea. originale de
Closc'a, cu puii, reservându. „pentru .alta data descrierea amenuntita a

LIB
tutuloru. acelloru” giuvelle rare din. vechia Scythia, nu vomu face de”
ua: camu data, alta de câtu a mentionă aci pe celle mai „principali
din câte contine museulu Ermitagi
. ului.. Ie a

ITY
Si mai: antăi de tote, 'vonu „aminti. despre ua, mare fibula (unu
felu de splendida phalera. pectorale?), in. forma, de acuila fantastica, !

RS
cu aripele pe jumetate destinse, cu coda involta si. ridicata in susu,
cu. gătulu '“arinatu, in tota lungimea sa' de ua ameninlialâre crâsta
coltiurâsa , cu cioculu forte tare cocazjatu., cu piciâele sînse sub
IVE
corpu şi strivindu sub ghiarele salle, ua capra siberica, intocmai ca
“acea de pre. cununa, de. la Novo- Cerkask, dâro care aci se sucesce
UN

forte, straniu, în crispatiunile unei crâncene dureri.

Tâte petrele disparule, câte au armamentatu, mai nainte acesta im-
AL

1. Veai: Tab. XII, fig. 1, unde. obiectul , in starea lui actuale , „este representatu in re-
" duetiune, impreuna, cu profilulu gâtului passerii (fig. 1, a); apoi ânco vedi si Tab. XI, in care
acellasiu 'obiectu este infacisiatu prin ehrornolithografia, în marimea sa naturale, cu induoi-
TR

tur'a gâtului indreptata, si cu golurile petreloru, implinite de pre ua probabile restitutiune,

studiata pe differitele monumente de. orfauraria ingradita, ce se afla în museulu Ermitagiului
si in alte collectiuni. Despre. acâsta mare fibula , care in dossu are si verige de acatiare, tra-
N

tedia pre largu' d. de: Linas (op- citat. IL, pas. 196 et sq.), cercându să dovedesca cumu co
CE

passerca ,. adeco grifulu :scu sgripsorulu aripatu si barbocu, este priinejdiosulu volatilu rapace
alu vechiului continente, numitu de naturalisti, Ga ypaetus darbatus.. Vomu reveni mai departe
. assupr'a sgripsoriloru aripati, a, câroru.. istoria symbolica ni se pare a fi cu totulu la loculu
scu, în acestu' studiu. assupr "A anticuitătiloru seythice; de ua camu data se rapportâmu numai
I/

co pretiosulu giuvellu aci: descrissu, se afla in collectiunile. d'in St. Petersburgu ânco din se-
colulu trecutu si co, pentru prim'a Ora sa typaritu- unu nicu desemnu informu de pre dîn-
AS

sulu, în publicatiune'a englesa.. Archaeologia or Discellaneous tracts relating to Antiquily. Lon-

don, vol.. Il, 24 edit. 1809, unde Peter Collinson relatâdia. co acestu obiectu, impreuna cu altele,
alle câroru desemne i au fostu communicate de d. Domidofi, a fostu addusse d'intr'ua localita- |
UI

te a Siberiei, de pre malulu: rîului: “Tomu, care se versa în “Obi, la departare de vre ua dicce
dille de. cstatea.: Tomsk, si la. '4700 kilom. de St. Petersburgu. —- Diarulu Je Magazin Pittoresque
d'in -Paris a reprodussu acelle : desemnuri ; „in . tom. XXVII (1860) p. 220. Vomu reveni mai
BC

departe assupr'a descopeririloru facute atunci in Siberia. —D. de Lasteyrie a facutu mentiune
de acestu obiectu in Fist, de' VOv/ter. p. 68, — „Greutatea aurului, lipsitu acumu de ori ce
pâtra, este de 210 gramme, si: |
pi | a N | 28
 218.
L]

punetăre. grupa; formata dinte: ua. placa groscidra de auru , in care

trassurele. principali alle animaleloru Sau insemnatu prin -linie scosse.

RY
alora din bataia, ciocanului. (au repouss6), tâte petrele, dicu, -au fostu
“odinidra, _s6u asiediate. in cassulie ori ingradituri (cloisons),, lipite

RA
d assupr 'a “placei, (buna-6ra, la partea. superi6re' a aripeloru, pe gut- N
N lejulu, la gusia si. pe peptulu passerii, unde se văd imbricatiuni, ce :

LIB
„erau implute, de pre t6ta probabilitatea, . cu granate. s6u sticle. rosii),
su au fostu. infipte” in “aduncaturi pregatite pe suprafaci'a. plăcei
(cumu anume : da lungulu câdei, unde pâte să fi fostu injghiebate

Y
verticale, vergelle votunde de: smaragdoprasu si de. granatu, s6u de:

SIT
şticla verde si. rOSia.;. apoi in celle.. cinci rotocsle mari. din verfulu
câdei , precumu si. in celle mici. de la: inchiaiturele ghiareloru , „si în.

ER
“fine pe câpsa, pe piciorulu de mainte si pe cornulu caprei, “unde

(
credemu mai' bucurosu co. au statu „perozele. taiate rotundu s6u
ovalu, „dero pe alocuri pâte si cevă margaritar , de „pre. cumu se |
IV
mai vede si in alte multe giuvelle. seythice)..
UN

| Ca si la sioimulu cellu mare, s6u la Closca, di in thesaarulu ds la

Petr6sa, gătulu incovoiatu allu acuilei si. capulu ei plecatu in josu,
coira prada, essu, sub forma tubulare, atâra Vin suprafaci'a, plana a
AL

placei, care i compune corpulu: Ochii. terribilei sburatori, negresilu

cu granate. scânteitore, alle CALOLU . gaure NU-
R

co au fostu insemnati
ae Sa
NT

mai, se vădu acumu. o

Dâco infacisiarea “generaale si chiaru ; „precumu “vediuramu , „unele
amenunte. de. structura, apropie. tare multu. acesta mardtia. fibula, a-.
CE

flata pe malurile. rîului sibericu "Tomu, de giuvellele thesaurului n0-

stru ostrogothicu din regiunea Buzeului, apoi. totu assemeni. cata. se.
I/

constatămu de indata, +„co acâsta preti6sa podoba aripata. a „Sey=: |

thiei, . atâtu prin „presenti'a, intrînsa, a unei capre. siberice, la felu
AS

-cu' cea de pre cununa din: tiârr'a Donului , câtu „si. prin proce-
derile ornamentării ei, procederi ce le regassimu identice, si pre
UI

passerile mari de la Petrâsa, „si pe passerellele. mici de la. Novo-

Cerhkask, ne: intemeidia in modulu cellu mai , puternicu, a, crede
BC

| in evideniea inrudire a. acestoru difierite obiecte . de arte. antica

 219
si de: luxu barbaru, „cullesse > de, prin tinuturi asiă departate unele
de altele.

RY
„Pe lânga acesta, bucata. capitale a. vechiei “orfaurarie ingradite
in Scythia , să. citâmu ânco . si alte duoe passeri mai mici, cu.

RA
totulu distincte" prin structur'a, - loru, -dâro nu: toțu atâlu. prin (ras
surele principali | alle” sburatoreloru: representate, nici mai cu sâma

LIB
prin modulu de or namentatiune , carele “este totu ' ingraditur'a “de
petre | taiate in forma: de imbricatiuni, de rotocole, „de “vergelle, de
Wianghiuri si altele. | | a

ITY
Prima este ua simpla “placa de auru, simulându in Chipu rU-
dimentaru: si grossolanu, aspectulu: in. profilu allu unei passeri,! fora,

RS
picidre nici: aripe ; cu. coxpulu - ca de pesce , | impodobitu cu soldi de
granatu ingraditi in foitie de auru, cu cioculu forte: mare. si cocar-.
jatu, formatu ca si câda, Win câte-vă, bucăti: de sidefu - ingradite.
IVE
Cea-l-alta. este! ua, mica. 'statuâtta completa de auru, a unei passe-
relle, in: stare: de 'repaosu; 2 Saru crede unu papagallu, dero este mai
UN

probabile: „Co va fi unu sioimu. Ellu tine sub ghiare ua, ratia, su pâle.
ua lebeda ; “gusta SI pântecele * i sunt acoperite cu, imbricatiuni de pe-
rozele ; 6r6 aripele, “c6d'a si copsele sunt pregatite CU ingradituri lon-
AL

gitudinali pentru vergeile de pâtra sâu de sticla color ata. Ochii i

sunt insemnăti cu granaturi. | e
TR

„Tâte aceste passeri, mari. si. mici, alle orfaurăriei, scythice, ne ducu
CU. socotinti”a la ua, forte intinsa: si spornica prassila a caracteristicei
N

_ nostre Closce cu pui, “vassipita ânco . de Umpuriu preste tota regiunea

CE

mediana a Europei resaritene..

„Desi: numai prin. celle mai merunte dintre muliele salle or namente,
I/

naturali;
a Tab. XI: represcnta. acestu obiectu. in marimea (6 contimet.) si. colorile lui
AS

la Tab. XIL fig. 2, ellu este reprodussu! in reductiune. D. de Linas (op. cit. II) îllu mention6-
dia, pare-mi:se cu. errre, la pag. 227. — Voiu: aminti despre marcanta assâmuire de forma:
in
si de technica, ce ar6: acâsta fibulă, cu alte multe mici podâbe de acellasiu felu, aNate
UI

in Burgundia, de d. Baudot,
“Europa centrale, si nai cu stema cu celle desgropate la Charnay
Câte d'Or. Dijon, 1860.
Vedi Ardmoires de'la Commission des „Antiquitis du depui toment de la
pl XII si XXVI. | |
BC

lui naturali. D, de Li-

2. Tab. XI representa: obiectulu iin inarimea, (66. milimet.) si colorile
“nas îllu descrie (op. cit. IL. p. 227). | .
 220
adeco. prin passer ellele culcate pe: muchia superiGre din dossu, si. prin.
celle xastignite pe faci'a conciului , totusi suntemu addussi a-numeră .

RY
si cunun'a, de ]a Novo: Cerkask” printre productele acellei. arti, care,
„aci mai multu de câtu ori unde, se invederâdia ca. legata de tradi-

RA
-tiunile si de practicele Orientelui iranicu,. pe când. ea, de alta parte,
este menita, a inilosi si. mai tare. in tierrele, pe: atunci. ânco cu. „lo-

LIB
tulu barbare, alle Buropei nordice Si. centali. _ DE
SP nt” adevăru, cu „tote co în. presentia. unei gemme: antice: seulp-
| tata cu ua perfectiune. classica, ne simtimu obligati a constată, in a:

Y
Ă cea cununa de la Novo- Cerkask R, indicie netagaduite. de arte ellenica,

SIT
(faptu, care de altumintrele se veproduce adessea pre. monumentele |
barbare, care mai tardiu au fostu impodobite cu vemasilie: alle anti- .

ER
cuitătii classice , nu ne înduoimu totusi de.a recunndsce , în. giu-
» vellele de provenintia, ca-si orientale, „pe care! le citaramu, “produetele,
celle “mai. vechi, alle, acellei axti a corfaurariei. ingradite (orlevrerie
IV
cloisonnee), care. mai apoi a luatu ua asiâ mare desvoltare la. „POpo-.
UN

rele de. origine germanica., mai. allessu cându ,. de la allu pet şecolu
incâce,. elle au întratu in relatiuni mai frecuenti cu Tmperiulu romanu,
inceperidu, chiatu de atunci ai attacă si ai stirbi teritoriu. |
R AL

„1. Pe mai. “multe” din obiectele de ovfauravia, ingradita fabricate de cătra, patarii, Ger-
„maini din primii secoli ai mediului-evu, se vedu adaptate, camee .si. alte petre dure, sculptate
NT

mai de 'nainte de Elleni si Romani. - Să citâmu numai “frumosulu Vasu de onyce - cu hasso-
reliâvuri grece, din hissoric'a St. Maurice dW'Agaune in Elvetia, alle: cărui picioru si capacu.
sunt ornate cu grossolane ingraditure de sticla rosia si. verde (vedi Ed. Aubert, “Trâsor de VAbbaye
CE

de Saint Maurice! d'Agaune. Paris, 1872; pl. XVI- -XVIII) ; apoi. Evangeliarulu reginei lombarde
Theodolinda, - diin tathedrala, de la Monza, impodobitu cu petre gravate antice (vedi J. La-
barte. Histoire des arts industriels, Paris 1864, pl. XXXIII). Aru fi de prisosu,a mai. gramadi
I/

exemplele forte numerâse de assemeni impestritiări de arti. S& ne mai dămu numai satisfac-
tiunea “unei confirmări a faptului, din partea, d-lui de Lasteyrie,: vorbindu chiaru: de cunun'a,
AS

de la Novo-Cerkask, (op. cit. p. 67): «Ne nous; arretons „pas au camee. „Nul doute que |
acelui- -ci ne soit de travail grec. Il aura 6t5 enchasst. dans le diadâme . comme. un: des plus
<pr&cieux joyaux dont on pât Porner. „Mais ce n'est lă quun objet rapporte , tout ă fait ac-.
UI

«cessoire , qui ne prâjuge en „rien la, provenance de la couronne. elle-mâme.. Deux . circon-
<stances de nature tres diverse prouvânt que celle-ci est bien un objet. de fabrication toute
«locale : - d'ahord les „pendeloques suspendues ă la pordure. infericure. du handeau, ornement
BC

<que plus tard les Byzantins empruntărent, mais dont Pantiquită classique n'offre pas d'exem-
«ple; - puis, autre ornement dun gout douteus, la range, de fi igures. d'animaux, „qui surmon-
ţent Porle supârieur»,
 Se nu ne miră dâru: dăco, prin vegitinile infândate alle Obi: Si
| Volgăi si mai pucinu ânco. .dâco. pe tiormurile Palus-Meotidei, aflămu

RY
vemasitiele.. celle mai vechi. alle. „unei axti. speciali,ecare, impreuna
:cu
principalii ei cultivatori, Colhii „au trecutu, mai apoi si treptatu, în

RA
campiele -romanesci de sub. Carpati, pe. mal ile pahnonice alle Du-
„narii centrali si. în „câte-va: decimi de 'anni,'sa respanditu pe ambele

LIB
pole alle. Alpiloru, in Lombardia si Burgundia, apoi in: Gallia, in. lbe-
via în“ Britannia, ba chiaru în „paste, “Sa'si inapoiatu la: bastin'a
strahuna a. poporeloru gothice, la vagaun'a. odraslei loru, - aggina. natio-

ITY
- nul -in Scandinavia.
a, constatare. de felulu acesta este, ncaparatu de. unu mare inte-.
ressu,, cându' mai allessu cugelămu la lipsa, mai completa, in care

RS
ne aflămu de marturissiri Jilterarie , . clare. și positive, despre convie-
_tiuirea.. unoru: popâre de” origine -si- de. limbe cu totulu -differite, in si-
IVE
nulu acellui : noianu. geograficu, cărui'a. scriitorii. antici /i au datu nu-.
“ mirea' asiă de vagă de Scythia. . Cu tâte acestea, atâtu documentele,
UN

Gr cumu mai critice;: „remasse de -la Elleni: si. Romani, câtu si. Je-
gendele . aşiă. de nebulese alle. vechiloru Celti. si Scandinavi, atâtu ra-
rele si pâne acumu pucinu elucidatele monumente. epigrafice ; si. tra-
AL

ditiuni mai posteriori alle Iraniloru, câtu si acellea ânco si mai dif-
„fuse, alle Turaniloru, tâte celle spusse in crampeie desmadulate de
TR

istoria si: in graiurile” imbrobodite alle basneloru betranesci, ne in-

temeiâdia a: affirmă,, - fora de a pute dovedi,-co acolo in campiele”
N

netiermurite alle Seythiei, Sau intelnitu si s'au invrajbitu ori s'au in-
CE

N fratitu, adesse. si pe rondu, nenumerate orde ânco nestatorite de 6-

“meni din familia asiatica 'a Iranului, de 'Turani nomadi, pribegiti de
prin infundaturile” nord-ostice alle Siberiei, si apoi ânco de Ariani,
I/

"cari, sossiti - mai antâi de la 'vesaritu în Scythia, cu: numirea strave-

AS

chia. si generica, de. Cimmeri scu de Kimri, au -pornitu de acolo spre

ă appussu, si une ori sau si intorsu mai tardiu la confiniele vestice alle
UI

Asiei, -purtându la aceste înturnăni numele mai lamurite de Gallo-

ş Celti si de Gothi.
BC

-rrăais 48 Getarira sive Gothorum origine et rebus gestis, IV.

d
 N

299
e m

în-
Deco, cea mâi mare parte. din faptele acestea , pe caree logic'a.

RY
tuitiva a istoriei ni le impune, n'au: pututu. află. pâne acuriu confir-
„mări depline in documentele .scrisse, apoi cu câtu mai mare pretiu
„trebuie să aiba. pentru noi, unele monumente plastice, din -allu că-

RA
a
“roru studiu reessu dovedi pipaite” cumu co, in 'sinulu acellei ţiârri
“Scythiei, cu populatiuni variate , amestecate si: flucti6se, a existatu.

LIB
la: diferite monumente, nu ânco bine determinate în 'chronologia, ua.
arte, căreia,' une ori un'ă singura, 6ro alte. ori mai “multe impreuna o

Y
din acelle popâre, au datu caractere ce au: remassu totu. -acelleasi,
„cându fia care din seniintiele indessate in Scythia.? Si: a aflatu în finc,

SIT
pe terrâmuri mai: multu s6u mai pucinu departate, unu locu stabile,
unu asiediamentu definitivu, ua. patria a sa propria !. LL

ER
Intru despicarea. : si: cercetarea - elementeloru eterogene,-fa elle .
attingatore de. credintie religiose, “de conditiuni topice: alle * naturei,
IV
de conceptiuni esthetice, s6u de procederi industriali, - in. drept'a, pre- |
tiuire a “elementeloru ce se afla iintrunite in .giuvellele scythice de.
UN

care ne occupămu, constă, dâco nu ne' amagimu, “unu. interesu ce

trece cu mite preste, marginele vestrinse alle uneii simple curiozitati
AL

de anticuariu: DOD SI a a A ta ARE E aa

R
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
LIB
ITY
RS
N.

„ Form'a. cununei, de la Novo-Cerkask, - lassându. de. ua câmu data in

IVE
laturi largimea si ornamentatiunile ei, - este intwadevăru aceia a con-
ciuriloru: cir culari,: “cari incingu: fruntea. regiloru asiatici, mai cu s&ma,
UN

pe monetele parthice : alle dynastiei Avsacidiloru din. cei.duoi ultimi -

„secoli -ai. erei. antice;; 'precumu si: în :cei.duoi dantăi- ai modernei '
Mai toti acesti suverani ai "Persiei prta pe capulu loru, ua: diadema,
AL

s6u' fassia netteda, legata. la: csfa, cu cordelle ce 'aterna, si care, sub
numele : de: Iostă,: aveâ. unu. caracteru. sacru, in usurile religisse alle
TR

Mazdeismului. . Totuliu face :a.- crede assemeni co;'spre:a intari pe capu

„cununa: dela, „Novo- Cerkask , capetâiele. ei de dinapoi trebuie .se fi
N

„.fostu. legate cu cordelle de stofa , alle. căroru funde falfaiau negresitu

CE

la spate.
| Cata totu „de. ua,, data să
to constatâmu co “acest pretiost obiectu de
| orfauraria. este. de ua contextura .destulu de solida, spre a pute fi pur-
I/

| tatu , si co ellu nu are de locu acea structura friabile si „precaria

Sau
a diademeloru: funerarii, facute din foilie subtiri de aueu, ce
AS

antice, precumu. mai

1. Aceste typuri so potu. vedă. in.multe opuri assupe "a nunismaticei
UI

Arsacid arum Imperiu m. Paris 1725; —£. 0. Visconti, Iconogra phie ancienne.
"cu stina: Vaillant,
Tresor de numismatique ct de slyptique. Paris, 1800; — Ad. de
Paris 1811; — CH. Lenorniant,
BC

ct Liconographie des rois de Perse Arsacidos, Paris

Longperrier, Mâmoire sur la chronologie
1853, etc, Si
 204

passitu. in mai. multe: in bogatele morminte alle Tauridei. “Intr'ade-

RY
văru, placa captusila d'in -care ea se compune , migin'a - lipici6sa “si:
compacta 'cu 'care este implutu golulu: de: la mijlocu, celle doue com-
-missure nobili: de ambele laturi, tintuirea si ferecarea tispena a orna-

RA
menteloru de totu felulu, tâte in fine dovedescu co acâsta cununa: a
„trebuitu se impodobesca capulu unei 'pers6nne egali, in timpulu vie-

LIB
tiuirii ei, si co ea Pa insocitu pâne si in mormântu. Ă
| Chiaru si intru acâsta, constatămu unu nou punctu de assemulire.
cu pod6bele de capu alle regiloru Parthi , cărora, precumu faceau si

Y
“facu ânco toti monărchii Asiei, le placeă. a purtâ mereu insemnele.

SIT
„vegalitătii loru, „Spre a se deosschi in: Ori : ce momentu de ai locu
“suppussi. Sa Sa a
“Se cuvine ânse se marturissimu.
ERco
+ monetele Arsacide
nici: pe faca, nici: pe 'muchiele diademeloru! regali ,: :ornamente 'că: a-
IV i nu ne: arăta :

celle 'ce: se vedu dispusse SI suprapusse pe corână soythica. de care

ne. oceupămu.: Numai pe'coilulu;; numita CIjdari is;? sâu: mai:-bine
UN

"pe: mită camu conica, si. trunchiata, la vâriu, pe câre au purtat'o. unii
regi al | Armeniei din primulu :secolu inainte de Chr.; si mai. cu s6&
AL

ma pe aceia a vestitului si nefericitului Tigrane, victima rasboieloru..

dintre Mithiidate: și Pompeiu, numai pe 'acei'a. se. vedu figurându Gre-
R

care ornăinente. "Cea mai : interessante: pentru. noi; este. de siguru. a-

ceia care. se invederâdia pe ua drachma: :de argintu, unde. se deos-
NT

„sehescu, gravate: pe. fassfa diademei, doue. mări.” acăile, afruntate si *

despartite printr ua. stea, pe cându muchiele conciului sunt impodobite
CE

cu siruii de margaritate, 6ro pe partea de dassupr a se inaltia, radie |

si tianghiuri, “formate. din perle suprapusse.* „“Acâstai" cununa; pe
I/

care o) acopere « capelăie «ce aternă pe

la spate. unu felu de gluga. cu
AS

1, “Antiquitds du Bosphore Cine, aL îi si ru. .

UI

2. Quintus - Curtius, Ul, 3 :: «Cidarim Pers regium capitis.. vocabant' insigne ; hoc cerulea
«fascia alho distincta circumibat.» » — SH ao, pi 12. Baie scuu Alsape. — Duliuș. Pollua, Ono-
mast. VII. Ş 58.. - i:
BC

3. Tab. VI fs. 3, — Bxiste si unu: granatu yrianu poitocaliu, pe care acelasi capu cu:
„aceiasi Cidaris, se vede frumosu sapatu, în întuglio, —- Fi Lajară, Recherches sur le culte.
dle „Mithra, Atlas. DL LXV, fig, 18,
 235

grumadi si. pe urechi, ne presenta, int adeveru ua assemuire destulu

de miare cu diagem'ă de la .Novo-Cerkaslk.

RY
- Dâru, deco, 'amu.. voi, -se. aflamu. printre xepresentatiunile figurate
alle anticuitătii, ua podba de- capu onorifica. si gemmata., care .sâ'i

RA
„fia si.mai: analoga. prin forma ei, ne amu, vede siliti s sarimu. de
„ua data. cu siesse şute de; anni mai in coce, spre â. mentionă,. Cu-

LIB
nun'a. ce p6rta imperatulu Ţustinianu , si mai allessu pe aceia a.so-
ciei salle “Theodora, in mosaic'a, istorica, cea mare, s6u ctitorâsca, in
biserica, Siuni Vitale in, Ravenna.! Si aci, in adevăru , vedemu ua

ITY
fassia lata de. auru . inconjursdu capul imperatessei , asiă în câtu

color i; are aternaturi, care nu cadu pe feante, ci devinu mai langi la

RS
tâmple, si-n: fine ne. presenta, pe. muchi'a ei. superiore, ornamente
inaltiându-se isolate. Anse pe cunun'a. imperatessci “Theodora, acelle
IVE
- accessorii nau unu caracteru asi bine. determinatu ca alle cununei
UN

1, "Tab. YI, fs. 2. — Suveranii byzantini au pastratu si mai. tardiu, acestu felu: de podha,
pentru capu. Dâro se: cuvine; cellu pucinu aci în nola, se marturissimu co d. de Linas a aflatu, .
“ întrua, epoca cu multu mai invecinata, negresitu' de. timpulu cându s'a lucratu si s'a purtatu
cunun'a de la Novo-Cerkask, na pod6ba de capu diciescă cu' multu! mai „apropiata de cea
AL

„seythica, de câtu celle imperiali byzantine; d-lui ânse, impinsu fiindu de ide'a co giuvellele -
acolo
d'in moviba de la Donu trehuiescu, attribuite unoru antice orde de. Turani nomadi, veniti
cununei nâstre', de latele si naltele conciuri ,
TR

“din părtile Siberiei centrali, a assemuitu form'a

porta: feancile Khivite -
ce purtau odini6ra, muierile Tatariloru' Mongoli, precumu astadi ânco le
chiama. adi la dînsele
- Mordvine si Ciuvasie,. si. care, adoptata fiindu de tierrancele russesci, se
p. 189),. mai norocosu în rondulu acestia, o asse-
N

| Kakosnik. Dâro totu d. de Linas (op. cit. TI,

Cypria, despre care d-lui pre-
miuriesce si cu inalta, cidaris: s6u stefane a. chipuriloru Afroditei
CE

lutu fârte interessante, din collectiunea d- lui Baronu IL. de

senta, desemnulu unei statuette de
aceste cuvinte: «Il devient,
'Maricourt, la Vendome ; (vedi la noi, Tab. VIII, fig. 9), adaopindu
râgnent entre les deux coiffures; mâme
«maintenant facile” de constater les rapports 'directs qui
fustes -mobiles, mâme. tendance ă Pornementation zoologique.»
«ontourage de rosettes et de
I/

in desemnu.: passeri cu aripele inaltiate, unu patrupedu (?) aripatu, si ramuri

(Noi deossebirmu
une parcille affinite n'a rien
de plante, din care unele paru a fi feriga, 7tpts). - “«Au reste
AS

; le fond de la population. eypriote! ctait asiatique comine le culte particulier

„de surprenant
ou ă& Amathonte avaient une forme
«ă, Vile, et les-attributs de la dâes se 'vântre ă Paphos
du continent par les Phâniciens.> - Aceste ultime allega-
«traditionelle assurâment importe!
UI

dovada, pe care o priimimu cu ua,

tiuni nu facu alt'a do. câtua intari, printr” ua, fârte puternica
viua pecunnoscintia, de la cruditulu nostiu collegu , cugetulu nostru cumu co totulu , în cunun'a,
diciti'a asiatica a generatiunii ; respandita la,
BC

- cea mare de:la Novo- Corkask aamintesce despre

lrani, la Semiti, la, „Prysi „la Seythi, si la Elleni, sub numirile de Anaitis, Astarie, Mylitta,
Artimpasa, Atrodite si altele, ”
29
fe
 | | „996

n6stre: seythice ;; acolo sunt simple. rosette cu dispositiuni arbitrarie,

- formate din petre. pretise; „aci sunt 'copacei,. 'passeri, pătrupede.

RY
"Să ne: oprimu unu 'momentu assupr'a acesioru din urma, Si adeco
assupr'a. renniloru SI - capr elor u siberice, ce stau in picidre, s€u > - Spre

RA
a ne servi cu unu termenu technicu allu' sciintiei: heraldice ; - assu-
de
pr'a animalelor trecendi; (anim aux passants). Amu: puts, mai nainte

LIB
tote să citămu, chiaru. printre giuvellele de provenintia siberica care
ua
se “pastrâdia astadi in museulu Ermitagiului bin St Petersburgu,
cunună. circulara, „compussa din. tr ei cercuri tubulari. de auru, super-

Y
pusse si despartite intre dînsele! prin doue. sire: alternate de. cornaline

SIT
romboidali si de perozele rotunde, ingradite cu. au! de- -assupr'a . cer-
_cului superiore: sunt asiediate, de” fia-care parte, câte doue. figure. de

ER
ledice s6u de pardali, siediându culcate, pe josu (rcmpaints, in limba
heraldica) si dispusse astu-fellu: ca cele. doue de d inainte. să: vina
IV
cu' capulu, un'a in facia altei'a. Si a d
„Să nu 'uitămu assemeni co ua; diadema camu de acestasi. tu se
UN

“mai: afla si printre obiectele: descoperite in gorgganulu Hohlaci;* in-

tr acesta ânse, ua vergeâ tubulare de auru, de trei ori incolacita as-
supra! si-si. lipita da. lungulu linielori de contactu, pâi la „susu si josu
AL

câte unu siru de animale" fantastice, care. ni se presenta da ron-

R

'dulu, muscându-se pe i inapoi , „câte doue doue.. Acestoru. animale

nu se potu dă numiri positive,. coci. desi au corpuri stâreite de pa- |
NT

trupede, ânse boturile si labele, peste messura, lungi, -le sunt niai
multu de bellauri s6u.. de passeri rapilâre ; la. umeri, Și la: copse,; elle
CE

porta incrustate, petre scumpe seu migme „de colore rosa ŞI cerulia, |
Gro la ochi, mici: topazuri. | aa
I/

Se vede deo co. în amendoue. acesie.. di „deme. scylhice, - si. ma i

AS

Ș 1, “Tab. VI, fig. 1 vopresenta. acesta, diadema redusa! la a din mazimoia ci naturale:
D.. „le Linas a, dlescriss'o (op. cit. IL p. 229). pa po | N
. Tab. JUL, fig. î.: D. de Linas, care se „opresce assupra acestei .“diademe,, (op. “cit. n
UI

Dag. 221) afla in animalele ce.o decora, gi “fi sâu sgripsori cu corpuri de patrupede. Se no-
tămu totu de. ua-data co “celle duce biaciare din - thesaurulu de la Novo-Cerkask, din care
un'a, este representata, la “Tab. V, fig. 1, au .ua structura forte. assemulita, cu d. acestei diademne,
BC

cu deosschire ânse co braciarele sunt formate Win spirale elastice, „pe cândi diadem'a fiindu
rigida, se. deschide numai la ua commissura laterale, si apoi &rosi. co. animalele de pre bra=
ciare sunt Grecumu dilferite, in câtu (d de Linas le crede a fi zinoceri fantastici. |
 227 |
nâgligemu aci. multe de felulu loru, aflatore. in acellasiu Museu, - f6-
rele sunt -de: alte specii . si poslurele loru diferite . de alle. patrupede-

RY
loru din! cununa maâre de'la Novo- Cerkask.. a II

- Dero; despre inttehbuintiare'a. acellorasi specii animali, scu cellu. pu-

RA
CINU unoră : cu multu mai assemuite, dreptu ornawmentu culminante
la ua cununa regale, possedemu dovedi, marturissite prin monumente

LIB
plastice alle'artii. vechi. Din elle, se vede co aceslu usu nu a fostu
cu totului strainu poporeloru asiatice, in anticuitate. . ata
„Cându adinsori. aretaramu analogia ce existe intre diademi'a n6-

ITY
„stra, semenala cu genmnie, Si acellea,. ce- po: la pe: cifigiele. loru --Mo-
netarii, cei mai „multi din regii Arsacidi al Persiei, noi cu Vinadin-

RS
„sulu n amu facutu exceptiune . pentru, unii di in acesti regi, a căroru
podoba 'de capu, cu totulu 'differila ca forma, ne presenla, sub. unu
alti punctu de vedere, ua. “assemulii re. ânco si mai ishilâre cu cununia
IVE
e care ne oecupămu. "Acestia sunt regii, cari au inloenitu diadem'a
aditionale a monarchilorua din dv nasti'a loru, printe” ua “milra sfe-
UN

zica, scu 'ovoide , bogatu impodobita cu unu intreitu siru de perle,

avendu âdesse câle unu coriu de “auru asi6dialu. la templa, si “in
fine, put tându „la unii , tocmai, de- -assupr'a unu “mare numeru de
AL

mici figure de cerbi, siediendu josu si: insirate pe ua linia. ascendente

de la frun te. in susu ,:si apoi descendente. pâne la ela, în sensulu
TR

longitudinal e“ allu coifutului. Aceste animale, pe care le vedemu in cl-

» figiele de. pre monete, infacisiate pe ua scara, mullu pre merunta, ca.
N

se putemu bine distinge caracter ele ce. deossebescu pe cerbu, de rennu,

CE

„se: afla in „deobste in! "numeru de oplu, si. sunt vonduite astu-lelu ca
ste să aiba 'capulu intorsu spre crescetulu mitrei ; prin urmare celle
duoe ce se: intalnescu in -verfulu ci, se, alla facia in facia, ca si ca-
I/

si rennii , Is spușsi ânse „orizontale pe muchia superiore a CU-

| prele
AS

nunei de la Novo- Cerkask.

„Nuunismatii , incependu, de la betrânulu Pelerin, au recunnoscutu
Di e celle mai vechi Si. mai frumâse, din monetele ce -pârla. acestu
UI

pu, in (ta. con nplicatiu nea sa ,. effigi'a allu sieptelui Arsace, sâu'a
regelui Fraale,, II, “fiiulu lui Mithridate , carele a domnilu. in Persia
BC

1, Tab, VI fi, Asi 5,

d
 928.
de .la. annulu 137 inainte de .Chr., pâne. la annulu 129, SI. carele,

RY
urmându domniei glori6se! a, tatalui seu ,.avă 88 incerce totu: atâte
„nevoi, câte si dobândisse successe.! Totu asiă mândru de glori a
parintâsca, câtu. si doritoriu a'si castigă amiciti”a. Elleniloru din Asia, |

RA
preste cari ellu. nazuiă se domnesca,. ellu îsi: dete; pe. rându, pre me-
dalliele salle, titlurile, totu atâtu: de pomp6se . câtu si. de -felurite, de:

LIB
BAXIAEOS. BAZIAEQN, META AOT APXAROE. ' ATTOKPATOPO:, - ETEP-,
TETOI, PIAOIIATOPOS, EIIOANOTS, ATEATOT, DIABAAHNOS, BEOIATO-,
„_PO% NIKATOPOS. Ş “

Y
| "Aceste legende, preschimbate înîn urm'ă fa-câri a din imprejur iile de

SIT
capetenia alle acestei. domnie asiă de. turburale, sunt totu-d'a-un'a . dis- |
pusse, pe reversurile “moneteloru, în jurulu imaginei regelui Arsace T, Ă

ER
intemeieţorulu dynastiei, siediându pre unu tr onu, purtându i in capu ua
mitra conica cu funda santita osti la spate, si. tinându i in mâna ar culu
parthicu. Fraate II, voindu se si intinda, dominatiunea dincolo de
IV
Eufrate, preste possessiuinile remasse in stepanirea Seleucidiloru, dupo .
UN

cuceririle. tatalui seu, se incercă mai antâi a'si castigă unui alliatu în
per sânn'a, cumnatului. seu, regele Demetriu II Nicatore, pe care Mithri DI
date, dupo cela. invinsesse silu - oprisse “in. robia, *sblu facusse gi-
AL

_nere, dânduii de socia, pe. fiica-sa Rodoguna, si totusi illu “tinusse

departatu. in Hircania, tractândulu ca pe unu copillu si tramiltti6n-
R

du'i',- ca se se: jâce , arsice de auru. 2 Spre a'si aitinge scopulu ,

NT

Fraate dete drumulu lui Demetri iu, „pentru. ca. ellu să atitie greutăti
si nevoi regelui Antiochu VIS. Sidete | s6u Evergetu , fratele si. ur-.
CE

masiulu Tai Demetriu. Cu tote aceste” uneltiri, regele persu avă a

sustine. in contr a Seleucidului, unu aprigu rasboiu, in care. mai de”
„multe ori Parthii fara, rasbiti de ostirile, numer6se. Si mai bine ap-
I/

| provisionale alle regelui Syriei. | A

AS

„«. Dâro acestuia, necumpetatu in lacomia sa de. averi, ÎL plesni i in

| capu. cugetulu indraznetiu. si nelegiuitu de a rapi: bogalele comori
UI

alle: templului. ce se. află in tinutulu Suzianei , numitu Elymais, 3 ba, |

chianu ânco de. a se. insură cu : dieitia de acolo, Nanae Sa Anaitis, i
BC

e
1, Tistinits. XXXVI, 10;- SLI 1.-£. 'Q. Visconti, Iconographie grecque t II, p., 320, + TI; p. 56. .
2. Flavius Iosephus. Antiq. Jud. XII, vrir.
3. Strabo. XVI, s, 18, vorbesce despre templulu Elymaidei.
 229 .
spre a: se indreptati astu-tela la: possessiunea zestrii - ei santite. Ba-
nuindu aceste: scopuri 'sacrilege: alle “regelui strainu, preotii de acolo

RY
amblara : cu viclenia ; ei deschisseră, -Decuviosului monarchu * ussile'
templului ; dâro: Antiochu nu mai essi d'intr'insulu, coci îsi alla mOr-

RA
tea chiaru - in sanctuariulu ce voiă să profane, |
In acellasiu timpu, regele Fraate, luându in sembria, unu ajutoru

LIB
puternicu de ostasi “Scy thi, sdrumică părti părti, armata ellena; pe
care acumu o 'des smedulasse” lipsa de ronduisla si de disciplina.
Asiă dâro, nu fora de Gre-care cuvinte ! a pututu : multu-eruditulu

ITY
E. Q. Visconti să attribuie acestoru successe, dobendite assupra re-
gelui. nelegiuitu, care amenintiasse si insultasse pe dieitia Anaitis,

RS
acellu ornamentu neobicinuitu pâne atunci, cu care invingeloriulu
impodobisse coroma. sa regale, adeco. acei "cerbi siediendi, ce se
vedu d'assupr'a.. mitrei lui Fraate II. | |
IVE
Sa constatatu prin meritosele, lucrări alle lui Creuzer si Guignauilt, 2
alle . lui Felix Lajard? si “Fred, Windischmann , 4 co Diana pei sica,
UN

1. Polius. Roliq.. 1, XXII, a, . „i

2. Fr. Creuzer, Religions de PAntiquitâ:; ouvrage refondu, complete el developpe par J, D.
Guignault, t. IL, liv.. IV,-si nota 7. Paris, 1849.:
AL

3. Filip Lajard, Recherches sur le culte, les syinholes les altributs de Venus, cn Orient ct
en Occident. Paris, 1837. a
TR

4. Fr. Windischananii, Die porsische Anahita oder Anaitis. Ein Beitrag zur Mythenge-
schichte des "Orients; în: Abhand.: der K.. Bayer. Akad, 1 Class. VIII B. Miinchen, 1856. Vedi
de Li-
ânco : rang. Lenor "mant, Artemis Nanza, în. Gazette. Archcologique, 1876. p. 12. — D.
N

de pre
"nas (op. cit. p. 873) resuma, in urmatârele rOnduri, .celle altingetore de acesta dieitia,
oii elle
“ultimulu .autoru citatu : «Les Chald6o-Babyloniens honoraient, sptcialement â Frech
CE

un grand temple, une antique divinit& femelle dont le nom Nana (hellenis€ en Novaia. -
«avait
ct s'appe-
«revient frequemment: dans los textes cunţiformes. Elle âtait: Pâpouse du dicu Anou
Apres avoir pris naissance en Mâsopotarnie , le culte
<lait aussi Ana, Anat, ;en grec: "Avatus.
au:loin sous influence de la civilisation chaldco- -haby-
I/

- <Anaitis- et ces: noms rayonnărent

suivit trois directions, ă louest, au nofd et â.est.
«lonienne : cette propagande
; elle s'intro-
<A Touest, Anaitis gagna:la Palestine chananâenne d'oă elle passa ă Carthage
AS

chez.. les Egyptiens. au temps 'des. conquttes en. Syrie de la:xvine ct de la xixe dyna-
"«duisit
la deesse chal-':
«stie. Au nord, PArmânie, le Pont, la Cappadoce et la Phrygie adoptărent
dans le bassin supericur de
UI

«dtenne, dont I6 culte sâtendit a Vest, en Perse, en: Bactriane et

Die Miin--
«PIndus; les: monnaies. de la dynastie des. Kanerkes portent. son image. (Grotefend,
von Baktrien, p. 46 et sq.—IPilson, Ariana an-
«zen der griech. 'parth. und indoskyt. Kânige
BC

«tiqua. p. XI et XII.
(65 av, J, C.): reintegra solennellement dans le temple d*lirech, Vantiqţue
„s Assurbanipal
 Anăitis, s6u. Nana, eră ua, dieitate 'allu cărei. cultu, assemuitu. de.

RY
scriitorii elleni si. latini, „cându . cu. „alla Artemidei, cându:. cu, allu
Vinerei-Astartea , si. infacisiându , in 16te, casurile, puterea. produce: -
târe a: -naturei, .erâ.. respandilu im. t6la- Asia, apusâna, de.la: -malu-

RA
rile Rufratelui- pâne.- la. tiermurii . Pontului-Eusinu. Aci, dieilia. aveâ.
mai . multe empluri ; “si inle. altele ; anu sanctuariu “vestilu, la

LIB
Zela, cetate din. Cappadocia.. Pontica ; 2. acolo Persii, serbau pe: far.
care annu, prin. festivităti, solemne, isbenda ce ei: casligașse, odi-,
“nidra assupra. “poporului. vasboinicu | alu Saciloru. Pa

Y
4

„Aceiași. divinitate, eră si dieiti a. cea. mare “a: Arm eniei „-cunno-.

SIT
i
CI e
, ae : : « i , . . ' . :
pi Pa
e pe.
HR a.

_«statuode Naba que depuis seize .siteles les rois dElam av aieni enlevâe el transpor lee ă Suze.

ER
«Les principaux sanctuaires, connus dVAnaitis se trouvaicut:.ă, Zela (Pont), fondation de. Cyrus |
<apres avoir triomphe des Saces; ă Comana (Cappadoce) ; ă Acilistne (Armânic) ; 2 Dânetrias,
de
«pres W'Arbelles (Assyric); en Lydie; ă Elymais, en Porse. Ces : sanctuaires possedaient'
IV
«nombreuses terres et ctaient desservis.par une multitude. de ninistres des deux sexes, Slra-.
«bon designe sous, le nom. dEmyo (Bellone) la div imite. adorte a Comana, mais le gâogra”
UN

TR |
«phe a soin d'ajouter que c'est: la Diane importâe de 'TPauride par Oreste et Iphigtuie (ÎI,
«4; xx, 16; XII, n, 3; ur, 37; XV, m, 15; XVII, 1, 4). Pline (XXI, 24); rapporte: que les Ar-
<inâniens vânbraient un trâs ancien simulacre dAnaitis en or massif;. les soldats. romains le .
«volărent durant la: guerre de “Mare-Antoine contre les Pazthes. Agathange, secretaire . du-roi
AL

<d'Armenie Tiridate : qui, le. premier. embrassa le. christianisme au conimendement du ve si&-
«ele, parle encore des temples d Anahid que son. mailre, detruisit conjointement avec. saint
ie |
R

<Gregoire Vllluminateur. |
«Anaitis €tait- figure” en Egypte sous des noms ct des aspects div ers;+ v&pondant ă:son
ă dou-
NT

„«ble .râle.: Qedescht ou en apparait- nuc, debout sur un lion passant; elle -a.' des serpents
< dans la main .gauche, un lotus dans la, rnain droite;. sur. la tâte, un : disque 'compris entre .
«les cornes d'un croissant aux pointes tourntes en air ii. La couronne a tour coilfe.
CE

„la Venus Archaitis des rnonnaies coloniales de Caesarea :Libani (ancienne Ark), la Baallis -
«de Biblos, PAstartă de Sidon et parfois aussi YAphrodite de Chypres. Mais 'la. Diane dE- -
«phese porte le mâme. atribut, et. les bas-relicfs cappadociens de "Boghaz-Keui inontrent une
- „<femme en, robe talaire, scâptre et caducâe en main, debout-sur un. Iopard - passant. la tete:
I/

<orn6e de la, couronne ă tours. Une Dicho placâe -contre la deessc. „pouverait, ă dofaut dau-
«res argumenis, quiil faut voir la: un. simulacre” WAnailis Astemis: _ E
AS

. Cu placere'amu constatatu în aceste rânduri, scrisse cu multu. in urma redactiunii. primi-

tive a presentelui, nostru memoriu, -curnu: co cercetările facute de. d Fr. Lenormant assupr'e a.
UI

"'dicitiei assvriane 'concordau cu alle nostre. a a

1. Acesta localitate este vestita prin victori'a. lui Mitturidate cellu: mare! assupr'a, Romani-
Joru, „si: prin răpidea: invingere -a lui. Farnace ! de cotra,' Cesare, carele de acolo, indata, scrisse
BC

Ja Roma caracteristicele cuvinte : «Veni, „vidiprici 7 > a i

po

2. Strabo, XI, vu, & si 5,

 oi
scuta, sub “numele de Anahid. 1 Avihemid'a
e gr 'otera, stu Taurica,?
- adorata pe tidrmulu oppussu aliu Marii Negre
, de câtra poporele.

RY
semi-barbare alle regiunii. dintre “Borysthene si Tanais, si denu-
mita: de- “dînsii 49 tinpasa, de” pre cumu ne spune Trodo
tu, care o

RA
assemuiesce si cu Vinerea Cetesca, Oboovta Ge "A gpodien. 5 paie
din mai
multe privi intie:, a fi. avutu assemuul:i radicali cu 'dieil”a ivanica a

LIB
“Pontului. si a Armeniei. 4 Apoi 6ro totu “in: acestu! cyclu allu
unei
divinitati” femeiesci orientali, pentru | care Ellenii inventau numiri coi-
vespundiatre cu Timbia loru, “cata se prenumerămu pe barbar'a Vi

ITY
nere cea 'viclâna. sâu amagitore, "A po06ien- "Amaoipoc,; 5 ce “si aveă tem-.
plulu in' Fahagoria, la gurile: Palus Meotidei. n |

RS
„Nu pâte fi induoi€la CO Gre- care animale si 6re- care plante erau
mai cu: deossebire consacrate. dieitiei „Anaitis, si, de Gra-ce cultulu
ci se află reslatiatu preste. ua.- forte: mare intindere de pamânturi, alle
IVE
căroru fauna si flora, variă into” unu “miodiu destuiu de sirtitoru, cala
meaparătu să- presuppunemu co “vegetalele si vietiuitorele , consanlile
UN

acestei dicitie "nu puteau”: fi intocinai acelicasi , in tote Tocalitătile:,

asiă - de variate “Sub rapportulu îysicu si “climatericui, unde acestu
| cultu se „află în. deplina vigor€. “Astu-felu istoricii anticuăitătii ne spunu
AL

co, în onsrea ei, pasceau vaci , în luncele mandse alle Eulratelui,

Si nu este mai pucinu adeveritu co, in: codrii. -muntosi al Caystrului,
TR

- ceibii Grau .„consacrati . Dianei din Efesu, a. cării origine asiatica, si

matura geneiatorie: sunt. marturissile. si de. căra scriitorii vechii,
N

„si de cotra, simulacrele + ei existenti. | Ni

CE

A, Strada. XI, x, 16; — Xa, VIU, 37, — “ Stophanus Byzaniinus. — Moses. Ghorenus.. |
Agathangelus. ete. —' Dio Cassius. „hist. rom. XXXVI, spune co Mithridatu, la annulu 688 u.c:
a datu unei localități. din: Armenia numirea, de: Toovatzts de pre numele dieitiei locali: “Ana-
I/

hit, si cu acesta, oecasiune' nu ne putomu. opri de'a alatură de acea denumire topica, pe alle
rîului si cetății Tanais,. in. prâjm'a cărora s'a, . aflatu thesaurulu. de la Novo- -Cerkask. Mai
AS

multu ânco, St. Cleineus Alexandii inus,' Protrept.: 5, da insăsi i dioitiei, numele de. Tanais.
2. “Pausanias, Lacon. II, XV $8. e
3. Morodotus, -IV, '59. i | DR |
UI

4: Vedi desvoltarea, “ acestei ihcotie in not'a, 7 a lui Guin, “a tom. IL d'in Symboli-
ca lui. Creuzer, Despre dicitia Tanais, :si respandire'a cultului ci, vedi anco si Morers, die
Phocnicicr. |, 616.
BC

5. Strabo,- XI, n, 10,

6. Imaginile antice presenta, pe Dioitia din Etesu sub form! a unui locu angustu, stu unei
 cerbi, “care incununa,
Visconti! , spre a, explică, cele optu figure de
«aceste animale erau consacrate

RY
ă mite a: lui Fraate IV, dice Co.
in Ctesifonu , in Babylo-
. «Dianei persice,. cea venerata. in. Echatana,
dieitia allu carei cultu :a
«nia si. mai cu Ss6ma. în cetatile Elymaidei,

RA
inimiculu lui Fraate, An- !
„«tostu amenintiatu . CU. profanare de câtra,
iă templulu. Symbolu- |
«tiochu Ever getu,, carele si cutezasse al. despu

LIB
mortea sacrilegului nu
«rile acestei. dieitie resbunatore, pe care nici
etulu mitrei. lui Arsace,
«0 pubusse imblandf, paru: co, de “pre cresc
cerbii: n potu fi ua em-
“camenintia, tsta seminti a, Seleucidiloru. Aci,

Y
iutielei si ai fagei,. apoi
, «blema a temeri, si. dâco. cumu-va.; sunt ai

SIT
. Parthiloru, isband'a
«se scie co iuti6la la, g6na asigură. arte dessu
definitiva». a e De
«loru
„In ceia ce privesce pe. Fraate u, acâsta este
atu, căci, numai. dupo ce, in mai multe rnduri,. ellu
ER
câtu «se pote. de adeve-
a luato la fuga ,
|
IV
de dînsulu.
dl inaintea. lui Antiochu, a. isbutitu în. fine -a triumfă
prin. felurite. argu-
Ipotesea lui Visconti mai, „este „confirmata, si.
UN

Lajard assupr'a. 'cul-

“mente. archeologice, adunate în scrier ea lui. E.
idei, pe care
tului Vinerei. Vosbindu despre, statuia colossale a Nemis
dreptu amintire. a
AL

Fidias. „0 sculptă, pentru, locuitorii. din Ramnus,?

“dintr'unu turnu; sînulu este. accopărita. cu
muie," “alu cărei capu porta: unu conciu făcutu
R

la, talpe si semenatu cu. differite vite cornute; houi, ă

ua multime de titie; corpuii, infasiuratu :pâne
e locali, de ambele lui laturi; câte unu siru
NT

tiapi si cerbi, are une-ori, mai allessu pe medalli

alle plantei sacre “Hâ a Mazdeiloru. — SE .
de phalli, care se assemuiâscu cu ramurele laterali
. cetăti ellenice din 'Taurida, precumu Fânago-
mai amintimu aci co mai multe din asiticele
cându imaginea Arthemidei Agrotera,
CE

via, Panticapea, Chersonesulu, porta, pe rvonctele loru, .

corbu; une ori, amendoue aceste |
incununata cu unu conciu in forma de turnu, cându unu :i Koehne.
distribuite pe aversulu si: reversulu . drachmeloru. — „Nedi
| „tipuri, corellative. sunt
-
- Muste du. Prince. Koutchoubey, pl...370, 400, 154, No. 8—17.
I/

„1. B. Q. Visconti, lconogr aphie grecque. Il. p. 63:

zEfrorca ante: “Pazavoăs) 7 :
2. Pausanias. |.. Ext Ş2—3: * Mapast5vos îi oraălove paza
AS

Sa-
- apă Selaooov today ?tg "Opoondy. zoo utv oizijocis £îmi Soddoon 7015 Au Spuzots stai, t4g0Y de ad
Spprarals, 203 dzapaleritos. Aonet 31 za
)dsons ăyw, Nepegecs; 207w fegov. î) Se păora AvSpunots
a: zâv Bapfăpuw v ozavriioa t prima 24 Tis Seo Tad=as” zacarppovi Bays “ră
UI

]
.toig azofăaiwv 5 Magazâv
căs "ASrvas, Ehetv AlSov Ilăpeto v, dv ws în! 2zetoyasutvots 7iYo îs Tpoamalov zioln-
oplaw îpzoâoy diva
Neuzoews , Tă zi d. insor Tijs Seo
St. Todzov (Palas 70v Mov „îeyăsazo, papa uiv eivat
mais de -repai Epet, TĂ ud zodov pahtas, ză detg
BC

. oripavos îhdpovs Zyto7 că „vs apăhuara 03 ptyaa”

sculptorulu, cându a.pusou pt căpulu dieruei uă,. cunuia +
dz. ptdAny. - Acestea piuru “a aretă CO
se arte printrius! învingerea Elleni-
de unu caracteru asiă de: ncusitatu, a avutu în cugetu
tati prin cerbi, stu cu allusiu ne la fug'a loru cea. „răpide, seu
loru si fug'a. Persiloru,: represen
loru,
spre ainintire a vre unui ornamentu distinctivu allu armaturei
e
 938
victoriei de. la Marathonu, si care purtă pe. capu, de pre <pussa lui
Pausanias , ua Corona împodolita cu cerbi si cu mici victori ie,
academi-

RY
culu francesu. adauge aceste cuvinte : «Câte-va medal
lie d'in celle
< disse incerte alle Ciliciei (si publicate de Mionnet),
câte-va medallie

RA
«asiatice cu: typulu Astartei s6u cu elfigia regiloru
Parihi, si in fine
«medalliele- latine alle lui Bocchus, rege alu Mauritaniei,
îmi dau oc-

LIB
«casiune de a. afirmă 'co cerbulu si victoria ! serviau asseme
ni spre
<a caracterisâ, s6u pe Vinerea-Astarte, s6u pe acea dieitate femeie
sca
«ce, sub numirile de Diana Persica seu de Anahid, eră identica. cu

ITY
| «Vinerea Assyrianas.
Cu tâte -co nu se observa nici ua emblema categoricu decisiva
întru acesta, dâro ne punemu intrebarea dâco nu este re cu pu-

RS
tintia ca se infacisiedie chiaru unu capu allu acellei Victorie, ce sym-=
bolisă pe. voluptos'a si purure triumiatore diejtia a generaliunii, a
IVE
cellu fraumosu bustu de amethystu si auru, care ressare tocmai in
centrulu cununei .de la Novo-Cerkask, printre. animale cervide, topice
alle Scythiei (rennisi capre siberice), precumu
UN

si printre alte attri-

bute ornamentative (passeri si copacei), totu acelleiasi dieitie consa-
„_crate, de pre cumu ne vomu si pute incredintiă mai în urma?.
AL

Nu voimu; de siguru, a pune unu pr6 mare pretiu pe rapporlu-

vile ce aru existe intre cununa nostra si aceia: a Nemesidei de la
TR

Ramnus;, totuși, nu ne putemu lepadă pe deplinu nici -de simtimân-

tulu care, in faca: originalei. decoratiuni a diademei scythice, amin-
N

tindu-ne mereu symboluri si forme usitate in religiunea si in artile

CE

iranice, ne: ind&mna chiaru a attribui unei intentiuni determinate din

partea mesterului artistu care a lucrato, folossirea forte nimerila a
acellei gratiose gemme' ellenice. |
I/

Amu isbutitu, eredemu, a dovedi co cerbii, impreuna cu. patrupe-

AS

dele congenere, variându de: pre localităti, si prin urmare co si rennii

cari figurtdia pe cununa, scythica, erau în regiunile frecuentate de |
UI

dînsii, aniinale consacrate: dieitiei iranice Anaitis, numita pole chiaru

si pe acolo, cu numele ei erodotianu, de -Artimpasa.; dâro ne mai
a

BC

remâne ânco de a cercâ se petrundemu enigmele de symbolica., ce

paru a: se ascunde- in celle-l-alte animale si plante, care completa
0

Si | „80
 ter, pare-mi-se, sas
decoratiuhea acellui giuvellt vegalu, de unu carac
e ; cu totulu ne- :
cru. Pâte .co nici aceste mystere nu ne Vor. veman

RY
|
4

intiellesse. : Să a:
mul U a fi vecunnoseutt iin. „passo-relievurile. sculptate...

RA
Au crediutu
Bozaz-Keui in „an-
pe stanele de la Tazili-Kaia: sâu Pâtra. scrissa, la
asiatica, “Anaitis: a
tica,. Ploria a Cappadociei , ! pe aceiasi: divinitate

LIB
e annuăli:, “nume:
“ Persiloru, adorata. la. Zela si serbata in. festivitătil
cu. Astartea , s6u .
Sacee ,. divinitate pe care Lajard *2-0. assemuiesce
Margalis, allu' cărei .
- Nlylitta;, Dea Syria â lui Lucianu, 3 numita, si:

Y
, se află in Big .
templu principale, descrissu de acestu autoru. ellenu,

SIT
ropolis: s6u Edessa, „cetate din Osroena. €-...
ua cununa, cu.
„Dieti'a,. ce se vede in acea sculptura. porta.” pe capu.
turnuletie s6u cidaris persica; ea stă în picidre pe ua:
jurata. si urmata fiindu de -unu numerosu, convoiu de: dieităt
IV ER leica, incun=:
i secun=:
ri de. -
darie,. de. preoti. si preotess e, de assistanti. intrarmati, de: purtato
aco-
danie si de. adoratori de: ambele sexe, alle „căroru iungi. siruri
UN

turi. de
pere. cu "rude „sculpturi, „estră angerle unei. : adunci infanda
ci

stânce calcarie. :De,

occasiune de a reveni Ta unele particulagi-
AL

Vomi av6 in curându

ejmuirei a-
tati, care au se ne; alintâsca. luarea. a-minte assupr'a. impr
R

co acestu |,
cestei dieităti ; de ua. camu data ne. multiumimu a constată”
pe. sioldurile unei. ledice;, nu este ..
NT

typu de : dieitate, stându in. picire

unu aplu isolatu. Ossebitu de, statuele: de, auru, „despre. care ne:
CE

suni vepre-.:
d. Vedi Tab. :1X, unde pastca” centrale .a scensloriu sculptate 'de' la Bogaz-Koui:
sentato in reductiune, de- pre. fotolithovrafiel e din opera. d-lui G...Perrot, “Exploratien arehâo- : -
I/

logique de la Galatic et de la Bithynic, dune partie de la Mysie, de, la Phrygie ,. de la Cap-

padoce et du Pont, executâe en 1861 ct publice par Georges Porrot, Ea. Guillatimie [i I. Dal
AS

bot. Paris, 1872, i E :

FE. Lajad. Recherches +sur:10 culte de Venus. p- 17
N

„ Lneciani Izei zis opine Is03. Me

UI
a.
=

. Lucianu nunesce cetatea, Jliera. — St ude, XVI, 1, 27, rectifica. prin Tdessa : - prdgbatrae |
e si
ds

85 z05 morauoi Răpoăzny, apobvoss trapa; dep oaa, Î BoruBn îv za, "Fâegaav . za “ epădr i , mdh: Li
Lj
«aahodav, £ 2£ 7 Tupâat < ySoolaSeov Tv "Azagppăz.:. pn
BC

5. Win aceste nuICrose sculptue, vepreseutate si i de CA. 1 cazier in Deseriplioa de VAsie

“Mineure. Paris 1859, si in opulu citatu' allu d- lui G.: Perrot, xeproducemu numai 'câte-va poa-i i
e A a | DI e
tiuni în “Tab. IX să.
 | 235 |
“spune Lucianu!- co se aflau in templulu dieitiei. Syriane, si in care
dînsia eră vepresentata stându pe unu leu, €ro sociulu ei divinu pe

RY
unu: tauru, mai sunt si “alte menumente de giyptica si de numisma-
„tica, în câre ea se-alla în acesta ciudata postura si, impreuna cu

RA
“ dîns'a,; 's6u mai adesse: si singuru, se. mai vede unu dieu bavbatescu,
“carele stă: totu assemene în - „picidre pe ua vita cornuta, de multe

LIB
ori'unu tauru, 'dâro. pe: alocuri, „unu leu cu cârne, unu risu (ly n),
unu tiapu selbaticu. scu “unu pate upedu : fabulosu aripatu. |
-Acestu dieu - asiaticu, a cărui imagine, 'cu variatiuni de costumu

ITY
f6rle neinsemnatore,. sa propagatu prin sculpture respandite pe dife-
“vite. puncturi alle Assiei | apusene, „prin basso -relievuri monumentali,
-
“prin 'statuette de met talhu, prin cvlindre si amuletle, precumu si prin

RS
monetele cetătii ciliciane Tarsu,2 a avulu unu urmasiu: tardiu în
acellu Jupiter Dolichenus, dieu rasboinicu, stându în piciGre pe unu
IVE
tauru: „pe care legionarii din limpulu Imperiului Pau imporlalu din
- Sonia, pâne in possessiunile romane: alle centrului Europei.”
UN

“Obiceiulu - de. a: representă - dieii sub 'acestu aspeelu, adeco stându

pe sioldurile 'unoru animale . consacrate cultului loru, s6u symboli-
i sându :a loru lire; este- lora induoi6la, de origine , asiatica, «Si dâco.
AL

1 “Luctanus. de dea Syria, 31.

TR

representate pe conu si eylindre

ri
2. Tab: VIL, fig. 12; VIII, fig: 1 si 2, arăta, assemene scene;
dura; „apoi fig. 6, 7, $ si 9, precumu si Tab. VII, fig. 2 si 3, le repeta pe
„i ba bylonice de pâtra
in reducliune, ua figurina de
" monete alle cetătii Tarsu, €ro Tab. Vu. fig. 4, ne infacisiedia,
N

care d. Pemot a dovedito ca appartinendu acelluiasi

| bronzu , provenila din Asia mica, pe
din Revue Arehcologique.
CE

ieratice , intWunu forte interessan te articolu

cyelu. de vepresentatiuni |
| |
| t. XI, „1869, „p. 295 : «Un proze d Asie-mineure».
Jupiter Dolichenu s , vedi 1. G „ Seidl, Ucher den Do-
8 Despre dieulu. soldatiloru Romani
ngsber, der K. N. Ahadem. B. XI und XII. Wien, 1854, unde sunt
"Lichenus Cult, . în. „Bitza
I/

printre care si pyramid'a de bronzu aflata

| reprodusse principalele imagini. alle acestei ddieităli,
la Kăml6d in Ungaria , Win care, ainu reproduss u in veductiune numai un'a din trei laturi,
AS

observatu co fornva pyramidal e revine si in imaginile dicului asia-

| Tab. VIL. fig. 5 Este de
Tab. VIII fig. 6 si 9, si pyramid'a in care stă
| ticu din. “monelele de la Taxsu, Tab. VII fig. 2;
ua - -acuila cu aripele pe jumetate feline A Mo-
" dieulu, are. adosse ori. Vassupr'a, ua :passere,
UI

tându pe Jupiter Dolichenu s, din care mai inulte s'au era ui . ran
„nămentele. votive. veprosen
-cit.), reproduc u “si fiou”a mei ddicilic stându
silvania,. (No. 17, 28. 29 si altele, in. Seidl.. op. : |
:si purtându in mâne unu sist (o. a
BC

| pe unu. aniimalu. 'cornutu; cerbu seu. tiapu, dice: i ura e în a-

chiaru celle mai vechi ohipuri
qi S6 nu. uitămu. co piumerâse ; si.pote Mosulu in
câsta positiune , se afla sculptate pe 'stâneele de la. Bavian si de la Malthaia pe lânga
 536...
nu chiaru nascutu,: dâro cell pucinu bine, intrupatu in “cultulu ira-
nicu; ro intru ceia ce privesce ambele divinitati. principali, care sin-

RY
gure in scenă representata” pe stâncele de la. Pterium, figuredia in asse-, -
mene postura, noi credemu co, dâco se . cuvine a. dă dieitiei . numirea,

RA
de Anaitis, apoi “personnagiului. barbatescu de alături: cu dins'a, î
revine de dreptu: numele dieului Oman. De pre spussa lui. Strabone, !

LIB
cultulu, acestoru duoe dieităti a fostu introdussu , totu. de-ua-data si.
pe acelleasi altare, în „Asia-mica, atunci cându. s'au instițuitu lestivi-
tătile Sacce; pe care Persii le ser bau cu mari vesselie, pe iar câte, annu,

Y
in Cappadocia. a | DIE

SIT
“Templurile acestoru diei : se. “inmultira in. acele regiuni, „si. repre-
sentatiunile scuipturali de unu stylu neinduoiosu: iranicu , dero mai.

ER
"pucinu ingrijitu si mai pucinu correctu de câtu in. centrurile „de -ci-
vilisatiune. assyriana | si persica, le, insocira pâne aci; astu-felu, nu
IV
„. departe de stâncele de la Bogaz-Keui, intr'ua localitate: numita Ei
si de curându explorata de d. G. Perrot,? sau. gassitu, si aci sculp-
UN

"tate pe stana, basso- relievuri de acellasiu felu. Printre aceste sculp- -

ture, -si cu tâle 'naruiturele 'petrei,. se diăresce ânco' unu: siru de pa
tvupede, „lei, tauri, berbeci, si: apoi ânco. si unu muflonu s6u ua ca- -
AL

“pra selbatica, din specia dissa Caucasica, p& care unu -barhatu.cu
vesmihle lungi, - unu preolu pote, - 0 tine de ' marele ei „cornu 5
R

totu asiă, de larga arcuitu ca allu caprei siherice de .pre cununa de

NT

la Novo- Cerkask si allu celei de sub, ghiarele acuilei. în mentionat a -

mare. fibula siberica. a | |
CE

Babylonia, de unde le au decopiatu; pentru splendidele loru opere, Laiajară, Tha monuments of |
Niniveh, pl. 14, si Victor Place, Ninive et VAssyrie, pl..XLV. — R aoul Rochette, int'unu lungu,
memoriu, publicatu: in “tom. “XVIL allu Memorieloru Institutului din: Paxis, 1848, sub titlulu : |
I/

«Sur Pilercul6 assyrien et phenicien, 'considâr6 dans ses, rapports avec Hercule grec, princi-
<palemnent ă Paide des monuments figures», assimiledia pe dieulu' de pre monetele de' la Tarsu
AS

„cu Melkarthul Feniciloru si cu Sandanulu: Baby loniloru, attribuindu'i. ua origine. cu totulu se-
mitica. Utilisându' eruditele lui cercetări, noi cutozămiu a ne abate de la punctulu de “plecare
alu ilustrului archeologu.. francesu, |
UI

NE
. St alo. XI Var. 4 i săv & zip medie zrpav Tiyă mpoc esua dspzdepooares Bowvaeiăde
| rata ntSmzce zetos za 70 sis . "Avatzedog” za Tâv Gopfăcoţuo Sâ tepov lâpvaavro, "Opovtă, za.
BC

« "Avavădrov, Ilepoizâv Bonuovoy, ar-tdetzay Te zavii Tip zar iz os tepdy, ză Lăzata, To ut/pt văv îzuse-
„Defoe oi ză Zăda! Zpovzes” v5sw' pă 2xho5at zov Tomoy, ton 6 tpododăuv TO)LOua 30: 7hEdy.> |. .
..Perrot, Exploration . arehtologique de la Galatie etc. "Tom. p. 510 et sq»
3 ma VI, fig. 7: e i ' Sa a
 o
"Dero ne voma. margini numai. intvacestu unicu exemp
lu, probele
prin: care vomu dovedi: curnu. co nu erâ straina, cultului
'dieiloru in

RY
Persia, si mai cu sâma celluia allu: dicitiei "Anaitis, capr'a, cea.
selba-
„tica, fia dins'a de. specia caucasica, su de cea. mai septentrionale a.

RA
Siberiei.
| „Ua: multime de cylinăre, de conuri si de alte amulette sacre, as-

LIB
syriane: si persice, confirma acestu faptu; pe - unulu,! dieitia inves-
„mentata. intr'ua splendida. candys, stându in picidre pe ua ledica, ar-
„mata: cu faretr'a,, “cu arcuri “si sageti, purtându in capu ua mitra

ITY
instellata si incornorata , se arâta astu-felu, in t6ta, stralucirea. sa,
dinaintea unei “inchinatori, care, de pre bogatele ei vesminte, nu
| pote îi altu-cevă decâtu ua persânna' regale ; din dossulu acestei

RS
grupe, si sub umbra unui finicu (palmu), duoi tiapi selbalici salta
voiosi inci 'ucisiându-se., iinaltiati pe picidrele loiu de dinderetu.
IVE
Aiure, „Pe “petre gravate de: aceiasi origine,? insasi. diitia lipsesce,
UN

1, Tab.VII fe. 1.i io cumu descrie partea principale a acestui “afizra „F. Lajard, în
cartea sa: Recherches sur le'culte de Mithra. p.270 : «Une initice s'avance vers une archiprt-
«tresse,- (de aru fi numai ua archipreotessa, credemu co n'aru stă pe ua, leGica, ca ua. dieitate)-
«pour recevoir de ses mains un arc et des flăches qui lui serviront â coimbattre deux boucs
AL

„<ithyphalliques qui se dressent sur leurs pieds. de derritre ct se croisent de manitre & for-
«mer: une espece de croix de Saint- Anâr6, Ce -groupe est plac& auprts dun grand palmier
«dou, charge de ses fruits, 'embl&me vivant de Mylitta. Dans le haut du cylindre, on a re-
TR

«presents les quatre phases de 'la lune, par un grand croissant, augquel sont attaches trois
„«petits croissants ports sur un pedoncule. L'archiprâtresse - (noi. dicemu dieiti'a) - est dehout,
«les deux pieds poses comme la Vânus de Yazili-Kaia, sur le dos dune lionne. Elle est vâ-
N

«tue diune robe longue qui, ouverte par devant, est attachâe au bas de la, ceinture par un!
CE

«large kosti . . - „La tâte est couverte d'une. haute tiare surmontte d'une couronne ă poin-
«tes, .ă laquelle est attachee: une &toile a huit branches, qui ne peut reprâsenter quc la planete
<Vânus ou le Soleil. Cette tiare est ornte de perles et dune corne de taureau ou de vache. Der-
<riăre le. dos, la prâtresse - (Dieiti'a) - porte “en sautoir une harp garnie de perles, un car-
I/

.<quois et un stui â arc, orn€s de perles... .... De la main gauche, cette figure tient un
“earc et, deux flăches qwelle va remettre & a râcipiendaire, De la main droite, elle fait un
AS

«peste: expressif, qui indique que cette remise est accompagnte d'une .vive recommandation.
«J'ai decrit en: 'dâtail le. costume de la pretresse, pârcequ'on peut croire qu'il est en tout
<semblable ă celui sous lequel Mylitta. tait representte, soit' ă Babylone soit & Ninive.» —,
UI

„ Acestu cylinăru babylonicu, unulu din celle mai îrumosu lucrate din câte se cunnoscu, ap- -
„. partine. Museului Britannicu. i ” |
2, Prin “câte-vă, monumente assyriane si persice, decopiate in stampele nâstre, amu crc=
BC

diutu de folossu ă confirmă, aceste allegatiuni, si aceste exemple le amu allessu printre amu-
lettele asiatice, care se rapporta mai cu sâma la gradurile inferiori de initiatiune in mysteriele
 258.

1 dâro se, vede,- alaturi. cu. caprele; selbatice, câte: vre. ua; alta emblema, |
„i netagaduilu.. speciale : cultului: ei; buna-6ra.: pomulu vietiei-scu planta

RY
mumita, hâm. si mai:-presusu. de. tte: santita. la. Persii : mazdei; - semi-
lana: Sabeiloru,- care a. facutu: pe::Greci: să assemuisca pe: ' Anaita as-

RA
syriana cu Artemidea loru; stellele si rotocâlele immultite, . câ::semne
„alle :boltiei. ceresci. preste care: domniă Afrodita: Urania, a Asiaticiloru;

LIB
„massenile putatore: de. :germenii. productiunii, -precuniu vulturulu, 'sioi-.
„mulu, :s6u: dalb'a porumbitia -consantita . in rilualulu :zoroastricu, sub
- numirea, de: mir. semnulu. consacratu:; allu crucei cu. trte;: crua an-

Y
“sati emblema: mystica 'a eternei veproduceri. sia nemuririi, mal cu

SIT
„sâmavila Egypleni si „carele „in cultulu asialicu alu Mgiitiei ze;; pre- ă
. ke .. pa ... Ai
, ; Pia
o TE d, î
CI
. 4 - Pai
Ra
i
pita
.ș ..
a ji a pati it
tii

ER
i xoligidse,: de' 6ra-ce! acestea! slau, mai. aprpe. de cultului: materialistu' allu: Anahitei.: assyrianc,
“pe -cându: ixeptele mai, inalte zidica, din ce în. ce. mai; multu pe. initiatu, în vieti'a spirituale
a Mazdeisinului persanu. Urmându: classilicârii data, 'de Lajard, gradurile my sterieloru lui ]Mi-
IV !

stu “
"Viza sunt astu-felu dispusse si numite : <Graduri: pamehntosti,£ i 1* Ostasiuulu, 20 Taurulu
3% Leulu. — Graduri acriane : 40 Pulterulu 50, Str uliul, 60 Corlulu stu Coraz. -
" «Bromios,
UN

N <—Graduri solari.scu alle focului: 70 Syr ipsor ulu, 8” Perses stu Pe stiu 90 fdrele stu Helios. .
u.>
se Gradurile divine : 10% P arinte-Acuilu, 110 Par inte Soţul, 5 Purinte alu Pi arintilor
, Se, „tecemu.. acumu la descrierea câtor u-vă monumente ; a i
| “Tab, VIII „fig. -2 este unu 'eylindru bâbylonicu de 'caleedonu safirinu, eat u Ta imitiatiunea
AL

în „primulu. gradu, allu icrarchiei, Initiatorulu, dieu scu archipreotu. ropr osentante allu dicului,
“stă pe, unu tauru şi. intinde, unei initiate, ua arma, ca ua. secure cu torta josu. IVin dossulu
R

mystei stă ua. ierofantida; între dinsele. este arborele do viclia,: : Rm santitu, Ain Zend-A-!
vesta, cu ramure ithyt fallice; "De-assupr' a loru se nallia ua stea, “dreptu sorele, “ua 'semi-luna,
NT

d si sitpte rotocâle, în. semnu de siâpte planele , tâte. acestea spre a aminti, ermafecditisinulu
primitiva alu dieitiei, Mylitia ; unu geniu axipatii, scu, eruter it planedia bineyoitoru preste ca-
„„Pulu mystsi, — "Cylindrulu « din "Tab: VII, fig. d aitingotoriu de gradulu alu duoilea (Bro-
CE

osle descrisu pe largu - de F. Laojard (Culte de Mithra, p., 191), aaretfindu. co .acestu cal-
„niios) pape
„cedonu safirinu' de „de la British, Museum, ca si cellu precedente, intâcisiâdia unu mystu bar-
_batu, inzestratu cu “doue parechi de, aripe, din care unele. illu attragu, în susu spre purificare,
-" &r6 celle- I- alte iu tezrescu în josu,. pre căile genei atiunii, "de pre expressiunea,, consacrata a
I/

- psyehologiei antice. "Aceste. căi sunt „epresentate aci. fora sficla, printr unu „impudicu, cteis si
AS

| „prin. duoi tiapi stu tauri sumessi in susu, spioboluri alle genexaliunii.. Pe part lea. oppussa..
sul imaginea, unui „geniu, aripatu , | se inalta unu mare conu, soinenaitu cu “nenumerale, nici
ID rotocâle, care « infăcisicdia bolta ceresca, si „este, „prin urmare unu. induoitu symbolu alu My-
UI

| ittei, ca Afi: odita: si ca Uranuia. — 'Conulu neregulatu de aceiasi pâtra din 'Tah. VIN, fi. 5,
ne areta pe un'a din. feciele. salle. «serhare'a Br omicelor 6, conpletata, print” unu. Nânuu de ua
cforma, paxticulare, care se inaltia inte duoi tiapi, symhboluri alle gencratiunii , tocmai Was-
BC

„ssupr 'a a. douc eteis forte distinctu pronunciate. . Acesta este, opposițiunea,. xietiei aateriali si
„ «camosci in contr a vielici. spirituali.» » — Cylinde ulu de la Tab. VII, fig: 10, ne urca cu unu
radu mai susu allu ieraxchici, la. acela allu Leului, si ne arât a, pe initiatoru iediendu „josu
 | Sag... |

face--un6-ori :intuă. dublă cruce. byzantina; peiroi iuti conicu! stu Be.
tylulu, inaltiatu. dreptu in susu pe altare. in desfrenatele.. temple: alle:

RY
dietiei generatiunii ;. ba chiaru “si: impudic'a imagine: & obscenului zmets,
representatu sub. forma: unui. rombu. -lungaretiuii iii:

RA
De altumintrele este -de ajunsu a „aruncă ua. ochire :assupr'a sculp=
tureloru “ce: “innpodobescu. anticele::riiinie ide - palate" si de“templuri: alle...
Assyriei,: “Persiei. si Mediei, Ja Niniva;..la Persepolis, la: Ctesilonu, spre

LIB
a se convinge 'ori- cine de rolulu importante - ce." capra selbatica -oc-;:
cupa, intr'însele;- s6u. ca :ua:: figura: symbolisându- ua:stare speciale de:.::

ITY
pornire: spre: căile gene atianii, cumu 'se-“'diceâ - in. “mysteriele: religi6se
alle::Mazdeismului:; :sâu. ca: “donatiuni: si victime: addusse! la” altarele “:
dieiloru,: seu. in. fine: ca: unulu din. venaturile predilecte, urmarite > de a

RS
LN i E IEIi Ă ,pista NIL pi

si tinându in: mâna ua cruce 'cu torte : (er az: ansata). de forma, egyptiana ; 'cei'a' cc face pe La-
IVE
jard a hanui aci, ua “influentia, a. Egyptului .sâu:cellu pucinu a,:Fenicici. Unu. preotu îi adduce,
spendiuraţu de pici6re, unu antilo: »u, destinatu sacre ificiului Leonticelor i ; Win dossu (unde de-.
semnulu nostru: este trunchiatu) sunt doue myste! femei, 'purtându' pe.-ua' Dârna,. unu altu an-
tilopu ;. Vassupr'a -loru,; alte doue figuri omenesti, cu:capete de animale cornute, ducuitotu astu-::.
UN

felu unu cerbu. Josu. se mai vede ua capra selbatica, ero.pe vertulu, cobilitiei la prim'a figura de. . .
susu, 'care mai "porta. in mâna si unu iepure, stă unu Vulturu; alu” cărui rolu este insomnatu |
in Zend-Avestă ; intre ierofantu si sacrilicatoru falfâio” in aeru'uă emblema. aripată, ce parea!
AL

fi'sânta porumbitia, numita sihrr.: „In fine,. eylindrulu,. de." ealcedonu, translucidu de la...
Tab. VIIL, fig. 3, are rapportu la gradulu mai: inaltu allu Corbului stu Coraz : «Unu personnagiu
<harhosu,; in picidre, cu mitra conica pe capu, incinsu cu brâulu santilu osti, si tinendu în
TR

- «mân'a, deâpta ua harpa seu cossoru, isi “pune piciorulu, pe. unu corbu pe care la invinsu
<Iassupr'a” passerii se vede unu tiapu, symbolu' allu -geneiatiunii, si mai susu doue romburi !
„<lunguietie; su doue! ctois,: alaturi, cu: steo'a Mylittei Astartea, . „Care! aci are form'a
N

«unei duple cruci grocesci'. . + Din dossulu scenei! sunt frumâse cavactere, cuneiformic, care
«ne încredintiâdia despre originea, bâbyloniea a rnonumentului.» . Da i
CE

Exemple. 'de cooperatiunea symboluriloru celloru mai expressive alle generaliunii in mo-
numentele religidse alle Asiei, s'aru puts adduce fora numeru. Ca culine ânsc, vomu inchiaiă
aci seri'a loru, mentionându, de pre F. Lajard (Culte de Vânus, pl. XIV B fig.6b,) despre
unu micu calcedonu cu. siese laturi trunchiate, dintre care cea mai mare centrale presenta
I/

ua grupă, de unu realisinu bestiale si monstruosu, pe care numai poetulu latinu Lucretiu,
AS

«Le latin dans les vers brave Vhonnâtelâ,»

a cutezatui s'0 descrie (de Rey. Natur. IV, v. 1958); &ro celle-l-alte cinci lature porta fia-care
câte unu patrupedu de sexulu paxbatescu, Min.celle cu deossebire placute dicitiei fecundării»
UI

si-representate în periodulu de gâna allu f&reloru. “Acestea sunt :' unu asinu sforaindu , unu
tiapu 'selbaticu in fug'a mare, unu “lupu: passindu latu, unu dul&u alergându si unu altu câne
induo-
flocosu cu c6da in susu. Lucrarea este de stylu orientale si subiectele nu potu lassă
BC

i6la, assupr'a, naturei, totu de ua data 6rotica si religiosa , a acestei obscene ainulette ainin-
titore „despre +
unu cultu - ajunsu in culmea degradări i,
 3

20...

intrepidi: callareti, in 'sumptudsele venatori” alle vegiloru 'si alle Sa-. ..

“trapiloru. persi. | i

RY
Asiâ -dâro, si monumentele architectonice ,. Si amulettele. portative,
si vasele, si. giuvellele Persiloru; la tâte epoccle civilisatiunii loru, ne ..

RA
-presenta- imaginea caprei selbatice, totu: asiă de dessu ca si a cer-
bului,. ero- prinirua “alaturare” :da idei :fârte - firesca; 'cându: este vorb'a

LIB
de unu animalu cu applecări asiă: de: ardidie cumu este: tiapulu si -
capra, acestu. patrupedu. a fostu purure priivitu in. Oriente; caunu
fidelu acolytu si unu demnu: servitoru 'allu dieitiei generatiunii..

Y
“ Impreuna: cu credintiele religiose alle Iraniloru au 'trebuitu. dâro.- :

SIT
să se -respândâsca prin tiârrile invecinate ,. si imaginele : representan-
tiloru loru;! de acei'a credemu co, totu sub ua influentia asiatica, de -:

ER
la care intentiuneă symbolica nu ni se pare a fi inlaturabile, cala
se „se fi impodobitu ,: in Seythia., cu figure de capre siberice ; asi -
tare. semenatore cu: caprele mai meridionali alle Caucasului, cuntin'a
IV
n6stra. de: la Novo- Cerkask, .pe. allu cărei crescetu îi a placutu Afro-
UN

ditei orientali. să “si adune turmele de cornute si stolurile de sbura-.

| tere favorite, spre a, le, offeri chiaru, ca pasciune. si ca umbrire, CO-
pacei dintr ua planta , inzestrata - si. aceia, precumu: vomu' vede in-
AL

„data, cu virtuti secrete de. alle puternicei. dieitie. -

R
NT

1. “Dah, VI, fig. 8 ropresenta in reductiune , de. pre: sculpturele. de la Persepolis, ua scena o
de acestu felu, pe care o alaturămu cu alta analoga, de Ja Euik, în Pontu, (Tab. VI, fig. 7)
ca ua. noua dovada de identitatea ideiloru si procederiloru in aceste doue localitati asiatice
CE

asiă departate" un'a de alt'a.

A
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IV ER
SITY
LIBR
AR
Y
 Tab. Al.

a?
m Are e me ma tr
men TI 3
f Ta

„i
” :
sr :
-
Pai : *
Pad 1
pr” 2
po £
RY -
2
Pai
„7
..
7 .
-
:
Vf

.i
d
„
7

£
RA N

.
pr
-
=

Dad
come

-„
LIB Y ie:
.
PE ai
Pui
ai,
.
”
4

T
nara,
E
N“.
5
L
o pm 3 n!
SIT - _
A
zi
ai
a
pe

„tt

ui
Da

.
,
PE
w
p
.

Soga,
i
Ss
AS $
pb
Î
PN
Ă
_
Y

„N
.

a
)
ER moaca
mea cai
inu 0 EN
“
4
ÎN
4

uimtenima
IV

5]

-
m
UN
ŞCYTHICE

> e caută
PUI
+
p

.
,
AL

a ptr
aere
R
-

NT
ANTICUITATI

e
auzea
LE ea
CE
I/

Sena poe
AS
UI
Z 0 j
<_]
d )
BC
Sa,
a
a
sa
Pa 3
Sa ”
Mia -
| |]
 "
N
Y ,
«
AR BE
IBR ,
L
ITY S
ER ÎN
a r
inivoraisitătat
i )
iii aş35
NIV , _
|
25

Ş
pibiioieca
aa
a
„i
LU.

-
|
,
7 ”

n: [i
RA
NT
CE
I/
*
.
AS
UI
.
=
BC
..
 Y
AR
IBR
YL
W

SIT
_D&o inainte de a cercâ.. se petrandemu in mysteriele florei san-
“tite. a, Vinerei asiatice, avemu.ânco.-a cercetă mai cu deame: runtulu,

ER
care din passeri îi erau dînsei mai placute. Abi6 -d&co ne
aru pute
dă vre ua lamurire mai precisa, intru acâsta, capulu de lutu
allu
IV
Afroditei Cypria, a cărui cunnoscintia tardia si camu vaga
o dato-
vimu d-lui de Linas. Cunun'a ei, nalta si cercuita , porta pe
UN

şupra-
facia'i, fiintie aripate si patrupede , umbrite de ramuri inloiate,
L
Dero de ce natura, de ce. specie. sunt acelle fiintie?
L

„Eto. ceia, ce. nu putemu “distinge destulu de bine, pre. desemnultă

RA

| ce avemu, spre a isbuti să completamu cu noue si mai hotaritâre

- notiuni, parerile ce ne amu formatu despre rolulu elementului orni-
thologicu in cerculu de idei religi6se si artistice, unde ne a dussu
NT

“ studiulu cununei de la Novo- Cerkask.

- In adevăru, cu multu mai ânevoia ne. va fi de a ne dă s&ma,
CE

intrunu modu lamuritu, intru câtu micele. passeri, cu cioculu cocar-

jatu, ce se vădu pe acâsta cununa, unele cu faci'a inainte, altele.
I/

siediendu josu, -pe care tâte noi le amu descrissu de la inceputu,

Si ca aspectu, si ca technica, - întru câtu, dicemu,. elle se potu as-
AS

semui cu, emblemele aripate, ce. ni sau. pastrau pe monumente alle

Asiei centrali si apussene. |
UI

Mie unuia, mi se pare co unu aeru de originalitate locale carac-

lerisa aceste mici sburatori, care nau nici desinvoltur a libera si in-
BC

4. Tab, VIII, fig. 9. | |

, a “ai
 Să i | „ | 248

„demanateca a imaginiloru ornithologice,: pastrate. printre „remasitiele

artii greco-romane ; “nici, infacisiarea. cu totulu “conventionale si iera-

Y
tica a. Feruerilora aripati scu a venatului cu penne, ce le aflămu. |

AR
pe basso-relievurile proseynitarie ori cynegetice alle Iraniloru..
Passerea rapitâre., asiediala dreptu. in lacia si gata a sfassiă CU

IBR
ghiarele ei victima, Wassupr a căreia ea se inaltia, pare a fi unu
typu mai cu deossebire aftectionatu in regiunile barbare alle Scy-
thiei ; nenumerate obiecte de orfauraria : vechia, provenindu. i6te din

L
movilele siberice, ne intarescu intr'acâsta -presuppunere si ne.- inte-

ITY
mei6dia chiaru a recunnâsce, ca, imitatiuni alle acestui iypu bar-
baru f6rte vechiu , perpetuatu in cursu de lungi secoli, Gre-care re- |
presentatiuni de passeri, rapitâre symbolice, ce sau gassilu: mai, antăi

S
prin tiăeri invecinate cu antica Scythia,,. si 'siau pastratu pene si in

ER
dillele, n6stre, caracterele loru..de:emblematica. solemnitate,
Spre a present indata, unulu din “exemplele ceile - mai; ishităre,
Eta
NIV
fia-ne permissu a ne întrece acumu, la descriptiunea ; hasso-relievuri-
loru de la Iazili-Kaia, unde câti-va passi in dossulu dieitiei. si, sub
„_picidrele a: duoe pers6nne. purtându vesminte i6rle. assemuite cu alle:
LU

„divinei Anaitis, se vede chipulu. unei mari passeri. cu: duoe capele si
cu, ciocuri cocarjate; 'stându. dreptu in facia, cu aripele-latu deschisse
RA

si sapate. in -fassie, ca pennele ce mai adessâ se v&du pe aripele

Ferueriloru, persani. * Aceiasi passere, in aceiasi postura. magistrale,
NT

si tinendu. ânco sub fia-care din ghiarele sale, unu micu pairupedu,
„i
ii?
CE

a Genii protectori ai« Sreniloru , “cari sunt numiti in “ Zenă-Avesta Forueri, sunt in go-
nere representati pe monumentele persane cu aripe mai multu s6u mai pucinu: desvoltate ,
dero totu da-un'a formate din dunge parallele puPrapuste Assemene genii figuredia,., in cy-
I/

„1indrele habylonice de la, Tab. VUI, fig. 2'si 4 — La, Tab. VII, fig. 1 sa representatu ua
" amuletia, 'de agata, coprindiendu diverse altrihute; divine, “alle Anaitei, adeco semi-lun'a cu ua
AS

stea intrinsa ; cro de desubtu, pâtru capetâie incretite alle, brâului santitu ce 'se chiamă host, |
si carele la Mazăci aveâ tâte virtutile ocrotitâre ce superstiunea. populare le atribuie, chiaru si.
la; noi, baie ului, ce se pune“ copiiloru” spre a'i feri de rele. În gemm'a persana, lostiulu este .
UI

cuprinsu intre doue aripe, dispusse qumu sunt de ordinaru alle passeriloru rapitâre din mo-
numentele siherice. De fia-care lature,: este câte ua flâre de lotu, ro de-assupr' a, ua inscrip- |
tiunc cu liltere pehlevi , care ne, dovedescu co pâtr'a este Win timpurile dynastiei Sassanide. .
BC

2. Tab. IX: Presenta, portitinea. din sculpturele de la Iazili-Kaia, d'in care face par te pas-
serca, bicefale, dit, C. | 5
 943
— păte unu iepure, 1 —se vede sculptata. sis pe unulu din duoi stâlpi
,
ai unei porti de petra, An ruinele de la Fiuk..

Y
Aceste duoe mari acuile bicefali, s6u sgsgripsori, ca
« datoe capele, cin

AR
care 'ult imulu a. fostu semnalatu ânco de la 1842,.de cătra calleto-
rulu engles su Hamilton, 2 „port a dassupra loru, pers6hne santite. Toti
au .fostu. „prinsi de mirare cându au vediutu figurându pe. acelle mo-

IBR
numente , _netagaduitu de ua mare anticuitate,, „assemen6 chipuri de
sgripsori bicefali, a, căroru. origine primitiva: a remassu necunnoscuta,

YL
de-si elle sunt asiă deşsu întrebuintiate in stemmele imperiali alle
umii moderne. D.: Adrien de Longperrier 3 le a assemuitu cu pas-
serea fabulâsa a Arabiloru, cu virtosulu hanca s6u rol), acuila cu

SIT
duoe' capete, care ridica patrupede in ghiarele salle , si, aflându a-
| cesta emblema a puterii, „reprodussa, pe monete turcomane «in allu

ER
ă xn secolu,. acestu invetiatu archeologu a „presuppus su co acei cu-
_ceritoiii 'ai Asiei-mici luaşse ua assemen6 repr esentatiune allegorica,
IV
- chiavu: de pre stâncele: sculptate alle Pteriei ; apoi, mai tardiu, Crucia-
tii Cin Oecidente au putulu împrumută de la Mahometani, _acâsta
UN

datina, heraldica, care sa preurmatu si sa vespanditu in mai multe

L

a “Tab. XV, fa. 1, reproduce, de pree stampele lithografice alle opului d-lui Porrot, (Explor.
RA

arehtol. de la, Galatie etc. pl. 68) passcrea bicefale de la Eiuk. D-lui (p. 344) recunnosce dreptu
unu iepure, “animalele cu lungi urechie, pe care le strivesce passerea, sub fia care din ghiarele
salle; âro d. de-Linas (op. cit. II, p. 214)se intinde fârte multu assupr'a acestei particularitati,
NT

| recunnoscându totu de ua. data iepurelui associatu cu 'bufniti'a, (p. 177 et sq.) unu .rolu spe-
" cial6 în traditiunile pop6reloru Turanice d'in Asia apussâna. D'in parte-ne, ne vomu margini
numai a aminti co si la Persi, venatârea, acestui animalu de cotra, passcrile rapitore, cră de
CE

bunu auguru, coci Xenofonte, Cyropocă. II, 1v,.19, spune co pe cându Cyru se galisse a purtă
rasboiulu in Armenia, «la cellu WVantâiu popassu, se sculă unu iepure; 6ro unu vulturu ce
„«shură la drâpt'a, diarindu pe iepure cumu fugiă, se rapedi, illu ishi, si rapindu'lu in susu»
I/

“aillu luă si 'lu dusse pe unu dâlu in apropiere ca să&si sature acolo poft'a, „de pre cumu ii
«placă. Exo. Cyru vediându acestu 'semnu, se bucură, se inchină imperatului Joe, si spusee
AS

«celloru de facia: Venatorea. va fi buna, voiniciloru de va voi dieulu!>

2. W: 1. Hamilton. Researchesi in Asia Minor Pontus and Armenia. London 1842 , t. 1, p. 400,
- 3.-Ad. de Longpervier , Note -sur les decouvertes faites dans la Ptâric, in Revue „licheolo-
UI

giquei We annte, 1845, p. 82, reproduce ua moneta de bronzu a lui Malek-e es-Salah-Mahinud,
- sultanu Selgiukidu', din -annulu 615 allu hegirei (1217-de la Ch.), pe careo dămu în Tab. XV,
fig. 6. — Imagini de pasşeri' rapitore cu unulu si cu doue capete in aceleasi „positiuni, se vedu
BC

ânco în ruinele palătelori, Salgiukidiloru, la, Ronieh (vechiulu Iconium). Ch. Zezier. Voyage
en Asie-Mineure,
“e
 ?
fi
. a ...—_..—

ioeri alle Europei, ca, ua, noua emblema a maiestâti Ii imperatesei, înlo-
cuit6re mai iperbolica a glori6seloru: acuile imperiali din Roma.

Y
Aceste desvoltări alle istoriei ulteriori a sgripsorului CU duce. ca-

AR
pete, ori. câtu de ingenidse sunt, el e nu: potu nici intrunu chipu . -
să explice intiellessulu enigmei ce se epresentă, mai antăi, în sculp-.
turele de la Bogaz-leui si de la, Eiuk. D&c ânse. maiestri incer-

IBR
cati in sciintia, archeologiei “au “lepadatu. de sarcina: anevoi6sa a
explicării unui faptu asiă de isolatu in svmbolic'a santicuitătii, apoi.

L
€u tinulu trebuie să mar lurissescu co cu cea mai mare veserva, si
„_ sfi6la me voiu. ispiti se presentu, aci unu felu de deslegare a pro-

ITY
“blemsi, căria potu dice co typurile de passeri, ce le amu vediulu
pe giuvellele . scythice de la Ermitagiu, si chiaru celle de: pre cu

S
nun'a de la Novo- Cerkask, "i au camu datu si. nascere. si iutora.

ER
“Acesta cutezatore incercare me va sili ânse a me abatte intr unu
| adeveratu dedalu de ar cheologica. ornithologia,, prin care voiu caută.
NIV
totusi a me prefiră,” binisioru si cu.. prudentia, _avându.. recursu câtu
se pâte mai pucinu, la amagitorele. aripe alle imaginatiunii, |
Si mai antâi. de tâte, me voiu opri unu momentu „chiaru pe. Jo-
LU

culu. unde totulu face a crede co, pentru prim'a, Gra, sa ivitu in ai-
tile plastice, “typulu impunstoru allu unei passeri cu duoe capele; |
RA

„dâro spre a inlatură obossel'a,. ce aru nasce - dintr'ua,- descriptiune 3

completa si amenuntita a, basso-r elievuriloru de la Iazili-Kaia, me
voiu margini aci intru a, mentionă pe scurtu costumele , atributele
NT

"si posturele, numai alle unora din persânnele ce figurâdia pe Pât'a |

scrissa de la Pterium, si mai cu ossebire negresitu , alle acelloru ce
CE

| mi se paru menite a confirmă ipothesea mea. i

Calletorii cari au studiatu aceste Sculpture la facia. locui i, au re-
I/

cunnoscutu: intînsele duoe process iuni. passindu una in facia alteia

ca să se. intelnâsca, 'manate: fia-care de câte ua capetenia : un'a. din
AS

„acestea, (li. a). este unu: barbatu. perosu la obrazu,. -purtându pe -

“ capu ua inalta cuca 'sâu mitra “conica, si in mâni ua. ghioga, ua -
UI

secure si ua flore' symbolica; pici6r ele, lui,. incaltiate in. pantofi . cu

vârfulu subtiitu. si incovoiatu, apâssa pe capsteie a, duoi barbati, si
BC

acestia :cu. mitre a ascutile, „Cearl- alia, : capetenia, din. fruntea sirei |
 245

oppusse, Că. A 3, ese chiaru personnagiulu femeegcu s6u dieitia,

pe. care - amu descrisso cu cidaris „pe capu si stându in picidre pe
sioldurile unei ledice: | | |

Y
- Unii autori au. explieatu acesta, scena ca. fiindu intelnirea vegiloru

AR
“Persiei si Lydiei, “spre a rată despre -pace;! alţii au vediutu aci
“nunta unui . domnitoriu.. SI a unei: domnitâre. din. Asia, 2 scu sânco
-

IBR
ua intempinare.. de. Paflagoni si: de Amazone. In fine, „veposatulu
“Charles. Texier3 sa, opritu la.. idea co pe .acâsta,. stana, sunt Tepre-
sentate.. festivitătile Sucee, descrisse de Strabone, prin "care se. consa-

YL
crasse_ in Cappadocia,; introducerea cultului . dieitiei Anaitis, unitu: CU
„acellea,. alle dieiloru: Omân si Anandate, „acolytii ei..

SIT
„De pre faptele si desemnele infacisiate de acestu din urma, .autoru
si de pre cercetările. lui Lajard, alle cărui conclusiuni sunt 'f6r le

ER
slabu pusse. Ja : induoidla de cotra ultimulu . exploratoru alu: monu-
„„ mentului, d. G. „Perrot,* noi staruimu a crede co figura, femei6scay
ce stă pe ua, -ledica , nu pote fi alta. de câtu dieiti'a assyriana. scu
IV
| pessica, Anaitis.. Anse, precumu.amu mai. spuss'0 ,. „acesta . dieitia.. de
UN

. Origine chametica, ajunsese a'şi av6 partea -ei in mysteriele Mazdeis-

“mului. DB. “Windischmann 5 o recunnâsce :in Ardvi-sura din. Zend-
Avesta. Întwadevăru, Andyi-sara s6u Ar duasur, de pre versiunea. per-
L

sica a lui Anquetil Du Perron, 6 este .sorgintea de apa. tameduităre,

RA

care dă lumii imbelsiugarea, 6ro sexului femeiescu, germenele fecun-

dări SI. laptele care. hranesce.
NT

«Me inchinu— (dice cartea santa a vechiloru Persi 5 — la apele, is-

CE

1, Hamitton. op. citi.

2. “Barth, Reise von Trapezunt nach Scutari, p. 4.
3, Ch. Temwier , carele mai ântăi emissesse parerea co aci se afla in facia, Paflagoni si A_
mazone, a desvoltatu acâsta ultima opiniune in «Description de VAsie-Mineure» p. 6l4et sq,
I/

Paris (Univers piltoresque), 1862. |

AS

4. G. Perrot, Exploration archeologique de la Galatie, ete. t. ], p. 381.

3. Windischmann, Dic persicheAnahita, p. 27.
6. Zend-Avesta ouvrage de Zoroastre, traduit en. frangais sur original zend, par M. An-
UI

quetil. Du Perron. Paris 1771. 2 tomes.

„7. Vendidad Sadg.: Izechne,. uxvune Ha. Ndaesch Avdoitisour,. în Zend-Avest, t.-], part. 1,
p..246. — Ieschts Sades. xvr Card, in Zend-Avesta,, t. IL. p. 173. — Acestu Kelukas representa:
BC

pe Ilufi 'asmedalulu, un'a din celle patru passeri santite alle Zend-Avestei ;; pe cându ellu veghi-
dia, preste somnu si assigura yepaosulu , passerea korosiu, prin stralucire'a, prin vitejia si prin

Te
 , a 246

«vorului Arduisurei, care implinescu cu prissosu tâle dorintiele: „care .

«dau sanetatea si priceperea. -respunsuriloru. lui Ormuzdu ; care, TU-

Y
«gate fiindu in lumea de facia si serbate fi indiu în. lumea de acuimu, |

AR
«daruiescu indata cu imbelsiugare pe cei curati, impai lu bunurile
«cu prissosu în adunarea celloru curati, dau imbilsiugare lumii cu”

IBR
«rate, dau imbilsiugare imperatiei. cutate, “dau imbilsiugare tinutului -
| ceuratu; elle dau semântia curata! tutuloru femineloru ; elle purifica |
«pe tâte: feminele” care concepu spre” 'a 'nasce'; elle inlesnescu tatu-"

L
«loru: femineloru ! nas cerile' cu norocu ; elle adducu. laptele la t6te fe-

ITY
<ninele cate -'au stepânu; elle hranescu peste totu loculu, pre cel.
«tari... „O! sorginte: Arduisur, “vino “mi. iute in 'ajutoru..: „tu care ai!
cunu' corp de: feciora” curată ; sânta,, nascuta Tora 'ntinare; “lu care.

S
«te ridici, placuta” SI curata; cate esti: inalta, SI ai facia stralucitore

«ce. „cresce pre! pamentu ; tu care “ecoresci, ER

«Si capulu accoperitu cu peri de aur, "ce facu 'să nasca “totu ceia.
inverdiesci. si „curati tâte.
NIV
«locurile: celle' dogorite;! ridicândw ti: braciele ; răpide si vidia , ta a-
clungi in. departare temerea, de pre pamântulu lui Ormuzdu si din
LU

«locurile unde: “Smenii dormu; tu vii intru ajutoru niortiloru. “Totu _

«tu, curata si nesecata, dai ajutoru passerii. cu ciocu: de sulitia; pas-
«sefii: cu trei corpuri, care 'sta inaltiata, dassupra, Limii' si care; in
RA

« calitatea. ei de uneltitore a “victoriei, "de passere a lui Feridunu SI

«In. corpulu unui " Kehrhkas” (sioimu s6u vultur u), veghiedia cu. ingri-
NT

«jire de trei ori diva si de trei ori “n6ptea , „preste Jocurile unde
«6menii odihnescu 1» a n Se |
CE

Pe acesta dieitia, nalta, frumâsa, curata. si bine- voitore; care e ajuta |

iubiriloru. fecunde , " repaosului. si: paciniciloru. placeri. alle omenirii,
„credu a o. mai- recunn6sce ânco si: "nb" unu monumentu: plasticu,: de
I/

unu. „stylu. mai rafinata, carele de siguru apparline antii iranice din
AS

iuti6l'a sa, „ loveste si pedepsesce pe «cei râi, &ro celle- L- alte doue' passeri sunt: insarcinate, un'a
de a adună, semintiele rodirii, si cea-l-alta de a, le respandi pre pamântu si de ale: infige
UI

pentru ca elle se se reproduca. — Ban Deheciulu (Zend- Avesta, t. II, p. 3874) imparte“ zbura=
torele iri diece specii, d'iv care acuil'a, este cea mai mare si din care doue sunt, "precum. se
dice Siabas, adeco passeri de nâpte : un'a din aceste'a este passere'a-câne' seu liliacului, „care
BC

are lapte în titie ca se 'si: hransea pruncii,” ero cea- -L alta” este bufniti?a, care si dins a vegh&-
dia nâptea, So
 247
„epoca Sassanida. E vorb'a aci de, cenochocle (ibriculu) seu cann'a de
| arginti ce. sa. descoperitu,,. in secolulu din
urma, pe un'a Vin. Mo- -

Y
siele - comitiloru Strogonoft, in gubernia Perm
u, “si pe care presie-

AR
dintele de: Brosses a publicatto la 1704, in memor
iele Academiei de
“Inscriptiuni Si. Belle-Littere. din Paris. £

IBR
„Acea „gratissa juna femeia, ce ni se presenla. in piciore, apiă aco-
perita cu velulu, stravedietoru si. semenatu cu stelle,
:ce îi inconjura
corpulu golu, „Si. alu, cărei. păru, resfiratu in innelg
, „e. incinsu cu

YL
unu nimbu de stelle, din care aterna celle duoe capetăie
alle lega=:
turei . santite,- ce se chiamâ.- „osti, acea, femeia, ni se
arâta ca ua

SIT
nimerita personnificare A, dieitiei * isvoreloru, a cărei
imagine de altu-
minţrele este cu: totulu la, loculu . „seu "pe. pântecele unui
.canne,
Corpuri de- copii s6u de mici „genii . fora , aripe, d intre.

ER
care „unulu
"1:"Pr dsidenit de . Brosses. “Dascriptiori dan ! vase et e. quatre manuscris nouvellement
trouves en Sibrie, în «Histoire -de PAcademie des Inscriptions»
IV
1755. t. XXX. p. 777. Re-
producemu: desemnulu, imperfeetu „allu „acestui vasu acumu perdutu,
la Tab. XIII, fig. 1. Nu
Sscimu dâco partea oppussa aveă, vre ua alta representatiune,
UN

care aru îi. pulutu confirmă si

mai tare opiniunea, ce emittemu assupr'ă naturii acestei canne. DI. Ludolf
Stephani , cnum c=
rându difteritele vase aflate in guverni'a Permu. (Die Schlangen-fiitteru
ng der. orphischen My-
sterien) attribuie acestui vasu unu stylu by zantino- crestinu. D'in parte-ne
nu putemu pastră nici
ua. induoiela 'co cllu este unu productu allu artii: persane d'in timpulu Sassanid
L

iloru; 'si cre-

demu: chiaru co ellu stă fârte aprope, si ca, stylu, si pote chiaru
RA

ca subiectu representatu, de
ua fr umosa 'cupa .de argintu, in “forma de gondola polylobata care
s'a, aflatu Ia, 1780, in Sludka,
pe rîulu Kama, si care a, fostu publicata mai anti de Koehler. Gesa-mmelte
Schrittten. t. VI.
p. 47. La Tab. XIV. fig. 1 si 2, se vede acesta cupa redussa d'in marimea ei
naturale (264 millim:
NT

lungime) : ornamentele ci principali sunt doue gratiose femei, incununate

cu. frundie, din care
un'a destinde d'assupr a, capului unu vâlu, &ro cea-l-alta tine in amendoue mânele ciocanelle
sonore “stu crotalc. Fia-care din elle'are câte doue stelle lânga sine. Pe
CE

- principalele -lobur
transversali “sunt. gravati cerbi culcati ; ro pe celle-l-alte părti si pe
buzele vasului, se vedu
mici patrupede feline si plante siexpuitore. Forte tare ne simtimu applecati
a vede și aci imas
gini 'alle dieitiei iubițiloru si vesselici , produsse totu de artisti ai Iranului, ânse sub influen
I/

tiele mai ellenisate ce domniau in' epoc'a, dynastiei Sassanide. —'In fine să mai amintimu si-
despre ua cupa, de, argintu ,.care de la 1843, se alla. în: cabinetulu de. medallie de la Paris;
AS

Chabouillet , Cataloj gue gânâral et raisonn& des camâes et pierres gravâes de Ja Bibliothăque,
nationale, ete, No: 2883) si care representa, în centrulu 'ei, po dieilia :Anailis, imbracata bar-
„ batesce, rezimata, pe: ua fâra cornuta,. si'avendu in jurulu ei optu femei care tinu in mânele
UI

loru vase, flori , altare inflacarate , aparatori si sioimi. Tutuloru le atârna de pre capu cape-
&iele velului kosti. Printre dinsele -sunt si doue busturi alle unui dieu, asiediate in câte ua
semi-luna. D. Chabouillet crede: co cup'a este de lucrare persana. d'in allu vio secolu. D. de
BC

Linas a descrissu si d-lui câte: -sii trele aceste. vase de care ne ocuparamu (op. cit. IL. p. 838
si 566). - y
 „duce "pe - spinare „ua să capra. “selbatica, stau in juvulu dieitiei ;. sub
picidrele: ei sunt duoi mândri pauni , pussi facia in facia; apoi si

Y
bolta. rotunjita, sub câre ea se adapostesce, este ornata cu unu .

AR
siru de mici passerelle;, porumbiei, turturice s6u prepelitie; in fine, -
pe. mâna drâpta a junei femei. stă ua alta passere cu cioculu cocar-

IBR
jatu; unu felu 'de sioimu; care, “pe-semne, este unulu . dintre acei
emisari santiti, pe. care: dieiti”a îi adapa din nesecâtulu ei iSvoru, |

L
spre-a'i indemnă să. veghiedie făra pregelu la vodirea si da Tep: a0-
_sulu intr egei nature. 3:

ITY
* Lajard, in. 'erudita să, carte postima asupra. cultului publica. si
mysterieloru Tu Mithra, i dovedesce cu prissosu - co differite passeri

S
„rapitore, precumu. sioimulu , acuila , “corbulu si rulturulu, —symbolu

ER
alu maternității la Egypleni si la Assyrieni, — faceau parte integrante,
ca embleme. vietiuitore, d'in. system'a de initiatiune, gradata la acelle
NIV
mysterie iranice alle lui Mithra, care invederatu decurgeau din. tai-
nele, si mai antice, alle” Vinerei . babylonice. Astu- felu se explica. pre-
sentia, acestoru sburatore, pe. atâte amulette religiose . alle vechiei cu-
LU

viosie asiatice, cu care nu sunt de felu: in discordantia nici rugaciu- -

nile mai susu. allesse din santele; scripturi alle. Iraniloru.. Apoi. ânco
RA

avemu attestatiunile intregei anticuităti cumu co: pretutindeni in Asia, |

| porumbii erau consacrati dieitiei “generatiunii si a iubirii pe. care.
„acei amorosi si. prassitori volatili ău urmat'o cu fidelitatea loru + le-
NT

gendaria, i in. Grecia Si la

+ Roma. Ei fine chiaru si paunulu Junonei
CE

i gassesce. “cu. „cale: a. 0 numi Era, 2 „de- -si.i marturissesce. co chipulu. a

din templulu de la, Edessa este asiă de feluritu, in câtu intrunesce
I/

totu. de-ua-data. attribute alle Athenei, alle. Afroditei, alle Launei, ale
Rheii, alle Artemidei, alle Nemesidei si alle Parceloru. | Să
AS

Din dovedile pe care le adunaramu pâne aci, credemu dâro co se

pote afirmă pe deplinu cumu co: dicitia.. assyriana ; „ce. porta la, a
UI

1. Îi Lajard, Recherches sur le Culte et les mysteres de: Aitlara.. p. 283, .

BC

2. Luciani de. Dea Syria,32 : «Il38. “Ilpn ozontovzl. oo! zonvstătx pozei Ezeoaută, ed ză pi
stuuzavra azpezei Abyw “Ilen x Eee d: zu ză "A0nvains "Agpodi=ns 7 Sehmvăms "Pere x
<Agzemâos xx Newiotos 40 Moni e: | . "
 lorii elleni si armeni “numirile de Anaitis s6u Anahid,
si care „în
anticele crediniie zoroastrice, eră insasi persânnificareca, sorgint
ii de
| rodire Ardvisur; aveâ în jur alu seu, ca, legati cu -allu ei culta,

Y
nu
numai patrupedele feline si. cornute de care a. fostu vorba mai susul,

AR
adeco : lesice , vaci , “cerbi si capre selbatice ; „dâro ânco si pass eri
| rapitâre ; cu cioculu cocarjatu si cu ghiărele: puter nice , „precumu

IBR
"acuile,. vulturi, sioimi,; corhi, ba înco si blande colurmbe. Şi mândrii
pauni. Unele din aceste shuiatore aveau locurile loru insemnate
in gradurile de. initiatiune la mysteriele religiunii lui Zoroastru!,

YL
este fGrte fiirescu lucru a ved6: passeri de acestu felu, insocindu pe
dieitia,, intr” ua. scena unde. ea .-se invederâdia ca, respandindu, din

SIT
| culmea. taxei salle, celle mai inalte alle ei bunuri. “Astu-felu ne pare
a se ivi Anaitis si pe sculpturele” de la, Bogaz-Keui. Marele seripsoru

ER
su passerea rapitore se areta Si acolo, printe alte aniinale, ca ua
cuvenita insocit6re adi. IV
Pâne acumu, ânse NU .„spusserămu nimicu spre “ lamurire ca formei ,
E cu: totulu. exceptionale, a passerii ce insociesce. aci pe dicitia ; “deci
UN

„totu ne: remâne a explică pentru ce numai acuiba sâu sioimulu din
Pteri a alu dieitiei Anaitis, are duoe ' capete, in locu de unulu.
“Printre: invetialii cari au „cârcati explicarea basso-relievuriloru” de
L

care ne. occupămu ; d. Kiepeit ? “a: folossitu cu. mare ingeniositale

RA

ua, citatiune din: Erodotu, 3 spre a "dovedi co personnagiele harba-

tesci alle- acestei scene; acellea care porta caciule tiuguiete, ves-
NT

minte” scurte: si strinse - „pe corpu, baltage , pumnale , arcuri scy-:

thice. si “de acelle securi, ce se chiamau sagaris, sunt tora induo-
CE

idla din poporulu Suciloru, adeco St ythi Amaprgiani. . Acsta observa-

tiune ni se: pare, câtu se pste de intemeiata, coci deco confruntăâmu,
I/

1. Precumu sta, aretatu int un'a "din notele precedenti.

AS

3. H. Kiepert. Das sogennante Monument des Sesosiris bei Smyena,- in Areheologische Zei-
„ung a. lui Ed, Gerhard. t. L 1843. No. 3.
Bu ; Jerodoti lib: VII, Gd:
UI

Xa îi oi rula zeci piv iat vepadiiat zupăxaias 5 28 asr utras

cae

căhia cip zezriyolas,

F satu tă 6: EvOrGUuEaGav ; Ga 6: Exp op
A

70 Eppete prâta zgos CE za atlvaş

>

«cațăzis „ Ego, Toyzoys Gt 26vzas Yxudas "Auuoţioys Xiras 2xăheuv ol Yăp llizca 2ăvzas zowş Saya
„xx&ăziz Xăxos.» Cf. notele (in History of Herodotus, a new english version by G. Rawlin-
BC

son, vol, IV. aci:

 de pre. desemne,, sirulu personneloru barbatesc. alle basso- relievu-
lui, cu. spussele lui irodotu ,. pre care le :vomu reproduce indata ,
'credemu. co nici se va. mai pune -la. „induoidla infacisiarea cu totalu

Y
“scythica a acelloru personnagie : a a ea :

AR
. «Sacii, natiune 'scythică,, purtau in. capu caciule (upaota) cu
«vârfu. ascutita si: inaltiatu dreptu : în: Susu ; “erau imbracati cu na-

IBR
«dragi; aveau arcuri „speciali ti&rrei loru, “puimnale si unu felu de.
«securi, „carora le diceau sagaris.. Acestora , de Gra-ce. erau. Scyihi

L
«Amyrgii, li. se „dicea Saci (Zau) “cocă Persii ibeseu pe toti Scy-
| «thii ; Saci.: »

ITY
| Nu numai. co imbracamintea si armatur'a a unei “părti întregi din |
“procesiunea. figurata la, Boghaz-Keui 1 ne face a recunnâsce în-

S
tracellu siru, pe Scythii cărora Persii, de pre spussa lui Erodotu ,

ER
Je -diceau Saci, dero. ânco si miscârile, de deferentia, si de! respec-
t6să grabire cu. care aceste personnagie, impreuna. cu capetenia. din
NIV
frunte'a. loru,. șe indreptedia cotra dieta si câtra. socii ei, paru a.
ne: dovedi intentiunea de a representă ;- acea. scena, „suppunere'a
voi6sa. a unui. poporu scythicu sub autoritatea dieitiei persane si a
LU

acolytiloru * ei: - m -
-S& mai observămu - apoi. CO Anaitis are. sub picidrele ei, ua ledica ;
RA

| si totu astu-felu este si personnagiulu : Darbateşcu care o urmâdia

indata (li. B) si carele, de pre portulu. si armatura lui, cata să fia
vre ua divinitate, a Scythiloru; „celle duoe figure femeiesci, ce vinu .
NT

apoi in urm'a acestora, stau pe d'assupi a celloru duoe capete alle

sgripsorului. Asiă dero „: aceste -patru personnagie sunt idte.. divini-
CE

tati, de Ora-ce, conformu usului adoptatu. în artile ieratice alle Asiei

apussâne, si constatabu chiâru si de autorii: elleni , elle au la, seviciulu |
I/

loru, dreptu vehiculi animale santite. a |

“Cu totulu din contra, capeteni'a personnagieloru parbatesci, adeco
AS

uniculu intre. dinsele, alle cărui picidre nu sunt asiediate d! a-drep-

tulu pe pamântu, (it. a) isi are calciunii sei. cu. Vâr fu ascuiitu, pussi pe:
UI

csfa a duoi Gmeni babosi » cu „mitre pe capu cari si „ei. se in-

BC

1. Tab. 1X, vedi personnagiele paahatesci, lit. a, d 6 precuriu si „Tab. x, 'celle duoe serie
superiori, "lit. aa si ee. . |
 251

„china. respectosu, dinaintea . dieitieisi a, cortegiului seu. Acestia, sunt

pote preoti, Si cellu 'ce.se inaltia dassupr'a loru , va fi numai unu

Y
„rege. allu Scythiloru, inarmatu cu ghiga si” cu securea scythica.,

AR
_ numita sagaris; ellu nu pote să fia unu. semenu allu dieitiei Anai-
tis, precumu | sunt cei-l-alti trei soci 'ai ei, coci în asiâ casu, ellu

IBR
aru. fi statu cu picidrele pe. Vassupr'a lighionei cornute , ce se mai
vede. si in alte basso-relievuri si cylindre assyriane si nersice, pre-
„cumu: si in monetele de la: Tarsu.! Deco ânse acestu rege, precumu

YL
si unii mai de frunte dintre urmatorii lui, pârta în mâna unu felu
de fldre - “de lotu, din care esse ua cruce cu târle, cruz ansata ,

SIT
- imăgine. ernblermatica. a vietii 'si- a fecundatiunii , „pe care 0 p6r ta în
„mâna. si dietia, causa ne -pare
- a fi co inchinatorii. o adducu ei, ca
“ua. respectâsa, oferta, ' su o: priimescu dînsii de la dieitia ce im-

ER
parte puterile naturei. . - |
Alaturi cu dieitia., s6u mai bine in. dosâulia ei, amu vediulu co
IV
se afla unu june, personnăgiu barbatescu , purtându. hainele si ar-
UN

E matura. Saciloru Si pe care Tamu datu' dreptu unu dieu, de Gra-ce

isi apâssa piciorele pe ua lecica.; amu banuitu chiaru co acela va
fi dieulu Omanu, incuscritu cu 'cultulu Anaitei si alle “cărui altare
L
RA

1. Luciani de Dea Syria: 31, vorbindu despre imaginile de auru din temglulu de la Edess sa,
spune co si dieiti”a, si dieulu stau pe animale: « "Ev. ct: zâhde clucxteză Foca fi ze “Ilpe ua zov
NT

«azot Ask drac E=Epeo ciuda drțavat, - "Aug: că-i pgiaeai 2 atac ao "ao Cca AN Ti
e Ver Aa6vseg qipovai, 6 GE Taypotst EpeCeta» +
2. Despre semnulu- ieraticu allu. crucei cu torte au tractatu F. Lajard, Observations sur
de !! Acaddimic des -
CE

origine et la signification 'du symbole appel& la, croix anste, în Afimoires

Inscriptions et Belles-Letires, t, XVIII, 1844. — Raoul" Rochette, De la croix anste, in aceiasi
publicatiune, £. XVI, 1845, p. 280, sit. XVI, 1843, p. 285, si t. XVIII. p. 375. — Letronue |
Examen 'areheologique de la croix anste, id. XVI. p. 236. —D. Perrot (Explor. archtol. 1. p.
I/

| 333) explica în modu differitu emblem'a ce porta in mâni unele personnagie d'in sculpturele
de la, Bogaz-Keui: si de la Eiuk; d-sa le socotesce a [i plante de mandragora (matraguna),
AS

asiă renumita, in e nticuitate ; dero si astu-felu fiindu, acellea se potu reduce la ua idea sym-
„ bolica,, forte de aprope inrudita. cu ermafroditismulu originariu allu crucii cu torte. La
Tab. VII, fig. 10 vedemu. pe initiatoriu tinându in mâna ua cruce ansata de form'a usitata in
UI

„monumentele egyptene ; fig. 11 a, ne representa, alta gravata 'pe ua, pâtra sassanida; fig. 11, 0
este semnulu purtatu in mâni de personnagiele de la Boagaz-Kicui, 6ro fig. 11, c, este cellu-
I-altu semnu din acciasi localitate, despre care vomu vorbi la 3 V; ânse aci illu reproducemu
BC

cumu a fostu representatu de Texier. Tab. ]X si Tab, VII, 9, arsta aceiasi fi gura,
astu-felu
de pre, „Ropiele ce alle d-lui Perrot,
fotografice
 oz
——
252

Si. statue le a. vediutu. Sttabone: in. Cappadotia.. Dao. portulu lui, Si

„care forte pucinu, se deossebesce „de acelta, allu dieului - ce. se: vede

Y
asiă .. dessu representatu stându in picidre pe ua fâra cornuta ,. do-

AR
vedesce,. credemu,. co “originea lui este cu totulu. diferita, de aceia
ce Strabone atribuie dieului Oman , cându dice despre dinsulu co

IBR
„este. unu dieu persicu.. ao ai ae
„ Acestu dieu. Oman” cata - se fa chiaru. personnalitatea. divina ce
este vepresentata în informea. 'statuetta,: de, bronzu., pe care: a d6s-

L
criss:o d. Perrot,? dovedindu vapporturile ei cu-ua intrega, serie. de

ITY
"imagini de acellasiu stylu, ce sunt vespandile prin t6te liărrile .care
despartu capitalele Ciliciei, si Pteriei. de. vecinatătile Babylonului..
Cu. tote. aceste lungi peregrinaliuni pr in Asia apussâna, acestu dieu,

S
| carele mai nicaieri nu. “si-a lepadatu infacisiarea sa bavbara „adeco -

ER
portulu . seu. de. Sacu.,. pâte foxte bine se fi fosțu. unu dieu. locale,
„imprumutatu de la. myfhologia Scythiloru, allu cărui: cultu “va. [i ve-
NIV
nitu mai antâi. să se alature cu. alu Anaitei , in templurile ci din
_ Pteria , si a cărui origine. nordica, - pâie chiara turanica, -fiindu la
LU

începulu așcunsă, cu dinadinsulu , lesne se: va fi stersu. mai în urna

din memost'a popâreloru, Si a istoriciloru., atâtu incâtu cu multu mai
tardiu- a. devenitu, pe tiărmurile Asiei-minore cucerite de Romani,
RA

„Unu. adeveratu Jupiter, cu supranumele topicu. de Dolichenu. |

„Pe. aceste temeiuri: Saru pute iert. lui Strabone de a fi crediutu
NT

co dieulu - Oman. a fostu si dinsulu. ca. Anaitis ua dieitate peisica:,

pe cându sculptuzele din lierra Pteriei , “unde. geogralulu ellenu îi
CE

. dasse. de. urma. ,. nilu dovedescu. curatu . noue astadi co eră, venitu.:
din Scythia., „cu: „portulu: 'si cu “armatur'a- “Saciloru pe care ellu in.
E mare. parte le a pastraiu pene. si in “epocele celle mai tardie. alle
I/
AS

1 St abonis XV, 1; 15: CE ă zii Haznadozla „(ro0 “pg - tor: 30 sâv. Mzepeov go ci za 19. -
<patot zododvrat: modă CE vo zâvw Tizpatzâv deâv cz) 036: ue aipa Diovaiv, ZXĂă zeu TV; «5$ Av UzEpos
<TUzzovzec, Ea GE 20 Iuponbeta , onxoi zives: ăkiodo'țot" îv t zouzots pesots foouds, Ev. î zoXȚ ze azot
UI

„x zip ăofeazos pudăzovatv oi Ms fot za za îjpeporv, d: etawvzes, Ezddovatwy pay 0/56 RR: zp0 =05
<s sopos 7 Gcourv zâv Gfăww Eovses, Tăpas nepreiuevot ztwzăs , made zravies Erc pendev uE/pe SO a
BC

cUzzety Tă pam Tăs zopseprabidas. ară 6" ev mois zis "Avaizidos 220-305 "Oouavoă lepdis vavâutazaie Zoe
azov E dd orizoi io, ui „Ebavov 03 "Ouerioă „Rounevat.: Tara pă pă pe îs Eopăazeio, +
2, G, Perrot. Unu. bronze d Asia Mineure. p. 898, : -
 258
“existentiei. salle transfovinate astu-felu incâtu chiaru si ca. Jupiter
„Dolichenu, iu vedemu. inaliânda cu vigore securea scythica. cu

Y
„duoe. taisuri, | a

AR
„Aru fi ua. pă mare. culezare de a cercă se restitui acestui dieu
| denumirea sa: scythica., - de nu ra -cumu-va chiaru numele de

IBR
Oman să fie appellatiunea lui .originaria, - cu atâtu mai multa co
insusi lui. Erodotu nu-i a.fostu la indemâna a ne pasă nuinele
“locale: allu Marelui Scythiloru „ <uniculu intre diei loru,> dice pa-

YL
vintele istoriei, «căruia ci îi inalliau statue, altare si teraplati.»:»
> Se mai. pâte ânse ca, de ua-dala cu priimirea cultului si a ima-

SIT
„ginei unui dieu seythicu in. Pteria, inchinatorii: locului se fi voilu a
„pastră,, “alaturi cu. dieulti , si una din emblemele 'celle mai usuali
“Si mai predilecte - alle. tiâvrei loru. barbare de la Nordu, adico passe-

ER
vea rapitore. cu cioculu cocarjatu si cu ghiarele puternice, pe care
natura ei insăsi 0 insâmna prelulindeni si purure ca ua emblema
IV
nimerita a dieului rasboieloru.: Atunci, folossindu-se de acea. facultate
UN

teraţologica, pe care mythologiele antice au inteebuintiato - intunu

modu asiă, de liberu, inchipuindu, de câte ori le veniă bine, corm-
binatiuni hybride de. animale, artistii religiosi d'in Pteria au întru-
L

patu “pass serea 'rapitore a; Scythiloru, cu santita sburatâre a; Vinerei

RA

persice, si au :inzestratu cu duoe capete, unu corpu unicu de acuila,

carele a pastratu statuia ferâsa a accipitevelui babaru, desvoltându
NT

_ totu-de-ua-data.: magistra li aripe de Fevueru. Astu-felu eifigi'a, passerii

"bicefali din: tinuturile Pteriei saru fi nascutu pe confiniele Asiei si
CE

“alle Europei, dint'ua incuscrire religi6sa, plamadita, în timpuri forte

vechi, intre Tranii "Persiei, adovatori ai Anaitei-Ardvisura, si unele
poporee alle Scythiei, din prejmurile Caucasului e «i Mărei-Negre, nu cu
I/

totulu straine de eresuri luranice, ce se pastrădia pâne si astadi in

AS

păxtile meridionali alle. Siberiei si in orientele finnesu allu Russiei.

Dom Bernard de Montlaucon. a publicatu în allu vis volumu de
UI

4 Herodoti lib. IV, 5: CAyăăpyaza dă ză fiwuaws za vous 6 vouitova uitat zh “ĂgEt zoj-
«2. vapiGovat. » — În capitolii urmatori se arcta cu deameruntulu practicele sacrificieloru la
BC

Seythi si modulu de constructiune allu: templuriloru lui Marte, prin inaltiare annuale de ma-
gure de nuiele, in care popârele scythice infi igeau palosie, ca simulacre alle dieului,
 9%
254

supplerente la. mavea să : opeia.. “Aaticatatea. explicata, i Câtezvă. 0-

biecte . vechi, provenite: din tierra Calmuciloeu, alle căroru':desemne

Y
îi venisse la 1721, insocite cu unu mică memoriu serissu de Sclu-

AR
macher, bibliothecariu - allu M.S, Tiarului. Printre aceste 'obiecte- de
ptovenintia siberica, se află. si ua ciudata. imagine . de passere, “stându .

IBR
in- facia,. CU: cioculu. :cocar jatu,: cu . aripele. ate» nate in josu' si cu:.unu
clopotielu aninatu' de gusia. “Autorulu . “notitiei illa: explica: intrastu-
felu : «A opta imagine “representa. . ua » butnilia, idolu- alu Siberiei. |

L
” cAcestu, idolu ' este ânco „venerau. e ctra uni Gmeni superstitiosi

ITY
«ai acelei tidri > i Ii
Mi se.pare co arcu Îi cu nepulintia. să prod uca cinevă” texturi de. -

S
“ua mare „anticuitate. ,. spre a intemeiă “mai tare assertiunea scurta,

ER
ânse forte affirmaliva, a vechiului. bibliothecariu d'in St: Petersburgu;
dâro, ceia ce potu as ssigură este co, de: cându. acele rânduri au
foslu scrisse, multime de chipuri, camu de aceiasiu forma: si struc-.
NIV
tura, lucrate in “genere: camu grossolanu Cin: metalluni: ordinarie SI
preliose, “Sau. totu gassitu in “vechile :movile alle Ciudilon u,
LU

deco. in .anticele selasie funerarii alle popsrelovu din familia în

nesa: vespandite intre muntii Altai, Urali si Caucâsu ; 2 apoi “ânco
vomu -mai adauge co, „printre mumer6sele. anticuităti sibesice de dif:
RA

ferite. metalluri i, ce. sunt acumu adunate: cu asiă profusiune , in mu

„_seulu: Ermitagiului, se afla. ua. cantitate insemnata de monumente, E
NT

vepresentându passeri: CU. cioculit : "cocazjatu, ale câroru dimensiuni Si

CE

Î, Dom: Bernar d de Montfaucon.: Supplements au livre de TĂntiquile expliquce et vepresen- |

tee cn figures. Paris, 1624. 'Tom. V, pl:.73,. fig.. 2. Monurmnents . trouves entre la, Siberie et la
mer "Caspienne en 1721. — Figura in 'cestiune, vepresentata in reductiune la Tab. XV. fig. 3, se
I/

assâmnena mai multu' cu unu: "liliacu de cătu cu ua. bufnitia; dâro este de crediutu eo desern- -
nulu ci-nu este faculu cu mai.multa fidelitate. decâtu celle-l-alte inonumente antice din acellu
AS

pretiosu dero invechilu repertoriu, : |

. Nouele publicatiuni alle d-lui Aspilin. Antigquites du Nord finno-c-ougrien ; Laâge du pronze
aliaiico- -ouralien, si: Liâge du fer. finno-ougrien, aruncă :ua viua lumina assupr'a anticuitătiloru |
UI

tuvanice d'in' nordulu Europei si d'in Siberia; elle confirma în modulu cellu mai puternicu
faplulu co bufniti'a, este unulu d'in typurile de passeri mai adesse intrebuintiale i in amulettele,
grossolanu “lucrate, alle poporeloru finnese. Din numerâsele exemple de assemene monumente
BC

co dă d. Aspelin, ini lux6sele şi „oruditele sa)le publicatiuni , amu allessu, spre a'lu, reproduce” pe
Tab. XV. fig. 2, numai unu chipu de butnitia ; dintre celle aflate în mormintele ciude de Ia
Sopliassa. — Des spie îmovilele ciude d'in Russia a iractatu d. Air 2faury ințr'unu azticolu
speciale din. Recuae Arrehcologique. t. XVIII. | a -
 forme dau totu cuvântulu. a. crede cumu
« CO acelea au fostu intre-
buintiate . odiniora ca... ornamente poi rialive, seu si mai „bine,. ca “a-
muletie' religie. . E

Y
Aci ne revine. de. sihesi. aiintrea despre fruum6să a fale za. de auriu

AR
“cu petrarie ! ingr adite,; representându unu svpaetu” ce strînge in. ghia-
rele. salle ua capia,. siberica, . capu d opera, făra induoidla allu vpu-

IBR
lui barbaru „pe. care. îllu semnalamu, si carele, in acesta, fsrte: nota-
„Bile. bucata, de. orfauraria, a ajunsu, putemu: dice, la apogeulu seu de
pertectiune artistica. Mai. departata de, „modelulu | usitatu e -passeric'a

YL
cu. corpu de pesce. fora aripe.. nici: picidre, pe. care ami - descriss'o;
-dâro 'de' ua... insemnatate. cu „multu mai mare, pentru alaturăvile ce

SIT
avemu a; face, nise. „pare “a: î mica. staluetita.. de sioimu, -purtându
pe corpul ei. de. auru, penne. soldite cu ;perozele persane. - În ade-
"xeru, acestu giuvellu se ass&mena “intocmai .cu: chipulu -de passere

ER
ce: porta pe mâiwa sa, grati6sa feciâra. s6u blând'a divinitate de pre
cann'a sassanida,. publicata de presiedintele de Brosses:.
IV
„Pe de, alta parte. âase, „aceste. bei obiecte preliose,. se assemuieseu |
UN

E asiă de. “muitu, prin formele: si itcraărea, loru, cu. "passarellele de pre
cununa. de. la Nevo- Cerka Sk, incâtu de ua. camu data ne va fi de a-
junsu acesta: assemuire „spre a le numeră si pe acestea printre
L

exemplele câr acteristice;. care. sta ilescu ua. lassură de unire intre
RA

„sburatorele.. figurate in cvelulu. dietiei persane Anailis si typulu bar

E baru, ce vomu numi Passerea rapităre sc;/thica. . | Si
NT

| „Spre. a infacisiă, ânse, cu' ua .mai deplina pre isiune.- acestu. Iypu,
vomu adauge. aci descriptiunea a douc alle giuvelle, lolu seylhice,
CE

care ne presenia pasșerea, rapitâre sub duoe. aspecle differite alle ci.
Anibele se afla în mus seulu Femitagiului, printre boga lele “anticuităli
“ addusse. sub . domoivea, hai Petru Î,! din piutile de d incolo de V oigu,
I/

| din mormintele de pre Obi si 'Tomu.

AS

1. “Spre a: dă numai ua idea despre av uliele ce compun, in musculu Euitagiului, collec-!

tiune'a, numita a Anticuităstilor u Sibei- ice, vomiu transcrie aci câte-va rânduri dint'unu Gata-
UI

logu allu acestui museu, pe care imcepusse alu typari la 1863, reposatulu conservatoru allu
inuseului P. Gille. Acâsta, carte neterminata, nu s'a scossu în publicu, deru amu putut'o deco-
piă sin bibliothec'a, Museului si dămu aci dinte! însa câte-vă extracle, ce voru eupplini de uă
BC

canu dala „des scrierea amenuntita, 2 atătoru curiOse giuv elle : | os

2
fe
 Cea dantei oste i ua. passere taiata in. velievu int ua. placa de ala-
ma. : Museulu possede. ua: mare. calime din acestu modelu. : Ea 'se

Y
presenta. cu facia, avându capulu intors su la drâpta si ochiului insem-

AR
natu printrua aduncalura, rotunda ; peptui, -scossu pucinu alora; are
forma unui scutu ovalu, ce se .ascule .in josu - d'assupra.. „c6dei, a.
cărei. suprafacia, este unu prismu dreptu;. de âmbele parti, aripele se

IBR
incovoie dalungulu corpului, spre. a cade in josu, la, aceiasi lungi-
me cu. cSd'a, de care sunt-. ânse despartite ; gusia,. este insemnata

L
printrunu triunghiu, „6ro aripele sunt taiate cu câte ua dunga. oblica.
De aliu-mintrele, cu tota “simplitatea lucrării si pucinulu preciu alu

ITY
Li

metalului, e netagaduitu co acea passere, cu capulu. privindu. susu,

cu: gătulu scundu, cu cioculu tare cocarjatu,. cu aripele lassate în

S
josu ca spre asteptare, are cu totulu postura umpunetâre a acellor'a |

ER
„dintre symbolurile aripate NIVsI ieratice alle Orientului septentrionale,

« Montre 1 6. Ces six montres renfirment la Collection Sibârienne qui dtait conserve de-
«puis le şi&cle dernier î PAcad&mie Inp6riale des Sciences ct qui au commencement de ban-
«nte 1860, a te transporte î TErmitage. “Tout ce: que Pon sait sur origine de ces objets se
LU

«r&duit & ce qui suit. Pierre le Grand avait ordount en 1720 et 1721 de vassembler tous les
“«objets, anciens en or que Pon pourrait decouvrir en Siberie (Voyez Histoire de Academie
«royale des Inscriptions et Belles-Lettres. Paris, 1729. Dans le tome V,.p. 4, il est dit: :—Au
RA

«commencement de 11722, M. Schumacher, Dibliothâcaire de $. N. Czarienne,: env oşa par son

„«ordre ă Academic, les : dessins de plusieurs figures de divinites, Vhommes et W'animâus, la
| «plupart de bronze, trouvâs au mois de Septembre 1721, aux environs d'Astrakhan, ou Par-
NT

„«mâe de ce prince âtait. cahp6e; ot c'est sur ces dessins restâs au depât de PAcadâmie, que .
«le P. D. Bernard de Montfaucon les a fait graver dans le V volume de supplâment de ses
<Antiquites, ou il'en donne pune explication sonunaire, Il est ă presumer quwă son retour de
CE

«la, campagne de Perse, â la fin de Pannte 1722, Pievre le Grand avait runi beaucoup. de ces
«<ohjets_ qui peut Glre lui avaient ste prâsent6s dans son itineraire pendant cette campagne. ».
Și aci-să observămu .co, în diss'a campania a Persiei, compatriotulu nostru, princepile Di-
mitrie Cantemiru se află. pe lunga Petru-cellu-Mare, si cu.tote co fi curându. atlinsu: de bela,
I/

ce aveă se'lu duca peste pucinu la mormentu , cruditulu domnu moldovenu nu 'pregetă a se
occupă de istoria, si de anticuităti, si "'culesse notele intitulate : Regiones quae ab Baku circa
AS

„ biltus. Caspiim usque ad Czircassos exteuduntur , ce sunt cuprinse in manuseriptele intitulate

Collcetănea Orientali, despre care. se vorbesce în. „Annalile Societătii nostre pe annulu 1578
t. XI. Sect. [. p. GI.
UI

«Deux, collections axrivărent ă St. Pâter shouig. en 1796, Lune se: composăil des objets d6-
«couverts dans les environs dWâstrakhan.Ges collections furent deposces. dabord dans le pa-
«lais que Pierre-le- Grand avait fait construire et qui existe encore au jardin. dete. En 1728,
BC

«clles furent envIvoyes, ă Academie des Sciences, qui. en 1748, reunit ă ces. collections plu-
 “957 _

"care ne pressenta pussetea 'vapităre;, in starea ei: de “maiestosu si:

scrutatoră - repaos. De pre forigole ce se vădu pe dossulu acestoru
place , nalte cade G- centimetri , e “intiellege co elle erau destinate

Y
a se. alernă, de lantiuri s6u ase prinde pe. stoftele vesminteloru.

AR
“Alu duoilea. Lypu. de passere scythica, despre care mai: avemu' a,
“vorbi, face unu mare contrastu cu linistea celei precedenti, prin

IBR
lupta crâncena in care ea se alla incaiei ata - cu alte „animale. Acea,
“lupta complicata formâdia subiectulu, representatu in semi-relievu, pe

YL
duoe place de: auru massivu, 2: lungi „de vre ua 15, si nalte de la
6 pâne la 10: centimetri.”
e.

Assemeni: . -scene. de incaierări intre fere selb atice erau "I6rte fre-.

SIT
cuenti ' pe grelele” giuvelle alle. anticei Seythie, si una de 'felulu ace-
sta, „adeco Unu: „corbu din specia umila alee (franc. dan), doboritu

ER
esicurs objets” en or,, angzat'ot'căivro trouves. entre Pirtiseh et FOhi, ct prâs du fleuve I6nis-
„asi ct cedâs ăla couronne par le conseiller d'etat Miller. En 176%, PImpâratrice Catherine II
IV
căjoula 'a ces. collections . divers „ohjets decouverts .par le genâral Molgounof, dans un lu-
«mulus de la Nouvelle-Russie, 2 une distance de:30 verstes de Ia, forteresse de St. Elisabeth, .
UN

«(forteresse en terre qui existait du “temps de Plmperatrice Elisabeth, dans la steppe qui
„<ctait peuplee. de colons scrhes).. I”Acadâmnie des Sciences avait prepare la publication „de ces
“«collections, Les dessins des principaux. ohjets avaient 6t6 graves sur cuivre; el il existe deux
„«oxemplaires des premitres epreuves. qui en avaient Gte lirces. Elles sont r6unies sans au-
L

«cun texte explicatif, ni l&gende, en un volume. folio, portant.. le titre: Monumenta Siberica.
RA

<. . . Ces planches. en .cuivre. pazaissent avoir 6t6 dâtruites dans Lincendie du bâtiment de
<Acadâmie des . Sciences: en 1747. . Cela,. voudrait dire que Pon cut que le temps de sauver
“ales ohjels mâmes de la collection, ct. que. les imatâriaux prepares peut-Gire pour le texte des
NT

- «planches furent aussi perdus. Quclques uns des objels en 0r...... taient 'conservâs ă lA-
<cademnie.- des Sciences, comme provenant de P&poque de Catherine II. Les objets en argent
„set ceux cn. bronze. y. Gtaient conseri&s sans indication de provenance. Les objets en or prin- -
CE

<cipalement,. accusent des origines ct des âpoques toutes differentes, quoiqu'ils appartiennent
<LOUS evidemment (saut deux ou trois exceptions) ă des contrces de la Sibârie, de Asie cen-
<trale et -aussi de' Caucase. Ainsi, parini les figures danimaux , la plupart fantastiqucs,. qu'of-
«frent les nombreuses. plaques de harnais de cheval, en or massif, M. de Bacr a constate la
I/

«figure bien reconnaissable du 3ag '0u beu? ă qucuc de cheval, qui habite le centre de IA-
“asio, et Ia, figure du tisre que. on sait s'aventurer assez au nord, jusqu'ă la hauteur des
AS

«Iakoutes, ou sa prâsence a âte signale, plusieurs fois........ L'or de ces divers objets est au
«<titre de 84 21 karats) et mâme 90 (21*'/2 karats), ce qui indique de Vor natif, reccuilli peut
«tre „dans les sables aurilâres du S.0. de la „Siberie de nos jours. Pour en revenir ă
UI

«n0s objets siberiens, tous ccux que Je Muste de VErmitage a recu de PAcad. des Se. repre-
«sente un poids: total de plus de 65. livres dor, au tite le plus pur.»
1. Tab. XV, fig. 4. în marime: naturale. La D. de: Linas (op. cit. II. p. 228).
BC

2, Tab. XVIII. “vepresenta una +din, acesle duoe place. TD). de Linas le descrie (op. cit. ÎI, p. 24),
Pe | dd
 E 55 i
la'pamântu de unu tigru .celu musca de si6le, și de. unu -gypaelu
„enormu celu. suppune, cu: ghiarele de corne si: cu . cioculu - de. pi-

Y
_ ciorui se vede - figurându in..relievu, de câte duoe ori, pe :pântecele

AR
unei cuteidre si alu unui clonderasiu: de auru ! din thesaurulu de
„la Nevo- Cerk ask.
„Cast acolo, pe “placele in cestitine „ unulu in actorii principali ai

IBR
luptei. este ua passere viteza, cu avipele “sumesse, . cu. cioculu cocâr- ,
jatu, aprigu: la, prâda, si cu'-ghiarele'i puternice,. înfipte.inin: „corputile

L
adversariloru. ei.. Cu. ciocu'i cascalu si tare incovoiatu, ea sugruma de

ITY
grumazu unu șah s6u bivolu mongolicu, cu coma si coda 'de callu
si: cu “peri laţiosi. sub. burta; patrupedulu isi plâca cu durere capulu
la pamântu sub. muscatura inlricosiatei acuile, care totu. de ua data

S
“isi infige dhiavele in. corpulu. incollacitu allu unui bellauru, cu capu

ER
de leu; dâro acesta se ridica si dinsulu in susu, spre a muscă pe
“acuila de c6da, pe. cându insusi trupulu: seu de si6rpe.. cu innele
NIV
scorliâse si. cu' lati perosi, este strapunsu de cornulu . vir iosu Si ar-
-cuitu: allu yakului.. Aripele passerii, incrustate la nascerea penneloru,
cu trapezuri SI cu trianghiuri de iurchize, se incovdie in rotocdle :das- :
LU

Ş supr'a spinării. ei; assemeni incrustate sunt urechile, nările, ochii. si.
„copitele acestoru. îere de ua infacisiare -cu totulu selbatica, care,
RA

tansporlându-ne in regiunile Asiei .centrali, ne. arâta ua fauna si

"ua: arte, fora s6menu pâne acumu printre productele cunnoscute alle
NT

industrieloru anticuitătii. Este, in - aceste obiecte, unu „ce straniu si

confusu, unu ce fantasticu SI. ferosu, unu ce exuberanle de. sump-
- tusa selbatecia,
CE

ca-si imaginatiunea intunecata a. unoru popore,

dedate numai cu crudimile rasboiului si alle “predării. | |
- Aceiasi incureata imagine ni+ se presenta.. in sensu oppus 3ŞU . „pe
I/

| ambele place, turnale in auru, "apoi scobile cu dalta si: „imerustaie

CU pei re albastre de. peozele ; 6ro,. de pre verigele «ce se vâdu în
AS
UI

d, Tab, IV, fș. 2 clonderasiulii sfericu ; fig. 1 a, d, €, cuteiâta, in, Iei positiuni. aifterite
cro Tab. VII, fig. 6 presenta ua diagramma a subicetului representatu de câte duce ori pe
suprafacia fia- cărui'a d'in acelle doue mici giuvelle. D. de Jinas le a deserissu:(op. cit. II.
BC

p. 138 „si 139); dâro d-sa, repeta ua errâre lin rapportulu primitivu allu Coimitelui S. Strogo- '
„nofk, Cuteisre rotunde. d g. 1) nu sunt patru in: Exmilagiu, ci numai un'a, -
 23):

| dossulu lori, elle se 'recunnoscu a îi servitu, precruntt si alte multe

place de aceiasi str uctura, la ornamentarea, hamuturiloru de cai.
“Totulu 'dâro 'aci,. si subiectu ; si stylu, si intrebuintiare, ne mar-

Y
ziiosee “mintea, in: “limitele Scyihiei, intru ceia ce privesce aceste

AR
„ giuveelle, de. unu cavacteru cu totulu extraordinatu ; “elle sunt, si cre-
- demu co. Voru reman purure, altribuite - in” specialu: acelloru' explo-

IBR
vatori răshoinici si nomadi ai hogateloru mine aurifere din Urali si
Altai. Numai ei “au -pussu să le lucredie 'si au. purtatu podobe de

YL
“acestu felu. : Dero. totu. ei paru a, Îi creatu si a fi usilatu. mai: -aritâi
cellu-l-altu typu de passere rapitdre; presentata, de facia, în stave de
victoriosu ; repaos, „yu 'catele, cata să recunnoscemu, a dobenditu

SIT
unu multu. mai. “mare - successu in. „axtile di in1 epocele semi- -culle alle
Europei nOstre. e i Sie

ER
„ Decoy“spre a ne: portii de. la punelulu initiale allu concepliunii |
plastice. a 'vapacelori scythice, vomu examină passerea cea mica de
IV
alama, în: comparatiune cu 'splendidulu sypaetu de. orfauraria ingra-
dila si apoi. ânco. si cu - buinitiele indessate. de pre cununa de la
UN

Novo-Cerkask,. nu: putemu tagadui : co unu Gre-care : caracteru de.

E intima int udire. parea.a. domni intre. aceste differite chipuri de pas-
seri rapitâre, „ha ca. elle ! să. stea inn deplihu tepaosu , fia chiaru. ca:
L
RA

1, Extragemu ânco! d'in catalogulu ineditu'allu lui Gille, urmatârele rânduri , cu care ellu
„> conchide, dupo ce a deserissu ohicctele intitulate: «Plaques: Pornements et ornements divers
NT

E «de. harnais de chevaux , „Bouts de brides et bouts de manches de fouets , „Bosseltes de har-
-«nais ete, : a
_«Aprăs. avoir: passă en revue les: grands colliers massifs d'hommes et de fornmnes, les 'diadâ--
CE

„mes, les brassaris, les bouclierg, les vases et tous.ces splendides. -ornements de „harnais de
"schev aux; 'ou Por le plus fiu brille presque dans les moindres piăces qui en formaicnt la,
_ugarniture , et jusqug dans des. restes de'manches de foucts, la imtinoire se rappelle un pas-
„ «sage de Strabon, dont: tous cos ohjets offrent la justifieation. En parlant des Massa gâtes ou.
I/

„«Seythes orientaux, habitant le pays traverst par POxus ct Iaxarthe, îl cit: — Dans les Coni-
AS

«bots; ils portent des ceinluies or et, aulour de leur tâtes, des bandeaux d'or ; les freins
act les plastrons: de Icurs chevaux sont en or. (Liv. XI.) gue ces objcis
— Il n'est pas probable.
«soient scyihes (9); mais îs proviennent du moins de penples normades qui habitaicnl les
UI

«contrâes ă-Pest de Ia, Caspienne, ct qui avaient peul-âtre les mâmes coulnes (ue los câi-
“bres nomades 'de Pantiquite dont Herodole nous a laisst une si saisissante escquisse, Du reste,
nous rappellerons, ici ce quc-nous avons, dit plus haut, au, suje de la varice de type ct de
BC

«dlessin quwoffre: plusiours de ces plaques.> — Pliniu (AXXVIL. 74) spune co-Orientalii puneau
N la caii vegiloru fruntare si falâre atârnate, de petre scumpe, “
Pi
 „960
„passeri de felulu Joru să.. se alle “ineaicrala . în “lupte mai. multa Si
-s6u mai pucinu complicate; cu alle, animale. Totu din assemeni

Y
comparatiuni, se. ivescu si analogie isbitore intre ornithologia artis-

AR
| „ tica: a Scythiei, si sgripsorii bicefali de pre. stâncele Pteriei, “in
“care totusi se nu, uitămu co amu mai. constatalu si clemente de. ua
i Sa

IBR
provenintia. cu totulu persica..
“Asiă 'dero, intru cela ce privesce “acesta ultima crecatitine. hybrida, _
„noi ne amu permissu £a emille. parerea co .passere'a. vapitore : gypaetu,

L
sioimu- s6u bufnitia, ce pare a fi fostu “venerata la ori 'ce epoca: in -

ITY
regiunile orientali alle Caucasului , alle Volgai si alle Irtisiului, ca ua
emblema. a puterii - si a vitejiei, va fi venitu, prin “împrejurări „isto-
rice alle: căroru cause amerunte. nu ne mai este. acumu possibile a.

S
le dețermină cu: precisiune, va. fi “venitu, dicemu, a se. alipi pe
lânga cea-l- alta passere. . consacrăla
sioimu, :scu vulturu , s6u. corbu, ER a Persiei , acuila si aceia, sâu.
dero , in ori ce casu 'undlta activa
NIV
si emissariu allu dieitiei care protege 'rodirea si. veghi6dia. assupr a.
| curatiei. si. repaosului; ro -dintr'acâsta, incuscrire, a. trebuitu se 5
nasca, - 0. mai repetimu, -prin una din acelle combinatiuni imagi-.
LU

narii, ce erau .asiă desse in mythologiele, anticuitătii, acellti iy pu

supranaturale de. passere hicefale 's6u . sgripsoru. cu duce. capele,
RA

pe care îllu vedemu vepresentatu pe stâncele Pteriei , alabiri cu Vi-

nerea persica.. si cu unu dieu scylhicu, purtându. pantulu Sacilorul.
NT

| Deco intr” acesta labori6sa, explicatiune - de pâne aci, “amu : camu

ratacitu. im depailare spre a caută puneturi de assemuiire, sperâmu |
CE

cellu pucinu co Ai se va recunnâsce. cumu co; in. privinta: geogra-

fica, probabilitatile. sunt in: fav6rea ipothesei nostre. In adevăru, mo- .
numentele cărora amu applicatu deductiuni cullesse. din cutie areu
I/

camu induoidsa a unoru mythologie pucinu lamurite,: se afla într ua

AS

tierra. lipita. de âmbele regiuni alle cărora. symboluri au. fostu' ala-
turate si intrunite. de noi; astu-felu. incâtu, deco. Saru priimi ca" pos-
UI

sibile. associatiuneă, kerhhkasuluti “persicu , cu passerea răpitâre aflec-

fionata.. de Seythi, spre a. formă dintr insele unu Singuru. animalu: .
BC
 cu: duoe capele; apoi de siguru in Pleria „i „mai lesne:de câtu ori-
„unde, pe confiniele Catcasiei si alle: Medici ; | sa pututu închipui unu

Y
assemen6 symbolu mixtu: Sa aa

AR
Fiindu - mai antăi executatu in . basso- relievulu de la Tazili-Kaia
unde 'aveă de : “Scopu amintirea în perpetuu -a unirii celloru duoe
divinităti eterogene , pe: care ellu le insociesce, sgripsorulu: cu duoe

IBR
capete. va fi. fostu . reprodusă mai in urma in: localitatea invecinata
„de. la Eul; unde se va fi inaltiatu unu. altu templu dieiloru impa-"

YL
rechiati c6.. impartasiescu acellasiu ! altaru, Oz&y cop fonây, adeco per-.
„Sicei - Anaitis 'si scythicului Oman. 1). de: Longperrier, si in urma "i
d. de Linas, 2:ne au aretatu curu 'acâsta, curidsa imagine, repro- .

SIT
dussa. pe gemme persane din timpurile Arsacidiloru si Sassanidiloru,
a fostu adoptata, mai tardiu - Si. „prenouita de. cuceritorii mahometani .

ER
ai. Asiei mici, cari au purtato pâne în Europa, typarindo. pe unele
„stofie. de. matassaria, ce Saracenii - d'in Bagdadu , iri: Damascu, tin
IV
| „Ahica 3 din. Sicilia introdussera, in totu cursulu secolului de mij-
UN

1. Deco cumu-vă,, ipotesea, nâstra. assupr 'a originei din cae a ossitu passere'a.« cu i doue ca-
pete in 'Pteria,” aru. par6 cui:vâ mai multu fantastica; apoi; ca, în “chip 'de scusa, pentru! noi,
vomu alatură-o cu -acei'a pe care a: emiss!o assupr'a,. aceluiasi obicctu , eruditulu d. de Long-
L

la ba-
perrier.in citatulu, articolu; p. 82: „Se scie co taindu-se .pedisiu -ua ramura, de feriga,
RA

forte regulata si forte limpede a unei acuile, cu duce capele

«sea ei, se pote obtine figur'a,
si curiositătile ce
«si se scie assemeni câtu de multu le placeă celloru vechi a, studiă natura
este continuta in
«ea produce; ferig'a se numesce gvecesce TIzegiz; nu cumu-vă passerea, care
NT

<acea, planta se va fi intrebuintiatu ca symbolu alu ti&rrei numita, Pteria 2» o

pentru
2: D. de Longperiiev (op. cit. p. 83) ne arâla, co imperalii: Germaniei: au luatu,
capete, pecare 'Turcomanii o: in
prima 6ra, la ânnulu 1345, dreptu emblema, acuila cu duoc
CE

si mai bine de anni mai nainte, atâtu pre monete „de alle loru, pre-.
trebuintiau cu „ua suta,
II. p.
cumu. s'a, aretatu mai susu , câtu si pre stofte, tiessute de Arabi. D. de Linas (op. cit.
de la Aniagni in
217) ne attesta, co : d-sa a vediutu si a decopiatu in thesaurulu cathedralei
papei Bonifaciu allu VIII-IS, carele a pastorilu intre annii
I/

Italia, unu vesmântu. bisericescu allu

printre
11994 si 1503, a “cărui stoffa de samitu rosiu eră, cussuta cu dilterite figure de firu,
(Tab. AWP
AS

care se afla si ua acuila cu duoe capete, la, felu cu cea de pre monetele Selgiukide
co a vediutu la d. de Gobineau, fostu ministru
fig. 8).. Totu d. de Linas (p. 215), ne spune
plenipotentiariu allu Franciei in Persia, ua agata Vin timpulu Arsacidiloru , pe care se vede
UI

sapatu unu vulturu cu! duoe capete, : stringendu in ghiare câte unu iepure, tocmai ca passerea
bicefale de la -Eiuk; apoi d-lui mai adduce ca dovada si ua stofia cu unu subiectu analogu
(Tab. XV, fig. 7), care se pasti&dia in cathedrala de la Perigueux in Francia, si a cărui tori.
BC

gine arabica nu este de pussu la induoiela, de ra ce pe aripele passerei se citesce, scrissu

„. cu.littere cufice, cuventulu arăbu: baralkla, binecuventare.
Ta
 locu prin tidirele occidentali. De. la dinsii - a udoplate de, si
„guru . heraldica „medievale a. imperiului. by zantinu, 2 si, dupo. multe

Y
“vicissitudini Si variatiuni , acâsta a „transmiss'o, ca, unu felu de. mo-

AR
stenire virtuale, stemmeloru .. imperatesci. alle. staturiloru d.in centr ulu
şi. din nordulu: Europei si anume. Germaniei. si. Russiei. -

IBR
In, modu.: „camu. incidentale;, noi. preurmaramu pene. aci,„'chiaru
“de. la pressuppussa - ei. nascere, imaginea, mixtă -a. sgripsorului bi-.
- celalu; ea. ânse ne a abatutu, din cerculu : strictu, civcumscrissu alu.

L
| giuvelleloru; seythice, căror'a ni “se cuvine a. dă ua. mal OSs chila „al

ITY
“tentiune, in casulu. de lacia.,, cu. atâtu, mal: multu CO allămu, aci:ua:
minunata occasiune : de a dovedi,; prin, respandirea.. si pexpetuarea:,
typului “de. accipitere șcythicu, influentia.. forte, notabile, ce . productele

S
anticei. orlaurarie septentrionali a .avulu asșupra: axtilor u de pre. Ja,

ER
-inceputurile.. semi-barbare. alle. culturei modeime. din Europa i
-Spre-a nu.ne ralaci cu totulu in: mijlocul. bogatului secetisiu: “de
NIV
elemente. comparative. ce, ne „ofere. acâsta, materia, ne: "vomu. ..re-
stringe de ua-camu-data, intrua “nomenclatura. chronologica si resu--.
mata. a câtoru-va decimi - de. monumente. care, in. spatiulu celloru
LU

| diece, ori. duoi- -spre- -diece, primi 'secoli ai erei crestine, ne! area, prin
„producte alle principaleloru industrie. artistice, cumu de exemplu, sapa-..
RA

tura in. pâtra . si metallu, orfauraria si arlea textrina, „reproducerea E

1. Despre fabricatiunea stolfeloiu în mediulu:evu- de câtra, Arabi, atatu: în” Asia, contrale -
NT

si mica, câtu si pe câstele septentrionali alle” Africei ,- si.in fine în Sicilia si in Spania . ase
"vede interessantea, si. erudit'a carte: a lui Francisgue Michel , Recherches sur. le. commerce ; la
CE

fabrication. et Pusage 'des. dtoffes' de sie, d or. et P argent, pendant: 10! „moyen-âge, Paris, _
1882-34, 20, Pai | | Sa
„Co imperiulu. byzzantinu sa scevitui ca. emblema - « cu acuil'a cu duoe capele ne “stau
| mature multe, monumente;. d&ro si. nai .curiosu . este faptulu co ;.. dupo caderea, | imperatiei
I/

„_precesci. lin Oriente, principii crestini. Win :acelle părti "si au insusitu de: mai multe ori a-
cellu „falnicu simulacru de, marire, remassu fra de slopânu. “Astu-felu amu: vediutu la, MOna-. ..-.
AS

stirea S-tei Layre de la. muntele Athos, ua, pola: de icâna.sfu uâ invelitore de mâssa, de cati-:
fea. verde , :pe care. stă cussuta, cu auru ua frumâsa, acuila bicefale, avându intre: ambele. ca-. -
pete. coronate , ua cruce cu trei rescruci ; 'dedesubtu: stă, cuscute -cu frumâse maiuscule eyrillice Me
UI

imbinate, cuvintele : “Milostiio Bojiiu Jo Îegoe Voeu oda i Gospodinu. Vesi Zeuli Uggrovlachiiskoi.
„Leto 7024. (1814). —' Sciămu.co Cantacuzenii au. imprasteiatu in Romania: acesta; marca de
familia, a, loru si Cantemiru ne spune co. de la dinsii aru fi! usurpat'o.! Constanţinu Voda,
BC

Brancovânu.. D&ro. vedemu. co. Bassarabii apucasse de mai. nainte a, se “servi cu „acăsta em-"
blema, imperiale: a |
 i 265 |
pucinu “variata a “aceluiasi tvpu magistu ale de passere apitâre pre-
sentata.. de facia, scu' aripele lassate 'în 'josu, une ori tihându în!
ghiare ua fiintia vapila scu invinsa, alle, ori îi stare de, falnicu si

Y
„Veghiatu repaosu.

AR
n Ii Di |
„Deco ; pornitidu de. la splendida falera cu gvpaețulii': 'de orfu ara
ingre adita addussa în: St. Petershurgu, tocmai de pre malurile siberi l-

IBR
cului Tomu, vomu caulă se lineniu! urm'a, acestui typu lare car acleri-
satu! allu arii barbare, apoi, -amintindu d6ra numai in trâcetu desspre

YL
assemenarea necontestabile c6 presenta capulu barbosu,. urechiatu si:
increstatu "allu acestei puternice sshurători, cu. duoe manere de spada
de bronzu, de. provenintia,. se crede, tomana” dintre care una 'se

SIT
afla in museulta din Copenhaga,! 6ro. cea-l-alta; intrallu nostru din.
“Bucuresci; ??- apoi: dicemu,. gypaetulu: asiaticu în tâta intregimea Si

ER
| desvoltarea. lui, si ânco inaltiându in ghiarele- 'salle ua: 'fiintia ome-
n6sca cu toizau g6la, unu felu ' de: Ganymedu orientale, 3 ni se arâla,
IV
batutu din ciocanu (au repouss€) pe duce din clonderile sâu ploscile
de auru ce- Sau. aflatu la 1799, in comitatulu 'Torontalu din Bana-
UN

tului 'Timisiorei, “printre. vasele unui bogatu thesauru de câracleru u

semi-barbaru , casele, dupo. Gr6 care. peregrinatiuni ; pare a'fi ajutis
in: mânile poporului Gepidii oru., “ce occupă : acea A parle de! locu aupo
L

- allu r secolu de la Chr. - =

RA

m ” ” . ! , : Li

a, Tab. XII; fig: 3 a,b, de pre I. Î. A. Worsaae, Nordiske Oldsager i det Rong. Museut
NT

i Kjăbonharm, 1859, p. 80, No. 336; precumu si C. Engelhardt, Vimose -Fundet, 1869 tab, 4.
fig 1, „carele se intrâba de nu ciumu-va, 'acestu capu impunetoru este ua, podsha de cevifu?
2 Ta): XU, fig4 a si'0. Ca si precedentele: obiectu, acesta este: aci redussu. Naltime'a
CE

. lui reale este de vre ua 8 centimetri. Proveninti'a în Museulu nostru, nui anu 'putut'o afli;
assemuirea cu capulu de la Copenhaga este mare; dero alu nostru eşte mai grossolanu lucratu.
3.- Tab. XIII, fig:9, vepresenta acestu vasu, imai inicu decâtu originalul, de pre Is. Arnetity
Die antiken Gold-und Silber. Monumente «der E. K. Miinz- -und Antiken-Cabinnetes în Wien.
I/

„1850 Tab. G. VI— Despre vasele descoperite in comitatulu: Torontalu «in Banatu a tractalu
si Pranz Diebrich, Runen Insehriften eines gothischen Stamnmes auf die. Wiener Goldgefăssen
AS

des Banater Fundes,: in Germania lui: Pfeifer; t. XI, 1866. — Thesaurulu din Torontalu ine-
vita insusi unu studiu amenuntitu care va invederă de siguru multele lui assermuiri cu unele
giuvelle scythice si va intari, credeinu ; dovedile despre'existenti'a unei arti anlice a popâre- *
UI

loru barbare de pre confiniele nord-ostice alle Europei, în care arte au venitu s& se curcâsca
în modu slraniu , cu, ideile si gusturile locali, influintiele iranice si nazdeice din successi-
BC

vele epoce alle Achemenidiloru, Avsacidiloru si Sassanidiloru, pe de ua parte. cro pe de

alta, înriurirea mai anlsi a cuillurei ellenice, si apoi a cellei byzanline si crestine,
fe
 9Ba n

î Deo ânco si mai aprâpe. se tine de. aspeclulu generale alu typu-
“lui. speciale in. cestiune; “sculptur a pe pâtra: ce se vede în. faci'a. unei ..
“în hiseric'a. de la “Kieghart, in.

Y
bolte. in. capella,. dissa a Leiloru,
“Armenia, unde sub. unu Tungu: capu cornulu : și intre. duoe. „ledice -

AR
lantiuite și, aftruntate, ua, acuilă: stându.. in:: facia,, cu cioculu - apple- .
catu în josu, sirînge sub ghiarele salle, unu pat upedu cu corne in-:

IBR
covoiate. ca, de. capra selbalica. Lucrarea, - este: forte grossolana.; dero
intentiunca, - de a reproduce acellusiu. subiectu. ca -si: ale a. siherica, „

L
nu pste. fi. pusa la induoitla. Se: pare co avemu aci-ua amintire
tardia. a unei: imagine. favorite a . Scythiei, consacrata ânco „dinn: fr.

ITY
- puri: mai prospere alle artii. locali. Da a | a
„Se teecemu acumu.. cu. vede» ca, ori câte alte” monumente. mai. re-.

S
producu; cu multa S6u. pucina fidelitate, aceste tipuri i „alle -passerii. -

ER
apitâre în actiune, si să. ne oprimu „assupra aceluia. unde puter- îi
nica sburatâre se, ar6la singura si linistita , „dero totusi purure, mân-
NIV
dra si. maiest6sa. Ş i i E Ia
Astu-felu O vedemu., mai anti, im. sioimulu noste U de. auru de la.
Petrosa „cellu. denumitu Close a; “alle cărui „aripe sunt cu. totulu
LU

strînse de. corpul, 6ro. “intrâg' a lui. facia rotunjită, straluciâ odini6ra
„de numer6se petre nestimate, samfiri, granati, smaragdi, topazuri, E
Ia margaritare, cvistalluri . si: altele, ce stă tâte ingradite. pe susia, „pe.
RA

gaulu, pe, aripele, pe picisrele si pe atârnaturile, ui. 2 „Câtu. despre

NT

4 Tab, “XII, fg. 7, de pre Dudois de Montpă, 'cuz, Voyage au " Cauucasc, chez "les “cherkeisses
Atlas
ot les Abkhazes,.en' Colchide, en Georgie, en Armenie et en Crimee, 1848. 1.Y. p. 298..
CE

«Architecture; p.. XI. Capella Leiloru - de. la monastirea,: armenâsca, d'in vallea Kieghart este
sculptata” in pâtea, ca si chilliele acellei. vechi monastiri parassite. — Cu acâsta oecasiune sem-.
naliunu numai. forte curiosele analogie de siylu ce exista intre! monumentele artistice alle.
Biserica . episcopale. de la: Curtea de
I/

Geor giei si: Armeniei crestine, cu acelle alle României.

Argesiu este unu exemplu mai recente despre acesta lceatura a unoru ticuri ce stau despar-
AS

tite prin “tota largimea mării Negre; dâro ânco Saru .pult alaturi de insesi sculptutele de la
Kieghaârt, acelle duoe basso- xeliovuri symbolice de pâtra,;. veptesentându lupte de: animale -
fantastice, ce. erau odinidra: infipte in paretele” caseloru Episcopiei totu acolo si „pe care le a
UI

- reprodussu , si. a catatu a le ulilisă d. Ilasdeu , în storia critica a. Romanilor at |

2. Tab. XII, fig. 9. Sa reprodussu sioimulu cellu mase! din thesaurulu de la: Potrosa vo:
dussu la 1/6 din! marimea. lui si restauratu astu-felu cumu pare a fi fostu, “de „pre deseripliu-""
BC

nile ce au facutu primii. aflatori” ai obiectului ; în depositiunile loru . si de pre fonn'a, îngeadi- :
- purilor u renassce pee supralaci a „hi dupo ce i s'au scossu petrele,
 - 265 .

celle-l-alte duoe passeri „mai mici, cu gătulu lungu,

care formâdia
ca ua parechia in thesaurulu museului nostru , analog
ulu loru se
gassesce, lucratu mai: “grossu, .adeco cu. ingvaditure de
sticle pe place

Y
de bronzu, intriua. parechia. de. assemen6 chiautori scu paftale
(de u-

AR
meri, ; credemu), ce sau. descoperitu în Francia la. Castel,
aprâpe de
Valence. dVAgen. , Alte multe mai mici filule,. affectându form'a
de

IBR
passere cu ciocu cocârjatu., a]catuiescu, - cu. aceste bucăti capitali in
frunte,-ua serie. „speciale de siuvelle barbare e, in care sburatorile sunt
„“schitiate in profilu: - o | | |

YL
| Dero. maiestosulu modelu . alu aciuilei de facia remasse neincetatu.
in vigore a. giuvellierii mediului-evu ; “asiă incâtu illu. aflămu ânco,

SIT
tractatu cu ua minunata fidelitate de stylu, intrunu.. relicuariu alu
„ monastirii: St. Denys de lânga: Paris, pe care, tocmai in allu vu
„secolu, abbatele - Suger, vestitulu: ministru allu _regiloru Ludovicu VI.

ER
si VII, pusse sălu: lucredie . dintr'unu anticu urciorasiu prelungu de
porfyru. rosiu, 2 căruia îi adaugira capulu,: aripele Si | picidrele u-
IV
nei maretie acuile. de: argintu poleitu. |
UN

Apoi, sapatura pe pâtra. si in: metalluri a. reprodussu adesse ori,

"in vechi: monumente europene, acestu motivu de or namentatiune, favo-
"vită allu-poporeloru barbare de la: 'Nordu, si îi a. pastratu multu
L

timpu aspectulu si formele lui conventionali, dâro impunetâre, care

RA

Sau si: immobilisatu in artea heraldica. N |

Eruditulu calletoru francesu Ch. Texier, ânco de de multu a sem-
NT

nalatu, in, cetatea Kutayah, vechiulu Cotyoum din. Bythinia, unu

frumosu sarcofagu de marmore din epoca byzantina, de la „an-
CE

nulu 1071, pe a cărui lature anteridre stau ' sculptate, sub patru
late arcade “orameniate, in elievuri de unu stylu cu lotulu sche-
I/

u “Tab, XV, fig. 5, Una din! aceste fibule: se afla, reprodussa in marimea. ei reale: (14 cen-
AS

timetri. naltime). in cartea d-lui. de Linas. Ortâvrerie merovingienne. Les muvres de Saint E-
loi et la verroterie cloisonnte, 1864, p. 117, —Elle” occupa n. 3479 in Catalogulu muscului d'in |
la ospelul Cluny la Păâris. - ”
UI

2. Tab. XII, fig. 6 representa, in - reductiune acestu vasu, care in . realitate are 43 centime-
tri naltime. —. Viollet-Le-Duc, Dictionnaire raisonn6 du mobilier francais de V&poque carlo-
vingienne â la Renaissance,î. ÎL, p. 225. —de Leborde. Notice des. &maux, bijoux et objets di-
BC

vers „du Louvre, No. 664.

 | 266
maticu, dube cruci, unu leu sfasiindu ua capridra si ua frumâsa
“ imagine de acuila de felulu acestia. ! Dâro, ca unu exemplu si mai -

Y
caracteristicu de ceia. ce a, devenita in Europa, pe timpulu“ de-

AR
cadentiei axtiloru antice , gloriâsele acuile . olympice si romane,
transformate. in accipiteri barbari , voiu deserie unu monumentu-.

IBR
-pe care illu .credu cu totulu imeditu. | i Sa
“Amu avutu insumi occasiune , d&co nu cellu dantăiu alu vede,
d&ro cellu pucinu alu decopiă eu mai antia, de. pre 'ua lespede pa- -

L
trata infipta, iriparetele exteriore . de sub ua ferâstra,; la biserica cea

ITY
mare a monastirei Dochiatiului de la muntele Athos. 2 Este ua a-
cuila stându in facia, cu capulu intosu spre drepta ; aripeleli cadu
verticalu in josu; coda stă reschirata la spate, din derătulu picioie-

S
"loru, care: erau grosse si nalte, dero 'care, ca SL c6d'a, sunt acuma .

ER
trunchiate de pe -la mijloculu loru. La susi'a, pe” peptu 'si pe arcurile:
superiori allea ripeloru sunt ornamente, formate din siruri de. roto-
NIV
„cle : concentrice, din solditure - supevpusse si d'in grati6se palmate.
Verturile a doue sulitie late oceiapacoltiurile, superiori £alle: pair alului,
d'assupr'a aripeloru. |
LU

„Este invederatu co, prin delineamentele şi ornamentatiianile ei, pas:

N serea de la Dochiarii stă forte tare, abatuta de la formele anatomice _
RA

naturali alle acuilei , astu-felu CUMU o represent artea 'classica,. a

Elleniloru. si a Romaniloru. Unu altu curentu axtisticu a inspiratu
NT

acâsta conceptiune fantastica, căreia totusi nui lipsesce ua infacisiare

| din celle mai maretie, Nu. avemu nici uă înduoidla, co acestu bas50- |
CE

"1. Revue Arihdologigite,. 184. p. 821: “Tombeaux! du moyen- âge. en. Asie-Mineure», pl. V.
2. Tab. XVI, fig. 1. Marimea placei de pâtra pe care. se afla acâsta, sculptura, este de -
60. centimetri latulu si 70 cent. naltime. Ea nu este singura interesante printre. aceste ro
I/

„massite alle unei cladiri, mai vechia, 'decâtu celle actuali d'in Dochiariu. Ua alta, tablia de
aceiasi marime representa ,-de pre anticele fabule ellenice, pastrate si adi in poem'a Alizau-
AS

driei, asiă de populare la noi,—calletori'a in vezduhu a lui Alexandru Macedonu'; trassu de

duoi .sgripsori aripati; acellasiu subiectu se mai vede si in alte basso-relievuri medievali de
origine orientale, dintre caro unulu e infiptu in paretele exterioru. despre: N.: allu hisericei _:
UI

Stalai Marcu din Venetia. (Vedi Annales Avchcdlogique de Didron, t.. XXV). — Impreuna cu forte
” copi6se note ce amu cullessu in primaver'a annului 1870, in monastirile muntelui Athos, po-
trele de la Dochiariu au remaâssu pâne acumu: inedite; abiă deo amu _notificatu .cevă . d'in ..
BC

aceste lucrări, revistei francese Annales : Avobologiges, din Paris. kt XXV, 1871, pp 259.
«art au mont Athos, pâr M. Odobesco.> - Se - i >
 „267

| țelievu, ptecumu si altele totu asiâ. de curi6se . „care îllu insociescu,

- ca uu decoratiune cu. totulu eteroclyta, pe paretii exteriori ai unei
biserici , vecladita , de pre cumu arâta inseriptiunea, de peste ussia ,

Y
la, annulu 1565, de Alexandru Voda Japusnenu alu, Moldovii, -nu

AR
ne induoimu co aceste. basso-relievuri, fora, de a fi remasitie alle vre
unui edificiu anticu din promontoriulu Actei, appazrtinu unei epoce

IBR
„cându artea “byzantina, se află cu totulu: sub influentie orientali, ve-
nite mai cu. sema.. despre .Nordu;
A si. acesta ne o dovedesce in chipu
nediscutabile, semnificativa assemuire ce are acuil'a aflata de noi la

YL
Dochia „cu. alta passere. de acellasiu felu, ! | representata de doue
„pe. tablele de bronzu damaschinatu, care cu buna scire sau lu-

SIT
crea An, Constantinopole, la annulu 1070, sub consulatulu lui . Pan-
taleone, „pentru: ussi'a cea, mare a basilicei Stai Paolo-fuori-le- -mura |.
din Roma, “unde elle, au. statu in vederea tutuloru, pâne cându Je
a mistuitu acumu: de curendu, incendiulu dela 1823.
ER
Ânse cu multu. mai nainte de. acesta epoca, trebuie să se fi exe-
IV
Ş cutatu, pentru biserica Şnini Ambrosie Min: Milanu, intemeiata “in
UN

secolulu allu vis, mare'a acuila de bronzu, in plinu-relievu., a

cărei figura, de unu siylu cu totulu archaicu si grossolanu, se des-
prinde falnicu din paretele. anteriore alu amvonului acellei biserice.
L

Din. “contr'a „ca ua. remasitia fârte intardiată, - de prin alu xryls
RA

_secolu, =-allu aceiluiasi typu de. multe ori seculare, vomu citâ acuila
turnata, in bronzu, 3. care compune. pulpitulu de strana, in cathe-
NT

| drat'a carlovingiana de la Apele- -Grane (s6u Aix-la-Chapelle).

În fine, ca, să inchiaiemu acesta, peregrinatiune, facuta camu, pe
CE

fuga si pe sarite, pre urmele unui subiectu artisticu, allu cărui tipu
îi primordiale. i edemu alu fi aflatu pe confiniele scythice alle Asiei si
| Europei, vomu mai produce, spre confruntare, cate-vă figure de pas-
I/

, Histoire de Part
“], Tab, XXI, fig. 2 represenia una ai n acelle acuile de pre Serouz d Ag gincourt
AS

sa dâcădence. du ve sitcle jusqu'ă son renouvelle ment au xvie,

_ par les monuments, depuis industriels au Moyen-
si J. Labavte, Histoire des arts
-1893.“. 1V..pl. 16, n:9; 19, n: 54% Vedi
p. 87. -
UI

1864. t.].
„âge et. ă -Vâpoque dela Renaissance,
Jombarde et sur les origines
“2. Tab. XVI, fig. 3, de pre Dartein, Etude sur Parchitecture
1865, p. 119, pl. XXXV, No.3.
'de: architecture romano-byzantine.
BC

Werth, Kunstdenkmăler des christlichen Mittelalters in

"3. Tab. XVI, fig. &, de: pre, Aus.
| den Hheiplănder, 1857, p. 180; tât. XXXVIIL, No. 14,
d
 -+268
seri. de acellasiu lelu, tiessute. in. vechi stoffe” de matasse-" (nclosăraea),
„de. acellea ce Arabii: din mediulu-evu' fabricau cu. atâta. gustu SI

Y
maiestria, in “Asia-mica, in ,Barbaria si:in Sicilia, si cărora biografulu |

AR
“papiloru, Anastasie Bibliothecarulu. d'in. allu 1x* „secolu, le dă niumi-
„rea, forte nimerita; de aguilata... DE RI IA Ra

IBR
;. „Una este. giulgiulu: Siriei Germanu; “pasteatu 1: in sieriulu acestui |
santu, Gin biserica St. Eusebie. la * Auxerre in Francia, si conside- -
rata, prin. legenda, ca unu daru alu imperatessei Placidia: din allu

L
v* secolu.. Ac6sta altribuire ânse, ne vine a crede co va, fi etro-.

ITY
“natia, :de..Gra-ce. 'vedemu ua: sloffa , “mai. intru - tote identica; 2 pa-
strat. in: monastivea, Brixen din» 'Tirolu, 'sub form'a de: casula su
-sfita rotunda, astu-ielu cumu le pur lau preotii catholici, intre allu-

S
„vu“ si allu xn“ secolu; -si mai cu s&ma, cându in museulu din::Co-

ER
E penhaga, ailămu . totu. acellasiu: desemnu de stoffa, dero cevă mai
desvoltatu in propor iunile acuilei, 3pe unu: vesmântu care.a fostu
NIV
„. făra contestu; hain'a „mortuaria.- a , regelui . Canutu-celu-Maxe, "de la -
annulu 873. ae Pa m
„Este. invederalu “CO tote aceste - stofe; cu acuile SI cu axabescuri
LU

a accessorii, sunt de stylu si de fabricatiune saracenica.. “Anco.. si mai

„tare ne convingemu. .de acesta, cându, “pe bogata manteia - de ma-
RA

“tasse rosia, ce se. pasti dia, in cathedrala, de la Metz, sub numirea

„. traditionale de . Capp' a lui: Carlomagnaulu, € 'vedemu intrunite, elemen-
NT

„tele celle mai caracteristice. alle antii azabe din epoca. cellei „mai
„involti-a loru infloriri. -
Membrele passerii rapitâre au
CE

devenitu, in -celle: mai “multe: din

„aceste figure tiessute scu sculptate, 'cevâ. mai. pucinu indessate, cevă
“mai: siuie si. mai. delicate, dero elle au remassu totu asiâ, de uiepene
I/

“a "Tab. “xvi fig. 4 de pre Gausseii, “Porteieuille: arohâologigue de la Champagne 1861. |

AS

a Ch. de Tinas, „Rappont + sur les: anciens vâlements sacerdotaux et „les anciens lissus

Tab, XVI, îg. 2, 46! pre a, “Tinkhause , “Dic alte und neue. Dombirche zu Brixen in
UI

| iz “în Mittheil. “der E K. Central Commisoion zur

= E forseh a, “Zi “alt. der Bandenhmale.. i VI
E 1861; p. 131, tat. IV.
. Tab. XVIL fig. 3, de „pre IPorsaae, Norăiske Glăsaer, p.ș 159, No. 545, aa
BC

&. Tab. XVII, fig. 4, de pre Z. H. de Hefnev- Alteneck;, Costumes du Moyen- -âpe chrâtien ;
. daapr&s "des inonurăents contemporains. : 1840- 54. l. p. 82. pl. XXII, care o crede a fi allu
xu€ secolu. — SE rememoramu : aci, ca dovedi despre originea arabica a tutuloru acestoru
„stoffe, celle ce s'au spussu mai susu despre stoffele de la Anagni si de la. Perigueux; care
porta acuile bicefali si inscriptiuni cufice,
 a 269 |
“si de rigide, posturele : lor u. totu âziă de magistrali. si de impiinetore
ca. alle accipiteriloru scythici, ce le au servitu de modelu primitivu.
Filiatiunea!.. sa. pastratu -cu pucine si neinsemnate sminteli ,'si deco

Y
„artea din epoca Renascerii |. abatându-se de la. formele conventio-

AR
nali, a revenitu la uă imitatiune mai correcta a naturei, apoi typu-
rile schematice alle .passeriloru. scythice . Sau mantinutu neschimbate

IBR
E pâne.- “la. noi: în: figurele heraldice ce lumea moderna a mostenitu,
impreuna cu: alte multe, eresuri srossolane, de la strabunii i, semi-

YL
barbarii mediului-evu.. îi
“Dero sto CO, pe urmele - passeriloru. ce, “sub duoe infacisiari cifte-
rite, ni se arâta printre ornamentele cununei. de la: Novo- Cerkask,

SIT
'me amu lassatu s& ne duca. f6rte departe, unele consideratiuni, allu
„căroru folossu, - de pre a nâstra parere cellu pucinu, - este de a ne

ER
: face.se appretiuimu, pe de ua. parte, relatiunile care au existatu in
„anticuitate: intre. poporele mai culte alle Iranului asiaticu, si celle
„Darbare alle Scythiei. europene; 6ro, pe,de alta parte, să atleste cu
IV
- dovedi “artistice, influentia.: ce au exercitatu ideile ordeloru ce vier-
UN

. muiau pe atunci prin „campiele nord- orientali, a5supr a unoru punc

“turi alle culturii nostre moderne. Se |
. Întru 'cei'a, ce privesce contactulu locuitoriloru Scythiei cu antica
L

persia, mai civilisata megresitu de câtu dînsii, ellu, de pre tote. ap-
RA

-. parentiele,:.nnu se margini, numai: în rasboiele - si alliantiele „politice,

despre. care ne pomenescu unii . istorici elleni, ba chiaru 'si unele
NT

monumente epigrafice alle Asiei, desciltrate de curându „pe sub enig-

E: mele loru -cuneiformi: |
CE

- Cându îsi. dă! cine-vă osteneta de a. studiă cu altentiune unele re-

-masitie plastice seu artistice alle orientelui Europei , indata i se des-
chidu vederile assupr'a, unui orizonte “cu totulu nou, si indata afla
I/

cumu- Co chiaru in religiune, in formele esthelice, ba si in proce-

AS

"derile de. maiestria., Persii. au avutu assupr'a Scythiloru, si mai -

„allessu: assup'a: celloru ce „locuiau. dincolo de Tanais, ua inriurire,
UI

cellu pucinu totu asiă de. puternica ca aceia ce coloniele ellenice

“Pin Bosforu si din Taurida, au exercitau assupră, natiuniloru bar-
BC

| bare ce incunjurau schellele loru commer ciali. Obiectele de arte si

da
 de usu, ce essu mereu din “mormintele cimimerice , destainuiescu. a-
cesta ultima influentia ; 6ro giuvellele scythice , descoperite. dincolo

Y
de Donu si in regiunile siberice, “sunt: datorite, in mare parte, re-.

AR
Jatiuniloru ce poporele. vatacitâre alle: Scythiei inteetineau cu. staturile:
inilorite alle Asiei centiali. In tinuturile. :Volgai... si alle Uraliloru „in

IBR
tiârr'a Aor siloru; a Gervhiloru si. Arimaspiloru, în muntii; Ripei, pa
ziti de Gryli. scu Sgripsori,! se 'aflau isvorele nesecate alle auru-
lui; t6ta lumea, antica sciă acesta. “De actia,.cu -câtu- nai. „multu

L
se voru studiă, pretisele monumente -scosse- din movilele sceythice ;

ITY
unice documente pipaite. alle. existenliei seculari a gintiloru. nestato-
„ie din - acelle tiârri, cu atâtu mai -multu se va: intemeiă . convic-
tiunea, co vechi locăitori ai: imperiului: persicu riu nazuiau mai

S
pucinu 'de câtu neguciatorii marinari . ai :Elladei, la bogatiele. neste-

ER
mate: alle: acelloru barbari ,. si 'co si Iranulu intretineă cu Soyihii unu
NIV
Î. Gille, -in Catalogulu seu ineditu (supvacit.) face urmatorele refleziuni :, ««Nous ne pou-
<vons nous empâcher de songer ici ă la fable-des Ariniaspes et des Gr iffouis „ceux-ci gar-
- «diens' de tresors dans les monts Rhiphdes (monts 'Oural). L'antiquită' grecque si: ingenicuse
«dans. ses fables, y a. souvent cach& sous de' charmantes all&gories , des faits hisstoriques; et.
LU

«peut &tre que lexistence des Grifons, „defendant contre les Arimaspes, les iresors de ces
«contrâes presqu'inconnues alors et places pari les pays hyberhorâcns, metait' qu'une 'allu-
„«sion ă un commerce d'or qui a existe probablement, ă une. &poque reculte. de PÂntiquite et
RA

„«dont les peuples habitants de la Siberie de, nos jours; ; d6fendaient Papproche ă des peuples
«voisins ou 6trangers. Peut-âtre aussi stâil-ce une allusion a des guerres que faisait naitre
ace commerce, ou bien au pillage auquel il 'exposait. En 'ce cas, Vexistence des sables : aizii-
NT

«făres des contrâes de POural, de: VPAltai et beaucoup plus loin dans Pest de la Sibârie, au-
«rait 6t€ connue dans PAntiquite la plus reculte et la connaissance du fait moderne de Tex-
<ploitation de lor natif de ces contrâ6s qui oflre de nos jours de si grands resultats,: ne se- .
CE

«rait-elle que la reproduction d'un -fait antiquc, dont la connaissance sâtait perdue au milicu
«des tân&bres du moyen-âge. La. masse d'objets en or, bijoux,. ornements, etc. que Pon a Cx-
'<humes jusques & present des tumulus de la Tauride n'est peut-âtre qu'une faible partie des .
«tresors! de ce genre qui ont exists, qui y.sont' peut-âtre encore enfouis ou qui ont peri avec.
I/

«le „lemps, Herodote, qui, avait: soupgonne, cette quantit& d'or, a €t6 longtemps dâsign& comme
«le pâre des fables, que Vexploration: actuelle de Asie demontre de jour en jour âire des ve&- .
AS

<rităs, (H&rodote, III, 116; 1V, 15, 27, parle des Arimas spes ei des Gxiftons). “Strabon ; lib. XI,
«dit en parlant des “4orsi, peuples qui habitaient entre le Tanais, le Kouban ct la mer Cas-
<pienne, qutils couvraient leur vâlements de. “plaques. dor. La: decouverie - de. nos jours: d'ob-
UI

<jets en or dun: poids considerabile, et dont le mâtal: d'une grande puret&, a .celle de-Por na-
“tis, :S 'explique done: par ce que: nous.venons de dire surila. connaissance. trâs probable, dans ..
«une antiquite recul&c, des -sables aurifâres. de la. Sibârie: de nos jours et 'son comrnerce, “au-
BC

«quel peut-âtre: ă dessein ; “ă Pinstar des Phâniciens et des Carthaginois, mlait-on- des râcits..
«de dangers redoutables pour d6tourner la curiosite d'autres: exploraicurs.» i
*
 | au |
schimbu neincetatu de relatiuni, ce se invederedia atâtu in proce-
derile induştriali, intrebuintiate de. acestia la confectionarea obiecle-

Y
- loru de luxu, 'câtu si in. emblemele figurate s6u in symbolur ile re-
E ligiose, cu: care dînsii adornau. acelle obiecte:

AR
"Dero, precumu industriasii; pe. cari “ii povetiuiau' Grecii de la Pon-
„ dulu Buxinu, mlodiau.: artea - cea. bine cumpanita din: patri” a-muma

IBR
a acestora; 'de pre ideile, credintiele si gusturile mai desordonate
“alle. barbariloru pentru. cari ei lucrau, spre a produce tâte acelle

YL
avutie -greco- scythice alle collectiuniloru Cimmerice din 'Ermitagiu
si- de aiur6, totu astu-felu pare co si mesterii cari, sub. influenti'a. *
“maiestrieloru iranice , fabricau podâbe pentru “vecinii loru, selba-

SIT
ticii possessori ai aurului si petrarieloru din” Caucasu si din Uvalu,
folossiau ânco si mai. multu typurile fer6se si eresurile confuse alle

ER
“cruntiloru - Scythi: de la. Nord, ca să produca acelle. stranie giu-
velle, din care ua asiă mare catime sa adunatu pene acumu în
IV
collectiunea Scythica a museului imperiale din St. Petershurgu.
- Printre contopirile . de. idei si de forme ce nasceau dintr asse-
UN

“meni: associatiuni , cata 's& numerămu si Uypurile de. passeri. ce [i-

guredia +pe. cunun'a de la 'Novo- Cerikask, cu adauigive ânse co aci,
procederile Tucrării cu ingradituri, ce se dislingu intr "unele din elle,
L

“paru a accentuă in sensulu unui allu ixeilea contingente, addussu de

RA

cotra acea... maiestria, speciale, care sa exercitatu mai. cu s6ma de

câira „Gothi, dupo- ce ei au: invetiat'o „—precumu se vede —in urma
NT

stramutări ii loru din Scandinavia, in mocirlss'a tierra a Seythiei , nu-

mita de dinsii: Ovi."
CE

În: acelle: passerelle, — - chiaru Si sub form! gredia “a hulni-

lieloru veneraie de Turanii Siberiei , — nu he sfimu a tecun-
nosce ua iintentiune veghiala de a inzestră cu ua: passere ap ore
I/

ca Jelrl;asalu zend- avesticu, precumu si cu ua passerica pestrilia 5

AS

1. Tornandes, de Gotarum sive Gothorum origine et rebus gestis, IV : <qui aplissimas sedes
| «locaque dum quzrit congrua;. parvenit ad Seythi» terras, que lingua. eorum Ocim vocaban-
UI

«tur: ubi delectato magna ubertate' regionum exercilu, et. medietate lransposita. pons dicitur,
aut..
«unde .amnem .transiecerat , ivreparabiliter corruisse, nec ulterius iam cuiquam licuit ire
"«redire. Nam is locus, -ut fertur, tremulis paludibus voragine circumiecta. concluditur, ucr
BC

«utraque confusione. natura. ecădidit: impervium;>. =

re
 272 | |
mai blânda, ca buna-6ra amorosii porumbi ai Mylittei , măhii samtiti
„ai lui Mithra, unu giuvellu regescu, ornatu cu totu. dinadinsulu , |

Y
numai si numai, cu attribute de alle Vinerii asiatice, Dero la ua -

AR
asiă simple lucrare, paru a fi collaboratu, printr unu. CONCUrsU - de
circumstantie inlesnitu negresitu de, localitatea -unde, si de epoca
_cându obiectulu. s'a: confectionatu, elemente' fârte diverse, pe care

IBR
“inclinămu a le resume in “urmatorii agenti: indatinata venera-
liune a Turaniloru Scythiei: cătra.. passerile rapitâre, adausa : si purifi-

L
cata pote prin symbolurile. religiose alle sacreloru sburatori iranice , |
" mihrulu Si kehrkasulu , a luatu, in tinutulu tanaiticu, — unde de altumin-

ITY
„trele si productele importate. alle artii ellenice erau bine pretiuite, a.
luatu, dicemu , forme de. ua originălitate locale , intru care a ve-

S
nitu să participe Si acea - noua industria a orfaurariei ingradite,. la,

ER
care: banuimu co. ânco . din.; “ Scythia , au. prinsu asiâ. mare gustu .si
indemanare, rasboinicii si.. falosii. : Gothi, viitorii cuceritori ai in-.
Lregei Europe." i La ă
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
YL
SIT
“A ceste assertiuni

ER
ne amu “'cercatu ale sprijini pene aci, cu do-.
- vedi attingetore, de intiellessulă emblematicu alu patrupedeloru cor
nute : rennă. si. capre siberice , si allu passeriloru : Dufnitie s6u sioimi
IV
Si por umbiei,, care idte. acestea impodobescu cununa scythica de la
UN

Novo- Cerkask. Ne: mai remâne d&ro induoieli numai assupr'a unuia
din ornamentele celle mai originali alle acestei diademe, assupr'a
acellui'a, chiaru, carele , .prin inaltimea sa coversitore trebuie. să i
L

vessaritu mai presusu - de. tâte celle- l-alte , pe much”a superidre, și

RA

„carele; atunci cându cununa 'se miscă pe capulu ce o purtă, tre-

“buie să. f produssu Ore-care . clancaire usidra si placuta audiului ,
NT

| căra. nu. ne pră indurămu- ai ridică. ori ce insemnatate sacramen-

„tale. Se scie in adevăru co in mai tâte riturile , incepându de la
CE

alle graviloru preoti Salii ai lui Marte-Gradivus, cari saltau, isbindu

„im messura cu. spadele , sacrele loru ancilia i pâne la aJle fanali-
cilora Siamani ai selbaticiloru din. Siberia, „cu + lrupulu accoperilu
I/
AS

Î. Despre vechii preoti saltator'i, Sali, ai Romaniloru, vedi mai cu semna La. Vartaeng,
- Die Religion der Râmer. Erlangen,. 1836, 2. Th. p. 163 et sq., unde ni se spune co ei erau
de duoe feluri, unii Pallatini si .cei-l-alti Colin: si ni se arela legaturile loru cu cultulu lui
UI

„Mars Gradivus, dieulu armateloru in miscare. Totu ce ni se rapporta despre serbările si

“dantiurile periodice allu preotiloru Salii, nu ne pâte lassă induoigla co ei sunt originea
“Collusiariloru ' nostri nationali (Salii-Collini). Unu faptu curiosu, carele Gre-cumu corrobora
BC

“la actsta, este co printre 'pelxele cu inscripliuni latine ce se pastredia acumu în aradin'a
publica de la Turnu-Severinului se afla «unu altaru nilitarescu de pla ordinaria,, allu pri-

35
 , 274
ocielu sgomotulu
preste. totu de. custure si. ZOrz6ne de feru si. de
si de bunu
produssu de metalluri “a fostu privitu ca sunetu veligiosu
'a . nostra, A
auguru. Nu sunt! ore totu astu- felu , chiaru si- în hiseric

Y
la . inchinare ?.
clopotele si toca. de feru, care chiama, . pe. credinciosi.

AR
, „putemu Gre se nu: constatămu aci, ca ua do-
-Dero mai cu s6ma
cultulu, diei-
vada, de cea mai mare. insemnatate: pentru noi, cumu co

IBR
sgomotulu
tiei asiatice a. fostu purure SI - pretutindeni insocitu cu
lorie
confasu si ascutitu alu tintinâbaleloru , allu -sisir clorat Si. allu crotale
ânco, „putâ-vomu | ivece cu uitarea tocmai aci,

L
„de metallu?? Apoi
clopotieii si nenumeratele atâr naturi ser naitore,, „de. care sunt munite

ITY
ce. din
“amulettele passeresci alle vechieloru popâte ciude seu turani
Russia si: Siberia? * | | |
;Tâte acestea .ne facu a presuppune CO. mobilitatea ce mesterulu .

S
nisce fulie
givivellieru a datu frundieloru. de :la, „copaceii asiediati, ca,
E (aigreltes) miscatore
Unu . scopu analogu. Dero, chiaru, fora
ER
Si. sonore, pe cununa. . scythica,, aveâ “si
de, a ne exageră
dînsa
effectele. de
NIV

muurnita. era, înaltu de Om, a; iata de. Om, 9. |

«mei cohorti milliazie de Segelasi
LU

«ana. — Numele, de Gorăi- |

'0m, 32» in ca- N
cana: mnilliaria,. ce porta aci
| «prossu de :
| TI =
rele d. Grig. G. Tocilescu,
„«cohorte'a,. I-a. a, - Segetasi-
pe care îllu citămu aci «loru, . ne indica cumu co
(Rapportu..: 'assupr'a. : unei IVO: S ACE . .
RA

Bu- «monumentul datădia din

missiuni . epigrafice ,
COH Ă „1 <epoc'a imperatului Gordi- . -
curesci, - 1878),,. citesce : VAR
i „ «anu (238-244 dupo Chr.). ,
NT

Gra[d Sacrum, - i
<[Makțti]
at, “Mommsen. Corp. In- |
pa lare Sa IaSAG IT se E N
Gordi-- “GO RDIA NA - „1 eseript: latin. III, No. 6279.»
«riorum) milliaria
ori Tungusiloru ânco .
CE

de vindecat
1. Pe Siamanii, câri „serva, de preoti ; de ghicitori 'si
i, precumu. Irange l, Siberia. and. the Polar
| idolatri din Siberia, astu-felu îi descriu calletori
in Description ethnographique « la, Russies. Psu-
des peuples de
See, p..123,; Ch. de Bair
ples Ouralo-Altaiques, p. 72, si altii.
I/

cu unu'sistru în mân'a N
"9. Apuleius, Metamorph. VIII si, XI, uride descrie pe dieitha Asialiea
per “angustam laminam în |
drept. : «Nam dextera, quidem ferebat 'mreum “crepitaculum, cuius
AS

, ” crispante brachio . trigeminos

“ «modum. balthei recurvatum ; traiecta medi pauce virgula
adducem u aminte: ca si un'a d'in'dantiuitorele
„_<jactus,. reddebunt argutum. sonorem.— Să ne. lui Virgiliu
in mâne erotale,. ca a
__«<de pre vasulu sassanidu de la Sludka (Tab. XIV) porta,
UI

i |
Syrisca, caput graia, redimita, raitella,
“Copa,
Crispum sub crotalo- “docta moveră latus.
Etudes sur les peup les pri
3. Aspelin, Antiquites du Nord finno-ougrien. — C. Al. Guvaraţ,
BC

ete. is .
mitifs. de, la Russie : , Les Merieus. — “Antiqiites de e, Segtie,
 27

Ti
sonoritate alle aceloru mici frundisidre, ciocnindu-se usioru intre din-
sele, ne. vomu put6 convinge si altumintrele co nu fora ua, determi-
nata- intentiune religi6sa -au fostu pussi acei: copacei, alaturi cu cer”

Y
videle si cu volucrele. consântite Anaitei. - IE |

AR
„ Negresitu co gieu nu este a aflâii in nythologiele anticuitătii plante
care să possede unu caracteru sacru. Chiaru si remanându in cerculu,

IBR
credintieloru si vituriloru consemnate in cărțile Zend-Avestei , care ,
IN parte, ne au servitu dreptu: calleusa in cercetările de facia , apoi,
mai la fia-care păgina, vomu gassi intr însele câte ua apologia a-ar-

YL
posrelui. ho, pomulu cellu mai presusu 'de- te, “adeveratulu Doina
alu vietii. “Bun-Deheciulu ! spune co existe «cinci-diecii specie de

SIT
| «plante cu. semintie, duoe-spre-diece specie de arbori buni de l€cu.,
«cari “sunt daruiti de: taurulu „cell unicu datu:... In toti annii, Das
s serile sanțite ieă. semintiele acestoru. arbori si le amesteca plodulu

< Homo alu, care dă “sanetatea, care produce fecundare'a.; ellu

IV ER
«in “pamentu; ca, se se reproduca. D&ro printre acesti arbori este 'si

« cresce in isvorulu apei Arduisur. Ori care va beâ mustulu acestui

UN

«arbore, nu va mai muri. Ell se numesce arborele .Gokeren, pre-

<cumu este dissu + H6mulu , care: depar tedia mortea, va inapoiă -
«mortiloru viâtia , la ora invierii; ellu este: capetenia, arboriloru. »
L

Monumentele “Assyriei si Persiei reproducu: forte. dessu acestu ar-

RA

ore hom , căruia. ideile de fecundatiune ce sunt legate de dinsulu,,

au facutu” să i se deă une ori, in amulettele purlaretie, ua infaci-
NT

“siare | conventionale si * ieraticesce obscena, 2 care lu departedia in

. modu forte simtitoriu de formele vegetali. | |
CE

D. G. Perot, 3 > observându in basso-relievurile de Ia, Tazili-Kaia,

lui Anquetil Du Perron. t. II. p.
4. Boiun-:Dehesch , 'cosmogonie. -des Parses, în Zend-Avesta
I/

care dice Virgiliu (Eclog. IV, v. 25):

103. — “Hâmulu albu pare a fi planta Amomum. , despre
m 'vulgo nascetur Amomum. » |
E <Assyriu
AS

mai pucinu in monument ele baby-

2. Homulu, ale. cărui. forme variesia mai multu seu
arbore polyphall icu, precumu in cylindrul u de
1onice si iranice,: a 'adesse ori aspectulu unui
2;'in miculu conu de la Tab. VII, fig. 12, carele presenta, sub acestu rap-
„la Tab. VIIL, fig.
UI

ua mare assemuire cu chipulu, Dianei "din Efesu de pre monet'a de la aceiasi ta-
_portu,
bella, fig.. 13. a
unde totusi martu-
3. G. Perrot, Explorat. archol. de Ta Galatie ete. t. 3 p. 332 et sq.
BC

co opiniunea, desvoltata, : “de d-lui, a fostu mai antâi emissa de d. Waddington, în-
| „_: rissesce
 276

o alora din numerdsele . symboluri alle: generatiunii, epresentale: prin

“ori. de lotu din. care esse câte: ua cruce, cu: torte. (erux ansatâ). de

Y
ua. forma, particulare , — observ ându ; „dicemu , „Gte-care. mica. figura; |
„formata . din. duoe picidre.. cu unu bustu meruntu si-unu capu To-

AR
- tundu 6rle mare . de assupra, care figura . „stă ca spendiurata intre
celle duoe divinițăti „principali, cea femeiesca.. si cea barbatâsca , alle

IBR
grupei ; "si a. addussu aminte de: radacin'a mandragor ei (matragunei)
câri'a cei vechi îi +diceau ivOpoozoppipoc Și .semi-homo ,?:. si care .. este

L
„representala, sub ua.„lorma camu la felu: cu figurin'a : nâstra de la
. Pterium,, în duoe desemnuri. antice: din: vestitulu manuscriptu. alla |

ITY
lui, Dioscoride, ce, existe la Bibliotheca. imperiale din Vienna si des-
pre „care ne-a. vorbita. “mai: pe largu d. Păpadopohi Calimachu ,

S
| dissertatiunea: sa. .speciale.? „Acea vadecina a matragunei, ânco “ia.

ER
“anticuitatea. .. cea . mai adânta.; si pâne in. Limpulu: Renascerii a fostu, -
privita „ca. unu. puternicu. atrodisiacu , producetoriu de fiintie -Ome-,
NIV
nesci,: si bunu de înlesnitu Si. de Sporitu: fecundarea. a
NE a . pi :
„a .. . '

la unu “memoriu , remassu ineditu. Anco de: mai nainte, d. de Long yperrier,, (Description. des Me
LU

dailles du cabinet de AM. de Magnoncour, "1840, p. 88) recunnoscusse figur'a acestei plante pe.
_: nisce-anonete alle lungu-vieitiuitorului rege alu Parthiloru -Mnaskives . (Luciani Longevi XVI)"
“seu Camnascires, din allu r-l6 si alu secole inninte de Chr. — D. Perrot crede co si florile pur-
tate de unele personnagie din cortegiurile de la Bogaz Keui, precumu si de unele personnagie
RA

de'a Eiuk, sunt imagine redusse s6u simplificate de aceiasi mystica planta. Aceste imagine |
- se vâdu la Tab. VII, fig. 11, d..si e; fig. 9; „n'a, intrâga. pe mân'a, dr&pta, a personnagiului re-:
. presentatu de pre unu hasso- zelievu -de la Eiuk ; cea-l-alta, mai rudimentaria,. dâro. inzestrata
NT

cu aripe, în mijloculu grupei de: duoe vassc si duoe altare ce se diaresce la cePa. pexsonna-
giului. La Tab;: IX Și X se: vedu assemeni . figure. întregi si. redussc de. imandu “core . Semi- .
homo,. “ i .
CE

i. San d or 'a stu ; Atropa Belladonu, IL, fi iputeaiă in: Enumeratiunea plantăloru a "onor.
nostru: collegu Dr. A. Fetu: (p. 57) sub urmatorele numiri : “Imperates'a (Matraguna-huna)
«Cerâsi'a lupului.>. | | |
2. Dioscorides „de Mater. Medic.. lib. IV, 76. — Gohnhalla, X, de cultu hortoruin, v. 19:
I/

Quamvis 'semihominis vesano gramine, foeta |

Mandragore pariat flores. . .
AS

3. Manuscriptulu lui Buzbecq. este descrissu cu de amenuntulu in P, Lambecii Commânta- |

viorum de. Augustis. Bibliotheca. Csarea, “Vihdobonensi lib. II. (Edit alter. 1769). Cap. VII, p-.
..190- 286. Duoe din "vechiele picture care illustredia, acestu interesante manuseriptu. „au rap-
UI

portu la, planta mandragorei. Intr un'a, Aroozopiătis, siede pe unu jetiu si "Evoeots „. Inventiunea, .
sub form'a, unei june femei, îi adduce în mâna, “ua planta. anthropomorfica ; la picirele. loru -
este 'unu câne ce se restârna „murindu, | cu inscriptiunea : «Kirov ÎIXATEV Tov porta, Emats?
BC

| izobopfno 2 Cellu-l- altu, desemnu este, reprodussu la Tab. XIX,

pp

! | . | , - . - N
 | aa
„Sub. acestu titlu , imaginea -caracteristica dâro. illusoria, „a plantei
isi afla de: sinesi locului. cellu mai potrivitu: in. prejm'a dicitiei care
veghidia assupr'a productiunii in natura, si denumirea. ei de : Zuop6-.

Y
id pe. care ne.o transmitte totu Dioscoride seu. interpolatorele

AR
seu,.- face. ca se hu :avemu. de. ce ne mirâ, cându îi vedemu chi-
Dulu. alatuvi - cu divinitatea. . “prin - care este: info cisiata sorgintea '+o-

IBR
- dirii.,, „Advi-sura din Zend-Avesta., nici purtata ca in triumtu de alte
personnagie de frunte: alle -cortegieloru ce insociescu pe Afrodita Pon-
tica, in sculpturele de la: Bogaz-Keui si de la Eiuk. |

YL
Deci, pornindu. “de: la; principiulu - “co, de - câte ori sunt'in jocu
. symbolurile : fia-care : liârra -cata, pre câtu se: pste, a localisă,. pe a-

SIT
E cellea ee: le împrumuta d'in alte regiuni, si co 'aceiasi idea religiosa
“s6u. aceiasi superstitiune pâte: să' se presenite sub. differite infacisiări
fysice, de pre: tiărrile unde. ea este introdussa, admiltiându , dicemu,

ER
preschimbarea formeloru acolo unde iintentiunea! symbolica. remâne
„aceiasi, vomu recunnâsce in 'copaceii naturali cu feundie: cordeiformi,
IV
cari, adorna, a n6stra cununa, unu cugetu intru tâte identicu cu a-
UN

cela” câre a preoccupatu. pe sculptorulă din. Pteria, cându ellu a

_ semuitu , pe. stan'a.. deitiei : fecundalori, » Bigure de.. planta | anthropo-
morfica a matragunei. aa | Sa
L

| „Se ne. fia deci,. iertatu a aminti CO :frundia copaceilloru. de pre cu- .
RA

nun'a: de. la :Novo- Cerkask, este chiaru aceia a Ar istolochiei clematite , II

si, intemeindu-ne- pe. acesta, - notiune „precisa de botanica, pe catre.
NT

giuvellierulu: scythu' a: observato si, dinsulu, cu. t6ta scrupulositatea.

„ce îi eră possibile, ne vomu' incumetă a traduce aci, cu câta exac-.
CE

titate . ne va: permitte” buna cuviintia a stylului modernu , unele

1
Yonduri din Istoria „Naturale, a nui Pliniu,? supprimându de printre
I/

l. Diostorides loc. cit. |

AS

2, Plinius, Histor. Natur. “XXV, 44: «Inter nobilissimas aristolochi:e nomen dedisse gra-
„vida: videntur , quoniam esset âptozri ăe/oiaat.. Nostri malum terra, vocant, et quatuor ge-
„«neră eius servant. . ... Tertiura longissimee tenuitatis, vitis novelle , cuius sit pr&cipua vis,
UI

„<quz Cleinatitis vocatur , ab aliis Cretica .... „valent radice. tantum. Est et qux Plistolochia
«vocatur,.- quarti. generis; tenuior, quam proxime. dicta, densis radicibus capillamentis, iunci -
«plenioris crassitudine. Hanc quidem polyrrhizon cognominant. Odor omnium medicatus,. . ...
BC

«Maxime tamen laudatur Pontica ; et.in quocumque 'genere ponderosiss sima quzque, medi-
 218

dînsele, lste „acele amierunte de. nomenclatura si : de Ibvapeulica,

câte sunt. de prisosu subiectulu nostru. ...- | E

Y
ÎN „«Printre celle. mai nobili (plante) este aristolochia căria se„vede. co.

AR
. «maierile insarcinate "i. au: datu acesta numire, de Gra-ce. este pisc |
«dexoboate (cea mai buna pentu leac). Ai nostri, îi dicu mărar. pamântar=
«lui (malum terrae)!. si 0 ossebescu in . patru: specie...“ A treba,

IBR
«lunga si subtire ca ua vitia lEnera,,, are. - de 'câlu. tâte -mai: multa...
« taria, si se chiama Clemutite, .6ro de. altii: Cretica.,.. Numai, vadecin'a |

L
| «loru e buna de. I6cu. Mai este: ânco una ,:a patra, care se. chiama. |
< Plistolochia, mai sublire de. câtu cea, precedente, cu peri: dessi la re-

ITY
«decina.. si mai grâssa.. de. câtu- ua “tresteia. „Acesteia 1 se: dice Polyrrhi-.
< zor (cu multe radecini). T6te au unu mirosu priinciosu... Mai multu

S
„«ânse este laudata cea Pontica, de-si in tâte. speciile, cea. mai grea.este |

ER
«si. cea mai potrivita, pentru medicamente: Cea rotunda vindeca, de |
„«sierpi.: Totusi, cea lungardtia are cela: “mai mare renume , coci, de
NIV
«pre cumu se: spune, dco.indata dupo conceptiune e introdussa. în
-«părtile genitali , impreuna cu carne de.bou., ea intocmesce. fâtu ba-
ciatu..... Ea. intaresce , inferbenta, si lucrâdia, ca si Sati yrionadlu pi |
LU

Ore Tu „regassimu noi. aci tâte caracterele si tote virtutile pe . care

Grecia , si pole chiaru si Asia-mică, le: recunnosceau” scu. le. haraziau |
RA

matragunei, si pe care de alta parte, „Asia, centrale. le laudă si le -

adorâ, in arborele Hom 2. “Apoi nu i se. recunnoscu aristolochiei. din re- -
giunile. Pontului-Euxinu , calităti „superiori “tutuloru celloru-l-alte ? Nu
NT

produce dîns'a acelleasi efecte. ca si satyrionuli., 'despre care. acellasiu ”

_autoru2 „ne: dice ; co. Grecii credeau. cumu co partea. inferidre a. rade-
CE

cinei lui face să &e. nasca. baieti, 6ro partea superiore fete; co, li-!
nându numai in mâna. acea. vadicina, „ea. imbie la acie venerice; si
I/

aciniă -aptior. "Rotunda contra serpentes. -Oblonga tame in summă gloria est "si modo a
AS

«conceptu admota -vulvis in carne bubula, mares fi igurat, ut trafiitur, .. Confirmare, âxcal-
| facere, eadem Satyrion: esse.». -
"1.,.Se'ne' “adducemu aminte co. “Românii o numiescu mdovulau tupuis si cuc -betica.
UI

2. Plinius, “Histor. Natur; XXĂVI, 53: Greci salyrion. 1... "Venerem, etiamsi” „omnino E
«mânu teneatur. radix,, stimulari;. adeo si: bibatur in vino austero. Arictibus quoque et hircis
«segnioribus in potu. dari. Et a, Sarmatis equis ob assiduum laboreni pigrioribus in coitu ,
BC

«quod 'vitium prosedamum vâcant.....: : In totum quidem Graci, quum concitationem. hac |
<volunt significare, Satyrion. appellant. > '
 „279
că atâtu: mai i multa: când-'o bea, cineva în vinir stifosu co e buna. de
-datu “ca adapare ”„berbeciloru.- si tiapiloru ivbetraniti ; “Si în fine co
Sarmatii, poporu scythicu: de. dincolo de Tânais, o dau: ca, intarire

Y
armasariloru ; Cându acestia aungu de se inmâie din pre. desse im-

AR
„prennări?- i ie „i ce

In fine; mu' este Gre “permissu a crede. co avistolochia, planta indi-

IBR
gena 1) - Scythia, si mai” minunata acolo decâtu ori unde, prin: calitățile.
salle , identice “cu. alle mandragorei , 'vepresentă , sub acea clima mai
aspra; " homaui. santitu alu Trâniloru, si co prin urmare, “usiorii copa-

YL
„cei cu frundie mobili de cucurbetica, nu sunt. altu-cevâ, pe cunun'a de
la Novo-Cerkask ,' de. câtu. imaginea. gratissa si. venerata a plantei

SIT
eminamente generat6re, a arborelui de vistia, astu-felu cumiu silu pre-
facusse' pe s6ma. loru. si: de pre” flor'a, loru. topica, adoratorii Anaitei ,

ER
asiediati pe malurile Pontului-Euxinu?!. :.
„Ori câtu de: indraznetia si de siluita. -aru pai unora acâsta. deduc-
IV
_tiune'; ea; are cellu pucinu darulu de a îmbină. minunatu, - din punc-
tului de vedere alu symbolismului , “copaceii de pre cununa, cu celle-
UN

1. In genere “no: ferimu: fârte tare, pentru. deductiuni relative la sciintiele istorice , "de a-
celle. argumente care. n'au. altu: texmeiu decâtu comparatiunea elementeloru -limbistice „si mai
L

cu sâma, a acelloru,. date de unele dialecte forte imperfectu cunnoseute, Astu-felu este de si-
RA

guru şi casulu ce ni se presenta, 'cându voimu se cautămu in numirea dacica a aristolo-

'chiei; unu. “intiellessu ' care se se potrivesca cu mysticele virtuti 'generatore, pe care credemu .
co:si; poprele, antice. d'in jurulu Pontului Euxinu le. attribuiau acestei plante. Ea se numiă
NT

la. Daci Scar dian, ne spune L. Apuleiu, de pre Dioscoride ; &ro, deco anu slarui cu totu
dinadinsulu ca s&'recunnâscemu 'in acestu cuvântu, 'ua radicale indo-curopeana, amu află în
adeveru co, dintr'ua radecina lar stu mai bine. sha»d, (Aug, Ficl;, Vergleichend. Worterbuch
CE

„der Indogerman: Sprachen., '8to Ausg.. 1876. 2ler B. p. 5ăsi Ada. Kuhn, Zeitschrift, fir. ver-
„gleich. Sparchforschung, LIV, 13), avându: iniiellessulu' de « se date, a salti, « se misc, a
purcessu la Elleni , ' dicerea, zapâla, inim'a care se bate si astu-felu sustine victi'a. (G. Curtis,
- Grundziige der griechischen Etymologie, 4Arte Ausp. 1873; p. 142); ero prin extensiune, a cde-
I/

| venitu la Romani, cârdo, tilînta pe care se misca, si care sustine ussia. Anse Romanii au
mai. pastratu și form'a elleniea, în numele dieitei Cavdea sâu Carne, care,. pe de ua parte,
AS

ingrijiă de merunlaiele sScu de viscerele interiori alle omului, si feriă viâti'a prunciloru de
pericul6sele Strige stu Strigoi, .passeri. nocturne ori spirite infernali, ce le sugu sângele (Prrel-
ler, Les: dicux. de Pancienne Rome, trad. frang. 1869. p. 405, precumu si Macrobii Saturn. I,
UI

12: "<Hane. Deam vitalibus humani prwesse credunt. Ab ea. denicue.. petitur ul iecinora ct
<corda,. quzeque. sunt intrinsecus “viscera - salva conserve.» — Ocidii Fast. VI. v. 101 ct sq.);
&ro, pe .de. alta, „parte, diciti? a: avcă sub paz a ei intrarea s6u usile locuintieloru oinenesci. Ca
BC

- ocrotitorea „corpului omenesru: „ha chiaru si ca paznica a ditînei, de la ussia,- dieiti?a Carne
 l-alte oramente, care in. acestu giuvellu, se invederedia, tâte ca at-
- tribute: speciali alle dieitiei persice a generatiunii. Printre: vumegatore |

Y
cornul€;: fia. cerbi -s6u.: renni, fia capre selbatice de ori ce felu; „care .

AR
“ile, in “ideile- religi6se alle. Iraniloru , cumu - de altu- mint> ele si la
Greci, symbolisau, in graduri diferite, ardorile - simtiuali, 's6u; de: pre |

IBR
limba ieratica a Orientelui, pornirea pe: căile gene -atiunii, arborele
de vi6lia, fia' hm, „mandragore s€u.- aristolochia, se “afla asiediatu cu
„totulu. la: loculu: ce! " insemnâdia cultulu Mazdeicu. Assemeni 'nici

L
passere'a, cu. clontiu de ocielu, care se adapa. la: isvorele. Arduisurei |

ITY
spre “a. purifică si-a fecundă pamentulu lui Ormuzdu ,; - identificata
pste aci cu” cruntulu accipitere cu: ciocu cocarjatu allu: Scythiloru-, |
„nici 'columbii pestriti, credinciosi insocitori ' ai Vinerii, in“ tote” capri-

S
ciosele'i: rataciri.'! prin - cercurile: felurite“ alle mythologieloru antice, nu

„ ER
„ni se paru a inistraină câtusi de pucinu. giuvellulu nostru , de la. desti-
natiunea - alegorica. ce "i amu attribuitu. Cine scie chiaru dâco si Dus:
NIV
„tulu de amethystu.; pretioşu: -odoru' împrurautatu -artii ellenice, nu a
- fostu menitu a. representă tocmai în! centrulu' diademei, nu “nusiai
“Victoria, precumu amu banuitu cându amu alaturatu, in modu inci-
LU

dentale, cunun'a de: la Novo-Cerkask cu aceia a Neimesidei Ramnu- |

siane sculptata de Fidias, dâro ânco si mai bine ,.pe insasi. grati6s'a |
RA

dieitia, a desmierdăriloru volaptuâse pe fraged'a si fâcund'a - sorginte

care dă nascere, „istia, Si putere; si animalelor u; si) suraloreloru
„si planteloru? a
NT

[n ori ce casu, complexulu aarmoniosu alla acestoru alegorie, mai

CE

multu blânde si voluptuâse, precumu assemeni si. slructur! a delicata:

"de-si purtaretia a giuvellului ce: este asiă straniu decor atu cu. elle,
pan ua Î cu totu d inadinsulu polrivite pentru U „podeb a decapu a unei
I/

i
AS

stu Casdeu ni se pare: a fi'in aceiasi “connosilate; cu ellenicta. Rapări, viscerea ce' intretine -:
măi cu sema vistia in corpu, ca si cu dacic'a Seai ian plant'a care produce vieli'a ; inlos-=
nindu nascerilă si care! pote fi privila ca si ua titîna., cavdo , prin care se deschidu omului |
UI

ussile “existentiei: — Dâro 'Seythii de pe 'Tanais vorbiaiu ei aceiasi limba ca si Dacii ? Numiau
Ore si ci Scardia, planta consacrata a Aristolochiei ?: Elo, unde se uicurca, «le totu itiele filo-
logiei, astu-felu incâtu nu potu servi istoriei, de tomeinicu firu allu „Aiiadnei. E
BC

E
1. In amulettele religiose âlle Asiei. centrali vedemu adesst cerbi și capre pascându. arho-
vele homu.
/ Vedi F. Lajard Recherches sur le Culte. de Mithra, Atlas, pl. LIV d, fe. 8. ete.
i
 281.
vegine . havbaze. “Miculu amorasiu' de: atu 1. ce : s'a gassitu în. acel-“
lasiu .mormântu, vine Si dinsulu. se confirme. cu unu. elementu pâle
si mai eterogeriu ânco. de câtu canneulu grecescu d'in centrulu cunu-

Y
nei, “ assertiunea | n6stra.. assupr'a | ințieilessului- allogoricu ce lrebuie

AR
data obiectului principalu.. E
„D&ro „nu. se oprescu numai aci dovedile laur asie ce “putemu PLo-

IBR
„. duce 'ca, să intemeiemu. credinti'a co allu unei: femei scythe , de rangu
'superiore, -allu unei: regali adoraldre si pâte. chiaru alu unei preotesse
șupreme a Vinerii Tanailice, a, fostu mormântulu. unde. sa aflatu cu-

YL
nuna. Int însulu Sau mai gassitu, cu sutele, alte mici “ornamente,
stampillate pe loitie. subţiri de auru si strapunse cu gaurelle care arâta

SIT
co acelle. dr actee de pre. unu, Usu generale allu anticuitătii orientali,
ce nilu revela. tote monumentele zugravite scu sapale, erau cussule

ER
de bogate stofe, pe care timpulu le a nimicit. Printre acelle usidre
pod6hbe. egreteie, semenate, negresitu pre vesminte astu-telu. incâtu 'se
“formedie dispoşitiuni symetrice„ fârte multe ,. in: thesaurulu. dela Novo-
IV
Cerlkask , reproducu in modu. mai rudimentariu insasi
, aceiasi figura
UN

„de rennu5-ce se vede pe muchia. cununei; ro: altele: au lorma

unei induoite : scarisire „cu patru trepte, inalliate. de fia-care parle , pe
„ua base orizontale. + | - SE Sue |
L

“Mi e camu tâma se mi. se. impule CO intindu. alia symbolismului

RA

pene “unde se. rupe, coci. „ altumintrele, ași i sustine, — si inu acâsta,
NT

“1 Despre acestu Amoru ce, cânta din Nuier u, "Igos văr ms, a traclatu pe largu d. Lud, Ste-
CE

" phâni în «Compte- -rendu de la Commission arechâologique de St. Petersbourg pour lannte
1868, :comparândilu cu. alte giuvelle si: monumente ellenice si romane, unde se vede dieulu:
Cupidonu cantându din difterite instrumente: musicali. — Vedi Tab. V, fig.3.
2. Despre brattea: stu bractea., zizahov , foilie de auru redusse cu, ciocanulu la ua mare
I/

subtiime si applicate ca, ornâmente pe ștofte, cărora, în assemene casu, Grecii le diceau
pu36naocut - si foâtozot 20lijzeş,. cei'a .ce dovedesce co fi gurele de animale serviau adessc la
AS

astu-felu. de „podsbe, vedi Duemberg et Sagglio, Diclionn. des antiquites grecques ct romaines».
Î.p. 747. — In. mormintele. d'in Panticapea s'au aflatu bractee relative la cultulu dicitiei lo-
cali , Drecuriu.: dantiuitore, flori de ellehora, capele de “Gorgona ete. — Compte-reudu de la
UI

Commission Ar chcoloygique de St. Pitersboiy pour Vannce 1.865.

E “Tab. V, fig. & Se
Tab. V, fig. 5. — Micele oimâmente, de pe aceiasi tabella, fi, 6, «;„i sunl. numai de
BC

auru; ero cele din fig. 7. a, „by: e, au. intr'însele si petricelle rose şi cerulie,
 allegatiunile eruditului ar cheologu francesu „Raoul Hochette ! "mi
aru camu servi de sprijinu, — co înseși acelle scarisidre. de structura

Y
pyramidale sunt simulacre alle sacramentalei 2 yre, 2Upa, s6u altarului

AR
“in forma de rugu, pe care arde fora incetare focuiu. santitu, focuiu
mistuitoriu si a tâte-curatitoriu allu anticiloru Mazdei, precum, ânco
si allu Ghebriloru, de astadi, urmasii loru. | |

IBR
De altumintrele, mulțu mai pucina incordare de. minte si desfa-
siurare de sciintia ne. trebuiescu spre a recunnsce -co tâte celle-

L
l-alte bucâti din thesaurulu de la Novo- Cerkask , compunu , de asi
„pul6 dice asiă, apparatulu s6u uneltele de gatela alle unei femei a-

ITY
vute si eleganti; iaptu care nulu desminte nici diadem'a. cea tubulare
de care amu .vorbitu (Tab. UI, fig. Î), nici, mai allessu- braciărele

S
spirali (Tab. V, fig. 1); „apoi nici celle duoe sipuri lungaretie de

ER
“profumuri si de . unsori, „unulu - de agata cu ambele. extremitati. în
forma capului” si a dossului unui animalu felinu de auru (Tab. II,
NIV
fig. 2); ro cellu-l-altu. cu ingraditure continându , „pe. câte-si patru -
feciele lui, triânghiuri şi patrate” de sticle diverse. colorate, (fig. 3); |
nici. clonderasiulu sfericu de auru -cu incrustatiuni de paste dure-
LU

(Tab. ÎN, fig. 2), la felu în privinti'a, desemnului seu ornamentale,

cu ua cuteira in forma de tabachere scu de bonboniera (fi. 1, e,
„0,c),'si-de unu stylu fârte barbaru, analogu cu allu unui lungu
RA

|
tocu de auru (fi. 3); — câte si tele aceste obiecte cu. lantiusie de a-
ternare ; — în fine nici celle duoe nastrape de auru cu. manere ornate
NT

(Tab. V, fig. 2) si de. ua „capacitate numai potrivita. cu setea mai

moderata a unei delicate socii de -rege barbaru, lacomu si necumpe-
CE

tatu, precumu in: genere. ni se descriu de câtra Greci si Romani,

anticii capi ai, , ordeloru seythice. 2, a ti
I/

1, Raoul Rochette; Mâmoire” sur “VHercule assyrien et phănicien, in. Memoives de PInstitut
AS

national de France,t. XVII, part. II, p. 181 si appendice B, <sur la Pyra, comme type de
«monument funsraire,» p. 388. — Este de observatu co maonetele parthice d'in „epoc'a, Sassani-
diloru vepresenia in „totu-d'a-un'a pe reversu, altazulu pe care arde foculu santitu allu Par-
UI

|
siloru.
2. Despre necumpetarea Seythiloru la beutura 'vorbescu cei mai multi autori clleni si latini
BC

cari tratdia, despre dînsii ; buna '6ra, Strado, XI, vi, 5, povestindu chiaru originea serhatori-
loru Soytho-persice alle Saceelor a “ a
 225

Tote aceste obiecte. aflate. la unu locu, | in tierrân:a movilei de

lânga Novo-Cerkask, fiindu. „dâro' pod6be si. unelte ce
potu mai cu
s6ma, servi unei femei, &ro pe „de“ alta parte, ârmele si attribu

Y
tele
rasboinice, care destainuiescu totu d'a-un'a .presentia unui

AR
schelettu
barbatescu “in mormintele. scythice , lipsindu cu totulu la acellas
iu
locu; 'zemânemu in socolintia CO. „portiunea laterale a kurganului

IBR
Hohlaci, unde sa, Bassitu acestu thesauru, fussese utilisata, pentru a-
strucare'a sociei . unui rege scythu, alu . cărui cadavru occupă. pote,

YL
"in centrulu movilei, ua. Sropa ce Sa recunnoscutu de d. Tiesenhau-
__sen, secretarulu. Commissiunii archeologice din St. Petersburgu, a fi
„fostu rai de de multu predata. ! |

SIT
„Se mai pote ânse ca, si intrega movita să fi fostu consacrata, se-
pulturei unei regine “si preotesse a dieitiei Anahit, -precumu a fostu

ER
buna 6ra vestita. Pythodoris, fiica lui. Pythodoru din 'Tralle, si so-
cia, aa. regelui Pontului si „Bosforului Polemonu I, cucetitorulu SI de- IV
a, Principalele morminte regali din vechia Scythia au presentatu acestu caracteru „ care
UN

s'a constatatu . cu 'de ameruntulu in movila Kul-Oba de lânga Panticapea, unde, intr'ua camera
centrale de pâtra cu patrare de secolu mai
| invelitâre. din les- nainte, tocmai in cen-
pedi suprapusse, (A) trulu Siberiei, si dos-
i) L

şi

Sa -gassitu schelet-. crissu ; precumu urmâ-

AS
/A

RS
RA

tulu unui rege seythu Y cd

f e
e
LS
dia in publicatiunca en- *
(B) cu tâta armatur'a A
[330
D855 glesa : Archacologia ov
(E) si idolii. lui (PF); fa ps Îfiscelluneous.tracis vela-
NT

€
/Z>

alaturi eră acela allu. ting to Antiquity, publi-

rad
”

fa

Si
“La

i
ai

reginei (G), apoi allu shed by the Society of An-

CEE,
oi

bud i i
Se

9
n tona
S

a
Puii i
RA

unui- servitoru (d). si tiquarieş of London. vol.

Vu ECLEA

|
(EIII
CE

aDa

Se
(oc)
a oz

11, London, 22 edit. 1809.

9

mai. departe allu ca-

a

_ lului seu (H). Impre- XXXIUII. Some account of

Si
ti

AX

Za
ERE
ma)
Set
73

certain Tartarian An-

î

. juru se mai aflau va-

4

se de auru si de ar- i (a(aD Ș tiquities, in a, letter from

3
I/

Ă gintu (L, P)de bronzu.

RE E e dudmaiaiaă Paul Demidofi, Esq. at
re

. :
(D, M, 0) si de lutu., Petersburg , to Mr. Peter,
AS

(N), sagetti si alte ar” Collinson, dated septem-

i

ZT 7010 DOC VI vea e PI TA IO,

Ă
ac:
arat

me I, E) sparture de aa ” | ber 17, 1764: .

«The Russians, in ef-
neuanraceca sem up SIL

cremene (C) elc.. .

UI

TE

Camu totu aceiasi «fecting a practicable

ac

y,

dispositiune pare a fi “ «road to China, discove-

vrea

«red în latitude 50 north,

BC

avutu si mormântulu . !
În

atm

descoperitu, cu trei
IT.D
«between the rivers Ir,
t
;

fe
pai.
2
îi
 „DR -

structorulu cetătii 9reco- -scythice Tanais, carele, pe timpulu lui. Au-

„gustu, murindu. robitu in rasboiu la: vecinii lui, selbaticii Aspurgiani E

Y
“din Sindicea, isi lassă domnia intielleptei . si” priceputei - salle femei;

AR
“«tish and. Obalet, «Russia and Tar-: -
“<a desertofa very - «tary,p. 4, relates

IBR
«considerable ex- «that, în the year
_«tend, overspread » «1720, sorne Rus-
«in many. parts -«sian regiments

L
„swith Tumuli, «being sent from
"« Barrows, This «'Tobolski, the ca-

ITY
«desert constitu- “_«pital of Siberia,
«tes the southern «up the rivet Ir-
<houndary of Si- «tish, to the great
"<beria. Historians "“«plains, or 'de-

S
„<and.. journalists __«serts, found in

ER
«make „mention | «the tumuli there
"«of these tumuli, «many ornamen-
| «with severalpar-' «tal antiquities,
NIV
“«ticulars concer-. «as they likewise.
„«ning them. Mr. | «did on the we-
E «Strahlenberg, in: a a _ * «stern boundary
«his, history of. - „40eza .«of the. desert,
LU

«between the rivers 'Zobol and Ischim. He further mention, p. 235, that Seythian antiquities are
| «annually brought from the Pagan tombs wich lie on each side the river Irtish, on the de-
_ eserts of the Calmuc Tatars. And în p.' 830, that a vast number of. molten images, and .
RA

«other things, în gold, silver , and other netals, have. been brought from the Siberian and;
_ <Tartarian tombs; some of wich le has engraved in his history. Al. Bell, in. vol. ], p. 209
«of his Journay îrom Petersburg to“ Pekin, :inforin us, that eight or ten days journay from.
NT

<Tomsky (situate on the river Tom, which falls înto the Oby; and. empties itself in the
_<frozen Ocean, in latitude 53 and 54 north, and which makes the north-east bouridary of
«the. great desert! mentioned “above by 'Strahlenberg) are found many tombs and burying
CE

„places of ancient, heroes, âs reported, who probably fell in battle; but when, and between
„whom, and upon what oceasion', these battles were foughi, is not so certain. The account -
«which Mr. Bell received from the Tatars in the Bavaba, is, that Tamerlane had many en- .
<pagements' with the Calmuc Tatars în this country, whoin he in vain attempted' to subdue.
I/

«Many persons go “every summer from 'Tomsky to these tumuli, and.find considerable quan-
„«tities of gold, silver, and brass ,' and” some "precious stones, among. the ashes and remains
AS

scot the dead hodies; also hilts of swords, armour, ornaments for saddles and bridles, and
«other trappings; »with the bones of those animals to: which the orther belonged , among.
_«which are the bones of elephants. Ce MI
UI

„„. «From these cirecumstances it “appears. , that when ay chief, or. person of distinetion, was
„sinterred, it ivas usual to bury în the -sâme tumulus with him his arms and: favourite
«horse, etc. And this costum, which. is: reputed to be of great antiquity , -prevails at this day
BC

«among the Calmucs, ând other Tartarian' Horde.: The borderers upon those deserts have for
«many years continued to dig for the treasure deposited in the tumuli, - wich still however |
 28

"6PO . acesta, ne . spune Stiabone,! vediându'si imperiulu restrînsu

despre appussu pâne la, riulu Tanais, sciu pe de alta parte săsi in-
tinda, domeniele preste stâncele din Koenochorion, unde Mithridate

Y
„îsi ascunsesse odinidra celle mai preti6se alle salle giuvelle, preste

AR
templulu- dieului Men-Farnace și allu dieitiei Selene su Luna, aceiasi

IBR
_stemains unexhausted. The. Russian count. being informed of these depredalions , sent a
„- «principal officer, with sufficient troops, to open such of “tmese tumulias were too large for
contents. This officer, upon
„«the marauding panties . to 'undertake, and. to secure their.
dead spread over this great desert,

YL
«taking a, survey ot the numberless monuments 6f the
remains
„s<concluded that the barrov of the largest dimensions most prohâbly contained the
«of the prince, or; chief. And he was'not mistaken ; f o r , after removing a very deep cove-
.came to three: vaults constructed ot stone, and

SIT
«ring.of earth and stones, the workmen.
«rude workmanship; a view of whichîs. exhibited în. plate XIV. That wherein the prince
«was. deposited, which was în the center, and the largest of the three, was easily distin-
<guished by the sword, spear, bow, quiver, and airow, which lay beside him. In the vault

ER
saddle, and stirrups:
«beyond him, towards which his feet lay, were his horse, bridle,
upon a sheet.of pure gold, extending
«The body of: the prince -lay in a reclining posture,
«from head.to foot; and ânother sheet of gold, ot the like dimensions, was spread over
IV
with vubies and
„him. He was wrapt în a rich mantle, bordered with gold, and studded
arms, nacked, and without: any ornament. În the
„«emeralds. : His head, neck, breast, and
UN

distinguished by her female ornaments. She was placed re-

-«lesser vault lay the princess,
set with rubies round her neck,
„ «clining against the wall, with a gold chain of many links,
The head , breast, and arms, were naked. "The body
«and gold bracelets round .her arms.,
border of gold or jewels, and was laid
«was covered with a riche. robe, but without any
L

over with. anoder. The four sheetsweighed

of gold
-«of.a sheet of fine gold, and covered
crumbled into dust.
RA

„+ «40 ib. The robes of both looked fair and complete; but, upon touching,
the most remarkable. In the others
- <Many more of. the tumuli were opened ; but: this was of which are exhibited in
.of. curious “articles were found , the -principale
-<a-great. variety.
copied by Mr. Basire from drawings trans-
NT

«he XVih and thres succeeding plates, exactly

after the originals- The rings affixed to the
.«mitted by Mr. Collinson , and carefully made that they were worn as orna-
- <gold instruments represented -'plate XV,: seem to indicate,
a bracelet. It is difficult to assign
CE

N <ments , or possibly as amulets. One evidently resemhbles

or copper table with the animals of the warmer
«the proper use or intention of the tripod, and
round (he rim. The design is not inelegant,
- «latitudes, the. lions and camels , dancing heneath are supposed to
and natural. The figuves
: «the attitudes of the animals axe spirited
I/

That with rings at each end , and

more. gold figures.
“«he idol or penates. Pl. XVI exhibites
probably worn as & charm. The animal
something like an inseription -în the centre, was and the ass may perhaps have been toys,
AS

singular incurvated and branched horns,

«with the snakes, or rather lizards, might have
«or they may have served as idols. The convoluted'
or the feet.....» |
_«<hsen an' ornament for the head , the neck,
UI

mentionate se afla, si splendid'a falera de orf ura-

"1 Piintre obiectele aci asia de summariu
amu „descriss'o cu deameruntulususu, dându-o ca ccllu rnai îru-
mai
„ria ingradita, pe care
XI si XII fig. Î. e.
mosu specimene sibericu allu acellei arti. — Tab.
BC

1.-Strabo, XI, n, 11; NILis 29, 51, 57,

 236
care eră adorată: la. Comana. Pontica, n marea Cappadocia, | 3 în
“alle cărei „processituni, „pontificele. 0 insociă cu diadema pe capu,

Y
fine preste - multe alte. "provincie din Asia-mica, intre care se numerâ

AR
SI Zelitida, unde aceiasi divinitate, armenâsca Anaitis, isi aveâ e .
numitulu. templu din Zela, despre care ne a mai lostu “adesse

IBR
- vorb'a, ca de unu punctu insemnatu de veligiosa incuserire a Trani-
loru cu Seylhii. Sa a ce
Tote aceste . indicatiuni le : damu' in modu incidentale, "câci! ni se

L
pare :co elle potu incinge cu unu cercu-de dovedi, din. ce in ce mai .

ITY
stiînsu si mai teineinicu, prepussulu ce avemu cumu CO cununia de
la Novo- Cerask are in sine tote caracterele” unei. podâbe * 'femeiesci, |
amintindu despre cultulu “Afroditei d'in, Pontu, care eră totu de! ua

S
"data, si cea Tanaitica. Sea ae

ER
- Forte greu' este, —-amu mai. spusso, —“de aemite vre - ua, ipothese
assupr' a ornainenteloru absenti, care occupau locurile remasse gole - |
NIV
pe. muchia. superidre a cununei ; totu. ce: se pete dice este “co se |
constata ân CO duce locuri cu câte: patru tierrusiei alaturati, unde. pu-
leau să se infiga : patrupede mergându de la stânga spre drept'a,
LU

precumu si ânco. cinci. locuri: cu. tierrusiu .unicu si 'isolatu, 1 Cen-

trulu chiaru. allu cununei este -d'in numerulu acestora. Saru pule
RA

- banui „co. ellu contineă unu. ornamentu care “predomniă assupr'a, tutu- .
loru celloru-l- alte ; deru de ce felu: erâ acellu ornamentu ? Eră 6re si
dinsulu ua, confirmatiiune, pote. chiaru si mai peremptoria, a ipothesei
NT

ce noi amu emissu despre curacterulu symbolicu, alu intregi deco- E

ratiuni?, De
CE

m i
- Eco ceia .ce nu se pote” afirmă. cu siguraintia, nici macaru atâta.
pre câtu. Saru put atribui ua intentiune allegorica alegerii si ron: ă
I/

duirii „petreloru pretiâse, ce se vădu tintuite pe fassia conciului. A-

. cellu rubinu su yclmis (9 din centru, granaturile. scu . carbunculii Si
AS

din laturi, urmati de hyacinthi mai. palidi, si mai departe de alge- -

marine scu beryti, slabu colorati, acea gamma. din. ce in ce mai.
UI

, , . DI : ; PRE

1 Vedi pe diagraram'ă din Tab. II, îi 1, punchurile insermnale | cu , numerile : 4; 5, 6,.7

BC

si 14; 15, 16, 17; apoi celle. purtându numerele 3, 13, 18, 23 si 33. Copaceii s'au pussu in:
modu arhitraru, la puncturile 8 si 28. | | ai ă
 9 CLM

potolita. in nuantiele SI in Juciulu gemmeloru, intrebuintiate, avutau

„elle: unu întiellessu mysticu ?.
„Celia, ce nu pâte; fi “pussu la. induoidla. este. CO dieiti'a.

Y
Anailis
di in templulu Elymaidei ne este descrisssa de Lucianu ! ca. <pur-

AR
<tându vesminte acoperițe cu .- auru si cu pelre scumpe, “unele cu
<totulu albe, altele 'verdiui „ca ap'a,. altele profyre ca vinulu, si multe

IBR
-<rosii ca foculu, adeco onyci, hyacinthi,- smaragdi, addussi de: Sardi,
«de, Eovpteni, de Indieni, de £Klhiopi, de Medi, de Armeni si de Ba-
«bylonieni ; €ro .pe capu purtă unu turnu, incinsu de unu cercu cu

YL
«radie, pe carele .se vedeâ ua. pâtra, numita liyelmis care siraluciă,
- «nptea si diwa, ca si ua candela:> | |

SIT
„De, aru fi să dămu deplina. credintia notiuniloru camu confuse ce
ne a lassatu Pliniu Naturalistulu despre. gemme, amu crede co-a-

ER
„cellu d ychnus nu eră altu ceva, decâtu unu carbunculu din celle mai
viui; 2-6ro numirea. de ca bunculus, data .unoru: petre de coldrea ro-
“sia aria a focului, si. provenindu s6u. din India, scu din Syria, stu
IV
din Carthaginea , 3 pat, la :lapidarii eleni, - pare co. se applica
UN

totu. asia de bine rubinuiui, .câtu si. granatului. Im privinta hyacin-:

thiloru, cata să admiltemu, + co, sub acestu nume se cuprindeau
mai. multe feluri, de petre, zivconice, care variau intre nuantiele in-
L

decise alle. coriridonului : portocaliu, si coldrea rosia * spalacila a ba-

RA

Iasiului. Printre . numerâsele. - specii. întrunite . sub denominatiunea

_- generica de beryii, 5 alle căroru, fecie, precumu si -alle chalcedonu-
NT

i. Liccianus ds Dea, Syria; Ba: «27, ZĂ zeocdii drug <a morde za zăpvtov 7Ă 420709 , 3
auoiwyw: ziv Odpeviry zoapovat. "lixzoade îc oi sppvo6s ze &MAos meptrdezat vai Atlo: văpza zm0huzeĂies
e3
CE

o aa
«TV. oi iv )avzol ; oi 6: .dazudzes,. zo)ot îi obuăzes,: zodăol îs mopoâzes, "liz di dwwes oi Nae
<dâo 'moMot zo văzwllor = apuăgarțăci ză pigovat Alyyzzztov za PIvăr aaă AlViozes za MijBot a "Ar 3

_«uâmot 204 Botudeyvrot,: o 3: 64 utbovos -Adyoy sto z05zo ăzenipaauar Mhoy îzi ză zepxii poptii, hu'j:iis
NY AA

<zae cot ovoua di oi z03 Eau Î] auwwyin. PAzD zojzoy Ep vor thus zoo dz PĂR? b Uno de ot
I/

“su 6 vnbs mas oiov.9rio AYyvorsi pare brezare 29 îiceA de zo, utv eeypos aalevi, Pliiny 2 Ea zagra 2u-
<pbăca.» —:Să mentionamii cu acâsta occasiune despre: renumitulu Onicolo stu Nicolo d'in
AS

collectiunea, : Besborough, care representa- pe aceiasi. dieitia Syria, siediendu pe unu leu, a-
vându câte : unu Dioscuru sâu Cabiru de fia care parte, cro dedesub , „ lozenida: OEPANI A
- HPA-AMMONIOE ANEGIIRE FIIII ATAOO |
UI

2,: Plinius, Hlistor, Natur. XXXVI, i) d.

„1. XXXVI, 25. ae
ap

BC

„id. XXVII, 4. AO
„14. XXXVI, 20, ae
%
..
 „ fluctuâdia, ca a aerului si a mării, intre tinctele deschisse “alle
astral si alle verdelui, - se numeră ua, forte "mate parte din a-.

Y
mulettele celle mai: tare pretiuite de. câtra Orientali; dâro Pliniu ne .

AR
mai spune co assemene petre, forte frecuenti. în India, se gassiau si
împrejurulu Pontului Euxinu. Câtu despre. perozele scu turchize, este

IBR
„probabile co. si dinsele erau in anticuitate, mai .-usuali, Egypteniloru |
si- Arabiloru, cari le exlrageau din -minele” de la muntele. Sinai, s6u
ânco si mai multu Per siloru,. cari. possede pâ&ne astadi la Nisiapuru,

L
lânga marea Caspica, nesecate comori minerali de aceste frumose

ITY
petre, decâtu Greciloru SI Romaniloru, de la cari. ni'sa pastratu nu-
mai tradiliunea, * co, in ti6rr'a Carmaniei, pe piscuri! inalte, se arâla
ua pâlra : verdiuia, numita . callais, . cu.a “cărei periculosa, . venare cu

S
prasteia, le placeă a se indeleinici si locuitoriloru, din Caucasu, si.

ER
Dahiloru, si Saciloru. Sa îi Sa Ii
Fora de a:ne mai opri la, celle-l- alte. merunte: petaicelle: si mar- -
NIV
garitare, ? câte mai figurâdia pe cununia de la Novo-Cerkask, vomu..
“inchiaiă, acesta răpide revisiune a ornamenteloru ei lapidarii, “addu-.
cându aminte, totu de pre Pliniu., 8 co -printre gemmele: purpurii
LU

se socotiau' si difteritele- specii de. amethysti, alle căroru nuantie vio-

rie si transparenti, sunt mai line si. mai blânde ochiului decâtu seli-
RA

„pirile infocate âlle carbunculului ; totu: de ua. data, materi'a loru se

pote mai lesne sculplă, ro uniiîsi însii, de:si mai pucinu pre- .
NT

L Pinus, Histor. Natur. XXXVIL, 23, | a

9. iq. [X. 56,4; unde spune : «In nostro mari reperire solebant, crebrius circa “Bos-
CE

«poro Thyacium , rufi ac parvi in conchis, quas 717/a8 appellant. » — Micele masgariiare de linga
ambele muchie alle cununei potu fi din. acelle numite is (siGrece). e
“iă. XXXVII, 40 : <Alius ex ordo. „purpureis dabitur, et ab illis, doscendentihus. Prin
«cipatun amethysti Indice tenent. Sed in Arabia, quoque parte, qux finitima Syria; Petroa
I/

<vocatur, ct în Armenia minore, et. in Acgypto, et in Galatia reperiuntur; .sordidissime

«autem vilissimaque, in Thaso et Cypro. Causam nominiis afferunt, quod. usque. ad. vini co
AS

<lorem accedens, prius quam eum degustet, în violam desinat fulgor, aut sit quiddam. in
<purpura, illius non ex toto isneum, sed in vini colorem deficiens. Perlucent - autem omnes
«violaceo colore, scalpturis, faciles ;..... Fundunt. autem. cum aspectu. leniter blandum : neque în
UI

<oculos, ut“ carbunculi, vibrant. Alterum earum genus descendil ad Nyacinthos. „ . . Quintum
<ad viciniam crystalli descendit, albicante purpura defectu. Hoc minime probatur ; quando
<pracellens debeat esse. in suspectu, 'velut ex carbunculo refulgens quidam in purpura, leviter
BC

«roseus nitor. “Tales aliqui malunt Pederotaș vocari; alii Anterotas, multi Veneris gena —
%: «Candidarum dux est Paderos...
 289
tiuiti Bindu-co, lipsindu-le - profyrulu ,
col6rea. le este albtiria apiăpă--
ca a cristalului, p6rta - totusi . nuiirile
de Pador os, _Capetenia pelre-
loru.. albe; de Anteros . si de -Gâva Viner

Y
i 16. | |
“In faca unei. assemene .. notiuni precise, mai

AR
putemu Gre să res
"pingemu.. de: la. noi idea -cumu: co a avutu
unu scopu bine.„precuge-
tatu, artistulu lapidariu, cându a sapatu in biilgarele, de amethystu,

IBR
Gâna a Vineri. întrega, figura gingasiei diei
tie
? ..
„Apoi: ânco. mai -scimu co la. Orientali, “ba si in
Grecia... fia-care
| “gemma. se: bucură,. in :credintia. religissa a poporului,

YL
de ore care
virtuti magice , laudate. chiaru si in cărtile 'sânte alle - lui ' Zoroa-
„Stzu. 1 Amethystulu im. :specie, precumu si - numeleii grecesc
u îllu

SIT
dovedeşce, 2 :-serviă.. in. contra : ametielei la! beutu ; dâro: ellu mai
ave si alte. daruri. : feriă. de deochiu,; deschidea ussile la Tegi, de-

ER
partă grindina, locustele si alte rele: 'Totu. astu-felu eră, si cu celle-
l-alte nestemate ; fia-care isi aveâ bunurile salle arcane, consemnate -
“in typiculu cultului “persanu, si este forte possibile ca, 'de pre inve-
IV
tiaturele - acellei sciintie mystice, să. se. fi poveliuitu: giuvellierulu
ta-
UN

„naiticu spre a :inzestră. CU: talismanele - celle mai efficaci , cu pedicle

celle mai bune,: -maiestrit'a- Si „complicata lui pod6ba. Acâsta ne vine
si: mai. multu! a o crede, cându ne adducemu aminte” co ;obiectulu,
L

ailatu . asiâ.- aprope: de muntii: Soyihiei, de matca nesecata a aurulu |

RA

Si-a gemmeloru siberice, Ie Dia

„ Gemmatum Seythicis ut luceat: ignibus aurum, d
NT

1. D'in cântile! sânte alle lui Zoroastru nu mai i possedemu 'chiaru pe acellea. in care se va
fi tractatu despre virtutile. petreloru , câci fora induoi€la 'este 'aprocrifa scrierea greca care
CE

s'a publicaiu. mai antti: la 1538, in Paris, cu commentariele lui Gemistu Pletho , sub titlul:
Moeyexă Mpa <âv amo. zod Zopotacpau Mâpooy. — Vedi Pabricius, Biblioth. Graca, L p. 752, —Dli-
niu citedia adesse pe Zoroastru, intru ceia. ce privesce virtutile petreloru.
I/

'2.: In * Anthologia. Graca, IX, 75, aflămu urmat6rele duoe versuri , sapate, se vede, pe
unu. amethystu pă . „
AS

| A: as 202 ăudhuczi os, tr 6 z6zas Aduuzos

3 view zeloz pă: pabezw paduewy, - e
Plinius, iHistor. Natur. XXXVII, 40: <Quod maxime. videtur decere et species, et colos, câs .
UI

<gemmas Magorum vanitas resistere! ebrictate -promittit, et inde appellatas. Praterea si lun
“ «nomen ac solis: insciibatur in: iis, atque ita,- suspendatur collo e capillis cynocephali, vel
“«plumis hirundinis resistere” 'veneficiis. Jam: vero quoque mnodo adesse reges adituris. Grandi-
BC

«nam avertere , et locustas, precatione additu, quam demonstrant.»

3. 'Aa tialis, Epigram, XIV, 109.
Te
 | |
provine dintr ua regiune, care a facutu. parte din. staturile lui Mithri-
date-cellu-Mare, despre! carele ni: se relatâdia co, fiindu' totu“ asiâ

Y
iubitoru de obiecte curi6se si de lucrări artistice pre câtu erâ in=

AR
_ draznetiu in politica si vitezu în. rashâie, ellu - simtiă ua nespussa..
placere de a adună petre. scumpe, de care formasse. ua, minunata: Col-
„lectiune, 1! si co unu invetiatu din. Babylonu, Zachalias, i a si de:

IBR
„dicatu ua scriere speciale, „in care se aretă 'cumu zerprnele au pu- o
ternica... inriurire assupr'a s6rtei omenesci. e aa

L
Romanii, „cărora Pompeiu a daruitu minunata: dactyliotheca, luata,

ITY
de dinsulu de la „Mithridate si depiassa . cu mare fala, in Capitoliu,
prinseră si ei de atunci, asiă mare gustu pentru. petrele scumpe, -in,
câtu.. Pliniu? „spune cu ua. invederata mîhnire, co aceia a „devenitu -

S
cea. mai mare a loru nebunia, Dr 'ecipitua OPUN ÎnSania.

ER
Mirarea si: indignatiunea, eruditului romanu amu pul&. seo im-
partasimu si noi, aflându mai cu s6ma din a lui curi6sa encyelo-
NIV
pedia, câte ridicule eresuri de - totu felulu, “attingetore de simple si
neconsciinli producte alle naturei, fia petre, plante seu animale, Sau
strecuratu, “impreuna cu. multe stranie -dogme - religi6se. alle Asiei
LU

centrali, in antica lume europeana, staruindu: unele, -chiaru si pene

mai. în dillele n6stre, in. credintiele vulgari „alle “societătiloru moder
RA

„ne. Buna-6ra, —si ca se. reducemu la 'câtu mai. pucine, “ exemplele

citate, — âmethystulu , pede 'ua parte, a remassu si la crestini, ca.
NT

ua. petra sacerdoiale, coci episcopulu Marbodu'$ ne. dice CO

Pretenâit cor „bumilium Christo. comimorentium ;
CE

Î, Despre dactyliothec'a „si thesâurele - artistice. ce - Mithridate Eupatore adunasse la. Caz
beira, si pe care Pompeiu , luându- le, le-a transportatu in Capitoliu la Roma, vorbescu St bo, |
SIL. su. 31; Manilius, Astronomica, si Plinius, Histor.. Natur. XXIII, 54; XXVII, 5 si 6; 60:
I/

«Zachalias Babylonius in his libris quos scripsit ad regem Mithridatem, humana. gemmis at
«tribuens fata, hanc (hematitem) non contentus oculorum et iocinerum medicina, decorasse
AS

<a rege etiam aliquid petituris dedit, et litibus iuăiciisque interposuit, »

2. Plinius, Histor. Natur. XXVI, 1. Sie |
3. Marbodii Redonensi Episcopi (xr sec.), Prosa.de XII lapidibus -pretiosis in : fundamento .
UI

celestis civitatis positis. — Să amintimu totu de ua-data co, la cartea Essirei, 15 et sq, stă |
prescrissu co Fngolpionulu judicătilorit (Rationalulu marelui preotu allu Evreiloru) va fi or- -
natu cu 12 petre scumpe, asiediate pe patru rânduri, si anume: 1. Sardu, Topazu si Sma- *
BC

ragdu; 2. Anthrace stu Rubinu, Samfiru si laspe; 3. Ligirionu, Achate sii Amelhystu; 4 „Chri-
solitu, Beryllu si Onyce,
 291

ro, pe de alta parte, matragun'a. vadecin'a - v6tra, zemislitore, ca si

curcurbetic'a n6stra.. pontica, de sucuri afrodisiace, . si f6rte tare, (de-si
“camu pe sub cumpetu); de. cătra, multi pretiuita, “si a, -pastratu minu-

Y
natulu ei renume pâne pe timpurile : cându ellu a inspiratu Tui Ma-

AR
chiavelu si lui Lafontaine , operele. loru licenti6se, dâru vessele si
eleganti, care âmbele porta numele de Mandragora. |

IBR
"Apoi si deco cerbii ori tiapii, si vulturii ori. porumbii au stavuitu a fi
in mintea tutuloru, fiintiele celle mai ardidie si cu applecări mai
„erotice, 6ra nu “si au mentinutu . totu- de-ua-data, fia-care din aceste

YL
vietiuitore , unu „TOlu sacrămentale - in biserica? precumu cerbulu
Psalmistului, 1 ce «pohtâsce spre isvorele apeloru asiă cumu poh-

SIT
„«tâsce sufmetalu colra Dumnedieu»; precumu liapulu emisssariu «pre -
«cae Aaronu îllu lassa in pusteiu ca să ieă pre sine l6le: peccalele

ER
«poporului »;? -precumu vulturulu cellu « sburându sub scaunulu stralu-
„xcitoru allu ceriuriloru», in vedeniele Apocalypsei;? precumu, in fine
porumbulu. “Bvângelistului, 4: carele «botezându-se lisusu si essindu
IV
«din ap'a. Iordanului, lo i se deschissera lui ceriurile si vediu Du-
UN

“<hulu lui Dumnedieu pogorându ca unu porumbu si „viindu spre

„«ellu 2 i
Deci, de 6ra ce: noue, chiaru si astadi, fia-care din aceste Ivpuri
L

zoologice ne amintesce, “sub: forme symbolice, câte ua idea. allinge-

RA

i6re de credintie teligiose ce stau ânco in vigore printre noi, apoi

credu' co “nu vomu incercă nici unu lelu . de greulăti spre a recun- |
NT

'n6sce. in' acelleagi animale, ptecumu si -in plantele si gemmele, ce

| figuredia alaturi cu elle pe ua bogata cununa remassa din timpurile
CE

“ paganatătii, emblemele intrunite alle unui cultu ce domniă negresitu

pe. tiărmurile seythice alle Palus-Meotides, atunci cându 'sa lucratu
sI sa impodobitu cu elle cunun'a de la Novo-Cerkask.
I/

"Amu avutu de altu-mintvele ; „in cursulu citateloru de mai susu,

AS

numer6se occasiuni de a -constată co, precumu dieitia generatiunii

UI

“1. Psalmii, SLI, 1.

2, Levitieu (Preoti'a), XVI.
3. Apocalipsea, XVI, 7.
BC

4. Foangelia St. Mateiu TIT, 16.

 4
292
| adorata in tota Asia centrale si apussena, era. mereu representata
cu
ua, cununa cercuita, C ydaris, gernmata Şi variu impodobita pe capu,
„totu assemeni si personnalulu ieraticu, asiâ de abundante, ce o

Y
de-
serviă in vestitele ei templuri. de. pe lânga, Pontulu-Buxinu, fia preoti

AR
|
s6u' „preotesse, purtă., in festivitătile solemne alle. dieitiei, Gre-care
“scumpe vestminte. consacrate in riturile locali, si. mai. cu sema se

IBR
„ incoronă cu cunune, referitâre da dreptul la. pomposulu ei cultu-
speciale. Se Ş Se
Cumu «se nu “credemu dâto co avemu “asta-di ini presentia. nostra

L
|
un'a, din acelle mitre consantite a..vre-unei regali. preotesse, a: Anai-

ITY
tei, cându fia-care din amenuntele. cununei de la, Novo- Cerkask, dupo
ua minuti6sa a loru cercetare , si. cu tâte co nu he amu feritu
câ-.

S
_tusi .de pucinu de.a spicui indicie lamuritâre de prin ori care ::sor-

ER
„ginti rationabili de informatiune, me au totu manatu..:de sine. cătra
un'a si aceiasi incredintiare, . co. adeco fiasi-care d'in multiplele po-
" d6be adausse de mesteru pe faci'a si „pe muchiele. latei dâru simplei
NIV
|
fassie de auru ce'i serviă de base, nu au altu scopu de câtu a face.
ca, giuvellulu să intrunesca câtu mai multe Si mai varie embleme i
LU

alle Vinerii asiatice ? | Sa

Sintru acesta, precumu amu aretatu,- mesterulu a facutu să con-.
„ curre representanii feluriti ai. celloru trei dominiuri alle naturei. Mai
RA

pre toti, clu, cu voia sâu din intemplare, i a allessu astu-felu in

câtu să “intyparesca lucrării salle unu caiacteru de Griginalitate cu.
NT

totulu locale, „topica, nationale, de asi: pute dice asiâ, vorbindu. „despre
ua tiârra. ai cărei locuitori antici cu greu se polu cercui in nationa-
CE

lităti. Patrupede, passeri, plante, gemme, tote iin cunună de la. Novo-
Cerkask , repurtându-se. invederatu. la cultulu dieitiei Anaitis, au ânse
totu de- ua-data: ua, natura, unu aspectu, cu totulu scythicu. Ai Scythiei
I/

sunt rennii si caprele siberice, carei populau campiele Si Stâncele; alle:

AS

Scythiei, passerile rapitere, fia elle dafivitie turanice su 9 pacti ori.

sgripsori de ai Saciloru; a Scyihiei. este aristolochia pontica s6u 'scar-
UI

dia dacica, inlocuitâree, in aceste părti, a. prolificei' mandragore Si a

* spornicului amonium ; alle Scythiei in fine. sunt si petrele scumpe,
BC

ori d'aru fi elle. cmctliystă si cartamculi , Haacinthi. si der yli din fabu-
„osii munti Ripei, “de unde a ptovenitu de siguru si. aur ulu cununei, *
ori daru fi turchize caspice, s6u Mag va tare siorecie , ny5,
din Bosfo-
rulu. thracicu..:

Y
“De nu ne amu teme se anticipămu: assupr'a unei

AR
materie: pe care
_voimu-a o atinge, cu Gre-caie: desvoltări in ultima sectiu
ne. a pre- .
sentei lucrări, -amu. affirmă, aci de indata . cumu co, nu numai
fauna,

IBR
flora si bogatiele. vulcanice intrunite pe: cunun'a nostra , porta
ca-
racleristic'a nerecusabile. a. Scythiei, dâro co însusi modulu sub. care.
elle ne. sunt. infacisiate, adeto - stylulu si technica acelloru num6-

YL
v6se decorătiuni ; au in sine ua originalitate, care abal&ndu-ne gân-
dulu fârte.. departe de artea ellenica , nu'lu lassa totusi a se : impacă

SIT
pe deplinu nici cu formele si procederile usitate i in „maiestriele curatu
iranice. - |

ER
Pare co si în partea, axtistica:a acestsi lucrări „ Scythii au tinutu
„asi insemnă, ideile. si gusturile loru speciali, totu atâta câtu fussesse
ei. nevoiti a mlodeiă, de pre natura fysica a producteloru terrâmului
IV
“loru, embleimele veligi6se alle unui cultu ce'lu imprumutasse, de pre
UN

tote apparentiele , de la Persi. „Astu-felu , totulu ne impinge. a crede

co, ori câtu de viue voru fi fostu pe cdstele nord-orientali alle Pon-
„tului-Euxinu, inriuririle religiose si artistice alle Asiei centr ali, elle
L

totusi n'au coplesitu de felu liberulu avântu allu industrieloru locali

RA

si co in particularu, inchinatorii. Vinerii Tanaitice sau priceputu ei

însisi, cu indestula iscussintia si dibacia, atâtu a preschimbă , de
NT

pre firea tiărrei, loru, symbolurile vietiuitâre si neinsuffletite alle diei-

tiei “asiatice, câtu si ale dă forme - si dispositiuni , studiate seu in-
CE

chipuite de pre placulu Joru. | | |

.
*Uniculu ornamentu ce se pote privi ca unu prinosui plasti cu, ne-
I/

iagaduitu allu strainatătii, alipitu, pe corpulu cununei de la Novo-

_Cerkask, este frumosulu cameu grecescu de amethystu, despre carele
AS

ânse cata se. admittemu co , fiindu ellu însusi ua representatiune

forte. expressiva a voluptosei Afrodite ellenice, su co a fostu com-
UI

mandatu. cu totu dinadinsulu unui indemanaticu sculptoru din Gre-

cia, s6u co, existându mai dinainte in vre unu thesauru regale s€u
BC
 '294,
4

sacri “alu. tinutului Tanaiticu , a fostu. numai utilisătu la tipu de

mesterulu carele a lucratu cunun'a. | |

Y
Acelleasi attribuiri, — care de. fabricatiune locale, care de importa= -

AR
tiune. straina, bine appropriata ânse la. usurile'si la, ideile symbolice
alle ti&rrei, — le amu pute “intinde assupr'a. tutuloru celloru-Palte ' giu-

IBR
velle femeiesci : din: thesaurulu: de la -Novo-Cerkask, dâco nu ne amu
“fi impussu ânco de la inceputu datoria să :ne marginimu aci, pre
câtu se va -put6, numai in descrierea * si in explicarea. bucatiei prin-

L
_cipali, care” de altu-mintrel6 pare a si resume in. sine t6te datinele

ITY
de.. symbolismu., de esthetica, si de technica ce se potu culege din |
curiosele obiectă antice aflate in movila Hoblaci.: i

S
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
YL
SIT
VI

ER
Dero fora.de a.ne opri: timpu mai indelungu la unele cestiuni ce
potu pare: chiaru si făra de. “folossu, se cautămu acumu, precâtu
IV
ne va stă. in putintia, a determină ua epoca, cellu pucinu approxi-
UN

mativa, si vre ua, caracteristica: ore-care de fabricatiune locale pentru

obiectulu , alle cărui structura, si . intiellessu symbolicu ne amu în-.
cercatu.. pâne aci a le elucidă, prin: numer6se comparatiuni si. dedu-
L

„ceri; Sperămu.co , prin asiă multa clatire si venturare; vomu. fi is-

RA

butitu. să asiediamu materia, cercetăriloru n6stre, pe adeveratele. ei

base chronologice si ethnografice:-
NT

Trebui-va. re se „credemu co, de vreme ce cununa de lu Novo::

„Cerkask are dassupra, ei. animale cervide, ca si mita. ovoide a re-:
CE

gelui Fraate. II, aceia este chiaru “din timpulu acestui monarchu
“alu Persiei? seu dice-vomu - co 'este contimpurana cu Tigrane, regele
Armeniei, fiindu-co ellu îsi typariă chipulu pre: monete, cu unu con-
I/

ciu camu de acellasiu felu pe capu? Nu socotimu co! acestea se [ia -

AS

deductiuni ce resulta,, strictu neaparatu Cin alaturările ce amu pLo-

pussu intre giuvellulu scythicu si typurile monetarii alle unoru regi
UI

"asiatici. De altu-mintrele, banii regiloru Parthi, cari ne au indussu

a face „aceste assemuiri, ne dau ei însisi dovedi, mai multu sâu
mai pucini peremptorie, cumu co Fraale a. avutu urmasi pe tronulu
BC
 PE Ia
Persiei, cari chiaru' si “cu câti-va secoli mai tavdiu, “Pau imitatu,
luându ca si dinsulu, “dreptu pod6ba de capu ofticiale, mita lui cea

Y
ovoide cu cerbi culcati pe crescetulu ei. Drachme parthice, pe care

AR
Visconti,! completatu mai apoi de d. de Longperrier,2 le a attri- .
buitu lui Vologesu II, Vologesu II si Vologesu IV, ce au dom-
„_nitu in Persia intre annii 121 si 228 dupo Chr., -adeco cu vre ua

IBR
trei sute cinci-dieci de anni in “urma lui Fraate II, ne arta effi-
giele- acelloru regi! purtându” însasi mitra, strabunului ou, resbunâ- _

L
torului Anaitei; dâro, la acesta epoca intardiata, artea. _monetaria,
cadiusse intrunu asiâ deplorabile gradu 'de scapatare” si de barbaria, |

ITY
incâtu abiă se mai pote recunnsce, pe faci'a moneteloru , schiti a
'grossolana a cerbiloru, precumu si, pe. reversulu, loru, aceia a Ar.

S
„sacelui siediându josu. ii |

ER
Totu assemeni se pote dice si despre unele monete contimpurane
cu imperati romani, incepându' de-la Commodu, 180 dupo Ch., pâne
NIV
la, Gordianu It, 244 -,.Si care porta pe ua: facia, bustulu impe-
. riale,, ro ,. pe cea-l-alta.. “vepresenta, bustulu unui rege barbaru , in-
cununatu cu- unu felu de tiurca., pe muchile! transversali - alle cări'a.
LU

se inaltia, nisce: cârligelle, camu la felu cu cerbii culcati de pre: cus-

mele regali alle ultimiloru Ars acidi. 'Une ori: acellasiu personnagiu' se
afla callare, insocitu'.de ua a duo'a figura stându in picidre sâu sie-
RA

diendu :josu; legendele d'imprejuru îi dau făra schimbare, numele |

si cualificatiunea, de ABTAPOS BAZIAEIS, Regele Abgguru. Acestea, sunt
NT

monete batute de câtra. regii Osroenei ,. “provincia de “pre malulu

stângu allu Eufratelui lipita de Mesopotamia- -superidre, de Cappa-
CE

docia si de Armenia , si a cărei “capitale erâ Edessa, cetatea nu-

mita de Strabone si insemnata de Lucianu ca, de totu inchinata
cultului dieitiei Astartea, s6u Anaitis. Dupo ce, pe la annulu 127 in:
I/

de Chr., locuitorii acestui: tinutu , lepadara, jugulu regiloru Seleucidi,

AS

1. E, 9. Visconti , Iconographie. grecque, t. "II, p. 120.

UI

2. Ad. de Longperrier > Examen des mâdailles WArtaban” IV et coup douil” sur la nu-
„ mismatique. des i derniers _rois' parthes Arsacides', in Revue Munisiatique. Paris, 184,
„p.. 25%, pl. XII, 6,.7, 9. — Vedi si Ch. Denor mat, -Numismatique des -rois grecs, in Trbor de |
BC

Numismatique ot de &, ptique, Paris, 1858, p. 130-184. pl. LXII, LXIII. e Mae
3. Tab. VI, fig. 6. — EQ, Visconti, Iconograph. Brecq, t. II, p. 132 et sq.
Wa
 297 -
ei fura administrati pene . pe. la jumetatea secolului allu uri d6 cs
ta regi indigeni, dedati cu totulu. cultului si usuriloru
'asiatice , si

Y
cari mai -toti purtara numele de 40 găru; Augaru S6u Acharu
.. Unu

AR
“din acesti regi! ai Osroenei , „cercându să - se prefire printre
invraj-
birile- puternicului imperiu romanu , cu. Parthii vecinii sei de aprâpe
,
tramisse daruri lui Traianu , „pe cându acesta -inaintă cu ostile in

IBR
Asia, fora ânse de. a merge însusi intru” intempinarea imperatului,
1
“precumu facura, satrapii. persi din prâjm'a lui. |

YL
Deco inte adevăru differitii monarchi- ai Asiei appussene, cari au
domnitu prin tări, “mai de: aprâpe ori mai de departe invecinate
“cu Pontulu Euxinu, au luatu obiceiulu de-a purtă mitre, diademe

SIT
“SI cunune , impodobite cu. animale consacrate. dieitiei Anailis; Vine-
_rea su Diana Elymaidei, a Mediei, a Armeniei, a Pontului, a Cap-

ER
padociei ,- a tierriloru Meotide si a Tauridei: deco -ma mai remassu
induoi6la co printre acelle animale se numerau cerbii sâu congenerii -
IV
loru: rennii, Si caprele selbatice; precumu ânco si leii, pardalii, rissii
“si sgripsorii , pe cari amu avutu occasiune a'i semnală, vorbindu de
UN

> câte-va alte pod6be de capu scythice , allatore „in Museulu Ermita-
„giului; deco alaturi cu aceste. patrupede, stau, 'ca acolyti ai dieiliei
L

asiatice a generatiunii , “sburatâre de. diiterite specii, „precumu vul-

RA

„turi, sioimi. si. alte passeri. rapitâre, si apoi ânco blânde porumbi-
„tie; deo putemu insusi in. copaceii "de aristolochia., tâte virtutile
NT

“ prolifice, ce. “adoratorii - Aniaitei.. din centrulu Asiei le venerau . in

planta, amonium,, „6ro cei din Asia, Mica. in 'mandragora, tote aceste
constatări adunate la, unu locu, ne intemeicdia a sustine co delicat'a
CE

“cununa, “de la: “Novo: Cerkask a-fostu ua - podoba: de capu, lucrata

pentru ua. inchinatâre a dieitiei Tanaitice, pe timpulu acela cându.
I/

domnitorii asiatici, se: deprinsesse « a puriă, assemene diademe emble-

AS

„- malice, | 7

Dero acesta epoca, “precumu vediiramu ; se intinde inteanu res-

timpu .de. cellu pucinu patru . sute de: anni, - duoe inainte si alte
UI

„duoe dupo Chr: — Pe de alta pante ânse amintinile ce amu laculu

despre avutiele lapidarii” si axtistice. adunate, de Mithridate Eupalore,
BC

1, Dio „Cassius, LVIII, 18. | o |

Mi - | | 38
 298
ra
si fysionomi'a interesante. a Pithodorei, maistr'a regina. a idurilo
ne au.
Pontice, unde se reveră mai. tare . dieitia. Anaitis, „pare. co

Y
.
ajută ca: să restringemu cumu-vă acestu „cercu pr6 largu, si..se îllu.-

AR
_* veducemu- la sutimea ce “i: occupa tocmai centrulu. Asturtelu, chiaru.
si
de ni Saru. obiect cumu co cameulu.. de amethystu.. alu. cununei

IBR
acellu p -„oi i TIS de
"Epos auru din. thesauru | sunt lucrări recesci. din- |
„crede. CO
“trua, epoca, -de perfecta, inflorire a axtii, noi amu starui., a.
ba. pote
nici acestu contingente ellenicu , precumu nici cellu locale,

L
le
“nici acellu mai exclusivu asiaticu , ce se: afla: întrunite in giuveile

ITY
prin
descoperite de curându în tiârva. Donului, nu “ne, departedia.
aspectulu loru, de momentulu. -cându-, în, sinulu lamei, antice,
acelle
ânco:prospera. si in Asia -si in Europa, incepura. abie a incolti

S
elemente: care aveau să. o transforme cu totulu : adeco. pe de.
ER
duoe
ua parte, ua, religiune noua ce: se. nasc atunci in umilitulu staulu
din Betleemu; pe de alta, sosirea: la confiniele, „meridionali alle.
NIV
Scythiei, a -unoru glote. de. barbari. ai Nordului , cari in sporniculu
loru neastâmperu, aveau, se schimbe pentru lungu timpu i6ta.. con-
stitutiunea sociale si tote ideile esthetice alle Europei. antice.
LU

Si fiindu co vorbiramu de rolulu predestinatu acestoru. Gmeni ai

Nordului, se ne 'ntrebămu : unde au cei 6re să si faur&sca. primele
RA

voru : servi la asiă colossali resturnări 2 Unde îsi .

arme cu: care. se
voru. încercă ei. puterile? Unde îsi voru invâtiă : ei maiestiele ? |
NT

„Negresitu co: acolo, unde pentru prima, 6ra, se. voru vede in con-
taciu cu pop6re. de. la care au. ce invetiă, si pe care . au. intru ce. a
CE

le. invidiă.. | d
„Seythia, meridionale, adeco “cuprinsurile dintre Pontulu: Buxinu si
marea, Caspica dintre Borysthene. si. laxarte,. d intre. “muntele, Cau-
I/

-casu si nordicii Ripei, — fia acesti'a, Uralii s6u Altai, - acea tiârra eră
AS

- cunnoscuta de tâta anticuitatea ca patri'a avulieloru metallice si. la-

„ pidarie. Acolo, pe- timpulu lui 'Strabone, carele este .chiaru. acellu
UI

timpu la care vremu : să: ne -oprimu,, acolo,.. la. essaritu de Tauro-

-Seythii cei asiă tare: frecuentati de - colonii. si. de. neguciatorii elleni
BC

ai. Pontului, “de: -a-lungulu riuriloru: Tanais si Achardeu, între Palus-

Meotide si marea Caspica, locuiau popâre. ce manau ua vietia
 -p,
999

nomada, adeco cele: 4 antăi tithuri

a ma
alle Siraciloru si alle Aorsiloru,
unu: felu de streji inaințate alle; 'rasboiniciloru Aorsi de susu, cari
“de mai nainte. se indreptasse i pia Nordu.. Acesti'a, intindiendu-se

Y
preste tâte: acele” tinuturi. Caticgăice, cuprinsesse..: monopolulu trans-

AR
portului pe camile allu mărfiiețigru din India, si din Babylonu, câte
„se 'expediău pre callea Armenii si a Mediei, si prin acâsta,, asiă

IBR
| de multu se inavulisse , încâliiţi purtau” toti, numai auru pe ves-
mintele loru. i | De |
Mai dincolo erau Massagetii, „cei cari iătră in batalia cu brâne si

YL
cu diademe 'de: auru, si puneau la 'caii loru frâne si pofile de auru
| massivu. 2 Mai în josu de acestia, veniau' Sacii : si Dahi, invecinati

SIT
ă cu Sogdiana, cu 'Hircania, cu Albania. si cu 'Iberia.
ince-
„Dero; spre Nordu, acolo unde curgu. sturile septentrionali ,
la Obi, pe
pându de la Volga si Uralu, si suindu pene la: Intisiu si

ER
Strabone
acolo erau. locuintiele unoru pop6re: fabulose , despre care
tu -de la
nu scie â spune" mai multe ' decâtu cell: ce aflasse Erodo
IV
stau Isse-
Aristeu din Proconnesu, "3. adeco' cumu co la media-n6pte
ochiu, “apoi Ceryfii
„donii, si Wincolo de ei, 'Arimaspii. 'cu unu singuru
UN

Iperboreii, cari toli

„s6u Sgripsorii cari -pazescu aurulu,, si in fine
mate rasboie intre sine,
acestia, ossebitu de Iperborei, sunt în necur
pe Ci-
L

Marea de la mâdia-di, mai antâi

_Si co ei au respinsu cotra
RA

SG ythi , cari si acesti'a. la rândulu loru, au

“meri ș &ro mai apoi pe
ssu , spre. regiu-
: impinsu! pe Cimeri. mai depaate, negresitu. spre 'appu
in ari alundate , pentru
NT

nile centrali si occidentali alle Europăi',

Elleni, in „Marea de la media-n6pte.
CE

-is “Maubadoe za îs Kaoztis Nafitavo

1. St abo. x, v, 8: -0t DPtgetiie 10 vowă&âes ot aa
dozodat oi "Aogaot ud ot Xtgures gurăăes
4 "Adeaw giz.
az Thovkeavo acd BEN Tă Z6 Spa mhelovas 170 “făp Ext
3 atot: păhho? PA GGOtOMessese O 5 dt "A0ga0t d
“ezhat sâăv dvoTEp» 3: zX mposkr 37 00 EvEzUpEVONIa
Tâis Keoziuv zagahlas “ie halas e T0/0v
capărzoyi ziXelovos Visa: 4 osti =
I/

"Aput ev 20 Mid) Grade di wevat, PIi-/auao-

crapate To ?Ivătzov câgov. 70 7 BaBudebwov, magă ze ds
TAGOAGIItI ot Sigcnes
NA
3 mov "Avag îto,
* Aogoot, -0v erai
AS

! <g6po oi dă: zâv eynogley. ot pă că

|
pEwv- ezdiduct) ete ]
zv “Maztâzt y,>
“sea %05 Kayrksoy “pGErzat mat Wor ai
tza 10. meto, zdiots ci
XI, viu, 6: «Massa [ETOUtai no cnpablo)
9 Strădo, -

înntdu.aa % 2y
PI

pie dă
Pe

PX /ItŞe
a e
UL
-.
Te
UI

iba îs GOT tot usii că

Doga 0 aţăgeat -ocuaiis,
Giânpos î'ddiţos, ah
“apare ZA Li

509 “pivezar maaăadis,

LR] P

grupa
<iznot 7 pica p Oaie 70. ua). orjges de Iad
.

"enog Că “pal 70305 “da boos.»

BC

5, Herodotus. IV, 13,

- e
e
 N
| 300

Cu si6sse sute de anni: în urna lui Strabone, „episcopulu, lornan- |

„des, carele a, compilatu' pe eruditulu Cassiodoru ne arta co locui- -
torii din Scanzia, urmasi, de. pre t6ta probabilitatea. a: unora din

Y
_Cimerii, pe cari Scvthii. îi. alungasse spre tiărmurile: Marii. “Nordului,

AR
Sau sculatu ca unu roiu de: albine! si au purcessu inapoi cotra . .!
mlastihele “seythice. alle tiărrii. Ooim, unde , de pre parerea unoru

IBR
„critici moderni „2 îi regassimu , pe timpul lui SStrabone , assiediati
“în tinutulu Meotidei si Sindicei, si purtându pe acolo, inte. altele,
si numirea de Aspurgii , asiă, de assemenata cu acei'a de Asi, care 0.

L
dau anticele.. Sage scandinave, insocitoriloru li Odinu din. imbilsiu-

ITY
gata tierra a Asgardaui , din: cetatea Asiloru, — Asarburg, = de. unde.
ânco ua data, in timpurile istorice, Sau pornit” cătra, "appussu. A
| colo: traiau ei in vecinatate CU . poporulu Vaniloru, in. care. cata se. re-.

S
cunn6scemu pe strabunii Siaviloru , 3 de: Gra-ce asta-di ânco, astu- felu.

ER
chiama” pe „Russi, Finnesii ce impart cu dînşii. vastele tinuturi alle
Scythiei: antice. “Unii autori pretindu. chiaru co. riulu, Panagquisl scu -
NIV
Tanaguisl, despre” care. vorbescu Eddele Islandesiloru ca,. existându .
în Asgardu, este însusi rîulu Tanais “Donulu, carele, pe acelle tim-
puri, despartiă pe Asi. de Vai, adeco pe Gothi de Venedi, Vendi..
LU

s6u Sloveni.:
Cu tote acestea, amu vediutu co, pe acelleasi locuri, mai 'rataciau, o
RA

in -acelle epoce, si nomadii „Aorsi, inruditi cu Massagetii, cu -Sacii si

cu Dahii , si care puneau in. communicatiuni _neguciatoresci , atâtu .
NT

pe orientalii despre mâdia-di; Persi si Indieni, câtu. si.pe exploratorii

aurului Lin muntii: Ripei , Arimaspi, Gryffi “si Iperborei ; s6u, de pre
CE

„unu vocabularu mai pucinu fabulosu, pe, popdrele 'ciude s6u uralo- -
altaice ,. -pe metallurgii Turani ai Siberiei | cu natiunile semi-barbare
si culte. alle Buropei, cu Scythii Scoloti, cu Grecii si cu Romanii. |
I/
AS

1, Tornandes, de Getar. sive' Gothor. origin. et reb. gest. IL e

2. [. Bitter, Die Vorhalle Europăischer Vălckergeschichte vor Herodotus
- in den Kaukasus
| und an den - "Gestaden, des Pontus. Berlin, 1820.- III Abt. Der Tanaistro
m und seine ăltesten
UI

Anwohner, — Vivien de St.. Mar tin, Etudes ethnographiques. sur .les nomades
qui se sont suc-
„„ cedes au nord du Caucase. Paris, 1850. p. 172. — Styabo. XI, ar, 11; XII, 111,
29.
ză P. JL, Sehafat i, Slawische Alterthiimer , deutsch von M. von Aehrentel
BC

ă, I, p. 133, IN
et sq. -
 - 801

„Eto dero , cumu pe. malurile rîului Tanai

s ,. si mai cu sema, nea-
-“peratu in emporiulu . 'scythicu ce “purtă acella
siu nume , „Yeniau pe .
atunci a se intelni :unu. forte mare „numeru de elem
ente cthnografice

Y
cu. totulu differite.

AR
„De. ua parte, adeco despre a)appiissu, vedemu.c ca locuit
ori mai multu
scu mai .pucinu statoriti , „pe Scythii : :europeeni ,. pe: Scoloti
i lui Ero-

IBR
„dotu, din, Taurida. si de pre. Borysthene, cu cari. Ellenii din
Olbia,
Lin Chârsonnesu , din Panticapea., din Fanagoria, si din. alte
mai
mici colonie. tiermurene;, erau. in relatiuni, continue , si. „pe

YL
cari. ace-
st”a ni:"i au vepresentatu , — pe unu frumosu aryballos. de - electru,.
aflatu in mormântulu din: Kul-Oba,, — Svatuindu-se ..cu sulitiele in

SIT
mâni, -incordându'si arcurile. si practicându chirurgia ; —pe mai-multe
bractee: din aceiasi - sepultura, — callarindu , „tr agendu ..cu arculu. şi
“prindiendu- -se frati de. cruce prin. sorbirea . din aceiasi cupa, precumu

ER
nii descriu Erodotu, Ippocrate si Lucianu;* in fine , — pe ua minu-
-nata nydria de .argintu sc6ssa,. de curendu Pintrua movila de la
IV
"Nicopole pe” 'Bugu, „-- prindiendu cu arcanulu , impedecându cu chio-
UN

"stechiuri si invetiându la, callaria caisiorii loru cei selbatiti. In acestia

nu ne va fi: greu ca. să. -vecurin6scemu pe Vanii Scandinavilori | pe
. Slovenii.- scu Russii. actuali , „câri sub. rapportulu typului , allu ves-
L

"minteloru si allu asuiriloru au: vemassu - si pâne asta-di intocmai

RA

aceiasi , si al caroru “omaujilcă, au si acumu acelleasi figure, acellasiu

portu si. acelleasi deprinderi ; pe latele campie malorosșiene alle U-
NT

_craniei. Sin 'adeveru, Saru crede co finele basso-relievuri alle hydriei

CE

a “Antiquităs du Bosphore. Cimmârien , pL.. XXXIII, —Lă Tab. XXI, fig. 1 ; acestu vasu este
xepresentatu. in reductiune ; &ro fig. a, d; c.si d infacisiedia in marime naturale scenele gra-
vate cu ua minunata, finetia, pe cercuitulu pânteceloru lui.
I/

2, Antiquites du Bosphore. Cimmerien. pl. XX, 6 et 9; pl. XXX, 10, reprodusse la Tab. XXI,
fig. 2, 3 si 4. Obiectele despre care tractedia aceste duoe note sunt: desemnate si in Dubois
AS

de Montpe euz, Voyage au Caucase. Atlas Varchtologie. pl. XXI, 4; XXII, 1; XXIV, 1, 7 ct8.
3.” Herodotus, IV, passim. — - Hippocrates ; de aer. aqu. et loc. VI. — Lucianus, Toxaris
XXVII et passim.
UI

4. Tab. XX representa” in : reductiune “vasulu pe care sunt gravate, pe ua banda in ju-

zl pânteceloru, scenele presentate -pre. aceiasi tabella, de pre Compte-rendu de la Commission
Imperiale Archeologique par Pannde 1364. St. Petersbourg : L. Stephani. Erklărung einiger im
BC

- Jahre 1863 im -siidliche Russland 'gefundenen Gegenstănde. Atlas, pl. I, II et III.

”:
7
 a 2
greod- seytnic din Nicopole” surit scene fotografiate mai de-umardi 1 N
|
unu! tabunu” din gubernia Cheisonului.i" ta dă

Y
.
| “ Observămu totusi co; chiaru. si pe citâtele obiecte de arte, in cae

AR
|
| Grecii si av latu de sarcina a infacisiă pe Scythii; vecinii si. clientii
Joru. obiciiuiti:; “costuimele: ăcestovă |, cu' câtu: inaintamu mai multu
„câtre! vessaritu, pare co ''ieau 'si. elle unu: 'aspectu” inai orientale, mai

IBR
apropiau de “acelea. alle” Scythiloru asiatici sâu alle: Saciloriu de” pre
stâncele de la Bogaz-Keui, cari ni se 'invederâdia că. primulu: stadiu

L
“alu trânsitiunii “intre Irariii' Mediei si Scolotii Ariahi ăi “Pontului-
Ruxinu ; 'dicâmu' „priinulu stadiu , coci intre Săcii de pre - tioemurile

ITY
“orientali” alle” Caspicei, si Scolotii de- â-slânga Tanaitelui, mai “dvemu
„ai socoti: si pe “Aossii, cei imbracati -cu'auru , cari adunâu avutiele |

S
“de::pre la Pârsii: “ressaritului si: de 'la: Ciudii nordului ; "spre! a “le

ER
“schimbă cu grânele' plugariloru Scoloti si'cu produictele ce naviga-
torii Grtgci adduceau pene în emporiulu Tanaiticu. ” E aaa
NIV
: Ore nu “Voru fi: chiaru alle 'acestoru 'Aorsi' iaspoinici: “dedati” cu
“usurile” si cu -ciedintiele Iraniloru; vasele“ de. auru “aflate în 'comita-
tulu Torontalu; unde stylulu: Orientelui s6 destainuiesce in forme “si
LU

in ornamentatiuni, dâru. cu: unu: “carăcteru forte: “pronunciatu de. ori-

ginalitate, « xceptionale, . ce" se! accertuâdia in “sensulu ideiloru scy- |
RA

thice,? prin presentia animaleloru locali ; ca 'seripsorulu, gvpaetulu,

„cerbulu ; apoi pole ânco prin epresentanti” ai taunei “palustre din
NT

pb

1 Punându in, vedere wpurile. dineriteloru popore ce ne. „au: remassu din vecie, sub
numirea, generica de Scythi, si anume,” la Tab. XX, Seythii de pre Bo -ysthene ; la Tab. XXI,
CE

Sc ythii din Tuurida, la Tab. IX si X,: cei Asiatici mumiti Saci, si în fine la, Tab. XXI, altii
assupr'a, carora avemu ânco mari înduoieli, putemu cellu pucinu să constatâmu in. modu
- forte claru, differenticle 'de typu' fîv siologicu, de: imbracaminte, de armatura si chiaru de usuri,
„care despartu destulu de: adânci , tâte. acelle populatiuni. Scythice, de cătra Dacii Dunarei si
I/

- ai Carpatiloru, pe care ni'i presenta, 'cu asiă “prodigalitate. de amenunte, basso-relievurile CO- -
umnei lui 'Traianu din Roma, adeveratu thesauru de ethnographia” glyptica. Difterentiele si
AS

assemen ările intre Daci si Soythi s6 invederâdia indestulu. de bine, în comparatiunea. ace-
storu: monuinente, pentru ca să „putemu pretiui in ce relatiuini de infratire, dero nu de identi-
tate ethnica, erau acelle popore ce: se invecinau pe malurile rîului Tyras.
UI

2. Tab. XXII. fig. 1, representa în reductiuie, de pre I. Arneth, Gold und: Silber-Monu-
mente k.k. antiken Cabinettes in Wien, Taf, G. VIII, unulu d'in vasele de la Torontalu, pe care.
figurâdia patru. medalline : unulu, ce se vede in centrulu vasului ; altulu, fig. 2; aliu treilea, |
BC

"fig. 3; ero 'allu „patrulea repeta, subiectulu de pre vasulu cellu de la Tab. XIIL, fig. 2, carele,
„pe Jatuzile lui, mai arc, de duoe ori repetite, si: subiectele de la “Tab. XXU, fig. si 5.
 303
Meoţida,. ca, barza. si. brâsca; prin particularitatea. ce infacisi6dia cal-
Jaretiulu catafraciariu, (accoperitu „peste. totu.cu zale :de .feru), care
porta, aternate, «de. oblânculu .sielei. unu capu. .taiatu si unu. inimicu

Y
“ invinsu; prin: cununile impeunate | Si. prin intrega armaturaa a vena-

AR
toriloru câllari... “pe . martichoni-l S6u.. pairapede, fabulose, CU . aripe, de.
passere,, si cu. capu de omu incoronatu'?.. DE

IBR
Emittemu, fora, de insistentia, acesta: preosupunere,. cu scopulu. nu-
“mai, de.a gassi unu: „locu. printre. poporele: scythice, si anume printre
acellea. care se aflau'in. contactu mai immediatu.atâtu cu Iranii, câtu si

YL
cu Turanii d'in Asia centrale, acelloru figure aşiă de stranie si de-insolite .
de pre :duoe, din. vasele de auru ;de..la Torontalu. Fora induoisia, elle

SIT
| sunt, figure. de barbari,:si de acei barbari. căror'a. scriitorii. greci. Je.di-
ceau. Scythi;. de, Gra-ce au cruntulu. obiceiu seythicu de a luâ..cu. sine

ER
capetele taiate alle inimiciloru : invinsi; % apoi sunt si:de barbari asia-
„tici,-.câci venerâdia pe. fabuloşulu: Martichoras, pe:G pactul rapitoru, Si
fiindu'. co porta, zale. de feru „peste. totu corpulu, intocmai. ca si, cal-:
IV
laretii persi. 3 Dâro nu sunt nici Scoloti ca cei din Kul-Oba si
UN

de Ja Nicopole; „nici Saci, .ca. 'cei de, la, Bogaz-Keui. Cuvenis! aru s&i
“numirinu Sarmati? ori Messageti ?. ori Ostrogoti si Gepidi, precumu cre-
de d. Dietrich? Sâu multumi- ne- vom de. ua-camu- dala a lasă „să
L
RA

a, Ciosias, indica (ecloga in Photii: piliothce. LXXII, pag. 7: neg z05 Mag popa, = Plinius,
Histor. Natur. “VII, 30: <Apud. cos (Aethiopes) nasci. Ctesias seribit, quam pianticho) ai ap-
«pellat, triplici. dentium. „ordirie pectinatim cocuntium, facie et auriculis hominis, oculis glaucis
NT

: vocis, utisi
"iacolore. sanguines, corpore: leonis, cauda, scorpionis modo 'spiculă, infi gentem
<misceatur fistule et tubea.: concentus; velocitates magna „
;. humani corporis. vel. precipue ap-
<petendem. y—45: <Hominum sermonis imitari et mantichoram in nethiopia, auctor est luba.» -
CE

zpăizo ărvăge: pa zor

2, Herodotus. IV, 64: «Tă 02 76hEuny, Epoicee & de LT dtoratecate 'Ezz2y Tov
fan: „vo SadOris și | zod i Buparzos dpizvet. "Ocoa dă goreson 2 za po zoey Tis ze ză î3 most.
«pet 6) fagi...” :
XXAVII, .
3. Mai multi scriitori greci şi 1atini Uppiunie. Bell, Syriac, XXIII; — 7, Livius,
I/

Propertius, IL, zur, 12; — Tacitus, Hist. 1; 79; — Am. Mareollinu s, XXII, 15, 16 si altii) ne
40; —
purtau ! in vasbâie zale de feru nu numai preste totu cor-
| “attesta “Co „Persii, Partii si Sarmatii
AS

assemeni accoperiti. In adeveru ăssement callareti, imbră-

pulu' loru; d&ro: si căii lori: erau
cati preste totu cu' zale, 'vedemu' figurându in basso-relievurile. columnci 'lui Traianu, comba-
fi, nclaga-
iându -pe Romani ini pastea Daciloiu.' Sunt aceia Sarmati sâu Parthi ? Ori ce aru.
UI

ei au mare assemenare la. -portu ' cu figurele de: rashoinici si« venalori de pre
duitu este co
“vasele „din 'Torontalu si de pre picturele din Kerci. *
citata assupra in-.
4. Amu: mai spussu co d. Fr. Dietr ich, într'ua dissertatiune: mai susu
BC

scriptiuniloru runicede pre cclle mai multe vase din thesaurulu de la Torontalu, atribuie
 304
spendiure dassupra-le- presumptiunea co sunt de aceii rasboinici |
Aorsi cu vesmintele muiate numai. in auru? Ea a

Y
_Co sunt ânse. locuitori ai Scythiei int ua epoca ce nu: depa-.

AR
siesce. primulu. secolu allu erei crestine, ne inrcedintisdia “pe de-
plinu “unu altu monumentu. din” Russia: meridionale, adeco celle mai

IBR
"noue picture mutali, descoperite in vera annului 1872, intr'ua bolta”
funeraria de sub" muntele :Mithridatu. la Kerci (antica Panticapea),
in -care se vădiu figurându . si callăretti si pedestrasi, totu . assemenii :

L
ferecati cu: zale, totu'. assemeni inarmati cu. sulitie si totu assemeni

ITY
incoifati. cu caciule ascutite.
De altu-mintrele, 'Aorsii, în multele loru - daraveri rasboinice si
commerciali '” au statu meaparatu in! comniunicatiune.. dlivecța si cu ă

S
“nouii veniti. in - Sindicea, cu Meotii Gothi' si Aspurgi, cari, " ânco: de.
ER
timpuriu incepura să 6ssa din mlastinele loru, spre a.-pustei. cetă-
tile invecinate, precumu ne spune si Dione. Chrysostomulu, 2 carele”
NIV
a „vediutu cu „ochii ruinele Olbiei, predata de dinsii, si Strabone, ca
LU

ie acâsta jogata si otiginale collectiune: unui i poporu. ostrogothicu ssi mai in specie Gepiăiloru
din Banatu. D'in parte- ne, maxturissimu co ânco stâmu la induoitla, din: caus'a, caracteru-
lui cu. totulu straniu. allu formeloru si allu subiecteloru, care ne totu rechiama mintea, spre:
A

locuri mai orientali de 'câtu Banatulu nostru temisianu. Cu tote acestea, să semnalămu unu
| faptu curiosu, care aru put Gre-cumu să intarâsca: parerile d-lui Dietrich. Printre vasele de
TR

la Yorontalu, este unu felu de mica "cupa, s6u de solnitia adânca, pe trei picidre, , lunguidtia
la, forma., si terminata la unu capatiu cu unu capu de bou (Tab. XI, fig. 3). Scimu ânse co,
printre, giuvellele descoperite la 1653, in mormântulu regelui francu Childericu II, la, 'Tournay, po
EN

cră ua. fibula de auru, în forma, de capu de bou, cu ingraditure, de sticla rosia, (Tab. XIII,
fig. 5), dâro si. mai multu,! În Transilvania, s'a aflatu unu micu inellu de auru, :assemene cu
unu capu de bou, formatu d'in sticle rosii ingiadite (Tab. XIII, fig. d). Vedi in <Archacologiai
/C

E rtesită> alle d-lui Floris Râmier > „epistol'a, mea cu titlulu ; Pannonia €s Dacia vegeszeti € 'delei.
Buda-Pest. 1869.. Mar. 15. — Se scia, co taurulu Jjucă unu rolu forte insemnatu in cultulu tu-
" tuloru poporeloru ariane.; Ne propunemu a, trată cu alta occasiune despre giuvellele si: amu-
I

lettele in forma „de capu de bou, la poporele nordice alle Europei. | -

AS

1. Tab. XXII, fig. 6. VI. Staăsof, Chambre s&pulcrale avec fresques, dăcouverte en 1872 > prăs
„„. de Kerteh, in Compte-r eudu de la Comission archdologique pour annte 1472, St. Pâtershotig,
pl. LX. — Ch, de Linas (op. cit. Il.) p. 289 et sq. — Dâco intre callaretiulu de Ja. fig. 6 si
UI

cellu de la fig. 2 se simtu difterentie, elle, credeinu, constau numai in deossebirea, styluriloriu |
“în 'care acelle doue figure sunt tratate ; dero . acellasi modelu a servitu, pare-ni-se, meste-
rului carele a fauritu, sub influentie asiatice, vasulu de la Torontalu,- ca, si pictorului. ellenu |
BC

'sâu ellenisatu, carele a, decoratu 'cu fresce paretii ipogeci de la Panticapea.

2, Dio. Chiru ysostomus, Orat, LXXX, | . |

d.
 vele ne povestesce cumu. el, au. prinsă. in rashoiu si au uccisu
pe
vegele Polemonu allu. Borysthenitiloru, 'sociulu.. vestitei Pythodoris.
Astu-felu stându, lucrurile . in. acea paxte. sudica a. Scythiei, pe lim-

Y
pulu cându incepă marea lupta. intre imperiulu romanu. si „cellu .

AR
E persicu, 'adeco in. annii .care, l6ga era antica, de .cea moderna, ne.pu-
temu' mai lesne “explică. gramadirea.. Si. „confusiunea . de asiă multe

IBR
elemente. axtistice eterogene, „Ce suntemu nevoiti a constată ; în o-
biectele care. :compunu., thâsaur ulu, “aflatu în, „gor ganulu funerariu
de linga Novo- Cerkask. | | |

YL
„. Printre, dînsele, cunun'a. cea mare, „mai cu deossebire, ne confir-
ma. în. credinta co „ea. este „de fabricatiune locale, coci. numai acolo,

SIT
pe malurile, "Tanaitelui, se . „puteau. intelni, pentru. a face on6re unui
cultu, venitu din păitile. iranice, ca si. principalii. locuitori “ai tiârii,
numai acolo, dicemu, puteau concurge la aceiasi opera de arte, a-
ER
tâte. elemente. diverse, precumu : „produete. imporlaie alle glypticei
grecesci, stampillage.. de auru . cu intiellessu symbolicu si cu forme u-
NIV

sitate in, Persia, xeminiscenţie alle. idoliloru passeresci venerate . de |

popârele, uralo- altaice, de, Ja, nordu; ua. collectiune de. gemme . destai-
LU

nuindu! origine. felurite: „indiana, „persica, siberica. si ponlica, ba

chiaru . Si intrebuintiarea procederiloru unei. arti ornamentali noue.,
„ai orfaurariei cu ingraditure, care „pote chiaru acolo sa si nasculu si
A

“a fostu pe locu. adoptata, cu ua invederata predilectiune, de cotra

TR

“bandele: asboinice' si falose alle. Gothiloru, ce de pe atunci ânco îsi

| inceicău puterile 4 si'si inveliau maiestriele pe. tiermurile popul6se alle
EN

| “Pontului-Euxinu.. Di Da | |
| -:Nu--vomui::mai reveni asupra “amorasiului : ellenicu din (hesau-
/C

rul de: la „Novo- Cerkaskk,: si vomii “semnală numai in trâcetu, ca 0-.

biecte: de unu: caracteru mai cu. deossebire septentrionale , adeco .
produsse sub inspiratiunea unei esthetice' particulare a popâreloru
I
AS

turanice, diadem'a si. braciărele celle cu sire de animale - fantasti-

ce, clonderasiulu sfericu , “cuteiâia “ votunda si toculu lunguie- -
UI

„tiu, 2» sapate cu incaierări . de animale. In. conriexitate cu porumbi-

a, “Tab, Y, îp. 3. Sa Da |
BC

„2. Tab. Ul, fig. 1. — Tab. V, fig. 1.—Tab, i fig. La bc 2 29

 | 306 | | |
tele de pre: cununa, gassimu unu altu tocu 'lunguietiu ci petre
- incastrate in foitie de auru ;! 6ro sipulu cellu. Jlungu de agata. si

Y
auru' ne, destainuiesce- formele unui patruped felinu,£ 2 „de. car acteru

AR
cu totulu: banicu.
Remânu ânco, dintre. obiectele mari de auru; caile. duoe nastrape, n
„din. care un'a, are, dreptu: manusia,. ua veriga -cu scaunellu de p6-

IBR
| “tra, €ro cea-l-alta unu: animalu pe care eu Pamu. crediutu a fi unu
rennu cu cârnele: „rupte; deâro d.. de Linâs lu prețiuiesce a ș unu

L
patrupedu cu tolulu meridionale, unu rinoceru3, a

ITY
Cei'a ce. Mi. atintesce si mai multu luarea aminte asupra ace- .
o storu nastrape de 'auru,. este faptulu co elle sunt mai intru tâte
identice cu singurulu . Obiectu scapatu dintre celle ce s'au. gassitu la,

S
| 1865, in staniti'a Migulinskaia, nu departe de. localitatea movilei'Ho-
ER
hlaci. Cunun'a, si braciărele de acolo sau perdutu ; ânse, de pre -
descreptiuinea loru „elle ţrebuia. să fi semenatu. forte cu celle de
NIV
la Hohlaci; câtu despre nastrapa, nu mai este nici ua induoi6la..
Singura difterentia e co manusi'a; este :“formata! aci dintr unu micu
rissu (ynx) :de auru:'cu “petre ovali, rose. si” albastre, incrustăte pe.
LU

spinarea lui. 4 Mai. interessante ânse este jriscriptiunea greca, „ce

sta,. intiepata cu aculu pe buza nastrapei; ea dice Să
A

Si SHBAN OKOYTAPUYAAC EILOIEI XP ME

TR

adeco : „« Xivanohoutas oulas a facartu, + Auru 48.» Valârea si. “cualitatea

aurului nu. ne import a de ua-camu-data; dâro forma, litterilonu ellene
EN

ne marginesce pâne prin antăiulu secolu allu erei: crestine, '6ro :nu-
mele cellui ce a lucratu vasulu, nu este de siguru unu nume gre-
/C

cescu , fia ellu compusu din unulu s6u din doue cuvinte: Să Eafăvo.
IEoorăgothas” s6u Empavâroo, "agabhas.. E unu nume barharu, unu: nu-
I
AS

1.. Tab. UI, fig. 3,

2. Tab. III, fig. 2.
5 Tab. V, fig. 2. — D.-de Linas, op. cit. 1. p. 147. Si
UI

. Tab. VII, fig. 7. — Inscriptiunea este mai exactu decopiata la Tab. VII,fe. 8. — In
| arti citatu, intun'a- din notele de la inceputulu acestui memoriu, C. S.-Parint. ArGhiti, .
„ Amfilochie citesce .inscriptiunea, astu-felu: Emfăvyo Kouzapovdas 'îzotet p(uacă)un, - si basân-
BC

du-se pe form'a litteriloru, o declara a fi din primulu secolu dela Ch. — D. Egger a propussu
„citirea: Enfxwbrov 'Tanoshas more, adeco (Este) alui Xevanotos si a facuto urulas, D.de Linas
4.

.
 | 807. |
me scythicu ,' scrissu -in limb'a, care serviă transactiuniloru.. com-
merciali in Scythia meridionale, Asiâ dâro, 6meni ai locului, si nu

Y
straini, erau lucratorii cari fauriau assemeni giuvelle. Ei nu aveau

AR
unu alfabetu ca s&'si. serie numele in giaiulu nationale ; dero .exer-
citau messerie de luu, mai pretiuite in. tiâria la, dansii decâtu cul-
tura litteriloru. i Sa | Sa

IBR
"Ca si nastrapele,: cunun'a- a 'teebuitu ; să tie facută, la taca “locu-
lui, de unu artistu. scythu | care se servi, de t6te elementele unei

YL
arti locali, utilisându totu de ua data, atâtu productiuni, câlu si ty-
puri si procederi, adusse, care din Grecia, care din Persia. -
“Întru ce consistă acea arte locale; ne aru fi fostu negresilu mai

SIT
lesne a aretă , deco. ne -amu fi intinsu mai multu, in acesta lucrare,
| assupr'a ntumerâseloru giuvelle seythice, adunate in museulu lrmi-
ER
tagiului, de prin regiunile. nordice . si siberice alle Volgai, Uralului ,,
Ttisiului si Obii. Dero: dintre obiectele mai 'caracteristice alle esthe-.
NIV
ticei septentrionali ,. noi, amu attinsu numai unulu, aretându chiaru
„cumu dînsulu s'a modificatu si sa amplificaţu sub influentiele - ira- -
nice, ce paru a fi predomnitu” in regiunile pontice. Este vorba de
LU

tvpulu passerii. rapitore, 'bufnitia in origine, la Ciudi, devenita gy-

paetu la Scythii iranisati din tiărrile Caspice, si imparechiata cu
A

| Kehrkasulu | zend- avesticu - in templele cappadociene alle Anailei si

“alle lui Oman, spre a formă acuil'a, bicefale ,- care perpetuându-se
TR

da lungulu . secoliloru , a „redobenditu in mediulu-evu , ua, noua in-

semnatate, ca. emblema speciale a maiestătii imperiali, SI este pas-
EN

. trata. cu: rever entia pâne si astadi., in stemmele celloru duce mari
puteri alle Nordului. | | |
/C

Dero să nu ne abata acesta digressiune. necessaria , "mai departe

de unde. se. cuvine, ci, “statorindu printri însa, alâlu existentia câlu
I
AS

crede co totulu or
carele. desvolta! mai pe largu' acesta 'desbatere (op. cit. ar p. 153 et sq.)
proprii thracice; pe care e
media unu singuru nume compussu, de aceiasi specie ca numele
s Bzpibeno raza
UI

inseriptiun i antice locali, precumu : Movzorzgădui

a cullessu .d.. 475. Dumont in
notatu e. terminatiunea pars == Tagovhase „(«Inscriptions et rnonuments îi;
pom e, ete. — De
'gurs de la Thrace», in Archives des Missions scientifiques, 8 stric, t. II, p. 121, 123, etc.).—
BC

115 milim,
„ Ac&sta nastrapa, care se afla in! possessiunea, d. Comite A, Uvaroft la Moscua, are
| nalțime, 130 diametru la: pântece; si. 105 la gura.
 „808.
si impor tantia istorica a unei - arti originali“ Și .propria : a Scăthiei. îi
„s&i. urmarimu destinele ; in acelle părti alle tării, unde. ea: află

Y
' totu-de- ua-data. si mai mare - inlesnire spre a. se. desvoltă, si. mai

AR
„multa propensiune: de: a se. transformă prin contactulu: cu unele. po-
pore mai culte. Astu-felu ; de. la: Borysthene, pâne la Tanais, maie=: -

IBR
stri'a locale: a “Scythiloru, fluctuâdia- intre influentiele ellenice si celle
persane. Lă Olbia şi: pe Borysthene. esthetic'a si procederile. Elleni-
loru. predomnescu | in - armele, in. podhbele si în vasele sceythice; Ja

L
Panticapea, elle incepu a luă unu caracteru cevâ.: mai asiaticu,; la .

ITY
. Tanais, în fine, productele antii grece stau abie altoite pe ua.a tulpina, |
ce a verstatu puternicu sub inriuriri ivanice.: a E

S
“Totu aci, in: acâsta ultima localitate, mai 'vecina cu Asia, „pare.
co se diarescu si: inceputurile acellei systeme de : decoratiune” a siu-

auru.!
ER
velleloru, cu. peire de diverse „colori: „încastrate si' alipite.iin: foilie:
de | ÎI IE
NIV

. . .

„1. Amu aretatu în eo, intre collectiunile “de giuvelle antice alle: Ex-
presentele memoriu.
LU

„mitagiului, se afla mai multe bucăli intregi si fragmente de orfauraria. ingradita. „Ca. exem-.
ple, amu descrissu fibula cea mare representându Gypaetulu sfasiându ua capra Siberiea., si
'—: Ieri forte extraordinaru ! — sunt indicatiuni. (provenite ânse pote si d'intr'ua, "confusiune)
care ne spunu co acestu splendidu specimene de orfauraria . ingradita 6ste -.addussu tocmai
A

“din bogatele morminte. alle. Siberiei centrali, de pre. malulu.. tului Tomu, de „pe fruntariele
TR

Diungariei. Acesta aru fi unu curiosu fenomenu de dislocaze a, giuvellului. — 'Câtu despre
celle-l-alte obiecte, totu astu-felu lucrate, câte-se afla in Museulu 'd'in St. Petershurgu, pro-
veninti'a loru nu este asiă, excentrica. Unele, in care abunda perozelele si in care -petrele”
EN

incastyate : sunt mai isolate, au.unu aspectu multu mai ivanicu, de câtu celle câror'a le, serve, de
- ornamentu ordinariu. granaturile stu sticlele rosii, alăturate unele de altele in cassutie de auru
adiacenti.. Nici chiaru pe acestea nu voiu pute să le: enumeru aci pe tâte. Me voiu multiumi .
/C

numai a mentionă, duoe, care. presenta.. unu interessu mai mare, prin. analogia .loru cu alte
giuvelle forte assemuite, ce .se afla în alte părti alle Europei appussene. Principalulu este ua
hraciara elastica (spinther) de auru massivu, “intrerupta. la, duoe: capatâie, unde ea, formedia,
de fia-care parte, câte unu capu. de bellauru monstruosu, ornatu la. nări, la, ochi ; la urechie .
I

si la, crâsta, cu granaturi încastrate. Acesta braciara a fostu aflata la Fanagoriă, in penin-
AS

sua 'Tămânu,. vechia tiâira Sindicea. a -Aspurgiloru ; desemnulu “ci e figuratu. in E. 2.

Clarke,. Travels. London, 1816 - 20, t. Il; si, de pre. fotografiele melle, in: Ch; de Linas: (op. cit.
„II, pl. Russie, imtridionale , p. 94): Tinetnu mai cu sema a. attrage .luarea, aminte . assupra
UI

marei assemenări ce exista: intre acâsta braciara „si : alte. duoe, d'in care 'un'a fora. „petre. s'a
gassitu Ja; Strabelwits pe lânga Breslau (I.. 2on Ledebur , das Kânig. Museum.: “vaterliindischer -
BC

Alterthiimer im Schlosse Monthijou zu Berlin, 1838. p. 50, taf.. IV, VI, 314); ro cea-l-alţa, de
structura tulubare, deschidiându-se la spate pe commissura, si Împreunându- -se cu unu siu-
rupu, tocmai la intelnirea celloru duoe capete de bellauri,: ornate cu granaturi. Acâsţa: hra-
N
 309
"Ori “ce” Saru dice, nici Asia. ceniale, nici “Egvptulu, nici. mai cu
s6ma Grecia, nu “ne: au. lassâtu monuimenite” de felulu celloru pe

Y
« câre. le întelnimu mai pretutindeni: pe. unde au trecutu Gothii, dupo

AR
„ce, purcediendu in allu n „secolu dupo Chr., de pre: malurile Pon-
tulai Euxinu'; Sau. respanditu in. duoe: trei “sute: de anni, “preste Eu- -

IBR
ropă intrega. Ceia ce “ne intaresce a „crede co di in Scyihia , din
vecinătatea Asiei, au luatu ei cu: sine acesta arie, este “faptulu CO
celle - mai vechi Win giuvellele loru: cu ingraditure, adeco celle de

YL
prin - tierrile unde ci au trecutu mai de: de ultu, sunt si acelle
care au mai multe elemente asiatice in formele loru. Dreptu dovada

SIT
“nu vomu adduce de câtu: cantharele s6u panerasiele transparenti din
thesaurulu de la Petrâsa, alle: căroru manusi e erau “formate. din pa-
_trupede feline “ de 'caracteru- cu totulu iranicu. Apoi ânco-'si vpulu
_passeriloru * cu cioculu: cocarjatu: a remassu purur€ ER staruiloru in ar-
tea ornamentativa. a „Gothiloru, ca ua amintire nesiersa a originei
NIV
“sale scythice. o e i o
Din : acestea: conchidemu- dero „in “parte, CO thesaurulu de la
Novo- Cerkask. pote fi privitu canu premergetoriu allu arti, caxe
LU

a- produssu, curendu „dupo. dinsulu ; bucătile principali alle thesauru-

ciara face, parte din sniculu tnesauru din museulu de la: Pesta, care 's'a descoperit la 1850
A

"în pusta Bak6d la Kolocsa, în: Ungaria. (IL. Ar neth, der Fund von Gold und Silbergegenstinde
TR

Wien. 1860.
auf der Puszta.. Bak6d. bei: Koloesa in Ungarn, în Mittheil. der K. KE. Commission,
duoilea. ohiectu de 'orfauraria, ingradita pe care voimu a'lu semnal in Musculu Er-
— Alu!
unu simplu frag-
mitagiului, nu are! ua provenintia certa.; se dice a fi de pe la Kievu; este
EN

'de auru, incastrându triânghiuri si -patrate de sticla rosia, în-

“mântu cu ingraditure subtiri
cumu se ve&du pe tecele spadelorui france “si visigote de la Tournay si de la Pouan,-
tocmai
Theodolind'a, si pe buc-
“pe ferecatur'a. Evangeliei de la "Monza, daruita, de regin'a lombarda
/C

biblioteca dela Ravenna, din splendida armatura (sc crede a-

cata de: peptaru, remassa, in
scavi fatti nel 1854 per lal-
lui” Odoacru) ce s'a, 'passitu acolo. (G. Zabberoni, Relazione degli
(op. cit. II, pl. A.B. C. Mu-
| largaimento del canale Corsini in Ravenna, 1871).—D. de Linas
Obiecte de orfauraria în-
sâe. de. PErmitage) a reprodussu, de pre ffotografiele melle, differitele
I
AS

gradita, ce facu parte din acellu museu. .

Mceotida ori d'in Tau-
Cea mai mare parte dintre celle. du sticle rosii alaturate sunt din
loru indica, pare-mi-se, pretutindeni acea, epoca cându Gothii, nouii cuce-
_rida, “si presenti'a
UI

scu mai pucinu ellenisati, ai

i ritori barbari, necajiau asiă de tare pe vechii Seythi; mai multu
conta, celle cu perozele isolate; appartinu negresitu unui
tiermuriloru' Pontului- Euxinu. —Din
'anteriore si. unei lature mai vesaritene ; dâro âmhe aceste specii de giuvelle cu in-
periodu
BC

slardiu este, credemu

-graditure' formâdia. ca duce. stadie successive alle acellciasi axli ; primulu
„cellu curatu Seytliicu; allu duoilă, este stadiulu Gothice.
 lui. nostru de la Petr6sa, — passerile, coletulu. si panerasiele - cu pe-
„tre. încastrate: 6ro apoi în urma, atâte alte splendide ornamente ,

Y
arme si vase alle bazbariloru, din care 'abi6 unele ni sau mai nas

AR
“tratu pe ici si “cole, ca buna - Gra pod6bele- si armatura regelui
_francu. Childericu II, la Toumay;, ca Evangeliarulu reginei lombarde.

IBR
“Theodolinda, la Monza; „ca cununile. si crucile regiloru - visigoti
Receswintus si Svintilla, la Giuarrazar in Spania ; ca: peptarulu, lui
Odoacru regele Heruliloru „la Ravenna, si altele. |

L
Cuibulu din care a essitu acea. arte a baibariloru Buropei, a fostu

ITY
dero in Scythia, unde elemente locali.se intelniau si se „amestecau.
cu unele venite despre ressaritu de la, Persi si cu altele despre. appussu.
„de la Elleni. Deci este de prisosu , credemu , a totu dislocâ lganulu

S
acestei curi6se industrie artistice, mutându' lua 'cându pe malurile Ni-
ER
lului , cându: in Babylonu si Persepolis., cându in Byzantiu, cându.
la Roma. 1 De. pretutindeni ea, de pre vremi, a, cullessu câte cevă;
NIV
dâro nicaieri ea. nu se afla la loculu seu de bastina, decâtu in tierra

1, Diseussiunea assupr'a acestui, subiectii subsiste acumu de vre ua. cinci-spro-diece, anni, a- |
LU

deco din: momentulu cându descoperirea. thesaurului de la Guarrazar si intrare'a unei părti. -
"a lui in Museulu Cluny de la Paris, a 'desteptatu 'unu viu interessu in privinti'a giuvelleloru . .
antice, cu petre ingradite. Unii învetiati, - si d. Comite Ferd. de Laste yrie mai multu de câtu
A

_ori cine, - a sustinutu co acâsta procedere axtistica, a appartinutu exclusivu Gothiloru, cari!
au inventato in patria loru primitiva, . au practicato. pretutindeni si au. desvoltato inăi tare
TR

cându au datu de materie preti6se, in tiârrile sudice. Invetiatii: germani englesi si scandinavi |
au abundatu in acestu. sensu. Dâro cu totulu in contra acestei theorie, sau 'declaratu D. J.:
Labarte, (Histoire des. arts. industriels) , si eruditulu spariiolu Amador de los. Bios, (El arte
EN

Latino-Bizantine en Espana, y las coronas visigodas” de Guarrazar. Madrid”, 1861); d. -loru :

pretindu co. totu ce existe ca orfâuraria, ingradita a, fostu lucratu in .imperiulu romanu. si by-.
zantinu, cu elemente locali, D. de Linas, carele in. scrierile salle, precedenti , lassă gintii ger-
/C

- manice (Gothi, Franci, Burgundi, Lombardi etc.) ua parte larga in acâsta industria arțistica, |.
'si a intorsu- privirile, in ultim'a sa opera asiă dessu' de noi citata, câtra Oriente ».Si pare co,
d'in .ce.in ce mai multu, voiesce să rapesca ori ce initiativa, cellu pucinu ca inventiune, Go-
I

N thiloru,, ca. se probedie existenti'a intemeiata, a orfaurariei ingradite la, poporele Asiei cen-
AS

„trali, la Assyrieni,. la Persi, ba chiaru si la, Indieni si la Egypteni, in mormintele căror 'a s'au-
descoperitu pe.ici si cole, giuvelle cu smalturi ingradite.
_ “Faptele câte sunt reali, nu se potu contestă. La Egypteni, la Indieni , la Persi, ba chiaru
UI

"si la Celtii Galliei,. apoi si 'n extremitatea oppussa a vechiului continente , 'la Chinezi ; sau
gassitu giuvelle si vase cu smalturi ingradite. in. toitie de auru si de alte “metalluri. In fia-
care din aceste tiârri, acelle obiecte au caractere cu totulu locali, si paru a appartine unoru
BC

industrie restrînse, sporadice de asi pulă dice asiă.. Din contr'a,, vemasitiele anticuitătii
seythice ne presenta cu sutele, giuvelle,. in care. se vădu practicate pe auru, ingraditure. .
 i _3ii |
. care: produceă cu profasiune pretiâsele măterie metalice si 'lapidarie
cei sunt: neaparatu trebuitâre, unde dominau ideile religi6se si su-
pezstitiunile ce. se invederâdia criticei: petrundietgre „in
; symbolismu-

Y
rile: ei, in tiârr a alle cărei populatiuini, mai multu barbare, pretiuiau

AR
mai presusu de ori: ce productiuni alle! maiestriei - omenesci, arme-
Să de impodobite, falnicele vesminte si sumptussele vase de. ospetie.

IBR
Sub acesta întreita caracteristica, ni: se presenta Scythia meridio-
male, loculu “de! purcedere. allu poporeloru care - aveau menire de a
preface aspectulu- Europei, antice.

YL
|

SIT
| Acumu, d&co in urma atatoni digressiuni, “careau stramutalu
ER
adess6 mintea, - binevoitoriului auditoriu, în sfere cu totulu. dispa-:
“ale, n asi. ved€ piovocatil: a resume , “la sfersitu, în câte-va Propo-
“sitiuni precise, resultatele lă, care, m'a dussu acesti studiu asiă de
NIV

Ea „intinsu assupr' 'a cununei cellei. mari de la Novo- Cerkask, asi cuteză
'dice co. faptele ce au. dobenditu, credu, inte “insulu Gre-care con-
LU

firmatiuni întemeiate , ce ne. permittu a, lati cerculu probeloru n6-

stre anticuarii pâne la deductiuni i mai largi de ethnografia, sunt celle
A

urmatâre . Da |
| “Vechia Scythia, ca. si Traperiuli "Russescu de astadi, a avulu,
TR

osbebitu de. ordele diverse ce au strabatuto la diferite epoce, făra

de a. se. stabili definitivu in sinulu ei, a avutu , dicemu, duoe po-
EN

| pulatiuni. bine caracterisate ; care „remanându purure distincte, Si-au

facutu totusi imprumuturi. una alteia. | |
/C

Una din. acelle populatiuni a fostu semint?a uralo- allaica de

la Nordu, ceia pe care “Russii Q numescu Cizuda, âro cârtile Persiloru,
Dan; ânco, „di in „cea mai adânca anticuitate, se. “vede. co „dinsa s'a,
I
AS

de petre isolăte, de-si numerâse ; actsta. este” in Seythia unu felu de procedere pregatitâre,
UI

în urma căra s'a desvoltatu cea-l-alta, ingraditura indessata, pe care nu Persii. nici Ellenii,
nu Romanii nici Byzantini. au respandit'o in tâta Europa, ci numai si numai poporele germa-
„nice, ce au invetiatu. rudimentele acestei arti in Seythia si au practicat'o cu profusiune si
BC

predilectiuns in totu cursulu peregrinatiuniloru loru,

 CI
occupatu + cu extragerea. metalluriloru . din muntii Siberiei i, -pazindu
cu ua gel6sa SI nepregetata | priveghiere, | sorgintiele aurului, si alle
gemmeloru, numai prin anevoi6se schimburi commerciali, -a, cedaţu

Y
veciniloru sei despre media-di, „ productele myșteri6sei ; salle maies-

AR
„tie. Acâsta populatiune , | acoperita. in; anticuitate sub, intunecate
fabule , pare. totusi a fi axvutu si ea ua industria. metallurgica , asa

IBR
propria dâru grossolana,. prin care dă forme plastice, de unu caracteru N
confiusu, si ferosu, fiintieloru, veali s6u inchipuite, in care iși, symbo-

L
„lisă superștitiunile | ei veligiese. Printre. aceste chipuri, amu., distinsu
„mai cu s6ma, unu typu de passere rapitâre, care nu numai co sa

ITY
impussu in anticuitate tutuloru Sevthiloru in genere, dâro. a si exer-
citatu ua influentia: decisiva si. staruitâre assupr'a emblemeloru he

S
| raldice alle Europei moderne. | Aa

ER
_Cea-l-alta populatiune Seythica, adeco. cea, meridionale, ne pare. a
fi compussa. din. mai. multe ramure, despicate, successive din trun- |
NIV
chiulu arianu alu: Asiei centrali, si formânda, de: la Carpati, pâne, la:
Paropamise, ca unu lantiu. de. pop6re numite Scythice, cu atâtu mai
aprâpe. inrudite Trâniloru , cu câlu elle se. aflau cu. locuintieie loru
LU

mai spre ressaritu. Assemuite negresitu fărte tare. cu. Persii, pe con-
finiele Sogdianei, elle se” distingeau mai multu de dinsii, intre Cas-
pica. si Pontulu Euxinu, spre a deveni nerecusabilii strabuni ai
A

Malorossieniloru Ucraniei , in „pustele occidentali , scaldate de. Bugu |

TR

si de Nipru. Camu aci pare a, se, fi marginita dominialu Scolotiloru

ariani, Vaniloru din Edge. | E |
EN

“Acesti'a, invecinati fi indu prin locuintiele loru celle mai: appussene,

si, nu cu totulu instrainati nici. prin caracterele. ysiologice ,. ethno-
/C

grafice si. limbistice, de Daco- Gelii ce se 'ntindeau pe ambele maluri

„alle Istrului si ai câroru buni frati de sânge cuprindeau tota, Thracia.
I

“si tola Frygiă., | ei se imbucaiu ânco ua data cu acâsta ramura par-

AS

ticularia a familiei indo- -europeene ; si pe tiărmulu meridionale allu

Marii-Negre , 'astu-felu. incâtu se pote dice co. gintile “Scythice si
UI

Frygo- Getice, incingendu CU praciele loru intinse imtregulu ocolu allu

Pontului kuxinu , se prinsesse ădeverati frati de. cruce ,. sorbindu
BC

mereu impreuna: din aceiasi cupa uriaşiă. De acea, vederu dotm-

nindu în vechime unu felu de misteriosu accordu in miscările po-
poreloru barbare de la, Istru pâne la Fase, astu-felu incâtu faptele
vitejesci alle lui “Mithridate- cellu-Mare nau lassatu. in. nepassare pe

Y
Getii. din Dacia, si-cu vre ua suta . si&sse-dieci de, anni in. urma. ,

AR
luptele desperate alle lui Decebalu în contra lui Traianu 'mau re-
massu făra de unu tumultuosu resunetu printre muntenii neinfrenati

IBR
ai Caucasului. Acâsta, communitate de interesse n'a existatu numai
in. politica ; ea de. siguru se. intindea, cu modulatiuni diver se, la. graiuri; |
E | |

YL
la credintie,. la usuri. | po
Câtu despre Scythii. ariani:, — Scoloti - sâu Saci, fara iinduoiia ei au
vorbitu felurite dialecte: alle unei limbe indo-europeene, si au paati-

SIT
| cipatu în anticuitate la, religiunea Asiei centrali si appussene, introdu-
cându intrînsa variatiuni topice, ba chiaru si unele elemente straine,
adeco
'amenuntita, a. ornamenteloru emblematice
ER
turanice. Acâsta -amu cercatu a o dovedi prin analisarea
de pre cunun'a de la Novo-
NIV
Cerkask, inchinata dieitiei Anaitis scu Tanais.
Dero studiulu acestui giuvellu, in comparatiune cu allu' intr egului
(hesauru si cu allu altoru asiă numer6se obiecte. de - metalluri pre-
LU

ti6se si de petre scumpe, descoperite in Russia .si in Siberia, meri-

dionale, ne a addussu la acea convictiune co Seylhii au exercitalu,
cu 6re car successu, “maiestria orfaurariei, la care ei puneau unu
A

f6rte mare pretiu; co, in acesta arte, ei se folossiau, de pre locali-

TR

tat, de ideile esthetice si de. procederile industriali alle Greciei si

.. alle Persiei, cu care se aflau. in contactu mai de aprâpe la fia care
EN

din capatâiele immensului. tevritoriu occupatu de dînsii; si co in

con-
fine, de pre tâta probabilitatea , la ei'a nascutu sâu'a luatu
/C

a orlaurar iei.
sistentia: si desvoltare acea, arte asiă de sclipitore
multu po-
ingradite, pe care “si au insusito si au folossito asiă de
cu
porele gothice din primii secoli ai crestinismului , primblându-o
I
AS

in Russia,
„dinsii. prin tâte. ânghiurile Europei, de la Novo-Cerkask
St Mau-
la, Petrosa in Romania, de. aci la IKolocsa in Ungaria, la
UI

a in Romagne ,
ice în Elvetia, la Monza, . in Lombardia , la Ravenn
'Tournay in-
a Charnay in Burgundia, la Pouan in Champania , la
BC

| Belgia, la Envermeu: in+ Normandia, la Kent in Engliterra, la. Gour-

40
 314.

don in Acuitana,. la Guarrazar si la Oviedo. în Spania, si in'-nenu=

mexate alte localitati din tiârrile Germanice si Scandinave. |

Y
Astu-felu,; orfauraria ingradita,, artea. -predilecta, a Gothiloru ,. "care,

AR
a, a
în. reversatulu ' erei. moderne,. a fostu + prima manifestare esthetic
în
populatiuniloru nordice din Europa , “Si .aru av€ origin'a sa ,. nu.

IBR
si
scapatarea gustului si in paragenirea artiloru. classice din. Grecia
eptulu de
Gin Italia, nici in neexplicabili: imprumuturi: facute : Ga. dr
ci mai
“Ja natiunile culte alle: Orientelui, Irani, Indieni scu Eovpteni,

L
ta si
cu s&ma in adoptarea si modificarea unei arti speciali, practica

ITY
locuitorii
"-desvoltata, da. lungulu multoru secoli ai anticuitătii,. printre
idșei
cei barbari a întinsei , ai: multigenei , al . avutei Si. ai „myster
Da e

S
Soga,

ER
NIV
A LU
TR
EN
I /C
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
YL
"APPENDICE. |
usl;,
Deseri ereu obiocielor (II ahate în gorggamalau, Hollaci , de . lânyga Novo-Cerl

SIT
Ermitagiu lui). |
| impreuna cu Cumaun a cea mare. |. (No. 5 in Museulu

ER
de auru (2 livre, 4% z0-
a to. 4, in use). — Tab. In, îs. 7, — Diadema
NIV
a massiva, de 4 millimetri în
Jotnici, 80 doli) compussa dint”ua vergeă rotund unu
diametru de patru ori in spirale - alipite, 'spre a formă
care se incovâie
Acâsta diadema este intrerupta de am-
cercu ca de 17 centimetri: in diametru.
LU

commissure:(palamale), din care una

bele laturi, spre partea de d'inapoi, prin
ua pânna mobile, prinsa de unu lantiu-
“are unu cui intiepenitu , 6ro” cea-l-alta
Aceste commissure au de ambele piuti
siu, care tine 'de muchi'a “superiore.
A

forma de induoita impletitura.

câte unu ornamentu verticale , "in dreptu
se latiesce . eptatu de la commissur'a
TR

| „Capetsiulu” superiore allu' vergei sapalo in re-

siru de animale fantastice,
în SUSU , spre â * se. preface intr'anu ua data, mai
acestu. ornamentu se curma de
“Levu pertor atu, adeco ă-jour;
EN

e sunt. camu din

Acelle animal
nainte. de a. ajunge, la 'a duo'a comimissura- au
stâveite pe pici6rele loru, alle 'câroru labe
grossu lucrate si paru - a fi camu
se afla incru-
urechie, la umeri si la siolduri,
/C

"falange! forte lunge ; la ochi, la mici petrice le galbene

de colâve rosa si nisce
state turchize “(perozele), paste dure acestu siru, în nu-
la ochi. Animalele sunt. în
" (lopazuri); acestea mai cu s6ma, scu cu
I

sâmena a fi câni cu capete de iepuri

meru de: optu, din care patru.
AS

cocar-
cu patru sgripsori cu lungi ciocuri
lungi: urechie plegite, alternându-se sunt cu totulu
corpurile acestoru optu animale
jate de passeri.. De altu-mintrele pe sub pântece. Cânii,
UI

“la felu; fia-care din elle are câte ua coda lunga intorsa
pe. sgripsorii ; cari îsi sucescu capulu
musca
“cu lungulu. loru: botu casealu in profilu ; elle sunt sa-
animale se vedu
BC

aparare. Toe aceste

inapoi , ca. întru
Te
 pate - inh* ia. placa grosci6ra de metallu, cu: goluri in intervallurile - lassate de
conturnele desemnului. e Da
Unu altu siru cu totulu identicu , dero asiediatu in sensulu . inversu adeco

Y
de la stânga spre drept'a, termina capetâiulu - inferiore allu diademei , “ince-

AR
“p6ndu camu totu la aceiasi distanlia de commissur'a, stânga si curmându-se de-
ua-daia . mai nainte de a ajunge la cea din drâpta. Astu-felu, parta. ante-.
„ridre a diademei se afla si dîns'a ornamentata josu, si în totalitate, giuvellulu

IBR
_presenla lirei 'vergelle alipite, care sunt ornate, susu si josu, cu câte ua banda de -
animale fantastice. sapate in relievu â -jour si decorate cu petre incrustate , mer-
gându in sensu. oppussu un'a.. de alta. Animalele fiindu stârcite, n'au ua nal-

L
„time mai mare de: coltu 28 pâne la 30 milimetri ; celle ce formedia band'a iin-

ITY
feriore se afla restrînse inlre plac” a ce le serva de base si. vergâo'a care le
stă pe capu; €ro, d'in conta , cele” de la. band'a, superiore , alcatuiescu prin
conlirnele. loru, muchia de susu a diademei.. Ş |

S
Pe acestu givveilu , ca si pre mai tote celle ce compunu “mesaunilu, pre-
cumu ânco si pe alte forte „multe lucrări
ihica a Ermitagiului ER de orfauraria | din collectiunea Bey-
petele si pastele colorate sunt asiediate in gaure scobite |
Cu d'inadinsulu pe. corpulu. placei metallice ; elle se-v&du mai cu s6ma. pusse la .
NIV
părtile mai inilate. stu mai ressarite alle. ornamenteloru, si au mai. adess6
form'a ovale a -unei. migdale, adeco! cu unu singuru coltiu ascutitu ,: 6ro, cellu-
l-altu! votundu. Precumu mai spusseramu , acelle .pelre sunt mai cu deossebire
LU

| turchize si paste: dure de colore rosa; ochii sunt. mai totu-d'aun'a: însemnati
cu mici petricele negre s6u galbene si forte scînteitore .(onyci, topazuri etc).
In gaurele care au remassu gâle prin. caderea su seâterea' perozeleloru, pe
A

te obiectele cari au continulu: assemeni pelre* (si anume , pe cununa, pe dia-

TR

dema, pe ambele braciare , „pe: clonderasiulu sfericu, pe cuteior'a rotunda , pe

-toculu cu fi igure, pe manusiele nastrapeloru , si -pe, ornamentele celle mici) se
EN

„mai alla une Ori unui cimentu de colâre roscata, carele, de pre infacisiarea, - si
mivossulu seu, se cunnâsce a, fi ua, amestecatura. de cinabru, -cu albusiu de ou :
„s6u cu ori ce alta materia lipiciosa. Pe alocure, .petrele albastre fiindu sparte, |
/C

„lassa 6re: care induoidla ca elle. se fi fostu perozele, fiindu. acelle fragmente pr6. .
moultu sticlose si translucide,
I

m si IV. (No. 6. si 7 in Moseo). —

AS

Tab. V, fig. [— Dina raciare (N. m, -

1.livr., 3 zolotn. , 4 dol.; —N. IV, 1 livr., 3 zolotn. „7 dol.) intru tote. asse-
menate, compuse dintr” ua vergâă rotunda. de auru (3 millim. in diametru ), |
UI

elastica., intorsa, de cinci ori in spirale libere si spatiale, dero, alle caror'a primu
si ultimu rându sunt ornămentale cu unu subieclu. analogu , sub. rapportulu sty-
lului si allu lucrării, cu ornamentulu diademei precedenti. “Totusi, la braciare,
BC

unic'a . specie, de. animalu: ce fi gurâdie în „acellu induoitu șiru, este differita de
vo.
 347 -
fiintiele fantastice alle diademei.
Pe fia-care siru, acestu animalu se repeta de
noue ori; este unu felu de câne cu: capulu. mare, cu urechie” triangh
iulari su-
flecate p6 spinare; are unu felu 'de cornu dassupa botului, care este lungu

Y
si cascatu; si d'in care atârna in josu unu altu cornu sucit in spirale. Ellu

AR
este forte tare: stâreitu, asiă incâtu .are abi6 12 millimet. naltime. La ochi, la
câpse si la labe 'erau odinidra turehize , din care forte pucine au mai -re-
massu. “Animalulu. n are coda, “ossebitu: numai dâco i aru servi de c6da -slu-

IBR
fosa , cornulu: spiralu, care esse d'in botulu urmasiului fa carui'aa din elle. Bra-
ciarcle au unu diametru de '75 'centimetri.
„Celle duoe sire de animale! sunt asiediate la. capeisiele spiralei , in sensu op-

YL
“pussu, astu-felu incâtu patrupedele se afla oppusse prin talpele loru si mergu in
- directiuni divergenti.. Fia-care siru, 'cu alle salle noue animale,' alcatuiesce unu

SIT
'cercu deplinu , cela, ce. dă braciarei, in intregulu ei, aspeelulu a. trei vergelle
rotunde spatiate intre sine si marginile de fia care arte printe ua bahda orna-
“mentata. cu animale. | |

vu. (ue. 8 in. Museu) —"ihab.

— ER
Iv, fig. „2. — Clonderasiu sfericu de auru, in
-orma, de sfera forte pucinu tesita in sensu orizontale , cu unu. gâtu largu, ce
NIV
intra, cu totulu in capaculu seu, facutu intocmai: ea-ua caciula. Naltimea. totale
“este. de:70 millim.; a gâtului,.20 millim. ; diametrulu gâtului, 15 milim.; allu
pânteceloru , 55 millim.; greutate totală: 37 zoloin., 69 doli.
LU

Pe dinafâra, clonderasiulu.. si - capaculu lui. sunt ornăte cu figure de animale

reali seu. fantastice, 'scâsse :d'in bataia ciocanului (au repouss6) si apoi indreptate
“cu daltiti'a ; stylulu lucrării nu differe de allu diademei si. allu braciareloru.
A

"Unu mînzu de caliru, cu. urechie lungi, (d. de Linas crede co este unu ie-
TR

pure), side culcatu pe josu, .si incolacitu in modu straniu, dâru nu disgra-
tiosu pe fundulu camu ' inflatu' alu capacului ; €ro pe laturele. lui, aceiasi fi-
gura de animalu se vede: de trei ori repetita, ânse aci” amblându i intinsu, cu
EN

| partea, de d'inainte! a corpului mai applecata. in josu.

Pe “pântecele clonderasiului , ua incaieratura, in care se deossehescu trei a-
/C

nimale imbinate in modu forte complicatu , se vede repetita symelricu pe am-

bele părti alle convexitătii. (Tab. II, fig. 6). |
Unu cerbu d'in specia Alce; cu corne late, a picatu josu,. 'strivitu de greu-
I

tatea unui tigru, care, cu largele 'salle falce iu musca de mijlocu,- pe cându
AS

picioru'i dreptu de dinainte este apucatu de. marele ciocu cocarjatu allu unei
“passeri gigantice, care. ânco, in fia-care d'in ghiarele ei, line cote unu capettiu
UI

“alu cârneloru. cerbului. Corpulu tigrului incolacitu cu lung'a lui coda sucita,
se destinde mai susu de sielele pradei lui; €ro aripele - 'incovoiale alle passerii
stau sumesse pe d'assupr'a gâtului ei intinsu. Ochii tutuloru acestoru animale ,
BC

precumu si ai catîrilor (seu: iepurilor) de pre capacu, sunt insemnati cu to-

”fe
 18

€ro pe: păitile cele. mai ressarile alle corpuriloru -loru,.se

pazuri forte. viue.;
copsele.si siol- . .
vedu -perozele incrustate ; &to. pe „unde elle se afla: la urechiele,
si copitele. cer-
'durile catiriloru ; la cornele , urechiele blejite ,. câpsele anteriori

Y
le tiugiuiete
bului ; 'la urechiele rotunde ; .spinerea si soldurile ligrului ; la urechie

AR
corpurile acestoru ani-
si ciulite, umerii. si ciortanele. passerii.. De altu-mintrele ,
. mai. lare. conturnele ;anatomice
male: sunt; insemnate. cu: dunge,, care precis&da.
pântecele clonde-"

IBR
t6te.,
si fornva .peneloru. Ac6sta, .induoita scena, „care occupa
rasiului, e: marginita, la: cerculu gâtului, — carele este cu lotulu netedu, si fora
ornamente, — cu ua subtire 'impletitura. Da
pe pediulu de susu allu sferei clonderasiului, si. lânga, lun-

L
„De doue laturi,
laniu-..
dulu capacului, se .afla câte.o lata. verigutia, prin care lece unu lungu

ITY
-margarilaru, mai ma-.
siu de auru, alle cărui: capâleie se termina. printr'unu
la felu cu allu
ricellu de .câtu oOchiulu verigeloru, Acestu modu. de suspensiune,
,_fora
de “biserica; permitte ca se se scota capacului clonderasiului
cadelnitieloru

S
asiă de portativu. ; | a
ca. ellu să fia desprinsu de unu giuvellu

VI.: (No. 10 in Museu), —

ER
Tab. IV, fig. la, Dj 0. — Cuteidra rotunda de.
s6u de bonboniera, eu fundulu - convexu si cu
auru, în forma,de tabachera.
NIV
millim. ; 'greulaie::
capaculu dreptu. -Naltime totale: 28 milimetri;. diametru , 60
,; ine
36 dol i a Sai
51 zolotn
pe feciele exte-
Representatiuni de animale differite sunt. scOsse: din ciocanu:
LU

viori a, corpului si'a capacului. . Pe acest'a. eră odiniora, tocmaila mijlocu ua.
pâta ,: incinsa : cercu cu
intr'unu dintisiori ;- imprejurulu peirei disparute, 'circula. “
le
in rotocolu..trei mînji de catîru, passindu latu, cu gâtulu intinsu, cu: urechie
A

îi potu asseme nă si cu iepuri mări,

blejite.: Cod'a loru scurta si copit'a loru infureita
TR

elon= ”
curţi: crede. d. de Linas; :coei sunt; la felu cu:animalele. de precapaculu
, cadiute . -
derasiului ; la ochi, la, urechie si la- câpse se vădu lacuri pentru. petre
EN

se :reproduce:de duce -ori, acellasiu subiectu ca si-pe clon-

Pe corpulu: cuteidrei
sâu .
derasiu ; ddieo cerbul alce. attacatu . de unu ligru si de ua. passere mare
unu brenisi oru de bobitie , d'as-
gvpaetu.' Pe: muchi'a superi6re a cuteiorei este
/C

lipite, numai ca, .de:30 milli-

de ua parte. si la: distantia | |
“ supr'a.cărui'a se. vedu
unu lantisioru
„metri un'a. de alt'a, duoe verige late,.prin 'care treceâ, negresitu
in-
de aternatu. Intre 'celle dice. verige este commissur'a. capacului cu :siâple
I
AS

chiaeturi- rotunjite. Apoi se mai afla si pe capacu , in partea, oppussa . commis -

capaculu.: S8 observămu anse co
“surei, ua torta mobile, „cu! care. se ridica
entalu
“ceia.'ce noi numimu capacu este însasi cutei'a , pe cându: fundulu ornam
UI

„nu este. altu decâtu unu tocu s6u ua. tepseia in care 'ellu . se.: cuprin de inta
„devâru, deco; ridicămu în-susu capaculu, vedemu co de ellu se tine. ua cuteia
BC

. |
„de auru nettedu, intoemai'.la forma: cu fundulu -celu. cu figure, pe care “illu
imple cându cade capaculu Vassupr'a. Acea, culeia interiore are ua gaura semi-
 | 319
ovale, ca ua gura de 'cuptoru, înlOrsa spre: “parte'a commissurei ; imprejurul
gurei “îireula ua impletitura subtire. 'Asiâ deru., acestu obiectu este ca ua mica

Y
| cuteia cu seerebu s6u cu fundu „mincino su.
e

AR
IBR
YL
SIT
-
x (ao: 11. în Musca), pap. IV, fig. 8. — focau tuş puiotiau sapabu con -
Greutatea aurului
tiindu unu sipu (flacon) de ua dispositivtne- forte .curi6sa.
este: de 21: Zolotn., 73 'doli ; toculu
- gime si vre. ua. 2 cetirăetri largime ;' 'facia“i
ER
externu are: cu -totulu
aânteridre este'
125 milimetri. lun-
rotunjila stu GOn-

vexa (ca unu olanu' de - invelisiu), 'astu-felu incâtu să pâta cuprinde in sine
NIV

sipulu ; acest! a, îsi are feciele salle netede; cu cea, rotunda incape in concavila-
tea interna a .tocului, 6ro facia lui: cea. drâpta. formâdia partea posteridre :a
giuvellului. „Atâti sipulu câtu si. toculu: lui: sunt rotunjite. la capeteiulu de: josu ;
LU

lte - prin-
'elle se termina. dreptu; la capetăiulu de 'susu, unde .se afla impreuna
acea commiss ura se resfrâng e to-
ri ua comimissura , in forma de” catavama. Pe
s& alle gura. sipului,
„eulu, ca plassellele „unui: briciu,, cându” voiesce cine-va.
A

imprejuru situata toc-

în care este: ua gaurice circulare cu: prenisioru impletitu
TR

mai la capetiulu superiore , alaturi 'cu commissur'a. Ra

ornala cu figure de animale fan-
| Faci'a externa , cea, convexa a tocului este
relievu si in acellasiu stylu ca si or-
EN

tastice, produsse din ciocan cu acellasiu Su-

(clonderasiului si cuteior'a).
“namențele de pre celle duoe obiecte precedenli. seu
a fi tei sioperle,:basilici
biectulu . epiesentatu 'difiere ânse aci: se paru
/C

callu, cu urechie late. resfrânte la

bellauri cu vituri mari de 'vimatoru su de
cu creste mediane , se. ler-
spate, alle: căroru,, corpuri, sierpuindi si: munile
e accensionale, proplite pe câte
unulu in urm 'a cellui-l-altu , in: directiun
I

_rescu
si incolocindu-se.. unulu pe. altulu cu C6-
AS

„Patru mari” labe cu copita infurcita,

in “acâsta: complicatiune, se mai .diaresce
„dele loru: invertite” in spirale. "Apoi,
mici - capele ca de passori cu coca
ânco, pe Ja “mijlocului. obiectului,. câte-va
UI

bellauriloru. La. părtile ceile me

cocarjatu, care scapa de sub" incolacivile” c6pse: S a
65 sarite, din aceste confuse figure, precumu la ochi, . urechie,
negresitn topazuri, peIrozeIe . d.
BC

“pite, se. vedu locuri gâle, unde au fostu petre,

duoe giuvelle analoge.
paste ,Pose; 'ca la celle-l-alte

4
 320
“Unu” lantisioru de. aurul , trecendia printr'ua, veriga, lipita de partea supericre a
tocului, servesce pentru atârnare. Josu de . otu, -la partea posterire a. tocu-.

Y
lui, mai este ânco ua alta veriga de aternare. Form'a acestui sipu este: ne-
gresit forte differita de a cuteidrei;. deru system'a de deschidere cu. secretu

AR
“este intoemai' aceiasi. Ossebitu ânse de. acesta analogia. cu ultimele duoe 0-
biecte, descrisse , cata. s& constatamu co atâtu prin stylulu: lucrării loru, câtu

IBR
Si prin modulu loru de . aternare, toculu Tunguietiu, „cuteior'a, si clonderasiulu -
ni se presenta. ca nisce, giuvelle femeiesti de „ua mare originalitate, ce serviau
| negresitu unei bogate si eleganti dame. soythe, spre £a purlă la sine profumuri

L
. masticuri si pole acce ori scobitori..

ITY
VIII. (No. 9 in Museu). .— Tab. II; fig. 3. — ocOciţ Cu petre: ingradite de
auru, avându form'a unei vergelle vatrate, lunga de 10 centimetri; drâpta la
capelăiulu superiore si xotunjita la celle de josu.. Greutatea 31 zolotn., 51. doli.

S
* Celle: duoe fecie -mai lale au 12 millim. “largime; . 'celle laterali, câte 8 millim.
ER
Acestea sunt munite cu. cassutie de aura, in parallelogramme. lungariete, con-
“tin&ndu bucăți. de perozele, de lapis-lazuli si de cornalina. s6u de granatu, ta- ”
NIV
iate dreptu. Pe faci'a „anteridre,. se vede unu induoitu siru de: cassulie” triân-
ghiulari , dispusse - astu-felu incâtui. se formedie. vomburi despar titi printr'ua. li
nia subtire” de auru. In acelle cassulie sunt ingradite pelre de acellasiu. felu ca
LU

pe fecielg laterali. Partea. posteridre a giuvellului este unu sipu patrânghiularu

„de auru nettedu,. incapându in mentionatulu tocu, de pre. system'a, deserissa, in
“precedentele giuvellu. Totu asemeni - trebuie vesfrântu “toculu.. pe commissur'a
A

superi6re, ca se ajunga cine-va la, sipu. 'Potu asseineni. si acestu. obiectu' are
unu lantisioru de auru cu intreita impletitura,, spre aternare. Differenti'a essen-,:. |
TR

tiale constă, aci in modulu ornamentaliunei, care este curalu. asell a a alu orfau-
rariei ingradite-
EN

x. (No. 12 in Museu), — ab. II, fig. 2. — Bipu de agata, compussu

Gintr”unu cylindru. de agata, cu vine. albe si castanii ; usioru tesitu, avendu
/C

“ca unu centimetru in diametru si 5 centimetri lungime. La unu capeteiu , ey-,

| lindrulu este infiptu int”'unu micu bustu de pardalu s6u ligru, destulu de finu
I

sapatu in auru. Urechiele. animalului sunt ciulite si rotunjela loru , precumu si:
AS

ochii coritineau pere, care au disparultu; botulu cu .mustăti, este forte bine
“ caracterisatu;: grumajii Si peptulu sunt sapati cu manuchie incrucisiate. de dungi
UI

“subtiri; labele. de dinainte, cu unghiele resfrânte în la-întru, stau intinse, ca,

“si cându -animalulu aru fi siediându josu. Sub dinsele este gaur'a circulare” ce
communica. cu .cylindrulu de agata. La capetâiulu oppussu allu cylindrului se afla
BC

partea posteriore a acelluiasiu animalu, cu labele lungite inderetu si cu ua

coda sublire si. inlorsa innelu. .De verfulu labeloru este lipita ua veriga mobile
 52 1

de aternare, “In. gonere formele. anatomice alle . animalului, desi camu rigi
de
sunt finu lueraţe.. Câte unu. innetu impleiilu ornâdia ambele improunări alle
agatei - cu celle duoe portiuni de auru alle pai: upedului. Obiceiul are in lo-

Y
lalitate, ua ungime de 125 centimetri, si ua greuiate de 15 zololm., 4 doli.

AR
„XX. (No. 13 in Must). — Tab. V, fig. 3.— Staictta. a Aron ul, de aura; co-
pillu golu, cu aripe intinse, cu piciorulu stângu ascunsu dupo cellu dreptu ș cu

IBR
amânduoe mânele tine orizontal la. buze unu flautu, pare co aru cantă. A-
cestu. micu giuveliu, „de ua fote fina lucraluta ellenica, va. fi servilu de aterna-
“vara „unui cercellu: s6u unui: colleiu , coci in verfalu capului se vede ua verigutia

YL
"de aternare. Ios Aaletes face si ellu parte din mar6a collectiune de Genii stu
Amori cantareti şi dantiţiitori, pe care i usitau Grecii si Romanii in artile loru
orbamentali.

SIT
| XL “No. 16. in: Museu), — Nasta Da cu maneru o nat cr petre, Este unu vasu
| (note 2) rotundu, de auru, făra picioru, cu fandu aprope otunjitu; mai susu,
circumterenti” a, lui'se stringe, ER
spre a se rev ers â 6rosi pucinu, Llocmai la. buze, care
sunt. drepte. si. fora de altu ornămentu decâtu trei dunge subliri.- Inaltimea to-
NIV
tale este: de 18 millimeiri ;. diametvulu la gura, de 9% millimetai. (ireutaiea. de
1 livre, 14 „zolotn., DA dol. Se vede dâro co foia simple de auru din care se
| compune, este deestulu de grossa.; de altu-mintrele n'are alta. ornamentatiune de
câtu unu maneru, in. forma unui inel, alle cărui exteinitălă posteriori , in
LU

locu d'a se. impieună spre a compune ua veriga, saru restrânge, cu nisce labe
hilobate, pe. porliunea supericre a pânteceloru nastrapei , de care sunt prinse
A

„cu câte duoe. tinlesiore de. auru. Scaunulu innelului ave in cenlru unu totocoiu,
pâtra disparula, 'si de doue laturi, câte ua. uvechia blejila, din
TR

unde a. fostu ua
„care assemeni au disparutu petrele *piriformi ce le decorau. Imprejurulu tutuloru
| acelloru petre,. precumu si. la locurile unde rotocolulu se desparte de urechie,
EN

sunt siruri de bobitie merinte de: auru. | '

I /C
AS
UI
BC

”,e
 XII. (No. 17 in Museu). — Tab. V, fig. 2. — Na strapa cut arat pala: apedu la
ahillimelri
mamnenu, in form'a cellei precedenti, deo cov 4 mai mica, adeco de 75.

Y
;
nallime, 8 centimetii diametru la gura, si grea de 62 zolotn., 76 doli n'are pi-
la buze

AR
cioru.; e rotunda, la fundu, se angustâdia pucinu si apoi se resfrânge
„fora de nici ua alta ornnamentatiune, | decâtu manerulu situatu pe mijloculu: pân-
teceloru si compussu, dinte” unu patrupedu, camu grossolanu laciatu. Mi se pare

IBR
a fi unu rennu, cu Dotulu atâtu: de. prelungita incâtu ajunge la buza cupei;
urechiele'i lungi sunt. resfe ânte pe grumazi; se vede numai vadecin'a eorneloru,
“care s'au uptu. (Pe. D. de Linas îlu amagesce! fotogra fa cându crede co: a-

L
cea imhatura de pe crescetu este 'cornulu unui rinoceru) ; copitele infuarcile sunt.
găuri ovale la nări, la urechie, la eopse, si una.

ITY
„forio. lungi. Sunt scobite
dreptu la mijlocului spinării ; intrunele se vâdu ânco paste. dure, de colori rosa
verde deschissa si civita. Acestu patrupedu nu are mai muliu' de. 5 centi-"
-

S
metri în. lungime, si. 25 milimetri nallime la. si6le: | |
| Ambele aceste vase, si mai cu sâma acesta din urmă, oflare cea; mai n6-
ER
” conlestabile - assemuire cu nastrap'a aflata la stanili a Migulinskaia,
„amu descrisso mai susu (Tab. VII. fig. 8.) Vomu adaoge numai aci co.
pe care.
NIV
cea din possessiunea d-lui Comite - Uvarolf este 'cevâ mai! ornamentate de |
câtu celle precedenli, nu atâiu prin animalulu perosu, (riscul u,) ce îi serva de
maneru, câtu prin cercului de scobiture trianghiulari ce o incinge si in :care.
LU

“pare a fi fostu incvustăte peire s6u paste ; apoi Anco. si prin, inscripliunea cea
torte. semnificativa.,. care spune numele fabricantului. ei: |
| Empawizovrapo ovhas ezotet 4p. 4.
A
TR

XIII. Bractce si mici ornamente. de aura 'si pare.

Unele din acestea sunt simple. stampillag e pe foitia de: autu ; altele sunt, lu-
crate eu clestele si daltiti'a numai din auru &ro altele” au si petre incastrate.
EN

“Tâte acestea au servilu spre a fi cussute pe stoffe, Apoi ânco sun si fragmente
mai pucinu distinete si mai 'merunti. Di in fia--care sa: pass | unu numer u
/C

mare. Să le examinâmu una dupo alta. * | |

a. (No. 22 in Museu ). — Tab. V, fig. 4 — Reni, cu eoenele impanlito. în.
si6sse latge ramure,; Animalulu este stampila pe acellasiu patronu ca si cei de
I

pre cununa mare : d6ru este mai grossolanu lucralu ; la copse si la urechie. sunt
AS

creslaturele ovale, vinde se incastrau petrele. La l6te exiremitălile , adico in ver-

fulu: corneloru. si copiteloru, esle câte ua gauricc , pe unde Ivocoa, ali'a;' cându
UI

obiectulu se cosseă de stoffa. Sunt 66 de assemen6 bucâti, animalele mergându

tote de la stânga spre drâpt'a. - Dimensiunea aproximativa in ambele 'sensur
Sa e
BC

este de 4 centimetri.
d. (No. 23 în Museu).—Tab. V, fig. 5: — Searisire. Oimasieniu laiatu intua
"fâia subtire de auru, in forma: de ua: scara induoita
cu patru treptesi cu base
orizontale. La mijlocu este unu golu in forma de T resturnătu. La fia-care ca-
 525
a:

petâiu este ua zaurice penteu atia. Numerulu exemplareloru existenti esta forte
mare; naltimea. si largimea este ca, de 2 centimetri.
7 „d v, t — Taimidr e, Stollutic si hom-
c. (No. 24 în Museu). -— - Tab. N, fig. 7,

Y
rari cu petre. ingradite... | |

AR
„Existe trei modelluri de. aceste mici otnamente, care incasirâdia place de pe-
rozele si de paste rose, ih foiție de: ami, lipite de ua. placă, în forma de îini-
se in-
mira, de stea, s6u de. rombu. „Capetăile foiliei care incinge inimir'a;

IBR
cânvoie . in cercu. de ambele pârli, ca se formodie duce verige alaturate. De
formate d'in
romburi sunt lipite, la ambele . laturi inferiori , mici wrianghiuri
palmelte incru-
"bobitie de auru..In fine, stelutiele sunt cormpusse, din câte patru

YL
mici clesti cu' petre de colori * diffe-
cisiate astu-felu incât, s&- formedie duoi
alternedia, perozelele cu pa-
„rite.. în cussutiele |acestoru ditferite, ornamente se
acestoru bucâti, „care sunt forte numerdse, nu trecu

SIT
stele rose.: Dimensiunile
de 2 s6u 3 mil-
„peste unu centi metru în naltime; Ero grossimea, loru este abi6
verigutie, de care elle se cos-:
limetri.. În dossulu! fia-carci'a sunt iei seu paru
seau pe sslotte..
d. (No..95
:. |
in Museu). — “Tab. V, Rig. 6 a,b. —
ER Vârfuri de fuste de auiru. Ua,
destinate a se cosse pe vesininte, se compuncă,
a re a “specie: de: ornamente.
NIV
fuste, taiate ă-jour in foi-
Ci in mici figure in forma, de verfuri de lance sâu de
duoe modelluri ditferite, care se.e reproducu in nu-
ie de..auru torte subtiri. Sunt
merose exemplare, nalte ca: de 15 milimetri. |
LU

26 în Muscu ). — Bobitie de auru. —Sunt si6pte assemen€ bobilie ca. de -

e. ( No.
cu ua. gaura, precumu mai este si
4 scu 5 milimetri in “diamele U; slrapunse
annulare galbena si albastra. Si
unu bobu de sticla alba opaca cu ua pata
A

|
dins'a are gaura,
mai multe assemene mici ver-
TR

|. (No.. 27 in Muscu).—d buri aniilurie. —Sunt prin centru.

auru. lipiti” unii de alti si strapunsi
selle compusse din. graunti de lov-
semne, se treceau atie prin centeulu loru si se, cosseau pe vesminte,
EN

Pe | |
si bordure. | .
" mându disposiliuni linearie
nti de. aa u forte mici si gauriti, pentru acel-
g.: (No. 28 in Muse): — Graum
/C

asa usu.
do pevozele si de paste, avendu unele
1. (No. 18 in Museu). | — Zina gmente
totulu. Provinu d'in locurile vomasse
torta rotunde si ovali; altele sdrobite cu
I

| | 3
+
AS

g6le pe .giuvelle. ditferite marimi, de la

Marggar itave strapunse. Sunt de
î. (No. 29 in Museu).
i pâne la 3. milimetri.
o
UI

XI. Puse «de. argintiu. - e |

de argintu, cu pântece largi si gâtu
BC

1. (No. 15 in Museu). — Vasu intregu,

forma. de oenochoc; naltimea si
“angustu, -cu maneru incovbiala si cu capacu;
largimea, pânteceloru,. 20, centimetri.
 324

a. (No. 18 in “ Museu).: — “Vasu. spariu, oxydatu si. for te. reu stricată ,. incâtu
“abia i se cunnâsce tundulu in forma rotunjita, angustându-se cotre gătulu, care

Y
a. dissparutu, Poteca aveă, -si maneru. Că vre ua 20 centim. naltime,.
Fvagmentiu diniunu vasu de argintu cu gă-

AR
8. 3. (No. 32 si 19 în Museu).
Lulu. lungu si “angustu ; forma de alabastr ou. — Se afla si unu lragmentu. de
argintu in, lorma de “Hore de crinu hera Idica, si care pete se fi [acutu parte d'in.

IBR
maner vasului mentionati la 2. aa | e

“XV. Vase de roi: ru, | N o

L
"4. (No. | în Museu)., — Vasu mare de bronzu, cu gătulu an gustu, cu totulu
sbariu si disfor malu :. vre ua 50 centimel. naltime si 35 in diametru. ”

ITY
5, (No. 2 in Museu). —- Alu vasu de bronzu in forma de stemuos, cu ca-
“pacu rolundu separatu. Naltime 35 centimetri; diametru pânteceloru, 28 centim.

S
6. Fragmenlu de bronzu; maneru si capace de vase, prinle, care si unu ma=.
neru cu unu capu de Medusa

XVI, Bemasitie diver se.

ER Ma
NIV
7 7. (No . 31. in Museu).— Petricelle d'in movila Hohlaci si pucăti de lerra cota a
printre care unu picioru de papusia', grossolanu | lucratu.. ă
8. -(No. 21; in Museu). — - Osseminle sparle.
s
LU

9, (No. 14 in Museu). —Tierrâna si totu din movil: a Hohlaci ; pusse in culei ,

care conlinu si cenusia de stutu,; ce se allă in acea movila. | |
10. (No. 33 in Museu). —' Bucala de lemnu care va fi faculu parte din mane-
A

rulu unei arme si. care a devenilu cu totulu verde prin infiltratiuni de oxydu
TR

de arama. |
EN
I /C
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
YL
SIT
EXPLICAREA STANPELORU
ER
NIV
Tab Gura d mare de. la Xuro-Cei ast, hromolithografia
„în marimea originalului, de pre ua fotografia, co-
lorata. Cea. „p. 198, not. î; p
, N ” 203- 219, i
LU

Tab, IL. fig. Dias “ceia or pamontelui- “ Ouiutuci nari ; Reductiune. p. 206; p, 286, not.
> > > Unulu din Bennii. de prpre: Cunun'a mare. Marime na-
turale, de pre fotogre fa... ee e pe 208- 207.
A

> Du > Capr? a Siberica de pre 'Cunun'a mare. Marine nalur. |

„de pre fotogr . . . . ae e + p. 206-207,
TR

> » > Una din Bufiitiele. de pre Cununia mare. Marim; na-
tur. de pre fotogr. . . . . aaa p 940-211,
“Unulu din - Porumlii de pre Cunun'a mare, Marin.
EN

> 3».>
natur., de pre fotozr. . . -. „a p. 207; p. 216.
> > PI “Unulu d'in Copaceii de pre Gununta mare, “Marim, „na-
tur., „de pre fotogr.. . DN - „e D207; p. 273,
/C

Planta Aristolochia Clemalitis : a, 1ramura; -v, hrundia,

— Reduct. de pre Br “oclehaats, Hand-Atlas . „a p. 208 not; p. 277
I

Diadenta de Ia: Novo- Cerka sk (ID. Marim. origin. de

AS

Tab. Il. fig.

- pre fotograf. o ie . p. 19, not. Î; p. 226;
a p. 282; p. 315.
Bipilu de agata, id. (1X). Marii. origin., de pre lo-
UI

tograt. aaa e p98, not. 1; p. 282;

p. 820.
Marim. origin. de
BC

Toculu cu “petre îngr adite id. VI),

| pre fotogrăf. be 196, not.L; p 283;
p. 320.
 6
Tab. IV, fig. 1. Cuteida rotunda, id. (VD:a. vediuta pe dassupra;

Y
b «pe de desubt; » ce în jature. Marim. origin,, de pre
- p. 193, not! 1; p, 258;

AR
fotograf. - ee
„p. 282; p. 818.
Clonderastu sfericu, ia, a Marim. origin., de pre fotog. p. 193, not.î;p. 258;
-p. 282, p 817.

IBR
oc alu cu figure, 1d. can. Marim.- origin., de pre fo- .
„ losraf. a. . e. .p. 198, not Î; p. 282,
e p. 819.. .

L
Tab. V, fig. 1 Un'a din Brâciarce 2 de la INovo-„Cerkask, id. lu Marim.
26;
origin., de pre fotograf. N „p. 198, not. 2;p.

ITY
“not. 2; p.282;p. 316.
Nastrap'a «cu tu patruped E nuaneru, id. „(XD
.p- să not î; p. 306;
2

Marim. origin. de pre fotograf.

S
Statuett'a -Aroy alui cantindu cu pacutialu id. (x):

ER
> > d.

Marim. origin. de pre fotograf. .p. 198, not. 2, p. 281,

not, l;p. 824
Bractea representânău unu “Ben, id. (xi, d). Marim.
NIV
2 >

origin., de pre fotograf.: . .... ae ep. 28Î, not. 3 p.5

> > > Bractea, - representându ua, Scariisid) “a, “iq, nu, b). Ma- |
rime origin. de pre fotograf. ... o. cp. 261, no. p.822.

i
uuru si mplu ; id. (IUL, d). Marim.
LU

. 2
a 6, a b. Mici ornamente de
origin., de pre fotograf. . ... . p.28l, not. d

Li
es
a
>: > "Mici ornamente: de auru si petre incast ate, ia, XI, o.
a. Rombuj ;b. Inimidra ; €. Stea de palmuetic. Marim,
A

ep 281, not. 4; p. 323.

origin., dee pre. fotogral
TR

Tab. VI, fig.. Li Dicadema de eiru, Cu. duoe "cercuri . “de petre. incas- -
trate, din Museulu- Ermitagiului.— Reduci. 23 din
de pre ua fologral..... . e: ep. 226.
EN

' arim. oviginal.,

Linpevatessei Ihcodoru. “Reduet. de
DU

> >
„. Gapulu si cunuva
pre Iotografia . a Mosaicei din biserie'a SL. Vitale în
/C

Ravenna. . ..-. i n. a mas p, 220,

> >» Drachma de argintu a lui! Tg anc, egele “Aviheniei.
De pre. Visconti, Iconogr. grecq. îl XLV: 6... p. 22%
Monta, de argintu. a lui Arsace VII Fvaate II, -vege
I

> %
Li

alu Pavthiloru. De pe V, isconti ; Iconog. grecq. 7 NE

AS

> pă Jder. idea, “ide. p. AX, 8.. aa p. 927,

U = Iși

> > - Monela de bronzua lui Abgaru, rege allu: Osroenei.

contimporanu cu Septimiu Severu. De pre Visconti,
Icongr. grecq. pl. XLVIII, 17 . .. -. p. 296.
BC

' Personagiu conducându ua Cupra selbatica. Reduet,

N

> >

de pre basso-relievurile de la Fiuk. De pre . Perrot,

„Explor. archeol. de la Bithynie. pl. LX. . o. ep. 936; p. 240.
Tab. VI, fig. 8. - Personagiu conducându. iua Capra selbatica. Reducti-

=:
une de .pre basso-relicvuri dela Persepolis. De pre
her Porter:,. Travels. în. Persia, |, BL 47. . p. 240, not.

Y
Tab. VII. fig. Î. ” Amuletta de: agata, sapata cu “atribute alle cultului

AR
persicu, 'cu inseriptiune pehlevi. Marita, depre F.
E3 “Lajard, Culte. de Mithra. pl. X, 14... p. 2242, not. |.
2 și 8. Reversuri de la duoc monete de bronzu alle cetâtii

IBR
Ciliciane Ta “sir, de pre F. Rochette. Teilercule phieni-
cien. pl. VI,2 ct 9 .. „e PR p. 235, not. ?
%, Statuetta de bronzu, representându unu die in pi-
cidre pe unu patrupeău. Reduct. de pre GQ. Pesrot,

YL
in Revue Archeologigue, 1869. pl. XI.. .p. 2590,not 3p.2 959,
„. Un'a dfin laturile. pyramidei de bronzu, dedicata lui
.4

| „Jupiter Dolehenus, aflata. la Kămlăd, Reduct. de

SIT
pre Se LA „Uber den. Dolichenus. Cult: Tat. TU, Ag. 1. p. 235, not. 3

VI, fig.
Tab. 6. Diagranam'a încmerarii de animale ropresentata in re-

Cerkask.. - "e . .
ER
„Levu de .câte duoc ori, pe pântecele clonderasiului
(VII) si cuteiorei 00 Win thesaurulu de la Novo-
. . . . . . . „p. 208, not. Î,
NIV
Nastrap'a de auru cu maneru în forma de rîssu (ln) si
=]

„cu înscriptiune grâca, aflata la stanitia Migulins-

kaia si appartinându d. Comit. A. Uvaroli. Reduct,.
„de -pre' revista archeologica Moscovita, Dreanosti. |. p. 200. not; p 509,
LU

>. Inscriptiunea . greca de pre nastrap'a precedente. Ma-

! rim. original. depre revista Drernosti, Lc. p. 201. not; p. 506,
Perso: nagiu cu ua figura de Seni-homo pe mâna. Re-
>

“duct. de pre .hasso-relievurile de la Eiuk. De pre

A

Perrot, Explorat. archtolog. de la Bilhynie, pl. 50. p.251, nol.3; p.

TR

10, Scona, de initiatiune. la gradulu. Leonticeloru în mMyYs- nol.

teriele Mazdeice. Maritu de pre:unu cylindru baby-

lonicu de chalcedonu. De pre F. Lajo d, Culte - de
EN

Mithra, pl. XXXVI, 13. . ... . .p. 258, noL; 251 n. 2,

“a. Șymbolulu crueei cu torte, Crae ansata, inte unu
monumentu sassanidu. De pre Te. Rochette. La
/C

croix-anste, pl. 1,29. cc... p. 238; p.2251, not.2

- b. [dom depre basso-relievurile de la Iazili-Kaia. Re-
duct; de pre Ch. Tezier, Deseript. de PAsic-Mincure,
p. 951, not, 2
I
AS

„e, Figurade Semi-homo, totu de acolo ... ... .p 201, not 2; p.276.
12, Amuletta conica de . ehalecdonu, representându pe
dieitia Anaitis. Do pre F. Lajară, Culte de Mithra.
UI

OPLIXVIL De e p280, n 9; pă? na,

BC
Tab. VII, fig.-15. Boversulu unei monete din Xfesu, vepresentându pe
| Diana iTifesiana. De. pre Ch. Lenormant, Galerie
vaythologique,pl. LIX, 10.0. co. .p. 231, n,.& p. 70,

Y
_n.2 =
Matita de

AR
Tab. VII, fig. 1. Scena de initiatiune. la gra dulu 2romios.
| pe unu eşlindru pabylonicur De. pre P. Lajard,
Culte. de Venus, pl. IV. 12. ae „p.235,n.2:p.
Șeena de initatiune la gradului Ostastuui. Marita de n. Î.

IBR
> 9 >»
DO

pe unu eșşlindru de chalcedonu. De pre TI. aja d,

"Culte de Venus pl DVI „p. 9235, n. 2, p. 237,
n; p. 249; p. 275, n.2,

L
3» 8. Scena do initiatiune la gradulu Coraz.. Marita de „pe
"unu eylindeu de chalcedonu. De pre F Lajad,

ITY
Culte: de Mithra; pl. LV, 2... e . „p. 289, not.
Scena de: initiatiune la gradulu LB: '0inios. “Marita de pe
2

unu cylindru de chalecdonu. De pre. F. Lajavd,

S
Calte ds Mitea, pl. XI 2... -p. 238, noi; p. 242.
Scena -de initiatiune la gradulu Bromios. Marita de pe

ER
zi
Z

- unu conu de chalcedonu. De pre F. Taja “d, Cuite de

Mithra, PL AVI 7. .p. 238, not.
>» 6 şi 77, dfonete de argintu alle „cetatii. Tarsu din Cilicia. De.
NIV
| ,
pre PF. Lajasă, Culte do Vânus, pl. n, „8, 9. , . „p- 250, not.2 si 5.

VII, fig. Ssi 9. Rovorsuri “de moiazte alle cetâtii Tars su din Cilicia: De.
Tab,
LU

pre R. Rochetie, Illercule phânieien. pl. IV, 3,5. „p. 235, mol. 2 si 5,
po > 10. Capu incoronatu allu Afroditei Cypiia, de pre ua sta-
tuctta, de lutu din! collectiunea d. de Maricourt, la
. Yondâme. Reduet, de pre Ch. de Linas, Origins de
A

„Lorfevr, cloison. N. p. 19%, .... „p. 925 not; p. 241.

TR

Tab.IX, ABC, abc. Portiunea “centrale din Souprrela de pe stâncele de

„la Bogaz-Keui; Reduct. de, pre G. Pervot, Explorat,
p. 254; p. 249, n. 2:
EN

arehtolog. de la Bithynie, pl. DS... .

p. 244; p. 249
Tab. ă, dd, o-e, Portiuni laterali din aceleasi sculptura , urmându. fi.
/C

gurei e din stâng'a precedentei. — D. D, idem, ur-

mându figurei C. d'in drepta precedentei. De pre G,. &
„Perrot Explorat. archâolog.
a de. la Bithynie, pl. 8 E
I
AS

Tab. XI. Talera mare de orfauraria ingradita, din Museulu Er-

mitagiului , representându | unu Gypaetu strivindu .
„sub: ghiare ua Capra Siberica. — Restituire chromo-
UI

lithografica :în marimea originalului, de pro ua fo-

lografia coloriata . . ... . | Pi p. 217, mol; p. 255.
” Tiibula de orgauraria ingradita, totu dacolo, in forma
BC

de Passere vediuta in profilu. Reproducere chromo-

lithografica in marimea originalului, de pre ua fo-
Î tografia . n. . . . . L] ..p. 219, not; p. 205:
. e ... .
 Tab. XI, fig. 1. Fulera | mare de orfâuraria ingradita din Museulu Eu-
ae „mitagiului. — Reductiune, presentându obiectulu in
stare'a sa actuale, de pre ua, fotografia. p. 217;p. 255

Y
. Profilulu. capului si gâtului paserii Win Faler'a mare.

AR
Reduct. a. stării actuali, de pre ua fotografia; . . P: 217, p 235.
a Fibula de orfauraria ingradita. in forma de: Passee
„în profilu, din Museulu Er mitagiului, Reduct. de pre
ua fotografia . . ...

IBR
pe 29, not.
„Cupu de g ypaetu de w 'onzu, arin Musculu de la Copen-
haga : a, vediutu in profilu; », vediutu in facia,
„Reduct. de pre Engelhardt. Vimose Fundet. Tab. 4 n.1. .P- 263, not, 1

YL
&, - Capu. de g ypaetu de bronzul, din Museulu din Bucu-
- resci : ă, vediutu in facia; D vediulu in profilu.
Reduct. de. pre ua fotografia. a. | P p. 263, not, 1.

SIT
- Sioimula celhu mare (Closc'a) allu Thesaurului ae la
Petrs'a. din Museulu de la Bucuresei. Reduct. de |
„_preua pictura, representându obiectulu vestauratu . p. 204. not. 2.
> >» 8. “Vasu de porfyru si de argintu auritu, in forma, de Pas- |
| sere , datu de Suger , Monastirei St Denis de lânga
Pavis. Reduct.'de pre Viollet- le-Duc, Diction. du mo-
ER
| bilier francais, |. p.225. . ... e „p. 265; not. 2.
NIV
„> >» 7 “Grupa, sculptata Gassupr a Capellei Leitova 2 in piseric'ă:
„“ monastirii Kieghard din Armenia. — Reduct. de pre.
Dubois de. Montpereuz , Voyage au Caucase , Atlas
dPArehitecture, Pl XI fig Pe. De 64. nol. î.
LU

ID
=
Tab. XUI, fig. 1. | Cana de crgiutu „cu " passo-relievuri de stylu sassa-
Ia nidu, aflata» în gubermni'a Permu. —- Reduct. de pre
A

"de Br 0sses , în Histoire de PAcadămie. „des Inscrip-

„pe 247.
TR

“tions, î. XXX, pLIL

pn 59 Plosca de. u) “din thesaurulu aflatu in ; comitatulu
“Vorontali, — Reduct. de pre Î. Arneth, Gold-und
Silber Monument. d. K. K. Antiken Cabinet. în Wien.
EN

Tai. G. VII, AR . p. 265, not.

o. 3 Cupa de auru, de aceiasi provenin tia, _— Reduet. totu
.. . ... ee ta Pe BO& not,
/C

i -de acolo.
>> o A “runelu de orfauraria ingpradilu, allaluîn Transilvania. —
Reprodussu de pre A”: cheologiui Li tesită, 1869p. 129. p. 80%, nol.
» "> 5. -Fibula in forma de capu de bou, provenindu Min mor-
I

mentulu lui Childericu II, atlatu la 1653, in Tournay.

AS

IE
NE „5 —Reduet.. de pre Chi let, Anastasis Childerici, p. 46. p. 804%, not,

argint cccuitu de siylu sassanidu, aflata la

UI

- Tab. xy, fig. 1 și 2, Cupa de

| Sludka ; in guberni'a Permu : Î. vediula despre
fundu; 22, vediuta, in lature. — Reduct. de pre hohler,
“Pe 247, mel, ; p. 271,
BC

Gesamn. Work, be VI, la 7.

ii N nol.
15
Tab. XV, fig. 1. Paassere bicefale sculptata, pe ua, porta [a Eiuk. — Re-
"duct. de pre ua fotolithografia, in Perrot; Explor.
archâol. de la, Bithynie, pl. 68. . . . . . 2 .p.245,not. 1.

Y
« <« '« 9, | Bufnitiă de. bronzti, aflata, intr'ua movila, ciuda,, la So-

AR
„pliassa.—Reduct. de pre Aspelin, Age du fer, p.2, fig4. p. 54 25%, not. 2
« «a. «3 | Bufnitia de Dronzu, de provenintia siberica.—Reduct.
"de pre Bern. de Montfaucon, Suppl ă VAntiq. Expli-

IBR
| qute. V. pl. LX e Pe 254
> po Bructeu de alama, representandu ua passere, din Mu-
seulu Ermitagiului. Marime'a originalului, de pre ua
fotografia ee e pRBr i.

L
4

Fibula de bronzu cu 'sticle . colorate ingradite, d'in

-
> >» > 5

Museulu Cluny. —. Reduct. de pre. Ch. de Iinas,

ITY
L'orf&vrer. morovingienne, pl. 10. a. mie e ep. 265, not 1
> >» 6, AMoneta turcomana de bronzu,. de la, 1217. De pre A.
„de Longptrieri in Revue Archeologiaie, 1845, II, p: 82. p. 243; not; p. 261,

S
A not, 2 )
> » >» 7, Passere Vicefale tiessuta inteua stofia, din biserica de

ER
la Perigueux. — Reduct. de pre CH. de Linas, Ori-
'gines de Porfâve. cloison. II, pl. XIII, p. 214. . .p. 261, not. 2.
» > 2» 8, Medalion d'intr'ua stoffa de la Anagni, din limpulu
NIV
papii Bonifâciu VIII: — Reduct. de pre CH. de Li-
vas, Orig. de Portâvr. cloison. IL, pl. XIV,.p. 218 .p. 281, not, „2.
» » >» 9, “ Passerea mio a Persiloru, de :pre ua amuletta de -.
LU

din TF. Lajurd, Culte de Mithra, pl. XXIV, n. 11. p. 238.

Passere sculptata in pâtra la Monast. Dochiariu, de la
Muntele Athos.— Reduct: de pre unu: desemnu, a e
„cutu Ja faca locului. . . . pi. „DB. 266. si not. 2...
A

>» pd 2 Passeve de pre Vasso-rievu ile. de Drouzit auvitur alle ve- . |

TR

chiei ussi in basilica, St Paolo-fuori-le:Mura , la

Roma. — Reduct. de pre Scrouz d A9ineourti Fist. Da
de PAL IV, pl. î6,n09. . .... „p. 267 si not, 1.
EN

DR
> » > de Passere' de bionzu la arvonulu bisericoi - si Aunbro- ii A
gio, din Milanu. — Reduct. de pre Dar toin, Etud. . |
“sur Parchitect. lombarde, pl. XXXVI, no 14. „p. 267 si not. 2.
/C

» >» > d Passere de bonzu,. formându pulpilu in cathedral'a

de la Apele-Grane. Reduel,. de pre Aus Vel,
* Kunsidenkm. des christ. Mitlelall, iin den Rheinlând. e
I

lata XXVII, PO e a P.R67sinot d,

AS

Tab, XVII, fig. 1. Passere tiessute int ua stofa. din sieriulu Stoui Ger-
manu la Auxeera. — Reduel. depre Gausseu, Por-
UI

„tefeuille archâologique de la Champagne; . i. p. 268 şi not. L

*) In" inanuscriptulu Princijelui D, Cantemiru, cupriusu în Colectuncu Oricntalia, sub Liulutu + „Regiones gat ab
Puhu circa lillus Curpium usqe ud, Circussos oxtendunlur“ se vede figarântdu ua imagine grosolana de pussere bi-
BC

cofale, despre caro antotulu dice co se ullu sculpl: ubi po lespede în cetatea Derbeud; între bu: milu alu patrulea si
alu cincilea, de la porta Hyrhlar cobra mara, sculptura. forta autica si abia visibile,. (Col, Oricul, p. 15 cd Acao”
dem. ltomâne.)
Tab. XVII, fig. 2. Pussere tiessula intwua stofa de la Brixen, în Tivolu.:.
SE Reduct. de pre Tinkhausen, in Mitineil de: K. K.
i Central. Coiumis. zur Tu fors. ate Frhalt. | der Bau
ai denhem. VI, tab. IV. ME „up. 268sin ot. 2.

Y
> ps Be _ Passeve tiessuta int”ua . stofta Win mormentulu lui Ca-

AR
! nutu-cellu-Mare.: — Reduct. de. pre WPorsuae, „Nor
_diske Oldsager. p. 152, n0 545. . . i e... „ p.208si not. 8.
> ph Passere tiessuta si cussuta pe «Capp'aa lui 'Cas u-Mag-
„mulu», la Metz. — Reduet. de pre Iefner-Altenech:,

IBR
Costum. du „Moyen-âge chrâtien, IL. pl. XXII. „-p. 268 si nol, 4.

Tab. XVIII. ura Wiiivua parechia de place de auru massivu cu

YL
incrustaliuni de perozele si, representându îm "re-
lievu ua Lupta de animale asiatice si fantastice.
— Marimea, originalului, de. „pre ua fotografia „up 997,

SIT
Tab. XIX. “ Dioseorpide descoperindu virtutile plantci Mandragore. *)
- _ Reproducere a unui'a d'in desemnele Vin manuscrip-
-tuhu acestui. scriitoru âddussu în Bibliothec'a In-
periale din Vienna de cotra Buzbeeq. — De pre
Lambecius, Comwmentaria, bIT p. 915...
ER „p. 276.
NIV
“Tab. XX.. Vasu de axginlu (Ilydria) cu poleiture de auru, de-
aa " seoperitu la Nicopole , pe Bugu.. 'Reductiune a va-
sului intregu, precumu si a scencloru de tabuat Sey-
ihiicu, vepiesentate pe banda de pre pântecele lui.
LU

„De .pre Compte- -rendu de la Commis. Împer. „lrchuda-

log, I86%pl Ie p. 301, nat. 4.
.

su (Arubatos) de clectru Win mor nnântulu Kul-Oba,

A

Tab. XXL fig. 1.

nele repre-
A Kevei. Reductiune; &ro a, b, e si d, Sce
TR

a
mariinea origi-
. sentate pe pântecele acestui vasu, in
Bospho re Cinmerieu,
valului. De pre Antiguitis du.
ă „BOI, not. ],
[2]

DER
EN

culleretiu Seythut.
> > „9 Bractea de auru „xepresentanilu ana |
Bosph. Cimmârien,
2 Mawim, origin. De pre Antiq. du
E 301, not, 2.
- PIX 6 pe
/C

eu erati d, Zr Brand
potu. opri Wa udauge, chiaru aci, uă iuteressante im partasiro ce 0 datoras
*) Na mo
lui loculu Ce da în i „durau din muntii
si care: d'in' nenorocire "mi & sositu pr6 târdiu. spre a 'si pute
flor'a Romaniei, a aflata de la Stele ae prin eato sciu
I

D. Brandza, studiindu, în serupulâse exploratiuni locali,

AS

în a-
ui, unde (Atropa beltadons), co vinile unde cresce
cresce multa matragnna
X
invecinati cu monustirota Nemtiul do cu me dia iu, trei pâni i
fetele ce 'voru să fiu iubite,
a face tineviloru de dragoste, ducânân pe
du sub tufele Lou e Lot. cantându unu descântecu, în
bundantiasi în proportiuni colossali acea pl: anto; depunân "ile co avemu intrtaceatn eresu,
u imprejurulu i Ni
trei uleeile cu merinde ,. apoi punându-lv: so trag dantial
UI

rel o Totu aci si

Invederatu o
nei, cualificata de Dâmnuu dure!
care se repeta mereu numele matragu speci de feriga maunita
ătii despre virtutile arata a ui
ua reminiscenti= populare a credintieloru onticuit
i toti
inerime“ati
rile nui o ruuc dau
fMacâiiatre mai cu
u nostru attribue sera darurico, inmysteri si in a, danstiiai
dsile si
BC

co poporul adunări
potâmni pentru
“chiaru acei'a ; „Navale“ căci se crede npnifi 3
52 ingrijit u a ascunâ o in sinuje
fete, caro
- sema navala 1a acei 2 dintre
Te
 532.

Tab, X XI, fig. 3. Bractea de auru, representandu duoi sagettasi Seythi,

Marin. orig. De pr6 Antig. du Bosph. Cimmer.pl.XX,9. p. 301, not. 2.
ph Bractea de auru, represenlandu duoi Seythi pr “indien- ”
du-se „frali de ciuce. Marim. orig. De pre: Antig. du | |

Y
- Bosphore Cimmner. pl. XXX, 10... a. -p, 301, not, 2,

AR
Tab. XXII, fig. 1. Plosca stu Pusu de cur u Win thesaurulu afatu ih co-
mitatulu 'Torontalu. — Reductiune de pre 7. Arne
.
| Gold. und Silber Monuraente, tab,

IBR
4 GV | „p. 802,
»- 2, Cullavetiu bavbavu, vepresentatu în relievu
pe. unulu din .
_ medalliânele de: pre pântecele vasului precedente . p.
302
> 8 Cullgietiu mylhologicu, totu de acolo . a. -p. 802.

L
> 4 si 5, Duoi alli eallaseti miytholog: ci, representati in relievu |
pe laturile ploscei de auru (in thesunulu de la

ITY
“Tovonlalu, ce figuvedia pe 'Tab. XUI, fig. 2... p. 305,
"6. Oatasi catafiactarii Seythi. — Reduet. de pre ua
pie |
tură murale dinti unu mmormântu din muntele Mi-
a |

S
thridalu,; la, Kerci. De. pre Stassov, in Compte-
eudu ! Da
de li Commis. Pupâr. lveheol. 1872 p IX: ta

ER
p. BO not. 1;
NIV
A LU
TR
EN
I /C
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
TABELL'A MATERIILORU

YL
Precuvenlare” Da - , 197

SIT
, |.

[. Deseriere a Cuianri miri de Ja Novo- Cerlkasik.. 208

VI. Form'a „ei. — - Siylulu ornamentaliunii. — Procederile artisliee. —-- ?
a
|
Paler a cea mare
museulu
si alte
Ermitagiului N
ER
siuvelle. d. orfiuvaria
RR
ingradilu, in
NIV
II. "Oimamentele Cununei. — Pabrupede : Rennii si Cu rele Siberiee.
€ Coifurile „antice cu ornamente zodimortice, PIRa- Cultutu dieiliei
“ asiatice Anais a A
LU

IV. Ornaimentele Cununei. —- Shuvatore : Sioinii si Po» ambii. —- Pas

"serile sovgintii Ardiisur. — Passere”a rapitore la Seythi. —
| Acuita bicefale, Win: Pteria. —.Derivatele acestora .
A

V.. Ornamentele Cununei.— Plante : Avistolochia Clematitis.— Vivtutile

TR

| ce i se atribuiau, in vapportu cu alle Mabagunei. — Cameulu

„de Ametlaystiu (Gena- Veneris) si Geminele. -— Cunun'a, precunu
EN

si tote bucățile di în thesaurulu, de la. Novo-Cerkask, sunt.

+ giuvelle femeesci i NE
/C

vi Epot'a executării cunuinei. — Populatiunile Scythiei. -- A le:i 1

| | Seythi. — Originele orfawariei ingvadite . . . ....
I

„lppendice. Descricre! a celloru-Valte obiecte din thesaurulu de la Novo-

AS

Coask. . a
“ Explicare'a Stampeloru a. p, i. E
UI
BC

e m ee mare
 4

Y
AR
ERRATPA

IBR
în locu de'. N cilesce
pag. 397, rându12 de susan. , . "Athanasie aa Anastasie,
» 0398, sp --7,de susu, lunola . . aequeduc e Pe aquedue,

YL
201, x 4, de snsu,la nota mom ds
„007, „ 1i,desusu, e . . ciocoiu e... . cioculu.
a 208, op. d, de josu. . . e oveiu ordin, .
Ol op deo, . „e Dstrisiulu a rtisiuln, !

SIT
„DR a des, . . „monumente... momente.
pp 9desuin. . . . „natiuni. „2 popore,
pi, n h de susu, , . Obi mobili, -
a _225, » T,de susu, li nota „de labele. o, 3 o ee-latele,
n 225, n 1% de susn, la nota Cp . fi, 10,
m
p
n
231,
83,
998.
3
n
n
9,desusu.
esua.
.

14; de susu, lu nota

. Pa

.
.
cu limba,

.
Ă ER
Dero ne vomu
planete ,
„. „Dero na
„planete,
. cinlimba, e
vomn.
.
NIV
a 230, 1 2, de susu,la not . ae e Biuke
m 938, 3 1,desusue . ,
i. . iri. tierri.
n 2560 n 3, de susu. , . a. lu drâpta : e . lu stânga, ,
„n 962 2 4, de josu, la not i CUG) e U84),
3 965, a 1,desusu. „. Dome sa. formedia.
LU

„968, n Gdesusn., „i afle . „fibule,

n 206, p» 16,desusu, , , a pulmate .. . „7 puâmetie,
n 973. n 4,e josu: la nota: „e alu preotiloru - » alle preotiloru
a 295, n 13,desusu, , i. e. precipitua e Pecipuue
XXXVI,
RA

» 9%0, 7,de susu,la nota ANI ea

m 291, n 4dejosu, , A „ .* Palas-Meotides_ . "Palus-Meotidei.
n 303, „ 4,desusu. . , ua - împeulate , „* impennate.
» dU, S8,desusu, , . „e. 88 vediu „se vedu,
NT

n Ba.» 1, de josu,la nota IT

>» 307, n 23 de josa, la nota „ie tulubară e o. “tubulare. |
„Ta 5: de josu, 1 sv . „. IStoriu critica. „Originile dgriculturei ,
a Româniloru da Români, -
CE

| „in „Columna lui. Traiunu“

_ Ne pă An. 1874, No. 9, pag. bi.
I/
AS
UI

, |
BC
 >
ju de Amathysta

—.
a
3
ca
BC
U IAS
sapă
I/
ma?
nt Br . ac
o
t “i i erz iză ți 4 Z.
E

„?
CE
eat
NT

Lj
0 Conmisura Q
RA
[CUITATI

Commisură

(6) nua ed09

LU

—
NIV
SCYTHICE

ER
SIT
Y LIB
RA
RY

Gezdilia dith. GVonedrrg.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Zid. W.

na. (are DEAN IES ES

STARA SSZSZZSAI
Y

I
RY API
e
SII SP STIA
ABIA
RA
LIB Y
SIT E AREA parta a a
iuti
ER
SCYTHICE

NIV
LU
i
A:NTICULTATŢI

RA
pr

NT
CE
I/
a (fi sa

IAS U
zar
redau
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 ANTICUITAȚI SCYTHICE 7 7 cd ZI,

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC

“fut G lonebere.
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 runbriru.
pe
77 d

n cca mreana Ter

Fu
ATI Fi
>.

bi
asi «!

Pi
RY
RA
LIB Y
SIT
ER
SCYTHICE

NIV
LU
ANTICUITATI.

ae aa
i F— e
ŞiOMU( "E9009
99
: i . i =
RA
Aa, pa
Ste
TI e
x Eset
NT *
pă
CE
I/
IAS U
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 ANTICUITATI SCYTHICE rz0

ji.
| ta sii
in

i ii
BAL [i A dt

RY
RA
LIB
ti ||

AMN Hiei el
| i]
|i) II| “aj N “a

alin
hi | INI) S h Ii
ii
in
tă

Sata VE li ll NI] | ii
FIE

Y
un
ji
li ji ll
pe

sili till Viu

SIT
FE
=

aha in li aa tiu subul)a ua | | Ai “]

ER
€N
ii

,
tftii
ui;
3 ză

Vei

NIV
Apor
iii [ejti

Nail,
Ei tip erţete pet șiii sicrie
i

NA d

LU
ai

=
(UR

RA
ae za
ete

ii
HEI

(i
zi

NT
parere ia
S re

CE
Sea za: ===al
5,

I/
U IAS
BC

Stailim. it. G.Vonebera.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 (CA
AS
CR
AS
SA
0774412
hi
au CAZ
(0

9
FI i

si
TES
ZII
GA
BC
U IAS
I/
CE
NT
RA
9 vi DvLcne Na.P-A >$ |
L veibivS5 “COH-L-A “PE
ANTICUITATI
a.

LU
NIV
ER
SCYTHICE

SIT
Y LIB
RA
RY
fab.V/

Stabila. dith. G.Vonrăerg.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 ANTICUITATI SCYTHICE Tab. VI,

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
NIV

>
N
(

O
cEZENS bd
FE
LU

Ss
ŞI
RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC

" Stadilim. dith. G Voneberg.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Stadilim. lith. GVoneberg.
RY
RA
LIB Y
SIT
SCYTHICE

ER
NIV
LU
ANTICUITATI

RA
NT
CE
I/
PPE ca
s 184)ma 9 OBE
IAS
pp
postere Ta
U
sa
i EDE
| IS2
petonze
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 ANTICUITATI SCYTHICE Tab d

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE

Ea
“i!
Să
I/

II
et
a,

IAS

DA
lez
Ei
U
BC

Stadiliza. lith. G.Voneberg.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
i ANTICUITATI SCYTHICE | Tab 4

RY
RA
=
CS Ia

Y LIB
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC

<Stadilim. lith. G.Voneberg.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 «Staăilim. Jith. C.Voneberg.
Pad. XW

RY
RA
LIB Y
SIT
SCYTHICE

ER
/
NIV
ke
<
F LU
5
O RA
E
z
<<
NT
CE
p ae
I/
= Dare
[szi
iara
:

a
aan
soi pill: saSAttif
pă
manei!
a! on za

op
eta
PTOŢZIIIa
me dea

”ra
mem

Dai
Îi
A

a E
Z
IAS U
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 ANTICUITAŢi=a SCYTHICE - Ted AV

fheee
, E
:

133 dem peer

Î sare

PREZ: ESTE
..-
-s
3

Tag
.

RY
ERIE
FI:
0

RA
i Pre9 09

Y LIB
SIT
ER
NIV
VO eo
SĂ.
s9 oi Goo
00oSog
0 oo O
9 o
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC

: | | Statilim. Jith. G.Yonebe 7.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 ANTICUITATI SCYTHICE . Tab. XVI

cat Ir SI : ZT TIN a ——

i lei tatiiST:(EAEM E pl ici PI tt alte

id ț Ph” "i mt? 4 Te ţia „Mi A put Th 1 iile tf tai

A n: MT “ , Ț 2

ana E

RY
ȘI în Pe în
=
RECE
2 “i iti !
UA:
v
vai și

RA
2 zip ră
AU mb Erei
E eri

LIB
200000 o oi y
000,00 a ol MA

Y
SIT
Ea
ai e

OS
Tiaa, E
Ri
i
Piz
ful

ER
sI
Ta IT IT
II
==

NIV
ZI
De
LU
RA
NT
CE
I/
IAS

ft
fii
fi, m

Sebi
ru
U
BC

Stadilim. lith. G Voneberg.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 ANTICUITATI SCYTHICE. Tab: FĂ

STMIIMu
7 e :
9.
i i |

RY
(Zi

Xp
| “Piiriei | i alla
ii
Ol Mi
(cep
5) A il HI ji
MNuri Coe e]AI

Z
Ap
SS NI otet ia ue

Neu

Z/

Co
ni ei
i
a A

p
IE

RA
de,

<
at ȘI
Z

Aav
ap
Dă

mag
ză

LIB
7>

e
2 7004

A
pen

AL
Lu
ao
ao

Y
t:
pp

ra
A

SIT
ă

ER
brd
= 9,
a

NIV
>»
Dhumh
(>>

ți . i z ri be >
1 ao
tiui ţi E
' : !
pai

i
LU

TI
92. det
RA

i)
ti | “vi II
NT

i |
CE

ARI

a art d PS 120;
Zi, 0
Za
TZ s sl dai Ti
E SETI
I/

Popa E pasi
Ra
IAS

zi =
SII
Z
U
BC

| Stadilim. Jith. (i Vonebera.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
7rd.XVPI/

Statilim Zic. GVonebe r.

RY
RA
LIB Y
SIT
SCYTHICE

ER
NIV
LU
ANTICUITATI

RA
NT
CE
I/
IAS U
ro Ars Sites
BC
seeaisi0f!iei LI
DEE a
n paza aibe
saram
se up fi LO
„ca azeri tie
ati
=
sa TI at
i n IAA minta 3
"£42Q3u04 :D "usi “ue

Y
AR
IBR
L
ITY
ţi ci

în
VA să|
“pi Mali
AS)
/'

S
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC

Zar pu 3J01HLAOS ILVLINOIILNY

 ANTICUITATI
scyrHIcE
4 Pa AI

Y
Ut ta x seeae

AR
site

IBR
YL
pr, 7
Ta . fil
, ft,
“if
n fi
PIE EEE Fi) ciot
4, Dot

SIT
OO

ER
Ie

NIV
==
aa

i
Si N

i
=

LU
| | NA VW WU
ET prea

RA
ERIC
zi

NT
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SITY
LIBR
AR
Y
 enebera.
”
Tel AX.

23
Siasilia. dit: Ur
Y
AR
IBR
YL
SIT
SCYTHICE

ER
NIV
LU
TI

RA
ANTICUITA

=
|
NT
he

.
|

N
“
|
/
j !
CE
+

i G N
“

A
d
2 N
ke .

”
[.
”
A . PI .
ei
j
4714,
Ş / |
7
| | j
| I/
«|
A|
E |
j
.

7
“
|

|
SEES AS
UI
. p
ra i
” ra
A
|,
|
'
E
Aer
o. a
/ ;/ id
D=,
=
7
i
j
>
:
:
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SITY
LIBR
AR
Y
 ANTICUITATI SCYTHICE

Y
AR
universităţii

IBR
IA ZI ea

YL
Rihlisopa
DEI

SIT
a
j
i

ER
NIV
LU

DI
SI rs IT
CDI) d:
=> DA doi Ei i (dl
ZA > 4
RA

fu
A
NT
CE
I/
AS
UI
BC

aa d)
Stadilir. lit. ( Voarber J.
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SITY
LIBR
AR
Y
 A NTICUITATI SCYTHICE
7ad. XXII

Y
AR
IBR
YL
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI

Ma az
ANA
at
BC

Stadilim. Jith. GVoneberg.

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SITY
LIBR
AR
Y
 Y
AR
OBSERVATIUNI METEOROLOGICE

IBR
YL
_SCOLA DE AGRICULTURA SI SILVICULTURA

SIT
| DE LA FERESTREU
"(LUNGA BUCURESCI)

ER
NIV
ANNIL 1877 SL 1878
LU

PRECUMYU Si

IN IASSI, DE D-LU PROF. P. PONI

RA

Annulu 1875.
NT
CE
I/
AS

la 6 ore; peste di la 2 ore; s6ra la 9 ore.

, 12 0 ans adn ,
- E o . se

NB. Orele de observatiune sunt : diminsti'a

”
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SITY
LIBR
AR
Y
| i
= Directiuuea vântului
A||ăimin. [pestedi|
SI
SE _PERESTRDBU — 1871, IANUARIE
III
V'ressiunea atmosferica ŞI] Pempera-l| pi die Ni i
PR
sera [laimin.| Peste | Sa Tata, ge me _eadiuta SI OBSEKVATIUNI DIVERSE
. a dilei||ATill imetre

1 so SO | S00 15,860 75,475 | 10,330]75, sal] 4- 4,5 Tâta diw'a variatu semni-norosu si

Y
2| 500 | NO O. 75;200 15,440] 75.360|115,333 + 6,2 a Tâta dia seninu.

AR
3 „0 I NE |:NE 75,610 6,000 76,020|n5,851|-+- 4,1 Variata semi-norosu si norosu.
4 N 0. Oj |[75,s80 15,970 254015 75,892 + 8.9 “Mai tota diva seninu'

IBR
5| SOS | S0S | sos 75,510 15,510 75,510|75,510|-+- 2,2 | idem.
6.0 | sos] S [[75,700l75.870 16.810 75,813] -+- . 4,2 | Variatu seninu si semi-norosu.

YL
7| O | S00 NE 16,000 76.110 16,110 76,03 +. 4,2 idem.
8 NEE o | O 76,180 76,800 16.435 6,318] — 0,2 . "Pota div'a câtia dessa,

SIT
WI NEE | SE O: 16,560 76,510 76,560 16,533 — 0,4 : idem
10| S00 | S00| s0s [[16,200|;6,100| 16,030]76,2.10 + 04 idem
. - | e , i -
| NE|.O s00 75,600 15,300 15,180 15,360] —

ER
. 0,1 „dem
Hal O: |NE NE 15.350|75,445| 75,1401175,3121| — 0,5 1 idem
13| NEE NE NEE || 73,100175,3s0| 76.780|75,420|-+
NIV
2,015 1| Norosu tota din'u
14| NE NEE; NEB 76,965 13,950 75,950|15,955| + . 0,2 20 „idem
15| NEE | NEE NEE 16,05 0|16,820 71,260 76,880|| — 3,0 2 idem,
LU

16 NEE “E ÎNFN || 73,9.0]z5.800 76,006 15,905] — 31 „idem

| E:| E: NO 16,100|76.1£0| 76,490|70,241|| — 2,8 o „idem
RA

18| SEE | SE SES. 76,430 [176,410 76,460]16,4331| — 2,7 idem

el], S |SOS NEE 16,460|76.400| 76,500]16,433) — Pe] 100 idem
0 p NON NON 76.580 75,650 76,659|16.6a1| —
NT

69 Dimiuctia, norosu, apoi semi-no-

21]| NOO | NUO | NOO |iî6,560|76,420] 75,420]74,470| — 4,1 1ota diu'a norosu. |
CE

29| SO NOO O 76,420 z6,4c0| 16,510 16,443 - 2,3] idem

23 — | o SE | scan 76,340 16,300 6.310 — 4 Semn poros Poe la pra ndiu,
I/

los] *0 :|xoo| s0 ilzemohero 76,15+(76,:80). — 51. | iden

AS

| 05| NE NE |NEE ze.oao 16,990 15,965 75,905 — 46 Norosu tâta diu'a.

06| NEE NBE| E. 76,500 10,953 16,070 15,973] — 60 | idem
UI

on NE | NE | E 110,340116,570| 16,8:5|76,615 — 6,6|| : . - [[Cere idem |

ul | o | g ar 16,870] 16,870 16,8% — 59 NI idera, idem sera seminorost
BC

| Da O . 0. NON 16,890 16.200 178,045 7e.278 — ci e Dimin€.i'a sem -nor, apoi cătia

| sol xo.| o - s00 73,930 15.90] 76,570|75.00| — 70 | ITota din'a norosu.

| E | RE dl gal: | idem
31| Nu | SE | NON [15,750 75,440] 16.540|15,510| — “+ |
| IP Xreăia Tanaze. 76064] 27] 6 "te. Îl. 1421 >
N. - PERESLREU. — 1871, FEBRUARIE
Plâie . | Nin-.. a
|| Pressiunea atmosterica || Temper. .
||| Directiunea vântului
a
media a || -cadiu s0re - RVATIUNIDlDIVERSE
OBSERY
EE
|| - > || ||: 0 — ll media
Sei Papi IT I AI O
A aimin.|postodi| sira |aimin | Pas | sere | media
[[15,100]5;840]76,030) 75,857] —6;3 |Oâtia tota diva a.

Y
'1| s00.| s00 | SE
„idem. | |

AR
2 Nr | E. NE [6.000]76,140 76,140) 76,223] —5,6;
o , o ”
ÎN
Tota, diu'a “noros. |
, i i :
se m:
* i . -

3| NEK |. NE |NEEB [|76,085176,310| 76,330 16,242 —1,5

$
se-

IBR
—354 Noost pâne la prândiu, apoi
ANOO | 800| 0 |l16,400]76;400[76,340| 76,380 ninu, .
o | SE
| Dim. serai- norOSU,. apoi nOrosu.
O INOO |. 80. [[76,230|76,220/16,300| 16,253 —4,8
zi
—71 Norosu pene Ja prândiu, apoi.sse-l
[.800 |:800 [l176,280/6,330| 76,160] 76207

L
6 S00 E : ninu; s6r' a semi- -norosu.
pi - Ei , !
—2,8 Seini-norosu pâne dupo amiadi;
| 80.1 .0. | S00 [|75,930/75,790 75,970 75897

ITY
-apoi no rosu. ...
. - “
| E
2. Pota, diw'a variatu semi-norosu si
| NO. |. O |74,510['74,65075,150| 14,70
s| Nu __norosu, sâr'a semi-norosu..
ă Mt Semi- -norosu, pene dupo amiadi,
N O 1800. 15.230 15,320 75,080] 15,243 + 2,0
9 - :

S
ÎN "apoi seninu,
||74,810| 75,000 75,080] 14,973 +41. 'Tota diw'a variatu, semi- -norosu si
10.:N . .| NOO! SOV

ER
. | seninu..
Si ni i | semi-norosu si
+41: V ariatu nOrosu,
11|, O O0_:1_N. ||74,785/74,830/'75,460| 15,008 “seninu. - |
Pl a e
[15,410] 75,050 74,150] 15,0% „21 Norosu pâne la prândiu; apoi se-
192| NO | S00|. 0. minorosu, sâr'a seninu'
NIV
5 SE |
i
[[74,640/ 74840) 7456574516 +37 ||. Norosu tâta diwa; sâr'a vântu
13] .0 | O . |NEE E | violenta.
E AR E E
3 —3.9 "4 15. Norosu tota diw'a, vontu violent
4 SEE-INEE |NEE [75,000] 75,310|'75,800 15,380) pâne la prândiu.
: IR mm ||
LU

e Dimindtia noros apoi semi: no-

[[76,120[176,2£0[ 16,500 16,300 —22.
15| SEE NON |- E E 'YOsu-. .
N a Ia I- DS . a
—2,3 Dim: :nâtia senin, apoi variat
16| SES |.0 . | : S: .[|76,470[76,250| 76,180 16,283| semi- “nor. si nor. sâra '.seninu
a Ma pi
RA

„ Tota ciu'a seninu;

|S0S | NONI|76.910;15,880 15,150| 15,810 +10
17|: S
1,3 - Norosu tâta diu'a.
18| NE |NEN [NEN [|75,610;75,680|'75,750| 75.675
NT

-+- 1,8 a idem: -

19ÎNEN |NEE |NEE |/7,680|15,650] 75,730] 75,653]
-+2,0 mm. idem. -
leo NE | S0 | NE [[75,610[75,550| 75,460| 75,550
CE

—-0,9. Ş „idem.
LoI|NRE |NEE |NEE |[175,000; 74,720] 74,610|74,175
+11 | a idem.
bolEE |NEE |NEE |74,585/74,350) 74.820] 74,352
Norosu pâne Ja. prândiu; apoi se-i
I/

23|. S00 | 500 | SO [[74,280|74,350| 74,365 12,352) +35 ||. Oh

“ Mi-nOrOSU.
Su op „. Semi-norosu mai tâta âiw a,
+41
AS

24lN00 |. 0. | 800 ||'7+.260'74,546| 74860| 4555

149, |14,850)'14,160] 74837] —+2,6 - Seninu mai tota, diwa
25| '0 |S00[.0:
Seninn tâta diva. ,
UI

26s00. |s0o | -0 |lza,580!74.450] 74250) 73,497 +5

+6,3 Mota div a variatu, seninu sis se-
271500 | S00 [800 |[|54,080, 74,140 74.350] 74,190 mi-norosu.
3 _ |
„ Sa
BC

| —4-2,9 cere, ||Norosu pâne 13 prândiu; apoi va-

[28] S:.| NO | SE [[14,580(74,740 74910) 14,f 27| riata semi-norosu si. norosu.
- E Ă

Media lunare. . . |75,336|| +04 |] 9/4 95.

 PERESTREU. — 1871, MARTIE.
INI Taia - Și = > = =
z| Directiunea vântului „ Pressiunea utmosterica Tempera- PI6ie ca- în]. pe
ai este p Pa = —— ura me- uta. i | 3ERYV 47 7 77
a! dimin, Păi | sera dimin. peste sera . media dia a dileilMillimetre sore : OBSERVA URI, DIYit j
a = = == Si
1! | XEra | a
NEE IN
NBE i
14,120|74,160 - :
|'14,420[74,420| |
— - 0,9 , os
250 ta diuia, norosu si. ventu

Y
| ă | m.m. violente,
2? SE -gS „O “74 [[74,850175,130]175,3
850!73.180l73.s '|-|[75,090| —3, E .
Norosu tâta, diu' a.

AR
o: , , | aj « A 2 -
*| NO | | 0 - 1[15,550[75,280(76,2 [e[175,287] —5;8 | „1 Dim. nor. „apoi pene la prând
i e je semi-nor. si dupo aceia sen
? , NOO| E . |14,950]74,960[174,560 74,067] —4,4: 35 : |] Tâta, diwa norosu.

IBR
- Ă : “ .” MM, .
| - a . Ră
5 | NO. | S00 [NO [7a8o0ţiî5 020]75,2
| | 16,081] —4,8 Dima. cât. ăpoi semi-nor. pâne
a | I | la am. si dupo acei'a, senin.
4 INONI.
NON! Ep | N [[75,810|15,820[15,220/75,283|
75 anl mg — 2,0 Tota diw'a sen. (apoi semi-nor

YL
| N A4 i Se dupo amiadi si s6ra, nor.)
| SOS
- 3
| NEE |! SES YTa'a. |. ca
||74,96074,590|74,160) 74,570)
x
41,8Ă - Dim. seninu; apoi semi-norosu
S N00O
Ţ 0
NO. -
|: .s 1+,100 14,280
i 714,370 74,27
: +4,
-
Dim.
Pidupo câtia,
aumiadi si Aia
de apoi
sâra norosu.
nOrosu ; la

- _ |. a prandiu semi-nor., sâra sen.

SIT
9 NEE NEE vea 744 [14120740 174175) 4+-1,8 || 2] Norosu tâta, diw'a.
a . INT : - . o _ - ; i . „ :
10; N00 |N0O IN0O |[74,326|14,640[14,3î0| 74,610] 4-39 | 1 3/4 |. Câtia pâne lapt ândio apoi s.:
200 nai ia ” . „Bor; spre s6ra nor. 'si ploie.

ER
111; S00 | NEE NEL 15.240] 15,3$0|73,140| 75,255] —A, Norosu îsta, diu' a; spre sera
, | a i RI gra- || - ventu violentu cu ninsâre.
124 NEN| S00| 0 [75,6 1175,450(75,450| 75,327] —3,5 > madita | Tota din'a norosu; vântu de
. | i _ | | diminetia pâne la prândiu.
NIV
j13| O | SO.[ N > |[175,335(15,030[74,815|75,6ca|| —6,3 Dimindtia norosu; apoi semi-l!
SI 3 SR SI PR IE :norosu si s6r'a seninu.
14| O ! SOS NON [| 7i,685|74.805/74,955| 74,816] —6,5 Sta, diu'a variatu semi-noros
una lu a si seninu. S6r'a seninu.
LU

15i| NUO! S00 | S00O ||174,85| 75,860 74,815] 14,8 0| —4 "| Seninu pene la prândiu;, a-
a _- e | poi semi-nor; sâr'a seninu.
6 NO |S00| S |174,950(75,65[176.475 16,268, —il “Tâta dim'a seninn. ...
!7I NOO | S00 INOO || 175,425] 75,425|175,376| 15,408 —4-2,5 Diminâti”a senina; apoi semi-]!.
RA

IA = malai se | 81 noros; s6r'a.seninu.

18| NOO | O [NO [175,280 75,150[75,075|15,168/ 4-6, Semi-norosu tâta din'a; sâra
pi e „sol 23 2ac 15,21) +10 3 seninu.
19; NO. | SEE NE ||175,2:5 15,360 75,240, 15,214 4-10, Norosu pâne la prândiu; apoi
NT

DEraE “ d a. - semi-nor., Sâr'a seninu,

02| sooi 0: | O 1jT5ui6s|74865|14i0| 14988 la DiminGti:a norosu; apoi semi-
_. nOrosu; spre sâr'a norosu.
|21| so | S0 1508« [74,810] 74,825|'74,585| 74740 —+13,9 Norosu tâta diua |
CE

i92! 0n ÎN0Ol| |
IN0O BoE 195|.15,226]16,335|
|i74,7051.75,226[15, 75,118)
, 134|
, ..| ă dupo aan. |
Dim. nor. apoi: se.-nor;
SI - A ÎN ! o si sâr'a senin; peste di vânt vare.
23) NO | NON! SE 75 |zso] 736 748230 4+-13,8 | l Forte pucinu norosu spre s6-i.
I/

_ EU II SE 5 - „534 ra, semi-norosu, s6r'a senin.

24|. 0: | 0. | 0 l74,735(74;650[ 74,630) 74685/ 4-11 „h Mai tota diw'a, norosu.!
AS

25| NO | O | 0 lrsscă|74855i75,:80ț 74,867 4-10, Dimineti"a norosu; apoi semi:

SE | II IN PRI ȘI | norosv; sâr'a seninu.
26| N | SES! NE |15,45]75,560| 75,580] 15,545 IL Senin pâne la, prândiu; apoi
UI

ÎI cale 0 oz la 121 variatu semi-nor, si seninu.

I2i| NE. | SE | SEE [(75,625| 75,50 15,810) 75,695 +a Semi:norosu tâta diw'a; s'a
|. Dei ERE oale +1 e. DOrosuU. o
98| NE | E |NEE 75,9 -[175,995/75,988/15,9%58| 4 Dim. nor. si câtia apoi s.-nor
BC

| _ a - ol 15080] 4-12.1 _ dupo amiadi si sâr'a senin.

“Î29INON | S | .S [[73,980(76,020[75,940| î5986j|. , T6ta diw'a semi-norosu, .
“Î] , II Li - o ' r
| na NO 'NOO| Ss [[75,180[15.620|75,280] 75,560/4-13,5 , idem

||IA E NEEI15,140[15915[75190| 18,082) 12,3 || Semi-nokosu pene aprope de

Al ee ,[e a E s6ra; apoi. norosu
| iMedia lunare . .. |75,06g|-+4l [17 man. | 285 m. P
b.
 VI PERESTREU. — 1871, APRILIE
Ploie ! xi pa DI E
Directiunea vântului || Pressiunea atmosferica. |['Pempera-
a!
ISI TO oeste [| tura, cadiuta
med.|| Mie ||.A- |!
„S6re.
. OBSERVATIUNI
ID - N DIVERSE
a || dimin.|pestodi| sera dimio,| ăi sera meâia || a dilei

i 1INEE |.N0O! s0 1l5,490|75,450|75,335 76,422 + 8.5 . Dim. semi-nor.; apoi nOrosu; dupo

Y
” | ÎI Si Ai a amiadi semi-nor. Sâr'a seninu.,

AR
Il alnoN|. o | .0 lnsosol 760| 74,760 zsusol| + 9,6 Variato, semi-norosu si norosu.
. : ” ă . . . io ” . - - ” ” . ă i

3] N00| NO. | NO ls oaoiz5,isoli5ai5nsasii + 88|... . Dimiun. norosu; apoi semi-horos;|.

9 | Su Me dupo amiadi si.s6r'a s+ninu.

IBR
al. E ÎN00/-NE lh6,sa6l75,570]25,470 75.50]|-F : 80 1. Pucinu norosu tâta diu'a.

SI NEE |NBE | NEE |puoaolrs,sco]rs,515|zs,5es| -+- 5, || Li]. ||: « |[Xorosu tota din'a,
6INON| Ss | NE ll25,550|75,520|75,555/7e,542]|-+- - 86 Norosu pâne: la prânidin; apoi se-

L
„o ae SE ninu. |
7 NEE | NEE | NEE [[75,550]175,30]75,225/95,382]| 1 Îsd|| + 29. Tota diw'a norosu..

ITY
8 NEN| O SO |175,120175,190[15,145175,.82 A: 10, 6 9 d-ra + s6r'a seninu.

9| SBE| 8 NE 15,430|i,620| 75,680 15,530)| -P 12, 1 2! , Norosu pâne dupo amiadi ; apoi :

S
5 | ERA Da “semi-norosu; sâr'a seninu,
10| NE | SE | E izs6aol75,535/75,a2olrc,sasii-+- i1,6 Diminâti'a seninu; apoi pucinu

ER
| ct NR , "MOTOSU. .
11| NEE | NEE | NEE |75,280]75,130/753035)75,148|-t-.. Ss Norosu. tota diu' a.

12| N&E | NEE | NON li75,860|175,815/74,755in4,m0|-t+- 89). : 74 idea i

NIV
Ins.630l74,680]74,825|za,zi21]-+- 10,9] 424 idea, -
13| N00 | NO | SOS,
14| SE-| NOI NEE jrzs,95(15,110]75,150|76,0ssi-+- 118| 884. „idem; “tunete si iulgere.|.
LU

15| NE | NOO | 800 -[5,210[z6,a35/75,125|z5azzl|-+- 111| 4 idem.

16| E | S | NE Ih6nzoinsas75,050[z5,oo-t- - 86 or, pene la prândiu; “dupo ||. -
pe | cei'a semi-noros Ser'a seninu.
RA

IM NE |.E. E no nasol tanibhsa sad +. 10,7 Dimin. semi-norosu; apoi ingatal!.

a | o” hi ' Si câtia, dupo acei'a 60 semi-nor.
18| NE|NEE | NEE ns capl74,5 |743175i74,50sii +, 116 Semi-norosu tota, diu'a; sâra no-|
Si ae ! | ' rosu si fulgere.
NT

19| vu |'0 INEE isislaa5 |nacsolnasaoll-+- 15,1 : |Vaniatu seniuu și semi-norosu.

20| NEN | NEE | NEE [4,670|74,525/14,600)74,508|-+- 133| . | :- |Norosu pene la piândiu; apoi se-
| A Ei i | ME - mi-norosu, vântu tare. |
CE

21| NEE | NEE | SO '[lr4,45674,060] 74.040 74,183 + 89| 8 e du a norosu si vântu vio-l..

1 “idem idem vântu tare

t . . : , . n. : . ” N en e.

22| 800: |. S00 | S00 ll-s,oap|74,210] 74270) 4205-56

idem “scr'asemi-norosu.|,
I/

93 NO | NE |14,440/74,580]74,010 zid +66

94 |z4,zo |z4,560|74430)aco0]
NE 9,7] Ga |IDim. bruma si senin până &dupo a-
AS

m, i Ie a | miadi; apoi nor. si spre sâra nor.

25. -
O -
| NO0O ss cosls,rio
-
11,325
.
14,148) ; + 10,9 3/4 Norosu
NT
tâta- diu'a, ser'a 'semi-
pu |
| |. ii XA nOrosu. 4
a.
“Seml-
UI

| Diminâtia . norosu; Apol

26| 0.| NE 14-605|'15,060|75,170|74,952| -+- 10,41] --
, ,
D :
| | ,
„| Ț
norosu si sâr'a norosu.
jel NE | SES 16,345|75,392|15,295|76,323, -= 10,91 Norosu mai t6ta div” a.
BC

28| NEE | NEE|. E. [:5320)75,210176,110/75, ara 19,7 Variatu norosu si semi-norosu.

29INEE| E 75,110)75,110/75,110|75, au + 11,5 tai tota aiua semi-norosu; s6-

II E ! | | va seninu.
30) NEE [-SEE | NEE |[76,075|26,050|74,965|76,027| 4+- 10,9|' idem .
| 4

ÎTedia Tuiare, . ZI „980,-4-10,1 ||. 43%]4

 N

FERESTRE, — 1871, NOEMBRE O XII

Directiunea vântului || Pressiunea atmosferica fempera- Pldie. ca- “Nin ||: Se E i tie
— a ura me-|! : diuta. ||: : Mei
| ara

|mediu dia a dileilMillimetre sore OBSERVATIUNI DIVERSE _

dimin, Pa - scra dimin. pesie sera

S00 | SEE | NON [[15,145|75,500|75,600|75,558]4- 8,90) 1 £]s |. . ||Sorosu tota din'a.. -. .

Y
Da

| NON NON ||15,600|75,680|15,710| ;5,683/-+- 8,50. 3]s: || +, ||... idem - - :: el

AR
[|75,670|'75,760:15,850| 75,150] +-. 8,00]... || | - :idem:
. ” ă ia - ” | - | ” - | . B . ” - |

“NE | NEE |NEE

DO

NOO| -0 Ş][75,150[15,120 15,190 15,355) + 10) Îl idem:

IBR
S S|. E. “ÎnsBisiî8,970]76,115/ 75,077 810|. |. ||... idem. S6wa semi-norosu:.
on

N |NOO|NEE [[76,155]176,280/ 76,280, 76,238 4- e) D “llgeninu tâta dia.“

YL
N SO S 1|76.280/76,270|16,270| 76,233 -- 6,90, a IE idem Ş!
a

N | NON|NEE |[36,225|176,150]56,110j 6,162] 4+- 6,50. |, |. idem O Sera cctia. ]

CO

SIT
NEE | SEE | S00 [[176,065|73,990|75,965| 76,005/| 4+- 5,40). al ioâtia, pâne: da. prandiu, apoi nO-| .
Ă io | TOSU, | i
— | SOS | NEN||75,68c[15,915|75,910[75,928/4- 7,40 | : |Norosu tota diu'a. Ia i

ER
— | 0 N. [|15,940(75,930|75,9%0|75,983/-+- 5,40) - „I|Nozosu pâne dupo amâia, apoi
e | | „a „|! semi-norosu.
N |NENI NEN|[15,885]175,860|75,925| 75,8% + 5, 40, Ea "|iNorosu pene la prandiu' apoi se; .
Mi | | „| seninu. Ser'a norosu. - - |
NIV
o - N
INEE.| B |NRE!1116,955|76,100|76,415|16,155 +10, 40 _ _ ||Dim.- estia; apoi. 'norosu, dupo
E ANIM e d | | amiadi seninu. Sâr'a NOroSU.
NEE.| NEEINEE || 16,600! 76.820|76,955| 76,792]A- 50, N Ma Norosu tota diu'a. i]
LU

NEE NEE | NEE ||176,930|17,000| 17,095] 77,026|—4- ia i Mă idem. Cutremuru la 25 p. m. | |

1. N 1|S00 [NONIl17'7,025/16,900]'76.845| 16,923 + 490. -.. INorosu pâne la pranâiu, apoi. sei
NI Ra Mi - p | , e “1 Mi-norosu; 3 j
- . . “ UNorosu tâta diu'a. i
_S | SOS | SOS [76,665!16,585]76,515|76,573| +- 6,00]
RA

” || | DM o E Ă
| B'| -
0 . |. E -[[76,457]16.880|76,330/76,395| + 6,30 „|. |Norosu pâne la, prandiu, apoi se-i!
| a - - _ „mi-norosu. Ser'a norosu. i
NT

NE IN0O | 800 ||76,190! 16,100! 75,975] 76,088|-1+- 510 - INorosu pâne la prandiu, apoi se-ii
| Ma ol | | | N AR i „2 | mi-norosu. Sâra seninu. -
NOO! E 1NON||[75,360/16,485/75,290]75,448|+- 3;20|| .:- - ||. . . |Seninu pene la prandiu, apoi se-:
O
SS

na A IE a | _ E A minorosu, S6ra, seninu.

DR
CE

N | NE ÎNEE|[1176,170/14,930|74,930|75,010|-+- 580) i Îi “ |Norosu. tâta, diw'a,

h_.
9

NEE|NOO| SO [[14,980]15,275|75.400 12ig -+1760/ 5, | Îl idem. + Sâra'câtia;

[324
9

$00 | 800 | 800 |[75,280] 75,125] 75,010] 75,158] - 7,70) „idemi i:

I/
DY
9Q2

S00 | NON | S00 ['74,930|75,115/75;270| 76,10£]| +-. 5,30] : le. | idem: „Sa senina. ş. ...
RR

AS

S00 | E |NE îs20jr75,010 74.710) 74,018) -+- a N Pucinu. nOrOsu tâta dia,
DD ID
ce

NEE| N |'0 74,505 15, 245 14,305! 74,283] 4+- 6%) 4 24 o Norosu tâta diu'a.
UI

O NO: NEE [174,100 14,910 15,405] 15,88ă|| + 1) 2 îjs. |, - |: llem. Sâr'a semi-norosu, :-
E , Seninu tâta diu'a. |
RS

S09 0: 300 [5,0c0]15; co 15,050 15,058 +. e)

BC
N

N ÎNE | NEN 75,050] 16, 00001,950 35.000 ie: a "* Senina pâne la - prânăiu ;;: Apo,
: | | nOrosu.
«o
DD

NEN 1:80: INEE |[14,800]15,025|73,025! 74,986 + 4,20 Norosu pâne la prandiu, m

apoi
03

| 1
O

| a | | | ninu, „Sera câtia, |

„Media lunare , . ..75.741]-+- 6,03] 12| | . Îi

 SI PPDRESTREU
— 1871;
, DEO EMBRE
« Divortiunea vântului Pressiunea atmosferica : Tempera-| Plâie ţia || a ji
E intii i Sile E"atzi peste |: — tura; me” | cadiuta s6re. | . ”"OBSEAVATIUNI DIV EBSE E |
A] dinu pes e 4 's6 Ta SA min. di sera mediu dia a dilei siiilimatre ” a ' : = N |
| | == == | == =]

Y
TIE | NEE|
1| NES Oi
SOS 2 aula
'|lsas,oulzano0! IL 2E 8,00] i II-a1
zasunalsai,sai Dim. câtia, apoii norosu-: Re.

AR
1:50 îi Rop|-tzi lie aINorosu pi pâne.la. prandiu „23apoi
ll
Ie o O |N 141,50|152.=25| 753 = asi 890| Zr ii p
| N „ Sine | 193.80 151,53]. ! ! semi-norosu. Sâr'a, senin.
A NBE
osiaNE, UNBE NEL | | sss6s
|| NE 758,63 360.80! 764 -
40'mâ0 2 eol.
os i 25.00. “8.
0 e [iu Dim.
ba seninu-apoi:
po semi-norozu.
| i 100700]: 161 p„40|160,28, Ea a | i Dupo amiadia si sâr'a norosu.

IBR
AI NE NEE NEE
”
|i'760,20'459,90| 339,30 nat 670
A. |
ete
PI
Xe
NT
7Osu-
a
tâta diu'a. Vent Feuiu forte.

| 5 NED NEI NEE.|| 78+.901153,00] 737,65|ăg, + 5.80 E a a a idem

L
“6 NEE NEE! NEE | 1517,03ln57.ft) 758.9517q i 2400 2 det
- , a 3
za .
7 NEI | XE NEE /757,90|:50.20] 760,00|n mod: —- 300 oi dei
. 7 !

ITY
i . i =

23 NSE NEE | NEE

. NT [A
158,63[106,50] 154,60|736,30 180,
mii ne Mo,
Ba
„2 p .
ee
denar. te bi

"9 NR [NO NEE | 154,35'755,15| 66,70]753,40| F- 2.00! - - - idem

S
20; “ : idem,
i ap aa: ca . X a ' £ .

ER
-]110 N LBINEE: US 156,30!757,00; 759,45 137,12 +

1] 500: :N0O: :NOO | u0,: 162,60 163,90 z62,azi 2001 „idei

!| | IE
:
i tatal po | i
i
II. MR
500| SE, 1163.45 762,10 161,80:162,64] + 2, - „sdein
NIV
14 N00:
RE A . ci, a sai N | | , N |

pă NEE NOD: | Siza 765, 0! 71.65 61,42 :2,10, „ideii.

14| | 500 NEE| NE naoaolat,so|sos,oo
| macel [e100
| idem...
LU

|
ta pl pia 7 “ „o i - i a idem atatia.
Si Coiia:, . |
- lo. NEN. NOO +803. 704,00 765,591 765,59 763,00 — 1-1 | T 1 Îs
! ij - , :A - E .
il aa ase EN , ! l ia
j16 NEE'|NEE |: NO 1 765,201165.10| 764,45 765,02 - 1,50; 4 „dem e
RA

ill apa: ae „iasi

ju o] : |. . ' PERI
17 NER
RI
NEE!.NEE |iz6a,85/160.00| 76.00 zo0,62]--1,60i
i
193|.
Pi
[|n ide,
il , a , i | DI pa .
18 NE NE p XE E 1i787,60l55,83| 134,95/755,13ii — 1.00 DOG ue,
NT

1 ARIE ste a | Dă a , .,
. : . . . - 7
| NE Ara
119: NEZ INEE SEE '163,301753,55| 755 45inz ar] = 1,50] o i 20 en i, e» „ IE
i i 153,65] 153,45 iei i - Viscolu, zapada gra-
20, NBE: NEE NEB 156.30161,15| 165,00'161,18| — 6,3: | „4, der, „madita,
CE

| [e ca ci [lume o | | DN | Me .
[i idem. im
Dim, ventulu foste,
ventulu fanta.
2 NEE | NEE | 'NEE |:166,05(766,93| 767,20|s66,7s) = 8.30] .:: : a

22 NEN'I:NO |S00 lacrs5 365,60| 166,101756,72 29,00 . Dă | RI Pa idem , NOT

I/

1231 S00 |. S00 ! S00 | 762,90iz5o,an| nss,azinao.csii 2-90 i idem ci

AS

24| 800.1:S00|. N [i ziâno:zs5,6o| 757,13|753,8ai. —10.6U]| | idem |

pi
și.
, | | .
| | .
N „ .

1251)=! SES;
Ads. S00-]
În cr N. 300 |! 786,i5ii55,30|
i sssurolnss,săl|
- - —15,30||
- « „| Putiau
tin norost
ş si tota « diuPa.d ,
UI

26|: SO0O | NUN ['NEE îi 752,30/148,s0 15,50 masd 990 Dim. semi-norosu, apoi MOrosu.
27| SO: | $00..1.500. 157,604141,50| 745,90 zica —'.3,20 Dim. seninu + apol-nOrost,
BC

i a |. i ” | , . 42,

PaSEE | N.
„28 C | NO |, s4745i8.0c| r45,50]r46,05|
it i — 8,20]:
MA SE Dima. nenorosa, dupe amiadi si sr'a
seninu.
28 i 505 | NOX „NO. |cvajeaea 5015 129,96) 1,80 „jicezearilNorosa.tâta diu'a, .

„100| S 11500. S00 |-158,30/5c,se 157.20 125 a5) 2210.80... + Dim. putinu voroşt, apoi, senina
UI
„o h i. eh,_ îi "6ta diu'a. | i
51| 500! 0 | NOO [38.20 75 „00! rco,colzta,30| —14.10 . aia asta At Să
Io _| Seninu tota diua.
| ] Media Innare. 757,41 137| 603 | 180
 „FEREȘITRRU,— 1878, LANUARIE - A
- pirectiunea vântului Pressiunea atmusfe va, 'Pempera- | Ploi. !] i Î: o i tie
*3 | ti , III TIT tura Med-i|
med. 4 caidiuta Anpp OBSE+el y ATICAL
Anita Diva
DIVERSE
= dimin. pâsie di sâra' aim în, bitte cra. media || a dilei Îi, | Hore | MA a
= ZI == -— oz | =

a NEE | SEE | SEE |[6i35 76055 css heesucail — 12, ci pt „nl San mu tâtă cina. S62a patinull-

Y
Po .
| | i Nae i l nOrosu
2] NEE | Ne I-NEN [poze G5554764,05]165413| — 15, Bir. RE “ilNorosu tota diva.

AR
| | . , : . i ă | . | E . . j

3, NE
,

|NEE | NEF lecsso;î61,60/765.10|16s,674 — 570 asi “ideia:

IBR
4 ț NEE | NEE | SEE 176416
:
164,15 |1%64,30364,66.
:
—1910 Ma : | n. item. N

'3]| SOS .| S00 | 500 lao) 161, 33;1150,10 î6iaă| — 10,4 | N Ma Norosu' pene dupo- amiadi, apo
| N E IE ie | IRI: IE seninu, Sera norosu.
S00O | S00 + NOO l252,10.755.15 159,154168,13 — 1 m „a 1 dem: 91. IQem

YL
S00 |! S00, | .,Q:. 4735,25:15",15j155,151165,23| 33, 60| m - E 'Putinu mOrosu „tota, diuă, Sera
ÎI Aa DI a i i ! seuinu.
O - [300 N pi b05iz53,6n1152,55|158,10) —. 6,9bi Din: seninu, apoi semi-noro:u |.

SIT
i i e | E | A | S6r'a noros. -
NON| E: | SO 1140,75745,1p]744+65]746,30| — 9,70: eo Variatu, se: mi-norosu. . Sâr'a
po RI A | Da seninu.
S00 |.0. |. 0 iso.oolzass(53,B5i 750) — 920. " |iSorosu pene la prandiu, apoi se-
Sa Ia: - o Ţ- | unu. S6r'a semi-n orosu.

ER
NO |s031-0. in157,00 160,60 763,35!5.60,92:| — 6,20, e Ia Dim, NOrosu, âpoi variatu semi
pe Se „4 norosu si norosu. S6r'a soninu
“NO .]-:800 :|. NO 1:166,10|765,25/ 164,45, 105,60, —18 fo 3 Sen inu tota di wa.
SE |200 | S00 [63-85 164,504 |766,30,764,98 — Iu
nl RE
NIV
3 NON = pm
| aaa
idem |
” Mii i : | i »
y C ă E il x | -p “nl i ,
S0U |-s00 S00;; 760,20 16410 761,60|164,10 —14, 40 e “idem
5 35 i. . ME | i
LU

S00 | s00|.NE |155)f748,851749,25 î£0,42 —10 „20 i IDim: seninu, „apoi norosu, dupo
i | . i | prandiu semi-nor. „Sera s: 2ninu.
.
0. NON: pe
0 „2Î[750,90 751,251154,10 152,08
sira a. -115 “za —.
6,! 0
6 “4
Ip .
peeninu tota
ş
ina:

"0 Q...1.500 iaz 5r 150.60, 249,6 1331,23|] ..-. 8,00, ii: “Dimin, senina, apoi
RA

norosu tota
op pl a! i N diw'a.
INEEINEE | 0 415120 706,25, 761,45 166201 — 6,10! |Norosa tâta din'a. Ventalu forte
Ixv0|- sg 16230 atasa nea 163,50) — 1,40 0 |
NT

| SUA i Dim. morosu apoi senina ' Dupo'

nai! ul A Ki | . amiadi semi-norosu. S6r'a sen. .
Ă Ă ien - _ | | | ăi ,
0 SO. | S00 | SOO fois 61,£0,361.00 62,18, —1140 i | '[Seninu pene la prandiu, avoi se
IL | | | | mi-norosa, Ser'a noros
CE

a X0.1 800 | sos [116,50 361,27 T6150| 761,22! — 2,50 a I: P Ocosu tota dia! a

291 S500; Iu SO |. N Î1758,85/703,451150375 154,02) — 2,00, | n idem

! - | !
! . Y E 1
TosllNE su E NE 1153,251157,30[356,101755,15] 0,10] | | ii Dim. T:OTOsu, apoi var atu senine
I/

II N IRRR: a | | | si semi-norosu. S6z'a orosu,

ol: XEE s00 | Xp îh5102[7â6,2017.42,35 710,59, — 080| .-- || |Dim norosu apoi seniuu tâta
| | i A |.
AS

zi din'a. Spre sera putina câtia.

si 0: | So | NE 1745,40/744,'0,148,80|74: 207 —- 010 Dina putina norosu, apri senina
i IA Si i - | tâta diw'a, Spre stra semi-nor.
CEtia tota diw'a. i
5|340,18] 4--1,20| - 19fe || 2.
| | Da tao, i [
UI

polen NEE | Na î1740,35]740,15j149,1

a) NEE | NEE | NEE |so,ts|20,10 (5405 o e 270| 4 Norosu-tdia dib'a, Ş
| 7 SE - . Ca 1. IE MRI “ ț | ah
BC

A < Ta
logi| NE 2 300 NEE 415 16 6,20, 148,65j1 746,104 0, 90, : 1|a „i Câtia desa tâta, div a.. Ssr'a „na-

| 2)
po
-S 1808 | soo|50,70 152.80 1555[ît2 42
zi N. 0,40], I î oa
- Norosu tota diva.
i te “ Na - , i 7 | , ” , |

Ă
ol 4 SEL FR4 NEE
-
15-09|[156,50
.
751,0 iz6a5| — 0,10 i = idem
la
p- .
|
: -
i
. !
i
- i

II NEB NEE SE ler aoli Grain 760,851550,85 — 0,0)

|
j Catremar” la 5 ore 27 min, dim
“| Il m mea Norost tota din'a. Vent aspra,
po “ |] Media lunare... 755,6U —: 5,13. 8 | 08 pi
x Sa _ IIRESINEU.
— 1872, FEBRUARIE - | :
Directiuneu vântului | Pressiuneu atmosferica. Temper. Plâie: .i| Nin- i. a BIRRRII
e IA
! . îm
-
lase peste
" o, ——- .
media
e
4 „i
cadiuta
sdre' Îl: | ODSERY
. ATIUNI,
N "pț
DIVERSE
dimin.jpeste i ser'a dimin di | ss | media dilei,. Millimetre Sia. . , a po

Y
NEE | NEE NEE | 758,90 75520) 151,15 158,28:j — :0,70 | 174 Noros + tota, diu'a :Vântulu tari:
: . celu.. ;

AR
NEE | O | O [1765.25(1765,25|155,90|155,80| — 2,10 - Ma dem |
JI NEE| E.| O llno5.9o(55,65]52,4r|755,33 — 1,40 “Î adem

IBR
N |S00|.S0 noaislr57as|sopsimocgal — 3,60). [| - “idem. Spre sra semi- no-| -
_ Si ' „| [| .. Il rosu. S6r'a norosu,
NON| O O - ||766,20[760,10[758,50/759,60| —: 650|. | Dim, seninu, apoi semi- -norosu.|. -
- AI PR | Sera norosu, ]

L
$- [| 0 INEE|755,751756,35] 160,80] 753,63] — 1,90 E “| Norosu tota. diu'a e, |.

ITY
NO | 0 | S00 [[763,20/763,20[152,63[703,02l — 1,10 SI | i No'0su pâne la prandiă, apoi pu- i,
e e o | | tinu norosu. S6r'a norosu. -
S0.| O -|-80 |760,80[ 768.21 (75-„16[756,73|| — 0,50 Dir. norosu, apoi putinu norosu|.
0 anSO | nor ralu: | | tâta dia
0 | E 1756,051755,05| 756,80 ss —— 1,50 | Dim. norosu, apoi.variatu semi-l|.

S
| E 3 nOFroSU Si Norosn. :
SO | 800| 0: [766,204756,15|[1163,50[754,95| — 510 "1. Seninu tota diu'a. ie
SO00 |! 800 | S00 [|753,20[751,50| 750,30] 751,67]| -— 3,00; ER Ra |N idem. Sr a'semi-norosu.
NIV
A * Ş i N - i -

| SES | SOO| NEE [148,55 748,80] 751,75| 749,68] — 0,60) „| 40 Norostu tâta diu'ai, Sera vântului:
N IE . all. AM forte. :
E | NO | E [705,5/788,60j760, 5[758,10,/ —.3,70/ „ IIDim. norosu, apoi putinu'norosu
|. _ | . tâta diu'a.
O O | S00 [[762,73176210] 161,90! 162,13] — 9,40]. Dim. putinu norosu, apoi seninu :
LU

| SE III "|. "tota diu'a |

500| s00 | 0 [1762 60[761,85/762,40| 761,75] — 7,10; - Seninu tâta diu'a..: | X „IL

S00 | s00 | 800 ||n6:,60i764,53764,85|764,43| —. 6,90 - Dim. seninu, dupo amiadi semi-l):
RA

, | | - , 1 . nerosu. Ser'a putinu NOTOSU.

SO | Ss O 1763.20 163,85] 762,85| 164,004 — 1,30... I Norosu tota din'a,
NEE| E | N [i763,85/764,30]764,0[104442]|-+- 0,30] | 1 Semi-norosu pâne spre sâra, apoi
NT

a
al] 1500 | ta | seninu.
| 800 | NON![762,10,
| o
761,95]
. .
761,95] 762,33) --, 0,30, | | “ ! Norosu
“ tâta diw'a,
!

V|NEE| 0 | 8 '[l162,30|163,551765,90 100,48 +-1,90) 78 "idem

CE

SES | O -[. 0 |i768,25,768,25(767,65 708.03 + vad a , „idem. Sâr'a seninu. |

O. | S00 | 500 [[765,85/165,30| 763,00] 364,12 -+- 0,50) Dim. câtia apoi seninu tâta diu'a.
I/

SO | SO | S00 [[1co,20. 752,90[169,90[169,00/4- 2.30, "l Seninu pene dupo amiadi, apoi
IN NE | „semi-norosu, Scr'a seninu.
AS

S00 | 300 | 800 [i160,30, 159,25] 7:8,+0 129,92 -r 2,20 a Seninu tâta dima.

S0 | 0 O [1767,00|155,15|153,45| 15520] 4+- 2,50, Dim. seninu , apoi'omi-zorosă

UI

” | zl s6ra seninu,
S00| 0] 0 |ns2,45 168, 00] '153,86| 152.104] —- 5,00 Semi-norosu tota diu'a, sâr'a se-l|,
d ” cp ninu, :
NOO| SE | NEE [1154,60/ 757,50] 768,50] 758,90 4- 4.70 - - 4/s | Semi-norosu. pâne - dupe amiadi
BC

„| _ apoi norosu. |
INEE | NEE|NEE |/762,25(763,80| 164,43] 763,501/4- 0,80 î Norosu tâta diu'a. i
19

! |

E
| , .
ii .
. 7 - . .

| Aa |
Media lunare. . . 755,70]— 1,24] 1is || 214 |
 PERESTRDU. — 1871, “MAIU VI:
«|| Divectiunea vântului Pressiunea atmosferica. ||'Pempera- Pldie Nin | e a
EET
— Ce | ÎI
Teste = — ||tara me. 'me. ||| - cadiuta
ca || A+
see SERVATIUN DIVERSE
RG
i
5) dimin peste di sâră i di s6ra, . mediu aia, a ailei Mili tre
OBSERVATIUNI -
| Rai | .

NENISEE| E | 74,855/14,37.) | 14,100 sara > 124 | Variatu, sera;-norosu si seninu.

Y
” N [SE NEE 14,150/14,810! 74.9753]7s,85| 4-11, | 2 Sa im. semi-uorosă, apoi seninu.

AR
3| Si SES I-NE [i 0t50(s5,130| sazslas, tes 9,3 |. 2 fl. „|iNorosu tâte din a.
4 so 100 “E 1175,865l75,560| 15,450/75,8921) 4- 10,3 V arate, | semi-norosu si s. ninu
i | | -]

IBR
Ai e : Sera seninu.
-SINEN SES |:SES 15,530115,555! 15,460 15,542 — 13,9 | E Dim. seninu, apoi seni-norosti
| pu | | o
GINE |.E N || 75,215174,890| 74,625 71-07 —- 13,4! 2 | lNorosu pene dupo amiadiaia, apoi
i . N a , Iu SemMi-norosu

YL
7| NOO | NOO | NEE | 74,7:5|34,865 | z595i74,820] -k 15,2] 1 1 Dim. seninu , apoi soni-norost
ez li ] | E _ Yântulu forte. ;
SINEE| E |. E i sasolrs 550| oase SI Li Norosu t6ta diw'a. Ventulu vio-
. | _ - i e lentu. |

SIT
ș. E INEEI O lasoesiriussol rars5imasool -j- 192,8]
d .
122/+
2 .
idem
10] S00::-0 „|. O - ia saalsaseuc! aauorshrsugasil + 15,7 i Dim. seninu apoi seni- -nOrosu,
| | _ i | | i Yentulu tare.
111500 | NOO-| NON | 75,:65|;5,20! 75,425 75,200 -+14,8| „idem

ER
=. UI
po 2
| „]i : IRI ,
12| NE | 505 | NON '/175,535|25,610| 75,535 75,560] 4- 184) | Dino, seninu,
i
apoi variatu, semi-
| Sa a E ie !_morosu si seninu. Sâr'a senina
13| NEN | S00 | N [i75,585|iz,600| 75,535175,580| +- 22 | Tâta diu'a seninu.
NIV
14| E | NEE | NO 1 25,535175,550! 75,525115 523 + 21,9 i Semi-norosu mai tâta diwa. -
Ma aa « a
15| NEN! SEE| E msasilzoo30! 7a,0csin5,20n | —- 19,1 Pâne la prandiu seninu. apoise
LU

| Da - SIE mi-norosu, s6ra, noros.

16| E | EĂ | E Ă
|asoa5|ra.825) arse 13,688 110 sii 1 îl
, i
1ota
- :
diw'a,' norosu.
o
- „. . . 1
17| — |. SEE INOO | zutsiza. pas! 14,520)74,520 - 16,81 214 |
-
idea
,
RA

“ÎI NEN | 800 | S00 |/s,6+oi7s,595 Tiniă|Tdăt) + 17 Dim. semi-norosu , apoi

. noros
, - | ş | i : aa. [o _
19 SOS ;500.| —=: [za polare] mieioiiseno) + 16,1] 9, | idem...
NT

. : i A |
20| sos. .0 34.320174,323] 74,600 1460) „144| 1 Norosu tâta du a. 6ro str'a semi-
, DN MR ! | oh NOrosu |
Dl soo
-
24,610l1 4,610] 71,6%0|74,070 +- 15,3!
Ă . . a» 2
2 iNorosu pene la prânăiu, apoi, se-l.
i
CE

- E | Pa mii-noroşu, Sâr'a norosu,

o2i 01| 0 74,610]54,155) 174,860 ruta +16, - Semi-norosu mai tota din”, :-
:3| 0. |:s0 | NEN|'74,935/75,055| 15,13575.015]-+- 173| li Variata, semi-norosu si norosu.
I/

94| NO.| O.:INEE opus 15,245115,178|-k 171 Semi-norosu tâta diu'a.

AS

25| El: B.| E: [7539075510] 7ssasina,sa5l 415,5! 3/4 'l[Norosu mai. tâta diu'a
26| NEE | NEE| NE /|16,45175,3%0| 75,500/75,445]| 4+- 10,5 || 11. Norosu tâta diu'a.
UI

21| NEE | NON 16,615|75,30| 15,145]75,067 -+- 11.9 idem

28] N.| RO
Mă: | E linoaoshzsoes|
iii e, iei rsesolnaeal
i Dn + Ma14 n Dim,norosu.
seninu,Sârudaposeninu,
amidia, semni-
BC

29| NEE i NON | SFE || :5,850|75,y10| 5,880|75,800) —+- 14,4 idem. DD

30| E I'sos| 8. |z5,c3oln5,p45] 7s:a3l7o,91si + 19,2 Seninu pâne dupo. amidăia, apoi
A ii MR îi : „| semi-norosu,
31|. s | ses | sg |nsozslzspsol asszols,oz7| + 202 | Dim. norosu, apoi semi-norosu.
x
Media lunare. 75.185 + 15,9]: 60 2]
, |
 Ca REU. — 1811, IUNIE.
FURESI
= “Directiunea ventalai i] Pvessiunea atmosferica . Tempor- " Plie | Xin- ] A a
a PE: A o ra peste : a. „mecia ui diuta |[_59C ODPSERVATIUNI DIVERSE
S dimin. pesto di] sira aidimin di | Sera | media. 1
diei A cadiuta
iN limetre [sara dei Sai ,

II N | 0 1.0 Îinssaalnbs0al 75,15 75682 +-22,2|* |. pu

Seninu mai tta, di” a.

Y
2 SEE | E | DE (ă-i90 15,490! 75,585] 15,505] —+-21,4||_: Semi-norosu pâne dupo amiadi

AR
| E N | apoi norosu.
2) NEN INEB |. N [175,750115,925] 75,995 75,890] 4-19, | Variatu norosu, si semi-norosu.

IBR
4l|- N INERI E ||76,10gl16,185176,135] 10,123; 420,2] „| Semi-norosuu tota diwa ; sâr' A se-
AR Pe Ma i ; i ninu.
5 NE. | SE | SEE ['16,185(76,250[76,160] 76,198] 4-20,4 | Pucinu - norosu tâta „a a, sa
| MN - a | seninu,
G| E. |NERI.E. [i16,145|16,180| 76,t10[ 76,124. +-21,6 „1 Dim. seninu, - apoi semi- norosu,

L
[N _ RR E I Sa sâ'a seninu. - :
“IN. NENE [[76,050176,090[76,090[76,090|- +-20,7| . [| | Diminâti'a, seninu, apoi, variatu,

ITY
| ” pi d Ia Na | | semi-nor. 'si nor.; S6r'a seninu,
Ri O. INO | N [76,150] 76,166/ 7565056122 214|: „i Dim: seninu, apoi. pueini nuori.
i a DN E a A Pa 53 Ser'a seninu.
9 N NEBI.N | 15.00 73,93015,816| 75,92) + 24, „(| Dim.:seninu, apoi. sem i- nerosu.

S
| î | . . pe , _ i a îi - |

110) NB INEN [OO lins,aiţi 75,870] 75,590) 75,867| 21,3) pi e Semi-norosi pâne, la prânâiu, a-l
| N a ÎN a A | ji - poi norosu.
II] pei
12)
N |-EB.
|

NL
-

0
NEN
-
10,030.16,685
IA
“ție
N
0663) 26460]
|SE5, 16.020, 73,950 15,750) 75,917 : Ed - m. a - i =
IL,
2241..
+28)
ER Ei

Me i
Dim. seninu, apoi semi-norosu,
Puciui nuori tota diw'a. i

3E
NIV
13| 505 |S00 | IN s0 ae 76,670 | 75, 105 78,260) 15,4G£ 24 . |. Ă
A i
3 Seninu tota diu'a,
|. | A EE _ aa
Ip EN DR

141| SO | O NEB 75,2 o 145 500| 15,216 75,112 — 22 6... ||. ||Seninu pene dupo amiadi ,.apoi
| IE N i IE A i -norosu. Vântulu violentu;
LU

15|SEE |. SE |NEE [175,670,75,610|'75,676| 15670) 410,1. . || -. (| Norosu pene dupo am,, apoi va-
o pe | a | „1 „iata semi-norosu si. NOrosu.
16! NER | SES NER |'75110,75,780| 75,180 75140 —A-13,3 72]. Norosu tota dina.
RA

LT NE NEI "INOO |izs.z20 173,875] 76,090| 75,862] —-14,9 . E Norosu, pâne la prândiv; apoi va-
- Ra N Ia i RE Aa riatu, semi-norosu si norosu.
18 NOO | S00 | NE [76,030 76,075 76,065] 16.078 —+-14,7] - 17]. Variaţu semi-norosu si norosu.
NT

19 O | NO! O |7eosoi76,09oj75,090/ 76,057] A+-17,î]. „ JISeninu pâne la prândiu, apoi se-l;:

a N MI Ia "1 --mi= norosu. Sâr”'a seninu.
2000 | O | SOS ll7,nco/75,815|76,650| 15808) +19 „| Peste di puciuu ventu. Ser! a se-
| E | A E |. o] o E | ME ninu ,
CE

211 80 O: | SO [i75,510;75,350]75,270[75387] 4+-22,1|| . e i ji Lâta diw'a seninu. Ser a pucinil

N RE EI SI E o E SI Na nuori.
22| NE |NEE | SEE 75,420 15,550| 75,670] 7543) —4-21,7| 182|: |. || Pucini nuori pene la 31| ore p.
Ce | i m. apoi norosu..,
23, NEE SEE | E- 15,175, 75,80800| 75,790 75,388] 4+-22,6|.. Dim. pucini nuori, apoi. seninu.
I/

| Dă A i . | aa i Sen i pucini nuori. |

24 E 0 E INFE [[75,835,16, 145| 13,610] 75,130 214) CI | Seninu nai tota diu' a.. - , ÎI.
AS

iN : , Mă : i
a E
Il ! al | |
- |

25INEE | E INDBE [75,510 75,410 15 95 15,458 2,3 Seninu pâne spre săra, apoi se-i -
| N RR EI a: : N aa mi-norosu. .
9GINRE NEE| E 5) 010 5,6501 19,51 12] |: Norosu tota iu: a.
UI

21 |N EE |NEE | NE [15,810 75210 75,80 75,840] +4-19,5 Norosu mai tota div & 6ro sâr'a
ji 3 | SI | Ma seninu.-”
BC

28 NON S00 | SES 75,885 15,830|75,T80| 15,833, —-21,5||.... |: “| Dimin norosu, apoi somi-norosu,
| - . | IN Ia sâr'a seninu. " -
pi N |O NE ||75,765175,635|15,635 35,018, -+22,8|| 7ila i Variatu, nOrosU si: semi: -norosu!

30). S SO 0 35 rash16,035] 16,095 16,022 +56]. 2: |. Morosu mai tota diu'a, sra semi- |
pa - ” i aj " : I:OT0SU,

Sa Media lunare. . . [75807 [i - 420.3] 5124 |]

 FERESIREU. — 1871, IULIE IX
= Direetiunea vântului | P'ressiunea atinosferica Temper. Pl6ie i Nin- Re a
«|... NI . - | peste ej : Media
a. cc: a i
cadiuta sole
||__ OBSERVATIUNI. DIVERSE
|| dimin. peste di] sera |ăimin | fa; | sera | media “dilei [ata || E
1| O | NOO| SES | 602] 75sal 75,51] 75,88]++-17,60! * ii: ÎI Norosu mai tâta diu'a.

Y
2] NO | NOO| NO || 15.7] 16,49], 75,49] 76,5811-+-22,10 Da Dim, noros, apoi seninu,

AR
3] NON INO0O| s 15,58| 115,49]. 15,37| '15,48|| 4+-24,50 E | Dimin. semi-norosu, apoi seninu
! E
Aa - d Ia | ez mai tota diu'a. -
sI N O || 75,33] 75,26] 175,26] 175,354 4+-25,10/ ţi! Seninu pâne la prândiu, apoi se-

IBR
| | IE mi-nor. Spre sâra nor, Sera senin.
5 O NEN || 15,46] 175,54] 15,71] 15,57]/ 424,20 18 Dim seninu, apoi semi-norosu,
E - DI Ma | a EI „S6'a norosu,
6| E.-|:0 INEE 16,00| 76,01| 115,98] 75,98 24,50 > „il Pucinu norosu mai tâta ai d
| E Mă a Se

YL
lu sâr'a seninu.
7| NENINOO | SEE |] 75,92] 75,74 5, 75,7]4+-25,10| 2.2 ) : Seninu mai tota diu'a.
. | i | îs i
SI aqN O | E || 75,74]DI DERRI
15,60] î 75,64 ni
75,65 —A-26,40,
Ea
i di Seninu rai tâta div a Spre sis6ra,
e a Sa | SE E _norosu,

SIT
N! NEE * 15,53] 175,39) 75,49] 175,14]-+27,70| | "552, Seninu p pâne dupo
p amiadi, apoi
E N | aul rorosu. Ventulu violentu.
10| S00 | SOS | NEE|| 75,89] 75,89] 75,s0| 75,80 ea] Norosu tota diu'a..

ER
11| NEE| NE | NEE| 75,e5], 75,52] 75,62 „15,83l| 4-18, ;20 Sermi-norosu tâta, din? a; sea no-
| | TOSU, |.
12| N.| NO | SES] 75,80! 75,58| 75,80] 75,55 +19 „60 Dimin. norosu, apoi semi-norosu,
1 | Si cp . s6r'a seninu, |
NIV
13| N :| 800| 800| 175,9: 75,70] 15,55 15,69, +21, 40, | Dim; seninu, apoi semi-norosu,
141N00|.0 | SOS || 75,30! 175,28 754| 15 „26, 22, 50 = Seninu tâta diu'a.
DI | i
15| SO | SE |.E | Tai! 754| 54 rai +24,90 Peste di j putinu nOrosu. Ste a se-
LU

| îi ÎN E a i nina.
16| N O |NEE || 15,20) 75,30] 15,27] 15,27] -+26,20 Dim. semi-nor., apoi nor, Dupo a
Is. i: | N E a E miadi pucin- norosu. S6r'a, seu.
| NEN |ÎNOO | NONI| 75.33! 75,39! 15,33] 15,35] +27,30 De Seninu mai totă diu'a
RA

| E . IN A : 2, 40 89| Eat Senina. pene spre s6ra,-apoi norosu, pe

a! - ATTA ma e 75.05 15.07 Î- 4 urma pi6ie cu grindină. de Iu L—3
18 E O NEN || 7529 , "0 1468 2 pi em. în diametru,
el l'0|: O. o
15,08 15,10] 75,10 75,09, ja 30 Dim. sen. apoi semi-norosu; „spre |
NT

. E E Mae | | a s6ră norosu, apoi semi-norosu.

20300 | x N ÎN 751 75,22) 75o7| 15aal --20,30 Semi-norosu pâne dupo. amiadi.
| | - ! | _ Sâr'a, seninu.
21| NO | so |
| 30 || 75,57; Tău) 75, 73,73) +21, 60 Dim. norosu, dupo prandiu semi- E
CE

Do is 3 i norosu, Sâra seninu.

22| S00 | X00 | NOO ||] .75,22|
|.
75,69] 15,51] 75,66 +29, 50 Seninu pâne dupo prandiu, apoi
A, e RE ih pucinn norosu. .;
29 NEE| 0 |
A. SaSES || 75,58: Pi
75,39! 76,71] 11516 21,40
A
Pucinu norosu pâne dupo amiadi
I/

Scr'a semi-norosu.-.
23 NE INONI £ 751 | 15,15|. 15,15] „15,12 —+-23,50 Semi-norosu mai tota div! a. Scr'a
H= . I A Ac E
AS

pe _seninu,: ri -
P5NEE | E | SE "75,10 15,19]. 15,63! +13,61|| +25, 0) Seninu tâta div a.
6] N I : | SEE
EE R 13 „12:
12! 15.72]
15, 15.86] 15.20 -+-9283,10
| Seninu 3ne dupe o prandiu, a p oi i
Sa - |
UI

e. 5 semi-norosu, . 2
27 NE | E | BE || 15,66! 75,50] 15,16] 7552/2140] Dim. seninu, peste qi pucinu no-| -
Ia | i | EI în rosu, Sâr'a. seninu,
O08INEE ÎNEE| |
E maj 75,52. 15,52] 15,51 4-21,90 Dim. seninu apoi. semi-niorosu,.
BC

09) NE ÎNEEI N || 75,02 zc6ă/ 75,68] 75,02]]-+-22,20 Semi-norosu:atâta din'a. “Sâra no-l:
|; SRI Ta e Tosu -..
30| S' INEEINENI 72| 75,52] 15,82] 1577; +22, “0 Norosu tâta diu' a, Sâr'a seninu.
SII NEE |INEE INEE | 35.92 | z5aal 25,84) 175,56 oa, 10, Pa ||: | Dim. norosu, apoi semi- nOrosu
Sa A A N oi ARII | Sl | „mai tota di a. Sera, seninu,
Media lunare. .... | 7,55 FE TA! GAZ, |: |
po
 PERESTREU. — 1871, AUGUST
SP
Pldie xi : aa
« Diroctiunea vântului ||. Pressiunea atmosferica || Tompera-l
E| || Toesto tara me» ||_cadiata | „org OBSERVATIUNI DIVERSE „|
_q; | stra |media |laja a ăileillifillimetre i DIDI
IEA ||ăimin. jpestedi| sera, |dimin,| : "
. EI o... . E - - N . a . îi

1 N | NE [NEE 57,9v5(175,745] 75,575|75,752]| +-23,20 n tota ainra. sc

Semi-norâsu mai

Y
d „: E INI e a - ma seninu. - -
29| — 1800 | SES. | 15,455]n5,210| 15,165175,277 4-22,90 „|Seninuipâne la prandiu, apoi pu-

AR
JI DN PERI e ! i i IN cinu norosu. Sâra seninu. -.
3] NE NO | S00 [[75,070175,085| 14,940|75,050 +23, 10 Seninu zaai tota diw'a.
ie
lsoo : N:| E [[75,285]15,375] 75,450]75,370 21, 10 incercari „Noros pâne 1a pranăiu, apoi, se-

IBR
Il mi-norosu. Sâr'a senin. - |
.. A Mă i a a ! IA
5 NE NO | NE !|25,660[15,800| 75,895/75,7821| 4+-20 90 Dim. câtia, apoi seni: u. pâne laj.
E ş i pie - | - _prandiu, pe urma semi-norosu.
6| NEE NEE | NEE |! 76,030176.075| 76.035|76,046 +23 40 Seninu pâne la prandiu, apoi pu-

L
pp | cinu norosu. Sâr'a seninu.
| Pucinu, DOrosU. tâta diu a.
.

16,08076,080| 75,950/75,015 rs
|

1] NEE SEE: SEE

“A 4 : :

ITY
SINEE| SE | SEE |[15,950|175,870| 75,755|75,862 92,40 Dim. nOrosu, apoi semi- -nOTOST,.
LEI II EI E îi E “| Sâr'a seninu.
9INON | NE NEE 75,625|15,455| 15,425|15,50 -+22,:0) Dim. seninu, apoi semi- NOrosU..
pp _ | , "- S&ra șemi-norosu.

S
aa 4 1] Norosu tota dia a
10| NEE NEN SO [115,333|75,265| 15,215/75,212 ied

ER
11| O .| S00 15,110|35,145| 75,220/175,193] 4+-21,10. 42. - idea

121 NON | NON| O [75,195 75,200] 15,295|15,260 -+20,90)| 2 Sl+ idem sâr'a semi-nor: S0.
NIV
13800 | SES [NON [[75,+00|z5,333| 5,515|15,272]-4-19,90| 4.9/+ idea i

14]NON|NEE | E |-75,645|75,155| 75,905/15,168| 4+-21,40)|. 7/+ Mozosu pene la prandiu apoi. se

[ia e Sa | mi-norotu. Ser a seninu. .-
Dim. norosu, apoi semi-norosu,
LU

15| NEE NEE NEE | 75,955170,955| 15,900|15,937 +22, 80

ii | Sâr'a 'seninu. !
16| NEN NER NEE 15,815|15.910| 15,835]75,873 +48, 30 Tota, diu'a, seninu,

300 [15,185 75.730] 15.600 75,nasi! +-20,10 Dim, sen , “apoi semi-norosu pân:
RA

17| NEN NEN

Sa EI Ra | la prandiu. dupo aceia seninu;
EN |Dim. seminu, apoi norosu.'Ser'a
181300 | o: N 75,600],155,500| 15,095 15,588 +20, 60
Mp N 53 semi-norosu.
||15,860 15,585 15,885/15,873 +21, 50 Variatu, „norosu si semi-norosu.
NT

19! SE 3 | NEN
20| N | 0 |,S00|75.90 15,815] 15,15075,835 +22, di! Dim.. seninu apoi semi-norosu,
| 0 Ma | “Dupo aceia norosu,
CE

2) NOO S00| E |[[75,880175,150| 75,7001175,177 -+23,20|| I!Pucinu norosu tâta diw'a. Sâra Ă
pe .. a 3 i | IN R | seninn “
|R2|-NO. |NOO O. [[175,350|75,745| 75,615/15,131| —+-26, 90 Seninu tota diu'a.

23 N00 | NOO | NOO || 35,805 15,800] 15,125|15.771 +20, 20|... „idem

I/

24| NO . NO |'75,25hzs,60) 75,553126,632] 28, 70 Dia idem

AS

25) B: NE ||75,645/76,160| 76,170)176,125 24,40 idem .

26| E |INEE| E |76,870]75,260|-75,755115,958| 4+-25,50 idem
UI

- ” - . Ş aaa

2] E | Ss |.N 1[76,700ţ75,510| 75,480175,56314-27,30| 77 1j,... Seninu pene 1a prandiu, apoi : se-l”

d ie IE Si as mi-norosu. | |
Dim. norosu, apoi variatu norosu
BC

28 E. E NEN || 75,575(15,850) 5,850)15,158|-+-24,10| |. .

CUI DR | a ERE E | SRR e "Si semi-norosu.
29| NEE | NO | NEN'||75,865|75,865| 75,670]75,800|| +-24,70)| . :
Dimin. semi-norosu, apoi seninu
Să a E | mai tota diu'a. |
30| NON| £ | „N [|75,610|75,670| 75,670|15,670 +25,10 Seninu mai tâta diu'a.
31| NEE | SEE E [|75,145|75,160] 15,715 75,731] 4+-24.00 Seninu tâta diua.

Media lunare. 75,863] -+-23,20]__6 2]

 IFERESTREU. — 1871, SEPTEMBRE IL
DATA, |: Directiunea vântului „Pressiunea atmosferi a. ip a Și i E
a a peste ie“s6ra idila
!
=
dimin „|pestedi| scra. dimin, Imedia || turmă.
a dilei cadiuta ||| Xin-
| —r— s6re | OBSERV
aATIUNI
LUA DIVERS
Abe E DI, -
il: | Millimetre !

1| NEE | S00 | NO |hs,6ss/75,535/m5,480 [5,667]--22,60]| 8 “|Seninu tota. diva,

Y
2|NEE | SE |NEE [[15,663|':5,670]75,580 16,638|| 4-93,70|| 2 Seninu nai tota div a.

AR
'31S00 | NOO NE 15.soolat15 „1900 [75,420 15,411 25.3 13/
Sa |
Dim. somi- -nor, „apoi nor. „ paste di se-
2 | nina, spre s6ra, nor, Sera, semi -nor,
4 O. "0 NEE [175,420 75,465 15,465 15,450! 494,40. 172| Variatu, semi- norosu, si noros;

IBR
5| O |NE|NE 15,515|15,65015,78575,680| 17,90 124 Norosa tâta div a.
6. NE | NE |INON ([75,910|1758.975 76,240|76,075 14,80 > Idem sr a semi-noosu,

YL
7| NE | NEE | NEE [6.315|16,250|76,00576,240 —-14,60 Dim, seninu, da la prânde semi-
o E A EI | norosu. Sâr'a seninu, .
SI NEN|. O | 0. [115935]25,670]75,455|15,687]| +-18,20 Dim . semi-norosu apoi sen., dupo
N Ă : „| | EI amiadi semi-nor. S6r'a norosu.

SIT
91 INEE0 | E (15,455 15,180. 75:780|75,672 aia | -* 85js Semi-norosu tâta din'a. Sâr'a no-
a I E i Ia -TOS3,
10| NEE | NEE | NEE 1[75,685/75,385|15,465|75,512 +-14,40)| - 2]4 Norosa tota din a, Vestala forte
11| NEE | NEE | NON |75,610[6,72015+780|75,109)| 4-1 470

ER
idem.
12| 0 O” | SEE 15,900|76,050/76,050|76,000| +4-15,10 - Seri: -norosu tota du a.
13|
NIV
NE. | N 76,160/15,080|76,050|76,103| 415, 50 Îi Seninu pâne la prându, apoi se-
E A | | Ma mi-norosu. Sr'a seninu. :
14| NON | SO | 0 |[76:020[75,965[75,910[75,965 +18 20 ă Dim. norosu, apoi seninu.
o Ia N
Dupol .
5 a | amiadi semi-norosu. Sâr'a sen.
15] as. 800 [|15;550/25,750|75,620/75,733 +18, 90 Dimin. semi-norosu, apoi pucinu
LU

E IN : _ norosu tâta diu'a. --

16| S00 | O. 1[75,415(15,165|15,020]75,200 20,80 | Dim. seninu. apoi serai-nozosu,
| - _ Ma | Sa | . : Dupo prându si sâr'a seninu,
17| SE „E [[15.110115.180115,130|75,140 4-19,50j| Dim. norosu, apoi semi-norosu,
RA

I | pe Ă po | | Si Dupo prându si s6r'a seninu.

18 S00 | $ [|7+,850|75,000j26,230(15,010,4-16,50 If. Dim. norosu, apoi variatu norosu
i N Sa | | si semi-norosu,
19 0 SE [|75;510(75,600/15,575|75,562] 212,30, Seninu niai tâta div'a.
NT

20: N | NEE | s00 |[75,250(75,060i74,970 ii re) 5 - Noosu tota diu a.

121]s00 |: O: |sBE£ |rs.otolzs,220]175;320|z5,a68i -+15,10, Dim. nor. apoi semi-norosu, Dupo
CE

. a Ie | | 35 amiadi pucini nori. Sâr'a sen.

22| NEE | S00 | NON [175,325 75255|743980|76,1534-18,00,| —12[ Dim. 'pucinu nor., apoi semi-nor,
| d a | Ma A A RE | A Dupo prandu si sâr'a DOrosU,
23] 0 |1o0 S -]174,910|74,965|74,905174,927 stiai 42 Norosu mai tota diu'a,
I/

94| NE | NE NEE |[75,130 [75,320/75,380 dit -+12,30| 17:/4 | Noros tâta diu'a,
AS

25| N | N ÎNBE [[:6,280|175,250/75,850 0209) 1210 53/s* idera

26|NEN | sv0 E. 175:505|75,615|75,880 e] -+12,40, 93: „idem.
UI

„ÎTI NON | NON | iN lnc,ses 76,460|'76,425|76,417, 4-' 8,80 Dim. seninu, apoi, semi-norosu.
E IE a N A N E a E
[128| NEN'| NOO | 0 Dupo prandu si s6r'a noroau.
[[6,245(16,145 176,225 i | 9,10, Semi-norosu tâta diw'a, Sâr'a se-
BC

| a DE IN | NR AI A SE : - ninu.
[29| DN |.NO | g ||16,370]16,475476,350 e 410,10 Seninu tota diu'a.
30| S -NEEINeE 16,1206,090;16,070
pepe idera

| E i N _ Ă
| J '
i
.
. a
ap Scăia lunare. . 75, FETE 5! 7254 - -.
XI PERESTREU, — 1871, OOTOMBRE
a Diveetiunea vântului „Pressiunea atmosferica Tempera- Ploie, ca- Nin: -
â dimin. Pe stra amin. peste s6ru media dia a diloi mitica săre „ OBSERVATIUNI biti

Y
1 E | SEE | SEE 16,220|76,280|1i „280 16,260 12,60 | Dim. seninu apoi norosu mai tâta

AR
2 E E | NEE||r6,090| 75,140115,550 45,152 13,170 | Nora tota, diuta: Sera semi-no- |
3] NE!| NE |-SES 15,110) 73,06] 15,070] 75,050 -+-15,00 "102 Dia. câtia apoi norosu. Sâ a se:

IBR
4|.N|o0. 74,920 [16,225 16,655 15,267 -+17,30]) 3021 rata die aorosu,

5 NEE | NEE E 16,810 6,415 16,32 16,102 +10,30 12j “idei Vântulu forte;
6 NEE NEE

L
NEE [76,520 16,523 76,600 16,512] -- 7,00 - idota | Ventulu “olontu,
7| NEE | NEE NEE |c,sz5|10,z00] 76.080) 76,405 E 4,30) dee ia tem

ITY
SINE] E | N |naonlnuaroțaariăe oooa]-- 7,00]. am
g NE N s00 14.010 14,650 15,000 zi +-10,50 2 iiem

S
0) E INEEINEE 1542 15,625 16,025] 13,55 —- 8,90 1394 | idem

ll NEE
12 SOS
E
SEE | 500
IN lroas5 75,000 74,880 15,008] -- 9,70]
|iza,aso| 7, 355 75,60 156,230 + 860|
ER
19
5%]
idea
“idem
NIV
| 13 NON | NOO NEE 15,895 16,100 16,440 16123 4-9, 50 Dim. câtia apoi seninu. Dupo a-
4 „N-| 80 NON 76,100 16,850 70,520) 76,820] -- 9 d | EI Puiatota din'aa; Stea. se-
LU

15) SO SOS E 16,625 16,460|16,325| 16,412 +1, 80 | Goe pâne la prandiu apoi pu-
IG NEE! SES | BE lzcuoro, 75,590|76.815| 70,92:[iaz sii ati pile?

ipue| 0 | 5 ina asadar roca m

|
RA

8 O | NEE|NOO 15,500 15,923|16,120| 75,878 4- 7,50 42] Dim. srmi-noxosu, e urma eGtia!
NT

19) „NO. SEE | E roais 16,240 16,315] 76,26s|-+- 0,30 Senna mr at ia

N i NO NON 76410 16,650 16,650] 16,570, A- 6,10 idem
CE

21 N 3 | NO0O 76,650] 76,510 76,50] 76,563] +-- 5,90 idea |

22
e NONI | NE | |N 76160|
caca, 16,510]
e 76,616 isi
16,95] + 7
6,30; - idem
I/

123) NON! Ș. N [[16,41576,245|176,160| 76,2; -+- 8,20 - Dim. seninu ; apoi norosu, dupo
AS

NE 16,035 13,800 75,050) 76,5221|4- 7,80 . patina noros. tota da. m.

n NE | NEI
pi N | NONINEN ||55.490| 75,380] 75,356] 76,410) + , 20 Câtia pâne dupo amâdia, apoi se-
UI

a N ÎNEE| NON | 15,290 15.850 13,550 75,330) —k- 6,30 pini senina, apoi estia. De la |
21 NON E | N e 75,525] 76,022] 56,617) + 7,40, Nou tăta dia. porost
BC

a NEE | NEE| E |i2o[ 15,190] 1190) su ici| +- 10,80) Morosu nai tâtă dia.
- NEE | NE NON 75,78 15,936 75,183| 16,152 210,20 | |orosn tâta diu'a.
po NOO |NNO | NEE 1[75,725|75,6-10 15,640 75,665 + 9,80 15/+ | idemu . Sâr'a seninu.
su NO |NOO| 800 1l25,c90]'75,680/75,630| 75,667 -+10,80) A NE larosu sta din: a

Media lunare
,.. . 15,173 + 9,36) EFIEȚA | Di |
 IERESTREU. -— - 187 3, MARTIE | XVII
i | 4
Directiunea vontului | i'ressiunau atmosferica i Ten pera” Ploie i Nin-

| _]
candiuta
4 |
cdi dtur: 1 Mo» OBSERVATIUNI DIVERS
i! diminn |pesteăi, eră |aimin. || pesto in lil!
—— E sâre
“lia a dineij Siilimetre i
| !
it N Di j - E i i iii i !
| | |
NEE | NEB | sc 15:765,03; 76210760:4 1,501 i„Nozesa tâta diu'a. . -

Y
BE
| f o
Ei i
! po
ii . | j
i: | |
iaem

AR
NO V/O 1500 in160, 30157.83 754207 o 450 i
, Li
Po |4 -
|. i pa
i Ă
a: | :î i A e
O; O O i! 729,50/253,80 Toa0i153,48), 9 o! pe Bi: „ Idem . Sâr'a seninu.
aj IRI
L4INONI N E ă Norosu pene la prândiu apoi se-

IBR
„i Aaa | i ! pt minor, Sâr'a ventu violentu.
rr NO | NE] NEE i: scr nsizea,00l not,asimea,căl-+- 1,00) „|. iNorosu tâta din'a, Sera sen'nu.
"I G'800!
II 5 0 | 800 liconvinsazp| moto nisi
ji 320pd i !Dim. .
semi-norost, 'noi
apoi, norosu |

YL
| i | d I îl tâta dim'a, Sâr'a seninu.
71 80 | S00! 80U i as,60 sos a, L0 dis, rsi: 4 4,50! - | „Norosa tota dia. Sâr'a seni inu.
I i
! ,
ia 4 5,30. 4
i
:
Pacina NOrosu pene dnpo. amiagi 4

SIT
A
i ] ii fă| | ăi "apoi norosu
LG O S00 NON- 732,551543,0| 148,43 744,83 -+ să 40
li ii „
N
INorosu pene la DI “ândin avoi S6 se-
ândin apol
„i! i | i | mi-nor. Sera sen. Vântu forte.!
ini
10! N
: 20 1525555]- 158,60]7s550l-t- 0 000:agii
1 NOOINON “Dim
Dim semi
nor. apoiapoi semi-nor.
nor. După
i a. “! - i | |eeeam. Gr POnor, Sera sen. Ventu ții i

ER
Vaal
11;
| 0e 1NOO!
:
S
i li
im6o,oiz60,5e! 759,5 1760,tui + 0,20
: ,
'Seninu tota diu'a; |
i
! ui

12150 ! 500 NON | | i idem Sa Noro:

NIV
1 i! . Pi | | i
3; S00: O" INEE |
„Nozosu pene la prandia, apoi]
„il
„j | | : semi-norosu,
| , al i na
14
Si: NEF, mio. 260,32 | 7a5,05|riourzi| | 4 1,70: 10
O | INEEI Dimin, ciatia apoi norosu, Sera
I: | 1 Gota forte.
LU

Laz N: oi 5 2 , il "Noros
15:
! ii
NO | :
500: 500! ii
74750ji5046) 754,18/150,50;
-
2,20 5 îl |. i Noros tâta diura,
i ! i
ARE IE E ara
INEEI| £ || cc: 0[160.25| 1604151159,
30,19 — 1,80, ! || „42; ij idem Sâ, ”
i orost,su
Sez'a semi-n
RE | : | i | =a ; 7 -
RA

N 7 :
Ie NR
I NER || NEE | SEE zcu,săfiea.su| 750.$5iico,ei| — 2 „60: ji 5 idem Ventu taricetu,
i
Ia | |
E _ |
”
| a0i i Joi
IN:

NEL
i NEBINEE [ 784,00149,20| 14400|149,55,| — 1 ; LA idem Viscolu
3 forte mare.

oa!IO |- 0" „Uijizans5irancoj naiopist,sa, I--a20] PP sam

Il , 17 * hp!
NT

NON : -
: =] 20,
! II
A: : ace . |
NO | o E coana as 7 05 745 A 15 | iDiin. norosu apoi pueinu norosu
IN | „| | i | - i tâta, diw'a. |
CE

NO | S00 | NOO! sas apaa,z0| 761a5iTse nr, 4- 0,00 „jNorosu tâta din'a. a!
pl | | ata aro
20| 0 | O [800 linizo:B236| 15210452, ca 0,60, „Seninu tăta diwa i
pi i . i . |
I/

ice ! | i ! | Ă ,
123 | S00 . ! 800 | :N - !l1552,45|7ă1,80] 740,82 itp -+ e) "ţi
Dim, pucina, cătia apoi senin, i+
AS

N INENINON . 4
746,85 713,40! 75,25 ina —- 4.90) . !
, ;
| Pacinu norost tota diwa,
i i
” ” | . , ii as 1: t .
5 |INOOIRONI zu8,40/44,5| 7as,csiTas,sr+ 6,10 11/s | Variatu, norosu si semi-norosu. |
; : | i Sâr'a senina ,
UI

NE INBE| NO îi: 246,80|742,40| 740,50]743 ai 1,20 10 Ciatia, pene la prândiu apoi no-!
, Ă
pion
i -
! ,
' |
| YOSU,
. 1 . a Pa n. Ă

IS0U.
d F£ E m! 11:0,351141,50] 716,600 72,5 + 440|
| | 2
| i Norosu tota dinu,
|
BC

| E. 163,68]
i 2
4,30 | 'Seninu
Seninu tota diva
tota diva |
O | S00!-E | 7soaslres,ca| 15,0
aa | pr | Ga0 | "Dim, senina apoi pucinu morosui
AG NEE | BE | NEEI sr poinro,40! 754,85 Tă6 08 O | | «por p !
pa a | i. : tota diw'a. i
«i."E NORI a
E ouanlnăn 05 749,45 750,si| Iu_gc
A+-:9.0901 ai |;Norosu tăta dima. Sera; senin,
ina.
. ț ) . _ tj i . i

hi a | ii ” | 90 i | ; ? S i i
i NE | SES!
4
8 ro gv 344,85) 743,05 ua
[Ri
rin. 20 | idein o i!
o y !
i ! . 4

pi i y
Media7 pal
lunare. Tzi751,574 £
2, GG 82el 245 |
I-
= TI O ZI e II TRIE De i

e.
 XVII E „+ PERESTREU, — 1818, APRILIU
2 |] Divectiunea vântului |!* Pressiunen atmosferica Tompera- || Pldie ca- x;. Pa.
.
=
—2 — . li ture me-|!. diuta. AIR arpv 7 îivapa
: În? Ia o. Ă
s6ru
: .
|hmedia diaa dileiilillimetre
07
sote OBSERY ATIUNI
şi
DIVERSE |.
=
a dimi n. peste scia În mia peste,

al | | | i

Y
I| SES | 0 [0 |mausojranco | Ta rss 4 139 Norosu tâta, dia. Serta spre Esti
lau | DE | “| falgeru,

AR
92|N00| | 0-1 SEEni [743,65] 745,051746,55| 45,38) 4+- 11,1 = Îl lBorte” pucinu noros tâta diw'all
| SE E "| : Sera seninu. Vântu tăricelu
AES 95 | Norosu tâta Giw'a. Sâra seniriu
3 N0O| 0. NOO 745,80|146,20|150,45| 748415
Sa „ "1: . Vântu tăricelu. „]

IBR
Al o 0 IL
Divin. seninu apei norosu.
îi -
80|
-

[| E |5zto|îits|rs6aol isa
: o ” mr
„0 seninu,
- T -
- ; SE a. În m: - e . |
+.10,3 Dimin. -seninu apoi pucinu noi
3 NON NEE 751,90: 1£8,10 758,10 158,03
IE TOSU - Sâr'a seninu. |
„| j Da

L
“ |ISemi-norosu tâta diu'a. Se: va no- | )
| NES
E
E [|757,40[155,25|1154,00
pa ) 155,85]
. -+-- 12,9,
|
o
i1 4 -
rosu, iai
7INON| 0 | 500 [[175450[752,70['753,70| 768,90 -1--12,8i 4 Norosu tota diw a | |

ITY
|
* m
,
Î - | .

8 NE ID NEE |: E -1[152,85|153,50[154,%| 7536] -4- 6,4) 46 |n aem - Se "a seninu. i

st la a semi- norosu,|
|
9 0 NOO | SOS 185,45, 199,00 156, .. +8 |Dimin. ciatia apoi

S
| po] -dupo amiadi si sâr'a norosu. |!
IO INEE | NE
| INEE
ar 126.36 755,55] 154,00] 735,28 4. 8,9) 3 île IN orosu tota diu'a. : !

II
|
12 NEN |
NEE | NEI

NE | NE
| NE [|52,20|152,501753,85| 752,12] 4+-

[[150,75|752,20|1755,16 re
op
+ .9,9
ol.
ER | ! [3 |

ro
„Idem

Idem 7
“ăntula forte. ji

i dem
||
NIV
ÎI E IE IN | |. a
„al13|. NE |NEB| '[[156,95|160,25/160,501 759,25] 1+- 79: 21| |INoxosu tie dupe, am6dia, apoioii
i . .
SEP a seninu. |
semi- -NOTOsu.
. i .
i ,
„i |.
:
HI NILE
Ia
| O. 160.90! 369.90['189,65, 16C, 5 2 a Seniuu tota div'a,
LU

15)5 0 NON
NON | NEE ass +
aseiacl 7ăarii
152,80]col 758,at!
NEEIncaInzo.a0! once 11,9| . Seninu pene spre sera, apoi nozu.!
n6 0 | 0O ÎN
|NON 750,05, 100,90 754.50) 755,48 | —- 18,7] | “| | Dim. seninu apoi variata semi
RA

i . araT[i | | | i "| -“1| , mnorosu şi norosu.

J
Mal N N | SOOINEE Ta |i758.351151,65]730,30
. [rd -lm=n o
! 15:90)
“ant
4+- 10 a Sa -
IDim. seninn apoi semi-norosu.
Sâr? a seninu. . ,
|
Şi. ) NEN|
Mail arta
E
+ ”
| SOS iin,45l 748 00 78,0 740,08 A 14, 1 „1 “e INorosu tota, din'a.
| |
NT

E !
Ea |
salaz0ia nalesr i ai e.
Ţ 1 -
|
9 sON i i Ne linia 14,84 1 îs | i em Sctr'a semi-no:0su.:
n NON SON b | isuso|niomojrăliojnzoa|+-
| | Su 5 E e ,
. PE apoi_ norosu. Lderi
o
li
[20 !
5-1 0 | a
SO. - -
[/751,501160,90|350, srl ma
rana 65|750,98|-+- A)
13,0 4 2/sPI - liDim, câtia
CE

” 3 II | ”

21
îi
E | SE+
x
[NEE|750,05(749,5
7
5] 749,55] 719,72] A
i E
14,7 Norosu mai tota diva. n.
, RE . ! !
i . 1] -

Îi
i
NE
N
-- | NEE| A NEE |ez49,50|729,901751.25| 15022 4-99.
U ,
77 dem Venta forte violeatu . i
I/

D298 2ja || : || Idem O Idle. |

ps NEE | NEE | NEE ||153,65/155,46|756,15|105,08|-+- ae - "|
! Ă | o ,
AS

iiE Ţ = 7 . a na - « E . . e . . .
pi NEE | NEE | NO [155,951757,151169,25| 757,s8]| + DO, Dim. norosu apoi seninu.
. . ” !
: .
-- [e i
;
, LL . . . -
Dim. seninu apoi seni-norosu.
| : _ ,
i
“ORI O NŢIA
NEN|
a
SES | E |151-20 15,80|î5280)754ms|-t- 88|. |] - *
= - E “ !
UI

II. ! | .
Lo al N
20|NEN | N
gi
| NEE:750,40]740.30]747,35|719,02]] + 10,8 -2 za 1|..: |Norosu penela prandiu, apoi se-i
| A - | m)li mi-norosu.
ol NR
21 NEE | NEE-INEEji !1744,20) 742,35! 745,90) 744,28] —+- 8,21 10 2/s iNorosu tâta diu'a vântă tinte
:
BC

: ” i . - , . .
i.
|
violentii.
1 .
9 T %
11,6; 1 “le a INorosu pene dupo. amiadi apoi)
28 NON NEE NO JI? 748, 60 750,84 152,25 "150,55 |

ÎN A Î var. norosu si semi-norosu. |!

ȘI E i |! Xorosu tota dia“a. | |
20 N ISBE E 72,6: |'153,151155,05| 154 „02 +
[na .

4
.
- ” . | ”
1 ţ

3 N N SE 756,50! 755,40|'154;15| 165,55 -t-1 pa | Dim. norosu. apoi somi-norosui

Mă a - ăi | S6r'a seninu. po
| | ;
| j ?

î
, E

|
po E ici p

[. IL.
=a | |
Media: lunare. . . 756.18] +-10, 73) 47 3]s | | E
 FERESTREU. — 1878, MAIU | XI
i „|| Directianea rentalai | Preasiuana atmosferica. - | 'Temper. Pidie ! Niu- ,
ia 7 “
"> - media a s6i3 . PV N
a“ î. - Ii es ste II . endiuța 'RRS
j£ dimin.|pestedi| sera |lăimin cae i sâr'a | media dilei ar
|
STEA
OBSERV ATIUNI
i
DIV ERSE
i
-= = 7
| , A | IE ă | ” = i

Y
R E. | O „(SEE lro+,76( 153,70] 5,3] 732,921 + 140) : po Ser tota diu'a, | |
i | I SM |
io

AR
E |/S"|
! - i . ii .. _ 4

7 .
SEE 353,00] 552,25) 751,00! 752,08]
.
+ 15,1; iSemi-norosu tâta diu'a, sâr'a se-! i
8
| i, N ae Îi inu, j
! x
sI NEB |INEE | NEE (l750,50!1752,25: 7 9,00] 73283 - 2 Ă 11,0 ”
145/4. ă
„ÎI Ndrosula tota, diu'a ve intulu forte, p
i
' pe
S IE . -.
. N
violentu
j

IBR
- .
La NEE | NEE NEE 754,00] 157,40 759,45] 156,98] 4+- - 9,3 ,
digi. .
Norosu:6ta .
div'a.. a
S6r'a senia ul
a! a IE = i N Von.ulu violentu. -- i
.7 i SINE ISEE| Ss 761,£0|160,10| 753,55! 159,88| +. 9,31 | Seninu pâne spre s6ra,. apoi 4Vu- i
, ,
, . |' , cinu norosu |
| 6, O O | S00 linas,65.754,40| 753,5u] 70,681 4 14, „i + | Seninu tota dina. i

YL
N | | Sa Ia |i
| NEL! SE. E 5205100] 45,25] 750,551 + 16,8]. 0 idam..: |
ij N | Da |
i | NEE | U | 905 li7sa,05:1716.00i mica] 4743 - 17,4 Seninu -pâne spre sera, apoi se

SIT
IL i i mMi-no:osu,
i gi O s00 [i 1746 45, T4T0Ul 157,50] 146,28] 4- 17,6 Al Norosn mai tota din” a, Sera BC
ih i |. îminu,
i | 4 | ! 1 E:,
10, BI E |z4o,30/752,20/757,00] 755,32] 11,5 123 | Norusu tota. dia |
“|

ER
ij U |
| |
|

hu NEE E N . [[738,03| 151,05] 155,90] 156,98 4 12,6 i Semi norosu tota diu'a. Ser i se:
ra i i ce

A At
i

„Ii NEE! SES | NEE | dati

| adi 156,15] 785488]
co hr
12,8 dis „Dim, semi-norosu, apoi zorosa
NIV
“ţi
| i
| ,
3
. | ii .
.
.
. ,
„ ,
i [
i.
|
isi XBBI NEE | NSE |i35,no, 733,101 753,40) 153,9 —- 9,61 .11ljs iNvcosu tota div a pă
i

1 o j , i | |
hi ” „i
- - - , . |
LA
Mad aNEE 4 | E "O 176,79.
, 155,10] 758,10! Tă5,0% 4 12,3, p . :| Norosu pene dupo aniaili, apoi.si
| | E , | | | semi-norosu. S6r'a scninu, »
LU

15 NOO!: 0 | NOO 55745 75525n5s25) 75095 149 ct „Senina tota dim „ul
16) so!
|
so | s. 185,53, 39 750,15] 730,65); + 16,7 idea ii
:
RA

. 4

|| E S (04 izen.00 760,20] ze0,s0l 160204 18,6. | Seninu pâne la, prandiu, apoi no;
i MR _TO5u.
d - van i 9: _
iha] ai NON] | -
NE NOX zoo i sea 780,30! 760.30]! + 19,0 4*js | Vaziatu NOrOSU. si semi norosu.
SN i i i N Me
NT

“ hei HR
O SO00O 00| 159,65: | 737,95 756,10“ man A
158,02 = 20,4 . d ş
Seninu Ati
tota, n E
diua. oi
- N
E . i | ; ! 1
!
pri soo | s0o | p | Tea rat0o 753,30] 75£,10| + 921,9 | Seninu pene la prandiu, apoi se”
> ă E Aa
CE

- Mi-norosu. - i
'! NEE |. 8: | — [5205 771,15! 160,ul 751453) —p. 98, 2tis Semi- norosu tota din'a. i
|j | || |
| „e , i .. boz - ;
22, 0 | 0 |[:0 150.20. 181,65] 152,90) 781,68) +- 20,0 fs variate, morotu și semi-norosu
| : pa - entulu tericelu.. i
IL _ | a
I/

e :
op l'g E ilic5,z0 757,00) 757,00] 756,5i|| 4+- 15.2] : 2%] || - | Norosu tâta din'a..
| Mă | |
AS

2 NENI O O 1[1735,95 164,40] 763,75 154,10, A- 95) - | again, emi-norpsg si norosui

25) N INEEI| SE 55.52.60 151,35) 152,551] <p. 92,1 SI i Semi-norosu tota, diva, Sâr'a, se-
ij E Ma ninu,.
UI

ÎN . 7 “ za |: 750,55, AI mari
E : POINEEI| Ss INEE 14045 750,29 15) —|. :92,9 3, j8 i n?4
Variatu .
semi-norosu si NOI0sU,
| O |-0 ÎNEE ssauso natuco 750,85] 737,25 + 19,9 Dim, pucinu norosu, „apoi seninu,
SE i | II
BC

pre sâra s.-nor. S6ra norosuj

NEE |: E | Bi lire 202 25 160,50 761,501! <+- 19.9 „| Dimin. seninu apoi semi-norosui
Sai N | a N pi Sâr'a norosu. |
E |S00|.— ||757,65'754,80]553,80/765,42|1 4+- 22,6) . - Dim. pucinn norost apoi seninu.
O O N |.NO
Bibi
I|752,8ol753;65r58,60 758,354 -+- 21,8) - - .| : - || Semi-norosu pâne dupo ariadii
| a | a -apoi seninu.
NON]. E |'£ |z6opesl766,50lz5n,2:1156,82|-+- 19,9 Dim norosu apoi seninu. Sâr'a
[o o aL semi-norosu,
Media lunare. . . 155,84] +16] 46 | |_
xx | So ae . PERESTREU. — 1818, LUNIU.
a ţ
_ | a s Bi
£
Di
|
Pressimnea
—
atmosferica, pen pera- |. Vidin
„tura mea] cadiata | Sin |
i i
OBSERVATIUNI DIVERSE
| IN

iian RI stra j2imiv, br Aj

! i

|-sâra
AS

|medial| | adilei
.

"Aillimeire ! i
.

II
« ş i

|
—— — ! . Tu ”

li cz pe pe ] |!

RY
i |

i| ş Ş SI a 20,151.20|75 2,50|754,37 —- 2] aigl i Pe

; este di pacinu norost. $Ser'a no-
ji FB SE Sp [|755,20, Dlsciț roza , rr. i
, | | i
.
| |. rosu,
zi as 171,65) %50,50)75710li6140|-+ 181! e [i jiSorosu toia diva, Sâ i semi- nor

RA
i: . !] : | , i !
3! E ISOS INEE je 757.10 Ta6,să + 76,
| RI:
|
; -
RUS. i | [e „item.
i dp.
4 i NEE | NO » NEN e56,03, 725,845, - i i
ipo65 az : A :
180,097:047j + SA4. is! i !Dimin.
i semi- norosu, apoi nor
» aD

LIB
i | o | DR II. 1 |
5 E SO | SES |756;00 155,45|155,901755,12/| -p- | | | Variatu, semi- -norosu, si norosu,
i “| ț | |
ii 0 NE g iz 752.65|134,£0 153,23) -- 13 2! dis | IiNorosu tota ai a
ji ! po J
iîi E: E
E una
SOSI [50.30/75876,25 25109,8
368 851757
N |i30,50, 1915 aril îi 14,1ii

Y
4 | a | idide m i |
Țe | E | _ UR i ,
8, NO | *O FE

SIT
11360;00/1c0,50]162,10 60.20, 4- 16,9) N Vari atu, nozosu şi semi- -norosu
E YiSi . ! [ 4
i)i E
„st
INON SEE | 160,63 161,140[759.95
i
-60760,53):
La
37|: 4-1 5)
si
| Dim, enina. „ apoi
ţ
-5 2 TRI! 2ADO: pucinu noros u.
. .
4 . i [i
. , : s j :1 PS €

1 ni _ 157.00 inpe ai a
.
4Seui
. . .

TI NE |
1] i
i]
O : NON
E
- NEN
SEI |1159.35|758,60|%57,00 bilă! 95
5640-55 15Să 5175585350
je Bd 0 10 215;
i ER MI .,
|
IL .
Mu! iai seninu
2 apoi
noros
ot: diuina. i
Soma tota
pucinu| norosu:
pt
ul

12| Se INEE| NE 0805 smsmie 2ol757,65arina

IV
ji i -:m T5Biai 4- 22,5,
1_ - RE
. „|Dim.s
! S eninu apoi varia,
raviatu semi-no-
m
| ; i | SI: | rosu si norosa. S6r' a seninu.
18 a N-IXONI
Ă
ile .
i
£ e |ism
,a:
15156,80;756,20
a
56,2 ee,
: „o a
„Dim. seninu, apoi
: ,
-+F 2 Dim, 2 senihu, i semi-norosu
E .
!
UN

. i E , i i : - ”
4 NEFINREE INRE 100,80135%
1795390755501 036415
154,15li5ă air 24, 6,
!
|
j
'Seninu pene Ja la 10 ore apoi
Do semi-l!
14|, NEF NEE NES | || | norosu. Str'a pucini nori.
= ; ar - Iu
1753,00'2n52 30350.20. 71 33 i 24 y,
a
'Seninu pene la pantă apoi se-
IDINEEINEE| Ey EDD ince te ta) | /
L

IG NLE| O 0. |55 ranan, T43 50 18,9! 178 | | oroa

orosu tâta, lin a,
RA

ii : i.
II - !
17 01 0 | ţ
0 W5Oasi isi s0751 892: + 214|
:
92/s „Seninu
lee.
pâne la prândiu,? apoi se -
il pi) | pa L mMi-norosu.
RICi 010 800 AR5400155085 stâră(s53t0i îi —- 180 Senin pone la, 10 ore apel noro
NT

i
l,i a | i | - | . su. Sera senii nu, en
| ți | | PR
19; NUN! SO. NE 550 spa pas, + 25, EL - „| ŢI
WVariatu, semi-norosu si noros;
Ei

Ia : | ' Pi HR i
hi
20. NEE | NR NEE iipE5to 251nene
0 :54 5025407.
5491 4 „20 |i ș
3l?j |. N
Norosa tota diw'a.
CE

'
ininu 450,
i N SR ae iani A a |
JI: NE | NEB|NE: 754,76/105,16opine106,00; 4 107
19,5 | d idem Ventufuu tar icelu
N pa | NR
29 NON: NON ! S00 Iaca, 785460j166400| 35,9 ”
218 ÎN „idem. - |
I/

.: * , :
|
:
NIN
. [i po : .
pati ar LI U) 7 Somi-norosu nâne
N. n ON IDD 05IT5A 5575455454902. 1990: /s dupo amiadi
Semi-norosu pene d , a
? NON, N N [ ! i | „| - apoi norosu S6r'a puţinu nor
AS

la]
oqji sar
TEN |n a
[754,071758,00. 758,55). arii
T54ST: + 21 0, Țaviatu
Varia semi-norosu şi norosu.
ANOO NEN i i ! Il - Ser'a seninu.
. - N i
o O BEI N [15290 75010: 153,757: iii + m = as
19, a ” 11%|e | i Dim semi-
că norosu, apoi norosu. .
UI

| | l. : :
26, t NON! O N |psazo
4
751,50, -.731,49|7 75]
mn
51 o 17. 8 I 32: 2 Îs |
| ile
iSorosu
NOYOSU
2
- tota
9
div”, a e:
-

li. . . | - | i - i N
oii i 59
97 N
ai . INUOINOO
la | 151,
PE
O
13 20/15)- 20750,
Sa= 20,3 - 96la
"Je || IForost pâne la prandiu. apoi s0|
BC

i 1 a | Mi-norosu. Dupo accea 6ra nor,

log!oaraNEE | N&Eaa saga za ap
NEE! 150.95 4003, s012al: 0, ST, „a
- 19 8; ia8 |i pm mai tot a divn'a.: ]
| o [752,70= 733,10,aa154,8£ 753,78,i <f-grai
:2G, NEEINEE II NEE 25| |Semi- -DoOTOsu pâne spre s6ra a apoi
ap
ji
20 i ERE :| RGOl| | ji i I| - norosu. Ş A
0. j[15505154,8
_ 5,pian195,44calzi754,18mal i 18,6| „Soto tota diu'a. Sera se m in
| j: - «i ” | j
v "4 | i YOSU. ”
! . ” i
k | : E i îi | | | ,.
: vu
! | ! | | | !
i 1 | Media lunare, . 754,814.4-20 5,
7
98% i
+ ,
le
 FERESTREU. — 1818, IULIE | XXI
«| Direetiunea vântului || !'ressiunea atmosferica ||Tempera-! pidio in ia
p >
E . cadiuta || ecua
tura me-|| „Cadu SERVATIUALY
- OB3ERYV
|DIVERSE
=A |idimin. |pestedi!
peștedi| sera
seră min.|
[ădimin.| sg
3; || s6ra
*POS |meăiu. ia a dilei|TIITEetEa || sore

RY
Il
3 2]
za |
59 „O |
e NE 1|51,90]750,05| 750,65]75,031|4+- 22,5]
DC
Semi-norosu tota, diu'a.
| ÎN . ,

2 — | 0. | SEE [[151,80[1753,40| 752,60]752,60| 4- 23,5, Idem Sera seninu.

RA
- " | Ă | .
>] al NEB NO | E ||751,25(748,26! 746,25(748,58]-+- 94,5 Dica. nor. apoi semi-nor, Sâr'a
pr DI ARI Ia | | | . norosu.
pa 4|| SES O O [[12,331743,451 246,2011744,33] + 21,3] 2 Dim. sen., apoY nor. pâno la 9ore, dupo

LIB
e bu . aceia semi-nor, Sor'ascn. Vent. tare
5 N NEE 146,85|749,10| 750,75|'748,30]| 4 13,7 : Dim. pucinu nor., apoi nor., li umiadi
- . : i | ” semi-norosu, dupo aceia 6ro n6rosu
O O 1[51,351151,50|
o
731.5011751,58)
151, 3 —
5)
30
: Dim.
„
norosu apoi semi-seninu
6
Sa i | | Vântu forte.

Y
ni O | O O - [|152,50|53,30| 754,25|153,35]| 4- 21,0i: „iSemi-norosu, tota din'a. Scr'a se-
, ! | o | ninu, Jaen.

SIT
Me | al NON | NOO | NON || 756,15|756,00| 15,50|75%e8| + 23,5 Seninu tota diu'a,

i gl N | S00! 0 |iss.26iqss,50( 754,50]754,75|4- 24,4, Idem

Î si |

ER
10, E | O |" E O ne5tol;65,50!756,15]786,7-2 [4 38 Seninu pâne la prândiu apoi se-
PRR! MI a 3 | | 4 mi-norosu, Scr'a norosu.
[1qi NE | O E [[755.15l343.65| 152,001753,10l - 93.9 72/s Dim. cint , apoi nor. pâno la3 are dupo
, ” IRI N a ? ” , aceia semiznor, si seninu variutu,
IV
„ ral NO] 0-1: 0 ||zsosul:ns,rol 5205751823] 4 92,e Seini-norosu pene la prândiu a
IN ERE po , poi forte pucini uori.
UN

181 NON | NON| N |[743,83|555,50]753.15(153,57| 4 99,7 2 | Dim, semi-norosn apoi seninu,

il : .
14; NER | O N [[763,65|a51,0| 750,70[120.9%|| + 23,4 1 Idem
N] | - | . ,
„11351 500| 0 | NB [1751,10[749,50] 751,75|7:0-83| 4- 20,9 Dim nor. apoi semi-noru, Dupe
nmiadi norosu. S6ra seniuu.
AL

N 0 Sa
6 O. O N |6e,8: 1151.05] 552,80|753,57| 4 19,6 Sen. p. la 10 ore dim. apoi si Ini-
| j | o “nor. Spre scra si sc:"a norosu.
îi iu] NOO | NOO!| O: |[155,50[75s.65] 1736,55|75%,57| 4 18,7 | Norosu pene dopo umiadi, apoi
TR

x : ME | | semi-norosu.
uz O |NON| NE [[7:5,65(755,65! 155,65|155,65| + 20.0 2!|s Semi norosu pâne spre sera, a-
ÎN | poi norosu S6r'u semi-norosu.
o | i Sa Ia | .
_VugiI NON | NON | | NON || 755,65|755,45| 752,55 154,55) | —- 90,3; Norosu tota diu'a.
N

Mi. sai . .
ej 00) is NO |INO | :1 [|751.65/751,45] 766,20[75%10(ţ- 20,8 | Dim, norosu, Apoi semi-norosu.
- Ă ' ie
aa
CE

VEI IN „l | Sâra seni u.

SON NO | NE |[760,25(760,35| 7e0,33|160,321 + 20,7 Dim seninu, apoi seini-n0'05u
[21]
Mi . Idem. j
'99l NE O |. SES1761,15(:61,05| 759,751760,851 + 92,1 Pucinu nordsu peace spre scra,
I/

a - | apoi seninu.
- | |(II a |Peste
,
di R pucinu
-
norosu,
,
Sr'amita seen
|758,05/n65,45| 752,9a[ 7331 -[- 224
i n. ua !
„al O
a
O'| SS
EI BR A , Lnimu. N
AS

oil O S00 | NEE [150,15 |17.47,35 | 117,53 748,42)! J- 24,3 Seninu pâne dupo zmiadi, apo:
| | | | | semi-norost,
Norosu mal tota diva,
a t du
|
Pa?
2%ls
+ 4

[745,10 m50,10] 7sse6țîseai-t- 91,84

lup -

Na
|
05| N ÎNEE|NEE
ÎN AI A
2
UI

N pci NERINEE| E |1752,80|752,80/ 751,30 raul —- 20,1] 6']s Norosu tota, diu'a.
' ai | | U RI
22
io
E “
E | E :
|jî:20(745,00| !
7a5,63|716,5si-t- 19,2 1, 2/8
076
| idem
:
Ventulu
7.
forte.N
BC

iloa TiaN N e IE lu al mul i 5 NiNorosu înc lala

pene prandiu,prandiu, ajapoi
0ojraT4o 4045 za7,0u + 150, semi-norosu, Ser'a nor: su.
pe“| see | NI | E | |.745 o 19 q| _ || Idem.
| O |NEE| SES ee 152,35] 153,10|151,46-4+- 19, | 1“|s
.
apoi | semi norosu.
. ț

pănorosu.
Dim.
ă
' rosu, 29 i
h | O O | NON pm 154,25] 753,25]754,25:| A4- si!
pâne dupo amiadi.|
” pese _SB |INEE |15280.350,00 749,20,136.67);
| 20.5, 142
11*]s | Semi-norosu
apoi noros 1 |

| Media lunare. 753,31] 421,80 7 l

 XII ' TERESTREU. — 1818, APRILIU,
a pivectiunea vâutului || Pressiunea atmosteriea : |'rempera- || Pl6ie ca- Xin- | | aa | |
PE = — - tura me-|! diuta.. an Îl OBSERVA : rvenap |
 dinu. | poze -s6ra |himin. peste sera [media [dia a dilei Millimetre s0re, UNI Dry pase i
e ji |; = Sia,

RY
| 50. | SEE| NO |l746,45(746,051144,61|745,35|+ .16,6 | 548: „Norosu î6ta diva î -

7 O „RO "O Îzsa,so|rszo5|a46,dojitesl 4 15,8 28, “Tdem

RA
3 8 NON „B1749,101162,15]764,20| 752,02 4+- 18 SI. 2%/s aaa
4 NOO|NEE| N. zsato | 753,00] 752,00[158,7 + zi
21, n Semi-norosu tota, din'a |

LIB
SI INEE| NO. N llqsa, 1152,10l753,2v] 75243]-4+- 21,5. 15] imn. sermi-norose, Dupo asia] RE
, “ : | Ne N dia nor. Ssr. semi-norosu. |
G| NON! SE | N [l154,65(753,05/757,10! 755,40, -, 20, 4 31/8 Semi. norosu'pâne ia prandiu ai
. po o | poienorosu. Ser'e,. seninu, |

Y
ÎI NEE | S | NEN [[75e,10[1757,85| 157,85 15|+ 20, 5 3, Serui- -nârosu pâne dupe amiadi.|] +
a A E 3 | | i Sera pucinu norosu, i

SIT
S| NEE | SE. | NEN [[q57,83115%,10| 766,70) 757,24] + 21, 3 6%/s Semi. noros pâne spre sâra a]
| ÎN Ea Ie | o poi norosu. | |
OINEE| E E [[735,65:1753,05 105, 5 155,5 2 6 1%/s Norosu pâne dupo amiadi apoi
. | semi-norosu. |
10|

11,
NEB!

XE |S00 |
B.-. | NEN

E O
llo5,15| neo oc TE5 6) 735,48 A+ 20,5

|l555,o5ioarg 754,5 [74,88] -+- 21,8

ER Semi- -vorosu tota diu' a

Pucinu norosu tota

|

div a. Berta|
a E Su | | | | scninu |
IV
12) N . | SES | NE lqos,ă5in:609|730;5 [170 18! + 215; Dim. senina, apoi variata, norosul
a ÎI ARI RE | |: E si semi-norosu, ]
UN

13| E | NE | NONIIza5,6o srp ap 1£6,50] 75,51 -t- 21,4: . Dim. se.nor. apoi câtin si n. dupo|
EN | A | | “||. prandiu semi-nor. Sâr'a seninu.
14| NE 1805 | — [155,60/154q7| 788,75 754,0 —+- 20,2 ” iSeimi-nor. peste di, sera sani .u. i
o ăi |' po |. | Si
115|. O. O -— - |'152,80| 52 ne] 15290! 732,5 23, 8 Dim. pucinu nora apoi senin
L

: Si ' „|| tâta din'a. |

16| N | ISES| E rea, 155,5 10465/155, ||| 25sa - | Seneninu, tota, din'a. |
RA

RI E a po _j | La |
17| NO |- O. [NON aii,to'q5a5 753,40 e) = 46,8“ - Tâem |
e E | E
lszs,s0 go 7E7, | NEE
suzi 2, ea, pâne la pranâiu 2poi pucinu,
NT

îi - | ] i : Ven..tăricelu pâine la praudi ini

19) NEE IN-E | NEF 1[157,45 156,45 154.90 156,40 —t- 21,4 Variatia semi-norosa si nor. Ser'a LT
|. - | | | seniau. Variat mediocru. A
20| NB: SEE | E. (1752,85:150,25/154,85] 150,52]-++ 254
CE

5] Seninu tota div'a..Sâr'a norosu, |

21| INERINEE 151,80|150,45 752,07] 1520 +
0 22,6 132js Şen, pene la prandiu, apoi! semi
a . | i A a A norosu. Sâra norosu. |
22| 0 | 0 | NEE ss,3obro ao 757,80/ 754,80 20,9) 218/s, Dim 'semi-nor,, apoi seninu. La
I/

| ” | prandiu semi-nor., apoi norosu,|

23 NEE| E BD 11113875! 155,10! 756,95|1167,93| —+- 19,1! Nor, pâue aprope de prandiu.. a-
AS

[o | | . | poi 'somi-norosu, Sera norosu.|

24! NEE | SEE | NEE l[155, [754 s0[732,50 tes + 15, | Dim. Semi-norosu, apoi nor dia
i
! a
3 ! -
dia !
25| NEE! pg SE |1552,90/n5ag5 751,55 752,19) -- 195 5/8 Norosu tota fiu a |
UI

x 3 „. | | , : i

. . , . ' ! a
J2GINEE | Ss .| O .lizia,65l755)]159,50/ 522] -+- 188|. 7'/e Noros pâne: dn amiadi apoi) --
|. a | | „. | E semni-norosu. Sera seninu.. !]
BC

271 NO0OO| N E [i751,20[762,90| 753,5|15 65 '+- 20,9, -|INorosu pâne aprope la prandiu, (N
|. | apoi semi-norosu. Sera
Ș senivu.
28| S0 | NE | NON l754,00/154,5;| 756,85] 755,12| + 22, 'Dim. norosu, apoi semi-norosu,
| . 2 [Sera senina... |
29NON | E 3 [[756,8:|766,05|755.33| 156, 9 + 22,4 WSeninu tâta diu'a. E
30| O 1808 | NBE [[1754,651754,35 134,85 mik 2 Dim. noros, -apoi seninu mai
' | tâta diu'a.
31| NEE O | NEF |i55,10(154,85|756. [105.82] 4+- 25,2 Dim. câti'a. apoi seninu.

„Media lunare. , . 753,86-+21,43) 109 Ce |

 VIRESI RE TU. — 1873, SEPTENSTR 3 XXIU
z Directiunea vontului * Pressiuuaa atmosferica 2 [n
| mempor
in por. || “Ploie Nin ÎS ee ae ez -
Pc | BI NEI mediu a
2 |! dimin. |peste di] sera e cgeuza | ;
dimin | pest *] sâra medial dilei. | catiuta | Se
Îl = a — | di i AA [ptittimetra STEI m OLSERVATIUNI DIVERSE
„i / . . . | ,
! i|
a

RY
a i DI

INNERd 7 / E!
a e II

_ *NE
n

Îsztoldz,85!
los, 5 153.10
E

73.85! II Dimiu. câtia

| „i Ă
51| 15039, 4-2 i
| |
.. | a. apbi LOTOS pene le |
2 Pa
Ă randin. Dupo aan şi s. saniu!!
SEE | NEE! NEB [i5â. 0] 15,45!
Cr CI i 75,60)
ID 0el roa,4si
too + 99
25,4 4! „ 42
3“1s l
Patinu nor pene la “ prandiu
Ze
apui i
i
,

RA
3 NhE INEU | NEE
, - : l
| 5.n.Sera nor, Peste n v.f. viol!
“ î |n|lr56,15] 156,90!
Some 1758.20!
199.50] 7ar
ta id. 99 a
+ 22,8 |! Divin uorosa apoi senine „i
ma”:
| SI- al NEE- IO NREsa || NEEsata p49980|
lln60,50! 161,20!
i 101,20; 762,60]
62, 761,45
„3, A 20,9 g oa diva,
su pin tâta diwa. Sera semi.i

LIB
| 5SNEE | |N - NB | 163,30!
, 762,90)Za 162,99!
o 763,0
Al | a 91,3
ind |i Orosa,
Dim. seninu, apoi pucinu NOrosL!
| cina |: păi III E | T0ta diva. |
3 NEE | NN NIEE ||762,90/7.,9,20; 762,9l
It E 62,90 îm8s20| 163.0] 162, |702,67 4- 20.4
20,4 | Norosu tota î.diua, Sea .
se-; |
| 2 a N DI | pin
|PN mi O. | a „1759,
759,50'13 75,55! [

Y
0 138, 758,48! —- ŞZI],
N Ta lama
Sind 758,48 || Senin tota din'a. Secu pucinu,
al le. a nOTosU :

SIT
S N NB SEE 151,55 1586.50) 1-6,80| 156,184 22, ÎI |Pucina norosu peste di. Sera!
! - i ! 3 ” Ei
! Qi IT ls a:imzaa rs "54 85 u_ 4 _ NOrOII.
|| , . NOO| , : E, (Ta5 Bo raidoj16510| 164,83 21,6 Senin pene la prandia,. apoi pu-! |
|
.
za
A . i

e int noresu
„N

sa o insa prlra ra : 9] “N Sări uorosu, ;

110. NONY aa
NEE | NE
rd
| [(153,70; 15466] 166,30| 154,68) 4- 91,

ER
Di seninu, apoi variata si -uno-!
: e : ATi
Tla (l-a = 575 ! : !| Tosu
: si norosu.Ă Sera szniiiti, a
11| NBB | NEE | NEE j755,30|100, |1oi,+5|150,98-4- 20,
| |
iSemi noros pene dupo am ao!
1 | NEN |INEE|] NEBE Pe
|i762.55:78:,35! 160,03! 161,85 | a! l "Oi noros.
si: .
i
IV
| , | |Pimiu, PCinU BOTOS apgi se!
9 N Taki NÎN Ilrsnos 15;
E | | ninu tota diwu i
1? „NO 150,95
751 756.451
157,15 56,45 m
7957.85 A
220,9
0 0 Dim. Sand apoi forte puiu a.
UN

14! T + Ta - - »nir= 75650) -.

__.1R9':, |
| norosn Sce'u senina. i
4, . a .
m
4
NO | E- | NEE j7e6,co/7actoțrâ6,60 _] 159, | Seniun nai tota sita.
i.
!
i a i po
- NES | SEE | NISE /750,05; 757,90] 757,90 tati — 192 Vaniatu semni-norosu cu tor,
d
|
. | ' J
AL

| AȚ, 7 ri m. rm aa ” zi “05 49
pepe NI | N B35 | SEE 101,10 753,85| 158,98) 75543 | 4 IS
iq | Ă - I.
|Pacinu norosu peste di
.
Sci!
. i

ŞI - h azi i
i zizas - 5 noros i
[i NOD) NOO SE e: 15;131,00| 753,80 tăi -k e 192is și ' Norust Lota dia
TR

Ie | | o | i ! E
. N, 118) ANO | NOIO INNER
|NEE lină,20
lin 157,25]
157,25] 16:,35]155,45|
15,851 157.49 q- Ii) |' |Dimin seninn,
j apoi i puiciuu
i ur,
i |
So NI E
_
CA ȚAC ler rime e 0.33 sil :! ț Sea reninu. A 4
19 NON „E |. SES 11157,101126,10| 155,80 15645] <t- is i 1 Seniuu tota din'a. |
lo |, 4 oaaa
N

Ta îl | nel asa1589, [57

lenza 14
| ii
pe NEE | SES | NEE 1756,70]1i57,75) 174 ji i | ii
CE

am |: mere | 22| | | |
21| NEE | NED | NEE jis5r,70|706,70j 155,2 | 756,55] 4 18,1 Seninu pene ia prandiu apoi s!
ls a 7 . ti . cea dl -zo | i Lor. S6r'u saninu, i
22| NE| NE | NO |755.0siră5,0 152,08) 153,4] -+- 19,8 | Dinnin. norosu apoi stini-nozosu
I/

"lo
“28| NEER
Ta y
| xNEE| | NER|i751,2547:9,80)
, „=: ma!
7+9,89| 750,28
750,2 | 17]
, -
20*/8
o Sera NOIOU, |
Nososu 1âta, diu'a
. .. - E 2.
AS

n osia
Ia — O | — [|T50,75i 781,90) 15250/50! 351,72 2
81,1 | 195
10 < 53
“ls
eh
|; Nor, pâne la amiadi apoi semi-i
la i __ 5 az, norosu. Sia seninu. |
||29]| NOO | NEL | NEE |762,50i 752,90, 152,10 Îi + 192 | Șeninu jene la an. apoi s-nor.:
e | _ a 151 20l251.85]_+ o Spre sera nor S6i'a s noros i
UI

N. RGINEBI. B E ţ751,s5,751.20[151,20| 181.58 -+- 19,1] 123] Norosu mai t0ta diu'a, i HI
i j
N SE | S aan[NON | lzan,25ioala713,60;cal za748,20[748,12|4-
93218 3
“2 20,4) Pr i] idean
i
|
BC

. „l Ă az ba _ E
|
i
|i

281N00| s00| BE ass,nsiza0,15( 7560/1720, |-- 17,3 9*]s |; Dimin. norosu, peste di semi-i
1

i norosu Sâr'a notosu. i

p9 SEE | O
” .
7
|"SO [1754,751756,03|151,30
pa ph arme
o Si
- 20 5]e !
|
Dim. norosu, apoi semi-nor dupsi! i!
a !
i
am. Şi scr'a norosu. |
ÎN
N po
i
N00|
NT
O |- — | 758,15]
"Îmaa 3
50,
-.
[758,56|
"58, E
758,571
389,57
4- - 19,8
58
| iSeninu
e
tâta diu'a |[!
| IN
a
,

|
|

-
-

je JI
| |

Media. lunare. . .
!
756,13: 419.22) _66a | Pc Ă
i
 XXIV FERESTREV, — 1818, OOTOMBRE. -
„liDirectiunea Tântului Pressiunea atmosferica, lemperu- . PI6ie Și | - o ” E .

=
pi - A ura me . „ca duta db: i Ă " OBSERYATIUNI DIVERSE -

2
 || dimin.|postedi scra diain.| peste s6ra.|media || a dili Mitza
—
sore | j ”
—

RY
N ELE Ş [[758,454757,151767,40|'751,87| + 14,8 | Ma |Seninu tota, diu'a
2IN00| s« NO [756,556 |565,1011756,151 + 15,9 „| 'Dimin ” câti'a, dupo pranăiu se-

RA
| | ap , | IMi-norcsu. Ser'a seninu.
3 NOV| NE | NO [[:56,851758,40|759,55 158,a:| + 124| is Norosu mai i tota diu'a, E
al E 1S00 INER [1760,10(759.70]269,30 700.0) + 10,2; Seninu pâne dupo

| Ţ
il 800 | NEE | 800
| RE
GI E S.
LIB
amiadi, apoi
| | d „semi-norosu. Sâr'a nor,
||i60,55 160,25|760,80[î60,5:; —- 13, - 'Dimin. norosu, apoi semi- no
- | E rosu. Sâr'a norosu.
INEE [['61,50|761,60|762,30 61,80 4-14, Norosu mai tâta diu'a.

Y
7) NEE | NEE | NEE ||'62,60)163,25|163,40[163,25i| 4: 12, | >» tota dia'a.
| . i

SIT
| - | . '
i - ” re
SI NON| NE | —. |[70260iz62,zo[161,50|762274 9,4 Seninu >»... |
- „Ti A

ş NON| SO | NEE 1[160,45|160,25|759,75|160,15)] 4 11,6, idem.

|N | |
10| ÎI NEE
NER | NEE 2 ÎNIGE
|.
[l158,80|758;50[758,50|768,60|
|
, 1 La
.
7: 9
ER IDiminati a. seninu, apoi
[ câti'a.
Dupo am. şi s6ra seninn,
| 11| NEE | SOS
-
| NEE [1758,50/759,05/159,15|758,50) —- 19,7
| Dimin. câti'a apoi norosn. Dupoj .
“am pucini nori K6r'a, seninu
IV
12| NON | NB | NE ::[15955|760,45]753,55/162,38) —- 12,3 | Pucinu norosu tota divă. Sera)
„i senina . -
UN

13) NEN | NEE | NE. jî62, [163,05|63,05/562,10|| 4- 12,9 | Pucinu nor, pâne la. prandiu,
| | apoi s.norosu Sra seninu,
14| E | NEEINEE ||'63205[*6%60j:62,10|562,58 + 14,4 Dim.' câti'a apoi norosu: Pesta
| di semi-norosu. Ser'a seninu
15|SI NEE NEE|| NEE|IN
Ț 272 1[100,35(760,25|559,70|760,10|! 414,3, Dim câti'a, apoi
p norosu tâta
L

| | diu'a :Sâr'a pucinu nOrosu.

16 NEE| N | NO [|75930(759,10j158,45|î58,95 2 13,5 |
RA

Dim csti'a, apoi nor. pâne du-;

| SI Sa A | ÎN Ea poam Dupo-aceia s-nor. |
17 SEE | NE | NE [758,45(152.80[%59,3%1169,921 4-*18,5 Dimin. câti'a apoi norosu tâta;
| diw'a. :
NT

18]. — INON| "A [1759,20[75%55(59,80|769,58/-_. 14,9 Dim, «6li'a pene. dupo am., a-l:
| Ş _ poi s.-seninu. Sâ”'a seninu. ] 7
I9| UV |.:0 | NRE|58,7:758,181167,804753,23)) +. 15,6 Norosu pne la prandia apoi pu-
| i , cinu norosu S6r'a seninu
CE

20|, N00 | £00| O |'56.60ji5s,15]57,0js06,82/ 2. 156 Pucinu norosu tâta diu'w.

21| 500| 800| N [|155,10,755,25|765,48Ț 765,82 ISA | | Peste di pucinu norosu. Sâr'a
m seninu,
291 SES | NON | NON 1i763,20]754,25|758,65|154,53 4 36 5! | se nor. pâne la prazdiu,
I/

| | | a | Dupo am, s-nor. S6r'a seninu.

931| Na | NON | S00 175150] 749;85|151,90|75168| 1 14,5 Norosu -tăta diwa. -.
AS

24| S00 | SEE | NEE [753,10 7543075675752) 4 151| - 15/5 pini cita, oi, „semi-norosn:
NE | | pre s s ,
25| NE |NO0O| E 1[758,15|75850/758, [îr515/__ 19 “Dir. pucinu -norosu, apoi norl-
UI

i Sa a | | Dopo am. s.-nor. Sâr'a sen.

96 NON 0. Ş l756,1o0(î5» 175480 155,90, + 13.2 "Seninu pâne la prandiu, apoi
ij | | | | scmi-nOrosu.
BC

2.N00| o NE |154,50|754550,764.50jîîs6uj 15,6, Dim înti'a, seninu, apoi seini-

i | ! nOrosu
28) N T[[i5425 e za + 15 6, Seninu mai tâta, diu'a.a.
29! N E | B [[i53,15)762,c0, 752,6 0|152,55, 10, crina pene dupo amiadi, a
d.
29! NEE E
E | | ] poi serni-norosu. |
O 152,16]! 51 „0: 52,10:762,(5 + 17, 'Sami-norosu peste di, Sr" a NO
IM | | | | _Yosu. il
aul O O ||752,60 15,20 „10226 5:152,68) 4-13, Norosu tâta diva. S6r'a se-
” | i : Dinu. . |
| i | Media lunare. . 757 TAI, 9] fs |]
 FERESTRE. — 1878, NOEMBRE XAV
IT:
= Pivectiunea rântalui Pressianea atmosferica : 'Tem pera- Pigie ca-l]TOT
| om
OB
Dia
A lain pese,
Xia-
_s6re SERVĂLLUNT DIVE
sEră |idimia. peste s6ra, |media a e iata ce RSE
r Do | ş

RY
a

] NEEB- ÎN l55,05:755,05]:5;,30 755,60|4+ 8, 'Dinn. Semi-norosu, apoi norosu,

Sâr'a semi-norosu,
NEE E 351,36 FE7,35| 155, - 56,5 77| 36is - iNocosu tâta dica. Ventulu forte.

RA
3|NEE| s: NOO |zazizo)zsa,co) 344,55] s5,ae] + 18,5). — 2 :R!

| Dim.
aucla

4-0 0]. o, 145,35] 1.47,45|150,50| 147,90 + 5,5 0rosu, apoi semi-nor. Spre

LIB
sera si sâr'a, seniuu,.
5 O | 0 'INEE 753,80! 154,50 151,40] 758,21 4+- 5, iiDim. sen, apoi s.-nor. Dupo am.
sen. Spre stra si sâr'a semi-no.
6| N |INEE SEL 146,10 144,75! 43,801'5,osi 4. 24 ie Dim. semi-norosu, apoi nor, :0tal
diu'a

Y
7 - S 1800 0. Tic.a5 149,40 152.05 749,50] 4+- 11,6] | Norosu tâta diu'a,

SIT
'S| NO | 0: N 155.33 56.25 a 87,80 156,59 + 9,6 Semi-norosu pâna la prandiu a-
poi seninu.
9| NEE | NEE| O llnss,s5insr, 1750,0 102,52 + 8,4 Norosu tâta diu'a. Str'a seninu.

ER
10 0. O. |lz31,15 755,60] 153.85] 735,40] 4 - 6,8 Dim. semi-norosu, apoi seninu,
Scr'a norosu.
11| soo „O |: N llssaao 203.45 162,55 76,8 + sd Seninu peste di. Sâr'a semi-no-
TOsu. .
IV
12 s B | o: 760,10 120410 158,75] 75950)4+- Sl Dim. nor. apoi sen. psnela pr.
Dupo am. setni-nor. Sâr'a nor.
13| NEE NEE NO 756,15 155,60 155,90 755,98] -- 71 Din. semni-nor. apoi norvsu tota
UN

diw'a Sera serai-noroau.

14| NO NEE NEB 136,45! 755,60] 754,55! 755,531] + 10,5 Variatu semi-norosu si stra no-
rosu, : | |
15| NE INEE |: N. las2e0 152.38 154,95] 753,15] + 10,4 Norosu tota diu'a, Scr'a semi-no-
AL

TOSIA |
16| 0:''0.:1:0. 105,55) 156,15 158.15! 55.0 11,9 IDim. noresu, apoi seninu Dupo;
eimiadi puțin nor, Sera sen.
| Noo| pe NE 158,35! 152,10] 136,30] 157,92] 4+- 8,6 Dim sen. apoi nor. Dupo amiadi
TR

. semi-norosu. Sera norosu,

18| NE | S00 | s00 234.80 154.301 15',25| 154,78] -+- 10,2 Norosu pâne la prandiu. apoi se-l
mi-norosu.
19, O- i O _ |NEE 205 752,35] 782,55| 729,65 1,8 Ostia pâne aprope de prandit, a-
N

poi serni-norosu. Ser'a nozosu.

20|NEE-NEE | NER na 755,35|%60.20| 765,0) +- 7,9] %;s Norosu tota, aia.
CE

21| NEE NEE | NEE [765,05 565,551 759,10] s62q51 + 8,31 Iden:

22| NEE 's00 | Soo sau 720, 9%1753,00 rod + 81 Norost pene dupo amiadi, apoi
I/

semi-horosu. Sâr'a seninu,

23l] s00 s00 N : [1755,501153,35|153,05| 56,0 4+- 17,8 2 Seninu tâta diu'a
AS

DAI NEE! NEE| Ss [36110 161,851162,35] 16145] 45| 1“ls Nozosu tota diu'a,

p NON 500 | 0 | 162,30]1,50| 164.50 auzi + 4 Noru pâne spre stra, apoi semi-
norosa. Sea cctia,
UI

26 O O O |l76i,19:760,,5|759;75 Too,aa - 2, Câtia pene la prandiu, apoi no-

rosu. Scr'a semi-norost
27] soo s00 s0 758,50 750,10 157,79] 153,10) + * Dim. stia, apoi norosu. Dupo a-l!
BC

miadi semi-norosu. Ser'a, sen.-!

28| - O: | sos -s |156,65 156,15] 755,80 rca + ăi Pucinu norosu peste di. Sâr'a, se-
ninu.
> NON| s | 0 |izsaiolasrqo]752,05|s22 + 8,1 Dim senin, apoi norosu. Sâr'a
semi-norosu,
30 0 SE |INEE 132,65 150,65 151,53) 732,08 -+- 10,2) Norosu peve la prandiu, apoi se-
| | | Mi-NOrosu. | |

i Media lunare . . . 5.7 7,86. 15 +5

XAVI a . | a PERISTRBU.. — — 1878, DECENBRE
(fempora-]| PiGie. | xin-
* cndinta IE _ E
la«|| Directiunea : vântulu— |! Pressiunea
ie atmosferica
— |tara,.me- || sgre || - OBRSERVATIUNI DIVERSE .
a dileițMiltimetrel| | AS
â| dimin |pestedi| sâra |dimin.| _q; | sera pnediu aia

RY
] NER | S00 | N |izs0,6n'748,10| 748,10(748,27 59 N 8 | Câtia tota diua. ş
| Ai
2| NEE | NEE | S00 ii 743,00)1742,30! 144,60]743,504) —t- - 9,1. 28'7a Norosti tota diu MN

RA
| : . INEE |soia. 149,80|-750,40/ Dă +N - . GA)
i 748,96ii |
A S00 :S00
. - Se1 |. Pi Nor pâne aprâpe la prandiu, ipi
| | | du N PI 3 . s.nor. Dupo am. sen. Sâ” asa
„| NRE:S00.| 8 lizanoslano, |-za5,ao]745,c2) + 5.6 Dian. semi- norosu, apoi norosu,| >.

LIB
E | | 5 Dupo am s.-norosu, S6r'a sen.
SINE! SO NO iso, nao,5o| nao,oo|n4,4s +8, IE Norosu p&ne la prandiu, apoi îti
£ În | | ; | seninu.
GISESI| N . NEE|: 21095- 148,52]: 1a6,65|748,28]|SII + - 4 pF5 2 | | Dim. semi - norosu, apoi nOrosu |

Ea .. i. | | | tota diu'a.

Y
(oii
i 0. 1800! N mu ” za4,60 1ac,15|736, |l-t- 3;8 _ )IDim, norosu, apoi puţinu nOrosu.
| | Sâr'a, seninu.

SIT
| 3 a
„| Norosu tâta diva.
i . : LI . Q Adi Ă

e] NEE |NEE| E ji7s5;85(714,15| 745,50745,20 ati săi

|... a „Idem i
743,75]149,82 + 4] 1 ls
g!| NEE NEL NON |! 733,851140,90|

10| NEE | NO
E
0 |
|S00. iza [zca,5| ra
N i[150.6olzto,00|749,50]1750,27
ro|zacutu
„21
29]
|
ER Cs -
„dem
Tao
dem.
.
Dim.la 7oresi
3
111$00 | 98 minute cutremuru.
| |
IV
| Ag 23
ţ A : Ă , |
9,4]! Dim.
-
norosu, apoi câtia. Ser'a
19: NE ! NO |S00 li46.5u|z4s,22| 146,05|745,c0) NOrOSU.
i | i po
UN

am. norosu.
pacina norosu.
apoiSera
15| p O. i NOOINEE
. sie -t a
zirsteca,so] saoshaseeal DS 14 4- ||DimDupo.
a Paza s-norosu, n.
!S00 | O. 111742,15|240,90]749,151746.37 + 02 N Norosu tota diu' a. Sâr'a seninu.
14) NEF
| Sonora tota diu a. Peste nâpte
” + . 1 7
|

a51,10|z02,51| 152,45)751.80| — . 0;8

. + k . ' Ă . Ă

5 E .INEBI NEEI
L

i | ventulu:violentu. 7 Ş
IP
UNT
+
RA

19 | NEE | NEE | SOS || zan,z5nar.00| 743,50/1744,08| —

. , . „a .
Ol |Norosa
“4
tâta diva. Ventulu, vio-.

lite pâne la prandin, apoi s|

-!

husnolnosesirar,aal — . L5| 2078

i i “ 1
llzs5,
e
1800 | S0
x ț
| 800
798,40(538, Ik . 08 j 6 Peste dii norosn. Sâra
4
semi-no-|.„i ”
NT

Ig NEE
SI
| NEN|
: -
O liza2,50|132,c0|
, E „ E

jr Me N : -. _ | osu si ventula violentu.

sl O 1.0 | O [is38,10[164,20! 164,901752,40 0,. Fenin tota diu'a.
CE

E: IN | E | !
(norosu) senin, apojsemi-
|
Dim.
|
20| N | N | O “lisanulnanes) rsossțrsuoa-t 2 | | norosu tota din'a. Sâra son. |
| | e Mă |
i
0 |.NO
|
s48,05|mi6o| 7ic,ălasc,sail
5
194 n
Dim. Seniny, apoi noros tota
> 0 |
NA i.
| .
|] | ,
| i?

a i]
ce
a . .
|
Norosu ttota diua.
I/

991800 | O NEE, 744,80|7+2,60| 7526074867 -+- 2,7

iNorosu pâre dupo' ainiadi, apoi |
4 -

0
”

00] 7115,00 se
-

ll5sosolrz
„

SES | NO
.

|iol Ed
AS

| ed) »0 161,06 750,53 2 i SemMi-NOrosu. - - , '

i
|
94| 505| 8 E | 351,45|156,90| 157,45|757,2174| — 85 | pi. gina e apoi norosu tâta

|iNorosu tâta dinte. Săr 2 Seninu.

Qâp? .

„
| T

[800 | N liz59,35]n62,90| mca,coj7casal — 22|:

N ”

25 O
.
UI

, — . 43| ÎN 'Seninu tota diva i | . N | a pi E

|26 0 [0 SBS cul
pron 167,90] 167, |767,67:|
senin, apoi norosu tota a
BC

NOO! 161,55/10%,20 160,15|nc2,t0l— 46 | N im.

| m NB. INEE
aci Na IONI Dim. seninu, apoi nor dupo am
f
,

seninu. Spre s6ra si sâr'a nor.

ri rm 15 l— 0 d ? ”

|
'9șl NE : NO NON ji 158,8 75

i i e |; 138,50 50.45 106,15 iii ? - 1

Li ,

1, iNorosu t6ta dia, - |

0 0 |4 O! O .jissezolaro,6l 1c0,zois6a,i2][4+- a
| | „7
| Ă
+
| , IE | |
1,6 ÎN E Norosu pne dupo amiadi,ase “
su i 300 ;: 805 | S00 | zcr,1ouzc1,80| 762,95]161.95|
„i . | - N
dupo amiadi. apoi +
:
21| 0: 0 |o0 | 761,80 360,05] 758, |739.95]-t- 0.2 tie. » pâne p
Norosu l | | :
j . ” . " ,

| Media lunare. 751.244 1,571 681]e | _ | ;

 IASSI. — 1878, IANUARIE XIVII
= Divectiunea rântului Pressiunea atmosferica | 'Temper..|| .. Apa. E = —

 dimin. peste di s6r'a |dimin peste sâr'a, medial ia . „aeadiuta - i „„OBSERVATIUNI DIVERSE

RY
1 EȘE ESB „E. || 162,2]. 68,0 165,0, 168,4 — 32 2,00 Diminsti'a noru. - Diw'a seninu.
2 ESE ESE ESE 165,+| 165,0 164,9] 765,1 =, 4 Gas piareeita ins Pe

RA
|.8 Ă IN N 166,0] 756,0| 766,6] 106,2 — 62 || Oz | Diminctia pucinu omotu. Diw'a
„ 4 NNO V , N 166,2 764,7] 163,1] 764,9 —10. _ Diuta sora si pucini fulgi, sâr'a

LIB
Îsl E INEI| E | acu2] 7502] 257,0] 7502 a = Diminâtiia negura. Mai tâia|
6 N INV NE || 755,0] 755,7] sia] za — 4 a. Dimie ninsăre, Peste di se-
pl . , i mi-seninu.

Y
TI E | S |ENE || 753,4] 7455] 18255] 7500 — 55| — |] Dima semi-seninu. Sâra seninu, !

SIT
s E | SE | ESE „162,5 151,9] 745,9] 7511 — 3,4 — Sanina, |
LE S |ESE; 140,4] 142,7] 140,3 143,3i] — 19 — idem
10 | SE ESB “8 aaa! noa] mal rac — 41

ER
— | idem

1 NNY N NV 1548 157,8 16-,0| 7580: — 4,9 — "Semi seninu,

IV
“| xv NV | NV || 703,7] Tous] 76,0 024 — 3» .— Seninu.
13 .NV.| N E || meous! 7526 163,5] 163,0 — 2,5 — idem
UN

14 | NNV sv sv _163,3 102,5 155,8| 130,5 — 2,7 — idem

15 | SV INNV | SSV || 146.0| 7440 m6,e 145,5] — la —: Diw'a seninu. S&ra semi-seninu.
AL

16 NNY | N. N || nazal men] 1522 asi — Ls 125. | Noru si în parte ninsâre. i

150.6 47,8]. 249,0 7491|| — 3 pg — . | Seninu, N:
a NNE] E |ENE!
TR

= 18 | N | N | N | 756,8] 757,0] 750,5] 7575] — 5,3 — In parte noru. |

î. 15 amo N NNE 160,8! 182,0] '762,8 161,6) — da 10,00 Peste nâpte ninsore. Diwa in
N

| a N | parte noru.
20 || NV | NV N. Î| 760,0| 1589] 757,9] 752,9|— 2 15,00 Noptea si dimin. ninsore, Dimin.
CE

| . E i | norv. Scr'a ninsâre si viscolu.

21 | NNEINNE NE || 159,3] 17396] 759,3] 1594] — 0,s 5,00 Peste di ninsore.

22 | SSV "sp VSV || 733,2 150,9] 145,8] 750,0 — 0,5 || 3,75 Dimindtia noru. Peste di nin-
I/

23 | NV sB B 154,8 155,5) 352,3 154 Îi — Noptea vântu violentu. Diw'a sc-

AS

a, | Ş SE | ş 747,5] 743,9] 137,9 743,2 —- Oe 7,50 Diua noru, Noptea, ninsore,

” 25| XV. S.| Boa 140,9 741,5] 140,91] 4+- 2,9 — | Seninu. i
UI

26 |. sa SE | NE qua: 740,7] 142.5 21.8 = 17 — Nuoru. Negura.

27 I se | ss. SSE || cas]. 735| 144,9] 7455]-+ 25 -— idem. |

BC

28 SSE N NV | 7462] 736,5] 748,6] Tisnlj4- 1.9 d 50 Dimincti'a ploe, apoi lapovitia.

29 lav NE. NE 750,6] 1514 150,1 iti lui $,00 Diva lapovitia, Sâr'a ninsore.

30 | „N, N N || asc 156] 157,9 756,1 — da 2 | Diw'a noru. Spre ecra ninsâre, |

zu N NNE NE || 156 7604] 101,2 100,4 —— 1,9 — Nuoru. |

Sa Media lunare, + 3550 Za ST
XXVII IA881. — 1878, FEBRUARIE
|pizoctiunea vântului Pressiunea atmosferica. Tempera- “Apa : aa E |
ip
ui R ura med.|| cadiuta " OBSERVATIUNI DIVER Ă |
||dimin, peste s6ra, media a dilei - iii tre A A IUNI DIVEESE
2 || dimin. peste ăi s6ra

RY
1| E |ENEIENE | 7602] 759.0] 7576] xs8s — 2 3,50 || Diwa nuoru. Ser'a ninsâre,

RA
2] E | ESE|ESE || 766,0) '1586| 750,9] 755,8] — 1,3 — In parte nuoru.
3 INNE| NE |-.N | 755,2] 15301] 7529] 7541 — - 2,0 1,50 Dia în parte nuoru. Nptea pă
pi - a ! tina ninsre.

LIB
4 INNV| NV | NV || 1528 754-4(.1559| 1644 — Bus —. In parte nuoru,
5 ÎNV | NV | BSE 7580) 7568| 156,4| 15| — 55 8,s0. || Ninsore tâta div'a.
6 | ESE | ENE| E | 75604) 726,8) 169,1] 7513 — 45 1,25 Diu'a :nuoru. :Dupo amiadia-di

Y
II II - : pucina ninsore.
7 E NV NNY 760,6! 760,3! 759,5| 160,3 — 0,5 — Nuoru. ”

SIT
81| N | NV |INNE|I 782|: 750,1] 1839) 7549). 4,5 — | Seninu..
9] N OÎNNVI N 1175045] 60,6) 75%1| 52,04 Os 95 || Forte variabilu De mai multe
10
N
|

-
N
-
| NV |
_
i
,
N
-
[752.2] 749,9) 750,1|
| „
160,7 -
j
i
.
3,3 ER —
ori. lapovitia, si seninu.
Mai multu seninu. -
a sit
pe
cra
a
i

11|] | E | SSV || VSV || 749,9) 747,9] 7459] 2475 40 — | Seninu,. (ae & 4 St
IV
12 ÎNNV| N: N ÎN 756,4] 148,9] 152,7] 149,81 Oua — Nuoru. „: |
UN

18 ÎNNV | NNV | NNV | 1559] 7889| 7595] 16341 — 1 — In parte seninu.

14 ÎNNVE N | 2. 117613] 7608 161,8] 61,3 — 1,6 _ dem.

INV li 1628] 760,7] £61,1| 761,8 — 1,9 — Seninu,

L

15 | — _—
RA

16. SV ÎI NNVY INNV |! 7620) 1762,2| 761,9! 7620, —ţ- 1,4 — Seninu.
. ț ” -

17 ÎINNV| — — | 162,2] 160.8] 162,0| 461,1||4- 2,3 0,a5 Diminâtita pucina ploe . fina.
: Diwa' senihu.
NT

18 av | NV INN 762,5) 708,41.76%8] 1630 2 -— În parte seninu

19 ÎNNV ÎNNY |NNYV|, 760;0| 7602| 7520] 760,4 4-3, — | Dimin. negură. Peste di nuoru.
CE

: N. 162,1 104,8 165,9 163,6 + 2,8 PI Nuoru.

20 SV SV

21 avi NE INNEI 707,4] 7662] 7645] 7661 d]| - — || Seninu.

I/

2 NV ÎNV |V 1 76âa] 76241] 15735] 1654] 2 — -]dem

—: Dimin. nuoru. Peste di seninu,
AS

23 | NV INNV INNV|| 755,0| 755.5! 1580|.7562)_- Ga

04 ÎNNVI NE | NE. 7575) 7578) 7531] 16%3 4 Bye. — Idem
UI

95 | NE SE | SSV || 755,1] 754,1] 7499 758,2, 45 —: Nuoru.. .

96 || sv IssE | SE || 483| 7195] 7485 di 55 0,sa . || In parte nuoru Pucina ploe fina
BC

27 V | N Î NV || 754,8] 751,5 1t8.t sas) + 43 — In parte seninu.

op lav | a |. ax || 620| 763,6! 768,5] 703,0 0, — La 4 ore diminti'a cutremuru.

E Diminti'a seninu. Diua, varia-
|: bilu. Ser'a seninu.
. . .
i |

| |
7
II

N j , [i | . |

| Dedia lunare. . 7574-42] 192 - | |

 TASS1. — 1878, MARTIE XAIX
£ Directiunea vântului || Pressiunen atmosferica. Tempera- Apa
— -
A |laimin.lpesteaij seră |aimio, Pi? | sâra |media|
tura med.
a dilei || „Tzi
cadiuta OBSERVATIUN
Si
TR
NI DIVERSE
0

RY
a] S y] 8 | sE 162,1]. 161,7 168, | 760,8 — 0 — Seninu.
„2 is SSV | SSV || 755,3) 1517 Zaza 1515 + 5 “900 * || Dim. seninu. Peste di putini no-
cp | - | i uri. Noptea plie.

RA
'3 NV: | NV INNVI|| 750,21 750,0|' 750,2] 750,1] 4 10 = Diva seninu. S6r'a putini nuori.
D= 4 V ÎNNV NNY || 7517] 752.6|:157,0| 155,8] 3, 2,50 || Dim noru. Amâdia-di seninu.
pr a Pa I | | - Spre s6ra, n., ven. violentu om.

LIB
: 5 |VNVI NV | NV || î60,z| 762,3] 1760,4i 76114 0,4 — In parte nuoru.
-6 || ssv | ssv |ssv |] 7567] ză] ama] nus la — || Dinin. nuoru. Peste di seninn.
“qi sa Issv | [7420] soi] aaa] as2o + 4 — In parte seninu. Sâr'a ven. tare,

Y
8 SSV | SV | Ss [| T224] zao,g| 739,6) 7405 “42 Na Dim. seninu. Peste di NUOr,

SIT
9 INNV| NV. ÎNNV || 735,6] nana] 7451! 742,6 jo 3,5 — In parte seninu.
10 ÎNNYINNY| NV. 7511 752,4] 156,0] 563,41] 2 0,5 .— Dim si s6r'a seninu. Peste di

ER
aie _ | - nuoru si fulgi de zapada,
11| NV ÎNy | — [158.2] 758,0| 7584] 57| — 0,6 — Seninu.
12 | ssv| sv | sy || 7510] 7s8,c| 743,3 i 1 5 — In parte nuoru,
IV
13 YNY ENE SV || 7443] 144,3] 746,9] 146,3 3 1%25 Ninsore cu lapovitia. .
UN

14 ÎNNV ÎNNE | NE || 7498)

. N .

7514
Pi

î53,4|'569,9) 40 — Dim. seninu „si bruma. Sâr'a,

.. . - < -

| | | tiurtiuri,
15| NIN NY || 7478) 48,7] 755,5] 750,5 — 1,3 19,2 Ninsdre si viscolu,
| 16 NV NV | sv || 156,3] 157,8] 159,8 dă — 9 — In parte seninu
AL

| 17 sv. sv. BSE || 762.7] 761.0] 7618] cuc] — 2, — Dimingti'a nuoru Restul sen inu
| 18
TR

B- SSE NNV || 756.9 156,9 3512] 705,1 — Q.a — In parte nuoru..Noptea niusore,
ÎN i
'
Lin . *
.

| is N N N, || 745,0) 143,3] 415| 3426 — 1,5 725 Viforu si ninsâre.

N

20 Înv INN] N || 700| 7419] 45-a] vaci 0,9 — Nuoru. d

a | N zise) zaco| ass]
CE

seral Oa 18,50 || Ninsâre si viforu |

. i

22| sv |v.
Rai

Vla6os| 150,1] 1481] 75041

.
0 — Seninu.
I i
|
93. să o p 1494] 748,6] 1464] 7452] 5 —. În parte seninu.
I/

- . Ei . Rs = - | - |
94 ESE | ESE | SSV || 743,9 142,6] 739,5] T742,1|| 4 Uz —
.
|
Ida N
iden
AS

>| rai - 741,9 Dia'a variabilu. : La 2 ore plâie

25 INNE| SSV ÎNNV || 77402] 7 39,4] 740,0]
PA00| re Gus 1,37 .
26 Inse | £ pol mo] 7482] 7429 7467 Ricu furtuna,
d tuneteCca si aefulgere.
45 7.5 Diu'a variabilu. Scr'a, ploie.
UI

| Il ze “740,8 1. 19 + Dim. plâie. Peste di lapovitia.

21 [ENE| N | N [[imaza| 788,7| 1446) 7409 15 d Sera ventulu violentu.
| : | - Mai
ae multu seninu.
BC

o 28 INNVINNV]|. s || 748,7| 719%7| 155,0 îi ina 0, —

i

SI | | ca plz sd.
o 29] B 1-8 | pg 65] 7556|z526 er da |
Seninu,
| |
i .
SRR „|. , . , . | | j , |
N
„a,
N | | 30 | ESE|ESE | BSE |[îs9,5| 1482] 7464 | 1419 a
7
_. idem |
|
N2 +.
81 ase .
[BSB | [BSB || nisa) rs]
-
70, ad
zis; 12 | — || idem ||
7
Ni .

” | Media lunare. . 749,5] 2osl] 19pe ! al

 XXX I488I. — 1878, APRILIE |
a Dircctiunea vântului Proiunca atmosferica "Temper. | Apa |
£ luata „|pestoai| căra ae pesto Săral | moaiu moi a o Saaiuta “oBseRvAttNI DIVERSE
a

1 || SSV

RY
SSY |.ssv 738,1 | 157,3
138,6 255,0 15,1 0,25 .
Dina ventulu tare. 130 ore pu-
2 ÎNV | INV NNYSu 141.2 „189,5 | 144,5] a N tina, ploie ;
732,5] -4+11,3 0,50 Nâptea putina plâie. Diva în ]
| | | parte nuorosu.

RA
3 Vol VI. Van aa 747,5] 156] 9,7 || 0,25 „Diu'a, in parte nuori. Sâr'a
| i tina ploie. -
4 | NNVINNV| — || 7499 151,8] 1£3,5| 751,1] -b 81 OIL | idem

LIB
5INV LE | — 256 156,6 169 750,5 10,7 | i | Seninu,
6 NV YNV E. 155;4|.753,5) 763,0] 735,5) +19 | - o idem
7 ase | sI! sv 151.8 1504 "152,6 mid 11,8 | _ 2,50 Diu'a seninu. Spre sera plâie.

Y
SINVIN. BE || 758,e| 755| sil +52 4,9 | 12,50 | Dim. lapovitia, Tâta din'a plia,

SIT
9 NV. NV. | N || 761,5] 752,5] 759,5 a02.s| Ea 19 | Nuoru, | o | |
10 SE SE g. 15,7 756,2] 153,2] 154,1|-k+ 85| 2,50 Diu'a senina. Sâr'a plăie.

11 SE. ENE ENE 159,5 152,7 1520 152,1] 4 9,4 ER

| _ 15,00 | Toât'a diw'a ploie, .
19 ENE | NNYV NV 15145 153,1 751,8 753,1 —-IL2 | | “Mai multu seninu, E
IV
13 |ESE |, S E. 750,4 159,9 759,5] 169,5 + 8,7 Seninu..
UN

14. | ESI s Ssp 138,7] 157,5 156,5 151,8 —- 9,8 | der | |

15 s. NV | NE 157,2] 1756, 13850 156,2 +13 0,50. Diu'a seninu. „Spra sera putina
16 NV e — g 758,5 „102,2 1514
L

152,4 > 14.3 2.00 | pile senina, Sâra plâie, i

RA

17 |: sv SV sv 150.4! 149,5 748,5 1419,5]-+-16,0 Seninu, | |

18| sy' | SV. NB mins 747,8] 147,9] 147.8] 4+-15,5 Diw'a seninu, Str, a nuori.
NT

19 8 | E ENE 719,2] 149,6] 150,1]. 749,6 1159 a Dim nuori. Dupo miadia-di n.
20 | gp INI pe | 7s9e| 748,6! 1436 4, 14 . 9,00 - Dupo miadia-di.plie, -
CE

21 | ese ESE Ss sa 147,9 149,6 71844 + 13,8 Ş 8,00 Dim. plâie. Dia nuori.
29 NE | NE NB 75", 152,8 1571 153, + 84 | | Nuori. | i
I/

| 23 NE | ENE NNE "159,2 158,7] 768,7) 158,9 + 6,3 | | idem.

24 ENE ENE]
AS

E || 58,3] ni, 105,8] îs7,0l 7. In parte uoru,

25| s |SE Ă SR 755,0 102.8 150,8). 5525] —4- 95 | idem
UI

| 26 NNE| SSE SSB 150,8] 145,8] 748,1 70 + 8,0 „idem E

27 INNE NNE BB || casal 7469 rima 146,9 +97 idem
BC

|| E | SV | sv 4,0! 148,0] 1208 49,4 132. idera

29| N INV NV 752,8] 753,0] 153,8 2582 +A idem Ma E
30 ||-s 3 V || masu8 7540 “150,4 753,6 4-127 idem .

Media lunare. . , 754,74+ 10,8] 5311!

 RY
RA
Y LIB
SIT
“PABELI:A MATERIELORU
CUPRINSE m
IV ER
TOMULU XI, SECTIUNEA II: MEMORII SI NOTITIE.
UN
AL

_“ Boonomi'a rurale la Romani, de P.S. Aureliana. — Primulu memoriu :

S
TR

N Oehive. generale. — Instrumente agricole. — Amendamente si ingrassia-

„> minte (eu palm stampe lithografice) . . ... ..
N

Pedaniu Dioscoride si Luciu Apuleiu' (Boazica Daco-getica) de A. Papu-

CE

dopulo- Caimachut. | |
Inceputul omului, de Jonu Ghica. G1 -- |
I/

Notiuni despre basa, acidu si sare, de Nicolae Teclu |

AS

Descoperirea mei massele de Dinoterin in Romani'a, de Gr. Stefunescu

“(eu done stampe lithografice) DRE
UI

Bibliografi'a numismaticei Române, de D. A. Staw-dza (en siesse stampe mea

ithografice) . 105
BC

N ” Notiuni relative la Economia sociale si Istoria civilisătiunii in 'Transil-

AN

vania, de G. Baritiu. — Allu douilea memoriu : Populatiunea 16: e)

n

z.
 XXXII ]

Descoperirea unei falce de Camila fossile' lânga Slatina, de Grig. Stefanescu „193:
nun a mare d'in thesaurulu de la Novo-Cerkask, cu privire assupr a u-.

RY
noru giuvelle seythice d'in museulu Ermitagiului de la St. Petershurgu,
de A. Z. Odobescu (eu doue stampe chromolithografice si doue- didei

RA
lithografice) „. .

Tabelle de observatiuni meteorologice: facule la Scola de Agricultura și

LIB
„Sivicultura de. la Ferestreu (lânga Rucuresci) pe annii 1877 si 1878,
precumu si in lassi, de D.P. Poni pe annulu 1878 130 | îs
as aia ze ie ara ase
te +

Y
te tapete
are tai

SIT
IV ER
L UN
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVER
SIT
Y LIB
RA
RY
 în)
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVER
SIT
Y LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVER
SIT
Y LIB
RA
RY