î

:
- - ,
i ! 1 , ,
e
p „i . ' IN DI
"i . ! , ' . .

RY
IRRD i 4 i
ț

RA
| N

LIB
| |

ITY
- i i . . _ tă .

RS
a z DT 7 o a ae 7 ia a o na . , e

A Proprietatea Bibliotecii - e
A . 1 IN
! Liniversită ERIE

.€
|
VE
Î

«
NI
LU

! a i MIRI
RA

| |Mill 3215961
„

or mai Periodice
NT

1
+
CE

! [i
,
4
N)

'
I/

Ă
LI
IAS
U
BC
BC
U
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
y
i
i
RS nanppaist!
-r
d
4

Y |4 '
ITY
E ; E

LIB
RA
RY
BC
U
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 RY
“ ANNALILE

RA
LIB
/ „s00lETATEI AGADERICE ROGIANE

ITY
„POMUL.

RS
VE
COPRINDE SESSIUNILE ANNILORU 1867, 1868 si 1869. |
NI
LU
RA
NT
CE

__ BUOURESCI
I/

„ VIPOGRALTA NATIONALE |
21869.
IAS
Ă
- ————
so
m

U
o
a eee

i
—

BC
Ra
-
a

[7
BC
U
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 pp

RY
RA
LIB
ITY
RS
VE
NI

SBR IA IL
LU

TOMURILE IX.

DBSBATERI, MEMORII SI NOTITIE |

RA

| D'IN | | |

SESSIUNILE ANNILORU
NT

1867-1877. .
CE
I/

BUCURESCI
IAS

SOCIETATEI ACADEMICE ROMANE

TIPOGRAPATA
(LABORATORII ROMANI)
ACADEMIEI, 19,
19, STARD'A
U

1878,
BC
 RY
RA
3

ET
ap
v

LIB
ă

ITY
,
ji

RS
!
|

! jnnaaaunnsaneanana
ausaug
l
e Intzat înainte 2
VE
ia de anul 1933 .
> biiiaizca Universittii iși
i
: 20 JAN, 1936 :
NI

daunaanaanaanaaaa
aunund
LU
RA
NT
CE
I/
IAS

]
U
BC
 RY
RA
LIB
Da SUILABIU
-

ITY
i A Acte Oficialcni...
eee neoane saaneee noa nsee aoeeaee pneeeanase pagina 1
| B. Solennitatea inaugurării Societăţii... ..... ee
ee ueeeeae emneneeaee = 12
| C, Protocâilele societăţii Academice Române d'in sessiunea
" annului 1867... ceea nenea eeaaaeeeacase pnoaaenaaneeese mea eeeanenaa IT

RS
" Protocdllele sedentieloru Societătii Academice Române consti- a
“tuite d'in annulu 1867... caca ee eee eoeeeeaeci eee one eaneaaaaee — 81
„* Protoedllele sessiunei annului 1868... aaa eo oase — 131
VE
: Protocdllele sessiunei annului 1869..............4,.... ko... oeaeeae — 201
| Annessu. Rapportulu Ministrului Instructiundi publice si allu |
i« Culteloru. nenea eee eee eee eee ne eee eee eee aero anus — 289
| Decretulu domnescu “prin care se approba statutele Societatii
NI

Academice Române..... nn nano eee ae eeae ne ae oeaese nenea aneseaese î.„ — 289
- Statutele Societatii iii Boa ov. nea
aece ase manea o — 290
LU
te

RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC
 .

RY ii a. a a a Pa 5 - ÎN -
RA
* ” i . AD - -. a . : . Ta ”
. . - DE A .. Di - N
LIB ”
. -

. _

.
."
:

Pasi
- 3
_ :

în

...
-.

, ;
a
-
-

-
.

.
..
?
:

PR
IN

-
,
.

. .
_
i

....

E
.

» ,
.

|
. , . . .
ITY
ÎI
, . . 4 . . | . . 7
_. -- - «
” ao
Ă -
.
ă . Ă ” i E . . - Ă
| , +« e .-
. -
AR .
ni ? ora -
. a - .
. , - î. + îi - i . . , Ă
” p.. Leii
RS : . - : . |
_ ,

-
,
, ,
,

a...
Pa
j
Ai

-
. i
*

-
2

ai
.
Su
.

„-
.
--
-

i
.
.
a

+
.
MII

.. .
.
VE :
.
ai
-

:
".
.
“1
.
:-
.
-

.
ad

:
.
.
.
.
.

. *
-,
.
.

: .
-
ia
E
.
.
!
, |

. i [cc
.
.

;
:

;
e.
pm

-
"2 -
.

7
_
,

..
"i
-
.

bă
.

”
-
-

NI . 4

-
.
- ai

2
,

N
»
.

. . i
i
-
LU
. . : ă
i
-- [ .ă . --- d . i ” cc. i 4 - . : pa
a . . . - Zu * : . .
.
RA
- . ” . : .
Pa . i - . . . i . : ăi
- . . . : . : . : . ” . . pe. - i
, ” .
. _ . . - - . - . - - ” . ” i
,

i
,

. -
?

7 e
a : -

m
,

ear : |
.. NT
.

”
.

i
.

, ,
.

,
, .

_
| :
.

! .
.
ii .
.
.
.

EI
_.

.
.

.
?
:
:

-
.

..
..

5 .
,
.

.
“a
-

4
.
.

.
.

.
Mc
2
LR
.

ii
.
. CE .
.
.
”

- ”
ă
.
-
” i .
p
.
i
€ E . ii
-
- . . ... . -
.
-
E
. , -
,
”
-
I/
IAS
. . : . „ . . ” ” . - ”
U
.
”

.
,
-

,
.

-
- .

„-
Ei „m .

. >
- Pi
”

.
.

Ni
inie,

-
Ă îi

-
.
ă

a.
”

”
” ”

BC
 RY
RA
LIB
COPRINSULU INTRRGULUI VOLUMU

ITY
" “Tomulu I coprinds: Sessiunile ainiloru 1867, 1868 si 1869 . g. 296
> Ei Discursul D-lui A. Papiu Ilariunu asupra lui Gg.
LH > i
„Sincai si respunsulu d-lui Gg. Baritiu, pronunciate
> : 140

RS
“in 1869 -.
Ii Sessiunea 'annului 1$70, cu discursul d- lui Ga. Sion,
asupr'a lui A. Donici si, Fespunsuu d-lui V.A.
Urechia 166
VE
IV > Sessiunea, annului 1871; cu, disizsulu d- lui p. Poia-
nariu asupr' a lui Gg. Li 1207; si respunsulu d-lui
Gg. Sion =... Ţ. 200
NI

V. Sec. > Sessiunea annului 1872 . "120

a

V. > 2> Discursulu d-lui Dr. Anast, Fetu, asupr' a, «Desvoltarii

1

sciintieloru naturali în Romania», cu respunsulu

LU

d-lui V. A. Urechia. 194

va Sessiunea annului 1873, cu «Descrierea bataliei de la
Varna» (1444), de d-lu Gg. Baritiu. 92
RA

VII > Sessiunea annului 1874, cu «Notitie despre portretele.

Domniloru români» de d-lu D. Sturdza, si cu <Îs-
tori'a regimentului II de graniciari transilvani> de
d-lu Gg. Baritiu. 272
NT

VIII > Sessiunea annului 1875, cu unu «fragmenta istoricu

despre Biseric'a româna in lupta cu Reformatiu-
nea» de d-lu Gg. Baritiu 96
CE

IX > Sessiunea annului 1876, cu ua <Notitia asupr a "ui

119
Samuilu Clain>, de d-lu IL. Bianu
I/
IAS
U
BC
 RY
RA
LIB
om. X. set 1 copride Sessiunea an nului 187 7, Partea administrativă si
E deshbateri . , . o. i se e e e. e pag. 208
> X. 22 » Sessiunea annului 1877. Memorii si Notitie . . , >. 366
> XX. Apendice » 1] Memoriulu d-lui Gr. Tocilescu , , «Cercetari asupr'a |

ITY
9 e ap ma

Ia stang” a, Dunarii mai nainte de concuist'a acestoru Ă

| tiexri, de:cotia, Imperatorelă Traianu» . . . :p.867 isa.
Indicele alfabeticu alu celoru diece tomuri si tabell'a, duratei si persona-

RS
“Tului sessiuniloru aa e eee ae e Page XXIV
VE
NI
LU
RA

ai
NT
CE
I/
IAS
U
BC
 RY
RA
NS
N

LIB
& Za IS

a Ie or OPEIOIALI 5

ITY
Ai | PENTRU" N
NP
. Sa î
CONVOGAREA SOCIETATII uirrRanai ROI. ANL

RS
VE
, Referat Domului. Aihistru Secretariu de statu lu Despar li
„ mentuhi Culteloru si:- Instrucțiamei Police colra Consiliul
” — Hinistrilor (ANII |
NI

“Ta mcdiloculu preocenpatitinilora de reforme regeneratârie alle tiorrei

LU

nâstre ”
DU trebue. se: uitâmu, Domniloru Ministri, cea ce detorimu limbei si littera-
ie terei. n6stre nationale, Limba poporului: Românu, eterna dovâda a
latinctatei
îi tiârrei n6stre, reclama imperiosu. cultulu. seu, sub pedepsa de a nu mai
pote E
+ Servi. de veiculu cugetarei nationale in nu sea desvoltare;
RA

Cultivarea, limbei e reclamata imperiosu, Domniloru Ministri, si de: alte di-

! verse impregiurâri. Fericita reintroducere, fora preparative - suficienti, a lit
tereloru vechie latine in scrievea româva de ua- parte, dealta: introducerea in
NT

„_ limba a' nenumerati termini de. jurisprudentia, cu nouele institutiuni si legi,

au:
occasiobatu, nu trebue se ne ascundemu - acesta-a, : asii de mare perturbu
rare:
in mersulu si desvoltarca normale a limbei, in “câtu astadi, mai maultu de
câtu
CE

oricându, domnesce in 'priventi'a ci o adeverata confusiune” si. anarchia. A- |

câsta, anarchia si confusiune preoccupa seriosu nu numai pre Românii. din. Prin-.
cipatele- -Unite, dâra si pre cei din provinciele dependenti de -poteri straine,
oa Guvernamentele nationali,. Domniloru Ministri, nu. potu considerâ: cu ochi
- indifferenti. ua assemine stare de lucrari. Istori'a ne. arrâta in adeveru câtu
I/

A sunt de mari influentiele limbei, iafiuentiele litterarie asupr'a spiritului si in-

susi. caracteriului nationale, . “Bssiste' ua legatura intima si nedestructibile intre
IAS

cugetare si, espressiunea ei esterna. A regulă, a fissă, a stabili acea espres- :

Siune si forma esterna, este a regulă si dă stabilitate insasi cupetărei. D'in
SI acestu punctu de vedere este ua d6toria nu numai nationale, dera si de pru-
U
BC
 RY
+ î d n:

- dentia pentru

RA
gtuvernamentu, €că, se si. pârte attentiunea si ingrigirile selle asu-
pra -fasei, prin care: forti'a lucruriloru impinge limbagiulu nationale.
„ Câtra -acestu considerandu concurru si 'laudabile donatiuni facute in inte .
ressulu culturei. limbei nationale. Intre aceste donatiuni. este a repausatului -

LIB
D. Eangeliu. Zappa.. ' Înca de la premirea summeloru: donate, -Ministeriulu Cul-
teloru si Tastructiunei 'publics a inaintata, in intelegere, cu. consiliulu' superior
de: Instructiune publica, difierite concursuri litterarie, cari t6te au remasu pîno -
;astadi fora de neci unu: resultatu. Şi 'acâsta-a Jesne.se pâte esplicâ, D- loru

ITY
„ Ministri: a asteptă, de la concursuri facerea unui Dictionariu Românu, sau fia
„si. elaborarea unei: definitive. Grammatice române, eră a asteptă. imposibilele.
„Cea ce: la alte popore a fostu vesultatulu lucrarei a dieci de anni si a nu-
“-merose societăți, cumu potea.se , se. capete de. 1a. cunnoscintiele, voricătu de

RS
„ profunde fa elle, alle unui singuru individu? -
. Acestea, considerandule“ subsemnatulu, de accordu! cu spiritulu dispositiuni-
"“Joru 'donatoriloru; si ascultându “si consiljulu de Instruciiune publica, a schi-
VE
'tiatu prin annessaţulu: regulamentu. cadrulu unei societati. menite a. dă tierrei :
| intr” unu „tempu câtu mai 'apropiatu acelle doue mari cplonnate alle terhplului seu |
„literara: Grammatic'a.'si Glossariulu, limbei.. |
„ Regulamentulu acestu-a prevede D-loru Ministri, formatiunea societatei litte-
NI

arie remâne de membri din t6te provinciele locuite de Români. In adeveru

„ Grammatic'a si Dictionariulu doritu nu trebue, nu potu se: fia alle. cutărui
LU

“dialecțu: “românu, ci Grammatic'a si Dictionariulu limbei române. Guvernamen-:

„tele, sub scutulu :caror'a : 'Domnedieu a assediatu pre ua parte “din “natiunea
“ „româna, nu potu. decâtu' se applauda la formatiunea; acestei societati 'cu totulu -
„-liţterarie,, grammaticale si 'lessicografice: Austria, in "senulu careia Principa-
RA

_tele-Unite au reaflătu: la unu momentu' datu, in Ardeallu, continuatu sirulu is-

„toriei- selle;! intreruptu 'de la Neculcea; Austria, sub: scutulu careia - Wa. ince- :
putu cultura, limbei. române atunci pre cându Domnii vitregi. ua. alungassera..
NT

- din curtea 1oru in “Moldova si AMuntenia; Austri'a, care a semtitu ea insasi!

za

dificultatea, ce semte astadi si guvernulu românu în privinta scrierei limbei '

n6stre, dupa cumu: se dovedeste d'in intrebârile, ce, in 1860 și alte dati, a
' facutu acestuia in priventi'a ortografiei cu littere latine, suntemu securi, D-loru
CE

“Ministri;-ca. va privi cu multiumire impartasirea la inorarile: acestei societati

- a invetiătiloru români din " Avdeallu si Bucovin'a. - SE
| Nu ne indoimu: meci unu momentu despre bun'a voientia si “concursulu si
„ celloru alte; guvernamente, sub. cari stau 'alte provincie române, cându e „vorb': a
I/

N
«de institujrea unei societati esclusivu. filologice. -
-'Pare de acâsta' convingere. subsemnatelu nu se indoiesce, ca inca la 1 Au-
IAS

aÎ.
gustu venitoriu” societatea litterariă va A constituita, si ca, ca. prin 'statulele
speciali” ce si va' dă, va determina” modalitatea, dupa; care în scurtu tempu se:
„. poteinu ave basilo culturei, limbei : Dictionariulu si i Grammatic'a ro mâna, Sin
, , Să | , | a | | ,
U
BC
 RY
3 —

RA
gurulu medilocu, prin care se. va pi ut6. pune capetu marei confusiuni,
ce'dom-
“ nesce astadi, si care durându, nu, pole av6 de: câbn relle influentie asupr'a
în-
susi spiritului nationăle,: taie
"- Asteptu prin urmare, D-loru Ministri, approbarea D. „vâstre, asupr'a.

LIB
annes-
satului regulamentu, .spre a- lu suppune apoi studiului consiliului de Statu:'si
coafirmarei Inaltei Locotenentie. +
..
„+ Ministru” seeretariu de Statu la Des- |
„partimentulu Iostructiunei publice si alu
Calteloru. . - - aa

ITY
îi a | i
LL „e. A. Dosetti,: DE DR „o, 1140.
E _ Ai | „Directora venerale, Y. 4 Diclia. Sa

RS
Di 4 „LOPOFENENTTA DOMNESCA..
VE
a Ma i,

N - PRINOIPATELORU- NIDE ROMANE

DE = La toti de facia si venitori sanetate.
NI

| | " Asupr a reportului D- lui Ministru secretariu. de “Statu la Deepartimenalu,

„ Instructiunei. publice si âllu. Culteloru, “sub No.. 1890; ci
LU

:
Avându in vedere diurnalulu Consiliului, nostru de Miistr incheiatu în s0-
denti'a de la: 12 Martiu: currente; ae
-- Audindu. si opiniunea Consiliului: de: Stata; | n
“* Amu 'decretatu si decretâmu:.
RA

|. -. i ai Di
Art. 1.;: Regulamentula: pentru” formarea. Socicatei itterarie, române. se âp-
proba d de:noi precunu urmedia : | Da E a Ie
NT

“RECULAGENTU a
Nor
i
PENTRU i |

„Formarea Socielatei Iitterarie. române.

+ î
CE

az,

| At 1, Se va formă în Bucuresci ua societate litteraria «cu missiune speciale

„„..+ a). De a determină ortografia limbei române:
I/

„.b).. De a elaboră, grammatit'a limbei. române;

-:6)..De a incepe si .realisă iucrarea dictionariului românu.
IAS

Art. 2. Societatea va tin sedentiele selle in „palatiulu universitatei.

Art.::3; Societatea va f subventionata de Statu si va ave drepturi de a pri-
„Mi legate si orice ofrande. SL
U
BC
 RY
A Me ,

Ati 4, Societatea sse compune. acumu: pentruu ântaia ora din urmatorii: membri :

RA
a) D'in trei: membri: din România; de preste Milcovu; , pa
b). Din patru membri din Români'a de dincoce de: Milcov; ba
"-€).-:D'in' trei: :memeri -d'inn Transilvania ; : i ceata i

LIB
1.0); D'in doi ;menibri:d'in Banatu; cu i e Pa
e). Din doi membri. d'in Maramuresiu; .i
8. Din doi. membri d'in Bucovina; a a
2). Din trei membri din Basarabi” a; a
h).. D'in; doi, “membri din Macedonia.

ITY
ă Art. 5. Societatea, Si va,alege presedentele, vicepresedentale, si secretari
Gin senulu. Sei e i
Art, 6. Societatea pote. a si mima dupa nevoia numerulu mermbriloru sei.

RS
“Art. 7, Pentru asta. una, data Ministeriulu Aastructiunei publice. si allu Cul- .
„teloru: va invită la societate. de a dreptulu, pre acei. barbati din tierrile locu-
ite de Români, ce. se. deosebesti " prin meritele si -lucrările loru litterarie.
*

Art, 8.. Ministeriulu Tistrustiunei publice ' si allu Culteloru va av6 in vedere
VE
ca, la allegerea; de” asta, data .a: 'membriloru;. dupa art. 4, se. fia representate
fia-care d'in limbile nco-latine si din limbele 'stateloru vecine, „cari. au avutu
infuentia ssupra tormatiunei; limbei. române. ERE A
NI

Art. 9. Prima intrunire a.sosietatei. va. fi la 1 Augusta, 1866; sessiunea a-

câsta, 'Va: fi.:de' doue' luni. cellu multi. i iii ti
LU

Art, 10, Indata dupa intrubirea' societatei. ea! va fotmă eatatele ei.defni-
„„nitive;: cari :voru fi: suppuse approbarti: Domnesti, -- SE
“Arts 11. la aceste sessiuni -va,. discute basile;:dupa; cari umeda: a .se da
bor& dictionariulu si grammatica: Ya. defige” modulu cumu :are: a :se adună ma-
RA

- terialele si formele” limbei din. țâte tiorrele' locuite: de: "Români: -va decide: de
- câtra cine: si:cumu şe 'Se: “lucredie : cell“ doue cârti 'd'in :materialele adunatu..
Arte 12. Ministrălu lustructiunei publice si allu Caulteloru; va procură mem-
- briloru! Win provinciele vecine, pino la, formarea budgetului ei 'separatu, câte ..
NT

80 galbeni spese de viagiii si câie doi galbeni diurna, 6ra membriloru - din
principate câte trei dieci “de. galbeni - viagiu si doi galbeni diurna pre . totu
“tempulu câte voru tin€ sedentiele litterarie.
CE

Art, 13. Si cellu dun urma. “Ministrulu nostru: secretariu: de Stat la Despar-
timentului' Instructiunei: publice si allu Culteloru, este insarcinatu cu adducerea |
- lar „indeplenire a aceetui decrețu. ja NE a DI
„Datu in Bucuresti la 1 Aprile 1866. e N di
I/

pr

N, Charalambie. General Golescu.

rii - : Ministru gceretăriă de: Statu la Desparti-
Ea i aa ““mentalu: Iastructiunei publice sisi alu. Cul-
IAS

Pai at - stelora, | :
iii
U
BC
 RY
RA
i LOCOTPNENTIA DOMISESOA, _

LIB
A

„ PRINOIPATELORU- UNITE ROMANE, a

ITY
La toti de fucia « si venitori sanetate. PE | a “
Asupr a raportului D- lui Ministru alu Calteloru si Tostructiunei publice sub No.
"Avendu in vedere Regulamentulu. pentru formarea. Societatei ittorarie 10-
mâne, promulgat prin decretulu nostru No. DB mu

RS
"Appretiuindu recommandarea ce ni se face; - îi e
Amu :decretatu. si. decretămu:: aaa
Art, IL Sunt numiti: membri. ai Societatei. utterarie- "române:pentru „culta
VE
:ra-limbei: i a i at
„Domnii Jos. Hodosiu | ÎN e , a in.
9 Alessandru Romanu D in. Maramureșiu.., | a
NI

ep e CiPaAriU e e | |
mit e G, Munteanu, «0. D'in Transilvani'a, . DE |
pa G. „Baritiu a SE Aa SE
LU

LO i : . ” ÎN Aa

ae » A. Mocioni 7 :
n
= i
e ,
n V. Babesiu o ] Din Banatu,
„A Hurmuzachi. în |
RA

.- Demitrovici. a ).2 n Bucovin â a

; “Al. Hâsdeu - ÎN IN |
„ Cavallariu Stamate 4 Din Bassarabia e i ii
NT

îi 5 d, Strajeseu ! tz

- », J. Caragiani-.fia )o in M Ta n
are
CE

i i n. „ăi “Cozacovici ! -* Ii , , Di ruendoniaa - „ : o aa 1 : : E PI ”

Art, IL, Si tellu d'in urma. Ministrulu: seoratatiu: de Stat: 1 Despartimentulu.

Instructiunei publice si alu „Culteloru este insarcinatu cu. essecutarea acestui
“decretu, - Se
I/

Datu in Bucuresti, la 22 Aprile 1 66, . a

| N. Charalambie, cae, general Nicolae Golescu. |
IAS

Ministru. _secretariu | e Statii la Des-,

| , , partiesentule Toiraoinei publice si allu
NE II E 3 Culteloru,.:
No. 696. . Si i a 0. 4 Toșati..
” ÎI 4
U
BC
 RY
RA
a îi; „OAROLU, 1 ii
- „DIN GRATTA. LUI. DONNEDIEU sI PRIN! VOIBNTI'A NATIONALE.

LIB
„Domna alu Româniloru., «
Doi Bi . Za toti de facia si vnitori sanelate. |

ITY
- Asupra raportului Ministrului Nostra secrătariu de Stat la „Drspartimen-
tulu' Instructiunei:: publice :si allu Culteloru sub: No. 5164. at pa a
* Aprretiându. recommândaren: ce Ni se; făce:, îi ae pi zi
Amu decretatu si decretâmu: Ta

RS
re
Art. I.D. Ionne Sbierea den: Bucovin'a « se numesce' membra alu: sacietatei .
literarie . române, in, loculu D-lni A. -Dimitroviei' demisionatu.. aaa
Art, IL; Si cellu' de 'pre urma: Ministrulu Nostru. secretariu de 'Statu la Des- -
VE
partimeatulu Instruetiunei publice si
+ Culteloru, „este insaroinatu cu iessecutarea
acestui, decretu,. a te
Datu in Bucuresci, la 1 Juniu 1866.
1 e ma d te
NI

- „CAROLU. i E
| - Ministru secretaziu . de Stata la Des-
as
tree e
ai
. FA
parimentata histructiunei i pabliee gi allu
Culteloru..
LU

a : Ă IC . Ă . | . PR a
; ) i | Ei ă , D ip.
“ V . , , .
7 ” . , ” a E Poe . o
N. ' : ”
RA

” Di “ . . _
a . . TI + . .

E e Dazisiune/ Ministerial.
Ayendu. in vedere | capentru 1 Augusta veaitotia este oterita desoidere ea s0-
cistatei litterarie in Bncutesci::
NT

- Avendu in vedere ca d'in causa epidemiei ce bantue tir a, s'a stabilita Ca- -
„rantine pre la otare; si astufelu e cu anevoientia intrarea in tiârra la tempu
“a membriloru d'in provinciele române, suppuse dominatiunei. straine ;
CE

Pentru aceste: considerande,; subsemeatulu decide “a se propune consiliului.

„de Ministri amanarea intrunirei acestei, societati pentru anuulu venitoriu 1867.
| „ Ministru I. Strau, Da
j „No. ar, 21 Talia 1866.
I/

! „a . .. , , - - „co
sa , pi i i a .

RERERATU.
IAS

““Doniniloiiu Ministri..
Avendu în vedere ca societatea litteraria pentru cultur'a limbei românee este.
decisa pentru 1 Augusti venitoriu;
U

ț
BC
 RY
7

RA
”* «

“ Gonsedrandu ca d'in. câusa dpideiniei cliolerei « ce Bantue tiârr'a Sau stabi-

„ ditu. carantine pe la frantarie, si astufelu e cu azievoientia intrarea “la tempu
n. tiârra, a 'membriloru ce compunu agesta. societate, din provincicle româna

LIB
” suppuse dominatiunei straine ; SE
Subsemnatulu ar6-ondre a. propune onor.. cosisiiui pentru considerandele de
| “mai susu, |amanarea societatei litterarte pentru annulu venitoriu 1867. |
“ . Ministru . secretari de Statu. la Des-.
| 5 ae “ pariimentulu Instrsetiunei publice si i alla

ITY
. a | | | „ Calteloru i

„No. 7022, 21 Juiu 1866. e. Se 7. Stratu.

RS
N i Ea o n i
Inalta, resolutune..
“ «Se approba» i,
Deisa Ia 9 -
CAROLU.
i, he.
VE
“DURNAL.

i. juanduse. in de a-
Astadi i ului 1866, in sedentita Gonsiliul i do ministr
NI

de. Statu la. desparti-

ptope considerare referatulu D-lui Ministru secretariu
mentulu Instructiunei publice si allu Culteloru sub No. 1022;
la, fruntariele tier-
Considerandu ca. d'in taus!a infintiarei carantineloru. pre
LU

societati - litterarie din: provinciele române suppuse

rei intrarea membriloru
de 1, Augustu, venito-
dominatiunei straine, a devenitu “imposibile . pentru diwa
rii, cându eră decisu a. 'se deschide acesta societate ;
ctiunei publice si .
Consiliulu, uninduse cu opiniunea_ D-lui ministru. . Tastra u cultura limbei
RA

Societ atei littera rie pentr

all Culteloru, decide ca intrunirea
1867.
natiuuale se se amâne pentru annulu venitoriu
G. Stirbe i, „e Gantacozinv, Jon
Geninati): D. Sturza; Mavrogeni,
NT

Ghica, I. Stratu, Jancu, Ghica. |

CE

“Inalta resolutiune
«Se approba»
CAROLU. .-
I/

Prea- Inaltiate Dâmne.

bare diurnalula incheiatu. de..con-

IAS

“ suppunendu la Jualta Mariei Vostre apro

alle currentei, am onâre,a Ye regi
'siliulu de Ministri in sedentia de la 91
voiti a subscrie allaturatulu proiectu
respectosu, Prea-Inaltiate Domne, se bine
U
BC
 RY
aa

“ae. decretu pentru aman

a

RA
area intruniri socitaţei litterarie in annulu „venito- :
iu, 1867, RR ca E i

| “Sunt cu celtăi mai “ protundu respe

cta:
Prea-Inaltiate Domne
Me -. Alu Mariei Vâstre”.

LIB
i prea-plecatu, si prea-suppnsu: servitoriă
„Ministru secretariu de Statu la Despa ,
"timentulu
r-
” Instractiunei. publice : si :allu
Culteloru,
aaa
— J, Sirdtu,

ITY
CABoLu L

RS
DIN GRATIA Lui DOMNEBIEU SI PRIN VOIENTTA NATIONALE.
1 e
- Dotanu alu Românilora ENA E si a
2
VE
“Za toti de facia si venitori sanietate..
4
1

“Asupra raportului Ministrului Nostru secretariu

de' Statu la Desparimenala
Iostructiunei. publice . si allu Culteloru No. 7045;
NI

- Vediendu durnalulu consiliului nostru de ministri incheiata în sedintrPa de

la 21 Juliu currente;' . .
LU

Amu decretatu si deeretâzău :. j

,

Art “Societatea. litteraria” convocata iin Bucuresci pentru 1

Augusta veni- |
toriu annulu „cuirrente se amâna pentru: annulu 1867..
Art: IL. Si cellu -de. pre, urma, Ministrulu Nostru secreta
riu de. Stata ia
RA

Despartimentulu Instructlunei publice sis alu Culteloru

este insarcinatu! cu es- .
“ secutarea- acestui decretu. .. | .
Datu-i in “Bucuresci, la 22 Julia 1866. N e

a „ CAROLU..
NT

ÎN i

. Ministru secretariu de Statii la Despar-.

- timentulu Instructiunci publice si allu'
- ua | C “ulteloru, |
J. Stratu.
|
.
CE

“REFER ATU.
I/

+ Domnitor Ministri,
IAS

+
Lă

Avenăui in vedere dispositinnile înaltului decretu No. '4187 de la 22 Jalia

| annulu espiratu. 1866, prin care se amâna convocarea Societatei iiterarie pen- |
tru annulu curtente; E
“
i
U
BC
 RY
RA
«.

Avendu în vedere” despoitiunea |asi ant: 9 a Reemlamentalui pentru for-

area societatei; .. a e
Subsemonatulu crede a:si iiăpleiui dft sisi a respunde la ua dorentia ge-

LIB
nerale, propuuendu Domnieloru- Vostr& convocarea Societatei litterarie pentru
az
A Augustu, annulu currente, pa
| | Dă Si Ministru scereiariu de Statu la Des-
| | ÎN i si partimentula Instructiuni pablice si allu
sa pa Culteloru.

ITY
No. 4683. i i i -D. Bratian,
Ă . ” E , . a | i II , i, E Mie | Ș

: Veni | | | - ă
- „DURNAL. -
mai
. pa

RS
incheiatu în “sedentia Ovi Ministrilora de sambata 27 Mai 1807.

Luanduse iin considerare: veteratulu D- lui Mioistrulu Iastruotiunei publice: si

alu: Culteloru No. 4683,.relativu la convocarea. Societatei litterarie: “române;
VE
_Avendu in vedere inaltulu decretu, No. 41 7 prin care se amâna intrani-
rea acestei societate. pentru annulu currente
Avendu in vedere dispositiuniloru - de la art. 9 alla “Regulamentului pentru
NI

formarea societatei;,
-. Consiliulu de Ministri uninduse cu -opiniunea Duui Ministru Instructiunei
“publice” si allu. Culteloru, approba: câ Societatea litteraria se fia convocata pen-
LU

"tru 1 Augustu 1867. - | 7

Acestu Durnal se va pune în fuerare de cotra D. Ministru respectiva, dupa
ce va: primi sanctiunea Domntsca.
(Semnati): Cost. A. Cretiuloscu, d. Bratianu, D. Bratianu, Stefanu ,
RA

„Golescu, A. “Vaseseu, G. Adrian, N |

, : No. 4 E .
IN |

Inalta resolutiune a
NT

«se aprobae .
„CAROLU.

„ Proa- Inddtiate „Dâmne, e

CE

».

' Suppunendu la Inalt'a Mariei Vâstre, Saictiune diurnalulu Consiliului de AMi-

nistri incheiatatu in sedenti'a, de la 27 alle currentei, ve rogu cu profundn Tes- .
__pectu, Prea-Inaltiate Domne; se bine' voiti a subscrie alaturatulu” proiectu de
decrelu pentru convocarea, Societati litterarie Române
I/

Sunt cu cellu mai profunda respectu

Prea Iaaltiate Dâmne, : . ::
IAS

“Alu Mariei Vâstre,

prea- plecatu si “prea- suppusu servitoriu,
Ministru . Instructiuaei poblice si alli
Coltelorie,,
No. 4804, 29 Maiu, 1867, 5. Bratianu,
U
BC
 RY
, , A . . . EI
. - DI . .
. : , ,
7 - - pi. ,
| p. e.. . ,
- s Ă ' - 2 Pa

RA
Mud ui .

„DI. GRAZTA. Lu DOAINEDIEU SI PRIN VOLENIIA ATIONALE,

LIB
iii i E a “Domnu alla Româniloru., să m
| e N .
i AI : DCI i - i :

“Za ot de Pașia si venitori sanetate.

ITY
| “Asupra: reportălui Ministrolui Nostru sesretariu as Statu la Despentinentalu
Inștruetiunei publice si 'allu Culteloru sub No. 4804;
“Approbându durnalulu - Consiliului Nostra de Ministri incheiata in sedentiă
de la 27 Maiu currente. . -..: i |

RS
“Amu decretatu si decretămu:--. 1 dz ENE
a Art, 1: /Societatea |litteraria românaeste convocate in Bacuresci pentru 1
. “August 1867..* Pe .
J |
“Art IL Si della de pr6. urma. „ Miciştrulă Nosteal
A sedretariă de Stat la Des-
VE
. partităontulă. Instructiuinei publice :si Gultelorn este, tnsarcinatu cu i essecutarea
“ordinantiei de facia. ..: ERE
Data in: 'Bucuresci, la-28- Maiu, 1667, a
NI

i o „CAROLO, i Aaa | | -
n. „mpi Ministru secretariu de Statu la. Despar-
e îi iz i o: ae i Te, - timentulu' Instruetiunei ; publice - Si altu
LU

Culteloru. II
2 Bratianu Aia

ap i ia „CA ROLU L E
RA

NR DIN GRATTA. TUL DOMNEDIRU SI PRIN VOLENTA. NATIONALE.

NT

a „Domnu illa Romaniloru

a ză toti de facia si venitori sametate. a
CE

Asupra raport talai Ministrului Nostru secretariu. de. Statu la Despaitimeu-

„talu Instructiunei publice si Culteloru, sub No. 4980; E -
| Avendu „in vedere. regulamentulu- pentru. formarea societatei literarie 1româna
Appretiandu recommandarea ce Ni.se: face; mi 4: .
I/

.. Amu decretatu si decrețâmu;. -.-.. Ra î 5

. „Art. I.- Sunt; numiti membri ai Sociotatei lifterarie române > pentru « cu!ttur'a
IAS

e “imbri,: spie completarea, numerului de membri preveduti de vegulamenţu:

.D. Y,. Alessandri Sa O _

QC. Negruti, se din România de preste Milcovu..
Va “Alessandrescu Urechia i DIR
N
U
BC
 RY
RA
(2Heliade Radulescu |
Treb. Laurianu i [arata Aaaa .
as

CA Roseti Să E fi din România de d'incoce. de Milcovu.

LIB
„Ie 0. Massimu. E AR pe . să A
ss

a Goieta: d'in Basarabia in loculu vacante alla. cavalariului Stamate.

Art IL Si, cellu, de pre. urma. Ministrulu. Nostru secretariu. de Statu la Des:

ITY
? partimeatulu Instructiunei publice. si Culteloru este insarcinabu cu. essecutarea
decretului de facia. „i
Datu in' Bucuresci, la 2 Jubiu, 1867. Mt iata
"CAROLU: Da

RS
| | , Si Ninistra seeretariu ae Statu la Despar-
pa e . [ timentulu „Instructinnei publice. si allu
Ce oi Gulre Șlera,, A Da e

: - IN : ri ; . m : ” : - . su pa E 'D. Bratianu. N i
, -
VE
N0,:829.
NI

| „OAROLU 1. al
LU

DIN GRATIA Lu DOMINEDIZU su PRIN VOIENTPA NATION, ALB

a i: Aa
Domna; alla: Româiilora,, i
RA

i i: Ei “La toti de facia si venitoriu sanetate, a

“ Asapr'a raportului Ministrului nostru. secrătariu de Statu la Despartimentalu

Instructiunei publice si Culteloru, Sub. No. 6894; DE pp
NT

-.Amu decretatu si decretămu:, -.::. DE DI Re

„2 Art, L' D-nii Titu Liviu Maiorescu" si N. Jonescu sse numescu membri: ai 80-
cietatei litterarie române spre completarea locuriloru. ce suni. vacauti. .:. .
CE

Art, IL “Ministenlu Nostru. secretariu 'de Statu la Despartimentu lu: Instructiti-

nei publice si. Culteloru este insarcinatu cu essccutarea articlulului de îacia. |
„Datu iin Bucuresti, la :20' uliu 41867.
Di ”CAROLU, a a
de Statu la Des-
I/

PR ” pai Ministru” secretariu

Ei | partimentulu Instructiunei pablico ei allu
E a a ae Calteloru.. e
IAS

NO, O e „D. Bratianu.

- . | |
: .
U
BC
 RY
RA
„ SOLENNIEATEA INAUGUBAREI sooriitattpu
$ pre:

LIB
aa ÎI “RARIE ROMANE.

+ Masti la d Augustu, 'confoina: decretului constitiiva, se faci iuatigurarea

ZI -societatei
nenumeratein depresenti'a.
Popor. Domniloru:
e „Ministri,-
DE si in “medi-localu”
a ata 'unei affluentie Ş

ITY
: Domnul Ministru: presedinte. deschise soleanitatea prin. i |
Ş e „urmatâriele” cuvinte. | ae

RS
“ Domiilora,, i a,

Me: simtu. datoriu, in urma “diverselotui impregiuraii ce cunnosceti, se amen- .

tescu in acesta Solenne si mare di a: istoriei: n6stre litterarie, me Simtu de-
VE
“toriu, dicu, a amenti care este. scopulu: acestei societati ce inaugurămu.
,Nu-potu face mai, bine de câtu.a' da” lectură referatului guvernului de. la
-11 Februariu. câtra Locotenenti'a Princiaria, prin care suppune la. approbarea
NI

ei decretulu de constituire - a acestei, societati:

Doronulu, ministru cetesce reforatula : cu. „No. 1140, reprodusau mai susu; apoi. adauge: |
LU

„Acestu raportu, vedurati. Domniloru,. spune lamuritu totu ce dorimu, totu

„la ce aspirămu ' prin infientiarea; societatei insarcinate cu lucrarez grâmmaticei
sia glossariului: limbei române, Abiâ mai eră lipsa în seclulu, in care şun- |
“temu,, de assemene esplicâtiune; ca-ci nu. pâte “fi dorentia. mai legitima si mai ..
RA

.iertata pentru membrii, acelleiăsi. natiuni, ori cumu D- dieu ar fi despartit'ua po-
E liticesce,. decâtu- de'a si “cultivă limb'a- nationale, tesauru pre. care nu este. pO-
„tere: omenâsca se: 'Viee de la. unu poporu. i: a e
„Aveti Domniloru membri, mai. inainte de: tote a ve. occupă, de regulamen-
NT

| tele: constitutive alle ' societatei. Le veti face, dupa” cumu ve voru conduce .
_- luminile 'D=vâstre;: Guvernamentulu din acâsta ora nu -mai i pâte : av6 nici unii.
| amesteca. in lucrările D- 'vâstre.', : a a
CE

| : „Societatea! este şi :remare indopenderite si libera, cumu libera si:i-îndepen- |

“dente a fostu; este si va 'fi limb'a: poporului românu, -ori câte servituti : si vi-
| cissitadini au potutu incovaiă grumadii unora dintre: noi. De astadi incolo, so-
„cietatea littoraria: independente va av6 respunderea, si gloria lucruriloru sâlle.-
I/

Ș Ministeriulu Va, „depune: in -mânele D-vâstre, Domniloru membri, fondurele ce

- din: diverse legate: possede deja, societatea, si.allu caroru depositari legale si -
IAS

naturale, „Dino. astadi, 'eră ministeriulu. Pre l6oga assemene. fonduri. mate-
riali, D- vâstre primiti astadi de la- natiunp, unu depositu de ua valâre nes-
timabile,. Timb'a sa. ” Di |
„IN acâsta sala, în care cellu înai micu : adornamentu vorhesce: animei si *
U
BC
 RY
19
r ?
Lă

RA
intai, si in. acâsta di, În. care. vozbescu: animele totorota Româniloru, ce Var:
pot6. dice. guvernamentulu- României, ce nu ar fi dejă “in, anim'a D-vâstre?
In aceste anime cetimu acea dorentia, câ societatea litteraria .se nu uite
- neci; unu minutu, . ca, depositulu sacru „primitu de: la. strabuni, limb'a, trebue

LIB
„se.lu lassămu 'posteritatei române despulberatu.si polleitu,. cumu se despulbera
“si,se. polleiesce ua sculla, strabuna, dera intregu, si intactu.:.
Representanti ai. limbei: române din t6te angbiurele, pre unde Traianu si.
Aurelianu' au plantatu vulturii Romei,. cugetati. mai: allessu. cu ivgrigire da. nu

ITY
desparti: prin! limba pre „poporu :de. classile. culte; ;ca-ci; limb'a nu este.a unei
classe,.ci a natiunei; si separarea. limbei ar fi- unu. germine; cu, multa maii îa-
tale decâtu rellele ce aveti a combate astadi. Cu?
“Lai lucru, societate litteraria iubita “Româniloru, a o ia

RS
„Natiunea, intr€ga, si in particulariu Maria Sa, iubitulu - Domvitoriu- alu
Româniloru, si guvernamentulu, seu, voru urmari cu anim'a si. mintea lucrările
„Dimâstre. ti Ş
" ui„Be trai6sca Cazolu 1 e în
VE
„ Trai6sca societatea littesaria.& Pa a
“ Dotonulă Vi. A. Urechia. tină urmatoriula, discursi dei inaugurare a bustului. |
veposatalui “Bvaugeliu Zappa,: donatoriulu societătei că fonduri : insem nate :
NI

'„Ce:are. câmpulu:de inganesce, . . N NE

'„Si Pindulu totu. de: cratenesce? Da Ra ÎI
a e E E
LU

"Ce are. Românulu,. de. sughitiesee?

„Btta asiă se intrebâ auim'a poetica a Macedono- Românului de „maii multi
| seculi, .Si unu respunsu- nu sciea se si. dea, si nemeiie - nu i. dodea, unu dulce
respunsu, : pia E
RA

:*„Annii dupa urma ai seculuilui, iu care suntezaur; i-au spasu insă de «e.
. „Campulu ingalbenesce, Ş d = --
De,ce Pindulu. totu cartesce ? |
:,De. ce: Românulu totu suspina “i IE
NT

"De ce?....e Sufletulu lui; erâ,. plinu de iubire Si dei unu "doru, „ce nu: ăvea,-
nume ; lui i trebuia frati de. iubitu, ca. mumei bune copii de.desmerdatu, :.
„Dâra. are ellu frati, 'ellu care de seculi, d'in seculii cei de gloria ai Asani-
CE

oră, n'a .mai avutu: de câtu stapâni de servitu, si „luogu, martiriu de pufierita ?
Are ellu frati ..: .
Ei „Cine esci. tu copile alla Pindului care. cauti frati de iubita?!
"720 hâu Românu? Sie Me
I/

"Eu escu Românul o DD aa

„Si T acestu respunsu unu echu immensu “icopliă vaile carpatice, si „intregu
patnentulu lui 'Traianu: Suntemu Români! Români! Români! cc |
IAS

Astufelu recunnâscerea se--făcii. Romani'a jibera: si. intellesse detoriele. câtra.

fratii regassiti. „Cu nvoirea guvernamentului M. $. Sultanului trei. scâle s'au”
U
BC
 a . Ei .

RY
n-o. : Di _ A +
N : ” Bi . Ă o. .

: * s . E . Ca? . re _——
Ni . A : " . r

N Ei . PR . a
-

„ deschisu ja în 'coiunele: Bitoli a; Av: Pa cu: Farca,- Breza: si Sraesiiu, si'în:

RA
„ comună” Sau-Marino, Ua sc6la: speciale: macedono-Roziâna s'a: deschisu
si: in:
Capitalea, României: * tă a ie
pita
Pai a ae?
E .

“ Scolarii”ei au primitu. lausiele: acestni templu Dre:acei barbati i cari au. mis:

LIB
siunea; a“dâ- Măcăâdoniti + ea ce. 3 lipsiâ pino astadi: limbă românesca scrissa,;
în loculu idiomei, câmpu: nationale;: infloritu, dâra. in cară „osele si Viorellelei
-
sunt; nabusite de: pâlaimida si 'scaietii strainismului.. ii ii
'0h! lui:D; dieu : multiainiree mi scriea in idillele trecute; unu: “hetzânu.

ITY
pieotu: dare urmâdia : cursurile - uneia” din” sodlele deschise intr! acollo:! „oh: lui:
_D-dieu: multianire !: de: acumu: potu mari,: ca- -ciA cotimu românesce;a evangelie la
S ta liturgia. 4 e zi pa. 3 : d i „d

„Desmerdati| in. tibertati,. cum: suntemu! de: cătava' techţuj: — nu 'me' pibieui

RS
asi ac6sta- -a cu atâtu: măi “bine! —Desmerdati, “dicu îin libertati, : noi nu scimu
.
| ititellege t6ta' puterea si'tota dolcâţi'a Semtimentului, coli: implea. anim'aa botrâ-
nalui preoti, cându scriea' vorbele: “ce ve citai,
„De asiă semtimente: erâ. coprensu unu „nobile: sufiletu : nascutu: sub” „verdele
VE
“teondisiu allu -poeticiloru: munti ai. Macedoniei. - Brâ acestu suffletzi :câ-ua con:
o centrâră” a: 'totoru: tiatiloru din: acellg părti. De'aci: intensitatea iubirei: i;
„de aci: nemesuratulu lui -devotamentu pentru” românismu. i ia pi
NI

,Evangeliu Zabpa, ca-ci vârbescu de ellu,— câ 'si' 'betrâiiulu divectoriu. alu

seslei 'macedono. române, archimandritalu Averciu, cându: puse pitiorulu :pre,
LU

“ malulu Dunărei României: libere, lassâ, se: 6ssa, din: veptlu seu tipetalui fratelui
ce Si: “revede “fratele” iubitu: si. eu Bia: “Românul! EI ca a
“„Evangeliu Zappă eră. in, adeveru Românu, oricâtu: uăâ: “justitia, care! '3i Vadă
s6m!a. inaintea lui: D- dieu, a. impusu. umbrei lui dorerea desnationalisărei. Ellu'
RA

“Grecu!?2.:, , El care, ni, 'aduuă secerisiele :Vaurite; cu careD dieu binecuventă .

“brasd'a. ce- tragea, de câtu pentru ale reversă in granariele- natiunei: s€lle!? X

"Evangeliu Zappa' p'avl, câtu: trai, 'altu: doru de 'câtu d'a' vede: pre fratii: lui
NT

din Pindu intrati. pre. callea de. cultura, care prin: impregiurări mai: favorabile
ne amu' 'deschis ua noi cesti alti: Români; Zappa: navi de câtu ua viua. aspirati-
une, acea- a da ved6. unificarea, contopirea dialectulai” macedono- românu cu allu
- României “Traian, *. 'De' acsa-a cu' mai -multi ânni inainte d'a' mori, :depusela
CE

” tesaurulu: Yomânu ua: Summa preste. 3000; galbeni; pentru : 'ca. cu ea..se incăpa.
“edificarea, ' cumu dice reportulu guverniului de la 11 Februariu, acelloru: doue
"mari colonnate alle “teniglaiui nostru nationale: graammatica a si elossăriuli limbei
române... - Sia
I/

„lde'a nationale, ce a implatu anim'a si.i mintea lui: Zappa, câtu' a. traitu,
a fosta ultim'â lui pieoccupatiune- “norindu.: 'Piin testamentulu seu, resplatindu _
IAS

i iubirea: 'devotata - a “rudei: selle ' Gnor; D--nu “C. Zappa. ellu facă ua: larga parte
si“obiectului afieotiuniloru' s6lle:. * Limbi. Ellu- otari ca egatariulu 5seu: univer-
-
7. ț IER ” “ Y
a. ta oz Li
i , | Ş [ . Mă
U
BC

A Dare ame CR e aa
 RY
— 15 _
2

RA
| sale se, aiba a " sespuude: in: perpetaitate. cate una miie galbeni pre Bacare aan,
„si assegură 'acâstu! venitu cu ipoteca eterna” in. “mosiele ce lassă,
„Aceste: fonduri: generdse;. “ cări: assegura: deplină * independenti'a societatei,
sunt: singure elle monumente si marmure cari. voru perpetud numele lui E-

LIB
ri:
i , peSita
vasgeliu Zappa.
„Ua natiune, care 'aspira se traiâsca;: tecbus se scia insa a si amenti: Uâ
natiune, care scie a presarâ stratele 'si piatiele cetatiloru, si sallele niuseeloru
„CU 'representatiunea si amentirea barbatiloru & acea națiune semena pre tâta |

ITY
E i
dia none sementie de gloria.
Se ne amentimu deci, D-loră, in” acesta di. in: 'care: inaugu râmu tocmai.
societatea, ce va despune de donatiuhile lui Zappa se ne amentimu de ellu
in modu demnu de cultur'a si secilulu, in care traimu, si: de aacea amoea 10-

RS
mânismului care a implutu vietia lui
„Acea, marmure rece, care: va pastră in. sală societatei ibterarie suveaiea =
generosului ei donatoriu, ua va. incalăi caldur'a iubitei si« aa respectului nostru: E
i si
.pa
î
VE
„Onotre lui Evangeliu Zajpa! ' -..
„Iubitea lui de românismu fa unu 'essemp u, care se ate multi imitatori
a. . | !
„ , î
NE , . . -.-
. ,
NI

” . .
N . Ni
.

“Dupa acâsta-a venerabilele, menibru, D. Cipariu, in.a. mediloculu 'applauseloru |

' unanimă alle. publicului assistente, urcânduse, Ja. tribuna, cu unu accentu,. care
LU

denuntiă tâta anima. sa si. totu ce ua agită,” tind acestu discursu a

ae . e. i. pi „a
' > pn E B

| | “Domnitorul! - N ă pi | |
”
RA

Societatea. lifteraria.. fuudata din iberalitatea unui gnvernu' românu patri-

Augusta 1867, va face, asiâ
| oticu, “de” astadi si incepe lucrarile sâlle. ”. Prim'a
ua
credemu si sperămu, ua: epoca noua in vi6ti'a culturei natiunali române,
epoca. ilustra si de memoria indelebile pentră intreg'a ' românizn e, Dia
NT

pota
Societatea are ua missiune inalta şi unu, scopu atâtu de sacru, 'câtu ru
, care se nuire-
crede, domiii mei, ca mai. pote: fi-vr'unu “Românu adeveratu
cunâsca acesta missiune importante; si se nu i- uredie. celle mai salutarie' 1re-
CE

pi

| sultate pentru intrâg'a româriime. Să

..

Ea nu are missiune si scopuri politice. “Pandatoiii ei, membrii «ci: si toti

„ fautorii ei. potu se fia suspectati de inimicii natiunei române, că totu, d'auna,
16nga-
ca. avemu tendentie subversive si ostili altoru natiuni, intre cari si pe
inimicii
I/

cari vietiuimu. Tusa. care lucrare, fia câtu de onesta, nu si a avutu

?
sei? Şi cându a fostu vr'ua data Românulu' apperatu de. suspiciuni. malevole
nu ne vomu' retrage de la lucrarile
IAS

De.acea-a neci noi, neci urmatorii. nostri,

salutarie natiunei: n6stre numai de frică suspiciuniloru memeritate,. “cărora -
suntemu espusi. Pa

4
U
BC
 RY
,:
i

Domniloru! Somtiula. națiunale Sa., desceptaa. în. tâta 'românizaea. Natiunea i

RA
“româna a. venita la. cunnoscintita: positiunei, care i se cuvine intre natiunile Eu-..
:Topei ;, ea -Ya.- face toti pasii: cuvenitii pentru, a: occupă acâstă poșitiune cu dem-
nitate,, NR

LIB
' Natiunea românaide aci.i inaintă *va ă solidaria penţru corpul intregi, si« mu,
"voru.. mâi fi „partite, (applause indelungate),. care se ne: desunâsca de, la unulu
“Si, acellasi 'Scopu solidariu;. cultura, nationale... Pa A
“Pino, aci. patria româna, limb'a si “natiunalitatea, ne, a. tostu calcata de Hunni, :
“Saăvi, 'Turci, „si altii.- Amu inceputu a ne liberă; patri a. amu. inceputu

ITY
a ne:
„ Tiberă liab'a. Amu inceputu, domniloru, abiâ amu inceputu, dea. nu amu Lter-
„ Minatu ; „remâne,. ca Se. continuămu si se. terminămu,
“ Barbatii de, statu ai. Româniloru voru ingrigi pentru 6liberarea perfecta a a pa
?
“tiei române. . Sunt de, „convingere, .ca ei si voru. implini. cu santitate inalta

RS
„i S8, missiung,. — si. patri'a româna. in urma va deveni libera.. (Applause)
„Pentru. eliberarea. limbei natiunale. va: ingrigi, mai cu distinctiune între alte-
„le: “chiaru. acâstă. societate. litteraria, Ea va ingrigi da limb'a româna „se. scape.
VE
de totu: jugulu, despotismului, sub „care de seculi -a „gemutu. Ea va Îngtigi pen-
„tu conservarea unitătii limbei românesti in. +6te provinciele locuite de Româ=-
Rai va redâ forma. curatu natiuhale româna, pentru că se figuredie cu -
NI

ta demnitatea intre si, lOnga sororile ei de origine latina, ' Ea va pune fun-
+ damențulu ; 'vantru ua; litteratura: adeveratu nationale, : correcia : în: spressiuni,.
. corecta: in: îorne, i0va- care, nece ua litteratura nu păle merită de a se. chiamâ--
LU

„ literatură, Se pa a
Cellu' a tot poteate, «care mu-ne a, Iassatu | se ” perima in “furtunele seoliloru
trecuti, şi "carele şi. a intorsi indorarea 'sa si câtra nepotii Romei vechie, cre- -
“demu si: sperâmu,: ca .ne. va intende; sânta. sa mâna și ne va. binecuvâută lu-
RA

“ crările, nâstre, pentru. ca: sunt :curate, pie:si devotate unei cause sacre, ca. în, o
„sasi religiunea;. câreia; detorimu sântului seu nume“ --
-D. Ministra, de. interne, annuntiă: apoi societatii, ca., neasceptati impregiurări
î ă
NT

| au oppritu- pre. Mari'a Sa. Domnitoriulu de. a onorâ, .cu - zugusta sa presentia |
“ inaugurarea. societații, Si ca Mari” a Sa 'si propune. de a assiste la Prima se=.
- dentia: a ei, ce se va tin6: Dominecă la :5/,ş Augustu. A ae
CE

' Acesta scire fu salutata cu unu tunețu de „applause. si strigâri: "Troicsca

Carolu n Trai6sca Maria Sat DR aa a
: î, PI po Ei -
I/
IAS
U
BC
 RY
- ” . iai . , - |
., . -

RA
“i

“PROTOCOLLELE

LIB
SOCIETATEI ACADEMICE ROMANE? D'IN SESSIUNEA
Li

ANNULUI 1867.

ITY
A Protocellalu sete n. 4» Argoată 1863...
Sedenti”a
'se deschide la orele 1 post-meridiane 'suptu presedenti'a proviso--

RS
-riaa Domniloru Heliade Rudulescu si 'T, Cipariu, in assistenti'a multu. onoratoriă
„a D-lui Ministru Instructiunei publice, D.: Bratianu, carele a - fostu primitu
cu iubire siurespectu de câtra Societate, in sunctulu imnului nationale si allu ac- -
VE
eamatiuniloru, unui numerosu publicu. ,..
„Se amintesce ca inaugurarea solemne a: Societatei Sa făcutu dupa pro-
Ezagai publicata mai de. inainte, in 1/13 Augustu 1867, conformu regulamen- :
NI

tului Societatei sub: presedenti'a D-lui. Ministru de esterne, BSiefanu Golescu,

inlocuendu pre D. Ministru! allu Instrustiunei publice si Cultelora, care seal
„ nedispusu. ,
LU

2, D-lu Ministru, 'D. Bratianu, conformu declaratiunei îacute la inaugurare,

predode astadi Sociotatei actele relative la ea.
“Societatea luă cunnoșcientia de felicitarile primite dn Vagarasiu, Gal-
lati Pâtra, Macedoni'a, lassi. si Cahulu, |
RA

4. D-lu Ministru 'comunecă Socictatei offert'a: “patriotic a communiloru :

Gallatii 'si Brailla, pentru înfiontiarea de stipendie de invetiatura, cari se voru
'dă de Societate la “junii Români d'in diversele provincie dependenti de scep-
NT

_trulu străinu.: Se primesce acâsta communicatiune cu mari applause unanime,

“5. Domnulu membru, Timoteiu Cipariu, rosti cuventulu annessatu Ja a-"
cestu protocollu asupr'a istoriei limbei române, a |
6. Dl. Heliade Radulescu, luându cuventulu, rosti apoi unu discursu asu- «
CE

| ara fasiloru, prin câri trece ori ce limba, . |

-D. A. 'Treb. Laurianu faci pre scurtu istoriculu ideei pentru formarea
unei i societâti litterarie române, si multiami guvernului actuale: pentru reali-
. Sarea acestei idee patriotice. si de multu nutrite: iu 'pepturile ' Româniloru.
I/

8. Societatea luă apoi cunnoscientia de adress'a Dlui Joane Marcu, preotu

din Marmurosu, prin care da in cercetarea Societatei anu 'opu allu seu inti-
IAS

tulatu: „Unitatea în limb'a Româna, !

Suscrissi in acestu protocollu: G. Adrianu Miniistru,. C. A. Rosetti; Dioni:
siu cpiscopu Buzeului, Melchisedecu, episcopu "Dunavrei de josuj Membrii: Ti-
U
BC
 RY
- po i ”
o ia iei . IS
: / . S .

— E. 5 — [ : , Ra) ”

aaa
x

moteio Oiparita, Z. “Heliade Radrlesea,

im
RA
G “Munteanu, 8. “Alesanăreseu VĂ

aa
„rechias. J. Curagiani,; G. Baritiu,
4:-Treb. Lauirianu, Alessandru Romă

e
Joane Sitrajescu J..0, Massinu, Alessandru nu,
Earmuzaăli, V. Alessandri, Joane

ma
all (ui G. Sbieria.. aie .
a Mie

a
LIB
e
i ca cai aa
ITY
ANNESSU.

1
Discursu' asupriă” istoriei limbei. vomâne,
|pronunciatu in
„ sedenti'a, „publișa, a „societatei. „itterarie din.
Bucuresci

RS
a sar i | laas Augusta 1867. “i ei pi ei
Poti tii
aa a E af
.
ri p-
i) ph zi

IE mii “Domnitorul sitaN Da si DN a

VE
“Dupa. una. insarcinare onorabile din partea. Societatei
liiterarie, vinu acumu
a doi” a, Gra,:, se. cuventediu inantea D-vâstre, si
inca. de unu obiectu atâtu, de.
| importante, si, „pentru care sar cere “unu tedipu: mai. indelun
NI

gatu de prepara-!
„tiune, „pentru. a. sepot€. tractă cu tota. essactitatea,i câtu ââca
nu asiu: speră! -
si acumu in! indulgenti'a D-vostre, id adeveru nu asiu
fi cutediatu se accep-:
LU

„fediu, „acea. insarecinare, 'ori. câtu de onorifica este: pentru:

mene.. . ă
De. acea- -a speru, ca. Yvoiu f. scusatu, dâca numai în' genere și făra citatiuni
“ scientifiee. me :Voiu, inceică! se dau una: mica si. scurta delineatiune. a. obiectu-
„is cu care: fui insarcinatu, adeca istori'a: limbei. românesci..
RA

Este, „naturale,, că, nu, numai. istori'a in genere, dat si. istoria in specia, Care .
„are, mai, multi ; rami, se, incâpa, una: data. Cu. esistenti”a nationale a fiacarui O-:
poru,. cu atâtu. mai vertosu. istori'a limbe i, fiendu: „ca: în viGti'a unui poporu.
NT

potu. fârte. “multe, se: ;lipsesca la inceputu.; cultura, industria, scientie, arti isi,
altele; dar limb'a nu pote se lipsâsca nece. unni poporu;,.ea se nasce una data
“cu sila, cresce si se desvolta, infloresce si:s se Vestediesce, inbetrânesce si m6re
|
una; data, „cu. poporul, at
CE

tai aa E
| “Vote evenimentele, câte: trecu “stg vidtia unui popoLiu, tâte imbunetatiri-
„e si. „calamitatile, ce intempena una, natiune, toţe. fasile;- prin: cari trece, tote:
sg: revârsa, și asupra. limbei. acellui poporu; acellei națiuni:
E
„Dar, înca -cu. câtu, unu: poporu. este” mai. vechiu, cu. câtu sufterentiele lui. au
I/

fosta. mai, multe si. mai indelungate, cu. câtu împregiurările, in cari sa -aflatu,
|
au; fostu. mai variabili, = cu atâtu; a fostu. si impressiunea , acestora „Momen
IAS

ţe,
mai mare, mai adunca. si mai variabile. - Da
„Dar, înca,. „Si: cându, „apa, „Staguddia. si. cându unu „popozu ar,- petrees' in tâta
trencijitatea „si. „pașiuirea, ca ap a ce. stognedia, totu Du. pâte. |fi apperatu
de.
'-
U

7 .
Ta
BC
 RY
| -u 9

RA
re -si care ăcâmbare | si strafozmare, cară
une. ori, mai acasa deca tine tem-
„pu mai indelungata, trece chiaru in “corruptiune, 3
|

LIB
" D'in aste consideratiuni, Domnii mei, deca noi: suntem Romani adeveraţi,.
6ra nu unu amestecu de glâte straine dupa . originea loru; deca suntemu
"ce semtimu cu totii, csa»a ce ne. arrâta:
cea.- a,
tote „urmele. si monumentele autentice
si necontestabili, si d6ca nu suntemu.
cea-a ce voru si dorescu inimicii nostri
se, âmu,. atunci istori'a limbei românesci este

ITY
ina istoria forte luuga, istoria
c? cuprende aprope: de 2000 de anni, istoriă inter
essante, istoria demna: d'in
tote punctarele de vedere de'a fi studiata prin tâte fasile
, evenimentele, im=
„ pregiurările, prin cari a “trecutu: şi a cautatu se treca impreuna : cu natiunea,
căreia '-a fostu intârpretele cugeteloru bucuriei. si doreriloru

RS
. selle, in carea
"mamele au cântatu la lEganulu scumpeloru. surcelle,
in carea s'au cântatu inie-
neele Si baladele, faptele eroice alle braviloru apper
atori ai patriei, Si in carea
- fiele plâugu pre -dulcii loru. parenti: in „diu'a cea
din: urma de despartire...
VE
Potut
u-a trai Românulu făra limba?. şi dâcoj Românulu e. Roma
nu' si nu Dacu,
„dâca eleineentulu lui e romanu si nu Schiau, (potut
u-a se. vorbâsca cânduva in
“alta limba de câtu în limb'a. româna? Inimicii
. nationalitatei române au venitu -
„pino a ne calcă şi celle mai sâcre proprietati:
NI

antâiu originea romana, apoi

si "insasi limb'a. Ei nu. potu. combină cu trecutulu
si: cu presentele loru cumu
se mai essista una adeverata descendentia vomana in
pârtile orientelui. Au
LU

peritu Dacii, Hunuii, Avarii si tâte câte alte „POpâ

re obscure si. barbare, cari:
Mau! lassatu dupa sene ds câtu ruine si: Unu :nume de. blastem
u, cari in alte =
parti ca. si aicea nu au facutu. alt” a. decâtu au: 'stinsu
civilisatiunea, ce ua pro-:
pagă elementulu latinu: perira tâte cu. sunetu si fa sunetu,
RA

&ra elementulu
romanu totu se mai essista pino astadi? Se pote? Nu! dicu ei; si câ
se pOtă
_negă cu obstinatiune, inchidu ochii, se. nu Sedia, si- si astupa urechie
le se nu
„audiu adeverulu, : |
NT

Noi cu clementulu nostru romanu, cu limba roma wa, 'suntemu una enigma
neesplicabile inaintea mintii loru. Nu. ca: 'dâra nu a pot
se 0. esplice; atâta
ignorantia nu voiu, nu polu a presuppune, ci pentru ca
nu voru' se o esplice |
„pentru ca nu -voru se admilta, esplicatiunea naturale, cârea decurg
CE

e d'in studiulu
- fapteloru, documenteloru si allu limbei, pentru ca nua decurg
e dupa cumu aru.
„dori anima loru..-. | e
Si atunci essistentia nostra in totu vespectulu remâne. ncosplicata
enigma
“pentru ei.
I/

a
„Ci sei lassaniu, Domnii miei, se abundedie in “sensulu. 19ru; se
ne manga-.
iâmu, ca d6ca avemu inimici mulţi, inimici! natiunali, uafiuui si persân
e ini-
IAS

mice, -der' avemu si amici inca si mai multi, natiuni si. individi; pre. cari nu
i au orbitu si nu i. au potutu orbi sentimente invidiose, ca s6 nu
cunnâsca ade-
verulu, sciu se esplice cnigm'a nedescifrata a inimiciloru, —
cari ne intendu.
mâna si ne dicu frate!
U
BC
 RY
RA
"Se. lassămu pe “inimici | si invidiosi, se se vostogollsca ini
enigmele locu; es-
„plicerle; nu. le ssplice, ei si'le au facutu,; ei se si'le desde
; e! treba lorg;
„noi avemu alte. trebi, cu cari se. ne: ocupăinu. .
“ Se trecemu dâra la obiectulu. limbei. Se piemittema

LIB
“ insa "inele - momente
itorico;:e cari. potu'se dea mai“ multa lumina, considetatiuniloru nâstre
si se. în
- „Cepemu cu ceva mai inainte de colonisarea, Daciei: cu: Romani.
“ Butropiu. ne: spuie -ca coloniele dacice San addussu din totu imperiu
lu—ez
“oto. orbe romano; — .va se dica nu nuimăi din Roma nece numai din

ITY
lta-
ia, ci: si. din. alte provincie romane, mai departate sau mai.
de aprope.
“Iutre: provinciele mai de aprope stau in linia prima; Mesi'a si
Pannoni'a cari |
eră limitrofe Daciei si :cari 'sufferisse mai multu -de invasiunile Daciloru
. In
“alta linia mai departe stau: “Traci a, Macedoni'a, Noriculu,:

RS
Retia si altele, în
cari. tâte. erau colonie romans, inca de mai indeluugatu tempu,
impreuna cu
„ statiunile militarie, cu caștellele de pre tiermurele Dunarii si cum
legiunile aqui-,
- lifere. i
VE
„Aceste. colonie. erau romane, cu: lizhia-. romana, si.
dupa opiniunea mea ale
au fosta antâialu 16ganu, de unde Sau: luatu colonistii Daciei, precând
u alte
- provincie” mai departate, numai mai tâediu. si au potutu tramitte contingente-
de loa,
NI

| |
„De aci hessulu cola mai de! aprope intre: Românii de astadi de din coce .
'si:de' cindea. de Dunare, De. aci si nessuilu, între diţileotalu.
LU

macedo- -românu si.

" dialectulu daco românu. . Ea
“Dupa. mene. fratii. Români de. preste Dunare, sunt. de. una , parte sucoăssorii
. vechiloru colonisti din Tracia si Macedoni' a 6ra de alta descende
nții” colo-. |
vistiloru. dacic, câti Voru,
. fi: trecutu preste Dunare sub Aurelianu sau sub altii,
RA

De: “acea- -a si limb'a cestoru; din. arma mai multa se.„tine de

dialectulu. daco-
“românu, decâtu, de cellu macedo- -românu. i
Ca
„Co limba” au vorbita acesti |romanii. inainte si „dupa Taianu pino la Aure-
NT

a
diana? Sa
N

|
In lini”a. de! “ântâiu făra indoientia Jimb'ă latină, ca limba iroperiulu
i, pre-.
cumu : arrâta: tote” inscriptiunile” numerâse, ce se "mai
afla, mai mare parte, n
CE

Trâvisilvania de. astadi, precumu si: monumentele Tapidarie

| si tablele cerate,
din care. una: parte insemnata 'se afla: la mene, si cari mai tote,. câte adeca
se potu descifră, Sau publicatu: in “archivulu meu
, pentru fi lologgia si: istoria,
„ce: am. inceputu a lu edă dela I-a, Januariu' aunulu. „currente.
|
I/

“Insa pre: lânga limb'a latina ofticiale si litteraria,. eră, in Daci'a in usu inca,
"siunu dialectu vulgariu rornaiiu, căre- se ste consideră, ca antâiulu elementu,
IAS

4 „all: limbei române : de astadi.:

"Ping: aci. essistentia “acestui dialscetu +vulgariui rOman0
- dacicu eră, numai una
| îi coniectura Inata dupa analogia altoru provincie, unde se aflara urme - de atari. .
fa
i)
U
BC
 RY
Tao —

RA
dialecte totu! dia acelle, tempure; ci! “ipăiă documente positive, pentru ca con-
.. iectur'ă, se pâta deveni certitudine: |
„Insa, multiamita provedentiei si zelului nationale, ăla unui prea demnu

LIB
bar-
i bati, unu monvmentu „pretiosu si. unicu mi a venitu in “mâna, prin Care Con-
iectur'a a devenitu certitudine, - |
Inte” una d'in tablele cerate, ce le am in mâna, se afla scrissu si. unu passa-.
giu in limb'a vulgaria, romana: AAEXANAPE | ANTINATEI SEKON AO AY ST P

ITY
SETNAL î-
Adeca: secondo auotor segnai, in Joc de: secundus atotor Signavi.
„ Ecca secondo fora S. finele că si “la Italiani in nominativu,, Eca segnai cu
“SE.ia locu de SI, câ si la noi în semnu, si la Itâliani in segno;. ecca si .ter-

RS
minatiunea preteritului in AL, câ in dimbi E) româna; senmnai, in locu de form'a
“latina AVI: Signavi. . o aa
Dera inca scriitoriulu acestora cuvente erâ
| Grecu, cumu + Parrâta si numele;
VE
si de acea-a scrisse cu. littere grecesci, si asiă nu. sciu, dâca nu a grecitu unele
spressiuni, scriendu, secondo în locu de seca ndu. Insa, fia curu va fi, acestu
documentu' vechiu, d'in 4: Octobre 160 dupa Christu, do 1707 anni, scrissu la,
55 anni dupa espeditiinea si. colonisarea dacica, demâstra preste: tâta indoiel'a,
NI

cumu ca in coloniele 'romane, din, Daca pre l9nga. limb'a 'latina, eră in usu
si unu- dialectu romanu vulgariu, care, dâca noi suntemu Romani,” e mama
LU

“limbei românesci de astadi. „Despre cari. mai pre ltgu :ama, scrissu in Ar
_chivu nr: III, pagin'a 46 si urmatoriele. e
Dupa scoterea legiunijoru romane, a. V-a macedonica si a XIII gemena, din :
Daci'a, si allessu Win Transilvania de ostasi, si assediarea loru in mediloculu
RA

Moesiei la Ratiari'a, adi numita Amoier 1Snga Vidinu, Si aiurea, civilisatiunea

se sterse cu totulu in: Dacia Traiana, si cu ca si litteratur'a. romana, carea
“pre atunci neindoitu erâ numai cea latina, Dâra nu credemu, ca s'a stinsu de
una data si limb'a romana „—precumu' nu credemu, ca au peritu toti Romanii,
NT

“eolonisti * d'in Dacia “Traiana, ori „câtu de crude au fostu invasiunile barbare
ci din contra suntemi cu deplena. convingere, ca cea mai mare parte a re-.,
nasu iaca in - tiârra, si ca a si cautatu se remâna. De acea-a . nece nu -cre-.
CE

demu, cumu ca toti "Romanii. au trecutu Dunarea în Mosi:a dera nece nu.aru
fi potutu, de ore: ce, dupa testimonie istorie certe, Daci'a inca d'in tempulu
lui Claudiu erâ cu totulu oceupata de barbari, si perduta pentru imperiulu ro-.
„Manu, intru atâta, câtu nece nu “potemu. bine: precepe; cumu se fia potutu re-
I/

mân€ legiunile romane in Daci'a, oceupata de barbari, de la Claudiu. pîno.la

Aurelianu, dupa ce nece monumentele din Dacia nu trecu preste tempulu lui
IAS

Claudiu imperatulu in coce. a

Istoricii romani, si a nume Butropiuu lib: vu. cap. 3, ne spunu, ca numai
de .câtu “dupa Traianu, successoriulu seu Adrianu, din invidia - cotra” glori'a
antecessotiului seu, vru se patasesca Dacia si se retraga legiunile d'in-collo
U
BC
 RY
, „ . - , Da

, Ss. ata i
NE . . cr. - . o .
+ - .
Că

. a .. pe N)

RA
de: Duinare, precumu i facusse si. cu ate trei provincie ecasi iigatet totu
de Traianu,
“Si cu ice: Pau „Spariatu amicii lui, „că se” ia faca unu reu asiă „de mare.
im D=
ie periului si numelui romann?. o. e
Numai cu acellu cuventu: pentru

LIB
câ nu acei. inulti cctatitinii romani se, se „. |
Dă trada in .mânele barbariloru, — ne' imulti cives romaii -bar bari îs trader entur..
Va se dica, ellu avea de: cugetu se parassca Dacia tragundusi afora
legi- |
“unile romane, ce. erau de. garnisone intwensa; d6ra iu avea si acellu
. cugetu,
ea se. stâta si:pre cetatiani romani de acollo, —= pentru ca eră,

ITY
cum nepolentia,
ai sote; :- i |
“De. nu erâ: asta: "causa, “adeca nepotenti'a scoțerei colonistiloru unu.
omu ge-
o. niale, cumu a fostu Adrianu,: prea usioru “potea. se allinedie animile, amiciloru
_
“sei, si se le. „respundia : Nu ve temeti, amicii. mei, "de asta. -a; am

RS
si io. atâta pre-
_-.cepere, câte, Voi, ca scotiendu legiunile se nu lassu pre. cetatianii
romani. in
"„ foculu barbariloru, ci' se i trecu una data cusa a d d'in-câce. — Si atunci |
„ „amicii lui Adrianu nu mai aveau cuventu de a se dppune intentiun
ei impera-
VE
toriulnii e i E |
Ci: Adrianu nu: le 8 respunsu ăsiă, pentiu «ca nu a potutu, si amicii
lui au
“văessiti pentru! ca - ellu sa temutu a espune vista atâtoru cetatiun
i romani
NI

"în: ghiarele turmeloru barbare, | |

: Ellu retinii : Dacia . si nu „retrase. legiunile, cu atâtu maii pucinu pre colo-
E nisti,. Insa invidia totu a cessitu. si ca, ca, dâc; nui a fostu cu 'potentia
LU

a
parâst: Daci'a,. “fora a se spune. revoltării animeloru d'in totu imperiulu, — a
„facutu 'ce i a fostu prin potentia, ellu. a derimatu puntea. lui. Traianu de, la
Turnu: Severinului, si ar fi derimatu, pâte; chiaru, si column'a: traiana” din mie: E
diloculu Romei, de i ar fi fostu prin. potentia.
RA

|
. Pretestulu stiicării acestei punti,— ce fa unu ddeveratu vandalism, -a
fostu o nenica: oprirea barbariloru, șse nu teâca preste Dunate,. cari apoi cu -
a atâtu: mai mare, inversiunare se arruncara pre spatele bietiloru colonisti din.
NT

“ Dacia.” ri
“Tasc, că. se meigcniu maii depazte: “urme do. itab'a româna mai aflâmu si i in
| “ seclulu VI, sub. Mauriciu imperatu; da care mai multi au scrissu, si noi insine |
CE

„de mai multe ori, intru „atâtu, câtu. credemu a îi de prisosu, se mai tractămu
“si aici despre istoria, cu TORNA FRATE: d'in muntele limu jn "Tracia.
"Destullu' este, se amentimu,- ca. limb'a: româna a essistatu inca -d'in- tempulu
- antâiei colonisatiuni, atâtu în Daci'a câtu si in proviaciele transdanubiane, —
I/

„ inse' numai că dialectu vulgariu. Pentru ca si in-provinciele de preste Dunare

la inceputu limb'a litteratiloru a 'fostu numai cea latina; precumu. se adeve-
IAS

„resce din scrierile, ce au mai remasu din tempurile concilieloru celloru. mai
| de antâiu, cari sunt destullu de cunrioscute lumei litterate,
-

Mai. „grea sârte a cadutu pre: limb'a româna, dupa “ce de una “parte împe-
„

rula romanu sa impartitu in doue, și noi amu. vemuşu taiati de partea occi-
U

î
BC
 RY
Pi „ |
A „a Ri
II
„. pa „5 .
. Pa RI . e a , . —,
-
|
, -, Pa
DN A

RA
. - : '
: - i 3 - .
;

dentalei, unde 'domivă limbia. tina şi. diăteetele (ulgari vomaiie, — er” de alta
“parte, dupa Foc'aE incetându. usulu: diplomaticu allu - limbei latine in partea
a mai re”
oriențale, si grecismulu. ajunguhdu la potere, limbei romanesci nui

LIB
contra incongiura ta:« de elemente stra-
masu nece. unu spr: iginu omogeniu, ci d'in
, si. Serhi, cari totu una sunt cu
ine, Greci, Sclavi, "Bulgari, cari se serbisse
perderi. | |
Selavii, ea. pati celle mai intricosiate
lu “seclului IX,
Era, cându fu cvestinarea, Bulgaro- -selaviloru „câtra “incepatu

ITY
Românului , atunci, dimba
si introdut :erea limbei sclavice chiara si in haserecele
romăna ajunse la ceâ mai din urma agonia. a
descrierea “acestori, sedii
Domnilora;. iertati- me, că se nu. me demiţtu. în.
unu-românu nu si "pote. addu..,
pleni de intunerecu. si de barbaria, de carea nece

RS
pentru . barbari” a, si infiorate pen.
„ce amente fora gidtia. si. “infiorat, — grâtia,
„tru stricatiunea. ce ne a , causatu sclavoniismulu in bimb'a: Si, in cultura intel- Ş
aa Da
Jectaale.
acesti. secli de, trista reminiscentia,
VE
Se lassâmu, Domnii mei, Ja una, parte
“jugulu barbariei callei mai in-
pentru limb'a româna, "cari ua au tinutu' sub.
iamita cu recunnoscintia barbatiloru”
' tunecatorie, si mai hine se adducemu mul
cari au ruptu Jantiurele servitutii. sub
din. cei mai de. aprope trei secli trecuti,
NI

române, ca se i fia Oaganulu caltu

cate jacea,' si ua au redatu erași natiunii
i]
ii “nationali. Ai
LU

Tuihin?a sârelui, appari. portânău, pre. “facia-si

Ea rise, cându trasi rovedă
profunde, si infasiurature sepulerali, Cu
"urmele servitutii seculari, cu venetâri se veaflă. cea- -A
a reinviatu, 'c|carea se, credea mortas „Si
| mulitiamita, cerului, ei |
ce. se parea perduta.
RA

se incercara a0 cură „cu: tota. sortea.

“Litteratii nostri de unu seclu în cdce între sene .
pîno astadi su, suntu de. accordu,
i de “medicine. si medicii ei nete | î
asupr a vemedieloru mn2i convenabili. ci.
de adensulu a se , oocupâ- cu nigicn'a.
NT

Ei ati inceputa in adeveru cu totu ra: pre.

Dio acumu totu nu se intellesse
tinura "mai multe consultatiuni. Dâra tari
si aici erau înca totu in „lupta, si
deplinu. Aleopathicii si homeopathicii,
in convictiunile loru. -
CE

'a. obiectului, si« . peticiutu diș-.

Guverniulu Romaniei, vecunoscimău importanti
unu consiliu mare, mai, mare de câtu,
sensiunei pentrii patiente, a convacatu
in mânele lui,
| tote, celle de pîne acumu, si i dede pre patientele |
| „Se sperâmu. Domnileru, ca lu, voru vendec â pre deplinu.
I/

ca nu lu Yvoru, uecide.
“In totu casulu am firma incredentiare A . e ?
1 , . ,
. . . -
IAS

- i. za mi
. . | ! . , . . PN i iai în.
Pi

Pe ce a i
U
BC
 RY
“n. Protocoltatu sodentiei aSA din DA

RA
Angustu: 1067.
“ Astadi: Marti. e, Augusta anulu 1867, Dresâhti. fendu
d. Heliade Radulescu. 7. Cipariu. G., Baritiu. D- nii ii E
G. Munteanu, J. Hodosiu, 4

LIB
- Roman. Strajescu, 7. 0. Massinu. J.
Sbier a. E Oaragiani. F. A. Drechia,
A. Treb.. Laurianu. . i.
1 S'a .processu la const
e ituirea provisoria a biuroului prin decanulu de etate
Helia
de: Raduluscu. ca Presedente; si cellu mai
D.
june. ca secretariu, D. J,

ITY
Căragiani,
"2: D.:ViA, Urechia: da cetire” regulamentului
societatei, intocmitu de Misite- Ei
i : ziulu Iostructiunei Publice, promaulgat
u sub No, 582 la 1/3 Aprile 1866.
8; Membrii aflati de facia, adunati in
sa'la “Ateneului românu,: se. declara .
pre: sinesi de Societate listeraria româna
competente a passi la lucrările pre-

RS
"vedute in regulamentulu provisoriu, întocmitu de guvernamen
“randu inca. ca: Societatea! litteraria pritn tu ; mai dechia-.
esce acellu regulamentu de allu: seu in
„mou provisoriu,
SR |
VE
Aceste! doue resolutiani se proclama in nume
le. Sociotatei de câtra.. Prese-
„ dentele' ei. | |
4 D. Ji: “Hodosiu cere |
| ca , Societatea se iee acu. inainte de tote: de
“ta inaugurarei si de discursulu rostitu atunc seden -
NI

i de D. Ministru, si se se decla-
ro in “data da Societate litteraria si independen
te de. orice guvernamentu,
"“D. Baritiu impartasiesce opiniurea D-lui
Hodosiu. D -lui propune Societatei |
LU

| act allaturatulu conclusu ia acestu

intellessu.,
„Societatea adere in unanimitate la. acest
u conclusu şi.
s si lu insusescet,
5. Di Baritiu intreba, dâca sederiele
societatei au st fia publice său inchi-
“se, ca se: scia in 'ce modu * urmâdia se se compuna
RA

biuroulu Si
'cumu se se re-
dactedie' protocollele: “Urmâdia desbaterea
asupr 'a acestei cestiune intre D-nii
„- Modosiu,. Massimu, eliade, Urechia, Munt
eanu ete., dupa. cari societatea de-
„ cide, ca in genere. sedenitiele au 'se fia inchis
e, dâra ca societatea si reserva. a.
NT

tin6 la finea sessiunei. câteva sedentie - publice,

menite a dă in. „cunnoscient a.
publicului resultatele dobendite. De
D. Baritiu 'doresce; de. rece sedintiele au
,se fia inchise, ca protocâllele se . -
"fa mai. desvoltate, ca; “publicându- -se mai
CE

târdiu, se pOta d'in elle intellege. cu

inlesnire. publiculu, cumu socielatea a potut
u veni la conclusele selle, Se a-
_ dopta de societate acesta. parere.
-
6. Se redica intrebarea, dâca societatea. trebue
se passiâsca la alegerea Diu=
' roului ei: difinitivu, Se decide de societate
I/

dupa orecare desbatere, „case si

allega biuroulu ei, care va, fi definitivu pre
atâtu numai, pre câtu ea va stă
sub regulamentulu guvernamentului ; indata insa, ce se voru, votă
IAS

statut
ele de
„ finitive,. se va allege biuroulu dupa acelle statut
e:
“Se faca intrebarea, de câti membri s6 fia biuroulu.
Societatea convine solu
3 compuna din 'unu ! presedento si din patru secret
ari,
U
BC
 RY
RA
“ss acelea de: presedente; D. Mleliade. Radulescu, de: vicepressedente D. m
Giparitu, &ra de secretari D- nii A, Romanu, V. A. Urechia, Massimu si J. Sbiera.
Se decide, „Ca secretarii. Voru. lucrâ alternativu câte doi la: sedentie. : a
7. Baritiu cere. ca se 'se adopte provisoriu xegulementulu veteunei alte socie-

LIB
pi , ip
tăti literarie.:
„. Societatea convine a nu si dâ +unu. regulamentu propriu, pad, cându idu va o
av6. nesce stataie. difinitive., |
8 D. V-A. Uiâchia propune. a se alege dous. 'commissiuni cu. isăiteinare;,

ITY
un'a. "de. a, proiectâ statutele definitive. alle. societătei;, și alt'a de. a. „cercetă și i
lamuri affacerile: materiali alle. societătei , dându scientia do actele” ce” i-a in-
“credentiatu guvernamentala in sedenti'a de S/s Augustu,. Dei
D.. Uhechia propune. pentru commissiunea - redectărei statutelor u. pre prai

RS
Ilurmuzache,. Cipariu, Iaurianu, şi Baritiu,
AT

D-aii Baritiu ȘI. Hurmuzache ceru ca, se faca parte din cominissiunea, dcâsta- a
si D- nu V. A. Urechia., D-nu. Urechia. se roga sa fia scusatu, credendu- -se. de-.
VE
-_toriu-a da passulu la barbati. maturi, . iubiti, cumu . suntu - D-nii, ce propune...
„D-lui arrata, ca n'ar fi bine si :d'ia, altu phncta de vedere. se iec” parte 1& lu-
_crarea statutului, ca-ci este funetionariu agente. administrativu. D-nu “Baritiu” -
NI

combate assemene. teoria, “dicundu,. inire altele, ca nu trebue. se. se! mai. faca
deosebire in societati intre functionari Si.. nefunctionari: De ce funetionariului
„se nui fin. permissu a se occupă de 'literatura,. “de limb'a sa.2, Trebue se ten-
LU

demu din acestu punctu de v: dere, la , emanciparea functiobariulni. Acâsta-a ,

Ş a fostu problema | vieției. melle. La noi in Ardeallu n'avemu aristocratia. bogata;
“noi suntemu mare parte essiti d'in opinca; apoi. deca; tocmai pentru interessulu
si, spre. apperarea, - românismului unii. se, facu functionari. este“ bine ca noi sei.
RA

escludemu d'in societati ca acâsta-a, literarie ?', a a E

|
D. Urechia, esplica,, cugetarea sa, ca:n'a foştu. intellessu alt?a. prin ea, de
câtu ca. doriă, sa nu.se, pota: dice de neaniţi. ca, de'si societatea.:se. declara.
NT

independente; 6rasi primesce influeati'a de la: guvernamentu: D- lui refusa.

se propune si d'in tâma ca nu aru. fi cu totulu inde en-.
| din. nou onârea,; 3: cei p!
dente de infiuenti'a trecuteloru. lucrari... despre. “societate. Candu,. dice. D-lui,
cineva a lucratu in uau sensu de la 1860 pind-astadi (ea- ci eu chiaru. in 1860
CE

ca. Ministru adinterim., la inștructiunea publica in Moldavia, am fostu propusu

Ministrului din Bucuresci: organisarea | acestei societati), nu pote a se Subs-.
trage de la influenti'a. ideeloru ce a urmatu în irecutu. |
: Se allegu membri la commisiunea. a douw'a, pentu cercetarea: dosarieloru si
I/

acteloru relative la fondurile societătei: D-r -ni: - Hodosiu; Romana, Caragiati, E

Massimu,: Urechia. Lu
IAS

9. Se da cetire communecatiunileru cotră. societate. o

Be cetesce telegramma comunei Craiov '9;. prin. care. bepovoicace in numele
i cetaţieniloru a feliitâ-societatea, . - ! , : ,
- o.
U
BC
 RY
o. aa , -
i POR Pi . N Pi .
„1: Da a i
me î : o.
- . . |. Ma , ,
- . dz

RA
Se: cetestie telegtamma Domnului. Gonata văembrulu
societătici, piu care van
L „muză inăpossibilitatea sea de'a veni. la” societate, si'si Qa demiss
iuida. " Soci-:
"tatea. declara ca au. aseultatu' si-âu luatu actu 'da' denşa cu adiinca! dorere. |
"10, D. Sbiera propun se se adduca multiainire guvern

LIB
alui, “pentru 'actele. |
relative la societate, si orasianiloru. si publicului,
pentru imbrăciociarea fratiesca,
ce du. arretatu :“membriloru : societatei , lă 0Occasiunea
primierei loru: D--la. Sbiera

2 zuza
nu propune totusi: modulu, cumu: se se faca acâsta
multiamire;:

„i
"Asupra. modalitatii. se: nasce : desbaterea: intre

ITY
D-nii. Hodosiu, Sbidă. Stra-

po ra
* escu; Massimu' ste;-D. Hurmuzache cere ca se. se
adduca. myltiamire. capului
“guvernului, “ Mariei: selle Domitoriului sub „aspiciele caruia să instituit”
Societatea.

N 3emam
D. Baritiu amenţesca;, : ca multiâmite pentr guvernu s'a

RS
inscrisi in pro- |
“tocollu Prin
* adoptarea de câtra societate a votului cs D--lui a propus
a ta. În

a
. ceputu, Da
N

ta i ae
D, Hodosiu arătă, ca! primirea. membriloru na fostu” oficiale

a
, ca: se'se "ul
VE
“tiumesca pre -„alle: officiale. Guveruului șa multiamita în:discurs

-
urile, „ari Sau
„rostitu la inaugurare. .-
-D. Urechia propune „că. iotidirile Otficialei câtra
guverau - 'si "Marta să
NI

“Dorutitoriala se. se adât uca dupa approba

rea, ce; se va da statueloru definitive „a
| câudu: atunci. va: fi allesu si: unu biurou deânitiva.
|
Societatea adopta acesta. opiniune. Da
LU

IDE -
'D, Massimu propune, ca. pin0. candu commissiunil
e se occupa' cu insarcina-! ÎN
* zile. ce 'au, societatea totusi se se, adune Spre. a desbat
e întrebări din cerculu .
oecupatiuviloru ci venitorie.
D. Munteanu primesce insarcinarea de: 3 adumbră. progra
RA

min'a. ateriiloru,
ce au a se desbate: relativu la ortografia. Se constitue pentru a6sta- -a una
n0- a
ua commissiune' compusa, din D- -nii: “Munteanu, Massidău,
.Sbierea si Strajescu, .
i, D; Baritiu! redica intrebarea: ce estindere trebue se: 'si dea; in” 'statutele
NT

ei. societatea, D-lui acrâta: importanti'a: pentru România

unei “Acaderhie, amen=:
” tesce greutatile; infientiarei unei: asemene Academie
în Ardeallu cu medilocele,
„ce :au' acollo,. si conchide, intrebându societatea, dăca că
intellege, ca« „irebue se
CE

„tenda sta tuțele ci cotra acesta. institutiune.

Societatea admittg. estinderea, ce va. crede de bana comiiss
itinea inșarcinata”
cu! redatiarea statiteloru, 2.i.se dă. i Su ui ie
„(Sennati) J.. Heliade & presedente,, 7. A Drechia; seoretariu. Ra
I/

ni .
i.
.[ Ă

+
IAS

-Annessu lit, A, la protocollulu „din: ET Augustu.

Sociitatea litteraria- româna conchiamata prin! inaltulu decretu domnascu No.
„5% sg867. pre temeiulu regulaiventului, provisoriu promulgatu sub “No. 582
2, ses
U
BC
 RY
RA
spre a se constitui. pre: sene-si in interessalu, scieutieloru, ddunata fendu în ;se-
ee Y a constituitu, depuse. la protocol
denti” â sa de astadi, indata dupa ce. u matori a
ur
si

“DEOLABATIUSI z

LIB
Societatea Jitteraria. româna implinesce- cea, mai.i. placuta. detorentis, votându |
| in numele . scientiei si allu culturei nationale, recunnoscinta si. multiamirea sa.
„tdtra toti Varbatii de littere, câti s'au oecupătu,. mai, allessu de la: an, 1860 În.

ITY
" câce cu idea: infientiarei. unei. societati. scientifice, cumu si cOtra aci “din. fun-
“ctionari din ministeriulu instructiunci publice românesci,, cari intre annii 1865...
„si 1867 au reesitu a elaborâ. „proiectulu, si a. castigâ.. semnaţurile - mai: inalte.
pentru conchiamarea acestei societati Jittevarie intre celle mai. fatală. impregiu.

RS
rari, din câte. sau pututu i ivi iîn tempurile- nâstre,: DI aa aia
| DN DCR
Mai depa rte: a
Acceptându acâsta societete litteraria româna 1 regalamentulu provisoriu octro... |
VE
iatu in an. 1866, prin. inaltulu „decretu alla fostei locotenentie domne:ci de base
a “Tucrăriloru selle, nu numai ia. spre sciehtia coprenșulu de uatura. provisoria
aha aceluiasi, ci totu. de una data i. place a „presuppune, . ca; „lucrările acestei.
societati litterarie, dupa. definitiva să. constituire, „xoru fi si voru' remân6 scutite.
NI

sub'orice sistema guvernamentale, in. orice impregiurari,. de. oricare inriuren=

tia mai inalta, si de (6te vallucele- politice efemere, atâtu, in totalitatea sa, câtu:
LU

si in fiatare dentre. membrii. sei ., “precumu statulu: românescu inca va:sci. res-
ninge orice „ammestecu, ce s'ar p ot6 cugetă
S Lia. jartea, “acestei societaii in affa- | - .:
-cerile. vegiinelui si alle statului: prin 'dreptulu suverant, „ce si-a pasttatu. TCgI-
„mele;, „de a dă sau'a deneg- societatii. approbarea.. “Mai in scurtu: societatea. .
RA

presuppune , cumuca intre . marginile”, ce si vă. trage: ea insasi “piin statutele. - -

“gelle fia că, socieţate litteraria, fia. că acedemia, scientifica, independenti'a . ei va -
fi scutita. si apperata pentru totu venitoriulu. Adjutoriuli. materiale, pre. care .
statulu românescu va află cu. calle a. intende acestei ist stitutiuni, scientifice in.
NT

felii.
î favorea culturei mai inalte nationale; „nea nu. va invelui in sena. nece. unu
de obligatiune a societatii in! genere si a membriloru: ei. in speciă. câtra: re-
gime, si .acestu-a se va. indestullă cu dzeptula. de suprem a, inspettiune, cuve=: Da
CE

pitu lui din natura. sa preste. orice institutiune patriotica.; 'va âv6 inca si
: satisfactiunea, de-a fi datu si. altoru guvernie limiirote. sublimuiu” essemplu, pen- a
' 4ru ca si acellsa. se concurra cu .adjutoriele” materiali, la :infientiarea de scâle si
si a soieniie- Ea
„de societati scientefice, pentru, cultivarea limbei. nostre nationale,
I/

“loru;in. tote celle altă proveucie |locuite de Români. . NI în

Bucuresci 1867 Augusta ho.
IAS

til Se Sa “a; Baritiu

U
BC
 RY
Ă „ -. e: . ,
| a IN - Ă m. , , ă
„7 e , ei IN i _ .
| ra 28 n Da „e E Di

poa B Ă - . . pi | + » _ . . „a 4

RA
RUN Protocol lulu sedentiei aur din. EI hugustu 1867.
Sedeptia se deschide la: ij, sub presedentia D- jul Ţ. Cipariu, ca-ci D- lu

LIB
"-"presedente d Heliade a ingunnoseientiata ca va- lipsi pentru păcinu la incepu-
„tulu 'sedentiei. . + e
De. facia, sunt; membrii urmatori: “A, Frurmuzache ; A. Ap Taurianu, y, A.
“Urechia, G: Baritiu, &. Munteanu, J.: Hodosiu, A. Romanu, d. 0. Messina,
J. Caragiani, Strajescu, 3, Sbiera. “ a

ITY
„Se cetesce protocollulu sedentiei. trecute si. se aproba,
"Se. communeca 'societatei:
Î. Ca D-lu, A. Hasdeu: faca cunnoscutu prin teligramma, ca va sossi mai:
târăiu, spre: a luâ parte. la. lucrările: societatei.

RS
„2, „Cai 'consiliulu: judecianu allu.. districtului Azgesia felicita societatea prin .
„i nega. i a | E sa
- Ca: consiliulu comiriuniale si comitatulu. scolatiu din Ploiesci felicita
VE
de.
” assemene 'societatea prin telegramma. Sa j
"4 Ca.D-iu 'G.. [. Lachovari tramitte societatei unu tractata despre atiabo- - |
| tau si ortografia româna. —. Se primesce 'cu maltiamire. PS
NI

Ca studentii Români d'in Parisi: felicita societatea. “

“3. lu J. Heliade vine si occupa scaunulu. presedenitiei. Domni'a sa . fice cun. |
: uoscutu, pentru * ce nu sa tinutu sedenti?a in. 10 Augustu a. e; după cumu
LU

“se “determinasse in sedintia precedente. „Apoi cere a se ceti - veportulu a-

Supi” a fondului societatei.. | |
“D-lu, V. A. Ur echia fepunăe; ca, acestu raporta inca nu este ata, din cau-”
„sa ca, nu "Sau: pututu 'capetă 'de Ia minișteriulu finantieloru date despre
RA

epo- E
"vele, dela cari acelle fonduri au inceputu -a. curge. 'cu interesse.
Se invita D-lu.G.. Munteanu a cell. proicetulu, seu de ortografia, ce se in=
Sar cinasse a face.
NT

„Dupa cetirea. acestui raportu D- lu V. A. Urechia propune, -ca acestu ]pro- Sa

iectu se: se tiparâsca si se se imparta. intre D- anii membri spre a
se pot6 de- -
chiarâ in cunnoscientia de causa asupra lui, + S
CE

"D-lu J.. Massimu crede, ca acâsta- -a' ar fi una lucrare desiârta; si cere. mai
| “inainte de tâte ca- societatea in sedentia plenariă se. se unâsca asupr'a anui |
- prineipia . generale, si apoi se insarcinedie una commissiune cu redegere
a unui
“proiectu de ortografia... D-lui. crede ca fiacare din membrii societatei a
po-
I/

„tutu se. intell&ga principiele, ce au condussu pre D-lu. Munteanu, si sistem'a ce

a datu în urmarea acelloru. principie:. tace unu restimtu -allu acestei sisteme“
IAS

si conchide, ca D- lui nu se pâte invoi, cu acâsta sistema; si de acoa-a. staru-

_esce, că se se deschida chiaru în acâsta sedentia desbateri asupr'a unui prin-
“cipiu generale, care, stabilindu-se. de toti membrii, se pâta servi unei commis-
siuni la. formularea unei sisteme de „ortografia. | |
U
BC
 RY
- . .
pi „T ă . Pad

der mai Susu. |

Urechia staroste” inca, una:data ln propunerea sa,

RA
D. lu y. A
si cere mai miultu, ca _fiacare
D- lu J. „Caragiani. se unesce cu. D- lu "Urechia A Si
afia spre a: se tipari, a se, imparti intre.
ar voi. se si dea sistem'a sa de: ortogr
membri si a'se studii. N “

LIB
«că se se roge membrii socie-
D- lu PA. Urechia sototesee, ca ar a bine,
$ intrunâsca intruna,
acestu lucru, se. se
tțatei, cari sau occupatu. mai multu cu
=.

ctu' de: orto&rafia, la: a: carui elaborare

_commisșiune spre a formulă unu: proie e
Munteanu. .. .::
se aiba in vedere si elaboratulu D-lui

ITY
determin ă “mai sntâi u principiuit. E
D-lu J. Massimu si G.. Baritiu ceru a se si
$ luând u: cuven-:
ei D-lui Cipar iu,
D-lu J. Heliade cede scaunului. presedenti de â.si- espre-
membru libert atea -
tulu dice;. că mai antâiu: se. -dămu fiacărui mater ia dice: că |
, apoi intrându. in
“me ideele assupr'a obiectului, în. desbatere;

RS
ortografice, se se dea mai antâiu definitiunea, or-
“se. se pola. statori principie
serie. Si perfectiunea artei resulta -
ă tografiei, care este '“perfectiunea artei de a
si, face. ortografi-a dupa, linab'a. sa;-.
“Vin perfectiunea detalieloru.' Fiacare. poporu uratu -
VE
si. noi 'se intrebuintiămu' jiţterele latine iatr unu modu ammes
de 'acea-a
a: in fisionomi'a sa: In țerm= :.SE
limbei. nstre, care prin Jitteriie cyrillice eră mascat - -
introdussu! litterile; latine pen-
pulu fostului Domcu Ştirbei eforia sc6leloru, a.
acâsta- a n'a duratu de câtu,
„tru scrierea limbei române dupa modu nemtiescu; si
NI

amu otari noi, totu nu Sar, pute impune ca lege, deca- nu.
cateva, luni.. Orice
“fa dascalu, ea se "ne; impuna:
. amu consultă &rea limbei nostre : limb'a se ne
LU

inainte de: Cyrillu, cu: asiă .

noue ortografia, 6ra nu noi ei. Noi amu scrissu mai
le au primitu de. la Ro-
numitele littere cyrillice, cani sunt "greco-latine. 'Slavii.
-
mâni la increstinarea loru: de. câtra. acestia. Căstile. nâstre. bisericesci tradusse
latine. 'Limb'a, 'bisericec .
mai. ia urma sunt scrisst si tiparite, cu littere. grECo-
RA

tic'a limbei n6stre. Orto-

" sca se ne ia de. mogellu in ortografia si in: gramma
'perde ndu- s6 ea din vre.
grafia limbei române se fia combinata, astufelu, in câtu,
dea; totu preste. aceleasi |
“una intemplare, urmatorii, 'vrendu se si ua, vefata; se
'perdendu-se uba.
NT

.regule, si se nu se intemple câ in sistemelă! ortografice, cari

limb'a bisericâsca -
data nu se mai potu vestatori. în. acellasi . “modu. Luându
grammatecali, se ne in-
dreptu punctu, de plecare, pentru. stabilirea formeloru
la statorirea unei .
“voimu, mai antâiu assupt a acestoru-a, Si apoi. se, procedeu
CE

si la derivate, a
ortografie, se! fissănău . adeca, finalile . la declinatiuni, conjugatiuni.
la una. paute lussulu etimologicu ; si apoi se ne portâmu. comu ne
lassandu
iulu limbei.
este vorb'a, observaudu ca sunetulu $ este: bâlla, este “guturar
T.: Cipariu . iea. CUven=.
| Reluandu D-lu Heliade. scaunulu presedentiei, D-lu
I/

fica. de” la com-.,

“tulu si dice: ca a, „asteptata unu .raportu. în cestiunea ortogra
missiunea numita,; „Ce, nu sa; „infaciosiatu inca,;ci' numai: D- lu. G. Munteanu ne
IAS

astu: telu, de. lucrare potea

a addussu una sistema propria de ortografia, dera
:scopu. Se precisămu mâteri'a
se adduca si altii,.cea-a,ce,nu,ne ar. „duce la
ori invitându pre cea de mai;
desbaterei, ori allegundu una comimissiune noua,
)
U
BC
 RY
A Ea N
, ea —, 80 mai
| î
o _ , Di . - . . ,
aa - - . - e

RA
a inainte a: Îuoră- cea-a' c6 i dorimu. fra dăca
este a se “statori atu principiu ge.
'.netale: ortograficu, apoi Domni'a sa: este pentr
u prineipiulu etimologicu. Se iu-.
“Ami 'a6ra lirhb'a româna, "dupo Gumu uâ. avemu
, sa na studiărhu, se. ua allatu-

LIB
- rămu' cu collelalte: limbe sorori , SB consultâmu
istoria besere— apoi, cârtile
a “cesci, “cari tâte: ne da su unt intregu, se. unim
apoi tâte dialectele, considerâidu
„si dialectulu macedo- românu, si numai cu privire
la tâte: acestea se statoriziu
ortografia, limbei române; si de. rece. nu: toti cunnos
cemii de diana, tâte. a-
_cestea, se facema: -concessiuni si fouztismului,

ITY
“D-lu'G, Baritiu, dice: se:se formuledie principiulu, asupr
a caruia se urme: |
vaio desbaterile suppuenduse la. adoptarea societatei.
D= lu “Massimu, dice, că, de 'si are fissate ideele asupra 1
unni principiu, to-
tusi.: 'cere, că se se. surmâdig- desbaterile, pentru. că pre

RS
de una parte societa-
tea” astultandu tote ideele se 'se pronuntie in urma
in deplina: cunnoscientia
. de: causa, era pre "de -alt'a se pâta cunnosce si.
publiculu românescu intrega, |
“pentru ! 'ce societatea” 4 adoptâtă cutare: sau: cutare:
"conclusa. ii
VE
D-lu PA. Urechia staruesce - din. 20u pentru forma
rea unei commissiuni
„astu- felu: in câtu fiacare sistema se 'si: aiba repre eserita
nte allu “seu, si densa
prin cointeliegere' se. ptesente unu elaboratu spre desbat
ere în sedentie plenarie.
NI

“Dlui ' Heliade Osserva, car fi mâi bine. că 'commi

ssiunea se faca una
programa asupr'a cestiuniloru, ce aru fi se. se. „ desbat
a de cOtra merubrii s0-
tie! atii.: Eta
LU

; . _
D; lu G: “Baritiu jatreba, „ca.a dupo'e caii. prizcipie !
aar î se se conăita conmiș e
siunca. la stabilirga. acestei programme?
E 1
“D-lui, Sbiera dice, că ar fi mai bine, că membrii
societatei se se - “ros: :
tâsca
RA

mai: antâiu , ori de voiescu că ficare: Sunetu 'semplu

din
româna limb'a
se. si! aiba, dittera sa propria, un'a,-sau' ba; si, dupo
ce se 'voru' intelege asu-. |
r'a
;
acestui puntu, apoi se „pro 6da' la” statorirea
.
: alfabetului, si mai pre urma,
„a desbaterile celloru “alte cestiuni. Ce se atinge
de: parerea D-selle “in a-
NT

cesta” priventia, este pentru principiulu

foneticu,! cu pucina! concessiuni la eăllu ..
„etimologicu, in priventi'a scrieiei ; '6ra. ce se atinge
de vegularea pronunti
„ ărei 'derepte“a cuventeloru, aici: se. ne. ' conduca princi
piulu etimologicu, res-.
CE

trinsu la 'limb'a româna; . ca-ci dâca ortografia nu

va A vedimata mai. multu jpre !
„Principiulu: fonscticu D-sa se. teme, ca mu. ar A
adoptata de cotra toti Românii. ăi
D-lu J. Strajescu dice, cau făcut părte: d'in commissiunea
' pentru elabo:
_Yarea unui: proicelu. ortograficu, si dâca | cozamissiunea nu a venitu. la
unu re
I/

Sultatu, caus'a a fostu ca i a lipsitu basea, principiulu, dupo care se se in-

" dreptedie in lucrarea Sa. Acestu principiu se se statorâsca
mai antâiu, si apoi -
IAS

se. se. allega una commissiune, Donnia-lui se dechiâra pentru

principialu e
4 - mologicu, +
|
D-lu A. Romanu cere se se cum desbateile, pentru ca din câte sau dissu
„pi no. aci ar „resultă, ca cele trei sisteme, „ortografice ' cu „ concessiunile facute
U
BC
 RY
= =

RA
Varu: reduce. numai: la una singura; “asigi d&ra se se vedice sedentita - si în cea
| urmatoria membrii 'societatei: pregatiti. se intre, în lucrarea merita.
dupo care
D-lu J. Massimu staruesce d'in' nou la defiger ea, unui principiu,
se numâsc a pentru redegere a. unui E
se se conduca commissiunea,; ce ar fi se

LIB
proitetu de ortografia;- caci iltamenter6 aru fi, numai: “perdere de tempu: mem- „
dille,: despre . cari „nu aru
brii: tommissiunei tinendu desbateri de: “mai multe
se 'se. “perdia altu E
av6. cunnoscintia cei alti membri ai societatei, aru. “căută
tempu în noue desbateri; Respuindiendu apoi la. temerea espressa de D-nu Sbi-

ITY
si
"era dice, ca nuua impartasiesce, numai “societatea; se desbata cu maturitate
pre firea, limbei,
. “Deca autorita tea. câtoruva -
se dea concluse rationali, fandate
justefic ata prin ratiune, S'a impusu' la mul:
“individi privati, pentru ca a tostu
umu, .
timea Româniloru, câţi scriu: astadi;: domni'a lui' nu se indoiesce. necedec

RS
societăti ca acâsta- -a, avendu de condugtoriu totu rătiunea, .
ca: autoritatea unei
se va'impune: totoru Româniloru.. Numai originalii voru- Cauta. se se: 'sustraga Aa
Lumea, intrega, insa, se: suppune ratiunei * mai voiosa. de: Ei
| luminiloru ratiunei.
VE
câtu fortiei. brutale. ' Venindu 'la. obiectulu desbaterei, se " dechiara pentru: prin-.
pastrâ ăfinita- a
“cipiulu etimologicu - moderatu., căci numai; prin ella ne potemu
"tile cu limbele sorori : caci. numai prin ell se. pote ! 'pastră filosofi'a limbei ;: .
ca- ci numai prin ellu se -va tin€ traditiuned de sute. de anni: si: respectă; ten-.
NI

dentiele instinctive, dâra juste, alle poporului” Romanu. de pretotindene. Dom- .

ni'a lui respunde la: obiectiunea, 'ce 'se adduce mai, cu sema contra: prercipiului o
LU

etimologicu, ca ar fi greu de urmatu pentru copii, dicundu, ca. dâca.: “Saru. in

cu: douc,, trei luni mai: “multu, că se cet6sca si! se. seria, totuși o
greuiă copii
acâsta 'difficultate nat fi nerhică în. comparatiune cu difâcultatile, de anui, ce ll."
ulu.
„" s'ar-adduce - la- preceperea: lesuiti sa, a: limbei, 'cându :s'ar parasi priacipi
RA

| “etimologicu, care: sengurti, ne pune in - stare se. petrundemu cu iniesnire. rela”

tiunile' de “mili 'de idei, -ce'se espremu cu vorbe trasse din acelleasi radecine..
Câtu pentru mesur'a,:ce: trebue se, se adduca principiului etimologicu, acâsta-a..
NT

e.

'se pote, stabiti cu acuratetia,. numai cându vomu veni la detaliele ortografice.
D-lu Hodosiu intrâba, deca discussiunea se: lassa deschisa: Sau nu? — Dupo
“dechiarearea. domnului presedente, ca se lassa: deschisa. si pentru sedinii'a ur
matoria,. D-lui si reserva cuventiilu pentru: acâsta sodentia.:
CE

D-lu Caragiani cere: 'se-nu adoptâmu astadi nece unu “principiu, ci desba- -
„terile se se vrmedie si. in alta sedentie, pentru, ca " definiindu-se » mai. bine, ce da
este ortografia. se “potemu: pune 'basile unei sisteme bine lamurite,
D-nu presedente . dechiara sedenti'a. de inchisa la 4. ore si. “e si. pre cea.
I/

venitâria, ua annuntia pentru mâne. e.

-
|
-

“ Bucuresci în 11;5::Augustu 4857.

IAS

je,
„(Semnsti) Z. Cipariu, presiodente. e
Ai

, | Sa "J, 0. Masashi, :secretariu:

i i inaite oa, Sbiera, secretariu,
U
BC
 RY
o e - Dă e - | CR |
ap | mm „32 mu pt pn
: Piti Pa . Ta ÎN Ă

RA
W “Protocollulu sedentiei a' mw a „societate literario române
bin te
el August 1867.

LIB
| “Scdântita : se, deschide: la una Gra dupo amâdia;; D, 7, Gipariu presedente înin,
lipsa: D-lui ]. Heliade. Sunt presenti. membrii : y. Alessandri,. A, Hurmuzache
VA „Urechia, A. 'T; Laurianu,. G. Baritiu, J.. Hodosiu,. A, Romanu, d. „Gara-
„giani, JI. Strajascu, d. Massimu,. G, Munteanu, J. Sbietea. PE

ITY
„Se cetesce. „protocollulu sedentiei a. treia si se. approba.
"Se, cetesce adress'a D-lui direetoriu allu scoli de medecina din Bucuresi; |
„Bria. care recommanda societaţii. mai. multi. juni. din acea sc6la că meritandu
| "a li se dă. stipendie. de celle: votate de primari'a din Braila.

RS
D. G. Baritiu propune alegerea unei: cummissiuni adhoc. | i
“Dupo mai. maulte: desbateri . societatea decide: case se allega una commissiu-
| n6 „generale. de petitiuni i A] i ai
VE
“Se propune si se. allegu de metabri ai,'commissinnei. „de. petitiuni D- -nii :: Ho-
dosiu, “Romanu. Caragiani,: Strojescu si Sbiera. La. acâsta commissiune se. trans-
i mite adress' a D-lui Davila...
D: V. A: „Urechia face. cuanoscutu. caj. D. Dr. Davila face societatii dara de.
NI

25. de essemplarie. d'in. cullegerea de posesie 'popularie |de V. Alessandri, cu.

_ scopulu. ca. 18. se se imparta intre. membrii * societatii, „era. restulu: se see de-
LU

“puna; la: 'bibliotec!a i E

Societatea primesce cu multiamire dcestu: daru
D.J: Heliade, venivdu la sedenția, occupa scaunul : presedentiei..
D. Romanu! propune ca in protocollele. sedentieloru Win obiectele. desbateri-
RA

mp
Joru se se produca strinsu Numai - 'propunerile;; amendamentele, decisiunile si
. interpellările,
e
remanendu, ca acei din D-nii membri, cari aru voi, ca in pro“.
"tocollu se-se trâca: dissele .loru mai .pre. largu, se: si le 'redega ei insisi si se
NT

le dea D-loru. secretari spre a 16 incadră in protocollu. | |

După mai multe desbateri sg primesce, acesta propunere. —

_D. Hodosiu! propune de urgentia,. că societatea litteraria româna de: aice se;
felicite: prin telegramma, associatiunea - transilvana. pentru litteratur'a :si cul-
CE

„tura poporului. românu cu occasiunca, deschiderei sessiunei ei d'in -acestu annu

= la 14) Aug „1867. Dupo. drecari - observări asupra redact'unei,: ce s'a pro-.
-pusu de D. “Hodosiu penteu acâsta felicitare, se . adâpta. ca telegramm'a de fe-
licitare se .se faca, in termenii urmatori: - “Societatea. litteraria a Româniloru
I/

E adunata in Bucuresci tramitte felicitările selle associatiunei transilvane pen-

tru. literatura si cultur'a. poporului românu, adunata.la Clusiu», si se se. es-
IAS

» pedesca subserissa de presedente si unu secretariu ; 6ra cu inaintarea belegram- îE

mei s'au insarcinatu..D.. V. A.. Urechia si D. Hodosiu.'
D, Presedinte, dice ca, nefiendu alte obiecte la; ordinea dillei se se passi6sca
U
BC
 RY
2

RA
«
la continuarea. desbateriloru din sodenti'a. trecuta, si da cuventulu Dlui rio- A
dosiu,. carele, lamurinduse despre” obiectulu, desbate riloru, „renuntia, ă vorbi î
asupr alui. .
sustăniu, “ca |
Se, accorda apoi vorbă Domoiloru Sbiera si Alessanări, carii

LIB
fonetecu, regulatu prin.
dreptu: base .in "scrierea nostra se: admettemu principiulu
ni; Laurianu,
cellu etimologicu; cumu si. Domniloru Massimu, Baritiu, Caragia
ulu
Hsliade si Cipariu, carii sustinu câ. Dase: a serierei lirabei române principi
totu una data concessi uni: si fonetism ului,...
etimologicn temperatu, facundu- se.

ITY
D. Presedente, crediendu - ca Jucrulu este lamuritu' prin. desbaterile . urmate
i!a. „propunere: a
în aceste doue sedentie din: arina, adduce la: votare urmator
carea, se astârna unu pro-
„D-lui Massimu: „Se se: numâsca una. cormmissiune,
u a conciliă, pre. câtu -
iectu de! ortografia dupo principiulu etimologicu, cautând

RS
norma “in fonetica
se pote, si fonetic'a limboi cu densuiu, si tinendu dreptu
te de tipuril classice;*
e
| insasi. 'principiulu de a aliege. sunetele celle mai apropia
propunetoriulu. in- „1
Dupo 6recari osservari di in partea. mai multoru membri,
VE
se. numesca' una com-
susi modefica propunerea. sea in termânii urmatori: „Se
prihcipiulu etimo- |
missiune, carea se astârna unu proiectu de ortografia dupo
logicu; combinatu cu cellu foneticu.€ :..
afora de.
E "Propunerea astfelu formulata” se adopta de! toti, membrii societatii,
NI

una commis-.
D.: Sbiera, care face urmatori'a contrapropunere : „Se: se” “allega
ortografia, pasatu
siune de septe membri , cari se propuna unu proiectu [i
LU

-se insa» pronuntiarea, cuventel oru dupo eti-

„pre principiulu. foneticu, regulaudu-se
* mologi'a loru.% - e “
ortogri- .
Sepropune si se allegu ca membri, spre a redege unu a proiectu. de
-
fia, D-nii Heliade, Laurianu, Caragiaui, Massimu. si Sbiera.
RA

la: 54 ore, si
7.

Ne mai fiendu nemica'l a ordenea dillei, sedenti'a se: redică

a pentru Luni la op: Aug. DR
„cea, venitoria se annunti [ă +

(Semnati). Pre sied, J Heliade BR | Ea

NT

aa J. C. Aassimu, secetariu.
J. Sbiară, idem. |
CE

ă Pi E N
= Pi Ă
„- pe .
Rei . +

vw.Protocoliulu sedentici a Va societatei litterarie

române. din “has: August, 1867.
I/

Sub preseăeuti'a p- lui | Heliade Radulescu, facia. fienda D- -nii: “A, Hur-
IAS

muzachi, A..T. La urianu, G. "Mu: iteanu,E, Cipariu. G. Baritiu, J Bodosiu, N

Caragiani, J. Massimu, Strajescu, - e
A. Romanu, J. Sbiera, d.
Siedenti'a 'se' deschide la 1'/a Ora. i
U
BC
 RY
RA
“Protocolul” sedentici! a Ta se.- cetesce si se approba.- N
ERia “De „Munteanu cere câ elaboratulu seu, asupr'a, ortografiei, “cetitu in.. seden=
Se Ha” a trei'a. se se. allature la protocollu, câ d'in' ellu se se “vedia
pentru care.
„--: cuventu D-sa, a aderitu la principiulu etimologicu câ norma in scrierea

LIB
limbei .
-” xoniânesci, Cererea se admette: si se alatura pre lOnga, acesta protocol
lu men:
- "tionatulu operatu. - RE Sa 3) E
Se: tiansmettu de la bureaula commissiunei i respective vetitianile D. lui Joaane
i
Ii Cacitu cu patru documente, si a D-lui Joachima Fulea cu septe document
e., _

ITY
.»D. Massimu că. membru alla commissiunei insarcinata a referi. despre
sta
o rea! fonduriloru societatii, cere câ. societatea : in adunare plenaria
se determine,
n CUMU Sar 'cad6 se. se câlcule interessile * acestora . fonduri. Toti.
membrii ad-
nettu, propunerea de a se „calculă si. interessea” interessi

RS
loru. a
D. Presedente' annuntia, ca la ordinea; dillei 'este proiectulu de
statute, si in-
vita: pre, D; veportatoriu se .lu' „cet6sca, Dupo: cetire,: D. Romanu:
propune, ca -
Rai câte ainu: 'essemplariu. din proiectu se, se puna la dlepositiunea
fiacarui : mem- |
VE
Aa bru csllu pucinu' cu "doue dille inainte. de: a se luă in desbater
e, Acesta: pIo-
“punere. se, admette. . ;-
"Ne mai fiendu nemica la ordinea dillei, sedenti?a se: zedica
a 4 ore, si se
NI

anutintia; ceă, venitoria pentru 15. Augustu la 2 ore.

7. |
(Semnati Presed. J. Heliade R E Da !
i Sa Secr, I. C. Hassimu.
LU

pi

, of N „i E . | - ——

. ' i.
. a . Bă a. >.
RA

n„. Anneasu! lit A.

„Po IBCIU DE STATUIE n

NT

PENTRU
CE

Sotiotatea academica româna.

“Art 1, Se: institue una sotietate academica româna; sub protectiuuea guver
niului României si sub! patronatulu. natiunei -
române, cu scopu de a conlucră
I/

da inaintarea littereloru Si scientieloru între Români: . - . -

= Art: IL. Acâstă- societate:se divide în. trei
sectiuni: a i
IAS

a) Sectiunea litteraria -Si lessicografica. :-

“ |
3) Sectiunea istorica si. 'archeol6gica.. -
-€) Sectiunea scientieloru naturali. ,
U
BC
 RY
. , 2 ii Ei N

+ Au
, |

RA
Art, 3. Mttributiunile si. imdetoririle acestei societati se specifica in. mod
urmatoriu: Să . “ |
a) Sectiunea: literara se. va. ocupă cu:, diversele cestiuiui Aldlogice,. esti
nate a cultivă, a curati, a regulă, a inavuti, si. a pertectionă limb'a - română;

LIB
a organisâ missiuni.. lessicografice: pentru: compunerea unui! dictionariu românu
câtu se pote mai completu” si mai rationale, asiă în. câtu se pâta î drepta-
“ ziulu limbei; a premiă si incuragiă: operele filologice si de val6re, litteraria. |
D) Sectiunea, istorica, va 'cullege, va redege, Si va publică cu. fondurile, ce se,

ITY
voru aftectâ prin budgeta, verice documente. importanti din tierrele române, |
sau din: strainetate. attengutorie de. istori'a Româniloru ; va organisâ” missiini ..,. .
pentru assemeni, Tucrâri va -luâ: initiativa pentru esplorares tierreloru: române |
d'in puntulu de “vedere avcheologicu: va pune la: concursu. si va premii opes: N

RS
rile istorice, ce se cuvine a se popularisă între Români. . E
c) Sectiunea scientieloru naturali, se. va occupă cu: csplorarea tierzelora. To.
mâne in respecțulu geograficu, geognosticu si fisiograficu, cu. organisarea de...
VE
-missiuni pentru assemeni lucrări, precumu si cu incuragiarea si$ premiarea, 0-:
-periloru. relative. la cunnoscienti'a tierreloru române; Ci
Art. 4. Membrii societatii sunt Sau. actuali“ să, onorari. -]
Membrii actuali nu voru pot6. fi de o âtu Români - cunnoscuti. ientru
NI

Art, 5.
operile loru litterarie . si scientifice, si cari . totu de: una, data. se bucura de: una,
vietia - respectabile. Ei sunt pre vietia-. si nu voru pote. fi esclusi de câtu in:
LU

casuri grave, si dupo' decisiunea; motivata. a. doue treimi. din . membrii actuali,
Art. 6. Numerulu membriloru, actuali se defige (de una camu, data) la 27. -
Spre a se pot dâ unu inceputa societatii academice. române, membrii cOnvo=
cati. d'in. initiativa, guverniului. României se considera ipso: facto-. ca. membri
RA

actuali ai societatii. Ei voru coripletâ prin alegere, numerulu, mezibriloru

fissatu mai susi - n | o
Art. 7. Societatea compusa. din, membrii. actuali va.e torină unu “corpu inde-
NT

pendente in venitoriu; in casu“ de vacantia ea „Sengura Va „alege; pre mem-.

brii sei. _
Art. 8. Membrii onorari si i correspunăenti +voru fi “uniti de câira societate”
„dintre barbatii demnj de-a adduce servitie - societatii, si voru “pot6, fi atâtu
CE

"Români câtu:si: straini. Afâra de acestia, societatea va: av6 si “membri, dona-
tori, numiti intre pexsonele, cari. 'voru contribui cu una suta: galbeni, iin bani
sau in fondu, la scopulu societatii. bra numele donatoriloru si summele ce voru
"dă, se voru trece in cartea de auru si. se voru publeef iin -facare anu in anua-
I/

?
lile societatii. -. | |
Art..9; Neci unu membru nu va "pot6; â suppusu la allegere inainte; de. a â
IAS

presentatu cellu. pucinu. de doi d'in membrii allegutori. si fora” a dâ in scrissu,

ca. primesce a faca parte intc'una 'sectiune anume si a se suppune . statuteloru
Societatii, allegerile se voru face prin maioritatea membrilora, actuali; si alles.
4.
U
BC
 RY
,

i % LEI
INCI ,

af e _
. Ă
. .
)
,

RA
“sula Va trebui se intrunesea: 3, din voy turile allegutorilora presentii adeea?/, (5-44) .
“Arte -10, Numirea facanui: membru. actuale, onorâriu' sau .donatoriu, se va:
face: prin. una diploma data in numele societatii, subscrissa, de presedentele sisi
” secretariulu' societatii, si miunită cu Sigillulu' ei.

LIB
“Art, 1. Dupo ce se va completă societatea. prin. aliegere, dupo 'modulu mai 5
“susu! “indieatu, atunci se va. impar d in sectiuni. Fiacare sectiune -apoi si Va
“alege câte unu presedente,. unu vice--presedente. SI câte unu seoretarin, d in -
_senulu seu, ; . 2 , o

ITY
"Art. 12, “Baneţiunea presedeatelui si a vice- presedentelui va â. anninale, Pre
sedeatele geneiale se va allege prin sorti dentre: presedentii sectiuniloru. -
“Art. 13." Presedentele generale văî presed6 societaţea la. sedentiele generălis |
„la occasiuni solemoi. |

RS
|
Art. 14, Presedenţiitii de sectini: voru: direge, lucrările; ce sunt la
ordinea .
“ailei” Secretari, ajutati de: persohalula cancellariei, 'voru redege .
processele |
"verbali alle: fiacarei sedentie, cari'se' voru: trece intrunu' codice generale,
voră
VE
Yegulă lucrarile _preparatorie' pentru discussiuni, voru preveghiâ „tiparirea diver-.
„Soloru. lucrări ; voru tine: registrulu - de: presentia : allu mombriloru societati
i,
“voru face „reportulu: 'annuals” despre lucrările” societații. i
NI

“Art, 15, Fiacare sectiiine. a sociatatii. va fin6: pino; la 60 sedentie pre:

- annu |
în "unele cari' se voru detârmină: de societate în. sessiunea anteri6re, |
' Sedentiele voru îi! parte publice, parte private, , Precumu « se voru u xogulâ de.
LU

cotra societate, i
“Art: 16; Pentru cestiuni si lucrări generali societatea va. tîn6 stdentie Be a
| nerali cu tâte. sectiunile intrunite. | Bă
“Acestea, votu fi:publice: si numai în casuri esceptioiali yivate, | ,
RA

: Art17, Presedentii,. vice- -presedentii ! si secretarii. sectiuniloru formâdia c0- ..

9 mitatalu: «permanent e “alu societatii. Sedentiele comitatului permanente” Sunt . |
private.
NT

Arte 18. Societatea: vă

+ ve ură persozialu actessoriu pentru cancelaria + sa.
„ Acestu peisonalu . se va compune: din: DE
|
3 ajutori de secretari: i
“6 scrietori. o
CE

1 cessariu. Aaa
A comptabile, |
"8. servitori. | | mii
“- Salariele - acestora se: Yoru Bssâ, priiăa bndgetă
I/

„Todetoririle: loru se. voru: specifică de. societate.

i - Numerulu lori” s&- va adauge. dupo necessitate.
IAS

“Art. 19; Despositiuiiile celle: mai: “insemnate, precumau: Numirea membriloru

onorari, „correspiindenti si 'donâtori, numirea diverseloru missiuni, estimarea SI
remunerearea, 'diverseloru: lucrări; decernereă de premie si altele de iniportaui-
U
BC
 ze
ia
RY
i

RA
tia insemnatoria clasificate. âe presedintii sectiunilor. se: voru . decide de s0- E
„cietatea intrâga intrunita prin *. din maioritatea membriloru dcțuali ai soci-.
- etatii, adeca A (3-1).

LIB
“Art. 20. Fiacare. sectiune va Dublică aanalile selle intru una revista periodica
anume organisata, care va fi sub redactiunea. gecretariului. respectiva.
Art 21. „Societatea va, face. regulamentulu seu inţeriore,. regulându tormali-
_tatile de „processura, cari nu s'au potutu desvoltă iin aceste statute.
„Art. 22. Fondurile societatii. se administra, de câtra: societate prin interme- -

ITY
diulu presedentilora de sectiuni, cari-sunt solidariamente responsabili. Prin '
urmare -allocarea fonduriloru se 'va face. printr ensi sub. garantia necessaria,..
Pentru spesele ordinarie alle societatii se voru liberă mandate! subscrise de.
densii. Era summe estraordinarie nu se voru pot6 liberâ-fâra unu "diâriu appro- a

RS
batoriu' si subscrissu: cellu pucinu de u ID Win „membrii actuali ai: s0- i
- - a
cietatii.
“Art. 23, Societatea si. “înce, singura,4 budeelăla seu. Pentia aliditatea: Bud.
VE
getului se cere votulu a “la GED). din numerulu. membriloru- actuali zi: sogi=:
etatii.
Art, 24, Corapturile speseloru : Societatii. unt: supuse. 1egiloru controllului
NI

inâintea. societatii. Personalulu: accessorru allu' societatii : :se va numi: de câtra i

'" presedentii de sectiuni, sub: responsabilitatea loru:; 6ra cassariulu si „compta-
bilele societatii: dupo „propunerea presedentiloru, se voru numi de - 'cotra soci-
LU

_ etate 'cu 3, GA) voturi, însa cu “garantia necessaria, atâtu. de cassariu “bâtu
- si de comptabile. Iată
Art. 25. Aceste “statute. se, _voru modifică, de societate. desvoltându- se: aupo o
. necessitatile; ce: tempulu. si împregiurarile voru' provocă -
RA

„. Modificarile însa se voru. pot face numai” dupo.. propunerea: a: cinci membri
| actuali, si cu „Xotulu: aa GH) din numerblu membriloru actuali, ai societatii.
i
NT

pe
a

Annossu. Litera | B.
CE

a.

OPERATULU: D-ui & + MUNTEANU ASUPRA ORIOGRATIEI..

PR

a Onorătiloru imemări ai Soci titei SIR

I/

., .
« :
a, .
PR ..
, „a “

$: “i “Tosarcinatu din partea acestei docte' Societati, ca -se: elaborediu unu.

IAS

proiectu, cumu 'se scricmu limb'a româna ' cu littere,; dipo sistem'a “etimolo-
gica sau cea fonetica, ori mai bine! intr” unu modu. Orecare: eclecticii, câ se sca-
„bâriu una data” din contusiunea babilonica a: ortogatieloru, me „ presetediu
U
BC
 - i Et e

RY
, a po 5

pa
4 î . . ' N . Și
i— 88 — ”

RA
“cu acestu operatu inaintea acestei adunări docte, ce „contine smerita mea
n pa-
-vere/in privinti'a modului scrierii cu. littere a limbei ! române, Me: rogu:se fiu
'ascultatu cu: indelunga rabdare, si. me, rogu cu deosebire, ca nime se iu ea.
"- asupr'a sa cea-a ce eu voiu dice cu: velerentia, numai da obiectulu-- nostru a-"

LIB
Sa tâta de gravu, 6ra.nu la persone... | |
$ 2. Limb'a româna, acesta limba frunGsa; despre aa căreia pentectibilitate
i "Hofmann in „cartea, sa » Beschieibung, der „Brdet dice: la peg.. 3074: Ca 'este
„atâta. de bogata incâtu, deca sar cultivă,- ar merită, se fia limba a totu genulu

ITY
pa
umana, "de candu. s'a liberatu de: domni'a slavica. S'a crissu cu alfabetulu asiă. .
- numitu cyrillicu. Cu: tote defectele lui, ca-ci numerala 48 de littere, va -se dica, .
„cu 21. -mai multe decâtu' 27 sunete, din cari, consta limb'a, româna, litteratu-
va n6stra,: a nume. cea beşerecesca, este, cumu: scimu. asiă de bogata, cumu nu

RS
se afla la nece unu „poporu correligionariu, - | nece
n la. Russi, -nece la Sebi, nece
chiacu! la: Greci; ca-ci la Russi- si la Serbi doctrin!a „crestina, Evanteli'a si
a--
„ postolulu,, aceste fontâne 'de. cultura pentru fiacare pOporu, sunt scrisse si se
„“cetescu prin. beserice, aceste: sc6le pentru, omeni - mari, slavonesce,
VE
incâtu ei.
e nu întiellegu nemica. Acf de buna sema vei: gasi ratiunea,
acellui fenomenu
de „care sse mira Hofmana, dicundu: «ca ellu: ma gasitu necairi
una capacitate MI

de precepere. mai iute, una mente mai chiara, una agerime mai mare impreuna
NI

te.
"cu ana desteritate în purtare, cuu a intalnitu si la Românulu. cellu mai de
rondu. Acâsta litteratura, română, continuata ia cârtile beserecesci. ate. una
lim: E
LU

„ba atâtu' de simpla si naturale, incâtu malti dia. scriitorii români

s'aru folosi
„mai multu,' candu aru, merge mai desu la aceste foutane. sacre. Dera meritulu
litteratărei. beserecasci mu sta numai in acea, „ca, ne a. cultivatu limb'a ci mai
„vertosu, “ca ea a conservatu. unitatea, limb&i în. scriere si: pronunția, si.
prin a-.
RA

câst-a a fosta. factoriulu. cellu mâi potente ce a: legatu sia tinutu pre
Românii
„ desbinati prin. mai. mulle: provincie intr” unu: singuru corpu compactu
. Nu vei
gasi” usioru pre faci'a. „pamentului unu poporu mai desmembratu in atâtea pro-
vincie, desi continute, si totusi limba se fia un'a si acea-asi,
NT

incâtu Românulu -
de. la Nistru. se se intellega cu. cellu de la 'Tiss' 2 Românalu de la Dunare cu
cellu de la Carpatii nordici, - |
$ 3, Ca. am insistatu. atâtu de. multu asupra: litteraturei
CE

bâserecesei, ce este.
unu tesauru pentru. care. aMu fostu, suntemu. si vomu fi muliu invidiati, amu
. facut'ua.. ca se consta tediu, ca semnele, fia de ce forma voru fi, e unu lucru con- Li
„veationale, cumu .a fostu si alfabetulu cyrillicu, ca câ atare nau avutu nece
“unu influentia impedecatoria ! progressului limbei. Alfabetilu cyrillicu constata
-
I/

„toriu d'in 48 littere s'au inlocuiti apoi pela 1821 — 22 anni prin altulu re-
formatu si redussu la: 27 litere. Deca nu me insellu, D. J. Ileliadea fostu in-
IAS

„„ tielleptulu: reformatoriu allu alfabetului cyrillicu. Asiă reformatu s a dissu. civile

ă e spre a 'se. destinge de cellu beserecescu,
costu' alfabetu reformatu este sistem'a cea. „mai i pertecta si mai usiora de
U
BC
 RY
- 7 a .. Ni . , _ - ” - Ă Ă ” - . ..

i N . A Di “, E Mi Ea po E po
d - - Bu ca —399- m - : | 4 IN

i - ” : . ! N AIE

RA
a scvie! cortectu limb'a” româna, “caci este cea inai rationale, pentra ca n ad- |
- meite” măi malte littere de câtu sunetele lembei, sis în: fine ca-ci,i pre îacare “ !
„sunetu' lu scrie cu: semnulu'seu. propriu: Du l i

LIB
“ Acestu ulfabetu:, dâca prin formele- selle celle straine mar ascunde latinita- n:
tea - originii limbei . române, n'amu avâ de câtu se Pimbracisiâmu. cu ambele
“mâne si se adoptămu câ câa mai buna: sistema, de a scuie: limb'a, că care nu vei
mai gasi la .neci unu;.poporu de: pre painentu, fia ellu câtu de. inaintatu i in cul-
tura. La acestu argumentu adauge. si consideratiunea,. ca se nu ne 'taiămu de

ITY
aftinitatea cu genti de alle: “appusului. de soiulu latinu, ci se trăimu. semintele
romane in neintrerupta contenuitate. a PRE pi
Deca desu laudatulu: reformatoriu allu alfabetului cyrillicu, dissu civile, Tatu â
inlocuitu incu de atuuci cu littere correspundietorie. din âlfabelulu iatinu,—

RS
astadi: noi nu ne amu plange,-ca ne aflâmu in anarchia -de ortografia. ie
SA Asiă ne aflămu in. anarchia de ortografia, “atâte: sisteme „câte. capete
„Ca nu esagerediu, me -provocu la: loialitatea. adunării ce coprende io senulu:
VE
seu adunate pre tâte summitatile- chiamate d'in tâte provinciele,-ca se spuha,; deca a
“D. J. [eliade Radulescu; "Parintele litteraturei; “serie:că D. Cipariu, autoriulu A
vestiteloru principie, sau ca T. Laurianu,fre Tentamelui criticu, s. c. L |
NI

Nu; ci fiacare dupa sistema. să, la care a; aSunsa 1prin. cercetările, si: studiulu IRI
"seu in limb'a româna... ... SE ÎN II a
Deta: iuvetiatorii. nu se invoescu în: te, ecumu se nu fa anarchia intro dis: -
LU

ciplii loru? . 0: ă ap
“Ca, acâsta cobfasiune. nu' mai. D6tă. aur, se “pote prob si .cu argumentulu |
urmatoriu: Marire Tatalui. lumineloru, Românii de preste Carpati. din Ungaria -
au 4 gimnasie, cei d'in România libera de la 10—.12, Bi bine, cine nu scie,
RA

ca in gimnasizle romanesci din. Austai? a,. pre lânga essamenele orarie di in optu,
obiecte de instructiune, - maturientii au se probedie si prin elaborarea, unei '.
„teme libere.in român'a, ca câtu sunt de. tari. si în limb'a materna... Se mi:
NT

spuna - D-nii professori essaminatori, dupa--care sistema de scriere se corr6gă

si judece. elaboratele române alle maturientiloru?. Neci unulu nu va sci, dă res
punsulu.. : - - a Ra e e a e
“Deci nu e gluma, “periculuni, est în Mora. | | i
CE

$ 5. Natiunea. româna, de la -una margine la alta, s'a. vedutu . că prin insi

N tizictu, ca este. „amenintiata în cultur'a si: in totu Nenitoriulu seu; 6ca pentru
"ce D, Cretiulescu a conceputu ide'a acesta mare ca se se. tormâdie una; soci=:
„etate litteraria d'in membri chiamati d'iu tâte tierrele locuite de Români, spre
I/

„a-pune una data finitu la atâta confusiune ;.. .&ca pentru. acesta-a guverniulu
actuale sub lumină ta domnia „a “prea . bunului principe ereditariu Carolu 1
IAS

Sa grabitu a face, ca ide'a conceputa mai de inultu se iea corpulu' in 1. Aug. 18

Se nu perdemu tempulu in despute deserte ,'se ne punemu pre lucru! se
implenimu fra intardiare MURUS, cu care. suntemu: insaroinati, |
U
BC
 RY
Ei DR . : - 1 -
- i , oz i . e a i

a ! , ei - | | A . 2 PI

. « . . ” - DE -
: i i. . - Du) . i îi

“1

RA
“Fiacara: din: Domni, cari si af intemeiat. domn Stan cumu diceaiu Ro-
“manii cei Vechi, cumu amu dice noi: Scol'a. sa, sistema: Sa, .jezvesca ceva d'in -.
iubita sa. sistema. Eu 'sciu, ca, 'se desparte. cineva: greu de cea-a cea produssu
si cultivata: insusi în tempu de mai: multi anni; stiu. cae greu, că, se se des-

LIB
- faca cineva: de sistem'a,. ce a nascut'ua; a crescut?ua. si a: nutrit! ua.mai multu. .
tempu ; :dâra este demnu de apostolii. românismului, ca. pentru unificare, asta:
"dos -entia generale,. 'se adduca. pucina jerva d'in sistema sa, p. e. se. primesca a
se scrie: cu a insemnatu usupra cu: semnulu: scurtarii, adeca. asia: (ă)..

ITY
86. Dâra e: timpulu de-a incetă a! abusâ; mai: de parte de” indulgenti'a D-
Ia vostre , ilustriloru barbati de littere : „ce m& p6te. se me scuse pentru acesta
„o locacitate, este numai. zelulu, ce Pam pusu spre-a ve, pune la. anima “pericululu
- in „care se afla' cultura: limbei prin babilonica confusiune'a ortografiei, in. ca= -

RS
re | ime- aflămu. caduti. . Si N Ie
Tucetediu dâra, si ve” presentediu aaci una propunere despre modalitatea, cumu
“Sar -pot6 Scrie. limb'a românâsca cu
« littere, Jasiă ca se satisfaca si pre etimo-,
VE
ia logisti” si-pre fonetisti.: ... - '
Ş 7. Deca alfabetulu cyrillicu,. dissu: civile; sspe “destingerea dde celln besere-
” cescu, „este cellu' mai perfectu si :mai rationale, apoi câ, se capetâmu ună sis-
NI

-tema de. scriere a limbei. românesci. cu litfere. totu -asi de perfecta si de 'ra-.
| tionale, n'avemu de câtu se inl6cuimu sunetele limbei -espresse prin semne cy- i
rillice cu littere correspundietorie d'in'alfabelulu latinu, mescapându d'in vedere,.
LU

"ca in procedur'a * acâsta-a avemu se ne: tinemu cu .rigurositate de preceptuli :

scrie. pre fiăcare. sunelu cu ltler'a sa, si, (câtu se pâte). nu întrebuintid una si
acea-asi liitera peniru doue, sumele; cumn ar, â, candu p. e. amu scrie cu. Ittera -
a: si pre. sunetulu asi z. SE
RA

ae Acestea, disse: -. . DI î.
$.1. Se. adoptăm alfabelulia latin, i -
.Ş 2, Douedieci de sunete române se a Scriemu cu 20 de littere. latine;
NT

“5 3. Scricrea suneteloru originarie : 5 i pr Se

"Aa —cua arate; Il, mc ua Zmeu,
9. :6'— cub.= bate e e i 19. n — cu n '=— nare:
CE

8. x cuc carte, 2 13. 0 — cu 0. ochiu.

d cu dau; 4 n — cu. p = parte.
De — cue- 2 essire; _ 15. p— cu r-râta,
6; a cu fa fagui e e 16. cec — cu s sare,
I/

„ereu g = gustare ; pi AT m cut = turnu,

8, i— cui idolugy 18 x — cu h:2 hora.
9 m—cuj = judetia ; Si 19. 5 —'cu u = untu.
IAS

40, 'a— cu-l:=— lemuu; „2 90..B —- cu vi vada,

$ 4. Scrierea suneteloru derivate : sau modificate si anume p și u.
Bop —cug = giner6. "22. 1-— cu e = cina.
ţ .
U
BC
 RY
RA
- Duservarea . IL pentru litterile 9. si e. eranmatica bâte dă regula generale
pururea. valabile, adeca; că ,. - (i
9 inainte de 4.si e se scrie:> fora cedilla si se vetesce. uritea regulata că ş,

LIB
6 assemene inainte: de i. si e.se serie târa cedilla, si se cetesce purureă re-
gulatu căa o DCR:
„De alta .„parte 9 si c nimate de voealile +a, ă, o, d î, si de corisunante' se
citesce. g=r,sic == pe. gaina, gusti, iniehega, ete. . „Papu cresceră, -
copilu, cumuma, cântare. SEE i IE

ITY
-$'5, Cumu 'se se”scria si catâsea dcrivatale m. ZU
Si. insprivinti'a, acesior'a se pote, pino la ua certă. mprgine, statori ua reg -
la grammaticale secura. si: fâra esceptiune: i
1. Serie pre dz, Ip, si pre :s=—ur, purureă cu a, + s, fâra cedilla si c6-. |

RS
tescele ca, ZU. candu. elle vinu la înca vorbeloru. că. „modificatiune, de de-
clinare si conjugare. urmate de d: Scurtu, E i

„pr e; parinte —- . parenti, a

i
VE
„Surdu, = surd, -
e UPSU UPS o Pa
tramitiu — ramii,
SN Di
audu „— audi.
NI

i pi ÎN
„CSS, esti e '

2, Se serie tsi /] făra cedilla. si attanci, candu. stau inaintea unui j urmatu
LU

„de a dow'a vocale p: e. iutielleptiune, delegatiune. -. :

Dera: acesta regula. nu este absoluta, . ca- ci suffere uă multime de esegiai
"p. e. cărtie, cutia, gratia, etc : PI i |
3.6: Candu sunetele p, z, m au se se dea cu ,. 3, s Lu , cedila?,
RA

„De câte ori geniulu limbei, adeca fonetica cere ca di, ti, si, se se pronun-:
tia zi, ni, uri, totu de una se insemnămu pre d, € s-cu. „cedilla, afle- -se aceste .
sunete. la: inceputulu, la medilocuilu Sau la: finitulu vorbei De. ei
NT

a). Fonetismulu cere. ca. se pronunciâmu ca ai, pe îi. din infinitivele si. “teră-
purile compuse la multe: verbe, p. et.a paii, a peli, a împartă, a minti.
b). Totu fonetismulu cere de, altă parte, ca 'se. „cetimu pe &, ca ri în. verbe:.
7.

le, p.e:a: gat, chit; parteni, conleni, resplati, aminti, s, c. +.

CE

c). Fora a mai. caută la flessiune: 'vedemu, ca t-remâne "7 în unele deiiivate .
inainte dei, p.e: : anticu,. 'venetica, vosiaticu, famaticu, lunaticu, tonmaticu, car-
„ticica, latisioru, particica, votitiat artistu, flautistu,: maritisiu, pe candu, in'
alte vorbe tauta se' lu cetimu pre t=—p, p. e E cartisiora, inavutire, multime,
I/

si totusi . dicemu lazina si apoi capatina. |

d). Apoi deschidiendu vocabulariulu dâmu preste, vorbe serisse
s când cu !
IAS

candu cu 4p.e: clalină, latina ; ție, tine, fina tigru, titula, fipa, tina, Viga-
re, țiganu, tinda;.tipu, etc. e i
“La: t urmatu dee aflămu: estu, escu, jârra, fermuiva, dara. si teascu,. der
“mânu, temere. teiu Se a E i pa
U
BC
 RY
E aaa a Ai
4.

RA
“ y

7 Dia aceste esscimple' se vede: câtu! "de; nâregulata esta” iodificaea lui 4 in
îi si „câtu de greu este: cetitulu fora a insemnă pre “d, t.cu cedilla:-
“II “Totu asemenea neregularitate. domnesce Sin” 'Strâmutarea- lui dinz: pe:

LIB
“ardere, argetura, “augire. a. dobandi, dobandi, a. rospandi,: gicu, medicu, dieta,
„Mica dimintța, din, vețlendu. aaujlimau, sc. iti
„All: În! fine numai pucina confasiune domnesee: Si in modificatiunea: lui sin I
„Caci e. “dicemu: grasu, graşi si grasime ; grosu, groși si grosime ; "ursita.
apti arșița, a Daţi, “a i simliu,. Singura, "silbaticu, Ş6du, ssine, „șine,» gipotu,

ITY
2 Pitt tei o
„Tâta acâsta uesecuțatia in straformarea Tai = dz s=u, , inrenetia
* ferie. citirea fora.. cedille,! Sa A a

RS
: Rtiivologismulsi 'nu'este in 'stare a ue: dă ua regula certa, cându se cetimu |
“pre d,b 5, ca zi, ma, si cându.ca d, î, s, i Si
Noi ne adjutâmu în 'acâsta confusiune” cu cedilla ; proiectulu coimissianei as.
tedia. pre spre 6, uneori. „circumflessulu ; -dera,i in trecetu - vorbindu, missiunea -
VE
„ircumfiessului pusu pre ș, ce vine “dupa i, *nu lista dea indică mutarea lui î .
„in £, ci ellu dupa usulu . «europeanu indica contragerea. a dou vocali. intr una |
sau “accentulu. NEI 2 i pn a dai
NI

8. CĂ Cumu se se scria, sunetălu z, candu e straina 2:

„„ Sunetulu. 2, cumu este cunnoscutu, se derivedia dia. doue fontâni:
a), Din modeficatiunăa: lu” d” in z; despre ' acesta-a. s'a vorbitu
LU

| „b), Era usulu lui că sunetu strainu sta „mai “antâiu a indică sunetele stra-
„ine, p- e: brazdă, zarzavatu, “zel, zefiru, 'zelotinia, Zoiţa,. etc. Ia
“Apoi a nume “Vintrebuintiămu- la. vorbele substantivali, ce se: deriva de "la: sub-
RA

stantive in Ind. “pres. “de conj. E5 în Sin. T a = si II persona PL p. e:

șa
bucrezii, 2 lucrezi, 3 „mortza, +N ÎN a e o
în e
ii: pac: ia "Iuerăză, at - i - i i a 3 ra -

„8. 8. Scrierea lui. e si o: accenitatu: e

NT

Multi” scriu. “pre e si o. „accentatu in locu. de. ea Si „0a p e: „ceara, roata,

„cra si. râta. a: | : în
“ Niavemu a dive: nemica contra acestui moda de ssctiere, . , .
CE

5 9. "“Semnilu accentului! si alu 'scurtării.: gi

Sie
a) Sunt trei: accente: acutulu (7), greulu. O si cireumflessulu (4).
„Se usita acutulu spre a îndicâ lungimeă uni vocali, “greulu: spre a areiiă
“in. corijugări, diterenti'a întiellessului, occasionată pia a tonului, p e, seriemu.:
I/

a laudă, a "vidă, s..c. Îi ară, ară, ară pe

»), Semnulu scurțării (=). se pune asupra lui asi e, cand: are se se pro-
IAS

' nuntie: 5 si: unulu. si altulu, p e. casă, „căsătorie, vădulu; vădu.

8 10. Usi scurti, i Ie
Au: inceputu unii a! „lapedă pe a Scurtu, sau cale, dera' ni se'” vede: neci'ua
| “Tatiună” de grâmmatica -—" pote economica: — ce ar. pote motivâ 4 si scusă acâsta
innoitura in scriere, -: . - E „ie 4
U
BC
 RY
RA
“Noi. selu couservvămu. a nume în dectinatiune ssi conjugare, -Ca- -ci antaniu u
scurtu este uă, 'necessitate gramaticale ; forau.scurtu, „nu. se.potu classifică nu-
mele, la genu. de pre, terminatiunie,. nu se “pota. destinge.. formele. de conjugare.
Apoi. cina. lapeda; pre U. scurtu,; :ar irebui, ca se fia consecente, se. lapede și

LIB
pr2 î, ceâ-a: ce, deca Sar face, amua face imposibile si declinarec n umelui si CON-
Jjugarea verbului, : : . ate i
„Cu. tote acestea. u Scurtu. see pote, 1apod la finea, genitivelora. PL. la. adyer-
bie, la numele. ce, se termina, în. Or si la, art, lui Us Si î scurti. nu. se. insem -.

ITY
neza. cu semnulu. scurtarii, a a |
$. II. Cumu se se scrie 'compus'a seste, ați, if
- Acâsta litera. compusa d'in. sc sau.st' se scrie în cele; “mai: multe vorbe, sia, |
nume in verbele, substantive de IV. conj.”terminate, iu. escu, Be in, acellasiu

RS
modu ca si verbele in ezu. “Iucescu, ucesci, lucesce, Iucescut. Da
„Dera iu unele vorbe se scrie cu st. si. se citesce, așia; „stea, acastaa,, 3.ei
$. 12.: Duplecatiunea consunanteloru.. RE DEI
VE
* Unii voru duplecatiunea consunanjeloru. Dera acâset-: a este contra lă natura.
cea dulce si blanda” a limbei, române, „care prin Anplecatiune, ar capetă,. ua,as- :
prime nenaturale, si numai ar, ingreuiă forte scrierea, Câ- ci ar. face, ca, dietio-
nariulu se nu mai lipsesca, d'in man'a, scriit nului. Sati
NI

- De alminterea: la Romanii. cei, mai "vechi nu. eră incă. “duplecatiune, Enniu
poetalii. care. este „cellu. „antaniu ce. a iutrodusşu „esametrulu: la Romani»
LU

a fostu. carele" “4 introdussu si. 'daplecatiunea, pentru , inlesnirea, metrului -

Nota. — Cella. multu se pote adopiă.. duplecatiunea! consunantelorii. in. vorbele
Cari aru fi. ecuivoce sau omonime, cumu, este p; €. fasa: (mobile), Massa (ca- „
tatime : mare. de ua materia „orecare), sau “vorbele latine sau elenice, - cari in
RA

orizinale 'se seriu cu Sati &.p.e: estirezezire,. " Alessăndru=' ANtZavâpns, pi

" Prin urmare aderindu, la sistem'a. mai 'Susu. indicata, ce respeeteza drepte-
le postulate si alle etimologiei și alle toneticei, nu Yomu „Serie :îi .
NT

1; Pre, dleu, dieu, “pre. (lece, dizce; ca-ci acestu modu, de. scriere. ar. fi contra
etimologismului, care. cere, ca: vorb'a, se ua scriemu ' “ conformu etimonului. seu,
Si. se nu adaugemu. pre i ce n are „nece ua: ratiune: etimologic. .
2. Nu vomu şerie pre, Hineri,, tienere, ca-ci etimonulu. lui tinere este, inerea ;
CE

6cca si aci unu e adaussu spre; a: nu se. ceti românesce tenere; î

Aceste done. essemple areta ca 'cedilla, ce ua. recomandămu vi acollo, unide i
cetirea, mu se pote. determină. pria regule grammaticali,. ne. conserveza; multu mai.
bene etimologva, de câtu espedientele si-si e. Este. de mirare.. -ca „apperatorii eti-
I/

.mologismului, totu, str: ga „contra cedillei, si. a semnului. scurtării ; si apoi, in

aceasi, vesuflare, adopta, nu unu semnu, ci. trei: pre i, e.si cirennflessulu, „0e-
IAS

dil!'a nu deroga -nemicu neci etemlogismului neci. fouicţismului ; ma i,e,si cer-

cumflessulu, intrudusse fora ratiune etimologica.. deroga forte miultul |
3 Noi de. ua camu data, nu vomu scote pre și n moliatu din limba, ca-ci
2
U
BC
 RY
:
i
,
Ia

ip
7

Da
.

a
Ă 2.

,
.
pp i
„ La

i. . |
|
,
, |
4
| . E , LL pr e

RA
i acesta -arfi'a nu respectă, fonetismulu: ci, “conforiia conckisilai “sociârătăl.. se,.
_ „cade : se lu: combinămu: cu etiinologi'a cotra' acestea, anevoia' '8 milione de Ro:
. . mâni. voru adoptă pronuuti'a tratiloru Macidoniani,- că. se scrie si se cetesca mu-
. liere; airsăli,: fiti, voliu, cali, ete. „Nu e mai - prudenie, «că dialectulu. minori-
£ .

LIB
tâtii se:adopte' ceva, din alu majorității ? e . ua
4,.Na voma scambâ, pre, endu, acesta forma a geiindiului conjugatiunei n
„si UL cu archaiștulu latiriu undu, ca-i i forma usitata în endu nu numai ca
"conserva: pre e, littera, caracteriştica a conjugării, dera chiaru si -'etimonulu!

ITY
i Nece ua ratiune. nu € ca se scriemn facundu, intielegundui, in' locu de facându .
intiellegendu ; cine. nu vede ca: undu este contra principiului etimologicu si
„"conţr'ă principiului . foneticu, pre cându endu impaca sau combina etimologi'a
“cu fonetica ? Dora se nu se cetesca. facendu, intelegendu 2. Dâra care românu

RS
pronuncia facend. intelegend ?' -Nemeni; ca- -ci fontismulu nnu lassa pre nemene, |
i sej moia aci pre gin si pre c în i:
---'5. Nu vomu scrie . assemen€ o in locu de a; p. e: monte în locu de munte,
VE
. ponte in. locu de pune, volpe. in locu de. cuilpe, fontana in locu. de funtaiia ;.
ca-ci. mai antaniu este contr'a ! tobetismaului îndatenatu; dera mai a nume nu
N vomu mută pre 4 în o, ca-ci de: unde sciu propunetorii acestei ' innoiri ca Ro:
NI

manii voru fi pronunciatu. mons si nu muns? Io sciu atâta, ca» nece Rom'a |
nu S'a' pronunciatu! cu o in vechime, eci Rua ; cerutu este ca Liviu scrie ficus
ruminăălis, 6ra nu rominălis.; la care mai adaugu, ca filologulu Plecheiscn, in.
LU

"tre celle 50. vorbe latine, ce. le propune. spre recteficare, are si pre promun=
+ toriu; pre intelegere. 3. 'c... Scurtu Românulu in multe a conservatu etimonulu
"mai: bine side câtu: insusi Cicero. grecizatoriulu. De ce dera cea ce "Românulu. |
4

a. conservatu Cu atâta tenacitate, de secli pria atâtea, vandalisme, se scambâniu.

RA

|
- „noi? „Dieu, atâta şpritu 'conservatorin merita mai multa pietate.
Ac6s- ta este, On. D-ni, modesta. mea parere despre sistema, cumu ar & se
se scria limb'a cu 'littere. Ea nue' unu ce. nou;.n este a mă, cia lui Maior,
NT

“a lui. Heliade si a lu Laurianu, este a. intellegentiei române di in Romani'a libera.

| “" Acâsta sistema combina, etemologi'a cu fonetec'a; cea ce va se dica că “la:
casu,, deea: etimologia ar trece preste: limitele selle. si ar scrie; mulieye, voliu
CE

atunci: fonetica se- nu 0 lasse, cerendu, ca; dreptulu, ca'S6 scria cumu se pro=."
-Duncia, “adeca: muiere, fiu, omeni, s, e. 1. Si 6rasi, de alta parte, candu to-
netisniuli* si ar uitâ de''sene, si! ar incepe
a scrie: ghine, chele, cheptu,. chicior
etc. atunci etimologismulu si. face datori'a si. si esserciteze, dreptulu seu, deca,
„va strizâ: -ne strici Limb'a, candu, “scrii,
I/

cumu se pronunlia prin sate si pro-

vincie ; scrie deci: bine, pelle, peptu, picioru, vinu nu înu ; Ca-ci asiă e pronun: :!
IAS

ti x, asiă o. fonetismulu pârtii celei mai luminate a poporului românu, RR

U
BC
 RY
RA
va Protocollulă, sedentici.. a “i. a societatii itteraria ro- |
i mâne. din: ATi Augustu 1867. o

LIB
| Sub. presedeati'a. D. lui vice. presedente Ti Cipariu, fendu de facia meinbrii : -
„A, T. Laurianu,. A. Hurmuzache,. G. Baritiu, G, Munteanu, d, Teliade, A. Romanu o
d Massimu, J. Strejescu, “Caragiani si Sbiera, |
“Siedenti'a se deschide la orele 121. ii.
- Se cetesce processulu verbale allu sedentiei a cincia. si se abproba,..

ITY
-Se annuncia, ca eri nu' s'a potutu tin sedentia, de. prece proiectulu statiițeloru
nu: se poti: imparti mai inainte pentru D-nii membri, i De
_ Se communica apoi: 1); 'Una telegrama ' 'de la associatiunea Lransilvariă, ptin
care se resaluta societatea” nostra. 2) alta telegramma, de. felicitare de la. consi-

RS
“liulu municipale si corpulu professoriloru d'in Tergovestei : 3) assemene' una. te-
legramma de felicitare de la consiliulu comunale” allu urbei Budieu. Aceste tele-
gramme se iau spre scientia cu multiamiri. sa aaa aa
VE
y Mai departe se communica : 1) petitiunea D-lui | Comaneanu pentru medie
„cirea tiparirei unei carti: „Istori'ia Românileru“ ; 2.a D-lui N. Densusianu cu
5 allegate pentru. unu stipendiu spre''co tinuarea stulieloru selle, si. 3). 'aD lui
NI

| “Const. Soresculu cu. unu allegata,! ste pentru unu stipendiu, spre. conti-
* nuarea studieloru selle. “Tote aceste „bei petitiuni se dau cominissiunei. de peti-
tiuni' spre 'reportare. aa sa e DR
LU

| D. Baritiu. dice: Cu. privire la sipindiele.s sau sursele fundate de. consiliul
judecianu din: Galati, din Brailta, d'in Ismaillu..:... me rogu a se petrece la
- ptocessulu' verbale urmatori'a propunere: Societţea litteraria romana im. arta- |
siesce respectiviloru fantatori generosi. a' sa pecunnoscentia în numele teneri:
RA

mei: studiose. lipsite : aceasi poftesce totu! de una data pre. acelleasi consilie mu
nicipali, că conditiunea, ce" au. pusu. de a se tramitte teneri numai la Italia, -
se binevoliesca. a 0 modifică si. respective" a insarcină pre 'societatea literaria |
NT

nu numai: cu alegerea: teneriloru, cari, aru merită burselee, ci si: cu destinarea -

locuriloru si a. facultatiloru, la cari aru av6. a si continuă invetiaturile oră -
Acâsta. impartasire se fa bene inotivata:* i - a a
CE

D. Hodosiu propuie, 'ca, de orece societatea litteraria româna v'are inca cun- |
noscentia officiale de la fundatori stipendieloru despre crearea acestora, se
se adressedie mai inainte de. tote: cotra fundatori, si numai dupa premirea res-
punsurelorii se se purceda. in intellesulu, propunerei Dlui: Baritiă, Da
D-nii Baritiu, Massimu si Laurian dicu ca ar fi mai. bine, ccâ - se se intre-
I/

be ministeriulu “ instructiunei publice, dâca are cunnoscentia ofticiale despre

crearea acestoru stipendie, si atunci șe ne: împartasisca “actele respective, Si
IAS

neavendule ministeriulu, apoi societatea litteraria se se adressedie de a dreptulu

"cotra fondatorii Stipendielonti, cerendu. incunnoscentiare oficiale despre modali-
tatea crearei i stipendieloru : deci se conclude, ca, inainte de, a se, luă propu-. E
.
U
BC
 a | a. . -. E - De La . pc

RY
i - - „a , „ . . . . . bă a La
. N . .. : Pi Pa . , . - [. -
, ” - .. _ . . .. .. -

pa - N ' : i : 4 . „. '

Sa nerea D- jui Baritiu În., desbatere,. „se. se iusare: negie: comimisiunea de petitiuuii -

RA
câ se faca” intrebare, la ministeriu Şi se coră compiunicarea acteloru, de 'voru fl. -
" -acollo,; 6r de nu, se se cera dela făndatori pentru societate, communicarea: acte-
loru relative, la, infientiărea. stipendieloru: :

LIB
pai

DI. Heliade, venindu la sedentia,. oceupa , scauaulu, presedeniei, SE Dia

„Venind: la desbatere prolectalu . de. statute ce cetesce, art, 1. pi
.Dupo propunerea. mai multozu : amendamente si “subamondamcate' si dupo, una
desbatere. mai. indelungata se unescu .cu” totii, unanimu- la formularea : acestui

ITY
art, dupa, cumu. urmâdia:, „Societatea litteraria. româna,
| convocata in Bucuresci |
prin decretulu. damnescu din. 2 Janiu, 1867, „No. 5041, in poterea. art: X. din .
„regulamentul. provisoriu: d in.14. Aprilie“ 1866, se coristitue în societatea” asade-,
„„ meca; româna, cu Scopu de a Jucră, la inaintarea liţtereloru si a scientieloru iin

RS
Ă tre 'Români.,n. re ” a

„la art, T, din ptoidota” “it, 2) dice D. “Sbiera, ca in:Isca de „lesticogtaficai

să se substituesca pălologica, «&D. Hodosiu propune ca s& se dica : „Acesta |
ă societate, se divide de _uă,. camu .data ia. trei. ectiuni,* si la finele „art. se se ,
VE
N adauge:, ntemane 10. voli'a societatii de a..si.creâ, mai. tardiu. si alte. sectiuni, e
Dupa orecari, desbateri si, lamuriri, Se. „ priresce, unanimu art, UI din pioieetu,
„. Rescambatu. DI NE :
NI

La art; AI din proecti lit, a), in ae; propude'D, Hurmuzache- se se âdauge a

dupo cuventele: operate filologice“ si vorba altele, ce se primesce unanimu.
LU

Assemene: unanimu: se primeşce, dupo orecari lamuriri, si punturele. b si c.;

„D, “Mașsimu „propune, ca dupo art, III si: IV se. se. mai adauge, altu articulu.
. pri "carele se.se defiga, că, banii” fundatoriloru “cu destenatiune, speciale. se. se .
întebuintiedie, mai, autaniu, spre: implenirea voliei. fandatoriloru, si apoi si spre.
RA

= Urmarirea, celloru alte” scopuri ale societatii. “Se decide că. ac6sta a despusetiune
se. se, „intereale mai. la. valle in 'statute. , Sa
La: art. IV D. Sbiera. ptopune că se se dica: membrii: societatii sunt, Sau.
| actuali, sau „onorari, sau correspondenti ; sau. donatori. Danduse esplecare ca Ă
NT

sub. “numirea de: „membri, onorari“ ' se iateleza si cei: conrrespondenti. si cei:
EN „donatori, articululu 1V. se primesce „dupo foi mularea proiectului.
„La, art. V. „propune . D.. Sbiera, ca se se șterga . euventele * „si cari “totu. ina
CE

II data. se. Bucura, de una viueti respectabile, “era. în finea lui se, se adauge cu-
ventulu present. Partea MVantanin a! propunerei se respiuge, cea. din urma
| se: primesce, si: art; vV: se adopta cu majoritate, dapo formolarea proiectului cu
RI „adaugerea ia fine a cuventului „presentii: Da
I/

La. art, VI. propune D. Sbiera. se se sterga cuventele : ,Nuierali. merobri- |

loru actuali 'se defige' (de una camu data) la 27, si in finea. aiticuinlui in locu
IAS

„de: Bi voru completa prin allegere. nurerulu nembrilorui fissata mai susu Ş
se se dica: „Societatea iinsa! si „pote, immulti dupo/ nevolia numerulur membri-. 5
CRT
.
U
BC
 RY
, . .

.
Li pm: —E | , iii aer
: . o Pa
mo !

RA
"“Dupo mai. răultă” desbateri sociețatea. se. involiesce unanimu, ca: art. VI: se'...:
sune dupo formularea, D-lui Hodosiu in rhodulu . urmatoriu :: „Membrii COnYo=
cati d'in: initiativa guevrhiului românu se consedera. îpso. facto 'ca membri ac-

LIB
tuali ai societaţii academice : romârie. . “Societatea insa este in. dreptu de-a si
immalti dupo. impregiurâri numsrulu “membriloru sei. actuali. Ei se Voru'a luâ,
„cu respectu- la specialitati d'in tote partile locuite . de Români.
“Fiendu tempulu inaintatu, 'sedenti'a se: rodica la 5 ore si cea venitoria se

ITY
annuneja' “pre mâne la 12'ore. -.-pr a a „e
pi
Presied. Ti Hehiade. + a o: RE aa |
Seir, z Sera. Da a

RS
N a ,
e _

Var. Protocoliulu sedentiei a. SNA ia societatii. litterâria

româna din fe Aug, 1867. a e i
VE
a e.
1 E ,
: y

Sb presedentia D- lui vicăpresiedente 7, Cipatiu,. fendu. de faci membrii, -

A. Hurmuzache, A.; T, 'Laurianu, G Barițiu, GQ, Munteanu, A. Romanu,” :Dr.
NI

Hodosiu, J. Massimu, J. Carâgiani, JI. Str: djescu:: SV A. „Urethiz: SI. d. Sbiera: E

Sedenti'a' se deschide la. una ora d. amedia;.: .;...
"Se cetesce processulu verbale: allu sedentiei trecute si see aproba, duo ore-
LU

„cari. osserbati, :.. | a Aa ci)

*D.-Baritiu” intreba, „deca se. vor”abat pocessele vetbali +asiă, cumu sant
redactate; ori” ba? DER a Ie
“4
Ya |
:*Dupo nesce desbateri, la cari iau parte. pentru si. £ “cânta mai i membi,
RA

o.

se decide ca cestiunea acesta, se.se. lasse pendente si se treca la ordinea, dillei. |

“Venindu. asiă - 'dera in: 'desbatere continuarea din proiectuln -stâtuteloru,: D.
Dr. Hodosiu: propune, ca art. VII din. proiectu ; se, se formuledie.astufelu : „So-
NT

cietațea academica româna este si Ei omâne corpu, independente: in Jucrarile sel- |

;le' de orice natura, Er ae, 7, r

Ea. singura: sc conștitue ; va“sii alege merabrii; ea, si administra: fondurile:

CE

NE
„Ce le are, etc..;. ... Ie “ : - , îi i , a . a NR . a i pe
,
"Acesta: formulare: se primesce. unanimu.. DI N Ia ae
D.. Sbiera propune. ca, aice ar fi. se se pezisea drepturile si.îndatoriri mem.
a
“rilora actuali, rii SIE EI aa:
I/

D. Dr. Hodosiu face propunere. anumita în.

i acesta priveniia si dice ca: intre
art..7 si 8 d'in proiectu;:se se. intercale. că articulalu VII urmațoriele: „Mem-
brii. actuali: au: votu decisivu:atâtu in: sectinnile respective, câtu si în aiuna-. -
IAS

rile generali alle 'societatii;: era membrii onorari, fia . correspundenti sau. dona-
tori, au: dreptului: de a“: uesiste. la adunarile. generali, *

DJ: Massimu propuine urmatori'a formulare a-acestui art, „Membrii actuali

ai
E IEI o
U

. i
BC
 RY
€ LR Di Ă „ tu - a

isi =. S i
, . . - '
p . | ” Li ". -

4 . .. ” 1 pa . i
NE . . . ” . . Va N
„9
ă
„N

pa droptulu,s si . detoria! de a Tuâ parte la./ sedentiole: de: sectiuni, si. “generili. |

RA
"alle societaţii cu votu decisivu.i;:. - Și
Dupo orecari: desbateri, se' adopta. unanimu- de! Cotra societate. urinatori'a
formulare; a art. VIU! c2 se intercaledia:: „Membrii actuali au dreptul si de-.

LIB
„+? torila de a: participă cu votu decisivu atâtu' in siedentiele. sectiuniloru: „Vespee-
E tie, câtu si în. adunarile generali alle. societatii.“
D.J. Massimu: mai. propune la acestu art, ca allidiatu in urma, se se ” dica:
la fi-..
| „Afora. de acest-a fiacare mnambru se insareina cu una lucrare, anumita.

ITY
a: „presen t societat ii la iînce-ni
nitulu fiacarei, sessiuni, lucrare, ce. Va. î detoriu
o. .

pa ptulu sesiunei : 'venitOria.:* ai pa

“Acestu alliniatu se respinge din “statute cu maioritate dicundu «ca. se tine |
: “de regulamentu: 6ra_nu de. "statute.

RS
D. D.. Hodosiu' propune, ca se s6 intercale. unu art. alu nd in termanii :CR
E Pentru ca sdcietatea s6.. pota t tin€ adunare Gere. se cere maioritatea men-
ă brilora actuali.“ Da Pe
„De assemene: la sodentiele de scotiuni se cere maioitatea
sectiune respectiva.“ e
E membrilor din i
IV
“ «In-ambe: casurele; „nentru că. conclusele sefa valide, se cere moiortatea -
- membrilotu. presenti.
UN

+ Acestu artic” se primesce anavimiu.- Sa Se - - | a

"D:.V.A. Urechia so absenta. ;; Ia
“La redeschiderea “sedentiei, veaindu in desbatere art, VUI d'in. proiectul
statuteloru, D. Massimu propune. în loculu. lui, ca art. X, urmatori'a, formulare:
AL

«Membrii onorari se voru numi de cotra cocietate atâtu dintre Români câtu
| „si dintre straini. Ei suntu sau curat ohorari, Sau . correspundenti sau do-
natori,» Ia
TR

ca). Membrii curatu onorari se muinescia dintre bărbarii de littere si "des sci-
„entia. 'cu “renume europeanu, si' cari prin singura «communeicaree aopereloru « selle
, aru adduce servitie societatii.» |
.«b). Membrii correspundenți se numescu “intre. barbatii versati în vre ună
EN

"specialitate, cari cu, noa certa rotributiune;. se iasarcina. a face certe, servitie
A PR a Ş
'sociatatii.» --
«c). Membrii: donatori se. numescu dintre: “personale; cari assecura, pentru
/C

N fondulu. societatii unu venitu aunuale de cellu puciuu una suta de. galbeni.: Nu-
mele donatoriloru, si summele ce e 'vorn dă, se voru trece în cartea de, auru si
| “se voru. publicâ,. in fiacare annu in annalile societatii:»:
Dup. mai nuulte desbateri si amendamente se adopta cu' mboioritate; urma- |
SI

tori'a fotmulare aar rticulului VIIL din proiectalu de statute, respective X:. »Mem- .
"“briionorari se 'voru numi de. cotră. societate atâtu dintre! Români câtu si din-
IA

- tre straini. Ei sunt sau numai Onorari, sau: correspondenti, sau donatori.
a) Membrii numâi onorari se numescu d'intre barbatii de. littere si de sci-
| entie, cari Brin. opurele sale. aru adduce servitie- societatii.
U

. | a | Ma ,
BC
 RY
a = .
i p

.b) Membrii. coniespundenti se numescu , dintre barbatii versaţi în vre: ună

RA
specialitate, cari se: insarcina a face certe: servitie. societatii.
-»€) Membrii” donatori sunt, . cari voru, contribui „cellu. pucinu uua milie.„de.
|
“galbeni; in bani sau in fondu. la: scopulu societatii. “ Nuniele donatoriloru. si

LIB
sumele - ce voru: dâ, se”: 'vora trece in: cartea de auru si se, voru. publică” în
fiacare annu in annalile societatiit. A i NE Iata
„D. Sbiera propune ca aliniatu din urma la acestu art. “urinatoriclei + -"u Era
cei ce voru dâ societatii summe mai mice, se: "consideră. ca: binefacutori, ai ei,
„si: se voru trece ca atari in: “annalile societatii.“ i

ITY
- pa
Acestu aliniatu se respinge prin maioritate sub caventa „Că nu i ar fa aci
loculu, ci mai la vale. . II a
„D, J, Heliade se absenta. pentru aftaceti particulare argeati. E e

RS
D. Dr. Hodosiu propune - intercalarea unui art, allu XI 'dupo cellu allu VII -
din proiectulu statuteloru în modulu. urmatoriu :: „Art, XI. Membrii, „onorari au...
„ dreptulu a assiste la sedentiele societatii. za,
Acestu articlu se primesce unanimu, O
VE [..:
In „loculu art. TX: din proectulu, de, statute, tespective i, „propune, D. Dr:
Hodosiu urmatori'a stilisare : «Art, XII Spre a pot fi allessu de membru allu
societatii academice române, se -cere a fi presentatu cellu pucinu' de: doi d'in- |
NI
tre membrii allegutori, si adă inserissu,” ca primesce a. face: parte intruna se0=
| tiune a nume si a se suppune statuteloru societatii,* „- -" -
LU

„Alessulu; trebue se intrunesca “ din voturile alegatorilor presenti,E,

Se primesce unanimu; E : 3
Art. X. Win proiectu, respective 107, se' primesce 'unanimu cu pucine scam- i
bari dupo cumu urmedia : „Art. XIII. Numirea fiacarui membru actuale sau ono: |
A

rariu se fâce prin una diploma data în numele societatii, subscrissa de prese- |
dentele si de secretariulu sociotatii si 'munita cu sigillulu [0 -
TR

- Incepunduse desbaterea art. XI din proiectu, respective , XIV, deră fiendu

“tempulu prea inaintatu, se inchide sedenti'a annuncianduse! cea, venitoria
pre. ma- -
ne la 42 ore,
EN

po
Peesed. Ie Beligd Be
“ „7. Sect, J, Sbiera.
/C

va. Ppotocoliulua. sedentiei a VIA. a . societatei, litterarie bă

române. din "hu Augustu 1867, a
SI

Sub presedenti?a D. lui J “Tleliade, fiendu de facia membrii i Ţ “Cipariu, A.

IA

Hurmuzache, G. Baritiu, G. Munteanu, A. Romanu, Hodosiu, N. Ionescu, :J..

Strajescu, Caragiani, JI, -Massimu si Spiera. i i
CU
 RY
| 50 -—
pi
“ Sedentias se deschide la. orele 12 ap

RA
„Be cetesce „processulu verbatu allu sedentiei irecute. Si se approba. -
“Urmâdia apoi. desbaterea proiectului de statute, si anume asupra, at. AL |
Lai in proiectu, respective XIV. De | i

LIB
Di Hodosiu propune ca'art. XIV. se se forinuledic” asi: ari 37. Con
| stituindu se definitivu societatea se va imparti în. sectiuni.
| Fiacare sectiune si va allege apoi câte unu presedente, unue oizepresadene
„5 câte uni secretariu din. senulu Set,“

ITY
“Acâsta formulare :se premesce unaninău,
j

i i "Ca aliniatu: la art. -AIV propune. D. Romanu se se adauge: |unotiunea |

E piesedențilru' si a vicepresedentiloru este annuale.
De. d. Massimu propune se :se “adauge la acestu aliviatu urznatoriele „asa |

RS
“ finctiunea secretariului este perpetua. pi NR 5 | ni
| "D. Hodosii propune se nu determinămu „meniză in privea secretarului,
E ci. se. lassămu praxei.: 7 !
.-D. I. Heliade” propune, ca functinea scerctatiului asen:6no se fa anuale;
E
D; A Hurmuzachi dice, se fia pre cinci anni. a, E |
IV
Dupa desbateri - mai iude luugate. se primesce ca aliniatu la. sit, x tor- |
inularea Ş pPunctiunea „prasedentiloru. a viceprsedentitoru si a secretarilăru,
“ “este amnuale,
UN

-
DD; J. Massimu propune intercalărea. unui articulu nou de coprinsulu urma- :
toriu: „Art. XV. Neimplenirea detorieloru impuse. membriloru: “prin 'articulele -
„respective adânce esclusiunea, d'in sociatate dupa modulu at Ve |
- Acestu. articulu se respinge cu majoritate. ca subintiellessu chiaru “in art, V,.
AL

- Venindu in desbatere. articululu XII d'in „proiectu, D. Hodosiu propune se

se dica: „„Presedentele generale. se va alege. pr in sorti dintre resedentii sec-
„tiuniloru,: stergunduse” sliniatulu dantâiu. | |
TR

_D; Massimu propune, ca pentru fiacare functionau, in “parte «se se sotii |

„ drepturile si' indetoririle lui... ,
D; N. Ionescu: propune pentru. acestu scopu luarea, in 1, degbatere si a art,
EN

„XIII din proiect. Si ; ( e N

Se incinge una deshatere indelungata asupra acestoru propuneri si în fine se
- “decide ca se-se amâne, de una camu data. desbaterea, asupra presedentelui ge-
/C

nerale si. se se trâca- la desbaterea artic. XIV din proiectu. -

„Dupo. mai multe desbateri, „se. adopta urmatori'a : formulare a. art. XIV din
E proiectu : “Art, XVI. Prasedentii de Sectiuni, voru derege lucrarile ce suntu ta
ordenea dillei. a Sa
SI

EI „Secretari, adjutati de personalul cancelariei, voru “redoge procossele vor-

" “bali alle fiacar ci sedentie, cari se voru trece int”unu codece „generale ; voru re-
IA

gulă lucrariic preparative pentru descussiuni ; voru “preveghia. tiparirea diver-

| seloru lucrari; voruu tienă vegistrulu de presentia allu membriloru, sectiunei yes-
, , i ” ” , Ă p
U
BC
 RY
: | N >
e ” a. N

| peciive; voru face reportulu annuale despre. tucrarile seetiunei selle si voru î

RA
contrasemnă, tote actele subscrisse de presedenti.“i N |
In loculu art. XV d'in proiectu propune, D: Massimn urmatori'a. formulare :

ţ
„Fiacăre sectiune a: Societatii va tien6 unu siru de. Sedentie. pre andu în loca-

LIB
lulu universitatii d'in Bucuresci. de la 15 Iuliu pâno. la 15. Septembre.::" i
D. Baritiu propune : „Societatea academica româna vă tien6 in fiacare annu .
câte 'una adunare generale in luna lui. Septembre. Div'a conchiamarii si nu-
merulu sedentieloru selle lu va determină ea insasi după impregurari. Fiacare

ITY
sectiune a societatii va: tien€ cellu pucinu câte treidieci de sedentie iin ficare
annu. Tempulu: sessiunii sau allu serieloru de 'sedeatie see defige între l
Augustu si 15 Septembr allu fiacarui annu ir. : NI
Dupa desbateri mai indeluigate: se adopta urmatori” a formulare; -a art; xv

RS
din proiectu :: „Societatea . academica româna se intrunesce in "fiacare anu,
la 1 Augustu în palatiula universitatii d'in Bucuresci, si tiene nu siru de se-:
g
dentie, atâtu-in sectiuni câtu si“generali, Dino la 15 Septembre. | a
Sedentiele, atâtu celle generali câtu si alle sectiuniloru, voru fi
VEparte pălie,
parte private, precum se v0ru reguli de câtra. societate. i o
„Art, XVI den proiectu' se sterge ca coprins in'cellu precedente. PE
„ Asupr'a art. XVII d'in proiectu se incinge -una desbatere indelungata, SI, ne- Na
NI
putendu veni la unu conclusu, sedenti'a se. redeci la 5. ore, ânnunciânduse ecea - .
venitâria pre luni 21 Augustu 1867 la 12. ore. | |
LU

„ Prezied. d. „Heliode R.
„Beer, J. Sbiera.
SN a DE mo Pa „
La 3
A

IX Protocolul sedentiei a DX, a societatii litterarie. - |

|
TR

„române din. 21 Augusta 1867,

v

Sub presedentita D-1 lui J. Heliade, “Ronda de. faca: membrii : z Cipariu, Ai. i
Hurmusachi, G. Baritiu, A. 1. Lauri ianu, N. Ionescu, G. “Munteanu, A. Bo | „
EN

manu, J. Todosiu, J. Maseimu, 7. Strajosscu, I. Caaragiani : si Sbiera,

Sedenti?a se deschide la 12 i ore.

/C

Se cetesce processulu | verbale alu. sedentiei trecute. si. se aproba. . _

Se communeca apoi: 1) petitiunea D- lui L. P. Martianu pentru unu “stipen-.
diu: spre continuarea studieloru selle, 2) D. “Majoru. Papasoglu, cere se i se cum-
- pere mai multe. esemplarie d'in atlantele seu câte 10; galb. . unulu ; 3) Idem
SI

cere se se primesca 30 portrete litografiate de alle lui Zappa si se se: vendia cul
va voi se cumpere. cu câte unu ecosariu portretulu.. Aceste. petitiuni se dau _
IA

commisiunei de petitiuni. 4). D. 1 Marcu tramitte unu tractatu „Unitatea, În

limb'a +omâna, communecatu in sedentia a doua, | Ca “se se dejudece,,
„
CU
 RY
"Se decide, | ca se se dea, commisiunei ortog
rafie, precumu sii cartea D- lui.

RA
N
ehovari. i
D. Hodosiu. annuncia consti tuirea. commissiunii de petitiuni, dâra spune, CĂ
mu este ini stare de a referi nemica despre stipen .
die de Gre ce n'a primitu acte

LIB
„_ offciali despre fondarea loru, si cere ca. societatâa
se se adressedie. de a drep- -
-“talu câtra consiliele: communali „creatârie
de. „stependie, „spre -a: “le cere actele
“relative la crearea 'stipendieloru.
„ Acâsta propunere se: adopta ca conta, a :
- h i
„Apoi se, jea, in 'deshatere mai departe. proiectulu

ITY
de statute.
D.. Hodosiu cere'se se iea in desbatera articululu.
despre alegerea unui pre:
| sedente generale, si adoptânduse acâst'a, D.
Hodosiu, Propune ca - articululu in
acâsta priventia Art. Societatea . academica
româna. va ave presedentele si

RS
: vicepresedentele seu -generale,
„Secretarii sectiuniloru. „Yoru fi si Secretari i E

gererali ali societatiit.

Ia

„D: Romanu . propune ca despre, alegerea Sa

presădentelui si secretariului ge-
nerdie: se se "vorbesca la, art, XIV, carele.
| E se se amende astufelu : „dr, AIV.
Constituindu-se.: definitivu societatea academic
a româna si alege unu Drese-
IV
- - dente, unu vicepresedenie: si Unu: secreiariu
; apoi. se împarte în. sectiuni,
„Propunerea D-lui Hodosiu- se respinge si
a.D- lui Romanu -£„se, primesc. a
“La art. XVII den „proectu. propune. D. Carag
UN

iani se se dica: Art, Socie-

„tatea academica româna si are in Bucuresti,
unu comitetu centrale permanen-.
„te, compusu denti”unu presedente, unu vicepresedente si unu secreta
„tru. administrarea! affaceriloru societatii ri, pen-
e:
-D.. Sbiera propune d'in- contra se so dica:
AL

Art. Prosedentele şau vicepre-

“sedentele. societatii constitue organulu xepres
entativu, si administrativa alu
dă societatii, Ei |
D. Hodosiu propune pentru acestu articala |
TR

urmatorita formulare : Art,

Societatea academica româna va av6 unu „comi
tetu pentru lucrarile „currenti o
alle societatii, Ne
„Presedentele acestui comitet este de jure
presedenile generale alu 80- |
EN

j cietatii“,ARI
RE
„+ „Comitetulu va av6 5si unu viceprosedente”
si alti doi menibri, precumu si
unu secretariu,t ... ., So a De
„Acestia se. 'voru alege de cotra. socie
/C

taţe insasi, e
„Dupa mai. “multe desbateri se, adopta. ca 'conc
lusu urmatoria forinălaie: “Art,
“Prisiedantele, sau vicepresedentel e si secretariu
lu, “societatii, de impreuna cu alti -
ata doi meinbri allessi de. șocielate, constitu
escu o pamulu vepreseniativu si „aană- .
SI

: nistrativu, alhi
Societatii. ! e ,
D.G. “Băbitiu. propune intercalarea unui
dit, nou as copriasulu urmatoriu :
a Art, 'Tole affacerile societatii, „câte nu suntu
IA

veservate adunariț generale, cadu

in competenti organului ei « re presentativu: pr "i urmaăre, drepturele, si iudet
o-
7
U
BC
 RY
RA
virile acestui organu.. suntu : 2) aa. pirmi. operătele scientifice
si a le imparti E
la sectiuni ; b) a ingrigi pentru redegerea foitiei societatii ;; c)'a adduce la in-
,
deplinire conclusele adunarii generale; d) a ingrigi pentru ca spesele annuali

LIB
se se faca strinsu intre marginile budgetului votatu de câtra societate ; e). a
primi. orice. offerte in folosulu societatii ; £) a elocă cu securitate
ipotecaria
fondurele societatii, pre câtu se pâte. fâra de neci .una amânare. ce
Dupa mai multe. desbateri se respinge! cu „majoritate acesta. propunere si
se
ad6pta, dupa propunerea D-lui Hurmusachi,. ca aliniatu la „art. precedente: ur=

ITY
matoriele : '.,Attributiunile. acestui Organ, se voru „specefică intram regula-
mentu allu societatii. Do . N .
"La art. 18 d'in proiectu, propune. D. 3 Massima se se sere mumerulu a- ș E

RS
priatu allu personalului accessoriu. [
“Dupa orecari. desbateri, acestu - art. se, adâpta. dupa cumu urmedia ; Ari. |
„ Societatea are unu personala. aecesoriu pentru cancelari'a sa.. Acesta personalu
se compune din: 1) unu casiariu, + unu comptabile, 5) mai multi scriitori si
VE
4) din servitori, i „i
„Numerulu si salariele acestora” se fise
ssodiu pr”"înDag, Indetgrirle doru
se voru specifică de socieiate.i.. - |
NI
D.N. Ionescu Propune se se iea acumu in desbntere art. 4 din, 'proioctu,
ce se primesce.. IE „i | a,
LU

D. Romanu propune ca “tota personalălu accessoriu alu” societatii, atora de

servitori, se fia allesu de societate, ca se nu se faca patronagie. .
_D. A. Hurmusachi dice, ca se se' primesca în testa. cuventele : | „dupa pro-
"punerea. organului, representativu“ o] - '
A

“Dupo desbaterei mai indelungate se. adopta urniatânta formulate. a acestui

art, „Art, Casieriula si comptabilulu se numesc dupa propunerea, presedente-
TR

lui de câtra. societate cu */ de, voturi, însa cu garantia necessariă. e“ Ma

Bra cellu altu personalu accessoriu 'se' numesce de câlra or ganulu represen-
tativu si administrativu alla. societatii sub vesponsabilitătea ui
EN

Art. 19 d'in proiectu' se adpta dupa cumu urmedia: Art. Dispositiunile cele. E
mai însemnate, precumu : RUMIrea, . membriloru Onorari, numirea diverseloru .
"issiumni, appretiarea si'remunerarea, diverseloru lucrari, decernerea de premie si . - -
/C

alicle de importantia inseninatoria , | 'olasseficate de: presedentii sectiuniloru, _

se voru deoide de societatea intrega inirimita priin 2/3 din, majoritatea Mem:
briloru actuali ai societatii.
o
„Art, 20 si 21 din: proiectu se adpta dupa cumu urmedia : „ări, Fiacare. - “
SI

sectiune va pubheă, annalile selle intr una revista periodica anume! organisa-
ia; care va [i sub redactiunea secretariului rospectivu.* „mâri, Societatea
si va
face regulamientulu seu interiore.t:
IA

Dupa art. 21 din proiectu, D. Hodosiu propune intercalarăa. urmatoriului

articulu : Art, Fondurele societatii Suutu : a) fondulu Zappa
de...... b) fon-
CU
 RY
i) N

contri- i
0) subienijunca. ce se spera de n Statu' de...... d),

RA
i dutu Cuza de e
_. buirile membriloru donatori......: e) contribuiile, legatarole,, sfterțele partecu- !
„i Jariloru si alle altoru 'Vinefacutori.: ce
Acestu. art. se. respinge. cu majoitate, ap

LIB
D.J: Massimu propune. urmatoriulu art, „Fondurele cu destenare. speciale
"0e. 'voru intrebuintiâ mai ântâiu dupo voi'a. aspressă a: donatoriloru, si apoi isi
societatii. a
o spre urmarirea celloru alte scopuri alle
" Acestu art, se primesce,. respingundu- se - propunerea, D-iui Baritiu , că: se.

ITY
ID E se; dica: : „menita ele “fondureloru“ sub cuvent u că su „londurele: se întiellege
aici »veniturele “fondureloru“. Da
Art, 92. din proiectu se. adâpta dupa modeficarile. propuse. de D. Laurianu,
- “aste: - Art. Fondurele societatii. se. administra de societate pi”ân intermediulu

RS
organului admini siratiu si epresentalion, ai caruia membri Santu solidar,
iai responsabili.“ ape pa: pi Sa
„La art.. 23 4'in “proiectu. propune D. N. enescu urinaiiore a. formulate; care se
E
si adopta: „Art. Societatea, si face în totu aiumalu budgetila 'Seu,-. Pentru vq-
" :lidiiatea budgpetaduli. se. 'cere. votul - a la d in mumerulu membriloru presenti ai
IV
e | i
„.. societatii.
E »Organulu administrativ du societatii mu + pot face. sub +neci una cuventu ÎN
UN

.spese neprevediute in, Dudgetu. m |

„ În. loculu arteculului 24 .d'iin' proiectu D.N. Ionescu propune: Art. Comptu-
vele de. venituri. si de pese, se. legitimedia in totu, annulu,, de câtra societatee.
" “in adunarea; ei generale.
AL

„Organulu administrativu prepara si5 inchiaia reularea compreloru cu una

“luna inainte de 1 Augustu. iai SE3 SE Ai

“Acestu arteculu se primesce- i |

TR

“Artecululu din urma (in proiectu se primesce dupa ccuru armâdia: Art,
Aceste statute se soru modefica de societate, . desvoliandu- -se dupa necesetaile, |
Si „ce. tempulu si. impregiurarile' VOru. provocă,. :
EN

„Modeficarile însa se.voru pote: face. numai dupa propunerea a cinei memn-
pri aciuali si cu' votulu a 5, din. numerulu. membriloru actuali ai ' societatii.
:D. Sbiera propune stergerea cuventului „desvoldandu- se, ce se respinge.
| - Finindu-se estetelu . desbaterea statuteloru, „redegerea loru ultima se lassa
/C

“pie sâm'a. biuroului dimpreuna, cu D. reportatoria.. A. T. Laurianu. —

„ Finindu-se ordenez, dillei, sedenti'a se > redeca la £5 “/, ore, si cea. venitoria
se annutia pre. mâne. : |
N

Presied, J. Faiade B i
SI

Ma
Tu „Seor. g. Suiera.
IA
U
BC
 RY
RA
-X Protocoialu sedentici x, a . societatea itterarie. ro-
| mâne. dina 2: Angustu 1867,

LIB
Sub presediulu otdenariu și fiendu de facia membrii: “Cipariu, Baritiu, La- .
urianu, Hurmuzachi, Massimu, Munteanu, Hodosiu, Ionescu, Strageseu, Romanu, |
„Caragiani, Sbieră, DN aa SR
„Sedenti'a se incepe la 12". a. | - DR E

ITY
Se cetesce processulu verbale. allu sedentiei precedat: şi. se “autenteca. |
“D. Sbiera impartasiesce. că conformu . conclusului dia. sedenti'a trecuta s'a:
facutu adressele c6tra call patru. mivicipie,, „cari au. fundat stipendie pentru
junii români. E - în

RS
“i
Se i€ la cunascentia.. a |
Se presenta doue petitiuni: una. a D-lui Martianu, pria care, in > legatura.
cu cererea sa de mai inainte pentru a i se da unu stipendiu, promite, că mai.
VE
târdiu va reintorce societatii jumatate d'in sum'ă stipendiului, ce va fi primita,
Se trece la commissiunea de petitiuni. : - |
D. V. A. Urechia cere concessiune spre a se potă depprt â pentru reula- i
roa unei importante cause familiare. i |
NI

I se accârda. . | a r
| Si
Mai inaite, de! a se iveco. la ordeniea alei, pi “Baritiu trage attentiunea
LU

„membriloru societatiei aspra. tempului, în care ar fi inca “impreuna ; si com-

“ parându că acestu tempu. ar fi f0rte scurtu, ra. cestiunile de, deslegatu multe
si de mare insemnatate, propune a se. luâ mesurele trebuintiose; pentru erab-
ni“a inchiaiare:a lucrariloru. a |
A

D. Prosiedente Heliade crede că,. dupa ce s! a facută 'acumu statutele si voru Să

TR

fi suppuse la approbare, societatea. se, va constitui! definiţivu, allegundu si mem- SE

“bri noui spre comple ctarea sa, si numai di impreuna cu acestia va face orto=
grafi'a, ca şe nu se vâdia orecumu. Supprensi prin resultatula ce. Sar ivi fora
densii. | Sa
EN

« incordata a publicului, dice « că pu-

D. Massimu acceutuandu asteptarea, cea.
berniulu a pusu inaintea. societatiei cestiunile de ortografia, grammateca si
lessiconu, ca. celle. dântâie lucrări ;ȘI. fiendu că de la. i Sept. imcollo, chiart
/C

de sar si completa societatea, totusi dens?a, din: causa Că inai multi merăbri |
se voru departă, neavendu majoritatea -'veceruta, nu ar pote dacide ; prin ur=
"mare, pentiu ca, publiculu se nu se afle.in, deceptiune, propune a se numi com=
Missiunea lessicografica, care. se lucredie parallelu cu cea ortografica Si în estu- -
SI

modu se ne folosimu de tempulu cellu “Scurtu, "de : care potemu inca dispune.
D. Hurmuzachi propune a se numi si commissiunea pentru grammateca,
IA

D. Massimu obserba, ca acesta are se lucredie d'impreuna cu cea orotgrafica.

„DB, Sbiera “facundu provocare la art, IX si X. Regulament, prov. cere ase
CU
 RY
“ dofige modulu cumu se se. adune, mmaterialu
lu pentru. lessiconu si crede că avemu
i a ne grabi. forte pentru a plen missiunea
nâstra. facia. cu asteptarea publicului,

RA
_D. Hurmuzachi dice că mai inainte se
se faca lucrarile bene fissate. |
-D, Munteanu crede că in -cea-a ce şe tiene de.
grammatec'a, nu potemu otari
-“pâno nu se fissedia ortografi” a ; Societatea are
numai se schitiedie. modulu lucrarei.

LIB
De Massimu dice că Suntemu autorisatia ne apucă-de
„7 altele asiâ ne impune si voienti'a donat
lucru ; căci pre longa
oriului ;. deci se cazitămu a capetă ap-
„ Probarca statuteloru,. “insa se nu credemu,
că. nu amu potâ lucră pîno nu' amu
fi constituit definitivu. „Câtu pentru grammate
c'a e adeveratu, că nu potemu
„face! nemica, peritru că nu scimu ce ortografia

ITY
se va.- adoptă, dera pentru lessi-
conu potemu luâ mesure. -
.D. Cipariu dupa ordenea fissata, in. Reg]: Da
provis, “lucrarea prima ar â or-
| tografia ; apoi atu veni altele PEocumu:
grammatic'a, lessiconulu. |

RS
-D. “Romana inca e: de pârere, că spre a
ne potâ face conclusele, ar trebui
"a se procedă dupa ordene : asiedienduse statut
ele. ne potemu £si completă, dera -
nu: crede,. că fora de 'acâst'a nu amu potâ. decide. asupr'a ortografiei.
Asiă pre-
_cumu suntemu' astadi, avemu dreptulu a
».- ne completă; propune dâra a se numi. E decide, :precumu. avemu dreptulu a:
commissiunea pentru lessiconu. -
IV
De Strâgeseu dice că se procedemu la compl
etarea nostra, se ne mesurămu |
fortiele si apoi se otarimu despre aceste
a: tote.
D. Sbiera respundiendu. la reflessiunile D- loru
UN

Massimu si Cipariu, relative. |

la cea-a ce are se faca societatea in prim'
a ei sessiune, „adeca cea de acuma, E
se se faca statutele, apoi grammaţec'a si
“modulu adunarci materialului pentru
Jesiconu, dice că se procedemu 'la deplinirea art, XI
D. Massimu .
repetiesce, ca se: numimu
AL

num ai commissiunea lessicografi

ca;
adauge că competenti'a; 0 avemu dejă sisi.
că te ebue se e purcedemu la desbaterea |
„ despre ortografia.
De “Hurmuzachi osserba, că D. pr
esodente: tacisse proporitiunea acea- -a, si ,
TR

„cere ca se vina la votu,

D. Presedente Heliade trage atfentiuue
a me mbrilora ia impregiurarea. forte
insemnata, că numai avemu de -câtu '10 dile
;. acumu, dâca vremu se „corres-.
EN

- pundemu asceptărei publicului, “avemu se prelu

ngimu sessiunea, pentru că o cu
nepotentia alucrâ, deca nu ne „completamu
; dice că parallelu se lucredie
tâte commissiunile ; cându vomu . lassă unu: comit
etu, se i lassâmu lucrările si -
/C

„unu budgetu votatu; crede că la acestea

toti: “membrii 'suntu intiellessi.
„D. Massimu dice:. „prima sessiune. o fisâdia,
gubernulu: la cellu multu doue .
luni; potemu se prolungănu sessiuuea, dâra multi
membri voru. se plece. Din o
21: membri suntemu numai 13 însi ; de amu mai
allege inca. 6, d. e, ca, se fia:
SI

Nr. de 21, si amu pune, că, acesti 6 membri.

aru fi toti d'in Bucur esci, ple- |
“candu cei alti si remanendu . numai cei d'in
Bucuresci, inca nu, suntu in ma, |
oritate ; se > dămu d6ra resultatu noi esti de acumu
IA

,
U
BC
 RY
Ec a a a
D. Presedentele. Haliade, dupo: ce
e a facutu. intrebare, totororu membriloru ;- |

RA
de potu, si cari, reman6 pino la inchiaiarea.. sessiunsi-- presenti ?
si dupo cesa
“constatatu, că numai 2 insi,- adeca' Dinii Hirinuzache si Sbiera
nu aru pote -
luă, parte pîno la inchigiare, propune se numimu : : a) una commis
siune lessico-.

LIB
grafică, b) se” complectâmu Nr. 'cu doi membri. in loculu .D-loru
membri din m:
Bucovina, cari au se plece mai. inainte de a se inchiaiă, sessiunea.
--. ..- |
D. Hodosiu propune ca se se votedie.. statutele, se: se faca
secțiunile, apoi
se se lamurăsca ce va; lucră settiunea, ce comissiunea. i
|

ITY
D. Jonescu dice, că dupo: ce sa facutu statutele, se se present
eaie spre ap:
probare ; osserba mai departe că 'ori lacrămu “după. regulăm
entalu PIov. ori |
dupa. statute, ,este a se face ordenea de di; deci se! mergemu- inainte,
apoi se! e
ne occupâmu de statute, îmmultinduse si membrii.
-

RS
D. Presedenie Heliade. intr6ba, de” suntu toti inviti, ca commis
siunea one:
| “grafica se fia si pentru Jessiconu. a
|
D. Massimnu propune a se mai adauge, doi inembri ; pariu si Romanu
VE ..
D, "Hurinuz zache propune a:se: adauge si:D, Jonesca. |
D, Jonescu declinandu a face: parte: din acea” țommissiunc, cere
a sereseta
pentru altele; d. -e.- pentru budgelu. | |
La intrebarea, facuta de D, Laurianu, ecă comnissiunea a intregit
NI
a ârg: se. lu.
ciedie si pentru Tessiconu „si“ pentru grămmatica, conclusulu''
se face; Commis-
iunea intregita prin DD. Cipariu si Romanu are se se
occupe. de una data si
LU

cu grammatic'ă!a, adeca''cu programm'a “pentriă, lucrarea,

acestoru din urma,
D. Massimu reflectedia la ordinea dillei; adeca; la
reportulu: comuissiuneii.
assupr'a fondurelnru; ; osserba, că reportulu facut măi
de inainte de D. YA,
Urechia s'ar fi pierâutu; 'reportulu assupr'a bilazice
i facutu de! D-sa si de: D.
A

Caragiani se „cetesce; spre rectiticare se cetescu unele

dosărie relațive la term-
„Bulu, candu s'a facuti versămentele . capitaleloru,
TR

ca in estu- modu: se se pota.:

"face si calcululu 'interesseloru (procenteloru) ; "dera'a
flanduse. orecari contradic-
tiuni in termenii dati d'in partea directiunei Ministeriulu
i” de finantie: si; cei
seinnati in dosariele amentite; „se: insarcinedia' commis
EN

siunea respectivă. a “face. |

| reportulu si a cere. noue deslusiri de. la Ministeriulu. de
finantie, si asiă lu- .-
crarea lamurită se se suppuna apoi la: 'appretuirea, societa
tiei ; diipa acesta...
biuroulu : 'societatii sub” presedenti'a; D-lui Cipariu! s6 insarc
inedia 'cu redactiu-
/C

nea statuteloru. dejă facute, avendu a le present in: sedenti

'a' urmatoria, Se-
dentia s se- redeca la 4 Ala ore dupa. amedia,
=, 2
„Gemnai) +Presed, J. iad a r
SI

„See, Al. Rămanu.

IA
CU
 RY
RA
xy protocolula sedentiei: a x a societatii litterarie
. i române. din :A Augusta, 1867 |

“Sub. “presedenta.. “ovăenaria «si- fiendu de. facia imermbrii : Cipariu, Baritiu;

LIB
Laurianu, Hurmuzache, Jonesci, Romenu, Stragesen, Caragiani, Hodosiu; Sbiera,
-Massimu, Munteanu. ......-: Sa
D., Massimu. Mai. inainte, deza se trece la: Ordenta. aici propune, câ, dupa
ce în: processulu. verbale allu 'sedentiei IL. sa. uitatu a se face mentiune despre

ITY
“donatiunea bibliotecei: Oiteniciane,. facuta “de Par. episcopu allu Buzeului, Di- ,
onisiu; în processulu verbale alu sedentiei presente se se constate, acesta Ja- -
- “cuna. Apoi impartesesce, că, prin D: V. Urechia “Domn'a. Paraschiva. Orainicu
a; daruitu, „societatei unu: portretu, dcusuiu allu lui Horia. Societatea, primesce |

RS
" darul cu multiamita. aa
“DD. Sbiera, reportatoriulu biuroului “insareiatu a face redăctiunea. Statnteloru
aejă 'asiedațe, dă tribuintiosele: deslusiri. despre modulu cumu. a. porcessu biu-
E
roulu. intru coordinarea articliloru de statute, tormulându si. insirandu, concep-
IV
“tele principali, apoi grupându la unu locu tâte. câte i s'au parutu . a se, tien€
„de: unulu si. acellasi conceptu.. „Dupa acestea dă cetire:. statuteloru... „:
“. Inchiaiandule,: :D. Presedente cere votarea, preste 4totu, „apoi, cetizea pre. ar
UN

“iai „pentru sțilisare, = e

"D. „Jonescu, face intrebarea, deea se. deschide descussiunea. assupr'a oriucipie--
ora” si apoi assupr'a: partiloru, sau. ba. D-sa crede că societatea, ar. trebui, se.
+ armedie, precumu | se/urmedia, in. parlamente. ... „a : pa
AL

„D, Baritiu osserba. că, fiendu, statutele ; dejă,, desbatute, si “Drimitey nu mai
pote, fi vorba de principie, ci numai de redactiune si de stilu. e
„La affirmarea unui'a dintre membrii biuroului că acestuia i s'ar îi data
TR

E “într? adeveru: insarcinarea; „Că, facundu redacliunea se. pota. si scambă,. ce. i Sar
pars, a fi: necessariu. si de-a supplini lacunele ce le ar osserbâ“. se începe una
- desbatere mai indelungata, la care. luara parte mai multi intre . membrii s0-
EN

„cietații, constatanduse.; lamuritu, că biuroulu n'a fostu insarcinatu de câtu nu-

mai cu vedactiunea, era scambarea ori supplinirea. lacuneloru nu S'a intiellessu
de, câțu aumai la partea stilistica, cea- a ce recunnoscura si, membrii biuroului-
D, Jonescu afirma, că statutele. nu “suntu. primite, si că. „prin. urmare se
/C

.
E? potu 'Scambă ; se. pâte adauge, se pâte. supprime. vre , unu articulu, “cea-a ce
“D-sa vrea se si propuna ; deci cere se nu i'se contestedic acestu dreptu. De:
E altumontrea dechiara că se suppune la vointi'a majoritatei. NE
SI

D. Presedente. propune, a se da cetire art. I. . e

:D. “Reportori u, “Sbiera, cetesce art. la care D. Jones cu propune: a se sup- *
-prime .cuventele „si a scientieloru«, 'stavuindu a motivâ inti”uă cuventare mai
IA

„„ lunga. amendame :tulu seu, carele, dupa, ce nu fu sprijinita de câtu numai de

U

N
BC
 RY
= 8. ă

RA
D. Massa, punenduse, la votu, 'se respinge ; si. art. L din statute, punenduse .
'cuventele »se constitue:: indata! dupo datulu si. nurmerulu decretului domnescu
„se primesce intregu si: oră alta : 'scambare: cu: majoritate de 11 voturi. contra 2:

LIB
Art. IL fiendu nescâmbatu,; 'se trece la art. UI. carele cu scambarea. facuta:
la a). sectiunea ivleraria- filologia, in., locu dn itteraria-lessicograficaca, se pri |
i ati
mesce.
Art. V, VI, VII, vru; 1, fondu pescaimbatei în stilu;: se trecă: la
:. Art. X.. a) si b)nescâmbate; la 'c), dupa cuventulu'! „asiste, sa” “aflata cu. i.

ITY
calle a se adauge „cu vofu consultatiou a, precumu propusesse: biuroulu ; si du:
-pa'ce: amendimentele, facute. a nume pentru! a se: da. membriloru.. onor: Si: co-
resp. 'chiaru si-votulu decisivu, se respinsera, fa. primitu: arf.: intregu-. cu 1 ada-

RS
ussulu „cu vota: consuliativu e i
4

Art. XI, sa stersu cuventulu.. “cdlessus - si sa “adaussu de biurou aliniatul” |

„Membrii onorari“ ; se primesce,: DIE
Art. XII, XIII, XIV, fiendu: nescâimbati; se.„tace le
VE
“Art. XV; formulatu de biurou, si:se primesce.
Art. XVI, XVII, fiendu nescâmbati, se trece. la: |
“Art, XVIII, Win care, stergunduse exbintele »» Numirea momiriloru enorarit, |
NI
se primesce. | a e i
Art: XIX sa formata în estu moda: o Soielutea- si face de2 repilunentăe.
LU

„i selle speciali“. ie - 7

“Art. XX. Pentru a se aa organului repres, si. dministrat una numire, “Dia
“roulu a -propusu cuventulu. delegatiune, care. s'a pastratu pretutindene si in art.
„+ urmatori... Dupa mai multe' propuneri. si desbateri,. numirea s'a, lassatu suspen-
A

„Sa; assemene si assupra | cuventului “ucomputet in locu .de „conturi: Ja art;

XXVI; toti: articulii- au -vemasu nescâmbati dupa cumu au fostu primiţi: mai.
TR

“de inainte. - e Dai

Pentru. sedenti'a - utmatâria; s'a “Dusu' la ordinea. dillei cetirea de- pre urma
a statuteloru 'si asediarea! sau. inlocuirea ; celloru doue. cuvente -ainentite mai.
EN

Susu, precumu si de a se decide, assupr'a formalitatei,; cum trebue se se: pro- Şi

- câda. cu presentarea - statuteloru la: „prea inalta . approbare e. „ Sedenti?a: sa re- , :
decatu la 5 *h ore. dupa amâdia: A 3
/C

Da d PRE
„ Gena): Presedonte, J Fraiade R.
| " Seorotariu, al “Romana
SI
IA
CU
 RY
»

RA
„x Protocolalui 'sedentiei XI a societatei. Hitterarie: ro-
Ra mâne din " Augusta 41867,

LIB
) as Dia

“Sub presedeăitia, ordinaria si fendu de. faca membrii : Gipariu, Baritiu, La

| urianu, “ Hurmuzache, . Massimu, Munteanu, Hodosiu, Jonescu, Stragescu; Ro-
- manu, Caragiani, Sbiera... - Aa 3
„Sei cetesce processulu: verbale: allu sedentiei. procent si autentecanduse, se.

ITY
„tere la ordinea. dili i a
“-u. De Piesedente provota sobră: a, propune vre unu cuventu pentru 1numirea
„ oxganului. representativu si administrativa allu societatii academice române ; se

RS
““ propunu mai multe cuvinte, anume : Directoria- ati, officiu, comitetu, afara. de
| cuventulu - delegatiune. propusu de biurosilu' societatii.» Punenduse la votu essu:
' p. officiu . .- numai 4. Voturi.
“p. comitetu:. : » d. ! STI Ia a 3
p. directoria- ata AgE Sita
IV
„p. delegatiune. .:;,. i i - -
Prin. „urmăre! conclusulu; e, că; pentru numirea org, repres, si« adm. se pri
- mesce numirea de „delegatiune a societatii academice române“
UN

:.Dupa acâst'a urmara desbaăterile, „apoi votulu assupr'a . cuvinteloru comptari,

E - si comptabilu ; 'resultatulu fu că aceste cuvinte , capetandu 7 “voturi contra 6;
se primira, cerendu membrii ; “Romanu, Massimu, Laurianu, Cipariu, Caragiavi - -
"si Munteanu de a se. trece la. processculu vorbale. protestulu loru in „contra
AL

acestoru “cuvinte cu forma neroimâna.

| Pacunduse . indreptarea, testului : statutelora conforma “concluseloru de mai |
: susu,s6 dă cetirea. de. pre urma a loru, acă definitivu asiediate si: primite si
TR

in privinti'a, Stilisarei. Dupa acest'a D. “Presedente comunecându, că; statutele

“suntu „primite de toti. membrii, făra. vre, vă reserba, dice: se traiesca Domni-
““toriulu 'să societatea. acadeinica: româna. „Acestă “urare; îu. acolamata: de tota
EN

Da | - ara
societatea.
'Acumu se procede. la desbaterea modalitatii, cumul se se-- suppuna la, locurile
mai inalte statutele definitiva asesdiate. “Dupa mai. „multe. desbateri se: face“
*.eouelusulu : că statutele 'se se scria in doue essemplare, cari 'se voru semnă
/C

„de toti membrii societaţii. academice; apoi Statuiele societatii acadeinice” 7o-
II mâne. se se-'suppuna gubermului pentru a mediuloci prea. înalta approbare.
"In urma sa aflatu a fi cu cuvenientia ca statutele. se fia suppuse pre longa
SI

uă adresa, .cu a careia redatare. fu insarcinatu : D: Jonescu.. Câtu „pentru de-

copiarea statuteloru in doue esemplarie. sa insareinatu cominembrulu A. Ro-.
anu, primindu totu uâ, data, insarcinarea de a le scrie cu „uă „ ortogrăfia,
IA

ora: coditie. Dă i

„ Sedenti'a s'a redecatu la 5 or,N

U
BC
 RY
RA
sr
t i Aneseu lit, A

“ STATUTELE “

LIB
Botietatei academice: române. Iu ia
Ast, 1 Societatea litteraria româna, convocata' in 'Bucuresci prin dectetulu '

ITY
domnescu din 2 luniu, 1867 No. 5041, se constitue, in. poterea art. X din -
- „xegulamentulu provisoriu- din 1. Apriliu.. 1866, in societate academica rumâna
„cu scopu de a „lucră la, inaintarea littereloru si ă scientieloru intre Români. ! . |
Art, IL Sotietatea academica . ;româua

RS
este si remâne „Corpu . independente N
„in lucrările; selle de orice natura. Ea sengura se, constituie; „ea si alege. Iem-.
„Drii ; 6a si, administra, fondurele, ce le are; ete. . E
Art, III, Acâsta societate 'se imparte. în trei. sectiuni :
VE a
a), Sectiunea litteraria- filologica.: | aa A
b). Sectiunea istorica-archeglogica, . |... Ti
„€). Sectiunea 'scientioloru naturali. a Aa De De
NI
| Art, IV. Atiributiunile si indetoririle acestei societati se epecica îiin mo:
“dalu urmatoriu : DIA a
a). Sectinnea. litteraria
LU

se . occupa cu diversele. cestiuni flologice, destinate & -

cultivă, a curati, a reguli, a inavuti si a perfectionă limb'a româna ; „organi-
„Sedia . missiuni lessicografice pentru compunerea unui: dictionariu românu -câtu
se pâte mai completu si mai rationale, asiă in câtu se pota fi. dreptariulu: lim-
A

„bei; incuragiadia. si premiadia' opurele, filologice si altele de. valâre. litteraria.

b). Sectiunea istorica cullege verice documente. importanti d'in tierrele româ=
TR

ne sau 4'In' straiuetate, attingutorie d6 istori'a „Româniloru.; „organisedia. MiS- -

„Siuni pentru assemeni lucrari ;, iea initiativă pentiu esplorărea tieriiloru române :
“in puntulu de vedere archeologicu ; pune la concursu. si premiedig opurile
EN

istorice ce se cuvine a le. poporalisă. intre Români. E Aa

c). Sectiunea scientieloru naturali se 'occupa cu esplorarea' tierrilotu vomâne
in respectulu geograficu, geognosticu: si fisiograficu ; Cu, organisarea. de missi-
„uni pentru assemeni, lucrari, precumu Si cu incuragiarea si premiarea opure-
/C

loru relative:la - cunnoscenti'a tierriloru: române. d

Art. V. Membrii: societatii! academice: române. suntu sau 1 actuali sau Onorari.
Art. VL Membrii. actuali 'nu potu, fi de catu români cunnoscuti prin opurele |
SI

„loru litterarie Si. scientifice si cari totu de, „una data se bucura de una: viuetia
respectabile, Li Suntu pre. viuetia . Si nu „potu fi esclusi de câtu in casuri gra: |
ve. si dupa. decisiunea motivata a doue treimi ( */) dih membrii actuali presenti:
IA

| Art. VII, Membrii. au dfeptulu si detori'a de'a participă cu .votu decisivu

“ațâtu în. sedentiele 'seotiuniloru respective, câtu si: în adunarile. generali allo
societatii. o ALI
CU

| - sd
. “ » .
- : vw . , - i ,
 RY
„ NI Ă .
- i E N .

pa
„3 >
. E “

RA
Art. vu. “Membrii. corivocati du: initiativaa gubernului Romaniei se con:
„sidera ips0 ! facto ca membri acţuali al societatii academice române. . Societatea
“ insa este. în dreptu, de asi “immulti dupa impregiuira ri numerulu membriloru'

LIB
sei actuali. . Li se voru Und cu respecta la specialitati, din tote partile locui”i |
„e de. Români. ..:.......- o E
Art. IXĂ.. “Membrii” onorari. se. “numesca de societate “tata, „dintre Români
- câtu si dintre, sii, Ei suntu, ssau numai „onprari, sau 1 correspundenti,, sau
"donatori. ”

ITY
a): Membrii numai onorări. se” numesc” d'i ntre batbatii ae; itiere si „de £sei-
entis, cari prin opurele” “loru : aru “adduce servitie societații. |
b) Membrii correspundeăti se. numescu dintre barbatii de mociatte, cării

RS
se insarcinn 4 face. certe servicie. societaţii. E |
A Membrii donatori: suntu. cei ce. voru' 'contribui cell pucinu una mie “de
„galbeni im bani. sau in. fondu 18, scopulu societatii. Numele donatoriloru si sum-
„mele ce le voru da, se voru: trece in cartea, de. auru si se vorui publici în fia-
„care. 'annu: annalile societatii. ”
E i
IV
Art. X. Membrii. onorari ani dreptulu de a assiste ca „votu” consaltatiya la Nu
“sedentiele societatii. e e
Art. XI: “Spre a pot fi membru actuale alu societatii: acădaraiiă române, |
UN

Di se. cere a îi presentatu. cellu: pucinu de doi dintre membrii allegutori, si a dă

' înscrissu, căi premesce a face. parte într
i vă sectiune a nume si a see supune
Su | |
- statuteloru societatii,
"Allessulu trebue. see intrantera doue teimi ich din voturelea alegitoieri
AL

vrebenti. a pu

“Membrii onorati insa se allega de, societate cu montate de voturi in rr 'a

„popuneici unui "membru actuale, - |
TR

“Art XI. Numirea Bacarui membru. actuale: sau onorariu 'se face prin di-
.
„ ploma: data in numele! societatii, subscrissa de presodentele si de senvotariulu
: societatii si munita cu 'sigiliulu ei.:. - DN | |
EN

At. XIiL. Societatea acadetnică - româna, se. intrunesce în i facate annu la 1.

i Augustu în palatulu unicersitaţii din” Bucuresci si tiene: pîno la 15: Septem-
„bre unu siru 'de sedentie atâtu în sectiunii câtu' si 'generali. a
/C

: Sedentiele, atâtu celle generali câtu si alle sectiuniloru, voru fi parte publi
„ce parte private, precumu se voru "regulă de cotra: “societate.
"Art, XIV.: Pentru .ca societatea se pâta, tienă, adunare generale, se cere ma- N
“grata membriloru actuali. De assemene; la sedentiele de sectiuni se cere
SI

“majoritatea” membriloru din sectiunea vespectiya.. In ambele; casuri,:„pentru ca

„„'conelusele, so. fa valide, se, cere majoritatea, membrilor preseuti. :
“Art. X.” Societatea: academica română âr€ unu, presedenie, | unu ;„Viceprege-
IA

» dente si. unu secrâtariu, carii se: allegu de: adunareă: geiierăle.. |
Fiacare sectiune si allege assemene câte unu presedgnte; upu “vicepresedente
si câte unu secreţariu din, Sihulu seu, *
U

!
v
BC
 RY
| — 68 -i
1,

Fonctiunea

RA
presedentilra a viacpresedentilora si a secretariloru. este, Ă
- annuale. | i
Art. XVI Presedenii de sectiuni” deregu lucrarile, ce suniu la orăinea lei |
În sectiunile loru. :

LIB
Secretaiii, adjutati de personalul cancelariei redega procesele verbale- alle. |
fiacarei sedentie,: cari se trecu intr'unu codice: generale ; reguledia. lucrarile
preparative pentru discussiuni;; preveghiedia tiparirea diverseloru lucrări; tienu -
registruli de presentia allu membriloru sectiunii respective ; facu reportzilu an-

ITY
nuale despre lucrarile. seotiunei selle și contrasemnedia. tote actele Subscrisse
de presedenti. | Ie Sate
Art, XVIL Piacare ssectiune. vara publică annalile selle- intr” una: revista, perio- .
” dica a nume 'organisata, care va fi sub redactiunea secretariului respectivu. ,

RS
Art. XVIII. Desposiţiunile. cele mai insemnate, precumu.: numirea. diverse-
doru missiuni, appretiuirea si remunerarea diverseloru lucrari, descernerea de
premie si altele de importantia insemnatoria, “clasificate de 'presedeutii sec.
VE
tiuniloru, se voru decide de societatea intrega inteunita prin doue. treimii ( 3)..
din voturele membriloru present.
Art. XIX: Societatea si. face t6te , regulamea ele, seile speciali.
Art. XX. Presedentele sau vicepresedentele. si secretariulu' societatii, dim-
NI

| „preuna cu alti doi membri: allessi de sosietate, constituescu organulu.: 'represen-

tativu si administrativa allu socictatiei sub numirea „de „ »delegatiune, a Sooie-.
LU

tutii academice“: Aa SRI a

„ Attributiunile . acestui organu se voru speciicâ, intr unu regulamentu alu
societatii.: - Sa
„Art. XXI. Societatea are.unu personal: accessoriua pentri cancelar 2 sa. A-
A

cestu personalu se compune de: E ie dt

TR

a). Unu cassariu, Si i a

b). Unu comptabilu, ei Di
c), Mai multi scriitori, ui
d). Servitoti. |
ir
EN

Numerult si salariele acestora se îsseăia prin budget. Tnăgtoirrile loru se

voru .specifică de societate: * i
.
Art. XXII. Cassariulu si comptabilulă se numescu, dupa propunerea prese-
/C

dentelui, de cotra, societate. cu doue tremi. (3/4) de voturi, insa cu garantia ne=: -
cessaria; 6ra cellu altu personalu accesoriu st numesce. de delegatiunea socie- |
“tatii academice sub responsabilitatea, ei.
Art. XXIII. Fondurele societatei. se administra de voitae prin aneeatie
SI

nea ei, ai: carei membri. suntu solidari respundietori.

Art. XXIV. Fondurele cu destinatiune, speciale se voru intrebuntiă” mai: ân-
IA

tâiu dupa voia espressa a donatorilor, si apoi si spre urmarirea celloru alte
scopuri alle societatii.
.
| |
CU

5 i '
 RY
Lasă

“Ari. xx. “Societatea. ssi face in totu annulu: budgetulu '«seu. “Pentru vali

RA
” ditatea. budeetului. se: cere,.votalu, a doue „treimi, (ie) din
d mumerulu membri-
2, ora present; .? ..- 2
* Delegatiunea societatii academice 4nu pote ce sub neci unu caventu spese
| „- mepreredjue in budgetu;

LIB
„Art. XĂVI,.. - Compturele de venituri si: de:'spese se: legiimeia: in.totu: an-
Şi „pala de cotra societate in adunarea ei generale..
N Delegatiunea. societatii academice : prepara. si inchiaia rogularea conpture-.
| doru” cu una luna inainte de 4 Augustu:

ITY
IE
Art, XXVII. - Societatea. pâte modifică. aceste statute ame necessitaile “ce
î tempvlu: £si. impregiurarile le: voru provocâ...
„+ Modificarile se. voru face. numai . dupa propunerea. a cinci nembri. actuali si

RS
eu votulu a trei patriri CI) ddin: numerulu meiobriloru. actuali ai. societatii. îi
| IDC : Ne Ca ie pe
4 ? -
Aa a PI II ji .
pr . i e . E ” : E ă : | . - Ia K ,
o - i - î-
| , „7 Pa - E e , A ' .? Ea Ma :
, , a |. 4 ÎI pg i
"i

“Sai, Protocolulu sedentiei Sana, a socistâtei itterarie. E

IV
zi Sa romăne diin PA Augustu, 1867.
“Sub presedentia. Domnului J, Heliade, fendu de: facia membrii: 7.. Cipariu,
UN

| a) T,. Laurianu, A. Hurmuzache, G.: Baritiu, G. Munteanti, „A. Romanu

:d. Ho-
“4 dosiu, J. Massimu, -N. Jonescu, J, Caragiani, J. Sbierâ, J. Strajescu.
:
„Be: cetesce processulu verbale, allu 'sedeutiei precedente. si se. aproba; - RI
"Se cetesce proiectulu -de adressa cotră “Domnulu Ministru allu Caulteloru' si“
AL

. Instructiuaei publice prin care societatea :lu. râga, se. "Dinâvoi6sca a suppune
- approbării domnesci statutele societatii, “dasbatute si votate. de membrii. acel-
„leasi in sedentia plenara,
TR

- Approbându- -se. adressa, se subscrie” si dimpreuna cu. “Statutele . se2 presenta

SE
Domnului Ministru, -care promite ca. inca in acea- -asi di le va suppune Mari-
ei. Selle Domnitoriului. * SE
EN

-Se continua. desbaterea.. asupra mai multoru puncte relative, la ortografia Tima-
: bei romane cu'-a caroru redactiune se însarcinedia. Domnul Secretariu A. „Ro:
„manu: , La 3 ore se redica sedentia.
/C

“xy. Protocoltulu sedentiei a. xy: a. soeietatei litterazie

e : române, din “f Augustu 1367.
SI

Sub, presedentia D-lui

| J Ieliads, fiendu de facia. merabrii ; 7 . Cipariu, |A ,
1, Laurianu,. A. Hurmuzache, G. Baritiu, G, Munteanu, N. Joneseu,
IA

Î Mas-
simu, J. Stragesou. d, Caragiani și d. Sbiera,
* | : * .
U
BC
 pi

RY
— 65 —

“ Sedentia se. deschide la. una ora dupa. am6dia di

RA
- Processulu verbale allu sedentiei trecute nuse polă cet din, causa imbol:
'navirei secretariului A, Romanu..
D-lu Presedente. annuncia, că Mari” a Sa Domnitoriulu a "Dinevoitu se “approbe:

LIB
statutele societatii. academice. române, că societatea ar f asiă, dâra constituita
definitivu, si de Grece acesta sedentia este. cea d'âutâiu dupa approbarea sta- -
tateloru, D-lu presedente dice se o incepemu: prin chiamarea. spiritului santu;
si invita pre. parentele | Î. Cipariu se Spun, vugatiunea „imperate cerescu“ „co

ITY
se' si face. - .. pi
D. d; Massimu inteâba, d a primit. piuroulu sciri oficiale despre appro- |
barea statuteloru. Data , ie DE PI rea
D. Presedente respunde că ma. primita nemică: inserissu. Pi

RS
D. Hurmuzache dice, că, priminduse statutele” approbate, Sar. cad6. se'ne
constituimu, si apoi indata se procedemu. la alegerea unoru membri: noi spre
completarea societatii, defigunduse' diw'a- in care se se taca aceste alegeri.
D.G,
astadi, combate propunerea D- lui ee
VE
Baritiu. intellegundu că S'at: fi. propusu ca. alegerile se se faca. chiaru
assemenea și D. J: Massimu.
-

Lamurinduse mai in arma cestiunea, D-lu aritiu propune trecerea, la. 0

| dinea dillei, ce :se si .adopta.;
NI

: Dupo acesta. se commnniea 1) petitiunea p- lui D, Selageauu. cu cincii ajle- i

gate, prin care cerg unu stipendiu “Vin celle votate de consiliele municipali din.
LU

| Romani'a. spre urmarirea: studieloru selle...

Se decide a:se Qă commissiunii. de petitiuni..: a
2) D. Ministru sllu instractiunii publice. si alu Culteloru face cunoscut $0-
cietatii jurnalulu cousiliului: -de. ministri - d'in 18. Augustu. 1867, approbatu de.. |
A

Maria Sa Domnitoriulu, priii carele. se- decide, ca: se. se câra de la corpurele,.-
logiuitorie una “subventiune de 64, 000, de lei pentru annulu. 1868 inn javorea,
TR

societatii academice române. - -- I5Ia

Societatea decide ca se se multiumesea. D- lui Ministru sestra acesta, actu, Mă
generosu prin una adressa. . - Sia
EN

3.'D: Ministru allu instructiunii publice si “au culteloru communica refu= .

sulu: D-lui gubernatoriu allu Basarabiei, .Kotzebue, dea liberă D- lui A. Hajdeu.
pasportu de intrare in România spre a luă parte la. lucrarile societatii. IRI
/C

Se .iea spre scientia cu aduncadorere. Da

„4) Se communica' una adressa „de felicitare a, studentilor Axonufiui d'in Paris,
„Se “iea: cu placere spre scientia. a .: îi i
Venindu la ordinea. dillei vrpor Lulu. commissiunei ortografice, D. J, Massim,
SI
-

ca reportatoriu dă .cetire reportului seu, in carele “espune sistema ortografica

a D-lui Lahovari si a D-lui Marcu, 6ra despre operatulu. D-lui G. Munteanu
IA

dice, ca fiendu D-nia sa, de. facia, insusi. Si va espune parerile selle.. D. repor-
tatoriu “desfasiura apoi . considerarile, d'in cari.a..purcessu :commissiunea : pro-
iectului de ortografa, pre care lu cetesce societatii in întregulu li,
CU

. a
 RY
66. —

La verificarea procesului verbale pentru cele: petrecute mai departe iin se-

RA
: dentia, se primesce: urmatoria 'stilisare : i
cu Dupo |'cetire osserba “totu: D. Massimu că operatulu chiaru - in partea tun-
damentale despre ortografia, parte nu-.e completu, parte: nu e bine redactatu;

LIB
asi ar fi bine ca, pîn6': mâne, se îu completedie, se lu rodega, si apoi se se,
“ iea in. descussiune, a -
„D. JI. Sbiera osserba, că D. reportatoria n'a fatutu amintire, si de votata
| “minoritatiei,, si cere. ca se se cstesca si acestu: votu. | i

ITY
*;D-lu Massimu respunde. că cetirea' votului minoritatei Du se , contestedia de
“niime. Thtre' acestea adunarea 'consimte.. ca mâne se se cetesca reportulu: com-
missiunei completu si bine redactatu, precumu si parerea “minoritatii. :
| „Dupa acest'a presedeniele redeca. sedenti'a la 3%, ore dupa amâdia.

RS
.
(o

„ut. Meportala Commissiunei ortografice.

E
IV
Commissiunea insarcinata cu , elaborarea unuii proiecta de ortografia, are 02. .
UN

ia nore a suppune la desbaterea; societații vesultatulu lucrariloru. Selle: asupr'a a-

| cestei insemnate cestiuni.
Mai inainte de tote insa ea se crede detoria a dice cateva, votbe despre |
Sa tractatele asupra; acestui obiectu,. ce s'au datu in cercetarea, sa. Diintre acestea»
“tractatulu: D-lui GJ. Lahovari sub titlulu „despre alfabetulu si, ortografi'a
AL

româna, « coprinde: 1) istori'a; alfabetului latinu, 2) una idea: despre istoria

“limbei latine, 3) istori'a alfabetului românu, 4) una teoria asupr'a modului de
a scrie 'românesce cu littere latine. :Cestu d'in 'urma capu âttenge de a drep-
TR

i tulu „cestiunea, de care ne occupâmu aci, si despre densulu „vomu di una scurta
“analise. D. Lahovari pune in principiu că, 'spre a pot scsie bine. românesce'
_ cu. “liţtere latine, se cade a consultă . natur'a limbei, si a nu: immită, neci pre
EN

Unguri, Germani sau Angli. E totu atâtu de absurdu-si strainu a scrie, de e-.
| semplu, vorba fraţi, sub formele : fratsi, fratzi, frasi ete ....ca sia i pune,
-„dupo! Francesi, una. cedila; fraţi: Intrandu apoi in analisea consunantiloru .
/C

nostre :siuerate si moiate, pentru car: nu aflâmu semne in limb'a latina, ajan-
ge la: conclusiunea,. că aceste sunețe: nu suntu: nedependenți si statorie in verice .
| xelatiuni, ci numai nesce modeficatiuni in certe. “impregiurări a altoru sunete,
"pentru cari aflămu semne în alfabetulu latinu. Logic'a dera si natur'a limbei
SI

"ceru rigurosu'se scriomu. aceste sunete modeficate cu semnele primitiveloru .

“locu. “Deca, suntu. vorbe, cari: in acesta privintia, essu d'in legile limbei, ace-
IA

stea, 'suntu: sau straine sau neologismi formati - fora respectu la fonetic'a bine
stabilita a limbei, şi prin urmare sau cauta se se supună la legile limbei, sau,
U
BC
 RY
„ deca 'suntu, se. remâna cu; form'a. greăita, în” caree său imtrodussu, logica cere „.:

RA
ca ei se faca esceptiuni suppuse unoru regule partecularie, In acâsta d'in urma
intemplare autoriulu, admittendu regula, că consunantile d, î; s,c, g, se su-:
era cu, unu î dupa d'insele, propune pentru casurele, in cari nu se face acesta.

LIB
siuerare, se se duplâce consunantiele d. î s.. Astafela s'ar destenge. in pro
nuutia : Ra a e
“ prapadăire; de audire d
„ parassire : de pasire

ITY
."* cottire de putire. -.. .: A
Gandu insa duplicarea nu Sar potâ face inainte: dei i, “atunci se tace dupo _
i si asiă se destinge in pronunția: - cr. pt
+. sine de sinne - E oa

RS
| - tine de tinng e ci
“In îne unde duplecarea nu' se “pote înce neci inainte, “nici dipo, aatoriulu
admite ca semnu diacriticu pentru i, ce nu immoia - „consunantile, doue punte; d
VE
puse pre ş, cumu : pandire si prundire, didire ete, cc.
Acestea pentru d. î,.s, era pentru e, 9 'auti riulu -e de parore,. se se. inter-:
cale unu u inaint e. „de î spre, a „impedecâ siuerarea,
$ lori cumu : încuinare, ui |
NI
atia, etc. E :
Pentru vocalile intunecate, D- lu Jaliovari. admite: că 'aru' “trebui scrise du-"
pa etimologia, candu cu a,'candu cu e, candu cu. o, candu cu .î, candu- cu u.
LU

"Numai timpulu nui a permissu a specifică accuratu, casurele in cari. Saru cu-
veni a scrie candu cu una, candu cu alt'a..
*. Din celle espuse se' vede, că 1); Lahovari nu. admitte de câtu 19. littete la.
'tine pentru scrierea „românâscă, cumu si: declara. espressu la pagina 24, si pre
A

cari le insira la pagin'a (63: a, bed €, Î 8, hi! i, ÎL n; », 0, ph s, t.

TR

u(v). | | | -
„ Dera credemu, -că autoriulu din scapare: de vedere - numera aci pre j; de.
6ra ce, dupo analisea de la pagin'a 56 lu respinge. 'cu 'totulu. De alta parte,
de si la pagin'a 54 autoriulu dice, că pentru. usi 9 ne ar ajunge. semnulu: V
EN

senguru, totusi in modelulu de scriere cu ortografia sa, datu: la pag.. 65 si N

66, admitte, si u si v. De: unde se: vede, că autoriulu admitte. in: scrierea n6-.
stra 19 semne alfabetice latine. “Din celle alte semae . alle alfabetului” latinu
/C

D. Lahovari admitte: numai: ch—x, si respinge pre tote celle alte,

„Acest'a este, in mari lineamente, sistema. ortogtafica a. D- lui Lahovari.
Tractatulu Santiei selle Joane Mar cu sub! titlul - „unitatea în limb'a romana |
filologice dedussa» este ună sistema ortografica si “gramrhaticale logice com-
SI

Dinata in tote partile ei; si arreta, că autoriulu a facutu profunde si mature.

meditatiuni asupr'a limbei. Eca'in scurtu principiele selle : “Cultur'a natiuni-
IA

loru €e'in strinsa legatura că. cultur'a' limbei loiu, si prin urmare cine vrea
una, cauta se s8 occupe, seriosu de: cea alta. Autâiulu statu. insa in cultur' a
CU
 1 ru e a “
, .* Ă PI NR - pa . , Pi

RY
, Pi : - „. Piu - - , i . i a) .
a Pa a a . , . . . . , , o
, pd iii E „. .
- .
a ” - ii n. Tm :
e S acea . a.
, - pa
:
PR A pi , , N
i „7 . a au
„ E aa , , - | i - 7

Vimbbei, aeca: vremu, „cumu cere mintâa, auu. totu arinonicu,este “defigerea serip=.

RA
„turei sia formeloru . grammaticali. - „Pentiu. acest a, cauta de. rieapperatu: se,
- “consultămu geniulu limbei, care. stă din coprinsulu ;insusiriloru. ei. si care for-.:
+" media si: realitatea ei, Dera realitatea, pentru limb'a. ca si pentiu orice alta,

LIB
| fientia essistente, nu. pote. fi de câtu un'a ; si prin „urmare realitatea sau ge-.
- niulu. limbei . cauta. “mai antâiu de tote se fia constatatu, nu. dupa pareri, pre-..
_* supuse, ci. dupa. principie. cari se strabata tote: partile limbei, se ne faca a. 0
- “coprinde, in sistema. si-a o cunnâsce, in -adeverulu ' ei... Aceste principie le a-

ITY
:flămu în. sufletulu nostru insusi, care: în verice lucru, si prin urmare si in
“limbă, aspira. la adeveru,: bine:si frumosu.. În limba, principiulu. etimologicu
- respunde la adeveru, -.cellu- analogicu la bine, si. cellu -eufonicu la. frumosu.;
Deci dupa. aceste trei. principie cauta se ne conducemu. in defigerea geniului, |

RS
„realitatii, si prin urmare unitatii limbei: nostre. .
! Lassandu: la una; parte formele grammaticali, ca se carecterisămu atumu mo-
_ dulu cumu:a, applecatu autoriulu aceste principie. la. scriere, notâmu:. si
| 1 Douedieci: de semne ajuugu' spre, a scrie. xomanesce si a nume: a, », „C,
dj, e,.f gh,i, j L TD, îi, 0, pr, Ss, t u, Ve punundu: N mumai in. esclamatiu-
E
IV
ni ia, “NO, cet... i i A a
- 2) Celle alte sunete, peniru câte un se afla semne în alfabetulu datu, suntu
“derivate, si: prin urmare, cauta se se scria cu semnele primitiveloru ; si a nume:
UN

a); Guturalile c,.g insocite de ei. "ieau dupa densele A cându urmate de a-
„caste vocali si pastredia. cu tote acestea sunetulu primitivu : ocliu, gliacia, ete.
„„b) Dentalile siuerate se se scria cu d, s, 4, punendu. regula. că elle se siu-.
era în genere -tote cu i Semisunu, din capetulu cuvinteloru, simplu sau "urmatu |
AL

de alte vocali : verai,. lasi, munti, ficati, siedu, . sentiu ete... si cui tonicu si
Sa gloru, cp c, si a nume:: d inainte.de escu: verdescu ;.t si inainte de; el, esu,
| ;"es, est, cumu : catetu, termu tesu, testu + S si inainte de el, es6,. ci, te: |
TR

„vesti, peste, miselu, pasescu. | :

Cc)] se moia inainte de i semisunu Sau tonicu sii inainte de. d, “cumu : por-
-celi, porcela, ulii, linu, ete. cases Si chiaru inainte, de Că„de, la inceputulu ccu-
EN

“Vinteloru, cumu : lepute, ete.. IRA

.b) n.se moia in vorbe: ca.: calcaniu, ete, E
Restituirea. lui l moiatu, 0 “admitte „pretotendene, unde 0 cere atemologita,
/C

afora de articulu la” sengul: riu femeninu:. casei, vacei, ete. m.

“6, Vocalile intunerecate se se. scria, cu primitivele loru: calcare, vedu, cal-
"candu,. vidu, punendu, etc... admittendu 0 intunerecatu la partecellele: co, 50,
î do, pino, lengo, si la: perfectu : audiro, laudaro, ete. o
SI

3). Autoriulu admite. si shnete. spurie, si cere a se serie cu celle din cari.
provinu, 'cumu;
2) e'in' jocu de i: tende, prende, etc... | | e
IA

-b) o in locu de. ui potere, tempori, covente, natiune, plecatione, eta. N

E)
U
BC
 RY
ip

RA
i Dă ini locu de” ci : “potentiosu ; insa; “cota “fapta, lapte, ete. pa
4) Ca semne diactritece- admite accentele: Inudă mu, i eci, “audi, audraniu,
casatoria; -maria, ete, Sa
Autoriulu nu se occupa. de vorbele straine neci de: neolozisnă; clu

LIB
Vrea
negresitu ca. acestea: se se contorine Jegiloru. fonetice! alle limbei,
Unu! allu vreilea operatu, ce a avutu iu "vedere commissiunea,; este proiectul
u
“de' ortografia presentatu ds „Onor. Diuu G. Muuţeanu, despre care
nu vedemu
"că'e nevoia de una: analise, parte pentru. câ''onor. 'âutoriu se afla:
intre: noi!

ITY
“si si pote produce ideele . particularie . cu amendamențe la “desbatere
a, pre ar
“ticule a proiectului: presentatu de: commissiune ; apoi s6ugur” a diferent
ia, de in-
'semnatu “in elaboratulu D-niei: 'selle facia cu allu commissiunei, suntu :
semnele. |
“puse pre sau Sub: unele littere, cu cari: astadi se seivescu una, parte

RS
din Ro- .
“mani, si pre cari -D-sa ar voi se le mantiena, , plecand din Puutiilu
de vedere |
'allu usiurentiei addusse prin usu.' Dai
„Acesta ne “adduce: a dă orecari esplicari. asupr a principieloriu si motivelo
VE ru, |
"ce-a condussu pre commissiune, in marea, sa: majoritate, a formulă;
proiectulu î
seu de ortografia asiă: cumu lu suppiune | „desbaterile D- văstre.
|
- „[. . PN , Ă N
NI
şinf , IN îi pa RR IN pi , . ,

ul
sr

1 Si. mai antâiu comrissiunea' aî credutu, Si nu se indoiesce că a estea

LU

suntu
si vederile societatei intrege, commissi unea a credutu, că e chiamata a:
da unu
proiectu de ortografia, nu provisoriu si de: traasitiune, ci mâi multu sau: mai
- pucinu una adeverata teoria ortografica. alle careia! principie bine stabilite
se
se pâta desvoltă cu rig6re in “cârti scolastece: de: datu in mânele janimei
A

stu- î
diose. Provisoriulu neci nu:ar fi demnu de decisiunile . acestei societati, neci .
TR

nu ne ar scâte din incupcaturele ; in: cari ne sbatemu, ba inca ne ar aftundă

"În altele si mai mari. D'in: acestu puutu de vedere privindu Inerulu, 'commis-
Siunea a crediutu că semnele trebucscu inlaturate din unu planu de teoria de: -
EN

ortografia româna, ca unele t6 nu suatu' de câtu unu remasu allu alfabetul

ui
cirilicu, ce impedecă limb'a “in mersului 'ei repulariu ;; Si de acca-a Pamu
si la- 33
pedatu,. adoptandu pre cellu: strabunu. “A: mantien€ dera semnele, ar î
ati-"
n6 inca limb'a in 'catusiele unui cirilismu mai reu ca 'cellu' Q'inainte, ar fi'a
/C

ne perde totu beveficiulu ce ne amu „promissu 'd'in adoptarea litterelor

u' latine,
“a ne pune in nepotentia de a dă, una teoria - adeverata, de pronuntia
Si Seri
ere, care ar stmplifică nespusu de multu grammatica nostra a perpetuă a-
narchi'a limbistica . carei' suntemu chiamati: a pune capetu.
SI

Neci: usulu, neci *

greutatea nu potu bailanciă aceste” consider atiuni ; la usulu unor'a se pote-0p-
pune usulu altor'a totu usiă de numerosi ; la. greutatea redicata d'in domeniul
u
IA

ortografici se pote oppune greutatea -cu' 'multu' mai mare stramutala -pre tere-
nulu grammaticei, fora se: idaugemu, că una: teoria, una scientia
oricare nu se
CU
 RY
=
pote inlatură numai pre cuventulu că ar â grea. Mai. trebue. “dupa,tâte. ace-

RA
„stea se punemu: inainte. si! cuvinte, “estrasse din estetica si economi'a, ce.s'ar
nasce, . desfientiandu.: doue d'in trei câture, cee, redeca astadi. unii, in scrierea
cu litere latine ?. .

LIB
2) Pentru commissiunea D-stra remânei “dera bibe stabilita, că in romanesce.
cauta se scriemu cu litere latine: nedeformate prin alte: semne. . :
| Care insa se fia principiulu conducutoriu: si luminatoriu allu ortografiei niNOS-
„tre cu. littere latine? Dupa doue, lunge sedentie de. desbateri, societatea -in u-

ITY
nanimitate. „aprâpe sa pronunciatu pentru principiulu etimologicu. moderatu Sau
„combinatu cu “cellu foneticu. - Vrundu a espune, fia si in summariu, cuvintele
_„cari:au .adussu pre societate la acestu conclusu, ceremu.. tâta indulgendi'a
„„D-vostre, deca, din lipsa de procese verbali, detaliate, nu amu pot repro-

RS
.. duce, cu fidelitate insemnatele cuvinte, ce s'au produssu in meutionatele doue
sedentie pentru stabilirea acestui principiu. -
"Bi mai antâiu intrebândune pentru ce suntemu chiamati si strinsi act din |
| „tote. partile locuite de români, ne amu respunsu cu totii :. suntemu chiamati a
E |
„consolidă si largi, “dupa - datele de astadi alle filologiei. n6stre, fundamentele
IV
limbei române, odeneora, aruncate in cârtile bisericâsci , pentru ca pie, acâsta
„base larga se se redice mundru 'si frumosu- si. neclatinatu edificiulu unitatei
UN

limbei romane. : Unitatea de limba, ne amu dissu mai departe,. nu se pole ca-
petă fora unitatea scripturei. Dera provunti”a variedia de factu intre Românii .
Vin: diverse': “părti de. locu; deci eă nu Sar pot6 luă ca base 'în. scriptura, deca,.
-vremu ca ăcâst'a se. fia un'a, pentru toti Românii. Afora. de acesta, pronunti'a
variâdia aprpe din 'generatiune in generatiune , asi, in câtu. luanduse de
AL

„base ascripturei pronuuti” a, fiacare generatiune a unui -poporu ar cautâ'se in- .

„câpa limb'a si : cultura de. la capulu capeteloru, si asiă poporulu se st6 pre
„locu, putredindu in perpetua nescientia si barbaria. De consultâmu apoi isto-
TR

Ti'a,. nu afămu poporu, .cellu pucinu in Europ'a, care se fia fundatu limb'a sa -
- itteraria pre pronunția. „De alta parte intrebandune, ce e ortografia, ne âmu :
convinsu, că acesta nu-va se dica scrierea puru si semplu, adeca fotografia
EN

„a suneteloru unei: limbi, ci derâpt'a scriere ; si candu este vorb'a de! a se de-
reptă ,- mai allessu miliuui, uou poporu intregu, cauta se aiba unu. dereptariu,
"una; norma stabile si: unica pentru toti. Dera nimica mai subiectivu si:mai va-
/C

riabile ca pronunti'a. Deci dâca amu luă 0 de norma în scriptura, ar fi ca si

“-candu m'amu pune nici unu priacipiu, amu ajunge la aceasi, confusiune, ce star
| produce in commerciu, €candu fiacaruia i ar fi permissu se compete si .șe ven- .
dia cu propri'a sa. meșura. Pre 'longa acestea, principiulu pronuntiei stergundu
SI

orice filiatiune intre vorbă, si limb'a n6stra .d'in arburellu : ce e, avendu se se,
„„desvolte” in. arbure prin impulsulu trebuinției de cultura, vomu condemnă pre
IA

marea majoritate a poporului româuu la completa ignorantia.: a limbei, 'si prin

urmare la perpetua, lipsa de cultura, nepotendulu familiarisă, cu vorbe, cee ar
U
BC
 RY
semena cu , totulu straine de. tulpinele betranei selle limbe. Unde .vremu in

RA
fine se ajungemu, luandu. de base pronunti'a in scricrea limbei? Se fotogrfiămu
limb'a vorbita? -. Dâra. acesta nu se pote, ca-ci chiaru: fotografi'a. propriu diesa
nu reproduce. cssactu, natura ; 'cellu pucinu sufletului i scapa totudeuna, si chiara

LIB
din materia nu. veproduce de cât totu. ce. este. efemera si prin urmare nea-
.deveratu. Tocmai asiă,. adeverulu limbisticu nu lu potemu află. în. fotografia,

.
pronuntiei. Pote cellu pucinu acestu Pretinsu principiu se ne dea mecariu a-

ITY
AI DOI aooes:

principiu. atâtu de. contradictoriu si necapace "de acip chiaru cea- -a "ce
sengura promitte ? Asii dâra, chiaru „candu amu. fi straini in “Europ'a, si limb'a
n6stra. n'ar avâ legatura cu, alte limbe, totusi unu assemene' principiu nu, Sar

RS
po:6, luă ca base in scriptura n6stra. „Noi insa, avemu. una limba legata : „prea. |
strinsu, cu celle mai nobili si culte limbe din liurop' a. Cauta dera se ne si-
lmu a pastră acestu legamentu tocma asiă de, multu,. ca si. istori'a n6stra,
si a, nu caută se ne depar tâmu de. fratii. nostri de origine latina. tocmai in-
VE
trunu tempu, in care tte popârele, tendu hi apropiare si lă infratire. In fine,
„nu €e nici prudente a ne lapedă, de. una tidditiune, care in. mai pucinu. de unu.
seclu ne-a addussu mai multu,. bine, de! câtu domni'a, de. sute de anni a ciri-
NI
-
iszaului.. sia ne intâree. la unu cirilismu' si, mai: reu “pâte, de câtu cellu d'an-
tâiu. De 'amu inceputu astadi a simti si a ne miscă ca natiune viua, ua deto-
LU

rimu acellui etimologismu eluptata cu atâtea sacrificii de: atâti, martiri ai nati-
unei.
3) Camu acestea, suntu. cuvintele: „ce. au facuta, se incline societatea mai in
unanimitate . „cOtra „principiulu etimologicu, insa, “moderat. Cari suntu . d6ra.
A

marginile,. in cari. commisiunca a crediutu, că trebue * se-se inchida pentru ap-

plicarea principiului. etimologicu. la ortografia româna. ?. Dupo indelungate, si
TR

mature desbateri.. commissisnea, in unanimitate, mai pucinu. unulu, din inembrii

sei, a crediulu. că nu pote adoptă -foraa cad6 in celle mai mari contradictiuni, |
sia lassă aceli'asi vagu, acea-asi anarchia, ce domnesce astadi în seriptur'a no-
EN

stra, nu. pote, dicemu, „adoptă, altu moderatoriu, alu. etimologici, de câtu ptin-
cipiulu urmatoriu : “se se scria etimologice numai intr'atătu, in. câtu regulele
P

ortografice, puse dupo: acestu. principiu, sar pot scâte din natur” a limbei ro-
/C

mâne insesi, pentru că, fiacare românu. se ua pâta ossecută, „fora a av nevoia
a, cunnosce alte limbe., ...
Prin acestia se inlatura temerea acallora, cari w "avu vre se. vâdia marea ma-
ioritate a natiunei condemnata a nu sci se scria, cumu se cade, limb'a sa.
SI

Com missiunea crede, si fiacare se pote convinge de: acâst'a, prin una sempla
aruneatura de ochiu asupr'a proiectului: de ortografia ce: presenta, commisiu-
IA

nea crede, că ortografia; ce ca propune, se. pâte essecutâ lesne de verice Ro-
mânu, ce si ar dă câtu de pucina osten6la se ua studie, de voriea copillu ce
CU
 RY
2 0

freciiântă mecăriu iu. aanu de dille una

+ scâla primaria obligatâria. dupa legea

RA
instrucțiunei. n - :
d Eca iin 'câtâvă” cuviute economi! a acestui! “proiectu, — - Gercstăăi linib'a
româănesca, asiâi'cumu ua! afămu' 'scrissa in căitile basericesci din diferite epoce

LIB
si cumu ua audimu, vorbinduse in diferitele” părti locuite de: români si- desfa-
cundu. vorbele: &i in'celle d'in “irma, elemente 'alle 'loru, aflimu in eu 3. de: Sue
nete Ding destinete. Numai pentru 19. din “aceste sunete: suntu semn6 corres-
pondeati: in”: alfabetulu “latina, : si a nume „celle date sub litte' ra A din. proiec-

ITY
tulu de" ortografia ; lipsescu dâra semne: “pentru! 12 sunete româat, 'afora de: su-
neţulu ce respunde la' seninulu ch, care se aude la unii români in vorbe ca fi-
7e, ficu, filia, etc.. , d6ra' care nu ! a adoptatu scriptura româna"„de. pino a-
cumu Si nu lu va. adoptă: negresitu nici pre venitoriu.: i

RS
"Prin urmare se stabilesce, că numâi pentru 19 sunete': 'române aflâmu: semiie
în alfabetului latinu. Ateste sanste l6. nemimu originarie.:- Ce sa faceniu dâra
pentru representarea in scriptura 'a “celloru' alie 1], fora de: ch. as iolaturatu,
| cumu “dissemu, in scriptura 'vorbeloru' române ?- Una cercetare mai de aprâpe
E
ne 'adduce' se cunnosceru, că “aceste 11 sunete, ca si cellu de'allu 12; despre
IV
care attinsemn mai 'susu, nu: suntu “sunete statorbici de sene in v6rice: circum-
statia, ci numai 'modeficatiuni alle celloru 19 sunete, pentru cari aflămu semi-
ne în alfabetului latinu , modificatitini” facute: după certe „legi armonice astădi |
UN

bine constatate, si a nume : a tii Ci aaa

“1. Tote” consunaitile nâstre “urmate de ș cea “mai “ne dintre: vocali,
mia. Dat La
"IE “Vocalile: a; CĂ d se inchidu sau se: deschidu mai imultu său iai pucinu,
AL

| dupo cumu sunt sau nu sub accentu, si dupa vocâlea' d'in 'sillab'a uiimatâria.
Pre basa acestora legi si numindu derivate sunetele: cari se formâdia d'in
“delle 19 primitive, se “pune principiul ortograficu scrie fiacăre -suimetui- deri-
TR

vata cu. semnulu primitivuluii seu. : Tâte celle ospuse” sub literele: .B. “C. nu
suntu de câtui applecâri alle acestei sengure ' si unice 'regule ortografice: 'com=
pletate cu analogi'a, care' este firulu Ariadnei in filologia. Mai semplu' ca; a-
EN

tâta nu Scimu ce Saru imaginâ. 'Tâte vorbele romanesci 'betrâne se suppunu -a-
cestei unice lege cu una regularitate: asiă de rigurâsa, in câtu celle mâi 'culte
limbi [iu in lume, la a caroi'a: regulare 'lucrâdia de: sccule legiuui de-invetiăti,
/C

muă poti destulu invidiă” Dâca aflâmu' vorbe. ce infrângu acesta regularitate, a-
cestea suntu sau straine, cari -au essitu, essu si voru essi inca d'in:usulă vor-
| bei, Si cari, chiaru deca ar râmane în parte, totusi 'n'aru ave dreptalu: se in-
frânga legile limbei bine! constatate, ci SL se 'suppuna la densele, deca voru:se
SI

capete dreptulu de cttatiania,: româna, sau vorbe curate romanesti , dera de.
noua forinatiune, create fâra respectu la fonetica libei, si prin. urmare avendu
de! neaperatu se intre sub legile acestei fonetice, dâca' vremu se facemu din
IA

limb'a nâstra unu” intregu adevetatu armonicu în tâte! partile “lui.

U
BC
 RY
— 3: —

De altmentrelea, proiectulu .de ortografia ce vi s'a presentatu,, nu 'coprinde

RA
innovatiuni în ortografia astadi:in usu: dâca in unele părti, forte pucinu nu-
merosse, ellu pressenta essecutiunea rigurâsa a ortografiei astadi practicata de
mai toti Românii ce: scriu, -in altele ellu remâne d'incâcede marginile acestei

LIB
ortografie , ca se stea fidelu in marginile ce si a impusu,. de a nu 'alergă la
alte l:mbe cumnate cu a nostra pentru feigerea r eguleloru ortografiei To-
mâne;. ae EL a _ | , | ara . Ă . , 5 , i

Remâne; acumu: se: spunemu,: că proiectul, ce:« 'se. preseata, in. geveralitatea

ITY
prircipieloru selle, a fostu adoptatu de commissiune iu unanimitatea membri-
doru mai pucinu unulu. Pareri particularie asupra unoru detalie s'au pro-.
dussu negresitu, dâra ar fi de prisosu a le enumeră aci, de Gre ce fiacare d'in
membri si-au pastratu de a: le emitte'is? sustiu€' cu occasiunea: desbateriloru

RS
in 'sedentita 'pienaria. Minoritatea -insa-a :comisiunei, :onorat. D. Sbiera, a 'pro-:
pusu una sistema esentiale differita de-a majorității, sistema avundu de. prin-
cipiu ca pentru fiacare sunetu, chiaru derivatu, se se determine uhu semnu
speciale. VE
D-sa sia reservatu dreptulu de: a. desvoltă;. si sustin6. 'sistem'a sa
in sedentia plenaria. + a RI A i a Daia
Si prin urmare nu. mai remâne comisari de. câtu a “invocă: spititalu a-
deverului, binelui: si: frumosului; se.ne inspire ! pre toti a'dâ deslegarea cea mai
NI
„nemerita. unei cestiuni, care, de si mica în apparentia, dera coprinde. in 'senulu
ei :consecentie grave. asupr'a venitoriului: natiunei udstre intrâge. . “Acâsta: na...
LU

tiune simte instinctivu că unitatea fientiei selle collective sa mantinutu in”

trecutu :prin limba, si că: totu - prin acea-asi are a se. perpetuă si in: venitoriu
:
de aici marea asceptare si viuele sperantie concentrate asupr 'a decisiuniloru,
|
ce voru essi: d'in: senulu' acestei adunari.
IE
A

„nene A a: Massiniu.
TR

IL:
PROIECIULU DE ORTOGRAFIA ROMANA...
EN

Din alfabetulu: latinu, senguru. cuvenitu limbei năstre,. 19 tere ne:

+ suntu
/C

de ajunsu spre a. serie bine tote. vorbele curatu române. Se

Aceste semnă sunt urmatârele, representându. fiacare :sunetulu, cu care in-
cepe vorba data ca, essemplu. ID foita
: fiacarui semnu:
„loa atare i e 6. £ — fagu
SI

„2. b —— bate | i 7, 2 .—.- gustare

3.c—'cade o. i. : i 8, —iiio
IA

4 n da cei 9 —jurare
5 e — esșui i 10, 1: — locu
CU
 RY
— MM —

li m n i— mare îi i 16. s =. sare.

RA
19. n — nare 1 ee Wit — tunde
AB 0— orb. e 18. u — untu;
14,2p.— parte: e 219, vi— vasu,

LIB
be pe rade

Pentru aceste 19 sunete originali stă regula: se se scria facare sunet

cu Semuulu , correspuudente, alora.
«a de casele specificate: la litera 0.

ITY
„- Celle alte: sunete, câte -se mai .audu in limb'a n6stra destincte. de celle 19

RS
original, suntu „derivate :W'in aceste-a, si ca atari „cauta se se scria cu „acelie.
semne, cu- cari. se scriu 'si; pimitivele loru. . |
Prin urmare seriemu:; . . .. m] Ş
„1. verdi,. rad, tund. etc . pentrn căc vinu. din, verde, radu tundu etc..
prin urmare: ducu, diua, verdie, sentiu,
„2: lassi, versi. arsi, strinsi . etc..
E
audiu, audia, etc.. Da
IV
pentru că vinu din: 1assu, Dorsu, arsu,
strinsu, etc.... si. prin urmare: sierpi, siedere, siucrare,. sioricellu... E
'3. lati, pati: punti, munti, - desparti, ete |. pentru că vinu din: latu, patu;;
UN

punte, munte, despariu, etc... si prin urmare : Pentia, ascutiu, inparid, tine”
re, etc... at ti
Inse ; ;. facia, judeciu ete.. de. la fucu, judeca si prin analogia : sociu, “Iaciuu::
braciu, galinaciu, carnaciu, etc. - zi
AL

4, duci, faci. taci ete .. pentru că dicemu : ducu, fe acu: ete, si prin:
_Wrmăre: cercetare, cernere, cellu, cercellu, incingere, etc..
5. legi, spargi, ungi,. un gere, frigere etc .. pentru că vinu din: legu, spargu,
TR

ungu, frigu, etc... si prin urmare: gemere, degerrare, degete, etc..

6. pel, cali, celi, mol, ursili, socrili, etc.. . pentru. că vinu din: pele, calu,
celu, mole, ursulu, socrulu, etc. . Sa a e
EN

7, Maniu, „remaniu, tieniu, spuniu, etc... pentru că dicemu: manere, (iene--

re, Punere, si prin urmare: calcaniu, capetaniu, furconiu, etc .
8. mancatiosu, stricatiosu, plecatiane, desiertaliune,; peritiunc, fetioru, ee ..
pentru că vine din: ziancatu, siricatu, plecatu, desiertu, peritu,. felu etc.:
/C

9. putrediune; umediune, răpediune, vescedire, ' medilocu, mâdiro, ete., .. „pen

tru că vinu d'in: pulredu, umedu, rapede, vescedu, mediu.
10..pasci, pasce, cresci, omenesci, ete... pentrii că vinu din: : pascu, CYeScu,
SI

omenescu etc... si prin urmare: sciu,. scientia, ete.. e

Inse: acesti, tristi, osti etc... pentru că avemu: acestu, iristu, oste, etc...
14. coctu, cocturiu, fute, etc.:;. pentru ch dicemu : cocu, făcu, si pirn urma-
IA

re : derectu, frictu, intieleletu, nocte, lucie, oclu, pectu, etc.

U
BC
 RY
75

RA
- Inse: rupti, :perceplu, rapa, etc... din rupere, percepere, rapire ete...cum
si sengurele : “'siepte; 'Septemana, cpu (bunu le ceva).
+12, In fine, e de notatu inca moiarea labialiloru.. 0, B 0, f, cavdu-au i
dupo' densele, asiă in câtu d se aude ca, p ca Cc mta 2 indiatu, o cu g

LIB
mai din fandulu gatului, f ca cl. Ac6sta moiare nu se adoptatu piud acuinu
in scriptura, si nu se vă adoptă neci pre 'venitoriu, dâră nu: trebue trecuta -
“cu vederea intunu -tract:tu de ortografia, atâtu. bentru' dreptarea in scriere
a marii majoritati de: Români, 'cari ua practica in: pronuntia, câtu si-pentru a

ITY
nu se ' confunde sunelele,. „ce resulta” d'in acesta moiare. cu. altele, Se -pro-
nuntia dera si se scrie: . | aaa IE:
a) albi, corbi; cerbi, ete. pentru că vinu dm: albu, corbu, cerbu.
b) lupi, scapi, stupi etc., pentru că vine din: lupu, scapu, stupu.

RS
c) afumi, curmi, spumi, "etc. pentru că, vine din : afumu, curmu, spuru, ete.
d) visu, vinu, vierme, viespe, vieru etc. -(si- verme, vespe). sunetu destulude |
caracteristicu- si “prin - urmare! usioru a “se proumntiă | si Scrie dreptu ssi ora a-:
jutoriulu' estimologicu!:
e) firu, finu, ficu, fieru, terbu
i
VE a
(feru; tera) etc, 'santu de” asemene forte ca-:
racteristicu si prin . urmare: usioru de pronuatiati si scrisua dreptu 5si fora, a-
jutoriulu etimologiei.
NI
A n
Vorbele de categori'a. celloru ae. sub literile a,-d,;c, iu cari: etimologia mar
pot6 ajută, suntu forte pucine si sar potâ enumeră, cumu : biruri, biciui, al-
LU

bina, imbinare, pinu, picu, mi, mirare, luminare, micu, nemica. |

NOTE : a) Denialele d, 4, s, se siuera totudeun'a, candu au dupe d: nsele d
semisunu semplu sau urmatu de alta vocale; candu insa s este deplinu suna-
toriu , sunt casuri,, in cari dentalele cu ş dupa densele se siuera, si casuri în
A

cari nu se siuera. “Pentru destingerea pronuntiei se insemna celle de catego-

TR

ria antania, punentu semmulu. (+) pre î, cumu: dîcu, pasîre, latire etc. spre
“destengere de vorb- ca: dinte, parasire, invertire. | -
b) Candu guturalile c, g, cui dupa 'densele si pastredia sunetulu” primitiva,
e proba sau “că este dupo densele moliatu, care se: aude bine la unii români,
EN

si care prin urmare este mai rationale; de câtu ce se intrebuinti6dia pino

acumu in asemene, casu, cumu; ocliu, "vecliu,: cliaru, vegliare, deocliare, pare-
clia, ubglia,. ete. sau că g, e. sunt. spurie si provenite din p, [ (vedi 12 B),
/C

Sau in fine câ vorbele sunt straine si cauta se se scria cu 4; sau gh, despre cari
mai la valle, |
€) Unii Romani aim:
« stecă di siueratu' cu şi siucratu SI de; aseinenea ti in-
dulcitu -cu ci. Singurele casuri, iu cari etimologia nu le aru ajuta sc sc scrie si
SI

se sc pronuntie bine sunt: dicu, “dicu,. dâna, medui, pedisui, tienu,.

„d) Pentru Romanili ce mia pe lasia de tare, incatu mai nu se mai aude,
IA

se specifica, in respectulu vorbeloru la +cari nu săru „pute ajuta cu stimolo-

gia că 2 intra:
CU
 RY
de Dapo C, 9, -candu au î, dupo. densele * Si. pastrâdia sunetulu. primitivu. (vedi

RA
nota b de Susu) ; 2) in terminatiunile adu, (cu a deschisu).. Ciu, ui,'cumu:
„maliu, taliu, teliu, melsu; puliu,: vetuliu. ete;.; -3) in;cateva. vorbe terminate :in
jiu, da : „filliu, filia ; 4) în urmatârele terminate. in of: despoliu,. voliu,: soliu; F

LIB
5), la „inceputul ; si, mediloculu vorbeloru, ; candu, inainte, de; î. se. afla. alta:voca,; *
Ja, cumu : galina,;muliere, ulitu, „dolina, etc., inse : cuibu, scuipu, faima, sgaiba.; i
6). la, incepotulu.; vorbeloru. cu i: lnu, „leciu,. liertare, liepure, . bin etc,. afora,
de în, ;(prepositiune): si ernare, ilic, Anima, nelu (aniina, ae): pi
Din eșsempleie .linu,. limu etc.,, se .vede că. Observarea; facuta. Susu la nota. b

ITY
peutru dentali se aplâca si la ]. DE TI
Nu sa admisșu inse, acestu Lin vorbe ca: acela, parea, ctg, « ae si.lu arăta
etimologia im „porcelu, „acelu, zitielu, ete. ; ii
€) Pentru Romanii, carii mollia. n asia de tare, in 'caţu. mai. nu se mai. aude,

RS
se; specifică in respectulu. vorbeloru.. la cari, nu, S'aru „put6. ajută „cu etimologia,
că.n intra .1) la vorbele terminate in aiu (cu a, torte inchisu) si iu: calcaniu,:
antaniu, petroniz, furconiu ete. 2) la cateva terminate in iu, îsu, io), cum:
cuniu, guluniu, vinia, (cu struguri) E
campania. ete, a
Sengurile. vorbe, in: cari:.piere .r suntu: sariu: (sari). ceriu (ceri). "periu tori)
IV
de la sarire, perire , certre la cari: se va adauge si farina. (în locu de; faina),
cum. se si, aude curatu in. gura unei :mare parti de: Romani.
UN

. „i Eh VOCALĂ
AL

1. Vocala intunecata.

a
pu
a) din a: calcare, laudare, facu etc. “in caleu, lacudu, facu,
pa

3
b). din e: „Peru, versu. Secu, superi, sacrmieni, "vedietoriu, etc. camu se
. vede,
TR

d'in peri, versi, seci, superi, scarmeni, vedere. Să

Inse : facutoriu, dereputoriu, intiellegutoriu,. inoiigutoriu,, ete, ca se se eviie
pronunția . Siueratre, Ce.ar avâ. „&uturalele,; c, g, e, „dupa d'insele,, „pentru că,
asemeni. forme provinu, d'in Facutu, invinculu, ete, |
EN

| |
In vorbele. celle mai multe vocalea. “intunecata , provine, din. a,
și numai la
pucine. din e. Specificaniu dâra „pre aceste- -a bin urma : “Yorbele
iin carise cere,
"e, pentru vocalea inntunerecata si la cari nu aru. ajuta pre deplinu
, etimologia,
/C

sunt:
1) particelele, me, .le, se, ne, ve, de, re, pe, (mai bine pre) , 2).
Gelle terei.
nate în tate: Dunetale, sanetate, “ete,, 3), cateva altele : deiranu, „besica
, „pecâlu;
pecura, vetenare, vetauliuy, veduvu, addevei u, „serbare, tiermu, fieranu. „
SI

ie
In tote. celle alte, casuri seriemu cu a; inse, certe. semne diacritice suntu ne-
cesarie cumu :
IA

1) cas” a vac'a, "ca se le destinerernu de vaca, casa. audă, taută, „udă

. |
U
BC
 — 9 =

RY
se lu destiuigoniu sde' ada; lauda

RA
; asia si: 1ă, fă, dă, faci, tacii, pasi, |
pati, (past, pati), ca se lu! destingemu' de la. ca, da; facu, tacu, pasi, pati.
“NOTA. Unii Romani probuntia curatu pre ! e 'intanerecatu, candu e tonicu;
acei-ăsi' inse lu' intunereca, condu e metonicu , "dâra mai pucinu , pronuntiin=

LIB
dulu ca î, cumu: versă,, versâinu, veda; vedemiu: ete. Ia usulu'' antaniu ei n'au
de catu se urmedie regula fonetica pusa, de ei dă la' inceputu, * |
In casulu allu doilea servesce regula : pune pre d netonicu sub subaccentu,
ca se vedi de vine d'in e.

ITY
Vorbele in cari n'aru adjuta acâsta regula sunt : 1 cele terminate in eru,
enu, eh, ecu, scaperu, Scapelu, Scutecu, underu etc. 2) pucine. altele, ce se potu
enumera. cum: pecurariuu, _peguni, ete. cu. tâte că si acestea, se. vede că nu tre-
buescu scrise cu. îsi de. acollo că consonantiele,op cprplia, cum aru fi se ua

RS
faca, dâca. dinsele, aru urma unu adeveratu Du,
2) Vocalea. fârte intunecata. . „i Ă |
„a).din. a): caleanduu,; aranda, standn, ete. din. calcare, arare, stare,
VE |
b) din e : avendu, cerendu, Gatendu, vediendu, ete. din avere, cer ere, batere,
vedere. a
„Înse: dicundu, ducundu,, toeundu. deregundu, pna jrigauidu, etc, de la
dicore; ducere,. tacere, deregere, frangere, Jrigere! etc.. atatu „pentru ca se se îm-:
NI

pedece siuerarea guturaliloru, catu si pentru câ asia se aude in gura unei

parte :de Romani, fora. se mai adauge, ecă, acâsta forma eşte de. betrana rO-
LU

manitate. : a i
c). din s dupa r: omorâte, din morite si. prin +urmare,. ridu, ria, ripa, rima,
siringu, etc. afara de frangu, strambu. Cu nasali dupa dinsu i suna, ferte .in-
tunecatu. numai in p: epositiunea in.
A

In celle mai multe vorbe, e vocalea: forte intunerecata provine din a. Casu-
rile in cari se scrie cu d sâu u, fiendu bine specificate, remane a specifica, mai
TR

curatu si pre :c6lle! in cari: se cor: a, si la « cari . regula: de: susu: n'ar: aoiuta
pre
doplinu. Acestea suiiu:
Ea
1) Vorbele terminate: in mezat, pamentu juramentu ete; 2 cele in cari i dupa
EN

e vine unu 'r s6u £,; cumu': porlire: (ds la peru), Serbu, 'vertute,. vercolacu, inver-
tire, peguire, perciu, stervu, verfu, intelnire, teleuire, cartire, garticiu, garbo-
vitu etc. ca se se impedece siuerarea guturariloru; 3) cateva alte vorbe, ce se
/C

potu enumera: piniu, vena, sembure, senu, stemperu, templu etc.

„In t6te:celle alte casuri, sunetulu fârte intunecatu se scrie cu a; inse unu
semnu de a critica este necesariu, cumu : mâna, stând, româna etc. spre. a .le
destinge de mana, siana, râmana.: ai e
SI

|
“NOTA. Intunerecarea lui e in: categoriele de vorbe. specificate -Mai. Susu sub
n0. Î, 2, 3, nu este constatate si regularia. Unii Romani intunereca pre'e cu
IA

totulu in formele jurameniu, vendu, vena etc. precându in formele : juraminte

vende (vendi), vene le intunereca mai. pucinu sila pronuntia, ca ?.
CU
 — 78 —-

RY
1

„Alti Romani, lu pronuntia, regulariu, totudeuna ca z: vintu, vindu, din, tc, ;

RA
Acâsta, fluctuatitine a pronuntiarei cumu si consideratiunea că î.si multe alte
vorbe -cumu : sene, tene; mene, cene etc, din se-ne, te-ne, me- me, ce-ne;.:pro-
vinu din e, ceru pentra. regularea serierei, a se sta bili legea: ș inaintea : na»

LIB
| saliloru n provine d'i in e, mente, dente, genere, tener, plenu, tendemu,. Or-
_dene, lendeni, menlire, semii ete. Bsceptiunile la acâsta regula sunt. forte. pu-
cine și se potu enumera : piru, vint, vina etc, tag

ITY
a NEI DIR E aa . : i . E I A e .

“Sunt, sunete: în Tizmba n6stia, "cari: Sari "pute. vepresenta cu: semnele desti:
nate 'surieteloru originali, d6ra. cari prin analisea limbei „nâstre irica se” des-
“coperu ca sunt derivate. 'Unoru -ssemeni sunete se dă: numireă de spurie, 'si

RS
ca derivate cauta se. se scrie cu: seuinela primitiveloru, formandu esceptiunile,
despre cari am attinsu la regula. stabilita de la inceputi. : Asia: sunt:
1) u:in locu de. o:“din vorba ca: portare, rogare, „poti ete. cum se vede din.
porti; rogu: polu.. i E
2) .i in locu de e inaintea nasalilora (vedi nota de susu m.
A
IV
3) o 'si'e crescute asiain catu se audu aprâpe ca oa si 6a'in. “vorbe ca joca,
'grosa, „pole, 0se.:. legă, mă egra, seca. ete. "cum se vede din Îocu rosu, pobus osu,
e
UN

legi negru, secui. pe :

4) a“in locu de e.d'in! vorbe ca 'sierpe, "Siese, pese! fela, pena.. invatia “ate,
cumu se vede d'in formele : sierpi,- mese, fele, pene, inveti. -
5) pin locu'er (vedi B, LL i ai ta
6); labialele molliate” (vedi B, |, o). m ile
AL

D.. a
TR

Cata pentr cele alte semne ce. mai aflămu in: Alfabetulu latina adeca în
ch, Rs Da Ph Tu %, Y, 2, u majoritatea commissiunei: a admisu : it
ul): Sa: se puna tote in genere numai la: nume proprie, mai vertosu: moderne
EN

-cumu : Homburg, Charicleia, Sorin, (onevedo, îherea de, Rhodu;. habe; alea,
Byron, Zante, William. Se

2) La nume comuni se se: puna numai 'urmatorele.

/C

a) ch: cheruvimi, archiereu, archangeli,. machina, -- „tai cati

b) KE 'in vorbe straine in cari:„dupo aceste tarii vine. inu ie s6u. si cum :
Kicfu; Kioscu, etc, RER
-6) z, in vorbe ca botezu, zodiacu, zona, zarzavatu, zăpadi, etc.
« mii
SI

3) “Totu : pentru nume proprii -s6u si comune straine s'a adoptatu. si: sem-
nulu „compusu. gh: cum : : Ghica, Ghelru, Gharghefu eete, . 3 Le va -
IA

PI . PTR
A i
U
BC
 RY
RA
a + ANNESSU
Parerea .si: propunerea minoritatei bin COMmissiunea, Alologica în
privintia

LIB
defigerii alfabetului limbei române, si a: vegulării jsoriarii după principiul f-
nețicu. combinatu cu cellu.: ebimologicu, : SEI Iata Die

Limba in: eenere, este. cupriusulu “tuturora, auneteloru articulate,„prin:

care

ITY
și impartasiescu . .Omenii. unii: alțora,. ideele salle.;.... an:
Nu toti Gmenii si esprime. ideele prin acelea-si sunete. articulate ; si in aceasi
combinatiune a acestoru- -a, de unde. resulta. apoi ca.:necesitate; mai :multe limbe
difterite, unele de. altele, ca-ci altu,feliu ar 'esiste, numai-una singura
limba la toti

RS
Gmenii, de. pe. facia, pamîntului;: tata i atata ma catei ay e ae
„Limbia vomânâsca, este cupriusulu acelloru. sunete articulate. prin- cari
:Ro-
manii si comuneca . unii altora ideele ; salle, si de 6re; ce atatu unele:
din. sune-
tele” simple. câtu. Si: combinațiunea acest oru-a, suntu difterite de alle:altoru.
VE limbe,
urmâdia neapăratu, că ea, este si remâne lin )a de.sene:sțatatoria, ca. si latin'a,
italian'a, “Îancesa;. german'a, s. le „Ea este, dupa, istoria sa, chiaru
limba ori-
ginaria vechia, limba rustica romană, continuata inse in desvoltarea, Sa
NI
aicia
pe. teritoriulu . Daciei traiane. am i a,
“De, oare "ce nu totu, de una este, cu. “putentia ca «Gmenii sa-si”- impartesias-
LU

ca unii altora ideele prin viu graiu, au aflatu. -unu. medilocu. potrivitu ;spre
:sco-.
pulu acesta, adeca scrisdrea.. „Scrisârea este si trebue, se 'fia asiă, dera: îcâna
justa a viului graiu,. Ca- ei, altu feliu ca n'ar' fi. mediloculu cellu potrivitu, ea n'a!”
infacisiă limba asiă dupo,, cum se. vorbesce si se, intiellege ;de. catre toti. Prin
-
A

uimare, si. noi vrundu se vorbimu limb'a român6sca prin mediloculu. scrisorii, tre-
buc se intacisiamu prin câractere proprie; limba asiă, -dupo„cum este ea. vorbita -
TR

prin viulu, „graiu. Deci. dâra,: :apre a infacisiâ astu feliu prin scrisGre limba..ro-
mânâsca, este . de. neaperata trebuintia, de a-i cunâsce: mai, antâiu; sunetele sim-
ple, din cari se compune ea. „Sunete. simple, . adeverate, demne de figuratu
EN

intr'uua limba culta, aflămu. in limba. românâscu.:27, .pre cari trebue. se le. Te- .
cunnâscemu, cu totii, de 6Ore ce elle esistu si sunt , proprietatea intregului POpotu
| românu.
/C

Chiamarea societati liţierarie române arră, de a statorii câtu se pâte: pentru fn

care diin aceste 27 de sunete simple, din, limba româna cate. un. semnu deosibi-
tu pentru ;infacisiarea, loru „vedivera, sau cu alte. cuvinte, cate una littera: propria:
La dofigerea littereloru pentru aceste 27 de sunete d'in linib'a romana ar. fi
SI

se se; ia in „privire litterele. alfabetului celui, maiu sitatu in:

5 «Furopa civilisata,
carele este cellu latinescu; | |
IA

Alaturându- asiă dâra sunetele simple ai in. limba. româna cu sunetele, simple
infacisiate iin altabetulu limbei Jatinesci, vedem, „că.19 littere.d'in acesta; -alfabetu
CU
 — 30 —

RY
| torrespundu cu atâtea sunete simple d'in limb'a româna ; prin urihare se potu a

RA
doptă si pentru alfabetulu limbei romăn, ce avemu se- -lu compunem.
„Aceste littere sunt : | | _
săi Vocale : ::a0 e: 7; :03 Deea aia ea a a A EREI

LIB
vb), Consonante : -b; cd ri gi: 1; 1; 4 | SERRa)
Ar mai remâu asia dâra de iutacisiatu inca:dia: Sunets simple 'si: d Rume
celle infacisiate prin litterele cirilice: i; z; mu; SD
5 Dintre acestea; pre x: lu: putemu: intacisia ca: si pino acuima prin: fancesciilu Ş.

ITY
Eru ce se attinge de sunetele ::2, m, în se. consultăiiiu: la” stâtozitea” litţereloru
pentru infăcisiarea: loru: mai antâiu “natura limbei” tomâre. 'Atesta !ne: spune,
casîn- celle: mai; muilte” cadiuri elle:se nascu: “dintru anu d; 's: 1; in: declinatiuhe
sia derivatiune; “mai alessu candu aceste littere vinu: se stea inăaitea” hui i, Prin

RS
| urmare de basa, pentru semnulu infacisiarii, sau litteia acestoru "sunete! 'Simple'z,
fn. îsa:se:ia literele: d, 'sit; “carora se li- sei puia “de! desupt” câte uri. Sem
nui: deosebitoriu, 'sedila; (). adecaj prin carcă se arăta tot: ua. data asia dicundu
etimologia: Sau: causa” nascerii 'acestoru sunete simple. Deci! dera literele ciri-
E
lice::::2, iir,'n, seisei 'infaciasiedie in alfabelulu ; românescu prin d st; dupo cui
IV
sau si infacisiătu ete. pîno “ăcuma de unu parte foarte mare de Romani in seri-
rile loru: zu iigyu ri uri fi ip: it te Rai Aita tite EU
UN

Venindu la infacisiarea suneteloru 4, 17, si consultăndu' natula. bei omis,

obserbăunii;: ca” iii cellg: mai “multe: dati! elle -se nascu dinte unu: 6, 9, de câte” ori
aceste littere: viuu se: stea prin 'straiutatea' cuventului “inaintea, unui e Sai i ,
Print urmare 'si aiciatar: i se se adopte de 'base Ja” 'infăcisiarea. ioru litterele
[i de punundu- li:36 :6re cari: Sscmie: “deosebitârie': 'dâra in. acestu' cadiu, foră, 'de
AL

nici'uă greutate atâtui la: sciisulu câtu sila cetitulu” loru, putemu adoptă, nistodulu
fratiloru: Italiani, 'statorindu: regula petrundiatoriă si “gouerală: ca! literele e; ,
indiateaflui:ie:si:s,: “reprosinta” sunelele u,",: sau” 'sunețele 7 Ti se “scriu cu c, N,
TR

nvirmate:de e" ori: 4.2" Câtu 'peutru pucinele cadiari; unde” ci g 'si pasti 6 dia su-
netului .propriu' si: iunăintea lui: e sau ş,: acolo se Punem, ca si i Italiani între
consonanta eg, si- vocală” (sau e): un hi: ziutu, ii
EN

“ Observarea 14| Pec ciiilicului *ui; unde nu: este nascută din: si, Si. la scrieniul
dupe: derivarea; acestui: sunetu amestecatu' cu: sc, sâu' cu alte” cuvinte: CĂ
in-
naintea lui e, sau d se rostesce in de communu ca șt; sau Și nascutu din;
se se
/C

scrie innaintea lui e'si îi: cu sc; Sta unde” aceste littere si: pastrâdia 'sunetulu
propriu si:inaintea'lui e“sai's “să pe pune. intre ele si "vocală! e'sau
i un: “i
mutu. Candu arfi: se 'se. rostesca c, ; din s6,1 miiiatu, se se sediledie, adeea,
sa se
Soria ::şe,-. isi ii ; ; d, id
SI

„Observarea 2, “Mai provinu inca in limba vulzara omâna- nice! Sunâte”

Con=
sonante, cari pîno acuma cellu puciau nu au fostu recunoscuti: in
liziba scri:
soriale,: adeca, n'au .avutu: semne: sau litere deosebite spre: 'infăcisiarea-”
IA

sa. "Ace-
ste: sunete: suntu ch, (gcrmanescu),: dz, -(polonescu) "si: “îi (Spâniolesen)::
0e''se
U
BC
 RY
RA
attinge de sunetulu, c/,. apoi ellu .este ua: moiarea aspiratei 7, mai alesu inain-
tea lui ş. Deci dera,::d6ca amu..voi se perpetuămu si: in::vorba scrisoriale:. pre
„ acestu sunetu;: am. putâ ajută,
ne forte iusioru. cu' regula :generula: „câ:
hi. inain:
tea.lui:.5, se rostesce;ca ch.“ In -câtu «despre:sunetulu :dz;ellu este ua asprire'a

LIB
sunetului z,-si;credu;ca n'ar. fi: de luatu -in privire la “statorirea alfabetului,: de
6re ce acestu: sunetu nu. si-a; eluptatu inca vre una insemnatate:in vorbire 'sau in
grammatica limbei, ca-ci ellu este totu ds una confundatu si schimbătu că sinetulu
2. Insa, deca ar voi:cineva în vre uua scriere se.lu arâte prin semnu: propriu,

ITY
Parputea infacisia prin dz,:sau:.ds. — In fine, ce am disu despre'.sunatulu. dz,
are: aplecare: si: asupra: sunetului :3; 'ca adeca pino acuma nu: einca. de: insem-
natate logica grammaticala.-in Vorbire; fiindu ca “previne fârte: rar si:se:si .inlo-
cuesce prin m sau n. Cu tâte acestea, dâca cine-va va voi se infacisiedie prin

RS
littera. propria,: S'ar: put -folosi :de Semnulu.î, -: i GU Tep
me Matia

„.Venindu,a. infacisiarea. vocalei s, si consultandu si ajcia firea : limbei

:române-
sci, ua vedemu nascundu-se cându.d'in a,.cându d'in: e;. precum si din :contrap
se stramuta sau VE
in a sau in e.— Prin urmare:a sie impreuna,
dopte de basa pentru littera,; ce ar fi'se se, primnâsca.in alfabetulu. roniâneseu
ar fi:s6/se.a-

pentru infacisiarea sunetului,,; Și intr'adeveru, în unels sist

de;erne
ortografie
intrebuintiate pîno acuma la Români, vedem' infacisiatu acestu.stinetu pe:bas'a
NI
a-
mintita: mai; susu, sadeca prin. litter'a a,-prin:'care se -arata.totu'ua: data -chiaru
stramutările; fonetice alle acesfui. sunetu simplu. Pre: acâsta;littera e ar putâ-ua
LU

asia dâra adopta:cu dreptu: cuvântu si. sotietatea nostra: pentru 'infacisarea su-
netului Di ct aiN Tg ta
Observare. Pe unele loguri, mai! cu s6ma în: Iassi, s'a. primitu pentru -infa-
cisiarea. sunetului e elementele,. din “cari este compusa: acâsta liţlera ae, -ade-
A

ca :.ă,si:& statorindu regula, : că, sunetulu. a se infacisi6dia prin.& când este .

TR

Dascutu: d'in, e, sau se stramuta in “e; ar în tote -cellealte cadiuri prin ă::Inse
- adese ori ă ar trebui numai. decâsctu aiba de-asupra :sa semnulu:tonului: (:)
Si de 6re:ce ar fi greu dea lu pune :preste ; semn : ulu
scurtimii. (3: adeca -ă),
de :acea-a :intrebuintiedia. pentru--astfeliu de cadiuri a cu: semnalu nasalitatii:
EN

de
asupra adeca î,
-Vrundu
| pp "4, az ti ca
, i ia i

a statuaori
'littera propria pentru infacisiarea. sunetulu
msi. purce-
i
dind totu. pe.calea::de..mai susu, adeca - consultandu natur'a limbei .românesei
,
/C

observamu;: că sunetulu: aa din limb'a româna se straniuta uve: ori: iu i; :Deci

dera, dreptu base pentru infacisiarea
'lui ar fi de luatu littera ;i;: careia inse ar,fi
se i se.puia in loculu .puntului .de deasupra. semnulu -nasalitatii «.-. si: ast feliu
am'av6 una littera propria pentru infacisiarea. acestui sunelu.simplu, adeca litte-
SI

ra îÎ.. Acâsta littera nu numai.că, esiste in ortogralie de: astadi,

leci ea near”
mai iindegetă incasi Stramutatrea- sunetului infacisiatu print'insa,
in. î.. Acesta
IA

lite
'in,ra
figura (forma) sa de î. n'ar fi alta nemica de câtuas cirilieu-serisu
inse. numai. mai. modernu si mai:placutu, .... tare
CU
 RY
— 82

+ Observarea:1. Littereie i si: u'se: intrebuinticăiă” si cu! rostire târte scurta;

RA
atuncia, lise -pune: semiiulu scurtimii: de asupra, adeca':'3, di. i
12.: Littera e: inai are “in :limba: românâsca inca; doue' rostiri -paticalaiă ao
deca:. &.si de.:Ca e 'se:tostesce, cându are''tonulu si in sillaba! urmatâria vine”

LIB
„de sta altu e; sau si cându'seaflă-e in silaba d'in:urma'si are tonulu,'piectina
iu nefinitivulu conjugatiunii
: a dous.:-i: Ca le: se. „rostesce! e. a a inceputulu fia
cârii: silabe, ii i. zii Pe a tisa
| „+ Sasu Littera a sie, cânda este. precssa „de un î se. rostesce a ca ta Si eca de,
4. Toti:diftongii si triftongii.d'in “limba, .vomânâsca se se scria :cu: litterele,;

ITY
din „cari:se; compunu, si 'stramutarea, suneteloru: unele in' altele. se se” respect
tedie, 'scriinduse cu litierele lozu proprie di in steamutare;- ca-ci intru acesta, jace
„'Vaţieiateă armoniei, o .

RS
upo ce-am constatatui numeralu “suneteloru sirăpie din! timba ivomână şi
am'iaretatu-si:littercle,:prin cari ar fi 'se se infacisiedie acelle sunete 'simple,
Propuneru: urmatoriulu alfabetu pentru scrierea limbei: române :pi
„D-Vocali ::a, ere, î,î0ou i: E
II: Consonante ; 0, c (aj, âio;u, că, ho); e c-ce, î;.a,4, fi EA & te; NEo;
IV
hi, ghe)
g (e,i;) î, 3,2, m; BP 5 Şi d bio Stiai
„Intracestu alfabetu vedemu infacisiate -aprâpe tâte sunetele" zionple arii lib
româna :prin câte.ua; littera particularia. Este asia dera unulu din alfabetele
UN

_celle:mai : depline. latinesci: intrebuintiate. pîno. acuma, 'la scrierea, limbei: româ=
ne;: Are inca si acestu meritu, ca nu:este.un'alfabetu nou 'croitu, ci literele;
-din cari se compune, sunt compilate din tote sistemele de scriere de pâno
acum, simplificându-le si unindule pre acestea, .:-:
AL

„Ce se attinge de: applecarea “acestui alfabetu. la scricâre, am fi. de socotiritia .

dâca, este, ca. scris6rea, se fia una ic6na justa, :adeverata a vorbirii” drepte; ca
intrun cuvântu' (vorba) se nu fia nici: una data nici mai: malte: nici: mai:pucine,
TR

littere, de câtu sunete; :prin urmare, 'de câte ori ăcellu-asi cuvântu si: schimba,
sunetele. in” declinatiune, in conjugatiune si: in derivatiune:. Sau 'compusetiune,
totu de :iuna se. schimbâmu si litterile : amesuratu : 'suneteloru, "dtin €cari se: 'com-
EN

pune cuvântulu respectivu. aa a tai

-„Adoptându sotietatea: n6stia lifteraria; alfâbetulu de inai susu ca„ uniculu ratio-
nalu: Si: correspundiatoriu: pentru scrierea limbei române, dupo socotintia mea,
/C

ea :Si ar fi implinitu 'chiamarea particularia, de'a: unifica ortografiele: limbei

„române intrebuintiate: pîno acuma prin diferitele: provincie locuite de Români:
“Prin adopturea alfabetului de mai susu, -carele; dupa':parerea mea, este sin-
mai amesuratu
guru cellu mai usioru'si: “firii limbei nâstre, Românii ar: scapă,
SI

indata de dificultatile celle multe;: numerâse si anevoe.de invirisu, ce ni le face

scrierea: etimologic sau derivativa: 'Etimologismulu sau derivatismulu 'n'are
in 'alfabetulu sau in scrierea unei limbe, de si este: prea pretiosulin
IA

“ce caută,
sciintia, filologica si in tâte cercetările 6i.: “Publiculu cellu: mare numerosu'nu
U
BC
 RY
voesce a & nici ilologu de profesiune nici Alologu. cârpacid, ci cere, ca:s8 -si

RA
curu au "Vorbit-ua 'năosii si stramosii cu “sate si mii de anni inainte de dinsulu.
Ce se attinge mai incollo de chiamarea, societatei litteraria, române,aadeca

LIB
de „asă. numita unificare, a: limbei, in. priviutia maleriale ;. desvoltarea ei mai

grammaticei si a dictiunariului, €ce le va face: societatea, și. usulu, vera

va, sanctionâ,. in .ulțima înstantia, 6ra nici. de câtu ai alfabetului, a serierii, care

ITY
are se "constate, curata numai “pronuntarea cea. dr6pta, a cuvîntului, a yorbirii..
Numai dâca, societatea nâstra, litteraria va purcete. pe. callea aretata, Mai-.Susu,
si. va adjunge. pe. deplinu, scopulu. seu si Românii: de. pretutindenea. voru. scapă.
mai curîndu. de, anarchia, de „Pîno. acuma, „in; scrierea, si in. desvoltarea limbei,

RS
„Altu teliu noi yomu produce ua: „scriere. „area. nu va fi ua icona justa a dim-: .

ci ua limba. păua mevorbita de marea 4 multime, a poporului românu, si pre carea.

copillulu, vrindu, sua invetie, va, trebui: se. si dea. cellu, „Pucinu totu. „atâta. silin-,
VE
tia ca si cu invetiaturea limbei italiane, sa francese, si, abiă. apoi. se va pu-
t6 apucă - de studiatu . si alte „sciinție! intra Esta | limba noua... Cunoscintia si.
scrierea. acestei. limbe romaneșci,. noua. si, invetiate, va, fi.:atunci unu privile=
NI
giu, numai allu claseloru avute si allu iavetiatiloru de. profesiune, 6ru neci de-.
cumu unu. - midilocu de contiellegere: intre. toti: membrii. Poporuiai românu si:
LU

acâsta nu pote îi scopulu, societatei, nâstre, litterarie. de; aieia-1,

XV. Protocoliuia sedeniiei | a: xY, a. „societati, ittorarie

A

române, . din 29. Augusta 1867. in

TR

Sub „presedentia D- lui J.. Heliade, fiendu de facia, etobrii :. 7 Cipariu, A

Ţ. „Laurianu, A, Hurmuzache, G. Baritiu, G, Munteanu, N. Jonese, + Massi-
mu, J. Strajescu, J. Caragiani Si d. Bhiera, ret
EN

Sedentia se deschie la una ora dupo amâdia di. ai,

„Protocolulu .sedentiei trecute se verifica dupo .orecari observari si. stilisari. noue:
„Se: communica 1) una scris6rea D-lui Comite Sc. Rossetti, prin care; saluta,
/C

intocmirea acestei „Societati. litterarie,. si declara. că. voesce se puna, la. dispo-
sitiunea Societatei. pe totu timpulu catu va.tin6: sesșiunea, atâtu una; collectiane
de lessicone; câtu si intrega, sea-biblioteca. i
„Be iea spre. scientia „cu „multiumire. ag e mag tat
SI

2) Una Scrisoare. a D- lui canonicu Cipariu, prin. care offeresce. 1un: essempla-
riu de archivulu seu pentru filologgia' si istoria, prommitindu ca va tramite si
IA

celle alte numere ce va esi de aci nainte precum si alte 'opuri literari, ce a datu
Si va mai dă,
CU
 RY
— 84
cete ara tr poa
"se ieâ spre scientiă; cu multjite! ei în pi îsi

RA
IS
3) 'D-lu' „Ohirilesșu „datuesce i una . collectiuec a 'sea'"despre formele, doit
alle limbei: române, m d t
pt iti e: 7. my Dea
pacea ps
e
Se: ea: spe” 'scientia; 'cu multitinairă.: E DIe Se ai Deta

LIB
4) Se: ăddacu' la! connoscentia sossirea' a “dou& părti penru stipendie, na
a D-lui Sinicon: Botoqânu: si“alta 'a'D- lui Fetei,
"“Se'-dai! com missiuii' de” pâtitiuni: i i i -
":Dupo' acesta; D'lu: Baritiu face wrmătâria prop! inere de! urgentia :n si ia con:

ITY
- siderăfiune că:
+ câti” va meinbii au”„ dechiaratu, in
i una, din Sedentiele, „trecute, rca

RS
a

rălicesce' tinuă, gisatităte, ăsceplatile respicate in: art, iii “din regulamentul
provisoiiu,; "cea: a ce'nu:se “pote întempla, * “dâca' nuineralu membriloră ar scâd6
E
la-x-1:; in: fine, “prevediinduise” că si altmentrea, numerulu legal: s'ar put com-
IV
pleni” “asta data numai din barbatii: de 'scientia' locuitori iin capitala României;
de acea-a ' 'subscrissulu propune; “ca! onorata! adunate se; binevoi6sca, a' decide 'si
UN

ă dechiarâ; de: vUrgentia, că; mâne” mercuri in:30 Augustu: se voru: allege 4 iei:
bri intru“ intellessuilu: art. VIII din statutele approbate' si art. VIII Win” Tegula-
mentulu provisoriu, 'cari' spre: acestu' scopu'si spre irilesnirea! 'aliegării: 'se: voru
propune candidati in consunetu. cu art..XI.allii statuteloru.
Bucuresti 29 Augustu 1867. G. Baritiu m/p.
AL

|
* D-lu “N; Jonescu' combate : tărgentia si! propune că; mâne: (in '30 Aiigustu) se
se puna acâsta propunere in desbatere la ordinea dillei.!
„Acâsta propunere se primesce.
TR

-
“Diipo: acâsta-a,:D- iu 9. 0. Massimu, ca reportoriu “alu majoritatii din: GOm=
missiunea: ortografica, dă :cetire: considerăriloru- 'complinite;: pe cari. este” 'redio-
_matu proiectulu de ortografia, care -se- cotise in intregimea lui in “sedentia tre
EN

: cuta, zi ti zi ati, ăi uta

“Apoi” D- lu J: Sbiera: cetesea proiectul: de ortografia allu minerii adeca

allu:seu: 0 ei n E Pe CL Deta
/C

i Deschiduiidlise“ dosbatereai gencrale asupra actstoru” due proiecte, Vobita

in fâvoreă- proiectului niajoritatii Domiiii Baritiu, Eliade, Joiesciu " Massimu si
Laurianu ; 6ra in favrea proiectului: miuoiitatii număi' D-lu JI; Sbiera. Ma tă
Fiendu 'tempulu iaaiutatu, se suspinde desbaterea' penerăle la 5: Sh, oie, “aunuan-
SI

tianduse continaarea: ei : pe! sedentia : urmatotia” Shu Augusta.

Ea r e!
„Presed. JI Heliade: R i biata ea a
IA

masti fate
Caii d SI Stâi: IT, Sbiera, Editii A Dir
U
BC
 RY
— 85 —
XVI „Protocolul . Sedentiei. a :XVi.a: societatii litterarie

RA
pi out ui „POMĂNE, din Si Angustu: 1867.
îmi
ri

“Sub presedentita' D. lui J Heliade Radulescu, facia

end: D- -nii : a Gia

LIB
A..T. .Laurianu, A, ;Hurmuzache, G.: ;Baritiu,.G, Munte
anu, N. onescu, d. Fo-
dosiu, J. Massimu, I.. ,Strajeşcu, J.. Caragiani Si, J,
Sbiera... tn e
"Sedentia se. deschide: la Î- ora dupo. amâdia de D-
lu Cipariu: carele ceda 'o.
culu presedentiei D-lui Heliade, care veni indata.
„ Protocolulu- sedentiei, trecute .se. cetesce și. sg.

ITY
verifica, dupo. ce; see decide. ca
se se multiumâsca in. Scrisu D-lui Comite Scarlatu . Rosset
ti pentru punerea bi-
bliotecei salle la despositiunea. societatei, - D-lu. Baritiu,
: Propune-.ca se se. in-.
vite, prin. telegrafu DD. V. Alessandri, .Q. Negruti, V. Babesi
u si, T, ;Maiorescu

RS
spre a luâ parte la lucrările societatei. Chiaru: in, sesiun
e. acesta. -si Se, respun-
da, ;deca. au..se Nina. Soto dz? pe ti id i in
„Acesta. „propunere. se; primesce,. pp E „a za a ea a
Se Communeca, apoi, că, s'a. datu d-lui .mini VE
tru. allu: “iustruotiunei. si culte-
loru. „adresa. „de. multiumire, „pentru. arin
„ CeSe va „propune corpuriloru
legiuitore” spre aprobare in favârea societatei
academice române.
Asemene se imparteşiesce că s'a datu D-lui Minist
ru-'allu: Instructiunei: si allu
NI
doilea essemplariu' din“ 'statutele: autenticate,
la cara oceasiune D-lu Ministru
a spusu că curându va tramitte societatei
formalmente statutele approbate de
Maria sa Domnitoriulu
LU

. i
Apoi se procede la continuarea desbaterei
|
generale asupra acelloru doue
proiecte -de ortogratia. D-lu T.. Cipariu vorbes
ce. «in favOrea. principiului eti-
mologicu in ortografia ; D- lui, Sbiera appera
Principiulu. toneticu in scriere, -
A

D-lu Massimu appera scrierea etiniologica,

combatanda pre cea fonetica.. * -
„ Dilu; ; Laurianu ; „Vorbesce. in favOrea; princi
TR

piului. etimologicu, crede inse că ar

fi se se pastredie pentra câtu va. tempu
si, „semnele, din: utilitate. practica;
D-lu Cipariu appera, inca una; data. scrierea.
etimologica,,. dice .inse, Că, „deea |
este necesitate absoluta pentru Români.
„d'incoci! de “Carpaţi, pentru: pastrarea
EN

semneloru pentru câtu, |

va timpu, domnia. lui. nu Se, va :oppune...
mia a
2 Dolu, Sbiera appera,; înca. „una, data ; necesitatea.
scrierii. fonetice,....., su|
.D- lu N. Jonescu. propune. închiderea . „disen
tiunii., generali, pentru.ca ara Î
luminati cu
/C

ci totii si insusi se, dechiara de etimologistulu,

cellu :mai: ridical iin. scriere. |
D-lu A, Hurmuzache ;cere. înca. cuventulu pentru
; :discutiune „generale, cei se:
si accorda, si apoi vorbesce, in „favozea pastrârii semne
loru, a lat
Se pune; apoi. la, votu. inchiderea „discuţiunii generale, si se.
"orimiseăi. e:
SI

Apoi. se. pune. la, votu, dupo, propunerea, D- lui

Joneşcu,.. ca. : base a discutiu-
nii. specia le. 1a reporiulu minoritatei,. „carele
Ma Se, „respinge +de, toti, “afara: de.D- lu
IA

Sbiera, priminduse proiectulu“ maioritatei.

i il prana i i
Dupa acâsta vine in desbatere propunerea de eri a D. luj: Baritiu.
CU
 RY
= s6 —
ID: Ju N: :Jonescu' se.i: dechiara petru: acea; propunere ; “fade ins6? unu amanda-

RA
- mentu, dicundu : »popuneinau ca. inotiuhea :D-lui: Bătitiu 'se se iea in conside-
ratiune indata, numai dupo ce se va constitui „Organulu societatei academice
prevedute prin “statută.t, iat ae APĂ, ia sia

LIB
““Urmâdia "apoi desbăteri:' Bentiu” si contra! asupei! “propunerii “Diţui “Baritiu
si a amandamentului” D-lui Joiescu,. observânduse | că nu: se: pote allege '0rgă-
nulu: 'vâpresentativu' alu sosietatei: că nui s6 va” maj: intregi: prin alegere, de
membri MO i ii it toli |

ITY
D-lu J. Sbiera: eflectâdia. că spre constituirea, 'societatei academice” 'vOmâne
ca: este: de nevoia :a'se alege: Organulu. ei representațivu si administrativi, ci.
numai presedintele, vice presedentele' si” secretariulu: ei in intellesulu! art. XV
din statute, cra: organului repres, 'se pote: alege si la finele! 'sessiunei, ! “candu

RS
voru'ave 'se se despartă 'membriisocietatei.. i: i îi tu
Pununduse la votu amandamentulu D-lui jJonescu, se primesce: in” intell6sul
art. XV din statute si se decide, ca alegerea, ptesedentelui, a vic6- :presedălite-
E
lei: isi a/ secietăriilui' societatei” acădemice române se se faca: mâne (31: Augustu),
„î"Bădeitia se ridica la'5 ore si cea!i venitâria” se anunta
tri pei mâne”ei Augustu)
petenta
IV
Be
Presed. ada
UN

TE ca iti pote

VIE 'Protocolila sedentiei. a XVII a Socistatei “iitorariie

AL

i “vomâne' din ha a Augustu” 1867, : e: pe

“ Sub:5pregedeatia: :D- lui! g: Hoiiade; Ri “Bcndu' de: facia” picantă “05 Cipărid,
TR

A. T iLauiianu, - IAOT Hurmuzâche; G!: Baiitiu, G. Muntâni; UN Joneset, J,

Hodosiu, Ji: : Massimu; JI: Strajescu; Ii Caragiaiii Și d, Sbiera, N e i
“Sedentiă sa deschisi- la : 42: 1iore. iii a ee
EN

Se cetesce protâcotulu 'sedenției trecute : isi: se! vârifioă.- i ete

Se communică'ăpoi;-că “Primaria urbei "Braila „prin'ădresa. de: sub! No: 3093
face 'cutinoscutu officiale: conditiunile: impartirei stipendieloru. create de consili-
/C

ulu “municipale Brăila, 'tinpartesiiidui 'totu' “de una: data si 'doue petitiini âD-
â lui
7. Ciisiabu din" "Transilvania; si “a. D-lui J: 'Cernescu: “din Bucovina. - ii
Se decide a se dă de. urgentiă la commissiunea de petitiuni, i DI i
D-lu J. “Massimu - “comunica; că. Dilu Ministru! allu: iustructiunei “publice si
SI

“culte” vă telegrafia! ca din: partea societatei. DD-loru:V.: Alessaridri, 1 V.- Babesiu

si T, Maiotescu ca se iea parte la” Tucrările - societatei ;> câtu: despre D-lu'C.
IA

Negruti, spune D-lu Ministru, „Că. nu pote! veni, Gându "bolnăyu::: iasa iai
-r .. "T
Pe iea Spre''scicatia, E Ta aa i aa Brit
U
BC
 RY
-- 87 —

RA
'p. lu Strajescu communică Diuroului unu biletu sigilatu, în. care. “Saru c0-
prinde votulu D-lui A. Romanu, ce este bolnavu, pentru . alegerea preseden-
telui, a vice-presedentelui si.a secretariului societatei academice române, Dupo

LIB
6re cari, desbateri “se decide a. nu; se lua in considerare votulu. unui. membru
care nu este de facia. Sa
_ Venindu la ordinea gillei. alegerea. biuroului” societatei, academice. vomâns,
se suspinde sedentia pentru, 10 minute .Spre contiellegere si scrisulu bileteloru
“de votare. ae

ITY
La redeschiderea, ccdentiei «se punu in urina douespiadece voturi, “deci mă-
ioritatea absoluta este de siepte., La. scrutiniu se. arta urmatoriulu resultatu : |
D-lu J. Heliade Ralulescu a întrunitu noue, “voturi, „pentru -presedente, si. 'doue
ca vice presedente, D=lu T. Cipariu a întrunitu noue voturi ca vice- presedente

RS
si doue ca presedente; D- lu A. T. Luurianu:a'intrunitu ' dece voturi ca secre-
tariu, Ea pa A
D-lu J. Massimu a intrunitu doue voturi ca seeretariu si unu votu ca vi-
VE
ve-presedente ; D.lu G. Baritiu a intrunitu „Unu votu ca presedente. |
D-lu presedente annuntia ea allesi prin. maioritate de presedente allu socie -
etatei academice române D-luJ: Heliade: Radulescu, de vice- presedente T. Ci-
NI
pariu, si de secretariu A. T, Lauriauu.
Societatea acclama' acâstă allegere: cu 'strigări id6 se 'traiesca.!
„Sedentia,. se suspende Ja 2 ore.
LU

4 CE aa -

Presed. I, Heliade. R.
d PI ID Da

- Sect. J, Sbiera,
RE ii j
A
TR

i. Protoelialu sedentici 7, a societatei lifterarioromâne

constituite din Sf Augusta, 1867. |
EN

Sau presedenti'a D- lui 3. Heliade, endu presenti marmbrii: DD. 7, Cipariu,

A. T, Laurianu, A, Hurmusache, G. Baritiu, G. “Muuteanu, N. Jonnescu. J. Ho-
dosiu, J. Caragiani, J. Strajescu, J. Massimu
/C

si Sbiera. |
Constituindu-se. societatea in conformitate, cu art, XV d'in. statute, D. “7
„Cipariu presenta unu memoriu dilucidatoriu asupra. ortografiei române , ;.sis-
tema ortografica, cerendu. a se luâ.in consideratiune. |
SI

Se dă cetire numitului. memoriu si .s8 decide a se trece tatre lucrările s0-

cietății, a |
Dupo acâste-a-a, se deschide discussiunea asupra proiectului de rioeriia pre
IA

sentatu de commissiunea insarcinata . «cu acâsta-a. .

D. N. Jonnescu propune se se determine titlulu ce trebue se porta acestu
,
CU

%
 — 38 -

RY
elaboratu, dupo ce va, trece prin desbateri. Se decide ca titulu se se fisse-

RA
die. mai: in tima in conformităte cu natura acestei ucrări.- = Se purcede la
desbaterea in “detaliu a punctului” A. din proiectu, iii
-D. N: Jonnescu' propune se se: puua la inceputu, ca “preambulu irmatoriele:
*"“ Alfabetulu latinu, ce se usitedia astadi in. Europa constă, d'in 26 de litere,

LIB
„58, forme de littere. In limb'a romanesca „nu avemu lipsa “de aceste tote :
„de acea-a" “totu” nu se cade ca se lapedămu- din: 'alfabetulu: nostru: pre ' celle
| “ superfluc; de nu alta, pentru cuvintele imprumatate din limbe straine, "pentru
„cetăti si numeni proprie, cari se cade a se scrie cu ortografia originale” peu-

ITY
ntru ca se sepâta: intelege. , aa
- PrOpunetei acâsta-a se dă la comimissiuhe spre a se pronuntiă asupra. ei.
„Dimpulu fiendu: inaintatu, se închide sedenti'a la 5 re ii |

RS
pe zi . Presed: 7. Huliade, R. , SE ae
| | | Ba Secret: “Laurianu.. a
PI a aa Se -
Ta aer ti ei
: pp : :
EI IE e: N ai ' ate ii
-
.
_ .
pa a : ,
E Ă
Ț
E : . 2 .
IV
SE gi ii “A N: N E si is. U. ăi iii imi
UN

SISTEMA „OBTOGRAFICA, PRESENTATA DE D Lu 7. "CIPARIU.

Dupo ce principiulu etimologicu s'a adoptata. de, coira- "Societatea litteraria

că unu regulatoriu allu limbei române, pentru a reduce pâstile variati la uni.
tate si a ficsă formele” "corecte: “atâtu' grammatice câtu si lessicografice prin
AL

„una ortografia, grammatec'a -si lessicografia, basate pre natur'a limbei roma-
nesci, nu mai aflu de necesitate, că: se me ocupu cu asta ocasiune 6ra-si cu
demustrarea principiului etimologicu, necesitatea lui, si marginea lui prin fo-
TR

netismu, pentru că, se nu mai intendemu vorb'a despre celle audite, si „Yorbite |
“de -atâte-a ori, 'si“se cademu in antologia - 'si verbositate s6ca.: ia
Ci intentiunea mca' este: numai'a dă ună dilucidatiune măi chiara despre na- .
EN

tur'a a insusi fonetismului, de causele si modulu ce se observâdia iîn acea mare

« Si grea varietate a pronunciarei limbei romanesci de astadi, din “cari
ne pro-
“vinu: t6te dificultățile si: difierentiele ortografice, ce intemnpinăzati pre tota pa-
„Sulu.
/C

Cari dâca: le vomu- luă in- consideratiune mai de aprâps, spera, că ne voru
facilită lucrările , si ne voru: apropiă, si mai multu parerile discredute.
Se incepemu de la alfabetu. Alfabetulu' latinu are 23 de littere -vechie, cari
“sunt cunnoscute.' La acestea se adausera. mai tardiu alte doue: J si V; cari
SI

lipsea in alfabetulu vechiu, €ra națiunile de origine germana mai adausera si

“unu W, care in sene nu e de câtu una. reduplecatiune a litterei: V, sau că Vo-
IA

„ale, precumu la, anglesi. «sau „că+ cousonante, că la teutoni. a

U
BC
 RY
— 89

Asia alfabetul latinu, ce se usiledia” adi in „Bivona, castă îi 26, tere

RA
sau forme de litere, . : y
Ia limb'a, româna nu avema lipsa. da acestea. tote ; as acea: :a inse totu nu se
cade, se "Iapedâmu d'in alfabetulu nostru pre celle superflue,, de nu alta, pen-

LIB
tru cuventsle impramutate d'in limbe straine, pentru, citate, si nume proprie,
cari se cade a se.scrie cu “ortografia originale pentru” că se se pâta intiellege.
De almintrea pentru limb'a româna sunt de, prisosu :i
„a K si Q, fiendu,. că si la latini, inca” era, numai nesce | forme “superdue în

ITY
locu de C; de acea- -a si.in limba latina forte raru- se usita, alesu KE mai. nu-
mai in duventele : „Kaeso, Karthago, Kalendae ; 6ra Q,. de si se usită, mai desu,
inse neci ea nu e.prea dsa neci obser vata, cu. cosecentia ; “de acea. a aflămu :
Quis, guac, quod, ete... inse în gen. Cuius,. si dat. Cui; 1oquar si Sequor in

RS
multe persone cu Q,. dera in participiulu preteritu : “ 1ocutiis, Seculus cu O, că.
si secundnus care nu e de câtu . „participiulu. „sequendus intr” uDă “forma „măi
Xechia, |
Ri preste” totu s'a obserbatie, că latinii, nu serii; “de câtu ar+ cauta se scrie
VE
doi U: loquutus, 'seguuluis,. de acea- a si conjuctiunea gun, care se afla mai
desu scrisa cu doi'u dupa Q, altii ua scriu că preposetiuriea :' cai, altii mu-
tandu pre ailu doile Uin O: guoni, că si dupe alte cosunanti+ servom în locu
NI
„de servum ; asia, unii scriu si guoius, si! guoi in „locu de 'cuius si cui, că si
pequnia in locu de 'pezunia.* Care tote arâta, că Q chiaru si la lațini eră una
LU

littera cu totulu supreflua, si prea usiure Sar fi potutu lapedă de totu, scriendu
Cu in locu Qu, deca atu A voitu 'se fia' mai stricti cosecenti:
Italii ua usitedia , wumaj unde na pronuncia câ cu, pe. ciuguie, 6 aiurea
au lapedat'- -ua,. Francii ua scriu, dâ&a nu ua pronuncia de câtu că Q. Ispanii:
A

in ortografia mai noua ua au lapedătu, de” câtu in nume “proprie, si ua scriu

cu Cu... |
TR

b) H, că littera sau câ semau de aspiratiune + a mai v6ibasu: la latini, dâra

ce valore a avutu la ei nu scimu, “fendu că de una “pârte "scriitorii si gram-
maticii latini nu se unescu unde se ua puna, unii 'scriendu cuH ce altii scriu -
EN

foră H: haedus si aedus, larena si areha, inca si honus si 0105, “onestus si

honestus etc.; — de alta parte, Gendu că în tote limbele neolatine, cuventele,
„ce, SG scriu. la. latini „CU H, astadi nu se mai, pronuntia ca H allu germaniloru';
si este. argumociutu, că. H allu lât iniloru, câ si aspiratiuriea. aspra. grecâsca, s'a
/C

pierdutu ; ra pronunci'ă de adi. alui B,; respunde” mai “multu literei, „grecesci
X, care la latini se scria cu "Ch, "de câtu. „pronunciei, latine, ce ua avea la ei H.
€) Litterele din urma 3 q'ini Alfabetul latinu, cari Sau: adausu Dumai, mai
SI

fardiu,, era la cei. vechi. Jipsia.. Din care.

penăiu de. scriere, Io, limba omanâsca X.: fatinu ia îiecutu, sau în "PS, pre-
IA

cumu: copsa în locu de coza, supse in locu de suzii ; “topsioii la cei vecni” in
CU
 — 90 —

RY
locu de toszicutm. Sau numai în $, pr. ese lat, esti, lasu dat, asa, tiesu lat,
teso, frasinu' laţ. frasinus,. masea lat, masillă ete. -

RA
|
2.-Y Chiaru.. si la latini se numia littera grecesca, că la franci astadi I£ grec.
De: acea- -a nu se vede de câtu in prea pucine: cuvente latine, cari granimaticii
latini. au vrutu ale derivă de la! cuvente giecesci scrise cay, pr. ă s ylua, huVers

LIB
ete, „cari altii inse le: scrisera numai! cu i, „silva, hiems.
3.7, dupa; marturi'a gramimaticiloru latini, mai. demultu la latini
se scria cu
55, chiaru si in cuvente de origina greca, În urma inse, adoptara si pre
VA
E „de. observatu inse, că latinii nu au, scrisu neci unu cuveatu latinu. cu Z»

ITY
ci si in cuventele: unde s6 audia VA se. Seria cu alta littera, si alesu - cu litera
D urmandu i dupa ea ; “de acea: a se Scria medius; de si se pronunciă
mezius;
si dia contra si di: urmandu alta” vocale, se pronunciă, ca 4, nu numai in. cu:
vente Jating, ci si în: _grecesci ; de aci aflâmu scrisu si : zabolis in oc de

RS
_ diabolus, si zaconus in locu de” diaconus, Dra si „grecii au recunoscutu, că
Zau alta de câtu uni Dsi si
Ne .remânu dâra dia. alfabetulu vechiu AT) littere, din cari 5 pentru vocali,
a, 6,.i, o, u; si 12 pentru, cosunanti : b,
de vomu
E c, d, f gl m; n, pr,
adauge, pre j că Ia francesi, si NY. că cosunante, vomu ve i Cosu-
; la cari
IV
anti, si cu. Z, 15.
| „ Aceste, 17, „Sau, .20 de litere. esprimu. tota atâte-a sunete si in limba
româ-
na, cari, afora de sunetului j. tote, Sunt, antice si in adeveru Chiaru
UN

si pentru
limb'a. româna sunt originali. . SE
Celle alte sunete, impreuna .cu: allu lui i inca suntu mare parte forte ve;
|
chie, si unele inca din, seclii latinitatei vie, pr. sunetulu lui j că la francesi
|
allu lui D cui, Că. Z la germani... Altele. iinse, de si 6rasi fârte antice,
AL

dâra
nu. se potu demustră, că sunt de pre tempulu, cendu, limb'a latina.
eră inca in
“viuâtia, -
„In câtu pentru. vocali, afora de celle primitive: -a, e, i, 0, e în limba
ro-
TR

pâna se mai audu 2 simple, si alte 2 compuse, n |

. Celle simple, 2 sunt vocalile guturali, ce le esprimămu in alfabetu
lui biseri- |
cescu cu z Si &, si vespundu vocaliloru E si 1 că vocali aspre, la
vocali moi.
EN

Pentru că în adeveru. „5 nu, este, de câtu. unu E aspru, si a unu

I aspru, pre-
cumu se pote. dice si că: B nu e. 'de câtu unu E mâlle, si a
unu I molle.
Celle alte 2 compuse, sunt; cele insemnate cu b-că EA, si cu: OA, cari inst
pronunciânduse; mai contrase se audu, une, ori, că vocali” “simple,
/C

Precumu se
pronuncia in, limb'a magiara, Ei si A foră accentu. |
De “unde numerulu! vocaliloru; în limb'a româna ari de noue;
din cari 3
primitive ! 'si 4 derivate,
De Yocalile primitave : a e,i, 0, u,:mai' că ni dvemu' alta de a inserănă, de
SI

'câtu că. elle in limb'a româna mai totu de un'a: sunt stimolocice, i si Dumai
mai
arare, ori fonetice; “Be acea- a si tregsmu la. celle derivative,
IA

ae
U
BC
 RY
— 91 —
s, Si. ă. sunt..2 vocali forte respandite in limbele, orientali, mai. pucinu inse

RA
cunnoscute în 'celle europene. |
% se afla în, limb'a sanscrita, avaba si armieniescă: a in. cea sanerita, araba,
turcâsca si slavona.. - Dâra 3 se aude si ia dislecțele. Italiei, precumu ne mar-

LIB
turesce chiaru si: rep. 8. Barnutiu, in serisârira. publicata. in „Archivu nr, TI
pag. 118.
_ în limb'a, sariscrita, e. chiaru că in- limb'a “romanâsca sucursala litterei
A foră tonu, pre cându litter'a Ae numai, Jittera tonica si lunga... In limb'a
araba inca e littera. netonica, si scurta ; 6ra. În. cea armâna. littera simpla &gu-

ITY
turale.
In .câtu: pentru 5, in i limba sanscrita see afla dupa litera. R. si totu de: un'a
impreunata cu. alta cosunante, . de. aci in, alfabetulu sanseritu Ră Bgurdia că
una littera distiata. In limb'a. araba se pr onuncia in. locu de I. dupa. cosuna»

RS
torie-le :guturali. La turci, si la sclavoni mai aleșu in ainte, de, R, pr. | Kart
turcesce: 40; smpt sclavonesce morte,
3 in limb'a româna se aude iin locu de A si de E, mai raru in locu de alte
VE
„vocali... . | e i ,
In. locu! de: Ai in sillabele nctonice mai. totu. de. un'a,, de câtu la. inceputul
cuventeloru ; :mai raru in. silabe, tonice, asia câtu in ceste din. urma, au sunt
NI
numai abasu foneticu intratu mai tardiu in limba, precumu in sustantivele - fe-
minine terminate in E: parti, mari ete. de la : parte, mare ;. inte altele si
mai raru, pr. bucati, casi, judecati ete. de la. bucata, casa, judecata; ;— au sunt :
LU

numai pentru distintiunea „unoru persâne. in cojugatiune,, „DL. cantă, “cantămu,

spre a le destinge de” cotra. cantă, cantâmu ; — au si pentru că in adeveru lip-
„sesce tonulu cu totulu iIn unele. cuvente, pre cum in unele; cojuntiuni, prepusetiuni
A

si monosilabe, pr. că spre destinctiune de cotră, că, de unde si in deca, inca

ete.; cotra, foră, după, fiendu că se pronunția impreunatu cu. numele urmato-
TR

rie ; si, in: fă, vă, stă, dă, că si in. monosillabele analoge : dă făt: cu, au, etc,
in cari a remasu u, intregu, inse.. mai foră. tonu. :
In locu de E se aude , inse nu pretutendenea neci totu den a, dupa unele |
EN

cosunanti,. regulatu sau neregulat. a e

Ei
.
Regulatu. a
a). dupo, cosunaârie- le asia numite mute, labiali. sau aspirate, pr, b, p y,
i m ;
/C

>
i

B: Beutoriu, cu sau E; detrânu, lat, veteranus, | |

P: pe in locu de. pre,. cu. 5. si E, peru. (cu E. în pl. peri, pere) pecati pe-
curariu ete, lat, pecataum, pecurarius. | Me
SI

V : vedu, veru (cu E in: vedi, vede. ele veri, ere): vodua;e iat, vidua.
„F:; „fete (cu E în;= felia fete. ; i
md
IA

-p . , : PER
n RE Ie Pa: o fata pa LR A i Aa! i .
PD PRD IRIS Da d. . , PI .. _
CU
 RY
Pi 92 Ra

») dupa: BR, Îa incepatiilu' cuventeloru, pr: veu, rei (cu E in “relle) . respim-

RA
diu, lat, respondeo etc. ; veci pl. (ci cu E in: rece: sing).
o) dupo sineratorie : S, si câte” sunt derivate de acea-a- si natură : SI DI, TI,
cu i scurtu sau sorptu, de si asta pronunciă! nu e „generale ; i
S: se pronume; seninu, seu ete. lat; signum “ital, segno ; lat. senin.

LIB
„- BI: siediu lat. sedea it. siedo ;,
"DI: se asiediei dieci, (ci cu BR în sing. aiece); dizu lat, „deus.
FI

|
“TI: diesu (cu E: fise), lat. 160. - i
i Neregulatu, dupo alte cosunanti, pr. în de; dipo: pronunci'a' Bacarescesa «cu

ITY
B, aiurea mai numai cu E; — fetiune, lat. titio, | titione. |
* “Unde observămu, că în cele: regulate sub a)'E se dice' 5; numai 'ca: nu
urmedia unu altu B sau1 in acea- a si silaba! sau in cea: urmatOiia. De acea--a
se] dice : 'vedi, vede, vedeau etc, ; peri; pere ; “feti. fete:

RS
el N
Numai căt, ce sia sorptui in celle siueratarie, „nu se ieă ina coasidetatiune, de

illab'a uinatâriăi: a | A
E
„In locu de O, numai in: locusta lat. locusta ; rolundu lat. rotundus; care
“e de la-rota, ital. vitotido, “Se pote, că. si la romani mai antaia S'a' formatu
IV
retundu, din rotundu, si în urma RE sa “pronunciatu cu D câ: în “celle! alte,
“D'in alte vocali :-i:si u,:nu mi'vene a menta, se se ae 'z fin Joculu lori. :
UN

S'a' observatu d6ra, ca: intre _unele' 'cosunatorie . d'in limb'a 'româna;, ''si
“intre” vocali, se âfla: 6resi care: “simpatia si antipatia ; "din “care “causa nu''sa
sufere: de Toi: si 'de acea-a unele cosunanti costringu pre vocali. a se strâ-
mută in alte! vocali” mai simpatice sau omogene loru.: i: --: i
AL

“ Acea-asi. simpatia, si “antipatia, sau compătibilitate: si “contrărilu ei; se

-observâdia' chiaru si' pentru Îsi i
""J,:că vocale! molle, a straformatu mai tote cosunatorie: Je: de la: sunstilu i 16ra
TR

cellu 'originale ;*de multe ori inse asia, 'câtu prin atare: Straformatiuhe” chiaru |
si ellu, J, a peritu; ; Sau cellu' pucinu“ sa Straformatu, in. ă, pteouu esemple-.
le voru: demustră 'mai chiâru.:: “Asia: i i i a
EN

B. cu i dupa sene, s'a straformatu pre multă lotus: in". aspru: pe ine
„în locu de bine. 4
O:cu i, in PSI, mai: pretoteridenea +; bre: aiurea numai iîn''TS,: pr, fica, faci
că fals, sau fatsi. e ai
/C

D cu i, in DS, pr. surdu, siirdi, câ: sus: n a un tă E

“P'cui in Hii'sau: ISI, pre. fiu. feri. "ot, “că: Mil her: “hărbi 'sau
isieru, tsierbu. SE Aaa e
G cui; în DS, pr. sug, sugi, “că 'suăsi, „i & : a se în .”
SI

L cu î, în J cumu se pronuncia la italiani, "Sau: câi unu i iigrosiatu, inse

numai la dacoromâni, pt. licpure, 'muliare, că jepure, aujere.— :i tii ii
IA

M cu i, intruna sunetu speciale, ce se pOte semnă cu N si J italianu: nja

U
BC
 RY
Ati 93 T

era la italiani si francesi se semnedia cu n, pr. .mie, că, njie (sau g&nie).

RA
"“N'cu'i, in NI, inse nai pretotendeaea, în, „Dacia N nu se aude,
pr. anta-
nu, Că antâiu, a
"Peui, in 0 aspru, pr. picrău că. Cerdu. Na :. -

LIB
R ca: i, în “unele prea „Bucine R a “peritu că si L si N in asemeni
-casuri,
pr. ceri, pieri. că cei, piei ; âiurea au remâsu 'amendoue,.
pr. mai pretotende-
nea. in sillab'a terminativa iu pe fugăriu ; inse aiurea
si in sillabele ria si
"rio s'a pierdutu i, pr. fugari iu-a, ar iete, pariete, se
pronuncia,. câ fugaru, „fu

ITY
_gare, 'areie, parete'; in” ua la inceputulu cuvinteloru i a trecutu
in.x, pr.
in ridiu, „Tipa, riu, ce se pronuncia acumu câ radiu,, rapa,
r53, inse la cei
“vechi: se pare că. sa pronunciatu cui curatu ; cellu Pucinu riu se afla șcrisu
cu i in Paleă de Orestia din.a. 1581.

RS
“5 cu i, se straformă într” unu 5 cu “sunetu „mai gtosu. câ unu sI,
pr. arsu,
„arsi că arsi. ” îi a
Ten, în 18, pr. “mit, muti că nus ; 2nă ai ia, II-A mai susu
“litera: O. | VE „
V eu i,inJ Sau DSI, pr. vinu, că finu, “sd dsinu ; vierme că dsjeri ine.
|
„Observâmu inse că acoste stramutâri nici sunt. esacte. in „tote casurele, nici
certe în tote locurele ; ci vari6dia mai multu său mai 'pucinu; unele inca,
NI
„de si sunt. forte latite, dâra in scriere nu au fostu' adoptate nici. una data, c
"sau s6risu cu litterele originali. a î
LU

Din celle dise. se pote ved€. si, acea-a, că “cdsunatoriele de ;acea-asi daturaj
'sutfere stramutări anâloge ; asia “0 si G, B si, P, Fi V, D'si T, LN M „si
R; din cari -cause unele, stramutări.. Sau si “intrescambatu un'a “cu alta, a-
Iesu intre celle de la D si T. “Chiaru si intre: litterele, ce nu sunt de. acelasi
A

„Organu, pentru alta asemenare. a loru, sau facutu asemeni intrescambari, pr:
DI une ori nu s'a strâimutatu în DS sau Z, ci in 'sunetulu ce lare
TR

GI sau J
francesu. pr. diosu, câ giosu sau josu ; midilocu că mijlocu. ete,
"D'in care causa si vegularea acestor a este mai “multa obiectulu grammaticei
si a Dictionariului de câtu allu ortografiei , ra in ontogratia atari scambari
s6 .
EN

potu niiiai enuineiă câ casute esceptionali. i

Mai adaugemu, că.în straformarea a 2 consunatorie.: C si G, totu asemene
influei; tia are'si vocalea E, că si: vocalea 1, pr. făcu, face că fatsje ; — sugu,
/C

Suge că, sudsje. Cea- -a ce si in limb'a italiana intogm'a . se observâdia.

|
Venindu acumu la ă&, care respunde că vocale aspra vocalei moiI, „precumu
„respunde la E, se afla, că asta vocale se substitue in limb'a româna in lo-
culu mai allu toturoru vocaliloru primitive d'in diferite cause. Din
cari. |
SI

“I-a Caus'a principale este N, chiaru si candu nu ure pronuncia nasale, adeca
can-
du nu termina sillab'a ci ua incepe, . precumu se vă. ved€; totu de ub'a inse a-
Supr”a vocalei d'in ainte, nu a cellei urmatorie. Asia:
IA

a) Asupr'a lui A, pr, în sânge, frangu, plangu, antaiu, etc. “cari numai d'in-
CU
 RY
= 94 =
etimologi'a' corpatativa se 'potu : ciinnosce ; : "6ra din totmele.
grammatice nutoai

RA
1
în gerundiulu''de conjugatiunea prima : Lida, laudânău..
Unde mai observâmu, că M in aiuie de „labiali., tiene loculu
lui N “cu “tota
influenta lui pr. în amblu, împlu, că si cându. Saru
dice: anbiu, iriplu. :

LIB
“Si u 2--a, că mai tardiu, chiaru si acestu & €rasi sa straformatu.. in “alte
“Vocale: pe. in, IL in: “nina, nelu, a- ante, ce acumu se proiiuncia::
inima, î=
"nelu, a-inte ; “amu auditu si singe” in locu: de sânge ;— mai in collo. in.
U, pr.
in: âmblu, ce acumu se Pronuncia mai numai “umblu, «că si anflu, umplu,
în locu
de diflu, dana. N

ITY
' -
mi 'se scâmba regulatu. incă! si iu gerundie- le, ce. au T, auditu:
în. “iute de
“ai pr.: taliandu, moliandu, monganiandu etc. ce se pronuuciă că, : taindu,
mau
îndu, mangaindu ; cea-a ce se intempla si in alte gerundie. derivat
e din endu,

RS
“b) Asupra lui E, pr. în vendui, venita, cuventu, mormentu,
vena, etc.,. cari
inca, totu numai din etimologia comparativa se potu cunnosce, de cât 6rasi
“în conjugatiunea a II si. III in gerundiu, în cari E trece in
endu : dedu, „vedi-
endu, crede, crediendu. |
E
. Tnse * și aici â trece in vocalea. 1, arinăada. altu E sau 1, pr, vinda,
sindi,
|
IV
cuvinte, morminte; “vine ; cu tote că la cei vechi : si acumu in
unele „ărti, si
"în asemeni casure se retiene , dicundu: mormahte, juramante.
e) Asuprâ lui |, mai numai in prepusețiunea in, "derivatele si compus
UN

ele
“si, pr. intru, intra, intre, intregu, însu-a, înse, înca, incepu,
inceputa ete. In
alte: cuvinte 'se aude | mai... raru si nu. Pretotendenaa - sau 2 din
alte cause, pr
| Stringu, 'stingu, singuru 'eto. cu Î si cu &
n influ, împlu, ăi astadi se pronuncia mai. pretotendenea CU unflu,
zunplu.
AL

“Tatru in compusetiunea : “in -la-inbru, asemenea se, pronuncia mai totu

cu U:
inlauniru, cu variatiunile înlontru: si inluntru ; „Era, că i verbu în Roriabia seș
pronuncia cu i curatu. |
TR

d) Asupr'a lui O. lipsesce, din causa ' câ. silâb'a on in limb'a româna” nu se
aude, ci: in loculu ei se pronuncia un, că in limb'a vechia rustica latina.
Era “unde se dice or in 'locu' de unu, e totu asia de incorecta
că si in 0
EN

locu de una,
N e) Ia urma asupr 'a lui U, 6rasi in 1 prea pucine, “pr. fiitana
, ruindimea ; si
in gerundiele vechi românesti, din cari au mai "Temasa
. „celle . terzbinate in
cundu si gundu, facundu, sugundu ete,, pentru că de eră
/C

“formă antica endu,

„urmă se' se dica cu C si: G moiatu: Facendu ; sugendu
; argumenta. este, si
“adverbiulu curundu. si curenda, care se pronuntia si cu U
si cu îi, — înca si
alte esemple la scriitorii vechi” cunhoscunidu, sciundu ete., „si usulu de, acumu
SI

la macedono-romani, la cari tâte gexundiele de TI si III conjuga

tiine se. pronun-
“cia cu U, pi. vediundu, facundu, ete. Cu 4 in locu de U se
pronuncia pre
alocurea : Şi în: „Pulturu, vultâre, inse. nu la toti.
IA

ii
U
BC
 RY
— 95:—.
N

RA
„2-a Alta causa, este.. cosunatâria:R, atâtu. .asupr'a. vocalei d'inainte, câtu |si
asupra cellei urmatârie. Asia Se i
-a) Asupra lui E, in: vertute, vertosu etc., vertegiu, inverte ete.
b) Asupr'a lui I, in sillab'a antâia a cuvinteloru, pr. ide, risu ete,,

LIB
vipa,
riu,- de cari 'mai susu; | . ez |
„Mai -sunt-inca.si unii.ia. Anitivi terminati. in. n nu: toti, cari se pronun=.
cia cu ă, pr. amară, 'omora;, si alte mai multe verbe -neromâne. i
In câtu pentru vocalile diftongice EA si OA,-elle se. afla :mai in: tote
lima-

ITY
bele, ufora: de limb'a grecâsca cumu se pronuncia astadi,. si dee limbele
scla-
vice, alesu EA. pronunciatu câ vocale: simpla. i SI
Inse la Grecii vechi se paru a fi fostu usitate, si. iaca; in alabetulu. +gre=:
cescu insemnate: că vocali lunge cu littere destinte H si Q.: “Era. dâca: astadi

RS
nu se:mai pronuncia asia, causa pote fi. amesteculu loru cu popore, caroru-a le
lipsia aceste vocali, nascute d'in „diftongi. Se
Argumentu pentru esistenti'a acelloru vocali la grecii: vechi este, că unele
VE .
cuvinte se pronuncia .sau cu EA, OA: câ sillabe. destinte, sau cu H, Q câ una.
singura sillaba contrasa: d'in doue, pr. 2ăv si îv, cap si ip, xtap si xp ; Gwmp.
si 5 dp, dos si os, Almentrea, asta let a ar fi, neintiell6sa..
EA sau E in limb'a românâsca e numai
NI
sunetu tonicu din: E cu accesiune
de A, de câte „ori in sillab'a urmat6ria. urmâdia unu A sau E, pr. credu, creda,.
crede, etc.. Esceptiunile sunt mai numai in numele-.proprie,. pr. Petrea, si-in:
LU

vocativi singulari masculini, pr. ovre ; amendoue d'in causa, câ se se des-

tinga de feminine. : ( p De
Observâmu inse. că EA câ, diftongu, mai
n că IA, se pronuncia: numai, candu.
urmatâria e A, pr. creda că criada, Era candu urmedia E, „pre multe. locuri
A

nu se face scambare, ci: se: pronuncia totu E curatu, pr. lege, crede, totu cu
TR

unu felu de E. Pre aiurea inse in acestu casu se pronuncia câ una vocale
simple lata,.câ E magiaru neaccentuatu.. PE
„Pre alocuria inca, si- candu urmâdia E, totu că AE sse pronuacia; pr iapte;
siade, siarpe etc. in locu de siepte, siede, siede,...
EN

-
“De observatu este mai incollo, că pre alocuria E din. EA ses elide cu. totulu,,
in proniuncia dupo. cosunatâriele aspre, lubiali, aspirate si siueratorie, asia câtu
numai: A -se aude, pr. batu, para, masa, fata; varga, sara in locu de: beatu,:
/C

peara, measa, feata, vearga, seara; IE ca

OA sau O inca ocurre numai: urmâudu unu A. sau E pe. morta; morte etc. :
'Esceptiunile - sunt pucine si. varianti. “dupa locure, pr - descapere in locu: de
descoapere ; cote si coate ; Onea numu propriu etc.; | iuti
SI

“De almentrea, distinctiunea observata la EA sau p aici: nu se afla, de câtu

că pre alocurea pronuncia forte distinctu oa, inca unii mai câ ua; 6ra altii
IA

forte contractu, nu mai că A magiaru neaccentuatu. RE a

Adaugemu, că litterele E si O mai intempina si alte variatiuni, cari ingre-
u6dia ortografia, asia:
7
CU
 RY
96. -

RA
l-a)! 'B, prin unua iotacismui: propriu; ini 'unele! casure; s'au seambata şi:se scam-
"ba in Î, precumu: ă pri poe ceia
2) In pluralii de“genulu femiiinu si 'neutrui, alessu dupe. inele casunitori,
pr. văâci,: lumini, locuri ete, în: locu de vace: lumine, locuia. ! îi tii ii

LIB
b) In sillab'a er, inchisa sau deschisa, urmandu altu E sau1;; pr. bene; mene,:
sene;:ce:ne:; tiene.::tieni; vene; :veni.;- vende, vendi dela vena, vene! că vine,
Dâra inca si urmându :chiaru si: alta. “vocale; pr cena câ. cina ;; > plenuj plena,
câ:si plene,: pleni; venenu, ete: iii: Sta e aci

ITY
.c): Aiurea: foră' neci una: causa; de câtu': note: eufonica ::sau!analogi c: pri
din me, le, ni-le, ni-se; li-se etc. Înca: si foră” adause : "ni-faca, sii altele, câ:
vide; judica 6te. în locui de vede; judeca.: : îi: in ii
2-a: O:a patitu inca din: vechime una asemene stramutar e, că g. in: 0,

RS
- De sillab'a. un, în locu: de:0n,:allu clasicilora datini amu disu: mai isusui :ii
O finale n'a mai remasu in limba romanesca, de'câtu. intonatu/:pr.: col6;:"
acold,:0 | si in o; ::Aiurea. s'a scambatu “in: U pr: Omu;:leu,: lati: homo: leo ;—
E
sau: în. A, pri dupa, -d6ca'inu:e derivatu: Win dupe in 'locu: de':dupre ;tasia! se
paresi in: catră: ce ește din contra.*: “In câtu-i si:atâtu- i atimula: este “ani. si”
IV
0, precumu': 'duant si quoi: tant. si 'tot.: TC e
»Ado: în: locu: dei adu, e: vrovincinl ibtnu:- Pinot se: dice: si! vina! Bora o; CUM=
UN

nato eteisunt'in::locu 'deisora-o ciuminiato 1: cu 0! inapoi, pentru: 'a 'se .des=:

tinge :de::0- sora; 0 'cumnata' ete; „Ce se' dice! adi în:“locu: de-+ una: sora, “una:
cumnata. :: îi: i: Dati: i (NRă ăi ia ia
“Cea mai notabile trecere a lui O. in 0 este insilaba on. meintonata, m
AL

porii; "purtăniu ; porcu e purcălu Ge, it e git

"Une gri: si in 'sillab'a' o: neintonata, pr. domine, - aummedieu. “ umncătă. ete. zi
“Mai! raru tir alte. sillabe,:'pr: jocu, Joc, jucăm, ducă "pâte, putonu : „vâlbe:
TR

(raru)/ vultoria, si:de'aci :vaaltoria ete: a Ei toat

Arfi se mai amentimu si de alte stramutări alle vocaliloru si. alle: cosunan=“
tiloru,:pr.: de ei in î, câ limbii din. limbei ; nalba lat: malva,i'cerbu lat. cer-
vous; lemnu, semnu lat. lignumu, sign, “Si alte. mai multei, „ice au:de a: set
EN

tractă in granimatica” si dictionariu:i: e i: mi Si

Inse de acestea'si celle'de mai. Susu,.am u - tractatu. siiv;, Elementel e de.lim=:
b'a: romina dupo monumente vechie si. dialecte (80 Blasiu: 1854),si inca:cu multu::
/C

„mai pre largu €de câtu nici, cu ezemple, si

s testimonie:: Vedi- partea I, fonetica, :
e, |
pag. 3:—:80;* d
s , regulele:. ei; deduse
+De: acea-a acumu'amu'av6:se: trecemu. la. ortografia sau.
d'in principiulu etimologicu,. iose' numai intre terminii“ istorici ai limbei-to-:.
SI

nianesci; câ: specifice 'romanâsca, ra nu pre singuru. etimologismulu latinu,. care

id: âdeveru: ne pote. lumină, inca si: a'ne tindreptă:in casure:: dubie, dâra nici.
IA

une data in contr & usului generale 'allu: » limbei; sau “in .contr'a. formeloru :rO=i:
Ă
.
i a EEE)
pi zi
iati .
ti NR ga
U
BC
 RY
97 —
manesci;. in:.câtu se apropia, mai; maltu da. formele. latine. antice si. rustice de

RA
câtu de formele” clasice, d&ca sunt, contrărie. formeloru. antice, Si rusitice,, „dese
pre, cari..:amu,. scrisu. .tiurea inse,, său, „Elemeniele mai, Susa. atense , „pag.
81 — 94, amu data si "regulele pentru una ortografia etiinologica restrinsa, in-
tre termenii atensi, de câtu care mai esacta nici acumu.nu amu fi in stare a

LIB
dâ, de acea-a me provocu numai la densa, sau si la formularea ei mai pres-
curtata, ce ua amu datu in Compendiulu de grammatica | limbei, . române (ed.
IV, 8-0 Sabiniu „1865),, pâg.. 84 — „97, unde, si celle; generali despre fonetismu
“sunt „cuprinse. ..]Toaca si in Principiele, de, limba, afora. de multe alte „te.se

ITY
“tienu de acestu. 'obiectu, am tractatu, si, de ortografia. genmai sist in $ LAVII
“LXIX, pag. 355 — 360, . N apa at
„De acea; a aici me resteingu a. dă numai tuele obsezvaliaai generali, ;
“1-0 Petra Seine, in câtu ellemâi sunt astadi de neaparata neceșitate, „Pre

RS
„alocuria, sum de acordu, vă celle usisate, în Romani'a se sa mai pastredie inca
“atâtu in. Abecedariu pebtru copii, „că “inceputori, petru, că se li se tacilitedie
institutiunea, câtu si în diarie-le “politice, si. comerciali. „pentru. că . publiculu
VE
“acestor'a, cellu pucină, “din câce de Carpati, nu e, inca. destul, de preparatu
“spre a adoptă, pentiu' denșii una Ortografia trinsu etimologica, de si, cu, CON
“cesiuni câtu de mari în favârea oaersta și |
NI
“Era ic câtu, pentru, cârtile scolastice, diarie-le literari, si opere e scieii-
“tifice' si litterarie, se, s6 “delature. 'de totu semnele |mai 'Susu; atense, că mai pu:
cinu necesarie său 'chiaru Suprefive ; "Denta, celle scolastice din Causa, că este
LU

a se presupune, cumu că.a „precesu, cunhoscerea ortografiei, regulate prin gram-

matica limbei, unde este a.se tractă . — -6ra pentru diarie. si. opere. litterarie
“Vin causa, că arfi ună absurditate asi „presupune, cumu. că, editorii si autorii
atâroru' opere, nu Si au facută stadiulu. limbei, romanesti si, alu gram matecei
A

împreuna cu or tografi”a. ei, SR EN

TR

„De! acea-a “inse totu credu ă fi siecesariu. se adoptăm. pentru totu. de una
unele semne, dâra de alta natura, mai "ratiunale si. conformu limbei, romane, si
principiului. etimologicu,, de. “cari sunt: |
ce! astadi e "cedila, “Dentru ecă aceștu 1
au.
EN

8). “Adaugerea unui | dupa liţterele,

este de natur a limbei romanesti prin 'care singuru putemu. esplică una mul:
time de variatiuni ! in Scamibarea, cosunantiloru, Dr. dieu, tiesu,: siediu, : — si
„pentru că de uba data. e. si etimologieu, pr. in ridiu, “patit, | casiu, “lat. rideo,
/C

“patior,! cascus, “uude E une ori la n0i Sa scambatu. în L. „Asia „âtu lipsindu
cedilele, „scrisâri'a totu. se remâna correcta, iNa 2
b) Retienârea semneloru iiecentăali : „acu, grâiu sii cercaflessiu, “câ, semne. “tos
nice, de ună, data. si “ortografice, inse nu, ia 'tâte. cuvintele, ci: | aumăi, “unde
SI

sunt. de; neaparata, necesitate, „pentru a „distinge “unele” “vocali, “ce! se, scriu, cu
Una 'si acea-asi litera, prin 'sillabele” ultime, Gându,, se termină în vocale „În- |
IA

trega tonica, în infinitivii de I. [Il si .V 'cojugatiune, ete.”

CU
 RY
* Asta” necesitate se atia mai alesu ientrui littera A: care dupo etimologiaa at

RA
se represente forte 'desu trei: vocali fonetice: a, 5 sia&. i
-“De acea-a asii propune, că urinandu sistemei adoptate de, Sinegiu ŞI Ola
inu:
„acut se sa=a. N O

LIB
a
"a cercuflessu— 2 să, i II ae
“Si se 'scriemu avsdi=— laudă, “assdelaudă, “uodaiuid Slaudânidu. Aici asiu
aaa si apostrofalu,. care insemnâdia “lapedarea unei vocali in concursu. “cu

ITY
“alta: urmatâria, pr. mam; in locu de nu am ; s'au “dusu, “în locu de. se du
dusu ; lumina adeverului in locu de lumina a adeverului ; — asta dâra” urma
in femininele - terminate în A cu articlu” singulare, pr. domina, domnia din

RS
“dotana- a. a
2-0. Pentru 4 finale, fiendu că e chiaru. asia de etimologieu si chiata. asia de
necesariu pentru regulele grammăticali, că si 1 “finale, se se. adoptedie numai
de: 'câtu: în! t6ta litteratur'a român6sca,. au numai pentru litterati si autori, ci
E
si pentru inceputori si toti 'diurnalistii, precum mai! pretotendenea se si ur-
“media, cu pucine 'si rare esceptiuni,, de cari nu afiâmu necesitate. se mai,
|
IV
ci-
tămu esemple. |
-
"8-a Pentru reduplicarea cosunantiloru, fendu că „ este îmosibile,
UN

a 'sci “toră
limba latina, unde se duplecămu si unde” nu, pentru că a recurre
la etimo=
logia. afora de termenii limbei romanesti este inca si una Îngreuia
re mai, ng-
'superabile, unde usulu limbei romanesci . nu ne pâte dă regule stabili,
„pentru că
a imită, foră necesitate pre alte limbe e unu ce inutile, si in
urma, pentru că
AL

chiaru si latinii vechi inainte! de Euniu „gmeculu, nu reduplecâ, cosunato

rie- le
precumu 'ne dau marturia cei mai vechi autori latini, -— de
acea- -a sura si. am
. fostu, de parere se facemu si aici una, concesiune necesaria fonetismu
iui, si se
TR

ne lapedămu de abusulu' de a reduplecă cosunatorie=le, de

câtu numai in ca-
Surile 'aretate' de usulu limbei, si de una canu data numai
în N “dupa prepu-
setiunea in in compuse-le. verbali, pr. înnoescu, înmecu, inmodu,
“inmultiescu sau
EN

immultiescu ete. — Era aiurea nu, fiendu că tote argumentele,

:“ce se potu' pro-
duce in favorea reduplecatiunei, parte sunt arbitrarie, parte trase din alte
limve foră, nici una ratiune. sau base in limb'a roman6sc
a,
” Pentru ânnulu atesta asiu crede, .că se se introduca
/C

numai atâtu- a, că în-

ceputulu regulărei ortografiei romanesti.
aa
Era pentru annulu venitoriu si cei alti, se se lase
Societatei” academice a
judecă, cari regularităti au 'se urmedie gradatu
din. annu in annu .pentru
diarie- -le politice: si comerciali, „pino cându tâta sistem'a etimologi
SI

ca, ratiunale
Se va “pot€ introduce si in aceste organe de publicitate, pentru câ, limba. si
ortografia se ne fa unificata dee plinu.
IA
U
BC
 RY
Pentru că a uă introduce: de una. data, „cellu pucinu pentru statulă Romă

RA
piei, mi se „pare: acumu cu „Repotentia, Si Lat a ii

LIB
A, Protocellulu sedentiei aîă 1, a. societatei academice
'romăne constituite; din ii Septembre 1867, ;

ITY
“Sab Dresedenti”a D- lui J “Heliade Radulescu. fendu de, facia membrii: „D.
Cipariu, A, Hurmusache. G, Baritiu, G. Munteanu, N. Jonneseu... d. Hodosiu,
J. Caragiani, J. Strajescu, J. C. Massimu, J. Siera. si. A. T, „Lauri ianu,;,

RS
Sedentia se deschide la 1 :/, 6ra.. i a
Se cetesce processulu. verbale alla sedentivi trecute si: se “aproba. sa
Se communica adressa D.lui Ministru alu Instructiunei publice. sub. No. -
VE
8993, .prin. care face „cunnoscutu că D, C. Negruzi nu pote lua parte la lu-.
crările societatei 4'in acesta sesiune, fiendu | morbosu. a
DD, ode osiu, luându „cuventulu, face urmatori'a .propunere:, “In conşidera-
NI
tun că statutele societatei academice române sunt, „APprobabe de. Maria Sea
| Domnitoriulu Româniloru. Carolu. 1,
Raza
„In considerare, că societatea, conformu. acelora statute, s'a constituita,
LU

legundu-si presedentele, vice-presedentele si secretariulu. -.....::

mi
„In considerare că unii membrii si au datu — demissiuneat... IE
„În considerare. că statutele .prevedu si. alte dispositiuni. organice, regula-
mentarie, „Si. de. allegere, . precumu impartirea. în, sectiuni, . allegerea .a doai
A

membri, in delegatiunea societaței academice, „Precum ;Si allegerea de. cassia=

TR

riu.si comptabilu. ii RE -. „s
mn, considerare tă sesiunea din acestu annu se apropia cobra: fnitu,
„In considerare că budgetulu pre annulu venitoriu ar fi:de ase regulă înca
EN

“ÎN, diecursulu. acestei sessiuni,;. . aaa IRI CE RR rai a

„În considerare, Că tractatulu- de ortografa,. precumu: prograramulu pentru
“ Srammatica si: dictiunariu, cu cari esțe: inşarcinața -1uă: commișsiune.- speciale,
„cade-in competenti'a sectiunei filologice;
/C

: - îi
Die aceste considerări facu urmatoria piopunere:i: . Dă
1 i
:) In loculă membrilorii, “cari 'si au datu
ii
demisshigea se se alege Fătu
"Mai : currendu alții... Aa |
:2) Biuroulu sau ua. commissiune! speciale ” se
SI

fa iusarcinata. cu facerea bud-

_getu lui: pre annulu: venitoriu: âi.se lu : substârna societatei. inca În decnrsulu
acestei sessiuni.
IA

3).. Se se all&ga. cei -doui 'merabri

Batiunei societatii academic prevediuti in. “statute 8 “la
intregizzea dele-
e,
CU
 RY
„âr A) SŞsse::all6ga; „cassariulu si.! :comptabilulu; societâtii: conforme :statuteloru.

RA
5) Delegatiunea se se insarcinedie cu elaborarea proiectelora . „de „regula
_mentele speciale prevedute, in statute si se le substârna societătii la sessiunea
annului venitoriu. i
6) Proiectulu de ortografia xomâna-elaboratu de commissiunea ad-hoc, dira-

LIB
preuna cu alte operate sau pareri in ac6sta privintia, se sa dea la sectiunea
îlologica, | AIE :
Acesta sectiune se se insaroinedie si cufacerea prouraniuului pentru gata
matica si d: Ciiunariu. i

ITY
„Sectiunea filologica inca în acearsula acestei sessiuni,
« „Se faca aceste lu-
“erâri, Ed sa 16 "publice!" i i bau
dă Operatelei acâste-a-'se se: ia: la descussiuna în sudeatiăa pldătia n sesiunea
“ii:
i i e aia tie te
venitâiia i0'ianulu 1868:

RS
Si pîno atunci, membrii scctiunel lolozice, si in câtu” voru "vot. Si: “dei.i alti
membri --ai 'societatei, se: se insarcinedie a face: rcollecte” de cuvinte pentru
dietiunariu. iii eaiaia Piz git il SE get atiiă
E
Societatea! decidă a' se: luâ. in” “cobsideratiuii6: propunerea” D. lui 163. “odosiu,
Incepundu- -se discussiunea “asupra 'acestoru:-propunsri: D. N. Joiinescu: pro-
IV
“pune, “ca mai: ântâiu: societatea “se 'se: impartia: in -s6ctiuni: spre ase pute ved6
"mai'iu''urma pentru '“car6' 'sectiune 'ar “face ''trebuintiă “de “a 'se' mai: “immulii
UN

membrii, si de acea-a cere ca D-nii „Metabri se: “se. “declăre” fa: -care' înparte
ince sectiune dorescu a'luă- parte, ep BCE TE DE ate tg
Propunerea se primesce; iase. cu vesirictiunea' ca, acesta: “declarare, “piho la
facerea regulamentului: vespectivu la” sfera : lucrărilorua sectiuniloru,. .s6 se-cou-
AL

“sidere numai :ca provisioria, 'fora: a' trage: dupo 's6ne-6onsecentie la” cari “mem-
"brii societatei inca: waru fi :pututu :prevedâ..: Deci intrebati” fiindu' membrii: s0-
“cietatei,: se 'declaia că 'aru-dori se iea parte! DD: 9. “Heliade: T. Cipariu; “A,
TR

T. Laurianu, A. Hurmusache, G. Munteanu, J. Massimu, J.: 'Strajesciui: d. “Cara-

giani;: J. Sbiera la':sectiunea: îlologica ; DD: G.: "Baritiu, Jos. „Hodosiu, si N.
“Jonnescu: la: sectiunea istorica. - *.- gi iti i
EN

Dupo acâsta-a venindu la desbatere punetula. i din. propunerile pa ui J,

* Hodosiu, :D:-N; Jonnescu face urmatoriulu: amendamentu: iii îi.
:Considerandu : -că dupa “impartirea societaţiei „in :sectiuni:: s'a: invederatu ne-.
- cessitatea de a se immulţi ea si cu alti. membri. de specialotătile; sectiuuiloru
/C

istorice si de scientiele naturale; ee a E corale atata E

Considerându că. in, conformitate cu. “Statutele. societatei. (art IX). allegerea de
! “noui membrii se cade se se faca dupo propunerea a doui.: membrii. actualii si
„eu implinirea, tormalitătiloru: :prevedute a.nume prin. acellu- -asiu art; din: statute;
SI

Hodosiu urmatâriele:
IA

D. Societatea decide, A. „se. “immulți. cu siâsse. membri: inel

Si
ala zamiazaiat ai . -o e=
-Să,
-
Sa?
PE
.
>
CU
-
as
e
i
<-
.
sr:rre
a
i m
U
BC
 RY
RA
+2). Propunerile spre: acestu iscopu:
! :se se. faca: in'isedenti'a. venitâtia.:
: Lai acestu -amendamentu :'observară -:mai : multi“ membri. că- prin itaulțicea.
membriloru actuali s'ar:immulti: totu: de uha :data-si: numerulu - de giumetate:
plus unulu allu: membriloru! necessâri :spre-a pute. 'lucră; “in 'sedenti'a' plenaria

LIB
conformu statuteloru, si că dâca aru plecâacumu' din: 'acâsta:: :sessiune.. mai:
multi membri, precumu . au: declaratu. că din“diverse: cause: .nu::mai potu sed
“in Bucuresti,: lucrările: societatei :jlenarie::aru deveni impossibile; deci ar  mai:
potrivitu: de. a :constată;:: numierulu:::membriloru: actuali, in urma! demissiunsi

ITY
date! de: c6tra unii; d'in membrii: numiti de. uvernu; “Deci dâra: societatea. iea
urmatâri'a decisiune: —— -:: iai i pita Sua
::Considerândă::declararea Di ov: Gonata că: nu:i. pote luă, parte-ila: luiorările ss0-
cietaţei: litterarie'iromâne, :despre- care sa :luatu: ectu-:in isedenti'a d'in'5/sa 'Au-:

RS
gustu :1867,:societateă: constatata că “riumerulu: membriloru actuali. este de: 2;
prin urmare maioritatea, absoluta este de uuu spre diecetiii:ciiii i: iii ezii
Se purcede ia punctuli Il allu. propunerii: D--lui.J: Hodosiu;: si':Se iea reso-
VE
lutiunea ca membrii cari formâdia commissiunea de venituri alle societătii d'im-
preuna cu doui: membri! al: officiului, se faca proisctulu de budgetulu pre an-
nulu venitoriu pre care se lu presente id sedeaiih 'venităria.
tempule fiendu înaintatu, sedenti'a se inshide la 5 Gre.
NI

- *Prescă. 7 Hehade Bi i si di edita

:
, : . [ete

ii i tă ““Șecr. VL auidnti. ati

LU

HAI. Protocolului : sedeintici: aaa a Societatei academice

«i
A

române constitaite Ain “ha, Augusta” 1867. N

TR

Vii De IER ii, e gat ta zi Dati Ei i

“Sub presedentia D- lui J. Heliade, fendu presenti membrii DD: 7. „Cipariu:

A, T; Laurianu; A: Hurmusache; G:: Baritiu, 'G.: Munteanu,;! N: Jonescu, Jos.
Holdosiu, J. Caragiani, J. Stragescu,:J: Massim, J. Sbiera: i i
EN

„Se: citesce- protocollulu sedenti: din 1- Septembre si'see approba. as socie-

tate... :. ii ie 37 n - sai
Se. citescu doue adresse, una de la - consiliuilu: 'communei Braila; alta: de la.
/C

prefectur'a; judeciului :Covurluiulu relative 'la stipendie- Amendoue se dou: la

coromissiunea de petitiuni. CRC EI oa Eta At iei
Se dă cetire reportului commissiunei de. venituri: si: spese: i alle. societatel si
se dâcide-a se; “ace mai' multe copie: spre. a''se: împartă +;mermbriloru in seden-
SI

ti'a: venitoiiă;.- i DR II IE
D.N. Jonnescu communica societâtii urmatoriulu processu: verbale : |
IA

“Sectiunea istorica“a' societatei academice, compusa: în urm'a decisiuuei so-

cietatei in data de ieri, 1 .Septembre:1867,
d'in membrii actuali DD. G:: Ba:
CU
 RY
— 102 —
ritiu, Jos.: Hodosu, si. N.: Jonnescu,: a processu asta- di, 2 Septembre; a' se

RA
constitui,-si au. allesu de -presedente pre. D. -G: Baritiu, -de vice Pesedente
pre D. Jos. Hodosiu. şi. de „secretari pred. N. Jonnescu.: i ti
„n: Apoi agitându . diverse. cestiuni relative la- lucrrăile sectiunii, au “conveniti:

LIB
asupra-a- resolutiuniloru; ce urmâdia:. :: i iz e a teren,
1.:1) Oa inca;in :sessiunea. actuale,. sectiunea se,“ determniae | unu subiectu i sto-
ricu spre ia: se -pune la concursu pentru sessiunea venit6ria :1868;
12): Ca-:se, iea -iniațiativu. de a propune societatei allegerea . si: numirea: may.
multoră. membri. cari;; conforme :statuteloru (art. VIII), se' compleetedie căte:si,

ITY
trelle sectiunile si mai ântâiu acâsta sectiune. ari
-«In. consecentia,. sectiunea. a; decisn ase occupă. de a. determină, programină
subiectului de lucrare: istorica, prevedirita la: punctulu -I..de mai. susu;si (con:

RS
formu art: XVIII) .a. provotă societatea de : a luă ua. devissiune in tespectulu:
immultirei membriloru..:::. .- j a
m st (Semuati): prosed-sectiune e. Biriiu Ş

ea ae
|
tt ia tară o
„Bere N. «Jonnescu.
E i Poti Stela Jos, tos ppt
IV
De DI
- Societatea decide a se luă la ordinea dili ; in una-a din sedentele venitărie,
UN

Vine la desbatere punctulu 3)-.d'in propunerile D-lui Jos. Hodosiu.

Prin scrutinu secretu se allegu membri ai delegațiunei, D. V. Alessandrescu
Usechia cu 12 voturi si D. J. C: Mâssimu cu 11 voturi.
Vine la desbatere punciulu 4) d'in propunerile D-lui Jos. Hodosiu.
AL

„Se; decide..ca D.. presedente in sedenti a veaitâria se> propuna pre, cassariu.
conforme statuteloru, .. a |
Vine in desbatere punetulu d) din propunerile p. lui „Josef FHodosiu si se
TR

primesce.. .-ii: ai a : |
D.N. Jonnescu | propune a se: face iinca in sessiunea acâsta regulemenula rez.
lativa la indatoririle personalului accessoriu. pi
EN

- Se. primesce . propunerea si se -numezce ua commissiune compusa din DD:

Baritiu, Jonnescu, Munteanu, cari se faca acellu regulamentu si se lu subs-:
terna .societatei.in sedentia .venitoria...
„Vine: în. desbatere - -punetuli: 6 d'in. propunerile D. lui dos, Fodosiu. -
/C

-D. .J Sbiera se declara pentru propunere. II iale

e a

Di N: Jonnescu face :urmatoriulu amendamenţiă.:.... ..;. ..... - DR

„luca in curgerea acestei. sessiuni, sectiunea. fcologica s se suppuna societatei
SI

spre desbatere si approbare ua sistema de ortografia. Cea aita A parte a „pro-.

punerii se. se.suprime.. .. Ş
D. Laurianu adauge urmatoriulu sub amendamentu: |„precuta s si planalu.«de
IA

lucrare allu: uuei. grammatece si dictiunariu - românii.

U
BC
 RY
— 408. —

Dupo ore-cari desbateri, se primesce..cu maioritate de voturi : că4 proiectulu

RA
de ortografia se se suppuna la desbaterea si approbarea societatei Luni,4
„Beptembre ;::6ra progrămmele :de: grammatica -si, dictionariu:în :„decursulu: 'ses-
siunii acesteia. te

LIB
Totu de una data se iea resolutiunea ca se se observe strictu ordinea dinlei
si se nu se mai intrerupa. desbaterea prin. propuneri straine mattriei ce se
afla in desbatere, spre a “evită perderea de tempu si a a0junge câtu mai iute
la deslegarea problemeloru date. e
Tempulu fendu. inaintatu, sedentia se ridica la 5. ore.sera, | m

ITY
a, . Ă o. . a
” .. . în. . Ă a N: Pa

“Presed': Viă Cipariu.

Secr : Laupianu. .

RS
a eee ea PI Dai

IV. Protocollulu siedenfiei

VE
a IV a. societatei academice române
constituite din ij Septpmbro 1867.
NI
Sub presedenitia D-ui T, Cipariu, fendu presenti- DD: A. T: “Laurianu, G.
“Băritiu, G. "Munteanu, N: 'Jonnescu, Jos. Hodosiu:“J. Catagiani, JI: Strogescu, J.
LU

Massimu;; A. Hurmusache, J. Sbiera. în

Se citesce protocollulu sedentiei d'in 24 Sefi. si 'se 'approba' de societate,
Se citesce' telegrama de la D. T.:Maiorescu si 'se'iea spre 'scientia. ::
Se citesce 'adressa communei Galati si se dă la: coinmisseunea- de petitiuni
A

cu înjunctiunea' de a properă cu reportulu ci.

Commissiunea. instituita pentru facerea unui regulamentu relativa. la perso-.
TR

nalulu accesoriu allu societatei, substerne proiectulu seu.. Asemene, face și. com-
missiunea budgetaria, care imparte membriloru .totu de una data: aL, „multe es-
semplarie, Ra ati a
EN

Se dă, lectura proiectului. de budgetu.. N E |

Se primesce luarea in. consideraţiune cu reservele assupra “veniturilor e-
ventuale și asupra-a speseloru relative la premiele ce ar trebui se se dea, dupo
incuviintiarea societatei in sessiunea venitoria.
/C

“Se incepe descussiunea asupra detalieloru. 'D'in partea mai multoru membri
se face propunerea: „câ tote fondurile Zappa si "Cuza cu procentele loru pîno
la finitulu lui Septembre 1v67, se se consolide! intrunu : fondu neattinsu allu
SI

“societatei, remanundu ca numai procentulu lui: se se applice la. scopurile des-

tinate de donatori, Acestu fondu consolidatu la aretata „epoca. cste de. 14301
galbeni 5 lei.” Propunerea pusa la :votu. se: primesce., Eee
IA

Ia altra, budgetulu se forn-uledia precumu armedia: | a

se
CU
 RY
— 104 —

Mii e BUDOETULU

RA
: „-Societatei acadeivice române
: de la: 1 Octobre 1867 nino a Binitulu ti 1
niu 1868, | | ir pi

LIB
a-i

CAPU r VEN ITURL

Veniturile societatei sunt : i mmaa du

a). Procentele *fondului: societatei de 14304. galbeni 3. lei: cu. 10 y,„ude la 1

ITY
Octobriu 1867 pâna la finitulu lui iuniu 1868... eee 34328 lei.
b). Versamentulu de 10004. | a
„ allu anului venitoriu 1868 „ces eee amana eneee cecene 32,000 lei.

RS
| | | Da
€). Subventiunea- promissa de-guvernu pre: 1868... „cec... 64,000 lei.
Totalu , see aa eee ne esenanese 130,323 lei.
ami pai gi

- GAPU
E ŢI „SPESE. _
IV
Pentru Venirea a 16 membri cari nu resiedu, in. Bucuresti, și, a nume „pen-
UN

tru siese .„din Români'a libera câte 480 lei, „ Dentra diece. “membrii: de, preste
margini câte 1280 T6i ie neenaeneeee nana canae ana zea nas „15, 680, lei.
-;;..8i Salariulu a unui,cassariu care: .:,- e Ta te tera î
“va fi totu de.una data: si. JCOTDPabilusense ie aaa 3, 200 |ni“lei.
ia b)u alu unui, ;S0riitoru «pi ie e ae e pe acer în 2 400, .lei..
AL

c). alu unui servitoru .. cs ee te ii ae aa: 4,200 lei.

8), Spese :de- cancelaria...,: -:: ; +. Totala + a Ra „22,480; e
TR

a). Materialu''si' espedetiunii ai aa ui 72,000 lei.”

*'b): Incalditulu' si luminatului „ie 600 li,
c). Pentru ua cassa de feru, scrine ete. ............ 6000 lei..:
EN

4). Pentru tipariu ...,. art 6000 'jei; -

- 5) Spese estraordinarie ie să îi i 216000 Iei. „
dă a „Summa. ... aaa „43,080 lei.
/C

i Du N, Jonescu „presenta urmatâri'a propunere: Se se. inscria în budgetulu s0-

cietatei academice trei premie sub tetlu: |
-. Premiele fondatoriloru. si.a nume:
4): Unu. premiu :de limba, 4100 z,: pentru. unu. „tractatu rationatu de,ortogra-
SI

: fai romanâsca... iri Dat NE

2) Premiu de literatura” 1504, pentru cea mai allessa traducere: a Germa-
IA

niei lui Tacitu. it

PI
U
BC
 RY
—_105,.—.
3). Premiu de scientie 300 + pentru ; cea mai. completa 4 deseriere geografica,

RA
a tierriloru. românesci. . a
Tempulu fienda inaintata se ridecă sedenti” a“la 5 i ore. e a
"*Presed:J, Heliade BR. tai

LIB
ITY
V Protocollulu sedentiei V a: societatei' academice române consti-
“ tuite d'in a Septembre 186;.
Sub presedenti'a a: lui J, Heliade: fiendu: present DD. 7 Oipariu, A. T. La.
urianu, G. Baritiu, G. Munteanu, N. Jonnescu, J. Hodosiu J. Caragiani, J. Stra-

RS
jescu, J. Massimu si Al. Romanu.
Se citesce protocolului sedentisi-'diu' Ang Septembre! :1867: şi 'se: aproba de
societate. VE a o
Se communica verbale de cotia a. 3, Heliade că a primita una scriss6ria de

Ja lucrările; societatei in. sesiunea acâsta, ă a e

NI
Assemene communicatiune . se "face. si “de cotra. D. N. donestu, „că, imita
scire de la D, Alessandri in acellu-asiu sensu. |.
Se trece la Ordinea dillei si se continua desbaterea asupra până budgetului care,
e
LU

tratâdia despre premiele, litterarie,. considerându proiectulu.. commisseunii ca

propositiune, 6ra propunerea d- lui N. „Jonnescu ca amendamentu. .Paroeraalu
acesta-a se formuldia. a
A

a). Unu premiu de 300 ea. pentru cellă maii buna tractata de erammatie a ro: 5
mâna, partea etemologica, Ei -
TR

b). Pentuu lucrarea dictiuneriului vomănescu

1 a dupe planulu ece se vă , face de
commissiune 1500 gal. Ia ui
c). Pentru cea mai buna, traducere. din unu “aatora classcu, dapo. alegerea
ce se” va face de comissiune: 150 gal. E
EN

ase
D., Baritiu propune. st se puna pre. lOnga premiulu ds 300 al. pentra eram: o
matic'a româna, si. uuu accessitu de 100 gal, ssi cere a se trece acesta propunere.
a sea in processulă' verbale. - tu
/C

Dupa acâsta-a se votâdia totu „budgetulu cu unanimitate. uz

Se dă lecţura. instructiunei pentru personalulu. accessoriu alla sodietatei.. ns
Se primesce. luârea in consideratiune, zi e zi :
Se desbate in totu. si în detaliu sii punendu-se da
le vota se primeste, de Ș0--- -
SI

ciotate, -.
IA

tatei. i - . « ; a O i - a ia -
CU
 Pa —"106 —

RY
“Siopubuidiu să Ja votu s6 primesce. D.D. Tarcu de cassariu, alui societate .

RA
care, conform budgetului: votatu. pre anulu 1867/68, va, fi si „eomptabilu. i
D. Jos. Hodosiu annuntia că reportalu commissiunei de: petitiuni e facutu si
cere ai da lectura, tempulu insa fiendu inaintate,se inchide sedenti'a la4 ore,

LIB
„Presed. J. Hekade R.
a Secr, Laurianu,

ITY
r
_AINSTRVOTIUnE m

RS
i “PENTRU *
pi

A. OASSARIULU,
E
Art. 1." Cassariulu societatei funelionâdia iu câtu tempu garantia data 'con- ,
IV
" forme art. XXII d'in statute, remâne subtinuta in' val6rea sea,
“Ellu se revâca, dupa propunerea: motivata a presedentelui; în urmarea unei
UN

decisiuni, a socie: tatei, „luata in sedentia plenaria cu maioritatea absoluta

a mem- i
briloru presenti. | N
În casuri grave, delegatianea ăcademica, pâte suspende pte cassăriu
sub re- i
'serva'de a referi societatei in una d'in primele sedenti alle! intrunirei ei annuale.
AL

Art. 2. Cassariulu stringe si pastredia tote, veniturile. societatei, atâtii

celle ”
prâvedute prin: budgetulu annuale'catu si celle intemplatâre, in totu de una
insa _
cu scirea si speciala incuviiutiare a delegatiunei academice. ”
| |
TR

Art. 3. Ellu face tâte plâtile câte a nume suut prevedute prin budgetal
u 0-.
cietatei numai dupo mandatele delegatiunii adeverite de primitoriu.
A
Att, 4." Cassariulu ' pârtia grija pentru * a)locarea ipotecaria'” a
tuturoru sum=
meloru câte Saru intempla se incurga in „Cassa Societatei preste
EN

celle a nume
„prevedute prin budgetulu societatei; insa in acestu casu este
obligatii. a sup- |
pune, prin reportu circumstantialu, opiniunea sea. spre approbar
ea, si decisiu- .
nea delegatiunei academice.
/C

|
Art. 5. Cassariulii incheia la fia-care tret lune cotiptalia gestiunii
tuturora
fondurilor” jucredintiate lui. Ellu inlesnesce delegaţiunei
academice” prepara-
rea in tempulu cuvenitu a regulărei coimpturiloru „aunuale,
„prevedute. la art,
XXVI d'in statutele socictetei. *
SI

D3
| Art, 6. Cassariulii pastredia in cassa de feru a societatei
impreuna
i cu Summ=
mele” iri numeratârie: şi” tâte documentele şi inscrissele de
val6re. Unia din.
IA

chieile casgej de feru stă totu dâ-una incredentiata unuia d'intre

membrii de
U
BC
 RY
'Jegătiuei allessu si numitu de insasi deleetienea intr ua „sedentin a Sea la - -

RA
care cauta a f&: facia si Cassariulu.
Art. :7.: Numai sumele: mici -prevedute a nume in Dudgetulă societatei ca
spese'currente remânu' in : manipularea trimestrale |a, cassariului.;

LIB
i
B. COMPTABILULU.:
Art, 8. Comtabilulii se revâca si se. suspende in tocmat ca si. cassariulu, :
dupo. .formalitătile prescrise la art. 1 alineatulu 1 şi 2 allu acestei ins-

ITY
tructiuni, .. . a |
Art, 9. Comptabilulu tiene in. buna regula tâte registrele gestiunei fondari-
lorii societatei, şi tote cărțile de luaturi si. daruri ;. ellu p6rta si tâte corres- |

RS
undentia cassei societatei sub nemidilocit!a rive g hiare a acellui- -a dintre mem- -o
brii. delegatiunei academice pre care acâsta-a lu va. insarcina in specialu. cu |
controlulu administratiunei fonduriloru, . a
Art, 10. Comptabilulu, sub ordinile nemidilocite alle secretarinlui societatei,
VE
ingrigesce de tienerea. în buna regula a archiveloru şi a registrelor societatei.
Bilu. este, adjutatu la, „hrebușatia, de unulu sai |mai multi copisti. .
4

NI
c. "COPIST.

Art, Li Copistii cancelariei societatei, numiti de delegatiunea academica,

LU

sunt nemidilocitu sub ordinile secretariului societatei, o

Ei se revâca de presedentele societatii, dupo raportul motivatu allu se-
- cretariului.
A

D: SERVITORII. |
TR

Art: 12, - Servitorii cancelariei academice stau sub. preveghierea nemidilo-

"cita a comptabilului societatei ; inse departarea loru d'in serviciu se pronuncia
de cotra presedente, dupo raportulu motivatu “allu membrului controloru.
EN
/C
SI
IA
CU
 RY
e

Vă Protocollulu: sedentiei- a: Va. a. societatei litterarie. ro-.:

RA
mâne constituite. d'in */, 1 -Septembre 1867:
Sub, “presedentia : d-lui L.: Heliade, “fiendu presenti::DD. 1. Cipariu A. 7,IA
urianu, G. Baritiu, 'G. Munteanu, N.:Jonnescu, 'Jos;: Hodosiu,” J. Caragiani,J.::

LIB
Stragescu, J. Massimu, Al. Romanu.
Se cetesce, protocollulii sedentiei'd'in 5 +. ;Septembre si se adâpta de societate.
Şe cetesce. doue depesie telegrafice iramisse prin ministeriulu culteloru, un'a
de la''D. Babesiu; alta 'de la D."T: Maiorescu si se iea spre cstieniia. Sia

ITY
Se 'cetescă reportulu: commissiunei. de: petitiuni. Se 'primâsce' luarea ini! con-:::-
sederatiune SI se jea ca pre venitoriu stependiele se se dea prin concursu,; sub:
reserva de 'a se face unu: vegularentu de cotra delegatiunea “ăcademica: Da
Se iădâpta;” asemene contlusulu comniissiunei “ câ: pentru est tempu“ se se-:

RS
dea: stepeudiele” dupo 'appretiarcă” societatei la junii' cari : Sau! “presentatu! "deja":
ca'''concurrenti:: Prin "urmare din Bicovină, se illege! ca stependistu Ioanne::
Cernescu, concurrente. Se va face cunnostutu acesta! domniloru': membri - ai
_sociâtatei d'in' "Bucovina cu: 'adaossulu ca'se commhice numitului: inscrierea :'sea |
E
intre! stependistii: “mahicipialui “Galati; 'totu''de una “dată se se fâca 'cunnosâuitii ::
IV
acelloru membri, :că pentru Bucovineni” mai este :unu- stependiu. "de 2000; lei
creatu de comitatulu permanente allu judeciului Covurluiu, şi altulu totu de
UN

2000 lei, de municipiulu Braila, cestu: d'in' urma pentru Italia.

„ Bimeon .Botizanu, juristu, la. universitatea. de. la. Pesta, „se inscrie intre ste-
pendistii urbei Braila pentru Ttali'a, a
Demetru Salagienu intre stependistii urbei Galati.
Nicolae Oncu intre stependistii districtului Covurlui:
AL

Cesti trei d'in nrma ca Crisio-temesiani (Banatiani). -

„Nicolau Densusianu, juristu la academi'a diin Sabiniu, se inscrie intre ste-
pendistii urbei Braila,
TR

Ioachimu Fulea,: asemene: juristu la Sabiniu, intre. stependisţii, urbei. Galati,

Octaviu Sorescu intre. stependistii. districtului: Qovurluiu.. uzat
Pa e

_Cesti, den'.urma trei ca Transivani, . .- n c,

EN

“Se decide ca officiulu societatei academice se incunoscientiedie pre. fanâstori

despre aceste dizpositiuni, si totu de una-data se arcte acellora că ar fi mai
inlesnitiosu pentru administrarea stependieloru, d€ca fundatorii aru tramitte
/C

la cassa sotietatei summele destinate-pentru - siependiele annuluia curente 1867

pentru ca acâsta-a se le subadministre. -
Pentru celle doue stependie destinate Bassarabenilori, şi cellu unulu desti-
natu Macedo-Româniloru, delegatiunea va intra in correspundentia cu fundatori
SI

spre a se intiellege cumu s'ar pute effectua mai lesne darea acelloru stependie
in circunsteatiele de facia,
Sedentia se inchide la 4 '/, ore.
IA

Prescd: 1. Heliade B.
U
BC
 RY
- Reportuli |commiissiunei de petitia: în , sedentia din 6 Septem-

RA
„bre 1867.
A). Primaria urbei Braila cu adresa sea din 23; Augusta a. e; Nr, 292,

LIB
+ communica decissiunea' consiliului :communalu: de acollo cu data 19 luliu. 1867
Nr. 139, in privintia fundarii de cinci. stependie pentru |tienerea a cinci sta-
denti la -studiele: superiori.. Se 3 ca
: Conditiunile. sunt aceste-a: pi i |

ITY
-.1) Stependiulu: va fi -de câte doue nmii lei pentru unalii fa- carele pre annu.
2) Stepediatii au se fia: luati d'in Transivani'a, d'in Banatu, din Bucovina,
d'in Bassrabi'a si .d'in Macedoni'u— d'in fia-care parte câte unulu,
8). Stependiatii: se allegu,. fia- carele, de cotra membrii societatei academice

RS
„din aretatele părti ; i [i
-4) Asemene totu acei: membri: voru lege şi ramuli de scientia..
5, Loculu de studiu va. fi. Italia;. Die
16): Stepeadiele -curgu -de.:la.1 Saptembre 1867;
VE tz,
:1). Allegerea facuta in pers6na stependiatalui si, ramulu: de scientia- precum
Si locuinti'a allessului se face cunnoscute copsiliului comunalu de: Braila.
.B).. Prefectulu judeciului. Covurluiu, cu. scrissâri'a sea No. 6843a. c. Aug:
NI
21, communica decisiunea luata la 30 luniu 1867, de cotra cousiliuln perma-
nentu: allu-acellui judeciu in privintia a patru stependie.. . E
LU

;:Conditiunile-:sunt: asemeni celloru vedute” i decisiunea + consiriulur commu-

alu: Braila cu deosebire ca; . :-:: i, SIA ti
1) Stependiele sunt: numai: patru, inulii pentru unu + . studentu din Transil-
ani, -altulu':pentru: unulu d'in Banatu, altulu pentru” unulu d'inn Bucoțina si
A

altalu pentru unulu den Basarabi'a; Sa

2): Allegerea nu numai a' persâneloru si a vamureloru de scientia, ci si a 10-
TR

eului de studiu -se lassa :membriloru societatei academice d in aretatele părti,

--3) Stependiele:curgu de la :1: Iuliu: 1867.:: |
- 0) Primariulu: urbei - Gallati: cu adressa: sea d'in 28 Aug. a. c. No. 5565,
EN

“communica -in estrassu preseriptalu verbale allu consiliului! communale d'in 29

Iuniu 1867, relativu la fundarea unui fondu de: 8000 lei pre annu, dreptu
ste-
“pendiu pentru patru teneri de: preste Carpati, si a nume: unulu d'in: Transil-
/C

„Vani'a, altulu: d'in Banatu, altulu: d'in: “Maramuresiu, si“ altulu din Bucovina. |
-. “Stipendiele curgu de la 1 Septembre 1867. SE Sa
Prescrişsulu verbale, in estrasulu ce: nise comunica, nu vorbesca de neci
una alta conditiune.. ui .
SI

- D.) "Din tote. aceste. communicate resulta :

1.) Că stependiatii au se fla jrei d'in Transilvani'a, fre; d'in ! Banatu, irei
IA

“in. Bucovin' a, doui'd'in Basarabi'a, unulu d'in Macedoni” a, și aul din Ma-
ramuresiu' in totu- treisprediece—13.. |
7
CU
 RY
0 —
| 2. .Că.acestia-a au se fia allessi de acei membri ai societatei academice, cari

RA
appartinu: la aretatele părti românesci;.-
3.) că totu acesti membri - au de a ellege si ramurele de scientia pentru
DI stipendiati, :-

LIB
“De-:aci nasce intrebarea: cum societatea + sii respetive membrii societatei. aru
put6. face. destullu acestoru-conditiuni2. E i Cea
Commisiunea de petitiuni insarcinata cu a-si d& opiniunea i in - asta. priviaita,
luându in deliberare obiectulu de sub cestiune, a aflatu că, pentru:a;satis-

ITY
„faca voia si intentiunea fundatoriloru de una parte, pentru a departâă-macaru si
„ umbr'a' de” partialitate si. pentru a.dă - libera. si câtu mai.:intensa toucurentia
la dissele:stependie, ar fi necessaria deschiderea de 'concursu.
; «În concursu at fi a. se memoră, numele sau numirea fundatoralui 7: sunotma

RS
“stependiului pre annu. sia nume că unulu se va Qă la unu :studentu d'in Tran-
silvani'a, altulu :la:unulu. din Banatu, altulu la; unulu . d'in -Bucovin'a; si asia
mai departe pre cumu suna chiaru actele respective de-fundatiune;; totu în
. ” . i . : . * *

acestu concursu s'ar pute specifică, si- ramulu de -scientia,: precumu:: e: studiulu
E
„de dreptu, studiulu: de medecina, studiulu de: teenica, studiulu: de montanis-
IV
tica, studiulu de sgricultura etc...
Numai asia: ar. fi possible si justa alegere : in: pers; sii llegerea râmu=
| lui de scientia.;
UN

Totu in concursu :s'ar: dice, cumu au: concurentii a si: intruni petitiunile,:
„ Delegatiunea: societatei academice: sar insarcină cu scrierea acestoru ;concurse
1

ptno la 4 Augustu în fia-care annu, ca asiă societatea academica, intrunindu-

_se la;;termenulu dissu, se pâta luâ petitiunile in deliberare. ......-..:-
AL

In. 'câtu. pentru acea .conditiune a municipiului Braila, . ca - loculu: de. studiu
ge fa Italia, commisiunea de petitiuni e de. pavere cs societatea se.râge acellu
„municipiu a abstâ de la acea conditiune si.se lasse allegerea. locului. în buna
TR

„chibduire a societatei, asecurându-lu că, in câtu se va put€, va preferi loculu! Italia.

Era in casulu ce sur put6 intemplă ca se nu fia concurenti diin tâte partile
române. -aretate mai in susu — commisiunea de petitiuni e de. parere a se scrie
EN

- muuicipieloru fundatâre. se.binevoi6sca a concede ca in casulu acellu-a, stipendiele

„se se polita. conferi.la tineri: d'in alte părti, asia câtu dâca d'in :Măcedoni'a
p'ar îi neci unu concurentu,; allegerea se se faca: d'in Basarabi”: a; dâca neci d'in
_ Basarabi'a n'ar, fi, atunci se se all€ga d'in. Bucovin'a; dâca si de:aiei ar lipsi,
/C

atunci din Maramuresiu, (Ungaria) sau - Banatu, si. dâca neci. de aci n'ar îi,
atunci allegerea se se faca d'iu tineri. transilvani.
Dupo tote aceste, 6ca opintunea commissiunii de petitiuni..:E Ia
-

1.) Impartirea stipendieloru pre. venitoriu se se faca numai in arm'a escrierii.

SI

„de concursu. ..,

9.) Fiendu că suntemu la nea sessiuaii."-acestut” aonu, si: fendu. că. “cursulu
IA

“stu dieloru pre a. 1867/8 parte s'a inceputu, parte nu preste multu are-se ia-
U
BC
 RY
— 111 —

RA
cepa;:asiă in :cătu:diin lips'a „timpului: materialu,astadi: escrierea ,. de,;concursu
pre annulu :scolasticu: 1867/8 nu Bar. mai: puts- face. cu effectu;, si, fienda că in,
fentiarea disseloru stipendie s'a notificatu prin unele diurnale, in urm'a, cărzi
notificări a si incursu unele petitiuni, parte la:primari'a urbei: Braila, parte la

LIB
acâsta societate : asiă -pre::annuiu.:1867/8 se se dea in modu esceptionalu câte
unu stipendiu la acei teneri suplicanti, cari dupo paterea membriloru socis.
tatei voru fi mai demni pentru 6stfelu. de beneficiu.
Deca onorabila adunare va admilte impariirea stipendielotu pre annulu sco-

ITY
lariu 1867/8, commissiunea de petitiuni va grabi a si face propunerea sea.
«+ Si-pîno. atunci :observa ;. că: 41) din, Transilvania „au ;Supplicatu 6 (siese)
teneri, cra pre doui i recomanda D. nulu Davila —in. totu. 8; 22) d'in' Maramu-
resiu (Ungaria) au supplicatu 'doui, &a unulu si a îramisu nnmai atestatulu de

RS
bacalauteatu-—in! totu 3.;:3.).d'in Bucovin'a a,, supplicatu:1 ;.4.). din „celle -alte
„părti, precumu Banatu;: Basarabia, Si. Macedonia, n'a supplicatu 1neci, iuli, 3
Asia suntu in totu 12. concurenti: n entire 3 i
fu Bucureaci, 5 Bept. 1867, pai
e VEi
car”
Vs
"apti $ i sa ii
at da i a i at ti :
NI
e gate tsi rii; BT Pta ata tza
Vu Protocolului: sedentiei a: Vila: societatei: academice: române
constituite din 73, Sept. 1867. :i ne ue
LU

i
.. fi

Sb. , presedenti?a D. lui. 7, Heliade, fiendu. peesenti DD. 7, Gipatiu,, A, 7 Lau-

rianu, A. Romanu, J. Caragiani, J. Masjimu, G. Munteanu, N. -Jonnescu, „G.
Baritiu, d:. Strajescu,; id: Hofiosiu:ssi. T.: Majoresay i 0 ri
A

o tatii
TR

Se incepe discutiunea assupra proiectului de. ortografia. în. detaliu. a

“ Litter'a;A ;se forinuldia,:: Alfabetulă ; latinu. usitatu. astadi. În. „Europa. con-
siste d'in 25 littere cari suntu: a buesdie.£ g:hi jl mn:0p Q Estul
„Ya. y: 2: D'inCacestu alfabetu singuru-.cuvenitu limbei. române, 20, littere: sunt
EN

de adjunsu :spre:.a) scrie: bine -tâte vorbele; „curatu: române, =: istet za?
In respectulu introducerii littere d intre :aceste. d'in.urma, „Siepte merobrii +vo-
tedia pentru si a nume: Eliade, Munteanu, Jonescu, Maiorescu,. Strajeșcu; Ba-
/C

ritiu, Hodosiu. |
D. 'T. Maiorescu propune ca votarea ortogiafiei “sase faca cu duoe treimi
(*/) a membriloru presenti, conformu art XVIII d'in statute, Se respunde câ ap-
plicarea numitului art: se va desbate la notarea ortografiei in totale, 6ra in
SI

privintia articleloru in parte se se. procâda ca si pîno acumu cu majoritatea

de voturi.
IA

Cinci votedia contra si a nume: T. Cipariu, A. T. Lauriunu, Massimu, Cara-

giani si Romanu.
| 8
CU
 RY
— 112—

"Setptieaco, littera B-â'in proiectu Li: 1 :2;:8,:4,:5, ora: contra-dicere. 3:

RA
a sila 6, se 'nasce “una” Iuga: discussiune” „pino la 5 orei3 cându sese; “inchide se-
| ditai Eta titi iz ter ze fa pt feet
: „“Preseă. d.. Biata, 8. ai

LIB
ITY
Da

vate Protocoliala sedentiei a: vama a socictatei itterare ro-

pu
sta,
* mâne! constituite din Ba Sept. 1867. a ii î

RS
sin p presedentia ! Dilui 9. Heliade, fendu presenti: Do; 7. Gipariu. 4A. 7,
„ Laurianu, “A. Romanu; 19. :Caragiani, 'J: Massimu, G; Munteanu, N. Ionesei; G,
Baritiu, J. Strajescu, Jos. Hodosiu T, Măiorescu, * e iti
ti tu asi
E
Se citesce „protocollulu sedentiei d'in 7-a Septembre “si se aproba: de soci-.
etate.
IV
Se citesce communicatiunea; ministeriului Culteloru cu depesi”a prefectului de
Romani, care coprinde respunsulu D-lui Alessandri, că nu pâte veni. |
UN

„Se :citesce: commanicatiunea * primariei. de Ismailu: că.na - Aundatu, „stipendie.

“Amendoue se ieau spre' scientia; [i |
Se citesce petitiunea a trei. stipendisti transiivani cari ceru se li, se anti-
“cipedie: "câte: 20: 'galb.-'dia' stipendiele accordate; 'si'se
; e traspune: IA commisiunea
AL

“de petitiuni: BR pesta Sat i ia iii pate

Apoi se pune la votu supprimarea lui l - mioiatir: inainte: de! î + din! oustulu. 6
“gllu: proiectului“ de ortografia in- genere, : Biesse: membri votedia pentru supri-
TR

pere, siesse” contra Bupprimerai. :.-i. aie, a SD

"Se: pune la” votu supprimerea, lui 1 in articulula Li opta “membri votedia
“pentru supprimere, patru contra :supprimerii.: -::: ci CETE
“= Vine 'la' desbatere “punctulu 7 'd'in proiectulu de ortografia. Dupo una:2: lunga
EN

_descussiune, se pune la; votu supprimerea; lui n moiatu. + Optu votedia .pentru
Sapprimere, patru contra :suprimerii, :::î- i: ac tțiri C
La 4 d ore 'se ridica sedentia. ;-- : i iii
/C

îetizue soua mu + Presed.. J, Heliade. R, ma auzea

SI
IA

ii
U
BC
 _ a —

RY
LX Protecollulu” 'sedentiei al X.. a::societatei: academice: române

RA
i , constituite: din as Sept. 1867: tă
RE

Sub:5 preseăsatia D- ui. 3. Heliade,. „Bendu- presenti,. Do. m Oiparitu A, m

Lauriaan, G: 'Baritiu, Ji: Massimu, - N.:Jonescu,::A.: „Romanu, Jos. Hodosiu, J.

LIB
Caraglani, J. Strajescu si T. Maiorescu.
"Se 'citesce protocollulu sedentiei. d'in :%2,: Sept. si se:.approba.. de! societate.
„:Se: citesce” communicatiunea' ministeriului Culteloru.: cu.a depesia D: lui. Babesiu

ITY
la 15 Sept., venirea: Domnului: Babesiu este prea: tarăiu, aaa i i.
: Se. citesce petitiunea junelui Aureliu: Jsaacu,. juristu an. III la: Sabiniu, . la
care se notedia::că' stipendiele destinate: »juniloru! transilvani ! fiendu datei se
pâte satisface“ cererea; petetionariului::care s'a. presentatu prea: târdiu:

RS
D. Canonicu T. Cipariu offeresce:societatei doue:opere:::i issa sari in:
a) Principie de limba si de scriptura; |
b) Discursu pentru (associatiunea) adunarea generale,
VE a associatiunei române-
transilvane.
Cari se primescu cu multiamire.
.D. Canonicu T. Cipariu motivedia urmatări'a propunere: :
NI

“PROPOSITIUNE ORTOGRAFICA-
S. 1. Alfâbetulu: românu 'cuprinde: t6te: itterile alfabetului Jatinu, cari suntu
LU

usitate in limbele Europei de astadi, adeca aceste 25: a, b, e, etc...

$. 2. Pentru limb'a: romanâsca de acumu, 'alfahetulu acâstu-a cuprinde, pre
de una parte mai multe littere de-câtu -suut de lipsa si a nume R. Q Y;—
A

pre de alta insa mai pucine, precumu:. |

„„„a) Dintre vocali , „pentru 15. inca si pentru, $ si oa, „cahău se “pro-
TR

mnuntia, ca: vocali semple; .. IE taie DR iii atacă „i

or. Ta pf

nb) Dintre consunanți pentru, 3, ua 3 u, și 1ul. a

i Se 3, Sunetele vocali si consunanti, pentru cari ne lipsescu littere iin alfa-
EN

“betulu; latinu, tâte. suut derivate,. „prin fonetismulu, limbei, din, „acelea, pentru
scari se. afla, litere in alfabetulu latinu, . a
$
i. i is ae ae
4 :
pa
ze
/C

o...

ea ea

aia cari se., deriva, pe ati ete ta gaina

ș in detaliu se; “voru | acterrainăi” cu, pre-
Su 5 : Begulele: ortografice. specisli și
SI

„58. va
“cisiune în partea analitica a, “grammatecei ; “românesti . „a. loculu,. “unde.
„pertractâ, „fonetica limbei, românei. :. |
IA

<*.«(Subseriei) :, T. “Cipariu, AT, Laurianu, & Baritiu, Ş. Strajescii, 7. tlotteu

J. 0. Massimu, Jos. Hodosiu, A, Romanu, J. "Catragiani, N. Jonnescu,
CU
 — 114 —

RY
Se: primescâ: luârea. in: consideratiune :'si 'se incepe :desbaterea; in.;detaliu;. ;
”Dupo mai multa discussiune, se primescu t6te. punctele in unanjmitate, nu-

RA
mai la $. 2 observa. D.J. Heliade, că nu se p6te invoi la formularea lui,
fiendu că: ar: “pută dă “locu: la intellessulu, că 'litterile: K;:Q şi:Y, ar. fi de:-pri-
Sosu: inscrierea românaisi:că, prin: ourmare Sar: scote afora! din alfabetulu

LIB
românu. DT Di Ea ris pa tă IEI ii i e .. si
ni

“DEN; Jonnestit: 'declara: că: Domnia-lui: a: Dtimitu | si: jiimesce proposititinea

'SubScrisăai si .de:'d'insulu; inse; „ntellege. asia: că: cestiunea, de; a; scrie: fora::ce-
Gill teste: dejă judecatii” iii: miere e pia ae e, ie si

ITY
Apoi punundu-se. la':votu: propositiuriea;' în totale -"se: :primesca de. cotra:
ti
inse de! cotra D;, Ji Heliade. cu 'reserva.:.la $. 2;, care; se .nu se intielega:
i
'seiisulu':că, litterile.K.::Q. si. Y:: 'se. scotu: din. alfaetulu, + românu,.i; aa
Terminându-se -cestiucea,: ortografica,: :se cetesce: programma, concursului per:

RS
pmuna grammatica româna, precumu urmedia i: Pia DIE
NET INEU IRI IESIRI si
i
.

"? a. r
i ME
dle Topa
e ae
-
ei o... as î a '(
TI

E ” +
IV
PROGRAMMA CO NCURSULUI
iii
Cip siri sepea7
UN

PENTRU! "UNA GE AMA TIO A: ROMÂNA:

2 it : ERIE
uzi trait mi ăsta
i sii gi Ia e A si Partea LA analitic; a. zir PR „i E
îi rd RA șI SE
AL

n il în dure da i caza ti mile petre ce rara i

„Se primesce luarea in consederatiune,
dr.

“Patteai analitica 'se'vă desparti în doue' sectiuni, ”

din cari Sectiunea 1! va fise:
TR

a) Numerulu suneteloru articulate din limb'a româna

; atâtu” originârie! "câtu
„Si, derivate, „relatiunea intre aceste“ "doue specie!
'd6 sunete; „câusele “trecerii
“din originărie in, „derivate, mai incollo din deriva
i-o.

te: în alte derivate, 'avundu

“in vedere” totu de” ună 'data“'si la” fia:!-care 'sunet
EN

u,' nu numai” relatinea: lori: na-

turale, d&ra si cea-a ce se afla si in alte” limbe latine” ahalog
a' cu: cea':dhin: lizib'a
„Tomânesca, : e ie oC
b). “Numeulu jitteriloru din” dlfabetuiu lătinu
,! carii “au 36: “Tepresente 'Bune-
/C

„tele articu late .„alle limbei

Xomanesci , “ătâtui celle originatigi “câta si:
"cele: deri-
"vate” “aretându' r&gulele: 'generâji ? si: “Spăâiali! alle
sciierii: loru,"'6ra -ini "ceasurile
„de, esceptiune enumerându toțu ce intra in cadrulu acesto
tii: casuri. e aid
“De acea-ă "sectiunea I- va “costă d'in dou6 capete
SI

: priricipăli:, unulu: tract indu

Ă“despre” “fOhetică “si. altul: tractându' despre ortografia.
d ai otuiata
„Era „Bectiunea II, etimologica,. coprindundu, Aesiu
nga? si „derivatiungă- “Vorba
IA

Tor: vă eăamină; tote: părtile= tuventa lui un a: “dupa iba

A „i adie,
intru i6t8£ “formele
- Zu „i
0% aan O T
U
BC
 RY
loru câte.sa;afia. astadi in tâta momânimea, di în ambele :dialecte principali: si

RA
câte s'au aflatu in usulu limbei romanesci, comparandu-le cu alle celloru alte
limbe 'latine;. —. va constată, „neregularitătile, ce au, intratu in formele limbei |
pretutendene. si. Va. -esplică: causa: acestoru neregularităti, si, dâca se. va put

LIB
inca, se va proiectă in ce modu ar fi cu putentia. a se: regulă, cellu pucinu in
catu.iva,. fora,, a. se lovi in.usulu generale allu limbei românesci. o
,
„Celle alte se lassa în vederile fia-carui concurente,.; Se
+ Marimeaa opului are. se „a de, la, 15 câle tipărite, in 8 „mare cu Jittere ger-

ITY
montu;;:. aa a : pi -;
„Termenulu concursului, pîno. “cându. aabuscrissele. au. se. vina. în . cancelari?a
delegatiunei societatei academice. este. 15, Jaliu 1868, cal.-y..— Cele venite
mai: târdiu nu se;.voru :luâr.in. sonsidetatiune. a e ta

RS
Manuscrissele se ceru se fia scrisse curatu legibile..ssi. cu mâna Straina, ra
nu a autorului ; formatu 4 sau folio si paginatu. zi ua
In frunţea menuscrissului va fi scrissa una devisa (motto) iiin ver care : limba
si totu cu mâna straina: -: VE
Pre longa manuscrissu se va alaturâ si una scriss6ria in plicu si sigilatu.
„făra initialele autorului si adressata câtra societatea academica, portându pre
adressa d'in afora si devisa manuscrissului scrissa 6rasi de mâna straina. In
NI
intrulu scriss6rei autorulu se va nuini pre sene.
Manuserissele se voru censură si judecă prin sectiunea ilologica , care va
LU

propune “sozietatei academice. iu sedentia. plenariă premiarea acelluiă! din 'ope-

ratele venite, care va merită premiulu destinatu pentru acâsta lucrare 6 care
e: de 300 galb,). -
- : Manuserissele. pepremiate sse, voru. vastrd: in archivulă: societate Dino. ce se
A

„voru reclamă, de; autorii. loru, alle: caroru numeni: remânu „necunoscute, fiendu
că, plicurile ce ce le voru coprinde. nu -se.voru deschide. . Sta
TR

„; Dupo ore-care discussiune se primesce in unanimitate...

„ Timpulu, fienda, inaintatu, sedenti'a se ridica la 5.ore. ......
Ea atat, „ Presea: J: Heliade Ri eta te
EN

Pat pe “scor: 4. z Laurian:

/C

7 r. Ţ > ”
IS 4 4

X Protocoitulu sedentiei a:x. a: Societatei. academice române

ar ine ;/0onstituite. din fas: Seplembre. a..:c, ea
SI

POR Î Za. ee ce
în. ah... oii
r

Sup. presedenti?a. D-lui. J. “Heliade, “fendu presenti. DD, 7, “Gipări,. 4 7.

IA

: Laurianu,--J..:Massimu, :N:;; ;Jonnescu,: G. -Baritiu, --Jos.: “Hodosiu,: J. Romanu, :I

Strajescu, J. Caragiani si. Ta Maiorescu.. : pete atat ae is
CU
 — 116=

RY
i: Sa: citeste protocolluu: Sedentiei - din u. Sepi: a: e isi “see aproba” de s0-

RA
cietate! d Zi Et. ” i a-i i ing ? - - nui sii zii: îi Do. ta EDITII

“Di “piesedente'J, Hsliadei iea cuveniilu, 'si dopo una: scurta iitroducerei: “depuiie
pre: mas'a societatei unu! mavuscrissu'' întitulat” „Prinipie' de: “ortografia 7o- +
mâna: "Materia: limbei." “Fortiva limbei, a ti rca unt

LIB
Se. primesce "de 'sotietaie ':spre'a se! allaturâ longă ne ale: operate” iati
„te la societate. -(Vedi, la: fine Annessu: lite AD: i a
'D. Massimu' propune a'se'adauge'la progtamm'a: de: gtătmatica, primită inn
sedenti'a trecuta, ccă elaboratulu -premiatu va remân6 proprietatea autorului:::

ITY
Se decide, ca penţru: 'Cestiunea tipsririloru: se'se faca unu regulamentu; care
se''se sippuna: la 'desbatere” in 'sessiunea: venitoria.:- Bra
bena
Se citesce programma pentru stringereâ materiali toiitribuitoria: la lucra:
reă |dictionariului românu, iii i isi i a ie

RS
:
Alaturata « aici; i .
(E
e ti pi ia - cps Rinie zi) 23
Edi Eger
pi A EIEiz

E
IV
UN

„PENTRU. STRINGERBA MATERIA LELUL: NECESĂRIU LA LUCRAREA j

Adei

uni în toni ata DIOPIONARIULUL ROMANU, | ie ; zi

pici pai $ Pre
-
i mid ; Bă size pi

Ş. 1. Pentru lucrarea unui dictionariu românu se aduna măi-- autâiu: ima-

AL

“terialele'"i necesariu, care ' va coprinde tâte vorbele- Câte: 's6: audu' in: gura:
“pO=
'poiului': si câte 'se' afla; in “cărțile: 'scrise': pino 1i annuli” 1830, vercare. ai:i,
pentru celle tiparite; data” imprimerei : 'loru.' Pa tet e
TR

$. 2. Cu citirea cârtilora” dinainte de“ 1720? “si -scoteiea : din: elle: â Cuvin»
teloru sau acceptiuniloru' de cuvinte -cumu: si: “a 'formeloru "6 nui: s6 afla iu
dictionariele publicate pîno astadi:. s6 insarcina D-lu;Canonicu Timoteu Cipariu.
Societatea va. cautâ,: prin delegatiunea. sea, a procură D-lui Canonicu acellea
EN

din câitile sau manuscriptele ce se sciu că s'au nascutu pino

la 1720 si pre
cari D-sea nu le are inca a mâna. _.____.
„_ Pino la sesiunea venitâria se voru lua mesure ca se se faca unu
/C

catalogu,
câtu se pote de esactu pentru cârtile de la 1720—1830,
C'Ş.:8: Pentru” adbarea::vorbeloru din. Sura poporului, in: form'a:: de:
"vocabu-
larie provinciali, societatea. inbtitue retributiuni : pentru::aceia cari, prin ingri-
jirea si directiunea membriloru societatei d'in provinciele respective
SI

, impar-
--tindusi: le”“singuri” ia--regiuni; ar presentâ; lă! sesiunea: venitoria: assemeni::Yoca”
'bularis: coprindietâria! ds:“cuvnite,: acceptiuni: de: cuvinte: sau: 'si--forme
de.-vorbe
IA

ce nu ze ăfla in dictionariele ptno astadi"publicate.:: iii Last? as eat

U
BC
 RY
— 17 ai

1:8s-4..:Pentru..una, ella ;manuserisa , da 40 „linie, „de pagina, si, 50. litere. „de |

RA
linia, approsimativu, se dă una retributiune. de. unu galbenu.. IRI
„: S$. 5.„Societatea, „pune, din, tondurele Selle, la despusetiunea, Bacărui mienibru
câte. 3 esemplarie din dictionariele” “pino astadi „publicate,.. si, a nume; 1.

LIB
Dictionariulu de Buda, 2. celu de Blasiu, 3. alu buiă Raoul, 4 “alu lui PO-
_lizu, 5. allu lui Pisone.: iri
Ş. 6. La fia-care cuventu se_va da: D etimologi'a unde este posibile,
2) insemnarea primitiva elucidatu cu orecari frasi, allegunduse . de preterentia

ITY
frasi |si “proverhie populari ; 44) ițaducerea! fiachiiei' din. acesta * inseranâri! “intr una
din limbele” latina, italiaua, frâncesa, gcemaba sau grâca,” pre'care lucrstoriulu
ar, cunnosce ua mai. bine. a îi int

RS
ai, sui ia ăi ră, e Pr d “Băliade fi

AZ
pi
, IP DR a .7 Ţaga ae E cre. si : i i e. .. i.
te
.

VE | a
. . . . . Lin . Dia. pc.

„XI Protocollulu sedentiei a:XI a socitatei, acădemică. române

„constituite din AI Septembre. 1967. ini uim
În ..
.
NI
rose

sub presedeutia D: iai J, Rolizăe; “fiendu., presenti : "DD. "i "Cipariu, A T.

Laurianu, :G.. „Baritiu, N, Jonnescu,. A. Romana, Jos. Hodosiu, CĂ Sirojescu
LU

d, Caragiani, J. Massimu si, T.. Maiorescu. .

„Se .ciresce: : protocollulu sedentiei 12 Sept. si se “aproba, de socictate,
De Canonicu. T, Cipariu . depune pre mas'a.. „societatei . Catalogulu cârtiloru
vechie ce possede, care se transpune. la delegatiunea, academica spre, a se luă
A

in consideratiune la stringerea cârtiloru vechie, in conformitate, cu dispositi-

„unile;sedentiei precedenti... .,.. .; - |
TR

” Commissiunea, de. petitiuni, citesce reporul i impreuna: cu concluzie sâle

sia. „celloru. trei. stipendisti. transilvani, i

EN

.-
ata

Societatea. adopta, conclusiunile commissiunii.. N

„D.G. Barițiu propune. se. se, determine, form'a igtului societatei. despre
„care se; vorbesce in statute. |
/C

“In; urmarea mai, „multotu propuneri si

s deciăsiuni, se e adopta. ca, pre sigiliulu
societatei. se figuredie. Minerva cu, attributeie ei, si impregiuru-i inseriptiunea.:
: Societatea „Academica, Româna. Bucuresti, MDOLOLX VI Cu, essecutarea |
lui. se insarein6dia Delegatiunea, .
SI

D. J. Massimu propune ca se. see alegea. din operile, “autoriloru clasici cartea
ce ar merită a fi,.tradussa in limba româna, Spre. se, publică concurs.
..Dupo. mai, multe, destussiuni în. privintia autoriloru Greci si “Latini, cari
IA

aru 6 de preferitu atâtu in respectulu materiei câtu si aliu formei de af tra-

CU
 RY
| “dussi” în: “limba” “româna, âcumiu la: inceputa, se adopta ecaa majorita
te de “voturi

RA
„Caji Julii „Caesaris de bello “Gallico. ea ;
: pi Die ce „asr
de Butii

n
“Se: determină ordinea dillei pentru! sedenii?a” publica: din, Aa Sof
si
si "se
inchide sedenti'a. li 4. ore. ia “ -
ai
îi it

LIB
a. “Brotocoliulu sedeniiei

ITY
a "San. si “ultima -a aocietatei
„acadâinice române, constituite, din “ai ; Septembre 1867:
Su presiedentia D- lui „J. Heliade Radulescu, fiendu' 'presenti” DD:
Cip:

RS
riu, A. T. Laurianu, G: Baritiu, N. Jonnescu, Al. Romanu, Jos.
Hodosiu.
J. Strajescu, J. Caragiani, J. Massimu si.'T, Maiorescu.
Sedentia se deschide de la 1 6ra dujo Rmiadiu-di, in presenti'a
Mariei Selle
„Domnitorului Carol 1.
“Di: E
qi Lautianu, secretariulu, „dă: cita „procesului verbale: âllu: sedentiei
IV
precedenti si se approba. îi: it i ee
Da citire, asemenea unei petitiuai din partea junelui Bia P. Trail
de la
, Urbea- Mare; “cerundu: aii se “acordă, unu stipendiu' pentru
UN

studiu i că
Se” respinge “sub Cuvântu că: petitionarulu | s'a. Dresentatu prea
“taraiu si: “sti-
pendiele destinate Româniloru transilvani- Sau dată deja.”
ioan
„DD “A. “Treb, “Lauriauu: —D. -le ptesedente; fiendu că'se apropi
a: 'finitulu'ses-
| “Siunii 'annului acesţuia, “ve: rogu, se: mi dati voia a: face unui * scartu resumat
AL

u
„despre, lucrările societatei in acesta sessiung.
ia a ai
"Dati-mi voia a me 'sui la tribuna, îi i a 3 i talia a:
„Domniloru, societatea litteraria româna cunnoscuta
de 'M.:$. 'augustulu not!
TR

“tru suverani, din: tâte 'păstile locuite de "Români,

“cu scopu de: a 'lucrâ::la: in-
“aintarea si propagarea litteriloru si. scienticloru - intre
Români, iin: ântâiele- sâlle
sedentiea socotitu de cuvenintia a se ocupă conform
e: decretului: de: convocare,
EN

cu facerea Statuteloru societatei,;: adeca cu assediarea:

baseloru pre cari ea: are
"se 'se rediime, si cu detârminarea- câmpului asupra
căruia; 'are se 'se intindia,
In desvoltarea acesioru idee, societatea a credutu, că in iateressulu: gene-
“zale: allu Româniloru: asi intinde: sfer'a sea de:
/C

lucrare” asupra limbei si -litte-

"raturei' române, asupra istoriei Româniloru, si asupra
- cunnogcintiei : “tierriloru:10-
'cuite de Roinâni ; si cu 'modulu acestu:a a aflatu: de diivenintia; a: 's6imparti
„dupa natur'a lucrărilor s6lle, in trei „Sectiuni, adeca
: 1 sectiunea: “ Alologica,
2) sectiurea istorica si 3) sectiunea naturale,
SI

: ** imi: mi ate da
Me credu, Domniloru, indatoratu- a: ve face una
scurta” “espunere: asupra: mo-
“tiveloru, cari” au determinat pre
| „ocietate :a. „dă acesta intindere: “morăriloru
IA

ele i ai, . E ai o Ama

U
BC
 RY
oi.

— 119 —
Li

Societatea. a fostu convocata :cu i scăpu priabipale“ de a. se oecupă”

RA
cu i imibia “
si litteratur'a româna, Inse, Domniloru, chiaru, spre. a puls seversi “acâsta
lucrare cu mai mare precisiune si a se aretă la finitulu;. ei
cu unu productu
mai demnu de acesta intreprindere, a “socotita, dicu, se' attraga
in sfera lu- |

LIB
crăriloru sâlle totu ce se attinge de românismu, tienundu totu
de una data iin ve- |
dere scopulu principale pentru care s'a 'convocatu;: Si caus'a este, Doiailoru, i
pentru că limb'a si litteratura n6stra nu este ptoductulu „unui momentu, : c
este productulu unui timpu fârte ! indelungatu. Timpulu acestu-a
si impie

ITY
giurările „sub cari. sau desvoltatu . limb'a si litteratur'a româna,
au, avutu
firesce influentia, asupra limbei - române, si este una necessitate neapper
ata de...
a cunnâsce aceste influentie. Prin urmare societaţea, s'a vediută nevoita a at.
trage in ster'a lucrăriloru sâlle: si câmpulu istoriei.. |

RS
Allu doilea, limb'a * româna, „precumu si productulu și litteratura,a,
Sa desyol Ş
tatu' pre unu territoriu, = teoritoriu care este locuitu “astadi
! de. elemeritulu
românu. 'Trebuinti'a de “a cuinâsce acestu teriitoriu, dimpreuna, cu 'tâte pro-
ductele lui, este invederata pentru românulu care doresce asi dă sâma
VE despre
desvoltarea limbistica a 'natiunei sell. lata -
Acestea au fostu: motivele pentru cari soci tatea ; a crediutu că,
e bine a 'se Ni
imparti in mai multe ' sectiuni, inse' cu conditiune ca fia-caie se si
NI
marginâsca
câmpulu lucrăriloru sâlle la idea si” obiectulu principale. * Căci instituindu-se |
ua sectiune filologica ă'in semplulu . termenu' ar put€ cineva se crâdia că acesta
-
LU

sectiune 'ar avâ se se occupe cu. "Alologia in genere, si “dâca atunci

Pamu |
instelui chiaru' alte sectiuni de 'câtu acâsta-a, câmpulu ara A deja prea vastu,
E
prea intensu, pentru' puterile nâstre. |
Scienti'a filologica 'cupriude in sine desvoltarea “tutoru lizbelora atâtu
A

antice câtu si moderne. “Asia departe, “fresce căi nu pote acâsta modesta s0-..
cietate 'se si intendia lucrările selle. Ea trebue:
TR

de necesse, "“togmai pentru câ

se si adjunga scopulu principale, se si restringa. sfera ei. Cu tote acestea
restringerea nu se pote destullu precisă, căci limb'a nostra, Domniloru, si lit- .
teratur'a nostra, stau: intruna legatura indissolubile, ca se dicu asia, cu lim-
EN

bele surori, Si cu limb'a din | care s'a nascuta aceste Surori, adeca cu limb'a ŞI
latina, italiana, "francesă' si ispaniola. | _
Limb'a nâstra, Domniloru, e una limba derivata ; ea nu e primitiva, Lucrulă
/C

acestu-a s'ar socoti, pâte, de multi altii ca unu. desavântagiu, inse de. s0- Ş
cietate se socotesce din contra ca unu mare avantagiu: Legaturile cari sunt
intre oi si intre natiunile neolatine , “sunt fârte: insemuatârie „pentru desvol-
tarea limbei sia litteraturei n6stre in trecutu, precumu si in 'venitoriu; căci |
SI

avundu fericirea de a fi in legatura de afinitate cu 'celle mai culte 'natiuni _

alle Europei, de la, aceste, natiuni putemu se: ne folosimu “mult in desvoltarea
IA

limbei si litteraturei nostre. Dă, “pentru ca se putemu profită, de la d'in=

sel6, studialu “limbeloru acestoru-a' est indispensabile, — nu insa ca scopu,
ale
CU
 RY
ci numai ca medilocu adjutatoriu la implinirea missiuneiei nâstre,, relative
EAI la desvol-
tarea' limbei nâstre nationale. Pa SI

RA
- |
„Afora: de acestea, "domniloru, dupo positiănea Ostra
“Ecografica, “patiunea |
româna, “se afla invecinata “de natiuni, cari nu sunt, „de acea-
-asi . origine, si.
cari cu 'tâte” aceste, au. essercitatu una influsntia. asupra
limbei |române. Cun-.

LIB
noscienti'a acestei infiuentie inca nu este. de, „mai „mica.
„importantia, in, „rivin-,,
ti, a uminărei cestiunei, principale.
“Acestea aprope” ideele ce. ne au. preoocupaln la consti
tuirea sectiunii filo-
logice 1române. E

ITY
In privinti”a sectiunii istoriei avemu aa face apprâpe | acelle
asi “rehossiuni,
Si aici, puntulu principale. este istori'a Româniloru. | Dâra.
negresitu că: „9ecu- .
pându-!-ne de istori”a Românilora, nu ne vomu pută. dispens
ă de-a. attinge. si,
istoria pop6reloru vecine, că- ci istoria nostra nu sa
desvoltatu, isolatu, ci: in

RS
legatură neintrerapta cu istori'a acelloru popâre, inse
nu „Vomu perde nici „una,
data d'in. vedere scopulu, adeca, desvoltarea istoriei, nâstre
proprie. ,
Asemene “vomu' dice. si despre. secţiunea scientieloru.
naturali. Nici. la con,
stituirea. acestei sectiuni n'a voitu
E
societatea a si ua intinde asupra sferei „celei ;
nemarginite a tutuloru. scientieloru naturale, si numai
la „unnoscinţi'a mai. de
)
IV
'apprO
pe a territoriului pre care. Jocuesce elemeni tulu
românu, si a, producteloru .
acestui teritoriu: „Neeresitu că „pentru, acâsta- -a
e trebuintia, neapperata,. ca...
membrii sectiunii - ce se voru. „occupă.. cu acâsta lucrar
UN

e se. possâda „cunnoscientie,

despre tote ce a. pututu produce scienti'a „Pno,, in
dillele n6stre, „negresitu, că
- membrii acestei sectiuni voru trebui se aiba
cunnosciebtiele de chimia, de: fi-
sica, si mai cu sema de istori'a naturale ; inse societ
atea n'a avutu preten-..
tiunea dea formă una. sectiune de scientie essacte, Prin
AL

urmare societatea de-

parte de a voi a, se proclam pre sine societate flologica,
istorica. seu. scien-,
tifica in genere, a credutu in modestia sea, că face
'destullu, coprindiundu .
in. sfera lucrăriloru sâlle totu ce pâte contribut” spre, a adduce
TR

la cunnoscienti'a |
intregului elementu românu, consederatu din puntulu 'de vedere limbisticu, N
istoricu si geograficu. Bi ca se pâta inaintă in lucrări
le sâlle cu. passi. mai |
râpedi si se pâta attinge in cellu mai scurtu timpu
vesultatulu dorintieloru
EN

s6lle; s'a impartitu in membri actuali, in membri onorari

, membri correspun=.
denti si membri donatori, determinându Sfera fia-cărei. din acește. „categorii. .
Pentru. inlesnirea” Imerăriloru, guvernulu nostru cellu patrio
ticu a pusi la
dispusitiunea societătii fondurile ce dejă se aflau depuse la cass'a
/C

statului, si.
cari dupo impregiurări. nu servissera inca destinatiunii lori. Intre aceste fou- i
duri, celiu imai insemnatu este fondulu' numiti Zappa, | care a fostu destinatu
pentru lucrarea unei grammatice române . a unui dictiunariu românu,
si a al-
SI

toru „opere littorarie, intru câtu va put adjunge. Pentru acesta:

a. maărturisescu: N
că trebue se ne felicitâmu, ca dejă la, inceputu lucrările
societătii se, afla în
lesnite, prin, essistenti'a unui asemene frumosu
IA

fondu, Cu tote acestea, „Pre câtu. |

U
BC
 RY
— 12 =

RA
ere

fendu cu “multa mai intinse si mai. inari, negresitu, că, si spesele. vora “trebui se
“fa in, „proportiune' cu, 'dinsele, Societatea insg, are, bune sperantie,- că, prin ze-
“Tulu comp: -triotiloru. Români, fondurile aceste- -a. se voru . matii, si spre acestu

LIB
“finitu sa. decisu. a face, unu apelu. câtra gengrositutea tutoru, „Românilor, ca
se bine- voi6sca a veni in adjutorulu acestei intreprinderi. RR

“fonduriloru,, intrebhintiandu- le atâtu pre “acelle-a €cari. “Sunt depuse. deja, “câtu

ITY
si. acelle-a ce 's6 voru mai depune | in venitoriu, numai la Scopulu. la „care „Sau
„destinatu .de fundatori.. AM
De. aci, “domnilor, a urmatu una alta necesitate, ca “societatea. — “cu tote
dorintiele sâile de a si largi sfera, Inerăriloru, precuimu, vam descrissu „mai

RS
“inainte in pucine cuvinte, — se se restringa pentru inomentulu. de facia, adeca
“pentru unnulu' acesta-a si, pote, si pentru: cellu venitoriu, si se se occupe, numai.
cu punerea in lucrare a dorintiei fundatoriloru, care s'a aretatu deja, adeca
VE
“cu lucrarea. litteraria, privitoria la desvoltaea dn u6stre,. si se. ascepte in
venitoriu, ca, “dupo. speranti'a ce ua are; a 'fon urile se voru “mari cu, incetulu,
“atunci! se se imparta, societatea in: doue. sectiuni, Si, „deea, va face trebuintia
'si în trei sectiuri. Lia i
NI

„i“Totu Win. acesta tausa, ma crediutu! de trebuintia a ' purcede. Bentru anuulu
“acestu- -a, la immultirea membriloru, actuali, ei a.Lasă Mai, bine venitoriului
LU

“desvoltarea, ulteriGre.
” Pentru ca societatea se pâta inăintă mai cutenda si se pota adjunge mai. iu-
“a ia resultatulu doritu, ar fi, fostu' potrivitu cu scopulu ci ca ea se tiena se-
“dentie regulate, ncintierupte, în totu cursulu annului. Inse, “domniloru; si idea
A

acâsta- -a, dupo ce s'a 'desbatutu mai seriosu , sa vediutu că nu se pote” pune
in lucrare, din causa că membrii societatei, dupa itielepta mesura luata, de
TR

Buvernu de a se conyocă din tâte pârtile locuite de Români, membrii aces-

tia, dicu, nu se: afla in „positiune de a pot. participă in tempulu anuului la
societătei. De, acea-a societatea a crediutv a adă unu midilocu po-
EN

'sedentiele
trivitu,, de a. tieu6 siedentie plenarie mai dotie lung pre anu, “Dune-ore. luna
lui Augusta si a lui Septembre ;'. 6ra pentru, continuarea ; luerăriloru Bâlle.. si
pentru ca societatea se aiba pururea unu. centru, a insarcinatu! una delegatiune
/C

permanentă, care se vesâdia aci. în. Bucuresti, se tiena corespundentia cu mem-

brii din deosebitele părti alle tiexriloru române, si se „prepare. Iucrările pen-
tiu venitori'a sessiune.. Cu: modulu acesta-a, societatea a crediutu că. intrunesce
aniendoue cerintiele,. de a av6 adeca, membri din. tte pârtile . locuite. de” Ro-
SI

mâni “si de a av6 Si. unu Corpu.. permanente, care, se tiena. situlu iierărilora
S6lle.. | - î | i .
IA

“Ana dissu, “doimibiloru, ca “duno cas -ă ce. Sa "facutu. “deja de mai“multi: com-
pătrioti, Venindu''adeca in adjutorulu societatei, 'dupo medilâcele loru, avemi
CU
 RY
— 128 —
-seraatia că, incepundu lucrările, se Voru afl. si mai multi cari, se, contribu-

RA
i6sca spre 'adjungerea: acestui. scopu nationale, Delegati unea este insarcin
ata, a
“face unu appellu câtra toti patriotii Români. Inse, domailoru, 'una
“surprindere
“forte bucuratâria ne a “Venitu inainte de facerea, . acestui appellu
; mai mulțe

LIB
„orasie. si mai multe judecie d'in Romania au destinata stipend
ie peniru adju-
"torareă "tineriloru' români la: cursurile loru de invetiatura
Si-s'a adresati la
gocietate ca ea se administredie aceste stipendie. De si sarcina acesta- -a
“dupo marginile ce si le a defiptu societatea, Tar cad, directu
in sfer'a Tucrâ-

TY
“viloru” selle, cu tote aceste- -a a primitu cu bucuria de a contribui
, dupo dute-
“rile sâlle, si la punerea in lucrare a acestoru fandatiuni binefacu
torie, contri-
buitorie la luminarea junimei nâstre ; — si cu administrarea
- acestoru fonduri
| de stipendie s'a insarcinatu asemenea delegatiunea academi

SI
ca permanente. |
JAcestea sunt, „domnilora, pucinele idei, cari voiam
se vi le impartasiescu
despre constituirea societate. și despre alegerea,

ER
modului seu „de purcedere,
II (Applause). | |
D.C. Massiinu, —— Insareinatu «adă sâma pre scurtu despre lucră
rile liţ-
terarie din' acesta sessiuine, “pentru, ca societatea . se vâdia,
ca. int "unu tabellu.
V
dificultățile co a invinsu. estu tempu si se mes6re cu
mai multa certitudine
“pre cellu ce i remânu de invinsu pre venitoriu, me
NI
simtiu nevoitu a cere in-
„dulgenti'a D-nieloru Vostre ŞI sum incredintiatu . că
mi ua veti acortâ, „parte
_ pentru că, timpulu de care am 'dispusu pentru acâsta,
grea insarcinare a fostu
LU

"prea scurta, parte pentru că, chiaru de asiu fi dispusu

de unu. “timpu mai in-
delungatu, totusi n'asiu fi pututu' respunde pre de plinu
la 'asceptările D-nieloru
Ă Vâstre, de ore- ce processele verbali alle sedentieloru
„n6stre, „nu coprindu de
câtu.. scheletulu; „ca se dicu asia, allu insemuateloru
si pline de. admiratiune
A

desbateri cari au addussu resultatele despre cari

am a vorbi.
“Si mai ântâiu, "toti ne aducemu bine a minte entusiasniulu
TR

cu: care Sa pri-

raita din tote ânghiurile locuite de Români decretul
u prin care augustulu n0-
'stru suveranu convocă, acâsta adunare : Să intrarea
membriloru veniti de. preste
carpati in capitala Romaniei. libere a fostu
una serbâre adeveratu triumfale,
N

Serbare cu atâtu mai semnificativa că, ea, tostu'

curatu spontanea, essita d'in
'aventulu animei poporulii Ducuresceanu neimpin
sa de mâne officiale. Da, dom-
CE

nii mei, Românii din tote pârtile au simtitu,

că precumu in trecutu limba i. a
“mantaitii, asia si pre! 'venitoriu unitatea limbei
române, dulcea” limba româna,
„una si acea-asi' in tâte tierrele lociiite . de!
dinsii, de la: fruntariele: “Tissei pino
la tiermurile Adriaticei, va fi solidulu piedesta
lu de pre care si voru. luă aventulu
/

câtra nobilile “ si” mari "destinate la cari

suntu chiamati, Ia. faci'a acestoru-a
toti membrii chiamati a lug parte la lucrăril
SI

e” acestei sociețati, uu simtitu grea-

„ua respunders ce appesa pre d'insii,
si de acea- ală ântâiele dille alle 'lui Au:
gustu,. in data ce numerulu celloru adunaţi
IA

le a permnissu a tien6 iedentie,

na fostu d în care se nu tiona siedenie
prolungate in timpu de 5 si 6 „bre,
U
BC
 RY
— 123 —
n'a fostu s6ra în;care, se, nu .se. adune si -se lucredie. in -commissinni :pino la

RA
Gre inaintate, alle noptii. spre a: prepară, cestiunile de desbatutu a doua „di în. se-
dentia plenaria. Da, domnii mei, societatea nu.a pregetatu unu momentu.; di
si n6pte ea:a lucraţu . bun'a vointia de care-a fostu capabile, ua potu
cu tâta

LIB
„spune, fâra se vr6u ai:aduce prin acâsta-a una lauda, ci nu mai a constată că
„ea a facut totu. ceui a statu prin potentia, ca se-'respundia la: marile: ascep-
tări „ce sciă că,sunt concentrate asupra ei. si.ca:se pâta, pentru multiamirea.
conseientiei sâlle, a.si applecâ, de nu mai multu, cellu pucinu diss'a poetului

TY
strabunu:, “in maniset voluisse sat est,...:. .. Sa Pa
ce se
Problemele de, convocatiune si
punea societatei „chiaru. prin decretulu
pentru cari eă a tienutu multu a dice worb'a sea inainte:de a inchide -acâsta -

SI
sessiune, erau trei: ortografia, gramatic'asi dictionariulu. Cea mai. simpla
si mai usioru de deslegatu a credutu si avea. totu. cuventulu. se; credia, că 'va.
ântâiu atten- .

ER
fi cestiunea ortografica. si de acea-a asupraei iindreptă mai
tiunea. In -adeveru,. preste câti-va anni se.implinesce::unu seculu :intregu .de
„cându -unu mare „Românu .aretă ;pre de .una parte că :singurulu alfabetu - cuve-
„nitu limbei n6stre este: cellu romanu sau | latinu, &ra pre de alta stabili prin-
IV
cipiulu dupo care se se scrie bine, româa esce, cu acestu alfabetu.. Unu micu
"numeru de barbati. adeveratu cnragiosi, pentrucă nu -este departe -timpulu in
UN

care-a se occupăcu asemene; cestiune, se cousederâ, domnii mei, 'apprâpe ca

si unu .peccatu de m6rte,. cumu a dissu intruna d'in:sedentie:onor: D-nu He-
liade, presedentele: societatei, unu micu numeru.de barbati curagiosi urmara fora
abatere pre callea deschissa de acesti antâi initiatori ai natiunei. Asta-di in fine,
AL

multiamita acestoru apostoli ai românișmului si impregiurăriloru mai dulci pentru

noi, toti Românii câti seiu serie, scriu cu Jittere latine si dupo acela-siu principiu
stabilitu de ântâiulu. Românu, in capulu caruia a germinatu acâsta idea; d6ra
TR

largu;
unii essecuta principiulu mai bine, altii mai'reu; unii mai strimtu, altii mai
si societatea: avea, cum disseiu; totu
fondulu este că toti urmâdia acea-asi norma,
suta
dreptulu de a crede că cestiunea ortografica agitata intre noi de upprâpe una
EN

de :anni, deslegata chiaru pino la unu puntu in practica, prin esplicare a mai multu
sau mai, pucinu, conscientiosa « acellui principiu, 4 principiului. etimologicu,
era acumu matura:de deslegatu, neavundu societatea altu aface de câtu a pro-
clamă cu chiaritate acestu, principiu si a fissă cu precisiune. marginile lui, a
/C

regulă, ertemi-se acâsta metafora, albi'a unui .riu ce si a luatu-dejă: majesto-

sulu seu cursu. Societatea credea că doue, multu. trei sedentie. de desbatutu,
inse,
voru adjunge: spre a dă solutiunea. cuvenita cestiunei. ortografice.: Lucrulu
SI

preste asceptarea marei majorități a.societatei,.n'a pututu:: merge. asiâ:de ne-

tedu.si de răpede ; câtvoci
e-v redecațu de unu- timpu incoa. în contra
s'au a.
alla litte-
principiului, etimologicu,- dupo, .care a scrissu ântâiulu introducutoriu
IA

riloru latine, de care s'au tienutu toti barbatii români versati in filologia: si
-
dupo: care scriu: astadi. mai toti Românii :pre:unde 'sciu scrie. î.! -::"
CU
 RY
= 19 =

RA
a. Aceste -: voci : protestatârie au! 'aflatu- resunetu in “sinulu” socictatei: n6gtr, Bi,
-de si: minoritatea: care 'sustienea; intre noi: principiălu” oppusu cellui etiniologicui
adeca fonetismulu “ca” cellu mai banu. regulatoriu alu ortografiei” române, "era

LIB
forte mica,: cu: 16t6; acestea, ca se nu “statuedie” ceva: “nematuru int una „cestiune
atâtu''de: '“impotrtântă,: ca: se'se: incredentiedie : pre! deplinu că: calea “pre”: “care
au*appucatu::Românii.:dui :100'anni, nu: este: retacita, societatea ! a 'crediuta“ se
lasse:: câmpu: libera deslateriloru: ce s'au' incinsu' in senulu eiasupra, prinoi-
piului- “care 'ar trebui: se :dirr6ga; 'ortogrefi'a româna; i. i ”

TY
Aceste desbateri au occupatu mai bine de juatetatea sedentieloru' Dlenarie,
"ce societatea, a tienutu, si resultatulu â fostu stabilirea. principiului etimologicu
pre: base 'si: mai solida: de cătu celle de: 'pîno acuma.

SI
:"D;: Joanne Heliade R.: face. urmatâria propunere : :
“* Oonvinsu: de: simtimentele ide recunoscintia” ce ânima “pre. toti Guorabilii

ER
membri” ai 'acestei :societâți : academice ; în NE aa a
'* Cunnoscundu -dorintiele “ce 'avemu cu "totii: si: cu natiunea,” intrega, spic. 'a
consolid,. pre: temeiu:atâtu de: durabilu pre cătu !'sii legitiinu, acâsta, “instita-
tiune deina de epoca de facia;
V
n da
“ Recunoscutoriu în semtimentulu de: nationalitate ce Matia 'Sea: “Prea” Inâl-
NI
tiatulu nostru: Domnu: avi, spre -a:studiâ i0 fondulu “seu limb'a nâstra, prin
insusi+unvlu d'in onor:::membri 'ai acestei 'societâti academice" |
+ Bpre- 'Onorea 'si::spre. intemeiarea acestui inceputu de: academia româna. “pre
LU

basele celle: mai::legali, :mi facu una! dâtoria; si me simtu' ferice: cua propune
onor:::societăti ca':se: rngâmu:'cu totii - pre Maria sea: Prea Tualtiatulu nostru
Domnu CarolI: case bine: voi6sca a primi 4 titlulu de primulu membru, “onorariu
A

alu acestei: societăti. Sa ae ” Să

at SEE ii taina Ia oi Pros: g: Eliade a: it
TR

La acestă icuvinte“ se! idecara toti membri societaţei si in „unaniriitate sti:

gara : Se traiâsca Maria Sâa Carol I. : N a ai ai
Maria Sea Principele: Ve moltiamesca,; Domniloru, pentu 'onârea ce mi ati
N

facuta de a me :bumi membru 'onorariu allu:acestei 'societâta, de Ja care asc6pta

natiunea 'româna,: fructele 'celle: mai îrumâse pentru cultura; litteraturei* selle.
CE

D'in partea mea ve promittu .că pentru “mene va: fi unulu Win: celle - “mai fru-
m6se: titluri: de a protege societatea “litteraria si' de'a: i dâ totu „concursul
meu. Dorescu:societatei cea. mai mare: prosperitate. |
: Acelamare. generala: Se: traiâsca Maria Sea! -: ii isi
/

a: Dupo, care: D:“Massimu,: invitata si de insusi “Maria Sea: urmedia:

-s:Bramila ortografia, domnii. mei, :-si: spuneam -că' societatea a: stabilita inca
SI

.
una data: in:modu: nerevocabile, că“principiulu: etimologieu caufa: 'se : “fia : 'regula-
“toriulu; ortografiei vomâne,: “Eca” in!, tâte-va: cuvinte decisiunea 'societatăi in: a
IA

cesta: privintia: .::.% SERI 3 i tg atu, Ş ma

Sa p-Suta Oi

1. Alfabetulu oboi nâstre, ca:

« imba roniănsca,.: este: si: remâne : *alfabețulu
U
BC
 RY
— 125; —.
latinu. care, asia .cumu este usitatu in celle mai multe limbe europeane, senine

RA
25 littere: abe.defehijklmnoparstuvayz.
> Din aceste- a unele, cumu.: E, 9, y, ete.;. „nu sunt de. „lipsa. limbei. năstre.
3, Dia, „contra, “sunt, in limb'a. „româna. sunete, cumu vocalele. aretate cu,

LIB
litţerile civilice z, â etc... cumu si consunautele, desemnate cu cirilicile, Y, III A,
ete... pentra cari nu “aflăinu. semue in. alfabetulu . latina. :SD
Se vede inse că aceste sunete, vocali seu consunanti,. pentru cari. nu anu
"semne in alfabetulu latinu „ sunt numai modeficatiuni alle, altozu, sunete, pen-
tru cari, essiste, semne în alfabetulu latin, sunt deri vate prin urmare.,..: m ti

TY
[ste

se. „Serie. fia- care “suneta derivata cu, seronulu primitivului, seu. Si E ur
detaliate,.. „le pote. trage. din clu, si

SI
"Principiulu” astfelu pusi, consecintel e,
desvoltă, minţea, sanetâsa cea. mai communa. .De: acea- a societatea, a aflatu.. de
ese.

ER
grammatice roinâne, cu atâtu “mai “multu €cu “câtu ortografia. nu. este, de câtu'
unu 'corolariu allu pârtii analitice din grammațica..; Acâsta. me. adduce a vorbi.
de celle alte doue probleme, supra. caroru- a, „societatea, a resolutu se, dica,
IV
vorb' a. sea,. inainte, de, a închide, acâsta sesaiune; erammalic'a si diotiunariulu,
voiu s6 dicu.. Si ai at pe
UN

Ver ce limba, ca; si ver ce alta fiontia. reală, constă din done, elemențe, e8-.,
sentiale: materia. si forma. Amendoue . aceste elemente. sunt. importante, Si:
unulu nu “pote, fra altulu. Cu 'tâte acestea, precuma. la. alte. lucrari, asiă 'si, la:
limba, form'a e mai preti6sa de. câtu materia. insasi; si limbia + 'romanâsca, de
esseimplu, ar. put€ coprinde_ do 10 ori mai multa materia, Sau ; cuvinţe. „straine.
AL

de câtu are „astadi, foră a iicetă de a fi ce este, aadeca limb'a, româna, : pre,
câta.. timpu va da cuvinteloru nobilele forme alle suroriloru ei. latine. Gram-
i.
matic'a se occupa de “formele limbei, dictiunariulu este: magadinulu materiei,
TR

Togmai pentru marea insemnatate ce are form'a in limba, si. peutru .că .for-.;
mele . 'sunţ mai multu sau mai pucinu marginite, asia in, câtu se pote: coprinde.
si desfasiurâ, in cârti, „pttcinu volumin6se, societatea, indata „dupo ferminarea.,
EN

gramatica, “tare resoluta. Bendu.. a “face se se produca pre. acestu - câmp,

"chiaru in cursulu acestui. annu, una “lucrare meritatGria, „Dâra, fiendu că. tim-..
/C

pulu pino la venitori'a sessiune,. a societatei este scurtu,. „ca se pta capetă .
unu resultatu positivu, societatea a cautatu . se se. marginâsta numai ..la una,
parte. a grammaticei, la cea-a ce a tostu pino.. astadi mai agitatu si. maturitu, .
la partea analitica. Acestu puntu stabilitu, societatea a cautatu se. si, dea a=.,,
SI

poi. bine s6m'a. despre calitatea - grammaţicei ce ea ar vr6 se realisedie, In,

unu.
patru sau cinci sedeutit, toti membrii iiu unanimitate au decisu, se se publice
IA

concuisu pentru partea analitica a grammaticei lucrata. asia in câtu se dea.

tâte formele. limbei câte au „essistatu . si câte; essistu, „pino astadi, in dialectele. ,
CU
 RY
— 126 —
ei: principali; Suppunundu-le la 'uua severa “critica, allegundu “ 'pre celle: mai

RA
-
curate, aretându cumu s'au stricâtu unele * forme si cumu s au put6 correge, |
fâra- a-lovi in: usulu! generale allu limbei. Pentru asemenea lucrare se propune
unu premiu de 300 galbeni ; Si” nu ne indoimu unu: momentu, că filologii nostiri

LIB
din: tâte- pântile, impinsi, nu atâtu 'de acâsta modesta .“recompensa, câtu de
sentimentulu importantiei nationale, se voru întrece ia concură la acesta operă
de interesse vitali pentru ni. i i
““Vinu, acumu la a; treia si cea mâi grea din problemele propuse “societatei, Ă

TY
la dictiunariu. - Asemenea '0pu, este, pentru 'unu 'poporu, monumentulu' cellu !
mai: strelucitu' si -mai neperitoriu ce se pote redecă . spre eternisarea fieutiei
s6lle. Dictiunariulu 'coprinde t6ta materia limbei dimpreuna cu 'form'a ei,

SI
adeca “totu ce a cugetatu, simtitu si patitu unu' poporu; tâta cultur' a; “tota.
istoria desvoltărei“ lui ; ellu' este'“cartea, cârtiloru, este, pentru unu: poporu in“
parte,

ER
ce este si' biblia “pentru tâle popârele crestine. Invetiatii “popreloru “
atătu de fericite cari:possedu unu asemenea ranumentu, au lucratu cu diecile *
de anni la inaltiarea lui. - Academi”a francesa, de essemplu, compusa de unu.
numeru de: barbati eruditi cu multu mai mare “de câtu alu: societatei adude- _
V
mice române, si dispunundu' de'medilâce ca multi 'mai “largi ca alle nâstre,
abia dupo 50 de anni de lucrări perseveranti, a „pututu publică ântâia editiune
NI

a: 'dictiunariului' francesu. - Noi 'ense, Domnii mei, amu 'uitâ se cugetămu că

“trăimu: in timpulu: misicării prin aburi si electricitate,” si! prin urmare “avemu -
LU

datori'a; se mergemu mai răpede: cu redicarea, monumentului nationale, asceptată'

cu'-atăt'a' nerabdară: de tâta romanimea. f Stabiliudu cu. claritate că intr unu
dictiunariu “'românu : nu potea - intră de câtu nateri'a limbei curatu româna,
curatita, de: totu strainismulu cu care a deformat”ua asprimea timpuriloru, S0-.
A

cietatea s'a: convinsu; că mâi ântâiu trebuie 'se 'stringa tota materi'a + limbei, -
asia cumu se afla in cărțile de tâte timpurile, fa tiparite, fia manuscrisse, si.
TR

asiâ' cumu se aude d'in'gur'a poporului din tâte pârtile locuite de Români; ”
si numai dupo terminarea acestei | operatiuni se inc6pa a allege, a curati si”
a'ciopli: materi'a bruta ce va! stringe. Pentru stringerea dera a materialului, .
N

societatea“a luatu merurile ce i au parutu' cellu mai nemeritu,. Si mai ân-'“

tâiu,. parte 'd'in acestu “matetialu se afla: dejă, adunatu si depusu in
CE

dictiuna-"
riele publicate pîno astadi: de acesta-a' se va folosi societatea, si pentru
a-i
'cea-a ea a luatu mesuri a se stringe intr'acestu annu numai -materialuilu ce
»

nu se coprinde in susu mentionatele dictionarie.: Doue suntu fontânel

e din ”
cari se pote trage acestu materialu :: cârtile si gur'a, poporului. “Pentru
/

cea"
d'âritâia fontâna, Reverentia sea. D-nu Canonicu Cipariu, care “si a consa-
SI

cratu una lunga vistia intrega la citire, cu.. petrundiatoriulu:ochiu 'allu. celui"
| mai 'mare filologu cu care se potu mândri Românii, si care a 'cetitu'
mai tâte”
IA

cărlile, manuscrisse sau tiparite pîno la 1720, s'a insareinatu: a presentă 80.
" cietatei totu materialulu” “ce se pâte trage: din aceste cărti “pino la numita
U
BC
 RY
— 107 =:

epoca :De alta" parte) 'socistateă” a“luâtu: iesire: doi: ise fâce' unui “catalogiu:

RA
essactu de tâte cârtile de “la: 1720: = 1830, de” a si: le: procură si da a!
insarcină “cu cetirea: lorui “a numite peisâne;. 'Si asia 'de aci în doui' anni, "'Soci-
etatea,' “pote se aiba” “la 'desposstiunea sea- tâte:. materialele: ce Sar put trage

LIB
din «cărti!” Pentru adoua: ti adeca gură Voporului; s'a decisu. ase Dro-.
fe

iioaătiele! “astădi i Dublicate: “Prâtaiele + constau:gălbui pentru ina “câlia

TY
de mâna cu patru pagine, care ar coprinde “40 ronduri, preu una pagina. «sii apros: .
simnativu:50-de:littere int'ana linia.” îti
Ast felu- societatea, a'dissu 'vorb'a: sea! la Bă care” “din: 'celle'- “trei “tobler:

SI
ce'i se propusesse; si a'“luatu: mesurelă : cei: “permitea: “miodestele” ei” medil6ce.
Remâne: acumu - ca si natiunea: intrega sei: vina in“ udjutoriu cu medil6cele: ma--

ER
teriali- 'de cari; cumu a spus! ua D- -nu' “secretariu' AT Lăuiianu, are“ “nevoiă:
spre ridicarea +miândrălui edăficiu alu unitătii iationăle În limba: „De acâstă- a
pag gre,

pregetatu. nimicu' spre a cspunde dupo potenţiia: si. medilâce la artalia chia-
IV
mare .ce'i sa atu ii ii tii a ro ie br
D-nu George Baritiu. Dillele” prime din Ab usțu: alle auinului, cuirentu, inz.
UN

ca dera occupa unu “locu: d6'on6re in“annalele ! tiereei românesci. ” aia

Priimirea; 'de cari au” avutu: parte! membrii 'sotietatei” littcraria: donchiainati
din: Statele” tirhiti0f6 “in capitala . României, 'pentiu' scopuri “curatu' "ciciltitice, |
nu a fostu: pre 'câtui:sciu eu, nici officiosa,' si:cucatâtu mai pucinui oficiale ;
AL

intr 'acea-a! “instinctul sauieiosu allu- diverseloru Clâsse da: 'popoțu, presta si și
convictiunea' ' rationâta'a” “bărbaților - 'de scientia “sia 'tutoru Gmeniloru ”
bitori' de: natiune! au: “ptodussu atâte-a: 'văni festatiuăi” 'spâiitahee, pre câte! numai
TR

s6 pută cere “46 la “ori-care“altu' pOporu' din: câte 'pretinidii “pentru senesi unu”
grada mai: “inalta” de! 'cultuta: pentru ca! se dea. lamei prob'ă ocea tai „invede= :
rata “a” maturității si: a couscienitiei 'de 'senesi. ! alia i
EN

Credu că ca 'merbri 'veniti zici spre a: 'juă patit la: Hirano! sotietatei.
ș aca=
demice, avemu se declinămu de la persOnele n6stre tâte acelle onori si ani:
festatiuni 'de :bucuiia: câte” Sau vediutu! si: auditu” in - celle 'optu' dille' din “Au-
gustu, 'si-se' sustinemu că! acell6-asi. sau' adussu Jinbei n6stre' commune, scz
/C

| entieloriu si preste totu! cultutei nostre” nationale. “ Tocrăi +inse. pentru aces mere
SI

de multi. anni pri arterele vietiei “nationalei E

> mii IDEE

li 'adaveru, idea 'udei : isocietăti! acadeinice” române Du! “este” “de iori” 6ra eu
din parte-mi am venitu la: 'cunnoscinti'a _ei' inainte “de acâsta-a cu, diece anni,
IA

Ac6sta idea''ă fostu : “nascutori'a celloru trei societăți litterarie române din
: :Sa “9 _ i:
CU
 RY
— 198; —
"Transilvaai”a., „Uugari'a si Bucovin'a, intentiate sub, proeotneţ, Avesta E

RA
ș- 5
A

Domnitoriu allu acellorn tierri intre annii: 1861 si 1862... apt tara
“Acea-asi. idea, a. luatu forma, aici . intr'unu „modu mulţu..Imai. măretiu. si, mai.
impunetoriu,, „prin, caldurâs'a. ei imbracisiare de. câtra, Domnitoriulu Romaniei,

LIB
care, este tramissu de Provedintia ca se consiliedie statulu, acesta- -a, mai; allessu.,
prin, lucrările. pacei, se deschidia câmpulu largu: scientieloru, si. arteloru ; „apoi,
totu” prin asemenea medil6te se sustiena, bunele. melatiuni, intre, jierr'a. sea, sii,
poprele vecine, se pregatâsca toțu de una” data. acestei, natiuni, armaru, incer-

TY
„caţa, unu venitoriu secoru si. Strelucitu, . o, azi ip în
“Intre aceste “impregiurări, petrunsu de sentimentulu recunnoscinției, celtu.
mai, senceru câtra.: ț6te classele societatei române câte:au concursu,.la; illustra-

SI
rea dilelora din Angusta 1867, ni ceru. voiaa, propune onor.:, societăti aca-...
Aaaa

tru diece Iane, se: comitte: delegatiunii academice; ca. acea. asi se nu lipsesca,, ,

ER
a descoperi. din, partea membriloru: veniţi, din. tierrile vecine, calduros'a.; loru .
recunnoscientia, si multiamita câtra- natiune, „cobra, toti, concetatienii,, din Ca=...
pitala. si din 'celle alte. uri aile României, „cota. toti barbatii. Si. tâțe, damele
V
române câţi si câte ne intempiuara cu. atât. -a elanu si caritate. fratisca, per
cumu in.totu cursulu. vietiei.. abia ni.sa mai, intemplatu, a
NI

Onorabila delegatiune. academica se. spuna. compatrioțiloru, sei, „că la veni- ,

rea n6stra,, inca avemu conscientra vocatiunii, nâstre,;că inse astadi ne. intGreem
LU

strebatuti în sufletele. ndstre de. „marimea, ei, precumu . Si că: ne:amu. „determi- :,
nătu din nou, a consacră, totu. restulu. vietiei nsstre la, regenerarea, nationale,.,
: Acea- -asi delegatiune, se râge pre. legislatorii României,. ca intre, nume r6sele ;
lou, occupatiuni, se. si. întorca, luarea aminte :iusași . câtra. acestu. institutu, uz,
A

ne. in adeveru, inse plinu, de. zellu SI: devotamentu, si se enuncie, in: favorea lui
unu votu de incuragiare,.;. Totu, delegatiunea,, se. assecure,, „pre corpulu profez.
TR

sorale, pre toti litteratorii. si sapieutii. natiunii, că noi,in lucrarile, nostre celle.
fatigatârie de. spiritu si de corpu,. le dorimu.. „opiniunile si: consiliele-. D- loru,.
pre, cumu si că tienemu ;multu, la buna cvintelegere cu luminaţorii. generati-
N

unei tenere. NI | ae iai,

“Delegatiunea, se nu si pregete . a esprime, din “partea, nâstra, €câ; amu vemasu-.
CE

incantati de. “frumusetile limbei nationale asiă, precumu este. ea vorbita de. Dare
tra, damele. române totu de una data se. spuna mameloru de. familia, că ducemu,;
cu, noi convictiunea . cumu că. sessulu trumosu allu natiunii. nâstre este Si chia-.. ,
maţu si „capace de a inaintă, cultur a limbei, ai desolvă, gratiele. ei, si.a.i. dă
/

valâre în gradulu cellu mai eminentu. si pentru, totu. venitoriulu.. i -:,

SI

Aceste-a mi suntu, propunerile melle de remasu.. bunu. Se. nu. nsoeptați dom.
d |
niloru, de, Îa mine una motivare; formale, a „aceloru- -asi, RP:
Li -
par
a.
IA

Ss trai6sca natiunea româna.

U
BC
 RY
— 129—

RA
Se traiâsca toti protectorii si patronii societatei academice.
; si
Decisiune. . Aceste propuneri alle commembrului G. Băritiu se accepta
este poftita de a le face cunnoscute publicului
onor: delegatiune academica
in câtu mai scurtu timpu prin pressa.

LIB
Domnulu Canonicu Cipariu.
Domniloru, a
reportoriulu generale
Dupo celle cea reportatu D. Secretariu allu societatei,
au remasu de cari se potu
si confratele D. G. Baritiu, in adeveru .pucine mi

TY
cu tâte acestea nu ve-potu se trecu cu
gi eu cuvîntâ. Inse, Domniloru,
mare si raru pîno acumu între Români, consideratiunea, |
derea unu fenomenu
adeca, interessulu cellu mare si chiaru entusiasmulu atâtu de insuffletitoriu

SI
ce d'in di în di cresce si se maresce pentru causa nationale, limb'a si lit-
teratur'a romanâsca. pretutendeni, si allessu in acâsta mândrasi intellegente

ER
estabile chiaru
capitale a României, de care intre altele a datu martarirea incont
litterarie române, si acumu 6rasi cu occa-
si cu intrauirea acestei societăti
n6stra aduce cea mai profunda si
siunea de astadi, pentru care societatea
| |
sincera multiamire publica.
IV
Dea Dumnedieu, ca precumu ne a apperatu de atâteu secule de perirea to-
tu pîno la pamântu,
tale ce au intempinatu gl6tele barbare, cari ne au impila
UN

putente si mare induratoriu.

se ne appere si de acumu inainte, că este a totu
s'a desceptatu acumu cu
Dea cerulu, ca semtiulu nationale românu care
ei, se strebata pîno' la
atâta taria, se se lati6sca in tote ânghiurile Romani
palatele celle mai superbe
cabanele celle mai obscure alle lierranului, ca si in.
AL

|
.
alle mariloru natiunii române
demnitătii nationale si se ua
Dea,ca totu Românulu se vina la cunuosciatia |
appere cu î6ta taria cuvîntului si a ânimei.
TR

romani mei, Român u cu

Dea, ca totu Românulu se se semtia a fi hu allu .
este si se numesc e Românu
originea, Românn cu limb'a si se fia mândru că |
imea. | i
Se traiesca Român
EN

academice române, pentru annulu currentu,

Domniloru, sessinnea societate;
| | |
este inchissa.
/C
SI
IA
CU
BC
U
IA
SI
/ CE
NTR
ALU 4

NI
VER
SI
TY
LIB
RA
RY
 RY
RA
LIB
de

da...

ae

TY
SI
a

7 d SESSIUNE A ANNU ER LUI 1868. i -.-

IV , „. ; piț a
at,
te

ius pia ii E zi ti Rea ta ne Proza atzi a

UN

1;:Protocollulu sedentie[ia societatei- academice române

„din 1%, Augustu 1868. i „5

tur îi i oi
;- In conformitate:cu statutele 'societatei academice române; votate:la 24 Au:
gustu 1867,si approbate de Domnitorulu Românilora Carol, membrii acestei so-
AL

-cietăti adunându-se la. 1.

'la: Bucuresci, s'au intrunitu astadi, 16 Augustui 1868;.
-dupo mâdia:di, in palatulu: Universitatei, presenti fiendu:: presedentele J. Heliade |
“Radulescu, secretariulu A: Treb. Laurianu;: membrii: B.:A: Urechia, d: C.
TR

Massimu,:G. Baritiu, Jos. Hodosiu, Al. Romanu V; Babesiu si T.: Majorescu..

: 4.:Presedentele saluta membrii adunati, si si esprime cea mai viua bucuria
că -vede unii veniti: d'in celle-mai “departate. pârti locuite de: Români; dera totu
EN

de una:'data.nu si p6te-ascunde parerea de: reu :că una mare parte d'in mem- .
ri. lipsescu,:si a nume:. D-nii 7. Cipariu. si: G.' Munteanu din Transilvani'a ;
A: Mocioni d'in: Banatu ; A.:: Hurmuzachie: si' J. :Sbiera d'in Bucovina; J. Stra-
/C

jescu d'in Basarabia;'J. Caragiani d'in Macedoni'a; 'si-V. Alessenari, 0. Ne-

gruzzi ::si : N. Jonnescu .d'in “:Moldava; prin urmare : că lipsesce::majoritatea
validitatea lucrăriloru societatei.: “De Gre ce inse nu
ceruta de. statute pentru
se::pâte. indoi-că si: membrii absenti 'astadi, de si nu toti, dera in “cea mai mare
SI

preste multu, cându 'dpoi fiendu:iadunarea completa

paite:.se. voru:infacisiâ;-nu:
'deto-
siiputundu urmă lucrările s6lle, Delegatiunea- inc si -vă:tine: de. prim'a
IA

a face-societatei
rintia. rapportu despre; lucrările -d'in -annulu :espiratu; asia Si
pino atunci, parte ca. membrii presenti se: se informedie:si-lumihedie 'despro,mul-
tele si momentuosele lucrări ce societatea are a indeplini in sessiunea preseate,
CU
 RY
— 132—

RA
parte pentzu | a facilita lucrările adunărei generale, pre cându ea se va intruni,—
presedentele invita membrii . adunati a se consultă si a deliberă despre mo.
dulu si form'a tinerei sedentieloru si luârci conclusiuniloru in materiele ce con.

LIB
cernu societatea. i
Dupo acâsta invitare a presedentelui, mai toti membrii presenti sunt de pa-
rere, că desi dupo statute, membrii asta di de facia nu sunt in numerulu ce
se cere pentru tinerea in forma a sedentieloru adunărei generali; dâra consi-
derându chiemarea si scopulu principale allu societatei, care este consolidarea

TY
limbei române, prin intocmirea unei Grammatice bune si rationate si prin com-
punerea, unui Dictionariu câtu se pote mai perfeciu si mai completu; si con-
siderându că membrii adunati suat gelosi de a si implini cu t6ta scumpetatea,

SI
ba cu scrupulositate chiaru; considerându apoi că statutele dispunu ua secti-
une; filologia, si că, „dupa; processele verbali d'in annulu.trecutu,. acâsta secti- :

ER
une s'asi formatu; făra! ca 'numerulu membriloru: ei se fa: 'fisadtu la unu ma-
ximu sau minimu, si fOra ca acea formare se fi fostu definitiva, ci ea erâ nu-
mai in modu provisoriu: ;d'in' aceste, considerante;- “membrii preseuti sunt de
V
opiniune ca se se intrunâsca si se se constitue in sectiune filologica si se pur-
câda a lucră, studiându si essaminându operatele de grammatica si dictiona-
NI

viu ce. pâte au .venitu.:la: Delegatiune in urmă concursului: publicatu'in :âinulu

trecutu. a
LU

Acâsta parere fu contra dissa numai de T. Maiorescu, carele tine că mem-

brii asta-di adunati înu..se potu 'vintruni in sectiune -filologica, chiaru. pentru că
acâsta. sectiune s'a formatu-in aninulu trecutu,rde :si::numai:in:.modu: proviso-
viu, dâra ai'cârei-a membri: lipsescu asla-di cei. mai multi: si: prin :urmare:nu
A

sunt în .numeru' peutru' că. dupa statute: se .pâta urmă: lucrările s6lle'; mai:in-
"collo, este de parere că: membrii :asta-di, adunati: paru put „nici: în: confereii-
TR

tia privata a'luă conclusiuni asupra :lucrăriloru ce concernu societatea.:

Cei alti membri combâtu acâsta parere,:si din: considerantele --addusăe, umai
în susu; pentru una; reciproca 'informare si:luminare 'si pentru facilitarea :lucră-
N

-riloru,: si 'pentru implinirea. cu: scrupulositate: a chiamărei::tinu ca membrii:adu-

nati nu: nunăâi-:că se':potu :iâtruni:in isectiunc'filologica pentru lucrările de asta
CE

natura;. dea ei au totu dreptului.de a se'intruniîn -conferentie private pentru

lucrările: ce attingu .scopulu 'societatei.::: Una: lucrare intr'unu :modu sau altul
este cu atâtu- mai.: urgente:si mai! :necessaria
cu câtu estesin:tinteresulu ssoci=
etatei:a preveni s&dentiele..aceltora-a, cari p6te;::directu:or.indirecu; atu inten-
/

tionă 'sau chiaru :aru: lucrâ. laia face:difticile;:saui-impossibila: stabilitatea; o con=

SI

solidarea si: durăbilitatea sogietatei:;. si” este :de-lipsa:dă: altâ:parte,: a'desminti

in “aptă: iosinuările si denuntiările: acellora: straini, si:de:români:si :de:limb?a
IA

si litteratur'a; si de tote :interessele române; cari:tinu că: iiotaosocietatea: aca-

“demica 'ar: fi “fundata- pentru scopuri: si: intentiuni : politice. ar
nn
indicii : a. : a m. ; a PE 5 a: : sure
„Si pa dam te
Si ij î Tea da e IA POR a: Ca aiDia TD ei
U
BC
 RY
„In; urma, dupo una.- -discussiune. De. seriOsa si simtita de toti, s'a latu ur-

RA
cn | Ea |
matoriulu; conclusu. - tza
În considerare că societatea academica româna, departe de. a ave scopuri
se occupă cu
sau, intentiuni;.politice,. ea. are. chiamarea. singuru: si numai de a
cultivarea si consolidarea. limbși române, cu , inaintarea littereloru si scientie-

LIB
5
„loru, intre. Români, i
si impor-
; In. considerare că. meznbrii presenti sunt prd petrunsi. de marea
-loru atunci cându au primitu a face:
tantea :chiamare. ce: au luatu . asupra
.ci..sunt pre gelosi pentru. subsistenti 'a
parte: din :acâsta.. societate, precamau

TY
si. consolidarea acestei.:societâti; . ...
i “celle ce.
în
“ÎN, considerare: 'eă membrii: presenti. sunt pr6: detorminati. a lucră
prin :venirea celloru- alți.
scopulu: societatei. si pîno .atunci,.; pino candu

SI
privescu
; |
membri :tinerea .sedentieloru în adunare generale. ar fi. possibile
sau, in conferentie . pri:
In considerare că prin lucrările membriloru presenti

ER
multu. „Ierarea. adu-
vate. sau în. sectiunea -filologica, :se. pâte: tacilită torte,
nârei, în completu;. i n i
ra: făra. a, defige
In considerare că statu! ele. prevedu; instituirea sectiunilo
private. cu atâtu mai [u-
IV
numerulu . membriloru,: : Gra. întrunirea in. conferentie
in. assemeni, conferenție nu..
cinu poic contra: statuteloru,- „cu câtu -lucralea . Si
societatei: |
pâte.fi. de; câtu. conforma, si 'folosiţorie scopului
UN

“presenti. se, constituiescu.

-Dupo..tOte. aceste: considerante, . „membrii asta-di!
consultă si de- :
in conferentia, privata, ei voru luă la studiu preliminariu,. voru
liberă despre t6te, materiele ce concernu scopulu. societatei: .-ei. se voru in-
curatirea,:
truni, in sectiune, filologica,. pentru, lucrările, destinate la .cultivarea,
AL

pentru. es- ::
regularea,;- înavutirea. si perfectionarea limbei române, si.in specie,
concursulu i Due,
saminarea operateloru. Jimbistice.: ce sau Prosentata |in, urma:
i SR E Data
TR

blicatu în. annulu; trecutu,: sii

pre mâine. la. 1 ora,- dupo: media di, Bi. Se- .
Presedentele annuntia sedenti'a
denti'a de asta-di. se: redica 'la 5; ore. dupa 'media-di. :
.. Presedente. J; Heliade Radulescu. ... n i
EN

TI ti Jos. Hodosit,..
RI
i -.
+ :Beer.. ad-hoc.
/C

ete

societatei academice. rO-.

AR. 'Protocolluiu sedentici. m. a |
mâne din lao: „Augustu, 1868.
SI

, secretari generale A. |Treb,

Presenti: Presedente:, J. “ Froliade. Raduleșcu,
u. NV, Babesiu, T, Majorescu,
IA

Laurianu, J.. 0... Massimu,; G. Baritiu, A. Roman

si, Jos.; Hodosiu. secr: ad-hoc.
CU
 RY
— 184 —

2. Presedentele;, deschidiundu sdenti'a, cere a să “trece in process

ălă” ver-

RA
bale de asta- di, câ membrulu Jos. Hodosiu, cu voia unanima
, a fosta si este
insarcinata“ cu officiulu de: secretariu ad-hoc... -.. a i
„Be: trece la processulu.: verbalo:si.. Jos. Hodosiu , in: calit aa: secrefariu

LIB
ad: „hoc este” iînsarcinatu cu: redactarea processeloru: verbali.e. i îti
„. Presedentele spune că, in urna concursului publicata |in anulu“
trăcutu'-
petru: grammatica limbei :române, a: venitu “la: Delegatiune! trei:: operătei
; si
a nume: a):unulu pre lunga epistola: sigilate, cu motto:. „Romanicani ad
puri-:
ficandam et: amiplificandam lingusm - studium latinaeque” italicae litterat

TY
urae; !
recessarium esge videtur“; b) altulu assemenc.: pre: lunga - epistola. sigilata,
cu: -motto : „Si consuetudo' vicerit. : vetus lex sermonis -. abolebitur, -:,Quiatilian
L.. 5. :29: i, -c)-allu'treil6 fra epistola: sigilata si' fora: motto,

SI
addussu in per=::
sOna, de D- lu Eremia Circa, „professore, la liceuilu. Mateiu Bassarabu * “in 'Bu-:
curesci.. i A a N Lai i i a a i Sta

ER
Mai departe spune presedentele: că pentru traducerea . opului.- "De elle
gallico“ n'a venitu la Delegatiune nici unu operatu ; precumu că: nici pentiu
dictionariu -n'a incursu' immaterialu d'in nici 'ua: parte. : i uzi
V
"Dupo” aceste- -a invita: membrii 'conferentiei a luă una decisiune despre: modulu':
si form'a cumu'acelle operate de: grammatica: Sar: pute: : studiâ. spre a.se in=:
NI

formă cu totii atâtu: despre. valrea: acelloru-a: câtu: si: “dăspre' acea-a dâca: si:
“în câtu' 'correspundu: conditiuniloru sii principielora coprinse inn concursulu, "Du
LU

blicatu- in annulu trecutu.:. ot iat tata i

“Unii: d'in membri ::sunt de: parere câ: acele operate” se se “cetâsca: unulu;
câte -unulu in: sedenti'a -plenaria “a membriloru : -piesenti, 'ca:'asia, castigându':
de una :parte..d'in: tempu; se:pâta de! alta parte. fia-care a se pronuntiă -in cun--“
A

noscientia :de lucru:; altii d'in membri inse tinu 'că-acăstu: retodu :de a studiă ::
unu ucr w'ar duce la resultatu, pentru că nici una dată ună' opera sciissa nu:
TR

se: pâte studiă 'atâtu de bine: prin! audiu: ca: citiudu- -uă singuru ; “de aci ar fi
„mai cu scopusâua numi una commissiune, care se studiedie aceste - operate: şi -
se vina.cu unu rapportu la adunare, s6u'a incredentiă 'câte unulu d'in acelle
N

„operate la. câte unulu -din membri, si in acestu casu se rapportedie mem-
briloru adunati -in: un'a:d'in sedentiele prossime ventârie. -
CE

"Membrii adunati a inclinatu mai multu la acesta d'in urma modalitate,

si s'a adussu urmatoriulu conclusu :
„Impartasirea presedentelui că pentru traducerea, opului „De bello gallico.* Ă
si pentru ' Dictiohariu“ a venitu la: Delegatiune nici unu operatu :sau 'ma= -
/

„terialu, se iea la cunnoscientia; remanundu in voia .ădunărei generale de a re-

SI

peti în privinti'a acâsta-a celle urmate in aunulu trecutu,

Tia in câtu “pentru operatele: de. grammiâtica, cellu 'cu: motto :- "„Roinănicatn |
IA

ad! 'Durificandam lingua :m studium latinaeque italicae litteraturae; 'necessariumm

esse videtur;* se dă D-lui J. Heliade Radulescu; celli cu niotto: /Consuetudo:
U
BC
 RY
135 —

RA
„fora' otto se dă: D: li "A. "Romanu;: si! fa- caie' în arti: si toti: împraun voru
av6 a studiă acelle. 'operatâ; si-a” -votorâi despre” “elle: in'unăi din 'sedentiele
venităris; “liberu-'fiendu:'ori- care năezibru dea citi sisi a see informă” singuru. despre

LIB
i e
meritulti si. val6rea: acelloru operate: pice
: 4: Se “mânifesta-- dorinti'a simtita, de toti 'de a: Juâ iiesusele; cuviintiose pâlitru
ca! “meinbiii : “inca absenti: se''se presehte! câtu se pâte' mâi: “curendă;: cii: atâtu
mâi ver torii “că un'a din îrei. părti a” “timpului sessitinei: d'in estu annu: a trecuti,

TY
's6
6ra-: on6rea; :societatei :si interessulu litterariu ” cere 'ca adunarea gensiale: 36
ceva resultatu' practica din lucrările ce
intrun6sca- spre 'a lucrâ si: aa produce
s it aaa eri
Diuiită : r

"ua astepte. aaa RR ma

SI
In urm'a acestei manifestări unanime se. adduce' conclusu:: ti i
„Delegatiunea' socistatei va 'av6 a 'se: 'adiâssă fOra! “intârdiere ! câtra - membrii
A.

ER
absenti, si a'nume. câtra: Domnii: No Joninescu,” Ji: "Căragiani;- JI. "Sbiera;
si i va
Huniiizache, G. Munteanu, G. Negruzzi, "Ie Strajescu si 1. Cipariu,
se. “faca
chiamă prin telegrămma, cerundu-le: dechiaiarea, dâcă 'voiescu a' urmă
la: cei di
parte d'in societate, si deca estu timpu Dotu a se presentă, si a nunie
IV
potu fi in Bucuresci.: a ai CNI Ia la a
ă chic
"Era: in câtu pentru: membrul Mocioni; sa insreinătu- D- iu Babesiu
UN

familia câre a primita de enumireă |

mă” câtu mai cureadu: pre: acellu-a d'in acea
mie Satie
d'in partea guvernului românu.“
:: Dupo 'acesta:a; sedenti'u s'a redicati la 41|; 6re dupe mâdie-ăi, annotiodu-
se sedentia prossimâ” poimâne- 1 ra "dugo m6dia-di. cai iii
AL

Presedente' J:: Heliade R.

m Jos:i Hodosiu.: Riga,
Da IRI -Setr. i ad o pt)
e tati
TR

per NOE IEI

A ep

a 'sociatătei acadeinice TO»

AU. Protocoltulu, sedentiei HBE
mâne din, *%, Augustu 1868.
EN

A. 'Treb. Lau-
Presenti: Presedentele J. Heliade Radulescu, secret. gener.
G. Baritiu, Al, Romanu , V, Babesiu si Jos,
vianu ; membrii: d. O. Massimu,
/C

ma atei:
Hodosiu secret, ad-hoc. . ...;...
f
umele facute
5: Presedentele communica ceaiurile membrilor, la tegean
în intelles sulu acesior u tele-
în urm'a conclusului 4 din sedeuti'a trecuta.
veni pîno,. la--l Septem bre;
gramme,: d-lu N. Jonnescu. annuntia,că nu pbte;
SI

cându va; pute :sosi; JI.

J.. Caragiani: calletoresce : in. Macedoni'a: si nu se. scie.
Gabriel Monteanu e mor-
Sbiera petrece la baile din Dona, deci nu pâte veni;
IA

zi -assemenea, €. morbosu .de

bosu si folosesce baile -de la -Valcelie ;': : Negruz
a veni la sedentiele, societatei. :
siepte June de dille, si i este preste putiutia
CU
 RY
— 436 —
N

RA
Tâte: aceste telegramma se iieau spre durerâsa .scientia, ...; ;, 0 i
+6. Unulu din merabți: 3. permite. intrebarea deea Delegatiunea- a elaporatu

mentu, pentru. adunarea. generale a societatei, unu regulamentu pentru Dele-

LIB
gatiune, altulu pentru impartirea stipendjeloru,; si altulu pentru tipariture,
;:D'in partea Dalegatiunei se 'respunde, că pre longa t6ta .buna-vointia, ea a
fostu in imposibilitate dea prepară acelle lucrări, neavundu in, dispositiunea
şea -.medil6cele .materiali pecessarie.. Pentru. acea-a ar. fi :de .doritu ca, pre

TY
câtu tempu societatea nu pâte-lucrâ.in completu, acei :mambri cari sunt, aici,
'se se. occupe..cu elaborarea. „regulamentului. pentru adunarea generale, ca asiă,
parte se usiuredie lucrările Delegatianei parte ses Prepare materialu la seden:

SI
_tiele complete alle societatei. .... . . | | a
„ Acâsta dorintia . se “primese | in unaniraitate, si se inece | in , conclusu :
„Cu elaborarea anui regulamentu pentru societatea academica. româna si, adu-

torie..
V ER
nările ei annuali, „se insarcina membrii. Georgiu Baritiu, Vinceptiu. Babesiu și
Josefu. Hodosiu; si. voru. „ave a vepportă iin un'a. d'in. sedentiele. prossime veni-
Se De
T Secretariulu generale allu societatei, A, Teeb. Laurianu, spune. că, muni-
cipalitatea Turnu-magurele districtulu “Teleormanu, a. oftoritu societatei .aca-
NI

demice române: una. summa de 925 lei noui 92 bani, pentru : a se dă „dreptu
| stipendiu la tineri macedoneni. pi
LU

„Ac6sta-a. se -ica de una;camudata a, placuta cunnoscentia ; si se: decide ca

Delegatiunea : se faca intrebare, la, municipalitatea 'Tarnu- magurele că pre câti
anni si la câti tineri macedoneni a destinatu dens'a numita subventiune ?
Respunsulu se va communică ila tempu.
A

Presedentele redica ':sedenti'a“la 41, Gre si annuntia cea viitOria pre mâne
TR

la 2 6re dupa media- di.

„Presedente. d. „Heliade E.
“Jos. Hodosiu
N

" Secr. ad-hoc.

CE

Iv Protocollala sedentiei IV a societatei acadeinice ro-

_mane din 20 Augusta 1868.
/

Preseati: “Presedeute 3,3 Heliade Radulescu; secr.. gener. A: 'Preb. Laurianu,

SI

secr.: ad-hoc Jos. 'Hodosiu; membrii: d.C; Massimu, Georgiu Baritiu, Ales, Ro-
manu, Vinc. 'Babssiu. -!
IA

'8,:Se -cetescu: processele vezi din sedentie deela 16, A si19 Aueastu
a.'c. si:'se aproba. Se
U
BC
 RY
— 187

RA
:9. Presedentele impărtăsesce: că d'in partea Ministrului s'a facutu dispositi-
uiile necessaris ca corespondentiele 'sitelegrammele: ce essti de la Dslegatiune
si. respective de la societate în forma” olficiale, se> fia scitite de tass'a postei
i . PRR at Die :

LIB
si:a telegrăfului. . ::: :
iu
* Gu multiamita se i€a spre! “ Scientia: Data
„+10. Se iea la desbatere cestiuinea“ budgelului societatei pre sonulu 1868.69,
i urmându positiunile.: budgetului din 'annulu: trecuta ,. se : vede. necessită-
tea; unei .preparări formule a budgetului:; dreptu acea-a cu invoirea: commune:

TY
„ Sei insareina: D-lu J.:C. Massimu a prepară . unu proiectu: de .budgetu: pe
annulu: 1868/9' si a lu: suppune deliberărei: in un'a 'd'in sedentiele venit6rie.:::-
Sedenti'a' se .redica': la pi Gre. 3 „Sedentia mai de. „aprbpe mâne la 2'.6re

SI
A
, : II CR . pi
PRI re zi
dupe media-dii
Ei Di
“Presedeufe d. “Heliade R

ER
| „Jos. Hodosiu.
| m hoc, -
Beer. ad-h |

|
IV ; ! | . A

N Protocolinlu sedentiei V-a. socistatei. acadernice | române

DRE ca
UN

din ih Atigustu: 1868: ia

Present: Presedente J. Heliade Radulescu, secret; gener. A “Dreb.: Laurianu,

secret. ad-hoc. Jos. Hodosiu ; membrii: +d. O. Massima, Georgiu Baritiu, Al.
Romanu, XV. Babesiu. . e
AL

11. Se. cetesca.. processulu: verbale alu sedentiei prossine, trecute, din 20 alle
lunei currente si se approba. .....:....: IDEI in! n !

12. Presedentele communica- depasita statiundi.. telegrafice, din “Gallati, prin

TR

- care se face cunnoscutu societatei că membrulu.D.: d: Strajescu. este dussu la

Bassarabi'a si prin urmare.nu. i's'a pututu presentă depesi'a de aici tramissa
in urm'a conclusului. 4 din: sedenti'a de Ja 17 Augustu a. c.
EN

Se iea spre scientia.

13. Simtindu-se inse totu mai tare necesitatea de a se presentă membrii
- inca: absenti,: pentru a face: possibile; tinerea: sedentieloru: in- adunare generale:
/C

Se decide a face d'in:riou una. dejiesiă cotra: D-nii' Cipariu, Hurmuzache si

Munteanu, pentru a grabi a se infacisiă la adunare, fiendu că altumintrele so-
cietatea, nu: este in: positiune a' pute urmă: lucrările selle: iu: coinletu..
D.
“Potu'una data D:: Hurmuzache se fia invitatu:a dâi deslusira” si. despre
SI

Sbiera. ACRA e
- Cu: essecutarea' acestei: conclusiuni se” insareina ' Delegatiunea: DN Nae
IA

câtu. soci:
14.:Unulu d'in membri suleva cestiuriea stipendieloru, dâca; si: in-
fundatârie le au
etatea; maicpâte despuui despre: “acelle-a, si dâca: auitoritătile”
de la Delegatiune..
vyotatu in budgetesipre aunulu. venitoriu:: Să cere deslusirg:
CU
 RY
— 138 —

RA
„Seoretariulu generale. A. : Treb.; Liaurianu,; dă. deslusirea; necessărie; in ac6-
sta. cestiune si :spune. că, stipendiele . formate de. districtul ;Covurluiu.. si de
urbea, Gallati,::dupo intiellegerile reciproce; au trecutu in: modu: Officfăle. la. dis-
punerea si administrarea societatei „Transilvania, pentru adjutoralu studenti-

LIB
loru români din 'Transilvani'a si pârtile. ei, ; Bra in câtu: pentru. stipendiele
fundate::de: „municipalitatea urbei.:Brailla,;. acestea: sunt;-incâ..la, dispunerea :so-
4

cietatei : academice, mu,se: scie. inse dâca ; acesta municipalitate a; :trecutu în

| budgetulu seu; stipendiele: si-- pentru: annulu: venitoriu; . pentru ::acea-a, : adauge

TY
D-lu. secretariu, că ar. fi; mai;bine ase face -una intrebare în -'acestu. intellessu,
si „a: nume. a'se invită diss'a municipalitate: se bine: .voi6sca a. incannoscientiă
societatea pre; câti anni a destinatu.stipendiele votate in-annulu: trecuta! Li

SI
Totu in acestu obiecta se manifesta opiniunea. că ar fi mai bine ca si:sti-
pendiele tennicipalițtii Brailla se trâca in administrarea. socielatei, n Pransil=

ER
vant'a,* A
Impartasirea secretarului despre gerolpenere districtului Oovur-
luiu si municipalitatei Gallati, in administrarea societatei Transilani a se iea
V
la. cunnoscientia, -
In':câtu :pentru: stipendiele: urbei Brailla. se: adopta :paretea:: 'secretaziului Si
NI

trece inge conclusu ca, acâstă; municipalitate: se fia invitata a dechiară deca sti-
pendiele le a destinatu pre mai multi si a nume pre câti apni inainte?
LU

““Delegatiunea va essecutâ; acâsta:a conclusiuae,;:si va 'repportă

la: tempu.
““In-'urma s6 ad6pta si: opiniunei, -ca 'stipendiele :puse 'la dispositiunea. soti-
etatei, se se trâca la dispunerea si administratea societatei: Traiisilvania,: care
este! fordăâta: â: nume! “Dentru :a: proved€ in. stipendie pre! studentii 1români. :
A

Sedenti'a se redica la 5 6re dupa media-di. iai ne a ta tout

Sedentielă voru urmă, in dillele: venitărie: la ora „sciuta: za a i
TR

E - Presedente: J Heliade !BR: Mat o fetei i

Ea FĂ ta E ne Jăsi. Hodosiu. tt i betie
at ap o" Secr, ad-hoc. ninti aer a
N

EET Pepe i i
CE

vr: Protocoilalu sedentiei a: a 'aocietatei acadebnice ro-

m “mâne din: hi Augusta 1868. bi ve
. IEEE IE at
4 ! Mesei Ai e tată

“Dresenti: 3, “Eelinde: Radulescu. presedezite, A. “Preb.: Laurianu secr.-:genei.

/

Jos. Hodosiu'secr. ad-hoc; membrii: J.:Q, Massimu, G Baritiu, A. "Românu,

sa
SI

V. Bubesiu. _. - 3 Nita

Sedentiele d'in 22, 23 si 24 Augustu, .presenți fiendu totu numai acesti mem-
brii, sa. petrecutu cu communicarea-ideeloru d+spre operatele de gramimaticas
IA

ce. in urm'a conclusiunei . luata. in sedenti'u.. de la: 17: Augustu No: 3: "se: dedes-
se. in 'studiu prealabilu la membrii numiti: în: acea conclusiune;- i sii ste
U
BC
 RY
RA
45, Presedentele” aeschidundu sedentia, propune a se luâ in disscussiune:
„Crearea unei foi litteraria a societatei academice române“. Ac6sta foia-
ar av6. se.:6ssa la: inceputu una data pre luna. ia coprinsu de doue cole in OC-
NE pa

LIB
tavu. ::'Spesele aru fi::
a) 'Tiparirea' a: 24 câte câte 5. eat. pentru cil, .. ame nete - 120 cab.
b) Espeditiunea ..... nana ecua nenea nenea mea tan ana aee î50 n
0) Alte: SD oarba eta ne iei 50:
iti Sania 220 gala

TY
„„Veniturele:; aru fi: DE ae
-:a) Subventiune. din « Cass'a. Sovietatei, ae oee ee meeeaea ate 150 gal,
-b) Abonati pino la 300.ă „6 romanati (hau ina aseaes 154% galb.

SI
pa “Summa” 304 galb..
“ Materialulu articleloru «ar a:

ER
- a), Actele Societatei. |
b). Ohartiele ce voru, fi. adressate la Delegatiune' si se voru dat cu “calle
a se publică. N
Societatei,
c). Tractate sau article de litteratura adressate ds la membrii
IV
imn mintile a adjunge la una
cumu şi de la alte. pers6ne proprie spre, a
|
limba pura româna si unitara.
UN

.Accoperindu-se..spesele. de: mai. susu de 0 gulb, folosulu şe va. imparti

redactoriloru dupo cantitatea. linieloru ce. a lucratu, fin-care€,
Lywându-se la desbateze acâsta propunere, 'si participându lu discussiune
toti- membrii. presenti,. ei: primescu iniprincipiu propunerea presedentelui, arâta
AL

inse: : greutătile „essecutârei: si. propriamențe . sustinerci unei ; assemene * foia

periodica, parte pentru ca nu se pote spera unu numeru. indestullatoriu . de
abonati, parte; pentru că, Societatea nu dispune inca despre: fonduri menite a
TR

subventionâ una assemenea publicatiune periodica; altii din „membri mai -a-.
daugu, câ inainte de t6te: ar fi de cea mai mare nacessitate. a se tipari. actele
societatei' in. veviste. „periodice :sub: numirea de -: Anmalile socielatei academice
EN

române, care. se .coprinda de: una. camu data numai istoriculu fundârei si for-
„mărei: 'societatei, apoi processele., verbali si “actele sau documentele si lucrările,
ce se referescu la acelle-a; ca asia, atâtu. membrii se pota ave totudâuna inainte
/C

" conclusiunile “si. elaboratele. societatei ce. attingu sau fundarea si constituirea
ei.sau. âlte dispositiuni de organisarea si regularea interna 4 socictatei, sau
de manipularea si administrarea fonduriioru ei. si altele, câtu si publicuiu se
-
pota av6 in:vedere: activitatea, si. progressulu' societatei.
SI

urmatori
: Dupo incliiderea discussiunei „asupra acestui obiectu, s'a luatu.
conclusiiine: i Sia o De
IA

Crearea unei fie periodice a societatei se+ primesce in principiu.

+ „An
Actele societatei se voru publică in reviste : periodice sub: numirea
“ SIRE
nalile: societatei acadeinice. române.“ -.
CU
 RY
— 140—
Aceste. annali votu: cuprinde. istoriculu societati, processele- verbali si actele

RA
sau documentele. ce: se referescu la. aceste-a.. i.
16..Suleva cestiunea că, dupo: ce societatea inca. n'a: statorătu una ortografia,
sau grammatica, ce, ortografia se se urmedie in publicarea.: Annaliloru?. . Se:

LIB
decide că, in publicarea, annaliloru,; Se: vă. observâ,-- principiulu efimologicu, a-
doptatu. de societate... .. . .. , ,
i iNi
“ E i

Propunerile sau documentele . specifica ortografice. se voru a publică, pentru

acumu una data în form'a precumu sunț scriăse.

TY
"17. Iu câtu pentru partea technica a. tiparirei annaliloru se insarcină cormem-
brulu-I. C. Massimu a. se înformăla care: tipografia, - S'ar “put: essecută: ti-.
parirea: annaliloru. mai cu. pucine! spese,; si mai cu mare folosu pentru: societate.

SI
Sedenti'a. se. redicai la 5 ore. dupo mâdia-di.: Mâne va fii sedentia la or'a
sciuta. | pa i e

presedente, J. Heliade R.

ER
| po ia n
i aa | os. Hodosiui. * Ea
“iSecrăi, ad-hoc, i i,
V
NI
a. Ă a a si
a

Vha. Protocellulu sedentiei YILa societatei acadesice: To-

| Ă mâne din le Angustu 1868. n i
LU

- „i
- Presenti: Presedente J. “Heliade. Radulescu, secretariu gener: A Tit.
Laurianu, secretariu: ad-hoc. -Jos. Hodosiu; „membri : IL C.: Massimu, G. Baritiu,
A. Romani, V. Babesiu. i IENEI Aa e ti ci
A

18. Se citescu: processele verbal din sedentiele: de la. 21 si: 26 « Ancuta

TR

a e. — si se apprâba, Aa Da a ea
“19. D. Massimu, in urm'a. conclusului de ieri. No. 17. eportâdia - că: tipo-
grafia lucratoriloru: associati s'a: offeritu a tipari c6lla pentru 8'galbeni,: dâra
că nare harti'a. poftita! de 192 — 275/, policari de Viena, calitatea adoua;
N

6ra tipografi” a Rasidescu' s'a ofteritu la câlla cu: 6. galbeni si că are: harti'a,,
CE

de marimea si calitatea acumu memorata. i

"19. Be. adâpta offertulu lui Rasidescu' si se decide ca: secretariuliu ; denerale
allu societatei numai de câtu: se: inc6pa, tiparirea aunaliloru societatei, ;avundu
societatea: a: portă spesele tiparirei.. | te
20. D. Laurianu inca in una d'in 'sedentiele trecute a impartita între membri
/

»Atlantele geograficu tiparitu cu':spesele M.: S. Domnului. Româniloru Carol 1,

SI

sia datu câte unu essemplaria « ca donu „membriloru din Partea acestui „prea
bunu suveranu... II a!
IA

Membrii :petruusi' de: Sinitiulu de iubină ce au: câtra. Domuitorulu loraş.: au

decisu in unanimitate a se esprime cea mai: “profunda” multiamita:- Domdului:
U
BC
 RY
— "144 —

'Româniloru. pentru: donulu. pretiosu ce: le face prin: impartirea câte unu: es-

RA
semplariu-:d'in primulu „Atlante geograficu românescu,“ si se 'voru grabi a ad-
duce ucesta multiamita in pers6na prea iubitului loru . Domnitoriu Carol 1,
Domnu allu Româniloru. SEE

LIB
*:21. Se commuuica scrissâri'a D- lui Cipariu, in care dice că pentru acestu
annu.i: este. absolutu cu neputentia de a luâ parte la lucrările societatei; mo-
'tivele nu le spune, dâra assecura societatea că, dâca.i ar. fi. fostu cu putentia
venirea, ellu ar fi venitu fOra. se astepte veri-unu provocare... . +"

TY
Fiendu de notorietate publica 'că. commembrulu Timoteu Cipariu dimpreuna
cu 'alti-intelligenti români d'in Blasin, este trassu :in judecata pentru pronun-
ciamentulu:: d'in Blasiu de la '%/,. Maiu a: 6. — absentarea numitului: com-

SI
membru de la adunarea societatei €d'ia estu annu este 'si remâne 'scusata.
29, Se communica una: depesia;de la: D: Hurmuzache, in care dice câăinui

ER
se'-dă congediu de' la camera. d'in Cernauti de una parte, si de aita parte. in-
teresse :nationali: lu. constringu'a nu absentă de la acea camera, si. prin urmare
" lassa -la:buna. chibsuire a societatei deca:i 'este possibile venirea la adunarea
societatei.ori ba?. Totu una data inscienti6dia societatea că D-lu Shiera:nu este in
IV
Cernauti, 'si asia nu pâte:dă deslusire despre: acea-a dâca acestu- -a: :pâte veni
la adunare ori ba. e
UN

Pentru motivele adduse de commembrulu Hurmuzache, absenti'a lui se vede

'Scusata, “6ra'in câtu pentru commembrulu Sbiera, — membrii adunati si es-
primu parerea: de reu că n'a datu nici una incunnoscientiare despre vointi'a
sea: de a participă la adunarea d'in estu annu sau „despre impedecamentole ce
AL

pote i 'aru face: imposibile venirea aici,

: redeca la 4!/, 6re dupo media-di, ssi sedenti vonitâria se ânnun-
“ Sedenti'a se
tia pre mâne la or'a. sciuta.. i o
TR

Ă Presedente J. Heliade R. ÎN a
| | i Jos. Hodosiu e
IE A A | Beer, adohoe. i
EN

academice române
/C

vi Protocollulu sodentiai VU a societatei

Ia „din fa Augustu 1868.

Presenti: Presedente J, Heliade Radulescu, secset. gener. A, 'Treb. Laurianu, |

SI

secret. ad-hoc. Jos, Hodosiu; „membri: JI. C. Massitnu, &. Baritiu, A. "Romanu,
V, Babesiu. | î
IA

D-nii . Cipariu si Hurmuzache : sunt scusati d'in motivele. arretate in sedenti'a

trecuta, processulu +verbale No. 21 si 22. E
CU
 RY
— 142 i

RA
::D. nu Munteanu: şi. Negruzzi, sunt scusati pentru: motivu de: Bâla.: reia,
“Doriti - Jeunâscu; St tajescu-si Caragiani se :speia.-a - veni: pre = 1: ;Septembre,
precumu cellu':d'antâiu “a Si-annuntiatu: din. partea sâar prin„ depesiai commu-
„nicata în 'sedenti'a de la 19 Augustu a. c.. mt cete, ma cani

LIB
Dă Maiorescu: fiendu-aici. la inceputu, nu s0 întiellege cumu- de a. părassita
Bucurescii fora a spune. presedentelui Delegatiunei si respective: presedentelui
societatei, ; dâca: iai voiesce! a :se reintorce; ori ba. i ia ta i
Nevenirea D-loru Mocioni si: SbieraNeste neesplicabile: + îi e, sii: asi7

TY
D-lu Gonata a demissionatu; inca. in annălu trecutu.. 'î-..-. fi BN
“In câtu: pentru. D;; Hasdeu d'in: Bassarabi'ă, se insarcina. comniembrulu Jos,
Hodosiu a luâ iaformatiulii de la Hasdeu, îiulu, „care se -âfla in Bucuresci,:si

SI
a rapportă.. câtu- mai curendu, .. .... ia te etnie
he Se iea la discussiune cestiunea. fondurilorui 'societatei, + DIDIER E a

ER
: Membrii presenti recunnoscu cu totii necesitatea si utilitatea ventru socie=
tate, de a sci una data care si vâtu sunt: fondurile ce atâtu prin. dechiarea Mi:
istrului de “Culte si Instructiune-publica, la inâugurarea. societatei. in: annulu”
“trecutu,.câtu si pri Statutele approbate de. Domnitoriu; sâht puse:la.: disposi-
V
„“tiunea societatei ;: dreptu acea-a ar fi timpulu. a luâ 'mesurile. cuviinti6se:in
NI
asta priventia. iii i
„Commembrulu. Jos. Hodosiu înce urmatâri'a propunerg.: ua
“In considerare că, dupo art. 2. din statute, societatea este si: retnâne > corpu
LU

independente, si că singuru si. administra, fondurile:: Delegatiunea .societatei

se autorisa a lu. disposițiunile necessarie, ca acelle fonduri, si-a nume fondulu
Zappa de 221,500 lei vechi, si fondulu Cuza de 31,500. lei; vechi, cu: procen-
tele loru,; se tr6ca in dispunerea si administratiunea societatei, prefacundu; le în bo-
A

nuri de statu pre numele societatei si staruindu ca slatulu, dupo bonurile ce le..va
TR

dă, se respunda procentele regulatu, facunau. estfelu.. fondurile, „câțu, mai truc-=
tificabile si folositârie . pentru scopurile societatei.
In urm'a acestei propuneri, unii membri tinu că bonurile n'aru dă destula
securantia pentru averea societatei, si că .cellu mai naturale si mai semplu
N

modu de a av€ fondurile iu administratiunea societatei ar fi, cându statulu

CE

„ debitore ar respunde societatei fondurile in moneta numerata. Dâra inainte

de: tâte, tinu de summ'a importantia si necessitate . ca. societatea, se vina in €cu-
ratu cu Ministeriele respective despre. Summ'a adeverata a funduriloru, si nu-
mai dupa acea-a se decida despre modulu cumu statulu se dea securantia sau
se verse societatei summ'a acelloru fonduri, . i,
/

' ti
i i
Acâsta, opiniune se adopta si se trece in conclusu:. Ni |
SI

Delegatiunea. Societatei este autorisata a essoperă la Ministeriu constatarea

fonduriloru societatei, si. va repportă câtu mai curendu adunărei.
Sedenti'a se redica la: 4 ore dupe, mcdia- di. Sedenti'a mai de apr6pe 3va Î
IA

poimâne la ora sciuta. -

Presedente. J. Heliade R. „i ! Jos, Hodosiu
- Secr, ad-hoc,
U
BC
 RY
— 148 —

RA
IX Protocoltalu sedentiei IX 'a: societatei academiee: ro-
"= mâne “din “3% «+ Augustu ! 1868. |
a me
' a

LIB
i Presenti::Presedentă:- J. Heliade: Radulescu;: secr. gâner: “A. Treb; Lăurianu,
secr. ad-hoc. Jos. Hodosiu ; membrii: LA 0. Massimuj G Baritii, A. « “Romania,
V. Bzbesiu, N. Jonnescu. - Să ia
25. Se;dă cetire;proceseloru verbali d'in 27 si 28 alle lunci curente Aug
stu si se. approba.,..-

TY
26. Se communica una depesiaa commembrului Gabrielu Munteanu, iin care
dice că inca prim'a depesia convocatâria la aduuare ua ar fi impartasitu cu
D-nu Baritiu in origine, 6ra cu D-lu Cipariu in copia, si că d însulu, Muntea-

SI
nu, a. depesiatu” deja” mai de multe. ori aici. că nu pote :veni 'a.luâ parte la.
sedentiele adunărei societatei d'in:'causa de morbu, dara că si altuminterea n'ar

ER
pute veni, fiendu că i se dencga pasportulu necessariu.
“D-lu- Baritiii observa” că depesi'a pentiu “convocarea. adunărei nu i sa im=
partasitu de câtra D:; Munteanu in origine: precumu "predtinde 'acest'a; se mira
IV
totu una data cumu se pote adduce de motivu allu nevenirei la“ adunară negarea
pasportului, 'cându se scie că: pasapyârtele 'nu. se 'potu denegâ” la” cei caii vr6u
UN

a trece dincăce; cellu puciau pâno. acumu Tu sa! denegatu la neci: unu membru

dapo' Opiniunea sea; a: adduce motivul de bâla. i

Seeretariulu ad- hoc obserta că, in mivintis obsentăni p- li Munteana :“a
AL

altu obiectu.
' Asta observare -se' approba ssi':se. decide: cu provocaria la: conclasiuriea, No.
23::d'in sedenti'a : trecuta, 28..Augustu; luata in :privinti'a: absentărei commem-
TR

brului' G. Munteanu — adunarea. trece la altu obiectu, ii intii ii

:91. D-lu Massimu citesce: hârti'a facuta:in numele: Delegatiunei,- “conforme
conclusului d'in sedenti'a de la 28 Augustu'- No. 24, iprin: care hârtia'nu uumai
EN

se cere de la Ministeriu constatarea: stărei' presentea fonduriloru societătei; ci

totu una data se arrâta că,'dupo hartiele- ce societatea le: “possede, si la câta
Summa se- urca astadi acelle fonduri si- procentele: “loru; -! i: mii
sri
/C

- Commembrulu: Jos. -Hodosiu: propune a-se- adauge in: acea! stiâitigi sau a; 'se
face una alta hârtia separati cOti: Ministeriu, ca .atâtu Ministeriulu :de': Culte
Si Iostructiuine-publica' câtu' si Ministeriulu de: Finantie, : 'se nuiii6scă - din sf=
nulu- loru câte unu delegatu: care, in cointellegere cu unu membru! d'in::De-
SI

legatiuneă Societatei, se: constate starea presentea: “fonduriloru ce! sunt depuse
la -Statu, si ce, prin urmare, statulu detoresce, a le transpune iri liberă admi-
IA

nistrare a societatei.:
- Hartia cetita de D-lu Massimu se-iea spre scieatia, 'si se. adâpta 'si “opi-
niunea :D-lui, Ilodosiu, a se invită in chiaru.acea hârtia: Ministerie o respective
CU
 RY
RA
ca se, uumâsca. din: „partea :doru. câte unu delegatu . care, in. „cointellegere; cu unu
“membru pre care lu a. destinâ.. Delegatiunea,, se faca, si se constate statulu
'tonduriloru societatei. -
„„Dupo ;acestea, sedenti'a se redica la, 5 6re: dupo: mâdia- di. Sedentia „Prossima
p

LIB
'se annuntia pre. mâne la, Ora. sciuta. : Pee a ii
A ta ant cit
Presedente..J. Heliade R.
e E TR pi Se Jos. “Fodosiui: ti |
Secret, ad hoc. ae

TY
|
Ri PESE IEI AER SII Da 2

SI
S, Protocollulu. sedentiei x a societatei academice somâne
i po ae da Vin e Augustu, 1868, ie i za

2
V
E
ER
„Presenti: Presedeate: J. Heliade Radulescuj secret; gener: A. 'Preb. Lauriănu,
secret, ad- hoc Jos. Hodosiu;. Membri: :d. C. Massimu, Gu “Baritiu, A Romanu,
V. Babesiu,. N. Jonnescu., sii i ia
98. Be cetesce. processulu, verbale alu: sedentiei de; ieri — si. see approba. E
NI
29, Commembrulu „Jos, Hodosiu communica . scirea. ce: crede că este, cun=
noscuta si, altoru. membri, că Constantinu. Negruzzi, ; membrulu societatei, : dupo
unu morbu indelungatu, dillele trecute a repausatu. Propune deci, ea. Dino
LU

ce, societatea, Sar „pute intruni in adunare: generale, ; : membrii presenti . „Se si
esprime condolenti'a. pentru asta perdere, atâtu de simtitOria „pentru ; societate,
Propunerea se adâpta — si se esprime cea mai profunda durere pentru, per-
A

_derea ce. societatea' simte prin mortea:. commembrului.. „Constantinu; Negruzzi.

„30. Commembrulu Jos. Hodosiu, conforme: insarcinărei „luate. piia. conclu=
TR

siunea d'in processulu verbale de:la 28 Augustu a. q. No.:23,:reportedia.că

Hasdeu fiiulu: w'a. pututu. se. i dea! neci.una informare. mai; de :aprâpe.: despre
Hasdeu .betrânulu,. „membru. allu- societatei. academice, . fiendu că mai:.bine..de
N

cinci luni, de dille. nu ştau in correspondentie | unulu. cu. altulu. Deci.. vorbi-
torulu, in cestiunea presente, face. propunerea ca lui Hasdeu se i:se faca una
CE

depesia in urmatorii termeni: „Subsistenti”a. societatei.. „cere. „neapperatu . a sci

(sea -D-nia. vostra .voiti a, remâng. membru -actuale si:a participâ.la lucrările
Sau, -dupo. gravele impre giurări ce.vi se presenta,, ati fi mai: applicatu . a ve-
dă demissiunea,, punundu asifelu societatea in posibilitate, de asi allege. altu
/

membru;acţuale. si de -a si urmă lucrările selle regulatu si fora iatrerupere;..

. Unii diu membri. tinu că ar trebui a se dâ, D-lui Hasdeu. una intormmatiune
SI

„mai. detaliata despre. organisarea.. societatei. si. despre. statutele . ei, cu. atâtu
mai vertosu că pote D-iui sceste-a inca nu le cuunosce; 6ra acâsta-a printr” una
IA

sempla : telegramma nu se; pâte. face; prin urmare ar fi'mai..biue. a se. adressă
D-lui. Husdeu una scriss6ria, in care, pre lo: 5: :unu :scurtu. istoricu allu .orga-
UI .
U
BC
 RY
— 145 —

declararea
nisărei -societatei, tacunâuise cunnoscute si statutele; se i':se: cera.

RA
la lucrările societat ei. Sa ii
dtca pole se urmedie a luă purte
" Ac6sta 'opininne' se adopta, si Delegatiunea se insardin edia, a ucră” „intogima,
pe n s i ta Dl . i n:

si a 'reportâ. adunărei.! * a

LIB
ula “pilăcăse riui
31.:'Jos. 'Hodosiu'! spune” că” membrii: insarcinati prin “dânclus
s0-
verbale “dela 19; 'Augăsta a. '6..No;. 6. sunt: gata 'cu-re gu' 'ănăentulu ! pentru
se! dia
Cietatea academica româna, si cu invoirea „membriloru presenti, pote
ag tai Ba a Ra
cetire acrllui regulamentu. .

TY
Dupo: cetire se: dcide: Re geleme ntui pentu «
căciiate a "academi că" tomina
Dat | sri E ue zii ie
se: 'adâpta! in: “principiu: ARSI

Desbaterea speciale va urmă în sedentiele venitârie, Dita: :

SI
30: Se cetisce: processulu' verbale :pres” nte” si- se “approba: în mini a
3. “Septemb re' "la 1: ra 'dupo-
Presedentele - annuntia sedentra venitâiia: pie
1mtdia di. SII

ER
mâdia:di; 6ra sedeati'a -de astadi” se: 'redica la 5 6ree dupo |
ulescu,i,
Presedeute d. Heliade Rad
“Io, Hodosi u. IE
ea
e „Se a-hi
„A por Tri „ai ga
iti ecret. a 00 ii
ia
te ia: i
A
a
PIE
mir
IV
ep eu ta Dori
e
2 ii :|
ii: . E pr 3'
UN

en esra

ibo
XI. “piotocolluta: scăentiei: SI a socistatii academice
mâne. d'iu 3, 4 si 5 Septembre. 1868. a, î
AL

“Trop, “Lauriatu::
* Presenti: “ Presrdente J. “Heliade: Raduleşci, secieț. 'gener: “A.
: d. că Massitn u, N. „Jâuese u, &. Biti,
steret. ad-hoc. Jos. Hodosiu; membri
N |
A. Romanu si V. Babesiu. -
TR

-si asta-ăi , 5 Septsu bte, sa discuta ta “

„33: “În sedentiele de alalta-=ieri, ieri
Di i
si adoptatu urinatoriula,
EN

REGULAMENTU
/C

ALLU SOGIETATEI AGA DEiica ROMÂNE

anu - îife ART: ; |
ia Da Stă - | , i
> e RN
SI

o
na ca ss: 2 „Despre lierda: sadenlielori + e ni sett
IA

una: data, „reaannu,

„8. 4, Societatea academică: româna; si tine sedentiela sâlle
:): + LA
de la 1 Augustu: pino.:lă” 15 Septembre: (art. XIII: din stâtute
CU

a.
 RY
== 146 —.

“Societatea inse: este-in dreptu. de a Si. prelungi dupo; impregiurări, sesstii-:

RA
nea si preste 15 Septembre.. . 4...
:8...2.. Sessiunea annuale. se pote. deschide. ln: termenalu “prefiptu. in “statute.
A făra considerare dca majoritatea membriloru actuali este presente::sau. ba.. :.

LIB
- Membrii. presenți,. „Dino. la sossirea; „numerului in: waioritate se..voru; întruni

societatea, sc zi 1; er iza E) ze îi, în ni: aut tigani ar

8.3. Sedentiele de regula sunt secrete. . ia tei ati a tan

TY
“La, deschiderea, si inchiderea, sessiunei, precumu si în propunerea, facuta, de
cellu pucina trei membri sii aprobata de majoritate adunărei, :sedenti'a: „pâte:
fi publica. ui N iu ji 7 II ga re parte Et i

Ş. 4. Sedentiele se: tinu in localulu ; Universitatei din. „Bucuresei

SI
aficctatu
societatei; de câtra guberniulu României... +.
$. 5. Dupo. deschiderea sedentiei,. mai . nainte. de. tto se, face appellulu. 1D0=.

ER
- minale, insemnânduse numele celloru absenti cu sau. fora .motivu,.
$. 6. Dupo appellulu nominale se purcede de regula la cetirea procesul
ui
verbale allu: sedentiei, trecute, care, approbânduse de adunare, se subscrie de
V
presedente şi de secretariu, si se conserva in archivulu societatei.
Processulu. verbale, in cesu de urgentia, se redactâdia si se approba inca
NI

in decursulu sedentiei; precumu, in casu esceptionale, se pote amână dupo

ua „sedenția la alta, nici una data inse mai multu de câtu pîno la a doua se-.
LU

dentia in ordine cronologica, „ | ,

8. 7. Dâca in contra redactiunei processului veibale, ne care din membri
ar, face ,reclamatiuni, gecretariulu redactoru. are. se dea deslusirile.. necessarie;
si cându reclamantele n'ar, fi indestullatu, : presedentele | „consulta adunarea, si.
A

ea decide intre reclamatiune si redactare,

»$, 8. Discussinnea pentru indreptarea. unui
TR

Process. verbale, nu. se trece. in

processele verbali alle sedentiei, STR . pi

$. 9. Dupo cetirea si approbarea processului verbale, prescăentele |ori

se-
cretariulu communica scrissorile adresate sotietatei, si dupo acea-a se
lrece la
N

ordinea dillei.
CE

ip Despre officiulu sacitati,, j

s. 10. Dolegatianea (art. XX d'in statute) functioncăia ca oficiu
alia so-
/

cietatei in totu decursulu sedentieloru aduvărei annuali.

SI

„Ca adjutoriu allu ofâciului,. pentru sedentiele annuali, societat

ea și pote alle-
ge. unulu sau d6i secretari ad-hoc.
„& 41." Delegătiunea 'se. allege câtra finitulu. fia: cărei: sessiuni
IA

annuali.
Alegerea se iface- de „câtra: socitate cu: maiorit... a ebsoluta,. de voțuri. :
N
U
BC
 RY
— 147 —

La casu“ de anu: “intruni” “naioritate absoluta, allegerea se face între atei,

RA
cari au intrunitu mâi multe voturi: relative. - | | i
ini “casu de 'păritatea: voturiloru decide sârtea. ARI II a i a
Ş, 12; Presedentele sau, in lipsa lui, vice- presedente are a tin6 bun'a or-

LIB
dine in adunare; ellu face a se observâ regulamentulu; ellu accorda cuvin-
tulu dupo ordinea inscrieriloru;. ellu. pune. intrebarile spre Vamurirea desba-
teriloru si luminarea opiniuniloru ; “eilu annuniia resultatulu voturiloru si+ pro:
nuntia; conclusiunile adoptate de, adunare, . ...

TY
8. 13.. Secretariulu sedentiei: redactâdia processulu. verbele ; clu. insâmna iin
ordine numele membriloru, cari voieseu a paticipă la. discussinne ; ellu cetesce.
propunerile, amendamentele și alte. communicatiuni; suppuse: adunârei; ellu fa

SI
ce appellulu nominale ; ellu numera. voturile; €ellu. redactedia resolutiunile s0-.
cietatei..luate in acea sedentia. ae a

ER
$. 14. “'Tâte actele deliberate si votate de. adunarea generale. au se fa sub-.
serisse, de presedente. si de secretariu, si la. trebuintia, munite cu sigiliulu so-
cietatei. m
!
IV
ARDO
UN

Despre. disoussiune

“s. 15. Nici unu membru nare facultatea dea vozbi de câtu numai “dupo'« ce
a cerutu cuventulu si numai in ordine precumu s'a iascrissu.
AL

Unu membru la ordinea vorbirei pote se ceda altuia cuvîntulu ; ellu nu va

mai put€ luă cuvintulu de câtu de nou inscriindu-se.
Nimeni nu pâte vorbi de doue ori. la unu: 'obiectu de câtu nuinai cu per-
TR

missiunea adunărei.
“8. 16. Oratorulu. se adressa câtre presedeate saus cotra adunare, =
"$, 17: Imputările, : personalitătile : precumu si ntrerumperile: nu sunt per-
EN

mMisse, Ci . .

$.18. Presedentele este in dreptu a chiar la ordine pre otatorulu care, Sau
Sa 'abatutu de la obiectu,: sau trece în imputări: si personalități.
:-Dâca oratorele persiste in abaterea sea, — : presedentele lu oppresce dea mai
/C

vorbi la acellu obiectu; si d&ca sila altu obiectu cade in assemenea abatere,
presedentele, 'cu: incuviintiarea adunărei, i „opresce cuvinbila pentru totu cur-
sulu sedentiei;: o. m ai
SI

8; 19. Cându presedentele voiesce a Iuă parte la discussiurie, vice- preseâratele

lu inl6cuiesce ; la casu câadu ambii 'aru luâ parte la desbatere, sau aru fi ab-
senti, adunarea va fi preseduta de cellu mai in etate d'intre membrii preseati..
IA

"$. 20. Cându- unui mrmbru -cere inchiderea ' discussiunei, presedentele con-
salta, adunarea, si dâca ea. “incuviinti6dia; discussiunea. 66! inchide: -. - e:
CU
 RY
!
— 148 =
s. 21. “Candu unu membru cere .amenarea, discussiunei „pentru. alta sedentia,

RA
Presedentele deschide, indata discussiunea. „asupra acestei geleri, +. -;

iii hi

LIB
i, | „ART. VW.

gi 22, Allrgerea organului represestattu-: si -'adziiniătratiyu” “Cart. XX din!

TY
| statute)” allu societatei, si: ori ce alta. alegere dee persâne;, „se face prin bilete
Scrisse, Votulu- e. secretu.:! dia aaiie aa aie
$.: '23, Asupra' altoru: prâpuaeri: sau 'cestiuni. ce du: privescu persone, Votiteă!

SI
se: fate. pr:n''sculare si: sedere''sau: prin -appellu' nominale ati
Ş. 24. La cererea a trzi membri, votulu se pâte: fite! prin appellu: iotmitidi6”

ER
asupra: ori. cărei: câstiuni, pentru: 'cari votul secretu:nu' este obligatoriu:
"$ 25. la casu de egalitatea voturiioru, propunerea se considera caută, 'si îi
cursulu ucellei sessiuni nu se mai pâte lua in. discussiuae. -
$ 26. Amendamvutele se punu la votu inaintea propunerei: principali.
V
D'intre amen 'amente se pune la votu.: cellu care e mai indepartatu de pro-
NI
punerea priucipale. |
Subamendamentele se punu 'la votu îinăinte :de amendamente.
$. 27 Conciusiunile ;se. facu prin maioritate
LU

absoluta de oturi; asemene si

alegerile (Ş.. 10). ii sui.
po

a: . , „-
. po
. , ,
ce Petece
pa! ART. v. PR II e tai
A

. Ne. . . .- po... NR e N
: . a. Dă b

vii Despre. propuneri: si rapporturi +

TR

$. 28. Ori care. membru are dreptulu de-a face -propuneri ; pentru:a fi: dis-
cusse;; precumu 'este.-in dreptu de..a luă conclusiuni. -asupra: cestiuniloru sau
rapporturiloru ce sunt la oidinea dillei. | ca
N

-$..29. Propunerea trebuie se “fia secundata, spreia se “pute suppune, de cotra

presedente la appretiarea adunărei, care singura. decide. dâca -propunerea:. are,
CE

se fia trecuta la ordinea dillei;. sau. adunarea insarcina.. „Pre, unulu: din: membri
a face repportu .asupra cestiunei in propunere. | e ea ate ia
- $..30.: Membrulu insarcinatu. de. adunare, cu-- facerea, unuii reppotia, va. f. de-.
toriu a presentă lucrarea sea la tempulu determinatu de adunare... 2 ui
/

„In casulu contrariu, adunarea sau.va sollicită pre insarcinatu., a correspunde de-
SI

torintiei s6lle, sau, la „casu de. „neputentia. ori negligentia evidente, va. insarcin&:
pre. altulu cu; facerea repportului.::;-.. i si
7
A“
7.
2 EI .
“3
- -. - a ame,
IA

„8. 3 " Bepportorulu,, deca-va. voi, sau: dâca va- fi. insarcinatu. de: adunare; una
data cu repportulu. ya. -Presentă:: şi. „conclusitini . din: :partea.sea, L
.î--.
DER
Zu a3
U
BC
 RY
— 149 —

RA
3, :82, Proputările,: condlusiunile: si amendamentele, “pentu eca'see pâta ui puse |
in votu, se formul€dia in scrissu. Pta N

ART. VL.

LIB
„Despre. memorande. s.. dissertatiuni,
„13. 83. Ori cine pâte, prin delegatiunea. sociețatei, a presentă -scrieri;: memo-
rande Sau dissertatiuni asupra obiecteloru ce. cadu: in .cerculu -si attribatiunile

TY
sectiuniloru prevedute la art. III si IV din statute. | e a
$. 34. Asemeni scrieri, dupo prealabilea opiniune;:a :secțiunei . respective, se
potu.ceti in sedenti'a .plenaria a “societatei.. .......... :

SI
Presentandu-se vre una propunere in privinti” a de asemeni.i onerate adina-
rea va. purcede, $-lui 25 din acestuw regtlamente:, gt

ER
oii: „sii tt ia
ART. Yu.

Despre mudtcatiuni
IV
: j

$. 35. Actele societatei,se publica. în. totu. anpulu în reviste. „periodice nu -

UN

mite : Aunalile socielăei academice române.

$, 36. Pentru. publicarea . annaliloru. sucietatei va ingrigi . delegatiunea prin
secretariulu generale. |
„$.. 37. In aceste annali. se publica processele, verbali, actele si tote, jucrările
AL

socictatei si alle” inembriloru ei in sedentiele, annuali, „precumu si lucrările al-

toru, cari au btinutu approbarea. societatei. a tu N
RER PN7 AA p :
PI
»
TR

RR e a
DECI - . pa m : »

var.

Despre absentie ÎI E
EN

$. 38. Nici unu membru actuale allu societatei

nu se pâte absentâ de ia
sedentiele adunărei generali, afora de casulu de fortia, mai6re sau bâla. |
$. 39. Impedicamentele absentărei trebuie a se face cunnoscute presedeu-
/C

telui prin scriss6ria. - - ni

$. 40. Care din membri actuali Var absentă fora motive - valide de la se-
dentiele unei, sessiuni: annuali, indata, la - inceputulu, sessiuuei . urmatorie va fi
iuvitatu a se d- “chiară, d&ca voiesce a se folosi, de drepturile ; si a implini. de-
SI

toriele ce societatea i a accordatu si ce insusi a primitu; si dâca fora mo=

tive valide, ar-continuă, a se, absentă, si de la ac6sta sessiune, absentarea se
IA

va consideră de cusu gravu, care invâca applicarea art. VI d'in statute..

Ş. 41. Concediu se pote dă aumai "de câura adupare si numai din. “grave
motive. :,. : ep ai
CU
 RY
— 2450

-- De una: data.nu see pâte, accord& roncediu la: mai.multi de,că (uza

RA
din cinci
părti) a membriloru actuali. ni

LIB
Despre: diurne: si “pese de: calletoria .
8. '42, Fia- -care membru actuale, pre: timpulu- câtu' va: luă parte. la sedentie-
le 'sessiunei annuali in aduzare generale « sau in sectiuni, ara “ua 'diurna' de

TY
doni galbeni pe di. a: i ai a e ba
“-Diurnele se 'respundu d'in 15 ia 15 dille decursivu... a tă
„$. 49. Absentarea fora motivu de' la sedentio, i (Rage. aupo:ssine perârrea,

SI
ai-
| urnei pre dillele absentate.' ps. . i
| Ş, 44. Indemnisarea speseloiu 'de- calletotia | se va regu!ă d'in ahnu in anu

ER
4
prin budgetulu societatei, avundu in vedire departarea domiciliului membri- -
loru si fac.litatea sau greutatea communicatiunei
V
x.
„Despre modificarea si validitatea acestui regulamentu, A
NI

"8. 45, "Acestu “regulamentu se pâte modifică dupo espotientia «ce timpul. va
LU

adduce cu sine.
- Modificările se potu face: numai la propinerea a trei: membri. “aptuali și „cu
votulu maioritatsi' absolute 'a membiiloru presenti. e
$.. 46. Acestu regulamentu intra in validitate numai de câtu dupa votarea” lui,
A

Dupo adoptarea acestui regulumentu,, sedenti'a sa ridicatu la 5 6re 'dupo

TR

media-di. Bucuresci 5 Septembre 1868.

Presedente J. Heliade BR.
AT Loiniama Jos. Hodosiu a
N

AIE . PN N N N Secr.: ad-hocu: ui alai CE

CE

SULA Protocollalu sedentiei Xa: a' societatei academice ro

/

„mane din 4 Augustu 1868.

SI

““Presenti: PresedenteJ. Heliade, Radulescu, secret, gener.:A: Treb. Lavrianu;

secret, “ad-hoc. Jos Hodosiu; membrii : Je 0. Massimu, N. Joanesci, &. Bari-
IA

tiu, Ales. Romanu, V. Babeșiu, Di De să

34. Se cetesce processulu verbale d'in sodenti'a de la 3. 4 si) 5 Septen-
U
BC
 RY
— 15 —

RA
bre a. c., se adauga s- ulu 2 in: regulămentailu! cuprinsu in acellu processu; 6ra
numerii $$. loru urmatârie se indrâpta pino inclusiva la $.: 46 si cellu d'in
„urma si se appr6ba. : Simti
35, Se communica uua, telegrame. de la commembrulu, T. Maiorescu, iu Gare

LIB
cu data Jassi 5 Septembre dice că „luna Augustu .ua.destinasse pentru: lucră
rile societatei; de lun'a Septembre. nu pote dispune. Caragiani va veni pâte
d'in strainetate prin Bucuresti. Din banii primiti la Bucuresci, retramitte
drin posta Domnului secretariu“. (generale).

TY
!
„Se observa, că acâsta telegrama a venita! ca respunsu la depesi'a ce Dele-
gatiunea societatei a adressatu D-lui Maiorescu:iinca. la 2 :alisstunei':curreinite.
Se mai observa că totu atunci: S'a „insarcinatu: D-ln:;Babesiu: a scrie“ sau a

SI
depesiă D-lui Mocioni ca se; vina; la; „adunare, d&ra : că pino, acumu. inca. na
venitu respunsu. | pa i ăi zu 3 al"a pe PERNE st

ER
j poa
ee
Tâte acestea se iau la simpla, notitia.. Oa ut i tal
„96... D-lu Massimu citesce proiectulu | de budgetu pentru sonulu: :1868/9p:coms:
pusu în urm'a insareinărei luata prin ;conclusiunea de:la 20: Augustu a. e.N. 10
IV
(vedi processulu verbale d'in: acea, di)... i Mtpa d.
i
ate
în. ,
sl
i
. „i
..
.
i ,ENI

„Dupo.consultarea ce a urmatu assupra. acestui: obiecta, proiectulu de bud=i

getu pre annulu administrativu. 1868/9, alla 'societatei se. ad6pta; acellu-asi se
UN

subscrie. de toti membrii presenti, Si se anessdia la, acestu: processu verbale

sub A. Vei
au Pi
Pe PRR . . . i «
N .
.
. . RR|
.

87, D. ia Massimu spune că merabrii, “insarciuaţi

; cu; cercetarea: operateloru
de. grammatica si. au, formatu opiniunile loru asupra acestoru operate, Si' sunt;
AL

gata a dă informatiunile necessarie pentru a luă una decisiune in lucru; „deci .

cere a se pune acâsta cestiune la ordinea dillei.
D-lu Jonnescu e de parere ca membrii presenti se se intrunâsca in sectiune
TR

filologica, se si numâsca unu ra pportoriu, care

« > facundnn rapportulu, se iu, sup-
puna deliberărei sectiunei;.! „ii ee, Si
D-lu Laurianu iuse e de parere: ca':cei ::trei membri insarcidati cu “studi.
EN

area operateloru de grammatica; se se inti'unâsca:intr! ura! coiniissiune; si so

faca unu rapportu detaliatu: despre acelle. opere; 'care, intruna'd'in' dillele- viite-
Tie, se lu adduca membriloru presenti intruniti in: sectiune” âlologică! me
/C

Ac6sta .opiniune se ad6pta':si se 'trece.in conclusu:: 'Meinbrii! insărcinații cu:

Studiarea operateloru de graminatica , D-nii'J. "Heliade R,, Alessandru Românu
si Joanne: 0. Massiimu, se voru. intruni in: commissiuiie, voru face! rapportu de-"
taliatu despre operatele in cestiune, si lu voru suppune la deliberarea mem-
SI

briloru : preseuti, intruuiudu- -se in sectiune: filologica” la 9: Septembre: a: e. 26ie

“dupo media-di. i iu ut ii i
IA

Sedenti'a se redeca la 5 6re2 dupa meăia- ai: Sie ia i i EC

.

„Presedente Ji Heliade Re pa Baii

ICI je = tit Jos; Modosiu! ui 10% |
CU

Secr. ad-hocu,
 RY
Sa —' 152—

RA
ca ti ANBSSU: A
0 BUDGEDULU

LIB
: Societatei academice române pre annulu 1868-69, cu incepere de, la. 1, Ta
ii 65 ; si.i pino la” finele lui Tuniu 69; VER iERRE
pp

| mt a LI e CAP I:

TY
SE Peniturile., |
„eniturile societatei icaderhice sunt: ::

SI
+ a).:Procentele:: fondului: societatei' constatat” in
' suma:de lei:vechi:466 566, 76: sau noui! 112,802,25,
a se luă de la Onor. Ministeriu de fnantie la î.

ER
DIA
Ei

" Tanuariu 1869, pre sesse lune pino la. 1! Toliu «69; | |
|
socotitu:procentulu .8"/.; facu...... doi ueiea donde sl n 6912, 101.3v. 18662, “6
;b) Procentele -a' lei: noni :18,518,50- sau lei'v.. N -
V
ERIN
50000, coprinsi in mandatulu No. 4393, neprimiti, Ri
„140, 24 — 12000
NI
inca: 6rasi pre:siesse lune si totu cu: 8%; ........iii
Sai . :
6): Subventiunea. promissă de gubernu pe annilu
1869. în 2000: Balba eee eee ee mcenneeteeciee 23500 : 68450“:
LU

5) Reserva remassa tin gubrentiunea «annului 1868. 19519, 54 — 53202, 29

a a
“Lei'noi:cinci deci de mii siasse sute siepte deci si
aie - 50672, 38 2146814, 35,
doui: 39jjoosisietes detinea ne idiana caenanoni Pama aa
ap, e a eat
ii
A

aa
TR

a Spesele DI
"y Viaticulu (intâreerea in 1868 si revenirea în 660) npi RI î i
in Bucuresci;-si -a nume: pi a
a :16; membri cari nu. resedu
N

e
„Pentru. 6 membri, din. Romani'a libera, ă 30 Balb: Sau e
ln. 352, insummâdia preste. totu..,.. . 2412 .. „5102, 16.
CE

. pi
Pentru 10. membri de preste margi.
25860, i use „37082, 16
ne, 4:80 galb.. sau |; n. 940 insummâdia. 9400:
2), Diurn'a a. 20 membri pre 46 dille. .:....
ă.2 „galb.. pe. di. sau 1.;n. 23,50, cari cu 2620 50974, i
/

DI rai aia LR
3 Salariele;;, .
SI

ti iu
8). A unui, cassariu. care va & si „eomp-r
pre luna, pre annu..... . 1440 3888, — at
tabile î.1. n. 120
N ta
IA

D) A unuiseriitoriu care vafisi archi-: i

vistu ă 1. n. 80 pre luna, ..--a | nooeseeneere „9608 „2599 ei
c) Aunui. marvivera În a. “o pre, luna. 490. 1996, — 2880 1776, —
U

itp
BC
 RY
te ani ea i i pai
4) Spese. de cancellaria : a

RA
e 700:.
o. 1890,. Sa aa
8) Materialu si espeditiuni... onora
..875,.— îi
_b) Incalditulu si. iluminatulusee ueaeeeeere 250
, ——, 3450. 9915 —:
_c), Pentru una lada de feru, sine, „ăulapuri, 2500, 6750

LIB
smnnee
naaee 2500: 6750, —i
5) Pentru tiparituri, eee e eee conac cnmeenenne 3006 ... 8100,.—
anu mee saseeeae „
6). pese, straordinarie...... aaeneameeeae „una
sute siesse,;
“Liei noui partu "deci si patru de “mii “oue. , “44962 191397, —.:
dieci si doi. |

TY
icuriădu, Je G. Massimu, XV, Babesiu, N “A:
Pres. 3, Heliade R, A, "Treb, |
u, J. Steajescu.!
Urechia, N, Jonnescu, Hodosiu, Al; “Romani, G. Bariti
Bucurasci 66 Sept. +1868.

SI
ER
pm

SOCIRTATEA AGADEMICA ROMÂNA.

SESIUNEA PILOLOGICA
IV
UN

1868, e
“1 Procesu. verbale. din 3, Sept
Treb Laurianu, 1 c, Massimu,
Preseti II Heliide Radiilesca, presedente, A,
Hodosiu, secretariu : ad- hoc..
Gcorgit Baritiu, Vincentiu. Babesiu si Iosifu
AL

de la 6 Septembre currente,- intru-:

IL. ln. “urm'a _conclusiuuei luata in. sedenti'a
dupo : deschiderea. sedentiei, . D-lu.
nindu-se membrii, in sectiunea, filologia,
ssiunei de trei. asupra operate-
Joanne C. Massimu dă cetire rapportului. commi
TR

cu devis'a : 1., Romanicam

loru de grammatica, si a nume asupra. operateloru:
italicae, litteraturae mecessarium
ad purificandam lingua studium latinaeque
picerit velus lea sermonis ao+
essevidetur. II. Suum cuiguc, III, Si consuetudo
EN

lebitur“ Stai
“motiv ata, în rappo rtulu seu, celle doue manu-
Dupo opiniunea comăissiunei
una parte conditiuniloru puse
scripte sub Î.si IL. n'au 'correspuasu neci pre de
opulu sub Ill-a a facutu des-
in concursulu publicatu annulu trecutu, singuru
/C

in unanimitate este pentru a pro-

tullu acestoru conditiuni, si commissiunea
rma; divergenti'a intre mem.
pune adunărei generale primirea. : acestui opu, d'in.u
in câtu pentru timpulu primirii
“brii commissiunei, dupo' rapportu. este numai
mâne pîno ce au-
SI

se. se. mai'a

asiă D-lu Ileliade este. de. parere ca premiarea
ae câtra intrâg'a commissi-
torulu ar supplini unele lacune ce s'au observatu
i doui memb ri, :. D-nii J: 0.
une în wmanuscrissulu de: sub cestiune; cra cei-alt
IA

opiviune ca primir ea se -se.propuna

Massimu si Alessandru Romanu,: sunt; de sunt, „coprinse pre
ru d” ui opinan ti:
Ghiaru cu acâstu oceasiune, Motivele: acesto
CU
 RY
= 154 —
largu in raportu; ei le mai desvolta si oralu si

RA
corâbatui opiniuriea.- “coilegului
d'in commissiune; D-lu: Heliade si reserva a dă
opiniuriea. separata. in 'scrissu,
D-lu Georgiu Baritiu. cere ca, înainte de'a intrâ
in! „appretiarea si desbate-
rea raportului : commissiuinei, se se: ceitsca Progt

LIB
amm'a concursului „publicata
in annulu trecuta.
”Programm'asă 'cetesce- din Monitoriulu Offcialelăe
la i9j81.0Qetombre” 1861,
Dupo,. cetire D- Ju Hodosiu observa 'că acestu programu are doue:
parti : par,
tea materiale si partea formale; „În câtu pentru
materia, programm a spune 0b-

TY
iectul u ce; conturrenţii au a: “tratâ,: in “câtu pentru
formal spune.
că Aerinenulu.
este 15 Iuliu 1868, -si cele“ veriite! mai târdiu
nui“se voru luă în "considerati:
une, că marimea; are-se,fia :15 :c6lle tiparite
in 8 mare cu littere garmont in

SI
susu, etc. Raportulu commissiunei se occupa
numai cu prim'a parte a aces-
tozu/conditiuni, si si dă opiniune numai in 'mater
ia insasi, fOra ca se spuna

ER
dâca concurrentii au observatu si conditiunile formal
i d'in programma, si fra
a dă opiniune in privinti'a ac6sta-a;. pentru acea-a este de opiniuneina-ca,
inte de a luă 'vre:una: 'conclusiune: as upra
'vapportului ” commissiunei, ax fi bine
„ca acâsta-a se completedie, rapportulu seu, si se
V
faca una propunere pre casulu
cându aceste forme si respective: aceste: conditiuni:
din Programma nu saru
NI
fi observatu. Propune amânarea sedentitiei , parte
pentru ca membrii se aiba
tempu a cugeta. despre rapportului- 'commissiunei
si alu: 'studiă, parte pentru ca
commissiunea se completedie, rapportului seu în
LU

form'a, mai susu dissa. D=

“Propunerea! se: adopta, si commissiunea: de” trei”!
se insarcina a completă pre
mâne -tapportuli: seu' cu: cestiunea! 'd6ca concurentii
' au correspunsu sau ba, si
in forma: coiiditiuniloru! publicate” in concursul; in”
casa negativ, se si dea opi-
niunea.: dâca lipsa Observărei de forme ar pută
A

f sau ba pedeca de a judecă

in imeritalu manuiscrisselorii : de gramimatica.
.
:Sedenti'a: se redica la 5; Grig dupo 'midia-di. i
TR

îi "Mâne la '2: bre „diipo: media- di sedentia,, Ă a

Mi ai |
ina ÎN
o „ Presedente J. Heliade tă
Mt
N

Pate
mi
i ți aa , Pa , os, Hodosiu
-
i iii
ii
a pa
e . „Seor. ad-hoc. II
CE

aa
d E dă
a DIE aa ” SBOTIUNEA. PILOLOGIOA' Sa
/

NR
i aa. Procesu verbale din 10 Sept. 1868
SI

“:Presânti.. J. Heliade Radulescu. presedeutr, A, Treeb. Laurian, J. C. “ Massi-

IA

mu, Georgiu Baritiu, Alessandru: Romanu, Vine. atiu Babesia. N.- Jonnescu
“si
„Jos, Hodosiu, 'secretariu -ad bee
U
BC
 RY
— 155 :—

RA
"2, D-lu J;: 0. Massimu' -ceteste' răpportulu: commissitnii de trei completata,
contorrau 'conclusului din sedenti'a trecuta. „Dupo' acestu rapportu, com missiu-
nea a aflatu că nici “unulu: d'in concurrenti nu si a tramissu manuscrissele iin

LIB
termeni, ci tote: au: venita' dupo 15 Taliu "1868; 6ra; in câtu pentru marimea de
15! câlle “tiparite,
: numai -“despre opulu cu devis'a:! „Consueludo si viecrit, „Ve
lus: lex 'serinonis abolebiturii, se pote dice cu probabilitate că ar face atâtu- -a,
6ra. celielălte done aru face de la s6sse pîno la diecei elle. Dâra commissiunea
in'rapportule. seu & de opiniuue că, “luându în considerare” timpulu scuriu ce

TY
au avutu concurrenţii de la publicarea concursului pino la termenulu detiptu
in programa, 'si luându în considerare” că numai trei opuri s'au aretatu la con:
cursu, asiâ: sectiunea! ar pute se'nu iea în "considerare: asa lipsa “de “forme,

SI
fora inse ca da aci'se se faca :unu -casu' "precedentu, si ar pute se iea. B de-
liberare -meritulu in materi'ă! 'manuseripteloru. |

ER
" Commissiunea in maioritate vecorianda luarea in considerate a rapportilui,
cară se acelude aci sub 1, si cere a se: "face propunere la adunarea generele,
ca “manuscriptulu cu devis'a;, ; Consuietudo si viceril, "vetus lo sermonis abole.
IV
bilur'*- se se -premiedie 'cu- 'celle '300 galb. propusi in concursu, fiendu că a-
cestu: opu coirespunde intru tote! conditiunilora materiei a cărei tractare s' a
UN

prevedutu in programin'ă publicâtă ânnulu trecuta, 'î

“D-lu Heliade dă celire opiniunei s6lle separate care se auesseăia aci sub 2),
si in care de la: opiniunea commissiunei 'divergâdia * numai in'câtu pentru ma-
nusctiptulu ” mai susu memoratu,: dicundu că acellu-a'nu 3 grammatica româ-
na ci unu raagasinu' de forme alle limbei: române ; recunnâsce meritulu scien-
AL

tificu alu“ opului, si are' 'convictiunea că acea opera nu este opera de septe
lune, timpulu concursului, ci este opera de una, viâtia 'de omu. Mai incollo face
critica ortografica, si :gramaticale la tâte trei manuscriptele,: si, approbându-le
TR

in unele, nu le pote. approbâ: in celle mai „multe părti. “În urma cere larga
in: considerare a 'opiniunii sâlle “separate. |
D-lu Jonnescu, sustinundu opiniunea maioritătii: comissiunei, combate opini-
EN

unea separata, a: D- lui Heliade. . La, critica ce se face manuscripteloru in rap

portulu commissiunii, dice” că 'ar fi fostu mai respectuosu in espressiuni. -La
opiniunea D-lui Heliade reflecta; câ'a 'nu premiâ sau a amână premiarea, ar
/C

insemnâ â nn iucuragiă scienti'a; Noi tintimu la formarea unci grammatice

empirice ; 'autorulu opului cu devisa: “Si consuetudo viceril ete;., a urmatu
terrenula rationale, numai astufalu de opuri ne potu duce la terrenulu empi-
ricu; 'val6rea acestui opu' e reale,-pâte'sc nu se un6sca cu opiniunea, uâstra
SI

in tâte applicările urmate de autoru; dâra d6ca acestu autoru' in opera sea a
implinitu conditiunile: programmei în materia, atunci nu scie pentru ce se nu 'se
IA

premiedie chiaru conformu programmei, - Ad6pta opiniunea maioritătii commi-

ssiunii, si nu pote adoptă opiniunea separata a D-lui Heliade. -
D- lu J. C. Massimu desvâlta rappoitulu commissiunii si respunide D-lui He-
CU
 RY
— 156

RA
liade,, combatundu. opiniunea. sustinuta de acestu-a. A dice că opulu cu devis'a
de. mai susu nu este una grammatica, insemnâdia a nu voi u face distinctiune
intre grammatica si. grammatica.. Noi n'amu cerutu de.]a concurenti. una; gra-
maţica. pentru classile elementari, una grammatica de sc6la, noi'amu voitu-una

LIB
grammatica istorica, unu tractatu a tâte formele. grammaticali câte au .fostu :si
sunt .asta-di in usu; si: autorulu a fostu forte scrupulosu. de .a tin sia aretă
formele, pentru. ca: astfel, respundundu- -conditiuniloru . programei, 'se ne pre:
sente unu opu de una adeverata grammatica. istorica, lassându,: precumu -chi-

TY
aru. autorulu” dice, natiunei de a se pronuntiă pentru un'a sau alta forma; Au-
torulu nu pretinde, pre cumu. nici .nu-pâte pretinde, ca Academi'a; se adâpte
si se. urmedie m5dulu lui de scriere ; ellu pune în. vedere .tâte formele antice

SI
si dice: natiunea va. alege. Noi ne aflămu. intruna epoca fârte favorabile, unde
nu,ne 16ga nici unu Dante, nici unu Boccacio, nici unu Racine :sau atâti altii;. ne

ER
afmu intruna epoca forte favorabile, unde avemu: deplid'a n6stra. indepen=
dentia intru fissurea, adoptarea sau lepedarea formeloru limbei n6stre. Cu unu
cuvîntu, autorulu, cu opulu in cestiune, a implinitu tâte conditiunile puse pen-
V
tru tractarea mațeriei limbistice, si n'avemu altu de câtu se ne: gratulâmu, cându
ne vedemu facia cu unii -operatu, care abia s'a pututu - asteptâ in. timpulu
NI
scurtu ce & a pusu pentru concursu; si chiaru pentru acâsta-a.. se ne abstragemu
acumu una data de la partea : formale a concursului: şi se ne pronuntiămu in. ma-
teria, propunundu primirea acestui opu. lucratu. Cu. atât'a eruditiune și cu de-
LU

stulla desvoltare a cestiunei puse in concursu, si .care ne dă destullu. materi=

ale pentru a prepară una grammatica buna si rationale. Vorbitorulu mai: face
unele observări de pronuntiă ; „dicundu că autorulu nu. pretinde: a “pununtiă,. ti-
A

enemu, credentia, demanetia ; precumu de alta parte autorulu a conservațu. in

opulu, seu pre li in plurale „penţru că se aude. inca in unele „părti. alle româ=
TR

nismului, n'a, conservatu inse pre la. „(mama la), pentru, că nicairi nu se,.mai
aude. 'Terminându recomanda priimirea opiniunii:. maioritătii,d'in commissiune:
D-lu Baritiu, n'ar, votă pentru opu ca grammatica,, pentru.:că nu e gram-
N

matica de sc6le.. ci întregu 'opulu arâta formele limbei, si. timpulu ne. va :do=
„vedi cari. voru fi primite, sustinute si. cumu amu dice civitate donate. -Auto=
CE

ralu nu pretinde. se scriemu cu formele intrebuintiate de ellu; autorulu. a. pri-

mitu una forma, si ua urmâdia dupo placu, cumu facu si. urmâdia piîno. acuma
si alții. Prin pramiare departe se ne obligămu a scrie, ca autorulu ; ortografi'a»
gramatica, dupo care .va scrie Academi'a si dupo care se va conform, cre-
/

demu, Si natiunea, se va face de aci inainte. In urma nu crede. că opulu. re=

SI

comandatu pentru premiare ar face 15. c6lle tiparite, dâra. abia „reda. câ, in
asta. materia amu mai put avâ in curendu unu assemenea opu:, ti
D-lu Romanu, assemenea collegului seu de acea-asi opiniane in commissiune,
IA

| d svolta raportulu, si n'ar. reveni la celle disse de D-lu. Heliade, deca : n'ar
preved6.că chiaru acâsta. opiniune ;separata va află. mai. pucinu resunetu.în
U
BC
 RY
— 157 —

RA
opiniuniea, publica: de câtu premiarea opului. cu devis'a.: Gonsuetudo «si viceritu,
vetus lex sermonis abolebitur. Pote că, nici acestu opu nu se va appreti la:
inceputu de ;publicu: precumu acellu-a intmadeveru ar. meritâ; dâra acâsta-a
nu. ne pote. impedică :de a ns pronuntiă in deplina convingere si cu tâta li.

LIB
pertateu.ce: Academi'a- ua 'are ca corpu suveranu. Ce premiămu sau ce propu-
nemu n0i':a se premii ? Nu grammatica de sc6la, căci nu pentru acâsta-a s'a
facutu: concursulu;venimu! a propune premiarea' unui bogaiu materiale de gram-
matica, care, si alte'assemeni .ne voru dâ.una “grammatica, venimu a propune

TY
„premiarea. „unui operatu,-în care: autorulu a. 'urmatu conditiunile programmei,i
făra inse.:ca: prin :acâsta-a se: ne angagiămu a urmă formele ddoptate de au-
toru in scrierea sea. Autorulu constata ce a essistatui si ce „essiste; noi vonau:

SI
conservă ce avemu, vomu lassâ, se cada ce anu avută, dâca si consuetudinea
asia va:vr6. În 'urma râga pre D- lu presedente, ca, dâca nu in premiare cellu

ER
pucinu iu critica, se se unâsca cu maioritatea commissiunei. | |
D-lu. Laurianu,.in tâte' trei inauuscrissele afla unu defeetu;; “si unu “defecta
mare; acestu-a este că nici unulu d'in „aceste operate nu ne spune nimicu nou;
IV
tâte câte se dicu acollo s'a dissu de atâtea 'si de atâtea! ori, tâte s'au batutu»
strabatutu de atâti si atâti scrietori; lucru noy nu este inaintea 'nâstra nimicu ;
noi inse ne anu "fi asteptatu si la ceva nou. (Dâra noi amu publicatu COncursu;
UN

in urm'a, acestui concursu a venitu trei manuscripte. Noi asiă dâra ne aflămu
aci intruna positiune de obligamentu facia cu concuurentii si facia cu publi-
culu. Concurrentii au respunsu concursului, tramittundu operate ; publiculu a-
de la noi, care d'in acelle operate, si respective dintre autori
AL

stepta respunsu
sa conformatu conditiuniloru d'in programm'a- concursului. Noi dera suntemu:
" în' obligatiune: a .ne pronuntiă facia cu concurrentii si faciacu publiculu: Manu"
scriptele, se intelege, sunt de diverse valori; messur'a pentru a le judică si
TR

censură 'val6rea, ni ua dă programm'a ce annulu trecutu amu publicatu'ua; prin

urmare noi trebuie se ne. hoterîmu aci positivu, si senu lassămu. lucrulu, camu
amu dice, balta. Manuscrissulu: "Consuetudo si : vicerit, 'velus le sermonis abole-
EN

Ditur, că, deșpre celelalte nu mai intindemu vorba, este: una lucrare prea seri6sa,
in câtu nici D-lu presedente nu i denâa seriositatea,; dice numai că nu este
grammatica ci unu magesinu; d6ra fia ori-cumu;, totu-si: în celle din urma,
/C

titlulu de grammatica nu i se pâte relusă, căci grammatic'a se p6te face d'in |

multe puncte de vedere ; este grammatica istorica, grammatica comparativa,
grammatica de scola, si alte grammatici; -destullu că 'autorulu in opulu seu a
susceputu tâte: formele cari pâte asta-di altoru- -a nu mai placu, sau chiaru nu
SI

mai sunt in -usu; inse autorulu erâ: detoru a face acâsta- a 'chiaru 'dupo legile
programmei; asia in acestu opu vedemu 'uua forma: care in ' Macedoni'a asta-di
IA

este în usu, dâra care nu seva mai introduce la noi, si asta-a este voi tacuiu
in locu de tacurati ete. Dâra .cu tâte acestea. intrebarea este: deca acestu opu
correspunde conditiuniloru d'in programma ? si d6ca e, atunci: este” de premi“ '
CU
 RY
atu, cu atâtu, mai, „Vertosu că, eelelate, „doue. cadu „Cepart

RA
ei de: cerintiele” pro
| gramimei, , Mai Rai ja Tate e ai
D- lu “Babesiu inca.dice, că. fiondu că manuscriptulu in - ceătiune “a: corres:
punsu conditiuniloru. din. progratmnua, si fiendu că, asta-di nu'pât
e :se fia intre=

LIB
batea, alta-a, de, câtu, „dEcu a correspunsu acelloru conditiuni, manuscrissul
u-este |
de ! a se premi; mai adauge, inse, că deca-.lu aflămu corres
pundiatoiiu si:lu:
premiămu, atunci societaţea prin. primirea lui, este: obiigata: intogmai :“precumu
este obligata pria pProgramma, „căci; primirea; chiaru. acea. val6re
ua are: facia cu

TY
societatea care ua are. programm'a; programm'a in princip
iu :obliga:; societatea,
prin urniare si. grammatic'a. ce. s'a facutu, conformu acestei „proge
amnne, si. ua:
premiâmu, me obliga totu asia... ID a aa NI Cai ei

SI
D-lu Baritiu cere. inchiderea. diseussiunei. asupra. acestui
obiectu, si dice: că,.
fiendu timpulu inaintatu, se ne, intr'unimu mâne. pentru a.
votă.: „asupra: cesti.

ER
unei in meritu. N VI
1)
ae ie
Se adopta inchiderea, discussiunei, si:i mâad sese va „votâ în meritu
asupra CEs-
tiungi discutate, SI i, ia ca
| Sedentia se pidica la 53, Gre> dupa. modia- di.
V
„ Presedente, J. Heliade BR.
NI
4
iu
i | | N Jos. “Hodosiu, _ |
„Scene, ad- hoc.
LU

B. = .
Rapportulu, Commissiunei. insarcinate cu cercetarea celloru trei:
manuseripte, de. grammatica, presentatu in “ha Septembre 1868.
A
TR

In sessiunea ; annului trecutu societatea Academica Româna

a: .pusu,: intre.
altele, si unu premiu de 300 galb. :pentru elaborarea cellei :mai
.bune părti
analitice a grammaticei române. “Trei concurrenţi au Tespunsu
la appellulu so-:
N

cietatei prin trei manuscripte, din cari unulu pârta devis a „Suum
cuique; altala
si consuetudo vicerit, vetus lea sermonis abolebitur; allu
-treilea.-:! » Romanicam :
CE

"ad purifi candam et amplificandam,. lingua si dinar latinae

gue et îtalicae Litio-"
raturae Hecessarium : esse, videlur.“.. pa n sine

Inainte de a intr ă in appretiarea aceștoru trei operate,

commissiunea a cau- -
tatu se citesca cu luare „a minte. „conditiunile. puse
de:societate: academica :ro-.
/

mâna in programa” a formulata de dens a pentru acesta

lucrare.- Ca conditiuni for- :
mali, „Programmia - societatei, cere. doue, sia 'nume. 1..Ca operate
SI

le 'se se tra...
mitta neaperatu. pîno, la, 15 Iuliu 1868, ca elle se .coprinda:
materia: cellu: pu- !
cinu. de. 15 colle tiparite in octavu mare cu littere garmont..—
D'in :celle:. trei:
IA

operate nici „unulu n'a implinitu ântâia-a conditiune; tâte au

fostu tramisse mai.:
târdiu de, 15, Iuliu, Era conditiunea: de a. doua,;. dupo. unu - calculu
de proba:
U
BC
 RY
— 159 —
Bi 4.

RA
bilitate; nu ua, implinesce. de câtu unu. „singuru :manuscrissu,. si anume cellu cu
devis'a : „Si consuetudo vicerit,-vetus. lex, sermonis: abolebitur. —— -Acâsta ne.
implinire. 4 conditiuniloru; formali ar fi pututu scuti: pre .commissiune.. de a

LIB
trece la dejudecarea valGrei iattingece a operateloru.: Cu :tâte acestea, conside-
rându că prin trecerea preste aceste conditiuni -nu s'ar:addute nedreptate nici
unui concurrentu, considerându marea importantia. nationale a subiectului pusu
la concursu: Comwmissiunea in unanimitate, ca se .nu: perda, fondulu . pentru
forma, a credutu. că pâte face abstractiune de: la calcarea formalitătiloru si în-

TY
tră in dejudecarea. fondului. insusi, fra ca se si. faca d'in acâsta-a. unu. pre-
cedentu ; si nu se indoesce că in. vederea considerandeloru espuse,; processu=+
lu seu va. approbatu. de tâta sectiunea. filologica. -Commissiunea ; inse, tine

SI
totu de una data a constată bine că manuseriptulu cu devis'a: Si consuetudo
vicerit, vetus lex sermonis abolebitor, implinesce. singuru, dupo unu “calculu

ER
probabile, cumu s'a dissu, unu din. celle doue conditiuni formali. „4
- 'Trecundu acuma la conditiunile materiali sau de fondu, in, programm a , for=
mulata de. Societatea academica, ca conditiune essentiale, fora care ar peri-
IV
clita a produce scisiunea in locu de unitatea limbei; ce Societatea e chiama-
ta si instituita a realisă si a. mantine, ac6s a-a a cerutu ca concurrenții se
nu. se marginâsca la usulu unei epoce, si cu atâtu. mai. pucinu la usulu unui
UN

singuru 'tinutu locuitu de Români, ci se imbracie limb'a român6sca preste totu,

atâtu. în respectulu. timpului cât: si allu spatiului, espunundu tâte formele :fone-
tice si grammaticali alle limbei n6stre; si .comparându-le cu celle anal6ge d'in
limbele surori, pentru ca âsiâ de sene se se puna in lumina, cari din forme=
AL

le differiteloru epoce si tiuute. sunt mai correcte si prin urmare merita mai
multu a figură in limba românesca una si acee-asi. pentru toti Românii..de la
fontânele Tisei pîno la termurile. Adriaticei.. Acâsta intellepta prescriptiune
TR

a cautatu se fia norm'a comisiunei, in dejudecarea celloru trei operate, ce i

S'au datu iu cercetare, .
„De si autorulu manuseriptului. cu devis'a : “Romanicata ad purifcandum etc...
EN

merita lauda si muitizmita pentru seri6s'a lui ocupatiune cu limb'a româuâsca ;:

totu si commissiunea nu pâte se nu enuntie lucrurile - severe de dissu asupra
acestui operatu. În adeveru, autoralu nu: vr6 nimicu mai multu nici mai: pu-
/C

cinu de câtu ca Românii se adopte. dreptu limba litteraria asia numitulu de

densulu dialectu poporariu allu Italiei. Pre acesta calle autorulu merge asia
de parte, in câtu, in pretins'a sea limba românâsca litteraria, desfientiedia pre-
ti6sele urme de casuri, ce. singura limb'a, nostra, in celle alte romanice; a pas-
SI

tratu si „pastredia inta, si care in. ochii germanului Diez au atâta val6re, in
câtu acestu grammaticu bilanciedia deca, in favorea acestoru urme de decli-
IA

natiune, nu Sar cad6 a pune limb'a. românâsca, chiaru inaintea cellei italice
in ântâiulu locu dupo cea larina.. Conjugatiunea nu este mai .multu respectata
de câtu declinatiunea ; autorulu vr6, de „essemplu, ca .mai multu ca perfectulu
CU

li
 RY
— 160 —

RA
osti dela “Îadicativu; lăudassemu, ete... se devina neperfectulu Conjuctivu-
:*Che +io -temiissem: (în locu: 'de':“s6 'me: teniu, sau m'asiui tenic) ete... De: as:
semenea: 'autorulu 'afla că 'e: mai: “elegante” se dicemu : sum Statu în locu: de-a

LIB
fosta ; ba: inca-:pretinde“ că sum venitu, fOra:: 'ca.e ieaa minte că ântâba de si se: a-
fla::in alte:'limbe. romanice, este 'inse “unu germanismu. Nu vome: intiade- maj
departe! citatiunile ;. pentru că: conjugatiunea, data de: aatoru,; ca românesca, 'este
in totulu di: italica + pentru că aici chiaru- numsratiuhea romanâsta: atâtu de

TY
simplă : si filosofica; nu' afli gratia: inăintea autorului, care sustine; că este mai
elegantâ''se: diceniu: veni, 'trenta, dimdeci, dodeci, diecioito, 3. c. l..de: câtu
douedeci, ireidoci» unspredece, optuspredecă ; pentru insesi momentele cclle mai

SI
tia de oretias'a sea puriicatiunei Ne vomu margini dera a transezie aci câte
va linie din prefaciune 'ca' mustra de! limba - “românâscă: litteraria! ce: autorulu

ER
propune, la ăcceptarea Româniloru, 'observându că, “in: spiritulu autor ului, pro
nunti'a:este intoguai' cea ilalica: „Lu studiu de: la litierature Greca' e Latina,
facilitand ne: Tu studiu. de le litrenăture Italică, : Gallica, -Ispanica,: ne aea
V
_întoratu a collaborare, cu le nostre pauei facultati, ala elevatiune de lu edi:
ficiu- litterariu: de la: Romania, e meditavamau supra lu modu de incepere le lu
NI

cubraliuni nostre primordiali, per: indicare a: li Roinani lu mediu. meliore de

Dur ificare! el amplificăre la. lingua. Romanica . guandu Vannunliatiune de lu con-
LU

cursu proposta e: votatu de la societale de li ilustră eruditi congregati povi-

dentiiimente în Bucuresti, ne a dalu impuleiune per :elaborare 'la parle ana,
litică 'de la Graminatica ' Romanica, ce avem -onore a siumnietteie a la esani-
natiune et a la judicatiune de la: onorabile sectiune „Plotogica
- 4 Ver: câtu se
A

tinemu - la .origiuele .n6stre romane si italice, totu “si” nu: putemu nici avemu
TR

voiă'si': 'competenti'a d'a face pre poporulu: românu se renuatie la :individuali-

tatea sea caracterisata' mai vertosu ' prin limb'a sea; si pria urmate atâta d'in
acestu punctu de vedere, câtu si p-nitru că manascriptulu, de care este: vorb': a,
nu're spunde la conditiunile- programei formulate 'de' societatea “Academica, “
N

'cOnimissiunea- în unăaimitate, opinia că, acestu operau

o +nu „merita a premiulu des
tinatu pentru assemenea lucrare. - |
CE

“ "Precundu acumu la: operatulu cu “devis'a': “Suma cuique, commissiunea „cauta

se declare măi ântâiu ca aflatu' in ella ici “gi collea : observâri in adeviru ge-
niali si: pline de origivalitatu : asia, de estmplu, autorul, 'mai' multe ca alti
grammatici,” pune in lumina: cea-u ce densulu numeste moda persumtivu şi 'mo-
/

du 'oblicu: “ântâiulu se! formâdia: cu fiiturulu verbului fire si gerundiulu verbu-

SI

ui de: conjogatu, cum :-4 fi jucând ete.. a. alu: doilea cu optâtivulu verbu-
Iu fire si 'cu garundiulv : verbului de conjugatu, cumu': ar fi jucandu ete...
IA

Trecutilu de-la presumti vă este -asiă numitulu in maj tote grammaticele. n6.
stre: fiitoru' II: “cumiu : “va “fi jucati ; '6ra “trecutulu modulu: oblicu coincide cu
trecutul. optațivului, cuma : ar fi jucalu. Dra, dupo ce commisciunea a datu
U
BC
 RY
— 161 —

RA
autorului, cumu suna insa-si. devis'a: sea, ;cea-a ce este' allu :seu, cauta: totu.de
una, data, se. puna, că “dupo -una destallu-de lunga, introductiune assupra. lim-
pei in genere alle cărei 'principie cu tote acestea nu'se.vedu applicate in pâr-
tile. ulteriori alle. opului,. autorulu - brece -fârte rapede: preste. fonetica, in: care

LIB
nu: are: în. vedere: de: câtu- pronuati'a unei: epoce,si-a: unei localități, si chiaru
in acestu strimtu .cercu nu:se :oceupa: de'câta de vocali. mai. vertosu, megligendu
mai de totu. consonantile.:: ' Despre: ortografia, care, dupo :programm'a . Societa-
ţei academice. ar. fi cautatu nu; dice: ma-
se fia complementulu foneticei, autorulu

TY
caru una: vorba, si lassa:.pâte a se intellege, că ortografia.ce; densulu, ar. află”
buna, ar fi eu, cu: care este transerissu” opulu. stu:: Dra se :lassămu-; că; Ac€-
sta: ortografia este în multe puncte cu totulu. diferita, de. celle, „ce-sunţ; asta-di

SI
popularisate. intre: Românii, sciitori. de carte; se. lassâmu că: autorulu, nu tine
nici unu.comptu. de principiele.. generali - ortografice, ce . Societatea. in. sessiu=;

ER
nea -annalui tvecutu, a. adoptata dupo indelungi .si mature desbiteri ; dâra. apoi:
nu se pâte intellege de ce.autorulu.: serie. vocalile derivate, „pentru „cari: nu
sunt 'semne, în. alfabetulu, latina, fora niciuna semau,;cumu: caleandu, „aratura,
ete...; pre cându consunantile derivatele incarej de semne, cumu:: „înşela, er: edi,
IV
paţi ete; “nu se: pâte' si: mai, multu. intiellege, p tru, ce autorulu, dupo, ce. re-
“cunnâsce :formale. necesitatea lui u. finale: dela articulu,. „si formele. verbeloru
UN

aussiliarie, pretinde „cu t6te acestea se se taia acellu 4 si. se, se. serie: omul,
„cailor, var face,. vom. fugi ete....Apoi nici pronuati'a,;. nici etimologi'a, nu jug-
tifiea scrierea cu 0, la forme ca: laud, ard, „porto: „ete... nici „scrierea cu.e
la person'a ântâia -plurale de 18 perfectu,. cumu:, laudan: EU, aflarenuu,; fure,
AL

ete... Acestu d'in „urma modu;.de scriere este cu atâtu mai, vitiosu, cu. câtu
ellu ar. face:se se. confunda. .peertectalu. Indicativului cu altu coajunetivalui, curu
bisericesci. mai vechi si chiaru. în-gur'a Macedo- „Romţniloru,
TR

se -ada in.cărtile
Aatorulu a cadutu, si vu pâte se.nu cada in aceste; contradietiuni, pentru că .
Sa'inchisu. cumu: s'a dissu,..dos de la inceputa, in strimtalu, cereu allu: unei.e-
poce din vieti'a limbsi române si; alin usului ei Gin uBu. marginitu, tinuta lo-
EN

cuite 'de. Români; si atâtu este destullu, credemu. ca.se arâte, fra se..mai
iatrâmu in alte, irneiaate, că pici opulu cu devisa: Sun cuique, Du „corres-
pende cerintielora programmzi formulate. de societatea”, Academica, iza
/C

“La operatulu, are, porta: devisa.: Si consuetudo vicerit, vetus le sermonis

abolebitur, commissiunea: s'a aflatu facia cu unu lucrare in adoveru, seri6sa, „con:
mei

scientiosa si plina. de profunda . eruditiune. si vaste „cnanoscientie asupra ob-

etnonim

iectului, lucrare care ar. face. .on6re si: Jitteratureloru. celloru mai avute si mai.
SI

desvoltate, in. ac6sto . parte .a lologizi si pre careori ce academia ar putâ-ua

incorouă cu amendoue . mânile.:,, Autorulu, acestui | operatu a correspunsu, cu
IA

formativa,
prisosu la tite... cerintiele programmei nostre ; in.. fonetica ca, si. in,
ellu ;sa. tinutu strinsu. de principiulu stabilitu de. societate” in. programir'a sea
Si cu care! autorulu. inchiaia lucrarea sez. dicundu: In. una grammatica; completia
CU
 RY
— 162:—

RA
a':limbei este de neaperala. necesitate a se coprinde tâie formele limbei, câte
sunt si au fostu:candu-va' si: unde-vă în usulu “ei. Ba'nuiare: de a eschide .
de' câti numai: pre celle 'Varbare, cra pre celle : domestice a le essamind,.. In

LIB
appretiarea 'natiunei apoi 'stă a approba pre unele si a condemnă, pre altele...
„Si în 'adeveru, ce se atinge. 'de fonetica, opulu,; de care . este vorba,: nu 'Jassa
- zimicu' sau aprâpe' nimicu 'de doritu “in :starea'actuale de cunnoscientia in a-
"cestu' ramu allu grammaticei : fia-care sunetu allu limibei e scarmenatu: du tâte
părt tile, :uimaritu in transformările sâlle d'in tote timpurile si din tote locu-.

TY
„rile si 'comparatu' cu sunetele anal6ge G'in 'limbele surori, asiă in. câtu legile
de una buna pronunția adeveratu: românsca se 'punu în t6ta:lumin'a'loru. Ca-
surile, in cari 'eutorulu, nu 'd'in. vointiza negresitu, nici d'in nescientia, ei din

SI
caus "aj pucibului timpu 'in' care-a fostu nevoitu a si termină “lucrarea, de la
“marea - şi conscienti63'a circumspectiune, cu care: procede pretutindenea, sunt

ER
forte rare, cum n'ar fi: pâte, regul'a ce stabilesce: că a inainte de n s'a.pas-
tratu curatu nninai în vorb'a român6sca: anim) Fonttica tractata cu aseme-“
nea accuratetia nu putea dă ca conscientia de câtu una bună ortografia. Prin-
V
ja reguledia cu detaliele lui lu desvoltă, lu sistematisdia si lu confirma. prin
NI

argumentele celle mai ponderâse. - 'Oasurile isolate, pentru cari commissiunea

ar crede : că: sectiunea * filologica Sar: 'cad6 se si iaca reservele selle, cumu ar
LU

fi, de essemplu prepositiunile : câtra, pina, dupo,. sunt forte pncine. 'Sunt inse
doue_casuri, formandu specie -6re- -cumu, asupia caroru a commissiunea crede
că sectiunea filologica cauta, se si faca reservele stlle espresse, adeca' gemi-
“natiunea sau duplicătiunea consunantiloru, “si -usulu' semneloru. d'in alfabetulu
A

latinu, cari nu 'sunt necesaarie “pentru' scrierea vorbeloru 'curatu românesci:

Germinatiuncă' autorulu ua 'esclude cu totulu chiaru si 'de la “vorbele compuse
TR

cu particule, afora de celle cu 7 geminatu, cumu: înmodare, marturindu: sin-

guru''că'la acestea, de si forte pucinu,. dâra se simpte in pronuntia; allu doilea
n, Este dâra de mirare, cumu pentru acellu-asi: cuventu autorulu” -nu sâmitte
N

macaru si-m geminatu in vorbe ca: 'immormentare. immaultire: . La cuvintele,

'cu cari autorulu vrea se escluda geminatiunea, “de si destullu de ponderâse,
CE

“totu si se pâte 'respunde cu alte. cuvinte ponderâse, trasse d'i in insusi princi-
“piulu etimologica adoptatu de autoru. Semnele din alfabetulu 'latinu'cumu:
7, d, n, ch, ph, rh, th, 2, y, autorulu inca le esclude cu totulu din scrie-
rea româna, si nu face 6re-care gratia de câtu lui 2, cumu si semneloru: h,
/

si ch, pre a caroru- a valâre fonetica autorulu pare a ua identic. Afora de a-

SI

ceste' casuri, cari se voru' reservă, - pentru da sbateri. ulteridre, regulele orto-
-graâce- desvoltate de antoru, sunt, cumu am dissu, în deplina armonia cu princi-
„:piele: generali adoptate de: Societate in“ sessiunea; anmilui trecutu. Câtu' pentru
IA

sn “ forimati va” ea este tractată: cu acellu- asi metodu 'si acea-asi perfectiune de.de-
“talie “câ''si fonâtic'ă: formele cuvinteloru din: tote epotele vietiei: istorice a
U
BC
 RY
— 168—
vorbesce asta-di, se
limbei românesci si din tâte . ânghiurile, pre unde ea se

RA
d'in limbele . surori ; si cre-
espunu si se compara cu formele . correspondenti
se scape pre ici, pre
demu că numai scurtimea tempului a facutu că autoralu
cumu lu arâta opulu
collea, unele forme dialectice, cari unui filologu consumatu,

LIB
emp lu,
mai. multu ca
seu, i sunt negresitu fârte. cunnoscute, cumu ar fi; de ess
tu etc... analogu cu
perfectulu. macedo-românu: aveau fugitu, aveamu învetia
o, etc.... Asia
„alu celloru alte limbe romanice: ș'avais appris, aveva imparat
siunea , in uuatimi tate, este de: pa-
dâra din ţâte punctele de vedere, commis

TY
vetus lex sermoni s abolebitor.
rere, că opulu cu devisa: Si consueludo vicerit,
Societa tea academi ca, si că
implinesce conditiunile programmei formulate de
ântâiulu passu pâte premiă
acesta-a cauta se se stime fericita, că des de la

SI
valsre. i De SI
si incoronă una lucrare de assemene
assupra
Dâca s'a ivitu una, divergentia de opiniuni, acsta- a a fostu numai

ER
pronunti e sectiune a filologic a. definitiv u asupra. premi-
epocei cându are se se
a fos de parere
tu ca acâsta decisiun e se se dea, du-,
ârei. “Onor. D-lu Heliada
ate,va implini lacunel e de felulu celloru in-
po ce autorulu, invitatu de Societ
au fostu si sunt de pa-
dicate mai susu.. D-lu A. Romanu si subseranatulu
IV
„asupra opului asiă cumu 'lavemu
rere ca. premiarea se se pronunția acumu
conditiu-
in mâna, fiendu că ellu. implinesce cu prisosu, '(cumu sa dissu, t6te
UN

si, micele lacune de felulu celloru desemnate mai susut

nile programmei n6stre,
u
. promiite in prefati-
nu este indoientia, că autorulu le va împl6, căci singur
A

la una noua Tevi-

une se suppuna, inainte de alu pune sub pressa, opulu seu
ar semenă că
siune. A refusă pentru assemeni lacune premiarea immediata,
AL

academica vrea se cavilediein modu nedemnu de densa. Câtu -.

Societatea
opului, elle
pentru imbunetățirile, ce commissiunea a credutu că s'ar put6 adduce
nu cadu în cerintiele programmei formulate de Societate: autorulu, ua mai re-
TR

petimu, a impliniti tâte conditiu nile espressu cerute prin acea programma, si
fâra nedreptatesi chiaru comprom ittere a veaito :si, autoritătii Societatei -
rului
academice, acâsta-a nu pâte recusâ autorului premiulu ce a promissu. Soci-
EN

etatea dâra nu pâte impune autorului alte conditiu ni, ci a lu rugă se se addu-
ca opului şi imbunetatirile ce commissiunea a aflatu căi s'ar put face. Eca
acelle imbunetatiri: .... Da i . | E
1. Autorulu procede in modu sinteticu și dogmaticu, asiă în câta numai cei
/C

de professiune potu-selu urmedie in. espositiunea sea. Fiendu că unu 0pu

de valârea cellui de care este vorb'a, este bine se se popularisedie . câtu mai
multu , de acea-a ar fi de dorita ca autorulu se procâda, in modu ansliticu
SI

pentru ca se p6ta ceti cu usiurentia cărtea, si Gmenii carinu si facu din fi-
va pagine
losofia principala occupatiune. Insusi autorulu pune la finitu câte
de in-
IA

espuse in etimolo gia aru fi a nevoia

de sintasse, fâra care dice, că celle
in locu de a incepe cu definitiunea gram-
tellessu. Usioru va fi dâra autorului.
maticei si altele seci de intellessu pentru marea maioritate a lectoriloru, se
CU
 RY
— 164—

RA
premitta una “introdetiune, în. care se 'esplice, de esstmplu, prin. propositiune;
care este ceva concretu si viu in limba, functiunile formeloru gramaticali ab-
stracte si a nâvoia de iutellessu afara din: propaositiune; si ast-felu, prin. una:

LIB
analisa luminâsa, se introduca pre lectori in ) ebstractiunile mârte alle etimolo:
giei si foneticei.” - | E RN E ; îi
2) “Autorulu se preotciipa ssclusiva mai numai de: forma si lassa intellessulu
cu totulu in intunericu. Asia, de: essemplu, la derivatiune, nu face apiâpe de
câtu se insire 'suffissele 'celle mai insemnate, si pucinu, torte“ piicinu se octu- |

TY
pa de intellessulu loru; ba inca chiaru in respectule formale - ratu, fârte “raru
arta modulu de derivatiune, specia vorbelorua nume, la care:se allipesce sutfis-
sulu si intellesselu tuvinteloru derivate variatu'dupo diferitele specie de teme-

SI
cu cari se unesce sufâssnlu.. Ce este mai multu, autorulu -nu' urimi6dia: si. in a,
cesta parte escellentele, processu. de. comparatiune * a formeloru nâstre deriva-

ER
tive cu celle anâlâge d'in limbele sorori, Totu ustă face autorulu si cu deriva.
tiunea prin prefisse, care este atâtu de itapori ante pentru inavutirea limbei si
de care z=bia se dau câte: va” ossemple cu occasiunea tractărei: prepositiuniloru:
V
3), Se. „scie confusiunea; âmeti€!a si perderea de. “timpu, la::cari: sunt. 'con-
demnati copiii Românelui prin diferitele terminologie gremmaticali:: Ar fi de
NI

doritu d&ra,. ca autorulu la - rețisiunea, ce insusi promilte'a fice opului, se aiba

inainte si acestu momentu insemenatu, si, prin. una savera critica, se st-bil6sca una
LU

terminologia grammaticale, câtu se pote de rationale, pentru ca se: se = pOta a-£

doptă cu 'usiuretate în tâte scâlele românssci. . iu i
4). Autorul, de si “tace, indirectu dă se .se inteliâga. parerea. sea “despre: e-
volutiunea actusle a limbei! românesci; totusi iinse ar fi de dorit. ca unu bar-
A

batu cu - cunnoscientie asia de profunde despre tmb'a: cOsiră; “cumu se arâta

autorulu prin opulu: seu, se esprime” divecțe si- categori.u opiniunea sea asu-
TR

pra. acestui punctu. i . î, . i,

Acestea ara fi imbunetătirile” ce commissiunea: ar propune a “adduce auto-
ralu opului. seu, fOra inse se se faca d'in elle, una 'conditiune de premiarea 0-
N

pului, cumu cere onor. D-lu Heliade, care afla pre lunga celle espuse, că lim-
"ba cărtii inca ar fi de scâmbatu si de conformatu usalui nu 'scimu care. Sub
CE

semnatulu inse si D-lu A. Romanu, nu au aflata in limb'a 'cărtii nimica, care

se lovesca in usulu adeveratei limbe românesci, 'si de acâsta-a se. pote con.-
vivge' veri care -d'in loculu cetitu. mai susu testuale, cumu si. diin veri care al-
tulu luatu si citatu dupo interaplare.:
/

„ Raportatoru, [ 0. Masi 1044

SI
IA
U
BC
 RY
= 25 —

RA
qi
“SOD NEA PILOLOGICA.

i i Processu VerbBale din' 1: “Septemhre” 1868.

LIB
“ Presenti 1 Heliade Radulescu presedente, j. Massimu, G. Baritiu A. Tre,
Laurianu V. Babesiu, N. Jonnesov, V. A.- Urechia, A. Romana i Jos: Hodosiu,
secr.: ad- hoc, a SE
'3. Se 'cetescu processele verbal din 9 si 10: Septembre carteate, şi tape

TY
o i n SI
unele indreptări se apprâba.'
A Eresedentele” annuntia. că la ordinea 'dillei” este. a votă asupra cestiunii
discutate in: sedenti'a: de 'ieri „desp re adoptarea opiniuvei « commissiunei de trei

SI
in obiectulu: operateloru: de grammatica.” a Da
"D-lu Jonnescu cere a se forinulă cestiunea; si crede că cestiunea pentru- vo-

ER
tare ar fi: deco sectiunea fiiologica si ri spective membrii ei, primescu or bă,
| rapportulu si opiniunea commissiunei pentiu a se propune -“adunărei generali
premiarea manuscriptului cu: devis'a : Si: consuetudo vicerit, ostus lex sermo-
IV
mis abolebitur. Totu de una data :'roga pro Di iu Ieliade ca se nu insiste a sc
pune la votu opiuiunea sea! separată, RA - Să
D lu Heliade observa că n'a vrutu si bici nu vrea a pune opiniunea sea
UN

separata l& votu, 'căci! different a intre opiniunea sca si ce-a a celloru alti
membri din commissiune, stă numâi' întru acea-a, că “densulu doresce a inco-
rouă in ace'lu operatu nu grammatic'a limbei româue, ci eruditiunea, studiulu
Si indelung! labore a: autorului;si si reserva numai de a propune societatei -
AL

uru premiu de 410 galb. pentru acâsta.: prețiosa opera ca: istoricu sau studiu,
dâra nu ca grammatica, si se: vemâna pentruu' annuiu- Viitor pre marea uni
Ia | SE
TR

grammatice române: -
-D-lu Urechia crede că "dopo asta observare a D-lui Heliade, cart si insusi
“nu este peutru nepremiare, ci! dif esce numai in titlulu' ce dă ozeratului d'in
cestiune, n'ar pot6 fi alta inthebare mai ântâiu de a se. pune. la -votu, de. câtu
EN

deca manuscriptulu: Consuetudo si vicerit, vetus lex sermonis abolebilur. 'estei

a se propune pentru piiemiare ot ba? Putundu D-lu He liade a tace propunere
Ja adunare pentru timpulu cându si summ'a cu câta se fa premiatu.
/C

D-lu Hodosiu tine că, precumu programma, de. concursu ă pusu, conditiuni
in forma si conditiuni in materia, si precumu rapporiulu commissiunei de trei
a deosebiti. aceste. doue cestiuni, si in amendoue sia datu opiniune deosebita
una' de alta, asia si intrebarea asupra, căreia avemu se ne dâmu votulu, tre-
SI

buie se ua deosebimu, si propriamente se ua impartimu in doue; si prim'a in-

trebare ar fi: “Se adopta or ba 'opiniunea commissiunei că sectiunea filologi-
IA

ca pentru acumu una data nuiea în considerare impregiurarea că concurrentii

n'au observatu conditiunile tormali alle programmei ?,
De la votarea acestei intvebări depinde necessitatea sau nenecessitatea de a
CU
 RY
o = 100 .

RA
votâ asupra intrebărei in meriti, care: ar fi armatări:a Se. adopta or ba opi-
niunea commissiunei de trei pentru a propune. adunărei generali premiărea, in
„ intellessulu ;programmei, a, manuscripiului cu ci devisa : „* Consuetudo si vicerit,

LIB
vetus lex sermonis - -abolebitur ? |
Intrebările: astfelu, Propuse. se,
$ primescu., in unauimitate si: respunsulu, se, va
face: cu: da or. ba. Sea | |
D-lu Baritiu, inainte de votate, si+ chiaru pre casulu cându Sar votă la: am-
întrebări cu da, vrea; a se luă in procesulu verbale. si a se, trece si. in. „moti-

TY
“Varea opiniunei commissiunei de trei, că dâca nu Sar sci, precumu prea bine
se scie, că, assemenea premiu pentru assemene, operatu s'a pusu de repetite
ori si totu. de una fâra resultatu, de câtra gubernulu: terrei, attunci settiunea

SI
ar fi fostu mai rigurâsa intru observarea formalitătiloru: puse în. programmma.
Dupo acâsta, presedeatele pune la votu prim'a : intrebare, formulata, mai in-

ER
susu;, si toti membrii. respundu in unanimitate cu: da.
„Apoi pune la votu adoua întrebare; la acâsta-a respundu.. asemene in una-
nimitate, toți membrii cu: da; reservândusi D- lu Heliade dreptulu aa face pro-
V
punerea sea la adunare in privinti'a premiului. :
Annuntiându-se resultatulu voturiloru, presedentle enuntia urmatoriala coa-
NI

Clusu : |
"In judecarea si censurarea “operatelorn de gramatica se adopta conclusiunea
LU

| com missiunei de trei, si se decide a propune adunărei generali. premiarea. ma-

_ nuscrissului cu: devisia : „onsuetudo si vicerit. vetus lex sermonis abolebitur.*
„. : Presedentele sectiunei va inaintâ asestu conelusu. dimpreuna cu. rapportulu
si. opiniunea. adoptata, precumu si, opiniunea separata a D-lui Heliade dim-
A

preane cu manuscriptele de grammatica la adunarea generale. SE

. În câtu pentru publicarea de premiuri pre annulu viitoriu, si a nume in
TR

cât „pentru premiarea unei traduceri a operei “.De bello gallico,. si premiarea
collectiunei de cuvinte pentru Dictionariu, se decide: a propune adunărei ge-
merali mantinerea si. pre annulu viitoriu a concluseloru luate iin acesta. obieotu
N

«la annulu trecutu.. | Ie a

Sedenti'a se edica la 5 Gre mpa media ai; cea, “ viitoria se aonuntia pre
CE

„mâne la. ora sciuta., |

Presedente, J. Heliade R.
Jos. Hodosiu.
/

„Secret. ad- hoc.

SI
IA
U
BC
 RY
— 167 —

RA
a. societati. academice .
SI Protocolului sedentiei. XII
si 2 veomâne. Vin4%/,- Septembre: 1868. .
A. “Tech, Lauriahu,
Prosenti Presedente J. Heliade Radulescu, seci. gener.
u, a. Românu,

LIB
-Mâssi riu G. Bariti
sect. ad-hoc 'Jos. Hodosiu; “membrii J.-C: „i
pasa ati
V. Babesiu. iei trecut e si se approba.
38, Se.cetesce processulu verbal e allu sedent
cându în cursulu annului pre-
39. Commembrulu Jos. Hodosiu, pentru casulu
generale, face urmatori'a pro-
sente nu ssar pute i intruni societatea in. adunare

TY
punere:
fubctiunea presedentelui, vice-
« Considerându că dupo art. XV din statute,
analogi'a : acestui: art, XX din
presedântelui si :secretariului societati, si: in:

SI
le; |
statute, functiunea: Delegatiunei societatei :este annua
ton ă societ atei se ad-
« Considerându că dupo art. XXIII din statute,

ER
-:: -. -: „i: CERERI
ministra” de: societate prin iDelegatiune;:
e, sice, n: tota anul u mud-
« Considerându că: dupo art. XXV: dia: statut
ia
A
te

getulu seu ;
pico acumu in
IV intra
-% Avundu inse in vederei că societatea, nu: s'e patatur
ȘI ip e a
adunare generale; te
'. uui presente. espira CU 15
-« Avundu în. vedere că; temenulu : sessiunzi „lann
UN

sperâi intruhirea completa a societa-

Septembre. currente, . si asia „abia se. pote! pi
- E Ii i pi
tei în adunare. generale; RR sentative |
nu pote fi f6raa organu lui seu repre
".- «Awuindu' în vedere! că societatea:
budgetu;
6ra 'administratiunea nu se: pote. effectui fOra.
AL

ea acest oru-a şi numai “ pentru casulu, candu în ses-

«In: considerarea - si veder
societatei in adunare” generale aiar îi împo-
siunea acestui annu, una! intrunire a |
Ia At it
TR

sibile; INTEFOR RNE Ea arate u

Dilegatiun ea lasa i anul
in.
“ «Membrii presenti ai societa tei, autoristdia 1868/; : E
lu: vevitoriu
trecutu: 'a purtâ officiulu si:.pie:annu
ca proiectulu. de buă-
se âutorisedia Delegatiunea a administră
EN

«Assemene pro-
te, aclusu
getu votatu si subscrissu in sedenti! a:de. la 6 5 Septembre curran
i te NI îi
cessului' verbale d'in' acea di; i
ei propuneri si: see adâpta. in -
Presedentele. consulta adunarea asupra. acest
/C

Ă i
nanimitate. îi i
abice Ia: 15 septe mbre a: dupa
c. me-
40. Se propune tinerea: unei: sedentie a
ammnu. a
dia-di 1.3 6re: cu urmatoriulu: progr , .
Se
, i rii ui
4. Presedentele deschide: sedentia
SI

despre. iucrările societatei atâta în con-

2, Secretariulu 'geverale 'rapportedia Si
:
terentia 'câtu 'si în “adunare publica: .
IA

despre Literatura si sole arti..

3 Membrălu Jos: Hodosiu:vorbesce. diale ctulu i feiulanu
despre assemenarea
4: Membrulu V, A: Urechia vorbeste | pn ;
cu limb'a româna. " |
CU

, 14%
 RY
— 168 —

RA
*: Ac6sta propunere se 'primesce in unanimitate,«si se decide tinerea; unei: se-
dentie publice la 15. Septembre: currente, “dupo! media-di: la 3 Ore, cu prograta-
mula.; .arretatu in ;propunere.;... «ti mea

LIB
„ Sedenti? a se. redica la :5 Gre dupo media-dii: Sedentia vitâria mâneela or a sciua,
Presedente d. Heliade 2 Radulescu, a i iPe f
at a ai cos Hodosiu.
2 -. ..i
Pta Mr N EN aa ga „„ Beereti ad-hoc... Rata

TY
NENE Di i i tă
” XIV. Protocoliata. sedintiei, xav a societatei. academice

SI
1, române din 13/25: Beptembre” 1868. ae

ER
Biesenti : 3, IIeliade Radulescu presedente,. A | Tep. Laurianu secr,. gnar,,
_-Jos. Hodosiu,,seer..ad-hoc; membrii: VA. “Urechia, N;-Jonnescu, Vi: Babesiu,
J, Massimu, G. Baritiu, A. Romanu.
V
i 41.;:Presedentele :deschidundu. sedentia; secretariulu ad- hoc a cotire. pro- |
| cosului verbale d'in sedentia trecuta si se approba. . pp gi
NI

i. 42, :D-lu :Baritiu, in iinteressulu. essistentei societutei, si pentra ca. se. nu se

-mai: repetsca casulu d'in: estu: annu ca: societatea d'in lips'a maioritatei, mem-
LU

briloru ceruta de statute, se nu pâta tine sedentie in adunare generale

— :pro-
„pune: ca delegatiunea .societatei se se insarcine a intrebâ pre-acei- membri, cari
affirma că prin fortia maiora âru"fi fostu impedicati a :veni la adunare, dâca
-ei -la: annulu venitoriu 'au ;speraniia a se presentă :la adunare sau'ba... Astfelu
A

-de::membri 'ar? fi: D-nii Hasdeu si: :Munteanu.,: Dâra :nu mai :pucinu Delegatiu-
nea se intrebe si se invite a nume la sessiunea annului venitoriu pre acei mem-
TR

bri;. cari: fora "nici: unu : motivu s'a absentatu. de la adunarea din; estu. annu;
estfelu sunt „domnii Btrajescu, Sbiera, „Caragiani, „Mlessandri, Maiorescu- si
-Moţioni,. îi e ie ai ata a |
N

i D- lu TA A Urechia nu este contra propunerii .D- lui; Baritiu, dice. inse, că

pote unii membrii n'au venitu la adunare pentru: ace-a,. pentru: că sau. au pri-
CE

-mitu pr ;tardiu.: invitarea: sau n'a primitua, de: locu.; invitarea; s'a facutu la
ultimele dille alle lui Iuliu, si causa că invitarea s'a “formatu atâtu de. “tardiu
“este, că se credea că;in iătellessulu . ;statuteloru „nici; n'ar fi de. lipsa una ;con-
vocare formale, de 6re-ce statutele. dicu. că; societatea, si tine adunările, selle
/

in totu annulu dela 1 Augustu pîno la 15 Septembre ; :asiâ :D-lu Urechia tine
SI

-căsar! fi:de adjunsu „a se face attenii membrii. societatei :la art. statuteloru, prin
care se regultdia linerea sedentieloru adunărei generali ;in..totu -annulu: de la
IA

1 Augusiu pîno la 15.Septembre, si'membrii:+societatei se; si. tina. de: stricta

„datorintia :a „se. conformâ,.:acestui, articolu si-a se. presentă la; adunure fora a
asteptă vre una convocare formale. , cit, ii
U

be
A
BC
 RY
o — 169 —

_D-lu Jonnescu afla că pentru a ne. assecurâ, posibilitatea. tinerii :sedentieloru

RA
in adunarea generale , cellu mai.. banu espediente, ar. fi, ca iDelegatiunea se faca
unu circularin câtra toti membrii, pre luhga care se accluda unu essemplariu d'in
regulamentulu. acceptatu in:una d'in sedentiele trecute, si ;se, invite ; membrii

LIB
a se dechiarâ dâca voiescu a se conformă, acestui regulamentu, si a, inscien..
ţiâ;Delegatiunea din, bunu timpu dâca potu veni: la adunare sau: ba?.
--D-lu Laurianu, .la celle disse de D. Urechia, pentru, convocarea membriloru
ia sessiunea d'in estu annu, obs erva, că de si. membrii societatei. putea se scie,

TY
d'in statutele subscrisse de densii, .că gessiunea annuale” sg, deschide la 1 Au
gustu, si că prin urmare. una, convocare: formale eră superiua,. ea, „tâte „astea

SI
tru membrii, cari nu. sunt domiciliati in Buouresci. eră” de lipsa, precumi” Sa
prevediutu si in, budgetu, ali se, tramitte Șpese. de calletoria, Delagatiunea inse
neavundu sub dispunerea sea banii, necessari pentru ast: felu sau si, „pentru al

ER
lui Iuniu ca acestu-a, sub a cărui “administrare „Sese “ada, iinca fondurile socie-
tatei, se bine. voi6sca
a tramitte „Spese, de, calleforia la membrii nedomiciliati
IV
curente; Ministeriulu, inse se, yede că a „intardiatu, cu.
« tramitterea speseloru
UN

de calletoria, si pâte. si, de . aci se pote. esplicâ devenirea, „nori meinhri Ja

adunare. , | :
D-lu Babesiu,, recapitulăndu opiniunile antevorbitoriloru, tine. că ar. “i mai
„bine a se face una dispunere provisoria, adica ca delegatiunea se faca una châr.
AL

tia câtra toti aceia cari s'au absentatu in estu annu. de, la adunare, si se i
invite . a face -pre venitoriu „possibile tinerea adunărei. generali. ia
D-lu los. Hodosiu, tine ca pre lunga “multiferiele propuneri . ce “Sau 'făcatu
TR

de cotra preopinanti, abia star pute luă una, conclusiune precisa, si. unifornia, si
de aci crede că cellu mai bunu espeditivu, Br fi ca delegatiuneă, |luându'i în con-
'siderare opiniunile desvoltate de D.nii preopinanți;: si. tinundu la, essistenti”a,
«
durata si consolidarea „societatei, se faca tote dispositiunile cuviinti6se pentru
EN

ca la annulu venitoriu. e: se intrunesca toti membrii societatei in adunare ge-

nerale, convocându-i din bunu timpu si invitându-i a se presentă la termenu.
Acesta opiniune se adâpta si se trece in“ conclusu:
/C

Delegatiunea societatei este insarcinata, a face tâte dispositiunile civiintise

ca la sessiunearannului; venitoriu:se se, presente. toti membrii;:ea i va convocă
din bunu timpu, si i va invită a nu se absentă de la adunare.
SI

Presedentele ridica sedenti”a la 5 6re „dupo media-di. Poimâne; 15 Septem-

bre, sedentia publica la 3 6re dupo medie-di.
IA

| Presedente; JJ. Hchade..R. :.: ie i pa at ia

a ac ag au 08 HOdOSiu
II „Secret, ad-hoc. .;,
CU
 RY
„=— 110 —
N

RA
etatei academice ro-
XV. „Protocoliulu 'sedentiei XV a soci 868
i se mâne din “la Sept. 1 tata
Dai
alla nomnlra, membru onorariu

LIB
Presenti i: Marta Sea [0] Z Domnu 1
aa pat
allu adunări, Sia
'Treb, Laurian scăret. paneialej: os.
I, Heliade “Radulescu, “resedentei A, iu, G.
: V. A, Urechia, d. Massimu, Y Babes
, Bodosit, secr.. “ad-hoc, si membrii st
îmi
Baritiu, A. “Romanul, N. Jonnescu.

TY
ului : in sala, ttâta adunarea a. „empta) în
La intrarea Mariei Sâle: Domnitor
' Românilora.
celle mai ' animate vivate pentru “Domnulu
diăle, deschide sedântita:: “'si:“in cu-
43, Presedentele, occupându. loculu: presi

SI
u,;
rilor
numele seu' si in numele totoru membr
vinte. Vine. 'simtite, miuiltiamesce ' in ra acestă s0-
Selle, „de care 'se bucu
Domnitorului, pehtru, protectiunea , Mariei

ER
si pentră, 'gratiosulu donu ce'le a fa-
cietate de'la inceputulu seu, precumu din
din „Atlantele geograficu“ tiparita,
cutu, dându-le câte unu 'essemplariu!
ordinea si” cu 'spesele Mariei Sâlle. !.
tulu, prescăenteui- precum si respun-
V
Se allațura procesului verbale cuven i Di
Să
sulu Mariei Selle.
NI

ună , dare de sema “despre lucrările "so-

"44, Domnulu seoretariu generale face E
sectiune” filologica: :
„cietatei atâtu in: conferentia câtu si in
LU

i. verbale.
Se iea spre scientia si se, allâtura processulu
siu avun du cuven tulu, vorbesce despre' itteratura si
"46, "Membrulu Jos, Hodo
îi |
belle arti. Ea a
Se allătura processului verbale. i
ea' dialectului Fri-
A

46. Membrulu: V.. A. Urechia, vorbesce despre asserienara ia

DE a
| ulanu cu limb'a română.
TR

"47. Se alătura “processului verbale. a E i i E e

5 Gre, dupo media-di..
sedenti'a Ja
" Presedentele ridica i ai E ai
„ Presedente T Heliade R
N

* Jos, "Hodosiai. aa
pp
e et
E
» Beor. ad-hoc: aa
CE

: . ta.
4 NR DT

“DOMNULU PRESEDENTE d BELIADE

/

Hi
SI

“Prea Tnaltiate !Dămne;. |

trecuti, vine. asta-di a si ma:
Societatea Academica, intrunita la 1. Augusta
IA

pentru protectiunea de
'nifestă, ca :“totu” d6una, „profunda sea 'recunnoscientia
$ bucura de la Inaltulu guvernu allu Mariei Talle.
căre, de 'la “inceputulu” seu, se
U
BC
 RY
generosetăti alle Ma-
Membrii Societatei: academice admirându insemnatâriele

RA
e inainte, Domnâsca si
viei Tele, atâtu de multe si. varie,au nai de apprâp area unui Atlante
spre elabor
binsvoitâriă încuragiare' ce ai datu Maria Tea
, Acestu'.operatu pretiosu tipa-
geograficu pentru! prim'a Ora in limb'a românu t6te scâlele

LIB
, sa si impart-la itu
rindu-se din marea Mariei Telle generosetate Sti
din Romauia. a | o
nostri ; fara invitati si
. “La acesta impartesire:a pânei întellectuale la copiii plariu. Si
membrii acestei societati, 'offerindv li se câte unu essem
alle loru - multiamiri; fa- .

TY
"Cu 'acâsta solemne: occăsiune ei vinu: a si depune
si: offectele loru, ca pânile -
cundu urări de a se immulti faptele Mariei Telle, tutoru Româ-
ea-: suffleteloru
in desertu alle Mântuitorului lumei: 'spre' nntrir a DIR a
iloru. e Sa

SI
în annulu acestu-a sunt 0n0-
"Me simtu feric6, Prea-Inaltiate “Dânmine.. că 'si
ci de marele devotamentu
ratu dea fi inaintea Mariei T6lle, organulu espressiun

ER
si profuuda 'recunoscintia a onorabililoru mei colegi.
- Momia Sea Domnitoriulu : et 4

'ca mcm-
Sunt mândru de a me află asta-di in midiloculu Domnieloru. vostre
IV iute funda-
Vedu cu mare bucji a că ati pusu
bru, deia si ca protectoriu. templu lu lui
atur'a si limb'a nâstra,' spre ja ridică acumu
ment litteru
pentruul
SR Da a a
UN

Apollo in Români'a. DR
la: desvoltarea artiloru si a scieu-
“Istoriane arrâta că una natiune; care tine
este marimea, taria-si indepen-
tieloru, 'adjunge lesne acestu fericitu scopu, ce
e a a e aa „2 .

dentia unui poporu.

se fia bine cuventate pen-
AL

deci, ca: tâte lucrările Domnieloru vâstre

Dorescu
tru fericirea Romaniloru. Da
Dommulu Secretariu-generale A. 'Treb. Laurianu.
: aie DE
“Domniloru Membri ! .
TR

|
sub auspiciele Augustului nostru
_-: Societatea Academica - Româna -instituita 'sâlle, si precumu
Jucrăriloru
Domnitoriu Carol [, serbâdia ântâiulu annu allu
asiă si. result atulu. ânlâieloru-- incercări
in genere, totu inceputulu este greu,
EN

m.
alle acestei Societăți nu :potu se “fia de:câtu fOrte modeste.:
[n sesgiunea annului espiratu, societ -decisua.a se publică done premie
a ate
si altulu pentru cea
litterarie, unulu pentru cea mai. buna grammatica româna,
/C

„mai nemerita, traducere de commentariele lui Juliu Cesare , gallico, si

De- bello
cu. ate
cullegeirea materialului
totu de una data ase insircină membrii Societ
ne de a se incun-
pentru unu -Dictionariu româuu, dându se .fia-carui-a - latitudi
giură cu cei mai apti: collaboratori din timpurile unde se afla locuindu, spre
SI

câtu „mai cuviintiosu acesta sarcina laborisa, e n

a pute implini
alle. membriloru ; cei nai multi
“Scurtimea, timpului si diversete. occupatiuni
IA

e
chiamati de impregiurări a si imparti puterile loru, n'9u pârmissu a respund
d'in mai multe părti
pino acumu acestei mari dorintie, cu tâte că se' prepara
lucrări serise pre câmpulu acestu- a. n
CU
 RY
— 172 —

... Traducerea, commentarieloru marelui :Cesare iinca.Du s'a presentatu pîno a-

RA
„acumu.— Dera. ni ;au. pervenitu trei. elaborate. asupră Grammaticei române, u-
“nulu;cu dev :.“is'
Si. consueludo
a vicerit, vetus lex sermonis abolebitur, „altulu cu
Romanicam, ad. purificandam, et: amplifiandam lingua: studium . latinae ita-

LIB
Jiaeque. litteratura necessarium „esse videtur*si all treil6 ci.mottulu : * Suzi
cuigue., | N E | Sa a
;+ Societatea “chiamata, in, virtutea statuteloru, a.:se adun cu, inceputulu
ă, lunei
lui Augustu, d'in diverse; si. grave : impregiurări, intre. cari...avemau a :numeră
împedecări: politice: puse membriloru, celloru de. preste “marginile României:

TY
]i-
bere, precumu si durer6s'a | mârte a. unui- : d'intre;
a cei mai streluciti litterati
români, Constantinu ;-Negrutiu, n'a pututu a,se complet:in ă sensulu .rigurosu
allu statuteloru. Inse membrii presenti petrunsi de sacr'a detoria a missiunei

SI
loru, /s'au intrunitu in; conferentia . estraordinaria, si. au inceputu ase .occupă
„cu prepararea lucrărilor, sperâca ndudâra, voru'veni mai multi dintre :mem-

ER
brii alle caroru pedice erau :inca; necunoscute), Terminându,. lucrările. prepa-
ratrie, membrii presenti, cari pentru acâsta-a era destui la -numera,
's'au'in-
trunitu in sectiune; filologica,:si au, luatu la cercetare elaboratele venite asupra
V
Grammaticei; române, si dupo una . essaminare seri6sa a; acelloru-a, :au aflatu cu
via ,multiamire, -că. unulu dintre „dissele. operate, si a nume cellu cu, devis'a.:
Si
NI
consueludo vicerit vetus lez sermonis abolebitur, nu numaicâ, correspunde, pre
deplinu conditiuniloru.. programmei :publicate. de. societate, ci. a. facutu
si mai
multu,:a pus
LU

in lumina,
u cu. ua..eruditiune :rara, tâte formele limbei d'in, tâte
pârtile locuite de Români. si d'in tâte timpurile de candu
possedemu -mOnu-
mente litterarie in limb'a româna, lassându apprețiărei publicului
românu, a
allege d'intr'ensele acelle-u cari le va socoti de bune si conforme.
gustului seu,—
A

cu unu cuventu, operatulu in.cestiune este unu tesauru de'una.

vasta; eruditiune
care ar face on6re si cellei d'antâie Aca'—. dem ii,
Sectiunea Alologica, convinsa
TR

despre valOrea scientifica a acestui operatu;:a recunnoscutu in. unanimitat

e :au-
toriului premiulu .propusu,.;si sperasi crede că societatea,
in 'sedentia- plenaria,
„Va. Sanctionă prin votulu seu parerea. sectiunei. -- a ae a
N

- Preste acâsta-a, sectiunea. filologica a afiatu. de. cuviintiai:a

! remân6..pre an-
nulu venitoriu -punerea la -concursu a celei :mai
nimerite. traductiuni.de com-
CE

iventariele, lui: Juliu . Cesare,

si..a. provocâ, din nou la. stringerea : materialului
„Pentru unu: dictionariu completu allu “limbei; române:. aa a
„: Bocietatea recunnâsce. tota de una data, că trebuintiele:nstre 'litterarie
„multe,si n'ar fi pregetatu.a desteptâ ' luarea. s uut
a minte asupra celloru mai impor=
/

„tanti, precumusi a elaborâ programm e si a: publică

„concursuri : pentru: diver-
sele ramuri 'de scient inse,ie.
fondur
SI

;i] e, ei fiendu' limitate, ea s'a'marginitu in

„modesti'a sea la celle; mai. susu indicate, Sperându 'in-concursulu
guvernului
„Si in liberalitatea natiunei „care n u--s'a retrassu
nici una: data -d'inaiutea sacri-
IA

„Beieloru. pentru scopuri, inalte,

E EP
e la
ca?
e ate
U
BC
 RY
RA
Cu acestea de una data, Delegatiunea: annuntia cu una viuia placere, că Emi-
nentia Sea Parintele Episcopulu Dionisie a implinitu gener6sa promissiune fa-
cuta cu occasiunea - deschiderei: sessiunei :annului trecutu, de -a dâ în disposi-

LIB
tiunea, 'societatei -preti6s'a biblioteca: de, vechi „cărti, românesci, cullâssa de Te-
pausatulu Constantinu Cornescu. Oltenitianu. „Aceste rari monumente alle 1it-
teraturei. române voru servi filologiloru: nostri, de fontâni. din cari ei se.potu
adapă: cu; abundantia in adoperatiunile, loru. —.Societatea, atâtu, pentru -nume-

TY
râsele..servitie facute. instructiunei publice, precumu si pentru: acâsta fapta demna
de :unu : Prelatu -.românu, a;.crediutu ;de a;sea. detoria a numi pre .minenţia
Sea Parintele Eipiscopu. Dionisie, “membra onorariu -allu societaţei academice

SI
române, ui. Pi

- Domnidu Dr Josafu “Hodosiu: m aaa

ER
- Domailoru ! Yreu se vorbeseu, despre litteratura si belle-arti.. E E re
D-loru, in istoria umana abia pâte fi ceva mai delectatoriu,. mai. instructivu
si mai:satisfacutoriu de câtu. istoria. litteraturei si a belleloru arti... Si au: si
IV
elle dillele. frumâse si tempii 'de furtuna; sâtea si! 'vevolutiunile loru. stau. totu
d€ una mai multu sau mai pucinu în legutura:: imediata cu, sârteasi „revolu-
UN

tiunile tierriloru unde. se .cultiva, prospera si crescu. a ui

Cu glori'a:de eroi, scientiele se. associ6dia , elle ua faca eterna ; elle inflore-
scu, unde, domnesce. abundanti'a;.: se oprescu - bucurosu in sinulu de pace; si
progressâdia si se immultiescu. in:“1€ganulu de libertate. Dâra..unde spiritulu
AL

de ordine publica incepe. a. se moleși,. sau chiaru a incetă, acollo trece si. se,
"usca si florea loru; unde ;se. nascu si tinu turburări civili, acollo, adu si elle
de la 'callea; loru; :si se. deprava, se:perdu sau se stingu cu totulu acollo, unde
TR

miseri'a - continua, accelerâdia peirea; unui; poporu. ReintOrcerea loru, ca. si sbo-
rulu porumbului la barca, arrâta că tempestatea a trecutu; si nici una data
geniulu scientieloru nu apare mai. cu taria si.mai. divitiosu, de câtu dâca una
EN

mâna triumfante si pacica,.dupo cutrierări vehemeati, i dă scutu, favoru si. ondre.

'Premittiundu. acestea,: vreu se arruncu una privire. râpede asupra momente», |
loru mai de. frunte alle acestei memorabile părti din istoria. 6meniloru, Va. fi
scurta acâşta: privire, „va fi.mai scurta simai, „răpede. de. câtu sborulu cuge=
/C

tului asupra unei imwmensităti vaste si pline si; abundante de lucrări umane si
divine, ce. mintea omului abia le pote cuprinde . tote. i
„Voiu face. doue părti: me..voiu -intretin€ mai. ântâiu cu primele, diece se-
SI

dle. alle erei .n6stre. de la Christu; voiu, trece.; apoi la. cele, ce urmedia pîno
asta- di.. Nu dau: nici „una insemnetate acestei impartiti. E impartire de
4 una pu-
ca lucratoriulu: de. tâte . dillele , care, lucrându pîno la
IA

cina. pausa;. voiu:face

media-di,'stă si. „cugeta la tempulu, trecutu Si -la lucrulu ce a facutu si apoi
lucra, merge mai, departe. RI 2 IE EI DD a a ae m
CU

A . e Se Ati . pu
.
 RY
RA
LIB
"Se incepemu de indataacd una, dintre celle. mai frumâse eepoce.alle littera-
” turei.:Șub" 'Augustu, in acestu 'evu: brilantu si-atâtu de "memorabile pentru” Sci- .
entie, unde unu Virgiliu, Oratiu, Tibulu, Ovidu. si: atâti .multi altii -si “cantau
poemele loru .nemuritârie — litteratura : 'romana a serbatu.-triumfulu. cellu: mai
marstiu; dera pre acellu triumfu: Romi'a: erâ :Dâmna a totu! "pamentulu, şi litte-

ITY
ratura :“romana ' eră litteratur'a a 'tOța lumea. Unu numeru! atâtu: de straordi:
nariu 'de barbati mari, unu conflussiu atâtu de remarcabile de difierite 'spirite
pareau că voiescu a nu lassâ nimicâ,: nici: de: a: mai: face: nici de a:mai cu-
și cutrierătureloru. -

S
“Igetă, Acestu evenimentu, se lu ascriemu 6re evolutiuniloru
'] politice. ce chiaru, se petrecussera ? — Omulu in intunericu, mai tare doresce

dentia creatiunile. s6le.. -. . i

ER
- lumin'a; spiritulu assupritu, mai. ardentemente aspira la Tibertate; “duo ' TEvo-
lutiuni civili, dupo: frecări sociali, mintea, si „spiritele in pace, V6rsa:: cu. abun-
aa Să
“Dupo'evulu lui: Augustu, urmedia - timpii lui Traiana, Antoniu si:i-Mareu Au-
IV
Teliu. Aici: pote se aflămu' puteri. mai pucinu' “productive, dera :vedemn' fora du-
biu':mai multa 'viâtia, 'mai:multu gustu adeveratu. Unu spectaclu atâtu de în-
UN

cântatoriu, abia mai aflâmu in tota istori'a, unu timpu, unu periodu- ca ace-
“stu-a: unde cultura spirituale si a ânimei sta la: deplin'a -sea fl6re; si ordinea
sociale
serba 'serbatori'a cea mai. frumâsa; unde 150 mili6nede “omeni; trai-
"eseu'in plenitudinea pacei si'abundanției ; unde' arti si. scientie, ornamentulu
AL

si: dulcedinea! vietiei, 'se: 'estende in tâte pârtile “imperiului. de Ja .tiermurile

Eufratelui piano la' marginile: Caledoniei, de la: isvorulu Dunărei pîno 'la 'aren'a
ardânte a 'Africei; si “unde spiritulu artei. face- pomp'a in edificiuri, in cadruri
TR

si statue pretutindeni, in. monumentele publice din „cetâti + Si în adornamenite

| bogate: alle casteleloru. i oc sri SE
" Cu'allu treil€ seclu adjungemu la unu puntu, unde ni'se
e : deschide alta calle.
N

Unu'puntu de mare despartire, e aci. Litteratur'a 'pagâna incâta; 'litteratur'a

_chrestina: incepe. Pre cându imperiulu merge cu incetulu 'perindu in. anarchia,
CE

pre ' atunci: entusiasniulu 'uuei ! religiuni persecutate , sub :. conducerea. Su-
cretaa provedentiei Dumnedieesci, pune fondamentu la: una transformare spiri-
tuale din celle mai nemorăbili. a: | ie re
Dâra pucinu dupo acea:a, in seclulu cinci, unu desastru formidabile amerin=
/

„tia litteratur'a; si pucinu “a lipsitu de: nu sa perdutu' scienti'a de pre totu pa-
-mentulu. Vedemu popârele nordice assemene “torrenteloru sfasietârie :a inrum-
SI

pe, a'derimă edificiele sociali: si a nimici t6ta civilisatiunea.: Musele fugu dina-
“itea“ cursului loru: devastatoriu ; scientiele se ascundu si disparu; monumen-
IA

tele se: mutil€dia sau 'se ruinâdia; în scurtu, lumin'a spirituale se stinge la re”
sufftulu barbariei, si in gr6ss'a intunecire
“se invelesce pre unu lungu tempi
totu occidentulu. Asupra patriei unu Seneca, Lucanu, Traianu si alţi una mia,
CU
 RY
— 175 —

RA
nii, “Corislii; Newton: Lessingii si:“Leibnitzii: au: “vediutu lurminiă, erau. acumu
locuite. da:6meni, -pre: cari: glori'a armei bine ea i- numesce: ervi; pentru cari

LIB
insă in dominiulu scientieloru trebue să ! “le! 'denege 'si.- dreptulu - de a si scrie
numele, T6te “se pareiu-in acellu tempu că s'au conjuratu contra culturei spi-
ritualii; Anticulu 'si marele redutu: allu: maretieloru monumente, Roma, de pa-
tru ori .fu'.occupata si de atâtea ori devastata în. seclulu ; cinci -s1':siesse-: mai

TY
“antâiu Gotii, apoi Vandalii, Longobardii! si in urma soldatii dai: Belisari u—au
prostituitu barbaramânte foculariului. atâtoru lumini": i a
Singure aceste nume stâtu'de inimice 'artiloru; avrâtai indestullu trista: sâite,

SI
ce adjunsesse asupra pamentului civilisatiunei, si spunu prea apriatu, de unde.
vine acea-a, că de atunci de atâte amaru de secle atatea tesaure se scotu d'in
pamentulu romanu.

ER
“Pre cându Roma: 6st-felu se “cutrapi “cu” totu 'că: vea” frumosu, bu! mai: pu-
cinu formidabili lovituii sufterira “scientiele! in“ alte părti, La Constaatinopole,
“în 'seclulu: cinci, au arsu 120 mii “de tomuli, intre' cari se dice, că se: 'aflau'si
IV
operele lui Omeru scrisse cu littere de: auriu; “în. seclulu siepte, Aimanu califulu,
a lassatu a se aprinde faimos'a biblioteca aleșsandrina, si cu acesta-a a peritu
UN

“pentru lume! 'celle 'mai insemnate tesaute.. i

Ia midilocalu atâtoru Toviri fatali alle: sârtei, in. intusericala desoltoru —

6re tinde'« si din cotrău va se măi resara, lirrid'a : si abia una lampă !lângieda: du
AL

-minediă ! de cotra -“Constantinopole. In resedenti”a” imperatilori: lucesca inca u-

'nele ultime schintei alle focului divinu, ruine de - cultura se: mai 'vedu inca=
“ma fora puterea reinviărei, si: numai ca; avretări si semne de: epoca de: perire,
TR

Grecii, „profundamente' cadiuti, vani, “iubitori de „câria, lasi - si corrupti — Du

“lassau nici sperântia macaru “de una amielioratiune consolatria, 'si lumea' eră,
constrinsa' a asteptă asta ammelioratiune' de la barbari chiaru. Si intr 'adeveiu,
“asta gloria: nobile erâ reservata: pentru calitulu: Haiun Al- Raschid- de la Bag-
EN

“datu; ellu, batundu pe G: reci inaintea Constantinopolei, a 'poftitu ca sei dea. Co-
pia din pretiosele si eruditele : loru manuscripte. : = “Acesta fapta inalta, ua, pâte
' allegă ori-care' musulmanu: ca. “demna. recompensa pentru facerea de reu alui
/C

"Omaru la Alessandria; La chiamarea creatâria' a lui Al Raschid se imple cur-

"tea lui 'de invetiati. si „poeti; litteratur” 8 incepe” a; se ridică sLa inflori între
“Arabi, si tristele” mise si “ada “templulu - loru in "Oriente. n darau Carol si
Alfredu în Occidente: aspira 'cu simmtiulu loru 'inaltu la assemene. gloria; ado-
SI

. perările” loru: grandiâse: se plâca inaintea 'tristului destinu; nici una emulatiune
“n6'e in stare: a face ca opulu lori se progressedie, ba nederanii loru sucees-
IA

„sori strica. si 'cea-a ce au facutu ei.

" Ast-felu ni se arrâta in urma snob alu diccelă în tota tarpitudinea,ssu-
CU
 RY
— 176 —

RA
monastiri; “unde, se refugiassera la calugări, cari nu
erau preotii-ci: :numei cus-
todii.: loru; -artile:,frumâse astrucate sub. mass'a
diftorma :a-:monumenteloru g0-
tice, starea morale. A Societatei. miserabile pîno
la desperare; pretutindeni . nu:
mai: stultitia si. „passiuni:-depravate; asia, „in câtu-t

LIB
âte -gratiele;.; totu: gustulu
bunu, :tâte relatiunile -delicate, cari facu. si. inaltia
. ;suavitatea.. vietiei, .-S8 Das
reau!că au fugitu din: societatea; Gmeniloru,: “spre.
a 'se; completă: cadralu unui
:periodu: selbaticu :si, oribile, care nu. merita altu
| de câtu ca, posteritatea. se
lu insemne .cu: numele: de secolulu 'de feru
| ai,

ITY
Se ne oprimu aci pucintellu, pentru. a. trece la. a doua
parte. a recensiunei
„ Rstre, “scurta 'si. repede, ca si cea. de Bino de
„adie
a ei Pt
Pit
„.r
pe Pa a pa
pi ÎL, Da , . . pe
ii PR NR Po :
ze Na
oa

S
m , “i pi EI Ia . ii DR PR) e II. me A «

Anul vediutu,. cumu Europa in secolulu allu,

ER
a: ţi:
„diecel6 erâ- aduncita in, igno-
raniia. si barbaria, dupo ce. inca mai nainte artile,
si scientiele pre. lungu tem-.
pu se perdus sera. Era acumu, se estinde asupra!
lori ana fatale intanecime de
intregi trei secole. Si. mai; bine. Se pare că, elle, soientiole,
nu. maj erau se. re-
IV
“În medilocila acestei pustietăti intinse, vedemu
pre amabilulu si. Sizalue
Ss i-
UN

tula. cavalerismu.. Virtutea 'si insuffletirea a fondatu ;

acestu | institutu; „noi, fi-
resce, ul aceste dille de, ordiue, sociale, lu luămu.
dreptii, fanaţistmu; .„Du: mai
|pucinu inse “e adeveru - că e)lu in. tempulu, cellei
mai selbatice anarchii, erâ re-
presentanțele „legei. si, apperatoriulu, celloru mai preti6
se. drepturi. Ara. 6re. şi
„ce incânțațoriu „care attrage, seduce si. tine. legatu;
AL

. uitămu . Sică, artile, „s'au

departatu, si că „sciențiele dormu.. Este ca, si cându
una, radia 'de. civilisatiune
i strebate, Iucitâria prin nâptea universale a barbariei, e
i, Dei allături, cu acestu institutu nasceau trovatorii Ra
TR

si. cântaretii amorosi;. in

toti. tempii si la tâte popârele, faptele . de eroi si
poesi'a, sunt nedespartite.
Ş Musia loru usidra si simpla, canta virtute, bravur
a, on6re, amoru si merite de
„femei; ea celebrdia eroii ce au trecutu, si insuffl
etiesce pre cei - ce vinu, si
N

asia mergemu, mergemu, cotra lumin'a ce are

se vesara. - n:
EA în fine resare in secolulu patru- -spre--diece
CE

, si se. arreta in culâre de:

autor a culturei reinviate; favorite de una multim
e de. giurstări. fericite, radiele
„ei se, desvolta in secolulu cinci-spre diece,
brilădia am. (dm, degia) splendidu
in alu siesse- -spre:- -diecel6, adjungu meridianulu
in allu siepte-spre-diecel€ si im-
| plu firmamentulu si luminedia supra intregu
lu pamentu.
/

„Toscan'a fu tierra, unde iin secolulu patru- |

spre-diece a inceputu maii ântâlu
SI

„a reinflori. :poesi'a Noi, vedemu aci.pre

Dante divinulu, purtandu stindardulu;
Petrarcasi Boeaccio i urmâdia si imjartiescu
cu. ellu ondrea. In acellu tempu
_si prea cellu pamentu. chiaru, resaru si
IA

artile „frumâse, .| -Cimabue. si Giotto,

restauratorii pichirei, devina fundatorii.
scolei Hotentine, De
N i
CU
 RY
— 177—

RA
“Una coincidentia estraordinaria, vine in secolulu':cinci-spre-diece si adjuta des-.
voltarea mai răpede a litteraturei si arlei. Inca la finitulu. seculului. patru-spră-
diece “se 'perfectionă::compassulu;: care'avea se procure :6rmeniloru none .elemân -

LIB
te; si. se le deschida noue' lumi'; :d&ra':totu'atunci: se“inventă prafulu. de: pusca;
care avea se scâmbs t6ta artea resbellica; Pretutindeni incepusseia'a se ridică uni
versetâti.si una fermetatiune “universale mergea, properă. le arte si: lumină: In-
"tre multimea:de giurstări favoritorie inse, cari: astfelu se unissera .spie:a inco-

TY
atâtu de nobile; stă fora:dubiu mai':susu de: t6te:nepretuit'a
ronă: una nisuintia
inventiune':a tiparului; -ellu' avea se fia sentinelPa': perpetuă. «scutulu :potente
alu scientieloru -si paladiulu” neruinabile: allu cunnoscientieloru omenesci:
“Pre .:timpulu -acestu-a: 'Successe si. Portugesiloru a! circumnivigâ: capulu: de

SI
Buna-speiantia'si astfelu-a “deschide noua :calle pentru negotiu,: avutia; si glo:
ria;. ră “scrutatoriulu
'Columbu .ne înimari: lumea :cu pâmentu:nousi cu. doue-

ER
dieci de popâre necunnoscute pino attunci. Atâtea inventiuni noui, trebuiă sa,
inavuti6sca. Europa cu noui idei, se lati6sca - imperiulu spiritulal, si sborului
mintii se:dea'unu 'cursu paternicu, „+. : isa tii
IV
“In urma mai veni una;: 'impregiurare au mai picină- decisiva: “oceuparea. Coa-
stantinopolei prin 'Turci.:. Curi6sa intemplare' i. istori'a i scientieloru si a. arti-
se re-
UN

loru : elle :allungate acumu d'in Coastantinopole de barbarii irrumpetori,

intorcu in Occidente, de unde cu una mia -de anni: mai nainte trebuiau se fuga
d'in -naintea 'altoru' barbari, si se si :câute refugiulu in Constantinopole. : Eru-
ditii Greci, câti mai -remassera fugindu. d'inâintea Turciloru, au trecutu in Ita..
lPa si au addussu.: cu dinsii ruinele: scientiei vechi, Acâsta transplantare; inse a
AL

fostu una, fesicire ; căci impulsulu lângedu a; trassa noua potere 'd'in :pamen-
tulu odihnitu si preste pucinu: produsse fructe manâse. Si:6rasi: Toscan'a -a
“fostu l&ganulu noueloru scientie... Onârea se cuvine ati :Medicesciloru; :una
TR

familia. care prin 'avutiasi bidefaceri a. adjunsu la domnia'in :Florenti'a. Bi au

primitu la dînsii cu tâta amicabilitatea.. pro. eruditii: îngatori din Grecia, Si. cu
t6ta grigi'a: cultivau artile si. scientiele.: i: :.:.. ii
EN

-*. Dupo ce secolulu allu: ciaci- spre=diece aaruncasse: sementia la “fructe: divitiăse,
celle; mai: eminente pro-
începe. secolulu alu: siesse-spre-diecel6 si stralucescetin
duete “alle geniului 'omenescu, 'Acestu-a e veculu, unde poesia. italiana e. „de-
/C

corata cu'cântecele. nemuritârie: alle lui : Ariosto si.:Lasso; :6ra, pictur'a 6 inl-
primata în capii-de-opera de unu -Rafaele, Michel: Angelo, Titianu,. Caracci,
Coreggio. 'si alti artisti; uua multirae, cari au facutu. renumita scâl'a; loru. Si a es+
citatu aâmiratiunea atâta: lumea, .: Din: Itali'a,. carea : inceputu. se parea_a
SI

tin6_ in esclusiva: possessiune.„tâta cultur'a;: scientiele. si artile, ::se. latiescu. in

mass'a :bogata :preste:tâta- Europa ; si.precumu. providenti'a Dumnedietsca. prea
IA

de::multe ori ne lassa se afâmu: binele. în chiaru isufferinţiele: ce ;destinulu: le

tramitte asupra nâstra, „usia se izitâmpla si aci. -Resbellele nimicitbrie , lupte-
1e.:sângerâse,-in :cari:Francii;> Germani. și „Spanioli, se, sfasiassera una: jumetate
CU
 RY
— 178—

RA
de setlu pre pamentulu talianu, au avutu. cellu. pucinu; vesultatulu că scien- .
+: ini intre,
tiele. si: artile s'au “trausportatu in: patria loru-de .odini6ra.
Tntmacea=a si: acestu"frumosu: secolu ;a fostu':nu mai . unu: preludiu la veculu

LIB
lui: Ludovicu: allu. XIV care in-unele-privirtie-e-cu maltu “mai escellente de
câta'câllu altu si a. carui: fulgâre ' intuneca totu -ce:a: stralucitu mai. inainte.
Bsilidaci,: poeti, barbati de; scientia; filosofi, oratori, -serietori, :pictori,: archi-
tecti, sculptori, t6te. talentele, arte,: maestria:si industria -tote:le -vedi 'aci 'in
acellu-asi' timpu" si in: cea-mai frumâsa; fl6re.! Atâtu-a spendâre- de, una; data,

ITY
atatia barbati:in t6te studiele,! in: tote specialetătile: — Şi se pare una; preda,
una profasiune a naturei.: lu: mediloculu. acestei 'lumine,: care lumina.preste tâta
„Europ' a; Franci'a sta la loculu celln- mai inaltu;. acollo: se vede Ludovicu XIV

S
1 în'scerculu maestatecu- de: nemuritori, pre cari.cu. solicitudine ;gel6sa-i- adunas=
| se lunga sine.. : Francezii potu: î superbi !la: acestu: Bloriosu! perioda all isto-

ER
: retea ii
riei. “lorus iii pita
uilCu'câtu ne“ appropiămu mai tare: de inele ndstre,. Cu. atat țu:„ espunerea n0-
“stra ar trebui se iea una dimensiune mai mare. -Luminele se. immultiescu:;: “Ie
IV
teratur a; scientiele: si. artile 'frumâse nu se mai oprescu. in- possessiunea unui
popo:u sau'unei:tierri numai; :elle: penetredia'tâte 'tierrele, se domeâsticescu la
tâte: pop6rele; ;cucsrescu itâta lumea; Dâra-era-si:cu câtu venimu :mai appr6-
UN

pe: de:noi, cu'atâtu, lucrul ne este; cunnoscutu; evolufiunile,; 'vicendele, : pro-

gressulu: sau decadenti'a. in literatura” si“arti sunt mai:':multu: sau :maii: pucinu
impresse in memori” a tuturoru— elle ne sunt.mai multa: sau -mai 'pucinu: cunno-
scutei degia.: “Astfelu inumai “pucine cuvinte mai: avemn de: dissu;. Nu 'vomu
AL

insemoă nici macatu numele: multimei.. de .litterati;: docti: si: “eruditi d'in celle
done :secle prossime trecate şi căci, cine: nu i „ cunnâsce,! "Sau: cine: nu'lea au- -
ditu da:nume: matâru?: a ES mita iza aie
TR

:. Atâtea .ingeniuri: frumâse, atâtu-a : minte. inalta a: laminatu si stralucitu “in

aceste. done 'secle câtu omulu nu stie la careiise
i: dea;; preferentia..!
Unii, de
in; câtu pentru ':artile fru-
si nu potu dispută glori'a seclului siepte-spre-diece
N

:se cuvine:-se-
„mâse, affirma -totu-si că.:in respectulu -scientiei - proprie:::laud'a
“clului: optu-spre- diece:; si: facu” provocare a 'progressele in; matemateca, “isica,
CE

astronomia, medicina, chimia. si istori'a. naturale, :si. Ia” inventiuinea :electrului,

ga)vanismului si: imopunsălui de «verstatu.: Altii Win :contra, :.tâte_aceste :. pre-
| ferentie nuivoru a 'le luă in“ considerare,: pre lunga calițătile - abominabili;. cari
- dupoipartrea-loru, a formatu 'caracterulu principale :allui acestui:: periodu, si-a
/

causatu căderea: gustului; -corruptiunea' moralului, si- resturuarea a-t6te princi-

SI

piele ;: ei se: provoca la :immoralitatea : .regentiloru;: la::nerusinarea. si' infami'a

guve rneloru:'cs au iurmatu :dupo. acesti-a, si-la..neresolutetia;. debilitatea:si 'nulli-
tatea: celioru mai târdie';:-ci si :dău fortia -a: demunstră; cumu în totu':timpulu
IA

“acestu-a” s'a faăcutu abusu 'si bataia de:jocu:de lumină; 'cumu inztâte lucrări
Je: Sâ: ibcuibatu 'uaai-degenerăre “spirituale fi 'essăgeratiune- condemnabile; cumu
CU
 RY
RA
doui serietori renumiti: (in: Franci'a): cu delicialu. limbei si ferv6rea;: spiritului
lor: a attrassu potentemente 'si sia câstig societatea, si unulu i-a se-
tota: atu
dussu.. ratiunea, cellulaltu i a'veninatu anim'a; si'ei,in tote aceste vedu-acelle:
câuse nefericite, alle. căroru - coiiicidentie -fatali» necessariamente :ne aru fi:a-

LIB
runcatu, dicu ei, in acella abisu, unde omenimea tâta si ar fi aflatu oppunerea.:
.Grâva, accusatiiine acâsta d'in'urma::::Dâra fia'ori”cumu:; luminele. acestoru
doue secle, si alle celloru trecute, mai allessu de cându . popârele lapedându
vestmintele straine, au inceputu a si imbracă limb'asi litteratur'a in vestmân-

TY
talu nutionale—luminele aceste-a Yoru 'straluci d'in generatiuni in generatiuni,
d'in- vâcu in vecu,
Sub auspiciulu acestoru lumine intramu in “seclulu nostru, in seclulu noue-

SI
spre-diece, seclulu luminărei: per. excellentiam;;: stelle: mai: fericite se vedu pre
ceriulu acestui seclu, Scientia, cultura s'a universalisatu, semne bune se ar-

ER
rata din tâte părțile. Abisulu, care in seclele trecute putea se fia mormen-
tulu geniului si mintii omenesci — s'a, inchisu tempestatea;se departedi-a d'in ce
în ce, si. noi putemu sperâ dille' îrtimâse. :-Unu capu allu lumei nu mai e de-
parte de cellu altu ; telegrafalu, stradele | fe rate, au se un6sca si se lege intre
IV
elle, tote. pântile lumei.. Mintea omen6sca face „minuni. „ Anvetiatii se. immul-
tiescu intr uiiu' modu €levatoriu de ânima.
UN

„ia numai ca se ne putemu occupă in pace cu estirparea relleloru, ce« neau

remasu din seclele. trecute ; fin ca se putemu „vindecă.. ranele. ce prejudeciele
acelloru-a au lassatu. assupra “ndstra, Fia ca. omul se cunnâsca, că e omu;
omu nascuta. liberu,. si nu “sclavi; . &ra _popbrele si patiunile se cunnâsca, că
AL

tote sunt create de la Dumnedieu, nu pentru a se topi, „unele. intraltele, sau -

a fi suppuse, unele altorn-a, ci pentru a se conservâ. pure si independenti, ca
totu atâtea. „pârti conștitative alle marei omenimi. - Si nimica mai securu nu
TR

ne Va. “duce, la. acâsta-a, de: câtu. "cultivarea, “scientieloru, prin care menii se
appropia. anii de altii, Si. cultura in. arte si literatura, prin. care. omenii de-
inu, mai plândi, Lasșati- -ne. se “gustâmu t6te aceste daruri preti0se alle. CB=
EN

viului ; d&ra invetiându, din esperientia, se avemu grige „ca brilanti'a se nu ne

orbâsca, precumu brasi se ne adoperămu, a, „depart: â, de la noi ; „cele. fantasme
stravaganti alle spiritului, cari. nu arare.ori imbâtaă si mintea si. ratiunea. a-
câsta-a vomu put6-ua face, dâca vomu tin6 la religiune, “la: morala si la bunele
/C

moravuri, sub allu caroru sacru stindardu putemu fi securi de tempestătile,

secleloru trecute. . Attunci apoi, fora periclu, putemu se gustămu acello tesa-
ure; ce:ne:offeiesce' societatea;;; elle 'voru-.servi numai. intru: inaintarea. bine-
SI

Jui -patriei, voru .conferi la fericirea familiei, si voru fundă : meritabil'a gloria
pentru. fia-care poporu, pentru fia care natiune — si omenimea” se. vaaadă ini n pă
IA

radisu aici pre pamentu. . zi ui Dea tai

este chiamarea; seclului nostri: Voi. inivetiati, litterati, docti si eru-
" Asta-a
diti in:tote scientiele; vei artisti;:maestri, mechanici, negutiatori, economi, si
CU
 RY
— 180 — ă

RA
industriari; voi, filosofi; preoti, imedici—cari: toţi faceti: otnamentulu: acestui. se-
clu, ascultati vocea :seclului,. jumineloru; si faceti -ca pentru' :seclele' venitârie
abia se;'remâna 'alta:de;facutu, „de. câtu a ;se. bucură de fructele + 'binefacut6rie

LIB
alle: mintei si. spiritului: osti, si se: înaintedie, sse. inaintedie pino'i în: îndefi-
nituit er a a 2
"Am. dissa Si. Ye muliameseu—1 D: loru petru bona 3 vointa șiși piei a €cu
care miati ascultati, îi ie

ITY
„dt - pi e Pa
n tt st

. .
mt

S
ER
IV
“Domnilor vu?
"Natiunile, 'ca si imdividii, d6ca nnu cauta spre trecutul lor, nu se ciu se si
UN

vedia venitoriulu.
“Natiunile, ca si individii, deca nu-si recunnoșca “rudele si amicii, sunt a-
menintiate a se ved€ singure in diua.păssului si a durerei,
Românulu atunci, d-nii mei, au decadiutu, când si-a uitatu trecutulu, cându
AL

nu mai sciu că numele de Românu apartinea unei “imense familii, de care

evenimentele lu-a fostu 'separatu. |
Adi, desteptati de ella ce se facu si se proiectâdia de mare in jurulu tro-
TR

milui Vostru, Prea Ioaltiate Domn, Românii simtu epoc'a reinviărei,- 'cumu
simte în Martie fisrea ascunsa sub n6oa sosindu radia s6relui ce ua va incaldi;
adi, MT. Românii au inceputu: a simti lips'a de a si. aminţi gloriile trecutului
si pe 16tâ'diua le desmormînta cu piositate si cauta in. jurulu loru. 'se'reafle
N

acei frați: de sânge; cari' se convinga pre! cei ce'nu aru fi coviusi inca, :câ Ro-
- mânulu nu'rngi e singuru” pe “lume in diua nedadiului "spre «a plânge si nici
CE

în dia” loriiloru spre « a: se invoiosiâ, si-a iubi Dă

- J a : Bi

= N IRI pre. ! € ” : , i . - pl
ri pg
păTa.. Ă pe , .. o...
- . DER : i. . Ta
7 E an î. . PR . : ro . .n ă7 a
gii -
* ii LL:
i: 2, . -
/

or : Diceti. copilului, scriu pedasogii;: că nuu pâte- face cutare. acea, :căi nu pâte
SI

intiellege cutare. carte;:,.:.diceti-ua, adese,-si copillulu! cellu mai: bunu-si. intel:

ligente: nu :va= mai :cercâ:se:faca acellu: lucru, va: inchide.cartea: si: se: va con:
„Vinge chiaru ca par put€ se ua intiellega. aaa 7 aie, aiba
IA

-+Dica-secbatiunilorii :. voi ni'aveti 'limbayovoi--naveti» vitalitate, voi trebue. ss

fiti: subjugate; voi: aveti se: -periti,: voi .n'aveti.::trecutu;- voi: n'aveti Nenitoru:;:,
CU
 RY
— 181 —

RA
si, durere, dera .adeveru! națiunile acelea, voru - peri, de si cu sânge June la
ânima, cu via cugetare in mite, cu. essuberantia deplina de viâtia |
A sositu inse epoc'a, cându cauta se. taca,, d- lora, cei cari, temundu-sse. se nu

LIB
devina. si ei. insii Români sub impulsiunea; generâsa- a renascerei, dicu cu ma-
aia : — - Ce totu vorbiti de, Români, . Românismu, palria, î a... „Vorbe inflate 1...

că acea vorba mâne se nu aiba unu “intiellessu deplin în ânim'a vedesteptata

a poporului |

TY
Au copillulu care iubesce pe mamă ce-e-lu a nescutu, ua iubesce ellu mai pu:
cina. d'in diua candu cuua covoce. ce ua modul6dia ânimior'a, lui, ua scie. chiamă :
inănia ? Și Candu dilnicu repetam; acestu sântu, nume, facemu ngi ua fanfa-

SI
ronadă, ua Siarlatania îi î
„Natiunile, ea si copillulu, nu invâtia, a; vosbi 'una- data ssi nua esiă ua.di. suf:

ER
ciente ca ua natiune se FIA. Acea. natiune. inse care are ua vorba ca a. mâstra, si
care scie. ca este “Româna, acea-a sub sceptrulu . dinasticu' allu, lui Carol 1, VA
FI. si VA FI, d-loru, in totu atâtu; -8 pucinu, timpu, catu a trebuitu ânimei TO-
IV
"mâne a învetia 'se iUb6sca pre Domnitoriulu. nostru. Ra va, fi, deca noi. cesti
a.

„Chiamati, a-i face, educatiunea, vomu, sci se-j „repetim mecontenitu : ce este
România | ce trebue sc. fia natiunea, Româna] Si câadu .dicemu natiune, noi
UN

nu putemu datoriiloru nâstre pentru cultivarea românismalui otarele ce- i pune

injustiti?a politica :... mai allessu acollo trebue se spunemu adesse ce este a
A Românu, unde mai. multu pîno adi si a uitatu acâsta-a.
AL

RI ICI ee - RE n ani

| “Din: “acesta privintia, d- nii. mei,. si. pe “câtu: mi- au: permissu. midilăcele -ma-
TR

deriali, am cercetatu de mai multi auni provinciele române mai pucinu cunnos-
cute, 6ra în annulu acestu-a, parte insemnata din provinci'a româna, atâtu de
ignorata de noi, a. ISTRIEI si acelle:mai de totu..necunnoscute coltisi6re d'in
EN

Dalmati”a locuite de frati ai nostri, cari se numescu:: Mavro- Vlachi,, Români

„Negri, cnmu si tierreloru „n6stre, le dicenu Turcii Cara Ifoc, Cara- Bogda-
ia e. ai De
/C

„Nu este: tocmai unu

i „raporta cea- a ce: voiu. se am ondrea da ve face adi
„d-loru membrii, ci mai multu unu angajamentu publicu:: cotra ilustra corpo-
ratiune, d'ai presintă la tempu unu memoriu detaiatu asupra cercetâriloru ce
facui in. luniu si Iuliu trecutu .in provinciile: indicate. |
SI

Asta-di ieau libertatea, d-nii msi, numai:â. attrage attentiunea: d-vâstre asu-
pra. unoru observatiuni, ce facui, la .occasiunea unei. alte calletorii a mea litte-
IA

taria, in frumâsa provincia a Friulului. Aceste observatiuni se refera la dia-

lectulu acollo vorbitu, si carele, cumu mi se pare, n'a observatu înca a nimine,
conserva minunate assemanâri cu: limba nâsta româna,
CU
 RY
= 182 —

RA
- Nitie” mai bine de câtu' aovâstea, d- Joru, nu! 'scie ide. te! "momentu e! curinos=
„cinta dialecteloru' neo:latine la Solutiunea” diverseloru întrebări, ce noi iasi-ne
agitău, relative la. cultivarea” si fissarea : propriei nâstre: imbe;!. Din' acestu

LIB
"Tespeetu, d-loru, 'Speru in indulginti'a” d: yâstra peatru' nesufficientele: pregatiri
alle observăriloru limbistice,: ce! adi; în: “moda, miarturisescu, Measteytatia, sum |
ehiamatu a „espune publice înointea: d-vâstea. ! is , “ -
PE ap e
e

ITY
. . e Aa
. [RR . e
NA cei ec A
aa
-
atat e
pa,
2 d E
:
ta
a
.. -
Î..
pat
IV.
a
a pe pr
ad dpi Dia se Ţ ad
EQ: â II it îmi baie De

i“Din? trei respecte, “d- doru; see poti, compara: tatre elle, 'doue idioniate : din |
rii

S
pectu allu sintassei loru. L E
Conclusiunile” ce' se. traga lă înrudirea. limbeloru din glossariula oră, Sunt,

“tiune de 'sunete.! ua înâprumnitata vorbă sub ER

cuniu: sciti, 'd- lori mei, “suppuse 'la” grave: eronări. Uai fortuita' “egale combiiia.

“natiuni, “ivfluentia politice, de. v> cinatate, da cultura, „ete. inu "potu. se “dea, con-
diverse: infucinție reciproce, între
IV
“dlusiuni filologice stricte 'sic dictae.: aie
“Din acesta privinta. deci, d: loru,. observatiunile: “melle voru ' fi presiitate, cu
UN

"cea: mai mare; precautiune si numai atunci, cându, „din „celle-ralte “referinti
voin fi argumentatu asupra tesei, i
er
i . i i a. Oi

E O Dep t
AL

Pe câtu este, d-loru, necunnoscuta! inca noue, pe atâta e« si minunata idene

- titatea de processura cu care dialectulu de la Udine si limb'a româna si for-
mâdia diversele positiuni: 'silabice si essiuni alle vorbeloru „asediate între
TR

elle: în legaturi sintetice, - -: "ii ti. ui ia pi

: Asiă d. e.: nu este nuviai: ua! procâssura a “limbei bostre:ode: a altesă, 'suntele
a; tiliaje, o; căci lassâmu de a' vorbi de. alteraiiea - Joru c, &. 'care” suntu
N

“comniuge si: limbeloru italiane, trancese, spaniole si: 'portugese:': a Ei -

""Friulanulu, ca-si -Românulu, scâmba pe t în” ț înainte de i: mâste- morf, ta
CE

în friulanu muart, muarzi; 1) talenzi e friulanu; cumnatu- cumnati: " cugnazi;

funzi (fanţi) ete. curzi: (scurti); strîmbatăti, 'Strimnbatazia dinte, dinzi, sau
dingi.
“:0a si: Românii, Udinezii scâmba 'pe 'd în' [A înziritea: lui: i, „P: e. “Leopărd -
eopatzi, 'ori leoparsi; verde-versi Ori verzi, it i ii
/

Muiarea lui 1 înaintea lui -i 'pino 'la stingere; 'este' commune Friulanului” si
SI

"Românului. Asia vidie] ori” vigiel! (vitiellu) 'nu: "face! la piuralu vigieli ci vigiei
ori “vidiei Asia biel (fumosu, bel) face bici, chiapel (capela) face chiapei, ete,
IA

Pa ie
?
Sa
„da
E Ortogratia triulana nu este otartia e Be. serie, : z ; ărepta te si se “pronunta | nu..ca z ci. câ
ţ românu apprâpe. Noi scriemu friulanesce ' cam ci “ortografia 'nâstra.
CU
 RY
— 183 =

RA
“Insusi! 'sunetulu' lui” a ! altetatu în d nu este strainu Priulenuilii: Noi Famu
'auditu în form'ă în 'carâ se nasce si în românesce în strâmbatate; la îmmiultitulu
friulanu strimbatazi ă essistă în sillaba taz, unde e nascutu d'in causa scurtărei

LIB
sillabei zi; totu ca si la “Români. Ia vorbele) în. cari. la Români. este d “a fine
"ea “desenintia feminine, &i nu e' scrissu' în. friulana, 'dâra: se. rosteste : “puart se .
titesce ca şi “puartă,. cva mai 'mutu „camu între: u finale si ă. = sunt înse
casuri cându &; € înlocuitu'lă' fis cu e, '“ostitu camu'caă, de essemplu îîu marne,

TY
tatțe, vorbe friulane, Diftongulu6 allu nostru este commune trinlahului part
dice ellu în locu de italianulu, Porta. “ | e
AI m pai acuz ai taci)

e | | YI ia ii, . af

SI
pa i Aa Asta a a

Dâca considerămu limb'a friulata facia cu latin” a, ua vedemu urmânda ta. des-

ER
binările. ei :deilatina acea-ă''si; calle ca:si 'Român'a.::Cu :deosebire este de ob-
servatu suprimerea ce ambele limbe compârate au: adussu la terminatiunea vor-
beloru :în is, um, 'ete.:— Pe 'cându Italianulu .a mantinutu -vocalea + ori au
IV
imutat'ua în :0, Românulu 'si 'Friulanulu: au - suprimat'ua în::seriere,: dâca: nu de
totu si în rostire. Friulanulu scrie grasș, Br0s5,! lung, Om, an, VID,3 fen &rii nu
UN

Sras50, 810850, lungo, aanno, , Vino, fino.| SR RC

a ta mi 7 -. îe : „ E Pe

ere îi PN Ve i

Oonsiderata limb'a; friulana d'in. respectulu glossarului,.. cu. tota prudinti?a

AL

ce se. cere la assemene lucrare, nu pâte,, nescine se nu remâna în mirare cându

afla assemenări ca aceste: mance-un,| “nici-unii; buer. — dore;. ratia-razze, în
locu, de anitra; lumina-lumina; tate, manme, azze, (aia), obreo (ovreiu);ve-
TR

tran în locii de. vechio (betrânu); barbosă, Y0jos (voiosu), discolz „dojos (dui-
osu, "&r nu doglioso); luminos, nassut (nascutu),, pierdutu, anchie (ancora-inca);
credinze. (eredintia), piel, piei, conbuncur. (cu bucuria); acumo-acumu, ce. (ce?);
EN

palosiu în friulanu : paloss; strâmb, gular (guler), chiumeruzze (cămărutia), si-

gur, babe (baba-vechia),, arenda, scorză „(scârtia); manezzins (manusi „Era, nu
guante), dispoiat. —.10. blastemi, , Io, vaietu — Io vai . (eu, plângu);, a, sbiera- în
în. sberli ete. Clopot; sclpa — clopodir; crepare, piarsek, epur; micuvente
/C

(îmi, cuvine). Bussai.— a saruta, „(de la Buză). —E stupenda : mai, allesgu. în-
telnirea în ambele limbe de vorbe: care, femeninulu si-lu, facu, cu unu. cuventu
cu totulu altulu:. așia. de, essemplu - — catieă, 'romanesce, numai, în friulanulu
aflăiinu în 'chizze. Asia, veri câtu de „triviale. fia vorb'a,, porcu face, si la Bucu-
SI

resci si la Udine scrove.

IA

VUL

Si dâca corsiderămu! acesta necunnoseuta' limba, ce: d'asupra 'Milanesului

CU

? 19%
 RY
ÎN E 184 =

RA
pino. la-vechiă. Aquileia, și. Tergesteum se, vorbesce,. deca, ua,
considerămu. facia
ei limba, Româna, din „respectulu' „grammaticale, aflâmu „da;
ne, miră ; nu; mai
phcinu, i | Se

„Verbii triulaai Suuţ conjugati, eca 20 românesce : nt “Taudă, iumină,

LIB
sunt 70-
tnâni, si triulani tot, ua dăta. 1). Coniugatiunea în e lungu! este
d'assemenea „CoMm-=
mune,. A treia nu difieră. de câtu, pentru că Friulanii scriu : „a
dati, vendi, adica
Cumu "Moldovenii Dronuntia, si. ci. acestu inânitivu,. A. IV. „dormi
este, friulia-
mulu, durmi. A Imre

ITY
“Ascultati participii trecuti “friulani, cari “sunt importânti, căci,
'cu. ei. se, “facu
tempii compusi : avutu, aratu, durmitu, laudatu, batutu, vendut
u. ..... Este 6re
alta ce-va în limb'a română? NE | -
Si durmind, daudană, arand, ete... Î. „sunt totu atâta românesce
câtu 'si *n

S
| dialectulu- friulauu. a i ui tt a
Al a:avutu: mumă ună; dice Băiuezul proinăinuda «ca,:2 vorbesc

ER
e: in: liba
friulana,. ca se. nu-lu:pric6pa. Românulii) -- Eta
e a
„. Pronumeniă:. 40, -tu;-al, (ALU), înio at, tu ari, “al. puantesi
: chialei- ori i chia-
chis-tu,. cumu 'se: mai scrie, sunt 6re necunnoscute Româniului ?
Insu-şi a (hi)
IV
mu:este trecutu în unele provincie: Române? e ici tei cc a
Modulu, manierele cumu Friulanulu.: pte. uni verbulu; cu: pronumele.
sunt
UN

alle limbei Române; da-mi, da-i, da-ne, da-ve, este în limba friulana
: dami,
dai danus, daus, (la singular) nus la! dat, us Lai dat, e în românes
ce: ni
Lai dată, vi Pau dată,
Ping” si altoratiunile! lui 'o în verbi! tnaintea'” unci: “silabe: adaugiţo
sati. înain-
teă: lui: 6 de: laa 3-a 'persâna; se: întînipla si n friulana, Eu
AL

poriu, face: al puartă

în: friul., io durin; al duăy “(6llu' dârme). "i
"Dâca: carcetă mu: 'modalu” 'cumu “Friulanii facu minunii
“substautivălui” si
adiectivului, lu“ 'vedeniu: acelasi” ca la limb'a "Româna; în e
TR

sii la fenieninu. si
la: 'masculinu adaogatu i: “ehiapel -— - chiapos, piel- -piei ori:
Plo6— plois, puartă
puartis 2) lulig — : lungi -— — luvga, Iunie etc .. d. batae — batais,
sentenzie—
sentezii, E i în
N

* Substantivale «si: adjectivele in oriu, ariu, sunt; commune: ambeloru

immbe; ă
Priulânulu! eca si Românulu are de genulu femeninu „WOEbole
CE

in
i a sii miite din
“celle: ine, at
“ Adiectivulu friulanu de la genili, masculinu la cellu ten, tiece”
tocniai că
românește : grass, lung, facu:' grassa; grossa,' lunga. ii
ai Li
"Numele radeloru, 'professiuniloru, facu la genulu.
femeninu' “ca la Hai,
/

iu essa. Baton, Batonessa, commte; comtâssa ete, ÎN

SI

a
IA

1). Veqi Ascoli în „Schizzo Storico Filologico.e

142), Uuii seriitori „friulani scriu la îmmultitu, si. -pe S ca francesii, de si;nu-lu pronuntia
,.
CU
 RY
— 185

RA
“Deiiinutivele friulane sunt române: chiamenizea este: iotu atâta” roinânessce
câtu si friulanesce, |
"Ca si Românii, Friulanii faci comparativele cu adverbi si forte atare ori

LIB
punu "la superlătivu pre sim latină, care, nici. nu, suna bine, la urechia Tonul
nesca a Friulanului.. Ea | m :
Nicaire pâte inse mai mare assemenare intre dialecţulu fiulanu si limba”
românsca ca la unii 'pronumeni. A ei, e “suntu friulanu' ie; lor” vomânescu si.

TY
lui sunt friulane. Era cu deosebire prosesivii allu meu, ali! teii, dlhu nos
stru, allu vostru, sunt ca la nici una limb'a ncolatiria, identice la, friulana, care
dice : al mio, al to, al so, al nestri, al vestri 'si'la pluralu câ la Români :

SI
ai me, ai te, ai se. ie
Demonstrativele triulane: cestu, cellu, cei, cui din noi nu, suridu ? cui 7 ce?

ER
sunt friulane totu atâtu câtu si române. Nuweralele.. anu, doui, drei, etc. se
dicu la Udine ca la Tisa, la Marea- Nera ! |

IX
IV
Attentiunea d. vâstra veri câta de fatigata, d- loru, pria aceste comparări g6le
UN

de farmecele elocutiunsi, va fi totu-si desteptata, sum securu, cându ve voiu

spune, ca pîno si in postpunerea articlului la nume,.. Friulanulu ni:pâte oferi
demne de studiatu urme. In adeveru, cumu observa. d.. Graz. 1. Ascolli in lu-
crarea sea filologica. citata, ce .ni''serva la aceste. „cercetări, când-va friulanii
AL

postu-puneau articlulu ca si Românii actualmente. (Ne friulano si Scorgono

ancora delle traccie di.questo-articulo proposto). Friulanulu nu are vorba sdre
in formă acâsta ci soreli, adeca cu articlulu româuu: in îi soseil, zi a venitu
TR

mai târdiu, de si, si adi se dice scurtu! sorei, fâra il. Mai raulte alte vorbe
inca primindu articlulu antepusu, primescu in limb'a friulana una scâmbare de
intonare' finale care le determina camu in modulu' articlutui nostru. mosii,
Friulanulu: dice 'si 'voe, si la voie: “appesându pe. ie pino a-lu assemenă cu ca,
EN

Asia plâie face la plaje cu quasi ea i a

Acestu puntu, d-nii mei, ar merită ună mai “detinuta cercetare ; nu “voiu inse
se 'abusedii de buna-vointi'a. publicului, pentru care aceste studii potu nau:
/C

ralminte se fia latigante. Aiure voiu reveni asupra, loru-: o a

„a

i îti E , - Du
SI

Observărilo 'melia: facute la Sintassa dialectului Friulanu mau conviuisu pe

deplinu, d-loru, că limb'a friulana nu este de câtu' limb'a româna, Vechia limba
IA

vulgara asupra căreia a trecutu. inse aspră frecatura a barbariloru, alterând'ua

si moditicând'ua. Nu voiu „aduce studii aci, „(cadrulu,
ro cep
Ce- -ati bine: voitu a dă
CU
 RY
— I86 -—

RA
d-pii „mei, voiu
v cită numai câte-va rase, cari voru spună Moapede. veri, si cui
celle' ce tacu eu,
„În ce, limba. se fia. re : : um Om curios al a avut.: Dami vin no age, Fa-

LIB
mi un chiar. bun, - Ceste. Pai cumperade cun sese florinti. “Taie cul curtis.,
Quant “uedi al vigni 2. (Cându pâte ellu veni 2. — Lui CĂ nol a V08.....Di „ce.
citat es tu? Cesta ie grase în 'veretat. . Isorelă. si bonă. (Sdrele appune.)
Lasce un nom onorat dopa la vite micăitană du cest pont. — » Bussai (sa-
ruitaiu), cel inocent. DEI

ITY
Bun: larpime mă: a
„In la so front chiadă.. | a
(Poetulu Zara) a)

S
1
DEI

E
| Do parea umane 'creature '

ER
Parea un agnul! vignut jus dal cil.
(zori)

„La luna sott un nul ner

i si scuind, !
IV
- „B.cussi, disprezzat sore la, tiare i mt te
| „Al, lasce „dupo.. mart memorie. amare. ;
UN

" 'Durmit uitant nel! silenzi 'de muait i Si i a

;: +"In fin che'al vegnara” iii i: Ta e
ui agnul che us-veara (ve va. destepte) SR ate cau
nu Cu la: trombe supreme. a - ii pu
AL

e „Cora poesie pororare) ta

. . Daia: x, Si - St a ti
TR

a ae

“A dies. dai miei, că« la studiula limbei române e de lipsa. cunnoseinti?gi di- .
verseloru, dialecte romanice, 6ra nu numai a limbeloru' italiana, francesa şi por-.
N

tugesa, este a repeti celle ce fia-care din d- vostre a sustinuta de, atâti-a annie
Totu;si, d-nii mei, acea-a voiu dice că, si dintre dialecte nu tâte la una alta potu
CE

- se ne. serve in. lucrările. nostre, ci mai. allessu acelle,, „cari. sunt a forma mai
vechia si adeca mai pucinu transformata inca a limbei. vulgare, a „Italiei, lim=
"ba, care, adi nu mai este in discutiune, a trebuitu in certa mesura se fia lim-
b'a care ua vorbimu noi.
/

Dâca, d-nii mei, n'ar fi asia, cumu sar pută esplică stupendele assemenări
SI

intre formele, intre spiritulu limbei, nâstre, cu dialectulu, asupra, carui.

6 a ve at-
trăssei attentiunea. d-vâstre petrundietâria ? a ,
„Este, d-nii mei,. “plinu de. mari invetiaminte, e. siiguru iîn stare” a deslegăi ine,
IA

trebările, nostre, filologice si. istorice Chiara,, studiulu, ce. se va face. „asupra, cal-
letoriei €ce limb'a, astra. a: facutu de pe. termii Tibrului pino. pe. ai Tisei, Po
CU
 RY
187 —

RA
eticulu nostru poporu, acellu poporu, care a scrissu cu ânima sea in cântările
sâlle, faptele:.mari. alle. domniloru' sei, poeticulu nostru. poporu, .care iubesce
cându admira si cându admira, si iubesce, pog6ra: cerurile. sub pitirele cellui

LIB
pe care-lu iubesce, ellu spune in una din povestele sâlle,.că unu fetioru de.
imperatu aflându că la una departata, „curte straina erâ una. principesa frumosa,
disputata. de vecini, se otari .se ua dobandesca. de socia..: :-
Dâra tiârra erâ departe... departe...... ă
de, pitioru de omu.......... -

TY
_Dera caile la ea neâmblate
„Cum se faca junele Domnu; ca se, strebata.. si. tibrrea principesei visate, tra
a se rataci pote. pe mârte in. codrii neâmblati, si:de pitioru mecalcati ? :
Intielleptii se aduna in consiliu : DÎR'A de faina, disse unulu, ua aru mâu-

SI
câ passerile ; — Ghemulu cu atia ua incurca codri...(Ghemulu Ariadnei.) — A-
nime, esclama unu, betrânu, consiliaru ; anime, iubitOria „devotate,. luându de ca-

ER
lause nu te poti. rataci. Lassa : -animi “din distantia in diștantia pino |:la bir a
cea departata, si Maria Tea. vei lus,. fâta. de împeratu. E
Principele facu dupo. sfatulu betrânului. si se intOrse cu una duiisa socia,,D-
IV
ra: se ratacâsca in codrii nedmblati si horidi.
Si Rom'a, d-loru, insiră calause. si avanpostur devotate de: alungulu temi:
loru Adriaticei la Aquilea. si. Tergestu, inainte de a merge se ie fâta. . Dacia
UN

Traiana. Dia de stelle albe ce poporulu numesce . Calea.. lui Trajanu, nu e

numai pe, ceriu.... Asia: dîra luminâsa se intinde de la. Tibru 1a Friulu, de la
Friulu la Tergestu in muntii Istriei, „prin ai Dalmatiei si, ai Albaniei; apoi prin
ai Macedoniei spre ase. largi. d'in, ce. în ce la Dunarea. si Tisa si a lua for-
AL

m'a unei immense comete, “vare se anuntia. lumei ce este. Românismulas: si od-
la e stralucirea lui 1 aaa
TR

. p. . po i. , PN „ 2

mie re

XVI. Protocollulu sedentici XVI a societatei academice

EN

române din “ns. Sept. 1868.

aj

Presenti : J, Heliade Radulescu, presedente, A. Treb. Laurianu, secr. gener.,

/C

los. Hodosiu, seer. ad-hoc; membri: IL. C.: Massimu,+ G., Baritiu, A.: Romanu,
V. Babesiu,I. Strajescu, N, Jonnescu si V. A. Urechia. i
47. Se cetescu processele verbali d'in sedenti'a de ieri 15 Septembre si din
13 Septembre. |
SI

Se approba.
48. Se face urmatâri'a propunere :
IA

» Adunarea generale recunnâsce de alle sâlle tâte lucrările facute de membrii

societatei parte in conferentia, parte in 1 sectiune filologica, in decursulu sessi-
unei annului presente.
CU
 RY
— 188

RA
“In: specie: : Cita ta,
'a). 'Adunarea,. genetals; adopta: 'regulameiituli societatei academice” Române:
votatu de membrii intruaiti în sedenti'a de la 5 Septembre ac. (processulu:

LIB
verbale XI din acea di), ii. să i
"b);: Adunarea generale; adopta: 'budgetulu pre annulu 18689; votata si subscrisău-
de membrii intruniti in sedenti'a de la 6 Septembre, a, c. (processulu verbale:
vi
XII din acea di). |

ITY
6). Adunarea generale adâpta' propunerea seotiunei flologice vediuta iin! pro-
cessulu--verbale de la 11 Septembre 'a.'c. si votâdia in unânimitate premiulu
de 300 galb.. pentru: operatulu cu devisa : a8i consuebuido „viterit, “velus ler
sermonis. abolebitur“ i : Sita i

S
d) “Adunarea: generăle: adopta. propunerea sectiunei îlologice, d6 a's6 'man-
tin€ si pre: annulu venitoriu conclusele: adunărei d'in annulu: espiratu ” relative

ER
la trâducerea 'com:mentarieloru lui: 1. 'Cesare «De bello gallicos + si relative la
culegerea de cuvinte pentru unu dictionariu' românu.
“e), Adunarea: generale iea' 'actu despre mârțea cdmmerbialui c., Neizruzi-
sia A
IV
„Se adopta in unanimitate. | ă -
"49. Se propune alegerea! a trei membri actuali, si a nume: a D-lori G: Sion, |
UN

-M, 'Cogalniceanu, si A. Papiu” Ilarianu, de“ câtra membrii A. "Treb, Laurianii,

V. A. Urechia, Strajescu, 'Jonnescu, Baritiu şi Romanu. m
Propuncrea se adopta: in unanimitate, si D-ni G. Sion; M. Cogalnideaiiu si
A. Papiu Ilarianu se declara membri actuali ai societatei“ academice Române;
” Delegatiunea le va face provocare: conforme statuteloru. îi
AL

"50. Se propune reallegerea 'presedentelui J. Heliade BR vice- -presedentelui

Tim. Cipariu, secretariului generale A. Treb. Laurianu, si'a membriloru 'dele-
patiunei în persânele D-loru V. A. Urechia si J. 0. Massimu — si a i insar=
TR

cină cu officiulu societatei pre annulu 1868/9.

Se ad6pta. |
-51.: Se cetesce processulu: verbale presente — si se “appr6bâ,
N

Sedentiu se ridica la 5''+/,-6re, si „presadentele dechiara sessiunea annului

presente de iocheiata. i | .
CE

“ Presedonte: J. iad R EI a

DEC DD ta aa :Secy, ad-hoc. EEE DOC IE

/
SI
IA
CU
 RY
— 189 —

p ANRISEt LEI. A.-(vedi phg:146)

RA
„ PRINCIPIB. DE ORTHOGRAPEIA ROMÂNĂ.

LIB
|
i

Ret “atatia imi. „ui i

ne 4

1 Literele laţibiatii clasica si. prin urmare alle întregei orthographie + ro-

TY
mâne sunt quelle” următore : | Ni SE
„abc, det eh ij lum î0, Di sti va |
„» 2. Spre a vorbi de orthographia română, intrega, 0. vommu împărti în doă

SI
r&giuni, in orthographia' termenilor populari si communi la toti, si În „ortho- |
graphia termenilor sciincifici, si a vorbelor si numeloru straine. |

ER
“3, Principele u6stre de orthographie sunt, ca dupo litterele adoptate” si dupo
fixarea lor: spre a arată Sunetele, fia-“care 'sa scrie dupo cum proșuntia,
Ast-ielu soriem : o
IV
mirare, natura, om, “mata cerere, clu; “suror, temere; vase, unire * Alexe Zoe.
4, Quate sonuri mai sunt in limba româna pe de acestea, ce se repre-
UN

sentăi prin: littere separate in alphabetul byzantin dis: 'eyrillian,' sa se. repre-
sente d'iu' litterele: latine” prin acellea. ce sunt cerute ,Si de phonctica' si de
liviologia limbei.
Acestă : sunt dz latin derivat * “din dz italic cerut a d șs5 i lui
AL

S ingrosat sau sybillante derivat din s. pa

: Mai sunt anco 'ă; &, i, ă, i: închise sau guturaliy Ge devin nasali mai ade-
sea inainte” :de nasalile:'m, si n'si' litterelor in care' se, schimbă sau se „immoie
TR

acestea. — Ast.- fel facea, si 'strămosii' nostri cu littera: ă, ce. representa, si pre
4, si pre e,:si pre 0, pre care o “pronuntiă pre nas; in: assemenea casuri, ca
„la DUTA. La densii ă represontă ! uumai „pre a ar 3: pe â, e, si 0.
EN

, . A p . a.
/C

„t . pate Pie
i. ta - Pta es

PARTEA
Desene ORTROGRAPEIA LIMBEI ROMÂNE „POPULARE,
SI

5, Pentru acestă orthographie, avem necesitate numai de 22 littere.

IA

a, b, 6 d,e,fg,h,i,j,l,m,mn,o, Did în Sti 2x Da

Si de derivatele d'in acestea! - ;; -.: ; a
4 $:8; “urmate de vocalile inchise 'si nasali ă, 8 O; cari:cu' “'tâte impreuhă
CU
 RY
199 —

RA
representă t6te sonurile limbei române că,îs iitorele „greco-romane sau by-
zantine.
6. Din consonanti e si g, inainte de e si i pure se pronunția ca in itali-

LIB
ana; cum fac--u, fac-i, tug-i, iar: cându în' casuri exeptionali se pronuntia, pri-
ma că un r, si 4 doua că g german, causa este ca in origine au avutu dupo
dinsele sau un 1 că in glacies, gliaca, 'sau un 'u câ în oculus ochiu, auriculau-
rechia, De acâsta, unii pretind a pune dupo dânsele un, Lin assemenea, casuri,
si alţii'un u că la 'fiancesi în vorba guerre. Ca sa scape. “pote de. 0 asseme-

ITY
nea alternativa, Italienii preferira pe h ca littera 4, aspirătiune si modificatâre
quare, sa tiia locul: si lui Isi lui u. Ast-fel fâcura Si Romanii ' „Pino, 'astadi si
prin urmare în assenienea casuri noi. preferim pe, “ha cum, este in usu si scri€m : :

S
- închinare e m Ş înclinare sau „- încuinare ae,
na „clamă., ua SU: CUamă, sau cuiamă

ER
[chiamă
“urechis m rece e sau, urecuie, . .;
uoghiu Onu e ung | sau „ungulu,.--..
ghiaca mu glaciă sau guiacă N
IV
“ghindă: :1 nu, *, glandă Sau guindă..
geniichie E “genucle | BB - genueuie,, .
UN

“7, Se inainte de e Si.7. se: pronuntia. ca şt, între o. mare parte. de. Români,
si în altă mare parte se pronuntia. după cum se-si. serie, ca în: scie, nasce,
“ pasce, pesce — ar când se .pronuntia ca sk, attunci ia dupo.,sine stot:un'h,
pentru cuvintele ce s'au dat despre c:si g că la schimbare, schlethuru, de nu -
i, PE
AL

se vaș pronutiă scelethru. | it

8. Dintalile d si,, iainte, de « finalea la. pluralul sustantivilor, cum. si la
finalea.. pers6nei'a. doa a verbilor se, „pronuntia. sybillanti, că:si: când . ar av6
TR

dupo dânsele un s, pătind aceeasi modificatia ca si c si g.. Assemenea se pro-

nuntia si in terminatele in tiune, si tia numai litera t. Usul .pino acum a, fa-
cut sa se insemne. cu.0. sedilla. in locu de a le adaogi un.s,. S'ar. put6,. Ânse
scrie simple în asemenea casuri ca si c si g, regula fiind generale, cum :
N

nucu „nuci - DaScu pasci

CE

micu | Mici - --- edu | edi -

lungu lungi blandu . blandi
facu | faci . . . titrate .... frati
fugu | fugi : --" laudu -- laudi
/

„atu Sa „bati Aa (fara sediile),

SI

9. Tot assemenea,pate. si litera s ce in, assemenea inprogiurari snera ina”

inte de-i cala: ..-: : ? te agata
pasu pasi, “îrumosu frumosi, 1lasu lasi ARIE
IA

10. Când dz si s suera inainte că de i cum-si. inainte. de ea 0. si-u 8

tunci.spre facilitatea cititului si 'a. scrisului:
cata :a''se: marcă; cu insemnu. Pînă
CU
 RY
— 191 —

RA
acum. S'au insemnat cu “sediila; alţii acum voiescu 21 tosemna cu un î.: Spre
exemplu pîno acdm' quslle urmatâre. s'au' scris: | a Sa
(leu, que altii astăgi pistind a se scrie dieu

LIB
șede sau șade : - Iu „siede.
ţine | a | Dă E ENI tiene |
„credința pă credentia.:- Pi i
țârră o iară azi

TY
perenă i i tiarină - Ri
_ţerrină sau țărrină. Da | tiarenă Dai a
țolle (stâlle, stolla,, fopu a _tiole, tiopu: - ee Bă Ă

SI
„Şeţu e sietiu - aa
-vădutui -: i ai „i vediutu m
„căgutu a î cadiatu” : SE i ua

ER
“trimețendu: trimetiendu
Pre lungă aquestea,. stabilind regula generale” qud dsit înăinte de'; tot dauna
şuera că g |7, que facu unii „Quând au a să citi ca d si t primitiv? Pun un e in
IV
locu de î spre exemplu. - a Soia
„sa i: Dena în“ locu de Dima, i!
UN

-î: “devinitate”. : “divinitate: ii

Sa„+ donna e diamant
credentia —-- credinţă -: Dată | .
administratev administrativ
AL

: devisiune +: ::divisiune i i”
“lene - i: lime iii!
“tempu „timpu ete. di
TR

în quare nici phonetica nici derivaţia nu se ia nici “într'o. considerată.

10. Spre a respectă pe de o parte: etymologia si pe de alta. phonetica, “s
pune assemenea tot: sedillă sub littera ce quând se. pronunță ca $ in vorbe că .
EN

oget, ogellu, faga, franga, judegiu, pugin; "Pentru quei cari “susțin : a s6 scrie tot;
cu ț dupo cum: se pronunță, ar ajunge, quând ar lipsi. sedilla a se pronunță
mai virtos de straini (si ensusi cu sedilla) otet, otel, fata, franta, judetu, putin, |
„11. Precum avem trei vocali guturali ă, 6, 6, sau inchise, quare devin si 'na-
/C

sali adesea inainte de m si. n; precum avem. doi d si doi ţ sibillanti, unul cu
z, Si altul cu d, unul cu ţ si altul cu c; assemenea avem si doi &, unul csi
altul g, unul ce arată în numerare numerul 100, si quel d'al doile q, ce arată
SI

numerul 90, c si: q inainte de a, o, u se pronunţă că k grecu, si inainte de:

i, e, se pronunță că italicul c. | |
Tâte vorbele române unde quere sonul se scriu. cu c spre prefectia scrierii
IA

qua să nu se întâmple dubic sau equivocităţi, quând nu suntem de facă si in-

Susi pentru etymologie, se scriu cu q numai quelle urmatâre
„ Quare (quale schimbând pe 1 in 7, dela quare vine si auclitate si spre a se
CU
 RY
— 192 —

RA
distinge gin care. (trasure). Antenaţii.. nostri având consciință de vera ortho..
graphie, facea aqueastă distinctiune. prin litterile. „byzantine ;. scrieau pe unul
ape si-pe quel din urmă.saps, că neutru plural.

LIB
Qudâitu îm quare se pronuuță a nasal, pentru quă a in: „origine, aavut dupo
sine un n, quanio de unde si guantitate. - |
Quine (quis, zis), si. spre.a se distinge de- cina, cine. ip
Que, că derivat din quare, mu

ITY
Qua subjonctiv, spre a se distinge de adverbula similitiv că, .
Quam (qua) zii at
IERI: - .
Qu5 subjonctiv,.
Quântare substantiv spre. a se distinge de. verbulu cântare i

S
Querere verbul que nu. este Dea Cerere, dupo cum nici verbul. queru nu este

ER
substantivul ceru (coelum), nici arburele cerru. a
Adverbii quând şi aqui,. de unde şi agui-estu. aqui-ellu, aquestie, aquellu.
:Si. în fine. quâte vin :din, egui, că equitae, aauilibru, «epuator, oamnei, eQui-
valent, equilateral, ete. i
IV
| Aquestea tâte sunt în numer de doc spredece; si se > pot deprinde copii en-.
susi de la syllabismu, a le cunâsce. Quât pentru: altele, că: cînci. torcere, cocere
UN

etc. nule putem serie cu q, 1. pentru ca n'au-omonyme ca cerere, şi quăci in

latinitatea antica se scriă quelle mai multe cu c; că cocuere, torcuere, si aşă s'au
conservat, şi in latina rustică, şi tot assemenea trecuro in Dacia cu. coloniele
romane, devenind câcere, târcere. - ;:: sii
AL

Se scriu âucă quelle de sus doespredece. cu „4, pentru quă ne, demonstră limba
in fia--quare pagină si mai in fia- -quare să si pentru qud fiind quera: mai multe

| | | |
TR

barbari si de.altă. stirpe... |

Daqua vom inlatură.: pe. d. sau do « se. vor “dcpuinăe e copii. cu “denăuj î&nsusi de
la, syllabismu in aqueste doespredece.- vorbe, orthographia română devine. quea.
N

mai simplă si mai:facile, scriind fă-quare vorbă dupo-.cum se. pronunță, si. puci-..
nele cacographie vor: appărea forte rar, confundând pe &.cu & pîno vor: trece .
CE

şi principiele de grammaticii, quare, se vor introduece si in. scholele din: sate

sau commune. . citi
/
SI
IA
CU
 RY
— 199—
_ a ,
XR . i, E
a , - Ă
ui RE Mae

RA
„+ DESPRE ORPHOGRAPBIA ERUDITILOR

LIB
sau...

“A VORBELORU. SCIINTELORU. SI QUELLOR STRAINE. i sita pri

IL.

TY
ii II N

Aqueustă ortographie Se compune din quslle unspregece articole precedenti

in quare se coprinde ortographia vocabularului popularu, quărei i se mai adavgu
și termenii sciiuţelor “spre a completă un dictionar intregaal limbei române:

SI
In aquesti tormeni, figură adesea litterele x,y, z. cum si compusele ph, th,
19 Se scriu cu z, vorbele de latin itatea clasică, că expunere, expositio, eranon,

ER
equinoziu, sexe, mazima, Si vorbe hellenice că quelle urmatâre : synazar, eaemer,
exodu, Synlaze, au, oxigen; cum si nume proprie că Alexandru, Alee, Xanthu
Xenophonte: | i a
IV
43, Se scriu cu z d. vorbe hellenic e proprieCă, azymă zographuw
'si nume
zoologie, epizooiic, zodiuc ; —' Zephir, Zehon "Zot,| Zamphir ; Zoroastru. Zopir.
Zaira, Lazar, Zimermann, Zurich ; 2. Vorbe slave si alle altor limbe,, zapis.
UN

zâma. me m “ Si
zavistie, zavera, zadar, zaduh, zidu,
„14, şi acolo se scriu cu pp, că hyy-
Se scriu cu y câte sunt luate din limba hellenica,
physica,
potheca, typotenusa, hyperbola, syllaba, syntaxe.: sijnthese, syllogisinu,
systema, Symbol, symmotrie, tyrannie, si nume proprie că Pythagor a, Pythia sau
AL

Pythonisa, Egyptu Babylonia, Tyru, ete. Se scriu pentru aquelleasi cuvinte, cu th si

ph; vorbe că theologie, theorema, anathema , Themis, Thucidide , Theoph rasta, The-
odor, Thoma, physica, philosophie, Phebu, Philippu, Pharaon; Phariseu, Phana-
TR

râotu. | | |

AH u
EN

15. -La o orthographiea erudiţilor, dupo: trecerea incai a grammaticei Se que:

ro si indoirea, consâneloru, undeo quere sau compunerea vorbelor-sau etymolo-
gia vorbelor străine adoptate in tâte dictionarele .liinbelor culte.
/C

16. Se scriu dară 'cu. consâne g&mene. Sa |

a) Quâte în compunere queru doă consâne egal e
que arată elementele din quare
a compusu vorba, că la : :n-negrire, în-nodare, îm-multire, com-mesurabil, Cor-
SI

respundere, surridere, suppumnere, oppunere, adducere, collateral ete.

b. Unde. quere prosodia spre a sui tonulu la antepenultima, că la:
aquelle ..-.:
IA

aecele psi
târe : ba-
ăt ă s i ca mătă, cum si quelle urma
ca mm
tallie, famillie, mittere, liilera, issio etc.
CU
 RY
| — 4 —

c) La perfectele de a treia. conjugatiune: que a parte de quelle lalte au tonulu

RA
la penultima,: cumu : alesse, stette, detie, pusse, addusse, trimisse. Aquestea din
“urma se distingu prin indoirea consâeloru de participiele puse, adduse, tri-
"mise, allese (objecte).,
|

LIB
4) Se mai indoesce liţtera 7 quându sau la pluralul substantivilor se im-
m6ie, daqua: la singular: sunt indoite,. sau Ia, singular se imim6ie; daqua la plu-
ral sunt indoite că la:
a „caile : căi cati

ITY
n „Valle văi văi
ge cale a a i
mono mnei „n mel
mol |
a, a Be, MO

S
a I
a
E
ea i
sea Pia ste
ae i
“elle, a fostu
lle | —.
a şelle
ER .
j |
| stella
ella o
ella
e
:

aquea.: , : aquelle
IV
De typul aquesta. sunt si nelu, nelle, castel, castele, si. femininele “man
+
sita, capela. AR
UN

e) Vorbele hellenice que se scriu cu doue cons6ne gemene | că 8 laba, 8 yllo:

gismu, symmelrie, parallele, ssnallaggmaticu, grammatica,. Să
„AT, Litterele „Sybillante (4 țșnu se indoiescu, Dentru, au, find coimpuse,
din
doue „„indoindu-se” s'ar impătri, |
AL

18, Littera, «A assemenea, nu se indoesce, pentru, quă. este că vocală 4; “pentru

aquellași cuventu nu. se indoesce nici littera j, că, la. ajutare, că la „objectio,
adjectivu, que nu se „pote. serie „ojjeclio, ajjectivu.
TR

Se spa. ..
Ni

III:

19, Vocalile guturali ă si € sau inchise, se atdu pure sau deschise, in sub-
N

stantivi si: adjectivi la plural, iar in. verbi la a doa. persână a; preseniel
ui in.
dicativu, precum: E e tt
CE

i “păru.. pa peri aaa tii ef ia

tenăru sau tîntru- i. tineri: ni

> lăudare - e
/

cc aug e e ar e st.
„n tăcere e cae tal ce urat
SI

vădu i | vedi . ui
învâţare :. - „înveţi
IA

1
leg&nare : -...
Y .
|
”
. legeni
.

oi e părere i :- pari
CU
 RY
— 195 —
stâmperi e

RA
| stempărare Na a
i
„suppărare: e SUDDeri o.
:
appărare pa APperie,

LIB
20. Vocala ă se cunâsce dupo pronunție, că la Jocuescu, locusta, rotundu,
rondurea, la rând. La assemenea casuri, 0 corrige si pronunția de sar pro-
_Dunță deschis. ,
Astfelu este si cu e in multe ; casuri, că la „orbesc, Dumnegeu, se, teu, seu

TY
vreu. | .
21. Quâte vocali euturali si nasali mu se potu cunâsce la pluralul sub-
stantivilor si a doua pers6nă a verbilor, se lamurescu prin inveţu in clasea

SI
de grammatică, cum si printr'un auda pur român.
22. Vocalile nasali se voru desguturisă cu, timpulu, cu musica ce va trece

ER
printi nsele sau prin limba' n6stra, si cu comparaţia. in scriptură, că lână si
lână, lingă si. lîngă, că la Român si Rumân,. duând si quând, pâne si piine, |
câne si câine; că, şi la, socru-=, veru-meu, sunt quei mai multi que:le pronunță
pe. nas.
IV
23. Vocalile a, e, si 4 se conservă in daci) vorbelor, in declinâri si con-
jugâri, cum: |
UN

Fac-u, fac-i, fac-e, , fac- -utu, fac-undu sau fac- -dnudu, fac-il „fac: -iura sau făptura.
Ved-u, ved-i, ved-e, să ved-a, ved- ui, veşl--undu sau ved- endu, vegd--etor.
Pug-u, fug-i fug-e, fug-it, fug- ind. a
Precumu si la pâna, pen-e, gân-a, gen-e. |
AL

24, Quâtu pentru o, nu este tot aşa. Aqueastă vocală qulnd oste scurtă, devine
fOrte natural u, si quând este lungă, devine ca diltongul oa sau 6, cum:
Joc-u, juc-are, jdc-ă.
TR

Pot-u,' put-ere, pât-e Aaa | po

25. Quâte ct d'in latina clasică sau! schimbatu, or mai bine s'au conservatu,
în -pt, aquellea remân că in -archaismu sau, că in dialectu. Iar quâte assemenea
EN

reluămu astădi d'in limba. clasică spre inavuţirea și intinderea limbei n6stre in
regiuni mai inalte, în aquellea nu se mai preface. ct in pt, spre exemplu, con-
servâmu dialectulu n6pte, şi. dicem noclurnu, : eQuinoziu, conservâm peplu și
/C

dicem pectoral ; conservâm lapte şi dicem callea laciee.

Astfelu urmară şi alti: populi. quând îsi, regenerară limbele corrupte sau de-
cadute. Astfelu, spre exemplu, facură si. Francesii, quând conservând vorbe
că.lait;de Leau,. baume, psaume,: pair, voiz;pe quelle derivate dintr'insele le
SI

respectaro in t6ta clasicitatea loru, dicând: Lacie, aguatique, Valsamigqu, psahni- |

ste, vocal; "pacifique.. De
IA

26. Tot assemeneă. pot. remân6 la noi: provinialisatele in îrotu, înte, că M0r-
ment; Morminte, nu putem ânse, după oul loru (licee si tostamîn, clemini, re:
gimânt, regulamânl ete. e II Dita N ca e ae pm
CU
 RY
—î496 —

RA
N Fiind quă spre a se “termină principiele de ortogrăphie, intrăm Gre cum siiu
forme de alle limb si, adic6 siin partea analisti grammaticali, in partea a treia
vommu vorbi mai
1 mult despre forme. - . i

LIB
ÎN 5

a PARIDBA III

ITY
"DESPRE: ORE-QUARI FORME, |! 7 pi e
i SR i mi SIRE i

S
|. A Vorbele. limbei române, quelle mai înuite se declină sau iau diverse forme

ic
| “noi:
me
“n0ă
ER
Li iu „casuri mai mult de „quât limbele gise, neolatine, cum spre, exemplu, +

i
- mine Me,
n
IV
tine ete e
Gus sie “sine se
| Mare qi
UN

altu altui -. altor N

unu unui O OOOunor:
„Asttel se declină | i | Da
AL

” “şi Roma "Rome ci

lana lune a
> Vespe ves o a
TR

it
i de aIE ii aiaCe
şea Lat “elle! O N OEI aa N Dra
““ As6eimencal- prin aialogie, cată a se declină clasicamente' ticena genctivul
N

şi dativul că in „Plural şi vorbe că: o i

| Sa E “noţid : - | națiuni.
CE

A a > Bositid a - posituni m

pa DEI tu, „ARGUMENTE.
SE a bi A .

| „Nici. intro, limbă iu 56pote: luă: de eradiţi un' cas; dreptu altul firoă COM-
/

initte. un solicismu. * A' se dice spre exemplu in hellenica x6paxas,: dpyovras

SI

este a arătă accusativul pural; a dice ânst66 upanas, 6 cipyovras' este a'"'com-
mitte. o errâre demnă de necunoscătorii de grammatică,'o-err6re in contia. «Sym-
IA

phoniei saua concordanței între casuri, ast-felu unii in: decadența limbei”
1 disseră
si Vede Dehovros, in locu de deod 9ehovros, | Si e ti ICRIRiu
ve
CU
 RY
— 197 —

RA
„Daqua în limbele neolatine sau în latinitatea decăduta, s'a luatu mai multu
sau mai: puţin ablativul in: locu de .nominativu, aqueasta n'a
| fostu o symptomă
de ivflorirea si progresălu limbei clasice, ci de scăderea si regresulu ei,

LIB
Francesii, qua să se. appere de aqueastă necuviinţă își. facuro ua nominativu
al lor & parte, că paiz, voiz, lait, Dontt, vertu, nation, position, que le ar fi
putut scrie cu e mut, matione, positione, daqua ar fi cuteglatu academicii
« a
dicce qud ablativul pote fi vre o data nominativu.

TY
Noi astâgi membrii unei academii, nu-putemu luă, dreptu: modelu vorbe cor-
rupte. că rugăciune, taciune, spurcăciune,spre a: preface şi vorbe . conservate de
parinti ca. orafiă in oratiune,că timpuin timpore, că frigu în frigore,că nume, .

SI
culane, lume, in nomine, culmine, lumine, că secita in secitate, că un arator,i
un: vorbitor,: un scriitor, un croitor, in -un. aratore, un: vorbilore, un. scrii-
“dore, un croitore. Pentru que. să luăm. de. modelu quând: ne occupămn de cultu-

ER
ra şi regenerarea limbei, pe quelle degenerate, si mai. virtosu quând quelle clasi- ;
ce dupo cumu se scrie-aşă se si pronunţăsi le ințellegi toți? pentru nis-
ce erudiți academici să dică quo Românii fără sciință de grammatică iau: abla-.:
IV
tivul în locu de nominativu, si scriind natiune, sa pretindă â pronunţiă nă-
ciune, si năciunală ; scriind lectiune „Să pronunțe lepeiune, și câte alte asse-
UN

menea ?; Pentru que quând quelle corrupte că spurcăciune nu, trecu peste sută, să,
cor umpem, cu decele de mii in. epocha de correctiune si de regenerare ? Fărd
a (lice. Românii in genere arat6te, vorbitore, să, viiă grammaticiy a (lice in locu
de professor, professore, si in locu de director, director. E i.
AL

i . Mi - SII Iti

5, In tormele sau nalile declinatiunilor, si conjugatiunilor se serie . cu ă,

TR

a) Substaativii. masculini că, Leonidă, Pupă,. tată, popă, poetă Aquesta,, din
urmă cum și alte assemenea că prophetă, pot lepedă pe ă, că Leonid, poei,
prophet, nu potu înse. luă un 4 mutu. AI
EN

b) Substanltivii si adjectivii iominini că lună, casă, vărră, penă.

c) A treia persâna, în Singular si plural a presentelui indicativu, de prima
conjugatiune, cumu si prima pers6na in plural si - imperativul , ca la el „ară,
/C

ei ară, noi arămii, ară tu.

d) A treia persâna a subjonctivalui de a două, a treia şi a patra conjugatiune
că la să audă, să v6dă, să spargă. 3 | |
3 Se scriu cu 5; De
SI

2) Finala de a treia persâna a perfectului de prima cobjugatiune că la ară,

cânt, jur, spre distinctiune de ară, cântă, jură, si de ară, cântă, jură, si de
IA

ară, cântă, jură, quândi circonfiexulu prin us arată o vodala nasale.

b) Finala .de la prima, a doua si a treia: pers6uă in plural a perfectului |
Simplu și a perfectului anterior, că ararămu căntarăti, jucară. arasserămu,
CU

cântasserăti, Jucasseră,
 RY
—_ 198 —

RA
SD) Finalile: 'guturali sau! închise alle: vorbeloru nedeclinabili, «ică prepositiuni,
adverbi;' cojugativi que nu potu av îârmă nici de substantivi si. adjectivi, nici
de verbi qua să se: scrie cu ă, ast-felu sunt: vorbe că. după, Până, fără, Vângă,

LIB
âncă, „dusă, adică, qui quare se scriu dupo typul li colo, |

Tg

Aceste: principie de orthogra iphie română în. matărie «si “informă: coprină.

ITY
sau respectă in proportia . convenită, si! 'phonetica, si. etimologia, si prosodia, -
si analogia , si. forma limbei române , astfel cum ea : străbătend seculi a
„junse pînă la noi. ei

S
- Dup aqneste-principe s'a scrisu si s'a! “typăiitu dialectuliu Biserieei, iitingen-
duse in tâte părtile României de la Matheiu Bassarab pino la inaugurarea ; a-.
qubstei societati academice. .:. ..
ER : ie
- După aqueste. principie'.Ș.: Clain, Şiucai, Oprâși; Budai aa „încercat a pune
"în locul litterelor. byzantine - pe quelle -pure romane; ii
IV
- Dupo aqueste principie P. Maior mai vîrtos, agpinuă dificultatile: stabilind o
eguatiune intre litterele dise cyrillice-si quelle latine. îi
“După aqueste principie mai pe: urmă in: Roinania munt6na se operă un 'eclec- -
UN

tismu de cătră românii que scriseră si publicară opere intrege cu litterele la- :
tine,. si quari intinseră' aquest;: mod de- scriptură, cum „Să îă citit si scris cuI În- -
-“cilitate de millione de - români. Sa E ii
Dupo aqueste principie s'a elaborat de corpul professoral in annul 1854; in
AL

urma invitațiunii fostei Ephorie a sch6lelor un micu tractat de orthographie

(unde lipsesce numai littera %, si s'a adoptat in tote, Seh6lele României „pino
in quelle mai isolate sate.
TR

Dupo aqueste principie renoșatul Niguliei scrisse sii publică atâtea «opere setiăse.
Dupo: aqueste principie D. N. Locusteanul tradusse dictionarul lui Becherel.
Dupo aqueste principie se Publică, Monitorul Municipalitătii (pecând Munici-
N

palitatea avea un Monitor).

“Mai dupo aquesteasi principie se publică Monitorul cica si 'tâle gazetele |
CE

Munteniei 'si Olteniei. - -

Dupo aqueste principie D. | Riureanul, directorul. eymnasiului Matheiu Bas)
garab publică atâtea cărti de lectură si de morală.
Dupo aqucste principieD. N. Rucareanul tradusse si publică frumâsa operă.
/

a D-lui Laboulaye intitulată partitul liberal. |

SI

Dupo aqueste principie fostul professor. C. Canella îsi vablică vocabularul seu
de synonyme, si D. „ professor Stephauescu arithmetica introdusă in sch6lele
primare,
IA

Dupo aqueste principie acum in urma D. C. Dimitriade îsi oaie cursul seu
de declamatiune.
CU
 RY
—. 199 —

RA
"În fine tot dupo aceste principe, fenctionarii statului, junimea studiâsa, inte:
lioinţa româna scriu mai mult si mai puţin limba româna pe cât au studi-
at'o mai mult si mai pugin.

LIB
Errori orthographice se pot committe la multi, că si la Germani, Francesi,
si insusi Italiani; principele insă de orthographie sunt aquelle que emană din
schâla lui P. Maior.
Aqueste principe satisfacu tte cerinţele phoneticei limbei, prosodiei si eti-
mologiei ei, pentru qua nu exista nici un son que se arata prin litterele disse

TY
cyrillice care să nu se represente prin alphabetul latin printr'o littera distinsa.
Aqueste principe respecta, si conserva si transmite posteritaţii si strainiloru
si originea si -prosodia limbei.

SI
Aguestea in fine conserva formele adeverate alle limbei şi o purifica de quelle
parasite si disgraţiate.

ER
Noi nu venimu nici cu innovatiuni sau cu vre o systemă ună, nouă cu for-
me nuoe, nici cu vre un dialectu al nostru particular, noi conservând, con-
IV
tinuămu qua să putem progressă. Daqua pretutindeni respectămu si ne place
vocea aquestei limbe, acolo unde este dulce si san tâsa, daqua luăm in mare con-
'sideratiune phonetismulu ei, si scriem dupo cumu vorbim, in quât pentru alle
UN

etimologiei ni se par că nisce vestminte croite pe corpulu ei ast-felu, cum

să appara ca o matrâna romzna de o candâre si eleganța classică, ca 0
filie demnă de a ei mater; jar nu in straiele quelle mai învechite, prin care
nici 0 dată n'a trecut arta, prin straiele unei nomade, sau qua să ne servim
AL

de un anachronismu, alle unei Lazar6uae. ausoniane.

Iutr'un cuvânt noi scriem după cum pronunțăm, scriem: credința, ființa, spe-
ranța. și nu credentia, fientia, sperantia, si cu atâta mai pugin sperântia ; Noi *
TR

scriem potu, putere, pote, şi nu polu, potere, pote, scriem timpu. bine, tine, -
tine şi nu tempu, bene, tene, liene ; tot assemenea scriem gleu, ședu, crejiul,
veglut, așă, şi nu dieu, siedu, crediut, vediait, asta.
EN

După principie si consequinţele, âttă unde ducu principiele quelloru que nu

iau în consideraţiă nici formele nici prosodia limbei, si quând îşi aducu amin-
te de etimologie, n'o observă.de quât în vorbele quelle mai rare, iar nu în
/C

quelle que se audu pe tot minutul si se vedu in tâtă linia.

Orthographia innovatorilor de: astădi , pote corrige limba italiană , şi este
cu totul străină de quea română. |
SI
IA

13%
CU
CU
IA
SI
/ CE
NTR
AL
UN
IV
ER
S
n
ret
rii

ITY
LIB
)
RA
RY
 RY
ş

RA
Z007O4i4
tie at
van
re 7 Di pe.
O iii

ei HEusioaţtn
CIT

LIB
N

aiurea
ra

2
(3qi

TY
jo

Leo

c
„or
S

SI
p - . a. . _
ego - . .e dai . pErăă dee pe -:
1) Dai aa “« -
PD .. .
ia ge
Ei i pia

SOCIETATEA AADRIEA OMA: în i

ER i
cz pipa
1/4
ari
Îi
IV
m. SESSIUNEA ANSpooi a1869.
UN

ii EI CĂ e SI

1 "Protocoliula sedentiei 1: a: societatei. academice :'7o-

„mâne din- "ha Augustu 1869. zeta ln

Presenti+ | 7, Heliade. Radulesca presedente, - A; "Teeb;. Laurianu. secretariu

AL

generale, V. Alessandrescu Urechia. Georgiu :Sion, A. Papiu. Ilarianu, Der Jos,

Hodosiu G&menulu si Joanne: Caragiani, membri. îi e i crima
1. Contorme-'art.. XIll-d'in statutele: societatei.si S-luiI. din. regularaentu, in
TR

urm'a convocăriloru 'emanate de :la Delegatiune câtra. toti; membrii societatei,

“societatea acedemica. româna s'a intrunitu -asta-di, 1. Augustu.-1869,:la12 6re,
in localulu Universităţii d'in Bucuresci, unde presedentele: occupându. scaunulu
EN

seu de presedente, in cuvinte: caldarâse :saluta: membrii. adunați la ;sessiunea

de: allu. trei-16: annu. a 'societatei academice, si crede: ca n'ar, put deschida a-
câsta sessiune cu cuventare mai potrivita de câtu dându citire poemei: selle
/C

intitulată * Imnulu creatiunei.p. ii. tati asi

8 cu.1 de-
: Acâsta: poema. fâ:ascultata de: membrii present. cu; viua “ asensiune, si.
se 'intreruperi:de.: applause;. i. it bet e ti iii ăi
Poema se allatura acestui processu 1 verbale, | a br iad
SI

_- Dupa acâsta-a presedentele dechiara sessiunea-annului! 1869. de deschisa.

2, :D-lu' presedente annuntia :ca: domiii membri :- Georgiu Baritiu, ;Alesgan-
IA

dra Romanu, Joaun€ Sbiera, Nicolău: Jonescu;si :Vincentiu :; Babesiu, lu au. in-
'Scicitiatu, parte prin: „depesie, „parte: prin scrisori. “ca. preste pucinu au :s56 502
s6scă În, Bucuresci: “spre. a luâ parte. la: Iuogârile, gocietatei.:: îi Die
CU

.. Ta aa a „ 3 ste să
” Pi
 RY
— 202 —

RA
—Acâata communicare, se iea spre scientia, | |
3. D-lu presedente communica ca D-nii membri: Titu Maiorescu, Joanne

LIB
| Stragescu, Alessandru Hasdeu, Stefanu Gonata si Gabriel Munteanu, parte
si au datu demissiunea, parte au annuntiatu ca dia certe cause nu voru pute
lu& parte la lucrările societatei academice,
Fiendu ca majoritatea membriloru nu este presente, remâne a se lui con-
clusiune asupr'a acestei communicări' cându membrii. societatei voru fi de fa-

ITY
cia în numerulu cerutu de statute, articlalu XIV. -
4. D-lu Laurianu, secr.. generale, cere voia a dâ cetire rapportului Delega-
tiunei despre lucrările d'in annulu trecutu.
D lu Hodosiu observa ca dupo $-lu 2 d'in regulamentu, sesstunea annuale

S
se pote deschide la terminulu prefiptu in statute, 1 Augustu, chiaru si deca

ER
majoritatea membriloru. „actuali n'ar, fi presente ; ;, si dd6ca acesta majoritate nu
este presente, prectiriui esta asta- di! 'Casilu, atuaci i membrii adunati in intelles-
sulu acellui s:, nu potu face alta-a de câtu'indata dupa deschiderea sessiunei
IV
"a se inteuni (Sau in; sectiuni! sau în conferenti6 ipentru? Biepararea ; lucrărilora
ce concernu societatea. Se intelege ca asupra rapportului delegatiunei tre-
buie a se luâ ua conclusiune, cea-a ce numai societatea in adunare completa
UN

pote -face;::prin urmare: numai :acollo sar putârciti. rapportulu; în. modur offici-
ale. Asiâ, desi nu estecin contr'a cetirei: rapportului, „dâra cere mai ântâiu că,
_in conformitate cu $-lu 2 din regulamentu, membrii presenti se se declare în-
strubiti: in tonferentia;'sif acoilo 'se:se:dea cetire :rapportului; ayendu apoica se
AL

“ceti 'inimodu :ofâciale.“atunci: când meinbrii:iactiali- voru.:fi:-presenti in . -I03j0-

ritatea ceruta de statute. sei fish 0 oua în clio suntu ți
ni Acâsta:'Opiniune se adâpta, usi” pitesedentele incheiându. sedenti!a. e des-.
TR

«clidere:a 'sessiunei: societății, dechiara :adunarea :de. intrunita; in. .conferentia.,

| 25 Dupa! acâsta- a::D-lu -secretariu: genărale,::da..'cetire: punteloru:: principali, dupa
cari -“are se! fia:'compusu' rapportulu :Delegatiunei, și, iii czizii petic
N

i î6; -D2lu presedente' “dice: ca. conforme -Şilui: 10:;.d'in;regulametu;- ar.“g Pine
-ă &e! Sllege) unu secretariu:“2d-hocu'si': propune dej-atare .pre:D;lu: D;r; Jos. Ho-
CE

: “dosiu:: ta dota co ta Pf i: ii AEP TE ii i zu

„ Propunerea se ad6pta si D. Jos. Hodosiu se.. 'prochiama:: secretariu. ad- joc.
6[:Presedentele: communica ca :D-lu: G: Sion: a ceruta contediu pre cinci, dille.
Conferenti'a neputendn accordă concedie, D- lu G.:Sions:se :;va;-consideră.in
/

absentia pre cinci dille. mISIS parteaii ia rr tepi

iți ați INEU
i rii c
1iiSa:iea in! deliberatiune- tempulu tinerăi. sedentieloru., popii, ct
SI

i:isa! decide: a''se tin6:sedentie“i in tote; dillele afara:;de serbatori,, „&ra.ora ti-
“terei se vâ:detârminâ: d'iă/scdentiin! a sedentiă. .zisi02 sunt, are zei SI id
IA

-5ă Dupa: aceste, presedentele:credica 'sedinti'a.: Ja :32 Gre- dupa; media- di, senat
tiandu cea viitâriai pe mâne, c2Augnistă, cla cl Gra! dupacme dja--di:8 a 0452
precedente, J, Heliade R. Jos. Todosiu.
CU

Secret.: ad-hoc.
 RY
RA
“a, protocbilala: sedentiei AA. a societatei academice
i „române dir 3 Augusta 1869. |

LIB
"Presei: RA “Heliade B pecoodente, A “treb, Laurisnu secret.cae tă AL.

hoc, |
8 Presedeitele , ăsehidiadui sedânti a, secretarului 'aă-hoe da, cetire pro-

TY
pai *; ji 1
cessului verbale allu sedenției trecute, e
Se ad6pta. | | ia i iată : t iei, ÎI Pa IN a '

"9: D-lu 'Dtesedente! suiieva” ună: interessantă conversatiuie a: care ieau parte

SI
mai multi D-ni membri asupra Isvodului lui Clanau, si toti: semtu nocessita-
tea de a se studiă cu tota seriositatea acestu Isvodui .-: i:

ER
De assemena se discuta :“Bgsupra stârei sc6leloru n6stre cu inceputul se-
clului presente. me |
10. Secretariulu generale annuntia. ca in urm'a concursului publicatu in an-
IV
nulu trecutu peutru cea mai buna traducere româna a opului lui: Juliu Caesar
„De bello gallico“, a incursu la Delegațiunep. societaței, unu Singuru manu-
scriptu' cu devisa , Concârdia vires -crescuni“. -! ha
UN

Cându societatea va-fi adunată. in numieal« cerutu' de statute, se va dă u-

nel commissiuni spre censurare.
Ai 'Se- cetescu” demissiunile, D. loru: T; Maiorestu,, J, Stragtsca si A. Hasdeu,
precuniu si scrissoria D- lui St. Gonata prin care arreta caa pentru annulu cu-
AL

rente nu va pute luă parte . la lucrările societatei. e d

“D-lu- A. Hasdeu in! scrissori'a' sea: arr6ta:-ca în: Rosii a, la “Moscua, se af in
manuscrissu doue differi te lessicâne de: limb'a româna, “unulu dela: finele” se-
TR

clului XVII si 'altulu de la inceputulu seclului. XVIII: cellu d'antâiu in biblio-

tec'a societatei imperiali de istori'a si. anticitătile:” russesci'la Universitatea d'in
Moscau, 6ra allu doi-l€ in biblioteca fosta a. grafului: Tolstoi; &ra acurdu: a'gu-
EN

bernului ; aniendoue' 'aceste * manustrisse le: presuppune 'a fi iutographele Te-

numitului românu d'in Moldovia, sspatariuilu: Nicolau Milescu, si alle' neuitatu- |
lui parente . Dositeiu, fostulu archiepiscopu allu Suciavei. ' Apoi'arrâta ca in -
/C

'bibliotec'a': 'acadenici de 'theologia: de 'la Moscua.: se afla: în“limb'a “latina ma-

liuscrissulu operei lui "Dimitrie Cantemiră. intitulăta: * „Descrierea Moldovei,
In urma recommendă. societatei a' procură 'copi'ă acestoru opâre atâtu de. pre-
ti6se: pentru români prin tramitterea „unui anume membru din sooietate la
SI

Moscua. * îi i: E ai LA a ti ai
Conferenti”a.a; discutânda: acâsta cestiuiib; afla cu” -calle: de a cere prin mâdi-
IA

"lotirea: gubernului tramitterea ''originaleloru ensesi “la societate pre | unua tempu
Fr,
„ determinatu spre a, se. copiă chiaru aici. ă | NI SIA

12. 'Se arreta“ 'ngcesbitatea! de“ a adăuce bibliotec' a: șocietatei in ordine esta
Ci: (de: Bropunis: regulareâ' ej; iii DE id Ea tr a ta
CU
 RY
— 204 — ”
pai

RA
Propunerea. se ad6pia si se va numi ua „commissiune.e. pentru zegistrarea. câr-
tiloru, a manuscrisseloru; si preste totu. pentru, tegularea bibliotecei societăţii
academice,

LIB
| 13, Se..redica. cestiunea despre starea fondului. societatei, despre, veniturile
“si. spesele. ei in annulu espiratu. si, dâca.. Deleatiunea,, a. facutu, Vre-unu, bi- |
lantiu, vre-ua, dare de s6ma despre tâte acestea ? -
„D-lu. secretariu „generale, respunde CA. “Delegatiunea, are, facuta gata ua a3se-
mene dare de sâma, si ca ua va suppune appretiărei societatei pre data ce mem-

ITY
brii ei voru fi intruniti in numerulu ceruta de statute. ni
Sedenti'a se, redica. la 4 6re, annuntiându- -se, cea viitOria „pre Luni, 4 “Au-
gustu, la 1 Gra dupa media- di. a ,
gaz tar

S
„Presedento « J, Heliade R.. Aaa

ER
po E Sa aaa ELI SI - pa “os, Hodosiu, SILA
o | |
IV “Secr. ad-hoc. SE

vel
m Protocoliula sedentici a MI. a: societatei.i academice
Ic „române. din: 4. Augustu 1869,
UN

pt

| „Present: J. Heliade R. presedente,; A. 'Treb. Laurianu, secret, gener. .Du,

Jos; Hodosiu, secret. ad-ho., V. A. Urechia, A. Papiu, larianu, V. Babesiu,
Joanne Caragiani si Joanne Sbiera. .
AL

„14. Presedentele. deschi de sedenti'a,. &ra secretariulu ad. hoc da cetire. “Bro-
cessului. verbale din sedenti'a trecuta, SI se. appr6ba. i e
„15. Se constata ca D nii: membri Viocentiu Babesiu si Jonnge, Sbie m, smindu
TR

eri in. Bucuresti, asta-di au luatu „parte. la sedentia. -, SIE

16. Be cetesce o scriss6ria a.D-lui T. Cipariu, prin câre. annuntia „ca. nu
pâte. venf la inceputulu: sessiunei spre a luâ parte la sedentiele adunărei, socie-
N

tatei dâra ca mai .târdiu este. possibile ca. Ya veni. E

: Se'iea spre scientia. ... .
“d
a |
CE

„11. Se „cetesce ua. alta scrissria E D- lui Cipariu, prin: care impartasiesce
ca, însarcinatu fiendu cu tiparirea opului de, grammatica,. premiatu . annulu tre-
cutu, s'a tiparitu pîno. acumu 10, (diece c6lle) si. ca, urmâlia cu tiparirea mai
departe, dera ca totu opulu. va essi in tipariu la 25— -27 câlle, „Si nu numai 15
/

câlle precumu se calculasce la inceputu, prin urmare cu pre lânga summ'a de

SI

100 galbeni,-spese de tipariu, sar mai cere ua ;summa:de 60 golbeni. inca. |

» „Delegatiunea va luă. mesurile, necessarie în priviutia acesta-a, si..va rapppr-
tă societatei in adunare completa. |
IA

a
--18.-5e cetesce. rapportulu. cassariului, despre. starea fondului. societătei, .,
Conforme conclusului d'in sedenti'a trecuta, punctulu. 13, acestu. rapportu
CU
 RY
ae 205 =

RA
dimpreuhă cu inieâsele- lui: se vă ceii in adunărea "completă a societătei, se.
"va numi ua commissiune pentru a essamină 'socotelele si tote 'actele, si a cer-
cetă cumu si'pre ce temeiu se facu “ versamentele : lassate de Zappa de câte

LIB
1000 galbeni" pre. annu, si cumu acește versamente sar pută assecură pentru
societate. -
Restulu tempului. sa petrecuta in discussiuni scientifice si litterarii, si se-
denti'a se redica la 4. ore dupa media-di: Sedenti'a prossima viitoria, mâne, .

TY
5 Augustu, la 4 Gra dupa media- di. aa a
Presedente 7. Heliade 3 A

SI
Jos, Hodosiu
cui BeePur ad-hoc. Pt
:
2 - Pi Pi 3 , pa . PE

ER
. pa .. e . E î a FE

IV
- 1V: „Protoselinia sedintei IV, Marti 4 “Augusta 1869,
la 1 6ra dupa media-di.
pi
UN

Presenti : cei d'in sedenti'a III, de eri.

"19, Se cetesce si. se apprâba processulu 'verbale allu sedentiei trecută. - E
20. Se sulleva cestiunea câ acei D-ni membri: cari s'au insarcinatu sau au
AL

'binevoitu a fuce collectiuni : de cuvinte române, cumu si unde au a depune

collectiunile selle ? Lu ,
Se decide a le adressă presedentelui spre «af inaintate la societate, |
TR

21. In legatura cu. acesta cestiune, conferenti'a afla cu calle a se invită D-lu
T, Gipariu a trămitte la societate glossăr iulu de cuviite vechi, române cu care
'se inăarcinasse inca in annii trecuti.
EN

De asemenea a se invită directiunea .sc6leloru de “medicina de. aici, pr6=

cumu si: Ministeriulu agriculturei, commsrtciului :si' Tucrăriloru publice, de a
communicâ societății glossariele selle de cuvinte speciali ;in medicina, technica
si altele.
/C

22. In câtu pentru tiparirea acestoru collectiuni si plossarie de cuvinte, re-

mâne se decida societatea cu ce orthografia se le tiparâsca, si dâca voiescea
le publică numai in annalile societății sau in editiuni separate, sau va des=
SI

chide ua foia a sea , propria periodica pentru pablicatiuni de assemenea na-

tura... _: 5 |
23. Se constata ca D- lu Gabriele Munteanu, dia causa de morbu, nu va
IA

put6 luâ parte la sedentiele societății d'in acestu annu.

„. Assemenea se constata ca D-nii Hurmuzachi si -Alessandri n'au respunsu
înca la invitările Delegatiunei spre a se present la adunările societătii,
CU
 RY
— 206 —

RA
” Presedentele redica,, sedentia la 4.ore, si, annuntia. „sedenti'a, viitâria „Pre
Gra dupa. media. di. atat
poimâine, joui,. 7 Augustu, la 1 ea .
Aaa gti ta,
Presedeate J, Heliade, Radulescu, n. -,

LIB
- os. ar
“i dA

iN Pa CP e pna ia Zi Jos. ini. Sun

- Becret. ad-hoc,

ITY
Y Protocoliulu sedentiea V, "Joai, j Augutu, "1869"
la 1 Gra dupa media-di. caut
aut |

S
Present: J. Heliade. presedente, A. 'Treb. 'Laurianu secret. gen. Dr. Jos.
Hodosiu secret. ad-hoc, A. Papiu Iarianu, J. Sbiera, J. Caragiani, V. Babe-
siu si J. C. Massimu.
ER
24. Be da cetire processului S&rbală alu atentie trecute de la 5 Augustu
currente, si se. approba. i,
IV
„25; Se cetesce,ua, depesie.. telegrafica a. D-lui. Alessandra. „Hurmuzachi, prin
care annuntia ca, fiendu seriosu "bolnavi, i este, „preste putentia dea assiste in
r
UN

annulu acestu- -a la intrunirea societății.”

Se iea spre scientia. ua AR rapit
26. D-lu Joanne Caragiani da, cetire ja uâ coilectiunie a seai de, căvinte, ro-
„mânie. usitate. in Macedoni”sa „care se. asculţa cu multu interessu.! ini
Se, insarcin6dia, D- Ju 'collectante a însemnă, dipa. îă care cuvintu esplițatiu-
AL

ile” necessari6, si apoi a le înaintă societătii.

21. Se constata ca D- lu J. C, „Massimu, retornându: se, în Bucutesci sta di
TR

câtă

| 28. D- lu mrestdcale annuntia ca avendu a, lipsi din Bucuresci” 'Xre- ua ,2—3

“dille, cu invoirea conferentiei incredentiedia „priedentia 1D. ini, A. Treb, Lăi-
rianu, secretariu generale.
N

E “Sedenti'a se. vedică la 3 î ore; 6ra gedenti'a, sitria e. „anuntia. pre. mâne
la 4 sora dupa, media» di.
CE

di: ID A NR ; i „da i tu
A, Di Laurianu. Josi Hrodosi; i
h einpita
. ..
p.
mea a

te: Beer. ad-hocu. a

/

ma Ea „i e a aa PR rr
EREI SE 2,i i, terta Sotie
SI

si ” la 1: "6ra ura,mima S
Da G
IA

neo
ieri m ii mt _ | „e hau
CU
 RY
207 —

RA
- Presenţi: G.. Sion; A. Papiu, Mlarianu, JI. 0. Massimu, 3 Sbiera J Caragini |
si A “Babesiu,,,. E pe oi de ae ee mpeg e iar
„. 29: Se 'cetesce. si se, adopta: „processula. verbale. alu sedentiei trecute.

LIB
„280. Delu, presedente, dice „ca în urm' a unui: :onclusu.. din „sessiunea anoului
„trecutu, pentru vonstatarea, si lamurirea „averei! sia. fondului societâtii, „dele-
gatiunea a intratu in correspondentia atâtu cu Ministeriulu de culte. si instrue=
tiune publica câtu si cu Ministeriulu de finantie, și .ca, atâtu. fondul . Zappa
„de :5000 :galb:: si cellu, allu lui :Cuza. de 1000 galb. câtu. si, versamentele annu.-

TY
, ali de. 1000 galb, de, în essecutoriulu. testamentariu alu ui Zappa. pre, annii,
ta

SI
aa

pututu armuri indestullu, fiendu ca de si “ersamentula anului “1866 se. afla

la casa' de. „depuneri . transpusu chiaru prin. minişteriulu. de: culte Si: instruc-

ER
tiune publica, totusi recepissele nu; se afla la, acestu;. ministeriu, &ra. versamen-
tulu .annului 1865 nu se afla. Deci: la Ministeriulu ; de culte. si. instructiune. „pu-
blica, „neci. la. cass'a de consemnatiuni si. neci la Ministeriulu de. fivantie; prin
IV
„urmare. D-lu. presedente e de opiniune, ca, si pîno „ce. societatea,. in „ conformi.
„tate cu incheiarea d'in: sedenti'a III de la 4 a, lunei. currente, - punctulu. 18,ar
numi ua commissiune pentru. essamilarea socoteleloru si acteloru „relative + la
UN

br din conferentia, cari se cercetedie si se se: intormedie despre, adeverata

stare a lucrului. cu. celle. done, versamente in cestiune, «câ asiâ se se pâta usiură
u
lucrarea commissiunei ce se va numi, de câtra societate. ..... , :;
AL

- Acâsta opiniune. se adopta,: Si. D- -nii, Joanne, 0. “Massimu. si, G. Sion se. in
sarcinedia cu indeplinirea acestei lucrări, m :
*Dupo aceste-a,..conferenti'a pentru unele lucrări ; de specialitate. zece și cu a
TR

cellu--asi presedente si. secretariu ad-hoc se constitue:in. sectiune filologia. .

31. Se. da cetire.la unele passagie d'in: :manușciissulu de traducerea commnen=
-tarieloru, Hui Juliu Oaesare, „De. bello gallico,: : manuscrissu, _presentatu; Dele-
EN

gatiuaei in urm'a concursului publicata annulu trecutu, si careo Doria deis'a :

“Concordia: crescunt tires, e a ra, ae;
Pentru censurarea acestui. operata « se mumesce: ua , commissiune de: trei in
/C

„personele D-oru ,J. C. Massimu, J,. Sbivra. si. J.. Cargo, cari. „Voru av6 a
rapportă -sectiunei la tempulu. seu. ; | mii IE
32. Se sulleva. cestiunea. despre compunerea . -si editarea unui dictionaria,
- Dupo ua discussiune mai indelungata la care ieau.parte.; toti membrii, pre-
SI

senti, si anume dupo discussiunea : dâca in dictionariu-sunt de a se admitte

neologismii, sau numai; cuvintele, vechi române, cuvintele numai curatu, române,
IA

Sau -si celle straine dâra-usitate mai .multu. sau mai pucinu la români ; si dâca
dictionariulu este a se face in form'a unui glossariu care. se: coprindu tote Cu=
vintele admisse.
si neadmisse, straine
'si curatu române, „sau in form'a -unui
CU

2 - 1 .
 RY
— 908 —

RA
dictionăriu atademicu in'Gare' se-se admitta numai cuvintele” curatu: iomâne; 6ra
„cuvintele: straine cari au fostu sau mai sunt inca in usu la români, se se pu-
blice: intrua collectiune: separata; 'si in fine deca.. acestă lucrări au se înc6pa

LIB
încă in 'cursulu acestei. sessiuni sau numai la, sessiunea; viit6ria: - Dupo discu-
“siunea! a; tote: aceste” “întrebări; D-lu A Treb. Haaianu: presenta” urmatâri'a
”propuibere;: De mă a a a Na
si „Se 'va pune in: “lucrare: a Pe ate tii,
[ Glossariu de cuvinte, cari suat sau au fostu: in su la: români in: diver-

ITY
'sele provinciei locuite de «i, si tora distinotiuna dâca acelle' cuvinte sunt de
“origine romana sau straina. îi DIR e
II, "Dictionariu allu limbei române „de tâte: cuvintele; roâne in t6te. ramu-

S
rile de cunnoscentie. .. .: i i i ia
III Vocabulariu, de' cuvinte straine în: limba roniână cua indreptarea! la €cu-

ER
“Vintele curatu romane. d'in' distionariulu linibei romane;
“ Tiparirea Glossariului, se: va incepe cu cdllsctiunea: de: cuvinte vechi vomâ.
“pe a D-lui T. Cipariu, apoi cu collectiunea de' cuvinte inacedo: române a D- lui
IV
Joanne Caragiani ; si“se voru invită toti cei ce possedu sau Saru insarcină cu
" atari collectiuni, de-a: binevoi a 'le inaintă societătei.- Tiparirea s se va face în
" Amalie societatei, sau in ua: publicatiune anume. :
UN

Cu lucrurea : dictionariului limbei române se insarcinâdia ua commissiune

“de: trei membii,: care va publică înca in cursulu acestui anna cellu' pacinu 24.
"C6Il6 in forinatu de lessicon foi'a diumetate ' alba; care se va imparti la lit-
„erati d'in diverse părti spre: a uă completă. i Date
AL

* Acea: -asi commissiune va trece cuvintele” cari le crede sttaine in occabule

„Piulu de cuvinte straine, - ina
“ Amendoue aceste; lucrări; commissiunea: la fa- care sessiune, 16 va. 'Suppune
TR

„approiărei sectiunei: filologice... ii | ai

“La a doua: ieditiune:''se voru lu în! consideratiune atâta coilectiunile si
> completările particularilora, câtu: si appretiările « si: În cheiurile sectiuaei' filolo-
N

„gice; * Da Di , „i E : : PR ii

“ Assemene va urmă cu a trei-a, a patru-: a editiuna; 'si asia: “mai incolo

CE

* Acâsta, propunere se. primesce “n uvanimitate. at ti

“33. Pentru câ: coniimissiunea ce 'se. va-tinsarcină cu * compunerea dictionariue
lui se p6ta av6 unu modellu dupa care se purcâdă : mai usioru in: lucrarea: “sea,
D-lu A. Treb.: Laurianu: se insarcin6dia'a presentă; sectiunei lucrarea: câtoru-
/

"va cuvinte, avendu in 'vedere originea cuvintului, : :sămaificarea lui generale, di-
versele acceptiuni, figurarea - lui in frase si altele, precumu si:traducerea lui
SI

„in Gre-care limba; va presentă -nu: mai pucinu unu '-planu de instructiune pen:
“tru lucrarea commissiunei -la compunerea dictionariului, Acesta lucrare ua va
IA

Supune câtu: mai currendu : appretiărei. sectiunei. DO a So Re

"Se sulleva, cestiunea. despre ortografia :cu.. care “voru fi a 'se- tipari aceste 1u-
CU
 RY
— 209—

RA
crărisi :annelile:si t6te “actele - socistatei- pino. la: definitiva”: stabilire a orto-
grafiei române ; discussiunea înse, fiindu tempulu. inaintatu; se intrerumpe: si
se ammâna pentru alta sedentia pîno la sossirea-:opului de grammatica allu D-lui

LIB
T. Cipariu; cra sedenti'a de asta-di se redica la6 '/ 6re, anuintiandu- se cea
viitâria pe mâne, 9. Augustu,; la 1 6ra. dugo nmedia- di . ae
PRI II a a Dai NI
A Treb.Sei
Lausianu. IE - Jos. Hodosiu, IEI
e CI RI E o

TY
A RE DI EL: E ana . muti Secr. ad.l-hoc: Ca
pa . . . po . .. . .
IP SC .- PD a tie ue .. . RI a

SI
N LE Î
Pa.:.: i
aa]
pe. ia
a
apel
„ra :
pr
îta.:

VI... Protocolialu: sedentici YI, Sambata 9 Augusta. 1869.

N

ER
la l-0'a dupo media- di. i bei
Presedenti? a D. lui A: “reb. Laurianu, Secretariu ad. hoc Jos. Hodosiu.. ;
IV
„Presenti :.A. Papiu. Tlarianu, &. Sion, d, Sbiera, J. Caragiani,.J..C. Massiu
si: V. „Babesiu. . gi | , | rii a
„34. Şecretariuli ad hoc da. cetire. roca verbale. din, „sedenti!a trecuta,
UN

si se adopta. - i a
+35. Se iea.in discussiune repularua. administrărei, fondului, sociotătii, regu-
larea comptabilitătii si preste totu a: cassei: societătii,; Si se propune: numirea
unei commissiuni de trei: membri pentru, elaborarea - „unui; regulamente in pri-
AL

vinti'a acâsta-a. pu Si
Propunerea se adâptu si; se, uumescu in commnissiune - D. vii,mastabri J. 6,
Massimu, Joanne Caragiani si Vincentiu Babesiu, avendu a pr esentâ, lucrarea
TR

sea câtu se pote mai currendu adunărei. -. . -

Restulu tempului 54 potrecutu în discussiuni filologice, literare, scientifice,
Sedenti'a de asta- di, se. vedică. la 4 ore, 6ra cea viitori se annuntia pe poi-
EN

mâne, 41 Augustu, la A 6ra dupa media- di.

A. 'Treb. Laurianu.
| Jos. Hodosiu.
/C

e a o ati a ve. See: ad=hoe,

Li z A
SI

Va £Protocolul 'sedintiei. Vai, Luni wm Augusta 1809,

„la 1 Gra dupo media: di. a
IA

ie: a

“ - Presedente: J. Heliade Radulesoi. Sec gen A. Tre. Lauriana. Star: ad-

hoc, Jos, Hodosin, îti ii IDR Ia
CU
 RY
20

RA
, Presenti. tsmbrii : J, G. Massimia, G.: Sion,A “Papiu arian Y Babesit,
I. Sbiera, J..: Caragiâni. si-A. Romanu.: ... .-. ut
36: Sa cetesce: processulu verbale: allu edentiei trsoute de i 9. Augusta cur-r-

LIB
rente, Si: se: 'adâpta.. i e e a stiu m
37. Se constata ca D- la. Alessandria: Roniaziu sossinda eri! in Bocuresci, a în:
ceputu a luă parte la lucrările societătii. a
38. In conformitate -cu, incheiarea d'in sedenti'a de la 4 gasti, “Dinctă 19,
“se numesce commissiune: in, persânele D-loru. A. Papiu Iarianu si Alessandru

ITY
- Romanu pentru regularea bibliotecei academiei, cari voru rapportă, despre a-
câsta-a societatei. E
39. Pentru usiurarea lucrăriloru iin seăenticle viitărie se ad6pta. armatâria

S
Grdine de di. o.
a). “Facerea unei. progrâmme pentru tinerea sodentieloiu plenare, private ori
publice, alle societății, i SE
ER
Li

Secretariulu generale este insarcinata: a, presentă aduzărei proiectulu aces-

tei proărainme, - at : i mi
IV
ip), Proiectulu de: mudulu luerărsi dictionariului, proiect cu rare ga insar-
“cinatu! secretariula generale in sedenti'a de la 8 Augustu curente; punctu' 33.
E c). Rapportălu' comimissiuriăi numite in acea-asi: 'sedentia , punct 3, pen-
UN

tra essaminarea trăducerei „De bello galhco&.. i

d), Adoptarea' unei: ortografie” in modu' provisoriui pentru pnblicarea: annali-
„doru :si altorn lucrări alle' societății. -- *
e), Rapportulu commissiunei insarcinate: în: “sodenti'a! de! a 8, Atiusta, cu
AL

| cercetarea, versamenteloru de la annii 1865 si 1866..

“Cu: aceste- -ai: 'sedenti”a se redica da. 5 6re.. Sedeati'a viitâria mâne la! IL &e
duipo media di, iii iai Aa
TR

„„Presedente J. Hiiade R na Da -
ru pepe Da:
"Jos. , Hodosiu N
ta i prd ”
„Sec, ad- hoc
N

aia
CE

. „n î NR PE
' w ca

IX, Protocolul: sederitiei a IX a societatei academice

române din 12 Augustu 1869.
/

Presedente : J. Ileliade R. Secr. gener.. A.. Treb. Laurianu, Secr. ad-hoc Jos.
Hodosiu. Presenti' menibrii: A; Papiu Ilarianu, J. Sbiera, G. Sion, J. „Caragiani,
SI

J. C. Massimu, V. Babesiu si: A. Romanu.. ; 7

40. Se adopta processulu verbale allu sedentiei de eri. '
IA

„41. Secretariulu generale, 'conformu ordinei de di adoptata în sedenti'a tre-

cuta, da cetire proiectului de regulamentu pentru lucrarea dictionariului lim-
bei româre.
CU
 RY
7

— 211; —

RA
Presedentele consulte adunarea, si se. aămitte Iuarea in consideratiune a pro-
iectului cetitu. e
„42. Proiectulu astu-felu admissu- se iea în 'desbatere speciale. .: - -. .

LIB
La alineatulu. 1, D-lu Sion face. amendamentulu „ca în locu de cuventulu
Dictionariu se se adopte cuventulu vocabulariu. : |
“La finea acelluiasi alineatu: D-lu Papiu propune a se adauge. eonformu de
cisiunei :luate. în sedenti'a de la. 8 Augustu current, punciu. da”. a

TY
Se pune la votu amendamentulu D lui Sion,si' cade. IT E i a
Se pune lă votu. propunerea: D-lui Papiu, si.se admitte. .. e |
„Se pune la :votu alineatulu. intregu si. se primesce. _: : Ii

SI
. Be..cetesce alineatulu 2, si se , primesce; : assemerea se. „primeseu alineatele
3, 4,5 si 6. SI, DC Ie -
Se cetesce alineatulu 7 si, 8, DEI E :

ER
_.D-lu Sion admittendu alineatulu 7, la, alineatulu 8 face urmatoriulu amen=:
damentu: ; „Cându asupra, unui. articlu sar nasce divergentia de opinăuni, se:
va publică sub. inilialea cellui ce-au lucratu“ |
IV
Totu: la alineatulu; 8 D-lu Hodosiu face. imendamentulu: | „In casu de ai
vergentia, va decide votulu presedentelui, cra articlulu se' va publică sub înt-
UN

iialeă auiorelua“
D-lu Sbiera nu admitte alineatele, 7 si 8, si, face armatoriulu amendamentu: |
, Membrii: commissiunei. voru essamind împreuna articlii lucrati de densii, si
voru decide unanimu adoptarea loru. definitiva“ i
de opinii acăsta- -a se va mudliză sub
AL

«Cându star nasce înse divergentia.

initialea autoriului» -
: D-lu Sbiera desvoltându amendamentulu seu, cere punerea la. „votu.
Se pune la votu, si amendamentulu cade.
TR

„Se mai facu si alte amendamente, tempulu inse fendu. inaintatu, discussi-
unea se ammâna pentru sedenti'a de mâne la 1 Gra dupo media- di, ra sedenti'a
de asta-di se redica la 6 6re de stra. Ş
EN

Presedente J. Heliade Radulescu. Ia

i . a Jos. Iodosiu.
Secret. ad-hoc.
/C
SI
IA
CU
 RY
— 213 —

RA
m ti "SEOTIUNEA FILOLOGICA. “+. titi
X. Protocollalu sedentiei X, Blereuri 13 Aagustu' 1869

LIB
at la 1 6ra dupo m6dia=di: ia pt tat

„* Presedente: J.:: Heliade Radulescu. Secr, gener. A: "Treb.. Laurianu

, :Secr. -ad-
hoc: Jos. Hodosiu; presenti. membrii : G. Sion; JI: C. Massimu
, J:: Sbiera, A-:
Romanu, A. Papiu Ilarianu,: V..Babesiu. si: J. Caraginni.. i

ITY
va

43. Se cetesce processulu: verbale 'allu 'sedentiei trecute, si:se adâpta.

-!
44. Secretariulu ad-hoc; luându 'cuven in 'cestiune
tulude regulamenti, dice
„ca în“ intellessulu' regulamentului: societatei nimene-ni; pâte vorbi de
doue ori
la unu obiectu de câtn numai cu permissiunea Adunărai

S
($. 15), câ propune-.
rea trebue se fia secundata spre a se put€ suppune appretiărei adunărei
(8.29),

ER
„Si 'ca- propunerile: si 'ămendamentele au se -fiă formulate;in -serissu
“spre. a pu-
t6: fi puse la votu (Ş: 32); asi, 'pântru "câ discussiunilese nu se prelungâeca
preste mesura, si pentru câ resactarea “processului' verbale" se
se pâta: face in
tâta regul'a;:-r6ga. adunarea: câ: si 'la discussiunea “proiectului in cestiune
IV
; se bi-
nevoiesca'a se tine: intre: marginile 'regulamentului, *": :: : Sat
Adunarea appr6ba acâsta observatiune. Aare
UN

„45; Urmâdia continuarea Qesbaterti speciali - asupra: 'proiectulnide rezula-

mentu: pentru lucrarea. 'dictionarinlui: limbei 'române,:si-miai dandu:se. ua..data.
_cetire alineatului 7 si 8, iea cuventulu D-lu: Papiu care d'in: motivu” de'a
face:
possibile -Incrărea: neintrerupta: a -commissiunei,:si:pentru“a salvă unitatea si
AL

uniformitateain lucrarea dictionarului, precumu si pentru a. representănin dic-

_tionariu si 'Upiniunile. 'divergenti, propune suppri : mer
alineatelea
oru''7. si. 8' şi
inlocuirea loru cu urmatOria redactare ;- în cet i i a Se
TR

“““Unulu din membrii commiissiunei este. capu 'redactoriu .allu dictionariului ;

ellu va fi allezsu.de sectiunea filologica.: n tite
“Lucrarea primita de commissiune in unanimitate: se publica intogmai:-: :
N

“In casu de divergentia de opiniuni, asupra vreunui; punctu, capu-redactoriulu

va redige articlulu, insemnându in scurtu opiniunile divergenti cu initialea
CE

„ numelui autorului 'loru., |

Ac6sta propunere -fiendu secundata se Suppune appretiărei adunârei,
si se
admitte luarea in consideratiune. | |
Dupo. discussiune se retragu tâte amendamentele partiali ce sau facutu la
/

aceste alineate. | |
Se pune la votu propunerea D-lui Papiu si se primestt.
SI

- Se cetesce alineatulu 9. |
D-lu Sbiera face amendamentulu :
IA

“Materialulu se imparte astufeliu intre membrii commissiunei câ lucrarea se

sporâsca câta mai rapede si se 6ssa cellu pucinu numerulu de 24 c6lle pre annu:
CU
 RY
—:313 —

RA
D-lu Masimu . propune -altu..amendamentu. în. urmatorii: termini : “Fia:care
„dincei trei membri “este:: detoriu a::dâ, afara: de fortia' majore, cellu pucinu
materialu de una-a câlla de tipariu pre fia-care d'in lunele Octombre, Nouem-

LIB
-bre, :Decembre,:Januariu; Februariu, :Martiu, Aprile si Maiu.,
Propunetorii si desvolta amendamentele, dera nu sunt sustinute de 1meci u-
nulu' din: membrii. adunărei. i o vc. - N IS EIN
D-ln Laurianu recommenda primirea alineatului ; in testulu originale ccuur-
-matori'a adaugere:in. fine: “si:anume in respectulu materialului. fia-care. mem-

TY
„bru va prelucră cellu pucinu una cOlla de tipariu..pre luna, si ua; va, presen.
tă spre desbatere la terminulu fissatu mai inainte de commissiune., ”
Se pune la votu t:stulu originale cu .acâsta.adaugere, si. se primesce. i

SI
Se cetesce alineafulu 10, si se primesce fâra discusși iune.
Assemenea se primesce:alineatulu 11. . . . .....: Sa

ER
Se cetesce alineatulu 12 la care D-lu Sbiera face amendamentulu :
“Commissiunea va primi. de la societatea: academica româna prin: Delegati-
unea ei pentru ua câlla de tipariu summ'a de:20 galb. pre care .0..va distri-
IV
bui. ea' intre: membrii sei dupo.:lucrările fia-caruia, si; anume “compunetoriulu
unei c6lle de tipariu primesce 7 galb. pentr. revisiunea ei, fia--care membru
UN

allu commissiunei, care assiste la desbateri, pcimesce câte 3 galb. capu-reda-

ctorulu primesce 3. galb. de câlla tiparita, ra correctoriulu 1 galb. de cdlla.,
Amendamentulu nu este sustinutu.
D-lu Massimu cere suspenderea discussinnei asupra acestui punctu pîno. la
definirea formatului dictionariului ., |,
AL

Suspenderea 'se admitte; si: se cetesca alineatulu relativu la formatulu dic-

tionariului, care, se si primesce. .
Dupo acâsta-a D-lu Massimu admitte alineatulu 12, in câtu tuse” pentru sum-
TR

m'a de remunerare face amenrdamentulu:

4. Pentru lucrulu: materialului de una câ!la tiparita;. iese esec... 15 galb.
„2. 2, Pantru cercetarea unei. câlle .de tipariuin sedenti'a ss i
EN

nei la fia-care membru câte 2 Bale mmm eee „6 galb.

3. Pentru redactiune . nn anennă pene amana eee ea ae eee bi
- 38 Pentru COrrectura,e ne eneneeea neo seesenenoanaaae maaeeo amigo sere Bi
/C

D-lu Babesiu sustine intru tote “testulu originale. alu. alineatul în cestiune
numai la punctulu pentru , Jucrarea. materialului de una. câlla tiparita, propu-
ne 12 galb Ra a
D-lu Hodosiu sustine amendamentulu n. lui Massimu | iu 1 punetulu pentru
SI

lucrarea. materialului. de -una' c6lla tiparita:cu 15 galb.

La: punctulu inse psntru cercetarea unci c6lle. de paria in sedenti'a com-
missiunei, propune la fia-care membru câte. 3 galb,.....i., 9 alb:
IA

» In cellelalte- sustine testulu originale, si anume Sa

Pentru capu- redactoriu,.<< n mea eee eee mer seoaee meat aseesaner 5
CU
 RY
RA
“Pentru :dorrectura - ne eiiude eee ei la aia dea Pisa tasta aa 8:
| ““Amendameatula. D-lui! Hodosiu la ponculu pentru: cercetarea uneii câle,anu
este; sustinutu de nimene..
Discussiunea se inchide, si. se pute a votu mai. atâiu summele de remune-

LIB
-ratiune,; Si 'anume.. :..-: . |
„d. Pentru lucrarea materilului de i una ăla tinara. a... 15 ab:
"Se primesce. -...: | Se :
9, Pentru; cârcetatea + unei: câle de > tiparia in. sedentia. commissiunei! In Ba-

ITY
-care membru câte 4: galb.... 12 salb. ei Să
Se primesce. Si ti Bi a De î
3). “Pentru capu: rednctoiu.... a 5galb. ct,
Se primesce. RE i

S
4). Pentru correctoriu sub vosponsabilitatea redactoriului.a. m. 8 galb. j

ER
Se primesce. .: - pi i.
„- Be:pune 'la votu: alineatulu 12 in totale si se primesce. |
":Dupo aceste-a sedenti'a se redica .la 6 6re ;. in sedenti'a de mâne, „la L '6ra
“aepe media-di, se va contiriuă desbaterea speciale a proiectului iin cesliune:.
IV
| Presedente. d. Heliade R.
Jos. 'Hodosiu, +
UN

i Secret, ad-hoc, m

e SOCIETATEA FILOLOGICA
AL

XI, Protocollulu sedentiei XI, Joui, 14 Augustu 1869

la l 6ra dupo, media-di. 3
TR

Presedente J. Heliade Radulescu, secr.:gener. A. Treb; Laurianu, :secr. ad- -

hoc, Jos. Hodosiu; 'presenti membri: “A. Papiu Iarianu; I.C. Massimu, A.
“Românu, J. Sbiera, J. Carapiani si. V. Babesiu. . i. -
N

"46. Be adâpta processulu verbale allu sedentiei de eri.

CE

"41. Se continua desbaterea.- "speciale. asupra.a proiectului de regulamentu pen-

“tra lucrarea dictionariului.
Se cetesce'alineătulu 13, si se primesce.
„ Assemene se primesce alineatulu 14 fora discussiune.
/

:Se cetesce alineatulu 15. d Să :

D-lu Massimu nu adinitte tiparirea essemplarieloru |cu câlla diumetate alba»
SI

“ci “propune tiparivea in totu e 3,500 essemplarie. dintre cari 500 se se 'im=
pertia la meinbrii societatei si altoru litterati români.
IA

D-lu Babesiu sustine testulu originale, ar vr€ inse essemplarieli ca cdlla

diumatate alba a le: reduce la 250,
CU
 RY
— 215 —

RA
„D-la presedente sustine: parerea D-lui Massiniu. Ea
D-lu secretariu generale desvolta' testulu originale si arrâta, necesitatea eco- |
nomica; si practica a: tiparirei essemplarieloru cu c6lla. diometate alba.

LIB
In 'cursulu discussiunei se propune amenda mentulu : «Dictionar iulu se va'ți- |
pari în 4000 essemplarie, dintre cari 300. intercalate cu chârtia „alba, sisi des
tinate a se imparii menmbriloru societulei si: altoru litlerati., !
Se pune la votu alineatulu 15 formulațu iu termini, acestui. amenda mentu,

TY
si se primesce. : a
„Be celesce. alineatulu 16. - e Stat |
- Dupo 'discussiune se formul6dia în urmatorii termini: “In data dupo essi-

SI
rea fia-carei cole de sub tipariu, :Deleggaliunea tramitie' fia-carui membrii nu-
îerulau de. essemplarie” intercalate cu chârtia : alba, 'ce' densulu 'va'cere spre a
le. imparti la litleralii cari Saru însarcind prin clu 'de a conlucră la dictio-

ER
nariu, si va face cunnosculu Delejgatisnei numele |si Tocuintia | lori:
Se pune la votu, —si se primesce, - i
- “Se cetesce ulineatulu 17, si se primesce, - a
IV
“Se cetesce alineatulu 18. N a
: D-lu: Massimu nu admitte tr: aducerea: cuventului în timb'a' latina, si in neci
UN

ua alta limba straina, ci este de opiniune ca, in locu de “traducere se se dea

etimologia sau 'originatiunea fia-carui cuventu, si preste tota „modalitatea lu-
crărei dictionariului se: se' lasse în -s6m'a commissiunei.
- D-nii Papiu, Hodosiu, Babesiu si Caragiani combatu' opiniunea D-lui Mas-
simu, si sustinu testulu originale allu. alineatului 18, d'in 'proiectu, cu atâtu .
AL

mai vertosu ca acestu-a este facutu chiara in conformitatecu conclusiunea lu-

ataîn sedenti'a dela 8 Augustu' currente, si ca numai prin 'acestu alineatu sar
TR

put cvitâ, sau reduce cellu pucinu la Sre- „cari margiui, discussiunile in Com-
missiunc.
Opiniunea. D-lui. Massimu ncficndu sustinuta, „se puuo la votu alincatulu 18
din proiectu, si se primeste.
EN

““Dupo aceste-a, D-lu secretariu generale da cetire lucrârci câtoru-va cuvente

că essemplu pentru claborarea dictionarului, si aiume cuventulu on, „uven-
tulu facere, si cuventulu carte. a
/C

„Seiea spre scientia. ce

Cu aceste-a, desbaterea speciale a proiectului originale este finita,
" D-lu presedente sulleva inse! necessitatea de a se adauge in regulameutu unu
punctu, deosebitu, relativu la proprietatea dictionariului, | a scolerea speseloru
SI

de tipariu si altele,
D-lu secretariu generale face propunerea :
IA

uD'in vinderea celloru 3700 essemplarie se voru scâle 1nai întăiu spesele
tipariului, cari voru reintră în cassa societălei, cra restulu seva distribui în.
tre membrii commissiunei în proportiune cu lucvulu pusa de densii întru ela-
CU

Vorarca dictionariului., 14%

 RY
— 916 —

RA
D lu presedente consulta sectiunea. si, se admitte luarea in. consideratiune.
.D- lu Heliade Gin. motiva. de a salvă. principiulu si dreptulu de proprietate
si de a face câ, fondulu: capitale alu. societății se:nu':sufferia neci; ua. scadere;

LIB
„este. de opiniune câ nu numai ;spesele. de. tipariu. ci tâte câte se „voru: face cu
lucrarea. dictionariulai se. reințre in 'cass'a societăţii, 6ra. vestulu” essemplarie=
loru de tipariu se .remâna proprietatea + antoriloru: “nunumai.. in, editiunea. pri-
ma,.ci, in t6te. editiunile posteriori; ei ci te e mit
D- lu Papiu analisedia difterenti'a, intre propunerea D-lui secretari in:„generale

ITY
si intre opiniunea D-lui Heliade si este de parere: ca astu-di nu :pOte::veni in
discussiune, de câtu numai.prim'a editiunei; fiendu. ca la editiunile :;posteriori
conlucrare ea, .prin armare și, partea do. proprietate :a societății; este:.mai insem-

S
„nataj Si. chiaru a. editiunza “prima: nu..se. pote :contestă,: *pîno...la „unu: punctu
Sre-care, ca proprietatea, este. commune între societate siintre cei. cari:-voru

tru acea-a, ER
elaboră dictionariulu;, acesta-a. inse nu sar, put6 precisă .acumu, si-chiaru,pen-
tora a se attinge in regulamentu, cestiunea de,; proprietate,
dica numai ca societatea d'in essemplarisle „de prim! a. ediţiune. are se, si.sc6ta
se, se
|
IV
"tâte spesele de: tipariu si de lucrarea dictionariului,; Era, celelalte. essemplarie
56, vendu, in, folosulu „membriloru, commissiunei, cari: au; lucratu:;]a. dictionariu.
D= lu Babesiu este in, totulu de alta: opiniune,, şi dice ca: proprictatea. este
UN

“numai a. societății, pentru, ca. commissiunea lucra din. mandatulu si; dupo.;iin-
structiunea luata de la „societate; desvoltându , mai. departe. acâsta.: opiniune,
„in. fine face urmatori”a, propunere:. „Proprietatea . dictionaiului este a. socie-
„tâtiă, dera pre pagin'a titlului seu se voru numi membrii. commissiune: ,cari
AL

au lucratu la ellu;; Gra: din castigul, ce seva face prin. vinderea celloru, 3'100
„essezplarie dupo: subiragerea tuturoru speseloru,. restulu. se va imparii;; între
| “membri îi, conumissiunei si toti altii cari au. lucr atu, la denşulu (respective între
TR

eredii ora), dupo proportiamea lucrului pusu de densii, « tatei

D-la. Massimu, combate parerea, ca dictionariulu. ar put6, fi: sesclusiva pro-
prietato a societății, sustine opiniunea D-lui Papiu, că, dispositiunea, presențe
N

„se, se taca numai, „pentru prim'a. editiune; 6ra in. câtu pentru. scoterea;: spese-
“loru societâtii, e de! opiniune că nu. numai: : spesele.;, de. tipariulu,; si-
5 : lucrarea
CE

dictionariului: ci si procentele loru se reintre in. cass'a, societătii. «i sili

D-lu Sbiera din contra tine ca proprietatea absoluta, este a societâtii, fiindu
ca memqrii commissiunei lucra, din insareinarea -si dnpo iustructiunile şocie-
„Ai, si fiindu ca acesti “membri sunt de adjunsu. remunerati de .cOtra socictate,
/

„prin urmare face propunerea : Dictionariulu în, tote. editiunile lui. este proprie.
“tutea societătii, academice române d'în Buctivesei,
SI

si se vinde numai. în; folo=

sulu fondului ci. A pe „. r : 1 pie r ai

D-lu Papiu combate mui, pre largu. acâsta opiniane,“ sustinendu. Ca “produc-
IA

talu minti fia--caruia, este proprietatea lui, tt

„In fine sustine cele disse mai inainte...
CU
 RY
— 217 —

RA
“Totu acâsta-a sustine si: D-lu Heliade si D-lu Massimu si altii. ă
.D-lu:-Laurianu. înca susting acâsta opiniune si, desvoltâridu-si propunerea mai
pre. largu d'in tote: punctele -de vedere, dice in::urma 'ca. chiaru - prin - propu-
nerea.sea. n'a: întellessu : si editiunile posteriori, ci numai. prima editiune.

LIB
:.Dupo aceste-a invoindu-se cu totii, afara de D-lu Sbiera, anu se: attinge ces-
tiunea; proprietății, -secretariulu - ad-hoc. presenta urmat6ri'a.. formulare:: «Din:
vinderea celloru 3700 essemplari ie de prim'a cditiune se voru scâte spesele de
tiporiu isi celle facute .cu :lucrarea. dictionariului,. cra. vestulu : essemplarieloru

TY
remâne în folosulu membriloru commissiunei în Droportiuue cu lniertulu : pusu
de densii întru elaborarea dictionariului.: tie
„„Se: pune la votu si se primesce.. i. Da

SI
D-lu presedente dechiara terminata desbaterea speciale a proicotului- in. Cos=
tiune;: 6ra..D-lu secretariu generale se. insarcinâdia. cu redactarea. definitiva»

ER
care,-in sedenti'a.viitoria; sâmbata 16 August la 1::6ra dupo m6dia- di, se
va pune la votu in totale. : i
Sedenti'a de asta-di se redica la 6 i Ore:
IV
„ Presedente , Heliade Radulesaii.| . De
“Jos. Il0dosău.
Sceret. ad-hoc, SE
UN

SEOTIUNEA PILOLOGICA.
AL

sea. Protocoltutu sedeitiei Sua, Sambata, 16 Aus usta 1869

| la 1 Gra dupo media - d
TR

Presedente: J. Heliade Radulescu. Secr gen. A To Laurian Scer, ad.

hoc. Jos. Hodosiu.
EN

Membrii prescenti : J.: Sbiera, v, Babesiu, A, Romanu, A Papiu nariano, J.

Caragiani, si J. C. Massimu. ”
-:48. Be cetesce si se: adâpta procossulu verbale allu sedentici trecute de la
/C

14. Augustu currente. i

"49. La ordinea dillei este cetirea in redactarea definitiva si votarea in to-
tale a proiectului de regulamentu pentru lucrarea dictionariului limbei române.
D-lu Massimu inse inainte de a trece la: ordinea dillei face urmatâri a Dro-
SI

punere: ie i
“7. Dieco din membrii actuali ai societatei acuidemice române se insarcina
cu lucrarea dictionariului românu, oVligandu-se [ia-cure a dă cu începerea
IA

dela 1 Nouembre 1869 cellu pucinu câte unu diumelule de collu de tipari în
formatulu, de care va fi vorba mai josul.
CU
 RY
— 218 —
2. Cei dicce "membri. de cari este vorb'a mai. susu,. se allegu indata

RA
si 'se în-
tellegu. înca d'in acâsta, sessiune asupra modului de. essecutare. allu
-dictiona-
„iului românu, stabilndu principiele dupo. care-au 'se lucredie
toti; lucrându
apoi fia-carc câie unu numeru de.vorbe cuvenit pentru .precis
area si comple-

LIB
iarea principieloru ; întellegundu-se. în fine asupr'a aussiliariel
orude cari ar uve
lijsa că, se li se procurede indata prin *Delegatiunca societutei
academice ro=
MĂRE
D-lu, Massimu desvolta: mai pre larga: acesta: propunere ; “in fine cero a':s5

ITY
allatură motivarea ei acestui processu vorbale, ne tati i
Xa
a

Motivarea se allatură aci. eo ue i

D-lu Presedente consulta sectiunea si cu:5 contra4 voturi se admitte
in
priacipiu luarea. în .consideratiuue. . '- area isi

S
„-Dupa desbatere “generale. mai indelungata, se pune întrebarea: intra:
secti=
unea in desbaterea speciale a propunerei . D-lu Massimu sau

ER
trec e. lu ordinea
dillei ? Se pune la votu si se primesce trecerea la -ordinea: dillei. i
50. Astteliu D-lu sceretariu generale da cetire redactărei defiuitive:'a:-pro-
iectului de regulamentu pentru lucrarea dictionariului. ._.
|
IV
La cetirea alineatului 9, D-lu Heliade e de parere a se supprime adauge-:
“rea: “si anu in" me
respectul materialului, etc... pîno la finea alineatului.
UN

„Suv primesce supprimarea. o ai

La alincatulu 18 D-lu Massimu tevinc a sustine amendamentulu facutu la
acestu punctu in processulu verbule dela 14 Augustu currente,
Amendamentulu nu se admitte..: Ra,
AL

La cetirea essempleloru în cuveutele: Omii, fucere, carle. st

observa ca u-
cesto-a nu. facu parte Win regulamentu. De
La alincatulu 19 se propu în ne
locu de cuventele: pemnbriloru cominissiu-
nei» cuventulu “collaboratoriloru.,,
TR

Se primesce,
- Dupo 'cetirea intregului proicetu, se pune la votu in:totale,. -:
Se primesce, si se alătura acestui processu verbale. Ea
+ 15. Secretariulu ad-hoc,
iu conformitate cu SS. 42 si. 48
N

d'in: regulamen =
lulu societatei, presenta statulu de diurnele membriloru
pre dillele dela 1 pino'
la: 15. inclusivu
CE

alle lunci Augustu +1869, a doui (2) palb. pre di, in: Summa to-
tale de 260 galb. cari facu 3055 lei noui, | au
»Presedentele consultandu adunarea, statulu: de. diurne sc: pun
la :votu
e si se.
primesce; SEI a a a ea
„ Statalu astu-feliu votatu se alătura acestui protessu verbale, Gra preseden=
/

tele va avisă cassă, pentru a liberă membrilotu diurnele votate. |

SI

„„Bedentia-se rodica-la 6'J/,.6re: Grau. sedentia „viitOria. se annuutia pre poi-

mâne Luni, 18 'Augustu, la Î. 6ră, dupo media-di. ci, i
IA

Presedeute J. Meliade BR. „Jos, Iodosiu

, "Seen ad-hoc,
CU
 RY
— 219 —

RA
Propunere presentata in. sedentia din 16: Augustu- 1869,
a secetiniiei filologice. ia a
| a pa

LIB
Inainte: de a: i trece li +votarea in totu a planului privitoriu: la “icra area unui.
dictionariu, planu: ce in sedentiele 'precedenti' s'a 'votatu pre articie / ceru vo-i
ia de a. preseută ua ! propunere, care, dupa cotivingerea mea, coprinde condi-:
“tiunea possibilităii: de a 'adjunge la: scopulu; ce ne -propunemu: “Ceru totu 'de:
ua data permissiunea de'a indică” in câte-va Vorbe, cuventele: cari me facu a

TY
crede, ca; neadoptându: se propunerea,: nu aniu' inaintâ 1necici de asta- data: cu« unu
passu' macaru intru: lucrarea. uiiui dictionăriu: TOM.
“Toti Românii cu ore-care cultura - intelectuale, TeGUnnOSCU :Ca lucrarea; unui!

SI
dictionariu românu - este ua' urgente "necessitute; chiaru pentru viitoriulu nos=
tru nationale ; si de: acea-a: toti ua 'reclama''si 'astâpta cu cea: mai mare nerab:

ER
dare. Petrunsu: si 'densu' de marea uugentia 'a acestei lipse, guberniulu Ro-:
mâniei: libere a credutu ca. 'mediloculu'icellu''mai nemeritu de-a ua impleni, ar
îi" formarea unei societăti compuse de barbari Jitterati d'iu tâte partile locuite .
IV
de “Români. 'Astuteliu socictatea' academică româpa : primi: asuprasi, intre altele,
si insarcinarea de a respunde câtu mai cutrendu e ardentea dorintia; cu care! pu-
bliculu :românu 'astâptă' unu dictiotiariu ! nationale. Societatea academica, : siin-
UN

tindu gr6ua responsabilitate ce assumea” asupra-si“ in “respectului 'ăcestei lu-

crari importante, inca din întâia ':sca: sesiune” combină, pentru essccutareaici,
unu planu, căre nu putea'se dea si: mai datu in: fapta neci unu! 'resultutu; pen-
tru: cuventulu''că ua lucrare, pesitru: care nimin6 nu este anuimnitu: responsabile,
AL

nu se pote realisă, Iuca de atunci, provediendu acestu resultatu negativu, eu

propuneam că fia care din: membrii sotietatei, se se insareine. cu ua -parte
anumiti 'd'iu lucrare, pentru care se fia singurii! 'respunditoriu.
TR

-Esporienti'a de doui anni a confirmatu pre deplinu'justelia :'acestoru provi-

“siuni;: si'asla- di, convinsi cu totii, ca planulu 'combinatu in sessiunea d'in 1867
_nu ne 'pte! face se. iuaintiunu cu “lucrarea dictionsriului, ainu adoptatiu in se-
EN

denti'a dela :.8 Augustu unu' conclosu, continendu 'principie pentru unu nou
planu de lucrare. Principiulu atlingutoriu de lucrarea unei probe de dictio-
nariu românu s'a regulatu prin proiectulu, ce amu votutu pre article, si re-
/C

mânc, ca sc regulâmu si principiele attingutorie de glossaric si vocabularie.

lu planuln pentru lucrarea unei probe de dictionariu românu, votatu deja pre
article s'a admissu principiulu intelleptu de a concentră lucrarea, asupra unoru
anumiti membri; dâra acâsta mesura nu ar: -pută dă resultatulu doritu, dâca .
SI

nu vomu caută a ua face totu de una data si drâpta. Cu ce dreptu, în ade-

veru, 'amu impune unui: micu numeru de membri: sargiue grelle 'si: [Ora juste
recompens::, pre cari altii neci cu degetulu nu le aru atlingo? Unde ne amu a-
IA

flă, deca fia-care din noi ar recusă se ice: asupra- Si. greutăti, de cari altii,
capaci de a 'le purtă, aru li cu totulu sculiti? DI
CU
 RY
= 220 —.
Unulu din, scopurile, pentru. cari s'a instituitu . societatea Si i sa si.

RA
pusu
fonduri la dispositiune;, esta lucrarea. dictionariului. Prin urmare, toti
suntemu,
sub pedeps'a de a compromitte 'insa-si essistenti'a societatei, solidariu respon-
sabili pentru, inaintarea si. .repedea.. essecutare; a acestei lucrări.. Unii. din
mem-

LIB
bri.se voru insareiră cu “lucrare de. vocabulariele, si glossariele .prevedute prin
,
conclusulu, din 8 Augustu., Ori. si cumu iuse. ar fi nejustu. a pune sarcin'a lucrărei.
unei: probe,de dictionariu românescu numai pre trei. membri, cu, atâtu mai vertosu,
cu-câtu acâsta avutia sanetâsa - cere, câ assemene' proba se vedia câtu mai currendu

ITY
lumin'a:. ca:ci :celle: mai mari: greutăti pentru lucrarea, unui dictionariu, „românu,
ax fi pilitur'a si completarea, perfectiunea, cu. .unu cuventu, la. care, acâsta,, âm=.
tâia.;proba „va servi câ. tema, si la. care. voru.caută se iee parte . toti. litţeratii
români. :Dupo preyisiunile .; proiectului . votatu. pre... anticle „:.Antâi'a ; proba. a

S
dietionariului românu ar caută, se. 6ssa la lumina in tOta deplinetatea in cur-,
su: de: :Patru, anni. . Se! lassu ca şi acestu tempu. este pre: indelungu. pentru ua.

ER
proba, cându avâmu miedilâce de.a ua. face mai currenda; dera eu sunt. con-
„vinsu si. fia-care. «bin noise pote . „convinge, ca cu numerulu de, trei membri, lu:
crarea nu, se va termină .neci in tempu. indoitu, sau . mai,: bine nu se.va: „face
IV
de locu, cumu;am. demonstratu: Mai SUsu. ii pi
„Pentru, aceste considerațiuni Propunu: urmatăricle done. article că,
« amena-=
UN

mentu: la, proiectulu votatu:.pre article: i tă

44. Diece d'in membrii. actuali ai: Societatei academice „române. se. insarcina,
cu lucrarea; Dictionariului românu, obligându-se fia-care,. a dă cu incepere de la/1.
Nouembre . 1869, ;cellu pucinu câte ana jumetate,€ de Golla, de, tipariu, in forma=
tulu: de care ya fi vorba mai.josu. .... .....
AL

ei a
:2,.:Cei diece: membri, de cari este. vorb'a mai susu; see allega' inăată. si. se in
tellegu inca din. acâsta, sessiune asupra modului de. essecutare 'allu. dictiona-
riului: românu, stabilindu principiele, dupo.:cari au..se lucredie toti ; lucrându
TR

apoi: fia-care câte unu numeru de, vorbe cuvenitu: pentru precisaroa și comple-
tarea principieloru; intellegundu.: -se in fine :asupr'a .aussiliareloru,: de: cari .aru
av6: lipsa, câ.se li.se „procure. de îndata prin Delegeatiunea; societati acade- |
N

mice. „române. a aa i IE
CE

| ă îiy o Masini: ă

“na GULAMEATU
/

. i,
SI

PENTRU: LUORAREA SI PUBLICAREA DIGTIONARIULA LIMDEI ROMÂNI;

4 pa ! ,
IA

„Art: d. Pontra. lucrarea si publicarea Dictionizriului Timbei +române se va

allege de cOtra sectiunea filologica, prin scrutinu scceretu,cu maioritate de vo:
CU
 RY
— 291 —

RA
turi,. ua: commissiune de trei membri, conforme dicisiunei No. 32, din: seden-
ţia 8 Augustu. tt
„ Bi:Acâsta, commissiune va resed6 i ina captata. Romaniei, si so. va, occupăi fora

LIB
nterrempere. cu lucrarea 'incredentiata vi. tt DE
„3. Societatea. Academica, prin Delegatiunea. sa va procură commissiunei: Die-
tionariule diverseloru limbi culte, precumu si cellelalte .cârti :necessarie, . -
4. Commissiunea va tin6 sedentiele selle. iv, cancellaria Delegatiunci.-.:
5. Seriitorulu Delegatiunei va. stâ la dispositiunea;;Commisziunei. : ji...

TY
6. Commissiunea va fi detOria a publică cellu pucinu doue: c6lie de. Dicti-
tionariu pre luna in formnatulu :mai.; josu.:indicatu, “si si va, regulă publicarea
asiă că la: 31 Juliu :1870 se se: pota -presentă :cellu :pucinu cu 24. c6lle tiparite,

SI
1. Unulu d'in membrii Commissiunei este Redactoriu.. primariu alu Dictio=
Dariolui, si va:f allessu de sectiunea filologica. ..... - .: .

ER
;8.: Lucrarea, primita de :Commissiune in unanimitate. se,vă. publică intogmai.
. In casu de divergentia de opiniuni asupra verunui ;punctu,. Redactoriulu pri-
nariu va redege articlulu insemnându in' scurtu opiniunile, divergenti cu initi=
IV
ala numelui loru.
„9. Membrii Commissiunei voru imparti intre 'sene lucrarea asiâ câ neci u-
UN

nulu se nu fia mai multu incâteatu de 'câtu altulu. *

„10. Lucrarea si publicarea Dictionariului, fiendu de necessitate urgeute se
cere ca toti membrii commissiunei se Iaeredio cu. tota; „diligcutia' posibile. |
11. Cându insc din diverse” motive unulu din membrii commissiunei ar lipsi,
atunci ceilalti doui voru continuă singuri. lucrarea,
AL

Cându aru lipsi doui membri, cellu remasu va continuă singuru, Îue area pre
Yespânsabilitatea Sa |
13. a) Membrulu care. a presentata nateri alu de una câlla de tipâriu pen-
TR

tra Dictionariu, va percepe unu remunerariu de 15 galb. de câlla. .

b), Redaetoriulu primariu va primi in ultra 5 galb. de tia-care c6lla.— Cor-
rectur'a unei c6lle se va remuneră cu 3 galb. sub responsabilitatea Redacto-
EN

riului primariu. |
c). Fia-care membru va fi detoriu a luă parte la revisiunea si discussiunea
materialului presentatu, pentru care va primi 4 galb. de câlla.
/C

„Participarea: la sedentie se va constatâ:.prin,

unu registru de presentia.
13. Spesele de tipariu se voru administră de. cOtra Delegatiunea 'societatei
academice conforme contractului, ce se va incheii cu scirea. commissiunei, si se
voru liberâ tipografiei in urm'a unei adresse d'in partea. commissiunei. :.
SI

Delegatiunea va liberă, si remunerariulu membriloru collaboratori la traderea

cOlleloru tiparite, in urm'a unei adresse d'in partea commissiunei. .
IA

14. Dictionariulu limbei române se va tipari cu littere;: Garmont. maricelle,

in S mare formatu de lessicon, facia cu doue columne, fOra interlinie.
Totu Dictionariulu va coprinde approssimativu 100 c6lle tiparite sau 1600
CU

pagine.
 RY
RA
Se voru publică pre .fia care annu cellu pucinu 24. colle asiâ, câ totu Dietio-
nariulu se 6ssa la lumina in tempu de 4 anni. ae
„45. Numerulu essemplarieloru 'va fi.de 4000,:intre cari :300: intercalate cu

LIB
chârtia alba, destinate a se imparti membriloru societatei:si altoru litterati.:
"16. Indata dupa essirea fia-carei câlle 'de' sub-tipariu,' Delegatiunea va tra-
mitte membriloru 'socictatei unu numeru de essemplarie intercalate cu foie albe
ce densii :voru 'ecre 'sprea le. iîmparti:la litteratii. cari s'aru obligă: prin: densii

ITY
a conlucrâ.la : Dictionariu', si alle caroru nume si Jocuintie le: voru: face - cun=
noseute Delegatiunei.. i... iai ia a
“17: La inceputulu fa. carei “sessiuni Commissiunea va supune -lucrăea- sa
facuta: in 'eursulu annului: sectiunei filologice, care luându:a:in discussiune” “ua

S
va adoptă sau modifică, dupo:' cumu va:află de:cuviintia, i si
i La adoua editiune se voru lvă în: consideratiune - observările: si modificările

ER
sectiunei, si. cu: modulu. acestu-a va urmă si la':a treia si'la a patra-editiune,
spre a adjunge cu tempulu: la; possibilitateaj unui: Dictionariu completu; care se
„se pâta numi: Dictionariulu: Academiei. e
IV
. ji ş
Re Dea Di .

Ia “Modalu scrieri. Dictionariuhă |...

UN

. .
„i 4
îti

18, La fia- care vorba” se va Done. „etimălogi a «i, Uaduteea“ in Titabia Inti-
na; iusemhared genârale a “vorbei, apoi inseranările: “speciali, figurarea ci in CON
struetiuni, varie forme” de locutiuni, proveibie, ete... o
AL

TIE Ia

Sa „ Aceoperirea speseloru,
pd

EU

te spesele. de tipariu si celle facute cu Tucrarea Dictionariului, 6ra. vestuilu es-

TR

somplarieloru remâne,. în folosulu membriloru ” colaboratori în “proportiuinie, cu«

ucrulu. pusu de densii intra claborarea Dictionarului.
N

Vs a. Pana d

iti it ui mi E S T A T U- Ii iti ie
CE

de.:diurnele membiilora societati pre dillete. de în 4: pino n 15, inclusiv

ale lunci -Augustu :1869,-ă doui (2) gabi. pre: di. SR i
4 di: Heliade: Radulescu pe 15. dinte...inna „iu 30:o aut. 252, 50-16 nui:
/

A “A Treb: Laurianu - „pl ai ci 80 ti 852: 50 îi

SI

8: Jos: Hodosiu m ic 15. . ..Ti 80 '—' 852; BO:

4 A. Papiu: Marianu. 15 pc na 80 0 359,50
a 90 i 852: BD e
IA

"But Joanne: Carigiani ip AD

6. Joanne Sbiera. pe 13 pi eee 96 i 800,5 0
“um, iWincontiu Babesiu! 118 puneti 26 1 805; 50!
CU
 RY
RA
8 I.C Massimu mmmnimmmmI8e
89 pe6 e2 ALiDO
e i
9. “Georgiu Sion: i
6 it AQ MAL
10. V. Alessand. Urechia rii
Alessandru Romanu „6 scenei . div

LIB
11,
In totu... smeeeisse 180 dille acte: . 260; galb.. 3055. 00 ici fioui.
| “Adica: doue sute sâsse- -dieci galbeni, cari facu trei mii cinci-dieci si cinci lei uoui.
Votatu in sedentia de la 16 Augustu 1869.

TY
„ Presedente, J, .„Heliade. &
Jos, Hodosiu,
„Secret, ad- hoc

SI
"La! seclamirea D-| lui” Georgiu Sion in “sedenti'a: de la! 18 Augusta currente
“appretiându adunaiea motivele! absentisi selle -de (7) sâpte dille, se votâdia di-

ER
“urnele si pre aceste septe dille: cu. 14 galb. adeca 164 lei. 50 bani ; prin 'ur-
mare pentru D-lu Georgiu, Sion e votata summ'a. totale de diurne, 30) galb,
- 352 lei '50 bani. - _ DE i ia
IV
Di “Presedente' I. Heliade R. E a . a -
“Sete. gen. A, Zreb. Laurianu, |: Jos: Hodosiu “|
UN

pt
iți i, ae
ata
Secr, ad-hocu.
| ARE , ai
Ă LaÎN:
AL

SEI, Protocolali: sedentiei: Cr, Lai, 18 Augusta 1869

| m la 1 6ra 'dupo.: media: di,
TR

Presedente : J. Heliade Radulescu. Secr. gener. A. Treb. Laurianu. Şecr. ad-

hoc. Jos, Hodosiu. Membrii presenti::d. C. Massimu, :A. Papiu: Larianv, A,
Romanu, G. Sion, J..Sbiera, J. Caragiani si V. Babesiu.
EN

52, Processulu verbale allu sedentiei trecute se ad6pta. |

53. -D-lu Sion, conformu insarcinărei luata in: sedenti:a
de la 8 Augustu cur.
rente, rapportâdia verbal despre varsamentele de câte 1000 galb. pentru annii
/C

1865 si 1866, si dice ca dupo cercetările ce a facutu impreuna cu D-lu. Mas-

simu, si dupo affirmarea chiaru a. essecutorului testamentariu, Constantinu
Zappa, la annulu 1865 nu s'a datu neci unu versamentu, ci administrarea ver-
samenteloru incepe. numai cu annulu 1866;a remân€ asiâ,. dera la commissi-
SI

unea finantiaria, ce se va numi de cOtra societate pentru essaminarea fondului

si socoteleloru ei, se studiedie cestiunea dâca se cuvine societății versamentulu
IA

de 1000 galb, pre annulu 1565, ori ba?

„ Bavportulu se iea 'spre scientia,-si-commissiunca finantiaria va fi insarcinat
studiă acesta cestiune. 15
CU
 RY
RA
: prin care a-
"54, D-lu:-Papiu communica ua serissoria de la D-lu Baritiu,
inca pre-
cestu-a încunnoscienti6dia: societatea ca fiendu bolnavu nu. sa pututu.,
„se va put6 present ă. +:
sentâ la sedentiele ei,.dâra spera ca în 4—5 dille

LIB
„Se iea spre. scientia. - -.: , LE

1:55, Relativu:la;statulu.de. diuriele inembriloru votatu | în sedenti'a trecuta,

„D-lu. Georgiu ;Sion reclama diuruele pen septe- dille absentate, d'in mo-
7 tru
tiv «ca în eclle 5 dille Wântaiusa absentatu,- pentru a luâ partela ellegerile
de senatori, cea-a ce a si annuntiatu societății prin scriss6ria,,
6ra in celle

ITY
di n urma done dille, un'a a fostu morbosu, cea lalta a fostu occupatu spre a
de la ministerie despre starea versamentului
luă informatiuni de la 1865..
Adunarea, câre Singura appretiedia motivele absentăriloru de la sedentie,
appretiându in casulu acestu-a motivulu. D-lui Sion, vot6dia . diurnelo pre celle

S
„XI sâpte dilie in :summa,de 14 galb. sau: 164,lei. 50 bani noui,. carise voru ad-
-_auge la statulu: de; diurne votatu in. sedenti'a, precedente „punctu 51, facundu
_astu-feliu 2, summ' ib.. sau sau,.321
sum a intrega 214 galb.
56. D-lu Lauriapu cere a se precisă obiectel
3
e
ER
lei 50. Dani nwoi.,.
9.
de ordinea dillei; astu-feliu ar îi:
a) Cestiunea ortografiei provisorie, sau modulu.de scriere întru publicarea
IV
annaliloru. si. altoru acte alle societății „pino la definitiva stabilire.a orlogra-
fie Î,
UN

b) Unu regulamentu pentru delegatiunea societății.

c) Rapportulu commissiunei numite pentru essaminarea teaducerei commen-
si dea si
tarieloru lui Juliu Cesare: „De bello gallico“; care commissiune se
opiniunea deca este a se continuă concursu lu si pre viitoriu.
AL

pa
..
d) Formulariu, de 'diploma; pentru membrii. societătii.-*:.delegati
Mt
e) Bapportulu secretariului :generale despre lucrările unei in onnulu
espiratu.
TR

îi[
via î). Progvamm'a, sedentieloru: plenarie. sii iii i ate
dq D-lu -Massimu mai adauge'la a ceste:a:... a ia eu
sau instructiune pentru laborarea glossariul ui.si.-a-v oca-
8) Unu regulamentu
N

bu lariului, e
:i, Pe
pe
a ae SI
N Sai h) Numirea: membriloru commissiunei :penteu, lucrarea dictionarului. - :
CE

-D de. membri: onorari i:

Numir6ă;. si correspondentiai societății. : -...
D-lu: Heliade mai adauge. înca: „a ari |
cr
a. ..€ vw. :de membri
k) Numirea noui actuali:in locurile vacante... i:
57. D'in tote. aceste-a pentru :asta-di - .. a a
a i
/

*
Se::pune la :oidinea. dillesii,se iea. in. desbatere
Lazar
.
: cestiunea,; ortografi ei.
Dupa deshaterese 'admitte:numirea unei commissiuni de trei: membri, .cate
SI

piei;
ia

Ya, “essamină 'pîno unde societatea. in :sessiunea, de la annulu: 1867 a: adjunsu cu

publicar ea an-
lucrarea, ortografiei, si 'va, propune unu: modu.de scriere pentru
IA

stu
“:naliloru si! altozu acte alle societății. Commissiunea xa presentâ rapportulu
inca în cursulu acestei septamâne. it i LR RD TRE
CU

a.
PI
 RY
995 —

RA
Bo pune la. votu allegerea - acestei: commissiuni prin bilete Scrisse.
Numerându:se 'voturile res:iltatulu 'scrutinului 'a fostu::-: E
J. Heliade Radulescu, Alessandru Romanu, J. C.1 Massizoa. i

LIB
Presedentele proclama” acesti trai domni "de: membri ai' commissiulici.:'-
58 In: câtu pentru: regulămcntulu sau - instructiunea: pentru' lucrarea elossa-
riului sia 'vocabulaiiului, 'se.
* insarcinâdia D- lu: J 0. Massimu, a Presentă uunu
proicctu ii :privinti'a: acâsta-a. i Ie pia ri

TY
__Bedentia, se rodica! la: 5 re; sedentia: viitâria: mânena Oraa duo media di.
„1 Presedente: de „Heliade fi iaz i CĂ
a dos, odosiui at n gre
a -

SI
Seci
ÎNSă ad-hoc, pa Ş: antet .
pi ÎN „ia Su i în. mp N

' dă | zii) pe id ci op

„n SEOTIUNEA PILOLOGICA ER sii met.

Ea Piaet
IV
xav Protocoliuln sedenticf: a x a seoietaei i academice
| E române din 19 Aug ustu - 1869. “
UN

“-Pvasedenită'; JI: Ecliade Radulescu. Scor. gen. A eh, narianu Sect. ad-
hoc. Jos. Hodosiu.:: ---- pe SER:
" Membri: prezenti: “A. Rova A Papiu arian, 3. Cazari, v. Babes
AL

d Sbiera si.J. C..Massimi. m ere i

59 “Se cetesce si se: aproba ptocăssulu veibale allu sedeatiei de: ori,
60 D-lu pkesedente communica, scrissâri'a D-lui Georgiu Sion cu: data de
TR

d aDu: luă
'asta-di, prin care dice ca 'unu acces SU” de îriguri lu impedica de.
parte la sedenti'a de asta-di. -- ! ad,
- Seiea 'spre scientia. N a a ae
EN

61: 'Frecundu' la 'ordinea dillei i-lu Papiu: presenta propunerea:

“Ar, 1, "Conformu - concursului - publicatu în: Monitoriulu No, 110. anala
“1869; se va. face d'in mou.'invilare' nembriloru: societatei si liiteratiloru români
in generale, de apre 'sentd: vocabularie” coprindietărie de cuvinte, acceptiuni de
/C

cuvinte: si forme de'vorbe ce nu se afla în dictionuriele Pâno asta-di publicate ;

“a mai Ducânuu dictionarie speciali, juridice, politice ete. ete. :.. .... :i
„ri. 2. Zoli membrii societaiăi si “alti -liiterati români, vol se collaboredie
SI

la lucrarea dictionariului cu care se insa cinedia commissiunea : de trei. Mlem-

"Drii cari voiescu a collaboră,: se 'Dinevoitsca 'a se. pune în întellegere cu. coti-
“missiunca.. Membrul, care va presentd. una colla de tipariu, va primi 15 galb.
IA

“D-lu Papiu, desvoltandu' acâsta propunere, dice ca. a facutu-a în urm'a 'an-
“gagiârei cea luatu 'cu occasiunea desbaterei: propunerei D-lui Massimu. in 'se-
denti'a de la 16 Au stu currente. Scopulu este-a. veni in! adjutoriulu. com=
CU
 RY
— 226 —

RA
missiunei pentru lucrarea dictionariului. limbei „române,şi. crede ca prin .pro-
punerea sa si mai currendu si 'mai-usioru se pote, adjunge . acestu .scopu.
Cere
admitterea ei. DI i a f-. e

LIB
D-lu Massimu. observa ca partea “prima a propunerei,. sau :e prematura :sau
e superflua, fiendu: ca in sedenti'a. trecuta sa luatu conclusiune pentru lucra-
rea unui proiectu de regulamentu sau instructiune. intru. elaborarea glossariu
-
luisi a vocabulariului, si crede ca acâsta parte a .propunerei D-lui Papiu a-

ITY
collo
ar :av6
: locu sau câ propunere de'-sene seu câ :amendamântu. ar
In urmarea acestei observări ensusi D-lui Papiu cere ammânarea“ ei: pîno la
„_presentarea proiectului de regulamentu pentru lucrarea glossariulni si:a voca-
bulariului, la care consimtu cu totii. Cere totu ua data a se constată in pro-

S
cessulu verbale ca pentru una câlla de tipariu, despre care vorbesce in a doua
parte î propunerei selle, n'a intellessu nici una alta remuneratiune de câtu puru
si simplu numai

Simu
15 galb.

sustina ese insarcină 10 membri

ER| II
In câtu pentru allu doilea: punctu, d'in propunerea D-lui Papiu,
cu lucrarea dictionariului,
D-lu Mas-
si dupo una
i
IV
desvoltare: mai lunga. face urmatâri'a contra-propunere
“Pre lânga cei trei membri :commissari insarcinati cu lucrarea unui dictiă-
€

nariu românu, se adaugu inca 6 din membrii actuali.ai societatei, cu obliga-

UN

tiunea că, pre fia-cave luna se lucredie câte una dimmetate

de câlla de tipariu
în formatulu definitu prin planul formulatu pentru, lucrarea. dictionariului.
„Cei 's6sse: membri lucrâdia dupa acelleasi -principie si modelle ce va dă com-
misiunea, la care fia-care tramitte spre revisiune lucrulude pre fia-care: luna. *
AL

Acesti sesse membri. primescu fia-care că, si membrii commissari câte 15. galb.
de-cdlla tiparita.» i.
1 D-lu. Sbiera nu' se pâte uni neci cu un'a din. celle,doue. propuneri :prece-
TR

denti, si presenta ua alta propunere in urmatorii tecinini:

“ Dommissiunea pentru redigerea dictionariulni spre a .si facilită, si spori. lu-
crârile, si pote înumari numerulu collaboratoriloru sei, îusarcinându pre mem-
N

„Ori societatei si ulti litierati cu lucrări. speciali, cari. prâmindu "acesta sarci-
„24, 'voru fu, delori a iramilte elaboratele selle ' commissiunei dn -termânulu de-
CE

fiptu de acâsta-a, si voru fi remunerati: de colla. de: tipariu.cu câte 15 gal).

" Dupo ua desbatere mei indelungata, D-lu Romanu crede ca în „casulu .de fa-
cia nu este differentia de 'opiniuni: in. principiu, ci. numai in applicarea lui,
pentru: acea-a 'presenta propunerea: formulata- precumu -urmâdia RDI | .
/

“Toti membrii societatei . precumu si alti litterati : români sunt invitatia dă

SI

“concuvsulu loru la elaborarea dictionariului limibei române, luându obligatiu-

nea morale de a tramitie. lucrârile selle commissiuneide irei, cu: Care. voru a-
vE a'se:pune. în sintellegere. asupr'a
IA

impartirei: lucrărei
si. a tempului presen-
=
= dăvei ” lucrăriloru:: Kia -care dintre - colaboratori va primă. remunerariu
15
“galb.:de' una cola tiparita po.
p-
N
, EI
7 al
CU
 RY
— 227—

RA
“Prosedentele consulta adunarea, se pune '1a votu propunerea astu- feliu for-
mulata si se primesce” . SD Rr
““Sedenti'a se “vedica :la Dire, i: SE

LIB
: Sedenti'a viitoria se annuntia pre mâne la 1 Gra [5 meăia di
Presedeute d. Heliade E Di
Jos. Tlodosiu, ai
„“Becri ad-hoc. -- i ui,

TY
i

SI
SEOTIUN EA F ILOLOBICA

ER
av. Protocolalu sedentiei xy, Rlereuri 20 Angst 1869
| la 1 ora dupo media-di..
IV
Presedente : J. Heliade Radaleseu, secr. aener A. ec. Laurianu, secr. ad-
hoc Jos. Ilodosiu. Membrii presenti : G. Sion, A Papiu Jiarianu, A. Romanu,
UN

'V. Babesiu, d. Caragiani,J. Q. Massimu si J. Sbiera.- |

„62, Be da cetire processului verbale de eri si se adopta.
63. D-lu Massimu cetesce rapportulu: commissiunei insarcinate cu essami-
narea traductiunei commentarieloru lui Juliu Cesar »De Bello gallico», si in
AL

urma presenta, conclusiunea commissiunei ca : manuscriptulu cu devisa “Con-

"cordia crescuni vires, nu merita af premiatu de câtra societatea academica
- *omâna, -
TR

Sectiunea filologica, asceltânău acestu rapportu allu commissiunei : si consi-

derându ca traducerea nu correspunde conditiunei puse în concursului publi-
“catu în Monitoriulu de la 27 Nouembre (9 Decembre) 1868 “de a fi într'ua lim-
EN

Da romanesca 'cusala si eleganle, cautându a reproduce în traducere calitățile

originalului: ad6pta conclusiunea commissiunei de a nu preniă maniseriptulu
“de traducerea iu :cestiune cu devis'a, “Concordia
' crescunt vires. |
64, Commissiunea pentru. cercetarea traductiunei « De bello gallico, fiendu
/C

insarcinata a si dă opiniunta, deca concnrsulu' pentru traducerea acestui opu

este a se publică si pre viitoriu, D-lu Massimu presenta conclusiunea commis-
siunei, de a se publică 6rasi concursulu in acelle-asi conditiuni de pîno acumu,
punendu-se inse “unu terminu de doui anni, si invitându p: e concurrenti a tra-
SI

duce si cartea a VIII din commentariele lui Juliu Cesar &De dello gallico.
Sectiunea adpta a
acâsta conclusiune ; “6ra, Delogatiunea societatei va publică
IA

concursulu conforme acestei incheiări, |

65. In urmarea coclusiunci luate in sedenti'a de la s Augustu currento punctu
32, pentru Dictionariu, D-lu Massimu e de parere ca de una camu 'data ar fi
CU
 RY
— 228 —

RA
superfluu dea presentă unu oroiectu de regulamentu. pentru... „lucrarea.+ Blosea-
Tiului si a vocabulariului. | |
Sectiunea consimtindu cu acâsta parere, D-lu Papiu pentra. usiurarea si. În.
-aintarea, lucrărei glossariului,, revine la propunerea, sa de eri, si cere admit-

LIB
terea ei in urmatorii termini : a
*Toii membrii societatei pre. cumu si alti itierati români Sant invitati a ; pre-
sentă vocabularie coprindietărie de cuvinte, acceptiuni de cuvinte si. forme de
vorbe ce nu se afla în Dictionariele pîno astadi publicate , numai pucinu dic-

ITY
tionarie speciale, juridice, politice ele... etc... Societatea pune din fondurile
„„selle pertru una câlla manuserissa de appvrossimativu 40 linie pagina, si 51 ll-
tere linia, una vremameratiune cellu pucitu de 1 sall. sau si mai multa dupo
“valârea lucrărei., pe

S
DP. Sbiera neputendu coasimti cu. acâsta- a, “esenta una alta propunere care dice:

ER
„4 Membrii: societatei se însarcinedia, cu: culegeri speciale :de .cuvinte d'in: dif-
ferite occupatiuni si cunmoscintie omenesci,. d. e) termeni teologică, jur idici, bo-
tanici, mimerălogici, zvologici, agricoli. etc... za „„ cari se afla sau sau. aflatu
,

în limba poporului românu, venanendu pre sem'a, celloru ce ;se insarcinedia a

IV
led, mesurele. necessarie. „pentru adunarea. acelioru cuvinte si din, alle provincie
române, Dechiararea de. insarcinar ea D-loru membri se se. irâca la processulu
UN

verbule. Culegerea, de astu- feliu de cuvinte . prin, alti liiterati nu. se esclude.
„Retributiunea o va defige sectiunea filologica la tempulu seu dupo valăvea lucrări.
- Se incinge una. desbatere mai indelunga,. in urmarea careia, D- lu Laurianu
Dreseuta propunerea formulata in urmatorii termini, Sa
AL

„* Toti. membrii societatei, precumu si alti litteraii, suni invitatii d cullage 00. dc
cabularie speciali de cuvinte cari sunt în usu la români si nu fi gurâdia în dic-
„tionariele tiparite sau nu în acea-asi. acceptiune : sau forma, dupo specifi carea
TR

„care se: va face mai josu.

„% Membrulu care va declară, ca. se. insar cânddia +„cu, cutare spezialitata CI)i pri-
„mâ'la preseniarea lucrărei unu ronumerariu caro. se.ta f issd, de societate. dupa
N

:valorea lucrărei.,
Se odmitte. pro punere ca.„formulata în acesti, termini, si punendu- -see la!vota
CE

“se. primesca.
66. DluJ. Heliade declara a presentăi societatei uzu , vocăbalaiu de cuvinte
in administratiunea civile si, militaria din vechime si pîno la. regulamentu,
„ Assemene, declara Dl 8: On a pre sentă, unu vocabulariu de termini in agri-
/

„mature 6ca D-lu Sbiera. de termini in botanica si foologia, .

Acoste.. declara tiuni. se, ieau. spre scientia.
SI

| E a
“ Sedenti'a se redica la.:5 .+/, ore; sedentia viitâria mâne la 4 ra d.. m.
Presedenie I. Heliade a. Ş E
IA

| Sa Sa Jos, Hodosiu. . e e
: ; Se i „ Secr, adhoe,
CU
 RY
— 999 —

RA
RAPPORTULU.

LIB
Cothmissiunei: insarcinate: cu:. cercetarea irauctiunei commentarieloru lui. Julia
: Cesare. “de bello gallico* traducere tramissa Delegatiunci:s societatei academice cu
“devis'a:: “concordiia Crescuni Viros.p a e

TY
Commissiunea insarcinata cu cerecturea unicului. manuscriptu de traductiune

SI
a 'commentarielozu. lui Cesare. de bello gallico, traductiune inaintata Delegatiu-
„mei “societatei. academice române cu devisa : concordia- crescunt vires, “are. 0.

ER
ubre: a sppune onor. Sectiuni filologice resultatulu luczărei sâlle. :.. |
Si mai ântâiu, intru ce se attinge de. conditiunile de forma, commissiunea
"ma a constatatu. nici ua lipsa,.-si S'ar fi: vediutu. pre deplinu fericita. se pota
IV
dice totu atâtu-a si despre: val6rea intrinseca 'a: operatului..— Totusi . com-
: missiunea pote marturi în conscientia ca lucrare: denota; ua. diligentia si la.
UN

:bore cu. atâtu mai demne de tâta laud'a, cu câtu autoriulu traductiunei pare a
fi sau unu june; care pentru ântâi'a 6ra se. incerca la assemeni 'lucrări, sau
“unu strainu, care nu cunnâsce bine neci: limb'a :d'in cure a'tradussu, neci-pre
“-acea-a, in care u. tradussu. . Spr&a adeveri acesta” assertiune, commissiunea,
sa simtitu' incurcat, nu de lips'a.. ci de. multimea: probeloru, din cari, „câ se
AL

“nu fatige 'attentiunea, onor. Sectiuni ilologice, a Cautatu se > allega câțeva si se
„le teduca la unu -certu numeru de specie. -
TR

:- Commissiunea trece preste lips'a de: ortografia, ce a constatat | in totu ma-

ă nuseriptulu, pentru ca acâsta-a:pote proveni de. la cellu insarcinatu cu tran-
“ scrierea,cu tâte ca sar fi.cerutu câ autoriulu traductiunei:se prescria tran-
scriitoriului ortografia si chiaru se revâdia si se corrga trauscrierea.Venindu
EN

- dera la conditiunea essentiale a unei bune traductiuni,: conditiune prin care se

- cere ca traductoriulu se dea nu numai ideele, ci si. stilulu autorului-ce traduce;
“ commissiunea a 'observatu:ca ina neci ua frase din traductiune. nu estea luj
/C

Cesare, nu s&mena. de 'locu' cu modulu lui de a se esprime, asiă in câtu nu

e nevoia de a resfoi multe pagine din 'manuseriptu;: spre a. se: convinge cine-
va de acestu adeveru, ci a si aruncă numai ochii pre veri-care pagina luata
dupo intemplare.. Fia, de: essemplu, celle doue frasi de la inceputulu.
Cap. I, din
SI

cartea I, cari in testu suna asia: „Gallia est ommis divisa în partes tres; qua-
"-rum una: încoluni Delgae, aliam Aguilani, tertiam, qui îpsorum lingud . Cel-
IA

“dac, nostră Galli appellantur. Iliomnes lingua, înstitutis, legibus înter se dijpe-
“zunt,. Pastrându ortografia si punctuatiunea..traductoriului, €cca cumu ellu. da
in românesce aceste frasi: Gallia întriaga se înparte în trei părți, 'una lOcu-
CU
 RY
—:2380 —

RA
ită de Belgi, cea altă de Agquitani, a treia de popoarele numite Celtice în limba
loru şi Gali în a nostră. Tâte trei natiunile prin limbă obiceiuri și legi se
deosebescu. Se lassa la ua parte, cumu s'a dissu mai susu, neconsecentiele orto-
grafice, ce se observa intre vorb'a Gallia scrissa 'cu doni 1 si Gali, scrissa

LIB
cu. unu , intre vorb'a popoare, scrissa cu oa, si. n0stra, scrissa cu 6; se.lassa
de assemenea la ua, parte. espressiunile neessacte,; despee-' cari se 'va vorbi mai
la vale, cumu se imparte, care. nu dice totu atâtu, câtu-este. impartita; numite,
care nu va se dica se mnumescu; dâra ordinea generale, miscarea, cu unu cu-

ITY
ventu viâti'a, care animâdia frasea lui “Cesare, lipsescu cu totulu din frasea
traductoriului, asiă in câtu pare ca acestu-a ar VI€ se ne dea numai sche-.
letulu. Opului 'vin allu' autorului. . ee ;
| „Deca: ar fi cineva :dispusu a trece preste acâsta lipsa esentiale. a traduc:

S
tiuei si.a se. multiami numai cu ideele :autoriului reprodusse cu; fidelitate în

ER
traductiune; atunci ar ave negressitu: totu dreptulu 'se fa câtu se p6te de diffi-
„cile assupr'a . acestui. punctu. :Dâra si suptu acestu punctu de vedere, fora că
. commissiunea se fia rigurâsă,: cumu ar avâ: dreptu, afla, in traductiune vitie de
neiertatu mai -la. fia-care frase. Traductoriulu, nepastrându. ordinea constructi-
IV
"unei autoriului,. care in. romanesce, cu pucine. esceptiuni. „este acea-asi câ, si. in
„ latinesce; a.privatu frasile nu numai de vistia, ci si de intellessu. De proba
UN

“ Ba inceputulu. capului II -d'in cartea I,.allu. carui, testu este: „Apud Helvetios
" „louge nobilissimus et ditissimus fuit Orgetorix. Is. M. Messala et M.: Pisone
»Coss, 'regni. cupiditate inductus, conjurationem nobilitatis fezit, et civitati per-
a suasit, ut de finibus suis cum; omnibus copiis. exirent“ “Traductiunea ; acestui
AL

“locu reprodussu,: câ, si susu, cu. t5ta fidelitatea .este: „Orgetoriesii Gra; fără
ncontra-dicere, celu mai nobilă și celă mai avutii din Helveţiant. Lăcomiia de
nd domni (regi) inducânduliă , sub. consulatulii lui M. Messala. si M, Pisoue;
TR

pa ursi unu. complotii -(a conspira), cu 'nobilimia, el propuse „concetiițenilorii

„sei a eşi din: țârra loru cu tâte acele ce ii aveau.“ Ar fi lungu a scarmenă
„in totu defectele traductiunei acestui locu, si. in parte. a lipseloru de intellessu
N

„ce coprinde ; si de acea, commissiunea se: marginesce a dâ .ua traductiune a-

“siă. cumu ua crede mai bunaa locului: „La:Elveti cu neassemenare cellu mai
CE

1. „nobile si mai avutu -fu. Orgetorige. Acestu-a, sub. consulatulu lui::M.:Messala

"“uSi- M, Pisone, impinsu de setea de domnia, fece conjuratiune cu nobilimea
„Si induplecă, pre cetațiani. că. cu. totae puterile, se. €ssa. din. marginile. terrei |
: nloruă,
/

Ă “Commissiunet si a pusu de norma: a „cită numai de acele locuri, cari nu

infacisiedia greutăți de intellessu. -Se i: fia d6ra :permissu -ă reproduce si: ince-
SI

putulu. cap. XX. de la cartea II, locu .care. este in -testu de ua frte rara sim:
„plicitate.si deforma si de. intellessu, si .care suna .asiâ: „Caesari.omnia uno
IA

- „tempore erant. agenda:

. vexillum proponendum, quod; erat insigne, : quum. ad
„Arma, concurri: oporteret; sisnum tubă dandum;, ab opere revocandi milites; qul
CU
 RY
— 231 —

RA
„Paulo longius aggeris petendi causa, processerant
, arcessendi; acies instruenda;
„„milites cohurtandi;. signum dandum:. quarum
rerum; omnium magnam partem
« ptrmporis brevitas et successus et incursus hostiu
m. impediebat.* 'Traducerea
reprodussa întru tâte cu

LIB
fidelitete suna asiâ: „Cesaru debuia se facă totul de
-„0 dată (intro clipală) stiagul debuia a,se inarbo
ra prin. care . se da. semnul,
“a alerga, la arme;.a regula sunarea (semnul) prin, trompetă;
“ptorii, a fac
se e,
revina
a rechema lucră-
(se se apropie) acei cari. se. indepărtară Puțin
pentru
aă căuta. material, a. regula armata. in linie de bătaie

TY
a insufi,eti soldații(a da
mCuventul pentru buna cuviință) ada. parola; din care, luc
rur
;lăssăi. 0 mare
„parte; vădind timpul scurta ,. apropieriasi attacul inimic
ilor.* . Ar. „fi, preste
putenti'a mintii .omenesci a scote. d'in acâsta traducere, nu

SI
ideele. lui Cesare
dera unu intellessu ore-care satisfacutoriu,cu tâte parentesile
esplicative, cu cari
„traduetoriulu a intessutu traducerea ; si aci e loculu de observat
„ca uin t6te cape-

ER
telc opului se afla fârte desu assemeni parentesi esplecative
cari sunt;si mai nsin-
tellesse de câtu espressiunile esplicate. Că se dămu unu ess
empd'in lu
insusi loculu
„mai susu citatu, ce insemnedia in adeveru, parentesea, esplicativa a cu- da
IV
-ventulu pentru buna cuviintia2. Refere-se acâsta
esplicațiune la espressiunea
4 însufileti soldatii“ ? sau la frasea: »a da p rola<.
.Dupo cumu este serissu
si. punctatu manuscriptulu, remâne ca cine-va se,
UN

divine, acesta referenția; . şi

apoi veri la care d'in celle doue espressiuni ar referi esplica
tiunea,. acâsta-a
totu va remân€ ua enigma mai neintellessa de câtu
insasi espressiunea espli-
cata. Ce este mai multu, lips'a de ver-ce intellessu se
observa pîno si in n0-
tele puse la :capetulu fia-careia d'in cârtile testului, in. cari traduct
AL

oriulu ne-
fiendu legatu de stilulu unui autoriu, si putea esprime ideele
ver-cumu cu mai
multa libertate si usiurentia. Fia de essemplu nota 2 de
la capul, cartea VII.
Prasile testului, la cari se refere nota si cari stau chiaru
TR

la inceputulu ca-
pului mentionatu, sunt: » Quseta Gallia, Caesar, ut constituerat,
în Italian ad
“Conventus agendos proficiscitur. bi cognoscitde Clodii. caede;. de -senatusque
consulio certior factus,
ut omnes juniores - Iialiae conjurarent, delechum tota
EN

provincia habere instituit. Ecca traducerea: > Văsindă Galliia linisci

lă Cesar
se dusse în Italia, după cumu vesulâ, de a jinia: adunari
le:, Elu află, acolo
omorăria luă Clodius, si, însciințatii de senatus-consultuli
care grdonă;ca tătă
/C

inerimease jure impreună, el. începu,a aduna militar

i) Cinscriși) în 161ă pro:
vincia sa. Ecca si nota attengutâria. de vorb'a »conjurarenl
e xeprodussa,. ca,;si
locurile de traductiune, intru tâtecu deplina. fidelitate: » Prin,
acestă: cuvăntii
se intieleghu recrutărele făcute.in, grabă în timpurile de mare nenorocire, când
SI

se: nasiia (isbucnia) resbele în Italia si Galia, si se declara tumult

us..(larma)
Atunci nu 'are timpă de a prindede la soldati. sacramentum..(juramentul
il).
IA

Atunci consululi da doue sliaguri unul rosaceu pentru infanterie si altul

gal:
benu pentru cavalerie cu. acesta: formulă. -, Cine voesce.a scapa republica
se mă
urmesea, Toti cei. ce respundeasi la aciasta chemare jurau impreună, »conju
-
4abant.&
CU

| 15*
 RY
— 999

RA
în-
"AT fi de: prisosu ătintră în mai multe” amenurite; câte” s'au disău 'fiendii
“aestullu; “câ:se: autoris€ pre commissiune -a 'opină ca manuscr iptulu: 'venitu “icu
fdavis'a:" „conitărdiă destul, pres, uu merita ea  premiati de societa tea “aca-

LIB
- a i în
“dersica româai ii
ăi au-
“NV enindu acuniu -la ihtrebarea: de a sti, da poata taierea -aelluia
N “tău sau'a ăltuia ar 6 locu de ă "publicâ concursu, si: 'considerandu: 'că -Juliu
lătini;
| “Oesare astă cellu mâi: “Simplu si mai: 'usioru: de tradusi: Winti6 clăssicii
, sa: “capetătu

ITY
Gonsiderândiu ca; dâca: pentru “adestu ăutoriu; " dupo dou” intercări
Sar “pule
“unu vesultatu atâtu: de păcinu satisfacutoriu, cu atâta mai puiu
âlti “autori.: lâtini : mai
“speră, unui bun Successu,. 'cându s'ar pune in coacursu
eatiloru, a
â'dâvoia. "de trâdussu ; „considerându' ca timpulu care s'a datu: 'conciirt

S
indemanatici
fostu' pre scurti si prin - acesta-a s'a potutu. face” câ barbâti: mai
ându ca,
“ai maniâ, penn'a- dă teaductoriu se nu se îndemne la: concursu; " consider
“de: si-se scie de certu, ca cartea VIII din
“sara, cu tote: aceste: ia: acesta carte: merita
'de una: parte completa: totulu 'ideeloru' despre
â.ER
de bello”
“figură
gallico
cu:
resbeliul
nu
celelalte
u: portatu
,
este'a
fiendu'
de
lui Ce-
ca: pre
Cesare: in
IV
seu, nedemn a de. marele isto-
Gallia, 6ra pre “de alta; nu este;, prin stilulu *
se republice, pu-.
vicu si generariu 'Romanu: Commissiunea este de parere, se:
doui: anni, “unu
'hehdu-s6 'acellu-asi: premiu de 150 galbeni, si unu terminu de
UN

ieloru ui „Julia
“nou: concuisu' pentru cea mai buna. traductiune a: commentari
Cesare de bello galiieo, in cari va intr. si cartea VIII. .

Dă a De JI 0. Massimu-'
at a
sr ERIE i LL . II- oanne Sbiera. o
EREI
AL

i
iai + Joanne Caragiani:
TR

Xva: Protocolul. sedentici: XVI. a: 'societatei: academice

- ia "române Vin a Abgustu 1869.
N

IE a Sa : Ă

„ Presedentă: g:“aieăe Rodueseu, seci » genere A mic, Laurian, secr,ad

CE

“ude: “Jos. Hodosiu. .

“ “Present: motobrii: A,Papiu Tlarianu, a; Siou, A “Romana, J. i Massimu,
Ve *Babesiu,:'J. Caragiani si J. Sbiera, SR
:*677.2 Processulu verbale” alu: sedentiei trecute să:, aăpta:” it ii
/

"88; Secretariulu - 'ad-hoe communica,' una. scriss6riai adressata sodietătii, si pre

SI

“1doga: acestă : scriss6ria- si unu manuscriptu' 'de "traducere. a: 'commsntarieloru

“lui Juliu Cesare. „De bello gallico“ ce: le a primitu asta-di: prin: posta;: atâtu
“scrissâri'ă câtu''si. manuscriptulu. pârta motto: „Magno sul Alezandro, sed s0-
IA

"brio negue: :iracundo, Caesar sinillimus" Vellei; Pai. 2. qi;

“Bocretăriulu: ad- hoc: este de opiniune câ: acestu anuscriptu nu sar p iute
CU

" .
 RY
— 283

RA
luâ, acuinu in considevatiune,: fiendu. ca terminiula concursului publieatu annulu:
trecutu a espiratu deja; era de alta partsin 'sedenti'a-de eri s'a admissu una
noua publicare de concursu cu terminu de doui anni; dâra si autoriulu insusi

LIB
dice ca ra terminatu trâducerea a intregu opuluii 'de. bello gallico, prin urmare
liberu va fi autoriulu de:a2“se folosi: de noulu :concursu ce:se va publică de că-i
tra Delegatiunsa. societâtii in puterea, conclusiunei: de“ eri li: punctulu .64..:
Sectiunea adâpta -acâsta:; opiniune,: si. decide totu una-data:a se: face“ Dubli-

TY
cările: de. concursu nu numai:in Monitoriulu Officiale! ci si in. alte: diurnale“ a-
tâtu Gincâce câtu si d'incollo de Carpati. : m pavat
69. Trecundu la ordinea .dillei, s»cretariulu generale dda cetire proiectului. de
regulamentu pentru. attributianile. “Delegatiunei societătii academice române: .-::

SI
Se: admitte luarea in consideratiune, .şi se: ea ia. desbatere speciale.
10;:Se citesce art. 1, si“se primesce, * o ei e nt: mira

ER
La art. 2 D-lu Babesiu propune supprimerea lui. ie aa în
„Dupo ua discussiune. nai indeluogata se pune. la. otu articlula- si: se pi
mesce.:: a. ie PI RAE Leea:
IV
Assemene se primesce art 3 si 4 fâra discussiuinc, Tia e
- Dupo cetirea art. 5,- D lu Sbiera propune amendamentulu:: ii
UN

„Candu nu' se potu intr'uof trei membri, 6ral afacerea :ar fi urăente, prese:
dentele sau secretariulu ie2. dispositiunile. necessarie justiăcandu-lle inaintea:
Delegatiunei care singura 'este :responsabile: . - i
- D-lu Hodosiu, din. contra, propune supprimerea aeticluui- Si:inlâcairea sui
cu altulu in urmatorii: termini. mi ui sia
AL

„Cându tinerea sedentiei este de necesitate argente, Si ar i ver-unu.

„membru d'in numerulu: de trei -cerutu:'la tinerea 'sedentiei, : atunci preseden-
ntele sau vice-presedentele va chiamă la: sâdentia pre unulu. din: membri, so-
TR

„tietătii aflatori in “Bucuresci,: carele in actulu la care iea: parte: va & solida-
„tiu respundietoriu' cu ceilalţi. membri Win sedentiat - e
D-lu :Babesiu sustine partea prima să articlulei 'd'in: proiectu,: la.i partea: IL
EN

inse. propune. amendamentulu : "atunci cei doui: presenti potu tin6 sedentia, de-
„Cisiuaile: Joru .inse: trebuie se se faca in unanimitate: si sub responsehilitatea
„loru€. ai
/C

Amendamentulu se admitte, si articlulu formulându-se -in acesti termini se

pune la, votu si se primeace.
Se citesce art. 6,.si. se primesce fOra discussiane. DI E să
"-Mâne dupo: im6dia. di la'1 Gra va armă contianaret desbaterei,cra sedentiu
SI

de asta-di se redica la 5 6re. e II a

Presedente: J. Heliade.R. - E Jos.: Hodosiu „i
IA

aa -. Seer. ad-hoc, i 7
CU
 RY
| — 934:—-

XVII: Protocoualu sedeatiei XVII. a societatei academice

RA
i
ELI E
i momâme! in'22.Augustu 1869..! atzi
pu „2 E
i i pir
4
“Presedeate J::: Heliade. Radălescu, Secr. gener.: A.:"Treb;. Laurianu; Seer.

LIB
hoc; 'Jos. Hodosiu. “Preseuti: membrii . G.: Sion,.A. Papiu Ilarienu,
J. C: Mas-:
simu,.:N. 'Jonnescu, : A. Romanu,JI: Caragiani.J. Sbierasi V. Babesiu.
...:
“11: Se citesce; processulu verbale allu' sedentiei de eri, si se approba. ..
-,12:.. Se: constata: ea: D-lu Nicolau: Jonnsscu, sosindu -la -Bucuresci .. astadi
„a.

ITY
inceputu a luâ partela sedentiele societății, .
13. Urmâdia:la ordinea dillei, continuarea desbaterei: pre . article. a
proiec-
tului de regulamentu: pentru atiributiunile Delegatiunei : societâtii, i
Se citesce art. 7,.8,:9, 10:si.11,. care tractedia despre tinerea si:

S
obiectulu
sedentieloru -publice, si fiendu in strinsa. legatura 'acesti .articli,
se ieau in

ER
_desbatere impreuna. re Ai ,

D-lu, Sbiera : propune:supprimerea totale aj: acestoru: articli, : d'in motivu..ic

a
dau delegatiunei drepturi ce nu i ar compste câ -unui organu administr
ativu
Si representativu allu societății, i i ia
IV
pa
A
e. .
«

D-lu Hodosiu dice 'ca, premiarea,.scrieriloru. 'scientifice .fiendu reservata, prin

Statute numai: societății, si previ'a opiniune pentru: pri fiendu
mir lassataeprin
UN

regulamentulu-societătii numai sectiunilori respective, “apoi se p6te -accordă:

delegatiunei dreptulu de a autorisâ lecturi descrieri scientifice in sedentie pu=
blice alle Delegatiunei, -afora de timpulu sessiunei annuali a. societății, fOra a
se violă statutele ori regulamentulu. Prin urmare propune urmatoriulu 'amen-.
AL

damentu, sii bee E IERI apa

„+ Oricine ar. presentă :delegatiunei ;sciiari,. asupr'a obiecteloru.prevedute în.
art:
111 si:IV.: din statute; si-ar cere. lectur'a. loru. în sedentia publica afara -de
TR

temmpulu :sessiumeloru annuali alle :societâtii, delegatiunea va: pute: dutorisă lec-
tura acelloru scrieri, si la tim “a pu
rapportă, si: despre acesta-a societăti, care
dupo. previa, opiniune
a sectiune,
. vespeilive
va: pulă premid assemeni!'operate-
„= Laisedentieleîn cari 'se. desbate: autorisavea” lecturei,: precumu.. si la sedentie-
N

le :publice;:: delegatiunea va pută - convotd. pre toti membri, societâtii: aflatori în

CE

Bucuresci, | | | Dă
DEI

: D-nii: Jonnescu si Babesiu vorbescu pentru supprimerea articleloru in cestiune,

D-iu Massimu este de opiniune câ se se defin&sca bine :scopulu sedentieloru
publice,.si propunea se dice 'intr'unu art. ca sedentiele' publice: voru:: ave de
/

scopu, “a .pune pre publică în cursulu, lucrăriloru:. societăți academice si a. În

interessă la vielia si progressulu ei. DI Da
SI

Dlu Caragiani, în. privintia scrieriloru scientifice ar restringe draptulu de-

legatiunei la: publicarea :loru in annalile. societatei. Este pentru supprimerea
IA

articleloru' din proiectu, si propune urmatorulu axticlu: “*Delegatiunea soci-

_metatei academice române, primin in cursulu
du unnului scrieri de la membrii
CU
 RY
— 235 —

RA
„societatei ori
de la alti litterati, d6ca le va afl4 contribnitârie Ia scopulu so-
aCietatei, le pâte publicăcu numele. autoriului loru in 'annalile
societatei aca-
„demice.“ | ! Da

LIB
- Propunerile D-loru Massimusi Carugiani nu sunt sustinute,
'D lu Papiu sustine amendamen
D-lui. tul
Hodosiu,u.
: vrea numai că; in locu de
cuvintele “scrieri asupra obiectelcru prevedute în: art, III si 1V d'in
statute,
se se puna ;' “scrieri scientifice,. si pre urma .se se adauge ::
“sedentiele 'se-tinu

TY
pin localulu societatei,,. Da
- D-lu rapportoriu primesce amentamentulu D-lu Ilodosi
u cu subamendamen-
tele D-lui Papiu. cc. Ia
Discussiunea se inchide si, admittendu-se astu-felu supprimerea-ar

SI
ticleloru d'in -
proiect
ulu in cestiune, se pune la votu amendamentul D lui Hodosiu' formu-
latu cu subamendamentele D-lui Papiu.

ER
IE E:
Amendamentulu. cade cu si6sse contra patru voturi. Ie
„“D-lu: Babesiu face noue propuneri in care dice: “Delegatiunea pâte;de câte
„Ori VA av6 dea desbate obiecte destullu de interessante pentru
a publicu,
IV
tin€ sedentia publica si a deschide
. usiele lOcatității. sâlle litteratiloru: si pu-
blicului
ce sar interessă., | a E | Da
«Propunerea. se da rapportoriului pentru a na intrebui
UN

ntiă la ua noua redactare

a'articliloru supprimati din proijectu. - A
Timpulu fiendu inaintatu sedenti'a-se redica la 5 +, 6re ; sedenti'a
viitâria
se-annuntia pre mâne la 1 Gra dupa media-di.. | e
AL

Presedente. +. HeliadeR. „Jos. Hodosiu

__Becer, ad'hoce
TR

XVIII Protocolluia sedintiei XVIBa, Sambata 23 Augusta

„1869, la 1 6ra dupo media-di
EN

Presedente : J. Heliade Radulescu, secr. gener. A: Treb;.

Lauriann,. secr, ad-
hoc, Jos. Hodosiu. Aa Sau a
/C

Membrii presenti : J. C. Massim A. u,Papiu Ilarianu, J.: Caragiani,N. Jon-

nescu. G. Sion, A. Romanu, V. Babesiu si J. Sbiera, : a
14. Se cetesce, si se adopta processulu verbale allu sedentiei de
eri. - |
„15. Fiendu membrii. presen in .numeruti.
lu. cerutu. de Statute, presedentele de.-.
SI

clara sedenti'a de 'asta-di. de sedentia .plenariaa societatei.

|
76 Se face appellu nominale, la care respundu î1 membri.
.
IA

Absentii cu motivu sunt D anii: Georgiu Baritiu, Timoteiu. Cipariu,

St. Go-
Data, Alessandra Hurmuzachi, Michaiu Cogalniceanu si Gabriele Munteanu. -"
Absentii fra motivu : V. Alessandri, Andreiu Mocioni si V. A.: Urechi
a.
CU
 RY
ma 236 —

RA
„ Societatea iea actu despre ateste absentie. ! a,
„Assemene iea actu societatea; despre dimissiunile D- lori A;. Hasdos, 6. Sta
jescu si Titu Maiores.u.

LIB
71. D-lu N. Jonnescu propune: a tă
„Că. societatea se -procâda la alegerea D- Joru: merbri. dimaissionari- A. “Bas
dou, G.Strajescu si; T. Maiorescu, câ, membri onorari ai 'societatei. . „ii:
„.Be.observa ca- in sedenti'a: dn. la 48 “Augustu” icurreate: s'a facutu propune-.

ITY
re in generale despre numirea de membrii onorari si correspondenti ai soci6-
tatei, si ca. propunerea. s'a ” numeratu intre. obiectele “destinate: pentru ordinea
diltei, prin urmare d impreuna cu acâsta-a se va pune !4 ordinea dillei si. pro-
punerea. D lui Jonnescu..; i sit

S
18., 'Trecundu: la ordinea sdinei, D. lu secretariu generale de
4 cetire oioca-
lui de regulumentu pentru Delegatiunea 'societatei.. ii

ER
D-lu Msssimu crede ca in: Jegatura cu acestu : regulamentu : ar a Bine: ase .
luă. în: desbatere Si . proiectulu: de regulameiitu . pentru administrarea :fondului
societatei,. care. commissiunta numita peatru ac6sta-a in i sedenti'a de la. 9 Aur
IV
-gustu: currente, Pa; si elaboratu,- sii sur: put6 'dâ cetire: acumu indata.:
Se de cetire si acestui proiectu de regulamentu si se: admitte ase luă in
UN

discussiune amendoue. proiectele; :impreuna, unulu. câ partea I-a, si cellu altu

câ partea [l-a a proiectului de reguiamentu pentru, Delegatizora societatei si
administrarea fonduriloru ei. . i; - i
Dnpo inchiderea desbaterei generala. se pune: proiectulu. in discnssiune pie |
article.
AL

Se cetesce dia partea: 1. art, 1,

D-lu Hodosiu propune câ articlu 1 in proieclu.
„Delegatiunea este orgânulu admiriistativu si representativu allu societatei a-
TR

cădemice române.“
„D-lu Sbiera; crede. a. distinge mai “ ântâiu” affacerile Delegatiunei de: modulu
pertractărei loru, si apoi a procede la discussinne pre' article, prin urmare fa-
N

„ce propunerea: “Se sa puna în proiectu mai inainte afiacerile cu cari are se
„Se. occupa Delegatiunea, si apoi 'modula pertractărei lori,
CE

Propunerea D-lui Sbiera nu este sustinuta. Iota IE Ri

-: D-lu Romanu, pentru: a conciliâ propunerea D. ul. Hodosiu. cu: “aictuli l
din proiectu, face amendamentulu : a Se
Delegatiunea societății academice române, că organu veprjpesentalivu să aidiui-
/

pistrativu :allu societălii, ea ldte vesolutiunile 'selle numai în sedentie, cari le

SI

va tine pre fia-care luna de câte ori va cert trebuinti'a. iba |

D- lu Jounescu este de 'opiniune “ase dice sedentie deliberative, sia se:> pre-
IA

cisă in articlu''numerulu sedentieloru pre luna.

In „urm'a :acestoru- -a, D- lu secretariu generale for muia” aricii, in urma-
toriulu -modu:. .. Ea
CU
 RY
RA
Art. ]. Delegatiunea, "că, organu representativu' si. administrativa, allu
socie-
carii iea tote resolutiunile sâlle in sedentie deliberative. pu
„Art.:2. Delegatiunea. va tin6. cellu: pucinu doue sedentie: pre: luna.

LIB
.„. „Be pune la votu atâtu art. 1 câtu. si:art, 2, si se primescu... ..
Assemene se: primescu, artiolii 3 si 4 :fOra' diseussiune: .:--
Se cetesce art. 5 si dupo discussiune se formulâdia. in“ intellessulu eca,: dia.
tre doui. membri unulu: se fia dintre, cei in--dreptu: de.a convocâ. delegatiunea..
si in processulu verbale se se constate. atât necesitatea urgentiei, câtu si

TY
lipsirea :membrului allu treilea, . ; . Dea
Articlulu formulatu inl”acestu sensu' se. pune la votu, si se primesce.-
Se cetesce art. 6 si se primesce. Tau

SI
Se cetesce art. 7,- Sa
D-lu Massimu este, de Opiniune a so supprime acestu articlu, si a se inlocui

ER
cu altulu, in care sa se esprima numai in generale attributiunile delegatiunei,
si propune articlulu formulatu in urmatorii termini:
Art. 7. In sedentiele sâlle delegatiunea, pre, una parte espedesce lucrările
IV
„ce “cadu in sfer' ei a,
dupo statute, regulamente :s eciali, cuniu' si decisiunile luate.
de societate sau de sectiuni;: Gra pre de alta |parte' desbate cestiuni altingu-
târie de- interessele societății, pre cari in Sessiunea viitOria le propune deli-
UN

-berărei si: discussiunei societății,

D-lu Hodosiu este de opiniune ca nu e destullu a dispune: numai în gene-
rale. despre atributiunile delegatiunei, ci acestea in câtu sar put: trebue si
specialisate; pentru acea-a propune a se dice 'in: articlulu de sub discussiune:
AL

-: Delegatiunea 'essecuta 'decisiunile societătii. a

Ta administra fondurile societătii între marginile, dispositiuntopu facute |
de acâsta-a.. 1

3 Ice
TR

!
|
La prepara si incheia regularea canina societății «cu una a luna inainte
de deschiderea, sessiunei annuali. : | SI aaa
La prepara budgetulau annuale' si lu suppune deliberărei: societătii, |
EN

Fa ingrigesce, prin secretariulu generale, pentru publicarea annalilorii :*50-

cietâtii, . |
Ea inaintedia socielâtii scrierile, memoraiidele sati dissertatiunile ce inu Cupa
/C

sula annului i sar presentd asupr'a obiecteloru de scientie, i.

La face rapportu societătii la inceputulu. fia-carei sessiuni.: mud despre
tote lucrâvile selle de preste annu,
Ea invila membrii societătii la sedentiele idumăriloru annuali,
SI

D-lui Romanu si:altii tinu 'ca tote acestea s'ar coprinde parte
in statute par-
te: in regulamentulu societătii, :prin' urmare nu efla necesitatea de a: se maj
IA

repeti aci, si sustinu propunerea D- lui Massimu. -. -: |

Se. pane la votu propunerea D- lui Massimu, si se primesce,
Se -cetesce art. 8, care inse se supprime,
CU
 RY
—'938—

RA
19. Se: pune în: discussiune partea I-a si cetindse act. 1 si 250 primescu
făra discussiune. SE aaa
Se cetesce: art, 3.si dupo « ua didousstune. despre: intrebata, dâca foudurile

LIB
sozietâtii se punu la. tesaurulu statului. sau la -cass'a! de 'depuneri si consem=:
natiuni, si pre câtn țimpu? :se. admitte a se pune la tesăurulu statului pre ter-
- miuu cellu multu de (7) siâpte lune. |
„Alineatulu ântâiu astu:felu. formulata se: pune ia votu si: se primesce; cra. a
liniatulu II: din articlu se supprime cu totulu. i

ITY
L ăi
Timpulu fiendu inaintatu, sedenti'a se redica la 6':6re; sedenti?a viitâria se
annuntia pre poimâne, Luni, 25. Augustu. la Î'6ra dupo medin-di.
Presedeute J, Heliade Radulescu. .

S
Jos. Bodosiu. IE
Secret. ad- hoc, E

ERE o |
IV
XI. Protocoliuin sedentiei XI. “Laani, 25 Angastu 1509
DI a Pa „la 1. 6ra. dupo: medra di,
UN

“Presedente: J. Heliade Radulescu, secr. gener;. A meeb, Lawienu, secr. ad-

„hoc. Jos. Hodosiu,. . i
Membrii presenti, G, Baritiu, A. Papiu Narianu, J, Caragiai, N. Zoanesu
A, Romanu, J. Sbiera, J. C. Massimu. si V. -Babesiu.
AL

80. Se cetesce procgssulu verbale: allu. sedentiei de] la 23. Augusta curreate
si. se adopta. A
„81. Se constata ca D- la Georgiu Baritiu, “sosinda astadi a Bucuresti, a in-
TR

ceputu a..luă parte la sedentiele societăţii... |

82. D-lu presedinte communica una scvissâria a| D: Ii Georgiu Sion. cuu da-
ta de asta- di - prin care dice ca, „afiându:se, bolnava, “Du: pâte veni: asta- di la
N

sedentia., . ..... | ,
Se iea spre scientia,. ia
CE

„ 83. Urmâdia continuarea. deșbaterei. pre artele, a proiectului de reglementa

pentru administrarea fonduriloru Bocietătii... . :
„„Se cetesce art. 4,.5, 6,7 si. 8.;d'in. „partea. AI- a. 5 se pr imescu tera
'discussiune,
/

84. Se cetesce din. partea II], art. i a5). Sie St

. În loculu acestui articlu, D-lu Sbiera propune. altul in : urmatorii termini:
SI

“Officiulu anembriloru Delegatiunei. este. onorificu.. (graiuitu),. Orece - 'spese “fa-

cute de membrii Delegatiunei in, servitiulu ei, se voru reintârce.:.
IA

D-lu Papiu admitte partea prima a propunerei D-lui Sbiera, partea II, inse
ua amendâdia, si propune articlulu intregu in. termini precumu urmedia:
CU
 RY
— 289 —

RA
Officiulu membriloru, „Delegatiunei este onorificu, .
"Că indemnisare' înse fia-cure membru va prin câte unu galbeni de: fa-e-care
sedentia la care va lud arie. e

LIB
La votu cade „Propunerea. D. lui „Sbiera, s si se. primeșce propunerea D- lui
Papiu. ii MI e
Se cetesce art. 2 (17). si cellu d'in urma, a
“La propunărea .D: lui Jonnescu se primesce articlulu formulata în. urmato-
riulu modu :'

TY
Assemenea se va allocă iîn Buget ua indemnisăre pentru sccrctariulu ge
nerăle, care este insarcinatu cu redactarea si publicarea, annaliloru si altoru
acte alle societatei. ii Di =

SI
D-lu presedente dechiara terminata, desbaterea 'speciale; &ra D- lu secretariu
generale este” insarcinatu cu redactiunea definitiva a proiectului, care in seden-

ER
tia : viitâria se va pune la votu în totale,
85. D- lu . Caragiani revine la propunerea sea din sedenti?a de la, 22 Au-
gustu currente, punctu. 73, si 0 supune, deliberărei societatei. iai
"Acesta propunere este:
IV
ia e
"“Delegatiunea 'societatei academice române; primindu iin cursulu annului scri-
eri de la membrii societatei or de: l& alti litterati, d6ca le” va află, contribui t6-
UN

rie la. scopulu. societatei, le: „pote tipari cu numele” autoriului loru in aunalile
'societatei academice. po i
Dupo ua discussiune mai indelungata se pune! propunerea. la votu si cade,
S6. D. lu secretariu. generale 'da cetire rapportiilui despre : lucrările Delega-
AL

tiunei in annulu espiratu si lu! presenta” societatei dimpreuna cu rapportulu

despre starea cassei. | ă să
Secretariulu: ad: hoc: propune numirea unei commissiuni de trei "membri pen”
TR

tru a studiă rapportulu, a 'essamină starea cassei si, conformu unei decisiuni
„Win sedentiele trecute; a studiă si cestiunea deca verrsamentulu de 1000 alb.
pentru annulu 1865 se cuvine societatei or ba?
EN

Propunerea” se primesce si se allegu' in commissiune “D-nu A. Papiu; V. Ba-

besiu si J. Caragiani ; cari voru rapportă societatei câtu' se pote mai 'curendu.
87, Delegatiunea societatei este insarciuata a „presentă unu proicotu «de bud-
gctu pentru annulu viitoriu 1870.
/C

Sedenti” a se redica Ja 6 „re; sedenti'a viitoria va fi mâne "Ia 1 Gra dupe

media- di
„ Presodente J. Heliade R, a
SI

„Jos, Ilodosiu
Secr. ad-hoc, |
IA

16
CU
 RY
— 940 —

RA
XX. Protocolintu sedentiei. XX; Blarti 26. Augusta 1869
la 1 ora dupo media- Qi. a
pui EI mia,

LIB
Prâsedente 3. Heliade Radulescu, secr. 'gener. A, 'Treb. Laurian, secr. 5 ad
hoc Jos. Ilodosiu. OC
„,Membrii presenti: G.: Baritiu, A “Papiu ularianu:; 6. Sion, 7, 6. Massimu,
3. Caragiani, J. Sbiera, N. Jonnescu. A. Roinanu | si Y, Babesiu.. i

ITY
+88. Se adopta processulu. verbale alla sedenţiei trecute. . |... ne rii
„89, “Secretariulu „generale, da cetire proiectului de. reglementa, pentru. dele-
“catiuaca societății si administrarea fonduriloru loru. i RR
Se „pune, la votu in totale, se. „primesce,, si se allatura acestui processu Verbăle

S
.. 90. D lu Papiu, cere de urgentia, a se pune. la “ordinea dillei si a se iuă
] “in desbatere programm'a pentru tinerea, sedentieloru publice. i

ER
„D-lu secretariu, „generale e. de, opiniune; ca, pentru receptiunta membrilou
“noui allessi in sessiunea anului trecutu ss'ar pută tine, trei sedentie, publice
Si anume : in Duminicele de la 31 Augustu, 7 si 14 Septembre, cu care. occa-
IV
„Siune, fia-care : dintre. D-nii,recipiendari se. tina câte unu. discursu, ce. mai an-
iu, seva suppune. appretiărei, societătii. ta De
UN

Dintre. nouii D.ni membri. presenlti,. D- -lu “Georgiu! Sida. deilata” ca, este pre-
“Daratu cu discursulu despre. repausatulu fabulistu Alecu” Donici ; 6ra D- lu, A.
Papiu larianu;. despre Georgiu Sincai. .
„Despre: D- Ju Michail. Cogalniceanu se scie ca, se “pregatesce cicu „discursu des
| „pre. veti'a. repausatului membru allu societătii” Constantinu Negruzzi.
AL

In urm'a acestoru-a se iea conclusiunea: |

*Membiii noui. numiti. voru tin6 in sedentia publica discursuri, si. “anume ; D.
“Georgiu Sion despre tbulistulu A. Donici, „6ra, D. du Papiu. despre Georgiu
TR

„Sincai... i Ca t
Declaratiunea n. lui Cogalniceanu se “astepta. a
:D-lu Sion va ceti discursulu. seu mâne, 6ra D: lu, Papiu poimâns,. in “saden-
N

ta „privata a.societătii. ..... |

La: discursulu. D. lui Georgiu Sion iin sedentia publica v vă vespunda D. ju meni-
CE

“br actuale J. C. Massimu; cra D- lui A. Papiu Dlarianu va, „respunde D- lu

„Georgiu Baritiu., Ş
91 D-lu A, Romanu da cetire văppottului commissiunei numite in “sedentia
de la 18 Augustu currente, punctu 57, pentru stabilirea unui modu provis0=
/

riu de scriere intru publicarea aunaliloru si altoru' acte alle societății.

SI

„Se admitte luarea in 'consideratiune, si, dupo terminarea diseussiunei gene-

rali, se iea in desbatere” Speciale, care inse, fiendu timpulu inaintatu, se am-
mâna pentru sedentia de mâne la 1 Gra dupo mâdia-di.
IA

Bedenti'a se redica la 5 !/, ore. |

* Presedeute J. Heliade A. , Jos. Hodosiu.
Secr. ad-hoc,
CU
 RY
RA
- REGULAENȚU.- ii

LIB
do atiribuliunile ddlegatiunei societăţii academice române,
+ “perutu de: aut, po
Pin statutele societății, o
ş 1. Delegatiunta, că “corbu. vepr esentativu si i adminisirativu” alu: socictăi
academice, iea tote tesolutiunile 'sâlle ii sedentie” deliberative, ci

TY
2. Delegatiunea tine cellu pucinu doue sedentie pre luna. i: iii
3. Convocarea membriloru delegatiunei se face in scrissu prin preseidlente sau
vice. presedente, sau in lipsa, prin: secretariulu societății.

SI
4. Pentru tinerea unei sedentie se cere presenti'u a trei membri.
5. Cându ar fi de tractatu unu casu orgente, si nu sar pută intruni trei mem-

ER
bri, resolutiunile' se potu-- luă si de. doui. dâca voru -fi: in unire; intre acestiă
inse va fi neapperatu unulu dintre aceia. ce au dreptulu de a convocă delega- '-
tiunea, si urgenti'a se va constată in processulu verbale precumu si lipsa.
IV
'6; Despre sedentiele ' delegătiuuci- se va ineheiâ: unu: processu verbale care
se va sub-scrie. de toti membrii presenti. tii si
"7, In sedentiele sâlle _delegatiunea pre de una parte cspedesce lucrările: ce
UN

cadu asupra. ei dupo statute, regulamente speciale, -cumu “si: decisiunile: luate
de societate sau sectiuni Era pre de 'alta parte desbate cestiuni "attingut6rie
de interessele societății, pre “cari in sessiunea Yiitorie le: : suppune deliberărei
si decisiunei societătii. a Sai i
AL

8. Delegatiunea ingrigesce că summele detorite societății se se incassodie

fra neci' una întârdiare la terminii cuveniti. i iai
9, Indata: dupo incassarea lory, delegatiunea ingrigesce a le clocă, cu ce
TR

mai bune, conditiuni. pi

10. Fondurile societății se: dau la tesatulu statului pre termin -cellu multa
de (7) si&pte 'lune. | ” „i
EN

UL. Documentele atlingutărie de bani precumu si sâmmdle neelocate se con-.

Serva în cass'a “societăţii munita cu doue cheie, d'in cari un'a a incredentiata ca-
sariului si cealalta unui-a din membrii delegatiunii allessu si umitu de in-
/C

sa-si delegatiunea (conforme art. 6 d'in instructiuni). Sa 1

"19. Atâtu pentru primiri câtu-si” pentru liberări de bani se cere ana iii
iare a delegatiunci, si numai pre temeiulu acestei-a presedeuteto elibera man-
datele cuvenite. i
SI

13. D'in summele prevedute prin budgeti pentru spise se. incass6dia numai
attunci cându cere trebuinti'a, si numai atâtu câtu este nocessarit la , speselo
IA

currenti pre trei lune. - i ă

14, Delegatiunea : ingrigesce a se tin6 in: buna regula tâte acțele attingut-
rie de administratiunea fondurilor d | is
CU
 RY
— 242 —

RA
15. La fia-care sessiune in rapportulu seu annuale delegatiunea da societâ.
tii desluciri si despre tâta administratiuueă fonduriloru în cursulu acellui annu,
- 16, Ofâciulu membriloru, delegatiunei este onorificu ; inse că indemnisare

LIB
da-care membru va primi câte unu „galbenu de, fa: care sedenti'a la 'care va
luă parte.
„11; Assemenea se va allocă in budecti una. indemnișare „pentru secretariulu
societatii care este insarcinatu. cu, redactarea |si publicarea annaliloru si altoru

ITY
acte alle societătii,

S
| xx, Protocollula sedentici XXI, Siereuri, 27 August 1869
| meci
ER
„la 1 -6ra dupe) modia- di

Presedente J. Heliade. Radulescu, sect. “gener. A, “Treb, Laurianu, s6er. ad

|
IV
hoc, Jos, Hodosiu. e
. Presenti :membri:. G. Sion, G; Baritiu, A Papiu Ilarianu, J, Oaragiani,. N,
Jonnescu,. J. Sbiera,.J. C. Massimu, A. Romanu si V. „Babesiu.
UN

Sa
; 92, Se. cetesce. processulu.. verbale alu. sedentiei de eri, si. se, adopta, . Ş
.93,.D- lu Sion cere a se -ammână cetirea discursului seu des pre fahbulistulu
Donici, pîno pre diua de poimâne.
“Se ammâna. .. | |
AL

94. D-lu Laurianu dice, ca ar & de dorit căi procesele, verbali alle seden-
tieloru .se fia mai detaliate, atâtu. „pentru că, se. se pâta ved6. mai in urma ar-
gumentele Si se se intell6ga mai bine conclusiunile cari se ieau,. câtu si pen-
TR

tru că publiculu, care nu se afla, presente la desbateri se . si-pâta formă una idea
despre cursulu si temeiulu lucrăriloru societatei. Inse fiendu. că. prin acâsta
detaliare a „procesului, Verbale bre de una, parte Sar iugenni pr6 tare secreta-
N

tea vorbitoriloru. ca cuvintele: său anguraentele loru nu Saru î produssu' fidele ;

CE

de actea-a propune câ: -,

„*D-nii vorbitori se binevoi6sca a si. însemnă. cuvintele sau argumeniele loru
cumu dorescu u îi trecute in processulu verbale.»
Propunerea se primesce. | | |
/

„95. Urmedia desbaterea, assupr'a proiectului commissiunei de trei despre ad:

SI

optarea unui modu provisoriu de scriere pentru “publicarea annaliloru si al-

toru acte alle socictatei pîno le definitiva stabilire a ortografiei limbei - române.
Obiectulu discussiunei este: deca se se ddmilta maearu în modu proviso-
IA

viu cedillele la hiterile d, î, s, cându acestea. au. sutetulu accidentale de d, , ș.

D-lu Heliade" din purctulu de vedere allu derivatiunei si allu classicului
A
CU
 RY
— 943 '—

RA
nu este pentru admitere ea cedilleloru, a una caiiiudață iinse ar vi€ a 16 lăpedă'
numai la finalele substantiveloru i„ adjectiveloru si verbeloru', cându d: t, s,
sunt urmate de i; in tote celle lalte locuri le ar mâi conservă inca pentru a

LIB
evită confusiunea in Pronuntiatiune; cu tâte “acestea va votă cu msioritatea
pentru supprimerea loru, dâra va conservă classiculu de a intrebuintiă pre e
si nu pre î: p. e. tempu, dente, mene, tene, sent. ele...
D-lu Sbiera, luându cuventulu arrâta necesitătea cedilleloru la' d, £, s, chiaru

TY
pentru a fissă, pronuutiatiunea, pentr a „precisă fonetic'a si totusi a nu res-
pinge etimologi” a. Este pentra sustinerea cedilleloru nu numai in modu tran-
sitoriu, ci pentru totu de una în modulu scrierii limbei române. |

SI
D-lu Papiu crede ca pîno'la definitivia stabilire a ortografiei, care abiă, se
va put6 face in doue sau trei sessiuni, ar fi cellu mai Dunu espedientea pri-

ER
mi unulu din acelle moduri de scriere care este mai generalmente primitu, si
care se aiba cellu puciuu meritulu consecintiei, si cu acestu-a se ne servimu
intru publicare a annaliloru si altora acte alle societatei pîno cându vomu ad-
junge la una ortografia a Academiei. Primindu astu-felu unu modu de scriere
IV
amu pute castigă timpu pentru alte Jucrări alle societatei, Gra de alta parte
âmu continuă discussiunea ortografiei inceputa inca la annulu 1867. Dreptu
UN

acea-a propune că ueluându in consideratiune proiectulu in cestiune, societa-

tea pîno la definitiv'a stabilire a ortografiei selle se adâpte a se servi cu mo-
dulu de scriere sau allu D-lui Heliade, sau allu D- lui Laurianu, ssau allu D-lui
Cipariu, sau allu D- lui Sblera. -
AL

D-lu' Massizuu' secundâdia propunerea D. lui Papiu.

D-lu Jonneseu si altii arrâta ca de Gre ce rapportulu commissiunei s'a lu-
atu, in consideratiune, D-lu Papiu vine pr6 tardiu cu propunerea sa, si ca prin -
TR

urmare nu se pâte luă in desbatere.

D-lu Papiu 'si retrage propunerea.
Luându cuventulu, D-lu Laurianu dice: Este adevetatu ca sociotatea inca
EN

în ântâia sa sessiune de la 1867 u adoptatu pentru scrierea româna principi-

ulu ctimologicu, combinatu, se intelege, cu cellu foneticu; Assemenea este a-
deveratu ca dupo desbaterea; care a avatu locu atunci, ăsupria. cestiunzi, deca
Se se mai pastredie semnele (cedillele si accentele, pre cumu este scurtulu in
/C

ă, U, Î,) sau se se omitta cu totulu, la votarea ce s'a facutu, majoritatea s0-

cietatei s'a dechiaratu pentru omitterea semneloru. Dâra este assemenea 'adeveratu
ca defigerea unei ortografii definitive, sa amenatu pino la substernerea unui
tractatu de grammatica, pentru care Sa
SI

publicatu concursu, in urm'a carui-a

se se pota continuă discussiunea că pre una base bine formulata, Inse fiendu
ca in sessiunea trecuta operatele venite in urmarea concursului, crau sub cer-
IA

cetare si noi aveamu neccssitate de unu modu de scriere pentru tiparirea un-
naliloru, s'a ammânatu Grasi ortografi'a definitiva, si a revenitu cestiunea des-
pre una scriere interimaria sau provisoria. In sessiunea actuale inca nu nea
CU
 RY
—. 944 —.

RA
venitu tractatulu D- lui Cipariu tiparitu, si necessitatea despre unu espediente
ortograficu, mai virtosu.: dupo,, proiectele de Vucrări adoptate. de societate, a de.
venitu si mai, imperisa, de .acea-a s'a numita una noua, comimissiune care “fOra

LIB
a prejudecă sistemi'a de ortografia definitiva, „cestiune, „care remâne, înca totu

celle ce a “disc D- lu Sbiera, adeca ca-ăcumu nu este vorba despre una orto-
grafia definitiva, ci numai despre unu modu de scriere 'provisoriu. Si in res-
pectulu acestu- a credu. ca amu face mai bine dâca amu reduce, i6ta cestiunea la

ITY
trei, patru, puncte,. cumu a „propusu 'D.lu Heliade, puncte cari facu tâta, di:
vergentia de pareri intre membrii societătii. Intre aceste puncte. cellu dWântâia,
dupo propurerea: D- lui Heliade, ar fi: dâca se .se mai pastredie | semnele (ce-

S
dillele si. accentele) sau nu, Si acio se rogu pre. onorabilii, membrii se. nu me
intempine, cu, obiactiunea ca acâsta cestiune s'a decisu, “pentru ca. nu & vorb'a

ca neapperatu trebue se, ne uitâmu

ER
de - ortograti' a definitiva pentru. viitoriu , d numai de una „ortografia transi-
toria,. dea. nu..voimu a o numi provisoria.;/ In respectulu acestu--a, eu credu
si impregiurulu-: nostru , Sau cu alte vorbe
IV
se nu perdemu din vedere, publiculu, cititoriu din Români'a . libera, .care pu-
Dlicu trebue. se marturisiimu ; ca simte inca greutate de a ceti. fora semne.
Eu am buna sperantia ca; progressulu natiunei române in cultura in genere,
UN

și în litteratura in specie, are se mârga rapede de acumu inainte, la acâsta- -a

me . autorisa cellu : fâcutu deja in, cursulu celloru diece anni din arina, 'si
credu că în scurta timpu românii nu voru mai av trebuintia, de. semne. (6o-
dille, accente, etc,), dera pîno atunci se nu precipitămu lucrulă, ci pentru U-
AL

“siurarea publicului se mai punemu acelle semne, si cându esperienţia, ne. va

probă, ca sunt de prisosu, atunci se 12 lassămu..
Acâsta-a nu ne ar impedicâ de a adoptă una ortografia, totu. de una data eti-
TR

mologicu, rationale si practica. Cei ce ne amu oecupatu cu assemeni, cestiuni,

„scimu ca in respectulu. modului de scriere sunt mai multe grude 'de perfec-
tiune etimologica rationata. Eu me. multiamescu pentru acumu cu unu gradu
N

intermediatriu, care se nu prejudece întiu nimica perfectibilitatea viitOria; apoi

ne remâne tempulu câ cu incetulu, incetulu, se ne corregemu si. se ne perfet-
CE

tionămu sistem'a. de. scriere, in mesur'a in care vomu castigă bun'a .vointia si
spriginulu, publicului pentru care scriemu. Si apoi viitoriulu cellu mare este alu
generatiuniloru urmatârie.. Credemu ca elle inca nu voru încelă, a se occupâ
cu pertectionarea limbei si cu inavutirea litteraturei, ba din; contra, avemu
/

firma convictiune, ca elle aflându se pre unu terrenu preparaiu, si dispunându

de. mai multe medie. de câtu noi, voru passi cu mai rapedi,.passi spre cultura,
SI

ra in criticarea lucrăriloru n6stre voru fi cu: indulgoniăa reflectendu la. im-

pregiurările in cari ne aflamu noi.
IA

" 'Terminu, D- loru, dechiarându. ca eu sunt, precumu amu fosta totu de a.una
pentru. priacipialu etimologic, dera totu de, ana data si. pentru opportunitate,
CU
 RY
05

RA
“adeca pentru luârea' in consideratiune a stârei de: cultura a publicului roiânu,
si mai allessu a publicului d'in „principatele române libere, care este si mai
“numerosi, si mai “cițitoriu, inse. care nu este: depriusu. cu difâcultâtile teore-

LIB
'tice, făra că se pretind prin acesta-a 'ca' fratii români de dincollo' de
Carpati,
in lucrările loru litterarie, se renunție la progressulu care 'lu :au “facutu
deja
si 'se descinda la nivellulu: nostru, ca-ci sciu: ca românii 'de preste Carpati sunt
mai deprinsi cu difâcultătile, sunt nai docili, si mai “laboriosi, dâia se
aiba

TY
indulgentia câtra massa ceă mare a; româniloru de d'iiacâce caroru-a le place
“a ceti, dâra nu 'primeseu- bucurosi a fi ingreuiati prin difficultati, dupe, pare-
rea loru, superflue.. it
„ D-lu Masșimu nu: admite cedill le fenteu! ca 'sunt: contra enioli

SI
contra
ratiunei limbei române si care si altmintrele ari ăjută întru. nimica -regu=
lărei. fonetismului, d6ră aru incureă derivatianea si etimologismulu

ER
combate
oportunitatea.
D-lu Sion adinitte in totulu reflessiunile si logica inessorabile a D- lui Mas:
'simu. Nu este! pârtisanu caldurosu allu semâeloru diss. cedille ; dâra neci nu
IV
se preoccupa, de scrupolositătile addusse te D: la Laurianu. Recunngset Ca ce-
dillele desfigurâdia: alfabetulu nostru. ” Cu ltâts 'acestea se preoccupa de - ide'a
UN

ca lipsa unoru asseinenea semne aru adduce una mare greutate si confusiune
“in sistein'a invetiâmentalui primariu; consideratiune demna de a attrage attentiun
ea
unui corpu doctu că societatea academica. Prin ntmare.se pronunția pentru cedi)le,
D. Babesiu sustine parerea D-lui Heliade pentru admitterea cedilleloru in
casuri de 'nccessitate,
AL

si dice ca d6ca avemu mai multe puncte de câtu ce

pote esprime alfabetulu latinu, attunci se nasce intrebarea: se esprimem
u a-
ceste puncte dupo nisce regule sau prin littere rompuse?
Este mai rationale nesmintitu regulele; elle dedau a cugetă si a judecă, Pentru
TR

acea-a academi'a a avutu dreptate a primi in principiu scrierea fOra littere compuse
sau cu semne. Dâra este mai usioru a scrie cu littere cari esprimu sau indegetedia
sunetulu; de aci cei cari nu sunt pre dedati a cugetă si judecă multu, au primitu mai
EN

iute litterile cu semne. Candu ar fi vorb'a de regulc definitive de ortografia, u "ar pu-
t6 fi neci vorba ca care metoda se ua primimu; dâra cestiunea este cumu se essimu
' din confusiuneă in cape ne afâmu cu multele, diferitele. moduri de scriere, si
/C

se trecemu la ua: ortografia un'a si adeverata ?: Cumu vă fi mai bine si mai

usiou ? A parasi tâte: încureaturile de una data, san pre rOndu, incependu cu
celle mai usiGre la cări mai currendu s'ar pute dedă cu totulu. Ar fi mai pi-
ne a nu fortiă totulu de una data, că se nu desteptămu neplacere, desgustare
SI

„la cei: dedati cu unu reu. Aci: vede gravitându oppurtunitatea. - “Principiulu
E “una data recunoscutu, adoptatu, nu se sacrifica prin acea-a ca nu se applica
IA

cu rigâre totu intregu de una data, ci mai cu inlesnire si mai „cu buna primi:
Te se pâte essecută successivamente si cu competu, astu-felu mai siguru prinde
radacina si in vieti'a poporului. 'Termina, declarându-se pentru primirea sem=
CU
 RY
| — 246 —

RA
„neloru în casuri. de Oresi care necessitate,, precumu le a precisatu D-nu prese-
dente. .
D. lu Hodosiu, Romania, “Jonnescu. Caragiaai si Baritiu, vorbescu contra ad-
mistere, cedilleloru,:si combatu principiulu de. opportunitate admissu, .de unii

LIB
dintre vorbitorii de mai inainte.
- Discussiunea se inchide si se formultdia. intrebarea in. urmatoriulu modu:
Se admittu. în modu provisoriu. cedillele, la litterile d, t, 5, cându acestea
au sunete accidenteli, Or nu. se admittu 7

ITY
Denii Sbiera, Jonnescu, si.)Massimu in puterea. s- ui 24 din regulamentu |
„ceru votarea priu appellu nominale.
„+ D-lu Laurianu dice ca in câtu pentru. D-lui nu afla. cedillele de trebuintia ;;
a fostu inse preoccupatu pentru publiculu cititoriu ; d6ca inse D: pi membrii

S
sunt convinsi ca acâsta, preoceupatiune este vana, utunci nu i remâne, de câtu

ER
a dori ca marea maioritate a publicului româau se fia de acea-asi opiniune
cu 'D-nii membri, si. votâdia cu acestia... - . |
Se face appellulu nominale, : si D- mii Sbiera si. Babesiu suntt pentru admite»
rea cedilleloru, 6ra. cei alti diece sunt în, contra admiţterei. Ă
IV
Presedentele annuntia Supprimerea. cedilleloru în d, t, 5, cu 10 coctra 2 vo.
tuni, :
UN

Sedenti'a se redica la. 6. Ore; sedenti-: a şiitâria mâne la oroduna natia di,
Presedente, E Heliade Be Sa ae
„Jos, „ Hodosiuui
Secret, ad-hoc.
AL
TR

XII Protocollulu sedentiei. a XXII a soeietatei academice

„române din 28 August 1869, |
N

Presedente; 3. Heliade, Baduleseu Sec, gener. A. “Treb. Laurianu, Secr, ad-

Boc. Jos. Hodosiu. -.
CE

Membrii. presenti : J. C. Massimu, J. Sbiera, A. Papiu llaviau, 6. Baritiu,

G. Sion, A. Romanu, N. Jonnescu, J. Caragiani si: V. Babesiu. |
96. :5e da cetire processului verbale allu sedentiei de eri si. se approba.
97, Cetirea discursului, D -lui Papiu.deșpre Sincai se ammâna pentru sedenti” a
/

viitoria,
| 98. D-lu Baritiu inţrba dca: Sa ingrifitu: ori se va ingrigi ca. D-lu M,
SI

Qogalniceanu se fia intrebatu, dâca. si cându are. de. “gându a si tin6 discursulu
seu. câ membru alla societății, academice? De la respunsulu ce va bine voi &-
IA

dă D- lu Cogalniceanu, ar depinde definitiva defigere. a numerului sedentieloru

publice cumu si. determinarea dilleloru de discursu pentru alti oratori.
CU
 RY
— 1947 —

RA
- Se decide că: delegatiunea; se: invite: pre: D-lu' Cogălniceanu la sedenti'a .de.;
mâne, cându se va pune la ordinea dillei tinerea sedentieloni de receptiune :
a membriloru 'noui allessi. -. : stia nf puii iu por cai pp

LIB
-99. Be continua desbaterea proiectului; commissiunei de trei: despre modulu:
"Deca: pentru semnarea sunetului proprini: lu: lui: c si. 7 inainte de. e: si î-'se..
primesce 'ori' nu -espedientele: de'a: intercală litera: iiniii i poa
“Dupo 6re-care scambare de: opiniuni. se pune la vot si.
s se.primesceGospeăiea-.

TY
tele propusu de: commissiune. de'a -intercală: in' assemeni: easuri:litter'a J.-::i:
100. Se ica: in discussiune'. cestiuneiă. duplicătiunei” consunântiloru.. 2 +: *.
“Opinjunea maiorității commissiunei de trei. este'a respinge duplicatiunea con-:
sunantiloru afara: de casurile : provenite 'd'in compunere: cu: prepositiunea în

SI
d. e.:innodare, si: assimilatulu: immormentare ete. i: rii ct i
Minoritatea commissinnei sustine duplicatiunea propria nu nurhai in“ tâtei

ER
cuventele compuse, ci si la I muiatu. Galle „calle), precumu sila: syabele tobi-
ce (d e battere, facere). : .: : | ia terte m
D-lui Laurianu, luându cuventulu ariiâta ca duplicatiunea, la cele mai multe
IV
cuvinte, nu este fâra ore-car6 ratiune. In. enpre, e. de parere ca corpulu cu-
vinteloru se nu se desfigaredie; pentru acea-a! se nu precipitâmu a decide e-
UN

liminârea. - tutoru duplicatiuniloru. Sunt in sciuntia una multime de cuvinte cu

duplicatiuvea consunantiloru care trebue se ua conservâmu, dâca voimu se nu
prejudecâmn scientiei chiaru. Sunt în limbele neolatine una summa de cuvinte
in cari s'a tinutu duplicatiunea pentru ca altminter ar urmă una confusiune de
idee, intellessulu ar reman6 unu enigma, cea-a ce si la noi s'ar intemplă dâca ne
AL

amu permitte a desfigurâ corpulu: cuvinteloru.' Duplicatiunea nu ingreunâdia ci-.

tirea; ea pâte fi una incommoditate nnmai pentru seriitoriu; de la seriitoriu
inse se cere mai multa cugetare mai multa judecare, si se cere a scrie bine,
TR

pentru: că cititorinlu se lu intellega si mai iute. si mai usioru: 'In, dictionariu au

„se fia aprâpe 9%, părti cuvinte scientifice, cari nu se potu pune in: form: des-
igurata, ci numai.in form'a loru intrâga, in icorpula lori: cellu adeveratu, _
EN

Termina dechiarându-se pentru. duplicatiune în genere. i :

D-lu Massimu. analis6dia diversele! specie de duplicatiani, si. dice « căa dupli-
catiunea ar put€ fi sau la inceputulu 'cuvinteloru prin
. compuneri, sau: la me-
/C

diloculu ctivinteloru;: mai sunt ':poi daplicatiuni. sporadice. Tte aceste ;dupli...
catiuni n'au ratiune de a fi in limb'a româna. Sivgura- duplicatiunea la ince-.
putalu cuvinteloru s'ar put :esplică si udmitte'chiaru;: inse: si. acesta-a; are
difâcultăți pentru. ca nu se pote fissâ una regula certa. .. .. a
SI

Cându in limb'a latina sau in. limbele neolatine sunt duplicutiuni, “nu - este.
unu, argumențu pentru a le luâ in limb'a: româna. precumu se vedu:acollo: ,ci
IA

Si aici, câ or-unde, trebue se ne reguledie geniulu.limoci n6stre, care pentru

viitoriu, câ, si pentru trecutu, ne va padi 'de cunfusiuni sau enigme în scientie, ;
Sl 'care nu ne va lassă a , desfigură corpulu cuvinteloru :de câte ori le.. vomu.
CU
 RY
| — 248 —

RA
dâi: adeveratia, forma româna. Termina sustinendu opiniunea, malorităţii COM
„missiunei de trei, ;'.:..:.. n
D-lu Jonnescu sustine parerea D- lu Laurianu, si dice ca. făra auplicatiune

LIB
nu ;putemu av6 destulle regule in etimologismu : duplicatiunea ua cere interes-
sulu: scientiei, etimologia, analis"a, 'desinentiele;; originea cuvinteloru ti. arrâta.
duplicatiunea ; derivatiunea.; te” necessitâdia. a ua conservâ: Duplicatiunea este nu,
numai in natura limbei. Italian ; unu parallelismu intre. aceste. doue limbe te
duce la ratiunea; duplicatiunei. Cându analisămu materi'a, se ua luâmu in for-:

ITY
m'a în care :ni. se: da; cându. luămă cuvintele -d'in latin'a se le. luămu . în /100-
dulu classicu: si se. udmittema duplicatiunea, pentru ca a nu ua . admitte,
insemnâ:a. pune limite: philologiei române. Se 'intellege .ca duplieatiunea; totu

S
deauna se ua intrebuintiămu cu diseretiune: si totu deauna se ne dâmu. ratiunea;
duplicatiunei..: ta ia

Dupo acestea, discussiunea se ammâna ER

"Termină dicundu ca: aămitte duplicatiunea “lassica care esteiin. latin a si gre: a.
pentru sedentia viitoria. .
Sedentita se. redica la. 5'/e re; sedenti' a viitOria mâne la 1.0ora dupo nmedia- i
DIE
IV
„: : șir
pt

„ Presedeate. d. Heliade BR
era pa it ia a : Jos, Hodosiu.
UN

| i „Secret, „ad- hoc.

AL

xxaaa Protocoltula sedentiei a SEX a„societatei academice

e române din 29 August 1869. |
Ta ae -i
TR

: rd : 4

Presedente -3, “Heliade Radulescu. Secr. gene: A: Treb. Loariani Secr. ad-
hoc. Jos. -Hodosiu.:
Membrii presenti : G.. Sion, a: Papiu Marianu, G. Baritiu, A. Romanu; d:
N

Caragiani, N. Jonnescu, J. C. Massimu, J. Sbiera si V. “Babesiu.

101.. Se cetesce si:se approba processulu verbale allu sedentiei: trecute.
CE

102; D-lu: Sbiera annuntia ca unele impregiurări lu .silescu a plecă septe-

mâw'a.viitâria d'in Bucuresci, si ca prin urmare 'nu va mai pule luă: parte la .:
„_sedentiele societății în : sessiunea annului currente. .
103; Secretariulu ad-hoc luându cuventulu in cestiune de ordine de, di, dice,
/

“ca ar fi bine câ D-nii G. Sion si A. Papiu se si citâsca in sedentia -de :as-

a se:put6 luâ una conclusiune pentru tinerea sedentieloru
SI

tadi: discursurile, spre

de. receptiune, cu atâtu mai vertosu ca timpulu :e scurtu,: si trebue se se pre-.
pare. si D-nii membri cari s'au insarcinatu :a respunde. D-loru recipendari, si -
IA

-cari''respunsuri: assemene. voru trebui a se .ceti in:sedentia. Apoi ar putur-

mâ numai de: câtu continuarea; desbaterei proiectului despre modulu de scriere.
CU
 RY
.— 949 —

RA
--D-lu Romanu si altii staruescu:: pentru continuarea . desbaterei: proiectului
in: cestiune, remanându 3 urmă cetirea. discursuriloru in sedenti'a. de mâne.
Se adpta. pi DTD a ae

LIB
104. Intrându in continuarea discussinnei assupr'a proiectului, D-la Massimu
dice:ca 'dupo .ce modulude scriere :care se discute :are se. fia numai proviso-
viu, anume pentru publicareade urgentia a. annaliloru si altoru acte alle:so-
cietătii, 6ra cestiunea in fondu se va discute atunci cându va fi vorba despre
stabilire a ortografiei române, asiâ-pentru .a castigă. tempu' de: una

TY
definitiva
parte, si de alt'a pentru a conciliă, in câtu sar put€, tote. opiniunile: despte
duplicatiunea, consunantiloru, face propunerea urmatria:
| Duplicatiunea consunantiloru se cdhitie: - a) prin. compunere la inceputul

SI
cuvinieloru, b) prin duplicarea |lui | si 5 în mediloculu nvinieloru dupo 1 re
i
po

gule precise. . S,

ER
D-lu Sbiera vorbesce in conte” . duplieatiunei, pentru ca necii conul neci
natura limbei române nu ua admitte. . . : |
D-lu Sion inca nu admitte duplicatiunea, pentru ca: crede ca nu este fanda-
ta preoccupatiunea acelloru-a. cari. credu ca f0ra duplicatiune cuvintele aru per-
IV
de, d'in originalitatea sau classicismulu loru; classicismulu nu sta in' duplica-
tiune, ci in idee si in formele proprie. alle limbei. -: i,
UN

D-lu Romanu, luându cuventulu,. dice: Onor. D-nii cari au apperatu duplica-:
tiunea in limb'a româna, fâra a fi demonstratu cellu pucinu necessitatea ei, ni-ua
ceru in patru cașuri, si anumitu : Î) pentru a notâ. tonulu cuventului. cându
cade in syllab'a penultima, 2) duplicarea lui r si L'si s pentru, muiarea lui t
AL

si s precedente, 3) duplicarea lui. in cuvintele in cari acellu pretinsu 7 du-

plicatu se, mia in plurale, 4) duplicarea tutoru cousonaatiloru finali alle pre-
positiuniloru compuse. cu alte cuvinte incepetorie de la una consunante, prin
TR

urmare si assimiliarea acelloru-a cu. acestea.

„Câtu pentru:cea Wântâiu (î) duplicarea ar destgură cuventulu;; si ar duce
adese ori la deductiuni. gressite ; de alta parte duplicatiunea in acestu; casu
EN

ar scurtă syllab'a, si prin urmare ar vatemă pronuntiarea, In acestu casu- ar

fi mai lesne a.se semenă tonulu cu accentu.
a trage
- Câtu pentru 2). Onor.. D. Laurianu s'a marginitu puru si “simplu
unele cuvente, dâra n'a
attentiunea n6stra la fenomenulu scambărei lui £ si s in
/C

arretatu legea, neci ca acâsta-a ar Ââ generale, dâra neci macaru necessitatea

duplicatiunei.
simplu inca
Câtu pentru 3), este constatatu ca nu numai ] duplu cie si cellu
SI

se mia inainte de i cându acestu-a este genuinu, prin urmare necessitatea

cade si aici; dera altu argumentu mai ca neci n'am auditu:
de la punctulu 4),
Mai tari se paru a îi argumentele adduse pentru duplicarea
IA

cevente.iin
Eu voiu staruf ca in limb'a românâsca, cu tote ca sunt câte-va
esiste;to-
cari se pare a fi prepositiunea ad (adunare, adapare, adaugere), nu
CU
 RY
— "950. —

RA
tu=si. dcestu' d, si, 'succedendu-mi a demonstrâ,. acesta-ai, credu ca cellelalte du-
plicatiuni.. 'voru cad6 cu atâtu mai.usioru, gu câtu: acâsta-a una se pare a fi
basea pre 'care se cere 'si se sustin duplicatiunea.

LIB
is Dintre 't6te'părtile cuventului prepositiunile: sunt iai. greu: de: analisatu ori
-cavcercămu radacinele loru, ori: ca'vremu a conciliă diversele loru: rapporturi.
Asiă, “in dimb e a „latina classica, cuventulu ab esprime apropo 4 semnilica-
toni, az ta iri
nAb':este. CUI, acâsta-a-a ua :vomu.. demonsteâ atâta din limbia” latina; câtu si

ITY
“din. scrierile: trubadurilora, apoi din scriitori ispanioli .si italiani.
Câtu pentru originea: acestei prepositiuni, parerea mea este, ca ea nu s'a
formatu ia limb'a: românsca, neci nu i sa datu semnificatiunea la noi, ci a a-
vutu-a. în 'limb'a: mamă communa:: .. ...,

S
Pi =
„A si ag figurâdia in celle mai vechi poeme bretonice, se mai intrebuintie-

ER
:dia! inca “in cea gallica 'avendu totu: acea semnificatiune (Dicticn. - Daires).
Cându vechii romani adaussera lui a unu b, cândua precedea unu cuventu
carele incepea cu-vocale;: au facutu: & acesta-a pentru a se delatură hăatulu,
IV
'si d6ca succede: a demonstră ca: “acesta -prepositiune -fOra, sau cu. b.a fostu in-
trebuintiata intr'acellasi''sensu si suptu âcellasi.' rapportu in latin'a, gallic'a: (ga-
ela) si roman'a din Provence,:se va pare mecontestabile că fia-care din ace- .
UN

“ste 'limbe: au:imprumutatu-a 'd'in:acellasi. isvoru; asiă; si limb'a nâstră,

In limb'a- latina a=— (ecuale) cu cum, o îi
essemple': “(Quem celer 'adsuetâ verset ab arte puer. Tibullu) |
i 3-**:CAnimus: tumide forvebat ab! arte, Ovid.) -
AL

aie - (Pectore traiectus 'Lyneaeo Castor.-ab ense. Ovid)

-Deri: a'(ab): este':a 'se consideră câ unu semru de relatiune. Crapportu), in=
tre. doue -persâne sau doue lucruri, indicându sau. possessiune, sau appropiare»
TR

inveciuare, assemenare, sau alta idea anal6ga.

*:Dupo acesta 'definitiune,: avemu su reflectemu ca vorbima despre prepositiunea
primitivamente derivata de la limb'a mama, si ni despre acea care imprumutata
N

"dn greca,'denota unu repportu :cu totulu ossebitu, Ia

Cuventulu ab, si apocopatulu seu, modificatu ':d'in ex6, sunt; semne de depar-
CE

“tare, distantia , ori: separatiune ș:'si nu: „trebue, cu bâta” îdentitatea formei, -a fi
confundata: cu celtu: precedente, : Se Si e
“ Aducundu:ne- aminte de” acesta detinitiune nu 'vomu fi suppriusi ca acea-asi
forma de cuventu indica in latin'a, că si in cea româna, acusi ide'a de: apro-
/

piare, “acusi de departare, si: nu va fi cu greu.a probă ca vechi"a prepositiune

a 'sau-ab nu si a: perdutu semniticatiunea sa primitiva.
SI

Pssemple d'in italica si francesea - (gente a cavallo; montare a cavallo —

„des gens 'ă: cheval, monter â cheval). Or-cine cauta se recunnâsva cumu :ca a
IA

aicii c== sopra, sur. In aceste essemple si una multime altele, prepositiuneă,
- “departe de-a si perde 'sensulu primitivu, denota relatiunea cea mai intima, ap-
CU
 RY
—251.—

RA
propiarea cea mai immediata a cavalerului cu callulu seu. 'Totu asiă la De-
comerone.* - In abito ben fornitia denari etc,... In 'acestu casu d'in urma a nu
pâte fi tradussu de câtu prin cum. adeca prossimitate immediata. -

LIB
In alte frase: muro a filo, scala a lumaca, este elipse evidente, 'si supple-
nindu cu assemene (simile) sau. cum, sau altu ceva ecuivalente, tâta obscuri-
tatea dispare, si: prepositiunea, dupo semnificatiunea sa primitiva si conforme
definitiunei ce i s'au datu, se arrâta câ unu semnu de assemenare inire doue
obiecte cumperate.

TY
„In aceste essemple si âltele una mie , nueste nimicu estraordinariu intru in-
trebuintiarea acestui cuventu, care purarea este=—cu: sub formi'a de a (ab), si
usulu lui era 'Romaniloru vechi totu atâtu de familiariu câ Dieii penati ai loru.

SI
Lssemple: servus ab espistolis, seriba ab actis, famulus a bibliotheca, eră,
la Rom'a .de unu usu cotidianu, si voru fi bine intellesse dâca vomu privi pre-

ER
positiunea a câ unu semnu de rapportu indatinatu allu scribei, sau: amanuen”
sis. cu actele, manuscriptele, etc.
Acestoru date nedenegabili se adauge regula generale scâsa d'in firca lim-
IV
bei nstre de a elide consunantile de la finea cuvinteloru. Scimu cu totii cu
deus este: d'in dentis xazd ovvxonmy, asid mens, plebs, bos, gens, paz, vo, frons,
UN

Dons, mors. tOte de la terminatiunea is.

(Terra curpus: est ac mentis ignis est, Eunius)
(Veteres autem in recto dixisse bovis. Varro)
(Lac nunc dicimus quod veteribus lacte. Isidor).
„In pronuntiarea, acestoru cuvinte poporulu omittea Ânalea s. “precumu nt
AL

„Spune Cicerone, si au scambatu littev'a î in e, asia. maiute, pace, voce, frunte ete.
"(Moldovenii si asta-di pronunția punti, franti etc). Ac6sta forma sa trecutu.
pîno la noi.
TR

(Cotta noster, cuius tu, illa lata, Sulpici, nonnunquum immilaris, ut iota li-
teram tollas, et e plenissimum dicas, non mihi oratores antiquos, sed moliores
videtur imitari. Cicero).
EN

La alte cuvinte terminate in consunanti, câ la virtud, tribud, salud, caritad,

avidad ete. s'a adaussu una vocale; asiă su elidatu preste totu littewva m si 2
la tâte cuvintele, d. e. rogatiune, nume, lume ctc.
/C

D'in tâte acestea urmedia ca neavendu cuvinte terminate in consunanti ; nu

pâte fi neci duplicatiuuea in cuvintele compuse cu propositiuni—deci nu ad-
mittu neci unu felu de duplicatiune, afara de cellu nascutu d'in compositiunea
douoru cuvinte unulu terminatu altulu inceputu cu consonante, d. e. innodare,
SI

dessarcinare, desfacere. respingere etc.

Respingu dâra duplicatiunea.
IA

Mai vorbescu pentru dnplicatiune unii, si contra duplicatiunii altii.

D-lu Massimu dic::, ca, precumu a obsexvatu, cestiunea se discute in fondu,
si pentru acea-a si retrae propunerea facuta ::ai susu; vorbesce epoi contr
CU

duplicatiunei, si termina sustinendu opiniunca commissiunci.

 RY
959 =

RA
D-lu Laurianu nu.afla :sufficienti argumentele cari s'au adussu in contr'a. du-
. plicatiunei. Ellu sustine d'in nou ca:corpulu caivinteloru luate d'in liinbele 'docte,
fissate, trebue. pastrati întactu; si numai unde. necessitatea formei române cere

LIB
neapperatu. ore-care transformare, a cuventului imprumutat, se faceinu acâsta-z,
inse si atunci cu cea: mai mare precautiune, si prin urmare trebue se pastră-
mu 'si. duplicatiunea, care si.are- ratiunea: sea, chiaru si cându noi:nu.ua pu-
temu petrunde. In genere nu trebue se ne departămu de: nâtiunile . culte cu
cari stămu si in legatura de sânge, ci d'in contra se stringemau : acâsta 'lega-

ITY
tura intre -noi câtu' se va put6 mai tare. A .ne iisolă de cotra. națiunile docte
"nu :este neci in interessulu litteraturei, neci in allu: essistentiei. n6stre. natio-
“nale, din contra; appropiarea in scriere, si mai: vertosu in scrierea terminiloru

S
de scientia, facilita: multu commerciulu litteraturei.: Unu omu. indestiatu cu sci-
enția castigata fia in: limb'a româna, fia in cea lătina, fia in cea italiana sau

ER
- frâncese, se afla iâdata. a casa, candu ellu vede. ca pretutindenea ellu are. a face
cu acelleasi fisionomie; pre cându din contra isolându-se pre sene prin una trans-
formare originale. a. terminiloru; si causedia! nu numai -difficultăti superflue ci
IV
se instrainâdia ;cându. ellu: are trebuintia de familiarisare pre .campulu : scien-
tiei. Apoi inca nu. putemu pretinde ca noi.amu fi. deslegatu -t6te. problematele
etimologice, ci mai este inca multu de. fucutu in vespectulu acestu-a;.. si .noi
UN

nu trebue, prin transformări. arbitrarie, se inchidemu callea, investigatiuniloru

_viitOrie, cari potn se ne faca inca mari: servitie. : | i
Deci este de parere se primimu cuvintele. asiă. precumu: elle, Agurdia iin. im.
„bele, docte, fra se. le desfigurămu, si se le lassâmu tempu se se familiarise-
AL

aie cu limb'a româna, si atunci cându elle .voru fi în cursu:asiă precumu:sunt

asta: di - vorbele vulgarisate, vVoru, vede successorii nostri ce 'voru face cu. den-
sele.
TR

„ Tempulu. fiendu. inaintatu - discussiunea: se ammâna .

-. „Sedenti'a, se. redica la. 5. „6re; Bedenti a viitoria se! aanuntia pre mâne:la 1
. ora dupo. media-di. e.
A
N

“Presedenite J. Heliade Badulesei.

| Jos... Hodosiu. .. .-:!:
CE

imi mut: Mectet, ad-hoc,

RxIV Protocotiatir sediztiei XXIV, Sambata 30 Anaasustu

/

4809, la 1 6ra dupo media-di, j

SI

“ Presedenti'a D-lui secretariu generale A. Treb. Laarianu, mâi tardiu a D «lui

presedente .J.. Heliade Radulescu, secret, ad-hoc: Jos. Hodosiu Gemenu. -
IA

+. Membrii presenti':-G,. Sion, G. Baritiu, A. Romanu, A. Papiu Marianu, J. C

Massimu, Je Bbiera; d.- Caragiani si Y Babesiu, -
CU
 RY
RA
105. Se da cetire processului -verbale allu sedentiei trecute, si'se adâpta."
106. D-lu Papiu da cetire discursului seu despre: Georgiu Sincai, care sa
ascultatu cu multa placere, si cu cellu mai viu interessu. - |

LIB
- Timpullu fiendu; inaintatu sedenti?a, se vedica. la Sf Gre'; sedenti: viilâria
mâne la 1 ora dupo. mâdia- di. i Sita Da i.
Presedente J. Hide BR. i
Jos, Hodosiu a

TY
i „Becr. âd- hoc, E '

SI
ae

XXV, Protocollula sedentiei *xv. 7. a societati cademice

ER
POMÂNE din, 3 L Augusta, 1869. . pi

Presedente J. “Heliade Radulescu, secr, gener. A, Treb, Laurianu, seer. ad-

IV
hoc Jos. Ilodosiu. | [
Membrii presenti :. M. “Cogalniceanu,' G. Sion, jG. Baritiu, A. Romanu, J, c.
Massimu, N. Jonnescu, A. Papiu Ilarianu, J. Sbiora si V. Babesiu.
UN

107. Processulu verbale allu sedentiei trecute se cetesce si se adâpta. |

108.: Se constata ca D- lu Cogalniceanu. Michail asta- di a inceputua luâ parte
la sedentiele societății.
„109. D-lu' Baritiu da cetire vespunsului seu la discursulu D. ui Papiu din
AL

sedenti'a de eri..
„Sedenti'a se redica la 5 6re. .
Sedenti"a viitoria se annuntia pre mâne inainte de media- di la 9 6re.
TR

:- Presedente J. Heliade R.: .. . : Jos. Hodosiu. -.

i - Secr. ad-hoc,
EN

x XVI. Protocollula sedentiei xxv, Lazi, î Septombre 1869

/C

„la Gra 9 inainte - de. meăia=di. „

Presedente: J Heliade Radulescu, secr. gerer, 5, Tech. Laurianu, secr. ad

hoc: Jos. Hodosiu.
SI

Membrii presenti: G. Sion, A. Papiu llarianu, J. Sbiera, V. Babosiu, G.

Baritiu, N. Jonnescu, A. Romanu, J. C. Massimu, si d. Carsgiani.
IA

110. Se da lectura processului verbale allu sedentiei trecute, si se adopta.

111, D-lu presedente communica una scrissoriaa D-lui Limoteiu Cipariu cu
data de 2 Septembre, pre lânga care acestu-a tramitte trei . essemplarie d'in
CU
 RY
— 254 —

RA
prim? a diumetate â grammaticei, si dice ca alte 49 essemplarie voru urmă câtu mai
currendu. Spune apoi ca banii in summa de 35'/. Napoleoni ce i:s'au tramissu mai
in urma pentru spese de: tipariu, ia primitu. In urma intr6ba deca se tramitta

LIB
la -Bucuresci. t6te 1000 essemplarie, în câte se :tiparesce grammatic'a.'. Era in
“câta pentru Glossariu dice, ca d'in causa , multeloru occupatiuai nu n'a pu-.
tutu termină inca. -

sarcinata a intră in- corespondenta cu D- la Gina pentru numerulu essem-

ITY
plarieloru ce sunt de a se tramitte societâtii, si vu fissă pretiulu unui asem
plaru pentru. sc6terea speseloru. de tipariu.
112. Secretariulu ad-hoc, in conformitate cu $-le 42 si 43 din regulamen-
talu societății, presenta statulu de diurnele membriloru pentru dillele de la

S
1631 Augustu 1869, si anume 'pentru 178 dille, câte2 galb. pre di, summ'a;

ER
de 356 galb. cari facu: (4183), patru: mii: una! suta -optu dieci si trei lei noui.
Presedintele consultându adunarea, statulu de diurne se pune la votu si se
primesce, a
IV
Statulu astufelu votatu se allatura acestui processu verbale; 6ra presedentele
va avisă cass'a, pentru a: liberă membriloru diurnele' votate.
La 12 6re presedentele suspende sedenti'a pentru una Ora.
UN

Sedenti'a :se redeschide la 1 ra dupa mâdia- di. | |

113...D-lu Sbiera voindu a callatori câtra casa, se râga a. i se regulă spe-
sele de callatoria _pino la Cernauti. |
AL

conforme s. -lui 44 Win regulamentu.

Opiniunea delegatiunei este a se stabili unu massimu si minimu de spese
de callatoria, avendu in vedere locuintiele cele! mai departate si celle ' mai ap-
TR

propiate de Bucuresci alle. membriloru societății, si. avenduîn vedere facili-

tatea sau greutatea communicatiunei; si apoi intre acestu massimu si minimu
se se reguledie summele speseloru de callatoria, precumu locuintiele membri-
N

loru voru fi mai pucinu sau mai multu departate.

Acesta opiniune se ad6pia, si se stabilescu spese de callatoria pentru unu
CE

membru pîno la. Pesta (40). patru-deci galbeni, pîno la Cernauti (40) patru-
deci galbeni, pîno la Blasiu (25) doue-decisi cinci galbeni, pino la lassi (15),
cinci spre-dece, si pino la Brasiovu assemenea (15) cinci-spre-dece galbeni.
Summele astu-fellu „votate -se voru trece in budgetulu societătii penizu an-
/

nulu. 1869—170. SE
114: Se catesce una chartia a D-lui J. Heliade Re dulescu, 1 prin 'care cere a
SI

contractă d'in fondulu societatei unu imprumuiu de 2500 galb. cu ipoteca va-
labile pîno lu 8000 galb. si pre longa unu procentu de 12 */, pre aonu.
IA

Fiendu 'cestiune personale, D-lu presedente J. Heliade Radulescu se: -vetrage

si iea presediulu: D-lui A. Treb, Laurianu secretariu generale.
CU
 RY
— 955 2

RA
D-lu Babesiu observa ca dupoce 'D-lu Jonnescu a essitu d'in- sedenti
a, ob-
iectuluin cestiune nu s'ar. put€ us. in deshatere fiendu ca lipsesce
maiori-
tatea menibril
ceruta”oru
de art. XIV: d'ia 'sttnte.:" ! pi
i | p.. ia

|
fe poet

LIB
i
pata ase a III II Ei E

D-lu Papiu reflectâdia

ca: D-lu Jonnescu nu să pote! toiisiderâ in absentia,
fenduca n'a essitu d'in sedentia “pentiu a'nu'se: mai intâree. Obiectulu
se.
pâte luă in :desbatere si:numai a.xotă, nu, sar .pul6,,
d6ca D-lu., Jonnescu nu
Sar întârce, sau, d6ca altu cuma membrii n'arufi in numerulu cerutu de statute,

TY
Intrându in desbatere, D-lu Sion afla ;de necessarii ase cunnsc6 „măi ân-
tâiu starea finantiariaa societatei, si pentru a ua cunnosce, se .asteptămu rap-
portulu commissiunei finantiară ; mai afla de trebuintia inca a se 'fică inainte

SI
de tâte budgetulu annului 1869/70, pentru că 'se vede despre mu
ce sutime de
bani ar mai put6 .dispune socistate afara de delle ce aru intră in budgetu.
D-lu Laurianu arrâta starea finantiariaa societatei, „si dicecâ fondulă soci-

ER
etatei consta asta-di d'in done, boniiri despre 95903iei'66 bani, depusi la
saurulu publicu, si d'm done quietantie despre 23,500 lei” depusi la Cassa te-
de
depunerisi consemnatiuni. Ia. totu fondulu societ face 119403.
atelei, i si 66
IV
bani. i DI RR
D-lu Massimu ârrâtu ca societatea asța-di mure disponibili 2500 galb, sum-
UN

m'a ceruta imprumuta de .D-lu, Heliad

Baniie.
de Ia tesaurulu publicu 'nu se
potu vedică cându vremu, ci.număi Ja. espirarea termibiloru, 6ra summ'a bani-
loru depusi la Cass'a de Consemnatiuni nu face suimiii'a ceruta de D-lu Heli-
ade. Arr6ta apoi in ce positiune neplacuta, ar veni societatea 'cu presedentele
AL

seu, din possibilitatea unui: processii ce sar put escâ, din causa acestui im-
Prumutu. Arr6ta in urma preoccupatiunile s6lle facia cu opiniunea publica d6ca
membrii sotietatei -s'aru' imprumută ci unii “pre' altii- Vin fondurile ei, fonduri
TR

cari nu se potu' intrebiintiă in altu modu de câtu tonformu intentiunei fon=

- datoriloru. Si apoi este intreburea inca nedeslegata, dâca epitropii so potu
imprumulă d'in banii incvedentiati -epitropiei loru.
EN

D-lu Papiu, fra a intră in fondu, dice ca cestiunea liendu forte grava, ar
 bine a se chiamă în sedentia toti membrii câti se afla in Bucuresci.,, , .
_“D-lu Babesi dice:uca'si 'candu ne'amu învoi,iu principila cererea
u' D-lui
Heliade, inca ar îi de lipsa'âse numi uta commissiune pentrua procură tâte
/C

actele necessarie la contractarea unui imprumutu, sia veni cu una propunere

inaintea societatei,: N
Discussiunea se ammâna pentru sedenti'a de mâne la 1 Gra dupo .media-di.
SI

Sedentiase redica la 4 ore, | PI

„ Presedente J, Heliade R. n i Jos... Hodosiu,, :
IA

i IN)
i | „ Beer: ad-hoc,
4
CU

41
 RY
ii Aia

RA
E E s, T A, IT, v., i
iii ai e a e

de diurnele “merbriloru societatei. academice 'roinâne. pentru> alee 16

LIB
4 ine, la 31 inelusive: alle, lunei, Augusta, A
1869 , pei
pi
Ia di mi
Na

„(a doui 8), alb. pre di) , fă

TU
DN alai
:
ap Îasiit
fiu
n

die 32 an — 316 lei vaci. sia

“a 3, Heliade Radulescu. pentru 16,
"2, A. “Treb. Laurianu n "46 89

ITY
“3; “Josita” Hodosiu” bai Ri46 aa
de “A. Papiu Marianu . i 46 e 816 -
ară Jaonne Caragiani a 16. n 82 —— 376, a
î

S
“Joanine Sbiera e 16. 7 189 316,
i IO. Massimu 0. 16 30876, ”
“8. “Vincentiu, Babesiu, 137 16
“9, Alessandru
„10,11. Georgiu
Romani
isa
Sion o10 ap
"46 "|
82=
32 = ER =
=
.

m
IV
“Nicolau Jonnescu = i
..-n | 14.—
„12, Georgiu Baritiu, p. |
i, pi
"43, „Micheil Cogăhiceanu ; 1
UN

n toti 118. 356 galb. 2160, E dei noi.

fie a ac, aa
. tă"Sa. votatu în sedenti'a de la 1 Septabre 1869, i |
AL

„i | title - mi ei
5 “ Presedente: Ţ. Heliade R. ci: san, Sri
RE 3 „Seer, „gen. A: Trb.. Laariaru. SE Jos: Tiodosiu Sa
TR

DE DD ORREE RTE IE N e aaa a aie N „i Seor. Bd- hocu: ta

d qi i
N

XXVII, „Protocolul sedeniiei XXVH, Rieuti. 3 “Scptom. “1869

CE

A era 5
A 1 "Gra “dupo, medi- di. ei
nu
da Etă pia
Ai :
ji
-
Sia ti 433: it
...

""Presedente J. eiisae iiadaleseu, 'seor. gener. "A 'Treb, Laurianu, seor, ad-
hoc: .J0s. Hodosiu..
/

“Membrii 'presenti : GG. “Sion, G. Băritiu, A. “Boinai,” A " Babesiu, 3, Sbiera,

SI

J. C. Massimu, A. Papiu Ilarianu, mai târdiu N. Jonnescu. -

J. Caragiani,
115. Processulu! verbale allu sedentiei trecute se citesce, si: se adâpta.
116. D-lu"presedânte! communica, una tellegramma de la D-lu Alessandri prin
IA

care annuntia ca este impedecatu de a veni la Bucuresci.

Se iea spre scientia.
CU

“ -
 RY
RA
“147, Rejativu Ia ceiârea D- lui Heliăde “centru unu imprimata de 2500 gal,
p. lu Lanrianu, face urmatori'a propunere: e ni
« Societatea primesce propunerea D-lui: Heliade a -i se face 103 adjuiorin din

LIB
fondurile societății pentru tiparirea cârtiloru propuse de D-sa, Sub. 0onităali)
analoge acelloru-a -cu' cari are se se tipar &scă dictionăriulu limbei române.
D-lu Heliadea, neputându luâ parte la discussiunea acestui obiectu, ra fâra
D-lui, membrii cei alti presenti, nefiendu in numerulu cerutu de statute pen-

TY
tru sedenti'a plenaria, desbaterea asupre obiectului in cestiune se suspende-
„118. Adunarea trece in. sectiunea .filologica. . . ae
“La ordinea dillei' este continuarea desbaterei” asupra coiectului comrhissiu:

SI
nei de trei despre modulu: de'scriâre: “pentru” “publicarea annaliloru si altoru
acte ajle societății, şi anume obiectulu discussiunei este : „Gestiunea „duplica-
tiunei- consonantilorui. îi: a A Cite

ER
D-lu Caragiani, luanda cuventulu, numera “argumentele +câte: s'au adussia pen-
tru:si. câte “contra: duplicatiunei cons6neloru,:si::dice ca'neci unele neci-altele
pu lu au potutu: convinge in destullu despre primirea. sau respiugerea': :dupli-
IV
catiunei; cu tâte acestea crede ca argamentele mai principali: pentru dupli-
catiune: ar îi ratiunea filologica si scientifica,. si: d'in acestu motivu' este appli-
duplicatiunei consu-
de câtu: contra «
UN

catu:a se pronuntiâ mai multu “pentru

nanteloru. Stii
D-lu Romanu, că rapporloriaiu commissiunei, respunde la unii” cari: au'.vor-
bitu pentru: duplicatiune, :si dice ca chiaru si: atuoci: cându anu admitte du:
plicatiunea, nu trebue se ne vegulămu dupo limb'a latina sau alt'a, ci numai
AL

dupo firea limbei :n6stre române. Se conslatâămu “cea-a ce este asta-di'in lim-
Wa n6stra ; si astu-felu în progressula,: in'cultin'a, - inimbogatirea: limbei: cu .
cuvinte de arte, de scientie si altele, se 'observâmu totu 'de 'una geniulu .pro-
TR

priu -allu limbei: n6stre. Terminandu dice: se cautămu si numai. dupo:ce amu
aflatu ratiunea duplicatiunei se ua: admittemu, pino atunci se stămu pre. longa
acea-a ce aflămu in limb'a n6stra...
ci Li . pi
EN

+ D-lu- Heliade .vorbesce mai pre larga despre ecessilatea; duplicatiunei. con-
sunantiloru:. „Progressulu, scienti'a, filologi'a, tote ua ceru. Prin duplicatiune
limb'a e: mai forte, mai dramatica, mai classica ;, a -nu duplică insemnedia; de:
cadentia,: insemnâdia a lassă limb'a in primitivitatea sea rustica si bruta; dia
/C

contra a 'duplică,: insemndia a inaltiâ limb'a la adeverata ci classicitate.: Prin

urmare tine duplicatiunea necessaria in trei casuri, la: inceputulu cuvinteloru
prin duplicatiunea mai allessu a litteriloru 2. £. s, si în urma la termini tec-
SI

nici. latinesci, ori grecesci. Termina pronuntiandu-se. pentru duplicatiune.

D-lu Massimu crede ca suntemu destullu de luminaţi asupr'a cestiunei, si
IA

cere inchiderea discussiunei.

D-lu Jonnescu vorbesce contr'a, inchiderei discussiuvei, si. „pentru a: nu: pre-
cipită lucrulu crede ca.ar. A mai. bine a se formulă cestiunea . intr'unu modu
conciliante pentru toti.
CU
 RY
— 209
„Dinii „Heliade și Romana, „Se. insarcinedia, „ea acesta, formula

RA
re „Pestru seden-
ii a de mâne.
i
««Sedenti'a. se. rodica. la 9 | Ore; sedentia de. mâne, se anunti
pentru dra i
dure media; di, mt a

LIB
i. . . E . e i .
mi : Dem ec : Ps
a) aa a, PR

Prescăeste I Hdiade B cite vos. ELodosiu i, ș in

CE ti arte a situ îi atu Secr, ad:BOGiii4 i ap
E
A . RE pi
r ii it, a

ITY
e i ace
tot mie tea Sp

XXVII Protocotiutu sedentici RE Vng. 3 Septeinbrgi 1869

sa Tai teii la 1, „ora. dupo,; media- di,

S
mie BR a? . Si pa past i ,
“Prescdente J. Heliade Rauleseu, sc gener, A. “ec Lauria
n, secr; “aq.

ER
hoc, Ie $. “Hodosiu.. Sa pi pazite
'
. „€
EEE .
: Menibrii presenti :. A. Papiu larianu,. 6. Sion, Ț. “Caragiani,
i ', et

A Romanu;
G. „Baritiu;;V: ;Babesiu, J. Sbiera, J.. 0. Massimu, si: N. Jonnescu....
în
119, Se. da. lectura. processului, verbale allu sedentiei ::tvecute, si , se
IV
adâpta.
3120, -D-lu, Romanu citesce. propunerea. despre. duplicatiunea. coasonu
ntiloru
ce: a. facutu: impreuna cu.D-lu Heliade, in, „urm'â jinsarcinărei luate
in, seden-
UN

„ti'a de eri. fa ac
PR d ata
„. Ac6sta: propunere: se rusume in ur matâriele., aaa
1). Be:se admita, duplicațiunea in compunerea, cuvinteloru: cu.„prepestini
preste totu, i sii : a Di daca
AL

12), Duplicatiunea, lui z preste totu. unde iimrmdia, si se immâia,,. ;-u: ui

33) In. tâte: vorbele :de: scientia. (termini. tepnici). - ca
„La :acestea D-lu; Heliade, mai adauge:,.; i î.. -i..MR SEI
TR

4) Duplicatiunea lui -s. iu: perfectului verbelora de'a. UI a canugitiune, sii

in
formele, Caulassemu, stimassesi, audisseraetț:. i: ti e ti
_ Propunerea se admitte in principiu, si se iea in: discussiune. pre
alineate..
-?D:lu'-:Massimu: reamintesce ca aci: se tractâdia numai: de: unu
N

felu'de compiro-
missu :de.a' adoptă unu::modu. 'de scriere provisoriu, si !'ca prin: acâsta-
ai.nu:se
CE

“prejudeca-intiu nimica lucrarea. societății la stabilirea

:definitiva a. ortografiei
„ limbei::române.. Asiâ, „pentru acumu este applicatu-.a adoptă duplicat
iunea:: prin
compunere “dopo modulu 'cumu' duplica latinii, şi relativa la acestu punetu
d'in
propunere, face amendamentulu; n ci i EI Ei a
-u Se:adopta duplicaliunea: în: compuse: protutindine uimde: duplica
/

laiiniii
Remânt nedâuphcate cuvinte: ca Sumitiera,! 07vonlare, ajulare, amânar
e, onio:
SI

râre, etc... pi DEI RECI PRD IERI E e a “i

.

„ Asseneue român neduplicali vorbe

3 ca : atunci, ara; acestu ete, i
IA

"D-lui" Jonescu sustine amehdamentulu 'D- lui Massimu. iii i

D-lui “Romanu crede ca si in- adoptarea! unui modu: Droyisoriu de scriere;, priu
i: . ia LT Dia
CU
 RY
— 259 —

RA
urmare si. la admitterea. duplicatiunei- cousonantiloru, trebue se fissâmu certe
regule, cea-a ce, dupo parerea D-lui, amendam: :ntulu D-lui Massimu nu ua foce.
Pentru acea-a presenta altu amendamentu in! urmatorii: termini :

LIB
Duplicatiunea prin compunere cu Propositiuni se „admilie în „ genere, dtra
nu
se admite:: -.: Die a
1. Duplicatiunea lui d la pruposiiaae a; d. se “admite mana.
unde, tinta
„Va primitu pentru delaturarea. iatulei ji

TY
2. Unde sunt deja doue consonanti, p. e; cuprindere, tu
3. Unde vorbele si au iperdutu. semnificatiunea vadecinei, si: nu se; mai:
in=
trebuintiedia ' de câtu: compuse: p.: "6. Superare; cucerire, i i. tu ut

SI
:1 Assimilarea se admitte dupo 'usulu bimbei. Latine pastrandu- -se litera finale
a prepositiunei, p. e. subsidiu, subversare. | SE e
Amendamentulu. D-lui Romanu inca este sustinutu.

ER
- Discussiunea se' inchide, si 'se pune la votu. amendamentulu D. ai Massimu.
-Maioritatea . voturiloru este pentru amendamentu, prin urmare se. annuntia de
primitu. -te ADE LI IRI
IV
„ D-lu:.G.: Sion-sta: abtinutu de la votu.. i În DE e
':120.: Be iea in discussiun€ alla doil6 punetu d'i propunere despre duplica-:
UN

tiunea, lui. 1, ; . i DI a:
D-lu Heliade face amendamentulu :
- Duplicatiunea. ii 1. se admilte unde - duplica: si latinii.
„. Dupo. pucina dissussiune, amendamentulu, se: “pune la. volu si cu manioritate
AL

de voturi se primesce. | i Ii
.421..In legatura :cu acestu: Punctu din propunere, se iea in disezssiune
aupli
catiunea lait, r, sis. . i Da: !
TR

- D-lu. Massimu respinge cu' totulu duplicatiunea lui î,.si 7, 6raa duplicatiu
nea
lui :s ua -admitte numai. in: cuvintele cari se termine in' ass0mt îSsemu,
ussemu,
si apoi -unde latinii. scriu cu. z, i Da
Timpulu fiendu inaintatu, presedentele redica sedentia la 5 Ore. Discussiu
EN

-
nea se':va 'continuă in sedenti'a' de. mâne la l. „Gra:dupe m6dia- di .:
i "Presedente I Heliade BR. i
| a | Jos. Hodosiu.
/C

Ei A a 2" Secr. ad hoc,

SI
IA
CU
 RY
— 360 —

RA
XXI. Protocollal sedentiei XIX. a societatei academice
„române, din 4. Sentembre,11869, pie
pt
a

LIB
, ga
Pa
aa . 4
apr
-
A tă
, ga ,

Pa
af , m,
4 . . MAI .

Prosedente 3: Heliade Roduleseu, secr,gene A. rea, taurianu, scor. ad.

hoc. Jos. Hodosiu, --:::- DECI Ia
Merubrii presenti: A. Papiu Tlarianu; &. Sida, g. Bart, y: Babesu; J, au:

ITY
ragiani, N. Jonnescu, A;:Romanu si 'J.. C. :Massimu.::. i Ma
-:199. Se. cetesce si: se: adâpta processulu verbale altu sedentiei: de eri,
193, Presedentele communica una scrissdria . de 'la-:D-lu Cipariu cu: data 8
Septembre''n., pre' lânga 'care' mai tramitte: societății (10) €diece essemplariie d'in

S
celle, dântâiu 12 c6lle tiparite alle grammaticei. E ia A Îi

Se iea spre scientia, si: essemplariele se: imparta intre menibrii presenti..

manu cu dat'a'29:Augustu ER
"194. Sei:cetesce: adress'a commitetului - permanente :allu. judeciului -- Teleor-
a;:c.:No. 887, pri care se: annuntia societății, ca
consiliulu generale. allu acellui judeciu a pievedutu in budegetulu seu -si::pen-
IV
tru annulu currente summ'a de lei nuoi:1851: bani -85; adjutoriu: pentru 'unu
" teneru .d'in 'Macedoni'a,; :si: altulu .d'in- 'Trânsilvani'a spre - a studiă 'ini. classele
superidre, si roga societatea a arretă loculu unde trebue a se tramitte. acei
UN

pa DIR a. pinul si
bani. “ „

Se va luâ in deliberatiune una:data cu rapportula commissiunei' numite 'in-

sedenti'a.: ds -la 25 Augustu a. c:: pentru studiarea, rapportului delegatinnei si
a tre rii
essaminarea stărei fondului societății.
AL

:125..:8e cetesce scriss6ri'a D-lui Georgiu Baritiu, cu data 3 Septembre cur-

vente, prin care d'in 40 galb. spese de callatoria de la Brasiovu:ipîno:ăiti,
fissate .in::budgetulu. annului trecuiu,: renumera..cassei societătii 20 galb.: cu ru-
TR

gare. câ din. acesti-a .se se: cumpere unu'-scriniu :pentru . bibliotecă. societătii,
&ra din restulu de 20 galb. dice ca a destinatu5 cul: pentr. ajutorarea, ur
nui. studente la Universitatea din Vienna... iza ati iii
N

"Se primesce cu :multiamita; si! summ'a:: de: 0

20. galb, se::va. intrebointiâ.. pen-
tru scopulu destinatu de D-lu Baritiu, 6ra 20 galb.. i seyoru liberă spre a in-
CE

“ trebuintiă 5 galb. la. adjutorarea unui studente saracu. .

126. Urmâdia, continuarea desbaterei asupra duplicatiunei . consonantiloriu,
„Dupo una scurta discussiune se primesce cu majoritate de voturi, a se adauge
la punctulu despre duplicatiunea lui £, votatu in sedenti'a de eri, urmatsriele :
/

- Assemene se urmâdia si la celle lalte consonanti.

SI

S nascutu d'in x între doue vocali inca se -duplica.

Duplicatiunea la întonarea cuvintelorn unu se admitte. ,
despre vocale d'in proiectulu commis-
IA

197, Se iea in discussiune punctul

siunei de trei.
Acestu punctu se resume în urniatâriele +
CU
 RY
— 261 —

RA
„*Pentru,, „semnarea sunetului nechiaru D. „Massimu voiesce a.se intrebuintid _
litterele. a, esiu; 3 D- la Heliade mai adauge si vocalea 0.
“Pentru semnarea sunetului. " nasale D- lu Heliade cere tote cinci vocalile a,

LIB
e, î; 0, u; D-lu Massimu se. multiamesce cu patru d, & i si zi. E
:D-lu Romanu- tină ca atâtu pentru |'sunetulu „nechiaru, câtu si pentru cellu
nasale, adjunge doue vocali a si e, 6ta vocalea î numai in prepositiuinea în si
tote compositiunile ei. Da
D. lu Sion observa ca la acestu panctu despre. vocali tta cestiunea se Te=

TY
duce la: regularea unui. semnu „pentru vocalile. alterate în sunetulu lora ori-
ginariu,
Secretariulu ad- hoc, sustine ac6sta parere aD- lui Sion, si dice, ca aci nu

SI
p6te fi vorb'a despre acea- a, câte si cari vocali se se admiita pentru “semina- .
rea sunetului nechiaru sau nasale, fendu ca acâsta cestiune e deja decisa prin

ER
- incheiarea societâtii de la 11 Septembre 1867. unde se: dice ca 76fe sunetele
derivate, prin urmaue si sunetele nechiare sau nasali, sunt a se scie cu litte-
rile suneteloru primitive d'in cari se deriva. Observa mai departe, ca in pri-
IV
vintia regulărei semneloru ne lipsesce una basa pentru discussiune, fiendu ca -
commissiunea .de trei. ma. venitu, cu. opiniune. in fprivintia acâsta-a; ar fi bine
UN

asiă dâraâ in sarcină comimissiunea, cu acestă lucrăre” pentru scdenti'a de mâne.

Mai vorbescu în obiectu D-nii Romanu, Massimu, Jonnescu si altii; in ur-
ma, discussiunea se ammâna pentru sedenti'a de mâne la 1, ra dupo media- di;
sedenti a de asta-di se redica la 5 6re,
AL

n " Presedente J. Heliade BR... . .. ::Jos, MHodosiu :

ji “Beer, ad-hoc
TR

„pi

XXX Protocoliula sedentiei a XXX.a societatei acadeniice

române din 5 Septembre 1869. |
EN

Presedente J. Heliade Radulescu, secr, gener, A. Trob. Laurianu, secr. ad-

hoc Jos. Hodosiu.
/C

. Membrii „presenti :, G. Sion, A. Papiu Ilarianu, A. Romani, G. Baritiu, V.

Babssiu, J. Caragiani, I.C. Massimu 'si N. Johnescuii iii
„128. Se da lectura processului verbale allu sedentiei trecute si se adopta.
129. Urmâdia continuarea discussiunei asupi'a modului de scriere,
SI

Pentru regularea semneloru cându un'a si acea-asi vocale are deossebite su-
nete, se 'insarcinedia membrii commissiunei, D-nii d. Heliade, si: A. Romanu,
a elaborâ unele regule in privinti'a acâsta-a, si a le suppune appretiărei soti=
IA

etatei in sedenti'a viitoria.

Totu acâsta 'commissiune va propune regule si in privirea lui d, ţ, si s, cându
CU

acestea au sunete aceidentali,

 RY
— 262 —

RA
“150, “Trecundu la altui puuctu dia. proiectulu': icoditiissiunei despre; modulu
provisoriu de scriere, se ieau cu, maioritate devoturi urmatâriele decisiuni :
Crai
Cuvente că ghiatia, faciai si altele, mu se scriu 'cu t, ci ci c. N ai

LIB
„m cuvinte că puteițiosi:,, cutientiosă, si altele, tt suna cheii
“X inainte. si dupo! consâne. se inlâcuesce cu 5, e. desteritate ; in citvin-
le straine. sau de origite grdca si inca 'nâmilgarisate se conserva şi i
. Z se admitte în cuvinte straine, precumu.: zodiacu, zoologie, zelu, si Cal:

ITY
tele; cra în terminătiuină, că, lucrecliaz, incredentiediui si altele” se “admitie di,
y. ph. dh. si ch, se admitlu numai în cuvinte straine si. namlgărisațe
inca, |
Sedentia see redica la 5 de; sedenti” a. „iitoria se „anunta pre. mâie la.1
n ti

S
ra dupe mâdia-di. Da SI N ...
“ fa Cenee

ER
sl. Presedente j, Heliade a. ri aa Dă Jos. Todos . a rauri
Da | | a „Secr. ad; hoc.
pe a e Si DRte |
IV
iţi a in at

XXX Protocollula sedintiei. XXXI, Sambata 6. Sepiembre

Să „1869, „la 1 ra „dupe, media-di.. E
UN

ar

“ Presedente ]. Ieliade Radulescu, secr. gener. A Treb. Laurizint, seor. ad-

hoc Jos. Hodosiu. “ a
. Membrii presenti, : .G.. Sion, A. Papiu Ilarianu, G: „Baritiu, N, Babesiu, 3,
AL
4

Caragiani, N; Jonnescu: si J. 0. Massimu.

131. Processulu verbale allu sedentiei trecute se adâpta.
182, Se adopta urmatoria programma pentru sedentia publica :
TR

“Duminica :4/„g: Septembre a.c. la ora 12 de mâda-di, societatea Academica

Româna tine sedentia . publica în aul'a Universitatei. a
N

DI Da a „ OBIBOTE: NEI DI n Ri
CE

“ ta Vii
8), Presedentele, deschide sedenti'a.. ;... |
D). Secretariulu generale. face, darea. de, sms, despre “uendiile. societății. in
acâsta sessiune. ... :., |
6). D-lu A. „Papiu Tarianu pronuntia dişcursulu” seu, de veceptiune despre
/

Georgiu. Sincai... LL -
SI

d).: D-lu: Georgiu Baritiu respunde recipiendariului iinnumele Sooietătii. i

-. Acesta programma se va publică cu trei dille; mai inainte prin Monitoriulu
IA

| oficiale si prin alte diarie.

“ Se.voru invită :D-nii ministrii 'si autoritățile publice )prin, adrese formăle ;
assemine pareutele mitropolitul si episcopii; professorii universității si ai lice-
CU
 RY
— 263:—

RA
eloru ;- „consiliul; permanente alu: „istructiunei : publice; curtea; de; cassatiune
si curtile de appellu. - h A Mr

:113..;Limpulu''sessiunei “acestui 'annu: “endu forte. inaintatu, si.« Iucrările s0-

LIB
cietății fiendu iinca. f6rte multe,: discursurile de. receptiune; alle: D-loru. M. Qo-..
galniceanu si Georgiu Sion se ammâna pîno la sessiunea: annului 'viitoriu....
„D-nii- recipiendari: sunt invitati a. si presentă. delegatiunei societâtii. discur=.:
surile cellu. mai. târdiu - “cu :doue' une de. dille: inaintea... deschiderii - sessiunei;

TY
annuali, pentru. că, acesta-a; se le: Pola, communicâ. celloru nsarcinati cu res-
punsurile... . .... | . Da PA cae aa RR

:134.: Obiectele pentru sedentiele viitri alle, acestei: sessian, se resumu: in

SI
urmatâriele : ; ep SEI DIR - Sai
1. Continuarea desbaterii, asupra “modului de sscriere. pentru publicarea an=.,
î
naliloru: si. altoru.. „lucrări: alle societății.

ER
i ii pi
2; Rapportulu. commissiunei insarcinate cu essaminarea opportuu delega--.
tiunei despre lucrările d'in annulu trecutu.
3. Rapportulu::commissiunei insarcinate cu: repularea, vibliotecei academice.
IV
4. Cetirea in sedentia plenaritia a a regulamentul pentra elaborarea -dictio-::
nariului limbei române. » ... „i i a a
UN

5. Budgetulu societății pre anulu 1870. Ra

-6.. Cestiunea cu imprumutulu de 2500 galb. cerutu: de; D-lu Heliade... ru
„7. Formulariulu de deploma. pentru :membrii societâtii, . i
8. Allegerea. membriloru commissiunei. pentru elaborarea dictionariului, it,
AL

9. Numirea de membri noui actuali, si numirea de, membrii. „ODGrari sau c0-
respondenti. ip a i De:
10. Allegerea prescdentelui, vice-prosedenteui si soceotarialui societăţii, pre-
TR

cumu gi a membriloru delegătiunei.

Dupo acestea presedentele 'redica sedentia la 4 Ge, annuntiându sedenti'a
viitârie, pre poimâne, Luni, la 1 ora dupo media-di. |
EN

Presedente J. Heliade R. --.

| Jos. Hodosiu
Secr. ad-hoc.
/C

XXXUL. Protocollulu sedentici: XXXII. a societatei academice

române din 8 Soptembre 1869. |
SI

e a > r

Presedente J. Heliade Raduleseu, secr. gener.. A. Treb. Laurianu, secr, ad-:

IA

hoc Jos. Ilodosiu.: :. . - aa ,

Membrii -presenti: A. Romana, A. Papiu Mariana, N, Jonneseti G. Batitiu,
V, Babesiu, J. Caragiani si JI. C. Massimu, :..:.: i, AR
CU
 RY
RA
+185; Se'da::lectura: procesăuli verbale: allu sedentiai :de: 1 5 Seplambre cur.
rente, si se adopta. : ' a
“136.: D-lu .secretariu: generale: comiminica :una scrissâria: aaD: lui Cipaiu, prin

LIB
care! acestu-a annuntia:ca mai tramitte trei dieci si. noue: essemplarie d'in'] par-"
tea prima “a. grammaticei: Dice. apoi D-lu: „Cipariu: in. epistola, ca are.de'cu-:
getu. a. publică: una; collectiune: de. opere mai râre; ca va; incepe publicatiurica
cu: dictionariuliu: latino-românu! allu' lui li: Corbea, 'dupo manuscripiulu ori:
ginal; care'contine ăprâpre doue sute câlle in folio,'si este completu;: va urinâia-

ITY
poi pravita lui Eustratie logofetulu, autorulu cunnoscutu allu cronicei muldo="
vene:'si: allu :pravilei:: civile :de: sub :Bâsiliu Lupu, sub. titlu “carte! ronianescă,
6rasi dupo unu manuscriptu probabilmente originale d'in annulu 1636 in folio;

S
scrisse:cu':slove: câ:in“tipariu, forte elegante, si cu: ortogrâfi'a moldoveaha de
pre atunci. Programm'a collectiunei ua vă: publică mai'târdiu, pino atunci sup-:
“pune: :acâsta: intentiune--a
morale si materiale. i ER
-sa appretiărei. societ academice
DINERRa
“„Acesta.impartasire:a D: lui Cipariu sse-va.: „pute 1 ordinea dillei: in n'a din
Di
DARE
pentru: spriginulu
Ie . ” ia :
IV
sedentiele viitârie.: i i i i
197. Se iea in discutiune cestiunea unuii formalaria de anlona pentru meribrii
UN

societătii, e ma . ii
Se decide a Se urm de una.camu datuiusulu de. pîno; acumu, de a se com-
munic membriloru noui' numiți conclusiunea: motivata, a: societății, dupo cumu
Sau numitu, menibri actuali; sau membri onorari, ori!i corvespondenti ai societății,
Sedenti'a se: redicaila' 31 6re. i i i » Ii
AL

Sedenti'a viitâria se ânnuntia pre mâne Ia 1 Gra dupo media- di. -a tt

_ ” Presedeuie J. “Heliade BR. îi
- o Jos. “Hodosiu.. .
TR

“ oaiai i arpost:cae tu Bear, adehoe,

N
CE

. XXXIII. Protocollu lu scdeatiei XXXUI, Marti, 9 Septembre

1869 la 1 Gra dupa media, di.

Prâsedente: d. Heliade: Radulescu, secr.. “gerer.: A. Pebi Laurianu, secr.„ad:

/

hoc: Jos. Hodosiu. :.....: aa, =

SI

Membrii presenti: A. Papiu Ilarianu, G. Baritiu, 6. Sion, N. Jonnescu, A.

Romanu;.:J.: Caragiani, V.: Babesiu si J.-C. Massimuii îi i i ii
IA

138. Processulu verbale allu sedentiei de eri se cetesce'si se: adopta. tii
139:-La. ordinea :dillei este rapportulu 'conmissiunei insarcinate'cu essami“
narea raportului delegatiunei despre. Iuorările d'in' annulu espiratu. i,
CU
 RY
aȚ 65 —
pi

RA
„. D-lu Babesiu că vappontatotiu alu acellei:commissiuni, da lectura rapportului.
Se: admitte, luarea. în. „consideratiune, 'si, discutendu-se din. punctu.in..pun-
ctu, societatea adopta conclusiunile commissiunei. Anume, societatea approba

LIB
;mesurile. luate, de. delegațiune. pentru țiparivea,, 'erammaticei. premiate. annulu
trecutu; si delegatiunea va ingrigi pentru se6terea speseloru.. „de. tipariu - prin
vinderea unui anumitu numeru de essemplarie , din: „grammatio'a,, premiata a
“D-lui Cipariu... î -

TY
Pentru. elocarea si! assecurarea fonduriloru societătii, delegatiunea va pro-
code conformu regulamentului pentru administrarea averei societălii.
Rapportulu adoptatu se aliatura acestui processu verbale.

SI
140 Urmâdia continuarea desbaterei assupra modului de scriere pentru pu-
blicarea annaliloru si altoru lucrări alle: societătii.
„ D-lu Romanu insarcinatu cu elaborarea unoru regule pentru semnarea Su-

ER
“ netului' impropriu allu litteriloru 'd, î, Si Ss, pro pune doue puncturi :" i
Cându litterile d; £ si s si'conserva sunetulu propriu “iaainte! de :2, atunci
-acestu:î se se insemne cu doue puncte p.e. diavolulu, ossia, feti'a..:..;,. -*
IV
+: D-lu Papiu. este de parere ca. dupo ce;,d,t si s.cu s scurtu au sunete -acci-
dentali,- precumu in surdi. inut, ursi, in 'casuri candu i la mediuloculu: cuvin-
UN

teloru este plinu si litterile d, £ si s'au sunete improprie, acellu: î se se in-

semne 'cusemnulu -circurmflessu, precumu. dă, dicu. |... ui !
„D-lu Jonnescu- sustine. propunerea D-lui Romanu,: vrea numaia nu ua gene-
ralisă la neologismi:si,la cuvintele” de :scientia, pentru că astufelu de semne
AL

:aru inchide callea la; cercetările, scientifice.. +... mpi

D-lu Sion :procede d'in regula generale cad, î, s.si inainte deia au sunetulu
loru propriu, si pentru semnarea sunetului impropriu ar admite pre. d doue
TR

puncte: p. e. d, dicu.!
D-lu'.Massimu dice ca n'ăvemu lipsa de astu- felu de serane, pentru «ca:Logica
; limbei :n6stre ni arrâta- scâmbarea lui d, 4, s:in sunete accidentali; prin urmare
„se urmămu: acâsta logica a limbei, ro esceptiurile se le considerămu câ spo-
EN

radice cari nu se suppunu regulei luate'd'in natura limbei române. - .

“In urma D-lui Romanu presenta propunerea formulata in urmatorii termini.
Se: adâpta cd, regula generale ca litterile d, t, s inainte de 2 si perdu Sune-
/C

" tulu propriu scambându-se în sunete accidentală. i

Unde aceste 'trei liltere si conserva sunetulu pr Opriti: causa este ca î nu este
originariu, prin urmare se. substilue e. - Dă
Pucinele escepliuni se considera! că, sporadice, sis vorbele. straine! că. unele :ce
SI

nu se suppunu regulei luate din natur'a' limbei române. i.

Acesta formulare. se pune. la .votu si se adopta'cu maioritate de voturi.
IA

- Continuarea desbaterei assupr a. modului de soriere se. ammâna pentru. seden-

ta. “de mâre..: RE : | . i RCA
CU
 RY
—:266 — |

RA
“144, Se da' lectură regulamentului pentru: lucraxăa: dichionariului. limbei: rQ-
mâine, "regulamentu adoptatu dei sectiunea lologiea' în: 'sedenti'a, de la 26 Au-
„Busta a: c.: Aia te i i ai

LIB
! Presedentele: edict sedea a da
- 5 6re; "sedentia ds: mâne se anunta la 1
„i 6răa dupo” 'inedia- ji pete în ari
““Presedenite: Ji Heliade Badulisai, -
ra

rea e i
ipă

i
a „Jos. Hodosiu, "i"!

ITY
- ir pi ? pp: . tt) A apa pata Pa: E RaRa ii Secret. ad-hoc: :

S
o a] "RAPPORTULU E a

ER
- Commissiunei. insarcinale, cu essaminarea “Tapportului, generale, all Dei
e. ci Dei “societății, „academice, pentr. sessiunea annului. 1869. e
Comiissiinea. insarcinata 'cu! essaminarea ;acestui rapportu,. pre :care are :0-
IV
- mrea.a' lu: reaclude :aci 'sub. i împartindu- -8i lucrarea dupo : differitele'-mate.
-rie::cuprinse'in. alu, in! Lă pănti, vine a. si „dă opiniunea asupra acellora-a, pre-
-cumu urmdia,- iii. PRE ta ru,
UN

1. Mesurele si areale tototu procederea- onorabilei Delegatiuni iin.„privinti a gram-

maticei. pre miate,: si anunle in :ce privesce tiparirea ei, fienda:'conforme parte
“decisiuniloru;. parte: interessului societății; propune. a'8e luă spre: scientia. :
2, Desbaterile destullu de inaintate: 'assupr'a' ortografiei crede ca. voru face
AL

: posibile. de'aci in collo publicarea regulata :â annaliloru .socielătii. ui.

+18. In “cestiunea: de concursu 'peniru:: traducerea - commentarielori. lui; duliu
Cesare „de bello gallico“, societatea a luata deja decisiunea .necessacia.
TR

24; Commissiunea; crede, ca: D-lu commembru si canonicu Ti, Cipariu ae se

“fia-'rugatu: si -mai. departe, a trâmitte collectiunea sa de vorbe din vechile cârti
-românesci,- indata ce ea va fi terminata, de care: collectiune . coimmissiunea nare
N

indoiela caiva. fi bine folosita-la. vedigersa” Dictionariului;: i,

:5; De resultatulu staruintieloru Delegatiunei la Ministeriulu Calteloru | si alluti-
CE

nantieloru: pentru lamurirea fonduriloru societatei, commissiunea crede, ca societa-

tea n'are de câtu a se feliciti, devenindu ca prin acesta-a in possessiunea de 5000
„galb. fundatiunea Zappa, 1000 galb..fundatiunea AlessandruJonne], si de patru ver-
“samente de câte 1000 galb. d'in partea essecutatorului. testamentului lui. Evan-
/

- geliu. Zappa ;. totu tagsemenea. crede commissiunea, ca: societatea nu pâte de

SI

câtu se iee cu placere cunnoscintia de. prommissiunsa D.lui. Ministru de Fi-

nântie in câtu: pentru--refuirea -procenteloru acelloru capitale, -; Ri
: Prefacerea fonduriloru: in. bonuri. de -tesauru; si: lassarea, - celloru 2000; alb.
IA

in cass'a de Depuneri, commissiunea crede ca correspunde interessului: si .ne-

cessitatei societatei,
CU
 RY
—267..—

RA
Cestiunea despre unu versămentu de 1000“galb, ce onorabilea Delegatiune
„crede ca ar: mai fi se se lamurâsca, — commissiunea, considerându ca primniu
versamentu: sa facuti in cursulu primului annu' dupo mortea testatoriului, a-

LIB
“nume în Aprile .1866,. ra de atunci incâce 'celle alte au nrmatu regulatu in
„totu. annulu;commissiunea este plecata.a crede, .ca nu ar mai essiste neci unu
„versamentu in restantia, ci ca cestiunea pâtese fia numai: dâca primulusi
apoi si urmat6riele versamente' aveau se se faca la inceputulu sau. la .:medi-

TY
“loculu 'annului: dupo mârtea testatoriului; sau pre la -incheiarea. annului,: precumu
a urmatu si 'pîno'acumu? “Deci pentru lamiirirea 'definitiva a. acestei cestiuni
si assemene .pentru a află modulu potrivita de assecurare a versamenteloru

SI
pre totu: viitorulu,: commissiunea considerându mai vertosu, ca testamentulu
fericitului Zappu nu se aflăin traducere românn si ca se mai recero 'si cun-

ER
noscenti'a acteloru judecatoresci, formate :intr'acâsta causa, propune a sc in-
sarcinâ. Delegatiunea cu cercetările 'si mesurile. necessarie.
6. Commissiunea, crede ca societatea nu pote. se fia de câtu. recunnoscutăria
:Adunârei Nationali si Guvernului Românie i, ca precumu pîno aci votissera si .
IV
'respunsessera câte una; subventiune 'de 23500 lei noui pre annu,. asiă si pre
“annulu curente respunesera. acestei societăți academice una subventiune de lei
UN

“noui 20000; dera commissiunea nu p6te a nu si esprime totu de una data spe-
“vantia, ca dupo ce lipsele societatei de imedil6ce pecuniarie multu mai iusem-
“nate “pentrua si put€ desvoltă tota activitatea in tâte sferele chiamârei selle
sunt invoderate si urgente ; Guvornulu si Adunarea Nationale currendu se voru
AL

simti plecate a ua provedâ cu una dotatiune în tâta privinta mai correspundi-

tOrie acestoru lipse. .
7..ln priviutia mewmbriloru absenti, si acolloru ce dimissionara si acelloru
TR

n0ui, societatea a luatu deja decissiunile necessarie.

18. Mesurele ce a:'luatu: Delegatiunea in privintia stipendieloru fandate de
unele commune si judecie, commissiunea le afle 'correspunditorie, si ar dori
EN

că totu assemene se se urine si in privinti'a unicului stipendiu ce a mai ro-

masu la societate din partea Teleormanului. .
9;. Ce se 'atlinge do starea finantiaria alaturata la repportulu Dolegatiunei,
commissiunea inainte de tâte ar fi dovitu că acestu actu se fia fostu revedutu
/C

si subscrissu de Delegatiune. In lipsa. de acâsla-a, commissiunea suppunen.-

; du-a 'essaminărei selle a aflatu-a in ordine. |
10. In urma commissiunea propune a sc adduce multiamita Delegatiunei pen-
tru activitatea ce'a dovedita intru essecuiarea dispositiuniloru socictatei.
SI

V. Babesiu
RR Membrii commissiuuei] al. Papiu Ilarianu *
IA

E i. -J;, Caragiani.. !
. Bucuresci ne Septembre 1869,.
CU
 RY
N

268 — | | :

RA
- ei aaa i RAPPORTULU:- ai pai
d N

.. Secretariului generale i, “pumele Delegatiunei cotra Societatea Academica.

LIB
az
„Româna. , „Cu occasiunea deschiderei sessiunei annului: 1869...

Domnilor Membri : ai :Societatei: Academice Române! ia

adi ” ze RE it 2 E „ia : | DR rr.
i , Ai Mir

+ Delegatiunea. Societatei: petrunsa de sentimentulu astorieloru selle, sii adjutata

ITY
“de mediele cei stau la: dispositiune, s'a ordoperatu, dupo. putentia, a; essecută
insarcinarile. impuse de onorabilea Societate: in. sessiunea annului ireculu, si
i. | p ,
ANumMe ; i: i

Tractatulu: de. Gramatica - a:Timbei române lacratu.

- de D. lu canonicu e Timg-

S
- teiu Cipariu Si :premiatu de societate s'a inapoiatu' autoriului spre a :i :face:re-
ctificările si adausurile promisse de densulu, impreuua cu premiulu decernutu,
|
ER
si se asteptă retramitterea -tractatului revedutu.spre a::se pune la:tipariu, inse
“fiendu ca. acâsta “lucrare intârâiă, si tempulu sessiunei annului : cuvrente se ap-
„propiâ, Delegatiunea află de cuviintia a insarcină pre autorulu iinsusi cu tiparirea si
IV
correctarea lucrărei. sclle: la faci'a locului, rugându-lu a properă cu. essecutarea
“si:a espedi:50: essemplarie: la societate. d'in c6llele . cari -voru essi. pînola de-
UN

-“ schiderea, 'sessiunei, - “Pentru . aceoperirea ::speseloru de tipariu se :tramissesse

autorului unu&: conto 'de 100 galb. si: mai: in urma altulu de 60 galb. 'Dupo
- cea d'in urma communicare a. autorului, lucrarea:a inaintatu. multu,: si astep-
tămu 'a ved€: in pucine. dille ântâia Parte, tiparita a a acestei opere de, mare in-
“teressu "pentru litteratuva n6stra. - |
AL

Tiparirea Annaliloru societâtii s'a interruptu din «caus'a, divergeatiei. dee« Q-

“piniuni în respectulu detalieloru ortografiei. Spre . inlaturarea. tutoru :suscep-
tibilitătiloru, delegatiunea a credutu ca: cestiunea, acâsta-a merita :a se'sup-
TR

“Dune “la: ăppretiarea :si decisiunea societății, care chiaru 'd'in acesta causa..este
“vugata a luă la: 'desbatere de. ugenţia, acesta cestiune in'un'a d'in celle dân-
-tâiu alle sâlle'sedentie. -.. ..: SD ae
N

D'in operile publicate la concursu in anulu espiratu, a inteatu unu singuru

“elaboratu, adeca una traducere a commenterieloru lui J. Caesar de bello gaitico,
CE

„care se suppune cu acâsta-a, essaminărei. onorabilei societăți. : -. i,

“In” respectulu' dictionariului românu, care este un'a din -insarcinările printi-
vali alle societăţii, ni sa annuntiatu,. ca D. Canonicu T. Cipariu ar. fi terminatu
“ cullegerea de “vorbe d'in vechiele cărti românesti, si Delegatiunea a'credutu
/

de cuviintia a invită: pre D.. Cononicu. câ se bine voiâsca a nu intârdiă cu es-

SI

pedirea acellei collectiuni labori6se si de mare importantia.

Pre de alta parte, delegatiunea continuă correspondenti'a sa cu Ministeriulu
Culteloru si cu allu Finaatieloru pentru lamurirea fonduriloru societății, si in
IA

respectulu: acestu-a .avemu a.n6 felicită, ca ni a successu a primi de la Mi-

nisteriulu de Finantie fondulu.Zappa. de 5000 galb, si patru versamente de
CU
 RY
— 269':—..

RA
câte 1000. galb..:facutei : de.. essecutorii: “testamentului, repausatului fondatoriu
Evangeliu Zappa, —pretumu si-fondulu. Alessandru'Jonne 1. de 1000 galo.,—mai
reman6ndu unu singuru. versamentu -de: 1000 galb..a se mai lamuri la Minis=

LIB
teriulu Culteloru, care dupo incredentiarea primita de la--Ministeriulu Finan-
tieloru, se afla in. possessiunea, recepisseloru, si „procentele capitalului pre tem-:
pulu câtu' au jacutu la Ministeriulu de Finantie, cari procente, dupo promissiunea
Domnului. Miniştru de Finantie, se. voru trece in budgetulu 'annului 1870,
si

TY
indata dupo votarea budgetului se. voru tespunde societâtii.
Summele primite de la Ministeriulu de: Finantie Sau prefacutu: înn bosiuri de.
tesauru cu 12 9. Inse 2000 galb. se afla inca: le: Cassa de depuneri si en.

SI
semnatiuni cu:5 -la, suta. E ti
De la Ministeriulu Culteloru si Instructiunei Publice s'a, primitu pentru an-:-
nulu currente“subveutiunea de 20,000 lei noui,: “incuviintiata de: camera. Cu,

ER
adjutorulu acestei subventiuni. Selreatiuneg s'a pusu in 'sture de â pute convoci
Societatea la tempu. pi La Sa
De la membrii allessi în sessiunea.. trecuta aa venitu sciri ca primescu:; si.
IV
anume 'de la.D. M. Cogalniceanu, de la D. Al; Papiu Ilarianu si.dela D:: G,.
Sion. — Dimissiuni inse : au venitu de la D.T. Mâioresca fOra motive, numai'puru
UN

si: “simplu ca numai p6te luă parte la lucrările societății; do la D. A. Hasd6u

cu parerea de reu ca d'in caus'a valetudinei este constrinsu a renuntiâ. la 0-
n6rea de membru allu Societății Academice Române; de la D. Strajescu 'asse-.
mine cu parerea de reu.ca affaceri importanti de familia lu voru .retin6 mai
AL

multu timpu in Bassarabi'a. De la D. Gonata ni'a venitu una seriss6ria prin |

care se escusa ca pentru annulu acestu-a.nu va pute fi. prâsente la sedentiele .
societăţii. Despre D. G. Munteanu. Sa. primitu trista scire ca din causa:u--.
TR

nui morbu grave, este impedecatu de a luâ parte la. lucrările societătii.
In priviati'a stipendieloru fundate de diversele commune si judece pentru
intertinerea la studie, a juniloru: români nascuti afara: din marginile României
libere, acestea „dupo. dorinti” a fondatoriloru s'au transpusu. la societatea Tran-
EN

silvani'a, sau s'ău lassatu in dispositiunea fondatoriloru de a le administră ei

insisi, si de a se' pune directu: in relatiune cu Junii. recomandati, afara de u-.
nulu, de la Teleormanu,;: care: s'a. depusu la tesauru, piuo. la venirea „espunsu-.,
/C

lui d'in partea fondatoriloru ; pre; câtu „tempu se obliga:a: tin pre unu june la
studiu, pentru: câ se: nu fia: impedecatu . d'in caus'a nesecurantiei. .
Starea finanliaria a' societății se, allatura inti'unu tabellu de patru: pagine:
Si se suppune cuinoscientiei onorabilei societăți care este invitata a face celle
SI

de cuviintia pentru cercetarea, assecurarea si aplicarea: ei.

A. 'Treb, Lanriant.. | Dai
IA
CU
 RY
RA
“Situatiunea: 'cassei societătii acadeimice-roliiâne +
7 am i sită Mee “Vaii0' Augasta 1869. trei a ie PDS

srăilonu ta
TE "Bilanciuli generale allu igi
pi

LIB
“UIBRULU MARE „| 1Dei. “DIEFER. |
IJuroalu

:PLUS; :-H1N MINUS; |:

FONDURI.
NUMIRE COMPT. pg. . "DEBITU. LL CREDITU,,

ITY
pa

Subventiunea | 1 49705,68] „26708, 68| | i 5000, — _

Viaticu. . | 6320)
6362 30 | oa6aiso) ) Să| 4 ” e d
jroaului la - Augustu 10, 1009.

Ab) A "4494, 88
Salarii. 3 4494.88]!
Diurne! !.. 4 -8389,50|. 188, _ = Î- 820L:50|. e ii

S
Spese de cânc,. DB], 8B1449| i. i: pm 8449 i iii
Tipariri. . Gl 2205, 99 i pt i | 220092 a zi sita
Spese estraor. - 7].
Cassa ....
Braila ... 100
Gallati ;-4:.
35d5,— .
Ss! "42596, 59
1729,63
1975, 28 i
28097,
1799,63|.
ER2)

1359959
*
197598]. = i |
PE E ..8925,— zi

i
.
se

„A
ur
IV
“Teleormanu... „î..%9592,92| i: +1.952.99: *
Zappa:+-: Ai MA „11786, s8|: Tae a |. 14788888.
Ales; Joanne 12 11666,66].. | „..41666,66;
UN

Fonduri. 113] 131111, 06|! 134111, 06

Capitalu. LA” 56674,— 56674.— i N ă
Tesauru .. ..-. [15| 184236,95| - 38155, 50|. 9608145] ...:: i:
Cass'a'de dep. [16| 35351,85 -36351.85|..; î
Finantie ..... [17 1447203.69] 117208, 69|... n
AL
| Tosallu

Culte. . .....118| 17066,66|. .17066,66| ...,

Procente. +. 119 -9199:97] : 2199, 97 i

TR

| Iată 609141 „15 609141 45 150082, 89 2510, 05 780006, 16 j,

a -). BUDGETULU PRE 1867-—1869,

N

“CAP. l. VENITURI. DI „CAP. a "'SPESE. i

E a). “Procentele fondauriloru.. . i EN Viaticu. „15680
CE

- societătii de. la 1 Octombre . | "2, “Salarie:

1867 “pino la 4 Juliu 1868. u). Cassariu . - 3200 -
34328,—..: -b).: Sriitoriu . „. 2400-
b). “Versamentulu.. e a '.6).. Servitoriu., 1200 co
„pe 1868 ... i „8, :Bpese de. canceliaria:-
/

c).: „Subveniunea"64000, 5 : ă +8), Mat,si esp.: 2000

600 i
SI

, pre 1868. “b), Incald: lum..

7305233,—. 4826773 c). Cassa "de
feru. 6000: 8600 -::-:
IA

_4 Tipariri 77. 6000

5, Spese straordinare. 6000
4303802159 55,54
CU
 RY
— 971 —

RA
bb);) SITUA PIUN BA ANN ULUI 61-688 cele rcalisăte di inDuăgetu) |
CAP, i. VENITURI „it GAP, II, SPESE,

LIB
. Sub ntinnea pre; “lași 64000; 23703, 68; 1. Viaticu:.ccecuea nenea 2250, 05
a 2. Salarie...
camee eee „1881, 55
3, Spese de cancellaria.... 92, 54
“Zioa, 44

TY
Reserva......... 19519, 54
E Ş 23103, 68
i o. „ră 7 “

Nota : ) Procentele au se se (râca teG pic la 28 Juniu 1869 in bud-

SI
getulu; pre 1870. pie
w Versamentulu pre 1868 este depusu la Cassa de Depuneri si

ER
„ Consemnatiuni, ! at,
.. 4
A. . Li
IV
Ul. a) BUDGETULUe 68--..69,
UN

„CAP. d. VENITURI. CAP, II, SPESE.

NSE EI | N Ra
a). Procenteliă fonăurilot 5s0- l. “iaticu,., oua eeueaeei no seee 11519,—
cietatei pre si6sse luni, dela . . „2. „Diurne, enorme oana cei 21620,—
AL

1 Januariu 69 pîno lă 1 Juliu. 6912, 10, 3. Salarie. ei on... ana se

b). Procentele 18518,50 din -. + :. a). Cassariu 1440
mandatulu No. 4393; Gra pre - *b). Seriitoriu 960
si6sse luni pîno,.la. Juliu l.. 740, 16 Servitoriu : 480 2880,— .
TR

€). Subventiunea pre 68— 69, 23500;— “4, Spese de cancelaria : |

4). Reserv'a d'in subventiunea a). Materiulu...... 700
pre 1869, eee aeaeeee acc „1951954 b). Incaldirea , ....250.
EN

“50, „672, 33. c). Lada de feria.2500

2500 3450,—
5. Tipariri. see eeseoeoeeoeee
ness 2500,—
„6, Spese straordinarie,......... 3000,—
44962,—
/C

b).. SITUATIUNEA, ANNULUI 68—69 (cele realisate ;4'in Pudgetu).

SI

„CAP.1. VENITURI. „CAP. SPESE.

IA

, Subventiunca pre 1869;, „20000;— "1 Viaticu iau iese vinenee aer 411295
De le Dinrmes pecetea 820150
18
CU
 RY
m o

RA
A. Reserva din ohentiane INRE 3, Salarie, ruen sisi i? | 1:2659,33
pre. 67—68, „eseu: 19519,54 4. Spese de' cancellaria.,, 221,95
PR 39519,5454 g Tipariri.... «+. nnaaeiee 9205 92
6. Spese straordinarie... '.3525.—

LIB
i, N 20919.95
Reserva 18:10 Aug. 1869. : 18599:59
i PI 39519,54

ITY
E STIPEN DIELE,
ja „DEBITU. Aa E ia „CREDIT.

S
Gallati., eneoaeoeenesea i cn... d... 19%, 28 “Galati: aa... î.. i aa... 1975,28
Braila...

e
ce see

„i 4630,83
ER
eeaeeeeee ase see 1729.63 Braila a... eee
Teleormanu...,.. e ecescaese „oa. 995,92
eee oeeeeeaite 1729,63
|
„Reserva Teleormanu..
3704,91
925,92
IV
4630,83
UN

A FONDU IN REGIPISSE SI BONURI Da TESAURU..

„„ Becipissa No. 13957, de; ei noui |11750. Şi
AL

in NO. 23772 5 pn: "11750: i

| Bonulu “No. 330, » E 19266 gi II
A a m No. 398 2 ma
m aa „No. 897 , . 1663703
TR

- „12052958.
“Confornu registrolora de compabiniate.
N

ai Cassariu Dim. arcu,

CE

XXIV. Protocollulu sedentiei XXIV. 10 Septembre 1869

la 1 ora dupo media-di..
/

Presedente Je “Heliade Radulescu, secr. 'gener. A: Treb, Laurianu, secr. ad-

SI

hoc, Jos. Hodosiu..

Membrii presenti: A “Papiu Ilarianu, N. Jonuescu; J.-0. Massimu, G. Sion
IA

&; „Baritiu, A. Romavu, J. Caragiani si V..Babesiu... . +. et

1.442, Se adopta procesgulu verbale allu sedentiei trecute,
CU
 RY
— 273—

RA
"443:La ordinea diliei- esta adoptarea in sedentia:plenaria a regulamentului
pentni lucrarea dietionariului limbei române,
“*:D-1u: Massimu 'premittenduca acestu regulamentu s'a votatu de sectiunea

LIB
filologica in 'sedentia sea'de la 16 Augustu'a. c;:face. desluciri si esplicări de
dispositiunile -coprinse in regulamentu:mai allessu pentru acei: D-ni - membri
cari mau fostu facia in acea sedentia. IN N e
""D-lu Hodosiu .observa ca regulamentulu s'a cetitu in sedenti'a plenaria a

TY
societății mai vertosu pentru: acea-a , fiendu ca -punerea lui “in lucrare cere :
spese -de bani, cari numai societatea este in dreptua le votâ -si a le trece
in: budgetulu .annului viitoriu; prin urmare crede ca numai acâsta :d'in.. urma

SI
cestiune ar put6 fi obiectu de 'discussiune in sedentia plenaria a societătii.:
::D=lu Babesiu crede ca indata ce acestu regulamentu s'a. presentatu: socie-
țătii pentru votarea speseloru, ea este in dreptua lu si essamină, dâca acellu-a

ER
correspunde scopului. Nu este contra regulamentului; dâra cea-a ce i a faculu
scrup le votarea. lui câtu si -acumu este, ca. nu pote se. afle cu calle
atâtuuli”
'dispositiunea' câ câllele: lucrate d'in dictionariu. se se tipar6sca indata, foraa
IV
fi fostu reved approbate mai ântâiu de câtra sectiunea filologica. Dictio-
si ute
-mariulu se face din dispositiunea 'si: cu spesele societătii, prin urmare sub fir-
UN

m'a si responsâbilitatea ei, si totusi se tiparesce si se publica fâra a lu fi

-vevedutu: si approbatu societatea;. acâsta-a nu i- se pare a se face. cu: des=
tulu cuvantu; pentru 'acea-a ar fi de:doritu a se luâ dispositiune câ partea
si
'perluerata a dictionariului ge se suppuna mai ântâiu esaminărei ' societălii,
crede, ca
AL

numai dupo acea-a se se tiparâsca si se se dea publicului. Astu-felu

::
mai currendu s'ar put adjungela unu dictionariu adeveratu academicu.
D-lu Jonnescu inca este de parere ca lucrarea se tr6ca mai ântâiu prin revisiunea
TR

spe-
corămissiunei filologice. Si da adhesiunea la regulămentu in generale, dera
Este de'opiniune a se face numai una incercare cu unu vo-
sele le: crede enorme.
“cabulăriu' specimen care se -coprinda câte-vn cuvinte d'in tâte litterile, si cu a
carui observara se se insarcinedie commissiunea ; acestu. specimen apoi indrep=
EN

tatu si approbatu de sectiunea filologica se 'servâsca de planu Ia elaborarea dic-

:.
tionariului academiei. D'in: acestu punetu -de vedere face urmatâri'a propunere
Se seincâpa lucrările dictionariul ui prin una coimissiune allessa d'in sânulu
/C

socielătii. | a
Spe=
Commissiunea. se adduca pîno la 1 Auguste annulu viitoriu unt volume
cimen coprinditoriu de inceputurile tutoru litleriloru alfabetului.
50 de
Acestu volume specimen se se tiparâsca cellu multu în sesse colle, câte
SI

essemplarie. .
se elaboredie
Unu vohune :le vocabulariu alu limbei câbu mai complelu se
IA

de acea-asi conmnissiune sau de alta pino la deschiderea Sessiunei annu=

lui viitoriu.
D-lu Sion secundedia propunerea D-lui Jonnessu.
CU
 RY
— 974

RA
“D: lu: Laurianu arrâta, ca missiunea principale a. societății este lucrarea, die:
vionariului, ca tota lumea astepta se, incâpemu: se. facemu; acâsta lucrare: „ene-
“cessariu- a ua incepe; a ua: face. Arrâta, ca. încercările: de „pîno .. acumu; prin

LIB
concursuri; „nau avutu: „meci. “unu resultatu; ca sectiunea flologica a discușsu

tivu Pa aflatua fi acellu prevedutu prin regulamentu, Arrâta necesitatea de ase, ti

pari: in: mai“multe essemplarie ; demonstra. ca. „spesele de tipariu cu,pucinu sunt

ITY
“mai mari:atunci:cându .se tiparescu: xessemplarie mai multe de câtu cându se. tipa-
'vescu mai pucine,i Relevs, în :urma 'ca lucrarea. commissiunei nu este. alta de «âtu
unu proiectu de dictionariu :ce în face sub.responsabilitatea sea; propria; ellu va A
allu: societătii dupo câ::sectiunea filologica lu va fi. revisuitu, precumu. acâsta-a se

S
- prevede prin regulamentulu in: cestiune. “Termina recommandându adunărei Legu-
lamentulu' in 'totu coprinsalu seu... -. - an E NE

ER
8 acestu intellessu.'mai: vorbesc. D-nii. Heliade, Papiu, Romanu, si. altii Si
“"D-lu Baritiu dice: ca: dupo deslucirile ce a:datu: mai multi. dintre vorbitori,
. s'a;“Tuminatu in destullu;: si: convingundu-se :mai alessu. :ca.. commissiunea lu-
IV
“era sub: responsabilitătea seâ; si. ca-'lucrarea ei:este; numai. unu -proiectu, „si
“da: tâta adhesiunea la: regulamentu ; -roga pre :D-lu: Jonneseu se faca si D- lui
UN

asemene; si se'si: “retraga: propunerea, - pa r. . e

*D-lu'Jonnescu insiste la propunerea sea, care : fendu secundata de D. du. Sion,

in intellessulu '$-lui 29 din regulamentu, se. suppune appretiărei; adunărei.-
„.Dupo! 'desbatere in: generale, se 'punela. votu luarea; în consideratiune a.pro-
“punerei D:lui''Jonnescu spre a-'se desbate in. “speciale, si. se -respiuge. ........
AL

_D-lu Hodosiu in: privirea regulamentului din cestiunepropune a; se luă: ur-

"matârira: conclusiune. - . -.:: e ae SE Is
Societatea, in' sedentia- plenaria, Inându actu de regulamentulu pentru juera-
TR

“rea 'dictionariului: limbei: române :adoptatu si:votatu; de sectiunea filologi ca,:ad-

:mitte trecetea speseloru prevedute în: acellu:; regulamentu, in, budgetulu -pre
” "iannulu viitoriu' 1870. pci ta
N

„Unii “din :membrii: sunt de: opininue a:se pune la, votu vegulamentulu in totale.
::Se:pune: “astu-felu la:votu, si: se: -primesce- cu optu contra trei. voturi. . ::
CE

" Sedenti'a: se redica'la.:5/, ore; 'sedenti'a. viitOria mâne... la-,.1,. Ora . dupo
m6dia- di.
“Dresedențe J.. Heliade R. i Jos." Hodosiu
"See adenom
/

a
SI
IA

MD?

e ; Ss vag 5 ma ata a ”
+

Na uzi
.

>

=
?
,

'
bă
CU
 RY
Na
— 975 —

RA
.
aa ta .
ra i
i. . HI , , . . - Ri
ea : 3 „i. a iai eia i Da .
- E Ic) ALE ie i,

XXXV, Protocollulu sedintiei' XXXV, Joi. 11 Scptenibie

1869, la 1 6ra dupe media- di.paie

LIB
Era .
a: .
Aria
Po.

“ Presedente JI. Heliade Radulescii,, s6cr. gener, A. “Ereb. Laurian, secr, ad-
hoc. Jos. Hodosiu. NE

TY
Y. Babesiu, N, Jonnescu, G. “Barităă si J, Caragiani. ; ia

144 Processulu verbale alu sedentiei trecute se adopta.

„145, D-lu Jorinescu !propune a se publică concursu pentru a doua parte, par-

SI
tea sintactica a grammaticei, si d decerne premiu.
| “Propunerea se admitte, si pentru elaborarea programmei: de concursu se nu-
mesce una commissiune de trei membri in personele D-loru Jonnescu, Massimu

ER
si Romanu. ”
146, Urn6dia la otdinea dillei continuarea desbaterci asupra “modalui de
scriere, si anume “punctulu despre intrebuintiarea semneloru la vocale,
IV
„D- lu Romanu că rapportatoriu; propun
„Pentru semnarea suneteloru accidentali all vocaliloru nu SG admittu sem-
UN

nele cari servescu numai spre a arretă gradul tonului vocaliloru, spre, acestu
scopu se intrebuintedia. |
a) Semnulu accentului greu (), dutnai acolo unde tonulu nu cade dupo 1re
gul'a generale; p. e. ară, audi, vedă ete.
AL

b). Semnulu. accentului acutu 0, numai pentru: disonantia lui e si 0, p. e.

Iegana, cunnâscere: ete.
"c). Semnulu circumflessu (4): numai acolo unde vocalile sunt tota de ! una
data' si tonice, p. e. arâ, laudă, ete,
TR

Bsceptiune, Vorbele: câtu, atâtu, ântâiu, calcâiu, capetâiu, incase ins6miia cu

acesta, semnu, precumu si vorbele : pâru, „mâru, veru, „râu, brâu, rau ete. sasa
EN

ctimologieu, d&ra si facile: pentru serissu si cetitu, se adoptămu semnele DU nu-

nai pentru regularea tonului, cisi pentru regularea sunetului, ca numai, asiă
vomu pute dâ espressiuue varietătii suneteloru! prin care trecu vocalile alfa-
/C

betului nostru, varietate ce. face frumuseti”a in limb'a româna. Pentru acea- a
in privinti'a litterei a propune:
pl A. la incepulu este claru, si nu'se insemna, de catu “cându este tonicu
. %, „atit, ai, are.
SI

„2. A claru la medilocutu cuvinteloru se insemana cu accentu acutu (9, p. e:

linda, laudălu, laudâmu ete.
IA

n8 s insemna -cu „accentul ereu 0 p.'e; „ară,

A claru si tonicu la fine” se
laudă etc.
„4. A ca articlu se insemna cu apostrofu, p. e. lavă” a.
CU
 RY
— 27% —

RA
5. A cându are sunatu accidentale; d&ra scurtu, în fine si la mediloculu cu-
vinteloru, nu, se insâmna,, „p. e, laudatoriu, lăuda, a
6. A cându: are sunetu “accidontale, dăra Luigi, se;
se însemna 'cu accentul cir-
cumâ essu p. e. laudâmu, laudă, ete.

LIB
A cându, are sunetu ; „nasale se > insemna „ca aecentulu, circunfessu p. e
“Taudându ete -
„D.lu Massimu, observa si aci. totu cea- a. ce. a dissu despre ditterele, d, i 3
si dice ca în locu de'a inventă semne; cari nu sunț necessarie in scrierea; lime

ITY
bei române, se urmâmu mai, bine. si, aci logic'a si “nătur'a. “limbei nâstre,: Nu
admitte. semnulu. acutu. 0. la, 0. si. e, pentru ca este, superfluu, Acestu semnu
Yar admitte numai la inânitive- precumu' a. laudă, a tact, Fra semuulu ereu ()
Par admitte, la perfectu precumu.. laudă. ară ete. “unde D- -aii preopinani, Aoi-

S
escu. !circumflessulu, „tare, D-lu Mnssiran, nu lu adimitte, eci. intunu casu ini
„limba nostra.
ER
„D- lu, Jpnneagu aamitte t6te trei semnele, vi ea inse 2, le intrebuiitiă ecă. „dis
IV
ai

unde, se. "Va ved6. “necesitatea. 2

UN

| D- lu Laurianu înca nu este de opiuitiiie “că se progoriemu,. semiele, dia

nici. nu-este de .opiniune se. le. intrebuintiămu intr'unu moda prea abundante, ci
se usămu de elle numai acollo unde este. necesgitate. si totuceuna cu sobrie-
late. „Astu- felu, admitte, S+mnulu E la. inânitive câ a. laudă, a „edi, si la cu-
AL
TR

Bee, Se -
DA -lu Beliuae” inca s0 invoieste da intfebiuintiarea seanelore, vrea numai că
pir
N

"D- Ju Hodosiu admite: tâte semnele ; iin câtu' pentr spplicarea loru se pro-
CE

“nuntia pentru propunerea D- lui Romanu, care. nu “este in contradicere cu pio-

„punerea. D-lui Papiu. ; Dupo' propulierea, D- lui Romanu usulu si acelluasi serinu
nu se applica în mai multe casuri, ci numâi intr” unulu si. anumitu casu ; “pre
„cându dupo,, opinianile altoru D-ni, membri, „semnul ; acutu, pentru essemplu,
/

“var intrebuintiă în mai multe si diverse cosuri. Piopunerea. D-lui „Bobianu

„Înse nu. reguledia,, si sunetulu lui a claru. la. „mediloculu: cuvinteloru. ; Dropu-
SI

nerea D-lui Papiu supplinesce acestia, Pentru acea-a, nu "din ratiuni gram-
„maticali, ci, din. ratiunea, de a, put6 ceti. cu facilitate si do.a evită confusiu-
IA

“pile “in espressiune, se “pionuntia si pentru propuiierea D-lui Papiu, in cele ce

supplinesce pre a D- lui, Romagu,, ian
CU
 RY
RA
* Dupo ce
o a mai vorbita Du Jounesca, disoussiutea să i ammânati pentiu se.
deatira de. mâne la. 1 6ra dupo mâdia- di. A oi
er ţi pe

LIB
e e dosi Bodostu,
ct zii i SIR N DE IRI Bere ad-hoc. ii

TY
DI RE pe

a societatei acade-

SI
otv. Protocollalu sedentieii XXV
„mice, române. Vineri 19 Septembre, 1869. | |

ER
„ Presedente J. Heliade Radulescu, sec; gener, A. Treb. Lauriăni, seor. ad-
hoc: "Jos, Hodosiu. . |
Merabrii presenti : G. Baritiu, EA “Catagiani, A. Romanu, A. Papiu larianu,
IV
N. Jonnescu, G, Sion, V. Babesiu si J. C. Massimu. |
"447, Se! cetesce processulu verbale. allu se entiei trecute, si se adopta,
UN

148. Se continua desbaterea assupr'a modalui de scriere.

D Ju Heliade luându cuventulu, la esplicatiunile ce a datu in “sedenti'a de
eri 'pentru intrebuintiarea accentului gravu () în cuvinte ca laudă, ad, cred,
ete... mai adauge, asta-di ratiunea luata d'in limb'a latina; au latinescu, si
thiaru au propriu românescu, se profacc de multe ori în limb'a româna în o;
AL

astu- felu . cantavit-=cantauit =cantaul—cantă, că si in italianesce ; cau facutu,

o făcutu, Acâsta regula se afla si in limb'a. francesa unde au se pronunta 0.
“D-lu Sion crede ca cestiunea este destullu de lamurit, si sar put formuli
TR

si pune la votu.
“Se pune la votu deca : in limb'a românia se admittu, ori 'nu. “tote trei sem-
“ele, semuulu acutu (7), “'semnulu greu (4), si! seinnulu circummflegsu (4), 2
EN

Se primesce admmitterea loru.

Se punu la votu casurile in cari sunt de a se intrebuințiă, Si cu majoritate
de voturi so icau urmatâriele conclusiuni:, ,
/C

1. Accentulu aculu se. pune la verbe in in&nitivu, precumu : aa laudă, a vede,

audi etc ... si. in "imperfectu, precumu : laudă, vedeâ, audiă ctc,. „La substantive
"prelungite precumu : “ domnia, socia, etc... si in cuvinte ca I6gana, mâra, cun»
nOscere etc... . ,
SI

ş
2, Aceentulu grau se pune la: perfectu; 'precumu:: „laudă, iati, faci, audă,
ete... si in cuvinte ca părti, cărti, bunetăti, etc...
IA

3, Accentulu circumflessu se pune la sunetele nasali, precumu: atâlu, Antâiu,

calcâiu, capetâiu ete... '*
149. Se iea in discussiune insemnarea lui a ca articla. - ț
CU
 RY
— 218 —

RA
„D-lu Laurianu desvolta teori'a articlului, si analisandu cantitatea tonului
in
cuvinte fâra. si cu articlu, arrâta ca articlulu totu deauna' este scurtu, prin
ur-
mare ca la a,că articlu,; ori se va pune semnu ori ba, ellu totu remâne
scurtu.
Unu semnu 6re care se pâte primi numai în modu conventionale: fora

LIB
câ se
“putemu dice ca prin acEsta-a cestiunea ar fi: deslegata.. ':ei es,
D-lu Jonnescu tine: ca: “teori'a:: prea rationale a D-lui Laurianu restârna in-
trebuintiarea apostrofălui: iai allessu inainte de a că articlu. Deca ar admitte
apostrofulu apoi lu ar admitte mai bine la fine: precumu luna”, ete...

ITY
D-lu. Papiu arrâta sistemele -insirate: pîno-acumu la insemnarea articlului a.
A că articlu este scurtu. Originariului este la. Unii lu dicu si scriu cu
| doni. „8, Precumu :.casa-a ;; „altii lu. dicu „si scriu cu trema Sau semnulu.- -unirei,
precuru cas-a cea- -a. ce Du, „este logicu,. ci cu treia ar £ mai

S
logici” a 'se.
scrie casa-a; ' tii in“ urma 'seriu “ca apostrofu “inainte” de a, precumu casa,
Se pronunția, pentru, acestu-a că celiu „mai usitatu,

ER
Ă
Diiu Massimu tine ca aci 'este una “simpla regula de elisiană ceruta. de. €eu-
foni'a limbei ;;.astutelu de elisiuni mai avemu in limba n6stra, precumu : "iat
“dussu sau issa, nappticu, Suppuca, ete. 'De aci, se vede ca vocalea urmat6=
IV
ria elide. pre, cea dinainte, si asiă se 'urmâdia: si la! cuvintele cu articiulu: a.
“Elisiunile se insmna. in tâte limbele + cu “aposteofu.; Fă „putemu,, „d6ra,a, adoptă Si
UN

Roi. apostrofulu la articlulu - a

„D- lu Sion înca se, protoni pentru aposttotu, cu caro. este mai. familia-
trisat. ,
2 Dolu Romanu, tine. c〠aci !nui e regula. de elişiune, «ci ini multu: este una con-
AL

“tractiune” a literei finale cu ; articlulu a. Ar, fi forte rationatu | a se “scrie, CI

doui, GQ, „d6ra nu este esteticu ; "6ra intrebuintiarea apostrofului' ește falsa. „Con-
“trăctiunea. Ss ar. put, insemnă „mai, bine. cu. semnulu: circumflessu, pentru acta- -a
TR

“propune acestu semnu peniru cuvintele cu ârticlu â precumu: casâ. A -

D-lu Caragiani - tine ca articlu nu ce scurtu » pentru ca articlulu esprime, ceva
“determinatu ; „arrâta. cu essemple din limba macedoniana ca articlulu a este
lungu si se esprime claru, precumu : omu in feminina omă „cu articlu, omăla
N

Adana | E O CAR
Discussiunea să inchide. i
CE

E i : RI
+ Se pune la votu, scrierea cu doui a, si
s cade, i a ci
[..
eg

"Se pune 1 vota scrierea, cu sevinulu. circumtiessu, si cade, votându „peâru

/

“numai D-nii Romanu si Jonnescu. Mi

„Se pune la votu scrierea cu apostrofu inainte, de & si se priniesce. i
SI

“Sedenii'a se redica la 51, Gr... -: i

„Sedenti'a viitoria, se ânnuntia pre. mâne la 1 Gra
6 “dupo > mediat: o
IA

i Presedeute J. Heliade R. Jos, Hodosiu. |

Secr. ad-hoc:
e
CU
 RY
— 219 —

XXXVI. Protocolluta sedentiei.XXXVII, Sambata, 13 Septembre

RA
„1869..la 1 Gra. dupo media di
Presedente J. Heliade Tadulesou secr,. gener. A. Treb. Laurian, secr. ad-

LIB
hoc: „Jos. Hodosiu.: |
Membrii ptesenti : A, “Papiu Mariana, 6. “Banitiu, A. Doman, G. Sion, V.
Babesiu, J. Caragiani, N. Jonnescu si J. Cc, Massimu. î
150. Se da lectura processului verbale de eri, si se adâpta. :

TY
151. Seeretariulu ad-hoc, - redactându regulele „de. modulu de scriere adop-
tate in sedentiele trecute, da cetire acestoru regule, cari punendu- -se la votu
in. totale; se primescu cu. “maioritate de. voturi, si se allatura acestui processu

SI
verbale.
152. La ordinea dillei este cererea de imprumutu a D- lui Heliade.

ER
„D-lu Heliade: inse si: retrage. cererea.
153. Relativu la adress'a D-lui Gipaziu pentru. publicarea unoru opere mai
rare (vedi. processulu verbale de la 8 Septembre. currente), D-lu. Baiitiu este
de parere câ delegatiunea se intre in correspondentia cu D-lu Cipariu, se se
IV
informedie despre importanti”a acelloru, opere, si .se _rapportedie.. societatii in
sessiunea annului. viitoriu. |... |
UN

Acâsta. opiniune se adopta. | .

154. Commissiunea numiti în sedenti'a de la 11 Septembre currente, pre=
senta programm'a de concursu pentru Partea sintactica a grammaticei limbei
române,
AL

Se admitte luarea in consideratiune, si 'discutându- -se atâtu in generale câtu

si inn speciale, se pune la votu si se adâpta precumu urmtdia:
TR

PROGRAMA,
EN

Partea « sintactica a grammaticei limbei române va coprinde:

1. Una introducliune, in care se voru stabili diversele relatiuni in cari se
potu pnne conceptele spre cnuntiarea. cugetăriloru, stabilindu totu de una-data
/C

si terminologia sintactica cea mai buna ce sar pute dă dupo celle mai noue lu-
crâri grammaticali. |
2. Venindu apoi la sintassea speciale a limbei române, va desvoltă in deta-
SI

liu tâte modurile de espressiuue a fia-careia d'in relatiunile stabilite in in-

troductiune, cautându se dea pentru fia-care 'modu de espressiune essemple
numerse atâtu din limb'a popularia câtu si din cârtile n6stre celle mai bune
IA

vechie si noue, producundu. la fia-care relatiune si idiotismii limbei si allatu-

rându fia-care modu de espressiune cu celle analâee din alte limbi, mai al-
8*
CU
 RY
p .

E| — 280 —

RA
_ lessu romanice, şi :cautânău pre de una parte se all6ga: pre cele mai. cotrăcta.
_ espressiuni, pre de alta se puna invedere solecisinii si frasile neadmissihile |
în limb'a nâstra..
"3. Va dă topica românâsea: 'Stabilindu pre de una.parte 'care este “construi

LIB
a ctiunea n6stra commune, ra pre de ala arretându aabaterile dela denș' a si: “ideele
ce se esprimu prin aceste! inversiuni. Ata II ia
A; Va dă regule, detaliate de ortogriha, in - cari” se, se coprintia si punte
atiunea. Aa n :

ITY
5. Ar fi de doritu'! câ aiutoriulu se termine cu A
unu: “conspecta” istoricu despre
diversele: fasi prin cari: a trecuta limb'a româna. si sintactic'a ei: cautându' a
a irage din: acâsta-a. că conclusiuni câlitătile generali alle constructiunei. lim-
bei române. . DL

S
„Conditiunile, concursului sunt: a ii ri i Se

în octavu mare cu: littere numite Garmoni;

ER
a). Marimea : opului- are se fiu de la (20) douerdieci câlle: în ! susu, tiparita
|!
„b). Terminulu, pino.. cându inănuscrissele autoriloru concurrenti au £ se fa tra-
- misse 'delegatiunei societății, '6ste 15/ Juliu 1871.
IV
c).: Premiulu este de. “(400) patru: sute galb. imperiale. Se
În cellelalte se adopta conditiunile. concursului pentru! partea: analitica a
UN

gri immaticei,. votate in sedenti'a plenaria de la a Septembre 1867.

„„ Dupo ucastea sedenti'a se vedica la 56 | i
” Mâne la. 12 '6re sedentia publica.” A iai
„ Presedente I. Heliade Radulescu. ADR
AL

m * “Jos. Hodosiu.
"* Becret. -ad-hoc. -
TR

- MODULU DE SCRIERE

publicarea annaliloru ssi altoru lucrări alle societatei academice române.

N

Pentru
1. Litterile d, ţ,.s inainte: deiî perdu sunețiriu PLOBLit scambandu- -se in su-
CE

netu accidentale. i
“Ele, si în acestu casu, se scriu făra cedille, Dai = ei
“Unde aceste trei: littere inainte de s si conserva: sunâtulu propriu, €causa
este ca î nu € originariu, prin urmare se substitue e,
/

| "Pucinele esceptiuni se considera ca sporadice, si vorbele straine +câ, unele

pa. nu se suppunu regulei luate d'in firea. limbei române.
SI

de e si 4
-9, Pentru semnarea sunetului - propriu allu itteriloru c si 9 inainte,
-se intercaledia litter'a h :
IA

greu
“3. Duplicatiunea in cuvintele . compuse prin prepasitiuni, se admite:
„tindenea: unde se duplica in limb'a latina. :
CU
 RY
— 081 =

RA
Românu neduplicate cuvinte câ; „Sumnittere, aventare, ajutare, amânare, 0-
morire, etc. Fe a
Assemenea remânu neduplicate vorbe că: “atunci, afara, acestu etc.

LIB
: Duplicatiunea, lui. 2;si a altora. consonanti la. mediloculu: cmvinteloru, se ad-
mitte acollo unde se duplica si in -limb'a latina. .. |
- 9 nascutu. din intre. done vocali inca se duplica; dâra X înainte. sauu dupo
cons6rie se inlocuesce cu unu singuru s, precumu.;: desteritate; 6ra in cuvinte

TY
straine sau de origine gr6ca si inca: nevulgarisate se - conserva x.
: Duplicatiunea la intonarea cuvinteloru nu se admitte. - Ia
1V. Cuvinte câ ghiacia, facia, si altele assemene ..se scriu cu o. si Du cu £.

SI
In cuvinte câ. putentiosu,. cuviintiosu si altele, suna ca c inainte de e sau î.
Litter'a z se admitte in cuvinte . straine, precumu :, zodtiacuu, zoologie zelu
A

ER
etc. : a.
In terminatiuni câ lucrediu, incredeutiediu, se. admitte di. : |
„ Litterile. y, ph, th si ch sea admittu. numai in cuvinte straine si novulgari-
sate inca. Mi i |
IV
V. Seadmitte întrebuiatiarea aceenteloru acptu Pi greu (A), si ciroumflessu
(4), si anume... .
UN

4. Accentulu acutu se pune la verbe in iufinitivu, precumu: a audă, a vede

a audi, etc.
Si in imperfectu, precunu : laudă, vedeă. audiă eic.
La substantivele prelungite, precumu: domnia, socia, etc... si in cuvintecâ:
AL

lEgana, more etc.

„9, Accentulu gravu se pune la perfectulu verbeloru de a II, Ii si IV ecou=
jugatiune, precumu : facă, facă, audă etc.
“Precumu si la perfectului de I-a conjugatiune, că laudă etc...
TR

Assemene si in cuvinte co pârti, cârti, bunetăti etc.

3. Accentulu circumflessu se pune la sunetele nasali , câ: atât, cât, în=
tâiu, calcâiu, capetâiu etc.
EN

la a câ articlu, precum: mania. casa ete, |

4. Apostrofulu. se pune
Acestu modu de scriere este provisoriu si numai peniru societate pîno la
definitiva stabilire a ortografiei limbei române.
/C

- Presedente. J. Heliade fi.

| «Jos. Zlodosir
A. Treb. Lawianu, ser. ad-hoc,
SI
IA
CU
 RY
— 2892 —

RA
XXVII. Protocollala sedcutiei COVI. a societatei acade-
„mice române din 14 Septembre 1869. |

LIB
+ Dresedente 'J, Heliade Radulescu, Soot. gener, A robi Laurian, secr; rad
hoc Jos. Ilodosiu Gemenu. ă ii
| Membrii presenti : M: “Cogaliceanu, A Papiu: “arian, Ales, Roman, € a
„Baritiu, J. Caragiâni, G: Sion, :V. “Babesiu, N.: donnescu si d Q. Massimu.

ITY
155. D-lu: presedente deschide sedenti'a:.
156. D-lu secretariu' generale da. lcara “aunei suceinte dări de: 's6ma: depre
„Măr societatei in acâsta sessiune.
"Se iea spre scientia, si se -allatura acestui procesat: verbale. a

S
157. “D- lu A. Papiu Ilarianu pronuntia 'discursulu de. receptiune despre
Georgiu Sincai.

| SRI
Discursulu se allatura acestui DrOCESSU verbale.
ER
Discursulu D-lui Papiu fa ascultata cu mutu “interessu si adese- -ori inter-
“ruptu 'prin. applause. :
SIR
IV
458; D-lu: presedente in cuvinte caldurâse dice:“ Asta-di este dia mare
aa serbatâria in care se eternis6dia memoria lui Georgiu Sincai, unuia. din-
UN

“tre cei mai mari români, martiru allu romanismului. - Se trai€sca România |
Sedenti'a se suspende pentru 5 minute ; la redeschidere - D- lu . presedente
da cuventulu D-lui Baritiu. -
159. D-lu G. Baritiu prohuntia ospunsala iin “numele societatei ln diseur-
AL

i sulu, recipiendariului.
'Respunsulu D-lui Baritiu, assemene: în ascultata cu interese, «si intrraptu
de applause. SE
TR

" Respunsulu: se “alatura acestui processu verbale, a

160. D-lu presedente 'dechiara -sedenti?a publica. de inchisa, si rea „pre D- -nii
“ menabrii a 'se întruni in sedeutia privata. :
161. Membrii trecundu in sal'a de sedentia privata, secratariulu ad- hoc da
N

| „cetire procesului verbale 'allu sedentiei de eri si se adâpta.

"162, D-lu secretariu generale presenta, in numele, delegatiunei, proiectul
CE

de budgetu allu societătii pentru annulu 1870. . ă

Se admitte luarea in consideratiune, si discatondu- se, atâtu, in generale câtu
si in speciale, se pune la votu si se primesce.
“Budgetulu votatu se allatura acestui processu verbale.: Dupo acest budgetu
/

'venitulu totale allu societății pre annulu 1869—10 este 64755 lei 49 bani, cra
SI

spesele sunt 59,240 lei noui.

“Presedentele redica sedenti'a la 4 1/, Gre, annuntiandu sedenti'a viitâria pre
IA

nâne, Luni, la 11 6re.

Presedente J. Heliade R. Jos. Hodosiu
- a Secr. ad-hoc
CU
 RY
"*

RA
OUVENTULU
ti 0 ua Domnului” Secretăriu, generale, tii i

LIB
Domniloru Membri ai Societâtii Academice!
Permitteti-mi a recapitulă in' pucine vorbe lucrările essecu
tate in cursulu a-
cestei sessiuni si mesurile luate pentru virtâri'a realisare a lucrăr
iloru proiec
tate. Dupo dispositiunile luate in annulu espiratu s'a datu la tipari
u gram- .

TY
matic'a limbei române lucrata de D-lu Canonicu Timoteiu Cipari par
u, tea ana-
litica, d'in care a si essitu pino acumu mui bine de jum In' sessiu
etate. nea a-
cesta-a s'a pusu la concuisu partea sintactica a grammatecei. S'a elaboratu

SI
una programma indicatâria de 'lineamentele generali alle acestei lucrăr care
i,
va apar in currendu. Pentru lucrarea dictionariului limbei “romane, sarcina |

ER
principale a societătii, s'a compusu unu regulamentu si S'au luatu mesure
le, pre-
cumu cred
celle
em maiueff,
icaci pentru realisarea acestei opere multu astep-
tate. Totu de uua data s'a ingrigitde u stringerea materialului la glossariulu -
limbei popularie din: diversele provincie; precumu si de culleger
IV
ea de voca-
bularie d'in variele” ramuri alle cunnoscintiei' dmenesci.: Attributiuni
le delega-
tiunei s'au precisatu prin unu regulamentu speciale.— Cestiunea ortogr
afiei s'a”
UN

desbatutu seriosu intrunu mare 'numeru de sedentie, si ne“putem

u felicită ca
prin lamurirea ideeloru amu adjunsu la unu resultătu multiami
toriasi
u,ă in câtu
„faOprr
ejud
aecă viitâri'a desvoltare a: limbei, are se se tina etimologia cuvin=
teloru,'
si: printr'ens -se 'a
:se -conserve -legatur'a de-familia cu :limb'a latina si
AL

cu limbele surori, cari stau in fruntea civilisatiunei moderne, si se nu pati-

mâsca neci fonetic'a limbei n6stre, unde pronunti'a este secura. — Dupo trecerea
din vi6tia a illustrului nostru litteratu Constantinu Negruzzi, mai deveni
ndu
TR

vacante si alte locuri in academia, acestea s'au supplinitu prin allegeril in -

e
persGnele D-loru M. Cogalniceanu, A. Papiu Ilarianu si Georgiu Sion. Recep-
tiunea solennea D-lui Papiu s'a destinatu a se face inca în cursulu acestei
EN

sessiuni, ra a celloru alti doui membri, din causa multoru si seriose fucrări,
care trebuiau desbatute si terminate intracestu annu, s'au ammânatu pîno la
sessiunea viitOria.. D-lu Papiu s'a insarcinatu cu unu . discursu asupr'a multu
meritatului nostru istoricu Georgiu Sincai, asupra lucrăriloru si ideeloru lui,
/C

precumu si asupra influentiei essercitate de densulu. D -lu Georgiu Baritiu va

respunde in numele societății. | a
Sperămu ca publiculu românu, care cunu6sce bine greutătile cu cari avemu
SI

a ne luptă, în, t6te. privintiele, mai allessu inse in privinti'a litteraria si sci-
entifica, va fi indulgente in judecarea sea, si va mesură lucrările n6stre dupo
justulu rapportu intre mediele,ce possedemu, si intre difficultătile cari avemu
IA

se invingemu. a |
A. Treb. Laurianu e; d
CU

eee
 RY
— 204, —_

RA
SOOIETATEA AOADENICA ROMANA
Buăgoalu societătii pre annulu: 1869—10, cu incepere de 1a l-iu Juliu 1869 Şi

LIB
„pino la finele lui Juniu 70,
„CAPU. 1.

„ Peniturila,

ITY
Veniturile societătii academice sunt :.
1. Procentele capitalului de 119403, 66. din cari: Pa
„Iei... 95,903,66 depusi la tesauru. in doue bonuri - PR

S
i _23,500.— depusi la cass'a de depuneri in 2 recipisse. E _
11,940, 36. -

ER
1 .119403,66 calculate cu 10. 9 pre annu . ...: a
2. Procentele ds primitu de la Ministeriulu de. Finantie dela de- .. ..
„punerea fonduriloru pîno la 28 Juniu, 1869: in summa de 58009, 81 Ă
„cari dau pre si6sse lune. Procentele ue: ccaveeeee adune n ananeesae .9900,49
IV
„3, Versamentulu, Zappa pre 1870.. meet inna aaa .. . 41150,—:
4. Subventiunea guvernului pre 1870.ae nses sedea oa aa eo deeneeaaaa 2, 000;— N
UN

5. Reserva remasa din subventiunea annului trecutu, în care ”

|
18, 164, ca
intra si 20 galb. sau lei 235. dati de D-lu G. Baritiu... «+ o sesee
'Adeca si6sse' dieci si. patru de mii si6pte sute cinci. deci si cinci;
„bani patru deci si+ nove... a... e ueneăn ea
ase negeoaataseenenea sa aaa cnaiaane 4, 755, 5
AL

i "caeu i
Spesele
TR

“a Viaticulu a 18 membri ecari nu resedu iin capitale, pentru tă

+

_ cerea in 1869, si revenirea in 1870 adeca:

N

Pentru 6! membri de la Pesta si, de la Cernauti

| ă 80 galb. 480 galb. sau lei mea ine te moeeaosteeee | 56840.
CE

" Pentru 1 membru de la. Brasiovu ă 30 alb.i. „859, 50

.
Pentru 1, membru din Bassarabia ă 30 gal. 35950
vuă 30 call 1449, —. ii „aaa, 50.
“ “Pentru 4 membri de preste -Milco
„1 4 Diurna ă 20 membri pre 46 dille a 2 alb i
/

eee eee eneeeeeee rece sae cause 42620,

i sau lei. 23,50, cari TAC.
ă 20 cal. 1940,
SI

3. Diurnele membr iloru delegatiunei in cursulu anului

a
"A. Salariele:
a). A unui: Cassariu „comptabile ă „lei 120 pre. i
IA

eree
eee nacenean
- luna, Pre ADDU.eeeceeeenen eaeee areeee 1440
aaa
care va â si archivistu FAIR
_D). A unui scriitoriu
CU
 RY
RA
lei 100 pre luna, EROU near ei 1200
0). A unui servitoriu ă lei 40480 3120—
5, Spese-de cancelaria: . DIR a DN aa

LIB
a). Materialu si espeditiuni........,
mecinee nene ieeiee 700
b). Incalditulu si illuminatulu........., eoaa seeeeese 250 | o |
c), Pentru una lada 'de ferru, scrinu, dulapuri... 2500 a 3450—
6. Remuneratiunea membriloru commissiunei in-

TY
„ sareinate” cu lucrarea, Ditctionariului limbei ro-. -
mâne pentru 24 câlle de tipariu A 35 galb...... "9870 —
7, Spesele de tipariu pentru 24 cdlle din „Dioti- e A
onariud 15 galbene eine e nene ncea sue ue 24980 —

SI
8. Spese pentru tiparirea Annaliloru si altoru 1u- Se a
„crări alle societătei 200 Balb. ineaca aaa „9850 —

ER
9. Spese estraordinarie 250 galb... ee 2937 50
10, Pentru cumperare de CRrti acea oc. .... 2880 —
a 99240 —
IV
Acestu puăgatu, care. la. venituri Eat siesse dieci si patru de
mii si€pte'sute cinci deci si cinci de lei, si bhni 49.09, ra la spese cifra de
UN

cinci deci si noue de mii doue sute patru dieci delei, s'a votata in: şedenti'a
plenaria, a societatei din 1 Septembre 1869. |
Presedente J. Heliade R. A. Tre, - Laurianu,
Jos. Hodosiui
AL

“ Secr, ad-hocu.
TR

one Protocollalu sedentiei XXII. 15 Septembre 1869

„Luni la 11 ora,
EN

Presedente J. Heliade e Radulescu, secr, gener. A. Treb, Laurianu, sect. ad-

hoc, Jos. Hodosiu. |
Membrii presenti: A. Papiu Ilarianu, N. Jonnescu, J. cC. Massimu, G. Ston
/C

G. Baritiu, A. Romanu, J. Caragiani si V. Babesiu.

163. Se cetesce processulu verbale allu sedentiei de eri, si se adâpta.
164. Secretariulu ad hoc, in conformitate cu SS. 42 si 43 d'in regulamentu,
preseuta „statulu de presentia pre dillele de la 1 pîno la 15 inclusivu alle lu-
SI

nei Septembre currente pentru diurnele membriloru ă câte 2 galb. (doui) pe di.
Se pune la votu si se primesce pentru 165 dille 330 galb. cari facu 3877
IA

lei, 50 bani.
Presedentele va avisă cass'a pentru a liberă diurnele membriloru conformu
statului de presentia, care se alatura acestui processu verbale.
CU
 Y
286 —

R
RA
annului Viitoriu, discursulu seu de
165. D- lu G. Sion va, tin6 in sessiunea
receptiune. despre Beldimaniu. i
a
Recipiendariului va respunde D-lui J. Heliade Radulescu,

LIB
nea ; annulu i viitoriu va tin
166. D-lu M. Cogalniceanu assemene in sessiu
membr u allu societatei. „.
_discursu de receptiune despre 'C. Negruzzi, fostu
la discursu lui xecipien-
„D-lu, Nicolae Jonnescu. see ingareinţdia, cu. respunsulu .
dariului. |

TY
pentru: elabor area ditio-
4617. -La, ordinea dillei este alegerea commissiunei
nariului: limbei române, . e
a

e
„Se allegu in unanimitate, prin. acolamatiune:.. | _
presede nte..

SI
commis siunei i
si
D-lu,9. Heliade Radulescu, membru: allu
vedacțoriu primariu.
D-lu A. Treb. Laurianu, membru. allu commissiunei şi,
D-lu d. 0. Massimu, membru allu commissiunei., ae

ui generale allu societâtri.:

Se; face votarea prin. pillete serisse.
' | ER
3 168. Se. procede la alegerea presedentelui, vi c-prese
dentelui si secretatiu-
NI
|
IV
|
3 Resultatulu scrutinului este: ..
« 10 voturi [8 1
presedente cu. votanti, Sa
= Joanne. “Heliade. Radulescu,
UN

.
TD, Cipariu, vice- -presedente cu (1 voturi... _
A. 'Treb. Laurianu, secretariu generale cu 11 voturi.
ne prin votau secratu.
169. Se face allegerea. membriloru delegatiunei, asseme
:
Resultatutulu seratinului este:
AL

J. O, Massimu cu 10, voturi.

V. A. Urechia cu 10 voturi.
a cercetatu impreuna cu D-lu
170. D-lu Romanu rapportedia verbale, ca
mai buna ordine in registrarea a
TR

Papiu pibliotec'a Academiei, si a aflatu cea

453, opuri ce, compunu astadi biblioţec! a ?
Se iea spre scientia.
membri onorari si correspon=
“474, Se pune la ordinea aie numirea! de
EN

„denti.,
pondente pe D: lu Sava Popovici Bar-
“D-lu Baritiu propune de membru corres
litterarie ce a “dovedit” prin ela- |
cianu,. parochu in Resinari, pentru. meritele
/C

a româna.
borarea de dictionariu si alte cârti în limb' ..
d

dâdia , acâst a propunere.

"D-nii. Romanu si Laurianu, secun
unani mitat e si D-lu Sava Popovici . Barcianu; se
Propunerea se primesce in
societății. ă
ă proclama membru corespondente alu
SI

memb ru onora riu allu societătii pre cunnos-

D-lu Papiu Ilarianu. propune; de cas-
Edgar Quinet, pentru meritele ce sia,
“cutulu românu impamentânitu, D-lu
IA

despre Romani.
tigatu acâstu-a prin eruditele sâlle opere
, secu nâtdia acâsta propunere, “si pri-
oii "Hodosiu, Jonnescu, Laurianu allu
Quinet so proclama membru onorariu
-“mindu-se în unanimitate, D- la E.
U

societății.
BC
 RY
— 287 —

RA
D-lu Heliade assemene - propune de membru onorariu pre. Du G. Vegezzi
„Riscala pentru servitiele ce a facutu penru. Români prin satierile Selle mai
allessu la Italiani, . ae

LIB
“D-nii Papiu si Laurianu secund6dia propunerea si. primindu- “se: in unanimi-
tate, D-lu G, Vegezzi Riscala este .proclamatu, membru onorariu alu societății.
172, Dupo ce D-nii Baritiu, Jonnescu si Hodosiu au dechiaratu inca în ses-
siunea annului 1867: â face parte in sectiune istorica, asta-di mai dechiara D-aii M.
Cogalniceanu, A: Papiu Ilarianu si V. Babesiu.

ITY
Dechiaratiunea se iea spre scientia, si D-nii membrii voru av€ a se consti-
tui spre a si put incepe sectiunea istorica lucrările s6lle indata la inceputulu
sessiunei viitârie ; prin processulu verbale incheiatu asta-di si allaturatu a-

S
cestui processu verbale. societatea iea actu de constituirea sectiunei istorice.
173. În câtu pentru tiparirea annaliloru societății, considerându ca acestea

ER
nau se coprindia alt'a de” câtu “acte si.scrieri: ce: attingu societatea, se decide
retiparirea, fasciculului tiparitu annulu trecutu, Aassându afara preambululu care
nu attinge societatea. O
IV
„174, Se cetesce acestu processu verbale sij se approba.
Presedentele, redicându sedenti'a la 2 Gre dupo mâdia-di, declara sessiunea
annului 1869 de inchisa. De
UN

Presedeute J. Heliade n. | Jos. Hodosiu.

ae pu Beer adehoc,:
AL

STATULU DE PRESENTIA:
TR

pre dillele de la i—15 inclusivu allu lunei Septembre 1869 'peutru diuracle
membrilora societății (a doui galbeni pre di).
EN

1, J. Heliade Radulescu. pre 15 dille — 30 galb. = 352. 50.

2, A. Treb. Laurianu..... „15 , — 30 p = 352 50.
3. Jos. Hodosiu Gemeniu * n 5 pi — 90 = 352 50.
4, A. Papiu larianu.. .... > 15 „ — 30, "22 352 50.
/C

5. Joanne Caragiani.......: , 15 , — 30 „ 2352 50.

6: Vincentiu Babesiu..... „ 15 4 — 30 „ = 35250.
7. Ales. Romanu.......... p 15 pp — 30 p 352 50.
8. Nicolae Jonnescu...... pl pp — 30 pp 359 50,
SI

9. Georgiu Baritiu....... „15 pp — 90 „ 2 85250,

10. J. C. Massimu..... ... p 15 pp — 90 p — 85250.
IA

11. Georgiu Sion........... p 15 :, — 30 „ 35250

In totu (65 „ —330 „ O =—3871. 50.
U
BC
 R Y
— 28 —

RA
Adeca: “trei sute trei dieci galb., cari i facu trei mii opiu sute siepte dieci si
-“siepte lei noui si cinci deci bani...
Votatu in sedenti'a de la 15 Septembre 1860,

LIB
Presedente, J. Heliade R
| | A. Treb. Lauricinui. ae
Jos. Hodosiu. |

TY
„Secret: ad- hoc.

SI
* SEOTIUNEA ISTORICA
"a , societâtii Academice Române.
ER -
IV
e PRECESSU VuRBALB;
UN

„Amnala 1869, Septembre 15,

A. Papiu Jlarianu, N. Jonnescu, V.
Presenti : M. “Gogalniccaiu, G. Baritiu,
“Babesiu si J. Hodosiu.
AL

istorica, conformu art. XV d'in statute, se constitue pentra an-

- Sectiunea
“mulu urmatoriu, precumu urmâdia :
A.
Presedente M. Gogalniceanu, : vice=-presedenite- G. Baritiu, secretariu
TR

Papiu larianu. ,.. A

"Acâsta-a se se 'adduca la cunnoscientita Societatei Acaderiice in sedenti'a sea
de asta- di.
EN

Vice-presedente G. Baritiu.
a - Secretariu .
„Ah Jonnescu Aa A. Papiu Ilarianu..
/C

„n VL. Babesiu |
| Jos, Hodosiu.
SI
IA
U
BC
 RY
—. 289 —

RA
„ ANNESSU .
(Vedi pagina 65.)

Rapportulu Ministrului Instruetiunei publice si allu Culieloru.

LIB
Se approba.-
CAROLU.

Pre ea- inaltiate Dâmne!

ITY
- În virtutea appellului facutu de guvernamentulu Mariei ae, pre basta de-
| cvetului Domnescu sub No. 5041, d'in 2 Juniu 1867, barbatii de littere d'in
deosebitele provincie române sau intrunitu la Bucuresci, spre a formă socie-
. tatea litteraria Româna. Inceperea lucrariloru sâlle sa inauguratu la 1 Au-

S
gustu currente, si oper'a de capetenia ce a elaboratu acâsta Societate sunt:
“ Btatutele Societalei Academice Române d'in Bucuresci., Aceste statute punu

voiti a subscrie allaturatulu proiectu

ER
definitivu basea constitutiva: acestei Societati, si am dâra onârea cu 'cellu mai
profundu respectu, a le suppune Mariei Tâlle pentru approbare, rugandu-ve
se bine de decretu.
IV
+ Sant cu cellu mai profundu aeapeeta, allu
Mariei 'Telle prea-plecata și prea-suppusu
| servitori, Ministra secretariu de statu la de-
partamentulu Instroctiunei pnblice si allu
UN

Calteloru.
D. Gusti.
Capulu Divisiunei sc6leloru
| A. Pemcoviri
No, 8123, Augustu 26. 1867.
AL

CAROLU I
TR

D'in gratia 'lui Dumnedieu si prin voienti'a nationale

DOMNU ALLU ROMÂNILORU
EN

La toti de facia si venitori sanetale.

Asupra rapportuli Ministrului Nosteu Secretariu de statu la Departameu-
tulu “Instructiunei publice si allu Culteloru sub No. 8723
/C

Amu decretatu si decretâmu :

Art. |. Statulele Societatei Academice Române din Bucuresci se approba
intogmai de Noi.
Art, II. Si cellu din urma, Ministrulu Nostru Secretariu de Statu la De-
partamentulu Instructiunei publice si allu Culteloru este insarcinatu cu addu-
SI

cerea Ja. indeplinire a decretului de facia. |

Datu in Bucuresei 26 Augustu 1867.
| CAROLU.
IA

Ministru Instructiunei pnblice ai allu Culteloru.

No, 1246. | D. Gusti,
U
BC
 Y
„= 200 —

R
RA
Ansssu, it. A.

“ STATUTELE |

LIB
Societatei academice române..
Art, JL, Societatea litteraria româna, convocata in: Bucuresci prin decretulu

TY
domnescu din 2 Juniu 1867, No. 504i, se constitue, in poterea art. X d'in
regulamentulu provisoriu “Gin 4. Aprile 1866, in. socieţate : academica româna .
cu scopu: de. a 'lucrâ-la inaintarea! littereloru si .a scientieloru intre Români...

SI
“Art. II, “Societatea academica : “româna este si remâne corpu indepentente
im) ucrările selle' de orice natura. Ea sengura 'se constitue ; ea'si allege mem-

ER
brii „ea si administra fondurele ce. le are ete. : ..-
Art, III, Acâsta societate” se imparte. în trei secțiuni :
a), Sectiunea, litteraria-filologica. | | |
b). Sectiunea istorica-archeologica. - i Ea
IV
e). Sectiunea scientieloru' naturali.
Art. „IV. . Attributiunile si indetoririle acestei. societati se specitica in MO-.
UN

Ş dulu urmatoriu: |
a). Sectiunea litteraria se occupa cu diversele cestiunei filologice, destinatea
cultivâ, a cureti, a regulă, .a inavuti si a perfectionă limb'ă româns ; organi-
-. s6dia missiuni lessicografice pentru compunerea unui. dictionariu românu câtu
AL

se pâte mai completu si mai rationale, asiâ in câtu se pota fi Qreptariulu lim-
„bei; incuragi6dia si premi6dia operele filologice si altele de val6re litteraria.
b). Sectiunea istorica cullege verice domumente importanti din tierrele româ-
TR

_“me sau d'in strainetate, attingutorie' de istrori”a Româniloru ; organisedia mis-:

siuni pentru assemeni lucrari; ica initiativa pentru esplorarea tierriloru române
din puntulu. de vedere. archeologicu.; „pune la concursu si premiedia operele
EN

istorice ce se cuvine & le poporalisă între Români.

__c). Sectiunea scientieloru natutaii se occupa cu esplorarea tierriloru române
in respectulu geograficu.. geognosticu si. fisiograficu ;; cu organisarea de missi-
uni pentru assemeni. lucrari, precumu si cu incuragiarea, si premarea. opere- -
/C

ioru relative la cunnoscenti'a fierriloru române. -

“ Art, -V, : Membrii societatii academice române sunt. sau actuali. sau onotari.
Art, VI. Membrii actuali nu potu fi de câtu români cunnoscuti prin operele
SI

1oru. litterarie si scientifice si cari totu de unii data se. bucura de una viudtia
respectabile. Ei sunt pre viustia si nu potu fi escluși de câtu în casuri gra-
ve, si dupo decisiunea motivata a doua treimi (%, ) d'in membrii actuali presenti.
IA

Art." VII. Membrii actualiau dreptulu si detori'a de a participă cu votu decisivu

atâtu în! sedentiele sectiuniloru . respective, câtu si in adunarile generali alle
societatii. | a
U
BC
 RY
— 291 —

RA
„Art. VII. Membrii convocati d'iu initiativa guvernului Romaniei se con-
sidera spso facto ca membri actuali ai- societatii academice române, Societatea
„iose este in. dreptu, de a si.immulti dupo impregiurari numerulu membriloru

LIB
sei actuali. Ei se voru lud cu respectu la specialitati « din tote partile locui-
„te de Români. ”
„ Art IX, : Membrii onorari se numescu de societate atâtu d'intre români
câtu si dintre Straini: Ei sunt Sau numai Onorari, sau' comespondenti, sau
donatori...

ITY
a). Membrii numai onorari se numescu dintre barbatii de littere si de sci-
entie, cari pri operele loru aru adduce servitie societatii.
b). Membrii correspondenti se numescu dintre. barbatii de specialitate, cari

S
se insarcina. a face certe servitie societatii.:
_6).' Membrii donatori sunt cei ce: voru contribui coltu pucinu' cu una mie de
galbeni in bani sau in fondu ia scopulu societatii.
mele ce le voru 'dă, se voru trece
care anuu in annalile societatii.
ER Numele donatoriloru si sum-
in cartea de auru si se voru publică in fia-
|
IV
Art. X. Membrii onorari au dreptulu de a assiste cu votu' consultativu la,
sedentiele societatii, .: | |
Art. XI. “Spre a poi6 fi membru actuale alu societatii academice române,
UN

„se cere a fi presentatu cellu -pucinu de: doi
in scrissu, ca 'primesce a face parte intruna
statuteloru societatii,
"Allessulu trebue se intrunâsca doue treimi
AL
dintre membrii allegutori, si a dă
sectiune a: nume, si a sesuppune
(22) din voturele allegutoriloru

presenti.
Membrii onorari inse se allegu de societate cu uiaioritate de voturi in urm'a
propunerei unui membru actuale. |
TR

„Art. XIL. Numirea fiacarui membru actuale sau onorariu, se face prin di-
ploma, data in numele societatii, subserissa de presedentalesi de secretariulu
societatii, si munita cu sigiliulu ei.
EN

Art, XIII. Societatea academica româna se intrunesce iu fiacare annu lal

Augustuin palatulu universitatii d'in : Bucuresci, si tiene pino la 15 Septem-
bre unu seria de sedentie atâtu in sectiuni câtu si generali.
Sedentiele, atâtu celle generali câtu si alle sectiuniloru, vorufi parte publi-
/C

ce, parte private, precumu'se voru regulă de câtra societate.

Art. XIV. Pentru câ societatea se pota tin6adunare generale, se cere ma-
ioritatea membriloru actuali. De assemene la sedentiele de sectiuni se cere
maioritatea membriloru d'in sectiunea respectiva. In ambele cesuri, pentru că
SI

conclusele se fia valide, se cere maioritatea membriloru preseuti.

Ant, X. Societatea academica româna are unu' presedente, uou viceprose-
IA

dente si unu secretariu, cari se allegu de adunarea generale.

Fia-care sectiune si allege assemena câte unu presedente, unu vicepresedente
si câte unu secretariu d'in sinulu seu.
U
BC
 R Y
— 292 —

RA
Punctiunea „presedentiloru a. vicepresedentiloru si a „secretariloru - este
| annuale. . a
„Art, XVI, Presedentii de sectiuni drog ucr, ce. sunt la ordinea dillei

LIB
in sectiunile loru. .i. . SE
Secretarii, adjutati de porsouariulu cancelariei, redega processele verbale alle
fiacarei sedentie,.: cari se trecu intr'unu..: codice generale; .reguledia lucrarile
* preparative pentru discussiuni ; preveghiedia tiparirea. diverseloru lucrari; tienu

TY
registrulu: de presentia allu membriloru sectiunii respective; facu reportulu an
_nuale despre lucrarile sectiunei sell, si contrasemnedia tote actele subserisse
de piesedenti. Sa e |

SI
Art, XVII. Fiacare sectiune v
va publică aunatile “selle iute una “revista perio-
dica a nume organisata, care va fi sub redactiunea secretariului respectivu. -

ER
Art. XVII. Dispositiunile celle mai insemnate, precumu: numirea diverse-
loru missiuni, appretiarea si remunerarea diverșeloru lucrari, decernerea de
premie, si. altele. de importantia insemnatoria, classificate. de - presedentii. sec-

..
tiurilora, se voru decide de societatea intrega intrunita prin doue treimi (2/3)
IV
d'in -voturele membriloru presenti.:'
Art. XIX, Societatea si face t6te regulamentele selle speciali.
UN

„ Art, XX... Presedentele sau vicepresedentele si. secretariulu societatii, dim-

preuna cu alti doi. membri allessi -de societate, constituescu organulu represen-
tativu si. administrativu allu societatei sub numirea de delegatiune a socie=
-. tatii academice.
AL

Attributiunile acestui organu Se: Voru- specifică int”anu regulamentu allu

societatii.
"Art. :XXI, Societatea are unu personariu actessoriu pentru caneellari?a sea.
TR

Acestu 'personariu se: compune de: Ii

: a). Unu .cassariu.:
:b). Unu comptabile..
EN

c). Mai multi scriitori.

d).. Servitori. -
Numerulu si salariele acestoru-a |se , fiss6dia prin ue Indeloirile loru se
voru specifică de societate. .
/C

Art, XXII. Cassariulu si comptabilele se: mumeseu, dupo propunerea prese-

garantia ne-
dentelui, de cotră societate cu doue 'tremi (2/7) de voturi, inse cu
de delegaii unea socie-
cessaria; 6ra cellu altu personariu accesoriu se numesce
tatei academice sub responsabilitatea. ei.
SI

legau
"Art, XXIII. Foniurele societate: s> administra de societate prin
nea, ei, ai carei membri sunt solidari respunditori.
IA

tiă nai ân-

Art. XXIV. Fondurele cu destinatiune speciale se voru intrebuin
a: donatoriloru, si apoi si spre urmarirea celloru alte
tâiu dupo voi'a espressa
„scopuri alle societatii,..
U
BC
=
 RY
— 293—
t .

RA
Art. XXV. Societatea si face in totu annulu budgetulu seu. Pentru vali-
ditatea budgetului si cere votulu a doue treimi (3) d'in numerulu membri-
“loru presenti.
Delegatiunea, societatii academice nu pote face sub neci unu cuventu spese

LIB
neprevedute in budgetu.
Art. XĂVI. Gompturele de venituri si de spese se legitimâdia in totu an-
“nulu de câtra societate in adunarea ei generale.
Delegatiunea societatii academice prepara si incheia repularea compture-

ITY
loru cu una luna inainte de 1 Augustu. |
Art. XXVII. Societatea pote modifică aceste statute dupo necessitatile ce
terapulu si impregiurarile le voru provocă.
Modificarile se voru face numai dupo propunerea a cinci membri actuali si

S
cu votulu a trei patrimi (5) din numerulu membriloru actuali ni societatii.
Datu in Bucuresci 24 Augustu (5 Septembre) 1867. |

ER
Pres. J. Heliade R.. T. Cipariu, Ales. Romanu, A. Treb. Laurianu, d.C.
Massimu, G. J. Munteanu, J. Caragiuni, Georgiu Baritiu, N Jonnescu, A. Hur-
muzachi, Dr. Jos, Hodosiu Gemenu, Y. Alessaner. Urechia, J. Strajescu, Jon
IV
Sbiera.
UN

Domnului Presedente allu Societatii Acadetuice Române

Domnule Pr esedenie !
AL

Proiectulu Statute:oru Societătii Academice, elaborate de Domnii Membriai

acellei onorabile Sucietăti, si inaintate de Domnia Vostra acestui Ministeriu,
TR

subscrissulu are on6re a le inapoiă pre lânga acâsta-a in original, impreuna

cu originalulu Decretu allu Mariei Selle Principelui Domnitoriu, prin care con-
firma aceste Statute, si rapportulu câtra Domnu, totu in original.
Primiti, Domnule Presedente, incredintiarea distinsei melle consideratiuni.
EN

Ministru D. Gusti,
Capulu Devisiunei A. Pencovici.
No. 9047
/C

Bucuresci î Septembre 1867.

SI

FINE,
IA
U
BC
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
AL

i,
;
UN
IV
ER
SI
TY
LIB
RA
R Y
 RY
BRRATA

RA
“în locu de cetesce

LIB
a, Cătargiu : „* L. Catargiu
Goneta _ Gonata |
ducrariloru 2: Vucrăriloru . !-
nu me plângui. nu me plângu
IE pre,
"pre

ITY
"se înc6pa "se se incepa
si Jos. Hodosiu .
“sala “sala
de | | „: de—

S
DD DD. Dr.
-J.' “-R
Ma sc
ama nuim
u "JI, Massimu

ER
: DEE -Romanu
. Protocolulu *-. - Protocollulu
| „Protocolulu . | „*. Protocollulu
ajunge _" adjungu
|
IV
“un “unu
- “Protocolulu :“ Prot ocol lulu
- “ingalbenu - în 4 galbenu .
UN

'Protocolulu Protocollulu
s/.ș Augu stu 1868 - s/3 Septembre 1868
"402 : 40,74
146814,35 431314,35
37082,16 31082,16
3000 3
AL

3006 —
121397.— 191997,46
sesiunea " sectiunea...
proccesu processu
TR

pro pro—
suntele sunetele
Leopard— Leopard
(pag. 146) - pag. 116)
EN

fia-care sa Ha-quare să
acestea aquestea
sa _s? ă
Aceste sunt dz Aqueste sunt d=z.
/C

| Ș=5s
ŞSS ?
acestea aguestea
care quare
acestă aqusstă
quari
SI

cari
ÎB in
Tr k-
IA
U
BC
 YR
“An locu de cetesce

RA
ca iii i UB zi
- acâsta: - aquâsta
“d, | de

LIB
Se | Sc i
pronutiă - îi “pronuntiă aa
i aceeaşi modificati „Aqueeași modificatiă
„alaCe que :
i când ip QUând |

TY
e înainte că, de “inainte de
191 :... prefectia” - --perfectia
204 „„ rapportă „rapportă
205 „i | ca

SI
ca : - că

206 -„ua depesie | „una depesia,

dupa
il | „i dupo

a mm mem aa
208 -. distionariulu .. /:dictionariulu

ER
O14 - ”: Societatea filologica. 'Bectiunea ilologica.
2770 952,92 (bis) si. 925,92 (bis)

„1180008446... 199981 46.

IV
;...+1867—69 1867—1868
230 » Sriitoriu : seriitoriu .
.341308998 — ii -:130393,.— a
UN

2176 „1 .sese. ntrebuintedia se se intrebuiatiedie

277 Ca că, |

i
Si ca BOI i că
281 + NRomânu Remânu
282 38. “ nâne
AL

mâna.
286 - 39 . Romani „Români,
RET

* Se se tr&ca la rubrica Croditu..

TR

Nota. La pag. 270 Debitulu,. Ciieditulu si Fondurile sunt i ini lei noui. IL. 2) Budgetulu pre
1867—1868 este in lei vechi, ra 8sucacăele si în lei noai. Dea aci inainte tote compturile sunt
i lei noui.
EN
/C
SI
IA
U
BC
 RY
A N N A L I I

RA
d
SOGIETATEI ACAD

LIB
ITY
TOMUII

S
ER
DISCURSULU DE RECEPTIUNE ALLU D-LUI A. PAPIU JLARIANU
IV
SI RESPUNSULU D-LUI GEORGIU BARITIU,
„———— PRONUNCIATE IN SIEDINTA PUBLICA A SOCIETATEI ACADEMICE
UN

DIN 14 SEPTEMVRE 1869.

CU XIII ANNESSE SI UNU FAC-SIMILE,
AL
TR
EN
/C

BUCURESCI
SI

TIPOGRAFTA NATIONALE.
1869.
IA
U
BC
BC
U
IA
A

ze
SI
/C
EN
TR
AL
UN
IV
ER
SI
TY
LIB
RA
R Y
 RY
RA
ANNA

LIB
„SOGIETATEI ACADENICE ROMANE. -

ITY
„ DISOURSULU DE RROEPTIUNE ALU. D. A PAPIU TI „ARI ANU. |

S
„+ Victia; operele si ideele lui Georgiu Sincai.

Boca.
ER
în -carea. iraitu. Sincai, ssi.; Romanii cei mai. insenmati
IV
Si “de pe atunci. Ma Sai
UN

Domnii muci , i i INI

1. Mai inainte de a “vorbi de G. Sincai, vita, operele”: si. idcele; lui, dati-r mi
voia: a dice pugine: cuvinte: despre epoc'a in care a traitu ellu. |
In ultimii: ani ai seclului trecutu. se implinesce evolutiunea cea mai. in-
AL

semnat6ria in vittia omenimei. “Institutiunile iuvechite alle trecutului se res-.

tOrna, si o noua era se innugurâdia: se proclama drepturile omului si alle por
porului. ? -
TR

Acâsta opera marâtia eră, reservata, câ totu ce, e: mare, gintei latine, pon=:
tru ca ei Jupiter a destinatu imperiulu. lumei: Imperium sine fine.! N
Pre cându pamântulu se. cutremură sub passii gigantici ai Latiniloru. de la
EN

Appusu, ce faceă, se .vedemu, colonia romana: assiediata de Traianu -in. Dacia

„spre a representă si apperă civilisatiunea latina in Oriente? i i
In. Dacia superiore, ea erâ ingenunchiata si strivita sub Goti si. Huni : in
cea inferiore, umiliata si desonorata. sub Turci. si Greci. Din, coa si din collo
/C

de Carpati, classa intelliginte parassisse de multu usulu limbei Romei. Po-

porulu mai' ca pierdusse consciinti'a de sine. |
Inse, germele vietiei nu eră attinsu,. ...
mari ce lo ase6nta,
SI

Pop6rele presimtu instintivu' cutremurulu evolutianiloru

a
Acestea 'si au precursorii oră. '
IA

NU Virg. Acneid. 1.2789,

- -
U
BC
 R Y
RA
Din culmea. ce desparte seclulu XIX de “alla AVIII, vedemu ivindu-se, in
-tâte: pârtile Dacieloru,. unu numeru de barbati, cari, attinsi de sufflarea epocei, ”
„striga cu unu viersu .potinte: Desceptati-ve . Romani de la Resazitu, fii ai

LIB
- Romei: “frati ai Latiniloru de la Appusul! |
De 'atuuci mai cu sema, incepura Românii a revenit la cânsciinti'ă de sine s ;
idea Romanismului de atunci. reinviiă, in Orionte.. DR

d “Cari sunt acesti barbati vedestiiati, carii, cu-„-finea seclălui trecuta si

TY
“inceputulu seclului presints,. insufflati de: geniulu Romei si allu Daciei, ne re-.
chianiara, dupa. o amorti6lla de secoli, la consciintia de noi insine?
„ Primii apostoli ai Roniânistnului se -ârrâta in: centrulu: Daciei ăi Trăianu.

SI
Pre la mediulu 'seclului XVIII, nemoritoriulu „Românu,. episcopulu Ioan In-
a tramitte: tineri la: Roima, 1 carii veniau apoi acasa,
' nocentiu Micul, incepe

ER
din.
- inspirati, nu de-Rom'a. Papei, ci *de Rom'a imperiulai. sempiternu. Unulu
fa cellu' de ântâiu professo ru de. limbi si: sciintie, in
acestiă, Gregori iu Maior,
sc6lele române infiibtiate in Blasiu: la annulul. I A EP
„Atâtu Românii erau insetati de invetiatura, incâtu; pie 10oga tote pcaeec ,
IV
ce li să. puneâu, inca de pre: la 11754. preste 300 de invetiacei: erau la: sc6lele
cu fier-
din Blasiu, pre carii „episcopulu . Aron ii tineă,. cu pâne, “la seabatori si.
UN

“tura, pre unii inca si cu haine si cu. câiti.. Limba latina forte bine, se pro-.
“puneă, pentru aceea currându se si vestira.5
„„Aceste scOle române, apoi institutele de la Roma, de 14 Vien! a, si de aiurea,
de
si mai. adaugu eu, presimtiulu sutflărei epocei cei “n6ue, produss6ra 0 :s6ma
AL

ăi
>.
Li barbati căroru: assemenia,” Românii, 'cutediu.: a dice, 'de! abiă au: "pin astadi.,
N “fila cei mai iluştri din 'acesti apostoli : ai romanismului : ii
“Saiiuil: Klein s6u- Miculu, nepotulu «piscopul ti. Tanoceitin, N a i
rage
TR

+ Geosgiu Sinc ai S i
e i
.. Petru Maior, a
trei luceferi: pre firmamentulu literaturei româas, “carii; ci cei. ide: aniăiu, au |
EN

» deschisu cartea: limbei si adeverat'a carte a istoriei” române. -

. Episcopii” dela Oradea-miare, “Dorobantnţ, Si. “Vulcanu, patrohi si. aici. ai 'cel-
,
loru 'de-:susu; miecenati ai litereloru' română, „contimporani ai , niiropălitoiei
din Iassi, toti trei! transilvăni. ii i
/C

„acobu N

i Molnar, oculistulu, care “tractă cu “Choria- si Grisiziau” la” a784, care. pe la

1166 scrisse graminatica, pre “la: 1199: retorica” româna, sai
ru
* Tempeaj coleg, alu Tai Sincai în directiunea sedleloru române, | admirato
SI

_ ă

— ci. de
$. Îklein scu Miculu, „la, Cipariu În Acte si “Fragmente iistorice--beseecesci, p;90,
Caliani 's. “a, -
Antâin trămisei la'Rom'a fara: Aron; apoi Gr. Maior,
IA

p. 217—224 -- Pro la 1759 Gr. “Maior se oceupi ca licrarca unui die:

-2 Acte si Fragmente,
“tionariu. - -
3 s. Klein la Cipariu î in Acte, si Fragmente, pi. 106.
U
BC
 RY
“alu lui Miculu 'si Molnar, si. cunoscetoru profunda, allu 'limbei
- si istoriei +

RA
române. L _ - ă .
- :Torgoviti, "din Banati, lingiăisti si:i Blosofa 2d6ncu, “juristu si mare Românu,
care, convinsu ca: elimb'a si natiunea cu acsllasi „passu passiescu» inainte
"de acâst-a cu 70 de anni, pre la 1799, .are-ctiragiulu nu numai de a curati

LIB
“limb'a de strainismi, dar, spre uimirea. „cunoscetoriloru. de astadi, de a.0 inâ-.
vuti applicându principiulu. etimologiei .si allu. analogiei, : intocmai: precumu le .
applicămu noi astadi, dicându' ca: «de nu: va placâ: Româniloru: de atinci, se
voru afflă- intre arinatori,; :la, cari va plac€ ce e allu natiunei n6stre.»*..

ITY
+. Tichindealu, care, prin: Pabulele. selle, -pre. la -1814; inveti.:. «se fimv. noi -
«toti Românii -un'a: nu” e:aicea. Grecu: su Lâtinu, Unitu s6u Neunitu .. un'a
. strebue: se. fa. natia. vomâni6sca. Mintea: (esclamâ; ellu): marita natia 'daco- |
" cromanâsca, in, Moldov'a, in 'Ardâlu,. in: tiârra ungurâsca ; Mintea ! cându te .

S
«vei lumină cu -invetiatur'a, cu luminatele fapte bune te vei uni: “mai. augesa
Ii

ER
«natia pre pamântu nu' va fi inaintea ta»: -: ”
* Mehessi, consiliariu de: curte, autorulu principala «anu copia natianei T0-
“mâne din - Transilvania dela: 17913, i
Consiliariulu Stefanu. Costa. dela 'care Sihiai pini. documente istotice, pre:
IV
cumu 'diplom'a: lui Michaiu Vitezulu, rii dare acest-a intariă articolii, diatei
din Alba-Iulia de: la 1599t;s. q..: : : Ii
UN

“Insusi episcopulu:: Bobu; : care se . ocupă; me 1onga' câuti beserecesti, si cu

“dictionaziula limbei. a “
“Oolossi,ă m m RR A Ra - „o
Kărăssi,6 o po i a SE Ii

- Budai-Deleanu, D a e o
AL

+ Le -Corneli,8 Să i E |
ale căroru studie de limba storcu mirarea si gratitadinea cammoseetoriloru pin
e ea
TR

astadi.. .
3
ML)

Vaida, juristulu-ssi.professor, DI a
.- Apoi. Lazar care, precuru Negru cu spada; de asemenea clu cu carta a
EN

Li căi Caotritarea- inaîniă : a “Gramroaliezi lui Tempea! do la 197, în " Annoss'a. 1

2 Vedi Observatii de limba rumântsca “prin Păulu lorgovici acute. Buda 1799: în 80.
— Retiparite si in Curricr. de aibe seze;; period: II; inse afara de dedicatiunea câtra episcopul:
/C

Ioannovici. - | Ia | -
3 Sincai în Chronica la a. 1653. |
;4 Sincai, Chi-onica 'la a» 11599. E : :
p: Maior.
„+5. Prefatiunea Dictionariului do” Bud” a, si torta pentr inceputul Românilor de E
2. eăit. p-190. . Ra Rae A
SI

„5 Cipariu, Principia de lină, p. 347. N

| A ana
?. Idem, p. 322.
correspon-
* Prefatiunea -Dictionariului de Bud a. — plegia Jui Sincai, nota 95, =- Vei sio
IA

dintia în _Archivulu Cipariu, Ă : RR Şi DEI

U
BC
 R Y
RA
- mâna, trecă muntii se spuna Romilor de sub domni a fanariota, ca erau
“Români. E o |
Doctorulu Romantiai, cu ae carui:“tondatiuni se 1uminedia pin astadi Îu-
nimea; românii de, preste. Carpati. ei

LIB
Anei poetulu: si advocatulu Pasiliă Aron:
-“Pră-invetiatulu. doctor. Vasilie. Popu. i et
“Bi alti multi! carii, “persecutați de mârte de inimi ii!i mamelui-+ românu, Mu-
-riră, mai toti: inaite de timpu. : E

TY
„Atâti- Români, atâti invetiati, produsse, mai: cu:„s6ma direatiunea: aatională |
a' invetiaturei din. Blasiu, ptecumu' si” spiritulu si put6rea -epocei, ini midi- -0-
'culu cellei mai revoltatârie apesări, sub: care gemeau bietii Români de preste. .

SI
Carpati, cându pre copii "it6riau cu puterea. de la.-sc6la si-i puneau'la bivolii-
„_ domnesci,?.. si. .pre popi “i smulgeau' din bes6reca. spre a-i" tramitte la lăcru io-
bagescu.2* Gâmetulu apesărei „se resivite in' tote lucrările acestoru- barbati, si

ER
resunetulu vâcei loru petrunde. pîn astadi t6ta inim'a 'de Românu. «Ei, prin lu-
«crările lori, câ prin unu: toiagu allu lui: Moise, -au "despicatu' (dice D. Heliade)
ao mare: de intunârecu ce tineâ pre Români de: cihdea păimentalui fagaduintiei,
IV
“ai facura :se “tr6ca din, col de Egyptulu: minciuniloru, Si se-si cunn6sca adeve=
“-«ratălu:si maritulu loru inceputu :... Cetiti tineriloru, pe: Pauli”. Iorg govici, . PB.
UN

« Maior, Tichindealu, Sincai ..; si veti invetiă intwinsii” si'. limb'a vâstra,. si
aceea 'că'au. fostu mosii vostri, si ceea ce veti:put fi,-de veti: urmă, ; invetia- -
aturelotu loru. . Acestia toti au fostu jertPa îinchiărei loru întru slujba: na-
„atiei, si: mârtea loru pâte fi 0 vecinica.. .dovăda a” înaltei loru solii, si a a impli-
AL

«nirei ei cu desevirsire, p. a
| pe

IIL se vedemu. acumu. ce meni i proausse medstai epoca in Dacia nteriore,

TR

in România: si in, Moldavi'a, . E DI

La unu scriitoru “romanu, anume Forntiius, se ata insemnat. unu vechiu 0-
” act in' carmeni, ce se trageă, inca dela Romulu, şi in care! se diceă, ca, a-
tunci. Fortun'a. cea buna vaa parasi pre Romani, cându. “si voru uită: de limb'a
EN

nai „parintâsca.€ e , :
„In adeveru, in îimperiula romanu-orieătale, in seclulu VI, sub. “imperatulu
. Foca, limb'a romana fă inlocuita prin cea” grecâsca, si imperiul: romanu-0-, |
/C

rientale. deveni grecu-bysantinu, Si merse apoi. “cu pasi r6pedi spre cadere,. -
e)
_ =
4 * .

A “Ar fi. lungu a-i numeră pre toti, precuma pre Constantina Loga, fostuu. cellu înțâia: in-
SI

vetiatoru- alu sc6lei: românesci din “Pesta, apoi'la cea normale. din Aradu, impreuna + en 'docto-
rulu Iosifu lorgoviei Ioan Mihitiaă” s. a. Veai P. „Maior, Istoria pentru început. Român. 2 cdit.
i - a Da
p. 260.
IA

2 Istoria . Rom. din Dac.. Siper. |IL 196. - - | i e i ai

-3:Vedi in Annessa: II,. documentulu de la 1767. .-: aaa
4 Lydu . . 12-a Cipariu. Principi, p. 86,
U
BC
 RY
DR SI e

Dacia, inca.de atunci, se , desfac de imperiu, si in legatura cu Slavii oră

RA
pre aci se-si uite originea si limb'a.: | Se E
- De abiâ câtra finea. seclului XVI, mai ântâiu în, Tansilvani'a, apoi si. din
coa. de Carpati,. incepusse. a se introduce cu incetulu limb'a nationale in pes6-

LIB
"rec'a, apoi si in administratiunea- româna, cându, cu inceputulu seclului XVIII,
domnia Greciloru «ginte purure . fatale” Româniloru» cumu' dice 'Del Chiaro,t .
essila limb'a româna, introduce limb'a grâca, si in: cursu de unu seclu eră. pre.
aci se tâmpâsca de: toju sentimentulu nationale. : Da
Sub; asta .rusinâsa, domnia, sc6le, :sâu: nu erau de locu, s6u erau: grecesci. .

ITY
«Ne fiindu scâle, erâ: multa prostia». dice Grigorie voda Ghica allu Molda-
viei pre la 1743.? Dieu! -multa, daca fruntasii: de atunci ai României .nu se
indoiau 'd& a adressă domnului loru, Constantinu Mavrocorăatu o dorintia Si pro-.
punere. câ acâst-a: «ori- care fecioru, de boiariu,. care nu se va sili se in6rga la.

S
«invetiatura si se invetie carte ellin6sca, se: nu fia vrednicu a se inaltiă la ste-

ER
«pen'a boiariei.» 3 Domnii greci, adeca, se apucassera a intemeiă' scOle grecesci
_ în tierrele, române. Aste scâle purteu nume de Academie, Erau câte doui trei
"dascali de limb'a grecâsca, “forte bine platiti. Unulu dintrinsii se chiamă cdas=
calulu collu mare.» -Eră si câte unu dascâlasiu' românu, . platitu că in. bataia.
IV
de jocu, pentru, carte beserecâsca, moldovenesca s6u românâsca, pentru. a sete:
popi, scriitori: si câniareti. SI acâst-a, pre la 1748, 1793,. 1803 si „urma- A
UN

“torii, g' : Să .

Multime 'de Ge cii din tote” părrtile lumei venii, în tiâera cu drâta si 'se assie-
diă, aici câ, a câsa. Bucurestii, „cu dreptu cuveutu se priviâ, de urbe gre-.
câsca,5.-. E i | o
AL

Partea 'cea mai mare a elcvilora din scălele publice eră. Grei, Si acestia,
„ 6r,nu fiii -Româniloru, se intretineău la scOla. cu spesele: societati române.€
“ Pîna siprin casele private dascalii erau calugeri greci, carii fugiau' de urri-
TR

tulu mobastirei s6u cercau occasiune de.a scapă de acollo.7 Wolf, ca si Rai-

1 Greci, spezialmentă “onstantiuopolitani, son0 stati sempre fatali | per la Valehia, ogni.
EN

_ qual volta ne hanno avuto il “commando. Del + Chiaro, Istoria delle. moderne rivoluztoni della
Valachia. Venezia 1718. p. 208. Ă
2 :Uricariu, I. p. 58.. a i
% Vedi anaforaoa boiariloru din 9. maiu 11746 in archivuli Statului, Diariulu Traianu,
/C

1869, No. 29.. NE - | - ai i

+4 Uricariu, I, 58 si 117; II, 58, SE - -
5 Leukothea, Eine. Sanmnlung v08 Briefeia eines gebărenen | Griechen diber Staalsiresen,
"Literatur und Dichtlunst des neueren. Gpicchenlands, herausgegeben von D. Karl Ihcn. Leipzig,
1825, I, 256;
SI

5 Uricariu, +7, 53, 6tsi 74, — Leulothea, T, 57, 248.

? Raiceviel, Osservazioni intorno la Valachiu ce Moldavia. Napoli, 1788. p. 255. — Sulzer,
IA

Geschichte -des transalpinischen Daciens. “Wien, 1782. III, 8: «Von cinem ausgehungerten, ver-
driisslichen Mănche oder Kaluger. .. kaun man nichts besseres erwarlen.»
U
BC
 R Y
tevi, asigura ca.acesti dascali erau: “tota Co. se pite amaii imnoraa

RA
te șsi mai
„ deprevati Ea | : P E
:..De asemenea, si in scălele publice, de sicra addussi de , dascali,
Grecii cei -
“mai: inștruiti, “progressulu : ieră pr6-neinsennatu; precumu iucredintieza
toti con:

LIB
timporanii, straini si indigeni. ti a
* Anume Raicevich, pre la 1788, “dice că, se aveți; grâmmatic'a. grecâsca
. si
“1ogica lui" Aristotele. 'Cellu mai celebru din :acesti “dascali grecesti.
avi, dice
ellu, talentulu de a scri6” unu volume în. 40 asupra pârtii: a patra din
gram |

TY
matic'a lui: Gasi; Acollo eră vorb'a de astronomiă ce! nici odată. nu
invetiasse,
si de descoperirea Americi ;. se maltratau deistii: franci, si se tratau de
igno-
“"vanti toti 'scriitorii moderni, „pre cari nu-i cetis se vre 6data. E unu
faptu; mai
„ adauge Raicevich, ca acesti doctori : greci erau in generalu - "forte ignoranti, ei

SI
“nu. se ocenpau' tâta viâtia de câtu de. minutie grammaticali, făra vre:0 spoi6la
macar, jde sciintie :au . de litere, . si făra, de: nici unu gustu.* — Wolf nu

ER
1 se
-pâte indignă de! ajunssu. de tautologiele si pleonăsmii acestoru dascali. grecesci.
Se: invâtia, dice. ellu, cu deosebire limba ellena. Si cu tâţe acestea; nu - gas-
sesci unulu la suta, care, "departe 'se-scia: cominentă, 'se pâta. macar”: ceti cu!
IV
N
- folosu! vechii. soriptori ai. Greciei. Pre: la: 1796; nici intre! professorii: din Iâssi,
nu.:se gassi 'unulu: macâr! care se -fia coprinsu geniulu' limbei grecesti. Metho-
dulu loru-4 e pedantu, si ciarlataneri”a loru. literaria se platesce': “forte. scumpu.»3
UN

* — Sulzer, in: Romoni'a, e mai aspru de câtu “Wolf in Moldavi'a. Vorbindu de

“ grâmmatic'a * in: patru. volumeni. 'in 4 alui: Neophitu,. călugerulu grecu !„dela
Slatari, originariu. 'din More'a, ellu dice: +0: grammatica in patru: volumeni ! a-
„cum 'me dumerescu eu „pentru ce Grecii si Românii. ihvâtia la acesta limba iin
AL

curgere -de câte'20 anni. Dar ce: se: dicemu- despre invetiatori Si :sc6la; cari,
- CU assemene: methodu, nau: sciutu producă” unu Singura „poeti: s6u „oratoru, cu -
atâtu mai puginu vre unu. nvetiatu. pi
TR

n
' Ac6st-a: eră, opiniunea străiniloru despre scâlele gtecesei din iotrle române.
Nu -alimintrea judecau Românii cei. cu minte. ă
Mitropolitulu. din lassi, Tacobu Stamale, contimporanu cu cei de susu, con- |
EN

damna in modu officiale, methodulu dascaliloru din! scâlele de atunci. din asi, -
in cari, dice, se. cinvâtia cu intunecare din. cele” nesciute. la. celle nesciute, cu .
numiri si cu-can6ne si cu multime de cuvinte insarcinându mintea: uceniciloru,.
/C

si :poruncindu- le acelle numai date loru se cetâsca,:si câ papagallii se le 'invetie

„de rostu,. nimica cu totulu sciindu s6u intielleg&ndu din celle ce invâtia, -din-
care pricina mai SI 10. si 12 anni îmbetrânescu „În gramiinatica ucenicii»... vor- bă
i is a a , . - pa x
.
SI

: 1 Na . E
„d! Raicebicl i. e. Wolf, Beiri dge zu ciner statistsol istorisehat Boscăreibung -„der. atat
Ierniannstadt, 1805.1, "174. i |
a "Raicevich, p. 243... o . a
IA

5, Volf,:1, 176,177, DN N a a e
4: “Sulzer, II, Pl pe E SI oaie e ti
U
BC
 RY
3 . . - . .
. Ă — Ț —
- >

, 7 : . - [a

besce apoi despre tutecnnolodicescile;. loru băatall care. tmpeseu. mintea uce- îi
niciloru, prefacu si strica judecata, ei.»! a.

RA
Aveau inse ; aceste 'scâle unu :meritu,: dar mu. pentr Români. Elle. erau
scâle - nâtionali-: grecesci. „Dascalii erau cei mai" inflacarati- patrioti eleni:
- Bucurescii mai allessu,: Si scâlele 'de aiti,: erau: vatra agitatiunei - grecesci, '

LIB
vatra elenismului preste totu. Dascalii. vorbiau grecesce câtra: Greci. Spuneau .
junimei,: ca, Zets,' de'ar fi venitu se vorbâsca, numâi elleneste ar fi:vorbitu;
„ca Natui'a de va grai vre: odata, numai ellenesce are se graâsca; ca isvorulu
si: mum'a a'tote este limb'a si invetiatur'a ellena. “Le: deserieau apoi! pre eroii
_anticei Ellade, si apesarea nesufterita sub care gemeau Grecii de acumu.: Atitiau

ITY
patriotismulu si invițau la sacrificie. Si Sacrificau Românii alăturea cu Grecii pen- *
tru Greci. Pe lu:1810—11, se: formă in' Bucuresci o: societate literaria greco-
dacica s6u cteria' filologica, si in Vienn'a''s6. „fondă Logios . Hermes? cu .bani

S
| românesci, “pîna; ce: apoi pre .acesti alu nostru românescu pamântu „ isbuoni
câ: a. casa eteri'a grecâsca. .. : _ Ri -

ER
“In sc6/a. 'grecâsca Românulu invetiă «a. admiră, totu! ce eră- grecescu, 6. pre
sine .se' simtiă 'umilitu câ: “Românu; si in. umilinti'a' sea despretiniă totu ce eră
românescu. 'Căracterulu: românu se alteră. Sub. influinti'a domniei si sc6lei. gre-:
IV
cesci, si. prin": amâsteculu sângelui, Românulu [leveni ' scepticu si indifierinte,
Inimici naturali câ Rascevich, Wolf, ' Sulzer si altii, ne compatimescu.
„Vorbind! noi :astfelu de “domni'a secolara 'ă Greciloru in tierreln române,
UN

voda.
găssimu 'cu calle a insenină ceea ce a,dissu Sincai, vorbindu de Despotu-
„asiă aspru despre Despotu, n'amu: vrutu nici vr6u se
Ellu dice: “a Scriindu: cu
tâte. au preiiu i
inaintea mea, „numai se nu
- vatemu vre unu n6mu, ca nemurile
"Ba de: naravulu lui. Despotu.»5pd . i
AL

insemnati prin patrioti sm si in-

In assemeni impregiurari, “multi Români;
vetiatura, indesiertu amu cautâ pre.aceste timpuri in tierrele române.
nici in a-
Cu tote acestea, Geniulu. Daciei nu parassi de totu pre Români
TR

umilire si de desnationalizare.. Gassimu si pre atunci -

sta epoca de urgia, de
si
mai multe nobili suflete, mai multe inalte intelligintie, cari: lucrau cu ardore
Iacov 1, mitropol itulu Mol-
se luptau cu curagiu pentru binele natiunei: câ
EN

facă carte
daviei, 'care, pre la..1752, impreună cu totu. clerulu moldovenescu,
s6u straini,
de legatura si de mare blestemu asupr'a tuturoru acelloru, pamânteni
a Mol-
carii in ver-ce “chipu Savu ispiti dea pune vre odata, in vre o eparchia
va trai acâsta, de Dumnedieu padita tiârra, episcopi s6u mitropoliti.
/C

dovei, câtu
despre cari
straini, Greci, Gr nu' pamânteni;i4 câacei venerabili betrâni boiari,
-.
SI

„1 Uricariu, “x, _19--2, |

„2 Leulothca, 1, 241—256; et. 126. >
„3 Sincai, Chron. a. 1563... .
IA

4 Upicariu, 096 a
U
BC
 Y
- . - . * 8 .. - , . - 2
-
A N
NR
. - ' :
| Ț
N E

R
| “scrie Răicovich; 'ca:-cu 1 atâta religiune se.
& sputtău câtra vechile datine, alle tier-

RA
„2 reh în câtu sub tâta :domni'a grecâsca :nu voira a vorbi “macar vre
odata gre=”
| - cesce; că alti multi” apostoli. ai nationalitătii, carii,
e Spre a put. lucră mai
“in voia in: “sensului „dorintieloru loru, imbraccara. hain'a,; pre. atunci. mai
vene-. -
rata, a: calugeriei, si: intiellegându prin: instintu, de, ce: insemnetate este

LIB
limbă
"pentru. 0 natiune, strivita in respeetu politicu, lucrau cu:
staruintia spre a tra=
„duce: cărtile: besârecei! in limb'a româna, că. nu: dora se se. stracâre - grecâsca
“si: acollo de unde, in: seclulu: precedente, Românii incepussera a lapedă
cărtile .
" slavâne. 'Ar. fi lungu a insiră. pre- toti! acesti prelati” si preoti. români,
cârii, in

TY
totu :atellu 'seclu. câtu 'au fostu. occupate tronurile române. de. precupetii greci,
- împlură tiâr” a cu mii de rârti de acelle ce sunau. românesce la: urechi'a
popo- _
“raului: intregu, de la nascerea - pruncului,. “cumu: diceD; Odobescu, pin
la _'astru-=

SI
„carea mosnegului: “Români,. că mitropolitii Daniil si Grigorie; câ. virtuosulu:
1,
- instrăitulu si mândrulu: prelatu românu Pilaretu, care nu. pută tin€ mai:
multu

ER
de doui anni scaunulu mitropoliei, din multa, urra si invidia: ce: purtau
Domnii
greci: 'asupra-i; “că; Cesare _episcopulu de: Râmnicu, demnu Successoru. alu:
- lui
Damascenuj Tunocentiu si” Clemente, si amicu: “allu lui 1. Vacarescu; că Dosifu,
ântâiulu episcopu de: Argesiu,. 'originariu din: Transilvani”a : numai. doni Români
IV
“: cunnoscu,: dice Sincai” pre: la: 1804, sciindu, scrie românesce cumu se cade, pre -
Samuil. Klein si:pre. episcopulu. de. Argesiu.? ii « ÎN a
UN

„In. fruntea: literatiloru: profani stau : Vacarescii.3 Ia deosebi. se admirămu. pre

Iănache Vacâresculu, care, '«dupa 1681 „de anni dela :Traianu,» la 1787: dupa,
“Christu, „în' acestu intunârecu fanarioticu, 'presinta ; 'compatriotiloru o gramma.-
“tica româna, un'a din: celle de, Antâiu, si. lassa urmasiloru cellu mai. nobile le-
AL

gatu, cee pute lassd unu Românu de geniu posteritatei s6lle:... | _

e a. E]

| - Sa Urmasilora mei. “Vaccaresti, u

TR

i e 7 Lassu N6ue moscenire :

pia '- Orescerea: limbei românesti ; Pa a a
ia a N Si a:i patriei iubire, m SI i i Sara
EN

* 2 .

a în: Moldavia se. insemnămu - : pre Mitropolitulu “Iacob Stamate. (rioa— |

1803), Ardelianu: de nascere, care, impreuna cu logofetulu: seu. Gligorasiu,; se
“„pecupă cu: Chronologi'a Domniloru si. a Mitropolitilora” Moldaviei, combată,
/C

a 1" Raiceviciu 205: i a e

1 Sincai in Epistola ad Lipsshy, i
SI

8 Despre. miscarea literaria- a Româniloru. din tiârva romândsâa sub Porarioţ, veii soris-
„“sâri'a ce-mi tramise D. Al. Odobescu, in Annessa NI. -
"4"Wolf, 1, 141, 284. Vedi si Psaltirea tiparita in Iassi la 1794,: cu” insomniirea Domiloru IE
IA

Moldovei. Despre Gligorastu, vedi. Wolf, 1. 9, precumii si II, 19, nota. m). — Sulzer, NI, 506. —
Hajdeu în Analise diter arie (Beicevicl). a i fiti i
a |
U
BC
 RY
Ea | , , E ” Va

precumu vediumu, systhemia.. cea. torii ria a Greciloru din. scâlele de Ja Iassi,

RA
si staruiâ pentru . invetiarea limbei. ati,
ț $
«t«trebuitărie si spre indreptarea si.

a;
_împodobirea limbei moldovinesci. păi,

re
- Amflochie, episcopulu de: Chotinu,: “scrieă,
s pre la 1795, despre originea m
Ld

mana a palmei: domhesci.din Moldov asi ȘI a .

Se

LIB
„Mite opolitulu Periiamina, urmatorulu lui Iacob, contimpotanuilu lui Vuileanu,
mecenatu. ca si acest-a allu. litereloru :române, Multimg de cârti beserecesci se
tiparira: sub. dânsulu.. . ae e
Neputându- i numerâ” pre. toti, se “incheiău cu. vorniculu Beldiman, biciui-

ITY
torulu Greciloru, care in Tragedia sea resume g&metulu - innabusitu de unu
secolu allu Româniloru. „din Moldavia.* 3 |

Barbati. carii: se :se occupe. mai .cu de. a dinsulu cu' orginila. si
s istori”a Ro-

S
mâniloru, sca- grecâsca: nu: pateă. produce.: De aci. vine ca, cartea de legi..
“de sub Matheiu. -Bassarabu, eră mai cunnoscuta Ardeleniloru. de câtu Munteni-
loru,4. si ca, pre cându Blasianii possedeau inai inainte: de midi-loculu seclului
_trecutu, afara :de Miron Costinu si alti -chronicari,: pîna si chroniculu lui. Can-
- temiru, Iassianii pre acestu din urma: de aliă “lu cunnoscura pre a. 1855,
ER
IV
cându apoi du: si tiparira dupa manuserpi didin, Petroburgu
UN

4
! Uricgriu, II, 10,
AL

? IIajdeu, Laumin? a, II, 58. Amlochiie trădussă, la 1795, gcogratia, lui Boufier, din italie-
nesce in românesco,. adaugându la fine si. insemnarea Domniloiu Moldaviei. Wolf, TI, 6, 284.
-— D. Hajdeu. ne mai arrâta o Aritmetica de d6nsulu, totu.- de la 1795, care inso nu o prim'aa-
ritmetica româna, . 'Potu domnia ssa spune ca. Amfilochie 1assasse in manuscriptu si O istoria a
TR

Moldaviei, caro'se pastră odata la protoereulu Rodostatu,. in tinutulu Chotinului, unde o vediusso .
„ Parintele, seu. . ae : e „
EN

2 Etta cumu scrie Deldimania despre Greci:

Toti din marginile lumei în Moldov'a adunati, . |
Veniti golli in. straie proste, in abale imbraceati, . ps p
"Dupa ce.au faeutu stare, si toti s'au imbogatitu,. *
/C

na sinulu patriei nâstro.

ci ntâiu au pusu cutitu:. RE

E Sulser II, 72:

SI

» Chronicutu Romano- Moldo- VIachilor ru, publicatu in Tassi la 1835, — Eoyel fu 'vediussoin
manuscriptu, | la 1860, in Blasiu în bibliothee'a monastirei. Samuil Klein spune ca unchiu-scu, c-
Piscopulu : Innocentiu, 'lu cumperasse in Vienna, pro.la 1730, de la unu negutiatoriu care fus-:
IA

sess0' in Petroburgu: Engel Litleratur der )Valach. und Mala. Geschichte, 0. .20,
U
BC
 Y
a 10

R
>

“Dita Grecii” stabilita iin tiânra inca “do abiă atit Vreo - “toi -patru! insi, SE

RA
că, fratii: Tuniislă,a “Philippid? Photino,5 occupându: se -cu' istoria tierrei.
Astfelu, istori'a si statistica româna ajunssessera” pre: „mânile unoru Nemti,
E Sassi, “Unguri, câ Sulzer, Raicevich Gebhardi, Tingel s.a; e

LIB
„ Terminându. „despre starea intelectuale a Românitoru săb: Pasarei, “se '-nu
uitâmu: ca pre la capetulu seclului trecutu 'se introduce in tierrele române stu-
| diului. limbei: francese,4 evenimentu in: adeveru providentiale: si de mare impor=:
taptia. pentru: Români, iin, privire atâtu „teraria, “câte si, politica, si “nationale.

TY
a SES - Li

iv, se ainintimu si doni-teti Meso- Români din acesta epoca, parioi sis e- .
“măi distins,

SI
Theodoru Cavallioiti, invetiatu- protopopa românu din Moscopoli În Macedo-
- „mia,
i publică la 1710. in: Venetia Protopeiria, care coprinde unu registru de 1170
cuvinte in: grecesce, 'românesce si albanesce.? "Totu pre atunci se , publicara
în -Moscopoli mai: multe. cărti matedo- române: 6. i: i tă
: Const, Hadgi. Cehani, din ' 'Moscopoli, Boniăai « cu intinse” cunnoscintie, care
communică, lui Thunman multe - sciintie despre originea; limb'a,. intinderea, nu=
ER
IV
merulu populatiunei, 'si alteiimpregiurări ale Macedo- Româniloru si: Albaniloru.?
Daniel, autorulu : unui - dictionariu' grecu--modetnu, mes0- româai,a, bulgaru SI.
albaoesu, Hiparitu in „Vienna la 1802, Sa
UN

- ” - op. ” DN A
- 7 7 ” : A p. d i ,> Ie = Pa * a N -
. ! : ANI a. a | , -
AL

!“Cartea ee tiperita grecesce la 1806. in Vienna. Fratii 'Punnsli sunt, numai.i editori : ai "manu-
scriptului familiei Cantacuzinu. — “Totu dupa manuscriptulu . familiei Cantacuzinu * si facă si Rai- -
„cevieh “Breviario chronologico ; delli principi di Valachia. Veii Engel Literatur der Wal, ete. p. 49.
TR

= Manuseriptulii Cantacuzinu eră cunnoscutu Biasianiloru, si, anume lui Klein si. Sincai, . cellu-
„ puginu partea istorica, precumu se: :vede din estractele ca tramitte Klein lui Engel la 1802 (En-
“gel. |. e. p. 94.), si din- Anom amuis. Valăchicus citatu de: Sincai in' Cronica. — “Manuseriptulu
P. Cantacuzinu publicatu de Tunusli. numai in traducere grecâsca, se afila in “MS. 'completu a-
EN

„ tâtu grecescă câtu si românesce, în Blasiu la D. Cipariu. . Vedi Archivu pentr u. filologia si îs-
„.toria, No. XXVII. — D. Gr. Manu din Bucuresci inca possede, MS. P. “Cantacuzinu, — Edi
tiunea- Tunusli e tradussa de.D. Sion.
2 Philippid eră professor. in Iassi, omu cu cunnoscintie variate, dar făra de nici unu methodu -
"in scola. Vedi. Leucothea, II, 79. — Istori'G Ruinuniei. facuta de densulu e. publicața i înn Lipsia
/C

„3 Pubjieatu în Vierin'a lu 1819; tradussu de Sion, ei

Iu Raicevich pre “la 1788 serie: «la Franzese e molto in voga, e: vi. sono anche. deue Dame
"- che la parlano».::
SI

IER |
5 Thinman,, p. 17.
-s „Rosa, "Cercetări. despre Românii de din collo de: Dunaie, in traducerea: 'româaa, p. 59.
LA Thunman,. p. 179, not. k;): -
IA

8 Sergiu Ilagiadi, in traducerea Cerestăriloru lui. Rosa despre Românii “de. din collo de, Du-
nare, p.59 in nota.— Vedi. si Leahes: Resear a p. 381 seq. E aaa
va 7 i iai va
U
BC
 RY
2

ag, Ci, Rosa, publică la 1807. 0 scriere intitulata: Cercetări despre Ro

RA
mânii de din collo de Dunare.
N. G, Boiadgi, publică la 1813 in Vieon a, graminatica macedo- română, cu. .
„testul grec si germani:2

LIB
Pai

Btta dar in 'acâsta mare. epoca Români eminent in „tote pântile Daciei lui
Trâianu si a lui, Aurelianu.: e |
Lucru demnu de insemnatu, Românii cei mai assapriti, cei de” sub jugulu
ungurescu in Transilvania! si Banatu, si' cei de: sub urgissitulu despotismu allu

ITY
ierarchiei grecesti. in Macedonia, produssera literatii cei nai: ilustri,

VI. Acesti Români lurinati. au. attinsu tâte' jdeeie romanismolui, „Pre: la =
1795 se "'formasse: in: Tr ansilvani' a pinasi. planulu. iotemeiărei unei societăți fi-

S
losofesci - a. nemului, românescu. Asta, societate: aveă se se occupe cu tote sciin-

ER
tiele, si: in. deosebi. cu istoria Româniloru ; ea.se pusese in. xelatiune directa
- - |
cu Bucurescii.5
Asiadar nici. on6rea ideei - unei societăți . literarie a toti” Românii, . nu nioo:
lassara ndue, acesti mari literati si departe Vedietori Români de pre la finea
IV
mare; dar inimicii” progresului românu deş-
seclului trecut. Tde'a a: fostu
feriti!
tullu de tari spre a o sugrumă indata in nascerea sea. Se. fimu noi mai
e

UN

A face biografia atâtoru Români: nemuritori, ar fi o: lucrare demna. de dum-

nea-vOstra,. dar pr6- “dificile pentru mine, si pre “intinsa pentru solemnit atea de
oii | : | |
astadi,
insteuetiva,
Ar allessu anulu din toti, a cărui vistia mi Sia2 parutu mai:
de pre a-
AL

alle carui lucrâui resumu: ideele,: nu numai alle celloru-alti Români,

tunci, dara. potu 'dice alle Romanismului pentru totu. de a unu:
Dati-mi voia, a vorbi de victi a operele si ideele lui Georgiu Sincai.
TR

. , ia : po . : -
„N Ă
EN

„d Iaca. o carte de la Rosa. aesspre scriere si jectură romântsca eu litere latine, Bud'a, 18V9,
Schriften, Wien 1857, Il;182, Vedi
cunnâscemu, ins0 numai diu recensiunea lui Kopitar Klcinere.
tradussc in rom: ânesce “de Sergiu Vagiade,
/C

Cipariu,. Pri incipia; 89. — Cercetări le” lui. Rosa sunt

Craiova, 1867, i] ".
Baiadgi muri in Luce'a. Cipariu, | e — Iu
2 N6ua editiune- de: Mazimu in Bucuresti. —
înca urmatoricle dâue opere do Boiadgi: a). "Orbis
, Leucothea, II, 198 si 203, vedemu insemnate
pictus. do Amos Comenius, tradussu în 10 limbi: latina, 'francesa, italiana; daco- si macedo- -ro-
SI

Scurta
în 4% aanunciatu in Vienn'a la 1819. b)
mâna, nco-greca, rus. serb., ungur., si germ, Dim. Pavi-
-Vienn'a, 1821, la
nco-greca pentru junimea greca si pentru. Germani.
grammatica Ş
, |
doviki,
IA

a
3 Vedi programm'a acestei societti,: in <dnnoss a IV.
U
BC
 R Y
RA
LIB
. N ” i. .
„Pittia, si« operei ui Sincai. i
= : Aa Ea - . - 4 N

TY
“i Geozgiu Sincai sa. năseutu: in Sicansiudu, stu A 98 februariu 1754i an-.
“pala intemeiărei. sc6leloru. din Blasiu, s6u la 1753, chiaru „cu 0 suta de. anni
- inaințe: de: publicarea Chronicei selle.
„|

SI
| : Siahsiudulu, e unu satu mare: “În “scaunulu Muresiului in Transilvani a, 10-
e “cuitui de. Români si de. Secuii. In acestu . satu se afflau assiediati parintii. sei,
- Toăn. si Anna nascuta Gereg: (Greculu), avându in: possessiun o parte de mo-:
“sia: nSbilitaria : straina.ă: Tata-seu fussesse păsliţinicu pre
: Patachi. e
p
ER
lânga vladic's Ioan |

"De altmiutrea,. tarile Sincai vocii nobili, ezoriat: doru cera pelusta la-
IV
| res: se trageâ :din Sinc'a-vechia, in- tiâri”a Oltului. (tinutulu Fagarasiului). Odi- .
„nira, partea; cea: mai mare-a, satului! erâ imosta avitica a: familiei Sincai.“ Totu: -
UN

pre 'most'a. familiei -a: -fostu. intemeiata Sinc'a- nâva, precunu pre, largu a pro-
„batu acâst-a. Sincai la dieta tierrei: din 1792.
Pre cându Sincai “alu “Hostru' erâ inca copilu, ambele sate fura militarizate,
_ adeca conserisse in. primulu regimentu românu de margine, împreuna cu po
AL

„ sessiunile lui: Sincai 'si alle altoru nobili de acollo.5

“ “Pata-seu “Ioan: si muma-sea Ann'a si. frate-seu Pantelimon sunt. îneopati in:
Siamsiuiu.* „Unu altu: îrate, Ioan, fiindu capitanu in âlu douile. regimentu!
TR

pi ş-
-|4 . . -. * Li.
, S- . . E .

| aa, Nagy, Orodias, Elegia XXV, not. 1 et 3 i aa Si

2 Chronic'a lui Sincai a. 1354: «La annulu acestă mi-au senitu inainte -unu2 chrisovu allu -
EN

A prâ-lurminatei familiei comitiloru Vass, carele astadi in 28. fevruarie allu annului 1809, cându -
" toemai am plinitu:56 de. anni de cându- m'am . nascutu pre lume, * ă scriu în Sinne'a, satulu
comitatului: Abauivar. din Ungari' 3, in- curtea maririloru sclle, că se le arretu multiamit'a carea.
li se: cuvine nu numai! dela: mine: carele scriu, ci si de la aceia, peatru -allu câror-a folosu
/C

| “scriu, acestea: > — De altmintrea, totu : Sincai dice - la a. 1514 allu Chronicei, “ca la 1774 plinis-
se 19 anni ai vârstei sâlle;-6r in nota 7.- a. Elegiei spune; ca- eră de 20 anni „cânău ta Însar-
-“ cinatu cu propunerea retorice sia poesiei in Blasiu, adeca la 1773,
18 Elegia, not.. 3. «Hic residens pater meus non aviticam, sed
5 pignoratitiam anataxat „qua
dam
SI

portionem "Nobilitarem 'possedit. » :

+ Sincai, Cronica a. 1721, dice: «(pre) tatalu- meu 'Ioan Sincai lau fostu data mosiulu meu+ N
- Anăreiu: lânga (oladica Ioan Pataclii) poslujnicu,- si numai pentru accea Tau dussu a Casa; pen- :
IA

„tru: ca “Pau affatu odini6ra manaturându palat'a vladicesea, „- ae e Nos

E Pepi m
f* Sincai, Chronica, a. 1470. o
U
BC
 IL
+

RY
românu “de margine, cadiă Iptânda: :se vitejesco la Zărd Onga Rinu la aa. Su

RA
1795. 1 -
- Mosiulu seu despre tata: se chiamă. Anăreiu, Frate cu acest-a :eră rationis-
tulu ds la Tuiniu- -rosiu, Stefanu. Sincai, care. la '1705, nayallindu. Curutii aşu=*

LIB
pra 'Turnului-rosiu, peri si dânsulu acollo. La. 4138 alu Chronicei mentio-
u6za pre îStetani Sincai de Sinca, „carele fussesse deragigea, de camera 'cra-
„6sca in Blasiu.»2 - . Dia
| “Mosiulu seu despre mama, “Nicolae Gere (Greculu), precum ioveştiă cu,
pre la 1708 trecă d6 ]ă Curuti la Lobonti, si fă intre acestia capitariu pîna.

ITY
la pacea de la, Satmariu cându se lassă de ste. si intorcându- -se a, casa la A
ciu se casatori cu Ruxanda ZOrăl (Lurcu) din. „Sacallu, care sate sant
"câmpi'a din. comitatulu. 'Turdei.2 ia
„ Numai atâtu scimu. despre familia. lui Sincai. “a n'apucă pre semne a- si.

S
plini promissiunea! ce. face la a. 1711 allu Chronicei unde dice despre.o scris-

ER
-. s6ria a boiariloru din tiâra Oltului, ca 0 va adduce mai pre. larga când, va
scrie „despre familia sea. | a.
„
i

„TI. Tatal lui Sincai nu eră omu invetiatu, ali iubitoru de învetiatură. Teilu |
IV
se 'adoperă a "dă fiului. seu o crescere deplina. |'Lu tramise: de micu la sc6l'a
din. Sabedu; totu în. scaunulu Muresiului, câ se invetie uriguresce, “fiindu a-,
UN

cestu satu locuitu' numai. de Secui: unitari s6u ariani. Dar lui Sincai nu-i
placă aici. Deci tata-seu. "lu addusse preste pucinu a casa la Siamsiudu, unde
urmă apoi mâi mult timpu la sc6la Satesca sub preveghiarea si ingrigirea
patintâsca, a 5
AL

Pre la 1766, asiadar' in etate cam de 13 anni, fă tramissu la Osioshoiu.

Aici, la Reformati, incepi se invetie cu. multu progressu primele elemente alle
„limbei latine si! unguresci, “sub directiunea prâ-invetiatului professor Al. Ko-
TR

„vdsznai. Doui anni inveti in 'collegiulu Reforniatiloru din. Osiorheiu.5 |

„Pre la a. 1768, Sincai, in etate de 14 anni, prin staruinti”a fratelui seu mai
mare, capitanului Ioan, treci la Clusiu, unde, fa primitu de Iesuiti; câ in=
“ternu, in seminariulu josefiiu, Aici: invetiă, grammatic'a si poetic'a in cursu
EN

de patru anni de dille, cu atâta, silintia “si atâtu successu, in câtu nici ubulu
din numeroșii elevi ai seminariului nu-i pută dispută vre +0 data loculu ân-
tâiu in studie.6
/C

. Er la 1772 lassă pre- iesuitii din Olusiu «pentu 6re- ce nasarâmbaz, precumu

lega; not. 5. | a E SE
"? Sincai, Chron., a. 1105 si 1738. N OEI N
SI

+ trage si tatalu mjeu..

* Idem, a..1708. — Din Râciu se. Saci
| « Elegia; not. 8. .: RR a
* Elegia, not. 4. ÎN a
IA

x .

* Elegia, not. 5,
7
U
BC
 Y
o _ - : ce Da .- i

“ < iu . ,

R
+ A Ri Ă . . - «
. : i '

spune. elli insusi,

- si, pentu

RA
că. “se “invetie, si. limb'a. nemtiâsca, “trecă pentras
retorica la Bistriti! 'a 'sass6sca, in gimnasiulu Piaristiloru de acolo, 1
- Pa

“Terminându. retorica; in, annulu. urmatoriu.: 1773. fă: -primitu in, monastireă |
- de ja Blasiu, SI, insarcinatu cu. predare ea retoricei si.a poeticei.i in; scâlele TO-

LIB
mâne „de. aici. “Eră atunci” Sincai in etate numai de 20 anni. „Atât ude: tim |
„puri : lu jâecara, superi iorii demnu de a-lu inalti de, pre. banca” in catedra

Dupa unu, annu- de: proba: câ professor, la 1714, initropolitulu Giegoriu Ma:

TY
or, dupa. opiniunea: unănime a "tuturoru, 6r mai allessu prin. staruinti'a si au-
toritatea lui Igoatiu Dorobantu, pre atunci. prepositu în. Blasiu, în. urma. epi-
Ia scopu. la Oradea- -mare, "lu tramise” la. Rom'a,. impreuna. cu. Petru „Maioriă.
Cinci anni stete Sincai in Rom'a, doui pentru filosofia, trei pentru teologia,

SI
in collegiulu de. propaganda. La 28. ianuariu 1779 primi laure'a de: doctor
in filosofia si in teologia. —In Rom'a. puse fundamentulu studieloru- 'sâlle îsto-

ER
ricei Ella ajunsse : a fi numitu “custode. allu -bibliotecei “collegiului. de: pro-.
paganda.: “Multjamita cu deosebire cardinariului Stefan Borgia, secretariulu
collegiului, tote bibliotecile Romei erau deschise. lui Sincai, si anume: biblio-
IV
tec'a vaticana, „bibliotec'a. sopra, la Minerva, bibliotev'a;: Denedictina, „făra. de
biblioteca colegiului, allu cărei custode erâ, precumu - -dissei, ellu iinsusi, Cul-
„ legeâ di si. nâpte cu o ardâre' făra de essemplă din cărti si: “manuscripte., Bor
UN

gia i, „Câstigass6. de la papa Piu VI, voia “formale de a ceti.tâte cârtile,.

„ceile oprite. si damnâte, si "de a cercetă; si. consultă tâte bibliotecile... Ge:ee
mai multu, acestu. cardinariu merse. cu bunavointi”a pin, acollo' de-i, tocmi, cu
bânii sei proprii, unu “preotu invetiatu care se: -lu duca, veri- cându ar cere, prin
AL

vibliotecile publice, si se-lu. „porte si introduca. în, societătile erudițiloru Romei.

=
De multe. ori, Borgia singuru. "i. caută si-i. arretă differite cârti,. pîna aci ne-
cunnoscute,, ce coprindeâ, ceva,. despre Români. Adesu, lu poftiă, la mâsa sea,
TR

incongiurata -de „a puturea de. eruditi, ai Romei si straini, din alle, câroru con:
„vorbiri proâtă, in tâtee privirile a ta Sti
lă pu
EN

ap
“ur Dupa. ironia ea “stndieleru sâlle în.Romi; Sincai. întorcându-se. Ta.
"11779, se, „opri, din. poronc'a imperatessei, Mariei “Teresiei,. în Vienn'a Austriei
„pre unu annu, intrându in seminariulu; Sta Barbară unde șe.. află, că, prefectu
/C

“alu studieloru Samuil Klein,. amiculu: si compatriotlu seu. ; «Collegulu seu

„Eetru. Maior, se: tors la Blasiu? na AA
e apt
pipa
Tai

a Sincai, Chron: a.. „1604. — Elegia, not. G. -

SI

„2 Sincai, "“Chron. a. 1604. — - Elegia not. 7. , . Pa = API !

„3 Sincai Chron. a. 1604. — Elegia, not, 8. 18. OT a a
"4 Eleg. not. 8. 9. 10. 11. — Chron.:a. .1604!-—: Elementa. liagitae-: Daco-ronianae, “ieinte,
IA

4780, în Praefatione, Vedi in Anmess'a, V prefatiunea acestei grammatice. ta DT i

„8 Chron.. a. 1443, 1599. — Epistola ad Lips, — = Plegiay not. CE pe ti i
U
BC
 RY
= 5 =, n E

In cursulu acestui annu ;ellu invetiă' in Vienn'a catechetic'a-si metodica în.

RA
sc6P'a normale de la S-ia „Ama, De assemenea.-si dreptulu. 1naturei, „dreptulu |
publicu, -allu gintiloru si dreptulu ecclesiasticu.! |
In acellasi timpu. publică in Vienn'ă, Elementa Tinguae Daco- -romianae, com-

LIB
| puse de: Klein, dar inavutite si'iutocmite de dânsulu: Eră se tiparâsca pre lOn- .
ga acâsta 'grammatica Si unu dialogu despre originea Româniloru,., dar nu- -lu
ingadui censur'a curtei imperatesci de la. Vienna? .; -: i
Nociuque diudue studiă, Sincai: in Vienn'a,. cercetându bibliotecile: si.i facân:
du-si :insemnări din cârti si. manuscripte ; pentru istoria . dacica.. În. Vienn'a .

ITY
facă cunnoscintia cu cei: mai insemnati istorici. . Celeberrimulu. Daniil Cor-
nides, „ade câtu: carele mai: invetiatu, dice Sincai, m'a avutu corGn'a ungurâsca
pre. timpulu. seu», ellu. cellu: de ântâiu merse se -vâdia pre. tânerulu *istoricu

S
românu, 'si remase uimitu de : multimea - documenteloru ce vediă: la dânsulu.
„"Benkă, €că si- Cornides, lu, incuragiâ; si--lu imprumutâ cu cârti rare. si cu .ma-

ER
nuscripte, Garampi, nunciulu apostolicu, - i. deschise bibliotec'a nunciaturei,
cautându si arretându-i ellu -insusi cărti si. manuscripte -. de. cari puteă a-
v6 nevoia.? In Vienn'a facă. cunnoscintia si;cu invetiatulu, Hadil;, presiedin-
tele cancelariei. bellice. . De assemenea, ci Sulzer, care ?i communică ' chro-
IV
'nic'a lui; Miron Costinu. 5.:De la; consiliariulu - de . curte din. Vienn'a,'.Stefanu
| Costa,: primi, intre altele, diplom'a'. lui: Michaiu Vitâzulu' de la. 1599, prin care
UN

acest-a intaresce: articolii dietei din Alb'a Iuli'a.6 De

" Astfelu -lucră . Sincai în Vienna, in: etate. de .27 anni, pre intrecut cu
Rleinit. la grammatica, la istoria, „afara: de studiele normali si: juridice la,„Ca-
ri. urmă a = E
AL

Elegia. not 13.

TR

pa
: Chron. a. 824 dă î
3 Elegia, not. 15. 16. 17. — Clron. a. 1925, 1510,
* Chron, a.;.1448. «In câtu se atinge de invetiatur'a comitului Andreiu Iadik, adeveratu c-
ste- ca au fostu nu numai forte invetiatu (precum insumi am priceputu in annulu 1779, cându.
EN

m'am inturnata din Rom'a in -Beeiu, si am avutu norocu de a vorbi cu densulu câ cu unu
presidentu allu caneellariei cei de 6ste), ci au fostu si forte iubitoriu de Smeni procopsiti, si: de
cărti, mai allessu de cârtile celle. netiparite; pentru. aceea. ocârmuindu Ardelulu au cercatu tâte
Serissorile autoriloru. celloru. inca - netipariti, şi. au facutu de. i le-au scrissu unii si „altii. Care
/C

cărti dupa mârtea comitului Andreiu au venitu în mânile fiului seu comitului - Loan TTadik sfet-
„ni eului, de la cârele le-au dobânditu, laudatulu Martinu Georgie. Kovachieh din Sonlwitz. Eu in- |
ză nainte de a, mo face. diorțositorin in
sumi am facutu estraturile din tâte. cârtile: acellea,: mai,
tipografia cracsea în aunulu 1804.» : | | i a
SI

---$ Blementa linguae.; Daco-romanae: in. Praefatione. a ia

5 Chron..a.1599. ..., . . a a
una;
*. Pre acestu: „timpu “publică. Eicin in Vienna due dissertatiuni de: “mare importantia.:
IA

1'7781; alta, „de Ieiuniis Gracoae

ds Matrimonio juzia disciplinam Graceae Orientalis Ecolesiae,
Orientalis : Ecelesiae, 1782. Pa ra '
U
BC
 R Y
- ÎI
s. . , PR . -: , - : ai
N

“ Metodic'a si i catechetica + se.vedă a. f primi

RA
ta. ordine de: a le învetiă, anu
E me. cu: Scopu de a  apoi. numit direotor
allu sebleloru. române e din Transil- |
vania,: a it DN

LIB
Ş 17. Sincai trebue:aa se. a intorsu i in , patria
, si anume la Blasiu; intre annii
1780-28. -In'“care anume annu se intârse
si: “incepă a foncționă - că. director,
n am pututu află. Dar. de 6ra ce ellu: affirima: ca:
a. purtatu- acâsta deregetoria
in. cursu : de: 12. anni. 6r 'din docurentsle ce „de
currându. -primiramu'din Bla-
-““siu, resulta ca ellu “fă scossu dir directoratu in, annul

TY
u 1794, apoi fonctiunea
„lui trebue a fi-inceputu in aunulu 1782. |
” _: Câ. director, neostenitulu Sincai publică; din ordinea imper |
atului Iosif îi. 2
“:*La1783, în. Blasiu, Grammatica latina-româna. - Regule

SI
le:. latinesce Si. ro-
“pânesce: cu litere Strabune. Din asia grâmmati ca” invetiara si. contimporanii,
domnului” Cipariu pre la 1814—-5, “O alta. editiune: de
acesta grammatica are :

ER
- si testu- germanu' si! ungurescu pre 19nga' cellu- latinu:
si românu.ă
“Totu. la: 1783. publică, si unu catechisinu;. inse cu litere:
cirilljane“: care si
5 pina acumu : a'remasu în. sc6le; dupa cumu: arrâta D. Cipariu
.:
IV
"De. assemenea, dâue abecedatie:- unulu: pentru sc6l'a - primaria. din Blasiu,
altulu' pentiu sc6lele satesci din: Trahsilvani'a.. Cellu: de .Ântâiu. in. patru
limbi :
-lătina;” 'ungara, „germana; si.româna ; allu douile numai cu litere române?
UN

=
Ia 1785, 'aritmetica: forte bună. e a aia Ei
Sincai fussesse calugeru si canonicu,. 'acellu mai ide. josu' in “sântăre, “dar allu,
douile in'. deregetoria, » in 'cursu de. 10 auni, adeca dela 1774 -pîna la. 1784,
Ellu invetiasse” teologi'a câ pucini altii: dar, omu. luminata. că, epora_ in care
AL

traiă, si că cellu ce asciâ, naravurile popesci», eilu nu. eră - amicu” allu calu
| geriei si allu calugeniloru.? Dreptu-aceea, la: 1784 se lassă de calugeria, im- .
.: preuna cu Klein; Peterlachi si P. Maior, dicându €ca numai pentru a put ma-
TR

ge la Rom'a intrase in monastite. Oalugerii inca nu iubia pre acrstu, bar-

„e
EN

“1 Blegta, sot 4, ai e ; : i,
„2 . Altissiino jussu. im mortalis memoriae , Anstissimi quondam Imperatoris Tosephi MI: Libros
/C

aa pro “Scholis: Valachieia> parti, „verti, partim proprio mârte composai, „Sincai in: “Epistola
i Lipsa, p. IV.” 4 o
- ad:
IDE 5 pa pg E Ei IPEE a) i _

a Eleg; not. 19. —2: Cipariu, Priicipia p. “316. ta a a oa

a “Eleg. not, 22. =:=: Pop,- despre Tipografii, p "48. —- Geri, L. e. i
5 Eleg; not. 21, ca meta At ei
SI

„_- 6 Eleg. not. 23, — “Precumu Elementele „aritmetice, publicate” in Tasst ia 1795, de Amblochiă
de la; „Chotinu, nu e. cea WVântâiu aritmetica româna, de assemeiiea nu e cea -dântâiu 'nici -a lui -
IA

3 Sincai, . ca: ci in „Dissertatiunea lui Pop, p. 98, se adduce alta” mai. vechia sub tiu: 'Aritmătica
românisca si nemtitsca. lu “Beciu, 1777, cu litere cirilliane, - Sa ie: m
"7 Chron, a. 1614; ef. a. 1739, Să , a N it
U
BC
 RY
— 172

RA
batu luminatu, dar puginu tractabilu; deci făra greutate
"lu dimisera în nomine
Domini! o. E e i Ia .
Doui-spre-diece anni lucră Sincai câ directoru allu
sc6leloru nationali in tâta
ti6rr'a

LIB
Ard6lului. Trei sute scâle infiintiă. In archivulu mitrop
olitanu din Blasiu -
se pastrâdia unu essemplariu de decretu pentru. docentele
scâlei române-nationali
din enesiu-sassescu, Subscrissu de Sincai la 25 decemv
re 1787. Că 'directoru,
Bincai ave l6fa de 300 fi. pre annu. Dar câudu
essiă „se cercetedie sc6lele,
primiă diurna. n: assemeni visitatiuni, de trei ori

ITY
percurse, din ordinea im-
peratului Iosifu, t6ta Transilvania, facându apoi relatiu
ni' despre starea. sc6-
leloru. Cunn6scemu due documente despre zelulu 'inflac
aratu si neobositu cu
care lucră Sincai pentru immultirea 'sedleloru si inainta
rea culturei române —
pro linguae et 'gentis honore, ! Anume, . Sinodulu tinutu

S
in Blasiu: la. 18 : de-
„cemvre 1792, atiesta ca, nici: ostendila, nici insasi sanetat
ea nu Si- : crutiă.
0 -

ER
„Sincai în purtarea deregetoriei, sâile.e . II | -
V. Intraceea, la 28 ianuariu 1790, IosifaII e consirinsu a revocă
reformele
mari ce introdussesse.
IV
da - a
La 20 februariu acell-asi anni mâre marele imperatu,.
qui, pol, perpetuo vivere dignus erat;
UN

i a
imperatulu. iubitoriu de omenire +sub care au resuffletitu Românii
, si eu a-
tunci inflorindu multu puteam» dice Sincai? cu adânca
durere.
Pre cându revolutiunea cea mare, la Appusu, resturnă sistem'a millennaria
a trecutului, si proclamă principiele libertătii si egalitâtii omenesci, in Austri'a
AL

si mai allessu in Ungatri'a si in Transilvani'a, dupa mârtea lui Iosifu, reforme

le |
celle cadiute alle acestuia provocassera o reactiune incordata, aristocratica
si
fcodale. - Ungurii, natiune aristocratic care în nici unu casu nu
puteă sim-
TR

„Datiză cu o revolutiune democratica, cereau cu inviersiunare restabi

lirea con-
Stitutiunei loru feodali ce erâ se'o sferme de totu Iosifu imperat
u. In tâta
Ungariasi Transilvania nu se ivi intre Unguri unu singuru apostolu allu.
EN

dreptului egale, dice Ungurulu Kdvari. Revolutiunea francese, constata acestu

Unguru, nu gassi simpathfi decâtu la Românii Transilvaniei.ă Acestia, pe-
trunsi de principiele lui Iosifu si alle revolutiunei, se presinta la a. 1791 inaintea
imperatului
/C

si a dietei din Clusiu cu acellu faimosu-si pururea neuitatu actu

allu natiunei române, prin care: pretindu restubilirea Româniloru, vechilo
ru co-
loni ai lui Traianu, in usulu tutuloru drepturiloru nationali, de o potriva cu
SI

! Veai în Annessa VI, raportulu secreta allu lui Kalnoli din 19 iuniu 1784 câtra cpiscopulu
Bobu, prin care se dimitta din monastire Klein,
IA

Peterlaki, Sincai
* Elegia, not. 24. — Vedi în Anness'a VII, Decretulu de docente si deMaior.
la 1787,
»
* Elegia. — Chron. a, 1708.
* Kăviri, Erdăly tărtânelme. VI, 164. 166, 167, |
U
BC
 Y
—18—

R
RA
celle-alte natiuni alle tierrei, invocându,, ei singuri in Resaritulu Europei, drep- |
turile omului si alle cetatianului : pura et simplicia tum hominis, tim civis jura. -
Ungurii si Nemtii, cu Puteri unite si cu. violentia vespinsera, aceste pre-

LIB
tensiuni. : e i
“Euor, istoricu' sassu, se însarcină a 15 critică si combate,
Sincai respunse prin o anticritica, energica, care inse nu 0 pută tipare, |
Se insemnâmu ca la. diet'a tierrei din 1792, Sincai inca asterni o „petitiune
in causa possessiuniloru fumiliei slle.2

TY
Intr'aceea, reactiunea ungurâsca ce urmă dupa, mârtea lui esta, nu putecă
se nu lovâsca si pre Sincai. Sie si
Inimieii se6leloru nationali si ai lui, devenira din ce in ce iai cutediatori. |

SI
Mai ântâiu i se tramise ordine de a nu se mai propune limb'a germana: audacter E
dura minando miki. Puginu' dupa aceea, nascocira asupra- i lucruri grave

ER
Ra ce puteau se-lu pârda— quâ ine perdere possint,* accusându-lu de principie E
germanice,5 resturnatorie, si de turburatorik allu ordinei: publice. a
Erâ pre'atunci episcopu in Blasiu Ioan Bobi. Sincai, câ si Klein si Maior,
babati superiori,. cu atâtu mai puginu puteau se stea bine cu Bobu, ca, pre
IV
cându acest-a cercă a viri în besereca româna înnovatiuni latine, -ei apperau cu.
insuffletire vechiele datine alle besârecii. orientali. Inca de pre la 1792, d6ca
UN

“nu de mai nainte, incepusse a se formă in cleru 0 oppositiune seri6sa asu-

„pra administratiunei episcopului.. Pre, la 1794 oppositiunea eri se erumpa.-:
z
AL

! Supplex Libejlus Valachorum “Transilvanie, cum dotis historieo- criţicis I. C. E. Glaniopoli

1791. pag. 46..— Supplic'a româna se edit atunci si in Tassi. i
: 2 Sincai la a.'1291 allu Chronicei, dupa ce adduce chrisovulu regelui Andreiu MI, data lui
TR

Ugrinu, dice: -«Toema bine ca Eder collega meu cându si eu eram director preste scâle, "mi veni
aci inainte, pentru ca ellu este acell-a carele inca au cutediatu a scrie in chrisulu instantiei Ro-
mâniloru' din Ardelu, ca acestia, pururea; au. fostu numai sufferiti in, namit'a tiârra, 6ra nu pri-
antichrisulu meu am fostu respunsu la tâte bârfellele lui, si daca nu s'au pututu
EN

miti. Eu iu
tipari pentru telâga, "lu intrebu acumu din carrutia: au nu e primitu + unu nemu în tierra aceea
in care. siede si judeca impreuna cu „eraiulu scu ?»..

5 Elegia, not. L-. Aa Mă

/C

! «Primum Theutonieae- mandant primordia linguae

Ne doceam; andacter dura minando mihi.
Tum fictas Causas, et qui me perdere possint,
„ Quaerunt! — propitii sed vetuere Poli.» .
SI

câuta Sincai in “Elegia sea. Asii se intiellege si ceea ce dice.ellu in epistola sea cotra Bobu
din 10 augustu 1795: «Infraseriptus scio me auondan probibitum fuisse stcus quam lungarice
„loqui et »alachice. » |
IA

Se «08 perniciosorum - quoruidara efâctorura Germanicoram principiorum, _falso actum,..»

dice Sincai in Elegia not, 24, — Aci însemna ca, principiele. si reformele lui Tosifa II, Ungarii.
. ,
le numiau gernmamnice.
U
BC
 RY
RA
Pro atunci se laudasse Bobu asupra lui Maior: Dabo aperam at destruam
iune
Actiunea intentata asupra lui Sincai nu e.> bine cunnoscuta. Dar dintato cer-
_cetare facuta asupra-i la 11 septemvre 1794,. resulta ca ellu erâ arrestatu

LIB
pentru ca ar fi rostitu Gre-cari cuvinte gintitârie la turburarea păcei publice?
Interrogatu, ellu respunse intre altele: «Fiindu denunciatu la guvernu pentru
«nescari cause, se ordinasse cercetare, asupra-mi. Cu acâsta occasiune, mer-
«gându. eu la monastire, calugerii "mi dissera intre pachare: Hei Sincai, dar

ITY
«bine ce o dressera asupra-ti. Eu dissei: dâca astfelu se pârta episcopulu
«cu mine, apoi ego eliam ero duz et author rebellionis aique conjuratorum (a-
«deca: eu inca voiu fi autorulu si capulu rebelliunei si allu conjuratiloru).
«Professorulu de filosofia me observă dicându : mare “vorba ai graitu, Sincai;

S
«tu "i puni capulu in jocu, Er eu 'respunstei: n'am graâitu nimicu contra iier-
srei nici contra imperatului; am. vorbitu contra episcopului.»3 Vorbele lui.

La 13 septemvre 1794, asiadar sub corsalu cercetârei

e
ER
Sincai fura interpretate intr'unu sensu ce n'a pututu fi in cugetulu lui. Eu
"fă arrestatu sub. inculpare de tendintie de rebelliune,
lui Sincai, gavernulu
IV
invita pre episcopu, se propuna altu directori în locu-i.. |
La 15 octovre, episcopulu propune de directoru dnferi:nariu pre Georgiu Tatu,
UN

care terminasse studiele mai inalte la S-ta Barbara in Vienn'a.

La 18 octovre, guvernulu confirma pre Tatu in postulu de directoru interi-
mariu si catechetu scâlei primarie nationali din Blasiu.
La 10 augustu 1795. Sincai se află în Blasiu, pre picioru liberu, dar a/-
fictus ultra modum, precumu se subscrie insusi intr'o epistola prâ-caracteris-
AL

"tica adressata episcopului Bobu. In asta epistola ellu 'si da inca titlulu de
actualis. divector, pre semne dupa modulu seu cellu ironicu, fiindu-ca Tatu erâ
TR

numai înterimariu,? . '

E bine a insemnă ca, chiaru pre “cânau Sincai eră accusatu pentru princi-
piele sâlle si arrestatu 'câ turburatoriu allu ordinei "publice, in 'Vienn'a si in.
Pest'a se arrestau toti cei in prepusu de a simpatiză cu. revolutiunea francesa,
EN

La 16 augustu 1794 se puse mâna pro |Martinovici si alti complici, si in an-

nulu urmatoriu se decapitara.
si
VI. Scossu cu neâreptate din postulu seu de directoru, dupa ce sufferissc
/C

alte mai greile injurie si calamităti, numai pentru ca. lucrasșe atâtu și cu atâtu
SI

d Maior, Istorta Bostricei Româniloru, p. 342, -

tzâllozo szavaitrt bevâdolt Sin-
* aHolmi illetlen 63 kizinscges tsendessâg fellăzzasztăsira
kai Gy6rgy 5 kegyelme» se dice in actulu cercetărei.
IA

3 Vedi actulu cercetărei in Anness'a VIII.

episcopului si confirmatiunea guvernului, in Anness'a lă,
* Vei propunerea
* Vedi Episto'a lui Sincai, în Annessa A,
U
BC
 Y
— 20 —

R
RA
zelu: Dentra binele publicu, la annulu 1796 Sincai inerse e la Vienn' a, pentru că
se astârna inaintea imperatiei dreptele sâ)le plângeri. Ellu treci. atunci pre
la Oradea- -mare, unde vechiulu seu patronu, episcopulu Dorobantu, |ln ajutoră,
„făra se-lu râge, cu d6ue-dieci galbini, bani de. calletoria,.

LIB
Mergerea la Vienn'a! nimicu "i folosi.” ă |
Parassitu. de st6o'a sea— a Fortuna fore derelichis — Sincai, cellu ce adu-
Vass6 atâte, cunnoscintie spre. a fi folositoriu Româniloru, se 'vedii de odata
constrinsu- de .a' „parassi pre ai şei si a “cultivă pre straini” cu mintea sea .—

TY
Colere ingenio ura aliena nico, cumu "dice ellu insusi, Ellu se retrasse la co-
mitele: Daniil, Vass de Căgae. si 'sogia sea Clara' Szerenisi. Siesse anni de
dille. petreci : Sincai iin curtea acestori magaati, crescându în arte si în sciintie

SI
pre. fiii lor, Tom'a,, Ioan si. “Giorgiu, si. ingrigindu totu de odata de „Econo-,
mia că inspectoru in mosiele loru.

ER
Cu: assemeni occupatiuni: clu se vedit nevpitu, a neslege puginu studiele si
cultur'a: sea. literari... i |
Cu, tâte: acestea, Istoria Daco- Romaua ce incepusse a cunlâge cu atâtu zelu
si cu atâte priveghiări, . nici odata nu pute se 0 dea uitărei, fia că directoru
IV
de sc6le, fiă că instructori de copii au inspectoru de bunuri. Ellu adunâ nein-
cetațu si cu tota occasiunea, din biblioteci si archive, „publice si private, cer-
UN

cetâ pina si documentele particolariloru, nobili si tierrani. + Inca pre la a. 1800,

"câtra finea lui maiu, vediusse ' Engel în Osiorheiu, în bibliotec'a societatei
pentru limb'a ungurâsca, unu manuseriptu de. trei volumeni în “folio. coprin-
diendu date chronologice” de rebus Palachorum, cullesse: din. varii autori de.
AL

Georgiu Sincai.
Li

VII Pre. 1 1803, Sincai terminându crescere a filon comitelui Vass, “si "mă
TR

dio'a buna de la acâsta familia, si plecă pre la Oradea-mare la Buda, spre : a

.
pu
EN

unde a- -
A “Elegia, not. 18. — se dice ca, troeându, Sincai prin Clusiui, intră intr? unu casinu
:
veau datina de a se adnnă boiarii: unguri. Sincai, cu obicinuita sea; indrasndila, Sar fi adressatu
ruinatu; ajutati-me acumu.»' si boiarii aru “fi facutu o; colecta |
i
cOtra dâusii dicendu: sEtta mati
IC
„pentru densulu. *
/C

: Intre famuiliele cele mari din

2 Despre famili'a Vass scrie Sincai la a. 1230 allu Ghronicei
Egidie, cr
«Ardelu, cea mai de frunte, si mai vechia este. famili'a comitiloru: Vass din Sântalu
" «acumu numita; a Grafiloru Vass de Qeg'a. Farilia acâst-a au venitu cu întâia. intrâre. a Ungu- _
«riloru în Ardslu în'a. 904 din: Moldova ; si peectea' o arrâta ca nu numai au fostu de frunte”
tine
cintre Moldoveni, ci tocmai din casa ce obladuiă Moldova; ca-ci pîna in dio'a de 'acumu
SI

seu. Dupa aceea s'au „amestecata, si

« cu famil'a lui,
«Gimiralu seu stem'a Moldovei în “peeâtuiculu
- «Dracula, a obladuitorinlui tierrei muntenesci, prin căsătoria. pi i
* Elegia; not. 24.
IA

, . | - Ă
i mi
4 Sincai; Chronica, a. 1643. Aia
Engel, Literatur der Valach. und Mold. Geschichte. p. 6î.- — Pate ca de aceste tre volu-.
meni e vorba si in nota 25 a Elegiei.
U

N
BC
 RY
— n. . |

se consacră de aci: inainte numai stadialui istoriei române. Ellu şe: opri in-

RA
“Oradea- -mare, unde se afă episcopu vechiulu seu patronu Ignatiu Dorobantu,
si canonici, invetiatii sei amici si cunnoscuti, Vuleanu (care se facă apoi epis-
'copu), Z. Szilagi, S, Brânu, LI, Corneli, Nic. Vitez, Georgiu. Farcas ; acollo se

LIB
'afiă, si eruditulu professor si directoru 1. Tertina. Toti cu bucuria, si cu inim'a
deschisa imbragisiara pre celeberrimulu Sincai. Ellu descallecă in tusculanulu
suburbanu allu episcopului, si in t6te.dillele erâ, la mâs'a acestuia.! |
Pre atunci ucr Eogel la istori'a principateloru române, si invetiatii Români

ITY
din Blasiu, din Oradea-mare si aiurea, i tramitteau totu felulu de documente.*
Chiaru pre cându Sincai. se afflă în Oradea- -mare, . se traduce sub priveghia-
rea lui Vulcauu, chronic'a lui Miron Costinu pre sem'a lui Engel. 3
"Trei luni de dille petreci Sincai iin sinulu cruditiloru sei amici de la Oradea.

S
Atunci scrisse si Elegia seat 7
"In fine, gassindu oceasiune opportuna: plecă la Pesta si Buda anume spre

ER
a-si indeplini istori'a Daco-Romana din Grammatophilaciulu lui Kovachich, si
din biblioteca lui Szechenyi. La plecare, invetiații si generosii sei amici din
Oradea, “lu ajutorara cu bani de drumu.5
IV
Cotra finea annului 1803, -Sincai erâ in Bud'a.6 -
Cumu ajunse aici, se puse în relatiune cu celebrii istorici ai Ungariei de
atunci, si anume cu Kovachich, pre care *lu ajută in lucrările sâlle literarie,
UN

apoi cu 'Tatona! si altii. Pre la martiu 1804, Engel numesce pre Sincai aju-
toriulu abilu si activu allu. lui Kovachich.5 Sincai inca vorbesce despre pr6-
invetiatulu seu amicu Kovachicli (ir eruditissimus mihique amicissinntus), atâtu
in Elegia sea de la 1803, câtu gi in Chronica! unde spune ca, in annulu 1804,
AL

inainte de a se face diortositoriu în tipografia. craesca, ellu insusi a facutu

estraturi din tote cârtile; mai allessu' celle netiparite, care le dobândise Mar-
tinu Georgie Kovachich de la comitele Hadik, '
TR

„Astfelu,. Sincai, in Bud'a, se occupă, indata de la, inceputu, ajutându pre Ko-
vachich, conșultându bibliotec?a szechenyana, precum si collectiunile altoru in-
vetiati, si completându, meincetatu chronic'a sea,
EN

1 Elegia, not. 25. 24. | a a

2 Engel, Vorrede, p. v; * Literatur, No LV. p. 67; -LXAXIV. p. 90; 0, CI, CIL. p. 105,
/C

119. — Neuere, Geschichte der Yal, p. 84— 92... a o ”

3 Sincai, Chronica, a. 1449. 5
te

„+ Vedi” Elegia, impreuna cu notele, Anness'a XI,

* Elegia, not. 25, |
* Chron. â. 1449.
SI

* Chron. a.'905. «Catona traii inca (dice Sincai) in a. 1808 in luv'a lui maiu, cându am
| vorbitu cu ellu in Bud'a, că cu unu canonicu din Colocea, 2
% Engel, Neuere Gesch. d. Wal. p. 92.
IA

” Elegia, not. 25. 26.

* Chron. a. 1448.
U
BC
 Y
— 99 —

R
RA
La 25 februariu. 1804, “ellu. serie lui Fogel: «Mi-am propusu. se scriu
“ “«aunalile natiunei române intregi, prin urmare si alle. Cutio-vlachiloru sâu
i«Gingiariloru (cumu-i i numescu), ceea ce am si facutu, incepându de la 'Tra-
dianu, s6u mai bine dicându, de la cellu- de ântâiu resbellu allu lui Decebalu

LIB
“sincontr'ă Romaniloru pîn la 1660. Continuediu . acâsta lucrare din di in di,
„7: «o inavutiescu si o netediescu, nici 'cugetu a o'tipari mai inaiute de ce voiu
" «adună, si stringe totu ce voiu put spre completarea si continuarea . auniloru.e
Ellu communică lui Engel date, documente, manuscripte, Si a nume chronic'a

TY
" “Dalacianăsca, care pre atunci, erâ allu 20- le volume în collectiunea manuscrip-
|
“teloru selle, €r. Miron allu 25-lea.!
La 20 septemvre 1804, Sincai scrie capitanului Lipsal , care se occupă "cu

SI
facerea unei -charte geografice. a provincieloru corânei unguresci, . o epistola
| despte modulu scrierei limbei române cu litere latine.” In. asta epistola Sincai

ER
semnâdia: actualis corrector 'Typi Valachic i penes R. TD ypograpliiam Uni-
| se Ry
„'versitatis Pestanae, Pre atunci ellu speră ca „preste doui anni. va put scOte
ta lumina Chronica națiunei române.
IV
UN

Su “Engel, Neuere. Gesch. d, Wal. p. B492. — «Meu aqquippe est (dice Sincai in: scrissâri'a
cOtra Eogel) . Annales universae. pationis Valachicae, - proinde etiam. KRuzzo-Valuchorum, quos
AL

'« Czenezaros' vocant, conseribere, qugd et, feci inchoando ă- Traiano, vel potius primo Decebali
„ econtra Romanos bello, usque ad a. 1660. Opus in dies eontinuo, locupleto' et polio, neque prius
«de editione: cogito, quam quidquid potero 'ad annos congessero. » — Vedi si Chron. a. 1530.
„2 Epistola, Georgii. Sinkai de Eadem ad Loaunem de. Lipsakyy.- .Budae. 1804. — Vedi si Tesauru
TR

de monumente istorice pentru Romania, |, 87.—Epistola câtra Lipszky e aununciata si in Şche-

dius, Zeitschrift von.unud fir Ungern,. "1804, :Pest. VI, “3217.,. cu. urmatâriele cuvinte: «Diese
eSchrift entbălt einen sehr beyfallsworthen Vorschlag des als; griindlichen Kenners sciner Mut-
EN

«tersprache, der walachisehen, bekannten Literators, Hrn. Georg Sinkai, wie man die walachi-
"«schen Worter mit lateinischon Buehstaben. am zweekmiăssigsten schreiben soll. Diesen Vorschlag
“ afiihrt nun auch Hr. Rittmeister Lipsshy1 în seiner grossen DLandkarte zur Bezeichnung der Wwa-
Qerterbenennungen aus.» — 'Totu la Schedius l. 6. pag. 385 cetimu: «Ein sieben-
«lachischen
einer Geschichte der ' walachischea
/C

„«biirgischer Gelehrter, der sicli eben mit der Ausarbeitung

«Nation beschiăftiget, "Hr. Georg Gabriel Sinkai 4 de -Eaden hat ein Original MS. in walachischer
: «Sprache geschenkt (fiir die grăi. Sz6chânyische ungrischo Reichsbibliothel), welches die grie-
“ schiseh-unirten Bischofe in Siebenbiirgen enthălt.» Despre acestu Diptichu vedi si Chronica. a.
1660 si 1680. Nu e mirare ca Sincai a donatu bibliotecei Szechenyiane acestu doeumentu allu
SI

Blasiului ; archivulu din Blasiu se află pre atunci in cea mai mare noregula; documentele 80
luau de cine apucă si se perdeau. Vedi prefatiunca lui Maior la. Istoria beser. Maior credei ca
sigure
documentele Blusiului ciau mai. sigure la siue de câtu in Blasiu, &r Sincai le credeă mai
IA

in pibliotev'a pestana de câtu ver-unde,.

3 «Quos (Annales universae nationis Valachicae). intra bienuium orbi țitterato spectaudos
daturum mo sporo.» Sincai in Epistola ud Lipsaky. a
U
BC
 — 93 —

RY
“La 1805 «Sincai publica o alta editiune, maii inăreptata a. “Blemănteloru lim

RA
vei Daco- Romane! Aveă de-gându se “scâta si.0 grammatica illărica-rom nu,
adeca cu litere cirilliane.” Ellu se semnedia totu Zypi Corrector.
Samuil Klein, persecutatu de Bobu, inca, se assiedia:se inn Buda, câ revi:
| Si
“soriu de. cărti.

LIB
| Lucrau amândoui pre intrecute: Si se ajutau impromatatu câ. frati, Collectiu- |
nile loru de documente si chiaru, lucrările loru erau commune, €că. între amici
si 6meni in adeveru 'eruditi.
Intraceea, la 13 maiu 1806, Klein mâre in Buda in. braiele, tui Sincai

ITY
Cu unu annu mai nainte murisse episcopulu Dorobantu, patronulu lui Sincai.
In loculu lui Dorobantu se numi episcopu, la 1806, Samuil Vulcanu, pr-in-
vetiatulu amicu allu lui Sincai,. si nemuritoru mecenate allu litereloru române.
La 1807, Sincai tiparesce Istoria ' Romianiloru la finea calendariului de

S
Buda pre acestu annu.€ _
In fină, la a. 1808, incăragiatu de epistopulu: Valcaau? se appuca a-si i
pari Chronic a, totu câ appendice la calendariulu de Bud'a de pre acestu annu.5
Tiparirea chronicei secontinuă si in olenațenta annului 1809, si eră se ur-
medie totu asiă inainte in calendaricle
ER
ahniloru "viitori. , Dar impregiurările
IV
nu-i fura favorabili. Causa principale se vede a fi fostu censura.! Destullu
tipari-
Ca făra a se sci cu de a menuntulu cumu si in ce chipu, nu numai
UN

| . Na : PR Aaa
facilitata el in meliorem ur-
__* Elementa Linguae- Daco-Romanae sive palachicae. Emendata,
AL

per Georgiu Sina y de Eadem ete. Budae, 1804... — Vedi si Tesauru de monu-
dinem redacta.
“mente istorice, 1, 87. -
„2 Vedi prefatiunea Gramaticei' lui Sincai de la 1805,
_3 Prefatiunea Grammaticei lui Sincai, .
TR

românu-latinu: ungaru-gormant
4 Pre la 1804, „Klein aveă de gându se publice Dictionariu
Cu deosebire se occupă cu Annalile principiloru munteni si
si latinu-românu-ungaru- germanu.
1720, cu cei din urma pin
moldoveni ; incă în martiu 1802 ajunsesse cu cei dântâiu pin la 3.
usque at â. 1714 fornit, cet de
“la 1600. Ellu serieă lui Engel: «Vix est aliquis seriptor, qui
EN

âliquid seripsit, ex quo colleetion em scu excerpta historiam coneernentia non haberein.»
-Valachis
annali atâtu românesce câtu si latinesce.: Engel, Literatur ete. 91. — Despre
Eilu prelueră aceste
— Despre Klein promisosse Sineai (Chron.
„cellelalte lucrări alle lui :Klein, vedj Elegia, not.. 12.
mai malte la loculu seu. — Vcedi si Cipariu, Principia, 912,
a, 1714) a cuvântă
/C

Pa . .
5 Chron. a. 1660.
5 Chron. a. 105. ef,-103.'117. 167. |
? Laurianu in Biografia lui Sincai. |
Ellu copriude o particica din Chro-
5 Possedemu: noi unu essemplariu din acestu calend ariu
nica, adeca de la a. 86 pîn la a. 169, in 10 pagine in 8%, Vedi Tesauru de moniumculc istorice.
SI

„Î 98, uunii
possossiunea D- lui Cina si coprinde e. 41—%0,
p| ag,
? Se afda unu essemplariu in
LA 264 ai Chronicei. Vedi Cipariu, Archiou, a. 1968, p.
IA

* Laurianu in Biografia lui Sincai.

U
BC
 Y
_ —24 — |

R
+

rea chronicei se intrerumpe de. aci inainte, dar “Sincai insusi cuu începutul

RA
“annului 1809 nu se mai affa in Buda!
“VIII. Pre/acestu. timpu Maior, prigonițu de Bobu, se assiGăia in Bud, că
Xevisoriu de: cărti.” a

LIB
"Tre pre Sincai, in a, 1809, lu gassimi fetrassu 10" Binne'a, satulu comitatu=
lui Abaui, in 'Ungari'a, la iubitii sei elevi Vass, lucrându cu assiduitate. la
„chronica sea. Bta. cu ce inimă, dui6sa si plina .de gratitudine spune acâst-a
“ellu. insusi: «La annulu acest-a (1354 allu Chronicei) mi-au venitu inainte unu

TY
„«chrisovu allu pre-luminatei familiei comitiloru Vass, carele astadi in: 28 fe-
„ovruarie allu 'annului 1809, cându tocma am plinitu , 56 anni de cându m'am
* «nascutu pre “lume, "lu scriu în Sinnea, satulu' comitatului Abauivar in. Unga-
ari'a, în curtea maririloru salle, câ, se le arretu multiamit'a care li se cuvine

SI
"anu numai de la mine, carele s scriu, ci si de la : aceia,.pentru. alu cărora fo-
alosu scriu acestea»?

ER
| Doui anni de dille lucră Sincai la Cronica in curtea, coinitiloru Vass, unde
-aveă de” 'gându se petr6ca pîn ce-si va termină "oper 'a.: Ellu scrie cu multa a-
- maretiune asupra, Ore-caroru' Români «carii mai. Vr6- Paru. mortu de: câtu. se
IV
scria; uuele că acestea.» Ellu scurtâdia adesu lucrarea sea cea român6sca, gra-
- bindu: :se a 0 traduce pre latinia, in sperautia ca in asta din urma limba” mai |
"usioru. va, scapă de 'censura. Titta propriele" sâlle cuvinte, ««Me 'ocrotescu la fe-
UN

aeiorii | comitului Daniil Vass cellu mai Detrânu; câ la nisce' ucenici ai mei,
«pina voiu sevirsi: munc'a. acâst-a pentru folosulu Româniloru, dintre carii unii
«mai vr6-m'aru mortu de câtu se scriu unele că acestea.»3 Si 6rasi: «mai ad-!
«ducu aci unu chrisovu ce se tine de pr6-luminata famili'a comitiloru Vass
AL

““ade Ceâg'a, că se arretu ca, de nu mi-ar fi statu' familia acest-a “intru „ajutoriu»
«eu cu ajutoriulu Româniloru' mei in veci m'âșiu fi scrissu "chronica acâst-a, ba
__«d6ra o-asiu fisi pârjolitu de multu, atât-a m'au necajitu Românii dela carii am
TR

“«asceptatu ajutoriu.»t Acestea le dice în a: 1809: 'Intr'altu locu mai dice

«alti mai multi (autori) pentru aceea nu-i pomenescu aci, pentru că se nu-mi
«lungescu munc'a; ci se o. ispravescu mai r6pede, spre descoperirea ochiloru
EN

«celloru! Ce... si se o intorcu pre latinia, de unde .si nume si folosu mai
«mare voiu av6, nici voiu av6 opu se-mi cercetedie: munc'a : Românii mei' —
«pentru ca tiparindu-se odata munc'a acâst-a:pe latinia, slobodu 'mi va fi a 0
/C

| «tipari si pe româuia, făra de censur'a “acellor-a carii nu sciu de. acestea. „5 Asiă
scrieă pre la 1810.
„La ! 18 fevruariu 1811, atâmu pre Sincai Iucrându la Oronica :in.„cartea e-
SI

II Cronica, a. 1354.
“2 Ohronica, a. 1354. - |
IA

„.2 Chron.: a. 1365. MR

"4 Chron, 8,-:1510. - iu na
3 Chron, a. 1595, Dă a] N E - - i
U
BC
 „—:25 —

RY
piscopului Vulcanu,! vechiu. amicului seu; Totu annulu acest-a se: vede a-lu
fi petrecutu la Vulcânu, ajungându cu lucrarea Ohronicei pîna la a. 1739 unde

RA
__pare a fi incetatu. La acestu din urma annu allu chronicei se plânge in ur-
matoriulu chipu: «de mine dusmanii n6mului. nostru, carii numai pentru aceea,
„«au vrutu: se ne stapânâsca câ. se; Si... au ascunsu tâte din care puteam

LIB
«scrie pentru folosulu n6mului, si: eu dia mâni straine am. capetatu: si acel-
“«lea din care am scrissu pin aci si voiu scrie si mai inainte despre episcopi a
“«Pagarasiului si mitropoliia Belgradului. SL ANN d
7

ITY
IX. In annula urmatoriu 1812, pre “cându Petru Maior, care „urmasse di
Sincai in revisoratu, publicâ.. istori'a sea pentru inceputulu Româniloru in
Daci a, în care citdia la unu locu” pe «prâ-invefiatulu, ci nenorocitu Geor-
LEI

S
! Cron.. a. seta, — La anulu 1679: allu Chronieei ne da urmatâri'a' genealogia a familiei.

ER
“Vuleanu: «Aci 'cetitoriule! insemna, ca vorniculu Vulcanu, despre carele serissci, au avutu frate
ascu fecioru, nu sciu, pe Michail Valeanu, carele de grâz'a lui Sierbanu Cantacuzenulu, că so
«nu pira si ellu câ vornieulu, au fugitu in Ardlu si s'au assiediatu in satulu Vezea din comita-
atulu Belgradului cellu de josu ; si Michail acestea au avutu cinci feciori (precumu arrata genca-
IV
«logia Vuleaneseiloru), dintre carii unulu s'au! numitu Pot, si acest-a au povestitu celloru ce
«mi-au spusu mie, ca tatalu seu Michail au venitn din |Valachi'a in Ardelu. Tra Petru Vuleanu
sau avutu trei feciori, pe Georgie, Ioan si. Petru; Georgie ispravinău secolele în Clusia, ati invetiatu
UN

| «grammatic'a in Blasiu; din Ioan s'au nascutu. Samuil archicreulu cellu românescu allu Oradici-
„amari, Georgie care locuesce in Blasiu si Micinic'a mum'a a doui. Galbori Samuil si Alexandru,
sapoi din Petru s'au nascutu Valcanescii din Sinc'a- vechia. »

2 „Chroni. a,. 1739. —

AL

| Insâmna ca la a. 1808, Sincai Tueră in Bata la a, 915 alu Ghronieei ar. a. 1453 'allu
„Chronicei.
La 28 fevruariu 1809, serie. in Sinnea la a. 1354 alu Chronicei. In cursulu acestui annu lu:
credia in Sinnea cu mare diligentia si cu multa gratitudine câtra, comitii Vass, precumu se vede.]a
TR

aanii 1365, 1510, 1526 si 1541 ai Chronieci. La 13 decemvre 1809 serică la a. 1526 allu
Chronicei. Er in s6r'a cea mai de pre urma a annului 1809 ajunsesse cu Chronica la a. 1541
unde dice despre Stefanu Mailatu: «ca ellu au fostu diaosiu Românu din semâuti'a ccllui ce au
„«domnitu in Valachia la a. 1300, precumu! nu tagaduesce semânti'a lui cea de: acum-a, care -
EN

«in 'destulu' de luminata trepta. infloresce in timpulu in care scriu acestea, tocmai in s6r'a cea
«mai de pre urma a annului 1809.»

- In annulu, 1810, totu in Sinne'a, ajunse la a. 1595 allu Chronicei, unde, intre altole, mai dicc:
/C

«Aronescii din Bistr'a dintre carii multi barbati sdraveni au fostu si sunt acum-a in. annulii 1810,
«cându scriu acestea, nu făra fundamentu se dicu a fi din semânti'a lui: Aron voda.»
La 18 fevruariu 1811, serieă, in curtea episcopului Vuleanu in “Oradea. mare la a. 1614 allu
Chronicei. — La 29 martiu 1811, lucră Ta a. Chron. 1653. — La 4 augustu, totu in curtea c-
piscopului 'Vuleanu, lucră la a. 1713 allu Ohronicei. — - La Sânta-Maria mare din acestu annu
SI

1811, ajunse la a. Chronicei 1721, si preste puginu! la a. 1799 unde, precuriu dissei, pare a se
fi opritu cu lucrarea Chronicei. "
IA

3 P. Maior. Is. “pentru începul. Rom. edit. 2. p. 112.

U
BC
 Y
— 26 —

R
RA
aie Sincai», nici “lu mai pomenesce vre odata, inteliznu pre Sincai in, rau:
silvani'a, venindu - din Ungari a, de la Vulcanu, pre josu, cu toiagulu in mâna,
si cu desagii in spate-i, in cari purtă Chronica sea, tesaurulu neperitoriu lu

LIB
E intel române. -
» De aci inainte incepu. adeveratele' fatalităti alle roarelui barbatu, | Nici ellu
“nici altii nu le mai descrissera, Numai tiaditiunea contimporaniloru,. vaga, si
trista, ni le mai pastră. '"Unulu dia acesti; ;contimporani lu vedii în vâr'a an-
nului 1812 in Blasiu, unde în dâue dille in due rânduri vorbi cu „dEnsulu.

TY
“" Ellu veniâ, dice, dela Alb'a-luli'a unde ? si. dussesse Chronica la censura, si
se abată pre la Blasiu, “unde servisse atât: -a timpu în fruntea scâleloru române, '
“si unde de vro 17 anni nu mai fussesse. Fiindu poftitu la mâsa la Bobu, Sin-

SI
cai 'cu obicinuit”a sea indrasnâlla multe spuse „episcopului placute si. multe ne-
placute. Sâr'a pe la cina merse în vefectoriulu seminariului. Aci, (spune mai in-

ER
| colo: “marturulu nostru, pre: atunci: clericu si. dânsulu), unu canonicu care cun-
- mosceâ, pre: Sincai de mai nainte, în finti'a de fagia a mai „multoru canonici
carii de assemenea, toti lu „Cunnosceau, cându intră Sincai in salonu cu nisce
passi mareti, "la intimpină cu acâsta intrebare: „Unde abemus fortunam?. (De
IV
unde 'avemu norocire?) Er ellu, socotindu pre semne ca. acestia se faciariau a
au-lu: cunnâsce, zimbindu- "i respunse scurtu dar âpesatu: De terra (De pre pa-
UN

mântu); si cu acâst-a,-indrasnetiu cumu eră, incepă a intră in vorba cu. fiasi-

care. Clericii erau. assiediati cu totii in giurulu mâseloru la cina, dar uitându ca
_ “mâncarea zaceă inainte-le, privirile loru alle tuturoru erau agintate asupra bar-
batului — acumu strainu intre ai sei! — care de si se Osebiă prin seraci'a im-
AL

". braccamintei de cei impodobiti cu brâne rossie, cu atâtu straluciă mai multu
prin discursurile 'sâlle pline de sciintia ; attentiunea 'tutuloru eră attrassa, asu-
pra-i, si toti se implura de respectu câtra dânsulu. La tote ânghiurile, intre
TR

“preoti 'si clerici, n'audiai de-câtu: Acesi-a e. Sincai! Ol ce barbatu! Toti

doriau a-lu ved si audi mai de apr6pe. Ellu "i preveni pre toti. Intorcându- se
„„câtra clerici, disse: Cu betrânii vorbii, acumu se vorbescu cu odraslele Roma-
EN

niloru, -L luă in sira. pre toti, si unulu nu remase -cu care se nu fi: graitu. În
fine ?i lassă. cu aceste cuvinte: Pui de Romani, purtati-ve bine, si nu uitati
si pre Sincai. In alta di mergându. clericii dupa datina, la plimbare, intimpinara
pre Sincai afara de orasiulu Blasiului, inaintea ospetariei episcopesci de lOnga
/C

“Ternava,. 'siediendu afara, la. umbra, că se-si imputer6sca corpulu pentru cal-
„letoria. Aici clericii "lu incongiurara că oile pre pecurariu.. Aici, dice marturulu
nostru, vediui la pici6rele lui nisce desagi plini de chârthii: eră averea nâmului
românescu, Chronic'a: lui, 'inghesuita in acei desagi, de lâna, cam invechiti, la
SI

unu locu cu tota seraci” a „autorelui românu cellui mai avutu . in sciintia. Cu a
„tea occasiune multe. ne spuse. Sincai. Eu. “Iu intrebai :: «Pentru ce ponti a-
IA

tâte serissori, atâta sârcina in spate? — «Acest-a. e îetulu MCu : „(eospunse)

i „*3
i
U
BC
 RY
— Păi ROI

in care voiu fi:„glorifcatu dupa mârte; .dâca nu mi- a fostu russ ine a-lu face,

RA
pentru ce se-mi fia .russine a-lu purtâ?o!
Scopulu pentru care venisse Sincai in “Transilvania Du si--lu ajunse. Se
dice. ca, suppuindu censurei. „compunerea latina, a Chronicei. censorulu unguru
si, dete parerea cu urmatoriele cuvinte: «Cartea e demna de focu, autorulu de

LIB
furci.» (Opus îgne, author patibulo dignus)2. . a
Plinu de machaire plecă Sincai din Transilvani”a, dupa datin'a sea, pre josu,
-cu toiagulu in mâna, cu desagii in spate, la Oradea-mare, la episcopulu Vul-
canu. Dupa cumu spune. insusi. Vulcanu intr'o scriss6ria: a: sea câtra.unu Ro-.

ITY
mânu, cându intră Sincai in curte la. dânsulu, 'i disse: «Samuile!. (erau cun-
noscuti din copilaria) se me primesci &r in curte-ti, nu pre nimicu, dar voiu
" se-ti facu o copia din Chronica, pentru. ca me vei fin6.» Vulcanu "u primi
cu bucuria, si mai petreci Sincai câtu-va timpu la densulu, decopiându-i-i 0 ma-

S
re parte a Chronicei. Dar 6r se departă apoi si de aici.5
„ Betrânulu protopopu din, Bistritia, Ioan Maior, spuneă ca lar fi vediutu o-

“De aci inainte Sincai se face nevediutu. Co

ER
data pre la a. 1814, in luna .lui maiu, venindu cu protopopulu de la Desi-
ocn'a, Losifu. Sandor, .la Blasiu; atunci - vorbiă contra. fata.
timporanii “ i perdu
|
urm'a de
a
totu.
IV
Pina sunt acumu de abiâ trei anni nu se sciă nici loculu nici timpulu m6r-
tei marelui Românu. ...
UN

In fine, la 1866'se: descoperi «ca Sincai, parassitu de ai sei, se retrassesse c5-

tra appusului vietiei sâlle la generosii si iubiții sei elevi, comitii Vass, în sa-
tulu Sinne'a din comitatulu . Abauivar 1Onga “Cassovi'a, unde, apesatu de atâte
sufferintie, espiră in 2 nouemvre 1816, in etate apr6pe de 62 s6u 63 de ani.”
AL

X. “Etta cumu - descriu pre. Sincai toti câti lu vediura. Unulu din acestia.
astfelu "i
dice ca, la ântâi'a vedâre si vorbire cu dânsulu, la 1812, in Blasiu,
lui i-a remasu. intiparitu
TR

attrasse tota. attentiunea si mirarea, in câtu chipulu

cine
in oglind'a mintti, că si cumu ar stă si acumu inaintea ochiloru sei, ca-ci
vedeâ, odata pre Sincai, nu puteâ se-lu mai perdia din minte.
multu 0s-
Eră! Sincai omu de statu de midi-locu, plinu la trupu, dar.mai
EN

sar cinam in dorso? — Ilic fetus

! Quare portut vesiru Speclabilitas volumen illud, tantam pudebit. Vedi co-
meus est, in quo post [ala glorificabor ; si non pudet fecisse, ce porlasse
i Chronice i Sineaia ne, de la 1844, iu Buda.
respondentiele lui. Gavra publicate in fruntea editiune
/C

2 Laurian, Biografia lui Sincai.

NR
24, Papiu Ilarianu, Ist. Dac. Super. tom. ], edit. 3, p, 140, No. 42,
* Laurianu. l. 6. — D. Cipariu in Foia pentru minte, enima si literatura de la 1841,
mo-
la Blasiu, că se-lu primâsca a dou'a ora la
dice ca: «pre la 1814 Ba mal intorsu crasi
pe Sincai cellu plinu de merite;
SI

Laurian u dice: «Episco pulu Ioan Bobu, do si vedeii

uastire.» D.
impacă cu dGusulu. “Sincai plecă pe josu
ca a ajunsu la estrem'a miseria, totusi. nu se puti
din Blasiu plinu de machnire.» .
lui Sincui, Vodi Cipariu iu Ar-
IA

5 Concordia No. 51—514 din 1866 nublică matricul'a mârlei

chivu, a. 1868, p. 297.
U
BC
 . A

Y
— 28 —:

R
RA
„Sosu,:'cu umerii: largi, cu pieptulu latu si: essitu.. in afara, poartă; mân'a cu ba-
-stonulu inainte; passindu cu mare gravitate si: pucinu leganându- -se, capulu
"mare, accoperitu cu: peru.raru si caruntu, fruntea larga, proeminente Si des-
> nudata de lături, sprencâne tufose „negre, mai imbinate, . ochi mari si plini de

LIB
“focu, -coperiti cu: nisce gene cu peri rari ingeposiate, “faca cam. lungaretia,
fusca, rumena, pucinu cam ciupita de Yersațu, nasu romanu. prelungu, musta-
gie:. incaruntite, pre cari le .netediă cu. fârfeci, gura, buzele, proportionate,
-barb'a rasa, rotunda. Cautatur” a-i 'erâ indrasndtia si. insufflat6ria de respectu,

TY
"dar in! trassurela fegiei” puteai cunnâsce adâncimea gânduriloru si necazuriloru
„cu cari tâta: viâti'a avusse a se osti, Aveă “vâce sonora, barbatâsca, vorbiă a-
“pesatu; bine articulatu, liberu si: cu indrasnâila, că barbatulu care are de unde.

SI
siscie c6 se vorbâscă, siguru fiindu in mintea si abilitatea sea. Din vorbele
“lui: vedeai. indata, ca omulu multu simte in sine, si “multa indrasnesce. Gesti-

ER
„culă cându vorbii; eră, vâselu, glumetiu, sarcasticu. chiaru, dar forte placutia
“in societate; fâr a "perde câtusi de puinu, prin. glumele și sarcasmii sei, din
“gravitatea purtării si din respectulu ce inspiră "Se dice ca. cumu vedeă omul,
i face versuri. Mersulu, ștarea si tota purtarea sea eră, marâtia;: simtiai. in-
IV
data spiritulu inaltu „ce locuiă intrinsulu, nu mâi' pucinu omulu plinu: de. ÎN-
crâdere si siguru in lucrarea sea. Passi aveă indrasneti' si 'sprinteni pre lOnga
UN

_t6ta etatea cea inaintata. Cându intră in vra o adunare, cautarea tutuloru 0
trage asupra- si, 'si nu puteă. remân: necunnoscutu, In tâta purtarea. sea avei
0: mândria latina:'si o indrasnâlla care nu-i siedeă reu; -
Imbraccarhintea in care vediura pre Sincai in Blasiu pre la 1812, „erâ. se-
AL

"vaca, dar nu drenti6sa. Unu caputu de pânura, ' col6rea tabacului, SAR prin
portu perdusse multu din col6rea sea primitiva; unu: peptariu de alta pănura,
care “i accoperiă, totu peptulu si: pântecele pin din josu de cingetâria; cu na-
TR

sturi galbini si gatiri simple la gaurele nasturiloru; 'cidreci unguresci de pă-

nura veneta inchisa; peleria inalta, lata in margini, 'cam vechia, şi nisce, cisme
„ ordinarie in piciore, eră tota imbraccamintea barbatului demnu de o mai. buna
EN

sârte. Er imbraccamintea lui officiale eră, * nadragi vineti sinorati; spentiellu

s6u scurteica si dulama pre umeru, midi-locali incinsu cu sabia, " findu' no-
bilu de Sinca.
_Ttta cumu eră Sincai! * - Da
/C

-Assemeni calităti, atâta superioritate. si. conseiintia d; sine,. “apoi curagiulu,

si inflessibilitatea principieloru sâlle, intr'o epoca si intr unu cercu inferiore si
crescerei si sciintici și ideeloru. sâlle, nu: puteau se. nu- i: “creddie 0 multime de
iuimici. potinti, carii "lu gonira tota vi6ti'a,
SI

i
Dupa ce cunnâscemu pre Sincai in tâte Xicissitudinile vietiei "sell, se cer-
cetămu acuma, si afflându-le. se admirămu si se ne insusimu ideele lui, religi6se,
IA

sociali, politice, Bationali, literarie, si în fine, se Studiămu, Dre Sincai că ÎS=

“toricu. IE CI III |
U
BC
 RY
RA
a

LIB
4 E e „Ideele, hui Sincai,

Ii 2 Tadeo eligiese beserecesei.

ITY
ui

1 Sincai «se tineâ de Mesârec'a româna unita .cu besărec'a Romei.

Ellu 'incepusse a. invetiă,. precumu vediuramu, la Unitari (Ariani). si. la pa: |
rinti, de acî.la. Refornatii din Osiorheiu, apoi la Iesuitii din Clusiu, si la

S
Piaristii dia Bistriti'a-sassesca.::- In urma, spre a putâ fi tramissu la Rom'a,.
intră in monastirea din Blasiu. In Romia, invetiă theologia câ pugini altii,

ER
dar “lu interessâ mai maltu column'a lui. Traianu si alte monumente alle stra-
buniloru: nostri. De. acollo se intârse, nu spre a propagă unirea cu Rom'a |
Papei, .ci spre a. reinviiă ide'a Daciei lui Traianu. | Omu luminatu allu epocei
IV
lui Iosifu II, la 1784 renunciă: calugeriei. fjopa nu| se facă nici odata, că cellu
ce: ccuinosceă, naravurile popesci.»t
UN

Intemeiatu: pre; dissele lui Tertullianu si Origene, «autori din seclulu II, Sincai
«nu făra. temeiu gândesce ca intre stramosii nosiri cei de. Traianu purtati in
Daci'a, atunci inca au fostu multi crestini.» Inceputulu! crestinărei Româniloru
lu probâdia: ia anii 174, 319 'si urmatori: ai. Ohronicei, sustiindu ca «nu Ro-
<mânii. au luatu credinti'a li Christosu de la Goti sau de la Sloveni, ci Gotii
AL

«si Slovenii s'au. luminatu prin Români?

Cându vine a narrâ certele si luptele beserecesci între Appuseni si Resari-
teni, Gita cumu Sincai, cellu ce invetiasse in Rom'a, scie a le judecă, cu deose-
TR

bire din puntu de vedâre românescu. «Foca (dice) dupa ce au appucatu imperatt'a,
«că, se si-o .intarâsca, pre multi au ommoritu, si temându-se .câ nu cumu-va .
«se-lu afuris6sea patriarchulu Giarigradului pentru ucciderea imperatului Ma
EN

«urichie, au scrissu la patriarchulu „Romei, în care epistola da patriarchului Ro-

«mei titlulu. de Fcumenicu, adeca “preste toti: patriarchii si archiereii; care
„«titlu dupa aceea Pau. si tinutu toti patriarchii Romei ' pina in dioa iu care
/C

“Scriu acestea, Batar de nu Taru fi tinutu! pentru ca titlulu acest-a au stricatu

«dragostea intre” Resariteni: si' Appuseni.»5
“Despre Cirillu: si -Methodie de la carii primira Bulgarii crestinetatea,. si cari
lassându apoi. pre Bulgari, dupa cari se bateâ Fotie, trecura se invetie pre
SI

! Chron.a. 1544
IA

* Chron. a. 174. 319. 325. 370. 404.

% Chron. a. GU2.,
U
BC
 Y
—-30 — i

R
RA
Moravi, Sincai dice: «Nici e de-a te miră ca sântii Cirillu si Methodie nu
«Sau suppusu patriarchului. Fotis : pentru ca acest-a eră Grecu, 6ra ei diaosi
«Români, dintre colonii lui Traianu, cârii, fiindu uniti cu Bulgarii, pre Greci:

LIB
«mai ântâiu nu-i puteă sufferi stapâni. Pentru -acâst-a au inceputu si Bogore, .
«acum-a Mlichail, a tramitte soli, acusi in Germania, acusi la Rom' a vechia, pen:
«tru invetiatori,»! - |
Despre Fotie dice: «In allu optule soboiu ecuimenicu in Ciarigradu Fotie
«s'au afurisitu, pentru ca rapisse scaunulu patriarchicescu pîna cându .traiă

TY
«sântulu Ignatie, âra nu pentru alta ceva; ca-ci Fotie: altmintrelea erâ, bunu
«crestinu si mare pravoslavnicu, numai câtu erâ si pr6-invetiatu, si: pricepeă
«tâte mai multu si mai bine de câtu toti carii au traitu pe vremea lui: dreptu-

SI
«aceea s'au si pornitu . a apperă credintia Resariteniloru improtiva Appuseni- -
«loru, carii tâta ocârmuirea biscricei lui Christosu o trageă la sine, carea nu

ER
«au pututu dobândi. vre odata, precumu tâta, theologi'a cea curata, înca si cea.
«din Rom'a vechia, unde am invetiatu acestea, arrata,»2: :
“Vorbindu despre unirea ce facusse cu bos6reca Romei Ionitia, domnulu si .
IV
imperatulu Româniloru. si allu Bulgariloru, pre: la 1202, Sincai se grabesce : a
insemnă ca prin acesta unire «Românii si Bulgarii |nu si-au lassatu legea si
«obiesiurile celle mai din nainte, ci numai asiă s'au suppuzu bis6ricei . Romei,
UN

«că se. tiie pre Papa cellu mai ântâiu intre patriarchi si se nu hul6sca pre
«Latini si obicâiurile loru, cumu au facutu si Românii din Ardelu cându s'au
«unitu.» Adaoge apoi: Era: Russii din Poloni'a si Ungari'a nu bine au lu-
„«cratu cându au adaogatu în simvolulu credintiei cuvintele: «si din Fiiulu
AL

«ca-ti legea si obicâiulu -cellu vechiu au trebuitu tinutu. Asiă ar fi fostu u-.
«nirea adeveiata, că Appusenii se tina: obiceiurile salle, ;si Resaritenii rasi |.
«alle salle, si unii pre altii se nu se hulâsca.s? |
TR

Acâsta unire a Româniloru de: preste Dunare, Sincai ar 4 doritu se fi tinutu,

| dreptu scutu allu nationalitătii române contra slavonismului, si mai cu s6ma
a grecismului. Pentru aceea ellu 'si esprime parerea. de reu ca prin actele con-
EN

ciliului, allu optule ecumenicu din Constantinopole, Bulgari'a, -in 'contr'a voin-
tiei Bulgariloru si a Româniloru. de acollo, se luă de sub patriarchi'a Romti,
si se dete patriarchiei de: Constantinopole. «Barem de nu sar fi intemplatu.
“«acâst-a .(dice Sincai) - ca Românii : mai fericiti aru fi fostu, de Saru
s î sup-..:
/C

«pasu patriarchiei din Rom'a.»t

Se ascultămu acumu pre Sincai cându. vine a vorbi, în . sâclulu XI si ul-
“mat6riele, despre incercăriie. violente alle scaunului Romei de a suppune pre
SI

„Românii din tâte provinciele Daciei. Eita cumu graesce la a. 1236 allu Chro-
IA

! Chrou. a 361. ef. 845. 866. 867.

2 Chron. a. 869. Ie
3 Chrona. 1202. | « E
1 Chroai. a, 869, — Vedi si 4. Papiu arii Istoria Dac Sup. , câit, 2. p. 2. nota 2.
U

(
BC
 RY
nicei : „Crestinii. in timpurile, de acumu se mâncă unulu pre altulu, si acâst-a ..

RA
«0 faceă din indemnulu archiereiloru celloru mai. mari, carii numai intru a-
_aceca se sârguiă, că se-si latisca domniele,, Gra nu adeverulu, nici credinti'a |
«si dragostea crestinâsca. De aci au urmatu de Latinii Versă sângele Greciloru,

LIB
«si Grecii allu Latiniloru; Românii cei de â stânga si de a drepta Dunarei
«dimpreuna cu Bulgarii aveă grije de Ja carii .voru pută mai multu rapi, de.
«la Greci sau de la Latini; 6ra „Ungurii, indemoati de Grigorie allu IX pap'a
“de la Rom'a, numai de aceea se grijă, cumu aru putâ suppune siesi pre
«Români “si pre Bulgari ; dreptu-aceea Bela IV inca din a, 1233. si-au

ITY
«datu sie titlulu 'acest-a: Bela din mita lui Dumne- dieu ântâiulu “nascutu allu
«craiului. Ungariei, Dalmatiei, Croatiei, Ramei, Serviei, Gallitiei, Lodomeriei,
«Bulgariei si Comaniei, ne sândindu despre aceea, ce i sau intâmplatu dupa

S
«aceea mai de multe ori priu Tatari, „despre carii dicu annalii bisâricei Bra-
«siovului: a. 1236, Tatarii de nou au pradatu Ungaria, si in Ard6lu au zebo-

ER
avitu siepte anni»! -
Tantum religio poluit suadere malorat! «Asiâ ne urgisescu Appasenii pre
«ResariteniI» dupa profunda si admirabila traducere a lui Sincai.? | |
IV
Aceste. peccatâse incercări alle Romei le are Sncţi in vedâre cându venindu
la introducerea protestantismului în 'Pransilvani'a, dice: «Dumnedieu cellu de
«susu prin Isavel'a si prin. fiiulu ei au inceputu a bate pre Românii din Ar-
UN

«dâlu, pre carii i mâncasse Pap'a de la Rom'a mai nainte, ca-ci nu s'au ple-
«catu lui se-i fia dobitâce, nu oi suffletesci. Care lucru lam arretatu la annii
«trecuti, si tocma sau adeveritu in timpulu în carele scriu acestea, ca fiosce-
«care episcopu numai afât-a putere are, câta i-au datu Domnulu nostru Is.
AL

«Chr., nu câta i-au datu imperatulu Foca, Carolu cellu Maie, Mahometu Il,
«Sau Bonaparte de acumu. Acâ6st-a este credinti' a cea adeverata. Care are dreptu
«dintre imperatii aci numiti, judece altii, co, eu credu ca bisârica lui Chr. va
TR

«temân6 pina, la sfirsitulu vâcului si a doua venire a lui» Asiă, scrieâ, Sincai
pre la 1810 in: Sinne'a la comitii” Vass, d
Intr'altu locu: 6rasi: «lr dupa ce s'au milostivitu a totu puterniculu Dum.
EN

«nedieu a certă mândria Sântei Bis6ricei Romei prin medullărite ei,. adeca prin
«Protestanti,.. (acâst-a dicu nu ca dâra ca insumi m'asiu abate de la acellea
«care le-au descoperitu Dumnedieu. le-au invetiatu Domnulu nostru Is. Chr..
«le-au propoveduitu SS. lui Apostoli si Ucenici, si Sânta Biscric'a lui mi :e
/C

«da se le credu, ca-ci acestea t6te le marturisescu, si cu ajutoriulu lui: Dum-

«nedieu sunt gata a le apperă si „cu punerea vietiei melle; ci pentru ca sciu
SI

' Chroa. a: 1936.

2 Chron a. 1599.
IA

* Chron. a. 1571.
! Chron. a. 1514.
U
BC
 Y
—' 39:—

R
RA
“ enatavarile popesci, "câ “unulu: 'carele, ami “fostu intre: Arii, si in-_ cinulu oru
„acellu -mai de josu iu' sântire, dar allu douile in deregetoria, câ unu canonicu
«in diece anni, "de la'annulu 1774: cându plinissem ai vârstei melle 19 anni,

LIB
«pina la aunulu: 1784), nemulu nostru. cellu. românesciu intregu, adeca. nu nu-
«mai prostii, ci 'si. nobilii din Ardâlu si păitile tierrej uniguresci, pentru ca
«namu. primitu ratecirile “Protestantiloru, precumu nu primissemu obicsiurile
«Disâricei Romei mai: nainte, la” atât- a au ajunsu, câtu numai sufteriti Sau ti-

TY
„Nutu in “Ard6lu' si pârtile” tierrei unguresci» scl.
Bine cunioscându naravurile popesci, eilu chiama cu vâce inaltat “luarea a
minte a n6mului românescu asupra, . «viclesiugului. nâmariloru straine, care cu
«frumâse pretesturi, mai. allessu all: legei crestinesci, in care eu vreu se moriu

SI
| «(dice Sincai) îinsilla pre bietii Români de-i stapânescu si” în dio'a de acumu
«Ce 'vrâu' Archiereii acestia? (intreba ellu) se te iinvetie se-ti prinda partea

ER
„pre Junaca acâst-a, au se te duca la ceriuri ? : Nu crede, o. Române ! pentru
«ca numai punga ta o voiescu, ca se-si iople pungile. loru, si tu se remâni.
«robu acelloi-a pre carii mai marii tei i-au: stapânitu Gre- cându. Descâpta-te
IV
«dreptu-aceea, 0 iubite n6mulu meu, si. ai minte !»2
La a. 1584 Sincai Spune, cumu «Grigorie XIII, pap'a de la Rom'a (aa vreu -
UN

«se scriu, pentru ce) pe vremea acâst-a au innoitu calindariulu, si vreâ că toti -
acrestinii se: primâsca innoirea aceea. Ea Georgie Mogila, mitropolitulu Mol-
«dovei, i-au scrissu, precum arrata 'Okolski, se dea pace Româniloru, se re-.
«mâna pe lânga calindariulu cellu: vechiu, si Pau ascultatu pâp'a in annulu de
cacumu. 98: . -
AL

Multu “lu supera pre Sincai ammâsteculu papiloru în trebile Moldaviei si alle
României, : Asiâ la annulu 1595 allu Chronicei, vorbindu . despre Resvanu voda,
dice: «Cine vEe se scia mai multe, 'citâsca, pre Istvanfi... si archivulu din Va-
TR

„_«eticanu. Dara eu me miru si me ciudescu, ce au avviu Climentu VIII, pap'a

«de la Roma, de'a. se 'animestecă si în lucrurile. Moldovei, „cându. p'au :avutu
«gându se ajute pre bietii Moldoveni, fâra numai se-i. suppuna sie.» -La a.
EN

1603 din Chronica inca insemna cu 0 fina ironia, ca. «Sântulu parinte de la
«Roma, Ciment VU, că unu bunu pastori suffletescu, nu și- au uitatu de
/C

! Chren. a. 1563. | p- : a
> Auditi pre Sincai, voi Jesuiti români, de ia Oradea-mare, de la Gherla si de. „Si de aiurea,
voi. carii“ în aceste âille alle luminei * si alle libertătii,: cutediati a indemn: pre Români se
merga la sinodulu . Catoliciloru unguresci: de la Pesta; voi carii mergeti cu „eutediantia pîna a“
SI

di Româniloru Unsti numele strainu si urrâtu de Catohci, câ si cumu a A anitu in patru punte
- eu Catolicii, ar insemoă a fi Catolieu adeca Unguru, papistu adeca Iesuitu; voi carii prin ac€-
.

. sta'si alte assemeni criminali appucaturi cereati a rumpe de totu o „parte insemnata a Româ-
IA

„nilora. din corpulu cellu mare allu natiunei, — "auditi pe profetulu Sincai, si pin mai e tipu
„convertiti-ve! - . . 7 . .

-3-Chron. a. 1584,: *
U

„„* Chron. a, 1595.

BC
 RY
„deregetortai pastor&sca,, ci: “au 'scrissu iiperatălui” Roăsitu II, ca. Ieremia Mo:

RA
«gila domnulu "Moldovei are porunca de Ia. Pârt'a turcâsca» scl.: * -
Despre lesuiti serie în urmatoriulu' modu:2 «Pentru câ cei ce se voru nasce”
asi voru trai intru avenire se scia, cine au fostu: lesuitii, 6tta tâlculu: Acestia

LIB
„cau fostu unu cinu "câlugerescu' urditu de Sântulu “Ienatie Loyola Spanioluln,
acu: puginu. dapa ce au inicetatu: “Martinu: Luther in annulu 1517 a-si ' senienă
_ aeresulu;. in: care cinu hu se: primi altii, -fâra numai. aceia carii. eră forte de
«mare; vitia: si: “bogati de n6mu; au pr6- -forriiosi ; cu care trei lucruri: aveâ in-
«tre sine: pre cti:imai. sdraveni Omeni, pentru” ca cei cu mintea' mare strâba-

ITY
«tes 'tâte, cei de: *n6mu mare. pliniă tote” prin. rudeniele salle, cei. formosi eră
avediuti- la 'toti: si mai alleșsu la femei, prin! „care apoi. luciă cumu - vre â „Nici -.

7
«e: minciună acâst-a, ca- ci: 0= am cetiti acâst-a: in regulele loru celle ascunse |
asi: numai cu" mân'a scrisse, care eu insumi le--am; datu 'din porunc'a cardina-

S
| «ului Stefanu' Borgia, se “le. lege in 'cordovanu “ rossiu intrauritu, cân: du eram.

ER
«bibliotecaiiu” in collegiulu de: propaganda fide din Roma.»
"Intr? altu locu? arrâta .reu obicsiulu Iesuitiloru de a fură ' acte publice, “di
| cându: “«Scrissâri'a acâst-a» (e vorbă, de o Purissâria a. mai: multoru boiari
din: Fagarasiu). «carea trebuii se 'remâna in „priginalu in archivulu vladicescu
IV
«din Blasiu, dupa -reu obiceiulu loru o-au fatatu. Iesuitii si o-au trimissu pro-
«vincialului loru lui Hevenessi, carâle 0-au- leg atu intre scrissorile celle multe
UN

«care! totu: cu vapirea si” cu. furtusiagulu ” le-au adunatu, spre mare pagub'a
| imultor- -a, dar: mai Yârtosu a Ardeleniloru, de la carii donatii inca au rapitu
oIesuitii, si: pie! multi au: stricatu” cu totulu, mai allessu dintre Româiii n0S-
„atri, carii erâ- -mai 'zâluzi intre! ceialalti Ardelerii.» Să
AL

Sincai. “bate: pre: facia 'eredintia” desiârta. „Ellu taxâdia, in trâcatu, intr'o
parentese scurta dar” coprindietâria, de minciuna, „credinti'a Ca la Sfetogor'aanu.
pote: trai 'vre o parte - muerâsca, inca nici dintre passeri.
TR

La annulu 1701'allu: Chroniceis spune: «Dositheiu patriarchulu Jerusali:

"amului: venisse. in Ardâlu la -Brasiovu, câtu se 66ra “mila 'de la crestini, câtu
ose-şi vânda: indulgintiile sau ertările- de peccate, de care si tatalu. meu loan .
EN

«Sincai ?“si cumperasse ună cu '40 de ei, ecă se i.se puna pe peptu cându se
«Va astrucă, dara eu n'am lassatu se i se puna, “bine sciindu ca. darulu lui
“Dumnedieu: nu' se pote: vinde: pe “bani. p
- Vorbindu despre Pachomie, care pre la a. 1512 venisse in România si în ,
/C

- Moldavi? a, si strinsesse mare Summa de bani de la boiari si „de. la „POporu,

SI

! Chron. a, 1603,. a e e
2 Chron. a. 1604.- .- m
„2 Chrona 171
* Chron. a. 1691.
IA

-_
5 Chron. a. 1701. a a | 3
U
BC
 R Y
oile cele „carta

RA
Sincai: obser: di: care poti: inveti, cumu trebue tunse.
DN Ea E
«tatorie.»! ne, Ta
„d

tudiasse in: “ colegiul 'de

| “m se “edemu “acuma; pre. Sinai, “Uoitulu, care:

LIB
. cu bes6rec'a Romei. |
E propaganda cumu. judecă; ellu. Unirea Româniloru
«ecumu neinve =
"Omu luminatu. ce eră, bine. sciindu ca celle patru: punte,
ci numai. pleve vorbescu,»?»2 ellu judecă
tiatii, dar nici: carturarii- le intiellegu,
| “din, puntulu. de -vedâre allu folosului! nătionalu.. Nimen nu - sciă: mai
„Unirea

TY
ulu de. a arretă fraud'a,
Pine, si nimen mai multu de. câtu dânsulu avu, 'curagi
acesta unire. Blu; - câ. si Klein,%
| tradarea. si violentia prin: „care se facusse
Uniti, în. „folosu lu Ungurilor, nume-
| arrâta. ca. “scopulu erâ.de a immulti, “prin.

SI
_ “rula, scadiutu alu Catoliciloru, si ai desbină, a Slabi; si: a arruncă pre: Români,
Elu, arrâta,€. dupa
! „sub. pretestu de. reli siune;: în n6ua :servitute. ungurâsca.
Bethlen, cumu 1a sinodulu din 1701, in căre :se subscrisse acea. fatale unire,,
«multimea cea mare: a preoiiloru. românesti câ,| jpisce. „berbec
«inainte, altii pre de laturi, altii. din. dereptu ; multi mergeâ
«dintre, dânsii,, diceă,: “Acumu. scera 'ordiulii, . 'dar dupa
,ER
i negri. unii mergeti
plângându,: și unii
ordiu. voru: seceră si:
IV
liberu. este Româ-
«grâulu:; >. CUMU. imperatula |de.o parte publică, patente, ca
in secretu,. se. nu gân-.
-miloru a. trece. la ver-care religiune,. Gr de alta, scrieă
lati Unirea; cumu:se
UN

| desca, cu patent'a, ci din Gta. putârea se se. vevoi6sca â

asupra celloru: ce remâneau credinciosi bes6recei
„trimiteau catave . nemtiesci
ce li se'.de- |
Se strabune;5;5 cumu.Îa iuceputu,, preotii . români, dupa promisiunile
prin. Unire, făra. de scirea. loru, toti s'au
d6sse;: se. insiellassera a crede .ca ei;
,: ca: totu intru. acellas i statu remase ra,
boieritu; ci dupa ce- vediura, cu timpulu
AL

preoti. neuniti cari se le servâsc a,

incepura €Omenii ase lapedă de Unire șia poti
pentru ca acellor -a nici: :prun-
«pentru. care. apoi “multe baiuri şi nevoi au avutu,
gânele,. intemni-
cii li sg "boteză, nici. mortii li se ingropă.» »5 Arrâta, in fine,
TR

pu aveau.
„tiările,, si. tâte.. sufferintiele credinciosilor,” carii nici episco
ii din, acâsta: unire,
| Se. intreba, Sincai. nu -0. data, ce folosu-au avutu Român
- 18 care 6tta. cumu. respunde: s «Latinii pr6--multu s'au. ajutatu . prin: Uniti,: pen-
EN

si. pre “Uniti, .cu

“tru, ca proporti'a, loru (a. Catoliciloru.. “unguii), numerându
sau. de le-aru
amultu. mai nare erâ. numai de le-aru. fi: multiamitu Unitilora,.
de vomu. luă afara cleulu
E “e multiami si in timpulu” de. acumu. Ci „noi. Românii,
/C

„pie i i i ie Ea e MR : .

Ohoiaa 443, Aa
„2 Chron a. 1514. o o o. n | DR
o a o a
i
SI

-3 Chron. a. 169%. a i
ARE | a N
„4 Chron, a. 1701. -
i e | :
„ 4.Chromn. a. 1100...
IA

„76 Chron. a. 1698. |

. e A
_? Chron. a. 1702. 1703 ete.
o - a
* Chron. a. 1699. Aa
U
BC
 . - ai . »

Sa 35; — :
„7 . . „- . N N

RY
acellu unita, carele inca -mai numai “atât;-a se socoteses, câtu.
a cincea, râta „si
ala carru, ce, folosu amu avutu sau avemu din tote” acestea, De vrei

RA
a: intiel- |
al6ge: si “mai apriatu lucrurile- acestea, „citesce pre. Oserei.»
Care Cserei 6tta |
apoi cumu vorbesce la Sincai! despre - vladic'a Atanasie. care fâcusse
Unirea, ca
«mergându ellu la Vienn'a,. “de cardivalulu Colonich ? cu forte
mare cinste s'au

LIB
«primitu. si i-au arruncatu “unu langiu de auru in: grumazi: “acâst-a
. i-au, tostu
«t6ta merger ea inainte, ca. toema. precumu lucra draculu, de.
cauta voia omu-
«lui, pina ce-lu adduce ; la peccatu, apoi "lu porta pre unde»vre;.
asiâ..au facutu
aSi cu vladiculu, „pîna cându - Pau. appucatu in: :cursa: pentru ca papistasii cu
«tOta sfi6lla- “lu cinstiă „piu atunci, 6r dupa .aceea. i-au luatu

ITY
tâta '»“ocârmu- |
area din: mâna, si este unu Jesuitu lOnga dânsulu „pururea; făra:
-de a. ca-
aruia scire si voia nici” o.carte mu pâte: serie. cuiva. “Bucurosu . Sar
lassă :de.
«unire. că acâst-a, dara nu- -la lassa, De.au mâicatu saratu, bee, ca
adeveratu.:

S
ai-oru impl6 pacharulu. »* La. care Sincai adauge: «Ce scrie aci Oserei,
numai
«despre Iesuiti trebue intiellessu, macaru ca si acuma se afla . nebuni.
câ-a- .

ER
«aceia,. carii. gândescu ca Greco- Oatoliciii pentru ca :se numescu Unit,” trebue
se fia suppusi Romano. Catoliciloru;. „ci intielle ptiunea arrata, ca a fi unitu
«cuiva atât-a insemnâdia, câtu a fi Tui assemen 3, si'nu Suppusu. Baremu.
de
IV
«Sar arretă si cu. fapta, ce arrâta întielleptiunea.»* -. Si
La annulu 1721 din'- “Chronica, Sincai arrâta cumu Românii anindu--se cu
Rom'a, “pierdura. dreptulu de. mitropolia ce aveau mai inainte.. Ellu spune ca
UN

episcopulu Patachi «care si latinu se facusse, "si bagasse. in capu inca de'tâ-
“netu, ca nu pâte fi vre. 0 episcopia adeverata,. -pre lume,, de, nu. va fi intarita
98 patriarchulu. Romei; ;». că acestu. Patachi: ceri canonizarea episcopiei: Faga-
'
rasiului” de la pap'a de la Rom'a. Inse,. «bis6ric'a Româniloru din Ard6lu (dice
AL

Sincai), allu căreia archiepiscopu ' S. Teofilu au siediutu in! soborulu cellu
de
«ântâiu a tâta lumea si de ântâiu de la Niceia, “unulu fiindu' din cei. 300 58.
. «parinti, ce lipsa. au. avutu de intarirea. patriarchului Romei ?. Au nu pentru
TR

caceea s'au facutu episcopi! a Fagarasiului,. ecă se se ingr6pe „mitropolta Belgra-

«dului ? Dara pentru ce se se: ingrâpe mitropolit a? Au nu: pentru aceca câ Ro-
«mânii. se fia suppusi n6muriloru acellor-a pe care. ei le-au: intorsu- la: crești-
EN

«netate ?» Venindu apoi a vorbi despre bulPa papii Clemente XI, prin car6 se
intaresce episcopi a Fagarăsiului” sub chiamarea sâu chrarhulu S. Nicolae, bulla
in care se vorbesce de Greci, Ruteni,. Români,: Rasciani si altii, Sincai con-
tata “inainte d6 tote ca Românii tinânda chr amulu cellu vechiu allu
/C

'archie-
“iei sâlle, chramulu Pr6-Sântei Treime, nau priimitu bulba patriar
chului . Cle-
menţe; dice apoi despre acâsta- bulla: - «multe bulle. patriarchicesci am cetitu
«in viâtia mea; dar” bulla incâlcita. si - fina de intiellessu că .acest-a n'am ce-
“etitu; dâra „Dumnedieu au “turburătu 1mintea celiui, ce 0- au scrissu,
SI

pentru ca
ua
- Ă +
IA

n
i Chron,. a, „101,
U
BC
 Y
7

R
„
m

RA
reulu si sticare a Româniloru din
De au. “tostiu spre “bine si (olOsulu, ci spre.
«despre bula acâst-a cu ade-
„e Ard6lu-) > “Te dupa ce: da: estractulu ei, dice: |
Greci, ce, 'Ruteni, ce Rasciani san
-averatu moi. “multe “asiu, put6 grai, ca-ci ce
u, carii se se fia “unita? au' nu si-au
”

“aSerbi au fostu pe vremea acâst- a in Ardâl

“aarretatu curtea Romei. prin “numirea. n6mur
“atiecuinu! se, se fa unitu cu: miile, ttota
“spe 'care 'vreă 'se.le pasca?. Dissei ca
| stemu ' de limbele celle clevetitârie
LIB
iloru ce nici au locuitu, in Ardâlu,
nâmuriloru
“nesciinti'a 'Si necunnoscinti'a:
asiu: put€, „mai multe cuvântă, dara me
- si de 'crierii cei “goli, carii lesne . “atu.

TY
. când scriu. acestea. 0, intrebare
put stârni despre mine ce niti gândescu
-a: Dintre doui archierei. românesci
“totusi indrasnescu a face, care este acâst a, de Sânta-
ie Moga, €carii si astadi in dio'
«din Axd6lu, 'adeca “Ioan Bobu: si Vasil

SI
put dice cellă adeveratu ur.
„a Mari”ia mare din anulu. 1811. traescu, care Sar.
sce de prisosu a vespunde ca.
«matoțiu: alu: Sântului Teofilu > - Sincai „gassc

ER
Mogă Sa
ca. reofilu se , iscalesce
Vorbi ndu, despre acesta 'eofilu, Sincai dice: Lina: !

intrebare este, a câreia cetâti -

«pre sine; numai. allu mitropoliei, Gotiei, mare adului din |
ax fi fostu, allu Belgr
amitiopolitu au fostu? 'mie.mi se vede. ca
IV
u ca inceputulu mitropoliei cei româ nesci din Belgradu: aiurilea
«Ardâlu, pentr
6i sau facutu. in annulu 1 1721, „cându Sau mi-
«nu-lu afflu; târdiu, sfirsitulu
UN

ântâiu Olimentu)- a ne darui. cu e-

..., alostivitu! Innocentie papa. de la-Rom'a (mai
dului, pentru. aceea pentru
_ «piscopia, “Fagarasiului in loculu -mitropoliei Belgra
amara! -
«ca ne-amu uditu “cu bisârica Romei.»? Ce satira.
Sincai despre. Unire: a “sUnirea
"Se. mai cstiniu urmatriele cuvinte alle lui
nu. clevetimu pre cei ce. tinu de
AL

«mau statu. „nici sta din" alta, făra. numai se

x.

noi. Românii - se tinemu. obicsiu-

“ubiseric'a Romei, “pentru obiesiurile loru, 6ra:
se nu ne clevetâsca, pre “noi, „ca-ci
„arile pis6ricei- Resaritului, si Latinii inca
si Neuniti (cu 'ertare se :fia . dissu
TR

'"“-«celle patru” punturi, care sunt. intre: “Uniti

prosti si neinvetiati, „dara 'dintre
ad. mine) necumu .se, le scia Românii cei
llegu, ci numai. “pleve: vorbeseu,
' «carturarii românesci inca. multi mu le intie
acâst- a“ mai! pre. urma numai: 'popi-
«heintiellegându unulu pre altulu. Unirea
EN

pucina scutintia cam: anevoia, dara

“:aloru au folositu, €ca acestia. au dobânditu
oiate. pina, astadi, ca-ci Latini-
«nobilii au remasu și. vemânu cu buzele drânwb
i in partea loru, au: "pututu
«loru destullu” le este: ca, insiellându pre Român
/C

sine eră cei: mai. tari în „timpului

«invinge cu nunetulu pre. „Calvini, ecarii, in.
“acell-a.e.

«Dintra acestea “poti calieze câtu s'au nevoiti dus

SI

1 Cliron, a;. 1721, ci. a.1697, unde. dice: lori

Iesuitii inca asiii “lucră pentru” folosulu. Români
amanii spre stricarea - nemului românescu. Pater “Barani „pre
„Dreptu: aceca nau si numitu
„acă ei - apoi se obladucsca preste” Români.
IA

iscopu:» a EE PI
«Teoflu mnitro olitu, cumu eră, ci numai e piscop |
a Si
2 'Chrou, a. 325. Ca
! Ia i
3 Chron.a. 1514. -
| _ .
U

e
BC
 RY
- . z. N .

Gâte eerâ, 'se ne mai spuna! “Sincai despră Unire. daca mergeă ellu. cu Cliro-

RA
nica mai nuinte de annulu 1739, chiaru de unde. istori'a. „Unirei deveni, mai
+ interessante! a . - pi
- Din cari tâte, se vede «ca.,ellu, Sincai, ecă si- Kai episcopulu,. Rein caluge-

LIB
rulu, Petru Maior, și“ toti. Blasianii Juminati din seclulu: XVIII, cunnosceă totu. - |
- reulu fatalu produssu. priu Unire, nici vedeâ altu I6cu; de: 0 can. data, spre. -
a miâsiorâ. s6u allină, reulu,- de câtu stricta. marginire in- cele „Patru punte,
de nimen intiellsse. 33 n:
Se. tr6comu la ideele politice» sociali ale mi. Sineai, 3

ITY
«1 ue moitice-saiai: -

S
A Sincai eră nobilu, vechiu nobilu; iu tineă la acâsiza. si 0 spuneâ adesea. 1,
Ellu aveă cuvântu: pentru ca Iosifu II, iubitorulu de „omenire imperatu, mu-

ER
risse, si. principiele revolutiunei. cei. mari, in Ungaria si in 'Transilvani'a : nu. .
aveau sensu. Românii, numai că. nobili puteau: aspiră la drepturi. Erâ pre a-.
tunci de interessu nationalu- românu, câ. nobilii |români se nu-si renege origi- |
IV
nea, se-si pretinda - drepturile. că Români, totu-odata. se, se arrete numerulu
loru cellu mare. .: ...: a m
De aci, Si ncai da pre fagia, biciuindu-i-i, pree toti desromânitii sii râegatii, În,
i
UN

cepându de la Corvini, pin. la Chemenesci, stranepotii: Miculei? Betlenesci,

stranepotii Geubulai,? Mailatesci, 1. apoi Iosicesci,. stranepotii, lui Stefanu Iosica.
«fratutiului din Caransebesiu,» 5 Bayciaesti, 6. Telechesci : «semânti'a cea român6-
_sca» de pre.la Oradea- -mare,” Nalatiesci, «Români betrâni si ploati,»S- s.a.s.a
AL

Multu "lu supera, acesti venegati, “carii, Că Chemenescii si. altii «lapedându- -Se .
«de n6mulu, legea; si credinti'a, Româniloru din carii erau prasiti,». si facân-
du-se Calvini si „Catolici, ci. se al6ssera-apoi cei mai mari asupritori ai Români-
TR

„loru, «numai câ se-si pâta tagadui, n6mulu, si s6 se arrâte a fi.de n6mulu-un- '
«gurescu. Multi domni de acestia ti: asiu put6 numeră; aci, ci- i lassu pentru.
“consur'a prin care va: merge chronic'a acâst- -a mai nainte do a se tipat, de
EN

x Pa

Epistoa d câtra Bobu. — = Blegia: — > Chron. a.- 220 ele: :

2 Chron. a. 1276.: , !
/C

3 Cron.'a. 1311; = : ' NE os „. „ e i.

* Chron. a. 1544. -. „ | |
„5 Chron. a, 1598, despre” Stetanu Iosiea dice: „Vedi iratătiulia din Caransebesiu „vaseutu, $si
„in furtea lui Christofu Bathori crescutu, la câtu au ajunsu. n " o
6 Chron,. “a. 1660 la fine: «Barciai inca eră vitia de Românu, Precumu. mi- -au marturisit si
SI

arretatu pre- -luminatulu Paulu Bareiai. în annulu 179], câudu se intoreeâ de la seimulu cellu .
din Clusiu, in care s'au cetitu instanti'a Românilor din Ard6lu. n A e
? Chron. a. 1677, -
IA

* Chron. a. 1614. _
- i “ Ea ă - , . pat
U
BC
 Y
. Dc , Se , | . o
. - a _ A -
po. , = ? * IE .
E E .

R
? . : .. . — ,
. - „ =
. - Ă „i
- -
. „a , . i s

* îs , „o i

RA
asi va “tipari. sub; sânta €corân'a"a Ubigariei, 4precum. mi-ar fi
voi” a, Tie cetitoriule N
"«bunel: fia-ti.. destullu - câ: ti-iamp. arretatu :carii,, “donini
| sunt: de vitia si. poroditia
adiaosi Români, macaru- ca Si. au „Stramutatu. legea, si prin ateea
si mr îu.pl
sCi'asiâ, este firea: Românilor: acellor- -a carii din nemica. appuca

LIB
la ceva» dice
Sincai! despre: Corvinu si. alti. reriegati. „«Pentru- ca Românii
(me erte n6mulu.
«meu ca-ci scriu adeverulu). dupa ce appucă la ceva, mai
toti *si! “uita de. sine,.
«'si uita de. sângele: din care sunt prasiti. Pilde, vii tă. -asiu put6 adduce aici,...
aa «dara; acellea se: voru tipari dupa reposarea mea, că, nucumv

TY
â se. me „gonâsca
«rasi taurii cej grass din cucuruzu, si se -me străpunga
«6rasi ciapii cu cârnele, ”
„esalle celle . ascutite,» 3 a
- Sincai avrâta ca nobilimea unguresea mai tâta. e. de rigine
straina. «In tierra

SI
" «ungur6sca (dice ellu)*. -pugini Unguri diaosi se. afla,
in Ardâlu- de. abiâ. due.
„. asau” trei: familii (dicu de cei: mai. luminăti si mai
putâruici), ci. stapânescu a-

ER
«cuma “ini “Ungaria” “mai “cu s6ma' Chorvatii, Totii
si Nemtii ; in Ard6lu, Româ-
"«nii cei .corciti. si Secuii, cării. asiă Sau latitu câtu
in multe comitaturi, mai
“«ăllessu in:
! Ard6li, nu 'se' află boiari: Unguri, de vitiaj) făra nuniai
"Români si,
«Secui, prasiti întinsele prin casatoriele loru cu. Române
IV
le si Ungursicele.
“Anume: ti-asiu: putâ aci. spune tâte fâmiliele. si celle din Ungari
a si celle din
» Ard6lu,: care nu sunt, ci numai. se numescu. pre sine Unguri, dara ineunigiuru
UN

„păritea; care mi: s'ar.pută intemplă din: 'spunerea

adeverului, pi
„Cu tâta. acâsta, perdere: nationale, “Sincajs constata «ca
in Ardâlu mai multi:
«nemesi sau boiari 'de Români sunt, de câta de Vaguri, cumu
Sa au vediutu la
| «insurrecti? a din a; 1809. > :
AL

„Euta ecumu i Sincai eră nobilu, in inter essulu naționalități

.
-
„a
române, i a
aL Dar de: si mobila, clu scrie “cu: “inima, sângerândă. de: câte ori: 'vine la
TR

_sârtea: tierraniloru români, fiindu-ca-e omulu epocei lui Iosifu TI, ellu.
vediusse
"cu ochii” 'rescâlla lui Choria, utmarisse totu cursalu. revotutiunei.. „cei mari, con- |
„ bucrasse! la petitiunea cea nationale de Jă 1791. si mai pre susu
de tâte, Sin-
_cai'eră: Românu - crescutu în: ideele românesci: alle, Blasiul
EN

ui: in ideele lui- ln-

nocentiu: Miculu care, pre la 1743, in midi- loculu dietei:
boiariloru. unguresti,
suspiră si planse pentru dreptate, dicându ca, de câte ori. e
vorb'a de Români, .
nimen nu-si ridica vocea „pentru usiurarea . si toti
pentru, apesarea. loru;: de .
/C

cră pre aci se-lu arruuce pre terâstira magnatii turbati,6

si.care in fine, se puse: .
in poricolu pentra causa, biorraniloru;? 7 „in ideele lui Gregor
iu Maior „episcopulu, „-
1 Chron. a.. 1514. cf. 1222]. 1668. Pie Ia îi - E bă ia
SI

„2 Chron.. a, 1458. E - E
3 Chd on: a. 1490.
* Chrou. a. 1440. -
IA

3 Con. a. 1653,
Măi e! Tesauru. de' mo ntirmente istorice, III, 302, o pa i,
- "p Maţor. Istor. Bosor. p. 950 is . - Ie
U
BC
 RY
mr,

care, vediându pe “crediriciosi” fra locu de bes&reca, “ridică” niânelă la ceriuri: |

RA
si esclamă;: «Domne Dumnedieule, asiă “ti trebue tie, "daca ai datu tota: 02
„culu! domiiiloru, de mai acumu nici atâtu. câ se-ti ridice 6menii casa.»
| Etta in .ce idee crescusse “Sincai, si 6tta dar cumu : vorbesce' ellu eg tier=

LIB
rani: = prostii (tierranii) la atât-a ajuns6sse pe vremea rea. de se' vindeă, că
«dobitâcele făra ' de locu, nu cu Toculu: pre: carele lociiă, impreuna; 'afara de
«slujbele care le: faceă, domailoru „pamântesci; incepându “de luni: pina sâmbata”
“as6r'a in tota septemân'a preste totu annulu, : duminec'a fiindu- ca alta nu 'se
«puteâ: lucră, "domnii cei pamântesci pre iobagii sei "1 trimitteăâ cu cărti pre lă _

ITY
«alti domni, Preotii românesci trebuiă se dea! dajde. domniloru” pre annu si 'se
«le! crâscă câni;. pre. feciorii! loru * i rapid de. la invetiaturi si facânduiii “Cur -
ateni ?i siliă se-si. mute legea si credinti! a, si altele : mai multe faceă,. "domnii

S
«cei pamântesci. cu bietii Români, mai v&rtosu! “domnii aceiă carii 'se lapedassc -.
«de “n6mulu,: legea si. credinti”a 'Româniloru dini carii eră . prasiti..-... Românii

ER
«cei prosti au 'gemutu sub tirannia pina la a, 1185, “cându s'au milostivitu au
“ «gustulu imperatulu: Iosifu IL a strică iobagt' aia “Barem: de ar fi traitu in:
«perătulu. losifu, pînă cându ar 6. usiuratu si jugulu bietiloru prosti, carii. nu,
«mulțu Sau usiuratu'! prin stricarea. iobagfei. x "Asuprirea. cea mare: aa bietiloru
IV
«Româniloru din Ard6lu, cari si acuma. (3 decemvre 1809) gemu. sub jugulu
«cellu: greu allu domniloru pamânţesci' (macaru: ca, S'aul stricatu iobagi 'a), ca-ci
UN

«nu. au Yre o. ruptâria de Slujba, cumu au prostii. din Ungaria, e Sincai o.

datza mai cu s6ma de:la epoca, despartirei: Ard6lului de Ungari'a.% | MR

Peccatu ca Sincai, nu. „ajunse: si la anulu: 1184 alu, Chronicei sâlle. i ăi |

AL

| "9 Ideeo poieni i PD

1 Sincai, în!- Chuonic'a sea, e3 departe de: a.fi nuinai. “Ardeliaiiu, ou: e Ro. |
TR

mânu din. tâte pârtile ambeloru' Dacie. Chronic'a sea, e pentru toti “Românii.
La Miron Costinu, cu retragerea legiuniloru' si invasiunea barbarilor ;. da: Can-.
temiru, cu a doua; descallecare, din Fagarasiu si din. Mairamuresiu, ds. o data -
EN

"cu fatala despartire; se intrerumpe firulu ideci unitătii române. „Sincai, mai fe-

! Tesaurz de nionumente istorice. III, 302, — Inseraoiinu aci

ă ca Gr. Maior. findu novoitu a 58
/C

lassă de vladieia ia a. „1182, se retrasse. in monastirea din Alb'a- luli'a. Câtra appusulu vietiei.
s6lle, multe îi fu datu a vedă iu- acâsta cetate. Ellu traiă inca pro 'cându Choria si Closca fura '
prinsi (27 decemvre 1784) si apoi addussi in' ferra la cetatea. Albei. La :29 decemyre betrânulu
episcopu 'si facusse testamentulu, si muri 'apoi pre la incepu'ulu unei februariu, 1785, cu vreo
ddue-trei septemâni mai inainte de neomen6s'a 'css6cutare (23 februariu) a martiriloru poporului |
SI

românu. Vedi despre Gr. Maior, P. Maior Ist. beser, p..210 Beq, Cipariu, Acte: si Fragmente,
„DP. 28—29, 39—55 lit. b), cf. 144 lit. 8). ete, Ia
IA

? Chron. a, 1514.- | Pa PI
5 Chron. p. 1526, o. : ae
Pi
U
BC
 R Y
+
z . - 7
- ”

RA
ricitu, incepânău, de. la Traianu, nu scapa: din mâni,acesti firu, alu: Mega
| commune, pîn in dillele. sâlle........: a i
Ide'a fondamentâle: ce.- domina, in, tota. opta, ce., scapera pre. fia- care paal.
na. a Chronicei, e, ca Suntem” Latini, „Romani; si ai luii Traiahu, si ca Daci'a

LIB
i:

i e, a. Româniloru..
Idea . cea, “mai; “mare, demna de Michaiu, Vităzulu:. 0, gassinula aa.1483, “atu
| Chronicci, “unde asitelu vorbesce' “despre: luărea. Constantinopolei: «Dlugos scrie:
«Marti inainte. “de serbatâri!a, Ș. Margarete, .intrându craiulu (Poloniei) iin Cra-

TY
,
“covi'a. — = “slaba, veste Sau. addussu prin cârtile: si solii. lui: Alexandru. voe-
“«vodului Moldovei, ca Qiarigradulu, metropolea. Greciloru, : Sau luati : prin im-
«peratulu. 'Pureiloru. Si eu inca-cicu. (adauge ; Sincai) slaba. veste! pentru. ca

SI
«prin, luarea. Qiarigradului: de. “Tur ci, Sau stinsu cu totulu. imperatta stramo-
_ siloru. nostri, carea. ei cu multa yersare. de. sânge, dara, cu „mai: multa drep: cats

o, câstigasse. pre s6m'a n6stra a Româniloru, că, pre stm'a, uuoru.. mepoti,

ER
«tate|
«na pre :s&m'a. Greeiloru, . carii. făra vre--0. cadintia si. numai cu, viclesiugu au.
are

, E
- «rapscitu. imperati'a, „bavinca si nimele de: la. noi: ca-ci, Grecii nu suni „Romani
«de vitia, precumu, sunt Români i, pre carii acumu inca Î--aru batjocori Grecii, numai -
IV
«dei i-aru put6,. dupa camu am. vediutu cu ochii. si, am. auditu cu urechile». sel.!
On. câti Români, nu, sunt; si: astadi, carii, de parte. de: a. se: put. urc 4 „au
UN

a acestei, idei! |
o pot se privâsca” macaru, fara, a ameti, la. inaltime
aitentu, pre. ectoralu . ro-.
„În. totu. cursulu. chronicei imperiului bi santiniu, face.
mânu, careu. si: târa calle. Grecii, si detera numele” de. Români. altu insemnu
de josu, -
«aţi (âice. Sincai)» ca, dupa ce: au, „cuprinsu. Românii Diciele Si. Mesia.
Romanilo ru,
«pre imperatii din Ciarigradu “înulti autori nu i-au mai numitu ai
AL

Grecii
aci ai. Romaililoru, precumu $se, numescu: pre. sine. Grecii de acumu, ca-ci
—
«făra ajutorulu Romaniloru n'au putatu mosceni glori'a stramosiloru nostri.»
”Pa Resari-
„«Grecii, pre sine, pîna astadi, se numescu Romani, pentru: ca: imperati
TR

"Romani da scrip-
«tului. au fostu a. Romaniloru, 6ra. nu a Greciloru. „i 5— «Prin,
si-au appro-
«torii 'bisantini). tu intiellâge pretutindene Greci, pentru ca acestia.
«priatu sie făra de vre 0 cadiniia, numele .cellia „prâ-mar itu: allu stramosi loru. Ro-
EN

amâniloru de acumu.»: +—Citându, din Niceta Choniate. care: “pre. Greci? i numesce-
A «Romani, „Giecii trebuid se scria „(observa Sincai în parentese) de i--aru fi
-
/C

care au “tucutu “armele pre. scm'a

1 sMi6 totiisi i reu; mi “pare (continua Sincai). 'ca 'boimbatăariala:
eră Dacu, 'adecă Româna, Urbanu numitu, 5
a rarciloru cându au. luatu Ciarigradulu > de; nemu
assându, pre: Greci trecusse, la Porta
«si mai inainte sluigisse la Greei, apoi pentru geraci'a lui
faceă. arme si unsite de 'stricatu ziduri. a -
alucegca. Acest- a bine. platindu- —s0 do; Mahometu 1,
SI

;Chron. a.: 1453, 3 - PAID ICE tao

2 Chron. 3. 708. - |
RR DOI IN e
IA

2 Chron, a. 1187, E ii a a Sa | Ea
"5 Chron. a. 19205. . - i | | a e
U
BC
 RY
a : E | ă .
—_ , —.. . 7. - pr.
sa | _ . . -
: D . sa iti

- alassatu rofndet ape i Greci: se-si tina numele. SI: se: nu- -si. schimbe nămulu.s — |

RA
:Grecii : carii .m'au sciutu. alte, sau n'au'vrutu'se scia, făra se. poreclesca'n6-..
amurile;: celle de a stâng'a Dunarei. Seyte,- '6ra' „cele: de cotra Appusu Latini,
«câ; se- si faca :propriu: numele Romaniloru;! ai caror-a numai: Suppusi au fostu.:
«Grecii, 6ra nu din sângele 'loru prasiti,. precum, sunt prasiti Românii si Ita-

LIB
«lianii,- de la: carii. imperatia inca numai cu viclesiugu o-au fostu luatu; pl —
“La annulu. 1206 allu Chronicei, arretânda cumu. imperatulu: Tonitia, dupa „ece .
strică. din. fundamentu. si jafui cetâtile grecesci. cu locuitorii: impreuna, 'câtu.se
nu mai pota reinsuffleii. Romeii,.se numiă, pre sine: Romeoliton ; «tocma,bine (în-

ITY
semna, Sincai)? ca-ci “Romanolton nu. se puteă, numi, 1 ne findu Grecii “Romani. .
„;Vorbesce de: Valachi'a din Tessalia, 5... .... .: a Pg
„Cu. deosebita predilectiune. cull&ge. monumentele istoriei. voimâne-bulgare,
desceptându, neincetatu :simtiulu nationalitătii române - asupra. cotropitoriului

S
grecismu, si: demonstrându + «ca adeveratu' legitimii eredi ai Constantinopolei Si:

ER
ai imperiului orientale; sunt Românii, 6r NU. Grecii. - N Ra |

“a Tdeele. marsţie alle viitoriului, nu impâdeca: pre. Sincai de « a vodă si. a

invetiă essigintiele momentului: pentru, fia-care provincia. româna. - ED
IV
- Româniloru din. Principate - le arrâta periclulu: ce :vine de. la Domnii' straini
„ din Fanaru, pre, allu .câroru timpu scrieâ,- Cu, invederatu necazu face, istori'a
UN

unoru Domni câ Despotu «Greculu», că Ianculu -«Sasulu», Resvanu. «Giganulu»,

Gasparu.. Nezatiulu ,: si alti straini. „Anume. vorbindu. de Despotu, „dice:i
„cu minciun'a pe. multi, au: insiellatu, . de i-au: crediutu, precumu . să. insi6ila
«si. astadi mulţi din nmulu fomânescu, de: mai multu credu. celloru ce nici le
AL

«fuge nici le muge: de dânsii, decâtu. celloru “cs sunt .de n€mulu loru, si mai sc.
«sfarma peuiru binele loru:-. Ca-ci sângele: nu se face, apa, precumu este di-
- «cala.» Dupa. ca-i fâce. istoria si. arrâta.. cumu muri apoi «că: unu blastematu»,
TR

adauge:.. «Aci: numai atât-a . mai dicu, ca eu asiă aspru scriindu “despre. Des-
«Dot, n'am. vrutu mici vreu se „vatemu, vre: unu nmu, ca n6murile tâte au
„«pretiu inaintea: mea... numai, se nu fia -de- naravulu lui Despotu. pi
„ Prob6dia si constata „la totu passulu' continuitatea. si 'maiestatea . domnieloru
EN

române. “Combate, cu. invederata; machnitiune, absurdele. SI: reputintiâsele pre=

tensiuni alle Unguriloru..si-alle “Poloniloru: asupra, tierriloru: române. . Afrâta
de unde. România se numi “Ungro- Vlachia.5 Spune cumu Bela, regele - Unga-
/C

„-Tiei, in locu se se, gândâsca cumu se:si:appere regatulu asupra 'Tatariloru, 'si
"insusi făra vre 0 cadinția titlulu.. de rege allu Comanici si alu celloru-alte

' Chron. a. 1206.

SI

2 Chron, a. 1206. :
* Chron. a, 1231. 1343, E | De
+ Chron, a. 1563. a | A a
IA

* Chron.a. 1343, a | a
U
BC
 Y
. - , ..
ă . ă N o -
îi E „ .
'
„ a - - îs - Îi o > . ă 7 N
-

R
"emma! mamă : -
PI
”
a a „o
. .
- -
e
- s -
-
A.
Dra
, . . N . -
- - Ă Pa AR E
E e. A Ă , ..
: ” i -
-

RA
c'a: si. :
„-. “tăeeri- vecine! Du”supera . multu “ «faba g6lla-a-. Poloniloru si” nebunâs
- desi6rt'a mândriaîa :aa 'Unguril
1 oru:»? -Arrâtade unde. nascura pretens iunile Poloniei
N
.
"si 'si uneltirile, mai allessu
Ungariei .asupr'a 'tierriloru 'române, alle, Ungariei,
cumuse surpe pre Români,:Si' cumu totusi nu isbutira.ă Indignându-sede fata

LIB
- mira ce“aveăsi ci atâte juraminte ce -cereă de “la --Domaii
Poloniloiu,. «se
«Moldovei, cându bine. sciă ca nu se tinu?+ «Vedi (dice) mânăria, se: nu dicu
«nebuna. amânduroru n6muriloru acestor-a. (a Poloniloru -si'-a Unguriloru) care
acredeâ, că 'cumulte 'stârceri' de juramânturi si cu'aperările 'unor-a asupra al-

TY
: de :es- .
“atorza voril-'suppune:si pre toti Românii !»: Intmaceea, Stefanu. voda,
nici
seniplu; apropiându-se;; dice' Sincai, cându de: Polonu cându de :Unguru, căruia
altulu, câ unu':Domu
de: i. u
si singuru obladuit oriu,: -!
““ «ascultă de. unulu nic

SI
-cu faptele au arretatu.s5. Se: mira de papii de.
" anu-it'erâ frica 'de ei; precumu
că se ammestecă, si. ei in trebile tierri-
- ai Rom'ă'-«se 'ciudesce» si-i” satirisedia pe
loru'inâstre.5 :-!-
Dar se ascultămu „pre însusi Sincai, cumu' judeca ellu raportu
“lorucu Ungurii, Polonii si Turţii; cumu probâdiă,
rile: Români-

principateloru
ER conformu principieloru mo-
derne alle dreptului: gintiloru, maiestatea; cumu dice dânsulu, -a
IV
Gebhar di, Eage si.
l. altii, viriă istori'a
„române, si” acesta, pre! cându Pray,
A

ante alle corGnei : Sântul ui- Stefanu,

_tăerrilorunâstre,: câ; alle 'unoru-pârti” integr
UN

mă ellu, cu
in istoria generale. a: "Ungariei ; se-lu.audimu în fine, cumu procla
.

ru
române. - “ -
inceputulu 'seclului, necesitatea; unirei principatelo
':-«Pretensi'a' Polonilore "la: Moldova (dice. Sincai?)'si a -Unguriloru'si'la Mol-
âni i : amând6ue
. din
doina: si la: Valachi'a, 'dintru aceea s'au stârnitu; ca Rom
AL

sine in puner ea Domniloru:

- atierrile- acestea a: dese ori nu sau naravitu intre
u sau la Poloni
«dreptu-aceea -partea cea/:mai slaba totu de a 'un'a ai nezuit umaise se a-
Di B . . .

„«sau la: Ung uri,: si au: fagaduitu tota. suppunereă si ascultarea

TR

-
cei mai tari; de unde au urmata, de“ partea „cea “mai
«jute :improtiva. părtii
mai
cea a
se nu se ajute “parte slaba.
„stare inca tâte le-au fagaduitu numai
A

si: Munterii.si la Turci, pîna, cându au

«Asiâau lucratu dupa accea Moldovenii
'si. Turcii: s'au bucuratu de
EN

“«cadiutu 'suptu“jugulu. loru.: “Era Polonii,. Ungurii

a de aput6-surpă pre pietii
asfedile Româniloru, si pururea au cautalu: prilegi
fisculu
Români, cumu poti culege din epistola. craiului “Mathiăsiu, cea: câtra, celle-l alte “
rimiss a; carea' 'suna: “Intre:
“esau -voevodulu din Ardâlu in a, 1467-t
/C

.
RR | N ,
Ia |
ÎN aaa - 1

4 Girona. 1086... Da
SI

2 Chron. a, 1487. . i e
3 Con. a. 1467... Da ae Da
+ Chron. a; 1470. - | i
IA

- | - i aaa
5 Chron.3; 14175,
6 Chron. a. 1595. 1603, DC a ei Ni
m ia | a
2 Chron. a. 1467,
U

-
Pi
BC

Di
ILIE
 RY
-
=

care. cu. intăelleptiune” și i folosu sSau: innoitu si Orânduita ia adunarea. trecuta

RA
sa prelatiloru,, batoniloru si: nobililoru' nostri, aceea încă -s'au. orânduitu câ'de.
«aci incollo întru avenire nici noi, nici - craii.carii-ric'voru urmă, se putemu “
«sau se-pâta ori-cumu instraină tinuturile: Fagarasiului,. Omlasiului si - Rodnei!

LIB
«cu pertinentiile;- ci numitele tinuturi. “pururea se fia ata. in “mânile * crailoru,
acâ, de. cumu-va va: îi. “0pu, se se “pâta- dă ori-carui. „voevodu; “munteneștu său:
«moldovenescu, de, locâsiu, spre ingrozirea, 'si. câstigarea' pârtiloru acellor- “a...
«Vedi, (dice Sincai) cu: ce. mestesiuguri se siliă n6murile de prin pregiuru se
«surpe pre Români! adeca 'tineâ dominiuri' si bunuri: “intregi: spre: sam'a :acel- !

ITY
” «lor-a carii se nevoiă. se-si înânce:. n&mulu. ! Asiă au lucratu si: Polonii; “ci
«prin mestesiugurile acestea ce au dobânditu si. “Ungurii si. Polonii? de nu îi
„«scii tu, "ti voiu spune eu, asculta-me: Polonii pentru fala loru: au inrossitu: si

S
"«ingrassiatu pamântalu “Moldovei cu sângele, si pre Moldoveni ' i-au: imboga- Să
«titu cu prădile din-tinutulu loru; Ungurii au datu Ard6lulu de jafu si Mol

ER
«doveniloru Si. Muntenilori, pina cându au cadiutu acestia suptu jugulu! Tur-
«ciloru.»
Vorbindu despre. tratatele, addusse de; Dogiel, Sincai! dice: “a Alliantia nu e
esuppunere; asiadara se "dovedesce ca Polonii numai din fala desiârta ammâs-
IV
«teca allianti'a' cu suppunerea ; “precumu dintru aceeasi fala amui6steca si ti-
«tulii Domniloru 'românesci .cu: Palatinii. loru;: pentru cade" voiu intrebă eu,
UN

«avutau: vre unu palatinu 'lesiescu atâta put&re, câta au avuta macaru' care .
„voda din Moldov'a .sau din. Valachi? a, ce-mi voru respunde?
Venindu la legatur a. cea famâsa ' ce inchejasseră intre sine. Vladislavu: il re=
gele Ungariei, cu frate-seu' 'Sigismundu regele Poloniei, asupra tierriloru ro-
AL

mâne, Sincai? observa: «Cine ar inchide din legatura acâst-a; ca Moldova. şi

«Valăchi'a n'au avutu: maiestatea sa, “adeca ca mau:fostu obladuitârie numai
«de sine, acell-a multu- ar gressi, pentru. câ, Vladistavu II - craiulu Ungariei,
TR

«numai câtu au rîvnitu se aiba Moldavia si Valachi'a suptu sine, dara nu le-
«au avutu vre 0 data, de au si datu: bunuri in“ Ard6lu voevodiloru sau . Doin=
«niloru amândurori tierriloru. De: sc. va, improtivi”. cineva 'dissei melle;, ar-
EN

«r6te-mi: pre 'cine au pusu Vladislavu' IL.sau altu-craiu ungurescu yoda, macaru
m
«in Moldov'a, macaru in Valachi'a, făra de voi'a. tierriloru acestor-a; ca-ci ca
“au ajutatu unii crai unguresci, ba si Polonii, pe vre: 'o':câti-va, pre carii i-au
| «voitu tierrile acestea, de nu intregi, incai o paite dintr “insele, de au appucatu
/C

«la domnia, insumi nu tagaduescu; dara de aci nu urmâza,. ca tierrile acestea . |

«au fostu :suppuse loru; pentru ca atunci aru fi fostu 'suppuse 'crailoru ungu-.
«esci, sau celloru Iesiesci, cându aru fi pututu acestia asiâ pune Domnii in
SI

' Chron, a. 1387; cf. a. 1432 unde arrâta lui logo « ca a. plati, pagubele tacute si a se îm
IA

” pei, nu va se dica a se suppune. Vedi si a, 1487... > |

* Chron. 'a, „1507, Si - E ă “ _ E ”
U
BC
 -.. a -

Y
Li ă : IN i

i
- at.» —.
'

R
a Ma . Aa Pai IN E: - .
A
-

RA
“ Moldova, si in tiârra muntenâscă, prâcumu au pusu: craii. lesiesci- pre palatini
«loru, si craii - unguresci pre voevodii „Ardlului, care. „puuere, cânda. Sau În- |
- etoniplatu 2
Adăuctndu inainte unu ohrisova alu lui Vladu: voda, in caree acest: a dice ca.

LIB
Sincai! observa, contr a. li Engol: «Din cuvintele. acestea cu. nu sciu ce sup-
_«punere-a lui. Vladu, “voda, asit pute cull&ge; -ca-ci nu “dice, „ca este, Domnu
“edin mita craiului Viadislavu IL, cumu: eră, „Noevodu Arddlului loan Zapolia, ci

TY
"vedin mia lui Dumnedieu:» Ş Sta | |
: Be; incheiămu aceste: invetiaturi istorice, politice “+si nationale; cu urmiatăriele
românesci cuvinte alle. lui : Sincai :2- «Pre -n6mulu. românesc mai multu..Pau

SI
«stricătu ântâiu. neintiell6gerea intre dânsii si. pism'a din launtru, carea, si pre |
«stramosii. nostri . Romanii cei. vechi singuru. i-au mâncatu, apoi pism'a si fals,
- „erestinilotu, din vecini, si mai vârtosu .a: Lesiloru,: de câta nâmurile cele. pa-

A «Românii, mai allessu - de nu saru ER

- agâne,i Tatarii si Tarcii ; ca-ci de. acestia lesne: si prâ-usioru, s'aru fi. apperatu. .
fi despartitu Moldovenii
«domnii, ci:aru. i fostu'toti subtu unu capu tinându la:0 Ialta. Dara despar-
Si AMuntenii: in dOue.
IV
“atindu:se Românii! intre „sine, pre: Moldoveni i asupriă- Lesii sau Polonii,- pre
«Xunteni Ungurii, si cându si. cându pre Moldoveni, si Polonii - si- Ungurii,»
UN

| „Eeea justiScatiunea 4testamentului lui: Stefânu cellu, Mare!

“ar, Se vedemu. acumu invetiaturelo lui: Sincai. pentru. “Transilvania, :D

“Românii: de-aici, calcati de o. potriva. in 'celle. besericesci, politice: si sociale,.
dupa. cadârea Transilvaniei, sub casa habsburgica' fura amagiti, prin promisiune
AL

„de: drepturi, egali cu “Ungurii, a se-uni.cu bestrec'a Romei,

“De- -aci: inainte. incepu Românii a pretinde drepturi-egale. “episcopul Înno-
“centi. luasse in seriosu „promissiunile facute: Româniloru.. Ellu certi recunn6-
TR

- 'scerea nationalițătii române, indăpendintia de Catolici, si usiurarea sortei tier-

E “raniloru.. Persecutatu, ellu muri în essiliu. Dar asta. politica-românsca trai în
successorii sei, in Gregoriu Maior: si în toti Românii. cei mari ai epocei: lui 10-
EN

'sifu II.) Murindu Iosifa, cu: ellu. impreuna amorti si dreptulu. Firei in: Ungaria
SI în Transilvania; "principiele revolutiunei francese de abiă Românii le intiel-
legeau; dreptulu pumnului reinviiă “mai potinte. de! câtu alta data: reactiiunc +
/C

naturale dupa ;veformele. ce. incercase. Iosifu la Unguri. ... Si a

Românii se vediura,- nevoiti. a. se apperâ pre terrenulu. dreptului istoricu.
A La, 1791 ei, asternura imperatiei, precumu. mai: attinsemu, acea neperitâria
patitiune, nationale, in care, cu istoria a. niâna, „probâdia' ca, Românii, colonia
SI

i romana, adăussa de Tr raianu in Dacia; sunt cei mai vechi locuitori ai tierrei,
IA

- Chron: a. i51i. ai
? Chron “a, 1412. -
U
BC
 RY
“sunt adeveratii . eredi-ai Transilvaniei; ca in “secol trecuti ei. se bucurau: de

RA
. drepturi politice: si “nationali alătureea. cu Ungurii si cslle- alte natiuni alle tier- - -
vei; ca numai urr'a nationale si religionaria,. si injura timputiloru : i desbraceă
de drepturi. Ceru deci a. fi restabiliti in. t6te: aceste drepturi, in' deplina ega-

LIB
litate cu, celle-alte natiuni alle ticirei. Nimicu' nu lipsesce': acestui mare 'actu ”
nationalu : nici sciintia._si consciinti”a dreptului, nici conceptiuaca profunda a
politicei nationale, nici curagiulu civicu. |
- Ac6sta petitiune nationale e pîn astadi . ovangcliulu: politica, cartea. credin-
tiei.; politice a “Româniloru de preste, “Carpati: egalitate „pertecta de: drepturi

ITY
national. - 3 oaie i
Autorulu principale e Tosifa Mehessi consiliariulu; și da conlucrafa. n acestu
actu toti barbatii mai. de iruute- ai Româniloru de pre atunci, si negressiiu, bar
bati: că Klein, Sincai s.a.

S
RD Ea
„Cându se ceti în dieta! petitiunea: iromâna, Ungurii: se turburara, preste toia Si

ER
mesur'a.2 Celle. trei națiuni se -uniră, si mâi strinsu in fagia periclului ce lea a-.
menintiă vecunnâscerea nationalitătii române... ERIE
Sincai care.se appucasse chiara atunci. “indata, precumu arretaramu maii susu, a
apperă, supplic'a româna, asupra .criticei dusmanâse a lui Eder Sassulu, in Chro:
IV
„nica sea apoi arrâta la ț6ta occasiunea, ca Românii Transilvaniei . sunt; Ro-
mani, cei: mai vechi locuitori” ai tierrei, şi ca ci: trebue se'se lupte. pentru re-
UN

- cuunâscerea, nationalitâtii loru. Prin: drepțuri nationali ellu intiellâge cu deo:

sebire autonomia - administrativa; „politica si beserecâsca,. pre. picioru: egale. cu .
Ungurii, si Șassii, adeca, Românii se se administre prin Români, precumu Un-
gurii si Sassii se administra prin Unguri si Sassi. Deregetori. si archierei ro-
AL

mâni vre Sincai pentru «Românii cei'.ticolosi,carii pîna astadi nu-si. cunnoscu
«binele si. folosulu seu, câ; se fia povetiuiti de barbati nascuti din sângele loru,
"pre carii i d6re de. n6mulu nostru, nu câ pe n6murile celle straine, cari -
TR

pa
Li

Con. 3.1653, e | N
* In manuseriptele ce: ne daruisse fericitulu mitropolita A. st. Sulutin, cetimu «In proposi-
EN

«tione._ de: dato 2" Iulii 1791 sub No. 822. 1791 -snbstrata da' transposito per Coimmissariuin ro-
- «gium. Reseripto' 'regio: intoitu supplicis libelli Valachorum -exarata: sequenţia leguntur: : In: ger
“Sitzung von 21 uni wiire -solehes (Reseript) verlesen worden, ună habe auf die pracoccupir-
«ten Gemiither der Stiinde bei ihrem schon 'angew ohnten Mistrauen einen widrigen “Eindruck. ge- .
/C

<maeht, Bei der in der Bittschrift. gedachter Nation vorkommenden Behauptung: dass Mathias .
„ «Corvinus aus. der. WValăchischen Nation! entsprossen wiire, sei ein hăhnisches Lache zu ver-
“nehmen gewesen; : die. weiter vorkommende Behauptung aber,: “dass die Familien Zosila, Ken
* deffi, Nalaizi: und Iuszar walachischon Ursprangs seien, hiitte diese Familien zum' Zorn. ge-
SI

«reitzt, und den în der Sitzung gegenwiirtig gewesenen gricehiseh-katholischen „Bischof Bab .hiitte
«man heftig angeg;ifften und gefragt: ob er von aieser Schrift der Walachen keine: Konntaiss
“habe? Worauf €rohne Gemiithsbewegung, jedoch mit einer miinnlichen Standhaftigkeit orwie-
IA

«dert habe: dass.er selbst nicht der Verfasser dieser Sehrift sei, dieselbe jedoch mit seinera Vor-
*Wissen wiire aufgesetzi vorden.» ete. aa
U
BC
 Y
; Ă sa . îi Ă . a
- | a e - po. o. -

a "46 E E e |
a 4 iesi .
a - | , .

R
Pi ' - ă , . - ” .
- | : t N a
. . . ” z
„Ne i . i.
EN

RA
«numai. pentru aceea cârtescu: asupra, poctiuitoriloa celloru din. “n6năulu ro- |
| «stru, câ, se: pota: suge sângele “Româniloru; ca: altmintrea nu :aru „pute trai, său |
«de aru 'si trai, 'aru: fi mai: “ticalosi. de câtu „Românii! Vai: nmului românescu,
1 'ede'npi-va. dă Domnedieu intielleptiune bot "— “Vai n&mului 'românescu si 6-

LIB
«rasi vai! 6arele: uitându-si vita si semânti'a geme sub jugulu altoru, n6&muri
a— —-nu vreu eu se: niimescu 'nâmurile: “acestei, “ci numai atât-a dicu: Ce
| «pastoriu ai, alle căruia cuvinte ;nu le: ntiellegi? Vedi, socotesce s sii Îndeca ce e
«vreu... acestia?» ete2 i

TY
+ Românii - “dar prin: Români: se 'se guverne in: Drensinvăni â &r nu prin straini,
in celle: politice că si-in cele beserecesci. - au
-“Imse, assemeni' drepturi. se “puteau 6re “sustin cu , istoria: a mâna? -

SI
“Sincai: armaresce. drepturile nationali istorice alle “Româniloru fagia cu , Un=
„gurii, incepându: de _lă. Tuhutum, invingetorulu lui Gelu.* Ellu publica interes-

ER
“ santulu actu' allu: regelui “Andreiu III, de la 1291, din: care. resulta” cumea Ro-
mâzii pre: “atunci. «siedeâ, si judecă dimpreuna. cu craiulu» „despre trebile” tier- -
rei.€. Arrâta, “precumu vediuramu si aiurea, “cuilla: nobilii români cei mai de
frunte. facându- se :Calvini si Catolici se prefacura in Unguri,. persecutându a
IV
poi “ei mai: vârtosu pre Români ;5 constata numerulu cellu mare allu nobililoru
| români. «carii * sau “boeritu' si se Docrescu: pîn: astadi, ce dupa legile tierrei nu
UN

star fii ipututu,; nici: Sar! put face, de:aru fi Românii numai sufteriti in “Ar-
. ad6lu»; ;5 demonstra: în: fine, ca numai urr'a: papistasiloru si a calviniloru a Îa- |
= cutu de: “n&mulu: nostru: întreg, nu numai tierranii; dar si nobilii se consi-.
- derara. de: sufferiti in tiârra;” in adeveru, sI. Chemeni, desromânitulu,, fiiulu
AL

"Miculei,- carele au: scornitu acâst-a, numai câ-se-si: ascunda n6mulu, nu arrâta
vre o.lege:a ticrrei, prin care'se se: fi otaritu; câ Românii: se: fi numai” sul-
feriţi in Ardâlu, ci acâst-a- o-au adaogatu: numai ei iscoditorii Approbateloru.»$,
TR

Românii. asiă dar, nu, „sunt sufferiti de dreptu, «ci ei sunt, vatra Arălului.» „9

1 Chroi a. 1698... i Di DI Ni i
EN

2 Chron. a. 1563, So a i ae Sa art Ea

:3 Chron.:a. 904. «Din. cuvintele Anonimului Belii. (aice Sincai) poti culege: ca pe Românii
| dia. Ardslu, iu. i-au suppusu “Ungurii cu armele 's6lle; ci'ei: din buna vointi'a loru s'au. suppusu
„asi unitu cu Ungurii, câ se fia ass6menii loru, . precumu au si fostu, pîna cându s'au ijdanitu
/C

E «Approbată Ardelului, ca-ci unirea carea o-au facutu. nobilii (boierii) cu Sassii si cu Secuii
„__«in'annulu 1437,.nu e improtiv'a a .totu n6mului _româneseu, precumu' nu este nici: improtiv'a
- «n6mului. „ungurescu, care- asisiderea „nu se numesce in. unirea aceea, ci numai: împrotiv'a pro-
astiloru este.»:, E SE PRI . LE
SI

"4 Chron, a. 1291. pi

5 Chron., a, 1514. 1490, ete
E C Chron. a: 1653... .;:1 a
IA

„1251, Chrone a 1514, e DI RR

„3 Chrom; 8,1653.ef. a.:1294, 1437, 1490. 1514,
„9 Chron. aa. 1224. II Ia i Ea
U
BC
 RY
se. intoree: apoi Sincai. coira Unguri si le spune ca “slabitiuneă Si neriorocirea

RA
loru. de. atunci datâdia. de cându s'au despartitu de: Români, adeca de cându nu .
voru a-i :mai recunnâsce câ, Români si Resariteni, ci numai. că Unguri si Calvini:
s6u Catolici. «Ungurii cei. vestiti. mai nainte. în tta lumea, de atunci au. iîn-
«cepulu a merge inapoi. câ vacii, de. cându s'au- despartitu de Români, si, sau

LIB
«insogitu cu -alte n6muri; ca-ci nu mai sunt, „Corvini, “nu 1 Dragfi.»! Acâst- a 0:
repete adesea Sincai Unguriloru: Se |
De cându scrieă, -Sineai acestea,. pin. astadi, nici “pretensiunile. +nici politica
Românilor din- Trausilvani'a nu s'au schimbat Inca totu Sincai e profetulu

ITY
nostru, si cartei: sea evangeliulu nostru. +
e

IV. In “câtu pentru “Românii din Banatu si din Unggari'a, Sincai “cellu as ân-
â
tâiu. si mai bine, de câtu toti puşe în vedere drepturile : loru de autonomia na- -

S
tionale si bescrecâsca,. si anume, independiuti'a Banatului de Uoguri : in. cele,

ER
politice, Si independinti'a de Serbi.in celle beserecesci .. -_.
"Ellu publica. vechiulu privilegiu de autonomia; nationale. a Banatianiloru, de.
multu datu uitărei, si apoi se intreba: «Frumosu privilegiu. este acest-a, . dara
«tine-se au ba; spuna Românii cei din Banatu. Eu Seciu ca domniele din. Ba-.
IV
“«uatu care mai nainte au fostu numai alle “Românilor, pe vremea mea le-au =

«cumperătu cu bani gata Ungurii, carii au si avutu cadintia,. Nemtii, Talienii,

UN

«Armenii, Grecii si alte -n6muri! straine, carii. apoi ! n'au domnit, ci au tiran-
«nilu preste misiei . Români.» . : -
Publicându privilegiele pre. cari. “si intemieiau Serbii supremati'ă asupra be-. -
strecei române din Banatu si Ungaria, Sincai se grabesce a .observâ:*: «Tu
AL

«cetitoriule! âci bine ins6mna, ca archiepiscopului. si episcopiloru serbesci in

«diplomatilu acest-a, nici o putâre. se da: preste n6mulu omânescu;» —: Pu-
blicându inca unu chrisovu in care:e vorb'a de episcopulu Etremu Veniaminu,
Sincai -dice:5 «Eu lassu ca Efremu - Veniaminu ou fostu episcopu “in “Oradea-
TR

«mare, in Agri a, dara numai preste” Serbii cei din si de l6nga cetate, nu'si
«preste: Români, pentru 'ca preste Românii: din“ comitatulu Biharci atunci: po.
«ronciâ 'Teofilu Mitropolitulu Belgradului din Ardâlu.. “:Afara. de “acestea, in
EN

«totu diplomatulu acest-a „numai despre Serbii cei: veniţi se vorbesce: nu potu:
“dreptu-: aceea: episcopii cei serbesci poki +vre 0- „cadinția preste „Românii cei
. + . :
/C

1 Chron. a. 1440. Ă DI CR
* Chron. a. 1467; 1526. Si
3 Clron, „a... 1457, — Acestu privilegin e.e intaritu de principele. Tiavaiivaniei Gabi. Bathori
SI

la a, „1609; 6ra' Racoți “1, la 1655, seutesce pre. tierrani de iobagia, pentru: că ge pota mai bine
partă armele asupra Turciloru. Vedi A Papiu arian, Istoria Dac. super, 1, 141, 164...
* Chron. a, 1690. 1691. Se Da ,
IA

5 Chron, a. 1695 cf. 1696,

U
BC
 R Y
e

RA
din” Banatu' si din grai unguresea, i multu pat arate al vioseuta
„A

“locurile acestea, de câtu Seibii. pa i ae

“Pre acesti archierei. serbesci! incă, si cu. “acosebine pre ei “aro: Sincai in
i vedâie in'cuvintele - selle mai susu 'citate, cari -nu strica - ale. repeti si aci: aGe

LIB
“avieu: arhiereii acestia ?: se te inveti: se-ti. “prinda! partea pre.: lumea: ăcâst-a,
“au'se te: duca. la,. 'ceriuri?- “Nu. crede; o -Romând! pentru ca. numai - punga: ta
0 voescu; câ se- Si “imple- pungele. loru, si tu: se. remâni robii» acellor-a pie.
„seară mai! “marii: tei i-au stapânitu 6re- cându. o?

TY
' Idea cea, mare” 'a lui Sincai, de-a se. acapait besârec'a româna de “cea Ser.
n, de. abiă, se realiză acamu. huma de curedăidu,- pe La “ E aa
bă

SI
oa

: căloniele. Svabesci :2 aa annulii. acest-a: (1725) atât: -a “am de a serie, 'ca cumu
| «au inceputu împeratulu Carolu: VI'a adduce Svabi. cu drâi'a in tiârr'a ungu-

ER
" er&sca;'si “mai allessu in: “Banatulu: Timisi6rei, „unde, nu: Malti locuitori remă-
„ a56sse, dupa ce. s'au isgonitu. Turcii din Timisi6ra în annulu 1716, ca: "Românii, -
svatr'a. iocuitoriloră din Banatu: “pina cânda au: stapâniţu: Turcii TimisiGr a,
«Sau trăssu mai în! laturii; si cumu :si-au perdutu: dupa: aceea cadintiele, se 'va
IV
N sarretă la “loculu.- seu.» Sincai, dutere, nu Scimu, se fa ajunsu. a scrie> despre
acâst-a. : pt aie N . ii
UN

Atâta ssi.“din imvctiatunile îi Sincai, ce attingu pre Banatiani:

„d dec Jiteraric. |
AL

“Indată:, ce Sincai se. intârge: de la” Roata. so. „appucă: a indeplint- si a pune
E in ordine: „Blementa lingue :Daco- Romana compiise. de Klein, si la 1780'lesi .
Sa publică, iu 'Vienn'a in Timb'a latina. “Acest-a e prima erammatica i a limbei 10-
inu
TR

mâne, “si : Ahca cu. ortografia 'latina.

- “In prefatiune” Sincai arrâta originea Românilor a din: colonii addussi “ae 'Teaianb
în Daci'a;' precumu si intinderea loru'in România, Moldavi' a, Transilvani'a, Ma-
ramuresiu, Ungari'ă pînai in "Tisa; Silvani'a, “Banatu, Cutio: Valachi'a,, Bassarabia
EN

„Si piua-in insasi Crime'a ; 'arrâta: că limb'a: Daco- Romana! e -fiicia' limbei: la- |
tine, sora limbei Jtalo- Romane 3.„Sincai eră: see adauge ! unu dialoga Li acesta
sa i ”
/C

A Chron.. a. 1503. — Vedi si a. 1793, „ca -“Românii din „tinuturile Bercehenlui, “Bistritiei i
Luncei na aru fi datori se dea âijma episcopului celiui Iatinescu din. Oradea-mare,
2 Chrou. a. 1725.
3, Vacarescu în. oracanzatic'a sea “de “la 1787, “căitiunea de Viean'aa, pag. 50. dice:st elimbia! ru:
“amânsca.:. "urmâdia limbii - talienesci, si eellora-lale, ce sunt. assemenea' acestia, carele.au in-
SI

53: “limbile” talienesei

iceputulu' din limb'a Matinesca, si: :isvorulu din limb'a. grec6aca. n = pag.
asi latinesci din care! se' trage limb'ă nâstra.: »a "pag. 97: limbile. „ italienesea; frangiozăsca,
și
IA

„«latinesea; si mum'a: :tuturoru? „cea. grecâsca.. a — pag. 166: «ltalianii, Prancezii,- Ispaniolii
" «altii ce li se trăge limb'a din: limb'a latinesca că nisce Pirae, „preenmu si acăsta a nostra Tu-
«mânesca.e i a e m
U

4 2 ” si.
BC
 RY
ă — 49 —

_prammatica, despre inceputului Româniloru, dar nu-lu ertă, censur'a curtei im=

RA
„peratescde
i la Vienna. Neput6ndu publică dialogulu,: 6cca ce essemple: ad- |
duce în grâmmatica: Se au:dus la Romă. Purcede lă Ildlia; Am fost în *. -
Roma. Siede în Bucuresci. Am venit. den Idsi, | Qudte milluri sent de. aici
pana în Bucurisci.

LIB
Treidieci . si sieple, Nu Sar puteri gassi un carausi se
ne duca pana la. Argisi?. Un vârvâr se dica aceastaa unui Roman? ete. .
In prefatiune: Sincai. crede lui Canteinir,: cumea limb'a si “literele. slavo-illi-
vice s'âru fi introdussula Români mai. ântâiu sub Alexandru Domriulu Molda-
viei, pre timpulu conciliului florentinu, si ca mai inainte de acâst-a Românii

ITY
scricau cu litere latine:3 Sa e
„„ Indata la inceputulu grammaticeit dice: «Vechile. litere alle “Daco- Romani-
loru sunt literele Latiniloru s6u Romaniloru .celloru vechi, de la carii 'si tragu
originea.» SI

S
a i a
Cunnoscetoriu allu originei si națurei limbei s6lle, Sincai nu intiellege
cumu

ER
colonia latina din Dacia lui * Traianu pâte. se scria cu: alte litere
decâtu cu
celle latine, . . | a | | .
In scrierile
sâlle.la tâta occasiunea 'si esprime parârea de reu' ca Românii
au parassitu literele strabune. Asiâ la a. 325 alu Chronicei, dupa ce
IV
arrta
ca, inca pre timpulu lui: Gallienu: fiindu preoti crestini in Dacia,
nu Romanii
au luatu credintia lui Christu de la Goti au de la Sloveni, ci
Gotii si 'Slo-
UN

venii s'au luminatu prin Români, apoi adauge: «Bataru si-aru

fi tinutu si li-
«erele! pentru ca atunci cu slovele cirillesci nu sau pututu folosi, fiindu ca
«nici erâ pe lume.» Er la annulu 1652 din Chronica, arretându cumu Ungurii
calvini cereaua viri eresurile loru intre' Români prin traducerea
cârtiloru bese-
AL

! Chron, a, 824. — Sincai mentionâdia de acest Dialogu si in prefatiunea

TR

grammatieei selle
de la 1805. Se - a |
: Elementa linguae Daco-Romanae. 1780. p. 61,
68, 95 ete. |
* La annulu 1439 allu Chronicei inca admitte celle
ce spune Ignatia de Luca, dar nu toc-
mai asiă fâră de nici o reserva câ Petru Maior
spunerea lui Cantemir, pentru ca Sincai ob-
EN

Serva ca Ienatiu
de Luca «nu insemna de unde. are acestea.»
“la annii trecuti, cumea Românii mai nainte s'au facutu crestini Dice apoi: «eu am arretatu
de câtu Bulgarii si ceia-lalti
*Slavini, si ca episcopii Româniloru in sobârele celle dintâiu numai latinesce s'au isealitu: asi
“dara adeveratu scric Ignatie de Luca.» — lira Tempeă,
/C

in prefatiunea Grammaticei s6lle,

dice:
“Dupa Constantinu Copronimu la 80:) de anni crestinâ
ndu-se la Ciarigradu imperatorula Michail
«flulu imperatorului 'Theofilu, s'au talmacit
u si cartile. bisericesci depre limb'a grecâsca
“limb'a Slovenesca; si avându in
noi in limb'a nostra lipsa de cărti bisericesei ;
'amu cantata a
“primi cclle slovenesci: de unde lamuritu se vede
ca din” pricin'a acest-a' ne-au cautatu a.
“primi si slovele slovenesci. Si asiă limb'a' nâstra stricându
SI

-se, ba mai de totu intielenindu-se,

“au pierdutu si maostri'a grairei, care neavendu
parintii. nostri grija”de a o isensi, tâta nesci-
ti 4 Si varvari'a au cuprinsu pre nmulu
nostru, si au cadiutu in mare prostia.»
IA

Veteres Daco-Romanorum Litterae eaedem sunt, quao et

manoruu, Latinorum, seu antiquorum Ro-:
a Quibug originem ducunt suam. Elementa linguac Daco-Romanae. p. 1.
U
BC
 R Y
ÎN î

„re cesci în limba: româna, Sincai dice: «ci. prin acea 'numai atât-a au facutu

RA
a «de Românii” au lapedatu limb'a, cea slovenâsca din midi-loculu loru,. si 6rasi
Sau. intorsu la limb'a, cea parintâsca ; baremu de s aru â intorsu, sau:de S'aru
' aîntârce si la literele călle. parinlesci.» Sa |

LIB
„Ortografia din Grammatic'a - de la 1780, „prim'a oxtoarafia 1 româna CU litere
.0,::dar
la tine, e etimologica. forte inaintata; ea pastredia; nu numai. pre e si
de, atunci pin: astadi de abiâ. s'a:facutu vre
a pina. si.pre | radicale. - „In fondu,
„UnNU'progressu, . |

TY
“Din. cărtile scolastice ce: tipa Sineai, erammatica 1atina-româna si anece-
daziutu sunt. cu litere latine. . a
La 1804, în Epistola, câtra, Lipszky, ellu simplifica. ot tografia de la 1780,

SI
pas-
Ta asta. epistola dice intre altele: «Deca aceste litere cirilliane ar fi se 'se
«tredie cu. cerbicia si: mai de parte, apoi, Dieu, nici cu. ajutoriulu lui insusi
«Apolline, mu va, fi: cineva în stare. de a scrie grammatica româna, ca-ci câte

“eintia, primindu &rasi literele latine bt ER

«cuvinte, atâte. litere i-aru.. fi necessarie. Ce soți scapi de acesta,

: La. 1805 Sincai scâte în. Bud'a o alta editiune a prammaticei

necuvi-

de la 1780,
IV
si o grammatica illirico-
u-ortogialia de la. 1804. Ellu promitte in prefatiune,;
| cu:
1180 diceă: ca aveă de cu-
E :omâna, precumu in prefatiunea. grammaticei de la
UN

NR
- getu a. cull6ge unu dictionariu. daco-romanu.
” Astfelu ghiagia se rupse. -. | Ma
„Acumu erâ mai usioru se 6ssa lucrările de limbaj a
a lui Văcarescu la 1787, 2 îi 3 a |
AL

a lui Molnar la 1788, .

-: “a lui Tempea la 1797,
“a lui Lorgovici la 1799,
TR

"a lui Korossi la 1805,

-- alui Budai- Deleanu la, 1805;
„alle lui P. Maior, apoi
„alle lui Loga si altor-a | Da
EN

Klein; “după
"Urmă apoi Lessiconulu de Buda de la 1825, la care Jacrara S.
continuă
__mortea acestuia, protopopuiu * Vasilie Colossi ; :murindu. si acesta,
canoniculu 1. Corneli
| lucrarea, din ordinea Si cu spesele episcopului, Vulcan,
/C

sunt, Me “Hercle, si Apollo con-

i si ni Oharacteres (eyriliani) âtutius et mordicitus retinendi
quot
“currat, Grammaticam Valachicam nemo seribet, deberet quippe ferme tot regulas:: figere,
SI

Jiteras, quam facile evitatu est! .

- yoces: reperiuntur. Quod, si. Latinas reduzerimus' stu dedica-
, cu o frumosa precuvântare
2 Due editiuni in acell-asi annu: uwa in Râmnicu
l de atunci alu Râmnicu lui, Filaretu ; €r alta in Vienn'a. Vedi Poetii Va
. tiune. câtra episcopu
IA

NE car esci de A. Odobescu in Revista Româna 1861.

Despre lueră: ile, lui Budai-Deleanu am se. vozbeseă. cu al
3 . Cipariu, Principia, p.. 322, —
| |
occasiune “mai multe. Sa
U
BC
 —51

RY
apoi protopopriu: P. Maior; 6r dupa: ce muri. si acest-a, -terminara lucrarea

RA
pop'a din Pest'a. Joan Teodorovici si doctorulu. Alexandru, Teodorovici. E
Acest-a fi - resultatulu potintei impv'siuni „date, de. Klein:si Sincai. la an.
mulu 178... :.. a AL 4Ă al
„De atunci pîna astadi totu. principiele lui Ilein

LIB
si Sincai-au remasu în or-:
tografia ; „altu dictionariu inca n'a. mai: essitu: pîn „astadi,: că si: cumu - grâllele
lucrări: alle. celloru de ântâiu. mari si neosteniti barbati, aru fi .ostenitu .-pie
mai toti cei ce le-au urmatu pîn acumu. | ap
„Cu câte difâcultăti. si prejudegie 'aveauei a se juptă,. se vede: din celle: ce

ITY
dice Sincai. cotra Lipszky: «Cine nu vede. ca in celle beserecesci cauta a
pa-
stră literele cirilliane
1»*. Petru. Maior inca dice:2 «Nice eu nu dicu se: se
«schimbe slovele. din: cârtile besericesci, ci... afara de besâricse
a scriemu 'cu
«slova. latinesci, câ se ne curatimu odata limb'a de varvaria. Toti .eriticii;

S
din
sEurop'a intrebuinti6dia.slovele Romaniloru, apoi fiii imperatiei, Românii,
din!

ER
«buna voi'a loru se remâna lipsiti de vistiariulu. loru cellu .stramosiescu.»
-
Norocirea eră 'ca la Sabiiu se aiflau barbati. câ Molnarsi Tempea.
Tempea
in grammatica sea dice: .«Slovele Româniloru de demultu au fost
celle lati-
nesci.»4:.-« Mum'a limbei n6stre latinâsc'a.»5 Adduce
IV
fi ellu essemple -câ ate-
stea: Ardelenu, Muntenu, - Moldovanu, Romanu.5 Unu varvaru se dica acestea
unui Român. Câtu eră ellu lipsitu de prejudegie,.se vede: din
laudele ce
UN

face, in prefatiunea' gram maticei selle, lui Klein, Unitulu, precumu

si din es=
semple că acest-
Klein cu
a:.Molnar se -straduescu pentru binele de obsce,8 .
„Preste puginu se .introdusse ortografia latina in dieces'a Blasiului.
Se. în-
„tinse apoi cu incetulu' in dillele DOstre in t6te. tierrele române.
Dar nici astadi
mu e stabilita,
AL

RE Sa
Sincai faceă. si. versuri, latine si române. Se dice ca, sciă si
improvisâ,? .
Dintre toti scriitorii timpului, Sincai e, făra indo6lla, cellu mai curâtu si DE
TR

mai correctu în limba, mai precisu si “mai n6tedu in stilu.

Limb'a si stilului,

! Vedi prefatiunca Lessiconului. — Insemnarr.mu. la: incepulu,

EN

ca inca pre la 1759 se insar-

cinasse Gr. Maior cu lucrarea unui dictionariu. Cipariu,
Acte si Fragmente, p. 224... Să
"2 Nam in Ecelesiasticis 'retinendas esse Oyrillianas, quis non videt? Sinkai
Epistola ad Lipssky,
p. V..— Cf. Gramimatica;:4805, p. 1;:: i ae
* Istoria: pentru, începutulu Româniloru, p. 257.
/C

' Tompea, Grammatica,.p. 2. | |

* dem,p. 7,
S Idem, p. 18.
? 1dem, p. 173.
* Idem, p. 178, :
SI

Cunaoscemu Elegia sea de la 1803, — Vedi si unu versu latinu la

adressa Anoninăultiş
din Alb'a-Iuli a, care prin epitafiulu seu insulta
pre Michaiu V., si caruia Sincai nu-i - române
IA

datoriv, îă a. 1601 alla Chronicei. Ii» la a. 1603 din Chroniea cetimu unu distichn ramânn
destullude p:.:"du. IN | _ ÎI
U
BC
 Y
a

R
| Ea
Lă

RA
variatu- si reu, a.„'atâtora documente ssi cronica «latine. SI.i gtece, germane, po-
l6ne si ungare; : francese, italiane ete. vechi 'si m6ue;: cu cari se Occupasse tâta
viâtia! nu: 'attinsera 'câtusi: de puginu „puritatea, limpiditatea si chiaru elegan-
ti'a limbei sâlle. Ellu- cunnâsce “limb'a româna, din tote pârtile, si scie intre-

LIB
“ buintiă de minune. proverbiela! poporului. Sar câsmulu. appare in. tâte' scrierile
„sâlle,. pentru ca necazurile si sufferintiele - ce iodurâ, indignatiunea- si adâsea
„ desperarea ce-lu coprindeâ, N ascutiă- totu mai multa spiritulu” sarcasticu, în
„scriere câ si in vorbire, O Se Si |

TY
- Intrebuintiâdia cuvinte latine, dar cu mmolta “apoderătăiiie:. În Grammatica: sta=.
pilisse, forte bine: legile foimărei cuvinteloru, dar nu gassesce.. cu: cale; de a le
„urmă totu: dea una cu. rigâre.. Ellu dice:
| votu, sufragiu, tribuiu, capitoiu, a-

SI
““pedussu, securut, securitate, magisieriu, preteshi,, tutela, statua, terme, flagellu;
predecessoru. subsistontia ete.; dar de alta parta, donatie, visitatie, informatie,

ER
confederate, . directie, conditie ete., o singura data, încoronacinune ; dice adesea,
ai patrâ::'reutătile care le- -au parau. — Are: câte: -va cuvinte italiane, precumu:
sboceabira, guerra, tregua, scaramuccie, dogana, avenăre: .precumu voini arretă,
intru avenire-'si mai pre largu. — Pormâdia câte-va cuvinte n6ue, precumu:
IV
a crasiui: (repeti) ; vederosuls, vederitulu (spectabile, ilustru) si zarătulu D00-.
vodu; nechiamaciosu indereptu (irevocabile) ; parieni (partidiani) ;- a împururi,
UN

adeca a assiediâ. pre cineva de'veci “intro mosia.—- Reinvii6dia cuvinte vechi
„române, precumu:. sclavu, sierbu, sierbire, Streinaru, stremurare. (stimulare).—
„ Cunnoscându limb'a din. tote tierrile române, are pina si cuvinte straine din
„ Principate, 'precumu: siugubina, havaciu,; belea. ete. Dice: su voiu ve 0pu (tre-
AL

- buintia, nevoia). Are vorbe si frasi: aidelenesci: “a se 6stoid; a se' suruclui; | a

se:viji; a gipă, în locu de a aruncă, a dă afara: a intirâ (gonî); “a uinblă
razi!a. (vagabondu);.a zidi. (risipi); o gira; a “dd binelie Radulu. au “tortuadu
TR

în tiârra Birsci ; tramândându-se munta ete. —- Frasile latine. la Sincai sunt

românite, adesea. cu multa elegantia, precumu: cuvintele lai Buscbie: apoi alle
Augustulati Tulianu, de câtu carii mai bine a scâ lucrurile Marelui Constan-
tinu au putulu. mimene.! Atăl-a frica au Cuprinsu. pre nemici, câlu nici puted,
EN

= fugă, nâci: a se. apperâ,. ci cadiuti la pamentu,. nici a se misted „puted.* Pre yre-
Să „măle. inele. care nem au fostu mai invetialu de câtu Frâncii si. Anglii, totusi
„nici “pre acestia pe apa, nici pre aceia pe pamânt, ii-au biruitu. cineva încă până
/C

„acum-a.ă Adverbiulu bine; “lu intrebuinti6dia câ Italianii si Francezii, -adâsea prâ-

„ elegantu, precumu.:. Ma pociu crede ca Michaiu Voda ar fi. vrutu se ommore pre
“toti nobilii, '« ci bine pre aceia despre carii avcă prepusu.t — „In. Gramimatica regu-
SI

3 4 Clron: a. 331...
IA

2 Chron. a, 846;
3| Ciron.:a, 269..
4 Chron.. a. 1599
U
BC
 RY
„atu, în Ohronica numai de vroo due ori pune infinitivulu intregu, precumu: an

RA
alta de a ser iere.! — Are diceri câ acâst-a: si-au. pitulatu mânia. Are multe
proverbie si idiotisme popularie: sau inturnatu cu Budiele dremboiale.: Strainii
căror-a nici le fuge: nici le. muge de Români. Omenii' se lâga cu cuventulu, do-

LIB
bitâcele. cu funea.5. Bonfinie. ca ele sub Dou - înca cerea vitiellu, .mumai.. cd se
pâta înaltid pe patronulu scut Apoi:. „lotu de o: -vitia si. poroditia. sunt, adeca
Romani de sânge. — - Ironicu, sarcasticu. de a pururea, câte, odata se indig-
nâdia, si. nu crutia nici in cuvinte pre inimicii si detractorii natiunei selle. Se
scie ca Ungurii nu voru cu nici unu: pretiu că. Tanculu Huniade se fia Români;

ITY
Sincai vorbindu de mintiun'a iscodita de Heltai, se supera si dice: -pussinea le
mânce obrazulu .acellor-a. carii pre. vilezulu cellu mai mare "lu rapescu.. de la
Budhă. cellu leginitu allu lui parinte. ete. Pre Anonimulu din Alb'a- Iuli'a inca |

S
lu platesce cu moneta egale pentrn insulta. addussa. lui Michaiu Vit&zulu. A
Klein seric curatu, dar nu asi concisu că Sincai. Limba, si stilulu lui Pe-

ER
tru Maior e mai cercatu, dar chiaru pentru aceea mai puginu naturalu; “Maior,
câ si Cantemir, crea a români, si adesea, « cu suecessu, periddele admirabili
alle lui Cicerone. s
IV
-e) dee istorico.. |
UN

La' 1774 intră Sincai in cetatea. eterna. Vediă column'a. lui 'Traianu? si se.
iuspiră de Geniulu Daciei si allu Romei. Ellu fussesse tramisșu in Romia Pa-
pilora, si se intorse rapitu de Rowm'a lui Romulu si a lui Traianu, - a
Inca de atunci, june abiâ de. 20, anni, Sincai "si propuse. a face unu drumu
AL

immensu, care pîu la dânsulu nici unu Românu nu-lu facuse, „nici de atunci
„pin astadi nu sa. mai incumetatu cineva a lu face. | ,
Eilu si propuse a. plecă de la unu puntu fixu si certu, de, la, colonizarea
TR

Daciei prin Traiânu, sia urmari apoi coloni'a romana, passu în passu, din annu
in annu, prin tta intunerecimeă, timpuriloru, prin totu labirintulu barbariloru,
„brin t6te „ndversitătile, secleloru, pin ini „alele, s6lle.
EN

! Chron. ADA
? Chron. a. 1323, e
/C

* Chron. a. 1332.
* Chron. e. l4t5,
* Chron. u. 974, n
-* Chron. a. 18392. ”
SI

? Chron. a. 1601.
* Sincai eră. aopcratori. nu numai alu invetiatariloru, ei si alu tuturora macstiieloru iutro
Români. «Ac6st-a de se va face, crede-me, Caico cllu) Românii voru “fi dintre cei mai fericiti.»
IA

Chron, a. 110. |
” Chrou. a. 101—192, 111, 113. în | ,
U
BC
 Y
54 Aa

R
RA
- Nimea nu. calcasse: acesti drumu - “nimen nu. resbatusse in acestu dabirinta
Cin eră se-i, fia. conducetorii? unde erâ se gass6sca. firulu: Aria dnei?
Mai ver. cine si ori unde, alara de Români, carii „de multi i eapassera
„din mâni.."

LIB
| , ui
Din Tisa” pîna in: “Maea-Negra, din: Oarpali pin în. Balcani: si in Pindu. ri-
“sipiti, deslipiti, sfermati, subjugati, "Românii * si uitassera de multu, si de unde
erau veniti, si ce fussessera odinidra, : si chiaru: ce erau acumu, 'si cumu. „de
„.. djunsera în, starea in care 'se afdau. Furtunele timpuriloru risipissera, t6te Mo-

TY
„ numentele originei si” vietiei loru, pre tota fagia pamântului, de la, Rom'a pin
la Moscovi'a, de la Constantinopole Pin in “Asia de o parte, pin la Varsovia
si pîn din. col de nordulu estremu allu Allemaniei de alta; Unguri si Poloni,

SI
“Nemţi” si: _Russi, Bisantini. si Turci, „toti si pe într ecute rups6ssera câte-o buc
cata: din 'corpulu istoriei. române, ascundiându- -0, „accoperindu- 0; alterânda 0,

ER
descolorâindu- -0, adesea destrugându- -0, chiaru. !
"Si cu tâte acestea, la assemeni i marturi, “a. ass6moni conducetoti, erââ nevoitu
„a recurge. i Sa a
Chiaru pre acesti-:-a trebuiâ; a-i gassi, a-i descoperi, a-i recunnsc6,. a-i! Al
IV
“latură, apoi si impacă,; 6r” dintre tâte, câta, sciintia, câta. abilitate si câtu cu-
- ragiu nu se cereă, câ acesti conducetori. perfidi, adese inimici inte” sine si
UN

„pururea. dusmani de morte ai Româniloru, se “nu adduca in. ratecire si pre

„ 6ellu nai: invetiatu si mai abil cercetatoriu pre una. drumu atâtu de greu si
n6 mai âmblatu.
“Sincai îi descopere pre toti! Si. plâca la. drumu, dar bine. intrarmătu:” “Ella
AL

"si cunnosceă conducetorii, le invetiasse limbele si le. 'studiasse tote pasșiunile,

tâte- maestriele, tote tendintiele . si tota perfidi'a. Mi
„Incongiuratu de ass6meni conducetori, ellu urmaresce vicissitudinile coloniei
TR

Ti Traiana din .ambe -Daciele, in totu cursulu secoliloru, din aunu în. annu.
“Tntr6ba neincetatu, pre. martori ; "i lassa a vorbi pre toti in tâta! libertatea, pre
„*Poloni, "Unguri, “Turci, Russi si alţii, indeplinesce pre nulu prin altulu, si-i
EN

"face si făra voi'a loru, a innapoiă adeverulu ascunsu si „risipit 'allu “istoriei
“române, De multe ori marturii, conducetorii, se contradicu, adesea, vorbescu
3 orbiti de passiune, “de interessu au nesciintia; atunci calletoriulu: nostru cer
cetatoru confunda s6u impaca contradictiunile, passiunca, face 'se amuti6sca si
/C

-“nesciinti'a se câda, prin câte o observatiune scurta, clara, judici6sa, „grava.

In immensulu si intunecosulu labirintu allu evului mediu, de câte ori nu
"pare a fi in periclu de a-i scapă frulu, de a perde urm'a coloniei ce cauta:
SI

Barbarii pradatori nu. lassassera. nici ruine in urma loru: Er. conducetorii,
„ienoranti, s6u. perfidi, assigură cu taria ca coloni'a, ca gintea' ce cauta, peri
„de multu, valurile invasiuniloru. barbare 0 inghitira, si. tota cautarea e inde-
IA

1 Veai lista autoriJoru' citati in Chronic'a lui Sincai, Annessa XIL.

U
BC
 RY
siertu. -Atunci, acobositulu. nostru cercetatoriu, ingrijata, dar olinu de dres”

RA
„dintia, privesce „cu. attentiune in dr6ptia si in stâng a, Si: la vederea unui năar-
tiru la Dunare-inseclulu III si IV; la, privita unei. epistole: din Mesia scrisse
latinesce in 'seclulu V si VI;* la resunetulu unui graiu: românu prin -padurile

LIB
si. văllile Traciei in seclulu VI; 3: cu faci'a radi0sa esclama . câ:unu altu Co-
lumbu: „Beca useatulu, 6cca colonia. lui! Traianu! De câte ori, âprâpe perduta,
nu o reaffia ascunsa:'sub alte Si : alte straine: si. barbare numiri : “cându: sub
nume de Daci, de Goti“. si' alti: barbari, cându sub nume de Abotriti,? apoi: de
Bulgari . si de Scite,% pina si':numele. Pa scinatiloru si allu Comaniloru? inca se :

ITY
dete. coloniloru lui “Traianu, i precumu mai târ dia “Ungurii si Nemtii” so :mân- -
driau cu faptele Româniloru; allu căror nume “lu ascundeau: Cându "i reaffa,
si privesce amarele, sufferintie alle '«nâmului cellui obidatu allu Româniloru»,

S
calle. bietiloru nostri str: OSI» sub barbari, ella suffere impreuna cu densii
si plânge impreuna. Sa i

ER
: Conducetorii, in totu luugalu drumu, nu incoiăia. de a A dusmani, veărspti,
insuitatori chiaru, - Sincai 'i observa mereu, cându gluminda si luându-i in
_risu, cându indreptându si chiamându-i - la. ordine. Acâst-a o face adese cu
Ungurii si Nemtii. Tr cându
IV
Bisantinii,mai .adese :cu Polonii si mai allesu cu
neadeverulu si nedreptatea. trece -tâta mesur'a, Sincili sc indignza si. ellu, :si
-perdiându câte :odata rabdarea, de' si singuru in midi- Joculu atâtoru.inimici, nu
UN

se indoesce a adressă acestoru martori incorrigibili câte. o apostrofa homeriana :

Russinea ve mâice obrazula. Eu arrâta pentru. ce. Walther :se lingusiesce
Poloniloru.?- Multu are de “lucru cu «pr6- -vestitulu» Engel, contimporanulu -si
cunnoscutulu seu: “indrâpta tâte errorile lui, commisse cu voia si făra de voia;
AL

spune cumu: se lingusiesce Unguriloru, lucru care nu se cuvine istoriciloru ;»!

se mira ca spune si ellu câte odata adeverulu,! si causele reticentieloru lui
inca nu le lassa in tacere."
TR
EN

! Chron. a. 370—1—2.
2 Chron, a. 458, 518.
pentru inceput. Român. edit. 2 p. 187.
3 Chron. a. 587, ef. a. 1015. Vedi si P. Maior, Ist.
/C

despre Serbli lui Coast, Porfirogenitulu,

' Chron.. a. 319. |
- 5 Chron. a. 824.
"6 Chron, a. 1152, 1186, 1206. | Sa |
"7 Chron. a. 834, 919, 1085, 1122, 1179, 1186, 1232, 1933, 1236, 1239, 1284 etc,
SI

5 Cron. a. 248, 319, 351, 873, 476, 559, 564, 574, 602, 619, 679, 1683 cete,
„2 Chron, 1596 r
19 Chron. a. 1503, 1529 ete.
IA

1! Chron. a. 1494. o
12. Ghron. a. 16$3. | a IE
U
BC
 R Y
„De tâmma. nu. cumu-va se. se pârda. firula vietieii nationale,

RA
au se se. rumpa |
în midi-loculu atâtoru tempeste, Sincai nu- si uita a-lu legă din cându iin cându.!
Sincai. * si propus6sse a îi unu Simplu chronicariu ; dar ellu
e unu adeveratu
istoricu, pragmaticu si “critica,

LIB
Quinete care de. dâue ori ass6mena pre. Sincai | cu Miuratari, nu
pote aduziri
„de ajunsu intrirsula, “maturitatea - criticei, spiritulu. de regula,. de. meodu,
ce
investigatiurie patiinte, discernementulu “admirabile in. lucrurile mari câ si in.
- celle mici, artea de a pune ordine, de a adduce lumina in chaosulu cellu
mai

TY
- “ineâleitu ce a fostu vre odata;: cumu, fâra a caută eftectu, ellu nu simte decâtu
_ trebuinti'a escessiva de a vede. adeverulu demonstratu; si tote acestea, intr nu
Ii limbagiu ingenuu, originalu, bruscu, viu, „populari, ' plinu „de : verdâre si de

SI
0: simplicitate. quasi. rustica. . “Metodulu. lui Sincai de a “produce. documente,
„. diplome, tractate; de a. lassă pre inamici se vorbâsca, de a adună, din tote
„pârtile - tote! elementele de certitudine si a lassă apoi pre ..lectoru. se ju-

ER
“dece; pcestu metodu (dice: Quinet) assi6dia pre autoru in rangulu, creatoriloru
„marei sc6le istorice din -seclulu XIX. Flu a isbutitu a face pentru Românt'a
"ceea ce au: facutu Muratori pentru Itali” a, " Benddictinii pentru: Franci'a, ceea
IV
ce. lipsesct: astadi' înca „mai multoru: natiuni orgoli6se de trecutulu . si. viito-
„riulu. loru, Si daca vomu' considerâ ca ellu a fostu condussu -la acestu. mnetodu
UN

| invetiatu intre annii 1790—1808, adeca intr unu timpu pre cându operele. Cri-
ticei: contimporane nu apparussera ince, si pre cându in istoria domniâ. unu
“spiritu cu totulu. difterinte, uimirea ne va 'coprinde si mirarea, si ni se va
par pOte ca assâmeni lucrări nu s'au pututu indeplini făra. unu: planu, 6re-
AL

- căre allu provedintiei in: privirea poporului pentru care Sau , intreprinsu.
TR
EN
/C
SI
IA

„A Chron,u. 1215, 1390, 1420, ete.

Vedi Les Roumains, Annessa XIII, ...
U
BC
 RY
RA
. „Donmi mei!

Cunnâscemu epoc'a

LIB
in care appară Sincai; -miarime a4 intreprinderei junelui,
lucrările ce essecută baibatulu, ideele ce propagă, persecutiunile ce 'incercă,
si amarele sufierinție alle betrânului Sincai, pururea lovitu, dar nici „odata iin-
frântu. i] = |
Pin la d&nsulu lumea se intrebă cu mirare din cânda. io cându, ce si

ITY
de :
unde e acâsta ginte trunchiata si. totusi mândra, desfacuta, dar de aceeasi lim-.
ba, de acellesi datine, assiediata că. o sentinella la marginile Europei, de -la
Tisa pîn la Nistru si pîn-la Dunare, pre unu territoriu intinsu că acellu allu
Italiei ? Si nimen, nici chiaru. Românii nu' sciau dă respunsu,

S
|
Ta midi- loculu intan6recului in care ne afflamu cu totii, 6eca vine acestu

ER
omu estraordinariu, tramissu, nu mai incape indoslla, de iususi Geniulu Ro-.
mei, Si -arrâta Româniloru si lumei, ca aici e DACPA cea vechia, care 0 cu-
„ Cerisse 'PRALANU: imperatu si o colonizasse cuo nemarginita multime de ROMANI.
Se scie acumu, ca, din câte colonie assiediassera vre odata Romanii, nici
IV
una nu se p6te assemenă cu marea colonia addussa de Traianu in Daci'a, pen-
iru ca. Traianu a voitu a fondă aici, la estremitatea lumti romaut, 0 adeve-
UN

rata n6ua Italia in faci'a. lumei barbare, cu scopu de a formă 'unu: muru po-
tinte contra invasiuniloru de la Nordu, cu scopu de a: apperă civilizatiunea la-
tina contra barbariei amenintiatârie. Ecca marea missiune a Daciei lui
Traianu! |
AL

Nimen mai multu de câta Sincai nu eră incredintiatu ca missiunea popo-

rului daco-romanu, în cursu de atâti secoli nu se schimbasse pîn astadi. Con-
vivsu ca astadi, că si odinidra, totu noi suntemu poporulu cellu mai insem-
TR

nalu in Orientele Europei, mai insemuatu prin originea, prin numerulu,. prin
cultura, prin positiunea nâstra, ca noi represintămu si +stadi in aceste mar-
pini alle Earopei civilizate, cultur?a occidentale, cultura latina, cilu nu se in-
doiă unu sivguru' minutu, ca nu va trece multu, si Xurop'a latina se va pe-
EN

trunde si dânsa de necessitatea urginte in care se affla dea reinviiă si a

sustin6 cu. taria, in iuferessulu cellu mare alu latinismului si allu civilizatiu-
nei, coloni'a lui Traiauu din Dacia. |
/C

Coprinsu si impinsu de ass6meni idee, ellu nu se occupă t6ta victia de câtu

a desgropă si a adună din tâte pârtiie lumei elementele Istoriei Daco-Romane.
In fiue, dupa. mai bine de 34 anni de. ostendila, post fot discrimina rerum,
la aanulu 1808 Sincai puti se esclame: Tanlae molis erat Romana condere
SI

Uontem ! Ellu se appucă se faca cunnoscutu Româniloru si lumei resultatulu

laboriosa alu lungeloru s&lle veghiâri: CIIRONICA ROMÂNILORU.
IA

Dar dusmanii neimpaccuti ai numelui romanu

1 se oppunu, si publicatiunea
Se intrerumpe.
U
BC
 Y
— 8...

R
RA
“La: 1812. c&rca din. nou, “si 6 nu isbutesce; “Darbarii i respundu: Opsi im,
author patibulo. dignus. . i |
“Ellu'aveă, „presimtiulu ca maveă -se- si v&dia Chronida tiparita «sub Sânta

LIB
- CordOn'a Ungariei»! nici latinesce, “necumu românesce. :o |
- Dar tote persecutiunile. lumei nu-lu abbatu de la cugetarea, vietii sâlle, de
a “ridică acestu -monumentu neperitoriu Gintei. Daco-lomane;
_“Neputându- -lu seâte la lumina, ellu ascunde in desagi, si parassitu de. lume
„si sârte .pârta in .spate-i, nedeslipitu de sine, “tesaurulu seu si alu natiunei,

TY
polindu- -lu sater. dolores. et aeruimnas. Si indeplinindu- “lu neincetatu, pina iin Mo-
„mentulu ce parassi -'acâsta, vitia: ingrata, ii
- Insasi mârtea, nemultiamita a-lu rapi, ascunse, pia' mai a de mad, nmor-

SI
mențulu barbatului care. desmormântasse unu popolu intregu. - |
. N Srtea insasi nu îmblândi furi'a sârtei si a inimiciloru lui si ai gintei române:

ER
. ellu fă prigonitu. in Chronica sea si dupa essirea- i din viâtia. - |
“Murindu. Vulcanu, „căruia lassasse Sincai unu essemplaria din Chronica sea,
“scaunul episcopescu de la Oradea-mare remase veduvitu pin . astadi de sguc-
IV
'cessori cu inima -si simtiu de Români, si tesaurulu lui; Sincai si allu natiunei
se. tinii si se. tine ingropatu pîn astadi in. Oradea-mare.
O copia a Chronicei, scâssa pre la a. 1821—2 de pre originalulu remasu la
UN

Valeanu, cadiă in mânile unoru liberari de la Vienn'a, de la carii o cumperă

intro: icitatiune archimandritulu Germanu Vida din Maramuresiu, pre la. 1833;
'6r la 1843 cercă se 0 publice” în tipografia mitropoliei, din Tassi, dar nu. essi:
„de câtu pina la a: 1000 allu Chroniggi: a
AL
TR

1 Chron. a. 1514,
năntrieuussede
.2 In titiulu acestei cditiuni se dice: Chronic'a. Româniloru si a mai multor”
prea-inalt iatului Domnu allu Moldaviei Michail Grigoriu
„„ Georgie Sincai din Sinoa.so.i.in dillele
voevodu. In tipografi a S. Mitropoliei a Iassiului la annulu 1845. de unde se vede cumu
; Sturdia
EN

Petru Marcutiu, in sa-

eră sc sa acâsta editiune. — Copi'a ce possedeă Vida, eră facnta de
i Biharei,: pre la 1821—2, precumu arrcta D. Laurianu in Biografia
tulu Roctu' alu comitatulu
ca acest-a murisse la 15
. lui Sincai ; dar anovoia credu se se fi facutu pentru P. Maior, pentru
rum die 15 Februarii 1821
3 februaria 1821, precumu s6 vede din Elenchus Librorum Valachico
cu, avendu-lu: primitu in
/C

Budae demortui. Acestu Elenchu, facutu si serissu atunci, la possedu

nepotulu lui Petru Maior. Mai insemnâm u aci ca în scris-
"dara de la Ioan Maior din Capusiu,
"“februariu 1821 a Ii Matthia M „rcovici, directorul ui de atunei allu tipografiei din
s6ria din 15
1869, XXI, se dice: Petro Maior.--
Buda, publicata in Ar chivulu pentrufifilologia si istoria,
sumo mane opinione cilius e vivis ereplo. — "Petru Mareutin, afara de C0-
“die 14 febr. a. c.
SI

pre la 1824. Tomulu 1 din acesta a dâwa copia

pia ce possedeâ Vida, mai facusse inca un'a
în Bucuresci pre sem'a bibliotecei, ra celle-
““ajangânău in mânile. lui Loga, 'acest-a “iu vânâiu
lui Alexandru Gavra pre la 1849: La acestu . -
lalte d6ue tomuri le incredintiă insusi Mareutiu:
IA

se affiă, intr'o Bieaciu

deregetoria in satulu
annu,. Petru Marcutiu, omu demnu de totu respectulu,
avi Gavra cu Loga pro la 1842.
“aprope de Oradea-mare, precumu se vede dia urrita cârta ce
Vedi Fiia pentru minte, inima si literatura, 1842, No. „40,
U
BC
 RY
“La aunulu 1844; Alexandru Gavra.. de la Atradu, possedându 0 alta copia,

RA
incepi se dea. la lumina operele Sincaio-Kleiniane, în tipografia universitâtii .
unguresci. din Bud'a; dar cu tâte strigările pressei româue, cu totu spriginulu
jubitoriloru de storia, ellu inca nu tipari. Ohronica de câtu „Pina la annulu

LIB
1583. |
“In fine, la 1852; principele Greizoriu Gica -allu Moldaviei, cumperă manu-
scriptulu ce possedeâ Vida, si la 1853, annulu seculariu allu lui Siucai, essi la
lumina 'Sub priveghiarea domnului Laurianu, unulu din membrii commissiunei

ITY
insarcinate, cu publicarea,! cartea, care. eacâst-a erâ ântâiu -de a se face pentru
Români,» 'si 'despre căre cu dreptu 'cuvântu se disse ca: cin câtu timpu nu va
fi publicata, Românii DU Voru, ave. istoria.» -
Chronica lui Sincâi, asiă 'precumu e “publicata “in Iassi, nu merge de câtu

S
pîna la annulu 1739, si acâst-a inca nue de câtu o prescurtare din Cullegerca
sca cea mare, din Annalii Româniloru,? din Serissorile sâlle celle mari; as-

ER
siediate' dupa anni; o prescurtare românâscă, precumu spune insusi cându dice
ca «nu-si luvgesce munc'a, că se o ispravâsca mai r6pede, si se o intârea pre
Jatinia, câ se: naiba opu se i-o cercetedie Românii sei carii nu sciu de acestea,»
IV
«dintre carii unii mai vr6-Laru mortu de câtu se scria de acestea,»5'si »carii
atât-a Pau necajitu de eră se-si “pârjolsca lucrarea. Să „Apoi de câte ori nu
UN

scurtdia de fric'a censure i;? alta data tace 'ccă se incongiure peirea ce i s'ar
put€ intâmplă „din spunerea adeverului ; :» 8 si 6rasi alta data, de frica «tauri-
loru. celloru' gcassi din cucuriizu si de cârnele celle ascutite alle giapiloru.»?
Apoi cându voibesce. de .popi,! : de papi, de unire, de câte ori nu e “nevoitu, de
fica «crieriloru golli si a limbeloru clevetitârie»' a lac6 6re-cari “lucruri, si
AL

a asigură totu dea un'a, ca e bunu crestinu 'si ca vre se mâra in legea sea.10
| „„Asiă dar nu Chronica cea tiparita e lucrarea grandiâsa la care a ostenitu
TR

! Commissiunea numita de Domnu pentru publicarea Chronieci lui Sincai, ee compunei din :
EN

- Donici, Cogalniceanu si Panu. Venindu apoi în Moldavia D. Laurianu, se numi si domni'a seu
membru allu Commissiunoi. Raportulu c6tra Domnu dice: arcsultatulu grabnicei publicări este
«a se datori in deosebi D-sallo A. 'Treb, Laurianu, carele a priveghiatu correctura cditici si a
«indreptata gressiellile manuscriptulni.» In fruntea acestei cditiuni sc afla Biografia lui Gcorgie
/C

" Sincai de D. I.aurianu. |

2 Chron. a. 1467. 1711. »
„3 Chron. a, 1599. 1600. ete.
+ Chron, a. 1595. -
* Chron.ia. 1363.
SI

S Chron.a: 1510.
* Chron. a.'1514, 1529.
IA

% Chron. a. 1440..
” Chron. a. 1490.
1 19 Chron. a 1514. 1563. 1721.
U
BC
 R Y
RA
vietici
Sineni, dis si i nâpte, 1mai, „vine de 40 de anni, oo jmelate. de sectu ana
„sâlle. , i pa E
Soris-
“Unde, e acâsta cullâgere mare.ds. mai zauilte dieci de volumăni, doeste
sori arii cumu Je. numesce densulu, acesti - adeverati annali, ai Românil oru? |

LIB
Nimen nu scie unde. potu se zaca ascunsi.
si. ar-
- Cie-a cercetatu, fia macaru biblioteca lui Vulcana? cine, viblioteca,
- chivele familiei Vass?..
Apoi continuarea Chronicei. de la: 1739 inainte. „ani manuscriptulu latina

TY
| care: "lu vediusse Engel in Osiorheiu pre. la 1800;
tote
“Apoi. chronica latina n care. lucră Sincai pre tn 1810; js unde sunt.
AR acestea 2.

SI
voia! a- -lu
„Unde e: dialogulu care, censura” de la Vicnnta la 1780, nu-i „dete.
doar? e Se i:

ER
U de istoria familiei seile 2? |
“Unde: alte multe despre cari “dice ca numai „dupa sepausarea. sea! "voru. ve-.
. | |
ae lumin” ai
t, ne- |
Unde? — caci. nu e de credinta ecă Sincai s0 “fi pânjolitu, precuni
IV
cu vesultat ulu' atâtoru ostenell i.+ |
cajitu de.ai sei, “i veni, se faca
„ Atâtu, materialu nu: mai adunasse. nimene ; astadi chiaru, necumu se aiba bi-
UN

0 |
Bliotecile; Statului, dar si. „particolarii. sunt forte departe de: a av6 macaru
i o. buna parte din. “câtu adunasse Sincai. Sa
inceputul a-
“Oh geniu. nemuritoriu allu. lui. Sincai! Tu care inca inainte de
„cestui secolu. ai strigatu cu 0 voce. potinte ce resuna, inca si va resună, in e-
AL

Fii. ai. lui. "Traiani! a-

“ternu, în, „Carpati si la Dunare, ; in; Balcani. si in Pindu:
voi “a scapatu;. “lamin! a
câst-a e Daci'a ; din naufragiulu 'secoliloru, ea. pentru
titolii mobilității v6-
“puterea ”“Resaritului. voi sunteti ; 6cca documentele, originei,
TR

allu viitoriu lui- vostrul — “Multiamita 'sempi-

stre ; .. cca temeiulu dreptului si
- sementi'a neperitâria a
- terna tie: Tu. ne-ai redatu consciinti”a de noi insine;
tu ai facutu a se recunnâsce fratii din
a latinitâtii in noi tu 0- ai „reinviiata
EN

ti
, « aa. d... îata a
[
/C

- Na | e ci
in prefatiunea Grammaticei scile de la 1805
n Despre acestu Dialogu memorâdia. Sincai atâtu
SI

u, de A
loru, câtu si în Chroniea la a: 824. vorbind
“ vorbindu” de, difteritele numiri alle Români
“origin ea Români laru este a lui: Sincai ;
“botriti; de unde se vede ca.idea unui Dialogu despre
cr nu -allu lui. Sincai.
IA

P. Maior este allu acestaia,

: înse Dialogulu din Ortografi'a. lui
2 2'Chron. a. 1711.-
5 - 3 “Chron. a. 1490.
„4: Ohron. ae: 1510...
U
BC
 RY
— di —
departare. ce de multu 'si uitassera unii de altii, “pentru ca cartea limbei tu

RA
cellu de ântâiu o-ai „deschisu ; istori'a Dacieloru ta o-ai smultu din ascundie-
tOriele inimiciloru sempiterni ai numelui romanu.
Spiritulu teu fia in midi-loculu „nostru !

LIB
„Nici odata nu vomn uită ca acâsta carte ce tu ai inceputu, acâst-aa cră si
este mai âutâiu de a se face pentru Români. Cându Românii se voru cunnâsce,
cându fratii de unu 'sânge ne voru recunnâsce, Dan cellu mare allu Divului
Traianu se va realiză in Oriente, si atunci...... atunci «Ginte mai allâssa nu
va fi pre pamântu inaintea nâstra. |

ITY
Ă |
i .
1 . i, .

S
ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
 Y
Gai

R
RA
ja , o
- NP 7

4 Pi Si 4
. ,
+ N| Ne
RI:

LIB
î - i, „ay

i , 4: :

„.
AR ma

TY
e. Pa ai .

„-
Tea
VORBELE ROSTITE Di D. 1. HELIADE B,

SI
Dupa D. Papiu juându cuventulu D, j, Heliade Radulesei, presiedintee s0-

ER
cietaței academice, disse: |

- „Doranilorul - | - |
IV
23 -Astadi «e diva cea mare, in care se: eterniza” mnemori'a, lui GEORGIV SIxGA), |
n unulu dintre cei mai. mari Roâmni, martiru allu romanismului.
UN

i eSe traiâsca România! |

AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
 RY
RA
LIB
ITY
- RESPUNSULU DOMNULUI GEORGIU: BARITIU.

S
Domnule,

ER
In istori” a popâreloru vine adesea; câte unu periodu de timpu, din carele cun-
- noscându cine-va pe deplinu viâti'a unui, s6u unoru barbati,. cari au condussu
IV
affacerile si destinele unci tierri sâu natiuui; cunn6sce totu de o data aprope
si istoria acesteia,
Acellu barbatu românu, carele va fi in stare dea compune biozrafiele cun-
UN

noscutilor triumviri: Samuil Miculu, Georgiu Sincai si Petru Maior, pe unu |

perioda rotundu de anni cinci-dieci, incepându adeca de la annulu 1770—1820,
acell-a, ne va: dă chiaru in aceste biografie istori”a poporului românu din pa-
tri'a în care sau nascutu si in sinulu careia au lucratu ei in acell- -asi periodu |
AL

de anni 50.
Dâca pressa pe timpulu acelloru triumviri ar fi fostursufferita a se misrcă
cellu puginu in cerculu in care îi exâ ertatu a se misicâ cu 20 de anni mai
TR

târdiu in acelle tierri, atunci deslegarea susu attinsei probleme ar fi usiurata in -

mare mesura, pentru ca in acestu casu ne-amu affli in possessiunea unui nu-
meru considerabile de documente, cari, dupa ce nu se pasirara prin pressa, au.
EN

si disparutu cu totulu din scrinele privatiloru, 6ra altele tocmai si din archi-
vele publice. | | |
Acâsta impregiurare luata in de aprope consideratiune, "mi da mie crite-
riulu, dupa care am se apretiediu coprinsulu meduvosului si elocentelui dis-
/C

cursu, pe care “lu audiramu din graiulu D-tâlle, D-le Papiu!

„De unde acea abundantia de date istorice cullesse cu atât-a grija si critica?
De unde acea petrundere agera in natur'a evenimenteloru din secolulu espiratu, -
SI

Detrecute, in acelle tierri, in cari istori'a din acellu secolu si din acestu allu
nostru inca nu este scrissa, ci abiâ adumbrita in câte-va liniamente destulle do
usi6re? Respunsulu ce-mi potu dâ la intrebări de natura acestor-a este,c
IA

unu barbatu incalditu si condussu -de acell-asi spiritu sacru, de care fusse con-
U
BC
 R Y
RA
dussu. si cellu preconisa tu de dânsulu,. nu!-atfa tepausu, pina nu stra bate, in
“fundulu. adeverului. Acâsta vointia de ferru te-a condussu si pe. D- tea; p2 ntru că,
incepându din annii juniei ; si pina în timpulu de fagia, se sacrifici dille si nopti, |
„bani: si Sanetate, spre: a strabate - prin locurile, pe. unde credeai ca păte se

LIB
"» stea ascunsu adeverulu istoricu pentru ratiunea nâstra. Dupa ce-adeca in an-
“nula 1852 fiindu in Vienn'a, prin lucrările istorice publicate atunci, . si datu
prima proba, . ca esti determinati. a: calcâ:pe urmele barbatului, a carui pa-
„negirica
| o-ai facuta. astadi, currându dupa aceea ai trecutu în Itali'a, adeca.

TY
“im acea tierra, pe. allu. carei pamântu luasse si Georgiu Sincâi aspiratiunile si
--— de nu me însiellu, — -chiaru primele informatiuni autentice, atâtu despre
“originea natiunei, câtu si despre sorgințile celle: mai. copi6se, din cari: sar

SI
„putâ. scrie cându-va. istori”va Româniloru si.a pamântului locuitu de 'acestu
“ poporu. Cu atâtu inca nu te-ai. indestullatu, ci precumu Georgiu Sincai in

ER
E cursul de anni 34 cercetasse mai multe “bibliotece si archive . din imperiu,
N precumu clu implusse: dieci de, tomuri cu doctmente . istorice, cullesse. din
tă tâte. unghiurile, intocmai : D-tea, convinsu că. 0 vidtia de omu.nu. pote fi
de -ajunsu, necumu a compune acea istoria, dâra: nici macaru a . cullege ma-
IV
„terialulu. necessariu la ridicarea unui - monumentu nationale atâtu de maretiu,
"ai mersu totu pe urmele lui Georgiu Sincai si alle contimporaniloru sei, pen-
UN

„tru. că se: aduni la unu locu.totu' ce voru fi scapatu ei din vedere, si celle
pe cari loru. nu le-a: fostu datu a le. cunnsce. Tesdurulu de monumente în .3
„tomuri, si alte publicatiuni istorice, essife pîna acumu din condeiulu D- tâlle, au
:datu occasiune publicului nostru că si cellui strainu, pentru că se ; prevâda ceea
AL

ce mai are: se 'ascepte de la D- tea, 6ra membrii acestei societati, academice au

fosta, convinsi indata. de la inceputulu activitătii sâlle, cumu ca D-tea trebue
se: occupi locui in midi- loculu nostru. “Totu din aceste cause erâ, lucru firescu, că |
TR

si. compuuierea biografiei lui Georgiu Sincai, se .0 asceptâmu de. la D-tea. Ai

correspunsu si acestei missiuni intr” unu modu, in câtu avemu. dinaintea ochi-
„loru nostri spirituali. imaginea autentica a istoricului,. literatorului si totu. de'
o data martirului „Georgiu Sincai. O singura indoâlla sar mai “pute desceptă in
EN

spiritele nâstre, o. indodiia, in faci”a careia trebue se se oprâsca fie- care omu
insetatu de adeveru;. Gra aceca este, că nu cumu-va, biografulu, ori istorio-
* gratulu, preoccupatu si. eliu intr'unu modu s6u altulu, se fi. fostu . pr6 parli-
/C

„nitoru. pentru persn'a. singuratica si pr6 severu câtru societatea, în midiloculu

„careia vietiuisse acea. pers6na. Cu acâsta reflessiune a mea voescu a- ţi rechemă
“in memoria unele opiniuni, cari. Sau sustinutu intr'unu timpu despre barba-
tulu: glorificatu de D-tea, e a adeca acell-a ar fi fostu - unu Românu pr6 infocatu;
SI

lumea cu depetulu;. ca se incercâ se delature

sea pre. ar fi voitu se intârca
mai multe. institutiuni asupritOrie si forte funeste ellu singuru cu umerii că de
IA

| „unu 'Titanu, si asiâ mai departe. : ia

„ Fiindu-ca inculpări de natur'a acastot-a 5se audira si mai târdiu arruncându- -Se
U
BC
 RY
— 65 -

nu numai asupra istoricului Georgiu

RA
Sincai, ci si asupra 'unoru Successori si, .
dâca voili, adepti de ai lui; fiindu-ca de
alta parte,
putu a se formă 0 sc6la asiă numita a cosmopolitil in dillele nâstre a ince-
oru, cari 'si batu jocu de.
idea nationalitătii, pe care nici ca O pricepu de locu: cu credu, domn

LIB
ulu meu,
ca este bine a constată, cumu, ca, pre câtu Geor
giu Sincai câ Românu a stiutu
a se inaltiă in tâta vista sea mai pre susu
de ori-ce provincialismu ângustu,
marginitu, miopicu, egoistu, pre câtu eliu si-a
propusu a probâ, ca natiunea
“româna este aa, ca una "i e limb'a, anula si allu ei
destinu, tocmai pre atâtu
ellu se adoperas

ITY
se a demustrâ dupa istoria, cumu ca coloniilor
le-ar fi fostu ertatu “nici o data, nu le u lui Traianu nu
ar  ertatu nici in viitoru a fi COSMO- !
politi, mai 'nainte de a fi si a remân€ Româ
ni intru t6ta puterea cuvântului.
D-tea, domnulu meu, ai premisu indata in
essordiulu discursu:ui D-tâlle, ca.
pre cându câtra finea seclului espiratu în unu!u din Statu

S
rile de ras'a latina de
la Appusu se proc hiemara drepturile omului si alle poporului, pre atunc
i coloniele

ER
lui Traianu erau ingenuchiate, calcate si umilite;
ra eu mai adaogu, ca. acea.
stare a lucruriloru s'a pastratu, de si nu tocma
i în cumplit'a sea intensitate
de mai nainte, pîn la a dâw'a prochiemarea: drepturilo
ru omenesci. |
IV
Inse care. erâ 6re causa principale a acellei conditiuni
: deplorabile ?
Dupa Georgiu Sincai cea: mai mare parte a sufferinti
cloru seculare, la cari
a fostu suppus 'si u
sub cari a gemuţu poporulu românestu in decursulu ațâ-
UN

toru secoli, se puteă - deduce si. esplică mai vârtosu din

numele de Romanu,
Românu, ce purtă acestu poporu numitu de straini Black
, Vlacl, Walach,
Wiălsch. Ac6sta opiniune, s6u dâca mai voimu, convictiunc, se int
indcă
e si
unu firu rossiu in unele camiluri de corabie, prin t6te scriptele lui
Georgiu Sincai
AL

si alle contimporaniloru sei. Dupa acei scriptoriai nostri, Româ

nii au fostu
persecutati.si une. ori condamnati la esterminatiune totale, nu că locuitori ai
cutărei tierri, nu câ Gmeni de vie una sâu alte casta ori class
e, ci dea dreptulu
TR

câ Romani, câ Valachi. De aici a urmatu firesce, ca strabunii nostr

i, loviti
că Româzi, totu că Români erau constrinsi a se si apperă; ra când
u ci au '
Scapetatu depre acestu terrenu, a si fostu vai de dillele loru. Incetându interes-
EN

Sulu nationale, solidaritatea dintre dânsii inca a disparutu; adorminda simtiulu

si ambitiunea de origine, braciele s'au desarmatu, umilirea si cu ca sierbitutea
i-au incallecatu. | |
Intr'aceea Georgiu Sincai, care propagă o doctrina câ acâst-a, crede, totu
/C

odata in reinviare, în redesceptare, cllu si toti contimporanii sei enumerati de

D-tea. Asiă este, ei credeă. laboră, semenă, plaută, nu pentru folosulu propriu,
ci numai pentru allu posterității, si asid so implini intr'insii sentinti'a unuia -
dintre Sapientii Romei antice: Arbores scrit
SI

agricola, quarun fruclus ipse

aspiciet pai guam.! ”
Trassurile mai de frunte din decursul vietii lui Georgiu Sincai, asiă precumu
IA

ni le-ai impartesitu D-tea cu destulla precisiune, esplica si mai limpede, pen- |

4
U
BC
 R Y
RA
tru: ce istoriculu | si.iteratorula. Georgiu Sincai dia idea: mationalitătii |române
a. facusse.6Gre-si-cumu unu. simbolu allu -crediatiei sâlle. câ omu, si apoi pretindeă
câ. în acestu punctu: se. fia toti de o credintia cu ellu. Ore inse puteă ellu .se
aiba, alta credintia în - respectulu nationalitătii ? - A: petrece in vigOrea junetii

LIB
„cinci anni printre ruinele Romei lui: Romulus, a: Scipioniloru, a lui: Caesar si
„Pompeius; a. descoperi. acollo la sorginte incepându. cu. columna lui: 'Traianu
„tota: originea inalta si glori6sa a limbei si a numelui ; apoi a: se reintârce în
„patria si a trage parallela intre “odini6ra * si intre tipulu seu: mai. eră 6re

TY
“cu putintia, câ, ellu' si soţii sei.se nu se inspire si se nu remâna dominati de.
“unica idea sublime si “salvatâria; a cărei conceptiune. fussesse ajutata cu atâtu
- suceessu de. celle-alte idei alle timpului seu, „Propagaja €din: Franci'a la tâte

SI
„popârele?
- Domnf'a tea nu-ti. pregetasi :a-ne communicâ. unu numeru considerabile de

ER
„date istorice, din. cari se: cunnâsce invederatu, in câte moduri. se intentasse in
_trecutu desmembrarea, paralisarea si desfiintiarea totale a natiunei românesci.
- Da-mi voia se reflectu si eu -la oculu acest- -a inca numai la cunnoscutele acte
„Publice cari “si au: data. loru. din timpulu imperatului Sigismundu si cari tinu:
IV
„ delendam 'esse e stirpe totam Valachorum “progenieni.
„Dupa ce. Sincai dete “peste .câte-va sute de: assemeni documente ; duba ce ellu
UN

E intr aceea se vediă spoliatu prin mârte de cellu mai putinte allu seu patronu,
| adeca de acellu monarchu, sub alle carui auspicie puteâ face multe pentru re-
generarea: natiunei, precumu ellu insusi ne spune in elegi'a sea; dupa ce in
fine dânsulu se vediu paralisatu in t6te. actiunile sâile, atâtu că cultivatoru allu
AL

- literaturei si allu: sciintieloru, câtu si mai allessu câ organisatoru: si directoru

“allu. sc6leloru, atunci erâ pr6 naturale câ spiritulu seu cellu forte: se voi6sca
„a tin6 cu ambele bragie ceea ce. appucasse odata, si prin urmare se-si appere
TR

in totu timpulu. si in totu -loculu ide'a sea de 'predilectiune: nationalitatea.

„Unu Sincai nu mai erâ in stare si nici ca-i eră lui ertatu a cochetă, că se
" dicu asiă, cu. reactiunea' feudalismului si a obscurantismului, cari ambele de la
annulu 1795 inainte: 6rasi appucassera în capulu mesei. Dâca ass6menea stare
EN

a lucruriloru “lu addusse in conflicte diverse, acâst-a nu se: mai pote im-
2
“pută unui amicu allu natiunei s6lle si 'allu libertății, ci cu totulu altor-a. Supe-
rioritatea, spiritului si consciinti'a:de sine, convictiunile, curagiulu si inflexibi-
/C

. litatea principieloru, pre cari domnt'a tea le-ai relevatu cu multa justetia că
“totu atâtea virtuti, nici de cumu nu.puteâ, se aiba! altu resultatu, de câtu sa-
crificarea făra uici o: crutiare a omului inzestratu cu, ass6meni virtuti și calităti.
Sincai, nici consogii sei in. sufferintie: n'au facutu unu singuru passu pe
SI

„Nici
„calea unui! Colla Rienzi si nici macaru pe a unui Savonarola, nici au lovitu
in vre 0 religiune positiva, pentru câ se ajunga in urm'a lui Huss, pe rugulu de
IA

„focu; nimicu din tâte acestea, si totusi Georgiu Sincai a trebuitu se jea pe
„ fagia sea insulta cunnoscata, citata si de domnia tea: Liber igne, ductor pa-
--
U
BC
 — 67 —

RY
tibulo dignus ; &a acâst-a i se ; întâmplă lui in secolulu aliu XIX, nu în alu XV!

RA
De aceea dâra, eu sunt convinsu, domnulu meu, ca ori cine va voia me-
dită seriosu asupr 'a vietii lui Georgiu Sincai, asiă precumu o audiramu de la
domni'a tea, va ajunge usioru la convictiunea ca, atâtu ellu, câtu si contimpo-
ranii sei au trebuitu. se purcâda pe callea emancipării nationali numai asiă pre-

LIB
cumu au purcessu dânsii; sâu, dâca eră se se abbata de la aceea, atunci in a-
cellu timpu de reactiune. intunecâsa, nu le remânei alta allâgere, de câtu a
parassi caus'a pentru: totu restulu vietiei loru; sub acesta conditiune ei aru fi
fostu lassati in. linisce si pace, care inse pentru natiuue erâ se fia pacea si ta-

ITY
cerea morţii! Ferice de natiunea nâstra, ca a remasu apperata de unu peri-
“colu atâtu de infricosiatu; de trei ori ferice de'noi, ca avuramu câti-va ante-
cessori in tâte tierrile locuite de Români, cari armati cu anticele virtuti ceta-
liane, luminati de 'sublim'a si dumnedie6sc'a morala evangelica, nu numai au

S
sciutu. resiste negreloru tentatiuni, ci totu odata lassându posterității că, ere-
ditate credinti'a neclatita in immortalitatea natiunei românesti, prin ac6st-a ne

ER
impusera si n6ue strinsa indatorire, câ se ne cultivâmu lim'a nationale si sci-
intiele, pentru ca in sciintia este „puterea, Gra făra limba nationalitatea nici ca
se pote cugeti.
IV
„În câtu pentru ideele religidse alle lui Geyi rgiu “Sincai, asiă precumu le-ai
dedussu domnia tea din scriptele lui, apoi se intiellege de sine, ca acellea erau
se displaca forte multu la toti 'aceia, cari tinu mortisiu la cunnoseut'a maxi-
UN

ma: divide et impera. Elle mai displacu inca si la toti acei nefericiti, cari
nu sunt in stare de a se emancipă de rugin'a vechiului scolasticismu, carele
face, că confusiunea idecloru confessionali cu celle naționali, politice si sociali,
se nu mai incete nici odata.
AL

«osifu iubitorulu de omenire imperatu murisse, si priucipicle revolutiunei cel-

lei mari în Ungaria si in Transilvania nu aveau sensu.»
Nu. sciu ââca am intielessu cu bine acâsta sentintia u domniei tâule, respi-
TR

cata in partea discursului, in care desfăsiuri ideile politice-sociali alle lui Sin- |
. Bu adeca credu -asiâ, ca acelle idei appucassera. a fi cunnoscute in straturile
superiâee alle locuitoriloru si presimtite că prin instinctu. de massele. poporu-
EN

lui, ceea ce se pâte probă deo parte cu totu ce s'a serissu si publicatu in acâsta
materia in cei diece anui ai domniei lui Iosifa II, pre câtu pressa se bucură de
Hbertate aprâpe absoluta, '6ra de alt'a, luptele din annulu 1784 ce au fostu elle?
/C

dca nu cellu mai solemnu protestu pusuin favârea drepturiloru omenesci si

alle poporului, unu purotestu carele a precessucu 5 anni prochiamarea drep-
turiloru omenesci in Francia. Noi inse scimu bine ce a costatu chiaru si pe
Franci?a: realisarea acelloru drepturi, precumu si ca, cu tâla solidaritatea po-
SI

porului francescu -si in mânta giganticeloru sacrificie addussepe altariulu pa-

triei, ea cadii mai âutâiu sub despotismulu unui. soldatu, 6ra dupa aceea sufteri
inca si umilirea invasiunii straine. In Resaritulu Europei a lipsitu ori- ce solidari-
IA
U
BC
 R Y
1

RA
. “tate. prin urmare, dreptu istoricu fendale intruntata, pre unu timpu relative forte
scurtu, prin: mân'a tare și, bragiulu inalti allu lui Iosifu, sa pututu recullege si
consolidă din now, Ceea ce in: adeveru. s'a si intâmplatu, Dupa, aceea, intiellegu
“si eu, ca Sincai- ne mai vedi&ndu alta calle de | scapare, se aruncă si. ellu cu ai

LIB
„sei pe. terrenulu dreptului istorieu,: unde 'adyversarii. sei se credeau mai tari si
[8

de unde ellu voindu, a-i sc6te, caută unu: punctu că allu lu Archimedes „prin
labirintele istoriei, “pre atunci inca puginu- cunnoscute.
Eram pregatitu, domnulu meu, . că se te vediu. tractându - cu ! predilectiune

TY
E ideele nationali, istorice. si literarie” alle lui Georgiu Sincai si alle consogiloru
sei, intocmai precumu ai. si urmatu in ultimele _trei părti alle discursului dom-
| n niei ' tâlle. Erâ iin adeveru, timpalu, in care “generatiurii iloru - -presenti se. i se

SI
„dea oces siune. de a. compară gradulu. culturei sciintifice, --pe. care se afflau .bar-
* - batii de. sciintia in susu attinsulu periodu de ânni 50, cu acell-a, pe care. se af:
Baji ia: dillele nâştre allessii natiunei românesci. Intaceea, se cuvine câ.noi la

ER
assâmeni. occasiuni sâ.nu perdemu din vedere. neauditele. difficultăţi,, cu cari a-
vVeau a se. luptă parintii nostri intru câstigatea de sciintie si cunnoscintie, in
comparatiune cu abondantele. midi-l6ce, cari: 'stau în „dillele n6stre la disposi- |
IV
tiunea, junimei. Cum : se puteă Gre, că 6meni, cari aveau câte 0 platisi6ra an-
“nuale de. 300 fr. sâu 60 galbeni, se-si câstige bilioteca copi6sa, se adune mul-
UN

“time: considerabile de documente - forte preti6se, in fine se intreprinda dese

calletorii sciintifice, pe unu “timpu, cându in totu coprinsulu patriei loru lipsiă
ori-ce drumu asternutu si ori- -ce messageria de posta. Acei barbati inse iubiau
eu devotamentu. absolutu natiune, limba, patria, sciintia; apoi sânt'a scriptura
AL

dice cu mare dreptu, ca caritatea implinesce tâte si. învinge tâte. De aici
-si.numai de, aici, se. si esplica, estraordinariulu devotamentu alu acelloru
| barbati. îi
TR

Cu adeverata duiosta amu ascultata apotheos' a ce faci domnt:a, tea lui Geor-
" giu Sincai, si cu câre “ţi inchei discursulu de asta-di. Domnta tea voiesci, că
"“spiritulu seu: se fia in midi-loculu nostru. Cându vomu observă, cumu ca Ro-
mânii cauta, si: cultiva istori'a, patriei si a natiunei cu acell-asi zelu,- carele se
EN

vede la celle- alte popâre de rasa latina, atunci se va simti si la noi, ca Spi-
- ritulu tutulor barbatiloru, pe cari i-ai rechiamatu asta-di in memori'a n6stra
DR arretându-i-i de. modelu posterității, se afla in midi-loculu uostru. .
/C

„Una: din - problemele societătii academice,. de 'allu cârei membru allesu te

N ă salutăma: noi astâ-di pe domnia tea, este a recommendă natiunei, studiulu isto-
„_riei, 6ra mai allessu a confaptui din tâte puterile sâlle pentru: cultivarea isto-
- “riei nationale. Acest-a este si studiulu domniei tâlle de predilectiune. Acestu
SI

a "câmpu, pre câtu de frumosu si attragetoru, tocmai „pre atâtu e si intinsu, s6u mai
"bine, vastu, intrecurmatu de munti si rîuri mari, câ si în lumea fsica. Tutr'a-
IA

ceea, noi vomu pune umeru,la umeru si vomu laboră, de si nu cu atâtea suc-
U
BC
 RY
— 69 —
4 | - | Ă
cesse, câte se voru fi asceptânda de la noi, de siguru inse cu derotameatulu

RA
remasu n6ue de clironomia de la venerabilii nostri antecessori, -
Se fii, domnule Papiu,
? bine venitu in sinulu acestei societăti academice, Se
"ai parte de annii lui Nestor si de „Succossele lui Livius pe
câmpulu istoriei

LIB
nostre | ML Di

S ITY
ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
AL
UN
IV
ER
SI
TY
LIB
RA
R Y
 RY
RA
LIB
ANNESSE

ITY
LA

DISCURSULU DOMNULUI A. PAPIU ILARIANU,

S
ER
Reproducemu aci Curântarea înainte a Grammaticei lui Tempea, citata la pag. 3. — 'Titlulu
Grammaticei este acest-a: Grammatica Românesca alcatuita de nanu rempea Dircctorulu Scd-
IV
leloru Neunile. Nationalicesci prin Marele Pringipatu allu Ardelului. Cu slobodieni'a celloru mai
Mari, Sibiu în Tipogr afa lui Petru Bart. 1797. cu litere Cirilliane, in 8%, pagine 218, afura de
8 foi nepaginate, cuprindiendu titlulu, cuvântarea inainte si cuprinderea, si una! foiaala capetu,
UN

indreptarea gressiclleloru, unde ehiaru la fine se citesce: Cu cheltuclPa Cinst: Radu Verdica
Parochu satului Lungu din Sacelle. — Ne imprumută acesta carte -D, Grig, Manu din Bucuresci,

„CUVENTARE INAINTE,
4
AL

Vrându cineva o Maestria a invetiă, are mai ântâu trebuintia a se chiver-

"nisi de unsltele acellea prin care se pâta adduce lucrulu seu la buna sevir-
sire. . Tâte sciintiele asiă, sunt, unele cu altele legate, câtu un'a fâra de alt' a,
TR

bun'a si temeinici6s'a sevirsire nici intr'unu chipu nu pote dă. Sciinti'a Astro-
nomicâsca făra de cea Mathematicâsca, nici intmunu chipu nu se pote invetiă
cu adeveru intemeiatu; atâtu si cea Mathematicâsca făra de cea Arithmeticâsca.
EN

Sciinti?a Doftoriii făra de Pisica, si Fisica fâra de invetiatur'a firâsca, rasi

nu pâte luâ drâpta ei sevirsire. Invetiatur'a, Filosoficesca făra de Retorica, si
Retorica făra de Maestri'a Grammaticsca a se invetiă nu se pâte. De unde
vedi iubite cetitoriule! precumu Maestri'a grammaticâsca este inceperea si po-
/C

vetiuivea spre tâte celle lalte Maestrii si sciintie inalte. Ac6st a direptu-aceea
este Chei'a care dintru intunâreculu Necunnoscintii ne deschide usi'a prin carea
venimu la lumin'a intielleptiunii spre care de multu amu fi avutu trebuintia de
a veni. Inse machnire intru adeveru! ca- ci lipsindu-ne acâsla mai ântâiu tre-
SI

buinci6sa Maestria, ce au pututu alta a nasce făra de câtu desradecinarea mai

ântâiu a Limbii nâstre românesci (care au fostu cea vechia râmlenâsca) dupa
IA

aceea lips'a cârtiloru de Maestuiile si Sciintiele” celle inalte, apoi inbesnirea

U
BC
 R Y
- miatii, innecarea! d tota. in prostia, si pesciintia

RA
si &tta acuumu suntem € ce na
aia vedeniu cu: ochii; si ne simtimu pre noi insine!
Ş „Pricin'a înse- a; scaderii nâstre . au fostu''si nestatornic?Pa “stapânirii, Pina
cându au statu Dacia. (cu: legi6nele râmlenesci care imperatorulu ' Troianu le-au

LIB
„.addussu în: Daci” a) supt sceptrulu Imperatiii râmlenesci ; Românii românesce
"sau râmlenesce au vorbitu... Era indata ce Imperatulu Constandinu Pogonatu
pre! la: Annulu de la Chr.669. au suppusu tier'a stapânirii lui, amu inceputu a .
-.. De nevoi a sei Jimb'a bulgarâsca (că una ce erâ mai de trebuintia pre Vremea .
i aceea.) si asiă limb' a n6stra sau ammestecatu cu a Bulgariloru.

TY
“ Adeverulu priciuii acestiia prin noi insine Românii carii ne afflâmu ' acuma.
Dai prin Ardâlu, Banatu, si "Ugroflachia adeca.. tirr'a românâsca, si si prin alte tierri
lamuritu se. descopere. In Ard6lu fiindu Românii - aramestecati cu Unguri, si:

SI
„5 Nemti: cei de, prin Varmegii au ammestecatu limb'a. loru mai multa cu cea
ii "Ungurâsca; dicendu Tistasiu in locu de curatu, chedvesiu în locu de voiosu,
duhanu in locu de tabacu ;
ER
si ra unde: sunt ammestecati cu Nemtii in Scau-
„mele: sassesci, au ammestecatu. limb'a cu cea nemtiâsca dicându: șiofmitia in
“locu de caciula” de ndpie (Scblațniiţe) Halbinăel, in locu de maframa de gru-
IV
mara (alsbaub) si altele. In tierra românâsca unde sunt: ammestecati :cu Gre-
"și invecinati cu. Turcii, ammâsteca limb'aa român6sca cu grecâsca; dicându:
= i au: mie pirazi. in locu de nu me mecaji sau Super d, se me pliroforisesci in locu
UN

- de se: ine faci cunnoscutu - sau luminatu; s'au luata la spolipsis în locu de sau
“Iuatu la mare cinste sau tare: înainte. Ia tierra Banatului fiindu ammestecati,
“ “cu Serbii, au. ammestecăto cu serbâsca, dicându istina în locu de adeverahu,
"Bogda pioste in locu, de Dummedicu se-ti „priimesca, „(bogdaii prosti) dFoluvala
AL

N - în locu de ponipa si altele...

. Dapa pomenitulu Coustandinu Coprozieu la 800. de anni. crestinându-se la
E Giarigradu. imperatorulu Michailu fiiulu imperatorului Theofilu, Sau talmacitu
TR

“si cârtile Bisericesci de pre limb'a grecâsca în slovenâsca; si avându noi in |

| „limb'a n6stra lipsa de cârti bisericesci; amu .cautatu a priimi celle slovenesci:
zi De unde lamuritu. se vede că din. pricin'a acâst-a, ne-au cautatu a priimi si slo-
EN

. vele slovenesci. : Si asiă limba. n6stra stricându- -s6, ba mai de totu intielenin-
E du- se: au „pierdutu si ]Maestria grairii, care ne avându parintii nostri grija de
a 0 iscusi, tota n6stiinti'a Si. varvari ta au. cupriasu pre n6mulu nostru, si au
/C

cadiutu. in mare prostia. SE a

Să “Târdiu dupa aceea amu avuta norocire de +unii intiellepti Omeni, spre ferici-
| rea nâstra rîvnitori care au începutu a desceptă limb'a român6sca; macarca
„1. de“nu cu Maestr?fa, Grammaticii, inca totu.cu intârcerea 6resi- cărora cărti -Bi-
SI

sericesei in limb'a nâstra.. Dupa cumu am pututu affă pîna -acuimu, cellu mai
“vechiu au fostu Genadie Metropolitulu românescu allu Pringipatului: Avd6lului,
IA

care, la Annulu 1580, au tiparitu in limb'a românâsca ântâiu în Brasiovu Ca-

Ei zanii. Dupa aceea mai gassimu cârtile lui Moisi Proroculu F acerea, Apoc: si
li 2
U
BC
 RY
—, 73 —

| alt: la Aanulu 1583, în. Orestia. La Anaula 1675. prin Soboraicesea porunca :

RA
"a Savvei Metropolitului românescu allu Pr: Ard: Sau poruncitu Preotilorua:
ivcetă de a mai slugi Sfintele Taini in limb'a straina slovenssca, ci în limb'a
parintesca românâsca. Indata dupa aceea Molitvâlniculu si Ciaslovulu sau ti- |

LIB
paritu românesce, Era la Aunulu 1651. in dillele lui Simeonu Stefanu Metro-
politului românescu allu Pr: Ard: sau tiparitu Psaltirea depre jidovia pre ro-
mânia in Belgradu. La Annula 1642. s'au tiparitu: Cazanii la Govora. La An.
mulu 14652. Pravila in Zergovisce. La Annulu 1668. in 'Tergovisce Biblia româ-
“nâsea. Tira cea mai nare parţe a cârtiloru Bisericosci Sau talmacita de Da-

ITY
maschinu Episcopulu Râmnicului la 1730. cu stilu: si graiu forte luminatv, dar
„ammestecate cu multe cuvinte slovenesci, puindu vreme in locu de timpu, sla-
ga in locu de servu, pricina in locu de causa, si altele. |
Urmându dara dupa stilulu acest-a si vestitulu Chesarie Episcopulu Râmni-

S
cului, si urmatoriulu lui, Filaretu, in intârcerea celloru duo-spre-diece Minee

ER
S'au obicinuitu pîna in dio'a de astadi atâtu in tOte cârtile Bisericesci câtu si
in vorba nâstra: de obsce a, se intrebuintiă.
„Cu greu este si va fi 'direptu aceea a adduce limb'a acâst-a in curatieni?a
si origiualulu ei; adeca: in limb'a vechia romanâsea sau râmlenâsca; ca- ci. de
IV
ar adduce- o cineva in curatienia, ar fi tocma latintsca si italienâsca; si cellu ce
ar invețiâ românesce asiă Jimpede care nu este Românu cârtile bisericesci nu
UN

le-ar putâ inticllege, nici vorb'a obscâsca de acumu obicinuita ; Românulu ne

invetiatu inca socotescu ca ar. dice ca-i schimosesci limb'a pariutâsca. Macaru
ca Parimieriulu românesce tiparitu in Moldov'a la Annulu de la zidirea lumii
1191. si victi'a Sfintiloru Apostoli, &r in Moldova la Annulu de la Chr. 1689,
AL

de Dosotheiu Metropolitulu Moldovei; mai multu sunt intocinite intru asse-

menarea, originalului limbii: uâstre de câtu celle lalte cărti bisericesci, cumu.
au urmatu si dumnealui lenachia Vacaresculu aceiia cu observatiile gramma-
TR

ticesci. . - 7 , ,
Domnulu loan Molnar Doftoru si Professoru de tamaduirea luminii ochiloru,
iu cârtea sa de lconomia tupiloru, si in Grammatic'a nemti6sca românâsca,
EN

Gra mai vârtosu dintru a sa Retorica ce câtu de currendu va essi din tipariu,
si C: Par: Samailu Clainu de la Sadu cu deslusirea Biblii românesti, cu Theolo-
gi Moralicâsca, cu us Naturae (direptatea firii) cu Grammatica Daco-Romana;
in Vienn'a. Sunt aceia carii au addussu, si adducu acuma râde, si mladitie limbii
/C

românesci; Curatindu prin multele cârti care le-au datu si le dau la lumina,
t6ta neghin'a ce cuprinsesse limb'a nâstra, silindu-se si de acumu inainte, din
câtu va fi putinti'a a o apropiă de originalulu ei. Inse asii că si cârtile biseri-
cesci bine se le ințiellegemu. Dumnedicu dupa direpiatea sa se-i intarâsta|!
SI

Spre a put adduce si Lexiconulu românescu care Pau inceputu (cu multa stra-
dania) la deplina sevirsire, din alle cărora isvora multu m'am adupatu si cu
IA

intra Alcatuirea Maesiriei grairii românesti. !

U
BC
 a . |

Y
Ei
E aa
aq De ă A - pi

R
i LII . A . . | | , N 2. N . MR

„„.. Ved6-vei iubite Cetitoriule- chipalu impartirii acestii

RA
Grammatici..
Am intoc.
„"-mito “dupa Sistem'a Normalicâsca,. din care pr6-lesn
tâta
e cuprinderea
ei in ta-
„bella pre o fagia in scurtu se pâte arretă -ucenicilo
ru,
diu care mai
„Sire si inlesnirela alte invetiaturi le va veni. Asisiderea dupa chipuluniulta deslu-
intocmir ii

LIB
„ acestiia dupa 'ce uceniciiin scurta vreme 'voru dobândi temein
ica a, Maestri
“ori Grammatic'a latin6sca, ori germanicâsca (nemti6sca) cu - allâssa
desceptare
„*Voru put a o pricep
si“ folosinti
e,'a spre: care sfirsitu;o invatia a o dobândi,
„ hindu-ca
la fiecare
sce parte- si capu allu acestii Grammaătici, am si adaogatu
terminurile latinesci,. câ cându ar incepe ori ce:Românu. a invetiă

TY
limba la- -
““tinâsca mai binesi mai cu lesnire se pâta pricepe, si invetiă,
DI „Nici. sete miri: iubite Cetitoriule ca-ci am schimbatu-
sau scurtatu unile cu.
-„Xiute, care.pînă acumu intraltu chipu s'au: respunsu, „ca-ci'in originalulu limbii

SI
" D6stre mai ântâiu asiâ, s'au Tespunsu, tragându-se de la Latinu;. în |: d:
pild::sre (latin: Sol) in locu de soare, Gmeni (at: homines) nu oameni, duo
„at: duo) nu doao, si alt:
„:-Nu potu dice toema . precumu acâsta. alcatuire ar av6' deplin'a ei. sevirsire
ti afflându se vre 'unu
. rîvnitoriu de binele Nâmului seu, a adaogă celle ce inca
, ER | DO a
IV
„- aru lipsi, sau ce va fi gressitucu sanel6sa luare: aminte a: indireptâ, se va 0-
"dichui safiletalu allu mieu! a
„Dupace. dara veti' invetiă fundamentumcetirii din Bucâvaa, -priimiti' acesta
UN

„“ostenâlla a: mea, si ve folositi spre mai mari invetiaturi gatindu-

ve.:
„- Si-asiă dupa ce veti esti de la intun6recu la lumina, veti vede si raiulu.
. - Sibiiu-in 4 dille a lui Dechemvrie -1797, E i
a
AL

a Radulu Tempe.

d.
TR

II,
EN

La pag. 4.: not. 3. promisseramu numai. documentalu s6u cartea manumiszionale de la 1767,
ce 'possedeamu 'noi insine. Intr'acâca primindu Archivulu pentru filologia si istoria Nr. XXVIII
” din 1869, aici mai afflaramu unu documentu analogia de la 1721. Fiindu deci acest-a cu 46 anni
/C

“mai vechiu de câtu all nostru, “lu lassămu se urmedie sub 'a), âr allu nostru sub d).

a) - CARTE MANUMISSIONALE DE LA 1721. -

SI

„„.Beca ce dice D: Cipariu în Archivu: «Principii transilvani cu tâta rigorea puritana a loru
«totusi câte o data avura: unele momente de generositate, si au arruneatu.câte o sfermitura si
„... «bietiloru preuti români din mesa cca incarcata en tote bunetâtile pamântului si întinsa nu
IA

“emai pentru' confessivaea ortodoza, cumu le. placeă pre atunci 'a' numi confessiunea elveta-un
«puiesca,» , a ae RI a E a
U
BC
 RY
— 7 =

RA
- «Sincai, €care le uvusse a. mâna mai pre tote, le-a: si publicata in. “Ghronic'a sa, inse nece pre”
utâte câte le ave, nece in testulu originale, ci numai în versiune româna facuta de ellu insusi.
«EP o versiune româna mai vechia, facuta si tiparita inca in tipografia de la Alb'a-Juli'a ina- .
sinte de 1700, ce noi o-amu fostu avutu inainte de 1848, er atunci ne-a peritu, făra se o mai

LIB
«pntemu: recâstigă, se pare ca Sincai nu o-a avutu. 'Aveam totu pîna aluncia si o collectiune la- -
«tina de tote acellea in DS. € ci si aceea ne peri totu asii, făra de a mai Qâ de urma de alt'a
“«asiă completa.»
«Celle ce. le-amu atflatu mai târdiu manuserisse, sunt mai pucine; mai multe inse s2 cuprindu
-«io publicatiunea lui Fiedler, despre unired Româniloru, 1
«Din aceste pucine funtâne, adaugemu aici documentele ce le avemu a mâna, inse numâi in

ITY
«limb'a latina, er in câta pentru versiunea româna, inviamu la Chronic'a Sineaiana pentru fia- |
«care documentu la loculu sen.»
„D. Cipariu publica apoi in latinesce diplor a “Imi Gabr. Bathori de la 1609, sia lui Gabr
Bethlen de la 1624, si observa: „«donditiunea' servile a preutiloru români a tinutu pîna si dupa

S
a, 1700 in e6ce, de care avemu a mâna unu anumitu documentu intre serissorile familiei nostre.»

ER
Leea documentulu D-lui Cipariu:

En Toroezk6. szent Gyăreyi. “Thoroczlai Peter adom &rtesire mindenek kilk-

nek illik mostaniaknak, s kovetlezendâbâlieknek, hogy l6v6n n6kem nemes
IV
Kiikiill6 vârmegy&ben pânădon, egy Czipdr alias Popa Demeter? nevă Jobbagyom,
ki is az ol irâsban magât exercealvân, s belsă hivatalra magât, devoveilvân,
sok betsiilletes fEmberelk Requisiti6jolk âltal k6vânt,! kezem al6l val6 szabadu-
UN

lâsât, az mint hogy 6n is azon betsiilletes Lmberel. requisitiojolot, ivânta val

kârâseket meg tekântvân, azon J6 igyelkezetikben meg nem gatoltam, hanem
lkezem alol ki bocsâtottam, s' Manumittaltam, mind magât, mind Posterităsit,
tali tamen conditione:
AL

1-6 Hogy n6kem adgeyon Szâz Forintoleat, az mellyeket az: ide alâbb Sub-
scribâlt betsiilletes Regiusolk praesentiâjokban vai6sâggal levâltam is
2-46 Ha az Manumissus Atiynak h6lta trtânik semmi n6mii bonumib6!
TR

just ne k6vânhasson.
3-tio Ha azon Manumissus. sine semine deficiâlna, ugy Posterităssi, az res
mobiliselknek fele engemet, vagy posteritassimat illesse, arra devenialyon.
EN

4. Ezen Manumissionalis levelem mellet Armalist is procuralhassoa.

Melyrăl adom ezen irâsomat subscriptiommal, petsâtemmel meg erositven.
Maradekim irantîs evincălvân. Datum, M. Peterfalva Anno 1721 die 23tia 9bris.
Et subscriptum erat ă dextra: Thoroczkai Pâter m. p. Ab originali autem
/C

earundem margine Coram nobis: Protopop Nicolaus de Olih Bânye nobilis m. p.

paulo inferius itidem: Nyărâdi Mihăly N: Szemely m. p. Erantque Sigillis
corundem Manumittentis, et Regiorum consuetis, et usualibus super cera ru-
SI

LI Piedler, Die Union der Wallachen in Siebeabiirgen, unter Kaiser Leopold I. Wien
1888, 3-0.
IA

* Cipariu Dumitru s6u Popa Jitrea,a fostu stramosiulu D-lui Cipariu dupre tata.
ț
U
BC
 Y
. SE e ă . p ” a - i . - pr DL ii . ia i : . Si
. . .. i . - . 4 . a

R
|
ai - „. Pi . : ” . i - . N

“pra Hispanica

RA
impressivă communitae; et. roboratae, pstenter que in simpli
a DAPyIO, confeciae, et cmanătae,, i
o Sa In raducere româna:

LIB
“Io Petru Thoroezkăi din Trascău st, Georgiu, facu cunnoscutu tutoru, „că
- “Tora se cuvine, presenti si urmatori: Cumu-ca avându io in Panade, din no-
"+ bilele Comitatu allu' Cetatei de balta, unu. iobagiu, “anume Cipariu scu - Popa
Dumitru, care deprindiendu- -se in seriss6ria românâsca, si devotându-se la oficiu

TY
„din intru, prin intervenirea.. mâi multoru- Omeni de omenia a doritu dimissiu-
nea de sub” mân'a mea, pentru care si io cautându la c6rerea acelloru Gmeni
de omenia, si la vugarea loru. pentru densu, nu lam opritu in buna să ne-

SI
„„vointia, “ci. Pam dimissu - de sub mân'a mea, si Pam manumissu, atâtu pre den-
i su, câtu si: pre: „posteritatea lui, inse sub acâsta conditiune:
1. .Câ se-mi dea 100 florini, ari. inaintea Suscrisiloru onorabili vegii in a=
” doreru i-am si luatu.
19. Câ Manumissulu dupa. mârteă tatâni--seu se nu- si pretinda nici unu rep
| din: unur ele: s6Il6,
ER
IV
8. Câ dâca “manumissulu su posteritatea. sea ax muri fara emasitie, diu-
ia /
. metate din averile mobili se se cuvina: mie su posteritatei melle,
UN

4. Că pre lOnga acesta carte. manumissionale a mea se-si pota procură litere
Armoale, SIRE a
3 Datu in Petrisa te, a. „au, Noembr. 25,
CL 5) Petra Thoroczlai m, p.
AL

- Taaintea nostra.
i " Protopopu Nicolae de Beniă româna, nobile. m, p.
Si Michaele Nyaradi, persâna. „nobile. m. p.
TR

Din acestu documeuta,. 38 adeveresce pre depliou (aice D. Cipariu). ce amu atinsu mai susu,
- ca deeretulu “Batorianu: din 1609 nu avi nici unu eflectu nici pre la a. 1721, si ca din contra
„preutii români, inca si dupa preutire, . totu Grau ierbii domniloru pamântesei. Observâmu nu-
EN

„mai, ca dupa traditiunea familiei nostre, stramosiu-nostru Popa Mitrea, dupa ce se preuti fra
invoirea 'pretinsului domnu pâm6utescu; fu luatu cu puterea si pusu la caii baronului, pîna cânda
„sa! liberătu sub conditiunile din serissâri'a manumissionale,
E de insemnatu, ca manmnittentele nu mai are posteritațe, si unulu lui din Petrisatu a de-
/C

| venitu la posteritatea, xogiului suscrigu la: loculu ântâiu, Protopopulu Nicolau: Bianu.
„i
D) CARTE MANDMISSIONALE DE LA 1707...
Origiualula acestui. doeumeatu se afla in mânile D- li protopop Ioan Gerasimu din satulu
„Agintisiu in “Transilvania. A
SI

„Ja tâmm'a annulu: 1855 afhându- mie eu in Transilvani'a, si în dioa de: 1 augustu atu: acestui
- annu, facându o visita, D- lai' protopopu, Gerasimu in Agintisiu, in casa D-sclle capiai acestu do-
"- cumentu depre originala.
IA

Aci insemnediu ca Ion Olteanu aliaa Chezanu, despre care , vorboseo documentulu, a fostu popa
Si „Bonita in 5. Benedicu ; feciorulu lui, Vasilie Popa, a fostu popa unitu in Agintisiu; pre acest-a
U
BC
 RY
— 77—
"In ceri! inderetu proprietariulu, câ iobagiu, Gr Gmenii se oppusera,
Feciorulu acestuia, D. Pro-

RA
„. topopu Ioan Gerasimu, e astadi popa anitu în Agintisiu,
si precumu dissci, de la domnia sea
am acesta documentu. . e
Mii ezen alâbb irt dologban Requisitus Regiusok adjuk tudtâra
mindenelnek, .
mind mostaniaknak, mind jovendobelieknek; Hogy ezen f0ly6

LIB
1767-dik Eszten-
doben karătson havânak 11-dik napjân midân volnânk Szabad
Kirâlyi Nagy-
Szeben Vârostâban Sarkantyu Utzăbun Titt Hann Andrâs
Ur ed Kegyelne Hâ-
zănăl, *s mostan pedig Migos Diod-Vâralyai Miksa Lâszlo
Ur fogadott Szâlli-
sin jelen€nek meg elăttiink egy fe'5] uayan most nevezet Mlgos

ITY
Diod- Vâralyai
Miksa Laszlo Ur, mâs fel! pedie Providus Oltyâo, alias Kezân
Vonuly, Ns
Fejâr Vârmeoye Alsd Jărâsăban Haportomban lalo Oltyân
alias Kezân Tomâ-
nak az felyeb irt Mlgs Miksa Lâszlo Ur. Gris Jobbâgyânak
fia; kiis elottiink
feltett Papsâgra valo Szândekât az emlitett Migs Urnak mind

S
făldes Urânal
jelentven Jobbâgysâg alol valo felszabadulăsât iustâlta; Mely Istents szând6-

ER
kât megtelintvân az mâr sokszor nevezet Mlgs Foldes Ura, bizonyo
s Conside-
ratiokra, valo n6zt, az Jobbâgysâg olol fel szabadită 's azon 'Istenes
gondola-
îyâban *s akaratyâban meg nem gâtolvân mi elăttiink adhibeâlt Regiuso
lk eldtt
„60. id est hatvan Magyar Forintokârsub t infraseriptis conditionibus manu-
IV
mittâlta, a IN ă E
10 Ilogy az meg nevezet. Oltyân alias Iezan Vonuly, ha Isten co Felsâee
UN

fiu magzatokkol meg âlgya, tehât azok kăziil. edeyet, az kinckis Papsâgra
vol-
na kedve az Mlas Ur Papsăgra valo szândekâban meg uem gâtolya; săt azon
egy fiu gyermeket manunittâlya, 's ezen Oltyân alias Kezân Vonuly
manumis-
siojâval 6lni's gaudealni meg engedi; ha pelig
AL

2" tObb fiu gyermekei is maradainak, 6s lenn€nek, tehit azok az mir felyeb
meg irt Migs foldes Ura hire 's akaratya .nelliil Papsâgra ne mehessenel::
ha-
„nem Jobbăgysâgban maradjanal 's mind az Migs Urat, mind pedig Mlgs
suc- |
TR

cessorit hiven 's igazân mind Orokăs Jobbâgyoknak illik szolgiilui tartozzanal,
3ti nem levân mostauâban hogy Oltyân alias Kezân Vonuly azon 60 Ma-
&yar forintolkat de pleno mi elăttiialk manumissiojaârt Mlas foldes Urânak le-
lizethesse, tehât arrais aunuâl az. amâr sokszor emlitett Mlgs Milsa Laszl6 Ur,
EN

hogy az residuumât tgy mind tiz Magyar forintokat minl hamar€b meg hoz-
hassa, 's meg hozoi tartozzâk, le fizetvân pedie mi eldttiink 50, idest 6tven .
Magyar forintokat az residuumert, ha refractariuskadnck, akir mi nâvel neve-
/C

ZendO javaibol az Mlgs Ur magânak Contentumat vehessen 's vGtethessen. -

4" Hăla ad szivel, 's nagy kâszinettel vâv6n Oltyân Vonuly meg nevezet
Folies Ura vâle cselekedett Istenes j6 akaratyât igcre 's obligâli masăt, hogy
dis Papi Istenes szolgâlatyâban az megnevezett Mlgs Miksa Laszld Urrol 6s
SI

Mlgs suecessorirol emikezetett tenni kăteles Jâszen. Mely dolog 6s egy inis
kozt tett manumissionâlis Conditiolt.mi elottiin hogy e szerint ment v6ehez
IA

adjuk miis arrol tulajdon petsetiinkel 6s subseriptionlal megerăsitetett laveliinlet

U
BC
 R Y
Ea

păntium cauta: ade nostra medizate: “4 “Actum Auno, Die,

RA
pro: fatura imbarum
„ecoaue nt + supra. -

s, a | Vass Furtas " bă E Ş..= |

1
„ Hatpui Paine "] Să LL E

LIB
na, Hilăs iroo Deâki
+ Petseges Aseszonţjun Trdâai Provinătis dancelieia
| i, 's.- Notariussi.

TY
y 4

„Boca si românesce e coiusulu acestui aetu:

causa facemu cunnoscutu tutu-

Noi subscrissii findu noftăti Regii in acâsta

SI
1767, in dia
i, cumu-ca in acestu.- annu
i roru celloru de. acumu si celloru viitor
. la casa. domniei . sâile Anâdreiu Han»,
“dell decemvre, afflându--ne in Sâbiiu Vărallya
Ladislau Miksa -de Diod-

ER
locuinti a: actuale a maritului domnu.
a, de o parte, acumu - numitulu maritu
IL (Stremtiu); se presintara inaintea n6str Onu Olteanu alias
“domnu Ladislau Milksa de Diod- Varallya. &r de alta,
Chezanu, din satulu Hapârta allu co-
-. Chea, fiiulu lui Zoma Olteanu alias,
IV
perpetuu alu maritului domnu Ladislau
„_mitatului . Albei-inferidre, iobagiului susu dis-
domnului seu pamântescu, mai
- Miksa,: carele adducându la sciinti'a fi ertatu
UN

de a se face popa, se rugă a

“ sului' maritu domnu, cugetulu ce are în con-
u domnu pamântescu, iuându
: de iobagia, 6r mai 'susu numitulu marit intru a-
si ne puindu-i vre 0: pâdeca
sideratiune- ac6sta piosa a sea dorintia, pre sies-
mise inaintea: 'nâstra a Regiiloru
„ câst-a, "lu ertă de iobagia, si-lu manu
AL

“ se-dieci. florini unguresci sub urmatdriele: conditiuni:

va darui numitului Onu Olteanu alias
1) Ca, daca Dumnedieu a totu potintele
unulu din acestia, care ar av6 doriulia
Ohezamu copii de-sexu barbatescu, pre intru acestu
u, pamântescu nu-lu va impedecă
TR

.- “de'a se face popa maritulu domn t-a, “dându-i

unicu fiu. ?lu manumitte prin acâs
„allu. seu. cugetu; ci pre acellu alias: Che-
manumissiune. a lui. Onu Olicanii
- uoia de a se bucură ile acesta
EN

"zanu ; 6ra daca aceia se. nu

multi copii de sexu1 barbatescu,
2) Ar are si i-aru.; vemân mai: pamântescu,
'si. invoirea maritului loru domnu
| pota merge la popia făra scirea domnu câtu
datori a servi atâtu pre, maritulu.
„ci se remâna în iobagia, fiindu
/C

tate, asiă pre cum u se cuvine

si. pre. maritii. sei urmatori, cu credintia. si drep
|
„se faca nisce.- iobagi perpetui. ntea
ean u alias Ohezanu de unde, vespunde inai
+8) Ne: avându acumu Onu. Olt ega de. siesse- -die ci flori ni un-
i domnu pamântescu summ'a intr
SI

a n6stra; maritulu ântescu La-

guresci pentru manumissiune, adesea numitulu maritu „domnu pam
“ e florini unguresci Ss
“aistau Milsa.se invoi si la 'acâea câ restulu de diec
mai currându, xespundiendu
IA

a. i-lu adduce câtu

| sila adduca si se fia datoriu ; Cr daca Sar
. de cinci-dieci florini unguresti
i acumu inaintea nGstra SumIn'a
U
BC
 — "179 —

RY
maritulu domnu s. se pota -indestulli din |
i a respunde restulu,
inderetnicde
e
"+âte averile,fia de veri-ce numire, alle refractariului.

RA
4) Cu inima recunnoscetbria, si cu mare maltiamita primindu Onu Olteanu
seu pamântescu, proinise
acâsta crestinesca Dunavointia câtra sine a domnului
seu dumnediecscu
si se obligă ca si dânsulu va fi datoriu a pomeni in servitiulu

LIB
sori.
pre maritii sei succes
câ preotu, pre maritulu domnu Ladislau Milsa si
iu s'au assiediatu inain-
Care lucru si condițiuni manumissionali cumu-ca astfel
sigillele nâstre proprie si cu
tea n6stra, adeverimu: prin acesta carte intarita ca
i -
subserierile nâstre ete.

ITY
- Urmâdia semnaturele si sigillele.

S
III..

SCRISSORVA D-LUI AL. ODOBESCU DIN 20 AUGUS

D. A. PAPIU ILARIA NU,
TU ER 1869, COTRA
IV
a
UN

> Domnulu meu,

citit'o mai deunadi mi s'a parutu
- Diseursulu academicu a cărui schitia mi-ai
lassă grija de a implini cre-care
multu pr doctu si interessantu, spre a nu-mi
a limbei române din epoca cându
lacune, in ceea ce privesce istori'a literaria
AL

toriu si desnalionalisatoriu allu

„Principatele an fostu coplesite sub jugulu umili
a lassatu în tiârra asiă triste intipa-
Domnileru Fanarioti. Acea epocha de urgiu atunci,
silintie alle unoru patrioti români, carii se luptau
riri, incâtu si nobilele
TR

, au remasu mai tâte pîna adi

cu indoitu meritu, iricontra noianului cotropitoriu
i o comparatiune puginu placuta,—
in uitare. Timpurile acellea, — permitte-m
Românului de asta-di e sila si gretia
sunt câ unu mormanu de gundie, în care
lapedaturi alle straini-oru, cellu
EN

a rescoli. Cu t6te acestea, printre russinâsele

uriciosu de umiliri si de de-
care va av6 curagiulu a scormoni acellu stratu
mai multe nobile suflete, mai
pravatiuni, va, av6 satisfacerea de a descoperi
cu ardâre binele natiunei
multe nalte întelligentie - românesci, cari au doritu
/C

mu
si au lucratu făra prâgetu si cu eroismu peniru densa. Se nu ne grabi
itu la o deplin a amort ire în
dar a declară geniulu natiunei române câ, osend inima a
ellu a veghiatu in
totu timpul domniei Fanariotiloru ; ellu a iraitu, in voia in
a put lucră mai
mai multoru apostoli ai nationalitătii, carii spre
SI

catu, cei mai multi, hain'a, pe atunci mai

sensulu dorintieloru loru, au imbra
Acestia, intiellegându prin instinetu, de ce insemuetate
IA

venerata, a .calugeriei.
U
BC
 ur
. s0—

R Y
. a
r,

RA
| “este. limba. pentri 0:"natiune strivita politicesce, au lucrata cu storuintia spre |
"a traduce cârtile bis6ricei in limb'a românâsca, că nu .dâra se se strecâre
““precâăcta. Si acollo: de unde, in “secolulu precedente, “Românii începusse a lja-
„„ Dedă, cârtile slavâne. "Trebuie se tinemu socotella de acesta insemnata misi-

LIB
- care ce se prelungesce cu staruintia si chiaru cu 6re care intermittentie de
inflorire, in totu acellu secolu câtu: au. ostu „oeeupate tronurile Principateloru
„de precupetii greci. ” da
Permitie- -mi dar a--ti semnălă câtâ-y va nume de prolati români, carii deca în

TY
| “ secolulu, alu XVIII nu au proclamatu, câ. fratii loru din- Transilvani'a, originea, *
n6stra latina, dar cellu pticinu au împlutu tiârr'a -cu mii de cârti de acellea, ce
sunau române esce la: urechi'a --poporulu intregu, de la nascerea pruncului "pîna

SI
“la astrucarea mosinâguiui. Pentru cellu: ce studia dintr'unu punctu de vedere
„imaltu, istoria limbei si a culturei Româniloru, 6menii: pe carii, "i voiu cită,
- isunt 6meni “mari, demni de a figură: pe .0 trpta alaturata cu a Maioriloru,
a Klainiloru, a, Sincailoru, :
ER Se
Nu me voiu: afiundă in timpii, velativnente prosperi, câadu i inca domniau la
“DOI Brancovenii si. Cantacuzenii, ci voiu vorbi numai de „epoc ha Panariotiloru,
IV
„de la 1720 pină la: 1821.
Voiu numi. dar pe Mitropolitalu Uugio-Nlachiei Daniil (1720-4791) si pe
UN

“protopopulu Bucuresciloru Niculae din Prundu, conlucratoriulu seu la: tipariri

veligi6se; pe AMitropolitulu Grigorie I (1760—1787) a cărui pastoria de 27
anni, a fostu semnalata print o adeverata inaltiare, a culturei limbei românesci
în Biserica: mai multu de: 12 opere mari liturgice si dogmatice sau. tiparitu |
AL

Ia sub dânsulu in Bucuresci, la care au lucratu Români plini: de merite câ: si

pastorulu loru, si anume Zordache Staicovici, Michaiu Moldovenu, si mai al-
_lessu Filar etu,. archimandritulu mitropoliei, car ele: în urma, au lucratu. pentru -
TR

“limba si biserica câ Episcopu de Râmnicu (17 80) si in fina devenindu la, rOn-
_“ dulu seu: Mitropolitu, alu tierrei, wa. pututu pastră mai multu de „doui anni
„- scounulu, din multa, ura si invidia ce. aveau Domnii greci in conta acestui
prelatu xomânu. Mai incâce, la 1819, avemu pe
EN

"“xirtuosu, înstruitu „si mândru

| Mitropolitulu Diozisie. Lupulu, care se interessâ asiă de multu la iustenirea
tinerimei, si primulu tramise cu cheltulPa sea juni din: tiGera că se 'studiedie
“in Itali'a (Poenaru, Marcovici, Efrosinu Poteca, Moroiu etc). Trebuie se mentio-
/C

„nediu si pre. Mitropolitulu Grigorie: II, carele a -pastoritu de la 1823 pîna la

1834, dar alle cărui scrieri si traduceri în numeru 'de 20 si: mai bine: oputi,
“nau incetatu da se tipari, su in' Bucuresci su lă movastirea Nâmtiu, de la
cu
“1801 pîna la. 1832. — De n'ar fi fostu nascutu in Zitia, locu invecinatu
SI

'a, asiu fi insistatu si asupr'a numelui Mi-

siedietorile Româniloru din Macedoni
românesci
„ mopolitului Dositheiu (1793——1810), carele a tiparitu in tiârra cârti
IA

a lassatu., averea sea, spre a se trimitte cu venituiu ei

si grecesti, si murindu,
U
BC
 RY
81 —
tineri la studiu. Acestu legatu se. observa si pina adi, de si este cadiutu in

RA
__mânile unoru Greci de aici, -
Dar n'am sfirsitul Unu nume mai ilustru pâte decâtu tâte celle prece-:
dinte, câ literaiu românu. este acell-a allu Dascalalui Damaschinu, care a

LIB
fostu successive piscopu de Buzeu (1703) si de Râmnicu (1710 —1726). Acestu
omu invetiatu, care cunnosceă limbele cllina, latina si slav6na, a lucratu pâte
mai multu si mai bine decâtu ori-care altulu la traducerea si tiparirea cârti-
“loru ecclesiastice in limb'a româna. Urmasii lui de la Râmnicu, Innocentie
(1726) si Clemente (1735—1748) au tiparitu mereu operele sâile posthume, T-

ITY
piscopulu de Râmnicu Cesarie (1773—1780) continuă traducerea cârtiloru bi-
scricesci; succesoriulu. lui, Pilaretu (1780—1792), amiculu lui Ianachitia Va-
carescu, a.fostu assâmenea unu omu invetiatu, intielleptu si iubitoriu de n6-

S
mulu românescu, câruia numitulu scriitoriu “i adduce cadiutele laude în pre-
cuvântarea Grammaticei sâlle tiparita la Episcopt”
E Pa de Râmnicu in annulu 1787.

ER
Cunnosci pe Iosifu, ântâiulu Episcopu de Argesiu (1793 —1820) care S'a oc-
cupatu si ellu cu publicatiuni ecclesiastice; nu mai puginu cultivatu, dar făra
“de a scrie vre-odata ceva, a fostu urmasiulu lui, Tlarionu, amiculu si povetiui-
toriulu lui Zudoru Vladimirescu. ]
IV
“In literatur'a bisericâsca a tierrii românesci de la incepuiulu secolului NOS-
„tu, gassimu înca pe ambii calugeri, Ievodiaconulu Grigorie si Monachulu Ge-
UN

vontie, carii lucrau la mitropolt'a din Bucuresci, sub pastori'a susu citatului
Dositheu Filiti din Zitia; apoi mai -târdiu, de la 1811 in c6ce, pe Archiman-
dritulu. Nicodimu Greceanu din Caldarusiani, urmasiu allu acellei familii de
Greceanu care tradussesse Dibli'a românesce. Lf/rosinu Poteca, bunulu si vir=
AL

tuosulu professoru si egumenu de lu Motru, este si ellu din calugerii carii au

precedatu cu tiparirile loru, rescâl'a nationale de la 1821.
Dar se ne intârcemn în apoi,. cu câte-va diecimi de anni, inse de asta, data
TR

pe alte căi mai lumesci.

In fruntea literatiloru profani ai tievrei românesci din secolulu allu XVIII,
vomu gassi făra indoidila pe Banulu Janachilia Vacarescu; dar alături cu dân-
EN

Sulu sta fiiulu seu cellu mare, Alecu Vacarescu, essilatu din ticura si dispa-
rutu in temnitiele Turciei, inca de pe la 1796.. Pugini Români pina asta-di
au avutu darurile poesiei, grati'a, foculu, vioiciunea de inchipuire si inlesnirea
de graiu alle acestui tâneru barbatu, carele imitându si intrecându intru acâsta
/C

râmura pe tatalu seu, a sciutu in versurile lui se mladie limb'a românesca in-
to epocha cându înca erâ forte inculta si puginu dedata cu finstiele unci ver-
sificatiuni curgetârie si. armoni6se. Poemele sâlle amorâse, pe care poporulu
le pastrâdiain amintirea sea, stau inca ncattinse de tâscuri. Allu doilea fiiu
SI

allu Banului lanachitia, adeca MNicolae Vacarescu, moscenisse si ellu o radia

mai palita a talentului poeticu immortalizatu de parintele si de fratele scu.
IA

Iancu Vaenrescu, care 'si inaugurasse nemuritâri'a sea Musa, inca mai nainte
| | G
U
BC
 R Y
RA
erâ fiiulu lui Alecu; ellu inchide cu gloria chorulu acestei luminse
"6.1821,
-.. pleiade de poeti Vacaresci. î i
românu, Ior-
Cu mai puginu. talenitu decâtu acesti “poeti, unu altu. boiariu
versuri a trage-

LIB
"“ dache Slatineanu, tipariă la 1797 în Sâbiiu ,:o traduce re in
“diei “lui Metastasio, Achileus în Sehiros. E
nu, alle
„Pe urmele. loru calcă, la incoputulu secolului. nostru, Paris Momule
“căsui mersuri patrio si tic ee, au 'circulatu multu timpu în manuscriptu,
elegiac
pe la
Vacarescu, mai nainte de'a se incepe tiparirea loru And

TY
„5 câ alle lui Alecu ina atat
Da
1895 si annii urmatori.
au precedutu epoch'a
De asiu urmă enumerarea scriitoriloru români, carii
trece peste termenuiein care
„0 renascere literara; de la.1830, pâte ca asiu

SI
nationale
i literarie si
D-tea ai circumscrissu cercetările D-tlle asupra culture |
"la Românii de din collo si de din câce de Carpati.

ER
de frunte, in care se resume,
“Me” marginescu -in citarea acestoru barbati mai
de la 1720 pina la 1821. 'Mi pare
. credu,+istori'a literariaa, tierrei românesti
u atâtu pentru Moldova, lipsin-
“meu ca'nu sunt in stare de a face nici macar ce
iu'calu intru .câtu prives
'du-mi notiuni sufâciente, Speru totusi, Domrmeu,
IV
prinos u de date biografice li-
- Muateni'a, 'nu vei nesocoii cu totulu acestu micu
a comple tă interessantulu
terarie, care voru put6 Gre-cumuse îe inlesnâsca
UN

sca dintrinsulu acâstade mare

„-. Dotle stadiu, facendu totu 'de-odata se isvorâ
române nti.sa -stinsu nici
-“tolosu idea, ca adeca: Geniulu natiunei si limbei lui. Al-
_X chia ru
în epocel e -celle mai triste de' impilare si de umilirea poporupamânteni,
alle: boiariloru
| tarului bisricei si une ori chiaru fastu6sele curti
AL

u a veghiă
spre si a pregati timpuri
“du fostu asilulu in care ellu s'a refugiat 5
DI a aa
mai ferice.
dar.eu acumu nu facu
-. Eeta-mi ati serie tote acestea cu atâta neingrijite,
TR

dinain te-ti. -
“alta, de câtu a-mi descarcă cosiniti'a in graba mate-
indoâlla se tragi folosu si din acestu
Că mesteru Dunu vei seci făra Da
o. a ”
vialu informu.
„ Odobescu,
EN

„Alu D-t6lle devotatu amicu a

pomenescu despre jurisprudintia,
'p. S. Unu cuvâatu înca! Asiu vr6 se nu mai se me oprescu a-ti
Inse nu potu
ca-ci. destullu ne manânca "ea adi capulu. in
/C

mai multi barbati Români: sau distinsu

“amiati „ca, în secolulu din urma,
legiuiriloru(Mavrocordatu, Ipsilant,
“acâsta ramura, luându' parte la redactarea din acesti barbati &
Unulu
pringii..
Caragea) si la decretele ce'le publicau date de den-
tatalu Banului lanachitia. Sentintiele
fostu si Stefanu Vacarescu,
SI

- de modelu in felulu
- sulu la Divanu Sau pastratu multu timpu, că se serve (Ca-
de la inceputulu seclului nostru
Jora. - Unu altu: legistu vestitu românu
IA

vagea)a “fostu Logofetulu Nistoru. 'a bisericească de

i, citati in acâsta serissoria, vedi Istori
Dă -Despre- mitropolitii si. episcopii român -
1845. SE
” Alexandru Genoglu Lesviodax, Bucuresci
U
BC

e
 RY
— 83 —.

RA
IV.
La pagin'a i not. 3,
Tdeele revolutiunei francese essercitara o mare influintia asupr'a desceptărei nationale in 'Tran-

LIB
- silvani'a. Inca pre la 1791, Ungurii transilvani voiau se formeze o societate sciintifica. Dar a- |
ccst-a neincuviintiându-se de Curte, so formâ de o cam data o societate pentru publicarea de .
" manuscripte, care la 1792. 8: incepi lucrările scile in Sâbiiu. La 179: so constitui in Osiorheiu,
sub presiedinti'a guvernatorului comitelui Georgiu Banfi, socictatea pentru cultura limbei ungu-
resci, care, multiamita mai cu sema zelului assessorului de tabla Georgiu Arancu, la 1796 în-

ITY
cepii publieatiunile sâlle. Veai ICăviri, Erdely Tortenelme,_ VI._170. a
Românii nu remasera indereptu. Fi, precumu se vede din ÎInsciinliarea ce publicara la 1795,
puindu-se in intiellegere cu literatii din România, formara o societate sub titlu: Societatea filo-
sofesca a Nimului Rumânescu in mare Principatulu Ardeluluă,
Ia: V: care se mentiontdia cu atâta lauda in acesta Insciihtiare,
esto Ianache Vacarescu,

S
“Insciintiarea e tiparita cu litere cirilliane intro carticica de cinci foi nepaginate,.in 6%. O aremu

ER
dola D. Aron Florianu.

INSCIINTIARE..
IV
Dupa, cumu cutimu ca vestescu Istoriile celle vechi, mai vârtosu t6te Nemu-
rile au avutu sirguintia, câ se-si inpodobâsca Stilulu limbii salle cu usebita si
intocmita cuvântare, câtu putemu dice: ca prin poliirea Stilului, si deprinde-
UN

rea în Invetiaturi, s'au inaltiatu firea, a multoru Nmuri, pîna la cea inalta
stare a nemuririi,
Acestu Instinctu Yau pogoritu de la acelle Nemuri vestite, pîna in Epoca
vremii cei de acumu, cându ne deseâpta intielleptulu Apollo si pre noi, se ne
AL

indeletnicimua sprigini din sinulu Sciintieloru, darurile vistieriiloru salle; cu

numai prin deprinderea .acestoru invetiaturi se ascute puterea mintii, câ se
putemu cugetă în adevera luminatu despre celle ceresci vediute, si nevediute
TR

alcatuiri, si iscusindu-le cunnâscemu prin acestea, puterea -cea mare a Ocâr-

muitoriului, carele le-au scosu cu stichiile loru din Chaosu, adeca: din ce mau
fostu intru ce le vedemu ca sunt.
Dumnea-vâstra dara tuturoru de inalta, si cinstita vredoicia intielleptiti prin
EN

darulu Parintelui luminiloru; si v6ue turma allâssa, si sfânta a lui Dumnedieu,

curii doriti a, ve deprinde in sporiulu acestoru urmatre Sciintie, ctta ca din
1îvn'a unoru Patrioti ai Nâmului Rumânescu, crescuti in deprinderea Theoriei
/C

Yisicesci, si Filosofesci, ce cuprinde in sine cursulu Ceriului; Geografia care ar-

rata părtile lumii, si cuvintâdia despre vestitele cetâti, si orasie risipite pre
rotogolulu pamântului, si alte Sciintie spre folosulu Economii, cumu sunt si
Manufacturile negutiatoresci, ne-amu desceptatu spre acestu vrednicu Scoposu
SI

se cullâgemu rodurile acestoru desfetatâre Sciintie, si adunându-le că intru o

legatura de finice in limb'a prâ vestitului N6mu Rumânescu, se le inchinămu
IA

inimiloru celloru iubitâre de Muse Filosofesci, suptu acestu titulu: Vestiri Fi.
U
BC
 Y
- 7 84 Dia

R
RA
iasofesci. si Bor alicesti. Care in tâta. septerân'a adue c6le' “egrăssitu voru ve cssi -.
„- Miercuri'a, si Sâmbata in. cara „dille, si.post a în părțil e Tierrii Rumân esci
“pornesce, E
„Dara. fiindu-ca acâstea Susu pomenite Soiintie prin mare Ştradanie sii Chiel-

LIB
“tudlla a “Typariului, si a Trimitterii. „pre posta 'celloru ce.voru dori se se pliro-
- foris6sca din Rodurile denseloru: caruia, fiesce-ce Sciintia. de usebi, suptu A-
în Bu- .
| “Aressulu numelui seu, si allu locului -unde vietiuesce i se voru trimitie
a fi, că se facemu incâpere a acâst-a a typa-
“curesci: amu socotitu cu dreptulu”

TY
: -diece florinti. Nemtiesci preste
“ virii, prin: callea numerării inainte cu cinci-spre
„totu annulu; care summa pîna câtra sfirsitulu lunii lui Maiu allu annului 'cur-
- getoriu 1795. va av6 a primi 'Dumnealui. de Renner, crediuciosu Imperatescii.

SI
_-Craescii Agentii, sau alti: 6meni rânduiti spre siringerea acei summe, căror-a
de
"se voru incredintiă Revasi6 anume spre treba acâst-a tiparite câ se le dea

ER
.
“la mâna loru, atunci 'cându voru primi banii, fiesce-cârui cinstitu Numeratoriu
“inainte, cumu-ca acelle arretate Vestiri si Sciintie Filosofesci negressitu îi se
Ca apoi dupa tr6cerea acestoru patru. luni macaru de ar si voi
voru” trimite,
i.
cineva. se le cumpere, nu se voru primi acei cinci-spre-diece florinti Nemtiesc
IV
vomu sci câte se tiparimu, 'la numeru, că.
Ca prin acâsta numerare . inainte.
, se nu ajunga la toti, sau ti-
nu re cumva tiparindu mai pugine exemplare
UN

i parindu mai multe, apoi se remâie de prisosintia . spre pagub'a nâstra.

Dumnea-
„_.s Si acestea, e-pricin'a de aler rgămu inainte, la Limanulu. ajutoriului
î vâstia, adeca:. câtra Dum: “prâ-cinstiti si de inaltu Nâmu Archond es ! si câtra
„VOI. Archipastorii Bisericii lui Dumnedieu, prin care ajutorint ia a tuturoru ne
AL

sci a Re-
veti indatori câse. dămu la lumina, si invetiatur'a Theologii Moralice
se.
îi saritului — oglind'a Calugeriloru, si a cinului. Preoțiescu, in -care uitându-
privi,
cei. cuprinsi. de: ispitele.. wremâlnicilori valuri în cugeta simtitoriu voru
TR

trâpta resplatiriloru imperatiii ceresti, pre care se odichnescu pre ccuviosii sta
St |
tatori inainte si Bisericii.
ite ramuri alle Sciintie loru, nice nu VomU.
„ Dara 1Snga tote acestea, insuflet
mai vârtosu
i uită, intâmplările. Politicesti, adeca alle. Epochei acestiia, cu “câtu
EN

cu osebita luare de er)ja

întâmplările. celle de acumu in Yheatrumulu Resboiului,
ti le vomv face cunnoscute pre lOnga celle de noi fagaduite Sciintie,
- Ca vedindu noi in ce chipu au petrunsu alti” Chirografi (făra, de a face ei
/C

despre mai susu pomenitele Sciiuti6 folositâre, care le vomu dă

„Nre 0: pomenite
lui Dumnedieu Imperati si
„moi la.lumina prin tipariu:) in tâte părtile unsiloru
u pre
- Orai au ajunsu -vestirea loru; inca si în Giaigradu in prâ-inaltu, scaunul
a neincetatu: întâmplările
iata 'atalucitei porti Otomanicesci,: câ nisce soli all6rg
SI

si in părtile Ugrovla-
DE vremiloru prin gazeturi, in limb'a grecâsca, pina insesi.
„chii, si alle Moldovii pretutindinea le cetescu.
IA

vadiele dreptății
Unde: afla multi Evropeni adepostire,. si, simtu necarmatu
A
U
BC
 RY
— 85—
E preste dusi revârsându-s-se din scaunulu obladairii alu celloru inalti Ja in-

RA
tielleptiune - Voevodi. Ca de acumu inainte nu va incetă Mus'a limbii Rumâ-
nesci, ci intru semnele resplatirii, -6tta “au cugetatu se inaltie lare'a Milosti=
„vire acestoru' Appe ratori” Dinelui de obsce „Primgipi cu frumsâti'a cavântârii cei

LIB
nemuritdre, suptu a căror-a ocârmuire: voru essi, si „aceste. Sciintie că nisce
radie alle . dioriloru, spre luminarea Nâmului. Rumânestu. o Di
Ca acumu se indeletnicesce Mus'a acestii limbi, se: impodobâsca. “Trofeulu
minunatului Chesarie cu flori din firile Gelle frumse, carele. că unu organu
allu Bisâricii pina la cornurile Oltareloru resuna Duchulu cuvinteloru lui, lauda

ITY
si marire intru cei de susu lui - Dumnedieu, intru prazuirea sfințiloru. -

“Era pumele 'TEU IA: y: se sapa in. Epigramm'a vecuriloru ecă alu lui! Anaere-

S
onu, pentru ca te-ai facutu chipu. cuvântării Ritoricesci, si originalu prosodiii
poetivesci, — . din Duchulu intielleptiunii talle » asceptămu, si de aici inainte

ER
mai multe folosire

Aici arvetămu scara dupa. cautau voru urmd, Invetiaturile Filosofesci, si Ilo-
IV
valicesci pre rându tiparite.
- Ântâiu: Urmâdia 'Theologi'a: Bisricii Resavitulhi ; si lassându acâst-a tipa-
riulu, vomu trimitte si alte Istorii Bisericesci, ae pina acumu în limb'a Tu-
UN

manâsca, nau essitu in tipăriu. :

A dou'a: Geografi'a ce cuprinde in sine impaztrea Pamântului, si cei ce 10-
cuescu pre dânsulu, cu obiceiurile loru, din preuna numele Cet tătiloru, si Ora-
sieloru, de Chronografii cei vechi, si cei noi insemnate voru essi „tiparite,
AL

A treia: Fisic'a, Matematica, si cuprinsulu invetiaturii Liiosofesci, spre lu-

minarea celloru . ce voescu a sci intemeiarea Ceriului cu t6te . Planetele lui
vomu invetiâ.. o |
TR

A patra: Se va ivi Biografia ' Pringipiloru Ugrovlachii, si şi Moldovii de la

inceputulu ocârmuirii loru.
A cincea: Esse Istoria Rumâniloru pre largu cullEssa din cello” vechi ade-
EN

verate Istorii, si alte deprinderi alle lumii vrednice de a le sci. |

Era cu altu: prilegiu avemu in gându se ve descoperimu nisce Regule Dicte-
ticesci, adeca invetiatura, de co se. se fer6scu mai vârtosu fiesce-cino- că, se-si
pazâsca omulu viâti'a intru multi anni cu sanetate; IOnga care vomu adaogă
/C

nisce dohtorii, care sciindu-le, va put6 Bolnavulu asceptă folosu in bilele celle
mai usi6re, mai vârtosu la ti6rra fiindu, unde in piipa lipsesce Dohtorulu, câtu
si pruncii cei mici traindu cu densele voru simti allinare in b6!a cu care au
fostu cuprinsi,
SI

4
IA

' Anacreonu au fostu Autorulu viersuriloru Liricesci, spro laud'a Filosoâloru Intocmita.
U
BC
 Y
—— 8 =

R
, ÎN y |
EI - . - .
-

RA
âte aceăteai Măi. odăi 16 vomu dă la vremea sa in tipar, usebite ae celle- |
“nalt” susu insemnate. Sciintie. Ie
Ca. Sciintiele voru fi cu rânduila' tiparite, câ-se se pâta. legă fesce-e ce Sci-
_imtiai în usebitu 'Tomu,; adeca;: părtile Filosofesci” usebite de Theologi'a: Morali-

LIB
"câsca, si asiă.cu aceste folositore pârti de: invetiaturi fiesce-care “si. va imbo-"
gatit Bibliotheca: sa că o Vistierie cu odâre allesse” si nepretiuite; din care nu
numai. Numeratorii inainte, ci si fiii fiiloru loru,! si ai Bisâricii Olironomi se
voru: “adapă cu duleti'a Daruriloru acestoru frumâse Sciintie. . |

TY
„Mai. pre urma facemu Tnsciintiare, precumu ca, cu sfirsitulu lunii lui Meiu |
o alu annului curgetoriu 1795, cGlele cele dintâiu voru fi tipazite, si asiâ ne-
gressitu,. atuncea. se. vor trimite în Bucuresei in tota septemân'a dupa cumu

SI
N ne-amu fagaduitu.
i
Bra de nu ar. veni -la sevirsite, acăsta de noi mgaăuita Vestire, Dumnealu

ER
av
"de Remner. sau cei rânduiti spre stringerea acei summe mai susu 6meni, voru
.
„a intârce acei cinci- spre-diece florinti nemtiesci inainte , priimiti €rasi indereptu
Inca se se scia cumu-ca, in sogietatea acâst-a. se affla Preoti invetiati, toti
| suppusi Bisericii Resaritului, Dohtori, Filosofi, IStorici, si alti mai. multi in-
IV
vetiati la numeru, „câtu de ar, si lipsi unulu, totu'.suntu altii, procopsiti in locu,
o
carii acesta grea, si cu raare cheltuslla: inceputa Sistema, voru ajută că, se
UN

ducemu' la. sevirsitu cu lauda.- |

„ Bogieialea . Filosofăs ca aa Nomului “Rumâneseu, in mare.
Pringipatulu, Ardtlului.
|
AL

. - ar:
LI .

N Aa
Elementa linguae Daco-
Giatamatiea lui Klein- Sincai de 1a 1780, porta urmatoriulu tit:
TR

siva; Valachicae, Composila ab: saMvaLE ELEIN de Ssad,. Ord. S. Basilii A. in Col-
- Romanae
' Ephemerio: Locupletata . vero,
legio Graeci: Ritus Catholicorum Vindobonensi ad S. “Barbara
ei in hunc ordinen redacta d GEORGIO GABRIEL ginitar ejusden Ordinis, AA. Li. Phil, et SS.
DCC. LĂXĂ. in 8%, pagine 100, afară
“Th. D. Vindobonae, Typ. Josephi. Nob. de: Kurzbăcli. A.
EN

| , |
E de cinci foi. nepaginate, titlulu si prefatiunez.
facuta: de Sincai in Buda la 1803 vorbiramu în Tesauru ' de montumente îs-
* Despre editiunea
a torice, I, “unde reprodusseramu si prefatiunea ce sta in fruntea acellei editiuni. iti
Brasiovu. Boca pre-
, Băitiuaea-principe de la 1780 ni o imprumntă D: Iacobu Muresianu din
/C

- Baiunea. E

GEORGIUS GABRIEL SINEAL

„ Candido- Lectori NE
SI

p-
3. Pe D. Ă
” ” .

| “ Sentimum' supra decimum saeculum est, a. quo: TRAJANUS devicto. Decebalo

IA

E în orbatam coloniam duzit!. “Ab illo termpore . quot, quantisque

incolis Daciam
Rom.
' Videatnr Dion “n Trajanum: Pav. Vopiseus ini Aurelianum: Sexti Ruf, Brev, Rer, .
| o a
„ Orosias, Eutropius, etc, Da
U
BC
 RY
vicissitudinibus faerint: expositi Romanoruim in ea Posteri, qui vel mediocriter

RA
in Historiis versati sunt, facile conjicient. Primum .enim sub Gallieni imperio
a :Gotthis, dein a Gepidis, a Bulgaris postea, aliisve Septentrionalibus barbaris
sub jugum redactos fuisse, praeter Jornandem,' sexcenti' alii, illo. partim anti-.

LIB
quiores, partim posteriores, Historici” testantur: quorum nonnulla magis- prae-
cipua testimonia ante uliquot annos collegit Eruditissimus Samuel Klein. in
Ms, suo opere de Orig. . Daco- Romanorui ; plura ego in adversaria mea toto
illo qninquennio, quo Romae in “Celeberrimo „Urbano Collegio de Prop. Fide
- moratus sum, retuli. i

ITY
Hujuscemodi servitute plutimum corraptara. faisse Latinam Majorum “nOs- -
_trorum Linguam, ecquis inficias ire audeat? corruptam tamen prout nunc est
fals quis adsereret. Constat enim e Seriptoribus rerum Daco-Romanarum, et
praesertim e Ohronico Ms. Constantis Miron, Logothetae Principatus Molda-

S
viae,2 quod non adeo pridem legendum nobis concessit Evuditissimus aeque

ER
ac Doctissimus D. Franciscus Josephus Sulzer, atque ctiam e .Descriptione..
Moldaviae Serenissimi. D. Demetrii Cantemir, cejusdem Provinciae quondam
Authentis, et Principis, tun demum in barbarismum, în quo nunc sumus, de-
generasse Majores 'nostros, cum Litteralem Slavinorum, vel (si mavis) Illyri-
IV
canorum Linguam in celebrandis sACRIS circa tempus Concilii Florentini sat
malis avibus adhibere coeperunt. Quod ideo faqtum. fuisse tradit Berenissimus
UN

Author, ut obsecundarent voluntati Archi-Praesulis civitatis Achridae in Bul-

garia, qui instigatusa Marco (ut creditur) Ephesio intendebat hoc modo prae-
cludere nostris omnem aditum ad $. unionem cum Eccl. Romana.
Verebantur nempe hi duo Schismatici, ne, si Daco-Romani, ut antea,* dein
AL

quoque materna sua Lingua DIVINA peragerent, Italo-Romani hanc ob sum-

mam cum sua adfnitatem absqne multo labore addiscerent, libellosque, quibus
noster populus facilius adduci posset, ut unionem amplectatur, in lucem cmit-
TR

terent. Idcirco praefatus Bulgaricus Archi- Pracsul nullum non movit lapidem,
ut Daco-Romanos în suam sententiam attrahat,
Nec spes eum fefellit sua. Re. enim vera Alexander 1. Moldaviae Authentes,
ct Princeps eidem morem gessit, et Lioguam Slavico-lllyricam in SACRIS per -
EN

totum suum Principatum adhiberi jussit.- Hujus exemplum secuti fure postea
=
/C

1 De rebus Geticis.
" In Alexandrum 1. Cap. 18. $. 5.
3 Daco-Romanos jam inde ab initio susceptae Fidei Christianae, hoc est a Saeculo II, quo ex:
cunto eos Christianos fuisse, 'Lertullianus în Lib, adoers. Judaeos abunde testatur, usque ad Sac:
culum XV. materna sua Lingua peregisse Divina, ostendam în Historia, quam de rebus a Ala-
SI

joribus nostris gestis adornare constitui; hie solummodo moneo, Clarissimum Virum -Patrem Le:
Quien in Oriente -suo Christiuno miraturum haud fuissc, quod plurium Episcoporum Daciac
si notum ei fuisaet, hos origine aeque, ac
IA

Nomiua, et varias subscriptiones Tatinas oflenderit,

Linguâ Romanos fuisse,
U
BC
 Y
88

R
„etiam alii Daco-Romanorum Dynastae, etsi' cum duplici totius: Nationis damno,

RA
“nimirum cum longaeva- ejusdem ab. Ecelesia Latina, .scissione, et cum. summo
“ Linguae propriae detrimento: 'guorum primo ut Deus Ter - optimus medelam
“aliquando. adferre - dignetur, ex animo precor; alteri ex parte adlatum jam: est

LIB
vemedium, Livguam enim Slavican, retentis: characteribus, 'paulo post, 'saeculo
-videlicet elapso, Majores nostri iterum expunxerunt: ex parte adferre conabi- -
Ş “mur, dum Scholae. Valachicae ad normam- Germanicarum Austriacarum e beli-
„ ter regnantium. Augustissimorum clementia instituentur, i

TY
“ Quod ideo cummemorandum hic duxi, ns quis existimet, nos in toto hoc 0-
pere aliud” prae 'oculis habuisse nihil, nisi ut -maternam nostram Linguam per:
„ ficiamus, - Non enim eam perficere' studuimus, sed. docere, non quidem alium

SI
“ în finem, nisi ut nostrum publicae utilitati prospiciendi studium, et amorem
| „contestemur, atque obsecundemus votis Daco-Romanorum Alimnorum Collegii
" Graeci. ad :8. Barbaram, qui, ut sunt 'amantissimi eruditionis, non solum pri-

- nobis: coneurrerunt ER
dem a nobis postularunt, ut hoc opusculum luci edamus, sed etiam'in multis
Quibus eo libentius adsensum praebuimus nostrum,
" longe. prius praeviderimus, multos cujuscunque - conditionis, Slatusve, homines
quod
IV
summum ex hoc: nostro. labore emolumentum relaturos. -
i

„ Bive 'enim Commercium cum Daco- Romanis quispiam. exexcuerit, sive itor
UN

per Valachiam Transalpinam, Moldaviam, 'Traisylvaniam,; Marmatiam, Hunga-

“ riam Trans- -Tybiscanam, Silvaniam, “ Banatun,. uzo- Valachiam, Bessarabiam,
"“ipsam adeo ,Crimeam, fecerit, Daco-Romana Lingua. prae. caeteris: indigebit,
-- quippe qua treqoentiorena inî enumeratis proviniis audias nullam. Verum de
AL

„bis satis. .
„Dlud: mihi postremă. a te, Lector, etiom atque etiam petendum est, fn me
| mineris, hanc Grammaticam primam esse, quae in Daco-Romana Lingua lucem
TR

- aspexerit: ob eamquerem mirum tibi non sit, si aliqua aut ommissa, aut errata,
“aut non suo loco modoque in ea dicta repereris. Nostrum erit deinceps, navare
i operam, ut quae huic Editioni defuerint, addamus, errata emendemus, et; hanc
“ipsam Grammaticam ună cum -Dictionario: Daco-Romano, quod (dummodo otium
EN

-“nobis, et: scriberidi commodum non desit) componere fert animus, ad. majorem
perfectionem deducamus. publicoque usui utiliorem reddamus. -
Tu interea, Candide Lector, hune qualemeunque nostrum laborem, [i fati-
/C

| giu. aequi bonique consulito; et valeto,

SI
IA
U
BC
 RY
89

RA
| CARTEA LUI CALNOA JUL |

câtra Episcopulu Bobu, de la: 1784, prin care se dimittu din monastire,

LIB
„i Klein, eterlacli, „Sincai si Maior. . Di ,
_La pag. 13 “not. 1. De
“n. Profesgoru I. Moldovanu din Blasiu binevoi a ne scote si tramitte acesta copia, de pre ori-
ginalulu ce se pastrâdia in archivulu metropolici de acollo.
Insemnămu ea Georgiu Sincai partă, că, calugeru, numele de Gabriel, -Gr Petru Maior, numele

ITY
do + Paulu.
Illme ac Rsme D. Praesul Dune Patrone Gssme!
Paterno Illmae D. Vrae mandato, quo jubemur singuli intuitu quatuor Reli-
giosorum a votis se absolvi petentium: nostra sensa depromere,. obsecuturus
“flialiter, in sequentibus humillime adaperire sustineo. quoad

S
lu Samuelem Klein a 21 Annis professum, quamvis ille nullam omnino fun-

ER
damentalem adducat rationem, imo pro more suo ex se commensurans alios
variis calumniis (ut S. P. N. Basilius const, mon. cap, 21. similis hominis
naturam ad vivum exprimit) fratres suos, qui saepe ipsum a via mala jam
placidis, jam recalcitrantem duriorib. modis reducere adnisi sunt, impetat,
IV
unice vigore B. Decreti de Anno 1770, et fors ob/defectum debiti temporis
novitiatus, qui certe nullus fuit, dimitti et absolvi | ossc judico.
UN

dun Germanum Peterlaki infirmitatem internam, !debilitatemque praetexen-

tem, uniceque spe-ad Collegium: Pazmaneum ascendendi ad professionem in-
ductuna satis levibus fundamentis niti nemo non videt. Interim tamen ad se-
dandos perturbati. animi motus, cum expressa tamen de voto castitatis obser-
AL

vando facta mentione in conformitate praeluudati Decreti dimiiti posse.

_8Bim Gabrielem Sinkai, qui ait se sine novitiatu debito modo peracto unice
motivo Romam: cuudi inductum fuisse ad emittendam solemniter professionem,
TR

(quamquam ei reponi posset, fuisse conditionatam igitur professionem, atq

adeo adimpleta conditione, poni debere conditionatum) hunc inquam, quam-
quam non reclamaverit seriptis vel verbis intra quinquennium, suppleverit ta-
men contrariis factis superioritati et toti fratermtati ita, ut ne unus quidem
EN

“întactus supersit, qua verbis contumeliosis qua factis violentis, in nomine Dni
în ejusdem Deecreti conformitate absolvendum et dimittendum judico.
"4 Paulum Major, qui cum reclamaverit intra quinquennium neque tempus
/C

debitum novitiatus compleverit citra, ulteriores difficultates absolvendum judico.

Quae dum conscientiose sub secreto naturali. unicae (sic) Iilmae D. Vrae
flialiter concrederem omni cum devotione persisto.
Illmae ac Rsmae D. Vrae.
SI

Balasfolvae die 19 lunii 1784

humillimus servus et
capell.
IA

Hieronymus alnoli m. p.
U
BC
 R Y
RA
CARTEA Esgumiosat e

LIB
„data de a. Bincai, cd. „diredtoru, la. 1787, „docentelu sadlei românesci din
e E Fenesiu, a A
- : | ” _ . | E N N N j Ş

La pag. 17 not 2.. IN a i

TY
:Onorab, D.. Professoru I, Moldovanu din.a Blasiu, avi estrem'a: bunavointia de a ne tramitta
“din 'archivuln: rastropolitann de acollo insusi originalulu: acestui documentu. “E unu formularia ti-
| . parita in cuartu, Pre IOnga subscriere, cuvintele reprodusse aci de noi.cu: “italice, sunt de mâ=
a pa-lui: Sincai. La nea acestei. opere communicămu subsericrea lui Sincai, faesimilata prin

SI
- xylographia,

ER
| - Qui praesentia subseripsi, notum facio, quibus expedit, universis et singu-
-.lis, quod' posteaduam in complementum Benigaarum Caesareo-Regiarum. Ordi-
aaţi inum in Possessione' Szdsa Penes Inclyto Comitatui Kolosiensi adjacente
Bcholam Valachico- Nationalem a “parte Graeco-Catholicorum erexissem, . pro-
IV
que. ea Iudimagistri um Bariholomaean Puteam “econstituissem, constitutus hic
“Ludimagister, ubi Balasfalvam” ad perdiscendam Altissimo' praeseriptam Nor-
UN

malem: Methodum aceitus est, comparuerit, praedictamque Normalem' Methodum

- it” addidicerit, ut in exacto ab' eo examine dignus inventus fuerit, qui pia
““fatam Scholam cum fructu, Boniqne Publici: omolumento docere possit. - -
N - Eum. propterea harum litterarum vigore non tantum in Magisterio . confir-
AL

mandiim, sed etiam peroffciose commendandum duxi: omnibus et singulis Tit.

Dominis. Loci illius, eliisque cujuscunque Status Officialibus, ut ab harum dato
pro. tali habere, et ad ductum variarum quidem Altissimarum Cassareo- Regia-
TR

rum “Ordinationuin, signantei vero ad ductum! Benigni Decreti Regii de 6. Dr-

“ cembris 1774. Gratiosae item Regio” Gubernialis die 25 Octobris 1786. sub
i 'Numero 9726. emanatse Ordinationis, ceu in ser vitio pro Bono Publico con-
_ stitutum ab omni taxa contributionaţi, cunctisque publicis oneribus. liberuin,
EN

“ac immunem mariutenere manutencrigue curare non dedignentur, Sig. Balas-

falvae «die 25 „Decembris 1757. i
Da De Georgius Sinai m. p. de Badem
/C

aa . Aa 5). _ Prim, Șcholae- Nat. Balasfab.

a et veliquavum Graeco-Caiholicarum
per N. Tranniae Pr incipatum
Dirâotor,
SI
IA
U
BC
 RY
VUIL
|

RA
. ACCULU CEROEITAREI
facute asupra. lui Sincai la 11 Septemore 77 94,

LIB
La pag. 19 not, 3,
Rmulu D. Canonieu Tim. Cipariu possede 0 copia. contimporana. p.- -sea avi bun'a vointia _.
„dea ne tramitte prin D. Professor I. Moldovanu o copia câtu s'a pututu mai essacta ; cu tote
acestea, actulu fiindu cam anevoia de cetitu, au mai remasu Gre-care mici lacune. - Nu no în

ITY
„ doimu unu siuguru momentu a publică acestu actu. Leetorii. voru scl dă justa valbre unui
actu facuta de inimieii de mârte ai lui Sin:ai si ai Româniloru. ' Cu acesta oceasiune nu no -.
puteinu opri de a: rugă pro D, Oipariu, 58 binevoiâsea a. publică; câta mai currându totu
restulu manuscriptalui ce possede din Istori'a besereceâsca a lui P. Maior, ori câte defaima ar
A coprindindu asupr'a episcopului Bobu, precamu assigura D-sea in Acle si Fr agmente,! p. 132—

S
137, 144 lit. aa) si bb). Cf. p. 188.. Din parte-ne publicâmu totu co avemu, siguri findu, ca :
numai astu-fsla ne vomu pute formă 0 idea lamurita asupr'a Smeniloru din acea interessante
epoca,

ER
“ 119qie 17 September NIEnyyeden ns Feojer
Voy6ben egyben gyiilt ns vendel; vâgezesebăl
IV
Sinkai Gyărgy'6s tâbb fel adatiaihoz valo
[ordeatiodesnele Papica a lerdesehre tei fele-
„letel;hel 'egybe lzon comissio elilt az mel y
UN

„allott He uri szemdltjehăi 04. 9.

0 Glrof Bote Ldszlo

îi „9 Grof Dikes Sigmond
AL

„ B. Zeebergi Vanghely IMdrton

| G, Torotekai Pâl
Ajlai Andrds
TR

_Gyujto Sdndor
" Sa, Păi Sândor.
EN

Si A hit hordezteh caek:

e “Sinai Gyărgy Director -
o Viteaz Laszlo Vajasdi lalos.
Sâm. Blau
/C

Zdrengye Simon Tiiri O. pap esperest

Erdâlyi Idnos Honorai 0. p.
„Popa Gyârgy Vezei O. pap:
SI

Tekintetes Ns > Vege Rendei!“

Ki kiildettetvân mi tegnapi napon u. m. ezen' folyo 179qat esztben.7ber 1 1dikcn

IA

a Tes Ns Veye v6ezescbol 0ly vâggel hogy a Ttes YV. , Ispân Gyujto Sândor
U
BC
 Y
«i

R
Pi

| Ia îltal â. Ns Vgye: elstt, holui illetlen 6s “ozărs6gres. es isendessâa fel

RA
uzată.
sâra tz6llozo szavai6rt b6 vadolt Sinkai . Gyorgy. 9 Egylmet, 65.0 Kgylme
Să altal fel adoti ezen dolognak . tăbb. Sorsossai- k6rdăre vonyul 6s niindeniket
a egymâssal szembe fog... Mi a Ttes ns Veye ezen vâoz&s6uek lovetlrez6senel

LIB
“most emliteti Sinkui Gyărey o kgyImet maguni eleiben Allitatvân a Abvelie:
ED ă „ zendâkben k6rdeztiik meg.
„1. Szemben fogvân keydet Sinai Uram Vitze- Ispân Gyojto: Ur Altal „azon
- “Sravaiârt hogy: ego sum - Autor Rebellionis et duă conjuratoruin. - Azt felelte

TY
„. “kgymed kezet a nyakăra keresztiil vonvân hogy secretum pandere. noli. Uey
- . Meltos:sâgos 0, Piispok . ur Pracfectusejăval valo 6sze szolalkozăsâbanis azt. Ve-
i tegetvân hogy a Piispăli udvarban nem uz fogna paranesolui; a hi most. Azert

SI
i | “azt
mondk6rdezziik.
ott tagadja6 hogy mostan azon - szavait a melyeket a V. Ispâny Ur elit
? vagy magâinak lenni esmeri6?
Melyilk. felelete?
-F, Nem” tagadoim: U9Y vagyon de indulatossdgbol mhonidottani.

ER
“E. “Tovabba minthogy kgyd conjuratiot emlitett, es bizonyos' szemnâlye-
ket.u. m. Vitez Lâszlot, Pap Lâszlot 6s mipolat solkat el€ szâmlălt miutân
Vallomâsa szerintis kgydaek azon szemâlyek ! enne vagynak6?
IV
Ti „Igenis , mostis. azt- vallom.. „Benne vag punti mindenili «6s esletăsselis 10 7
E bizon yitani lesz vag 0.
UN

4 K. Bzen Gonjuratiot. a melyet kază cmleget bitter Gonjutaio voltâ Vaey

nem? o
FE. Abban “hogy conjuzatiot “mondottam nibâztam, mert nem lehet egy6bnek
mondani hm conspirational;, egyetârtâsnek a Piispik elen. - See
AL

“3 K. Mitsoda bizonysagokkal bizonyitya Kgyd ezeknelk Complexiselket

„e BR. Mâsok-elottis” beszellettel ezen Oszve - eshkiivâsrăl 65 azokai k6sz vagyok
Ba -el6 ăllitani. |
TR

5K. Kgyd azt mondotia op sub | secretă natura.- vaayori azon dolog Kgydk
DR “ltal adva, 6s aztis hogy .Keszebb vagyok- 6letemet fel âldozni, mint sem illyen
| : nagy, hit alatt, 16v5 dolgot kiadni. Egyeztesse meg azt az elobbenielkkel?:
F. a theologiabol tanultam hogy a mit sub secreto adnak âltal, vâtek “nslkiil
EN

Aa kimondani nem lchet, Kâszebb vagyok azert meghalni, mint sem vâtkezzen.
„6 K, Mivel Igyd: azt valja,: hogy a 'Theologiabol ugy tanulta :h. a mit -
"sub secreto adnak altal, azt vie n6lkiil ki. nem mondhattja, azon 'Theologia-
/C

+ Dol upy. tanultaâ, hogy ha “TOSz- âros €s vtkes dologis. azon Secretum ki ne
- mondhassa ?
P. Ha „măâsnak nagy vomlăsârol- Va gjon paponitoz Vagy pipăit mâgyet
n i 65 6ldozâst Y6v6n attol ki mondom.
SI

17 K. Hât a piispolnelk vagy papnak fel oldazâsa melkiil az olyan tărtenet-

- “ben. a mely măsnak -kârâra -vagyon vagy romlâsâra n6z, nem lehet€ a titkot
IA

- kimondani 65 adni a ţitkot ugy tanulta6?

-F, ha. privatusnak nagy kârâra n6z, akkor e mâeyek a mape. Ha Pg COm-
pi —
U
BC
 | - 93 i

RY
munităst vagy orszăgăt concornălna az a ar. neko a publicat mâgyek 6

RA
ott jelentem. a
SK. Ez akâr conjuratio alâr Conspiratio volt, mitsoda tz6lra nezett?
F. Eppen arra hogy a Piispolnelk ărthassanak,. Pârâtol. “hallottam h. a-

LIB
Piispăksâgre Pâra 6s Fiizkuti segitven; akkor azt igârte n6kiek a Migos Piis-
pok ur hogy a Dominiumbeli tiszieetis hirekkel teszi. Meljet most nem îse-
lekszik 6s tsalk egy hordo bort sem âd n6kiel,
9 K. Hât azt hogy ma holnap a- „Joszâgban mâs pazanesol Mire &rtette &
mit alkart azzal kgyd? -

ITY
|
F.. Ea tsak anyiban mondottam azt meoyibea a Pispăi Uri îs.ember 65 en- -
n6l fogva halando, 6s mâs lehet utânna.
10 K. Meg âllitvân mostis keyd azon mondăsait, h. kayd Dux rebollionis
et author . conjurationis, ebbăl a jon ki h. kgyd râszesse azon n Conjurationak,

S
Hât mi baja. volt kgydk a' Piispok elle? |

ER
F. Enn6kem a Mlgs Piispăk Ur ellen addig nem volt semmi văvlorom hm
„ Pâra iszketett 6ngemet ellene, de n azt'el nem fogadtam hanem u Piisp5k
urnak non prodito nemine meg izentem: a dolgot, de azonban valami delatio
menvân ellenem a Guberniumbav, jnvestigatio . vendeltetett. Ezen alkalmatos-
IV
sâogal €n elmenvân a Calugerekhez, 6s ott pohârzăs kăzott beszâlgetven azt
mondottâlk: 'No' Sinkai ellencd a dolgot ugyan elântettel, melyre 6nis azt
UN

mondăm ::No ha ugy bânik velem a Piispăk, Ego etiam cero dux et author re-
„bellionis atque conjuratorum. Melyre a Philosophiae professor meg szollitvân,
h. 6n nagy szot szollok 6s a fejemmel jidzom, Azt feleltem: Sem Hazât sem
Kirâlyt nem s6rtettem, hanem a Piispik ellen beszellettem.
AL

11 K. El6bb azt-mondă kgyd h. a mi sub secreto koydk âltal vagyon

adva,. a 'Theologiabol azt tanulta h.. kimondani nem lehet. De 'tovâbbă azt-
is mondotta hogy kgydet instigălta a Piispok ur ellen valo factiora. Ipyd azt
TR

a Piispoknel meg jelentette non prodito nemine; de az elsă felelete szerint

nem a n6vrol hanem a dologrol volt declaratioja melj szerânt akar.azt n6z-
zik h. a Igydndl olljan Secretumnak kellett lenni, melljet ki nem mondha-
tot absolutio n6lkiil; akar dzt h. a Piispăk ur ellen valo Conspiratiot a
EN

Piispok urnak:mâr egyszer ludtâra adta. Ezenn nagy titokban valo conjuratio- -
nak egyebbnek .kell lenni a Piispăk ur ellen valo conspirationâl?
F. In az els6 feleletembe tett declaratiombanis nem dolgot hm tsalk perso-
/C

nâkat ertettem, mivel a k6rdâsis tsak personăk ellen volt.

12 K. Mondja meg Ksyd h, ezen conspiratio hol indult, €s mitsoda uton
folyt?
Y. Pâra mondotta hogy Naszodon... Basilius Nemes Sz. Mazgitai Lsperestet
SI

clfogja hivatni, '65 az âltal irat;

13 K. Tehât K. jol tudja h. a conspiratio levelek âltal ment veghez?
IA

F. Pâra mondotta ugy tudom.

U
BC
 Y
E —u

R
14 K. Azon Teyelek hozdozoi pile volta, & tuas E în

RA
ezen erei “Răi
ia Vagy egy. vagyon6 valahol? -
“F; A-postăk, vittâl 6s a: pap tordoztă & talâm mâs, espresso De
„nogy volna- valahol nem. tudom.

LIB
15 K. TKeya azt: mondvâa. hogy ez a conspiratio 1evelei altal ment vâgez,
€s a conspiratusok. Roziil. egy . n6hânyat ki is” _nevezett. 'Tudni keli kgydk h,
“az a lev6l azokhoz h. „ment 65 azolat keyd mind) fogva iette” a. conspiratu-
sok kuze? i .

TY
„P. Azokat a kiket kineveztem fileiramel nilloiam beszdileni a Peg elen
Sianelijet a vallâssal megis mutatok.!
16 K. Hât Kgyd hol talâlkozott Pap, Liszloval Si .

SI
B Hârom versben volt Balăsfalvâu,. k6tszer nâllaza Volt szâiva;. ftszer To-
Di " doranânâi Brintsann6 mellet, -6s azt' mondotta, h.: Vitez Laszl. uram. fels

ER
, megyen viszsza. " |
17 K, Hât Tyron Drâgosrol honnet tudja. a. interessatus volt?
F. Szavaibol tudom, . mert mostansâg Piivlosd utân: tâjba egy. Ostitortâlzon
„. ejtszala a Vulkâni Directorral hozzăm jottelk, 63 szombat . dâiutânnig nâllam
IV
„mulate, minthogy nâllam is, voltanak Szalva, 's ekkori bcsz6djebol rtettem -
h.a conspiratioban, benne vyagjunk (ori. vagjuak.)
UN

48 K.-BHât a Vulkani Directornak mi dolga volt Be Jâsfalvân, nooy anoyit: TDU-

- latott, 6s a Piispâk uris mi6rt sirgette onnan „valo el menetel6t, „Esyd elib-
„_beni beszedje szerint?
F. Arrul nem tudok semmitis. A Mies. Dispo: ur” pedie az6rt' nem. “azen-
AL

”a vedhetto hogy a Hatzegi volt Vicariust Timârt eyalăzta,. . .-

“19 K. Hât a tobb tâvol valokrol honnan tudja Kgyd h. a Conjuratioban in-
teressatusok, U.M. a: Szântoi, 6 Kovârvideki 6s« a Hetei esperestelk pepok 65
TR

“masokis? E |
BR: a szântoi Archidiaconus... a Remetei * sa tăbb taâvol 165 Dapokis mind
“a kiket kineveztem Balâsfalvâra ab ofto jăttenek; 6s azon alkalmatossâgeal
"besz6djeikb6l 6s zugolodâsaikbol :kitanultam.. Nevezetesen padig.a Remetei Ar-
EN

„ chidiaconus mâr, anyira ment hogy parancsolatiais. e!6 nem akart jonni, mel-
„jet valtatâssalis k6sz vagyol.. meg bizonyitani. - A Szântoi Archidiaconusuak
pedig ozzam -irt egy leveltre emilezem inelyben a Văradi piispokăt ditserte;
/C

a az- ide -valo: ellen panaszolkodott, talân tâm. aA leveletis meg talâlom.
20 K, Kgyd. valaszolt6 czen” levâlre? |
„2 F. Nem vâlaszoltam | o
21 K. Melj î06 tâjban jott ez a level Zajdhez?.
SI

Lg, Husvât tâjban vagy utân. :

„29. KX. Azt: mondta kgyd h. Pap Lâszlo. Kgoyăhez menvân “Balăsfalvăra az
IA

|
IN 9. besz6dj6băl &rtette, h. Gis râszesse ezen. conspirătionalk &s h. Pap Liăszlo
„ Vitez fel6 ment ViSS7a, "Az bt aazt lk& dezzăk h. mit beszâllet Igydnel Pap Lăszlo,
U
BC
 RY
a mibai conjuratiot Tehessăn magyatăzni, 6s. mitsoda Tovetetget tudja Kgyă.. ”

RA
Pap Lâszlonak Vitâzzel mostaniakat u. m. rEgiebbeket. - |
„F. Gyalăzta Timârt a: V. Hunyadi. esperest mivel. h. - azzal' illetleniil ilne
$s azt: mondotia h. mirt tartana a Piispok ur iljen -embert,. Nam . noscitur

LIB
ex sociis, qui: on .cognoscitur ex se. - Boyeb conferentiajolat, pg Vitz * urnâk
Pap Laszlo urammal nem tudom. Hanem akkor tâjban a mikor Pap: "Lâszlo-
nak a. Vmegy6vel baja volt Szebenbe ment, hallottam pg azt h. valami instan- -
“tiat vagy munkât irak meljet subscribâlt a Fogarasi Vicariusis, de a revo-
câlta; azt pg h. ozon munkăba mi volt nem tudom. minthogy akkor a Josza-

ITY
gimban l6v6n oda kâzel nem lehettem. —.
283 IS. Hât Samuel Koltorrol 65 Klainrol mitsoda bizonyost tud Revă ezen
conjuratioba tartoztak ? |

S
F. Klaint hallottam 'zugolodni, h. â Piispăk a templomra. gondot nem visel,
63 most kăzelebrălis panaszolt holmi konyvel ivânt: Futelăs numâj o szene de.

ER
florint sze “pot kâpâtă pe o an, apoj nu nyi de jel;
1. 24 K. Keyd azt mondotta. hogy a Parafele tâteleit Koltor âltal izente. meg
a Piispiknek akkor. meg Kgydk sem l6vân a P. urral semmi ellenkezâse. Te-
hăt Koltornak sem !16v6n akkor semmi . baja i. ingerlette tehât Koltortis
IV
kevâs idd alatt a Piispok urral val6 ellenkezâsre? |
F. Ah. a Pasqnilust maga Koltor olvasta publice; meljcrt a P. ur mMegis
UN

pirangotta.
:25 K. Kgyd a Conjuratiot a conspiratiotol jol €s helyesen,. tudja megkiilăa-
boztetni 6s. Koltorta conspiratusok koz6 szamlaija, de okât 6s tselelredetet,
auyit a melybâ! otet azza tehesse nem mondja, Mivel teszi 6s szâmlâlja tehât
AL

Kgyă Koltort a conspiratusok loze?

F. Abbol .h. most k6 esztendeje Koltort a Piispok ur holmi excessusăârt €n |
âltalam meg fenyegette h. 25ig meg vâgattya, 6s azeri Koltor a Piispoknelk il
TR

letlen levelet int meljre talim o Nsga einl6lrezhetik.

"26 K. Bzelet pd el niondvan Koltorrol de ezekbil conspiratio nem jân ki,
63 tsak azt lehet magyarăzni, h. haragszik Koltor a Piispokre. Nevezzen ki
EN

tehât kgyd olljant valamit a melljel meg mitathassa, “hogy Koltor a conspi-
ratusok kOzott vagyon ?
F. Cselekedeteibăl u. m. a Mlgs Priepăk urnal: olljan Gaz levelet irt, 6s-h.
fel koltâtte a Dialkokat a Piisp5k ur Praefectussa ellen, 6s r6â ment a Prae-,
/C

fectus hâzâra, -— szavaibol pg mort a hâzamnăl...... beszâllett a melljel gya-

lăzta a Pracfectust, 6s Pracfectus ... azonban a Piispok uratis, melljet val-
latâssalis meg mutatok.
27 K. Ki jon Keyd Balăsfalvân tett Benignum examenjibăl p, a kgyd a-
SI

restatioja utân mâssal nem hanem Vit6z urral volt Correspondentiaja. Mi volt
ezen correspondentiaba? |
IA

F, Ar ostâltatrân Vitez urat j6 barâtomnak tartottam. mint azelott volt. en:

U
BC
 R Y
nâlfogva. epy Dizonyos. embeităl, izentem:; n. ozen: “bajamba segitsen, elite 6n-

RA
- mekem. vălaszt, int, 6s- azon levelet elis adom, mert meg ivan Balăstalvân, A
Tevâl pg haragos s pirangatozo volt..
„28 K. Mâo eadig Kgyd minden Rârdâseinkre oljan. jelolet azokra n&zve a

LIB
o Kiket k; conspiratusolnak nevezett teljesâggel nem mondott, a mibăl Oket ol-
„ joknak lehessen. esmârni. Dea V. Ispânş ur elâtt tett benighum examenyiben |
„kgyd azt vallja h.. k6rstett.keyd a "tăbbielstăl -h.: l&gyen Dux- conspirationis,
ki kârte 6s. kinevezte tehât i keydet ezen conspirational vezât cs? |

TY
2 RF. Pâra kr engemet erre. . : - e
„29 K. Ezen felelettel nem egyezik az,-a mit :a V. Ispâny ur.: elătt tett i R&r.
dâsben mondott h. t. î.. mâsok kârt6k ut sit dux conspirationis, mert itt tsak

SI
Pârât nevezi ki egyediil ott pg tăbbet mondott.-Erre mit mond: kgyd?
F. En akkor. mint. beteges 6s szorulisâgban 16v6 Ember a stylust lehet hogy

ER
el hibâztam.: de akkoris az mint emikezem tsak Pârât mondottam.'.
30 K. Kik volta meg a Conspiratioban azokon Iziviil a Jilet. el6 szâmidlt
sed | | |
|. „FR. Szebeni pap Czopa. Cyrillus & Popa: Nyilulaj a Parikastellci olâ- pap.
IV
831 K. A most -kgyd. âltal kinevezett - conspiratusok kozziil “valamellyiknâl
valamely: eyul&st- tartottnak l.ds ao.. mostansâg Keyd tude, '6s ha tud, mit tud
UN

hindi Ia .
» Semmit sem todok.. a

a
AL

Melly eddig el6 mondott Onk6ntes vallomasâi utân Sinkai Gyorgy,

6 kgylme
Vajasdi nemes Viteaz - Lăsalo 5 kegyelmetis mint a kit el€bbeni vallomâssâban.
TR

Sinkai: Gyorgy a fel adott conspiratio râszess6nek jelent : ki, eldnlkben âllitat-
vân annyiszor emlitett Sinai. fel adâsa ellen6ben ezeket mondja.
Em hogy Sincai” urammial valaha akâr mifâle dologban egyet 6rtettem volna,
i telyesseggel tagadom. Sât 6 Kegyelmânek mindenkor a maga roszviselete miatt
EN

"“ellene voltam 6s a Generalis Synodusbanis, magam jelentettem ki hogy a

Ia . Piispolot iouek 65 elsuel esm6rein Sinlsai uram felett.
/C

- ma re. miis tovdbb chat Dărdeatiit :

x. Siolkai azt monâja n, a k, szavaibol tudja, n. l. ezenm conspiratioban ben-

i “e van. Mit szoll K. evre?
SI

_F: En a Mlgs Piispălk ur. elen sohasem. peszsilettem roert nike soha ba-
i jom a - Piispok: urral nem volt, 's sz&gyellemis az ellen torekedni a ki n6-
IA

„em fejem.
Mind. ezelet, Vita Lăszlo- 9 “ Siukainak szem6ben mondvân Siukai azt
U
BC
 1 —

RY
felel6. h.: âsz valătssal meg. zenit mind. azokat. Vita LL ur ellen: a

RA
mellyeket .mondott:: ia ie a aa i ia Fii ze
-Kerdeztetik: tovabbâ- Vitezi Li ântol, 63; chicârt, Di a
„9 K:: Sinkai. Gy. azt. mondja. h: az: idân:: 3szor. jărvân!a'Balăsfalvâa Pap L, ur
„utolszor::Vajasdra: ment: viszsza :menett:'Kliez 6s:abbolis: dia n: Vitez Uram-

LIB
mal lehet :h.:ottan: besz&llettenel:. 65 egyet:6itettenek?: iaht uiti
-: Meljre feleli: En: năâllaih “Pap Lâszlo V.:Ispâny korâtol: foerai nem iat i m,
„1789. Esztendăben +. Csomborărol : jăvă iutjâbol:: terti b6 hozzăm, ::Aklor: sem
talâle: otthon::haneni' ezen' utjâban i:K. 'Fejervârt talălkoztună 'a Piispâk ur 9

ITY
Excellentziăjânak ebâdjân, 6s azoltâtol fogva soholt. sem lâttam..!. ii: -ii
+8: Azti'vallăSinkai::Gy. tovâbb .h; Pap: L. egy . versen Szcbenbe- riieâvâa
Koyd: is: elment:04â, 6s ottan: vâlle. ceyetârtve. irtanak volua egy:munkat mel:
jet; subscribalt: Vitez: Uramis + es: a„Fogarasi Vicarius; a: ki ugyan tsak + revo-

S
calța.?.:: d ui Ri ÎN Fa

ER
E. A igazi N. voltam. Szebenbenț: de. egy bizonyos Tezer. alat; levă Bots:
lor nevii. Arvâm, dolgâban,; 6s.. falălkoztam ottân. Pap szlovalis, de: a praeten-
dalt munkârol semmit sem 'tudok.: Dita
„Es ez uttal megis szollittja,; Vitez 1 “Sinlcait- p. ha. todnâh. az “alai olljas
IV
munka;. „determinalja «mi „volti az. Meljre Sinkai. Gy. O:k. azt feleli: hogy :IHal-
lottam;Halmâgyi - 'Jânostol a Fog... Vicariustol,.midân - Balăsfalvâa :professor-volt,
UN

6s a Naszodi Vicariustol Pârâtol: 6s Czopătolis a: Szebeni Esperestol. Akkori

Hâtzegi Vicarius Timâr, pg:azt beszâllete nâkem âkkor hogy 'nem tudtanal'6k
akkor..jo: insţantiâţ, âsziteni;: De. mi :'volt, benne nem ''tudom. -:Valaminthogy
mâs: Fell Pap:L. uramoak YV.: -Ispănsâga inint::Vitez Li uram :hăzânâl: vâlo 16-
AL

tt meg: bizonyitom. a ulejdon Pap L. level&băl; meljet nckem a:„Viteza L.: u=

„ram hăzâbol” Qâtălt: i
-Vitâz Lu: ih. ujjonanis erussen: all «azonn.,, clăbbeni erăsitese mellett n, Pap L.
nem: Volt 'az:6: k. hâzânal;azon. idătăl: fogva. a. miolta V.: Ispâny -volt 6s. âklkor
TR

is a. mint.el6bb. jelentette othonn nem 16ven: K. Fejervâron a Pispok u ur. 5 Ex

nâl.ebâden .talâllozott vlle,. : -. ae INI i
- 4 K. K6rdâre vonatik: tovăbbă. h, mitsoda esmeretesstze, volt Vita urnak
EN

Pap. L: urammal?
- Meljre feleli.. A mikor Betsben Jurista volta; akltor sot fel Pap Li, odă, '€s
akkor panaszolt: nekem egy.: versen, h. egy Hâtzegi: Comendans a mint em=
/C

likezem Spurlăti. Stet noha valosâgos nemes: :ember,. ado ali akarja iratni - 6s
busult. h. talâm .Oserei- Consiliarius ui -viszi.a dolgot.: E volt cels6 esmeret-
S€gem 6s ezutân 6n le jăvân Betsbol: soba En. azutân,; 0 KSeymevel kiilOnds ba-.
Tâtsâgot:nem tartottam. .:
SI

"5. E azutăn talâlkozotte IE. Pap: Lâszloval, 65 ha talâlicozott Hol talâlkozott?

F. Mind feljebb mondottam 1'789bea taiălkoztam Piispok ur: 6 Ex.. asztalânăl
Fâjtrvârt.: Annakutânna pg -mint: feljebb emlikeztem Szcbenbenis talâlkoztaz,
IA

7
U
BC
 R Y
RA
179gtee vagy: 9lben., “De: azutân: sem cgyszer. sem -matzor. vâlle.. nem. alloziani,
vâlle nem utaztam sem pg semmi corespondentiâba vâlle nem..voltam.:
Ezen k6t szemelyeknek szembe. 'valo. meg, kârdsztetâsek utân.Viszont meg: Ie.
deztetyâi Vitâz .L..6: k.:6s::azon: nemesi: kotelessegre ;melyet addig a ns Vme-

LIB
gy&bea .betsiiletesen:; tellyesitett;: ujjabbanis ::(eml€)keztetven. “h. : oljan::a ki
valosâgos, embersâges nemes 'ember:.:::De : mâgis: mibthogy ':azokhoz : a ':kiklel
bevâdoltatott::Sinlai: âltal- Hâ egyebiâat. emis Ge vallâsbâli::kotete,; 6s:annâl-
fogva:talâm amazolteak Dizadalniăk; âltal,: talân: a: dologrol,: “68: azolnal ! “lap-

TY
pango: iz6ljolrol Salamit: tud, Ha, tud: mondia Meg: 's: avelis cddig volt bets:
Ice fontosittsa-6s tâmaszsza-iuz zii aa pata
; Meljre -Vitez: DL, 6-k:: „betsiilets. 65. ceyetlar: egy germene ioiendobăli szszeren-

SI
| tseje felăldazâsa> ajânlăsâval;;azt; mondotta :: li. -soha :semmitsem “hallot; : emis
„tud, mert-hizonyoson: eddig:a-::ns;: Vmegy6hez meg
:viseltetett. hivsâge.'szerânt::

ER
mondană 63 kijelenten€. -A minth. eddigis valahol afâle k6is6ges dolgol: jot:
_tenek. el6;! el:mem-:mâlatta:.meg jelenteni:i:: Valâmint + kOzelebrăl::a Bâresek
„Nagy Icotsisol assentâtiojok: alkalniatossăgăval.: szârnosan jov6a,' az'eire: szanidei
kozo leg6oyck K. Fojârvărra. magolkut assentaltătni,: 5 k.:azokat, addig: b6 nem
IV
vette. â;; târtâuhetâ:i.tor venytelensegtil: tartvân: bm'“6l&bb szoval Fobiro” : Vajna
Antal-urnak! azutân:pedig a:ns:Vey6nck'6s a: foigazgato - Mlgs.::zi “râs âltal
UN

tovâbbi: vendelâs: V6tel:iveg» tt bejelentatte::: Mely. szerint: a Mos răi Bi-

gazgato Tiănatstol-valaszt vâven; a: szerint tselekeditt,iei i: ii zi
:6;: K; Kârdeztetik,:tovâbbă mitsoda.:okot tud a: mini: fogva! a:. Salt: dual
| bevădolt; papok ingereltettek volna! a: Piispolk: urraitârekedni?;:Meljre feleli'"
AL

“Pe Somit:$om-tudoki hui azt jelentem::h. az: Ipomnak-ă Titi: cspetestnal

„Simon Zdrehgy6nelk: egy. Tâttje :volt “melljet mâg& n6hai:-Major Gergely ur birni
_ăltal adott. azon istet mostani. Piispol Bab J. ur Piispoksegre:valo: 16p6sekor:
TR

"az ipomtol:szânâstol; egyiitti: el: tâvân:iuz:ipam::a: Mlgs 'k:::Gubernium: elott:pa-

nas201t,-6s'0nnât;fiscalis” assistentiaja -rendeltetett: az" ipomnak a "Piispăk“ uriel-
len:: :ln:azt.lâttam tsak:azârt hngyi:a “Pispolk''urral az “ipomat;: “meg :"edgyez-
tethessem, n6kie azt mondottam, h: ha meg nem belkâllil:- se: 'magam se :fele-
EN

s6gem. sohais a! Hăzâhoz..nem: meg oyiiuk. “Euudl! fogva- arta“ is” vettem. hogy “fil
„Şott a Piispâk urhoz velem edgyiit 6s a râtet onk6at âltal engedte : A mint.
„a;Pispâk ur: kivânsâgăra:. irâstis':adott: 'rollar “a: ki: az: sipomat.- iezen tseleke-
/C

"- detiârt:titusunk :sz>rint::meg: ăldotta; 6s azutân'egy -mâs:râtet,::meljet: valami:

ipomnali.-
commune: terrenumbol vâltott:ki:az elâbbeninsl jobbat âjiadekozott:az
-:Mindezek -utân Vitez uramiazt.kivânvân h. ujjolag: szemben k6idăre vonas-:
s6l'a:felado! Sinkai,: 6s udjn::d: “keyk tudtăra;! ini 'adotti okat 63':mi: vezette
SI

arta h. 0 kgymât ezen be jelentett conspirational reszess6v6: „tette, "65: azon

coaspiratiobari: miilor. jătt:ib6 es hol: conspirâlt ?"3inkai: ali magi! „ezen
urrati €
IA

co:spirationak: fejânek:leini nețezteiiki? Meljre iey: :felel: : |

“Eii ey0b. elolet. az:niăr:fel adottalnâl -6n: most: azon az epjea. ivi” nem
U
BC
 8 —

RY
“adhatok (az irânt h. Vita. uram, “conspirațioban leane) h na h. Pap Lâszlo

RA
azon az idân kiviilis meljben.. magă “Vităa uram . lett,. „mondja.. Vitez. Uramnăl
lett l6gyen'.65. a, Piispok, ur. elen intEzett dologrol, trâctâltanak I&eyeri, azt n6-
kem Pap. Lâszlo mondotta, 65 bizonjsăzom is vagyou rola, Xilombenis ha idom

LIB
erăsitesemot; meg mutatni. 6s valositasii. 6sz “vaeyok, ai n
Felt6v6n tovâbhă aztis h. ezen Sinai 6 keyme, altal el6. adva... ua szint6u
mind ..valosăgok, lennânek, 65. egyelit; 'teljesagel nem. mutathatnanak . annâl
h.'6, tobelhkel egyiitt.. Vitez.. L. d k, “isi a Piispăl ur. ellen valamelj. haraggal

ITY
viseltetnelk. De mind ezekbil az 'â” kovetlez6s ; ki. Nem, hozattathatvân h,
valaki azon. „onspiratioban volna.: azert valaki elen, valami. neheztel&ssel: visel-
tetik Vitâz d, k,, „helljes, kivânsăgâra, ujabban.. az a. k6rd6s, vete -ttetett. “Sinkai. 5
k,. eleiben, n; a. conspirationak, €6s: abban. Vitez uram, elegyedesânck nemeiy, pi

S
ZONy0S, jeleit. adnă, „Meljre. tsalk azt. felelte. Eddig Yallo vallomâsaimnal. „Meg-
maradvân, annak. ujjolagis hogy Vitâz, L.-a conspiratusok szama kăzăti, lenne

ER
tsak azt a jelât adja ki 6 kegyeletânek a Piispok ur ellen vall6 haragossăgăţ
hallotta, :6s. 6zt magâtol a Piispok „urtolis, tudja. „Ezen ivi, pedig „nem tsak
h. a. Conspiratioban, Nal6 JtSnek valami, jeleit tuduâ. adni, hanen azlis. lâga-
IV
disra viszi,, an Jisaor emulitet!. Binlai. -Ă Ru, he a corispiralioi” valamely. Țassio:
jdbol valamel 9, meg leti. dolognal; jelenietie. volna, li. kiv6ven. azi a mit:ellob-
UN

beni vallamâssaban jelentett h. tudnillik Pâra a Piispok elen valami, eye olt
kesziiit volna irni. a
„Meg nem szunik: tovâbbâis. Viteaz; L. 9 k. Livânni 65 k6rni a, ns. comissiotol
Sinkai uramat kGuszeriteni D,. mivel, conspiratiot fogott d kgyre. jelentse li h.
hol conspirâ!t?, mi ilor? 6s Ri eltt?. De mindezelreis auyiszor emlitett Sinkai
AL

azt fi Ieli, magât az clăbbenielsh- z. Szoritvân,, h. Vit6z, L, uram, h, 5 vele nem

NE Vii,
TR

Kâ dez aztis. ezenkiviil;- Hogy: ha. Vita uram se. rodie nem. “conspirâlt, se
Ig âzt h. măsokkal conspirâlt volna nem tudja : Hiât milkor . a. VIspâny. urtol
k6rdăre vonatott mi6rt mondotta hogy szăzanis: vagyupak a. conspirâțioban, €S
EN

miârţ tette, Vitez L.. d ayer mineyânt az 5; iddilnek.. „Us ak azt feleli log Y.
Jyanutm vol, . DR RD arie pu |
/C

Be szollittatilk azutân Pater „Samuel iai, Balăsfalvi. monasteriumban. far-

tozo szent Basilius rendjenek papia, kiis magyarul nem tudvân Dââk nyelven
e kovetlezendâlkben. k6rdeztetik. meg. -
K. Scitne Dnao. Y, Gcorgiun Sinai se: Dacă et. authorem conspirația
SI

declarasse ? . Ş Da
R. Scio Duum “Sinlcai: certiorara. fecisse “Rosa Bopum per : Koltoren, | de
iastituenda Quadam contra eum factione seque hujus conspirationis ductorem
IA
U
BC
 R Y
RA
învitatui ac. “porto “declarasse, hanc haud actoptasse! Spari tam, pertunu denigiie
o |
fore, cobjuscumque; “ile tuebitur partes cum: “victurim,
“Q Scitne: Reverentia YV: etiaui Rtiam, NV: coispirationis oja participe n pet
aa i i
Daia Sinkai' 'atcusari ?

LIB
R; Scio, etiam cobftontătis” suna â Dao VGoriită.. prii i a
IRI
_Q. Quid ad hanc accusationem “in“sui aetensionăm? 2 ina
“Re “nego cuncta, et plane. haud- agDOSCO 'nie conspirassă:- a
fovere: cuin
:.Q: refert. 'statutus Sinkai Rtiam V. summam. fovisse et 'hodiedum!

TY
authorem, e
et Princip e asse-
Do: Para amicitiam, quem scilicet: faşsione : sua,
rit esse hujus conspirătionis. pe
R “Amicitia m' Summa “quam asserit Tori:-taţio; sed" habe: sohura: ejus! noi:

SI
eo habui 'cor-
tiam, nec: eum, a“ spacio'unius anni: vidi -coque minus “ullam cum
1: 'Profert :. quidem Dnus “Sinkai me offensum “ab Eppo. “nostro,
- Episcopo ante u-
ptopter” non, adprobatatn Quandam Libro - ps8. Dedicâtionem

me -offensum conspirasse. - ai ER
num 'mens6m. Ds. Sinkai” me afârmavit. sora i-VOomite

:-Q, Si 'itaq 'reverentia; A: muliusi see agnoscat 'partici

“ante mediu annum
Iata i

pern consijiratiois; “ad

IV
si quam contra Eppum, patria
“fidem Săcerdotalem rogătur, ne deneget mobis':
lanten. “foile” 'sciat? |
ac “principena: cut institutan aut “în: ninimo' “scintil
UN

ein” poram Voosit e

“n Nullam plane: s scie, „&. ne” efero ad: controntatioti
N institatam. L ]

a “Tări Bsperestet TErddlyi

"- Măguale eleiben: Szollitvan "zăteugye Simontis,
Papot mint a Tiket. Sinkai -
AL

Jânost: a Monorai- Papot: 6s Popa Gy5rgyot' a V6zei li

jelentett
Gyărgy a maga' âltal fel: adott conspiratioban eszeseknel lenni
ini pie
kikis kăvethkezendă' “modon- K6rdeztetnek meg.
k lenni mag
TR

ely consp irato ri tjâno

K. Tudjâk6 Kgyk h. Sinkai Gy. 'valam
nevezte ki? A. meljre ekk6p felelnele. e
dtig polistaluri, a Visbâoy ur
“F, Nem tudjuk a dolgot. nem hallottuk vulame
EN

| elcibe nem “ideztettiină:

ale " h6szesseinelc adta ji?
-K, Hât azt tdjâle n, gyket, Sinai azon Gonspiration
k -szeriut; tagadjul logy
“Pi Tudjuk 46 minidnjajan : igaz lelkiink 6s papi: 'hitiin
an elegyedtiink volna,
îi vagy mâssal vagy Sinkai 5 kgyvel valami factiob
/C

X. Hât h. mentik gyk magoka t Sinlai nak ezen feladâsa alol?

ijelen tesca, ivi semrgi vel - ser him ha ud d,
-F. mi gaz. “1elkiiak: esmârete'
zii De
.Kgye: Bizonyitson: 'valamit,
Părea plate Holini levelelcet. i ezen 'con-
„IX. Tovâbbă azt mondja Sinkai n.
SI

tudos, 6s Pârânak. ete

spiratiol indităsăra, €s:h. ezen' leveleik Igylkis!
nem volt €s soha vâlle .nemis tulaltor
F. Pârâval semmi correspondentiânk
giimnal “letâtele. ațalmatossietval.
IA

tunk,- him meg „miisodik “Leopold Homa NR . LENES REIES a

îi e.
U
BC
 RY
— 101—
De aleoris semmi: “Kiilănăs, &rtelezâsiinl nem volt, nemis tudtunk sem a le-

RA
velek kibotsâtăsokban se a “praetenidalt conspiralioban semmit.. |
K.. Ha ugşantsak Igyk a magok ârtatlansâgokat enyiben. erăsitik, „Igaz,. lel-
Jekre. 6s papi, hitekre: mondjik, meg; n. mit tadnak valamit egy. înjen conspi-

LIB
ratiorol, h. mâr foljia vaey kezdodni akarna valahol? DR a |
F. gaz lelkiiokre mondjuk: h. semmit. sem, tudunk.: i
- Mindezekutâniis ujjolag b6 livatvân Sinlai Gy. 6s ujjolag arra szorittabvăn N.
a felljebb: k6rdăre vett, 4 Papokk vesse szemekre. az d k. âltal. feladott, conspi-
ratiot, a kilcet ti. els6bb, vallomâsâban annak râszeselenel mondott 65. mondja

ITY
meg n. hol? “% mi “modon “conspirâltanak? Flebbis 6s mind, v6aig foljtatott ao
lason. tsavargâsait el6 vâven: semmit. se, mutatni. se, el6, adni. nem. tudott. IHa-
nem. fâlre tsapongot, olljan semmis6gel:el kivânta, homjositani 6s: zavarni a
dolgot melijbul. semmit;. magyarâzni DEI. lehetett, ir

S
“Nem, âllapodtunk meg ugyantsak, ittis. 6s. tovâbbi, fe tevăk. ezen Kârest..

ER
K Keyd leg, eldbb, uz midân, magărol. beszellene valamely. ;conjuratiot - em-
legetett, ezt “ugyantsal a conspiratio; ncvezetâvel eyengiteni kivânta, ugyan
tsak azt ăllitotta ha mely titkot tud, az 'oljan dolog h. Jelke esmereti s6-
relme nelliilt 's. piispoki : absolutio nelkiili. ezep titkot ki. nem.; „adhatnâ,. ezen
IV
îllităsâra. nezve. tovâbbi. feleletiben,, ugyan a dizot arta. forditotta.. n. ă tud-
va, 16v5, dolgoţ: ha mâsnak kârăra volna kiadhatnă ugyan. “Dea birds emberek
UN

, noveik eihalgătâsollal. Mâr most a Piispăli engedelem,, atdnu bizonyos szâmu

embâreket * conjuratusolnak vagy coaspiratusoknalk lenni kinevezveni, . Minden
hoszszas kârdezkedâsre tett vallomăssaiis mind egyiit vâve ollj semmis6g 6s
kitsinseg, h. sem conspiratio nevet, sem papi engedelimst akarmi szoros 'Feo-
AL

logia szerintis nem Grdemlett.. 'Tudni. kell tehât ezenil kgyk nevezetesebbet
vagy titkosabbat, (s a complexekro, nezve mâltân titkosabb dolgot. A 'mit
tud adja ki. „Meljre el6nt felei:
TR

spe-
Titkot mâăst nem tudok, nun sal atat a meljet fateâltam, h. pg kiket
n6lkiilt ki nem akartam mon-
cificâltam azoknak neveit piispoki feloldozâs
dani. Oka volt az mit felljebbis 'mondottam h. a vâtektăi f6ltem. A vetekk pg
EN

csa-
oka a lett volna, li. ha 6n ki nevezterh volna,' 63 kinek kinek nevere a
lekedeteit vagy mondâsait a Mlgs "Piispâk urnak ki Jelentett em volna, 6ket
kivălt nemeljeket a Piispok ur haragjâban hoztam volna 's nâmeljekk veszedel-
/C

mesis lett, volna.

K. Hât Kgyd hâzât *s vagyonjait mi&rt tette eladovâ? |
tettem. fel ma-
F..Azârt h,. Gazdaszszonyt . lâtvân, h. nem .lehet tartani azt
a. klastromban - ma-
gamban, h. ha. mâg tovâbbis- a: Directorsâgban maradok,
SI

a et h:
„radjol, 65 ennâltogva- a hăzra. sziiks&gem nem: l6szen.. “A Port6kâmat.
sok & mintsen miert tartsam det ha: koszira megyek Cai.
IA
U
BC
 Y
— 102 =

R
RA
XX Hât zallogi; âra nezve miert: izente: “Roya azoknak a vind kgyă “Allogiai
voltak, h. vâltsâl li mert mâskEppen leszsz a; “dolog?'
“RE Nem: izentâm. ih, măsk6ppen'. Eszsz- a dolog, Danem teal A tzigăuy-

LIB
nak'Ievân năllani egy eziist! Bohâra,a, annek izenten n „adja meg : a „percentet
65 vâltsa ki a zâlagjăt. Stii o
K, Mindezeket a4 meljelet k,+ diua văllott, igrzăn llotac? Su
Pa tenta
” vaita i?
E: ear: . i

TY
aduni, mint: -magă 'mondotta i dia. "perjură;. isecaotim paniefe, noli. tai = rar
a e aer

ip, 'Ezen: verset hhi: mondottăim volna ezen' idătăjban, “nem emlekezem, “m

SI
a Ttes: "VIspâny- ur! egy ulhăuyszor repstalta ieez azih: n'a “Ttes. Vi “Ispăuy
urnak mondottam b. a dolog,. sub: secreto vagyon. nem mondva,. a mi: „be

£ Szek meg ali, az ne, „de persons non:

mpi
pa ER vrei

ita inteles. A a
IV
iei

zii
UN

crdss6anel 0kââit azoleke: neyoket “vallomâsoke. “talajdon. kezele ditai “dăja 16-
Meter,ten, fa„Tes, ns Ye, Rendjeinek elejekbea, bebâtu, „Meepainle-
AL

.E îvizatos solzi mi i
GQ Bethlen Lăsalo . ni
"G.* Miles “Sigmond.. i
TR

. .B Zerbergi Wang ii Mârtoii

Cu la „G Toroiahai Pi ie
ici INI i ta Ajtai Andrds "| Ma a
EN

a *: Gojujto Sândor
A Buyeden: a.“tn: înt napon îs eszt. Ba. Pl, Bdndor. E
Pe ar
/C

ae

“La pag. 19, not. 4

SI

tramisse prin D.
""Uimatăriele “adue. acte le! avemu totu dia: “aohivalii ivitropoitei din Blasiu,
tiuincă episcopului e copiata intocmai depre conceptulu originale,
Prof: L.: “Moldovanu: 'Represinta
în: Archivalu' blasianiu.:
- fa teseriptulu guvernului, ' “depre insusi: originalulu ce':se: pastr&dia
IA

: (0. Lpos
-D. Prof, Moldovanu .ne:spuie-,cumu-ca Tatu, parochu si protopopu de.la :Baiutia
- remase directoru pîaa la 1 decemvre 1797, cumu se vede dintro serissâria a epiaco-
Bânya)
pulni Bobu cu acestu datu adressata oficiului montanisticu din. Baiuti”a.
U
BC
 RY
- "108 —

pi i IN N.) REPRESENTATIUREA EPISCOPULUI, BOBU.

RA
in”
câtra guverii; “din 15: octovre: 1704, pa ini care ropuine pre Tatu
„loculu.:lui: Sincai;

LIB
:...In seguelam gratiosae.; Resolutionis Regio: Gubernialis: de:13-â;.-7=bris'a. c.
N 10 6092. E. 233. ratione proponendi alterius in Locum Georgii Sinkay:scho-
larom nationalium. Directoris:ict :Cathecetac:horsum directae in praesentibus
temporum et personatum .circumstantiis: mutationes * ofticior um:'ex intrinsecis
ationibus. status. cleri: utriusque.: tam 'saecularis; quam 'Regularis :haud susti-

ITY
nestibus: in locuim supraniâmorati Directoris: et: Cathecctăe ! interimaliter”“dun-
taxat humillime -proponendum censui Georgium'- Tattu''iă fundatione 'viennensi
olim..ad; Sanctam + Bârbaram:-altiora: 'studia' terminănitem '-virum: “ecelesiasticuri
de.cujus pacata indole, sedulitate: cum::acdificatione“ populi 'mihi “in: spiritulibus

S
subjecti conjuncta responsabilitas adsumi possit;in elementaribus fetiar":idio-

ER
matis germanici aliquantulum versatum, quem Excelsi Regii” Gubernii gratioso
Patrocinio demisse recomendans' “ejusdem coufirmatiouem in prae libato interi-
mali 'munere “instanter supplico.
IV
m -) RESPUNSULU cuviulituLui: A

“din 18 oclovre "794, prin care se conf ma Tatu în loculu lui Sincat.
UN

Rsme Dne Eppe: idbis “observandissime!

În ad repraesentationem! de:'d;:15 Oct. arc; norsui Submissăm, reseribi hinc
RD. Vestrae propositum in -locum Georgii:.Sivlui.:pro -interimali : -Directore
AL

et. catecheta “Scholae 'primariae nationalis . Balasfalvensis Georgium: ;Latu::per

R. hocce. Gubernium acceptari ac interimaliter, confirmari, -eideinque per eaudem
prăclaudatam e vacante praebenda unius Basilitae de salario providendum essc.
TR

Ceterum manentes.. . e
Rsmae D. Vestrae ... : ad offa paratissimi
E Regio M. Ppatus. Tranuiae” Gubernio G. Bannfiy în. p.
EN

Claudiop. 182 8S-bris 1794

. î> „ Daniel de Straussenburg
. secr.
R. D. Eppo Fogarasiensi Ioauni Babb.
/C

x ED >
, . . p. . .
.. tea
SI

. . s.f

La pag. 19 not. 5. pre “cându

Scrissâri'a ce urmedia o copiussera cu insuni” din otiginalu: la” '2 februariu 1844,
eră legata cu' mai multe
me afflam în Blasiu că stndente. Scriss6ri'a originale, forte uritu. scrissa,
IA

atunci,
altele intPun volume în "folio ititulatu Varia Georgii “Sinai Fata." Arehivariulu de
U
BC
 Y
— 104 —

R
repausatulu Ioan Turcu, "mi - țommunicasse acesta, volume.. La 1848 pradându Ungurii Blasiulu,

RA
impreuna cu altele se: vea ca au "pezitu si aceste acte, pentru ca facându eu intrebare, D. Prof.
Moldovanu, mi serie, Ca. Na, pututu dă „de, urm'a acellui ;volume. in archivulu. mitropoliei,

SINCAI-COTRA+BOBU.. i

LIB
E Intra, «Scriplus scio me;;quondam, prohibitum fuisse: secusquam hurigatice qui
„et valachice: azert si: i i pita Pietei ci a E i CGI cu
aratat ut toi ta” „Mâltosdgos- Piispăk url: zip
aa Nagy sâgos. Patronus: 'Uram;:'6s, szentsezes leii
L Atyâm!: iati

TY
. Nagysâgod. fizesseki a- mim. Balâsfalvân. vagyon; (si :rapiham:fovit,: “ut, 'otiose
tempus ne; terraza) „măskânt. menyelk: a; tolăi Istenekhez,: a. kiki:bâjurikat. eliga-
zitjâl, :mert 6a penzemben nem.;hiszek, :hanem:a: mindenhatobara::ki i' velem

SI
iNaeyon.: Nagysăgodnak: elmâjât nem.:probâlom hanem''alâzatosâggal: instâloim,
_;BOgy:vagy; yagyonomat,- fizesse :meg: :harmad, papok alâtt, vagy ondot +viseltessen

ER
mindenemre; RBL: :Bede,: B5Ă "al :BpezăT. : dar Li IE otita acu
pie
AS
ca îi „Es. „DEMIS Si fasii
Pa
ata
. pair
poe e :
iat piu As Msoiei, raze “aspinzeze,. miez, sea ezozezeoa ai 2 run ct «
nijij n
IV
pei

| | TEOPEIE TMRAT
Blasii die 10. Augusti, 1795.... de, nă. Ins: RDEzĂ ED CENT Nemeiui lege immu-
UN

nis ultra sexaginta annos 600 et vlira ostendam.

ISI IN Sai ti „i rio ke î a
a Verte Pelin. re d
ap Tip
: : via

pia ie „ Paren, lustrisșime, et mihi semper, Reverendissirae !;. a:

AL

“uiPossutn omnia: 'complanare: solus;: et'si vis-fac'me-tecum! loqui,: ubi jusseris

“el ;meliiis erit.:.secus solemniter iprotestor nam dotam: Diis: terrenis triumphabo,
et tum tarde'erit;::quia. non: scivisti: cui credas. Ad hocta veto
ae tibitate Patiis
daili „Spi-
TR

eee
ritualis: gratiosam 'resolutionem' orat
Ni SS iii
“zaem Sinai Mu pi:
ii - 5
zi „ Afii ctus ultra otorni E: atat zi
: odi
EN

: RE e “Act ualis. Dirc

EIN ii
UE BE pai
ai

vant ——
N
/C

tată a OR
La pag, 21. not. 4.
Scrissera despre Sincai si operele s€lle:
SI

D. Cogalniceanu, in Ar chiva Românâsca si in 1 Dacia Liter aria, la 1840; articlalu e zep10-

dussu si în Fota pentru minte, inima si literatura de la 1841 No. 12; Eta Dig sui
tit
IA

D. „Cipariu. in Foia. pentru minte, etc,, de. 1a 1841: No. 42: :

pi si D.. Baritiu, in Bota. pentru, minte ete. de. la 1841, Nr. i; ; : ;
| ,„Correspondenii anonimi ai D- ui: Gavra, in editiunea de Bud” a a Chroaleei lui Siacai, de. a 1844,
U
BC
 RY
„. D. Laurianu, în Biografia, lui Sincai, pusa in fruntea editiunei de Iasi a Chroaicei, la 1853;

RA
Lust in "Foiletonulu Zimbrul. din Iassi, de Ia 1855 No. 16; a . Pa
D- Edgar, Quinet, . în Les Roumaius, Paris 1855; in fue, ; A RI
D. "Missail, ini diariulu, Traianu, 1869 No..39 si 40, unde, între altele, spune:, Candu “Cnro-
nica lui Sincai ui „tiparita gata, ea, “fi preşentata lui “Grigorie Ghica- Voda en occasiunea 'Tein-

LIB
“târcerei 'sâlle pe scaunu, “dupa retragerea. ostiriloru de invasiune! russesci, ,| în 1854, „La acesta
oceasiune, a presentărei. Chronicei,. D.G. Sion a compusu urmatâri'a "Oda, ce “di
mâni în mâni, in foi volante: e i
1. . „ : . E : . - . .
“ “3 î Ia - . - . II ini
4 Ted, Ea ni A a e aiSE e pa. 17 LI Ei
ERIE .

ITY
pei
a daa PRR
aaţe
II SI țipios
int pi - Da -j „1 a . ” a ii Se a

"Cionie' di tui: Siicai ste ani tesatura, A = î3 ! N i

“Scumpu la iotu Roiudânialu! cellu adeveratu:. ie n
A sa aparintia nare preliu de auru,

S
Are pretiu de victia, meritu nestimatu ]
+

ER
N _ Originea nostra e glorificata,
ZONĂ i+ Paptele antice limei dovedescu.! îti i
put sia Ce azi fostii. straimosii nostri alla dată. îi sue:
pi SE ce merita, are nâmulis Româneseut... a a
IV
- ,

i a aa “Aici totu “Românul gloriaisi gasesca:

Alu 'seii “saffletu: fiâ:câta.
fi de amortiiu,
UN

Citindu asta carte se insu[fleliesce

Si-n a sa cadere vede. cea gressitu + aut
i Pat p.

A Mariei, Tale ganănositale. a o a

A voitu, 9 Dâmie!' a inavuli :
Cu acestu lesauri o :posterilale,
AL

pe si
Care e: menila:a insu[fleti.: mi

Dar pe cându acista fapta laudae Ra a

SI a
TR

Incunună 'dulce pe Maria Taj

Cându pe tronulu tierrei . te Pilonci inc odata. i iii
Menitu că se: aiângăi, suferim a sa; i II CONDI A ae

ui CR AI A RI Ea ae
Acum cându aurora pare ca gonesce aa .
EN

Negrulu intunerecu ce ne-a imielitu |

Cându unu src: dulce : ne fagadiesce. Să Da
Fericirea care.! de-muuluu amu. darie; ae
/C

Da-ne, da-ne nuc, , Dânine Prea "naltiate, aa

Pagine: frimosc peiitriz “piltoru?! a i
Las unu nume sacru lă: "posteritate, Sa a
Cd se-lu recitedie pururea cu-dâmoru ! IEC Ia
SI

Cerulu se deschide, timpute se ar rata, a e

Toti înturna ochii la Maria ta Ş a
Viitorulu! ticrrei,: adi stu nici odata ii ii
IA

i. i |
Este timpu, o :Domne? a cousolidă.
U
BC
 Y
— 1106 —

R
RA
„Dar nimen m'a serissu mai “bine despre: Sincai de câtu Sizicai insusi: îna Elegia sea do la: 1803
publicata la 1804 în Orodiad'a lui Ladislau Nagy. D. Cipariu chiamă mai întâiu ațtentiunea
„publicului, românu asupr "a acestei înteressante” autobidgrafie, dupa . unu essemplariu . ce. fussesse
alla lui Sincai insusi, in Fo a „pentru, minte ete, de la. 1841 No. 42, apoi în "Acte: si Fragmente,

LIB
în fine. o reprodusse iutr6gga, inpreuna . cu "Notele, în testulu originalu Iatinn, cra Notele mare
“pante, si in traducere. româna, in Arehivu.. pentr “ “filologia si istoria 1868.
i “Essemjlariulu Orodiadei dupa 'care reproducemii noi aci Elegi'a' lui Sincăi impreuna cu' tote
Notele, "lu avemu de la D. Nifonu Balasiescu. Titlulu cârtii este” acost-a:: LADIrAI NAGY “de
Peretsen, Nobilis Ilung. Magno-Varadinensis, Comilatus . Aradinensis. lurati Adsessoris, et Du-

TY
calis Mineralogicae Societatis lenensis, Sodalis.. onobias. , Magno-Varadini, Typis, et Sumplibus An-
tonii Gottlieb Maramarosiensis. 1804. in 8%, pag. XVI. 355, si alte trei: pagine pentru - Errala,
Elegia lui Sincai se affia, ci, Coronis Partis secundae Orodiadis, la pag... 189—221.
Notele puse de desuptulu Noteloru lui Sincai, 'sunt alle D- lui Cipariu, din Ar chivu, afara nu-

SI
mai de vre o doue insemnate cu% cari sunt! alle. nâstre,

ELE GIA

ER
Nobilis Transiwani, GEORGII SINEAI. de “Baden, ad. LL Philos. e! SS.
Theol. Doctoris Romani, în Magno “Transiliahiae Principatu Scholarum Ver-
IV
nacularum Valachico -Catholicarum : Eimeriti Dipeotoriă, data dd Auctorem ORO-
DIADIS, Magno- Varadino ipso esto die S.. Michaclis, Archangeli A. 1803.
„eX Episcopală. Darabaniliano. Tusculano;
UN

Nomine non solo, (ut quidara,) sed, Magne Poesi ie

Vir Latia, et Patria! Vir deamate mihi!,
Quis sim, qui, exemplo multorum, facta. “Bonorum O
AL

Canto Rlegeiaco Carmine, torte. rogas? -, a

Inque his Te quoque quoi: iubeam. salvere: Poctam i
Percelebrem ignotus, Res Tibi monne nova?
TR

Ille: ego sum, cuius generavit Sinla (1) Parenteş:

Exornat quorum „Cora. vetusta Lares.. i
Nutriit, în Studiis primum: me Musa Szabedi ; e ) Ea
EN

Samsondina dein Patria cara mihi. (5)

Sutriit Agropolis (*) gemina me postea messe, Ai
* Olaudiaci (5) unde peto docta Lycoea, fo: i, aa
„Hic ego deliciis Phocbi consuesecre. primum.:- ii
/C

| Coepi, et Parnassi scandere laeta iuga.

Bistricium (6) hinc migrans Ciceronis. in arte dișerta.
Ingenium placuit percoluisse. mihi..
SI

Iade Balasfalvam (7) docturus tendo iuventam.

| Annum, quo lapso, Roma videnda fuit.
Transegi Romae lustrum, quo tempore.. „dignus, ,
IA

Lauro quum fuerim .Zauwrea bina data est. (5) -

In Studiis (fateor gratus,) me Roma iuvabat:
U
BC
 RY
— 107 —

RA
Omnis enim patuit Bibliotheca mihi o
Dum patuit, multis e Libris multa notavi:. (10)-
| Cuius erat STIEPHANUS. BORGIA! „causa rei. LON
Cum Doctis solitus consuumere tempoia semper, 3

LIB
Quos adstare mihi is, iussit ct esse duces,
Urbe redux annum iubeoi remanere Viennae,
| Natalis Socio regna petente Soli. (2)
Hic Methodum (5) didici, Canones, et Iura (9), per annum,

ITY
Et sum scrutătus' plurima Scripta manu, ui
Hic mandata typis legi noctuque, diuque,
Historiam ut Dacicam condere rite queam. |
Cornides (15) exacuit stimuli s, „Benkă (0) atque . Gar ampi, (5)

S
| Fautoremque egit. quisque' patrocinio.
Adstitit his cunctis mihi plus DARABANTEHIUS e) unus,

|
Romam mittendi maxima Cura mei. .
In Patriam reduci pariter non “defuit unquam:.
Nune etiam
ER
ogressum. protegit, atque fovet.
IV
Cui Deus ideirco, precor, addat Nestoris ans,
Maxima et în coelis Praeniia sero ferat. —
UN

Ad Patriam rediens, referam nunc, quae bene feci |

Pro cultu Gentis, proque decore meae. ..
Principia edideram: (19) vulgaram. Granunată : 2) quin et
Alwhabeta duo, qualia Norma (?!) tenet. Ii
Doctrinam Christi (22) deduxi fusius, unquam
AL

Quam fuerit Valachis traditus iste Liber.

Deerat Ars patriis Numerandi (25) recta Palestris:
Hanc ctiam studui progenerare novam. +.
TR

Per peragranda fait mihi Transilvania tota

IOSEPHI iussu Regis Apostolici.
Ter peragratus eam, pro linguae, et Gentis honore,
EN

In Valachis statui Commoda multa Scholis.

Quas modo non augere, ast una reddere firmăs..
Per bis sex hiemes maxima Cura fuit. ICR
/C

His exantlatis, consecratisque Saluti

i Communi, cogor pessima quaeque pati.
Quid? quod et a Studiis cogor secedere nostris,
Et colere ingenio rura aliena meo. (2)
SI

Namque, dolor! terris erepto Rege IOSEPIIO,

Qui, pol! perpetuo vivere dignus erat.
--Primum 'Theutonicae : mandant primordia- Linguae,
IA
U
BC
 R Y
RA
Ne doceam ; andacter dura minando mihi.
"Pam fictas Causas, — et, qui me „perdere possint,
“Quaerunt!,— propitii sed, vetuere: Poli.. a
His, aliisque malis vexatus, Munere esto.DR o

LIB
Historiam quondam coeptaa exorpare, resuino, E
Quam nequii ob fatum contirinare „prius.. -
Hungariaeque mihi, cum Spes. magna esset; in. oris. e

TY
_ Yolvendi Libros: Șcriptaque. prisca anu, a
“Musarum Studiis forentem commigro Vardam, i
Fautores plures, quae. îovet alia mihi. i

SI
pt

ER
| Deveneroree hospes., Cănnis de, noimine dici &-bi
Coaeilii, Graeci limină,, amica mihi:!
Accedo plures demum, alto, "contigit im i
_ Novisse în Populo, ac. Nobilitate mii, Ie
IV
Hic etenim crebri 'florent, non: Stemmate solum: a .
| Ast etiam ilustreș Pallade, utrâque, Vii. a
UN

TERTINA, "Regălis “Gloria, râra “Schola, i

Quem mihi, falsa tulit, uoerenti Pama Suprema. it
a
AL

Ecce! hune Incolumeia, “compleetor;. ioaxima, Into, Pa

__ Gaudia proptereă „Corde. movente me6. n
Scilicet Ile! 'Tuo. dignus qioque, TERTINĂ plectro a
TR

Nuper Apollineo; magne Poeta,coli; i Ai

Est cui dicta Salus a iostrae plurima, “Terrag A ia
Luminibus doctis, ore relata nico. . > î a
EN

Et cuius -merito trans. silvas! Patria. îusa,: ÎN PR a

In magno 'destiaio nobile” Nomein Vabe t. _ Na
poi

Scire cupis nostri metam' Sermonis,. et orsuri? Ş muza tei)

Plurima de Rebus, dicta fuere novis. e
/C

Sermo fuit Studiis. de Bellis, atqus. Magistris, -i is,

Quantum haec, atque illos extera Regaa, colant., e
SI
IA

fi dupa 'ordine 25; în comentariu respunie Pr. 25,

Nr. 23 aici e smintitu, cuvenindu-sea
inse apoi si acollo urmedia altu 24.
U
BC
 — 109 —

RY
quam Bavarus Doctis, «et: Raissus pirizue “Mineral ”

RA
Attribuat Sortis cum meliore Statu. *
Et quam magna Borussus! agat cum Consule, Primo:
Gallorum; vigeat Cultus ut Aonidum.* at Sri ii
Nostra.simul dubii nova Fata expendimus, acto '

LIB
_ Hoc 'queis tam recte culta Iuventa fuit. CEI ă
“Sed mox ad Vatuni Versus, et Şcripta! reversis, a
- "Tu fueras nobis măxima Materies.
Ile mihi, ut vidit, modulamina Vestra probati,iii

ITY
Edita plura dein Carmina. Vestra dedit.. Ii
Legi Elegos hilaris, qusis “VÂLYL, PRAYque” cănuntur:
Et quibus ornatur Csanadicnse Pedum.. i d
„Legi etiam Lessum, quo fiesti funera magni Si

S
GVĂDÂNYI Herois, Vatis et egregii. , -.

ER
„Nec potui nostrae moderari,. crede, Camocnae, ..i
-Qoin recolat Nomen relligiosa Tuum... o |
Seque 'Tibi notam redăat, Pictate calenti,
| Ingeniur gestit qua celebrare Tag mă
IV
Quumque peregrinus caream charta, cala moque,.
| Haec mihi :mox offert "TERTINA, noster “Amor!
UN

Cuius Amicitia docta uti ut Gloria magna d n

Est mihi: sic Vobis est: specialis Honor. . * 3 m
Quotidie urbanos Illius viso Penates, er | , Aa
Excipior dulci semper et alloquio. “ iata
AL

Doctior et redeo semper satiatus opima

Doctrina, ex hujus quae fluit ore: Vii. a
" Quaeque mihi tanto potior, quod |Pectora predat” Da
A i i
Lacte, et Ryphaea. candidiora' nive.
TR

Atque ubi detexi me gentis texere nostrae De

A multis annis latius Historiam,;
Suppetiasque simul petii, pretiosa: Supellex
EN

Librorurh illius quas mihi ferre potest: e) !

Continuo facilis, promptusque Volumina. rara
|
Nondum visa mihi. plurima , nota facit.
/C

Iconibus, Nummis, Libris, Scriptis que Jocuples ,, „

Queis decorata nitet Bibliotheca sua,
Obstupui fugientia tot Monumenta vetustis
De Patriae Rebus conglomerasse Virum.
SI

a
Omnia quae preții sunt 'cari, ingentis ct sus
(Cognita, 'si fiant). pluribus illa torent. a
Usibus illa meis doctiuis Possessor, et Ipse
IA
U
BC
 Y
— 110 —

R
-viva: vovet Bibliotheca Jubens,
Altera |

RA
que, Mensa, m
Quin cre bro propria dignatur me quo
Consiliisque- bonis, me relevare studet.
Est haec immerito Cultori gratia facta,. .

LIB
Gratibus immensis deveneranda mihi. iaa
enda,. a
Non minus illa etiam pergrăta . |mente. col
Reddiderit notum quod Tibi. me, mihi “Tel.
Atque ideo Lux haec Illius*Nominis: alia, -

TY
Phoebea fulgens, splendidiore coma,
Laetitiis amplis cunctorum: culta . Bonorumi, o
-- Est, etiam nostra concelebranda Cheli.
O felix Fatum.! tantum aioă. munere Divan

SI
, m îi
digna “Zamoscia Voto
Lembergae fuerat si

ER
Perpoliat pulchris, "TERTINA. quam, Studiis:
Digua quoque est Nutiix dulcissima,, Varăia Manda, e
Pierii CQoetus, talis honore Viri. Î) aa Da să |

Qune Tibi qnoă Mater sit, multam gratuor îl,

IV
i ui
_ Magnae Matris Honor, Magne. Poeta, Tuasl:
PANNONIOS IANOS..non omnes abstulit Aetas te
UN

Una: imo plures nostra, vemota. dedit.

"TERTINA. quos inter cum. NAGYIDE vertice, sitiugi 5
Castalii errabit tempus in omne lugi. ...
_Atque utinam! plures Concordia duceret iluc, Dă
AL

Pectoris expulsa sedibus. Invidia. . a

„Nec tantus Fastus, Contemtus,. et atra Simultaş, „
Multorum premeret bilem, animumgque- truceri
TR

Quid valet excultum Studiis. dici! Indole vero: pă

| Vulpibus esse parem, Tigi idibusqae, feris?
In Cultu doctis docti sint: mox qioque Civis i iN e ti
EN

“Pluris eos facirt, Nobilitasque.. potens.. — ii

Sed mage, quid vovram,, petis? en!. mea maximă „Vota ia pi
Audi; illi coram iom recitata. Xiro:
ÎN. m
"De cultu ungari icae, JMeritissime TERTINA, Puis!
/C

- Archi- que Vurdensis. Curio Gymnasii,

Otim qui pepulit de summis Daemonas Ashis,
Protegat hic semper 'Tegue, Tuamqut. “Domn.
SI

Sim 'Tuus: esto meus: „servet cum NAGYIDE nostro” aaa

Te Deus; et iribuat cuncta cupita, Tibi cnti | | ua
Gnatus CUM Mare! p Pa
IA

Viva ALEXANDER
Par aniMnO, ac ideo. dignus. ul alta pelat..
U
BC
 — 1 —

RY
„Du quoque, Nominis” alma Dies, per tempora longa . .

RA
Ia „ Tncolumi redeas semper amoena Viro, | cc
ii Tinand Hangariamgue diu ornent TERTINA, NAG Yque
iti e au Carminibus, Meritis,. Gloria, Honore suo! DR

LIB
. (1) In-:Fogarasiensi . 'Trausilvaniae Districtu duo existunt Pagi, quorum. al-

ITY
ter O. Sinka,. seu .Vetus Sinha,. alter Uj- Sinha, seu. Nova Sinha. adpellatur.
Ego ex priore. duco mean originem, cuius pars potior olim aviticum Bonum
erat Familiae nostrae. Posterior vero in proprio nostro Praedio conditus erat,
uti hoc coram 1].. Statibus, et Ordinibus Transilvanis abunde probavi anno 1792.

S
Me, puero.. uterque Primae Valachicae Legionis limitaneae Militiae iuribus ad-
scriptus est una: cum aliis nostris, multorumque aliorum Possess! onibus.: Na-.

ER
tus. autem. sum stilo vetere die 28. Februarii, Anno 1754.
(2). Szabed, est frequens. Sedis. Siculicalis, Maros Pagus, a meris Unitariis
iohabitatus., Huc. primum a. Parentibus, DIiSSUus ala am
ad condiscendam Lin-
IV
guam. Hungaricam; sed qnia locus, mihi: non arridebat, non diu, eiatem frequen-
tavi. Scholam.. . .. | |
UN

(6) In, cadem, Şede: situs, est cum late. patente Agro suo s vastissimus Pagus
Samisonă, cultus Siculis iuxta, ac Valachis. Hic.residens Pater, meus non avi-
ticam, sed pignoratitiam. duntaxat gnandam Portionem, Nobilitarem 'possedit,
sub .cuius; vigilantia et soliicitudine paterna, paulo diutius Ludum Litterarium
adivi,
AL

(0): Agropolis, seu Maros- Vâsdrhelyinatai dictae Sedis Urbs Regia, et Libera,
arce: non “ignobili. ornata. Praebet ea sedem: Tabulae Regiae Indiciariae T'ran-
silvanicae, Regio Romano- Catholico - Gymnasio,. et Iilustri. Reformatorum Col-
TR

legio. Habet suo în gremio Minoritas, ct Traneiscanos. Commendat se prae-

terea vehementer Frudita Țunigarica Societate, cuius perpetuus Secretarius
est: celebris:ille, ac veri nominis: Polyhistor,. D. GEORGIUS ARANKA de Ză-
EN

gou ; “et: locupletissima practerea Bibliotheca Publică, ab Excell.. Dom. Cancel-

lario, SAMUELE S$. R 1. Comite TELEKI de Sz6k liberahter erecta, donata-
et
que. In hac“Urbe apud Reformatos prima Elementa Liaguarum Latinac,
Hungaricae non sine: notabili. progressu - solidius, excolere coepi, operam ad
/C

meam culturam plurimum iunc conferent», Viro doctissimo,: Professore ALE-

XANDRO KOVÂSZNAI, qui quantus Fumanista fuerit, serae etiam Posteri-
tati non dabunt oblivioni ius Carmina Eequialia, et Puucula quacdam alius
Arguinenti. Trajecii Batavorum A 1182, typis expressa.
SI

auctore germano natu maiore Fratre, Ioane Sinkai, (qui qua

(5) Agropoli,
Centurio Incl. Sacundae Legionis Valachicae limitaneae in Lorch ad Rhenum
IA
U
BC

N
 Y
— na =

R
ST ă

RA
A. 1195, heroice vital cum morte “cominutavit:)) “ranslatus fui: Oliaudiopolim,
Urbem Regiam, „Liberam,. eamque. Trăiisilvaniae Metrojolina ad: Patres Socie-
tatis lesu, a quibus in Seminarium. 8: Losephi - receptus, “Omnibus: “viribus con-
tendi, ne mihi, per quadrienniiura 'beneficio Alumnatus- fruenti; in Scholis Gram-

LIB
maticis, et Poetica Classe, quisquam frequentium aemulorum Primatus palmam
praeciperet, quod plures superstites. "adhuc coaetanei condiscipuli hodiedum
testari possunt.

TY
(o) alle proptor studiuia Livguag; Greimanicae' “olunităte: paventuim transii: Bi-
strici, "Urbem' “Regiam:! "Liberamique: Săxonura; bi in:i Gymuaşio „Scholaruui05)
a ete bit a
Piarim Rhetoricara” absolyi:: i

SI
Di . -. etLi ti
pete res
poa
pf diad
i Fay !1
.. ui 7 a, e
De . , «3
a
-a. R pai
DAE DN

0) Bălăsfaluai:: S6des: inpistopoura: Fogarasiâusium, “âd utriusgus: Oidalli ami

fig (Xagi, "65" Kis KCiiliilld) 'confluxuin condita; et respecti Comitatus* Albensis

“tioni praedicii Comitatus- trans: maiorem Cicelluin

__Xicus “nodie bifariam' dividitur, în: “Pagum! nemnpe;”
obuoxiă.
“et;
'Hic
'contiguu
ER
'Inferioris, adi nem: pertiniet, anteguam, Cicelli: confluerent; :'sola'i:est

m
Iurisdic=
vetus:8.:B
Oppidum.
lâsii
“Pa-
IV
terrestri hero loci: Bpis-
ă gus Operăs rusticăs, Oppidum censum 'praestat perpetuo
originis. Oppi-
po: 'Gheo-Catholico. 'Pagus est antiquissimae, "et, obscurissiniăe'
UN

permutavi t- Doini-
dum regnante ! GAROLO VI. Augusto condi coepit, qui primus
de 'Szdă, Epis-
niuin “Balasfalvense' cură II. ac RR:D_ Innocentio Klein, Li Bawvone
praecipuă
copo Rogaiasiânsi-: pro': Also. Szombaifalva,: et, : Szamos: Ujvâi. :: Duo!
'utpote: "Episcopale;: ed
sunţ“ “Balasfalvae : 'aedificia, “memorat dignă, : 'Castellum:
* Dlăd ad pâgini;' hoc 'ad
AL

Monasteriuin 'Patrum" Basilitarum: ad 'SS: “Trinitateni.

in quod ego receptus,
oppidum spectat, . la, Monasterio sunt Scholae publicae,
et: Poesirn” “docere:: 'contestim * “iUSSus
anno. “aetatiş :meae' i vicesirno -Rhietoricam;,
ad; :Cathedram:
TR

Coalu mbis e Scam no'

Sum. am isubito prae 'ceteris Religiosis PR a ppt E i. i

jrășiseino, Superiorura |iudicio sublimatis'! d ii og si iii

iţi Let ia tă pa uiti CL Or dări! gi
ică;- eotundem: venerabilium
ze); Dato: unius anni specimine in. tadonda Rhetor
EN

ndus:-decernor
eti: decreto : Romham mitte
Superiorum- meorum -unanimi.. “sufiragio,:
„in. “Collegio : dă; „Propaganda,
„pro Philosophia;“ 'bienioio, Teologia :vero' triennio
daque . :Ibi, per;quinquennium. Studiis.
qua:fundatus Alumnus,; audienda, coridiscen
um + utriusque' :praedictăe: Facultatis
/C

totus : 'deditus ::pro: :Coronide :laborum. meor

autbenticum: Diploma +estatur,
Gagu suscepi; utitin -„Pergameba: exaratum aia
quod' seguenţis, est. tenoris:: pe age Pi ptr eta, citita
N - . . - E a si
“ . E: aa fi
ziiîi pc PENSIE IEI
SI

iii
IA
U
BC
 RY
m 1138 =

RA
Na _IOSRPII MARIA dir şi
a ii ALBII S 8. E. PRESBITER CARD. OA
STBELLIUS,S, OONGR: DE PROp:: si nt

LIB
pm
| Ommib
ie TIDE PRALTFIEOTUS. i astza
us, 'et Singulis praesentes Nosh ,

s, alque i i
„. Zilleras inspecturis, in: visuri

ITY
Domino, |
i

- Ă
„+ Zeoluris Saludem ”
4
a ai
Di
3
i!

„> Sacrosancta : Romana Ecclesia, guam Beatissimi Petrus Apostolorum Princeps,

s ; |

ct Paulus Doctor Gentium: suo sanguine fundarunt, ac sacris Institulis largiente

S
- Ohristo Domino edocuerumi,
ab: ipsis inătiis Pidei; Ohristianac 'Susceptae viros-în
“QPFomio. suo educatos, moribus,: ac doctrinis: imbuios, 'ac deniun:

ER
în Divina Sapi-
entia' provectos ad, disseminandamu. Verbum Dei în divevsas Orbis
părtes 'mit-
ere consuevit. -: Quod gquidem et Twvangelica voce: Paşce' Agnos
imeos, :pasce
Oves- meas etc. et:exemploS. Petri edocti Summi Pontifices per tot saccula dis-
IV
ponente Domino salubriter,. et pro Pastorăali suo. mtlhere “egregie. praestiter
unt,
ut Infideles ad Fidem Orthodozam învitareni, et populos ab eaden
aberrantes
UN

ad: gregem . Christi * Domini veducereni, Hac ergo meditatione: permotus

“fel:
„record:: URBANUS VIIL. cuius memoria. sit in benedictione, Collegium
Adolescentum- ex. variis Nationibus ad idem per. universum terrarum --Orbem
propagandam erezit: quod. URBANUM 'a: suo nomine: appellavit, cuius
IMo-
deratoribus Authoritate Apostolica tribuit. facultaten- (prout in : Litleris:
AL

Erec-
tionis, Institutionis, ct Fundationis” dicti Collegii per. Lum -editis sul
"Dat: Romae apid 'S. Mariam Maiovem al: Aug:: Anno -Incarn: Diii.
NDCIXXVII Pontificatus sui
TR

Anno IV, plenius continetur,) îllos, quos per

debite - tempus în dicto Collegio stiudaisse, .ac scientia, :et: moribus . idoneos
reperissent, ad Bacca! Laurealus, : Liceniiatumae. Doctoratus, cet Jlagisterii..
Gradus, servata forma Concilii Viennensis iuzta Universitatis Studiorum Al-
EN

mac Urbis consuetudinem, sei alias promovendi,. ac 'solita ipsorum

Graduum
Insignia conferendi, Quandogue sic promoti omnibus, et singulis Gratis, Taro-
ribus, Pracrogalivis, et Indultis, quib us in praedictae Almae Urbis, seu aliis
- alii
/C

Universitatibus, et alibi înizta îllius, et aliarum Univeysitatiim huiusmod

i Consti-
“iutiones ad Gradus praedictos promovendi de Iure,vel Consuetudine
quomodo libet
botiuntur, fruuntur, et gaudent, ui; Dotiri, ct gaudere possant. Landem vero La-
cultate praedictis Collegii. Moderatoribus, ut supra concessam
, fel: rec: CLI-
SI

MENS XIV. non solu Denigne confirmavit, sed-etiam extendit în

peculiari Aur
"dientia habita per h. P. D. STEPIHANUI BORGIA S. Congr.:
a Secretis sul
die XV, Martii Anno Dui IIDOCCLAAIIL.
IA

Quamobrem quam *) Dileclus Aobis

*) Errâre în locu de qui, si XIV. m _ Ă a
U
BC
 Y
— 114 =

R
RA
in Christo Dnus, GEORGIUS SINKAI de cadem, Nobilis Transylvanus,
Ord: S. Basilii M.' Religiosus Pro essus, eiusdem Collegii Alumnus “per
integrum cursum Philosophiae, “ac: -Theologiae tam Dogmaticae, quam Scho-

LIB
' operam în Scholis Collegii. URBANI. im-
lasticae assiduis vigiliis - sedulenn
pendlerit, vitae, ac morum..probitaie;: Christiana pietate, eruditione, ac. doc.
trimis praeditus, idoneus reperlus: fuerii, volentes iuzla praedictarum Lit-
terurum tenorem,.. voluntatem,.. tam „URBANI VIIL. quam CLEMENIIS
Pontificum ezeculioni mandare , assignavimus Eidem Con- -

TY
XVI. Rom:
clusiones ex Utraque Pacultate: Quas hodie publiceîn praesentia BR. P.
D. STEPHANI BORGIA 8. Congr: a Serrelis, ct Oeleberrimorum Theolo-
giae,ac Philosophiae - Professorum,. et aliorum. Celeberrimorim: - Virorum, ita

SI
docte;-eleganter, ac copiose defendit declarando, eruendo,: ommes.. 'Conclusiones
-exassignalis,. ac comprobando,. distinguendo, pro et-contra'-argiende,: dubita-

'ROLI:-
“MARIAE
ER
tiones proponendo, îllasque dissolvendo: argumentisque primo :Dni IOAN::CA-
BONOMI :Theologiae : Polemicae Lectoris; deinide P. Fr. THOMAE
0CERBONI în „dicto . Collegid| Theologiae: Scholasticae Lectoris ;
IV
ăc
atque P..Dui AURELII LEONI Philosophiae Lectoris + aliorumgue.acute;
Utriusque. Facultătis: Doctoribus
“Magistrali more vespondendo; ut ab. omnibus
concorăiler.; pari
-idoneus habitus, et aestimatus fuerit,' qui unanimă consensil,
UN

-ac nemină:. penitus -penilusque;. discre-

-9010,..viva voce, “vivisque : Suffragiis,
âpprobaretu.
pante: Philosophiae, a S: Theologiae Laurea .Doctoratus” dignus
Secretis: ha-
. Quapropter R. -P. D.:. STEPHANUS BORGIA S. Congr: a:
GABRIELE Fide. Catholica, ei
SINKAI.
AL

_-bita prius de dicto D.-GHLORG:

-BOk-
Religione einissa per Fum în manibus: eiusd. R. P. D.:8STEPHANI
traditare a fel: PIO. PAPA
&GIA ibid. publicae Fidei professione iuzta formam
S. Dei: Evangeliis, desu-
“IV. ac.iureiurando taclis. corporaliter, et osculatis
TR

consideratis moribus, scientia, ac-virtulibus;. quibus eunden; 'D,

“per:praestito;
per :Auctoritateni "Apos-
GQ. GABRIELEM SINKAI - Altissiinus inlustravit
ui. benemeriluin, = die
“tolicam. inemoratuim D.G: GABRIELEM SINKAI
EN

-gnum,; sufficientem,:. ei idoneum, in "Philosophia.. et... : Theologia “Doctorem, a

et. ordinavit ita, ut în futa
Magisrium . creavit,:. fecit, soleuniter. pronunciauii;i.
et singulis Indultis,. Evemptionbus : et : Privilegiis, Pavoribus.
ru oiinibus,
quibus alis sic promoti tam,în Urbe,
/C

“Praceminentiis;. Dignilatibus, .et Honoribus,

“quam în: tolius Orbis . Universitatibus
ctores: de Iure, 'ac consvetudiue, “aut
- gaudeni, ati, potiri," et. gaudere. possil,
SI
".Utriusgue “Pacultatis: Magistri, et -Do-
alias. quomodolibet utuntur,: potiunturi el
.et debeat. Dans praeterea, et concedeiis

Ti Licentiam, ac liberam Pacultatem, ct Authoritatem Legendi, Docendi; G 105

ascendendi; similiter - alios
_ -săndi;: Interpretandi,. ac „Magistralem.: Căthedram
IA

ommes; et: singulos -Actus Magistrales publice, ei privati iezercendi: proul 8 bi

gestorum Taciusmodi. solita Dot”
:plătuerit;et -videbitur. Atque-ad absolulionem:
“ Toratus Insignia eidem D GEORGIO GABRIEIA SINKAL. contulit, el An
U
BC
 RY
— U15 —
nulum eius. digito Annulari, et “Birohum: capiti- pro; Corona

RA
clausos, et apertos moz . imposuit, . LiDros-
în îaniDus iradidit, ac Ipsum: denique. înduzi
thedram Magistralem, et conlocavii, ut intelliger t în Ca:
e,Se inter Utriusque Yacul-
tatis Doctores Gdmissum; et 'veceptum. fuisse: proui ad Oscul
um fraternum a

LIB
singulis Magistris, ac Doctoribus, ibidem
praesentibus admissus, atque recep-
tus fuit ad Laudem, et Gloriam Omnipotentis
Dei, et Salvatoris Nostri Jesu
Christi. Amen. In guorum fidem, et iestimoniu
m prăemissorum Praesentes ieri,
et Nostra: manu subscriptas Sigilli Nostri,
quo în talibus utimur, îussimus ad.
„pensione muiniri. Datum Homae-in Collegio Urbano

ITY
de Propaganda Fide. Die
XAVIII, Mensis Januarii. Anno di Nativital- Domin
ei Nostri Lesu! Christi
MDOOLXXIX. „Poniificatus Sanctissimi
Domini, Nostyi PII Divina Provi-
dent VI ia
Anno IV, Ma SI a

S
4

-„, 4OBEPIT,. MARIA CARD, CABTELUI

ER
Praefectus m. p.
3. BORGIA Aa
"Secretm, po
IV
„ Sigillum est pendense duplici zona rub-
vizidi sericea, infusum, IM pres
sumgue Capsae maiori aeneae, referens. Chiristum:
Dominun, post' Resurectio-
nem cum erecto. Vexillo „Stantem, et! Apostolos.
UN

duodecim iubentem ubique

Evangelium -praedicare,. cum hac, . peripheriam internam
- ambiente 'sententia:
EVNTES. IN. VNIVERBSYM. MYND; PRAED. EVAN
GEL. OMN. CREAT.
(9):Et guidem 1.) Bibliotheca Paticana.. 2.) Bibliotheca;
Minerva,
'vulgo: Sopra la
AL

3.) Bibliothec a ad Aracelli, 4.) Bibliotheca Benedictina, 5.) Bibliotheca

Colegii.de. Propaganda, cuius sat longo'tempore
fui Custos. Ea -
„(9 Enotavi: autem ;praeprimis ea ex MSS. Codicibus,
quae:ad adparandum
Historiam Daco-Romanam, sive Valachicam, faciunt,
TR

'cuius tunc fundamenta a

«me iacta sunt solidissima. .. SI a aaa
„(0 Emninentissimus Princeps, et S.:R, E. Cardinalis STEP
HANUS BORG:A,
id temporis, quo Romae studui, erat a Secuetis
$. Congregationis
EN

de Propa-
Sanda, meque fanta, benignitate 'complecti dignatus est,
ut nedum 'facultatem
mihi a. beatae -memoriae SSimmo PIO YI. Summo : Pontifice impetraverit 'omne
s
Libros legendi, omnesque Bibliothecas perlustra
et: ndi
consulendi
,: : sed etiam
/C

Proprio. aere eruditum quemdam Presbiterum conduxerit, qui :me hospitem, et

peregrinum. omni, quo animus ferebat, tempore per Bibliothec
as Rowmanas pu-
blicas, perque Fruditorum Societates 'circumduceret, indigitare
t,: ct domum re-
duceret.. Quid? quod ipsemet etiam saepius exquisiver
it, et. praebuerit legendos,
SI

mihi antea ignotos, -Scriptores tales. varii. idiomatis,

qui de Valachis quidpiam
memoriae . prodiderunt. Adhibuit.me quoque saepius hospitali “Mensac suae,
quae. cum domesticis, tum exteris etiam Eruditis refert
IA

a erat. 'ct ex horum

doctissimis sermocinationibus, ac disputationibus nimiopere
in Historia, aliis-
U
BC
 Y
a 16 —

R
RA
que. Scientiis":profeci.. : “Pacultas: legendi Libros prohibitos, sequentis tenoris
Seripto fuit mihi adtributa.

LIB
„Ze Audienta Si Dai Nr zi PP, VI:
abita die 20. Pebruarii, 1 750. i -
| “ SSuus a me in frascriipte, Saerac Congrogationis de Propaijanăa Fide Secrelario
referent. benigne: concessit GEORGIO GABRIELI SINKAI OrâinisS. Ba.

TY
“sili. ML. facultatem, 'retinendi :omnes,. et" Quoscunque dautuatoi-uin”* "Auctoruni,
etiam.: Haereticorum, pvohibitos Libros,: quos secreto, ek sub clave teneat, Me. âd
aliorum manus deveniant ; idgue -indulsii; guoad . ipse Orator vizerit.. Datum

SI
Romae ex aedibus eiusdem Sacrae Congregalionis die, et: anno! “guibus Supa.

ER
GAS) catea 0 ADBBIANUS BORGIA
! it Seere m pi
|
(2)! lRoma redux Viennae în. Austria iussus Sum subsistere, et ingredi Ge-
IV
nerale Graeco-Catholicum ad S$. Barbaram Seminarium, altero socio ine paulo
post Baiasfalvam revocato, 'remanente tamen ibidem adhuc A. R.-ac Ol. D. SA-
MUELE KLEIN de. Szâd, mihi 'coniunetissimo populari. — Doleo, mirorque
UN

vehementer,. tam omnibus : scientiis, 'et litteris abundanter ornatum, et. Singula-
ribus. editis operibus conspicuum Virum,. ab iis domesticis Scriptotibus,- qui
Hungariae,. et, 'Transilvaniae: 'Historiam' Litterariam ex. professo scripsere, Bio-
graphiasque. Patriae Eruditorum vulgavere, alto silentio hactenus' praeteritum
AL

esse; quasi: vero iam Graeco-Catholici homines: ne sapere quidem. possent, aut
vellent; ac in censum litteratorum hominum: în Patria venire. nequirent! ! qiios
inter: tamen frequentes sunt, qui Litteris serio, intimeque. dediti,: etiam aretis-
TR

„simas inter. rei. familiaris angustias,. Ingenia sua. 'percolere non desinunt. “Bine
temperare mihi nequeo, quin ea studiosissimi huius -familiaris mei, 'quae „mihi
nota :sunt,. nominatiora vitae adiuncia, meritague litteraria, paucis, hicce, non
EN

perstriugam. a =
„Editus est is in 1 lucem in Saxonicalis Sedis Cibiniensis pago
| Sadd: Anno 11745;
aude „ețiam axioma suum nobilitare trabhit. Impetravit autem a: Carolo III. Hun-
/C

gariae Rege. Nobilitatem familiae: suae patruus- IOANNES Liber Baro KLEIN,
Episcopus Fogarasiensis.:: Humaniora, aliaque. inferiora studia terminavit Ba-
lasfalvae. Inde Viennam: missus .ad:Collegium: Pazmanianurh ibidem' in Uniyer-
şitate Scientiis philosophicis,- et theologicis' sese': expolivit, quibus” solide; cu-
SI

“mulateque . -imbutus, meruit::promoveri pro: Pracfecto: Studiorum: ad supra, me-

„moratum Generale Graeco-Catholicum. S.: Barbarae Seminarium, - quo in muheie
IA

constitutus, „edidit -praecellentes illas duas Dissertationes latinas, 'guae illi ma-
gnam aestimationem, honoremque peperere' :). Prima erat: Dissertatio' Candnica
NI II
”). In: testu: "pepere, 'din' 'errâre de: tipariu.
U
BC
 RY
de Matrimonio iuzta. disciplinam, Graecae. Orientalis Bcclesiae::). „Vindobonae

RA
1781. Secunda: Dissertatio de Leiuniis Graecae'OrientalisFcclesiae
L ibidem 17 82%%),
— Iasuper prius iam typis credita erant ab illo: Flementa Linguae Daco-Ro-
manae, sive Valachicae a me. locupletata, ete. ibidem; 1780.— Vienna post plures
annos, Balasfalvam in Transilvaniam reversus, ab ATHANASIO REDNIK Ep:s-

LIB
copo creatus fuit iuxta ritum Orientalis Ecclesiae Magnus” Ecclesiarcha:. Nune
a longiori tempore post diversa, laudabiliter abs se administrata. publica mu-
nia: agit in Cathedrali Ecclesia Concionatorem -Episcopalem.-: Superioribus
annis totam Sacram. utriusque Testamenti. Scripturam in. Valachicum Sermo-

ITY
nem convertit, eamque typis etiam Balasfalvensibus feliciter:. in . folio. ex-
scribi fecit*:**), quibus perinde. vastum a se elucubratum -eodem sermone; Mo-
ralis Theologine Volumen in 4-t0%***%) excudi procuravit,. Omnes: bonae frugis
Libri latini, et valachici, qui inde circiter, a duobus. decenniis ex Balasfalvensi

S
Typographia in lucem prodierunt, illum fautorem, obstetricatorem, 'correcto=
rem, promotoremque agnoscunt. Habet plures quoque valachice a se dictas
Conciones. impressas; *****) nonnullas etiam ineditas:
ER
Fadem lingua concinnatam
abs se Logicam, Ethicam, et us Naturae separatim evulgavit. —.. Sequuntur.
jam nunc Lucubrationes Eius, nondum editae, perfectae. tamen, et absolutae
IV
ita, ut,si typorum favor suffragaretur, confestim publici possent or iuris. Lt
quidem sequenti, ut sunt elaboratac, ordine: J
UN

1-0) .Brevis. Notitia Historiae Valachorum d Origine gets voga Scculuma

AVIII. |
2-0) Dissertatio de Stau, a „Politia Religiosorum, ct Moniadher un Orion:
lis ecclesia. . .. : * a a A
AL

Utrumque Opus latino idiomate est exaratuin. ii

3-0) Dictionarium Latino- Valachico- Hungarico Germanicun.— Ian. expetitur
ad typos a Tipographia. Universitatis Pestanae Budensi ! -— cetera, -quae segunuu-
TR

tur, Valachica sunt exarata lingua... | e

4-0) Historia Valachorum, Transilvanorum, 7 ansalpinoruUn, et Moldavor a -
cui rebus gestis Principun.
EN

%) Ab Sam. Klein de Szd, Diioeceseos Fogarasiensis in Transylvania presbytero , «i în

Seminario Generali Caesareo-Regio Graeco-Catholicorum Vindobonensi ad S$. Barbaram Studiorum
Pracfecto, conseripta. » Pagine 151 numerisate, ce continu prefatiunea (3-20) si testulu, si alte o
/C

nenu merisate, ce cuprindu indicele scu scar'a paragrafiloru, in 80.

**) Se afla inca si intru unu manuserissu orginale ,.cu unele ditrerentie. S'a tiparitu si în
traductiune româncsea, la „Bud'a in :1828, făra numele autoriului si traducetoriului. Vedi si b.
Popu, despre tipografie, pag., „95 nota a).
*£4) "Tiparita in Blasiu .la a. 1795. Su retiparitu si laA Petroborgu în Ies, ge la a, Ori-
SI

givalele inca si adi se mai affla in Ms. in biblioteca din Blasiu..

*Re%) 'Piparitu in Blasiu la a. 179, manualulu asiă numitiioru Moralisti scu Popandosi în timpu
de 59 de anni si mai bine.
IA

242) Sub titlu: MponunBedanii aa prpouzuznea oameni0p mopui, Baa:niă 1784, in 4-0.
U
BC
 — 118 —

R Y
::5-0):: Historia Beclesiastica Pălachorun “Pran
silvaiiorum,! aaa

RA
+ 6-0): Historia *Concilii. Floventini.:: m aa a
1-0) Piazis. Consistorialiş, : vi: îi is DS i te e ar
::8+0) Historia: Beclesiastică Universalis căipe
idiote.: tati a n
Sedutntiăi: autem':parţim: Latina, partim

LIB
Grăcea, et Gallia aliorii “Opera.
versă sunt:per iillum' in. Valachicuni : pi UI fa
-19-0): Marmontelii. Belizarius.:! i ii e
2:10:0). Luoiani: de. weris: Narrationibis;.- tt
„=+11-0) Pleuiii:Abbatis Historiae: edesinatiee II iiibai
Socul, priora' I Vi

TY
„1192-0)i Segne n
ri: Instructio Toenitentis.:- atu
-+18-0): Thomas: a: Kempis:! :-:: N a a n E 3 tu ei
14-0).:8.::Basilii: M.: “Hlomiliao, ct Ascoliza. n E ati

SI
:*15:0); 8. “Oyrilli::Mierosolipitani Operă, omnia
. ni stu
16-0). 8..:Dorothei 'Opera omnia. * ti i mu cin Ma

ER
17 0) 8. Bachomii Opera 'omnia.: :: - ca i
i ea i
i18-0) S;:-Ioannis'Chrj s03tomii iîn:Eamuta S. Zocau
is Fonilia 3 xx var
et: aliăe: Homilice,iii pi a ti
-19:0):8. Gregorii Nazianzeni aliiuot: Eroii. i
IV
d citita
1'20-0
): 8: Damasceni Historia! "Dosaphat, LĂ Barlaani,
ot de “Ortiodazai:Ei ide
Libri duo priores.. | ii
UN

a iii Tit dătareu „i PE

le -0). SS: 'Epiphanii; “Aastizsii, pliere et Daiăs
ceni aliquot Homilide.
22-0) 8. Olimaci Liber ad Pastorem, et aliquot Sermo
nes. i
“iDenique proprio“ matte adparatus::. sii aia
23-0) Peculiaris . Tr aciatus Piitosghio Totogiera de Beztale Die
AL

Ohristiana, %) rii | i mie mai

in %t haec'ecce!. ingenii, “industiiaequs 'montmentă unius unt Graco:
Gatnolici
hominis;: Quid non,:si in: plurium:: latere' 'volentiuin,. conatus, “operasq
ue:: doctas
TR

inquireremus? pretiosi iterum, utilis, et admirandi” detegeremus

?.. Ogptrat iam
nunc quispiam effrons;: calumoiitor'Monachos, aliosque: Ritus. nostri, et
Gentis
EN

%) Sam. Clainu insusi intru unu opu allu seu ineditu sub titlu: Scurta cunnoscint
e ia « istoriei
Româniloru, partea III. $ 23, in care iofira, pre Seriitorii românesei,,
in urma attinge pre scurta
sii celle scrisse” de” sine, “unde osserbmu , ca Msula “nostra: nu e, originale,
ci. numai ' o: copia din |
1800; asiă dara si “catalogulu numai pîna la acesti annu “pâte se ajunga;
precumu mrmediâ:
/C

«ai aecirea; c6' nor. adasige” uri: “were 6: 16 am 'skpie: eu npe “ima
'pomzncaskz, kape esnr:
Tpamarika, Apirmerika; Jorika, 'Mera wicika: Meniab sipenri, Bi pai a T0AT5
dă rpe' Eainie., Kanoanoze'wizsnop căisoapza0p n Becepelei psonpizeaui npimire, -! NBDU5-
rupizre'” ce, Kipia 'deza Iepătaaim:' Kăsinreae co. Baciaii6 EBTDD nopod, ui: "ue6 :ackiri-
„meuri. A că. Ioan Tip dea 5p, kuBinreae teze Enanreaia- că; Ioan, ini azzeae Bpo k5-
SI

ziepa. "Axe CC. Tpiropie Teozor5ă, E nizan ie, Ri pia doza Azekoanăp
ia, E spe m Cipsa,
An acracie: Cinairăa, An dp ciă Rpizeânăa” BpO krena: kăpintre, „UIi
aze că. I:0 an D u-
macki n; "kapa" 1 ani 3, de npanoczânnila kpedinus; mi:
IA

'Teropia, :azi B ap aaam: uri a asi

locavar IMUSPATăA Indianizop. Ade că. Ilaxomie ksaărspernri.“ “Ii 210 es. Doporeiă
Toare kăbinireze, HI! mai MBpări're - ToBeIDrBpi axe mai maz0p Spini: UL
BDIIDTBPIIE
U
BC
 a — 19 —

RY
nostrae homines rudes, idiotas, otiosos, ignavos, hebetes, et inidoneos esse colen-
eţ

RA
dis Bonis “Artibus, et Scientiis |! — —! et, ideo indignos aestimatiione, favore, aL
gratia Regis, Procerum, et Patriae!! = a
... 2
” iz

LIB
msi Toma. de: aa. Remnic. ndpenrapea aziezzotiop. Tozopia. exicmei. „sape
pecepea pTespiT5I5i mi a. anăeăasi,, npe Bpemea ai Mixai Kezspapie narpiapxăi Napirpadsasi,
wi a CBBOPEASĂ deza Daopenpia. Ii ckpieopize, domnsazi Map monrez de Beazi capie.
Diana mi aanăazeae ai Icon. Ieropia pecepereaskz, IN: deeizpe decko:
pepipca vei damriezeeaelr. IILi reozoria Mopaxziucacksr. “Ji o kapre de ks ez-

ITY
"mopie. Avecrea moare pomrnenre e aeam W5kăT, a5 €ă zeam T5AMBUir».
«JIzrinemre am ckpie lozopia neamsasi pomsnoek — de ksosropie, —mi
de nocrspi». DIR EI :
Din cari se cunnâsce,. ca in Catalogulu $Sineaianu nu. tâte erau cuprinse, câte, sCri55c550 tra

S
atunci (1203),Sam. Clainu.. .: su. N E
Din acestea unele s'au tiparitu, precuimu : ,

ER
„9).: Logica, dupa Baumeister, la: Bud'a, in 80,. Ara avuto, 30 atni si in ms. ina biblioteda dia
- : Blasiu in.2 tomi, astadi iso numai a 2-a parte.: ;: .-
b), Etica si Dreptulu firei, la Sabiniu, 1800, in 2 tomi în 80. So ati in bibliotec'a Semi
„nariului, din: Blasiu,ci la 1849 a poritu, ,...,:; i a
IV
. o. Brevis notitia, de. 'sub.nr. 1-0, mai.susu ,, care pa de la P. Maior, si io. 0--am
fostu pusu in bibliotec'a Seminariului inainte de 1848, inse numai in fragmentu, făra in-
_ceputu si, fâra. capetu, rateci. din, mâna in mâna, pân ce fi tiparita de Laurianu ia Instruc-
UN

„iunea. publica a. 1861, mart. apr. pag. 67—118, în 40,

9). Istoria Româniloru, românesce, incepusse;a o. edi, insusi "autorul in 1806, că appendice
: da, Calendariulu de Bud'a'diu; acellu -aunu, sub titlu: -- pi |
«eropia, a5kpăpize ; Ii 2PBmnaDpize pomBniI0p npe ck5pr. ANIezaT5, ai din mai B eki
ini noi ckpiiropi: kaacaes mi ekpics de IIzpinreae. C..ISaain de Cad, :Iepomonax din m5nzeri-
AL

pen co. Tpoine din Baa: ete. iap akăm A Băda aa kp. Tinorpazio a &ninepcirgii din ŢIeuuza
mencop wi penizop kwpuizzop pomsnemri p Băda, 1806» in $. |
Nu sciu ca acestu fragmentu este. din opulu : mai susu amintita sub titlu : : Scurta. cunna-
scintia, Suma. totusi: de: parere, ca 'amândâue. sunt. totu unulu, .de;si; pâte cellu din Calendariu
TR

mai inmultitu scu mai corressu, de câtu cellu din ms; pentru ca ccllu din Calendariu . cuprindeă
partea .]. intrega, si din -partea II. pîna la $ 6, scu : pina la batalia cea mai depre urmaa Da-
ciloru; — care consuna' si cu cellea din îs. - ţ
Fragmentulu. din . Calendariu aveă. cellu puginu doue. căle' in 8. -0 “marc, si. autoriulu 80a pare, a
EN

i avutu de cugetu se o continue in annii viitori; ci sa appucatu prea târdiv, ca-ci ellu a mu-
ritu in 17 maiu 1806 in Bud'a, precumu 'sciu dintru o correspondintia lunga, ce o avusse fecio-
rulu de casa allu repausatului: cn fostulu Prepositu alu Basilitilora Benedictu din, Blasiu,. de la
care o si acceptassem in donu, inse .revolutiunea o .nemici si pre asta impreuna cu altele.
/C

ăceste date scrissessem, totu inainte de 1848, in Fo: "a „pentru minte, o scurta notitia si
Dupa
despre S. Clainu, de care înca se, sierbira unii. de ai nostri, câ si de cea despre G. Şincai, făra
de a aminti macaru fântân'a de. unde :au cerpitu; ceca'ce si de alte ori,.sa mai templatu, inca
chiaru si cu grammatecele melle.:
Dupa assemene metodu incepi si G. Sincai a-si publică sii cutu Chronic'a Româniloru, in Ca-
SI

l6nga ti-:
lendariulu de la Bad'a, in 1807, scu 1808, :? urmându luiS. Clain acollo de correctoriu
pografia. Cellu puginu 5 câle s'au tiparitu asiă, — 2 V, adeca, precumu presuppunu in Calenda-
riulu de pre a. 1803, care nu-lu am, si alte 2!/, in cellu de pre a. 1609, careseaafda si adi la
IA

mino, si cuprinde pag. 41—80, anii 174-—964 (pag, 13—26 ed. Lauriani).
U
BC
 R Y
ti: Mcthoduin Scholas “Vergacula$, Nationales,
Ga nova.i Tetligee, “politiotăai

RA
Nora Normiales etiam dictas) docendi, et, „regen
di, Viennae, didici,, Super quo
studio meo tale. obtinni Testimonium : .

Endes unter schriebener Dezeuge hiemit, dass der Wohlehuiirdi

LIB
ge Terv, GEOR. .
„GIUs* GABRIEL SINKAL, Basiliiner. aus der Fogara
sienser: Dioeces; nicht
| in “den. "Por. lesungen, avelchă, nu der Niosigen. Taiserlichen
oda.

honiglichei* "Norinal-
ai schaule, Dei. St, Anna, iiber, „die. Katechetil,. und Metho
de Sind, gehalien. 2dordeii;
„ Seha: leissig. beigenohnet, sondern der selbe had, sich „auch, bei. dem,

TY
măt îm or-
Ca ao tea RE
Ci că se ne intorcemu la: opulu lui $. Clainu, adaugeru, ca
in esseraplariulu nostra lipsesca

SI
„citatelă” “iutorilori, locu! “alu fiindu lassati in' pagine pentru
: scrierea: loru; ce nu s'a tâmplatu,
“Be in essemplariele pierdute se aflau si citatele. Unu essemplar
iu se pâre a se” află sii la Ra
2. Gabriele. Popu,

ER
Canonicu gr. c, in Lugosiu, din: care iasi publicatu ceva.!
“Ami fost: 'vediutu la: 'râpausatilu Ni: Maniu protop. în "Sabiniu
inainte: de 1848 , 0. carte: de
rugatiune in 8, edata totu de Sam. Clainu iin Vieun' a! care înse i-a peritu iîn rerolaiane, pre-
“ Gămil mi-a “spusu, : i ca, pi
* Totu de acell-a s'a „edatu si alta carte de rugatitinie * sub titlu : Acatistu,
IV
in 160. Ja. Sabiniu,
„tare o vediusscm lă repaus; 'Gabi:: "Muresiănu provisoriulu: de la: Blasiu: si - Cata; nu : sciu inse
deea. se mai: affa la familia- i-în' Tardăi îi iu at tati i
UN

"Amiâdăize: crai: intrege cui litere: Jatine: Alte: essemplarie- din! elle
nu: am: vediutu, -
„Dintre msele li multe se aflau: in bibliotec'ă din: Blasiu pîna la.a.
:1848,: dar de atuiaci au
remâsu” “mai” 'puginie. Multă. s&'voru fi: afiându si in biblioteca repausatul
ui Sam." Vulcana epis-
copulu Oradiei-mari. Unele se afflau şi 'la Alex. Gaora in: Aradu, făra de a.: pricepe;
"cum i-au
venitu: in! possessitine, 'si anume: cele de sub vru: ."6.:8;“11,'de mai susu. i:
ir:
AL

“Noi pdaugemu «aici i nrele” notitie despre nmselo-ece 8 au aflatu: si: se 'mai atda in bibioea
Brăsiil din
Dat E a e iar
Se afflau : o parte, din arii 1. 3. 4isi' 9: Stă iai pi a ei :
““Inse! din “dcâstea' dela' 1848 in'! "câce n'a remasu nemica.: Sa aa CU E a a e
TR

“isa măi atilau si nr “6, si'11; cari! se afla si: astadi, cu multe fragmente din' n, 9, 14=17,
RIA “Originalalu: Bibliei, Teologiă! dogmatica, : si morale. în ie
me ti pt
Afară 'de acestea, la Oradea. -mare: se 'afia unu Ms. in 4% cei cuprinde! istori'a.
Româniloru. po-
litiea si beserecâsca mai pre largu » din care noii amu ':păblicatu, cele: despre Episcopii” iiniti
EN

din “Transilvani a, dela” "Teofilu pina la Gregoriu: Maiora;; “in: "Actele. “si:i fragmentele! bâstie pag:
„19-2129 (Blasiu 1855! in 8%). daci De RR et aaa ARII ta
| x! “Ata” inaintea mea” “unui 'volurăg" ms. originale) alu lui Klein: intitulatu : ănoănead “Cainre-
| 0p' 'ezBoapzi rămmnuiză ii €kpice dă CAMBII: KIAIN:'de aa: Caa:: Iepomonaxăa din: Mznsc-
/C

zipea. Cainizei 'poi 1 din Daăsziu 1789.: 1 :Caz- rramsuir' din: Beneperie: ziind ex Camoia Kaain
Tr Opâdiă mape ia enejienengia:: Ca: Euicnoiăar: Irnarie' Dapasanr - nrpo' iapn's XR ana: 1789. —
Cai ckpic adgăoajz nai Răpeirrar. mo: de --mine Camsia: Rain deza Cad. anza 1798. : Vo- .
lame in apoi de' 354: pagirie; dupa cari: mai: urmââia alte '16 pagine: totu de: assemene. coprinsi.
SI

La finitulu, aginei 354 „se dice: „Ca BABII? uri ca „pie de: mine Camoia Kaain din Cad

cipăa sea: end E asi Anu 1180. patomap: 30: "Mi coniunică . acestu ss, D.. Neagoe
IA

inistitutoru' pub! ieu.* Pia a E Ta ia ati ta nui d

"gi "Possedu' eu' unii dssemplanitu din, calendătiul li Sincai de i) 1898. Vei mai Bușu pe
23 not. 8; vedi si Tesut u de monumente, I, 98.
U
BC
 RY
— 121 —

genomumenen namen gezeuget, dass ere dasjenige verstele. aa das Anat eines Kate- |

RA
cheten măt Nutzen zu bel;leiden, und nach der Jiaiserlichen Bâiiiglichen Scliulveroră- -
nung vorgeschriebenen. Lehrart 2u “Katechisiren. Zu Urlund dessei ist ih ge-
genărtiges Zeugniss unter. der geavălnlichen Fertigung ertheilet avorden,. Wien

LIB
den 2. Mâra 1780. . j |
Z 1 p. Felbiger. | (5)

Q%) idea eodein “tempore. operam dedi Tari. “Naturae, Publică Universal ;

ITY
| Gentium, et Ecclesiastico. Ex deperditis Testimoniis reliquis, unicum “sequens
adhuc nuper. adinveni, „quod, ita, sonat :

Qui subscripsi. “Praesentia, iisdem fidem fatio, Reverenduni, ac Doctissinium |

Dotiairisum, GADBRIELEM SINKAI, Collegii Graeci Convictorem, în zrimo

S
că Institutionibus Iuris Ecolesiastici. Publici înstituto Semestri Zizainine ca

ER
haustae' Doctrihae Specimina dedisse, ut Eminentiue Notam, Laudemque fuerit
promeritus. 'Quod igitur Testimoriun pro facta milă Potestae dabani Viennae
dio 15- ta Marti 1760. E
| i (LS) Dos: Pehem m.p. 1. p, D.
IV
i RIO, RM. Ma Consiliis
| Regiminis, ! et Iuris Tecle-
UN

Siastici Professor publ, ord,

„(05 Celebris Scriptor, et Rerum Fungaricarun Collector, DANIEL GORNI-

AL

DES, ipsemet me, praeter omnem' 'spem, et opinationem meam;; Viennae: pri- .
mum accessit, et. saepius dein invisit, cui. posteaquam omnia. mea Manuscripta
noscenda exhibuissem, maxime iis afficiebatur, quaede Cumania quaedam illi
vetustissima:. communicaveram. .. Atque - abinde . talis inter nos exorta est fami-
TR

liaritas, dualem nonnisi: praecox. eius obitus solum :dissolvere poterat,. Iuvit ille
vicissim me subministratis variis rarioribus „Pro, ectione Libris, et i Mannecrip-
tis suis. . .- |
EN

(16) Perinde de ilustrata eruditissimis Commentariis. suis universa. “Transil-

vania optime meritus, nobilissimus Ilistoriographus, IOSEPHUS BENKO,
multum me litterariis suis adminiculis adiuvit, donec ob amplissima sua Me-
/C

rita propter brutalem furorem, et :invidiam eorum, qui de Publico bene mereri
Studentes, cane peius, et angue detestantur, pari mecum fato, et calamitati
in-
Yolutus non fuisset! — | |
(10 Fuit quoque Viennae peculiaris meus Fautor, Protector, et Patronus Ex-
SI

cell. D. IOSEPHUS GARAMPI, Archiepiscopus, Episcopus Montis Falisci, ct

Corneti, apud Augustissimam Caesareo-Regiam Aulam Vindobonensem cotum
IA

Nuncius Apostolicus , mihi summa cum. indulgentia,: et benignitate liberum

quovis tempore accessum pracbens ad Bibliothecan Nuncialurae Apostolicae,
U
BC
 Y
— 122 —

R
imo ipse .uliro excutiens, ad scopum meum, et. materiaro pertinentes Libros

RA
et Manuscripta, eeorumque liberrimam 'mihi. concedens, deseriptionem; et usun,
(5). Excell. TU. ac RR. D. IGNATIUS: DARABANT, hodiernus Giraeco Catho-
licus, Episcopus. Magho. -Varadinensis, tunc Monasterii! Balasfalverisis" SS:
Trini-

LIB
tatis Ordinis S. Basilii M Praepositus, "Episcopi: Fogarasiensis Vicarius” Grene-
ralis, et Causarum Auditor. Generalis, pater, et nutritius meus dulcissirhus, sua
auctoritate , “et; iudicio effecit, ut Romam Anno 1774. mitterer pro altioribus
„studiis; .qui inde reversum' me. benignissime semper tractavit, et protexit,
quin postea etiam,. ubi nincium vitae

TY
monasticae; misissem, constanti” me gra-
tia, auxilio; pătrocinioque ad haec usque tempora fovere. dignatus est. Atque,
ut cetera magna, et singularia in me eius beneficia: nunc noa 'attingam, dum
munere. Directoris innocenter exutus , aliisque, gravioribus. iniuriis lacessitus,

SI
et, pluribus calamitatibus ÎNSOUS : :0b publica commoda per. me fideliter promota,
exagitatus. fuissem, tunc me querelas, meas iustissimas Throno. Regio, subster-

ER
nere meditantem , et. ob id Viennam. A. 1796, ascendentem, non exoratus. yi-
ginți. Aureis inopem peregrinum sponte. sua donavit! Haec, haecest vera Chri-
stiana, et Apostolica Charitas! succurrere afflictis, et derelictis €0,: quo maxime
IV
egent, tempore. Tales ipse etiam Deus hilares, Donorum datores diligit, et re-
muneratur ;. qui ut cenduplum Eidem. pro me, aliisque retribuat, dum vivam,
exorare gratus,; „piusque non desinam;
UN

„() Prima. Principia Latinae Granamatiees ad usum Scholarum Valachico-

Nationalium, guibus propler maiorem incipientium Puerorum facilitalem adiecta
est Valachica Lingua, Balasfalvae typis Seminarii Dioecesani 1183 „8-v0 pag.
184.) Eadem Hungarice, et Germmanice:e separatim ibidem cdi curati adiegta
AL

Valachica: ubique: Lingua.**):-.: aia 1

(2) Grammaticanm : Valachican supra. sub Nro. 13. -0.“vedductain, a:N a.
Samuele Klein compositam, additis nOvis: pluribus Regulis, „et Observationibus
TR

adauxi,: in -meliorem ordinem redegi , et .Dialogis aliquot; locupletavi, ac. tan-

„dem: communibus meis, illius, et aliorurm Seminarii S.: “Barbarae” “Alumnoruri
expensis' typis -etiam: excudi. curavi. e Dati titei ce mite
EN

*) Alphabeta Normatica duo edidi, 'unum in Primariae Scholae DBalasfal-

vensis , aliuid::vero ''in: usum: 'ceterarum: "Trivialium “Transilvaniae Scholarum.
= Prius Cuatuor Livguis, uipote:Latinae, -Hungaricae;: Germânicae,: et Valachicac
/C

„ Litteris: constabat :::posterius'solum :Characteres: Valachicos- exhibebat.::- Utro-

bique “Tabellae de Litteris; Syllabizatione, et „Lectione ad; amussim: exaciae
coatinebantur E ii a | :
SI

ei
du [aaa
IA

-) Din'ea am inveliatu: si î0'in annii 1814—5 tt at

25) Nece”au '0-am: vediutu, nece nu i-aim' datu' de urma „pina acumu, iei
„.%*%) Am vediutu si avutu. pre :cellu mar6;' a Na
U
BC
 — 123 —

RY
(2) Pie. defunctus Il. ac RR. D. Episcopus Fogarusiensis, PETRUS. PAU-
LUS ARON de BISZTRA,, circa A. 1757. duos cdidit. Catechisnios. Ex, his

RA
Lingua Latina compositus, erat fusior , adeoque Ciero Tuniori. potius, quam.
Adolescentiae scholasticae destinatus. . Alter rursum idiomate Valachico con-
seriptus, *) admodum. brevis, et -compendiosus, minus idoneus repertus est:pro
novis Scholis Normalibus -Valachicis. Făpropter iussus sum talem novum Ca-

LIB
ihecismum concinnare, qui omnimode conformis esset. recenti Normalium Scho-
larum docendi: Methodo; qualem etiani illico adparavi, - et, qui nunc. non. tan-
tum in hisce Scholis ubique praelegitur, verum ab iis etiam Clericis assidue
teritur:: qui Sacerdotio. initiandi' prius ex, Doctrina :Christiana ante. susceptos

ITY
ordines''rigorosum..subire debent Examen. Parochis etiam. est :magno, subsidiv,
dum passim ex co neo-sponsos, et SPonsas ante initum Matrimonii. sacramen-
tum instituunt, et examinant.**). Sa e pati |
(9) Aritmetica Valachicum,*** : quantum scio, ante. me. nemo în lucera. pro-

S
tulit.. Hanc ego: systematice deduzi, ei captui puerorum facila, et.. clarissima
ŞI

ER
methodo proposui. - -:. : aa
(2) Duodecim annorum spatio, quibus regundis. per. Magnum "Transilvania
Principatum Scholis 'Trivialibus Valachicis praefui; nunquam ab iis visitandis,
emendândis, augeudis, firmandisque destiti. Nec intermissee. curae, meae, et
IV
conatus suo .caruere successu. litenim me urgente, et agente ad. tercentas
usque excrevere.: Salarium meum ordinarium erant; universim Rhfloreni 300.
UN

In Visitationes tamen annuas harum Scholarunţ. factae itineris Iixpensae. ti-

tulo Diurnorum refundebantur mihi e communi .Nationalium Scholarum fundo.
Regnante. Augg. 1OSEPHO II. imp. et Rege Apost. 'ter.successive.omnes,, et
singulas -Valachicus Scholas. Nationales. adactus sum visitare, et de earum statu,
AL

progressu, ac institutionibus.officiosam praesentare Informationem. Quid denique

HTo 'harum: incremento, stabilitate, et flore, „praestiterim, duo sequentia attes-
tubuntur. Documenta.
Primum est. Supremi Inspectoris omnium in “Transilvania Nationaliuu et lo:
TR

Inan0- et Graeco- Catholicarum Scholarum sequens:

Peliibitoroa"cr praesentiun, Dominum Georgiam Sinkai, Scholarum. “Nationa-

EN

liuim Graeci Ritus unitarum Directorem, a tempore, quo “hocce Scholarum In-
stitutuun viget, omnibus Officii 'sui partibus non minori studio, quam dezteri-
late sulisfecisso ounibusque viribus adlaborassc, ut înter suae 'Nationis luven-
/C

*) Am avutu pre cellu tiparitu în 1756, 80.

SI

*%) In adeveru e numai traductiunea asiă numitului Catechismu Migazzi-anu, tiparita in 178
8-0, pina mai annu-tiertiu in usu.
IA

)"«Andpeurape :srps Apirmeriks, 1785, 8-0.

pa „ a . . .
U
BC
 2 124 —

R Y
tute Tagehii, Movumgue Cultura, Sanioresdue de Officiis
civicisis Dorina pro
pagentur, vequisilue adiestor. Cibinii die 19 Augusti 1792,

RA
Mai n a m (8) „e 2, E, Lethenfelă MD: SE
EI IE a -- Scholarum Xena
ti aa

i se,

LIB
„ Primarius “Tnapector. ee i iai
o. a a. i “
aaa . ape [E

Sicundun est, Oli Graeco- Catolici Dioeceseni Togaraiensis tale:

| -AVo almae Dioaceseas Fogarasienăis Archădiaconi Gracco- Catholici ubi con-

TY
Venisseius- ad praestândum Sacratissimo Imperatori; - et: Principi, Domino
„FRANCISCO II: Domino. Nostro Clementissimo, Pidelitatis Fomagium, Ge-
nerosus Georgius Sinkai, Schularum Nationaliama

SI
Graeco- Caiholicarui . în
Magno 'hoc Transilvâniae Principatu Director, Nos demisse reguisivit,. ul sibi
„ Zestimoniuin quoddami super Meritis. quae in erigendo,. dirigendoque. Scholas
| posuit, benevole
ER
1uper tivemur ; cuius pelitioni deferentes testamur, cum iam înde
la exordio erectarum în: hac “Dioecesi Scholarum Nationalium sedulo . adlabo-
rasse, ul Literatura, Rigeniique Cultura, în Iuventute magis, ăcmagis plan-
IV
ietur, et propagetur; vet'quo scopum hune adsequatur, praeter guod, Candidalos
dd “Magisteriuni omni cum Sedulitate instruzerit, Scholas quogue' dum, et quando
UN

"ab Eipcelso Regio Gubei mio iussus est, îta visitasse, ut nullis unguam Faligiis,
qaid quod. Saepe ne! propriae quidem Valetudini, pepercerit. -
| “Quo vero Zelum hac: : suum în Emolumentum Nationis, et Publică: magis
contestaretur, complures- Libellos Normales. în: publica Tuwventutis.. utiliiaten
| partim ex germanico idioinate in Valachicumvertisse, partim proprio favor,
AL

a6 lăbore sh lucem' publicam, edidisse. . Cuius: Zelum,: sedulogue; impensun - în

publicuim - Iuventulis 'Scholasticae Emolumentum Laborem. condigne respicienies,
dignum cum censemus, quo Fatigiorum suorum pro Publico exanilatorum Dle
TR

“ritum” în "condignam Reflexionem sumatur, el eoruni, quorum opera în: prOM0-

venda sua Fortuna uti vellei, singularem Recommendationem. praesentis Testi-
monii Nostri vigore promereatur. Dabatur e Congregatione Dioocesanorut Ar-
EN

chidiaconoruin Balăsfalvăe 18-va Alis 1792, aa ia

„a 5. Di , “Par Demebriun ja m. p. . o
/C

Pie . Notariun Generalem Cleri,.

G'raeco- Catholici Fogarasiensis.

(2) Ab obitu Aug. IOSEPHI II. audaciores redaâiti hostes Nationalium Sch0-
SI

Jarum, per diversos occultos gyros me eousque insontem suffodicarunt, donec

etiăm cea : perniciosorum quorundam . effictorum. Germanicorum. principiorun
Directoris munere non exuerunt:. Sie a Fortună
IA

„ falso actum reum praegesto

fere derelectus, retraxi me sub alas: iaventissimi mihi Transilvaniae Magnatis:
U
BC
 RY
— 195 —

RA
II]. D. Danceks Comitis Vass de - Czege, Camerarii Regii; Consortisque, eius
[1..D. Clarae Szerendsi. In aula eorum integro sexennio, „moratus, tres, eorun-
dem filios. Comites, “Thoma, Toannem, et. Georgium,. e. quibus 'Transilvania

LIB
magna speranda habet fulcra, Bonis Artibus, et Scientiis institui); praeterea
in Bonis illorum Oeconomiae 'curam gessi, et ab Officialibus ! rationes exegi :
quibus rebus factum est, ut Studia. mea privata. seponere, culturamque. mei
litterariam tantisper negligere debueriin. E |
(55) Historiae Daco-Romanac, sive Valachicae tantis a me olita curis, „studiis,

ITY
vigiliis, adparatibusque consignatae, : oblivisci non poteram,. "Ac ideo cubi 'no-
minatorum trium iuvenum Comitum sexennalem Educationem, Tnstitutioniemque
terminassena, gratiis 'solennibus actis, Aulam eorum deserui, „meque -in Hun-.
gariam Magno- - Varadinum coutuli; -inde opportunam . adoperiens occasionem

S
Pestiaum, Budamque petendi, ibique pro eiusdem plenitudine, et perfectione

ER
tam ex Gr ammatoply ylacio Diplomalico- Fistorico Kovachichiano Budensi, quam
et ex Pestana Regnicolari Bibliotheca Szâchena giana, si “quae forte adhuc: bona
fortuna nancisci possem, comparandi Subsidia, Additamentaque. Ut hactenus vero
a me ea est condita, tria iam vastissima, aliquot centenas philiras compleșt,
IV
explet in folio Volumina. | Li
CE) Magno-Varadinum -advenieis a veterano, Pationo, et Protectore. meo,
UN

Excell. D. Praesule IGNATIO DARABANTE admodum grato, benignoque sum

exceptus animo: hospitali eius Mensae quotidie adsidere. iussus, hospitium il-
lico accepi. in eius Tusculano suburbano amoenissimo, unde hancce scribo
Elegiam.
AL

„(25) Post depromptuin meum Suae Episcopali' “Bxcellentiae humillimum

Obsequiosura Cultum, sacraeque Dexterae defixuni Osculum, princeps cura fuit
mihi, et obliggatio RE. DD. Graeco- Catholicos Canonicos salutandi, quos om-
TR

Nes. incolumes, mihique, ut olim, ita nunc addictissimos comperi. quin, -quod
gratus, observansque. debita cum gratitudine, et gratiarum actione recolere
debeo, ex iis nonnulli, utpote: RR. DD. Samuel Vulcan , Tosephus” Szilegaj776,
Simeon Bran, Ioannes Korneli, et Nicolaus Vitiz, me postea Budam abeuntem
EN

Bratuitis pecuniariis Donis una. cum laudato mubificentissimo Praesule Suo

Jiberaliter 'sublevarunt, et refoverunt. Hic trimestre: fere exigens, dum. curiosus
în nostrorum hominum Occupationes litterarias înquirerem,
i cu! laetus comperi
/C

RR. D. SAMUELEM VULCAN, Lectorem, et Canonicum, ac Vicarium in Spi-

ritualibus Episcopalem, et Causarum Auditorem Generalem, Viu omnigena
Fruditione Ornatissimum „ et Humanissimum , habere ad typos paratum ununi
Polumen elaboratissimarum Dogmatico- Moraliun Concionum Valuchicarun.—
SI

Saepius invisi: RR. D. GEORGIUM FARKAS, Archi- -Presbyterum, seu Pracpo.-

situm Matorem, et Canonicum, cundemque. seimnper legentem, scribentemque
IA

*) In testa: înstiluli, din errore de tipariu, ci si une alte.

**) 24 si 25 sunt dupplieati. |
U
BC
 R Y
— 196 —.

RA
“dsprenicadi. Quaetebata 'cui. rei “opera. dare 4 reposuit se nunc'distiner
i: con-
tinnando lngua: Valachica in usum 'Parochorum Commentario, stu
Interpreta:
tionă Psalmoraun, Davidicoitiin. “Tom: în: medium depromsit;

LIB
religua Opera Sua
ini periecta, „Ypos, praestolantin, quac sunt seauentia:
N
. i
i
120). Tuica Veitris, et Novi “estameiuti Historia Ecclesiastica înde a
-. Oreatione Mundi, usgue, exitum Secul XVI inclusive. Vesta” duo “Volumina

TY
“in folio. “Opus Originale” Valachicum. aa Di
- pb -0) Cominentarius în totu Nobum Testamerituia- pro:usu Pasochoniin: 0-
- pus 'aeque Valachicum, vastum Volumen in tolio,, eX! optimis, probatissinisque

SI
Interpretibus conflatiira,
8:0) Dissertatio- Tatină de Cyclo Paschali, în qua, “pracier” multa alia per-

ER
. laauam utilia, et critica decisa, ostenditau, : cvinciburgue Calendarium Grego-
“rianuii rationabiliter prăcfarri debere lame, Opusculura in Mss- to SU
„Con-
stans philiris. |
| “Tam, quae, quaeso, his aptiora, meliora, “'salubrioră, et fâcaciora” esse Dos
IV
“sunt Praesidia; Cleruim, Populumque Valachicum desertum, ei incultum 'desi-
deratis opportunis Humanitatis, et Christianitatis Principiis, Dogmătibușeire
UN

imbuendi, percolendi, et politiorem: reddendi? si illa typis publicis excuderen-

tur, et legenda, 'usurpandaque utrique benefice concederentur!! — 22 An non
Sacra etiam Unio ocyus acceleraretur Lectione horum subsecuta, 'convictis'de.
_ Veritate 'tot millium Ridium Animis!
1 2 Librorum Lectio certissimum' Ex-
AL

Stitit semper propagandae,. conservandaeque Religionis Adminiculum !! -— —

(26) Orexim" eius” 'visendae, consulendaeque mihi iam duduim moverunt. Cele-
berrinai Martini Georgii Tovachich. Vestigia, Comitiorum, apud Tlungaros ab
TR

'exordio :: Regni COrum în. Pannonia usque ad nodiermun Diem celebratoriun.

' Budae 1790, in quibus „pag. '500. recitantur eousque iineditae Ludovici II.
“Hung, Regis Regales, ad Ioannem de Zapolya, 'Transilvaniae: Vaivodană Buda
EN

“A. 1518. datăe, ex huiu; Eruditissimi, mihique. Amicissimi Viri Rerum Bun
| găricarum, Rariorum Collectione exscriptae, | a
| (7) Ex supra laudato RR. 'D. Sasnuele: Vulcan, 'qui tunc Leopoli inn “tegio
Generali Graeco- Catholico Seminario Vice- Rectoris manere
/C

defungebatus, înin-

în Universitate Teopolicnsi. Concuirșum Litterariurm summa cum adprobatione,

„et 'adplausu perfecisse, -
SI

“Pina aci Notele lui Sincai, dupa cari editorulu Orodiadei dice ;: «Ilis Notis amplificatam, di-
«tatamque ad me misit hanece Elegiam doctissimus srucaAr0s;» adauge apoi. o seriss6ria de 12
IA

„„Terlina si unu. certificatu de concursu,. din care se vede ca in. -adevoru 'Tertina facusse, la. 1789,
concursu literariu cu multa lauda, pentru o catedra la universitatea din Lecpoli , asiă precumu
arrta Sincai in ultima sca Nota.
U
BC
 RY
RA
„LIST A AUTORILORU

“citati în Chronic'a lui Sincai, îti, Ea

LIB
SER

List'a alfabetica ce urmâdia. va interessă negressitu pre cunnoscetori. Autorii - sunt iuseinn
i ati
intocmai că în Chronica: Câte o: data inseninaramu si annii Chronicei, unde eunț: citati. |
Avemu de cugeta. a publi că mai in urma, „0 lista mai completa de autorii necessari pentru stu-

ITY
diulu istoriei daco-i-romane. , Atanci vor u, completă tote titlurile si editiunile cărtilora.
h | sata

„i
: A; i
at

Acropolita -G, Chronic, Compendiar, Apor Peter Itedelyi Metamarphusis a

S
Acta Diaetae Posoniensis; 1619. ” 1603.) n iat

ER
Acta Sanctorum . Ruinarti.. Approbatae Constitutiones. ai
Actionum Regiarum Sigismundi |, tomi, | Archivarius, der genealogische, (a. 1751 .):
Adelboldus, apud Stilingu.. Archivum Capituli Albensis. :(a.. 1699)
Adon, Martyrolog. î.:::: Archiv. :Cibiniense,. (a. 1489.) :: |
Alaricius, Chronic. Ms. (a. 927| Archiv. Cotos-Monostor. (a. 1467. )
IV
Albericus , Chronic. Ms. (a. 967.) |. Ardhiv. episc. Fogaras.
Albinus Petrus, Comwmentatiuncula de - Archivum Vaticanum. (a. 1582, 1586,
UN

Valachia. . „1590, 1595, 1605, 1604, 1607, 1614,

Allatius Leo da Qoisens, 11621 ate):
Ambrosius S. Epist.: Arnoldus Tiubecensis, Historia de. Bri-
Ammianus Marcellinus. derico ' Barbarossa.
Anastasius Bibliothecarius. | " Assemani' loseph. Simon. Ralead.
AL

Andreas II, diploma Saxon. a 1224. Beclesiae Universae. îi

Anonymus : 'Belae Regis Notărius. Augustinus S. de Civitate Dei. :
Anonymus"! Carolipensis quem' edidit Aurelius: Victor, - Breviar. “Rer: Roman.
Kultsar scriptor Novorum „Hunga- Author Tnicertus : :ad calcem 5. "Theo-
TR

ae, - phan..
Anonymus, Decreta | et vitae Regura, “Author 'Miscellae. (a. 126.).
Anonymus Valachicus, îs. : Author de Natalibus A. Eppi Goloccn-
Annales Siculici, Ms. sis. (a. 1000.)
EN

Annales Templi Le utschoviensis, a. “Author de Statu: “Poloniae.- (a. 1370)

1440.) i | Author de Statu Turcico. (a. 1413)..
“Author Vitae Const, Cantemir. i |
/C

Bail Ind, [i Sever Dinu) CGoliectio Baluzius.

Conc. Barlaam metropolita moldavus. antica-
SI

Balksai! (a. 1113). techismus 'calvin. “editus . Suciaviae

Balacianu, Chronica Ms. 1645. |
Ball, Relatoriae statutoriae in Boch- Baronius.
IA

ko filiorum Zaz Vaivodae, Balk Basilius S. Epist.

ct Drag. (a. 1373.)
U
BC
 2 128 A

RY
: Basilovich Toaunicius de Fandatione “Boschius Petrus. (a. 362.)
Koriatovitsiana. (a. 1831.) | „ Bâytini Ms. de rebus gestis a Gabr.

RA
Baudrand, Geograph.. E Bethlen.
" Bauer, Mâmoire. "” Brentanus, Epitome chronologica.
Belius; Nov. Hungar. „-„Breviario “chronologico deili: Principi: -
Bellus Iulius, Laurea Austriaca. di Valachia di Raicevich, apud Ru-

LIB
Bertinianus.. (a. 845). . gel,
“Bethlen loan. . .. “ Breviarium, valachicum. Cibinii a: 1696.
- Bethlen : Miklos Ms. “editum.
Bethlen Wolfg. - “Brietius Ph, “Ohronieon: Univers. Da
Biblia, 'Broderithus. (a. 1526.)

ITY
Binius. vide Bail. Bruzen, Diction.
Biro Samuel, continuatio Ms. Francisci - Bucholzerus, Index chronologicus.
=. Miko, (a. 1612.) Budense Chronicon. Sa
“Bisaccioni, conte Majolino. Bulengerus; Historia sui temporis;
Bocignoli. (a. 1921.) . NE Si Bulialdus: in Notis -ad Hist.. Ducae.

RS
Bod Peter, a Bula erectionalis eppatus Logaras.
' Bollandus. : E | | - Burghardt] (a: 1712.)
" Bonfinius.. | | Biisching// Magazin.
Borsai, Giirotiie, Ms.a 1302) Bzovius, Historia Heolesiae fa. 1445)
VE
NI

Galliznăchus -Phil, de Reb. a Madis Combefisianus lucertus Continuator sive

_ gestis, . Anonymus. (2. 927). .

Calvisius Sethus, Opus Chronol. Comnena Anna. ..

LU

„OCamellis, loseph. de. (a. 1692) - Comnenus loân.. Descriptio “monaste-

Camerarius, - riorum montis Athos.
Cantacuzenus Ioannes. a „ Compilatae. Constitutiones. .
C ntemir,, Hist. Imp. Osman... “Constantinus Porphyrogenit.,
A

_Caroli VI. Decas Augusta, seu lustium „Continuator ejusdem. ..

'Cageminum. Cornides Ms. diplom. (a. 1953,ae)
TR

Carolus a.8. Paulo, Geographin Sacra. Coronensis Templi Annales, .

Carras, - | Corpus Juris Hungar. e
'Cassiodorus , Chronicon.. Coyer. |
Cave Guilielmus Hist. litraria. (a. 390) Cromerus.,..
EN

- Cedrenus. Orusius,
Chalcocondylas. Laonic. de Reb. “Ture, Csatari. (a. 31049.)
Chartuitius. “Oserei Ms.
Choniates Nicetas. Cureus, Annales Silesiae,
/C

Chronicon Paschale. Cuspinianus.

Chrysostomus. „ Oyprius Philipp. Chronicon Beclesize E
“ Cinnamus Joannes. Graecae.;
“ Claudianus. (a. 383.) ...:--: Oyzicenus Gelasius, Bist, Qoncilii Ni
“Codinus de. Origiuibus OP.
SI

caeni. ” - MINI ui
i
IA
CU
 RY
RA
Dadik “apud Gatteri. iat Sa . Diplomatariă. vegnicolaria, -. DI
+ RRi
Decretum. Il. Imperat. Caroli VL. Diplomatariuim bibliothecae epica
Decretum V. Matthiae” T1 Regis, Să a ris.

LIB
Del Chiaro.: Diplomatarium Nationis. Tilyricag...
Desericius, a. 1080, - Dypticon Metropoleos Albo- Julicasis,
Diaconus Pâulus.: quod ego donavi bibliothecae regui :
Diaeta anni 1647. d(3
colari Pestanae. (a:1680,. cf. a. 1660),
(Diakovar) Breviarium Ecclesiae Dia- Dlugos. -

TY
| | a ia
lovariensis quod anno 1807 11 apri- Dogiel.
lis fuit approbatu. (a. 64) Doglioni, 'Theatro Universale.
Dio Cassius. . “Dorotheus, Epist. ad Clerum. Constan-
Dionigi, Storie del Mondo. ..:.

SI
tinop. a. 448...
Diploma Ppis Michaelis, 1599, Ms Dosithvus Teroslgmitanua [E 1079)
“Diploma ejusdem,: 1600. Ms. Drechsler, Chron.: Sarac.. a,

ER
Diploma Valachice editum 'anno. 1653. Drumelli, Diction,. 0: i
jussu "Georgii: II-Rakotzi, datum -ve- Du Cangius Car. Du Fresno.
ro a Gabriele Bathori: anno 1609 Ducas] Hist. Bysantina.
Sacerdotibus Valachicis:
IV
“i
UN

Di

Eccardus, Corpus ist. medii aeyi, Să Bns.

Eder.
=

Se - Eoyedi-Pâl, Ms; ă. 1599) |

Egiuhardus. es 1:

Epiphanius Schoiasticus, Cojlectio. e

Egoatius Io. Baptista, de Romanis | 458.) | i
Principibus. (a. 1358.) .' Eusebius, Chronicon, | 5
AL

Enapius, de Legationibus, (a. 37 6.) Putropius,. Si Ia

Eugel lo. Christianuș.: m
i
TR

Fabricius Georg, (a. 1475) | Forosti, Mappanondo istoric,

îi
Facundus Hermianensis. (a. 558.) Forgac h.
Faschingius, Nora. Dacia: . ..:
EN

Franck: Ms. Diatiun Diaetae Mediensis:

Fejervâri, 'Analecta; Collectio dipl e. sete. (a. 1658, 1659; eta.)
1230. etc.) |
Frantzes. Gicorgius.
Filstich, Schediasma. .;: ia
Flandriae Annales, ud Asemanun ini . Freyerus,
Frenyerius, (a. 4044):
/C

(a. 1413.)
Kalendario. N, „“ Fridvalski, Iascriptiones Dacicae.
Fleury. Fuldensis Aunalista. |
Ne
SI

Gatterer;-. Gennadius, Catalog. Seriptor. Bed.

Gebhardi,
IA

Georgius Monachus, *. 15),

Gelasin et AdonA]Martyrolog, zi za Gerlach. SE | ,
Genebrandus. (a. 1475.
)..
U
BC
 RY
pn

îi
tola că Bor. d„Grecianu, “Ms, horus
Ma “Germani Capuensis Epis

RA
Greg oras Nicep . mi
misdam Papam a. 518. - Grend i Samu el sive. Gron zti, Ms, a
nu anicaruni rerum : Soriptores.
Germ „.1538.)-|
= Giyeas.i IRI EIN INI Ea i
edit “Galeazzo,. Storia di Leopold. -
|

LIB
Gorecius, bellum Ivoniae..
a pui Ru | Guerra : Aloysius,; Epitome: Constitu- i
i „Gothicae Rcclesiae Epistola tionum Pontific,:.
"mart, „ulei Lestan, - apud Eevenessi Ms,
- Graecus: “Anonynius, istoriaa politica. la 1565) Se a]
,
„2. + Graevius, Rasti Idatiani

ITY
o Gratianus,

Deţi |
Rodi And. d. 410) . 0 Rovenessi, Ms. preste 90. torăi..
pre “Hevenessi, vedi a. 1711..

RS
Han... ?
„Hierocles Not. Imperii. Osient.
Tianer Georgius eromias, | ' Hieronymus $.
„ Hartnaciuse (a 1852) Hilarius Fenricus, in, Peeorplisa 8 Gr
Heidenstein. -
„nico Oyprii. (a. 1564).
„ Henricus Valesius, în notis ad Ruse- -
VE îi
-bium
Hofman, Lexicon:
” “ Henschenius Godetidus; Oontinuatio. Horânyi. (a. 1713.).
“Hornius, Arca Noe.
Bollandi.
164; 1638). Hungaricum Magazinum.
NI

Herman, Anales, Ms, a. Hupel! Miscallen, A 178).

Herodianus. (a. 211.) :
Heumonni, Comun. ! de: Te . din îm-
LU

i
» Perate. Aug. a: 1)
pe
Ia at „a

Tanningus, Qonr. (a. 395) a | Toăl, Ohronographia compenâiaria, pact

A

- Inchofer, Breviar. chron. - Iongelinus, Notitia abbatiarum ordi-

Index lassiensis (Insemnarea Domni- a DIS cisterciensis, a, (1087.)
TR

niloru Moldaviei) apud Volt. | Iornandes. . - |

: Innocentii IL Epist. (a. 402.) Iosephu s. in Antiqu. :
Innocentii 11 Gesta. (a. 963.) „ Tovius Paulus... -.: pă A crin
Irenaei Tyri Col. Sai
EN

; “Inventarium '. clenodiorum titropolis

Valachicae : Belgradiensis de anno Jsidorus Hispalensis, Chronicon.
1679 quod asservatur în Bibliotheca Istvanfius. ai
- Monasterii Balostalvensis, Iulianus Augustus, Sata, za i
/C

» i:.

Kaialovits. (3.1339) O. Româny Tânos, maga &lete. Ms.

Kaprinai, Hist. diplomat i „= Kertselich, Notitia, de regno Sclavoniae, |
SI

| “Katona. | i - Dalmatiae, Croatiae. -

e Kazi e î„ Ketzer, Ms. Diarium Diaetae Posonien-
a za
Kazig, Hist. Hung Sacculi zu. sis 1659, |
IA

Keller Godefredus. (a. 1444.). Khevenbiiller. | e tie

Kem6ny Approbatae Constitut. -.„ Klein mei 3, iza i
CU
 RY
lein Sara. Ms. 2 i iE:3 ovaahich 3 148), pa

RA
Kăleseri, Aurariă Romano- Dacica. . „ Kiluill6, Ioan. de... ..... Ss
-Kultsar, Scriptor' Noorir Buogirae, ai
“ Hungaia: et! “Athila. “editor anonymi Carolinensis,
“Kopi, Ms. (a. IE) E Ş „| Ruszewich, ”. i et Z

LIB
DI

Kortholt. e 10) ip ii

: Labbaeus, Concilia. |i, „enache, Tus Publicura Polonia,

TY
Lactantitis; “de; mort, 'persec. -:.., Leo: Grammațicuş;, „Chronographia, ; DD
Lakits, adversaria, Ms.ni 1999) “Leo 1; papa,. Epist. .. ie
Lalande. (a. 1138,):.: tt “+. Le, uien;,s,Orien s: Christianus,. i nt
Lambecius. “. Leunclaviu Historia Turcica;.. pi, e

SI
Lampe,: historia: Ecolesiaă Reformatae. ă Lubienshki, de 'Motu -Civili in. Polonia: i
Lasicius, de ingressu 'Polonorum în: Wa „Luca, de, Ignatius, „Geographia-: Bu

ER
lachiam. cum “Bogdan Vaivoda..: „COVina6. isi: pei
Laszki Hieronym., Arcana, historia. le- „Lucius. Dalmata;: de: Regno! de, pi
-gationis.: (a.: 1528.).. - et Dalmatiae. -
Lazius Wolfg.. de Repub.: „Romana. | Iitprandus, e 927)...
IV
Lebrecht,: (a. 1690.) mai
EN i ,
ea ai ga a aci
Simi IO R e?, Hi
Dee en : N ii
mi rii
UN

. . . a Li

Macri: “Annales: Planărici, ia Mellea a 1430)

Madacsi, Golleetio': Diplomatia: Menander. : (&:552),,
1455rii e si e „ Monembasius Dorotheus,Synopsis is- Ă
- Madius. a. 1290); iaz , toriarum. (a. 1544.). ,
AL

| Malaxus Eman. Bist.: oilesiae mă Menologium Basilianuz. e. ora) p a -

* Orusiuim in Turco: Graecia,- -. Michovius,-
Manasses Const,: (4. 378.)... - Mignot, Histoire âe. TEmpite Otiora. pi
Manifestum : Stătus.: Evangolici, 1616. Miko: Ferencz, Ms,Chronica, (e 1890.) Îe
TR

[ă

“inter “Ms. Ioannis Szâlardi. in. bibl:. Miles. i, a „ta “i

“: Universitatis Hung. Pestini. (a.1616.) Miron Costiniu: Ms.) tt i

Marianus Scotus, Chronicors (a;: 504.) „Montfaucon, Palneographia, elan - IN
EN

Marius . Mercator, in Appendice ad Moreri, Dictionarium. ;pie tă

contradictionem Anath, (a. 389), N Mureus; Albertus, Notitia- nrăiegine
Massa Simon, Ms. „Panu. (a. 1610)
Mathias Rex, „Bpistolae, a - : Iza
/C

EET îi
.
. Pi
.
7 Pia
.
pi 5 ii
Dacs
” - : ti

Nădănyi, ai 10593” îi
„Niger, apud Bruzen iin Geoeranli:
Natalis Comes, Historia “Shi: temporis, Nolanus 3. Paulinus “in! SP omemptido
SI

Neugebauer, Hist. poi acu N - ad 8. Nicetam în” Daciam. reverten-.

„_Neuport, de: Ritibus: “Romanonir;. i : „tem, (a. .397.).
Nicephorus S. Brev. hist,be 5), -Notitia uirjușque Iiperi: q: a46)
IA

ji fa. Pi
U
BC
 RY
— 192 —

RA
1 Ortelius,.
“Olcolskki, Orbis Poloriis Ortus et progressus variarum in Dacia
Olahus. "Nicolaus. :

LIB
gentium. .
Orichovius Stanisl. baltă. „Ossolinski, Codex Ms.
Orosius Paulus.
p.
" Peutingeriana Tabula.

Y
„ Pachymer, |
Pagius:. (a. 499.)... Peysonnel.
Palujotta: apud' Ttâne; (. 1659). Piasecius, Chronic. gestorum in Europa

T
“Palatius, Aquila Austriaca: singulărium.
Palladius. in: Dislogo de: vita 'S. 30. - Pistotius. (a. 1115)

SI
„Chrysostorhi.. (a. 400.) Plinius.
Palma , Notitiă Ter: hung, - Podestă, Kanales tuireici. | tai) E
| Podlusanyi. (a. 1498.) . a |

R
Papebrocliius Dabiel; Acta 8.
Paralipomena rerum memorabilium e- “Pollianus Tiebellius.
Poloniae, de Statu, Author. .
dita ad calcem abbatis' Urspergen-
sis. (a. 1444.)
Parschitius. (a. 1059, 1244)!
VE
Porphyrogenita Cosist. vide. Constan-
tinus Porphyrogenita. :
“Possinus Petrus, in Ind. Ohron. Pachy-
Puschale Chronicon. (a. 1699
NI
Patavius. _ meriano.
Paulinus S. vide Nolanus. :“Pray, Annales Hunnorum etc.
Pauli V. jussu edita Collectio Conci- i Idem, Specimeu Hyerarchiae.
Priscus Rhetor,.in: excerptis de: Lega:
LU

liorum. .
a S. Paulo, Geografbiă. Sacra. «a: 158.) “tionibus;. et Hist. :Goth.
Paulus a Paulo. (E. 1330.).. Privati, nuovo dizionario scientifico.
Paulus, de gestis: Tiohgobardorum, a. Procopius de Aedificiis: :
390): . Idem de bello: vandalico.
RA

Pejachevich, Histor, Serviae,.. | Procopius. Demetrius ; “liber de ârae-

Perschitius. vide Parschitius. . . cis eruditis.: (a, 1719).
Petertius. Conc. Hung. (a.. 1285) - Ptolematus. Claudius; Opus gcographi-
Petho Gergely. (a. 1343.) „cum: (a.: 903): |
Petricius . historia. rerum in Polonia Puffendorf, Iatroduetio: ad istoria
NT

gestarum. -... Buropae. -

Petrus a Natalibus:: (a. 872).
Petrus patricius et magister, de Lega-
CE

tionibus.
BR, -
Radvan, Joannes de, Collectio diplo- Relat oriae
Jato ri . Statutoriae. vide Balk et
matica. (a. 1464)
Rakotzi, Memoires: . _ Repuca Valachorum data Com
/

Idem, Revolutions de la Hopgrie. E Ni missioni

de anno. 1753,
Ranzanus. (a. 1235.)
SI

Reichersdorfer.. Transilvânia
Raynaldus. .
Idem, Chorogrăphia. Moldaviae
Regestrum : anno. 10: Lit, “Apost. Inno- .
Reiskius: in A
citi. (a. 162 gppeedice Cfhronici tur-
IA

centii IV, Epist. (a. 1253.) | -

Reva, de, Petrus,
CU
 m 133 —

R Y
Revitzki, Diarium de Ralotzi, Ms. e Rossius, “in Appendice Chronici turcici.

RA
| 1708.) - „+ Rofânus, (a.. 363.)..
Riok, Leben Leopolă des Grossen.. Rufus Sextus.
Ritius, (a. 1283.). . | .Ruinart Theodorieus, wide Acta Sancto-
Rogerius, e Um, |

LIB
?

Sogredo , “Memorie ; sstoriehe, dei mo: Sozomenus,

ă narchi 'ottomani. - : "-Bpondanus,

ITY
' Salius 10, Doctor, in Aictnae a epic _-Spontoni.
Dhio.:. Să Stephanusș, Geoarăphia.4 a. “102-o
a Salmon, “Storia. (a. 1686), Ira Stiltingus Io. (a. 372)...
Sambucus. (a. 1490.) : Strikovski, edit, opiosbere,,
Sarnicius,. Annales Poloniei. Stritter,

S
Schaeseus. .:. Suidas,'.
Schirach, Leben. Cars VI... „i. Sulzer,

ER
Schlătzer, Weltgeschichte. Sussa de” Sniotrissio. (a.
2927)
“Schânleben, Historia Carnioliae, _ Svetonius,
Schwandtner, Seriptores rer. hung: Syncellus- Georgius, (a. 251).
„ Seylitzes, “Syropulus, Historia Corcilii oitutioi
IV
Șeivert, in Notis ad aurariam Kălese- Szakadati, Ms. în bibliotheca. Volcanu .
rianam, (a.1701.) Despre Szakadaţi edi Sincai |
UN

„ Bigebertus, Chronicon. a. 1738.

Bigler, | i Szalarai, lanos,. Siralmas magyar Kro-
Sigonius, | nika,
Simeon magister et logoth,: | + “Idem, Ms, în bibl. Pesth, (a. 1010),
- Sincai, Collectio Annalium Daco-Roma. Szechenji. Diplomat, (a, 1248).
_“morum, (a. 1230, 1467. 1599. 1711.) Szegedi, Tripart. Hung... -,
AL

| Idem Istori'a Romaniloru. (a. 105, cf. Szâkely, Ms. Dipl. (a. 1985.)
22103. 117.167) Szentivânyi, Dissert. (a. 1095.) |
| Socrates.: Szeredai Ant. de Episcopis Transilva-
TR

- Boiterus, (a. 1529.) e niae,.

“ Bolerius lo. Baptista. (a. 362) „-Bzindi; Ms, apud: Anonymum Garolinen- Ia
Sommer, Vita Despotae. - - sem. (a.1599).
Sommerberg. (a. 1474.) Szirmai Ant, Topographia- Comitatus
N

era
„ Soranzus Laz, în Ottomano, iai Zemplin, | |
CE

| Tacitus, . vita. Juli Agricolae, -"Thuroezius,:

'Taube. (a.::1'738). - "Fimoa, Epitome.
E 'Terţullianus, E sus Tuâneos. ai Topeltinus.
/

“'Theodoretus. (a, 376.).. | “Trebellius Pollio.

SI

Theodosii lex. “Tripartitum. hung,

“Theophânes S.: Chron; | Tritemius, “Annales Hirsaugienses,
“Theophilactus. -:: tie "Tro ester.
IA

"Thomas. Spolatensis, (a. 1204) . “ Tubero,.

Thuanus, A Turciae, de Satu, Author.
CU
 RY
d

pi

RA
Si Uder, în £Prolusione.e, 1670), Drsatus Store, ae not. Roiuanotuii/
i Urchia, Vornicus; Ms." în i
i ani i: „i

LIB
Vaguer. Carolus, Dissertatio de Guma: - Verbăezi, vide Tripartit
mia Ms, “” ..-Weltgeschichte;: Allgemeine; (a: :1650.) -
“Idem;, Ms, (a. 1518) „nu
Messemberg, Gesta “Vlădislăi IV:
N Vagner,. hist, losephi ]. stai as. „ Victor Aurelius.: vide” Aurelius. ir

ITY
- Vaissete;' Geographia: istorică! “e le- „ Viennensis. Nunţiaturae Codex : “Ms. -
„--* siastica et civil, :(a.:1612.):" (a. 1584.):* SRI zii
i Waldingus Lucas, “Annales: Mineram, | “Wiodisch, Geschichte von! Ungar: i
LI
4

(8.1370). 4 =. Wolf Andri historia: Moldaviae... it:

)
“a

Walther, Vita Michaelis Principiă: i; Volksbuch fiir Biirger.. und Tanăleute

RS
“Vanderbech, Apologia, (a. 1719.) (a. 1648. ),
j ie
„ Vapovius Beznardus, in'tragm.(â.1509.) | Flavius.“
Vopiscus, Gerardus'
Varlamu mitropolitulu, vide: “Bariaa:. „Vossius, Jo: piteme sista:
Varonius, in: fragm. (9): “(a.“1519: „Tiae' universaă. (.:1446,
VE iii zi:
| Vaficanurhi Arohivum. „vide Archival Valcan, $familiae, Genealogia. (a:1679)
: Verapcius. i AI Ă ,
pat
ENE gi a
E pe tat
NI

Zaluski, Epistolae, NE N iu “Zermnegi, (a. ap

” Zamoscius, Analect: Dacie. _Zonora.. . i
LU

Zavodski, apud: Itatona, i, Zosimus, i:

Zog, opud Snc: E ta 4: d !
A

3 - i B ș4
TR

ii DD
. . „.

. . - .

“Qui DspRe SINCAI.

EN

Veai: Les. “Roumains, in , Oeuores comlies de Eăgar ori.

Q Parisis 1957.

0u &tait, IL. y. a quelques. anuces :ă peine, l istoire, des, :provinces-„danubien=

, ncs? Dans quelles chroniques,;:dans' quelles: chartes. la retrouver:?..
/C

Sitot “que
Von faisait ces questions, oii” touchait ă toutes' les”
plaicş/! "de: "ces" "rovinces,
car. on rencontrait une persounalit6, n ationale, -un: peuple;
di 6tait iapossibl e
de. nier,... „A, travers. „Les, „cliron;ques. Dolonaises, şi

hongroises „irusS$6s,. „byzantines

i turques, on dâmâlait la trace: des Roumains
SI

comme on p eut suivre; ec COUIS

du Rhâne, mâ&me uand il. s'est; perdu dans le
lăc: de Ge neve; mais “les: MODU-
„ ments indigânes, nationaus, qui deposaient, de la vie de cee people, vous
IA

s 6ehap- |
CU
 îi pa : ACR Aa - s. . e ae e TI II A . ea
N - Ia : . Da ca [Sa : Da . e Mate MR
I : Sa, . , A RR pa : Ra
NE Di ” mai Na
“ da a E . Dr cati
ca pă a „: : .
_.p , ă a ii
Ni m!- i, - . pe „a pn Ze IDE ,
, Pa e IN RE IRI a ea ,

RY
i] n Ma | . [i
A
j

paient presquc. entibrendeat:: “Chez: tous Ies. autres, 165 “uistoriens, “moderăcs paie
les” chroniques. sur des” 'chartes; „des. „diplâmes, ii
sappuienit sur des chroniques,-

RA
"des piâces authentiques, +6moins. jrr6cusables des Evenements. qu'on,“diplomes,. „raconte, î NE
dont les titres,” archives, - -,
Iei, rien de 'semblable, “C'est: une “nation
“chroniques; ”“ont :6t6. dispers6s,. d&truits : ou vol6s. par ses 'envahisseurs. - Si Sa
“existait quelqug trace! 'des titres” 'de cette! nation, il fallait les decouvrir partont

LIB
__-

ailleurs que: 'chez' elle, „dans, les. archives: de Mostou, de “Lemberg, [tă Constan: .. :
“tinople, de” Vienne. - Quant ă son. histoire proprement' dite, ses: ennemis ; SculeA
-Pavaient 'Gcrite-jusqu'ici. Elle: se “trouvaiti par lambeaux dans les historiens poz:
"lonais; “hongrois,, autrichiens, moscovites,. musulman; chei lesquels” on: devait. a

TY
„la recueillir ă, eraand! peine, defiguree. au milicu des pteventiohs, „des. ressenti- AER
ri

că ses: 6ckivains. Oâtait ls: corps du 16vitei "mis en. pitces! at uita entre, tous i N

SI
“es voisius"Ne demandez pas. aprs cela oi en; tait la critique” bistorique en.
"Rotmanie, et sil Gtâit ais6 de fonder des” 'conclusions solides. Sur ce. 'sâble

ER
“moivânt, -La :s6rie: des :răgnes n '6tant pas mâms îx6e, cdtait le point oi. de Ră .
Tareu de tous, la barbari 6tait le plus visible.,
"Sans: monurăent,: sans: rien 'qui “marque 'la difitrenca “des îges, “due put de-.
4 i
venir Vimpression du. pâss6: chez, un: peuple. gar â'ă travers! les temps comme aia
IV
au'milicu d'une'steppe? Les gures des voivodes Alexandre - le. “Bon, Mircea,. m
“Risenne- le;. Grand, Basile le: Loup, Michel! le: “Brave, 6baucli6es S0us les: por IN
UN

luhes des Gglises, â demi- “eftăc6es, par les „Orages, sont les, seuls: t&oins ded | pri

le “sentiment dune: lutte ăă outratice, “dune adversit6 sans taâve, un. grand iinconiiu ia i
que” Pon sait” âvoir 6t6. 'plein dW'angoisses et. de douleurs, 'voilă. ce qui se, r6
AL

vale” dans. Paccent; resiga6 des chants nationaux.. des: Rotimains.: "Ces doinas, “qui -
Șe piolongeat en. expirânt dans. “les ondulations des - plaizes; nont presque
plus de: rhythm, “comme si “Pâme' 6tait: bris€e. Au milicu de cs. mystăre, on
TR

diraiţ «que la nature attrist6e garde seule, ăla place” de Thomme, 1a conscience
des choses' pass6es, “C'est 13, il: me semble, ce qui se” 'retrouve' dans; la, piâce . -
s iivante ae je. traduis du plus aancien des poztes de nos jours.1 a fauătait.
EN
/C
SI
IA

"lcorze: PR î i
U
BC
 Da

RY
—00 =
LB RUISSEAU, «Alon onde est limpide,, ton: troupeau- "3 abreuve aujourd! hui, |

RA
“ainsi que “cet Giseau qui senvole; mais: „nâlas! autrefois elle. Bbreovai t les --
troupeaux. de I Orient. qui 6taient,, campâsi ici, lorsque, le saint. guerrier. tienne..
""“combattait pour son. pâys, “lorsqu'en - un. jour n6faste le - fer aigu moissonna
boyards, guerriers, bergers, villageois. „Depuis ce temps, mon: oade se, lamente

LIB
| toujours; 6ternellement elle soupire, - car elle a: coul. mâlce. au. noble sang
“vers6 par les Roumains; Jeurs, os bien. longtemps |ont. parsemâ. ces champs. Et
“mi, qQuand je songe ă ce jour. de tempâte, je soupire; le fr6missement de.la
forti se mâle ă mes sanglots, car il ny.a plus, de- braves aujourd'hui pareils

ITY
a ceux qui ont succombe. Leurs: travaux et leur gloire, les Roumains. les oublient
maintenaut, C'est, pourquoi, petit, Derger, chante pour r6veiller leurs pens6es, |
„et que ton chant leur dise ce qu'ils furent; autrefois, ce qu "ls sont aujourd'hui!»
„Yoilă, en gân6ral, sous quelle. forme se. -prâsentait ă. Vesprit Yhistoire . des

RS
provinces danubiennes, quand un .livre.. a tout. change. Les Chroniques des
Rovhains, par Sincai 1,1, ont mis soudainement Pordre:oă 6tait le chaos. L'homme
qui.a pu prodiire. si vite un Si grand. changemenţ; m6rite bien de fixer ua
VE
moment les regards. | Se | |
Sincai, que jappellerais.. volontiers 16 Muratori des Roumains, n6 en 1753
dans un village, de, “Transylvanie,. mort obscurâment. en. 1820, a: consacr6 sa'lon-
'gue vie A une seule pensâe : 6crire Vhistoire de la- race roumaine, en recher-
NI

'cher, en rassembier, „partout . les, „documents pars, 6lever ainsi.; A .une race
dhommes un monument. indestructible qui portât-les caractăres de. la certitude
LU

et de la science. moderne, Sonvent persâcut6, mâme, emprisonn6, .rien .ne,, le

dâtourne de son oeuvre, En; 1808,il commence ă la pablier;- Un obstacle
invincible, facile ă prâvoir, Yarrâte; VAutriche ne pouvait tol€rer la -publi-
cation dun : ouvrage 0. “brillaient dune “lumiăre. si vraie les . Litres tradition=
A

nels de ceux-lă memes qu elle tenait, sous le joug. Le. censeur &crivit en marge
du manuscrit;: “«L/ouvrage mârite . „le feu, et. L'auteur la. potence;:
Opus îgne,
TR

atuctor patibulo „dignus.». Cet arrât n 'empâcha pas Y6crivaia de persâv6rer. Soit
misâre,, soit nâcessite de se “A6rober, ses. biographes, le montr ent portant
mâme de lieu en lieu. dans une.
lui:
besace, son Ouvrage, proserit, qui Saugmen-! -
EN

tait iucessamment des. dcouvertes: -qu "il faisait, daus les

archives publignes e -
priv6eş, Il porta. ainsi en secret, son “fardeau (et C&tait, ă vrai dire,, la. meil-
leure fortune de. son. peuple) jusquw'ă, son dernier jour. LPinterdiction qui avajt
arr6t6 l'auteur vivant. le poursuivit mort, et c'est; aujourd'hui seulement, oprăs n
/C

un demi- -siăele, que, le gouvernement

de Moldavie,
r6&naut Gregoire” Ghyla, a pu enfin' publier, avec un„bien . inspirâ. par le prince
applaudissemenţ, unanime,
Pouvrage. de Sincai. Ce Monument, vient a la lumiăre au moment
mâme ca
SI

! Chronic'a Romaniloru, 3 vol. ia- 40 , Tassy,

y, 1853. "Des recucila de chroni PNR
valaques out ct6 „Publies dans ces derni&
res annceș ă Iassy et: EI Buchareat,
IA

nea molzarea &

CU
 An - :|

RY
.
A , .

le procâs des Roumains tan denant le uze, is aveeat le. plus besoia dun E

RA
î t&moignage, authentique..
- Quel est le caractăre du livre. de Sincai? On vabuserait asâniâment si aa |
“prăs le titre, Chronigues des Roumaius, oa y cherehait; la naivet6 jointe' ala
să cr&dulite qui fait le fond ds nos chroniqueurs,. Il ne parait pas qivă 'aucune .

LIB
| “6poque de. leur histoire, les Roumains aient eu le tempârament 'de Yenfance ; Ni
loin.de lă, un. esprit, de critique prmatur se retrouve - chez. leurs Gurivaiis |
les. plus anciens. Cela est vrai surtout, de Sincai, „qui “est avant tout par la
“maturită, pat le grand sens, un homme du dix-neuviăme siăcle. “Les qualit6s |

TY
les plus rares dans son pays et les: plus! n6cessaires, Al les possăde: “un es
-prit de răgle, 'de mâtliode,. dinvestigation patiente'; un 'discernement admira-
ble dans les grandes comnie dans les petites choses ; Part de porter Pordre, la

I
lumiăre. dans le. chaos. le plus embrouill qui fut jamais; nul desir de Leffet,

RS
„de T6clat, mais un besoin 'excessif de la: vârit d6montr6e,. et tout. cela . dans. -
un langage ingânu, original, brusqut;, vii, populaire, plein de. verdeur et. dune ă
simplicit6 presque rustique. aa e
VE
„ Depuis les. temps. de Dâc6bale jusqu en. 1139, “Peerivain. roumain “zâprenă, e
raconte, discuțe „châque ann6e. en particulier; il renoue incessamment le fil
“de, la vie nâtionale, toujours. prâs de se TOMpre. Chemin faisant, il met dux
NI
“prises, les historiens polonais, hongrois, TUusses, turcs; îl les: 'contraint. de' ren-
„_dre jour par joură la race roumaine le t&moignage qu ls ont essay6 d'âluder.
"Oă'ils n'ont 6t6 qu “incomplets, il les achăve les. uns par les autres. '0ă ils ont
U

IE sciemment fauss6 la verit6, îl la leur arrache avec 6clat, et “il reprend ainsi sur
eux tous les" dâponilles nationales. Sous cette critique toujours en haleine |
AL

„vous voyez les discordes . profondes des. peuples voisins survivre dans leurs.
historiens aprăs que ces peuples eux-mâmes se sont r6concili6s ou ont. „66
" oblig6s de faire silence, et; la discussion: ainsi agrandie n'est guăre moins vi-
TR

„vaute que le râcit des 6v6nements eux-mâmes, Au milieu de trois ou quatre

aces ennemies, Vhistorien conquiert ann6e par ann6e, jour par jour, la vârit6
| historique, comme un champ de bataille. Dans aucun livre, on ne peut voir,
EN

jimagine, avec plus d'6vidence, comment ces diverses races, en se blessant,

„se desarmant Pune Pautre, se pr6paraient ă tomber mutilses et sanglantes'dans
“leg mains de LP'Autriche. Que Vauteur, au milieu de cette mele, mait ja-
„mais 66 entraîn par. sa religion pour. ses pauvres Roumains. ă des reprâsail- |
/C

les contre ses. adversaires de 'Pologne, de Hongrie, de Russie, qui pourrait

Vaffirmer?. Il est sculement constant. que par dessus tout il cherche. la lu-
„-miăre, que, loin de taire les traditions, les. systâmes' opposts, il les âtale avec
SI

complaisance; qu'il laisse' amplement la parole ă Pennemi; qu'aucun livre n'est

“plus nourri de: documents: officiels, d'actes, de lettres, de diplâmes, de traites,
de monuments authentiques; que de tous câtâs sont runis les €l6ments di-
IA

„versde la certitude, Le lecteur seul est charge de porter le jugement, m6-

CU
 pa a EI e ST e PR . î ed aa 7
- si „ DR
psi, - | ,
DRE , aA ae N ț a)PaPeE Ă . ă PA
_ - Ei Dea
ECE

RY
a pe i Ia IN ——_ - are „ăi N ÎI ta . .
ii a CI i . pt . Ec di | Pi ai Ea „. A - DI Si Ea “
Y Pa
EL .
Na a,
, Aa ps
: - Pi ” .
Ea , » . ai ”
pp . . . La
- . N ” 1 !
.

| iiode' qui “acei antet au. ang “des irtateur de la “grande: cole nistoriatte |
du: dix- -neuyi&me; sidele.: „Bi: Pon considăre quil a €t6 conduit, ăă cette” Sâvante

RA
în "m&ţhode, de. 1790, a. 1808, „C'est- i-dire dans. un. temps. o 'aucun! -des travaux
dei la, „eritique, contemporain n'avait: encore paru, et lorsqu” un esprit, tout dif-! |
„lerept pei dans Vhistoire, Padmiration „Saioutera ă la surprise; îl jous sem- ,

LIB
PIREU

tg

ITY
de; Chrono de. pitees otficiăles, de; dochmenis: “dou i avait, comment; le |
teste, -et, qui, Gtaient, comme, le. tondement; et la Source, de sod, vaste ecit, an

E țins pour, la. Rrance, ei ce. qui manque.. encore. ă plus, dune: datioa ogueilleuse

RS
| de, son, „pass6 . et, ds! Son present, Qwest; devenue, cette” imimense' collection ? |
Quelle main Va soustraite! a tous les yeuz? quel est: călui qui a intârăt, a te -
i a
VE
de dire: que on 's vest. ie. și “Pon! a “voulu enlever. â “une: răce aoratnes
| avec. ses titres, sa place. au soleil. Dans ce. căs, cest Vouvrage mâ&me de! Șin- Sa
cai, au i fallait, supprimer, Te] quiil, est, i Viva “dans” sa: construction massive
NI

et, tant; eduiil subsistera,. ce . sera, une bâsă ingbrablabla “ur, “aquelle, pei
s asseoir Sans, „eraiute la, 'soci6t6. roumaine, Pa
LU

at za ate m “i iu 3 == e aa az
; i 7 A îi ; ? Pit, XI, „i zi, îi ti ai i, PR Mt
! . : .. Ea mm er Ne , 3

ta fr , o Ș:ID “ ie „iai Ni i i - E
Done : E
a
pa
ate : a PE ti ,
it ! SUBSORIPTUR'A LUL SINAI; a il
i Tai
A

EA i

TI pe sia ii să ta a get ÎN IRIEI

TR

SRR
. i
AI a .
, i

e
EN

„7
sq
[ăi
.
/C

7.

ș,
a. a
SI

a
sa:
Căi E N i IE RR tai NE E a

PIN,
IA

. , : . - i .
CU
 RY
RA
UD. APASĂ,

LIB
„24BLA De: BEAzERIE,. ci a
:
„
Zu IN
go
aa
|i Sai
Sică
e E

Discursulu de vacaptiune alu. Di A. Papa Tian fe

TY
Vorbele: șâstite de D...1.. Heliade u ae, IE n... . .. tă . i a
Respuiisulu, D-lui Georgiu Barititi: a e i i
i)
ARI: -
e... ...

Annessă, da, discursului D-lui A. “Papiu, “Tlarianu : Ei ga ia pi

SI
JL ;Guvântarea inainte a Granialicei lui :„Tempea de. înot. “e: A
“II „Gărtită nanumissionali. de Ta 1721 i 1767 - e age ci i: E
a 9

ER
Odobescu :câtraDi A. Papiu Tarianu
III Serissâri'a D-lui.
IP Insciintiarea' societatei filosofesci 'a Nâmului rumânescu 18 ma- Mă
[cc ... 8. Dă
re. „principatulu Ardelului, de la 1795...
166.
IV
V, „Prefatiunea- Did Sincai la: Grammalic'a daco- romana “de. la 1760
VI, Cartea lui. Calnochi, câtra &piscopulu, "Bobu, de la 1784, prin
care se dimittu din. monastire, Klein, Peterlachi, Sincai si P
UN

EDO Sita ..... do. Oe

“Maior. . i

VII. Cartea essemtionale data“ de”Bincai, că “director, la 1787, d

| | centeluă. scolei. românescă din Fenesiu e eee egali
VIII. Achulu cercetărei, facute asupr'a. lui: Sincai la HU septemure - i
AL

e eee eee 91...

ID
IX, Representatiunea, episcopului Bobu câtra guvernu, dia 15 oc. i:
iovre 1794, prin care propune pre. Tatu în loculu lui Sincai;
TR

„S3. vespunsulu guvernului, din 18 ooioore 1794. prin care. se

„_- “confirma Tatu de directore înterimariu +». » e me na e n. „108.
i
X. O'scrissăria a ui Sincai câtra. „Bobu din, 10. august 1705. „103.
EN

21 Elegia lui Sincai. eo

- XII IAsta' autoriloru. citadi n: Chronica lui Sincai .a isa 127.
XIII. Quinet despre. Bimeai eee eee I84 -i
XIp.” Bubsoripiur a lui Sincai ne similata prin aaylograplia: -.Dia 198.
/C
SI
IA
U
BC
 :
zi

RY
,
- ,
-

RA
NR N
,
pp.
i

viermele

LIB
Er, +

| | a 1795:
15.not. 1. a
18 si 14
1805 .
a
93 not. d. 9 _
i 23 noi. 4.. | 8 aa La
e ATL

ITY
"94 not. 3, IN PI N
14368...
125 Bot, 2. 6 iu 11863
dia
sie U
;
“45 not. 3. 2 i “oa
d a altima, a “stilului “stilulu

RS
“58 not. 3. ': “ultima ” . 40
a... heat arti 49

ac
128... 28 . nas - atemir“ +
:Oânteânie *
„128 e 80 . Cageminura oa i “ :gemânumn; 2
- .
; k (i VE e. LS
LI

“ , a .
în

E
di

a i ,
, i % Pi . i îi o asr sr pa Gr +,
a AA NES mo. *
LIRE
tm Pi , Lei Li
.
.ş bar pa .
bi 4
NI
. | .Y LE s . . | . 7
| Mu o. Ma si A“ e
e er
[a m
ps)
.
. . . . - a
, îi:

Pi
. a
LU

aj - Na
A
. a 4 N .
eo» . !

ŞI >
tai raid
n.
?
' a
Da
. .
*
, 1
Nu .
d. Su - -..
II | 1
-
3 . . . . . .
. Da
Ă e
A

m A i î ea 4 x -
ăEta ci
Vis] 4
, : „. :
Dim i, ;
„îi
î „i ti a
pre
my
TR

DN, LE Ii
: Ta 3 E ş - , A . i +
. . cad , SIRE : 2
Sale va pa

Lu Ei NEI

RI : NICER . a
sta Ia n 4 ,
CINE
. ra ;
. a m AR ț- “
ali a Sa
EN

: ai 7
+ja ga N. : . +
. bă , . .
4
N |
vo. Î . !

: po Y s_z -.
| -. i a
- N

îi o.
i at
/C

NR 3 A 14 - 4
i : 7
i a e

Lă
SI
IA

,
CU

,
..
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
AL
UN
IV
ER
SI
TY
LIB
RA
RY
 RY . , 7
RA
LIB .. - . ,
ITY .
-
,
. .
,
S : :.
Ă „i
- şiră
isi
.
RS
VE
. _ - .
cc
|
- Pa
7 .
NI « a -
LU A
TR
EN
/C
SI
IA
CU
 RR i Da a
N |
|

RY
DR II îi | | , - pr n
, - Pi : PI IE ă ă
, Ă a
. st Ă
Do Rae pa ” . . ,
' ÎN Da : a
| ÎN a
E . , „ i
” se , i o , - . 4- . , - , .
= În „ , .
i î
- t ”

.
ÂA | Â ”
| SS Jj 2

RA
. ” .
Ă

_ , La - „- ,
A -
, ,
. ” .
” ” s

: x

« 2

LIB
TY
SI
A

ER
IV
- SESSIUNBA ANNULUI 4870. |
UN
AL

> OTOMU
TR
EN
/C

BUCURESCI
SI

„NOUA TIPOGRAPIIA A L ABORATORILORU ROMANI.

IA

19, STRATA ACADEAIEI 9

„1871,
U
BC
CU
IA
SI
/C
EN
TR
A LU
NI
VE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 | “ . a |

RY
RA
LIB
„ SOCIBRATEA ACADEMICA ROMANA

TY
IV SESSIUNEA ANNULU 11870...

SI
aa - 55 N II
„Protocollulu sedeniiei 1, a Societatei academice române... |
E RSA ER | : RI
e

E
IV
UN

t ,|
CI Aaa De DIR E IES

1. La 12 6re, membrii presenti se intrunescu în sal'a palatului Universitati, si a-

"Dume domnii : A. Treb. Laurianu, secretariu generale allu socieţatei,A Papiu Ilarianu
,
„ Iosefu Hodosiui, GeorgSion
iusi Ioânne Caragiani: -
AL

2. Domnulu Laurianu arta, ca D-lu presedente allu societati,|. Heliade Radulescu a

demisionatu, 6ra, D-lu vice-presedente T. Cipariunu va pută veni la Bucuresci, fiendu
morbo
;: su
deci: Domnulu: Laurianii, “ca, secretari” generale allu societatei si ca
TR

membru mai inaintatu în etate, occupa scaunulu de presedente, si în puterea regula-,

„mentului societăţii, care la $ 2, dice “ca : “s6ssiunea, annuale se poţe deschide la, ter-
menulu prefiptu (12 August) în statute fâra considerare, d6ca majoritatea membriloru
EN

actuali e presente sau nu; D-lui secretariu, generale in calitate de presedente dechiara
sesslunea ânnului curente 1870 deschisa. i: o
3. Face apoi una scuita' xelaţiune verbale despre Lucrările Delegatiunei, din an-
nulu espiratu, spunendu, intre altele, ca versâmentulu
/C

Zappa pre annulu 1870 s'a in-

cassatu; assemenea s'a incassatu procentele capitalului „societâtei pre câtu tempu
a-
dellu-a ă jacutula ţesaurulu publicu, precumu s'a incassaţu si subventiunea
de la statu
votata de camera, si astfelu fondulu societății &ste aştadi preste 200,000 lei; spune -
SI

mai deparie ca s'au tiparitu trei c6lle din Dictionariu, doue c6lle d'in glossariu, si
annalile societăţii pîno'la sessinnea annului currente,
. ; - . ,

Da
IA

Acâsta, communicatiune, membrii presenti:o ieau spre scientia pinp ce Delegatiunea,.

contormu regulamentului despre attributiunile ei, va dâ societatei reportulu formale
. Î.., - „ai o = ri , , N ; Ia , , |

i
n sedentiia plenaria,.
U

1
BC
 RY
d A

4, Dupo acestea, D-lu Ios. Fodosiu remâne inşareinatu cu redactarea, processelora ,;

“vechalisi D-lu presedente redica, sedentia, la 21 6re dupo meăia-di, annunţiându

RA
cea, venit6ria, pentru Luni, 3 Augusta, la, 12 6re. “
A. Treb, Laurie,
„105, Hodosu. A e Z

LIB
. Protocoltulu sedentiei II, a, Sociotatei academice române
_ „din 3 Augusta 1870, i i

ITY
Di _
Presedenti'a D-lui A. eh. Lakriaă, secretari goierale. |
Membrii preseuti : 1. C.- Massimu, G. Baritiu, A, Papiu Narianu, 1IL, Caragiu,
G. Sion si os. Hodosiu.; secretariu ad- hoc: ERE -

RS
„5. Presedentele deschide sedenti'a la 12 îre si communica, câ D- -nii Romanu, “Babesiu
si Urechia Vau insciențiatu ca preste pucina dille voru sosi în „Bucuresci spre a lu
parte la sedentiele socielatei. N VE N : Se
Acâsta, communicare se iea, spre scientia. DE a a
6. Se conştata, ca D-nii Massimu si. Baritiu sosiuâu iîn Bucuresei, asta-di au ince-
putu a luâ parte la sedentie.: - e i: Ea: i
"7. Adunarea nefiendui inca-in majoritatea; ceriiia de statute spre a pute tin6 seden-
NI

tia plenaria, presedentele dechiara membrii adunati de intrunit in conferentia, Con-

-formu Ş-lui .2 din xegulamentu.-- CR aaa Da
LU

„8 Domnulu Sion promite ca

« va:present, cât maj currendu collectiunea sa,, do cu-
vente agronomice; assemenea, D-lu Caragiani collectiunea sa de cuvente moeedonite;.
„Se iea spre scientia,. e e e
9. Domnulu presedeite face, a, se, imparti intre "membrii, presenţi ccllele, tigarile din
A

Dictionariu si glossăriu spre. a le studiâ, Totu una, daţa. „spune principiele cari s'au ur-
TR

- matu in, lucrarea Dictionariului; si acestea sunt ; 2) corpului cuventeloru - remane în- .
tregu; ») derivatele nu causâdia modificare iin corpulu cuventeloru, p-e.; ratione,; vatio-
nale, rationare, rationamente; 0) tipulu verbului se pune in înfinitivu intregu, p. e. Dat-
EN

tere; d) la verbe nerogularie, precumu si la celle de a doua şi-a treia conjugatiune se

ins6mna tempurile primitive, p. e. adaugere,. adaugi, adaussei, adaussu si adauctuu;
„€) la verbele de întâia si'de-a, patr'a. conjugatiuno, cari. forimdia. presentele” in ediu
sau escu se ins6mns, acâsta forma, 9. e. veghiare, vegicăiu,: mărire, muaroscu;. ) la
/C

substantive. cari si scâmba,: genulu iin plurariu, se ins6mna, desinenti'; dp. e. capu, Ca-.
- pete; lemnu, lemne, tempu, fempuri i ete. ; &) la, adjectivele iîn 4 se insâmna, form'a fe-.
minina in a, si, unde cere necessitatea, si mai multe sillabe,p. e. luci- ator iu, —bărinele:
SI

Si altele, cazi se vozu. specifică in prefatiunea, Dictiionariului. i Si

Dupo acâsta-a' D-lu Papiu dice.ca nu: întelege. pentru: ce sa: substituit: fonei se:
IA

| cularie dune, form'ă 10n€; de; assemenea, nu sa pâte invoi. cu introducerea in dietiona-

riu. a 6re „câroru cuvente cari neci sunt introduse; iinca, in: lirnba, neci. se, pote suppuna
ca se voru introduce vre una data, precuniu abizoeree, Da
CU
 RY
SON

„De aci. se incinge discussiiiiea”asupr a. adrmibtarei ssau “neadmitteri iîn+ Dictionania

N
a acellâru 'cuvente-cari asta-di nii sunt; ina în usu la Români',: precumu i i asupr a,

RA
formeisau i terminatiunei dune sau ione; p.-e. natiune sau: natione: aaa A a
La acâsta; disctissiune ieau :parte toti: membrii presenti: ie
In: urma, tempulu: fiendu inaintatu la.5 re dupo media-di, discussiuniea' se atăang: ”

LIB
„Si-presedentele redica; sedantia: annuntiându cea, venit6ria; pentru” mâne, 4 August |
la 12 Greg, i ipe un i e aa i sil ai, Dita a
A "Treb, Taranu ti Ci tie mit ii ni salată
, DRE i ee iai i ii ii os, “ Hodosiuz:ia ii ui d si, .

TY
N: - ” .. . : .
cc.
Daii eleayAi Rai Ţ -s! piu PE
ii pei a
” * . r ; " a - . : . = op pe e ..

ii îmi i au, Ai at a

SI
Protocollulia: sedentet TI, a Societaţei. academice
2
.

române.
d'in 4 Augustu 1870. | e cita be

ER
pui Tipa i ct tati ii i tai di
„“Presedente A. Tre. Zvianu. i Pate e Le i Să
" Secrotariu : os. Hodosiu,: i. iz îi CR Pe ati pu
IV
Membrii presenti + L. c. astm, & Baritiu; APapiu Marian
€a Sioă şisi.i Că
ragiani. De i it
UN

10; Se cotesce processulu verbale allu soâcatiăă de la: i August

a. c. si se aproba,
„ Asemenea se cetesce processulu ver 'bale: allu sedentiei de ieri, si
'se adopta.
1. Inainte de. a trece: la; ordinââ” dillei : 'D-lu 'Hodosiu observă
, ca, ni numai dupo.
naturaa lucrului,: dâra,. chiaru si dupo xegularienţulu pentru
Jucrărea Dictioniariului,
AL

desbaterea, si luarea de' conelusiuni, asupr "a 'elaboratului

datu de“ comudissiuriea esmissă |
annulu trecuti pentr u lucrarea Dictionariului, se ţină
de competeniti”ă d sectiunei flo:
logice; prin urmare'e de: opiniune câ, pentu a se pute” urmă, “diseuissiunea confor
mu
TR

regulamentului, membrii intruniti se se declare in sectiune filologică.-

e
": Acta, sopiniune” se: adopta £si! proscdentele declara adunaiea intranita
iîn sectiune. EI
filologica, * Sr, e i: Stă i tii Ni tii pi miti
EN

„12, Procunda) la ordinea dillei, D-lu Papi adptai in geneiale proiectulu

de Dictionariu: |
infacisiatu de: commissiune, si:desi'si' resârvă de'a face Oio-cari
! observătiuni cu: ocea-
siunea deshaterai: speciali, în generale: inse: nă “pote anu si manifestă admirat
ianea,
pentru lucrarea
/C

presentata,; si' felicitandu:: “pre autori;; /crade ca -ieri::s'a, desbatu

tu de= '
| Stulu in generale, si propune inchiderea disenssiuneii generale; luarea iin donsideratiune
a proiectului şi treceiea la desbaterea; speci
ale. . ru SN aa ţ

- Domnulu: Sion: secundâdia; acâsta, propunere, si ne'mai Tuându altul

cuventulu,: pre-
SI

sedentele anuntia : deshaterea generale este inchisă, luare

a, in consideratiuno a proiec-
tului de 'Dictionariu este admissa, si 'se. trece la desba
terea; speciale.” .
„13. Se cetesce primulu” alineatu di in litter'a- A cu care incepe proieatul de Dioti
IA

o-!
nariu. | SR et iii St
j
Pomnulu Caragiani laouventalu clfabu observava ca aci commissiunea nu
s'ar fi tinutu
U
BC
 -.. .. . PI . , E Ai 1A . „
s PI . , AS .
| 4 | - . Dia Ă - 4 4

RY
>.

d ÎN ” tinca

E sirinsu de modulu de sscriere adoptata de societâtă iîn sesiuneaa aurului trecuţi pentru
- publicarea. Dictionariului, ci ca acostu: cuventu ar trebui se se: scrie: cu ph, alphabetu.:

RA
“Domnulu Hodosiu, inainte dea se decide asupr'a acestei obiectiuni a D-lui Cardăgiani'
- pune intrebare : dâca se iea, în desbatere. speciale si. ortografia, sau: mnodulu de scriere
observatu in lucrarea; Dicionariului, ori.ca ar ase deshbate numai! acea, regula, stato- |
rita,! annulu trecuțu, ca datu-s'au cuventeloru: originea, sernificarea, generale, diveisele i.

LIB
|
| „acceptiuni, " figurarea, loiu în frase si altele ? Cu unu -caventu dâca, este a s6 desbate
“nu form'a, esterna,; nu stilulu, ci fandulu, materi'a. essenti'a,. cuventeloru ? |
« ainendove,
_Domnulu Papiu este de opiniune ca. atâtu modulu scrierei “câtu si ma- -
taria cuventeloru. | Sa | e

ITY
Adunarea, secunidâdia acâsta opiniune. A Da
_ Tmându-se la discussiune acumu obiectiunea, D-lui Caragiani ca dupo modulu de.
scriere adoptatu annulu trecutu litter: a ph, se admitte: numai în' cuvente: straine si .ne-

RS
vulgarisate iinca, 6ra cuventulu "cdfudetu, este, destullu de vulgarisatu pentrua. hu se .
mai scrie cuph, os ia | .
"Unii dtin membri sunt de- opiniune ca, cuventulu cadet este cuventur sciontificu si
nu este inca destulu de vulgarisatu pentru a se scrie cu f; prin
VE urmare, sunt de opi-
niune ca, acestu cuventu are a se scriecu ph. Altii d'in membrii dieu ca ::va, veni tem-
pulu candu, acestu usu va cad6,:si nu vomu. mai, av6. trebuinta, neci in. acesta. 'CU-
ventu, neci în altele de phui in locu de pa [ E m
NI

„Discussiunea, se inchide si: punendu-se la vota cu: 4 contra 3 3 vobui -se primesce |
. scrierea cuventului- alfabet eu pl. a ae i e grai
LU

„14, In cetirea successiva, a aatielului, 'D-lu Baritiu observa la cnventele cele, alle
ca2 pentru ce se scriu cu doui 12 I se respunde' cu conclusulu din annulu în ecutu despre 3
modulu de seriere,. Totu la observarea, D-lui. Bar itiu iin priviniia. eaventului. 500, sei:
| lassa, îni axbitriu-de a scrie şi sâu,.: ..:, i: e Titi
A

„Dornulu Sion la cuventulu că, este de part ere ca; n'a trehut a. se scrie cuu accoubu; ci
TR

mai pine a se pune: aceentulu greu. la, particul'a că, si 'cea-a a; se lassă, neaccentata,.
„Domnulu Massimu secundâdia 'acâsta, opiniune, si adduce de ar gumentu £atâtu usulu
“adoptata asta-di mai în tote sorierile de pr este Car pati câbu si aceara, ca soninulu grav:
ins6mna lipsa, de.tonu. ,: a Da DE DE E
EN

Domnulu Laurianu d'in contra dice: ca somnulu- gravu neci:d cumu nui pâte se in=i
semnedie: lips'a tonului; este de opiniune 3 se conservă. semnulu acutu la panticula cd.
dindu are sunetu claru, si ca: (quod) se remana neaccentuaţiu... mt pi
/C

Se pune la votu si se primesce cu. pair u contra, trei voturi a se pune somnului geniu
Ja cd cându are sunetulu claru; 6ră (quod) remane neaccentuatu. . !e
15. La cuvintele că meci, temp +ouvenie. etc... se admite a se pie seri6, siici,
Di „. îi a tag se
SI

timpu cuvinte, et. ii

c a mate, “toba de av, - totu Au:a data, ote-i aci au,
"16. În câtu pentru cuventele câ
„a. se serie impreunatu sau, separatu, se lassa a, se classificâ, tâte aceste euvente si apoi |
IA

a se, discute și a luă conclusiune, | o De

CU
 RY
A - . = ap:

17, Assemenea a; piopuierea D-lui: Pajiu s6. lassa! 'a, se disciite 1mai tară cumu
are de a se scrie cuventulu” tiu (teneo), catellamăruu'Si altele asemeni!

RA
„18. Totu D-lu Papiu. si.reserva; a si face la, loculu seu: observatiunile: si in privinta
az sia Pi air za d SE ! Rata
terminatiunei, ione, Rau
“ "Texhpulu fiendu. înaintau la 5: re dupe; mediă-di, grosedentele redica, sedenţ a se |
i

LIB
annunţia cea venit6ria, peatiru mine Ja 12 re. o
mi A. Treb, Lauri ianu, - Pet - i Ti ii Dă
i a „Is, Todosiu, ie tu a a
i a

TY
ag Tg e aa
aa ta EC daia za i Sir „i ! .

Protocolul sedentici ÎNA a Socictatei. academice române

SI
| „i in. 5.Augusta. 1870 ae

ER
“Prosedenţe a. rob, Tatiana, AR i n iE i Aia |
- Secretariă : Jos. HOdOSit e i Pt pati
Membrii presenti : LL o. Mossirnu; G Bari, A. Pagia noranu, €G. Sion sir. Car: |
IV
vragiani. - i DEE si ii a a ad d ro. ii, Esi | ii e, |

19. Se a lectura processului verbale de ieri

i si se appr6ha-: Di zenit n ae
UN

20, Se continua desbaterea; speciale, asupr” a proiectului de Dictionariu.: +te

“ Domnulu Papiu la cuventulu par ticularitati observa; Ga, aci. conimissiunea, nu săr fi *
tinutu: de modulu de. scriere: adoptatu annulu” “trecutu.” fiudu:. 'că acolo : se. dice ca tin
cuvente câ, câs: ti, părti, Dumetăti, ete.» se pune accentului greu; deci «cere câ si acfse se
AL

tina regul'a statorita si adoptata de societate. .DR IEI D N aa e

-Domnulu Massimu dice ca semnele sunt; necessârie- numai acolo unde forai sati: o
'buintiarea: loru s'ar nasce 'Gonfusiune sau diferentia” de. intellessu ; in casulu de facia a-
TR

câsta-a: nu este, pentru ca nemeni nu dice: particulaiităţi, si chiar, cându':s'ari dice -

inca nu este neci confusiune neci difterentia ini intellessu; pr in: urmare crede că,„bine a |
lucratu commissiunea, candu la âstfelu' 'de cuvente n! a pusu accentulu grav, |
EN

"Domnulu Baritiu mai. adauge la celle disse de D-lu Massimu, ca; este coguta gram-
'maţicale ca cuvintele terminate la singulariia* in ate, arte etc. facu - plurariulu iin ati SE
arti pronuntiatu' obscuru; prin'urmare:nu 6 necessariu accentul u greu. Di
Domnulu Sion: vrea a se observă regul'a, de scrieră adoptata aannulu, trecutu si cere
/C

a se pune accentulu gravu la cuvinte că cele d'in: cestiune. : E i ii ata

- Domnulu. Caragiani, sustine parerea : D-lui. Sion; &ra, deca acăsta opiniuhe nu-s ar a-
| doptă, atunci: cere â, s6 decide dâca accentulu gravu este! a se pune totu de a. ună ori
SI

ba? căci altmintere nu este uniformitate,. ci confusiune iîn Serissp,

Domnulu. Laurianu crede câ nu gresescu acei-a cari. intrebuinti6dia, aceentulu gravu
IA

„În Casuri ca, cellu de facia, dâra; sustine ca scriu mai! 'coirectu acei-a cari nu lu intre-
buinti6dia. Pormulâdia, cestiunea pentru: a se-pune la votu .precumu: urmâdia : “Bste.. *
necessariu a, pune totdeuna aecentulu gravu la, cuvente ca particularitati; ori ba?
U
BC
 RY
j. Resultatulu votului. este ::cinci “membri vespundu ud 5si dori da: i iai
Presedentele: anuntia, votului inacestu, “întellessu, : + aa

RA
„21. La enventulu: diftongu: D-lu “Maâssimu', intrăba, dea: bine & scrissu:cuua său ca
dupo analogi'a cuventului. alphabelu ax trebui a se serie cu ph.” a nah rp
Si6sse voturii, contra la; unulu „ad6pta, Scrierea, cuventului. dion pr: cu. pes si ui

LIB
diphthongu. i i | a EC atei i a tatii ea a tii
22. La, cuventele obscur u, substantiv u observa D- lu Caragiani ca a , vediuţu uceste
cuvente : scrisse si oscuri, sustantivu; cere a se decide cumu este nmai bine si măi Cor-
rectu scrissu? | e Ea
“ Sectiunea se pronuntia pentru forno!a substantiv, obscur U, ete. |

ITY
23. Lă observarea unoru-a, dintre membri remane a se diseuite si decide mai dardiu; |
“. a) Cumu au a, se scrie cuventele : „dupe, pino: si alţele assemene. ae
5) Cuventelă: caaendotii, dou; due i n a i i

RS
6) Cuvintele terininate în Je precumu: tonal, iatetiale, ete,
- d) Dâca la adverbiele câ chiară ete., este a se pune u în fine sau-ba?
6) Cumu au de a;se scrie euventele câ: acuma, ăsupi N ace, "colea, et0.... impren-
nate sau cu semnulu jumoţiunei acum- d asupr -a etc.pori, cu „apostrofiu;: acu d, a5-
VE
“supra Otet i ie ai n, ha3 aa dj ji: :
+) Assemene cumu au de a, se scriee cuventele: cea acellu-ă, acestui-ă, acelui- 2
acestu-asi, acellu-asi ete, 2. a ri e dt i IE e Se ei ii a ai
NI

9) Cumu au-a se serie cuvente- că, Dunare, jumate, unetalai in genitivlu si: da-
tivulu singulariu, cu, doui 4, sau cu. EP oa apte el aitri „i
or ini ii
LU

24, Domnulu Car agiani' propune, a, se discute si, decide mai.tar. diu cum se se seria .
separat ori impreuna; sau prin: semnulu unirei: pronumele: mi, ti, Si, Neve, se, leji;:
| ne, de, se, candu se afla inainte sau dupo. Vexbe: Saul, dupo. megativulu. 204, său; conjue: i
tiunea se, apoi.de etc:,, precumu : mă dice, Sptpue- ne,'spune-le, dai-te, spunezi, Jutză Spune,
A

vino ;de-mi spune, Să-i, Spuniu 660; “assemene la, essemplele - insu-mi,insu-si ete, Pre-..
TR

cumu. si, numele possessivu "ineu,; eu, seu, mea, uz 5, dupo. 'substanțive, precum ă
tata-meu, frate-seu, muma-sa,ete.,.?., ; pi ae ta bai a
-25Lă punctu.4 unde se. dice::-« 4, pronuntiatu: inchisu Că, ăi, Sai că uă, sau o; ti
"-roininu d'in pronumele. ella, D- lu Papiu, observa, 'ca, acâsta-a,: este. neessactu, pentru ca
EN

a: nicairi nu suna câ & neci nu se pronunția ca uă sau o; de una: par ie, de: alta:aparte
„pentru ca a nu vine. immediatu din pronumele ellu ci din De pei e
“ Dreptu acea-a,, face uxmatoriulu amendamentu : SA penala, inehisti câroo„teni-
/C

ninu d'in pronumele lu —eliu.&... IRRRRII i pod aaa

- d ĂE DI IRI so. „. î! : .

ae Gre care: isoueiune arest amendament se primesce eci,5 voturi conize dote.
SI

măare se adâpta, amendoue formele fissu si Asu. ii SIDI : i coat iii

iti : iDu ei
„27. Cuventulu arretțamu. se; pâte. scrie si numai. cu unu,t,:,
„28. Cuventele, se dE, se stă, pentru neregularitatea cușintelorudau, stau, au ase serie !
IA

! cu se dea, se, „stea... ii, î ee pa ii me mit - Te a pi

. E IEaREaN e: ct Tu nd
» Pa i ”
n
I IEI at PT pa Ia Ra „A (NR pa.
PN DI . | = pm po as ,
CU
 RY
n
Dupo aceatea: sedenti” a, se redică, Ja: 5 6roo dupe media-di, Gea venitâria. se:aminte
i pi E
penru poimane 7 Augustu la 12 Se: .: 25 e e
+
A, Treb.. Laurianu, ai îns 0 II RR

RA
„05, odoșiu. pp a i
“ LE ni a d

LIB
Protocoltulu' sedentiei Y, a Societati aeuăoniiee române.
“din 6. August, 1870, N af

Presedent : A. pe, Lawi iau i iu E DE

TY
i
oi
- rii i it i |
„ Secretariu Jos, Iodosiui: - e
Membrii presenti : IL.1 €. Masimu, Ă Bart Papiu Taranui , “ei Sion, L. Gai
p „ui
giani si V. A. Urechia, . Dai

SI
29. Processulu. verbale allu sedentiei de la, 5 August se cotesce si see apprâba:”
80, Se „constata ca, D-lu V. A. Urechia, sosndu la: Bucuresci, a inceput astadi a _ a

ER
parte la sedentiele societatei.: - ti |
Tu
A : : . „i .. - î

81, Inainte de a trece Ja ordinea, dillei, Du prsutenta presenta unăa programa de .

:
. lucrări, care se resume in urmatbriele i - m SD E a
IV
a) Desbaterea proiectului de Dictionariu. a
0) Cercetarea, compturiloru: A
„-c) Facerea budgetului pre annulu venitoriu.
UN

, PR Ma

d) Alegerea Delegatiunei.“- i a IIS aREă

. 4 A
a
6) Cetirea, discursului de. eceptiuno a D-i son; sii circa raspunsului D-lui ro
chia la discursulu recipiendariului. it ate a
7) Cetirea, discursului de recâptiune a: D-lui” Cogalniceatui despre CANegriai sisi ce-
AL

aie
irea respunsului D-lui Ionescu la discursulu răcipiendariului:. NI
9) Pronuntiarea acestoru discursuri si respunsuri in sedentiă publica,
-h) Luarea mespriloru pentru publicarea operei Îilui D; Cantemiru” *Desor to. Mol- a
TR

daviae. | Ta pas

32. Domnulu Sion presenta juerareă. sa, “de collectiunea cuvoiiteloru agronomică, |
“Se iea'spre'scientia;'si se, lasi D-lui colectate. spre a ua mai completă, inca,
EN

"33. 'Trecundu. la ordinea dillei D-lu Sion la cuventulu ade, pune intrebarea dica dă t
bine este scrissu acestu infinitivu. cu doui. pi
“Remane-a, se discute la cuventulu gberă, ra
ti
/C

34. Remane a se discute mai rd iii Da ia

7) Deca la cuventuli celui allu este-aa se intereală pentru eutonia unuI ntre calu
ai cai icrI IC CPR e
satu? ci
5) Este a-se discută, form'u grammaticale in.n desinentiele ante, entia, iontic, ate: a.
SI

6) Form'a decur pu; accurru, Sani. decurg gi, accurgu. ete. . Se a

deca: n'a trebui cre. a se scrie
35, La cuventulu, asemeni, D-lu. „Urechia observa
IA

ae a
„at “semene? :. pi
- Domnulu Massiuu dice ca, curentul assemene că adieotivu, inî piirale: se ace totu
U
BC
 RY
de una. assemeni “în casulu de facia esto iin plurale. ă. advers se scrie: asemenea,
Domnulu Urechia este. multiamitu cu. „ac6sta, osplicaze, Ia are
36. La cuventulu *fure'a SOru-niei D- lu Papiu observa, cca, acesti genitiva de, mei

RA
poporulu lu pronunția, mii, prectinu soru-miă, soi ut,” sor u-sii; si nu este alt'a,
de câtui
genitivulu sau dativulu cu doui iîi în locu de «i precuniu castă, casei; Prin
urmare se...
pote. scrie in amendoue formele, '-.

LIB
D. Sion dice ca Soru-mei, Soru-nuii sunt solecismi populari, sbatuti de la regale
severe alle grammaticei, prin urmare propune a se dice &“ gurorei „elle.
„ Domnulu Urechia. adere la opiniunea, D-lui Papiu. E
. Sectiunea admitte form'a,. d'in proiectu. tă TR a ,

ITY
"87. La cuventulu metusia, D-lu Caragiani itr6ba d6ca n'an trebuia sse! seriei inatusia >
„Domniulu “Massimu tine ca dupe: etimologia, acestu. cuventu pare, a derivă de la la-
tineseulu a mita, prin urmare e bine Serissu, metusia, e ft
Se conserva, acestu modu de seriere,. ”, ae a pe,

RS
"98, La positiunea + a, esprime. relațiunea, abtibutiva cante, cnventulu git
vale nu se adniitte, ci se adopta forrn'a “de. genitivu, îi i AR Ia
„+89, La'euventulu repetesce se observa. ca 'se pote bine serie:
VE « vepeticsce.. Su
„40. Assemenea, Ja cuventele esplecare, depirei se observa, ca « elle se, potu sserie” te
bene. esplicare, lipire ete. i at ei
41. Lo, essemplele date in Dictionariu în autori si din: cărti vechi, Dinii Papiu
NI
si, Urechia observa, ca, acelle se se faca essactu si. se se insemne. numele
sau. ini bialea
numelui autoriului; seadpta, i. at mn a
» 42. La prepositiunea, ab D-lu Sion: dice: ca, acesta paticala nu: :se alai
LU

nicairi
n in
limbi româna, prin urmare cere a se supprime d'ih Dictionar
iu.. i: ina
I se: observa, ca€ de si acesta, prepositiune nu este in ususpirala,
dără „Occure tote
” adese ori in cuventele compuse precumu : abbatere ote.
Re po :
A

, ai
„ Propunerea, D-lui Sion nu se admiţte, ea i
- 43, Assemenea nu se admitţe: propunerea D-lui sicn pentu suppriimorea,
curentului
TR

Abacu == credentiariu. e | or.

44, Domnulu „Urechia propune supprimierea cuventului Abba, fendu «ca nua este
in
usu Ja, Români; ci acestu cuventu se se puna,. la. enventulu Abbute,
dioundu- -se caa-.
EN

cestu-a, deriva de la Abba. Sa SIE i i

Domnulu Massimu observa, ca, cuventulu, Ata, de ssi nu.a este iîn usu la
Rorui, dera |
se afla in cârtile vechi besericesci, precumu ; Ava,
„parentele nostru!
Propunerea D-lui Urechia nu se admitte. -.
/C

Ş e
"45. La cuventele Abbate, Abbatessa, Abba, insemnandu Gmeni & ssi institute de he-
seric'a occidentale, se decide cae la desorierea enveniului se se. adauge in „beserie a
oocidentale., - |
SI

Li . î

46. La cuventele sutbitane si5 i pumeseuD- Ju Sion p

prapuze cupprimerea acestotu cuvente
Propunerea nu se admitte. | = m.
so
a
IA

47. La cuventulă Abbatutore D-lu Papiu intreba dica are a se scrie tu si:3 re “sau
un |
ra = Abhatetoria. tt
“
2 Ri eee
tn a
7
CU
 - . N : Și ÎN - .

RY
. . . ED n | INI .
. Pa | _9 . i
:

Domnulu, Massimu dice. ca acestu cuvenită

recâre eto., prin urmare nu se. pâte scrie curia; 6ra in cât pentr tu dice CAN:

RA
la abbazartu, prin urmare este pre buna tori a adoptata înin Dietionariu:-

«
ria unde în “pluralu se: aude, ie, si 0. se; aude Ba. ae Răi n Ea ti
- Dupo aceste. esplicatiuini se adâpta forzivi â. ADbatutore. ia

LIB
"'Pempulu este inaintatu, si sedenti'a s6 redigi la 5 re; Sezen a renitâria: mane Sau |
bata 8 Angus, la 126re,. Ia pet Sa
A Treb, Laurianu. ia a a i
105 Hodosiu. iai

TY
: ' . _ .
” : ; , , 1
cz i) . A . ' „A , ; ;

Protocollulu sedentiei va a, Societaţei academice vomâne

SI
a -, diin S Aususte: 1870. - aj
pa
ş-
a
, 5 LEI e - -

ER
:

“Presedente : A. Treb. Larianu. N , . Da E, De ae

Seeretariu : fos. Hodosia, e
+ Membrii. pr esenti:: cei. din: seilentită, trecuta. a
4
IV
48. Se cetesce processulu! verbale alu sodentiei dei ieri si se5 adipta..
„49; Se continua, desbaterea. speciale: assupra proiectului de Dictionariu: ,
„La cuventulu ubiecere D-lu Papiu, observa ca acestu cuventu nu numai ca, nu este |
UN

in usu la Români, dâra neci nu se pote. presuppune ca s'ar put€ intioduce vre una data, aa
mai allessu in formele. indicativului io
i ahecu, tu'abeci, ellu abece,:-noi: abecâmu, voi
abecati, ei abeca ; este pentru supprimerea acestui cuvenţu, si propune câ la derivatele”
precumu aiectiune, abiecta se' se dica ca aceste deriva, de la, abiecere, |
AL

" Domnulu. Urechia adere la, propunere ea D-lui Papiu. ie |

- Domnulu Massimu este de opiniune, ca in Dictionariu, trebuiă se, see dea, radecinelo : ,
cuventeloru, prin urinare nu este pentru supprimerea cuventului abiccere, concede inse
TR

anu i se dâ alta , descriere de câtu a dice ca, este “ten a care da nscere armată
rieloru cuvinte. i a Da pt
'Dupo 6re care discussiune se adrmitte «opiniuneă. D-lui Massimu cu€ adaugere ca:
EN

“cuvintele admisse iîn Diotionariui câ tema alle. altoru derivate, „se voru insemnă, cu
cruce. Ea Se DI IRIIP
„Acâsta-a, se va esplică ini , prefatiunea: Dictionariului:- | a |
/C

30. La, cuventulu abiectare, dupo- propunerea D-lui Papiu se sterge urmoatârită es-
plicare : “In pronunti! a vulgariă s'a suppressu litter'ă b intre doue vocali si c inainte
de ta trecutu iin p,; pentru ca cuventulu astfelu scrisu si pronuntiatu (aieptare) are
„Si intellessu. figuratu
SI

prefumu : mi-a. aieptatu . ceva =: mi a datu se intellegu; pri

urmare remane câ, acestu cuventu se se puna la loculu.seu in Dictionariu...
51. Domnulu Sion. propune: supprimerea,. cuventului abiotinu, pentru că, iu lu alla -
IA

romanescu de una: parte, si: de alta nu afla adioctivu amalogu GU ber minatiunea ace-
Stui-a, în limb'a” româna. A "a
(*
U
BC
 ”- :| . Da RC
a . 7 . , Ei Şi
A SR

RY
“ Domnu Urechia/lu adrmitte ca în termu Seientificu.“ a tz
Propunerea . D-lui Sion cade, si cuventulu. abictinuu se admitte câ. termenu de scientia, |

RA
, 52. La propunerea D-lui Papiu romane a, se decide mai târdiu deca ouventulu prin
ă este sau..ba a se serie cu apostrofu. dupo analogia: lui din, prin. |
53. Domnulu Sion nu admitte cuventele: abitabile; abitaclu, abitareej. ăbitatione, ali
tatoriu, abitatu, ubitu, abituale, .abibiare, abituatu, dbitudine, abituire;: „precumu neci

LIB
- cuvintele . abjumehone, abjunetu,. cbjuiageie, de assemenea nu admitte neci cuventulu -
-ablactave si neci cuventulu abradere, abr asione, abrasu, si: abrâdere, si din motivu ca -
nu sunt usitate la Români propune supprinierea acestoru, cuvinte din Dictionariu,
+ Ptoprnerea D-lui Sion, nu se admite. : -

ITY
:54. La propunerea; D-lui Papiu se supprime cuventulu călaciare (ablaqueare)...
La cuvintele. abluire si aborir e, se observa ca aceste cadu in categori'a; cuventului |
abiecare, si sunt de a,se insemnâ: cu: cruce, admiţtendu-se in: Dictionariu. numai. că
_ tema ce da, derivâtiune altoru cuvinte. ae i E

RS
56. La cuventulu abovrrire (abhorrere) se observa, ca. indicațivulu acestui veri un
esto aborrescu, ci aborru. a TE a i
57. La cuventulu abroggare D-lu Papiu « observa ca, desorierea: acestui. duventu este
VE
moiătl6ssa candu se dice : “dini insemnarea, de contra: a lui ad; acestu a compusu, este,
„prin intellessu, contrariu lui " rogare 2 cerere. ai ai o
Propune in loculu, acestui alineatu: ase. „dice isăin d cu insemnarea: de contra si
NI

d'in rogare = COPOS

ropunerea, se addpta.. er ag Tai pă eat poa
Dupo acâstea: presedentele, rodica sedenti aîi 5 ra, si anunta ceaa veritâiia pentru
LU

"Luni, 10 Augustu: la 12 Greta

A, Treb. Laurianu. a ti 53 a ta N
„108 Hodosiu. + i i
A

IE „i e aia
TR

Protocollulu sedentiei VI; a Societate acadeniice, române,

Sa „Lin 10 Angus: 1870. |
EN

i o ai i Tata

pe

- - Presedente: A. Treb. Lauricinu. E

/C

” Secretariu :.Jos. Hodosiut.” ae - d ct Ti e a ca

- Membrii presenti : I. C: Massimu, G. Băritiu, G. Sion; A “Papu Marianu, 1 Cate
„giani si. V. A. Urechia, -:.î-. i

„58. Se cetesce si se adopta processuli verbale alu sedentici de la: G “Augasta curente
SI

59: La ordinea. dillei [i continuarea, dosbaterei. speciali asupra riolli de

Dictionariu. -. e te i
IA

2 . :

In articlulu abrutire. la cuventulu inggroonid, „D. lu Papiu Ohservă,: ca. desi aesta
forma este cea, originale, „crede inse ca se pole admitte si „forma îngreoiă, fiendu
a
CU
 „i

RY
ea, asiă se. pronuntia, mai. multa; “apoi s a;admis +a se. serie; întânic, si ântâia. prin
urmare s'ar put6 admitte aci. siingrevid. IE Ea Se , .
a

RA
Dupo 6re care discussiune. se admittu amendoue roze
60. Totu in acestu articlu la. cuventulu - galice D- lu: Urechia intrâba dâca Sa a ”
doptatu a se dice liimb'a: gallica, în locu de: limb'a francese ? Observa apoi ca limba
gallica asta-di nu essiste, ci: essiste Jjimb'a: francesa, prin urmare este de. opiniune că

LIB
in, locu de cuventulu. galice se se puna, initialele Pr (francosce) si „se se. dea „ esnliea-
tiunea in prefatiunea Dictionariului. “ian
NR Se Di
“Propunerea D-lui Urechia'se: adopta: | E Se
6 La cuventulu- Ab, D-lu Papiu propune. a se. pune exuice. Ceai punct 49, se-

TY
"denti” a VI:) A | i , atit Sia PE DRIRE pi je VIEI
Propunerea se adopta. înce i i Ad: Se itzi
62. La cuventulu abscedere,. D-lu Papiu, propine ase sterge onventele « “SI de ată
a în

SI
speciale ca; Si dupo. ce s'a dati: desorierea, cuventului, se se, dica preccumu este si iu
testu “termini de medicina, Eee a pa i

ER
Domaii Urechiă si. Sion recunăţăia propunerea D- lui Papiu. i ia
Propunerea se admitte si. cuvintele ca* de:aci în. speciale, se. “stergu.: pai
63, La artielulu: Absoltu,. D-lu; Hodosiui. propune.a se, sterge „acestu axtielu de aci
IV
a se trece: Ja, cuventulu absolver "e, si:a i;se:da acolo esplicarea:: i
„Domni Papiu si; Ur 6chia secunddia, acesta propunere...
Dupo. Gre.care: discussiune: la.pr opunerea D-lui Papiu se “iamitte căi dupe: aurenbule î
UN

2 Aăsotuere, se:se puna, “absoltu. paxticipiu: passivu, vedi: absolvere. pe

„64. In ar ticlulu: absolutisnau 1a, cuventulu; guber 124 D- lu Papiu: observa;ca, omai
e, . |
usitata form'a,. guver nu; propun. admitterea acești forme.: ta pici !

„Se admittu amendoue- formele. ...;; reia pt AIE

AL

„65. La cuyentulu. “absolutoi du, D-lu: Hodosiu: observa: ca acestia se intrebuintdia |

si in intellesu de. attestatu de scăla; propune aa se dă sii acesta descriere iinn Dicţionariut
TR

+ Propunerea, se admitte: n: pr: a i,

"06..La cuventulu dbsolvere. D- li: “Papiu observac caa for mele aăsolsi, absolsci, ubsolui,
absolta, desi x6gularie, dupo. etimologia, dâra: sunt pucinu usitate; mai. usitate sun:
| formele absolvi; absoluitu;: de si;nu se potu. justifică, dupo. repulele etimologiei. Grede
EN

că acestu axticlu Nu este destullu. de: desvoltatu, si propune, elaborarea lui: Vin nou.
Domnulu Siori dice ca de sii place cuventulu absolvere, dâra, pentru incungiuiarea
difficultătiloru, „Ce. acestu! verbu produce iin tonpurele derivate, cere ai: se da forma de
/C

aIV conjugatiune, af
Opiniunea D- lui Sion'nu este sustinuta. i
Domnulu Massimu.i inca, tine ca, sg se dea enventului absolvero nmai multe desvoltări.
In urma se admite elaborarea, d'in nou a ar tielului. despre cuventulu absolvere.
SI

. 67, -Modulu serierei. cuventului 'scamnbare, se va discuta. la acestu cuventu.

68. La cuventulu, absor bire. se adatige si:form'a abs6r bere. : N
IA

„69. In decursulu. desbaterei, “se mai: adaugu, în Diotionariu cuventele : “cbstrudu,

abusaloriu, acaciariu.; i ag ar td EN aa
U
BC
 0

RY
Torapălu aste inaintata la 5 5 dupo media- iii selonii a seo rodioă, si cea: venita |
se, annunţia, pre mâne la 12 6re, Să |
"A. Treb, Taurianu. i ni

RA
LIN
ea E: ia

aim ot A0Ss HOdOSiue + po „

LIB
a PI aa i Ma pi,

. Protocoilulu sedozitiei: Vi, a. fBocietatei academice. romiule

A e „din 11: “Augusta, 1870. DE
- Presodente ; a, Tre, Laurianu, n e cita pa Rea LR i _

ITY
Secretariu : Jos: Hodosiu Gemenu.” aaa Sa
„ Membrii present cei di sedenti'a trecuta. ici 2.
în70, Processulu: verbale allu sedentiei trecute se cetesce'si se ad6pta. |
71; Se continua deshaterea, speciale assupr'a proiectului de Dietionariu.: * i inta

RS
La cuventele accantare, accantatori du, accantatrice se nascee discusșiune, dâca, sunt a
se admitte in dictionariulu românu sau ba? Pt tsi
- Domnulu Papiu. este, de opiniune "că s6 onsutideau aci pe italiani, si fendu e ca ei,
VE
„cari sunt speciali,-n' au adoptatu acemătatri ice se nu ua adoptămu nici. noi. |
» Domnulu Massimu observa, ca, terminatimaea, tico se intrebuiinti6dia, !mai mulbu” la
-pers6me cari facu meseria, “professiurie, dâra acoantatri ice ru are “inticllessulia de me-!
NI

seria, că numai cantatria,. “impreuna cu altii, pentru. acesta:a, înse' averi: cuentilu,
Vocantatări ia, prin urmare nu ad6pta iin: Dictionariu cuventulu accantatri ice, e
"1 Domnulu' Laurianu observa, ca ar 'gumentulu D-lui Papiu nu stă; pentru că, dâca, nau -
LU

Italiani vre-unu cuventu, îînca nu urmâdia;'s6. mu:lu âvemu 'sâu se nu-lu * potemu avâ
noi; assemenea un stă nici axgumentulu D-lui Massimu' pentru că sunt una “multime
“de cuvinte iin limba; latina ecu terminatiunea, tic câre nu însee mnetiumeseria, ssau lu-
A

crare permanente; . - aa ie a A, aa pt
" Domnulu Sion nu admitte nici accantare, nici accantatoriiu, nici accuntătrită
TR

.
„ Ponendu-se Ia votu cuventele: accatane si acccintatoriu, se + ad6pta, cu 5 voturi con
tra trei; 6ra cuventulu accantiatyiice'cade cu 6. voturi: contra doue,
i:
„72, La cuventulu accatiare se ad6pta,: observarea, D-lui Caragiani dea se dâ acestui
EN

cuventu: mai : multa; desvoltare, si în specie de a se: adatize la,

doseriere si: a prinde E
d se prinde, ce iza j i ci tii mt
"79, Ia articlulu aicodlarăna D- lu Sion. intră, dica cuventuli ;mând, este bine
serissu
/C

cu î, sau că ar trebui serissu cu e? | |

“Dupo pucina discussiune se ad6pta a, se scrie meg i să A tae
74 Lai cuventulu accentaye. D- lu Caragiani sora ecă, nu: s a pis fort aindica .
tivnlui accentediu.; cere a se pune. - a A IEI NNE |
SI

„ “Totula, acestu cuventu D-lu Hodosiu propune: a se„ditoga cuventulii acăcntuai 6

câci
"crede ca este ceva, differenţia, intre accentă si accentid, -diceru
a accent, = a pune
IA

accentu pe una; littera, si a accentuâ = a: îppesă:. tonulu cuventului.”

Atâtu. observarea D-lui Caragiani cât şi propunerea D: lui Fodosiu se adopta.» :
CU
 î RE a po .

RY
15, La cuventulu acecpisse = addeverentia, de primii, „D-lu Papiu propune “star |
gerea, acestui cuventu; căci avemu cuventuilu recepisse de una, parte, de alia accepisse |
nu este acceptata în nici una limba iîn sensulu de. recepisse. a

RA
Dominulu: Laurianu observa, ca, accepisse:nu este pusu in locu de reoepissc. aaa
Supprimerea, lui: accepisse se admitte, cu: 5 voturi: contra Pt
| „76. La, cuventulu. acceptatiaine se primesce. “observarea D-hi “Urechia, de a, se: a-

LIB
dauge l& acestu articlu, ca. aeceptatiune este teimenti: juridic” si ins6mnă : acu prin |
care se obliga a luă cine- va una, cambiale asupra, sea. ii - - i .
: Assemenea se” primesce : observarea D- lui Hodosiu d a se adauge în Dictionariu
cuventulu acceptantu, termenu juridicu.. „- Si - i

TY
- 77: La cuventulu, accersire. D-lu Massimu : : fade amendamentulu: că: se se dică. ca
insemana : a castigă,; a stringe prin cer sire, 6ra cuventulu a cumperă se se supprime:.
_ Amendamentul D-lui: Massiinu-se adâpta. - :. -î. de

SI
78, La cuventulu acclamare. se adopta: observarea, D- 1ui Carăgiani de a se aduge |
accliamare ce in Macedoni” a insemna si a; mud, a chiâmd,. ainu, IE

ER
179.: La cuventulu acclimatisare D- lu. Urechia propune ea see adoptă si: form'â: de. ao! - .
climat, acolimatare.: Ai e
Sia DU e
„ Propunerea, se admite, e e mat +
IV
80. La'Guventulu accliviu se observa €ca: române ai se dă cimrea, si a, se pune si:5
tâte derivatele lui. | N E |
„81. Domnulu Massimu propune 'supprimerea. cuieutului aocoper: isiu, pentru ca,
UN

„form'a isiu este suspecta; ayemu alte cuvinte, precum acoopei ementu, si irebue se :
_preferimu formele celle mai comete... -., SE
Se observa, D-lui Massimau că. form'a î;isi nu se mai vâte sote atiin imp! a româna,
"si cu atâtu mai pucinu se va pote scote cuventulu acoopie risiu, prin urmare este de a
AL

se admitte si in Dictionariu.. pă? ba di

Se pune la, votu si projunerea D- lui Massinau a cadinbu.. a,
82. Cnventele Gecorporare si, acer edere, dupo- propunerile D- loru: Sion, si Papiu se; -
TR

punu sub cruce; ASseinenea, si cuvintele accaunbere Si accurere. iti:

83. Domnulu. rochia propune £a. se; adaoge înin Dictionariu cuventulu actostare in
"tâte derivatele lui: ete aa Tu
EN

Propunerea se dămitte, IS a aaa Aa

„84..n câiu pentru cuvenţulu „acer oscimentut remahe ase. discute, una data cua cuven-
tele abatutâri"ua; facundu, tacunău, si: altele, anal6ge, deca, este a se şcrie cuu, e sau?
/C

85, La cuventulu accordatoriut, dupo. propunerea D-lui „Urechia, se adaoge : instru-

mentu, chiăia de a, acordă. e a
86. La cuventulu accuratu se va. adaoge : si cnventulu acecurvatetia. |
87. 'Domnulu Massimu propune supprimerea, cuventeloru accerbositate si aceer dosu, |
SI

pentru ca avem. accerbitate. si accerbu, forme si. mai bune si mai correcte.
Dupo Gre-care discussiune, propunerea D-lui Massimu se pune la votu,-si d'in optu.
IA

membri presenti, patru votandu pentru, si patvucontra, propunerea se consideya cadiuta.

68. La, cuvenţulu aceia = tamdietria, D-lu, Massimu propune stergerea acestui:
A A
U

4 : -
BC
 RY
| | MA | |
cuventii,, pentru. ca. nici Latinii nui sciu. dă, devivatiunea, âra, Românii a cuventii de-
stullu. de bunu- candu dicu : câtiia; afora. de acea-a sar pote nnasce: si:i contusiune €cu

RA
euventulu acera —aquila. e ie a Băi a. i dai) Dei
Propiiner ea Domnului, Masiru se „opta. DT i PA
39. Domnulu Sion propune 'supprimerea cuvontului deeruare cu. tâte desivatels lui,

LIB
Domnulu :Massimu nu admitţe . supprimerea;: pentru. ca Românii au “tvebuintia :de
acestu cuventu si de derivatele lui si 'd'in puntulu” de vedere: alu seieniiei, tă Maicii
„ Punendu-se la otu, propunerea D-lui Sion: cade: ii ei
„90... La,deserierea, cuventului acetar iat se adaoge: “vasu: în care se tine! acei; moi:
« numele unui arbore', - a ii ej ea ea

ITY
+91. Ta articlulu accta, unde se, dica: Mai antâii: a: netoniouţ a “breciiti iină si apoi
| in 0 Domnulu Papiu observa, că “acâsta-a nu este essactu, pentru: ca, de: aci Sar ved6
ce
ca Românii: au dissu "mai ântâiu acetu, si apoi ocelu, cea-a ce. nu se pâte constată; pro-

RS
„pune. a se dice “a tiecutu în d=— 0 adeca, pronuntiatu co. i i
Dupo 6re-care esplicaire a D- lui Laurianu „se ad6pta,' 2se“dice : +a, metonică d tre |
cutu în d, care fiendu greu de pronunțiatiu la inceputulu cuvinteloru's'a pr rofaentu îni'd,. a
| Dupo acestea presedentele redica sedenti'a ke Ș5 ore, si annuntia sedenti” a “venitoria,
VE
pe mâne, 12 Augustu la. 12 6re. ea,
Dă A. Preb. Laurianu. : Data ea DDR IN aaa i
Tos. Hodosiu,
NI
cv.

- ” Da . Li ai ia . Pi . ,

II LR ai, tai La ? :
LU

zh

Protocollulu sedentiei IX i a - sociotatai ucndomice. române

Da tai
din 13, Augusta 1870. i
.
ari
.
îs
. ,
.

„ Presedente a. cd, Laurianui. II N a itzi - ă -

A

-- Secretariu,: os. Hodosiu Goionu. i ea ”

TR

Membrii. preseiiti : G. Baritiu, L 0.Masina; 6 Sion, V: A Vreti, “Caragiani

si A. Papiu arianu. -- - a |o. -
92, Processulu -verbale allu sodentiei. dei ieri se: cotesce ssi seo'adăpia. ,
este continuarea , desbaterei, speciali asupra rio d
EN

93. La ordinea dillei

Dictionariu. . Se
- La, cuventulu agia see adopta: -observarga, D- lui Massitilii: că se! se dea una “esplicăie,
mai detaliata a cuventului în t6te însemnările Îmi: it. a
/C

--Tn câtu pentru cuventulu: fîmbria, se 'va, dă; esplicarâa, la; locul su. za De
04. La cuventulu agiariy = cellu ce vinde Sau face agie, se tengocapita de:
Funicdlic, funii, fumuriu, - Su Di Sa:
oste de opiniuiie' că sei să puna cruc6,
SI

95. La, cuventulu ăiciariiu= acies, D- hi Pau

si 'se se dica, numai ca: acâsta-a este forra'a,- primitiva; Românii pronwicia ogielus, si:
acâsta forma a trecutu Ia t6te derivatele ogiclire, ogiolitu, dţielosu ete,
IA

“ Domnulu Hodosiu propune, a se dice la acestu articlu numai: atât: * agicriu, Lu

vedi ogiela ,; si „apoi la cuventula ociclat se se dea tâţa, esplicaseă căventului: -
CU

, i /
 Ia:

RY
: În urmă dupo imai: lunga: discussiune se admitte articlilu: formulat iin urndatăriulu
modu : „Agiariu, pl. rie. acies, chalybs,- “combinatiwi! de feru cu carbune spre ala
face mai duru sau mai rigidu. “Pronunti'a vorbei : acestei-a, Ss a alteratu: fârte în: ur! a

RA
u la înce=
poporului. Anume. a hetonicu a trecutu in-ă, care “fiendu greu de pronuntiat
0, terminati unea ar
a în 8, trecuta i n
in: form ea. diminu- De
putulu cuvinteloru s'a. prefacutu:i in
ie iti |
tiva clu, pronunţiându-se ogielati:: te

LIB
„. Acea-asi: pronunția: alterata; s'a, intinsu si : asupra derivat elor «agiar ip o aţiaiit
ulu.
agiarosu, pronuntiândit-s6: ogielir e, ogieritu,: ogielitu, Ogiclosa,! 'Vedi Glossarj
96. Aceste observ âtiuni se intindu si asnpra cuventeloru : agiarir 0, 'cigiar Oa, agiaritu.-
si |
97. “La, cuventulu: agiăsidra.: 'D-lu Hodosiu propune a; se omitte a. d'iri” medi-locu

TY
buniside a dâmna, doninisio ră ete.
2 se serie aigisidra dupo analogia diiministiveloru bua,|
“Propunerea se ad6pta. i ri PR NN a a a
98. Domnulu Massimu -ptopune a se. adaoge. cuvezitulă agiosui. se: primesce, ti

SI
99. Cuvintele: Acolutlia si Acolatha la, propunerea, D-lui Papiu se trecu'la Glossariu.
100. Domnulu Sion propune siorgerea, cuvinteloru :: acoania;; dc oantaticu, acr050,

ER
r
pi E dari a, i
SIE .
“acradticu. |. : Ra AIE “a a pa

Prunea se adopta e cu5 voturi contra tei:

101. Domnulu Urechia propune adoptarea: in Diotiovariu a curentului aac) 1onatiet
câ termen de musica; ii i aaa ION Rai ta Ni i -
IV
Să
Se adopta. 7. ri îi i
102. La cuventulu acrocor du seo adopta overvărea D. ui Urechia de a se însennă
UN

ca este termenu de medicina, Ie pa D |

NY

103. Cuventulu Acrocoliu = c&psa, de porcu, se supprime.

104: La cuventulu Acrolăbhav D-lu Papiu propune, stergerea lui:
„Domnulu Urechia, lu admite că termenu de architeobura, |
AL

So admitte, SR | | |
i tâte do
105, La cuventulu actione D- Ju Massimu observa ca nu este desvoltatu în:
ceptiunile ii, propune elaborarea anbiclului. mai pe largu... |
TR

Domnulu Papiu dice, ca acusatizune inainte juuddeciiluia nu se dice, AI se “dios: a în

tentă, actiune; a trage iîn judecata: acusatiue se dice in caise criminali, deră nu în |
cause civili. Si IRINEI |
EN

- Domnulu Urechia: mai. Gserva ca action nu see pâtă dice: repiesctatiune 4 “catia;
d
este actiunea piesei, aotiunea aotoriului, aactiunea oratoriului, dera nu în întiellessu, de”
ai mb lua gr Pa e ae
repreșentatiune, .
/C

În urma se ad6pta propunerea D- ui Massimu dau 4 se ctaboxii acesti: auticlu' din nou.
- 106. La, articlucactoriur în locu de cuvintele: “ acusaţoriu inaintea judeciului, dupo
propunerea: D-lui Urâchia se pune: cellu- ca trage in: judecata., pi
i

deo îE
„107: La cuventuli, Actri ice se.stergu cuvintele lucratâria, muie ca si consă tea
SI

rului, si se lassa, numai: esplicasrea, de: &jucatria în teatru:

N

108, «La, axticlulu Actu se supprimu cuventele: “legatura, de catia, siiinseta |

IA

acostoru- -a se, pune: documentu; acte; docvimente relative ete,

| .
U
BC
 RY
- e . | aa E
_ | . o -16 ,

109, La cuventuln Acuaii dat, “call ce.-face ace, se suppriina USI: se serie Acari du; tu
descriere se mai adauge : tocul de tinutu ace. i: pm SI

RA
"110. Domnulu. Papiu propune” ster gerea 'cuventului end, ca n! avemu nici. una,
N
irebuentia, deglu. i
Stergerea, se admitte cu: 5 voturi contra Ba PN
111. La articlulu Acume. s'a” combatitu de D-nu Papiu siID. “Urechia: cuventele

LIB
per tumdlitoriu,- pertunsione, cerendu a se admite form'a petiumnibiadori elrunsiune
“"Potu la; acestu -artielu D-lu Urechia, cere-a se d4 mai multe frase...:
112. Lavcuventulu acumu s6 mâi: adaugu. formele azitnii, acusica..
i

118. “La cuventulu.: acustica, D-lu Hodosiu. observa ca; acestu cuventu: nu itsorin6-

ITY
dia numai șcienţi'a, cate, se.oceupa. cu teori” a 'audiului; ci in prasse,s se dice siProflossulu
sunetului îni casa, in sala, in teatru ete. NE R te
Cere a se adaoge și ac6sta osplicare, e

RS
„Seadpta. : N aaa i,
..114...La 'cuventele acutire CĂ „acutitui se;pine cruce. i,
„1415. La prepositiunea Ad enventuln une- Or Grec, dupo obseratiunile D-lui Papiu, se
decide a se serie une-0ri. . - De IE ii “
VE ri

"In câtu pentru: intrebarea: D-lui. Urechiă d&ca. une-ori ese uria, vorba sau dote?" Ie=
mane a se decide cându se voru discute alte assemeni, cuventie (vedi. puntulu: 16 si 23)
-116. Cuventele Adaciione, adactu, la: pi opune ea D- lui Massimu s6 supprimu.
NI

„Presedentele, rodica, sedenti'a, la Sie, 6re. ; e

Sedenti!a venitâria, "mâne, Joui la 12 Ge. | IE -
LU

A. Drob. Lauri iau, i Pi - N

„Los Modosii: Na ae a i
A

“Protocolului sedentiei. x, a:Societatei academice române,

TR

di în 15 Auguste 1870.
Presedente': 4. rob. Lăuicnu. Da Ra î . zi
E
E DE
EN

“Secretariu : Jos. Hodosiu Gemenu.

Membrii presenti : I.C. Massimu, G. Baritiu, G. Sion A- ji natia, y. A. Ure |
„cehia si I. Caragiani.'*: . Si
117. Secretariulu da lectura, procesului verbale de ieri, si se adopta. - a
/C

118 Se continua desbaterei speciale asupr'a, proiectului de Dictionariu. mi

La, cuventulu' adupvosta e D-lu Papiu propune, stergerea 'âcestui cuventu si adopta-
rea, in Dictionarii a cuventului ada wppostio; pentru:ca adappostare nu se dice nicairi;
SI

6ra, form'a adappostire esto” adoptata iinlimba româna si are analogie cuvinteloru |
scutare, colire, midi-locire ete. ta 5
| Domnulu Laurianu sustine form a adappostar. o pentru ca este: cea, mai correct: atâtu
IA

dupo analogia câtu si dupo grammadica,. Dâra fiendu. ca originea „euventului este du-.
bi6sa, propune a a se trece la Glossariu, - PE
CU

Ă * . 4 *
 RY
LI a

Domnulu Baritiu „ar vr6 ai se spune tomoiurilo pentru ce nu s' ar potă. adinitte q-
dappostir 0? dea, cumu-va, nu voimu a, elimină cuvenitelă care suntu in gur a poporului.

RA
Domnulu Hodosiu propune a se urmă, la cuventuli, adappostare- acea-a ce Sa ur- .
matu la cuventulu addeverare, addever: cdiu, Si addevevi vre; 'addeverescu; si se se “dica, :
addappostare, addappostediu, si addappostir re, adappostescu; 6ra aline a “Forma a ada-

LIB
postirenu se pote approbâ, se se stârga. 0 E ERE Rai e
Domnulu Massimu adere la propunerea, D-lui Hodosiu. Cu 'observăre ca, adappostare
nu se afla nici in limb'a- poporului: nici. în cârtile” vechi, ra cuventulu: adeverare. se
- afla în cârtile vechie beserecesei,: - | E ti in

TY
it

Propunerea D-lui. Hodosiu: cu “observarea; D-lui Massimu sse, adoptat: Piti

119. La cuventulu adaarger e, D-u Papiu propine a see anii si forme a “adaogere,
didaosu, etc. | ID a a
ta,
. . CI Sari,
:

SI
„ Propunerea, se admitte.... ti Da RIL A poet
A

'Totu.la, acesţu cuventu, dupo propunerea Dini, Sion, se " aariite fasa *foneia

ER
“între adausu, = femeia, grea iii e aa TI et
Assemenea, la propunerea, D- lui Urechia se admite cu 5 voturi contra: 3 cuventuli o
adaogetura. pă Tata tata ta ia totiAA îsitie ai sil ina ata i i: ui ,
IV
Dera propunerea. D- lui Sion de a se! admiţte cuventulu adaog gătovi ia cade. RT

120. La, cuventulu addere: 'D-lu "Pâpiu' propune a se “pune! cruce, a se: atâtea du,
addui, adlatu, si a se dice numai. ca. este: toma ponii u! cuyenţele adăitameintu, addi-
UN

„bune, additionale, ete. . : ta si

Domnulu Laurianu nu este ini contra, de: a se pune ccruce la gcestu cuventu, propune
“inse a se dice ca este: radecin' a de la care deriva, additamentu, aldine, ete, -
Propunerea D-lui Laurianu'se adopta. Ea
AL

21. La cuventuln addeveratu şe premesce. propunerea D-lui Mossimu de, a.s6 „dese
voltă acestu cuvânitu mai pre larg. e i
Precumu se adopta, sis adaigorea D- lui Urechia asi: a se co
TR

ca este adioctivu si
adverhiu. | _ . |
> 122. La, cuventulu addicere:ese aă6pta ovopiniunea Dlui Papiu de aa se: pune sub cruce,
„123, Caventului addictiune, dupo Propunerea 1D-ui Massimu, stse va dă osplieure |
EN

mai larga; - : ii is ma i, iai | je ui III a

124, Dupo cuventulu, aducere: se9 adâota p propunerea, D-uii Papu de
d a; seo ddmitte
Cuventulu addhucâtoriu, * . itiDia citite asia
Pi
/C

125. La, cuventulu adeca;' se sâmitte obseiivârea„Dilui Uroshia de a sea ddaoge sen-
sulu figuraţivu allu acestui cuventu,: i le ata n
„126, Cuventulu adegere se pune sub cr uce dupo analogii a cuvenilori dese, adica:
127: La Propunerea, D-lui Uiecliia se adaugu cuvontele adempiu, adenipiuiia, adepta
SI

adeptitune, e o i iii A
128, Cuvintele dar ae =aa estimă in moneta, si de aci adera “eerutoria
IA

aderatu, se Supprinu. . tie pita li tii Aia e .

129.. Domnulu Sion. propună supprimotea exventelora adescare, adescatiaie, a-:
„ descatoriu, , | E | | E Ia Daia a
U
BC
 RY
„ Proppmerea cade; si e pe ate a
„180. “La, cuventulu adi, D- -lu Papiu observa eca, în„locu de: dcinaruâtiu so se seria di-

RA
mândtia, “pent ca, asiă se pronuntia; si se se seria. asta d, Gra ru Gad, fiendu că
&stadi nicairea nu.se, pronunția. - e pt atita e A et ui
“Totu la, acesti ar ticlu, D-lu Ureohia voiesce a reser vâ,„la discussiane mai tardia ecu-

LIB
| venbulu pertine (pertinat). -
131. „Cuvenţulu aliccore = = a adauge, se pune e sub eer uce;; ee
- 132. La cuventulu adjacer A D-lu: pi apiu propune iona Ii, peninc ca, nici Ita-
a II E i ta
lianii nu Pau. DE

ITY
, Domnulu Laurianu obser va, ca , ponbiu ca. Italiani: nu au: sau n'au admistu. acestu
cuyentu, nu este arguimentu că noi Românii: 3e mu l'avemu;sau se'nu; Vadmittormu.
„ Propiinerea D-lui Papiu cade. | e
133. La'cuventulu adjurar 6, dupo descrierea i, see adoptă pr opunerea D-ui Pagiu

RS
de a se dice: la, Romani; contiâriu lui abjur Wei SE SSE
134; Cuventele adjuratiune Si: adu atorida, pr ceumu cveniele adtaneniu si ad-
ati, se Supprimu: a VE fi pi d
„185, In urma se ad6pta, opiniuneai D. di Massimu de a se reproduce in, Ditionariu
“sti termenii, de seientia; anatomia, hotanica,. ete ni ro
„.Dupo acestea, presedentele: redica; sedenti'a la 5: re, annuntiându sodenti! a veniti ja
NI

dentra mane Vineri,14 Augustu, la, 12 6re, af te i

A Treb. Lauri AU... e | E
o Jos. Hodosiu. i
LU

- O II DEI pe
Ati “ (afitui aa a a
- pa
MECI ii amar SR N i PL Io
1.

. Ie i și: i E
- a e ! E E II II IE RE a
'

“Protocolului sedentiei XI: a 'Bociotatei' academice, vomânte

A

„din, 14 Augusta 1870. _ Va

TR

„ Presedente.: a. Tab Laauricnul.. SE îi -. i au, et pui

-- Secretariu : Jos. Hodlosiu' Gemenui . Pe a Ta iti
EN

“Merobri present: J. C, “Massim, G. Baritiu, A. apa Turion

1 y. A Drob; si
Ş. Caragiani..., DE a

136. Se. continua desbaterea proiectului de Dictionariuz 5 te ip

/C

„137. Asupr'a cuventului: adinistra D-lu, Papiu si D- -lu Urechia: sunt de. opiniune
a se sterge; 6ra D-lu Massimu lu Sustine dicundu ca, este. radecin-ud: care: servesce, la
mai multe derivate, ii i aie ţ

.-Se admitte “stergerea, aci, si transpunerea,ni la cunentulu administra ui, dandui-se

SI

acolo una mai intinsa esplicatiune. |

| 138. La cuventulu admiratori D-lu: Urechia, observa. ca cuventailu: (ssu! „diti din
IA

frase este fârte reu pusu fiendu imitatiune francesa, si propune a se dice inlemnitis ui-
muti, -etc.; 6ra -D-lu Papiu. propune supprimerea,, a, inhregei frase; “in fine se admite a
se preface |frasea,
CU
 | II aa

RY
139, La cuventulu. adonere D-lu: Papiu vreaică, civeâtuilu aa rev eine se 'se scria.
a reprime; ra D -lu Massimu prin mai multe essemple susţine acâşta, for:ma, si în fine

RA
so adâpta... : NES a : it n EI RR SIRIA i a i

140. La cuv onbula: adniotiarei se admitte ase:

: serie. cmiutiară,. ao
141. La cuvenţulu adolescentia D- lu Pipiu cere a se sterge pareatesea impreuna cu

LIB
cuvontele cuprinse : — si-se: admitte: Date .i ii tragi iii
142; Assemenea; dupo. propunerea, ». lui Papiu se “ter ge cuventulu: ddoper abiutne:
"143, ta cuventulu: adoptare D-lu Urechia! observa, ca; acestu cuventu nu aro emană
ficatiunea. a dllegge, sicore a se dâ acestui Guyentu' mai: “intensa” esplicatiune:' să

TY
144. La cuventulu adoptiv D-lu' Caragiani observă caa cuventuli: putre din: frise
este reu pusu ini locu:de:fată sau pazeiile, tii ni re i sal
145. Cuventele adâre, adoria, se supprimu
- Ni Ă , Po,
ei ti
că DIE a MESE
iv
LE ee

SI
146. La cuventulu adulteriu. D-lu Pâpiu! propune : a, se sterge psifzătune, căi
« nu și aie

se.pâte, dice. adulteriu;in locu de falsificătiune. Se adâpta,

* Totu la acostu cuiventiu D-lu. Caragiani observa 'ca; in locu de “lege conjugă, se

ER
se dica, “credentia conjugale. D-lu Papiu sustine” observiurea D- lui. Catagiani,
[a
„147. La cuventulu adureră se pune, cruce. i mai

148. La cuventulu. adoentu, se adinitte'a se staige tusea: : “iapputu de 40 36 alle

IV
inainte de serbarea. niâscerei lui: Christos... Ei îi Sai A aa
149, La cuventulu adversare se£ admitte a'se: pune ere, iii ME
UN

150.: Cuventulu afara, se se :puna, Ja: loculu seu în ordine” arphabatia. a A îi

151. La. cuventulu: afectare : s6 admitțe a se “dă esplicăre, mailarga,
„Dupo acestea, presedentele: redica, sodentite a 12, 5 drop annuntiandur ceaVenitoriă pen- . 4

tru Tai, 17 Augustu, la 12; gre, a sa rii

AL

A Treb, Lauri anu, eo eg atat hi

a a dit „dos. todos, |
TR

:
po. Pia ate
| : DP A
ii ,
îi, -
pat pace
ti aa)
ap
gta iii e aaa
ia Top N
III tie
big ca ”

Proloconulu 'sedeniei xi a ” focietatei icademice, vorhâne

EN

i „di în 17 Aneta 1870:me e ci i

pe
er , II
pe
Na 3
/C

. Presedenite : A e, “Laurianu: seoretariu! “Los: Hodosiu: Gomenu; alti manbri:

“presenti + „G. Baritiu,. Y. A, Urechia, APapiu Nariani, Y “Carajgiani, G. Sion si,
J, GQ, Massinuu, E IN Ă HI m i

152,-8e cetesce. procatlu vorbale alla sădentioi de ia 13 Iuhei cuieente -—: 'si se -
SI

. N _ . . , o pi i
ad6pta.

153. :Presedentele. invita pro secretii iu-a face; pentru” sedelnti?ă; ds! mahe statuluide
presentili al membrilor u pentru diurndle pre celle d'ântâiu 1 5 dille alle Junei Augustu, ac
IA

154. Totu. presedentele 'communidă, una. serissâria, a; veduvei' (fabriele * Munteanu:

reposaţu membru allu societății, in cae veduv a dice ca a remasu de la reposatulu Una
U
BC
 RY
|
8 4 -
|
si-a! se: remuner; de.
traducere: A lui Tacit. completa; si cere ase: Iufii in approliare,
i

RA
i! pi
*,
Li '

cobra societate. a
vede tea-
Presedentele adauge, ca este confornhua sonpului Societatii ucadernice de a
):

„pol cere: de la vedisva |

- dussi câtu mai mulţi: autori clasici, prin uimart crede ca sar:
re a
acea traducere a.lui. 'Tacitu spre a se publică. Pi

LIB
la vediva: mariuseripbulu;
Dupo Gre-cară schimbare de opiniuni: se decide a se cere.ide
plenariă a societății:
a, se: essaminâ de câtra sectiune, si.a, se face propunere iîn sedentia
Baritiu de a
155. In legatura cu acesta -a, consemtu. toti membrii. Ja, cererea D-lui
iin, sedentia, sau
face Biografia reposatului, membru Gabriele: Munteanu, si. a ua. cet

ITY
e Rt i aa XI
privata, sau publica, . e
e: a
156. Dupo acestea trecindu în ordinea, di, se. costiua desbaterea, special
i ap Su ata
supra proiectului de Dictionariu: ii

ui ee Aa
„„Ouventulu: affectiosu, la propunerea ]D- lui. Massiauj se: sterge.

RS
. adaugu: căvehte le afine a aflenad ii cu
"si totu la propunerea D-lui Massimu, se
ti bu ii ta îi viu
descrioreae lori. 0 pipi ya
““Domnulu Urechia, cere a se. aănitie opvintel
VE e eine 6 aer cate, foi entia.:„a
a a pl pp Si ,
Seadmitte
iei a tri
, Domnulu. Urechia. „mai propune sii cuventul uidare.-! a
"157. La cuventulu affictu D-lu Papiu propune; ase: sietig linoaz: *In- pronunti'a
NI

-popularia a trecutu in affiptu, si în-loculu acestei-a se se puna :: se. dice: si af pn ;

„Sau se se sterga, alinea “intuâga, si se se adâpte amendoue tormela. in Dietionariu::
„Se ad6pta acâsta. din. urma si:se adniitte cuventului in; amendoue. for mele..: |
LU

„158. La cuventulu, dffiger c, dupo propuner ea, D-lui :Massimu , se pun “tote totazole
precumu aflisi, affi ipsi, affissci, affi ipsei, a[fissa, affipsu,; affitu, afhptuii. i sii Dă
159. La, propunerea D-lui Massimu cuventulu affi nare. se. Vă pune în Glossătiu.
A

160. La, cuventulu. affine. se observa ca insemnâdia decimat. În intiellessu: român;

si ca afin iin Moldov'a insemnâdiă cohsange iu de departe. Ă
TR

se
161. In cuventulu af mativu la frasea, judeciu affr mativu, judeciu, 6 gativu,
observa, ca, se va dă esplicarea cuventului jidleciu la descrierea, Tui în Dictionariu.
„162, Inainte de cuventulu. affissiare se adaogu cuyintele, affissara, af, ss,
EN

.
“163, Ta cuventulu affissiu iîn locu d ciwventault Chartda afla” pro părele, se: pune
fâia affipta pre parete ete. -i iii
164. La cuventulu afflictivu se adâpta observarea D- li Papa a. se dice polipsa
/C

'afflicţiva în locu de.pena, afilietiva, - :Pa ra ai sie ati

„165; La cuveritului: afJluenţe se adopta, observarea, »- lui Sion, cai setrona
si câ substantivu, | metri d
--166.. Cuventele: af ancare; af cai 0. dupo: pr opunerea;: D-lui Vrechiu se von pe
SI

in Gloşsariu.
tiune |
„1167... La propunerea] D. lui Garagiani, se adopta cuventulu ajf eniari cu somiica
IA

la, Macedonehi a, Dune, fnâudui; si cuventulu affricare la Macedoneni G' infricosid. + :

, orhronta & și
168, „Se mai admittu, la propunerea D- lui, Urechia, cuventele afront SEI
t
derivatele... g da . aa? E )
CU

iii ei as
: î ii a aia
 RY
. . Bi : p , -, _

« . . - 7 . ă :
a - a,
? PI a ! ' - - - .
: ,

au La
CI

169. Curentul aflundăre ss6: pună sub cruce,

Iei
i
1.170. La, propunerea, D-lui Ur echia: se: adopta ctventulu ddjiai e pai aiatiare ;;pre-

RA
cumu si cuventulu 4ggenda. | e .
171. :Domnulu Sion propune omiterea cuvizteloră agger are, a giger ci, dgger atiunt,
a ggei -atoriu, agger ata, ag gre, pentru: ca aveimi alte cuvine, destula” de : românesci si -

LIB
in forma si în origine. n “si E ae ti a bit di Vai, tea
Domnulu Laurianu observa ca, în multe! căsuri vomu av6 trebuentia de crizele
acestea, prin urmare. nu admiţie supprimerea loru: +n aa pe pia ni ae
Propunerea; D-lui: Sion nu se admite, + ma sin iti titi i fa a

TY
172. La descrierea cuvenţului! 'ag glomer arc, a uni într unu “mu, să aăiitte î's8
pune'dupo cuventulu! glomuu intre: parentesu! (ghem). e te ce si ia
173, Assemenea; la, deseriereă ciwventului oggltiniar, ă. legii cu! Dn se achite

SI
a se puite : vedi glutine.
g Ma | a BAT Pta ti ni ta
::174; Ta cuventulu! a J CA atiaroi in ioeu dec a ioni uună putine, seopta a se ine
<a iert, ds: ped6psa.;"::hei pat

ER
pini iii
175. Aci se mai adange în Dictionariu nventulu a agate în tarminleg aju
ridica : cirouinstantie aggravanţi! a Aa
„: 1764La! cuventulu” a gg essare: in "Ioca de: ia pâsstcurse aegta 4 suna
IV
a passi la ceva, - i - 3 AIR LD
"177. La cuventulu: ăgile, se supptime;alinca, <Pronuiiii a “vulgară ă ooiseoratu foliri'a, -
UN

ageru insemnata; mai SUSU, 7” 'si's6 ad6pta' opiniuned “Dlui Massimu' de a, S6'dâ 'espli-!
care mai larga, atâtu la agile. câtu. sila ageru, sia se eSpuine'difier sti! a ce este iîn sem- |
hifiicatiunile acestoru cuvinte, si a: dârivateloru' lo, a a
178. Domnulu Papiu propune stergerea cuventeloru. agna vodi anna, « aghariu vedi
AL

cnnaviu, agnella vedi qanmelă, amane, qi, nm vedi cuninu, agniola vedi ammidra:
agniola vedi „amnioru,, pentru ca, nu.se, dicu; assemenea. se se stârga, cuvintele” gri,» i
dgnellu,cugjnatiunt, a gata; aceste doiie din! urma, Saru pote conservă numai în câtu
TR

sunţ necessarie pentru a inţiellege dreptulu. romanu, îî.

Să i
Domnulu Massimu adere Ja propunerea D-lui Papiu, “crede inse i ca nici cuiintele
agiu si agncllu nu s'aru. potd sterge, în câtu elle: se „vedii: afi:i criginea :“Guventului
EN

agnetiu, acea, bucata, d'in prescura, care pr eotulu ua taia pronintiandui cicuverţele: “jun
ghia-se. miellulu lui. Dummnediu.;, hi
a et Pa
-Se admittu cuventele ag, agmellu, cu adaogere: vedi «a girchit: in: Gossăriu.i. Asteu
menea, se admittu! cuventele a natiune, a matii, dandu-se esplicarea lor ac!
/C

„179. Domnulu: Sion” propune! 'omitterea cuventului agnoscere,' pentiu ca dupo obser- |
varea, D-lui. Massimu avemu caventulu reciunnâsod;o in tâte inserimările, Jatineseului, .
dgnoscere, SE N aaa SUE Nu i
SI

Propunerea, D-lui: Sion sse admite Ia Ra Da N.

180. La cuventulu a groste se adaoge fiasca.: abitidine agiroste. ei
181. La cuventulu ag: icohl iinn locui de cuventulu macinte agricole, se adopta ora a
IA

Machine agricole, nt aa in = ă
U
BC
 RY
îi
188. La cuventiliă a gr pnia se. adăuge ca este târmenu de medicina:
„184, La cuventulu dure, dupo: analogi a: “onventul ui, aici, aicia, se: sânge a se serie

RA
3
i aiuri, aiuria, a Cia o e Fa
185, Ia cuventul u aiurire, dupo propunerea. D-lui, Papiu sa:„adauge ssi aiurare, |
E "186. La, cuventulu ajunare, dupo propunerea, D-lui, Caragiâni: se adauge ca în. Ma- |

LIB
| cedoni'a, ajunare insorimâdia «a amamndi ; assemenea la cuvenţulur join in Macedos ] i a.
famamdu.. ; a e le Pta RI RER NN Ia ANII DICA c I II a
187. “Cuventului iba se. da: si semnificatiunea. nmacarrgeăi,! neii fara Set E,
188. La cuventulu' alba; vestimeătu albi, se: 'ad6pta parerea, D-lui: i Papiu, ase “dă
teii fe Si

ITY
semnificatiunea, atâtujin sengulariu, cât, si: în plurâriu.!s;
D
189, "Ta cuventulu albella pl. abelle, D-lu Sion. cere a se. nd ca „est pr Ovibcial israt |
„3190, La cuventulu albetia; dupo propunerea D-lui: Car agianiy sgendâpt a se adăuge |
ca, în Macedoni'a insemnâdia albul oului, Re tea Tera e ea Dr i

RS
"191. La cuventulu “albia, se observa, ca este. greăidia de tinara: tanar ji în 10cu' de
“canal; 6ra, aline'a; de î puntul 4, „unde se. dice: luntre, barea „naviecllă, 'vaselu, .
se sterge, pater e ii ete titiE ani ed ai tis E
albeduu: sil?
192. La cuveatele: dlbicaro si. albicu se adspta ssi for
VE
moale, “albecăur e,
193. Dupo. cuventulu alune, 5se adopta cuventulu lumina, substanta, cuier -
dlbime, albitaira. Ia pr Pai
fendu inaintabi. 1a, 5 6re, prosedentele, vodca: sedea şi
NI
„Dupo. acestea, tempulu,
annuntia,€cea xeniţdria pentru mane, ]Marti 18: Auigustu la 12.Gren re N
pa A "Treb, Laurianu. a pa air Înot o
LU

iubi N 908. Hodostu. mac o ete rana esta

ANII Să a i tai DR i usi PER
.. ri a ei P
> . A
“ pi . 4 Iad
. Ri a agp E N 1
A

Protodonulu sedontiei XII, a Socistatei acadoaice voodue

"Vin 48 “Augistu. 1870. î aa în
TR

:i Îi

“ Dresedionie;: d. ret, Laurian. „i Ea ii î re mpa ae

pe i nai ete e ati
EN

Seeretariu : Jos: Hodosiu. Gem, uri

x A Urechia;
e Presenti membri : d. C. Massimu, G, parti, A. Papiu, mariana, ct taste
Ju * Caragiani, si G.Sion. RI e
"194. Se câtesce processulu verbale, du sedentiei, de ia 14 Agata șisi seo adfpta: Să
/C

_: Assemenea se cetesce processulu. verbale-allui sedentiei de.iieri si se ad6pta.. ARI

„195, Şeeretariulu presenta, ; statulu: de. diarnele, mombriloru pentru “celle dântâiu.
15 dille.ajle unei Augustu. | „
otita
in:
SI

Se admitte luarea: in consideratiune, se discute j in “speciale, Şi. se atei

pentru 109 dille 218 ggalbeni, cari facu 2561 lei, '50 bani. . i
„ Statulu astu-felu. votatu se alatura, acestui: .processu verbale; rai, mosie va |
IA

avisti eass'a pentru a liberă membriloru diurnele votate, Ea

i
196. Se: continua, deshaterea speciale asupr a proiectului. de Dietionariu,
CU

1
 LI “ E at: ! 3
„99.

RY
ÎN = mn i:
e
Duo cuventulu clbutia se mai: admite caventulu albitiosu.: e a te
197. La cuventulu Alee se adâpta, propunerea D- lui. Urechia a se aăâ acestui caventu
aa zi
esplicatiuni mai precise si mai intense...

RA
198.''Totu la propunerea D-lui Urechia se. adittei: a se danii in i Dictiooariu cu-
ventulu aleatoriu, de aci contr acte aleatorie, conţraete de.norocu.. iile at ti
1199; Asemenea. d propunerea D-lui Urechia se adopta cuventulu alibi aa see breco

LIB
si i e E iai i Băiu
la Glossariu.
200. Gaventulu algiu propusu de Du Caragiaui va; trec Ta Glossariu. pă
201. Dă cuventulu alienare: D-lu: Păpiui nu: admitte d se scrie sâu a se dice, a în- |
stranid, în locu de a instraină,; “usulu. coristante allu Româniloru este pentu form” a!

TY
!

strainu, straind, instraind,; propune'a se conservă, acesta; foima.| îi

EA i RI A PR i 2

. Propunerea, D-lui Papiu. se adopta. ii te

! i Ta pc
i
d
asrgta
Abe

Domnulu Tauriănu si D-lu Masina Yoru essamină form? a, acestora cavente;

SI
202, La cuventulu alimentari du D-ui Papiu observa, Ca,
c copii alientaria, nu se
dice; cere stergerea acestei. frase.: RaRR n e i n
i

ER
Stergerea'se admitite.:. i i Pe titi i Ş
Domnulu Laurianu docuantedia ca, se dicea “pre.
| tânipalu di Trajapu si Adria,
st, pi PERI Ă
- 203, Assemonea se sterge. cuventulu: alimonia, nutrementu. * Pi
IV
204. La. cuventulu “allcataur are D-lu Papiu obsei'va, că niu'se dice a iisocid, a a iisoci.
“205, La propunerea, D-lui Caragiani se adoptă cuventălu”
e alor iatoriedue dupe €[i |
ventulu alarmare, | Sita iai
UN

206. „La cuventulu! alleitare se: prenivesee; ptopulierea! D-lui Papiu de: ase large
aline'a : «In Moldov' a c inainte” de'ta trecuti iin 2, si vorb'a este forte popularia.* |
207. Era la, cuventulu idlectatiume-se adopta propuner ea.- D- lui Ur cchiado a se sup-
prime aline'a: “cantare prin care se adormu copii cei mici, e. a
AL

208. Cuventele allectiune, allectoriu; “cllcctur a se. stergu. a

209. Assemenea se sterge cuventulu alleggăre=— a legă, (alligare) si tite derivatele
„lui precumu allegatoriu, alleggatiume,: -alleggata; allegatur Gigi
TR

„210. La cuventulu allonare, sau. allinare, in locu: de curentulu- “adoaeari. „in i

frasea ih | urmă, se punea, “in “unele” parti alle Traiisilvaniei. N :i E
211. In locu 'de cuvenţuliu: “allenimientu s6- pune: allenamentu.
EN

212, „Dupo acestu cuventu, la propuner ea D-lui „Urechia se adoptă, caventulu clon
tare cu esplicatiunea li Sa
213. Domnulu Sion. cere supprimerea cmventeloru: „dlcoiar , aie, dion dr
/C

lisu, dligare. ti SE | ei piu

“Supprimerea, nu se adniitte; se admite înse că la; cuventula citidere sse se. Duma « cruce, |
si cuventulu alliggare se se6 esplice aaci tara ase maii dice: vedi allegare a legâ), « care
“a stersu (puntu 209, ) -
SI

214. La pr opunerea D- lui Urechia zeo aduu cuventele dlinee d, alincare, alineat, ote.
215. La, cuventulu alliare si alliire D-lu Papiu dice aire, aiedliu, diescal, aitu, aitura, ete, ”
IA

“Domnulu Caragiani propune d.se dice :alliare, si - „aline: edi. aiare, air e. |
În urma, se admittu amendoue formele, tă te
U

„a oo
BC
 RY
216. La, cuventulu -qllior ui D-lu, Papiu. observă, ca dupo ortografia ce se urmâdia,

a
în Dictionariu, nu se:pâte ; Sci, cându ai se dici ;i sahior 2, „Candu,
+ „aleor 2 Sii candu „aiorTi,
fiendu tâte cuventele in usu; a tt i i tat

RA
_ Cere ase serie. precumu se pronânia. Inturma se adopta. a: se ai cnventulu- una
mai intensa, esplicatiune, . Ia: ae e erai
2217. Las cuventulu, alliu, se, adaăge, si au;;6a ziine'a Dina mma + care:- începe: “In

LIB
pr ronunti” a vulgaria, etc., se suppriine; si se adopta a se dâ si acestui cuventu: espli
„catiune Mai lânga. i ii a,
„218; La propunerea. D- lui, Daragiani, se;„adangu cuveltale.. dlocare, călocatiune |
i
allocatu, ate, îi i atat i Sa ai

ITY
219, Caventulu alluatu se, vaa dsplică nmai i pre, largSu. ara
„220; La cuventulu allcinar e D-lu Papiu Obseryvaca nui cuntâsce caventulu rect
„221, „Cuventulu 'allucita, musca: de n6pte, se; sterge. -: i ca bea a 2
4

„929, Dupo, cuventulu, alunecare 0,.se allaope, cuventulti lhinecusiu. be e

RS
+ 293. Cuventului alhimclle se voru dâ splicatiuni mai intense. i
994. La cuventulu allungăre, “dupo. propunerea D-lui traia, se storgo- alino'a
| “ corespunde gallicului, elotgger; in tote insemnarile: acestuia. pe
VE a
225. 'Totu la: propunerea, D-lui. Urechia. se Sterge: ce la cuventulu cdlusiune espli-
carea + “vorbire joc6sa, sau jocur6sa;,! i O cae a
„226, Assemenea' la, cuventulu alma, se ster ge aline! a din urma care incăje: In DT 9 îi
NI
nunti'a popularia, etc. o ei ii
ra i,
[„22'7. La cuventele. alopecia si căşiosu se adaoge eca, sunt teii meni.ide medicina.
"928, La propunerea, D-lui, Urechia se adaugu cuventele alpestre, alpi, dpi.
LU

„Dupo acestea. sedenti'a se redica la 5. Ore. Ședenti a venitâria, mane la. 12 Ge,
A, Troh, Louriunu; a ee
| a | „dos Hodosiu..i
i ORA a e e aa
A

Ii de diurmele- membrileri Sociețâtii acădetide: române!

TR

|
LMC AC

pentru dillele de la 1 până la -1:5 inclusivu alle lunei Aug ustu 18 i 0

a doui. e) zalbeni pre, di sau ln. 23,.50., |
EN

1. AT'Preb. Laurian. . 15 “dille. ;. 30 galb. : 852; 50 3 Ri Aaa

2. A. Papiu Tarianu - 15 —: 230 3 352: BO pei
138.,G. Sion... Sa ai 15 Ti 80. 859, Be.
49. Caragiani 580 pap
/C

5. Jos. Hodosiul.. IA 98 Bag

60. J.0. Massimu : Ig iu 305, 50: ii
7. G. Baritiu. : i a i n 86 — 805 BO te
8, V, A, Urechia . 9. cc 18. — 211, 50... mat i .
SI

+ ID totu, i ne ae ea i 109 dille.'. 218 galb, 2561, 50.. i

adecă done mii cinci sute S6sse- -dieci: si unu lei, moni 99100;
e Sau doue sute op spre
diece galbeni. i Di SE
IA

“Votatu in sedenti'a de la 18 Augustu 870. me

"A Treb, Laurianu. - e e abat
Jos, Hodasiu. |
CU
 RY
NR _ p- , . ,

ei aaa th i za pie ie : Dita n i i

protocol sedentiei XIV, a Societatei academice voiâne.

pe "din 19 Augusta 1870; DR

RA
“presedenie : a: „Zred, Taiutianu:. seicotat n a
ia ue a
Secretari : Jos. Hodosiu Gemenu. - ae au

LIB
Membrii presenti : I.C. Massimu, G. Baritiu, A; Papi Tntianu, m A:Lc treohia,
G: Sion;-si d. Caragiani. - petre ta a Po
229. Dipo cetirea si aprobarea procesului vthale de; eri, se continua deshăterea! .
speciale: asupr'a proiectului: de. Dictionariu; ;; 7... iti i E

TY
230. La cuventulu alt amen, diipo observarea D-lora Papi Sion si assimu, se.
:admittu si formele aliat oa; dltmvintoea, sialbnintrelea,: :Pi ic inte]
231. La cuventulu alta se primlesce': obser vatiuinea,; D- lui Massimu “de a se dice ca,

SI
oste foimatu;diin: dlru: precumu nostu: din: nostru; “ete. ei mii si

232. Cuventului. albire: seva dă esplicatiune: mai largași: si. totu: aici în: Joc de e CU-

ER
ventulu: “pâmele, 'se. pune: caventulu: “planteleg. +: Temporar rar pati tis
233. Domnulu Sion cere supprimerea „cuventeloriu W-: han canina, dlui
ahumna,; ahminatiu; alainiriar: si alta. - a e tt iti
. "Suppremerea,- nu:s6 admite; d'in contra se mai adauge: cuventulu. cduminatie Pai
IV
234. La propunerea De lui Urechia s se, admiţte cuventulu ilecola, alvigi: cu câ, termenul:
de istori'a naturale. fa e ne ei ri, SRI e î i, DER Da CĂ LE ice! ri
UN

„285. La: 'cuventulu.camare D- luBai nu gasesce:e bine scrissua cnventului seniti, ci” se.
so serie Simti: ittribe DE E ae E ame de pepe e a E

- Domnulu Massimu obser va ca nu înmpar tesiesce p par erea, p- zui Papiu; autoriulu proioe-
tului de dictionariu a avutu ratiunea, sa de a scrie, senti,: fora iinse de-a, opri pre cine-
AL

va de a scrie si simti; dealtminterea, acestu cuventu se va pot6 discute Ja, Jocul seu.
„236. La cuventulu amavella se. adaoge si amavea. Ti
Apoi se mai adaoge cuventulu. cparclutia. Pe |
TR

237. Propunerea D-lui Urechia de. a:se sterge: cuventalu cn ice nu se admitte..
| 238. La, cuventulu amaz 20 sau amazâna D-la Baritiu propune “stergerea, formei |
aiâzone în | sengulariu, peutiru ca pote se nasca, -“confusiune cu pluralul aaa One de.
EN

la cnazâna, Si pentru ca n'avemu: trebuenţia de. ameindoue formele.., ma

Domnulu Caragiani adere la- „propunerea, D-lui. Baritiu, dicundu ca , cuventele gr6-
o
cesti terminate în one, Românii le-au for matu in i na piecumu icâna, ete.
/C

Domnulu Massimu sustine amendone- formele... Ca Toata

În urma, se admittu, N pe | at
„239. La cuventiuilu amblare: se pune, si “umblare:. pt Po
Totu la, acestu. cuventu in aline'a din urma amo cuventulu! Tmpralvul, 30 a-.
SI

daoge : pre alocuria,. ie ia

di 9240.. La cuventulu cinblatau sau , cobletu Du Massimu observa e:ca esta. dre- care
IA

ifferentia, în.
i intiellessulu acestoru doue cuvenite, si, pentu acea-a cere a-se pune se-.
„Paratu în Didtionaziu. Se admiţte, 3
re pi
U
BC
 RY
Precurmu. se admitte și observarea D-lui Urechia
Un deaa se pe. la cnventulu amibletu
frasea : „ărobletulu cailoru. E 3 i ta
241. Domiii Massimu si. Sion. propunu, engera cuventului androne, rosiorii

RA
ete. Propunerea nu se admitts.
242. La propiinerea | D lui: Urechia : se, adaugu cuvintele cmibulanta amdulintia, de .
N

la ambulare. iai

LIB
243, Cuventulu ambtur ere, se pune. „siib. CUC. pia aa
944, Dupo cuventulu capetitisa. s6 adauge coventulu amant propusă
p de p.a.
Urechia, ui im iat Ea ai a
„945. Domnul Sion propine,o stergeri ea cuventeloru amicitie si!"mizat:

ITY
, Doninulu. Massimu. sustine propunerea. D-lui Sion. - a pet) in
| “Ceia-lalti membri suntu contra, si propurea, D-lui Sion: cade, a ati î i
„246, Dupo ţpropunerea, D-lui Urechia, se sterge cuventulu” “dimicariu, sii
„247. Cuventele amicătia,: aniicitia si: amicia. se vor u pune separatu iin:Dioiontn.

RS
„248. La'cuventulu amittere se. sterge form” a “indicativului amittiu,': Sai
| 249, “Dupo propunerea |D- lui Urechia se ad6pta câ, axghaismulu- cal se:tea
= în Glossariu, i Pa VE [a EE i
250. La cuventulu Ammag c gire sii celle vurnatârie D-lu: Massirani observa ca. mai Bine:
s'ar-scri€ numai cu inu m; pentru ca, amu. adoptatu regul'a ca se duplicămu acolo; unde
duplica, Lătinii ; ; 6ra,. atinii nu, facu duplicatiune de m d'in prepoşitiunea, ad ete.
NI
“Domnulu Taurianu arreta, ca Latinii au scrissu, -cu duplicaţiunea. lui zu asi: “ame:
moneo' si. admoneo, ammoueo si adhncueo, anunăroru Si admâror. ete.ș: prin ;uriare
crede ca commissiunea, n 'a essitu din regulamentu cându a duplicatu cuvintele: din |
LU

cestiună, ... ie pi ri : sr . . i

Cestiurea remâne
1 a se! disente +mai taria.
.. Sedenti'a, se redica, la 5: Gre. , ..
„1
Dă .
.
[EI
Pi
i
De
ARI
Ia
:
pp
Mae
:
A
Ar
. i... , E ,ai
A

„Mâne la 12 6re sedentia, cuie

INI . .

DI e a
A. Treb, Laurianu, ii îiati ma
TR

| A „dos, todo. mi iti

rr

,
EN

Protocolul sedentiei xY, a , Societatei academice xomâne

i . „Li în 20 „Augustu, 1870. NI
/C

- Presedents : 4 mc, Lurianu.; | i | ; : . ae su a DIR

Beeretariu : Jos. Hodosiu.
Presenti membrii :G. Baritiu, A. Papii îriana, 4 Sion,a o assimu, Y. AAU
chia si J. Caiagiani. - ar
SI

B RR
,

251. Processulu verbale alu sedentisi de eri se cotesco si se aporăla

"252. La cuvenţulu cneniticre: D-lu- Papiu propune, sterger e) alineei “In pronunția
IA

vulgaria, ete. si. se se dica-: amenitiare; vedi: amonintiai: si ciieiliaie; si aiți se se,
constate si se se espliee acâsta, transformare, o,
“ae
îi
CU

,
 | - a x , .
| o. .
| aa
|
” LA

RY
— .

Dupa 6re-care discussiune; la care: au luatu parte Dinu Lavirianui, Massimiu si Sion, |
o...

se adopta: a se. pune: in. Dictionâriu: SI iameintiare; aimerintiare; si de aici: pentru es:

RA
plicarea, 'cuventului 4'se; sa. tâmitta, la, amenitiare; APE a er i a de
253, 'Totu asi$ se va urinâ la cuventulu dinmenulu: E at nu
954. La, cuventulu! amestâcaiă se: vru: adduce mai: multe.a semi wide acesta cu- .
ventu.se confunde; cu. yorb'a mestecaer io pliate et a

LIB
255. La, cuventulu ainimetire: D-lu Vașsirmu observa: ca nu-'s6 :pâte- dice 4cu “cortiitu
dine ca, ar derivâ dela;grecesculu isâhovew; mai multa pr obabilitate este ca, vine: bin
amens, amentis, amentire, cunelir e, prin urmare ar fi mâi bene ase serie număi cu un in.
256, Dupo: cuvenţulu aniartăcubure di: se: adauge! cuventulu anumiătirej ammiutiesou; dm.

TY
mâutitr. an Ă pehai i viza rusu be LE pe îi Ii EI Iaă Si DT
-257. Ta „cuventulu mina si. ainriit se “bune cruce.":: i vinu
+ a Înainte
+;258.-Cuventulu: amnătiame si animatu' se: 'stergu.::: i tara tit m rai

SI
1259.:La cuventulu. amiella 36 adăuge : vedi: mneă,' 14 aninăll vedi îmclli, la arm
nidra vedi manidră, la amntioi- u vedi mouse: ta i Mie inot e

ER
;.:260. Dupo: cuventulu, amorosu D-lu Caragiani» "propune a se “adriitte cuvenita: a
mona câ nume mitologicu. Propunerea se adopta. tar ta ti i
“261, Asemenea, se adopta, a; propunerea” D-lui Massimu, eu entels cozitile, ao.
IV
vibilitate,: rai biz îi! na Than e a pa titeta
262, La caventulu ampuilla se-adâpta propunerea D-lui Urechia d se: dit ca, o tei
UN

minu de scientia; 6ua aline'a;:* de aci figuratu, -etc?.;, pîno in finitu;: se” supprime. : |
1.268, Cuventele ainpullan:e si: ampullaviu se: stergu; asemenea, seva sterge: si cdi « ă
ventulu ampullatu, sustinutu fiendu; numai de D-nii Laurianu si. Massimu. por aie
364. La cuventulu! anl D-lu Laurianu observa € ca e, mare! probabilitate” ca de aci
deriva: cuventulu Ieiniura; amară faimei. a si ei a at
AL

„Cu: acestea s'a. terminatu descussiunea: rasupr a celloru! dVântâiu. trei cole tiparite, din
- proisctulu de Dictionasiu. a Pai ți eta BE etate ia i ti
TR

: Pentru sedenti'a de mane; Ja, 124 Grei se: pie Ti ordinea. dillei: desbater ea viol
lui de Glossariu si anume celle d'ântâiu: done câlle tiparite pino aacumu. Daia
„Presedentele redica sedenti'ă.]a 5. 6re.. i i aaa n î i aa să i
EN

A. - Treh. Laurianu. i a
îi os Hodosiui.: i a a Pas it
/C

Protocoliulu seăentiei vi, a sociotatei academice

a române |
oi di in 21 Augustu: 11870. gi a i tnut
SI

“Presedente : A. “Tre, Iu Cuvin mita pi

= S6oretariu : Jos, Fodosiar. -! i DE a Ia CI aaa
IA

Tr E ” „? pete a re PI IDE

“Membrii presenţi : cei d'in sedentia: ase Cr

265. Se adopta processulu verbale alu sedoitiei de eri.
U

N
a i.
BC
 RY
266, Sei iea in , desbatere yroicetulu de glossariu.. i at a
„Ia; cuventulu abă, se, observa ca in Tansilvani'a, se: dice Hidipanua alba; se: va

RA
compară cu acestu cuventu, se mai observa eca. vorba dimiă se aude numai în: Roma:
ni'a libera. i ET AT atuul
_,267, La cuventulu abaldă sse.observa, că;“se afla iîn Dictiănariulu de la Buda.
268. La cuventulu abandonar e, D-lu Urechia, Vrea a'se. observi ca:

LIB
« acestu „euvenh
deriva. dela Abandonner. i e ie sie iei e a „tota
Totu la acestiu cuventu Dau Papiu vrea, v a. se9 dice ca
e este numai. de unii si “numai
de curiendu primitu, +agatat ta ati Ti
Era, D-lu Hodosiu vrea ca, se: mu. se dica ini. axticlulu:despre «dbimdonaiie ca, “acesta

ITY
“cuventu si derivalele lui “nu se potu admitte iîn limb'a româna, ; cuventălu are: forma
„romanesca si se afla in medi” a latinitate, sta in: voi'a Româniloru de: a lu adoptâ,:sâe-
- tiunca iînse se nu se pronunție, ci se constate.numai că cuventulu nu e :puru românescu..
Domnulu Urechia si D-lu. Sion inca subt în contia, ca NU $ 'arpoi admite iîn limb'a

RS
- româna cuventulu: abandonare., cit, i a aa a
„1,269, La, cuventulu abaru, dupo. obser varea, D-lui Guragiani se pune semnificaea Jui
din turcesce=— veste, scire, in româinesce.: pitt VE A pi
2. 270. La cuventulu abastardare. se observa. ca, este numai de cuzrenăti intrebuintat,
271. La cuventulu acadâa, dupo observata D- luii Papiu se adauge ca este: asitatu
numai in Romani'a, libera. ie aaa De pir
NI

9712. La, cuventulu 'acaretu, . D-lu. Sion obseriia eca nu: insemnedia piopriolate fai
- dana, ci edificie, case, sioprâne, magazine, ete. ;ăicere! a se: indrept axticlulu iin dcestu - |
LU

initellessu. — Se aptă. i. ii DO A ta Pt
„278..-Dupo cuventulu achitare se adauge cuventulu: Achiu, vedi! cioguitar 6,- cogitit,
“or4, La axticlulu aciaia se ster rge acestu cuiveritu, si remâne Acidie, s. f. metalu, ete;
«""Potu la, acestu cuventu se observa, că, cuventele + cari, se “trecu in glossariu, sunt de
A

a se.scrie asiă, precumu se pronunta, preotimu ocierire, ogielu, ogielitu, etc. -

“275. .Cuventulu achitare la pagini a 5, cola! a: I se:ester ge, fiindu pusu la gin
TR

2
| col6n'a 1. a aa tea aceia Eta aţa
i zip ii
pe
ri

276. La. caventele cena aizrosin c, agecinitis

a se,o ate ca; sunt usitate in Ro
mâni'a libera. - o ia DE
EN

277, La, propunerea, D: lui Câragiani se admitto ini glosariu căventulu “adiru, usi-
tatu in Români'a libera; insenmâdia, fra eredi, fora clironomu; i !
278. La cuventulu acrăla se sterge aline! a “şi de acea-a, e neadmissibile, ete. pino
/C

„279. La cnvehtulu adetiare D-lu Papiu e pentru stergerea acăstui cuventiti D. lu. Ca: o
ragiani inca este contra acestei forme, fiendu ca nu este 'usitata neci. în. Macedonia.
“Domnulu Massimi tine ca, se afla la Boiagi sau Leake.
SI

280. Cuventulu adiiare se va pune in articlu separatu.. .

„281. Dupo cuventulu ademenire se mai admittu. în dosar cavontee: : did; adi |
IA

N0r a, afumisire, fum șsii li şe va dă, osplicaţiine, *Pisi, La tia

a pi pe - . te
- + . a ” .
Hai . rr ta d. mea
ui ai ai emir a Pt RR LEVIPi
RL Ia e
-
CU
 RY
7 “ nr

282. La, cuventulu aftas se, observa, ca, este puri: uitata chiar tsi Româiit |
libera: Ma DT ai oa i i e ata a Tea, -

RA
288, Dupo. cuventailu aforisine si! afriie 56 adnugei în arie separat cuventutu
ap isitut, si se va dă esplicaiuine, »: -..fa e bit
294. La cuventulu: aghistina ssi:i gliistina, iin:vea, de “Romanii in Analia, see pune ,
uri i ti pri ip
“Romanii de preste Carpati. iii

LIB
985; La cuventulu agnetiu. se sţergu alineale a: in urma, de unde iîncepe: “se fa a |
etc... pino în fine; si: in loculu acestoru-â,, la propunerea D: lui Laurianu,
câsta vorba,
OR Aa
se pune: “radecin'a este: latina, suffiss alu pare a fi, slavicu;,SERIE
286. La .cuventulu agonisire, a gonisescul, se aptă, observarea D-lui Cavagiani «caa

TY
“me agonisescu,, la Macedoneni, insemnedia; «mie grabescu, alergu.e i iii,
„+287,.8e mai adaugu în “glossariu enventele: Acinare, dciniri—pibntărăj pilule, Di
„"988.La cuventulu, agudu, vemâne' €a s6i sedea :una, esplicatiune mai intensa.

SI
„989. La, cuventulu a ur ida, D lu Sion er ode, ca este luati cu totulu din recesculu
ulii ir) i d î E: ui Ia iai '
' sei

ER
rţobpoy. o . E

Domnulu Caragiani- susține opiniunca, Diui Sion: SĂ N a a

„290. La, curentul: Ai, aido;, ete. D: lu Sion obser va; ca se dios si cui aspirtiune tai, Sa
“naide te, a a it e Rua
IV
„Se va pune si acâsta fordha, iîn Gilossariu, A EA pt ati
+291. In urma, se adâptă observarea! D-lui Baritiu ca la acele: tuvente voinie sau nu- |
UN

mai de curendu intrate în limba română; cari se afia;: în latinitatea media, se se insenn, Ci
acâsta i impiegiurare;: i i zi i) pi ii tă A

Presedentele roăică sedenti” a 125 66, anuntand sedenti venitâria pentru mâne -
222 August, la, 12 de... ii a permita ii DĂ n i Mii i i Da
AL

AD e “reh: Lauri anu. ici ua

TR

Protocollutu sedentiei:
s Xva aSotiotatei academice române:
r
EN

din 23 Augusta 11970. i Sa

: du în e uta Dia

a
Presedente:; 4, Drob. Laurian.
+» Seeretariu': Jos. Hodosiu + pia pui lt ma tt ai A:
/C

“Mormbei presenti :- GE. Baritiu, A c, Masina, A. Papiu] narienu. Y. A. Treia -

G. Sion, si.J.. Caragiani; .. te pei ar a
292. Se da lectura, processului verbale de eri si-see adoptă, i . :a pi pi
SI

293, Se continua desbaterea. aspra proiectului de Glossariu. i:

i) cuventulu. aia 'se pune “ deregutoriu, in: locu de « derăctotiu: e ti, Ea

Totu la, acestu cuventu se adauge cae usitatu iri Romani'a'libera; acâsta-a se adauga
IA

Si la cuvintele aia u cidoina, si alageas cu „obser vane la adestu din ur ma.ca e i cadiutu
n desuetudine, a, x. ., . . .
po Di a aa
. . e
U
BC
 RY
“la cuventulu aiaru 36 mai insemna; TRI observarea; Dlui Şioii, căi are si! semilifica-
“| tinea espertisei care se face pentru regulârea, pr etiului la pane, carne si - altele;

RA
4,294. La, cuvertulu dieve, observa D-lu Sioniea; in!*Moldov! 2, se “dice cădoniu. i :
295. La cuventulu aisu, Qis'4.se adauge si haisu, hais” & hoisu; hois! qi Pi
„Totu Ta, acestu cuventu,: la frasea,: “desjuga boulu: din aisa:silu: injuga în. cid,ş '0b- 3

LIB
seva D-lu Hodosiy, ca, în Transilvau ani 2, se dice: “sote boului din afoia si lui, pune, de |
câtra out, a: itiE ti apeiti oz at e mia Daia
.296;:La cuventulu cite, p- lu Papiu observa: că nu: se.o dice ditiiie, ci aituri si: reci si:
| ocituri, si in acestu intellessu. se ibtrebuintiedian numai: in plural; 'pre. candu iin 'sin=
gulari Îu aul cu totulu altu: intellessu. Se observa;i inca ca. reci si rocii ăi se dice iin ran

ITY
silvani'a si in Moldov'a:!.:. ma ii a iei datate a e aa ii
"Totu Ja: cuventulu aite se,; observa ca nu e Dire: data dfnitiunea nea congota
„prin recire; prin urmare. se ster ge asta defihitiună.:. la |

RS
1297. La cuventulu alababura se obserVa, ca se afla iin tinta media. i
“Si tobu acâsţa-a, se observa si la cuventulu alarma. i
„* -298. La euventulu 'alaiu D-lu Sion veeă ase observă, ca. este cuvenita: “turceseu, Ra
: 299, „Dupo cuvențulu. alamari int, D-lu Urechia propune a se adauge iîn Gilossarin £u-
VE
| ventulu alauta, edi aula. i i
Propunerea, se Adpar
E

tei i a 7

1800, La, cuventulu alcă; diipo; propiuierea D- Îui Urechia se adaug frasea: ijoculu îl |
NI

Ei “ii==jocu ci Sulitia,.a bate alcau'a; “perd'de vâna, ii i tm |

301. La cuventele alcali, alcalina, aleatisare, so observa ca sunţ; emieni de medi
LU

cina si. se. voru ţrece in.Dictionariu.. i: aaa si,

302. La cuventulu alcan D-lu Urechia. observa ca acestui oxrenu:
nu S'ar putt
_ dăalta derivatiune de' câtu ca, vine: de la cuventulu aleanu,—laciu cu care prindu Caii.
D-lu Baritiu inca observa ca ay canu in: Trănsilvani” a se îea, in intellessu
de laciu pen-
A

tru a prinde ceva. D-lu. Laurianu mai observa, ca in esplicarea cuventului : alcan,
TR

__arcamul, se nu se puna, ca, ar derivâ. de la, latinesculu arcanan, D-lu Caragiani tine ca
“cuventulu alcamu, alcan, vine de la accusativulu grecescu Xahuâ (din nominativulu
0. Vahzăs), Cea-a,/. ce 's6. vede în “multe: ssenple „Precum : „Bădo ză okay zod -
5aa to pune laciulu canelui. SI l6ga-lu,..
EN

eul Sa
A 303. La, cuventâle alcoholicu, alcoholisai:e,CĂ adeoholu, se obser vă ca suit tormini de
medicina si se voiu trece în Dictionariu. aNi
a Are
4 : ab
1 a
"804, La euventulu alcova, D-lu Faniianu observa ca, at: ax. no se
fai inn jeni ear
/C

cubu,, cuibu. 4; iti ec „ij 3 pir Esta lt O a Toioaărtat statia

ta i

.805. La propunerea D- lui Modosiu se aduugs cuventulu dcorani=tohu anu cu aria:

lulu arabicu al; o i i pm IT „ut; zii i EX 1
306. Assemenea, la propunea p: ui Sion, se adauge: cuventulu: abisiu, cusut, ih-
SI

trebuintiatu preste Oltu in intellessulu de: sociulu 'uriei femei Lia. adestil-ccuvwventu ob-
“serva:D2lu. „Caragiani ca in :Macedoni'a insemnâdia, bet anu, 1NOSNeGgu. -.
IA

i
„807..La propunerea; D-lui Urechia: se adopta cuventulu aiorii, care in soldori ă în-
seronddia epitafiu. a i. i
CU
 RY
308. La. cuventele. aldasiu, si dlduire se insemna ca sunt usitate la Românii de
preste. Carpati... A e a n, tit

RA
309.L.a cuventulu alecu, dinu se.
s e observa: că insomnodia, si duicre: s'a plansu la
Domnulu cu mare alianu (cu mare durere); m'a,în ajuinsu mare, alianu (mare durere).
310: Dupo cuvenbulu alefiosu, “la propunerea D lui. i Vreghia,șse voru. adauge: si 'es-

LIB
plică cuventele «leo, alelei. . a : apei
31. La .cuventulu alesul, dupo, propunorci, „D- lui iodosiu, se.pune: si. lesiu; „că în.
tosbu in "Joculu cuventeloru “ Româniloru din Austria, se se puna “ DOpori ului:
312. Assemenea la cuventulu alesiuire, s0o pune Si, „Lesinire; si Iavenventulu alăsiui-

TY
Lomiat se pune. sI: lesiuitori d, Si ata priit E
"818, La 'cuvenbulu cele s6 pune si “vitei. | pr
! ie
tre
vida

314 La cuventulu alevesiue=vinu- Ten, serins6unna: ca. se. afla iin Dictionarul” i) t

SI
Poim a a a ana i
315. Dupo cuvenţulu adică, la propunereă n. luiCaragiu, se uanee dia= gar.

ER
bena deschisu, te IE ama în tuia,
+ 816. La cuventălu. alisou se insezana, că.„este termină. de Soientia,,: ia, XR în
"317. Dupo: acestu. cuy enţu, la propunerea D- Jovu. Uiechia si Sion, se. adopta in. i Gas
sariu vorb'a alivâncay. plur,, alivenci,. insemnedia, iin -Moldov! a. placinta: cu biandia,. îi.
IV
"318, La cuventele alliagga, alianta, alliare si data, D- lu Sion dice ca se se: tatea
în Dictionariu. DE DI) TIT iat 2
UN

. Domnulu Hodosiu nu: “este! de czesta, opiniune, ddr nu, pote consointi ineci. Ia: a
| Coâ-a, câ, Ia cuvenţele alliantia, alliare si alliatu, se se. dica, ca .&nu'potu intră: sau
“nu se potu admitte iin limb'a româna, : nu s'a, dissu acâsta-a, la, cuventele cari atâtu
in forma Câţi si în fondu sunt mai. pucinu: românesci de, cât, celle din cestiune ; aCe-
AL

tea au: nu numai form! a vomânesca ; d6ra elle £se. 'afla si in latinitatea media, “Cere a
nu se “dice iîn. Glossariu ca sunt neădmissibili, in. jimb'a româna, tei ni

“319, La cuventulu allioi- 1, alleor 4, se adauge, observarea, ca. clear a în Moldov a |

TR

Români'a, sis 'Trausilvani'a, insemnâdia,- si laptele caneluri. IN îi

320. La cuventulu clananuachat D-lu Urechia observa. ca enventulu ioac insem-
n6dia, socotsla, comptu. i ur
EN

321. la cuventulu alari iu, see sters alinta din urma , unde dice :«si pare a a
Iuatu. nascer€ prin influenţi” a pronuntiei unguresci ; ; în locului acestei, se pune: "Por -
ma usitată la Românii de preste Carpati. e at
/C

822, Cuventulu, alnhir ale: se sterge... . ție a i pipi

s sterge cuventulu cbiare,,.ia Pt
Assemenez, se tu
323, La, cuventulu altitia s0 ins6mna, observarea D- lui Sion «ca in:Moldor a atita
dicu la îia, cămesia. ti mea
SI

i)

Dupo aceste presedentele vedica sodeniita a Ta 5 gre „si annunţia Sotosita venita
pentru Tinni, 24 Augustu, la 12 re, ii pa i
IA

A, Tre. Laurian, N a pi
„i iui.. 905 Hodogiu,
« Pi . . , n. . . .
: pi . „: po . dPi ue 4„.
U

pap e ea AI? p.
BC
 RY
“Proiocollutu sedentiei XVIII, 2 societatei academice eromâne |

RA
| A “di in 24 Augusta 1$70. i

Presodente: 4. Treb: Lauri.” ii “ Da d Rică aa

LIB
" Sevretariu : Jos. Hodosiu Gemenu. e
. Membrii presenti': J. Bararti, A Papiu Taranu, e Sion, y A reni, 3, “Gata
„iani, si I.0. Massimu, ! E
924, “Processulu verbale alu: sedentiei de la 22 Agata” se.; cetesce sşi se cânta.

ITY
825, Inainte de a trece la ordinea. dillei, D-h Presedente face trmatbriele com-
municatiuni: - - Să , |
- +9). De la, Babesiu una,-depesia, prin. care intreba a6ca e necessaria present, Sa

RS
pentru complegtarea societăţii în sedenti'a plenaria? “ | -
40): Una, alta “depesia de' la; D-lu Jonescu, prin care dice că: mia pobitu veni, da nu
spnue d6ca, si cundu are de cugetu a veni la societate? | ERE |
6). Una scriss6ria, particularia, de 'la.D-lu "Romanu, pri care amiiuntia, ca, foădujju-
VE
decatu de câtra. atorităţile- “magiare: lă aarestu de unu annu! "pentru delictu de pressa, |
„si fiendu inca totu detinuta, eu nu Aia poi luă,â, pâte, la siedentiele, sessiuinei xinului
curente. i aaa ÎI e a
NI
pa
“Absontarea D-lui Romă, din causa de foita niajore. este escusată., | |
* 826. Domnulu Presedente comrunica, mai depazte, ca, veduv' a epauisătului menabru |
LU

Gabriele Munţeanu GR tramissu manuscripbulu acestui-a! despre tr aducerea lui 'Tacitu,

„Se illege una. commissiune- de' treiiin versânele D -loru. Tauri, “Massimu si Ure
chia, spre a essamină operatulu si a; report” : ii iii A ai
827, Piesedentele mai: communică una: setistria, a D-lui Tolo, pr ofessoriu de Tisa a
A

Italiana, la, Lyceulu Mateiu-Bassar abu in: Bucuresci, prin care cere ajuboriulu Societătii |
a publicarea Dictionariului seu Tialiano-Românu, Pranceso-Românu si “Romano-lta- .
TR

iano-Prancesu. ea
Se va, pune la ordinea, dillei.
328. Trecundu la, or dinea die, so continua, deshaterea assupr 3 Gilossariului..:
EN

- La cuvontulu Anason D-lu Urechiu observă a a se adaugă si aiuis0ti j '6ra D-u Sion
ase: adauge si hanosu, ee i
Se adaugu. a, i a ip Pa i Mr a ia
/C

se obser va, incu co cuventulu anasoii, precumar si cuventele atit, anativinisare.

si anghinare se voru trece si în Dictionariu:. - Da ,
| 2329. Doimnulu. Caragiani vreaa sc: adoptâ.iin Gossariu cuvntelo ca7g05,, amin, ,
ananas; ra D -lu Urcehia cuventulu ancheta. a
SI

"Se ad6pta.: Sa SO E a e i ic
330. In ar ţiclulu despre cuventulu cugay d se pie «i anu gâr ia; Gra ouveatulu ba= |
IA

julu din testu se ster ge. - ii

331, La cuventulu aiughelica, se” obser va ca, cuventulu anglia, la, care se ace pro-
' vocare, a ronasu din Glossariu ; ellu. se. va pune la loculu seu
CU

e
 A

RY
A

332. La cuventele anosia,« amostinae, anostu, se obser va ca în Daci a superidre nu

Suțu usiiate. ee A
a

333. La cuventulu antereu $s6u ateriu, 'D- Ju Urechia observa eca,a Spania

RA
in “dia-
Jectu au cuventulu antiniu= vestmentu câ. se imbraca pre de asupr'a,
334. In articlulu despre apriatu,. la; cuventulu aperire, D-lu Caragiani observa, ca
in Macedoni'a apei-ire,- insemnâdia, : se face. diua,..: ÎN N E IE

LIB
895. La cuventulu aprocu, se. ohser va că, la veâhi inserii roti, dram alianii
au prode. Na i Cf z ea Dea
336. La cuvenbulu arrddicu, se adaugă cae e asitata nuitoai în Romani i dea si aici
este cadiutu in desuetudine, ate fe DRE

TY
937. La cuventulu: arariu==tiesetiara 1rara, observa, ă lu Lauriaan cae aci aol se
fia în jocu cuventulu haras ; de asemene si la cuventulu amici: tă
838. La cuventulu argasire în finea, articlului se adauge observarea d- lui Taturianu,

SI
ca: acâsta atimologia; din iurma cu atâtu este măi, probabile ca, ea se afla si în. geo! a:
moderna, | ti

ER
3839. In axticlulu despre eventul ar gea setomrime cuvontulu Aust va si se pe
ne * Dacia superidie, a a
Acâst-a, se-va, observă iîn toti ar oii amdo- a Poccure aceshi cuvenita preecumu, la: ar
ticlulu cotana, ete. - N
IV
i
Totu la cuventulu- aș gea d-lu: Sion crede. ca stă de origine tota, d6ca, cum- va:
nu aie assemenare, cu cuventulu az cada. et e Sa Si
UN

840. La propunerea, d-lui Sion. se adâptai in: Glossâriu caventele: ar cobina arnica, n
ativdisire, avale Sau. haval, avaia (mărfuri: maritime) si adidoma;. veci aidoma.
341. La cuvenţulu armonul = „locu „deschisu s6u,inchisu- cun gară, se observa ca€ este
usitatu numai
1 in Daci'a inferițre. Die a DR
AL

342. La articlul. despre ar mândetui, in locu de cuvenitele in Toimania libera, se

„pune: “in Daci'a inferidre, âtâra de Daci'a orientale, "(Moldov'a).: Ra
343. La cuventulu: a)aragicu observa d-lu Sion; ca inn Moldavi: a se dice: a paticu ssi.
TR

arpacica. i, Se e
„944. La cuventlu arsid se obser va ca are multa assemenare
a Gu italidnesculu € airiese.
„345. La cuventulu dvania, se observa, ca, 8.usitatu în Daci” ainferidre,:
EN

346. In urmă se observa, ca comniisiunea, la elaborarea, ulteridre a Glossariului va.

av6 de a studis cuventele; Ar dealu, Argesiu si altele assemeni. : i.
Si cu aceştea, desbaterea;asupra a celloru done câlle dă intâiu alle iossariului s'a ș tie
/C

minatu.. e | p DI . SR Da i
347. Pentyu: sedentia de-i mane,„la 14 6ra dupa axnbăia- di, se pune la ordinea ani, |
deshaterea, asupr'a, cestiuniloru reservate în cursulu discussiuniloru de pen 'acumu,,
a
Secretariulu este irisareinatu a. face estractulu acestoru cestiuni. = Ei
SI

Presedentele redica sedenti'a la 5 6re dupa: amâdia- di. ie

A Treh, Laurianu., i Îi e A ai i
IA

Sa N „dos; Moosiu. DR a |
U
BC
 RY
Ya aaai
ss .. v

“Protocollulu seăentiei XIX, a Sociotatei academice :române

| i | o | "din 25 Augusty. 1870.

RA
: pie ii LE
, Sua

“ Prosedentita D-lui A: “Ta, Toniridnti aa si ÎNa

-Seeretariu : Jos. Hodosiu Gtemenul. ie i -Di i

LIB
: Membrii presenti, cei din sedenti'a de ieri. e
348, Secretariulu da, lectura processalui verbale. alu sedentiei de eri, care se “apr6ba,
„849. "Presedentele ar6ta-ca D. Caragiani a: wpiesentabu collectiunea sea de cuvente
mareăonice, si uă pune a deliberazea sectiunei, > DINO e

ITY
ș
- : DomnuluJ. 0. Massimu este:insareinalau a studiă acela, Iuorare” si a reponi sec- |
timnei, Sa a ai aa,
850. Secretariult, conformul iinsarcinarei Tate iîn“sedentira de «eri,, presentă estra-
sulu cestiuniloru ce in tursulu "deshaterilori asupr a Dictionarului s'a, reservati unei

RS
discusiuni mai tardie, o Sa Aaa
„Se punu la, ordinea, dilei pentru setati a de: mane.: a
351. Domnulu Urechia luandu' cuventulu, vorbesce despre: anu: = Vcbalarun șvar
achicum, allu lui Tene, dicundu ră
VE - a

Dă i - INFORMATIUNE! i RR
NI

- Azoa cercetata collectitanile- insemnate alle Biblioteci «iregesci i in Copenhaga, in

LU

annulu trecutu, cu oceasiunea: aflârei: mele acollo,, la congressulu archeologicu pre-

|
istoricu. Graţia procederiloru amicali alle D-lui Ch istiamn- Brutus Directoriul i Aace
storu collectiuni, cercetinile mi-au fostu forte inlesnite: * Dea a
La alta - 0ccasiune mi reservu d'a, face attenta societatea nâstra' dssupr:2 aport
RA

. imprimate, fia române fiă numai cu veferintia, la Români, ce amu aflatu în sectiunea
“ Costeloni.. Pentru asta-data'me marginescu. a, adduce onorabilei: Societati ua înforma-
" tiune din sectiunea manuscriselor Aci am aflat ua, opera trecuta, la catalog cu titlu
T

, Vocabulariunn Valachicum, 0. ie |
Po
doue respecta credu pens, Dotanilora si colegi, a ve face cunoscut pcostu.
EN

Din
cabula inu; Valachicun : 19 vechimea, Lui-Si-20 limba; caracteriele -ssi ortografia, etc. -
- Din respectulu vechimei acestui - Vocabularium Valachicuna, pucine date am po-
credu. din se-
tutu cullege in Biblioteca. Trapiegatii : (aministrii). de la Biblioteca lu
/C

Totu
„ clulu XVII, eu. Ja banuescu a fi nuniai din seclulu alu XVIII. Bea, pre ce motive:
orientali,
“in "sectiunea manuseriseloru: an aflau sialte doue-trei vocabularie in limbe
Roimâmesc u.. Aceste YOCa-
turca, araba, ete., cam totu de. astenderea, Vocabular dulaă
din ile se, acbesto dat'a
bularie se paru a, fi: scrise de- :aceaasi mana. Apoi pre. unulu
SI

de 1780si numele M. Tenler. e e

i
In facia cu acâsta, data de 1780, nu mai este permissu se se creda «ca“ Pooadidar ului
IA

alu' XVI; si numele de ML Toulon se nu fia all autor

Valachicum este d'in seclulu.
acolloru vocabulărie?..
U

in)
BC
 RY
„20 Din respectulu, “intrensecu, vocabilarialu zami se pare
a8 uacollectiune: de vorbe
facuta directu, d'in auditu,: 6ra nu ua compilare dupa. carti, Autori
ulu: Tele, atrebuitu

RA
se adune vorbele d'in vocabulariulu . seu, cu occasiunea :yreunei treceri a,
sea, prin nu.
“sciu' care anume pată d'in tierile Române; Câte- -va, esemple potu probâr
assertiunea,
_ndstra, ca Temler; scrise: collectiunea, sea dupo cum, urechi'a; sea, straina,
potea coprinde -.

LIB
pronuntiatiunea, strainului; Asiă ellu: scrie ohom,-in:loc
u de oinu ; vhomor iti in locu de
omoritu; aab in locu de apa, pote: cumu î, auditu sirigundu aparii. ; i o
„Vocabulariulu lui 'Zemler e serisu cu. litere latine. Ortografia; ce
uemâdia autorul |
arpenţesce multu pire a. lui. Vitto Pilluzzio în. Katehisio.: :Kriaj
stinesco. tiparitu la
Rom'a, cu 100 anni inainte: (1677). Totusi Temiler scrie ceva. „mai, correc

TY
hi de câtu
V. Pilluzzio; acellu episcopu de care amu. scrisu alta-data mai multe in Atene
ul, Ro-
mânu, editiunea de la Iasi... Dea, Pillueeio serie; Eriajtinesza, Temler scrie
Terysti-
ses. Mai în speciale : ab a

SI
A
” Sunetulu 2, d, Temler “Vesprime prin. dz. Asia serie. astoăe pentru astadi, a a
| Sunetulu ââ, (5) nu-lu esprime” de locu cu semnă, ci. pune! numai „pre aa puru:
si pre

ER
alocurea pre e. Asiâ scrie. gaina, “adunebura, pia pb
“La finea vorbelor u sunetulu d 0) Iu supprime adesea Toner: : Asia scrie uiti
in locu.
de încă, A i Sa i
IV
“Pre naint
e e dă aj; o; A lu inlocuesce cu ă Trainte de e'si i, Tene ser ș ie sii pune pro
c: Asiâ scrie Krueie=— cruce, „- îi i 3
E remarcabile ca vorbe incependu cua Ilbtera ji nu aa collection Teme.
UN

Votbele incependu. cu sunetulu:z, le scrie la litter'a, o s6u la litter'a o. |

Însivarea, vorbeloiu ua, face autoriulu dupo. a abetu, astulel
a iu : a,b, & d, a £ & j k,
Imn 0, pres, t vez. Ea Dra
Observediu, ca, “Temmler confunde cârdinalolo ama, o cu "vorbele «suta mia, „ seziendu
AL

osia, Oe,
i :
“Traducerea fia carei vorbe ua; face autoriulu iin lira a latina, Arare ori axe recurs la
n
TR

perifrase ; se silesce a, da mai alesu unu singuru, multu doue equivalente. Rachiulu lu,
scrie Raliiie si-lu traduce prin:; Vinum adushum, e Ta
„Una alta observatiune finale : - : i atu
- Zemler nu sei- deosebi ar ticlulu de substanivi, si d'acea- -a adduce ades6i Ca-Unu CU= |
EN

ventu nou pre acelluasi șubstantivu indata, ce are articlu,. Asii la libter!
a S are vorb'a
Sen = siggnaum, si apoi :: „senunuilau = sigur... - i
* Dar ce e curiosu; este ca, la litter' a z, are câte-va, votbe, pre care neci le traduce, neci
n
/C

le amu pot insine traduce. Asiă,: zuoste (2), zimoste (2), 2yred (2).
i
“Termirandu, domniloru, aceste succinte înformatiuni, adaugu ca desi de ostindere
mica, collectiunea, de vorbe alui Zemler, are meritulu ca ne arrâta, cumuin asi,
depar-
tate ţieri câ, Dani'a, barbati de scientia au fostiu atenti iinca din seclulu trecatu
SI

, asupr'a
limbei vorbita în Daci? a lui 'Trajanu.,
IE Da
Sectiunea a ascultatu cu interesu. auâsta communicatiune a d-lui Urechia,
IA

352. Domnulu: presedente da-cuventulu d-lui Papiu pentru a face una propunere.
Dornulu Papiztiene, ca ori-care membru, chiaru pentru ca e membru allu Societatei
U
BC
 RY
r si a scien=.
este-cbligatu, a conlueiă la, scopului societati, care:o:este inaintarea literelo
|
“%ielorn. intre români ;; pre siugurulu: acestui motivul, si fora £a, mai adăuee altele, credeca
tg
LR pa
za
| Ă op i

pote face urmabdri'a propunere: : i

RA
anuale;
+ Membrii” Societatei academice suntu. oplegăti a prsintă la fia-care sessiune
eloru ce cad în cei-
“*una.s6u si: mai. multe - dissertatiuni 'ori memorie, asupr '2'obiect
si IV d'in statute... SI
:*culu si attributiunile s6otiuniloru: provedinte; Ma ax. INI

LIB
oblegati Ia, acâst'a. ha
„* Chiar membrii, cari n'ar pot6 veni la sessiune; inca: sunt
seu publica,
ui Aceste. dissertatiuni: s6u: făemorie, se. voru. ceti in sedentia privata
. îi ii | ae
*dupo cum va decida Societațea.
u de: a le paie |
i * Elle se voru publică înin anvalile Sodieatei; Tibet fizudu. ronsbrul

ITY
IEC Da i , :
E Ai 0
pa i,

«i separati. DER ae
dela Societate. Dă
- “Pentwu astfeliu de serieri, “most nu primesc nici-una recompensa
si: ua adopta adaugundu -
Domnulu U echia este de accordu cu propuner ea d-lui Păpiu
: „serier i, se se dica: ca
amendamântulu, ca pentru a fi unu indemnu. Gre-care laa asemeni

RS
”.. tg dp tii
„cele mai: bune veni fi vemunerate de cotra Societate:
tă lil ia--care sessiune |
- Domnulu Lanwidnhu tiene ca obligatiunea menihilosu; de ayrăsen
Crede că'âsse mene conclusu s'ar
dissertatiuni 'ori “memorănde; au: pote. fi numai morale.
VE propunerea d-lui” Papiu
f luati iîn sessiunile amniloru trecuti, si prin urmare vede ca;
u; si candu propunerea
mar fi noua. Dâr'; Chiar u candu nu ar fi latu assemene iconelus
lu d-lui Ur echia, e
d-lui Papiu sar adoptă, inca remâne: intrebarea: la amendaunentu
NI
scu momorand ele” “utile
de unde si. Vin ce fondu.:s “ar potâ remuneră “dissei: tatiunile
ic'a si diction ariulu limbei româ-
alle menibriloru?" Pondulu: Zappa este pentr u grammat
LU

; subvent iunea, dela stati este

„ne; fondulu Cuza pentru traduceri iti operele classice
ei :: prin. urmare > Sociot-
| “precaria, si abiă ajunge pentru spesele currente alle Societat
"tea, .nare- asta-di medi-l6ce-de unde se pâta, libără assemeni remuneratiuni:
anuiloru trecuti sar Îi -
Domnulu Buritia dice ca nusi adduce amente, ca, în “sesiunile
RA

Papius-d6r fiori cumu, asta-di nu -

+ luatu Vre-una, “conclusiune assemene propunerei d-lui
sulu acestei propuneri, cu
““cxede ca ax. fi superiluu de a 'luâ unu “conelusu: in intielle
« cari membr alu, a fi,
Sau erootari cu
| adausulu D-lui Urechiu, iinse. numai pentru: scrieri
T

aa i e a
anume însarcinațiu de Societate,
obs set Va: ca. propunerea. “presoitatu
EN

;:Domnulu Ilodosii in cestiune “de: rogutamtntai

în segtiune, membrii ceriiti de
: a D-lu Papiu astinge intr6ga Societatea; noi suntemu
asupr "2 pI0-
statute pentru sedontia plenaria, nu suntu .pr esenti : prin urmare crede că
care se Ha validu pentru
: 'punerei D::jui Papiu nu sar. pot6: 1uâ în sectiune unu coiiclusu,
/C

luerâr iloru Societatii.

Societatea intrega.;. ea, se-pâte; discute numai pentru. prepararea, pumai d-
“De altu-monterea propune rea D-lui Papiu, ua ad6pta în principiu; ; observa
abunci candu Sooielatea, ar A in
“tâtu, ca: ea,; sar „pote praciică, mai ci efficacitate
SI

“permanenta, e ee
incata vor
Domnulu Sion: inca adoptă in principiu propunerea Dui i Papiu,
.
amendanientulu D-lui: Urechia, observa, ca, acestu- -a-inca, n'ar fi de respinsu
IA

u 'se pâte 'admitte : atâtu propt-

Domnulu Iussiniu assemenea crede caini principi cere
Urechia. In urma D-lu: „Papiu
merea D-lui: Papiu, “cât: si” amendamentului D-lui
U

7
BC
 RY
i i - . , , a

cevcetarezi pr opunăei sălle, ini sedentia plenaria a. Societatii, obsetvandu ca, in -casu

RA
candu Societatea nu Sar pote complet, ini sădentia, plenatia, si'sustiene' dreptulu de .
a reveni. cu propunerea sa, in sectiune sâu iin.conferenţia spre a Dia conelusu obliga-.
toriu numai pentru membrii. ce voru. fi. presenţi, Sectiunea decide luarea i în discussiu-:

LIB
ne a propunerei: D-lui Papiu iîn sedentia- plenaria a Societatii, ,
„Presedentele redica sedentiua la, 5 Ge, annuntiandu sedensi a venitoria pentru mâne
re.
lal2 Ia III Ia Ia ata |
. dA rob, Tauri Ni
Si oa Modosiu,

TY
RE . - .. i
- 7 îi ' : : a - . . : .
fa 4 e i a Ă pa

Protocol ulu sedontiși XX, ă Societatei adadomice, roinâne

SI
| | „din 26 Angst. 1870. DE III

ER
. Să * ta DR pi, IT ; PI RI ” pa e a |

. Presedente: A 00). Laiianu: RE 5 pe

— Secretariu: Jos. Hodosiu. Gemenu,
“ Membrii presenţi : G. Baritiu, A. Papiu Mariana, &. Sion N. A. roi IcCa- a
IV
ragiani si J. C. Massimu, :. -u, ie
998, Se adâptă, processulu. verbale alla sedondiei de eeri, i Dai
UN

-354. Inainte de a, trece la, ordinea, dillei, D-lu Laurianu face propunerea, €ca :Con
clusulu Societăţii, din annulu trecutu, 'sedenti'a XIV d'in-19 Augustu,;care suna: * Toti
membrii societăţii, precumu si alti litterati ! români; suntu invitati a dâ concussulu |
loru la, elaborar ea, Dietionăriului limbei române, luându. obligatiunea, moale de a tra-:
AL

mite lucrarile sâlle commissiunei' "de. trei, cu care voru av6 a se pune in intiellegere Si
- aSup'a, impartirei lucrârei si: a tempului, presentârei lucrărilor — se se puna, in
lucrare, facundu distributiunea, leriurei: Dictionariului camu inn urmatoriulu modu.:
TR

A.“Ireb. Lauriania a lueratu “deja parte din littera A.

. O. Massimu,va lucr& litterele B. C. Q,pâno la: 15 Nouembriu ;ze Da |
A. Treh. Lautianu va, lucrâ literele D si Ii pâno la 15 Decembriu; NI
„Ales. Romanu, litter ele f, G, HI,» peno. la 1 Taamariu 1871.
EN

Aa
„05. Hodosiu litterele J, J, FI. mad a dă
E a
G. Baritiu litterele ZM; . : .gi „1Peveuatiu i
V. A. Urechia litereleV, 0.5 i aa | |
/C

G. Sion litera -P pâno laPr. i L Martiu'. Ia Pa

A. Papiu Ilariânu Litter'a, Pr. : aa d pn
-J. Caragiani litteria P.. a aia 1 Apriliu pa
„ V. Babesiu litter'a$, pane înSp. Di
SI

N. Jonescu de'la Sp... IM

D Cipariu litera pi Şi2 15. maur -
IA

» Ion Sbier'a litterele. U, V, x, y, z, 1 Tuniu- 0.3. 7

„Acâsta propunere, secundata; fendu d D- lu Siou si de D- auu ode se vapune i

elinea dillei,
U

Po.
BC
 RY
o NE
Ni a
| .
A

RP

re : «Chiru in sessiu-
+ 855.D-lu Y. 4. Ur cehia, cere voi a a face dematâri'a, propine

RA
unulu ori, doui. membri, se mârga, pe. ăi
„nea, attuals se'se numâsca coinmissiuni de: câte
adune termenii -proprii în usu, sub.
la; differitele ateliere," fabrice, tipografiă, ete. “se
le cârcetedie si se propuna: der=:
„forma, d6 vocabulariu:. Aceste yocabularie; societatea, se
dofigerea acestaru termeni So0-..

LIB
„ meni români ecuivalenti pentru termenii straini. -La
asi. români. “Vocabulariulu. una
„cietatea, ax pot se se consulte si-cu “principalii: meseri a
in Anmali, ci si separat pentru
data, corressu definitivu, se. se imprima nu numai,
nouiloru termeni. LS
-s6 distribui la, respedtivii meseriasi spre propagarea dea!
Urechia, d6ra, in 16eu
„Domnulu Lauwrianu observa ca; e buna propuner ea. D-lui

ITY
membrii s'aru insarcin& cu asseme ni . .
“se numi coramissiuni ar fi măi bine, dea insisi
rciu şi aalte profesii Societatea a:
collectiuni. de cuvente de arte, industria, comme
si a le. dă viuâtia.
ia poi ar afiă “mediel6cele pentru: a le publică:

RS
Ca se insarcină/ a, face, una: collectiună des-
În urm” a acestora D-lu Bar iti, declara,
D-lu, Urechia despre termenii de im-
| pre termenii de tarife vamali si de commeieiu,
â militaria, D-u Papiu despre tepmino-
„primera, D-lu “Massimu despre |termminologi e
logita junidiea. Ra VE Rata
tere cestiunile: ce: se resei vasse în
"856. 'Trecundu - “la ordinea "dnei: se iau în diiha
anum cestiuneă :SI ae
' cursul discussiunei assupr'a Dictionariului; Si
, a
7

4 i data, ste, suntu: ase serie imprau-

NI
„+ Dâca cuvente ca, anume, jotu de'a; ua, toi U0 ee
a ea
natu, ori. separati; ori cu 'semnulu unirei >,
cuvente au a espr ime unu .
-Doinulu "Urechia, ţiene ca, d6ca, doue, trei s6u maii muilte
LU

cuventele compuse din preposi-

singuru concepiu, elle! suntu de a;se: scrie impr eunabu;
regula. ar trebui urmata si la.
tiune. si: verbu,: “otudeauna, se scriu! imapreunatu ; acâstă
, “de opiniuiie, că, cuvinte că
adverhie s6u alte: parti alle cuventului. Este, prin urmare
iele numerali precum adese- -07ri
RA

| itaune, adese, ate., se se scria, impreunatu; Gr,a advexh

“amezori, etc. se se seria, cu semnulu unire,
si propune 3.se usi amatori a;con-
Domnulu Sion sustine opiniunea D-lui Urechia,
multe cuvente, precum: „ceată; alese, *
“clusiune: “Vorbele, adverbiali, compuse din măi
T

erea si-0 bas6dia pre

alene, totudecnina; astadi, ste. .se se seria inipreunate.. - Propun
EN

u una sengura si nu îmai multe idei.

asu si. deprendere, si pre motivulu ca, elle esprem |
a nu este: totudeauina. jatiune 'sul-
Domnulu Laurian observa ca. usulu si deprindere
assemenea si deprinderea. Done sau mai
fciente; sula pâte fi-bunu, dera pâtefi si-reu ;
dera, elle nu sunţu in "a, în T0-
/C

multe cuvente potul. se fia un'a în privireaconceptului,

le unescu si le scriu impreuna, dera
spectulu Jimbistieu. Este pr6. 'ddeveratu ca unii
necessaria acolld, unde norin 2 limbei
tiene; c€ca divisiunea, nu este vetematâria,; ba, este
ne că vorbele, câri din vatiune gran |
bene sbudiata ua, indica. Prin urmare este de opiniu
SI

“maticale suntu distinse, se şe scria.tobudeaun'a separatu un'a de alt'a. a, că ; cuventele

,inca, confirana, egul
Domnulu Mussimu dice ca, traditiunea beser ic6sca be-
nse, se se scria "separati; astă, in cartile
IA

cari d'in ratiune grammaticale suntu disti

separate. Este pr6 justu prin-
sericesci se afla vorb'a a rare ori serissă, în trei cnivente
iimu ne. dict6dia anali sea, ideil oru; dâra este difficile de
cipiulu, se scriemu asiă „pred
U

nte, scrise intr "unu

ele antice aflâmu astuteliu de cuve
a-lu urmari în t6te; chiarui in limb
BC
 RY
modusi i intr 'altulu. Dupo princigiulu, ca jimb'a xomână, „este analitica, ar trebui se seriermu
i6te vorbele compusse in atâtea, cuvente separate d'in-câte stau; dâra la multe cuvente

RA
Cu-
de acestea, au peritu, conscienti a ca ar fi doue su mai multe de câtu unu senguru
ventu. Dreptu acea-a este de opiniune,; că se se adâpte regula generale, “se seriemu
împreunatu acollo, unde a peritu. conseienti'a, poporului ca, art fi doue' sau mai multe

LIB
_cuvente; în cellezalte se scriemu dupo principiulu anâliticu allu limbei TOMÂNE,
Opiniunea, D-lui Massimu se ad6pta si șe. trece: în “coiolusu, E ps

357. Se iea în discussiune cestiunea,: ai Ea

uu
Cumu au de a se. scrie cuventele câ: acuma, “asupr? a, ieca, collea, dlo.; impreunat

TY
cu semnulu unirii; ori cu apostr ofu ? Assemânea cuventele câ: „acesta, căra, acestui a,
| acesta” asi, acellor d, acelor sit, ete.? - Sar)
“Domnulu Caragiani,i in câtu penţru. adverbiel e tăraoinale iina, ca: acuma, asid, ete.

SI
vr6 3, se face distinctiune între celle accentate si celle neaceenta te, si dice ca la cello
accentate se se puna; pre litter'a a dinurma semnul acut, Era la celle neaccentaio s0

ER
nu se puna, precumu! acuma, asid, ete... |
, ot, sse 80.
" Domnulu Sion dice ca cuvente câ OCNA,„dtz, si acost-a, acdl-a accstor-a
etc.; âra, cu-
scria, cu semnulu anirei, omittendu litter'a u din fine de la acunmu; acesti,
e aceca,€ apei, acdliuia, aceleia dicea, etc,
ventulu acsta se se scrie enapostr ofu; ieuventel
IV
se se, scria, impreunatul. ae m aa
* Domnulu Massimo purcede din suppuset iunea, ca, dlisiuiea , unei vocale se insâomna
UN

cacu ”
totu-deauua, cu aposţrofu; asiâ,. „dupo! analogi'aar ficlului femininu, 'este de opiniune
u
ventele de sub cestiune, candi acestea suna cu shffisulu a se se seria cu: „apostrof
precumu : acesta, acela, acum a, et,
discutemu os- |
Domnulu- Lovrin observa, ca, “sutfisulu G, îna cuventele despre cari
AL

te una particula, demonstrativă, si trebue se-i dămu unu semnu pentru luminar ea ideci;
semnulu de apostrofu asr duce la confusiuni' între' aceste: cuvente 'si' între cuventele
scrisse cu 'articlulu femininu; unde apostrofulu se intrebuintiddia; semnulu acutu nu -
TR

de
sa admissu annulu trecutu, candu erâ vorb'a chiaru despre acest'a; nu ne-a remasu
câtu semnulu junctiunei. Da
In urma, - dupo ore-cari observari si din păitea colorati domni membri | . a
EN

mitte sistem” a adoptata i in Dictionariu.

Dupo acestea. prosodentele vedica, sodenti'a la, 5 Grey +și naut sedenia voit
ria, pentu maine la 12 6re. .
/C

A. de o. Lauri anu. Do A
i , e a i Ei JOS. ” Hodosiu.: “
SI
IA
U
BC
 RY
40
, : Bi . ' sv
RR !
Ea tiEIINI . a i Iei
Nea ÎN „i a - .. . 1 IN .
„e LIRI
pi i a, dee a ir, a ,

Protocolul sedentiei XXI: a Societati academice române

RA
din 27 Augustu, 1870. i
uPresedente : a, Tre. Lanuriamuu.. ai E E ai i

LIB
Secretariu : Jos. ' Hodosiu Gemenu. . a)
Membrii presenti : -G.. Baritiu, A: Papiu 1 marian, I Caragiai, a. Sion; Y. A: Ure
chia, I.:C. Massimu st V. A. Babesiu. . :. 7 Ca
"858. Processilu: verbale allu: sedentiei de eri se cetesco, si se adopta. L IN IER

ITY
859, Se. constata ca, D-u Babesiu, sosindu iin Bucureşti, a început, astadi, a luă:
parte la, sedentiele. Spcietatei..- | E
„.360.-.5e, continua, deshaterea, asupra'a cestiunilora roservate; si a nume, se iea in,di- |
soussiuno întrebarea, Pta

RS
.* Cumu se se. scria, separatu;. ori impreiuma, ori cu: sexnulu ae legatura, pronumele
mi fi, si, ne, ve,se, lei, candu s6 afla inainte sau „dupe verbe; sau. dupo negativulu, m
- sau conjuctiunea se, de, etc., „precurhu ani-spun, Sotiue-uii, Tată spune, Se-mă, Spini,
VE
„Vino. de-mi spune. Assemenea, la essemplele dușuri, însu-ti, etc., precumu si la nu-.
menile: possessive: mica, teu, seu, mea, za, sa, cumu :.tata-meu, mmuma-ta, soru-sa, ete.
„ Domnulu Papiu eşte de opiniune ca, anti, ti, si, candu stau inainte de verhu; fiendu ca
NI
-se pronuntia/ câ, si cumu s'ar fi dissu una vocale dinainte, se. se scria cu. „apostrofu,
precumu:! "mă Spune, "ti, placă, ete. ;: 6racandu. pronuimenile acestea sunțu urmate: de una
LU

"vocale, cu care insasi. pronunti! ale. 16ga, atunci se se seria; cu: seanulu unirii, precumu
"mi-a Spusii,, etc.; assemene se se scria cu seinnulu unirii, candu. stau dupo nu, se, si, de,
precumu: 744-mi spaime, Se-mi sptmi, vino de-mi, spune, si candu stau in. urm'a verbu:
“lui, precumu : Spime-mi,. spume-iuc,; spuinudlu-i, 'spiuindu-li-se, ete.—lÎn câtu pentru pro- .
RA

ntimele "meu, teu, seu, 00, ta, sa, inca; este. de opiniune. câ. in „cuvente că, tata-meu,
memnaria, S0ru-sa,. ete. se se scria, cu semnulu, de legatura, cb
Domnulu „Urechia, nu este de accordu cu propunerea D-lui. Papiu îni cea-a. ce.> pri
T

„vesce a, pune apostrofu la mi, ti, si, candu stau inainte de verbu, pentru ca i pare ca
acâsta- -a ax fi una, forma, corrupta,; form'a correcța, esfe a se scrie. fora semnu. “n celle
EN

[. alte se unesce. cu opiniunea, D-lui Papiu. sat titi E Na i

= Domnulu Sion dice ca in aceste” particelle pronuntiate: inainte de: verbu se, aude
„unu î, pentru acea-a, propune că acestu î se se scrie sau cu e Saul. cu îi âraa apostrofulu
/C

nu Padmitte, Da
Ne mai Iuandu altulu cuvenit, se > pune la, votu propunerea D- ni Sion, si cade.
Se pune la, votu propunerea, D- lui Papiu de a se serie ni, ti, Lă cun apostgol candu
_. Stau inainţe de verbu. 2
SI

Done voturi suntu pentu, siepte contra, Propunerea cade, si remane caa si, “mii, li, +

_se se seria, fora semnu, precumu : mi spume, tă place, si face, etc. |

IA

|
„In.eslle alte se primesee opiniunea D-lui „Papiu, observandu ca scrierea, cwventeloru
că mi-a, ti-a Spusu, etc., s'a primitu cu siepte voturi „contra, doue.
-361,: Se iea, în diseussiune tenminatiunea, one, one.
U
BC
 RY
, | - 4 . |

Domnul: Tauriana “arta motivele ce a. indemnat pe commissiune a adoptă acesta:

RA
forma; Si a; nume, ca, corpulu cuventelori: trebue. se remaia, intiregu, 6ra, derivatele nu
“trebue se suffera, alteratiune. In limb'a românia, dupo natin'a ei, o “prelungitu ma tre-
cutu în 4 d'in alta causa de câtu d'in caus'a, nasalitătii. Deca dicemu nationale, nationa-
Litate, etc., atunci “potemu die. forte. bene, natione, si: nu natiune; si nu vede ratiune,

LIB
pentru ce unu cuventu se se. serie. ună data intruna; forma si. alta-data intr alta. Deca
| dicemu, s, e.. constitutiune;. etc., “atunci logic'a “si. consecenti'a ar cere câ se dicemu
constiturtiunacule ; “dâra nu. dicemu asif, “ci constitutionale, ete.; prin: urmare, dupo eti-.
mologia, dicemu prea bine constitutione, ete; In urma mai. observa; ca dupo pronunti'a

TY
poporului ar trebui se dicemu Raciune,
; naciunale, ete. ; d6ra se. dice natiune; si de aci
este numai unu pâssu pino la form'a, correct, nabione, A a
Domnulu Baritiu se teme ca adoptandu țeiminaţiuneă one, îone înn locui de ani, iune,

SI
vomu dâ cuventeloru cu totalu alta espressiuue de câtu cea-a, ce amu voi noi; asiâ din
natione s'a pot6 face natie si natie si natioi in “pluvale. Argumentele D-lui Lau-

ER
rianu suntu: sc6se din legile etimologiei, si potu. fi forte' tari; d6ra, usulu si consuetiu-
dinea suntu si mai tari, mai. allessu acestea suntu si rationali:. „Usulu seculariu'allu
Româniloru 3, sanctionasu. forma îme si dune, si nu vede pentru ce amu voi a.ua eli
IV
mină, cu totulu? De aJtuminterta nu este în. contira, de a se admitte amendoue formele,
In urma face urmabâri'a,. propunere : : DENT DIIEaE pi „i
“Pronnntia a universale adoptata de secule. sii conservata. pîno. iin diete. nestre, se
UN

fia respectata, si în acelle casuri, unde. pronunti'a.nu ar fi în avmonfa, cu etimologi'a.,

“Adauge totu una data că commissiunea la redactarea Dictionariului se si iea ostenel'a,
de a enumerâ t6te acelle temeiuri, cari facu pre Societate a adoptă for me neusitaste înca.
“ Domnulu Papiu. nu adopta opiniunea d-lui Baritiu de a se âdmitte: 'amendoue tor
AL

mele. La cele“ disse' de d-lu Laurianu observa, ca aci nu e vob'a de form'a liane, CL 6-.
ste Yorb'a despre une in generale; ar6ta, ca, commissiunea, n" 2 “urmatu logic'a si COnse-
centi'ai in t6te, căci-a primitu judecare; jaudleciu, si nu judicare,. jaidiciu; aablare si 20-.
TR

bare, si nu ambulare; luare: si nu leuare, ete. In câtu pentru forma, ame, iune, de
candu scimu, dice. d- lu Papiu, ca, scriu si vorbescu românii, ei au vorbitu si au scrisă
totu deuna, cu acâsţa, forma, si nu aflimu nici în limb'a viua a popor! nlui, nici în limb'a
EN

- Scrissa, “ca, Sar fi. dissu. 'S6u sar fi scrissu yre una, data, form! 2, On, î0ue. Insusi d-lu Qi-
pariu n'a gasitu unu sing Uru cuventu ser issu cu acesta forma, si n'"2 aflatu nici-unu ar gn-
mentu etiimologicu-istoricu- pentru (LA zone, în.ocu. de „une, dune; pentr u dcea-a, nici
/C

d-lu Cipariu nu T'a admissu si nu lu serie nici” una data; si. dâca nu cautămu. ratiunea
in limb'a latina, ci ua, cautiumu în. limb'a româna, atunci nici! nu potemu admitte, ua
forma, neusitata, in 1oculu, unei: forme sanctionat prin mentea, univers sale a Româniloru;. ,
acâsta mente'a trebuitu se. aiba ratiunea sa, pentru a nu admitte, amendoue formele,
SI

ci a conservă d'in secule si pîno asta-di, numai form'a 2, iune, for ma care este mai
Vechia, de câtu cricerirea Daciei; ea.se afla. si la italianii -vechi. Suntu si la italiani.
IA

si la francesi forme veche. în limba, cari în derivate nu s'au conservatu, precumu:

ragione si rationabile, ete. , Faison, rationnel, etc.;. asiă sila noi ratiune, rationale, ete:
Este inconsecentia, dera, este frumosu Capriciu aliu limbei ; ea” este sanctionata prin
U

7
BC
 RY
E | | PE a. a ,
,
. | ÎN E | , | 49 a
. -
“i y

usu, si nui este contra; veguleloru giammaticali.-—n “urma mai observă d-lu Papiu, Ca
“este in conti'a regulamentului, care dice ca o se se scria o, 6ra a se se 'scria; 1; si aci

RA
nu verde ratiune "pentru: câ u se se trânsforme în! 0.—Conchide' sustinându că forme:
nescrise si neaudite se nu se admitta, in
i Dictionariu; este conti' a fonnei on, done; St
stine si propune numai form'a ante, dame. N a N a aie ae

LIB
| "Domnulu: Massimu, tine ca nu forni'a ine, ci "form" a tine oste-iin cestiuhe; in câr- SI
„ile vechi si in pronunti'a poporului nu aflăniu essemple nici pentru tine, ci numai pentru
"“ciâme; starea, pr esente si trecuta, a, limbei confirmă, ac6sta-a. D-lu Cipaaiu respecta;
intru câtu-vâ usulu, cand: nu scrie” tionie,, ci time, precumu, nu serie nici coctu, ci copla,

ITY
cu tote ca asiă s'ar cad6 se se seria, candu ar NI6 asi essecută principiulu stimologicu
cu rigâte, Tnconsecenti'a arretata,: de d-lu Papiu în limbele italiana - si frâncesa, DU .
este argumentu pentru a urmă şi noi inconsecenti'a,. Adeveratu ca si “italiani si fran-
cesii au conservatu formele :ce le au aflatu, din: vechime, d&ra la, culţivarea limbei au

RS
luatu. forniele celle corecte; asis,. Franceşii nau facutu maison dupo: analogi'a, lui: |
„răison, ci! au Tuatu form” a nation, ețe.; asiâ, sinoi formele populare nu le potemu urmă
"în tite, pentru ca, tendenti'a, de asta-di a limbei este aajunge. la formele câlle mai clas-
sice, si: chiaru acâsta, tendentia, ne
VE
i duce 'a adoptă, formele cele mai correcte. De altu-
| menterea în.
i fondu nu este altu de câtu ună sinăpla, ezita d de- pronuntia s6u de. gran.
NI
ciume,, posteritatea +va allege ;si-va decide. | ORE
:Domnulu Sion, tine +ca adoptarea, lui one, doric, în locu de uneuim ar fi numai ua
LU

| imnovatiune superflua;. cuventele ablative la, români. suntu in ame si iune; Se n6 ti

nemu de acâsta regula, si se ne ferimu de: innovatiuni, cari n'au nici una ratiune de a
Ai in limba, Ad6pta form'a, au0c, iunie, si nu: admitte formele one; ione..
Domnulu Caragicni. dice ca, dâca-ne€ tinem de principiulu, ca corpulu cuventeloru |
RA

se-remana, întactu, alunci se urmămu acestu principiu Ia, t6te, 6ra, nu numai la; unele
“cuvente; atunci se dicemui tondes e, si nu. tunde 6, esponidlere” si- nu vespundere, ete, .
Nu Dâia crede ca primindu ohe, jone în! locu de form! a vechia ate, iute, amu lucră în con-
T

tr '2.facultătiloru naturali de pronunția alle” popor ului românu si conte” â semtiului com-
EN

SI mun alu. Româniloru. Este pentru formi'a 1une; îume, i a

Domnulu. Babesiu” dice ca nu-lu preocupa nici sul, nici ctimologa: d6ra nu |
cxede ca. corpulu cuventelor u s'ax attacâ prin stramutarea unei littere. Vremu classici-
tate ? intr€ba d- lu Babesiu, d6ra care classicitate? a limbei nâstre stu a cellei latine?
/C

| Form'a ae, îume, este forma, clâssica, în limb'a, n6stra, si trebue se ua conservămu. Ca
- Win natie, dicemu nationialitate, nu-lu confunde, căci n'avemu: forme vechie pentru
acâst-a s6u pâte. n'amu cercetatu. cumu ar fi: mai bine: "Mai multe forme înca nu ad-
SI

mitite, căci “acâsta-a, duce; Ia, possibilitatea, de a alege, si possibilitaţea, de a, allege

duce la possibilitatea, de: abusti. Sustine form'a une, îume, cu tote consecentiele ci.
“ Domnulu! Laurianăi. mai luandu' cuventulu dice ca tererea d-lui Baritiu de deg ea
IA

nerarea pronumitiei in îatibne, natide, nu6. fundata,; 6ra, scrierea, si int” unu. modu si. în-
tr 'altulu duce 'la, multe reşipa, de'chartia, -La cele: disse de D-lu Papiu observa, CA ne
U

regpularităile primite iin alte limbe, nu ne poi servi noue de regula. D-lu Papiu dico
i ÎN E:
BC

! : a : ” e
n Ă : A pp N ' Ă i
 RY
A ag | |
d-luaurianu, ţine la positivisinu: asiă câte, si nu ineirge' mai depairte. Mentea, omenâsea

RA
inse trebue se cercetedie pretutindineregule, legi; in filologia inca trebue se le cautâmu, :
si aflându-le, se. le. propagăumu. "Recunri6sce ca; 'este' differentia, intre limb'a latina, si
limb'a română, ;. crede iinse, ca urmâdiă, geniulu: limbei române” candu, cerea, se stabi-

LIB
16sca, cu ratiune legile ei. Ca d-lu' Cipariu” n'ua aflătu de cuveninția' a intrebuintis, form'a.
on, 106, nu urmedia, deaci se. ua, adoptămu ni, basata fiendu atâtu pre ratiunea, câtu
si pre etimologi' a limbei. Dra totu lucrulu se reduce la acâsta-a, ca d6ca dicemu. ratio-.
nale;. nu vede logio'a. pentu cese nu. tinemu la consecentia, si se 'dicema rabione, căci
| dicundu rătiune este! ieconsecentiai De altunintere, form a, one, one, nu face nici- ua

TY
greutate, si nu introduce nimicu nou: Gi vecun6sce. una “consetentia, Cenchie pronuu-
| tiahdu-se numai pentru form'a, one, donă. e Di SE
- Tempulu fendu inaintatu; discussiunsă se ainâna pentr sodonti a de mano; 12 Gre

SI
Sedenti'a; se vedicala 5'6re, i ii ear i Ei
A
“A Preb Launtianu, . Ri aa E
os,
ER Hodosiu,
IV
Protocoliulu sedentiei XX. a Societatei aeadeniice xomâna
UN

AI înal L August, 1870. Es e

1

Pre căente: a 7 cd: “Lauriedama tii i i

Secretariu : Jos. Hodosinu:: - iiia,
AL

"Membrii: “presentii : GQ. Batitiu, Y. A. „Vrea j oi Masi G,Sia A„ Papu

Iarianu, J. Cavagiani si 'V. 'Babesiu. *
TR

862. Se” constâta, ca, în Venerea: treciita, 28 lei lanei ciirrenie, S a tinuta scdeniia
„numai pentru aiutenticarea processului verbale âllu sedentiei precedente, .! |
363. Domnulu presedente axrâta, ca 'delegatiunea a învitatu ţoti membrii actualiai
Societăţii dea, se piesentâ la sessiunea, annului. currente; d&ra unii nu s'au presentatu
EN

nici la, sessiunea, acâsta- -a, si nici la sessiunea, annului trecutu, fora ca se fia produssu
motive valide, prin cari se si justifice absenti'a, confor mu vegulamentului. |
Invita adunarea, a constată numerulu membiiloru . actuali, si a luă disposiiole,
/C

necessarie pentru a, face possibile tinerea, sedentieloru plenarie.. Pi

In urm'a, acesteia, se constata, d'in actele Societătii ca dintre 18 membri; în vidtia,
d-lui Stefanu Gonată si â; datu iinsusi dernissiunea avretândui în “urma, ca, impregiurările E
ii ; 6ra d-lu An.
nui permittu a essi din tiârra; pentru 'a'Ină parte la: Iuerările Societăț
SI

dreiu Mocioni, a intermissu; predumu': annuilu trecutu, asiâ: si in astu anu, de a adduce
motive valide pentru âbsenti'a; sa, s6u macaru de a respunde invitatiuniloru':ce i
IA

Sau facutu ; prin urmare demissionarea d- lui Andreiu Mocioni memţăia din vogula-
mentulu Societatii. e Da: a
Se constata, ca in urm'a, domissiunilor u acestori u dou membri, pumeralu membriloru
U
BC
 RY
actuali esta de 16, si anume:-"I', Cipariu, A. “Pech, Laurianu, G. Baritiu, A. Papiu Dap:
rianu, Jos. Hodosiu, V. Babesiu, Ales. Romanu, J. C. Massimu, VA, Urechia, G: Sion,

RA
I.J. Caragiani, N. Jonescu, V. Alessandri, M. Cogalniceanu,;. Â. Hormuzachi si J; Sbicra,
“D'in acesti-a sunţu. presenti noue (9) membri, maioritate ceruta, de studio: pentru.
| sedentie plenarie,, s6u adunare generale a Societății, i: 2. Aa :

LIB
Constataite acestea, D-lu presedente declara inombrii presei iintrunit înî sedontia
Plenarie a Societăţi, e Ra iara
364, Delegatiunea presenta reportulu despre Incrârile: selle din annilă spiral, șisi:
| damău-i-se cetire, se numesce una, commissiune- de trei -mâmbri in pers6nelo D-lorui

ITY
G: Baritiu, V. Babesiu, şi J. Caragiani, spre a-lu- essaminâ, si a veporiăi in un'a,a din
celle mai de aprâpa sedentie alle Societatii. x. . IE Da
365. Domnulu: Massinau,. offere, doue ossemplarie din rammatieai sa magădo-ro-
- mâna, unulu pentru hibliotec? a Societatii, sis altulu pentru Academi'a de scientie din

RS
Copenhaga. . e o e
>
„Se iea spre scientia. Die
366. Delegaitiuinea este invitata: a: presenţă unu proiectu de budgebu pentr anulu
VE
- venitoriu, spre a, se discute si stabilii de cota, Societate.. IE
- 367, Secretariulu, conformu regulainentului, Ş 42 si 43; „presenta statulu de diur- ,
'nele membriloru pentru dillele de la 16- -31 Augusta, a, 6. si a nume pentru 133 dille, |
NI
„câte doi galbeni pre di, 266 galbeni, cari faca trei mii una, suta doue-dieci şi. cinci
„= lei, 50 bani nou. Sea . a
LU

Presedentele consultandu adunarea, Statulu: de diurne se s e pune > la vota si se “adopta.

_ “ Statulu votatu se alatura, acestui processu verbale; si presedentele șva avist, Cassa
peritru a liberă membriloru diurnele votate. Te at
368. Pentru sedenti'a de mans la. 12 6re se'pune, la, ordinea aiilei cetirea discursu-
RA

ui D-lui Sion, si cetirca, biografiei reposătului Munteanu: de d-lu. Bazitiu.. | Şi

Si pentru că commissiunile nămite in sedenti a de asta=di: si înn, sedentiele trecute,
se pâta luerâ, sedenti'a se redica, la 3.6re.. a dt
T

A Treb, Tanrianu,, E
EN

- - imi Hodosiu. it

pe “statu Da ERESENTIA - i
/C

pentru: diurnele merbriloru Societătii academice române. |

pro 16 dille «sia nume de la. 16 pîno' la: 31 Augustuv. annulu 18 10,
ta Se “câțe; doui. galbeni. pre. di... i
SI

pt
a. A: "Tep. Lauriani, pentru 16 die: 82: alb. Cari facu, 376 lei, bani.
: 2. Jos. Hodosiu Gemenu , 16 83 pp
IA

976 pi
3. A. Papiu Ilarianu. ..;,. 16 -, ga in -. 370.
“4

4 J. 0. Massimu+ "16 82 36 ii
U

a „Refer pi 64 108 pe ip BA pa
BC
 RY
” -. i 4 | !

i Transperla pentru 64 dile 128 cal. cari facu 1504 lei, bani
| 3, Georgiu: Baritiu. a 16. 32. aa. si 376:.,-—

RA
6.Y. A. Urechia... 16: .. gi pa 316
7. George-Sion :.... 21 16.5 8211 n 970, —
- . -- 1682
8. Jon Caragiani pe mia ST i
Dr 10 aa i CUT 50

LIB
9. Vincentiu Babesiu .ip

Sr
ua „In totu pentru. 133 dille,266 al „=:8125 Îei 0.-:

[uda d
4

- Adeca:: -doue- sute-siesse-dieci si ssse: galbeni, stu trei mii una „sula doue- di
si cinci lei nuci, 50 bani... - gr
+ Sa votatu în: sedenti'a, de la 31 Aneta, 1870, - a di ir

TY
| A. "Preb. Lauri anu. | | II Dat
Ea Jo 0s,.Modosiu.
a

SI
„i ji
_
ia)

a md E _ ie
e

ER
ia

Protocollu seientiei xxri, â Societatii academice + române

n | “di în 1 Septoibro, 1870, -
IV
- Prosădente A. 7 d Tm situ E RR
UN

Sccretariu:. Jos. " Hodosiu' Gemenui. . A A

„Membrii presenti + G. Baritit G. Sion. A. Papiu Darian, J, Cavagiani, 3. C. Massimu
si V. Babesiu.. , -. i
369. Procesului vâzbalo alu sodeutiei de ei se. catesee si se adâpta. -
AL

370. Domuulu Sion-da câţire discursului seu dospy e fabulistulu Alexandru Donici.
Doinnulu Sion va pronuntiz acescu discursu si in sedentia publica. |
371. Domnulu Baritiu da, cetiio biografi veposatului. Gabriele, Munteanu, fosta,
TR

membru altu: Societătii. ii

Ac6sta, scurta, biografia, dupo însasi obserbarea D- lui Baritiu, va servi de materiale -
pentru discursu in sedentia publica, CU« care se va insarcină unulu ore-carele. din mem-.
EN

brii Societăţii. |
Dupo acestea, sedeuti”a se vedea la 4 th Gre. - _
Mane, Mercuri, la.12 6re; sodentia.. zi a a
E A Troh, Laurian: Ea
/C

Los. Hodosiu.
iai
SI
IA
U
BC
 i 46

RY
EI it)

Protocollutu eăoniei XXIV, a Societatii aeadenniee vomâuo |

SE S "Win: a Soptembre 1870: |

RA
E Presedentă + 4. Tobi Laurianui. e i Die i
Secretariu : Jos.. Hodosiu Gemenii mi ie

LIB
Membrii presenti.: G. Baritiu, A. Papiu arian Y. A.A Urca, G. Sion, Y. Dube,
Ş Caragiani si J. C. “Massimu: - | Ra |
372. Se ad6pta ptocesulu verbale de eri. - Baii iii 1 E i |
N

.373..Se iea in deliberare tinerea! unei sedentie publice; si. 6 adopla irimatoriulu |

ITY
conclusu : | pa IE
-Dumineca fs, Septerabre, a. c. la or'a, 1. dpo. mbaia-di, Societatea academica I0-
mâna ţine sedentia, publica în aula Univer statii. Na

RS
- Obiectele acestei sedenţie suntu : Pi

a) Presedentele deschide sedenti'a.

0). Doranulu G. Sion pronunția, discursul seu a vecoptitne despre rabulistu
A. Donici. - | VE
6); Donanulu V. A. Urechia pronuntia oepeilu j ln discursălu roripiendariuni.
d). Presedentele inchide sedenti” a | |
: Acâsta, programma, se va; publică prin diarie, si. se voru face invitabiunile cuvenite. -
NI
| 374... Domnulu, Urechia offere bibliotecei Societăţii una carte. intitulata “Del areai-
ă Smo y el Neologismo. Discurso. per "Pedro Felipe, Monlăuy: Madrid. 1863.
LU

“Sei iea, spre scientia. a -

375. In urma D-lu Urechia, da lectura respunsului, ce'are.a;
pronun iîn sedentia
publica că respunsu, la discuisulu D-lui Sion despre, Donici. SI
Sedenti” a se. rediea, 12, 5 '6re..
RA

SI

„Mane, jjoui, la, 13 6re, sedentia..

« .
A rep. Tauiianu. |
„dos.
- Hodosiu, SD
T
EN

| XProtocolului sedentiei xxy, i) Societatei academice române

/C

| din 3 Septambre, 1870.

_“Presedente : 4. Tr d, Laziri dama, |
SI

":Secretariu :: Jos. Hodosiu Gemerat. -

“ Presenti cei din sedenti'a de” eri. - -
376. Processulu verbale allu sedentiei de «ri, se cotosco ssi se adopta. .
IA

377. Commissiunea, insarcinata cu essaminarea xeportului delegatiunei despre lu-

| crăziile d'in anulu trecut, reporia verbale despre demissiunea D-lui J. Heliade Ra-
U
BC
 | 41 i

RY
dulescu din calitatea, sa, de. presedente si& membru allu Sociotăii academice române ;
commisiunea, este de opiniune 2 s6- adoptă demissiunea, . ae

RA
“Presedentele consultându adunârea, deriissiunea D-lui y Heiade Radulescu se pri-
. RE n |
"mesce în unanimitate fora, discusșsiune.:
* 918. 80 procede |la alegerea presedentului Societatiii prin volare seoreta.
Resultatulu scrutinului este: Din noue votanti,:: e

LIB
. Domnulu Cipariu T. a intrunit patru voturi, SR
Domnulu A. Treb. “Laurianu, assemenea; patru: vot, i
ie Domnuli: V. A. Urechia, unu votu;! DE
„Dupo.: ce nici-unulu n'a: intrunitu maioritatea absoluta, seo procede: la a două, votare,

TY
conform. xegulâmentului, art. IL, $- TI, intre D-lu Cipariu si D-lu Lanrianu, cari « au
intrunitu mai multe voturi relative, . | Sa Dai
Resultatulu, votârei a: dou a este: Din. none, votanti,

SI
Domnulu A. 'Treb. Laurianu a intrunitu 8 voturi,
- Domnulu G. "Baritiu, unulă. IE i. |

ER
Domnulu A. Treb. Laurianu este moclamaiu posete alu Sociotătii academice
române, - re i
Noulu presedente ostă salutat cua caldura de cobra Societate. i |
379. Se procede Ia, alegerea: ssecretariului generale in Joculu D- lui Laurianu, allessu
IV
presâdente. ; . . - UI ae DI Re Sa
Resultatulu votului este: Din noue.“votanti, | + , a Da
UN

Domnulu I. C. Massimau: a intrunitu siesse voturi; celle alte voturi au fostu impartite.
Domnulu I. C. Massimu este proclaniabu soorotariu generale alla Societăţii acado-,
mico române, : Stă SE |
Piesedentele redica; sedenti a1a 5 re, si annunti cea venitâria pentru mano, Ve-
AL

neri, la, 12 Gre. -

A. Treb. aurie, m
aa „05 Iodosiu..
TR

_
.
N
”
EN

Protocolului sedentiei XVI, a Societatii academice »omâne

di in 4 „Septenul re, 1870. |
/C

Presedente : 4. Ti d. Laurian.
Secretariu : Jos. Hodosiu Glemuenat..
Merbrii present : G. Baritiu, G. Sion, Y, A. Deh A. Papiu narianu, J. Cara-
giani, V. Babesiu si J. 0. Massimu. .
SI

380. Se ceţesce. processulu verbale de eri si seo adâpia.

€
381. Domnul Baitiu da lectura veportului commissiune i insarcinate €cu essami-
IA

narea lucrărilori delogatiunei d'in annulu espiratu. - |

Se admite luarea, în considoratiune, 5si se iea în desbatere pre ar ţicule.
U

p- ! : Pr
BC
 480

RY
4 : Ă Îsi

La axticulu: sau i puntulu ue se adopta opiniunea emissa, de commissiune;; sii Societa-

tea, si esprime in processti verbale. condolenti! a pentru perderea veposatului membru |
Gabriele Munteanu. . O. i Sa

RA
Delegatiunea, este' insarcinata a aă espressiune, condolentiei Societatii prin una a-
ressa, cobra, familia reposatului. - :. -: i |
La, puntulu 2, despre demissiunea D-lui J. “Heliade Radulescu; Dia Sion' dica, ca”

LIB
address'a D-lui Heliade nu se pote” considerâ de câtu câ unu pamfletu, ce insulta atâta
“ pre unii d'in mebriii, Societăţii în parte, câtu si Societatea, intrâga ; prin” urmare, de si
„Societatea, în sedenti'a, de eri a declaraţu ca „primesce- demissiunea, D-lui J. Heliade
Radulescu fora discussiune; insusi este de opiniune si propune. a, declară ca: Sotteta-

ITY
"tea, considera-pre D-lu J. Heliade Radulescu că, cada iîn pr evisinmile ar ictulii YI, |
alineatul din îtrma din statute, | i Sti «
| „Domnulu Urechia din contra, propune. „a se luă unmăţoriulu coiiclusu: Societatea
remane pi6 linga votulu dau in sedenti'a, de'eri: ca asiâ; diss' a demissiune â Dom-

RS
nului J. Heliade Radulescu fiendu mai josu de câtu se merite. onorile discussiunei, ea
a si purcessu la inlocuir ea lui în presedentia, vemanendu la trapu a se. procede ssi la
mdeplenirea vacantiei lessate de ellu câ merbhru allu Societăţii.
VE
„ Propunerea !D-lui Uvechia, se. adopta. pă -
La, puntulu 3, se ad6pta opiniunea, commissiunei intri u appretiarea actăvitătii Dele-.
-gatiunei la tiparireagerammaticei D-lui Cipariu, a Annaliloru Societăţii, si a c6lleloru
NI
trei din Dictionariu si doue din Glossariu ;-se adauge numai, ca Delegatiuinea va in-
griji: pentru a tr amitter essemplarie din grammatica prin distriete spre a se vinde.
LU

„La punetulu 4, pentu tiparirea, operei. lui' Cantemiru Descr iptio Moldaviae si pen-
“tru procurarea manuscripteloru de Dictionariu ce se afla iîn bibliotecele imperiali din
E Russi” a, D-lu Urechia, emitte opiniunea ca, se se faca una, biografia a lui Cantemiru si una
“exitica, litberaria, asupra :scrieriloru lui, se se inepa,, tiparirea cu acâsta si cu opulu
RA

Descriptio Moldaviae, se se continue apoi publicarea, cu tâte scrierile Cantemiresciloru.

Domnulu Papiu se offere a. dâ;la sessiuneaannulni venitoriu descrierea, vietiei lui Cante-
miru si â; opereloru lui; observa inse ca pentru a eviţă donfusiunea de astributiuni alle
T

sectiuniloru, sectiunea, istorica, erâ chiamata a se pronuntis, asupa tiparirei scrierei lui
EN

Cantemiru despre Descriptio Moldauiae, câ asupra a. totu ce este istoricu si statisticu,

vemanendn câ sectiinile: întrunite se incuvienţiedie > pozele necessarie de tipari.
“In
| wma s'a Juatu conclusulu:. :
“Delegatinnăa, « este insarcinata cu tigaia operei lui Canteniru Deorivia IMol-
/C

loiiiae.. i | |
“"Diparirea se va, face Si în: traductiung româna. Spesele de tipariu se voru face d'in
economiele budgetului. Ca preambulu. la. acesti opu se va publică piografi a lui.Can-
SI

temiru, si critic'a litteraria, asupra scrieviloru lui, ce se insarcina D-lu Papiu a presentă
” la sessiunea, annului venitoriu. Acâsta publicare vva formă, inceputulu unei publicatii
„! collective a, 'scrieriloru. Canteiniresciloru. ai NI
IA

“In câtu pentru manuseriptele de: Dictionariu, Dilegatiunea este insa” cinat : a în-
trăi in relatiune cu D- lu Dr. Molnariu,, corendui informatiuni si unii specime de doue-
U
BC
 RY
trei ogle copiate sspre a se. intonmă: de vale ea acelora mianusci te Sposeli pentru ac6-

RA
sta-a se voru preved6 in budgetu: i iii pa bat
“Tu urma, Societatea si espreme “mnultizniirile selle guver niului imperiale d'in Rus-
si'2, si Academiei. din Moscu'a pentru: bunavointi” a; cu care a tiamessu “pentr u copiare

LIB
manuscriptulu lui Cantemir despre: Descriptio Moldimide,, sii decide a tramette ace-i
stei Academii unele. din lucrările Societătii. e at
Punetalu: 5; se adâpta, si Societatea, si. esprime: multiaririle; s6lle ăcadonici egale
din “Copenhâga; pentru mai multe „opuri ce i s'a tamessu de cotra acâsta-a. - ui

TY
' “Pundtulu. 6, assein6nea, se adopta, 'si so: asc6pta veporiulu commissiuriei insarcinata
cu essaminairea; traducerei: lui :M unteainu despre Tacitu. mini pe i iti ati na
La punctulu 7, se ceteseu correspondentiele intre Delegatiune si: Minister, rela- .

SI
tive la, subventiunea de 20,000 lei, votata, de Adunarea: nationalei +12. ::, i mi
D'in aceste corespondente se vede ca de una parte Ministeriulu aar 'voi se si:arrga
“dreptulu de controlu. asupra Societătii, si ca m'ar' fi fostu applecatu a; liberă Societății

ER
subventiunea, vota, de Camera; se; vede inse de alta, parte, ca Delegaţiunea a susti-
nutu cu destula energia, drepturile si independenti” a Societătii, si ca in urma subven-
tiunea, s'a respunsu si a intrau în cass'a, Societătii.
IV
“Domnulu Sion vede din aceste correspondenție,. „ca &ste una, văleitate Win partea, Mi-
nisteriului de a, provocă unu conflictu de attributiuni intre Socistate și Ministeriu ; da
UN

pentru câ, Societatea se si assecure independenti” a sa, este de opiniune si propune. as

lu urmatoriulu conclusu ;::.* ogietatea așcultandu correspondenti' a urmata intre Dele-
gatiune șşi d-lu Ministru; de Culte si Instructiune publica, si vediendu din acâsta- -auna
simpla, veleitate d'in: par tea d- ui Ministru. de. a provocă unu conflictu de atributii,
AL

veloitateinse de 1â care a. vevenita prin liber area, subventiunei, denacamdata ta ece la, or-
dinea, dillei, remanendu totdeun'a a indatorita, a-si dă sem'a cota natiune prin insesi. 0-,
perele ce va produce, si astufoliu «a-si assecurâ; essistonti! a în cont” a amenintiariloru
TR

ce i se facu,, DN |
Domnulu Papiu d'in contra propune a se enunță câ coiehist €ca: «1, Societatea ap-
PtOba procederea Delegatiunei ce s'a urmatu in correspondentiele cu Ministeriulu pentru
EN

subventiunea votata de Camera, si-si espreme multiamirea cotra Delegatiune pentru ap-
perarea, drepturiloru si independentei Societății. 2, Societatea spera si crede, ca guver- -
nu si camera, a, inaltimea, chiamârei loru, nu voru impedecâ, din contra voru ajută
Sobietatea la ajungerea, scopului: ce'are. pentru inaintarea littereloru si a, scientieloru
/C

la Români, cu atâta mai vertosu ca subventionaxrea, Societătii de la Statu este garan-

tata prin vegulamentulu, ce guvernulu a datu Societatei la a. 1866. 3, Delegatiunea
Va face toti passii necessari pentu assecurârea subventiunei de la Statu.,:
SI

Domnulu Massimu adere la acesta propunere,: ammentindu ca locotenenti'a domn6-

Sa, inca, dela a. 1866, a assecuratu subvenţionarea Societății de la Statu, prin regula-
„Mentulu ce atunci a-datu „pentru formarea acestei Societăţi. i:
IA

.
Domnulu: Baritiu asemenea, “adopta propunerea d-lui: Papiu, adaugundu ca: «Sooro-
tariulu geneiale va face unu reportu pentru sedenti'a publica, îiîn care va. face istori-.
U

we
BC
 RY
tulu Societătii, axetaaidu: originea, scopulu;; lucrările, fondurile ci, precumu: si slave
destinatiunea si intrebuintiarea lori. și! e

RA
fonduriloru de acumu,
„+ Propunerea d-lui Papiu cu adaosulu D-lui Barițiu se: ad6pta. DE
- Precumu. se adâpta si propunerea D-lui Urechia. de a se face:biografi'a li vane:
liu Zappa, si a se pronuntiâ in sedentia publica: Diotionariulu «se va dedică iîn. memo-

LIB
Ti'a xeposatului Evangeliu Zappa. re so

„Punetulu: 8, xelativn la, statulu ecassei Soviolti, se Va, discute în.sedonti a de.nmane
di SE ne
n, 12 6re. E s.

ecare
882, Inurma D-lu pr osedente comunica ser issori'a, prresedentelui Sexiatului; prin

ITY
Senâtului Peniru u sodenti! a publica, c6 se
«
i acestu-a pune la, dispositiunea Societății sala
“va tin6 la, 6. Septembre a. c.. i: : i a
e
Seiea spre scientia, n Ia
N
„Bedentita se redica; la 566... o - :

RS
: |
A "Treb, Turaa n. a pp Pa ati înti tm pe i A
t „dos: Hodosiu, eine
i
VE
Pa pa e pe e i 4, j poi
ha r- PR
ri ii
|
| ANNRSSU biz sa
a
NI

„ Dopmude Pr csedenie,
i! susan
“So respunsu 1 Nota Domniei Vesbie sub: o. 69. din. 2 alled curvonte
LU

st
tal are: on6re: a ve: communicâ, ca, Sau transmissu oxdinile cuvenite, pentru a
acelei. onor.. Societăti pentru 6 Septembte currente sal a
„pune! “la, disposiitiunea
în care Senatulu țiene sedentiele sălle! publice. - E Ai i:
RA

mele
“Benevoiti, +ve. r0gU, Domasuile presedente, a primi inotodiu atiatză pre sobei
“coisidoratiuni, e e e a
N _Piosedente, A Pagina. i, o SI
T
EN

“ Brotocollulu sodontiei xxcvii, a Socieiaiei acadonieo române

/C

i te „Sambata, 5 Somonbră, |1870. ze pie

“ presedente.: 4, rd. Lana ic, a i Ia

SI

| , ecretar iu :. Jos, Hodosiu Gemenal. a ml get it e i,

Atembrii presenti cei din sedenti'a preceden te, ee at
ei, aseari, și seadi.
ai
IA

„883. Secretariulu da lectura, processului.; verbale, alu. sedenti in, pudientie

„884. Presedentele annunt ia ca Domnitoriulu vaprimiii membrii Societatii!
Liuni 7 alle currentei. la 1 Ora, dupo; mâdia-di. in
A pr 7 Î re E , Ni pi Le pe
DI SEI aa - :
U

pa i
Se iea spre scientia.
BC
 RY
Si |
885. Se continua desbaţăreai asupr "a zepoltalui commissiunei insaioinate: cu essami-

RA
marea Jucrăriloru delegatiunei, si: se , celeste > puntulu 8, relativu la situsiunea cassei.
Societatii, oc Ia Se
- Cassariulu nefiendu presente pentru a. a thele: muri, desbatera se amana pen
tru sedenti'a“de poimane, Luni 7 curente: i |

LIB
"386. Se iea in deliberaie tienereă inca a unei sedentie publice si sea doride: sodn-
ia publica pentru'Taini, 14 alle currentei. a a i Da
-- Dupo'acestea'sedentia se redica la 5 Grei îi ii a ai
Mane sedenti'a, publica, la 1 Ora, dap mddia-di. d cr A

TY
A "Preb, “Lauri anu E Ra tacă - at i it,
i iei "dos, Itodosiu Siza

SI
ER
Protocollulu sedentiei XXVII a, Societatei acailomicei român
IV
Duminică, 66 Septenbre, 1870. a
UN

“Presedente : a, Treb. Laniri,inu. +

“Secretariu : Jos. Hodosiu Gemene.
Membrii presenti: J. 0. Massimu,. G. Baritiu -4A. Papiu Tarianu, 3 Cavagiani.
YV. Babesiu, G. Sion si V. A. Urechia. i |
AL

387. Presedentele deschide sedenti'a la 1 Gra,; si azinuntia, ca la ordinea dillei esto

pronuntiarea; discursului de veceptiunea D-lui G. Sion despre fabulistulu Donici;; apoi
pronuntiaea respuhsnlui D-hi Urechia la discursulu xecipiendariului, Da curentul
ui Pi
TR

D-lui Sion,
388. Domnulu $Sion suindu- -se la tribunaa pronun diseurstlu sseu: care £se alatura
acestui procossu verbale. aa pa a
EN

„ANNESSU A |
/C

ALESSANDRU DONICI.
“vina sI OPERELE SELLE
SI

In anulu trecuta me , obligassem câ pentru ncâsta, occasiune se vinu cu “unu studiu |

asupr'a vietiei si opereloru poetului Beldimanu, unulu d'in paxbatii cari au inceputu a
IA

lucrâ, pre agrulu litteraturei n6stre pre la inceputulu | seculului acestui-a. Credu ca
pentru acâsta-a mai multi d'in onorabilii audienti erau prevenit. Subicctulu acestu-a,
Teclamă, unu studiu seriosu si dificile totu de una, data; fiendu ca nu t6te scrierile lui
U

.
/
BC
 RY
Beldimanu. au. fostu publicate, apoi si acelle. publicate au 1 ajunsu: „asi& de rari, în câtu
mai ca nu:se. potu: procurâ spre aise.studiâ. De acea-a, am: facutu una. calletoria,- În

RA
adensu in Romani'a de peste Milcoyu; am facutu. investigatiunile celle mai: scrupu-
16se; cercetarile celle mai minuti6se; si. dupo ce: am reessitu, a câpetâ- ceva: note de-
spre viâti'a sa, mi remasesse partea, cea, mai. essentiale: - scriptele” autografe : alle lui .

LIB
Beldimanu. „Acestea, le am aflaţi, dâra nu le” am potutu ved6; căci :aflându-se în |
possessiuneă cunnoscutului nostru bibliofilu:D. Dimitriu Sturza, agente allu tierrei la
Constanţinopole, si fiendu inchise în bibliotec' a sea de la Miclausieni, a, fostu-i impos-
sibilitate a petrunde pîno la elle. îi i it

ITY
| Acâsta, impregiurare de fortia majore: Tn'2, nevoitu se. mi i scazmbu subjetula, Că t6te
„- acestearremanu in sperantia, ca voiu pot6 face acesta-a ceva, mai târdiu, deca bunlu
Dumnediu me va ajuti, Oe e: i
| i care am intratu este: vieti? a si operele lui Alessanâru Donici,
Subjeotulu in

RS
po
'

. 1 N |

Sunt unii Gmeni prodestinati a trat si dupo m6rte, Adesea-ori capacitatea, taler-
VE
tului, virtutea, geniulu. se. stracdra prin lumea, acâsţa-a foră a se appretiă, indestullu de
„conteraporâni ; dâra, vine apoi. una. genesatiune noua: care le recunâsce, le venerâdia
dupo just'a loru vale, si le da una vietia noua, si eterna,
NI
„De astemenea natura, de assemenea, caracteriu eră. repausatulu Alessandru Donici,
, poetulu si fabulistulu emeritu allu Romaniloru, care a lassatu atâtea frum6se buchete
| de suveniri Jitteraturei nâstre. Reusi-voiu Gre, cu acâsta oecasiune, 3 sohitit iogri a.
LU

„lui, si a face laudele meritate memoriei s6lle? = aaa

- In addeveru este difficile intreprinderea. A. urmari passu! cu „passui viobia plina de
- diverse peripetii. a unui, omu, gasi-date .si ate, si a le. pune, intr una ordine syste-
RA

mătica, este una, affacere forte ingrata. p „i E

u
“Mi adduc ament e ca in convo rbiri le intime ” e
ce venii cu acoshu memorabile var:
batu,; ascultandu, adese-ori. narrat iunile . avent urids ei sâlle. vietie , P indemnamu multu |
T

se si serie emoriele, cari mi se: pareau aâtu de interessante penru posteritate, Dera
care era respunsulu seu? . : - ,
EN

o “Una fabula! mai bine una, fabula, tate Unaa iara pote se distraga, dea ună
fabula, pte se folosescă.,
O! filosofia, admirabile! Dâra tu, suffletu generosu; care cugotai atât de mutu la
/C

benele natiunei tâlle si. alu umanităţii! De ce nu voiai a,crede ca si viti'a ta, câ mai
a totororu moritoriloru;. mu” este de câtu- una fabula?. Dâca.dupo diecimi de seculi ne
place inca'a ceti biografiele. unoru sclavi câ Esopu si. Phaedru, că admiratori ai 0pe”
u coail
* reloru loru, de ce posterității nostre nu i ar: plac6 sse > ounndsca ; si. vid a celora
SI

facutu una epoca in istori'a, litteraturei n6stre? m ț 2 Lita

| : FPamili'a Donici este un'ă din acelle' vechie- familie pătziciaine. alle oldovei; cari
e
IA

“stau distinsu prin fapte de capacitate, “intelligentia: si patriotismu,: spre folosulu, glo
„Tia si ondrea, patriei, Pora - -a întrâ'cu cercetarea, mai inderetu în chronologi'a si aul
t: s0
nalile acestei familie, “me voit margiui la, tatalu: fabulistului nostru; Aces
U

. îi
x 7 ,
BC

„a « | - 4
.
 RY
i

numit Demotriu, figură intre votării de ziaduln Antâiu al Moldovei, si erâ; legatu ini
vudire cu celle mai insemnate familie. Unu frate alu tatalui seu, Logofetulu Andro-

RA
naki Donici, erâ unulu din: pucinii: 6meni. invetiati: ce avea Moldov a pre la inceputialu
seculului; erâ, uniculu: baxbatu “speciale iin 'cunnoscentiele juridice; eră uniculu avocatu
cu reputaiune neassemenata, iini câtu spiritălu glumetiu allu unui: poetu contempora=-

LIB
e
nu. onorasse cu una.a epigrămima caracteristica, care. si asta-di. see memoredia! prin
Moldova:a Pia a a ema
E „«Dâca ai vr “un: jidacata,.. ! a ţa NEI ARIE Ia
' iat
i „Mergi la Donici de-o-arta; e ii) a at
Căci ellu pîno, sin, pilafu i ui i a E

TY
CC e asi
, , Va gasi unu paragrafuea, N
at

„Adăereralu. este, ca , Anâronati Donici. fu unu porsonagi vemareâbil, în,istoria

SI
Dacia

«
| destribuiau justă a; dupo obiceiurile pamentului, Sau cellu :multu dupo Ar mendpulo,

ER
oaze eră, cunnoscutu numai celloru ce. scieau: grecesc, Dâra compendiulu Basilicaleloru,
sau dupo, cumu ua.numesce: Andronaki Donici, Adunare, în scurtu, Win cârtile împa=.
ratesceloru pravile, a fostu prim'a; carte, care a inceputa: i) stimul pre judecatorii n0-,
IV
stri a dâ sententie :pre base de lege scrissa,. Judecătile, se resolvean dupa, acâsta lege.
„Nu e loculu nici tempulu a spune riai multe: despre acestu barbatu, carele prin mai
UN

multe acte de. patriotismu., a ajunsu a f chiaru unu personagiu istoricu, si astufelu ar
pote face objectu de.unu: studiu speciale; e destullu. inse a, constată ca cu. acâsta sin-
gura, opera a lassatu una, from6sa suvenire: familiei ce prta numele; seu, spre aua sti
muls iîn virtute si în am$rea patriei... titi
AL

- . a
ee -
ae - Ai .
e ,
paai , ie .
. î. Ii ! HI .

În: unn'a; trăotatului de: pace dintre: Russi. si Darei de la: 1812, care a despartit
TR

Moldov'a, în, doue,, si.a, assiediatu Prutulu dreptu frontiera, boiarii ce aveau proprietăti
„Gincollo de Prutu, în mare! parte, 'se resemnara s6rtei, si remasera sub proteetiunea
guberniului Russiei, De ne vomu int6ree cu mentea spre acelle tempuri, si vomu 'cer-
EN

cotâ lucrurile, nu se cuvene se fimu atâtu de aspri, precumu au fostu altii, pentru că
se i condemnâmu . de apatia sau lipsa -de.catonismu 'patrioticu. Pre atuncea opiniuni
sau credentie politice, idei sau sentimente de vidtia nationale, aspiratiuni' spre liber-
tate sau cultura, nationale, mai ca nu essisteau. Poporulu de josu,; ignorante si abruti-
/C

satu-de appesări diverse, neci nu intiellegea oper'a sfasiărei. patriei si instrainarea sea
dorerâsa.. Classea. boiariloru, care, representâ partea, quasi-huminata a natiunei, averea
si privelegiurela nu potea se nu vedia alt'a de facutu, de câtu ase suppune, pâte chiaru
SI

cu multiamire, imperiului cellui mare; illusiuni pentru unu venitoriu de essistentia na-,
tionale pre atunce nemeni nu si facea; ba, inca, se credea ca vieti politica va fi mai
bene assecurata, sub jugulu moscovitu de câtu sub jugulu turcescu sau fanarioticu, sub .
IA

care se afl Moldov'a; si Români'a. Astfelu erâ tempulu, astfelu urmă se fia si lucrurile.
Înca de la, prim'a occupatiune : a Moldovei de ostirile Russiei, ţaţalu fabulistului n0-
U
BC
 RY
54

„stiu se rotrassesse dela trebile si luptele publice, si trăit la mosiele slle de preste Piutu, i
FIlu avea; 'resiedenti'a, sea de predilectiune la mosia Stanca, pre valleaauda, unde

RA
se occupâ cu lucrările agricole si cu cultura viteloru. | Sr
: :La-acestu:locu; în 1806, se nascu primulu seu 'fiiu, Alessandru, a căruis, mennoria; ne
occupa astadi, si apoi;:successivu, alti. trei fii: ordaki,; Andronaki si Petraki.

LIB
“' Bducatiunea si civilisatiunea,- russ6sca adoptandu-sei in programm'u de cultura afaini-
lieloru avute, copiii lui Demetriu Donici erau fatalmente destinati a se russificâ, d 56.
desnationalisâ. Astfelu ei fura, pusi de "mici: :la carte russ6sca, si: incongiurati dei În=
vetiatori russi. Dâra pre candu frătii cei'mai mici se destingea la, progressele inve-

ITY
tiaturei, Alessandru arret, Gre-cari dispositiuni rebele, cari puneau in mare ingrigire -
pre parentii. sei. Imaginaţiunea sa, nutrita de aerulu limpede si de admiraţiunea
| continua a campieloru fora, orizonte, inţru 'cari se desceptassă,: facusse din ellu : unu co-
pillu. capricios, escântriciu si: chiaru bizaru.” Ellu adesea, se furis, de pedagogii sei,

RS
“să stracură d'in casa, incallec$, pr6 ori-ce calu: i cadea, la mana, si. cutrierâ, campiele
câ; uha; vielia,: ore “intregi; sau, ascundienduise iin fundulu gradinei, se occupâ cu câte,
"una, bicovnă (abecedariu) sau una; -psaltire imprumutata, de la „copiii preotului satescu. |
VE
| Astufelu 'respundea ellu cu faptă Ja letiuinile pedagogului russu, care linib'a moldove-
| 6sca, ua, califică, de barbara, si nefolositdria, pre
| candu copillulu visatoriu
v ua
u iubis nmai
răultu de: câtu' tâte! limbele d'in lume..
NI
: Acesta: apucaturi iinse nu se poteau tolerâ multu taropu. Fizulu câllu antâiu nasentu
si mai iubitu' aJlu parextiloru, trebuiă se capete una instructiune; trebuis; se si prega-
LU

| tesca; venitoriulu, pentru câ se” si faca, una cariera, în vitia, si pentru. câ, se pâta, fi fo-
i lositoriii Imperatului atotu potenite inainte de te. De acea-a, copilul natângu fn .
„ condemnatu ase tramitte.la Petresburg, în etate: de 12 anni.
Acâsta decisiune fu pentru ellu una lovire d'in celle mai dorerâse, Prodispusu la
RA

reverie poetice : si la, illusiuni fromâse, “ellu planse amaru' candu trecu gârliti'a Rau
“tului, -in alle-carui-a ape si scaldasse: copillari” a. Ellu: -plânse 'si nai amaru candu
“trecă Nistru; vechia;: frontiera. a patriei sâlle.:. Dorulu' seu: nu eră, inse pentru . ca: se
T

despartiâ: de iubiti: sei parenti;. copillulu avea, convictiunea dâtoriei. si a suppunerei

câtra,:ei,.sciea, ca essiliulu la care lu 'condemnassera; eră, pentru benele si folosulu seu.
EN

“Plansetele lui :erau: pornite: de sentimentele; acelle tinera ce incepussera a; germină. in

,

suffletulu. seu, de dorulu acellu-a, de patria, de care: vedea ; ca,:se departedia;. de sune-
“tele” acelle armoni6se, cu cari: la leganasse maica sa, si pre caii le aipasii eu dulce
/C

- suvenire in totu. tempulu instrainârei, s6lle. - E

La Petresburg, copillulu candidu: alu Bassarabiei fu assiediatu int: unu; otita

de educatiune privatu. Cu totulu strainu si instrainatu; ellu acollo “se resemnă sârtei
s6lle; şi innecă. dorerile junei sâlle anime. în studie _perseveranti. Dupo ce capetă în
SI

vetiaturile 'elementarie,. fă: assiediatu în sc6l'a de cadeti, care erâ, pepinier'a officiari-
„loru pentru armatele: imperiali: In acesta. sc6la, se primiă numai jun'a nobletia & Rus”
IA

siei,.si admissiunea lui Donici fu prim'a concessiune ce guberniulu imperiale facea, N0-
ă . bletiei - bassarabiane. y+Dâra. neci. camaraderi'a ce a gasitu in acestu mare. institutuu
neci spiritulu de. corp, meci glori'a militaria, nu potura, entusiasmă pre. tenerulu' ad 0-
U

) N 4
BC
 RY
55
09. -

1osbonte. Cariera; care. i 36 iiiiea iininte, artea, Tai care 's6 plecă, dutea de a , necido
Gmeni, €eră departe de a fi compatibile cu gusturele si visurele s6lle poetice, ' o

RA
Seâ'a de cadeti, în or ganisătiunea sa 'de atunce, nu avea, 'diftor entia, de una casarma
moderna. Studiele se mar gincau într una prăetica perpetua, foră teoria, Una; scrissre
a lui Donici câtra unu amicii alui” seu din'copillaria, roposatulu C, Negruzzi, deserio

LIB
felulu Studieloru d'in aceă sc6la si! iinpresshini]e sâlle. i
| “Silitu de deminti” a' pîno s6ră—scrieă, ellu-—a face văarsiuri cu mai multe oca do
:feru-pre uineri, si a; invetit mancvrareă, puscei in 12. tempuri, desperarea Tne 00-
“prindea ;; si, 'dicu! nu: sciu dâca; aim a, pre care ua portamu bâta diu'a, n'asi A intor=

TY
“ su-0, câ:86 ua; slobodu iii peptulu miei, dâca, ar fi fostu incarcata, 'Venindu la casarma
“me aruncam pre tristulu meu patu; camaradii mei. rideau, cantau si se jucau, 6ra, eu
d
“Plangean, gandinăul l tierv aa Ineăy tiberi a unde er i Fetu fr umosu si Dna Vosanz6na, a,n,

SI
v 7 ' e
E SI , : a.

r at te ei Fa Di i
na
PI Ip
ad
Da
, , i PI 7 RC
- e
ta as îi Sica
" J ir

ER
“Indata, ce” fi in stare +a intiollege innbia 1russ6sca, , juaele cadetu pasi una sorgente
de, distractiure 'la suffesentiele” slle' morali. Acâsta-a, fu.lectur'a. Er tocmai 6poc'a
“candu în Russi'a, incepusse una misicare litteraria, ce producea semne de.viâtia pen-
IV
tru natiunea, slava. Poeti remarcabili, ca Puschinu, Ov illof si altii, dedeau semne 'de
una 'renascere in stare de a:rivalişă cu acea-a a popreloru culte d'in ocoidente. Do=
nici; care avea, una, predilectiune: pronuntiata pentru cultura, littereloru, ceti& cu: avi-.
UN

2
ditate producerile poetiloru russi,: si prin'acâsta-a, incepi, asi cootdinâi ideile vage si.
îin- -menteă, sa; Elluin addeveru nu avea inca: una cunnoscentia,
confuse ce germinasseră
essacta neci despre 'gentea, d'in care se tragea, ncți despre iiistori'a pâtriei selle. Cu tote
acestea, sciendu ca ellu nu eră, Russu si: ca patri' a seă,' crâ una ticira, de. currendu. încor=.
AL

sa" trage, pre! '6are

porata cu “Russi”; a, iubiă, si: adoră natiunea obscura d'ih care scieâ, ca
ua simtiă in anim'â sea, fora a ua'ved6, fâra a ua “cunziâsce.. De acea-a, departe de a
de: parentii' sei! side |
TR

cugetiă cu. entnsiasniu: Ja cârier' "1, pentr caro” se vedea destinatu

împrejurările tempului, departe de-a, visâ: lori a, resbieloru: sau a: epoleteloru de:ma-
xesialu, ellu nutriă dorentie si facea; visuri: pentru „una, 'alta,'cariera, - pentru una alta
gloria : 'acea-a: de ase face cetatienui românu; folositoriu unei cause'si unei patrie nefe-
EN

'zicite, si unei natiuni câre prosemtiă ca, are: nevoia de sufflete „genordse. si de anime
„devotat pentru desvoltarea si infloiirea'sea.. * ii a ia
: Preoeupatu de assemene pioieote, ; pre cari nu 'cutediâ a le -descopert de catu- animei
/C

sâlle, Donici, indata, ce vediă pre umerii sei epoletele. primului rangu de officiariu, si
ceri concediu, si'sbură câtra, tiermurele iubitei selle: patrie. atalu. seu morisse, si de
asta data, sciă ea nu avea pre;cine intristâ, id6ca va renegă protectiunea, vuss6sca.. In-
data ce trecă: Nistrulu, ellă sarută cu entusiasmu tierren'a, precare versasse atâtea
SI

laerime cu 12 anni in nrma. Dea; vai! câtu de amara dorere coprinse sufleţulu seu
si de asta; data; candu vediă ca pre: lunga porderea iubitului seu parente avea si a-
IA

parentâsca,!
ate-a, de 2, nu mai pot vorbi, de.a.nu se mai pot6 esprime in limb'a:
Petrecerea de 12 anni in Russi'a, în addever u;lu facusse a uit limb'a aceasa armoni6sa
U
BC
 ta
56

RY
in- care lu Jeganasse mpica-set, si in care asculta povestile lui Fetu. frumosu si alle
„ Tene Cosanzenei |. DE i ; po RR DI SIRE « iii „! E ta
i
„ii

„Acea, se, ţermina copilazi?a,a, şi puberiatea]lui Alessandru Donici. Ga naratiunea, ac

RA
șta-a, rasa, din. suvenirea, convorbiriloru. ce: adeșea am avatu: chiaru' eu ellu,; DU. am -
“avutu altu “mobilu de. câtu' acellu-a, de a “face una fotografia, a sufiletului si. a animei .
sâile. Sentimentulu priotismului fiendu, dupo. mene, cellu mai inaltu si: mai nobile”

LIB
„pal si demnu de, price respecta, că, unu individ. erescutu in assemeni conditiuni, de-
parte, de. pairi'a, sea, departe de, orice communieatiuni cu lumea, omâna,j-se si. forme=
"die, suffletulu și anima! a:pre candu iin insași, pari! a, în foculariulu: chiaru allu: mationa-

ITY
N “Tita n6stre, sau vediutu, forte. pucine; essemple. oiderpre iipai ea Fi Î ere ao uni ..
“ nainte de a, întră, iin cercetar ea; vietiei lui Donici câ ser ietoziusi publieistu, cauta, se
- făcornză una digressiune, spre a ne report pucinu asupr'a, caracteriului epocei in Car8 .
„ellu s'a intorsu'i in patri'a sea. Erâ pre la annulu 1830. Se facusse. pacea, de la Adria

RS
nopoli, dupo cart incetasse esbellulu inviersiunatu, ce urmasse intre: Russi si Turci,
„ «Totusi tierrele: române „erau, inca, occupate de; ostirils : vussesci, pîno. ce Turoii se Ii
cuidedie spesele, resbellului, la cari s'au fostu obligatu. In: Bucuresci si în Iassi erau
VE
gubernie; provisorie presiediute. de generali russi, cari dictau elaborarea, regulamentu-
„lui organicu sau a; Constitutiunei, dupo care urmâ,a 'se gubernă tierrele, dupo: ce:voru
„pleeâ Russii. Domniel6 nationali; cari se promisessera,.piin-citatulu: tractatu, magulia
NI
_xisurele: si aspiratiunile- Româniloru, cari unu seculu si giumetate sufferissera, jugulu
-Domniloru fanarioți. Sperantiele si iltusiunile grau in efiervescentia, atâbu in spiritele
LU

junimei, câtu si in alle 6meniloru maturi. 'Precerea, frontierei. Prutului” ne “presentaându |

Deci una dificultate, Românii . din Basarabi” a, „se poteai pune usioru în contactu cu
„ fratii loru d'in Moldov: a. Atunci Donici trecă la Jassi, si vediă multe rude, : pre cari nu
le cunnoscea, contractă, 'cunnoscentie si amicitie: preti0se, si-se îniţiă în istori'a patriei
RA

selle. prin-lecţur'a, Letopisetieloru, manuscripte ce potea gasi. pre ici pre collea;: în fine
„Yedi:si cunnoscă patri'a acea-a; cu, Feti-Logofeti. si lâna: Qosanzâaa, pre €care pino a-
„“buncea ua, „vediusse numai în imaginatiunea, sa. poetica, :
T

. Primirea; cu care, a fostu imbracisiatu de societatea, Tisstana, imbarbată si mai

EN

“multa pre jumele: Donici. a. pune.in: lucrare, planulu- seu, -Ellu'se reintârse in Russi' â,
unde lu reclani&. servitiulu:militariu ; apoi facă :cumu poti, invinse î6te dificultatile, si
“la annulu:1834 capetă dimissiunea, d'in .armat'a; imperiale. Nu se grabi inse a parasi
indata, Bassarabi! a asceptanda se vedia, mai,i antâju stabilita starea Iuorureloru in Mol-
/C

davai e i i . . . ii ;: ae zi „ tii
a In iempulu pebrecerei selle iin.„ Bassarabi” ay: ellu facă cunnoscontiră, fericita a unei
eră proserissu
pers6ne distinse. Poetulu P uschinu,. pentru liberalismulu ideieloru. sâile,
in Bassarabi'a; Donici, carele multu.admirasse operele selle, allergă, se-lu vădia, si în -
SI

currendu una amicitia din celle: mai intime se stabili intre acesti doui Gimeni. Donici
nu se produssesse iinca; in. lumea libteraria, dâra în suffletulu seu erâ poetu; imagina
IA

cu predilec- |
siuneai sea, cugetările, gusturele; reflessiunile 'selle,: deseranau pre omulu
dune d de;a Îi. una data! favoritulu: Museloru. Brâ naturale: d6ra câ intre assemeni na-
U

,
)
BC
 RY
ture si caractere 'se.se. cimentedie' una amicitia, “Puschinu. in “Dassarahi a caută di-
stractiuni spre. a, sparge. uritulu essiliului.- Dra, ce felu de distractiuni ? Cea mai mare

RA
placere a lui-erâ de a cutrieră tir a in. lungu. si în largi, calletorindu inse totu de:
Un'a cu primitiv a carutia de: posta. moldovenâsca. ; Fuga cailoru iuti ai. “Basarabiei,
scartiitur'a, râteloru exag6he: si neunse,, dâra mai allessu:racnetele originali alle suru-

LIB
giiloru; pentru. densulu constituiau deliciulu, cellu mai: viu. Acâsta placere intruna di
“i dede subiectu pentru una, fromâsa, elegia,: intitulata Carutia postei. Ellu ua, arvetă
Jui Donici..]a: prim'a întelnire.: Acestu-a; se semtă- atât de:fericitu vediendu pre unu
poetu TUSSU ca tiratedia unu 'subiectu nationale: românescu, in:câu, în essaltatiunea, sea,
voi cu 'oiică pretiu se ua, facă, cunuoscuta, dimiciloru sei de. la Iassi; se apucă, îndata

TY
de ua; tradusse;: „dâra “în acesta luciare .vezrsificarea î.veni! pre nesemtite, si in fine
yeessia. face cele: mai: Dune versuri ! Copiele sborara răpede d'in :mâna, in mâna, preste
Prutu :si.:chiaru, preste” Milcov; 6ra; lautarii completara, a popularisâ, cu “ealln mai

SI
mare șuccessu cantarea, acâsta- -a, care se asculta cu placere si pino astadi.: -: : .* ..-:
:Acestu debutu fu: pentru: Donici. “unu addeveratu .successu. Ellu:primi felicitari Si

ER
ovatiuni la cari neci se ascept&,; căti pre. acellu tempu talentele-erau:multu mai bine
incuragiate si appretiate;, Societatea : imbratisi& litteratur'a,:si poesi'a:cu entusiasmu.
Câte-va jjune ;talenteiincepussera aface sa, se camu uite versurele lui Conaki, Dimaki
IV
si Beldimanu.; Aceste -espansiuni: stimulara! pre. Donici 'si lu decissera a parassi :cu
totulu chiaru calitatea sea. de suppusu 1TUSS0SCU; sprea se face cetatianulu natiunei selle;
UN

SEI AI ae CNI Pi IRC a n

Ia 1895 alu: se insoră, cu Mai? a Rosseti fic'a lui Costaki Rosseti. Balaescu in
“Dassar ahi'a, pre.care ua imbisse cu'amore. d'in copilaria. Indata, dupo cassatoria clu - -
si luă, farili” a, si trecă-in Moldov' a, unde.se stabili pentru totu deuna. Aice Donici iu-
AL

Ditu, stimatu, si'onoratu de-tâta,. societatea, . all6ssa, avea, inaintea, sea, callea deschisa
spre orice. cariera, ar fi. Moitu: a, imbratisiâ, Cu tte acestea ellu nu se precipită. Se oc-
cupă mai antâiu: cu urmarirea; mai multoru processe cei remasesse' de mostenire de la
TR

parenti ; apoi orele selle de repausu le conseerâ studiului, si în speciale Museloru, pen-
tru cari avea 'atât'a predilectiune; Dupo. paru anni de casatoria,; Donici si perdă so-
ci'a,. Acâsta, perdere doersa, lu facă a camu parasi visurele' poesiei. si a; si intârce cu-
EN

getarea matura asupra, realității, asupr'a positiunei, sâlle sociali. D'in acâsta casatoria
iremasesse doue fiice, pentru a caroru-a crescere si venitoriu erâ dâtoriu a ingriji. “Ellu
atunce se decise a luâ una functiune : preferi carier a magistraturei ; se, facu judeca-
/C

toriu; a, dâ dreptate Gmeniloru, ii se pari ca e mai umanu de câtu atais, cu sabia că

ostasiu.. “Se lassămu inse viâii'a.. sea, prosaica,' de magistrat si se venimu la acea-a,
a
care ne interesedia mai multu astadi. . s.. Sa
Dâra, mai inainte de a, spune. eumu Aless. Donici a. intratu in ploiadta Gmeniloru
SI

de littere; cauta, se mai. facu-una, digressiune: se vorhescu despre epoc'a ce a precessu

cu unu decenniu annulu 1848. Acâsta-a, în addeveru, â fostu una epoca marâtia, care
IA

Speru' că una data va, atrage .attentiunea studi6sa a istoriciloru nostri, venitori; căci
este epoc'a, care a, începuiu a desemnă. cu colori distinctive Renascerea Romaniei De
U

' : +
BC
 58 |

RY
e” ionale anti:
atuncea, -dupo mene, națiunea s'a: pusu ps. una cale: de t ansformatiun
si alle civilis atiunei . !
cipandu. cu unu seculu. asupra ideiloru progrâsșulii
istoria? Pte “nu, d6ra șubiea:

RA
«1: Este 6re locul: si tempulu a face'aice una: assemine
.
Nu. se pote. vorbi despre viti'a unui autoriu; a unui
tulu me. impinge: BE ăcestaa.!
evenimentele prin:cari â tre:
omu'deilittere, fora a abtinge,. foră, a spune deva, despră
a fostu in comunicatie,
cutu, despie'tierr'a-in care a; traitu, si despre 6menii cu cări

LIB
câtu se.pâte mai scurtu. '
Mi xoiu impleni:acâsta, dâtoria, nevoindu-me a'6
tulu” de la Anărianopăli, Urma.
se D'in celle doue provincie române! "cari, dupo! tracta
sufterentiele unei occupa-
se se:bucure de una sârte mâi buna, (că coimpeisatiune pentru
mai orelle), — din aceste: doue. L provinc ie, -dieu, Moldov' 2, se
iuni: imilitaria d'in celle

ITY
Prâste: ea appes,. man'a,-de feru |
află intmuna, stare: de prostiatiane” de cele mai triste.
ochii: de Argu ai'unei: poteri” mari,
a unui "despotismu 'sistematisatu. si controlatiu: cu
a, maiitin6 obscurantismulu preste
; care se 'dicea proteciotiaa n6stră,: SI: care se interesst,

RS
pe ti
-.: vi Eta li i ea
"rass'a “nâstra.:::!-
Ia Popilătiunea de jjosu era,a, int una; imorăintia pita, de d si pastei in ger mnenee vinil |

na
privilegiata, impartita, în mai
„unui poporu de:una;: calificatiune onorabile. Socistateă
i si- functiuni, imbuibata de
multe'grade si classe,. rivalisandu intre sene pentru rangur
VE iin moravurele sâlle: prin inva=
piejudecie; inapoiata, în cultur” a. “spirituale, cangrenata
'a, 'vepresenta trista, icna a, unui
siunea tolerata,aJ idoviloru din: Russia 'si: din 'Poloni

N
tudini dorer6se. Vorbele. uationali-
trecuti, care prasdasse istori'a nstra cu atâite vicissi
NI
ce le pronintiau sau cutediau ale a-
tate, nucobiune, nu aveau unu sensu coneretu : Cei
publicu; opininne publica, | DU 6s-
nalisâ, se calificauiîn derisiune ca ideologi. “ Spiritu
LU

să fiendu pre pueinu respandita

sist de câtu iîn cercuri forte, vestrinse. “Limb'a trânce
cu ideile: Europei! occidentali că
inca, societatea; eră departe de: afii in comimunicatitine
lor; "progiessele ]Joru erau noserm-:
“asta-di. Scolgle naţionali” erau înca; în embryonulu
u; divreetiunea; lori erâ censu-
titorie; 'profăssorii: CU. instructiune. si cu “vocatiune lipsia
RA

parte miedil6cele de communicatiune

vata de ochii politicei celei neaddormite: Pre de alta
rende' de câtu. âmenii ce
fiendu. forte. difficili, calletorie in strainetate nu. poteau: intrep
studie erâ unu Îussu sau unu
se-bucurau de mari: medil6ce.- Tr aimitterea juniloru pentru
T

-a : teneri ce se intorecau. din

i
evenimentil. Chiar. prejudeciele se oppuneau: la acâsta
EN

că, perduti de la drâpta

Franci'a, său d'in Germani'a erâu priviti câ athei,. că Volteriani,.
între parantese pote dă una, idea. Unu
„credentia a religiunei.. “Tau opisodii ce'voin narâ
senin: Parisu, audindu că nici nu se pre
| potrani. magnatu, care: tramesesse pre fiulu
. numai de câtu.: A treia di lu duce Ja,
“pbrtia:dcolo câ, ortodossu, i-a serisu se se intârea
/C

ca 'santu; si presentandu-i-luy lu roga

Mitropolitulu Veniarinu; caxe-erâ, iconsideratu
a- i scâte eresiele din. capu si
_se-i' cetâsca exorcismii spre:a î:se'iertă peccatele, spre a „intrebatu |
dupo ce a ascultau acâsta, rogamonte,
- a lu face se ajunedie. Mitropolitulu,
înse se, scollă indata si fesptunse pe“
SI

„pre! june ce & invetiaţtu la Parisu. Betranulu par entei se. practisescă în limb'a frantiu-
e, ci numai se
tru ellu::'* Nu am trimessu se înveti nevoia de
are se fia avut, pri irmare nu: are.
IA

diâsca. Eu: am avere se-i lassu, ellu

acâstara 5se pole imagi-
invetiatuia. ,: Aneedot'a este veridica, ve potu as securâ. Dupo
vorhescu:
Dă sarea; spiritului publicu Ja, epoc' 4 despre! care
U
BC
 RY
5a
SN

Dra geniulu ce]lu. bunu alu României. nu potea “sufieri caacestă, stare de lucruri sse
se perpetue. . Tocmai escessele arbitrariului au contribuitu se' adica, efecte. salutarie,

RA
Incatenarea; instructinnei: ajungundu d, fi simtita. 'chiăra: de: spititele :'nuginite, faci ca
progressulu se iea una. calle neasceptata. Betranii fura, teriţi de cuvreatele cirilisatiu-
nei, si incepura, asi tianitte fiii in 'strainetate, spre a, capetă, lumi ale. ce nu le potea

LIB
capet& în sedlele u6stre, si a epoc'a despre care voiu a, vorbi, incepussera a se intârce
câtiva juni, cari in addever uU currebâu au probatu că Si intrebuintiasseră cu folosu tem-
Zr (Aiei TA e |
pulu petrecutu in. strainetate.: 22
La rindulu ântâiu veni. Cogalieeaul carele; că studerite: inca în Geimâni! a, publi-
casse. una disser tatiune remarcabile 'asupi'a istoriei . si originei Ciganiloru din. tierrele

TY
nâstre, si unu "compendiu de, istori'a, Românilori, scriss6 in iba , fiancesa, „Acâstu
parbatu, june atuncea, intorcundu-se iin ti6rra, nu "adduceă, dumai aceste doue. ţitluri alle
capacităţii selle; ellu venia,, dotatu cu: una intelligentia +«nutrita, de cumnoscenţie :uni-

SI
versali si. cu una, anima, infacarata, ca unu:vuleanu,. gata a” deschide exateriulu seu; a,
aruncă, Javele selle generdse.: Printre-t6te difficultatile ce ofteria, regimulu domnitoriu,

ER
:agerimea si activitatea acestui barbatu: sciura, asi face locu, spre. a petrunde si-a es-
plotă campulu îmmensu allu. interesseloru patriei si natiunei.. Ellu și facă:de indata,
una tipografia; apoi fundă, mai ântâiu una publicatiune periodica, intitulata Dacia Lit-
IV
teraria; dupo acâsta-a: Archiv'a “Românesca, si incunună, Jucrările selle' cu. afacerea
insemnata a.editurei Letopisetiielor u, opera; ce va remâna “eternaiin ânnalile litteratu-
rei nâstre istorice. “Totu de una data, :gelosu de misicarea, litteraria, ce vedea“că, înce-.
UN

prusse deja a se desvoltă, denc6ce, de, Milcovu, ellu: „puse junele -talente in vivalitate
inlesnindu. publicarea. diverseloru. productiuni intelectuali, si astufeliu'reesi a desceptă,
ce.tr pbuiau intr m
gustulu litterariu în publiculu ]Moldovei, si a respandi ideile acellea
AL

na di „se :faca una natiune: vomânesea, si una tiârra de civilisat iune,..

venitu din straina-
In currendu. Cogalnicânu. fu secondatu. de alti teneri ce au nai:
nationale,
tate, si cari, ca si densulu, au fostu insuffletiti de ide'a cea miaye a rogenerărei
continuara â, desvoltă. era! : publici-
TR

0.ă Negri, B. „Alessandri, Tonu Ghica, C. :Negruti,: u Yoesisse a

smului sub tâte formele, Toti: siimpartira volurele de actiune. Cogalnicen
i patrie i; pentr n prim'a ra p6te
capetă permissiunea de a tin6 prelectiuni asupi'a, istorie dudi vor- .
căci pentru prim'a 6ra
EN

junimea, studisa, simti. entusiasmulu patriotismului, mia -

prelect iuni : de Econo
bindu-se. despre or iginea stramosiloru, sei. :Lonu Gliica prin
i,: Negri, Ne-
politica, incepă a, respandi- ideile cunnoscentieloru: positive. Alessandr
diverse,. au: reessitu a produce
sruti si alţii, prin opere de ţeatii si prin publicatiuni
/C

totu crescundu pâno în dillele nd-

acea, espansiune spirituale, care d'in fericire merse.
stre. Lucrările acestoru barbati, aatuncea teneri” &a astadi maturi, judecate in parte,
defecte; precum Sse ya-
potu in vederile unui criticu severu se'aiba lacune chiaru si
libere se” gasescu tiranie grosuve,
sescu pete în'sâre, .prâcumu ii tiexrele; cell mâi Jadecate- inse. tote impreună, voru
SI

— căci nimica, nu e mai usioru de câtu .'orițieă.

ratiunei "nationale, la
av6 una, mare parte de gloria în istori?a desvoltărei si: a.regene
IA

speru ca Vă probă ci
amu ajunsu. Istori'a nepartenitâria.
„ Care din grati a Providentiei s a stiomatisatu vitiele
prin elle s'a propagatu virtutea, si patriotismulu; prin elle
U
BC
 RY
“si prejudeciele ; prin alle s'a dosceptal libei” a: cugetare: si opiniunea; “publica; “prin -
elle. s'a, respanditu Aacav'a, mundriei nationale; prin elle în fine s au formau atâtea, a- .

RA
nimisi capacități, cari:-au contribuitum ireptala, la, progressulu + sii prestigiulu, cu
« caro
| Romani'a astadi 'see mundresce,, te e i tr
Ia RE Pa m. . N SR a pt pe
4 ii -
ma! a. . - as -
id d
riy pr . vi EI: “d . Da
ii i taia
pe '
Di .
pa.
ia « iE
1
. tii :

Y,
-

LIB
m Pai LN

„Este: tempulu îiinse'aa'revent ăi subiecti...i bee ta

În assemene-epoca venindu AL. Donici in Moldov a, armă; negresitu se ofera; si au
premitiele, individualitătii: s6lle.; Natura sa. meditativă, spiritulu- seu petnindietoriu,

ITY
dupo ce-a 'observatu” 'plagelei morali alle societății d'in pairi'a sa, P-impinsera, a, cul:
“tiv&; Apologulu, sau Fabula, convinsu : ca cu acestu' genu de scriere va, pot adduce
unu: contengente la lupta civilisatiunei.. m et tea e bir
„i -Acestu genu, in addeveru; presentă, iunu: 'imnenisu. campu de csplotare, Ellu nu, er .

RS
cu-totulu nou in litteratur” a româna. Nemoritoriulu Cichindâlu, iinca, pre la inceputulu
seculului, prin acâstu genu facusse apostolatulu. 'philosophiei: morale 'si a desceptărei
îi „ nationale cu destullu: succesu ; dâră, collectiunea; sa, de fabule tiparita, 1ă 1814 în Pesta, .
" fusesse cunnoscuta:riai multu Româniloru din Daci'a superidre; abia la 1838 D. He-
VE
; liade a scossu una, adoua, editiune' pentru Romani” a de deno6ce, cae si acea-aa ajunisu
: de totu rara asta-di. Cichirid6lu' a fostu magazi'ă,: cea mare d'in care s'a nutrit: una
NI
! .goneratiune intrâga de poeti si de scrietori. In addeveru multi” lu compilara, precumu
i. compilasse si ellu pâte pre Esopu, pre Lessingu, pre Dositeiu Obr adovici si pre alţii. Dupo
i i Cichindâlu Taai multe miodelle de fabule, inse asta data versificate,:ne dedera Domxiii He- N
LU

i liade; Assalki, Şeulescu.' La epoc'a despre care! vorbescu, Gregoriu Alessandrescu si fa

cusse .ună popularitate: marcante: fabulele sâlle: editionate si în: Taşsi prin: D. Cogal-
i | nicânu, lu facussera, admirâtiu de lumea întellegente iîn amendoue principatele, Pre a-
RA

tunci în adaveni; fabula, eră una, scriere de moda; Junele: Muse cari -resariau de pre
| bancele sc6leloru,se grabiau ase iimbracâ cu .hain'a lui: Esopu.. Docentii incepetori, iin,
| sc6le si la essâmene,::nu recitau de câtu fabule. Publiculu în genere gusti: fabul'ă, cu |
T

| podileciune. Dâra pentru. ce re. orâ. atâtu de usitatu, * atatu de placut, genulu.
| acestu-a ? : i pe i i Da LIRI Daci aaa a |
EN

po

4 - “Donici, prin fabula sa intitulată Iufieiatiarea fabulei ne osplica- caus "a originara.
o .

E i Causa, erâ, ca sub regimulu absolutismului de atuncea, ru pr6 erâ permissu a spune ! c-
i goliciunea sa; €eră pusu la indice,
i neva, addeverulu. Dâca ellu. se infacisit, la palatiu in
/C

- | alungatu, injurat :pr 7 iei

tea isi afara! est: afara! a

ae E = Golule merusimatu! .-.. : . a piane
» +, Datilu iute josu pre scara! e |
SI

Acâsta. fabula ne adăuce ameute: de tâte turpitudinile epoeei, | cua suit a sa „de sbiri
ai liberei cugetări, cari se numiau censori; Cumu potea dera addovorulu sse sedta capul
IA

„si se fia ascultatu? Nu potea de catu.. DEL Ş i St

7 , o , . po ÎN
e . „i . :
mu PER
In vesimente cae PaIRI | 4
„: Ra Aa Cp
U

E
“ Imprumudate la menta
ÎN N
III LIRE: tii
BC
 RY
61.
PO

fta«ce facă pie. Al. Donici! ca s6 "bata campulu colln frumosu: alu Fabulei. Pre
caudu corruptiunea,; desfienaţa, eră patronata iin posturile publice, fora, se::p6ta, nemend

RA
a ua stigmatisâ, prin pressa sau. prin, altu modu, Donici-prin fabula: Vulpea si Bur-
sucul ua, aretâin reliefu. “Functionariloru prevaricatori şi abusivi, judecatoriloru: cor-
rupti si venali, publiculu. 'le sioptis, Ja, urechia câ Bursuculu :c6tra Vulpe ca au pufa-

LIB
sioru pre botisioru. Una alta, fabula se incumteâ, a.spune, adăeverurile, si mai crude. :De
vomu ceti. asta-di:. Vulpea: pedepsita,; :ne vomu adduce amente, noi cari anu apucatu
acele timpuri, ca, Curțile. acelea; ce distribuia justiti'a, (si cari erau compuse d'in fa-
voritii tempului), aveau neajunșulu de a coprinde iîn sinulu loru pucini Gmeni: CU Mo-

TY
ralitatee publica. Moralea fobulei.ua spunea curatu si verde: Pe
Ia aa Astfeliu decar fiîn hunea mare Sia
LR E a ii "Vediuta -ur ma la talhari,

SI
| . „_ Atuncea me jura fora: musti cre
ti a tie a Că Sar ve: si la. Cumti mari, i i
: Dâra eca seo axâte abusuzile celloru mari si suffarontiele: poporului, prin fabul'a Fle-

ER
phantulu iîn. Doviuniă, Donici câracterisă : pre unii Domnu care nu'vede,: nu. aude, si
care tolerdia, faptele celle rele. Qilo- se planga ca Domnii Lupi, câ ministri, le pr6
jefuiescu si le sfasie.; Eleghantulu imbecille chiama pre Ministriiîn i mustra, si le dice;
IV
| | 0! Dommulu le respunde, |
N „A Se sciți ca str ambetate la mene mu îi ascunde;
UN

| „Ve hotarescu de. acuma de dia ua picat

Si mici aut peri mai miltu înmuiat. —
Dâra poetulu ggasesce locu spre a merge si mai departe, &Ela si deschide calea gino |
la Camen'a, legiuitbria. Ne adduce amente de Obscescile adunări vegulanentarie si 'de
modulu curnu erau compuse: atuncea, în addeveru orâ, tempulu ase dice! ca collegiur ile.
AL

electorali erau una menţiuna politica: căci atuncea alegerile s6 faceau cu "franchetia
prin ordini guvernamentali, spre a 'compune' “adunări, cari dispunean de ţierra, făra
a av6 mandutulu tierr ei. Erâ, unu mare curagiu pre atuncoi, a attinge assemeni cestiuni ; |
TR

dera Fabulei ! orice i este permissu. N'avemu de. 'câta se citim pre Lupul Nadiru.
Acesta animale sollicita de'la domnia postulu. de Nadiru (1) preste” oi. Leulu care dom-
niâ, ordena sse vina tote aniinalel& ca, se, se "consulte si se discute dâca Lupulu are în
EN

addâveru cualitătile cerute pentru assemine; postu. “Adunarea animaliloru se pronun-

. :
tia în favârea, Lupului: tâtie dicea ca ellu este bunu de Nadiru :
Dăra vile cea arretatu 7 5 . Ia
/C

RR
i “La adumare fost au si elle neape' atu?
ai Asta-i de inirare de Să
„Ca sfatul, a uitatu se'faca si loru diamant, _
Candu mai allessu elle erau li eDuitore. i
SI

Pro acellu teapa doinit fârte nebuni”"2 mundrici aristocratice, Originea familiei da E
acestu- cuventu, voiu insemnf,. că inain-
(1) Spre cunnosconti” a celora co. iu sciu ce insemnedia
IA

'classe. Nadirulu 'crâ minisfrulu ce admi-

tea, regulamentului Nadiri'a, eră unu „postu de prim'a.
domnesci ; ellu adună imposite le: si rinduiă prestatiunele cerute dela
nistră Ciganii, sau sclavii
acesta rassa nefericita, care nu de multu s'a emancipatu. | a | |
U

4
BC
 RY
onu si iu individului: in socidtate, Calitatile personali erau: nesocotite; dâca fiu erau -
„ insocite de unu: arbore genealogicu, care. se indice una origine aristocratica:: Fabuli-

RA
„stulu philosophu- nu se. pâte. se nu attace assemeni: prejudicie. Fabula Gascele „Vine,
cu acâsta; idea. Unu tierranu: ducea “una 'turina de: gasce la: tergu spre, vendiare;. “le
men camu tare, 'si acâsta-a, loru nu le placea. “Atuncea, întâlnindu pe unu: trecutoriu,

LIB
elle incepura a, se tangui de assuprirea,.ce le face tierranulu si “despretiulu * ce. ărrettă,
"cotra, elle,. cari :se tragu' “din. gascele ce au mantuitu Capitoliulu, si cari'erau Onorrate
- de Romani. chiaru' prin una, serbare, |Fra, calletoriulu le intreba: :
tepi Ga mama de intari apoi. n
„Si:voi tota astufeliie or di mia

ITY
LA ati
ema
i ii ai
„ Sunteti si bune: N
Acuma mavire se aeli?..i
- Dâra spuneti despre voi A n | -. „Lassati pre stramosi în pace,
„Zoia ce spune? Cuu fapta e daudatu acelu-a care ua face.
—Nimica ; iuse noi. a ale Da i Aaa !

RS
| Dâra ca candu avea, necesitate a se camu impacăi cu “censur '2, sub alle căreia,. f0r-
i.
ui
DA

feci scica atâtu de pene se: strac6re' 'addeverurile, Donici vine cu fabul'a :Callulu si Cal-
Da

low etiulu,; prin care:propaga,' moderatiunea si intielleptiunea. Calleretiulu, incallecandu

.

VE
intwuna di fora de frenu pre callulu seu cellu bunu, acestu-a: cumu'se vediti nestrunitu,
v pino :cee caile inti?una, ripa, „si mâre.
met

VU tvintesce, apoi fuge:peste d6luri si preste văi,

Moralea fabulei inchizia : N. Pi , NE
A
Ă
Mg
LI 4 PE
.
i
NI
” .

ua Lido tatea ori. câtu "de sfat,"

[A

SA

= Candu popoi' ulei 10 are si Rs

Mesura, intiellepta :
LU

„Devine pr imejduitori ia 4,

“Deca : am.n vorbitu despre sentimentele. patriotice alle lui Donici, este tompulu a ar-
ur-
3retă cumu 2 espresșu. elu, si acestu. senţimentu i in operele sâlle. Acăsta-a ; Sar pot:
ne vine inainte Musc'a.. „Ac6sta in-
mari in mai. multe butati, dâra de una camu, data
RA
ii

secta se pusesse pre cornulu unui bou, câre se, inţoreea, de la. plugu. Una altă musca, Ve-
2

| diendu, ua, intreba, : de unde vine 2 Acâstar espuude : mu edi ca vinu de. la: ur "atu £2 Câti
ă în adeveru. nu, assurdiescu cu esclamaţiuni de pabriotismu, fora, a face, în “vealitate de-
me

. sbarnaitârie,
| câtu galagia,: fora,. fapte, reali de pakriotismu.. Dâra, mai. 6ta că Muscele
m 4

caută,
disperate de persecutiunile, ce 'sufieru în, ţiârra, se decidua, se proserie si asi.
EN

di-
una alta patria, La acâsta, initiativa, elle proyâca, si pre. Albina, Actsta înse refusa
cundu : pei. pi E pi SI ae Ti pin ir ii
/C

Ju remdiu, căci suntu ferice - | . | Nu veti află desfetari.

o. Bi în tierra mu VOI Se MOru,. Rea a Acellu ce pentru alui tierra
„ Pamentenii, micu si mare, Tu fapta face 'folosu,:
Ai mei faguri pretiuescu, si „Ori ice eu, lu impressora.
Si pentrat-a mea vuna star e a Da Ia „Nu asia "1ăssa bucur Osu.
SI

“Viva, ierta, îmgrijescu; aa | Era ăcellu ce mu lucrâdid.

"Tipa v0i 07: unde veti duce, aaa “La edificiul conu i
IA

| Dica, Sin. acelle „tierri, i _ Me Ie Singur 1 8. espatriădia, ae

aul N „Căci. nimic mu face: Dutu... cite
Yre art bene mule ti adduci, i
vomu gasi: mai :m
ulte
De vomu urmari: pre..Donici în produetiunile lui. succesive, lu
Astufeliu de ossemp
„ucăti cari facu allusiune |la diferitele: epoca prin caii au trecutu.
U
BC
 RY
AR
. o
ni Lai

'voiu că fabul a “Oanvele cade, care ne adduce amente ce revolutiune a facuta vorb'a

RA
mare aunui bărhbatu de statu, la, legi nou, Gmeni, nouă. Acâsta, massima, punendu-se pr
rapede in lucrare prin forţi'a eyehimenţeloru, avu de resultalu eftecte cari: nau sca-
patu din. vederea scepticului serietoru.; Mai, multeicarre, cu Glle ajungundu la una vale:
„ce trebui, se ua cobâre; Cazul ce merrgeaa inginte, trasst de doui boi betrani, se coboriă

LIB
incetu şi: bine : Si ia Daia i E Tati iai
n “Ga i goaduli iii bet 5
; Sa pai o lu încat calul de qgr ija si penenatude ani, i:

TY
Dâra doui juneani, carii trăgeau caznilu din turma, incepu a critică pre]poii cei beti ani
si esperimentati pentru mollititnea lori u,si voru, se, le arr6te că ei vru: potâ. cobori
mai rapede ; „pl6ca, iute ; dâra, Niandu de, vale; . greutatea Rpp6sa mu mai, potu:: tin

SI
se Lasa pro ga si restârna carrulu.. Auneeă uta inchidia i a tat

0 “Buia sciu citi Si iatimplabue: IN E Ei „Za altii cadu uni nor oio :
i Tinu măultiu cui venitoviulu, 3 Se i
ie, Cuci. de- trecut mm: "saturatie
5
“Si umai faple. vele;

nt: -i pastrediau amorul. |i:

în
i

- i
ER “Za "candu Bagiuca singuri Pr
De treb, ca juneanii. mei, i"
Bestârna carul dreptu de ripu, i +
IV
Dina voiu's'avetu la unii, noui, - 2
pu „Cum ei, nt tempo grele. - - | ” Mi „Si apoi, totu ci mai tipa.Pi
UN

Gus scriere dei impressine cauta, a cală inca una fabâla, care esto, înmi sc gard, “cca iti SE
utma huicata.- a lui Donici ( L).. Acta Q Mor a de ventil compusă la, 1863, candu dupo |
unire. se “impreunara 'ciumerele din Tassi si: “Bucurosci, si cându, regimul pârlamontăriu
soo all iin flo veseli! acea nai “sgomotăsa, Acesta bucata merita, a se citi inţreaga ::
AL

pa

Piz at “delu Ore- care 2 Ma "Si cd ua: nebuna a

"Cu renume 'santu . m DREiă ma - In locu me ?mteitescula ti i.
TR

Trace: sgoimotiu. marei ci ii „Ze: Bra campta SD EIN

| Una: mâra de, ventu.: aa SI Ea Lăuisce. rd ii
. .: .. 3 d .
s _ ii

Si bicta, morisea e |. i „Era cea cerdia ati

“ Chiaru de avea zana picuza | n - Ni ci se clatind, Aa i
EN

« ,
a
„“ „În
a Si la: focu de sore: a .

De porumbu si lui isicu, A

et: Nuiluerd, mâmicul i „ap | i Bietul” muncitor dati
m Ci »idesievtu pornita i ici [iri : Stopid cu siudâe. CREEA
„. Se ?mvertid mereu, i; iu „ Dliculu:seu, ogoru: SIRE
/C

5 „ Pavea ca-i orajila, ez. - «Ce, mai de faina, PR aa

g
"De aut geniu re i . Of macinandu! * Sa E
ai „i Disse ua gaina - m
„-%0e de-dijdia: -:* Dea
Dieci ea în gandi i i i La MOTO suorundu. : i)
Trebuisemi [ia i pe 1 — Te mșieli „500, i.
SI

ii | Spuse. nu, SLOUNUL Pin munti, -:

„De valle pre Sessa
Candu „eu. în fus tuna RI PR LI zentu “male la mor a,
"Dei lipsoccu g anunti.SC
IA

„Me lupii «si suescu Na o,

d . : |
E E : ..

pino: asta di, Sia put

W: Si caro esto ăte în imemori”a multor a chiaru
U

ai PI E Dai
BC
 RY
RA
“Orodu e cai estee tempulu. se8 incebeaiiu cuivanalisele, Gu cau am facuta, oredu ica am
“ atfirmata indestullu: poterea si geniulu autoriului. Fabulele aceste pre lunga renumele Ce
ai. dâtu autoriului, au avutu :rar'a, fericire. de a fi produsse intr'unu tempu. candu

LIB
erau simtite, gustate si appretiiate dupo just'a loru val6re. Dâca prejudeciele, vitiurelă,
“passiunile, turpitudinile si vicissitudinile tempului. au gasitu censoriulu loru, acâsta
„credu că este unu. mare meritu: allu geniului si una mare satisfactiune pentru Me- m
Tori, a reposatului meu amicu. -.

ITY
Prin! a collectiune a fabuleloru lui” Donici sa s tiparitu Ia. Îassi in tipographi a Dou- |
îului Cogalnicânu in doue brosiure mici; cari acumu au ajunsu de totu rari. “Cotnpo-
sitiunile lui ulţeriori s'au publicatu, prin diversele publicatiuni libterarie si foie periodice,

RS
Afora, de cinci sisse bucăti de poesii fugitive, AL. Donici a compusu numai 91 fa-
bule; precumu se vede pre unu planu facuţiu de insusi ellu,. candu proiectă,,. se-vede, a
publică una editiune completa, — planu care din nefericire .n'a apucat alu pune în
„lucrare, şi astufelu Romani” a e lipsita, de una frumâsa si folosit6ria, carte. — Collectiu-
VE
mea completa; se afla, in pastrarea, familiei, care nu s a. indemanatu pîno acum '2, 3,04
„ publicâ, precumu autoriulu dori, ,
“Aruneandu sina, privire xapede asupra lucrării artistice. a faulăloru lui Donici, DU
NI
„voiu sustin că ește în t6te una stricta cormectiune. Ellu s'a tinutu pr6 strinsu de pre-,
N „ceptele lui Aristotele «ca subiectulu fabulei cauta se fa câtu de restrensu. si concisu. De
LU

acea-a, se vede că, temiundu- -se de a se face prolissu, si dandu-si sila a, fi totu deauna
. scurtu si a artă, in pucine cuvente fondulu. cugetăriloru selle, a sacrificat adese si
chiaru regulele: prosodiei: Pe lunga acâstai-a, se vede că asupr'a, lui a infiuentiatu multa
“si limb'a russâsca, cu a careia, litterâtura, se occupâ; se observa cu tâte acestea, că pie
RA

câtu primele lui compositiuni sunt stropite cu solecismi si barbarismi. limbistici, cu d-

„tâtu celle mai recenti sunt; scrisse cu mai multa ingrijire, gustu si. correetiune.
"Vomu conveni a, recunnosce, "că pentru una, vitia intrâga consecrata,: “mai multu îa-
T

Bulei, Donici n'a fostu pote. destullu de productivu. Acâsta-ai înse uă pote esplică cellu ce
EN

a cunnoscutu mai, de aprâpe întimitătile vietiei s6]le, Da

“ Pentiu ca se. cultive. cine-va unu talentu,. cauta, se fia seu pră.nmare.e. pbilosophu, sall
- favoritu allu fortunsi. Lucrările intelectuali, si mai allessi poesi'a, reclama necesitate
de. repausu, de: viâtia linistita, de commoditate. :Lips'a, nevoia, trimtoiarea, superă-
/C

„xl, impedeca, geniului in aventulu seu, uccidu spiritulu, sau lu facu, se pirotâsca,
„Alessandru Donici nu. se potea invoi cu butoiulu lui: Diogene. Se. temea 'ca DU
"cumva se vina, strengaxii se .ciocanâsca, în ellu, căci atuncea, ar fi facutu pre male
SI

sgomotu numele lui; ueru! ce “modesti'a sa. car acteristica nu ambitionâ. Ellu, nici eră
" favoritu alu Fortunei : mostenirea, parentâsca, erâ, neinsemnasa, şi de neajunsu, pentr |
IA

câ, so pota, trai: independente, Ellu fu nevoitu se imbsracisiedie casiea, penibile a junc-
tiuniloru publice. Apoi casatorindu- -se de a, dow'a, 6ra, În 1841, se vediă rapede in”
„ pressuratu de una familia, numersa, care reclamâ: medilâce. multe. de intretinere; de
U

Crescere, de indiostrare Astufeliu av £ a se luptă cu nenumerate tracasserie material

BC
 RY
spre.a face facia cerentieloru positiunei; ce occupă in societatea, în care traii. Prin ur-
mare tempulu pretiosu allu medetatiuniloru, ellu erâ nevoitu a lu sacrificâ în impli-

RA
nirea d&torieloru selle de parente de familia si de impiegaţu publicu. Pino în ultimele
sâlle dille ellu servi in inagistratura, de si aptitudinea si chiaru vocatiunea sa nu lu
chiamau p6te la acestea, totusi ellu trecă prin tâte gradele ierarchiei pîna la acellu-a,

LIB
de Procurore la, inalta, Curte de Cassatiune. Dâra printre t6te tribulatiunile acestea, ori
cându una inspiratiune venia, se -abtinga fruntea sa, ellu nu o lassâ se se pârdia.: ori
candu află momente de recreatiune, ellu'le consacră Musâloru ; -printre tâte greutatile
ce au inconjuratu vi6ti'a sa, ellu totu.a platitu patriei selle marele. tributu allu talen-

TY
tului, pe care suntemu datori a, lu recunosce. a
Nu se cuvine a trece cu vederea înca una opera care onora memori'a. lui Donici
Aless. Vechiele bibliotece alle: Russiei conservau unu tesauru pretiosu pentru ondrea,

SI
nâstra, nationale : Acestu-a, erâ satirile lui Anţioehu Canţemiru,—gpera
( care cu unu.
seculu inainte facusse mare 'sgomotu în Russi'a,—opera care pentru ideile ce cutedii,
2 propaga ar fi adussu peirea autoriului, deea nu s'ar fi aflatu sub protectiunea parti- .

tulu nume de Boileaa alle Nordului. Acestu tesauru ER

cularia, a, imperatricei Blisabota,—opera, in fine, care a datu autoriului-ine merita-
ar fi remasu pâte inca multu tempu
necunnoscutu pântru noi, fiendu că pre pucini d'in Români se oceupau cu studiulu lim-
IV
bei russesei. A fostu inse datu lui Donici ca se lu descopere si se lu faca cunnoscutu na-
tiunei nâstre. Ellu tradusse acesta opera, si cu cooperarea reposatului C..Negrutzi, ua
UN

pusse in versuri, scrisse cu. una a e si una, elegantia; care voru face totu-deauna on6re
litteraturei române, '
: | VI
AL

Alessandru Donici eră, de statura, medilocia, si de constitutiune forte. Avea ochii

Verdi, faci:a bruna, inchisa, perulu negru, si numai c6tra betranetie incepusse a carunti.
Vorbia, raru si en tonulu appesatu. Avea una memoria, estraordinaria, ini câtu: erâ in
TR

stare una di întrega se recite fora, a se îpedecă, nu numai fabulele sâlle, dâra si
scrierile altora. Rigur”a, sa esprimea totu deauna una voiosia placuta; cu suurisulu pu-
rurea, pe budie, parea ca areta una fericire neintrerupta; dra idata ce intră, in conversa-
tiune intima, dă pe facia, semtiminte de dureri si de descurapiare. Dupo una maladia
EN

care lu retină în patulu durerei mai unu annu, ellu pazasi lumea celloru vii la 1866
stra; plansu
în senulu familiei sâllo la, mic'a sa proprietate dotale d'in districtulu Pet”
de dui6s'a sa socia, de 12 copii ce i remasesse, si de toti acei ce l'au cirunoscuti,
/C

Dâca n! amu pututu si noi se dămu ultimu n6stra aecolata trapassabului ce au bine
meritatu de la patria; deea recunnoscenti'a publica n'a.pusu “nici una petru inca pe
mormentulu seu ;-se profitâmu de acâsta occasiune, Domniloru, spre a; pute dice cellu
pucinu în momentulu acestua, : Pia fericita memori'a lui Donici, fabulistulu emeritu
SI

allu Româniloru. „ "Totu de una data se bine cuventămu orati” a Providentiei că ne-a fa-
cutu a, vedâ infiontiata acesta, institutiune, in care potemu,. ca intrunu Panţheonu
IA

se glorificâmu pe barbatii cari au illustratu națiunea româna! i

389. Domnulu presedente: redicandu-se de pre scaunu, dice : -Momori'a unui a3s0-
U

5
BC
 | . . ” Aa -

| S VO :

RY
ea et

„mine: Dashatuca Alessandru Donici, alle carui talente au vespanditu. atatoa adie
ri bibine, fo- ,
entoiio pentru natiunea română, oste':assecurata, pri iusesi. produitele;acile.. Dtozita 26
stra căi români, ră. recul nb cerea, șsolemnăa ace stii : ramas su goninosiscreda anu Ba vocea

RA
Dei Sion cate cspeassinur cea mai fidelo:a natiunii: româneuin ipricinti'as meziteloru,
1

hit Ă Donici: Nu 6 reimâne: dâra, do.câtu se. urămi! “Romaniei, „că divina pr pvidenția,
| să “a dotedie a căat aci multe talonteo
4 de asăeinene natura.So, Litraisca. România! at!

LIB
' Sodeiti a să siispende pentru: 10 anime, e e ee ti e etta 1 itee
"la vodezehidera: D-lu presedente. da cuvenţulu, p ini, [toc Vrei i i Pa ,
90. Dommuhi Uveehia. di: la teibuna pronnafiz: ospinșuiu la ln
discurs creţi pien-
dainlui :

ITY
LR i .t : 4 " i + 4 jo «. 1! .c
i sy 4 4

o , t ! . „i : i pie , his -: j 2
SIN:

Doi anu | "Ureihiuila îti: de «tului de: oceane cccniemicra alt d, vă a. ivi
n i pui ij e a a E tă pb

RS
pa „Domni
|
mod i șeaagaieit, șiEA .
TI
4
iti
dai
ut pei
daia
tea n
SA

p centi tf “ina Gia ăui onrau a Ga felicită. în sumele Do vâsira Dre anala: „Boiu
du
lesi ai Aca idăimiei chiamatu fieidu; caiiutei =preto ai.sâmtimentelori = +63 stia, Se dau
totu uadata. delu e asta lăcu, Siruuu ultimu Fele: aehuli CĂLULa; deea mortea, pu n
VE si i iaz îi
rapieca; ne itele lui ii-ani fi. assecti atu azi uni fotoliu Pusta
ice,

“Deca târain! 206 i-ati pus Domniloru, ua gem nbiio ciuma mesuria poterilonu nula,
NI
a puciuelo u biele mediloce "iati oilectirati si litter arie si mai ale S)ozuoriee, Ba DU: 0th ai
| mare decă dorinta mea da mi dasminti vetlorea onoratâria Ge ina iaecordatu si
mi este pe atâta si erata piiii obiectulu ce i-a4i determinata.
LU

“toti, Domnitoru ati pdemici, mu ascultata eu placere ine soti! ralu dis ura su alu
nd) nost ru co inzociti; bu Pa asenltabu eu semtimante multa „ma potul ule, Deea d-ta, 2
Fri
de nitule Sici di awcali tu protiise iubrati Societatii nditee diîn agrulu nostru litierariu;
RA

ui Că nise discusrstilu D-l6 sia vorbita d animă; exotaiduii ii oisetate imvenizi, dei pro
prie velatiiu ni si cu cehi Tamdătu'si cul aula dul ist nou venituia: Academia, i”
sa su semiinitente ddo amica” zecnnosentsria. 4 si penru u-..
cestoiti” suvâniri grate s6 > arta
T

Da
nalt si pentru altulu
. etica UI ICI DR iii da . ăi ii IER) pd

“ Dâca Academiei voiâne “nourie; a nu negleuă de a vecundăce publice mofitale lui.

EN

a
Donici, fahulistulu xomânu, i nimene a mine nui: vote” fi! daţoiiu: île confesstt;: in: urma
ilor u “voii in
obligate, dar puiruioa placiute si prodilâite stăulic cd fa cui asupri d tabulist
.

“genera. .s si asupra lui Doniei in părticulariu. £ it az EI aa Ii

/C

“si intoronuduri vederea spre allesstilu' Socictatei, cresce fortei multa por sitiitea
pleasi
probise
spiritul meu, consider andu pe lingă ilotele liltara io ce-l distinge; si vineulelo
ce "cola, clu ae Isa, incă, da atunci, candu ahiă punendu: umu-cutediatoru” picior. pe
sabiu si
at en a literatia, an atatu iin'ellu pre unitulu cate asealtanduu si cogiliandu
SI

mia
„a , , DR ea "j i

pliu de bunotate, i sprijinit primii, Ci posi, ii

Academici;- su vale fi ntiinai simplă fotnivala gratu”
"oa dâra ca pentru mine, Domni
IA

Tica, Nec conmemorarea co Academia i6stră i fică astadi: | ui A. Doni ci, vă due
fratesedii acotlate dd Dbuna-tenire intre noi pentru nouiu nostru: allo SS ji na
p N
U

ca
BC
 RY
0 ă .
„Am înse spevantia, doponilon acadenici, ca caca ce de ordin arin estoua scadere pentru
studielă impartial si ; soridse,. În estul gaini, voin adlă. sensele. D-voatea
la

RA
imperfec ctiunile. Timbagiului, aa formelor ui necorrectă, a abbatterei mello chiar Sevo- |
luntaria, dela deprinderile veci alle eruditiunei.. titi iti ii , NI
Ceca ce me facea speri acâst'a estenn numaj, fapta imanimitteă. rospuu
labil di Vo
înri cu.caro > noului collegi:i

LIB
s'a: appretiatu de D-yostre meritele n moment chimnarei
selle intre noi, Gri și voalile, s6lie merite, fia Ltterarie, fin in sensulu deaăvueltai vei natianali,
a cosroltaxrei dai pică. Și nu fan una amtihologia adanenndu, ati; în au scurs da re-
ceptiune, academica, acesta vorba “Papi det; de cari ui, ale na tindata: sedia, fuea sub
pretestu a alţii au abusatu de, eu, deși pote usrincunjora: insii; cum, î. repugna: con-

TY
„Scientei locul case amentespe; crroți. seu meindepliniri de d6torii. Una nu se pote opri
fl ulu a.roşti “dulcele, DUDE Ge, pice, penbru'ca sau utla tu fiii ctiminali, astă ni'oate
„a Se eviti inaintea, celoru „e oiubeseu vorba de Patra, ce E

SI
Și neealiure că în sinulu acestei corpori iune. nare locu assemene vorba: an nu este
„Nor ietatea academica, siica unaludin fidelii custodi ai Patriei, de Greci va naa nstodiedia

ER
În cea: ma Li subli ina etimanil estobiune, în dinte?" ar CI
Asii dă a i-mi; permisu a repeti: meci: Qin. respectului literelor, neci ; din aeca
„alu, patriei; nu se presenta nonlu nostru, coleou desnudu de m: vite, Di
IV
| Deca activitatea, „ce ulta, data deșvali în „administration instructianei- publice i-a
cpu ciot. si umeroși: amici si: mutari ai serv itieloru alia şe culturei naționali, apoi ce
puitutea dai icstole, meritele selle tite avieă. ca, se
UN

ne si eva i propri'a. sea ospresiu nt

Tin privinti'a lui Donici,-—nu vora intardiă (i, au sii Dostp doță, de miti) e lit appre-
tinite de peneratiunite ndalire și V enitoria. |
Pentru act sta ganerab iunile, acele au voru avd Girticul tale douluta ce vor seci, spre
a fi drepte, a determină momantulu dissu în litera cuia velativu, în care noulu nostra
AL

colloggu a ailăzitar natiinei roiai inu produssele întelige bici și alle anime SG,
SI câta pentru mine, aşi ti infiellessu, păre-mi-se, reu missinne: mea deadi, dec; apr
ua însistentia da detalii ame
TR

servitiele addus sse literelor de nouhi cules, asi face

se nasen țocmza Pi in acea insisttenta, 19
n liertatuin, dibiu în ta mente ș abia: d SRSpectă, Lreilu
i ace mai! 'Dine; arie andu uă ră oct I65a. i iviro in adi iucimile “isca sului ee ali as-
"culta adi u6oria; Se esăiltezit di inenu atâte alto a ubii, care pân 3) iv iba a noului Gol-
EN

legu le-au hoglissu, averile ci fiendu pie abundanţi. A prohă ca d'iu sin) ple voluntarieie
omissiuni alle penei noului 4 ionita poteinu, seste inca. atâte cugetari bune. atâta lumini
NON easupra Orizontelui nostiu littor rariu,: este, voţi” rocuimds6- na, “midiloculu cellu nai
/C

„Propriu Va salută pre! noulu consocit, sii pentru minee imotodu indo; vutiea d i -i face
Omagiele mele, i a N | e
. II at i Pa) ft Ți EI „-: pi
SI

Ia Domni. Academiei, IDR a Ar aa

| Discinsulu noului nostru collegu e mai bine cecitu unu sliseursu ppanegiricu, alu fi-
IA

bilistului sea tabiuistil ou rotii : Cunoşecnuin. da & îmiportuitia, e pentru critice lit-
nt
teraria „determinare ca, midilocului sociale, a monnentului Litterariu, i chiar a momentului
U
BC
 _68

RY
SS

E dativ, 'D. Sion ne a presentabu obiectulu ce-lu preoocupa sub tote usele si în ta lu-
„min'a necessaria ca se i faca, conturnu securu, otaritu, precisu.
D. Sion incepe prin a se occupâ, de: omu, inainte de'a, lu cercetâ, ca, scriitoriu, bine

RA
sciendu ca, ori-cari fia modificatiunile ce ediucatiunea, adduce naturei umane, ca persiste
multu cu tâte apucaturele ei bune, si vai! si'rele.
Sunt forte preti6se datele ce ni se addussera de collegulu nostru bine-venituaasupt 2

LIB
„vietiei lui A. Donici si a familiei sele, si mai allessu asupr' a midilocului sociale, îni care -
nascti si se desvoltă talentosulu si vegretatulu barbatu. |
Sunt; negre si de indignatiune plene cadrele in caii ne facă tabellulu situatiunei socie-
- tatei, în careA. Donici avă si cllu dela D-dieu missiuriea d'a aruncâ- seminti' a bineluisi

ITY
a, renascerei nationale. Acea, situatiune,; care nu de multu erâ pusa la reprobar ea, lumei
- civilite de pân'a cea aduneu taliatâria, a lui Volf, a Baronului Tot, a lui del Chiaro, a lui
Zaloni, etc., face unu neindoiosu meritu pentru barbatulu, care în unu midilocu sociale
- inspaimentatoriu, au sciubu se fia frumosa esceptiane.

RS
In assemenia, midil6ce sociali, barbatulu cellu mai meritoriu cu afanu numai pote a
nufi inveluituîn opprobriulu communu, si nime nu'lu crede diflerindu de cei-l-alti. An-
dronachi Donici era de securu unulu din jjur istii cei nai celebri ai tempului si forte res-
VE
pectabile nu numai prin scrierile, prin Legile impamatesci ce publică, ci si mai aJlessu
prin moravurile sâle. Cu tâte aceste unu anonimu satiricu alu tempului (dupa scris6re
mi s'aru par6 ca e de insusi Beldimanu) face, ceea ce n'au. uitatu neci pino astadi a
NI
face calomni'a, face ua satira sub forma, de dialogu între Drepiatea si. Inter
orosul, si
pune pre cestu d'in urma se dica celei d! antăiu : :
LU

* Dute 'ngraba, te lpesce | „+ Pin" la e6sulu cellu de morte!

“Lânga Donici, si-i sioptosce, - Avata-i si pentru mine. |
„Căci ellu singuru, d'in pruncia. + Că ca end vinu dupo tine;
RA

Ne-i prietenu, si o se fia Ă | Si apoi credu ca sim pilafu

Vrednicu credintiosu la tote “Va gesi unu par agr afuu d

. Si dâca nefericita erâ midiloculu sociale allu unoru barbati. ca Donici, din respectulu
T

noravuriloru, nefericirea, erâ mai mare, căci pe lânga grele vitie si scaderi, mediu de-.
EN

“pusu de invasiunea, fanariotica, fiiulu de boiariu mai primia inca din fasie despretiulu
- de tiâra si de alle tierei, si primo "loco de limba : Andronachi Donici. gasia, ŞŞ în cari
se confunda calomni'a, si se puna, stavila, nedreptalii, dâra, unde potea ggasi A. Doniti, pe
/C

iermulu dorerosu instrainatu allu Nistrului, unde potea ellu află iubirea, de ţiera si de
limb'a ei si mai apoi potericu carise Inpte pentru ellein conta chiax aloru sei. Se furisii
A. Donici, ne spuse D. Sion, spre a intrebă in tacerea v eghiariloru ua mucedita bucovna:
Dece neci splendorile orasiului lui Petwu-Marele, neci epoletele de cadetu, promissiunea
SI

de epoleie de generariu, neci celle 12 tempuri inîn cari cadetulu învetiă pe atunci a uccide
IA

de ate
a) Daui in annessa lit. Aintrâga acâsta satira inedita, sisi care o> aflaiu intru ua colleetiune
si panflete ce a fostu adunatu unu regretatu unchiu alu meu, D. Merisiescu, in curgerede vr 'o 50 ani!
„Candu tempulu si midilocele ne voru permite, vomu publică actsta collectiune curidsa.
U

r .
4
BC
 RY
69

Unu omu, pre care astadi, gratia progressului lui Peabody si Chassepot, lu pâte ucide
in doue stu trei,—de ce, dicemu, nimica nu implea gollulu lassatu în anim'a lui de ab-
| |

RA
senti'a patriei iubite! .
Natura i-a datu ceea ce nu află ellu în midiloculu sociale!

ZII

LIB
Care fu momentulu litterariu, în care A. Donici esauni midilâcele d'a-si manifestă,
fvumâsele dote-ce natur'ari accordasse? ie |
“Noulu nostiu collegu ne spuse ca fu cerculu litterariu ce formasse unu altu collegu
alu nostru, preste Milcovu,D. M. Cogalniceanu, cercu in care figuri, Alessandri, Negri,

TY
Negruzzi. ete, i a | cc
Totusi ca momentu litterariu speciale, D. Sion da lui A. Donici, V'ua parte pre Asachi,
Seulescu, Cichindelu, si pe de alta pre doi poeti russi : Orilofu si Puschinu.

SI
Amu adauge aci ua observare: Ore intru nimica, se nu fia, contribuitu ca momentu lit- /
terariu pentru A. Donici, frumâsele discursuri de pe acele tempuri alle unui Hajdeu, i

ER
Eforulu Se6lei d'in Hotinu? Ore cavalerulu Stamati, acestu poetu allu Basarabiei, care,
4
4
4

dâea D-dieu ne-lu crutia, pino adi, sdruncinaPa-i sanitate inse nu-i permisse a-si occupa
i

aici meritosulu fotoliu, —6re acestu ultimu apostolu allu Romaniţatiei, alle carui opere
IV
editate si adunate la Iasi sub titlu usa Romândsea, titlu banale, d6ca, n'ar fi ca ua
adiare recoritâria animei asfissiata în ardietârie d serburi, deea n'aa fi ca unu pretiosu
UN

protestu allu Basarabiei contra instainarei ce i se impune; 6re, dicemu, acesti pavbati /
se nu fia, fostu si ci atâtu pentru talentele nascunde alle lui A. Donici câtu fura pentru
ellu fabulele scalciate alle lui Sculescu si cele italianisate alle lui G. Asaki? |
Donici tiparisse între 1839 si 1840 prim'a editiune a fabuleloru sâlle. Dojă pe a-
tunei Stamaţi eră cunoseutu de scriitoriu si poetu. D. C. Hurmuzaki în una epistola cotra
AL

D. M. Cogalnicânu (in jurulu caruia se invertea tâta inteligentia vomâna, moldava) re-
commanda una poesia, a poetului Basarabianu, * Gafitia care sesi publică în Dacia.litte-
TR

varia 1840. La, aceeasi data D. Cogalniceanu lauda, publicandule, câte-va fabule din
cartea, lui Donici de curendu apparuta. (|)...
Assertiunea iubitului nostru nou consociu ca doi poeti straini : Puschinu si Crilofu
au inspiratu pre Donici, pote aruncâ, banueli de neoriginalitate asupr'a operelorn fabuli--
EN

stului românu. Dâca A. Donici a tradusu Caruti'a-postei de la Puschinu, deca cu Negruz-

zi au sciutu traducepe romanesce e Satirele,, lui Cantemiru (care pine ax fise sereimprima,
accompaniate de testulu francesu, dupo cartea imprimata la Parisu de L. A. în 1745,
/C

tocmai sub priveghiarea, lui Cautemiru), se urmedie ore d'acica si in fabulele sâlle
Donici e ncoriginale? a
Acesta, e una, intrebare care o attinge sinteticulu discursu allu D-lui Sionu, si care
ve rogu se-mi permiteti a 9 tractă, în tese mai generale. Semtu nevoia d'a face ac6-
SI

(1) Vedi annessalit.B serisărea lui Hurmuzachi si notita Vivliograica a D-lui Cogalnicânu desp re
Iiditiunea Î, se Scur'se uit-
fabulele lui +4. Donici. Laudele Daciei facura mari servilie lui A. Donici.
IA

data, usii ca în 1812 Donici imprimea una noua editiune în 2 brosiuri la institutul „lbinci cu a

dangevi, credemur, de moue bucati. : Di |

U
BC
 10

RY
cer
sta,
af. [3]
donini acadeniiti, int Iaca seadeviloru ce sei: atei
de cât certa săăla. “tutaroru
produceriloru: îi03 tre liiterăriei di in morăentiţlu co obiectele lor ue alla
triotate, si inn alte
litteraturi europene. | RE pet a

RA
Nutâia eugotar ca şi neci tt fo d littexaria că intalninăi i
oiiuno fa douc seu inai
multe literaturi, oste ncoriginale acelora si originale numai uneia
den ele.
„A determină conditiunile în care Anlerlaria, lui Planta pobe li iastorm
a a în PA-

LIB
tare alu lui Molidre si. C ile alu, iberiej în Cide alu i vașieulni
iră aces, nu este scopulu
meu, câ-ei acesta -a e una “Înteeba va deplin solpta în ri- -ce; curșu,
de. lite rat ua. |
Yoiu ati. sii se pentoșeu Ga, Gera, ce se nilinosca cuiltuța, âvili itare
uinană, con-
stitue anti pi intentia coramiun N imaniţ: „ici. Meci. îinei natiuni ni 1 i se pâter
neg, drop

ITY
talu d'a- si luă bar tau soi di in acelu pabtimoni, care nu aa atu nume
de căi alla voia
mititei, Sa .? - .
Ra y . , ,
a p.. - 1 [i
Tissiste semene. uni puli inioiviatide. cugetari, cazi gonmuina tiu
a i ga Acad

dmeniloru, nu
“suntu, in speriale alla „imenui, e - it

RS
i ir iii : p

"Dica, „le intelnim u aposa cgotări tadiv șelitteriți uri, e e potunu, coji la iiui-
titiune, la lechpiane a unei a sup! a alteia.
yu, , 3 Fă “r ţ,
la Aver: na bai, UDA cslebru pre lan pe ta fuoa isec ui ji SI inceputul, Secu
VE ii
e 23
lui vea (635), Se, nuvaii acestu prelat îl ȘI Ale Hinuis citirctus, „ll serisse ne cee poeme sub
|.

ţitlu : Chi i L: iau, ci (i or, Îi iri deh Apiti” Piemueiis qi Thicaiis scapi poeta. Jidi-
iunea ce, iun cumoscu „eu, eră din, 1308—1400,. a
NI
Accşta poema. teactâdia des spre Paradis despe Adamu si. Ta Vă otc. u
“Cui ipse, i-a tvecutu prin mente se atiein iei (II Liu sorgoni is * Padis sului per-
LU

dus alu lui Milton? pu ,

aa - e pf “e
git IE [0 ERE
Bea Goya inse și mai cairiosu : NERRaI
: NR | | rr , chiu , “

Acăstu Doom € plina. de imagini, de! for aee de stilu, caro e, cita mu. Cu ulita suurist
alu, animai, în baladele, nâstre popularie.. „ Pe a
RA

doisitu spume că Dumncdieiă dedă pre liv'a. hi Adana, șiiu

: | | Pro Vialano Paradisus s orăt: “isunduisaue dabatăr.
Ri em
"In doteui, et Iatis gaudebauit sidera: Mami” 2 E i -
T

„ (matrimonii! lei. Gap. 8, lib: LD: -

“zi titis. sjezudeliai side ct foii: ln: fie se pocbuln vomă inu inlsi îndu-lu asstu
EN

in ațiora Yloriora: aa e pi
ini iau zi be Liu a câtu-izi. vedeai o i pita i
cip | ci | | 1, dor u dulea Saprindea a, Ma -
Ă | Si 5 ielelor U semn tacea.
/C

s e le E in ticturică pa
e.
Asseihenie inteluiti de tome și de: iugetăiri anti frocenti” iute Tica nostru
- popul aria si a teuhaduriloru SI. truyeriloru, Na e a
- “Aline; dou academiei, in proba tu vesti tes , „inihidtendu, pini îi da originali-
SI

| tatoz 1ne untâstabile : ă littar âturei n65

1 tg e |
“SI în adsveru oii câta Las semen aree aflâmuid. &. intre irmatâicle stvute lin un can-
IA

cioneril vechiu, spa iniolu si. intre podsita 1 atribuita D lui i „Viiroseu Dă si altele, lia
my fadli artăcvtul D. îni Osho u în Recistd Tome; biz, PT
U
BC
 RY
| | De ES
cosiehide, ci cel! Wu mit ia inferio-
“mai veoehie; ţa hip contră ună ăiupotimuie
ne,
riţatea marcant e a poemelor ma 1 moder

RA
[ie co! “dibe posi provo ncial e dc: pro 7ovtore lu sea, “ Aatucena aces stu poennu în
ee” piov căciula. E
limba italiana „Cate: e mai intiellesă decâtir
or te treddlo, font c teodăo! ro sere tu Seviitor, |

LIB
Ponte froad'e pien dator, ui i —Vanne via, bu mal nenico,
a] . NR hugi arde ingamiator ! | !
„i cup ihovo tutte e angelina
A IE Vo, a to lizi EN îm riste E SE “Ciri io no pORsO în zao verde
i Nin pi vateli 0, che abia fior: ”
„Se 29 Se la TortoI ela, Ma
rolotiăta nel dolor? e A e Ci se tiovo Papua chihră
ei it

TY
ă Peo la toshilatator. ip
Paso Ji di frasez iin frazei “
|. Non vo spesoe, en voi figli .
I/ussiennolv tnvaditor
U | i Ne, dolce aver da lor... (1)
Ti parole cb ci dice 2
Son di falso adulator. A Ia (V. Aten. Rom. Tassi, paz, în.)

SI
e oii: i
_. “se volesti, 0 ignora,
seu.(2) ;
pasti le, poetulu roriinu|. Vacare
.

Si cei cum canta dorulu acestei simpaticoo paseril

,
o
N
|
ic
Amarita ia
O „Sermana dVai! de
- | “Cânla semane Singura,
|
DI
o
i
DI
| o
Ea
ER e Page prin padurea verde,
Si se duce de e perde;
“Sbora pino de totu cade,
IV
“ Oeolindu dimbrii, ogreule, ze
e do Săi NR iei
Sia? Domnu verde nu sine,
Plâmero, anima; esi strica; pb
Nespiendlu ce: SG anaiidica, ei ri; Dore ci de locu ru, scade, a.
UN

te
e, Ş Si ca viu, sta, cate pedata,. MR
pet a „Shore bis, prin campie | N
"Cu dora dup'a sa socie; o | i otu pe rantura uscati”
pe Cami ă bnmecata R
" dalea ci nu se mai stie, me
„Unde vede apa
oct,
Mai inalta morta-i decâtu vie
Nu va Ja cas să plece,
AL

Câtu traiesce, tota jelesce,

Plange de se prapadesce,. , Ci o turbura si tree
Cu alta nu se-insociosce, Unde: vede, ape plina;
Neci nu se nui veselesce, De noroie side tina,
TR

'rece frumâs'a Livede Merge setea, de=si alina,

| Și do sociulii, ci suspina, d
Nu se uita, neci nu vede.

scrisso în 162 4, utili RI acostu fondu na

(1) Iope de Vega. in Cupricile Relizei, admirabile pieza cc
EN

tionale astfeliu
ai ui mai, cant actelin leg de
selle in angeri male neolice
, LISARDO.... 'Furturella veluva transfera cant cele
inbite noue dupa perderea soriului scr si nici o dat: nu sidde pr ramura verde,
TIBALTO. Lido! Dax pe ce side? | a
/C

VIŞĂRDO. De 9 Lufa seu pe ut rabiută seat, e '

(9) N Ă |
2) RerisPu romăn.
Calea te cu plaecre vorsurele ce ne dode DD. Pruncu azi recenta asupra nelu temei

Turturiva,. nilatiă dorulus e

Ce te plangi tu prin pustii? |
SI

Ci o Huture amorului,
Spune-mi, passere, NU sei ?
IA

Pentru cd Ja usentiune
Pe rotragi din loru umbrosu?
ie ce mare vioitiune
Alu tan ennteen tangulosu ? pag, lei.
U
BC
 a PT 72

RY
Mai de curendu si cu mari scaderi litterarie, poeti necunoscuti au brodata pre acea-
“asi tema versuri imposibili. (1)
Dâra, se concedemu chiaru că multi d'in barbatii nostri au imitatu autori straini:

RA
se nu ascundemu i in facia, cu fiGrea lui! Vacarescu : :
„Intr'ua, gradina
Liâmga ua tulpina, ete,

LIB
)

pre : Morea, Ini Gothe; se convenimu ca Dorintiele D-lui 0. A. Rosetti nun sunti in nes-
gientia, de Les-souhuits alle lui Ribout6 nascutu la 1770 (2), cari se cantara la, Parisu
„pre una aria de la Pergolăze; se nu asoundemu parerea, căA essiste mare inr udire intre
7 versurile lui Alesandri :

ITY
,

D'asiu fi, iubita, passerea mica o. _

| Ce printre rundie salta, usioru, ete, *
Si intre alle ni Hugo : :
| - Si jâtais O! Madeleine,

RS
| | | Sij'âtais Poiseau qui passe, |
N A . Et que poursuit dans Vespace |
” | Un doux apel de ta Voix; i ,
VE
Se declarimu, ca nu scimu care foilotenistu cate tralitdia poesi'a cu “scalpellulu d
natomistului, se. deelarămu chiaru si cu noulu nostru collegu ca, nu este de altu sange
Lizisior” a ce a cantatu ellu de Lizelta cântionariului francesu.
NI
“ "Dotu-si 'de'aci resulta numai atâtu-a, ca assemene Almei creatâria, pre ramura în-
telligentiei, genulu umanu potu depune flori si frundie, cari se se assemene între elle,
dsra cari se diftere in detalie: diversitate în unitate,
LU

(0) Vedi amnoss'a,a lit, C. (Dorulu 16i si 163 pag. 173.)

(2) Quo ne suis-je la fougtre , E Si Ii Ă

RA

0ă sur le șoir d'un beau jour . E

Se repose:ma, bergăre : |
-Sous la garde de Pamour?
- Que-ne suis-je le Zâphyre o -
T

(Qui rafraichit ses appas;

L'air que sa Douche Xespire, .
EN

La fleur qui nait; sous ses.pas?

“Que ne suis-jg.Tonde jpure
„Gui la pegoit: dins son sein! _-.
” Que ne suis-je. la pasare |
/C

i | „Qui la couyre aprâs le bain?

îi pete ateu, a a a
N * Decenu sunt dumbrava INI N |
„n Cesiaprerecâre --: E
SI

“De bracie c'unu prietinu |

Ti-e dragu a visiti? e
De ce nu sunt. Zephirula
IA

„Ce sinu-ti recoresce

ete. ete, ,
U
BC
 RY
a N i Ă . Ta

A! osteii inse unu punct, in care eu cellu Vantâiu- ah datu strigarea de alarma: »
scaderea în literatura n6stra, nu vine, căci Dovintiele sunt essite d'in Les souhaits, neci -

RA
Dasiufi, iubito, passerea mica, d'in Si37 âtais O! Madeleine, Voiseqn qui passe ete. ci căci
individi depossedaţi de talentu, ignorandu că solum vocum mensură non absolvitu
poesis, si câ, abia Csi versus pai gen ec, aliud carmen fingere, au datu, alature cu Do-
vintiele D-lui Rossetti, — dorintie. cazi le a scambatu si D. Rosetţi mai apoi din ero-

LIB
tice în politice, — Dorintie ca, acestea :

De ce nu sunt claviruti?.,.
De ce nu sum panglic'a?..,

TY
De ce nusu Telegrafulu?...
De ce nu sunt cuti'a? (1)
Şi alte assemeni bazacorie. _
su UNA, DORINIDIA

SI
De ce nu su, Domne, ana filomela,

ER
Se potu in aeru (22) ca ca se sboru?-
Ca atunci m'asiu duce la a mea vellu „
S'o vediu, ete. 9)
IV
Sau . m Dâc'asiu fi ua passerica
- Dupo dens'a asiu sbură,
UN

Dupo scump'a mea, fetica,

“Cu amoru asiu alergi,

Ah! Mimieo, dulce fâta,

Vino draga, vinu pe data, etc..
AL

Di | (Dorulu pe 1870, pag. 699)

IV.
TR

Asia, dâra, domni Academiei, dea sar probă că Donici a immitatu pre. Puschinu
si pre Crilof, noi vonu conchide, cu discursulu D-lui Sion, ca i-a imitatu asiă cumu a
imitatu Cantemiru, cumu a imitatu Alessandri, Sion, ete... ca se, remâna architecti
EN

originali, desi construindu cu materiale cari nu le au aflatu ei mai antâiu pre lume.
In faptulu ca pune lui A, Donici de momentu litterariu pre Cichindealu, noulu collegu,
he a spusu-o, face una, sippositiune : nu appare in collectiunea de fabule alle lui Do-
/C

nici urma de reminiscentie de la Cichindealu.: Da, multe d'in materiele tractate de ma-
rele nationalistu si invetiatoriu din Besechericulu-micu, le tractabu si Donici, dera
Phaedru, Lafontaine, ete., le au imprumutatu la toti.
,
si: apoi ce erâ de lipsa de Phedru, ete... ca se alle Cichind6lu si Donici obioctulu
SI

fabuleloru sslle ?
IA

(1) Athenculu rom. de la lassi pag. 71- 72. |

(2) Dorulu 1870 pag. 98. Aa |
U
BC
 74 RI

RY
a >

:;Poporulu român ave si. adi. în “Titi atuia, sea nescrise ina sute de 'Ajjologe,c,
nl
dosvoltat. aalte d inggerinin e su tor! 2 de »sentontie biorăli, do aiitedote, istoribre, Do-
vesti, hasne,- (1 ti a a at A Ne ptă

RA
7

„"Dâuna imagivatiune mare; romanul a păste A6 vint i obăsli anihila

4 șia
7

a $
căihduei imetie,. “canu: ;sațirice, can du as “huni” consil iu “aivos,: uddos': ci dfbe” (2)
au presistatu la, Romani! fâbulei, stiu. apolo sul. scrigau ge ete
Dati 7
tai să d
. ț d, - j

LIB
Ar fi intovesante compararea ce 4 șI ai tace ii aie” piei
; ' dee i a... 1 urtctatal
sii funie zi tele 1derai
ee,

e Aaa
ii

toti. fabulis tii nostri, - |

Aceeasi fabula, tratata dă Doiiiti
“ial
a oset suta ba-0 piuo adi. mai inți tabulistii, fia
Cichindealu, fia cavaleerglu Stamate, Seulese su ţie Asachi, Momuleanu. (5) |

ITY
“Permitibeti- -îni a ua: addueo,inses copiata astă precumu e a iata una 255 omene în
istuta (4), în ga poporului. Bea ie as Ri aaa mia mi În
“ arna, fost-a cruda e race; crini car'a avut neberito en vera ciuda hrana, stai-a sic
- rom Cora să cassa, Corgeeu sehodit! su pemint; patit-a. de home e de race. Bogata don-

RS
che fruniga neca cgli di îe salec muncă 4 sa xivi, E fruniga, zice, iuva, ai du fostu în îrima
de verat Ajcă. che vai în: tunze E) te xivglonge prepat ați? — n. vera, zice cereceu, -
„cantat-aan, mi divortit-ain' bar sti 4te ecus. [i funii, ci ice : stai tn en vera cantat,
avmoce che i iarna îe tu jocal, a Da
e

i lă
VE
„Asti dâta în fondulu de cugetări, oreditatoin pattimoniula culturei amane, Românul
- a essauritu cu multe suite de dani “inainte,de. „Donici si eniompueanii sei originile
NI
Apotoguilui. i ni Me
Dea biblia cu parabolele si apălogele s6le (45 cală vorbiramu alta data. [edi Due
LU

let ma dia ructiunei publice, Bucuresci]) n'ar fi fostu de ajunsu.spre a pune originile
fabulei ittorarie, dupo ce neo nascundu, atei desvoltă , pro.cca traditionale, apoi de co cu
totu ot ar fi permissu 50 ere demu «că iolatiunile nâstre mari cu Italia inca din
secululu alu X V-a si XV-ane acu fi addussu. acestu genu cultivat pre i acolo de
RA

Alberti si mai apoi de Capaedio, Baldi, Grescinbeni? (5).

„Este cunosentu că apologulu este din famili” a parabolei, cumu . parabola e din a-
: i, A zi , i A pb DI . Ă pe 2 :
ii. tm E IN 4 iti EI Du] i8i iara tii E ia : Sa
d i aZi
T

"G) Atotado:Antoni Pahuj sttainiă nimiai Vino acuniti sau + Gcouătui de acăstai iuiseniiată jad a
EN

ittorăturei nostre: populare. Consulta:pre Sehatt în Walathische AMiirehen.. edi: Siebenbuizgiseie

Sase n ae Pi icdtich 4 tuller, unu, ol: 8: Cronstailt; 1RG7,: pag. 162 si sequântele. (D, Pundescu- pir lie
»iea
-
unui fran: ps volum do base, cie., Vedi Pepelea, do, Step: i, ]lassi. Mi-amentescu fonda copil |
ant, cotitu “donp prosineo, române do povesti. De cine er au adunate 2 „ae înpirimate e> Nu i i sei.
/C

(2) v ci Oefriad Muller, Misto de la littorăture. sgrecqie, T Il

LI i
A
i .
Pai
ii o
„e edi careitesiea Dita E iti -
i iii aa
(1) Adeea1 cra fosta ru da si'recoli Vurnit” acute a avuta cu iniunta dure a acri altă Juramă
| stati a adapostita în casta sca. trierulu ascunsu, sah Lan ontuşi ipatit'a de fotue si de rece, Rogatia
€
desi
și

„pro trnica s0-i dea cata se Danance se nu m6ra, I r farmie adie,

SI

Uăde” ai fostu tu i in inima verei % ” . sa

De ce nui preparat atunci provisiuni ?--În vera care treci, dice grietele, canta suc i aiva ,
IA

pr funie” a cra dice : Deca tu iu vera ai cantatu, aGuana ca e iorna joca! ,

(5) Histoire de Lu litterature italienue par PB, Ii Porions.- Paris. 1807, rodi Hoseoviei, despe
Te
„Muntele de la Sucevu, Voi Ali de a societ Tigure, Genua 1859 1.T.
U
BC
 RY
75 -
7
Ă it oi
-

Jegorioi; mal.i este seiutu că. tierra “în care epigramn” UŞI satira au jocu Şi desvoltare
mup6te se nu vedia desvoltandu- -se la acesta-si epoca” Si apotOgnilu, acea satira cară pu ÎN

RA
mase” spre a dice idn modu anonim adevorurele, unesuiierit e cand vinn peisovieli, ar
matocu spinii satirei. „n i ta
Apoi Cronitele nostre: stau de i faoia: cit si poesi ki)„nâsita, popularia, case piobedie la

LIB
cui ca allegori! 4,„piu aboV'a, epigramă asi Satira: nui vechia, seu: wtiz culiuia în agrulu
rOMĂNU. De DIR a a
” Bră d6ra. naturale; “ea! la terapulu seu, to cate a dubetminii istoria dosciti rei
cugetare române,se porminedie si apologuhi (1). aa

TY
In germine tendu apologulu esopicu:(2) în atâtea anecdote popularie, râul iicnela-
riulu nostru stimatu vie spuse, care crede: D-liii. că fă oceisiulie i te de la colinei vita
tea nationale inchiagă:apologuln serissu șub pânn'a hi Donici, mi
E

SI
- Permitteţimi: asioreo. din strins'a Ohser valiinne a D-lui Sion: cngiot azil co mai în
chide, dutpo parerea nai. Imtrebarea: este: pusa, care fu tom pal u candu tambulă, App- |
logulu; fia clu libian, “Catianu 63) ete... îreeă din niseris
n mia serissti; di in apa a a
noima în opera individuale? Ic E a ia a a
Seriitorii. mari suntiacolle. naturi:de elita,e| cari in:sine-le: aduna sentime vitele si
ctodențielo naţionali. Gohiulu individuale nasce ca morulu de aburi: mici Ge itiultu
ER
IV
tompa inainte, umiditica mai antâiu fundulu valliioru si te optat Lt se suio:pre fruntea
vuntiloru, Partea cea mai buna a unei opere: Jitteraric' este sitriureu imprumutata de
UN

la natiune, :jonici; câ si contempuranii sei se espliea: prin |ja la bare 5o n: asc. |

„Dea nevoi! a ce a semtitu D- Sion, a ne tace tabellulu s sot ietălii donbimporane; copil-
ariei si juniei Jaudatului barbati... a a a a
„Nu ng vomu -dă inso rospunsuri deplină, d&ua nu -vomu crinâste prealabile manile-
Starea cugetului nationale: atlu 'opocei în tite: directiunile: sâlle, usii CUM ni-l de
AL

nuntii, istori'a missicarei nâstizo litterarie. DN a

Inceputulu seculului acestni-a lu semnalddia mii mite cronicii aivorse literari
TR

"4 „t
]

(1) Numenile proprii alle fabulistiloru, dice Ott, Miller, nu spun de câtu unu luvru ce esto ncin-
doiosu, ciomeniiea de apararea ă iubitu miraculosulu de una parte, si de ala că omulu pururea ă cartitu
de vecinulu scu si a nascutu maliti'a, unbrea-buna, lex fulicata sale 5, cumu dicu Francesii, a-
EN

Pepelea ori prin.

cestea ropresentate, adesea prin pesicherlicurile unei vulpe, prin alle vre unui
bosticle lui 'Vaiidala, Nu numai de eri de alaltaiori ossiste foamea care ctuulu o întreba har-
e , ,
latu So
/C

"a Vine Via lu foriatra,

Noii sfat, ea stil
apesi,: cau. pre Penn iti 2

rospuue ,

Cute, piste nozira,

Pavhaţe, hiurhite otto, _
SI

! (becului pre 187,

„(zi Cara teriulu fabulei axopice este ala fabulei de animale, preenmu o atm la Greci, Veti
IA

4 re Miller 7, p. Dos,

() Vedi annessa Tit. T. Vei Otfred Miller. Histoire de la liticrataro, Crreaque, paris, [So
| E i . a
ÎI pus,
U
BC

p
va
 16

RY
cari representa.si elle pre atâtia factori intrati
în lupta spre a compune cea-a, ce amu
pot6 numi cultura, n6stra, româna,
„Eră de una, parte siuoniulu fanarioticu, care cercâ-
se nabusiasca şi agrulu tiorranu-

RA
lui, dupo ce complesisse, baltocindu-le, curţile boiaresci. Erâ
de alta parte curgerea cri-
stallina a unui modestu isvorasiu, care de preste munţii carunti-si
deschidea, misteriosu
calle inflorita, prin agrele Moldoviei si Munteniei, si se manife
stasse inca la finea seclu:

LIB
lui trecutu, pe-acole, grâtia, Mitropolitului Iacobu.
(1) e |
- . Din
r
sorgentea trista a fanarioticeloru deprinderi isvoriea în littere
currentulu ero-
ţico-bacehicu, | a . |
Din isvorellulu limpede de preste munţii veniea,
cu profumulu campenesciloru flori

ITY
dorulu detiârra, si cu ellu, aspiratiunile, tendentiele
a, p arassi si eroticulu si bacchiculu
spre a canta canteculu haiducului lu ptandu pentru dreptate si
mosia, seu spre a caută
„în, cele trecute fapte alle stramosiloru esplicări pentru
presente si povetie pentru şii-
toriu, cuma diceaa chonicharii, Urechii, Maiorii, Clainii, Sincaii

RS
(2) ce Cogalnicânu
incepuse a desprafui, cronicel6 d'in tainitiele unde strabunii le conservassera,
reliquie
sante, proprii a adduce morbosului vendecare.
De
| Intelnirea acestoru doue corrente de sorgente.diverse nu se facă fra
unu mnomentu VE
„de lupta,de amenintiari seri6se. Mai toţi seriiţorii nascuti intre 1770
si. 1800 mani-
festa, in operele loru acesta, lupta. o | i
„- Conachi la Moldoveni iea, a, mana liv'a, erotic a cu care essalti, în simticiuni mate-
NI
““viali una generatiune intrâga ; dera Conachi insusi
protestâ, pîno în fine contra, di-
rectiunei s6]le litterarie » dandu | poeme ca od'a, la, Moruzu
(1802)si traduceri ca Julia
LU

câtra Ovidiu, Cer care de vorba asupra omului, Eloisa, câtra: Abellarăd,
ete...
Si la Munteni I. Vacarescu int6na admirabili imne la, Eros si Afiodite, dera protesta
cu atâtea, poeme grave, si manifestandu lupta, ce indicâmu între currentulu nationale
si acellu-a stiainu grecescu. RI
RA

| Pe candu eroticii poeti laudă, or gi'a, beutur'a, V. Aron in Vorbire intre Leonatu de
_ Longobard'asi Dorofata, dice -- N a

„.... Parasesce belitur'a -

T

o „4, Vino, de beuturi te lasa,..: . --

;. Cazea intrece mesur'a, | - „Si grijesce d'a tea casa, pute
EN

„Numai ce e drep
că Leonâ
tutu de Longobard'a se grabica se declare: Sa
Ah! vinutiu! I6cu dulce forte,
| | Nu te lasu eu pîn” la morte.
/C

o.
. . ,
"i aiurean . Da : II a
Sa:| la | , ,

a a Asuda, te ostenesce, :
i Aduna, mânca si bă, |
_ | Pino ceva vei av, j
SI

. . NR : ! ÎN 4
Și apoi: a .
| E | „Manca, b6, le veselesee, -
ea
IA

„
o Canta, jOca si traiesce.
. | . | , . . .

(1) Vedi anness'a lit. E. . a Ca - vali

. (2) Cantemiru se imprimă la 1925 si 1855, Budai ducea, depaite aspiratiunile national
U

n A
BC
 RY
77
ev

jiea în adeveru. wnioralea. ce Panariulu pusesse in practica iin tiârra!. Ce ii dreptul

că despre traiu nu totu d'a un'a eră pormissu si sarmanului poporu!:

RA
Una, forma de protestu contra, usiurei litteraturi, erotice face insusi Vacarescu, tra-
ducundu pre Britanicu, pe candu Ioanu Slatineanu traducea si ellu pre Achillu. Eliade |
si Aristia suntu d'in directiunea acâstă, terminu mediu si de trecere de la litteratur'a

LIB
erotica la ace nationale. a
In Avdealu V. Aronu (1), acellu suecessorin altu Sincailoru, Majorilorui in Moldoi'a
Conachi si în Muntenia I. Vacarescu sunt representantii poetici ai luptei de care vor-
“bimu. La, se6l'a acestoru-a câti nu-si încordedia lirele, si câti nu invâtia a cugetă!

TY
Mumulenu (Barbu Parisu) continua se6l'a lui Vacarescu, dâra face unu passu mai
multu spre a essi d'in genulu eroticu. ”
Sub una, impressiune româna,- semţindu în peptulu' seu auguriul viitoriului, cllu

SI
incepe esclamandu (1817): 4

„ *Pratiloru simpabrioti, |
Unu vâeu nou ni s'au ivitu, (2).

ER
Dâa abia anim'a a vorhitu, si midiloculu sociale, currentulu eroti icu lu teresce : _-
“Nur oiu, (striga, ellu), domnu, neci imperatu,
IV
Voiu se fiu amoresatu (3).
On: a |
Atâtu voiu numai se-invetiu : (4) !
UN

“Puicele se le rosfetiu, ete...

Si una, data, intrata pre asiâ, „pârtia ellu merge afunda (5).
In contra, currentelui care l'a rapitu, îndireotu Momuleanu protesta; ellu nu pâte a
se smulge d'in ellu de câtu dupo ce pubuitulu pusceloru eteriei au inseninatu abmo
AL

sfor” a, de câtu dupo.ce, cumu dice ellu în Od'a câtra oitia “Sturza, allessu Domnulu
Moldovei: | | .
- Lempulu co-assnprindii addusse „Fiiulu patriei acum'a
TR

Vâculu cellu multu ruginit, |. Lu scâmba-in vecu auritu, -

(1) A scrissu patimele lui Christosu,

EN

(2) Oda, rivnitoria spre invetiatura, p. 1, 1817.

| a |
(3) Pag. 21.
(4) Pag. 29,
(5)) Ciitesco titluvele poesicloru de acestu genua din collectiunea, sea de la 1817.
/C

si a barbatiloru. | |
Judecat'a muieriloru
Necredenti'a muieriloru, |
Necazulu muieriloru asupra barbatiloru, -
Sfatulu muieriloru în co, chipu so iubdsca,
Muierea, ce st socote îrmb65a
SI

Nestatornici'a.
Carea iubesce pre altulu.
Pentru coi “cari facu parassire de amori.
Pentru cei cari punu prigoniro la amoru,
IA

Amoru de muiere betrana.

Pentru barbatii cari se însora betrani.
Pricini de amorile
U
BC
 13
ne e

RY
„at 1 25 (Di inșe; protesţăi onereicu conta” a oroticismnului in P la geveau Patriei, căci
Îsi ue

She ară convinsu că, pipa tu, si invederatu Ineru, este. (enma, «ice în prefati” a bro-
simrei din, 1825. pag. 9, că, vellele naravuri;. cari adducu molliţinnea si destienarea

RA
1.32 pt ra.
sunt pia padenii na de familie si de. „0rasie, în parte, ci de nordde. Si.i imperatii Aniregi
Di ca Xom nuleanu ave stihuri. baec hicesei : i i ut
(n alassa baceliivescu : Strigu late + se e: tina,

LIB
i i tie Ta E me.vesileseii, pi d Se ben, sostjocienu: 'ete, wie 59).
- : i
iat imulu solii de Doo i il u, ici Aomnleătia, „publicatia i n.18 37 „ca 5 calu de
„la 13325, seri pentiz indroptazăa miorașurilorti pri satire, cjpigraanne,, fabulee)

ITY
iliipatatio perii ceru S* ” r
pr
|

AMissicarea.e data.| seltiman au cânta mai mita 4pro zitos; ol serie cu sanse
ate rig si cit radio de ore augur venitor iulu. Tu Cantemir abiă imprimaţi la, Mont:
tirea Nâmtiului cstisa clu dâra ucella venitoriu. _

RS
i, ; i i 7

“Carlov” a abii ilea câtva annulu ÎSăL a mana pa ana a, SI. avea cai
e te ca care canta;Ie
heda româna ă, Puiu de Zer mpristei (5) si striga+ (în în: wsiula ostivei de] da. 1 831); în
ina cani” pi soti "Tempo 4) 5 santia Ye ultarula vomâniu o

.
VE
„usi auda ositii cil. ala, |
pp
pi,

La o Caci Vultatzulu sSa aliat »

Crentula nationale eră d'asupr”i (5). „cale a Noginziloru, Heliadilozu, Cocgali-

NI
| ceniloru, Alessandriitoru ate. oră deschisa Curendu dupo : Momuleanu DU înai avea
nevoia tomânulu se all&ga între: cantiuile | A/ oditei, Si intre .Argiru; intre pafimele lui
LU

3, Azonii ori, A less andra 6), ori câtu, Cn, dice Mompuleanu, mai manti se cunosc
ae oc uiîn j aria “mă stra, do cât pini bopata „ue; „seriea, „dej a Val ala
venii ELI direotiuuea !„natior ale Dimaki se niua Sau tei Treime
i 6 tapi Românisni ai “iasă u Spunca Russilom ce: detoroseii
RA

popor ce. In. striviau în petidre in Dessarahi a; “Heliade ci ai sei în

| ua nieni aiacit naltu petele iin mpa nationale, la suna rea. canberul ui seu,
DOI Orfeu. Lina grupa de'i iuni în Moldova. fundedia Propusirea, Duca, ete... A
T

“invinsi, pare-se, €cunremtele. nationale! Siroiuli ce luase me Conachi, Vacapeseiu, Alo-

EN

muleanu, ete... . este ezitu! a : ta”

In acestuu mmomientu appare in agrulu litborariu Agologuau crissu. Ea
NIL, i IN Cp |
„î zi ta
/C

au .. , N Pia: Dai ti Fă

Appatitinnea lui in
i acestu momentu ne ua capiea D- ai Sion, CA mult a pebrundere;ai-

(1). totu la 1855 se Înprâma Deseripiin +: Moldatiee- de Cantemiru, j

SI

(2) Vedi lista pieselemu 3ia annessa lit. E.

(5) Vedi Rezista româna pag. 5300.
(4) Verdi aumess'a lit, ta. . -
IA

(5) Currieratiu românesc înv cepe ja 18 236 la 1587 Fa Duiminceei dă Turce nndedita uta, de Organi
„si care tpaduce “pentru poporu pre fil; Buhagiinda. te
(6) Litter atu a Spaniola possede una „Iessandria.
U

7
BC
 RY
Ss
79 a

velandu-na care a. tos stu rolulu fabulei in genere in, Luzae (i), Si care rol avă ca siși la
noi Românii :,; ay e ta ri . ta i A a mara
Stiai ra De

RA
i ă a IE Semit us ohoxin,
ici „ai aqua volebaiat, axtăchat dicare, a
iii " Aioetusi prpios iîi Tabelias traustalit (N Sa aia
iti ei i i, : Iei a a aa

LIB
Dei nu, originea fabulei, ca unii cina Sp DOIta mitatea genului: si esplicatiunis Mili
avește. cuvente, da; la: Phadru. sunt applicabili Si: pe ateu litbetelo nâstro, Da, D-lu Sinai
aro dreptate a aliirma că Cichin dela certi fabulei: midiloculu: da apune lise iuli “sei
coatee spionii mpi permiţtea, se le. sa ia directa si. doscllisu: ( BD) ai pn
, Pabul'a fă forma în care dejă la 1834 2Aumuleicanu zezp vediu si! itu d si armă misi.

TY
sea nationale: ei
siunea- i e tt a i
„In-tabula: «utediara; si Sculescii si Asachi sesptuna căteva adora citi ii
Lu data la care Donici veni in Moldova; “ebale: 1 deasă [ol că ccâs a” fu

SI
mai ponmititeă no zid iuti, da, Îropasirece 30 doilea n i, cură'apoii tan iri chizru
teva titha; st tuncă, naturi alment to nui pntea se aiba locude vâtu 1 doue spe io de serieri zi
satire, pani figte anonime său. ca, adevorulu dau atora ni iti operata (i ei i se proza
lasse „golu, i i se represent apoi N zola,
m
,
iți
m
!
A
Sea
sr
Da
a
.
. CER
ER ;
II
IV
a a ca. ei n. vostninte |
| în E | | Aung smutate la minte, i „i a
UN

Donici egi “indicata de > 00055 sita il0, euptaui tihazanata a sertitorii mari 5tut; i
ii , E
nevoieru, se Ai ti,. N iiijum Se pat, i
Pt
Pe EP
.
! RE SR RI
” Pi

„De mlaggu să allouieai iacăstă forma înivare câtiva. anni sa cerci: homaânisuuli

-
se invinga, nouele pedeci puse în cal le-i, mai avă locu si ună alta, cizialezele: Cantoreie

cr
AL

Sunbi espiossiunea sntimentcăoii popor Berner aioresitu dicundas pres ha o |

suis cest noi. Poporul: nul. cânta, ce nu esto allu'son. A tinde sordlole în cari soti-
mentele povozili, ca în una Harla coliana, se vina Se vihrediie, ca missiunea ponti=
TR

IEI po . AIR , DI „ | PI E pm
loru. ca: hteveloru; : SR -

Acestuia fu volilu: si merittau cotlogguluii ce salutăuu ustaci, Min tata mai alieasi
ce neci Apologulu lui Donici nu tai îti botenie a manifestă protestare a mal fiouale can
tra situntiunei ce imeniși tempuri faceau tieirei.
EN

NI ; cj Ă . | Ra E

Di a
Vonindu acumu | lu: Apologulu în
in sere iNsus i, recninose omu cu D ns ion sorga alea
/C

Sea asiatica. (1). i Ia

lautile îninsede a caută în fibulele ui Donici care o ratiea lui. iidpa ndianulu. ari. o
a lit, ebraice: care a lui tsiodu, Arehilocu, Stos si tenor, Esop, Piedm, ialput aie ni.
'
SI

. ,

d) L estina voiuda se , consiilere fut “ pi cu eruditie îi cadiutii îns cd titi.

2). Puaulru, Curt. 1. ' A Ie cae | PE
. ; . EP Ă .
îi
si Vi A tao
(3) Veli conterintita meaa despre Fabule în monere și În spec ala dosure Cichii utile, Vii At
IA

Bula ton. lassi Iul, „i

pc atu
i
] x SR | g
(3) Yeai amnossta Jiitera tr... a o i
U
BC
 so

RY
O

| Crilofa. —nutile de a dovedi că fabulele ce Donici publică iin: 1839-40 la, Tassi nu
"- potu se aiba de momentu litterariu pre alle lui Gr. Alessandrescu, cari :se
imprimara
la, Bucuresei totu pre atunci si mai complete numai la 1842 (1), neci
că cine-d'intre

RA
Donici, Asachi si Şeulescu avi versulu, iambulu mai facile- si mai romanes
cu; cu
D-lu Sion convenimu că. suntu nu numai in ver surile, dâra si în limb'a lui Donici
re-
gretabli incorrectiuni si uneori iperbate impossibili (2); dâra se atingem
u câteva cu-

LIB
vente asupr'a a doue cestiuni ce larg” a penna a salutandului nostru collegu
mai in-
veluie în ampl6rea discursului ce ascultar amu :
Il. Donici, dice Domnulu Sion, s'a prea, tinutu de pocepala Ii Arisolel
e de a fi
concisu.

ITY
„Ore nu i s'ar pot face d'in acesta: una a lauda mai “Taultă ? Tocana acâsta-a se
im-
puta, atâtoru apologisti, buna-6ra italianului Giambatista, Casti (3) 1703— 1801, care
tense a face din fabul'a lui EEsopu una specie de epopea.
Nu numai betranulu Ariștotele, dâra toti modernii sunt de accordu că la naracion

RS
necesita ser breve 1 por esta razon, masqite en cualgquier 0t10 gener
g 0, se da de omitir
toda circomstancia inutil. (Navatiunea debe se fia, scurta, si pentru asta ratiune, mai
multu decâitu în veri-ce genu, in fabula, dee se seomitta, ori- ce circumstaniţie inuţili (4),
VE
„ Ezpositio cartei fubularui vult circuitionibus carere, dice sofistulu Priscianu.
„Dâca este adoveratu (si neci celle 101 fabule alle D- lui) Sion nu contesta) că fabul'a
e unu micu poemu în forma, dramatica (V. Ene Jclopedie znive) 'selle, Marmontel, la. Mio-
NI
the), apoi, consecente, se va primi una; desvelire proportionata cu actiunea, micei drame,
carea formâdia, fondulu Apologului. Mai de pururea, Donici a datu una desvelir6 care
LU

nu rumpe, nu ataca, unitatea, si fiendu clara, ca, este destullu de concisa, ca se satis-
faca, si cerorea lui Aristotelo. - ia |
"IL. A dow'a cestiune care o agita D-lu Sion, privosce la moralea fabuleloru lui Donici.
Ay isele sunt impartite din vechime velativu la adfabulatiune. -
RA

(d) Donici spune că în acestu au 183 9 morgundu la "Bucurosci .-pentru pricini de judecata
“facă cunoscenti” a lui Grigorie AlessandreScu. La acâsta data i tr amitte fabul'a Riulu si Llesteulu cu
T

ua epistola iin Versuri, care se termina cu consiliulu acestu-a,:

EN

& 1. Serie! scrie!

« Eta ti lege
ger, ce trebue se ur modă, ă
_ “Penir u ca se fii ca riul Si- Viitorul: se vidi. pa
/C

Nu cumuzta
e veniica, lui Grigorie Aossandreseu la lassi, unde la institutulu! Albinei se imprimâdia
poesiele. sale, nu. cumu- va acssta visita la Iassi a poetului bucuresceanu o dâtorimu' intelnirei cu
Donici? In 1839, pre candu la Zacharia Carealechi se imprimau antâiu poesiele lui Grigorie Ales”
sandrescu,. si Donici impriniă la Iassi pre alle sclle. In Currierulu (1836——1838) Heliade, care oră
SI

iina autoritate, cadiusse cu tote poterile asupra, lui Gu. Alessandrescu, : si tocmai criticasse fabulele
lui. Cum, dera Donici lu ax fi luatu de modellu?
(9) Ca in Avvinte cotele ui TOS» la ante cui, care ar înscinnă, că Ar vinte o din ordinea rodieto-
IA

reloru, pre candi ellu e omu.

4
(3) Istor. de lu litt, Ttalienne pat F. I. Parrens.-Paris 1867 pag. 381,
Ei Principios generales de retorica par D. Antonio Gil de arate. Madrid 1856.
U

e.
BC
 RY
«
81
POT

Eta Phedru 'care.-crede: că. fabula.

ax6 de scopu se.provâce risulu si se dea sfaturi
A

prudente pentru conducerea vietiei : quo visa movet, *

RA
io BE quod prudenti vitan consilio monet...
„A. Gellius serie în libr. 2 noct. attie,0. 29. ZBsopus ille:e Phrygia; fabulator haud
sine merito sapiens existimăţus
est, quim -qize utilia monitu snasugue' erant, nou'se-

LIB
ver6, non imperiosă preecepitet censuit, ut philosophis mos est: sed festivos delec-
tabilesque apologos commentsis, res salubriter 'a6 prospiciânter animadversas
in mentes
animosque hominum cum audiendi quadam illecebra induit
(| 0 pi
i
Negresitu că fabul'a, cata se fia cu expositio jucundior (2), Ara singuru rîsulu a
lu

TY
provocâ, noi nu admite, e ci
Donici 'prin' nemerite epitete ce dă, personageloru selle, prin eufemisme si litoti
voiose prin nute eroi-comice câ," *

SI
,
, m taca cazu a. Mimbosule de umde vii?
pe
țEN
(AR

"Una vulpe pe măigaru vădiendu, i-a îmirebatu

4 EI
Pa s

ER
este jocosu; dâra ellu de si scie se fia mai. moralu.de câtu Phodru, ca si care
prin
fabulele șâlle aspira, a d& consilie prudente, totu-si (ce e dreptulu acâsta-ă, se intempla .
la tote popârele) moral'a lui este adesea nepura (3): furnic'a care retusa hrana, greie-
IV
rului si lu si insulta la, nenorocire; corbulu carui:se d, una lecţiune de desfidere ;
Leulu -
care irta pre sidrece,, căci va :
ac nevoia di ellu ; Vulpea, care scapa, prin astutia d'in
labele despotului Leu; Arborele
UN

micu 'care se lauda; vil curtesanu, că, clu scie a se

plecâ dupo ventări, 6ra, cellu mare nu; Plorile firesci care sefa căci tiraiescu d'in
favorea ploieloru,pre cându celle inchipuite arufi rebuitu se fia ascultate in ca]dur6s'a
loru rugaminte.
de a, fi erutiate, etc.;.nu sunt de o nebannibile moralitafe.
„Este că Donici; ca,'si Phzedru,ca si Lafontaine, arreta, omenirei nu totu de un'a ce
AL

este binele, adeverulu, frumosulu, justulu . .. . ci iai adesea cumu se pâte cine-va
feri de reu,; cumu se pâte congiurâ, pericălulu cu abilitate, cumuse pâte luptâ contra
injustului:. ..... Omulu fabuleie omulu avisatu, abilu, isţetiu, cu esperientia,.
TR

care
Se pricepe la intorseturi, dice Girardin; omulu fabulei este sabiulu anticu., -
Ascultati pre Pittacus, unulu d'in cei siepte intielleptiai Greciei, principe de Les-
bos: <candu veti vră se faceti ceva, dice ellu discipoliloru sei, nu ve lăudat, căci, deea
EN

din nenorocire n'ati scâte:la, capetu intreprinderea, si ar ride de voi.,

Intr'una di lu intr6ba unu vecinu : care e lucrulu care trebue se lu fapa, cine-va câţu
mai târdiu? —A imprumutâ, cu bani pre amici, —respunde ellu. . . i
/C

— Care e luerulu.ce trebue facutu in totu loculu? — A profită de binele si de reulu

„Ce se intempla. | | | îi a Sa Da
Vias, altu invetiatii allu Greciei, mare oratoriu si poetu, dă consilie de prudentia
Orribile : “iubesce amicii
tei cu discretiune; cugeta, că potu se devina neamicii tei; si
SI

(1) Mai vedi Plato lib, II: de republica. Dion Halicarnas, lib.
Audiendis pootis, 1. Rom. antigu. Vedi Plutareu,. De
IA

aj La riscianu | =. .
moralida d.ha de RE resaltar de la “ accion misma
y no debe deducir se con| violencia, siendo
CMas pura, (Zarate, i ia, si
pag. 217.)
|
U

.
E
0
BC
 gal

RY
=

Graisi: : wesce pre. dusmanii tei cu moderăiiune; căci se. pote ntempl ca neaimicii se -
ti fia mai apoi : AMiti ia ti a ir EI aie fa

RA
Periandru, erâ tiranu: altu Coriniei siinvită peo asuigatori se, se doedie si chiar
de cei ce li-se paru a, fi cei. mai mari amici. aa
„Bea intielleptii antici, ca, omenii: ce iniolege apologulu! | pi
"Donici iinse în frumâselă s6ile fabule politice si așiâ disse sociali, de car acteri iu ro-

LIB
| mâna, este, correetu si, d'in acâsta, privintia si. admirabile, fa prin școpu, fia prin forma,
Adeverulu este că atungi- sefia proprios. “alle, natiunei +române in *“ fabellas
- transtulit. (1) .- SD RE i "
Dâra asiă cumu "0 cânsiatăran ecă a tostu, fabula a acu; cumu, 6 spuse,2D-nuSion

ITY
aa:

immense! servitie. umaniţătii, et i pia

„Vedeti poporulu romanu zevoltatu moleainda-s seela. setmplia nnarrare a balci șto:
„maculu si membrele. . II

RS
Vedeti! magnific” a lectiune. ceE profetutu Natan lui Dayid prin parabola Giei celui
„ seracu. ă a au | .. a II

0 Determinarea, scopului fabulei, scopu. ca2 noi ia e xcebi prin ingănisa

o facură cei

“ Esopu eră pastoriu si padis oile sâlle lenga, unu

VE
origine ce Apollinariu dă fabulei in urmatori'a “anecdota :.
temphi allu lui iai”
ai
nd alu torte ame:
„ toriu de intielleptiune si rugă adesea, pre Mercuriu'.să i o: accorde. iii tii Stat
„Eră “pre acelle vremi. si ati 6meni multi, 'cari “adressau lui Mereuta 'acea-asi - rugaţiune.: Acela
NI
al
candu mergeau la templu cotra : rugatiunile loru adaugeau, diyerse ofirande : „unulu, pfieriă: auru,
„tulu argintu, costu-a, Ivoriu, cellu-altu vre unu altu obiectu pretiosu.. |
„" Esopu, care n'avea mediloculu de a face: asemeni ofrande bogate, si care eră i buinu economii de
LU

RIA lui, facea lui Mercuriu' una libatiune de lapte ; 'd6rai nu puse de! câtu 'atâtu-a lapte câtu put
mulge da la una.6ie deja, mulsa diminâti'a.: *Ellu depuse pre: altariulu Dieului! faguri. de miere, der
numai atâti câti putea tin6 in palma mânei.; Ellu: adducea, assemenea; mere (le myrtu sau, I0s6,
„sau violete, dâra,'le adducea, fra, se le asiedie iin buchete si dicea, „Dieului ::,zrlgebue, Gre,, o Mercuri,
RA

ca pentru de a ti. face ghirlande, se Jassu „grijea, oiloru mele ?..

'“'Sossi în fine diu'a fissata, de Mercuriu pentru distributiunea. intigilepiitinei la Gmeni..
de intelleptiune cu “hat
": Amintendu 'si' de 'oftrandele fio-caxni-a; Dieulu proportionă pârtoa
de sollicitatori, (Asia erâu 'Dieii antici si “intre 'moderhi : judecatorii i au imitatu
tuiaPa, facuta
T

de parte
"măai 'multu!) — “Tu, dicea; ellu, care ai. addusu: multe „avutii: în: templulu meu, vei av6
câtu allu douile -rangu, În abundanti'a,. „offrandeloru, , fii oratort; .
filosofi'a; tu. care n'ai. avutu de
EN

du aibi intielleptiunea, astronomiei ; tu vei fi. musicu;, tu vei escelă in "versuri. eroice ; tu în
era bagă de sân?
“aecle jamibice-„ Daye ce Mercuria distribuă astiziă tâte pârtile intielteptiunei,
câipre Esopu lu uitasse. Cautandu! atunci ce putea! "face. pentru densulu, si 'amintă 'despre fabur
cari
Jele, cari cându eră, in leaganu si lu! nutriau Orele “în 'oljtapu, veniau'se iile “povestâsca, “si în
/C

avea ceva de datu

Vaca, 'xorbiă si: omulu: astultă. ' Asta, amintire lu facă se vedia. că. “totu mai
IC
„ui Esopu, sii dede' facultatea de a inventă fabule. Erâ, sengur'a parte a intielleptiunei, care
si eu-s
masesse lui Mercuriu. — ea-o, dice ellu. lui Esopu., Asta, este, antania ce am inventatu
vechi cu t6tc “calitătile, SI
Eta, in, acâsta legenda ingeniosa a Greciei definita fabula, colloru
SI

apâlogului'; este: omulu practicu din tat

scaderile ei. Purtarea, lui Esopu este ac placuta
tempii, omulu, care scie se traiâsca in pace si cu interessele sâlle. Je acea-a Socratu dissc :te
. veghiâmu asupra, " facâtoriloru de. fabule; se, allegemu 'pre' celle bune! si se' vespingeru pre
IA

„ celle alte.: (2) o Se ” Ea Să

4

a) Philostratu victi'a lui Apollonia d miine,”

U

_(2) Republica Vib, IL.

“.
BC
 RY
Vedeţi maii încolo: care dintro Solon siep reosiescu +maii bine la curea lui Cresus,
regele Lidiei.: - -

RA
| Permitteti-mi se irprospetediu iîn memori'a D- vostre acesta iimpregiur ae,
„Cresus er unu rege forte. avutu.: Intr'una di ellu inti6ba, pre Solon de a vediutu
re una data, omu mai fericitu de câtu densulu.. Solon respunde : |

LIB
“ Am cunnoscutu pre Tellus, cetatianu d'in Athena, carele a traitu ca omu onestu
intruna republica pr6 culta. Ellu a lassatu doui copii forte stimati, si în fine a avutu
fericirea de a mori.cu armele in mâna, veimportandu una, victoria pentru pati” a sea,
Athenienii i au inaltata u unu mormentu in acellu- -asi locui in carele si perdusse viâti a

TY
si i au datu mari ongri. „i: Sa
Cresus socoti că Solon a înnebunitu, «pi bine, continu el, care e omul cellu
mai fericitu dupo 'Tellus?, IE -
“Au fostu-una data doui ati, respunse Solo, anulu ce se chiamă; Cleobis” si Gellu

SI
altu Biton. Ei erau asia „de robusti că au essitu de apururea victoriosi din totu fo-
lulu de lupta. Ei se iubiau multu. Inta”una di de serbatdria mam'a, loru, care erâ preo-

ER
tâssa Junonsi, trebuiă se mârga numai decâtu se sacrificie la templu. Piendu-că, în-
tardiau de a adduce “boii cu cari erâ se traga, caxrulu preotessei la templu, Cleobis
si Biton se inhamara; la, carru 'si'o condussera pâno la loculu unde avea se mârga.
IV
Totu popor ulu le dete mii” de bine- cuventâri, manr a lor rapita de bucuria, rugă
pre Junone se le tramita cea-a, ce eră mai folositoriu loru.| Candu saerificiulu fă finitu
UN

si dupo ce mancara, mersera, de.se 'culcara si murira, amendoui i in acea-asi :n6pte., La

at6sta istorire Cresus nu puţă a si stapini mânia : Ce felu, dice el, tu nu me puni
pre mine intre Gmenii fericiti? . a .
Respunsulu' ce dede Solon fă si maii verde, si Cresus nemultiamitu pofti pre intiel-
Ieptulu Solon afora. Iisopu: si ellu i spuse addeveruri grelle ea. si Solon, numai Cresus
AL

le inghiti,ccăci Esopu vorbi despre lupi, ursi, lei, 6ra, nu despre Cresus. 1...
— 0! Solon; dice apoi Esopu filosofului, nu trebue neci una data se te appropii de
TR

principi s6u de-te appropii de ei, se nu le dici de câbu. cea-a, ce li este placutu. | |
— D'in contra, respunde Solon, nu trebue neci una data a tg appropit de ci, d6ra
Candu ci te chiama, trebue pururea se i consiliedi câtu poli mai bine si se nu le spuni
neci una data de'câtu addeverulu.
EN

ae
E sublimu respunsulu lui Solon, dâra Solon uită că principii nuu chiama de doue ori
pre cei cari le dau lectiuni, si Esopu cu fabula lui, la lipsa de mai bine, facă mai multu.
Fabula, la noi facă cea-a, ce Esopu reusi longa Cresus.
/C

A! binecuventatu acelu Cichindelu, care cum insusi: spune, fabulele s6ile Je serissă Win
dragostea, sea cota, Dumnedieulu seu, cotra addeverusi cotra preiubiti'a natiune a sea. (1)
Glori6sa fia memori'a tuturoru acelloru cari în diu'a pessului, si a decaderei pusera
natur'a, tota, s6 vorbâsca, despre alle selle, despre tierr'a, sea, A
SI

|
(1) Pabuba 154.
costu-a, e titlulu care d dreptate si lui Ioan Sirbu, care tiparindu la 1851 in Chişineu, fabu-
IA

lele sele in forma si limba nerecommendabile, esclama cu temeiu inse in prefatia cotra lectori : “Ca de
“

ai ae cea mai mica, picatura de sange românu, ai saltă vediendu în mânile tele (cetitorule) acesta
Articica!,
U
BC
 8 , Mi i 3 E ee : |

RY
Btemu vaaf viua,. amintire:ea. lui. Donici, domnilor Academici,. care :a. protestatu
egălmente: contra gasceloi- % cari să lauda originea; dîră mu si faceau detori'a'con-
tra licentei fia, si în libertate, cumu ne aminti. D-lu Sion, ca. si contra acellei specie

RA
de Tibertăti, care e libertatea: smeului, "ce: se urca; SUSU,, dera cu conditiunea se: fia |
- dussude sfâra. . ţi a Pa
„Lu intrebi, Domnule Sion, pre. amiculu - D. tate, că de ce n'aa fost nmaii productiva?

LIB
RER Vai! “a, scrissu câtu a pututu biraul: in acei vâci grei ai tierrei „GUMU esclama Me-
| tropolitulu Dositeiu.; ini DI: ae pa
„=-* Nu stâmu de serissdre, ci de ariji si de suspinari, » dicea Miron Costinu. -sa
Si apoi cursorii în serbările sacre si transmitu facli”a, vietei. intelleetuale : Donici a

ITY
scrissu la, tempulu. seu: La tempulu defiptu. prin necesșităţile desvoltărei cugetărei na-
ţionali ai-luatu si D- -ta, salutate collegu, liv'a trobadurelui in. mâna. Dza.- intiellep-
„ tiunea, româna, a primita diestre glori6sa, de la, Donici si atâti, alti serietori, anima
românului ca, si văile ţierrei a, reper cutatu, su jepercuta inca cantecele D-talle. :

RS
Fia ori care usiuratatea cu carea, critic” a malevola'si neconsție, va consideră produ-
cerile, noului nostru collegu,; domniloru, elle. voru fi pururea, îc6n'a; viuă a midilocului so- .
ciale. ali autoriului ; elle au acceptau totulu de la, acestu midilocu, şi fia d'a binele, fin
VE
prin amare ironie, canţecele; lui Sion voru arretă istoricului. candu- -va, tâte câte de e-
- poc'a, sea, acellu-a, ar voi se scia ori de mare, ori, de mi ic, fia chiara slabitiuni, scaderi
difformităti, escesse, furori... . i =
NI
„Dea canteculu eu, politicu Tau confor matu aspiratiuniloru politice alle natiuni
“în alte. cantece alle lui sociali, î6te- culisele vietiei mationali. si, sociali le a, deschisu,
noulu consociu pentr u observatorele intelligente (1). "Priviti in operele. Jui poetice, si
LU

vedeti pre unde, amu trecutu. inainte de 1856; asiu put6 dice înca: amintiti-ve de'di-
vectiunea ce în urma de Ja 1857.a luatu activitatea noului nostru collegu, care deea-
„bunci ne dede pre Fraţii Tanusii, „pre Dionisie Fotino, Revista Carpatiloru. ete...
RA

veti semti, că nu ver sta a ruptu coidele cantecului dupo, arp' a lui, ci... tacu, căci, misit-
“rea în appar entia, capritidsa, dera logica si consequenta. a. cugeţar ei natioiali a readdussu
tempi iin cari canţeculu populariu s'a pogoritu: si s'a, josoritu la unu erotismu abjocti
T

triviale, nauseahundu, unde Sion nu putea merge. . i

“Canteculu lui Sion eră canteculu societății, care ori câtu de stricata si “itiata,, seat
EN

a de, la Afrodita lui Conachi putea, se trâca, la, Lisisioraa lui Beranger, fOra a se,abate
pre la nu Sci. ce gradina alui Chirila ori nu sciu a cui.::. .... 7, i |
Asta-di, durere! . . : atmosfer'a, inaerita a oradineloru n
nostre publice a. ucisu cante:
/C

ete... Astadi,
| culu cuniu ! întiellessesse Sion, C. Â, Rosetti, Alessandri, Bolintineanu,
trista ic6na a decaderei. este : pi
sAmu anu leu Pi
| si vreu se-lu beu, ep
SI

De Neci acellu-a nu-e allu mel, , ”

sau :. |
IA

cz Biro mi: dau, de garda tei, ia Si

i E „: Noaptea dormu' cu ni i i (me. 92, Dormia îi

"w poe a acâsta e de Ja 1845 1857. |

U
BC
 RY
Sau Di ari
, E

RA
i - Prmidia verde taci fzoizosi! o
Amploiatii sunt luxosi,
- Astâpta luna se viia,
. Numai Dumnedicu o scie! DI
Ori: |

LIB
, | e Prunăia veido toi smicăle! a
| Despagubesce-me lele. ai Ra
De paralutielo melle,..

Si cându ocoulu raggusitu alu gradineloru. repâreută tr ivialitati si indecentie Ca ace-

TY
„stea, noulu nostru collegu totu nai gass) îni anim'a „sea puțeli, eca se intâne unu su-
blimu caniecu: - i ai
Multu e. dulce si frunnâsa | |

SI
„ Tâmb'a ce vorbimut iii ai
| | Alta limb'armoniâsa, A
A „ Caeanu gassimu;
A
|

|
Li

i
Ti
- Salta anima n placere,
Canduo ascultâmu, ER
Si pre buze-adduce miere
IV
a "Candu 0 cuventâmu!

Si antoriului acestui cantecu, cantecu care 'vesună acum cu fala ori unde 0 una, seu-
UN

bare a mintiei si,

ș animei omâne, autoriului acestui cântă Wu care întrâba
"De ce limb'a. stramostsea .
| „Be.n'o cultivâmu ? ;
respundeti asta-ăi, dombi Academici; “dandu salutare de ună onire, i vespundoti :
AL

Vino între noi, si la bicr 17. ..Ca se cultiviumu acea, limba ce ai cantatu; vino ca, in
unire see vepetimu lumei române acestu refrenu alu teu.: :
TR

- O! vorbiti, seriti romaneste m m.

Pentru Dummediai!, t (tată

ANES LA DISOURSULU DOMNULUI V. A URECHIA

EN

ANNESSU A. IE i zu
Eta sativa de care vorbiraniu; manuscrisului nostru e munptu la unu passagiu, si
d6ra vomu da-ua, cu lipsa de patr u seu cinci. versuri.
/C

Interessulu si Mentiun'a, trecundu sâr'a la prreazablar 3 au diar itu sub Podulu-ver de (1)
unu betranu standu pe petidre.
|
SI

Mentiun:a. 'Dicalosule betrahe,

„Ce mtemplare pentru tine |
IA

Te-a addussu se stai sub podu .

Mistuitu aici în glodu?
(1) Cartiemlu «aristocraticu la Iassy. |
U
BC
 i lu O ii di

€ “ a Si

RY
Spune-mi, te z0gu, cine esci, a
„Si dece te tainuesci? :

RA
"Te vedu golu, posomoritu?. i
Ai predatu? Ai. omoritu?. A

Betranulu. Ah! lassati-rmo iîni pace, i

LIB
N 'Traiti voi unde ve place; .
Pentru mine nui dacumu .. îi
„sti, +: Locu aliorea Tieei de cumu: - -

ITY
| „i - Neculu vostru acurnu este,.. :
a. Da Bu sum numai ua, poveste, |

| » Interessulu, Betzane, nua fainai, a E Ia

| i

RS
a “Spuae, ca te vei caf! Na
„Vin'a, tea, se vede: mare, | Se
- Dâru si noi suntemu in stare, - Da
E Cu pucina cheltuitla, VE
Se ndreptăau a, tea gresidla. Di
Sa A a E

” Betranulu,: - Me miru cumu: do n'ai usile:

NI
Aa i +80 "ndrasnesei halturi a-mi spune : a
Interessulu si Mentiun'a cr
LU

Mi-au fostu dăsimani totu de-a una i:

ae Pugiţi dâru si me lassati! aa
ap ae i n Dece, vreti se me 'ntertati?-. SERI
RA

Si ve multiamiti, ca jacu Dă ia
„Aic6 sub podu' si taur
a addeveru: ve veti, cai |
a De ciu începe- a voroyi! .
T
EN

Mentiun'a, . Vai de mine fratiore,

N „Ce caricatura 6re a
„4 “Este acest mosinggu.rufost,
„Cu cojocu întorsupe dosu?
/C

„n - Nu aude, neci priveste | De ia .

"10umu o lume ne cinstesco! ir
Si ellu tocmai se 'ndrasnâsca, a |
SI

îi Ca se se impobrivâsca? DI IARA
Interessulu, Aibi rebdare suridra, a aa Si
IA

Dor Vomu scâte mai afora,

Acestu omu pre câtu mi pare - N
Privesce departe tare; a
U
BC
 RY
87

„ Prostu s'arrâta si tacutu, :..:.

Dâr e fârte priceputu;

RA
Pote o fi vre unu prorocu, ..
De iu-si afla lui-si:locu! -! să
iti

LIB
" Mentiuma. “Spune-ne, te rogi; betiâne, +:
Ce hranesci aici in sine,"
Si ce vrei ca se axreti i:
Cu tonulu acestu semetiu?

TY
Nu privesci ua, lume î6ta .,
Cu cerbicea, josu plecata,- NR pu
Standu, svorandu cu plecaţiune,,.

SI
Spre a n6stra inchinat une?
Asculta, catala mine, i!
"i deschide ochii bine,-..: se,
“Si în graba ne da sâma
Cine esci si cumu te chiama?,:
Căci apoi indata mi pare ;,
ER
IV
Te i trezi sub inchiss6re. .
UN

Betranulu. “ "O sermasiloru de voi, ii

« Naluciri si lighioi! în e:
Pîno candu totu ispititi,;. sii
Sorele se ' innegriti?
AL

De voiu spune cine sunt,

e in ventu,
- Veti peri, “veti duc îi
a' add
Dâr uce ti- ve ami nte, i ii
TR

D "alle. melle lucrări sanie,

"Candu în vremile trecute -
Me-aflamu iubitu la curte
EN

Și imbraciosiatu de lume, -!
Tremurati de allu meu nume.
- Miide ori vam scosu afora,''!-::
D'in divanuri si sobra,
/C

Piu N

Şi cu atâta strajnicia - +. *::

Stati inchisi in -pusicaria.
Acumu inse, din peccate, i
SI

Remaneti voi. întru tote: |

Ati addusu în ratecire
TDical6s'a omenire, .
IA

Si indata au peritu
Vâculu acellu auritu! E n
U
BC
 sa. _

RY
"Mentiun'a, Bine, mosiule,sepâte „iii ii iii sit
„N Se îi fostu aceste tâte, int arti a
Ă Dâr spune de ce sub poduiii sii ci pini

RA
Stai acumu ascunsu în glodiu?,- zu Cili fae di ni
„4 Deai fostu maresi puternieu, -.. N e
„. Cumu acumu de -esei, nemernic? EI cita

LIB
Par” ca; n'are âssemenare . i îi aaa MR
„Una cu alta mtemplaze. aură e fi ci
De ai n pa
„Interessulu. Tassati vorb'a soridra? - i alin -

ITY
E „A plecatu vremea, "m desdră. Pe
“Eca 'butcele se 'ntoreu i: TD aid
„Si noi totu aci pre locu."rm ierti i

RS
» Yin, betrane, de privesce,""" Ni Rae
Se vedi lumea cumu trăieseg! iii
Eta starea cea iubita ie
Si de noi prea multul lipită:gi
VE a cit
„1 + Pagr'a dicu a Visteriei i amin i
Si = Si a judecatoriei.,. i ae ta
d : Eta-acumu trecu si boierii,
NI
i A
„ Magnatii si stilpii ţierei : ii ÎN
Toti aceia me au bine, - „e mi
LU

ate
Diua n6ptea, sunt cu mine, pa i
4 „
“
.
sn
Pie
ERE
eg
sat
..g
,
| DC
si
.
a A
Pa,
i
cui

Mentiuia.!. ta, mosiul6, au sossitu ia A

RA

i - Si altu boieriu pre iscusit, a i

Cellu mai bunu judecatoriu .
Si ager hotaritoriu.:
T

| _ Spune, te rogi, prorocesco. pi tt tau

a Cumulu cniamna, cine este? ii
EN

i . RR A : - PRI ÎN it ai

o Betranului, Hal ha! hai! ce. intrebare? e ie iii

ca
/C

Parca ar fi vr'unu lucru maret: Dei ei si

' Asiu av6 de dissu pI6 muti ai
Dâr voiu talmaci îin Scurtu. .i.: i E Ph
| „ Munâru si lâcomu d'ajunsu,.. :” cu sita,
SI

„0 Obraznicu câtu nui de: spus: ei dare Pui

a - Jucatoriu grabnicu de cârti,.. N ae
IA

„ Hotarnicu în te părti; ti
Hoţarâsce-pirjolesee! . * =. ui it
Ș Fora mila dieciuesce! tii ţia strat
U
BC
 RY
. Me - 89 -

E putredu de dstorii
Si bogatu în misielii!

RA
. „Mai are si altu- peccatu,
„a "Oai betzanu amoresatu!

LIB
Mentiun'a, Dâra acestu-a cind este, .
o Care acumu se mai ivesce? :: .

Botranulu. Idicu R... Stefania, O

| "E omu forte de nemica,

TY
„Dobitocu, mundru la fire,
Si netrehnica zidire: |

SI
„Si-a perdutu tâta averea"
E Spre-a si inchipui parerea.

Mentiun'a,
a
Dâră mai vediu, o pubca, vine;
Talmacesce cum si cine? . ER
IV
Betranulu, Ia. acellu-a iiC |
„ Cumnaţu:eu Sandu ai în ac, ș.
UN

E strengazriu de cei de frunte, ăi

Si zaludu, predatu de minte;
, Necinstiitu calletor esce,
Purur 6 nemernicesce; .
AL

Porta 'n senu nesce chârtii,—

Engolpionu de dâtorii, —
Socotindu,ca cu scrissori
TR

Va, scapă, de creditori..

Dâr sermanulu nu. gândesce,,
Ca nemicu nu i folosesce, a
EN

. “Si currendu are se i viia

Ea „In mezatu bi6t'a, mosia... -
| Eta si 'ntracestu balonu .
Calim . .... cu Seo ....;
/C

Doui tehui si puimaciti, |

„La unu locu simhraluiti!
. Unulu, prostu si altulu viclânu,
SI

-- Amendoui nu facu unu banu...

Unulu cu fagaduintia |
“Ara loculu cu credentia; .
IA

" Altulu cu nadejde in.senu

R6de câtu pâte la fenu.
U
BC
 RE E

RY
batuta

„Imteressulu, -
Dâra acestu-a; cină este,. astă
Ce totu ride si vohesee?: .

RA
| Betranulu: M..sA. | „ odagiu
o Sica George D......
“ Amendoui pre lunga plugu”,

LIB
m Silesou boii de lajugu, +
"Ca se traga. cu vertute, .
Se reshata aduncu si iute, | dramei
a

Căci jugarii : amendoui

ITY
Sau templatu a fi camu moi E i
pt “Unulu slahu, albului stricatu |
a Si ragu reu cu addeveratu.
e . t

RS
| Dara se p6te, faire, . a ieiiai N i . :

Meniiun'a,
2. "Una asia minune mare! « :
“Unu mosin6gu rufosu, murdariu,
VE
Si se aiba acestu dar, în:
Tote in lume se le scie, _
1:
.j
i

| Cine, curu si ce a sc fia?.:

NI
| N” a, mentitu neci Unu: curenta,
Cin toema precuziii-8suntu: e
sad
LU

. ati II IND

“Act Tipsescu cinci-si6s0 versuri.

. “Tnteressulu, Prâ bine, o! soriâra, |

| (Acesta intr'acâsta s6ra):!
RA

Dute-in graba, te lipeste -: : .i

Lunga Donici si i sioptăsca,.+
Căci ellu singuru in mania
T

E Ne-i priețenu si 0 sefia":

+ Wrednicu, exedentiosu 14, tote, |
EN

- Pâno la e6sulu cellu de in6rte. re,

, i
Arta-i si pentru mine
„Ca, currendu vinu dupo tine, -
/C

> Si apoi eredu ca/si n pilafu -

„Wa gassi vrunu paragrafu.
> Sub acâsta hotarire în iii
Au pure6su deci cu: grihire.
SI

i betranulu: suspinandu -::i î

sq Au strigatu eu mare clasa:
IA

"Ah! Cerule! pîno. cându!?---

Si Gra-si la locu s'au brăssu.
i pa alu

/ Li i ii .
U

————
*
BC
 RY
ANNESSU B. N a E

RA
«Dumnialui Constantinu de Ha muizaki din Bucovina, adăresandunie acâsta clepia fru-
mâsa, ne-au impaxtasitu, si. urmatâri'a, insciintiare asupra, serieriloru autorului, ei
D. Cavalerulu C. Stamati. Noi:ne grabimu a reproduce si una si alta. E
Nu sunt la indoiâla, ne dice D. Hurmuzaki,, cu publiculu cetitoriu, care inca cu pla-

LIB
core pastrâdia ini a sa adducere amente resunetulu frumâsei poesie Strajerulu taberei—
poesia care s'au. primitu, cu entusiastica acelamatia, — numai cu parere de reu. privesce
tacerea, unui poetu, a carui deosebitu.'talentu, au desceptatu in noi cele mai frumose,
nadejdi, Nu sunt la, indoiala, dieu, că cei mai multi nu potu ascunde mirarea loru, că

TY
mus'ă D-sale Cavalerului Stamati nu mai da nici unu semnu de vistia—nu mai canta.
Ar gresi insa, acellua, care ar crede, că scumpulu nost u compatriotu d'in Bassarabia ar
fi lassatu se ruginesca, talentulu seu, cellu mai frumosu daru allu firci. D'impotriva, lu-

SI
- andu amente addeverulu cuventeloru vestitului: poetu :. i
Ingenium, longa rubiizino lesum, Î |

ER
| „ornat, et os, znulto,, quam fuit ante, mins, ete. e
o Di "Ovid. "Trist, V, 12, 9. 21.
- Dutanalui Cavalerul Stamati au inchinatu museloru cea mai mare si mai frumsa
parte a, vietiei salle, indejetnicindu-se cu felurite compuneri atâtu poetice,ccâtu si pro-
IV
saice, vrednice de publicare. 'Talentulu D-lui Stamati, imbraciosiandu mai t6te ramu-
rele poesiei, cu deosebire a, poesiei dramatice, au produsi multe Ode, Cantece, Elegie,
UN

Sonete, multe Fabule si Satiri in vorsuri si in prosa, 'câte=va, balade si romansuri, si

in sfersitu ua, poema, comica intitulata; Ciubar Voda. Pre lungă aceste poesie originale
suntemu indatoriti D-sale si pentru mai multe traduceri și imitatii din Lamartine
Chataubriand, Byron si din cei mai buni autori rusesci. Cea mai de capitonia insusire .
AL

a poesielora D-selle. este nationalitatea, loru. Mus'a D-lui Stamati fiendu patriotica, iu-
besce a cullege sujeturile salle d'in istoria patriei, si a canta obiceiuri si intomplari na-
ulu
tionale. Un'a d'in celle mai noue si mai frum6se poesie este aceea prin care patriotism
TR

D-sale au uratu mantuitârele prefaceri politice, cari facu epocha în istori'a, Moldaviei.
si idio-
Şi stilul D-lui Stamati este nationalu, coci-ne arrâta, ca într'ua oglinda geniulu
tismurile limbei n6stre. Pecatu numai că ortografi'a , sau, mai bine dicundu, cacogra-
EN

este mai.
va cea, Vechia, n'au facutu iinca locu obstesce primitei ortografie de aetumu, care
simpla si mai rationala. — Bine venita, trebuie dar se fia tutuloru iubitorilor u de lit-
teratura, arretarea, că D. Stamati pregatesce publicarea sovieriloru selle, care in scurta
vreme vor essi la Tumina în trei tomuri., — : 07 Hurmuzali.
/C

fora nu-
“La acâsta multiamitâria inseiinţiare noi n 'avemu altu nimicu de adaugitu,
mai că ortografi'a, a fostu indreptata de la, Gafitia. Cogalnico ctu. i
Eta ce dice D.. Cogalniceanu despre Donici : a
SI

în c0l5-
“ Pabulele sunt astadi ă la mode ; assemini compuneri se intalnescu adesse-ori
xemâia singura, afora
nele unos'a, din jurnalele românesti. — Dacia litteraria nu Vrea, se
ce au es-
din moda, si da publica si ea câto=va, fabule d'in culegerea D-lui A. Donici,
IA

fabulele celle mai

situ acumu de sub tipariu. Cetitorii nostri vor put judecă cari suntu
nomerite, a,e îdiei n6stro s6u a acelorlalte jurnale? .
U
BC
 RY
_ANNESSU C.

Mai antaniu. una; entata :ii a ti atat i |

RA
- La'pagina 71 una errâre ds mamuiscrissu ne a facut se atteibuizaa D-lui Pruneu
versunile “ Turturica, uitată dorul;5 “Voshbele “confr unte-se aceste: versuri cu cele
“alle Domnului. Pruncu, de la; pagin'a 71'sa cade se fia la pag. 73, dupo! 'essemplele :

LIB
- Ah Mimtico, dulce. feta ! La acellu locu am :voitu se adducemu asupra, imitasiunei
“Que: ne suis -je la fougăre, versurile fr umâse' ce publica 1D. N. Ţ. Prunou iîn Buspindle
„ primanerăă, (Pocsiani,: tinograpita D.
D Samolada 1868) tii : SE
"Eta una strofa din elle: i: i DL Baa Ei ă îi a aa L

ITY
E | a Asii vr6 se fu pre mase, si a, una argentea De
Dă Se sverle p'a ei valuri fantastice” luciri, EN Ra
caii Sia stelleloru multine, Tuinin” a lor cea viua i
o po „Se se xeflecte-!n apari cu mii. de straluciri.. Sia . i

RS
: o ia Să al _ o „e
Nedubiu, a, imiţă isttetu este a cr&â!.. e
la Pag 17 1 a Dor ului, din 1870, Turturica e cata asttelu: :
ast
i
:
a
12
miste: Turticay
VE
Ce gemi prin pustii? m-ai
E

ue 1. Ce cati, mititica; ai î N i Ra Sai ,

Dc Prin munti si campii?
NI
E
i „N Cemanoroțire „5. i a ri
Aa „Tisa întemplatu, ÎN
LU

a Si "Sieu tanguire, a E Ia
E Di it Plang meimegtatu?! aa Dea
a ii îi "Ce iuera dorinda;: i N Ra RE
i mi e | i: De faco-a suferi, e e
RA

| în DCR Si te vaiti jelinda Sea |

o 24 “Ca nu poti nmori? - _ |
„ ANNESSU p.. DI a : . a | Ea ate i
T

Tita spre satisfacerea curiosităii ecloritora nasti, modulii cumu a cesta abil e
„ bractata, de câtiva dia scriitorii nostri :FI | ae |
EN

pre Aa a -

Qichindelu :SIEai “Grierusăuilu sis i furnicile. si Sa

Ia “Grierusiulu: a'venituiir” a la. furnici, rogându-se se P imprumute, cu unu
mu graunte
/C

de grânu, ca, se se hran6sca si se nu pâra de fome. I» au intrebatu furnicele': Dăra ce

ai lucratiu, asta, v6ra? :=— Am fluer atu, „dice. acestu-a,: — Ai fluerătu? Acum j6ca ca
se ti tea de fome! Haide, tfagete si. te cara, d'in usi'a nâstra!,
Dupo. acâsta-a urmâdia una, - adfabulaţiune de. preste, doue pagine iniege sur
SI

„lenei; nu.ua adducemu, ca, se nu lungimu matei a.ni Su =

ptie IE DI za -De | e i, . N nai e |
IA

“Pivisu Momuleana . Greier dle si furie Qi

i a Greierils ne'ncetatu, ai - A- i Ș
U

o Vera tâtă'a cantau, a a

BC
 RY
9% _
Neci cumu de.hrana 'ngrijindu
Scu de icrna chibzuindu. .
- Ne stringundu neci cumu nemicu,

RA
“Macaru lucrulu cellu. mai micu. !
Apoi i iern'a, candu sossi,.
Uită, musicantu a-fi! e
Cumu'se vedii lesinatu,

LIB
De fome reu strimtoratu.
- Aller gă de nadejdi plinu|
“La furnica, allu seu vecina.
] fact cermonie mii . -
Regandu : “Șoro, i disse, sciu

TY
:Econ6ma 'cumu ca esci
Si de iârna te * ngrigesci.
Da mi mie acumu imprumutu
| „Ceva dintr'allu teu avutu,

SI
7 ” LS

“Si la annulu viitoru,

Capete, dobând'a loru,

ER
Pre lege mi fagaduescu,
Ca cinstitu tie platescu ;
Si de nu voiu fi ascultatu,
Se n'am parte de cantatu.
IV
Purnicuti'a respundiendu, ”
Pre creditoriu intrebandu. -
„Vera tota ce a lucratu? -
UN

Ellu i spuse c'a cantatu!

— Bine, disse, ai potrecutu; -.
Acumu, jupanu greierasiu, .
Dâca vera totu cantasi, -
Salta, j6ca ne 'ncetatu, .
AL

Dâca atunci totu ai cantatu.

G. Asachi 3
Greierului si furnica .
TR

Saltandui greierulu la tidrra .

"Siueratu-au tota, vâr'a, «
Si candu icrn'a a venitu
EN

Cu nimic'a s'a trezitu,

Ne avendu macaru de doru
Neci chiaru vre unu vermisioru.
Pe furnica a sa vecina
/C

Ua rogă, dera se ua "mprumute

unu graunte, c'ua neghina,
Spre a mai prinde la vertute,
Dicundu : dicu, la tempu de treieru, !
SI

Pre parol'a mea de greieru, |

Înturna-voiu acea sumna,
Si ?nteressulu si 'mprumutu.
IA

Dera furnic'a econâma

J-a, dissu : “vâr'a ce ai facutu?
U
BC
 4 | i | - o 94

RY
| „— Prin campii si prin gradine
+" Am cantatu pîno a datu brum'a,.:
cantasi, + A pare be: RE E aa
Se Sa - —"7a
Jâca vere, dâra, aacuma! i

RA
po . * 53355

Bta dupo. unu autoriu mai pacinu i cumnosentu D. Y. Caru: p.

LIB
N | Grtiorele si furnici a
Greierulu camu lenesi: si camu desti amatu
Câtu a'tinutu vâr'a, mereu a cantotu - rc
si candu veni i6rn'a,: tempulu cellu sieritu ati

ITY
Se. gassi cu totulu de nutretiu: lipsit -.:
E „Una fatamitura : -
| „4“ Macaru câtu de mica.
a Nusia fostu pastrate,
pe a ăi Fomea. lu: iezeste, Rp

RS
IN
| “Eta ca porneece.-.
pa a „ Dupo capetatu, : Di a
| „Ah! megiesica,
VE
Scump! a mea, furnica, + Sc
Vera nare pretia
a Da “Am ajunsu la, tine, |
a : "Te rogu se mi faci bine...
NI
DRE “Cu nitielu. nutretiu,”.
| | - Bi la primavâra, scapandu de nevoi, a
SI . „Pentru una. doue ti-voiu da *napoi.
LU

pp — Ce dici? Seti facu bine? său mi s'a parut !

A . Dâr tu tota, vâr'a spune mi co ai facutu?,,
i „1 — 0e se facu, iubito? amu cantatu mereu.
ai di cantatu! pr€ bine,j6ca fetulu meu!
RA

RS va

Îta în fine si Alessandra Donici,

PER Greiorcle si fumica

T

a :" Groierâle 'n dosfataie Și

EN

A Mată Trecundu vâra, cu cantare, . -

e “De tina, data se trozescâ. d
E Ca afora viscolesce. Sia
| Si de mancâtu ellu mu are. i.
/C

La vecina sa furnica
Aergundu, cu lacrimi pica; -
„Bi se roga se L ajute, -: Ra
„n Cu hrana se P imprumute, i
Ca de fome se nu mâra, a
SI

| Numai pîn' la primavâra,

Pa Purnic'a lu-a ascultati pe
IA

A , „. . i Di
AI Dâr astfelu lu-a intrebatu :
— Vera candu cu adunam, * ::
Tu ce faceai? — Eu cantam .
,
U

pa IE a ) . IN,
BC
 RY
05
ii „1. „In petrecere
cu toti, : e se. IN
ii cantatu? mi pare inel
Acum jjâca, dâca poti; ...

RA
Er la Vâra, fi caa mine!
pp

LIB
ANNESSUE
:Doue genuri forte diverse intre elle si-au sorgintea iin inolinarea dea coprinde partea
idicula, a, lucruriloru, si se lega intima unulu. si altulu,. istoricesce vorbindu, câtra,
poemulu jambicu. “Acestea; sunt fabule de animale, primitivmenite numita aivos, dâra

TY
mai apoi designata prin spresiunile mai: vagi: de p.50os si dâ:zoc, si parodia. D
Fabul'a s'a pututu nasce la alte popâre în N ordulu Europei mai allessu, din contem-
plârea naiva si innocenta a. vietiei animaleloru, care adesea amintescu industri'a omului;

SI
la Greci fabul'ai6) pururea sort ginţea sea, în pa travestire intentionale si conscia de rapotur-
rile umane. Acnos este, -precuinu indica numele seu, unu aver tissementu (a o palveaie) (1)

ER
si unu avertismentu criticu, amaru chiaru la impregiurări, care, fia tmere de una
-pr6 măre sinceritate, .fia,. tachineria si voiosia, ascunde censur 'a sea sub fictiunea
unui. evenimentu printre animale. Astfeliu. intalnimu pentru prima. 6ra Aenosul la
Estodu. (2) : (O! se spunu acum xegiloru unu Aenoș, pre care-lu voru pricepe bine. etc.)
IV
Astu-felu se servi Archilocu cu fabulele selle contra lui Lyeambu (3).
Fabula veni Greciloru, Vin orientu.-In; Biblia, (testament vechiu) este una fabula
UN

forte dupo spiritulu fabuleloru lui Esopu (Judecatorii IX. 8) |

: Ți numiau
Ca proba despre originile orientali alle fabulei sunt numirile ci la Greci
libiene unu genu de fabule, de origine Africana, dupo tâta probabili tatea, si care ne-
câtra Cirene, Astfelu e dupa Eschilu (4) fru-
gresitu li s'a communicatu Greciloru de
AL

striga vedindu- o cu peno : asia

m6s'a fabula a vulturului, care strapunsu de sagâta
dera d6torimu mârtea nu altui, ci proprieloru n6stre aripe. (Da .
i ciliciene de cobra
Aceste fabule libiene apar ţineau ca, si genurile disse cyprienă si
TR

retorii decadentiei,i, apartineau la fabulele de animale. (6)

Cybisos i de Cili-
Retorii vorbescu' de acesti fabulisti barbari, asia, de Tibianilu
cianulu: Conis.. - "
EN

precumu de essemplu
” Pabulele Cariene eerau din contra. trasse din vieti? a Umana:
acelle pre cari 16 citâdia, postii Jirici greci Ț'imoereon si Simonide.
“Fabulele Sibaritice cunnoscute prin. Aristophane urmâdia, unu planu analogu cu
/C

celle Carieno (edi de Esopu p. 291, 1. 1. Otfried M.)

_
(1) c. t €. 1, Pilolo gical Musa], pag. 281,
(2) Opere si dille v. 202 si Seq.
SI

(3) Gaist,, fragm. 38 et. 39. Liebel. pag: i,

(4) Pragmentulu Mirmidoniloru.
(5) C. Latontaine II. YI. .
Afrodite
IA

a eypriana asupr a colombeloru

. . $
”

(6) Theon si Aphtonius. Se afla uuu fr agmentu de fabul griec. V, IL. p. 12.
in estrasele codicelui :- Codex Angelicus, în Walz, Rhetor
U
BC
 9%.

RY
3 1

- La pagin'a 76 din ereâre s'a,s pusu notiti a: «Vedi au6ssu lit; E, în locu de! lit. E.
Voiam la acestu annessu a ropportă: vorbele D-lui M. Cogalniceanu din viâti'ă Me-
tvopolitului Tacobu, publicata, de noi in Atheneulu Români pe:1861, lanuariu. Lectorii

RA
“mostri cunnoscundu missicarea litteraria si: politica, ce acellu nemoritoriu prelata 06-
„casionă în Moldov'
) 2, Voru dă dreptate asser
: tiunilora ntre. ..
V.

LIB
A

“Bta titluriite pieoseloni dtin ulticauli volum alu i Monvileanu': i Da

:: Oulu. Virtuosulu. Peceatosulu: Patri'a. Muntii. Priotesiugulu. — Adăoverulu. —
Nadejăea, — Laeremile: — Memori'a, celloru trecute, — “Primavâr'a. — Greierele.- —

ITY
- 'Tâmn'a. — Betranetiele. — Noptea. —- Mediul noptii. -— Cocosiulu. == Clopotulu.-—
„ Memea; — Pocainti a; — Cantarea cobra Dumnedieu.. _—.= Am6rea cota Dumnedieu.——
E Ai Di
E Mormentulii.

RS
N La ta Ă Aaa , ai
r tu

ANNESSU 6. ii A,
i
pa
Pai .
2
.

PIC
o i ..
..
Pa
E .
Ii,
Pisi
s
IE:
ai
=
ei .
et
ÎN
ati
| LR

“ Radu 'Tempe este vinu, nume “cimnoscubu-; inn istori a stra ibteraria. Vedi grarama-
tica lui: tiparita în 1797 Ja Typographi'a lui Petru Bust iin Sipiiu, VE
=

Credemu ă face unn servitiu. invegistrandu aci întregu ! « cuvenita, lui:la salir a
steagurilon ua tieryei ronâmesti care fă imprimatu lela, 1834 în una , brosiura de 16 per
sine, astadi forte a vaze de gassitu, a ati Sia
NI
dâra redea ca, a
la Brasiori , unde :
“Acesta; 'brosiura nu: spune unde fă imprimata,
a sa, basericâs ca.
si Dubovniculu Radu Tempe. 6ră chiamatu se 'si 'essercitedie chiamare
LU

Romi-
„Se se observe unu faptu-: santirea, drapeleloru celloru antanie batali6ne alle
aniei! O! de ar ŞI aci: unu augur alu 5veni-
“niei va face. unu protopopu allu Traisilv
i _ îi _ n zi N ti RI
toiului 11.... ? IRA
Ie i , i LO IN Ed E DR
iii e a RE
RA

CUVENTU LA SĂNTIREA ŞTEAGURILORU TRRBI ROMÂNESC

s dene. |
„Aare esci,i Dimne si minunate sunt wceiil
T

îi Tanda mii
“ Pi6 inaltiate Principe! Pr6 sântiloru. Bpiscopi, Pr6 viedniciloru
EN

blagoroăniciloru Velit.
. care sunteţi zidulu- cellu de apperare allu patriei vâstre! Pr6
ei! Astadi a, sossitu: diwa acea dorita,
boieri, stâlpi” şi sfetnici ai principatului Valachi
a, acâsta- a; asta-di 0
se preface 'obice-
de care de multa, vreme ua asteptă, 'si oftâ, Patri”
iea, 'acâsta -a care CU
iurile celle asiaticăsci în celle- europenesci, :asta-di este praziiui
/C

tulu Rornani loru, candu a

“mare bucuria a praznuitu-uă si marele Constantinu, Impera reti -
Ye
santei cruci pre la; toti stagii sei, dicundu ca cu acestu seninu
. impaztitu semnulu -di
asta-di
astupa gur'a buturoru. dusimaniloril- ai neamului vOmânescu; -
| birui, asta-di se
SI

pizmasii Romanilo ru, ca si Irodu, care iu sciea; se cânte “Allehuia,

„au amutitu toti
vestiuilu imperătulu Trajant
sta-di sunt; 1729, de anni, de candu eroulu si pre
IA

cea, biruitâria, si sangerata In P

deseallecatu: cu 'stramosii nostri Romani, cu: sabi'a ]tu-
numitulu: imperatu si a infiptu ori
_mentulu acestu-a, 1729 de anni sunt de candu
tierr ele anosiea, sub care: steagu toti 08
“xulu sau steagurile, somnulu stapînirei, in
U

Ei
N
BC
 RY
j | . . n 97

eraua suppusi și jurati, ca, asia, de cu credenţia, se lu padi6sca si cu “supunere in câtu

RA
„pâno la, picatur a cea mai de pre urma a sangelui seu se lu verse: pentru steagu si
pentru vulturu, care este; semnulu stapînirei. N
Mare esci Dâmne. si minunate sunt lucrurile. maniloru tale!
Dâra tu, 0! Românule viteze! de care odinira, numai de una plesnitura a biciului

LIB
teu: candu lu audis trasnindu, se cutremurau t6te pop6r ele celle straine, si ti se închinau
tie? Romanule viteze, cumwai potutu se ajungi pîno la acâsta tical6sa, smerenia, cumu
ii Sta recitu vitezesculu teu sange? Cumu ui ajunsu de esci suppusu acumu altoru
| schiptruri straine, care ei mai nainte tremurau. de numele teu 'vomanu? Si erau tie

TY
suppusi? Ah! lassa, frate, nu me mai întrebă, au nu scii? Au n'ai cetitu istoriele uni-
versale, si n'ai vediutu, ca din neunirea patriotiloru, s'au derepenatu neamurile celle
mari, si imperatiele celle mai vestite, si dupo acea-a au cadiutu la cea mai mare des- :

SI
nadejduire, si apoi la urma, la cea, mai intunecata prostia. Cine au fostu Egiptenii?
Cine au fosta Asgirienii? Cine au fostu Elenii? Cine au fostu Romanii care mai douo

ER
mii de anni au stapînitu t6ta lumea; unde sunt viteziele loru ? Unde sunt invetiaturele
si scientiele celle inalte alle loru? T6te s'au intunecatu si s'au ascunsu, numai semen-
„ti'a cea buna neci una data nu se pâte mistui de totu, sementi'a cea buna, si numele
IV
cellu bunu nu se pote neci o dini6ra, a, se perde, sau-a s6 lit somenti'a, cea buna tre-
buc la. una vreme se vesaia d'in pamentu, dupo. nabur'a sa, ce este ci data, de la al-
catuitoriulu 'firei, si se infloresca, Esto-unu soiu de fisre în pârtilo Asiei care se nu-
UN

mosce Ali, care fl6re numai una, data infloresce la 100 de anni, si'candu vine vre-
mea inflorirei salle,; asia txasnesce. de Li ca Candu ar dă dintr'unu tunu si se sparia -
una vecinetate întrâga. a
N E E
Mare esei Dâmne si minunate sunt lucrurile talle. -
AL

O! Dumnedieule bune! 'Tu esci: acellu-a, care spre tâta, zidirea, ta, privesci, si ti se
face mila de alcatuirile tale. 'Pu esci care pre Istrailtenii cei dinaintea mantuitoriului
nostru Lisusu Christosu pentru neascultarea si neunirea - loru; i suppuneai sub robia
TR

sub altu reamu strainu si le luai stapînirea d'in manile loru. Apoi 6rasi dupo ce si
veniă la connoscenti'a, cea addeverata, ca, se laude. santu numele teu, te indurai si 6ra
le dedeai stapînirea în man'a loru. 'Tu-esci cellu-a ce ai dissu, nu me voiu indurâ de
EN

neamulu - 'acestu-a, in vâcu. — Eta! acumu a, sositu. indurarea, si mil'a tea, Dumne-
dieule bune, aSsupr'a, acestui neamu eroicescu, au sositu 100 de anni, ca cu vâlva si
Sunetu mare se înflor6sca, patri'a acâsta-a, ca, si fl6rea cea mai susu numita.
/C

ta og sementi!a cea buna de romanu, 6ra a inceputu a si veni in seintirile salle,

si a inflori:si n'a pututu se se mistui6sca, dupo cumu mai susu am dissu, ca sementi'a
cea buna, neci una dini6ra, nu se pâie a se perde de totu. Îita Românulu cellu bunu,
dupo ce si a venitu in semtiri, a inceputu a, imbracisiă cultura, si si litoratur' a Cu
SI

sanet6sa în limb'a, maicei sale. Iata, ca se6l'a cea universale românâsca, a inceputu a
si dă rodurile sale cele sanetâse si folositârie. Iita cumu fiii patriei, cu mare dragoste
IA

si cu invapaiata anima au incinsu 6rasi sabi'a, cea stramosi6sea, si au inceputu a ua

inverti cu mare” dragoste, si vitezia în manele salle, numai si numai pentru natia sa,
si pentru apperarea patriei salle, care in multe feluri de primejdii se potu intemplă.
U

7
BC
 RY
gg |
fii ecei de nobile
Provegiati, si ve uitati Ja, acâsta stralucita si nobile milita, cum
cu odihna lene- |

RA
cellu.
familia au parasitu. odihn' a, cea delicata, ss'au tipsitu de traiulu
svenlitu perinele ecele de stofa,
v6sa,au aruncatu saltellele celle! scumpe de matase, au
or” salle celle cu mobile, si.
si si au allesu.- asternuturi de. paie vert6se, in loculu casel
utu, an paxasitu, caldur a cea d'in
au alleșu ceriulu apcoperomenţu, si parăentulu astern

LIB
si grandine, mai vertoşu; candu să afla
casa buna, şi rabda mai: cu bucuria une ori ploi
sale, si acâsta-a nu au primiti pen-
la astfelu de porturi sau staţii în vremea slujbei
patriei si a; neamului seu...
tra altu interessu, ci numai pentru €dragostea,
lu politicescu, (adeca a Velitiloru'
: Acumu se privimu si se preveghidmu. Si la statu

ITY
ului! 'cuventatoriu allu, Romaniloru Qi-
+ Boieri) 'vedemu ca, au imbi acisiatu statulu vestit
ne amu. “nascutu numai: pre. seam'a “n6stra,
"cero,. care asi, cuventâdia : : «Fiondu ca nu
â; 6ra alta, parte ua ceru rudele si prietenii :
„fiindu ca una “parte d'in noi ua cere pati”
indreptariu, se contr ibuimu spre €obstesculu

RS
“asia, 'dera ttebue avendu firea. ca, pre unu! e dare, ,
insocite, cu de una; potri0va, ajutorie, cu
“folosu,” si se “tinemu conlegate politicsc a, EN
| ajutoriu — Cicero. Ra
„cu:m luare, cu cuvinte si cu ori-ce pâtă îi spre,
sea, au: Primitu, sis au suppusui regu-
"Adeca cu anima curata, si cu rîvna,
Tamentului acestu de acumu, facătu, bine
pătri
E
oticâ
vediendu ca este spre folosulu' padriei si
a
IV
dicasteriele, adeca, ' divanurile. dupo cea mai
“neamului. Dupo. 'acea-a, s'au assiediatu u
atu gur'a Derfitoriloru : acelloru-a, cari dicea
“buna venduiâla a Europei. Si asia a astup ed6. inţră aceste
UN

militi'a, regulata, nu ua Ya,.V

“mai nainte, ca; cultur” a si litteratur'a, si
fia gur "a, paganilora Ah! mari sunt judecătile
“doue principaturi neci una data. «Muta «ca lu
voiu pomeni, humele teu., Eta, neamulu
“4alle Dâmne: “In neamu si în neamu de pere
usual. pre Capulu ni cimuna
“ ai intempinatu' pre. ellu cu blagoslovenia, :
AL

SCUIRPA. dice, prove David. 5

Da
Suita acut , Falăchia sis te: “veselescă,
TR

Pr imesc e; pn
- Ca 'ostasii, tei: steagulu cu bucur ia-lu.
Da E
- Saltati acumiu si ve vescliti;
a i îi
Căci acu la printiulu, vostr a priviti.
EN

din se
u Dumitru Ghica, alu g: “Voevod:
“Tatu acestu principe anume Alexandr in. Mold avi' a câtu si în
înitu neamulu seu, atâtu
“moniită cea stralucita, câre a. stap una ment e stato rnicâ
una blandetia nefaciarnică,
Valachi' a: Se cunnsceti intr 'ensulu
/C

fapta; se cun-
allu patriei, si din sange, si d'in
unu “principe: " addeveratu, si pazente tivire assupra
ranu, se cunnâsceti intr 'ensulu milos
n6sceti înti 'ensulu unu dreptu suve si drepte,
tâte darurile, si talenturile celle bune
PR

seraciloru, se cunnbsceti într 'ensulu meiet0-

Se : cunnâsceti. pre. acestu-a înte
SI

se cuvinu unui suverănu sau principe.

| câri
stapinitoriu pîno la morte; prin iu -
=

cultivisatiei tierrei, si principe

viulu: si inceputulu jierrei, numele acestui pre ,
Mazili 2) pr inciloru
IA

| tm” ensulu s'au vidicatu cassati' a (s'au u. Acest

ri scrisse, care aici de facia le vedem
ra, veman6 vecinicu pre. „aceste stâgu alle tierrei au trecuti470.
ţierrei, cari steaguri drepte
este îsvoditoriulu steaguriloru mei a$ cul-
pino acuma, Care steaguri, iubitiloru
U

de condu nu le au avutu,
sute'de anni
BC

a
 RY
99
SN

tatori, snt semnele: slapirirei, nu vremelnioe- ci vecinice.. “Stoagurile sunt. semnele |

RA
credentiei patrioticesi,. : Steagulu - este seninulu: acellu-a,,. care s'a aretatu marelui
Constantinu, Imperaiulu Romaniloru; pre ceriui, “dicundu ca, cu acestu semnu vei birui.
Deci, o iubitiloru! si vrednici. 'de- pomaliire militia'româna,!-fiendu ca asta- di estie
diu'a cea stralucita, si vrednica; de. pomenite, căci 6ra, s'a intorsu epoca, yremei, ca, se

LIB
ve invredniciti se. aveti si 'voi steagurile veste. cu .peceti'a, tierrei, si a Patriei vâstre,
dupo legile sau pravil d, ostasi6scă, dera;; dupo cumu, din inceputulu. miliției: de candu
s'a isvoditu în lume stapîniri, si ostasi regulat, pîno anu primi steagulu, Sau sem- :
nulu- stapînirei, trebuia mai: antaniu toti” “ostasi sse puia, juramentu: sub. steagu, adica,

TY
ca, va fi si se fia,. suppusi şi. ascultatori la 46te, pravilele militaresci si alle: princiului
seu, se fia credentiosu,. si pentru patria se si jertf6sca, sangele seu pîno la picatur” a cea
„mai de pre urma: Căci: pîno nu: pune. ostasiulu juramentu, meci. una data nu se p6te

SI
neci unu suverânu sau principe incredenți'f, iin poterea. ostasiloru: sei. Apoi:dupo ce:
pune juramentulu, atunci incredenticdia, arimele ostasiesci. militariului cu bună” nădejde,

ER
si se incredentidia, ca, la ori-ce primejdia, a tierrei, va, fi credentiosu ci 'aim'a, si cu
fapt'a, si intru t6te va fi ascultatoriu si SUppusu. Dâra, 6ra $cienţia se ve fia si aicâsta-a,
ca ori care va calcâ jurâmentulu, si nu lu.vapadi, acellu- -a neci ună data nu va potă
IV
remanâi nepedepsitu, atâtu: trupesca: câtu si suffletesce, d po mesur'a gresielei alle;
„ pentru ea, si pravil'a cea bisericâsca, lu osîndesce, si praxil'a e a politicâsca lu pedepsesc,
UN

Pentru. acea-a, 0 iubiţiloru ostasi! paditi-ve ca se nu calcati juramentulu, ci tinetilu

cu anima, curata, ca, se fiti'in lumea 'acâsta-a, cistiti si în “lumea cea; alta; fericiti.
Pr6 o sântitiloru Episcopi, impreuna cu totu elirosulu bisericescu! radicati. manele si ..
glasurile v6stre, ci anima curata, câtra pre, puterniculu ziditoriu allu firei, ca; mai an-
tanin pre acestu dreptu, si cu euvientia allesu principe: IO: Alessandru Dimitrie Ghica, |
AL

Voivodu ca,'se lu intarâsca cu virtute si cu pace se stapînsca, acestu principatu alu

Valachiei, cu celle mai adunci betrânetiie. „pâno la mârte. Redicaţi glasur ele vostre la
TR

celle sante, ca neamului acestu ghiculegcu' se se spor6sca, si se stapînâsca din neamu

in neamu acestu principatu. - „Redicati glasurile vâstie'la-pr6: santulu jertfelnicu, ca
pacea, si liniscea, se stapîn6sca, sub nccîrmuirea, lui. Ridicati glasurile vâstre la ce-
N

uri, ca, militi'a, acesta-a, romanâsca, eare asta-di a, pusu juramentuliu suppunerei sub
steagu, se fia, vecinicu si statornicu, intru acesti principatu.
CE

Asisiderea, si Domni? a Vâstra, Velitiloru Boieri, diceti impreuna, cu Virgiliu poetulu

cellu vestitu allu Romaniloru : Va invinge. amorulu patriei, -„ Adeca candu este iu-.
bire intre patrioti, si între occîrmuitorii tierrei,. atunci infloresce pacea, si liniscea in
tiâra, Si nu se va, derapen& pati! a aicea-a, neci una data dupo cumu mai antaniu am
/

Cuventatu. : N > , -
Imbracisiaţi-ve dâia, o iubitiloru natrioti, intr'unu gându puiu, si dati lauda lui
SI

Dumnedieu, ca, ati castigatu unu principe buriu, dreptu, si bunu patriotu .allu tierrei.
Uitaţi-ve la densulu, ca la una faclia, si îi'daţi ascultarea cea cuvienti6să, căci acestu-a
IA

este unsulu Dozanului, Ia

iTa, mai pre urma, pr6 Inaltiate principe, fiendu ca unui principe ŞA i s'a datu cea, mai
mare potere, se aiba grija, ca între Gmeni se se bila pacea, si$ liviscea, si se se padiesca
U
BC
 RY
, _ i E |
00

N Pie
„“ Binele. calu de obs00, dintre, acestea curgu; t6te- ăstoriele lui, care pre: scubi
pi paie ED III
"“du-le sunt:

RA
AntaniuA pune. legi sorei, si. pre suppusii sei inn cunnoscentit a “suttetului; a-i în-
a si:voi'a ui Dum-
3 detoră cu poterea, carea; de la- Dumnedieu au luatiu, cu care cu cuvienti”
ca, şi pentru- acea-a; neci una, data,
medie. si-spre-binele suppiisiloru trebue se se folos&s

LIB
eesci, ;sau bi-
nu trebue se: poruncâsca de acellea, cari legei firesei, sau.cellei dummedi
Bra, celle
nelui. de obsce;: său saversirei: Gmeniloru: eellory; deosebi se impotrivescu..
orîndui6sea, 6meni
drepte. poruncite si; assiediate” se, faca; ca, se se: 'implinâsca;, si se-se:
i6la, se le lu-
_credentiosi, si buni, cari se, aiba, grigia de acâsta-a..Celle ce. sunt cu'indo
cari sunt mai pucinu

ITY
- minedie, si dupo cuvienti'a staziloru. împregiuru si a intemplarei;.
si 'pre'unele insotiri,
| folositrie a, le mută, sau ale ridicâ pre. unele fecie osebite, sau
ea; acelloru legi si porunci.
de se cuvinu: acestea, binelui de obsee, se:le scutâsca de la'tiner
agonisâsca binele cellu de
Alu, duoilea,: Cu: totu de adensulu :se 'se nevoi6sea;. ca :se

RS
acestaza , Slnjesot dice Pavelu
. obsce: ,.& Ca a lui: Dumnedieu slujitori, sunt câţi: spre
| d
| „apostolulu cobra, Romani. l
vre unui. omu ae Iueruri
: iDreptu acea-a macaru „de: mu sunt actori. se:asdea, sâma,
“sale, si neci unei. pedepse 1nu sunt suppusi dice Paxent
Davidu. Cap. XIX : totu trebue: se socotâsea, cumiu. ca
E ele Ambrosie. in: apologi'a lui
lui: Dumnedieu.: stapînului vutu-
IV
de care lucru: mai. nainte
„oru. lucruriloru 6re. candu-ya: grea, ;s6ma, voru: se dea,
cap. 6. stich 1.) * Auditi
“ aduce loru: Dumnedieu amente, unde. dice: (la intielleptiune
UN

puneti in
inveţiative, judecatorii marginiloru pomentului,—
ă imparaţi, şi. intielleptitive,
la Dumnedieu potere voue, si
“urechi voi cei ce; stapîniti multimea, ca, s'au datu de
e size si cugetele vâstre le
virtute de la, cellu prâ inaltu.. Cellu ece va intrebi4 faptel
ai aa DE i,
„Va, cerc, — 8, 6. Lin
Vuk
AL

tntaroru, (aice la ge
- Allu treilea, sunt dâtori principii, “suveranii seo faca dreptate
relle, se le. pedepsâsca,, si pre cei
Tai Solomonu) si se appere dreptatea, si faptele. cele.
nu numai în: celle. vremelnice; ci si
nevinovaţi se i appere. "Trebue se. aiba, grigia,.ca
TR

n
„in celle: sufietesci nimica se: nu lipsesc suppusiloru «sei. pri Da
, „mrai ps ei e
|
i Mae
al NI n Sia . a: . ..

| "o principe “Bine,

se

Aa
ta, muisei mele...
EN

a Primesc aceste date a

a „.-' Cuvente alle melle. _
Pre lunga care . INTRE
/C

i a ia IR
Sunti în. vreme t6ta. RR De N o RE ”
aaa 2
a Sluga pecata a | |
ENEI CRi a a - Autorul Radu temp |
Ne a
SI

si iti Ia DEI
Iti
- Respunsali se alatura acestui processu veibale. *
tia, publi ca: pontr i Li 14 unei curente;
Dani
-:Domnulu presedente, annuntiandu seden
IA

mi E i
veâica stdenția La 4 ee: Da m
ar
pia A Tre. Lauri omu
Jos, Bodosiu."-? Na
U

ii
BC
 TIE

RY
Protocolulu sedentiei
s XXI. a societatei academice 7române,

RA
e - "ani, 77 Septembre, 180, |

“i Pregedente : A. rc, “Tdurianiu! si a

LIB
-" Secretaziu: Jos. Hodostai Gemenau.! A pe A

Membri presenti :.: cei din sedenti'a ăi ieri. ei LI a

îi
"391. Se cetesce : si se ad6ptu processulu verbale allu sodentiei de la.5 unei current,
392. Assemene se+ cetesce ! si se ad6pta procossulu Verbal, alu sedentiei publică

TY
dei ieri. pt : ii pi a
898. La ordinea dilei este'e putdialu 8 Di rapportăla commiisșiunei insarcinate cu
essaminarea lucrăriloru delegatiunei din anulu trecutu. e Di

SI
-Dupo acestu rapportu, conformu, situatiunei. presentăta, de cassariu, remane caista-
tatu.ca: La 14 Augustu 1870; averea, in bani a Societăţii sta: din cinci. bonuri, in

ER
Summa, capitalisata de 205490 lei 11 bani ovi; si din numeraziu
n în cassa de 9528 lei
96 bani noui. : . m. pi, Pa La i: . j PRR d » !

"Se adpta | opiniunda cor missiunei, că fondurile Societăţii; si anuine: fonâulu Zapp'aa,
IV
fondulu Cuz'a si subventiunea, de la statu, se se ddrhinistre shparatu. î
In urma, delegatiunea este insarcinata, a, essecuţă, conclusulu Societăţii din Annulu
trecutu de â, cumperâ una, cassa de. feru cu doue: chiai, dintre cari un'a, va stă la CASsa-
UN

riu si cea-a, Ialta lă unulu! dinn merbrii delegatitinci allessu dec co tra aobatarân 'contormu
“instructiune, art. 6. Poe DN N a ia cae
894. -Se iea, in isoassine: pioitamm a pentru odonti a puiau eco se va tin6
6 Lani, |
4 Septembre', ac, i E i
AL

'Dupo scurta; “desbatere,] programimi'aa! s adopta, preouru ar mdăia : pa ae

„a. Presedentele deschide sedenti'a la, 1 6ra, dupo mâdia-di.
TR

9, Seorgtaziulu generale, da, Lootiura/ unui rapportu : detaliati despre Societate, lu-
crârile si fondurile Qi a a
A “Domnul Baritiu vorbesco' despre; imporianti”a de collect sis scrieri istoric
asupr' a evenimeonteloru- de la annii 1848 si. 1849.
N

” iii 1:

d. Presedentele inchide sedenti! a, N Eta

|
CE

395. Domnulu Babesiu face- una motiune in scrissu care urmâdia aci. « Cosiside-
„Tandu ca numerului pr6 marginitu aJlu 'merhbriloru . Societătii Academice române,
precumu si desproportiunea dupo: care “pentru, primulu inceputu s'au latu membrii
Societătii de prin t6te pârtile locuite de Romani,” sunt caisele cari “din annu in'annu -
/

totu mai multu îngreuna adunarea, prorapta, si in numeru sufficisnte :a “Societăţii, si

facu impossibile una.- activitate: destula” de eficace si mai - multa correspundiotdria
SI

asteptăriloru nutrite de. natiune; a - -

Considerându că motivulu primei formări a Societătii in “mirocrălu restrinsu” de
IA

21: membri si în despropor tiunea cunnoscuta de prin diferitele: provincie "române. —

a ostu Thai vertosu pentru dia; face posibile una. orgaunisare bună a Societătii, care
U

e
BC
 Ra 102 .

RY
Iei

adica: se corieipundia, tuturoru interesseloru. Tibterarie :a natiuni inihrege, din ecare.

„causa la prim'a, numire a membriloru s'a respectau nu numai capacităţile şi condi-
tiunile litterarie, ci si esperientiele : si meritele nationali iin ramulu de orgânisare; ..

RA
Considerându că întru assemene modu. unele restringeri speciali, provediute în sta-
“tutele, Societătii, s'au doveditu: caus '2 impedicăriloru cea intempinatu. Societatea intru
.desvoltarea si regtilarea activității sâlle, precumu. anume : art, XIV, carele: prescrie,

LIB
că pentru. a tin6 sedenţia, generale se cere maioritaţea, membrilor actuali, Si Că asse-
menea, la, sedentisle de sectiuni, — în 'consecenţi” a. câroru: "dispositiuni: Societatea in
46te, dei sessiunile sâile de la votarea statuteloru,, numai cu mare nevoia si pentru
unu: scurta! ermpu' de câte-va, dille S! “a, potutu, completă; &ra bundra, sectiunea “filolo-
| „Bica, cellu. de frunte si eminemente scopt allu Societătii, pentru intrega sessiune pre-

ITY
sente este necomypletabile; — mai departe ; art. XIII, dupo care „tempulu de intrunire
allu Societăţii este de la 1 Augustu pâno Ja, 15 Septembie st, v: unu tempu. din multe
| privintie, cellu: mai. nepotiivitu; = ni almintrelea, arţ, XVII, carele dispune, că statu-

RS
tele nu se potu, modifică, de: câtu Cu. votulu a. “trei patrimi . din. numerulu membriloru
actuali, una, conditiune ce dupo statulu Si. imprejurarile: ds asta-di' a membriloru
'este chiaru nerealisabile ; in fine unii alti axticuli cu alte dispositiuni pucinu prat-

| voru “sulevâ. a e
E
i tice,. anume, şi. in. privintia, sisteme, „adoptate, cari axiculi.
| E
a
AR
13. tempulu, seu s0
:
IV
+ Considerandu că în conditiile de pâno acumu, sectiunea Şcientiglora Naturali nu
acti-
s'a potutu si nici că se Ya, pot realis&; insasi cea, istorica, nu si-a potutu incepe
UN

| ivitatea propria, fiendu,că a trebuitu pururea; se complete pe cca-a, filologica, de senea-

nevoia, completabile; 6ra, la alte sectiuni nici a, cugetă nu este iertati;
le, si chiaru v6dia
3 ;„Considerandu că cellu mai evidente interessu. litterariu. si: nationa
Societătii pretende, ca, la, aotivitatea si responsa bilitate a, ei facia, d6 presents :si viitoriu
AL

se partecipe:. barbati de. litere multu mai. multi de câtu este, mumerulu actuale allu
membriloru Societătii; crin De ITĂ

„-Considerandu că medil6cele nedossarie,, inantiali; pea câtă vestrsele present. alo

i
TR

societatii var ajunge, nu numai că prin una, veducere tempuraria a diurnei și viațicu-
rea/ meimbrilor
lui usitatu. pâno : acuma se. potu usioru compensă; dâra priniimmulti
barbati de vedia; influentia si
NP
Societăţii, prin atragerea iin seriulu seu a mai multoru
EN

re 5si mă
multa, activitate, ast-felu printr” unu. energicu. aventu, una energică deșolta
ă nifestare. de vidtia a societăţii, — mai usioru se. potu castigâ; it
Din, tote aceste considerante se propune : ra
32, avendu ast au a st
/C

„Uroarea' maumerulati membriloru ordinari, ai $o viztati la

mai. alege «câtra, ce 16 actuali, inca 16 moi. te tii
„ Pentru, insasi. actulu, allegerei, se propune de cinosura,: N li
de: peste Gamati, ame unt
„Trei, membri. noi se; se allega, d'in pârtile române
SI

printr” unu Men

ai in Banatu, — (fendu Banatul eu peste 600000 de-Români, numai;
Crisi ană, — (fiendu . acelle părti me€
bru representatu în. Societate), unulu d'in părţile
IA

membru; Don
peste: 800000, de Romani: representate assemenea, numai printr unu.
Da asa mi"
uni
mul AL. Romanu), unulu, din partile Pranșilvaniei, —— (acele pânti cu peste,
U

-
BC
 103.

RY
lionu trei sute mii de Români si cu una intelligentia Dr6
considerabile, nefiendu de-
stullu representate prin cei trei membri actuali [Bazitiu, Cipariu, Hodosiu]
]).
Ceialalti 13 membri noi se se 'all6ga din Români'a libera,
anume : doi d'intre bar=

RA
Dati cu cumioseentie de împrejurările limbistice silitterarie alle
Bassar -abici,, cari doi
barbati pâno la tempulu candu li tter atiloru români din Bassarabia'
“va fi permissu a par-
„ticip&in pers6na la adunările acestei Societăţi academice , Voru represe
nt acea tierra ;

LIB
» assemenea, se se all6ga anala, pentru Macedon a; &ra în fine diece din!
si pentru Ro-
„ mani'a libera si pe câtu va, fi cu potentia, mai - vortosu din Bucures
ti sal din: vecine-
“tati; spre t6ta intemplarea atâtu acestia câtu' si cei-a-lalti pe lunga, „espress
a, una pro-
missiune,. din parte-le, că cellu pucinu la sessiunea, annului viitoii
u, pentru a-si 06- .

TY
cupă locurile: si pentru *Boshaterile. de revisiune si modificare a; statute
loru, nesmin-
titu se voru infacisiâ, asenti a di în zeri- ce causa avendu a fi. pr ivita
de nepriidimăre a
“chiamărei. == ae SN E

SI
Pentru scopulu de â “crutiă câtu.. mai. malta fondurile Societătii si de
a; aisscourt,:
sporirea. loru. prin insesi elle,. pre câtu tempu prin munificenti'a Statului sis
Regimului
românu, sau, prin alte donătiuni private, medil6cele finantiarie alle Societăţ

ER
ii. nu voru |
fi addusse in stare da „correspunde ;pe deplinu trebuintieloru sis demnitatii
Societăţii
“litterarie, : a a
| | | Be propune : a a
IV
„. Competentiele de diurne si de viaticu se se regulei in moda, provisoriu: confor
mu ne-
cesitaiii si, ecitătii ast- feliu : i E e a
UN

„Diurn'a unui membru din 'Bucuresci se fa. , .ZX „i E ae „13 lei noi; .
me afora ae se ce tu a „20 7
Piata pentru. cea-a mai mare “indepar tare, ce: te ece pestă 60 mille, -
se fia cu dussulu cu venitulu ; ee ee a mean ma 000 pai
AL

„Pentru una indepartare e 40 pent 60 de mille. : a î . ,- - 400,

a. , 20%, 1.40 pm „200 a.
SRR -pâno la. 20 mille .... ee .. 100 > ni
TR

| « Bcuvescii în ja Seplembre 1870. E DE

| V. Babesiu.
N

“Domnulu Sion secundddia, propunerea in. principiu.

Domnnlu - Presedente 0 va suppune appretiărei: societătii, care vandocide d&ca pro-
CE

punerea, are se fia trecuta, la, ordinea dillei ori ba.

Dupo aceste, tempulu fiendu inaintatu la 5 1 6re presedentelo redica sedenti în an- |
nuntiandu cea-a venitâria, „pentru poimaine, Mercuri
la 12 Gre.. | IE
A. Treb, Laurianu, -- E |
/

: JOS, Hodosiu, .
SI
IA
U
BC
 104

RY
E Ia
i

3 Protocolulu sedentiei xxx a„Socictatei academice române

„Mercuti, 9 Septenbre 1870.

RA
Ch

| Presedente : A, "Treb, Loairianu. e Bi

LIB
- Secretari : “Jos. Hodosiu Gemina.
„Membri presenti : G. Baritiu, A Papiu. marian, 1 Crin, Y. AVrei,
- V. Babesiu, G. Sion si 1. C. Massimu.
_996,, "Processulu verbale aliu sedentiei de. alaltaieri s6 cotegea si! se adepta.
397, Domnulu Papiu da lectura unei velatiuni despre Ion Budai, aliass Deletn i

ITY
despre scrierile lui.. Annessu A. po |
„„Domnulu. Bar itiu propune a se publică, ratiunea D- 1ui Papiui in Amalie Soieilii
” Propunerea D-lui Baritiu se adâpta. - i

RS
„898. Domnul Urechia observa, ca sorierile lui Budai, cari s6 ada iîn biblioteca DU

au fostu destinite pontra Societe: dreptu: acea-a, este. de opiniune câ: « Delegatiunea
biblio-
'se fia insarcinata, a interveni la Ministeriu, ca acelle
. tecei Societătii.. e „e
Escrieri
VI.
se se trausmitta
IV
Opiniuneă D-lui Urechia se adopta, si totudeuadata D- Ju. Ur chin se tisarcina adi
| relatiune Societății, cumu acelle. scrieri au venitu. la Ministeriu.: |
UN

"399. D'in impregiuiarea, -că fondurile de pâno acumu alle Sociotătii da destinatiune |
"speciăle, si anume fondulu Zappa pentru: opere de grammaţica' si dietionariu, Era fon-
me

„ dulu Cuza, pentru traductiuni de opere clasice; si ca, Societatea, „pâno acimu înca, nu
are. alte fonduri, si cu aţâtu mai. pucinu unu: Hondu pentru publicarea de lucrări isto-
AL

rice, 6ra,. publicarea de atari Jucrări este de summ'a „necesitate : D-lu Baritiu pro-.
. a. an

pune câ : *economiele din 'subventiunea; de 1a, Stau se fia destinate de una, câmdata
pentru publicarea icrăriloru sectiunei istorice. | =
TR

Ea Propunere a D-lui Baritiu se adopta, si' sectiunea, istorică, câ” singura , conipetente
„în intiellessu lu statuteloru , va, deliberă asupr'a operelor istorice de publicatu. |
400. Se iea în discussiune propunere a :D-lui Laurianu. facuta, în, sedenti'a de la
EN

26 Augustu a. c. punctulu. 354 despre repartitiu nea, Juerârii dictionari ului intre Mem-
s'a
rii Societății, si luandu-se declaraţiunea fiacărui i membru Presente, imparte,
facutu 'precumu urmâdia : a
B. 0. Q, pâno la 15 Nouembre 1870.
/C

u
„I. C.. Massim va, lucră. litterile
A. 'Tieb. Laurianu va lucră liţterele D. E., pâno la, 15 Decembre' 1870.
“Allessandru Romanu va lucrâ littereleE: G. H., pâno la 1 Tanuariu 1871.
"Jos. Hodosiu va Jucrâ litterele L. E. pâno Ja 15, Tanuarin. 1871.
SI

G. Baritiu va lucrâ litterele L.. -M., pâno la, 1 Februariu 1871.

V. A. Urechia va lucrâ, literele N. 0., pâno la, 15 Februariu 1871. |
Ia o
IA

- Georgiu Sion va lucrf litter'a P, pâno la 1 Martin 1871.

„Ion Caragiani va, eră litter a R, pâno la, 15 Martiu 1871.
U
BC
 a 105

RY
Se observa ca dintre membrii preseiiti D-lu V. Babesiu este declazatu ca, nu se pâte
obligă a lucrâ, la, dictionariu, "6ra, D-lu: Papiu remanie insareinatu cu alta, lucrare, si
anume'cu: descrierea; vietiei, lui: Canteminu si a, sorieriloru: acestui-ă, conformu Con-.

RA
clusului d'in sedenti'a de la 4 Șeptembre: 2,6. puntulu 391. |
Tn'câtu pentru membrii absenti, si anume Domnii N. Ionescu, T. Cipariu, |. Sbiera,
A. Hurmuzachi,. Alessandri si M. Cogalniceanu,. Delegatiunea va intră în relatiune |

LIB
„pentru a, coiilucră, si acesti-a, la elaborarea, dictionariului. !
„ri

* Presedentele redica sedenti'a la, 5 12. 6re. /

„ Sedenti'a, viitâria se anuntia, pentru mane la la Gre.
A, “Treb, Laurianu, i CI
e 108 Hodosiu. De

TY
E e e si
x. , Pi - - . . n . . .

SUA. Ri N
DE E 2 ri , pe N : a. i;

SI
a „RELATIUNE PRESENTATA.

ER
i ' ir

"A. PAPIU ILARIANU i în :

"în sedentia plenaria a societatii academice române, Vin 9 Sepiembe: 1870, despre
IV
mamuscriptele lui Ioane Budai-Deleanu, aflatori ie înp bibliotec a centr ale Din Bu-
curesci. Ia SI E Nua
UN

Doimnii mei! IN a -
a . r

Ara ondrea a Xe puppune una. scur ta elatiune despre Ioane Budai- Delian si ope-
rele lui, De .
AL

Acestu Românu invetiatu, denânu contemporana alu mariloru nostri Jiterati; Olain,
Sincai Maior, Vacarescu, s.: a, -, Dâno asta-di de abiâ eră, cunnosculu de'nume. Operele
lui nu erau si nu sunt inca; cunnoseute de locu. | E |
TR

„In tâmn!a, annului trecubu, cantandu in desiertu iin biblioteca, contrale dupo una,
copia a cronicei: lui Sincai, dedei. din intemplare preste manusoriptele lui Budai. -Bi-
bliotecariulu mi axetă una addressa sempla a Ministeriului de Culte si de Instructiune
N

publica, pre lunga care se inaintassera manuscriptele biblioteeei' spre pastrare, im-
CE

preuna cu una, lista, a loru facuta, cumu s'a, potutu. De abia vre ua doue trei din ma.
nuscripte erau legate; celle nelegate se aflau ammestecate fora privire la, materi' a de
care tratau, asia, precumu. se tramissera de la Ministeriu,.
Nici address” a ministeriale, nici bibligtecariulu, nu mi potura Ă vre. una, deslusire
/

de unde si cumu se procurara: aceste preti6se manuseripte. De abia acumu. mai de

currendu aflai ca si acâsta scumpa, acquisitiune ua, dâtorămu Ministâriului Golescu,
SI

Ministru de Instrucţiunea publica, fiendu D. Demetriu Gusti , „care, pre la 1868, le

Cumperă -d'in Leopoli in Galiti a, unde jjaceau immormentate de aprâpe una jumetate
IA

seclu. Cumperarea, se facă: prin medi-locirea, si staruenti'a. repausatului Georgiu 4 Asachi

Min Iassi, care cellu d'antâniu afflasse despre scrierile lui Budai. |
U
BC
 RY
- domnului Bibliotecariu, le ama , regulatu, dupo votentia, assiediându-le in: “olumeni seSe-
parate dupo; materia, Voiu starui că se se lege, pentru mai bun'a si mai Sigur alor pa-;
strare. ie Ie Sa Ş

RA
„Operele, Budaiane Sani, pane iimbistice, parte; istoriee, arte statistice
i șsi jiritieo-
„politice; parte poetice; epice-umoristice, saţirice si dramațice. . . : iii i
bta pre scur tu, titlulu si copririsolu fa căruia din aceste: manuseripte RI i Ş

LIB
- - pa i : iz o n re
, , . ii pi a Pi . i -
-i p. - , . Pa pi ,
. .
7 a SI Pi I , a 1. - pe i
NT - it - e af : pp i
_ .. ia. n. pa r-. io i ani > m ÎI AR
a N

“ Aexikon pomneclks-—nemyeckă mi mempecks-pomosnecks, aakstails: de

Joan Budai. kecapo- —kp'eclăa cfetnika: aa mădegaa . nemenia0p în - Lion;

ITY
x

Tom. l-iă ue kănpinde in cine Jlexikonsa pomsneckă-nempeckă. ....-

Romănisch oder Walachisch-deutsches, und deutsch-Wallachisches Wâsterbuch Yer=:
. fasst von Lohan Buday k, k, Landrath: zu Leniberg. IL. Band ethaltend das, vallă-

RS
chisch-deutsche Wortarbuch. IE -
i josulu titlului, stă,
“Pre f6i' a tituilaria, in si voi a
ae: a se imprime : Zigii imatu, din
4 Aprilie 1818 (|). | a Sa a i |
„D'in acestu - imprimata se vede ca esemplaiulu noste
pariu, dâra, autoriulu : nu gasi. editoriu. |
n
E
originile, eră gta ded ți
IV
“Restulu & de 518 si jum. câlle în 4%, legate ini unu sânguru volunai forţe mare,
La inceputu axe una prefacia, de cinci foi, in limb'a nemţi6sca : An den deutschen
UN

Leser. Urmâdia,. una Ilpefayie numai românesce cu littere ciriliane, de 67 pagine,

“unde, inte altele dice: ca, avea de gându se. sedtia Jessiconului in. 10 tomi, adeca: ro- -
"mânu-latinu si Jatinu-românu; 'vomânu-elinu si elinu-românu; românu-italianu, si ita-
„ Hanu-românu; francesu-românu si românu-francesu; românti-germanu si germanu-r0-
AL

+
mânu. In urma se margini la patru torni : românu-gerinanu si germanu-românu;
xomânu-latinu si latinu-românu. a - ”
„Dupo acesta, prefatia vine ana Inlpodsepe ictopiveachs, Histozische Binleitung -
TR

zomânesce si nemțiesce, de 190 pagine, in trei curmasiuri ; (Abschnitte), forte importante.

"Urmâdia apoi, in 34 foin XIV tabele de cuvente române, clasificate dupe divers a
loru origine, a
EN

Apoi i 1imb'a sortite,despre litterele roroân6 si. pronuatiie Joru. &)

10'1f foi in
scrisă
_Dupo tte acestea, vine apoi Lessiconulu pâno 1a fine. Fia. care vorba, este
mai antaniu cu Giriliane, apoi cu littere latine dupo ortografia âutoriului. |
/C

In Pr -efatiune, Budai spune ca, inca, că studente se appucasse a adună 'cuvente pen-
tru dictionariulu românu. Dupo acea- -a, “assiediandu-se in tierra, straina, departat
de Români si de limb'a româna, si intr'unu postu: strainu cu totulu Iucrăriloru Jessi-
| cografice, iei bine de 30 de anni „lueră: la diotionariu. Sincai inca pe la 1805, $scie:
SI

abzugoben. Lem-
“0, Tiiritiztu "jach' vollendetem Drucke sind aiey gratis exemplare hierher
IA

“me, den '14':April. 1818. Vom'k, k. Buecher-Revi sions-Amte. Winiwarter: m. PE

2 Anbang iiber die. roimanischen Buchstaben und ihre Aussprache. . -
U
BC
 107

RY
| despre dictionariulu lui “Budai. :Deră,. “Budai numai pre la, 1818 credea ca lu va, put
. tipari cu bani luati pre camata,. Nu isbuti iinse neci asta-data, si fructulu atâtoru: 0-
- steneli: remase ascunsu luminei. „publice pâno in diu'a, de asta-di. Iu ”

RA
; In -curmisiulu: (sectiunea)'I a; “Intoducerei istorice, Budai tratedia despre purce- -
derea, si“ numirea, „Româniloru; cea: mai interessante' dissertatiune româna, ce avemu
pâno acumu asupr'a, numirei de Vlachu;; miai allessu iimpor tante este desbaterea, asupra

LIB
faimosiloru Volochi ai lui Nestor. |
In curmisiulu II gasimu desfasiurate idei. şi fapte asupr'a petrecerei Româniloru
in Daci'a, dupo retragerea legiuniloru sub: Aurelianu, în totu cursulu evului mediu,
idei si fapte; cari de abia se astingu la Maior si la Sincai. |

TY
„Ta curmisiulu III tratâdia de limb'a româna. Este interesante, analișea ce face e
lementelGru straine" ce s'au veritu în limb'a româna, Ai
În vre patru-spre-diece tabele imparte aceste cuvente- straine si ariunne ::

SI
1. .Cuvente slayice incetatianite la Români.
2.. Cuvente române de origine latina, care in Ttalian'a, si Frances'a nu se gassescu. |
3. Cuvente române, cari se gasescu la Italiani si nu la Laţini, o.

ER
4: Cuvente române, cari se gasescu la Francesi. „ a
"5. Cuvente române, cari se gasescu la Spanioli.
6, Cuvente române de. origine latina, cari alta, semnifcatiune au la Români si alta
IV
la Latini si Italiani, |, : |
„17. Cuvente române, cari neci la Latinii classizi, neci i la Latinii din. entu mediu,
UN

„neti la Italiani se, gasescu, si totusi sunt latine.- , i .

8. Cuvente române imprumutate de la Greci. |

9. Cuvente române cari se gasescu si la, Unguri..
„10. Cuvente xomâne! de origine gothica, i
AL

1, Cuvente române cari se gasescu si la Albanesi. |

12. Cuvente române de origine incerta,.
13 Cuvente din latinitatea, evului-mediu, usitate la Români. |
TR

Aceste tabele se affla si in dietionariu, si in grammatic' a româna, cea, scrissa lati

-nesce.. Eu le insemnai aci în ordinea în care se afla in grammatica. In. dietionariu
mai. figurâdia inca doue tabele, un'a, de cuvente ce cu tota probabilitatea Ungurii ]le
N

au imprumutaţu. de ]a Români, alt'a de cuvente:> unguresci si românesci imprumutate

dela Sai. a '
CE

„Acâsta analisa a cvernentelori straine din Jhoib'a româna,

e a fostu si va fi totu deuna
de mare. 'importantia, nu numai pentru istori'a limbei, dâra, in genere pentru istori'a
“natiunei române. Aceste cuvente straine potu pre bine a se elimină, cu incetulu din
limba, elle inse voru reman6 de a pururea, câ, adeverate documente istorice despre fe-
/

luritele vechie si noue genti cu cari venirămu in attengere in cursulu seculiloru. Pre-
SI

cumu in tempulu mai nou germanismii (de preste Carpati si rusismii d'in- regulamen-
tulu organicu, asia pentru trecutu, cuventele gothice si slavice sunt monumente alle
IA

relatiuniloru n6sţre cu aceste popâre. Societatea, n6stra academica, inca a semtitu ne-
cessitatea unui glossariu de cuvente straine, vechie si noue, usitate Ia Români. Nu va
U
BC
 N Si E Să

RY
"trece multa, si vomu a nevoiti a completă iteressantile teen incapte de Budai-
Deleânu. : i ai pe aia Taia | .
Bta acumu si câte- -va câr ti si manuseripte mai i vechio;ai cacarii Budai cullesse cuvene

RA
| pentru Lâssiconulu seu; Bibli” a Criţilu'si Andronie, Dositheu. metropolitulu Suciavei, .
Diplome” sau Ohrisove, Căsorniculu Domnilora, Iliodorii, Ms, Slatineanul Achileos' în
Schiro, Sotronimu una . poveste tiparita, Odiseia, Psaltire; Simeonu: "Dasealil, Chrâ-

LIB
nica Ms, i aa
4 , . , : .. - î pata „. s.f -

Pepi
[i . i . de e... ze
ga aa pb pzegeă meta
: i dp LR a. ti Ei pia Pe . LR IE Sa
, , , LC i , . . a . . a a.Bă

„Re gassescu sute. de câlle, încăî neregulate, din

ă ceilalti toni. âi jesgicoziilai si5 anume

ITY
, din lessiconulu românu latinu-germanu si francesu, iîn: care. cuvenţele, române! Suntiu
scrisse la incepuţu cu ortografia latina. ar at Ea |
aa La ta pe apt . EAI
POR E AR N DEC ORI IER DI Ci a Aa a i
UI

RS
Ea „ ca DN Si A IC pia e IEI i
ai

'Temeipiie rpamălisei ponisnejui, 45 câlle în 40, DR: E

„Altu essemplariu, 18 elle in-40, i: i pe a,
E
„Vorbindu despre orsografi'a română, “Budai dice :i “ Ceroat? am în "totu: chipulu, dâra
prin “ispitire delungata aam remasu încr edentiatu €ca nu este potentia dea adduce limb' a
IV
românesca, la, regule gram maticesci, de ua vomu scrie cu littere slovenesci.. In urma,
xediendu ca, dupo ortografi! a latină se deslega t6te îndoelele ce: s au ivitu pâno acumu
UN

la grammaţicele românesci, ba asia se potu, assiediă, in câ 'pâre ca, acâsta, ortografia

- este una, hotarita d'in fire pentru Jimb'a vomânâsca, :m' am indemnatu a talinaci teme-
urile grammaticei melle cu slove latinesci”. ..] dâra, nimeni nu au coversit, 'pâno a-
"cumu ţ6t6 regulele ei : oră si cu anevoia, fra Lessiconu a, seyerst! inu lucru câ acestu-a, |
AL

dâra cu prilegiulu Lessiconului s'au 'pututu 'face cu multi mai lesne, căci. acolo se, afla,
„tote cuventele .. . Impotriva acelor u-a ce d6ră aru “carti asupr a sloveloru Tatinegci,
d6ca ar fi locu aci, multe 'fârte: asiu ave se vespundu, Dovedire- -asiu ca 'slovele: care
TR

Ie, diceru noi. slovenesei, "tecmai “asia, se: lovescii' în firea, si faptur' a ii nauntru a
limbei: vomâne că'si cele tireesci. Primirea, slOveloru. sloyenesci a fostu una intem-
plare, destul: de jalnica pentru: limba: “Avutau Românii unu feliu de scriss6ria' mai
EN

" nainte de a; primi litterele 'slovenesci, si. ce “felia? -d6 buna, Săma, nu "potâmu; “notari,
| fiendu că nu avemu nici una dovâda la; mana; deci, in- zadaru dicu unii cumu că pîno
in “dillelă lui Alessandr u- Vodă: cellu bunu, aru fi tinutu Roinânii slovele 'stramosiloru
/C

ă sei; adeca cele: lătihesci : “căci: nedtretandi-s-se Inâcaru câtu de mica, 'sotissdria, depre
acelle: Yrerăi, nu suntemu: dâtori se cr edemu RE "Bu voiu ser ie graramatic! a, d'impreuna
Si eu slove! latinesti,: si vrendu se darea neajungerea 'scrissorii slovenesci la limba
româna, voiu adduce: Ja Jocurile! sell neresbaţute dovedi. a mt
SI

„Ortografia cu littere Jatiine cce propune Budai, este etiniologică forte inaintata. “Eilu
| serie” o in „locu de 1, înn di, închiiacioha,i in loeii de : dicu, inchindtiuite, Ellu pasii
IA
U
BC
 RY
1!
| 109
+ Se se ea, dice, la mâna, grammatic a lui “Molnax, si Vei perde totu gustulu de ain-

RA
vetiă grammatica., * Acesti vrednici barbati (A(Molnar si 'Tempea) s'au silitu câtu au
potutu a desvolbi limb'a romansca, si pentru acestu cagoiu allu lorv, cauta sa le re-
mana lauda intr&ga. pati ara gs A i

LIB
“ Atata numai. suntu a vina, că rapiti cu 6r o-care- rivna, asuprt 'a4 altora patrioţi ai
„loru (1), m'au vrutu se calce in urmele loru, si se mai curati6sca cararea, care au afla-
„tu-o aceia-si spre a, nimeri la adăeveraţ'a or tografia a limbei române, temendu-se dâra
câ prin acea-a, se nu se prendia, de densii ceva imatiune de unia... Acesti vrednici

TY
“barbati deca s'au sfiitu a, indreptă limb'a sa dupo isvodulu addever atu, adeca, dupo
Jimb'a latina, temendu-se ca se nu se faca papistasi! incai trebuii, se all6gă, acea, -
ortografia, cu care se se- pâta “mai lesne talmaci tâte regulele gramaticesei., Prin

SI
acâsta din urma, ortografia, Budai intielege una „ortografia, ciriliana semgliicata
despre care mai josu. i

ER
„ Spune mai încolo “Budai: cum, vediendu ca. cu slove: nu see pâte scrie s e grammatica
româna, ellu a aretatu una alta ortografia, cu litere latine.
„“Nu'vreu eu (dice) prin acâsta-a se facu vie una incire. la lege, căci slovele acestea |
serbesci potu reman6 totu deuna 'la, cartile besericesci neatense, numai câtu seopulu
IV
meu a; fostu, că la Lessiconu se talmacescu cuventele celle românesci cu slove lati-
nesci, pentru hatârulu strainiloru ce aru voi se ivetie acâsta limba. Si socotindu
UN

asupr'a Tuerului acestuia lunga vreme, adeca, cu ce felu de ortografia ar pote se se scrie
mai bene romanesce, am aflatu acestu chipu.' Vediendiui in urma ca cu acestu foliu de
seriss6ria, limb'a nostra, ce mai nainte fiendu scrissa cu slove 'ser besci. nu se cunoscea
dintre alte limbi varvare, se arrâta addeverata filia limbei latinesci, si sora limbei
AL

| italienesci : amu socotitu de acollo că, ar fi bine că nâmulu nostru de acumu inainte
| se primâsca' acesta, seriss6ria .latin6sca, la limb'a cea invetiata, intru care voru scrie
“pentru scientie si invetieturi, mai vertuosu că si alte n6muri de multu acumu au fa-
TR

cutu asisderea, insisi Muscalii sau: Rosianii au lepedatu de maltu scrissâri'a beseri- |
câsea, la cărţile lor U politicesti, si la scrissorile private, fora, a face prin acâsta-a vre -
„una, smint6la, la, credenti'a sea. deci ar fi tocmai una desi6rta, ţemnere despre acesta,
N

parte. .. Cu tote acestea, candu se nu. voi6sca n6mulu sau cei invetiati si luminati a
nâmului a primi acestu feliu de scriss6ria, atunci nu le potu dâ, altu sfatu, numai câ
CE

"se si mute ortografi'a care au paditu-ua, pîno acumu, si mai antanin de tâte se scoția
Win alfabetu si se lepede iincai slovele urmatârie :1, 0. 5, i-a i-, Ţ 0.1, 0y. 5,
„ Ponendu in locu de UX, Sl0v'a c, cu una sedila intârsa gde desuptiu, €ra
6 in locu de mp cu;
in locu de i-a. ia ; In locu de i-g, iu; in locu de N în, în locu de Oy, 5; inlocudes z;
/

în locu de W, 0; în locu de n, i; precum cere firea limbei, a:

SI

D'in acestea, se vede. cu ce difâcultăti si. prejudicie avea, se lupte literatii nostri
pe la inceputulu
i „seclului, nu numai pentru introducerea littereloru latine, dâra pîno
IA

si pentru implifcarea oriogralici ciriliane. (2), ,

„0 Budai intiellege aci pre Klein si Sincai, cari publicassera grammatic'a româna cu littere la-
să 1780, inainte de Molnar si 'Tempea.
U

(2) Veai cele disse în “Victi'a Ii, Sincai, pag. 51.

BC
 RY
E: RR | a. ,
.

RA
a ; . z.

Pi
E pp .
Ra

OT
. : . - pe

- . A - .
, Ă . .
! - a Pe + DI
DI -
a. Pia i
|
N

c6lle
“Dackaasa pomiie ckă nentps temei pie rparnatiizei pomeni, tom.I, 14
gramma- ;
in 40, este unu dialogu între Dascaluli si. Diaculu, asupr a temeiuriloru

LIB
ticei romanesci.. ta ant
E
“ - „ 7
. . Y

„ e «

ITY
latina, inn Ldopoli
emeiurile grammaticei Jimbei românesti, scrisse. in limba
1mai bune lu-
la 1812 (1) mManuscrissu legatu, de.198 foi in 40, Potu dice, un a din celle
E N Da
răni grammatice ce possedemu pîno : asta-di.
i
i - pumesee , Romizni ;3
"La inceputu are una “prefatiune de-9 foi, unde pre Români

RS
din limb a
bratâdia pr6 largu despre numirea, Vlachi, despre originea Jimbei române

—
la, gramaticii T0-
vulgaria a vechiloru Romani, si despre corruptiunile, ei; Vine apoi
toti câţi au
mâni. Si anume, despre. Vacaresculu pre care. forte lu. lauda, si despre
cercatu a stabili regulele
oleana et operam, perdiderunt ; &ra, Klein, introducundu ortograf
E
grammaticei române, seriendu. cu littere civiliane,
i'a laţina,, a, deschisu |
dice că,
IV
tramittendu-ua eu
„callea addeveratei culture a. limbei române. Acâsta, prefatiune
filologia, si îsto-
“Domnului . Canonicu Cipariu, D-sea, ua publică iin Axchivulu pentru,
UN

La capebul uggrammaţ icei se afla tabellele

. zia, No. XXXVI si XXĂVII d'in acestu annu.
diteriteloru elemente. str aine din limb'a româna. (2. a ”

sI - - -. pa SE Coe: NEI
o . : :
e Na - a
AL

DN

Scurte obs vatiună asupra Bucovinei (3), Ms. 3 în limb'a, germană, de 28 jumetati
la; finea seculului trecutu.
| căe'i in 40, Autoriulu este totu Budai; “Tucrarea este 'de'pe
ştatistiica, etc., a Bucovi-
TR

va, sociale ,
Este una descriere istorica, politica, administrăti
ere de acesta natura ce€
nei,. dupo ce, ajunsesse sub maniele Austriei, Pote unicaa deseri
possedemu pîno asta-i. - IE
EN

a, pune acă în
' *Fiendu: asta-di la Qrdinea dillei cestiunea; jidovsa, ne margininau
'a. e Jido-
traducere observatiunile di Budai asupr 'a jidoviloru de atunci din Bucovi
a, In câtu tempu 'Bucovin "0
vii din Bucovin a (dice), suntu toti emigrati d'in Poloni'
. si mai, multu de
- stete sub administi aţiunea militari, Jidovii erau tinuti de scurti
/C

una suta familie nu erau sufferite în tiârra; dâra de indăta, ce Bucovin' a, se incorporă
se accoperi de aceste
cu Galiti'a, si se intodusse administratiunea, civile, tota, tiâr a
din pofta
ipitori alle Statului, addeverată, plaga a, tierrei, parte d'in nepesarea, parte
SI

de contribu tiune. a Jidovilor u se

de câstigu a unoru deregutori publici. Cu carticic'a
maestria s sciu ei se scape de
facă unu negotiu care infloresce inca, si asta-di. Cu atâta
IA

ita dicta Valaehica 1usui tar aomesticoruni

0) Fundanienta Gramatices linguz Romanica seu.
quam extraneorun accomodata, Leopoli anno 1812. ,
(2) Vedi despre aceste tabele mai sus No. 1.
U

1
C ) Kuizgefaste Bemerkungen ueber Bukovin a.
2
BC
 RY
. | TI:

conseriptiune,. in câtu, cu metodulu nostru de asta-di, neci una, data nu se va pute află

RA
starea, cea, addeverata, a populatiunei: loru, mai allessu că pare a fi un'a, d'in invetiatu-
rele loru cele ascunse, de a, se padi în totu, modulu possibile, nu cuniva se se afle vre
una, data addeveratulu loru numetru.. | aa

LIB
= Jidorii dă aici j6ca acellu-asi xolu câ si în Galiti” a. Ei cârca aatizăge totulu la sene;
Ei suntu samsari universali ; carnea, bucatele, beuturele, si ţotu negotiulu, depende de
manele loru celle usurarie. Ei suntu arendari, contrabandieri, gasde de talhari si de
alti 6meni de nimicu, corruptori de servitori; complici si conductori de lotri si furi,

TY
amagitori: publici ai tierraniloru; toturei suntu medi-locitorii cei sicuri pentru corrum- + |
perea deregutoriloru publici; in scurtu : suntu inimici ascunsi a t6te Staturile. Poti .
se remasiesci una suta, la un'a, că in Bucovin! a, suntu, de doue ori pe atât câți paru a

SI
fi dupo conseriptiune. DI
" * Asta-di fie care mazilu axe, curata dupe datin' a polona, câte unu J idovu de curte,
man'a. cea drâpta pentru apesarea, țierrunului. Pîno si deregutorii administrativi: ce-

ER
saro-regesci, "inu pre lenga, sene ast-felu de miserabili. „Se sioptesce la urechia că
proectulu d'in urma pentru adninistratiunea, bunuriloru erariali d'in Bucovin'a, înca,
este planulu unui assemene factoriu allu 6re cărui deregutoriu superioru. Multi Jidovi
IV
s'au inscrissu pentru agricultura, numai spre a fi tolerati în Bucovin' a, înse cine nu
scie că nimeni dintiinsii nu lucrâdia pamentulu; ei facu câstiguri usurarie cu tierranii,
UN

cari apoi le lucrâdia, pamentulu pre nimicu, de 6ra ce Jidovulu se occupa cu fierberea,
rachiului si'cu arend'a carciumeloru :(se intiellege ca sub nume strainu), si apoi a
duna, în giuru- si cu -incetulu multime de rude si alti correligionari serontoci de prin
Galiti'a, unde totulu geme de-aceste givine, si ast- feliu se latiescu in tota tiârr? a. Vai
AL

“de târr'a in care se immultiescu Jidovii!, : |

2 7

VI
TR

Despre o iginile popăreloi- 4 Ze ansilvaniei, commentatiune cu mote si observatiuuni

îstorico-critice. (1) Volume de 52 si jumetate c6le in folio, in limb'a, Jatina. Lucrarea
N

„este impartita in părti si capete. Are lacune. Incepe 'de la creatiune. Tratâdia de A ga-
CE

thirsi, de Geti, Daci, Seyti, Hunni, Fenni. De Slavi. Daci'a inainte si dupo Trajanu,
sub Hunni, Avari, 'Longobardi, Gepidi, sub Unguri pîno la annulu 1699.
Ă Budai, câ si Klen, Maior, Sincai, si: inainte de acestia, Cantemiru, nu intiellege -
stori'a unei provincie române, fra, istori'a tutoru celloru alte la unu locu. ta cu ce
/

cuvente incepe ellu acâsta, lucrare istorica ::* Voindu a, cerceta originile popâreloru ce .
“locuescu asta-di Transilvani'a, am gasitu cu calle. de a vorbi mai antaniu despră
SI

“vechii locuitori ai acestei provincie, si cu acâsta occasiune, a mi intende vorbirea si

“la regiunile invecinate, si anume la Ungari'a orientale de d'incâce de Thiss'a, precumu
IA

“si la Romani a si Moldavi a, pentru că, de una parte, aceste provincie formau Daci'a

A2 De originibas populorum Transilvanie, commentatio cum notis et observationibus historico-

U

riticis, |
BC
 RY
« cea, vectia, 6ra.„de. alta, azil, şe assemena alle intre ssene si in alte espăcte, îîn câta
“pare că formedia una, 'sengura tiârra,, si că suntu menite pentru unu senguru poporu

RA
“si una sengura ddomnia. Ce e mai multu, elle dintru imceputu: fura locuite. de. acâlleasi
“popbre, si suppuse dupo' acea-a, acelloru-asi schimbări., (1) . | „n
„Cei cese occupa cu cercetări filologice-istorice, credu că.nu vorua cotă ora de înte-

LIB
„xessu nota, ce lassăimu se ur medie aci de > desupiu despre originea
o numirei Ar Actului. 6

(0) In1 «origines:3 populorura quiq nostra atate "Transylvania încolunt disquisituras, non absrre pu
tavi quzdam de vetustioribus huius. provincie habitatoribus breviter summatimque prmittere :

ITY
atque hoc pacto ad finitimas: quoque regiones, ut pote Hungariam orientalem' cistybiscanam, Va,
lachiam et Moldaviam, narrationem extendere; cură ideo, quod ex his provinciis olim Dacia consti |
> terit; tum vero, quod cetera quoque ita sibi conveniant, ut unum 'quodam modo solum constituere,
uni popolo, unique dominationi destinati esse videantur.: Quid: quod iisdem fere gentibus ab initio
habitatas, iisdemque postea mutationibus obnoxias fuisse compertum sit, a |

RS
(9) Si fides est Tosepho Gorionidi, Regiones he (Transilvania, -Valachia et Moldavia) antăguissimo
tempore “ Postinak, dicta fuere; vocabulum hoc vero similiter a, Thracibus originem ducit apud
quos solitudinem indicabat. Hine Slavorum “Pustynok-Pustinia » quod que desertum denotat;
atque Celtico Hete, Get-Heidte, ex quo nomen Geta ortum est; sed de his uberius'suo loco: Czterum
E
"Dacia, postquani Români eam dereliquissent, nomina mentionata, singula tulit. :Nune vero partes ejus,
IV
Valachia seu Vlachia a populo eam incolente, Moldavia a Moldava fluvio, qui parteni Bucovina (mon-
_ 4ana, olim Moldaviz, nunc Austirie regio) rigat, atque în Serethum sese effundit, ideo fors appellata,
-quod ibiprimae Moldavorum sedes fuerint. Transglvaniam duod attinet, principalem iiliam regionerm in
UN

“qua Regia Dacorum erat, .hoe nomen recentius est, 'et solum Latinis ita audit; indigena iam, et
quidem Valachi “Ardel,, Hungari “ Făly,, Germani Siehenburgen appellant. Antea Latinis et
Hungaricis Seriptoribus etiam “ Ultrasilvania dicebatur; 'Gracis vero, “Panno-dacia, et “ Ardelium,
-Quidam hodie nomen *“Ardel, (ita namque pronunciari dehet) a quo Hungari suum “Erd6ly„: sum-
sere, ab hungarica radice derivatum volunt, utpote ab“ erdoelve, (initium sylvee), vel ab “erdo-helyp
AL

(locus sylva), sed irrito, mea: opinione, conaitu:. nam certum est Hungaros, hoc nomen a Valachis, .
'Transylvanie antiquis încolis, mutuasse: preterea, cuilibet linguze hungarice perito, suapte maximum
hoc inter “erdo-elve, “erdo-hely, et “Erd6ly, discrimen in oculos incurrere debet, observato insuper
eo quod et ipsa; compositio vocabuli atque significatio nature rei accommoda haud sit. Anne Hun-
TR

„gari primum ac solum in Transylvania, initium et locum. sylv:e invenerunt; ut; provinciam | hoc no
mine ub omnibus aliis distinguerent? Sed frustra sunt illi guodue qui vocabulum “ Ardâlu, a Vala-
” chicis vocibus“are-deal, (habet, montes) conflatum esse autumant, tum ideo quod talis denominatio
EN

cuilibet montose provincie conveniat;: cum etiam quod extra indoleri ac usun lingue Valachice sit,
"ex divorsis duobus. vocabulis unum conflare. Quod me asttinet, opinor nomen tale a Dacis ad.Va-
lachos promanasse.' Quis enim nescit Dacos Thracum et Mysorum 'sobolem fuisse, in Ilyrico porTo
“ Ardium, montem “ Ardiacos „populos extisisse; imo in ipsa Dacia Ardys fluvium (Berodoto Orâyssus)
/C

hodiedum reperiri. Preeterea regem Gepidarum “ Ardaricum, regulum vero Slavinorum in Valachie
parte dominantem “ Ardagastum „ (Theophani) appellatos. Unde arguere licet “ard, arda în eorun
“ Vingua aliquid significasse, quod. huic provincia conveniret. Vereor nihilominus ne “ Ardel, corrup-
_“4um ac detortum sit ex „Alatyr» seu “Alater,_ quod Thraces seu Theuros „Alutenses interpretari
licet. Conjecturze huic ansam preben$ „Agathirsi. Etenim 1. certum est, hanc proviciam- ab î Ag”
SI

hyrsis primum ante omnes alios hahitatam fuisse, 2. hos Agathyrsos. alia pronânioiatione Abiz
Vocari que compertum. esti iis gui nationum Seyticarum pronunciani rationem - orunt, ut PO te
IA

qui i * Albanos, Aghenos dixerint, qua pronunciandi methodo (“g„'loco “1,) hodierni quoqne Arc”
niz incole uturtur, atque pro Lucas “Gucas, pro Şolomon'“ Soghomon, dicunt (Confer Reinig Jtine-
sed Solinus posterior. eosdem suo ter
-xarium), 3. Herodotus Agathyrsos ponit in Transylvania;
ubi hodie * Alatyr» 'civitas eî»
„.“pore dicit habitasse inn Septentrione ultra Gelonos, ac tere eo loco,
U
BC

m
 RY
113
Se trecemu la alte volumeni istorice. : a |
Unulu de 24 c6ile in: folio, e intitulatu : Despre originile popăreloru Daciei. (1)
Despre. Traci, Daci, Geti si Slaveni. Pre Daci i crede de origine slavica; opiniune

RA
combatuta, asta-di si de slavistulu Schafarik; Despre originea Secuilor. Despre ori-
giriea Sasiloru, unde combate cu multa eruditiuie autenticitatea privilegiului Androanu.
„„ Altu volumu de 15 c6lle în folio-; Despre originea Româniloru. (De origine Va-

LIB
luchorunn,): i: DE
Altu” volumu de 23: c6llein folio, coprende capu ] de la diluviu pîno la espeditiu-
„nea lui Dariu: asupr'a, Soytiloru , esemplarie cu multe vazianti; totu Jatinesce.
în trei
„Altu volume : Despre originea Unguriloru (De origine Humgarorui), 25 1 cole |

TY
in folio, Arreta afini tatea
limbei unguresci cu cea finica. .
„Mai suntu alte vre ua 87 c6lle in folio, tractandu totu aceste materie istorice despre
popdrele Daciei; t6te latinesce. . . i o a

SI
ER
Despre unirea celloru trei natiuni alle Transilvaniei, in limab'a, latina, (2)

IX
IV
„Una dissertatiune intitulata : Hmgaros îta describerem
. - . 4 (Eta cumu asiu descrie
pre Unguri). Acise tractâdia și despre Secui si despre Sasi. ]
UN

, X :

Ungurii nau Coprensu Transilvania cu poterea armeloru; in limb'a latina. (3) Ace- +
AL

ste d'in urma, dissertatiuni suntuîn părte incomplete. Intr'ensele autoriulu appera
Subplicom libelluin; bate pre Eder. -
TR

Una scriss6ria, probabilmente .cotra Engel, impreuna cu una traducere in latinesce

din Simeonu Dascalulu.
N

| o Ii
E a po | | a. |
CE

vide licet, cis Volgam superiorem, ct a Sicubirs versus oecidentem; quid igitur mirum,
si a Dacis
vel ipsis postea Romanis Coloniis loco; Alatyr “altyr, et postea “Artyl ardyl„ nuncupati
fuerint,
Cum ejus modi nominum corruptiones quotidie eveniant. Czterum Valachi Transylvani Valachiam
“tierra, românesca, (terram Romanicam), Moldavi autem “tierra muntenesca, (terram montanam)
appellant, incolas autem *Muntenos,„ a quibus seriptores Poloni nomina. mutuantes, vitiose tran-
/

scripsere : “Multaniam, provinciam ct; “multanos, încolas somniantes, quod vitium erzori occasio-
SI

nem przbuit, ut, putarent “Multanos, hos a “multitidine, îta vocari (Sarnicius). Cterum de ex-
tonsione Dacie communem secutus sum sententian, neque eo xespectu atque de variarum ejus par-
tiumque ad illam spectantium nomenolaturis cum ullo controversia mihi ferit, i
IA

(1) De originibus populorum Dacia. o .

(2) De nnione trium Nationum Transylvania.
(3) Hungari vi armorum Transylvaniam non occuparunt, -
U
BC
 RY
114

XII

RA
Uaa sezissbria de 1 | cdlle iin folio, cu littere.line, fora indoiăla cobra, p. Maior
„Bta cummai incepe scriss6ri” ga a

LIB
ca nu te va,, supperâ correspondenti a cu mene in. lucrurile littorarie, mi-a sare că
“m'am nascutu de nou,-si câ candu asiu fi în medi-loculu patriotiloru mei; 'credi-me
“sau ba: amice, că din acellu ceaşu nu me mai ingreunâdiă strainetatea, căci avendu
*unu aniicu ass6menea, insuffletitu spre, procopsirea n6mului, me socotescu mai fericitu

ITY
“a împrumută, cu densulu scrissori, de-câtu a dă prelectii ini Blasiu, sia fi onoratu sau
-

* cuceritu de t6ta epazchi'a, Axrdelului; dâra. se lassimu, acestea la unu altu prilegiu,
„căci am mai: de trebuentia lucruri a descopere, (d) etc. Ur m6dia apoi a tractă despre |
oitografia; desfasiura, cu eruditiune tâte ideele, tote parerile despre ertografi'a română,

RS
cu litere latine; cercetâdia cumu e „mai bine : MOM mania, Mana au mamă,
dmenii au âmenă, ete, ete, | |
| XII
VE
Alta, serissâria, probabilinente totu cota F. Maior, cu unu estracta din ;grzammatica |
Tita inceputulu scriss6rei: o
« Pre cinstite parente! Seriss6ri'a pr6 e, Santiei tele din 13 Maiu annulu” 'currentu
NI

“«cu dragoste am primitu, bucurandu-me că am aflatu in urma unu. sociu allu neca- |
“diuriloru, cu assemene taria, de: sufiletu!'..... Sciu eu forte bine, că t6ts. acelle urgii
“ purcedu d'in culcusiulu nevredniciloru de numele românescu ce s'au incuibatu la Blasiu,
LU

“Mai multu de trei-dieci de anni dumnescu acesti ethnoctoni, si câ se si vecinicsca |

“stapani! a, prodescu binele de obsce allu poporului, facun du-se organu vrasimasiloru
“spre avilirea lui. Cunnoscutu-iamu eu atunci. forte bine, candu i-am parasitu, și fu-
A

„e“gindu, mai bine ari allessu nemernici'a de catu sâmbr'a, cu densii. Inse veni-va vre-
“mea, si d6ra nu e depar te, cându voru essi la lumina tâte rosfaciatele” rusinări alle
TR

« Hierusalemului acestui nou. — Piendu coprensu cu Lessiconulu, si alte ostenele pen-

“tru de obscele folosu, n'am potutu se me indeletnicescu cu alta, dera câtu mai Cur-
“xendu voiu se tragu de pre facia, obradiariulu vielânu. allu acestei mamile, si se le
EN

“axretu adeveratia fisiognomia,! — pentru aceste destullu, cu alti prilegiu mai multe;
“deci passindu Ja, pricea, nâstra ortograficâsca,, ete. — De aci inainte incâpe. discussiu-
nea ortografica, si estractulu d'in gramatica, intitulatu : “Teoria, ortogr afici, Fomâ-
/C

mesci cu slote latinesci. aa aa sai

! XV N
i ț

7 |

Qineaniud'ă.a cas la5zpa Higani0p. jloemation ipoi-lomiko-catipiles: aă-

letsit in
i doao-cnpe-zeve kînteve, de mbectpăa kîntspens. jleonaki. Dianes,
SI

imsogznit.k. mate. incemnspi mi 5egspi de cam: Ipitiue;: bizocofiue, ia

Ictopiue, Qizozogiue mi Toozogive de kuipz Mitps Ilepea; wi ca dai af ap îi
IA

aa nipamidz. | . . „i
a

(1) Noi nu armarâmu aci ortogrălia autorului, DI DE E |

U

4
BC
 RY
pe , N
a
ii Ti
RE RI
ti
Volume în 40 de vre ua, 278 foi; doue essemplariecu multe E tii te
varianţe.;E vorb'a de
Cigani pre tempulu lui Vladu 'Tiepesiu. Dianeu Si; Perea sunt psendonime. -Autoriulu
.

RA
„e totu Budai. Multinaea,, de note sunt, interessanti. pentru, datinele „Si. superstiti
unile -
„ Xeligi6se alle Româniloru.. te i i

LIB
oi , i î: IE „i a .! pa ă : a , . ',
A pi E pai a RE RA sii
„ Drei witeji (totu Cigani), poema in Yersuri::stă in legatura cu Ciganiad'a,
.., i:

, Menebmă sau Fratii gemeni, bucata teatrale. ... .. aaa apti

Y
* Acestea sunt operele manuseripte alle lui Budai-Deleanu, ce,se
afla, in bibliotec!a
centrale d'in Bucuresci. |. SE

IT
| a at NE
tu,
Nu potu termină fora, a multiami domnului, bibliotecariu pentru inlesnirile ce
mi a
facutu la studiulu acestoru- manuşeripte. pat

RS
a sin
. - SON: . DI
stpi . DEI RE rca
SIE
N Mi Ă . BR RR:
i În DR a
.

„Cine.exf acesta Budai-Deleanu? i

": Mentionâdia de densulu Sincai în prefatiunea igrămmaticei is6lle'd
pitici pini
„cundu.că Budai, consiliăriuilu,
e'la; 1805,di-
avea corapusu unu dictionariu românu, latinu, etc.-(1)
VE
D. Cipariu pogsede una; serissâria, a lui Budai cotra P. Maior, care coprende 'unu
e- -
stractu do ortografia d'in grammatic'a; sa xomâna-lâtina, de 'lă 1812.:'Pot
NI
u'D. Cipariu
„ne spune că Budai, pre la '1821; avea de cugetu se; scâtia unu: diariu' roinâneseu
Leopol
în
i. Diariulunu pare afi essitu.D, Cipariu avea, iliainte de revolutiunea de-la'
1848,,
LU

unu essemplariu. d'in prospectulu “acelui. diariu, tiparitu în 4 cu: litere” ciriliane, |
în Liov (Leopoli). (2) rii E IE Pe
mii Zet pi gît zac Pa
ada r tit]

Ioanu Budai er& Românu

” 5

Ror d'in 'Transilvaiii'a,, filiu ăla Popei d'in satulu Ciemâu în

comitaţulu Huniad6rei. Ellu erâ frată cu secretariulu guberniale Aroii:Budai,
A

cars,
de si eră, unitu, înca de pre la 1798 pîno la, essirea-i d'in viâtia, la. 1847, fanctionă
si
TR

câ notariu alu Consistoriului Bpiscopiei Române. Vin Sabiniu.. (3) Unu allu treilea
frate occupă, una deregutoria la officiulu de'salinein Oradea-imâre; trei copii“ai ace-
tuia, Carolu, Iosefusi Mari'a, traescu inca; (4) era, a pe 7 Pai reni
EN

a aa
„. Hoanu Budai pare a, fi avutu_ una; fiica, maritaţa, in Gallici'a dupo Lervahdov
ski,. în.
a carui possessiune remanendu manuseriptele dupo mârtea, sa, le cumperă
apoi G. Asachi
„12 1868 d'in insarcinarea ministrului de'atunci, D. Gusti.:(5) i ri 20
„Nu cunn6scemu vicissitudinile vietiei lui. Ioane. Budai. Bllu p6te
/C

se fi fostu unulu
„din clericii intorsi. Win instituţulu teologicu d'in Leopoli; dâra:de abia,
se assiediă.in
„ (1) Magnificas et CI. D. Joannes Budai alias Deleaii Consiliaius-Bori Nobiliuni'd6 Regno
Gălliciao
composuit: Dictionarium Valachicum, Laţinum, ete. sed ad quem perfectionis gradum
„du deduxerit, nec--
SI

mihi constat,
m . ă a NEI
(2) Cipariu, Principie, pag, 329-895. pi
(3). Vedi attestatulu Consistoriului d'in Sabiniu, d'in:22 Aprilie. 1797, iii
Clain; si subscrissu si de Aron Budai că notariu, publicatu in Archiva datu in favârea' lui Sam.
IA

pentru filologia si isto-

ria, No. 37, 1870. . Sp
+ . (4) D. Mie Macelariu, de la care am aflatu acestea,
scientie asupr'a, Budaiesciloru, că unulu ce promitte a ne dă preste pucinu mai multe
fostu crescutu în cas'alui Aron Budai iu Sabiniu, -.
(5) Vedi scrissorile lui Asachi de la 1868 cotra ministrulu Gusti, aflatorie în archivulu
U

„iului Instructiunei Publice, si publicate în aceste dille în Teformatiuni.. Ministe-

- |
BC
 RY
116
în ditai

geri
Blasiu că profesori si pesto pucinu se vode a fi cadiutu si densulu la noinielle
indotla că
'cu superiorii sei, si anume cu episcopul Bobu, despre care, nu mai incape

RA
Budai fu nevoitu
eră mai despotu si de câtu unu episcopu grecu sau latini; astufeliu
totu d6una, in “strainta te, în Leopoli' a, Gal-
“a-si parasi pabri'a si a se assiediă pentru
lu “Românil oru. În pre- -
„liciei (1). Dâra mentea si anim'a lui erau pururea in medilocu

LIB
ainetate se ocupă adu-
fatiunea, Lessiconului, .dupo ce arrâta, că inca, câ studente în str
se intiellga , cu
nandu cuvente: pentin dictionariu, cu scopu câ întorcundu-se a casa'se
căci precumu
alţii mai procopsiti, ellu adauge : “Inse altmintrea, a hotaritu ursit'a, :
* pegotiatoriulu, ce plutindu de preste mari, tocmai candu va, se. abbata, la malu, rapitu
, se trâdiesc e aruncau inapoi, cu

ITY
« fiendu de naprasnic'a vijelia si venturi nesilnice
“multe! sute de'miluri, la nesce ostrâve necunnoscute : “asia si eu! abia calcai stramo-
*siesculu pamentu, candu întimpinandu-me tote improtivelele, fui silitu 6rasi a me in-
“straină; ba câ 2umu asiu dice a merge de voia, buna i in urgia, fui silitu iin ur ma; a me

RS
“assiediă, în tirra, straina, intru, care nemernicia me aflu pîno acumu.*
„Asia plangea Budai-Deleanu pre la 1915, collegu in soientia, ssi în sufferentia, allu
lui Clain, Sincai, Maior, ete... - DR a
| : Candu Românii,. guvernu. si natiune, se voru petrunde demmarrele adăsieru a scien-
VE
ta este poterea; candu. macaru : sectiunea, filologica,si cea istorica, a societatii 'aca-
| demice române, voru fi pre: deplenu organisate; si mai cu. s6ma,. candu. voru dispone
„de fondurile necessarie : un'a din primele. loru dâtorie: va fi, de a eternisă si "memo-
NI

“xi'a, acestui litteratu, publicandui operele pentru folosulu commurie.: Era peno atunci
(căci asta-di, oh rusine! sectiunea istorica a; Academiei române nu dispone de unu sen-
LU

guru banu), peno atunci, dicu, nu ne.remane: de câtu 'a.studiâ cu âssiduitate si a con-
templă cu almiraţiune aceste si alte assemeni tesaure naţionali. Am “dissu, pui

Sa aaa zi -
ANNESSE LA No. 364 pag. 46. Ia
A

A) RBOPORTULU DOMNULUI SRORETARIU GENIRALU.

TR

Doniniloru membri, ai societatii academice române, na

i ospiratu cu un'a dentre
Permibte-ti-mi a începe rapportulu men assupr'a annulu nostrii cei bene De-
confratii
EN

celle mai dorerose sciri, adeca cu scirea că unulu dentre

Munteanu, dupo lungi suferentie; ,
ritati pentru litteratur'a româna, Domnulu Gabriel
sa si scumpa, la toti
a parasitu vieti'a, pamentesca, lassandu inse una memoria frum6
tabile lovitura '2 s6ytei commune 3,
/C

Românii cei adeverati. La acesta, trista, insee “inevi

dimis siuue a Domnu lui 1. Heliade Ra du
geniului omenescu, suntu constr insu a adaug
Jlescu, asupr'ă, căreia me abfinu de a face: commenţariu, vemanendu la D-vstra de a.
aceste grelle si nepla=-:
luâ cunnoscentia, despre copronsulu| si motivarea, ei.— Cu tâte
acesta-a. d'in
SI

cute cercari venite asupr' a Societatii si în parte assupr'a delegatiuni, spre scopulu
urma, n'a, incetatu unu momentu a si implini dotori ele impus e şi a tende |
a
IA

missiunei selle,
rile ni uda cotra Maior | Ss
| ( Asta presupprinere o am de la). Baritiu, Ea se potrivesee| cu serieso
ia |
a
citate mai sasa. _
€ ja
U
BC
 RY
fai

“117:
“Ta cursulu aiului castile s'a,, terminatu iza incaa gramătieci române Juoraţa, de.
" domnulu Timoteiu Cipariu, si s'a pusu în commerciu, :,;

RA
LIRE

Arnalile socistatii S'au tiparitu pîno la finitulu sessiunei amnului 1869... a

D'in dictionariulu limbei române sau datu la lumina, trei, si d'in glossariu doue *
edile in câte 500 essemplarie, numai câ, probe pentru membrii Societaţii si alti litte-

LIB
Nrati, cari voru bine voi a, veni: commisiunei- întru ajutoriu cu luminile loru asupra
planului de essecutare, i
Prin Ministeriulu affaceriloru esterne ni s'a2 conimunieatu. scirea venita de la gu-.
berniulu imperiale russescu, că dietionariele manuscrisse cari șe afla in bibliotecele

Y
din Russia, dupo legile si. vogulzanentele de acollo, nu se, potu tramitte la Buguresci
spre copiare, indicandu- ni-se că-ar fi-unu medilocu de. a sedte copia la faci” a locului. cu.

IT
ajutoriulu- domnului Di. Molnar care scie limb'ă românesca. “Tnse ni sa, tramissu,
iţi i

manuscriptulu princepelui 1Demetriu Cantemiru, Discriptio Moldavia, iin doue esserm=,

RS
'plarie, de pre cari am si latu una copia, si am tiassu unu fac- simile de nesce note,
marginali,! serisse cu inssai man'a, ni Demetriu : Cantemir, precumu se dice, „pro ti N
“tlulu marnserijtniui, a Dă , DI |
VE
oubilicate de dens'a in. limbi a danesa, acăroru lista se, alatura aici. TRepausalu nostra
„d
.

collegu Gabriel Munteanu a lassatu la essirea d'in Jaborios? a sa, viâtia, una, traductiune
NI
completa d'in „operele lui C. "Paciţa, care s'a pusu la dispositiunea, societatii de cotra s0-
ci'a sa veduva, cu cererea, dea deliberâ asupr'a valorii, siin „confor mitate: cu acâsta- a a de-,
cerne unu premiu în favorea; fiului loru memasu în; otatea, cea mai frageda fora neci : |
LU

unu mediu desubsistentia, CC | | -

De la reverenti” a sa, domnulu: „Canonicu, tiroteiu Cinaziu nu ne a venita iinca ca !
A

ere:

riului ar pot6 trage fora, inăoenţia, insemnate fol6se.

Reverenti'a sa în ultim'a scriss6ria ne communica că se afla,iin 'stare morbâsa, ariin
TR

care causa, nu va pot6 lus parte la sedentiele societatii iin sessiuneca anului currente,
o goe... .

plenirea, lucrarii promise,

EN

Delegatiunea” a procuratu uni humeru de dictionarie iîn diverse lime pentru aju-
torarea commissiunei insarcinate. cu lucrarea, dictionarului limbei române, allu căroru
“indice se alatură aici, _.
/C

De la Ministeriulu - de Piniantie,
E in urm'a, votarii Câmerii legislative, s'a, primitu
*

procântele fondureloru pre: tempulu, câbu. au jacutu acestea la, tesaurulu publicu in
summa de 58,310 lei, 49 bani... a
„_ EBssecutoriulu testamentului repaisabilui fondatorii “Brangeliu zappa a trainissu
SI

allu cincilea versânientu în suima de 1, 000 galbeni. |

_ Amendoue aceste summe s'a: prefacutu in bonuri de tesauru cu procenăle legiuite. |
IA

De la Ministeriulu Calteloru si Instr uctiunii publice, dupo una lunga, si inuţile cor-
'espondentia (care se adnoge 14 acestu rapportu) s'a primitu subventiunea, de 20, 000 lei,
votata, de Camer'a legislativa pentru essercitiulu annului currente.
U
BC
 RY
118
Situatie sarii înantiare a Sovielatii se alatura. aici, si se sappure D-vostra spre *
essăminare..

RA
„Primiti, domnilor u membri aii Societăţi academie, assecurărea celei mai destense
considerata. Bă Da a _. Su
| “1870, Augusta 31. NEE Ra , - A. "Preb, Tauriaau.

LIB
mi
FR

:B) REPORTULU CASSARIULUI: ASUPRA STEVĂICIUNEI E 1FINANCIARE

Domiade Pr csadente'

ITY
Gonformu indetoriii ce me pirivesce, presonți si est-teinp; pe lenga scâsta-ă,; sta- :
rea fondureloru si a cassei Societatii îni genere, cumu se afla, asta-di, la 14 Augustu 18370,
6ro in parte, situatiunea annului trecutu 1869- 1870 (de, la, 1 Tuliu -— 1 Iuliu) taca;
“cu budietulu seu... , Di

RS
" Mai antaniu inse me semtu detoriu a arretă, că comptabilitatea aftăceriloru vasiesei
alle Societatii, s'a tinutu si se tine în par tita, duppa cu dotie registre, jurnalulu si'li-
brulu-mair6 tmaiestru) : în jurnalu s'a redacratu d'in tote operatiunele annului trecutu
VE
cit -1870, 37 de amticule, si in librulu- -mare acostea s: au specificat iin 20 de comp |
duri, -
“In tabella, l-a, se aveti numirea comptiui iloru cu debitulu si creditilu fa. -căr uia. To-..
NI
talulu debiteloru' si allu crediteloru fiendu egali inţre densele si cu “alu jjur nalului la;
“14 Augustu, este acellu- -asi, de lei noi 645,018, bani 18. Acâstă tabella câ balantia, de-.
precautinne, că chiaia a comptabilitatii, servesce la controlare atâtu. a comptureloru
LU

câtu si pentru te ce deriva d'in elle, precuniu constatat ea fondurelon u Casei;, a spe-
seloru specificate dupo. axticulele budgetului, ete. - |
Tabela. Il-a presenta, budgetulu annulii 1869 şi 1870, avenăii la venituri lei -
ni 64,755, bani 49, era'la, spese lei noui 59, 240, cu unu escedente de 5 515, bani 49...
A

Tabelt'a, III-a, present, situatiunea acellui-asi annu 1869- 1870, inn rapportu cu bud-
TR

gotulu, offootuandu- -se din acellu budgetu la venituri: . E !

ăi Te e DR 59, 407, 83. |
Plus nopreveiuti in bodeetu pa ia 2,480, 97 NE ii
= ue Motel aan 7 61,948,80 1,
EN

a „Ph fondulu Telcormanu, 925,9,

| e “Preste tota... 6387472 i
Ero Ja spese aaa De .2541769,80.
/C

Care dă, escedentele situatiunii ae e „i 87,104,99

Dâră fienducă lei 27,775, bani 96 s'a, capitalisabu, vemane escedente. nsto tei 9 328, iu
bani 96; în care intra si cei 925 lei, 92 bani, fondulu, Teleormanu.
SI

Tabela IV-ă, presenta situatiunea fondureloru iin bonuri de tesauru cu scadentiele, -

loru in summa de lei noi 205, 490, bani Hi, „doa- -a, ce see pote ved6 si in tabela L-iu bi-. i
laxitiulu “generale. ii
IA

Tabela V-a proselita, originea, fondurelora în surima, preste totu dei 266, 550, Da
bani 91. . | Ei
U
BC
 RY
119

Tabela VI-a oresenta distributiunea, din care se vede,

E că în bonuri. suntu lei '205,490, 11
9,828, 96

RA
„In 'cassa lei-
Spese pino la, 14 Augaștu 1870 | „51,791, 84
Totalu | , 266,550, 91
| Terminanâu, ieau curagiulu a verugă, domnule Presedente, ca, sa ene-voiti a face (0

LIB
cellu pucinu socotelele annuali se fia, cercetate CU maro scrupulositate de cotra, comniis-
mica
siunea, ce se va intocmi, că, se nu remana, asupr "2, cassarului D-vostra cea mai
umbra de neregulare sau attengere «de vre unu panu allu Societatii.
„Primiti, domnule Presedente,, assecurarea profundului meu. respectu.

Y
„18 70, august 31. Cassariu: Deniotriu gaeu, E

IT
7.

3
Ţ. SITUATIUNEA FONDU RBLORU sI A GASSEI I SOCIETATII IA 14AUG. 1870. 3

RS
gap ;

L BALANTIA GENERALE A REGISTRELORU.

| LIBRULU MARE - .
RO NDURI o
VE
: NUMIREA RI e A: a] 1: | SUBVENTII
PROGENITE
NI
| COIMPTURILORU DEBIIU CREDITU | PRIMITIVE ACTUALI
“ Totalulu jurnalului la 14 Augustu 18 170, lei 645,018, bani 18

LU

Supventiunea, 1 — 63,103.68 —. i —.:1—l 63,7031687

Viateeu. . 2 47 — | — = o
8 3,073 ga = a = N
Salarii.
Diurne m.'s0c. . 4|' 11, 32'7|— — = — | —
— : |— — 1 — = — |
A

Spesedecancel. . 5i 210444
65953] — = ll — N
Tipar. de opei. :6
==
TR

Diurn.m.deleg 7] - .700|—| — — |
Cassa... 9| 35.0098|76| 25,769|80| : -— |—] : 93289 —
Teleorman . . 10| . —| ...925192] .: 9259] : — ||: — |
Zappa. ... 11| — || 58,338]39] 58,333 33|. —: i
EN

Ales. I6n [.. 12|: . — |—|. 11,666|66| 11,666(66| . —=.|— —

* 1,821|25| — .—| — 1— — '|— —
Remun:m.com.13|
Procente ... 19| - — : |—]72;544162] — | —. 72544162
Ofrand.sirestit. 20| . — |— 423|—| —:l— —:
/C

Perd. si prof. 21| 25,962)04[. —. .|— —. — — |

Rimese . . . . 28| 39%, 131 32| 188,241|21 —| 205,490|1 — =
Versamonte. . 24 —], 58,953|70j 58,953]70| — —
Biblioteca. . . 25 12234 o — aa al = N
. .— l—| — | — —
SI

Mobiliariulu. .. 26| - 3811874

Tip. de annali 27| 2185991] —.l—| = = 2
- “Potalulu. . | 480561192(4803561|93[129,87 9|61| 214,819/07| 136,245 30
IA

Balanti'a intrării |. 164,456 260 | 1

“Motalulu jurnal. | : 645,018 18
U
BC
 RY
aa .
“x, BUDGETULU VOTATU ALU ANNULUI 1869- 0-1870 |

RA
“DB LA 1. IULIU 1869 —:1ULIU 1870. e
„0ap.] A Venituri.

LIB
Sa “Veniturile Sociatătii academice sunt: - iza
aa Procentele capitalului, de lei 119, 403 66 din cari
NE | „25,903 66 a tesauru
23,500 — la cas'a, de depuneri.
„119, 403 66 calculatu cul o...

ITY
o i 11,940, 36 -
2. Procentele de primitu de la, Ministeriulu fnancieloră de la de- a
punerea fonduriloru pena, la 28 Tuniu 1869 in summa de lei 58,009,

RS
bani 8l:cari dau pe si6se luni. . îi ee e es 2.900, 49 -
8. Versamentulu Zappa pe 1870... , eee aaa ie e 11750, —
“4. Subventiunea guvernului pe 1870... e ee e 20,000,— !
5. Reserv'a remasa, d'in subventiunea annului trecutu i in care intra, | |
VE
„si 20 g. sau lei 284 dati de Domnu G. Baritiu... .. a 18,164, 64
64,755, 49 .
NI
LU

„Cap. UI. Spose N

„1. Viateculu a 19 membri cari ni au resedenti'a in Bucuresti aaa 884250
A

2, Diurn'a a 20 membri.:.
. ., ea eee ee ae te e 91,020 —-
3. Idem a membriloru delegatiunei. i... ae 940 — i
TR

4. Salariele „ee eee eee 300 i

"5. Spesede cancelaria ie eee 9450
6. Remunerariulu membriloru comitetului pentru dictionariu 9,870 =
EN

7. Spese de tiparina 24 cole... cc... ii 4,230 —

8. Idem tiparirea annaliloru. eee 2850 =
9. dem estraordinarie eee ee 2,987) 50:
10 Pentru cumperare de carti. ct. Si „2,880 =...
/C

i 5515; 9
SI
IA
U
BC
 RY
NL, SIPUATIUNEA BUDEBTARIA A ANNULUI, 1869- 1870
Să „DE LA 1 IULIU 1869 — 1 IULIU 1870. _

RA
pi!

e | N ie “Cap 1, Venituri.
“XTeniturele reâlisaţe suntu: SI
i PRR , 9,558 19

LIB
1. Procântele capitalului de lei 119 103, 6. a
| | 0 14495
ul 48096
1,84866
sa. ne arat în paza sehimar santa. "|A aaa

Y
pa
2, De la Ministeriulu de financie, s'au luatu. 58, 310 49, cari .n'au mai :

IT
produsu alte procente, fiendu date în. Jun! a! Mi Mâiu. Sa
„3: Vexsamentulu pe 1870. De ge ceata Pe ete 11,750 —

RS
4. Subventinnea.. pe 1870 ,a i, eee erati d îaree 20,000—
5. Reserv a d în subventiunea, annului trecuta. ee al mate i 18;164 64
259,467 88
AB, Procentele neprevediute in budgol. de la, casa, dedep. 767
E d 1645.
VE
+ 2412 —
Procentele fondului Teleormanu aura î i aa nea. E - 6897
61,948 80
NI
Fondulu malcormanu. ie aie eee dee ele eee. 92502
LU

Cap Spot ei
1. “Viatecu lu întorcerei a7 mezabri AIR . 2,408, 175)
„- Revenirea a:5 membri. ....... .să Ia 1,762, 50 sai 25
A

„2. Diurn'a 12-13: membri ai Societatii, îi see eee e 11,827 —

+ 3, Ideni a meribriloru delegatiiunei ea ee a „705 —
TR

4 Salariile. i, e a e ee o 99793740
5. Spese
de cancelăria . n... ae... a 91044
6, Remun. memb. commis. cc... ea ee 182195
EN

7. Spese de tipariu . ce eee ema eee 65983

„8. Idem annalile ea idem 218591
9. Jdem esbraordinari (mobili) ee ete mea ea ema 98187,
/C

10. Biblioteca eee. ee ae oaia 1934 217

| m 25 %69 80
scedentele situatiunei oste-. . .- a aaa 97,104 92
| i | 0084
SI

- 20, 000. — Subren capitatista, Aa i

"Vin cari 6,130 96
IA

Sa 1,645 — procente, idem.

27,175 % |
i 9,328 96 “in cassa din cari 925, 92 Teleormanu.
U

' 37, 1049

BC
 RY
199
ti

| . | 1. SIIUATIUNEA FONDURELORU IN BONURL

RA
“Bonuri 1,291 | Procente . “Cap. 58, 310 49; Procente 1,457 76 Scaa. 20 Aug.
Se 572 Fonduri. - |: 82, 767-199] * > „5,793 75|, 13. „Vei.
„ 1,904] Culte . - „19,266 163| -„ :: 4811661: „1187

LIB
ni: 1921 | Versamente „2545: zii . 628 62]: 24:
„11,519 | Subventiune | „ 20,000.|—] „ 880|... 10 Nocm.
DI Pa - 205,490 Mt Da 9,195]09),

ITY
a y, ORIGINEA FONDURILORU |
5,000 galbeni Zappa. i... tute RE -58, 338 33.
„1000. galbeni Alessandru I6n::. .. .-: i 111,666.66
” + 5,000 galbeni versamentupe 1866, 67, 68, 69,70. 5895370. - - --

RS
- Potalulu procenteloru . . s-a e ate ea ci 79,544 62. i.
„ Subventiunea, pe 1868, 69, 70. ae ee i .63,703:68 .
u | 265,201VE 99
„. . Pondulu Teleorman - . . : i 925 ga ai
"“ Ofrande si restituiri ... ee... 4288 —
E Sa „206,550 91»
NI

NI, DISTRIBUTIUN EA FOND URELORU |

LU

-Spese pre 1867— 1868 si 1868— 1869 ..... 25, 962 04:
Idem pre 1869—1870... eo... „25,769 80
a Da 51,73184
„ Reseria la 14 Augusa 1870 mamea a 9828 9.
A

Sa | o TOT0600
TR

In bonuri eee da e e 20549011

D5055VOL |
îuiinapa Ea Pi
EN

. RĂPPORITULU COMPIISSIUNBI.

Commissiunea insarcinata de. cobra, onor. Societate” acadenăica,« cu darea: de opiniune :

/C

la coprinsulu rapportilui communicatu d'in partea Delegatiunei academice prin D.s-

- cretari iu generalu, are onore a si îndeplini missiunea sa în urmatdriele : N
-1. La durer6s'a, sciră luată despre repausarea membrului nostru, a, domnului Ga- -.
SI

“bricl Munteanu, commissiunea doresce câ acestu casu fârte tristu se se iea, spre scien-
tia la 'processulu verbalu, cu adaossu că Delegatiunea, +academica se descopere condo- :
IA

lenti'a, sa, câtra' remas'a, familia a epausatului prin. una , adresa, ini numele Sooietătij
| academice,
2, Demissiunea domnul In Heliade Raâulescu,, atâtaa că membre, câtu si câ pro-
U
BC
 RY
128.
PP

sedente allu Societăţii acăderaice; sub data, 18 Decembre 1869, inte unu modu nen nai
" auditu la neci unu membru allu unei Societati care see stima! pe sinesi, se iea semplu.

RA
spre scientia.. | | ? i |
3. Cu respecti Ja; tipatirea răminaticei. D-lui Timoteiuu-Cipariu,. a Annalilora So-
“cietatii, acelloru trei e6ile d'in projectulu de dictionariu,: cumu si a celloru doue cdlle

LIB
din. glossariu, commisiunea sere a fi de a sa, dorentia placuta, a si descoperi bucuri'a

4 La informatiunile 'e6 se.dă. despre passii facuti ini St, Petropole pentru coatiga-
rea, manuscripteloru: românesci, cari se afla în acelle bibliotece russesci, commissiunea

Y
ax fi in stare de a essi cu-una propunere. -positiva numai in Casu: candu .budgetulu an-
nului: 1870- 1871 ar fi elaboratu, si s'ar. află depusu pre. mes'a, Societatii, coci, adeca

IT
pentrir:câ, se se pâta decopia, unele manusoripte pre locu in Petropole, se voru cere cu ..-
mare probabilitate Gre-si: cari':spese., Inţru .acea-a la puetula acostu--a. merita a se ”

RS
lu în consideratiune înca, si una alta, iimpregiurare;
“Dictionariele mânuscrisse cari se afla în Peizopale: nu ne suntu cunnoseute; neci
dupo val6rea,, -neci: dupo estensiunea loru, de acea-a commissiunea, erede.că,. allu douile..
VE
passu ce ar trebui se ge faca, in acestu-respectu, ar fi câ se ne infomâmu mai de apro- :
pe despre calitaţile acelloru manuscrise cumu si'se ni se descopere numele autorului.
5. Primitea mai multoru opere venite de la Academia, regale d'in Copenhaga. im= -
NI
pune Societati n6stre, placuta indetorire de'a si descoperi gratitudinea sa in fapta prin -
tramitterea de producte litterarie atâtu de, alle selle câ $si. de alle: altora scriptori de Mi
ai nostri, . - pc Ei
LU

6. Impartasirea traductiunei maniserisse a lui c. Daciti, vemasa , de la repausatnu

Gabrielu Munteanu remâne câ se fia luata, în de aprope. consideratiune,' atunci com-..
missiunea insarcinata, cu essaminrrea acelluiasi va, d4 oscasiune la, acâsta-a, |
A

"1, Îneassarea, procenteloru de 58,310 lei noui, 49 bani, cumu si allu versamentului
allu cincil6 din fundatiune Evangelin Zeppa,, se pâte luâ spre cea, mai placuta scien-
TR

_tia, D'in contra, comissiunea si iea, voia a, attrage cea mai seriosa attentiune a, onor.
Societatii academice la impregiurarea
i că, subventiunea, de 20,000 de Isi n., votatu de
cotra, potestatea, legislativa cu addeverata generositate patrioteca si cu mobilu zelu
EN

pentru inaintarea, limbei si a, litteraţurei nationale, s'a potutu incassâ numai dupo
una, correspondentia lunga, si inutile. Acâsta impartasire o credeaa, fi de una impor- |
tanţia atâtu de mare în câtu, în locu de a se incumetă câ se descopere in acesta, ce- -
/C

. 'stiune-delicata opiniunea sa, roga ma vertosu pe onor. Societati academica, câ se puna, .

“în ordinea dillei tota, correspondenţi:a, decursa intre delegatiune si intre D-lu Minis-
tru allu culteloru si instructiunii publice, si se iea una, decisiune, cu mu amu dice, d'in
modulu propriu.
SI

8. Starea finantiara a Societatii academice s'a, cercetat, confrontandu bilantiele a-

-sternute de câtra D. cassariu, vidimate si de D. secretariu generale atâtu cu cârtile
IA

„de comptu câtu si cu documentele respective.

Commissiunea, este de parere câ, aceste compturi se se publice în annalele Societa-
ti, nu numai în estrassu, ci per extensum, asiâ precumu se vedu depuse pe mesa s0-
U
BC
 RY
124 Ă
POPI

„ cistatii, pentru câ so.aiba occasiune oru si cine a'si:face: una idea justa, atâtu despre

RA
administrarea, fonduriloru in genere, câtu si în specie despre metodulu dupo care se
porta compturile acestea. Intw'acea-a se afla de cuvientia a se relovâ, si la” loculu. ace-
stu-a cellu pucinu urmatoriele cifre: - Sie De
:“Averea, Societatii Academice a,fosta în 14 August 1871, asediate in “Bonuri de

LIB
alle tesaurului, lei noui , ... cre... Ra . 205,490 11:
în casa, monieta, .. SE i. mea Di e ui i 19,82896
Ie o “Smma ... ATIBTOOT
“Veniturele annual pe 1860- 70. a... DR SA ama i 6194880.

ITY
„Spesele „n e eee eee. „ «+ 25,769 80
* Prisosulu venibuzilora, s'a; catia si este oprenst în . bonuri de allesali,
allaturea cu fondurele primitive. . pă i
“Cu acesta, occasiune observanduse că venitur ile Societatii curgu din doue fontâni

RS
“principali de natura cu totulu diverse, commissiunea, i se pare că nu ar fi: de prisosu
câ.pre venitoriu se se determine cari si câte spese voru. fi a se 'accoperi din veniturile
fonduriloru Societatii si
:s cari din subventiunea ce se votâdia de' cotra bierra din te
VE
'saurulu seu. DI Ia Sa
| In fine, commissiunea, in formata. „de ajunsu despre grellel si neptacntele cercari
venite assupr'a, Societatii. Acadeniice si in parte asupr'a delegatiunei, si iea, voia a
NI

propune că onor. Societate Academica, se annuntie in processulu verbalu că, delega- .

“iunea sa in cursulu annului si a implenitu d6toriele iîmpușe si a tensi cu zelu' si de-.
îi.
“votamentu spre scopulu missiunei selle. | Di
LU

G. Baritiu, Vincentiu Babesiu, L mragiani II RE a a

„Bucaresci, 3 Septembre 11870: Sa aa
A
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
 5

RY
pa IS i

Protocoltalu: sedentiei XXI, a Societati. academice; române

RA
| it, Joui, 10 Soptombre 1870. Pa

Na Presedente : A, rc, Lăanionul.

LIB
Secretariu : Jos. Hodosia Gemenu. Da
| Membri presenti +: cei d'in sedenti'a dei der
Sa 401. Se cetesce processulu verbale de ieri; si se adopta. Di Da Ia a
402, La, ordinea dillei este cestiunea despre numirea de membri actuali nuoi.

Y
„Dupo Gre--care discussiune, toti membrii presenti consemtu la, immultirea membri-
loru actuali ; si punendu presedentele la. votu intrebarea : * Deca numerulu inembriloru

IT
„actuali este a se immulti ori ba?, toti membrii presenți au respunsu cu da...
403, Adoptandu-se iîn principiu numireade membri actuali noi, se suleva cestiu-

RS
nea, despre numernlu câti membrii actuali noi se se numâsca.,:. —
Domnulu Babesiu propune câ, pe lengă, cei 16 membri achiali de acumu, se se, im-
multiâsca, numerulu înca cu 16, si ast-feliu numerulu membriloru actuali se fia de 32.
VE
Pentru că, crede, ca numai 'astufeliu immultindu-se membrii, va, fi poselbilo intrunirea,
" societătii la sessiunile annuali iin sedentie plenarie.!
Domuulu Urechia, este de opiniune câ se ne marginiimu la, unu numeriu măi micu,
NI
pentr u că chiaru în numerulu mai micu este mai multa possibilitate de a ne. completă
in sedentie plenarie; crede'că, numirea, de membri actuali noi se se faca, numai! în-
LU

tratâtu, în câţu.se se. indeplinsca, locurile;remâse în: vacantie prin mâite ori: demis-
“ siune, cu unu cuventu se se indeplinâsca numerulu primitiva de 21 membri; prin 'ur-
mare la propunerea, Domnului Babesiu face amendamentiulu + ed Locur ile cinei va=.
canti se se imdeplinesca prim noua alegere. bi. IRI
A

Amendamentulu domnului Urechia, este sustinutu de doionii Papiu si i ]Massimu,

TR

Mai multi membri ceru inchiderea, discussiunei. i

Discussiunea se inchide; si presedentele in inţiellessulu. voulamentului- pune 1
votu mai antâiu amendmentulu domnului Urechia, care se , primesce cu „optu voturi
EN

contra unulu, si presedentele euuntia,:

“ Allegerea de membri actuali noi pentru indeplinirea «celloru cihci locuri vacanti
“este adoptata.,
Propunerea domnului Babesiu ponbru imnitirea numerului „membriloru cu 16 a
/C

cadiutu. :
404. Inainte de a procede' la, alegere, domului "Baritiu suleva cestiunea, desăra
tempulu de candu allessii sunt de a, se consideră membri actuali ai societății; si dupo
SI

6re=care discussiune se ad6pta urmatoriulu conclusu:

- « Allessulu se considera de membru actuale alu societăţii numaii dupo eoc, dandu
declaratiune formale presedentelui societății că primesce, va f inceputu a luă parte
IA

activa la, sedentiele sessiunei prossime a, societății.

405. Dupo acâsta-a, s'a,. processu la alegere,
U

.
BC
 RY
Me "196. Ta

Ga Domnulu Lauriană secundatu de domnii Massimu si Daritiaa propie îs mona .

„actuale alu Societatii pre “Domnulu Petru: Poenariu Ia a i i

RA
„Se face votarea, prin bilete secrete cu, Da si Nu... RER SRI
| Resultatulu scrutinului a, „fostu + siâpte. voturi cu d unulu cu. mu: “Uzul, Babes -
saabtinutu. ta SN a a

LIB
„Presedentele enuntia : Domnulu Petru Poenariu sie dama membru arii |
“alu societăţii academice române; Sa a aa îi .
d "Domnulu: Urechia secundatu! de domnii: Massirali si “Sion propuziu de membra
| actuale pe Prea Sânti'a Sa. parentele Episcopu allu Dararei- -de-josu Melchisedecu.
Resultatulu scrutinului a fostu optu voturi cu dă. Unulu, Babesiu abtinutu. * |

ITY
'-Presedentele proclama pre parentele Melchisedecu, episcopilu Dunarei-derjoan, men-
bra actuale allu Societăţii academice româng.
ec. Domnulu . Laurianu, secundatu de domnii Baritiu si Sion; propie de membra

RS
actuale allu Societății pre domnulu G. Marinu Fontaninu.
Resultatulu serutiniului a fostu + si6sse voturi «cuuda, done cu nu: Uiulu Babesiu
abtinutu. , Dă ” aia
: “Presedentelo proclama pro domnulu e Aviva Fontaninu £ de mona aoţuale alu
VE
Societăţii academice române. a tt i
d. Domnulu Papiu secundatu de domnulu Hodosiu propune: ae membru acinale alu |
Societătii pre domnulu Alessandru Odobescu... pie Ea a
NI

„ Resultatulu scrutinului a lost : siepte' voturi cu da, aula cu hau «Dania, Babesiu
abtinutu.- e Sa Site
rs, |
LU

.. Presedentele wrăelaatia, pre donna: Nossanăţu Oăohosei da mesmbza i aoiuale al

Societâtii academice române: N pi DR
--Na mai presentadu-se alte: propuneri, actulu de alegere: se: inaide.
406. Pentru sedenti'a de mâne la 12 6re:se pune la; ordinea dillei :: i
A

a, Rapportulu commissiunei: insarcinate « ca ossaminarea, “taăueirei. lui: Tacitu de Sa

Munteanu. ii (II Ii aie
TR

9. Petitiunile d-lui profăssoriu Frollo, si a d-ui Prundiestu:

3 iai
„Presedentele, xedica! sedenti'a.la :Iz:6r6, e ci |
A. treb, Taurianu. Se DI e > m
EN

ea atit FOS, uodosiu; serretariu ad- noe: ia

o
it ti aaa
/C

| Protocotulu sodonției XXII, a Socictatei academice: române. E

Su a „Venieri 1 Sopienbre 1870. E i

“Presedente : a: 7 00, Lanoricnu:

SI

i Secretariu.: Jos: Hodosiu Gem. E a ai i

“Membrii presenti : G. Baritiu,:J. 0. Massimu, A Papiu arian, : Sion, y A. Ure Ă
IA

chia, J. Caragiani si V. Babesiu. „i i pt -

407. Processulu verbalu de ieri se cotosce's si sea adopla: IN at e
U
BC
 127.

RY
408. Domnulu, Laurianu dă cetir6, râpportului. commissiunei insarcinato-cu cerce-
tarea traductiunei optrelora, lui Taciiu, facuta” de reposatulu membru Gabriel Mun-
Panu tt i

RA
Rapooriulu commissiuneii uimedia aci..

a ini m ie "RAPPORTU Di i IE

LIB
- Domrnissunea insarcinața cu cercetarea, traductiunei oporelora lui Tacit, facuta de
repausatulu nostru collegu. Gabr. Munteanu,. are ondre de a rapportă, că, câ prim'a
traductiune a, cellui mai greu autoriu classicu latinu, merita, t6ta laud'a, iin câtu acea-asi

Y
si între alte impregiurâri dx fi meritatu se fia si premiata. Totusi intre impregiurările -
“de facia, commissiunea, este de opiniune că acâsta traduetiune se se tiparâaca, cu spe-

IT
sele Societăţii, din veniturile fondului Alessanăru I6n |, in 1000 essemplarie, cu litere
garmont, formmaba octavu. La essirea do sub tipariu se se defiga pretiulu cartei asi â

RS
fav6rea, veduvei si a a fiului repausatului nostru collegu. Din peneficiulu acestu-a s'ar
„_pot€ înaintă acumu veduvei. 100 galbeni, 6ra, câtu va, măi essi.d'in vendiare câstigu
VE
curatu: preste spese si preste celle 100 galbeni „(cari se. voru anticipâ veduvâi. indata
ce densa si va dă invoirea sa),i se va, numeră la urma. Una, commissiune se va insar-
„cină cu ingrigirea editiunei. 11 Septembre, 1910. ,
NI
A. Tr oh. Tauriontu,
IN d. C. Mass.
LU

Doninulu Sion si domnulu Baritiu admittu propunerea commissiunei.. ei |

Domnulu Hodosiu observa, că dupo. pr opunerea; comissiunei. nu este claru dreptulu
de proprietate la prim'a editiune, neci destullu de precisata summ'a ce are se ascepte ve-
A

duv'a din acâsta editiune; pentru acea-a, este de opiniune, si propune a; so dice, că:
TR

Societatea, cumpera pentru 200 galbeni. prim'a editiune a,, opereloru lui Tacitu in:
i tra-
ductiune româna, facuta 'de repausatulu G.. Munteanu.. iat et
„ D'in acâsta, summa se va, respunde 100 galbeni veduvei repausatului ce îndata, a
EN

. câsta-a, se va, declară ca, se invoiesce la vendeie- -cumperare cu acestu pretiu. Restulu
| de 100 galbeni se va respunde dupo desfacerea, editiunei. -.: :
“ Domnulu Papiu dice ca este de interessulu. societăţii acadomite : a,adună. tote 1u- |
| orările liţtezarie alle fostiloru sei membri; din acestu motivu :votâdia.se se cumpere
/C

manuscriptulu lui Munteanu câ una, lucr are meritâria aunui fostu membru allu Socie-
„-tății academice române. . , . . II
“În urma. diseussiunea se inchide: se) pune la vot propunerea « commissiunei si se
SI

adopta. |
„409. Se ica in discussiune petitiunea Dom: lui ]. G. Frollo, prin care cere adju- -
“toriulu Societății la publicarea, dictionariului seu franco-itaio-româmnu. -
IA

“ Domnulu Laurianu emitte opiniunea, ca: în momentulu. de facia candu Societatea

are se aplice. fondurile, .de care dispune, la, elaborarea si publicarea dictionariului
U

,
BC
 RY
58.
limbei. xomâne, : este greu de a 16 distrage. chiaru! acumu la, incoputu; mai în urma
: inse candu Societatea, va fi complenitu lucrarea sa, sii voru mai reman6 bani, pâte ca

RA
"va fi în stare de âfacilită publicare ea, diotionariului doranului EProllo iin partea reromano-
italo- francâsca. Să Dai i
E
“ Domnulu Urechia observă, ca totusi amu potâ vveni intr sjutoriuiu domnului Frollo

LIB
cumperându unu numeru de essemplarie din pârtile dictionariului essite la lumina.
„n urma, se, ad6pta, opiniunea domnului Laurianu cu, adaossulu de a se cumperi
d n pârtile dietionariului domnului Proll, essite, |
pentru societate 21 de essemplarie din
pino-e acumu la lumiua. | N Ă . . pi
i

ITY
i „ PRDITIUNEA D- LUI PROLIO
„Dommalle Pr asialente,

RS
Scopulu cererei de. facia este de a "interessă pe osiorabilea, Sociotate academica la
continuarea publicatiuuei Vocabulariului meu Ttaliano-Românu, si Româno-Taliano
Francesu, . Sa m “ |
Din oper "a, acâsta-a n! am publicatu pîno acumu de câtu voluzauu 1I. “olumulu II
VE
este; terminatu si in mare parte prescrissu. Din: volumului III am preparati numai
„câte-va materialuri: înca neordinate si necomplete, iin. câtu pentru: terminarea intregu-
“lui vocabulariu mi este indispensabile: de a mai ucr. ppîno la finitulu annului: viitoriu.
NI

Dâra cea-a, ce a intardiatu mai multu' publicarea unei luermi incepute chiaru de
“la 1858 a fostu. lipsa de midil6ce: matetiale. Costulu tipograficu allu unei c6lle. este”
LU

de 10 napoleoni, fia, ca, se se steriotipese si se se tiparâsca de una, camu data numai

in 500 de essemplarie; precumu. s'a facuti pîno acumu, 'fia ca, se: se: tipaar6sea, in
2500 de essemplarie fâra,.de una 'stereotipia. Ajutâriele primite d'in partea communei |.
Braileno si a Ministetiului de iristructiune de la Plorenti'a de abia mi au fostu de a-
A

junsu pentru a tipari celle 42 câlle din. partea I; 6ra pentru celle alte 70- 75 câlle ce
TR

constituescu :restulu vocabulariului si voru costă 15,000 de lei noui sau apr6pe, n 'am
alte resurse de câtu unu numeru mar ginitu de abonamente particularie, cari nu numai ca,
nu mi se platescu anticipate, ci chiaru, d6ca se platescu vreuadata,se platescu forte tardiu.
+ Astufelu continuarea, publicatiunei este suspendata, de peste unu annu, si pote chiaru |
EN

compromissa pentru totud6una, dâca, acestu on. Corpu academicu. nu gasesce cua cale. o
de a bine-voi se mi vina, ori si cumu în ajutoriu. .
Cea-a, ce me face a, nutri 6re-care sperantia de una primire9 favorabile; esto iimpre-
/C

giurarea, ca, Vocabulariulu meu, de si nu constitue “una, Iucrarare de filologia critica, .

in sensulu cellu mai strictu allu vorbei,. totusi este de consideratu ca. una intreprin-
dere subsidiar'a, menita a conlucră la scopulu pentru care, acâsta « on. Sooiotate aca-
| St
SI

- demica a fostu constituita. |

Programm a operei melle este continuta in scurta prfătiune ce se. afli in cauta
volumului IL: nu gasescu prin urmare necessariu de. a o reproduce : aci. Cu t6te acestea, -
IA

|
sunt gata, de a da tâte esplicatiunile: ulteridre ce mi se voru cere, si în. particulariu
iin
socotescu de cuviintia de a, promitte ca in par tea, II, “unde temele alphabetice sunţ
U

„dt IN
BC
 RY
199.
lim! a xomâna, me -voiu sili de a pung 'vocabuilariulu meu în: Gre=care armonia, culu-
crările academice, allaturându cellu. „pucinu “la fia--care tema transcrierea, vocabule-

RA
loru dupo grafi'a adoptata iin insusi Vocabulariulu, ce se prolucrâdia, acuniuu de cobra
„acâsta onorabila Societate. | Sa
Primiti, Domnule Presedente, imoredentiarea profundului meu respectu.

LIB
. Il &. Frollo,
=

410, Doranulu prosedente presenta petitiuniea domnului Prundiescu, prin care, al-
laturandu una, colla, tiparita de cuvenţe geografice si statistice, cere câ Societatea . se
reguledie publicarea, elencului. domnului Frundiescu in Aumalile Societătii, si se-i

Y
accârde dreptulu a traage de sub t&scurile publicatiunei una Summa, de essemplarie iîn

IT
folosulu seu, „botuadata se. i se dea: unu ajutoriu pentru chazteia :

. Dotuniloru Membri, De Da .

RS
Giedienău că la, lucrarea dictionariului limbei române estă trepueriţiă (ca iîn "tote
dictionariele d'in lume) se se puna si nomenclatur' a: cuventeloru ce apartinu, de geo=
grafia, şi statistica tierrei, am prelucra « cu multa dificultate. assemene opera, dupo
notiuni si date statistice officiali. *- -... i VE
Ve allaturu. dâra, insocitu de acâsta-a, cOl'g, antânia din acâsta ecar te; ce am tija 5
rit'uua de modelu, si ua'suppunu 'cu totu respectulu la, inalta Domnielor u Vostre ap=
-
NI
pretiare, rogandu-ve, Domnilor. Membri, ca, e dâca ua veti gasi demna: a servi ca, ma-
terialu pentu dictionariulu: generale 'mentionatu mai susu, se regulat publicarea ei.
LU

in Anhalile Societății academice, aceordandu-mi si mie dreptulu a a trage de sub t6s-

curile“publicațiunei, ună summa de: eșsemplarie iîn folosulu meu; totu, de una data se
mi dati unu ajutoriu, co veti crede de. cuvientia pentru charteia, căci suntu cu totulu
„fora medi-l6ce.
A

rs
„Alu Domniiloru Vostre.
1. pr6 plecata servitoriu si sUppusu
TR

i iaSi „D. Fruudiescu,, a 3

Domnul Papiu oste de opiniune, si propune a se accord acăștă modesta, cerere a
domnului Prundieseu, . -
EN

Domnulu Sion observa. ca domnul Prunăieseu duze declararea, ce i-a, facutu, nu 1

mai insistă pentru: ajutoriu ini charteia, ci remâne numai la cererea pentru a sii trage
de sub tâscurile publicatiunei essemplarie îni folosulu seu...
/C

„ Punendu-se la votu, cererea domnului Frundiescu se accârda, si se admite publi-

carea Elencului geograficu-statisticu în Annalile Societații,. remanendu auetoriului
dreptulu de a si scâte essemplarie pentru sene: câte va, voi.
411: Delegatiunea presenta,: proiectulu de budgetu allu Societătii pentru anului 1871.
SI

-Dupo una desbatere mai indelungata, remane' câ domnulu presedente, se vina pen-
tiu sedenti'a de mane, cu unu nuou proiectu de budgetu, “in care se se puna separatu
IA

atâtu fondurile Societăţii si venitele loru, câtu si subventiunea, de la Statu si alte ve-
nituri alle. Societâtii; apoi se se puna de assemeneo separatu spesele,-e“cari, din ece veni-
buri se suppârta, | .
U
BC
 RY
130 |. N

„412, Presedontele communiea, în urma, scriss6ri' a d-lui A. C. Plagino,. presedentle

Senatului, prin care annuntia, că a, pusu. Je dispositiunea; Societâţii. sal'a.. Senatului

RA
“pentru sedenti'a publica ce se va, tine, Ja 14 Septembre, currenie,,. e ui ie
Se iea spre scientia. . . - ata t
Dupo aceste presedentele, rediea sedenti a „la 5. ie Go, sis anunta, cea,a viitâria jen-

LIB
tru mane 1a,:12 6re.
T. treb, Lauri inu. Ea a
ui JOS HOlOSiU, ie i tt
i
Pau

ITY
tă . „. Ni Ni a, . i
i , ,

Protocoltuitu sedentioi XXX a Socictatei academice roinâine,

i, 1 Septenhro 11870.
Sumbațay 12 ”

RS
, Presodent : a. Trob. Lanuriamut. | ame i DE
Secretariu : Jos. Hodosiai Gemenar. E i Ea atei
” Membrii presenti, cei d'in sedeinti”a precedente.
VE Pg |
"413, Secretăriulu dă lectura processului verbale alu. sedentiei dei ieri si dont
se
414. Se pune la ordinea, dillei numirea de membri: onorazi., ii |
_” Domnulu' Urechia propune . a, se allege | membri. onorari ai sodiotatii “Doanalu
NI

Dr. I. $. Steenste: up, professoriu de șeientile naturali,” si secretariu la Academi'a,. de

scientiei în Copenhaga, si D-lu Felipe Monlani, membru Acadomiei spaniole in i Madridu.
Propunerea se ad6pta ini unanimitate, si Domnii D.1. L.£. Biconstr up si Felipe Mor
LU

lau sunt proclamati. membri onozari ai Societăţii academice române... îi |

415. Domnulu Hodosiu propune ca fostii membri actuali ai Societăţii, Domnii' Aleso
sandru Hasdeu, Stefanu Gonatâ, Ion Str agescu si Andr ei ]Mocioni se se numâsca ner;,
A

Di onorari ai Societăţii. i ii
„Propunerea, domnului Hodosiu: se adoptai in unanimitate, sii domnii Alessandra Has-
TR

deu, Stefanu Gonata, Ion Stragescu si Andrei Mocioni, sunt proclamaţi membri ono-
rari ai Societătii academice române. . _ Da
416. Domnulu Hodosiu dice ca : prin conelustilui din sedenti a de la 12: August ans;
EN

nulu trecutu puntulu 68, s'a decisu publicarea de concursu pentru traducerea, operei lui |
IL. Cesare De bello Gallico ; 6ra, prin conelusulu d'in sedenti'a de la 13 Septembre annulu:
“trecubu puntulu 154, 5 a decisu publicarea, de concursu pentru grammatic'a limbei ro,
/C

mâne, partea syntactica,; aceste concurse s'au si publicatu annulu trecutu; termenulu pen- .
tru inaintarea manuscriptelouu este. 15] Iuliu 1871; crede ca n'ar fi superfluu a, se. |
mai publicâ, concursele si in acestu -annu, şi, face propunerea câ, Delegatiunea, se fia. -
insarcinata, cu publicarea atâtu iin diurnalile de aici câțu si in cele de peste Carpati.
SI

“Propunerea, D-lui Hodosiu se adâpta. e e a

417. ji iendu-ca, dupo at, 1 din rogulamentulu pentru, elaborarea Dictionarului,
IA

commissiunea, pentru. lucrarea proiectului, de dictionăriu axe se fia de. trei. membri, * |
„cari în sedenti” a de la 15 Septembre annulu trecuta” Sau si allessu in persGnele dom-.
niloru J. Heliade Radulescu, Ă. "Treb. Laurianu si J. C. Massimu; d60. domnu He-: -
U

.
. ?
BC
 RY
131
NON

liade riu numai ca, a dimissionatu, ci a essitu cu toţulu di in senulu Societătii : se suleva |
cestiunea, dâca, sese mai all&ga alu 'tre ile membru ori ba? |

RA
Se observa ca acâsta-a, se tine de competenti'a sectiunei filologice. - +, :
| 418. Domnulu secretariu generale di, lectura, rapportului ce va, pronuntiâ in se- |
denti'a publica de la 14 Septembre currente, despre Societate, lucrârile si fondurile ei.

LIB
- Tempulu fiindu înnaintatu la, 5 12 re, presedentele vedica sedentia annuntiandu ă
pre mane la 12 6re sedenti'a pentru desbaterea, budgetului. E a
- A Tr e. Laurianu.
904Os . Hodosiu.

Y
IT
Protocolul sedenitiei XXXV, a Sotiotatei acadoinice române,
Da „Dominica, 13 Sepianbre 1870. | a

RS
| “Presedento: a: Triy. Lotaurtamuu. a sa N e ti i
Secretari : Jos; Hodosiu Gemeni ,
"Membrii presenti: G. Baritiu, A, Papiu Mariana, J. Caragianii a. Son. si y. Babes,
VE
419. Processulu verbale allu sedentiei de ieri se cetesce si se ad6pta. ȘI
„420. Pr eseedentele presenta proiectulu de budgetu, sonformu conclusului din sedeen-
|
NI
“ Membrii presenti, nefiendu în, numeru peria edentia penaria, au latu 1a dese,
batere proiectulu in conferentia. -: . DI Na
LU

„Dupo desbatere în generale, ei! au luata urnatârole concluse, că lucrare propata-

„ toria pentru sedenti'a plenaria; o . |
1. Budgetulu annului viitoriu se face de la 1 Talia 1870 pârio ta 31 Taliu 1874,
- candu cassariulu va ave dea inchiaiâ compturile conformu articulului XXVI d'in statute,
A

Pe viitoriu budgetele se voru: face de la 1 Augustu peno la 31 Iuliu inclusivu. ADI

TR

2. In budgetu se voru indică în capulu I, fondurilele separau, si veniturile ce fia- -

care foudu di, pre annu în speciale. - =
| Assemenea se voru pune si alte venituri, 'si restulu economieloru,
EN

3. In capu II se voru pune spesele. separau si specialisandu pre tote cari din co
fondu se supporta,. |
Adoptandu conferenti'a acesta impastăre de base a desbateriloru sbile si de regula
pentru redactarea, udgeteloru pre viitoriu, a trecutu la deshaere speciale, si a stabi-
/C

„litu budgetulu precumu urmâdia, (Annessu A).

” Acestu budgetu se va suppune Societăţii în sedontia plenaria,
„421, Domnulu Sion annuntia, una, propunere pentru a fi suppusa deshaterei Socie-
SI

„tii in sedentia plenaria (Annessu B). Ş NE De

. Presedentele redica, sedenti'a,la 41 de. Cu | i i E
IA

A. Treh. Laurianu. E
| “ dos, Jodosiu.
U
BC
 RY
| 182,
| ANNESSU A
B UD GETULU.

RA
| sOGIETATII ACADEMICE ROMANE, INCEPUTORIU DE LA 1 IULIU 1870
- „. PENO LA 31 IULIU 1811

LIB
| aa “Cap Ț Penituiri : | i
l. Procentele. fondului Zappa de lei 173, 908 18 pre inu annu, Ii
A
. m 1739081 | i
"cu 10 % (din 14 Aug. 1870- 1871) dc...
30,315 SL
2. Verameniuu Vile pre 1871 de 1000 galbeni. - 22114750 —

ITY
3. Intrare probabile d'in vendiarea: carțiloru ......:1175—]
A
B. 4. Procentele fondului Ales. I6ne I, de. lei 18, 377 a, pre. unu
2 “annu-cu 10.9o (de la 14 Augustu -1870- PD eee 1,887 74
„.. *12;781 46
0.5. “Restulu din e ovontiunea, anniloru 1869- 1870..... -

RS
a... i. 8,334 07
Bani aflatori in cassa la 14 Augustu 1870 D.
| 6. Subventiunea pre annulu 1871... viu a a. 20.000 00
08
| Siepte- -dieci si trei mii doue sute siesse-dieci si nove lei, si opt Dani. 73,269
VE
07 |
(0) Bani afatori în i cassa Ja 14 Augustu 1870 de. : . . ae ae ase „e . « , „8,884
. prana. ae . „994 89
cu fondulu Teleorman crescutu la, summ' a de... csmieeo
A ee eee ce eee eee . 5.328 96
facu: summ'a, (care figura în compturi)
NI

Zappa si fondulu Alessand ru Tânne 1 este cellu crescutu prin interessele capita-
NOTA. Fondulu
alle fondului Alesandru Inne I
lisate peno'la 1 4 Augustu 1870. Prin urmare veniturele 'adeverate
annuali de lei 1837,74, insemnate mai susu, si se potu applică
suntu mai mari de-câtu procentele
LU

de câtu celle insemnate

| pentru, destinatiunea fundatiunei summe d'in acelle venituri mai: mari
spese |la liter a B, summ'a de 3525 lei.
că procente annuali, Din acâsţa, consideratiune figura intre
„A treb. Laurianu:. d. c. „Massi mu, + |
| „- JOS, Hodosiu, sooretariu |
A

- Cap. II.: Spese a

TR

A Din veniturile sondului Zappa Ă Lei |B.]

SITE

“a.. Pentru tiparirea a:40: câlle de dictionariu, *a 200 lei, | 8000)—[

EN

alti Ip .
h. Remunerarea, membriloru commissiunei si a celloru
. . [.16450|—[.
colaboratori la dictionariu, pre “40 c6lle a 85 galbeni...
carti nuces- A
e Pentru cumperarea de dictionariu sis de alte”
/C

“Simt, AR 20800 = 26800|-—|.

.. .. .. Si . . . . . ” 2350
. . . . . . . e o... ..., cc...
: sarie. ; . PR

| sh
B.. Din. venitulu toidului. Alessandru IOnne p
SI

a Ei Bi
a Pentru, tiparirea a 40 c6lle operele lui Tacitu, tradusșe
"de G. Munteanu e coc eee aa | 28350|—| -
| Îi |
IA

|
ah Anticipatiune pentru miaiuseiptula Munteanu, com-
1175|—| 38529]
: forme procesului verbalu din Soptembre 1870. „as
"De voportatu |] 80825 |—] .
U
BC
 RY
"133
Pa

! a Lo! Ț5 boi |b.

| „ Beportu.. 303251—|

RA
C, Dih subventiunea data de suber nu € E | |
pese necessaria, de la 1 Iuliu, 1870. peno !la 1, Tuliu 1871. pe

LIB
„a.-Dium'aa 9. membri presenti iin sessiunea, annului 1870 ae |
pre 46 dille, a 2 galbeni, 9X46X2=—828 galbeni seu... . „|. 9729|—[|::
bb, Viateculu pentru intorcerea membriloru iin 15 Seplam: a E
pre 1870 si anume: . i

Y
2 membri la Pesta, per 40
4 gal. 2x40=80 gal.. Ia
dea în no e eine ete ne i oeie ore a... 940— Ra II Mae

IT
a 1 menibru la Brasiova per 15 galbeni; a 17625, e [tul
„a 1 membru la Iasi, per 15 galbeni... +. 4... 177 25| :1992l50|-..

RS
c, Diurn'a, membriloru delegaţiunei de la, 1 Tula 1870,| ||]
„peno la 1 Iuliu 1871, a 20 galbeni, 4X20=—80, galbeni seu |, 940 —.
| d. Salariulu Cas. comptabile,. 140 lei pre luna, 1680 : —|
|
|
i
a
Seriit si axchivariu, 100 pre luna 1200 |
Servitoriului. | - 40 pre luna. 480. — 3360|—
VE
- e. Spese de cancelaria, materialu si espeditiuni 600 —] - |.
NI
încalditulu siluminatulu 0. îi 250 — |. 850—
o Tiparirea, annaliloru sessiunei annului 1870. a. '2000 —
LU

g. Cumperarea, unei casse de ferru si altele e Ra | „1000 —

h. -Viateculu. pentru venirea, membriloru la ses. an. 1871.
a 5 membri (3 de la Pest'a, 2 din Bucovin' a) per...
40 galbeni. ... .. . : [|| mea nn ee 2850 —
A

a 1 membru de la Blasiu, per 25 galbeni... . 293 75

a 1 membru de la Brasiovu si 5 de preste Mil | Aa i N
TR

covu, per 15 galbeni ... a. 1057 50 “ 8701[25| .

cj. Spese estraordinarie a etate „| - 1000|—| -: =. |
| e | „ Summ'a..:.. . ["23872|75| 28872]75]
EN

Ginci-dieci si patru mii, unaa suta, noue- -dieoi si siepte li 54197|75

„si 75 Dani | |
A. Treb. Iaurionu, J. 0. Massimu, =. n
/C

. Jos, Modosiu, secrofariu.

: ANNESSU B,
"PROPUNEREA DOMNULUI SION
“ Avendu ini vedere că prin Regula nentulu elaboratu. pentru luicrâirea dietionariului
SI

nu s'au fissatu prin articoli speciali system” a si principiele dupo care urmâdia a se ]u-
„cră acesta, opera. |
IA

Avendu în vedere ca proiectulu Suppussu de cotra commissiunea lessicographică a

- datu motive de lungi disoussiuni iin, sinulu Societătii, si de esclammatiuni sueprindie-
t6rie în publicu. |
U

Avendu în
i vedere ca Societatea este chiamata a face unu dictionarău, care se serve
BC

.
Sa
 RY
.. 184
SRR

că carte de utilitate reale, &ra, ru unu mosaicu de studie sau curiositâti philologice,
“si că ast-feliu urmâdia, a se elaboră dupo modulu dictionarieloru cunoscute alle lim-

RA
ă peloru moderne;
Subserissulu propune ca apendice la rogulomentale votata invannulu tvecutu, urmat6-
E riele puncte de observare : , |

LIB
1. Purismulu se se marginâsca, la, terminologi” a necessaria pentru arte; si i scienţie,
si pentru esprimerea,. unei idei, pențru care nu avemu cuvente iin limba pîno acumu;
2. Neologismulu se se applice-numai la, necessitate : stiainismii ce au prepsu Ta-.
decina adunca în limba, fOra, sperantia, de a-i put proserie, 'se se conserve; ,

ITY
8. La, creatiunea cuventeloru noue se se aiba in vedere mâi antaniu desvoltarea Ta-
- decineloru primordiali sau originari alle limbei, fora a merge cu zelulu pîno la escessu;
4. Din neologismii admissiiin limba, de 20- 30 anni incâce, câ termeni: de'scientia
sau jurisprudentia, se se condamne numai aceia, ce nu ar essistă în limbele neolatine,

RS
„si acei ce s'aru pot inlocui cu cuvente desvoltate d'in radecinele limbei nostre;
-5. In modulu scrierii” se se dea respectu phonetismului, pîno la, mesur'a de a nu
adduce confusiune ' sau greutăti la lectura. Ast-feliu se se observe formele vechie
VE
alle limbei si pronunti'a, usitata, ini maioritatea necontestata a Românilor. Se esplica: .
a, Se nu se scrie entia si ente în locu de îmtia si inte; meci tene si Venei in locu de fine
„si bine; neci o în locu de u; meci e în locu dei d: putere, 6ra nuu polere; disbusu, €6ra nu.-
i |
NI
„_despusu ete,
V, Se se observe system'a adoptata ini annulu trecutu la modulu sorierei' ni e si. 0,
candu suntu intonate si se audu câ diftongi : Esi;
LU

6, La ain. monosyllabe, candu se pronuntia, că d, se se puna aocontulu grasu. Ast-

feliu se se scria: că, fă, dă; naturale fendu ca atunci, candu nu au neci unu 1 semnu,
see pastrâdie sunetulu primitiva ș"; a
6. Se nu se interpuia, littere de lussu acolo unde 5nu se audu iin ; maioritatea Româ-
A

- nilorus- Ast-feliu se se scrie : fiu, calciu, usteurpoi, gemuncliu, €6ra nu filia, caleaniu,
TR

usturonău, genumclia..
7. Esperienti'a, condamnandu supprimorea semneloru diacritice la; litterele siuera-
torie, societatea, se revina Ja discussiune, spre a se admitte sau yeadducerea, cedilleloru,
sau vre unu semnu pre litter ai ce vine dupo aceste consonante. Acâsta-a, spre; inţem-
EN

pinarea confusiunei ce se adduce in lectura, si in intiellessulu cuv enteloru, prucumu ssi |

a dificultății enorme la predarea alphabetului in sedlele elementarie;
3

8. In t6te casurile se se obser ve:că, Societatea: este chiamata a; constată, iin: diotio-
/C

nariu limb'a ast-feliu, recumu este in gura pop po oxului, , si precumu s'a, cultivatu de au-
tori pîno acumu cu approbarea, generalităţii Româniloru,— apoi a indr eptâ barbarismii ă
provinciali spre a put adduce în limba una unita te, foxa a, perde d'in vedere necessi-.
tatea de a indică, candele acelle ce potu face limba câtu mai facile pentru tote tr ep-
SI

tele publicului.
9.. Candu vedactorii voru află unu inconvenienti otraologicu la: scrierea, «sau intro-
IA

ducerea unui cuventu deja introdussu si admissu în limba, potu av6 "facultatea, ca..la
“ finele axticolului se emitta parerea loru individuale; indicandu formele ce se. voru par |
DE „& Sion, PO E
U

„Dogi €corecte, Pi
BC
 185.

RY
+
Protocollutu sedentiei XXXV, a Socictatei academice române.

RA
Ei „Dani, I4 Septembre, 1870. )

„ Presenti : Mari'a Sa Carolu 1 Doran alu Românilor UI, prototr iu si primu membru. i

LIB
onorariu allu Societății. -
A. Drob, Laurianu, presedente; I.C. Massimu, secretariu generale; Jos, Hodosiu Go. ,
menu, secretariulu sedentiei; si membrii : G. Baritiu, A Papiu Iarianu, Y. A. Urechia, :
'G. Sion, J. Caragiani,. V. Babesiu si Petru Poienariu. | -

Y
=. 492, Presedentele seadr essâdia câtro Mari'a Sa Domnitoriulu; in caventel ur matdrie: :

IT
*Pră Tnciate Dina, NI a Sai i

RS
«Membrii Sociotătii academice române se simtu: adunou misicati de distinst a onâre |
d ce li se face, prin. presenti'a Mariei Telle,. augustulu patronu sub alle carui auspice sa
infientiatu acestu institutu eminente nationale; ei vedu int” acestu actu de viu interesu
VE
“pentru lucrările Societâtii una, garantia, dintre cellemai tari pentru prosperazea ci
si. saluta din animă venirea, Mariei Telle iin mediloculu loa i
NI
Matia Sa a xespunsa i So
LU

Domniloru, a | Do aaa i: PE i: a E i

"Me gasesen totu deună, cu una noua, placere între durniiavâstră Ciămati a, fi pa |
„ditorii tesaureloru intelectuali alle României sunteti meniţi a desvoltă, departe, de |
A

agitatiunile fobrili, Uno aspiratinini mecdpte, adeveratele- fortie alle natiunei si a:

respandi iin poporu, prin” essemplulu ce dati, convinctiunea că în tempurele moderne,
TR

"una, munca, conscienți6sa, si cugetărei seri6se, suntu sengure în „stare a dă unui, statu
| |
„potere si vistia. -
„Este dreptu că greutătile; cee incepubrole aori-cărei interprinderi întelnescu : au fost |
EN

ans; a, că luer ările. dumniav6stra nu âu ajunsu la numerulu de opuri., folositorie ce alt-

feliu ar fi fostu produsse; venitoriulu iînse va probă că increderea ce tiâr'a a piisu în
luminele si activitatea dumniavâstra, a fosti basata, nu niimai pre sperantie, ci pe una |
/C

addeverasa appretiatiune a insusiriloru ce ve distingu.,

+ 423, Presedentele da, caventulu Domnului seoretaitiu generale; care,„ suindu- -see la
tribuna, a pronuntiatu rapportulu despre Societate, despre lucrăr ile si fondurile ei, de
SI

la îneeputu, si pîno asta-di. . i RR

“ Rapportulu se va, publică in annalile Societăţii. (Annessu A) aa ie

494. Domnulu G. Baritiu de la tribuna, vorbesce despre importanta istoriei la Ro- -
IA

mâni, si mai allesu despre importanii a de collectiuni si scrierii istorice asupr "a: 'ovoni- |
„menteloru de la annii .1848-1849.: i Sea pa o.
U
BC
 RY
136. Ş
Discursulu se va publief iin annalile Societătii. (Annessu B)
Dupo aceste, presedentele redica, sedenti' ala 3 îre, annuntiandu sedenti a venitărie,

RA
| pentru mane' deminâtia la, 9 6re. N
A Treb, Laurianu. . Să ; pe Si - i
DR dos. Hodosin, oc

LIB
ANNESSU-AA a Ia |o - Pa RI m
--- " RAPPORTULU DOMNULUI SRORETARIU GENERALE.
| “Maria Tăr aa it RR e N ab

ITY
*3 Domilorut Tie e a i
a

“Societatea academica, româna, inaugurata sub fericitele auspicie sii inalta uatronare

RS
a Mariei Sâlle Doninului Româniloru Carolu I, numera, tr ei anni de viâtia, la, finiţulu
sessiunti de estu timpu. Ca, se. pota, Societatea insasi ved6 limpede : si lamuritu ce a
“facutu in: decursulu. acestui tempu, si ce i rumane de facutu,. spre a pasi catu: mai cur-
- xendu-la ajungerea scopureloru ce” urmazesce; ca se-respundia, de alta parte;.si la
VE
dreptele 'asceptari alle'natiunei- române, care pune atâtea si atâtu de mari: sperantie
"pre lucrarile acestei Societati, cumu si se .se- resipâsca temerile: nefundate ce se voril.
“fi potutu redicâ in animele unor 'a, asupr'a resultateloru institutiunei academice române : Ci
NI

Societatea a aflatu de cuvientia, câ, estu tempu, secretariulu generale, iin locu de ase:
„ marginia dâ s6ma, numai de lucrarile annului acestui-a, se espuna; pre scurtu mersulu
LU

Societatii pre totu tempulu celloru trei anni de viâtia a sa. Dâca lucrarea, secretariului
nu va fi remasu cu totulu mai pre.josu de ce sar cad a fi, acesta șcurta, espunere,: E
| fundata iin intregimea ti pre acte autențice,, care parte s'au publicatu iin annalile Socie-
| tatii, parte. stau” anca nepublicate” in “alle ei archive, si se voru publică, câ-annesse pre
A

| Iânga acâsta, espunere iinsasi, va arretă si celloru mai necreduli, si sceptici, că, Societatea
TR

a facutu, totu ce potea face in sourtulu tempu allu vietiei selle; că fara lengusire si es-
sagerare, ea, “a inaintatu cu lucrarile salle mai departe de catu ar potâ preteride si cei...
mai essigenti; că, d6ca, pena acumu ea, n'a datu la lumina de catu una, forte neinsem-
“ mata parte a. lucrariloru proiectate si essecutate, caus'a a fostu, si natur” a. “ucrarilori
EN

salle, cari ceru desbateri seriose, cercetari forte afunde, „precautinni nespuse si ţerapu Si
indelungatu, dera nu mai pucinu si lips'a de medi-loce, pedecele materiali ce Societa- -
tea a intempinatu în calea, sa. Parte d'in aceste, pedece. s'au inlaturatu prin inalta, |
/C

„patronare a antaniului membiu onorariu allu Societatii, a “Mariei: salle Carolu IL E

„careia, Societatea,se crede detori'a, in tota occassiunea,.a espreme profund'a sa gratiitu-:
dine,, cumu si prin patrioticulu concursu, allu “gubernieloru Mariei Salle si allu: Tepre- -;
sentatiunei nationale; parte inse si mai mare remane de inlaturatu, dera avemu de- | |
SI

plina, incredere, ca, prin. continuarea acelleiasi inalte. patronale si acelluiasi patrioticu
concursu, cumă si prin potericulu. aventu allu' natiunei intrege, in currendiu voru dispar6
IA

si voru lassâ Societatii callea, neteda, spre, a, pasi rapede la deslegarea problemateloru:
cei stau puse inainte, si cari inchidu,. se nu ne indoimu unu moment; închidu iin sine .
Lă
U
BC
 . „- , - , ra
i ” . . . .

RY
187
ne

pentru Rorâji, enigni a sfingei, cestiunea do vitia san de mmârte pentr u natiunea n6stra.
Doue sunt, in cursulu celloru trei anni, momentele principali alle activitații Societatii ::

RA
1. mersulu lucrariloru litţerazie de conapetenti' a acestei Societati; 2. mersulu lucrariloru
pentru procurarea si assecuranti'a; fondureloinui materiali. necessarie la realisarea Iueră-.
riloru litterarie. Aceste doue momente: sunt asif; de strensu legate, iîn câtu intaia unulu
in altulu si se conditiontdia imprumutatu; totusi, în interessulu claritatei, este neces-

LIB
sariu a dice iin speciale câte-va, cuvente despre fonduri, în: urma, dupo ce se va aruncâ,.
“una cautatura, de ochiu asupra mersului: lucrariloru litterarie. Ca, s6 se! întiellega
înse mai bine vitalea insemnetate a, lucrăriloru de competenti: a, Societăţii academice, :
me vedu nevoitu a; attinge,.mai antaniu, in cate-va vorbe, causele istorice si logice, |

Y
cari dedera, si de neaperatu axe se dea mai currendu sau mai tară, nascere apestei

IT
institatiune salutaria. |... a a n
“Peno catre annulu 1820, limb'a româna, cu tote asprele incercari prin cari trecuse,

RS
| av unu cursu de desvoltare asi de regulariu, în câtu ar crede cineva, că, în mersulu
seu ea, fusse condussa, de unu principiu filosoficu' conceputu cu deplina lumină, a COn-
scientiei si essecutatu cu rigorosa, consecentia. Acestu' fenomenu; carui-a, anevoia Sar.
“aA6, altulu assemenea, Chiaru în'limbele ce s'au desvoltatu in impregiurari cu multu .
VE
“mai: bune ca alle limbei nostre, nu Sar pot esplecâ, cu deplinetate, si în modu sa- -
tisfacatoriu, de câtu int” una lunga dissertatiune, care se imbracie cestiunea iîn tote par-
tile ei,.se ua cercetedie- si considere pre tote“ faciele si:in tote amenuntele, 'dăra, care
NI
de certu nu ar pot intrâ în strimtulu cadru âllu scurţei nostre: espuneri. Pentru unu |
“- momentu ajunge a trage. primele lineamente alle cestiunei. De partea. formei dâra,
LU

limb'a româna, peno cotra, mai susu diss'a, epocha, se 'pastrasse asi, de bine si intrega, -
“in câtu pr€ invetiatulu filologu germanu Diez, esită, dâca în opulu seu de mana de
adeveratu maestru, grammatic'a comparativa :a limbeloru romanice, nu Sar cadâse d6 . |
limbei române, în vederea curatiei si intregimei formeloru ei grammaticali, antaniulu -“
A

locu dupo limb'a, latina, inaintea, chiaru a, limbei italiane, Numai d'in caus'a preten= |
TR

sului mare numeru de vorbe străine, intrate în dictionariulu limbei române, mentio-
natulu invetiatu se determină a dâ acesteia, allu “treilea locu dupo, limb'a latina; si
candu dicemu, că marele numeru: de cuvente straine alle limbei. nostre este numai
EN

pretensu, prin acâst'a nu vremu se facemu neci una imputatiune profundului eruditu :
din contra, recunnoscemu ca opulu seu a, contribuitu, dupo multe altele, si a contri-
Duitu forte multu a dâ limbei nostre, in modu nerevocabile, unu locu intre nobilile ei
/C

sorori. Si în adeveru peno la, apparitiunea, marei si “profundei lucrari a lui Diez, roma= -
nitatea limbei nostre erâ, disputata cu inversiunare de cotra, aceia, cari aveau interesse
a face d'in noi Slavi, Goti, Tatari, ver-ce in fine. mai bine de câtu Romani; cari.vreau,
cu veri-ce pretiu, a ne smulge d'in mani, si 'cellu din urma, documentu de nobilitate
SI

- a nostra, limb'a care, in lips'a aprope completa, a istoriei nostre, innecata în undele
de riefericiri necontenitu versate assupr'a, multu amaritei nostre tierre, remassese sen-
IA

gur'a lumină: neappusa, care mai'potea, descepta conesienti'a Românului, si a, i spune .

ce a, fostu si ce s'ar pote si s'ar cad6 se fia. Inainte “de. apparitiunea eruditei opere a
invetiatului germana, se - aflasse îora indointia, si alti invetiati straini impartiali
U
BC
 RY
_18 28 Da 7 Ă
„cari recunoscuse si pusese. in Tiiminai romanitatea limbei nostre. nisi primii.i liptatori
români pre campulu desceptarei naționali sematira, forte bene, că, prin aattacarea limbei,

RA
- romanismulu. erâ. lovitu de morte. in ultim'a sa intaritura,; si de: acea-a cu- unu Cura=
giu. de addeveraţi martyri, pentru că nu s'ar cad6:se itămu nici una data, că pre a- .
„ celle ermpuri, si chiaru peno mai „ardiu, peno dupo 1857, a cugetă, si. vorbi de asse- *

LIB
. menia, lucruri se consideră aprope ca si. una crima, capitale, ca unu “pecatu de morte;
Gu. unu coragiu de martyri,. care merita, a fi transmissu spre essemplu si invetiatur'a
generatiuniloru nostre presenti si venitorie, apperara, limb'a; româna. cu ar gumentele
“cele mai luminose si convingutorie. Dera; de :reu voitorii Româniloiu nu cautau lu-
min'a si convingerea; si abi& autoritatea ingeniosului opu allu. eruditului Diez, prin

ITY
“care, demonstra in modu, scientificu, că for mele ; limbei române suntu asiă,; de; curate,
si chiaru mai curate si mai avutiose că, alle verearei d'in sororile selle, le astupă: gura
“pentru totu dâun'a. De plenu' înse invensi: pre terrenulu formei, de reu voitorii no-

RS
„tri se ţinura si se tinu inca; pre terrenulu materiei limbei, sustinendu: unii că mai pene
“de trei d'in :paţru parti. alle vocabulariului românu aru fi neromanice, ba, incă, altii
espremendu si una doiosa: commiseratiune - e6tra, poporulu românu, care, dupo densii,
„nu ar fi.intiellegundu de locu limb'a româna. mai curatiata de strainismi,.cu- care -
VE
Timbia, seriptorii. sei.de asta-di. Nu este de. mirare, inse, deca, asupra impoitan= : |
tiei elementului strainu d'in limb'a româna, fura indusi in errâre Diez si. alti invetiati
„straini impartiali, candu iinsii carturari, români d'in generatiunea . trecuta, Caroru-a; de
NI

“ altmintrelea suintemu, cumu amu dissu, forte multu detori: pentru apararea limbei, pu:
. sera, cestiunea asiâ cumu nu se cadea, adoperandu-se, câ. nemuritori - autori ai dictio-.
LU

nariului tiparitu în Buda, a probă, că vorbe iinvederatiu straine, câ vreme, destoinicu,

-morocu, alesinire,- suntu de origine curatu romanica; pre candu s'a fi cadiutu aa
retă că, assemeni vorbe suntu cunnoseute sau numai :intr'un'a d'in provinciele locuite -
“de Români, sau numai întiunele localităţi alle unei provincie, -sau numai unui re-
A

strensu numeru, de omeni de meseria, ssau in fine numai celloru ce in-scrissu au. facutu
TR

"usu de elle; chiaru pentru acelle: vorbe; straine, cari paru câ mai respandite si inra-
decinate in gur'a poporului“ xomânu,.se afla in gura acelluiasi poporu alte espressiuni
curatu romanice, cumu de essemplu, tempu=— vreme, partez—norocu, ete. : namai:
„asi sar fi potutu probâ, că, pretensulu elementu strainu Min vocabulariulu romanescu,
EN

se reduce nespusu de multu, fiendu în adeveru cu multu mai neinsemnatu. de-câtu.

cellu. d'in alte. limbe romanice puse în conditiuni mai fericite câ limb'a româna, si ne-
potendu-se estimâ, neci la; 1120 Gin ce se crede si so pretende a fi. Detoii'a nostra cel-
/C

loru „de asta-di este a incepe si urmaii cu. vigore terminarea câtu. mai. cuxrendu a a6e-..
ştoi lucrari, care ne va scapă de amenintorie pericle,; depunendu si pre venitoriu s0-
lide basi unitatii de; limba, de care ne amu Ducuratu în trecutu,; respandindu una, Viua,
lumina asupr'a, istoriei nostre, armandune.cu unu poternicu instrumentu de cultura,
SI

fora, caxe nu pote fi mantuire pentru neci una natiune, probandui în fine si strainiloru
celloru mai de -reu voitori, că limb'a româna, precumu. in forma, asiă sI: in materia .
IA

sia pastratu. vomanitatea sa, peno intatâtu, in câtu, chiaru'asiă cumu se afla inguia
marei masse a poporului românu, nu i lipsescu: de cau «câte-va, radecine latine, SI: „pOS-
U

Ra
BC
 RY
189 N Se a
sede, pre. linga, acestea, una, „mespusa flessibilitate si una, “minunnata facultate de des-
voltare prin compositiurea si derivatinnea a mii de vorbe d'in un'a, si acea-asi radecina.

RA
-“Lucrulu este. de mirare în addeveru, si nu se pote a nu se intrebâ cene-va, care se
fia, caus'a, sau. causele acestui raru fenomenu. Causele particulari alle acestui resultatu
suntu de cautatu, foraindoientia, în istori'a 'speciale a natiunei, si mai allessu în acellu

LIB
'spiritu de conservare alu poporului românu, prin care acestu-a a tinutu totu deaun'a :
- cu dentii la tote ce a apucatu bune de la, strabunii sei; 6ra caus'a, generale in âcellu
instinctu admirabile allu pop6reloru, care a produssu, precumu limb'a, asiă si tote
celle alte mari fapte sociali ;. care de si ne conscientiosu, merge inse fora abatere, si duce
cu: certitudine la; 'resultate” grandiose, dupo legi. impuse. lui de Dumnedieu si pre:

Y
cari scienti'a, se semte fericita a, le descoperi în urma cu multe secle dupo' producerea,

IT
resultateloru. Sub sengura: influenti'a instinctului poporului românu se desvoltă.:limb'a,
sa, peno cotra 1821, si fiendu că din natur” asa; instinctulu merge orbesce si fora con-

RS
scientia pre un'a'si acea-asi cale; de aci vine împarte rax'a, fericire, de care sau bu-
" curatu si se bucura, Românii, si care lipsesce vercarei' alte natiune, că cu totii, de la
funtanele 'Tissei si: peno la, tiermurile Adriaticei, de la mare neno la micu, de la
VE
Vladica, .peno la, opinca, cumu se. dice, se intiellesera, si se xecunoscura totu deaun a
in ăcea-asi limba câ fraţi de acellu-asi sange si de acea-asi sorte; că, insisi. acei d'in.
„Români, „căre serissera, si tipărira, presenta, iîn totu acea-asi limba, limb'a -poporului
NI
“insusi, câ unii:ce ua, scriu nu cu reflessiune, nu. cu teoria, si 'cugetare individuale, ci
| asi cumu ua, invetia de copii de la: parenti sau 'mai tardiu d'in gura poporului; de aci
“vine în fine că,.de si despartiti, in respectulu politicu, respandiţi si trunchiati, asiâ- de -
LU

infricosiatu in cursu de atâtea secle, Românii possedu. înca, : Că natiune; una, „unitate i
mai poternica, de câtu a, vercarei altu poporu. pi Da 5
Dra ver câtu de minunate suntu datele instinctului omenesc, nua este maii puiciriu
A

addeveratu, că ellu: se.afla inchisu: între margeni forte. restrinse, preste cari în neci
unu modu nu pote trece; că, dupoce duce productele selle'peno la unu cerutu. gradu
TR

“de perfectiune, este în urma, condemnatu a.se opri în locu si chiaru a lassâ, se depera,
operele sâile, dâca, nu intervine la “tempu scienti'a, care armandu. pre omu cu cuno-
scentia luminata a legiloru instinctului, lu pune in stare de a, si deschide noue calli
EN

spre a continuă piogressulu, si duce la'.perfectiune” operele, instinetive. Ferice de a- -

celle natiuni; la, cari se areta de tempuriu geniele: capaci de a petrunde in fundulu
„misteriosu allu legiloru instinctului limbisticu! Vai inse de acellea, la cari desvolta-
/C

'vea limbei d'in colo de starea, in care ua pote adduce instinetulu, incepe fora descoperi-
vea, si conscienti'a, legiloru limbei! In cellu d'in urma, câsu se află natiunea româna,
cobra. epoch'a, de atâtea oii menționata, candu prin unu fericitu inceputu de desceptare
si aventu cota progressu în cultura, semtinduse nevoi'a si de una noua si. rapede des-
SI

-voltare a limbei, prin.necessitate de 'noue vorbe sau forme: pentru noue idee sau nuan-
- tie de idee, prin dorenti'a laudabile a unoa de a curatiâ limb'a de strainismii cari
IA

ua, deformă si facea, neintielleesa, prin mani'a altora de a innovâ fora cuventu, limb'a, -
se abată din mersulu seu. regulariu si se aruncă pre una. cale, care. avea, se duca, la
celle mai mari periele. Studiulu. teoreticu allu' limbei erâ forte pucinu inaintatu, si
U
BC
 RY
140 5
chiaru incercarile făcute in acesta, paste a campului sciontificu; erau pucinor 2, "forta
| pucinor'a cunoscute; de aci. neologismii cei: mai scalciati, de aci inlocuirea de vorbe

RA
„ straine cu altele nui mai pucinu straine limbei: xOmane, de aci inundarea, limbei cu -
“strainismi infricosiati, de aci multime de vorbe rioue 'introdusse pentru un'a si acea-asi ,
| „idââ,. :de aci si violarea, a totu că este mai sacru in: Timba, a, formeloru ei, cari serigure.

LIB
_ dâu, eumu vediuramu, lui Diez dreptulu de ai face unu locu asiâ de onoratu intre celle
“alte limbe romanice. Lucrarile sistematece. asupr'a limbei, cari apparura maj” tardiu,
inca, fura de pucini cunoscute, si.inca, de mai pucini studiate; si prin urmare, de si
alinara intru câtuva rapedulu progressu allu reului, nu lu potura inse opri cu totulu

ITY
neci vendecâ d'in radecina : ba înca prin rapedea, desvoltare în tote directiunile, dupo
1848 si mai allessu dupo: 1857, cumu si prin compressiunea violenta, a verearei misi-
care pe campulu culturei limbistice, reulu merse maxinduse si crescundu mereu, asi,
in câtu ajunse se insufile seriose temeri totoru. celloru cari precepu sau semtu' macariu -

RS
- câtu d6 mari suntu interessile: legate de limba pentru "umanitate în genere si pentru
una, națiune in parte. Acesta, calle in adeveru ducea, si nu potea duce la nemicu mai
multu: neci mai pucinu de câtu la una completa confusiune si neintiellegere, la unu
VE
addeveratu Babel, care pentru una natiune, se traduce in scissiunea, îratilora de acellu-
asi sange, in perirea, cu alte vorbe, a natiunei'insesi. ; pia
„ Pre la annulu 1860, pre câtu Românii luminată! intiellegea, tote “funestelă' urmari
NI
alle acestei anarchia limbistica, pre atatu si cei mai 'puciniu desvoltaţi semtieau forte ..
pene pericululu ce amenentiâ, de acesta parte, essistenti'a nostra, că natiune, cumu si
desvoltarea nostra, de omeni ; insisi barbaţii nostri de statu, de si forte distrassi de la,
LU

acesta ordene de idee prin agitatiunile febrili alle politicei de di, erau seriosu preoc-:
cupati de acestu- mare reu, cumu si de mediele celle mai efficaci pentru vendecarea
si sterpirea lui cu una; ora, mai curendu. Una, buna intemplare properă, luarea mesure= .
A

- loru, cari avea, se stavil6sca reulu : unu barbatu de fericita memoria, semtiindu si ellu
- afundu dorerea ce frementâ animele celloru alti Români -facia, cu periclulu amenen-
TR

" tiatoriu, reposatulu Evangeliu Zappa, veni se offera, prin petitiune cotra fostulu Domnu
Cuza, una insemnata suma pentru lucrarea câtu mai în curendu a unei grammatice si
unui dictionariu românu. Petitiunea, recommendata Ministrului de instructiune si culte,
EN

acestu-a află că, pentru essecutionea dorentiei donatoriului, câ mai nemeritu arfia se
aruncă pasile unei Academie române, in favorea, careia, pre lânga procentele: sumei offe-
zita de fericitulu Zappa si constituita în fondu de a pururea; productoriu, se se affecte si
X una subventiune annuale d'in tesaurulu statului, facundu-se totu de.-una data, pentru.
/C

desvoltarea ulteriore a acestei institutiune, si appellu Ja; contributiuni voluntarie. Se :-

vede iinse ca guberniele ce se successera în urma, coprense- de vertitiulu agitatiuni-
loru politice, nu:potura dâ, attenţiunea cuvenita, la realisarea unei institutiune asiâ de “ j
SI

necessaria, si salutaria.; si Ministeriulu de Culte si Inskrucţiune morale obligatu a esse-:

"cutâ dorentiele lui Zappa, se multiara) a publicâ, mai multe concursuri pentru lucrarea
IA

. unoru parti d'in dictionariu, cari inse nu dedera neci- unu resultatu. De acea-a, în an-
i nulu 1865, gubernulu reveni.]a ide'a mai dinainte conceputa, pentru infientiarea unei
Societati Tibteraria, Totulu eră, combinau, si se asceptă numai ca, inainte de eCOnYO= *
U

.N
BC

Ş
 i | UL

RY
carea, Societatii, iîn privinta moribrilora ce avea, se se numesca din tioriele 1române
suppuse altoru regimeni, se se iea, intiellegere cu guberniele respective asupr'a scopu-

RA
- reloru Societaţii, spre.a, se resipi verce. suspiciuni si applană verce. dificultati. Intre
acestea, superveni revolutiunea d'in 11 Februariu 1866, si guberniulu de atuncea pro
peră a luă mesurele cuvenite; a numi membrii si a-i convocâ pre diw'a de 1 Augustu a
acellui-asi annu. Impregiurarile grelle. addussera înse suspensiunea, si amanarea, con=

LIB
Nocarei pre diw'a de 1 Augustu a annului 1867, candu 'sub fericitele auspicie alle au- E
“ gustului nostru domnu Carolu I, se si realisă, acesta, ferbente dorentiă a totoru Români-.
loru, acesta institutiune salutaria natiunei române într ege, a carei prosperare va fi un'a
d'in celle mai frumose flori, cu cari istori'a, va, impleţi cor6n'a regnului” Mariei selle. -

Y
Pomp'a sexbatoresca, cu cari . fara intempinati membrii veniți în Bucuresci de C0-

IT
tra mii de cetatiani ai capitalei esiti “inainţea, loru peno. departe afora d'in bariera;
pomp' a, si onorile nedescrise, cu cari fura intempinati toti membrii în sala de inau-

RS
'gurare ; salutarile entusiastice. ce 'venira Societatii mai d'in tote anghiurile, pre unde
se: afla suflare romanesca; salutarile nu mai pucinu.cordiali alle pressei fratiloru I-
tai, Ispani si Francesi; insesi attacurele inversiunate alle: pressei inimiciloru nume-
lui romanescu : tote' probara de câta importantia, eră instituirea Societatii, a carei
vietia iîncepi cu antaniu Augustu 1867.. VE e -
In discuraulu cu care deschise ceremoni'a de iinauguraree (Annali; tom TI, “ag. 12), ”
“Domnulu presedente . allu consiliului de Ministri, intre altele, pronuntiă si urmatoriele!
NI
- memorabili cuvente ::* Aveti, domniloru membri, inainte de tote, a ve occupâ de regu- .
lamentulu constitutivu-allu Societatii. Lu veti face, dupo cumu ve voru conduce lumi-
LU

nele d-vostre. Societatea, este si remâne. independente si libera, cumu libera, si inde= -
pendente a fostu, este si va fi limb'a poporului românu. De astadi in collo Societatea
Jitteraria, independente, va av respundorea,. lucraiiloru selle.. Ministeriulu va depune -
în manele d-vostre fondurele, ce d'in diverse legate possede' dejă Societatea; si allu -
A

câroru depositariu legale si naturale erâ, peno astadi, Ministeriulu. Pre lenga;asse-
TR

meni fonduri materiali, d-vostra premiti asta-di de la natiune unu depositi de una
valore nestimabile, limb'a sa, „ — De mai inainte fiăcare membru avea, deplina 'con-
scientia despre marea sarcena, ce luase asupra-si ; totu-si inse vorbele caldurose si
EN

solemni alle domnului Ministru, prin care sa dâ Societatii atâta latitudine si liber-
tate, facura, pe membri. se semtia si mai bine greutatea, xespunderei, ce appesâ pre
capulu loru. De acea-a,, indata, co fura, în numerulu cerutu spre a se pot constitui, nu
lassara, se treca di, îi care se.nu tina, sedenţie prolungate i in tempu de 5 si 6 ore; nu -
/C

fu seră, în care se nu lucredie in commissiuni peno la ore inaintate alle noptiei, spre
a prepară cestiunile de: debatutu a, dou'a di in sedentia plenaria, Da, Societatea nu
si pregetă, unu momentu: di si nopte ea, lueră.cu tota bun'a voentia, ua poti. spune,
SI

) „ fora, se vreu prin acestia a-i adduce una lauda. lengusitoria, ci numai a, constată că, în
„prima 'sa sessiune, ea facu totu ce eră cu potentia, ca se respundia la, marea, asceptare
ce scieâ, că natiunea concentrasse asupra-i, si câ se pota pentru pacea cugetului seu,a
IA

- si applecâ cellu pucinu, diss'a poetului strabunu : în, magnis ct voluisse sat csi=(in
4:
„ luerurele mari si a voi este. indestultu).
U
BC
 RY
2
ANTI

„ Problem! a ce. se- punea,, Societatii, 'erâ, cumu vediuramu, Liinbta româna, despulbe:
. rarea, si politur”'a ei, cu unu cuventu cultun'a, ei. Prin. art. | Win xegulamentulu pro--

RA
„ Visoriu (Ann: tom I, pag. 3), acea-asi problema, se respică cu mai multa, precisiube in
“alte trei: ortografi'a, grammatic' a, dictionariulu. Assupr' a fiacareia, din elle, Societatea
E se, credit detoria-a dice. vorb'a.sa des din prim'a sa sessiune.

LIB
. Cea mai sempla. si mai usiora, de deslegatu credit că ar fi cestiunea ortografica ; SI.
| de. acea-a! asupr'a ei si! indreptă mai antaniu attentiunea..: Societatea avea, totu drep- |
„tulu. se credia câ deslegarea, cestiunei ortografice erâ deja, maturita si ajunsa în pun-
tulu de ase pot face fora mari dificultati: coci se implinescu apprope una suta, de.

ITY
ani, de candu unu mare Românu aretă pre de una parte, că desvoltarea, rationale a».
„limbei tomâne, deca sar mai serie cu littere oyrillice, ar fi prestira potentia,. si câ sen-
gurulu alfabetu cuvenitu limbei nostre -este cellu 'românu sau latinu; 6ra, pre de alta.
stabili principiulu, dupo care se se seria, bene romanesce cu acestu alfabetu. Mai multi

RS
barbati! addeveratu curagiosi . intrară si urmara fora abatere, pre calea; deschisă, de-
antaniulu iniatoriu allu natiunei ; si astadi,. cu tota persecutiunea, inversiunată pornita,
şi essercitata, peno inai eri în. contra acestei mari si salutarie idea, toti Românii câţi
VE
„sciu scrie, scriu cu littere romane si dupo acellu-asi principiu, de si persecutiunea, de -
care vorbii, impedecandu cu violentia deshaterile cari aru fi potutn prepară d'in. tempu
“introducerea, acestei insemnate. si mantuitoria reforma, facă că unii essecutămu acestu
7

principiu mai bine, altii mai reu; unii mai strimtu, altii mai largu; în fondu inse.
NI

toti urmâmu aceasi norma, cu mai multa, sau mai pucina conscientia. Societaţea dâracre-
„dea-că cestiunea or tografica, agitata de: apprope una suta, de anni si deslegata întru
LU

sâtuva in practica, avea se occupe de câtu doue trei sedentie de desbateri, in cari
co se proclame cu claritafe principiulu observatu asta-di mai de toti Românii în scrie
re, si so se stabilesca cu precisiune margenile lui, se se reguledie nu mai albi'a, unui
Tiu; ce luasse inai Winainte majestosulu: seu'cursu. Lucrulu înse prestra asceptare, nu
A

potă merge asiâ de netedu si rapede: câteva, voci! se: vedicasse de unu tempu in câce
TR

in corita'a, principiului, dupo care serisse' autoriulu 'introductoriu' alu liitereloru ro- |
'mane, de care sc tienura toti Daibatii romani : Versati in filologia, si dupo, care scriu
asta-di toti Românii, pre unde 'sciu scrie. Aceste voci protestatorie aflara resunetu si
in 'senulu Societatii ; si cu tote că, minoritatea, care sustinea principiulu foneticu că,
EN

cellu mai bunu: vegulatoriu allu - ortografiei omanc, eră forte mica, totusi, ca, se nu
precipite nemic'a in acesta cestiune importante, ca, se se incvedentiedie pre deplenu
“- că'eallea,; ce appucasse si pre care mergu. Românii de. una, snta de! anni, ni erâ, rate- :
/C

cita, Societatea lassă campu liberu desbateriloru. celloru mai largi asupra prinicipiu-
lui, dupo care avea se se reguledie scrierea 'limbei române. Aceste desbateri occupara;;
_afora. de lucrarile în commissioni, mai pene de jumetate d'in sedentiele : plenarie. alle:-
SI

sessiunbi, si resultatulu fu asșiediarea principiului etimologicu pre base si mai solide.

” Insemnatele si profundele argumente produsse de una paxte si de alt'a 'se afla, în me=:
diulu loru consemnate în succintele : procese verbali alle: sedentielorn” si recapitulate:
IA

in 'xeportulu commissiunei ortografice (Ann, tom IL pag. 66-67), alle carui conclusiuni:
se votara asiă, cumu se formulări in propunerea rover entiei şelle; pai entelui Canonicit
U

i
BC
 RY
TD, Cipariu (Ann. tom Ţ pag: 119), lassandu-se celora ce aru concurre la codpunerea
unei igraanatice rommâne .a trage. d'in principiele bene stabilite si precisu formu- .

RA
late. consecentiele usiore de deddussu pentru cea mai. sempla mente sanetosa. Prin _-
“acest'a Societatea, si economica, tempulu necessariu pentru celle alte doue cestiuni im-
portanti, grammatic” a, care axe de obieotu form” 2 simbol, si dobionariulu, care are de

LIB
obiectu materi'a, aceleiasi.
- Biendu că, form'a: are, cumu amu aretatu, forţe. mare indiportată, in.i limba ; si fiondu
că formele unei limbe suntu - pucine si' mar giniţe Ja numeri, asi& iîncâtu' se potu de-
scrie in carti picinu voluminose : de acea-a Societatea, indata dupo stabilirea cu cla-. |
ritâte a; “principieloru or tegrafice, si intoise attentiunea asupr'a grammaticei, tare Ies0- . |

Y
luta, fiendu a face se se produca pre acestu Campu; chiar “în cursulu acellui ânnu,

IT
“unu opu meritosu. Tempulu peno la venitori'a,. sessiune a Societatii fiendu pr6 scurtu
„pentru Tucrazea, totoru partiloru: grammatice, ca, se pota ajunge la unu resultatu prace

RS
ticu, Societatea caută se se marginesca numai la; una parte a grammaticei, la partea a-
"nalatica. Acestu puntu stabilitu, Societatea, caută se si dea, bine sema, de calitatea,
grammaticei ce ax ave se realisedie ; si'in patru sau cinci sedentie, desbati si formulă
una programa (Ann, tom'I pag. 114) pentru unu 'concursu, cu prerăiu de 300 galb.
VE
din fondulu Zapp, asupra partei analitice: a grammaticei, lucrata, asiâ, in câtu se 00-
prinda, tote furmele limbei, câte au statu si stau în limb'a, româna d'in'tote paatile Joi.
cuite de Români, se le suppuna unei severe critice,-sse le compar? cu “alle limbeloru. s0-
NI
xori, se allega, si se propuna. astu-feliu pre cele mai curate si mai bene pastraie.
; In alte cate-va, sedentie se desbatiă si stabilă una, progrâmma (Ann. tom I pag. 116) --
LU

pentru realisarea, dictionariului. Ca, se intiellega vercine, că Societatea, in acestu re-:,

" spectu nu potea face mai multu de câtu ce a facuiu prin acea, programima, se cere a si.
dă bene sema; ce este unu dictionariu: pentru una natiune, Acesta carte a castiloru,
A

„coprendiendu materi'a limbei cu form'a ci, adeca totu ce'a semtitu; cugetatu, specu-
„latu si patitu. una natiune, tota, istori'a desvoltarei ci; tota, fionti'a ei cu unu cuventu,
TR

este, prin urmare, monumentulu cellu mai neperitoriu' ce unu poporu. pote. redecă spre
eternisarea, fientiei selle. Dieci de anni au lucrau invetiatii altoru popore la, redecarea,.
- acustui mundru monumentu :: acadeini” a fvancesa, de essemplu, cu mediloce'si de omeni
EN

si de bani neassemenatu mai mari că alle Societatii nostre, ahiă dupo 50 de anni poti
publică antani'a editiune â, dictionariului 'scu.: Cugetandu - inse: că: âstadi lumea se
misica prin ahburi-si electricitate, că Românii din tote. partiele tendu, din tote pote-.
/C

„zile a se: inaltiă câtu mai currendu Ja cellu mai inaltu gradu, de cultura; că, individu-
alitatea între natiuni sau fractiuni de natiuni, ca, si intre individi, cresce în propor=
tiune cu desvoltarea, culturei;. că prin urmare, veree intardiare a editiunei unui dic-
tionariu,: care se dea: una, norma, de espressiune: culturei totoru Româniloru, ar ag-
SI

gravă, perielele de confusiune si scissiune, de cari attenseniu mai susu : Societatea, ar fi

vrutu se incepa de indata, cu editiunea dictionariului.: Dera dupo convinctiuneă ei, iu
IA

,
monumenţilu de inaltiatu limbei române nu pobca intră do'câtu materia curatu româna
curatita de sgura straina, cu care a doformat'ua, asprimeu tempuriloru, si d'in cari uni
anu vI6 se conchida, că Românii aua fostu si. suntu cei mai inapoiat Înîn cultura Wintrei
U
BC
 RY
pp ! î . iatMi E |

tote popoele. ce locuieseu iin vechi 2 Dacia si în asiă numitulia tianghiu ilyricu. De a- |
„Cea-a, în privinti” a dictionariului,. Societatea, nu poteca de câbu luâ mesure pentru strin-

RA
- gerea,,. allegerea si polirea: materialului : acesta şi facu prin. amentitia, programa, E
fiendu tare resoluta, i duce, peno în doi anni, lucrarile la,. acollu punti in câtu se poa N
incepe redactiunea si publicatiunea, dictionariului. |

LIB
Alta intrâbare, la care totu în acea sessiune caută se regpanăia de ur„renta Socie-
“ 4atea, erâ si constituirea ei definitiva, cestiune forte delicata, la care Societatea ad-
dusse tota attentiunea, cuvenita. si careia dupo indelungate si mature: desbateri i dede |
„solutiunea coprinsa in statutele Societatii, publicate d'impreuna, cu inalta approbare |

ITY
domnesca in annali (tom I pag. 289-293), solutiune motivata de ponderosele cuvente
coprinse in mediulu loru in processele verbali si puse in deplena lumina prin discutr-. |
'sulu Domnului seeretariu generale, pronuntiatu in sedenti'a de inchidere a, sessitinei.
Nu voiu dice nemica, despre mesurele desbafute si luate în respectulu fondureloru, des-

RS
pre cari in urma. voiu attenge in speciale, neci despre lucrarea, si votarea, cei toru regu:
„ lamente, zeci despre alte mai multe si menunte cestiuni, cari oecupara mare parte,
din activitatea Societatii in antani a, sa, sessiune; nu potu inse anu dice una vorba ||
VE
si „despre programm'a ce desbati si formulă pentru unu 'concursu, cu premiu. de 150:g:
d'in fondulu Cuza, assupr'a cellei mai bune traduotiune iin românesce a Commentarie- |
loru lui Cesare:de Bello Gallico.. . Da Aa Aa
NI

"Cu acestea inchiaiă Societatea, anatani'a, sessiune din 1867, Dussa pre ar ibele pote- -
„ ricalai aventu, cu 4care toti Românii Win tote par ile, salutasse! inaugurarea, ei, 'So- |
cietatea, vrea, se sbore, ca se dicu asiâ, si se credea că sbora cu rapiditatea acerei cotira, i
LU

tinta chiamarei selle. Delegatiunea ei se adopeiă a pune in lucrare 'mesur ele si "deci-
-"siunile Societatii, atâtu celle attengutorie de lucrari litterarie, câtu si celle privitorie
1a fonduri. Dâra cu “tote straduentiele - puse în. acesta din urma. privintia, cu tote”.
A

staruenţiele repetite iin decursulu annului iîntregu, peno la 1 luliu 1868, tempu forte
- appropiatu de termenulu preserissu prin statute pentru convocarea, Societatii in adu-
TR

i - nare generale, mneavendu neci unu banu în dispositiunea sa, neavendu: prin urmare
euee procurâ medie de calletoria, membriloru, cari s aru fi aflatuiin absoluta, lipsa, de-
„ legatiunea declară formale, ca “declina; de asupra si 'verce 'responsăbilitate, lassand'ua
EN

intrega guberniului, care senguru Juasse initiativ'a institutiunei academice. Facia cu

grellele impregiurari alle tierrei, guberniulu' esită,. cumu se vediiă mai in urma, a
convocâ Societatea ; si dâca una institutiune, de care spendiura forte multu venitoriulu”
/C

“ nostru nationale, nu periclită; a peri des din. fasie, acesta ua detorimu, toti Romanii!
se cade se ua scia, generositatii si intrepiditatii Mariei 'selle Carolu JI, care infrun=-"
" tandu iedreptele pr epusuri ce înimicii romanismului cautau se reverse asupr'a ace stei:
_- Societati, vru ci potere ca institutiunea se traiesca, si se se desyolte in pace si;linisce,
SI

aperata de verce attengere d'in partea, furtunoseloru agitatiuni alle politicei. Totusi -
- merăbrii de afora din capitale nu potura veni de câtu tardiu in: Bucuresci, în câtu a-"
IA

biâ in 16: Augustu se poti deschide sessiunea, si incepe lucrarile; Processele vorbali:
respective, publicate în Annali. (tom 1 pag. 131-199), probedia, că, cu tote iimpregiu-
rarile doscoragiatori ie, Societatea lueră cu vigore si resolutiune la inaintarea soopure-
U
BC
 RY
DE 145
Dn ni

“lovu ce dens a si propusese, cercetanda si appretiandu cole trei manuseripte de partea

da.
nalitica a grammâticsi, cu cari trei concurenti respunsesse la, appellulu.

RA
. facuţu pentru
-. acâst'a; afilandu (im fericire că unulu d'in aceste manuscriptio implenesce
conăitiunile
progranimei de concursu, si merita prin urmare premiulu promissu; desbetandu
si ve-
tandu unu regulamentu pentru mersulu interiore allu Societaţii in sedentiel
e. sello-

LIB
Lin, sesiunile annuali, prin care regulamentu se caută mai vertosu a se regulă
.

ve-:
nirea, essacta a membiloru, pentru ca nu prin absentie fora motive: se se compromitta
mersulu: regulariu allu lucrariloru Socictati; decidendu republicarea din nou a pro-
grammeloru atâtu asupra cellei mai bune traductiune d'in de Bello Gallico, pentru

Y
„care nu se'capetasse nesi unu operatu iîn urm'a, concursului publicatu în annulu ince-
„tatu, câtu si asupra, Stringerei de materiale de dictionariu, pentru care de assemenea,

IT
“la appelulu facutu, nu se capotasse neci una linia scrissa; propunendu, desbatendu si:
adoptandu mesurele de luatu pentr u intrarea in possessiune a fondureloru declarate de

RS
|
guberniu câ trecute in respunderea sa; deshbatondu si votandu Dudgetulu, si luandu me-
sure pentru tiparirea manuseriptului de grammatica, ce. aflasse demnu de premiatu; o-
bligandu- -se fia care a, stringe materiale de dictionariu, pentru ca, la intemplare candu
VE
appellulu dea douw'a 6ra facuti cota toti câti se „Precepu a Iucră pre acestu campu, ar
vemand si de asta data, fora resultatu, so se afle prin membri insisi strinsa si preparata
atâta. materia, câta ar fi de ajunsu spre a incepe în annulu urmatoriu oditiunea dicti-
NI
onariului românu ; allegundu i în fine trei membri actuali, onoratii DD.M. Cogalnicea
nu,
G. Sion, si A. Papiu Ilarianu. Astii-foliu se: inchiaiă a dou'a, sessiune d'in 1868.
LU

A toi'a, sessiune a Societatii, in 1869, incepe sub auspicie

: mai bune câ cea, prece- i
.

donte: partea analiticaa grammatice

o i, inchinata, niemoriei fericitului Zappa, câ premiata
si tiparita d'in fondulu acestui-a, este mai bene de jumetate essita, de sub pressa;
ca-,
petele fonduriloru se afla, in possessiunea Societatii; subvontiunea d'in.tesaurulu
sta-
A

tului este de assemenea mai inainte de adunârea membriloru, data în possessiun

ea
Societatii; membrii însisi conchiamaţi de asta-data rogulatu, dupo statute, prin:
TR

Orga-..
-nulu representativu allu Societatii, se presenta în numeru cuvenitu des d'in antaniele
|
dille alle lui Augustu, asiă în câtu Societatea, pote de tempuriu incepe” lucrarile
_ selle. Peno acumu Societatea nu publicasse neimiea, dWin.cello proiectate si lucrate de
EN

„densa; insesi: Annalile, ce prin art. XVII din statute so obligasse a edâ, nu vediuse.
“înca, lumina; abiă una parte din -publiculu capitalei, care ascultasse scurte
dari de.
sema annuali, avea, una idea, mai multu sau-mai pucinu clara de lucrarile Societatii.
/C

Acesta provenisse în parte și (in lipsa de medie materiali; dor mai. multu
si mai
vertosu si d'in lips'a unei inticllegeri depline. asupr 'a ortografiei de urmatu în aceste
publicatiuni : căci, de si stabilisse principiele or tografice înca, din antani'a sessiune;
de si avea «ul ochi, în grammatic” a premiata de. dens' a, una systema ortografica des-
SI

voltata rigurosu dapo acelleasi principie: totusi, ca se impace tote opiniunile si se sta-
bilesea, armoni'a asupra certoru punte -de dive rgentia, se vediui nevoita a deschide
IA

din nou discussiunile asupra ortografiei, cu atâtu mai multu, că în cursalu annului
acestui-a crâ parata si resolutu. a incepe, cumu se obligasse, publicarea operei capi-
tale,a dictionariului. Cosiiunea ocupă mare parte d'in: sedentiele sessiunei, si se ter-
U

w
BC
 RY
DOP

pag. 280-281), care, dupo cumuse

-

“mină ea modadude seviere prosisoriu (Ann. tom. I,

RA
sulu seu de inchiaiarea sessiunei, “fora
„“ espreme Domnulu secretariu geuerale în discur
tina etimologi'a cuventeloru, si prin- |
a prejndecă 'viitori'a desvoltare a limbei are se: stau
limbele sorori, cari
siina
ti'6ns'a. se se conserve legatiur'a de familia, cu limb'a Jaţ

LIB
neci fonetic'a limbei, unde pro-
mesca,
in fruntea civilisatiunei. moderne, si se nu pati
costiunei; cene scie, că litera
-- munti'ă este secura., Cene cunosce aftundu delicateti'a suie la per-
redica cotra ceru, se
este, câ se dicu asiâ, scar'a. iobica, pre care omulu se
perfecta, mai bene adaptata ge-
fectiunea civilitatioi ; si că cu câtu litbera este mai
ce si.serie, se suie mai rapede pre

ITY
„niului unei limbe, cu atâtu'si poporulu ce ua vorbes
ce Societatea. dede atâta impor-
“scaz'a culturei; acelu-a nu se va miră de locu pentru
data, nu a fini acesta, cestiune, ci numai
tantia ortografiei, si pentru.ce vrăsi de asta
nu modu,- pentru-câ se pota |
a'ua termină;nu a ua deslegâ, ci numaj a ua taiă într'u

RS
tatea ei. În respectulu gram-
passi la, celle alte lucrari, cari reclamâ attentiuuea si activi .
bunu operatu asupr'a partii
„ maticei,. dupo ce avusse fericirea de a pot6 incoronă unu una programma,
analitice, Societatea desbată si adoptă si pentru partea sintetica
sâssiune d'in 1871 se
- (Ann. tom. 1. pag. 279-280) de concursu, pentru care la viitori'a,
VE
partii ana-
sulu asupr'a
oscepta acellu-asi punu resultatu:ca si cellu datu prin concur
pentru incepe rea editiunei dictionariu-
- Jiţiee.-Dera lucrarea capitale erâ a se luă, mesure
dupo indel unge si mature des-
lui chiaruin cursulu annului urmatoriu : acest'a sesi facă
NI

atea, potea
pateri (Ann. tom. I, passim si mai vertosu pag. 208-228). Cu acestea Societ ere
criptu: de traduc
-închiaif, forte bene sessiunea acesta; dera cercetarea, unui manuis
LU

că nu implenea
d'in de Bello Gallico, respingerea, lui (Ann. tom.1, pag. 229), pentru
si decisi unea, de. a se repub lică concursu
„conditiunile unei bune traductiuni, cumu
si cu adaus su de cartea VIII-a;
pentru acea-asi lucrare, inse. pre termenu de doi anni
: attributiunile
“ deshaterea si votarea unui vegulamentu, -care specifica mai de aprope
A

234-242),
delegatiunei si modulu de adiministiare alu fondureloru (Ann. tom. I, pag.
TR

iune alu -
ascultarea în fine, câ se trecu preste altele, a insemnatului discursu de recept
lui
Domnului A. Papiu Iarianu, cumu si allu bene semtitului respunsu -allu Domnu
allu Annaleloru Şocietatii, “suntu
G, Baritiu, amendotie publicate în allu II-ea tomu
, celle de susu implura a treia, sessiune a societatii.
EN

pre lânga
- Werarile cari
a-.
„A patra sessiune se deschide sub anspicie totu asia d bune că'si a treia ; partea
- halitica a grammaticei este în intregulu ei oszita de sub tipariu si data: in cireulațiune;
copia -
de assemenea suntu tiparite si date în v ndiare dote volumeni d'in Annali; una
/C

i pentr u noi seriere a lui Cânte miru,

se afla trassa de-pre manuseriptulu importante
de mana, |
intitulata Descriptio. Dloldavice, dimpreuna cu unu fac-simile a scripturei
i îm-
„a autoriului, manuseripte eapetate de la affabilea pinevoientia a guberniulu
Tacitu,
periale allu Russiei; anu manuseriptu de traducere a operelora complete alle lui
SI

traducere facuta, de reposatulu commembru Gabriel. Munteanu, se afla pusu la dispo-

:.- sitiunea Societatei de vedur'a reposatului, cu cerere de a se tipari,de va merită, sia
IA

“se dă unu ajutoriu pentru filiulu reposatului, remasu-orfanu in cea, mai frageda, etate,
“si fora neci :unu mediu de subsistentia; in hibliotec'a Societaţii se afla una frumcesa
.
„ collectiune de canti, tramessa de Academi'a regale diin. Copenhaga; unu numeru nu mai
U
BC

A . 4 Ă - , ,
: . --.
 RY
pucinu insemnatu de dictionarie si alte carti
necessarie la lucrarile Societatii. partă
ctimperate, paxte donate de membrii, mai

RA
allesu de domnulu Y. A. Urechia, cuinu
alte. persone, se afla, in acellu-asi depositu, asiă si de
in câtu bibliotec'a Societaţii, care în
decursulu annului antaniu nu possedea
neci una, carte,. si care ahiă cu ince
nului allu doilea se inavuti cu sengur'a, deia preti putulu an-

LIB
os'a collectiune de carti vechie romane,
collectiune donata de demnulu prelatusi
membru onorariu. allu Societatii, :parentale
Episcopu allu Buzeului Dionisiu, astadi numera apro |
pe-sute de volumeni ; una, collec-
„ tiune de vorbe macedo-romane este pusala dispositiunea Societatii, de commembiulu I,Ca-: *
ragiani, cumu si unu vocabulariude termeni agricoli de commembr

Y
ulu G. Si; on procen-
tele fondureloru sunt luate in possessiune şi pusse câ uou fondu
cu procente la tesaurulu: -. -

IT
statului; allu cincilea vers
anientu este transmissu Societatii de essecutori
tariu alu fericitului Evangeliv.Zappa; subventi ulu testamen-
unea de 20000 ei d'in tesâurulu statu-

RS
lui este de assemenea, incassata, de Societate; in
fine 3 colle de dictionariu si doue de
glossariu se afla, tiparite si puse la; despositiunea,
Societatii, “pentru câ prin desbateri
asupr'a loru-se se puna mai bene in lumina planu
lu ce si a; formatu commissiunea nu-
mita si insarcinata in sessiunea precedente cu acesta
“feliu basile, pre carii se collaboredie in armonia
“alti litteraţi români, se se pota essecută lucru
VE , lucrare, si pentru că stabilindu ast-
cu commissiunea, membrii Societatii si
lu cu rapiditatea ce si a propusu Societatea,
"spre a respunde câtu mai currendu la asceptâril
NI
e natiunei. Numai de partea membriloru
Societatea fu reu incercata, in annulu acestu-a,
asiâîn câtu prin demmissiuni sau de-
„cesse, de si in sessiunea annului 1868 se alles
sesse inca trei membri actuali, totusi
LU

numerulu membrilo ru de acesta calitate nu se află mai mare de

„ Presentara, in antaniele dille alle lui Augu 16; si d'in acestia se
stu numai optu, cu:unulu mai puciuu
- câtu se cerea, pentru tinerea, de sedentie plena de |
rie. Deraacest'a nu potea impedecă lu-
crarile Societatii, care eră libera, dupo statu
A

te, a se constitui si incepe cursulu lucrari=

loru de sessiune. Acest .
'a si facă, intrandu fora intardiare in desbaterile asupr
'a pro-
TR

bei de dictionariu si dandu una, minuti6sa attenţiune

atâtula foirna, câtusi la ma-
teri'a limbei, atâtu la coprensulu, câtu si la, ordinea fia carui artic
lu, ba, chiaru si la
syllabele -si litţerele fiacarei vorbe. Cene cunos
ce câta, greutate presenta, assemeni o- .
EN

peratiuni, Si cumu de multe ori una sengura vorba

sau formu, de vorba pote rapi mai
multe si indelunge sedentie, nu va, fi supprensu,
că acesta, lucrare ocenpă forte activi-
tatei, Societatii peno catra finitulu lui Augustu.
Atunci, completata deja prin venirea
“înca a unui membru, trecă la, alte lucrari, din
/C

cari voiu amenti în scurtu : cercetarea,

și verificarea, compturiloru si starei fondureloru;
desbaterea, asupra immultirei membri-
loru actuali si alegerea, a patru membride acest
a: calitate, si anume venerabilele'si
multu meritosulu pentru instructiune Domnu
P. Poienariu; invetiatulu si multu piosu
SI

prelatu si episcopu allu Dunareide josu Melchisedec; meritosulu in istoria si areheo- -

logia DomnuA. Odobescu; destensulu nostri filol
ogu, professoriu si directoriu la Li-.
IA

ceulu din Craiova, DomnuG. M. Pontaninu ; apoi regul

area, si impartirea, materiei -
de dictionariu intre membrii Societatii, asi in câtu
se se pot publică in cirsulu a-
cestui annu una însemnată parte d'in acesta, lucrare capitale; desbaterea, si luare
U

a,
“ mesurelori de ş, se face una biografia a, lui Cantomir
u, cumu si una recensiune critica, |
BC

-
 RY
a multelora sii insemnateloru opâre alle acestui” mare bar atu românu, care din.eecono--

RA
„ miele remase- diin subventiune se incepa în cursulu. annului. urmatoriu a se tipari. im. -
- „preuna cu “traducerea si testulu latinu a opului Descriptio Noldavice; desbaterea si lua
_xeă mesureloru de a se incepe, în cursulu acellui-asi annu, tiparirea; traductiunei oper e-

LIB
loru complete alle lui Vacitu;cu beneficiu pentru veduv'asi fragedulu orfanu allu re posa-
„| tului commembru Gabrielu Munteanu; desbaterea, si incuvientiarea de a, se tipari, ca
- appendice la Annali, dictionariulu de nume proprii-de cetati, sate si altele, ce dom-
- mulu Frundiescu a otteritu Societatii cu semplulu beneficiu-de a se folosi de. tablele de.
tipariu pentru tragerea unui: numoru de essemplarie în folosulu seu; ascultar ca, interes-

ITY
_
- santelui discursu de yeceptiune a domnului G. Sion, cumu si a plenului de sentimente
vespunsu allu domnului V. A Urechia; :ascultarea scurtei, dera plena de mediu, biografia
a meritosului commembra Gabrielu Munteanu, cumu si a dissertatiunei plena de consi-

RS
deratiuini addoveratu filosofice si inspirata, de-unu caldurosu patriotismu assupr'a no-
cessitatii de a se serie câtu mai în currendu memorabilea, epocha a acellor u doi anni
Win istori'a nationale, 1848 si 1849; doshaterea, cestiunei de immultirea membriloru.
corespondent si alegerea Domniloru J. J. $. Steonstrup, secretariu allu Academiei
VE
„__xegale din Copenhaga, si Felipe, Monlau, membru allu Academiei iegale- din Madridu.
Cu acestea se inchiaia în mari lineaumonte a, patr'a sessiune si allu treilea, annu de
activitate allu Sociotatii academice române, intru câtu se attenge de messulu lucra=:
NI

viloiu litteravie. Nu mi remane dera de câtu a, dice câte- -va, cuvenite SI despre activi
. ME Da po
tatea ci in priventi'a fondureloru.
LU

De done naturi suntu fondurele puse la dispositiunea Societatii : pate suntu. do=.
natiuni de summe. fisse si destenate pentru, anumite Iucrari, paie una, subventiune
Sa o
nedeterminata Vin fesaurulu statului.
Din momentulu, în care guberniulu declară că, trece « Si. issa iin respunderea ei
A

donatiunele” facute pentru cultur'a limbei, semtindu marea responsabilitate ce :assuinea

" Societatea, nu întardiă a face cuvenitii passi, că se descopere natura, destinatiunea si
TR

starea acestoru fonduri, si prin acest'a se cunâsca mesurele de luatu pentr u Assecu-
rarea, si administrarea, loru. Bea, datele la cazi ajunse : In annulu 1860, Februariu, -
reposatulu întru fericire Zappa, prin petitiune cotra, fostulu Domnu Cuza, oftere summn'a
EN

do trei mii galbeni, din cari” 2000 se se consacre la lucrarea, unui dictionariu românu,
200 la compunerea unei gram matice române, 800 la dare de patru premie. pentru
.
celle mai bune traducţiuni de autori elassici. In acellu-asi annu, Septemhbre, acellu-asi
/C

barbatu, vediendu că guberniulu dispusesse a constitui summ'a promissa de: densulu.

în fondu perpetuu de a pururea productiva sub numire de fondulu Zappa, mai oitere |
si alti 2000 galbeni, preste totu 5000 galbeni, cu cerere apriata, ca acestu fondu . |
„se romana, pentru totu deun'a neationsu, si numai procentele lui -sc sc applece mai |
SI

“antaniu la lucrarea unei grammatice si unui dictionariu, apoi-si la alte lucrari: litte-
„xarie curatu române. In tine “la mortea sa, acestu Davbatu, a carui memoria va re-
IA

despune. prin te-. Ă

man în eternu nestersa Win anim'a si mentea, totoru: Româniloru,
.
stamentu, a se dă in veniturele mosicloru selle înca câte 1000 «galbeni pre: fiacare
annu și in por peluu, cari împreuna Cu procentele cellor U 5000 galboni se see applece.
U
BC
 RY
149 |
la vealisavea mai înn cunvendu a accllorii- -asi dozentie, co ospremu sii pr ocodentile acte
de donatiune. -: : o. -

RA
Pre linga, aceste insemnate summe dată de forieitulu Byangeliu 7 Zappa cu atâta li-
heralitate. pentru cultm?a, limbei române, fostulu Domnu Alessandru Toanu I, face,
in 1863, una donatiune de 1000 galbeni , din alle caxoru-a procente se se dea unu'pre-
]

LIB
miu annuale pentru cea, mai buna, traductiune din autorii classici antici, latini sau
Greci. In momentulu candu societatea, luâ cunoscentia "de natia si starea, acestoru
fonduri, atâtu fondulu Cuza, câtu si-fondulu Zappa de 5000 galbeni cu trei. versamente
se aflau. despuse la tesauru, pentru ca, dupo espress'a, voientia a donatoriloru se curga

Y
cu procente. Plecandu d'in considerarea, că procentele annuali alle fondureloru nu se
“uasse spre a se applicâ, cumu cereau donatorii, la destinatiunea loru, societatea credit

IT
că eră bene si chiaru justu a, calculă aceste fonduri cu procente compuse si a le con-
solidă astufeliu int'unu fondu sociale fissu, de. care se nu se attenga, ci se despuna

RS
numai de procentele lui, cumu si de mii'a de galbeni, ce de aci'inaiute avea se se.
verse pre fiacare annu în cass'a Societatii. Dera se recusara. procentele nu numai com-
puse, cumu ca lo calculasse, 'ci chiaru si semple; s”ahiă; dupo multe star uentic, i se
VE
aceordara procentele semple, cari adause la capete, presenta, la 1 Augustu' 1870,
unu capitale, ca fondu stabile allu Socictatii: de 192,285, lei * noi, sau specili-.
cabu: 173908, fondu. Zappa; 18377, ' fondu Cuza ; pre candu fondulu fissu - Di.
NI
mitivu, dupo voienti'a. donatoriloru, ahbiâ ar fi de 6000 galbeni=—70416, sau speci-
ficatu : 58750 fondu Zappa, 11066, fondu Cuza. Ele înse au crescutu si voru Grescu
LU

inca, prin mesura, şi justa, si folositoria a Societatii, de a nu applecă fondur ele de câte
a scopurele carora le a destinatu donatorii, obsertandu cu scrupulu religi iosu acâsta
mesura; trecuta, ca axticlu de lege în statute si. adaugundu la capete procentele annuali
ce nu se poti applecă la, essecutare de lucrari, carora au fostu conseerăte prin actele
A

„de donatiune. Intre aceste margeni d'in fondulu Zappa, prin natură. lucrariloru insesi
“Ja'care este destinatu, nu sa potutu cheltui de catu 9143, pre gram matica, si dic-
TR

tionariu. Fora indoientia pre venitoriu, fiendu că lucrarile de dictionariu suntu inain-
"tate, se voru cere spese aunuali insemnate; deră cu procentele aunuali alle fondului
Zappa asta-di cousolidatu, procente cari în cifra rotunda, suntu de 17390, unite cu ver
EN

samentulu annualu de 11750, in totu:29140, voru pot, de certu; face facia, acelloru
spesc. D'in fondulu Cuza nu s'a presentatu inca, fericita oceasiune de a dă .neci unu
banu peno acum'u. Astu-feliu de partea, Jittoraria Societatea stă relativu bene în privin-
/C

ia fondureloru; nu se pote înse dice totu asiă si în privinti”a pantiloru istorica si sci-
„entifica, pentru cari Societatea nu posede fonduri anumite, ra Lin subventiunea pri-
„mita, de la tesaurulu statului, abiâ sua potutu si se potu aceopori -spesele da adininis-
trare si manipulare a Societatii in sessiunile selle generali, si acesta in stare actuale
SI

„de desvoltare, candu sectiunea, istorica ahiâ esto în semhure, Era ce scientilica nu a
luau vre unu începutu de”torniare. . -
IA

Aruneandu astadi una cautatura de ochiu in scurta saș vietia de trei anni, Societatea
„nu Vede nemica ce si ar pol impul, nemic'a cear fi potutu face cu mediele materiali
„puse la a sa dispositiunea si mau facuti, CA see polă pasi la depliv'a sa, dest oltare, cu
U
BC
 RY
„150
Lea
-
aa ai

“miu'a dorita și doresce, se cere ch; pre. de una pate sei s 'assecuree subventiunca, cra:
| pe de alt'a, câ natiunea, inţieliegundu, că astadi. fora scientia, nu mai

RA
€e cu potentia,
vieti'a, nationale, dea, se potericulu seu ajutoriu '1a redicarea, templului, littereloru si
scientiei. Neci de un'a neci de alta, nu ne potemu indoi unu momentu, pre câtu teimpu |
- Societatea âre in Mari'a sa Carolu L-unu potericu si generosu patronu,: &ra natiunea,

LIB
| i unu luminatu si intrepidu conducutoriu pre addeveratele calli cotra, marire si potere. |
„ D6 Domnedieu numai se ne bucurămu de pace si stabilitate, de la care spendiura,'ssi
prosperitatea luerar iloru Societatii academice române.
.

ITY
ANNESSU B.

DESPRE ISTON'A MAI N OUA SI MAI ALLESSU DESPRE 1:ISTORIA.

„ANNILORU 1848. si 1849.

RS
Domni mel! | | | | |
In art. IV, lit, b, Vin statutele Societatii academice române, stă decisiunca, urma
VE
. t6ria : Î. Ă „ - | . , , “
za:

“ Sectiunea istorica enllege orice docuniente importanti din tiorrole române său d'in
strainetate, attengutârie de istori”a, Româmiloru; organisedia missiuni pentru assemeni
NI
lucrari; iea initiativ'a pentru esplorarea tierreloru române d'in punctulu de vedere ar
cheologicu; pune la concursu si premiddia opurele istorice, pre cari se Guvene a le poe
- pularisâ între Români.
LU

|
| Acestea sii scopurele sectiunei nâstro istorice; Tienendu eu aceste scopuri inaintea 0-
chiloru, me voiu margini totusi a cuventă asta-data numai despre: necessitatea, de a :
se serie istori'a, prin care au trevutu genoratiunile, d'in cari facemu si noi parte.
A

In secululu nostru au dissu si au sustienuţu unii barbati de mare auctoritate, că,

popbrele Furopene nu invâtia si nu ragu nec unu folosu din istoria, din cercetarea i
TR

trecutului loru. - . ”
Pîno la, ce mesura assertiunea acâsta- -a se. p6te :applică la alte vopâre, vedia con=
ductorii si moderatorii acelloru-a. — In câtu pentru poporulu romanescu, este dâtori'a
EN

barbatiloru sei, atâtu a celloru de statu, câtu si a celloru-a, cari San devotatu littere- Ă
loru si scientieloru, a, portă de grigia cu totu adensulu, câ, ellu se si cunnâsca, istoria,
sa bine si se traga invotiaturele celle mai salutarie d'inta” ens'a. Eu adeca nu suntu
/C

= de opiniunea acelloru-a cari sustienu, că pop6rele nu au invetiă nimica d'in istoria

Joru.. Firesce ca nu voru invetiă nimicu, dca nu va portă nemeni grigia, câ genera
" tiunile, dupo cumu si succedu unele la altele, se si invetie un'a de la alta; 6ra se mu
„ fia lassate ă cad6 intru intunerecu si in umbra mortii. Se mai pâte drasi inteimplâ, că
SI

istori'a cutărui poporu se: se-propuna si invetie cu totulu falsificata, prin care gene-
xatiunile se fia aruncate de tempuriu pre calli ratecite 'se fia oresi cumu ametite in-
IA

tru atâta, in. câtu se nu mai scia ce au se crâda de sene si de antecessorii loru, de vie- !
ti'a, loru politica, nationale, religi6sa. Candu unu poporu are nefericir ea dea fiiÎnve-
ninatu, Gumu amu dice, cu: plastografii istorice; atunci ellu pote veni pre totu momen- |
U

c
BC
 51 | |

RY
“tului in periculu de a, sii porde credenti'a in îndividialitatea sa politico-nationale, in
| |
„poterile s6lle, iin venitoriulu s0u, -

RA
Se dimu în manele poporului, si mai alessu iîn alle genere
« ratiuniloru cari ne suecedu
noue, istori'a, patriei, a natiunei si a basericei, scrissa de barbaţi nu numai eruditi,
. ci si petrunsi de amorea pentru addeveru, prin urmare si nepartenitori, cari adeca
despretiuescu mentiun'a si țienu de una crima rusinatoria a lengusi sau pre individu,

LIB
sau pre unu poporu intregu, ci din contra, dupo cumu unulu sau altulu a facutu bine
sau rev, i applica, criteriele moralei curate si alle dreptatei, si asia lu judeca. D'in
diw'a în care se va da, poporului istori'a sa, serissa bene, clu va si începe a inveti din Ă
ea spre mantuenti” a sa si a patriei selle. ... | |

Y
“Intr'acea-a nu se cuvine a perde d'in vedere neci pre unu momenbu impregiurarea,

IT
că în vieti'a poporeloru ajungu unii anni cari facu epocha, în cari sau că evenimentele
decurgu aprâpe cu rapediunea sborului si în trecerea loru: schimba faci” a tuturoru lueru-

RS
“riloru omenesci, Sau unu senguru ovenimentu mare si estraordinariu cutremura d'in
temelie pre intrega, Societate omenesea, la care strabate. In categoria acelloru anni.
"cadu anii 1848 si 1849. Cu singur'a esceptiune de prim'a luna d'in annulu 1848,-t6te
"celle alte au fostu unele mai placute de câtu altele in evenimente Gresi 'cumu ingre-
VE
cate de conseeentie pentru câteva generatiuni inainte. Mare si indelunga a fostu ra- E
volutiuhea; francesa d'intre annii 1789 si 1793, sublime, iîn parte inse si forte fiorose,
au fosiu consecentiele acelleia, DU numai pentru Prânci'a, ci si pentru mai multe alte po-
NI
pore si staturi Euiopene: si estra-europene; “cu tâte acestea ea asupr 'a poporului dacora-
- manescu neci pre departe nu avusse inriurenti'a seuduitâria, pre care ua avura-an-
LU

nii 1848-49, prin urmare neci efectele acelleia,,. manifestate asupra vietiei publice a
parentiloru si a mosiloru nostri, nu se potu assemenâ mai întru nimica cu celle de cari.
"avuramu parte noi acesti'a cu 58 de-anni mai târdiu. Dupo caderea n6stra, cea infrico-
siata, eftectu allu tristeloru desbinări nubrite si-favorate prin despotismulu de tote
A

„speciele; dupo stingerea cu planu piecugetatu a luminelovu scientici mai preste totu,
TR

“eră lucru forte firescu, câ conszientia nostra nationale se addorma, semtiulu de dem-
nitate' se se tempesca, si amorea, cea sacra coţra pamentulu patriei, udatu cu valli
de lacrime si ingrasiatu cu multu sange romămnescu, se se restringa, aprope numai la .
EN

amorea cobra famili'a propria. In acea stare a lucruriloru unde pâtea se strabata asiâ
currendu principiele revolutiunei d'in 1789 in acelle părti alle Europei, cari istoriciloru
le sunt cunoscute sub nume de Daci'a si de Pannoni”a! Reactiunca cea inversiunata,
inaugurata la annulu 1815 in congressulu de lă Vien'a, mesurelă funeste luate de cotra
/C

representantii aceleia, spre a sugrumâ orice libertate de a.cugetă si i lucră, censur 'a
cea, severa, sistem'a de spionagiu intensa preste totu tervitoriuluEuropei, suppressiunoa,
dreptului dereuniuni, influentiarea si niarginirea înstructiunei publice, adeca introduce-
SI

vea unei sisteme de obseurantismu gretiosu in'se6le; mai în scurtu, educatiunea “popore-
loru sub vârg'a despotismului si. sub pressiunca, paionetei, nu au fostu neci de cumu
accomodate a respandi lumin'a in capete, neci a incaldi animelo generatiuniloru cai
IA

au urmatu pino la 1848. Cu tâte acestea, catastrotele partiali urmate în anii 1829 si
în 1830 au mai rever satu ceva si lumina printre îiintuneoinaea sistemei inaugurate la,
U
BC
 RY
155
NARA

annulu 1815; în urmarea, 2 acelloni--a poporulu . nostru dacoromanăseu, imbolăitu de

câtiva apostoli ai sei, inca a inceputu a se: desceptă din lotargi'a sa, conscienti'a, de
- |

RA
_ sene i-a, revenitu' din nou, dorulu de libertate a er oscutu, pulsulu vietiei nationali. a
“-inceputu a bate -mai acceleratu.. Asiâ pr Gparatu iin cuxsu mai vertosu de anni Optu-
| spre--diece, intră si ellu iin actiune allaturea, cu alte natiuni. Europene, iin annulu 1848..:
„Ore inse acelle mesure preparative, de caii avuse parte natiunea n6stra, pînoina- :

LIB
cellu annu, fost'au elle de,ajunsu, pentru câ se ua pota apperă de exrori capital, si.
- chiaru de una, noua cadere funesta? i DR
"“Ac6sta-a, -este, Donniloru, intrebarea, pro cae, duipo opiniunea: mea, “au se si ua
puna, acei români, cari voru fi avendu de scopu a compune! istori'a anniloru 1848 si 1849.

ITY
Numai prin essact'a deslegare a, acestei: întrebări, natiunei î'se va dâ, oceasiune de
a invetiâ d'in istoria amniloru 184 is 6ra peno atunci asiă ceva este aprope preste po
„tentia. | : |
“ Mar turisiti-ve peccatele unii altor a,» ă dissu si a, scrissu unulu dintre apostolii

RS
lui Isusu Christosu. «Cunosce-te' pe. tene insuti, a „fostu simbolulu unuia d'inire
cei mai renumiţi filoșofi ellini. - - - pi a
„Cea mai buna cunoscentia de sens si pote castigă, oiicare natiune din istorita
sa.
s
VE
De la evenementele revolutionarie si bellice d'in annulu, 1845 au trecutu douedisei
“de:anni si mai ben6. De âbtinei inedco la tote poporele Tiuropene, câte appucassera.a,
„imtră în actiune, s'a si ingiigitu; nu numai ca se se adune totu felulu de acte si docu-
NI

mente di in acei doui anni, ci totu de una data câ ţ Pin acellea se si scri istori'ă loru,
Si inca, asiă, in câtu din critica imparliale a evenimenteloriu, a personeloru cu activi-
LU

tate publica si a gubernicloru cumu si i partideloru, sg se pota prevede . ora, vreunu

„Spirițu mare de profetu, in una, perspectiva de mai multi anni: inainte, cellu. pucinu -
in trassure prencipali, totu co eră sc se inteinple mai tardiu in mai multe state alle
“Buropei. Dupo ce Austri'a se umilisse intru atât'a, în câtu cerd ajutoriulu Russiei in
A

conta, insurrectiunei vevolutionăric' unguresci, adeca, in contra, suppusiloru sei, dupo

ce toemai si magnatii Ungariei în numeru câ de 150 allergassera, lu St. Petropole cu
TR

“supplica adressata imperatului Nicolae prin deputatitine tramissa în adensu, pentru că

se se indure : u-i scapă de foculu revolutiunei, a sustine” prencipiulu legitimitatei monar- -
chice, si a, restaurâ, tronulu si coroma Santului. Stefanu, calcate în petiore inca d'in
EN

Septembre 1848, de candu cu massacrarea commissariului imp. a commitelui Lam-

berg pre podulu de la Pesta, dupo tote acestea dicu, nu eră, tocmai preu de a preved6,
că cabinetulu din St. Petropole mai currendu sau mai iardiu va caută unu pretestu, .
/C

pentru ca se deschida cestiunea orientale; pentru că acumu collu mai aprigu adversa-
riu-allu Rusiei in acea-a cestiune se consideră ca paralisatu prin recunoscenti'a
-ca
„se credea că i detoresce dela 1819. De alta parte dupo rusinateri'a umilire ce îmcer- *
casse Prusia din! partea Austiici prin conventiunea de la Olmutiu iin 1850 se potea,
SI

Presuppane, că ambitiunea sa, că si. intoresse le dinastice, nu:ua voru lassâ, se dârma
că densa va caulă sc si reshune canduva infricosiatu. Or a vendictei ua 4ajunse pre |
IA

“Austeita la IG anni. Mi
Asiă amu. pote enimerd, înca, si “alte. câtova evenimente mari, cari cu intoriulu EI
U
BC
 RY
istoriei au potutufi prevediute de temp
uriu; candu d'in contra, acelle popore,
sau lipsisse orice libertate de. a la, cari
si-sciie istori'a, sau căle lipsira barbatii devotați

RA
istoriei, acellea,în: tempuri estraordinai
ie, în medi-loculu evenimentelonu cutr
„se somtdeu' una data supprinse, ametite, si devinu ieratârie,
mai totu deun'a, jucari'a sortei si
pre plecate servitârie alle altora mai desceptă, mai
agere, mai prevediatăric. Presta
acesta-a,.s'a observatu adessea în decursul

LIB
u -tempuriloru, că poporele “cani nu consulta
istori'a cu totu adensuilu, cadu mai totu deun'a în
ghiatiosulu fatalismu sicredu inta”unu
feliu de predestinatiune orba, care apoile
duce în.celle mai multe casuri la perir
din contra acelle: popore, care tinu si cred e ; candu
u ; Ajuta-te tu, atunci apoi ti va ajută si
Dumnedieu, acelea, totu deun'a essu pre de asupra ca, oleulu.

Y
Nu
Da
stau la neci una, indoi6la, că intre barba
tii: nostri de scientie inca, se afla multi

IT
cari possedu si pîno acu. collectiuni pr6 ,
frumâse de documente istorice câtu se pote
mai interessante, din tempurile nostre, si mai
allesu d'in annii -1848 si 1849; pîno a=

RS
cumu inse nu amu' vediutu: istor
i'a, acelloru anni scrissa, nâci publicata, asi, în câtu
generatiuniloru presente se li se dea oceasiun
e de a judecă, dreptu,si foira neci vre una,
preoceupare despre tote evenimentele; câte au trecutu preste Dac o-Romani in acea
"epocha, cumu si despre consecentiele acelloru
scrie dnpo convictiune inca
VE
-a peno in dillele nostre. Libertatea de a
nu ar lipsi la maioritatea preponderantoă natiunei
ro-
inanesci.. Asiâ, dâra cari potu fi causele, pentru
cari dacoromânii, semtu si pîno in diwa
de asta-di lips'a istoriei mai noue, si anume a anniloiu epochali
NI
1848-1849 9
Noi amu auditu numindu-se peno acumu mai verto
su doue cause principali, pentru
„cari se dice, că la noi înca nu sar pot serie istor
LU

i'a mai. noua, a patriei si a natiunci,

adeca : de una, parte indolenti'a, nepesarea public
ului pentru studiulu istoriei. preste
totu si pentru istori'a noua, in specia; 6ra,de alt'a,
tomeraa: seviptoriloru, că voindu a
spune addeverulu curatu, voru.veni în neplacut'a posi
tiunede a vetemă pre unii con-
A

temporani, câriau luatu parte activa, la miscarile

din acei anni intiun'a, sau in alta,
directiune, dâra carise mai afla inca în vidtia, e
TR

Indolenti'a, nepesarea, apathi'a mortarâtia, este fatale

si condamnabile neconditio-
natu la orice poporu, prin urmare cu atâtu mai vertos
u la natiuinea nostra; pentru
- că acestu vitiu, in positiunea, nostra ne pote causă
morte, candu (in contra 'altoriu po-
EN

pore si mai luminate'si mai bene consolidate, pote

si 1hai numeros, abiăle ar causă
una dorere de capu. In unele staturi ale lumei antice,
indolenti'a civile erâ inferata,
si pedepsita prin legi; in tempurile nostre, popore
le indolenti sunt; judecate si: adosea,.
/C

pedepsite infiicosiatu do cobra, epiniunea publica a Sociot

atei europene. Se avemu,Dom-
niloru, respectu de verdic Europe
tuli lumina
u” te." Me
In câtu pentru susceptibiliătile personali, cari
potu fi că, s'aru desceptâ in urmarea
-unoru revelatiuni istorice, apoi cu neci intiacâsta-a
ni aflu neci de cumu causa plau- |
SI

sihile, pentru câ cineva dupo 22 de anni se se genedi

e a descrie faptele si evenimen-
tele intocmai precumu sau petrecutu acellea, dâra
intoemai, cumpenite cu dramulu,
IA

neci mai multi neci mai pucinu. Deca noi acestia, cari
cu inaintarea in etate; dispa-
remu . successivu de pre scen'a, vietii publice, vomu fi commi
ssu în annii acei epochali
mai multe erori, preciuhu-amu SI connmissu în addeveru,
generatiunile cari ne succedu,
U
BC
 RY
RANI

a cirata de: a face ben, cumu si saci ri

“pu ne voru potă dispută, neci una data dorenti” urele
se potu vede. si pipai de cotra- oricine are semti

RA
ficiele nâstre, alle căroru: urme
im'a la locu; 6ra erorile n6stre le vor u
_sanetose, mentea descâpta si —inai aJlessu—an
Cu educatiunea nostra, pre care nu noi ne.
sci escusâ nu numai cu nescienti'a nostra,
si cu impregiurarea, că alte popore multu
amu data, ci ua amu avutu de Ja altii, ci

LIB
casa, 1a, “elle: errori mai mari de. câ au
mai inaintate de câtu noi, au commissu a
consecentie- destullu de funeste.
“fostu alle nostre, cari au si trassu dupo sene
si: impregiurar ea, că, sistem'a staturiloru-
Aci se cuvene a luă in "consideratiune juca,
m! a planefaria, celle mici se înverta pie
europene. se pote assemenă în câtuva cu siste

ITY
lânga, celle. mari.
ntele de facia de Belgi a, câ torri-
Asia de essemplu, c6 s'ar fi sllessu âre în mnome
lumei intregi ca, se precipa. lempede,
“toriu neutrale, deca Bretania mare nu ar fi datu
: belgianu. In annulu 1848 auctorii
că, ea, este pre determinața, a defende pearitoriulu

RS
d'in Iuniu în Bucuresti, au fostu: in-
-__misicaxiloru revolutionarie din Maxtiu în Jassi,
că toti aceia aru fi produssu acelle
criminaţi pre facia: do cotra adversarii loru poliţici,
pentru câ se pota: luă pretestu
misicari, indemnati si sedussi de diplomati'a TUssesca,,.
VE doui sau trei anni, a essitu la lumina,
de invasiune. Intr acea-a mai tardiu, adeca dupo
s'aru fi portat in 1848 ca nesce. miei,
că toemâi si în casu, candu Moldavo-Românii
tulu adeca, in care Ungurii
in vasiunea, totu exă se se intemple neapperatu. D'in momen
NI

acu, si mai vertosu de candu

| prolamara independenti'a loru de cotra imperiulu Austri
adeca,. d'in Maiu inainte, di-.
"se si incepi versarea, de sânge între Sebi si Maghiari,
si. inceputu a se oceupă de
plomati'a- din Viena si acea-a, din Sant. Petvopole a,
LU

ci. ră în interessulu pre bene

casulu unei invasiuni: vussesci: în ţierrele” romanes
e de teatrulu guerei ci-
intellessu allu ambeloru cabinete; câ Russi'a se se appropi
insurrectiunei maghiâre se
„vile, cu atâtu "mai currendu, cu câtu eră sciutu, că capii
iunei polone, si că gene-
A

assecurassera de tempuriu de concursului capiloru - revolut

momentulu opportunu
„rali câ Bem, Dembinski, Vetter, Guyon, 5. a. asceptau numai
TR

multu; &ra; eaus'a, prencipale

“spre a intră în actiune. Acellu momentu se amenă camu
mai multu în Vien'a si Insbruck (0e-
a traganarei acelleia, trebue se se caute asta- data
E andu. Acea-a causa este astadi cu- -
nipontum), unde se retrassesse imperatulu Ferdin
EN

facemu istoriculu ei.

noscuta; nu e înse aici loculu, neci tempaulu, câ sei
upă - spiritele si in ca
Intmacea-a, grigi'a şi fric'a de invasiune . începusse a preocc
St.. Germain retrassa la, 'Bra-
pitalile tierriloru romanesti, 6ra suburbea romanesca
sigura de invasiunea, „care, tre
/C

“siovu, câ la unu altu Coblenz, în Luliu 1848, erâ,

avistoc rati” a Moldavo-romanesca, la, |
buioa se vrmedie neapperatu. Luaf'au inse parte
nu a luatu, ca una intrebare
chiamarea invasiunei allaburea, cu cea, Ungur esca, sau
serie istori'a anniloru 18489.
forte interessante pentru cellu care ar av placere de a
SI

pre cari unii din capii misi -

Totu asi, de. interessante va fi, „ cereetă si medilocele,
patriei le propunea po
caxei facute în favorea, libertatii naționali si a independentiei
Sciti bene că, intre” -
IA

porului cu scopu de opri trupele de invasiune la fruntarea tierrei.

sau deca “mai voiţi, planu
„altele, s'a propusu.si planulu. cellu mai naiva din lume,
si cu ovangelie peno la Mil-
| poeticu, câ poporulu 30, essa inaintea Russiloru «cu cruci
U

, 4
BC
 RY
155.
covu, se le oppuna văionetelora 5si mitrațieloru, si se fia siguri,
că Rusii nu voru CU=
„tediă se mai faca, unu senguru passu inainte. De alta parte propunetorilor

RA
u nu le pes,
- “de invasiunea, turcesca, prin urmare. neci nu cautâ mediloce spre
a ua, reinfrenâ,
„Aici si fora voi'a nostra ne addicemu amânte de unele scene d'in istori'a
bizantina,
In annulu 919 de la Is. Chr. Simionu, imperatulu Bulgariloru si allu Vlachil
oru (Ro-

LIB
mâniloru), batendu pre ostea, imperasului Gireco--romanu, ajunsesse 6rasi peno
la Con-.
stanţinopole. Iaperatulu grecescu Romanius Lecapenus, cavele mai inainte de
a se
inalti, la, îronu, fusesse navarchu, adeca . admirale preste flota d'in Marea, Negra,
vedienduse în periculu de a perde tonulu : si pote chiaru vieti'a, în locu de a luâ me-

Y
surele celle mai aprige pentru apperarea capitalei si respingerea, inimiciloru cu braciu'
armatu, se imbraca int”unu vestimentu,. carele fusesse pusu la icon'a. pr6 curatei fo-

IT
ti6re in beseric'a St, Sofie, si asiâ esse din cetate,-tare in credentia, că imperatulu Si-
mionu avendu respectu de acellu vestimentu sacru, nu va, cutodiâ, se i faca, vre unu ă

RS
reu, si că ellu, Roinanus, lu va înduplecâ la condițiuni câtu se pote mai favorabili...
'Si, pote imaginâ, oricine, câ ce semtiemente voru fi predominatu iin acelle momente -
in peptulu lui Simionu, cumu adecă, despretiulu si compatimirea si suceedu un'a, la.
VE
alt'a. In fine Simionu dede gratia, lui „Romamus Lecapenus si Greciloru lui.
Peno la caderea Constantinopolei iin manele Turgiloru, intemplata, in i annulu 1453; |
“circulă intre Greci una profetia câre tienea, că Turcii voindu se occupe cetatea lui Con-
NI
stantinu, voru inaintă combatendu peno in mediloculu ei si anume peno la, column'a
lui Constantinu m. In acellu momentu unu angelu din 'ceriu. va, descende armatu cu
LU

una sabia, ua va dâ în man'a, unui omu sermanu si micu, carele va, fi siediendu pre
piedestalulu .columnei si i va, dice: Apuca acâsta "sabia, si resbuna pre popoxulu lui
Dumnedieu!, Atunci vediendu Turcii acea-a minune si spaimentanduse forte, ua, voru
si luă la fuga, 6ra apoi Grecii luanduse dupo densii, i voru scote d'in tote tierrele 06-
A

“cupate-de ei, din tota Asia mica, si î voru alungă peno la frontaria Persiei.
TR

- In locu se se intemple acea-a minune inventata, de profeti mentiunosi,. adeca, de cer-

latani codardi, s'au intemplatu d'in contra, mai multe lucruri pi6 omenesci, între cari
„ istori?a, -renumera si unele tradări spurcate si satanice. grecesci, 6ra Sultanulu Moha-. |
„med ÎI se inalţiă pre tronulu imperiului fundatu de unu Constantinu I si pierdutu de
EN

Constantinu Paleologulu. Se
Îica, Domniloru, cea-a ce trebue: se iea, in : donsideratiune- istoricii nostri iin faptele
generatiuniloru cari se trecu : educatiunea bizaitina'si politic'a Dizantina, a cărei note
/C

caracteristice suntu : aurulu, umilirca sub tote formele si în tote variatiunile selle,
„mentiun'a, si lips'a, de coragiu barhbatescu, Grecii: din Elladea
[ noua, în sbuciumaturele
loru pentru libertate au intiellessu unde jaco revin si periculolu pentru ci, au rupt'ua
SI

cu politic'a Dizanţina, si cu toţi adeptii ci, si ua, combatu totu cu acelle arme, cu cari -
combatu ei si politic'a iesuitica occidentale.
Dâca în actiunile de la, 184% alle Moldavo-Româniloru ia prodomnitu si a datu di-
IA

recţiune Ja multe lucruri, educatiunea si politic'a bizantina, apoi despre Românii tran-
silvani si ungureni, se pote sustien6 cu totu dreptulu, că la, ci in acei anni epochali
mai lipsia e enca „orice cducatiune si prudenta politica, pre care densii peno atunci. nu
U

.
BC

Lă
 RY
le lorn erau iai
“avussexa, de unde se si ua castige cu neci viu prâtiu, Asi dera actiuni
e d

iu purcedea
te alle unoru teorii castigate din cârti, 6ra actiunea glotelo

RA
multu vesulta
si de la-traditiunile cari.
“numaide la unu înstinetu naturale, înca, necorruptu, cumu
ulu politici în-
so pastrasseia: din goneratiune în generâtiune. Dâra teoria, pre “teiven
a,, de omeni,
practica de faptele si de
„si6lla pre toti aceia, cânoru 10. lipsesce-cunoscenti'

LIB
timu reulu, ellu înse nu,
- „patimele loru, €ra instinetilu sanetosu ne ajutacâ se presem
căci se evitedi reulu,. se
“ne. învâtia,: cumuse lu'si: infruntămu si se lu paralisămu;
„cere mâre prndentia, si.spiritu de prevedere, 6ra, câ se lu înfrunţi, biebue se fia ceneva
respectu. Apoi pre Itinga tote
pre Iiâinga; prndentia, armatu si cu curagiui insufflatoriu de

ITY
cumpen esce în: modu decisivu in
| aceste, averea, ori lips'a de medilGee materiali, inca
m
celle Thai mite actiuni
civil, care în
= Românii biansilvani impensi de fanatecii loru adversari in guerr'ă,
parte a imperiului Au-
Transilvania se incense mai tavdiu de câtu în ori care alta

RS
"in acellu-asi; cu Unu numeri abiă de
stiiacu, ătora nuinai de Galici'a, se aruncara
ade vre una siepte mii
1800'pusci vechie,cu câte-va, imii de lanci si cu ună Sumimusidi
“fiorini mon. conv. care între alte impregiurări
VE reci că ax merită că se inai fia memo-“
dupo acea-a partea de bani |
rata, Apoisi acesta sunima se udunâsse d'in colleete, ra
Win 11. Martiu 1849 remase în Sabiniu,
câta, fusesse in argentu greu, la rotragerea
remasera, încar-
unde se si perdu fora urma. "Toto elle alte spese alle guerrei: civile,
NI
causoi sânte,
cate pre umerii poporului si:pre ai unoru particulari devotati cu votulu
latu-s nu
'a una data, ci anai de-multe . ori,
emancipăreisi libertăţii nationale. Intomp
bribunii ossiau la bataia, fora a luă
în mai multe părti alle tierrei, că insii prefecti si
LU

cari aveau: pusci, numai

cui sene.imacaru una; coja de paine, 6ra combatentii: gregari,
sau glontie, sau si
cahdu stă facia ci inemiculu observă “ca le Jipsesce sau pulbere,
DE |
un'a si alta Erâ .ore acâsta-a, prudentia si prevedere!
A

căci. este constatatu'cu documente neresturnabiii, că gene.

Este prea addoveratiu,
de Meva ori pre Ro”
vali austriaci. indata de lă Noembre 1818 inainte au insiellatu
TR

Puchner în acea-asi luna a poruncitu

mâni, si commandantele'cn chef bar. Antoniu
pre totu poporulu , “pentru că,»
comitetului romaneseu din Subiniu, că se desarme
pucilica ta cu sengur'a escep-
dicea ellu în umwa.lin dille la sene a casa, “ţiciva este
EN

termeni categorici, că
tiune a districtului secuescu 'Prei-scaune ;„ apoi mai adausse în
ci că este dotorminatu a de= -
ellu nu va mai sufteri represalie din partea Româniloru,
Cu a
vurnă una partea tunuriloru iu contra loru. -
tu, mi se pare; a
/C

„Acesta, secna,la care adstete commite tulu intregu, s'a intompla

pata di dupo batalia de la M. Osiorheiu. . a
loru asiă meconditio-
„= :"Ore-inse pentru ce Românii transilvani si suppusera voienti'a
Ioru do alle armatei
atu la voienti'a genoraliloru austriaci, sisi logassera destinele
SI

pre'care istoriculu va
austriace? Acesta intrebare este de una importantia immensa,
labtuile, eu luarea în consider atiune a trecutului isto--
f'obli palua ua cercotă Vin tote
IA

si a “uţuroru, impregiurariloru si a, intrepei șituabiun i, în care se adă

vicu, cumu
autonox a, câtu si natiunea
“in: 1845 atâtu m. prenciţalu allu 'Fransilvaniei, că. tierra
sa: national e. Fostau :
VOTRANESCA, CATE Apucasse a si provlumâ ca însasi independenti'a,
U

--
BC
 RY
a E 3 |
acellu devotamentu
âllu Româniloru' transilvani cotra, imperiusi dinastia, una virtute
civile, fiica a convictiunei, sau unu calculu de prudentia, Sau una crrOro, sau, cumu:

RA
ţienu maghiarii, una addeverata tradare si: perduelliune (pr oditio, perduellio) 2 La
aceste intrebatiuni trebue. se se dea neapperatu unu respunsu limpede Si categoricu,
cu atâtu mai vertosu, căci sciti benc; domniloru, că tienut'a din 1845 a Româniloru.

LIB
transilvani a costatu sange for ţe multu si forte scumpu.! Că se tacemu asta-data de: -
atâtea dieci de mii-de omeni uccisi de una parte si de alta parte în batalie for mali, !
innecati în riuri, avuncati în flacarile orasieloru si sateloru conflagrate, volevâmu aici
numai unele: ciftre, dupo noi forte: înstr uctive, pentru că elle coprindu pre acei locui- .

Y
tori ai Transilvaniei, căroru li se îuă vieti'a nu pre campulu
de batalia, nu ini Lupta,
dr&pta, neci cu occasiunea conflagarei locuentieloru omenesti, ci în Gursudo câte-va

IT
luni, pre candu tierr'a, dâca nu si tota, dâra totusi “partea, cea, mai mare petrecca in
“armistițiu si în asceptarea, cvenimenteloru cari se preparau, 6ra auctoiitătile publice

RS
functionau. €că si în “tompu de pace. In acellu intervallu, au fostu condemnati la morte.
si essocutati, câti prin asiă numitele tribunale do sange sau tribunale martiali, câtu
erasi prin prefecti, supprefeeti, otficiari de insurgenți si câtiva aristocrati, 4834 per.
VE
sone. 'D'in acesteă au fostu dupo nationalitate 165 Maghiari, 252, Bassi, 4425, di pa-
tru mii patru sute doue dieci si cinci: Români, 6ra 72 de alte nafionahtăii. Preste a-
cestia in 24: Octombre 1848 au mai peritu la orasiulu Desiu 24 insi, a câzoru natio- -
NI
nalitate fusesse trassa la indoisla, mai taxdiu iinse a essitu cu destula probabilitate,”
că si aceia au-fostu Români. | |
LU

Aceste cifre sunt scosse d'in conseriptiunea oficiale facuta de cobra organele publice |
alle guberniului imperatescu, imchiaiate si autonticate in 30 Fauuariu 1851, adeca;:
la l4j annu dupo suppressiunea, rovolutiunei unguresci, |
- Si ore de ce crima eran accusaţi acei Români-si acei Sassi, pre cari. Ungurii i spen- _
A

„diurau, impuseau, taliau, aruncau în riuri mari; sau si cu alte moduri le ascundeau ș0-
TR

vele? Ei au tostu accusati; cumu s'a dissu si mai sus, de crimele înfricosiate alle
tradarei, rebelliunei, perduelliunei. | E
Care din părtile belligeranti trausilvane au fost la annulu 184% in dreptu Si cae
nu?. Şi cinc-se dea respuusu infricosiatu. inaintea tribunalului cerescu si allu istoriei
EN

pentru câtu sange omenescu s'a versatu, pentru cradimile ferose câte.s' au, patr atu, Si
- pentru câte averi s'au depredatu in summe de multe millione? “
„La, tote acestea numai istori'a drâpta, si nepartinitoria ne pote dă rospunsu inde- -
/C

stullatoriu. Eu Win partemi nu stau la indoientiă,că, istoriculu nepartinitoriu va con-

stati si addeveri cu documente neresturnabili, că poporulu romaneseu d'in 'Pransilva-
n'a, aruneatu si ellu allaturea cu alte natiuniîn valurile auiniloru 18450, n'a, trebuitu
SI

si nu a potutu apucă alta cale, de câtu, numai acea-a pre care ua, apucase. densulu,
meci a se allatură longa altu alliatu, de catu longa acellu-a, pre care lu-allessesse
„mai de inainte, bunu reu, onestu sau perfidu, coragiosu sau codardu, acellu-a caută
IA

se fa; mai incollo totu. istoria va scote la lumina, că Românii au fostu atunci în drep-
-tulu loru deplenu a se scullii cu arme de apperare si a combate pre adversarii loru,
U

cari devenissera de multu cu totulu şiurdi Ja vocea umanitatii, a cristianismului, 3 rati-

BC
 RY
_Î58_
. unei si a , patrici, Na Romă Anii au fostu rebelli în 184%, ci rebeli au fostui adversarii
“loru întru inţiellessu dublu, în câtu adeca-ei s'au escullatu cu arme nu numai asupr'a

RA
“dinastiei, căreia totu ei i jurassera, de- nenumerate ori. credentia, ci si asupra maio-
“ritătii poporului tierrei, asupr'a căruia conspirassera 6rasi de nenumerate, ori cu scopu
„de a-i calcâ.si sugrumâ celle mai scumpe drepturi omenesci si naționali eterne, prin :

LIB
„ urmave neci una data prescriptibili.
„2 Din împăr tasirile succinte, câte incapura,: in “cadrulu acestoru meditatiuni, sse ptte
cunosce, că istoriculu carele va intreprinde a, descrie evenimentele anniloru epocali, ,
"numiti aci mai de multe ori, mai inainte de a se occupâ, de persone, cari se voru fi a-
- Handu inca în vi6tia, pre cari inse nu ar voi se le vateme, va ave a face cu mai multe

TY
"- cestiuni de principiu, umu si "totu una data cu inregistrarea, unui mare numeru de
“evenimente, a, căroru cadere. peste noi-nu a depensu de la neci unu Românu, ci elle au
venitu de la allii, d'in afora, si asi& au influentiatu asupr'a n6stra a tuturoru.

SI
Cu t6te acestea, se punemu casulu, că unii barbati români cari au luatu parte la. ă
actiunile d'in. 1848, prin impartasirea, documenteloru aru deveni compromissi ggreu.

R
„În assemenea. casu ce are se faca istoriculu ? . a
Dupo noi assemenea compromissiune se pote xeduce sasi numai la nesce errori elle,
VE
commisse de unulu Sau altulu d'in lipsa de piecepere, sau in urmarea unoru influenti
din afora; ori că jâca, la medi-locu vre una tradare. In ambele casuri istoriculu este
- “ detoriu în consecentia si pre onore, a cercetă, documentelă cu tota rigarea, a comprobă |
NI
autenticitatea loru, a le impartasi intocmai si a lassâ câ se vorbesca elle si numai -
elle; 6ra, decai lipsescu documente, a se inform& cu deamenuntulu de la barbati, de-
LU

„spre allu căio ru caracteriu nepetatu si amorea, pentru addeveru este 'convinsu, apoi a
„se provocâ la marturisirea loru. De se.voru descoperi errori, ne vomu desbaieră de
„vanitate si ni le vomu recunosce accia, cari le vomu fi commissu. De va fi-tradare
(pr oditio), apoi care omu-de ondre va cutis vre una data pre tradasoriu? Inse tocmai
A

"asiâ, neci unu omu de onsre 'si prin urmare neci unu istoricu nu va, cutedii, se scota,:
TR

„Gin condeiulu seu cuventuliu de tradare, peno câudu nu va fiin' possessiunea documen-
teloru autentice, convingut6rie, pentru că nu va avâ placerea «că se trâcai in ochii to-
„turor u celloru buni de calumniatoriu infamu, . | | A:
„e xecapitulămu celle disse peno aici si. se inchiaimu. e a
7
EN

Studiulu istoriei patriei si a natiunei, este pentru natiunea romanesca un! a Vin con-
„ditiunile essentiali de vistia. Deca limb'a unei natiuni se: numesce cu totu dreptulu
„allu ei suffietu, apoi istoria ei este acellu medi-locu minunabi, prin care se manifesta, |
/C

- vietia sa nationale, ca, este diploma, de legitimatiune, cu care unu poporu se presenta,
în societatea, si in concer ţulu celloru alte popoie. Cine. sunteti voi? De unde ati ve-
niţu? Cari sunt; faptele si meritele vostre în servitiulu umanității 2 Cari sunt diep-
SI

„turele vostre in partea Europei în care locuiti? Respundetine, pentru c& se fimu în stare. |
de a combină la venitoriulu vostru, la dr eptulu si competenti'a vostra de a siede, câ
natiune si câ statu in medi-loculu nostru si allaturea nostra. La tote. acestea si alto
IA

NE intrebari de natur'a acestoru-a, se pote respundeo numai cu îstori'a în mana. a

dat aceara, a, scrie, istori! a nu este neci de cumu lucra de tote diete. Unu popor
U
BC
 RY
a

vote ses aiba sute de cronice | si totu atâtea.i onogtapiie de alle cetătiloru si distric-
teloru, archivele selle potu se fia. incarcate si inghiesuite de documente istori ce d'in.

RA
tote tempurile, si totusi istori'a se i 'lips6sca. Amu cunosentu pre unu baxbata ELe= |
nume europeanu, care dupo ce adunasse in curşu de 35 de anni mai multe mii de d9
_cumente istorice, din cari se se pota implini lacunele” din istori'a patriei sâlle, în fine?

LIB
intrebatu fiindu de amicii sei, că pentru ce nu s6. apuca de serier ea istoriei, cllu le
respunse in scurtu asiâ : “Ca câtu adunu documente rnai multe, cu atâtu:vediu câ ni
lipsescu si mai multe. Istori” a n6stra ua voru serie altii pre urm 'a mea., "Acellu bar-.
batu fusesse comitele. Jos. Kemâny, 6ra patri'a, "pentru a carei: istoria, si sacrificasse..

TY
ellu parte mare a frumâseloru selle venituri; este Transilvani'a. Toţi contemporanii»
nostri tienu mente coprinsulu acellei note diplomatice russesci' d'in 1848, in care se
dicea, că, istori”Va poporului romanescu se perde intru: intunecimea, vecanriloru. Dupo
„mine nu essistă neci-unu poporu europeanu, & cărui istoria se nu se perda undeva iîn-

SI
„tru întunecimea vâcuriloru; inse fiacare poporu . este detoriu essistentiei si ondrei
selle nationale a scote la, lumina faptele strabunilor u sei pre atâtea vâcuri, pre câtei

ER
„este prin potentia. .
.
fica, Domniloru, ad dovratele cause, pentru cari Societatea academica româna pre
| vediusse iin statutele s6lle'si infientarea unei sectiuni istorice! Nu din vanitate, neci d'in
IV
„ mancarimea, de a, incarcă pie umerii sei greutăți induoitu mai mari de câtui impu= |
Sesse. guberniulu Tnaltimei Sâlle Domuitoriului in annulu 18657, ci din profand'a,
UN

convictiune dezpre imperativ” a necossitate de a, ne cultivă istori'a, s'au decisu câtiva,

membri ai sei a, se inscrie în una, sectiune istorica. Unu inceputu trebuiâ, se se faca și
pre terrenulu acestu-a allaturea cu: terrenulu' filologicu. Remane apoi la natiune: si lă-
representantii ci, câ imbraţisiandu ide a, se concurga, cu modi-l6eele selle materiali la
AL

xealisarea di,
„-. intre acestea, Dino candu se ne avon istori? a scrissa pre lungulu ovu de 1770 do
anni, ar trebui se avemu multu mai currendu istori'a celloru doui anni de eterna me-
TR

moria, anni ai addeveratei regeneratiuni. In lipsa unei istorie specifice a anni-"

loru 1848 si 1849, scrissa, sine înă ol. studio, precumu, dice Tacitus, d'in punctulu de
plecare alln natiunei romanesti, si cu respectu la tota activitatea ei de atunci, vedemu |
EN

adesea, cu destulla dorere suffletesea, cumu fiii acelleiasi natiuni, “din etatea juniei,
„Win a barbatiei mature si din a betranetieloru condusse de lunga esperientia, abiâ se
mai potu intiellege unii cu altii asupr'a, cellui mai de aprope trecutu: Gredenti'a mea
este, că reulu acestu-a la lumin'a istoriei va trebui se dispara: in partea, sa cea mai
/C

mare. Preste acesta-a Românii in acei anni, s'au aflatu în actiune allaturea cu celle
alte popore alle Europei, densii sunt detori câ se probedie acâst-a, cu istori'a loru, si
se nu sufiora, câ faptele loru, bune role; mari sau mici, intiollepie sau erronate, se fia
SI

cufundate în mormenţulu uitarei, precumu d'in nefericire s'au cufundatu altele multe
pre câte unu seculu intregu, sau si pentru totu deun'u. Am dissu,
IA

"G. Baritiu,
CU
 | i00. i

RY
Protocoltutu sedentiei XXXUI a Socictatei academice române

RA
„Vineri, 15 „Septembre 1870. E

„ Prosedente : :4: 7rob. Laur iau

„- Beoretariu + Jos, Hlodosiu Gemeni. : i

LIB
|
"- Prosenti : G Baritiu, A. Papiu Iarianu, J. c. Masini, e. Sion, Y. A. Urechia
J. Caragiani, V. Babesiu si Petru Poenariu. | | ?
„425. Se cotesce si se adspta processele verbali alle sodentieloriu de icri.
420. Sccretaziulu presenta statulu de presentia pre dillele de la 1.peno la 15 Sep-

TY
teinbre currente, pentru diurnele membriloru cât 2 galbeni pre di. |
| Se. pune la votu si se promesce in totu pentru 15 dille, 210 galbeni, “cari facu.
lei noui 3172 bani 50. Sa

SI
_-"Statulu votatu, se alatura acestui PLocessu vorhalu; si preselontele va, va avisă cass' a,
pentru a, liberă diuvnele membriloru precumu s'au votatu. | o

R
2427, Budgetulu propar atu i in: conferenti a de alalta-i-ieri, see suppne dolibrărei
s0- |
cietații. Di
VE |
Se ad6pta conclusiunile conferentiei, si pudgotulu so votddia iin: tocmai, cu obseivarea
-
| D-lui Papiu ca revirimentele nu suntu permise, dâra se votâdia pentru estraordinarie
una mie de lei; si unu adaosu de 240— doue sute patru dieci lei noui pre: annu la I6P a
NI
Cassariului. a
428. Domnulu Caragiani ollere biblioteci Societă tii unu dictionariu in patru
ine,
LU

groza: românu- -bulgaru-albanesu.

3 429. Domnulu Petru Poienariu a data declaraţiunea sea câ primosce a fi
membru
acu allu Societăţii.
"480. Se procede la allegerea de vice prosedente allu Sociotătii,, si în umanitate
de -
A

"voturi, se allege si se proclama D.. Canonicu' Timoteu Cipariu,

„431. So procede la allegerea membriloru Delegatiunei, si cu maioritatea
TR

de voturi
se allegu si se proclama de membri ai Dolce gatiunei, Domnii Poonariu si Y.
A, Urechia.
432, So cetesce acostu procossu verbale si se ad6pta. i |
» Presedentele redica sedenti'a la 12 6re, declara sessiunea annului 1870,
EN

inchisa,
A Mreb. Laurianu, a
pe SE Jos. Modosiu, aa
„Se votâdia multimiri domnului Jos. Hodosiu pentr a saxcin a de seorctariu
ad hoc...
/C

portat cu zelu'si intelligentia. | e p a

A, Treb, Laurianu, Se A Ii
J. O. Massimu,
SI
IA
U
BC
 RY
- „sr. ATULU DB PRESENITA
penru dunele mmbriioru” Societatii Academice. pre. dinle de la 1215, inclusivu |

RA
„Lam a Septembre 1870 (a 4 doni ggalbeni pre di :)

1, A. 'Tr6p. “Larianu a pre 15 die 30 galb. sau. 352. 50 |

LIB
„2. Jos. Hodosiu Gemenu îi Ib280 a. sau 352 - 50 -
3. Georgiu Baritiu 1 15: 80 a “sau 852: 50 |
4 A. Papiu Dariana i 15. 30... sau 352. 50 N
„5:10. Massimu op il 7 30. sau 882, 0 a
:

TY
- 6: Georgiu $Sion. DI Ea ai 15. 380 sau 352.50"
„7. on Coragiahi îi 15 80 pi sau! 352.50.
“8. Vincentiu Babesiue: gi 15. p 30. ii “sau: 352 0
9VA. Urechia m 157m 180 3 sau 352 50.

SI
= “Ta doi pre 135 dle 279 Tall sau 3 172, 50.
adetă : doue sute sicpte diori: galbeni, «cari facu Tei noui iei mii. una suta siepl, dieci
“si doui si bani. cinci-dieci;
Sa votătu în sedenti' a de la, 15 septembre 1870.
“ A, Tr oh. Laurianu.[e E paza
ER
IV
e „dos, Mtodosiu. Da
UN

Se . - Pi iii
, Da E E De . A
CE

ANI 4 e us). a aaa: a Eu a |

PRIPIITUNEA REPOSATULUL EVÂNGELIU! APEA
„COTRA MINISTERIULU CULTELORU SI INSTRUCTIUNI, PU BLU, E
AL

IN PRIVINTIA CELLORU 5000 GALBENI. aci “

|. .

Domnule ainistiu, De IA m
TR

E
“ Primihdu onorabilea adressa a Bscellentiei. vâstre sub No. 9278 cu,alaturat diur-
malu allu onorabilului Consiliu Ministerial din 7 Apri iliu annulu currentu, care pie long -
EN

celle trei mii galbeni date d'in parterni inai nainte, ca premie. pentru una, Gr aummateca, su
unu Dictionariu si Autori classiti, onorabilulu: Consiliu l'a modeficatu în fondu litera
riu, adaogundu enco ca trebui btiose si doue mie galbeni cirea pentru alte ramuri alle
litteraturei, fapta, ce de: multu eră, singura a, mea, dorintia, si pentru care dice sefaca |
/C

apelu cotra Natia, ca se vina în ajutoriu acestei summe; sub-semnatulu pe deuu parte.
vrundu ca se inlesnescu prin fonduri mai mari progvessulu limbei si litteraturei nstre,
âro pe de alta se nu perdemu teinpu, peno'se: va adună sumnm'a, ce are so câra do la
SI

Natia pentru punerea în lucrare acestui necesariu progressu allu tievrii nostre, cu .
onore viu, Domnule Ministru, a depune si aceste d'in ur ma, doue mii pre longa colle
trei, preste totu cinci mii No. 5,000 galbeni, cari va, servi pre viitoriu in vecii veci-
IA

Joru ca, fondu'pentru Limb'a si Literatura Româna a pr iubitiloru nostri frati si fii
/
.
CU
 PT
162
“aii Palziei melle adoptive si cari. se 8e dea la dobenda cue assecurânţ

RY
"care dobenda se va, alcatui mai antaniu vina ia fonciera, din
Grammateca, si« dupo ea unu Dicţionariu,
„ adeca: 1; Grammateca' potrivita, perfecta, si |
eroitoria, una data pentru totu de-una de
una, 'sisterua, nescambata, de littere, pe basea câv
și, fiendu Tai nainte approbate de: una

RA
commisiune de barbati invetiati ai Natiei si iri pote
rea - unui decretu allu guvernului E
“se seria,si se invetie tota, Naţia, neesceptaduse- neci
chiarn guver nulu; 20 Alcatuire de
“unu Dictionarin allu Limbei ori catu de sever situ si compus
u de barbaţi înve tiati, cari

LIB
„se voru indeletnici maia, la culegerea, compunerea si derivat
i” a tutuloru diceriloru TO-
„mâne, lepadandu tte strainismurile si primindu numai
câte trebuescu „spre indepli- :
E unirea, Limbei, si acelle pre cari obscâsc'a intrebuintia
re le a consfintiţu si le a, fami-.
Jiarisatu, seu le a insusitu Limb'a, naturalisanduse intr'ins'a,' si. “acâst'a: cu cea, mai

TY
mare pagare de s6ma; d, compuitor ulu seu compuitorii Dictio
nariului voru cullege, prin
medilocele” ce se: voru gasi mai potrivite, tote! dicerile cari
jacu. ascunse: incâce si in
. coll6, seu si chiaru iîn intvulu colibei celui mai prostu
tierranu; €, indata cese va sevirsi

SI
lucrul, seva da în scumpa, cercetare a unei Commisii, de. mai
multi inembri, alcatuita
de, cota inaltulu Guvernu de barbati. cellu mai: pucinn
deseversiti în vre una d'in A-
cademii, si appr Obanduse de d'insii, Guvernulu lu va declarâ

R
, de Dictionariu allu Timbei
" Natiei, si asiă va fi in viitoriu povetiuitorinlu celloru ce
s
VE studiedia si serie: acea limba. a
"- Acestu „Dictionariu, care este pr6 trebuintiosu, se
se seversiâsca; câtu mai “currendu
pentru regularisirea, limbei si scrierii ei, ca pe Dasea, acâst'a
se traducemu autori clas-.
sici si alte cânti trebuintiâse pentru imbogutirea litteratuvei
si Bibliotecei Nationali;
NI
inse, fiondu anovoia a se alcatui curendu de docui seu de
trei barbati, sum. de parere, -
dâco'se va incuvientiă si de Yespectabilulu: Guvernu, „se
cautâinu cu buna tocmâla mai
multi omeni invetiati si cu scientia
LU

' in Limb'a, nostra, ca se alcatuiasca, câte una, liţ-

„:
„tera din alfabetulu nostru, seu maj multe, dupo poterea si inlesni
rea. fiacăruia, sup- :
„ puindule la cercerarea sus pomenitei comisii, si priminduse
de bune, se le. Platini -
„Si-Gu acestu. modu vomu av6 unu Dictionariu bunu si curmendu.
|
A

Dupo seversirea acestoru doue lucrări; apoi se va. intrebuintiă

dobend'a acâst a pentr u
„celle-l-alte. carti. trebuinti6se. numai Litteraturei Limbei:
româna, fora a. potă se se
TR

at tenga s6u 'se:se scadia di in: acestu fondu macaru una pară
nici ua data sub neci unu -
felu de pretestu iin ori ce intemplare. fora deosebire, conser
vandu dreptulu de luarea, so-
LR . coteleloru totu de-un'a atâtu eu câtu SĂ. moscenitorii
mei asupr'a acestui: fondu si do-
EN

““bendii, in câţi. se urmedie vointi'a mea, lassata acumu

intocmai, fora cea mai mica,
scaimbare” seu abusu..
î
„Acesta mica propunere a mea, “Domnule Ministru, ve
rogu, pene- voiti £a ua, infacisiă |
/C

la appr obati'a M. S. Domnitoriului, in. temeiulu careia,

severs induse si lucrar ea, tr ebuin- n.
ti6sa pentu acestu fondu, veti bine-voi 'a me inseientiă impreu
na si cass'a. unde voiu
xespunde banii, si pentru tote acestea, voiu reman€ recunoscutoriu. aa
Primiti, Domnule Ministi U, ineredentiarea conside
raţiei melle sistimei cu Care sunt.
SI

„alu escellentiei vâstre a 53 a

.29 Septembre 1860, Brosteni, Me .. eu totu dovotatu _ |
DN
IA

„mb -sorist), Eranggcliu Zappa

v e. o . aa
U
BC
 RY
ANNESSU B, E DIE Aa a

RA
ADRESS A DOAINIPORIULUI ATBSSANDR
U 1IOAN I,. COTRA PRESEDENTIILE
CONSILIULUI DE MINISTRI, IN PRIVIN TIA |
CRULORU l :000 galbeni.
Dos

LIB
„Domul P esadeute,

Strimtorarea, in care s6; afla tesaturulu public

u, neiertandu Statului: a veni in ajuto- |
riulu unoru' stabilimânte de bene faceie, neci
a subveni la infientiatea: de noue:creatiuni
de ua neindoelnica, necessitate; si 'dorindu se nu se. -
zadarnicâsca, din lips'a de medilâce

TY
indeplinirea, unui gandu: folositoriu - Natiunei, am
hotâritu. a darui de ua cam data,
d'in lista, mea civila, summ'a de cinci mii s6sse sute
galbeni No. 5,600 galbeni,-a caror ua
plata so va incepe de la 1 Iuniu viitori lu, Si va incet,
la 31 Decorhbie annulu currentu,.

SI
numeranduse câte. 800 galbeni pe fia'care luna peno
la implinirea ssummei: de: mâi sus,
care se va, intrebuintiă, in modulu umatoriu:
- e

ER
3, 000 galbeni: se voru capitalisâ, si dobend'a, loru
logala va, servi de primul fonâu
de intretinere: a unui: numeru de'invalidi
essiti din senulu: 'ostire i:r0-
“mâne, pentru betesiugurii si in nepotentia
de a si castigi diin acâsța
„causa hran'a Veti
IV
pu ii
d 000 gălbeni se voru capitalisâ, 6rosi, si dobe
ntu lori legala. va soi vi ide promiuri
IEN „pentru. cellu mai bunu' uvragiu scientific. scrisu
UN

in limb'a, româna,
Ii :aSupr "a unei propuneri data de Consiliulu super
ioru alu Instructiuni _
publice,. +... i a
| „600 zuneni se.voru intrebuintiă spre ș a se soversi pidirea acumu inm Ierarea a asi-
| . lului Elen'a. Domn'a fondatu' de pre iubit'a Tnea,;
AL

socia, in
„ Facun duve cunoscut despre ac6st'a, Domnule Presedente
, punu totu do ua data a-
supra Domniei vâstre iingrijirea, ca, se ve intelegeti cu DD. collegi ai. D-vâstre spre .
V se -regulamentă, precumu se cuvine de cotra
fiacare in competentita atinibutiuniloru
TR

selle,
„essecutarea, dispositiuniloru de mai
susu. a îi
„Primiti Si. cu acâsta occasiune, „Domnule Prese ae
dento,: ospiessiunca affectiunei mele. |
e 3 „Gb “serisu) AMessandru A6n IL
EN

. Bucuresci, 28 Maru, 1868 EI |

i PN ac
pr
/C
SI
IA
CU
 RY
“ i ALESANDRU 10AN Aa . |

RA
cu mila ui Dumnnedieu si voinkia natională Domni Principatelor Unite- Române. ?

La toti de facia si viitor i sametate. |

LIB
Siretariu de
Asupr a, raportului presentatu sub No. 17678 de D. Ministru nostru
iunei publice ;
Statu ad. inderim la Depaxtamentulu Culteloru și Instruct
iunei pentru
Vediendu dispositiunile, propuse de Consiliulu superioru allu instruet
donati de. noi dupu -”
" instituirea. premiului litterariu d'in fondulu : de ună mia galbeni

TY
la, 28: Mar tie contenitu -
-.. serisârea adresata Presedentului Consiliului nostru de Ministri
annulu curente; -
“Am decretatu si decretămu:

SI
urmatâviete “dis-
Axt. IL. Incuviintidmu instituirea premiului mentionata despre
- IE
positiuni, ”

R
1, Premiulu acesta, se porte numele de Principele Alosanăru. oani.
loru pentru
"*2,' Capitalulu de una, mia galbeni se se depuna la Ministeriulu Finanţie
VE venitului legale de
dohendate în tesauru, su la particulari cu ipoteca, spre asecurarea,
una suta: galbeni pre annu care voru alcatui unu premiu annuale,
pentru ca, la Sep- i
3, .Se se publice totudeun'a unu concursu in lun'a lui. septembre
NI
la Ministeriu,
tembre urmatoriu coucur entii la acestu premiu se depuna elabor atele loru
insocite de unu Motto care so va, afflă si pe scrisoril e autograf e sigilate a autoriloru
U

de catu
"cm cari VOru insoci manuscrisele loru si d'in cari scrisori nu se:va deschide
in-
acea-a, a, personei caria, ar fi 2 se decerne premiulu; 6Ea, celle-alte se 'voru inapoi&
care
chise proprietariloru cari le voru cere de la Ministeriu în cursu de trei luni, dupa
AL

se voru arde.
ăune |
4, Aceste elaborate se: voru.cercetă, de cotra; Consiliului superioru de instrust
premiulu, c
care “aducund u-sc si la
carele se va rosti in privinţi'a persânei ce ar merită,
TR

- cunoscinti'a, n6stra, se îi se elibere premiulu «de indata.

'a amniului
5; Candu la termenulu îndicatu nu s'ar presentă concurenţi, atunci summ
u.
se va întruni-in.summ "a, annului urmatoriu spre a maxi premiul
EN

G. Fiindu ca, în starea, presenta se semte cea mai mare trebuinti a a, se inavuti lit ă
7 teratu'a româna prin traduceri nemerite d'iu limbele clasice Latina si Elena, obiectulu
limba correnta , naturala si
celloru antani premie se fia asemeni tr aduceri intruna
/C

tea obiectului.
usi6ra, de intiellesu, fora, inse. a perde d'in energi'a ceruta, de demnita
vindiarea,
'7. Lucrarea, premiata se se publice, cu spesele “Statului, si dupo ce prin
vestulu se se dea
„unui numeru de esemplarie se va, sodte spesele facute pentru tiparire, A
|
SI

ii aductor iului; E
imaducere:
8. Pentru annulu antaniu 1802, opiectulu premiului se fia cea mai buna
6ra pentru annii.
de Cantea I-a, Eneidei lui Virgiliu (Aeneidos liber primus) iin versuri,
IA

, se se aduca la cun-
venitori obiectulu fia-carui premiu urmatoriu, 1regulatu de consiliu
ui precodentu. Ea
noscinti” a nâstra, spre. aprobare: ua data cu resultatulu premiul
CU

: e
 RY
"165
SPOO

At, II. Și de pre ema, D. Ministru Secrdtarin de Statu

ad-intorim. la Dopartă- _
mentulu Culteloru si Instructiunei publice este ins arcinatu cu osoontarea acestu
i decretu.
Datu i in "Bucuresci la 14 Tuniu, annnlu 1863.

RA
- (Semnaţu) Alesaindru Joan. : A

Ne, 551 Ministru Cultelor si Tnstraetiunei publice

ad-interim,

LIB
Odobescu, , v.

ITY
ERRATA -

RS
Pag. _ . "in locu de: „ citesce,
p .
se: si
48 30 " asupa
18 3, 1836 :.- VE Asupra
„1898
105 391 381,
120 25903,66 95903,66
121 21 „3319,74 - -3073,3
659,33 - 659,53 |
132 38 „din septembre. Vin 11 septembre
NI
136 - 13 - TuMane . remane.
„144 anatani'a _antani'a
"9149 „92 „de câte de câtu -
LU
RA
NT
CE
S I/
IA
CU
 RY
RA
LIB
TY
R SI
VE
U NI
AL
TR
EN

(LOR GIU LAZA RU

/C

filosofiusi. „pru stu rabisoludu tr Academia. cdesdee Clutistut te

Iicenstloa uta si (cologt cbsolutur ui Umeverstlcleru «e. declten,
membre. cette societatii [ileloguce de tei Icdle., Jostii professor:
de (hcotorict altu: seminariulut ortodoxa. du marele. Priuii..
pete. ali liansitocanăcă, si: aiatinee fiuudatoriu, clircetoriru
SI

su pro fessortte- alliv secole rom dn esci cu Bucuresci, le. cenatdu, (5/6 |
IA
CU
pi “A NI N ALILE

RY
sucerAn ius

RA
LIB
ITY
momanz

RS
VE
„ SESSIUNEA ANNULUI (974
NI
LU

DOI
RA

„ TOMU Iv
2
NT
CE

BUOURBSOL |
I/

| NOUA A PIPOGEAPHIA A
LABORATORILORU
ROMANI.
S

| „19; STRATA ACADEMIEI, 19

IA

1872,
CU
 RY
RA
”

-p
j..
o
. r

4
LIB , .
TY
SI R i
4
N
o
VEa.
ai...
. — ”
pr
pa
>».
. a
.
NI - 7 o
U
pa
?

a
,
AL
„i
,
»

Y
i

E n.
..
pr.
.
.
TR
EN
i * Pa /C
SI
+
”

,
-

.
.

IA
-
i

.
*

.. .
CU
« . .
pa. ÎN
 RY
RA
LIB
„2 SOCIETATEA ACADEMICAROMANA
=

ITY
| SESSTUNBA ANNULUI 4871.

RS
A)

N
ra

VE
„ Protocolulu sedentiei 1. a Societatei academice române
a Luni 2 Augusta, 1871. , |
NI

1. Dupo ce ince in diw'a precedente, Domineca, 1 Augustu curente, membrii

parte locuitori, paste veniti in Bucuresci,
LU

s'au intrunituin un'a d'in sallele Universi-

tatei, presiedentele i-a, salutatu cu cordiălitate,.si a annuntiatu pre asta-di, 2 Au-
gustu, la 12 6re sedenti'a de deschidere a sessionei annilui currente 1871...
|
2. La ora numita, membrii, si anume Domnii : A. Treb. Laurianu câ
presiedente,
RA

J. C. Massimu, secretariu generale, G. Baritiu, A. Romanu,

A. Odobescu, N. Ionne-!.
scu, G. Sion si Jos. Hodosiu, se intrunescu în sall'a, destinata;
pentu siedentie; si pre-
“ siedentele, luandu cuventulu, declara sessionea annului currente
1871 deschisa,si face -
unu scurtu rapportu verbale dospre Inerarile delegationei in cursulu
NT

tempului de-la.
sessionea trecuta pâno asta-di, spunendu intre altele, co fondulu societatii face asta-di
|
300,000 1. n; co s'a tiparitu: Tacita tradussu de G. Munteanu, fostu
membru allu So-
- cietatei; assomenea s'a tiparitu d'in Dictionariu aprgpe 10, 6ro d'in Glossari
CE

u 5 c6lle.
Mai încolo spune. co Qin commentariele lui Iuliu Cesare «de dello Gallico>.
au in-.
tzatu patru operate traductioni, 6ro pentru partea sintactica a, grammat
icei limbei
române n'a, intratu neci unu operatu. In câtu pentru membrii societate
i cu dorere si.
profundu emotionatu. spune co A. Hormuzachi,a repausatu; co V. Alessândri
I/

a demis-:
sionatu, 6ro Fontaninu n'a priniitu numirea de membru allu Societatei;
co Cipariu si
: d. Caragiani Min cau desa
morhu, 6ro parentele episcopu Melchisedecu Min gravi
S

» impregiurari nu voru luă parte la sessionea, annului currente; în

urma, co M. Cogal-
IA

niceanu, A. Papiu Ilarianu, P. Poenariu, V..Babesiu si V, A. Urechia se ascâpta,

dil-
lele acestea, 6ro Ioanu Shiera probabile co nu va veni, fiendu co înco-n'a respunsu..
CU
 RY
PN i , | Ă
| ” | , i ?
z |
|
ni
ce , delegaţio- |
“Acesti sturtu rappor tu moombrii presenti. lu i6au Spre scientia pâno
ini sedentia.
“mea, conformu regulamentului, va presentă societati rapportu formale

RA
““ plenaria. i , (

'3. Dupo acestea conforma regulamentului Ş 10. D-tu Hodosiu se. numesce secre-
|. - - A
taziu ad-hoc pentru sessionea, annului currente..
sedentiz .
4. Membrii- presenti nofiendu in majoritatea, ceruta de statute pentu

LIB
ce-concer nu s0- Ă
ocna se constituescu în conferentia pentru preparare oa ucr ariloru
Sa
cietatea, conformu fegulamentului $ 2.
Domniloru G: Baritiu,
_. 5, Se allege una commissione de cinci. nembri in persânele
cercetarea manu- .
A. Oăobeset, N. Ionnescu, I. C; Massimu si Jos. Hodosiu pentru

TY
J uliu Cesare. «de -
_- scripteloru intrate la CONCUISU trodueijonea commentarieloru lui
bello Gallico.». ;
Jornande
6. Domnulu Odobescu suleva cestionea despre: traduetionea opereloru lui

SI
pentru care D-lui-conte Sc. Rosseti destinasse unu premiu.
despre |
Dupo_6recare discussione D- lu Odobescu se insareină -a luă, informatiioni

R
decide
operele tradusse si premiulu d'in. cestione, si-a report societatei. Totu aci:se
unui-a din fondator ii Societate i câte, UNU essem-:
“a se îamitte principelui Cuza câ VE
e
plariu €d'in Annalile-societatei. : - -.
r

i
7. Domnulu Massimu, din motivu, CO pentr U partea sintactica a aramnatice limbei
co este de doritu si.
| române n'a intratu la concursu 'neci unu operatiu, si din motivu
NI
one ca -
de imperi6sa, necessitate se avemu si acâsta, parte a grammaticei, este de-opini
se labor edie.
“societatea, se insărcine pre unu anume baxvbatu care în terminu anumiti
U
a

to

si. se presente Societatei operatulu din cestione . -

operatului se
-Domnulu Baritiu adopta acesta, opinione cu adausu ca cu olabozarea
se se publice,
fa insareinatu unulu din membrii Societatei, dâro. pro lungo acesta-a
AL

sii respective republice, si concursu cu doue ori trei pr emiuri.

sau
„ Domnulu Romanu observa co nu se potă si concuysu si insarcinare speciale, că
TR

a concursu lui pre terminu de unu annu

un'a sau alt'a; Domnialui este pentru reinnoire
de
cu trei premiuri : unulu de 400 galbeni, allu doilea de 200 galbeni siș alu tr eilea,
100 galbeni. | Se
|
Domiulu Odobescu este de opinione ca Sociotatea se se adressedie. D- lui Cipariu,
EN

care:a facutu partea analitica, se- faca, si partea, sintactica a giammati cei, ca, asiâ se
. :-:. . e
si. u-
'fia Grecare legatura, si uniformitate între aceste doue parti alle grammaticei,
Societate i. -
mai deco D-lu Cipariu ar refusă, se se insarcine unu altu membru allu
/C

cu pro- j
“- - Domnulu Ionnescu sustine a se deschide Vin nou COnCUrSU pre: unu annu
cellu Van-
„gvarhIn'a din annulu trecutu, facuidu-se mai multe premiuri, Vintre cari
operatu va fi cu totulu iin 'conditio nile
. tâiu de 400 galbeni se se de cellui allu carui
mo
SI

mai multu
programmei, 6ro celle alte pentru cei alle caror operate se VOru. appropiă
de conditionile programei, si aru vespunde- necessitatei de a, av6 una gramatica.
suntu. pentru unu senguru premiu, si:
IA

Domnulu Sion, secundaiu de D-lu Massimu,

a
_acestu-a se fia mai mare de câtu cellu d în anbulu espitatu, anume premiulu se îaad
500og.
CU
 RY
o eraaei
In fine dap Grecare desbatere iinco, s'a luatu urmatori? a “conclisiune : şi
„ «Pentru partea sintactiea, „2 grammaticei limbei române se publica
d'in nou con-

RA
„Gursu pre termenu. de unu annu cu programm'a, d'in annulu trecutu, adaugundu
sau
modificandu-lu, co voru fi. trei-premiuri. : unulu de 400 galbeni, allu douilea
de
200 galbeni si alu treile de 100 galbeni. -Premiulu de 400 galbeni” se va adjudecă

LIB
'acelluia, care va, correspunde intru tâte conditioniloru din] programa, âro cellu
de
200 galbeni si.100 galbeni se: Voru dă acelloru-a cari
« se voru n appropid maii multu de
conditionile din „programima. ! i | e pi
- Cu. publicarea programimei pr lucrata in acostu. întelossu se insarcina
delegatio-

ITY
nea Societatei. .. . iu mi Si |
8. Domnulu Ionneseu pentru cirsulu mai. rapede.: si mai precis alu jucraziloru
tine co este de necesitate a, se face una, programma a lucrariloru nu numai
pentr u
sessionea annului currente, ci si „pentru sessionea; annului venitoriu.'.

RS
Acâsta, opinione 'este sustinuta de toti membrii. presenti; si uiorabrii de
facia ai
| delegationei, Domnii Laurianu si Massimu, adjutati. de Domnii Romanu
si Sion, Te-
mânu însareinati cu elaborarea câtu mai 'currendu â programmei,
VE i
| Dupo aceste-a, tempulu fiendu inaintatu, presiedentele redica' sodenti'a
la; 5 ore
dupo am6dia, annuntiandu cea venitoria pre mane, 8 Augustu, la Li ora dupo
ain6dia.
A, Treb. Laurian,
NI
"dos, Modosiu, |
LU

. Protocotulu sodentiei a n, â Bocietatei acadeaice. române

' din 3 Augusta, 1871
=
RA

- Presiedente : A Ted, Lamia.

" Secretariu : Jos, Hodosiu,. -.. Si
- Membrii presenti :: I.C. Masi, G, Bari, Ales. Roman, A. Odobescu,
NT

6. Sion
si N. Ionnescu. po 7 e
9. Se cetesce protocolulu sedentiei trecute si se approba,:
10. La or dinea dillei este. progt amm'a Iuerarilortu Societatiei ini sessionoa
anului
CE

, curente. - | aa
Domnulu prosiedente presenta, urmatori a programa : PE
a) Reportulu secretariului generale despre lucrarile din annulu espiratu
.
b) Presentarea comptareloru pre 1870—1871. |
I/

„c) Numirea, unei commissioni pentru cercetarea, operateloru intrate la

concurst,
assupr” a traductionei commentarieloru. lui, J. Czesare, de bello Gallico.
S

d) Detiberare asupra partii sayntactice a grammaticei limbei române.

IA

€) Numirea, unei commissioni pentru ossaminarea vopor tului secretariului generale

si pentru cercetarea comptureloru.
1) Cetirea discursului de receptione a D-lui P. Poenariu, isi a a xespunsulti D-lui Sion,
CU
 RY
a N
_ . Sar

9) Getirea discur sului de. raceptione a D- lui A. Odobesti si: a viepunsuli Dom-
- nului A. Papiu Iarianu. . a a Di aa
a ea

RA
„h) Cetirea lizevariloru. preparate de norbi. II
-î) Receptionile D-loru- Poenariu si Odobescu , i
" 8) Cetirea diverseloru reporturi de commissioni şi luar ea de conelisiuni asupr a a 1or u.
1) Facerea, budgetiului: pre annulu. 1871—1872. .: at Ea

LIB
m) Fiacare “membru - se fia, insarcinatu a face în cur suli anului unu ta actătu inte
-_ricu sau litterariu si a-lu presentă ; societatii. Si Sa
| m) Piacanve membru se presente la inceputul u sessionei: dservari le selle assupr a
- partei tiparite d'in dictionariu. | | Sa

TY
0) Ce concursuri suntu a se deschide pre anii venitori. |
„p) Allegerea delegatiio nei si completar ea, Societate i cu noui membri.
_q) Dare de sâma in sedentia publica despre Lucrarile amnului Cur ente.:

SI
La acestea D-lu presiedente mai adauge. co: ÎN O ataaa |
„Ax fi Dine'a:se-sulevă d'in nou 'cestionea despre Tuarea mesur elor pentu publi-

R
_caxea, operei lui Cantemiru « Desor iptio 1Moldavie». si continuar ea publicareiei celloru -
|
“alte opere alle lui Cantemiru. VE
-. Mota D-lu presiedente observa co asupra , Iuer ziloru de sub punetulu c si d, s "au
luau dejă conclusioni in sedenti'a de ieri. . i ri
“Membrii presenti admiltu luarea în consideratione a acestei programe, „si se ica
NI

„în deshatere pre puncte. | a

11. D-lu Massimu tine ca se nu se obsârve, ordinea puncteloin i, ci se se ea, îna des-
U

—batere mai antâiu fissar ea; dilleloru pentru şedentie: publice.

Domnulu Lonnescu face distinctione inţre sedentie secrete, publice, si dee solemnitate,
„si dice co: sedentiele de. sectioni si de commissioni 'suntu secrete ; sedentiele unde se
AL

presenta si se desbatu rapporturele commissioniloru sau sectioniloru, si unde se ce:

tescu Iuerarile istorice sau litterarie preprarate de membrii Societatei, suntu publice; . -
TR

&ro sedentie publice . de solemnitate suntu, unde se facu teceptionile membriloru

moui. allessi. “De aci este de opinione ca Societatea; se tina mai multe sedentie pu-
blice, si anume totudeun'a, de câte ori șe deshate-s si se delibera, asupr a reporiuroloru
EN

de commissioni, sectioni, ete. - DRE

*Domnulu Odobescu inco este pentru a seo tin mai multe sedentie publice, si mai.
adauge co se se determine doue ori trei dille anumite pre septemâna, in cari publi
culu se'scia co Sotietatea, tine sedentia publica. Sia
/C

_ 7 “septe-
Domnulu presiedente observa co va fi greu a determină, dille. anumite pre
mana, fiendu co nu se pote sei inainte dâco voru fi materie pentani: sedentia, publica;
“Domnulu Hodosiu dice co nu este în conta” a publicitatei, si admitte distinctionea
SI

ce a facutu D-lu Tonnescu într sedentie secrete, publice: si de solemnitate, observa

inse co i ar "plac ca, sedentiele: publice se nu fia sterili, că bogate iîn materie, ca publi-
cului se nu se urâsca de una parte, &ro de alt'a tine la observarea ce a facutu. D-lu
IA

presiedente co e greu a fissă, cu septemâni inainte diu' a pentru sedentiie publice în in

tellessulu precuniu le a. definitu acestea, D-lu Ionnescu. Pentru acoea-ă propune. a se
CU

- . ă Ă 7 ” Pi „:
N
 .,

RY
luă armatori” a conclusione. «Be. voru tin€ mai multe sedentie publice; dinra șso va
fissă Qin tempu în “tempu.> .
* Mai vorbescu Domnii Baritiu, Romanii si Sion, apper and toti publicitatea, si în

RA
urma, S'4, conclusu cu unanimitate de voturi co :: DE
| «Societatea va, tin€ mai multe” sedentie pubtice in sessionea anului curente ;
diw'ă inse se va; fissă, dupo iimpregiurari.»

LIB
12. La J punetulu.- din vogramma despre
p cetirea, morarilora p reparate de mezabri,
D-lu Odobescu pune intrebarea : dâco lucrarile, scrierile, memorandele, contmuni-
earile membriloru societatei suntu de a se. ceti mai antâiu în sedentia, secreta a So-
cietatei 'sau a, sectiuniloru' respective, si numai dupo acâsta-a, se potu cetiiîn seden- .

ITY
tia publica; sau co, lucrarile membriloru nu, cadu sub rigorea SS- loru 33 si 84 d'in -
_vegulamentulu societatei.? ai To
Domnulu presiedente observa, co orice seriri, “memorande sau dissertationi, prin
urmare si celle alle membrilor u. Sociotatei, dupo usulu de peno acumu, s'au cetitu în

RS
sedentia secrsta, si numai dupo acea-a S'au potutu ceti in sedentia publica. Acestu -
usu. este de a.se observi, si pre. v6nitoriu, cu atâtu mai vertosu CO0 dispositionile
SS-loru 33 si 84 d'in regulamentu suntu generali:VE :
Domnulu Odobescu crede co aceste” $$-e, nu suntu applicabili la luorar ile membri Î-
loru socictatei, si face propunerea, : a i
« Paragrafii-33 si 34 d'in regulmnentulu Societati nu se apptica la conârau nicarile
NI
membriloru Societatei.» |
Domnulu Hodisiu observa, co acâsta pr opunere trebue : se fia secundaia peaa ua se
pot6 pune de cotra, presiedente la appretiarea Societatei de.una parte, 6ro' de alt'a co
LU

propunerea d'in cestione numai in sedeitia, plenaria s6 pâte desbate si deliberâ asu-
pr'a ei; pentru adea-a râga pre D-lu propunetori iu a, si veservâ acâsta propunere pentru
“atunei candu membrii Societatii fiendu în numerulu cerutu- de statute voru pote tin€
RA

sedentia, plenavia. Sa -
Doninii Baritiu, Tonnescu și Sion secund6dia pro prinerea D- lui Odobescu, si ohser va,
D-lui Hodosiu co conferenti'a, este în dreptu dupo regulamentu de-a prepară lucra-
NT

rile ce concernu societatea, ro propunerea D- lui i Odobesen iinco nu este alta de câtu
„una astfelu de lucrare. : | a ”-
Dupo acestea, D-lu: prosiodonte suppune propunerea D- i Odobescu laa approti- |
CE

rea conferentiei. -
Conferenti'a, insartina, pre D-lu Baritiu aface: repor tu asupr apr opunerei D-lui 0-
dobescu in sedentia:plenaria. . ..
"13. Domnulu presiedente communica, serissdri'a, D- lui. Todosiu, prin care acestu-a :-
substerne operatulu seu de dictionariu despre litterele I, J si IC, cu a câroru elaborare se
I/

insarciriasse prin conclusulu Societaţii d'in sessionea annuluu trecutu 9. Septembre.

S

. Operatulu D-lui Hodosiu se tr anspune commissionei insar cinata cu redactarea dic-.

“tionar iului. . |
IA

14. D'in acestu incidente D- lu Massimu e de. opinione: ca fiacare membra alu
Societatei însarcinatu cu lucrar ea, Dictionariuliui se fia rogatu a br amitte la commis-
CU

7
'
o
 o e |

RY
sionea insatcinata cua edactăr 6a, dictionariului 23 cole di în Tucrarea sea spre a i
- revediuta inainte de a procede mai depart te. : Sa
sepai atu în program a ucr ari ,
“ Opinionea D-lui Massimu se admitte ca punct

RA
i Di
| riloru. Societatei din sessionea aunului emrente. -
“Pentuu ea tiparirea, Dictionariului completu se se nota face câtu mai eurrendu, a
5
II
| D-lu Hodosiu emitte opinionea, ca : de la litera, J. se se începa unu nou; si respective

LIB
- „i a E
allu' douile volumu allu Dictionariului.
-* Domhulu Sion ar voi acâsta-a pentru fia care libtera, în parte. a
Domnulu Massimu admitte opinionea D-lui Hodosiu, combate inse. pre acea-a. a:
“D-lui Sion. - E i e - SI DE |

TY
In urma, se ndmitte ca opinionea D-lui Hodosiu se brdca iin program a Incrari-
„loru Bocietatei d'in sessionea annului curente. -. Sa o
16. Domnulu Hodosiu offere bibliotecei Societatei 1anu+ esemplari iu din opalu seu

SI
Românii si Constitutionile. Transilvaniei. Pesta 1871, > N -
Se primesce cu multiamire. DR «i

D-lu pr osiedente: annuntia se-.

R
17. Pentru ca mane se pota, lueră comisio n
- denti'a venitoria pentru poimane, Joi, 5 Augustu cuxrente; la 1 ora . dupo amedia si-
VE
redica sedenti'a de adi la 4 2 ore dupo am6dia. Şi E
„A, 'Freb, Lauriauu. Ma i
„Sos. ogosn
NI

te
U

Protocoluiu sedentiei FI , a Societatei academice române

din ăd Augustu, 18% a
AL

Presiedente : A, Tcb, Lauiianu. | .

Secretariu : «Jos. Fodosia. pt e ' iu |
TR

„- “Membrii presenti: J. C. Massimu, G. Baritiu, Ales, Roman, A. Odobeseu, G. Sion, i

“N. Ionnesecu si V. A, Urechia. | Si
18. Protocolulu sedentiei ds la 3 Augusta cur ronte se cotesce si se “appioba,
EN

"19; Domnulu Odobescu, în urm'a insareinare i ce a luatu în sedenti'a de la 2 Au-

gusta currente (punctu 6), reportâdia verbale co, precumu s'a informatu, manueerip- ..-
tulu: de traductioneu opereloru lui Jornande s8 afla, în possessionea D-lui Conte . |
/C

"Se. Rosetti, dâro fiendu co acestu- -a este. dussu din Bucuresei, n'a poti se iea, ..
“mai de aprope informationi. - + . -- | - mea
„Domnulu: Tonnescu este de opinione ca Societatea se se adressedie D- lui Basoti SR
ca, se ne de manuseriptulu spre. a-lu essamină, si deco va voi, spre a-lu publică. .. a
SI

“Domuulu presiedente observa co va, fi mai bine se remâna D-lu Odobescu însar- |
cinatu si mai departe cu acâsta, affacere, si înformandu-se mai de aprope chiaru de _
IA

la D- lu Scarlatu Rosetti, : se veportedie societatei.. og NL

'Opinionea D-lui pressiedente se adopta. a Da
CU
 7

RY
20. Se ieiea, in desbatere! propunerea, D-lui Massimit ca : fia care membru alla So-
cietatei insarcinatu cu lucrarea Dictionariului se fia rogatu a tramitte la comissio-
nea, insarcinata, cu redactarea, Dictionariului, 2—3. c6lle d'in Iuorareă sea spre a fi

RA
revediuta, indânte de procode mai departe. . | | |
-- Dupo lunga desbatere, la care au luatu parte toti membrii pr esenti, Sa latu UI
matâri'a conclusione., |

LIB
| «Domnii membrii cari au Imeratui ceva Cin Dictionariu suntu rogati a prresent Ia
'commissionea, lessicografica, lucrarea loru spre a se pot6 intellege impreuna assupra
“planului de lucrare ulteri6re inco in decursulu acestei sessioni. Pentru iutollegere ea
împreuna se voru determină anume dille de cota sectionea, filologica.

ITY
21. Domnulu Baritiu presenţa lucrarea, sea. despre litter a ÎL, 25 colle, peno la eu
ventulit Lesiuire; zestulu Vin acâsta iitera, precumu si Ier: area despre litter! a M,
ua va present, mai tardiu.
_ Assemenea, presenta D-lu Urechia lueraarea seaa despre litter' a x, avendu. apr esentă

RS
„ merarea despre litter'a O mai tardiu. LT
„Aceste lucrari se. transpunu comimissionei lessicografice,
„22, Se iea, in. discussione propunerea, D- lui Hodosiu, ca: «de la lite” a 4 se se in-
VE
„cepa, allu doile Tomu allu Dictionâriului si se se tipar6sca iin acellu-asi tempu cu Do
mulu primu.» | Du
Propunerea D- lui Hodosiu se primesce in unoniinitate. 7: „ |
NI
23. Dupo acestea, presiedentele pune la os dinea, dillei pentru seidenti” a de poimane, |
Sâmbata, la 1 ora dupo. amedia, trei puncte d'in programm'a adoptata, si, anume:
LU

“q) Fiacare. membru. . se fia, insarcinatu a face în cursulu annului unu tr actatun înioz N
„Ticu sau litterariu si-a lu present Societatei; a |
b) Piacare membru se presente la inceputulu sessionei obser varile selle assupr 'a
partei tiparite d'in Dictionariu, RE - Si
RA

„0). Cetirea, reportului secretariului generale despre luer arile delegationei de pr aste
-annu si despre situationea cassei societatei. : i
Sedenti” a, se redica a, 4 ore dupo amedia.
_ A 'Prep. Taurianu. i Sa
NT

- | DE Ne Jos, Hodosiu.
CE

Protocolul sedentiei plenarie IV, aa Societatei academice

- române din î Aug sustu, ISI,
I/

„ Presiedente : A; 'Zreb. Laurian,

S

Segretariu : Jos. Hodosiu. | i

IA

Membrii present: J.C. Maassimu, G. Baritiu, Aless, Roman, Ă, Odobesou G. io,

N. Jounescu, V: A. Urechia si A. Papiu Iarianu,
CU
 .. „| ” A : E - - Ă . Pt .

RY
” : ș. Des Name mere :

24. Se catesco protocolul sedentiei de la:5 Augusta currenie: si se adopta.”

225. Doinnuhi Odobescu oftere bibliotecei societatei' d'in partea D-lui Dr. Franti-
| scu Millosich una brosiura intitulata, «Albanesische Porschuingen,: si: Die slaviehen i

RA
n Elemente iim Albanesischen. Wien 1870»; ro d'in paitea, sea oftore operelg : a) Etude .
sur Jes droits et obligations des Monastăres Romains A6di6s aux Saint-Lieux d'Orient,
“par T” Archimanărite Agathon Otmenedec. Bucharest 1863; 0) LrEglise de Russie.

LIB
par, Li Boissaid, Paris, 1867, 2 tomuri; c) Die slavischen Blemente iim mumunischen
“de Dr. Franc. Miklosich, Wien 86. i i
| Tote acestea, se primescu cu multiamire; RI E a a e
- 26. Domnulu: Baritiu propune ca în' Annalile Societatei so se publice unu Gatallogu!

TY
„de tote cartile ofierite bibliotecei societatei i dimpr euna cu numele daruitoriloru, |
+ Propunerea, se adopta fova discussione, o Să
„27. Domnulu Sion presenta Imerarea, sea, de Dictionariu- dospre- liter a 2, pene: la

SI
caventulu Preservare, dicundu co restulu lu va pr esentâ mai tardiu. |
Tucrar ea în 120 foitie se transpune commissionei lessicografice.

R
28. 'Precundu. la ordinea, dillei: se iea in. desbatere cestionea, ca fi care. arienăbr”
actuale allu Societatei. se fia insar cinatu a; face în cur sulu îmnului unu tractatu isto-
ricu sau Jittorariu si a-lu presentă, societatei. pr VE Pa
Domnulu. Hodosiu, inainte de a intri in descussione, observa CO la propunerea
|

D-lui Papiu, acesta cestione s'a desbatutu si annulu trecutu în sedenti'a de la 25" Au- -
NI
"gustu; cetesce desbaterea ce a uimatu în acea sedentia,. Conelusione. nu Sa luatu. |
„ Adduce acestea, la şcienti a soniolaiei pentru inscientiare iîn discussionea, ce axe se
urmâdie. i A | Si Sa |
U

Domnulu Jonnescu dice co se. voxrminiumia mai antaniu lucra ea, dictionarului; cei
mai. multi d'in membri voru fi inco occupati in cursulu annului venitoriu cu Tucraiea
AL

acâsta-a,; cei cari si-au facutu partea d'in dictionariu, se lucre. ce voru av pre câtu
tempu-nu Yoru fi occupati in sessione, dero se nu fia, anume obligati a lucră : pentru
acea-a e de opinione ca cestionea ve ne sta inainte se ua amanămu pentr u sessionea
TR

annului venitoriu.
Domnulu Massimu observa co oste pre justu ca, cei cari voru Juară la dictionariu
se nu fia obligati a face in cursulu annului alte tractate scientifice ori litterarie, dâro
EN

nu mai pucinu este de doritu ca cei cari nu voru fiprimitu alta, insarcinare de 1a; So-
cietaie, se Incre ceva pentru inaintarea, scopului: societatei. Admitte cestionea, ce.
este în desbatere, si propune : «a se numi una comimissione, care se faca unuau rogula-,
/C

mentu pentru essecutarea, lucr ului. a .

Domnulu Odobescu. sustine propunerea D-lui Massimu, adauge numai ca, commis-
„sionea ce se va numi, se aiba în vedere si pre aceii membri cari voru îi occupati cu «
prepararea discursuriloru de receptione. A MS
SI

Discussionea se inchide. Se pune la votu propunerea di in cestione si propunerea

D-lui Massimu, si se primesce. NI . ja:
IA

"Se allege apoi commissionea, în porsonile D--lru; Ă, bagi Mariana,„ A. Urechia

si J. C. Massimu.
CU
 RY
| 9 _ . | | $- i . _ |

"29; soi ica, înn despatere e'allu doile obiecta ce erâ la ordinea dillei,
si anume cestio-:
nea, ca, : «fia care membru se pi esenta:la inceputulu- sessiiozei obser varile
sâlle as-
a
supr'a partei tiparite, Vin dictionar he E

RA
_ o
“Se admitte fora discuissione precum îuimâdia : “Sunt invitati +toti membrii
it a pre-
sontă la, inceputulu sessionei' „observațile, loru:1 aSSupr 'a partălora tiparite Min Dic-
dionaliu. > | i

LIB
30. Domnulu Baritiu, iinsarcinatu' a “fnde voportu assupr 'a propunerei D-lui. Oaobe- |
5
scu d'in sedentii” a de la 3 Augustu capete
. a
pimetu 12, pr esenta si d lectura ma
A REX
. toriului. a ă

ITY
RAPPORTU De i
Ta sodentii a onorabile socictatii academice din 3 Augusta: a. €. am latu: assupr ami.
insarcinar ea, de a, face rolatione motivată, eassupn'a, thesei sustinute in acea sessione, .
.
si care sc formulasse asiâ : «Ş

RS
Ş-ii 33 et 34 d'in Rogulamentulu Societatei academice :
române nu'se applica la seriptele membrilor > e e a
„Dupo modest'a mea opinione articlulu VI din regulamentulu Societate acadâ-
mice ronâne numai întru atât nu este deștullu de claru, în câtu ellu nu espr ee
VE
in tocmai scopulu, pre care mi addueu amente co lu avusse societatea, academica pre
cându se formulasse şi se luasse in discussione acellu. artielu. Scopulu adeco, fus-
sesse a se stabili una, regula spre iinharbatarea, si imbracisiarea, pre terenulu scien-
NI
„tificu, înco si a altoru barbati de littere si seientie, afora Vin collegiulu: membrilor U
acestei societaţi, pentru ca si aceia se conlucre si se inaintedie litteratur'a nostra," na-
LU

| tionale. “Proba învederata, la, acesta-a este: procedura luata, de cota, Societaţea; aca-
demica în vespectulu -Dictionariului etimologicu indata Vin prim'a sessionio de În 1867,.
pre cându au fostu provocati. toti bă batii litterati ca, se conluere la compunerea a
celui. i. o E: : |
RA

Alta proba arialoga avemui intru impregiurarea CO Societatea, academica iin- locu
de a impasti lucrarile intre membrii sei a publicatu - concurse cu premie respectabili,
6ro d6co nu ă, potutu pune peno asta-di: mai multe pr emiee assupr a altor u specialitati,
NT

caus'a, se se caute numai în lips'a de fonduri. |

Asiă, dâro pent uca articlulu VI se nu mai lasse neci-una, dubiatate assupr'a, scopului Să
pre care "Iu avusse Societatea, academica, la formularea; si votarea lui, $ 33 la, ince-
CE

putulu seu «Ori cine pâte»., ar fise se âmendedie asiă : Ori cin6 se oecupa, cu scien-
tiele, tocmai si nefiendu membru allu societatei acadeniice, pote, etc; mai departe
cauta, se fia pastratu testulu Ş-lui, “6ro acesta-a; d'in rationi invederate, pentru co
la cene- se se adrossedie si prin cene se si pr esente operatele selle acei barbati de scien-
I/

tia, cari nu suntu membri, d6co nu prin delegatione? - | o

“Totu assemenea ar av se: remana si $ 34, asi cumu se-vede, intacta; i sar mai
S

adaoge iinse unu allineatu care ar sonă; e

«Membrii actuali ai Societatăi academice au dreptului a si presentă oricee operate
IA

“alle loru immediatu la Societatea, academica in vre un'a d'in sedentiele acesteia, dupo
care presidiulu ya ingrigi, «ca, se se puna la ordinea dillei, contorme S-lui' 29 di în Re-
CU
 RY
x” . SD - -

rr esente ape |
culazaenta si CU. rospecare ca ordinei ch noluzica în case se
ratele» .
t a. 6. nu s'a intori su -
Intr acea-a, cestioneă ce se> velevasse iîn sedenti a de la 3 Augus

RA
si una alta impr e-".,
numai: pre” lungo_arţ. VL din Reguilamentu, că- ea attengea, înco
in Regulamentu. Intre-
“ giurare, care dupo opinionea mea nu este prevediuta,. mecairi
, mermor andu, sau orice. altu ser iptu:
barea, adeco erâ : dâco unu disetursu, dissertatione;
a, se prelege, sau de-

LIB
ice
destinatu de cotra autoriu câ membru allu societatei. academ
se fia luatu la revisione piea-
“elamă în. una din sedentiele publice si solenne, tr obue
academica. în sodentia :
labile,' sai prin vre una sootione, sam prin însasi. Societatea _
„plenaria, A
academice urma
Pentru acestu casu mi îeu voia a propune onorabili societati

TY
: i RE
toriulu proiectu de conclusu : .:.
stă in deplina, Ji-
„«Fiăcarui „membru * actuale allu Societati academice române ,
solemnă
„- bertate de a si prelege sau declamă operatele 's6lle în sedentia, publica. si

SI
revisione prealabil e, fa prin vre una seotione sau.
pre xespunderea sea, fora neci una;
pyin societate:in: sedentiă plenara. - -:

R
i
a Acelle, discursuri inse, cari se facu iin urin'a vre unei decisioni frimale, in i numele |
socictatei academice si sub. respunderea ei 'solidaria, mai inainte de a se
VE audi in se- _:
ca, s0-
denti'a, publica solemna, trebue se se prelâga în una sedentia, privata, pentru
- cistatea se aiba, occasione de a-si face observationile s6lle.
SD RR i Să 6. Baritiu, |
NI
„Bucuresti, 1871 August, She

«cu
“Dominulu Papiu considera cestionea,. sii conclusionile; luate de D-iu, roportoriu
U

multu rai seriose si mai gravi de câtu ca se se pota, pronuntiă acumu, pentru acea-a,
cere amanarea, “discussionei pentru alta sedentia... - a -
AL

: Domnulu: Odobescu crede co'cestion ea e forte- sempla, si se. pote Jud conelusione'
Socie-
- asstipr a ei: inco în: sedenti” a de asta-di. Cestionea, este, caamenibrii actuali ai
„tatei se pota. ceti scrieri, memorande: ori dissertationi in sedentia publica, fora prea-
TR

ă “Iabilea,i opinione 2a 'Sectionei respecţive.. Vede co D-lu Reportoriu iin conclusionile sâlle
ia
a mersu mai departe de câtu cumu er 4â propunerea originale. Vorbitoriulu formul6d
: propunerea, :urmatoria, :CET INI E a
EN

* «Verice membru. alii Societatei, renda a esti iin sedentia. publica vre unu me- |
ionea sea, intruna sedentiia, a,
moraiidu . sau. dissertatione,. va, trebui! se faca declarat
îi Societatei, arretandu subiectulu lucrarei s6lle. Presiedentele va dă rândlu acellei ce.
" tăre in ordinea de di, si membiulu va, face lectur'a.
/C

|
| «Societatea va hotari prin votu, secretu; dâco oper atulu va îi, sau nua pubticata în
Annalile Societatei academice. .
„.«Pentru lecturele. ce suntu a, se face în sodentiele publice solenne, Societatea: 16
SI

Ia
a, determină, mai inainte; dupo câ va Ta4 connoscentia, despre elle».
se: nu ua,
- Doinnulu Hodosiu.i irico tine co cestionea nu este atâtu de grave, în câtu-
ili nu-
: “-poteru detide înco asta-di. Sa dissu co 6re SŞ-ii 33.si 34 suntu ei avplicab
IA

se applica si
și ]a. membrii Sooietat ei,,
“mai la, straini șsau Si,i la membrii Sociotatei. Deco
a
CU

RR a
 Mi , Ea i

RY
NN

! atunci. n avenau- de câtu a reman6 pre lungo acesti s6-i d'in vegulamentu; &ro dâco -
se applica numai la Straini, atunci urmedia se facemu: disposetione pentu scrierile-.
si memorandele, etc., alle mâmbrileru i Societatei; pentr u acestu casu.din urma.pro-

RA
pune a, se luâ conclusionea, : Su
«Oricare membru . actuale allu Societatei pote. preseniă șsorieri, memorande sau
"dissertationi, de a dreptulu Societatei.

LIB
“«Membvulu este in' dreptu a, cere cetirea, de scrieri, memosande sau dissertationi
> în sedentia, plenaria publica a Societatei, iora ca mai nainte se le fia cetitu in se-
- dentia. secreta, .. | a
«Lecturele „pentru sedentia publică solemne suntu de a seo coti mai antâiu iin se-

ITY
dentia privata, a, Societatei.», SE
* Dommnulu Tonnescu dice co sub cuvenţulu Ori icene , din SŞ-ulu 33 alla rogulamen-
tului se intellegu si membrii Socictaţei ; propunerile pr eopinantilor u tendu a modi-
i
—fică acestu $-u; modificarile inse, chiaru în intellessulu regulamentului, se potu face

RS
numai la propuner ea a trei membri actuali; acâsta-a nu să observatu neci la una
din propunările ce s'a facutu peno aci. Respinge tote pr opuner ile si invita Societatea
a, reman6 la usulu, de peno acumu
a basatu chiax u pre, regula moritulu co: Booietatea Si: >
VE
lu a datu. N
, (-

Domnulu. presiedente tn «co D-na Hodosiu: end! a precisatu cestionea, ded co o-

'cietatea chiaru cu Ş-ulu 33 din regulamentu iin mana, înco n'a fostu rigorâsa, la, lee
NI
turele membrilorn sei ș:in senulu Societatei a domnit destula, liber tate, si este con-
- Vinsu eco acâstaza va, domni -şi. de aci inainte ; pentru acea-a, dice si Domnialui, . se
remanemu la usulu de peno acumu, si se pu pr ecipitămu a face unu pa55u,; ce mo-:. a
LU

mentanu nu ne: folosesce, si care lu potemu face și. „de alta, daţa.. SE :
Domnulv Papiu nu vespinge propunerea, D-lui Odobescu, - nu lu. multiazesce inse
_ formularea ei, precumu nu lu multiamesce neci formularea pr opunerei. D-lui Hodo-
RA

siu ; cere amanarea ci d'in motivu co: nu vede netesaitatea practica momentana, si
co in senulu Societatei domnesce destula libertate. Da
- Mai vorbescu Domnii Romanu, Massimu, Urechia si Sion, siinn urma, adoptand 3
opinionea, D-lui Papiu, presiedentele enuntia,:
NT

«Nevediendu-se necesitatea, practica moeniana, a propnieri D-lui Odoreu, at

„_cestionea se amana.»
31; Domnulu Ionnescu propune a se” tine septemani a ienitârăa câinii pucinu “una
CE

E sedentia; publica, si se se determine i inco asta- di orarile. acellei sedentio,

Dupo scurta, discussione se decide : | - o
Joui, 12 Augustu currente, la ora 1 dupo amediă; se va, ing sedentia publica, fendu .-
la, ordinea. dillei: a) Cetirea xeportului secretariului generale despre lucrarile dele-
I/

” gationei, si despre situationea, cassei Societatei; B.) cetirea reportului commissionei

insarcinate cu essaminar ea traduetioniloru aSSupr 'a commentaricloru lui Juliu Ce-
S

sare : De bello Gallico. )

.
IA

_82. Domnulu Papiu propune a, se tramitte din partea, Societatei felicitare intru
nirei de, la Putna,2, pentru serhar ea, memoriei lui Stefanu cellu mare,
CU
 RY
SR fo

- Propunerea sese va 1uă in discussione in 'sedânti” a de Luni, 9 Augustu.

38. Presedentele annuntia, sedenti'a prossiina venitria pentru Luni, 9 August Iu
9:
diftoritele
„Gurr cite, la, 1 ora dupo amâdia, puinendu la ordinea, dillei. costionea despre

RA
annii venitori. ! a ea
' concurse si premiuri ce ar fi a se deschide pentru
„Dupo acestea presedentele redica sedenti a la; 5 Gre dupo ;amediă-.
As tr eh. Laurianu.

LIB
3| os, Hodosiu. --E

po

TY
Protocolutu sedentiei plenabie. y a,,„socictatei academice
| "române Win 9 ASsustu, ISA

SI
„Presiedente : A. Dre: Lauvidnu. a | i
e

R
Secretariu : Jos..Hodosiu.
Menibrii presenţi : J. C. Massimu, G. Baritiu, Aless, Romanu; A. Oaoheseu, a. Sion, Mă
N. Ionnescu, V. A. Urechia, A. Papiu Ilarianu VE
si V. Babesiu..
se 'cetesce si se
SE
approba.
i
34. Protoolulu sedentiei, de la7 Augustu curente
-35.-Se iea în deliberare de urgentia pr opuner ea D-lui Papiu : de a tramitto Socie-
|
tatea felicitarile s6lle ienerimei inta unite la Putna pentr U serbarea +memoriei lui Ste--.
NI

“fanu cellu mare. a | a : -

„Propunerea, se adopta cu: adaossulu D- ui Sion «ca adres a de fălicitae , se see tra
U

„ mitta prin telegramma D-lui commembru Joanu Sbiera la Ceinauti, care dimpreun a.
cu D-lu commembru M. Cogalniceanu; se yepresente societatea, la acea jnare. ser-
AL

batâre, si se spuna, felicitarile societatei la tota tenerimea geneiosa, „care, inspirata _

"de marile fapte alle mariloru principi românii, a facutu a. se tin€ cea, mai. nationale .
serbatbria, intru memori'a lui Stefaiu cellu nare. E
TR

„In acestu sensu se face adress' a atâtu cota D-1 lui Sbiera la Cernauti, cât si i cota
& Domnulu M. Cogalniceanu în locu.
Adress” a cotia D-lu Sbiera suna: o Dai
EN

«In nuinele. Societâtei academice ve rogămu,. vepresentati. societatea, ia serbarea de

„la Putna; felicitati' din parte-ne junimea studiosa, care a Juatui initiativa comm6mo-
rationei - patriotice, si ineredentiaţi pre toti co participămu. d'in anima, la jubilaţionea Ş
/C

generosa a inchinatoriloru la mormentulu mar elui. Domnu românul. >

Ero adress'a cotra D-lu Cogalnicea au este':
” eSocietatea academica româna, te. r6ga, se .bine voesci i ca, impreuna cu D- Ju J oanu
Sbiera, membru allu societati, se ua representati la serbătorez, de-la Putna, felici-
SI

-
tandu'd'in partea ei junimea, care a luatu initiativ'a commemoratiunei patr iotiice, si
_ incredentiandu pre toti co societatea participa din anima, la, jubilationea ggener osa a
IA

| inchinatoriloru: la mormentulu marelui Domnu !românu.- -Pr imită, eto.>

y
CU
 RY
S 13o
NR

36, Se trece” la ordinea, dillei: si se iea in desbatere cestionea „despre cconcursuri si

premiuri ce aru fi a se deschide pre. annii venitori..

RA
. Domuulu Ionnescu al: dori a se pune la concursu traductionea, lui J uliu Cesare «De
- bello civili»; si unu altu premiu pentru traductionea d'in Orationile lui Cicerone,
. _precumu ax fi p. e. Filippicele, si celle rostite : un a cotrg Senatu si alt'a cota pOporu,.
" candu Cicerone s'a intorsu,d'in essiliu. - |

LIB
" Domnulu- Urechia; face una propunere prealabile si dice co: e Societatea academică
seinsareine una, commissione cară se prepare una programma de coneur suri si pr emiuri
pentru traductioni din autorii: classici. O: '
| “Domnulu: Sion nu combate pre pr eopinantiă; ar voi inse ca comimissionea se se oecupe

ITY
numai: cu cea-a ce âr fi de premiatu, annulu venitoriu. ÎN
- Domnulu Odobescu - sustine opinionea,.D- lui Tonnescu si ax -dori ca premiulu de -
150 galbeni: ce resulta din fondulu Cuza; se se impartia iin doue; diumetate pentru

RS
= “xaduetionea, opului «De bello civili», si cea alta diumetate, pentru traductionea «Fi--
Tippiceloru» lui Cicerone si a orationiloru lui un'a cota, Senatu si cea; alta, cotra po-
Doru. — Atora, de acestea, dâco medil6cele ne i6rta, se mai punemu la concursu doue
cestioni. istorice, un'a d'in istori'a. antica p. e.. assupr'a Daciloru, alta d'in. istori' a,
VE
“moderna; precuniu ar fi: „organisaionea baserieci la Români peno la îinitulu se- |
clului XVII -. i Sua Sa SR
Domnulu Massiinu dice 6Go osporienti”a do; '2—3 anni .ne arrâta cirimu se urmâmu .
NI

intru " deschiderea,. coticursuriloru şi fissarea propicloru. Pre câtu se pote se punemu
premiuri pentu opere ce se. potu traduce înti”'uiu axnu; si.pre câtu se pote se nu al-
LU

„legemu opere greu de tradusşu. Admitte premiulu pentu traductionea oper ai „«de bello N
civili >; în loculu traductionei orationiloru lui Cicerone, mai hucurosu ar voi una tra-
ductione d'in Sallustiu «De Catilina. > Afora de acostea, iinco unu premiu pentru unu |.
tractatu despre Daci. | DR .
RA

Domnulu Baritiu sustine propunerile Dori Tonnescu sii Odobescu, ar voi înse ca,
termenulu concursului se se puna, pre doui, si dupo iimpor tanti'a lucr a i, pre trei anni.
- Domnulu Presiedante precisâdia cestionile, si pune la votu: sa
NT

-a) Concursu pentru traductionea operei «De bello civili»: sii premiarea ei din fon- |
dulu Cuza, cu termenu peno la 15 Tuliu 1873 st. vi
Se adopta iiu unânimitate,_* i Se
CE

37. Domnulu Urechia, inainte. de d. procede mai departe, cere

e a se ud in. cânside-
xatione propunerea, sâa, în cestione prealabile. e S
Domnulu Presiedente consulta, adunarea, si se admitte luirea : în consideratione,
remanendu D-lu Urechia insareinatu a face reportu: desvoltatoriu si. regulatoriu pro- |
I/

punerei s6lle, 60 peno atuuci cestionea, remane în 'suspensu. 7

38. Se ica in deliberare conclusulu conferentici despre republicarea concu: sului? la
S

partea sy ntactica, a grammaticei limbei române.

(Vedi protocolulu sedentiei I, puntu. 7)...
IA

Societatea, adopta, intregu conclusulu conferentici cu acea modificare, co termenulu

concarsului se detige pre 15 uliu 1873 st. v..
CU
 14 a

RY
„89, “Pontru sedenti” a der mane la! ora 1 dupo. ambdia se „pune 12 . ordinea, aie ce-
sede ntia priv ata. _ DE
„_birea reportului secretariului generale iin
ia., DI E
' Presiedentele- redica, sedenti' a la 5 6re dupo am6d

RA
i aa a
A Treb. Laurianu . = SI
Jos. Hodosiu: | a

LIB
TY
“Protocoluilu sodentiei plenai tiee VI, a Sociotatei academice.
“ i române tin 10 August, 1881. |

SI
Presiedente : 4. Tic, Laariamut. Li

R
Secretari : Jos. Hodosui.
|
- Mombrii present : J..0. Massimu, G.. Baritiu “Ales. Roman, “Ales. Odobeşeu,
VE
G, Sion,-N: Ionneseu,.V. A. Urechia, A. Papiu Tlazianu,V. Babesiu si NM. Cogalnice anu.
„40, Se cetesce şi se adopta protocolilu sedentei de ieri.
_41-La ordinea dillei este cetirea în sedentia privata a. reportului secretariului
NI
generale despre lucrarile delegationei d'in annulu espiratu și$ despre situationea cas-.
Si sei societatei.:
Secretariulu generale da cotire veportului. o
U

Repor tulu.se va ceţi în sedentia Dlenar ia, publioa, anmiaciată pre poimano; Jooui,„In
or! 1 postmerediana. De N Pe ” .
AL

43, Dormimilu Ionnescu propune îa se tipari rportulia $

si ase imparti la manibră L
Domnulu - Coganiceania secundedia acesta propunere, care: se primesce.i in. unani-28
mitate. m : i
TR

48 Domnii M, Cogalniceant sii Alessandiu Odobescu. declăra co-si. voru tint di- .
. sonate de receptione în sessionea, annului venitoriu.. Ia
. Se iea “spre scienitia,. a i E |
EN

"44, "Pentru sedenti'a, de-mane Ia oa i poster ediana, se. pune al orăina dillei ce-
“ tirea in sedentia privata a reportului commissionei însar cinata cu. essaminarea tra
:. -- aa pu
„ductioniloru lui Juliu Cesare «De bello Gallico.» -.
/C

a
Dapo acestea, presiedentele redica. sedenti a la 4 “he ore duo amedia
A “Ereb.. Aaurianu. a Da
„305, Modosiu. -
SI
IA
CU
 RY
Da
dă.a

Li
t

RA
„Protocolul, sedeiitiei plenare vu, a.Sociotatei academica
i române. din u Augustu, 14

LIB
- Presiedentă : A. 00, Liiuricuu. a i | |
- Secretariu : Jos. Hodosiat. A : o
"- Membrii presenti ::J. 0. Massimu, G. Baritiu, Aless. Romanu, Aloss, Odobescu,
G: Sion, N. Ionnescu, Y. A.. Urechia, A.:-Papiu Ilarianu si V. Babesiu.

ITY
” A5.Se cetesce protocolulu sedentiei trecute, si se approba. -. -.
„46. La ordinea dillei este cetirea in sedentia privata, a reportului commissionei in- i
| sarcinăta; cu essaminarea, manuscripteloru de tr aductionie a commentarielor i i Jm
liu Cesare «De Bello: Gallico.»

RS
- Domnulu Odobescu in calitate de repor toriu alu e;coinmissionei, da cotie repor tului, .
Reportulu se va ceti in sedenti'a publica de mane ora 1 postume odiapa, sisi'se va
lu, conclusione 'assupr'a lui. Se
VE7 De
47. Domnulu Presiedinte communiea unu alu mânuscriptar de. traductionea COm-
mentarieloru lui Cesare «De băllo Gallico» avetandu co acellu-a.“a; intiatu sub de-
| cursului sedentei. do asta-di,. si porta motto « Amicus -Plao, QAIicior ver itas». |
NI
- Domnulu Tonnescu este de! opinione ca, acestu manuşer riptu se se d6 repor toriului
commissionei iisazcinata, cu essaminarea traductioniloru «De Bello Gallico», pentru
LU

a lu essaanină independente de celle essaminate prin commissione, si a si da opinio- ..-

„nea, assupr'a lui. Ac6sta-a, înse se nu impedece Societatea de a luâi în cercetare TO=
| pori tulu commisionei assupra cellozu patru -operate într ate la tempu.:
Domnulu Babesiui ar vr6 ca manuscriptuli întratu astadi, se şe d6i in: cercetare: E
RA

„la, unu membru allu commissionei essăminatbria, nauinusoriptelor U: «Do „Bello, Gallico»,
„Si se adduca reportu pentia sedenti'a de mane.: Mate DD Ne a
„ Domnulu Odobescu emitte opinionea : a se luâ acu co manuser seriptulu a intratu după Si
4

NT

termenu, co prin urmare nu mai.pote întră în conditionile concur sului, dero: intra; i1.
conditionele Ş-lui 33 din regulamentu; si's6.se tramitta, la, ună commissione, pentru De
a-i essamină valorea, litteraria ; 6ro pano atunci Societatea, se nu se pronunție assu-
CE

pr 'a propunerei commissionei despre tiparirea mamuseriptului: A

„Domnulu Urechia inco este de opinione co manuscriptulu presentatu.. dstidi nu
“mai pote intrâ în conditionile concursului,. ecere si Domnialui a se tiamiţte: la una i E
commissione pentru a, essamină ce lucrare este. i
I/

“Domnulu Papiu propune amanarea, discussionei pentru sedeiti'a de Luni venitoriia.

Biro reportulu commissionei cetitu astadi se se desbata în sedenti'a, publica de mane.
S

Domnulu Hodosiu nu vede necessitatea, de a se numi una commissione noua, SI |

propune a se dâ manuscriptulu in cercetare Ja, commissionea, de cinci, insarcinata, cu
IA

essaminarea, traduetioniloru intrate la tempu. In cele: alte sustine opinionea, D-lui 0-

| dobescu.
CU
 RY
u-co
opune espiniger ea manuscriptuliă, fiend
Domnul Roihanu este de parere si pr ordin ea dili .
rsu, si se tnecemii la
„ma intrau În terminulu publicastu in Concu Ia a
ussionea se amana,
- Tenul !fiendu inaintat la 6 ore, dise

RA
ca, cu “ordinea de di anmuntiata îni apte
"Mame lă ora “postmeridiana. sedentiz, publi
punctu 31... -.-
“ cessulu verbale de la 7 Augustu currentie,
i.
Presedintele vedica; sedenti'a, la 0 oree dupe amed e

LIB
A
A Treb. Lauri anu. Cp i
os, Hodosiu.

TY
co

a Societate academice
. Protocolul sedentiei (priblice) VII

SI
LS „române Win 1 Augustu, 184

R
a li
“Presiedente : a. 7 cb. Laurianat. VE
| e
Secretariu : Joş. Hodosiu.
, G. Bariti u, Ales.. “Romanu, Ales, . oăcbese îi
“ Membrii presenti : J. C.:Massimu
ianu 'si V. Babesiu. .
-G, Sion, N. Ionnescu, V.. A. Urechia, A. Papiu-Ilar
NI
adopta... - |
48. Protocolulu sedentiei de ieri se citesce si se
commu nica i vhale , co"D-lu Prd-
„49. Inainte de a trece la, ordinea dillei D-lu Papiu
lvani'a, ia tr amiss u prin fiulu seu
topopu “Michailu Crisianu din Reghinu, în Pransi
U

romane pentru: a, le” otferi latunu in

Bugeniu unu numeru de'160 de vechie moneie
.... DID
„stitubu publicu din Bucuresci.
AL

tonao rinlu i oorin ău-le s0- i

“* Domnulu Papiu cr ede a lor conforma. intentionei
N a
- cietatei academice. : . ae
a A
Se primesce cu multiamire,
TR

multiazniro p-iui daruit oriu Mi-

“ Domnulu Odobescu dice co se se faca năresea de ai
| Me ca
cau Crisianu. eni ed
*Domnulu Presiedinte obser va. 00 aobsta- a s%, urmata totudeun'aa, în assom
EN

Iu
suri, si se va urmă si aci. |
|
e
50. Domnulu Uioohia cere a.se luă act de. serissri”a a sea dăressata astadi cobra
mai multe obiec te „de varita te
D-lu presiedente, prin care a inaintatu la; Societate
/C

sigille si documente, ete.”

„si de anticitate, pr ccumu medalie, monete,. i
mire.
- Obiectele ofterite Societatei se primescu cu multia
p
Sbiera, prin care a-
51. D-lu presiedente, communiea, una telegramma de la D-lu
Societe tea, la, serbar ea de
cestiu-a annundia co.primesce insareinarea de a xopresentă
SI

a a
|
la Putna. a a
e _ a
Se iea spre scientia,
u D-lui secretariu ge- .
IA

„59, 'Precundu la or dinea dillei, D-1u presiedinte da cuventul E E

Si
serale. psd
CU
 marocane

RY
Secretariulu generale, D-lu Massizau de la tribuna, cetesce repor tulu
despre. lu-
crărilg delegationei din annulu espiratu si despre siiuationea cassei Societatei.
“(Vedi annessu A.) .

RA
“

-Domnulu Hodosiu crede co vomu lucră în sensulu regula nentului Societati,

d&to
Yomu numi una commissione de 3—4 membri pentru a essamină, atâtu reportulu
se-
» cretariului generale câtu si starea cassei „sia reportă Societatei in una din seden-

LIB
tiele prossime venitârie. Propune numirea, commissionei. -
„Domnulu Ioiinescu, relativu la cea-a, ce se dice in reportu co, annaliloru Societaei
ar fi a se dâ una mai mare estensione, propune a se numi una. speciale comimissione:
pentru acâsta-a, care se arrte modulu si medil6cele cumu ahnalile Societatei aru.pot6 -

ITY
se devina una publicatione mai intensa, mai avuta, si mai instuotiva pentru publicu.
, Propunerea D-lui Ionnescu ua, sustinu D-nii Sion Si. Baritiu. |
-* Domnulu Papiu sustine propunerea. D-lui Hodosiu, combate propunerea “D-lui Ion-
nescu, dicundu co annalile Societatei academice nepotendu coprende de câtu lucrari de

RS
alle Societatei, si-alle. membiiloru ei, nu vede necessitatea, numirei unei commissioni
numai spre a constată acâsta-a. Annalile Societatei, adauge domnialui, e de doritu |
ca se coprenda mai multa materia. Si acâsta-a va îi, deco se va, adoptă propunerea fa-
VE
cuta în privirea; lucrariloru:de preste annu alle membriloru Sociotatei ,, propunere pen-,
tu care e si numita una, commissione. . | :
| „ Observa co dâco ar fi a, se numi. doue coramissioni, atunci se numimu un'a, care se
NI
| essamine numai situationea cassti, 'adeco starea, finantiăria a, Societatei, 6ro alta com-
“missione pentru c3saminarea lucrariloru Societaitei ce se coprendu iin reportu. = |
„ Dommnulu Babesiu iinco nu afla necesitatea commissionei propusa de D-lu Ionnescu,
LU

coci atunci ax urmă ca pentru fa care luorare a delegationei se numitnu câte: una spe-
ciale commissione. - Di
- Domnulu Jonnesei sustine necesitatea de a se nui doue coimmissioni, un'a pentru |
RA

cestionea finantiaria, si alt'a pentru t6te celle alte cestioni din reporiu; si aci se: u-
nesce cu opinionea, emissa de D-lu Papiu. J
„In urma se adopta a se numi doue commissioni de câte bei membri, una,. sent
cercetarea; starei finantiarie a Societatei, si alta penbru €essaminarea, reportului dele-
NT

gationei in tote celle alte cestioni. ”

Se purcede la, allegere prin votu: secretu, si see allega in commissionea - finanţiaria
“Domnii Papiu cu 10 voturi, Baritiu cu 8 si Romanu cu 7, fiendu 11 votanti.
CE

Ero in: commissionea, pentru essaminarea reportului se allegu Domnii Odobescu cu

10 voturi, Ionnescu cu 8 voturi. a
Pentru allu treile membru voturele fendu impartite . si neavendu neci unulu imaiio-
ritatea ceruta de regulamentu, sa processu: la, a, dow'a, votare, allu carei
I/

e resultatu a
fostu alegerea, D-lui Hodosiu cu:6 voturi din 11 votanti. | “
„58. Se trece Ia-allu doile obiectu din ordinea de di, si D-lu Odobescu dde la tribuna,
S

, în calitate de reportatoriu, cetesce reportulu commissionei insarcinata cu essaminarea,

IA

manuscripteloru de traductione a commentariloru lui Juliu Cesare «De bello Gallico»

(edi annessu
a B.
CU
 RY
i 18. a
pi
sedenti'a “pentru 10 minute, |
-Dupo celiire, D-lu Presiedento suspende assupr aa epori li
a disoussionea deschisă
La redeschidere, D-lu presiedente dedlar

RA
ă cetitu., ta-
a doznmmissionea, si în speciale pre zepor
“Domnulu Papiu, and cuventul, felicit manu-
” a si conscienti” a cu care a essaminabu
tariu pentru zelulu si activitatea, scienti etiva pentru concu- |
ssionei va "fi forte instru

LIB
scriptele. concurrentiloru. Lucrarea, commi e in annali le:
câ si penoa se publicâ acâstă, Juerar
renti și pentru publicu. Propune deci le, si
c6sca publicarea, veportului prin diurna
. Societaei, onorabilea delegatione se medilo . | a
- Yeserva, a vorbi in fondu mai taxdiu. pm
mitate.
Propunerea! D-lui Papiu se adopta iin unani

ITY
ne
indoiântiele ce le-a avutu si în. comimissio
Domniulu -Massimu, vr6 se si esprime limbei si. litte- .
autori classici este formarea,
ca membru. Scopulu trăductioniloru d'in te de
numai atunci candu operile. premia
zațurei române; acestu scop 'se pote ajunge medi-
publicului. Ar dori dero ca, Societatea se

RS
Societate se voru imprime, si se vorudă greuta tea, dea traduc e d'in
ea. Arrâta în uima
N

loc6sea, tiparirea operiloru preiniate de n'ave mu precu mu” au

a româna, fiendu co
limb'a laţina, sau si din alte limbe. în Timb'
n dictionariele necessarie, neci autori classici.
altii, p. e. Francesii, neci
VE parti, anume: observa-
“Domnulu Bahbesiu dice co: 'xeportulu commissionei are doue
meritulu tradudtionilor U; „acestea, privescu
tionile si critic'a, ce, cominissionea face în
voru publică in "numele si sub esponsa-
pre comimnissione si nu pre Societate: elle-se
NI
ei.
suntu , conclusionile. commission
si nu a Societatei. Adou'a
bilitatea, commissionei
si Societatea. Propuherea commissionei
i premiarei. Aci trebue se'se “pronuntie
assupr 'a, unde -
LU

e modificarea programimei de concursu,

cu impartirea; premiului in doue, involv acesta;
area este : deco potemu se modificărnu
„s'a annuntiatu unu senguru premiu. Intreh neci unulu
carea, este justificata, prin acea -a, co
” programama: Crede co potemu; coci modifi va see dica, neci- unulu |
ionile din progâmmas
din concurenti n'a întrunitu t6te condit
RA

-. Aa a
|
aa se afla, care se merite promiulu intregu. accorda
propunerea, commisșionei, tiparirea se
.. In câtu pentru tiparire dice, co dupo emis se de.
lu lucrarea, sea dupo observationile
sub conditione de a și conformă; premiatu conditione;
NT

co premiulu se pote accordă cu Sal fora

RE commissione. Vorhitoriulu observa,
dica, co premiulu se-va d& dupo ce pre- -
dâco se accorda, cu condiţione, atunci se se-
observationile commissionei, sau prerniar
mianţii si voru fi indreptatu operatele dupo n
CE

- rea se se faca foră condiţiorie. rtirea proza:

are, 'si i acâsta-a este impa
Domnulu Papiu una, sengura, ucdomirire
sis intregu publicătu. Cere deslusire de la
in doue, candu ellu. erâ numai unulu senguru i
impartirea, premiului?
commissione pre ce motive, a propusu
I/

commissionei pentru
e cerute, dice co "motivele:
-- Domnulu Odobescu, dandu deslusiril d intre
anume :% a, constatatu. co neci unulu.
impartirea, premiului se afla, în xeporti,
S

a, tra. -
nu conditioniloru concurrsului de a dâ'un
concurenti n'a, correspuns pre depli a, possi- |
00 conemrentii si au datu t6ta, diligenti!
duetione perfecta,;, dâro s'a constatatu
IA

| si de 3
diligentia, trebue incoragiata; de una parte,
“bile de a ajtenge conditionile; acesta pre. -
oripte, amu pot6 .da, publicului, +d&co nu
„altaa prin tiparirea, a unui-a, din manus
CU

:
 Y
Juliu Cesare, dâro cellu puciniu! una; carte roma

R
mieloru in casuri ca, cellu de facia, est
nesca buna de cotit. Impartirea pre-
ein usu si la alte academie. Vorbitoriulu

RA
„co a vediutu in acelle academie francese, cum : dice
unu senguru premiu sta impartiti în.
trei. Commissionea dâro, basata pre acest
u usu, si pre motivele si argumentele espu
mai pre larguîn report, a'propusu impartirea, se
premiului.' .. Da
Domnulu Romanu

LIB
preinitte co nu face critica observationiloru
ritulu traductionei; acestea, dice D-lu Roma . commissionei în me-
nu, attengu pre cominissione si nu pre'S
cietate. Se maiginesce la cest
ionea,in fondu: la; premiare si tiparire, S'ar par6 o-
greutatea, este impartirea, premiului. Concurre co tota
ntele premiaţu ax pot6 dice : eu am lu-
cratu pentiu premiulu de 1150 galbeni publ

ITY
icatu in concursu, 6ro nu pentru diumetaţ
Ei-bene! noi vomu:dice': lucrarea D-telle n'a e.
ajunsu conditionile unei perfecte tradu-:
ceri, prin-urmare nu esci în dreptu a reclamă,
premiulu
sa aproppiatu de una buna âdmissibile traducere ;. i intregu;. dâro lucrarea D-telle .
Societatea vine se ţi remuneredie . -

RS
acâsta, lucrare a D-telle. “Vorbitoriulerede u: co societatea, este indreptatitaa imparti -
premiulu. “Propune : ase adoptă conclusiunea
commissionei de a se imparti. prem
intre concurcure manu
nt ptele lit.A. si B.; in câtu pentru tiparire, Socie iulu
scriii
nu se pronunție penoce delegationea, nu va întrâ VE tatea, se”
în xelatione cu autoriulu manuscrip- .
“tului a carui tiparire se propune de cotia,
commissione, in urma,se se desfaca: sigil
concurrentiloru premiati. lele
Da a S
“ Domnulu Sion adopta conclusionile comimiss INDIA [iai
NI
ionei în câtu pentru premiare; în câtu
“pen ru tipa inse
ri prop
re une : a se tipari acellu opu din celle doue prem
autoriu va, present, mai iate, allu carui
currendu lucrazea,. sea, corressa, dupo
U

decommissione, observationile emisse

i: DN
Propunerea, D-lui Sion nu este sust aa
ienuta, a Ş a
AL

„ Domnulu Urechia propune a, se

imparti spesele de tipariu între amed
nile premiate, oue traductio-
o Da
Propunerea D-lui Urechia, nu este sustiennta. |
„Discussionea, se inchide, si presiedentele, ai | |
TR

formulandu' întrebarea, ua, punela votu

secretuîn termini urmatori : EEE
„ «Admitte, ori ba, societatea, impartirea e
premiului de 150 'galbeni in, doug parti
„gali intre autorii manuscripteloru lt Asi e-
EN

pp |
„Votarea se face cu «Pentru» si «Contray
. Se
„. Se procede la votare, si resultatulu este -
Din 11 votanti, 10 pentru, 1 contra, Pre-
siedentele enuntia : Manuscriptele liţ.
/C

A si B suntusi remanu premiatecu câte

beni unulu si fiacare. Dia 75găâl-
i a a
„ Presiedentele pune la, votu
'

conclusionea, conimissionei desprs tiparirea

LI 501009 PIN N E iii
manuserip-
Se adopta cu mate majoritate de voturi, -
SI

„Se procede la desfacerea sigilleloru e

„ antaniu co sigillele au fostu intacte, de la epistolele premiatiloru, constatandu-se mai
IA

e aa
Desfacundu presiedentele scrissâri' a, de lungo manuscriptulu liţ, A, amnu
„ “Antoriulu manuscriptului if. A;'cu motto ntia :
: Tiet quodeungue volânt, qui: valebunt;
CU

-? a.
a.

: a
 20 |

RY
nia in, Ro-
“ oaletunt autem, seniper. arma. Qicer one, =— = este »; lu Copacinei mrofese
„manu, » (aplause). - | =
annuntia :az
N II„ Presiedentele desface apoi: scrisori! a de lungo manuseriptala lit 3, si

RA
a cAntoriulu manusoripţului lit. B cu motto : Quod si! “aptiqui ssimum . quoăque
imperiu m,
tempus 'speotari opporteret,, populi Romani, justissimum esse. AN. Gallia
> (aplause).
Comm. I XXXEV, este D- lu Axone Densusianu, advocatu i in Fagarasiu.»

LIB
terminul u- „peno candu autoriul u Manu-
54. Domnulu: J onnescu propune a se, fissâ
ora cop missionei ,; spre a
“scriptului A se. si correcte lucrarea, in sensulu obs vaţionil
„pot6, fi ţiparitu. Aa i Da |
„Dupo scurta desbatere se pune termini osii: mai far du DGnO la 1-iu Tanuariu 1872,

ITY
„55, Pentru sedenti” a de mamne se. „pune la; ordinea dillei ;: „Vostionea despre publica
xea, operei lui Cantomirn «Descriptio Moldavie».
Presiodentelă redica sedenti' a la 5 ih, ore dupe, amedia. “Poniru sădenti” a de maine
„ae defige ora | posimerediaua; Ca |

RS
A "Preb. Laurian. mt N
iu a i Bo Bodosiu,,
VE
- ANNESSU A
a
NI

aa aBPORTULU:
SronezaRiutul GENERALE “PRESENTATU SOCIETATEI ACADEMICE IN SEDENTI A.
LU

DIN 12]24 +AUGUSTU 181.

E a mă
+: Donmiă mei,
, S au tiparita an-
“Din luozarile proiectate a se essecntăi in cursulu anului incetatu
RA

e alle lui "Pracitu, tra-

nuntiatu. si. pusu cde mai multe lune în. vendiare operele complet
nu. „Avemu dea mul-
dusse de veposatulu si demnu collegu alu nostru Gabriel Muntea
promt'ă si bun'a, essecutione a, ace- |
„tiami onoratului nostru collegu | G. Baritiu pentru
NT

din tipariu si s' au annun-

stei tipariri. Ainalile de pre annulu 1870 înco au essitu
Societati aa fi se se. dea
tiatu de mai multe lune. Delegationea crede, co Annaliloru
materiei, asi
„Una mai, nare estensiono atâtu in numerulu esemplarielor WU, câtu, si alu.
CE

alle Socieţa-
in câ; -— alora de procesele verhali alle sessionei şi alte acte oficiali,
litterarie , istorice. si scientif ice, cari
tei, — se 'coprenda, si tractate despre "subiecte
cu modulu acestiu-a , Annalile |
intra, în domeniulu,. ce imbracia activitatea Societati : =
Ă
nostre aru pote deveni interessanti pentru unu mai mare numeru de Români, si. des-
I/

infinentia, Ja cari, în |
chide Societati, în publiculu romanescu, una calle de actione 'si
oru selle, Societăea este
vederea, mariloru interessi naționali. legate de natur” a lucrăril
S

tote medilocele, de.

ui in dreptu, ba chiaru si dstoria se tenida din tote poterile si prin
cugetasse;! co in cursilu ace-:
IA

“cari dispune, — D'i in. Dietionariu si Glossariu Societatea;

si allocasse iîn, budgetu surgmaele
stui annu se voru tipari unu numeru de 40, de y cole,
CU
 A |

Y
_zecerute. pentru acesa KE înse din lipse si greutati tipografice abiâ sau tiparita si

R
scossu una, fasiora de 5 colle din Dictionariu ; alte doue de acea- -si marime, un'a din
Dicţionariu si alta, d'in Glossâriu, sunt sub' tipariu si voru .essi in currendu, asi, co:

RA
chiaru int” acesta sessione se voru potâi impartti între membrii Societatii. !
o Spre a respandi mai multi acestu opu de interesse' naţionale, delegationea a
" erediutu, co mediloculu cellu : mai nemăritu ax fi abonamentele tacute prin ânumiti Col -

LIB
lectanti; inse'a ascoptatu: se câra, si luminele Societatei' pentru'ccă mai nemerita ap-
| plecare, a acestei meşure. “Tipografia, cu: care delegatiionea : a contractatu tiparirea; Dic-
tiouariului si: Glossariului, s'a; muniţu cu “tote necessariele pentru una câtu de promta
tiparire 2; acestori opere, si amu av6 cuvente bene fundată de'a speră co ini cursulu
annului urmâtoriu cea mai mare parte, atâtu Win Dictionariu” câtu'si din Glossariu,:

ITY
„ax-pot6- essi la, lumina, 600 Sar adoptă, mesur'ă, ca, tiparirea se. inâ6pa d'in doue lo-
curi; dâco membrii cari s'au: insarcinat cu pasti: de lucrare, avu grabi a le dâ gata ;
deco chiaru în acâsta, sessione membrii presenti, prin doue sau 'trei. sedentie: de des

RS
haieri în acestu sensu, 's'aru pune in mai de apr6pe intellogăre cu commisionea;- de“
rodaciione, asiă în câtu lucrarile fia caruia se fia facute, pre câtu se pote, mai in ar
monia, cu planulu, ce si a facut, cOmmissionea ; dâco in fine'cei absenti anu invită
VE
a prâsentâ câtu mai currenda” commissionei de redactioue câteva, colle macariu de lu-,
crarea, ce le incumbe, pentu: că, dupo observârile facute de commissione assupr” a ace-
storu colle, se pota; si densii: lucră câţu mai în armonia; cu planulu commissionei; —!
De la D-nu Molnar din Moscu! a delegationea, n'a priimitu neci unu respunsu' despre
NI

dietionariulu româna, 'ce S'ar fi:aflandu intr” una din bibliotecele, "de acollo, si de. pre
care Societatea: ar fi doritu se aiba una copia. — Pentru cea mai: buna” traducere a.
U

commentarielozu lui 0. Cesare de Bello Gallico, pentru cari Societatea, a publicatu -

concurs cu premiu de 150 galbeni inco d'in 1869, au incursu patru manuscripte ; |
AL

ro asupr” a, syutacticei-române, pentru care de asgemenea s'au publicatu iinco d'in 1869. .
concursu cu: premiu "de 400 galbeni, nu sa priimitu neci'unu claboratu ; si prin'ur- ;
nare, in vedeieă! marti: “importantia, a obiectului, Societatea este chiamata a deliberâ,..
TR

asupr'a4 noueloru mâsure, ce aru fi de luatu, spre'acapetâ. uiu resultatu iîn acesta lu-
crare asi de insemnata: pentru limb'a nationale. i e ci tii e,
În xespectulu membriloru, delegatiionez, cu profunda dorere are se anuntie perderea
EN

unui-a din membrii sei; care a, lassatu “unu. desiertu: anevoia de imaplenitsi in senulu
nu numai acestei Societate,. ci si allu nationei întrege, a demnului : si - infocasului: pa=
“triotu A. Hur muzaki. "Delegationea: nu. se indoiescă co- a; fosti sincerulu : interprete
/C

alu Societati, espremendu, în numele acestei-a, familiei re posatului, sentimente de

| profunda, intristare si dorere de anima: D-nu V: Alessandri a declaratu co! impregiv-
rarile nu i mai permittu - a face parte. din acâsta, Socieţate. D- nu M. G: Fontaninu,
propusu in sessionea trecuta, câ, membru actuale allu Societatei, a annuntiatu, Co sta-
SI

xea sanetatei nu i permitte-a acceptă onorea ce i s'a facutu. Prea sant a sea, Paren-
„tele Melchisedecu a, facutu connoscutu, co annulu acestu-a,: occupatu de: affaceri ur- .
genti alle eparchiei, nu poe lus, parte la, sessione, si prin urmare neci prenuntiă dis- :
IA

Gursulu seu de receptionie, D-nu P. Poenăriu a inscientiăţi, co a preparat cuventulu

CU
 i ă | = | N - 99. _ |
| | ,

RY
a seu de reception,. cae se lu pronuntia, in acesta, sessione ;; inse din ccaus'a, starei: 'sane-
NE tatei a cautatu se plece Ia păi. De la cei alti. membri din: nou allessi nu s'a priimaitu |
a meci una; scientia, d6co sunt sau nu parati asi pronuntit, ini acesta sessione, cuven- -
. tele de receptione. — Prin D-nu Steintirup, secretariulu Societaţei regale de scientie

RA
d'in Copenhaga, delegationea a priimitu. pentru, pibliotec' a, nostra inco câtâva, volu- “
„meni d'in tipariturele Societatei regale. De assemenea, onoratulu nostru commembru,
Y. A. Urechia, a donatu si estu timpu mai multe volumeni.: - a |

LIB
D'intremembrii vechi actuali, Rever enti'a, sa, parentele 'P. Cipariu, cumusi iD-nu J. Ga- |
| ragiani, au annuntiatu co starea sanetatei nw le permette a lua parte la sessionea a-
„ cestui annu; 6io de la cei alti membri nu S'4, priimitu neci unu respunsu la adressele.
| formali de convocare ce li s'au tvashessu, Din celle espusse resulta, co numerulu de”

ITY
SI membri actuali ai Societatei s'a, redussu la, 17, si la, Societate remane ca, de va află -
„ co.este lipse si despune de medilce, se maresco, acestu numeru în intellessulu arti- |
colului VII din statute. - : . RI a a Ia 3
Starea finanţiaria, ă, Societatei se va, pote vede maii lamurit, in amenuntele sălle,

RS
din situationea, presentata,. de domnulu Cassariu; si allaturata pr6 lungo acesta, vela-
„Hone; In liniamente generali. potemu. spune co, impregiurarile nepermettendu a des-
„pune. de una insemnata parte d'in summele VE alocate. -in budgetulu, annului . incetatu, |
Delegătionea, a, crediutu co e in folosulu ' Societatei a converti 'bonurile” de tesauru. în
. oblegationi domeniali si a suserie, “in numele Societatei, la imprumautulu. deschisu
“pentru, acâst'a, summ'a de lei noui 300, 000=trei sute de-mii. Pentru subventiunea de
NI
lei 20, 000=—doue dieci de mii, votata „pre anulu 1871 de. adunarea nationale a Ro
îi mâniei libere, s'a priimitu mandatulu de incassare.
De asseinenea s'a, priimitu €din partea essecutoriului iestatnentariu alu fericitului E
LU

|
Bvangeliu Zappa versamentulu pre. annulu. 1871, in summa; de lei 11,750. D'in.ven- .
„. diarea luerariloru publicate de Societate s'au prensu abiă modesta summa de lei 672. —
Ta finitulu annului 1869—70 fondulu Societatei erâ de lei 192,285,». 65, Hestiibniti
RA

“asi, co lei 173908, b. 18, representau fondulu Zăppa,-6ro lei 18377, b. 47, fondulu .
“Cuza. Ca venituri, in. budgetulu annului 1870—71, se. preveded in totu sumnn” a, de
lei 73269, b. 08, destribniti, precumu urmedia.
NT

| 1, Procentele fondului Zappa RE E - o Ta „lei. 17390, 3. a

„2, Versamentulu VI. a, lui Zappa pre. 1971. ine Sa = 11750, IE 00
3. Intrarea, din vendiasrea tipariteloru e e ee eee ei 1175,., 00
CE

4, Procentele fondului Cuza, n eee ee ei “1897, „74.

„5. Subvenţionea de la guberniu, .. Îi 20000, „00:
6, Restul din subventionea annului, 1869—70. ae | — 21115, 3 53 |
I/

e, mu sau applerata
Di in lei 53197, ». 15 prevediuti, in “acellu- asi atu, la spese,
b. 20, speficati, |
precumu urmiedia : E IE Sa
S

de câtu ei 21433,

„Dia alle îi zme e en e e . ş Ş rii îi 10889, o.Ba

IA
CU
 „D'in alle 1ui Cuza, . aa . a ata î. le "9259, D.44

Y
„Din subventione. ARI - Sit eee —1709, „59

R
€

ticodentelă venibureloru pr astra spăsele: budgetului annuluii 1869—70 ax fi dâro

RA
de 41836, b. 88; inse, prin manipulationile de scambari 'de bonuri, ellu a ajunsu: în
vealitate la, lei 46240, b..39, asiâ în câtu fondulu Societatei este de lei 238526, b. 4,
=

destribuiti, precumu urmedia,: |

LIB
pi

Fond Zappa. - -.. + iei iai :16i 196836 D.:48

Fondu Cuza. ea a Tai a „— 17459, 90
Subventionea crescuta iîn parte prin procente, Ai i — 24229, „66

ITY
!

La acestia, adaugunduise si l6i 994, b. 89, summa crescuta, prin- procentele fondului
' ofteritu de consiliulu judecianu de Peleormanu pentru susțienerea la, studie a unui june
macedonianu, starea, fitionţiari a Bocieiatei presenta, îiin totu, sisum a„de lei. 239520,
III .

RS
DIE:
“Si enda co. delegationâa a suserissu “la. imprumutata dommeniale, pre numelee So-
|
-“cietatei, summi'a nominale de lei 300000, pentru cari cauta; se respunda, summ'a. reale
- de lei 225000; ar mai reman6 disponibile una stima, de, lei 14920,
VE b. 93, „care se se
inscria în budgetulu annului urmatoriu. . aaa aa
+ Spesele facute d'in subvention e se urca, cumu: se vede, pre anulu incetatu, aci
„ fra.de lei 17333, b. 34. În aunulu urmatoriu acestea nu Voru "pote fi mai mici ; şi fendu |
NI

» co subventionăa pentru: 1872 s'a vedussu Ja, lei 10000, cari adaussi a, cei de-mai susu
24229, p. 66, insummedia 34229, ». 66; urmedia, co. pentru. Sectionile istorica, - si |
U

scientifica Societatea nu despune de câtu de una, summa, rotunda, cam de lei 1600, si prin
urmare: Societatea, este chiamata a delibeiă maturu, asupria mesuriloru "ce ar fi de.
AL

latu pentru desvoltarea, sectionei istorica abiă formata, cumu si pentru unu începutu
E Pt
| allu sectionei scientifice.'
) .
Soortariu one: 1 c: MASSDIU.
TR

ANNESSU
B E e Aa Sai
RBPORTULU
EN

CoMtIss1oNEI INSARCINATA cu CERCETAREA MANUSCRIPIELORU DE TRADUOTIONEA COMMEN=

TARIELORU LUI d ULIU CesanE' «DE BELLO GALLICO», PRESENTATU IN SEDENTIA PUBLICA
/C

“ DE TA 12 AUGUSTU 1871.

Donanilor ul N

-Commissionea, numita, de Domni'a Vostra, spre a, essamină manuseriptele de traduc-

SI

tione d'in commentariele lui J uliu Cesare de Bello Gallico ce s'au presentatu la concur-
sulu. de estu-timpu, mi a, facutu Onorea,a me: insarcină, ca, se vă infacisiodiu xesultaiele
IA

Mucrariloru selle,
CU
 ia) SI Oa - a LINA N
A ERRa

RY
n:

“ Dicepeău nme sânată a6toria. i amenţi CO premiul instituita înco; în innula 1863 -.
„de cotra Principele Alessandru Toanrie 1, n'a pututu fi accordatu peno astadi, mai an- -
| taniu din lipsa, de: concurrenti la materia, propusa chiaru de una data cu instituirea pre-

RA
iului (Virgilii Aerieidog liber. D), apoi si din puciie-le merite-ce a, infacisiatu uni
'culu manuseriptu din Ocesare De bello Gallico, care s'a presentatu! la tempu in an
nulu 1869, si assupr'a caruia atiadoptatu iin sedenti'a XV-a, din 20 Augustu a acellui |
„annu, conelusionea, de a se publică, 6rosi ' concursulu in: acelleasi conditioni- de peno a

LIB
| cumu, punendu-se ins unu termenu: de doui anni, si invitandu pre concuarenti a, traduce - -
d | si cartea VIII din commentariele lui J uliu Cesare De Bello Gallico. Programm' a ace-
stui concursu preinnoitu, data pubilcitatei, “stipula ca, conditione litteraria principale
pentru concurrenti, 'co (art. 2) tmaducerea, se va face: intru una, liinba romanesca cura-; -

ITY
ta, si elegante, cautându a, se reproduce şi în traducere calitatile originalului. Se lassa,.
“înse in voi'a traductoriloru :a -axrretă intruna prefatione, calitaţile autoriului iin cOmm- -
paratione cu alti istorici latini, cum si a Qă in-note er ibieaa differiteloru Jectioni assu-

RS
4 :
pr'a Jocuzeloru obscure alle testului. -
Ca, dispositioni! xegulamentarie, ; programa a concursului hotaresce (prin aut,. 3)
„ termenulu pentru, depunerea manuseripteloru, care erâ, defiptu peno la. 15. Tuliu 1871;
„(prin art. 4) reguledia form'a manuseriptului si (prin art. 5) dispune cole de cuvientia
VE
in privinti'a devisei obligatoria, dupo fiacare manuseriptu.
In termenulu prescrissu. si 'cu insuşirile regulamentarie de mai susu, s 'au presentatiu,
Si estr-tempu, Domnilaru, patru manuscripte assupr'a căroru-a Commisionea a, indrep-
NI

„tatiu cercetarile selle, 'essaminându' fiacar€ d'in taduetiioni, atâtu iin, comparatione cu
_ testulu originale allu autoriului, câu si in. reportu unele cu altele.
LU

- Aceste manuseriptie, pre cari pentru inlesnirea 'lucrarei le YOiu insemnă fiacaro. cu.
- una, littera alfabetica, au pre densele prmatoriele devise.

e As, litter? a A «Fiot qizodeimgque volent, qui valebunt;; Yalebunt autem zempet arma.
RA

RE (Cicerone)» (323 pag. în 4, si XXII Prefationea. E

Hs. litter? a B. <Quod si antiquissimum quodque tempus spectari oporteret, zopuliRo-
„mani justissimum esse în Gallia imperium (Czesaris Comment, I,
NT

cap. XLV).> (431 pag. "in-foi. plus XXVII pag. pentru Notiţia, bio-
| grafico-litteraria)). | |
Ms, Litera C, «Nihil enim est in historia, pura et illustri perevitate duloius (Gcero
CE

Brut. 75, 262).» (54 cdile fol. plus. 4. câlle pentru Intr 'oductione).
Ms. littor”a D.. «Magno îlli Alexandro, sed. sobrio: neque iracundo, Caesar. similtimus” . Ei
(Vellei Paterculi II, 4l)p (418 pag. fol. plus XCIVY pentru Intro:
duciione).
I/

N "Drebue se> adăngu. co facare- din aceste patru manuservinte îste -prcessi de câte
S

“una, lucrare biografica si critica mai mutu sau mai pucinu intinsa assupr a lui Juliu Ce
sare'si scrieriloiu selle. -. DI RE
IA

i Câte-si patru suntu munite cu note cspicnive, 6ro. cele doue mimusoripie, A £si
Lă
CU
 Y
B, continu, la finele lori, câte'uunu vogistru, gcograficu alu ocalitatilora citate în 0-
pulu lui Cesare. - |

R
Sprea've face connâscutu maetodulu practica inbi obuintiatu de Commission iin essa-

RA
minarea manuscripteloru,. pentru a ajunge asi formâ, una; convietiorie precisa si bene
fundaţa, despre valorea traductioniloru, voii Iuâ,: libertatea, Domniloru, ave presentă |
in tota, desvoltarea ei una; mica parte din critic'a că s'a, facutu assupi'a manuseri pte-

LIB
loru, si pentru acest'a voiu alege unu ore cate numeru de paragrafe, pră cari le voiu
reprodiăce successive 'dupo traduetionile câtoru pâtru' conctirrenti; insemnandu la mar-
gine observationile de' tota, natur'a, ce' 'Commissionea, a facutu assupr'a loru.; Cu mo- .
“ dulu acestu-a credemu, "Donaniloru, co pre de una. pairte * vomu facilită, Domnieloru- V6- .
stre mediloculu dea pet unde mai cu inlesnire în appretianile ggenerali emisse de Com-'

ITY
missione, pre de ali'a vomu schitiâ, peivru: concurenții presenti și venitori; unu criteriu
dupo care ei voru potâ s6 si modifice si: se si indreptedie metodele de traductione în
conformitate cu csrentiele Socistatei Academice, care este neincetatu pr eoccupaiia de pa-.

RS
direa xeguleloru bunului gustui in littere si de 'desvoltarea limbei române. Voiu procede
-d&ro de una camu data la reproducer ea uhoru-a din capitulele essaminate, in'cari:credu.
co se voru “pot cellu pucinu intrevod6 caracteriele. principali “alle fincarei traductioni
si firea, noteloru exitica ce- li s au facutu de cola Commissione.
VE |
i Dă

“e. JULIL CAESARIS

NI

DE BELLO GAi „LI6o:

U

“COMMENTARII.
AL

i zi - Liber 1, ŞI , Ie
i | amseripta Jittexa
1 A. a a au
TR

Ga a intrâga, (1)s sedivide in.trei părti :o ( 1) Neci unulu din tr aductori n'2 ur matu |
„în una, locuescu Belgii, in alta Acitanii, “cursulu natiirale allu frasei lui Cesare” care
EN

în a treia popâre(2), cari se numescu Celti : erâ : Gallia este tota, (onants) impantita, în
in limb'a loru si Galli într'a n6stra. ---- trei. parti, din cari un'a, este locuita, de
Cn „ Begie ete.
a : : (2) Cuventiu ce nise pare : a fi de prisosu;
/C

qui erâ tradussu cu indestullare prin cei.

Nu este necessitate :a fi mai prolissu de câtu
_autoriulu, mai allesu candu cuveritele cor-
SI

i _ : i vespunditârie dau cu totulu acea-asi ideia.

T6te aceste nationi (3) differescu (4)in- (3) Acea-asi observatione; hi ommaes se
tre densele prin limba, prin usantie (5) si . traduce minunâtu prin tot acestia, .
IA

prin legi. Gallii suntu 'separâti (6) de Aci-. (4) Diffru e de.o proferiiu.
-
CU
 a * - i a a
A - - . . i. Do 4
m
So . . : -
E
. N
-
Pi .
a 20 . - a

gr

RY
“ani pri: foiiulu (7) Garurana, de Belgi : (5) Cuventalu e unu., neologism care
„Prin Matrona si Sequana. Belgii suntu cei "pote lesne fi inlocuitu prin assiediamentu
„mai bravi (8). din tote aceste popre, pen- | (6) S'ar fÎ: potutu pastră form a, latina :
tru co ei suntu forţe „departe de cultura si a, frasei : pre Galh i desparte de Acitani.

RA
o . civilisationea, provinciei. n6stie, pentru co . (7) Cuventulu viu este mai. usitatu ii.
negotiantii (9) mergu fârte raru în terra, . iai a Româna. aa
(8) Si aci:ar fi, de recorrăe ndabu torta a

LIB
„lor u, si nu le adducu mai nici de cumu ln-.
e: “cruzi cari servescu a mollesi cura giulu, (10). frasei latine ;3 Pin. toti acestia. mai bravi
si pentru co suntu vecini cu Germanii, cari. „(mai tari), sumtu Belgii ete... Ş
: - loduescu de cea alta parte a Rinului, si cu (9) Negotiato ri este mai usual. m
cari: porta necontenit resbellu. D'in as-. (10) Pare co ax fi mai bene a traduce a:

ITY
seminea,, causa, Elvetii întrecu, prin bra- „Râmtos prin animile sau suf/letele. a
. VU a (11) loru, pre cei-lalti Gali, câci ei. (1). Aci sta, mai apr6pe + caventulu +Vor,
|
“se lupta cu Germanii mai: în idte dilele, tute pentru virtute,
sau. pentru a-i impedecă, ca se nu intre în: (12) Constatămu ssi aci, cu parere de reu, |

RS
terra, lorru, sau mergundu 'ei ensii. cu res. dept tare de la, intorsatura frasei laţine': :
bellu. pe texritoriulu Germaniloru. Partea, . „sestulu dice dicta est. Se observa, in ge-
„pe care 'am arretato (12) co este locuita, „nere, co Cesare nu vorbesce in scrierea lui
VE
de Ga]li incepe de.1a fuviulu Rodanu, se in numele seu propriu; de acea-a trebue-
marginesce cu fluviulu Garumn'a, cu Ocea- sce respectata, form'a “intrebuintiata de
_ nulu si terra, Belgiloru, si abtenge chiaru. densulu.
NI

„i fluviulu Rinu în partea despre Sequani si

_ Elveti; ea este situata spre Nordu..
(13)? De ce sefu se ţraduca spectant în
LU

Tera, Bolgiloru incepe de.la marginile

media-
“Galiei, se intinde pâno la, partea inferiore „Septentr TONE... prin cauta spre
se applica la
a Rinului si este situata spre “nordu si re- nopte. Acea-asi observatione
- saritu. (13)- „ paragratulu |urmatoriu.
RA

„ Acitani'a se intinde de la. fuviulu Ga.

i

rumna pîno Ja muntii Pirenei si pîno la

acea, parte a Oceanului care . atinge Spa-
NT

| nia; ea este situata intre apusu si. Nordu.

”

iai litte?a B.
CE

Da „DibIL, ȘI

“Gallia se imparte peste totu i în: trei (1) Omnis se wraduce mai bine prin tota
Ra
I/

'regioni, (1) dintre Cati 46 ua, Jocues c (2) si partes prin parti.
„Belgii, alta Aquitanii, a treia, popărele (3) (2) Uma ua;locuescu este una, forma im-
si gredia. ae
S

„cari în limb'a, loru se numescu, Celti, &ro (4) piedicata

"în a nâstra Gali, (3). Cuventu de prisosu,; aa
IA

."
"(4 Legatura torte nemerita.
CU
 9
N

Y
-r0ote aceste vase(5). difteru intre sine :(5) Cuventude prisosu si nenimeritu.
prin limba, datine (6) si legi.

R
(6) Cuventu' curatu romanescu inultu
maii nemeritu de câtu usantie,
y

RA
Pre Gali ii desparte de Aqnitani rîulu i , , 2 Ă î)

| | Garumn' ăn 6ro de Belgi Matronasi Seguana. -“

i.

Cei mai tari dintre toti suntu Belgii, (7 Perifrase Tunga, sinoporivita spre a.
pentru co:ei nu stau în. nici: una atten- trdude pre absunt a.

LIB
gere (7) cu cult” a si civilisationea, pro-. (8) cari... cari...; cari... unu pronume
vinciei (romane); şi negutiatorii. forte ara- repetitu de trei ori,'care da acestei frase
re ori âmbla pe la ei si imp6rta axţicole, Um mersu: forteimpedicatu;. constr uctionei
cari “mollesiescu animile, si. ei suntu cei intregi lipsesce vioitiunea cea din. testulu

ITY
Tai aprope de Germani, cari (8) locuescu: ă latina. E IN

preste Rinu, cu cari poria necontenitu Te-

sboiu,

RS
„Totu d'in acâsta, causa iâtrecu ssi Pvekii | 9 Cuventulu e forte reu allessu iîn locu
„cu eroisnuilu (9) pe cei alti. Gali, pentru de vertute. Sa
„coci mai în t6ta diua au lupte cu Germa- (10) Acutimtt, + ACU. forimarde provin. |
Nil : Gcumu respingundu. incursionile ce le, cialismu pucinu recommendabile . pentru ', :
VE
facu acestia în tienutulu loru, ducatul (10) aut. aut; este mai bine ârepeti ady. cândhi
ducundu-se ei cu. resboiu aȘSUpr alora. ori sau. | De
Regionea,. Care. precumu' cm dissu, (11). (11) Acea-asi observatione ca la manu- |
NI

ua'locuescu Gallii,iincepe de la, rîulu Ro- seriptulu” LA.

danu, se marginesce cu rîilu Garumna, cu (12) Unu gallicis smu.de cară ar trebui se.
U

„Oceanulu si cu fiontierele (13) Belgiloru, se ferâsca, cei ce ţindu a complatâ, limb' a.

attenț ge, de cotra Sequani si Elveti, Ronulu - româna, din propritău seu. tondu.
AL

Si se intinde spre media-n6pte.

Belgii incepu
i dela estremitățile Galiei,
se intindu pîno la Rinulu inferiore si suntu -
TR

assiediaţi spre mâdia-n6pte-resaritu. |. ,

Aquitani'a se intinde dela rîulu Garumna :
“si muntii Pirenei si partea Oceanului de
EN

lunga Spania, si este assiediata, spre ma6dia- _-

nâpte- apusu. N
IL]

LIRI

a Manuseriptu, litter?a C.
/C

a n A Lil, ȘI
Gui a intrega e impărtita ini trei parti, "(18 ) Forma cu totu neaeceptabile d'in
SI

dintre cari în un'a locuescu (13) Belgii, caus'a lipsei de eufonia si de gratia. -. .
„în cea alta Aquitanii, in a'treia Celtii, (14) Frasea este departata do testulu o-
IA

cumu se numescu (14) în limb'aloru, sau riginalului si câtu se pote de pucinu cur, -
Gallii, cumu se numescu în a nâstra. Aci- . gubOria, «
CU
 38

RY
“r - , -

” al
Ss

stia, toţi se deosebesc uniii de altii prin:

linaba, “institution, legi: -
-Grallii se despartu de. câtra (15) Aqui-: (15) Construdtionile în cari se“repete

tani. „prin -riulu Garumna,
Mă prin Matrona si Sequana..
RA
de câtră Belgi. neincetaţu inultime de adverbie- nu. facu
“alta Î
de câtu a impodieă, Liapedimea, tra |
» siloru.: SL

LIB
oi; mai bravi (16) dintră toti “suntu (16) Cei: mai: Dravi. „2 meintrertuplu. i
NE 'Belgii, pentru co ei suntu cei mai depar- *Proposetionile, acestei trase n "au intro den- o
„tati de vidtia cea. delicata (17) si de cul- sele legatur'a, ceruta: E i
tura d'in provincia, la densii “vinu mai: (17) Traductione cu totulu neessacta a

ITY
râru negutiatorii, cari adducu obiecte de. „cuventului huimanitas, care apoi e pus
| lussu si suntu cei mai aprope de Gerinanii act'inainte de cultus, d -
„Ce Jocuescu d'incolo do Rinu cu cari porta. (18) S'ar.-put6 dice a portă restu, îro .
batai, neintr eruptu. (18): e nu a portă; bataia.

RS
"D'inacâstacausa suntu si itvotia nii (19) - (19) Blovetianii, pentru: ce nui Hiloetii ?
mai vertosi de câtu cei alti Galli, pentru co. (20)! Tradudtione pretentios a cuvente-
mai în t6ta diua, se lupta cu Germanii, ssau 1oru Suis fi nibus.
VE II
| aper andu-si teritoriul prop du (20) sau îr- (21) Traduetionea e multu depas tata, de.
rupendu (21) ei insii în tienutulu acellor” a forma? a testului laţinu si scambarile suntu
„Partea, acea- a, care s 'a dissu co ua pos- numai in datzimentulu ei.
NI
J. . !

sedu. Gallii, se incepe.de la vtulu Rodanu,

„se marginesce, cu xîulu Garumna, cu Ocea-
4

nulu si cii: Belgia, si în pârtea de câtra,. -

LU

Seguari' si Elvetiani ajunge -pîno la Rinu,

„se estinde spre Nordu. |
. Belgia (22) se incepe din marginea e- (22) Este totu- Vaună mai bene: a nu în-
numirile: de popâre prin numiri ter-
RA

“strema a, Galliei si ajunge pîno: la Rinulu locui

zitoriali. - | Si:
- dejosu; ea jace spre nordu-ostiu.
“Aquitania se estiude (23) de la rîului (23) Cuv entulu indende ax i mai neme- |
si Oceanulu i i» ritu, ia a
NT

3 Garumna pîno la Pirenei

șpanieu: acesta jace (24) spre nordu-v estu. (24) Nu este reu distu, dero si cat: voio-
sce a, dice căuta.
CE

„ Mamuseriptu litera ».
| Ti. 1 sI |
Bali a intr 6ga e 'impartita-in bi ei părti,
I/

d'in cari intr” un'a locuescu Belgii, intwalt'a

Aquitanii intra tea cei ce în limba. .-
S

- loru se numescu Celti, iiu a n6stra Gali.

IA

“ "Toti acestia, se deosibescu între: sine .- Ă

prin limba, institutiuni si legi. .....-
a

CU
 29:

Y
NNE . (

Pre Galli i desparte de Aquitani ziula

R
, -Garumnei, de Belgi Matrona si Sequană. SE NN
Intre toti acestia, cei mai animosi sunt; (25) Perifrase multi: Drea , Tanga si: care

RA
Belgii, fiendu co ei suntu cei mai departati nu completa, intellessulu cuventului latinu
„detraiulu vietiei mai finu (25) si deleultura - humanitas. |
provinciei, si negutiatorii forte raru am- (26) Acestei locutioni. lipsesce oleggan-

LIB
blandu pe la. ei; nu introducu lucruri de „ti'a; concisionea si eufoni'a.
„acelle,. ce 'sier bescau spre: mollesirea api- (27) Aceste doue incidenţi se 1âga. În
mei (26) ); apoi sunt Vecini cu: Germanii tr unu modu nearmonicu cu subiectul loru:
ce locuescu (26) d'incollo de Rinu, că cari PI

ITY
hecontenitu (27).po:ta, resboiu. .
D'in acâsta causa; si Elvetii întrecu pro (28) În. rospechilu, vânirtutii,. forma pre-
Gali respectul virtutei bellice (28), de. “tenti6sa, care nu face de câţu a împiedică
_6re ce maiin t6te dillele se mesura înlupta, - frasea; vertute bellica: cualificativulu bellicu îi

RS
cu Germanii, au impiedicandu ii. intră în „e unu 1 adaussu de prisosu.
tinasturile selle, au ensisi mergundu «cu re- .
sboiu assupr'a ierrei acestor'a,. - :
Din tinuturile aceste, una parte, pre. cure
VE (o) Aceași observătione ca li manu- |
disseramuu (29), co ua, posedu Gali, si iea „seriptele A si B. E
| inceputulu de la fluviulu Rodanului, se
NI
maxginesce cu-riulu Garumnei, Oceanulu
- si pamentulu” Belgiloru, de câtra' Sequani Si
si Elveti attenge si foviulu Rinului, si
U

se întende spre mâdia-n6pte.”

Belgii incepu la fronteriele : celle “mai
AL

“estreme alle Galiei, si se intendu în partea |

mai din josu a Rinului, tinutulu loru jace
| spre m6dia- -n6pte si resaritu, ă
TR

Aquitania, se întende de la fluviulu Ga-

vumnei pîno în munţii Pireneilorui, si pîno
la, partea Oceanului, ce e de câtra, Spania,
EN

jace intre apusu si mâdia-n6pte. Ia

II '

- Maatiseripbn litera A.
/C

A
îi Să “ih. VIE, Ş XA |
Candu acumu turnurile - vapropiasera Tâto. cuiventele: subliniate suntu nisce
"de rampar, Cesare' află de la prisonieri co - neologismi: -francesi, cari trebuescu inlo-
SI

Vercingetorige consumendu furajgin stra cuiti prin originali romanesci, sau, in lipsa,
mutasse taber'a sa mai in apropiere de A- „prin termini technici latini. |
IA

„varicu, si co insocitu de callarime si de pe

destri usiori cari erau deprensi a se luptă
CU
 5 PI a ÎN :
„Po
a - EI ha
80.

RY
o e N p. . '
po , .

între callari, purcesse a, intende curse in

* acea parte unde credea co ai nostri erau
pi

se vina a, dow'a di pentru furagiu. |

RA
“ Informatu despre 'ac6st'a,. Cesare pUr-..
| cede iin tacere pre a, mediulu noptiei si
“ ajunge diminâti'a la taber'a neamiciloru."

LIB
Bi aflandui in data prin eclerorii, loru de-
spre apropierea ui Cesare, ascunsera, în -
desiineă paduriloru : casele si Dagagiele.
si asiediara t6te drrupele loru în ordine de

ITY
Daiaia în unu locu deschisu şi redicatu.
aduce maiibene
„Cesare inscientiabu despre acâst'a ordonă, A lassa: : Conferni i, Saret
locu | St
â Tassă repede: bagagiele intr'unu locu si. a stringe La, tunue
, „a prepaz armele. aa

RS
“ Mamnsexiptu litera, p
e Lib. VII, 3 XVII
ai
- (30) Gallicismă.”
- pe ARE
|
-Oru candu se apr opiau turnurile de muru,
VE (31) Provincialismu care aduce conta: ,
Cesare află de la prisohieri (30), co Ver-
| cingetorige, gatandu (31) mutr etiuulu (32) sione în frase. N II
Sau atatu cu castrele (83) apr6pe de A- (32) Cuventu romanescui nemoritu, „n
NI

varicu, si co ellu, cu callurimea, si cn pe (83) Locutione fericita. a

: destrii-usiori destonati (34) a se bate. intre (84), Espressione ne propria pentru a
LU

callareti, s'a dussu ca, se se assiodie la pră- traduce vorb'a latin6sca, consuesseul.
da în una locu (35), unde cugetă co ai. no- (35) Lipsa dde cufonia,
„stri voru veni, diuă urmatâria, peniru fu
ragiare. |
RA

Cesare aflandu despre acâst'a, plecă la (36) Repetitionea cuventului. caxe, tre-
- mediulu noptiei in linisce, si demaneti'a buie inlaturabu de vreme ce chiaru testulu
> „ajunse la castrele înimice. (36) Jatinu dice il. -
NT

Inamicii (36) aflandu numai de câtu de-

la esploratori despre venirea lui Cesare . ”

si ascunsera, carele si bagagiu (37) în una

CE

(87) Neologismu incorrectu. a

padure d6sa, 6ro trupele si le assiedii pe
„una, colină gâla (38) (38)De ce nu : locu înaliu si, deschisu?."
„1: Cesare, aflandu acestia, dă numai de: câtu (loco e edlăto atu aper to).
ordine a adun, bagagiele, sia se pregati
I/

de lupta |
Manuseriptu litera Ci
|
S

a:
Lib. VII, Ş XVI i
ii li” si. pedante-
(39) eologismu inse
IA

| Gandu acumu se“ apropian turnurile de.

scu, | | ia
muru, află Cesare de la, prisonieri: (59) CO.
CU
 | SL Sa

Y
INN
POT N A RAR

„ Veroingetorige, dupo ce s'a consumata NU- (40) Neologismt justificăbile numai

R
tretiulu, a venitu mai apr6pe de Avaricu, si prin xadi calulu seu romaneseu.
cum-co densulu cu cavaleri'a si cu pedestri- SI

RA
-
mes, usioru arata, care se indatenase (40) pa
luptă intre callareti, a mersucu scopu de a - |
pune cursa acollo, “unde cugetă.covoru veni 0.

LIB
ai nostri în diua urmaiâria pentru casea. - FIE o
dune nutretiu | E Ca SR ai
Afandu despre acestea Casare, plecă pe. U) Tnsemhidăia “punetulu, cardinale,-.
la mâdia-nâpte (41) in tacere și ajunse de-.. Norăulu, si nu mediul optici.
-;

ITY
manetia inaintea: castrul (43); inamicu. (42) Neologismu reu adaptat iin for
- -_m'a singularia. SE
- Imamiciii (45) prein esploratori a (48) Acea-asi observatione- ca, Ta Ms. B
iute” despre : apropiarea lui Cesare si si a- (44)... Caventu uitatu la prescriere. |.

RS
scunsera carele si Dbagagiula (45) loru in (45) Cuventulu Vagagiu e unu gallici-
padurile mai dese (46), si cu tote trupele smu. .
luasa, posetione pe.unu Ju. ridicau si de- (46) Fidelitatea essaggerata a traductio-
- schisu. imi
VE
„ei strica, aci intellesgulu frasei.
„Dupo ce s'a incunosciintiatu Cesăre.«de- (47) Provincialismu.,
spre acâst'a, demandă, se, depuna sarcinile SR
NI
la una, delia (9 si se Stea gata de har. i ÎI aa
U

| “ Mamuseriptu litera ».
E Ei Lib. VII, $ XVIII
AL

y
gi pi
da
| “ Candu acumu turnurile erai apropiate (48) Prepositiono care
ca nu ela loculu seu..
se
“cotra (48) muri, de la prinsi intelege Ce- . (49) Provincialismu (9)... e
„sare, co lui Vercingetorige ggatandlu-ă se * (50) Candu acaru... a aduna muctretiu.
TR

-
(49) furagiulu, a venitu-mai aprâpe de A-: "Tâta constructionea acestui periodu este
Vazicu, si cu cavaleri'a ; si pedestrii, usi0- viti6sa,
riu armati, cari Sau îndatinatu a com- A A
EN

E i,
bate printre callareti, ellu ensusi Sar
- dussu la, pânda, acollo unde crede, co aino- .. .-:
stri în diw'a, uimatria voru veni spre a
/C

adund nautretiu. (50). 3 | -

- Audindu acest'a: la mediului: noptiei por-
; (51 Provincialismu « care nusi are.lo -
nesce. fâra scomotu si demaneti'a ajunge la culu in
i stilu gravu.
taban'a alieniloru. 5D (52) Forma, vulgaria.
SI

a
Listia (52) prin patrole(53) inforinaridu- (53) Strainisnan desfigurat.
securendu despre venirea, lui Cesare, carele . (54) Gallicismu, + |
IA

si bagagiele selle le ascunsera in paduri mai Estia.., linia de batalia. Intre membrele
„dese, pre unu ferena (54) ridicatu si des- acestui periodu lipsesce legatura.
CU
 2

RY
. . o. :
7, LII
. OD
>
: Ă -

E “chisu, si ingitara tote. cetele iîn linia de

“bataia. SI
ui Cesar e, dă.oor
Acâst'a raportandu-se lui 5) Quventu straina | cutolu desf

RA
guratu. Da Sa
- stima, că.se depuna pacurile (55) iute la
. ) i Ă

“unu locu si se stea cu armele- gata. N

7
!

N a aannseriptu ittora A. | pe

LIB
Tib. VII, $ XIX.
Se af una colina (). care se inaltis linu |. (1) Aci' lipsodce. vrausitioneai năturale:
Ja: cea, alta, coci collis se
| ai in partea de josu; ea erâ incinsa, mai di in de la una frase ti. |
u la celle pr eceden
t6te pânrtile de una balta grea, (2) si ame: reportă divect

ITY
(2) Pleon asmu ; iipedita preseniz ideia,
voia de trecutu, lata „pâno la cinei-dieci
A | „de obstacule.
_petidre.
lipsesce iraquotionea dicerei ge- -
Gallii” dupo ce rupsera podurile, se: ţie , (3) Aci
merationi. *
meau. pre acâsta colina, incredinţi: în po

RS
(3). Ei pa- (0 Gallicismu.
s
setione si distribuiti. duo state
le si (5). Cuventulu latini saltus nu e: bine.
- diau cu garde (4). anume 46te vaduri
u: prin. strimtorileș. aci pare a ave
strimtorile (5) decisi asiă co dâco (6) Ro- - tradus
VE
“mamii Saru încercâ a trece cu putere bal-. mai multu
intellessulu de lunca. SE
- (6) Locut ione. grecia. - i
va, ei se se arunce dupo inalţiine assupra- vana prefa cere:
(7 Astu-feliu îni cât...
10, cându. aru fi incurcati cu trecerea; ast-
NI
- -“iTota, acâsta frase de si dă intell essulu ;
„feliu in câtu dâco cineva avea in vedere. mesur a,
allu testului ; este peste
numai apropiarea locului, credea co am- essactu
si incuzcata.
LU

resfir ata,
_bele părti erau preparate de a, se hate mai
“cu unu suecesu ecuale, 6ro d6co observâ cu.
-.

a
attentione neecualitatea posetioniloru, cun-
tina, vana:
noscea „CO neamicii se arretâu Cu
RA

f: EA
.

prefacere. (7) con-..: Ei

a (& Tizaducere noesaata a, cuventului
“ Soldatii se indignânu CO neamiculu pute
di- demnare ; apoi stangaci'a constr uctioniloru ““
sustine vederea loru aflandu-se la una i neca forte, intel
si modulu de puntare intu
NT

alulu
stantia atâtu de mica, si cereau semn
de | lessulu:
de bataia, înse, Cesare le spune : câtu
ati
“mare perdere Si mbrtea a, câtoru barb
r” a, Ve-- |
CE

- de anima ar trebui. se coste victo

.in-.
diendu-i atâu de dispusi ca se nu dea
pentr u
derstu de "nainte nici unui pericolu
glori'a sa, ar trebui: ca, ellu-se fie accusatu
ellu
„& dă cea mai mare injustitia d6co
I/

mai mult u de câtu

par protiui xieti?a, loru
ti,
a sa: Cunsolanduin atare modu pre solda
S

acea- asi. di,

„ elln ii readduce in tabera ini:
IA

ce mal
-si incepe.a se occupă cu lucrarile:
ă trobuescu pentru assiediulu cotatiei.
CU
 R Y
| Se „Mapuseriptu litera Be
Da ati Lip. VI, XIX

RA
as
fr ana dala cu dinu salisia Tinu (9). (9): Tr aductionca e simpla, Bel
de tâte“ păntile” eră incungiurata. de: unu raţu. române si Cu-
sca,.
lacu greu si anevoiosu: de ti ecutu, nmai lăt

LIB
- Și
de cinci-dieci petidre,. -: . CR Ca ae
'Gâjlii rumpendu puntile; seassiediasse i. SR
pre acestu dealu incrediuti în posetionea, e a.
„ locului, si impantiți dupo semintie si cam-

ITY
.-: E îi n -
„dâne (10), occupasse vadurile si trecutozite „1 (10) Neologisinu
nepotrivit. +
acelui lacu, fiindu gata si resoluti d'in
pusetionea, loru: daminatoria, a atacă per
„a
.

RS
Romani, candu se voru încercă, se tr6ca pri Ea i
„lacu, astu-feliuîn câtu cine i ar fi vediutu - Doi
atâtu de aprâpe ar fi cugetatu, .co Gallii E a a pa
suntu resoluti se prinda cu noi la lupta VE Sar a RI
sub mai aceleasi evantagie , 6ro. cine i Ei
a fi cunnoscutu -greutaţile posetionsi, sPa să
fi convinsiv'co Gallii nu voru se fata, de. De
NI
câtu una fala ga. (11) i Aa 01) Popresionai ovalgara, si traduce:
Ostasii erau intaritati, coci inimiculu::
ide a autor iului, |
U

in dna, departare |
asi, mica, stă asiâ lini-
i i
stitu inainea loru, si cereau se sedea
RE m
sedmnu de bataia, dâro Cesare: le are,
AL

a Sa |
câte -perderi suntu de lipsa. (12) si cati.
| (12) Provincialismii: e pa |
liptatori vertoii. trebue se se ss erifice e
TR

pentru a câstigă iinvingerea, si vediendu-i

- |
ellu atâtu de resoluti, in câtu pentruglo=:
II RI N aa
ria lui nu se tragu de la nici unu pericolu,
e,
ax trebui ce fiă condemnatu deceamai mar
EN

e... bi
„. fora. de lege, dâco nu i ar fi mai scumpa
| pp :
„vitti'a loru de câtu naratarie ca (13) lui.
(13)Ar trebui : mantuirea sa,
Liniscindu astu-felu ostasii, în aacea-asi
/C

di i mâna inderetu: în castie si dispune

a
se face celle alte pregatiri pentu Anpre
i s- .
'surarea opidului, Da e | |
SI

i Sa SE - - Mamseriptu litter?a €; a -
otv Sa
IA

Erâ una colina, ce s6 inaltit de la pâlo-

IEI
cu incetul, Pre. acâstiă ua, incungiuri de
| |
CU
 RY
aa at

i te partile una niorastiha (14)-c care” “nu (14) Protincnisu de origine otraina.
Pa Ei

_er& mai lata, de cinci-dieci urme, insee grea o

- =

RA
i "“ de trecitu si neumblavera (15) | "5) Neoogismu vepoiri. |
e MGallii stricara puntile si incrodiendu-se - pi

„2 în pusetionea natirale a locului (16), se as-: 6) Latinulu dice numai î natur? a. 10- NI
n, Ra a

LIB
- siediara pre acesta collina,si imparțiti dupo . cui. a

poporationi. occupara, tâte vadurile si tâte

" fundatutile- de paduri de lungo acesta mo- -
-xastina, gata si decisi a atacă, d'in puse-
" tionea, lori superiore pre Romani, caii cer-

ITY
candu a strabate prin acea norastina Saru 7 LI

inglotă, în câtu cineva din appropierea

î
. locului debuia (17) se crâda, co ambii 7 Neologistau pdantesea.

RS
suntu gata mai cu prospectu (18) egale (8), Termen u nepotri vita.
- de învingere, care inşe petrundea neegali- Să „d

„ tatea pusetionei,. acell'a, precepea birie CO .

Gali se inganfau cu prefacere desierta.
VE
Indignandu- se ostasii preste acea-a co
“Animicii sau opritu asiâ linistiţu inaintea,
-- ochiloru loru intruna departare atâtu de
NI

ne oce nu se afa la 1oculu Ă

- „mica, Si poftindu (19) semnalulu de lupta, 3 -(19) Dsprsio , a
Cesaie i a făcutu se intell6ga cu ce perdere: seu.
LU

şi cu mârtea a câtu de mulţi bravi ar re-

pui cumperata aici învingerea, cându i ye-
de ellu asi& de tare gata a nu se substiage -
de. la, nici-unu 'pericolu pentru gloria sa,
RA

“ax debul se fia, condamnatu pentru cea: mai

mare nedreptate, de si ar iubi mai tare vi6-
-_ +a, loru de câtu interessulu propriu.
NT

€
Asia, linistă pre ostasi sii duss6in acea-
asi dii în deret u in castru , şi demandă a
face si celle alte prega ti spre, continua
CE

ze assediarăi cetatei:.. - să

| Manuseriptu. litteraD. .. isa ri

m e
Lib, VII, SIX.
I/

Dotat unu dealu ce do laa pla (20) ni în (20) Românul dies : pătate destui,
S

„60 nu pola dealului. - AI

E “eependu se ridici, binisioru,
„ Acest'a mai de t6te pântile eră încinsu
IA

e Prorineilismtu migăriu. Si
"de una baracia desuumdata (21). si ânevoia
CU
 E BD

Y
a RR A

R
po trecuta, nu maj inta: de cincidiari de a
Pass, A Ra

RA
Da
Gallii stricandu until si i inereăiondu- ăi |
se in pusetionea. locului, stâu postati pre
acellu d6lu si “impartiţi dupo poporationi, . ; e

LIB
- tineau ocenpate t6te vadurile lagunei ÎN A
ierugele de lungo densa. | a DEE
Propusiulu (22) le erâ, ca d6co Românii (22) Terminu sepotrivitu (nepropr în),
'S'aru încercă a, strabate peste lagun'a ac6- încependu una,
frase. do una. constiructiona-

ITY
sta, ei din pusetionea loru ridicata se „vitisa..
„strimtoredie pe ostenii' nostri inglodati,
„asia, câtu cine sar fi uitatu la apropierea aa
A
“locului ar fi crediutu co Gallii si între mai Si

RS
:
assemini conditioni (23) aru fi gata a so (25) Frase
ncintelesa si« improprie per
apucă de lupta; cine inse conşiderâ, neega- tru cequo
înc le.
litatea, pusetionei, Vedea, co ei se falescu
numai -eu aparenti'a des&rta a curagiului.
VE a
Ostenii erau mâniosi (24), co inimicii tou tspressione iimpropria si lipsita de
potu la una distantia asiâ de micutia, (25) elegan
tia. | |
NI
se li se uite in facia si pojtiau (26) se li. (25) Deminutivu vulgaiu.
„se desemnaliilu de attacu. | „26) Pofiiau e unu provincialistau. .
* Cesare înse le deslusiesce cu ce mari
U

perderi si cu mârtea, a câtoru barbaţi: e- o a

roici (27) ax trebui se se cumpere victoria, (27) Espresşione -impropria, si preten-
AL

“pre care'candui vede asia de. resoluti, in tisa, IE i | e,

„câtu pentru. glori'a, sa, nu le pessâ de nici Da
unu pericolu, S'ar face vinovatu nedreptat-
Sa
TR

i re ,
4ii cellei mai mari, dâco viâti'a loru n'ar
| Da i | A -
-Pretiuiua, mai presusu dointeressulu scu.(28). (28): Cesare înse .... . interessulu seu... -
» Estumodu (29) mangaindu ostenii, în “Construet
ione defectudsa si gredia..
EN

acea-asi di i yedusse in tahbera si se apucă (29) Estommodu. .... . cetatei : periodu

de îndeplinirea celloru alte lucruri îrebuin- - implet
ecitu si iucureatu cu. esprossioni
ti6se la opumnareă, cetatei.. i Ii inutile,
/C

“Manuseriptu Litera 4:
Tib, V, $ XLI |
SI

Atunci capii sii principalii cotatiiâni ai

„Nerviloru, cari aveau în câtura permis=-
IA

“sionea de a veni la Cicorone- Si a vorbi

cu
„ella sau erâu cu 6re care legatura de
Gui
y
CU
 3

RY
| citia cu doisuu (1), la insoontidăia coci = Avea oâhua va, permissionea...aitici- .
an moi a i vorbi. ...... z NI | „a cin densulu : tr aductione prolissa si slaba.
+ Dandu-li-se. voia, ei aredia, (2) lui Ci- 0) Conmineimor are insemnâdia : a adduce -

RA
cerone : totu acea ce Amhbiorige: spusesse aminte, a “aanintă.. | e -
aa

lui Titujiil, co Gallia, . intrâga, coste. în

arme, co Germanii au: tvecutu Rinulu si
co costrele (3) lui "Cesare si alle celloiu - gellicisrmu. | -

LIB
“aiti locotenenti (4) simtu attacate. ** (4) Traducerea prin egali ara fi mai ne-..
„Zi adaogu îmco a î spune (5) despre mirita, dâro aci termenulu e de prisosu: .
" mortea;! lui Sabina! sii axrâta pre: Ambiorige EL 5)£Pare a fi unu pleonasu,
| pentru a lu: incredentiă despre acâsta.

ITY
În urma, dicu co Romanii se incâla d&co
a ascepta ajutoriu de la nisce meri cari des-
perâdia chiaru pentru. interessele loru (6), (6) Prasea & slaba. i | | - |i ă Na :
„o cu t6te acestea ei au aceleasi simti-

RS
" mente cota; Cicerone si 'poporulu romanu, "
"în câtu nu refusa de câtu earterele de iârna
““ simu voiescu ca, acâsta deprindere se sein- VE
„vechi6sca, co le permittu a se retrage din
„ cartere fra, se fia attânsi Si a se duce fora
„frica unde axu voi. i
NI

„La acestea, Cicerone respunde numai a-

„r /
tâv'a, co poporulu romanu nu are datina de
(7) Cuventu de prisosu. |
LU

a acceptă vie. una conditione propusa (7).

de unu neaniicu ar mat, co d6co ei voiescu
a depune "armele, ellu: va fi ajutatoriulu
loru; co ei se tramitta deputati la Cesare,
RA

câci considerandu bDunetaiea animei (8) e Nu iăduco bine cuvenit justitie d

i N „ Manuser tutte. C a a
NT

e TÂBN, su cp
a Aaa
1
)

- Atanei unii 1 duci şi principi dai Ner- (1) Traducere, ncosacță.

CE

viloru, cari aveau intrare (2) si stau în! (2) Intellessulu cuventului româmeset *
E orecare relatione amicale cu Cicerone (3), e difteritu de allu cellui. latinu câre: în
si 65 primu: vointi a dea conferă cu ellu. “semnddia mai multu! cetătinni de fn une.
(8) Aveau întrare. . . . Cicerone : tra |
I/

-ductione forte, nemerita.

„. Cicerone se învoiesce, si. ei i spunu totu
S

7 Ei

"acelea, ce le spusesse Ambiorige lui Ti-

IA

turiu, co tota Galli'a e in arme, Germanii

4
CU
 Y
SOON
NN N N e a.

au trecutu Rinul, iernaaticole lui Cesare

R
si alle celloru alti legati suntu blocate (4).
| (4) Gaicismu. a

RA
“Mai adaugu despre moriea; lui Sa2binu, a | |
despre care se pr ov6ca, la, Ambiorigi ge (5)
6) Bspressione iimpropria.
ca, martoru oculariu (6). Pentru- -acea-a ei (6) Nu essista nici în; litter' n nici in spi-
vatecescu (7) d&co aseâpta ajutoriu de !la a-

LIB
ritulu autoriului.
ceia cari au desperatu cu totulu de a se 2 Cuventi rel intrebuintat iin locu
poi6 aperâ pre sene; cu 4te acestea; ei nu
de se insidla. _
ceru altu: ceva, de la, Cicerone: ce" câtu se..
. 7: y

paras6sca, iernaticele, pentru: co ei nu."

ITY
, "e
voiescu ca, acesta, datina, se prinda rad
e
cine (8) in ti6r”'a, loru, | "8 raăuetione normorita a cuentului
„ D'in partea, loru le stă liberu se 6ssa ne- îmoelera score,

RS
attinsi d'in iernaticesi se se duca fora 1Nici :
„ana frica, ori amde voiescar, (9) . pn. Da RE
(9) Ar fi mai-bine :.undear voi...
a „i „o

Ciceronerespunde la, acestea numai una . DN ' i. - pi i po

«Romanii..nu suntu indainati, a acceptă

conditioni de la unu inimicu: innnaatu,
VE E

„Tora dăco (10) voiesce se, depuna armele, (10) Porma de provincialismu ce „pu sa:
se se servâsca de intervenirea lui sis se tra= : "D6t6 recomnendâ, Ca
NI

mitta, legati la Cesare, câci 'si. ellu spera

de Ia simtiulu de dreptate a lui Cesare, CO -
U

le va incuviintiă ca voru cere».

AL

N mea litera C. |
Lb Y, $ XII -
TR

Atunei ducji si principii (1) N erviilopi | - (1) Acea-asi obsarvatione ca la Manus- |

„cari stau în relationi confidential; si aniti- | criptu lit. B.
cabili (2) cu Cicerone, dissera, COvOru a se. „ (2) Ter meni cu to u improprii; «ami |
EN

convorbi cu ellu. . | cabile eunu cologisrau ce nu se bio a6-

a
copt,
Concedenăi-ti-se acesta, aimintesci a-.
celleace le a addusu inainte Ambiorige lui
/C

Tituriu, co tâta Gallia e armata, co: Ger- _

manii an trecutu Rinulu, co castrale de.
_ierna a lui Cesare si a: colloru alti Se com
SI

Datu. (3) Si a 6) Terre nn îm"capii cu totule nein-

Adauga si despre mârtea, lui Sabin, telssa, E
spre intarirea celloru disse se FZ) vv0ca (4)
IA

(4) Acelleasi observ ationi ca la Manus

la Ambiorzje, : cripta: lit 3 |
„Dicu co fomeni i greesiescui (4) deco as-
CU

pu
 RY
ERII:
Pr NANA

| opta, cova aperare de la aceia, cari âui des-

| ăi „peratu
tâta de de: -scaparea,câtra,
applecati loru;Qicerone
ei totusi suntua- ,SEE
si Romani,

RA
„ câtu numai cuartirele (5) de iârna le. de- (5) Cuventu stzainu- neadrhissibile, >
măga (6),- pebru co nu voru ca acâsta da-. (6) Termenu. Împropriu si pucinu eu"
II tina, se' se invechi6sca, ei le concedu se “fonic.

LIB
'6ssa, novetamati d'in castrulu de iina
i si
s8 mârga fora, fica ori în. cotro [u) voru „+ C) apesi muguri, ai
voi. “
Cicerone respunse la acestea numai un'a;

ITY
«Romanii nu s'au indatinatu a priinii con- : DR aiaiă să

-“ ditioni de launu inimicu armatu; de voe-.

=

seu a depune armele se se folosesca (8) de (&) "Traductione impropria si taia de

densulu-ca de intermedilocitoriu (9) si se nobletia.

RS
traimitta deputati la Cesare, dupo' semtiulu (9) Ajutoriu este €chiaru cvontulu dia
„” de dreptate a acelluia spe dia (10) coli se testulu latinu. ”
voru implini dorintiele. | VE (0) se. dice. mai i bine spera. | i
x e,
y „T i

stonerizta litera 0: | a „ .a
„Lib. V, $XLI |
NI

„Pre oma ducii (issii fratii (2) Ner- (1) Tune, se traduce prin atunci.
Ă vilor; cari cu. Cicerone avussessera Gresi -(2)Bunu curentu românescu, dero nu la.
LU

care tommerciu confidentiale (3) si: rela loculu seu aici.

"“tioni amieali, dechiara (4) co densii au av (3) Lermeai improprii si de: unu testa
se se intellega cu ellu. “neplacuta Di .
RA

4
"(4) Este pre teatiosu dechiara in
i a casulu
ț
.
d facia, | r

“ Dandu-li-se: voia “totu cole lucruri le

addueu inainte de cari. vorhbisse si Ambio-:
NT

rige cu Tituriu, adeco, cumu co Gall? ain-.

“tga e în arme, CO Germanii au trecutu
preste Riru (5), co castrele de iârna, alle lui "OS Nu este Ja loculu seu.
CE

„Cesare sialle cellorualti se opumnâdia (6). (6) Neologismu neindemanaţicti.

Mai adaogu impartasir ca('7) d6spro mâr- (7) Superfetatione de stilu: disgratiosu, î „N

tea lui Sabinu, si spre addeverirea acesteia: - (8) Acea-asi obser vatione ca n Ms, C.
arrâta pre Ambiorige. Grosioscu (8) Roma- (9) Sie de prisosu. DN a|
I/

mii, dicu densii, deco spera ceva, ajutoriu 0) Deja e anu galiciana. a
. de la-aceia,:cari si ensisi (9) âu desperatu (1)iiispressiono + care denaturbdia Î-
S

“deja (10) de lucrurile 1oru; cu tote acestea: de” a testului. “

(12). Povincialismii care da. fasei: unu i:
IA

denşii: nutrescu' astufeliu de “sentimente -

benovoilârie (1) facia (12) Cu- Cicerone mersW greoi, Ă
CU
 N INI Ie 39 a |

Y
sipoporula Romanu, inn câtu inmcti (13) ca=, (18). nai. ... munai — Honma fâra |
- nobletia si care incarca, frasea inti”un modu

R
| strele de i6rna nu le suffei u, si numai (18)
datin'a acâst'a nu vreu se se invechiesca, - neplacut:

RA
dâro acea-ale concedu (14), Ca, se se departe ! (AL Forme improprii si neplacute. |
_ Wincastire nevetemati şi se semarsiedie(15). | (5) Termenu str ainu cu totulu inadmis-
fra t6ma iîn ori ce: „parte, Vor Vol. sibile, -

LIB
- Cicerone Ja acostiea, numai una, le Vo» . (16) Di. ce nu: armata? |
spunse, co poporulu Romanu n'are datina, - (17) Gallicismu nea dmissibile.- |
a priimi conditioni de la aliânu intram atu (18) 'Termenu impropriu.
(16), de voru depune. armele, „potu se con- (9) Neologismu injustificabile, |

ITY
ca sa, si, se:
tedie (17) pre intrepunei(18) Se
tramita deputati la Cesan; densulu spera, - i e Da
co, dupo iubirea de dreptate a. lui Cesare.

RS
voru merui(19) cea-a ce ceru. e
Îi

„De nu mi ar fi toma, Domnilor, a ve ohbosi preste nmesura prin. acâsta lectura, din
care ve puteti: totusi convinge, cu câtu de pucina crutiare au foztu despicate de câtra
VE
| " coximissione, Iucrarile presentate Iâ concursu, asi pot6-ua. prelungi mai departe, dero.
„cxedu co'si cu atâtu am atitensu -cu indestullare. scopnlu doritu, si co Domniele . vâstre
„ati dobanditu convictionea, co'print'una. analise, întw'astu modu.ammenu:. „ta si indrep-
NI
tata assupr'a unei mari părti a câtoru patru mamuseriptele, cemmissionea a potutu: se
adune unu nunieru destullu” de insemnatu de Observationi spre.a, si fi formau unaa op,
nione conscienti6sa, si completa despre: “meritele si defectele fiacăiruia, din elle, E
U

Astu-feliu ea a potutu judecă, pre deplinu în ce xelatione sta; fiacare tr nductione in

parte, cotra testulu originale allu autoriului, si totu de unadata s'a ineredentiatu de-
AL

spre meiitele fiacărei-a, ini rapportu: cu catle-alte, Prin-urmare ea s'a pusu în posi-. !
tione de a opină de una data assupr'a, celloru doue “principale conditioni ce se noi de
la concurenti, adeco pre de una: parte, dea reproduce cu.eseortulate: cagetarea' si
TR

chiaru caracteriulu itorariu allu autorul, 60 e ae alta, de a scie întruuna limba

romanesca, curata.si alese Ra au,
Acesta ansiodu corapaativu i a, fosti cu atâtu imai, multa de ajutoriu, cu câta nici. -
EN

un'a din traductionile -presentate n'a insusitu calitati -de acelea eminenti,: cari se:
“satisfaca de indata tâte cerentiele unui cititori xomânu conoscutoriu de a sa, limba |
“si dedatu-cu stilulu lui Cesare. .. - . ] a
/C

Sa constatatu din contra, nu fora, parere de. eu, co tote s Sau tinutu nmai pr oste totu
loculu înţi”unu felu de reserva dinaintea formeloru usitate de autoriulu latinu, si co elle ,
au cautat mai multu a si conduce fraseologi'a de pre una sintasse, dapartata de cea,
“latina, chiaru si 'acollo unde spiritulu limbei usuale a Româniloru ii ar fi conduseu de
SI

. sinesi, dreptu pre callea batuta, de. istoriculu romanu.

. Una tendentia asi, de gresita provine, dupo observatiionilo commissionci, sau din.
IA

deprenderea, ce a luatu majoritatea scrietoriloru, carii vietiuescu în Români'a libera .

de a-si conformâ ncincetatu raseologi a lori: cu a limbei francose, chiaru si candu.
- , pă

ez
CU
 40.

RY
Intr tteit:a atu

acts a maxu fi cu tătuu: conforeaa ecu dat inele graiului românescă, sau
Tin s6inderna-
"marea, ce incerca multi barbati culti, maj allessu iin ptovineiele”
române alle Austriei,
„de a se ser vi în scrissu cu limb'ă, romanesca, 'astu feliu pre' cumu esto rostită
de poporu,.

RA
„si din necumpe tatulu usu, ce spre a ua innobli, ei. se credu nevoiti a, face de pr epositioni.
d = accessorie, de lseutioni adverbiali, de neologisimi insoliti- si fra, de necessitate reale, -
cari tote acestea, inspaimenta urechi'a ascultatoriului, şi produci ca unu siru de nodo-, 5
;miriti în intellessulu frasiloru.

LIB
| RI
In casulu de facia, prita' a Obseryalione' se aplica skmai cu Sao, la Ms. Tit, Ao care-
“lei inse, pe Tungo' una, assemene tenderitia, gresita, presenta, calitati essentiali de stilu
ce punu pre autoriulu lui în acâsta, privintia, mai pr6 susu de cei alti trei coniirenţi.
“Manuscrisu' lit. B. se: 'reserate. și ellu adesea; de influenti'a predomnitâria; adi in

ITY
i Bo
maniaa limbei francese, si commissionea, a fostu chiaru fârte supprinsa de a gassi in.
„ tvensulu frasi, ba si capitule” intrege, bradusse cu cea nai mare fidelitate, nu de pre te |
“stulu latinu; ci de pre traductioni francese | (spre esempla Cartea, II, capitululu 22 “tra

RS
dussu dupo versionea, francesa a lui Loindr 6). Acestu favtu ar fi decis-ua, a respinge cu
“tota i: Ms. lit. B. dâco ellu paru fi infacisiatu calităti de alta natăra, cari rescum- -
„pera assemeni. procederi prejudici6se littereloru. române, fra iînse de a le Şi Scusă,
- Abbaterile de lâ stilulu lui Cesare suntu de una natura, defferita in Ms, lit. C, Auto
VE
riulu preoecupasu ora pregetu' de intellessulu testului, a depusa, cea mai Iaudabile si-.
lentia spre:a, nu perde d'in traductionea sa, nici! 'cellu mai: micu amnienuritu' d'in ideile
"eoprinse in scrierea lui Cesare; ellu'i înse, a 'sacrificatu cu totulu atâtu energic'a si Jini-
NI

„pedea, concisione a, autoriului Iatinu, „câtu si “eloganti ă d6co | nu' șii puritățea limbei
a vomâne, pă . Pa iu | gi N . . .
LU

“In fine manuseriptulu, care la prim'ă vedere, 5gar pas6 co a dorrespunsu, mai pre
de: plinu' la conâitionea, ceruta dela traduetori, de 'a “urmă pre “câtu se pâte mai
„cu fidelitate mersulu stitului din: originale, este Ms: lit, D; in adeveru suntu prin-
„t'ensulu locurii in cari frasile latine aru par6 Co se afla stereotipate iin limb'a română,
RA

' d&co chiaru si acollo elle n' au ăi adesea, maculate print una, tessetura, nemaiestiri ta de
.
prepositiioni si de adverbie, cu totulu prisositârie . Apoi 6ro totu iîn acestu Ms.; “pare. co:
ensusi autoriulu si ar fi luatu'sarcin'a de a strică cu totulu effectnlu destullu. de mul: :
NT

tiamitoriu 'ce pro dute essactitatea, sa intemplatâria; ellu forte desu se perde-i in peri-
“ frase; atunci totu sirulu compunerei originâle se afla, resturnatu si multă espr essioni
“atine. se gasescu "tradusse prin 'graimadiri complesse de cuvente, caror'a, rai adesea:
CE

E
„le lipzesce chiaru si calitatea de a coprende intellessulu' deplinu: alu diccrei'astu
fe:
liu despicate... Peno a. nu resume opinionile: commissio: ei, assupr 'a! punctului
aitâiu
" allu: cercetariloru selle, - -adeco' Assur "2: modului en caari concurr eritii” S'au' tienutu
mai.
-ralta sau mai pucinu appropiati de stilulu lui Cesăre, me semtiu. dstoriu
â face men-:
I/

tione despre esplicationile ce doui din concurrenti: ou datu in:, prefationile Iota
aSSU-
pr a met6delorn adoptate de D- loru'iin traductione.
ID citi
S

Autoriulu Ms. lit. A, dice co in: “iraducere, n'a “cautatu ca fi asile se variedie,
. ci s a
-Hienutu mai multu de testu, crediendu co, numai astu-teliu s' ar pot xepitodce iîn be m.
IA

ducere calitatile originalelui Tati a d m di

4
CU
 Y
În acâsta declaratione, Comissioăea, crede a2 rocondsce si.« unu i escessu de modestia sis

R
una pretentione. nu totu da una: justificata; ea a consta tatuii în M: lit: A, una varietate
de frase destullu de satisfacutâria, una, legatura d6 știlu, care face ca, lectura acestei |

RA
waductioni se fia facile si placuta; dâro din. nenorocire, acestu resultatm, e adesea im-
hinatu cu una, prea mnâre departare de. Ja, formele testului originale, astu-felin iin câtu
cetindu acestu' “monuşeriptu se pare cui-va, co are Minaintea, sa una istoria; avresbellului

LIB
gallicu, scrissa romanesce ințr'una, limba usiora, si forte: citâtia, dero in. care se per de
Una, parte înultu prea insemnata d'in 'caracteriulu propriu allu serierei Ii Cosare. Se
nu se cr6dia, inse co. meritele recunoscute înî Ms. lit. A, suntu obtinute chiaru prin”.
au ellu merșu independente. altu stilului. seu, coci din contra, acollo fvasile: „dintr en-

ITY
sulu suntu mai curgutâri e si mai bene tesute, unde si trgănotionea sta mai aprope
“de simpla. si placuta curgere a, testului latinu, NE Se
Trebue se adangemu co traductoriulu Ms. Tit. A,: a socotitu de enviintia. a priit
7
penăru cea "mai mare parte din îtermenii “echniei de arte militaria, dicerile“ mai t6te

RS
francese ce “sunti intrebuintiate astadi i in armaţ'a, n6stra, si'nu ne potemu opri. de a
"ne arretă parerea de reu pentru acâst ta pucinu, nemerita, idea; coci. profusionea,. terme-
miloru de assemene naţura, da una, fisionomia- neplaenta. chiaru si acelloru locuri, unde.
VE
traduetionea e mai essacta, unde stilulu e-mai correctu. Inlaturandu-se- acelle diceri
francese cari n'au nici unu cuventu temeinicu spre. a se înţroduce iin lirab'a româna şi
cari mai peinu-potu a si av6 loculu. in traductioni dintr una limba care, si are. er i
NI
menii technici proprii ai sei, traducerea din Ms; lit A, ax veman6 una scriere romane=.
sca recommendabile, careia, neapperatu lipsesce multu din concisionea si elegant” 2 'de
U

stilu alle Ini Cesare, d6ro care in genere eproduce, in limb'a nâstra, ceva.a.din! lina,
'corvectione & iliust irului scrietoriu.. |
“Traductoriulu Ms. lit, B, voindu: se dea esplicationi asstpr'a metodului intrebuin-.
AL

tiatu iin lucrarea, sa, face mai antâiu destinctioni intre! traduceri; cllu dice.: : «Tr aducerea”
«este de done feluri: verbale care. este: destinata mai vertasu pentru sedle. si. pentrii î-
TR

„«ceia, cari d'in traducere voiescu totu de una, data se învetie. si limb'a, otigibalelui; si
traducere libera, alu carui scopu este ca sc substituia iin alta, limba originalele astu-.
«feliu ca, si candu autoriulu. ar fi scrissu opera sa in limb'a, traducerei». Apoi adauge: :
«Astu feliu de traducere: am urmata. si eu in be aducerea presente. care de sene se intel-
EN

lege, 'este cellu' mai rationale. Mai josu "dice inco: " a Traductoi: inlu înte »mvina, la, a=
cestu felu de traducere: una, greutate tripla. Fllu trebue se se nevoiesca a traduce câtu
se pâte: mai fidele limb'a originalelui cu tâte calitatile si defectele, cu eleganti”a si.
/C

| gravitatea, ci, a se forii inse de: Orico denaturare a limbei, iin care ra duce, si in ne .
in traducere a infiltră totu una, dată nealteratu spirtulu, foculu, si chiar dispositionea
autor iului.
In câtu mi a fi successu n înv ingo aceste goutati, impreună aceste estrenac, urm! a
SI

va 'allege.» . |
Ari afiâmu una teoria, a modureloru de traducere, cara fora indoiela contine mule
N
IA

principie bune; inse, in întregimea, ei, ea este mai: applicabile la, acelle limbe cari,
prin una cultura indolmigata, şi au: dobandit unu car acteriu mai multu sau mai pucinu
CU

7
 A 7

RY
- statornieu si “issa, Sau că se ne servimu cu espressionea techica, cari! au “attensu -
. : gradulu de classicitate, In acelle limbe numai, traduetoriulu se pote assemuli! cu unu:
- artistu ce ține in mân'a sa unu instrumenţu din care nu pote scote de. câtu sunete

RA
:. de: mai, nairite determinate si connoscute; ellu este prin urmare nevoitu a caută, se se ă
. vostringa, pentru reproducerea, :unei melodie straine, în sunetele ce. suntu date înistru-!
mentului seu, si se lu atinga: cu-atâti'a, maiestria, în câtu se veproduca unu ieffectu nici

LIB
una, data identicu, ci numai analogu cu instrumentulu. strainu pre care voiesce a-lu --
„imită, Asi facu traductorii germani, italiani, anglesi si francesi, usardu fiacare de
„ libertatea, mâi multu Saal mai pucinu intensa ce le accorda, limbele cu regule staţor-
“nicite, de cari ei se serva. Nuii inse togriai intr'astu feliu este, în tempulu actuale, cu

ITY
limba româna; fra indoidla ea si are formele. ei caracteristice, pre cari 16 a pastrătu ..
si poporulu iîn graiulu seu usuâle, si in scrietorii cari de tei sute de anni incâce s'au |
cercatu a asterne cugetarile loru-in carte românesca, Dâro nici poporulu nici scrietorii
„de peno: acuinu. nau avutu occasione a da limbei tâta desvoltarea, ce ea trebue se, do--.

RS

+
bandesca spre a fi.una limba litteraria în tota, întenderea, cuveritului.. Sa
A „contribui Ja, cultura, ei, este chiaru unulu din. scopur ele, si astadi. cellu principale,
„ce si propune Societatea Academica, candu, cerea, prin: concursuri a obtin6 traduceri
VE
“Dune de,pre autori classici; precaderea. sa a trebuitu firesce se ua dea autoriloru latini,
„cari scriu în. limab'a din care, s a nascutu a nOstra;, cu celle mai. multe alle ei forme
.. -.. Sa a
| gramatical si sintactice.
NI
Candu, „dâro traduetoriulu românu se afla; dinaintea unuii testa alina, detori: a lui
este mai antâiu de tote de a constată: “peno la, ce punetu : limb'a, româna, atâtu în starea
ei actuale, adeco în gcaiulu poporului romaneseu,-câtu si în trecutulu ei, si anume în.
LU

„serietorii Win -cei trei, din urma,. seculi, sta aprope, de cea. latina; ellu trebue se si.
depuna tote silintiele ca se nu perda nici una oceasione de a, „strînge, de a intari le-
gatutele, mai mult sau mai pucinu invederate, pre a caroru urma va, fi avutu norocirea
RA

a dâ; trebue” intr unu cuventu si mâi antâiu de t6te se caute a fi atâtu de: lalinu Dre
o câtui este iertatu: românului a fi fâra de a-si stric limb'a sa vorbitâria...
_- Benu caute dâro a sacrificfi dieiloru dillei, si sub cuventulu dea presentâ una lectur ,
facile, se. nu primâsca câ, bune tote cuventele si tote intorsurele: de frase de ori-
NT

| mai
gine moderna straina, cari suntu adi cu preferentiia intr ebuintiate in i Jimbagiulu mul- | |
„1 %OnL publicist si inta” allu administration iloru. Unu stilu usioru, d6ro neingrijitu, pro-
lissu în cuvente pucinu “allesse si. în neologisme. nejustificabili, _nesocotindu poterea,
CE

cesta, intiuna intell6pta si disereta concisione, netienendu sema de caracteriulu pr opriu

Ş alu unei. limbe, acellu stilu nu pâte nici una data, servi spre cultur'a, ei.
E. preste potentia se nu reconndsca, oricine co studiulu zutoriloru Clasici antici
în genere, si pentru noi în parte allu scrietoriloru latini celloru buni, ne conduce cu
I/

totulu pre alte căi; traducerea loru este mediloculu cellu nai nemeritu, cellu mai prac- |
-+ieu, si pote chiaru cellu mai usioru, spre a obtin6, intwunu tempu mai Scurtu, celle N
S

„mai fruetudse eftecte. dintr 'acestu studiu. | a

IA

Praductorii nostri trebue dâro. se aiba totu deauua iin. vedere cutii a “Timbei T0=
“mâne prin cea latina ei trohuo ses caute a se folost de tote analogiele ce. „essistu. între -
CU
 =
Cc "a e -, . . - E Di

Y
48. Ia
e '

aceste doue limbe; cercetandu-le neconţenitu. fora, pregetu si. pretutindeni. A sse de=.

R
part de autoriulu latinu le este: iertatu. numai in acelle rari casuri, „unde spiritulu
limbei romanesci. se va fi inlaturata int” unu modu evidente. Acâsta "iri -urma condi-

RA
tione axe inse. si. dens” a insemnatatea ei, cei nu mai mica este errorea: acelloru cari |
se muncestu a dă limbei române forme latine classice, chiaru si acollo. unde natura
ei se impotrivesce la assemeni 'stramutari si unde regule contrarie suntu tare inteme=

LIB
iate pre usuri stravechie; totu assemenea nu ne pare de recommendatu tondânti'a a-
celora cari se servu de preferentia cu: neologismi, fia chiaru si latini, in loculu: unora.
diceri totu atâtu de latine, dâro cari d'in vechime auremasu statatâri ie în Jimb'a româna,
Aceste considerationi generali. ce Comimmissionea a socotitu de cuviintia ale oppune

ITY
“teoriei emisse de braductoriulu Ms, lit. B., au inlesnitu mediloculu ds; a judecă peno
la ce punctu, concurrentii alle căroru. lucrari stau in cercetarea sa, au intellessu modului
„CU care trebue tractata limb'a, româna în facia cu testulu latinu alu lui Cesare; pre.
aceste base si applecandu parerile selle la manuscriptulu iin cestione, - ca - va, constată,

RS
co traduetoriulu a facttu cu multa.libertate usu de principiele- ce. ensusi si: pusesse
| inainte, învertindu adesea, fraseologi' a, autoriului Tatinu si une ori netinendu: chiaru
s6ma, de distinetioni cari resulia, din posetionea, respectiva, 2 cuventeloru
VE i in testu.. Sun-
temu : nevoiti a adauge. co prin acâst'a traductoriulu fârte. a. râre - ori a, 'reusitu
a: dă.
stilului seu acellu caracteriu limpede, si allessu care distinge pre. istoriculu Romanu, -
Cea-a ce Tescurapera inse una, mare parte din assemeni. defecte, . suntu esprăssio-
NI
„nile fericite care stau respandite ini oper'a sa, diceri si frase' curatu romanesci, cul-
lesse d'in gu'a poporului si Win vechii: scrietori, termeni și aventuri de stilu pline de
U

vioiciune, de energia, cari resaru, pe. alocurea, din fraseologi'a, camu. impodicata, a tra
ductoriului, si facu adesea, pre cititoriulu obositu. se gasesca prin licuriri i luminoso .
marea.umbra a istoricului Iuliu Cesare. .
AL

In privinti'a Ms. litter'a C, nu potemu decâtu a repetă. elle ce anu disau mai susu
si a lu caracterisă prin aceste câte va cuvente : - Die
„„Essactitate serupulosa, in. traducerea, tuturoru axmenunteloru cee Stau ini cugetulu au
TR

| toriului, dâro neindeniânare si lipsa completa de forma, nu numai spre. a reproduce

stilulu. lui Cesare, ci, chiaru spre a scrie una, limba romanesca placuta. "Traductoriulu
se tine, ncincetatu. la acellu-asi uivellu în totu cursulu lucrarei selle; ellu nu este in-
EN

"correctu iÎn formele: grammaticali, dâro i lipsesce cu toiulu. deprinderea de.. a întârce
„ana, frase intrun modu elegante, se serve forte multu de preposetioni făra de. utili-
tate; intrebuinti6dia, mulţi neelogismi latini d'in cei ce nu ni se paru la loculu. Joru;.
/C

în fine hu este cu totulu. lipsitu nici de provincialismi de aceia, pre cari. unu scrietoriu
care lucrâdia la purificarea limbei române trebue sei inlaturedie din scrierea sa. |
Revenindu în fine si :assupr'a Ms. lit. D.; vomu adduce aminte, co pre lungo tenden-
ti'a de a urmă nne ori cu mai mul! n idelitate de câtu toti, cei alti, fraseologi'a, tostu-
SI

lui latinu, tra, ctoriulu este totu de uua da a acell'a |, care în nenumerate locuri, se
departedia cu mai multa nemaiostria de autoriulu seu, facundui usu cu necumpetaro
IA

de forme si de espressioni provinciali, calcandu prin acâst'a si' regulele. grammaticei ,

nesciendu a si sustin6 stilulu la gradulu de.nobletia cuviintiosu si producundu prin tote
CU
 RY
os ma.

î
o i aceste defecte Una, impressione! cu tot tulu desfavorabile, pre cară ni ua roscumipera pro ?
ici 'si colea unele 'fiasie bene: decaleate românesce de pre. seriotorulu latin
- Specimenile: ce amu zeprodiUssu în capului acestui resuretu insosite cu criţic'a rigo- |

RA
|
_ TOsa, ce. le a facutu Commissionez, me soutescu, Dosanilori YU, de a,întruni aci î probe pentru.
fiacaie appretiatione” in parte, cu tote. co. 0p. aionile “ ce si a for madu Commisși onea
suntu vesultatulu unei Jucrari. cu multu mai intensă, d&to indeplinite dap acellu- -asi

LIB
ţ
Sa ,
metoda. i
si
i Oredu deo [ dupo cele oxiotato' si spuse, “Societatea Acadomida, se va fi convin
si tinendu de buna acâsta |
câ de ser upulosa, a fostu Commissionea în cer cotat ile elle,
rigore, Ya re sonnosc6 justeti! a opinioniloru ce ea 3 espressu aitâtu assupr '2 gradului

ITY
de essactitate cu care în aducetionile suntu facu: e, câdu, si assupr' a, Corr ectionei de stilu _
cu care concurentii au serisst Titab'a romanesca,
“
Nu e de prisosu, cr redemui, a adauge câteva, cuvente assupr'a'aa Ineratiloi d critice 20

RS
| cessorie! ce insociescu fiacare din acelle patru manuşeripte. -
Ms. lit. A, contine una pr refaţione îîn tare: biografia, lui Cosârt si appretiuireai sescrie-
rilori 1ui sunt facute de pre. autori straini int” unu modu cars, fâra de a:prezansâ vre
unu punct de vedere nou Si originale, 'se tine inse in marginile unei notitie, cuvien-
VE |
4iose şi curasu. serisse. „Notele esplicative alle testului. suntu, numerose, scurte si bene
Jumutite ;. elle se reportă mai multu la, esplicatiioni technice si istorice. De la, notiti”a
geografica, nu se pote «cere a îi mai “multa de, câbu una, traductione essacta preoumu
NI

N si este,
Ms. liţ. B. are mai. mitâăn una, pretiţione care se regime prin cole ce amu arătat
LU

“dintr ens'a, assupr a, metodeloru de tr aductione, Urmbdia una, biogr afia, intensaa lui
Juliu Cesaru, în care se gasescu periode intrege tra dusse de pre biografi moderni, si
i apoi una, critica a ser ieriloru, s6l!-, istorice în comparatione cu alle celloru alti, istorici
latini; tr nductoriulu a avuţu aci sub ochi criţici germani, alle CAroru appretiuiri, me-
RA

tafisice a cercatu cu unu suecessu moder atu a, le reproduce, in limb'a româna. ÎN otele
selle la finitulu fiacarei canti: nu st unt numerose ; dâro continu. appr etiuiri personali nu
fora valore, mai alleșsu îîn priviti” a, intellessului, Unoru frasi. si. unoru espressioni” Win
NT

“autoriu. Despre! rogistrulu geograficu nu avent de câtu a.repeti celle disse la Ms. lit, A.
Notiti'a biografica di in capulu Ms. lit. C, de si nu se pote recommendâ sub repor-
tulu stilului, esto imse Tucr ata, cu multa applicatione; în. concisionea ei contine opinio- -
CE

“nile criticiloru celloru Taai buni si mai noui assupr'a di Cesare si, a opereloru. lui. No
tele din testu sunt scurte si pucinu num crose.
Ms. lit. D. ăre la incepntn una, scriere forte intensa assupr'E) istoriei Jui Cesare, as- |
supr'a evenimenteloru din terapii lui si assupra, organisationei statului si awmatei,
I/

xomane ;; scrissu intr unu stilu, mai correctu acestu operat ar pot6 fi. de usa utilitate
redare ca, resumtu istorici separatu; dâro ellu nu si axe loculu in capulu unei edi-
S

toni d Commenţar ieloru de Bello Gallico, pre câre. tende a le amplifică iîn testu; notele
„sunt numerose, prolisse,, dâro nu lipite de critica, si de eruditione,. +
IA

_ "Tote appretiuirile de rai susu au pusu pre, commissione, Dotaniloru, iîn stare de a; |
i „constată co, de: si seopulu ce si propune Sooletaţea Academica, prin deschidere, de ocon- |
CU

„tb
i
 | | o 4 E

Y
|
cursuri pentru traductioni romanesci d'in autori classici se alla
inco si acumu departe

R
de compleţ'ă sarealis are, totusi se sete în resultațulu concursulu ide estu tempu ana
invederata, inaintare in cea-a, ce privesce applicazea barbatiloru
studiosi spre cultiva=

RA
rea limbei nostre
In aninuiu
. acest'a, traducoriie â'in Commentariele lui Cesare
de Bello
Gallico au fostu mai numnerosesi sunt mai,conapieritiosu -lucra
e de câtu uniculu ma- -
nuscriptu ce s'a presentatu acumu doui anni. Deco traductionil
e nu suntu astufelu pre-

LIB
cumu, aru trebui se fia ca se satisf pre aca
deplinu dreptele cerântie alle Domnieloru
„YVostre, elle inse invederedia, silinti'a, d6co nu si potenti
'a traductoriloru de aface câtu
se pote mai bine...
Usandu de una rigore estreraa, Societatea Acadomica-ar
fi ncapperatu în dreptu Co

ITY
a refusâ, inco. si estimpu decernerea premiulu Dâroi.nu e mai pucinu addeverati + .
pre câtu una, umbr
de progres
a,su s'a pututu constasa,. ea merita,
de a fi. incoragiata,;
de acea-asi Commissionea si ea; libertatea, de a invită pe
Societate 'ca..se nu respinga,
de asta, data, concederea premiului, nu dora; sub cuveaţu co 6666
conditionile litterarie

RS
ceruteds la concurrenti s'au gassitu' acuniu indeplinite,
dâro nnmai fiiendu
co Sau con-..
statatu dia manuscriptele tramesse Ja, concursu una, applecare mai intensa
, spre -stu-
diele classice si seridse, una invederata silintia, de'a, correspunde
VE la, legitimele! do-. |
xentie espresse de Sociotatea Academica, unu progrescu in comparătione
cu preced en-
„tile lucrari .de assemenea, natura; N a ai EARL
„ Commissionea, s'a potutu conviagze, Gin scrupul6sele' ei cezcetari
co, deși nici un'a,.
„Gin traductionile presentate nu- este cu totulu satisfacut6ria,
NI
elle inse considerate in-: E
buna. modu comibarativu diftsru prin merite intre sene. Ms. lit.
A. si B; S'au'parutu
cu neassemenaze superiori. celloru, âlte doue, in câri toţasi Comrai
U

ssionea nu a, lipsitu
.
de a 'reconoscă 6recari merits. Voindu-inse se faca una gradatione
intre celle doue.
prime, difficultatea a fostu do neinvinsu pentru commissione; fiacare
d'in elle se distinge
AL

|
„Brin calitaţi de una natura, cu totulu oppusa, astufelu in câtu se
pote dice co elle se. -
comple tâdia unulu pre altulu. n Da a
«În assemene; nedomirire, Conimssionea, dupa majure desbate
a
TR

% _. - ri si chipzuiri, s'a, de-

cisu a ve propune, Doraniloru,
.
deceinerea, pentru , annulu „7presen
.
-
te a premiu.lui1. Ales=DC, .. i
-

sandra loann I de :150 galbeni, impartindu-lu de una poiiiva

, între autorii Ms. lit.A, ..
si lit. B.,cu singura distincţione onorifica, penţru cellu W'antfiu
ca, deco va voiintr'unu
EN

termenu preserissu de societatea, Academica, se si indreptedie

operatulu: dupo ideele. .
emisse în-presentele rapportu.allu Commisionei (pre-cari idei ne lingusimua crede.
“ co Societatea le va, intari prin approbarea sa); manuscriptulu lit. A. se
fia tiparitu d'in
/C

fondulu societatei academice, a

Acestea, suntii, Domniloru, resultatele: principali la cari commisionea,De E
'a ajunsu in= -
deplinindu Lucrarea ce i-a, fostu incredentiata, precumu si conclusionile
pre cari mi a
„ facuti onorea, a, ine insartinâ, se le supptinu lă conoscinti'a, Domnieloru Vostre,
SI

ae - G.: Baritiu, prosiedente .. .

5 Jos. Hodosin :
IA

“Membrii commissionei : X. onescu

a | [d 0. Massimu |
Ales. Odobescu, ropportoriu, »
CU
 46

RY
ANNESSU c.
Rie d. -.
pr.

RA
-

„ REPORTULU GASSARIULUI ASUPEA STIUATIUNEI PINÂNTIARIA

3

„ Dotumule Presodone, i

LIB
„Ga onore vinu si estu termpu a aă ralatione despite starea, tondureloru si a cassei 80--
“ciotatei,
| precumu se afla, la 1 Augustu 1871, si deosebitu sitnationea budgetaria a an-
E ? „nului trecutu (de la 1 Iuliu 70 „peno'la 31 Iuliu 71).
Comptabilitaţiea cu care s'a tinutu. socotelăle si dupe care s a scossu acestu estratu

ITY
s'a tinutu in partita dupla..
„In jurnale tote operaţionile annualis au vedactatii iin 51 de articule. 5
_“Tabel'a I arrâta specificarea operationiloru în' Libr u-Mare, in 20 de compturi si cari”

RS
se si vedu in balancia cu numirele si paginele loru. 'Totalulu: debiteloru si allu credite-
loru, ecuali intre densele 'si cu: allu jurnalelui la 1- Augusta , 6 acellu-asi de
„ln, 966495,11. Partea-dtin stâng'a a 'acestei tabelle fiendn essenti'a compturiloru, ser-:
vesce atâtu ca,. balancia de precautione, câti şi de origine d'in care se deducu in par-
VE
| „tea, Arâpta, pre de una parte,; budgetulu de venituri si spese-alle annului, 'preciumu si:
i inventariulu generale de activu si passivu, balanciate fiaare in parte; ro pre de ..
| alt'a da nascere si tabelleloru ce urnăedia, cari nu sunt altu ceva de câu numai n0-
NI

sce desvoltari, ! A
„ Tabellele II si III preşenta budgetele annului” 1870- 71: in stang” a buâgotlu si in
LU

| dreptia situatiunea lui. La, budgetu venitulu.e de 73269,08 si spesele- 54197,75 cu

unu escedente 'de 19071,33. Ta, situaţiune - venitulu e de 77249,59 si spesele da”
*30550,95 cu escedente do 40698,64, Atâtu la venitu câtu si la spese, situatiunea pre- .
- senta/ condeie in plus si minus in reportu cu budgetulu: Notele atâtu celle de la venitu.
RA

câtu si celle. de: la Spese desvolta si mai i multu reporturele ce s0 aha între situatiuno
“si budgetulu seu.
“Tab. IV. ropresenta originea, fondureloru de 12 inceputu peno la 31 Toia 1871. |
NT

“Tabela. V. representa repatitiunea, loru ecilibrandu amendoue în. sumama, E

„lei 392684,97,. E i
"Tab. VI. reprosenta, fondurele actuali la, 31 Iuliu 1871 si AIE
CE

Tab. VII. repartitiunea, loru dupo cele patru categorie: Zappa, Alos.. Toanno, sub |
vanţiunea si Telâormanu, ecilibrandu, amândoue in sumima, de lei 240402 „18.
“Tab. VIII. representa, modulu de procedere alu transformari onurcloru ae tesauru -
în obligatiuni domeniale si - a o
I/

. Tab, LX. realisarea, acestei procederi, 'amendoue $&rosi in summa, de lei 29481, 7 N i
» In fine Tab. X. representa Tepartitiunea, valoriloru obligationiloru. domeniali dupe -
Ii
S

_ celle patru categorie : reale 225000, nominale

300000, procente annuali 24000,
„Priimiti, Domnule Presiedente, assecurareaa profundului eu respettu..
IA

, Cassariu Der. darea |

CU
 a

Y
_ PABBULA SYNOPTICA -

R
4

SITUA PIUNEA PONDURELORU SI A CASSEI SOCIRFATEI ACADEMICE RO-.

RA
MÂNELA 31 IULIU 1871 (BUDGETULU PRE 1870-71)
: 1. BALANCTA GENERALE A REGISTRELORU: *

LIB
LIMBRU MARE DEDUCTIUNE
da A Ma E SR pi Suruânranea nuneerari),- mveezanzu GENERALE |

ITY
5 “ a _ i za zare
| NUMIREA JE DEBITU - OREDITU- CIC CR ia Dita
5] COMPTURELORU: i ro | WVexazul| Spese! Acrivu | Passrvu |

RS
1 Procente total... [9] —- 1=—['23706154123706]54| — |—|— |] 681974
| 2 Vers. pre 1871.....]24|- — '[—|'11655|52111655|52| —. |— — a —
3 Bani din ven. car..|29| — |—| * 672|— 672| — l—| — = —
| 4 'Typ. Gin fon. Zap.| 6| 397447 — |—i — |—| 897447] —.l—| —.|—
2| 5 Rom. m. eollabor..[18,: 4582]50]
=] 6 Comper.
de carti..!25] . 1400195)
—
—. |:
VE
|:—|:
—
— |—| 4582]50|- —
|—|| 140095].
"|—|
—: |—]
—
—
J—
51 7 'yp.d'in f. A. Ioani12| 8259144) —, | — |—| 325944 — | — |—
(21 8 Subven. pre 1871. 1|.. — |-—| 20000|—(20000|—. — |—| — >. — 1
NI
a 9 Typ. de Annali.....]27| . -893|—| . — | — |]: 899—] — ll .—, =
2110 Venitu straordinari20| —. |—| - 100|—ţ' 100j—] —- | =,
5/11 Viaticu naeiecaeeeeee m 21. 2585|—|| — | — | 2585] — a —
U

[12 Diurn. m. Societat| 4] 8859150] — I— — |—[ 8859150 — '|—| — |—

«]13 Diurn. Delegation.! 7] 940|—-: — - | — | 9400—| — | — .—
5114 Salarie „mcuauaaeaeeeil 8] 8640|—| — | — |—[[83640|—] -— la — |—
AL

£|15 Spese. straordinar.|20 258]32|' — | — ||| 25882] — | -—. |—

=16 Spesede cancellax 5] 15777 —: |: — | 15777 — | —
57 Capital. cae iieaeaee 14| — |—[2183893]154 —.l—l|. — || — |—lersao4li8i
TR

3118 Eitecte de primitul231680211|181449290|714 — |—| — |—|230920J47| — |—

E[19 Cassă auuuuuneneezeree 28| 40032/66| sos5olosț' — .|-| — ||“ 9as1|71 -— |
=[p0 Teleorman 10 — |] oase —.l—]-— ll _— = 925 gal.
i 750794]79]750794|79156134|00/30550|95/240402|18|214519|074
EN

Balanci'o, de intrare...| 214,819,07 . | | | [25533111 . . |. | 2558311

E Tatu pati „..965,613,86 | |BGI34l06]. . -1|240403|18
/C

Nota. Caus'a pentru care totalulu jurnalelui este 965 mii, precumu si allu debiteloru si alu crediteloru,
„ candu totu capitalulu nu troce preste 340 mii, este co'unele condeie se repetescu în registre,
candu dupo ce au essitu intrade isnova, pre cumu este s. e. la prescaimbarea bonureloru. Acâst'a
”. se practica, in comptabilitatea tinuta in partita dubla.
o aa
SI
IA
CU
 Ag

RY
| ÎL BUDGETULU VOTATU. ALIU ANNULUI 1870- Zi
| Dr LA i, unu 1870 PENO LA 81 IULIV 1871 (ARNALI T. alis PAcIsA 182-
2-85),

RA
Se Cup. Î. Venituri. | | Ie
“A, 1. Procentele fondului Zappa de lei 173, 908, 18, pre unu anni ci. o
10 99 d'in'14 Aug. 1870-1871. . ea 17890 11

LIB
“2. Versamentulu VI pre 1871. de 1000 galbeni . .'. 11, 750. — 30,318. SL
'8. Intrare probabile d'in venderea cartilora. . .. -. DIT5
“B. 4. Procentele fond. Al. Joanu lei 18,377, 47 pre unu annu cu 10 0, 1,837.74
„0. 5. Restulu d'in subventiunea, anniloru 1869-70 n me a i i 12781.46

ITY
„ Banii aflatori în cassa, la 14 Aug. 1870 (1). i. ai 8834.07 0
| 6, Subventiunea pre, annulu 1871... i. aa a aa 20,000 = 0
"() Banii aflatori in cassa 10.14 Aug: 1870 de... cc... pc... .. „8,334. 07. e
N cu fond. 'Teleormanu crescut: la summ'a de ae eee ee 994.89.

RS
facu sumn'a (care figuredia iin conturi). .. .. CE sn 9828,9%.

„Cap. II, Bpese, i: Aa

RE A Din venitulu fonăuiui Zanpa,
VE
a, peniru tiparirea, a, 40 câlle de Dictionariu a 200. lei RE 8,000, i
„+ be Remunerarea, "membriloru colaboratori pre 40 c6lea
NI
. 35 galbeni. ca ea ae ee... ama 16,450 —
e, Pântru cumperazea de carti necessarie, , -. . me E Ei 2;350 — 26,800 —_
LU

"a, Din venitulu fondului Aios, 3 oâne Ie

a „pentr tiparirea a 40 colle operale li Tacitos tvadusse
- de Muntânu . ae ae ae 2,850 — N
„b. Anticipationo pentru Ms, Munteanu. NR pia 1175 — 18,525— Ni
RA

a | - c Din subreniuniea de la guberniu Sa i |

| a. Diuza'a. a 9 membri presenti iin sessionea an. 1870. 9729. —.....
NT

D= ». Viaticulu pentu întorcerea membriloru la 15 Sept. - 1,292.:50 -"

„6, Diurnia, membriloru delegationei a 20 galbeni. 940
d, Salaziulu Cas. comptabile 140 Jei pre luna. 1680
». Seriet, archivar; 109 lei » >» 1,200 |
CE

"-» Servitoriulu . 40 lei > 1» „e a 480 :3,360 —

| e Spese de cancellaria, mater. şi esped. ete... ..:, 600 Da e
„Tncalditulu si luminatului. is = „250... 850
IN: Tiparirea Annalilori sessionei an. 1870 3 22000 =
I/

g. Comperarea, unei casse d6 fermu, ete... ... . nai 14000 — .

S

E h Viateculu pentru revenirea membilora pentru sessionea o e

= amntlui 1871, eee RE OSTI
IA

E: Spese traordinarie ea. , PR „214000 2 93872.75 -

„ A e 54197,75
CU
 Y
săi. STPUATIUXE A "BUDGETARIA A AANNULUI 1870- 871

R
î i „DE LA LIV. 1870. 'PENO LA 31 sULIU-1871_
o | TTTDUSU ŢIA ir

RA
a Câp. ŢI, p mitieri a Stă LEI mura ]a. ,
AL. Pi oc. fond. Zappa 20,103. 2 (0)...d [e esta] [|
9 Vors.VI pre 1871:11,055.52. ep |Î . gali:
32,431. 31. Ss - mi |- |--soal—

LIB
672
3. Prinsi Qin vend. sant. 720
Joan.[.. 2,124:43. 0 98669 E
„_B. 4. Procentele fond. Ales. Joan.
“trecuţi: 12,781. 46. a Ba | >
C.5. Rostulu d'in sub. an.
Bani afl. în cas. la14 Aug. 1870: 8,334. 07. Ai ii a.
20,000 — "75, 671.27 | - .

ITY
G, Subventiunea pre 1871.
voc. la, 1, 781.46. „1478.32. „1478132 :
Diverse nepr „înudgetu pori str aordinariu. E100. _ 100 _ ȘI

IN o 71249.59 457.7]99 597148] . .

RS
sa distribuita ia câte
Note, (a) “Totalelo procenisiotu în. cursul aminti fonda do lei 23, 766. SA doue..
- „rele eapitalele in propori ticno. calculate rigor osu cu 11.56 9/0; distribuite numai la
, | VE PADDa: e e... . 21,593.47 .
- „acru fi venitu :
Da N | i „Ales, Den La ne 2.313,07
| Ra | 23, 1706.54
. “
i Zappa: . 624, —
b) Tei 612 prinsi din vendiarea cartilora ara trobatepartti state 128.80.
n o - Ales. Joan.
NI
a “Subvent.. , . 19.20
și min. a restu 1 19,209 08 ve- 672 00 -
” (e) Din 77, 249, 59 seadiondia 5, 980. 51 it. întrepin Maia
nitulu Dudgetariu.. e ti
U

Să TPS IS ISUSU
„Cap, II. Spcse. a Tar oil pers]
| ana N SI BE pa .
A Din venitulu fondului Zanpa
AL

| 4 4025|59]
a Pentru tiparirea a 15 colle dict. 3,974.47..... ci
| 4 1186750] .
b Romuner. -memb. colab. la dict. 4,582. 50. ea
ee Le 400.4 95 9 957. go: Î | 949105|:
TR

c Cumperare de: carti. a

RE 3, pin fondulu Ales Joan. 1 E - |

a
... 2.084. 44. Da E | h
a, "Tiparirea lui Tacitu .
EN

0 269 56
b.. Anticipat pentru |Ms. Munţosnu Il, 175. — 3, 259 44 |

SE o » Si SE |
“0, D'in subventiune
/C

a. Diurnaa 9 mer. în ses. din 1870: 8859.50, ; . . .-.. - „| |. - 869|50

ENE
b. Viaticulu a, 4 mem. la plec. idem: 1292.50...
c. Diurn'a niembriloru Delegat. . 40.
a)- e | 980|—
SI

d. Salarie IE a. 3.040.—(
De roportat,. 14731. 00 13217.36. 1 , 280|— „17971 14
IA

numai pre 12 lune, |

Nota. (a) Budgotulu fiendu facutu, pre 13 lune, salariclo s'au caleulatu
CU
 RY
o Na | a TIET IT TRNUSU |
_ a A E Ai LEIIBP LEI Iz.

mi 1 Repont, 14781.00 18217.36 . - | . 280|—[-17977[14

RA
6, Sjese deo cancelaria. IBT |] [.692]28
„ £ "Piparirea Annaliloru pro. 1570. 898. PP 07
-g. Lad'a de [OTU e... E ie e sd i „1000

LIB
n. Viateculu de revenire a 4 membri: po o]
o 2Pâsta,1 Brasiov., 1 Jassi, în 187 L:1,292, SO, "| [':2408|75
i Speso straordinarie. | „a aa e ui 258.3217,382.59. [1 741168
Ra 80090.99 d) „:-280|—[. 23926|807
Aa “Bscedente 46,698.64 - X.

ITY
77249.59
“Nota, (b) La totalulu speselorii adaugundu diftorentii a între plus si minus ei 23, 646 80 da restu:
| 54, 197.75, to talulu speseloru budgetarie. | | :

RS
N

- PONDURELE SOGIBIATEI IN GENERE

„1 IW. ORIGINEA PONDURILORU.
VE o.
5000 gălbeni £. “Tipa... ta a 58,833.33 .
) „1000 galbeni f Alessandru- Joan:L. ...: „a 11,666. 66. -
6000 galbeni, siesse vorsam. 66-71... ... 70,609,22 +
NI

“ “otalalu procentelor: — 31 Juli, 1871... 9, 251.16 -:

E Subveniiunea pre 4 auni 68- LE e i e 88, 703. 68
LU

Divorse : of. rosti: str, NEI pret | Ai -

D'in vend. Cartiloru a a , Pa ae 612.— i
E a 8214759.05.
RA

Fondulu Teleorman primitiv a aaa 1925.92 :

| a 828, 684.97 E
NT

Aa x, REPARIITIONEA 1TONDURELORU ai
În optu bonuri de tesauru . i i i ci. de 210, 920. 47 a Să
In mană. No. 4,940. e Sai '20,000.—
CE

In bai aflatori în casa. . | ce... 8486.82 N

” Pondulu 'Teleormanu crescutu.. aa ae aa 99489.
. aie 20040318
Speso pro 67- 68, 68- co. o... 25, 962.04
I/

Tdem-69-70. e 9570980...
„+ den 70- a. a cai î 30, 550.95 83.382.179
S

i a 820,08497
IA
CU
 ăi

R Y
DONDURELIE ACTUALI LA 31. JULIU 1871

RA
VL. SITUATIUN BA FPON DURELORU ae
I.R. No. 3315 data 10 Noembre 70, se adenti 1'10 Junia, 71, 20000.— cu. 12% 1400. —
do > 992-» 4Maiu TI o 4 Noue, 71 90000.— cu 10 9/0. 1000.22
„Bo 3993 o» “4Maiu 717»

LIB
4 Dec,''71.20000.— cu 10001166. G6
4» > „969 d IL Maia 7 i. “11 Tanu, 71 20000;— cu 12% 1600.— .
do „970 >. 11 Maiu 71 „pi > “14 Peb. 72 99767.99 cu 129% 2049.08.
6.» »_ 1086 » .19Maiu 71 + > 19 lan. 77220615,20 cu 120] 1649.90.
Too 905 Dania IL su 1 Sept 11.25145.— cu 10% 628,02

ITY
| ii | 118928, 28 8093.51 -
8, Recip. No. 52 pentru 200jo (B. B471 Nouemb, 20.. | PTRI a Da
scad. 20 Januariu 1871 ea "58310. 49 -
| Ş 408170 .
| 3 69392.19 -

RS
Si „210920.47
9. Mand.. No. 4910...
a “20000, —
10. Bani aflatori in cassa la 31 Juliu......: aaa este e „8485. 82. -
Il. Bond, Teleorm: crescutu ii VE ea 99489.
E | 210102 18 *

E VI. REPARIIDONEA DUPo 4 GATEGORII, | _ |

NI

zapp .. .'.. e... ._'s:9'.. e. .:'. . . a E . :. . 196, 333, 57. i ă Bă

 JO iei e a i iii, 17, 271.26. RE

U

j Subventione ... se ti, i, 25, „802. d

i Teleormanu eee nasti 1994.89.
- „+ 24040218 „i
AL

Stie
VIII, MODULUI Da PROCEDERE
IX, REALISARRAA PROGRDERUL
TR

a transportari B. in obligatiuni.
225000.— valoro reale a
| Subventiunea + 20000.—
-210920.47 valorea bonurilon ua . Bani din casa a... „i. 8486.82
EN

„14079.53 de datu o Ni
„15402. 18 disponibil i Telcorinânt oroseiiut. A 994.89
29481, 7l 29481. Ti
/C

X: REPARTIPION BA VALORII onu DUPO 4 CATEGORII.

Categ, | Rea... .. Nomin, Proc. anuali a:
fappa e. 183473. 29 244631.20 . 19570.58
SI

Aless. Joan 1. ..... 16254.76 21672.34 . 1733.78

Subventionea, . . . .. » 24277.46. 32369.94 2589.52.
IA

Teleormanu e 994.89 . 1826.52 O 106.12

„225000.— : 800000.— .24000,—
CU

Cassariu + Demotriu Jarcu,

..
 RY
„Protocolulu sedentiei pienaria 1%, a societati, academice |

RA
o “vomâne in 1 Ang ustu, 183. |
a
Presiedente: A. rep. Tiauriantăt.. e

LIB
- Sacretariu : “Jos. Hodosiu. i ii e
"Membrii presenti : J. C. Massimu, &. “Baritiu “Ăless, Romanu, Aless, Odobescu, |
G..Sion, N. Jonneseu, V. A. Urechia, A. Papiu Tlarianu si V. Babesiu, a
56. Protocolulu sicdentiei publice de eri se cetesce si se appr oba.
"a

57, Domnulu Odobeseu'offere mai năulte casti bibliotecei societati, .

ITY
- Lista cartiloru se alatura acestui processu verbala; publicareea loru va. urmă 1a fi-
nitulu annaliloru societatei, confor mu conelusului: d'in'siedenti's, de la 7: Augusta, cur- |
vene punctu 26.; 6ro daruitoriului se votedia multiamire, us Da

RS
58. Inainte de a trece la ordinea dillei D-ln Odobescu propune : : ase face princeps-”
„lui Cuza una adressa,. arretandu-i co eri pentr u prima 6ra s'au premiatu: din fonduiu:
“seu done manuscripte, traductioni d'in autorii classici, a nume traduotionea conimân-
VE
taxieloru lui Juliu Cesare «De bello Galico.» ! :. A RE d
_ Domnulu Urechia sustiene propunerea D-lui Odobescu, si mai adauge ase spune îna-
dressa co unulu d'iu maiuseriptele premiate se va tipari din fondulu Aloxandru J oanil I,
si co 'Tacitu înco s'a tiparitu d'in acestu fondu. i | e, |
NI

Doninulu Presiedente observa co tiparirea unui-a d'in manusei iptelo pr omiate oste CON- .
| ditionta de la invoirea autoriului si de la correotar ea manuscriptului in sensulu obser- :
LU

vationiloru' commissiunei; 6ro tiparirea lui Tasitia cuatâtu. mai: pucinu se pote con
“siderâ de premiare, fionduco societatea, ensasi desface atâtea essomplarie din cari
_so-si pota scote spesele: de tipariu. -.
„In urma propunerea, D- lui Odobescu so adopta; aologatiana remane insarcinata cu
RA

&ssecutarea a. Sa IP
59. Txecundu la. ordinea a:ui se ia in diseussione cestionea me publicarea, 0-
| i
perei lui Cantemiru a Descr iptio Moldavie.»
NT

“Domnulu Papiu arrâta conclusionilo, societatei din annulu tr ecutui in acâsta cestione,
si constata CO: dupo statutele societatei, si chiaru în sensulu acelloru concluşioni, sin-
„guta soctionca istorica este competente a se pronuntiă in, i cestionea de: facia. D-lu Pa-.
CE

-piu dice, se he "cânformâmu statuteloru si se nu confundemu attributionile sectioniloru.

_ Statutele prevedu, tei sectioni, astadi sunt infientialo: done: sectionea, filologica si
sectionea istorica. Este pr6 addoveratu --c0 la siedentiele si deshbaterile sectionei filolo-.
„ gice au participatu nu numai înembrii ei, ci toti membrii societaţei; ac6st'a ar dori a.
I/

se urmă si in privirea lucrariloru sectionei istorice, câ.pre lungo. membrii acestei sec-
“tion se par tecipe la siedentielo ei si cei-alţi - membrii ai societatei ; d6ro fia constatu
S

“bene co societatea, lucra în sectiono istorica; numai asi vomu pastră independenti” a.
“sectioniloru, nu vomu confunde attributionile loru, si: vomu Jucră totudeaun' a în Scu- .
IA

șulu stabuteloru, Din aceste considerand înce propunerea prealabile că : adunarea se |

CU
 Y
se constituia iriseotione istorica, si D-lu Presidente alu societate se invit pă om

R
nulu Presiedente allu sectionei istorice. a occupă presidiulu. De altmenterea propunerea

RA
« "face, neci nu e in addeveru, obiectu de discussione pentru. societate, ci 6
prealabile ce .
una pura cestiono de: applicationea, statuteloru, care ui ar pot face. nunai de câtu ono-
| e | SE
rabilulu D-nu Presiedente' allu societatei.
Domnulu Babesiu crede co n'amu adjunsui inco acollo ca se, ne ocenpmu numai cu sp6-

LIB
cialitati, ci cu toti tr ebue se nâ oecupămu, de tote; fora, a dispută, attributionile. si com-
- peteriti'a sectioniloru, esto de opinione ca in cestionea de facia, se urmămu precumu
Sa urmatu annulu trecutu, si se desbatemu în siedentia plenaria; a societatei.,. |
Dmnulu Ionnescu dice co “impaxtirea iin, sectioni este pentru a facilită Juer arile; 6ro

ITY
bcilitatea se procura: prin competenti ; de aci tieno si.:Domnialui, se nu, confandeuiu
attributionile sectioniloru,. der astadi suntemu. chianăati în. siedentia plenaria., pentru a
essecută, ha lucrare din programina, Pentru a ua essecutâ, si a-i dâsolutione regu-
Tamentaria si. statutaria propune. a se.numi una,..commisione, Vin sectionea istorica,

RS
cure se-se pronuntie i în cestione, si. se vina cu ua propunere la societate. SE
Domnulu Hodosiu dice co sociotatea, dupo vegulamontulu, ci., luna în, conferentie
„sau sectioni si în sedenţie. plenaria : în conferentie si siedentic: plonazie. traet6dia;” lu-
VE
eruri ce attengu intrâg”a societate, în: sectioni Jucruri de attributionile. loru precisate
în statute. Scie d'in annii. trecuti, co de câte- -ori a venitu în desbatere nna lucrare cu-
rau filologia, pentru: ca, discussiouea se urmedie conformu. statuteloru si regulamen-
NI

“tului, membriisintruuiti, totu de-una s'au constituitu iin sectione filologica: Nu. vede
dâro dificultatea de ase urmă si aci, precumu s'a. urmns tu annii- trecuti, si fiendu co ce-
U

| stionea despre publicarea opereloru ui. Cantomiru, 60 natur a 6i, este de corapeten-
ta sectionei istorice, nu vede pentru, ce membrii. intruniţi iin siedonti! a de.astadi se. -
i sectione istorica. 'Dreptu acea-a, propune: ca. membrii DE
AL

nu pota declară co Juer6dia în

i sectione, istorica si se proceda: a. desbaterea costionei des- ..
înţrunită se se constituia în.
pre publicar ea, opereloru. lui, Cantemiru. o : o
Domnulu Odobescu propune „amanarea, esione despe o publicarea oporzi “ui Can-
TR

| tomiru «Descr iptio Moldavie». i în

Propunerea. este sustinuta de Domnii Unechi și -Babosiu, - i
Domnulu Baritiu dice CO incu din siedenti'a de eri s'a pusu la, ordinea: dillei pentru. |
EN

„ siedenţi'a, plenaria de astadi cestionea publicarei Jui Cantemiru despre «Deser iptio
Moldavie», se râga dâro se. se observe acâst'a, se se desbata cestionea, in plenu, cu
atâtu mai vertosu co Domnia lui ca, vice presiedente allu. sectionei istorice n'are neci .
/C

una scienti: despre vre una lucrare ce sar pot desbate numai în sectione istorica. .
:. Domnulu. Romanu fora, a combate cestionea, de competenti” a si de attributionile se-
| ctioniloru observa numai co chiaru si atunci. candu membrii într uniţii s'au declaratu
„si constituitu în sectione filologica, inco siedenti'a a fostu presiediuta, de presiedentele
SI

generale ali societatei; . prin urmare si astadi amu pot lucrâ 'fia chiaru în seciione
istorica, sul presiedenti'u, presiodentelui generale: Vorbitoriulu ense ar dori se trecemu
IA

preste acâsta cestione preulabile si se luamu conclusione în fondui. Asiă fienduco an-
”nulu trecuta sa luau unu conclusu pentru publicarea opereloru din costione, domnia-
CU
 E 54 |

RY
. lui DLOpUna : ossecutarea conelusului di în annulu tiecutu iin privirea pibicarei operei
- “Dui Cantemiru «Deser iptio Moldavie», si:cele alte. - -.- |
Domhulu Presiedente resume opinionile si dice co: fiendu cestiionea, pusa assupr a

RA
ă „competentiei soctioniloru, nu remane alț'a de câtu sau a declară co societatea mane
“ori chiaru si astadi va lucră în sectione: istorica, sauu robragundu-so membrii seationei
filologice, sectionea,. se luere de sene. * .. | E _

LIB
-Domnulu Jonnescu dujo desbaterile e âu arad crede co s ari pot luâ, uniiatoriulu |
conclusu : «Societatea, vecommenda seetionei,istorice a se „occupă etcu „cestionea Cante- i
miru si a presentă câtu mai curendu rapportulu, seu. se pi -
„So pune la, votu si se adopta. * | Si SI

ITY
iii 60. Domnulu Presiedente conimuneca una, scriss6riă; a Doinnului: Brundiesoii prin _
“care cere adjutorin de'la societate pentru publicarea, unui. « Dictionariu geogr -aficu, ad- Ş
- “mânâstrativu si statistici allu României.» ' Observa “Domnului Piesiedente. co acesta. .
cerere a D-lui Frundiescu este in legatura cu una alta Cerere a sea din annulu trecuti,

RS
| “-candu societatea îi accordâsse publicar ea Eleneului geograficu-statisticu in Annalile So- .:
cietatei, «remanehdu autoriului dreptulu de a- si scote esseraplări pentru sene câte va -
Yo», dâro D-lu Frundiescu n'a, priimitu, ia a
VE
„şi. Totu D-lu Presiedente communeca una scriss6ria a. p. lui D. Jareu, prin “care cere
„ca societatea, se-i accorde tiparirea, unui. catalogu de. carti roimâne! in “Annalile Sodio- |
-“%otei sub condisioniile date aunulu trecutu D-lui Frundicşeu.
I ?.Pa a De
NI
Amendoue potitionile” se dau unei commissione. constătOria arin D-nii Membri. Sion
Ur echia si Babesiu, âvendu a, rapportă. câtu mai curr endu societatei. i
-61.:Domnulu: Hodosiu cere redicarea siedentiei, si propune ca mane se nu se.tina
LU

siedentia, pentru ca, commissionile se pota; 'Jucrâ peno luni, Iza

“ Domnulu Baritiu' Chiar: pentru €a, cowimissiobile : se aiba tampu'aa se ociupi cua lu-
crria loru, propune a nu 'se tieui6 siedentia peno Marti, 17 Augustu currenţe, ' N
; “Propunerea D-lui: “Baritiu! se "adopta, si presiedentăle annuntia siedenti” a venitbria :
RA

pentru Masti, 17 Augustu currente la or'a.1 post-meridiana, | ae

„La ordinea dillei va fi continuarea, discussionoi assupr'a mantiseriptului alla cineile
de traductionea conimentarieloru lui Juliu Cesare «De bello 'Gallico». i
NT

ii Presiedentele redica sicdenti'a la Sil, ore,0, dupo amedia. |

A. "rob, Laurianu, e
Da aa SN „dos Rodos _
CE

Nora. Cartile donate de p- n Alessandru Odoliescu. seo lassa:a a. se ne ece in lista ge- N
nerale de cartile ce possede. .peno acumu bibliotec'a societaiei, lista care se va publică
I/

la finiulu Annaleloru pentru. sessionea anului. 1871. | NR N ti

PI A în
S
IA
CU
 Y
NN
NN NN NIN

ph

R
Protocolulu sedenitiei pieniarid X, a Sociotatei academice, .

RA
| române Win ți Ausustu, 15.

Presiedente : A. Treb, Laurian | : |

LIB
N
a

„ Scoretariu: Jos. Hodosiu. se |

Membrii presonti: J. C. Massimu, G. Baritiu, Ales. Romanu, Ales. Odobescu, G. Sion,
N, Jonnescu, V. A. Uiechia, A: „Papiu Tlarianu, si V. Babesiu. - APE
62. Se cotesce protocolulu sodentiei de“la 13 Augustu currente, si se aproba.

ITY
|
63. Domnulu Odobescu presenta, propunerea alaturata aci sub A, cerendu punorea
ci la ordinea dillei, cându apoi si va, luâ libertate a, ua desvolt. mai pre largă. .
Domnulu Presiedente consulta adunar ea, care. priimindu cu multiamire 'PLOpUnoroa -
decide: a se pune la, ordinea dillei intrun'a din siedentiele plenarie alle sociotatei.

RS
64. Seeretariulu, ad-hoc, inainte de a trece la; ordinea, dilei, cere voia a inaintă,
“statulu de 'presenţia” a membriloru în siedentiele de la 1 peno inclusivu 15 Angustii
currente, pentru diurnele de doui galbeni sau 23 lei, 50 bani pre di. : |
VE
Presiedentele lu suppune appretiarei. societatei, care admette' luarea, in considera
“tione si votedia pentru 151 dille 302 galbeni: sau 8548 lei 50 bani, trei mii cinci suto
patru dieci si optu lei, cinci dieci bani. . a
NI
Statulu se allaţura acestui protocolu sub 5 si pesiedenel va, avisă cass! a a Ii-
„berâ membr iloru ditrnele. votate.
U

65. 'Trecundu la ordinea dillei, se continua discussionea assupr 'a manuseriptului

alu cincile:de traductionea commentarieloru lui Juliu Cesare «De bello Gallico».
Domnulu Papiu este de: opinione co acestu manuscript nu se mai pote luâ in con-
AL

sideratione, fienduco a intraţu numai la 11 Augustu curente, prin urmare dupo es-
pirarea termenului d'in: concur su care eră 15 Luliu a. €;; afora de, acâst'a, Dierarea nu 8
completa, fiinduco Castea, VII, care are 90 capitule, se vede tiadussa, numai.-peno la
TR

capitululu 60 inclusivu, 6ro Cartea, VIII lipsesce cu totulu ; pre lungo acestea epistola .
sau pliculu care s'a; inaintatu cu manuscriptulu, n'a fostu sigillatu, asif, i
in câtu multi -
Liri membri sciu numele autoriului, si altii lu conoscu si în.persâna. .
EN

Domnulu Jonnescu vede co autoriulu manuscriptului d'in cestione nu s'a tienutu în

conditionile concursului ; totu-si este de opinione ca societatea, se intre în cercetarea
manuscriptului, nu pentru a-lu premiâ, ci pentru a se pronunșit assupr'a meritului în-
/C

tinsecu allu lucrarei, si acâst'a în interessulu littereloru române. Propune a se tra-

mitte manuscriptulu sau la, una commissione a nume, sau la fostulu rapportoriu allu -
commissionei insarcinata cu essaminarea traducţioniloru lui Juliu Cesare :« De bello
Gallico», si-a repontă societatei.
SI

Domnulu Urechia, observa co propunerea D-lui Jonuescuu numai atunci ar: put fi ad-
missibile, candu: societatea ar av6 autorisarea autoriului de ari cercetă lucrarea ; alt-
IA

„ mintere.în conditionile, în cari s'a, presentatu manuser iptulu, societatea nu lu pote luâ *
in consider abione, sis sustine opinionea D-lui Papiu,
CU
 RY
opinione.
4

Domii Odobescu, Massimi si Romanu. iuco sustienu acesta,

.- Di
Din conta, opinionea, D- lui. Jonescu nu este sustienuta.

RA
sisi se priimesee cuo 10% vo-
| Domnulu Presiedente pune la votu opinionea D-lui Papiu
Se
- vuri contră unulu.
N

'ca mane se nu se tina SIc-

66, Domnulu Papiu cere edicatea siedentiei, 'si propie,

LIB
ci
dentia, pentru ca commissionile se pota lucră peno poimang.
adopta, si .presie dentele redica siedonţi” a la 31 ore
* Piopunerea Domnului Papiu se
Joui 19 Augustu curent e,
dupo amiedia, annuntiandu 'cea, vepitoria pentr u poimahe, ce
+e
a. ora 1 poșt-mieridiana.
=

ITY
n E | . a
Tau ria uu ă m
| o. N A dro b,
i * Jos. Hodosiu. .
| in.

RS
sectionei: isto-
“Nora, Anness'a Tit. A: propunerea Biui Odobesen sia: inointatu”
rico-aucheologice, confor mu eonclusului Vin siedenti! a plonaria
VE de în 20 -
Angiustu 1871.
i
puneţu 75.
„9 05. atodosiă
| ANNESSU B; pt
NI

STATULD Da PRESEN TIA . ai

LU

pr Da
i

A monitor Bocistatoi. Acadomice române, în: sedentielo de la 1 pono. “inelusivu

E 15, Augustu! 1871, cu diurna de 2 (doui galbeni) pre di,.- |

N i A. 'Preb. Laurianu' Si | pro 15, dille- 30 galb. sau 352 1. 50. bani.
RA

2.J..C. Massimu o “15 > 780» sau” 352 5» 50!

3. Jos. Hodosiu vw 15 >. 80 -» sau 852» 50 i i...
15» 30 5-'sau' 952 550 >
= 4, Georg. “Baritiu i o
'..952 >» 50... »
NT

fu iBi Ales: Romanu i io 15 >» 2:80.» sau

6. Nic. Jonescu > 115 >: 230 "> sau” 352:»150- » -
7: Ales. Odobescu o 5 15: »30 » sau 852250 v-
„8: Georgiu Sion "015 5 80- 5 sau 35212 50
CE

>» "1394 "9" sau. 289. E: ia

1 9:YV. A Uiechia ” ii (
10.4 Papiu Ilarianu 5 10 > 1190» sau 1285 e
i 11. Vine. Babesiu' | m 380 2169 188
ă
I/

a A Cogalniceanu a pi 99 sau 198 50

a a ton ISI > 8027 > sau 8548. 50. i
S

E ni, doi pad vu opta lei noui, cinci.

ai C ba «e i ro . LI
IA

î.Sa a. votaturiIn sodonti? a dela 17 Augusta 871. i > po

| 4, sreb, Vaurianu | a
i „n d0Se Modosiu,
CU
 Y
57

R
X , a Soetetatei uoadeunice

RA
Protoconitu sedontiei (plenaria)
| „FOomâne din 49 Aus sustu 151.
E

LIB
Să - a EI N
Presicdonite : “a: EA Lao iaut. “ - |
Secretariu : Jos. Hodosiai. Aia
, G. ion,
it, Ales: Roman „Ales Odobeseu
Membri presenli : I.C. Massimu, G: Darit
Babesiu. a
V, A. Urechia, A. Papiu Llavianu si. Vine:
stu €eurrente se cotesce si. se:e adopta.

ITY
67. Protocolulu siedentiei de la 17 Augu care a-
ună, ser issoria a D-lui N. Jonnescu, prin
- 68, Secretariulu ad- nov communica, ntiel e, socic-
pata uu Va.pol luă, parte Ja siode
cesta annuntia co fiendu bolnavi in: i
| :
tatei vre câte-va dille.

RS
a
"Se îca spre scientia. comn rsti ovei f-
privati d veportului
69. La ordinea dillei este cotirea in siodentia |
Augustui currente.
nantiaria numita in. sedentă'a publica, de la 12.
“a

VE voportului coimissionei.
Donmulu Papiu în calitate de: reportoriu da-cotire
deschisa. 5 at
Domnulu Presiedente declara. discussionea ie i
puntulu I': DE
La capitululu despre spese din veportu spose , d6ro in
i in situaţiono la
NI
«Societatea incuvienti6dia spesele de lei 968 tecut
tipar iu. »
realitate ncplatiţi înco pentru 10 edil de
u-asi capitu liu despr e. vemuner alionea moorilora colabora: |
U

La punetu II Vin acell

tori ai commissionei lessicografica : :
a de, lei 1582 bani 50, trout în si-
«Societatea assemenea incuvientiadia, summ'
AL

>, i: :
punsi înco.
vuatione la spese, âcro în realitate neres
co membrii dolegationi mauprimita: ÎncO
La punctu III din reportu, unde se dice
ne s'a, luau urmasoriulu conclusu 2
diurn'a pr evediuta în lei 940, dupo Grecare disscussio
TR

e activitătea delegationei incuvientieâia. .

= «Societatea Iuandu inexedentiarea, despr
,.d6ro în realitate: nerespunsi, înco.>
summ'a,.de ei 940 trecuti in situatione 1ă spese
atione a constată pre venitoriu prin
- «Totu-de unâ, dâta societatea. invita pre deleg
EN

cusulu amnului si presentă a membriloru

anume processu verbale siedentiele sejle” in i
- Sei i
cari cu parte» ”
rmatoride: conelusoni alle: commis-
4
170. So. iea, apoi in discussione si -seadmită
/C

sionei finantiaria, :
l” acestei sessiono una. Cassade
. 3
„aa Inainte de. tote: se se cumpere, inco înn cursu
oru si, inscrisseloru de valore alle societa-
ferru pentru pastrarea baniloru, documentel
u personalulu accesoriu allu.societatei, un'a
tei. Conformu art. 6 din Instructionea pentr
SI

ata unni-a din membrii delegationei, .

din chiaile cassei va stă totudcun'a inciedenti
na, siedontia, a sea, 12 care cauta a îi fa-
allessu si numitu de insasi delegationc.; inta”u
ave localulu seu: proprii cas8'a, de forru se.
IA

cia, si cassariulu. Peno candu societatea va se

ioni,: "i
va assiediă la cass'a de depuneri si consemiiat va inchi aiă compturelo
ata, cassa riulu
«b, Conformu gt. 5, d'in instrucţionea memor
CU

“a
 f

58

RY
AS N

“Ia fiacari trei line, pentr ca, astufeliu, asi, precum core citat art, se inlesnâsca
' delegationei prepararea în tempulu cuvenitu a regular ei compturiloru annuali. preve-
diute la art, XĂVI din statute. - --
cu”

RA
«6, Una parte din spesele societatei,. ce peno. acumu sunt numai în sarcin' a subven:
| tionci, precum viaticulu, diurnele membriloru societati iin cursulu sessionei, diurnele
delegationei in cursulu annului, salariulu cassatiuui, tiparirea annaliloru si alte ass0- |

LIB
„meni se voru port, din venitulu fondului Zappa. -.
«Appledarea acestui principiu se va regulă la facerea budgetului.
«d, “Conformu cu decisionea luata de societaţe in siedenti'a sa d'in 9 Soper 1870, |
- economiele din subventionea Statului vemanu destinate pentru publicarea Juerariloru -

ITY
sectionei. istorice, |
71. La punctulu din reportu despre <br ansformasea fondurilor societate in opli- _
-gationi domeniali», societatea. approba acâsta mesura Tuata de delegationea ei.
7

Domnulu Babesiu observa, co de si mesur'a luata de delegatione ua vede utile sine

RS
| cessaria, totusi n'ar voi ca acâstia, se servesca, de casu precedente. Lo.

= urma, remane ca, reportulu se se cotesca, în siedentia publica a săciotatei.

2. Cestionea sulevata de. d-lu Banitiu despre impartirea litteroloru pentruu Iuerar ea
VE
donatia, remane a se discute în sectione filologica. .
„Dupo acestea “Presiedentele redica siedenti'a lă 5 1 6re.
Sedenti” a viitoria mane la, ora, 1 post-meridiana,
RR A Treh, Laurianu,
NI

J os, Hodosiu. |
LU

Protocolulu sodontiei, (plenaria), XI a Socictatei academice |

„române Win 20 Augustu, IS. DE
RA

Presiedenta : 4. rob, nai pe i e

Secretariu : :Jos. Todosiu, E a AI |
NT

- Mombrii presenti :J. C.. Massimu, [E Baritiu, Ales. Roman, Ales. Odobesti,
G.-Sion, A. Papiu Ilarianu,: Vine; Babesiu si Joan. Caragiani. a
74 Dupo deschiderea, siedenției se pune la ordinea dillei zoportulu « com missionei ă
CE

numita, in siedenti'a.de la 7 Augustu curente si insarcinata cu facerea unui. regula i

menu pentru lucrarile membriloru sotietatei de” preste annu.
“ Domnulu Papiu, in calitaţe de reportoriu; cetesce atâtu xeportulu cecommnissionei câhu:
si regulamentulu preparatu de ea; : a =
I/

* Domnulu Presiedente consulta, adinarea, care admite “Itawoa ini consideratione a

E ogulamentului si procede numai de câtu lă desbatore pre articule.
o
S

“La art. ] se supprimu cuventele «a, carei lectura nu va tion6 mai multu de una! ora», |
IA

-. si's6 adoptă precumu urmedia : CS

cr L Membrii „actuali ai sooiotatei uindenico române voru present 1 la: îacare a
CU
 )
a LIRI

Y
sessione innuale, una lucrare inedita, assupr "a Vre unui-a, din obieetelo co cadu îni cer-
culu si attributionile sectioniloru. prevediute la art. JIL.si IV din Statute.»

R
Art. IL, se, adopta, în urmatorii termini : Sa

RA
„cânt. IL. Membrii cari aru fi impedecati de a veni ls sossiona, ssi voru i tramitlo lu-
-crarile la, Sociâtate prin Presiedentele e»:
La Art. III, se-supprimu cuventele «precumu Cu dictionariuilu sau orice “alto lucrari

LIB
ce cadu in attributionile sectioniloru Societatei», si 's6 adopta precumu urmâdia :
crt, III. Sunt scutiti de costa indatorire mombriiîi insar roinati de Societate Cu vre-
una, alta, lucrare sciontifica, sau libteraria. > „ E EI
Art, IV care suna : «Membrii onorari români, atora de doatari, voru i present £ass8-
meni lucrari cellu pucinu la fiacare a Sreia, sessione aunuale a Sociotatei» - — comis-

ITY
„sionea lu retrage, | -
Domnulu Hodosiu si-lu appropria si-lu presenta ca propunere «a sea. ,

Propunerea D-lui Hodosiu nu este sustienuta, Si. axticlulu cade...

RS
Art. V, acumu IV si axticolulu V se adopta asiă, precumu au fostu propuse de
- commissione, si suna, :
„crt, IV; Conformu 34.d'in vegulamentulu Societatei, ) assemeni licrari, dup 0 pre-

„Dlica a Societătei» . -
VE
Na opinione a sectionei respective, se poti ceti iin siedontia plenazia, privata sau pu-

cArt, V. Aceste lucrari se voru: subtică, cu ineiviintiare a- Sociotatei, iin Annalilo ci

„sau alle sectionei respective, liberu fiindu membrulu autoriu dea le republică siseparatu.»
NI

Se da a dow'a, cetire regulamentului, si presiedontele punendulu, la votu in totale,

Societatea, Lu adopta în unanimitate. . .. 5 |
U

Regulameritulu astufelu votau si vedactatu se subserie de presicdonte si. eoretariu, si |

se alatura acestui protocolu.
AL

"75, Domnulu Massimu suleva, cestionea despre: publicarea. de concursuri pentru

o

_premiarea de lucrari scientifice, istorice ori litterarie, si este de opinione ca, sectionile
se allega câte unulu sau mai multe zubizole, « se. faca programele: si se le presente .. -
TR

Societatei,
. Opinionea D-lui Massimu se adopta, si soctionilo; sunt invitate a luoră; jntoornai, )
In legatura cu acesta opinione adoptata, propunerea; D-lui Odobescu presentata, in.
EN

siedenti'a de la 17 Augustu currente punotu 63, ce traite sectionei istorice pentru

> 2 ua luă in deliberare. ? SE
-Dupo acestea presiedentele sedica siodenti ala 5 7 rs dupe: azacăia, Ă annuntiandu
cea, Venit6ria pre mane la 6ra 1 post-moridiana. Dă a i i:
/C

"Â, Lreb. Laurianu, a pe

os. Modosi. Ra
SI
IA
CU
 RY
| a REGULAMENTU i

RA
- PENTRU LUCRARILE MEMBRILORU „SO0IBTA TEI ACÂDEAICE ROĂANE AFORA' D IN SESSIONE.

- Art, 7 “Moreii” actuali ai Sotietatei academice vomâne voru presântă,, la facare

LIB
- sessione, anuale, ună lucrare; inedita, assupi'a vreunuia, din „obiectele ce cadui in cer-
“'eulu'si: attributionile sectionilou prevediute la ant. IL si IV di în "statute: |
Art, IL. Membrii cari aru fi impedecați. de a. veni la sessione, si voru ee
tramitte |
“crarile] d Societate prin presiedentelo: gi a

ITY
Asti IIL Sunt scutiti de acesta, inditorire unonibrii insatvinali de Societate cu vre
una alta lucrire scientilica sau libteraria,
Art. LV. Conformu şi 34 Win regulamentulu Societatei, assemenii Lăcrari, dupo |
previ'ă, opinione a seclionci respective, se. pot coli ini siedenlia Wlenarit privata, sau

RS
publica a Societalei.: - . |
Art, V. Aceste lucrari se voru “publică cu incuviintiaroa Sotidtatei in Anrialile ci
Său alle seetionei respeelive,. liberu fiendu membrulu aitoriu doi le: publică si separatu. |
VE
"Acestu regulamentu s'a: votătu de cobra Sociotate- in sodeuţi d "sa plenaria de, la
- ă 2 August, 1871.
î | A “oh, datina, a
Iata Et ae mt dos, Modosiue 7
NI
LU

ci „ REPORDULU,
RA

„danrussroNEi INSARCINATA cu PĂCERE A UNUI PROIECIU DE REGULAMENEU PeNrRU TUCRARILE

i reia a EEE + MENBRILORU DE PESTE, 1ANNU CEE RI
” „+
z

“Propunerea: presantata de D-lu Papiu Tarianu in sodintia; Sectionei filologice: din

NT

25 Augustu 1870, pentru obligationea membriloru sociotatei: de a prosentă Ja, fiacare

sessione- annuale. a societătei; vreuna. lucrare scientifica , a. romasu do. ase cercet in- -
-t'una, sedentia: plenaria a societatei. Sa
CE

i În siedinţi” a plenaria, de, la7 augustu a, £. veniidu acostar propunsre la ordinea: dil-
lei, societatea a gasitu cu cale de a numi una, commissione, compusa.-€ Win d-nii Mas=.
| i simu, Urechia si subsorissulu, insaxcinata- cu facerea, unnă regulamentu assupr 'a ace-
stui obiectu, ss i Di . -
i
I/

_ Commisionea, are: onorea de: a, ve infaciosi ncostu togula menu. | SE

Commissionea, ca, toti. D-vostre crede co fiacare membrii, intrandu în societate, a
S

luau obligatione de a conlucră lu scopulu ci, care esto inaintarea, littereloru si a scien- i
tioloru Ja Români. De assemene se urmâdia si la alte societati academice.
IA

“ Luerarile membriloru nu mâi incape indoicla, co. voru formâ partea cea mai inte-
E ressanţe a Annaliloru nostre, 7
SE
CU
 Y
Commissionea a, gasitu cu calle de a pune acesta; sarcina, si membriloru onorari ,

R
inse numai membsiloru: indigeni, si afora de donatori”, si cellu. pucinu pentru -fiacare.
a bveia. sessione annuale. a [d N

RA
In fine commissionea n'a gasitu oppori tunu de a propuhe, de una camu data. ,'vre-
ua remunerare pentru acește lucrari. N a
ia Da Reportorii A. Papiu Mariana, -

LIB
- Bucuresti, 20 Augustu 1871. E i Pi

De DE PROIECTU DE REGULAMENTU ..Da

ITY
PEATRO LUCRARILE MEABRIL.ORU sooreatar ARORA D N SFSSIONE
ra
=

Ast. 1. Membrii. actuali ai societatei academice române,

1 Vor present, “la fiacare
sesione anunale, una lucrare inedita, a car ei lectura nu va 'tien6 mai multui de una ora,

RS
assup:"a vre unui-a din obiectele.ce cadu în cercnlu si abtr ibntionile sectioneloru pre-
vediute la art. III si IV Win Statute. Nae i:
Axt, IL. Membrii cari voru-fi impedecati de a veni la săssione, inco sunt dati a
VE
face acâsta, si. si voru tramitte Lucrarile la. societate; prin pr osiedentole ci.
Art, III. Sunt scutiti de acesta: indetorire membrii” insărcinati” de: societate cu vre
una alta lucrare scientifica sau litteria, precum: diotionariulu san Verice alto Iucrarii
NI
ce cadu in attribuţionile sectioniloru ci. i ia a:
Art. IV. Membrii onorari: români, afoxa, de donatori, voru pieoitta assomeni Iererati
U

cellu pucinu la, fiacare a treia sessione annuale a sociotatei.. “i

Art. V. Conformu $ 34 d'in regula montulu sociotatei;; „assemeni lucrari, "dupo previ'a
opinione 3 sectionei reapeclive, 3se.potu ceți in siodoiţia plonariă a pociotatei privata |
AL

sau publica, cc. Se Se a a

Art. VI. Aceste lucrari se voru publică cu: imcuvientiar ea: societatei iînanalele ci
Sau alle seckionei respective, liber u fiendu.. membr alu autoriu de ale publică si i separ atu,
TR

. -
7
EN

Protocolulu șiedentiei |plenara AI, a. societat ei acâdemiee

/C

roinâne din 2i Augusta IS.

“Dresiedente : A. Tr. Lauriemu E o Sa i

Scerctarin : Jos. Hodosiu. | | ID ai : N
SI

| Membri presenti : J. C. Massimu, G. Baritiu, “Ales, Romant, As. Odobescu, Q. Sioni,

Ye A. Urechia, A. Papiu Ilarianu, Vine, Babesiu si Joan Caragiani,
IA

76. Se, cotesce siș seo adopta protocolele, siedentieloru do la 19 si 20 Augustu alle. cur-
rentei. | Cu | e
CU
 RY
aa, Dosbnulu “Todosii spune, co: cominissionea, insarcinata cu cercetarea roportului >
delegationei nă poto inco veni cu eportul seu, de si. eră, pusi pre. astadi la or-
"„dinea dillei. * E De

RA
| “ Societatea. invita commissionea, âa presoniă câtu mai oureendu' teportula sis conelu-
-sionile selle” assupr'a lucrariloru' delegationei de pieste annu, e
78. Domnulu Hodoșiu, nefiendu alt'a la ordinea, dillei, cere voia a face una prOpu-

LIB
* ere, Arrâta cumu Statutele, regularnente. si alte instruetioi alle socictatei sunt res-.
o pandite in Annalile societatei. la processele . verbali unde s'au Votat; „spune cu câta.
. greutate trebue se le cautâmu, candu voim a le cită sau a ne provocă “la elle; pentr uU
incungiurarea acestei difilcultaţi“si pentru commoditatea utile a membriloru, si pen- -

ITY
„bu ca publiculu chiaru se le pota av intr'unu singuru. volunu, propune : : |
«A se tipari inti'unu fasciculu portaţivu: a o
«a. Statutele Societate, e: a]
«b. Regulamentulu ei înteriore.. : „i

RS
«€. Regulamentulu de attributionile delegatiionei. E
ad. Insţiuctionea pentru personalulu accessoriu allu societati. | Da
«e. Regulamentulu pentru lucrarea, si publicarea. dictionăriului. limbei Române;
VE
«f. Reguilamentulu pentru Jucrazile membriloru societatei.de preste annu. -
«g. 'Tote conclusele societatei relative la aceste statute si regulamente, precumu
E este p. e. conclusulu din 'siedenti'a, de la 10 Septembre 1870 puntu 404 care dice:
NI
«Allessulu se considera, de membru actuale alu societatei numai dupo ce dandu de-
claratione formale Presiedentelui co priimesce, va fi inceputu a luâ par to' activa la |
Ş siedentiele. sessionei piossime a societatoi.». Assomenea ax [i conclusulu Sociotatei din a
LU

„13 Sept. 1870: :punctu 420..relativu la facerea. budgetului, ete. ete, Si

Domnulu Urechia mai adauge la celle :propuse de, d-lu Hodosiu, ca, la inceputulu
fasciculului --se se tiparesca personalulu sociotatei de la infientiarea, ei si peno: astă di.
RA

- Domnulu Presiedente consulţa societatea, assupr a propunorei D-hi Hodosiu e cu a-

| daussulu d-lui Urechia, - i .
Societatea admitte luarea in considoratione, si no mai intrandu i in discussione spe-
| ciale, propunerea presentata de: D- lu Hodosiu cu adaussulu D-lui Urechia se adopta
NT

„în unanimitate, - |
„ Delegationea societatei este isatcinata cu ossocutarea, Spesnlo do tipari iu se voru |
“alocă în budgetu.
CE

"79. Domnulu Presiodonte communica, CO D- lu Urechia prin una adressa a sa, de astadi -
a ofteritu socitatei : a, unu plariu allu'ruineloru cetatei Ghertina lungo Galati; 9. una,
tabella de moriete daciane de G. Seulescu; c, doue tabelle reproducundu diverse me- î
'dalie si monumente aflate la; Ghertina.in a, 1837; d, Sibuasionea saoofagielor u de la -
I/

Resca 1870. Se priimesce cu multiămire,

80.:Ne mai fiendu alta la Ordinea, dillei, D-lu Presiedente invita pre merabyii pre
S

senti ase întruni in sectioni si a termină lucrarile co-i astepta, TIE

IA

NI “Pentru siedenti'a, de poimane la or'a 1 post-meridiana, se pune la ordinea dillei îs-

| sarea dillelaru pentru una siedentia publica si ala solerano; sii eventuale, cotiirea N
CU

AER 3
Sa
 - N dă a -

Y
reportulai, commissionei” insarcinate cu cercetarea, Inerariloruu delegationei din anna

R
espiratu.
Presiedentele redica siedeati” a la 32 ore: dupo amedia.

RA
A Treh. Laurianu. a . „ -e
d da
- Jos. Hodosiu. 5

LIB
Protocolul șsiodentiei plenaria x, a societate academice |
„xomâne, dia 23. Augustu IS.

ITY
Presiedenta : a: mc, Toaricnut, i
Secretariu : Jos. Hodosiu. . i 3
“ Membrii _presenţi : J. C. “Massimu, G. Baritiu, “Ales. Romanu, Ales. Odobescu,

RS
G. Sion, V. A. Urechia, A. Papiu Mariana, Vine. Babesiu, Joan Caragiani si P, Poe-
nai, | Sa i |
BL. Protocolulu siedenţiei de la oi Angusta curente; seo cețosce si se. amoioba.
82,
VE
Domnulu Hodosiu aununtia,, c0 commissionea, numita, pentru, cercetarea Lucra-
riloru: delegationci d'in annulu: espiratu, si-a facutu reportulu seu;, cere voia, „de a-lu o
ceți, 'spunendu co in report suntu espuse.. motivele intardiarei pentru cari nu I-a
NI
potutu presentă peno astadi,. 5 | ” i

Domni'a saapoi, cu invoirea, Societatei, da catire reportului. | 3

- Dupo cetire, D-lu prosiedente consulta . Societatea, care admitte luaxea i iu. consid6- Ă
U

„xatione;:se iea apoi in desbatere punctu de punctu conclusionile. commissionei. » -

83. La punctulu I, despre tiparirea, cartiloru prin ingrigirea, Societate, : se adopta |
AL

fora discussione propunerea, commissionei, in urmatorii termeni : _

„câ Pie cartile cari se voru tipari prin îngiigirea Societate, sc va arr etâ, iotudeaun' a
conclussionea, prin care, si fondulu d'in.care s'a incuviențiatu tiparirea.» aa
TR

«b. Societatea, va, recommends traductoriloru din opuri classice ce saru tipari sub
oxispicielo ci, ca se insoci6sea, assemâni lucrari cu indice alfabeticu, in note commen-.
„tative, si se arrete testulu originale. de care s'a servitu.» a
EN

84. La, punctulu allu II, despre annali si alte publicationi alle Societate, s'a adop-
-. atu assemenea, fora, discussione propunerea, commissionei, ca,:
„ «Annalile Societătei se se impartia în doue parti :
/C

„«Un'a va coprinde numai processele verbali si actele relative, 1a alle. |

«A dou'a, va contien6 tote acelle lucrari sciontifice, si litterarie, cari au obtienutu
approbationea; Societatei, conformu art. VII, $ 33 d'in regulamentulu ei interiore.»
"Totu a, acestu punetu : in consonantia cu conclusulu Socictatei d'in siedenti' a de
SI

la, 26 Augustu 1868, si.in unire:cu conclusionea luata de comiwmissione: «Societatea

“admitte în principiu editarea unei f6ie periodice pentru desbateri filologice, litterarie
IA

„axcheologico, istorice, si scientific, »

In câtu pontru essecutarea acestui principiu, d-lu Papiu propune numirea unci com-
CU
 . ” „

. missione carg se cercotedie cumu se facu assemeni. publicaţioni la alte academie; se”

RY
-- prepare tina, programma, cumu se- urmedie lucrarea; si se arrete cumu si do unde se.
se aceoperia spesele. Iu urma, com missionea se pr esente veportulu si conelusionile
- se]]e: la, sessionea annului venitoriu.

RA
| Domnulu Odobescu adopta. propunerea D-lui. Papiu, cu ainendamentulu- inse, ca
comimnissionei 'se nu se impuna a 'cercetă cumu se facu assemeni puublicationi la alte
academie, ci mai bene se cercetedie peno la, ce punctu assemeni . ereationi aru fi 0p- -

LIB
-portune si necessarie la Romârii; apoi 0ca commissionea . se presente Iuerarea sa inco --
"in cursulu acestei sessione.; > - a Sa
Dipo deshbaterea, ce-a urât assupr "a - acestor. propaneră, „ Societatea a adoptata
propunerea D-lui Papiu amendata prin propunerea D-lui Odobescu, de a veni com-.

ITY
missionea cu repportulu seu inco în cursulu sessionei presente., a
Commissionea, s'a, numiţi in personele d-loru “Massimu, Odobescu” Si Papiu: care
va prepară programm'a cumu -se urmedie editarea unci publicationi : periodice ; va
_ axretâ cumu si de unde se se acooporia spesele; si! va preseniii luerarea” sa înco în cur- !

RS
"sulu acestei sessione. . : . . | a ae
85. La punetulu III, despre lucrarea si. publicarea dictionarului, Societatea ad-.
mitte conclussionea emmissa de commissione ca : -«Sectionea filologica se. intre, de
VE
la 28 Augustu curtente, în corcotar ea colleloru tiparite d'in dictionariu.>
“Totu la acestu. punctu, in privirea Diotionariului. românu co se afla inta” una di in bi-
pliotecole de la: Moscu'a, Societatea adâpta conclusionca conimissionei,, ca, : «râla-
NI
tionea, inceputa de delegatione cu-d-lu Molnar se se continue prin unu anume membru”
allu Societatei, care s'ar. inșareină cu acesta.» .. „i
| ' Domnulu Odobescu declara: co primesce ac6sta, sarcina dupe «co va prizni inforrna- Aa
LU

'tioni in-modu officiosu de la delegatione. o e

Delegationea va dă aceste intormationi. a
86. La punctulu TV, despre personalulu "Societatei : «Societatea. in unire cu con-
RA

clusionea commissionci, si gspriine in modu solemne profund'a sa dorere pentru per-

derea demnului si meritosului' seu membri, reposatulu Alessandru Hurmuzachi.>
“ Si totu la acestu punctu se adopta propunerea commissionei,:si : «D-lu V. Alles- |
. sandri este proclamatiu 'merabru onorariu allu Sociotatei academice române. pa
NT

87. La punctulu V, despre: cestionea immultirei mombriloru Sociotatei, d-lu Odo-

bescu propune + restabilirea numerului: primitivu de 21 alli membriloru. Societati.
este
Domnulu presiodente observa, co cestionea despre alegerea de noui membri,.
CE

„pote pune
ireeuta in progranim! a Jucrariloru Socictatei, si. ună dată e cu acesta : s aru
- Si a
„la ordinea, dillei si. propunerea “d-lui Odobescu. |
Societatea, appreti6dia observationea, d-lui presiedente ; si române ca : “propunerea
a îi
“d-lui Odobescu. se se puna la ordinea dillei ună data cu , punctul, din progamm
I/

|
lucrariloru relative la acâsta propunere.
se: adopta a
88. La, punctulu | VIL din reportu dospre Starea bibliotecei Societatei
S

care se essamine
propunerea comimissionei, si se numesce: una commissione speciale,
IA

seu in siodontia. „plenaria; se.

starea” bibliotecei Societate, si se presente roportal
"e
CU
 Y
allegu naerabrii comimissionei, domnii :A, Romani, V. Ales,
Urechia si JI. Caragiani..

R
Totu la acesta punetu Societatea. consemte cu opinionea,
cmissa de comihissione, si. .
invita delegationea ca în reporturele selle veniibrie se

RA
attonga si ac6sta, parte a averei -
Societati, si se relatedie despre inăintarea ei progt essiva,
si starea ei reale lâ ficare
sessione.
„89. La punotulu VIII Y si ultima din zeportu, Socictatea, asemn
: ea: aărnitte conălu- N

LIB
sionea commissionei, ca : <delegationea iîn reportulu annual
e se consemne” numoruli :
siedentieloru' selle de preste anna, si-se espuna, d6co nu-tâte
, dâro: cellu puciiu con- |
clusionile celle mai momentose; ce a luatu iin fiacare
: 'siedenția. pa |
- Terminandu-se desbaterea speciale assupr
: a veportului, xemane a se coliîn siedori

ITY
- tia publica a Societatei, : - : :
„90. Se pune in deliberate : fissărca dillei pentru siodenti pitice
, si. stabilirea
ordinei de di pentru acea siedentia. * . |
Dupo pueina desbatere, s'a luabui urmatoriulu conâlasu ata si „ta

RS
«Joui, în 26 Augustu currente, la ora. una postmeridiana, Sociota
tea, va,„'tionă sie- -
dentia, publica, ini palatiulu Universitatei, sall a făcultutei de litere
iîn catohi de susu, i
-«La, ordinea dillei sunt ; i VE a St

“<a. Reportulu commissionei insazcinata cu cercataroa Iuerati

toră iezaționei in
cursulu annului 1870-71. Reportoiiu: Jos. Hodosiu. i
"aSecretariulu ad- hoc va da cotire condlusioniloru Scciotatei
vite assipr a acestui
NI
reportu, XA
«D. Reportulu commmissionei insarcinata cu cerestatea starei Bnantiarie
a Societaţei. „
-Reportoriu : A, Papiu Ilarianu. A
U

aSecretariulu ad- hoc va. di Jectura concnsioniloru Societate assupr'

"a acestui, x6-
porti, i. | DN aaa
AL

ac, Reportulu si regulamontulu pentr Iucrarile imembrilora Societate

ini carsulu
annului, Reportoriu : A. Papiu Marianu,
e
«d. Alte lucrari alle Societatei, deo tempulu va, permibte-a ce
TR

91. Preșiedentele' invita pre domnii membri a se întruni mane in secţioni

peiitiiă
prepararea lucrariloru cei ascâpta; SL annuntiandu siodenti'a plenaria,
venitâria, pentr |
poimâne, Mercuri, 25 Augustu currente, la oi'a, mura postmeridizută,
redica siedenti” a
EN

de asta-di la 44f2 ore dupo amtdia. a a

A, Treb, Laurian, E
Ic i
/C
SI
IA
CU
 RY
= - Pi se
RR En ii
E 2 iti
ț

“-Pootocoltiu sedouitici plenaria) xy, a Societatoi academice .

RA
E „române din 25 Aus usta 151, Si
i

Presiedente : A. Tr, Toonianau.. Sa si IE II IA în n

LIB
Socretariu : Jos. Hodosiu. a a
| Membri. presenti : I.C. “Massirau, a, “Baritiu, A. Romauii, Ales, Odobescu, a Sion,
A. P. Darian, V.A. "Urechia, -Vine.. „Babesiu;. Joan Caragiani si P. Poenariu. i. i
_ 92, Se cotesce. si, se adopta; protocolulu siedentiei de la 23 “Angustu crvente..
93. Domnulu presiedente presenta 1500 'essomplarie de facsimile: dupo una. nota.

ITY
din Deser iptio moldavic scrissa pre margine cu mâna , propria a, lui: Cantemiru:. SIL
„Se voru depuue. în avchiv'a Societatei. | i n
94. Domnulu Sion cere de urgenta 2 se. pune £astadi lauor rdinea dilei : conapletarea

RS
Societaţei cu noui membri... : ai a
Domnii Barițiu, Odobesen si Urechia, sustienu propunerea D-lui Sion, D- lu Baritiu,
înăe, inainte de'a, se discute si votă ur genti” a, cere deslusire. despre Iuorarile ce. Socie-
VE
tatea mai are inco a regulă in cursulu acestei sessioni.: ia pi a
1
- Domaniulu presiedente: resume cestionile neresolvite, iin arniatorielo.: SI ia a
a. Reportulu sectionei istorice despre tiparirea, opereloru. cantemiriane. te
b, Reportulu D-lui V. A. Urechia assupr'a, unei programe de. concursuri si: pre-:
NI

i miuri pentru traductioni d'in autori clasici... |, ÎI ae a

„e, Cestionea premieloru, conesurilora, prograrmeloe, dupo reporurile section Su
LU

| “loru respective: pp pe
d.:Repor tulu commissionei. aSSupr” a petitionilora Dora D. Tareu sii Prandieseu, wi
e. Reportulu commissionei agstspr'a publicationei unei seviste.
Eă Roportulu commissionei assupr'a starei bibliotecei, ..- | De
RA

g. Cestionea numirei de nOUi Membri,

h.. Facerea budgetului pre ânnulu 187 |- 72. 5 a i
i. "Cuventulu de roceptione alu. d-lui P. Poenariu, si rospunslu a jui Sion la diseur- ,
NT

sulu. vecipiendariului. . SN e Re n
'k. Tote aceste, pre. cumu si “icportulu scoretaiulni gonerale in , siodentia pablica
solomila assupr'a, lucrariloru societatoi in cursulu acestei. sessioni,, |
CE

l Cercetarea ini sectione filologica a colleloru. tiparite Win dictionariu.

| m. Intelegerea assupr'a, Iuerariloru de dictionariu intre commissionea Iessicogia-
fica si membrii cari se oceupa cu elaborarea dictionariului. - N |
n. Allegerea presiedentelui, vice-presiedentelui, secr otariului generale alu Societatei,
I/

şi.a mebriloru delegationei. ..

„. Dupo acâsta impar tasire, d-lu presieden$e deschide discussione assupu'a, propuner ei
S

„de urgentia a d-lui Sion pentru completârea membriloru Societatei. |

Domnii Papiu, Massimiu
] si Hodosiu combatu urgenti'a sub cuventiu, co cestionea, .
IA

este cu multu mai grava do căt. ca se se pota umai de câtu pronuiițiă: ASSUpr'a. i;
CU
 (10 IE

Y
ceru punerea la ordine: de di: pre. alta siodeniay- ca merbrii so.eta ar6 tempu a La

R
dită assupr'a cestionei. : - -. i DE DEI - |
-Domnulu - Babesiu: dice: co avendu:a,. se: dopas tâ prost: vre: câteva dille, trei lu-

RA
cruri lu preoocupa,; a cari ai voia fi presente, anume : la siedentia solenine de recep-
tione, la cestionea; despre. immultirea membyriloru 'si-la, facerea budgetului. Pentru a-
cea=a, ar dori ca.aceste'se se puna, câtu.s'ar pot mai currendu la ordinea dillei, - : |

LIB
- Ne mai luandu altulu cuventuilu assupr 'a. urgentiei propuse de d-lu-Sion, presicden="
tele declara discussionea inchisa, si pune la, votu urgenti a pentri u a se desbate inco':
astadi cestionâa, immultirei membiiloru Societatei:: =

Urgenti'a, se primesce.cu siepte contra cinci voturi, : ia aia i

ITY
“Presiedentele declara: discussionea deschisa, i! ii tii
Domnulu: Massimu luandu cuventulu: dice,co: aci nu este costiionea de: “ conijple larea |
membriloru Societatii, precumu a propusu! d-lu Sion: Statutelo nostre” nu stabiloseu nu
merulu membriloru, prin urmare aci ar. 'pot6 fi vorba dumai de immultirea, merhbri- !

RS
loru, 6ro nu de. completarea; Societaţei” prin noui: “mieimbri. Nu pote ddmitte' neci ar gu-
„mentulu, ce: pote Tar. adduce: cineva; co dâco arau allessui annu' se allegemu' si 'eștu,
tempu. În principiu nu esto contra immultăr oi: “membriloru; d6ro inainte de: a, se pro. !
VE
nunciâ pentru immultirg, voiesce â, cercâ motivele ce near pote indemnâ a allege stu !
tempu. Precumu s'a formatu Sodietătea, la. inceputu, sectionea, filologica- aveă, inaintea,
sa, celle mai multe lucrari;: că, are astadi -celle. mai mari: fonduri, dâro ea: niimera cei.
NI
mai pucini filologi; si 6ro si ea, aro si astadi: mai multă de. lueru. Pentru aC0a-a,. de
“si nu vede necessitatea,: moinentana, de a, se: alege: esti teimpu! alti embii iin. Socie=
tate, totusi, dâco ar. fise allegemu, atunci este de parere se allegemu filologi! Candu
U

Sau chiamatu, din: initiativa guvernului, membii peritru: înfientiarea,“ acetei societati,
„ei au fostu'chiamati pentru: filologia; si: d6co Societatea, constituiridu-se, s'a, ivpattitui”
AL

în sectioni, ea:a facutu-ua prin statutele selle. Nu n6ga, co'pră lungo 'sectioneă; filolo-:
gica si istorica; este de doritu-a, se. infienti& sectionea: sciontieloru: matur ali prevediuta +
in statute; dâro: unde: suntu: medilocele: materiali-: din: cari: 86 sustiencinu si alimen=
TR

tâmu lucrarile, acestei sectioni? . lico d6ro co nesufficienti'a mediloceloru nu ne permitte

astadi a ne estende pre atâtu pre: câtu i amu'stabilitu noi insine in “statute, E
Domnulu. Baritiu nu reconnosce assertionea d-lui Massimu,” co sectionea Alalogica
EN

ar numerâ pucini filologi; dero chiaru: d6to. arifi: asiâ, au Societatea, nostra n'a, invi- +
tatu pre toti filologii si litteraţii români.a veni! intr ajutori iu, si a dâi luminiele loru în”
lucrarile nostre filologice, fia' ca grammatica; sau dictionariu? Au nu s'a pusu Temu= : -
/C

nerationi, premiuri pentru assenieni lucrari ? Si candu amu vediutu CO nemene nu ne .

vine intr'ajutoriu, co -amu facutu?' Amu impartitu elaborarea dictionariului noi intre
noi, si ne amu pisu pre lucru; aimu impuxtitu lucrarea, tota, si pentr u acâsta suntemu
de ajunsu câti suntemu. Prin urmare declara, co n'ar pote votă, immultirea membri
SI

doru in i sensulu desvoltatu. de: d-lu Mâssimu. Dâro vede una alta, necesitate. Candu
amu facuta statutele, amu prevediutu trei seetioni. D'in acestea, doue, sectionea filolo-
IA

gica si istorica, suntu infientiate;. romane a se infientiâ seetionea scientieloru naturali. -

Doresee infientiârea, acestei sectioni; coci, de si suntu unii membrii actuali ai Socie-
„7
CU
 .

RY
68 ENI N _
Sr.

tatei cari, suntu speciali in acestă seiontie; dâro nu toti ne poteniu occnpâi Gu "tote. Ad
, deveratu co.n'avemu fonduri pentru a îrgi'a “seetione, dsro acesta nu ne. pote impedecâ.
sei incepemu infienţiarea ei. Sectionea “istorica inco's'a infientiatu fora a av6. vr6-unu

RA
. fondu; Si ea essiste si astadi, si axe unu fondu, de:si. micu, dâro lu are. Dupo” tote ace- *
-: ste propune a se immulti. sodietatea cu cînci membri; acesti-a, se fia, allessi cu respectu :
la specialitatea scientieloru naturali. pentrn. infientiarea. sectionei! a trei'a,: prevediuta, -.

LIB
in statute. În urma, ax fi de parere, ca brei, d'in acesti cinci. se fa luaţi de: aici din ca-
pitale,. 6ro: doui din Tassi,, -... DC Ia Da Sai
„. Domnulu Papiu axrâta, ca si d- lu. ossianu, coo statele nu
n , determina ntimerulu
membriloru sociețatei; prin urmare, nu suntemu: obligaţi: de a: îmmulti, fora. cuvente.

ITY
'seri6se, numerulu membriloru. Immultirea, e conditioriata piin. essigentiele scientiei .
si prin fondurile sociotatiei. Allegemu apoi dupo. “specialitati si fora; deosebire de. pro-
vincie., Comimissionile. D=vâstre, dice d-lu Papiu, atâtu cea, insarcinata; Cu essamina=::
rea, “Iueraziloru delegationei, câtu si cea. finantiaria; ambele au vecunnoscittu necassită-:.

RS
tea de a, se completă societatea prin. infientiarea, -iu:sensulu: statuteloru, a. sectionei
scientieloru naturali, dâro si-un'a'si alt'a, șe vediura impedecate: dea propune imme-.:
| diat'a ei infientiare, in câtu:tempu fondurile societatei. au una destinatione speciale, si:
VE
de abiă ajungu' pentru lucrarile sectionei filologice, &ro sectionea istorica, e lipsita in=":
sasi, de fonduri. 'Toti: dorimu infientiarea sect, IIL.; barbati demni nu ne: lipsescu,. dâro :
lips'a totale. de fonduri ne. impedica de i, votă: immediat'a ei infientiare: Ce: ar poi&
NI
face sectiunea, III. infientiăta acumu. indata ?
In lips'a, de fonâuri, de care sufterimu, si va, putâ . ea. implini mişsionea ce. statutelei
i impunu, de a se occupâ cu esplorarea terriloi'u române in respectulu geograficu, geo-.
LU

gnosticu si fisiograficu; de a, organisâ missioni pentru assemeai lucrari; de a, incoragiă Dă

si premid opuri relative la connoscinti'a texriloru române? In starea în care ne aflimu: -
| asta-di, acâsta, sectione 'n'ar essiste de.câtu cu numele.. Suntemu: deci, nevoiti a mai:
RA

amanâ, infientiarea ei.. Se sperămu co acâsta. trista stare de lucruri nu va dură multu. :
Pre aceste temeiuri, d-lu Papiu presenta, urmatori” a propunere : «Considerandu co
statutele nu determina numnerulu membrilor Socistatei, co acestu numeru depende nU- |
„mai de la ossigențiele. scientiei, şi de la fondurele. de cari societatea dispune; . ....:- .
NT

„«Considerandu co, dupo statute, societatea, se, imparte în trei sectioni, d'in cari nu-
mai doue sunt formale; cea filologica si cea istorica, co: peno in momentulu presente,
numai sectionea filologica dispune de fonduri, co chiaru fondurile aceste-a, sunt des-::
CE

“tullu de modeste ; ro pentru lucrarile seetionei istorice, de abiâ-de âci inainte ; se. va si
pot destinâ, neinsemnat'a, summa, de vre.una 2500 lei, procente provenindu. din“ 'ec0- 8
nomiele realisate in cursu de patru anni din subventionea de la Statu; e i:
aConsiderandu deci, de una parte neapperat'a necessitate a, infientiarei. sectionei III :
I/

a, scientieloru naturali; pentru. cari nu. lipsescu României barbati de ajunsu dotați cu
tite connoscientiele necessarie, dâro de alia lips â totale de fonduri penti-a.alimenia- :
S

„xea,, lueraiiloru, ci: Sa ,

IA

| «Societatea acadoroica româna, nu,pote de câtu a, constată acâsta nicossitate, si a-sii:

espreme vila doren tia de a infiontiţia câtu, mai. carrendu se etionea TIT 'a scionliclorui
CU

*
x
 Y
E oaturali, in. numera de cellu pucinu- 7 membri ; societatea are ferm'a oredontia co nu
va trece multa tempu si, pâte-peno la. ânnulu,:cu. ajutoriulu Româniloru, va fi pusa în

R
. fericita, positiune de a, dâ nascere si acestei sectioni, prin care so se pot completă ini .

RA
sensulu statuteloru selle.> . . -
Domnulu Odobescu sustiene immultireă membr ilor u societatei ini sessionea pr osente,
Candu s'a institui tu societatea, ea, s'a instituitu cu 21. membri, cari au fostu 'chiamati
“anume pentru lucrari filologice; ea dâro îni sene erâ sectione filologieca compusa, din.

LIB
'21 membri; 6ro 'candu Societatea, ptin! 'statutele selle a. decretatu inco alte douo sec-:
tioni, sectionea, istorica, si: sectionea scientieloru naturali, pote intentionea ii-a fostu
ca, si aceste. fiacarg' se fia compuse d'in-câte. 21 merabri. Este pentru câtu mai mare
latire a numernlui membriloru, pentru co doresce se aducemu tâte 'scientiele.in medi-

ITY
loculu. nostru, -si se producemu lucrari câtu se pâte mai variate. Dâco admittemu, pre-
cumu. trebue se admitterhu, co.! 'societatea: nostra este in folosulu patriei, atunci-deto-
enti” a nostra, este se ne. immultimu: membrii, cari representandu tote scienticlo-iin se-

RS
mulu, nostru, se-potemu attenge' mai-usioru si: mai cu efficacitate scopulu pentru care
sa infientiatu acâsta, societate. Numai immultindune si cultivandu tote sciențiele, pu-
temu se ajungemu a, fi agreabili,.si primiti: de 'tota liimea, ca, buni : si. numai asi
crede de alta parte, -co lumea, buna, si generosa, va, veni cu inedilocele selle inta” ajuto-
VE
„viu societatei. Pondurele voru veni, deco vomu arretâ în fapta co, immultindu-ne nu-
merulu, voimu si noi a adduce in mediloculi nostri scienti'a, si luminele, cari se ridice :
prestigiulu societatoi de una parte, si de alt'a se ne ajute intru attengerea si ajunge-
NI
vea, scopului cit— "Resumendu-se dice co : detori'a nostra'6ste se ne immultimu nu=
merulu meinbriloru,; spre a ne face grati,.si spre a adduce scienti'a, in mediloculu no-.
U

stru. Se declara pentu allegerea de noui membri. înco în sessionea, annului currente, .
_ Domnulu Hodosiu resiume arguinentele ce commissionea; insarcinata, cu essaminarea,
AL

" Iucrariloru delegaționei, a addussu prin domni” a, sa, ca reportoriu in cestionea immulti-
rei membriloru societatei (vedi reportulu), tiene si acumula acele ar gumente, si Con-
"chide sustionendu propunerea D-lui Papiu. _
TR

" Domnulu Romanureconnosce co scienti'a cere'se ne adducemu membri de spocia-

litati in mediloculu nostru; si nu numai d'in acestu puntu de vedere, -ci inco si din
punetulu de vedere allu' lucrariloru nostre cu dictionariulu ax trebui se ne immultimu
EN

membrii cu barbati de littere si de scientic. Liste pentru immultire; dero nu.u pote se
perdia din vedere 'cestionea fondureloru. A e |
Atâta e totu 'ce lu preoceupa.. e aaa a
"Domnulu Ur ochia “dice 'co recunnoseemu cu totii necessititatea infiontiarei seotionoi
/C

'scientieloru naturali. Aci nu este difterentia de.opinioni. Cestionea, de fonduri star pot
deslogă usioru: ea nu ne pote opri de a infientiâ imamediatu sectionea III. Economia,
„ce.s'ar pote face,. este evidente, coci membrii noui alesi n'aru veni de câtu la annulu,
„pre candu lucrarea. dictionariului ax fi mai terminata, si pre candu: acesta lucrare nu
SI

“va, cere spese atâtu -ca, peno acumu. Terminandu :50 declara pentru allegerea de noui
membri iîn sessionea, present,
IA
CU
 RY
SI “Mai “multi: dorâni membri; ceru inchiderea iorisioni, care se admite si:i prose
„dentele! declara, discussionea, inchisa: i toi ia
;. Domnulu, Odobescu presenta propiinereă in 'scrisu pentru ; a'se vuns la votuu Ei suna:

RA
«Propunn a se allege in sessionea, de estu-te. rpu cinci membri: noui'ai societatei, ă
„avendu- -se mai allessu in vedere.crearea; sectionei: seientieloru fisieo-năturali:> |
Propunerea, e. subsrissa de:d- -nii Odobescu, Baritiu, „Car agiani,, Sion, Români,
1 Ure-
„aia si Babesiu...i... pa i pet it ai

LIB
:Domnulu Fodosiu,- sustienutu. de domnii “Papiu si. Massiinu, cere vota: sooretia. si
findu. co. mai este:una. propunere, propunerea d-lui: Papiu, care este mai indepartata
„de propunerea principale, cere în seriulu regulamentului 2 se votâ mai, antâiu aaSSII-
pa propunerei d-lui Papini
r.m

ITY
: Se admitte-votuilu seeretu, + ti: a
:-Domnulu. Romanu cere amânarea : siotarei pentru alta siedentia.
ae bea a
Sa

:, Presiedentele: consulta, societatea, care6 admitte amanarea cu. 7. contra 5 voturi: ippu- -
mendiu- -se la ordinea, dillei penru 5siodenti a de Luni 30 Augustu ciinrente, Ia, or a uu!a

RS
vosimeridiana, SEE pei
Pentru.siedenti'a de Luni se mai punil la ordinea; dintai; i II e aa
+a. Reportulu: sectioriei istorice despre: tiparirea opereloru cânteiiiane, sii altele. :
VE
::b,: Reportulu d-lui: Urechia assupr a progr anmei de: concursuri: si premiuri pentru
“traductioni din autorii classici, «+. ti pp
„6. Reportulu commissiohei: assupr a potitionilora d- lor u D. larcu Si. Pr unidieseu..
NI
. Pentru receptionea d-lui. P. Poenariu, cetirea, discursului sou si respuiisulu Domnu-
ui Sion, 'se detige; siedentia” publica, scsolemne pre Dumineca 5 Septemibre venitoriu la
LU

„08 un''postmeridiana... : i i a pn
4

3 „Dupo acestea presiedentele rodica iodentaa a 5 lo oree dupo amâtia, Dată

că, "Tre. Laurianu, | Ia

„Jos, Hodosiu,
RA

„ta,
NT

. ii ' „7 , . , ” . N : - .
. . Pi A a po , ti “ N .. ' j: ,
LN ". !pa
.
pe . 1 . „i . s. . - Dai Pi

“7Protocolulu sedentiei (publice) pasă a Societate academice |

a române, din 26 Augusta 15.
CE

„ Presiedente : 4. Tre. Lairiiaiu..aa

Secretaziu : Jos. Hodosia. a e
I/

"“Mombri: presenti : J.:C. Massimu, P. Poienariu, G. Baritiu, Ales, Romana G, ion,

A P. Darianu, V. "A. Urechia, Vine. Babosiu, si:Joan. Caragiani. .
S

95, Presiedentele deschidendu sedentia. dă 'cuventulu D- lui Hodosiu. pentru a, cet

roporbulu commissionei insarcinata cu essaminarea, lucraviloru delogationei in.
i cur-
IA

„sulu annului 1870- 7. De Sa di

CU
 Y
Donânnlu Hodosiu, de-la tribuna, în calitatea sa de reportoriu, dA cotire roportului,
„Dugo: cetire, d-lu presiedente invita pre sceretariulu ad-hoc a, d& lectură conclusio-

R
niloru societatei luate assupr'a teportului in siedenti'a sea, de la 23 Augusta currente.
'Cetinduse, 'se ieau Spre soientia, &ro xeportilu d-lui Hodosiu sse alatura acestui pro

RA
iti | pă |
tocolu sub A..:
tribuna; îîn cali-
„96, Precundu 1a: altu: opideta din ordinea de di, d-lua Papiu, de la
B). *
tate de xeportoriu, cetesce veportulu corimissionei. Anantiaria (Annessu

LIB
u ad-hoc cetesce: conclusion ile Sooiota-”
- Verminandu d-lu Papiu lectur'a, secretariul
.19 Augustu current. N
tei luate assupr'a reportului în siedenti'a de lă
de ferru de a se asiediă la .
97, La, conelusioneă, ce, societatea, a, luatu îssupr'a. cassei
dupo informutionile ce a
„cass'a de depuneri si consemnatioiii, d-lu Papiu observa,.co

ITY
acollo nu se potu primi
luatu de la directoriulu. cassei de depuneri si consemnationi,
obligationi, in pastrare. |
îm depunere casse de ferru, d6r0 co se primescu eftecte, bani,
co : -«Obligationilo
In urm'a. acestei impartasiri a-d- lui Papiu, societatea, conclude
si consemnati oni; peno .
- domeniali alle societatei se voru depune la, cass'a de depuneri

RS
|
camdu se va allege « cestionea cu localului Societate.»
commissionei finantiari a de
98. Domnulu Hodosiu:observa, co assupr'a; 'conclusionei'
u. cassei, societatea inco:nu să pronuntiatu.
a a aprob, intreg” a situatione a fondurelor VE conclusion ea commissio nei finantiaria,, se --
Propune deci ca: «Societatea, în unire cu
1871, prosentala de de-
“approbe situationea de la 1 Augustu 1870, peno la 31 Iuliu
>. . IER
legatione si essaminata de commissionea, Anantiaria. i
NI
'
se adopta în! unanimita te. -
„Propunere dlui Hodosiu
acesti protocolu sub B."
In urma oportulu commisionei finantiaria se alatura,
di, “si d-lu Papiu da lectură re-
"99..8e trece la allu treilea, obiect din ordinea de
U

pentruu lucr arile membriloru

portului coimmissionei ssupr 'a proiectului de regulamentn
' Societatei de preste ânni. Ia
AL

, 4 pi

“Potu-tina-data, cetesce si proiectul de regulament u.

le co Societatea a luătu asstpr a acestui pro-!
' Seeretariulu ad-hoâ cetosce conelusioni
- iectu de regulamentu în sedenti'a sa de la 20 Augustu currente.
TR

tesei : „<Dâeo usa -

100. Domnulu Urechia, annuntia' co are ună. lucrare asupra oxdinea |
ceie'a sc. pune la,
"s6ngurii pote ase constitui lege in materia, de. limba; si
- - iai
= dillei pentru ună siodentia' privata oii publica, a; Societafei.»
EN

dap ce va. av6 coniseit ia

. Societatea va decide assuiprra9 cererei d-lui „Urechia, în
SIR Sa
- despre lucrarea'sa i
morte commissionei as- |
101; Domnulu Sion, in călitate de reportoti, presenta
/C

0);
supra petitioniloru d- Joru Frundiescu 'si arcu (Anessu
18 ordiiea edi în siodon
» Presiedentele consulta Soiotaieay șși ca adie ptinerea
a a i
ta de astădi-:
principiu se admite 2, se com=
Dupo orecare discussione, societatea conchide : «ln
SI

Frundiescu, si D. Iaru; remane ins.

peră unu numeru ovecare din lucrarile: d-loru
$
pot alocă inn budgetulu Sooielalei
“câ commissionea budgetaria, se vâda ce sume sar r
IA

“pentr comperaiea,de carti» i Se

.
CU
 w masiy O.
e ztnd

RY
1.102, Dornulu Urechia omite oppinionea, ca lucrare ea. d-lui arcu se se 15 'seotio-
noi istorică! pântru a, ua, cercotă, si a intri, in.„relationi cu antoriulă pentru a, adduca |
„Orecaji ammeliorationi. a e Sa
„„ Opinionea d- lui Urechia nu este scoundata,

RA
"103. Presiedentele annuntia co mane nu se va, tien6. siedentia, Binduco delegatio- E
„Bea, este oceupata, cu
« affaceri finanțiarie alle Societatei de una, pariey si de alţa; „pen-
tra ca commissionile se-si. pota, termină lucrarile..

LIB
Siedentia prossima,. poimaue, Sambata. 28 Augusta corrânte, la ore a un'a. post:
i “aieridiana, | | a
a A TProhi Laurianu, RR a
i „nai 908, Hodosiue -”

ITY
„ANNESSU A: . Sa î Ea N Ei N

RS
i RIPPORIULU OOAEMISSTONEI INSARCINATA cu OBROBTAREA LUCRARI: |
- LORU DELEGATIONEI IN CURSULU ANN ULUI 1870— 7 L.
VE
“Domni Membri, Da _ N i . E i - ia
NI
Dozinia-vostra, estu tempu aţi nurmitu commissioneo speciale pentru essaminarea, re.
1
"portului, ce delegationea, prin secretariulu generale. allu-Societatei, va presentatu in
:siedenti'a: publica; de la 12 Augustu curente, despre lucrarile 6i de la, sessionea: an-
LU

„nului: trecutu si peno la, deschiderea sessiondi in care suntemu. intr uniti astadi, ose-
bindu din. acestea; cercetarea comptureloru 'societatei, „cu care ati insareinatu una.alta
_ commissione, care si.ea ve-va presentă lucrarsa sea. :
RA

-Cestalalta, commissione numita de D- voatiia, în personele D- lori N. Jonnescu, Ales.

| sandru Odobescu, si a subsezissului, n'a întardiau de'a într iin cercetarea acellui Te-.
portu.:.: i. | | Ș
“a. 10gasse pre d-lu N. Jonineseu, a fi întâr prătle idoieloru ei dinaintea D- _vostre, |
NT

.inse onorabilele nostru collegu aflandu-se, precumu sciti, de mâi multe dille indispusu,
„nu pote înco :veni in, senulu societaltei, spre a-si indeplini iinsusi sarcin'a. În a sa re-
„gretabile absenţia, noi neamu vediutu nevoiti: a resume puru si semplu in celle ur-:..
CE

„matorie, eonclusionile la, cari. commissionea a ajunsu în. urm'a, cercetariloru selle.
I. Domniloru, unele d'in lucrarile, ce-societatea, avea a regulă in sessionea, presente a
„SĂ cari xeportulu delegationei inco le puna în vedere, sunt terminate. acumu.
„ Asiă, în un'a d'iu-siedentiele selle.private, societuteaa luatu mesure, de a. see repil-
I/

„blicâ coucursu cu trei premiuri,: unulu de 400 galb., allu doile cu 200 galb. si allu
„teile: de 100” galb:, pentru parţea sintactica a “granimalicei limbei române; pentru
S

; care peuo la terminulu din estu annu nu s'a arreţatu concurrenti. Ero „in:
i siedenti” a,
IA

- | -sea Publica ded la 12 Augustu curente, societatea a decernutu premiulu de: 150 galb.
7
CU
 Y
„din fondulu Messandru Joannu 1 “impartitu iîn doue pari egali, pentru celle mai bune
doue traductioni a commentarieloru' lui J uliu Cesare «De Bello Gallico.»+

R
"Assemenea, Societatea, a luatu mesure pentru punsrea Ja coneursu si promiarea: de

RA
“lucrari scientifice, istorice ori: litterarie, invitandu sectionile- selle in fientia, sectionea
filologica; si istorica, de a allege subiectele si a face programmi'a pentru concursu.
„Totu assemenea rnesura s'a luatu si pentru publicarea Oper eloru Cantenmiriane, Se
astepta conclusionile sedtionilor un aceste materia, ..... -- -

LIB
„Nu-mai pucinu este faptu. indeplenitu tiparirea, opereloru lui. Tacit, tradusse do ro-
posatulu nostru collegu;.Gabr. Munteanu, fostu. diveetoriu si professore la gimnasiulu
românu d'in .Braşiovu; si commissionea .D- vostre se. associedia aci cu onorabilea de-
legatione, de a multiaani demnului nostru collegu, & Baritiu, pentru prompta si.

ITY
bun'a, essecuţione a ţiparirei..
Nu pote inse commissionea D=v6stre a nu-si esprirae, opinionea, co eră bene; deo
în capulu operei se punea conclusionea, societatei, prin care s'a deliberatu, tiparirea, a,

RS
cestoru opere, si se numi fondulu d'in care s'a incuvientiatu. spesele tiparului, Aa
Pentru acea-a, commissionea este. de parere „Parere, ce. ua supune apprețiarei
D-vostre, ca : |
2, Pre car ţiele,: cari se voru tipari prin ingrigirea, sooietatei, se5 se arrote totu deaian! a
VE
conclusionea prin care, si fondulu d'in care s'a incuvientiatu tiparirea... - “a
D. Societatea se recommende traductoriloru de opuri elassice,; ce s'ar tipari «sub au-
spiciele selle», ca.se insoci6sca assemeni acrari cu indice alfabeticu, cu note commen- |
NI
tative, si se avrâte, testulu originale de care s'au servitu. > -
„Acesta Win urma, mesura, păre forte necessaria, mai allessu pentru. usulu scolasticu.
U

TI. In cea-a, ce privesce dorenti'a,. onorabilei nostre delegatiioni, de a dâ annaliloru

secietatei! una estensione mai mare, commissionea, D-vostre se associedia, acestei doren-
AL

| tie; si mai multu, 'ea semte necessitatea de a; d& annaliloru unu coprinsu.mai avatu .
_instructivu si interessante in tote privirile pentru publiculu românu,
„ Commissionea i inse crede, co prin mesur'a luata, de 'societate, ca, membrii: “actuali
TR

ai ci, se presente la fiacare. sessione annuale câte una, lucrare assupr'a vreunui:a d'in
obiectele ce cadu în cerculu si attributionile sectioniloru prevediute a, art. III si IV
d'in statute, prin acâsta mesura, dicemu' cormissionea, D-vostra, crede co: annalile So-
EN

cietatei voru pot av6- una estensione,. deco nu destullu. de mare, : dâro sufficiente iin
reportu cu. medilocele materiali. de cari dispunemu. Coci neci-nna-data- nu trebue se
„perdemu din vedere mai antaniu destinationea fonduriloru nostre, si apoi impregiu-
- xarea, co .cea mai mare partea, membriloru Societatei, suntu: oceupati cu prim a lucrare
/C

"a acestei corporatione, cu lucraiea, dictionariului limbei române. |

Pre:lungo acesta mesura luata, de, Sociotate, totu ce. commissionca, d-vostre Var
pole propune, este ca :: i” -.
- Publicationea, annaliloru: se sece împartia iin douc par ţi :- Um a, care se. copronda nu-n
SI

î mai processele verbali si actele relative la, elle; « dowa,. care se contina tote acelle
Tuerari scientifice si litterarie. cari. au obtienutu approbationea Societatei, conformu ar- .
IA

ticlului VII $ 58 din vegulamentulu ci interiore,

CU
 RY
a SD
mp
she adtiugemu co, pre lungo anali se se mai editedie una foia jertoăica pentru des-
: pateri filologice; litterarie, aircheologice, istorice si: 'scientiice, in ouesulu annului pre

RA
“edin tempu Societatea nu este intrunita iini sessionea ci anuale. it
DI II ai
4

“Acesta idea; să. primitu in principiu inco in: siodenti'a. Societati d

de Ia: 26 "Aug
stu 1868 (vedi Tom'L,:pâg; 139). e e e it Pa
-Commissionea; lassa -la pprotiarea D-vosireE osseonitareă acestui principiu, rema-

LIB
nendu inse tare convinsa, co prin immediat'a lui” applicare amu pot6 pune pre YOMÂ-
-nii' Win tote partileiîn: mai 'de aprope. xelationi intellectuali, si totuuadata se tienemu
nationea nostra'la nivellulu cestionilosu de: scientia, ce-se agită, în Duea, culta, i
“UL La celle ce reportul a delegationei ne spune” "despre ţiparitea 7proiectului de dictio-

ITY
inaziu; commissionea, D-vostre; doimniloru, scie se appr retiuesca greutatile ce suntu legate
cu assemeni publicafiioni; si ve rogămu numai, se luati -actu co la; inceputulu: acestei
csessioni erâ tiparita, si scossa, ua fasciora, de cinci: 'colle de dictionariu din cari 22 pagine.
“suntu prefatione, si co'alte :doue: fasciore de acea-asi marime, una, da: dictionariu'si

RS
"alta; de glos sarit, se voru imparii intre” merbrii Societatei iiînco in cursulu, acestei
'-sessioni. mi i e m
" Commissionea D-vostre, aci nuu pote a nu cita ş- calu 17 din rogtilamentulu „pentru u
E
lucrarea, si publicavea dictionariului limbei române.
IV
AcestuȘ dice: «La începutulu fiacarei session” commissionsa (essicografiea), va
-suppune ''':rarea sa in cursulu aunulai, sectionei. filologice, cari luandu-ua la diseus-
-sione'ua a: adoptă sau modificâ, dupo' cumu va află de cuvientia.» i ”
UN

Commissionea, D-vostre inse ahiâ pote se ereda, co la termpulu inaintatu i în care ses-
"sionea, presente' se:afla' astadi, sectionea;: filologica, ar mai pot face acestă, lucrare;
“si ăcâst'a cu atâtu mai pucinu, fiendu co chiaru c6llele de dictionariu assupr a caroru-a ar
-4 trebuitu ă se estiende lucrarea: sectionei filologice, inco-riu suntu impartite,
AL

“Dero de alta, parte" commissionea, D-vostre mar "pote vede de câtu cu parere de ireu,
ca acâsta, lucrare: se romana neterminata, sau meattensa, macaru în sessioneă presente,
“'si'ea,; abiă sar pot& mangaiă numai prin mesur 'a luaţa, de societate, ca; in cursiulu an-
TR

viului fiacare membru 'se:si faca observationile selle. la ptoiectulu 'de dictionariu si
„glossariu, si se le presente sectionei filologice Ja inceputulu:sessionei amnului venitoriu..
- Pentru acea-ă eommisionea D- vâstre doresce, ba insiste chiar n, ea: sectionea. filolo-
EN

-gica, se- intre de la 28 Angustu carrente îainţe in corectarea, collelorua tiparite di in 'dic-
“tionariu, m DEI Pi ai a citi ir
Ero: 'deto mialte'. ureutatii a mpodicati coinmissionca lessicogra aficai da 'a: presentă.
/C

+ lucrarea sea, la inceputulu acestei sessioni, commissionea D-vostre spera coa acea, ocOm-
missione pre venitoriu:nu va intardiâ.de a-impleni si: acesta sarcina, ii:
*:Commissionea, "D-vostre est6:de accordu cu onorabilea, doleogatione, Gaa membrii: cari
s au insarcinatu cu lucrarea, dictionariului, se grabesea a presentă lucrarile selle, si
SI

E) niembrii presenti. se se puna in mai de aprope intellegere-: cu commissionea, d6 re-

: Qaetione, nu înse atâtu pentu a se puiie în armonia cu planului c€ commissione, si-a |
IA

- facutu; precumu: veportalu' delegationei ua dice, ci mai vortosu! pentru: 'a lucrâ in
„armonia cu regulamenţulu si cu conelusionile Sociotatei pentr U: redactare si publicarea NI
N
U
BC
 Y
A „75

AR
SN

dictionariului limbei române. “In: modulu acestu-a, care, precumu scimu,.a'aflatu: TESU=
netu în multe alle nostre siedentie, si cu mesur'a, luata, de: Societate, cu in acellu-asi
-tempu cu tomulu primu de la litter a A, se incepa: a se' tipari allu douille tomu de la

R
litera, IL, dommissionea, D-vostre este prea, convinsa: cola anniulu vomu potâ av6
ti
parita mare parte ătâtu din proiectulu! de dietionariu'câtu si d'in glossariu,: ...!

LIB
- Respandirea acestui 'proiectu cu niedilocă de abonamente, prin anumiti collectanti,
„"commissionei: D-vostre i se pare nimerita, int'atâtu, în câtu: Sociotatea dor esce' a av6
observationile: itteratiloru români assupr'a lucrarei 'dictionariului. : ia
Scimu co în sensulu conclusului Societaţei d'in siedenti'a de '19 Augustu 1869. |

ITY
„«toti litteraţii românii sunt; invitaţi a; dâ concursulu 19ru' la; elaborârea, dictionariului
limbei: române»; si:ce modu pâte' fI-mai efficace pentru acesta. difficile “lucrare; :de
câtu acellu-a,. de'a av6 Juminele benevoitoriloru nostri literat di tote paztile locuite
„+ de Români? i , II | mie a a Te,

RS
“La punctulu acest'a, unde votbimu despre dictionaziiu, sii unde onoxabilea delogatioie i
„in veportulu seu dice co. «de la. D.. Molnaru. Vin Moscuw'an'a primiti .respunsu despre
„dictionariulu românu, ce s i fi aflandu înti” un'a d'in: bibliotecele de acollo»,. commis-.
VE
-.sionea D-vostre: este de parere ca, ralationlie - ce conformu.: 'coniclusului' societatei d'in
siedenti”a de la 4 Septembre 1870; delegationea a, inceputa cu:D). Molnar, se se! cOn- .
tinue prin unu a nume membru. allu Societatei, care star insareină cu” acâsta |
NI

"IV. Trecundu -acumu la personalulu: Societatei,. commissionea; D-7ostre, ca, si ono-

rabilca delegatione, si ca si:D- -vostra,. domni membri, semtimu cu totii profanda: do-
„xere pentru pei derea. unuia; din: demnii'si meritosii nostri collegi, a d-lui Alessandru
U

Muvrmuizachi ș: si _delegationea a fostu fidelele nostri interprete, candu: în numele So-

cietatei, s'a, adr essatiu familiei reposatului, esprimendu sesentimentele de profund aa În= o
AL

tristare si dozere-a: nostra. atuturoru. .:- iii Pc ma

Commissionea D-vostre inai adauge, 00 : Sociotatea, 'se si esptime condolentia a sea
in modu solennu, luându actu in processulu: verbale despre acestu casu atâtu de tristu.
TR

„Ne. pare reu co impregiurari neconnoscute noue,; credemu inse destullu de:gravi, .
nu pormittu d-lui. V,. Alessandri a mai face parte din Societatâa academica româna.
„Acesta, Societate a fostu totu-deaun'a gelosa de A av6 in senulu seu pre serietorii ro-
EN

mâni, cari prin geniulu loru au sciutu se mianuiesca atâitu de dulce limb'a româna. Com-.
+ missionea, D-vostre, domniloru,. ve Propune a. numii pre d-lu Y. Alessandri membru ono- «
“rariu alu Socieţaţei, .... | ae
„1 Nu mai pucinu ne pare xeu, coo d-lu M, G. Poitaninu abiă anis, a annuntiătu CO
/C

starea Sanotatei nu i permite aprimi numirea, Da

"Si mai multu inco trebue se regrotăriu,--co starea sânatatei a predemnului: nostru
dollegu,: veverenti'a sa pareritele canonieu T. Cipariu, nu i pormitte acumu de câtiva,
?

SI

“anni incoce a, lu parte: 1 sessionile annuali alle Societatei. Domni'a sa, cu luminele
_selle, cu vast'a sa. eruditione, ar fi usiuraţu și inaintatu multu lucrarile: Societatoi. Se
IA

“ Sperămu, precumu si dorimu, co în sessionile venitorie nu Vomu mai av6:: a deplange a-

cesta semtita, lipsa. ă | e ' |
| „Prea, Santi a sa par entele Aelenisederu oceupatu cu ataceri urroni alle eparhii,
U
BC
 6.

RY
STAN N

RU pote Iu „arte la sessioneă annului curente. ia E ca la anmula se. lu otama sute

x

cu totii în:senulu Societatei.nostre: «ia

.V, Prin celle spuse în. vepoirtulu : -onorabilei. delegatăonii despre. personalul Socie-

RA
“datei, remane-constatatu, «co numerulu membriloru actuali ai: Societatei s' a vedussu .
„la 17». Delegationea dice, co «romane: la Societatea. ca, de va, află ds. lipse si:i dispune
„de, „mediloce,'se aresca acestu numeru in'sensulu art; VIII, Vin statute.» |

LIB
- Acestu axticolu dice : . Societatea. este în dreptu de: a-si. immulţi deipo impregiurari |
- numerulu membrilori 'sei actuali. Bi se «
s voru lui cuu rospeolui la spetielitali bin tote
partile locuite de Români.»
;. Cestionea, - de immultirea membrilora Sodietatei, s'a aiitatii in totu: inna la fia- L

ITY
_ „care sessione. 'Toţu-de-aun'a Sa datu espressione €dorentiei 'de a îmmulti membrii; Nu -
«măi pucinu ua “dorimu 'si acuma ; dâro ua doriau cuinu ne'dice legea, statutulu: nostru,
"cu respecti la specialitati. Sectionea filologiica, este infienţiată, si dispune'de mediloce. -
destullu de considerabili. Sectionea istorica este assemenea infientiata; dâro ce alte -

RS
me "oc6 are. ea, afora de prea modestele economii d'in 'subventionea; de la statu? Sta-
„tute. nostre pr evedu* una a tre? â, sectione- -isectionea scienţieloru naturali. - Comimis- ă
sione:, D-vostre doresee infientiarea acestei sectione; si dâco'ar veni a ve propune im-
N
E
„ multirea; “merabriloru Societatei, ca n'ar pot se ve ua pr opuna de câtu numai cu ies |
pechu lai specialitatea sciontăeloru, naturali; dero si atunci, ve ar recommendă, domnii |
IV
-mei, a cugetă scriosu assupr'a medil6celoiu, din cari. se se sustiena, si alimentedie
- acea; -sectione în lucrarile selle; şi noi credemu co. chiaru aceste medil6ce suni ÎMDre-
UN

-Qiurar că de care'ne 'vorbesce articlulu ce nai susu am citatu d'iri statutele nosţre. |.
= Numai astufeliu s Sar potâ completă, Societatea, academica, xomâna. in sensulu sta-.
tuteloru ei. i .
+

„ Dâro peno candu membrii Societatei, fora distinetione dâco se tienu dauun'ă sau cea- |
AL

„alta sectione in fientia, suntu occupati cu lucrarea:-pr incipale a Societatei, cu: elabo-.
“vaea dictionariului; peno candu sectionea istorica, abia inceputu, si nu dispune” de
„câtu de celle mai modeste: mediloce: materiali ; “peno “candu pentru. sectionea scientie-:
TR

“loru naturali nu essiste neci. cellu mai micu fondu inco : peno. aturci, si in ussemini
- impregiurari, comissionea D- vostre abiă ar. pote cutedii, se ve propună, in sessionea :
N.
| :
= Presente, immiultivea membriloru actuali ai Societatei,
EN

“TI. Domnilia seerstariu generală, în reportulu delegationei ne spune; co prin- Dom-

ulu Steintiup, seeretariulu, Societatei regale de scientie d'in Copenhagă, delegationea,
a, primitu: pentru biblioteca, Societatei nostre câteva tipariture alle - 'Societatei regale,
/C

si co Onorabilele nostru collegu d-lu V. A. Urechia -assemenea a donabu- iîn cursulu-

: anului, mai multe carti bibliotecei nostre.
:: Commissionei, constata, co onorabilea delegatione n'a intardiatu |a , esprime în nu-
“mele Societatei multiamire acelloru donini donatori ; si credemu: superflua de a mai -
SI

adauge; co si aci, că si in alte cassuri assemeni, se vaa applicâ conclusulu: luatu in. ge:
"“nerale de societate, de a se rece caitile daruite într'unu catalogu, si a se publică in i
IA

annalile sovistatel din preuna cu: unele donatoriloru, pu

INI . Ra ii
U
BC
 Y
o d

AR
In celle espuse peno. aci: commissionea, D-vostre ai terminau essâminarea assupra
puncteloru, câte prin reportulu delegationei, i s'a datu incercotare:. -:*: .
Nu potemu iinse terminâ: veportulu nostru mai inainte de-a mention doue luâr uri,

R
ce nu'se vedu attense în veportulu delegationei nostre. -. N
VII. Commissionea,, domniloru, ar. fi doritu, credomu ca si D- -vostra, se connosca

LIB
__starăa, bibliotecei” sodietatei nostre, cumu se afla ea, asta-di. Ca se ua, potemu CONnOSCe:
în modu oficiale, nu facerău alt'a de câtu ne propunemu coa-a ce s'a urmatu si annii -
| trecuti; se numiti una commissione speciale, care -se essamiine starea, biblioiecoi. n0-
stre, si se: reportedie 'societatei ini siendentia plenaria. a a

ITY
Totu una data, commissionea; D-vostre este,de opinione : ca delegationea, se fia iin
vitata, ca în reporturele selle veniti6rie se releve si acesta par te a averei Sotietatei n0-
stre, si se ne spuna inaintar ca ci progressiva. iu: ctursnlu anului si starea «ei veale la,
„fiacore sessione, .... iii sa i [

RS
VIII. Commissionea D- vostre |scie, si D-vostra sziti improviiă 'eu « a ea; co. „dupo 1TEgU-
Jamentulu, despe attributionile delegationei,: ea. care de a tien€ cellu pucinu doue.sio-
dintie pre luna»::scimu si acea-a co: delegationea, aie preste ânnu destulle uoraditi in.
VE
sarcina, sa: d&ro chiara pentru. acestia si pentru ca, societatea, se scia appretiui, si mai
„Dee: activitatea delegationei de una par te, si de alta. pentru controlulu budgetariu :i
commissionea D-vostre este de parere : ca delegationea, in: reporiulu anuale se con-
NI

semne. numerulu siedentieloru'selle de preste anriu, si se espuna, d6co nu tote, dâro

cellu pucinu conelusionile celle mai momentose ce a luatu in fiacare siedentia,
„* Acestea, sunt; “domnilor, consider ationile si conclușionile la cari commisionea, D-yo-
U

„stre a'ajunsu in urm! a cercetariloru selle assupr'a: reportilui delegatioi ci, asi i
Avemu onore a vi le present, în resumtu „prin reportulu de facila, si viile Suppu-,
AL

nemu a L totu respectulu appretiationiei D-vostre. i

| - Reportotiu dos, todosiu, i
- Bucuresti, 23 Augustu 1871.
TR
EN

B! RR ea
„ ANNESSU
/C

“ REPORULU COATMISSIONEI îiFINANTA EIB, NUMITA IN SIEDENIID A

| PUBLICA A SOCIETATEI ACADEMICE ROMÂNE, DE LA 12 AUGUST 1871,
„= PRESENTATU IN SIEDENTTA PRIVATA DE LA 19 AUGUSTU Se
SLIN SIEDENTTA PUBLICA DE LA: 26 AUG. A. C. A SOCIETATEI ACADEMICE
SI

Uno aice societate acadamica, Domni menibri i si collegi!

IA

Commissionea finantiaria numita de D-rostra în siedenti”a publica, de la 12 ale

correntei iîn person'a D-lor u Baritiu, Romanu si a sub-scrissului, a passitu indata, la
„essummina vea cu de amenuntuilu a comptureloru societaiei sis anume: a situationei fi-
U

7
BC
 RY
| pa |
+ naniarie presentate de cobra onorâb. delegatione. academică; pro anulu trecuta 187 i,
| adeco de la, 1 Tulin 1870 peno la 31 Iuliu. inclusivu 1871. ti

RA
- Commissionea D-vostre a; 'cercetatu „cu de: amenuntulu tote; registrele: i
si cândieele,
tote actele si documentele relative la fiacare: din; articulii coprensi in situationea pre-:
sentata, Societaţei. Si dupo. ce s'a convinsu de; addeveru; commissionea; fâctindu- -mi 0-

LIB
norea, de, a me. alege reportatoriu, m'a insarcinaţu cu pr eseniarea inaintea D- vostre a:

=.
3 xesultatului: luerarei selle. pu
„In, acestu reportu voiu av6 onore de. Ve. arretă Iota tă
1: Venitur ele Societatei asiâ cumu erau pr evedinte în bugetului anului tnocutu: 187 de A

ITY
9 Addeveratele venituri” alle societatei. realizate in cursulu anului treoubu.
3, “Spesele societatei prevediute în budgetulu” annului treciitu, + ARE
4. Addeveratele_spese alle Societatei facute in cursulu annului bvecatu. aniîi
5, Situationea fondureloru si a cassei Societatei la 31 Iuliu 1871.

RS
6. Originea, fondureloru Societati. i E RE e ai
7: Repantiiţionea fondureloru Societatei dupo. originea si, destinationea, 1oru... E
8. Transformarea fondureloru Societatei in obligationi domeniali. i

10. Veniturele anului 18742. In fine, :. i

E
9. Obligationile impartite, dupo originea. si destiinatiionea fondureloru,*
ga
IV
1. Propunerile, ce, commissionea, are onorea. de a ve. suppune. Ni ate
- E Tate
HE)
- - (E4 ee :pi Pa pi Pi
- , ă .
UN

ini Ă
EERIa : Li Na i , ă N m Eu ii : RIRRIC,

“vito k
SocrerArnBi ASIA GUALU BRAU PREV EDIUTE IN (BUDOETULU,
te aut în i „ ANNULUI TRECUTU- 1870: Sa ie
AL

pi it ae
Pa

Eco veniturele asiă cumu erau prevediute 15 Cap 1. din budgetulu annului ocultă: E
aa 1. Procentele fondului Zadappa 6 lei 173, „908. "18 „preu unu anna. Da
TR

“acu 109%. - ae i -17.390.81

«2. Vorsamentulu pre annulu 187i .... . a. , „a 211,750.—
«3. Intrare probabile d'in venderea cârțiloru. . ...... 105
«B. «4. Procentele fondului Alessandru Joan. 1 de lei 18,377.47, pre Sie
EN

Se «unu anna cu 109%. .... e aie... . i. E 1837.74:

«C. 5. Restulu din subventionea annilorn 1869 —1870 a 218 „781.46 .
«Bani aflatori in Cassa, la 14 Augustu 1817 0. aaa 8, 334. 07.
/C

6. Subventionea, pre. annulu 1871. aa i e 20 000.—

NB. Pro longo. summ'a2 de s, 384, o7, se mai afa iin Cassa si i fondulu,..i
i a a
SI

| Teloormanu crestat 994189,

O 93289, NORI E .
IA

“Commissionea. D- vostro. obser vandu. acestu capu | din budgetulu anpului. trocatu, |
2 constatatu doue erori: commisse cu occasiohea votar ei acellui pudgetu..
Prima none, Co, punendu- se la venituri restiilu d'in subventionea. anniloru 1809 70.. |
U
BC
 Y
A i | Ei | 329

AR
în summa ao lei 12, 781. 46 s'a trecutu cu vederea co acâsta, summa, „€oprensa fiendu
in honurele de tesauru, avea, si ea se produca venitu. - ; .: - |
A dota. errore a fostu co s'a, uitatu cu totulu a'se,pune la venituri summ'a de

R
lei 422 trecuta Ini 'sitnationea amnului precodente 1869- 70 sub bitlu de ofrande si re-
stituiri: (Vedi aunali, TI, 122). 1 a p

LIB
Erorile s'au commissu cu occasionea; allegerei ceilou tei fonduri principali alle s0-
cietatei : “Zappas Alessandr u Joanne IL, si subventionea.. | E .
In addeveru, precumu resulta, atâtu din situationea, presentata atunci .
de cotra On. Delegatione, câbu si d'in veportulu commissionei de atunci;

ITY
tota averea, societatei, assiediata iin bonuri de tesauru, eră la 14 Augusta |
1870 în summa de lei. ........ aa 205, 490. E
Candu inse acesta, summa totale: a boniurilora. s 8a imparti în. pudgota la venituri 5
dipo celle trei fonduri: | | -

RS
" Pondulu Zappa s s'a pusu cu.Jei.. . “178, 998.18...
--Fondulu Alessandru Joanne 1 cu dei. „18, 377.47. Ei
- Restul din subventiione cu lei.. a. . 1, 781, 46: i
VE
i carii impreuna das Summa de... î:.1.205,067-11,
- 7
i “adeco cu lei 423 mai pucinu de câtu addeverat'a summa,. .,.::.:.428.—..
pu a fonduriloru „societatei, compusa in bonuri îti „205, 490. 1:
NI

Asttelu, deci la sumzn'a provodiuta, la venituri i in mnăgen annutui a cit e tii

trecuțude i e e e a a „78, 200: %8 |
U

tmebuia a şe au: . a Pe uri |

1, Summ'a. uitata, de. ea ii ia 498
2. Procentele ce. avea, se.produca, precum in -addeveiu i asi |
AL

produssu, restulu- 'subventionei de 12, 181. 46 coprensu, în

„Bonuri, . eee ete e ete ee eee ea i 14478. 32
a at -75,170.'40*
TR

Constatiite aceste: errori si inăreptate, commissioneă passi la eșsaminarea addeverato- î

“loru venituri alle. societatei realisate ini cursulu. annului trecutu;: ai
EN

ADDEVERA'PELE VENITURI ALE socTBn: ATEI RRALISATE IN CURSULU

a ANNULUI TRECUTU.
/C

Dupo situationea- presentata de Onor. Delogaţione, veniturele calisate. inn cursulu

annului trecutu sunt urmatoriele :a Aa
i

<A «1. Procentele fondului Zappa. .. i ia mire . N 20;103. 779

SI

„42. Vorsameatulu. Zappa, pre a. 1871;. DIR îi 11,655, 52

* «3. D'in vendiarea cârtilomu, ; : ..... E a. ae ti 072”
«B «4, Procenţele fond.. Alessandru Joan. L. a e aaa a 9194.48
IA

«0 cd. Hestulu din subvenţione, a. ee eee e 12,781:46

Reportu. . - 47,337. 20
U
BC
 RY
E ERE a „de. sonontatu A a 38.50
e. Bani atat în casă la 14 Aug, 1870. „za a ai 8884.07:

RA
«6: Subventionea pre annulu 1871. ei. aaa a 20, 000. —

Neprerediute in. igo la 13, 781. 46. : . aaa iu 478; 2

i, _ .
“Wwenitu estraordinariu. a i - iti _100.

LIB
a : SE
| “ Acestu- -a: ei venitulu vealisati dupo situatione, din care se vede co în ad-
- deveru restului din" subventione pusu in: pudgetu: la venituri, multiamita, SRI
bunei admistrationi a societatei £si comptabilitatei ci cellei regulate: a pro- |

ITY
- dussu procente neprevâdiute iin budget, in summ'a de 1,47 8. 32.. Ri
Mai observâmu 'co la summ'a de susu a venitureloru este de a se adauge |
si. summ'a- uitata, in budgobulu anului “trecutu de lei. a .. a da 428.
> TR 59

RS
| „Acesta addevorata: Summa; a venituii elor vealisate înîn cursul annului ttecutu iin re-
portu €cu summ'a budgetaria, precuimu ua constataramu noi: de lei. .-75, 170. 40, da -
: una, diferentia, in plus la veniţuri de.. ..-... eh ee d E „9,502; 19
E
-Conumissionea D-vostre a ţionutu a verifică cu de amenuntulu deosebitele cifre alle |
venitureloru realisate si anume. procentele. incassate in cursulu' annului, dupo fondulu
Sa
IV
3
"de lei 205,490. 11, co la 14 Aug, annulu trectitu, se aflau in cinci bonuri de tesauru
“anume insemnate in situationea, publitata, ini Annali [. 122. aa
UN

. Aceste. bonuri. au produssu. procente, precumu se vede d'in situatione,. în Tolosulu

fondului Bappa, e e e eo... miam 20,108,.79..
„=— Alessandru Joan. I.. ae ee 2 204 43.
— subventione . o. E IER „aa 1,478. 82
AL

i îi 23,706; 54 .
Am Onore do A: Ve alatura, aci un., tabellu, in care se arrota missicarea,' bonuieloru
a
nostre si incassarea procenteloru i in-totu cursulu annului. „Acestu tabellu s'a facutu,
TR

.vendu inaintea, ochilor U atâtu: şituationea, anului 1869— 1870; câtu si registrele cas-
soi, processele verbali si ordinele deleg ationei, precumu si bonurile în. fientia Ra a
EN

mABBLLU
ie
/C

1. Bon: No: 1991, - “a, 20 Aug. 1870, de 57,310.49 scambatu ecu bon.
No. 2171,.scad. 20 Noemb, 1870 a produssu procente. ..... 1457.70
m
Scambarea. ponului s'a facuta în virtutea procesului vvethale allu deie- ar,
e
gationei :d'in- 19 Asu 1870. E
SI

2..Bon. No. 572, scad. 3 Oct. 1870, de 82, 707. 99 scambatu cu bonurile Da
5793.75.
No. 2690, 2691, oa 2693, scad. 3 Maiu 1871, a produssu procente...
IA

«
allu deleg: dă
Scainbarea, bonului s'a facutui in virtutea processului verbale ia
„ a
„din 2-0pi. 1870..
„Beyort - TOLD
U

-
BC
 Y
AR
"a | „ $
„Report , „7251. 5l
3. Bon. No. 1904, scad. 18 Oct, 1870; de'19,266.63, scamb.. (19 Oct.)
cu Bon. No. 2913. scad.19 Maiu 1871, a produssu procente.

R
..... i 481.66
4. Bon. No: 1921, scad. 24 Oct. 1870; de. 25,145. scambatu cu Bonulu A

LIB
No. 3002, sead. 24; Maiu 1871; a produssu procente... ... Ia 628.62
Scambarea, ambeloru bonuri de susu în. virtutea process. verb. allu de-
„ legationei d'in 18 Oct. 1870. a
„5. Bon. No. 1519, scad. 10 Nouiemb. 1870; de 20, 000, schmbasu cu Bon, Da |
No, 3315, scad. 10 Iun. 1871, a produssu procente. i „888.80 -

ITY
Scambarea, s'a, facutu in virtutea, „Pro00ss, "verb. allu dolegationei din e
6 Noemb. 1870. . -
6. Bon. No. 2171, scâd. 20 Nouânăh. 1870; de 56, 310. 49, scaribabii cu

RS
Bon. No. 3471, scad. 20 Iun. 1871, a produssu procente . ARIE 1457.76
-Seambarea facuta în virtutea, process. verb. allu deleg. 19 Nouemb. 1870. „i -
7. Bon. No. 2690.) - Sead.3 Maiu 1871, de 82, 767, 99, scamb. cu alte i
„8. Bon. No. 2691 patru bonuri 7N0.922; sad. 4 Nouem. 1871,N0.983,
VE
9. Bon. No. 2692 scad..4 Dec. 1871; No. 969, "scad. “11 Ian. 1871; .
10. Bon. „Neo, 2693 ] No. 970, scad. 11 Feb. 1871, a produssu procente. _ 5793.75
si de la scadeniia, peno-la plata. „i „a: 122.02
NI

Scamb. facuta in virt. ordin. No. 16 allu deleg. lipsindu proces. verbale... .
- 11. Bon. No, 2913, sead: 19 Maiu 1871, de-19,266.63; scamb, cu Bom. ..:
U

No. 1086, scad” 19.Ian. 1872; aprodussu procente... cc... „1248.66.

"Processulu verbale lipsesce, dero essiste, ord, No. 25, „prin: care se constata, - o Sa
-co procentele sunt capitalisate. e
AL

„12. Bon. No.'3002, scad. 24 Maiu 1871, de 25, 145, scara: eu Bon. a
No. 1825, scad. 11 Sept. 1871; a produssu' procente ...:. 1760, 15
TR

“si de la scadentia peno la i incassare . a ATAL

Processulu verbale Jipsesce, dero essistă ord, No. 63. Iun. 14, a
18. Bon. No. 3471, scad. 20 Lun. 1871, de 58, 310. 4, „datu penbru Ie.
cipiss'a, obl. Dom. :No. 52; a produssu procente. . ....... ARI "4081.70 .
EN

| Fondulu coprensu in celle 5 bonuri primitive : 205, 490. 11, procentele E

_ lui in cursulu annului. pete eee emma „29916.54
În fine iusemnămu co versamentulu Zappa pre annulu 1871 presenta una differen-
/C

„Tia in minus de lei 94.47. Intrebandu pre D. cassariu despre caus'a acestei difierentie,.
„mi-a, arretatu co i s 'a datu un cuponu de bonu rurale, essitu la, sorti în. valore de lei
vechi 5 si un altu ouponu platibile la St. Dimitrie ac. de L V. 250—1. n. 94. 48.
SI

TEL SPESELI PREVEDIUTE IN BUDGETULU ANNULUI TRECUTU.

As Din venitul fondului Zabpa
IA

a. Pentru tâvazirea a 40 cdile dictionariu . cc. s, 000,

b. Remunerarea Commissionei si collaboratoriloru. . cc... 16, 450
G. Cumperare de carti: <a ete... Da 2350
E Da 26,800
U
BC
 RY
2.

Ei | | “ NI
Lit ini
A aaa n Win venitulu tondului, Alessandra, Joanunul

RA
d zi 12856.. i uta
ai Pentru tiazărea lui Tacit tradussu de Motru
M nu. a taie 1175:
h „Aiiticipatione” pentru, manuseriptulu Mantâ Z toi oa
: . '3,
Ia

LIB
PR
| 0 pin. surentionea Stitului i Ea i: iii
.a 9; 729 pi î
a. Diurn'ă a 9 membri în sessionea, 1870 . .

|
ij ”

. “1, 292.. 50.

Ș b. Viatecui pentru intoreere la 15 Sept. 1870.
. 940 i) Pa
e "Diurn'â, membriloru delegationi . . + .-- e e i a

ITY
3, 360 - — ii
. Salaricle cassariului, scrietoriului si soivitoriloni ui
masi 850. Ea sii ita
e.CS, de cancelaria, incalditu, luminat, e
ok. n a 2 2000 RI
f. Tiparicea Annăliloră,
i. i “1, 000 .—
"g. Cump6rârea unei, casse deferru:

RS
ea + an -
n. Viatecu pentru, revenirea membriloru la, session
Ca i 8,701 .25.
„nului 1871...
i “Spesel toaorlinati .pe peita î pia Dita „10002 23, sr2, 75
E ct NR
IV
|
ut

IV, SPISEUE TACU

„a E T: IN CURSULU- ANN ULUI TREOUTU..
aimului trecutu, dupo situationea .
- Tico acumu spesele'i in addoveru tucute iin cursulu
UN

co ni ș a2 presentatu ::
Pa
“
” Ep iu
îi
Tonăului Dă a
A pin venita

e Aaa 3974. n, a
„i

ae Pentru tiparirea « a 15 c6lle dictionaria .E

p. Remunerazea comnnișs, și [E a ea ei 4582. 50 i
AL

mt ai . , 9
a pe ip 400.95“051
c,„ | Guinperane| de cati, e S e
TR

n win fonilulu, Atessaiuăru Joan i ai

. aaa i
ii Di li „2084. 44...
a. “Tipaxirea lui Tacitu.. ai
5Ms. mm ae „1175. i,
iba Anticipatione pet 3250. 4
|
EN

RI “ Pa a : "ao E
e te eg ii i Înle
. deii e . [ce e.
i . Ce. Din suiyentiene imi
"8.859.0. muti «i
1870. a. i fn ii
Diuruta mmembriloru iînn ct a
a sei i „1292, 30 tii
/C

. p. ERE
h, Viatecu la, plecare în 1870 0405: EI
a
ii
ia SI

a
pe :

E
. :

“6. Diurn'a mermbriloru delegat. - AIR niz

a Salarie. e i - aaa ... piDa
e. Spese de cancellaria... . : ape
i 5 PI
SI

sie eee eee pede —. îi

"89
4, Dipomirea Annaliloru, «2 i =i SN
pi
"g. Lada de fexru nu s'a cumpezatu, IE
IA

i i a Ai
cu dă revenire a 4 membri,
„h, Viate
8. Pesta, 1: Brasiovu, 1 Iassy, in sr. aa aa sate „292 "so |
ee ani e 32, 17, 398. 9 |
3 Spese straordinârie ;.; vei
U

W
„80;550,£ A
BC
 Y
i

AR
Acâstia e e summ'a, totale a „sposeloru societatei facute îni eusulu annului trecutu,
Scadiendu din summi'a venituriloru realisate oa taia. 074,072. 59
“Summ'a totale a.speseloru. .

R
i i. . a ae e 80,550.%.
„ Resulta în folosulu societatei .un' cscedente e ete e ATL 64

LIB
. Precumu la venituri, de assemenea.. 3 ossaminatu commissionea, D-y. si la, spes0
toţe actele justificative si: anume : E
- Dâco la lit; A. a. pentru tiparirea dictionar iului nu s a cheltuitu summ'a provediuta
in budgetu de lei. 8000, ci numai 3974. 47, caus'a, e co nu s'a tiparitu 40,.ci numai

ITY
15, a
„ Acâsta, cheltudla de e aaa e ee cae de aaa - e... 3974.47
Commissionea, dupo actele co, i sa, intaeisiaa, va a gassitu justificata, coci'
sau cheltuiţtu: ci i - să

RS
1.. Pentru 250 topuri chariann 260tn. cumperate, 10
“au trecutu la Annali)..: i cei ao. au 9981 i ă
2. Tiparirea
a 5e6lle. ...,.. IDE VE d 45738
Bed 968
4. Coperta; i 59
5. Legatura, sc... EI a 9909
NI

6. S'a pusu- totu: la acestu aiticulu faosimele din Ms, Gan E a

| temiru, . e pa 80.
DR RI a SE a „2597447,
U

Tusemnămu co:d'in 250 topuri platite, au: măi remasu'138. ci

| Mai iins6mnămti: co plata a, trei summe trecute la spese inco nu s'a eftectuatu, din
AL

causa co cassariulu iîmco n "a priimitu ordine; Aceste trei« summe sunt: 1! lei 963 pen-
tru tiparir ea, a, 10 cdile de. dictionariu; 2 „Jei 45982. 50, vonumerariulu membr iloril.com-
missionei.: lessicografice si colloboratoriloru Ja 15 c6lle din dictionariu; 3. lei. 940, diur- -
TR

„n'a membriloru. delegationei. Aceste summe sunt, precumu vediuramu, trecute! la, spese .
in'situaţionea budgetaria presontata, de onor; Delegatiione, si cassariulu le va respunde,
indata ce va, piiimi, ordinea cuvenita, iin” conformitate Cu situationea, in compiulu an,
EN

nului înec, i a i
ba salarie figuedia. unu. plus de lei 280; “acestia e. justifieatu pprin : acea-a.c0 pudge-
„tulu a, fostu facuta pre 13 lune, si salariulu se prevodiusse, din eerrore, numai pe 12 lune.,
„Dada, do ferru nu s'a cumparati. ..
/C

.
„ Summ'a, de lei 258.32, tiecuta, ca, spese straordinariă, o justiscata prin a perdorea, co.
a resultatu din scadiementulu neprevediutu allu zvanziloru Tussesci.

N, SITUATIONEA îTONDURELORU SLA CASSEI SOCIET. LA 31 IUL, 1871

SI

„. Dap budgetulu annului trecuta, |

Fondutu Zappa înce: cae aia une 19790818
IA

- Aless, Joan, . . aci ae 1887747...

- "Peleormanu czescutu.. pie ee 21994.89:
- oodentae venitureloru, sa antotatu ace 47191.04
U

E 240,402.18
BC

.
N.
 RY
o A
i st

Acâsta este astadi tota averea, nancsca a Sorioatei.

RA
Acâsta, avere consiste în ;..-. .
000; proc. “1400. —
1. Bon. No. 3315 data, 10 Nov. 1870, scad. 20 Tun. s7i de 20,
> 10 Tun. . 1871 »-. 11 Sep.» de 25,145 : 628.62
„2. Bon. No. 2325:.
No. 1922» 4 Maiu „pin 4 Nov. >. de 20,000, > 1 1,000.

LIB
3 „> - -
» | No. 92938 > 4».: po 4 Dec. > : de 20,000 „14166.66
> i oa Illan. > de 20,000 » 1,600.—
4
5. Nos 959 ». 11 oi
o de20,615.29> .. 1,649. 20.
6 o». :No: 1086 >. 19 o vi 19».
7 No: 970 > o o a de22,767.99» 2049.08

ITY
8. Recipisaa „No. 52, representandu summ' a, de. .. 62, 392.19».
210, 920. a
Recipiss'a cu No. 52, represent 20 % dia 300: mii i pentru comperaiea
a
de-obligationi domeniali. | . aa

RS
Acâsta recepissa s'a primita dandu-se pentru ea:
Bon. No. 3471, scad. 20 Tun. 871. de 58,810.49 .. e
"cu piocentele, scad. 29 Iun. 871 de_4,081.70 62,392. 9
E
'Tote bonurile de mai SUSU, pregumu si recipiss 'a ni s'a arretatu
de c0- i
a
IV
tra D. Cassariu.”
6.onizu.
9. Mandatulu subventionei pre an. 1871 priimitu Ja, 1Tul. a.
vestiarie i, care acumu lu soldâdia. .. . 20,000.—
- care amu vediutu declarationea
UN

eee. a 8416.82
10. Banii aflati la D. Cassăiu
E - ARE DR e a aci me + 994.89
n. Ponăalu 'Peleormanu areseuta
„240,402.18. |
vestiariei despre. 5
- Precumu aama dissu, bonurile, recipiss 'aşi declarationea
AL

Ş
NE
“mandatulu, de 20, 000 le vediuramu insine la D. Cassarii. ro câtu pentru
u ne assegura ,.
banii aflatori în cassa si fondulu 'Peleormanu, D-lu Cassari
co se afla la D-sa.
TR

NI, ORIGINEA 1 FONDURELORU SOGIETAITEI +

sacr'a detoria a a da essem-
: Cine mai “mult de câtu una societate ca a nostra dre
loru „publice? Societa-
EN

ta de una, conscientiosa și folosit6ria administratiione a, fondure

print una buna administra |
„tea academica a probatu, cumu unu fondu micu la începutu,
--4ione, pote se cresca, la, summe insemnate. .
d'in 1000 galbeni €de la
_D'in,5000: galbeni de: la Zappa, si versementele annuali,
/C

de la statu, “societatea,
Pr. Alessandru Joannu, din ună subventione de câteva mii lei
ione de 800,000 în. obliga- |
dupo cursu de câtiva amni, ca, mane va adjunge in possess
tioni domeniali. :
-. ie lei 58.333.33 Ş
SI

„.- 5000 galbeni fondulu primitiva Zappa a

„Aless. Joannu .... . iii: 11666.66 -
„1000 galbeni” po
eee taia Ti 170, 609. 22
6000-galbehi, sesse versamonte Zappa 1866- 7.
IA

1 aaa a iat 9, 25116

„ Totalulu piocenteloru peno la. Augustu 1871.
1» 1 88,708.68 |
. Subvenţionea, de la statu iîn. paru anni
2 :. ai iii
ta
a în
u
Dă "7 “oportg
U

A
BC
 Y
AR
. | | Roportu | 320,564.05
Diverse venituri. „cc... ... e am eo... » 523.—
Din vendiarea cartilor. ... cc... o GTA

R
“Fondula Teleormanu primitiv. e e ca ao 02925492

LIB
D'in care summa, scadiendu spesele societatei: Ai a
„- Pre an. 67-68, 68:69... ai ceea ee 25,962.09
Pre 69-70... ci. e aaa o a 7 254760.80, |
Pre 70-71. ic apa 80,550.95 82282.79

ITY
Este averea de astadi a Societatei înce me ac..... - „e + 240,402.18
VII REPARTITIONEA 7FONDURELORU SOCTETATEI DUPO ORIGINRA SI
: Re DESTINATIONEA LORU. a
| “Zappa. aa ae eu + 196,888.57

RS
> Aless, Joannu eee, . 17,271.26
Subventionea. + ie e aa ue 1 25:802.46..
Veleormanu crescuta. III Ra „994.89;
VE
| -240,402.18 -

E VIII.. FRANSPORMAREA 1PONDURELORU SOCIRTATEI IN OBLIGAT ONI

| i „DOMENIALI,
NI

! . p- .

+ Mesuri a luata de Onor. Delegationo- pentru trarsfornarea, fondureloru sociotatei. in

obligationi doineniali, Commissionea ua, gasesce pr6 nemerita, si folosit6ria,
U

Pentru obligationi în valore nominale. . . ... ..300, 000.—

+ Suntu'ase dă în valore reale... îi. 225;000.— :. Şi
AL

Avereă Societatei fiendu..... e a ii 240;402.18..

“Mai remane în assa......, .. o ... 510018,
TR

m OBIIGATIONILE, IMPARPITE DUPO ORIGINE EA SI DESTINĂ TIONRA”

FONDURELORU. 7 |
îi Tond. Zapp, “Valor r6ale 183, 473. 39, Jalore nomin, 24, 631. 20 proc. 19, „570. 58
2, „. Ales. Joan.» po. 16, 254.26 |! N 2 2], 672. 34 > 1, 733.78 .
EN

3. 2. Sunt, „94277.46 - „> .82,869.94 » '2,589.52

43 "Meleorm, » > 1 994.89.» , 1 1,826.52 .» 106.12
aa 2254000, = , > 8004000.— > * 24,000;—
/C

| x. VENITURELE ANNUALI 1871- 72, i

“a Procentele obligationiloru domeniali.. .. . .. . 24,000.— -
i: 2. Versam. Zappa pre.annulu 1872... ... .. . 11.750.—
SI

.:-..8. Wendiarea de carti... .. . ee mea... .1,500.—

4, Subventionea, pre. 1872. eee ete e e e 10,000.—
5 Probabil prcoato ile Hazurelo pono Ju 39 Au- a
IA

" gustucurrente ,, cc... -8,711.98

„ 6..Procentele bonului 3,315 scad. 10 Iun. 71. - 1,400.—
7. asa ai le Se a Te e aeoarig,
IE IEI e „02824.16,
U
BC
 RY
"a ae -

RA
- ir . € zi .
Ă : .. i Mii Ie i. ANE IRI OI a
7 „ A La S
ă ae

CONCLUSIONI SI PROPUNERI

LIB
Situationea presontată; de Onor. Delegatione, comimissionea ua gasesce essacta si-si.
Da i E
„ea voi'a de a face urmatoriele propuneri':-
fora intardiare una lada” de ferru pentru pastrarea baniloru, docu-
1; Ss se cumpere
mentelor u'si inseriss eloru âs-valor e alle societate i. Conformu art. 6 d'in Inştructionea,

ITY
_- pentru personâluli accessoriu. alu: Sociotatei -(Annali 1. 106) un'a din: chiaile cassei
numitu de
“sta totud'a-un'a incredenţiata unui-a din membrii delegationei, allessu și
la
sea, care cauta, a, fi facia si cassariu lu. .
insasi delegationea, intruna siedentia a
i.si. consemn aţioni. .

RS
Obligationile domeniali se voru. depune la-cass'a,de depuner
lune,.
-9, Conf, art,5 din Instrucţione cassariuluse inchiaie compturele la fiacare trei
ca delega-
pentru ca astufelu, dupo cumu cere art, citaţu din Instructione, șe inlesnes
_tionei. academice; prepararea în tempulu cuvenitu a regularei comptureloru annuali,
provediute la art. XXVI din statute,
E:

Ei, precumu banii | de drumu, 9 diurnele

IV
3. Una parte, insemna, ta d'inn spesele societate
, Dita
salariulu cas-.
membriloru in cursulu sesşionei, diurriele delegationei in cuvsulu annului,
sarcina sub- .
sariului, tiparirea -annaliloru s.a. cari tâte sunt; peno acumu numai in
UN

cuvientiosu, din
ventionei, do'aci inainte se se porte, precumu nise pare a fi: dreptusi
venitulu fondului Zappa, 6ro nu mai multu din subventione; ...-..
"4, Cohformu decisionei. luatede' . societate.în siodenti'asa, de 9 Septembre 1870,
oru
economiele Win subventionea, statului se fia. destinate pentru publicarea Iucratil
AL

-. Ie
:gcotionei istorice,
„Altufelu. d'în lips'a totale de fonduri, secţionea istorica, nu pote lucră, Er6 sectionea
scientieloru daturali, da si barbati demni na lipsescu, neci se pote infientii. -
TR

" Paptele celle bune si patriotice, mai allessu alle veciniloru, se ne: servesea de essem-
|aia
-phi, Dati-mi voia a ve aduce' doue assemeni, essemnple.
llu 'de inapoiata, ea
“Pre la-an.: 1825 limb'a - unguresca se află 'intw'una stare -destu
EN

administrationei si a ju-
eră despretiuita in palatiele aristocratice si essilăta d'in sfer'a
nemtiesce; în:
stitiesii din salba 'parlâmentului terrei; in palatie Ungurii conversău
latinesce. In
administratione, in pietoriu si in parlamentu, desbateau, perorau si serieau
/C

diva de 3 Nov. 1825 se He nă

acea, -vieti'a paxlamentaria si .
in ile
siedentia: mernorab
limb'aungu” -.
“nationale a Unguriloru, candu uuii d'in deputati incepura a, se plange co su; ci a-.-
-zescacu, tote 'garantiele legali-ce castigasse, de abiâ, facea, vre-unu progres
unei academie-de-oineni invetiati ax pot cul-.
SI

tâvtasi aţicu limb'a

> daugeau dâio area
numai interaci
sfiela coungurescă, la assemene lucru se coreau bani. Attunci junele
se scollă si-disse :,
comite Stefanu Seceni, capitanu in vegimentulu de Hessenhomburg,
IA

ungu-
care se cultive limb'a
«cu sunt proprietariu, si dâco,se va, redicâ,- unu. înstitutu,
prealta=
“vosea, si prin acest'a:se-ajute :crescerea unguresca, a patriotiloru, eu consăcru no
oru,» Iisufiletirea
_ziulu nationei intregu-venibulu pre unu anni allu tutoru bunuril
U
BC

r
-
 Y
| _ LB. PE

AR
vea margini în sall'a peslamentalu, Vxitulu annuale allu comitelui art do 60 iii flo-
ini, Essennplulu fa urmatu de mâi multi altii, Si academi' a unguresca fu intemeiata
intrun patraiiu deora! «Din ce vei traf unu annu, comite! lu intreba uunii, «Me Voru

R
tin amicii» respunse $Seceni. a |
"Nu aci e loculu s6- spuniu - minunile ce a facutu ini curtu tempu' “acesta academia

LIB
pr campulu, lirabei' si allu istoriei unguresci.
Altu essemplu si mai recente. MR
Academi'a din Zagrabia a Slaviloru. de modiadi, s'a, intemeiatu la 1867, una , data
cu a nostra, nu d'in initiativ'a guvernului care-o strainu, ci d'in indemnulu si prin of-

ITY
fertele patriotiloru Croati. Strosmajer, celebrulu episcopu de Diacovar, atâtu de illustru
prin faptele selle de a casa ca patriotu croatu,. câtu si prin activitatea si discursele ce a
tienutu iin conciliulu de la Roma, ca episgopu luninatu, 50 mii florini offeri acestoi. s0-.
„cietati la intomeiairea sa. Cu finitulu an. 1869 capitalulu societatei eră de florini 256,825,

RS
adeto Iei 600 mii. La finitulu annului 1870 avea unu fondu de 400 mii florini, adeco
un millionu de lei. Serbo- Croatii. numera br ei millione de sullete, pamentulu «o nuntosu,
poporulu seracu.. --
VE - |
+? [a pote cheltui anu
pro'a peno 1a 200: mii
Ce se dicu, de averea academiei unguresti
Borini==—lei 500 mii. Palatiulu propriu ce posede, bibliotec'a, galeriele, cte., valoredia
“ millione, Are subventione insemnata d la statu, priimesce donationi gonoroso | do Ja
NI

patrioti. . |
„Noi, vre una, 10 millione do Români, din cari 5 milione populu suver anu, assiodiălti
de seculi la maiginea, orientate a Europei spre :a xoprosentă! civilisationea, latina, se |
U

fimu ore mai pucinn de câţu cinci milione de Unguri, de câtu chiaru cei trei million.
| de Serhi si.i. Oroaii, Snppusi unii si altii jugului strainu ? (applause). a o
AL

Ropontatorit, A. Papiu Hariauu.

“
t
)
TR

REPORDULU
EN

Gomnuissrosi ASV A verriiouLonuy: D--LORU FRUNDIESCU si 5. JARCU aa

„Domnilor Cole gi | i
/C

“ Cominissionea insarcinata de societate a ossaniină cererile zărossato de D. Demi-

tiu Frundioscu si D. D. Jarcu, cca Vantaniu ai so. dă unu ajutoriu sau incoragiare pen-
tu Dictionariulu geoggrafica administrativu si Statisticu allu Romanici,cea de a dou'a
ai so publică, in Annali, catalogula cartiloru române. imprimate de la inventionea ti-
SI

pografici peno astadi, numindu pre subsorissulum roportoiu are noro a vo suppuno COn-
- clusionilo.selle. . i,
IA

„19 Pentru opera D-lui Frundiescu , comwissionea este de opiniono co societatea,

| oricâtu, ar approti&n ua, in “calitatile selle, nu pote face altu. ceva, din marginirea, medi-
|Jocoloru selle, do câtu a s0 ahonâ, la unu numeru de essemplarie,
U
BC
 Pe _ 88

RY
“zitosa ar "pot6 fi assemene Tierare. totusi nu este. “una, opera de atu a„întră, în i ca-
“ drulu Annaliloru sociețatei;. prin, urmare nu remane” de. câtu ca autoriulu se astepte ap-

RA
- pretiatiionile publicului dupo. valorea, operei, 6ro peno attunei se 'se promita, autorinlui, î
de a se cumperâ, unu „numeru, de essemplarie dupo. esșirea era la lumina, ;pate,
O. | - Se „ Renortoriu 6. Sion. |

LIB
“1971, Aug, 24, a Se

ITY
ati

Protocolulu sedenitici plenaiiia VI, a societatei academice

i POMÂNE din 28 AugustuIS. ai

RS
“ Presiedente : A. red. Laurianu. as
„eeretariu : Jos. Hodosiu. . a aa A

7 Y. A, Urechia, Vine, Babesiu si Joan. Oaragiani,. E

„ Membri presenti :: J. 0. “Massimu, G. Baritiu, „Ales, Romanii 4 Papiu Marian, |
IV
104. Se cetescu si se adopta protocolele siedentieloru de la 25 si 26,6, august cur- |
| rente. - |
UN

105. Presiodentele comunica, una, scrissoria a d- lui Sion, prin care annuntia CO.
aflandu-se indispusu, nu va, pot6 veni astadi la, siodenti'a societati . i
Se iea spre scientia. , ”
106, La ordinea dilei este: iintrarea iin ceroolarea collelota tiparite arin [i a
AL

nariu, i
"Unii din membri observa coo secţionea îlologica, « ca singura, competente, n'ar pot
intră astadi în cercetarea colleloru tiparite, pentu co -lipsesce d-lu Odobescu, care
TR

singuru a staruitu: mai tare a se pune obiectulu d'in cestione-la ordinea dillei pentru
astadi, si negresitu co domnia sa va fi voitu a-si desvoltă, parerile. s6lle assupr'a ace-
stei cestioni; d6ro mai vertosu „pentru.co, celle 10 colle Win urma; săi. impartitu hu-
EN

mai acumu in siedenti'a de astadi; prin urmare, “membrii. -n'au potutu av6 timpulu
„de â le studiă, si n'ar pot6 discute in deplina connoscintia, de lucru. Pre: aceste motive .
ceru a se amană discussionea, colleloru tiparite d'in dictionariu pre alta siedentia. _
/C

“ Domnul presiedente dice. co-i pare 10 co d-lu' Odobescu nu este aci, dâro lips! â
unui membru nu se pote luă TÎgOTOSU de a ne impedecă intru observarea, ordinei de”
„di, Domnia, : st ca presiedete se semte detoriu si în dreptu de a spune ce este la, ordi- Si
neă dillei, si a, declară, discussionea, deschisa; societatea iinse_ este suverana, si pote:
SI

scambâ ordinea, de di. Asiâ dero intrebarea, este': se ne: tienemu de ordinea dillei Sta
bilita pentru asta-di sau se ua scambâmu? | N a
IA

Unii domni membri vorbescu pentru ordinea. dillei de astadi, pentru co : “ea sa
| propus de commissionea insarcinata, cu. essaminarea, Iuorariloru delegationei si
si s a a
„ai
Pi
U

E
BC
 Y
89.

AR
doptatu de- societate; si pentru « co Ş 17 din rogulamentulu pentru Inerarea diotio-
pariului ua, ordina, si în urma pentru co lucrarea, este urgente.
In urma discussionea, se inchide; se pune Ja votu amanarea, pre alta siedentia, a cer-
cetarei colleloru tiparite, d'in dietionariu, si se primesce cu 5, contra 4 voturi, punen-

R
duse la ordinea; dillei pre Marti, 31 Augustu, si in tote dillele, candu nu voru fi la, or-

LIB
- dinea dillei obiecte, cari ceru regularea, loru in siedentia 'plenaria, a Societatoi..
„107. D'in impregiurarea,. co unii membri constrînsi de alte affaceri, nu voru pot fi
" presenti peno Ja, finitulu. sessionei, si voiescu a. plecâ, inco de la septeman'a veliitbria
inainte, cea-a; ce ar potă face ca societatea se nu fia în stae de a pot6 tin6 siedentie
plenarie, 6ro lucrarile societatei sunt inco „multe, cari ceru regulare iîn plenu : diin.a-

ITY
ceste considerationi se emitte opinionea de a regulă inainte de tote ordinea de di pen-
tru acelle affaceri, assupr' "a carora, Societatea, numai în plenu pote deliberă 4; si numai
dupo terminarea, acestor” a se se iea, in desbatere cestioni de competenti” a secţioniloru,

RS
Sau a Garoru regulare nu. reclama conclusionile societatei în siedentia, plenaria, +
Acesta opinione se admitte de toti membrii presenti ; si se „procede indata, la, sta-
pilirea, ordinei de di pentru. tote lucrarile ce Societaţea in, sessionea presente mai are
VE
inco a regulă îni siedentie plenazie. | E |
Elle sunt, si se punu la ordiuea, dille, precumu urmâdia ::
a. Luni, 30 Augustu, pre longo votarea, assupr' 'a propunerei de immultirea, membri-
loru societati si'pre longo reportulu sectionei istorice si cellu allu D-lui „Urechia se
NI

Ya luâ în desbatere. pudgetulu annului 1871—72, .

b. Marti, 31 Augustu, alegerea, presiedentelui, vice-presiedentolu si seor ctariului -
U

generale allu Societatei, si a membriloru delegationei. PR .

Totu atunci, sectionile si voru allege pre presiedenti, vico-prosiedenti si “secretari, Ş
AL

€, Mercuri, 1 Septembre, reportulu commissionci, insarcinata, cu 1 cercetarea starei

bibliotecei Societatei. |
d. Joi, 2 Septembre, cetirea, în :siedentia, privata a discursului veciiendariului =
TR

p. Poenariu, si a respunsului, d-lui Sion. | Ş

e, Vineri, 3. Septembre, reportulu + cominissionţi. “pentru publicationea uboi zoriste,,
si reportulu. sectionei filologice pentru concursuri si -premiuri. |
EN

T Sambata, 4 Şeptembre, va, lucrâ, sectionea filologica, Da

'g. Dominica, 5 Septembre, sledentiaa, publica solenne „penţru eceptionea D- lui pe-
iu Poienariu. j
De la6 Septembre” inainte, se va continu cercetarea dietionaziului in ectione, â-
/C

lologiea.. Se
Dupo acestea, presiedentele rodica, siedenii” a, Ja 4 ore. dupo amedia. Da E
” Siodonti'a-de Luni 30 Augustu, se va, deschido,la ora 1 postmieridiaia. Dă
SI

E | A, rep. aurianu, . Da
DD )
e dos, odosiu, |
IA
U
BC
 |

RY
- «. * -

Pa Pta NA N Rafa 1
pp i E -

n .
a...

| Protocolulu sodentiei, (plenara), XVIII: a Sociotatei aeade

RA
da
po.
mei -.,
mice române (in 30D Augusta, 151: i
aa
. .
pa
Pai Dad

FE , E Re
mo pi
„“Presiedentă : u “Tră, Laurian.

LIB
au) Riiiaiaă a fi al pa a si
” Secretariu : Jos. Hodosiu, ăi i
- Membrii presenti: J.C. Massimu, ppPoienariu,, G. Baritiu, Ales; oinanu, A. 2. Da
riânu, “G. Sion, VA. Urechia, Vine: Bahesiu si Joan. Caragiani. _ n 7 ir:

108. Protocolulu siedentiei de la, 28 Augustu: curente se adopta. *AN arate

ITY
| "109. Inainte de trecerea. la, ordinea dillei, d-lu "Sion; propune ca, : " delegationiea, se..
felicite- in: mamele Societătei pie Mari'a sa domnitoriulu Cârolu Î. de reintorcerea T-
“ maltirăei Selle, de la Sinaia, si s0- la invita la siodent'a publica solonne de Domi- |

RS
neta veititâria. a SR
„ Propunerea se adopta” - MIRI SEIdaDI ae a o
O
i
it
i i:
nt Rua
iii

“110. 'Precundu la ordinea, dillei,. a-l Papiu present donăluonile sectionei istorica
di in siedentiele ei de la 21 si 24 Augustu currente. ia Ei e
a. Assupr'a, publicationci operelor cantemiriane; aa E
IV
"0. Assup'a, propunerei. d-lui. Odobescu, prin care.se oifeie. Societate. oa dotnice lei
ună, iniie (1000), premiu pentru cea, mai
| buna: Juerare, <Assupr a „poporeloru, gari ai
UN

e "e. fe

4 !
cobra, imperatorole Trajanti»; i Da ai
c. Assupra propunereci d-lui Odobescu de: a sc pune unu premii tin prodontăie font
duieloru Societatei pentru cea mai buna luciare assupr a“vre unui obiectu, din istoii'a
AL

| xomâna moderna, precumu ar fi: «Organisationea, basericei la Români pene) la îpitulu

secului XVI. - - ide. iu

„Dupo! cotiro, din. vroceseulu verbale! se iea in: discussion: Concnisionică sştionei |
TR

| istorica assupr'a speseloru. de tipariu in summa de' 2,500 lei: pentru publicationea 0=
porei lui Cantemiru « Destriplio. Moldavice»in: cursulu annului Venitoriu, n
& În câtu pentru aceste spose de lei 2500, d-lu Papiu obser vas co înn seotiânca isto-
EN

xemunsrariului correctoriulii colleloru de dictionariu, ro: co Domniă-sa; a renuntiata E

si,renuntia, la acâsta xemuneratione în favorea fondului sectionei istorice. “|
In 'cursulu discussionei. assupr'a speseloiu de tipariu, se sulova, cestionca: de a. să ti
/C

pari « Descriptio Moldavie» a lui Cantemiru, pro longo iestulu originale inu, si in
traductione româna, n i
Domhii Massimu' si Sionu. sustienu “publicationea îni trăductionea;. româna! de: “una,
SI

data, cu testulu latinu; pentru co, publicandu- se numai in testului latiuu: „ DU se Vor u'
află, cumperatori, cându d'in contra, dâco se va publică traductione: xomâna, de si spe-
„sele, pote: voru fi mai mari, d6ro cumperatorii inco voru fi mai multi; coci publieulu -
IA

mai multu se. va interessâ a av6 acesta, carte a, lui Cantomiri in tradiieţione romana -
” de câtu numai În, originalele latinu; avendu ua în traductione româna, , ea va produce.
U

a
BC
 Y
o

AR
inco mai multu folosn prin descoptarea semtiului nationale, scopu principale, la care -
;
trebue se tenda societatea nostra; prin publicationi de opuri allesse.
Domnii Papiu si Hodosiu, aareta co, 'essiste una. traductione" româna publicată la

R
unei
annulu 1825 si republicata la â. 1865 în Iassy; cu tâte aceste; nu sunt în contra
as-
bune t-aduceri române, dero este de competenti'a, sectianei istorice a. se pronuntif,

LIB
testului latinu, de Ia traductionea , :
supr'2, publicationei ei. A conditionâ, publicationsa
annulu vonitoriti; coc
româna, ar insemnâ a nu tipari « Descriptio Moldavie» neci în:
do sec-
totu ce se publica sub auspiciele sociotatei, trebue mai antaniu se fia cercetatu
suntu nato me-
- tionea respectiva; tradudtionea nu e facuta, si cu atâtu mai pucinu

ITY
dero, chiaru cahdu s 'ar face prin mosuri
suri pentru una buna Waductione româna; ea,
de câtu în sossionea, |
ce sar Ind, de sectionea istorica, inco n'ar potâ fi essaminata,
cu tiparirea de
annulvi venitorin; 6ro detor enti'a nostra, a societatei, &ste, a, nu asteptă
precumu Du avemu.
opuri ca cellu din cestione, ci a-lu publică cu ună orâ mai nainte asiâ

RS
spegele propuse do:
Aci în tăstlu de facia, tota cestionea este 'de a vot sau a refusâ,
sectionea istorica, pentru tiparirea, « Descriptio Moldavie». în testului originale latinu,
one conclusio-
inco. în cur 'sulu' annului venitoriu; râga, societ: vea, a lui in considerati
VE
la anulu se potomu
nile sectionei istorice, si se nu refuse spesele de tipariu; ; ca asiă
av6 publicata macaru acâsta; lucrâre a lui Cantemiru. i Ia
votedia
“D-lu Laurianu observa co cestionea oste “legata. cu spese, si co5 societatea:
NI

spesele, prin urmare societatea este în dreptu de a spune în ce modu voiesce tiparirea. |
Domnii Baritiu si Romanu doreseu se-:se publice, «Descriptio Moldasvice»' si în
U

traductione româna, dâro nu voiescu ca se asteptămu cu publicationea testului latinu

peno ce nu amu av6 una traductione buna româna; acestia: s'a pot6 face 1maii torditi
peno îtunci inse ptiblicationea originalelui latinu so se faca; Ai
AL

n urma d-lu Hodosiu presenta urmatori'a, propunerd pn

a. publicationei |
«Societatea iea, acu de conelusionile sectionoi istorice luate aseupr
E
TR

opereloru cantemiriane,. |
e sectionei istorice relative la procurarea ma-
" aDelogationea va ossecuti, conchusionil
nuscripteloru. necessarie “pentru acesta publicatione. - . :
sectione, se voru essamin,
«Spesele tiparirei "a Descriptio Moldavie» propuse. de
EN

de commissionea budgetaria; elle se voru. stabili dofinitivu de cotra societate, si se

RE e i
voru trece în budgetulu : annului viitorii».
iin annalile societati peno ce „sechionea istorica
„ Processele verbali se.voru tipari
/C

va, âv6 annalile selle.»:

sociotatea pote: votă,
Domnulu Laurianu observa la propunerea d-lui Hodosiu, co
budgotaria, si co'in acea pro-
spesele tiparirei fora, previa essaminare a, commissionei
iplio Moldavie»! |
punere nu se dice. nemica, de traducționea, româna. a. operei «Des
SI

| |
„si face'propunerea : -_
( in
«Societatea, approba a se tipari «Descriptio aolduvice» principelui Cantemir,
IA

va; trece în budgetu, sumin'a, do lei noui 2500; si

| testulu Jaţinu, si pentru acâsta-a, se
traduetione româna, si a
invita, sectionca istorica, a luă mesuri si pentru una, buna,
»
veni inco in sessioiea acst'a cu mesurele co va all mai nemerite.
U
BC
 RY
99. ăi N ” | | | !
?

La acestă propunere d-lu Massimu adauge armatoriulu amendament + <penteu. ca

traductionea, româna, se se faca peno la; sessionea, annului venitoriu:» pi

RA
Se pune la votu amendamentulu, d-lui. Massimu: si cade. E N DE NE
Se pune la:votu propunerea d-lui Laurianu si-se primesce. Assemenea se: primesco.
propunerea d-lui Hodosiu co: «Societatea, ijea.actu de. conclusionile sectionei: istorice: Bă |

LIB
: ASSupr'a publicationei - opereloru Cantemiriane ;. e) delegationea: va. procur, manus-
„ criptele necessarie pentru acesta, publicatione: arretate in:processulu verbale allu sectio-
ț
nei istorice; si co. processelei verbali alle sectionei istorice se voru, tipari în annalile
societaiei; peno .ce.sectionea istorica, va, pot6-av6 “annalile selle.
4.111. In câtu pentru conclusionea, sectionei istorice asupra propunerei D-lui 0do-.

ITY
“escu, prin care se offere sociotatei. academice 1000.lei pentru cea mai buna, lucrare,
«assupr'a, poporeloru cari au locuiţu tevrele române. de-a, stang'a Dunarei mai inainte
„de concist'a acestor; terii. de cotra imperatorele 'Traianu» — societatea, iin unire, cu,

RS
conclusionea. sectionei istorice primesce şi ea offertulu ce i se face; publicationea. CON= -
Eat cursului iinse va urmă numai dupo depunerea baniloru in cass'a, societatei.
„112.. In urma societatea iea,i actu „despre communicaţulu sectionei istorice, co: pro-

E
punerea, d-lui: Odobrscu, de.a, se-pune unu premiu din procentele fondureloru societa-
„tei pentru cea mai buna, lucrare assupr'a vreunui .obiectu din istori'a. moderna T0- |
IV
„mâna, precumu ar fi :, «Or ganisabionea basericei la Români peno: la finitulu seclului
XVII — acadiutu. - : ;
UN

„Domnulu Massimu obser va, 00.8 'ar fi potutu adoptă, acesta propunere, fienduco. pu-
blicationea de concursu se pote, face -pre- mai multi anni inainte, si peno atunci pre-
„miulu nu veni& în budgetu, 6ro procentele fondureloru poteau se cresca.
- Dempulu fiendu inaințatu,! obiectele ce mai: erau. astadi la ordinea dilei se voru 1uâ.-
AL

la desbatere în siedenti'a, de mane la ora „un'a, post-ne ridiana.; Siedenti! a se rodica la -

: ora dupo ;âmâdia, i til
A. treb. Lauriainu, | a„Jos. Hodosiu. a a
mi
TR

d. Cta
- its .. pe.
mii . .
1
EN

pa .. sa - Ă .. - A
pi € E : , .
ț

“Protocolulu sedentiei plena via XIX, a Sodietaioi academice.

române bin 31 Augeustu, 11881. PN si
/C

ia

„ Presiedente ; 4. Treb. Lauri iama.

„ Secretariu ; „Jos, Hodosiu.. E
SI

“Membri presenti J. C. Massimu, G. Baritiu, Bi Poicnatiu, Ales, Roman, A. “Papiu

Iarianu, V. A. Urechia, G. Sion, Vino. Babesiu, si Joan. Caragiani: | | |
„..L13.:8e adopta protocolulu siedentiei de eri. i | a
IA

: 114, Presiedentele communica unascr issoriaa d-lui G. Panătavi, Brin care adostu-a
TI i
U
BC
 Y
93

AR
inaintâdia, societatei «unu manuscriptu vechiu, coprindiendu septe-dieci-si-noue' fille,
si tractazidu despre istoria, domniloru fanariotă, despre xesmeriţia dintre Porta Ot-
tomana, si Russi'a si despre, originea Româniloru», si se roga «a-lu luâ in observare

R
dâco merita a fi tiparitu, si deco facundu acestu-a, s 'axr adduce vie unu folosu în stu-
„diulu istoriei nostre, -mai
1 Gu s6ma aSSUpra acestui periodu, ce se numesce istori a Fa-

LIB
narioţiloru». |
Domnulu Panăravui in scrissori'a sa, dice : co autoriulu acestui manuseript este ne- -
connoscutu; co semnatura M..F. Balacianu, ce 'se.vede pre margine la; pagin'a |, nu
"ins6mna, alt'a de câtu co Balacianulu a fostu possessoriu allu acellui manuscriptu; co

ITY
numele de Zilotu Românulu, ce se vede în 'josulu paginei II, este unu psendonimu.
4
Manuseriptulu se tramitte în cercetare sectionei a (vedi proc, verb. alu sect.
ist; de la 13 Sept). : ,
115. 'Precundu la ordinea, dillei, delegationea present proochuta de budget per-

RS
ra annulu 1871—72. E SE îi i 4 :
Dupo cetirea pruiectului, d-lu Hodosiu propune a a se amitte commissionei finan-
tiarie pentru a-lu essamină si a veni cu: reportulu seu înco in. siedenti a de mane;
VE
Propunerea d-lui Hodosiu-se adopta. SE E .
„116. Conformu ordinei de di se procede la alegere prin. vota secrebu a
« prasoăon
talui, vice-presiedentelui, si secretariului generale allu Societattei,
NI

, Votarea se face pentru toti trei una data. e

Domnulu Papiu, inainte, de a trece:la, votare, si iea voi! a„de a„ recorameniăă, fitoriei
delegationi, ca pentiru sessionile venitorie se prepare si se inchiaie regularea, compture-
U

loru Societatei conformu statuteloru si regulamentului ei,.si anume, se le. si subsoria.

Facundu-se apoi votarea, xesultatulu scrutiniului a fostu : A)
AL

D'in unu-spre-diece votonți : iri a

Pentru presiedente, o SO
Domnulu A. 'T, Laurianu a intranitu diece soluri, i
TR

Domnulu T. Cipariu unu votu;..

Pentru vice-presiedente : CI .
Domnulu 'T. Cipariu a intrunitu cinci voturi,
EN

Domnulu P. Poienariu, assemenea cinci.

ci voturi;
_Domnulu A. Treb. Laurianu, unulu e
Pentru secretariu generalu: Se Cs
/C

“Domnulu J. C. Massimu a intrunitu optu voturi,

“Domnulu A. Papiu Tlarianu, doue, -

| Domnulu Ales. Odobescu, unulu.

În urm'a acestui resultatu allu ser nutiniulai d-lu Â. "rep. Laurianu este proclamat
SI

presiedente, si d-lu J. C. Massimu secretariu generale alu societatei academice TO-

“mâne pentru periodulu annului venitoriu,
IA

Pentru vice- -presiedente, fiendu, co nici unulu na intrunit “majoritatea, absoluta do

voturi, conformu xegulamenţului,, art, II $ 11, se procede la a dow'a votare intre d-nii
T. „Cipariu si P. Poienariu, cari au inbrunitu celle mai multe voturi relative. |
U
BC
 RY
"Din serutinu au esse
ci i voturi, -A
“Pentru D-lu T. Cipatiu cinci a a a

RA
“ Pentru D-lu-P.; Poienaiiii asemenea cinci voturi; n
“ Pentru D-lu-A. Papiu Tarianu, unulu,
-Votulu d'iu urina, nefiendu: datu in conformitate Ca preseiipiele regulamentali, se

LIB
“deolara si remane nullu. | bi | Ati
«Prin, anularea acestui votu, a rermasu paritate de voturi între domnii ipariu =
- Poonariu; in “assermene casu, dupo regulameniu, decide-sorțiuln. .
Sa processu la, tragere de sorti, si din urna a essitu nămele. Tim; Cipariu, o

ITY
Prin urmare, d-lu Tim. Cipariu este” proclamantu vaCe- prosiedonte allu societaței
“ academice române. pentru periodulu anului venitoriu. m e pe
„117, Sa processu apoi la, allegerea a doui. membri pentru dslegatione..
Rosultziţul scrutinului a, fostu : din 11, votanti, a

RS
"Domnulu V. A. Urechia, a întrunitu diece votuui. e
. Domnulu P. Poienariu,: sesse Vot i, E e i a a a a
„_ Domnulu:Ales. Odobescu, pabru.: E i
“ Domnulu G..Sion, unu votu. |
E
: Domnulu A. Papiu' Iarianu, assomânea. unu vote.
IV
"Domnii. V.A. Urechia: si P. Poienariu intrunindu voturele cerute de regulamentu,
sunt proclamați membrii delegationei pentru periodulu annului venitoriu.
UN

118. Se trece. la, votaxe assupiti propunerilor u despre jimmultire ea membriloru ace
ai si societatei. ia
- Secretariulu ad-hoc -da cotiite propunerilru i ecute inn protoni iedoni ci de la
„25 Augustu currente, punctu 94, ii n
AL

Yotarea, conforinu conclusului d'in acea-asi siedentia, se! face prin votu seorob, Şi
. Votarea, so face cu da sau nu, scrise pe una a codăla si dare la urna.
Resultatulu a fostu : i | ia î
TR

Din unu-spre-diece voturi, sesse voturi da si cinci pap ti

Prosiodentele annuntia, co immultirea, membriloru actuali : ai Sociotat: este priimita, Si
Alegerea, se va pune la ordinea dillei; si p&no attunci inse D-lu presiedonte trage .
EN

attentionea domniloru membri la, articulii d'in statutele Societatei. relative la calita
tile ce sc ceru de,la membrii actuali, la. conditionile sub cari pote” sefia; cineva mem
Dra actuale allu Societatei, si la droptorile si detorentiele membriloruuvedi art, VI,
/C

VI si XD) i - ae “ :
Domnulu Baritiu emitte opinionea, co alegerea se 'se. puna la “ordine” dnei” pre |
„septeman” a veriit6ria, peairu cca, se avemu a fempu de a ne cuget asstipra per soneloru pre |
cari se allogamu, | E |
SI

-Domnulu Sion dice co ar: fi bine ge facemu una isa, ca se poterau pregart alegerea |
“tr allegerea insasi se se faca, in siedentia; publica, solemne; i
IA

" Domnulu: Massimu, ca si d-lu presiedente, dice co dupo- articolulu x din statute
trebue se avemu mai entanit consentimentulu celloru proccari amu voi se-i-i allegemu;
ii pata
U
BC
 Y
AR
05
VI

la acesta-a, tiono cu. atâtu maii vertosu, finduco n'arvoteca, se fimu espusi ta coa-ă câ .
amu patitu annii trecuti,. co allessulu n'a priimitu allegereă.. !
„In urma, discussionea se inchide si remane ca alegerea, de noui membri se se puna

R
la otdinea dillei. pentru; un'a; dinu siedentiole venitârie:

LIB
| 119. Secretariulu, A- hoe inaint6dia, statulu de presontia, a moimbriloru iin sioden-
țiele de la, 16 peno. inclusivu 31 Aust currente pentru diurnele de 2 doui galbeni
sau 23. lei. 50 bani pre di;
Presiedentele consulta adunarea, « care “admite luarea. în considerationc,. si votodia
pentru 192 dille 384 galbeni sau pati u mii cinci sute doui- -spre-diece lei. noui. |

ITY
„Statulu, astiu- felu voiatu, se alatura acestui protocol; 6ro pr esiodentele va avisă cass, a
a liberă membriloru diurnele votate. SE Sa
-120. Domnulu p. Poionariu da cetire discursului seu do receptiâna «Assupraa scolei

RS
li Gerogiu Lazaru: pi UR - -
Terhpulu fiendu inaintatu ă- în Sion va dă catre responstlui a, acesta diseursu în
siedenti” a prossima ; venitoria. D= pi 5
Presiedentele redica siedenti'a 125 i ore:e 'dizpo aradăiă, anntianău cea. venitoria
VE
pentru maue, l Septembre,, la ora un aa posimeridiana, , Pa pg
pr ra

SATULU DE PRESENTIA tii - te

ii AER
NI

A: membriloru Socictatei: Academică vomând-. in. sodentielo ded 1 16 peno. inclusivu

ui
o 31 Augusta 1871, cu diurna de 2 doui. galbeni” sau. 23 li 50. bani. pre ăi i
U

TA. ieb. Laurianu A „pre * 16 dille 82 alb. sau 376 1: bani:

2.3. 0. Massimu A > 16 > 82» saw 876 po
AL

„= 8: dos, Hodosiu | n a > 16 a 32 > sau 376» »:

4: Georg. Baritiu o: 16 82.» sau 7316» »
“5 Al6ă. Romani. i 9 16 1-89» sau 876» îi
TR

GA, Papiu, Narianu „9 10 > 82 >" sau 87691

"7: Wine, Băbosiu o 10:p 282 vs 376» >
's. Georgiu Sion - n. 16 5 82 o sau 8769 o
EN

9. Nic, Jonescu ' - . O»: î6-» 32. >». sau 876 » (bolnavu)
„10.V, A. Urechia.» -.'». 15 > 80. ». sau 852»: 50
"1 ; Ales: Odobescu: + o pui 224 o sau 1282 o >.
/C

"12, Joannu Caragiani, 1... > 12.2. :24 visam. 282» - >
| 13. Petru Poienariu .. 5 9»: 18 o» sau 2ll» 50 i
- | Into 192 > 884» “sau 4512,
„Adeco : Aoi-ate-optuiod- i-patru galbeni, sau mintea |
SI

li noi. = Aa
- Sa votatu iin sedentita de lă, 31 August 1871.
IA

A Tre, Vaurianue:. CI N e
pl iai „-aosudtotosie .
U
BC
 RY
<o
e
=

RA
N ÎN i pe.
“Domnule Presiedente,

- Am Onore 2 ve inaintă cu acesta 1unu manuscript vechiu toprendieridu septe-_dieci- A

| şi-noue fille sinuruite si sigilate cu sigillulu meu (mar ca, P. C.), tractandu despre isto-

LIB
zi'a Domniloru Panarioti, despre resmiriti'a dintre Por ) Ottomana si Russi' a si despre
originea Româniloru, - dupo cumu se deslucesce mai bene în. scara, de niaterie aflata,
=

la, pagina 15; rogandu-ve se bene voiti a lu luâ în observare! si a mi dă avisulu |

D-vostre, d&co inerita a fi tiparitu, si d6co, facundu acâstia, s'ar adduce veriunu folosu E

ITY
“în sudiulu istoriei nostre, mai cu sema aS5upr'a acestei peridăe ce se numesce! «18to- :
| riă, Famariotilorux i SI
Autoriulu manuscriptului este noconnoscutiu. se constaţă inse
i dini coprănderea i opu-
"lui, co trait în epoc'a fanariotiloru, co eră unu. barbatu cu mare iubire de terra, de:

RS
multă 'bunu semtiu, cu orecare instructione, în currentele mișsicariloru politice Pin
Europ'a, si omu din pOporu. Se constata înco co ellu a Scrissu acesta istoria, pre
-“candu erâ teneru. RE
E
“Numele de Zilotu. Românulu. ce se vede pe pagina II: în ua ouvoniarci cobra.
IV
«vrednici creștini», este unu pseudonimu.,
Semnatura M. P. Balaceanu, ce se vede 6rosi pe pagina I, pre marginea foiei, nu
este, 'dupo..scientiele positive ce.amu, de câti. fostu possessoriu allu acestui manu-
UN

.f

seriptu; 6ro neci:cumu autoriu.

M: F. Balaceanu este acellu-a care a fosta ammestecatu în missicaziile ui iaăoru
:
si inchisu multa tempu intr'una i Pra- ă |
monastire. d'in Campu-lungu. Piii sei traiescu în
hov'a, si se numescu : Titu Balaceanu si Aureliu Balaceanu.
AL

Acestea fiendu tote notitiele ce am assupr'a acestui mamuscriptu, ve rogi ca2 peno
:
„la închiderea, sessionei ucruriloru D-vostra,. se-lu am inapoi, reser vatu fiendu drepiailu
de orice copia dupo densulu.
TR

Priimiti ve rogu, D-le presiedinte, ineredentiarea prea osebitei micile considortione

II, Pandr avu:
EN

Protocolulua sedentiei (plenaria) XX, a Societatei academice |

române bin 1 Septembre 181.
/C

| |
- Presiedente : A. Treb, Laurianit.
a i | i ej
Secrefariu : Jos. Hodosiu.
- Membri. presenti :I.C. Massimu, G. Baritiu, Â. Papiu Marian, Ales. “Boranu,
SI

Ales, Odobescu, V. A. Urechia, G. Sion si J. Caragiani. |

121. Protocolulu siedentiei ţrecute se adopta. A |

IA

"122. La ordinea dillei este desbaterea, budgetului: pre anulu 1874—72.

„Domnii Papiu si Romanu, membri ai commissionei budgetaria, reportandu, verbale,
U
BC
 Y
97

AR
di.
, presenta, budgetulu si dau unele esplicationi sistemei ce
a irmatu in facerea lui. In spe-
ciale spunu, co la Capu I, despre venituri au separatu:
fondutele si au iadicatu venitu-
rele ce fiacare
fondu: da, pe annu in speciale; au insemnatu' apoi

R
veniturele probabili, |
au pusu int'unu paragrafu deosebiti banii cominu
ni totoru fondureloru, si in urma re-
stulu economieloru san banii :sflatori în cassa la 1 Angustu

LIB
1871. Tot acestea le-au
facutu'conformu conelusulni Sociotatei din annulu trecutu pentru
separarea fondure-
loru. — Assemene sistema au urmatu la Capu II, despre spese;
le-au' sepâratu si spe-
cialisat
u pre tote.cari, d'ir: veniturile cărui fondu sau d'in ce-alte
+
.
venituri :se se sup=
porte; au pusu unele spese in sarein'a venitureloru fondului

ITY
Zappa, conformu coneli-
sionei d'in siedenti'a Societatei de la 19 Augustu a, e. (puntu-70 lit. e... ia
.Dupo tote aceste, suppunu budgetulu appietiarei si deliberarei
Societatei.
Domnulu presiedente. declara. disciissionea generale deschisa; it
1 . a

'Domnulu Massimu luandu cuventulu dice co au: fi-- bine. se! precișă

RS
mu principiulu,
„care se-lu urmâmu intru impartirea fondureloru si distribuirea speseloru ce avemu se
-punemii -ih sărcin'a procenteloru provenindu d'in unulu si fiacare
fondu. I se pare co
ensasi commissionea budgetaria n?a, gâsitu 'un' principiu ilupo' care 'se' Sciniu 'ca, ce a-
VE
numite spese 'se' se d6 În, saxcin'a unui animinitu' fondu; coci vede” spese'de
un'a si:
acea-asi natura, date in sazein'a a diferite fonduri. 'Assupr'a acestui punctu ar
dort'se
ne limurimu mai antâiu, si âpoi se:procpdemu la deshbatârea, speciale a budgetul
ui.
NI

Doimnulu Papiu vrendu a dâ deslusire d-lui Massimu dicâ co 'acumuila inceput ar

„fi-gredeu a stabili unu principiu sau ună norma, dupo care se'se impartia 'spesele în:
tre fonduri; totuce star pot diceîn generale esteca, tote spesele școţionei filologice se
U

cada in sarein'a fondureloru ei, âro spesele sectionei istorice așsemenea in sarcin'a fon-
dureloruce le are, si aşiă mai departe. Dâro acestu principiu nu se pote applecâ asta-
AL

di candu sectionea istorica, nu dispune de. fonduri, si candu mai toţi membrii Socicta-
tei, unii chiaru d'in Seetionica istorica, suntu ocupati cu lăetari de compstenti”a, sectio-
noi filologice. In venitoriu pote vomu fi în posetione de a face impartirea speseloru dupo
TR

fonduri cu tota, rigoreai; asta-di inso trebue sa lumii sâima, Ja impreginrarile in cari se
afla societatea, si impastirea spaseloru se ua facemu mai multu dupo' proportionea dif-.
feriteloiu venituri de fonduride câtu dupo 'risorea nature'și
i destinaţionei lor;si
EN

dâco în sarein'a venitureloru fondului Zappa. se vedu puse în budgetulu' de facia mai
multe. spese de cumu: s'a pusu unnii trecuti, motivulu si „justu 'si cuviintiosu'este, co
„ensasi Societatea, si mai toti: membrii ei, lucrâdia măi multu, $i sar pot6 dice preste
/C

totu, întru ajungerea scopului pentru care s'a, destinatu âcsllu fondu, |
* Ne mai luandu altulu cuventulu, desbaterea generale se inchido'si adoptăndu-se
proiectulu de base desbateriloru speciali, se incopd. discussionea pro.article. - |
128. Capu I'despre venituri se adpta fora discussione intogmai dupo cumu a fostu
SI

-propusu de commissione.-: a i ; Aa DA Se Ie
„124. La CapuII despre spese, sectionea A din veniturele fondului Zappa, puntu a
IA

4
pentru tipărirea, dictionariului, d-lu.Romanu trage attentionea Societatei, co s'ar put
face otecari econoimie, dâco dictionariulu în locude 4000 essemplarie s'ar tipari numai
„în 2500 essemplarie, o | mii
U

| | ,
BC
 RY
98. -
arie esto e deherminasu
Domnulu, presedeute observa, co “numernlu de 4000 essempl
acestu numeru nu se pote -
prin regulamentulu pentru lucrar ea dictionariului, prin urmare

RA
arile regula mentul ui ă
“scambâ fora a, modifică -mai antâiu xegulamentulu; 6ro modific
cestionea; pare a nu.
„- aru duce numai la incurcature si nestabilitate. Dâro si altmenterea
ci ar. pot fi la locu atunci, „candu
fi aci la Joculu seu, 'candu desbatemu budgetulu,

LIB
vomu întră i in cercetarea, dictionariului, De Sa
“Domnulu Odobesc u sustine reducer ea uuraeru lui esemplarilora deo dictionaziu, si.
nu mai multu
d6to sar admitte desbaterea, cestionei acumu, ar. propune unu, numeru
nu se admite acumu, si eserya dreptulu .
"de 1000: essemplarie ; dâro d6co desbaterea
de a reveni la desbaterea colleloru tiparite din dictionar iu. ..

ITY
entlu cocă
“Domnulu Hodosiu dice, co i pare bene co d-lu presiedente invoca, reglam
si-totu
intw'addeveru numai tienendu la regulamentele nostre vomu pot6 lucrâ correctu
pentru reduce-
Waun' a, in regula; dâro. opinionea, emissa :de. commissionea, budgetari ia,

RS
riu nu involve resţurna rea regulamentu-
rea, numerului essemplarieloru d'in “dictiona
one neessent iale a regulamen-
lui, aci e vorb'a, de numsru, va, se dica de una dispositi
-fora ca regulamen-
tului; acestu nunaeru se pote scabbă iin mai mare s6u mai micu,
in regula-
“ tulu se se scambe în essenti'a să; scambare de natur'a acestia s'a facuta.
E
mentu si annulu trecutu. Regulamentulu la'art, 11 dice, «co pentru, lucrarea
si publica-
IV
ione de trei membri» ; si inti'ada everu co
rea dictionariului: se va allege una; commiss
numai douvi. Cumu? annulu trecuta.
la inceputu trei, se allessessera. Astadi inse sunţ
UN

treile membru din com-

essindu d'in societate. unu .collegu allu nostru, care erâ, allu
all6ga în.lo-, -
missionea, pentru publicarea dicţionariului, a fostu vorb'ă, ca; se se mai
ci se re- :
culu. lui altu membru în commissione ori ba? Si s'a, dissu co: se nu se allga,
Eco. dâro unu preceden te, care-lu invocu; d6ro -
mana, numai duoi, si asiă a remasu:
AL

co: regulame ntului in: essenti'a sea, -

„prin Care; pre. cuinu prin. casulu de facia, ua repetu,
star propune. incetar ea,
nu sufiere;, stiamutare sau . resturnare „ar sufieri atunci, candu
publicarei. dictionariului:: : acâst'a inse nu
cominisșionei de redactione, sau incetarea
TR

: 10 acestia, ua
se propune; ci se propune numai reducârea,, numerului essemplarieloru
allu econo-.
“ vedu necesaria "din doue-punete de, vedere; antaniu din puntulu de vedere
lucrarea e numai proiectu, care trebue se '
miei, si-a doua din considerationa, co tota
.

EN

numai dupo ce ar trece prin

treca prin revisionea sectionei filologice; si eu: credu,, co
“peno: atunci, cugetu..
acesta, reyisione s'ar, pot tipariin mai multe miie de essemplarie;
r, RE
'00.e. de ajunsu, dâco proiectulu se vă, tipari, nu în 4000, ci numai in 25 5000 essempla
rie. Terminu si sustienu opinionea commissionei.: a
/C

„ Domnulu Laurianu observa co. chiaru dupo togulameata, candu din diversă m0=
voru continuâ;lu=
vive unulu d'in membrii commissionei ar lipsi, „atunci. cei alti duoi
singun u.: Juerarea sub
"crarea, si cahdu ar lipsi doui membri, cellu nremasu va continu,
SI

responsabilitatea sea. :
de
>. Domnulu Hodosiu observa” co aotstu nu sta,. în contrudiețione «cu cele espuse,
Ia
IA

donsulu, | E |
tiparesea
- Domnulu Massimu dice CO s'a decisu una data prin. vegpulameniii ca, se se
succesiv e. Nu e consuliu, |
| 4000 essemplario; acâst'a ua amu confirmatu iin doue sessioni
U
BC
 Y
LI : K 4 „99 Ă =
-_

continua d-lu Massimu a ishi. în xegulamentulu nostru numai asiă prin incidente;

AR
se ne marginimu la “deshaterea budgetului; si se nu tendemu a introduce iiu ellu para-
grăfe din cari de. sene ar urmă modificarii în regulamentele nostre, Economi'a ce ar
pot6 resultă, din ţiparirea, unui numeru nai, micu de esscraplarie, e pr6, ncinsemnata ; |

R
- &ro folossulu pentru societate e totu acellu-asiu, coci ea n'are alta, de câtu a-si scote
spesele ce ua a costau elaborarea, redactarea, si tiparirea, dictionariului.

LIB
pr

Doinnulu Urechia iinco ar fi. pentru unii mumeru mai nicu “de essemplarie, nu scie .
inse cumu Ş'ar "uni acâsta cu dispositionea- “vegulamentului ; Î se pare si domniei selle
a) cestionea nu e aci 19, loculu, seu; pentru acea-a este de Opinione. ca summ'a, alocată |
în budgetu pentru tiparirea dictionariului,: 'se se votedie, foră iinse a, se. dice in budgetu

ITY
câte c6lle si in câte essemplarie se 'se tiparesea; 6ro cestionea, despre numerulu essern- -
plarieloru se va, descute la desbaterea proiectuliii de diotionariu, d6c0, 3se va, socoti de
cuvenintia. i i Si E i
„ Acâsta opinione a d-lui Urechia, se adopta, si punendu- se. la votu pănctulu :

RS
a. Pentru tiparirea, dicţionariului, îei, 8000, se primesee; &ro puntulu i i
-b. Remunerarea, “membriloru (doui) commissionei de redactione, si celloru alti. solia-
boratori -la, dictionariu, pre 40 cole” a 31 galbeni, summa de lei 14, 570, se priimesce
VE
iora discussione. ec | |
c.. Pentru cumperare de carti, ecominissionea, , propune. 1000 ici, si i insemna inta una
4 dmor Co-
nota, co se se arrete anume cât tile necossarie, si in speciale s se se cumpere Fr
NI

lunmaa lui Traian. i - a

Domnulu Urechia, observa, co în biblioteo? 2 Sociotatei suntu unele carti, si in spociale
caxtile davuite de” Episcopulu din Buzeu, cari. ar trebui legate, coci altmentere sar
U

pot6 perde multe foi din elle; cea-a, ce ar "fi una, mare dauna mai allessu fiendu. car=.
tile forte rare, si de una valore insemnata pentru vechi” a Jitteratura, româna; pentru
AL

acea-a, este de opinione, “ea, :la sumnv d pentru. cumperarea de: cânti se se mai adaoge
orecare suma, pentru legarea, carţiloru. “ Se a.
Domnulu Massimu sustiene acestă, opinione, si dios co Ghiaru i
niuiai entru cum e
TR

perarea; de carti, inco summ'a; de 1000 lei este pre mica; "propune pentru cumperarea,.
de carti necesarie si pentru legarea celloru veche summ'a de 2500 lei.
Se pune la .votu si se primesce acesta, summă. Ero nota comnissionei de a se axretă
EN

anume cartile: necessarie, si în speciale a, se cunipară:. Fi omer Columna — se suppri- -:

me din budgetu, remanendu. ca membrii in cursulu sessionei se arrete si se propuna _
ce carti ax afl niecessarie' de a, se cumperă; pentru bibliotec'a Sociotatei. |
/C

- d, Diurw'a, membriloru delegationei dela 15 Septembrie 1871, peno la 31 Iuliu, 1.

„se votedia, preste totu lei 940 conformu vegulamentului.
- Acesţa summa, înse va, trece din rubric'a, despre spesele d'in venitarele tonăului
Zapp, in sarcin'a baniloru communi ai fondureloru Societatei.!
SI

_- Se votâdia apoi dupo propunerea commissionei.

- - e, Salariulu personalului accessoriu cu 3360;
IA

f. Spesele de cancellaria, incalditu si luminatu 500;

g. Tiparivea aunalilora sessionci annului 1871, 1100 lei.
U
BC
 Da o. at i a 100 ae - -

RY
"La piei despre cumperarea unei case de fapta se s propune: reăuotionăa stimirnei “
: --

aa Î2,.900 lei la '500, si se votedia:* Se | a Se

he Pentru tina 'Gâssa, de ferru 500 lei. Se observa aci 00 dupo unu conclusu: de. mai |

RA
„inainte allu Societaţei, cass'a. de ferru se se cumpere inco în cursulia acestei: sessioni.
,
di “Viaticulu lă intorcerea . membriloru cu finitulu acestei sessioni și anume : treila
Pesta per: 40 galbeni, ahulu !a Brasiovu: şi: doui la Iassi per.. 15: galbeni, cu fotulu -

LIB
„1938 lei, 75 bani, inco'se votedia; se observa înse co. acesta, summa, va. trece in sâr-
cin! a baniloru communi ai fondureloru Societatei.. In urma : | a
Ri Pentru spese estraordinarie, se votedia, summ'a de! 500 lei. Peste totu 8 4 zeta - a

5 spese in sarcina “venitureloru fondului Zappa, summ's de lei 31,030, . Ie |

ITY
„125. La sectionea B, spese. din veniturile. fondului Alessăndr u Joan, se. votedia
“summ' a, propusa; de commissione' cu 2962, lei! 50 bani: 3
126, La sectiohea; C, spese din subventionea de la statu si din procentăle findului .
creatu: din subventione, assemenea.'se votedia, urm a Dropusa de commissione: cua lei |

RS
„5378, bani 75. e
:
|
"197, La, sectionea. D, bin bami conamaimii celor iei fonduri, + o
pro ldngo' diuri'a
“ dembriloru delegationei, si viaticulu mnembriloru la reintoicere,' votate main susu . -
E
E „sub d'si în în unire cu propunerea comiissionei, 'se mai votedia, diurn'a la 12 membri :
pr esenti in sessionea; anului 1871 pentr u 45 dille a 2 (doni) gălbeni, cu ioulu sesumm a.
IV
i „de] 12, 962 Tai nuci.
«
Preste: totu, in sarcin'a baniloru communi s'a votatu summ'a de 15, 840 lei. 75 bâni. E
UN

* Terminandu-se- 'desbaterea speciale ssi votarea pre artiele, se pune la votu budge-

a
tului in totale si se priimesce, ă _ |
" Budgetulu. ast-feliu votatu si, edictele so5 subserio de prșiedente si soclari, si
3 se.
„listare acestui protocolu. ....
AL

:Dupo acestea presiedentele vâdica siedenti” aa 5u 2: ore dapo midăia- |

.„Mane, duo, la, oxa un'a postmeridiană iodentia: | aa
„A Treb, Laurian, i cu
TR

„dos, Hodosiu. !
EN

„a
apai

BUDGBTULU
/C

“SocuirAnar AcADBanice ROMANE INCEPETORIU DE LA | AUGUSTU 1871. PESO LA(si II i

INCLUS. 1872: DR
Ea | „Capu. A Penitai |
SI

. i »
pi Da _
A i Procentele fondului Zara (n opligaioni ddo E
„: meniali 244,631..20). atu e i 194570, 58. 3 Dai
IA

2, Versaxientulu VII pre annu 1872 ii e 1750 — a “ i

8, Intrare. probabile: din: vendiarea caxtiloru a 00, —: „82, 820. 58.
U
BC
 Y
-.101

AR
Bo “ Prcentee fnăpui Alecanăă aa. Gu oblig. PE
o domen, 21,672. 84)... a aia 758 Pi, o„te, 78
CL. Procentele fondului oxeaui d'in econemiele sub-: pi a

R
ventionei (in obligat. domen. 32 „369. 94). 2,589. sa.
2. Subvoritionea statului pre anulu. 1872,

LIB
10, 000...
ii „ia, „589. sa o
DD. Banii communi, dupo analogi'a cellora trei ton i 5 pe tt ti a |
Si „duri principali : Ia p Aa “patit salii, Pui
1 Procentele bonului Nr. 3315 scad. 10 Luniu 1871 14400 îi a i
„2, „Procentele bonureloru nescadiute la 27 Augustu i

ITY
1871 (candu s'âu cumperatu obligationile). .. »3,070..89
8, „Procentele probabili alle bonureloru. Nr. 3315. aaa
„7 si'8471 scadinte'la 10 si 20 Tuniu 1871, d, | atata ab ui

RS
la, scadenția, peno la scambarea ponureloru n a
obligationi domeniali ca el 815, 50,ă ma si
că, Bani aflatori iin Cassa,a la 1Aust 1871, . 15 402.18...zi ,za 686. 66.
pi | | Si 68, 832. 54...
VE
Sesse- deci si opta mii, opta sube- trei-dieci si dou lei si cinci-dieci si patra pani,
| „Nora l. Fondulu 'Peleormanu in obligationi- domeniali face lei 1,326. 62, si adduce |
procente annuali. de lei 106. 12, cari adausse; la summ'a de susu a, venitarelora; ages-
NI

ta > urca, la 68, 938. 66. i IE ti te

2. Pondulu societatei iin obligationi doimenialii face preste totu 300. mii: lei : "alore
U

nominale, sau 225 mii valore reale, si produce: preste. totu „procente: 24000. In |testu -
atâtu fondulu. câtu si procentele s'au impaztitu dupo analogia intre celle. trei. foriduri .
speciali,
AL

i trai i
„8. In câtu pentru banii communi colloru. trei fonduri speciali este
es prea.usioru acal-
culă darui fondu:câtu se cuvine, dupo cap. VII si X d'in situationea budgetaria; pre-
sentuta, de Delegatione, precuniu sis i dupo cap. VII si IX din veportulu commissioriei'
TR

ei i i
nantiarie. îs i ?
mi a
4 Voridiarea cartiloru s'a
s pusu in testu tota in folosul fondului Zappa, d6ro 3 situa-
“tionea budgetaria a annului venitoriu va specific caruii fondu câtu se cuvine din ven-
EN

diarea car tiloru. |

Capu îl. „pese. ”

/C

_ |
| A. Din veniturele fondului DI
a, rlipairirea dictionarului ae
E îi pe,

mea aia e e 8,000. ti

Mpa si
SI

». Remunerarea a doui membri” ai commisionei. lessi- i

„cografice si a celloru alţi. colaboratori la dicţio-
nariu pre 40 e6llea 31 galbeni e...
IA

„aa 14,570 1102570 Si

c, Pentru Ccumperarea, de carti necessarie si legarea pp Mi |
- celloru vechie +. etate Te atucai
at 2a e
500,
U
BC
 “ c
,

RY
1 680: m i
a. Salatiulu CasB, coniptabile, 140 lei pre lana.-!
II
scrietor. si. archivariu 1100 li pro dana. b 200

RA
e
e 480, -8,860 . Sa E |
a 3, servitoriului, AO
de caneellaria, material si espeditioni, in în i N i
e; - Spese
“ ealditu si luinatu. ee eee DR: 00

LIB
£ 'Tiparirea, annaliloru sess.an. 1871.Da DER ai E 100.
“p. Cassade ferru , co... - : aa aa 5 "500. -
n. pese. estraordinărie. a 500
a 84080

ITY
Ş | Ia B “Din venituiu fondulhi Alesae dona: 1...

2.a, Premiulu pentru waductionea Commentar. Juliu 0 |

sare de Bello-gallico, 150 galbeni... 1 ea La 762. 50,

RS
„b Pentru tiparirea, a 20 colle d'in traductionea ma | a a
„ musoriptului liţiter'a A in'una mii essenipl. + 21920 0: - Pi
ai Sa 2,962, 50
o
E
c. Din subyeiitionea de Ia statue Sa
IV
ii | |
“a Diin subvontionca preannu 1873:
a. Venirea membriloru la, sessionea annului 87
UN

Tia 4 membri (trei.de la Pesta, si. unulu din Br DC

eee ee b 880 |
covina) a 40 galbeni.
“la unu membru. de la, Blasiu, 25 galbeni +. AI „293. 15
. la unu membru de la Brasiovu si trei de“ preste |
AL

„Milcovu a 15 galban ra mie 105 |

“ 2878.75
| 2: Din procentele fondului subventionei : Se
TR

au Tarii Ms. Doseripio Moldavie: i... 9500

Se 878.75 >
D. Diu banii communi celloru trei fonduri, |
EN

IN
a Diurn'a, a 12 membri în: sessionea, - annului | 1871. e
pentru 46 dille a 2 galbini pre di... 10962
See |
/C

b. Viaticu la 15. Septembre 1871 pentru trei membri. ae

. .
la, Pesta câte 40 galbini, unulu la Brasiovu Dc
galbini, doui la Tassi câte 15 galbini ca 1938.75
4 6, Diurn'a merabriloru delegationei' de la, 15: Sept...
SI

1871, peno la 31. Julin 1872, conformu regula” a

„mentului . la a 940 i
15840.75
IA

- aj ăi PN a ea

Sa ““Summ'a; peselor map, 95212. 00 -

-doui-sprerăiece lei
“Oinei-diei-si-cinei mii, doue- sute: | Ea j a
U

4
BC
 Y
103

AR
„+ RBOAPITULATIONE
în plus. 1,790. 58
dtin van. fond. „Zappa 31;030 “ diiterentia

R
A:Spese MN, 1,228. 72
B. >» >.» > Ales, Joan. 2,962. 50 » >

LIB
Go subvenţione. : "5,378. 75 > > plus, 7,210. 77.
ie D.. > banii communi” îi . 15, 840.75 > >.» 25,847.91.-
Summa speseloru m aua e e 08212: 00 _ IE aa
I Venitu ... ... 68, 832; 54

ITY
Sea TI 'Spese ae a... ,55:212, —
DE Sa „Bscedente in plus. 13,620. 54
optu-sute, !
Acesta budget, care la, venituri presenta cifv a, de scsse-dieci-si- opt mii

RS
cinci-dieci-si-cinci-"
„troi-diedi-si-doni lei, cânci-dieci-si-patru bani, &ro la spese, cifr'a, de
in șiedient ia Plenaria : a sorietatei. din
mil - dowe-suţe-doui-spre- -diece lei, Sai votau
a a ai
1 Septembre 4871.
VE
„Presiedente : A Ereh, Taurianu „i “ Secrotaziu generale : J. o. Masi.
, Secretari ad-hoc Jos, Hodosiu. i
i / p
NI

Protacoluin sedenitiei, (plenara), XXI, a Societatei aeade= |

U

Si - „mice xomâne tin 2a Septembre, 184.. | |

Prosiedente : 4 rob. “Lavrăim a at [N Aa

AL

aie a A o
. Secretariu : 0s.. Todosiu. E N
u Ales. Roman , G. Sion, Joan Qatar IE
- Membrii presenti ::J. O. „Massimu, a. Bariti
Se pn
“giani, Ales. Odobescu.
TR

moprerodiute i
„198. Beeretariulu - ad-hoc; câre -scusele selle,- coo din impregiiurari
$ siedentiei de «i; con-
_ fostu peste potentia, de a, redactâ, pentru asta-di protocolulu
|
„ formu regulamentului lu va presentâ, in siedenti'a de man.
EN

ca, una scrissori a, a d-lui Papiu, prin Care

129. Totu secretariulu ad-hoc communi
denti « de vointi a sea,n pole,
- “adduce la conoseienti'a' societatei, - CO impregiurari indepen
Tu voru împedeca. de a veni asta-di la siedentia, -
/C

Sa | a E
_ Seiiea, spre scientia. |
Cazagiani, co ai v. A
“130. Asemenea se ea, spre sciontia coronounicasilu d-lui
- | -
Urechia, este impedecatu. de a,.veni la siedenti'a de: astadi.
u de la comitet ulu associa tionei ransil-
131. Delegationea comunica, co a priimit
SI

românu mai multe essemplarie

vane pentru litterabur'a, româna, si cultura poporului
gross» pentru a: contribui
de unu &Appellu cotra toti Românii si alti iubitori de pro
IA

i
” în folosulu instituirei unei academie de drepturi în Transilvani'a.
i
Se: imparte câte! unu essernp: «iu între membrii presenti : ai societatei.
U
BC
 RY
to

182, Trocidu la orăinea ailai d- nulu Sion da, lectura respunsulai seu la diseursulu j
„de. z6ceptione a d-lui Petru Poieriăriu: Pr o.

| Biedenti'a, se “râdica la 4 ore dupo ameia, cea venitoria se ann uniia pre. mane la | “|

RA
” EI . , „li
ora vata posimeridiana ă DR Ra A L

“A. Tiireb, Laurianu, IRI IAS

Jos. Hodosiu, Se |

LIB
N
1

ITY
PO

vomâne din. 9. Septemiore 15.

- Pregiedente : A. Tec, Loatiianat, Re i : E

RS
Secretariu-: Jos: Fodosiu. : a mi
“Membri piresenti -J. C.. Massimu, G. “Baritiu, A, Papiu. nariaat, Ales, Toma,
| V. A. Urechia, Ales. Odobescu, G. Sion, Joan. Caragiani. iaca
E
188; Protocolulu: siedentei d'in 1 Septembre currente se cotesce si, se adopta: Asse-
. ă menea. se cetesce si se adopta protocolulii siedentiei de. eri, 2 Septembre.
IV
134. Presiedentele communica . adress'a d-loru Aurelianu, Robescu si Stefanescu,
pre longo care daruiesc Societatei unu essemplariu di in «Zicvist a Seioniifica > annulu J,
UN

ce âjpare sub redactionea- d-ei loru.: 1. i e

„Se priimesce cu multiamire, Cartea, se va, inscrie în cataloggulu cartiloru dăruite -
| bibliotecei, si se va publicâ in' annalile Societatei d'in. preuna cu numele donatoriloru. i
185. Domnulu Laurianu presenta urmatori'a, Propunere 3. De
AL

“aSe se publice concursu pentru cea, niai buna traductione-i în Timmba »româna a ope-
-, 2
/

| xelort': :'a. Salustiu, d. Titu. ivi, e; Cicerone, d.d Polyhiu, e. Pionysiu Ttalicujf: Dione,
Cassiu, si g. Plutarehu. A DO Re aa
TR

«De norma, se va alege editio storootypa' Taiuchibits o Cr

«Premiulu va fi 10 (diece) galbeni pentru doue- dieci pagine.. | :
" «Se voru allege d'in fiacare autoriu paginele de proba, cari se voru pune la concurst
e
EN

reno la 15 Iuliu. 1872. | -

o. «Celia ce va, obtine pr emiuli, ca cellu-nmai “escellenţe traductoriu, “Ya, [i rivitabu de:
: Societate a face tiaductionea,. autoriului. intregu, obligandu- -se a dâ pre fiacare annu -
/C

„câte 200 pagine; autoriulu care trece preste 500 pagine, seva, imparti, între ai i multi
„+; “traductor, cari voru. escelle, la concursu.., î
«Conditionile unei bune traductioni vori fi celle mint pentn u cormmentarile mi :
"Iuliu Caesare : «De bello Gallico». .. ; ie te
SI

Domnulu Sion dice co propuner ea, d-lui Laurianu pare espeditiva, d&rp co sistera 4 2
si-are inconvenientile selle; „pote co se:ve aflâ, cine-va care. se traduca bene cpte-va a
IA

pagine, de aci înse'n 'amu pot6. conchide, £O intregu. opuhi va, fi: bene tradussu.
Domnulu Papiu foraa întbi în fopdu, observa co0 proptiserea d lui Laurianu se ien
7
U

SE
BC
 Y
105
N NT Le

AR
de: competenti'aa sectionei filologice ; ea nu. pâte fi cercătata in plenu, peno
cand sec-
tionea, filologiica, nu s'a pronuntiatu assupr'a, ei; cere a, se tramitte acestei
sectione..
- Domhulu Urechia dice co propunerea,. d-lui. Laurianu . este analoga, cu repor
vulu ece
avea se faca domini'a. sea assupr'a, concursuiriloru premieloru ; se roga dero, câ.se

R
fia
dispensatu' de a present, xeportulu seu, cu care se insaroinasse in una di in siedentie
le

LIB
“trecute. |
Domnulu Odobescu: vorbesce “despre scopula. fondului Alessandru Joan I, si dice
co
din acest-a; ni se potu dă premiele prevediute iin propunerea d-lui Laurianu
, fiendu
00. fondulu Alessandri Joan I, nu este abtribuitu pentru traductioni in modulu.
cumu
propune d-lu Laiurianu, ci dl este legatu de concursuri la opuri intrege. “Fondulu

ITY
din
„cestione in condiţionile,i in-Cari s'a facuti, te ebuesce se-lu. reclame tote sectionile
. Pen- -
tru acea-a, ar fi bine se regulămu intrânu modu generale premiarile, de tradustio
ni.
De propunerea, d-lui Laurianu se Juâmu numai actu, si laannulu, în sessionea, venitorie
se

RS
„ua regulămu. Biro estempu se deter minămu. din fondulu Alessandru Joan I unu pr emiu, .
pentru cea, mai buna, traducere a cominentarieloni lui Juliu „Caesare « De bello civili»;
fora, inse ca, prin acestia: se prejudecâmu tondulu. Se. mai, luau apoi unu altu'ssu-
biectu: de pusu la concursu, si se determinâmu premiulu: Pau
VE SR
In urma aderendu- mai mulţi la observarea d-lui Papiu, co propunera, d-lui Taurianu

N
se tiene-de. competent'a sactionei filologice, ea se .tamitte acestei sectione, care. va veni
. apoi. cu reportulu seu inaintea societatei spre a, deliberâ assupr'a, „premieloru, -:
NI

136. Trecundu la ordinea dili, sectionea filologica, presenta, conclusionile selle as- o
supr'a publicationei de: concursu pentru cea mai buna, traductione” a commentarieloru
U

lui IL. Caesare «De bello. civilă, >: impreuna | cu annessele: «de bello. alezandrino, afri-
C4n0. et hispaniensi,» ilu, conditionile iin cari au fostu.: publicatii concurşulu pentru tra-
ductionea commentarieloni « De bello gallico,» cu premiu înse de 1200 (una mie doue i
AL

sute) lei noui, si cu termenu: peno lă 15 Iuliu 1873 st.v. ... A

Societatea iin unire cu conclusiunea sectionei. Alologice appioba premiulu de 1200 lei.
noui d'in fondulu Alessandru Joan I pentru cea, mai buna. traductione a, commenta- :
TR

rieloru «de bello. civili, alezandrino, afriicano cet hispaniensi ;» sila tempulu seu se va
trece iîn budgetulu societatei la, rubrica speseloru d'in fondului acumu numitu. “
137. Siedenti'a. se: suspende penira, un'a: si dinmetate. ora, si societatea, trece in .
EN

sectioni. e
La, redeschidere d-lu Papiu secratariulă sectionsi istorice, presanta actulua de alie-
gere : a presiedentelui, vice-presiedentelui si șcer retariului sectionei, reportandu co pen-
/C

i dru periodulu anbului. veiitoriu s'a allessu presiedente sectionei istorice d-lu
M. cope
niceanu, vice--presiedente d-lu G. Baritiu si secretâriu â- lu, A. Papiu Ilarianu.
Societatea iea, actu despre acesta, alegere. . RE
"138. Domnulu Sion reportedia, d'in partea, sectionei flologice, Co facondu si: caa alle-
SI

gerea, presiedentelui, vicepresiedentelui ssi secretariului, pentru. periodulu, annului ve-.

nitoriu s'a allessu presiedente D-lu A. T'reb, Laurianu Vicepresiedente: D- lu I.C. Mas-
IA

sim, si secretariu D-luG. Sion. - Di DI a Me

i
U
BC
 106.

RY
ne

castea tm îena
* Societatea: assehienea iea aciu si despre acesta; allegâre. Dupo
d „inaintata, 'siedenti”ă a se redica ]ă 512 ore dupo amâdia,.
a

| Ia . . , Em

RA
„ Mane, Sambata, siedinti'a la, ora uiva, postmeridiana,
i E A Treb. Daurianu, e RTR pe
aa a
iei pe „dos. Toilostu. -
Ac : . +

LIB
sa
ţa
i. i.

nd
« d Lă -

- protocotulu sedentiei (plenare XXII), a Sonietaţei scade

mice române tin 4 Septembre, 184.

ITY
y
Sa
presiedente : A. 7ră. Laurianu. Ra ai . ati, a
„ Secretariu : Jos. Hodosiu. i Da Ii ”
ha
A

A. “Papiu Darian,
- Membri: presenti' : J.-0: Massimu, G. “Batitiu, p. “Poenariu,

RS
si-Jon Caragian i. ME
"AL “Romanu, V. A. Urechia; Ales. Odobescu, G. Sion
Şi !
DI i

189. Protocolulu siedentiei de eri 3 Septembre se cetesce si se adopta...

sese amana „pre.
140. Siedenti'a, publica, solemne fissajta pre '5 alle curentei Septonâbre
Mercuria venitria, 8 Septemb re la ora un'aa postmeri E
diana. n o.
IV
| |
:

Ordinea, dillei va fi: -

ra

scotalui G. Lasa >

Cetirea discursului de jeceptione a D-lui P. Poionariu «Despre
dariului. . |
“ Pronuntiarea respunsului d-lui Sion la discirsulu 'recepien
UN

riulu va bine. voi a

141. „D-aulu Presiedente communica co “Maria Sea Domnito
i in audienti a Iani, 6. Septembr e;. la 2 ore dupo am6dia.-"
priizi pre membrii sooietate
una, dupo amâdia,
„Se iea, spre” scienţia, si membrii: voru av6 a se intruni Luni la oră
!
lă Palatiu lu de la, Cotroce ni.
n sala, siedentieloru, spre a plecă de acollo
AL

ni, pre e
142.: D-nu Presiedente le: mai communica, una adresa a d-lui Joan Caragia
din opulu seuu «Sie,
* Longo! care tramiţte pentru U bibliotec: a „speietatel unu essemplariu
TR

tazea, ellena.» ae d
Se primesce cu multizumire se va trâce in catalogul carţiloru daruite biblioteoei, ,
tei.
„si se va, publică dimpreuna, cu numele donatoriului în Annalile societa
pentru cerceta rea iblio- |
"143. La, ordinea dillei. este reportuli commissionei numita
EN

-
' tecei societate.
co i pre
“D-lu- “Romanu, in calitate de. repor torii, da cetre reportului, si observa,
,. si CO prin
senta starea bibliotecei, precumu. s'a aflatu la 1 Augustu, annulu currente
/C

nu suntu cuprinse in. acellu reportu..

urmare 'cartile dazuite în cursulu acestei sessione
de 1. August u 1871. see afiau”
Dupo: reportu, romane constatat co la diua numita
ăi |
in bibliotec' a sdeietatei :2 z
SI

“a, Carti donate 297 volumeni.. |

0, Carti cuniperate 46 carti: în 184 volumeni. !
. OC - ,
“6. Documente 4 bucaţi,
IA

to; dupo caurtiele ci

“Assup a, pretiului cartiloru cumperate, comimissionea “constata,
lei 45], bani 52; în an. 1870
s au arretatu, in an.. 1869 s'a, datu peniru carti cumperate
U

“
BC
 Y
107

AR
lei 2207. "bani 34, 6ro in amnulă 187 1 peno la 5 Augnta lei 186, bani 3, preste totu
-- summ'a de-lei 21794, bani 89.
„. Assupr'ad, acestui punctu din report se suleva cestionea : . dâco acesta summe cOn-

R
„Suna ori nu cu summele d'in : situationea cassei, si fiendu-co'. comimissionea "nu le a
E cercetatu, remane' a, se confruntă pummele protiului de comperarea, cartilor «cu sum-

LIB
_- mele din situaţione, ă
Reportulu se alatura, acestui protocol. DR
„Dupo acestea, Societatea, trece în. sectioni, si sicdenti? a se. rodica a s-o ore.
A Treb.. Laorianu. i ai

ITY
Ie Sa „308. Madosiu. - |

RBPORTULU

RS
Cosss1oRi NUNITE PENTRU CEROETAREA DIBLIOTECEI SOCIBTATEI ACADEILICE ROMANE.

SAREA BIBIAOTECBI SOCIBTA'TBL ACADBMIOE ROMÂNE,

VE a
a . La 1 Augustu 1871 i
“A casti donate la: anniilu 1861-11.
NI

1..:D. Canon. Timoteau Cipariu, archivu pre. 1866, Ne. 74 |

2, Pr. S. 5. Parentele, Eppu Dionisiu, carti vechie, donate la, 1867, der primita
U

numai la 1868, Nr. 178. Ă

E E Observationi. D'in acestea, 21 bucati trebue neapperatu restaurate pentru :00 'coper-
“tele loru sunt stricate, firele, desprense, calcaniele: rupte 'si mancâte de cari; cartile de
AL

i reparaţu suntu cell. semnate cu:Nr. 1, 6, 7, 19, 14, 15, 16, 18, 22, 25, 82, 85, 36,
41, 43, 44, 45,46, 60, 71, 73. Commissionea .D-vostre crede co. niecessitabea restau-
" - varei acestoru carti este destullu de motivata, prin acea-a, ca elle suntu vechie si rare.
TR

3, Vocabulariu de vorbe latine, de Znagoveanu, Nr. 75; A ante geogr aficu de. La ..
rianu, Nr. 76; Catalogu de. carti române de D. 'Tarcu, Nr. 77; bucaţi 3. |
4. Ministeriulu Culteloru prin D. V. A Urechia, de la Nr. 78--99, 57 Ducati.
EN

a. Obser. Cartea Nr, 85 este unu evangeliu: de la Aniiochu Cantemiru.

b; Obser. Cartile cu Nr. 84 si 85 de reparatu. . . o”
„5. Chronica, Hussiloru, de P. $. Epp. Meloisedeen, Nr 100; ». V. A. Urechia, de .
/C

la Nr. 101— -137, 47 bucati.

“ Observave. Cartile cu Nr. 100 (Gironicia Russilr) i cu Na. 107 sunt esem-
„die duplici, si tote suntu donate si. primite: la 1869. :
6; D. Joanu allu lui Sbiera a donatu la annulu 1860, Nr. 138, 2 bucati; de la
SI

D-lu Laurianu, Nr. 139— 145, — bucati 11: -

-7.La 1870 de la D. Alessandra Carina, d'in Italia prin ]
Ministeriulu Caleiom de
IA

Ja Nr. 146—153 inclus. 8 bucati. |

8.D.V.A. "Urechia, de la Nr. 154— 160, 7 bucati.
„9. D.F. Caianuy de la Nr. 161—164, 4 bucati.
U
BC
 RY
_ 108.
10, Annalile socieiatei de.- scientin din Copenhaga (onatiune ociproca), 29 bu: |
cati, Nr. 165—167. i al
AL DN „A. Urechia, Ne, 168— 169, 2 bucati. a i]

RA
„e: 12. Minist; de Interne, Nr, 170— 176,9 bucati. Di a ta
„: 18: Vlaehi,, Nr. 177, 1 pucata, ct au îi MI i rai e |
spe 14. D. Grozesei, Nr, 178, 1 bucata. CA ae

LIB
15. DLP. Eliade, Nr: 179, 1 bucata, i ai |
a 16.D. Laurianu, Nr. 180, Lbucata. ESI E
U7.:D, Petru Poienariu, Ni. 181—185, 6 bucati, zi
18. D.V. A. Urechia,-Nr. 186— 199; 15 vol. iu | n

ITY
19, Societatea, pentru, invetiațura poporului românu, cusulu an. 1871, Ne. 200, Su
11 bucati. |
20. Conferenti” a: Bomânilora Br. “cat, do la Aa Tulia în.
i “Transilvania la an: „187 i

RS
Nr. 201, lvl. . . ERIS
21.D, roll, Nr, 202, 1. vol. a ie De
22, D. J.: 0.: Massimu, Nr.
A 203, 1 vol. E a
i
E
'B; Carti cumporate
28, Acestea suntu somriate. cu nou nr. curente, si oimpărae de la 1869—7 1 de la o
i

)
IV
„i Met, 48 a Ra |
Obs. : Dictionarie, Biblie, Crammatice, ot: pretiula lora aste 451 lei, 52: bani.
UN

a "94 La, an. 1870 , totu dictionarie, vocabularie, si alte carti filologice, intre. cari da..
la Mielosiciu:.Diplomata greca, 110 vol., pretiulu 2207, 34, dela Nr. 13—43. e
"25, La an, 1871, Dioţionatie, ete., 21 vol; Pretiulu 136; 93, deia Nr. 44— 46. N e
C Documente E
AL

“Unulu din an. 17 17 de la Caztu VI cu sigillu iin cuteia.

- Altulu de la Gavr. Movila. d'in an.- 1619 edate iin an. 1869 si 1870, cu doc, d RI
|
TR

| Grig. Calimacu, annulu 1767...

„. Alu treile de lă Michai. Siutiu, 1820... SE E
„Alba patrule de la Joannu Sturdia. 1825. DD e
AI „Nota. Toto acestea sunt donate de:D. V. A. “Urechia, a
EN

„RECAPITULATIONE
A, Carti donate, 302 bucată: (în 203 corp.). -
/C

_B. Carti .cumperate, in 139 bucati (n. 46 cr):

-0. Documente, 4 bucaţi.. Ea a e |
= . i Pretiurile cartiloiu Cammperiate' i _ . iai Ma ti
„Annuli 1869 -451'lei 52 bani
SI

n 1870 2207» 84»...

a 1871 136 » i a
IA

“Summa... .. 2794 ». 89" Da Mă

Observ. Cartile donate, de Ja 1 August 187 1 nu suna imecute îiîn acestu. xeportu: .
„ Bucuresti 4, Beptenbre, a1871. Report. Alessand, “BRomanu. Da |
U
BC
 Y
109

AR
| Protocolulu:sedentiei plena viaa XXI, a Societatei academice Ă

R
„xomiine din i Septembre, 1831.
o |

LIB
Presiodente : A. Zr, Toasiiarui..
„ Secretariu : Jos, Hodosiu.
"“Memibri presenti : J. Q. Massimu, p. Poenariu, G. Bari, G. Sion, A Pajiu Marian

ITY
Ales „Romanu, Ales. Odobescu, VA. Urechia si Joan Caragiani.
"144. Se cetesce si se adopta protocolulu, siedentiei- din 4 Septembre: currente.
145. Domnnlu Presiedente. communica una adressa a; domnului. Bug. Sucevanu
| studente de. medicina, in Vicnna, pre 'longo: care tramitte “unu tractatu de stenografia

RS
| „pentru a Îi. essamninatu 6 societate, si a-i communică resultatulu cercetariloru s6ile.
: Delegationea, |remane insârcinata, a află unu modu pentr ua cercet, addeveratia : va-
lore a luerarei D-lui Suceveanu si a-i commuriicâ resultatulu.. -
VE |
146. Presiedentele communica una alta adressa a D-lui Nic. Pop, prof. in girana-
“siulu din Naseudu, pre longo care tramitte unu manuscriptu de traductione de « Isto-
Yva naturale, pentru a-lu essamină si „dupo approbare a-lu: tipari cu spesele: societatei,
NI

„6ro: autorialui se: se dea una remuneratione correspundietâria metitului opului.

„Se tramiţte sectionei scieutieloru niaţurali, care inse: pentru tempulu: inaintatu allu !
sessionei prescate numai la sessionea venitoria, va potă veni 'cui reportulu seu.
U

147. Se pune la ordinea dili numirea de mombri onorari si corrospondenti ai 80

: datatai. |
AL

"Doninulu Romanu sustienutu' de D-lu Papiu propune a seo illoge meabru 0onorariu
allu societatei prâ-santi a sea parentele: Archieppu si: Metropolitu Andreiu Siaguna,
Propunerea se adopta si. pârentele archieppu-metropolitu' bar. Andreiu Siaguna, |
TR

“este -proclamatu membru onorâriu allu societatei: acadeinice române.

Domnulu Baritiu sustienutu de D- lu Romanu propune: de membra onorariu « si cor-
„respondente pre D-lu Paulu Vasiciu, Dr. in medicina.
EN

Propunerea se adoptă; si 'D-lu Dr. Paulu Vasiciu oste alma membru onorăriu
| 'si correspondente allu societatei academice române. |
Domnulu Sion propune membru onorariu pre Lordulu Stanley pe
- Domnulu Odobescu pre D-ln Adrien de Longperrier înembru: allu acadeniei de
/C

| belle littere si inseriptioni d'in Paris, pre D- lu Emile Egger, membru alu acellei-asi aca-
demie si professoriu la facultatea, de littore d'in Paris; pre cavaleriulu E. Biondelli, pro-
fessoriu si directoriu allu museului de antiquitati din Milanu si pre cavalerulu G. Ca-
SI

pellini profes. de scientiele naturali la universitatea din Bolonia,.

. “Domnulu Papiu pre D- lu bar. Adolphe d Avril, fostu agente diplomatica alu a ran
3
„ciei în Romania; ,
IA

"Dot aceste proptueri fenăii sustienute se punu la, votu si so adopta; prin urmare
“Lordulu StanleyE D-nii Adrien de Longperrier, Emile Egger, Cav. E. Biondelli, Cav:
U
BC
 e i a: a e

RY
Ls A ST
10
i omorari ai” societate,
a. Capdliniă si bar, Adele a dorit suntu proclamat membr
. - ie ,
academice române. -:
pondenti. D-niii Gavril Popa
-Domnulu Romanu propunea a; se alege niembri cories

RA
in Blasiu si Joan Joronescu. din.
canonici in Lugosiu, Joan NM. Moldoveanti, professoriu
a a E
| „Bradu (în Moldova). a
Popu, on. u. Molăovânai |
_* Propunerea se priimesce în unanimitate, si Danii Gori

LIB
ai societat ei. academicer omâne.
si Joan Jonescu suntu proclamati membri corr espondenti
. Dl
Dupo 4acestea, presiedentele redica, siedenti! a la 5 ore dupo. amâdia
pu Pi i
Trobs Laurianu, . a
,
“A ,
ii +

dos Hodosiu.:
+ A

aa -
.
LR

ITY
a
;

“+

RS
a Societati.
îi “Protocolulu sedentiei (publicezsolemne) xxv
a academice române Vin 5 septembre 15%.

„-“Presiedente : a: Tic. Lenin. E

Me: Ă
n
a
Ia
ia Ia
,
IV
Ia

Secretariu + Jos. Bodosiu. i

iu, A. Papiu Ilarianu,
Membrii presenti : I. C. Massimu, Petru Poienariu, a. Barit
si Jon Caragiani. Da
Ales. Romanu, Ales. Odobeseu, V. A. Urechia, G. Sion
UN

la or'a,un'a, '“annuntiandu co la or-.

148, Domnulu presiedente deschide siedenti'a
lui nostru collegu, D-lu Petru Poie-
- dinea dillei. este receptionea solemnale a, veneiabile
itatea lui Georgiu Lazaru iîn fer! a:
-nariu, care este insarcinatu a ne vorbi despre: activ .
tatei lui, |
litteraria si scientifica,, si despre xesultatele activi
AL

P. Poienari iu de, la tribu na cere

- Invita pre d-lu xecepiendariu a:luă cuventulu. D-lu
ations i, de care. sufter e, nu va pută ceti senguru
scusele sele, -co. pentru greutatea, respir Mi
în loculu: seu. î..
discursul, si: roga, pe d-lu secretariu generale a-lu ceti
TR

tribu na cetesc e. disou rsilu , care

e
Domnulu secretariu generaale, J. O. Massimu, de'la, N
prin applause.
a, fostu ascultau cu mare interessu- si adese întrerupiu
atu de toti membriii; ro doin- ”
Dupo terminareacetirei, d-lu ezopiendariu fa salut
EN

|
nulu presiedente dice : |
iu |
„ Astad i plati mu tribut ulu ce dototiazau memoriei ui a. Lazar, ala doile martir
co, precumu d'in sangele martiriloru |
allu Romanismului, si despre care potemu dice
/C

&. Lazaru,. versatu de persecutorii. -

resari exestianismulu, assemenea, din sangele lui
nale între Români, vosari însusi,
numelui Român, vesari desceptarea conscientiei natio |
De
xomanisinulu. Da a coleg ii |
n, venerabilulu nostr
Demnulu seu suecessoriu pre calea inceputa de Lazar
SI

iîn cursu' aprope de trei-dieci, de anni

P. Poienariu, care a condusșu: scolele nationali Si
i-a, xedicatu asta-di unu. monumentu neperitoriu.
IA

, nepotiloru si Strumopotilatu, nostri co &

„. Acestu monumentu. va adduce: 'amente fiiloru din morti por i
ale, care ne-a, inviu atu
ei detorescu luminele loru, unui omu providenţi
U

Lă
BC
 Y
. 31,

AR
cuimu mantuitoriulu a iaviatu pre celebratulu iîn cartile .evangelice Lazaru. Deci se stri-
găzma cu totii din profondulu animei, “se viedie in: perpetuu intre Români Memori'a
„li Lazaru, luminatoriulu. Româniloru. 9. - se

R
” Discursulu se alatura acestui protocolu sub A. | | Se
149; “Domnulu presiedente dă cuventulu d-lui Sioa. insarcinata de societate a, rOs-

LIB
| punde recepiendariului.. | II a Sa i |
„ Domnulu Sionu de la tribuna pronuntia respunsulu, care assemenea, a fostu aseul-
| iatu cu întereșsu si intreruptu prin applause. . DR
“Respunsulu se allatura, apestui protocolu' sub B. i

ITY
Domnulu: presiedente, saluta 'cu fratiâsca . caldura, atâtu din parte « sea1 câtu si arin
| partea, societatei pe venerabilele collegu P. Poienariu,-si dice : se sperămu co'in scurtu
| tempu se potemu. vede societatea. osia, illuștrata cu assemenii. somitati. litterarie si
“scientifice, RI aaa a

RS
Ta urma, presiedentăte declara: siedenţi'a redicata, anpuntiandu cea, vonităria pro
mane, Joui Ja or'a un'a postmeridiana.. a Sa a
A. rob. Laiirianu. Ta
908 Hodosius
VE
NI

AADVESS0 A

GEORGIU LAZARU
| | a | : : | Aa RI DN
U

ini aie ici aa e

AL

Sr

“SCOAL A ROMANA.
TR

| 1 n epocele de animortire: ale; naioniloru apparu avenemente, cari ca,„rodie din ceriu
Juminedia poporeloru ochii mentiei, în desceptarea conscientiei de sene si le conduce
EN

passulu pre callea,- progresului iin .desvoltarea semtiului nationale. -

- Unu evenementu de acesta natura, din celle mai memorabili, avemu a, semual& iin
istori'a, patriei nostre, infientiarea scolei marelui dascalu si infocatu patriotu Georgiu
Lazaru, calea deschisu Românilora cartea scieutiei si preiiuirei de limb'a si nationa-
/C

| litatea, loru. ie = Se e
Mai inainte de aivorbi. despre ifientiareea acestei scole, se spunemu ce scimu des- |
pre originea, lui Lazaru, despre: studiele si aspirationile lui.
SI

Georgiu Lazatu s'a, nascutu -la. annulu 1779, în Transilvani'a, la satulu Ari igu,
3 Jongo Oltu ; parentii sei. Georgiu si Maria, români ortodossi de baseric'a greco-orien-
“ tale, erau de conditionea „modesta, a agricultorilor torzani, carii aveau micu loru
IA

„ mosia libera, ca, mosinenii nostri. |

zi aveau cinci copii; din cari cellu mai micu, Goorgiu, fiendu mai intelligente «si
U
BC
 RY
_ cu inalta ipplecare la invetiature; fu tramissu la scoL'a din Sin, unde nnu întră aţi
ase destenge intre conscolarii sei cu osebita. eminenţia: Sa

RA
- Destinctionea micului Georgiu ajungundu la connoscenţi” a avutului propriotariu allu N
: Avrigului, Baronulu Brunclenthal, de a caruia casa tinea tatalu copilului, luă nobi- ii
lele proprietariu pre eminentele scolariu sub: patronagiulu, seu, si-i înlesni modilocele

LIB
e ca se si urmedie invetiaturele la Academi'a din Clusiu, .- si
„i — Dupo ce-trecă aci elassele filosofice si guridice, tenerulu nu mai visă do câtu fe
ricirea de a se duce in capitalea imperiului se-si completedie studiele, s si nemicu 1nu-i
mai putea, deslipi gandulu de la acesta; doii Gntiă, aie
“Cu miculu ajutoriu ce avea, de la, Bayonulu, si mai multu plehu de: spetantia si iu:

ITY
sioni alle junetiei; Lazaru Sboră spre capitalea, imperiului, unde ui mă differite cursuri ,
de scientiole phisico-mathematice, cu applecare la ingineri'a civile. i
Pre atunci Vier'a se află occupata, de trupele: fraicese, si fisnduco se faceau tocui

RS
sitioni ini servitiulu armatei, fu si Liazaru reorntatu între topographii ce s "auU atu diin
Austri'a, i a : te
. . Acesta positione Ju distrasse Grecumu dela curstilu inivotiatureloru sole, înse.i dede |
„ oceasione a face buna practica iin 'ayplecarea. scientieloru maţthematice la.diverse. 0- |
perafioni ;; si intelligenti'a cu.care essecută E Jicrarile ce i s6 incredentiasse, abtrasse
IV
attentionea si multiamirea iz „partea, capiloru acestoru lucrari. . De
- Dupo incetarea campaniei, liberându-se d'in servitiu ingineriei civile ce se reci u-
UN

- tasse d'intre scolari, se congediă si Tazaru- de la lucrarile technice' cu cari erâ insar=
“- cinatu, reluă, apoi cursulu invetiatureloru in facultatea de theologia, ca se-si comple- ..
tedie studiele ce-i erau necessarie pentr u' carier'a ecelesiastica, la, care se destinasse ;ri
--si la essamenele generali ce dede la inchiaiarea,. acestui cursu, obtinenda Lazaru di-
AL

plom'a de Jaureatu iin.theologia, fi Dresentatu Ministrului de professorii sei cil osebite

“laude si gi atificatu de acestia cu unu anellu imperatescu ; in diamante.
In urm'a acestui daru, laureatulu nostru semtindu-se oblegatu se-si espritna, grati- |
TR

tudinea sea, sollicită, audientia, la Imper atulu, si obtini de la, Marirea Sa incredentia-
rea, co la occasione.de- veri-una vacantia iin: cariera cedlosiastică; va pot comptă pre, ăi
augustele selle. auspicie. - Ia
EN

Cu terminarea studieloru, se imiplinisse si termenulu de. durata: subvetionei ce *

accordasse lui Lazaru protectoriulu seu:Br unclential, pentr u intempinarea, Cheltuele=
loru selle la, invetiatura, 'Trehuiă dero se se intorea in “patii'a sa, ca se se oceupe de | -
ceva, in sfer'a,. carierei ce-si, allessesse. Asi4, Lazaru illustratu cu tiţlurele acade-
/C

„mice, cu care se incununasse la Universitatea Vienei, si cu acellu. de membru alui.

societatei philologice de „la resiedenti'a, ' episcopatului 'greco-orientale all” 'Prânsil-
_ vaniei, si priimi, în anhulu 1814, chirotoni'a de Axchidiaconu allu scaunului epis- „.
SI

| copale;- si postulu de professoriu catechetu la, Seminariulu candidatiloru de preoti. -. |

--"La, acesta, functione ce i se incredentiasse, invetiaulu professoriu ar f voitu sa -
IA

7
faca, a, fi folositoria, 'scieriţiele 'selle, d6ro candidatii -ce- î-se, prosentau . spre “a-si
4
completă studiele pentru preoţia, erau cu totulu neprogatiti CU. învetiaturele celle :
mai elementare, si de acea-a nu potecă, facia” cu unu assemene asiditoriu se si -
U

m
BC
 Y
| 3 Da

AR
desvolte « seienti a; pentru co. nu la ar fi intellessu, ci trobuiă se si manance amârulu,
ocenpanduse. a-i inveti mai antaiu se pota ceti si scrie pre intellessu.
Intiun'a Win dille venindu la Lazaru în. scola câtiva sateni cari aveau candidati de

R
prpreoti la invetiatura, ii presentara reclamationea ce facussera, la Vladic'a, plangundu-
se co patimescu de lips'a de preoti pre la, baserice, din causa intardiari ei co se face la

LIB
scola de a se liberă candidatiloru attestate de capacitate pentr u chirotonia..
. Vediendu acesta reclamatione, si mai allessu apostil' a ce pușesse-Vladic'a pre dens'a
„cu admoniţioni cotra pr ofessori, cari priviâ pre ensusi Laza, acestia, se turbură, forte
si âdr ossandu-se cotra petitionari iin faci'a tutoru, 16 disse : «Auditi, omeni buni! Dom-

ITY
«ni'a vâstra mi adduceti in scola numai nosce Ducheri, busceni intunecat, si-mi 'coreti |
«se-i liberedin mai curr endu; fia si mai neciopliți., Apoi, bunii inci crestini! d-vâstra
„esciti. CO preotulu este facli'a care. trebue se luminedie pre omu in tote caile selle; la,
«ellu allergămu ca se ne alline dorerile sufiletosci; ellu' trebue se ne indulcesca amari-

RS
«tionile vietiei d'in Dumea, acâst'a. Dero ca se fia unu preotu astu-feliu, trebue se fia
«luminatu, si lumina numai prin invetiatura, se pote dobandi. Asiă, dragii mei, adaus-
. «se:Lazaru, dâco sunteti crestini buni, lassarti se invetie carte cum se cade, pre omenii
VE
«cari voiti se-i aveti preoti cu suffletulu, si cu anim a; si nu tramototi la Vladie' d se
„« popesca, numai nesce, vite necuventatorie,» i
Nu mulţu dupo acea-a se. deschise vacanta, de episcopu iîn,n Bariatiu, La acestu ot
NI

aspiră si Lazaru. Se gati -dero. se se presente! la concursu, si plecă Ja Carloviciu, unde

resiedea Motzopolitulu basericei Greco-neuite.
„Între concurenţi nu erâ :nemeni cu meriţele lui Lazaru, şi neci se gandia ellu co DU
U

„tea altulu se-i 'st6 în drumu, se-i. faca; veriuna; umbra; dero restrisitea invetiabului. .
nostru cohcurrente fă not: :ea, mai gr ea, cu 'care-lu insemnasse autoritatile superiori,
AL

“de canidu cu vorbirea, sa, prea, libera în scol'a candidatiloru de preoti : ei calomniara, pre
” Lazaru cota, Metropolitulu de la Carloviciu, co. fiendu pr6 invetiatu în filosofia, avea,
“idei pr6 liberali; co este fora temere de-Domnedieu. Spre incredentiiare adaussera, ri-
TR

dicul'a; assertione co Lazaru s'a nutritu de tempuriu de assemene impietate; si proba

“de acâst'a este, diceau ei, co în copillari a sa a, avutu. tomeritatea se impusce ciori dupo.
- Cruce basericei ; ba unii, chiaru (intre preotii cari assistassei in scola la osperimenţe
EN

fisice,. accusara pre Lazaru co ar. [i pre lungo altele si vrajitoriu. |

Notitiele acestea despre candidati” a. de episcopu a lui Lazaru, ajunseră peno la im-
peratulu; si macaru-co Majestatea sa, si addussesse amente de inalta, protectione ce pro-
/C

” missesse Ini, Lazaru pre candu îi se preşentasse la Vien'a ca, laureatu allu Universita-
tei, dâro, din causa missicarii de. pre atunci a earbonariloru în Italia, imperatulu
Franciseu, spariatu fiendu de liberali, ca si Nu, poleone de ideologi, nu voiâ se audia de
ei, si facusse attente pre autoritaţi ca, se fia mai circumspecte la numirea unoru asse-
SI

men; omeni in functioni publice. Acesta linia de conduita, fiendu data, si Metropolitu-
lui de la Carloviciu, si vediendu' Eminenti'a Sa, petitionea lui Lazaru de concurrentia
IA

“Ia postulu la care :aspiră, pre bască connoscintieloru filolotice si teologice pre cari le
possedea, Pre sania Sa xespinse acesta, petitione dicundu : «Româniloru nu le trebue
U
BC
 RY
OT, | 5
ei
unui opiseopu asiti de. invetatu, șii pai i altu doneuente pro € care lu ssi mun in-
pie
a

RA
„data, în locului vacante. |
a “art, si pre venitoriiiu funotionea sa
„Asiă; intoreumdu- se Ia Sibiiu, Lazaru remase
Semiiiăriulu candidatiloru. de preoți. .
|
a: episcopulu-]Moga, ca, “professoriu. catechetu la
gi:âcell'a, de oratoriu basericescu, si.
Pre longa titlulu de professoriu, Lazaru avea,

LIB
in candu predice la, baserica.:
„în acesta calitate oră oblegatu se faca, din candu
'selle teologice, si inspirahdu aşcul- N
Aci avă oceasione a-si desvoltă connoseinţiele-
de morale, atâtu indulci pre auditori sei
/ tatoriloru priricipie. salutărie de eligione şi
rii ce, veniau: la baserica, crescea in
la aceste: precepte, în câtu - numerulu poporanilo

ITY
s'auda pre invetiatulu 'cabechetu în ser-
" fiacare di de predica, si asteptă cu nerabdare
nea de: apostolu, morala, evangelică.. Ace-
_Datorea urmatoria, propagandu cu inșpirațio
enoriei selle i mari în publicu reputationea
"stu essercitiu de. conferentia, cu poporanii. . aventu, .
luă si, indrasnâla la mai multu.

RS
„de oiratoriu; d6ro cu acesti. renume Lăzanu
a. ce faci într una di de. serbatore,
câre aprope erâ, se-i fia, fatale: coci la una piedic
se a vorbi in baserica si. despre dreptu-
“candu erâ mai multu' popor adunatu, se inten
um e addeveratu co ei ai detorie 'de
rele politice alle Româniloru,. spunendu-le Co prec
- suppunere cotra, imperatulu loru, nu e mai pucinu E £ addeveratu co au si drepture a fi
suppusi ai imperatiei. D6oc inse ar in-
IV
„verotiţi de guverniu, de una potriva, cu acei-alti
Românii de la Imporatulu, spre res-
"4xebă cinevâ, -esclamă.. Lazaru,. ce au dobanditu
ulle probe, chiaru cu versarea sange-
UN

“plata, pentru credenti'a, de care i. au dati indest

osu aaflâ, co Românii auremasu, .
„Ti loru la, diflerite impregiurari grele, — este dorer
«6ro drepturele de. cotaiianu 1 sunța
„ca, Si mai inainte, numai cu detorie de suppănere, |
ineo negăte. |
, addoveruli: penru co; neo addu-
AL

„MVorbele acestea eraua aspre, “dâro. erau, espressionea

lu Austriei, in ipamentulu loru.stra-
-" cemn amente co pre: acellu tempu Roinânii d'in statu |
co "chiar U “pentr a -vetr” a: loru tre=
mosiescu, nu erau consideraţi de câtu ca.tolerati, si i
TR

Sassului sau Ungurului. :

buiau se faca, robota, adeco se muncesca, ca robi
atoririo, rostite de Laza u,
In starea Jucruriloru de atunci, assemeni espressioni fulger
. - î
mu puteau-'se nu -abtraga attenitionea, anitoritatei,
facia, ai acesta predica, chizimă
EN

"- Episcopul: “Moga, chiriarculu diecesei, care se află

Yoprimenda; $ro Lazar N respunse EE |
indata pre predicatoriu în altariu, si-i facă aspră Aa .
5 ae i
'piscopului cu apprendere.
opulu in “vaserica, 'junels- a: |
„ Petrunsu peno la ficatu de. aftcontalu: ce-i facă Tpise
/C

Seminariulu, si «precumu. Ne-

|
-stru oratoriu se decise din. acellu mormentu. se, parasesca
domnulu Ilaxianu, NI
!
egru Vodă cu spad'a, de assemenea, Lazaru, cu car Lea, in mana, “dice
iotilo ru, co erau Români: »(1).
ii atrecă muntele se spuna 'Româniloru de sub domni” a Fânar
SI

se adressă. cotră: Efori a, Scole-

'Venindu. dâro in Bucuresci la, annulu 1816, Lazaru:
aci scolă romanesca. de difer ite în- i
-loru cu programm'a a ce proiectasse, de a deschide
r în limb'a loru. nationale.
IA

|_vetiature si scientie, ce voiâ se predea Românilo

a de: câte romanesca,
In acea epoca nu erau în Romani'a alte scote pentrui invetiațur
ce pentr u, fiii popor alui, N
"de câtu acelea ce se “ţiaeă de paxacliseri pre la unele. baseri
U

D- lui Papiu Tarianu-

"() Veai îni annalile Societatei Academice române: 1869, distursulu
f
BC
 Y
AR
unde se invetiă numai mecănismilu citirei si alu: scrietei, si orecari. rogationi pase- |
zicesci; 610 pentru invetianientulu superiiore erau scole. numai grecesci cu dascali
greci.. i Ii Dai Pa

R
De scestu invetiamentu iinseo profită numai fiii: de classea, privoligiata, caii avea mo-

LIB
diloce a se familiarisâ, de mici cu limb'agreca. iro fiii poporului , carii Saru fi potutu |
destenge în: invetiatura; prin geniulu sii applecationes, Jon, irehuiau se jaca in intune-
veculu-nescientiei: i: a
Grecismulu si. imptantasse tuduneu” vadecinele. seile in pamontulu +roman6scu. „ră
mai multu de unu seculu de căiidu appes& pre Români 'acestu.j jugu, ce-]u: pusesse pro

ITY
grumazii loru violenti'a turcesca,! care prin: calcarea tractateloru rapisse vomânilor u
dreptulu de autonomia; si-i pusesse sub administr ationea,. Greciloru: din Fanaru.
"Neci unu evenimentu, dice del, Chiaro (1), n'a essercitatu una. influenita mai: “dosa-

RS
strosa 'assupr'a, essistentiei politico a. Româniloru, de câtu sistom'a, de: guvernăre cei In-
w odussesse acesti: greci, candu au:fostu. pusi Ja. €carm "a. tervelorii xomâne.:. ri i. |

| degorierasse sh “up tnurcesen. în. propor iionca “eutațiloruru Si: porhariei. care. 'appesâ
VE
„pre capulu loru.;'si contractasse- acelle. obiceiuri de' corruptione si de 'suppuncre ser-
vile, cari suntu nedespaatite de assemene'stare de sclavagiu. Acesti'venetici, priimindu
de la Turci poterea de :a domni, se: indetorau d, satisface tote cererile stapanului loru
NI

Ottomanu, carui-a erau cu totulu devotati, .: DEP IEaa RT

Ei se applecau:mâi inainte de tote'a distruge spiritulu pub ala Româniloru. Spre
U

acestu fine atțitiara” intrige intre corifeii nafionei, desbinara pre boiari,,:incuragiara
immoralitatea si spoliarea, publica, si: măi. cu .stăr uinţia dispretiulu limbei natiionali,
AL

in gradulu- cellu mai insultatoriu onorei. si demnitatei. Românilora.

Se audimu acumu cu co dorere ne descrie Lazaaru starea de degradare a nomâniloru
din acea epoca. aa Ei ati ?
TR

Iutrunu oppusculu, anu seu intitulata Povctiaritor iiluu tenerini, serissua la annulu |
1820, si tiparitu la Buda în annulu 1826, cetimu la precuventare urmatoriele vonduri:'
«Candu ami venitu. intr 'acestu. allessu :si: de: Domnedieu benecuventatu pamentu
EN

" «tomanescu, ca 'se semenu' grâulu .celln cur atu, si. flora, neghina, am aflatu::intr'acestu
«pamentu una. multime: de maracini, totusi! mu mi: a trebuitu .pr6 multa ostenela de :
- că-i pot curaţi, coci toti patriotii cei addeverati dandu-mi: ajutoriti,: am potutn forte
«lesne semenă grauntiele- celle. addever ate; fora, tocmai. candu dintru semenâtele gra-
/C

<uutie, nenumerate ii de flori straluciaui. pre, holdele române, , 66co atunci si multime
«de locuste au venitu, cautandti ca, semenaturele i inco peno a nu, adduce doritele. fructe,
ase le' strice. — Tia acâst'a ; nu pucinu m'am fostu mahnitu, nu atâta, cocă sciamu, co
SI

| «locustele neci. una data, vinu; ca se d6 rodu, ci se-manance sudorea, si ostenel'a pa-
<mentenului, ci mai vertost coci tare m'ain incredentiatu,. co unii. din neamulu ro-
«manescu suntu cu'totulu predati în limb'a grecesca, si mai. bucurosu: dicu . «Kbpts
IA

<EhErjaty>. de câtu «Domne miluesce-ne». O! cumu de bene: au sciutu, Grecii a, s6 lin-

«gari cotra, Romani, câtu î au facutu chiaru impotrivitori limbei romanesci. Nu-i-i de-
U

(1) Del Chiaro, Dale moderne rivoluzioni de Valachia, ..

BC
 RY
N . .
. .
A . -

atatia:

si: legi nove au + faut, Ta si na-

"-«stulu. atatia, ci inco'si eg ile: torrei. ei'au. stricata,
ca: una; detoria ale urmă: Românii intru. .

RA
:axvavurile: fanariotilorir s'au facutu de obsce erâ:
s'au. “paxasibu; 'si de nu
«tote legile terei, si riaravuiile, romanesti incetu, încetu
patrioti; si scol'a acâsta roma-
-«Pr6 Santitulu Metropolitu Dionysiu si cu alti allessi
de ai patri iei la invetiature: (1)
«nesca curtotulu ua, derepanâ; si, de-nu se tramittea fii

LIB
totu. de: un'a ca vii'a: cea, nelucrata,
«in Auistri” a, Germani'a şi Pranci'a, 'vemaneaniu
pedreptati iin terra, .câtu: de ax
«plina de stivu si bozu, pentru co s6 incuibasse atâtea
Stefanu-Voda allu Moldaviei, se,
«fi inviatu unu Radu-Voda, unu Mateiu-Voda, si unu
-de. s'aru uită si la portulu si
_«veda, legile. si nat avurile Romaniloru de acumu; înco

ITY
de Domnedieu a-i tramitte in a-
«modele de acumu, cu plansu şi cu. amaiu s'au roză
ac6st'a ce se face! Aşiâ se urmedia
d «duncimea pamentului, anu mai: ved6 nedreptatei
suntu: de stramosii loru eli-
«in diw a de astadi, fiendu co “putbriotii: cei addererati, cari
cu totulu nesocotiti,: si ne ..-
„«ronomi, lassati cu:chrisove si legi intariti, acuriu: suntu

RS
de Voru. vorbi pentru patria,
«priimiti in' slujbe, si trebue cu oftari adunci;se taca, co
imipedeca sporiulu si in-
«indata se tramittu in urgia, 610. altii lipsiti de patriotismu,
suntu sub. aripele strainiloru
" <frumosetiarea fericirii nosti6; mai vertosu aceia, cari
„sereseutin coci se vusinedia a vorbi romanesc, mă, si ce E
e mai. multa, co defaima lim -
pi IE o
IV
«b'a romanesca. RI N)

stranepoti luminată, cari

«Ah! cu mare dorero a animeloru semtiescu acstia unii
carora neamu or ecandu erâ cellu- ! -
«por ta numele si sangele stramosiloru Români,allu
UN

cellu miti . intelleptu,- infrumoşe-. |

„mal miaritu allu luinei, erâ celhă mai iscusitu, erâ ene
ticesei, coci la Romani, assem
«tiatu intiu scientie, cellu mâi mare in. suffiete patrio
de josu si sarăci, asiă, si celloru
«er, indemniilu luminarii neamului, precumu a celloru
du pentru unulu cellu de -obsce,
«de susu si bogati! ba toti cu unu. cugetu era lucran
AL

mu addeverati. str anepoti:ai It0-

-cnătionale; d&ro noi Românii de acumu, 'cari sunte
u ved6 lumin'a, sorelui! au
«maniloru;- aveniu in 6chi una, cetia, prin care nu potem
edie ochii din vrerea, animei, |
TR

adora, nu potemu âv6 si noi doctori Români ca se ne “Jumin

ca se ne invetie filosofia in
„«6x0 nu din interessu ? Au nu potemu av6 si.noi filosofi
nascuti ca si alte nea-
<Jimb'a vomâna? tote potemu a. le dobendf, co'si noi suntemu
acelle daruri. Cine pote'di ce co fiii Romaniloru: nu. o
EN

«muri, si noue ne an dau Domnedieu.

patriei? Bu vedu acumu: co potere si .
« «VOru. put inveti tote invetiaturele în limb'a =
Ia
«vreie. au fiii Româniloru la invetiatura:>
N

:
in care: se an cădiutu gpiritălu Români
" Ac6st'a erâ in addeveru starea umilitoria
/C

care
,: ca se- i destepte din ammortiels;i in
ora, candu veni in mediloculu loru Lazaru
jaceau.
î -
ingrijirea +unei Boris compusa a in. Me
- Administr ationea scoleloru eră atunci sub, i Domnescu 'cei
dintre membrii Divanulu
SI

tropolitulu terei si din trei hoiari, allessi d , | | |

ii
a, patru scolari , ca. se
la Universitatea de ln Pisa, în Ital
(1) tori! a Scoleloru tramisesse atunci
IA

in scolele. nationa li. “Acesti -a |

“patria, posturi de profu ssori.
se faca apti a indeplini, la intorcere in si Pandeli. "Mai in urma. ince- a
ntinu Moroiu, Simeone Marcovici
„au fostu : Efrosinu, Poteca, Consta în Fraiici” 3, la scolele. de la
s'a tramiss u, in loculu acestui -a,
“ tandu d'in vietia scolariulu Pandeli, ieloru fisico--mateinatice, :RI
U

u spocilitatea scient
Parisi, Petru Poienari, cu destinatione pentr
BC

+
 Y
AR
mai insemnat prin rangulu loru'si 'prin influinti'a ce 6ssercitau în trebile terrei .
Intre acesti- a inse trebui, se fia câte unulu sau doui cu osebire numiti d'intre cei. mai.
cu invetiatura. Persoanele ce- se aflau-atunci Efori, eraii Mitropolitulu Dionysiu Lupulu,

R
Banulu 'Constantinu Balaceanu, Vorniculu' Georgiu! Golescu, si Logofetulu Stefanu.

LIB
Nestoril. Acesti doui' dir urma eraii' reputati: ca.'cei mai. “invetiati d'intre boiari. 9 6ro
0. -Balaceanulu, ca, cellu mai betranu si. mai insemnatoriu iîn Divanulu -Domnescu, avea,
mai cu deosebire in ingrijirea; sea. 'sogotelele. de venituri si cheltuele alle scoleloru.
“Balaceanulu nu avea “invetiatura, *dâro- erâ, unu omu de anima, si de petrundere iin
trebile iorrei; eră din acei boiari cerbicosi, cari candu eră cestionea de veri una, greu-

ITY
tate, a inlatură din nevoile ce cadeau pre biet'a $ârra, punea peptulu 'cu tota, poterea,
si chiaru cu periclulu vibtiei, pentru 'benele publicu;: avea curagiulu convictionei, si
nu se sfiit, a vorbi -tare''si verde în faci” a omshiloru: poterei; pentru: sustinerea, drep-:

RS
tureloru nationali. Eilu fă: adesea victim a. patriotismului seu; sufierindu ur a si on: a
„de la Domniatele straine, cu ped6ps'a de aresturi si essiliu.: n
Balaceanulu luandu connoscentia de proiectulu c6 ptesontass poriăi Scolelora Lazaru,
VE
pentru infientiarea'scolei ce ellu! cerusse a. deschide, nu crediă. de una 'camdata, co s'ar
"potă invetiâ în limb'a romana 'scientiele filozofice” si matematice; ce propunea. ellu se
-pred6 in acea scolă; „dâro vediendu staruinti” a lui Lazatu : de a incredentiă, prin dif-
ferite demonstrationi, co scienti'a este, ca addover ulu; un'a si acea-asi, in orica limba,
NI

Sar arretâ, numai 'se'scia, cinovă a ua espune pre întellessu, Boiarulu banuitoriu'voi 'se
se incredentiedie mai antâiu despre scienti'a lui Lazariu, si i disse: «Audi- me, das-
U

«cale! d&c0 e addeveratu co D- ta, ai scienti! a de care ne vorhesci, 6cco' eu am una gra-. |
«dina-aici în orâsiu, si voiu se cumperu unu locu allatutea, ca, se ua marescu. A*me-
AL

„«Surab'ua; unu “ingineru nemtiu, si-asi vi6. se me incredentiediu “d6co loculu:e deiin-.
«tenderea, ' ce ellu mi avreta, pre! 'planulu seu. Moesora si D-ta acellu locu, si voiu ved6,
«d6co se potrivesce planulu D- telle cu alla nemtiului. pi tii Di
TR

Lazăra piiimi' cu bucuria, octasionea ce i so:dede de a probâ scienti” a, sea, in ma-

tematice, dâro nw'se gandi coi lipsiau instrumentele” ce i trebuiau, cari nu se gasiau |
în Bucuresci de câtu pre la ingineri. straini, și: 'acesti'a:n'aru fi voitu se ile imprumuţe,
EN

ă pentru CO-sciau co ellu: are'se-le faca concurrentia; In: acesta, d&ro strimtorare aflan-
du-se mateniaticulu nostru, si “frementă mentea: cumu ar pot ca 'se-si intenipine
tr ebuenti” a; ajutandu- se, d&ro.cu seienti'a de mechanica, applicata la ingineria ce. pos-:
"sedea, află mediulu a; si fabrică instrumentele celle "mai de ur gentia; conduenundu silu
/C

ensu-si confectionarea loru prin mesterii ce. potusse gasi in orasiu.: |

"Astu-feliu âpprovisionatu cu uneltele necessarie, iscusitulu torografu se. arab) se
mesore terreiulu gradinei cu loculu' allaturatu, si presentă boiarului planulu cerutu
SI

cu tote amenuntele selle. |

-

„Atunti Balaceanuli chiamă pre genere-seu G. Golescu, care avea, orecari notioni de
scienti'a matemalicei, si i dede planulu ce: facusse Lazanu, ca se lu confrunte cu cellu
IA

redicatu de inginerulu nemtiu. Ii

Una, data ce, prin acestu essamenu, 'se incredentiă boiariulu despre scienti! a dasca-
„ului Lautaru: nemicu nu-l: mai poti opri de la pornirea sea de a; infientiă scol' a ce
U
BC
 RY
NO

! una. ana, |
€ cei: alti. Bfori: colegi ai sei si asternăra,
- acestia p*ruiectassă, se: intellesse qui. sţa=
a, ce erâ de assemene. seolă, si cerura, cu
a foră; cotra Doiianulu; avretandu trebuenti'

RA
- facun dia-s e
în:incaperile basericei St. Sâva,
ruentia "a se d localu' pentru acestu. fine “pent ru
eri au fostu. de la inceputu. destinate
Ă connoseutui Domnitoriului, co'acelle incap . care a ronduitu a!
ialele Constantin. Bassarabu,
DE scola de: ziditoriulu basericei,:.: memor

LIB
u, scola, pentru invețiatura de carţe, cu unu,
se. ină, in cladirile allipte acollo'intr' adens
cumu se: probedia prin: chrisovu, Dom-.
numeru. de una.suta scolari stipendisti, dupo: rea.de ase dă
ientiă,, de Domnu „cere
“nescu (1). Pre aceste axretari alle. Eforiei se incuv sudori trebui: E
locâlu pentru scol'a romanesca in încaperile “santului Sava. Dre; câte

ITY
-
de una, parte dinsacelle. incâperi: Totu si-
“se.verse Balaceanulu-. peno a pot6. dispune. i, greci , armau ti.
camere, erau occupate de strain
rulu' stabilimontului; preste. cinci dieci:
unii pentru, co faceau;parte din: gard'a
si serbi,. cari: locuiazl acollocu familiele' loru,
gardisti șsi-cu. servitorii domnesci. cari
„ domnesea,' altii pentru. CO. erau vudenii cu. acei

RS
i i a te
se uumiau idicliă, sau copii. din casa. itin spatio-
u unu micui ppartame ntu
- Btori'a Vabiă smiilse. din ghiarele strainilor
o . scol'a lui: Lazaru, cu numerulu: de
sulu edificiu allu .santului Sava, si assiediă, atoll
Z

| scolari ce se veerutasse din coneurrentii Româ E

ni amatori de scientiia,.
sau: “para da de câtu în pres
iii
ent” a a "câ |
IV
Acesta scola, se deschise, fra alta ceremonia noulu Das
se le spună din filoso fia
toru-va etiriosi, carii venisseta, se audia ce potea, inve-
a a crede. co s'ar „pote dă. în romanesce
calu în limb'a! româna, coci nu le venie
UN

zi : -
„tiature de vr "una cientia înalta. u, scriitori
Lazaru fusera ; prava liasi de. rin Orasi
„Cei Wantâiu: auditori: la: scol'a lui
mai maturi de la/scol'a grecesca. . Ose-
. de, pre. la caxicellarie,. si pucini. din elevii cei
deratione, «prin indemnulu ce li se, .
pitu .de acestia! se attrassera, si alţe persone, de consi
AL

corpulu: commerciantiloru,,. Al6ssane

. facea, de. Onorabilele, si enţusiastulu patriotu din.
talentele si aspirationile lui. Lazar”
dru Tellu. (2) Acest'a, connoscusse mai- dinainte.
lu în str ainetate, iin: interessulu ne-
eu. oceasionea;: calletorieloru ce. facea, pre totu. anunu
TR

patiiei, prin relaționile te avusesse,cu dif-.

gotiului seu, unde'se inspirasse de amorulu de-pre a- -
'Tempea, Lorgoyiti, si alţii
feriti omeni luminat dintre Români, ca |Molnar,
in Bucuresti, înfocatulu nostru - ceta-
celle. locuri;: apoi acumu, cu venirea, lui . Lazaru-
EN

'aveau ase conduce; pre calea, progi6s-

tianu, augurondu fericire pentru. Români, co
imvită.pre . amicii sei se-și „adduca,.
sului. nationale în;scob'a acestui, invetiatu barbatu;:
assiediâ,si-pre fiiulu:seu, pre + carele
copii in acesta scola, unde; si. ellu nu se, indoisse-a
/C

allu |
nulu: tempisse' totu. somtiulu - de: patria.
_Vuandulu de la scol'a grecesca, unde. strai alu a o
„ Româniloru, lu adusese, in, termina €ce. se, urvdid pont LE cultul, spiri ibului. si.
tt E Da i,
nimei. nationale. tr: e i
Sava nduupote at fi ds “ina -tan -dat a
“Tnyetiaturele ce se3 incopussera in scol a in st.
SI

. precumu:se annun tiass e/pub licul ui, ..

Anu .Cursu sistomaticu de învetiature. academice, io; cerut e,
eau connoseintiele preliminar
| pentru co' auditori. ce.so adunassera aci, nu-av
IA

ce aveau a so tract. De agea- a Lazaru bre- i

pentru inbellogerea suhieoieloru sistematice
"(0 Vedi Anessa lit: G. nt
si imtrudionci publice, Cnistiant "mau.
U

(9): “Tatalu actualelui rinistra alu cuttelora

BC
 Y
SE 119

AR
buii so impestribiediă prelecticnile slle scolastice cu unu feliu de conferentie; ce tinea
cu publiculu acestei scole,' ca. se destepte în auditorii sei gustulu de scientia, si se
_desvolte : intr" ensii placerea de a audi. tractandu-se in. dimb'a romanesca, totu feliulu
de connoscintie, 6ro mai inainte de tote se le inspire 'semtiulu nationale, se fia trufasi

R
„de numele de Românu. Asif, vorbindu Lazaru se preamblâ prin diferite regioni “alle .

LIB
scientiei, semenandu i în calea; 'connoscentieloru istorice si geographice deseriptionile'
celle mai curiose. Candu vorbiâ de nationalitaiea Româniloru, arretâ marile fapte alle”
u
stramosiloru nostri, facea, 's0 se connoşea luptele si virtutile patriotice alle barbatilor
|
cari au illustratu nationea, unii Cu eroismului loru, ca Michaiu bravalu, Stefanu. cellu
in -
mare, Vladu si Mircea cei mentosi, altii prin £aventulu ce au datu limbei române

ITY
alti apostoli ai regenexare i Românilo r.
cultura ei, ca Vaicarescii, Petru Maioru, “Sincai si
gasiâ unu.
Dupo istoria, judiciosulu 1narratoriu, trecea-in 'critic'a moravurilor u, unde
din baxba-.,
campu intensu de a inoralisâ; + acollo. nu crutiâ, «neci una, fapta neomenosa,

RS
de dpigramme „ cu.
riele privilegiatiloru de p "atunci, ua atacă in frunte, si ua încarcă
p. |
indrasnel'a ce-i inspiră, geniulu.”
Unu specimenu de assemene critica mioralisatoria, asi
VE inpreceptele lui Lazar -
| din opuscululu susu citatu, unde. cetitiu, la pagina 5l :
facu unii _-
„ “«Vorbirea a multoru limbe nu este de atâta, pretiuire vredniea, precumau
si frantiu-
«parenti de punu tota crescer ea fiului: seu intru invetiarea limbei grecesti
adapâ' sufflotul u si mentea, fiiului seu.
«sesci,-fora, mai tare se ingrigesca parentii a
NI

se voiu lumină poterile lui

„«cellui inco nevinovatu, cu addeveratele goientie, prin. cari
re presto. toba callea viuetiei,
«celle suftleteszi i, ca se capele temeiurele intellepțiunei, care,
U

«lui lu voru petrece- GU DOTOCITE, DE

si în
| cAsii dâro scientiele adapatoris de inienloptiune? trebue! se invetilmu, cari:
AL

climb'a maicei nostre potemn face, unde. prin oranduiel ele celloru mari s "au deschisu
e fvonosu lucru;
«scole. Apoi de ne ingadue tempulu, potemu şi alte limbe învetiâi; co
“«6ro nu ca, cumu numai invetiarea limbeloru ar îi una sengura, |medilocire de a se.
TR

«face cineva. pre senee procopsiti pi

Si &ro la pagina 58 cetimu urmatoriele :Ca Ia

EN

,
ea |
Auilti intie dotanisiotii «cei tones cari prin alte terri se tramittu se caetores
«pentru pricops6la, adducu acasa, obiceiurile d'in afora, mode 'de imbraca mânte, am- ,
«blatura, stramba, vorbitura multă, si fora socotela; apoi ttotusi. unii i tinu de omeni lu-
/C

«minati, si slabicionile strainiloru' le socotescu a fi maii prețuit do câtu modesti a

«Sau smereni'a cea, terranesca.>. + -
“Asiă cu magia inspiraționei. selle' totudeaun'a viua si infocata, Lanar 1 facea se
pebrunda vorbirea sa în, xerunchii ascultatoriloru,. incantati co audiâ vibrandu Sune-
SI

entie scien- |
tele limbei mater ne, cu cele mai profunde osprossioni in dihirite- -counosc
tifice si filosofice. SR -
IA

Din di în di scob lui Lazaru prindea vadeeine. Scolari se induleissoră a urmă, fora
precurmaro preleckionile cee le face, invetiatulu profossor iu, si dupo ce se preparată cu
U
BC
 RY
SIT Lt; LI

invetiaturele prelizainarie iin grâmniateca, geogiafia, avitmetica si desemnu, inaintara' |

successivu Ja, studiele speciali de filosofia, si de matematica, cu applecationea, acestei
. din urma la, redicarea de planuri topografice si. la diferite constructioni, năechanice,

RA
"In cursu de cinci ani, multi din junii j Români se destensera cu solide connoscenti6 _
ca, ingineri, ca professori, intre cari memorâmu aici cu onore pre repausatulu Theodora Ri
* Palladi : ellu antâia data fă care introdusse: metod'a lancasteriana iin scolele Xomamesti, a

LIB
pentru classile primarie, 'cu table: tiparite în limb'a nationale, 6ro intre cei mâi.emi-
nenti sa incununatu cu osebite merite „de scienti, si de senţimentă patriotice, genia="
ele poetu si liiter atoriu destensu. Ioann u Eliade care, ca pr ofessoriu, în scol'a li Lazaru,
a fostu cellu mai energicu allu seu secundante, apoi continuandu; Si intemeiaridu prin- NE

ITY
_ cipiele romanesci, alle nemoritoriului invetiatoriu, ilustră limb' a npiinale cu
e variele |
+ productioni lititerarie cu cari se glorificii astadi romaniniea, i |
“Pre candu, 'Lazaru ajunsesse
i a. infocâ animele tutoru celloru ce avussesse foricirea
a se adapâ din sorgentea scientiei, ce ella facea se petrundia ini spiriţulu lori, pro in- N

RS
” tellessulu curatu allu limbei materne, una, voce resunâ, din adunculu: suspineloru po-
_porul ui, ce de multu tempu gemea sub jugulu despotismului fanarioticu :. „Vocea iinfo=.
cata a gloriosului barbatu, 'Pudoru. Vlădimirescu, in. allu. carui peptiu ardea; sacrulu focu |
E
allu dorului de! “patiia. Acea voce potente bucinraă, în anulu 1821, inn audiulu Roma-
| niloru, desteptarea loru la semtiulu nationale.
IV
- |
“Poporulu intregu scutur andu-se d'in ammor tirea iin care jacea, respunse cu vigore
la appellulu liberatoriulii, seu. - | |
UN

“Atunci si elevii lui Lazaru, cari invetiassaia de la ellu a a connosce vocea, patriei, al-
“lergara, la chiamarea ei. Scol'a lui deveni focariulu din care scanteiă entusiâsmulu. -
patrioticu. - . : Ş = ?
Da
| “Anim'a lui Lazaru saltă de satisfhctione; co vedea, realisate dorontielo” selle dș de-
AL

steptarea, “Româniloru, si venite la, mâturitate fructele co avea ei se cullega din par
„trioticele doctrine alle scolei selle, : a
Esclamarea, ce facura in faca lumei pre “de-una parte G. Lazaru prin deslegarea |
TR

graiului romanescu .d'in ammortirea, la care eră condemnatu de secule, pre dealta parte
“ Tudoru Vladimirescu, prin vigorea ce ci braciulu seu dede stimulului iationale, fu
processulu cellu' mai, convingutoriu, care assecură poponilui românu dreptulu de cetate
EN

in. cerculu nationiloru europene si lu puse pre cajlea, progresului, spre desvoltareu na=
tionalitatei selle. - [ - A
“De atunci Românulu, deschidiendu ochii mentii elle, veni in 'connoscenti: a desene, -:
/C

rivalisă de intrecere in cultur 'a facultatilor, cu care natură, I a dotatu, si s6 faci demnu. |
„de a memori, cu gloria numele lui Geor giu Lazaru si 'Tudoru: Vladimirescu, in: suveni- !
rea desmormentarei limhăi: nationale şi a, descoperirei drepturelor u nostre, stramosesei. :
a Dabiti iuicepussă a resufiă nationca de sub jugulu strainiloru, si 6eco €0. invidi aini-
SI

micului ua persecută de morte. Scot'a lui Lazaru deveni tinta goneloru Ii: : nimici
cautai se nobusescă. patrioticulu aventu ce nalionea, si luassc,. Se i
IA

„La, incursionea barbariloru in pamentulu romanescu, in nrm'a; ovenimenteloru! res-.

bellico de la 1821, elevii” lui. Lazaru vediura «cu dorere scol'a loru inchisa, si pre inve- .
U
BC
 Y
-
RE
Lo) DO

AR
tintoriulu loru alungati de la altarul templului ce ellui deserviea pentru luminarea
poporului românu, - |
„Mecenatii patrioti. cari palonau silintiele lui Lazaru iin tendentiele selle. penru des-

R
voltarea romanismului pusera, peptu de 'apperare. Dero- poterile lui Lazaru se sleissera,
greutatea sufierentieloru" selle lu ohosisse, curagiulu'seu slabisse, si caracteriulu

LIB
seu
se intunecasse; “cadiendu in fine în infirmitate, fă nevoitu' invetiatulu barbatu, a pa="
rasi Bucurestii. Candu se sui pre carulu ce avea; se du transporte din. curtea scolei
St. Sava, ca, se-lu duca la parentii sei în Transilvani” a, Lazaru se: redicâin 'pitiore, si
inaltiandu-si ochii la: cer iu, facă în tacere cu braciele selle semnulu crucei, în celle patru

ITY
parti alle orizontelui, apoi, dede ordene carausiului de puroodere. Atunci prorupsera
suspinele de dorere alle vechiloru sei elevi, ce venissera se Lu petreca, 6ro. cordialulu
“seu amicu Eliade esclamă doleanti' a d'in seriptura; : «Intru. alle selle a veniti, stai sei:

RS
pre denstilu mu Pau prinitu.» 1
Reiutorsu iin fine la satulu. „Ayrigu, unde fasesăă nascuti, Lazaru: duse cu sene do-
rulu de fericirea Româniloru, si mai vietiui câtuva în suvenirea framoseloru selle fapte .
naționali; d6ro, sdrobitu. in fine: de vestristea, care i turburasse destinulu, si termină:
VE
viGti'a, în braciele consangeniloru sei, la aunula 1823, in etate de 44: -d6 anni. |
Mulţi anni trecussera, si abiâ se mai potea citi inscriptionea de pre crucea care se
pusesse pre moimentulu lui „Lazaru, candu unulu: din cei mai de. meritu ai sei disci-
NI

puli, Comitele Carolu Rosseti, care. in. callatoriele co facea-de multi anni:prin difierite
locuri in interessu hygienicu, venindu si în statele Anstri iei, semti impulsulu, unei sa-
U

cre detorie, dia nu est. din “statulu unde jacea remaşitiele lui. Lazaru, fora a visită
loculu in care se aflau elle depuse; si 1 42.de anni dupo. repausarea lui Lasa u facă -
unu. peregrinagiu anume pentru miormentulu fostului seu s pr ofessorit la paseriei a T0-
AL

mâna de la Avrigu, : n
Aci demnulu discipulu, missicatu de gratitudine pentru. luininele, de care se impar-
„tasisse in sedl'a lui Lazaru, vedică, in memori'ă, acellui geniu croatoriu, unu fromosu
TR

monumentu de ma axmora, pre care transerisse. de pre criice înseriptionea epilaifica, eCB .
Lazar ensusi dictasse,, candu. acea pre. patulu de ultiuoa, dorere : |
EN

za vieruurrontue!
| Ă STAI PUCINU, SI CETESCE, |

e a APOI TE GANDESCE
/C

VA TRISTA OMULUI S0RTE, Ie

, ÎN | „NEPRE GETĂTORIA MONTE,

DI: ri, cE Escr ASTA-DI EU AM YOSTU, ,

” AST! A SE UA SCIL DE ROSTU.

| | „CE SUNTU EU ACUMU, VEI ET,

SI

pa 5 CANDU. GEASULU EL VA- VENI

În josulu acestoru linie, a «daussu grabulu seu scolariu urmatoriulu distichu

IA

.
«PRE CUMU CuRISTOSU PRI LAZARU » IN MORTI Â INVIATU, ” , ! -,
v
iai

ASIA TU ROMAXT! A »: IN SoxnU A DESTELTATU, >

U
BC
 199

RY
"Totu de una data luandu sscire piosulu Comite co.o se aBau aci nepoti de frate ai a lui
i: “Lazaru, carii erau doritori de, invetiatura, dâro nu: aveau medie: suficienti de a “urmas
m) scola;. si intense sentimentele. selle de gratitudine, si prin . benefâceri dotra, consan-. ă

RA
enii illust ului professoriu, si aceordă stipendie la doui din nepoții lui. ] Lazairu, d'in ca=
- rii unulu asta-di se affa studiandu la: Universiţatea Vienei, 6ro altulu lă unulii din. -.
„liceele Bucuresciloru, cari -porta inemorabilele nuras âllu. scolei St. Saya, allu' acelei

LIB
brazde rodose:ce G. Lazaru deschise Romaniloru spre vultur” a, si propagarea spiritului
„de nationalitate,
Voiu, tornină, aici, Dornilora, narrajionea' ce amu a schițiatu dspră scol! alui Laaiii, :
| închiaiandu CU. urarea : se fia eternu memoratu iumele nemoritoriului. patriotu Geor-

ITY
-giu. Lazaru, co din sementi'a, cea, aruricaiu illustrulu acestu-a barbatu, :d resaritu si. |
a crescuju vigorosua arborele de viubtia alu Româniloru! | |

RS
| ANNESSA APTE A A, pi i îi i Ea
n

Esraacru DIN Discuasuu, LUI Lazanu ROBTITU LA: INSCAUNATEA METROPOLITULUI TERREI "ROMANESGI |
i

E
Droxsstu Liv, LA ANNULU 1819. a“
IV
Pr sante Parenit, Da ri
„Pr6 bene este luraci connoscita slav a si marirea , Romanilor stzamosiloru nostri,
UN

apoiin câtu este pentru str alucir ea, scientieloru' si a maiestriei loru în vremea acellor'a,
suntu marturia invederata, ensisi stâlpii podului: marelui: Traianu, d'in albi'a, Dunarei,
precumu si temeliele turnului. Severinului, cari peno asta-di se afla in fapta, si cari in |
„chipu de chrisove nementiunose invederatu maxturisescu, desteptandu-he a, urmă si „i
AL

noi stramosiloru nostri, ca “neeurniatu se-i proslavasca, sementi” a pr6 -inaltului sceptru .
imperateșeu, si santulu seu focu ce arde pre jertfelnicu, se-i prefaca, slav”; a în, marire, *
âro nu în perire, si stingere. Dâro ore candu s'ar "redică duhulu din texrin' a acellor'a ...
TR

si ar privi preste stranepotii marelui Cesare, slavitului Aureliu si ai inaltului Traianu,

i
ore in diu'a de asta-di mai cunnosce-i-ar 2 Negresitu i-ar 'catâ in palaturile celle mari a
“ | imperatesci, si i-ar află în vidiuinile. si bordeiele acelle mai proste! si incenusiate, i-ar -
EN

,
“caută în. scaunulu poterei, si i-ar află amariti sub. jugulu prostitnei, -ii-ar caută, prosla- |
viti si "Muminati, si cumu i-ar aflâ.?, rupti, goli, amariti si assemenati, dobitocsloru, de |
totu cadiuti in prapastia, bene gatiti spre slujb'a vrajmașiloru omenire, rapitorilo:u
/C

casei paxentesci. 'Ajunga, lacremele patriei, ajunga “jugulu robiei, vreme este acumu' se
se redice. din terrina sementiele cadiute si se-si afle drepta-isbavire, Adducerea amente
de marirea; str amosesca, cere mantuire cadiutiloru sei stranepoti, si inăltiaa ea, pre: Santii / |
elle este ensasi vindecarea, raneloru neamului nostru. Acesta nu e de câtu una pronia
SI

„ domnediciesca, care. „faeundu-i-se mai pr6 urma; mila si de. acestu neamu cadiutu, au:
'vuptu aici blastomilu lui, si prin: redicaroa dreptei pe Santiei Talle: Vă se Buna acumu
IA

pi
stavila intunericimei,: AIE
Dreptu acea-a „obscea, cu multiomita” glasuosee + iagoslovita se-“ti fa redicaea in E ;
U
BC
 Y
128 i

AR
scaunu, 6a/'si urmatoriloru spre pilda; in veacuri “penecuventata so=ti fac ocarmuirea si
pastoresc” a: carja a; prd santiei Telle. Inverdesca toiagulu Ii Aaronu,. ca se fia oplinda
de intelleptione pastorescai nepoţiloru si svranepotiloru nostri, se ti-lu innouosca falnicu,

R
si noi stranepotii: lui Romulu si fiii duhovnicesei ai prâ santiei Telle, ti benecuven- .
tâmu scaunulu pre care te au inaltiatu proni'a cellai prâ inaltu, ca, se ne fii parente si

LIB
povetiuitoriu, ti benecuventiumu toiagulu pastori iei, ca, se no fia noue spre vecinica lauda
si mangaiare, co nu-ti va fi cu noi ostenelele în zadaru, pentru co scientiele co sub 0-
carmuirea; pr6 santiei 'Tell6:au a se intemeiă, în palatiulu bogatului ca si in colih'a.se-
racului dupo; mai multe sute. si mii de anni, „Voru marturi intellepionea pastoriei

ITY
pr santiei elle. ai Dia SI , :
Calea, pr6 sante parentă, pre pote! a, care a
cu baciu voiniceseu si cu duhu romaneseu,
spre mai mare! mirare -a neamuluiua ai, deschisu. Tatende tora sfiela si passulu spre
descoperirea brasdei: stramosiesci. Aici fica nu mai are locu, sfi6l'a jacen j morta, la, par

RS
meniu, Proni a lucredia si noi toti cu bucuria ti. urmămu; E .
4 . ) . . e
Dai , ai . . « : LA Ă
VE
„- ANNESSA LIBRA Be îi ao
a N N E au | E Pi ii po Îi . . Ia

“Esmascro D'1N APPELLULU LA SUBSCRIERE PENTRU PUBLICAREA UNUI CURSU DE MATHEMATICA CE ERA
NI

Gaz "AA SE PUNE SUB TPARIU, DE Gronau, Lazant, IN ANNULU 1822.

E a: R : ;?
U

Titiloru Română,
Cu câtu este omulu irapodobitu cu chipu si cu1 deosebite daruri, si cu mai are po- |
AL

tere stapanitoria intre tote si pre. tote celle alte fapturi alle coprensului acestei pla-
niete pamientesci, pre care ca unu Domnedieu pre tote le: -ar6 'suppuse,.) le ocarmuesce,
si le intrebuentiedia, ori la, co Yoesce dupo placu, si fiendu' co. inalt'a fientia nemicu n'a
TR

facutu. fora, cuventu desaversitu, :: urmedia - Co. cu atâtu dâro mai inaltu si mai santv,
trebue se fia si scopulu pentru care este omulu facutu si ziditu, la care santu, sfersitu,
fora, de una, crescere cuvientiosa, si una cultura, benb potrivita omenirei, neci-intr'unu
EN

feliu nu potu ajinge moritorii, de sciutu fiendu co mai: lesne este a slugari pre doue- MR
dieci de intellepti, de câtu a stapeni pre-doui nerodi, inder etnici, cu mentea de papura -
si cu capulu de dovliacu, apoi ÎNCO si infumurati, pre cumu suntu si unii din noi Ro-
/C

mânii, din care pricina, amu remasu cu arepele tunse si perlite, în câtu dâco s "ar desteptă
cumuva, duhulu stramosiului nosti u, allu lui: Mareu Aureliu şi alu: marelui Severinu,
ne ax privi, nu'ca pre stranopoti aai loru, ci ca pre nesce: addeverate: romasiliie schimo-.
| nosite alle eyelopiloru. Pe e -
SI

"-Inse cu tote acesteo-a totu. statura dintre Români, si de la cadere incoce, babati
| vrădnici si intelepti, cari bene vedeau ocari, acâst'-a, si se siliau in tollu si chipu se
IA

puia stavila orbirei, si se sparga besn's a intunerecului, dâro în zadaru,-eo multurăticele

viscole alle vremiloru, cu una nemilostiva ammevintiare turbata, depururea le inza-
darnicira, totu' cugetul, pono în annii cei maii de pre. urma ai Domniei. Mariei Selle
U

r
BC
 RY
Toaninu George Caiagea voivodu, canău: desteptă providenti! a era pr6 malta mai illessu
„drei duhuri romanesci, addeverati: vrednici: barbati, siifflete- puternice si: 'nespaimen-.

RA
“ tate, Jiceferi stralucitori veacului acestui-a, caror” a cu cuvientia li s'aru: cuveni. statuele.
; Italiei spre vecinica, pomenire si lauda, adeco':. "pre : Mari'a: Sa pre Bunulu. acumu' sta. -
- panitoriu Domnu în. scaunulu acestui principatu, Grigorie Dimitrie “Ghica; voevodu:
- inco banu fiendu, allu' douile-pre marele 'Dvornicu, addeverat'a:: dreptătey inangaiare.

LIB
compatiiotiloru, scapare a, 'saraciloru, stelpulu nevinovatiloru şi podob'u patriei, Con:
stantinu Balaceanulu, „ajutatu fiendude pr6 intelleptulu strasinicu iubitoriu de muse ma- -
rele” Dvornicu Georgiu Golescu, carii : ne: “potendu mai în collo sufferi. ocar'a neamului:
loru, ci luandu pilda: de la celle: alte popore luminate, cu cugetu unitu si cu: 'Draciu.

ITY
_ poternnicu parentescu, ati assiediatu si au "deschisu Scola academicesta in Bucureşci;! la
santulu Sava, de feliu de scientie filosoficesei si materdiaticesci,. chiaru in limb'a pa-.
„ triel, ca cu atâta, mai cu inlesnire se pota tenerimea * passi:cotra, tronulu Minervei, in :

RS
"care: școla academicesca macâru si intiacesta scurta „curgere. de vreme. si: cu. atâtea
viscole: câte au pătimitu, nu pucinu rodu s'au facutu „peno acun” a, “precumu se vede in
„fapța, si de:nu se intemplă iutile vremi jigodiose, depârte erâ se ajunga, apoi: pedie' a |

E
cea iai mare a neiutitei paşsire a:scicutieloru au fosti si este netiparirea cartilora Sc0-. R
lastice, pentru co, numai cu serissulu passesce predarea nu-numai cu zabava, ci si cu
IV
greșsiele, nea pperate, si. pr icin'a mebiparirei,, nu condeiulu,; „ci volbu a lui Saturnu au
1
statutu la medilocu.: DR Da
UN

“ De acea:a noi facernu pr6 Ciustitului publicu de scire CO voimu a dâ la lurnina in

limb'a patriei adeco: fisolofia, mateniatic a sii gengrulia, apoi,dupe. aceștia va ur mâ i
si istoria universale. . Sia a
1 Acestea suntu cari. voimu, de va: vr6-si i Domnedieu, si. de vomu vf ajutorati. de cotza 5
AL

iubitorii de muse compatrioți, se.le. „Suppunemu tipului.

o, : ” 1 z. i ., ” .

Noza. Din clahoratle co se vedu. annunciato iin acesta prochiamare, nu se. gasesce “10 câtu unu: |
senguru. manuserissu,. care se afin iin bibliotet! a Universitatii d'in Bucuregci,. intitulatu : Cursu de.
TR

Ar itmetica compusu
] îni Îinbaa romanesca, de G. Laiu u, 2 în folosulu școleloriu din St, Sava, ! la dn -
| nul 1821, Pebrudriu 26. Si Isa Na a
. SI DR Ea | , Sa Pa a N d m pi DN , aa , i , II
EN

E - . - i i n m EAI
ANNESSA LITTERA C.. a, -
_ . . . - . . | | ! ! |
/C

ura Di! "ÎNSCRPTIONE PRE PETR'A GE SE ANLA PUSA D'ABSUPRA USIEI BASERICEI-SE.- SAVA : Si
* pi, .
gi pu

Acesta santa Baserica, locasiulu Domnului Savaoth, fendu facuta mai mica dă inu -
SI

“Andronache parcalabulu, si inchinata, la Lavr'a, Sf. Sava, de longa Iei usalimu, hr amulu
acestei st. Baserice fiendu Blagovâsteniele, precumu. în:chrisove s'a; vediuit, &ro! din .
IA

* nescienti”i unoa si din multa trecere.de-vreme, norodulu Sanutulu Sava la tinufu,

„Acest dero domnedicescu locasiu multu:invechindu-se a inceputu asc strică si a crepâ,:
“in câtu și a se surpâ primejăui, care Maria Sa a Dlagocostivulu si luminaltulu Domnu:
U
BC
 Y
195

AR
Ion Costandinu Bassarabu' voevoda, vediendu stricationea ei au pusu ca se ua mai în-
taresca pre unde i s'a! parutuco trebue ca se st. Iiro forte slabe find mai vertosu
temeliele. s "3 surpatu: Deci Maria Sa NA.4 Sur patu de totu acea -vechia ce a fostu, si

R
din temelie a, ziditu acestia, ce se. vede asiâ iscusita si fromosa, adaugundu pre louga
densa, si alte case si toemele: ca, se fia, scola, de invetiatu carte intru pomenirea veci-

LIB
nica a-neamului seu si a mosiloru si a str amosiloiu. Mariei Selle pomena. Si pre longa
mai multa cheltuiela ce â dătu Mari'a Sa, remaindu si nesce bani ai unui Steri ie lumi-.
narariu dupo mortea, lui, la acesta lucrare s'au datu ca si lui pomena se-i remâia.
Ispravnicu îendu Radulu Dudesou Vel Sluggeru, Bgumenuu Eyr Daniil Arapt si sa

ITY
ispravitu la, leatu 7217 (1709); Iuliu. 20... nt |

Nora, Acesta basriia sa. desfiontiat iin anulu 1870, oniru. co fundamentele îac: stui căiâciu re-
massessera ingropate, prin inaltiarea successiva: a terenului din pregiuru. IE

RS
Vi

. . . De . ,
3 Ia - Pa DIR 4
| N - N a.
ai , ... po . . . .
: .

„ESPUNSULU DOMNULE
2 G. 10N
VE
Sarcin: a ce îmi Sa, pusu de a rospunde venerabilelui i coltogu ecare vene. astadi ini Me=
diloculu nostru este una noua oceasione pentru ment: de.a me delectă, in fericirea, ca
NI

se vorbescu despre barbatii cari ati. facutu: onore: şi glotia. nationei române. Mai inainte
de tote voiu declarâ, co la unu discursu, care apoi, una emiotione atâtu de viua,
U

voiu vorbi: mai inultu cu anima de câtu cu: studiuiu a Da

„Prin memoriulu care ni s'a cetitu, mi se dă unu subiectu de una: nare importanta .
unu, studiu de delicata lucrare, cu atât'a mai allessu co attenge una epoca din istori'a
AL

nostra contemporana, si me: ingrigescu ca nu: cumuvă veflessionile melle se fia suppuse zi
la, critice neplacute. E a: - E
Epoc'a, ce a facutu Georgiu Taranu iînn istori? a nostra, moderna, apostolatulu DR care
TR

s'a consacratu, insesi peripetiele vietiei acestiti memorabile barbatu, suntu, în adde-
veru, materio cari, coordenate cu abilitate de ante, atu.„formă tabellele cele. mai in-
teressanti, - Să ia „ ae
EN

| - Abiă: jumetate scoulu. n6 despazte de epoca acostia,; CU tote acestea avomun-atâtn de

pucine memorie, în: câtu. generationea, actuale : connosce. evenimentele petrecute totu
atâtu de pucinu ca si acelle. stracurate en done sau trei secule mai inainte. :
/C

“Oricâtu de dorerosa, a,fostu: starea politica a “patri ici nostre. si gradilu. de sturpitu-
dine morale a socistatei române pre 1a, acesta epoca, comparanduse eu cea, de astadi
totusi este demna, de studiulu nostru, si mai allessu de studiulu jurimei
j contemporane.
Evenimentele ce caraeterisa poc'a istorica a, unei terri a rare ori sant productulu
SI

hazardului : mai idesseori si mai naturale elle sunt produotulu ggeniului si capaițatei
. barbatiloru cari s'au afiatu iu actione. - Da Ie
IA

„Din mermoriulu car ni s'a cotitu potemu sene e dăm sâma,, se nee inchipuim, care
„er gradulu de cultura, si de înaintare a, Româniloru inainte de venirea, lui Lazaru din
coce de Carpati, In addeveru nationea aceaza, câre. descindea din coloniele poporului-
U
BC
 RY
| Se SI 126 . Sa Z

Să eg ce cucerisse Tumăa, —maiionea, «care si-a, manţinubit ossistenti” a.:sanătioiiăle preste

atâţia, seculi si printre atâtea invasioni de barbari ce au trecutu preste ea,— naţionea, -

RA
“care si-a manifostatu vieti'a chiaru în tempii- de decadentia. a, Europei intrege, oppu-
_ nenduse ca, unu: muru a invasionile asiatice. spre a: scapă; civilisationea, venitoria a
„lumei, — nationea, care a, produssu atâția, Domni mari si atâtia, viteji illustri, in câtu
txaditionea, i-a, pusu allaturi cu eroii: Jui Omeru, — acestia, matione .ajunsesse a, perde“

LIB
“nu numai prestigiulu seu politicu, dâro chiaru. conscienti'a sa nationale. Mai mulţu de:
“unu seculu sub domni” a șatrapiloru Fanariului, ea, ajunsesse una, populaţiione misera-,
"bile în esploatationea diseretionaria, a 'strainiloru,:una populatione de iloţi ce piroteau .
sub lantiurile si jugulu despotisnaului cellui,mai absolutu. Degrâdationea,. morale” eră

ITY
asiă de desmatiata, in câtuiinsisi: barbaţii quasi-luminati, insisi patriotii cei mai buni, -
- însisi eforii Scoleloru d'iin: tera, aveau convietionea intima, co limb'a. românescă, de
Si avea grammatic! a: Vacaresciloru, de si avea, orecari inceputuri de litteraţura,. totusi

RS
nu potea servi ca, instiumentu de luminare: penţru popor U, prin urmare nuu potea se.
se puna, in: rondulu limbeloru viue. |
Si care fusesse ore caus'a acestei prostrationi, coste degradati oni: nationali 2 Au |
dora germenii de vietia si de intelligentia putredissera in semburii poporului nostru?
E
„Au dora strainii prin geniulu loru ne cucerissera? Au dâra Românii ajunsessora. mai
IV
„ Pucinu numerosi de câtu strainii? m - pei ui
“Nu, domniloru!. Românii coriservan geniulu loia uationale , dăro acellu. geniu „stă.
UN

axamortit ca fluturele sub chitisalidea, sa, si astepiaa numai una sufflae datatoria de .
„ vietia, spre 2;'se redică iin pitiore, .Românii Grau multi la numeru, — multi ca, nisipulu
„masii, dupo cumu dice poporulu, — d6ro numerulu loru oră neconsideratu, . fiendu, co
nu represent, una, potere morale. Caus'a voiti sua, sciți? . “Tusioru a, ua, află. Intr a
AL

na „epoca, fatale, într” una, di: nefasta, poporul românu. a fostu- scapatu armele din
mamă, Atunci strainii: au avutu abilitatea de a le adună si au: injugatu la, carulu Joru
de triumfu tote poterile materiali alle Româniloru;. coci. ast'a e sortea, poporiului care
TR

mu are arme. Strainii dupo acest'a, vediura; co Românii mai aveau: una arma, care. de
s6culi caracterisă geniulu loru : : acâst' a eră, limb'a, nationale, limb'a „care sub: Mateiu
“ Bassarabu si Vasile Lupu îhbiă essisse din giulgiulu ci, 'abiă începusse a.luâ: loculu
EN

“ slavonismului. Ei bine! acesta arma, trebuiă condemnata; si ea, spre a consumă faptulu |
-cucerirei : limb'a gr ecosca luă loculu limbei: române in scole, iin actele publice,. in ba-
- seriica, si. Românii atuhee fatalimente au trebuiţu. se uite brecutulu. si suvenirile loru
istorice sau Jegendarie, prin: urmare se nu mai sciu, ce suntu, se nui mai credia în for-
/C

tiele vietiei loru, se nu mai semta romanesce, se nu mai cugete la cea-a ce.poteau fi.
Precumu ne ducemu adeseori si faceru libationi. pre, mormentelă. omeniloru mari -
sau celloru ce'arâu iubitu, de assemenea generationea moderna e detoria a face: mar-
SI

tirologiulu stramosiloru nostri, cari au sufferitu si au induraţu atâte umilentie; 'coci

d&co credemu în nemorirea sufletului, trebue se credemu si acea-ă,, co suffetele :acelle
IA

ce au lassatu' pamentulu nostru plenu de- amaratione, 'astadi sunt consolae, ia

În addeveru, Domniloru, cu dorere cauta, se ne addutemu amente” co Strainii facussera
chiaru din numele de Românu, “chiaru din emblemele terrei nostre.e. epitete dde insulta,
U
BC
 Y
AR
PINS IT

Prii vorb'a' de Toamna seo intelegea robi; brutu, omu fora de drepte, pâria col
“dovânu capu de bou! Mintânau capu de ciora», Coco epitetela; cu cari eramw stigmati-
sati, Dâro a venitu unu tempu, d, venitu una di, capdu acelle capete de boi, acelle Ca-

R
pete de ciori, au Îuatu în corne si in unghio pre 4acei ce se” dosfotau cu assemeni iimba- |

LIB
lari, si au trassu admirationea luniei prin tactulu lora politieu, pin pabriotismulu| lor W
“piin intelligenti'a lori, i.
Dâro la acea epoca erau ore nuimăi Românii in asseinene state de umilire si de de-
_crepitudine? Nu; se.affirmămu acesta spre consolationea, celloru ce se mai rusinedia
de trecutulu loru. Mai. multe „popore d'in Europ" a si „chiaru din acele. ce reconnoseomu

ITY
mai civilisate astadi, se aflau i in stare analoga,. A trebuitu ca Nationeă, cea mare, fiic'a.
“primaria, a popor ului- rege, 'se faca, Revolubionea cea mare, pent u-ca, se suffie assupr a
„tutoru poporeloru acellu suffletu datatoriu. de vietiai care se numesce Nationalitate si,

RS
acellu mare principiu allu vietiei umane care se nyimesce Liber tate. Aceste idei, cari |
in seculii trecuti se considerau ca mtopie filosofice, la inceputulu. seculului allu noue-
sprediecelea, espândindu-se si prin armatele victoriose alle Cesarelui modăârnu, (Na-
poleonie) cari au cutiioratu Burop
E dn: ai tr ebuitu se iea corpu în: legile umanitatei pentru
VE
ca se scambe faci! '2 lumi, Poporele, prin rovolutioni repetite, prin hipte ce au costat
torrenti de sange, tensera,' mereu spre regenerare. o
. Nita latina, care, dupo' natură, sa, concepe usioru si imbracișiedia: cu “ontusiasmmaa
NI

- îdeele; celle mari, fia ea pre. “termurele 'Pibr ului, “fa” pre termurele Seinei;. fia pe 'ter-
urele Dunari, dură nahiralemente se semtia, aceleasi vibrationi. Românii nu poteau.
U

s0 remana, inidoretu, :: oră de. iigore se se scuture de pulberăa barbariei sub care dor- |
mitau, pentru, ca, se scota, eapulu la, lume ca natione ; si nu sciu, disu, dâco: fora cul-
AL

tur'a limbei, fora destoptarea poporului, foră, micele nostre revolutioni politice, amu fi:
avutu astadi f6ricirea, se ne bucurămu de numele de natione, de nuiele de Românu,
"La assemene misicare,. initiativ' a nu poteca se ua ica de câtu barbatii aceia pre. a.
TR

carora frunte Domnediau a pusu degotulu scu -“dicundule sc: passesca, inainte. Asse-
4

eng predestinaţiiohe a fostu reservata de. Provedentiă fratiloru de preste Carpati. .

"Câtiva barbati cari au 'avutu 0edasione a se pune mai de tempuriu in contact „GU sco-
EN

“+ Lele si cu luminele civilisationei renascunde. in Occideite, si luara, inissiuneă a se face

apostoli ai Regenerare ci nationali. Petru Maioru, Sincai, Cichindel, Molnar N; "Peddoro-
vici, Clain, Lazaru, fura primii luceferi ce au compusu pleiadea ilustra 2, xomanismu-
ui. Acestu. din urma, dotatiu cu unu: caracteriu mai encrgicu, se destense cu mai multa
/C

ardore: Ellu a dissu :«Ce foloșimu noi, invetiatii, cu er uditiunea nostra, dăco nu vomu.
cormunicâ-ua nationei? Ce. folosimu.noi, serietorii, cu scr iptele nostre, deco nu a-
vemu-unu publicu mai mare care, se ne cetesca, si se ne intellega? Scole trebuescu Ro-
SI

mâniloru. Se le facemu dâro scole. Se trecemu, mai aliessu preste Carpati, unde Ro-
„mânii sunt mai ageri 'si mai. animosi, si: 'acollo. se consumemu fortiele nostre: Acolo
facli'a; va fi mai luminosa si mai benefaciitoria. >
IA

Acest'a şi-a dissu Lazar; acest'a a si facutu. Faptele narrate de venerabilele nostru |
„recipiendariu vinu în r6dimulu acestei affirmationi.:
Connoscemu dejă ce feliu de scole e:erau în terra, sub Domnii fanarioți. Pie se întrroti
U
BC
 î.3

RY
Greci de
meat ca mozilocele' terrei, cu1 bânii Româniloru; dâro erau mai mulbu pentru
respandi rea Juminelo ru preste
„câtu pentru |Români. Infienţiarea loru nu av6a, de, scopu

RA
prin scolele acestea, ur-
| Români, ci unu scopu cu totulu, strainu de acesta idea. Grecii
data. 'Do-
„. mariau visulu lor u seculariu de panellenismuii «si de. emancipare totu. de una.
in pata a
minati de seculi de cotra Musulinani si în nepotentia a face vre una misicare
Doimnilo iu fanarioti ;. aice. „Iuerau. la

LIB
“10ru, ei aice si gasissera adapostu,: sub egidea:
ottorăanu :: dice si instr piau
planulu de a ellinisă popore ele crestine de sub imperiulu
ului .
junimea, aice si. faceau averi; aice in fine se preparau cu tota energi'a fanatism
uimarirea ”. -
„unei natiorii sugramate la, lupta: sacra, care nu, intardiă de. a avă Jocu., In
medi-
acestoru planuri ei respandiau, cultur! a grecesca cu profusione, si s6 serviau cu

ITY
a, orice espansion e. national e, orice ma-
locele chiaru celle. mai infernali ca, se nabusiese
Georgiu Lazaru, urmă se-si i
nifestatione de spiritu: xomanescu. In assemene situatione,
N

caute una; perghia, cu care se inlaţuredie dificultat ile ce-i stau în calle ca, nesce stance.

RS
)
i
Acesta, perghia, *Gllu - ua, gasi chiâru in activitatea, si energi'a Greciloru -: acâstea
serviau. lui de argument spre a: suscită „gelosi! a în animele, „junimei, “conving undu-ua
a nu
„co fora, una emulatione: analoga in: spiritu. romanescu, fora una cultuia TOmanesc
„de juşulu strainilor u |
va pot6, fi-una desteptare care se faca pre Români 2 s0. sentură
E
si a essi de la intunerecu la lumina, de la impilre la 'emancipare..
IV
D'in memoriulu ce amu ascultati, amu vediutu câate intrige si cabale a avuta se.
sparga marele Lazaru peno se deschida; scol'a romanesca; peno se. „eapete unu ungheriu
UN

şi tact,
in locasiurelo, Santului Sava. Amu vediutu: cu câta arte, munca, intelligeitia
, una pepiniera ; de invetiă- |
faci din acesta scola, elementaria si. popularia. la inceputu
pirulu si ba-
tori, cari apoi s'au respanditu ca 'somentiele cells manose spre a nabusi
i in fine -cumu
lamid'a; depre braşdele inculte alle intelligontiei române, Amu vediutu
di în socie-
AL

| sentimentulu nationale, îni proportione 'cu “progresele scolei,- se voşpan

si ideeloru grecesci ca cazi se ubriâ
tatea, româna pene se, uite foxmeculu culturei
“peno atunce. :
TR

In addeveru aventulu spre desvoltarea. scolelori NU n “Se mai i potă impodică. Tususi.
tendea la resturna- |
regimele fanarioticu, carele” vedeă pene co. cultur'a; romanesca,
scolele nationali.
rea culturei grecesti, nu cutdiâ, nu avea curagiulu a mai atacă
area si Or.
EN

lui Sutiu, lucrâ la intomei

Pre candu Lazaru,, sub domniele Jai Caragea si a
Lileovu scol'a, vomâpa luă una, des-
E ganisarea scolei române, în partea de dineollo de A
voliaxe nu mai pucinu importante, Acollo Seminariulu, sub patiropagiulu nenioritoriu- --
Vehiaminu Costaki, organisatu cti professor. invetiai addussi totu de
/C

„lui Metropolitu
„preste Car pati, prepară. nu numai teologi destinati pentr N, preotta, dâro sii proossori
apti de a forrhi scole române i
Voindu a ne margini inse mai mult u assupr” "a, missicarei produsse de Lizaru iin “Bu-
SI

tempu dostullu de vapode - _

curesci,. vomu spune co acestu nemoritoriu burbaţu inta” uni
onuli ai. „aposto-
a fostu in stare se produca, mai mulţi elevi cari sau arstatu demni
acestia : at-:
IA

vorbesce pucinu „despre:

- labului seu. Vensrabilele nostru vecipiendariu ne
litteatu Heliade ;-
tenge numâi participarea; co a luatu la oper, seolei marele nostru
stipendisti destenatia se for dâ
ai uumai una nota despre tramit terea ini Tali aa.a patru
U
BC
 Y
129

AR
profesori; dero nu.ne mai. spurie nemica, despre fiuotele dobandite de la Poteca, Mar-.
covici, Moroiu, acesti primi urmatori ai lui Lazaru, cari au illustiatu mai tardiu
ca-
„tedrele scoleloru romane. +: .. 0: E

R
„ Acesta sarcina a lassat-ua, assupr'a, celloru ce se-voru: oceupâ en, istori'a
speciale. a -
scoleloru. D-lui, în modesti'a, sa, nu ne spune nemica, despre parteace

LIB
si insusi. D-lui
a luatu la edificiulu scoleloru române. Mi-a lassatu mie sarcin'a acest'a,., Dero. fivoiu
eu ore iin sta
se re
calificu indestullu meritele unui omu, car
ă lassatu
e atâte fromose'
„Suveniri in istoria scoleloru?. | + N . a : E i ID i a TA i | : . ip
NE Î
D. Petru Poienariu inco din copilaria sa devotatu.studieloru. -Pereurrendu: cirsu=
. :

ITY
- rele scoleloru
|
grecesci d'in. Craiov'a si din Bucuresci,: candu ca, esternu, candu ca, sti-
5
pendistu, traindu candu cu:ajutoriulu marginitu alu parentiloru, canducu ospitalitatea,
9 d !

patriotica a unui Bpiscopu sau a nui Metropolitu, cari admirau' applecarea.sa, la,
in-
7

vetiatura, :D. Petru “Poienariu, ajunse înco de-toneru în Garier'a, professoratului; la

RS
7 an-,.
nulu 1816 a, fostu chiamatu ca dascâlu in classea a treia primăria, din scol'a grecesca.
- In assemene calitate, D-lui, continuanidu pre predecessoriulu seu Eufrosinu Poteca,
s'a
servitu cu instrumentulu limbei române, in .prelect la,. obiectele
ioni.ce er dețoriu-a
VE
predă în limb'a grecesea. Acestu metodu de invetiamentulu limbei grecesei in paral-
lelu 'cu cea, romanesca, a fostu una innovaţione ingeniosa, care nu, ua potea concepe
de.
„câtu una mente nutri de ta
ideio nationali. "Acst'a a avutu unu suceessn ncasteptatu
NI

pentru. progressulu studieloru si a facutu una impiessione d'in celle

mai fericite. Pu-
bliculu se convingea d'in ce în'ce mai multu co predicatel
lui Lazaru
e: erau positive, ..
co cu limb'a, rorianesca se potu communicâ tote. ideele ce reclama, scienti'a, 'si co
U

ea, |
dupo' vigorea si flessibilttatea sa,.erâ' apta, pentru orice studie, '6ro nu asiâ
de. bar-
bara, cumu ua calificau dasealii greci. De
AL

„Aceste lucrari, aceste silintie, urmă neapperatu se d6. fructele. loru. Romahnismulu
facea, passi gigantici în desteptarea.
sa. Lazaru cu tote acostea, în impetiuositatea :sa
naturale, nu mesurâ succesele laboriloru selle : în tote dillele, candu essiâ d'in.-scola;
TR

candu reintrâ în chili'a sa, ;suspinâ amaru si blastemâ, neajungeiea mediloceloru'selle,.

Ellu nu erâ patriotu'de-aceia cari -vedu în mare faptele celle mai neinsemnate.
Nu -
este inse mai pucinu addeveratu co ellu a fostu, unulu d'in instigatorii intelectuali
EN

cei mai:insemnati ai epocei. Istori'a i-va pastră în eternitate loculu deonore ce i lu

defigemu noi astadi. Scol'a sa, se pote dice, a facutu addevorat'a missicare "nationale,
de la 1821, Tudoru Vladimirescu, acesta figura, imposante in istori'a nostra, moderna,
/C

n'a fostu de câtu unu braciu, unu. essceutoriu populariu alu ideeloru produsse de
scol'a,
lui Lazaru. Tudoru Vladimirescu a fostu
. destinatu se fia spaimentatoriulu: Greciloru,
precumu în Transilvani'a a fosţu Horea spaimentatorinlu Unguriloru. De acea-a amu
vedintu co junimea d'in scolele naționali au alergatu sub, stindardul lui 'Pudoru.
u De
SI

acea-a cauta se ne adducemu amente cu fericire. co iususi recipiendariulu nostru,

cu
„natura sa flegmatica, si pucinu impressionabile, a fostu coprensu de entusiasmulu:
tom=
IA

pului si, abandonandu dascali'a, grecesea,. imbracandu vestimentulu pandurescu,

'acea
uniforma, istorica. a vitejiei române, a allergatu de s'a, pusu la, servitiulu lui
Tudoru ca
secretariu, |
U

9 ,
BC
 Da 180. |

RY
o-
+ Multi, Domnilor, intreba adesea, am intrebau si eu insumi pre | vejranii contemp
c

, Ore in ce re-
“vani ai evenimenteloru de la 1821 : Ore-Lăzaru ce â facutu pre atunce?
serisse -peno 'a-
: laţioni sa aflatu cu 'Pudora Vladimirescu ? In adăoveru memorialile

RA
din scotalui
cumu: nu ne-au: assatu neci-una notione. Se scie numai atâta, co junimea
la acea maiites tatione care tendea la;es-. :
Liazaru. a allergatu' 1a Pudoru si a luaţu parte
cari lu. împilau. |
pulsionea Greciloru, la moturarea pamentului romaneseu de. strainii

LIB
lu facea,
Lazaru, dupo cumu se scie, obositu, 'cadiutu întaunii feliu de' MarasTmu, care
rea, natio-
se vedia, tote în reu, nu potea, sc ica parte directa, parte! activa: in -missica
a statu. indifte rento si'co nu-a fostu. cellu
năle. de: la 1821; dâro nu'se pote crede co
; cu: " Episcop ulu de Argesiu
pucinu initiatu, pre candu se scie: co se aflâ'in in timitate

ITY
si care a. traitu
Ilarion, unulu din cei mai: invetiai: calugari de. pre timpulu acel,
nsdespartitu de Tudoru in totu tempulu missicarei. -
ipationea celora
"Se lassămu' inse: la una, parte aceste cugetari, cari meitita preăco
române în urm'a
ce VOru serie istori'a politica a tempului si se ur marimu: sortea scolei

RS
„a
Ia -

| acestori cvenemente.
: . i ' 4
Li . Pe

ecu te-
" Dupo retragerea său mor tea “nemoritoriului Lazar u, scobai grecesca, cadicndu
noinseninate! în cursu
“tulu, cea romanesca, iluă loculu.! “Progressele ei ins au -fostu:
E
aprope de.unu “decenniu. Ba, n'a: potutu luâ, una desvoltare măi mare de 'câtu- dupo:
da
ce,
pie- .
IV
s'au intorsu in” terra stipendistii cari au fostu tamissi in scolele din urop
. *. =, tn
„paxati pentru professoratulu diverseloru scientie vine on0-
Intre barbatii cari. sau destensu pre cămpulu: acesta, la; primula: “sondu
UN

ce au capetatu in
abilele: nostru recipiendariu. : Adapatu de connoscentiele positive
sialle Angliei, D.P: Poie-
E
cuisu de diece anni aprope prin scolele Austriei, alleFranciei
it, la'1832, la direc-
_ nâriu a fostul chiamatu, inco sub guvorniulu generalelui “Chissele
cu semă dupo! stabilirea guvernului
toratulu scoleloru romane. In acestă calitate; mai
AL

inainto-cu brasd'a culturei na=-

nationale, si-a, vediutau campulu deschisu spre a merge
Ghica, D-lui a lucratu la oper'a cea. *
“ional. Sub domni'a patriotica a lui Alessandru
basea regenerarei unei nationi, sub
TR

mare a infientiarei scoleloru satesci. Acesta, idea,

române, a avutu mari pedice : numai sta-
„xegimulu politicu in ca re se aflai târrele
communali,.
ruinti'a si: curagiulu” pasrioticu au fostu în stare se ua realisedie. Scolele
- preparati a nume pentru!
improvişăte la inceputu | cu invetiatori luati d'in. pari acliseri
EN

nte allu. preoccuputioniloru re=

, acesta, professione, au fostu obieetulu cellu mai importa
pote Appr cbiă munca, si: sol-
cipiendariului nostru, Numai cine scie ce va, sc dica scola,
addeveru nu e destullu ca unu gu-:
licitudinea ce a pusu D-lui în or ganisarea, loru. În”
/C

d&co Du-vOru avV6: incaperi, dâco nu ă

. Verniu se deeretedie infientiare de scole; acestea
mai allessu inspeetione,: suntu' ca, |
Voru av6 carti 2 nume preparâte, dâco nu voru av6
t pentru ca se faca a :
-nisce cadre fora, tablouri. D. Petru Poienariu a hicratu neobosi
Pre de' alta, parte, ca professoriu, de
SI

scol ele satesci se rospunda, la, inalt'a loru. missione.

care, cu tempulu, a fostu desţi- '.-
matematice, punea. basile unei facultati de ăcientie,
limbei: francese, care a fostu basea,
IA

nata a se "desvoltă, T6ro spre a, înlesni vespandirea

civilisationei sociotaitei” române,
D -ui îi luata initiativ i si a lucrat la facerea pi _
- mului dietionariu fi ances0- -românu.
U
BC
 Y
AR
Pentru inaltele selle calitaţi, pentru meritosele selle'Iucrari,:D. Petru
Poionariu
a!
fostu consideratu dupo just'a.să
valore ,de tote guvernele naţionali, D-lui afost chia-
„miatu alternativlau funetioni importanti, candu ca, capude sectione, cându

R
toriude Ministeriu, candu ca Bforu alu scoleloru, nedeslipitu
ca Dired-:
inse de ramina instăue-

LIB
- tionei publice, imprejurulu careia se intorcea, ca planet'a imprej
uiulu. astrului de cate:
se tine. Numai sub guvernulu de terrore care a urmatu dupo Revolu
tiode laneă 184;
D-lui a fostu persecutatu si datu sub judecata. Aţuncea in addeveru D.
fostu. accusatu de -revolutionariu, fiendu co invetiatorii de la 1848 'a6 Poienariu'a
luassera
scole'sătesci:
parte Ja misicarea, nationale. Judecat'a inse

ITY
n'a cutezatu a, morge mâi departe
cu terrorismulu seu, assupr'a unii barhatu atâtu de consideratu
: regimulu -s6:'mul-
“tiami a-lu destitui d'in functionile de directoriu'allu Cultelo
ru! si alu istructionci pu- |
blice. Atunce Domnulu Poienariu, foricitu de a ved6 co nationea a fostu
produssi deji,

RS
indestui, barbaţi cazi, se conduca, destinatele “scolei române, s'a; rotras
su: cu laurii: sei.
Dero pentrul.ce ore serbâmu noi diu'a ac6sta,? Penţru' ce facemu
aceste-ovationi.? '-
Co folosu potu se adduca, elle nationei sau umânitatei?.
| Ca se respundu la assemeni banalitati, cari m'aru: pot purcede
VE
de-câtu: din nesce
spirite margin ite, me voiu incummetâ'a terminâ
-cu una digressione. ..: ::. a im
In tenipii: antici, Doimniloria;. Egiptenii divinisassera
una' passerâ maiestosa,: cu |
- “eresta,si pennele- aurite, care, dupo ce ţraiâ penola sess:s
NI

uto de anii, candu semtiâ

co i se appropiti, mortea, si făcea singura rudin
gu lâmne si gomi aromatice. acestui
„xugu i dă focu cu:scanteiele:ochiloru sei:înfocati,si apoi-se punea d'assupi'a
spre ase.
U

„ consume. D'in medav'a osseloru acellei passeri 6ssiâ-unu

vierme; d'in acellu-vierme se
nascea in currendu, una, alta passere totu de nâtur'a, celei ce
morisse;.si acesta pas-..
„sere, indata, ce se semtit, cuvictia,si manifestă mai antâiu pietate
AL

a si îngrigirea: fi-
- liale prin unu actu religiosu : luâ-cenusi'a osseloru genitoriul
= ui
seu si uatranspoită la -
Heliopole, oppidulu Sorelui; in templulu consecratu diviniţaitii
sell, : ia,
TR

| „Acesta, passere se uumiâ; Phonice,: Essistenti'a'sa, fabulosa, contes

moderna,
tata, de 'scientia
nu lassa alta, presuppunsre de câtu: co Egiptenii: ua
adorau, nu atât'a-peniru
fromoseti'a sa, estraordenaria, câtu-pentri minunat'a, sa renasc
âre; coci în acâsta Vo
„deau ei. symbolulu. nemorirei. sufletului. :Dupo 'Bgipteni,
EN

posteritatea, generationile:.
cari s'au successu, prin uumele de Phenico au caraeterisatu pre barbat
i:

ii cari se destengu .
prin calitati superiori... Da Ia E Ra Rae E
„ Tumea moderna, nationile vii, au avutu si au Phenic
»

loru.iiErâ, naturale d6ro'ca si:

/C

|. . Românii se aiba pre ai loru. Esto si: mai natale pentru una natione civilis
d6 cultulu cuvenitu. babatiloru cari au illustratu ca se ata:
numele loru. Unu Georgiu Lazaru,
„Ca a caruia memoria,ne occupâmu âstadi, este mai multu de câtu
;
unu 'phenico pentru
Români : clu
SI

nu ne-a lassatu numai una suvenire mythologica, ca, phenic

ele Egypteni-
lor; clu nu s'a renascutu pre seno 'ca, pâsserea fabulosa,
ci a facutiu se renagca uiu
poporu intregu, una natione intrega; Poporulu romfinu, despre
IA

a caruia regenerare am -
„vorbitu, inco a fostu unu phenice : dupo seculi de ammort
ire, ellude una, data s'a re
„ dieatu din cenusi' a șa si, în nai pueinu de jumetata secolu, a, essitu la; lume
2 Si plinu de. vistia, natione sempiterna, Dero cu acestu phenico
U

4
-asi cpitetu cauta se onoriumu si pre
1
BC

| - LR
| 2 PI :
,
. : 4,
i - . „o
ț

ţ
!
 RY
recipiendaniulu, nostra; si cumu du. vomu numi Altafeliu? cumu nu vomu “admiră, pio-
tatea, sa în addeveru filiale, vediendulu co vine în racdiloculu nostru:cu memoria :lui ;

RA
"Lazasu iin Dracie Spre a ua depune. aice in Heliopolea, Românilâru, aice. Țre loculu, unde.
o “au essistatu marii scolei. lui Lazaru, preste alle, CAroEUu: ruine s'a redicatu: acestu: tem-:
“plu, pre : allu caruia, altariu se lassă. postcritatoi vegistrulu şi 'eartea, cea mare aa Dara

LIB
iiloru cari au ilustratii nationea româna, ti Da
“se dicemu do: DE ia a i î
- Bene enitu. fa D. Petru. Poienaniu intre: moi Ata i
"Se trăiesca memori'a, lui Lazaru! NE IE
„Se taiescă; scol'a româna! . e - DT

ITY
pai
2

a;„sogietatei acâdemie e i
Protocolulu sodentici pleiaLie XxvI

RS
Sa
m „Toniâne din 9 Septembr e. IS.
ciao uiN Sia
Presedinte : A Treb: Laurian. pg
Socretariu : Jos, Hodosiu: E e
"Membri presenti :'J. C.. Massimu, : P.. Poienariu; [E Baritiu, Alea. Papiu nariana, |
tai
IV
Ales. Odobescu, V."A. Urechia, G. Sion, Jon. Caragiani si Ales. Romanu.:- !
: 151. Se cetescu si se adopta protocolele: siedenti elor u din 7si8 Septenib re currente , i
UN

192. Domiulu Presiedinte communica- unele obser vări in scrissu alle d- lui S: S. Mi 3
„ naioseu professoriu' în Craiova, assupr'a,. dictionariului, :
„Se tramittu commiss ionei lessicog rafice. +... i i: i
„153, Domuulu Laurianu. secundatu de domnii Poienariu si Sion, ina confor mitate cu
AL

“artăculu XI din statute'si basati pre at. VI din: acelle-aşi statute, propunu de mem-
„bru actuale allu societatii pre.D -lu Nicolau Cretiulescu, Dr. in medicina... + i
„Se procede la, votu. prin serutinu secroru Pentru. si Contra. Du
TR

| |
„Resultatulu a fostu unanimitate de voturi cu: Pentru: |
Presiedentele enuntia, : D- lu Nicolau Cvetiulescu este proclamatu maembbr uU actuale
“alu societatei academice române;.:si contormu declavationoi sell: pr ealabile, va: face î
EN

e a e
parte in sectionea scientieloru naturali.
154. -Domnulu Odobescu si d-lu Romanu, în vir butea armicalelon u YI si: XI tin sta:
DD a
„tute, propunu de membru actuale pre d-lu:P. $.: Aurelianu;-
/C

| it
„Resultatulu. votului a fostu dicce pentru, si unulu contra,
Presiedentele proclama pre d-lu P.8. Aur cliani. membru: actuale alla sociotatei.
l-dapo, declarationea sa prealabile va, face par tei in secticnea seien-.
academice române, Si.
„ tieloru naturali... ie AIE pd,
SI

„155. La, propunerea. D- lui Odobeset ,, sustienu ta in sensulu rezulta si:in

PI pa See | î
„ii
urma adoptata, de societate,
IA

Sunt proclarnati- membri onorari ai societtei aademice române ;e

m,
e Domnulu Ernest. Desjărdins, ar cheologu francesu (Par is): - 3 fie
„0, D-ulu We „Erăhner, conser vaoriu la musculu de an iăqnitati de lu Luvre (pun siRa
U

4
BC
 Y
188.

AR
Ra aa

c, “Datanlu Coralia To dinană de Lastei wie, “membru allu academiei de inseriptini

si belle- littere din Paris: i
“d, Domnulu Cham les de. Linas, areheologu tin “Arras (Francia). i

R
e. Comitele Alexis S. Uoar 0v, pre esiedente societatei archeologice din Dosena, .!„n
E Demnulu Dr;.raneiseu Bocl:, €canonicu Ia Ai Ta Ohapelle, aveheologu; :

LIB
9. Domnulu 4, „Ubicinii, itsoratu- în: Paris, cpu mt, E
oh Domnulu Plilar ăte Ohaslis,. „professoriu de,| lttorabura la colegiul de Francia
(Collăge de Trance) in "Paris. | '
„„Acestu din. urma, propusu de d- Ju Caragiani. DIE A

ITY
pi:

156. Ta. vederea, numit iloru ce s au facutu peno, acuma si ce. se voru. mai face: pro
venitoriu d- lu Hodoşiu pr opune, ossecutarea, art, SIL din statute ponitr u confectionarea
unui: formulariu de diploma a Se Cu ti

RS
„Domnulu Papiu: propune numirea ainci, commissioni. “care: se faca, unu proiectu.
Propunerea d-lui Papiu se. adopta, si senumoscu, membrii commissionei d-nii Mas- E
simu, Odobescu si “Urechia ppt Sa aia
157. Domnului prosiodinte inainte de a vedică siedenti” a, (dice eco ina siodenii a doi maine,
VE
cere se fissămu una,di pentru siodenti'a publică, in care se,se faca; dare. do sema despre
Juerazile societatei iin sessionea annului, currentersi in gare S'ar. pot ceti si discuxsuri,
dâco oricare d'in: “Onorabilii membri s 'aru insareină cu acesta; invita, pre. d-lu seeyo-
NI

tariu generale a, preparăreportulu de dare: de sema, pene. Luni venitoria;: totu peno a-
bunei membrulu, care ar voi a ceti vre-unu discursu iîn, siedenti'a publica, se-bene voie=.
U

sca a-lu presentă; societalei; si totu. „peno Taini-i se prepare si seo present commissionilo ”
“si sectionilo Daerarile ce nu, lescau fi terminațu înco. NE Ş |,
Dupo acestea presiodehtele edica siedonti a plenâri a, sii membrii socicatăi trecu în8
AL

sectioni, : .: Da Se E ea
ENI) RILE PE i: it,
Mane siodontia la or "A, un "a postimaridizina. Ca ge
pui
, ae
ap
TR

“A Treb. Vauriănu
„i dos, MOdosiul . -.
aaai Aaa
EN

. . Pi o , - [i
ar Tu. - - . - p as : !
> . . _.. , € . Di . Pa i di N,

br otocolulu, sedoiiliei plânatia xxva a socictatei academice |

„roniâne din 19. septembre ISI...
/C

ej . Ra E
N:
Dati
ee
put

- Prosiedente : A Tech. inurianu . pi

„ Secrotariu + Jos. Fodosiu. |

Membrii prosenti :: I.C. Massimu, P. Poenariu, G. Bariziu, Ă. Papiu natia,
SI

Ales, Romana, Ales: Odobescu, V-A: Urechia, G. Sion si J. Caragiani.

158. Protocolulu siedântei de eri se cetosce si se adopta.
IA

159. Domnulu Uurechia suleva, cestionea, despre publicarea prodesseloru verbali alle
siodentieloru Societatei ini diurnale; fora de a ăsteptă publicarea loru în annali. .
Dupo orecari discussion, Societatea decide co actele si lucrarile ci fiendu desti-'
U

IP
BC
 RY
i nat a se a “publicitatei, nu
n este neci-una, peăica, ca procesele: vota dupo verificate
_-se'se. pota; publică iîn diurnale, Ma

RA
160. Domnulu Urechia emite opiniunea ca membrii, actuali intrati iin Societate,
„se fia obligati : a imprime «cu spesele | loru disourșurele de recoptione în for maulu anna |,
Jiloru Societatei..
- Domnulu presiodento oliserva co Societatăa, mar e poti iupunie, pri €concliusu forisale;

LIB
acesta obligatione recipiondariloru, discursurele de receptione | se tipâreseu in “amnalile
Societatei; dâro liberu este oricare > membri: ă si imprime diseiirsulu si i separata, în
formatulu care va voi. si
"161. Domnulu Odobescu sulesa cestionea despre adress di ce delegatia a facuta

TY
îninisteriului pentru Iocalulu Societatei si pentru subventionea, de la, statu, si. doresce
- câ delegationeă se mai revina assupr "2 acestei, costioni. si s6 se adr essedio din nou, mi-
nisteriului, | SI N i

I
RS
| | Domnulu presiedente dă căpienioţe, Co delgeationea a dorita se pr esente. si 'se ad-
„duca la; connoseinti”a, Societati, adressa despre care" 'voibesce d-lu Odobesen, si co.ua |
„pote. adduce pre, totu minutulu. Delegationea' inse,. d6c0: va fi cu invoirea Şocietatei, :
pote se mai revina si se solicite la ministoriu: atât, cestiunea Ioealului pentru Socie-.
VE
tate, câtu, si: cea, â subventionei, si acesta. in uema cu atâtu : mai ver tosa, coci. infien- E
s
tiandu-se. a III seotione, sectionea seieatieloru nabuali, speșole, Sociefutei. înco. sau
inmultit, E ” | | |
NI

n wma delegaţionez, române insaroinata aa voveni Ia minisţoriu în cosțioiea loca- |

dlui Societatei si a. subventionei de la ştatu: L E a RE
LU

162, Trecundu la, or dinea dillei, se fissedia div 3 ponbru siodonti” a publica, Moicuri
venitoria, 15. Septembre' cuirențe, lao or a un a postmeridian tormenulu pentru îhgli-
| „deea sessionei prosente.. Bea A Se . pf

Program a siedentei se va stabili intrun'a din siedenticle venitorie...i

RA

163. La propunerea d-lui Laurianu, adoptata, de. Societată, i

- Suntu proclamati membri onorari ai Societatei acâdemice române :
a. Donmulu Cuciutrânu; dr. în medicina; -b. d-lu Petru, Campânu, di. în filosofia;
NT

6. d-lu professoriu Crcorgiu Toamidu; d. d-lu professoriu de. Poliz ui e; d-lu Constantin. di
. .
o 7 a
-- Owetiulescu.:
„164. Totu Ia, propunerea d-lui Laurianu sustienută iîn sensul iogulumentului, si a-
CE

doptata de Societate, -RI IE a ea

'Suntu proclamat membri doorosponăenti ai Sociotatei “icademice române : ci
„a: Domnulu professoriu Gregoria Slefanescu, si p. d-lu profossoriu . C.r. Robescu,
| ambii corredactori la «Rovistia seientifica»; e. d- lu profesorii Oedenţeiii, Ar. în me
I/

dicina, ete... | E
Dupo acestea, presiedentele redicanău toli a plenar ia inorahrii sonietitei trecu in
S

„sectioni; aa Sa i |
IA

„„Siedenti?a prossima, mac Ta Ora un'a “dupo amodia, a

A "Treh. Lauri anu. ă i
dos,
| Hodosiu,
U
BC
 RY
135.

RA
: Protocoiulu sodontiei pleuarie: XXVII, a. Societatei acade-
| „mice române din ui Septembre, ISU.
Prosiedente :> A. 7; ed, Laurian.

LIB
_ Secretariu : Jos.. Hodosii, E a
- Membri presenti : : ŞC. + Massimu, Al: Romanu, A. Papiu Tariariu, G. Sion, P. Poie-
naiiu, G:. Baritiu, YA; Urechia, Jon;' Caragiani si. Ales. Odobescu.: PE |
165, se: ceesce si se adopta protocolulu siedentiei, deeri. o

ITY
166; Doimnulu Urechia, sustienutu' de'domnii Papiu si. Românu, propine membru
actuale alu societatei: pre d-ln dr. Anastasiu Petu.
E |
Se procede la votu'prin scrutinu secretu cu Pentru si Contra; esultatulu serutănului
-a fostu unanimitate de voturi Vinil votainţi.

RS
CDI O aaa :
Presiedentele proclama pre d-lu dr. Anastasiu 7 “ebu membri actuale; alu Sociotatei
academic române, si dupo' prealabilea deelaratiione va facee parte 1în. sectionea ::“scien-
tieloru naturali, ea a aa
E 7

167. Domnului Odobescu, in "calitate de reportoriu alu «commissionei insarcinate «cu

IV
facerea unui pr oieătu de6-diplota poubru membrii i Sociotatei, presonta proiectulu CoMm=
- missionei, - i vii î.
AEP
- E Ă -
[tu st -

î 7
Proiectulu suna: .:,... Ta
UN

SR Ira
- «Socictatei iademiea româna, in virtutea articloloru .di in stastate, Iuandu iÎn Con
| sideratione inaltele si allessele merite litterarie si scientifice cari distinguu pre Domnulu:
ee de aa ii in Siedontia sea din... una ie i ee „"annulu.
„a, alleșu monbru : a ee it a allu i, “confirm andu acesta. numire prin
AL

| prosentea. diploma subscrissa, de: mrosiedentele si de. 'secretariuliu Societate si munita

„cu sigillulu ei î It are -
| Urmedia datulu, sigilul, subseriorda pr esiedeiitulu si. “sectotariului.
TR

i
Presiedentele lu suppune appretiarei' Sociotatei, 'care lu: adopta atâtu în gondra le ,
câtu si'in. speciale, cu „adaugere co oimanientulu va vepresonti, ombleme nationaji si
„scientifice. : aa ut
EN

- .
Luni, 13 Septembre cuirente, siedentia la una oră „dupo: media. : |
168. se cotâsco acestu protocolu si se adopta; eo membrii socielatei trecu în sectioni.
A. Treb. Lauri i i E |
/C

dos, Wodosiu.
SI
IA
.

U
!
BC
 RY
186
SON ONN NT

Si Protocolulu sedontiei ( plenara) Xxră, a Bocietatei headorico

RA
- „roinâne din 13 Septembre IS.

“Prosiedenta : : 4. Trob, Laurian. da . . | A ei

LIB
-“Becretariu : Jos: Hodosiu. :... „vi STR Ia RE Da
Membri presenti': J..0. Massimu, A. “Romante, A. Papi nara € Sion,& Ba
a:
iţi V. A. Urechia, Ales. Odobescu, 'si-Joan. Caragiani. -. Sa
109; Presiedentele, deschidendui: siedenti'a, plenaria,. annuutia co. la ordenea; die |

TY
suntu repor turile diverselor sectioni; apoi reportulu. secretariului generale despre lu- a
erarile Societatei in “sessionea, presente,: si: cotirea, elaborateloru: d-loru membri; cari IN
: voiescu se tiena discursu în 'siedenti'a publica de poimane. i cs.

I
RS
Domnului Massimu, secretariu geneiale, dă, lectura, teportului seu.u despre trezite: |
„. societatei in acesta, scâtione; remane ca se. lu coinploteăie si se-lu cotesta iin sioden- |
stia publica de Mercuri venitoria. - i
VE
170. Domnulu Papiu piesenta, conclusionile sectionei istorice-: a. assupr a, traduec-
„xei în limb'a româna a manuseriptului latinu < Desor 1ptio' Moldaviae; b. assupr'a ma-
D3 nuscriptului presentatu de d-lu Pandravu despre. istori 'a Fanar iotilor: 2; 6;assupr'a me-
_ sureloru pentr u tiparireaiin testulu 'latinu a manuscriptului « Descriptio Moldavia, si .
NI

“ anumo, ::ca, peno li 1-Ianuariu 1872, “Delegationea se deo d-lui Papiu, iusareinatu. cu.
„tiparirea mamuscriptului.. «Descriptio Moldavia, una copia de intr egu manuscriptulu |
LU

latinu'i impreuna, cu originalele pentru collationare; ca d-lu Papiu insusi se allega, ţi-
„ “pografi'a „la 'care-se se tiparesca, acesti manuseriptu ; domniar-lui se se tocmesca, cu
tipografulu, șe allega, litterele, formatulu, ete. conformu.cu decisionea,' sectionei isto- |
rico d'in 24 Augusta a. 6. si fora a, essi din summ'a generale « de li 2500 d budgotului,
RA

Delegationea va, respunde. regulatu' banii necossari, îi a

” Societatea luandu actu de conclusionile. sectionei istorice, decide a se urzaf; iin tog- E
măi (vedi-procesulu vârbale allu sectionei istorice din'13 Septembre. 1871). :
NT

171. Scctionea; filologica presenta cregulmenţulu poniru traducerea, si publicarea,

autoriloru classici iin limb'a'româna». -: i a
::Domnulu Odobescu observa co ar fi de dorita ca. între. autorii classiti de tr adussu si
CE

a publicatu se, se puna si Herodotu si Lucianu, fiendu-co aceşti-a, pre longo classicitate
si interessulu istoricu mai au inco si inţeressulu. scolariu. , |
“Domnului presiedinte vespunde D-lui Odobescu -cu art: 16 din rogulzimentului din
cestione, unde sc dice co: -obtienendu-se bune traducţioni. d'in operele autoriloru mai -
I/

susu iisemnată (în: regulamentu), sectionea, filologica va alege alte opere de valore
„si va continuă a inavuti litterajur'a vomâna cu tesaure pretiose. | E
S

„La, art. 17, unde se dice co traductorii vemanu proprietari pre taductionile tou,
IA

D-lu Papiu combate dreptulu nema” ginitu' de proprietatea traductorilozu, pentu co

Qupo regulamentulu d'in cestione traductioriile nu se promiedia, ci lucrarea traducto-
. rilor se plajesco, se Cumperă, de „coira societate, prin urmare este a ei. Si ar po, -
U

+
BC
 RY
î a
Te
|
| “4 ”
dice cellu Tula co una oditione ore-care se fia a traductoriului,
dâro neci de ciimu a
i da dreptu perpetuu de proprietate la una lucrare platita, de societate...

RA
Domnulu Laurianu observa co art; 17, «s'a facutu. mai cu sema pentru
iincuragiaroa
traduetorilor u..
Ta art. 18 D-lu Papiu Observva co acâsta iinsemna a monopolisâ traductionile,

LIB
“În urma, dupo orecare: 'discussione iInco, societatea luandu actu de regulamentulu
d'in
cestime ineuvientiodia, essecutarea, lui, si se acclude acestui protocolu. (Ânnessu A.)
2, Sectionea filologica prosenta programm' a pentru unu traetatu assupi'a, fortia-
ri cusenltor a in limb'aa 1roni na, cu termenu peno la 30 Tuliu 1874, si cu premiu de

ITY
2500, lei. , Rt

Domnului Odobescu i se pare premiulu pr mare, iini repor bu cu premiulu de 100 lei
pusu pent u, „lucrarea, istorica, «assupr'a, poporeloru cari au locuitu terrile române de
a stang'a Dunarei mai inainte, de coneist'a 'acestoru terri de cota, imperatorele 'Tra-

RS
janu». D-lu Odobescu dice co acesta, lucrare. e mai grea, si impreunata cu mai multe
spese de câtu' tragtatulu propusu de sectionea filologica,. pentr uco suntu forte rare si
scumpe cartile ce concurrenţii vor u trebui se consulte Ja: elaborarea, tractatului istoricu, |

„vea, tractatului flologicu.:. -. ,. Si E

mai rare si mai scumpe de câtu ceile ce« conenrenții 'voru ave a consult
e
la elabora: |
IV
Propune reducerea, premiului de la 2500 lei la 1500, p

Domnulu Papiu sustiene „opinionea, D-lui, Odobescu, -

UN

“Domnulu Massimu obser va, Co irebue' sc luumu in considerătione i CO opulu vaa trebut Să
se coprenda de la 15— -20 colle tiparite, prin urmare preiniulu neci-decumu nu e mai
mare de câtu xemunerationea eg s'a pusu pentru traductioni din autorii clasgici. i
| “Domnulu Românu sustiene premiulu de 2500 lei, dicundu co acestia nu se mai pote
AL

immari, precandu “pre emiulu pentru tractatulu istoricu se va, “pot6 mari. cu. tempulu,
- Diseussianea se inchide si punendu- -se la 'votu ]propunerea D-lui „Odobescu se prii-
mesce cu 6 vâturi contra patru. |
TR

; Astu-feliu premiuluy se reduce. de În 2500 ii la 1500, în “alle: alte sociotatiea iica -

actu de programm'a; sectionei filologice si se acelude acestui. protocollu. (A nnessu B)
173. In privinti'a, remuneraţionei mombriloru colaboratori la dictionariu si plossa- . 3
EN

iu, pentru manuscripte ce au depusu sau voru depune la commissionea lessicografica,,

s'a, luau urmatori'ă resolutione': a
Commissiopea, lessicografica va, ossarhint manusciiptula tramissu din dictionariu iin.
tempu cellu multu de una luna, de dille de la presentare si dupo estimationea, appros-
/C

simativa despre numerulu colleloru ce.s'aru tipari d'in manuseriptulu essaminatu, 0-

pina, a: se anticipă claboratoriiului diumetate din. renumerationea ce i savu cuveni,
candu ar esși numerulu de colle provediubu; Go restulu a sc. respunde collaboratoriu-
SI

3 lui dupo essirea, d'in tipari DI

Delegationea libera, dupo opiziionea commissionei esicografce, summ'a: cuvenita
IA

competentelui..- i | Su, ,
Ii, Manc, la 12'0 ore. in siodontia penaria, la ondenea dillei va fi vestulu din 1re-
U
BC
 | |

RY
| 138 . | De
ă portul scoretariului nora, si: discursurela D-loru Baritiu
sii Odobescu pentru 'sie-
denti a publica... „ai Sa ca aa ti aa
- Siedenti” a se redica la 5 ore

RA
o dupo anăcdia, Ri be „. RE Ia
îi A. Treh, Lauriânu,, _ IE iu
. Da i . IE i ii „. E Ri pt a . „si IE :"408,; Hodosiu,;: n : “ ÎN E , :. LI 7 “ „
.

LIB
ANNEI i Da : = Da pa te
pa

mpi BBGULAMENTU-

TY
|„PENTRU TRADUCEREA sr PUBLICAREA AUTORILORU CLASSIC INva A ROMANA.

“a, So allegu, de! ia camndata iialriele” opere spre: a se traduce

si publică în
lib româna ti De

I
RS
E) Opere Tui Salusiiu, Ei n N
> Titu Liviu, Aaa |
bo
RE
.
6) IE > „Cicerone, RE VE
"d) > >» Polyhiu, Si
e). ». >». Dionysiu de Alicarnassu.
î) >» » Dion Cassiu. .
NI
. pp
g) >> Plutarchu : vite pazall, (9. |
2 Ponta calculele urmatorie se va, luâ, de norma cditio stireota pa Tauchmiie. Si
3. Se. voru alege Mini fiacare autoriu câte 20 pagine de proba, cari s€ voru pune
LU

. la, concursu spre, a se traduce pen: la 1 Iuliu 1872; atcu allegerea pagineloru de Proba .
| esto iinsar cinata, delegationea; sociâtatei.. - ,
4. Conditionile unei bune traductioni Voru îi cole pușe pontri coximontariele lui |
„7. Caesate de Ballo Galizo. La
RA

5 Premiulu pentru cea mai buna tr ctiono de 20 pagine) va îi in genere de 120 lei noui,
&ro din Dionysiu si Vin Dion C. de 100 lei. nou. Ia
NT

„6. Cellu ce ya, obtin6. promiulu ca, cellu mai escellente traductor, va + fi insarcinstu
- de. societate a face traductiionea: autoriului întregu cu premiulu fi satu de 120 sau -
100 Jei noui- pentru fiacari 20 pagine. :
| 'Traductoriulu” astu-feliu insareinatu de societate va, f detotiu a faco lucrarea cu
CE

aoea-usi diligentia, essaclitale, clogantia

o si puritate de iba, cu [i a facuta proba -
premiata
8, 'Praductoriulu iinsar rcimatu vaa fi ohlegatu a da pre fiacâre anu ucâto 200 pagine
di in oditionica luata de nor ma.
I/

i -
9. Tiaduetionea. sc va, essamnină de soctionea flologica a Sarieati, siannie,
S

“a Sa au aessu cu preferentia pentru antâi'a serie de traductioni, antofii istoriăi romani si

IA

greci .-
cari au scrissu istori”a romana. Operele lui Tacitu si Suctoniu le possedemir' dejă in: traductioni,
|
5 Caesare jumetate s'a tradussu, jumetate coste: pusu: la concursul, „Gicerono s'a allossu Min una inte
xessc mai generale, Iinportanti'a lui se intelege de Sene,
U
BC
 RY
N . 2189
. OT

conformă, conditioniloru de riâi susu se va: dă la

tipariu, &ro tr aducatoriului s0 va, re-
N spunde remunerationea cuvenita.
| ji Se

RA
„10, La casu. candu' traductionea, n'aru corr es
punde: coniditionilora
|: se va retramitte.. traduetoriului ci observationile facute ds sectionea;de:filologica.
mai susu, ca
ssi cu
“invitaţionea, de a ua, 'amendâ.. a a „. | „o La i. i a a e: i a
.ja
E
PR:
"1, Candu traduetoriulu din diverse câuse n'a.

LIB
,
mai. continuă cu Mucrarea, uni
seva public, d'in nou, concursu de proba, în condit
ionile. de mai susu.
„12: Antoriulu. classicu care trece prose 500 pagino
, se; va impar ti intre, mai multă
coneuizeni caii” aru escelle la coneursu..
pa a N în pr. ,

„18. Tiparirea, autoriloriu - tradussi se va, face de Socio

ITY
tate in! 1000. essomplarie, in
toruzu- “8 cu liitere Garmont, chariia alba „curata,
dupe, modellulu- anattratu (caro
A “so va allege).: i
aaa Ea IP ie a
14, Porvaatul adoptat literele, si dat a aprob
ata, voru servii pentr toti au-

RS
: “torii tradussi si tipariti cu- spesele Societatei.
ii Aa |
- 15, Pietiulu essemplariului scosu la vendiare sc
va, defige iin soportu cu naste ifa |
cute: pentru traducerea, si publicarea, lui, -ăsiă ca
Win vendiarea, editionei prime se essa *
„toti banii spensi cu procentele loru si.se rointye
n
iin.cass'a Socictatei. . ...
16 Obtinendu-se bune: tradictioni, din Sperele autori :-....
loru: Mal 'susu însomnati,. “sec- :
E tu
IV
tionea filologica, va allege alte opere de valore, . si
va. continut, a inavuti, litteratun”a,
“română, cu tessaure pretiose. Pentru : publicarea loru ca.
se” Voru,aplic Danii reintrati
UN

prin vendiarea editionilori anteriori.

| pa : :
4 tă al
17, 'Traductorii opereloiu premiate . do Societate: sunt iba
a scote una a doua e.
ditione i in tiaductionea; facută; de doasii, iinse numai; dupo.
trecerea antâiei editioni'fa- |
pn cute de Socitate; ei remanu propriotari. pre traduct
ionile lora.. te
!
AL

"18. Candu Societatea; Va, află de: cuvienţia, a! face..u

na novia;: traductione din unu .
'autoriu dej tradussu. si vublicatu: cu:spesele i, ea va îi
libera a procedo fora, ca. an
„- taniulu . trâductoriu se aiba dreptulu! de a se! oppune
. sli
TR

pa .
CI TIE Ia a Rae N
ÎN „„Beportoriu : : A. rob, Laurianu,. aa E pp
i -
ă
mă Da aa, iri ” a Ă it ra
II ERIE IER Sai pt g. c, assinnu,
DI
Da
isa SIRE 7

a Ra i Ales, Romzui.;, a
EN

Di „o Membrii N
Di a seebionei filologice
So
:: +
d, Caragiani- PT | E: E
Da a si i Sion... a | :
/C

& stia : . a, > „a IRA Că i DD II ec Ş ii -; Ă

„ANNESSUB. .. - Da ie
tu N . . d . ,
Ea DRE DR E
RI . , RI Ă o
RR -. E ai + PROGRAMATA: pi
SI

: 3 - PETRU UNU TRACTATU ASSUPR! A FORARE

cuventezonu ÎN LIMB! A ROMANA.

Fondul collu. mai însenaziajtu: ce stă la disposotionea, sociota

IA

tei. este destinata de in-

susi donatoriulu la, - ucrarea .unei evamatece
.. Assupr'a, si unui dictionariu: românu
„partei analitice a, graminatecei, șsocietatea a obtinut
unu bunu. resultatu si penkru
U
BC
 140

RY
2
partea; sintaoțiea, sa at decisioliea, de'a se publică «'i iu nou:concursu. Dâro: cniara
în partea, analitica a grammaticei suntu puncte insemnate, cari abia:s'au: attensu': în.
" 4xecatu, si caui cu tote acestea, în: vederea; marei. loru importantie' aru- merită ună des-

RA
voltare” speciale si mai detaliata: Tate acestea,-stă;. în primulu' locu; : partea :analisei
: „ Brammatecali, care are de obiectu foi-marea, 'cuventelor u:prin“affisse, prin” derivatione
ti isi. compositione.: In impr egiurârile văpedului. processu: de transformăre,, în care a in

LIB
| “ trâtu si se afla, de câti-va'anni'limb'a românesea, una cestione ca acea-a: care are “de.
'scopu a “urmari legile: de formatione a cuventeloru. prin affisse, este de cea, mai 'niare.
urgentia; a ua amană si a nu ua propune de indata: la investigationile fildlogiloru nostri, -:
ar fi: cu atatu mai 'nejustificabile, cu 'câtu mediele de a, vecompensâ, aceste lucrari nu

TY
ne aru: Tips; Seetionea, filologica, propune d&ro a. se: publică, cu 'termenulu pre 30 Iu,
“Tin 1874 si cu premiu de lei 2500, concursu pentru celiu mai bunu tractatu: assupr "a,
- fovmationei cuventeloru; a carui marime va; fi “pprossiialivu între. 14- 20 „de colle de,

I
RS
| „pariu, formatu oetavu ordenariu cu litere Garimont. : i! i) i a ii i i
pt.
.- Tractatulu va coprende : a ta ru,
e)
1. Una parte generale in care cu osseniple. 'iatovsi, din alte, Iimbe iîn “Jegatura de
„cuinăbia cua nostra, si mai allessu lin limbele. clăssiee, se :voru defini si 'esplecă,
VE
principiele tormationei cuventeloru atâtu prin: suffisse sau: derivatiohe in. întellessu |
mai strinsu, câtu' si prin! 'prefisse sau compositione. + DI Nae Ie i
“II Uua par te: speciale, care va avea d6 obiectu' Tormatiorica prin afise: a ciuvente-
NI

loru limbei: romanesci si care se va intende:: | Pe a |

| L. “Asupra formationei 'cuventeloru prin suffisse, Sau acivationei; cumul : Mor-ariau -
LU

a Pin mora), fer y=i-care (d'in ferru), str imtare (Vii str iba), car n -osu (din Carurno), Va
| cutia (Vin vaca), parent-escu' (din 'parente), ete. e da ie i
- _„Pentr u fiacare: suffissu: se: va stabili prin” niumerose “esseraple a
: e
a; La'ce genu de cuvente se affige; V. dâco ar6-una, şengura. forma Saul, mai i multe;
RA

„c, care oste intellesstilu cellu mai. gonerale, allu lui; d cari suntu insemnarile. aeciden-
“tali ce mai pote luă ; e. în casurdle, in cari intellessulu: unui. suffissu pare a se attenge-
cu întellossulu unuia Saul mai multora altoru sufisse, care este ditferenti? a, ce le des-.
NT

„benge; f..cari Win suffisse suntu romanice, cari nu: 6ro la,acellea, cari, desi romanice,
„paru, prin transformarile “fonetice ce au potutu lu, în limb'a nostra, a se departi, de.
cor respunditoriele 16ru in celle alte limbe vomanice, se se demionstre cu probe; inde- |o
CE

stullatorie acalle transformari ; g. în fine: atâtu în respectulu ! formei, câtu si alu în.
“tellessului, se voru compară suffisscle romanesci cu celle. corvâspunditorie. Vin limb'a
o: ,
“latinasi Min altelimbe sorori..
2. Assupr'a formationei. cuventeloru cun prefsie sisau dompositionei, cumul : “app
c, s-pune re, dos-pi mier, ciCom pune 6, Sa
I/

„mere, op-punere, supi-pu nere, re-pun er & de- pier

ui ii
„ne-fientidy fam, teii
S

" Pentru fia- care prefissu, si prararea in compaătione cu Timabi a atina, ssi “alte: sorori, Dă
se-vă stabili prin numerose essemple.: a. la, ce genu de cuvânte' se prefige; D. ce trans-
IA

. formari fonetice sullere; C. care 6: înte)lossi ulu lui. generale; d. care: sunt: insemnarile: :
ae î i: Ra a ztrgee „:, pui a pe DR
ia Ei
i i]! ta
U
BC
 RY
“iii
speciali si derivate ce.mai pote luâ; e. care e in fine ditoronti a do intelessu a, unui
Preda întru câtu pare co se attenge cu intellessulu âltui prefissu.

RA
3.. Assupr' a formationei cuventeloru prin composetionea a doue cuvente, cari espremu
„fiacare unu conceptu bene definitu, cumu : cod-albu, Datu-jocura“a, Dene-cuventare, li-
cefei "u, casca-gur a, Der de-ver a, ete.,. cautandu a se stabili prin comparationea cu la-

LIB
tin'a si alte limbe sorori, peno la ce gradu limb'a, nostra e susceptibile, de assemeni
compositioni, si cati anume, suntu legile si tipii acestoru formationi..
Formalitaţile cu cari au se se „presentă manuseriptele,, Yoru fi. acele -asi cu:cele
ailoptate pentr i concurșurele anteriori,

ITY
ÎN “Ropoitatoriu J, Ci MTastinu: Sa N
ap ta i Turiaanu, .

RS
Sion, Ş |
“+ “Membrii commissionei filologice Jon. Curagiani,
Aless. Romanu.

E
IV
UN

: . : i p i na
LA II a a a A ! ' i.

SOCTRPA'PEA ACADENMICA ROMÂNA.

AL

„SROTIONEA ISTORICA ABOLBOLOGICA:

Siedonti? a 7, 2 Augustu 151
TR

Preseati :V. Prosieăcaie act utili, ia | Ea EI |

Secretariu : A. Pâpiu Tlariânu. | i a
EN

Membri Y. “Babesiui, d. Hodosin, A „Odobescu, v: A. Urechia,LL a

/C

—Domnulu Y. Presiedente Baritiu doschidienău sicdenti” a,„felicita, iin civenteo caldu-

rose, pre membrii intrunit in prim'a, sicdontia a seetionei istorice ar cheologice d'in ,:
acesta sessione annuale. Si espreme dorerea co doui membri distensi ai sectionei, si
SI

„» anume presiedentele Cogalniceanu si'D. prof. Jonnescu, impedecati, cellu antâiu prin .
aaa

una, missione la. Putna, allu doujle.prin una indispositione, nu potu In parte la sie-
IA

dentia. In fine, arreta co doue obiecte sunt la, ordenea dillei; antâiu publicarea opere- -
loru cantemiriâne allu douile, punere la concursu a uneii ue ari despre Daci, PLopusa
- prin on, nostru collegu A, Odobescu,
U
a
a

BC
 RY
, E , SN zu « 4 „ | i
pepe
gis me . .
[rapi :
Papa : ; tei

RA
„DIVERSE COMMUNIOATIONI. a 4

| a, “Doranuli Odobescu. comrăunica, scctionei co în ierm'a troduta: a piopusu, ministe-

LIB
„ zioui de Culte: Si, Intrue; publica, din Români'a. de a; se imparti, pre la institătorii
primari uibani si pre la invetiațorii rurali uni Questionariu rodessu de D- “Sa, priu care
se! cere, "consemnarea si descrierea, tăturoru assiediamenteloru antice co se voru fi a-
flandu prin communile Romaniei. Acestu Questionariu; fiendu respinditu de cotra re-

TY
visorii. scolari de judecie, a începuitu a dâ resultatele selle, si peno acumu au sositu. *
dosariele foimate assupr'a, acestei materie in, districtele Dorohoiu, Botosiani, Iassii,
Nemtiu „Romanu, Bacău, Barladu; Faleii, Covurluiu, Bolgradu, Buzou, Prahova, Vlasca,

I
si Teleormanu. D. Odobescu sa insarcinatu a essamină aceste dosarie sis a le resume

RS
in reporturi. cobra, ministru, din care a si prosentaţu pre acell'a! assupr'a, districtului
“ Dorohoin, publicatu iin Monit. O. No... „din 1871, precumu si in alte 'diarie române,
__Afora, de acâst'a D. Odobescu. a intreprensu iîn an. current; sub. auspitiele ministeriului,
VE
a face cercetari arheologice in district. „Buzeu, pre câri cugolă a l si continuă dupo
“inchiderea sessionoi societati. . ă -
Domnulu Urechia propune: a se cere de la ministeriulu Ciiltolora şi Instr uctiunei.
NI
E publice dosarele formate in mai multi anni despre cercetarile archeologice facute in
„terra; aceste dosarie s'aru pastă î, si mai bene si mai cu fojosu la societatea academica.
LU

Domnulu Odobescu si cei alti membri sunt totu de acesta opinione,. propunu Înse
de a, se all6ge momentulu opportunu pentru acesta, Di
„+ “92, Domnulu Urechia axrâta, co fiiulu repausatului Asachi ar,a fi poșsedendu mai multe ă
| . chrisove, medalie, sa. remase de la paxentole seu, cari au fi plecatu a, le cede societatei.
RA

- Domnulu Urechia, e auitorisatu de a se pune in inţellegere cu D. Asachi fiiulu. |

- 83. Totu D. Urechia pro longo- adress'a, sea d'in acesta di donedia, bibliotecei socie= |
„tatei pentru section. istor. cinci tabele axcheologicâ? (vedi, alatur urarea). Se priimesou |
. a i
NT

cu multiamire. E i a
4, Domnulu, Odobescu axrota starea inapoiata, a numismatieci române ; despre care |
| de abiâ L au crissu peno, acumu vie: doui. trei straini. si neci unu Românu; a aflau îiilise E
CE

co. se oecupa! „GU! acesta D. Sturza de la Miclosiani. „i |

D, Papiu spune co iîngo în annulu treciitu D. Sturza i i-a artetiatu nu numai interes. |
santea sa, collectione de mondte române, . dâro inco si studiulu ce a inceputu a, face âs- i
supra numismaticei române, si esto de doriţu ca >. Sturza câtu. mai currendu se essa
I/

Ja lumina cu acesta. lucrare, îi o N Dă „-j Se

S

Ia Ş ORDINEA DIA.
IA

i i -. , | PUBLICAREA
OPp ai LORU CANTERIRIANE,
* | , | 4 .

| Domnulu Secretari Papiu, dă lectura decisionei sociotabei acăidomice” din 4 Sop-

tenahre 1870 (anal IL, SS) care suna : «Pentru tiparirea operei lui Cantemir u „De Şi
U
BC
 RY
«scr
criplio Moldavie, .D. Urechia omite” opiniunea ca se'se faca
una , biografiaaa, lui Can-
«temiru si una, critica, litteraria, assupr'a scrieriloru lui,
se se: incepa tiparirea cu'ace-
«sta si cu opulu Doser iptio Moldavia, se s0. contin

RA
ue apoi publicirea cu e u tote scrierile
<Cantemireseiloru. | |
«Domnulu Papiu se offere a as la sessionea avizului vonito
riu doseriorea viătisi. lui
<Canterniru si a, opereloru lui observa inse CO. pentru a'ovit
â confusionea do attribu-

LIB
„«tioni alle sectioniloru, sectionea istorica, ofâ chiamat
a.: 4 se pronuntiă asssupr a tiparirei
- «scrieri lui Cantemiru Descriptio Moldavia, Ca, assupr'a totu
ceeste istoricusi statistica,
aremanendu ca sectionile intrunite se incuvicntiedie sposelo negossa
rie de tipari iu.
<În urma s "a luatu. coriclusulu ::: i

ITY
«Delegationca este insarcinata; ci tpariniroa2 operei lui Cantamiru
«Desen inio Mal
„«davie». i i
«'Liparirea se va facă ssi în traductionie! româna;: spescle de tipariu se
voru face: din
| ceconoiniele. budgetului. Ca. preambul la acostu opiu 'se: va

RS
publică biogafi'a lui Can- |
ctemiru. si criţic'a: litterazia. 'assupr'a scricriloru. lui, ce se! insarcin
a D. Papiu a pre-
«s6ntâ,la sessionea annului venitoriu; Acesta, publicatione va lon mă începat
ulu uunei pu:
. «blicationi. colective a sericrilori Cantemireseilonu. pi
Dau
E
Domnulu Papiu areta „6 acestu- conclușu nu Sa essecutatu ;: delegat
administrativi alu sociotatei, n'a tiparitu Deser iptio Moldavie,
ionea; officiu-
IV
probabilmente pen-.
"tru co Spesele nu erâu. prevediite Si in budgeta, a aaa LI
In câtu pentru: biogiafi” alui Cantenoiru, b, Papiu spuino' co de
UN

si s'a occupatu” cu:

tăta serioşitătea,'d6ro' mul: i-a, fostu: prin potentiade a-si termină lucrar ea;
anţâiu jpen-
tru co unele, opere neapperatu necessarie la acesta, lucrarea: nu si le-a
potutu iiic0 pro-
„cură; allu donile. pentru” co unele'scrieri forţe importanti, relative,
la, acesta biografi ia
fienda facute în limb'a TUSsesca, înco nu-Sau
AL

Li »otutu traduce, 9 si in fine: semtiă neces-:

sititea, de a so'face. cercetari dupo următoriele scrieri. incoo neconnoşentei
alle: lui Can-
temiru, sia nume :
"1. Molduvica. nobilitatis genealoj gia,Ms. în limb'a latina, daspră; care mentione
TR

dia - |
Cantemira la, finea, prefationei sellă latine puse: in fruntea, Chronicului. (vedi
Chronicu,
„0dit. de Iassi, p. LXXI. Jeropia nntaza Koacranriua Kana pa Moennt, 17833:
p. XXXL) Acastu Ms. se alu iu biblcoter a din Petresburgu Ș: Moscu.
EN

„2. Din correspondenţi'a urmata; lu 1834 inte: consulele” TUSSEscu.. 'Timcovs

chi si
metropoliţulu Veniaminu (publicăta, ini dit. chronicului p. TX—XII),
vesulta co so tra-
“ misesse atunci la Jassi: Min Archivulu ministrului trebeloru straine Wii Russia, «doua
/C

«carti alcatuite de Pr. Cantemiru,, anume. Tstori'a Moldaviei si

Valachiei in limb'a
„«moldovenesea sub titlu : Chroniculu. vechiu alu Romano-Mo]do-Vlachilo
riu,u, si altu în
„alina: lutinesca, miwnita Ilistoria, Mloldo- Viachica, serissa, de insasi.
man'aprincipe-.
«lui.» De ahiă, se pote crede co tramitiotoriulu .Mspteloru si editoriulu de la 1835 alu.
SI

Chronicului se fia cufundatu prefationea latina, alui Cantemiru cu Istoria latina a, lui.
» Acdsta Ifistori- Moldo-Vlachica d6ro mar pot [i ali'a, de câtu originalele chronicu=
IA

lui in limb'a latina, „despre care se credea si erede iinco. co ar

fi peritu în marea Caspia +
(vedi biografiele lui Cantemiru). a a aa |
U
BC
..
s
 AR

RY
„8, Chtonicutu, editionea de Tassi 1835, e plinu de errori45 paria si-are mai multe
| lacune. Atâtu errorile câtu si mai ver tosu lacunele s "au pot6 indreptă si indeplini cu
Ms. Cantemirianu ce se afla; in:bibliotec'a d'in Blasiu. Acestu Ms. lu vediusse Engel

RA
la, 1800. in Blasiu in pibliotec'a monastirei. Sam. Clainu, intruna epistola, cobra, Eu-
o gel, spune 00 unchiu seu, nemoritoriulu episcopu Innocentiu, lu cuniperasse în Vienna
pre la 1730, asiâ dâro la vre'una, septe. anni dupo mortea lui Cantemiru, de la unu |

LIB
negotiatoriu care fusesse iin-Petroburgu (vedi EEngel Littoratur der valach. und: Mold. -
:Geseh, p. 26).D. Papiu spune co. cerendu informationi de a: Blasiani assupr'a Ms. Can-
temiru, prof. Moldovanu, i serie co în, “addeveru acestu Ms::se afla peno astadi iin pi-
bliotec'a, Blasiului intr” una, copia facuta, la 1756 dupo. vechi! a copia procurata de: „epi-

TY
scopulu Iunocentiu pre: la 1730. Pote co cu ajuioriulu copiei. blasiâne s' a pot inde-
“ plini lacunele Ms, publicatu iin lassi la 1835.
In fine, | i

I
4. Domnulu Papiu. arreta Co Citemira: a serissu. ehr oniculit seu la indâmnarea a- |

RS
3 cademiei d'in Berlinu, allu carei, meribru erâ, Caritemiru. (Veii chronicu, . edit. Lassi,
IL, 223- 224; vedi diplom'a de membru allu academiei, daţa, in Berlinu Îa, 2 Iuliu 1714,
in istoria cap. p. 313). D-lui presuppune : "co acadeimi'a: din Berlinu vaai pastrandu
VE
corrgspundenti'a sea, cu Cantemiru d'in acestă; „epoca... N e a
Propune, deci, .ca acădemi' a nostra, prin delegationb se iea, piesurelg 1necessarie :.
a. Pentru „procurarea, Ms. Latin Tlistori ia IMoldo- vlachica sia Manuscriptului. Genca--
NI
logiac Moldavicac mobilitatis, precumu si a altoru Ms, ce negresitu se mai pastredia
„de la Cantemiru iin bibliotecele. si archivele din Mosew'a si Betrobur gi
2». Pentru procurarea, Ms. Cantemiru din biblioteca, de la Blasiu., aa
LU

6, Pentru procuraiea correspondentiei. ce va, fi urmau: inainte. şi dupo 17 14 intre

academi'a; Scientieloru d'in Berlinu'si pr. Cantemiru. ...
d. Pentru traducerea, . Biografiei Casitemiru scrissa,. in russesce, ectionea istorica
RA

inonvientiodia aceste propuneri, - Di o

“Dupo acea-a, d. Papiu propune “ea, sect. ist, se decida pabticâtea. Ms: Descriptio .
Moldaviae peno la, sessionea venitoria numai in testulu: latinu, punenduse. la, inceputu
portretulu lui Cantemiru, chart'a, Moldaviei de Caritemiru dupo editioneaa Biischingiana -
NT

si una notitia, assupr'a acestui Ms i a

"In câtu pentru vietia si operele lui Cantemiru, D- lui procarandu-i i-se colle nocessă-
„rie, spera, co va fi gata cu acestu studiu peno'la. sessionea venitoria; | |
CE

“Domnulu Odobescu, luand cuventulii, propune! ca mai inainte de tote se se faca una
-programiha despre modnlu publicarei opereloru Cantemiriane. In câbu pentru Deser ip
„io Moldaviae, acestu Ms, se se publice câtu mai cuerendu, inti”una. editione demna de.
" autoriu si. mai 'allessu cu note critice, istorice, geografice, statistice, etc., in cari
I/

datele Cantemisiane se-se compare cu datele ce se ăfla la autori anteriori: lui Cante-
S

miru, contemporăni si posteiiori lui, câți au scrissu assupr a “acelloi- -asi mâterie, D-lui
roga pre D. Papiu se se insarcive cu acesta lucrare, . Aa a
IA

| : Dominulu Urechia, nu crede. indispensabili datele anteriori” si posteriori epocei. lui

Cantemir, ci. numai cullegerea: daseloru velative din scrietorii acellei- -asi epoce;
U

-
BC
 E 145

RY
- Domnulu Papiti-inopartasiescăi idei a; d-lui Odobescu de unu
u studiu compairativu ase
„supra Moldaviei d'in tempii. cei măi vechi: peno in dillele nostre. D-lui insusi s'a oc-
cupatu cu acâsta, Acesta e una, lucrare d'in celle mai grelle, care negresit cu tem-

RA
pulu se va si face. Se roga inse.a nu se: confunde doue lucrări: cu. totulu diverse: cul-
! legerea si publicarea datelor, documenteloru; sericriloru, de' ună, “parte, si studiulu
criticu si comparativu, assupr'a loru; de alt'a. Se facemu si- noi precumu facu alte s0-
citati academice : se destengu aceste doue lucrari : alta ea cullege sia; publică cumu

LIB
Sau gasitu, alt'a e studiulu assupr'a; 'celloru descopelite si publicate. Nu e dreptu ca
se intardiămu cu darea, la lumina, puru si sempli; a cdlloru descoper ite, peno ce amu.
fi noi gata, cu studiele nostre critice. Celle: neconnoscute se :se publice, indata cu tota .
fidelitatea, pote co afora, de noi: 'se voru mai east si altii cari voru au seienti! a cu -

ITY
connoscenţiele si studiele loru. i e
Propune deci, co, dupo essemplulu altoru: academie, se “ne „marginimu, aa dâ. la Iu-.
- mina! fora, intar diare, ms. înco neconnoscutu ce “possedemu, si studiele ulteri iori a5supr a

RS
lui voru urmă de: sene mai cu inlesnire : si inai. cu' “folosu: ai a Dai ”
„In câtu “pentru piogramma, acâst'a, negresitu are. se se faca, dero tâmpulu fenda
acimu inaintatu, ea nu se va, pot “presentă și desbate decâtui in sessionea, venitoria,
“ Vericumu ar fi acea programma, ea nu trebue: se imipedece publicarea Msptului 'De-
'soriptio Moldadic iîn cursulu: acestui annu. a: E E ali ta a nd
IV
Dupo tote aceste” desbateri, D. V. “Presiedente resume in modu lar tote colle disse;
se dă apoi lectura urmatorei propuneri, formulate de DI. Hodosiu. n ii
UN

al. Publicarea, oper eJoru Cantemiriane” va, începe «cu Descriptio Molăioica, si se: va.
"acontinuă din ânnu în annu. cu alte opere: alle: autoriului.. SO aa
« Descr iptio Moldavie se va publică inumai in testulu latinu, puneridu-se la inceput
" «portretulu lui Dem. Cantemiru, chărt'a Moldaviei de Cantemiru dupo editionea Biz
AL

«schingiâna, si ună: notitia „asșupr a Manuseriptului de, la; Moscu a:

y
«Cu editarea se va, insarcinâ, D.A. Papiu Ilarianu. e = at 3
«D. Papiu Ilarianu spera co; procurandu-i-se celle necessârie, „peno, la sessioneă, Ve=
TR

„«nitoria, si va termină, si studiulu cu

« care se „occupă, assupr' CĂ vietii si. opereloru, li
«Demetriu Cantemiru, îi: a tea tă,
«2, 'Descr iptio Moldivie + se văî scotai in formata 80, charieia Yo. 8, literere german
«500 essemplarie;. =: pi Ei
EN

«3, Spesele. editionei se VOru: aecopar Cu-economiole sabventioni de 1 Stata,.

Aceste spese
s sun DI i Na Ia Ia RE i
«a. Pentru chartoia, 24 top, 2 20 lia ie aaa eat Să 480...
/C

-«b. Pentru 21 colle tipariu'2 60 lei cola, ie eee ae 1260.

„ec. Pentru charta, geogr. si unu. facsimile, ce a. d. : .. „952.50 |
<A, Pentru legatu- ; i... za a eee e eee ae ea ae ii DD.
SI

- «e, Pentru iraducorea din russesce a 9 colle deza visti'a lui Cantem. „852.50
Su 88007
edi Onorabilea Delegatione acadezzica va în mesureo pentru scoterea, unei copia” eg=
IA

<sacte a manuiseriptului, ni
15
U
BC
 Ti =

_.45; Seotionea istorica va suppune. aceste, conelusioni. sectioăilora tie alle. săoie-

RY
tatei. pentu: incuvientiarea speselozu, și trecerea, loru iin bndgetulu annului venitoriu;
"Se: :pune la votu punctulu: 1 din. acesta, propunere! si se'priimeșce. i agata
+ Tempulu, fiendu inaintatu, siedenti” ase. edica la, 6. ore postmerdialie, DS

RA
„In siedenti'a, venitoria, se va; continuă votarea, assupr 'a celloru-ajte punte, alle eace-.
stei propuneri. ii pt a E anii etate e tin
-P. „presiedinte, G. Baritii.. ri: | msi pi IN

LIB
a E “ Soorețaziulu seotioei A. Papiu Saritnau
" NOTA, “Tabelele donate de Dau V. a Urechia se Yora dn iînn situationea/ generale a. vibliotecei de-
Ja finitulu Annaliloru pre 1810-11,
1 Ca pi LR hi | i
d e iii . 4. E Da a. pi m - tea ia ca
N i pi ic: „ Na je j LI ., E a RL. , . sl Pa.

TY
Sa “ SOOTEABA ACADEIICA ROMANA. e

I
i SROTIUNDA ISTORICA- AnonsoLoaica -

RS
at " Siedentia 1024 Augustu 1891. Da
„Presenti. : A Prosiedente, a Baritiu. Dă VE - Di i îi ini î i Na
“Secretariu, A. Papiu Marianu, ora e, îipe
; Membri: V. Babesiu, J: Hodosiu, A. Odobescu, Y. A Uieolia, iza
-1..Se.dă, lectura processului verbale alu” siedentiei. procidențe din 21 Anita si
NI

se. adopta, -: pe Ia Da
3, Se pune la votu punte 2 din. propunerea, d-lui: Hoitosiia” si se primosce, obăervan- E
LU

: dU=se 00: formatulu SI. chartei a voru servi de modelu si pont cele: alte, Volumeni alle |
opereloru Cantemiriane:: a ie pa
-3, Se pune la votu. punet, 3, i a, p: G.. d, e. si se primesce, opservandur-se la lit. A CO.
chartei” a No. 8, se se allega fromosa, cleita intrega, 500 colle în topu, assiediate iîn lia, N
RA

„4. De assemenea, se primescu punt. 4 si.5 din: propunere... Sa Da

: Se pune. la ordenea,. dillei propunerea. d-lui Odobescu, prin care se ofere: societatei E
academice, iin conditioni anume arrettate, sumwm'a delei ună miie: (1000), premiu pen-.
NT

tiu -cea mai; puna lucrare . <aSSupr "2 poporeloru .cari au, iocuitu . terrele române-de a
- stang'a, Dunarei mai inainte de conquisț'a, acestoru teari de cotra imperatulu Traianu», .
Domnulu secretariu. adhoc; allu socitatei, J. Hodosit, dandu lectură; propunerei d-lui .
CE

" Odobescu, ce fusesse mai antâiu presentata,i in siedenti'a plenara a Societatei, -ua trân-
. Spune” 'sectionei istorice in originale (Vedi annes'a,' A). . e ae e
Propuner ea d-lui Odobescu se primesco: cu, muitianie, in unanimitate; în. tote, CON- ?
ditionile coprense intr” ensa.. .... a iri, DI RNC E INI RER E Ia
I/

6, Domnulu Odobescu. propune unu premiu din. pr ocentsle fondur clon Societatei pen=
p o
tri cea: mai buna Jicrare: assupr'a vre unui obiectu: din, îstori” a româna, moderna, pre=.
S

cumu'ar fi + Organisatiuneă basericei la Români peno, la finitulu seclului XVII.

+ -- Domnulu V; „presiedente. Baritiu adduce amente membriloru sectioriei că cestionea |
IA

| premieloru propus0 de D. A. Odobescu se luasse la discussione'ssi: iniun 3 din sieden-

ii
U
BC
 RY
tiele plenaxie alle Socictatei academice cu privire la fondulu;sau vonitul
u de unde ar
„fi a,se scote vro unu premiu, si se observasse co dupo ce dicţionariulu si grammatio'a
voru fi compuse si publicate in trei anni, atunci venitulu de la fondulu Zappa, no stă,

RA
„ la dispositione si penalte
tru scopuri afora de colle filologice ; deroîn siedenti'a, plena-
„xia nu
s'a'luatu neci una decisionă în acestu punctu, ci s'a relogatu “la sectionea, îsto-
rica: Intreba pre:domnii membrii d6co voieseu se ea cestionea la desbatere în acesta, |
direotione. ȘI jo DN a a , ARN oii

LIB
DE IN 4

Domnulu 'Urethia sustiene propunerea d-lui Odobescu. . +

Doninulii Papiu arrâta'co Societatea academica aie trei fondure.' Antâiu fondulu Zap-
pa, alle carui procenţe sunt aculeiimu 19,570. 58. Aceste procente au una destinatione
speciale, lucrarea dictionariului si a grammaticei. In câtu 'tempu: aceste

ITY
doue-lucrari
nu voru fi terminate, banii, dupo litter'a si spiiitulu dispositioriei donatoriului;-
nu.potu
” fidistrasside la destinationea loru.. Allu douile; fondulu -Alessandru J, oannu
I, alle ca
ui procente aştadi in summa de 1733,78,-de assomenea au una; destinatione
speciale,
traduceri nemerite. din limhbele classice lâtin'a, si ellen'a,. pentru cate S'a

RS
si decisu:a, -
se publică, concursu. | Tu fine. fondulu ereatu “d'in
| economie] e subventionei de la statu,
ne,va, adduce procentă in summ'a,de L6i'2,589.52, "destinati pentru
publicarea,.opere-.
„loru Cantemiriane.: D-lu Papiu: nu crede'a fi neci conformu intentionei repausatului
Zappa, nici opportunu, si prudente în impregiurarile E in cari ne aflâmu.de ase distrage ..
IV
estuui -fondu Ia alte “lucrari, în câtu tempu dicionanriuli:
procentele-acest nu e terminatu. . |
Sperâmu co acesta lucrâre va, fi: gata.in doui, trei, anni,si atunci nimai procent
ele -
UN

Zappa se voru pot. intrebuintif, în:conformitate, cu! actulu "de: donaţion

e, si a, alte, |
Iucrari litter
si scienţifi
ari ce: e
D'ini aceste: motive nu pote. adoptă astadi “propunerea,
dlui Odoheseu
"Totu de acesţa opinione suntu DD. Babăsiu si Hodosiu Ra e
AL

“: Domnulu V. presiedente punendu la Xotu propunerea d=lui Odobescu,

DD. Baritiu,
„Urechia si Odobescu votedia, pentru; DD.: Papiu, Babesiusi Hodosia
contra; ast-feliu
Ip

voturele impartindu-se propunerea cadă. . ta

TR

'. Cu acâst'a, sedenti'a, se redica la 5 ore postmeridiane,. ; ci i i

V. Presiedente G. Baritiu, au
Di -: „ Seoret
A, Papiu
ariIarianu
u,.
EN

ANNESSU A Pa A
/C

„=. Se oltere Societatei: acadenice. române una, summia de .una -miia (1000)
spre a dispune lei noui,
de. densiiîn modulu urmatoriu': E
I. Ac6sta suma va constitui, pentru un'a, si singura data, unu premiu care, în
ur-
SI

m'a unui concurst, se va decerne. cellei - mai bune dessertationi, care va intrunf con- -
ditionile mai josu enuntiate, pertractandu subiectulu coprensu în allaturaţ'a progra
mma,:
«Cercetari assupr'ă.. poporeloru cazi au locuitu terrele române de-a, stang'a
IA

Dunarei,
«mai inainte de conquist'a, acestoru terride cotra.imperatoriulu Traianu>, |
U

-
4
BC
 | „e Si

RY
pe Pa IE bi
AI
ae tite CE
+ Aceste cereeari vorufii iderigtte dă DN DEO IE

- "man5 dinti'ensa ;; o IERI aaa E, rii

RA
"2, “Asupra Originei,: denumiriloru şi dinsiucionilora lnogrţco alle gevorelori
Ia it
„7
„cari au Jocuitu aceste terri ; N RI
3. Assupr'a religionei; institutioniloru, legiloru; “usuieloni. şi giadului ae civila:

LIB
“tțione alle acelloru popore, avendu-se în vedere si monumentele de orice natura, cari€ |
sau potutu pastră dela densele; "i i:Aa te
[

„+ Asaupră vestigieloru, remase din lirabele loru., e

Coneurrentii voru trebui: se: estiaga, notioni pre. chiu: se! "pote mai coziplete: din

TY
“autoiiii antici. (eleni. si latini), cari-au attensu aceste subiecte, si totu de una, data se
“'suppuna. la una criţica comparativa plena de attenţione tote opinionile principali; enlisse
de invetiatii istorici si. archeologi: moderni assupr "a: maţerieloru. din' progrâammă. 3

I
Printr unu assemene: studiu; concurrenții voru frebul” se-şi formedie una opinione eri- ”

RS
„tin pre care ua, voru intemeiă pre ar guraeiţe scientific, Aa
i TI. Scrierea va, av6 una, distributione systâmatica; ea vă fi vedessa iin Jimb'a. iomâna cu
unu stilu correctu si: Jimpede.. 'Testulu dissertationei va; ay6 una intendere' 'approsimiativă
VE
“ca de: 200 pagine in 8, de tipariu cu littore garmonăt. Ouantitatea, sis estenşionea' no- |
„teloru annessate la test Buntu. lassate la dispositionea: autoriloniu. ete
e,
TIL: Manuseriptel vVoru fi tramesse la delegationea Societatei' adadeziiez, durata |
NI
jreserisse "de mana straina, fora, de a portă numele autoriului, ci numai una devisa |
scrissa, atâtu pre, manuiseri ptu câtu si pre unu allaturatu plic sigillatu, care va con-.
„tin€ numele” si adress'a, autoriului. e Sai ii
LU

Termenulu defiptu, pentru admissionea manaseriptsloi stă peno. la .15. Tuliu an-
mulu 1873. i INA iN aa
; Dissertationile Voru. fi judecate: de Societatea academica, carea va, decerne promiylu
RA

“asolia care va,.fi reconnoscuta CO satisface tote'condiţionile: programmii. - m

IV. Premiulu care se va-pot decerne în. annulu 1873, va ft'in summa.de una mila
Iei noui; plus. interesele „Ce. capitalul acest a Va, fi produssu peno la „epoca a decernerei
premiului, a Sa
,
NT

p
-YV, Nepresenţandu-se nneci unu. manusorigtu peno la: termenulu! mai susu defiptu, |
se va. prelugi concursulu înco pre unu aunu, adeco peno la 1874, adougundu-se | la.
ÎN . i Ia
„premiu si interessele sumimei. pre allu treile annu:
CE

VI, Dâto inse neci peno în alu treile- annu nu s6 va, fi presentatu vre unu manu-
scriptu meritorii cu assemene coprendere, Societatea, academica, in prossim'a'a, sa, ses-
sione, va! 'potă. se. determene, pentru concursu la, acela premiu, unu altu: subiecti a
vendu totuși şi acellu- arelaţione la antiquitatile patriei: române, istorice sisau archeologice, |
I/

, d. “ iai
pi Dai pps
S
IA
U
BC
 RY
149”
LE: PR E i, i
Nemi pe

““SOCIBADEA ACADEAIICA ROMANA.

RA
„SEGTIONgA ISTOBIQA- AROHBOLOGICA
..

LIB
„ Sedentita din 3 Septembro 184.
“Present + Yi Presieăoite G. Baritiu: | i a a |
Secretariu : A. Papiu lariană. . a E ra
| „Membrii ; I6s. “Hodosiu, Odobescu, Y.. A. Urechia, te di SIE

ITY
i: wo

1. Se cetesce processulu .verbale allu siddentiei prăcedorită si: se apptoba. ui

"2. Se procede la legarea prosiodentelui, Y. ptesiodentelui si secrrotaiului șeotionei
pentu ânnulu urmatoriu.: dă dr

RS
=

Se allegă, presiedente, cu: uinaniităte de: voturi D: Mieh.: Coialnieeann, SA presie- i

dente D. G. Baritiu'cu majoritate devoturi, sii seoretariu D.A. Papiu Nlarianu cuma- .
joritate de voturi. mi ti ia Da Le m
E
„Acesta, allegere se va adduce la, codiioscenti? a sozitatei intrege. ii i
“3, D. A, Papiu Ilarianu chiama liatea, amente.a membriloru: societatei Win Ungaria :
iai

IV
si din "Pransilvani' a, “la nenumeratele documeiite istorice aflatorie i in bibliotecele si--
archivele' din Pesta, Clusiu, Alba- -Julia, Sibiiu, etc.; documente . inco neconnoscute;
UN

publicului, cari'datsdia, d'in primii tempi de candu Ungurii au venitu in attongere! cu

Românii. Se consulţe cineva, numai catălo 8 uJu bibliotecei! szecsenyiane si so 'va: mi- Sa
o

nunâ, câtu materiăle * aduriatu: astepta 'studiulu Istoriciloru Români; “peno. candu sec- -
tionea istorica va fi în stare de a or ganisă missioni
x pentru aasemeni i culegeri istorice,
AL

| se faca caresi câtu păte: | :

2

“Cu acestia, siedenti” a se: vedică, membri sootionei trecundu in siodenti a scotioniloru |
n

unite alle societatei, !: i i” PR aa

TR

X. Presidente, O. Baritiu: -
ci si
„:Seeretariu, A. Papiu Iarianu. :
e isap
EN

: pa o ( MRI IIaaa . . | i N ERE A E „N .,

De eri

“soc UTADEA, ACADBIIOA ROMANĂ.

/C

a, 2

SROTIONEA ISTORICA: ABCErOLOGICA

Siedenti”a tin 18 septembre Ba
SI

Presenți : V. presiedente, a. Baritiu.

Sccretariu : A. Papiu Tarianu.
IA

Membri': Jos. Hedosiu,:Al. Odobescu, V.A. Urechia.

1. Se cotosco pocessulu- verhale allu siodentiei preced
ente si seje adopta;
U

iai
BC
 RY
a BO a |
a, Assupra dorentiei espresăe de. Societaţiea, academica in siedenti” a generale de la
-30 Augustu. a. 6. ca sectionea, istorică se iea mesure si pentru una traduotione T0-

RA
mâna a "M-scriptului „Deser iptio Moldavia: si a veni inco in sessionea, acestia cu me-
surele ce se voru, află mai nemerite:, o. | |
Sectionea, istorica; deliberandu! 3, decis co la sessionea “auitlui jenitorit see orulut,

LIB
. mesure pentru una, buna. traducere româna»! s6u prin concursu sau insarcinandu-se cu :
traducerea unulu din: membrii secţionei, D-lu Odobescu" opinâdia, de pre. acumu .co cu
. traducerea se fia, insarcinatu D. Papiu Iarianu, care se făca, si. note la acesta traducere.
3, "Assupr! a ehronicei ms. presentate: de D. Pandravu, se numesce una; comissione.

ITY
_ “GOompusă, «din DD. “Papiu, „Odobescu si Urechia, care 'cercetandu ms. se presente sec-
" -tionei la sessionea venitoria ADU. reporti, assupr” a, acestei! chronice. Proprietaiulu
M-stului eliberu a căre si peno : atunci iinapoiarea, lui, de assemenea, si membrii commis-
sioriei sunt liberi a emitte si peno atunci opinionea, în nurheie loru assupr'a M-sei ipiului, :

RS
E 4. Assupr” a tiparirei lui Cantemiru se primescu wrmăatoriele decisioni: i
SE: N Delegaţiiongă, Academica, va dă D-hii. Papiu “arianu,, insarcinabu: cu tâparir ea
- M-tului, una, copia, de intregu M-tulu, peno la. 1 Tanuariti 1872, impreuna cu origina-
-“ lele pentru collationare. DN
VE
:b. “Domnulu- Papiu insusi va alge tipoarafia la care. s6 see. tiparesea. Desoriptio |
ED “Moldavie; D-sa, se va: tocmi cu-tipogrăfulu, va alleg6'! litterele, formatulu, ete, COn-
NI
=. formau. cu decisionea/ sectionei istorice din 24 Agas a. c. Si, fora a essidi in summa
- A | NR
“de lei 2500: a budgetului.: Pi
;Delegationea va xespunde regulatu |banii necesari, Da N A . . - Ri si
LU

5 Assupr'a proponerti: facute de D. Y. A. Urechia : : a ao

- Sectionea, istorica deliberandu, la “propunerea, D-lui Odobescu, espr eme. doventiie a ca
D- -nii Odobescu! si Urechia cari sunt totu de una data si membri. ai comitetului ar-
nostru
A

“cheologicu; se se: oecupe: 'a face. unu catalogu de obiectele aflatorie in museulu
„de. antiguitati, pte căre de nu-lu voru pot tipari peno. la, annulu din fondurg publice
TR

” sau particularie, se lu presente sectionei istorice- archeologice în sessionea, annului. Ve-

„nitoriu, spre a. us, mâssurele necessarie pentru publicarea lui. Ta catalogu se: voru de-
“scrie obiectele, si se voru, fasimilă în reductione;, celle mai principali. i
EN

s
„ Dupo acâst'a, membrii sectionei trecundu in siedentita generale a soaiotatei, sie-
denti'ase redica. . .. Sa a a aa
V. Presiedinte : G&. Baritiu... îi îi Siro, A Popi arina,
/C

Ș a verificatu iin siedenţi a, de9 aatadi; 14 Sept 1871.

po, .. r „o: pr .
gt A Pa pre i p , Di ,
SI
IA
U
BC
 RY
RA
E „so orerarea ACADEMICA ROMANA. aa
i îiî a „ SBOTONEA PILOLOGICA, +. fu ÎN

LIB
“Stedeniba din 4 Sopteibre ISI.
“Menabrii prosenti din sedtioncai îlologida : "Dotanii Laurian piosiod
enta, Masshiai

ITY
Sioi, Romanu ssi. Caragiani, assistandu si nombrii seetionei istorice
: d-nii Hodosiu, :
ă Odobescu, Baritiu, Urechia, Papiu, precum si D- IP, Poienariu,
“dupo decisionea luată
ca toti membrii soietatei se « lea Jarte 1â' cestionea diotioariului, în sectionca filo-
logica. pi

RS
| pa
Sub presiedenti” a Di Tatrianu, s6 deschide disscusionda, sondraie
dssupr 'a proie-
| -Gtului de diotionariu, depusu d6 comiissionea o53icogrătca (conpu
sa de D-nii Lauriaiiu
si]Massiiau). LT - i
VE
i „Domnulu Roinauui câre ca acesta; cormissione se comnăunice: sodietat
ei observationile
selle assupr a materialelui. de dietionariu' ce s'a depusu i in nianusc
riptu. de. uniii, din
| membri ii societatei ca colaboratori, chiăru iini sessionea, actuâle.
AN
NI
“Domnulu Papiu intempina GĂ ordenea dillei fiendu discussionea, assuipr
2 olzetuni.
imprimata, propunerea D- lui Romanu române. ai se sonsidert, numai
dupo ce „acesta-a
Ya fi terminata, n
U

DIE
“Domnulu Massimu sustine pre n Bapiui societatea intra
în
i iscusstone. m
““Domnulu Hodosiu, luandu cuventulu dice:
AL

ia i
““ Annulu tie ecutu, candu îCommissionea, lesgicografica a presenlatu cinci: cola
Aparitei :
| trei, de dietionariu si doue de glossariu, si sect:onea, flologica
a intratu iîn ceicetarea,
Joru, mi addueu amente co am facutu obsârvazrea : deco cercotă
TR

rea, nostira, se 'estende ă

„numai assupr'a modului scrierei dictionăriului, adeco assupr
a "cestionei : : dâco fia-ca- RE
rui cuventu s'a datu etimologi a ui, traduetionea iîn limb'a latina,
semnificationea lui
atâtu gener ale câtu si speciale, diversele acceptioni, figurarea
lui iîn frâse, ini construc-
EN

toni, te. conforniu regulamentului pentru publicărea dietiona

riuilui, puntu! 18? sau
co cercetarile noștre se voru' estende si assupr' a ortografiei
ce s'a urniatiu ini 'publiea-
rea celloru cinci colle tiparite ceni se presentassera ?
Şi sciil, co la, acesta obser vatione'
/C

a mea, D-lu Papiu. d; emissu. opinionea, opinione ce

s' a si adoptata, co cercetarile | n0-
-stre se urmedie iîn “amendoue' direotionile. Şi asiâ
s a. “urmată. Amu luaţu lucrarea la
revisione, ua amu îndreptatu, ua, amu modeficatu, ua,
amu adoptatu,, si a fostu bene, '
Astadi i inse 'candu voimu â intrâ în cercetarea proiect
ului de dictionariu si “Elos-
SI

sariu ce ni se presenta, vedemu înainteă, nostra nu

numai. unu materiale! puru si som-
plu de dictionariu, ca în annulu! trecutu, ci ne vedemn
i in facia:! cu titlulu cartei, cu
IA

„una, dedicatione; cu una prefatione, cu 'cslle

c cinci cole essaminate annu, retiparite sau.
„ veeditate estu-tenapu, şi pre longo acesteaiînco cu Vie
ua câteva colle assemeni del-
: doru cineiA colle din annulu frecutu.
|
CU
 RY
| 152 L |

Ganău ne vedemu fain, cu atâtea Tucrari, trebue se ne intreb: cumu se intrăm po

“în cercetarea, loru ? de unde se incepemu ? e ai DR

RA
“Ori de unde: amu incepe, eu credu co mai antaniu trebie se'ne' spumer observatio-
aile nostre generali. Si eu de adea-a mi ieu voia de a 'începe-de ac...
a. Incepi de la titlulu publicationei ce ni se pr esenta, si: observu inainţe de tote, co
frasea,: claboratu de A.-Treb. Laurianu si 1. 6. Massiniu>. nu este correcta; pentru co,

LIB
“proiectulu de diotionariu si glossariu nu. este elaboratu, ellu nu se elaboredia numai
_de Domnia, loru, ci si de alti merbri ai Societâtei. Domhni'a; lori ca, si cei alti membri”
suntu. colaboratori ai dictionariului ;; așiă, d&ro dicticnariuilu este sau va fi elabor atu
de toti membrii collaborători. Dâro Domai a, loru mai suntu inco si membrii commis- .

ITY
sionei de redactione; de aci, eu: credu co ter menuilu cellu mai correctu. ce s'ar pot pu- -
“ne în titlul publicaţionci proiectului, de dictionariu ar fi civentulu redactat iîn 10cu,
de elaboratu. Ă î Ii | Sa

RS
„b. m câțu pentru, deăicaţione -—- departe” ea se nu voiescu si eu a. -se dedică opulu
A

VE
aiorei în privea a acesta-a, peno, atunci commissionea de: tedactione nu oră în
'candu intregii proiectulu de
i dpi
dictionariu
_ a aa, face. Dedicaţionea/ se. va, potă face atunci,
„Vă, fi irecutu |prin revisionea Şocietatei, si tespective a sectionei filologice, si candu a-.
| doptatu una data, ellu se va public sub firm'a societatei mostre nu ca proiatit ci că !
NI

e Diotionar iulu, Academiei», conformu regulamentului. | : = |

"e Assemene nedomirire si în, respectului pr efationei. Oricâtu ar
« dice cineva co pre-.
LU

„fationea -de la proiectulu de diotionariu, nu privesce pre ;Societate, ci numai si sen-, Di

guru pre membrii commissionei de redactione, eu nu -voiu pot6 fi meci una, data de'a- -
cesta parere, pre câtu ţempu prefationea, sa, tiparitu. cu spesele societatei. Au s8 pote
| tipari cevă, cu spesele. societatei, fora, autorisationea, ei? Sau co prefationea nu sa ti-
A

paritu cu spesele- societatei ? Un'a, din doue. Dâro membriiii commissionei de redactione
TR

“se subscriu la, prefatione ca, inșareinati de cota, societate; cea, ce în fapta nu, eşte asia
pentru co societatea in privinţi” a; acesta-a, n'a Tatu peci. una conclusione; ea a: însar>.
cinatu pre. commnissione puru. si somplu cu essaminarea, “Dicrariloru de dietionariu, cu
EN

redactionea; lui, si eu nemicu altu. Prefationil6 de regula, se facu dupo, terminărea, 0-

| pului; si aci ca si la dedicatione,. eu credu co. societaţea, sia, reservatu sie-si a deliberă
assupr'a acestei cestioni. In.pr refatione, - dupo mene, trebue a; se axreth:. “eonclusionile
"ce societatea, a luatu pentru - publicarea, : dictionariului ; planulu ce ea si a facutu pen”.
/C

tru elaborarea SI tiparirea. lui; barbatii-cari au collaporatu la ellu, auţorii si „opurele 3

| de cari s'au sorvitu iin confectionarea, dictiohariului, modulu de sâriere ce s'a adoptatu
| de. societate si s "2. urmâtu iin “publicarea lui, si: alte mesure, alle societati relative la
SI

dictionariu: In prefationea,; ce nise presenta. la proiectul de dictionariu, nu est. he-.

micu” din tote acestea; ea: ne. arreta „planulu'. ce commissioneă a, facutu, 60. nu a
IA

j
“celhi „pre care societatea lu a "datu; iîn speciale, la par tei III despre ortografia. cuven- . |
teloru, eea nu esto alta, de câtu mulţu „pucin prooiectulu de or tperafia româna Propus,
U
BC
 RY
dâro nedesbatutu iinco. iutregu iin sessionea annului 1867 (Annali T, I, pag. 72 etc.)
Concludu co acesta, prefatione, nu înebuis, se se faca, ..

RA
d. In câtu pentru celle cinci cole essaminate anulu trecuti de stctioneă filologica.
mi permittu observaționea; co la retiparirea; sau reeditarea; locu d'in &stu--tempu:com-
missionca lesşicografica, n'a observata modificările, observarile si:conclusionile sectio-
nei filologice - din annulu trecutu, dupo: cumu cere regulamentulu Pentru publicarea,

LIB
dictionariului. Dâco se va cer e, voiu âdduce si esserâplo, ED -
6, In -urma, mai. adauga, Go; in cursulu correctarei ce a urmâti anniilu ivocurtu: 'assu-
pr a proiectului de dictionâri iu, au Temasu unele cestioni r eservaţe discussionei. Elle
“peno astadi nu,s'au desbatutu: “Bcoo unele din aste cestioni CI r m

ITY
. Cumu se se scria cuventele ca: tina, catelanăru, ete.; cizventele : dliio, co
co, peno, oto..
cmendoui, doc, Roc,
+ ete; 'cuventele terminate iin le, precumu : “forinale, materiale, ete.;
cuventele ca : Dunare, inente, bunetată, etc, iin genetivulu si dativulu sengulariu, cu

RS
doiîi seu cu ei?; cuventele câ acer “esciniontu, abâtatoriia, tacundu, facundu, si alte a=
naloge,, cu;a Sai 19; torminationea, one,
« done sau une, dune; form'a gr:rammaticale in
desinentielă ente, entiă, sau inte, întia, iizutia: etc.; decurru, aecur “ru Sau: decurgu 3. 06=
“curgu, etc.; d6c0 la cuventele” cell altu se se “inţereale: pentru” eiifonia unu I.ca cella= .
VE
„ Lăaltuy ete.;. dâco aventilu, g) in se. se sorie cua aposttofu. PI in dupo analogia lui
din Pete, 9

„Tote acesiea, si înco altele, au verhasi voservat discussionei. Bentri cena ni am îi

NI

” pusu intaebarea la „începutu; ca: : de unde se incepemu? Pr

„Dupo. aceste ohservationi generali, mi voiu hi voia.mai “iri urma a ve present una -
U

propunere: e 3
„Domniilu Sion, pre îohgoi celle disse A D. Rodev, adanige ico D- lui n'a intsllessu
neci. una, data lucrarea dictioriariului in modulu cumu s'a lucratu de commissione, . co
AL

in glossariu. a intellessu a, s0 'puue cuventele acellea destinate a se proserie. d'in limba,

60 nu acellea, cari au prensu radeoina aduna. inlimba, acellea, cari 'tinu si chiaru de
TR

| istori'a, terrei, de legislationea. sea; si. de datinele selle, si: conchide “dicundi Co. vede îi
cumu co acesta-a, provene de. acollo co xegulamentulu n'a prefiptu regulele pentru, tota
| technologi'a dictionariului,-: si cerendu se se numsca, una coimmissione- care se. iea in ;
Yovisione regulamențulu acestu-a,
EN

| ”
Domnulu Uzechia, doresce înţrunirea dictionariului cu “ glossariulu. si revisuirea re-
gulamentului, pastrandu-se unu semnuu pentr caventele; acellea, ce lo aaru crede;dezie
“de fi escluse,
a :. . -.. e II A
/C

Domnulu Massirnu ca măinhru alu commissioneiei lessicografice, dica. co i vine forte

greu a: respunde la atâtea cestioni de una data, co e bene se se desparta mater” a de
discussione, coci fiacare' puneti reclama; seriose desbateri. a
: Domnulu Papiu cere a se lassâ disciissionea, pre callea. pre” care & apucatu, si se: so
SI

asculte observationile generali alle tuturoru membriloru, er despartirea materioi în.

„puncte distincte se va face mai pie Uma...
IA
Î

D. Odobescu, luandu cuventulu spune co precumu, D-sea 1nu a, participau in annii |

precedenti la regulamentulu si la decisionile luate îni priventi! a dictionariului, nu se
CU
 RY
si.

E eti ie E 154. i i

: pote socoti cai obligatu Ta observ varea,a, lori; inse D- Ji digo «ce â Suatu cu “tentione -
. totu ce se astenge de lucrarea dictionar iului atâtu iin anuajile Sociotatei câtu si în colielg-

RA
tiparite, de coinmissionea, lessicografica, a potutu: constată co obligătionile regulamen- 4

tului se i6ducu, la; forte; pucinu lucru în priventi” a “systemei «ce are se ur medie cominis-
ş

sionea in luerarea, sea; câtu despre decisionile luată: in siedeniele sectionei trecute as- |

LIB
- supr'a unoru puncturi din pr oiectulu D-loru Laurianu si Massimu,
] să ihoredenţiatiu' Co
multe, forte multe, din elle. nu. ai tostu applecate, si: voindu a si dă. sem'a de, acesta” ”
| procedere, a comimissionei, dupo unu studiu minuțiosu, a. dobenditu incredentiareă co |
commissionea actuale a adoptat: in lucrareă,. sea, una, systema bene Caracterișata, de |

ITY
la.care nu-s'ar pot6. abbate fora 'de- a sacrifică armoni 'a, partile ce ua; conipunu., î ei
Acea, systema, pre care. D- -sea, s6 grabesce a; declară, co. nu ua 'admitte ca, cea: mai
- nemerita, tende intwunu modu evidente, a present, in i lierarăa dietionariului 'românu,:
nu atâtu- limb' 2 astu-feliu precuniu ea, se afla adi: 'Sorissă si- vorbita de cotra natioriea;

RS
româna, ci astu-feliu' precumu' se pare D-loru membri ; ai: comimissionei' co ea, ar trepu,, |
sb devina, pastrandu unele elemente: aetuali'si admittendu multe altele noug, atâtu ca e |
„cuvente câtu si ca forine, n PE si ir puri
Si

VE
Acesta:a este. una, “Systema, pre Care pote acineva, să, ua; primosca său se. ia 1apede;
ro; a, veni se. ua; amendedie prin decisioni paztiali date in prip'a discuşsionei, astu-

7
feliu in câtu se nu fia, neci una, data sigura co una modificațione intr odussa intr'uniu ou:
NI
Va, fi applicata, si la casu analogu, a voi ca printr unu. răped6 essamenu se se, allega
bunulu sireulu d'in acellu totu coanbinaţu cu una, mate potere de er uditione si chiaru
: une ori (trebue se ua masturisescu) orecari! aventuri de imaginatione, s6 pare, “D-hi.
LU

Odobescu a; fi una, lucrare iriutile caze nu pote da neci unu resultatu pr actiou; print” en |
s'a numai se strica, se. desfiguredia system a conceputa de autoriulu ei, și au se pote, de
feliu vealisă una “Iuerare seriosa, facuta dupo una systema, i neci contraiia, neci. macaiu .
A

appropiată de. D- loru. 'Totulu se va, reduce la unu. ce. fora,: forma si fora, caracteriu..
„Din acestea conchide, co D-nii Laurianu şi Massimu'
] au fosta consecenti pastrandu |
TR

in vetiparitea, de estu-tempu Jucrarea D- loru mai cu, „totulu conforrăa cu.cea de: annu,
| „si. „adauge co: este: incredentiatu «cumu co acesti onorabili autori: ai. proieciului, de - di
'. ctionariu voru renunti cu totulu la ler re, indata; ce societatea, 16 ar impune dea “ucr n
EN

SE altu-feliu de câtu conformu opinioniloru filologice: ce si le-au dobenditu prin studiu si -

cugetare, “Este d&ro Iucru vanu a cercâ, se. obligăinu pre D- loru,a, si modefică; oper a in:
| care. vedemu Tempede; si lamuritu system” a bene: caracterisata, ce i conduce. î n
/C

-D. „Odobescu înse

i nu şe pote împacă, cu acesta 'systema, care: i se pare! in forte mulţe
E divergentă de tendenti' ă ce trebue se se ur medie iin dictionariulu. acădemicu: allu limbei
române. Constata! totu de una data co acestu dicţionariu nu. 3 pote elaboră, de câtu'i in
urm a Unoru lucrari preparatorie cari neapperatu. trebuoscu facute, si “fiendu co D: lui,
SI

- crede: co, 'system'e a adoptata, de: membrii actuali al

: commissionei lessicografice: nu, este.
cea mai appropiata, de acea-a, câre- trebue se domine iîn per 'a definitiva, 'vediendu' apoi a
IA

co mai mulţi d'in Domnii menibri, ai societatei :d pregatitu si D-loru materiale pentu: Ii
proieotulu de: dictionariu (si anume D: “Hodosiu litterele Ie J; %; p. Baritiu Îiţterele
- L si M, D- lu Urechia Jitteirele N «si O; D: Sion: litter a P, in fine D. Romani s '2 indâ-
U

p i.
o +
BC
 RY
Ă “155,
toratu-a da la ierna, litterele R, G, H, 6ro D. Ionescu parte din
littei" g ; vedie
ndu ţotu
acestu materiale adunau, D-nu Odobescu
crede co ar fi multu mai nemeriţu ca Societatea,

RA
se renunție la uniformitatea proiectului de dictionariu ce ua prescrie regulamenţ
de a aholi tote regulele'restricfive'stabilite in acestia, si ulu, -
de a tipari pre venitoriu si cu
„ grabire diferitele lucrari ce s'au adunatu si se voru mai adun,
astufeliu precumu lo |

LIB
„au.produssu autorii loru, foka:de a, le mai suppune la, revisuirea, commi
„. grafice, care ar trebui'se le dee unu caracteru uniformu6ro ssionei lessico-
; pentru acesta-a, acea'com-
„? missione se.va, reduce la, unu semplu correctoriu de tipazire. Cu
modulu acestu-ă negre-
„situ co nu avemu pretensionea de a dice co se va produce de “una
:camu data, unu dic-
'tionariu, dâro vomu dobendi in currendu unu abundante materiale

ITY
allu limbei,în care
pre longo marea; miultime de cuvente 'tomâne:ce se voru afl
acumiu penţru prim'a-ora,
„> adunate în acea lucrare pregatitoria, vomu vedă si diferitele system

e
e propuse de mai.
multi barbati de littere destensi ai“ Romaniei, pentu intocmirea si redac
tarea diotio= |

RS
„nariuilui academicu. D'in confruntarea. acestoru system6, publiculu'
românu si Socie-.
tatea nostra, si: voru pot lamuri mai bene ideele, observationile
voru pot6 concurge
Gin ţote partile assupi”a acestui materiale variatu, si cu multu mai
mare inlesnire va
pot6 atunci, Societatea academica se-si stabileseauna,
VE , programma, bene precisata, bene
„specificata, bene ammenuntita, si bene intemeiata pre essemple
cullesse d'in materia-.
„„ dele multiplu ce i va stâ in facia, si din diversele observationi cari se
voru fi aduna
tu;
„dupo stabilirea unei assemene programiieva, pot insai
NI
cină pre unulu sau mai multi
liţteratia elaborâ unu dietionariu practicui, care se va lucrâ forte usioru
m'ace si-va, fi fissatu dupo unu commune accozdu Societatea acade dupo syste-
mica.”
U

"Pentru aceste: cuvente:D. Odobescu propune a să desfientit reglementulu votatu

1869; a se invită la |
D-nii Lauria
si" Massimu
nu ca se urmedie în deplena libertate. lu-
AL

erarea D-loru lessicografica in marginirea, littereloru B, C, D

si E; a se tipari astfeliu
precumu s'au depusu partile: din dictionariu adduse, si acelea
cari se voru mai. ad-
duce de,cotra cei alti colaboratori, fora, de, neci una scambare;
a se imparti câtu mai
TR

curren du pre la alti; collaboratori litterele ce nu, se afla inco

în lucrare, pentru
ca se se
termine si acellea câtu de-iute; si în fine, a să trage-acestu magasi
„Du
na Tessito grafigu ,
în numeru de 4000 ussemolarie
Il | plarle, ci intrunud numeru Ecâtu de vedussu,.fia, chiaiusi
400 numai, pentruca ellu se sermai
EN

va, multu ca thema,de observatione la omenii li-

terati de câtu ca una, carte practicasi popularia, si pentruca, se fia,
mai currendu sem-
tita, obligationea de a procede la lucrarea definitiva:
a dictionariului academicu, pre
care D-lui socoteşeeco societaţea, lu aru'pot6 44 publicului chiaru dupo unu termen
/C

u
de cinci sau sesse anni, - N E ce
» Domnu lu Caragiani nu -se „pote “uni cu systen'a D-lui Odobescu, reflec
tandu. co
asțfeliu s'ar face.una, opera: fora unitate, cea=a, ce i se pare illogic
„ Domnulu Odobescu uimedia djretanduco lips'a de unifor u. |
SI

mitate în proiectunu i se .
Pare a fi unu inconveniente,ci d'in contra; proiectulu fiendu destinatu numai a servi
ca materiale la lucrarea, definitiva, D-lui crede co d'iu mai
IA

multe proiecte felurite s'ar . .

pote trage mai cu inlesnire una, lucrare intrunindu mai multe
perfectioni:; fiendu co
„ nse i se pare co n'ar fi tocmai economicu neci in priventi'a, banilor
u neci în a, tempu-
CU

-..
 RY
A o _ 16 . _ - Sea ,
ni de a se:oa4, sub tipariu, cu. fondurelo. Societatii, măi: multe, proiecte. cotiplete, de.
- dietionariu, si -fiendu: co afora de: aceste-a, totu. orăulu pote iin un'a sau câteva littere

RA
„din. alfabetu : se si arrete pre. deplinu. ide'a ce si-a formatu pentru; intocmirea. unui :
_ dictionariu, D-lii sustine.co si tempulu si spesele aru fi cruţiate publiandu-se ; indata,
de societatea academica acelle trunchiuri de. materiale, avenâu-fiacare trunchiu auto-
riulu seu. Liste incredentiatu, D-lui, co! între. elle se. voru invederâ,. systeme. diverse ; Si.

LIB
„pote. chiaru. cu.totulu divergenti, coci nu i vine a crede co-toti litteratii români. cari:
facu, par te d'in societatea, academica, se fia de unu radicalismu asiă de transeendentale
precumu suntu, autorii celloru:15 cole, tiparite, 'cari,. in: litter' a assupr'a. unui. totale
de-2168-cuvente, au admissu nuinai-460, d'in cuventele usitate “în totu-poporulu. I0-. E

ITY
„+ manui(57 cuvente suntu. numai repetitiorii), pre longă 1671. neologismiy, d'in cari:una-
“buna, parte :n'au, fostu inco neci scrissi .neci. pronuntiati p&no acumu.de Români ;; "610, -
alte 28 cuvente, d'in cari unele: de origine curaţu latina, le au „lepadatu . la Slossariu,:

RS
ca nedemne de a. figurâ mai multu in-limb'a,. culta a Româniloru. D. „Odobescu spera
„mai. multa indulgentia, pentru limb'a actuale. de Ja alti collaporatori, si;in orice casu, - .
nepoteridu. pune la, indoiela, neci. „Connoscenti” a de limba, neci; ;ernditionea, neci.chiaru,
„perspicacitatea: filologica a acestoru-a, nu. :pote crede..co va găsi, la toti, acellu--asii cute- .
VE
diatoriu aventu cotra, una limba, xomâna a, venitoriului.; i PE
+. Domnulu Sion dice co propunerea, D-lui. Odobescui se pare co neriia tăta, altentio-
nea, societatei.: Societatea, candu a. facutu regulamentulu iin 1869 a, avutu in, vedere co.
NI

“ diotionariulu, se se "ueredie: principalmente, de „cotra una commissione de trei membri,

„co apoi la 1870 vediendu. GO: acesta cominissione. reducundi-se, numai lă doui înembri,
LU

lucrarea mergea incetu, a veniţu la idei'a, se distribuiă lucrarea la mai: multi Vin mem:
bri. Cu acesta-a, s'a creatu „una 'situatione noua. Membrii collaboratoxi: au lucrau pote.
“ dupo una. system differita de acea-a a-D-loru Massimu si Laurianu; Gu: tote, acestea, ei;
„suntu acumu pusi in posetione: de. a ved6. materialele : loru: transtorimatu, pote chiaru
A

„Tespensu, atunci: ecco co:pre de una, parte membrii commissionei Sintu fatalmente si-.. |
TR

liţi a face unu actu' de pucina, politetia,; Gro pre de alta membrii colaboratori si semtu SE
o attensa susosptibilitatea si 'amorulu loru. propriu. De acea- a conchide dicundu co: se as- .
sociedia cu propunerea. D-lmi Odobescu, .. -: - DIDI că aaa
:: Domnulu Romanu observa, co. lucrarea; dicţionar iuldi ss'a facutu dupo planulu trassu
EN

do vegulamentulu Societatei,. co. D-lui. se impaca, cu; system a 'applecata” de cormmisşio-

nea, Jessicografica, fiendu co ua, afla forte, rationabile. Sengar a reflessione ce i vene: se, ...
faca, .astadi este: acea a co si. chiani revisionea, din 1870's'a facitu fora regula ;. cocă: |
/C

mai antâniu trebuiă, se se termine, tota, lucrarea si apoi:se se revisuesea, = pe ji

„Domnulu „Massimu respunde la propunerea, D-lui Odobescu dicundu co, ucrarea; s a,
—facutu dupo. opinionea, si „decisionile, societatei, luate atâtu: prin: regulamentu 'câtu si
SI

prin. €discussionile, di in annulu trecutu; 00 ar. fi absurdu se se seambe: planului una, data Dai
. admissu; si.co bu si închipuesce. cumu insusi D. Sion ar scusâ, inconsecenti'a; Socie-
_ tatei de, a si scambă asiâ rapede planulu; dice co. de. amu adoptă propineiea D-lui!
IA

„ Odobescu, amu face din proieotulu. de facia, una operă, impestritiata: care 'ne ar. dspuna
. Li
a La ti
mg ari iiei, po o, HR ..
U
BC
 | „157

RY
la, derisionea publicului coniascutoriu allu decisionilor n ate de noi in.n trecuta; de a
„cea=a D-lui ua respenge. ă
Domnulu Odobescu replica, co prin admitterea. propunerei. D-solle nu crede a spune -

RA
pre şocietate la neci unu ridiculu, coci-nu' vede cumu co ax fi cu totulu a, se -desdice, .
urmandu: de acumu inainte system” a, pre care Societatea academica ua adoptasse chiaru-
de la. fondarea ei. „In: addeveru, la 1867, Societatea; academica, careia lucrarea unui

LIB
dictionariu români i este iimpusa; atâtu prin legatulu Zappa câtu si prin instituirea,
ci, a cugetatu la mediloculu cellu mâi nemeritu: spre a face una assemene lucrare, In-
data a venitu la ideii'a, pre car6 D. Odobescu ua, crede inco si adi cea mai nemerita, de
a adunâ mai antaniu materialele: multiplu pentru dictionariu si din acellu materiale a, -

ITY
elaborâ, apoi oper'a, definitiva. „Publicationi de premiu, s'au facutu de atunci. pentru :a-
dunare de materiale; însa a. trecutu unu, annu, du trecutu doui, si materiale doritun'a |. -
sositu; atunci societatea, 's'a ingrigiatu si a decisu a face dens'a cea-a, ce. nu facusse
“publiculu litteratu, "Temendu-se iinse co toti membrii. ei impreuna nu voru fî- mai ze

RS
„losi la adunarea, inaterialelui de: cât: littoraţii! straini: societatei, ea a decisu se lasse
- “acesta, lucrare assupr' a unui numeru: de trei, apoi de doue persone, caşi arretau mai
“multa, penevoienitia, si indemanari imai speciali pentru asiâ ingrata labor; istufeliu s a,
VE
înstituiţu commissionea, Jessicogiafica, si s'a; facutu xeglementulu, carele prevede mai -
„ allessu intocmirea; si. retribuirea,. acellei commissioni,- Membrii commissionei,. adeco
-D. Laurianu si Massimu, S'au pusu. indata pre lucru - si in session6a, annului -trecutu
vau addussu. cinci! colle tiparite d'in proiectu. Processele. verbali alle acellei :sessioni
NI

"stau facia spre. a "dovedi cu cata mirare si reconnoscenţia, s'a .priimitu de. cotra socie-
tate acesta; prima tentativa; societatea, :sa semtitu fexftita : vedienădu co'in fine a ap-
U

pucatu se passesca pre callea, ce i erâ impusa. Eiffectulu. acestei prime, incercari a fostu
atâtu de poternicu în catu' de indata a trasşu iin emulatione pre alti. membri ai socie-:
AL

tatei la lucru, şi „estu-tempu' ne: vedemu i in faci'a. unui numeru destullu de insemnatu |
de littere d'in alfabetp, sau pre deplenu lucrate sau aprope terminate de. cobra; mai
multi colaboratori. Ce suntu ore acelle manuseripte diverse. cari ne au venitu: si no
TR

“suntu promisse, deco nu unu materiale de dictionariu, precumu. s'a cerutu în proiec- |
tulu primitivu si chiaru potemu dice in “conditioni cu multu. mai satisfacitorie? Se
- mprofitămu dâro' de acestu materialu spre a studiâ într'ensulu ideile si procederile les= -.
EN

sicografice. alle litteratiloru nostri, si acesta-a,“ nu ua potemu face de câtu tiparindu

testele loru cellu. pucinu întruni: numeru: redussu 'de. essemplarie.. Apoi cullegundu
" Wintensele si de pretotendeni: ce ni se va,par6 nmaii approprialn cu trebuintiele natiionei,
- se facemu. dictionariulu academicu, - | Se
/C

Pentru D. Odobescu este unu (apt. ncindoiosu Co diotionarinlu perfectu nu pote essi |
de una data'd'in Societatea, academica; ca Mineri'a din; capulu lui J oue; lucrarile pr e= .
gatitorie fiendu dero indispensabili, D-lui sustine co. este multu mai bene, ca elle se.
SI

fia facute de multi in deplena. libertate şi. apoi suppuse, in diversitatealoru, la; critic'a
“ publicului. In fine D-lui invita, prs Domnii” actualei commissioni lessicografice se nu
"faca din acesta-a una, cestione de amoru propriu si de susceptibilitate; se considere si
IA

D-loru CO, de vreme ce au, declaratu si înn prefationea D-loru si in desbațerile nostre
CU
 | 158. ui r

RY
cumia: co: proiectia tiparitu Iu. considera, ca una operă, a, D-loru, luahdui assuprasi, tota
' respunderea d'inaintea publicului, este dreptu ca si cei alti collueratori Ja proiectulu
„de: dicţionariu, se se bucure de acelleasi prerogative, adeco' se si pota a arrotă publiau- NE

RA
Di opera D- loru astu-feliu: cumu ua, au concepuţu si:ua au essecutatu. : i
"+ Domnulu Baritiu luandu cuventulu espreme mai: antaniu dorenti'a ca “Societatea, s6!
| - morga pre “terrenulu practicu. Premiulu: Zappă,: este “infientiatu si publicata ocu câtiva -

LIB
"anni mai inainte de ase infientif Societatea, academica, româna, 3
A statu cu totulu. la, voi'a litteratiloru români: ca în acei anni se. se.se appuce de
- compunerea, dictionariului si se î6 premiulu: Nu s'a: arretatu ' nemeni. A venitu Socie-
. tatea, academica, Si: indata, la annulu 1867 a pr ovocatu pre toţi litteratii români ca, e.
„i adune materiale de dictionariu pre longo onorariu. Erosi nu s'a; axretatu neimeni,

ITY
neci macaru ca se adune materiale, 'Dupo. acestea, membrii Societatei academice, ve-
-"„diendu de una parte CO- afora din senulu ei neci unui Românu nu i pesa, de dictiona-
_-riulu limbei nostre, 60 de altia „co. nationea pretenda. ca, se si vedia una, data tesau-"

RS
xulu. limbei. selle 'aduiatiu la:unu locu; ordinatu. si: definitu, bene,. S'a, convensu co nu
inai e tempu de. perdutu, SI: co prin urmare trebuiă,
. se se-appuce, insisi. membri Socie- _
„* vătei academice de „compunerea, dictionarivlui ; in-annulu. 1869 s'a si luatu- concluşu:
„în acestu xespectu. În sessionea.- din annuli: 1870, a 'făcutu. si ellu oppossitione. n0="
VE
a dului de scriere, dictionariului asi: cumu' "fussesse inceputu ellu de cotra D. A. T. Lau-:
„= rianu: si IL. C. Massimu, si. astadi le spune curatu.. 00 opinionea 'predornitoria intre .
litteratii nostri este, CO multime de. cuvente latinesci: puse de D-loru in dictionariu nu
NI

_voru fi adoptate neci: una, data, de natione, si co unele modificationi. ortografice" alle|
„D- loru voru, fi:respense intru âtsemenea; Cu tote acestea, .meditandu văai tardiu forţe
LU

“Seriosu assupr 'a luciului: si reflectandu co multime de reforme introdusse iin. limba, că
de 40 de anni, la. incepuţu fasessera,. comhatute cu pr6 multa iniersionare,. cari: înse
„-dupo'câtiva anni totusi au fostu' adoptate “preste totu, asiâ, densulu nu cutedia, a, jcon-.
- demnâ-nemicu în modu neconditionatu; ci astepta, multe de la, tempu. Scopulu princ
A

E pale “alu nostru este: Se adunămu materialele limbei, se dămu definitionile- si tote -
TR

acceptionile cuventeloru. Acesta-a iin senesi este uria problema, forte grea, Dâro amu .
Juatu-ua, assupr'a, nostra, si, trebuie; se 'ua scotemu la calle; densulu inse nu cutedia.. a
"essi cu-lucrarea sea fora una.revisuire prealabile. Acesta-a ua face commissionea; lessi-
EN

cogiafica. Tiro dâco. acesta-a, mi va scambâ lucrarile în contr” a convitioniloru : melle si

pote, in: opposetione cu vointia nationei, membrii “ commissionei au luatu' tota TESpon= -
sabilitatea, âssupra-le; 6ro de alta parte aceia Caroţu-a, nu le place modulu de scriere
. allu commissionei lessicografice se nu si pregote, d Ju critică, fora nneci una er ubiare, E
/C

pentru, ca,.se.essa addeverulu la, lumina, e i „i pi

“In resumtu D, Baritiu crede” co dupo multe sbueiiardătari de 4 5 anni, este nec6s= .
| 'sitate suprema, ca se. properâmu cu elaborarea . dietionariului, .6ro: differentiele cai!
SI

| essistu intre membrii commissionei lessicografice si intre cei: alţi membri. collâboratori
..

se le 'conerederu tenipului si criticei s0ri0se, cari: peno acumu meci de. cumu nu: si-a .
i - a
IA

facută detori'ala noii:

„+ Domuilu Lairicaui Proponerea Dai Odobescu ste forta tiberale si âre mute aa
U

”
BC
 159

RY
vantagie pentr Sesene; ca este forte „Propria pentr u unu magasinu
de materiale care
” n'are teebuenţia de unitate; și s 'aru potrivi pentru multe lucrari
forte. folositorie, xiu-
mai nu pentru unu distionariu. „Dupo D. Odobescu Iucyarea in
cestiong”! ar fi numai |

RA
una, adunatura de. materiale. SI. ună indicatione- de: systemate.
Inse, pene considerata,
acesta, lucrare, d'ar av6 meci unu scop practicu; ea ar produce
spese'enorme, cari nu:
Saru rebonifică de locu. Drumulu propusu de D.- -Odobescu,. ar fi forte
lungu spre a.
ajungela, unu finitu, D'in conta, dupo regulamontulu adoptatu, lucrarea,

LIB
de sis proiectu,
are se aiba,. unu isu; practicu, si toti banii au se reintre ;
in. realitate Societatea nu
face de câtu unu imprurmutu spre facilitarea etionariulu- proiecta
fora a cheltui ceva
“în desertu,
-
“Resturnazea, regulamentului »n ar: fac, de câtu a nai înlarăit confectionarea

ITY
'diotio:
- nariului, pentru unu tempu indelungatu.. Noi iinse nu trebue se
ahanăru stoterea, la
lumina, a dictionariului, de si numai proiectul. Rofacerea regulamentului,
xefacerea sy-
stemei semena pr6 tare: cu pandi' a; Penelopei, si ni e prudente a perde.
iuiltu tempu |
în atâri oscillaţiioni. Da

RS
: | Sa
„Totu „ce s'ar pot. face pentru viultiaiirea sudiviauala, s “ar Bot6 roduce
la tiparin ea
fidele a uni sau doue colle ca Gchamtilloniîn annălile Societati, si
care n'ar costă de |
câtu circa, 3000 lei „pentr u. 10 cole. de Gohantillons, cari bani au. fi
VE sacrificati, |
„Dero D-lui nu vede neci „utilitatea, neci importanti” a, unei âssemene
publicatiione: de .
celuumtillons.. D- -nii coliabozatori n'au. se. se tema „CO prin supunerea
lucrazei loru la
edactionea commissionei,,. l se. va eclipsă individualitatea ; commissionea
NI
nu: este de
locu asiă de rigurosa; totu ce se pote dice bene'iin orice „modu clara,
se pr iimesce. fora, *

| moiicationi, de si: “membrii commișsionei. s 'aru fi. servitu.

cu. alte cuvente. | aaa
U

„Orele fiendu inaintate, siedenti” a se redica la 5 1/2 or6, remanendu

acollu-asi subiectu
la ordinea dillei pentru urmâţori”a, siedentia a sectionoi filologice.
. Pai
„ Presiedente A. Troh. Togsiaau; Si
AL

DI E Ra
. E N
E Secretari stiai AIlaica G. Sion.
. , .
Da IDR ac i „a
a
TR

zi
ÎN E E ti DARE PI a: ÎS

sooitameA ACADEDIICA: ROMANA.

EN

, SEOTIONEĂ PILOLOGICA
“ Stodenti?a bin 9 Septembre 1881.
1 a
/C

“Membră present tin sectionea Alologica : D- -nii Laurianu,

preesiedente; Massimu,
„Sion, Romanu si Caragiani; assistandu ! si membri
i. sectionei. istorice : D-nii. Hodosiu,
Odobescu, Baritiu, Urechia, Papiu, precumu si D.
P. Poienariu, dupo decisionea, luata “
ca toti membrii Societatei se i6 parte la cestionea, dictionariul
SI

ui in sectione filologica, N
Sub presiedenti'a D-lui Laurianu; se continua discussionea:
generale. assupr''a proie- , |
tului de dictionariu, depusu de commissionea lessicografi
IA

ca,
Domnulu Laurianu »resumendu deshater ile d'in precedentea
siodentia ă sectionci flo-
CU
 RY
“Hodosiui, îm
„iogite, crbantesce [4 , done propuneri suntu in discussion; un'a-a; D-lui
pia

in anamenu ntele- operatu lui publi-

„Deztita, in mai multe articule cari intra, orecumu
Odobesc u, care cere
„cau de commissionea lessicografica; alt'a, mai radicale, a, D-lui

RA
u. lessicog ra-
“ vestur niar ea regulamentului «si inlocuir ea dictionaziului printr unu magâsin
arie “Acesta din -
„fie, si în fine tiparirea acestuia intr'unu. numeru minimu de, essempl
acumu de cota, s0-
„urma propunere, fiendu cea, mai departat de. callea, urmata, peno

LIB
acesta-a , remane ndu ca; la; casu
A
dotate, “D-lui, propune. ca, se se discuta mai amtaniu
.i S -
n

Hodosiu .
de â nu se primi, se se î€ apoi în “desbatere propunerea D- lui
este. permisa
7 "Domnulu Papiu, « cerendri cuvenitulu, axreta co-in discussionea, generale
urmandi, dice :i
a attenge tote puncturele cestionei, fora de a întră îîn. " detaliuri; apoi

ITY
ri, mi au âbtrassu mai multu luarea
“In siedenti'a,, de la 4 Septembre 'doue. discursu
D. Hodosiu assupr'z a proiec- ă
“axnentă + de una, parte, obserivationile generali «ce a facutu
publică, in locu 'de,
“tului de disţionariu;,6r0. de alta, proponerea D-lui Odobescu, de a
dictionariu.. -
„ dietionariu, unu: magasinu de cuvente 'sâu adunare de materială . pentr

RS
ea ] D-lui Odo-.
Voiu essaminâ atâtu observationile. D-lui Hodosiu, 'câtu si propuner
intre “omenii: de 'scientia ,, siguru
Descu, voiu vorbi libera :si frahou cumu se cuvine:
mai pucinu pre. membrii |
“fendu co francheti” a mea nu va Superă pre nemeni, :cu atâtu
VE lu „respăct u de atât'a
“commissionei: Jessicografice,, barbati, că D. Laurianu pre care.
liţterari de di incoce
teinpu; pentru scienti' a.şea, si. ca, D. Massimu, unulu din acei rari.
altii” de: aici mai 'vertos u prin acea-a co pre”
de Carpăti,, care se 'desterige, "da multi:
de bene, nu totu deun'a
NI
n candu. cei mai, multi, „dâco. scriu si vorbescu. adesea destullu
altmentrelea, cro D. Massiimu, |
| seiu dâ si ratione- pentru ce vorbescu: si scriu asiă si nu.
de scientia,
ori cumu ar vorbi si scrie, “totu, deun'a, scie tota; limb'a ca 'obiectu
... i,
LU

tote asi pot6

1 rogu “dâro se me. asculte cu potioniia, si atunci candu nu intră | SD
.
uni cu Domni'a Joiu, -:
, a, dissu | co scctioriea |
.D. Massimu citamău e eri una; “orbire a, Thea,din: annila trecut
colle de. proba alle
A

Mologica ax fi votau atunci admiiatione pentru primele: cinci

trecutu, n'a
dietionariului. D. Massiniu 6 in errore, Sectionea,, filologica in annulu:
TR

ratione. si in discuşsiohe' a,
- votatu neci una, admiratione, ci numai, luarea in conside
a câlloru cinci. colle de
„celloru cinci colle. Observationile ce a facutu: sectionea, assupr!
„proba, suntu connoseute tuturoru; elle suntu. publica te.
EN

. D-selle anui place

TI. Trecu acumu la, essâminarea observationiloru D-lui Fodosiu
dictionariului-pro-.
terminuli de elaboratu, Cu care se servesce 'comimissionea, in titlulu
a, &ro'in dictionariu, :
iectu; dedicatiionca ihco nu ua gasesce la loculu seu, reci pr efatiione
nile seetionei fi- |
/C

"crede co commissionea, facea, bene, d6co observă mai multe din decisio
„o

, DEN 4
„-ologice: din! 'anniilu ixecutu.,
5 se fa 1a; loculu seu.
“In addever U, terminulu clabor atu de commissione, pot 1pr6 i pens
essaminate, dâro si
“pentru collele câte s "au tipar: itu : acestea în addeveru'suntu'nu numai
SI

seu, pentru intregu'

“elaborate de membri ii commissionei; inse acestu terminu nu e la, loculu
membri. “Membri i commiss ionei, dâco' potu fi .
dictionariulu la, care collaboredia atâţia,
IA

i. Trebuis
si collaboratori, ei în virtutea rogulamentulti, suntu totu deui'a, edactor
5
EI
, | mii
APP
IN N Dra
Di - .
U

ij
BC
 161

RY
deci s0 se dica redactat, &ro
& nu elaboratu de commissione. 'Terminulu rodactau eră
„mai contoruita, nu numai cu addeverulu, dâro si cu regulamentulu.
In câtu pentru dedicaţiione, credu co-commissionea, facea bene d6co cere, sii

RA
avisulu ii
Ii societaţei iin acesta privire; in totu casulu dedicatiionei erâ se stea mai bene Candu se
facea, de societate, ro nu de commissione in frontea Dictionariului, 6ro nu a proiectului,
“Vinu acumu la prefatione, Marturisescu co mai bene eră deco lipsit, cu totulu a-

LIB
cesta prefatione atâtu de lunga, câre, deo trece cu vederea lucruri ce trebuis, se co-
prenda, coprende multe cari erâ, de doritu se lipsesca, Prefationea, nu montiionedia, neci
| lessicografi'a, româna de peno acumu, 'neci colaboratorii la acestu Dictionariu,. ea, trece
“în tacere tote decisionile relative. la, acestu dictionâxiu, Prefationea se pote, face. şi

ITY
mai tarăiu, cu scirea, si cu incuvientiarea, sociotatei. "Membrii comrnissongi vorbescu iin
profatione-« ca, si. cumu aru av6 de la; societate potere absoluta de, a lucră diotionariulu
II intru tâte cumu voni gasi ei cu calle, nelegati prin vre una, decisione a societatei,.. E
In addever W in par tea La prefationei, unde sse vorbesce de Diotioniariu si Glossari,

RS
membrii Commissionei tratedia,. acesta, idea, si planu allu societatei ca si cumu ar fi
idei'a'si planul. lora propriu, ignorandu cu totulu decisionea, sect, fl. din 8 Aug. 1869 |
(Annali 1 207 —208). Commissionea, facea pene, dâco reproducea, acesta decisione, ca
VE
se se vedia, €co plariulu si. idei! a "vinu "de la societate, si co commissionea erâ iinsarcinata
LC numai cu. essecutarea planului. 'Commissionea, departe de a reproduce, nu mentionedia
macâru cu' una silaba. decisionile relative. la dlaborarea dictionariului neci i regulamen-
NI
tut pentru: commissionea, lessicogirăfica. SI e -
” Dâro, deco iin partea, prima, a profationei, comimissionea, si. appropriedia, ciimu :mu.
„dissu, idei'a si plânulu sodietatei iin privirea, dietionariului, apoi in partea, III candu
U

„Vene a vorbi despră' Ortogiafia, lassa a, se! „orede « CO ortografia intrebuentiata de comm=
missione iri acestu 'proieâtu de dictionariu, ar fi ortografia, societatei : unu principiu or
AL

tograficu, forimulatu intr 'addeveru si adoptat de societate, si pretende : apoi CO din â-

cellu principiu, dupo mentea sanetosa cea mai conanautite, ar mă se scriemu, intelegi
in locu de întiellegu, cafellu iîn locu de. catel, etc.; ce e mai miiltu, formele secularie
TR

si chiaru millenarie | alle: Jimbei române, 'ca, natiune, copt, ochiu, etc., se declara de.
spurie si se propune a le scrie si pronuntiâ: natione, cocbu, ochiu, etc; Societatea n a ap- _
probatu' vie una data, assemâne' Ortografia, n'a; calificaţi astu-feliu formele: vechie alle
EN

limbei.“ Ortografia, lui „Cipariu, de si grea, are xegule determinate; insusi “Tentamei |
Criticun. fisst, regule de ortografia, :si de. pronuntia, de şi insufficienti; ro dupo orto-
grafia din acestu proiectu de dictionâriu, pronunti'ă limbei române, e vaga, fora de
/C

„Deci una, regula bene determinati. In totu: casulu, ccommissionea pare. a si- insust pr |
„mari poteri, si iea prin. urmare assupra-si pr6. mare. respunăer e.
- II. 'Drecu acumu la propuuerea D-lui Odobescu. . D-selle nu i place planulu dipo
care 'se lucredia, diotionariulu ; D- lui cere. “esturnarea regulamentului commissionei
SI

Lessicografice, :si „propune una mare collectione, unu magâsinu, una aduniătura de CU=
„vente la, cară se collabore toţi membrii in deplina libertate, si Jucrarea, adeco colle-
IA

ctionea, facaruia, se se publică întocmai, in acestu Magăsinu, cu system! a si ortografia

e",
CU
 RY
SEI „7 68
“uitoiiilui ses iăgasinu se servesca, apoi căi3 tamilu ta cahărhrea adaoverătulii
„tii i, ti UL li ii
„ dietionariu academiţu alu limbei române, Mă

RA
- Obserta: inainte de tote „60 acesta, |propunere, nu esti una “deja noua pentu Sociota- |
Ei nostra;. de lâ realisarea acestei idea, a incepuli, sia luâti si inesuie.o penru acesta-a
| „indata: de la 1867, RR , i

LIB
” Acea-a ce mai alles nu plate D-ui Odobescu în. dicionariuni picta este Ma Ai

“fea idulțirae a neologishiloru, i . E: : Za

“D-lui pretende. co în litera A ds abiâ, ani n sit vrei ua;„450 cuvant române, sii |
„co unu restu de vre ua, 1671.ar fi nâologismi, La acesta-a, 'respunde, co, cu totu. respeo-: |

ITY
“tal nostru: pentru celle vechie, nu ne potemu mar gini la limb' a traductoriloru €Car tiloru
băsericesci, neci la limb'a de la 1830. Tasasi: limb'a D- lui Odobescu. de la 1850 nu, Su
mai Semena. cu limb'a, D-selle de astadi in 1871. Pre. candu vorbit D; Odobescu, eu |
amu insemnatu' 25 neologismi' in. vorbirea, D-sele, cuvente,
e neconnostuiie scrietoriloru na

RS
nostri. pen. la 1830, astadi generăluientă usitate. |
' Santemu iîn progressu, “Nu cumuva:D. “Odobeseui vio da cuvenite inipei sell pro-
„Pria se. nu le ;gasesca, in dictionarilu români?" VE
Cu. tote acestea reconnioscu si. eu co, in: „prgiecbulu didhionariu Sunt iulte cuventa |
ie

“formată de insasi commissionea, cari mau "fostu, nu suntu, neci 'credu co voru fi vre-
"una, data adoptate” de Români.“ “Acestea, iin addeveru poteau se: lipsesca d'in proiecta,
NI
_ ptecumia de essemplu veibulu: abiecer 2. Ta sessionea, din annuli trecutu se, decisesse
ca acestu cuventu se figur edie numai ca ţhema, pent u der ivatele abizolu, abiectione, ete.;
LU

mi pare xT6u' co cominissionea a sâsitu €cu calle a lu primi din: nou în dietiionariu, dan: E
ăi una, desvoltare ca, la; Orucare altu cuventu: generalimente: conmioscutu,i in literar |
y
tur a, vomâna. Limb' a si are “logici a sea; propria : pânţru co, âveniu “abieolione,- iu urime=,
| ăia, se avemu necessarianiente” Si, „abiicere, precivinu, pentru «co; Francezii au adiacent
A

nu “arm6dia; s6 aiba și adjacer.

: *Planulu dupo. catre, 'tirmedia,! conimissioidea, în3 lucrarea” dicionariului, lia alu so. -
TR

cietatei; aceştu planu mi. place, de ssi comriissionea iu totu deuun! a, mi pare fericita înin
essecutareg, lui: ae A pi Li i, (o

5 “Domnulu Odobescu vI6 vesturnareă sanii insusi, vestei nareaa veghea les
EN

da

„ sicogtafiei Bu unulu mârţurisescu co nu “suntu, amicu “alu tututoru reşturnarilotu, Mei |

„temi co Românii pr6.. imulte de tote restorina, “incependu. inco-. de: a; Negiu-Voda.. se
mu "mai conservatori, cellu puciuu. în alle seienţiei. La 1869 vota aniu regulomentulu., !
/C

"Taăorâseă asi inceputa dupe : acesti xegulamentu, Se nu lu xeșturhămu,, ci mai, bâne i

se prevehidmu' ca, lucrareă, se morgă inainte, conformau, iegulamenţului si, conforma,
tuturoru decisioniloru Societaei. i E mer ai „is
“Domnulu Odobescu cu una sehgura-! lovitură, sfarimaai doued ezitat, și. regular, |
SI

ientulu pentru commissionea; lessicografica, si veguilămenulu Șocietatei ;; „coci dupo,

” acestia din irma, Ju se “potu tipări, sub; numele Societatei lucrari” “alle membrilor u,
IA

. aeoâroatăte! de Societate. Ei bene! “dupo proponerea. D- lui. 'Odobeseu,, în magasinulu, )

Disalle au intră, în numele Socictiatei, tote lucrarile collaboratoriloru nevediute de
„Societate. Nu potu negâ legatur 2, cee vedu intre mai" iute proponeri alle D-lui „Odo
U

fo.
BC
 RY
163 A
bezea; D- lui cerea, lecture publice heconnoscute
de mai
i inainite Societatei, proponeă;
una revista acadomica, care se coprenda lucrari

RA
necercetate de Academia; neci sectio-
„mile Societatei nu vI6 a le deosebi totu "de un'a,
precumu întruunu songuru magasinu |
_ informu, vI6 se transforme! acuimiu diotionasiulu academicu. :
- “Tnco una data, planulu! systematicu diipo
care este se se lueredie: dioţionariulu în

LIB
- urm'a, decisionei. Socictatei “de” 141869, 'e bunu.,
; Acestu planu doresci se se essectită |
conformu regulamentului si decisioniloru mostre. i pe
“ Dâro lucrarea dictiongriului dipo: acestu! planu; nu
impedeca; câtusi de pucinu ma- |
gasinalu seu collectionea de: cuvente, la. care D. Odobes
cu, 'fia incredentiatu,. nu: tine |

ITY
mai multu de'câtu noi toti cei-alti membri ai Societatei,
po
“In addeveru, "Societatea acadoinica. inc6 la 1867 a: rogulăm
entatu modulu cimu '30 |
se realisedie'unu: assemene 'mare'inagasinu de cuvente. S'a publicat
u concursure, cari
s'au vepetitu la 1868, si nu foiă, de neci unu: resultatu. Probâ,

RS
ună collectione de cu-:
vente venita din AMaramuresiu,; si: alta din 'Macedoni' a, La 1869.
Sau detisu Iuorareă
de dictionarie! spetiali.: Tde'a acestui: magăsinu, trebuje: urmariţa,
concursurele TEpu-
plicate; Ce vI6 mai multu, D. Odobescu ? “Magasinulu propusu de:D-se
VE a ăâcumu, Socie-
tatea Ta tegulaniontaţu, pr ccumu. dicu;: inco: de la: 1867: (Annali
1,116 si 188 lit. d), |
Ta completatu: 1a'1869 “(Annali I, 207-—208,. 220-228), staruină
ț Si: astă, di poniru
acesta-a, si: Yoiu. face cu insumi ulteriori: proponeri, in acesta, privire. !
et
NI
"s Dâro D- lui Iiu YI6 dietiohariulu. dupo: plaiiulu adoptata. Ei. bene!: multe potu
săs nu
.%evo placa. iin esseentarea acestui planu, pentru ac6a-a s'a latu mai 1 de una; di decisionea;
ca; ficare membru cu: “inceputuilu fiacarei sessioni;-se si piesente observationile
U

selle în |
scrissu asupr'a. partei tiparite d'in dictionariu'; afora, de acesta-a, dupo art.
'17.;d'in. re-
| gulainentulu. sectionei filologice acesta-a are' dreptulu de a reved6 si modifică lucrarea
;
AL

commisșionei lessicografice ini vederea oditionoi cee va cote cu « m tompulu &rosi

€ acaderai” a.
" Propunu deci: îti Sa i SRI

IL Respengerea propiierei D-lui, Odobeset, cocii intra câta se propone vnagasinulii |

TR

de cuvente, în privirea acesta-a avemu decisioni luate, 6ro intru câtu. tende la restuir=-
narea, regulamenţului si a ideiei de unu Diotionariu si Glosar proponerea,«este,
neadmissibile; a m |
EN

„2. Commissionea/ se: Tucredie inainte, obsoivandu regula meiul si decisionile So =

cietatei, Se nu oppuna. commissionea.in faci'a decisioniloru sectionei filologice, Hgo=
rea logicei :ce urmedia, Domnia loru, se nu dica, co nu se: votâdia asupr'a sciântiei,
/C

coci si limb'a româna e formata, prin maioritatea; mentiloii: române. Libertatea, com-
„missionei in: lucrarea, diotionariului e regulamontată, prin. decisionile Societati, si:
+
nu le poto ignoră. ir i A
Iad Sa
a
_8..Be se pastredie iîn archivulu Societate manuseziptele collaboratoriloru. Stă
SI

“4, La prim' a sessione vânitoria, sectionea filologica se iee in desbatere. ortografi'a.

“5. La sessionea, venitoria se incepa desbaterea speciale a dietionariului-proiectu.. |
IA

0. So se publice din ou concursuiri: pentru collectioni. de Cuyente si "pnbeu! diotiio-

narie speciali: - ir
“7: Dupo esseraplulu datu 4deButaye cu inceputa eolului, (edi Amnali II; 107),
CU
 164: A

RY
_ Pr

ar fi, de, doriti ca. commissionea; Tossicograica,. cu ocoasionea. “Iuerazai dictionariului,

sia: „glossariului, se forniedie si dictionarie speciali,- si anume unu: dicţionariu spe-!
: cială de tote cuvențele de origine latina câte: s'au pastratu iin gur'a poporului, românu;.

RA
” de assemene, de cuventele vechie de origine greca, de cuventele straine primite de Ro-:
mâni preste; totu în deosebite epoce, s. a., s. â.. Aceste. dictionarie speciali avu fi adde- |
| verate documente istorice pentru originea, si cultur” a poporului românu, si pentru: Ie-

LIB
A Jationile Româniloru vechie si mai noue cu: deosebite.popore în cursu de seculi... :.....,:
„.8: In fine, propunu veducerea, editionei' la, 2500 essemplarie; fora; ca meinbrii com-
missionei. se:aiba,, dreptul, de a. scote mai. multe. essemplarie, Chiar: cu eposele Jora
Ă proprie, i ui aa -

ITY
: Domnii inci, xmi ieau Voia de. a, târunindi cu una anecdotă, Unu inemicu alu diotio-
nariului nostru se. intalnesce,, in dillele acestea. cu:unu barbatu forte, distensu de aci:
i
d'in capitale, care inco nu. eră incantatu. de acestu dictionariu: Se încinge'1 una, discus-
-sione animata, aSsupr'a, diotionariului;: Cellu” dW'antâiui 'dice:3, Se am bani, asi dă atâ- -

RS
tea, si atâtea; mii'de galbeni, ca, se îmăpedeeu: scoterear. acestui. diotionariu, Ero E eu, Te-.
spunse cellu altu, care, inco, nu admiru lucrarea Cumu se. face; aşi: d& indoitu, si in-
treitu: atâtu, ca se essa câtu mai currendu la, umina,
VE fa chiaru! si mai. zeu, Eu tonsi-: |
deru, continuă, “acâsta lucrarg ca; dentii: de: lapte: 2, Cavoru. crescere pune in. periclu, vie=;
ti'a, atâtoru copii., Ignotantele secreteloru. naturei dice, pentru ce acesti denti de lapte,
atâtu: de periculosi ; si cari, dupo câtiva anni; toți 'cadu peno. la unulu! fora-sg jea a-
NI

mente co ăcesti. denţi de.lapte suntu. conditionei, n6cessaria "pentru, crescerea, denti-
“loru' addeverati,. cu cari ne. servimu în urma, tota vieti'a. Fia dictionăriulu=proieetu' că,
LU

« dentii 'de lapte. ai copillului; ca acestia, voru cad6 multe: d'intrensulu . “dero . acestu -
| proiectu va produce necessariamente: dentii cei de cane ; cei sanetsi, cei,tari, cei. Ni -
tali.ai dictionariului românu venitoriu, : i i
Domnulu Massimu si axreta parerea de reu co D-lu Papi, intru una, cuiventaze; a
A

siâ, lunga, nu s'a. mantinuu, numai în; discussionea, propunerei D-lui Odobescu, care ar
TR

trebui. terminata, chiaru iin acestă siedentia. D-lui propune

pr dero:a;şe pune la votu pro
Punerea, D-lui. Odobescu, De DE
'Domnulu Laurianu, appr obandu numaii celle spusse de D. Papiu iîn “contr a propus.
EN

„nerii D-lui Odobesot, socotesc ass6monea co Societatea ar pute trece, la, votu aSSupr! a
acesteia... - cat : RE
* Domnulu Oasneseui cere. ca, de si oiele santa forte: inaintate. si co îi lipsesce “tei .
- pulu a; coordinâ . argumeintele selle.spre. a 'respunde' la celle disse de D. Liamunianu: în
/C

“precedentea, şiedentia; și de D. „Papiu iin; cea, de adi, se i se accorde; cuventulu, „Spre: a

esplică una ultima, ora, tendenti” a proponerei, selle si« avantagiele ce D- Ii astepta, de -
la punerea, ei în applicatione: +... RR
SI

Mai antaniu de: tote, D-lui nu pote inellege cunai€ D. aurianu vede iin, acea;a: propo- |
setione:una perdere de tempu si „una, cheltuiela superiore cellei ce. se va, face. cu die-
IA

- “ţionariulu 'commissionei. Astu-feliu cumu.D. Odobescu propune a se tipari. materialele

a collaboratoriloru,. adeco nerevisuitu: de commissione si în numeru de 500: essemplarie,
| spesele. se reducu cu 13 galbeni de fia-care” cola, emunerariu alu cormissionei;, si .
U
BC
 RY
: 165
! SSN . ” “
oa cinci topuri de carii assemenea de fiacare cola, cea-a, ce face la;
numerulu pro
babile de una; 'suta colle una reductione cellu pucinu: de gâlbeni 1300
d'in remunora=
riulu commissionsi' si de topuri de chartia, 500. D. Laurianuiinse arretan

RA
du co spesele
ce saru face pentru magăsinulu: tiparitu în 500; essemplarie, aru oblig,
pre Sociătate
„se vendia acesta, carte în-pretiu de-cinci galbeni . essemplariulu, spre
a si scote chel-.
tuelile, 6ro Dictionariulu, trassu în 4000: essemplarie, aceopere tote cheltuelile

LIB
„prin
“vendiarea numai: a; 2000 cu câte 20 lei noi, arretandia dcestea s'a. intemeiatu
pre, con=
victionea sea''co' 2000 essemplarie, cellu pucinu din dictionariulu commisșionei, voru
fi de siguru vândute, si a inainţatu co nu crede posibile veridiarea, neci'a, unei sute
din magasinu. Parerea, D-lui Odobescu'nu este acea-asi ; D-lui crede co-si “1 face illu-

ITY
“sioni D-nu Laurianu întemeiandu-se cu atâta s6guirantia- pre vendiarea editionei in-
„trege a dictionariului commissignei.: In: orice! cast 'uiia, asiâ” mare respandire a 'ela-
boratului commissionei . se pare D-lui Odobescu a fi unu addeveratu -periculu pen-',
“tru limb'a, româna. D-lui a declaratuiîn mai multe rinduri câtui este de contrariu sy-

RS
stemei uriate in acestu proiectu de dictionariu; nu pote si nu Voiesce; acumu se intre
in desbateri, neterminabili asupi: 'a acestei systeme, si de acea-a,:se marginesce ă; cere
ca, espunerea, ei se remana, limitata - in. redactarea. câtoruva, littere. alle alfabetului.
VE
"D-lui se înspaimenta : la, idei'a CO junile nostr&. generation ' luandu unu assemen6 di-
| cţionariu iin, mana ? Voru invetiâ, dinti” ensulu acea limba, iin: care rolulu: redomnitoriu
este: dătu numai cuvenţeloru. si formeloru cari augasitu gratia, dinaintea commis-:
NI
„“sionei, sau pie cari, densa, le au inchipuitu; “D-lui erede co inu este in. dreptulu:lessi=
cografiloru de a modifică, peio. intwacestu punctu una. limba, de a:introduce inti”ens'a
U

unu asiâ abundanţă; materiale allu: loru propriu, si de-a; “lapedă din: ea; asiă multe .
forme si terminaţioni inrădacinate în! liiba, precumu suntu, de. essemplu, tote cuven- .
“tele, chiaru de: origine latina cu terminaţione iin la, îtia, micu, ete: = pre care D-nii Lau-
AL

„rianu-si Massimu 16 au aruncati in gunoiulu glossariului. Una assemene : 'precedere,

D-nu Odobescu ua, pote iertâ' unoru particulari, caii lucredia numai în numele 'loru
| propriu, 'dâro pre câtu Juerarea;, se face sub auspiciele Socieţatei academice, pre, câtu
TR

.
- acestu proiectu - de dictionariu pote chiaxvu. se fia banuitu co. este allu nostru tuturoru,
"D-lui crede, co este-de a, nostra, detoria,: 'de a lu reduce în marginile. unei semple'in-
„Cercară a, unei espuneri: partiale de idei, cu care Societatea academica nu are meci: una,
EN

solidaritate, In resumtu, D. Odobescu se “teme, sau co editionea proiectului: de dic-:

tionariu allu commissionei va, reman6. 'nevenduta,: si atunci va, fi paguba pentru Sotie-
"tatea, academica, sau co lips'a, de alte, lucrari lessicografice și autoritatea occulta, ce i
/C

“acestu „proiectu va, impromuţă, d'in originea sea, pseudo-academica, lu voru xespandi în.
publiculu românu, si'mai allessă în junimea, scolaiia, si atunci va, fi una si mai mare . |
"paguba; pentru Societatea, româna, în genere. D-lui: declura cu frahchetia, co una data
cu vieti'a,' n'ar voi 'ca, lim'a a “dictionârriului D-lora Lauianu şi Masgimu ses devina
SI

limba successoriloru nostri, : e Sci &

“ “Domnulu Laurianu'a, dissu înco cumu co tiparitea. proiectului D-lora este i una, Cru
IA

tiare de tempu: D. Odobescu espunde co asiâ ar fi, dâco acestu proiectu s'aru consi-
der. ca dictionarinilu ac. demiei; inse de vreme: ce. neci. unulu din membrii. acestei
CU

.
e mm
e
TOTO
 Ș Sa GG

RY
si:mai.
| Societati nu pote dâ proiectului. acesta calificativu.: D-lui crede, co mai lesne
- currendu s'ar estrage d'in magasihulu Jessicografici acellu dietionariu doritu, de; câtu
parerea |
din, „Oper'a. commissionei, care are tendentia cu totulu unilaterale; si; dupo..

RA
„Delui, forte abătuta de la acea-a ce trebue. se: fa dictionariulu academicu. - -;:
„_«i- In fine, D-nu Laurianu, a, dissu co va, fi greu'a combină. din feluritele lucrari alle .
|
magasinului, una norma. pentru dictionariulu definitivu...D. Odobescu crede din con-

LIB
adesea, membrii. ;commissio nei,, cumu -
„ra, si luandu- actii de declaraţionea,.ce au facutu
.
co Domni '2loru, se voru folosi de lucrarile collaboratoriloru,. astu-feliu iîn .câtu se nuli
se: perdia “caracteriulu: si individualitatea, D-lui crede co, acea, facultate de. unificare,
„acellu. dau eulecticu le voru possede si mai miulţu. de cot D-lora barbatii mai pucinu

ITY
estlusivisti in opinionile: loru: filologice... gt Pee
: Intre gelle” disse de:D=nu Papiu, D -nu Odobescu 1
mare a combate dea doue pun-:
tari de importanta secundaria,., : i î5 | ,

la
-" Domnulu Papiu: accusa: pre. D:nu Odobescu deaa cerede la, Sacietate; abateri de

RS
“regulamentele; selle., Nu remane, îndoiela, co: fiasi cine are. dreptulu a cere xesturnarea,
'- chiaru a unei lege, candu acea-a i se „pare coa devenit sau meapplicabile; sau vetema- “
| toria, „pentrn institutiilu seu, pentru Socigtatea, ce. si a impusa...
VE |
i Acestu-a este casulu de. facia, codi,. i definitivu, acellu vegulamenu alu diotionă-' |
iului pre:care D-nulu Papiu: lu totu invoca, este unu ce forte elasticu si lesne de în-
S'au
terpretatu in totu, sensulu. D- nulu Pâpiu. pretende, co membrii cominiissionei nu
NI

tinutu. de densulu, acestia, dieu: din contra. Pote co. si miulu si alţii au dreptate; cea-a
„ce remane evidente, este co.D-nu Papiu nu este mulţiamitu cu proiectulu, de” dictio-
nemaul-
makiu allu cominissionei ; “ inse se bage, bene de: 'sema "D-nulu Papiu co acesta,
LU

“tiamire nu ;provine; atâtu, /d'in. abaterile commissionei. de Ja egulamentulu: si dela

i
in
- decisionile anteriori alle. sociețatei. academice,; câtu dela system a “generale. urmata,
-nu Papiu co membrii. €ommissi 0-
- proiectuj: Ja, acea-a, inse, se; fia, pene incredentiatu D-
A

la
mei nu. voru renuntiă, si prin urmare in “zadaru ii totu rechiama, la, regulamentu si
decișioni, cu soparauti a CO astu-feliu D-loru i voru Jueră anu u diotionariu pre placulu
TR

pi e N I ?

„Dsalle, - Ma
.
“D-nulu Papiu in no a mai spusa co se voru,a pote: face totu do una,, dată si “proiecta
stau în decisioni le anteriori -
i de. “dicţionariu:: si: magasinu Tessicograficu, cocă: ambele
EN

] nulu Odobescu , coci Di

- alle societatei. A:cesta.-ideia. ni impaca câtusi de pucinu pre D-
„mu admitte ca, aceste doine lucrari se se pota, face cu vre una. utilitate intr! unulu si a.
amtaniu,
„cellu-asi tempu; adunarea de materiale variatu este tebuintia. a, se face mai
/C

retraga dintr 'enşulu elemente le U-

| pentru ca apoi, printr” una critica Serupulosa, so se.
mi bunu dictionariu, D-nulu Odobescu cere ca, lucrarile dej, essecutate alle membri- .
loru. commissionei, si alle tutuloru. collaboratoriloru: se fia, considerate ca acellu mate=
„iau, se se:tiparesca indata, fora modificationi, si, dâco membrii. societatei socotescu |
SI

co aru pot mai lesne se accoperă cheltuelile dintr'una ediţione mai numerosa, D-lui se
„impaca, forte lesne cu idei” a de a, se tipari în ori câte mii de essemplarie acestu, materiale,
IA

„a carui varietate chiaru D- lui erede co.va fi mai placuta, si mai folositoria, publicului, de
'câtu systematic'aa si esolusivistia uniformitate a proiectului commissionei Tessicografice.
U

a A
BC
 e 167,

RY
Donanulu Laurian respunde D-lui Odobescu :
-- Spesele peatru publicarea.-a 4000. essemplare de dictionariu îin
conditionile regu-
lamentului suntu mai mice de câtu pentru: publicarea a 500 essompl
arie iin conditio-

RA
nile propuse de Domnulu Odobescu, .SE |
JL Dictionariulu tiparitu iin 4000; essomplarie iin conditionile, regulamentului
are se
“coste circa 5000 galbeni, si fiendn CO dictionariulu astu-feliu redactatu are
se fia. de
una utilitate practică, este tota, probabilitatea co se voiu vinde cellu pucinu 2000 es-

LIB
semplarie; punendu-se pretiulu.. unui! 'essemplâriu: (grossu' de 100 colle) numai cu
2ip galbeni, au se reintre toti Danii spessi pentru acesta editione; „pre candu editio-
nea in 500 essemplarie, in conditionile propuse de. Domhulu Odobescu, n'are se coste |
mai pucinu de 3000 galbeni,. si. atunci cându s'aru vende' tote essembplairiele,; pretiulu

ITY
|
unuia n'ar pote; fi mai. micu da 6 galbeni. —— Inse una; astu-felu. de adunaţiura,:de su-
curi amare'si dulci n'are'se aiba; interessu. de câtu pentr Wunu micu. numeru de curiosi,
în casulu cellu mai: favorabile:20: amatori; abinci avu intră: :120 galbeni, si ar. reman6

RS
„una perdere de 2880 ggalbeni. Pentru' 'perderea, acâsta-a; cine va respunde pini: ti.
TI. Domnulu Odobescu dice, co: facundu-se acuiiu una collectione” de diverse. syste-
mate de diotionariu, s'ar pot6 face dinti'ensele mai in urmă: uni dictionariu uniformu.
Eu înco credu co s'ar pote face acellu (dictionariu: uniformi,' înse inumâi cu sacrifica-
VE
vea tuturoru systemateloru particularie, si cu" adoptarea unei' singure sgsteme.: : Dâro
| atunci, pentru ce se. se. amane acesta-a, pentru. unu tempu de. 10:anni,; si 'cu. perderea,
2'3000 galbeni:: aprope, 'si se nu se faca acumu' data, fora, perdeie dde.e bompu si fora |
NI

- “perdere de banii eee e ae us tut e a?

TEL Domnului” Odobescu. se fa «siguri: co lucrarea inceputa de coiminission “dupo |
U

planulu espusu.n'are sefia numai una opera de imaginatione, ti are se, fia, una opera
ide profunda, meditatione, fora, că prin adesta-a, se avemu pretensionea co totu:ce vomu :
„faceva fi irveprehensibile- -Grreprochable). Proiectulu se “dă în criţic'a nu numai a mem-
AL

“briloru societatei,: ci si' a; totoru'Româniloiu d'in:tote terrile locuite” de densii:: Atunci

sectionea, filologica, luandu connoscentia despre. tote opinionile emisse, si ponderandu-
TR

“le: dupo, valorea, loru, va pot redege: unu" dictionariu ammelioratu care. lu va, pot6. lu
sub responsahilitatea” sea, dâco va crede de cuvientia; i a et
"Ne mai 'cotendu:n6mene cuventulu,. «presiedentele pune la-votu propoberi ea, Domnu-
Avi Odobescu; luandu ăctu: de' declarationile D-loru Sion si Urechia, cari ua sustinus-
EN

sera, dâro cari pentru momentul de facia, "eraii absenti, șsi propunerea D-lui Odobescu
“cade. E ică : ji p rr pa , „ ,

Orele fendu tare înaintate; prosiedentele: rodica siedonti” a ]a 6. ore, remanendu la:
/C

ordinea, diliei, pentru siedanti! a venitoria, propunerea, D-lui Hodosiu. e

:
II DIR - PO a ci LE e
ID ap Pi ui :
PN
SI
IA
CU
 ÎN:

RY
DER DCI,

tai SOCIETATEA ACADEDUIOA ROMANA.

RA
i î Sa i SEOTIONEA PILOLOGICA. îi
sa
iii

LIB
Ea ia ai “Siedenti?a din 10 septembre sr tut pet gi
Ni pi ;
A ai
. IN ” pT cc

“i Present: Presidente, A. Tre, Taur DI i a cea ai

| „i Beoretazi; Sion... îi dei i EI e . a

ITY
+ Membrii d. Q. Massiuiu, Ales, Romanie, si,i Jon. Caragiani. din sectionea Alologica,; ;
| G. Baritiu, Jos. Hodosiu,: Ales. Odobescu, A. Papiu. Tlariapu si V: A. Urechia, din sec-
tionea, istorica, Si P; Poienariu din sectionea, scientieloru: naturali... i: tip
“Domnulu: Hodosiu” pre motivele, desvoltate: la deschiderea discussionei generali, pre- |

RS
“senta, assupr'a titlului publicatiionei urmâtori'a, propunere :FDI
„a: Tm ititlulu publicatiionei de dictionariu:si glosar, cuventulu abonat se se,a inlo- .
Guiesca, cu 'termenulu redlactatu,. ca mai correctu, o: VEpe i e
- o“ Domnulu Papiu adauge; «si te gulamentariu»;-" PER DR aa
;Domnulu Massimu dice co, cuventulu elaborata nu:e tota atâtu €cu Tucratai saua lado- N
rata; co: 'dupo regulanientu- ar fi trebuitu'se se puna lucratu sau publicatu, d6ro com-.
NI

„> missionea lissicografica, a, crediutu co: cuventulu - elaborat correspunde mai bene lu- >
e . ; ;
„crarei. ce 'se: “face, ii ai i pi, e „n p. 'g [E Pa
LU

- Sustine adestu termenu; i ti i

„:Domhulu Laurianu dice co pentru. incungiuzarea, supcoptibilitatil pi aseieulii
ora pre
urmari se se puria; si numele collaboratorelui, si propune; EI :
„ia Pre: fasciculii armatori: se va, pune pe. titlu si numenele collaboratoriioru dupo it
A

totale la cari au luau ei parte.: stiti pata

Lairianu pro6 argurmontilu de
TR

- Domnulu Hodosiu nu primesce propunerea Domnului

ameepiitta Se : pir ii e aaa [E

«--Domnulu Sion assemene sustine «co: nu „esto. edi: una: suscopkinilitate la înedilocu. -
::Domnulu Odobescirrevine la” opihionea sa, des voltata, inti”un'a, din siedentele trecute,
EN

E
si: dice 85 lassămu: commissioinea, a-si face opera sa... . . + pa
“In urma se pune la votu propunerea D-luii Laurian, si se adopa. cu maioritate de.
„soti, + ni a she atata pla i ” SINE
/C

Primindu-se acesta. propunere, 'propuriarea; “D-lui Hodosiu sse considera, cailiuta.. m

“Se iva in desbatere a-dovw'a propunere a D-lui Hodosiu, care suna :
“«Dedicationea si prefationea se se supprima din pri oiectulu de dictionariu. Bentru fa
cereu atâta a unei-a cât si a. allei alte, Societatea, va luâ mesure dupo terminarea 0-,o
SI

pului»... Dia | |
Domnulu Odobescu dice e) dedicationea; si prefationea din prăiectulu de diotiio-.
IA

_naziu, nu privesce pre Societafe, ci pre commissionea,. lessicografica: In ciursulu dis E

„cussionei face > urmatori a propunere ::
U
BC
 a 169

RY
eMembiii- comrnissionsi “1ossidogatică au fostu în dreptu a.i dedecă lui Zappa opoi” a
domniei loru,. care' se Turedia si se tiparesce dupo decisionea, sectionei ilologieo d'in
d
fondulu Zappa.»

RA
- «Totu de una dată domni” a du; au facătu bene co si au esblieata luorar ea prin pre-
fationea ce au facuti, fiendu co acesta-a erâ, necessaria.» |
Cei mai multi -membri combatu. propunerea D-nului Odobescu de a seo pot pune

LIB
Ja votu inainte de a se discute.
“Ta urma se pune la «votu partea prima din propunerea D-lui Hodosiu si cada.
Biedenti'a se redica, 1ă 6 ore dupo amedia.
Prosiedente: A. Treh. Lauyianu, Di
a

ITY
„„ - Seeretariu:
G. Sion, . .

RS
SOCIBTATEA ACADEMUICA ROMANA. VE
- Siedenti a Win. ii Septembre.
| MEMBRII PRESENTI : îi
NI

pi in soctionedi “filologica : Domnii Laurian, Massimu, Sion, Romanu si Caragiani;

U

: Win secționea istorica, ; Domnii Baritiu, Papiu, Odobescu, Hodosiu si Urechia, si din
sectionea de scientie D.P: Poenari iu, 'constituiti ini sectione filologica.
So pune in discusione pr opriuerea D-lui Odobescu depusa, in siedenți! a de la.10 Se
AL

temmbre: -, a
“Domnulu Hodosiu citosce capitululu din Regi despre tinerea diseussioniloru si xoga
pre societate de a se respectă prescriptionile- selle.-
TR

Domnulu Papiu, venindu la discussione. assupr '2 propunerei D. lui Odobescu ua u com-
„bate, fiendu co acesta-a, ar insemnâ,. co approba tote celle :coprense în prefatione, cea-a
ce D-lui nu pote face. Arreta, co ea, este in contradicere” cu opinionile emisse de D. 0-
EN

dobescu peno acum'a, şi- termina dicundu co nu pote vot. | E

Domnuju Odobescu respunde'co cu propunerea, sa nu se contradice neci 5, cumu. Des-
voltandu propuner ea probedia co societatea, n'a. pusu restrictioni commissionei si co
/C

Drin regulamentu ea, avea, dreptulu a, face-totu ce. i se imputa; co maivritatea, respin-
| gundu propunerea sa d'in 4 corrente, implicitu a approbatu lucrarea, commissionei si
„ gasesce illogicu, acumurde:ai face assemeui opposetioni pentru amenunte neisermnatorie,
| Domnulu Sion, luandu cuventulu; “dice CO. propunerea D-lui Odobescu nu ua pote ca-
SI

lified de câtu ca unu billu de indemnitate ” ce lu reclama, în favorea' commissionei les-

- Sicografice, Asiu-feliu, fiendu co insasi commissionea nu vine se cera, assemine billu,
IA

D-lui nu scie de trebue se ua sustina sau se ua combata, D-lui spune co inco din an-
nulu trecutu a provediutu c co Jucrarea, commissionei are.s0 adduca discussioni inver-
CU
 | 0
po
E |

RY
sionate, «si, de acea-a a cerut ca e se se specifice mai, pene regulamenţarea luerarei- dic- -
“tionariului; deco acesta, nu. s'a, facuta, consecentiele, Sau vediutu, „Commissionea,. a, fa-
'Gutu una lucrare, care nu! place nieci publicului de a fora, neci maioritatei membriloru

RA
„diin societate. Vediendu co Societatea astadi se afla iîn dilemm'a; sau de a desfientiă cea-a
ce s'a facutu,ssau dea regulament iin venitoriu! pre cothmissione astufeliu jîn, câtu se
„si scambe planulu, principiele, Şi. convieţionile (cea-a ce crede Co, va fi împossibile), —
vediendu prin urmase co discussionea, pre: calea, incriminariloru este de natura a.ad-

LIB
„duce numai certe sterpe; fora vreunu xesultatu ,„prăetieu,. invoța întelligenti'a, D-lui
Presiedente alu Societatei ca, se adduca discussionea pre, unu. verrenu mai practicu. „
"D-lui crede co assupr'a, fondului lucrarei, societatea, e deplenu luminata; prin 1urmare
mai espeditivu ar fi ca D. „Presiedante se formuledie câteva, cestioni pre 'cari se le SUp- -

ITY
puna, la verdicţulu societătiai cu votu secretu : atunci, deco voturele voru essiin conta
commissionei , ea se va relzage si soejlalea +va procode la, alegerea unei alte com-
missioni,.

RS
“Domnulu Mașsimu vecunnoscundu sincer itaţea si claritatea vederiloru D-lui Sion; 3 se
-vedei in posetione a declară, co D. Odobescu. avea dr optate, candu a facutu. prim'a sa: pro-.
-ponere; co: d'in. „parte-i, nu: ține asiâ“de multu ca se continue a, fi si pre-venitoriuin
commissionea lessicografica; invita pre D. Odobescu se. si ret aga propunerea,
VE
“Domnulu Papiu sustine. pre, D. Massimu.. Ie i
Domnulu Romanu declara, co precurmii n'a votata propunerea de eri-aaD-lui Hodosiu,
“nu vă 'votă 'neci pre a D- lui Odobescu, fendu co nu vede co commissionea viue se cera
NI

„unu billu: de indemnitate. | e a .

“Domnulu Odobescu insiste” a demontsrâi co propiineioa sa, îre dosscopu a„artei co pre-
LU

ationea, precumu si: tota liciarea” dictionariuliui, „privesce. numai pre. commissione, si
"co astufeliu voiesce a lassâ, assupra- i tota sarcin' a 'vesponsabilitatei; de. „acea-a; “insiste.
ca. acesta propunere se se votedie,- “goci printr esa 'societajtea, lassa assupr "aj: commis="
sionei tota, respunderea, luerarti selle, implicandu intr” acestia, si ideile din: pr efâtione.
A

” Domnulu Urochia releva estionea, deco; votandu- -se. propuereă D- lui Oăobescu, s0- |
TR

ap a

"Domnulu: Cara agiani, combate propunerea din: mai multe piinctuti: ds Yodare!-
7. moi -
î. Domnului Presiedente pune la votu propunerea ssi se priimeșce cu majoritate de fo.
ia e ri
i
EN

“ituri contra 4. - |
Siedenti'a se vedica la, 5 me. i mii a i
în i ui Ra iu
te td mt ai
Presiedente A. Treh. Livuriaanu
/C
SI
IA
U
BC
 RY
RA
Po a , SOCIETATEA AOADEMIICA ROMANA. Si ,

LIB
Ru ii „SEOTIONEA 1 FILOLOGICA

" Sedentita din u Septemre 11821. DI) :

ITY
- Presiedente : A. Drob, Laura, i
_ Secretariu : GQ. Sion. :e il i i Aia ARE Aa Pe

“Membrii presenti : IC. Mase, A. Roman; “ou Garăgiani, G. Bari, dos: IIo-

RS
dosiu, A. Papiu Ilaxianu, A, Odobescu si P. Poienariu. -
„Sa cetitu si s'a adoptatu procesele: verbal alle siedenlielopu din 4 9, 10 siiu
“Septembre curente o Se PE
Se continua, desbaterea, în generale; assupr 'p ictionariului, iii a
VE ia Ba a
" Dominulu Odobescu presenta urmatori” propunere: e
„ | eSeotionea flologica a societatei academie „române, în lipsa ce se senate aotual- |
NI

-"mediulocu practicii si. nevediendu, neci ua posibilitate iin tempulu de facia, de a. re-
dactă,, de indata si forai lucrări preparatorie unu dictionariu alu limbei roinâne, care
U

pre “ongo una intrega, uniformitate, se 'satisfăca, totu de una dăta; pe deplinu si pre * |
maioritatea, membriloru Societatei academice sub xaportulu, eeconomiei genoiale, “sub
ali Jimbei si allu ortografiei :pi
AL

i
<Lassa, insarciati ccu clăboraâa roti de dieioeiu sii dex stariinu ce se afla |

Ce II
TR

lessicografice. . NE
"«Determinându iinse în modulu cellu mai precist «co ast-teliu precuizu “nicrarea Doim-
“nici Jora este incepută, si chiaru dupo ce lucrarile partia]i alle commembrilori collaho-
“ratori 'voru fi tecutu sub acea-asi sistema de redactârea! Domniei loru, Societatea; A
EN

“cademica, nu îea, 'câtusi de pucinu assupr' a, sea, respundărea, pentru system” a, limba! si
ortografia urmata de D-loru in acesta, opera, preparatoria, ci ua consideră, dupo! Art. 17
alin“ allu egulamentului. „admissu -pentru redastâzrea, dictionarului, numâi ca, pro-
/C

iectu pentru lucrari ea, dietioivarului academici care-lu +va pr osent societate acădemica
la tempu, îi: ri aaa
«Acesta, decisiona s0 va tipari: pre una;din zile operei a fiacarei fasciora, din
„Oper'a, actualei commissione leșsicografice. > +să
SI

i aaa
“ Domnulu Odobescu desvoltandu propunerea sea, dice co adoptandu-se” ar usiotă
“multu lucrarea dictionarului; ea âr precisâ positionei commissionei lessicografice facia
IA

cu societatea, si a, societatei facia cu publiculu; la celle addusse in'propunerea, sea,

mai adauge, Co dupo ce e constatat co n'avemu dictionariu, dâro co avemu trehuintia
CU
 RY
de unu diclionaiu allu scademie, academi” a izebua se-lu faca; ea, înse astadi, NU a .
.Sesce altu medilocu : de a-si procurâ unu proiectu de dictionariu de câtu prin una a-
nume commissione pre care ua lassa se lucre: sub. responsabilitătea sea propria; coci

RA
altminterea vede imposibilitatea, de a pot ajunge. la, dictionariu; acesta mesura, dice.
„ D-lu Odobescu, este necessaria si. indispensabile, prin. situâtionea,: în care .ne aflămu;
lassămu commissionea se lucre asi& precumu lucra, pentru co nu potenău face” altmin-

LIB
„tere, Societatea pote se fia responsabile: pentu speselg ce se facu cu tiparirea, „proiec-
„ului de dictionariu, spese inse cari ar potă se revina, Societatei,. dâro ea nu pâte fi.
E responsabile, pentru, ideele coprense în acellu proiectu peno. atunci, peno candu trecutu
una data prin revisionea sectionei . Alelogice, ellu nu va, fi tr ansformatu în diotiona- |

ITY
riulu Academiei române... a
Domnulu Massimu sustine in principiu propundreai Dlui Odobescu, si:ș dice co,bene
a coprensu : D-lu. Odobescu spiritulu «si lite a regulamenţului. penţru: lucrarea, si.pu- .
. 'plicarea, dictionariului, coci, chiaru art, 17, invocatu. de D-lu, „Odobescu, nno 'arreta, cumu

RS
se procedemu. 1a,: „confectionarea, dictionarului limbei române; „dero' chiaru pentru-co
este acestu 'articlu, si pentru co avemu unu-regulamentu, iin sensulu. carui-a, Societatea
în sectione filologica va indreptă, correge, modifică, adoptă sau respinge, în totu sau
VE
„+ În parte, proicetulu. commissionei Jessicografică,, chiaru pentru. aceste . cuvente' dice. |
D-lu: Massimu,. conu vede: necessitate de a votă, propunerea ]D-lui Odobescu.. Ce, se tine.
, „de responsabilitate, continua, D-lu Massimu, commissionea lessicografica a declaratu:
NI
"în prefationea sea, de la proiecţulu. de. dietionariu, a declaratu si in 'siedentie de repe- E
| „tite. ori, co. ea si numai 'eă sengura, este responsabile - pentru sistem! a, limb'a, si orto- -
: grafi' a urmate iin. proiectu, libera fiendu Societatea, a scambâ, tote acestea lar sevișionea
LU

„si desbăteaea; proiectului, . CD II e

- Domnulu Romanu inco nu respinge in principiu propunorea. d-lui Gaceseui, dtro €
ua crede. superflua, pentru co.ea, se coprende iîn regulamentu ; nu-i place; co s'a facutu |
A

„xevisione annulu trecutu assupr'a, celloru cinci colle presentate, atunci; ar fi de, parere.
„ca revisionea, se se faca, dupo ce proiectulu va fi teriminatu. | i
TR

Domnnlu Papiu d'in contra chiaru d'in principiu , nu, este pentru propunerca, Dom-
nului Odobescu, dero vede necessitatea de a se votă, pentru: co, ea, asreta istoriculu
fapteloru petrecute. la elaborarea; si ţiparirea dicționarului ; „ea, „este espreşsionea, unei ..
EN

-necessitati-i in Care ne- aflimu. Roga pre membri ca se; votedie; propunerea, d-lui Qdo- |
“beseu; domni'a, sa, inse declara Co se Va, abtin6 de la Mob, a Sa
„Domnulu, Laurianu, la celle ce ş; '2 dissu, co propunerea ; D-lui Odobescă ar,cit pro- |
/C

„ auiotulu: necessita ei si. alu făpteloru; observa co ea, nu face alta de câtu repete art, 17
„din regulamentu; Ce e,nou in ea este cestionea despre responsabilitate; d6ro commis-
„sionea, lessicografica,, precumu a "dissu d-lu Massimu, a, declaratu, in pr efaționea, sea de:
„la proiectulu de dictionariu, a declar atu-ua în siedenţie derepeţite ori, și declara și. acumu |
SI

„00: xesponsabilitatea, pentru proiectu privesce numai si, Senguru, pre. Gormissione..
„In. urma, se, inchide discussionea,, si; se pune Ta vot propunerea. D- lui. Odobescu.
IA

, Domnulu. Baritiu inainţe de votare declara co. se, ya, abtin de: 1a/voit. pi e
sili tii Po daa o ai) pi a at ea PE a apte
U
BC
 173:

RY
Antienendu-se D--nii Baritiu si Papiu de la votu, au.remasu optu votanti, din cari
„4 au votatu pentru, si 4 contra; prin urmare propunerea D-lui Odobescu a „cadiutu:.
Siedenti'a, se redica la, 5 ore dupo amedia..

RA
A, Treb, Laurianue SIR e Sa a pi

a „7 Yose Hodosiu,

LIB
Di . Ia : » t .
. ae Sa pg uri L „i Dame
! pi a

ITY
Protocolul sedentiei xxx, a Societătei dosidesilite române
i „bin 14 Septembre 181. Ei
Presieăente : A. Treb. Loitianu . Da a a Si N - pie,

RS
Secretariu : Jos. Hodosiu, m n
Membri, preşenti + J. . Massinau, P; Poienari, G, ati, &. Siot, 4) p Tatianu,
: .
A, Românu, A, Odobescu si Joannu: Caragiani. VE
175. Se cebesce. processulu verbale” allu siedentiei de eri, si se adoptă.
::176, Domnulu Massimu cetesce. restulu, din peporalu seu despre. Jueratile, “'socie= -
tatei iin 'sesgionea annului, curente, De :
NI
„*Domnulu Massiriu va dâ: lectura repoitului ss6u' mane în siedentia publica. .Sa
177, Domnulu. “Baritiu ceţesce unu „elaboratu alu sseu despre eminenele propr ie, d
U

nografice, geografice, ete.» .

Se va 'dă lectura in siedentia vublica, dei mane. |

178. Secretariulu presenta,. statulu de presentia a. merabriloru societati in sieden-
AL

ţiele de la 1 peno inclusivu 15 Săpţombre. a. 6. petru diurnele de 2 (doui galbeni): sau

23 lei 50 bani pre di...
“Se votedia, pentru: 176 dille 852. galbeni sau.patru: mii una suta-trei- dieci si s6sse |
TR

lei, si presiedentele va avisă, cass'a, a, liberţ, inembriloru diurnele. votate dupo. statulu
de presentia,,
.Dupo acestea, presiedentele îedica
i siodenţi a plenaria, sii membrii societati trecu in
EN

secilone filologica. -
„ Presiedente A. Treh. Taarionu . a EI a
im at, i SecretariuI, HOdOsiu,,. ii
/C

ar
[e „A
SI
IA
CU
 RY
.
pp
... .. " -
piei
.
pan za .
i . e: , „i NEED A "a ap a
Title
i E at Ti? Pai
LIDERI ED ei hau

"ANNESSU:A i n i i e iii) i di - i at i pn itzi aa

RA
Ă = ŞTATULU DE PRISENIIA
A remiza” Socieitei academice române în 'sedentiele. de la 1: peno inclusiv .

LIB
D5 Septembre, 187 1, cu diurna de 2 (doui galheni) pre di
€ i
„Ă. Treb, Lanrianu - . “pre 15 dille 830 galb. sau 3581: 50 bani,
I.0. Massimu 915 9:30 "sam
- 8525 50»
$ DD

„Jos. Hodosiu old 30 > sau 852»:50. >

ITY
. Georg, Baritiu ta ta 187 o 80». sau, 852'2.:50, IEI
„Ales. Romanu +. 115-580»
"sau. 8529 50 pi
sp

„AP. Mariana 005 15 > 30. sau 852» 50»

9

„ Ales. Odobescu , | > 15 5.80.

>» sau. 852»:50 .»..

RS
pm

„Georgiu Sion. > 15 o 180" sau. 852550 >

o „VA. „Urechia; - e a > | 15,. >. :80 sau 352 > "50: 5
| 0»
î3 15 3.80 o. "sau 95295
e

"710. Joanhii aragiani 2 VE

î =. 11, Petru Poienariu . > 522 Fi„sau: '258» 50»
a 02 Nic. Tomescu | 15 a 180 1.5 sau 8529 503
ru ia "Pieste totu 176 3, „852. —>. sau 4186.» 00.
NI
: Adeco.: trei sute cinci daci si doui galbeni, au patru nmii una suta, tai dieci si
| sesse lei: noui.. i E PR
"Sa votatu iin siedentia penaia ddin i4 Saptamr 1871. i | E
LU

i zi gi ăi
A

| Probeolulu sedontiei, XXXI publice. a societatei academice

TR

mie „ vomâne Gin 15 septembre 188.. a Totti

EN

:Presiedepte + A, "Drob; Ldurianu, a a cata i

Seoratariu : Jos Hodosiu, Da E gi
“Membri presenţi : J. 0. Massimu, Petru Poionariu, G. Basitiu, A. “Papiu Marian,
Ales, Odobescu; &. Sionu; V.A. Urechiă, si Joannu Caragiani. .
/C

,
179. Inainte de. deschiderea, siedentiei publice: membrii, itrunindui-se in siedentia
allu s0- -.
privata, D-lui Odobescu sustienutu de D. “Hodosiu propune, de Ineibru, actuale
- cietatei pre D-lu- D.A. Sturza Micleusianu.
SI

Se procede la voțu secretu cu pentru si contra; Du

a fostu unanimi tate de voturi ponăru 1 |
“Resultatulu scrutinului
alu.
Presiedentele: proclama pre D-lu C. A. Sturza Micleusianu meinbru actuală
IA

va face, „parte din sec-

. sociețatei academice române, si dupo prealabjlea declaratione
DE a
„tionea istorica archeologica.
U
BC
 RY
i
De

“180. Dominutu Priosiedante 'Goi

€ mnunica adress'a, p- lui N. Otot
. clara co primesce numir iulescu, 5 prin caro de-
ea, de membru âctuale” alu” societati.

RA
"181. Dupo acestea presiedentele desc
hide siedenti” a publica, anhuntiandu.
Ă dinea dillei 6ste cetirea “roportului! secretariu oco la o
lui generale despre lucrarile, șeciotat
cursulu sessionei presente; invita pre D-l ei iin
u secretaziu a dă lectura, „Tepoi tului :seu,
“Doranulu Massimu, 'secrotariiilii “generale,

LIB
de la tribuna, di, lectura repor tului.
“ Societatea îiea, actu de xapportu si se alatu
ra, acestiii protocolu, (Annoşs a, A).
"182. Domnului Presiedehte dă cuventulu,
.D- lui Baritiu. ”
" Domuulu Barițiu, de la tribună, dă, lectu
ra elaboratului ssou des pro: <minioiule pr ge
prie, numără” topografie, etc. la Români si "stra

ITY
ini. PE aaa
- Discursulu â fostu ascultatu, cu interossu,, a 2 a
- Se alatura acestiui. protocolu, si se va publi Na
ca iin arinălile; socistatei,
Presiedentele! 'redica, şiedenti'a publică, si
membrii, trecundu-i in siedentia, privata :.:
7. „.

RS
Li
"183: Se cetesce' protocolul siedentiei de
eii si se. adopta, assemenea se cetesco si
se adopta, protocolulu siedentiei de astadi. i ;
"Dupo acestea, preşiedentels; declara sessiopea anului
187 1 inca, si rodica siedontina, E
la 3 ore postmeridiane,; 1. VE
4. rob. Laurianu., D „ut a
itri i i. Ain RE ia
ii Jos. SiHodos
_ SIR , A i
iu,
" ANNESSU A ÎN aa Da
NI
Da
„ BILATIONEA SBORTĂRLULUI GEN A ERATE, PRON UNTIATTA 4 cu 0004: :i
U

* SIONEA IN CHIAIAREI SESSIONEI AN N

ULUI L 1870—7 L
„ Domiiloru mandri, a Fe Na
at, E su
i i
ae
AL

IL
Lă
p pg,
.

A
In discursul ce: socretariulu. generale alu societ
” .

atei acadoraice vomâree pronuntiă la,

inchiaiar ea, sessionei. d'in annulu trecu
tu, s'au. espusu cu destule ameniunte, crede
lucrarile . societatei academiti de» la înfien mu,.
tiatea, ei si peno. la: finitulu mentionatei
TR

sessione : urmedia dero co in espunerea ce.la,

finitulu | presenţei session6 este chiainati
a pronunțif, secretariulu D-vostre, are
'se: se. marginesca curatu si semplui in strimtulu
cercu allu activitatei, Ce societ
atea. a desvoltatuiin cursulu sessionei de. estu. tempu
EN

La appellulu' de. conv ocare pentru sessio .

nea;' preserite ' majoritatea membriloru: s0-
cietatei Tespunsera, cu cea mai mare punctualit
ate, asi incâtu des din primele. dille
"alle lui Augustu societ atea fă
in stare de a, lucră, neintrer uptu atâtu in sectioiii,
icâtu
/C

si in sicdentie plenaric; Si. astadi, aruncaidu:

una cantatură de ochiu. assupr' a 'celloru..
desbatute si lucrate în acesta. sessione, ea
crede a, află co a; facutu” totu cei permitteau
modestele mediloce materiali, de cari
dispune peno acumti. i CR i
„Un'a d'in antaniele si. importantile
1 ucrari, cari occupara: activitatea sobiotatei ini ses=
SI

sionea bresente, fi cercetarea,

manuser ipteloru de traductione d'in « De Bello
Inco din hntanita, Sessione a. societatei:se Gallico»
luasse: decisionea de'a se publică, conformu
IA

" disposetiioniloru fostului: domnitoriu A lessa

ndiiu Joannu I, concursu pentru cea mai: buna
„ tradiicere în romanesce a; mentionatei parte
d'in operele marelui capitanu si scriptoriu
Yomanu, Cesare, Aniani a publicare nu dede
neci unu resultatu; a dov'a nu dede decâtu
CU

!
-
=
. 2
 ,

DI 176.

RY
SO

„una sengura lucrare fra neci una valore. Sociotatea decise atunci a, face una a treia
publicare de concursu cu termenu de doui. anni;.si de asta data, ea fă destullu de feri-
| | cita, co la iceputulu ; acestei. sessione se află facia, cu patru manuscripte de. traduetiio-

RA
nea pusa in COnCursu. Pentru serios'a. si conscientios' a cercetare a acestoru patru. mâ-
| nuseripte, commissionea; insarcinata cu acesta-a, avi lipsa, de. mai multe si indelunge -
' şiedentie; 6ro. deshaterea,. conclusioniloru. la, cari ajunse, Gommissionea, iiico ceră, mai

LIB
: multe 'siedentie plenari6, "Resultaţulu ce dedera scrupulosele' cercetari alle commissio-
nei assipr'a celloru patru manuseri pie fi, co neci unulu. nu insusi, calitatile unei bune
traductione. Cu tote acestea, pre consideraţionile Co doue din aceste manuseripte. pre-
'sentau unele' calitati chiaru de lauda; co, în: totu estimate, aceste doue. manuscripte.

ITY
nu erau cu multu. inferiori traductioniloru facute d'in Cesare in alte, limbe: cu. multu .
mai. desvoltate decâtu a nostra, Si in cari. incercarile” de traductione, d'in acellu-asi |
autorin, s'au facuta de multe; si repetite ori; CO “perfectionea de traductione nu. se potea
asceptă des de la primii: passi de iincercare facuti pre acesta, calle înco neamblata. la, -

RS
noi; co a vecusâ, coueurrentiloru si de asta, dața-pr emiulu. ar fi fostu a axruncâ,. descu-
ragiulu iin animele lucr atoriloru și a, inchide si mai tare, "calea cota, perfectiionea la
. care societatea tintesce : comyiissionca, propuse. societatei a imparti premiulu propusu SE
VE
intre cei doui câncurrenti alle carotru manuseripte se aflasse mai bune, si, sub, conditiio-
nea ca, “autoriulu. șe “faca, manuscriptului seu. correctionile indicate prin observarile -
| critice alle commissionei, a deferi onorile impressionei numai unuia din! celle doue
NI
E - mamuseripte, allu cărui. stilu se aflasse- mai correctu.si mai placutu pentr unu lecto-
;- Tiu românu. Societatea, dupo insemnate si. mature .desbatări,. appretiandu. in justia,
loru valore motivele commissionei,. adoptă si votă. conclusionile. acesteia. Apoi, des-
LU

chidendu-se plicurele ce coprendeau numenele autoriloru celoru doue manuseripte, in.

. favoirea caroru-a, se decernusse premiele, se află co unulu erâ alu D-lui Aron Densu-
- siani, advocatu iin Fagazasiu, si âltulu allu:D-lui Copacineanu, 'profesoriu - În "Romanu,
A

”. sicoacestu-d'in urma, erâ, totu de una data,cellu. caruia se deferisse onorile iimpressionei. |
Cu atâtu-a inse nu se termină cestioneă, traductionei « De Bello Gallico» :uni: allu
TR

„cincile mânușcripti.. de acea-asi “traductione,. tramessu dupo: ce. Societâtea închiaiasse

cercetarile: si conclusels. selle. assupr: a, celloiu patru manuseribte,:. intrate” la tempu,
luă Societatei, dupo: “diverse propuneri facute de unii membri in respeotulu mentiona=
EN

tului: mânuscriptu, doue lunge siedentie de desbateri, spre ase decide in “connoscentia,-
de:causa, co de 'oie ce nu:se. presentasse” în conditionile stabilite: de Societate, acestu |
“manuscriptu se. se-inapoiedie curatu-si semplu autoriului seu. : --- - =
/C

“Totu! asupra acellui-asiu obiectu, asupr'a traductioniloru din. autori: classiei pre
iati d'in fondulu Cuza, convinsa co din observarile critice facute asupra, manus=..
cripteloru intrate estu tempu au se xesulte invetiaznente folositorie pentr orientareă;
traductoriloriu pre “venitoriu, si: co prin, urmare proponerea 'de noue premie pentru”
SI

noue traduceri” are se de resultate din ce-in ce mai 'saţisfacutorie,;. Societatea desbatiă
“si defips6.unu nou premiu de lei 1200 d'in fondulu răentionaţu' pentru cea mai bună |
IA

traducere a, cellei-altg parti din operele lui Cesare, adeco «de Bello civili» cun annessele
ca it E i Stă DIE Ie De a |
Doe a. ia N RR a: E
„Belle, A
U
BC
 RY
NN
NENE
NN
177
„ Pacia cu impregiurarea, co pentru una mica parte d'in
operele lui Cesare care nu e
autoriulu classicu cellu-mai greu de tradussu, abiâ in decursu
de patru anni.s'a, po=

RA
tutu capetă unu resultatu, si acestu-a pucinu satisfacutoriu
; faciacu marea import an-
tia ce au-traductionile d'in autorii classici pentru cultura în genere
si pentru forma-
„rea limbei în specia,si mai vertosu-pentru formarea limbei nostre romanesci, careia,
în vederea marei desvoltari a altora popore si a rapedului mersu de astadi allu civili-

LIB
„Sationei, nu-i este permissu a si face evolutionile sclle cu seelele; si caro fra diree-
tionile cuvenite ce s'arui pot dâ, mai allessu prin bune traductioni din classici, ar pote,
in precipitarea, desvoltarei, luă forme si intorsure impedecatorie flessibilitatei,
ce limb'a
cauta, se posede spre ă fi apta a esprime cugetarea si semtirea: in tote nuantiele loru

ITY
:
Socictatea,nu potea se nu-si faca, unu obicetu de celle măi seriose cercetari si desba-
“tori assupra, cellui mai bună modui de a capelă, in cellu mai scurtu tompu,
celle mai
bune traductioni. d'in autorii classici.. Dâco in privinti'a, premieloru, propuse
d'in fon-

RS
dulu Cuza, nui se potea scambă sistem'a adoptata, fiendu co donatoriulu insusi desposes
se
asiă; cu mediele d'in fondurele Zappa, societatea; erâ libera, a adoptă alte
mesur6.pen-
bu traduceri de-autorii clasici, la carispre longo lucrărilede grammatica, si Dictio-
nariu; suntu destinate aceste fondure. Considerandu dro co cei mai multi din literatii
VE
nostri, apti a.ne dă bune modelle de traductioni din autorii classici, lipsiti de indestu-
latorie mediloce de traiu, avendu inâinţe numai probabilitatile forte indoiose alle suc-
„ cessului la concursulu pentru premiulu- unei traducţione, cu greu se potu determină a
NI

„ consecră mai multu tempu-la, traducerea opereloru complete sau unei insemnate parti
Min aceste opere alle autoriloru clasici; considerandu d'in contra, co, aceiasi barbati
U

mai. bucurosi; s'aru decide a concurre pentru traducerea, unei mice parti din unu au-
„toriw: societatea .despuse.a, se publică concursu cu termenu de unu annu pentru. cea
AL

mai buna traductione a câte 20 pagine de formatulu editionei stereotypate a lui Tauch-
nitz in” Leipzig din operel6 urmatoriloru siepte autori classici : Salustiu, Cicerone,
Titu Liviu, Polybiu, Plutarchu, Dionysiu Alicarnassu si Dione- Cassiu, stabilindu-se
|
TR

ca, concurenții ce avu dâ cellu mai bunu modellu de traductione voru 'capetă unu premiu
de lei 120 pentru 20 de pagine de formătulu mentionatu, cumu. si dreptulu de a urmă
mai departe cu traductionea,si cu acea-asi recompensa de lei 120 pentru fiacare 20 pa-
EN

gine de formatulu susu dissu, si cu obligatione co pre fiacarannu

e voru dâ traductionea
a 200 pagine facuta asiâ de bene ca, si celle 20 de pagine modellu, i
„Cellu mai insemriatu fondu pusu la, despositionea- societatei pentru urmarirea sco-..
„pureloru i este fondulu Zappa, destinatu cu preferentia, de insusi fericitulu donatoriu
/C

Ia lucrarea grammaţicei si a; dictionariului românu.' Societatea, tare resoluta,

a implini
cu scrupulositate vointi'a -testatoriului, înco d'in antani'a sa sessione propuse'unu - -
premiu pentru cellu mai bunu tractatu asupr'a partei anâlitice a grammati
cei române,
si fă indestullu de fericita de a pot6 premiâ opulu eminentelui filologu si onoratui
SI

ui
nostru collegu reverenti'asa, parentele T. Cipariu; dâro cu parere de reu societate
a
” vedil co la, appellulu, facutu inco d'in 1869 si pentru partea sintactieaa grammaticei,
IA

nu s'a, âflatu nemenea, se respunda,. In vederea, marei importantie a unei syntactice

ro=
„ anesci, cumu si a urgentiei ce'se semte pentu una assemenea, lucrare, Societatea, se
CU

12
.
N
 178

RY
x , i

ocenpă, seseriosu: de cestione, si desbatendu cu' maturitate. în mai mule siodenti6! aittorite
pi „Propuneri, asupra modului cumu s'ar potă . capetâ,! unii bunu tractatiu. de syntassea,
„ romanesca, Societatea decise a. mantin6 modulu adoptatu: pentru, acesta lucraie, si a

RA
„se republică, concursulu pentru cellu mai bunu urnetau de syntactica, vomaneșea În a-.
a
celleasi conditioni Ce. s au stabilitu iin, sessionea annului 1871, cu singur 'a difierenti
ca; în: locu de. anicalu -premiu: de 400 galbeni, spre a se dă impulsu la una, mai mare .

LIB
N concurtentia, se şe adauge alte doue pr emi6,. unulu. de. 300 galbeni si altulu de 100 gal-
E beni in favorea. acelloru- concurrenti cași, de si nu aru împleni tote condiţionile, pro ”
„ grammei, s'aru appropiă, inse ca mai: multu de per fectionea cer uta.
„ Pre longo. acestea considerandu co escellentele tractatu. asupr'a, “partei analitice a

ITY
tramroaticei ce: societatea, avu. fericirea, de. alu incoronâ, attenge numai si nu potea de(
insemnat e alle otymologi ei; considera ndu co in
- câtu se. attenga, numai, certe puncte:
este de
impregiurarile: rapedului processu. de: formatione, in care se afla limb'a nostra,
neinlaturata, ur gentiaa potri unde câtu raai cur rendu CUL cer cetari ile in foădulu, cestioniloru

RS
grammaticali; considerandu :.co : neci lipsa, de. fonduri nu. Ar pot scusâ amânarea; pu-
nerei în. Concursu, unoru assemeni. cestioni +:: Societatea formulă, desbati si adoptă, una
programma,, de concurșu cu -termenu de trei anni si eu premiu de lei 1500 pentru |lu--
VE
crarea, cellui mai “bunu:. tractatu asupr” "a formarei cuventelor u în limb” a romanesca.
„In. strimtorarea de: 'mediloce, in'cae.se află, societatea la inceputulu seu, foi 'a sub. nu-
u
mite, de. Anpali, prevediuta, in. statute, nu poti vede Imin a, de „câtu cu inceputul
NI

; si celle ce' de atunci incoce s'au „publicat u 3

anului allu patrulea, din” vieti'a, societatei
: alle secipiend ariloru. SAU Tes
inte ens'a nu fura, aforă, de“câteva interesanti. discursuri
LU

ei, Cai
“puusuri- la:,acestea,.,de câtu unu palida restumtu, allu deshateriloru 'soeietat
lictori si.
_ chiazu: pentru acesta -a potu. interessă, numai unu forte: rostrinsu . numeru de
urma-
fi: intelesse, de anu, numeru înco,si mai, restrinsu, Dâro scopurele îce. sociotatea,
- resce, in desbaterile si lucrarile selle, suntu de acelea co: conditionedia iîn. antaniulu
A

locu: eșsistenti'a,- si fiitoriulu nationei nostre vomanesti; si prin. urmare cu dreptu cu-
TR

Ventu societateai in presentea,. sessione se preocoupă cu totu dinadensulu a. cerceti Si.

află modulu CUMUL, prin. una moi: mare, estensione-a.. publicasioniloru : din foi'a, sa ar
pot6, înteressă şi tin6;in cursulu iucrariloru selle-una, mai:mare parte a publicului TO
EN

manescu; Dupo ; seriose, deshateri societatea, votă, unu regulamentu prin . care. membrii
| actuali se obliga a presentă, la inceputulu fiacarei. sessione, unu, tractaju asupr 'a re,
unuia din, obiectele. ce intra, in sfex'o, de Jucrari alle, socioţatei, asiă, în câtu pre: veni-
toriu annalile, sociotatei formedia, in fiacare annu,, doue pasti henă. destinete,, ;copren- şi
/C

gendu un 'a, processele.+ verbali alle sessionilor u, 610. cea; alţa tractatele membrilo: u cumu :
si alle altoru liţterati, cari conformu art. „din xegulamentulu societatei au bene voi
a tramette acesteia, scrieri : asupra matericioru, de; domeniulu;: Juerariloru. ei. Asupr' a.
SI

acestui punetu, societatea a impinsu, deshaterile selle si mai depart te, cercetandu deco,
nu'ar fi bene si opportunu, a, deschide.si unu altu „orgahu de. publicitate, periodicu sub |
numele. de revista, litţerazia,; si șeientifiea, care se se redega în! numele. societatei; de
IA

- câtiva, meobri, allesgi de dens! 0 inse, atâtu, dificultatile fondul d6, „publicare, câtu
4. ; ame i. , PI 4 Pa: . . Ia Ri E o. -, = i „ap
a pe i
U

ai a. Pa

*
BC
 | LIS |

RY
|
si alle cestionei in'sene ensasi facura ca Incruli se se amâne la'alta,
pot desbate în deplina
sessione spre ase
connoscentia de causa. . Ta
Libteratura si scieritia,: dictionariu şi connoscentia in

RA
ţote ramurele activitatei mentei
omenesci sunt strinsu legate. si inseparabili. Des do la institu
irea sa societatea, acade-
mica română, aftundu petrunsa de acestu''addeveru , de si fusse
convocata cu'scopulu
-
speciale de:a lucrâ una. grammatica, si unu dictionariu „ află înse,
io, chiatu in inte-

LIB
ressulu ăcestoru lucrari speciali, erâ, de neappe sc rat
si. estenda
i activitatea, collu pu-
„cinu preste totu campulu restrinsu ali sciontiei romanesci
, fia mi:permissua me os-
pemeasiâ, i . E a 4
„În acesta, convingere profunda, societatea, prin statutele selle,
decise a, se organisâ asii

ITY
în câtu se coprenda trei sectioni ::un'a devotataîn. speciale 1ă esplorarea campulu
i lit
teraturei romaneşci , alta, la esplorarea campului istoriei vomanesci, a
treia la: esplo-"
rarea, campului scientiei romane ' Destina
sci tionea,
. inso:speciale a fondureloru, puse de
una camu data, în despositionea, societatei, la lucrari litterar

RS
i€,, fă eaus'a, co peno a-
„Stadi nemica,: d'inÎI importantile lucrari proiectate de sectione
| a isto rica,, compusa din
“bazbatii nostri bene. connoscuti pre terrenulu: istoricu; nu se: poti produce: la
„mina. D'in economiele ce zesultara peno acumu di n-subventionea
lu-
VE accordata socictatei
de giberniulu Romaniei libere so constitui unu. fondu-in' summa, d.32,3
69. 94 in fa-
yorea sectionei istorice; si cu- procentele acestui fonîndu, summa de: 2,589.52 societa= .
„tea decise a face unu, inceputu.de publicari istori ice, dandu.:
preferentia opeieloru in-
NI
“vetiatului si ilustrului principe, românu, Demetii u:Cantemiru,
d'in cari:chiaru în'd6-.
cursulu acestui aîmu are se sc tiparesca, in 500:dc essemplarie, Descrip
tio. Moldavie, |
manuscriptu inco, netiparitu-peno'astadi in originale,de pre care
U

societatea, prin bene-

voienti'a guberniului impsriăle allu Russici, si potiă procură una
copia ; de: assemenea
„Sa decisu ca una, recensione critica, asupr'a opereloru lui Cantomiru si traducerea,
AL

bio-.
grafiei autoriuluid'in. russesce.se se “prepare peno la. sessionea ve nitoria, asiâ in câtu:
în annulu urmatoriuse pota .vedţ lumin'ă, tipăriului e apt aaa
Pro longo acestea, multiamita liberalitatei unuia, din commam
TR

brii soc ictatei, ono-:

ratulu D-lu- Ales. Odobescu, care a olieritui:unmiea de lei.pen
tru cea, mai buna, lucrare, -
asupr'a.originei Daciloru, societatea 'se-află în placut'a,:
posetione de a pot6 votâ:ună
programina, prin care se.defi:ro a, s6 publicâunu 'concursu penţru
mentionat'a-lucrăre,
EN

cu termenu:de:doi anni; asiă în câtu- premiile. panta: dons'a;

va; fi de lei 1200; cifia:
la, care vaajunge în doi auini; “prin . procente, „anii'a do lei
oferita; si depusa, dejă îi.
Cassa, societatei de cotra, generosulu nostru collegu. Se
sperâmu co essemplulu:datu
do D-lu Odobescu
/C

va, află multi imitatori; co: cellu: pucinu spesele ce societatea

„ tăparirea,: antaniei prob & de unu, diction face: cu
ariu râmanescu Yoru reintră in cass'a; societa-
tei;
si co astutelu.se voru, formâ, fondurele, d6 cari. societatea
are neapperata lipsa.spre
„2 dă mai mare impulsu.de v ietia, sectioiei istorice
, si.a, passi si la, formarea. sectionei
SI

scientifi ce, a, carei lipsa, ua semtimu asiă de.tare: Românii au sci

totu
utuV'aun'a ap-
preti& insemnetatea, seientiei pentru essistenti'a loru nationale , si:ncinenea
d'ini
nu,se pote indo unu. momențu, co tocmai astadi: ax pot6-lipsi socictatei incora noi
IA

giarea
in acesta directione. Unu appellu,în acestu selisu,.c6 societatea a insarcinatu pre de-
CU
mc
e
 RY
180
totoră |
egationea. sa: se faca, va av6, fora indointia, reset cuvenit în. aniniele
a A ae a
„Bomâniloru pbenecugetatori.
pie: Români,
Cu acesta, ferma, sperantia in bunulu geniu ce.a inspirat totu deaun” a

RA
alle nationei, societate a, dupo-lun be si .
de câte ori a, fostu. vorb'a, de inţeressi vitali
care se afla, - resolă.a
" gravi -desbateri , cu tota strimtorarea, de mediloce materiali in
si immulti cu cinci, numerulu membriloru sei actuali, cu persone allesse mai vertosu:

LIB
si in- |
„ cu-respeotu la sectioriea, scientifica. La, alegere fura propusi si se votara domnii
n si „Deme-
vetiatii barbati :. Nicolan Or otiulescu, Anastasiu Feb, Potr u S. Aurelia
7
îi Sturza.
5

allegu nu:
: Statutele: societatăi nostre prevedu si alegere de mmerabri onorari, cari seo

ITY
si.
numai dintre Români , ci si dintre: strainii. destinsi: prin. meritele loru litţerarie
„ scientifice.. In respectulu: acestoru-a societatea, nu se află facia, cu greutati pecuniarie,
a=
- si de acea-a, si: votă in acesta, sessione' unu. insemnatu: numeru de membri onorari
si scien-

RS
tâtu dintre Români câtu si d'intre stiainii, cari prin titlurele loiu litterazie.
itotu
tifice în genere, câtu si prin serieri attengutorie dde Români in par ticulariu, au: mer
a si voiara- ca membri. onorari ai s0-
reconoscenti'a, Româniloru. „Astutelu se propuser
| | ae
- cietatei academice TOMÂNE : .
VE ride ci
L "D'intre Români, onorații Domni :: 1 Arciepiscopnu: si; Mztropolitilu
espundente;
Siaguna; 2 Paulu Vasici, doctoriu în medicina, votatiu si ca, membru cor
doctoriu în inedicina;, 4 P. Campeanu, doctoria în filosofia; 5 Geor-
NI
„3: Cuciurânu,
du a
gin Joanida, vechiu professoriu ; '6 G. Pohzu,: doctoridu în medicina si profesori
- facultatea, de medicina ; 8 Constantinu Oretiulescu.i
LU

„TI. D'intre straini, prea onoratii: Domni : 1 Lordu Stanley V; 2 Adrien de Logper-
ier, riembru allu academiei de belle litere si inscriptioni din Paris; 3 Emile Lgger,
professoriu si directoriu allu
membru alu academiei „Framcese ; 4: Cawal. , Biondelli,
ofessoriu la umâiversitatea
museului de anticitati din Milanu; (5 Cawal. G. Qapellini, pr
A

Trasiciei în Ro
de Bolonia; 6 baron Adolphe d! Avril, fostu agente diplomaticu, alu
TR

Paris;
mania; 7, Ernest „Desjardins, shembru allu academiei de belle. littere din
:9 comitele
8 VW. Froehmer, conservatoriu all museului de anticitati de la Louvre;
hitere din Paris; 10 Charles
Ferdinanău de Lasteyrie, mombrulu academiei de belle
socie-
EN

te alu
de Linas, archedlogu la Arras; ll Comaitele” Alexis S. Uvar ov, preseden
la Aia-la-chapelle ;
tatei dircheologice- din Moscwa; 12 D-r Franciscu Bocl;, canonicu
13 A.» Ubicini, unul, din litteratii floroimâni; 14 Phiilarăie Ohasles, pr ofessoriu, la .
LA
/C

„collăge de France...
fia mai moderata, an,
Totu: votarea, de membri corespondent. societatea caută, ; se
orecari 'recom=
taniu pentru co' lucrarile ce se ceru de la-assemeni membri implica,
oru pecuniari e, de care dispune şocietatea, nu
“pense, ce.in starea, de acumu a medilocel
SI

acelloru lucrari si . .
se poteau promette, si allu” doile pentru co pentru determinarea
de care societate a coprensa -
recompensele: cuvenite loru,: se cerea, unu regulamentu,
de ostempu. Totusi
IA

„cu: ate -lucruri. mai urgenti nu se potea occupă în sessionea,

membri Onorari Corres-:
pre lorigo: ondr. Domnu D-riu Vasici,. societatea votă, ca:
Popu, canonicu în Lug(gosiui 2 Joanna Ma N
| pondenţi, pro €onoradii D-ai: 14 Gabriehu
U
BC
 gr

RY
doveani, proofessoriuu 11 Blasiu; 3 Joanna Jommeseu,- n Bradu in Ioldavi a; 4 Gre-
- goriu Stefanescu, proefssoriu la facultatea de Scientie în Bucuresci; 5 0. . Robeseu,

RA
- professoria la liceul, Mateiu Bassarubii în: Bucur esei; 6 D-r. Obodeniari“iu, dr ofcssori iu
. la facultatea, de: Medicina, în Bucuresci: e
“Multe fura, înco cestionile, caroru-a, societatea caută de | neapperatu se d6 unu in-
semnau tempu d'in sessionea, present : asiă doue siedentie „ n'a privata si alt'a pu- .

LIB
plica, fura, conseerate la ascultarea, insemuatului memoriu asupra scolei lui Lazaru,
compusu de respectabilels nostru com membriP. Poienariu, cumu si a respunsului.bene
semtitu ce onoratulu comniembru: G. Sion dede la acestu memoriu. Me voiu margini .
„ense a dice câteva, vorbe. numai despre, doue d'in aceste cestioni, caroru-a, societatea

ITY
cătau a l6 dâ,tota luarea amente ce reclama importanti'a; loru. In respectulu fondure-
loru ce ea administredia , estu tempu; ca si în annii precedenti , societatea, puse:tota
ser upolositatea ce merita, cestionea,, „coseeraindui, aforă de'luciarile în commissioni,

RS
mnai multe siedentie plenarie, ; atâtu ca, se allega si se lamuresca -semele aunului tre-
cutu, câtu si ca se i6 mesurele cella'mai nemerite. pentru pastrarea 'si immultirea, a-
cestoru fondure, desbatendu totu. de una data si votandu budgetulu pre annulu veni-
toriu. Dâro cestionea,.cu dreptu cuventu ce estu-tempu, ca si in sessionile anniloru tre-
VE
cuti, preoecupă mai multu pre societate, fă cestionea dictionariului. Acest'a erâ cea,
mai grea problema propusa: societatei iinco de la instituirea ei. Semtindu dero greu-
tatea problemei, avendu deplina,conscienţia de marea, responsabilitate ce si: luă asu-:
NI
„pra-si, 'connoscundu' impatienti” a cu.care toti Roimânii. astepta acesta lucrare. ceruta,
iraperiosu de impregiurarile ini cari se afla, limb'a nostra, urgentia reconnoscuta si de
U

ensusi fericitulu . donatoriu allu fondului pentru acesta lucrare, socistațea properă a
luâ des din antani'a, sa, sessione mesure pentru acesta, lucrare ; Si, de si connoscea, co
mai inainţe de instituirea ei guberniulu propusesse d'in fondulu Zappa, tora neci unu
AL

resultatu, premie. pentru lucrarea dictionariului, totusi pre de una, parte cu credenti'a,
co gustulu pentru assemeni' oceupationi s'ar-fi desvoltatu mai multu intre: litteratii
nosțri, 6ro pre de alt'a ca, se redice verce pretestu de plangeri, ea, decise a face unu -
TR

nou appellu Ia toti. Românii preceputi in assemeni materie, offerindu-le premie 'pen= '
tru fatic'a ce si aru d intru stringerea de materiali pentru dictionariu. D'in nefericire
societatea, se insellasse amara în credenti'a si asteptarea, sa, : pentru sessionea, annu-
EN

lui 1868 ea nu priimisse de la neminea neci macariu unu rindu de dictionaria; unu
„alu doile. appellu avă camu acellu-asi tristu resultatu, si de acea-a in sessionea annu-
lui 1869, forte ingrigiata si convinsa co -dictionariulu. nu potea face unu passu ina- |
/C

inte, dâco responsabilitatea lucrarei lui na s'ar concentrâ asupra unoru anumite per-.
sone, socistatea votă in mentionaf'a sessione unu regulamentu prin care una, com mis-
sione Jessicografica, compusa de trei membri ai sectionei filologice, se insarcinâi-a lu-
cră si publică una proba de dictionariu, 'asiâ, in câtu ea, se implinesca lips'a,
SI

acestei
carte, peno candu critic'a, membriloru sectionei filologice, cumu si a altoru barbati lit-
„ terati, essercitandu-se asupra, acesţui proiectu, ar .pune pre societate in posetione
IA

de a, „începe editionea, unui dictionariu academicu. Prin acellu-asi regulamentu se im-

punea commissionei lessicografice oblegationea, de a publică peno la sessionea, urma-
CU
 189. A

RY
toria circa -doue dieci cole; de: dictionariu , asi, iin cota iih 4— 5. anni lucrarbă,: sefia
deplini terminăta,; „Considerandu-se inse pre de „una parte .co chiaru termenulu. de:

RA
5-anni erâ prea lungu pentru: scoterea,; antaniei probe; destinata; a provocâ, criţic'a, Si a
„properă una editione i in numele societatei ; considerandu-se de alta; pârte, co Iuorulu
- impusu commissionei eră mai greu 'de-câtu se-lu pota: termină ea în-cinci anni: socie- !
"tatea, în vederea: masei: importantie de'a .properă essirea, la lumina, în totulu seu a an-

LIB
'taniei. probe:de dictionariu romanescu,: votă una. resolutione prin care se invită. atâtu
merabrii societati, câtu si alţi litteraţi, a se pune în: intelegere cu commissionea les-
“sitografica,. ca, se i€ parte: la lucrarea, dietionariului. :In totu! cursulu 'annului d'intre Ş
sessionile 1869, si 1870: comimissionea, lessicografica avi, fericirea de a priimi de la

ITY
neminea, neci una. propunere. de colaborare; chiaru' unulu din: membrii i commissioriei |
„ce Iuasse iinsarcinarea, a:lucrâ, tocmai, ună parte. cu care, aveă se incepa typarirea, si
deds demissioriea, : si: c6i: alti doi, de: si autorisati prin regulamentu a urmâ; cui lucra-

RS
rea, totusi, spre a pote incepe cu typârirea,' se aflara iin greâw'a posetione dea, lucr& en- |
sisi: mai antaniu partea, conimembiului deimissionatu:; :Acesta, impregiurâre 'câtu. si
eonsiderationea, cofcominissionea, inainte. de apassi mai departe: cu. ypauirea,' vrea se
capete, şi; luminele- altoru membri assupr'a, modului: seu de 'lucrare, facura; co la, ses-
VE
sion6a annului. 1870, nu'se: 'presentara de câtu-cinci'colle,:si acestea; typarite nu în: “pa=
“tru.mii de essemplarie, cumu: sunâ,; egulamentulu, ci intr'unu'numeru forte restrinsu,
care avea, se sârvesca, numai membriloru societatei pentru observarile de facutu asu- .
NI

“pia modului! de typarire difinitivu alli acestei. antanie: probe: de dictionariu. Sessio- |
„ “Dea anuului” trecutu: aprope intrega fi: conseerata, Ia desbatărea syllaba cu: syllaba, as-
LU

“supra, celloru. cinci: colle. “typârite; desbatere cae! avă de vesultatu, co pre: de:.ună; parte
"membrii, commissionei: lessicografice: capetara,: lumine ăsupr'a formei. definitive, in |
care avea:se appars lucrarea, 60 pre: de alta co: multi, d'in cei alti: membri ai: 'socie-
-- tatei, vediendu-se facia cu- certe norme. de lucrâre: mai bano! definite, se insaxcinara si
A

- densii â'lucră in acellu-asi sensu cu: 'commissionea, parti: d'in dictionariu: Difticultati
TR

materiali factra; co în ' sessionea, 'de estu tempu nu se. potura, present, de câtu' 15.colle
tiparite; dâro fiendu co aceste difficultați s'au inlaturatu peno la unu pundtu; fiendu' co
s'a luau mssur'a:de a se urinâ; cu tiparirea, opului d'in:doue parti; fiendu co d'in dom-
EN

“nii-ce au luatu: asupră- si: sarcin'a dea, lucră: panti din: dictionaziu, unii” au presen-
tantu lucrrea, în totu, alti in parte :;e de .speratu co peno la sessionea,: venitozia! mai |
bene. de: juinetate dictionariulu va ved6 lumin'a:: Cu. tote aceste pune 'presagi6, Socie=
tateaiavu, si in acâsta .sessione,ihinge-si gravi desbateri asujn”a'propuneriloru facute
/C

in acesta cestione:de cotra, urii: membri, si intre cari cea mai. importante. fă. acea, ce
tendeâ: la vesturnarea: 'systemei desbaţuta, ini trei sessioni succesive. Societatea, si prin
desbatările” de: eştu.. tempu, ădâvco mu suntu motive de'a se:ahbaie' din callea in care:
SI

„a intatu, si. pre care va; ajunge, dâco nu lă alte vesuliaţe,. d&ro cellu pucinu a provotă
critica, totoru litteratiloru si a; grabi astufelu ajungerea perisetiohoi, dorite. e
a ta ei
IA

„» Secretăriu, „generale : : d.C, Massimuu, e aa

i m ft III DELIR IDE Sa
a e ÎN II e PE:
pe
- ad
te
n aTa azteca
Dada îs „ta ta
tate
Si (ia Zizi 4 piei
U
BC
 RY
„ DESPRE NUME

RA
porta GEN TILIUTIE, GnocRApIO TOPOGRAFICE,
„STRAINE SI RO MA. NE | pm
. . La are . a
or,
„ Disenirairroxe TIENUTĂ 1 SIEDENTI A: PUBLICA D' IN spa Sarrenanr A SOGIETATEI ! SR

LIB
Cc „ACADEMICE ROMANE: 'DE LA BUCURESCI, -.., act n.. Ă pate,
eu

“Dupo ce unu poporu si tra £sa, cade sub doinita altui DOpOrU, | sau incaii 'Săb. des-
Do tismulu, unei aristocratia de! “alta Tiha, ahiâ trece. câte unu şecolu, cându 6cco co

-
numenelo ;pers soneloru, familieloru! tr ibureloru, de una “data cu alu terrei, cu all tio-

ITY
untureloru, cetatiloru, communeloiu ruali,, cu alu muntiloru si valliloru, riur elor si:
“lăcuriloru; 'ete.,3 incepu, parte a se 'scambâ cu totulu, “pârte, a se schimosi, defoir mă, SCa- |
lambâ intru atâta, iîn câtu suceessive dispar iinco si uimele vechielorii nomânclabiire,
“Prin 'acâşta! prefacere! infricâsiată mu trecuti si' noi'eu intreg” a “patria locuita de:

RS
Daco- -vomâni. “Mii de - miimene” curatu romanesti au disparutu «cu totulu, 6ro locului loru-
Tau “Luati altele slaavice, slavo-maghiare și nemtiesci, “uneori Si'turcesci. Nu ne mai
îâmu de acesta prefacere, pentru co ca este una, Consecenția, natale a decadentici; au
VE
mai pâtitu-ua, si alte popore,. intoemăi că noi; deplangeinu:i inse factulu cu atâta mai!
vertosu, co este totusi una mare differentia “intie' porderilo; ce; iincereala pro. atestu
terrâna poporele lipsite de libtoratură, si intre' acellea, cari ş "au bucuratu de oresicare .
NI
câltura scientifica, Prâste ac6st'a, ue invetiă' 'esperienti” a: 'co: adosea, dela, sunebulu unui:
semplu nume! S'arformitui pretenșiuni d6 dieptu, cari apoi au foştu: ajutate cliiaru
si cu arm a în mâna, „Teco “pentrii ce une ori filologi” a'si etnogre ala vino” nu'numai în.
U

ajutoriulu: istoriei, ci si in-allu politiei” si diplomatiei; Dâ peno si. în ajutoriulu ad-:

vocatiloru îin cause private. Connoscetau' cu “totii angodot'a, despre pice si 'Tulca: Unu:
AL

„Ungureanu furase Juleaw' a unui "moldoveâniir; acestu-a merge la” judele Caro trage pre
compatriotulu seu indintea, Sa. Vigireanulii jură co ellu ni scie, va vâdiutu lileawa”
mioldoșeaiului. Atunci piotulu Moldovâanu : : eAudi, me, Incru 'hecurătu, ung roanulu
TR

mi fură, hileaw'ă, i: puse, nume pipa, si acumu dice co '6stoa lui iri
Turcii dicu cotă Greci : « Acâa-ă-a ce cautati voi, adeco Bizantiu, Cosistali indpolis;”
Rom'a noua, numai ossiste! Acestu-d, oste Stambarlu, si «Stambulu». Panu odificatu
EN

„noi, este alu nostru in vecii vecilorii.» “Fotu asia au patitu-ua Orei si Slavii iinco si
cu r6nogatii lovu: cei trecuti Ja lege ca mshomedana, si la. nationea turcesca, Cu Ocea-
sionea taiaroi loiuiimpregiuru, “tote. riimenele: baptismali cxostinesăi so câșsara, 610
/C

in loculu acolloru-a li se dedera niimene turco-ar abice, precumu'] Mahmud, Mehemed,-

Mohamed, “Oănian, Ali; Isa, Baiozit, Omaer, ote..ete. Dâco istoriografii turti si axabi nu.
aru fi aflata cii calle' a insemnâ; curata despre mâi' multi tenegati, co cutare pasia,
“ae

veziru, ciausiu, imbricoru, a foști gretii, Sau bosniacu, ori albanu, sau hulgaru, nici una
SI

data” dupo nume nu ar fi mai potutu ai, sau macar W1 propune cinovă câta de pucinn
despre nationalitatea, loru:
IA

Scambarea numeneloru facuța, iniadensu, ci planu precugetatii, a politica natio=”

nale, a fostu în tote ten urele Si la tote poporale ajutata forte multi Di in “structur! a”
CU
 a o AA N

RY
organeloru vorbirei cutarui popor u, adeco prin modulu pronuntiare eii cuventelor u, carele.
precumu scimu cu toții si audimu in tote dillele, la. diverse popore differe nemarginitu
de multu. A voi se illustrânu aceste thesi cu essemple, ar fia voi se caari apa in mare,

RA
. Oricare dictionariu de,.celle” mari, caroru li se. adauge: si câte unu catalogu de uu-
„„. mene proprie, sau câte unu asi numitu elenchii geogr aficu, ne dă essemple nenumerate..
Din acellea, se pote ved6'intre altele, ce au facutu anţicii Latini si anticii Teutoni d'in.

LIB
numenele acelloru-asi terti, tienuturi, cetati, sate, munti si valli, si asi mai departe,
'cumu apoi în limbele mai noue acelleasi numene au trecutu prin alte si alte' 'scambari.
D'in latin. Aquisgramum Germanii facura, Aachen, Francii E Aia-la-chapelle, Italianii |
N Acqui; Augusta pretoria,: italianii lu pronuntia Aosta; „riul Aihesis it. Adige, nemt,
Btech, Di in Lacus larius se facă lago di Como, d'in lacus benacus, lago, di garda, din.

ITY
lacus. verbanus, ago mdăggiore. Abbatis cela (în Elveti” a) s'a, facutu in gur'a nem-.
iului Appenzell; Augusta Vindelicorum, remase- Augsburg; Augusta Râu ACOIrun,-
| Augst; Aque Pannonice (longo Vien'a) se dice asta-di Baden; Alpes Carhiciz. (în

RS
Carinthi” '2), se dicu Birnbazmer avald; “Bolzanum (in 'Tirolu), Botzen; Brigantinus C0-..
mitatus, Brey gena; dEgida sau Justinopolis' (în Dalmati' a), asta-di, it. Capo d'Istria;
Cassula (cetate capitale), nemti : Kassel; Curia Rhetorum (in Elveti: '2), nemt. Chur;
VE
Confluentia, nemt, Coblenz; Forum Julium, nem, Friaul; Augusta Trevirum, nemti,
Trier; Vals Tellina (in Elveti' a), Veltlin, ete. ete. - e :
„_ Adesea strainii Sau miratu, co cumu au potutu latini Romanii, incependu de. la
NI
| şi Traianu, in cursu numai de 176 anni, Dacia intrega. Acâsta-a, inse, in ochii no- .
stri, nu este nici una mirare, indata, ce reflectămu de ess. la; scurtulu periodu, in ca-.
rele regii Ungariei au maghiarisatu una, parte considerabile a; tienutureloru 'Transil-
LU

vaniei, 6ro sultanii turcesci au turcitu, ca, se dicemu asiâ, “intregu imperiulu bizantinu
in Asi'a si in Europ'a numai în cursu de 200 de anni. . e
“Apoi 'Traianu si successorii sei n'au romanitu Daci'a numai cu ajutoriulu limbei latine
A

oficiale, ci totu una data si mai vertosu prin necurmat;'a ei colonisare cu: mii. de fa-. .
„milie de'sange romano-italianu, in cari sengure potea, se aiba, incredere. Despre mo-. .
TR

"dulu maghiarisarei si pote face oricine idea, indata, ce va fi cu luare” amente la nenu-.
meratele numene câte occur rgu in documentele vechie, in cari tote numirile de mai inainte
„sau se stersera cu totulu si se supplenira cu altele maghiare, sau se schimosira, asiâ, în:
EN

câtu abi, sau nici de cumu, nu le mai poti connosce, de ce origine suntu. Nomenela-
turele de origine dacica, s'au fostu stersu mai de totu, 6ro loculu acelloru-a, lau occu-.
patu cejle latinesci:- D'in. periodulu emigrarei poporaloru barbare in Daci'a si: preste
/C

Daci'a, mai departe, de si voru fi remasu ceva, urme, acelleaiînse la noi peno acumiu --
mai n'au fostu cercetate. Urmele celle mai dese si imprirhate mai profundu în Daci”a,.
suntu celle slavice, din cari apoi: s'au forinatu, sau si deformâtu, una mare cantitate.
de nomenclature, atâtu unguresci câtu si romanesci. Dero. de unde atâtea si. asiâ, de po- :
SI

tenti urme alle limbei slavone in Daci'a? Nu cumuva Si Dacii au fostu de vitia, sau i
„rassa,- slava, precumu le place a crede unora? Peno se se d6 la acâsta intrebare grea -
IA

“+ unu respunsu. indestullatoriu, noi la cestionea, de facia se remanemu pre Jongo acea-a
„ce eşte addeveritu prin istoria, Pre câţu tempu e a durau imperiulu bulgaro-romanescu,
U
BC
 + . | , : - ...

po 185

RY
_- car
inco;
elesi dupo venirea, “Unguriloru. in Transilvani'a se intensesse peno
în lini'a
Murasiului si aTernovei mari, si dupo acea-a peno pre tempurele lui Micnai
u (1600), adeco
„preste 600 anni, limb'a vechia slavonaa fostu adoptata si in Dacia de limba a sta-

RA
tului; apoi sciuţu este, co d'in orice limba care ajunge a se inalti
âla, rangu de limba
diplomatica, si. officiale, se desvolta uua potere farmecatoria, ce strabat
e prin tote ar-
teriele statului, petrunde: affundu peno si in relăționile intime “si familiarie alle lo-

LIB
"cuitoriloru, descepta si produce in cei de alte limbe nu numai semtiulu necessitatei
de a ua inveti,ci si unu felude ambitione, sausi numai sempla, vanitate de a vorbi
limb'a cultivatla, curte,
a, în consiliulu de statu, in ârmata si in tote cercurele mai al-
lesse: Mazima, pars hominun auctoritate ducitur. Dâ sero
vorbimu romanesce câtu se

ITY
pote mai populariu : Cei mai multi omeni, cari rid
de u,
moime, coci acellea, imită mis-
carile siapucaturele omeniloru, intrecu pre moime întru imitarea portarei si actione
i
celloru de la potere. Panariotii ubiâ, domnira, cu limb'a loru una suta, d6 anni în Mol-!
„ davo-Homani'a, si Românii de la orasie ajunsessera că se le fia rusinea mai vorbi si:

RS
scrie romanesce, pentru'co boiarii cultivau numai limb'a grecesca. Dupo noi poporulu:
„ maghiaru este unu ammestecu deerassa tircomana,
d'in Asi'ade nordu cu unele rasse.
slavice, de unde si limb'a maghiara in materialulu ei este aprope diumetate slavica
-
„ Asi scambandu Magliiarii numhirile locuriloru si alle omeniloru, pre la noi, adeco ma-
VE
ghiarisandu-le, le au,slavisatu totudeuna data mai multu de câtu fusesera, elle slavi-
săte cu ajutoriulu limbei. officiale a imperiului bulgaro-romanescu.” - | Ă
NI
; Acestea premisse, se nu ne pregetâmu a luâ, in mâna, catalogulu numeniloru de ce-..
tati, oppide (orasia) si commune rurali,: de ess. din marele, principatu, allu Transil-
vaniei (1); se adaugemu la acestea, numirile pre cazi le dă, poporulu in mai multe ţienui= . - *
U

uri alle terrei la parti de locuri si hotarie, la regioni, valli si munti, (Plesia, Zapode,.
5
- Obersia, Zan6ga, Zlatina, Tonor6ge, Jazari, Zagazu, Zavoiu, Pripora, Padina, muntele
N6-
AL

gulu, eto.etc.;); se luămu longo acestea, sinumenele ca Vladu, Mircea, N6esia, Pero, Paia,
| Sândor, Tânos, anesi, Gyuri, Pali, Julis, Anisca, Mâris, si nenumerate altele; se dâmu
in fine tote acestea nu numai in manele istoricului, ci si în alle filologului, pentru ca,
TR

dupo acea-a se audimu de la densii, cumu in modulu acestu-a, sub atâtea numene straine,
atâtu, terra, câtu si nationea apparu ca. nisce fientie mascate, pre cari sau nici. de
cumu, sau abiâ le mai connosti. Remâne adeco pentru totu de un'a unu addeveru practicu,
EN

co limb'a domnitoria imprime oricarei terri si poporu sigillulu si caracteriulu

natio-
„nalitatei selle. — Mai cautati una data, ce au faculu Turcii în Asi'a mica, si
in pro-
Vinciele europene d'in. nomenclaturele ellene si. latine : au stersu, au scambatu,
sau
încai le au alteratu pre celle mai. multe. Din riurele asiatice Sangarius, Thambrius,
/C

Jelas, Ialus, au facutu Sacariă, Pursul;, Jenischerssu, Kisilirmal;; din

cetatile Se-
bastia, Sivas; Ccesarea Kaisarieh; Amisus Ssamsun, Neocesareu Ngissar;
muntele
Taurus Alatagh, Seleucia: Selefhe, Iconiun, Koniah, Nicomedia Isnild, Dorileeumn
SI

i
Eski-Scher, Melangeia Karadgea Zlissav, Belocoma Biledgil;, Agrilhun Agridge, Ha-
„ driani-ad-Olamapum Ldrenos, Chrisopolis Usludar, Cubuclea Lubludge, Lybissa
Ge-
IA

(I) La altu locu am fostu citata Flenchus, cellu latinescu tiparitu la Sibiiu în a. 1824; Geo-
grafia lui Benigni si Schmatisinulu ungureseu tiparitu la Clusiu în 1863.
0”,
CU
 Aa . 186. a

RY
isa, ate; 60 iin Europ a diin Constantinopolis facura Stomubul si Iu: transnuimira; pre.
turcesce în tote partile. si regionile lui; d'in: Adrianopolis se “facă Lidrene, din Athene -
Setines, Philadelphia Alascher, Lari issa Ienischehr, Patras Badr adgil; Lamia Seturi,

RA
| Thossalonica. Salonilsi, Cor inthus Kordos, Pr ailabos Ibrail (la noi- Br dia)... ii
+ Achrida(1) (anticulLeajchaais sau Lyomidhis) tuxeesee Ochri, Scutari (în Albani' 2; she
| dei iie,. Scutari (Scodr a) din faci'a Constantinopolei, pre ture Ushudar,' Alba greacă:

LIB
Ar: ndud- Belgrad, Castor eaiICesriie, Apăllonid-Avlona. Seapuce insela mana oricind una:
charta buna a imperiului” turcescu moderni si se 'ua allature longo alt'a facuta, pentra:
acea-asi parte! a Europei: si! 'a, Asiei peno in Euphratu, inse pre. tempulu imperiului T0-
manu, dintre annii +100 'si:300 dupo'Is. Chr. sau si cu alt'a 'scosa numai d'in istori'a!

ITY
"imperiului Bizantinu (greco- -romanu); dintre dnnii 800:si. 1000. "Diversitatea, nomen=
dlatureloru în acelleasi -charte este forte batutoria la '0chi. Serutatoriulu' acelor '2 veds':
„ euoehii:sei suffletesci luptandu pre acellu-asi territoriu;pre acea-asi supr afacia a pamen:- E
tului, geniulu unui popor u cu allu'acellui-altu, limbele-loru. inte senesi.:In mai multe --

RS
„ Casure, ambele, sau si câte-trei lumhbe contemporane si convietiuitorie si suştienu drep-
turele loru în usulu. de tote. dillele, candu 'd'in contră, in: sferele oficiali, prin urmare
si 'pre: acelle: charte, cari suntu: 'facute-d'in ordinea; si pentru: 'usulu. nationei' domni- :
VE
„ toria, 'limb'ai: acesteia sau: domnesce si acil6 în inodu eschisivu,! sau: incai dens'a ia;
preste . totu vangulu primu. :: Printre limbele viue luptatorie- un'a:cu alt” a veiochi pre.
aici pre coll6 si limbele- moite; adleco. pro. anticarellen'a si pre latin'aș inse asiâ,! 00“ ti:
NI
şe:-pare- de elle, ca si: cumu aru fi redicatu capetele d'in'rcormânte si co âxu intrebâ:
„ «unde amu ajunsu noi 2. sau : Gino sunteti voi.i-acoste iambe, cari ati incallocatupt:
te ital
LU

mormentele nostre?» in: mt, Cc AIE . PA,

„Totu asiă se aruncămu ochii înco si preste cânta: cea, mare a; Dabici, sau încai .
preste a “Dransilvaniei ; se ne isomnămu pre ca. tote” nomienclatutele ; nu nuinai alle” |
_communeloru; ci si alle tienutur eloru, si celle'isitate pent wdenumiisă, egionilor u si: 10-" -
A

calitatiloru,'a riureloru, piraieloru fontăneloru , 'lacureloru, baltiloru:' la munti 'si! pre”

sessuri... Domnedieule; câta diversitate in nomenclature; ce. “mai ammestecu; ce Chaosu :
TR

| de: limbe, demne de celle fabulose de la 'turnulu Băbilonului', compune vocabulariulu +

“acelloru nomenclature, asiâ precumu se audu acellea în gura, popor eloru conelocuitorie;
adauge la acestea, nomenclatut ele, câte le. vei află in documentele (ehrisovele) oficiali; +
EN

ca: de: septe sut de'anni încoce; 60 dupo ce în acestu modu: vei av6 inainteaîsa unu':
vocabulariu respectabile, dălu pre: manele: filologiloru „celloru' mai ageri, sau: deo -
voiesci. si alle celloru mai: podanti, pentru, ca -se lu desfaca: in “elementele sâlle: dupo
/C

| limbele in cars este ellu compusu. Află-vei tu în acellu vocabulariu multe riomencla=:- Dă
ture: commune la tote” tirei nationile conlocuitorie ? din contra voru fi pote” mai multe -
1
locuri si tienuturi, cari au câte done, trei, uneori si patru numiri, coci adeco pre longo: !
Jatinesca ; altele: €rosi, si inco forte numerose;-:
SI

celle: trei limbe” viue; sg. “aduuge şi cea

au numai câte-unu nume, &o. acellu-a: înco este slavonescu, romanitu. la Romani; ua
guriţu la, Unguri; si- cine mai: sci6' cunu schimositu la, Sassi; în fino vei întâmpină des-:: :
IA

a) Resicdenti'a - nai archicpiscopu bulgarescu. Acâsta, câtate'obvine desu iîn istoni! a Bizantina,
- jace longo unu lacu mare, din care oss0 riulu' Dra mon, numitu asta-di Dr iza. Di Da
U
BC
 RY
Ioa 187. |
9

turle, caror 'a; abiâ Je vei dă vre una data de fundu; de origine, pentru co acâst'a
i se
perde cu totulu' intru initunecimea, tempur eloru de mii de anni.
Peno aci ne occuparamu mai inultu cu nomenelaturele nostre geografice, topogra-

RA
fite si orografite. Dero cumu stmu noi ore cu numenile proprie alle personeloru' si cu
- muimenile ce se dicu gentilitie, sau de familia, sau connurhene? Cu acestea inco stâmu
mai totu asiâ, de reu ca si cu cellea topografice. Una, parte conşiderabile a numeni-

LIB
10ru nostre” ântice curatu romanesci, adeco vomane-italiane, s'au perdutu din usu, 6ro
memoria lo:u a remasu numâi” în multimea, de inseriptioni latinesei , aflate pre pa-
“imentulu Daciei si conservate peno' la noi; altele rosi s'au scambatu intru atâta, în
câtu abiâ1e mai poti: reconnosce dupo fisiononii'a loru d'in afora. Cu imbraciosiarea

ITY
“christianismului: n6 veni si testârentulu vechiu, 60 din acellu-a i ne inundara cu celle
mai multe numeni jidovesci, ]peno'si ci alle unorir femeie ca Zsther, dit, Susana.
Se 'dicemu co numenele jidovesti, ca si celle ellenesci, adoptate de Dacozromaui, ca
si de:tote: poporele christiane; ani incai eiiteriulu: anticitatei si allu santitatei: datu loru

RS
de religione;'dâro ce cauta, la, noi nume ca Eduard, er dinandu, Gustavu, Bela, Otto,
- Rudolfu, Vladimir: u, Ida Olg,ga, Sultana, ete.; candu unele ca; acestea neci suntu roma-
nesci, Sai i dâco voiti, latiesci, neci suntu sacriiie' prin religione?! Nuune a fostu de a-
VE
junsu ci multimea! numeneloru proprie slave câte occur Bu in'ehr nică si in chrisovele -
vechie, cumu si câte s'au adoptatu chiaru prin baptismu, tora, că's0- se afle în' Sinassariu,
mai senitimu | Ore: incoi silipsa nuinenelorii, cuirabui gorniane , magtiiare, russosci.
NI
tuycesci ? RI A a aie , [i i
- Unii chionicait straini: au: obsezvatu despre: aVlăchi» că ci atu fi tor t6 hubi imita-
U

“tori, si:co aru adoptâ, cn placere datihele” si costumele altoru' popore:. "Palentulu;- fâcul-
tatea de a pot6 imită si decopit pre alţi îndividi si pre alte-popore, „pote se folosesca iin
mai multe iimpregiurari alle'vietiei:: Dâeo înse desteritatea, dea: imită se desvolta, in
AL

i daun' a originalitatei. si a individualitatei, atunci imitationea, este condemuiabile, pentru

co in acestu casu ea este proba, e ar gumentu co lipsesce' cărasteriulu independente. -
Oredu-co nu me 'insellu 'sustinendu,- co in dillele nostre majoritatea, precumpenito-
TR

ria a Daco-Romabiloru.litterati este determinata a lucrâ cu tota, ener gi'a pentră: puri- .
ficarea limbei nostre si, cumu amu dice cu legistii, pentru: restituirea, ci în integgrauit; A- |
biâ suntu diece anni , de caidu în Daci'a, iuforiore s'a introdussu pre calle” officiale.
EN

scrierea, cu litere iomano-latine..De aiunci incoce: limb'a facă progresse, (CATOrU ASs6-
> Meni nu mai'sciu. care limba... europâna ax. nai potâ produce dintru unu periodu asiă
de scurtu.. Luco' mai avemu multi peno. la tinta. Cu tote acestea, de va mai: mergâ:nu-
/C

„mai pretumu a mersu:in acesti dicce acni din urma; atunci limba nostia peno pre la
finea acestui seculu. va, fi: reintr ata in tote: drepturele 'sello de ereditate, “din care fu- .
sesse dejocata, prin epitropii sei nechiamati: ' Atunci acesta! limba:va [î intru adde-
veru romanesca, pentru co ea, vă, reluâ materialulu seu de âc0il0,.do unde si are si for-
SI

mele selle. antice, pastrate si âporate. cu. tenacitate s si:constanta estraordinaria, prin
tote Vicissitudinile- miiloiu de anni: i i.
IA

Orei lise: în acellui-asi periodu de: tempu se Ju pota suferi pumenele nostre proprie
Si alle tienubureloru locuite de noi; nici diacaiu câteva correcture iin:sensu nationale $?
Li
CU
 188

RY
| Sciu eeu bene cât respectau sunteru detori trecutului nostru pre pamentulu Daciei, si
n'am uitatu de string a federatione si chiaru communione in statu. a „Româniloru CU -
| Bulgarii slavi, neci, co ne. este prin potentia a ster ge tote urmele, limbei slave. d'in-

RA
istori” a nostra de pre tempurele, in cari aeea-a, ajunsesse si, V'incoce de Danubiu. peno
“susu in Maramuresiu limb'a statului si a basericei, Eu înse asta data me: occupu
>

de pr esente. si de. venitoriu, 6ro nu de recutu. Eu. adeco nu: -precepu, de ess. pentru ce

LIB
„Br aiba se se presente inco şi de aci inainte sub nume. de. Ibrailov, Giurgiu ca Gâur-
„evo, si 'chiaru in locu de Dumarea slava, se nu. se; scrie Danubiu; cumu si, “pentu
ce se mâi figuredie Gurla, Gârla, Girla, Gher la, în locu: de riu sau fluviu. Ori. ca-
nalu,. 'Potu. asiâ trebue se. coprenda pre. orice.omu una, straina, mirare, candu vede

ITY
scrissu si tiparitu îni acte publice oficiali romanesci : Fronstadt, Hermamstadt, Karls-
| Du , Klausenburg, 'Tomesvdr, Besatercze, etc.; Sar asteptă; CU. totu dr eptulu, ca, incai
| “in acea parte a Daciei , in care dominationea, terrei estei in manele. elementului TO-
manescu, terreloru, cetatiloru, ofo, se« i se de numenele proprie romanesti, şau incai'

RS
, forma romanesca. .. n a. E a Sea
"In decursulu anniiloru pre pamentiulu: Daciei. se. voru infentiă multe, commune
c noue, :,
mai, mari si mai. mice, cumu si stabilimente, mari de industria, se voru deschide si mi-
VE
„he diverse iin sinulu. muntiloru. Incai acelloru commune si stabilimente se li.se de pre-
| venitoriu numene latino- -romanesci.
In câtu pentru numenele proprie (ă “in vaptisma) alle indivdilora de nationalitate
NI
| daco-romanesca., eu credu asiă , co neci de cumu nu pote fi lucru indifferente. pentru
„nationea, nostra, dco fiii ei se voru presentă pre venitoriu inaintea, Europei appusene
y
LU

si meridionali sub nume de Bratu, Bucuru, Ivanu, Staicu, Paicu, Raicu, Vladu; Neac-
sP a, Stasi 'a, Adelaida, ete., sau sub nume ca, Adrianu si. Adriana, Aureliu si Aurelia,
Antonia si Antonia, Claudiu si Claudia, Corneliu si. Cornelia, Juliu si Julia, Justinu.
si Justina, Octavian si Octaviana, Traiamui-a, Cecilia, Ciara, Livia, si una niia de -
A

„alte numene classice romanesti. DIE N

TR

- Potefi co mi va obiect, cineva, acea-a, ce mi s'a, obiectatu inainte cu vre uaa 16 anni,
co celle mai multe numene române classice nur suni coprense în Sinassariu, prin ur-
mare co nu aru fi crestinesci:
EN

Mi se pare, CO assemeni obiectioni nu aru merită multa perdere de terapu. Nuznee

'nele 'curatu naționali russesci, si in. parte grecesci, inco nu se afla în Sinassariu; CU
tote acestea clerureloru respective inco nu le a plesnitu neci una data, prin capu ca se
_- elimine assemeni numeni d'in senulu nationei. Apoi inse în Sinassariu neci de cumu :
/C

„nu se coprende. numerulu tuturor santiloru, coci. acellu-a dupo unii scriptori. sa urca
preste numerulu de:16 mii, 6ro dupo altii esse si la 40 de mii, fora inse
i ca se fa fostu
cu potentia de a înregistră, undeva, nummenele tuturoru. - DD :
SI

„„Buntu mai multi anni de. candu Germanii -zelosi de totu ce este curata nationale, |
propriu allu loru, au scosu 'd'in istori'a Germaniei unu lungu catalogu de numene bar
IA

batesci si femeiesci d'in stravechime, de candu ei erau. idololatri, si le au recommen-

datu poporului, pentruca, se led6 prunciloru în baptismu:: Intocmai facu si Grecii, si Ma.
ghiarii, co si cullegu numenele loru nationali, sis inco asiă, co elimina, pre cale biblice:
U
BC
 RY
189
din testăinentulu vechiu, pentu ca in generationile urmaiorie se nu.se mai nudia;
totu una, data, ei allegu sau numene istorice memorabili, sau incai multu semnificative,

RA
Cu cari adeco este impieunata, vre una, idea mare, sau virtute eminente.
„eco largulu si fromosulu canipu, pre care avemu se imităumu pre alte popore, nu
“ prin usurparea din partea nostra a numeneloiu cari suntu: proprietatea loru, ci prin
„veintrarea in possessionea; numenelor u proprie, la cari avem noi dreptulu de ereditate.

LIB
Domnii mei! Dissentationei melle de astadi i lipsesce cu totulu acea legatura a
„pantiloru ei, pre care ua, cere logic” a rigurosa. — Scopulu meu inse neci nu a fostu ca se
„me încercu a convinge. prin ajutoriulu dialecticei, ci senguru si numai â detornâ lua-
rea, amente a contemporanilor u nostri la una cestione care mie mi s'a parutu destullu

ITY
- de-momentosa, pentru ca, se mi. permiţtu a ve luă doue trei patrarie de ora, din. tem-
pulu de care dispuneti. Mai departe remane la întellept'a D-vostre appretiare' a decide,
dâco materi' a despre care eu ve vorbii numai în modu, ca se dicu asiâ, rapsodieu, me-

RS
Tita, ca se meditămu asupra ei cu seriositate. :
:Domnilorul Doctzinele renumitului. năturalista Dar ainu tienu spiritele ivivetiatiloru
Buropej iin mare agitatione. Departe se fiaj de la, mene ca, se recommandu acelle doctrine
alle faimosului: naturalistu ca nu sciu ce dogme; din, contra me temu, co acellui eru-
VE
ditu înco i s'ar pot applecă in mule respeote connoscut'a, sententia: Soientia înfiat
(scientia ingomfa). „ - ; - ze
Are inse Darwin una doctina, a , cacii essentia se coprende in pueinelăi cuvelnte : In
NI

tota, natura decurge lupta, perpetua - pentu essistentia. Pientiele celle mai debili si
celle mai lenesie se estermina prin celle mai tari si prin celle mai active, inn înteres-
U

sulu essistentiei acestor'a. | Cr - . “ -

Doctrina, fiorosa, acâst'a! Cei vomui face înse,
i dâeco-i in, lumea: nioale si organica a, 0=
mului, nu numai istori'a, ci si filologi” a, vine intru ajutoriulu a?
AL

i tote, ramurele: viotiei nationale, înco

A ne cultivă limb'a 'si:a, ua, face se: strabata in:
este a Iupt& pentru essistentia. Ori unde precumpenesce poterea assimilatoria, acollo
TR

este si victori'a. Pgterile. nedesroltate disparu- „de senesi, fora a ass, in

i urm a Joru unii
eftectu, Am dissu.
GI Baritiu, -
EN
/C
SI
IA
CU
e
ae
ea
 RY
Si “ SITUATIONBĂ De

RA
PTBIIOTRORI soclera'zar1 ACADEMICE ROMANE LAai SEPTEABRE 1871
A CARTI DORATE. iu
Ma SPEGIRICATE PRIN NUMERULU DE, ORDINE. ST
| 2

LIB
“|| 'otalulu” volumeniloru:

ş ali „te - pi - n a ț aaa

-ANNULU PRIMIRE

SL e | “NUMELE.
a Sa "DATA. ÎN E

ITY
[Bi TITLULU CARTEI “"IDONATORIULUI
|. x NI CARa, N ARII
a "e. i IRI ta i DIR | | CU OBSERVATIONI |

Ca iai tii pu mi TA N Sai e,

RS
| | l Par. pis. Dionisiu.
QU>
N

| Psaltiria, cu slavoresee în
i frasi. Lipatsc-ddata i|ou adressa, inregi-
=

“2|Psaltire cu slavonesce în stlpi ldem. „i " strate 'lai:No. 8

- " Sildem cu acatistu iin Versuri: VE 7174, (600), 1--din 97 Juniu 68.
_ 4|Cavânia. î Lipsesce data, ii
"-5lPestamentulu nou. pi [den | N a
„ G[Mineiu pre Octohre si Nouem- i ia
NI
|. |. bre cu slavonesce. : :"Idoem. 4
o Mineiu pre unu aunu cu sla-| Pa îi a
| vonesce, .. dem i
: " 8|Maximu Peloponesianu. "Maem . a
LU

-9|Octoichu mare. dem - i .

-10|0easlovu:midu. ca Mdeme e a -
„ 11|Ceaslovu micu. > î Mdem îi ia ia
12 Propovedanii. Ş dem eat
A

"| "18|Imvetiature Gristinesdi, “[Idem. . | i

14 Pravoslavnio'a invetiatura, [170 „iii i
TR

„i 1bLeburgia, i Lipsesce doar ie

| 16 Pilde filosofesci si. seer. Iuer. ji în (
- [i |: pamentului. 1796 =
EN

Sa Bă 117 Molitfelnica sau provila preo- |

| tiloru. Lipsesce dat a
]- “18|Paima botezului. *. „- dem:
_19|Priodu'si pentecostariu. “ITdem
/C

| 20|Tipicu peniru sf. taine. Idem

„| al|Ceaslovu micu. Idem
"| -22|Cuvente fcologicesti. Idem
„| 23/Cazania. MT.
" 24lOrasiele'si satele Valacuiei.. fora data a
SI

25|Cazania. | 7147 (1639) “

26|Pravila si Molittel. slavon. 7148 (1640)
IA

2"7|Psaltiria. Ii --17159 (1651). ,

„28|Psaltiria. i 7159 (1651) .
29| Apostolu. 1653
1-1 80! Molitfelnieu. 1689
U

/ - ”
I
BC
 RY
191 *

Volumenile specificate
Totalulu Yolumenilora

NO. CURRENTE. |
ANNULU PRIMIREI

NUMELE

RA
O IPLOLU GARTEI | DATA DONATORIUIUI
CARTEI.
CU ORSERVATIONI

LIB
:
31/Evapgelia, cu greceste. 1693 .:
32 Psaltiria. (1694).
33|Mineiu pre J anvariu cu. slavo-

ITY
„ NeBCce, 7206 (1698).
'] 34IMineiu pre Febr. si]Maat: [7206 (1698)
35 Mineiu pre Apr iu duniu cu a
| - slavonesce. | 217906 (1698) pi

RS
86 Molitfelnicu e 7209 (1701), Mă Dia
3'7Ilnvetiature crestiinesci. uri - [1700 i
38|Liturgia. pu 7210 (1702)...
- 99Apostolu.. i. TO VE
1. 40| Mineiu pro unu annu cu slavo-li
| az]. nesce,. ie (1705)
i [ldem-eu octoiehu. i [7214 (1706): a
|... 41|Pravoslavnic'a,; Marturisire. 7253 (1745) . aa:
NI
. 42|Geaslovu mare. 7254'(1746) .
„43 Mineiu pre unu annu | 1736 |
„|Oetoiehu. * pi sui: |7244 (17836) i! ei ă
U

44 Octoichu micu.. „17228 (1720) „|: 5

î | 45 Catavasieru—:Ceaslov, (1747). Pa a
“| 46|Ueaslovu, - (7258) 1750. A E
AL

| - ar Psaltire, Ă IUBI i
„o MPsaltire, o (1794)...
„| 48Miâturgia, - e 1728 ți
TR

"49|Calendariu. . 733 si li
„ 5OjInvetiature Biss. a “Viadiohi pr |
|: Antimu, EQit. IL, 1.7249 (zi) -
'51|Psaltire. i TG a |. N
EN

| 52lIndreptarea peceatosiloru. - |1'768 a i i

"53|Liturgia .! - AT, (760) Si
„54lOetoichu micu. 1776 Ț; .
55|Liturgia. E „17800 a | ”
/C

56 Geografia. | 1795. ia Ta. |

57|Catavasieru. ca |IQŢ
'58|Grammateca. 1787,
1|:i:59/Grammateca,. N 1797.
„|i. 60|Catavasieru. S1av- Bomâneseu. (TD
SI

GijAcatisteru, Bdit. III. 1786..

62|Teofilactu. 1805
IA

63 Descoperirea credentiei. a o 1800 ri.

64|Ectenie si paraclisu. 1809 i
65 Catechismu mare. 815...
CU
 RY
199 -

specificate
Totalulu volumeniloru
: n -

NO. CURRENTE.
PN
ji + N

RA
NUMELE
- ANNULU

TIPLULU CAREI OBSERVATIONI

||. Votumenile DONATORIULUI|.

LIB
, |

66 Dogmele credentiei, 1816

Invetiature teologicesci,. 1820
68 Cuventele. Sf. Vasile si. Gri-

ITY
gore, 1826. :
69 Logica. 1826...
“1 .

70 Putiulu;; 1833
71 Impartirea, de Grâu, 1833.

RS
72 Gram. parti. I Etimologia, 1833
73 Vietiele sfintiloru pre. Iuliu, €e-
„ ditionea. II, +1856.
II Cipariu. “ lon adr. înreg. 29
Îe67|. 74 Arcnivu Etim.
E et. ist.
VE Minist. Cultelor.
„. Augustu 1867.
cu adr. No. „13806,
“Îia68 75 Vocahulariu de vorbe laine; 1868. .
A. “ee: Lăurianu, Verbal.
NI
76 Atlante acograteu.
Dein: Iar cu. [Lena ia
77 Catalogiu de' carti române în-
LU

primate peno la 1864.

- lar Minis. Culteloru. eu adr;.No. 10838]
78 Recherches . Sur. les antiquites | “1868, |
„de la Russie meridionale.
[26
A

79 Tablouri differite.
10]. - Idem . leu adr. No. 10856,
80
TR

Relatione stasistica de starea Ra BI 1868,

“ scoleloru.
sI Dissertat. in limba italiana,
82 Souvenir: de la Bibliot, Imp6-
=

EN

riale. -
- 83 Recueil .de rapports sur de]
progr6s.
“84 'Tpăzatoy vile aptcditov atoceos]
a
/C

357 Gp.oc arăznc. a

n.

86 Biografia M. $. “Domnitorului
Carul I.
Idem, i | | -Pcai adr, No.11229
5
SI

8 Proieotu de organisarea, poli- 1868.

-I:

iei sanitarie.
88 Lir'a,
IA
==

-89 Processulu. meu pentru oda la

Grecia, . -..
„90 Misteriele casatoriei
U
BC
 |.

RY
|
“]] Volumenile specificate
„|| Zotatelu volumenilora

NO, CURRENTE

RA
ANNULU

„. NUMELE
? "OIPLULU CARTEI OBSERVATIONI
"|DONATORIULUI|
a a.
4

LIB
1868 [Le influence dos climats sur
d
BO

:Phomme. _ş
9a Almanachu românu pre 866.
=.

93 Causeries sur'Part.
ș ,

ITY
em

po
| Cu adr. Ne 12866,
"94 Oronicele 3române. 1868,
95 Una vorba despre itteratur a|..
—

? .

desfrenata.
9

RS
Notitie statistice assupr a Mol
(ep)

9 " daviei, - [N
Odele si epodele lui Tosatiu
dem. 13. [ea adr, No. 12866,
=

98 HtamiBolă Cosmos:
VE 1868.
|... 11866
Mem „7 Îeuadr,No. 11084,
9 Gompendiu de Podagzogia, e.
1868.
«O

ip, pp. Molohisedeea. cuade. înregistrata

NI
100 Chronic a Husiloru. No. 14, 1869.
DD

187 a
a
|V. 4. Vrechia.. „jeuadr. inregistrata
101 Biografi 2M, Ş. Dominiitoriulni. Sai
U

No. 29, 1869.

CD ki

102 Annalile statistice ! pre 1862- - m

63-64. . |
„103
AL

A nticitatile- rusgesci.
hi

104 Romaâni'a, litteraria..

105 Istori'a, vechiei Daciei.
et pet DO pei OD

106 La peinture en Italie. |

TR

"107 Buletin. Instruct. Publ. 1868.

108 Legendes ct. Doine.:
109 Poesii.
110 Misteriele casatoriei,
EN
Pet Pet DD pi

Il Poesii de D. Bolintineanu.
112 Patria româna.
„113|BPemea româna... :!
114 Chronicele n6stre. !
/C
pt

115 Clasicismu, Romantism, Rea- pi

lismu,
Pt

"116 Zyoftoy K. Iloz,

117
DO

Bulet. Instructionii Publice pre _

SI

1865-66:
118 Despre fabula, Cichindel.
i

119 Limb'a Friulana,

IA pi

120 Mortulu si Dantiulu.

hi

121 Oda la, Eliza. *

hi

13
CU
 O
a

RY
194

O»
|”
o

|.
||. 'Potalala volumenilora
Wotumenile specificate

RA
KO. CURRENTE
„NUMELE OBSERVATIONI
i
o ANNULU

TITLULU CARTEI " ÎDONATORIULUII

LIB
"|

“l869| 122 AMheneulu Românu.

123 Una vorba, despre vttoratural |
9

|. desfrenata.,

ITY
124 Poesi'a, in faci'a politici.
Pi

125 Notions. statistiques sur la Mol- |

“ davie.
126 De Pamolioration' de Vâtat des |

RS
paysans roumains. . -
127 Lege assupr'2, Instructionei.. :
128 Codicele române Ales. Toanu.
129 Discursulu A. Vizanti: VE
130 Principie de filosofia.
131
RR

EI Diablo Mundo. .
132 Seurtare din Istor. Saciu.
133 Istori'a Romaniloru.
RR

NI

134 Sco'a Normale Primaria,

-135 Scolele satesci. .
136 Foi'a - Sociat. pentru Invetia-]-
LU

“fura, poporului români: . |

137 Adunare de Ofisiuri , desle- i !
RR

gari ete. . inregistrata

hr Sbiera. - eu adr.
A

No. 35, 1869.

138 Awmoni'a musicale. E , cuadr. inregistrata
DD

: A. meeb, Laor ianu

11
TR

No. 43, 1869..

139 Istoria Romaniloru.. Na
140 Daci'a. Magaz. Istoricu.. j-
RU

11 Charta Tier. Române.

p i

142
3 , .

Dacice Antique - „a
EN

Tabula
148
că -

Chart'a Daciei moderne.

144
Pi PAR

Fragmentu istoricu.
, , i

(1870. 145 Calendariu Junariu. Jăen a

JA. Carina.“ . „leeua dă. Mihis. "Cult.
/C

„No. 1984, 1870.

146 Sulla Instruz. primaria,
147 Dei Bagni di Lucca."
148 Cenni; sulle str. ferrate.
„149 Ricordi storici.
SI

150 Lsţtera, et progetto,:

Sallo Stato. della publica, în- E
e

151
IA

struzzione. |
152 Bagni di Lucca.
PPR

153 Bagni termali di Lucca.

U
BC
 RY
195

Totalulu volumeniloru |
speciftcate

NO. CURRENIE

RA
ANNULU

UN UNELE
“ “PIPLULU CARTEI IOBSERVATIONI
Volumsnile

|ponâzonruzui i i

LIB
1]

V-A. Urechia. cu adr, inregistrata

“154|Di
>

„No. 21, 1810,

RR

155 eee at eco | a

ITY
156 Lecsikonu val: Rom.
157 Informe .leido en la, real Aca-
RR

» dem. ispaniola, pu
dem cu adr. inregistrata
156 Aiieneulu romanu An. II, Ia- Ea 1N0.23, 1870. -

RS
nuariu—Anigustu.
“159 Fidantiat'a imperatului. .
160 Tabela de marcişi peceti roman]. -
present. (numai l f6ia): VE
Ip. Caianu. -. - cuadr. înregistrata
161 Gram. lat. romana de G. Sincai. [+ No. 50, 1870. .
: 162 Gram. daco-romana, de I. Alexi] ă
NI
- 163 Gram. germ. rom... de Molnar.
164 Gram. germ. roman. de Clemens | 4
A 209| -

. Societatea din, donationi geciproo

165
U

Videnshkaher nes selskabs Shit. îi Danumarea,

00

i
“ter Femte Rackke. Naturvi-| :
+ denskabe lig og Mathema- ?
AL

“tisk Aldeling.
166 Videnskarbernes selskabs shrif- e
„ter. -Temte Rakke Historis-|. .. -
„kog philosophiskrafdeling..
TR

Î17 167 Oversigt over det kongelige ge-| -

“ danske Videne kabernes sel-|. ” ;
*skabs 'Porhand linger og dets! . -
EN

„ Medlemmers Anbeider.

168
ÎN, A. Urechia; verbal 2 Sep. 1870.
Discurso “oscrito de laarea a-| Se
„cadem. ispaniola. -
"169
/C

Informe leido idem. . E

- |Minist, Interna. | | cuk adr. No, 14011,
Or

170 Annalile statistice pre. 68.. | 1870.

DD i DD

171 Idem. “pre 67.

179 ! dem - „pre, 60, 61.
SI

Idem - | cu adr. No. 13187.

173 : Tdem pre |"62.
174 "Idem pre 63. |
IA

1
Ri

Idem. .. pre 64.

176 „„ Tdem- pre 65,
CU
 “196:

RY
RA
“5: | Ele ă | TITIULU CARTEI NOE OBSERVATI0NI
ge DONATORIULUI |
BBS

LIB
ES A -

Ip DE NI e e |
0. A. Vaqpi. „Jeuaăr. inregistrata
| | 177 Liturgia St. Loan Chrisostomu. a N0.52, 1870.
Î| |. DR Ai e roses, mia verbale, „i

ITY
1| 178 Poesii. Si i pi
VI p. 1 pliada, “aere
1| 179 pedagogi a.si uetodoa Qi
m Io [A meeb, Tanar, 1dem
i i i |

RS
„i | 1|: 180 Pentaznen critiouza.
16| - e - p, Poeiiaru.:-: --: |enaăr. inrogiskrata -
1| 181 Vocabul. frane, român, i a e aaa | „No, 27, 1870.
11| 182|Conversation-lexicon. * |:

|
1| 183|Universal registr. 'conv. lex.
"1 484|Bilder galerie f.. conY,le ÎI
VE |:
a |
7 185|Dictionar inglisch. RR II IE
“Ț15 pa V. A. Urechia... - cu adr. inregistrata]
NI
|: 1| 186 Istoria Romaniloru cu 19; por- Sie No. 64, 1870.
| “trete. : e Nu e |

, 1|: 187 Istoria, gen. a. Datiei 7 1. _

LU

1| 188|Cercetari. despre Romanii de| -

dincolo de Dunare. |
1| 189|Bibliotec'a romana din Paris. i
:| 1| 190 Memoire inediti de „Vamiral | |
A

“Toichăcoft,
| 1] 191 Privire rapede asupra mosielor E
TR

| , monastiresci. ” a !
„î| 192|Confidences sur la: Ture. n E
| -1| 1983|La, question. d'orient.. - i | _
| 1| 194|eglisedu monast. Ku toadAr- mi
EN

| gis, cu 4 tablouri: dă Nica

"(21| 495| Annalestatist, pre 60 Ap. -Taliu. | NR
1| 196| ._ -Idem dem... |: 4
2| 197|Arch.istor. rom. TI, P. Isill.
/C

“| 1] 198|Almanach. Galteloru pre 1868.

1 -299 Annuariulu gener. alu instr. DU- | a
| [= |. blice 1864, 65. ta ae
HI | |Bociet. pesti inve: cu adr. No. 142. |
SI

4 III 200JRFoi'a mmensvala 70-—Ian. 1971.] -tiatur'a pop. rom. 1870... -

a IȚi D. Baritiu. „ |yerbale. .
1| 201 Actele conferintei de 10: gr. Si pa
IA

- “catolici din prov. melrop. a E Ra

„, Alba-Lulia, a pe
U
BC
 RY
197

Volume 'speclficate --
A | Totalulu' volumenilora

NO. CURRENTE
j
Pa N

RA
ANNULU

“| "PIPLUa LU a
CARTEI OBSERVATIONI|
E DONATOBItLUI Da

LIB
|Verbale. :
Limb'a nationale. şi „limbele|
a

“straine iin se6le. oa

pi [erbale..
1871] ,
|

ITY
Gramatica, Macedo-romiana.
sedenti'a din 13 ,
Rovist, Rom: pre G1. „Aa 1871.
69, „ri- Pa .
Di

- DI Ia Di ,
63. . i e

RS
> it,

Etude sur les Monast. Roum.. ,

I"Egiise de Curtea, dW'Argesu. .

:09|Hărtens Romische Altertur- otite
rr Mer, a
Cr

VE ai
| Geschichte Temeswaier Banat, ae ih
5 Va sr d

en
.

Notice sur les antiquits de laici: ii

-

"Roumanie.
:

« ,
II

PEglise de Russie.
NI
1 Pa

. i
HE)

, ..
Les Palafittes. : -, 7 :
i
Academies des inscriptions et ui se iii
U

'belles lettres. - APE

Lingua Slav. (Dialecte vetarin): Ea Sa |
Societ,A ioniene sedenti'ad'in 3 Sep.
AL

Rovistia soientifica pe 1870- Ti, :

ă pe ss 1871:
i , „.
« jeuadr. inregistrata
Gram. Elena, P. N syntaza.. Ma 100,49, 1871:
TR

3 „ CARTE CUNPERATE
.

,
, E SPECIFICATE PRIN NUNERULU DE ORDINE i

1869 [1
EN

Vocabulariu in patra limbe :: „i Aug. 22, 1869. |

: i

rom, lat. germ: si ung: Bu- Sa

da, 1825.
„- |Bep. 26,. 1869,
core. :

Bibli'a de Bucuresci, 1668...

/C

Grammaire compare. -
RI PRR

Diction. frangais-latin.
Dict. germ. rom.
E

Diet. rom. germ.

ID
DROOONIG

Dict. lat. fr...

SI

Dict. fr. lat..

DD RR
-

Bibli'a de Blasiu, 1795. A Î8ep:29, 1869.

IA

Diction. de academie.
Dict. Italiano fr.
Fi

Diet.» Briglisch,
PR
CU
Pi
 i
198

RY
d:

|| Totalulu volameniloru!
. Volnme specificate

__RO. CURRENTE.
-:

RA
a N NUMELE OBSERVATIONII
ANNULU

Pi
TIPLULU CARTEI îi
ţi e - DONATORIULUI

LIB
|

1870|, 13 Diet franc, ov |Tom. 19,:1870.

14 Diet. russe. franc. alem. i
Apr. 20, 1870..
Pio

15 Archivulu pre 67; 68, 69..

+ in: 141870; “|.

ITY
l 6|Vocabulariu si limbi |

„n: ara
i] 7|Preund, Worterbuch. dor at - ă
“Sprache. RE
1 8|Georges Jat-dtscho. | :
PND

l 9|Mozin Diet. franc-Diseh.

RS
"20 Distz etymolog. Worterbuch. .
. 2 1|Baritiu. Diet. ung. rom. e.

2 2|Diez etymologisches n rortert]

PP

da

. buch; band. I, pag.I, E. 11.80.

VE „lau, 5; 1870.
2 Miklosich die slavischen Ble-|
=.

pa
9

mente und Neugriech.

2 4|Die Rusalien.
Pon

NI
25 Vargleichende Lautlehre derț!
i

slav. sprache,. - .
26 Vergleichende grâmmatik.
LU

„27 Lexicon palacoslovenico- greco| ia

latinum.
:. 28|Diplomata, greaca 3 volumina îi Da
.
. '29 Tomasco dizionario della lin-|'--
i

“0
A

gua italiana 107 fasc.

Georges. Diet.” latein-deutsch| -
TR

und deutsch-lat.
Aug. 19, 1870. |
come

31|Frollo. Diet. italiano-românu DR

- "în 4 fascie.
„82 Alexandre. “Dictionaire grec- Aug. 27, 1870.
EN

|. frangais.et franc-grec... :. :
33 Grand Dict. de la langue la- i Aug, 25, 1670.
tine par Preund. traduit en ” |
frang. par Theil.
/C

8 A|Dict. Eleno-românu de G. Tonid.| - zar 6. 1870.

Noemb.! 6, 1870.
ON

3 5|Dict. rom. germanu de Polizu- „ i

„Baritiu. - .
36 Calendariu d'in 1857, 58, 59. ÎI “Nem: 8, 1870.
SI

37 'Pransylvania, jurn. pre 1868. ă IRR

ii

“3 8/Transylvania — pre 1869. .

"89 Enumeratio plantarum: ran ii
IA

- sylvanize.: IE
40 Flora Transylvanize, excursoria
"1866,
U
BC
 RY
199

| EI
volumenilora îl & i

RA
| 4
nizuuru capat, siE. NUMELE E
ANNULU

|
5|
E
ş „i isi DONATORIULUI
_ |OBSERVATIONIj
e
z|*
Totalaln

isi
“

LIB
e AI DIN _|_
| ri
|

10| 41 Vocabulariu românu fraze; „|de DE DI N

Costinescu. | ::. |Noemb. 30, 1870.
21| .42|Diction. ital. românu de Frollo| - „Sep. 11, 1870. [|

ITY
2| 43IDiction.: Bescherel.. iz + -|Dee, 16, 1870. .
1871 19| 44/Tomaseo Diz. | IRRD Ma Aug. 5, 1871.
1|
45 Dobronsky instituțiiones lingua] aa
|. slavieae.. IE Fă
1|-49 Bescherelles' Dictionaire de la

RS
E
pei langue franc. - Dec, 22, 1871,

” ", “DOCUIENIE VE
ÎI Ea îi Ye A. Deta. „ Jenadr.inregistrata
1869 1|Doeumentu pe rotbrana, cul . | No. 29, 1869.
sigilu in cutia de la Carol TV]... DI
NI
e Mi
„„imper; Germ.- Hrisovu pe] ., . |
“ pelle de vitellui fora pente dej u
U

la Gavriil Movila,..: ep
| tom. | : jeuadr.inregistrata] .
1| a Domnița Maria Mayrocordatu E „„No.22, 1870.
AL

1000 stupi, 1000 oi, 30 scu- i

telnicu de la Gr. Calimachu.!
3 Archim Agapi numitu pe dece !
anni egumenulu mon. Risk.
TR

| . dela, Mich. Gr. Sutiu. N

1-1 4|George Vasilovski, numitu spi-|. .
| tieru la Falticeni, de Tonul. ni
EN

1. Sandu Sturza. SI Ma
23 a gem _leuadr. iliregistrata
| 5|Sigiluîn câradola Petru Baresiu _ „No. 39, 1871.
1|. 6|Medalia mica de axgintu mMol-| o i
/C

"|. dava din epoc'a domniei l- |

” Dere, -
1 7 [dea de bronzu -a, Caimăcatni- -
| loru Panu si Sturza. _ |
1| - 8/Idem Huinbold.: Dţ |
SI

l| 9 Medalie de argintu descoperite .

la Caracal. ' |
3] 10jldein' de: bronzu romani.
IA

1] - 11|Pergamentu hrisovu de la Radu

Mihnea.
CU
 200. -

RY
|.

4:

|
“Î| Totalutu volnmeniloru
specificrte:.

NO. CURRENTE
“ANNULU pie
„NUNRLE p OBSERVATIONII-
A

RA
| OTITLULU CARTEI |:
i at DoNATORIULUI| |. mi
Volume
i

LIB
1871, Medalia ospositionei din Paris aia
—_.

-din 1867.
[dem asântirei stâgurilori din eta?
n.

Galati. -

ITY
Bronzu moldo- vălacu d'in 1772. aia
N Ra

15 Epistola autografa de la Ge Azi - 1.

a
sachi din21 „Nouembre 1868.
So. A Papiu din partea sedenti'a . din . 12).
protop.. Michailu| :Ang: 1871.
i?

RS
i:

16 Monete: vechi romane... “Crisianu. -

V. A. Urechia. | sedenti'a d'in 21
“17 Planu: allu uiiieloru.. cotatii VE a ] “Aug. 1871.
“Ghertina longo Galati.
CO...

. 4 .

Tabella de nionete' daciane de |

i |
i .

G. Saulescu.. !
«
, pi

1dera reproducundu diverse 1me- |: AIaE

i :
l p „. 1.
NI
2

”, .

' daliesi monumente aflate în i,

1
pa
,
-
;
. :

Ghertina în an. 1837.

Di ai :

„20 Situationea sarcofagieloru de ii Dă

i 1 : Ţ
LU

„la Resca, 1870. rez

.

,
1

:
ia IEI
op. | :
(iti te La !
. i
; ta . .
Ei , :
A

4 2
Pa. !
TR

ERRAT
INA
-
I I4
mi
„E .
, ek.
e
.
. LR Da o Rara
îi
a ”
a.
. ,
a] , .
....
he Ei id .

ai -. „d
e , Li
EN

.
Di

în tocuu de.
/C

“1431, 00
50 2. 1481,.00, i
E 332, 59 pg
'320,564, 04 .: 320
| „58,598,
e
|:
SI

SL 1625476. 5 16, 25426

174 32 C.A. Sturza, D. A, Sun za.
IA

ah,
SEI Pi a

$
U
BC
 „ ANNALILE

RY
RA
„_SOCIETATEI ACADEMICE

LIB
i

ITY
ROMANE

RS
. SASSIONBA. A
VE
rar roz aa7a

„+ TOMULUSALLU Ve
U NI

/ a

ni aie aaa
AL

- SROTIUNEA 1. -
TR

(PROTOCOLLE)
EN
/C

e pi
SI

o BUCURBSOL
IA

|
„ IMPRIMERIA STATULUI
Sa 1872.
CU
 RY
200

:
4

specificrte ..
| 'Totalulu volnmeniloru
4

RA
NUMIREE;
NO. CURRENTE
CARTEL ii! OBSERVATIONII -
ANRULU

ai
“P
o
ITLULUdoze onazonturui i
Volume

LIB
7

12 Medalia cspositioni in Paris far,

_

din 1867.
ti
33) Idem a sântirei stăguniloria din mia

ITY
_.

Galati.
i, Si
4 Bronzu moldo- vălacu d'in 1772.
15 Epistola, autografa de li GA iii Sa
=

sachi d in21 Nouembre 1868.

"A Papiu din partealssedentia din. 12

RS
hol. protop:. Michailu] : Aug: 187].
16 Monete vechi ra “Crisianu.
V. A. Urechia. . E sedenti'a din 21|
„Aug. 1871.
17 Planu: alu. ruiiielo:ru..
Ghertina longo Galati.
cetatii] «
E
IV
"A
Tabela, de monete: daciane de Să
CO.

G. Saulescu.
19 Tder seproducundu diverse xime-| i: îi.
UN

dalie si monumente: aflate în pi

Ghertina în an. 1837. i

2 Situationea aroofagilora de. pipi a

1.
N *

., , , , i
ha Resca, 1870. De papa 2 . .
AL

E „ îi.
Ă , - hi
Mt ie RI !
„i
îi [N ,
as
. ., d
ii tza
TR

azi t
pa .
Ă Vi .
si a
+ „. ie a
NE A ă Rai N . ut
|
_
Pt .
IDEEA
-
ES - : SRR O
. : . Ji N EA
E
EN

ji Ș vai
i sr
ă PN - ÎN
ese

1
i
Di
4

-
pa DE a. pa 7 .
pai ” i, i. !

Pag... dn locu. de. i citesce. ESI

/C

IE 49: Si “Taz, 00 i ia'0

50. „1481, :00, -. 1432.00...
7 932, 59 388,
A "59!
— 2118205604, 04 E? 320, 564, 05,
SI

| „58,523,— „n 593,
Sl 16,254, 76 15 254, 26
IA ;;
E „C.A. Sturza, ENE“Dia Ia ta
IA

„Sturza,

EI
U
BC
 E

Y
!

„ ANNALILE

R
RA
„ SOCIETATEI ACADEMICE

LIB
ITY
ROMANE

RS
VE aa'72
DI
. =rmsozoaza az
NI

ii “TOMULU-ALLU a
LU

pa
RA

SROTIUNEA 1.
- (PROTOCOLLE)
NT
/CE
SI
IA

_- BUOURESOL
„ IMPRIMEBRIA STATULUI
CU

o 1872.
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
AL
UN
IV
ERS
ITY
LIB
RA
RY
 R Y
RA
„ SETITEA ACADEGIICA ROMANA.

LIB
tut
, .

i ip SESSIUNEA! ANULUI 165, a

tf

ITY
RS
gi Da pp. fa Ei -. - -
Rt a atatia șI pf : Ma at pe

Ter cae ci 2 Aueustu (orei) 1882, VE ÎN

“Presidente: a. Teo. Leana aa ta
NI
| "Membri. presenti: P. “Poiehariu, G. Baritiu, 1, o. Mussiniu, A: “Papiu Zlari ici,
G. Sionu, A. Romanu, A: Odobescu, V.. 4: Urechia, P. S. Aur elicinu. atita
LU

Tai Augusta, Masti, fiindu ! co membrii: presenti : mau fostu in numeru. suf-
1 “ficientu: pântru': a se deschide in modu officiale sessiuneâ annului currente 1872,
“astadi, Mercuri, 2 Augustu,:la orele 1 dupe media-ai, in faci'a nenibriloru de mai
“susu, presiedentele luandu cuventulu, declara sessiunea, annului curente deschi-
RA

„sa, dandu pe 'seurtu .relatiuni verbale deșpre lucrarile delegatiunei in cursulu

annului espiratu, peno candu rapportulu iin serissu allu Delegatiunei se va pune _-
“pe mes'a societatei impreuna, cu incheiarea, . compturiloru, cari n'au pututu iinco
NT

A a se termina de catre cassariulu societatei. |

„Intre acestea, 'presiedentele declara ca au intratu 17 manuseripte, in urmarea
eoneuisuriloru publicate, sși. anume : 4 traduețiuni. din: Cicerone. -| manea
CE

| Depp Salustiu,
| ge "Dita Liviu,
| 08 pm us Plutarehu,, aaa
i - lg - Dione, Cosi
/

DR Re „ loa n „ Polybiu. ii
Si proptine ca societatea. se numesca una. Comisiune pentru cereetarea oru
SI

că se nu se perda tempu, peno.. la intrarea în celle-lalte lucrari ale societatei.

"Boeietatea, „primesce propunerea, D-lui preșiedenţe. i
IA

; +: Se propune numirea; seeretariului adhoc. „pentru ; sessiunea annuli cuzrente

«
n; os. :Hodosiu fiendu inviţatu că se bine Yoiesca, a continuă functiunea de se-
,
PER A DE a acri
CU

PCD IRI E a De aa
 RY
declara co ai in inotive |
.

| oretariu adhoe. si pentru sesiunea, actuale ; Donini a Tai

RA
nei, si roga, pe societate a
bine-cuventate nu pote: se stea peno la, Anitula sessiu
allege pe altu membru pentru implinirea funetiunei dei secretăriu adhoc.
riu ad-. SE
In comformitate, eu axțieululu 10 din regulamentu. se alege de, secreta

LIB
SE NR ai
hoc D-au! Ţ Caragi ani,
comn-
Se allege pentru cercetarea; manuseripteloru intrate prin eoricursu una
u,
missiune din următorii dece membri : P. Poienariu, 1. C.] Massimu, A. Roman
A. Papiu Ilarianu, % “Sionu, G. Baritiu, V; A. Urebhi a,, A. Odobes cu, şi LI, Ca- |

ITY
ragiani. !
E
Don Budox iu Hur-
“In urm'a communicarii facute de D-nu presiedente ca,e
ti proce-
" muzaehe primesce a fi membru actuale ajlu societatei, membrii presen
dendu la votu Pau allessu in unanimitate, earu D-nu presiedente printr una, tel-

RS
O. i
legrama "lu si invita a veni immediatu la Bucuresei.
D-nu A. Odobescu offere membriloru societatei cate :unu essemp lariu d'in
de sserieri atinget ore, directi i seu iiidire ctu,-
cartea, Bibliograpliia Dacii, “indice

E
de vechii locuitori ai Daciei, publicâtă! spre a facilita “cercetarile concurrentiloru +
la premiulu instituitu de A. Odobescu membru societatei Academice romane,
IV
„D-nu presiedente communica societatei: co! D-nu Poienariu: darueşee ono-,
rariulu seu de membru alliu Delegatiunei, pe axinulu 1871—:72, pentru mobilare ea
UN

| bibliotheeei, despre care societatea'ia/scientia cui multiamire. ..! ME

timpul ui inainta tu, presied eritele radica sedenti a, la, B:ore
| dup"Dupeameadi a, , annune
acestea fiindu iandu pe cea
“viitore pe: Vineri: 4 Augusta, la 1 „or dupe |
“aimedia. ti taine pai IE zi pe i e
Li ai . ta
AL

Presiedente, |A, Preb. Laurian. : i SPER

Li i : E
.] iai a gt : ai

mii ti „ Secrotariu, Lă Caragiani. SPER

TR
EN

Protocollulu'sedentiei: a Ta a societatei. academice - omane

i IS
EDIT
din 4 Augustu 1842.
/C

Prosiedinte : 4. Trej. Laurian. i

Secretariu: Z. Cariăgiani. m - i
Membri presenti : P. Poienariu, G. Baritiu, 1. O. Massimu, 4. Papiu Nariami,
„GQ. Sion, A. Romanu, A. Odobescu, V: 4 Proeiic, +P. Se Aurelian, Io, Hodo-
SI

| sii şi 4. Pet caca E paE Sat

Se citesce protocollulu sedeztici: precodente si se> adopta. Doninulu, presie-

IA

dente deschide sedentia comtunicandu societatei co: discursulu“de.: :receptiune

allu nouliii membru D-aiui Anastasie EFetu este” gata, si la invitătiuneă, facuta de a
_se declară care d'in membri se insareinedia, cu respunsulu, s'a, oferiti Domnulu
U

V, A. Urechia d'in simtiu de recunoseintia catre recipiendariulu.

BC

N
 DE _ 5

Y
La ordinăa dillei. este > raportul, delegatiunei
despre lucrarile eLin cursulu an-
, nului espiratu(Anes: A). D-nu secretariu generale

R
o gâ, cetire r aportului imp
i reuna
cu situatiunea, dupo care luandu cuventulu D. os. Hodosiu,, Propun
e a, se ty pari |

RA
sia se: distribui membriloru câ/'si. in annulu trecutu, ap poi pentru essami
= app ortului, „propune, a se. num nârea
i trei commissiuni, una pentru
partea administra
tva, alta, pentru partea financiaria, si a treea pentru cercetarea Starei bibliothe-
cei. Propunerea; fiindu adoptata, sau allessu:, ,

LIB
„.Pentru cercetarea partei administrative : D-nii Tomhdaui! Sionu, Caragi
iani,
” Pentru partea finânciâria, : D-au. Baritiu, Hodosiu, Aurelianu;..în î
"Pentru! cereetârea, starei: 'bibliothecei; *D-nii Papiu, Odobescu, Fetu.
"Dupo acesta D-nu pr 'esiedente presentedia, si cetesce „urmatorea, progr

ITY
amma,
despre, Imerarile, „eu care. are, a se „oecupă.. soeietatea, in „Sessiunea annului
currente; -. ..: Ă a aa
1, Deschiderea șsessiuneii 1872. a tal

RS
“3, Numirea, unei commissiuni pentru. essaminarea, Tapportului. - |
3, ga N IN cercetarea, compturiloru.. :
NU A a „cercetarea bibliothecei. |
n pe E pi 5 i p cercetarea manuseripteloru intrate în
VE
A Sa „eoncursu.. NR NI ARI ȘI |
“6, Velireea rapportului «commișsiuneiei de la No: 2 a a
7, NO mi ai
NI
RI: Prescntatea budgotuli pe. 1872-18 si 'desbaterea,. lui.
„9. Desbaterea; formei, esterne a diplomelor (costulu lor),
LU

„10, Cetirez. discursuriloru de „receptiune, . o Se

"11. Cetirea respunsuriloru la discurşurile de vocoptiină. NR
112. Cetirea rapportului 4commissiunei No. 4. Da Sa
18. Fixarea sedentieloru publice. . i Ş
RA

X
"14. Desbaterea assupra Tuerariloru de pussu. la concursu poatiia annii viitori,
15. Desbatere: assupra publicarii opereloru lui Cantemiru. | |
18. Desbatere „assupra noueloru seripte alle streiniloru iin respecrulu Roma-
NT

_niloru, ,
17, Alegerea Delegatiuaei. -
18. Alegerea officieloru secţiuniloru. .
CE

19, Allegerea de noi. membri al societatii. :

20, Propunerea parentelui Radeanu i a |
v

„D'in chestiunile de mai susu societatea. adopia 2a see pune la ordinea ăillei pen-
tu Luni 7 Augustu urmatorele : Ea SE
/

1, Fixarea sedentiei publice. . e

2; Cestiunea Diplomeloru. * îi a Da Ea E a |
SI

„3. Propunerea paventelui Radeanu.... e

"4, Noua tendentia a iiseratureloru streine in vespeotulu votoaniloru.
IA

Sedenti' a se vedica; la 5 ore dlupo amedia; „cea viitore se anniineiz „pe dia de
„
CU
 j -

RY
Lc —:

ăia,i in
ia, eâr dia. de vane “Saiibata jucid
Lai ri Augusta, “ja ia oraduza: ind ucti une a aito rilo ru
sereriptelo,, de atead
parte |commissiunile cu, cexeățaea 1manu
.

: LL
i

i
:
S
7 Ni ai

. a ia
la conc uEsu

RA
publicati
î Presizdente;. A. "Tr ep. mura.
„2
'

- criteriu, i Caragiani,
i Te ti .n e
AmiUNEL
a
ÎN

LIB
RAPPORTULU. Dea
Anesz Lit, A.
a
Anu
PRESENTATU, SOCIETA TEI 1872.
în siedenti” a din 4 Augustu
pe. _

ITY
ĂE “Domini trb
traduetiuni ai in
au concursurlorti publicate pentu celle mai bus
1. În ura
ipte,.. classificate
autori elassici, parte latini, pazte greci, au incursu 17 manuscr
precumu urmedia:

RS
1. Patru mariuseripte de. irăducâze ătia Cicerone, si anunie :
cu. devisia:. „Caritate. el. benevolentia 'civitn septun tsse
0), Manuseriptulu
oporici, non (7 n8 (Cier, or. pol. II. 43).

audientium ei docet, et delectat, et permovet;. a | E

0)] Manuseriptulu cu devis a: Optimus es enim, orator, qui „dicendo aniniios
i
.
IV
]
c) Manuse riptul u cu devisa : | „per varios „cisus, per toi, diveri mina er unu” |
a .- se n
tendimus în Latium, i
UN

d). Manuseriptulu « cu deyisiaa: „0atit, 0 stie, gucata sei diffeil e! «si pita: 500.
guelli che se ne curino; -. II a
2. Cinci manuseripte, de traductiurie d'in Sallustiu, cu devisc lă urmato rie :
«) Resboiele stau în clipebă ochiului (Mironu Costinu);pe
E Sa

E a
AL

d) In primis arduum videtur res gestas scribere (5 ilustin); |

| c). Vivtus recludens immeritis, mori Coehim negată, lentat iter via Qaorat );
d) “Major, gloria
g posteris. quasi, lume; (Sal J. ;.N tă
TR

6) Acti. labores jaicundi ș. | | | a |

“3, Trei manuseripte de teadiictiunia dia Titu Liviu, cu dovisele: Sia
a) Varia vitae commutabilisque est ratio, vaga volubilisgue fortuna; IE
EN

b) Polius esse Quămu videri; - Di

c) Be dlicb nicht ibrig als sich zu figgen und detii neuen Haszizi den alter schlagend
ihn sorgfăltig zu sammeln und zu sparen diesca” delete "Capital einer " gemisehan:
delten, Nation (Mommsen) ;FE ai n Să
/C

"4, T'rei manuscripte de traduotiuie din vieti a lui Gicerorie de Pitateiu «cu
urmatorele devise:.. Da -: |
a) Palmam , qui meruit „ferati Ea e IE a
SI

5) Sit apud te honor antiguitatis; > e

cl
aaiza
e iz
ds si: : "os ady ză ia
-c) Ilpâărov dei ce dvăhast. mapanohoudet (Epiet
| - (N ice |
IA

mpăuara (Plat);
5, Unu mănuisezipt di
« in. Polybiu cu devii: a; Pirtiă 7romatie ; iei e /
o “ , a
,
U
BC
 Y
“6, Ta. fine; +unu manuseripia, de traduetiuna din Dione Casin, cu devista:
iriăoi ceaurby.! Da AID 5

R
? —-

„ Pentuu' Drob? a din: alti septăle autoriu din” cei pusi îiîn cozicuisu, âdloco din

RA
Dioriysii Alicarilasscu, n'a iiniratu neci unu manuseriptu.
E de sperat, co pentru xulte, deco; nu: “pentru tote, din aceste incercari, se voru -
| să concurenti, cari se obtina votu favorabile, de la commissiunea insarcinata a

LIB
“€ cerceta aceste: incercari ; in acesta pepe aiuae, se cere de: urgentia facereea si Vo-
free

| gulain entulu p ohtru tadicorâa si pu pliccatea autoriloru clas: si ciin limba romana,
IL. Celle;: proiectate a se ty pari in cursulu anului inestat, s'au si typaritu, adeco:
“1::Maniale de'statutele si ră gulanientele societatei, cuun conspeetu de miscarea,

ITY
persoblului acellei-ași societate peno în annulu incetastu. : .
|
2; Cosuimenităriele “Hui Julia Cesare de Bellulu gallicu. E
d DI a i

“3; "Testul originale latina alu opiu lui! Canteniru “ințitulatiu : „Dekcripuio
"Moldavie; Pentru publicarea, ulteriore:a, opereloru. lui Cantemiru, delegațiunea,

RS
a procuratu Domnului Papiu manuseriptulu:: cese affain bibliotee! adiin Blasiu;
nuâ potuti inse af unu. 'medilocu de a intră în relationi cu “Berlinulu, ea se
_ “capele și. de: aci notiţiele necessarie la acellu-asi, "scop.
VE !
A Annalile sessjunei annului 1871, într anu senguru “xoluziu: coci, de'; si in
EI mentionat” a sessiune s a luatu decisiunea, ca “aiscuşzuzală de xeceptiune cu res-
punstrele! loru, “euimu si “disserțatiunile ce aru presentă membrii” actuali ai
NI
- societatei si alti barbati de littere si de scientie, se se typarescă' in altu volumu
despartit de cellu ce are'se coprenda numâi i procesele verbali alle sedentieloru
LU

unei sessiunes,. totusi delegatiunea 1nu a credutu co in una a dov'a parte a anna ,
ilotu, pre annuli incetâtu, aru pote! bene figură unu sen guru cuventu de veceptiune
eu respunsuha s seu. Prin esact'a, implinire” a oblegatiunei” prescrissa in regula-
“mentulu yotatu' în. sessiunea, trecuta, membrii! actitali voru da, nu ne indoimii,
RA

“materi'a,. ceruta,” pentru: reealisarea cestei de a dow'a parte, a annalilozu. Peno

acumu inse de la neminea nu s'a primitu scire despre vreuna asseminea luerare,. .
F:
carei-a dupo prescriptiunile. regulanientului,.„ca se 'se pota typari, ar cauti, se
NT

'se dee lectura iin senuilu societatei seu a uneia, di in seetiunele selle. Se pote ca
membrii, cari nu 'au fostu presenti la 'sedintiele - sessiunei trecute, se: fia afflatu
tardiu despre, despositiunile mentionatului vegulametitu: :! coci societatea pen- .
CE

tru nâci unulu din regulamentele" 'selle nu & despussu, ca delegatiunea sea 'se
communice în parte si formale fiacarui membru testulu unui regulamentu d'in
noii rotatu ; deco sociețatea crede, p'are decatu. se iea una, decisiune iin acestu
intellessui. Se pote; inco' si mai multu, ca invetiații. si litteratii romani, cari nu su
/

inico “membitii” ai societătei dcademice, dero : cari aru fi apti si despusi a commu-
nică 'soejetatei traetate ca acellea ce ar. fise formedie a dou' a parte, a annaliloru
SI

. unui annu, se nu aiba neei una connoscentia de despositiunile. reegulamenteloru,

prin cari colunnels; annălilor se | deschidu pentru veri-ce lucrare seriosă a veri-
IA

„carui invetiatu si litteratu românu. Pentru acasta-ă deligatiunea crede co aru fi

CU
 A. „o

iunile atteng tori dă

RY
| „bene, deco; sse invoiesee si sociotateay ses6 see cullega tote disposit
organele:
de acestu puntu si se Ji se dee cea mai. intensa publicitate prin tote.
actuali. din, nou numiti
celle mai. respandite iin. terrile “române. — “Membrilor
i cere:
delegatiunea a facutu, ]a, „tempu, si formale eonnoseutu, co usulu societăte

RA
|
ca fia-care d'in ei se prozuntie! unu diseursu de receptiune; rogandu-i totu deuna..
data ca de tempuriu se communice si deligateunei lucrarile loru, spre a se pote.
luă: mesure- pentru respunsurele. cu cari au se se intempene, asseminea discursuri;

LIB
dâro-si la. acesta, ; iinyitare . formale nus 'a,. primitu respunsu decatu de la, D-lu ui
Ă, Fetu; care in. Tuniu trecutu. a ânnuntiatu, co, si-a preparatu cuventulu, de re-
i ceptiune, ce vre se pronunție. in acesta sessiune ; nua inaintatu inse d6legatiunei
i
'si testulu, discursului insusi, Si: de acea-a nu s 'a potutu lu peno acumu neci una.

ITY
" mesura pentru respunsu la acâstu discursu, De la Prea Santi'a sea episcopulu
Dunarei de! diosu, Melchisedeci,; delegatiunea eu mare - parere de reu, care ya
fi semtita, nu ne indoimu, de. tota societatea, a prirhitu cererea de a f descareatu
de sarein 'a de. membru . „ăetuale, ee, pentru motive de sanitate,. nu ax mai pot |

RS
portă, promittendu inse co pre. alte căi va fi totdeun a paratu ada totu concurşulu
“seu sociețatei academice; despre acesta benevoitozia, „desposetiune cotre socie-
tate, Prea Santi'a sea, ne adatu, in cursulu acestui annu, probe cu fapt'a, procu-

E
| vandu unu numeru de abonati la dietionariu si facundu biblioteeei societatei daru 3
IV
venismului: Deligatiunea, asiii dero credea fi fdele interprete. allu sentimenţului
unanimu alu. societatei, propunendu a se invita; eminentele prelatu, episcopulu |
UN

Dunarei de diosu, se. accepte sarcin'a de membru onorariu si „orospondențe

„allu societatei academice romane. :. i -
| 5, Din Iuerarea, lessicografica s3 “au publicatu teidieei si cinci ds colle- in...
septe fascicule de cate cinci. colle, Si. anume doue fascicule de glossariti si cinei
AL

de dictionariu,. atatea prin urmare cate se poteau typari. cu. alloeatiunea,. prere-
duta in budgetu pentru aacesta lucrare: boei de si allocatiunea, budgetaria prevede
„parira a a, 40 de collei in eursulu anului, inse din acea-asi Stumma, delegatiunea |
TR

collahozatori i, alle caroruu lucrari nu s 'aua ty paritu sisinu se poteau typari inn cursulu ”
acestui annu,, dero „cari, in virtutea, conelusuilui uatu in sessiunea trecuta, aveau |
EN

_ dreptulu a reclamă anticipatu. una, „parte, de. xemuneratiune ce li se cuvene pentru

lucrareea loru. Aşiă doro, pentru ce nu s a inceputu, cumu se. decisese,
typarirea
dictionarului din done locuri, se esplica prin acesta, singura, impreg giurare a, ip sei
/C

de fondu alloeatu; fără se mai adaugemu, co applecarea unei asseminea

mesure
chiaru candu amu despune de fonduri, avu. intimpină in practica, difficult
apprope, invineibili. Appellulu. de, abonameniu. la „dietionariu a avutu r esultatu
Hi
| destulu a da
de si
satisfaetoriu: listel e inapoiate: peno acumu,. cari facu mai numai
a. |
SI

reia parte d'in, ce e impartite, dau unu .numeru de. “mai bene. de.
cinci. sute de
abonati,
i si prin. urmare una summa, rotunda, de 10 „000
de lei de incas satu” in:
IA

cursulu aznului „îmcetatu că diumatate de. pretiu, alu agestor u abonamente, şi

N
U
BC
 o a 9
7 Ă ÎI A ai - pa

Y
una, suma, totu atatu de măre ae incassțu in, cursulu anului
* gg

urmatoriu, ci alta
| diumetate a pretiului acelloru-asi „abondinente, asiă în

R
catu în budgetulu annului
„urmastoriu,, la," art, venitureloru 4'iin vendiare ea numai,
a dietionariiilui, se va pote.
inserie summa, de lei:20, 000. In: comptiirele annului ineeta

RA
tu summ'a de Dani |
_„ prensi si incassaji din vendiarea, dictionarului figurediai
inai mica, adecoii in cit”
de lei. 8. „600, totusi. cu, meltu suporiiore fellei de lei 1, 500,
ce; se prevedea; prin
Dudg tul. annului incetatu co au se se ineassedie d'in vendiare ea

LIB
cartiloru, pre
cand banii prensi din! vendiareea altoiki-darti typarite de societate abiă.
se urez
“la modesta summa de lei:275. Deco. incassarile. facute d'in abonamente la, dicti-
onariu in cursulu anului inestatu nu' se. suie, cum s'aru ; astepta cine-va, dupo
"> numerulu abonatilor, cellu pucinu la, ciffr'a de- lei 10, 000, „causa este co prede

ITY
| una parte unu numeri de abonamente au fostu peno acuanu numai annuntiate,
fora, sese fia țramessu. si pretiulu abonamentului, &ro pre de, alt a co la unele.
abonamente s'a seadutu ]pretiulu numai la diumetate : in acestu din urma casu

RS
s'a afflat delegatiunea cu cererea baronului Ursu, presedente allu cozbitetului unei
cireumseriptiune de scole. primarie in cerculu Fagarasiului,ccare a reclamatu iin
” favorea, ăcelloru. secole abonamente cu unu:pretiu mai scaduti; delegatiunea a
ceredutu co in favorea, scolelo» primarie se cadea se accepte acesta cerere, si ruse
VE
indouesce cu societatea, se va'uni ce delegatiunea asupr 'ă acestui puntu: cereri,
de: asseminea riaturaa. s'au mai facutu, si satisfacerea 'loru spendura, si de la
votulu 'societatej. — De: cestiunea, dietionăârului se, tine si cererea ce.a, facutu
NI
D-nulspireseu dea se typari cu speselo șisocietatei unu micu dietionariu de ter- |
menii speciali iin aitea typografica, i a
LU

“6. Nu sa pututu-inse typari. diplom!a,a, asupr” a “careia, s'a luatu 1unu 1 conclisu
“ în sessiunea; trecuta, „pentru co summ'a ceruta pentru modelul: presentatu de-
legatiunei de cota, commissiunea insarcinata, cu acesta lucrare; eri, asiă de mare;
“incatu nu se potba aceoperi din paragrafulu speselora cstnorlinarie: ; apoi de
RA

alte paragrafe nu se poţea despune.. aa

Cu toţe:acestea,: delegatiunea nun alipsitu dea comunică, prin anume adresse,
fia-carui” a din cei 28 de membri allessi in sessiunea, trecuta, numirea, sea de mem-
NT

bru onorariu sau corespondente, De la cei mai multi membri onorari, mai allessu
straini, ss'au primitu respunsuri i afirm ative şi plene de multiamiri cotă societate,
i Asiă din strainii numiti membri ohorari ai societatei, au respunsu Domnii : : l.
| Charles de Linas, 2. cav. G. Biondeliii, 3. cav. B. Capelliniă, 4. 4, Ubiciui, 5. B. Ey ger,
CE

6. com, PF. de Laste yrie, 7. Lord Stunlea 77, 8. Er n. Desjar dins, 9rcom. A. Uwarow;
n'au respunsu Domnii: Î. Pr. Bock, 2: Philartte Châles, 3. baron Ad. d Avril,
4. W. Prâhmev, 5, Adrien de Longperrier, precumu neci. Domnii P. Monlau, si
/

IL. L, Steenst. up, numiti membri onorari înco d'in sessiunea annului 1870, candu
li s'a si: notificat, dero neci atunci nu an respunsu, si credendu-se co pote nu
SI

au intellessu testulu romanescu allu adressei, di S 2 facutu si a dou'a notificatiune

si cu testu, francesu. *
IA

CL 3

„Dintre romanii „numiti morabii onorari, au respunsu. cu: muiltiamiri pentru

CU
 RY
1.
7 .

vespiinsu inse Domnii;. .. -

hi 3

societate Dorinii: 1. 0. Oratinilescu, 2. P. Vasiciu; mau

2. G. „Polizu ;3. 6ro Domnii:
1. Avehiepiscopu si. „Metropolitu Andreiu. Siaguma,
onorea ce Ji s'a facutu de
1: P: Cuciurdnu, 2. GQ. Ioanide au respunsu deelinandu

RA
spondenti, au. respunsu af.
"societate, In fine 'd'in Românii numiti membri corre
,3. loanne Moldovanu;..
fivmâtivu si cu multiaaniri Domnii: P. Vasiciu, 2. Gaby. Popu
cu, Dr. WM: G. Să
nau respunsu! Domnii: I. onneseu, Gr: Stefanescu Cc P. Bobes

LIB
Obedenariu. | | :
“In respeetulu mombrilor Snorari cari nu au datu neci unu respunsu, nu e
tiibiitu de respectu
"nimica de dissu: Societatea prin asseminiea allegeri solve unu
neci una,
cuvenitu mariloru 'illustratiuni litterarie și 'seiintifice, si-acesta-a, fora

TY
de sau.
restrietiune sau conditiune, xemanendu la delieateti'a numitului a espun
nu: cu multiamiri la votulu societatei; nu se pote inse-dice totu atatu si despre
“membrii correspondenti: pentru acestia, dupo parerea deligatiunei, cei cei propun

I
: caută mai antaniu se se assecure de acceptarea celloru

RS
“la alegerea Societatei ar

„ ebi-cumu inse 6 necessarin unu regulamentu. care se prevoda «ce lueraii si,
ce conditi uni se ceru de la, membrii correspondenti ;:"numai asiă,s'ar pote demo- .
VE
“stră necessitatea de a immulti assemini membri la fia-care sessiune a Societatei...
“TII. Starea materiale si finantiaria, a Societatei se va vede mai: lamuritu din.
tabellele detaliate; allatuvate pre longa acestu rapportu, si an ume': liste de cartile-
NI
cumperate și. donate iin cursulu annului incetatu, și tabelle 4de: compturi, margi-
nindu-ne aci a observâ-ineo urmaţori6le: . - Da id
U

l. Ministeriulu culteloru și. instructiunei a destinatu „pentru asul societatei

doue camere in planulu de diosu allu Universitatei, o, -
2. Pentru marirea, sau cellu pucinu . restabilirea siibventiunei din partea şgu- .
AL

verniului nu s'a potutu face nemica, ei si pentru annulu 1873 s atrecutu si votatu
modestă summa de lei 10,000. - - ca |
3. Onorabilele Domnu commezibra; p. Poenariu, a donatu societatei diurn a
TR

'sa de membru allu delegatiun ei in sumă de lei 235 pentru mobiliaziul bibliotecei.
4. Parentele Protosyngheli Melchisedecu Radeanu, preotu la seminăriulu
Socola, a facutu cunoscutu delegatiunei co vr6 a donă societatei patru sute de -
EN

“galbeni No. 400 „cu restricţiune inse de a se bucură, pre catu va mai “trai,
de folosele acestei summe, cerendu totu-de-unadata, ce conditiuni utili ii s'aru
potea offeri de societate. Delegatiunta a respunsu co nu isar potea offeri alte .
/C

folose decatu celle ce trage si densa d'in alte fonduri alle selle, si co “aceste
procente i se potu respunde regulatu in doue 'semestre, sub reserv'a inse de -
approbare a societatei. Parentele Protosyngclu a declarati, co se » multiainesce Ş
si cu: aceste conditiuni.
SI

5. Intre donatiunile, cu cari s a inavutitu bibliotee” a soeietatei, „figuredia, cumu.

e |
so vede din listele sii si doue lade cu documente, donate de Domnu A.
IA

ica, documente cari, din lipsa de tempiu materiale, nu sau. „potutu inco
"eercetă, regulă si clasifică. | DI E Dc i
U
BC
 RY
PP

6; Presiedentele societatei i pentru studiulu limbbeloru romane de la Jontpell

ie p

RA
. a cerutu ea Societătea ! nostra se tramita, acellei - societate cate unu essempla
riu
din typariturele: selle, promittendu co societatea de “Montpellier. nu numai
va
analisă si annuntiă; in revist a sea, typariturele nostre, ci înc ya tramitte si-ca,
societatei nostre: essemplarie. din tote typaziturele selle. aa

LIB
7. D'in celle espuse si mai vertosu d'iu compturele alaturate se va vade, ce
essercitiulu. annului incetatu: preseita unu escedente. destullu de insemnatu, si.
co, acestu escedente seva inâri_biai inultu! prin: incassarea diin vendiarea cartiloru,
mai veitosu' siin speciale din: veiidiarea dictionarului ș cu tote. acestea, atatu

ITY
„ acestu- eseedente; catusi, celle alte. fontane de veniture,: fiendu destinate la, =
_ marirea si realisarea de scopuri, speeiali; de cari despune societatea,-nu se potu
„applica, decaiu la esplotarea unei parti a campului deschisu lierarilorii selle,:pre
cându, alte parti forte importanti alle acellui- -asi campiu cautu' se remana; cu mare.

RS
dauna, i in completa, nelucrare; nu:vomu' "dice: nimicu! despre lipsa de: midiloee
pecuniarie necessarie la; lucrarile” sectiuniloru istorica, si seientifica ; 'dero:chiar
spesele, ce necassita manipulare ă'adunârei societatei in: 'sessiune gencrală! nu..
VE
se viai'potu acoperi tu subveiitiunea, d'in care se: aeeoperira peno acumu;"Ioti .
E membrii cunnoseu deji, co.acesta strimtorare'a fostu principalele motivu, care
a indeninati pre “delegatiune a cere eii insistentia, că, toti membrii se ; propere a
NI
| veni se iea parte la sedentiele sessiunei' presente. e a
* Pvesedente A T Lauriara, DL Re Ie ee
LU

mi e „CP. Poianariu
ta ai Membrii, SE W a Urechia, m DI e te
Ea
„Seorelașiu generale, d. 6. Massimu. Rs st i
A
TR
EN
/C
SI
IA
CU
 RY
RA
: RR

LIB
3 Dai |
3 : pr | Ia
:

| Penale Presiadenie, a
e starea fonăurelor u si a cassei,
„Cu onore vinu si estimpu a da velatiune despr
u 1872, si deosebitu situatiunea!
„ Soeietatei, precumu se afla la 1. Augustu annul

TY
pono la: 31.Iul. 1872)...
budgetaria a annului trecutu, (de la 1 Aug. 1871,
s'au scosu acesti |
e
Comptabilitatea cu care s'au tinuti socotelele si „dupe care
SE A
estraetu; ss'a tiniutu in parțita dupla,

I
atu. in85 de avticole: : iar.
- In Jurnalu tote. operatiunele annului sau. edact

RS
| a
compturele d'in Librulu mare s'au formatu 26:
loru iniLi brun mare
"Pabela I din acestu. estraetu arreta specificarea operatiubi
ile loru.'
in 20 de'compturi si cari se-si'veduiin .bilaneia cu numirile si pagin
“Potalulu debiteloru sii allu eredi
- la 1 Augustu, e acellu-asi de lei. 88405
telor u,
9,
VE
ecuali
35.
intre dense le Și
|
cu allu Jurnnalelui
|
ia corap tarel oru, 5
serve sce atâtu”
„ Pastea din stanga a acestei tabelle fiendu essent
a
NI
„eu bilaneia de precautiune, catu si-de' origine d'in care.se deducu in parte
annul ui, precu rau |
| drepta, pre de una parte, budgetulu de venituri si : spese alle
si inventariulu generale de activu si: passivu,: bilaneiate, fia. care în parte , era
U

pre de alta da nascere si tabelleloru ce. urmedia, cari nu suntu alia ceva.. decatu
“numai nesce desvoltari. .
AL

"Tabellele II și III presenta budgstele amnului 187 1— 7 a “în stanga budgetului

si în drepta situatiunea, lui. La: budgeti venitulu. e de, 68832, 54 si spesele
55212 — cu unu escedinte delei 13620, 54. La situatiune venitulu e de'79863, 11,
TR

si spesele de 51956, 33, eu escedente de.27876, 78. Atatu la venitu catu si la

'spese, situatiunea presenta condeie in plus si minus in reportu cu budgetulu.
„Notele atâtu celle de la venitu .catu.si celle de la spese deşvolta si mai multa
EN

repoxturele ce se afla intre situatiune si budgetulu seu. Da |

Primiti, d-le Presidente, assecurarea profunăului meu respeetu. !
Rai i - a a Cassiariu D. lareu. Se
/C
SI
IA
U
BC
 RY
2
1
mp:

da Da B. B L L AS: a op TI I:0 A Aness'a No. 1.

RA
în | 'Sictiun eee clau +si a "Casei Soci
etate, Aenderice Romane la 31
Talie |
19572 , (Budgetulu pre 1871. 15).
|
| Bă Na"a Bilaneia generale: a veeistrelora,, Da

LIB
i IBRULU'MARE ii PNI DEEDUOTIUNB:
gi Pa. Situătiun; budget. voiau
5p
|. Nimnirep papa
a, :Qompturiloru [85| Debit |'Orbăitu” ——— |

ITY
ȚE[i ii e „| "Venitu, 'Spese: 'Acrivu îi Passivu
! : pete DP De ea
1. Bilancia de intrare A ME 385095 98|385095]9| —;;.[-—| —r [i — pl
| 2. Oapitalu generale ||. —; ——[865361|18p:—.i —]
ss]. 3. Cass'a. . i 1] ..— l-—la68367]18

RS
: j Aras3laa| „49406[46] — li. —[:27876|78] . —...|—
3 |! 5. Bffecte de 'primitu! |, 300000|—[. — 1 —irl—l—oil-—l300000]—[. =
31|. 6. Procent. si vers. Zapa „|. az] =>
81320[5€[31820]58[.— - ||, .—, = — =
%|-7. Dietion. typarire--- 20692|65| 728]5rf 1728150 20692658 — 1—] — |l—
s| idem distribuire . 4454] — | — 1 aralsal 2 | 2
cl: 8. Salarie | ,. 3360|—[. —- VE |-l-—u ll.a36pl—l:. — —|
=> 9, Bibliotheca, . —
-1166|79] . — |] — 12 1760 7 zi
“1 [10. Spese de cancelaria - 21| il = 277
"PLZ [11 Annalii IV: „2 9652. 2] sal 976 52]; - 995|84|
NIZ =. |—
Cassa de feru., , -670]60]':— "|| 2" |] “exoleo| =
NI
YI lu. "Spese estrnordiniarie A di„249|85|'.. :322|6c[ 27160]: 249|85] — 1] — |
Alea [13. „Procent, Alexan.. Ion : '['''2792163 173378
]. 1733|78| a7oalga|' 2
[14 '—: : subvenţiănei:| '| *1276|— „2569[52] 2589|52|'1236|—| "||
— =
| = Subvențiane LL :| 2[-.71292[50[.:10000|— 10000|-—|. 1292]50|.: —
pa

| | —.
LU

2 [16.. Banii communi: 15251|50| '20559154 2055954 1525150]. | =

Bi [ar Magăz, “Dietionariu.. |.-]. 62364|—|' .8640|—] s640|—| — [-=]|
BI E|18. —.. Gramatica . 6o384]2 —
Ț..1164|—| 168|—] 168|] | 3996|.—]..—.:|—
[19 —.-Pacitu : | 12193|60| .-, 38/40] : .3s[40['— |-—['
2 [20.' Annali I'-
'2155l20 =: >
;1341[20| --- 36[40] *' 38(40| — |]: 1308/80 RR
E ja. 2: Annali. IL"
A

-691120| * Glacț -" -6[4o0['—:|— : 6saleol. ti 33

3 = -Annali, Ir " 716180] - 24[40]: 2440] —"
a aa2. Charta” | '692]40| — .|—
| | 4162176 2499 81|:
TR

ri Pondu “Delleormanu . poi pri

[-—[:2965|75]...1662]s8|: — |—
[o 1432|740 -.106|—|.—a, | [e — e Î- -aaaolra
* idem Odobescu . „| — | 1080] 2000] [| — — i 1080|-—
„e SP e pula CUT a
ia ac : „25179 8): 2499 81218678
EN

„n . a au 49406 46 _:80___ 39875670

N a ERE ia „i 28708 ir.
| _ E. :- " m EET e :, ; e
„pie
ÎN Ia
n a ta pt E
Atta
/C

. i SI ARI
în pi ae ai
po ” ze
ate , i i ă ie ' î : i EA

: ai aa egrpee N
SI

- | TRI ini E 4
| 7 ai a 5
IA

3 Rara a: | „te r:
: ia bă e L, EREI = 4 E
| i ui
CU

E
d E i
: ;
 RY
i

NE -
II.. BUDGET ULU SOCIETATEI AGADENICE ROMA inclusiv 1 8 72.
1871 peno .la. 31 lull iu
| iii de lă 1 Augustu

RA
Toia. -|B.|. ret EI
a ş Capu. I Venituri E
Zappa (în obligationi domentali
„A. 1. Procentele fondului „195570
| 5€
244,631 20. DR 11750) — |

LIB
e! e:

. .
5. Ve: camentulă VII pră. 'annulv 1872 ru as 1,500] —| = :32,820| 58
-3, Intrare probabi le € d'in vendia rea cartilo
oblig. domen.21, 672 34. 733| 76] 1,783] 78
B. Procent. fondului Al. loaine 1 (în
din aeonomiele subventio=. |
GQ. 1. Procent ele fonduln i ereatu
32,369 9 4). 2589 55
nei (n obliga tioni domâni
de
ale
la Statu pe. annulu . 1872: oaze 10,000] —| 12,589] 52
2. Subven tionea

TY
fonduri prineip.
„ D. Banii com. 'dupo annalogi” ă, celloru trei Iuniu 1871. 1,400) — |
1, Procentele bonului No. 3,315 sead. 10:
u, 18715
2. Procentele bonureloru: reseadiute la 21 August 4 „ao 89 N i !
andu sau cum eratu obligatitinile): - si 3; PUZ

I
& 3, Procentele probabiii alle Bonureloru. No. 3 315

RS
e 12.10 si 20-Iun iu-187 1 de la seaden tia peno la, £seam-
seadiut
oa ei a “ag15| 59] |.
barea bonureloru in obligationi - -domeniali . -+ "15402. 1£]_ 21,688] .66
„+ 4, Banii aflatori în cussa la 1 Augustu' 1671. ..
168,832] 54
Cap. II Snese.. Na
A. Din veniturele fonduuui Zappa..
a) 'Pyparirea, dictionariului .. . . na
VE e
Dă
-8000|:—|
V) Remunerarea a duci membri ai commissiunei essicogra- |
fico și a celloru alti: collaboratori la dietionariu pe. 40 colle 22,570] —
a 31 galbeni. . 14,570] —| ?
NI
".. 6) Pentru cumperar ea, de canţi necessarie si Jegarea cellota =
vechie. . a 92,500]
d) Salariulu Cassariului comiptabile 140 lei pre, ună. - a *1.680| — i eai
U

Serietoriului si arehivariu 100 lei pre, luna, » 1,200| — AN

x...
» Servitoriului 40 lei pre luna Ra "480| — 3,360| —
e) Spese de cancelarie, mmaterialu si espeăitioriy îneejditulu
si iluminatulu ee îi a 500| —
AL

_P) Typarirea anraliloru seșsiuvei anirului isi „i e — O aoo[ =

"p Cassade ferru ...... DR —. —. 500 =
h) Spese estraordinarie i. 1 Mai: — “500 Pa
4
«
.B. D'in venitulu fondului “Atessandru Ioanne: IL.
4
. 1. . .31,030| —
TR

a) Premiu pentru traduet.: comment, Iuliu Ceșare de: Bello.

Galico'150 galberi „areal 50) ninti i
b) Pentru iyparirea a 20 'coile di în traduc; miânuser. litteta
A, in 1 „000 esemplarie:.. 1.200] | 2,962] 50
EN

C. Tin sibventionea de Ta Satu

I.. Din subventiunea annului 1872. :
a) Venirea, membriloru la sessiuna; anuului. 1872::
La 4 membri (trei de la Pesta, si unnlu d'in ati a 40 g. 1,880] —
„La 1.membru de la Blasiu 25 galbeni "= 298] 15
/C

La 1 membru de la Brasiovu sitrei de preste Mileoy. a 15 gal.

05 e
2, Din procentele fondului subventionei. . 255 78|:
a) Typarir ea manuseriptului: deseriptio Moldaviae . 2500 — 5,378| 15
:D. D'in banii communi celloru trei fonduri;
SI

|
a) Diurna a 12 membri în sessiorea annului 1871 pentru 46.
i
!
dille a 2 galbeni pe qi .. . 12,962] — -.,, |
i. b) Viatecu la 15 Sept. 1871 pentru trei membri la Pesta. cote
1,938] 75) -
IA

+ 40 galb., unulu la Brasiovu 15 gal.; duoi la lassy cote 15 gal.

cj. Diurna'membriloru delegationei de la 15 Septembre 181.
peno la 31 Iulliu 1872, coniormu regulamentului e 940| —|-. 15,840] 75
Summ'a spesseloru-, . ZI [ir 55,212] 00
U

| 1. Venitu. a 88,822 54.

IL. See . . 55,212 — -
“Escedente în plus. . 13,620 54 -
BC
 RY
m, SITUATIUNEA BUDGETARIA A ANN ULUI 1811-
72
| , de la 1 August 1871 peno la 97 Tali 1872

RA
i “Cap. I. Venituri ARE

LIB
o eLus | aus!
[i
i

a. 1. Procentele: fondului Zappa .a iii 19,570 58 m | =

2. Versamentulu VIL pe 1872. ee I5e [e = He = FR

ITY
"8. Intrâro diniarti Ja) soar|co['-40,23e|1s]. 7417|60] - — |
| " B. Procentele fondului. Aleisanăru. Icanno |: — || 22378378] —- [= —
„o, 1. Procent: fond. ereatu din econon, subyân. +2,589]52] .—"|—l.—"l— —. —
2. Subventionea Ţe. 1812... „e a ee 10,000[—['.12,589152[ '— |] — |—

RS
| '9. Banii câm. dupo. analogă ajrutra fond, | Să în pp -
u Proesni: Donului: No. 3,315: sad. 10 Taniu. 1,400|— = a — — r—
- 2: 1demu bânureloru nesead. la 27 Aug... „8,070 894, —: la — =>
3. Idemu.: probabile alle bonureloru eo No. pi = = =
3,315
si 3471... ap VE .B8647] * —- |—] — |—] 1129|12
1 4 Banii aflati iu cassa „la 1 “Autustu 11. 15,402|18]. 20,559|54].. —:. =
E. Neprevediuti îni , buăgetai:
| | | . _
NI
1; Procentele fondului Tâleormana . . „| ' zosjz2| —: 106|12
a, Cupponulu de 250 lei „vechi Zappa ineas.]

L_l
* 92l6y] —, —[:. + 92]60[-:—
8! Pondu depusu:de:.D-nu Odobescu „:, .1000]— i 1000[—
4. Inapoiaţi de membri colaboratori (pre DEI Mă E DE 330
LU

facia) RA s-1 728]50] . —, '|—] + 728150] — |

5. Oforitișăe: D-nu Poienaru (urna de de- RP i
legata). E mir
paun em Veta aceata 285|]. 2162129]: 235|] —
; 3 A - _ a ate pe ? E N RI ” o | .

AI i SI i i 17 10)'77,283/24] 9,579|82]-: 1129112

A

F “Trecut la spose;. a e [e Stiti pp .

a. Chartia Win magasia (a diotionar, anna- I |. RI RE PR
TR

li, statute) i i | 2 409 Si

2 Procente la preriuiu Odobescu — a
ae e 80|—| __2,579[8")
: za - , z iu
| i pi î pa Ă, „19 863 n
E Etă su Pa ea i, Ta Sa
EN

"NOTTE. a) Caztile vendute 5Sau. zcpartitu asfa-felu: . a

A „(dietionariu
nat Zappă » îC granimalicar: 8,640"168 —)
—i€ 8,808 -AaDE i

aife aia Alessandru Ioanne. (Taeitu). 38 40. NI E

A pa ap ci
/C

a ai ala „n îi idem IL,

AIR : 38:40.
: 8
IN RR
40.: | Dau Lai
a
ae
Subventiunea idem IL. 94. 0: a
”

i lidem IV. 2 —: 20
| 8,917 60 |
SI

a 0) Din 7, 283: 24, „ venitului reale . “

„Sead. - 8 4.50 70, differintia intre plus. si minus (0516 221129 12).
„Rest. "68,832 54 venitulu d'in budgetu. |
IA
CU

4 :
 ,

RY
“ i” ge NE a : Ri

ZA: ARNULUI 187a- a

TUI. SITU ADIUNBA BUDGET:
7 872,
d de ia 1 ui 1871 pene! a 31 uliu

RA
a Ra _
pu (urmare)
N aa
- pf
ȘI - Gapu IL. Spese. a
1 7 ie Ea | | > BE Ia , .

LIB
ie [e = | Plus | Minus
pi g- ,
ue - n - i ”
lo .. a . e
pe pe o |
pp
i A. Din venitu fondului“ Zappă :pepe 1158360
[£..4046[90] , —, iţi, |...

TY
“|.
2) Typarinea, -dietion. (eu chartiâ)., ;6416|40] 01” | 1274875] = "2 | :hezalas
Remunerarea a 2. membri: | '119';:48|75 i sazlsol = |—
b) 1527 50| N 11527 59]: -
— id. la 2 membri, eu ânticipatione. a 22|
Spesela istributiunea dictionar. o) 414 414.54 21167 19) alal5 54 „187817 6€ 414"| “| 733lo1
Z
vechi ||] '1766|79f “r66l7el"
de earti silega tueel.

I
6) cump, 3360] .[-..:.| us 4.3360], ==]
Sal. (Cas. 1680 ser: :.1200 serv. 480 1]

RS
d) | 27| "| | 0'223|_[N:
Spesse de Cancel arie - Î I îi ori
0) -976]5 20-: i |. fi s51li5i |. | a23laslh.-
f) N varirea Anale le (at harti i) ab
ue 670[60[ . -. [...[. czol6ep-170[60] — |.
Cassaostr:deeupr.
g) Sp: ..-
feru od, l. 80si0h. st s|-.. 2 |..249185] ..:. |. [îf. 164185] .
h)
.] ]25828]0€] i: ze
— „.]..028407[95.
B. Din tonă Ales. Ioannu: , Ex i Eta SAN cc
â) Premiu pentru Iuliu Cesare 150,8..| 1762|50| —-| |
VE ..
zi pet
1762150].
oi
|
2792 63]: ..::[î::]:2792|63] =".
b) Typarirea a 13V,cole iin 1000 es. [| 1030|13| - |
TO a e Da ca ab |
"0. D'in -subventione de la Statu:,
NI
.. - 1-1]. "090 50 d iii [| + +[>'.41586[25 „
4) Venirea mam. la sesion6a pe 1872 1292.50[
2. D'in procent. subven. typ. Cantimir, 1276 . | 2568|50[.. 12761— 0)2568 50]: |: [L224
acelor 3 fonduri: „ii i: SP Țar Ps
D. Din bani comuni
U

[.: [12196150 e pe e 765150

4) Diurna niembriloru ii”1871 | '412196(50[.-
la. 15 Septembr e , 1871 | 2115)” [5 ploparis] |: "1 anelogt —.
b) Viatecu' "1 ŢI
c) Diurna membriloru 'delegatiuni 21 940| - [15251]50]- 940| : 15251 sol

ip)
AL

a ÎN | | :
„E. Noprevadiuti in. budgetu: !. |
> |" [296575]... i 2965 7542965|75] .
1; Ohariia, cump. pentru diet. proyis.
"Potalu speseloru]„N| ! | |: [61986[ 33], | Țaso6l4d| |]
| î + "[27876 7g|: i). | o7876|7E]
Escedente dupo situatione
TR

i
pa Sa i e 79863|11 “i Î. 71253 24 e palsST50 i
Î fm Ta
PI! : o
4 !
| bani
"î NOTTE, a). 9 fascicole 'esite peno aai, tramisse'sub banda la 438 de abonati-a 9
fâscievla, ar fi costatu summ'a de lei 350; li s'a tramissu. inse in pachete in „pensa si cu re-
EN

cipise de primire. In acesta, summa;; de. lei 414 intra, si listele, de: abonamentu: si. „apelurile ;
cotra collectanti, 7 po. Ă
-b). Cantemiru, opera” “nu e “Anita. ae tarii A nai "vemasii unu restu din: chartia
cumțerata; . .
c). "Causa de se -vede viateou iin plus pesta udebtii este, cola “lâtătu acum unui mem=
/C

bru de la Pesta si altuia de la lassy, ce trebuia, platite, din budgetulu anului trecutu. .
d). La spesele reale : 51986, 33.-.. aa Pi cei
udacgundu diferentia, 3295, 67. - aa .
divspes-le budgetăie. 55212, — pm II a aa e
- „CA. Treb, Laurianu
SI

Pe Aeniării Delegat. 1.0. Massimu --

„n

i, “p. “Poenaru e
ii ur DRă A Urechia. _ a _ - e
IA

i „stiri ui
U
BC
 RY
—_ | :
|

RA
or | IN , î .
| > a Pe:
„* Aness'a No. 2 | e -i i
a DI a
Ră |

LIB
- in, Riu i -T
ai,N
A. Bi E L A A DI a
de cartile etumiparaţe; cu.
cari, sa iitavutitu pibliote oa Sooietatei Aca >
LN MI
,
RN demice,
.

a a ati ai NE amuului in cursulu

, : ÎTI d,
1871-72, .

ITY
DI
Ş & o i
= Zi. Pa po.
) IN pa
= |> „PITLU. CARTILORU, i, Da
E A „ Autorulu 5 Costulu '] Observatiuni

RS
4 -“ .

44-a] „'Tomiiseu, Dictioni. 14 19 Pa ai IL pi i RI

În seieuie Tomaseu
Pi
45| 1|' Dobrow sky, Dietţoni der Sly . | 490|, RE Ora 6 n âng: ia
| Sprache. . , te Ps pțu
46| 1]. Bescherelles, biolio. :[Dobrowsky | alsa|. ; |:
VE
de la dal E RI A
1 t-loue: francais6 d ape Oa. No. artei)
411120] Dietion.: “Popogri fie” si siatis- , Beseherelles ” - '71[75]136|03|Decembre 5!
"-Î- Itieu alu Romaiiei psi ui Pi |: [| proc. verb, 38 '0et.
48| -1|- Sanserit grammatil, a [Di Prundiestu , me
[5001—[1871. .
NI
Icipzi, Pa, Beniey |
49| 2 Christomathie aus Sanskrit 13135]. - idem, 25 Ari 72
| -lken, Leipzig. wo- - „o a:
"50| .1 Th, Beul ey. i:
Hlambuch der Sarisiizitipizoe șă! „hu “ide .
51| 1| idem "| B4lopț i:
LU

Die oskischen und Sabellis

chen ii [iE idem,
Spraehdenkmălej. î... DN PI MI MI E i
52| leu, E, Husehe: 13]35|. pe
..2 „Grammatiea; Celtica par, T, II. “idem |
| C. Teuss | 4440] „| i idem
! ,. SI a N 1: PLOSIIB
| -i of Aa Ă i E
3: it Diet: Berticelua Koilinschr she a
A

54| * 11: Ueber das! Verhăltniss iften,. Du Roiifoy, 520]:

dor itp [e | idem, :
"„[- Nisehen spraehe. NR N Țp
. : | . Iu
TR

55| 1 Grammatik der Arabiseiei ideu „rațe S]90] |”

spra-” iden
che :. . Ori Baii
aha e
56|: 7 Thesairus philologicus crit Causpari 1335] . [| „is ideui |
icuș
ling: hebraeae. et haldaene A , d II
Sieu. 89—|. Aemiliu ieedigăr ||.
i Anlage und! Terstorung, „der, idem „i
EN

| Geluiude.zu: Nimrud . -., EEE PE A

p IG, R, Grotofend' -2[35|,-1] AN "Sesse volume le-
=] —| 2:Die Tributverzeichni “lgateinun' sii. vol
s ve des”
Ag

“Tobelisken aus: Nimrud ; d ue

i î “ idem i
— —| a Erlăuterune einer . Insehrift
“Ţ - |des'letzten assyriseh, babilonis: ue Pa
/C

chen, Kânigs auk, Nim ea,

rug
—l—| 4 Erliiuterung der- babyloni fe idei | los [ii
“1 Elehen Keilinschriften 'aus Behi s= i |
— stun. |. idem 2125
—| 5 Ex. der Keilinsehriften baby —
“| |onisehe - | |
r Backsteine'....- _ | :
„idem. - "| ao”
SI

—| —|_ 6 Erl. Zweiey: Ausschro

ibendgu” |! =
„| ldes-Xâniges Nebulkadnezar e o [.
58| 1 „imperium Romanum tributim .-.. N „idem 2195
des-: - ui
criptum
„|
IA

,
sc. [V; Dr. o: Grotatena
59! 1| Manetho und der “Duriner Kâni 195]. : , ! : | ÎI |
| papyrus igs - Ie
ie „Fr. Ios.. Lauth | Sc:
60| -1| Grammatiea Acayntiăea, Erst 141&5 ur DI
Anleitung zum . Vehoisotzenaltii-e a a Ma --
i _
CU

" leyptisehen ee [| IE
Dr. GQ, Seyfarth] 13135 —
 RY
=
po
! „f
| |
|

RA
_
EI
,
„>
| E "Urmarea tăbelei A. . -.
| , , . . p ,
N. Bibliotecei

LIB
„No. Volum.

PIPLU. OARTILORU” + Autorului | "Oostulu | - Observatiuni

pati :
pene tsi
:

|. - ă „| - EI
Grammatik der Syrischensprache

TY
Uhleman 13|35 - :
Si ' mit volstindigen “Pavadigmen ete. Friderie E
Iandbuchi der
4| gesammten Ae- pă |. -
62| iii
“1 leyptisehen Alterthumskunde ., .|Dr...M. Uhlemann a 85 ASE
5
63|.-.1|. Inscriptiovis Rosettanae hiero- :|::: . idem . e — i
|" "lolyphieae. Decretum Sacerdotale.| -

I
RS
64| - i| Israil ite
und Hyksosi n .|- ” . idem -
n Aegypten lol Ti
65| a1| Linguae Copticae grammatiea..| ..- idem. = 7|40]
66|” 1] 'Thoth oder die Wissensehaften | n e i | oleg) [il
;.|.- [der-alten. Aegypter: . |: “idem” e Că Toi
67| 1| Ioannis Augusti VullersInsti- | i a RI pi
ss | " Îtmtioneş Linguăe Persicac . . (L-A. Vullers , [SP
“1 Lexicon Persieo-latinum. Ety-.
mologicum::. îs je aa idem suplimentu :
VE
| Qoue volume siun
N

69.: „ Allgemeine Grammatik der Tur-

17 75
kiseh-Tatarisehen sprache . . + Di. Iul TD. Zenker| 17
o

pi SI
NI
n, i . i 1366 40l-a329|; | - LI

36|64) .
70| Glossariuim Compâvrath 'Ilnguae . LIN E
, ;
N:

Tajo]. + —_.
Sanseriticae . .. i 2... Fr. Bopp, aia
71 » Britisehe Grammatik der: Sans-: o LIRI
=

krita-Sprache !. ui ti. „|. idem 7! 1335 —

.
,
i
72 'Vergleichende Grammatilk, des
i.
AL

1
O

Sanskrit, Zend, Armenischen, Grie- |

| paztea1; II-I,
Ii
“|ehischen,lateinisehen,littanisehen,'
urid Deut- |: i “[fia care:de 2 vo-
“ |Altslavischen,Gothischen idem saldo|”. -
chen ete to. . |
78
TR

Vergleiehung der Sprachen von: d

=

Europa und Indien. .;..;. ..: | F.W. Bichhofi | 20 4 — Ă

m

a .
Spraehwisseuschaftliche Abhand-
55| |
i

lungen ti „|v. Henrieh Ewald] — „E

PN

E Pa i
Ca

Lexicon Arabi co-latinum; prae=

EN

: n: '.:
—

.
sertim ex Djeuharii firuzadiique. . G..W. Praytagii]: iso - -

i
.-
o
”
—.
IDEL
.
1

» Phonizisehes :Wârterbueh . . v. Di. M: A. Levy 3l55|-

II =T

” a. —. ;

370| *
Ra
CNTEE

Koptische Grammatik „|v. Dr. E. Steinthal

”
ri PI . -
, — !
.i
[Ig

“Studia Romană sive de selectis “

..

A. W. Zumptis |.
.

10)...
: | , :
antiquitatum romanorum capitibus: N . —
/C

Commentationum Epigraphica- „i . N
ID

run ad antiquitatis xomanes pertin. i idem “i

ci
“.
i
i .
. 4 „- pr
Ei !
PD: .-
i) IaII i 30/19
301199 i gi e E
vl-. ' „ :

80 Deutsehe. Lat! Worterbueh - „|Georges . . 45| —

tul
i.
SI IND ID

81|. Wărterbuch d'etymologie Daco- . “1

.

A
:

TOMane ti ci -|A: de Cihae . -

“e , .,

82 Scriptores Historiae Augustae . Henrieus, Iordan] -

,
:. au
Ra
-
ps
)
N
IA

ab Hadriano ad Numerianum ..... jet Pr, Eysantardt 30 . i ă

83|. Polybius îl 40!" |. ee

,
2
—
y
!
Pa

84 Appianus . 45]. o. PL
85 6] Dyonyssii opera omnia ... oi
bi ... ţ
. Tr
86 4|. Dio Cassius ; | Ei E
U

95.
BC
 RY
RA
. p "Urmarea tabelei A,
'Biblioteceil]

'
“No. *Volum.

LIB
DI 2

î SPUPLU:OARTILORU | : Autorulu E Costulu ap

i
e ge Obsorvatiuni
N.
„-

Plutarcnus , „ ,

ITY
a
ri

= Cicero, e i 20 i
—
OQaesar . .- 7.80 25|: — i
th

85 | .

Livii Opera -.. z—

„Sallustius 0
; - me 5 —— N

— 60|. „|.
a

N. o
; :

Țraa|

RS
DI ICI
ea a
[14 40| 129 65 a |
-92|
Oh

: Disiiauer Boitrăze
931 Lexilon Chaldaicun, “6 , Ne
taldicunu
hi.
: ale i . - ”

ei Tabbinicum î,. . Bormtră tiheius i E

94| Zenler.. Purkischi, arab, pers, VE 148 90 : i —
2

| hand. Woterbuc AR i |
. L mu: Zenker 106| 15]... ; — 3
- . : ; HG G5
„145
5 4 Pa
aa ,

_16 16
95]
ai 4, Mai

Der Volealismis des Vulgiir liteins,

Hugo: Sehuehar dl. "56 30| :. “Or,
NI
96 ”- Dizzionari of. 120—131 117 d.5 lul. 72
97|! : Lexieon- fascicul, 23
Momaseu + '31 20| î--
Buxtoriii... | 2 25|. .69
„a E PI - ”,
3 1

11604
LU

” Legatul u: cartilorii veci SOD INI

| mie
« d Maze DRE _
"| 162 Od. 12: şii 123 din

| 1
i] i 11766 3 Aug. p
si pate
4 Ă
. ui
» j DR Ia
)
A

E SLI
Da va ia m

0 po .
TR

e Y ii
> A Pe ţ ,
4 Ei
4 „. + . r

Di r ia
E 4 n.
! . 4
EN

Ei
! aa ie
Era E i, 1.
- 2 ai ă - o 5 . >
4ț LII, a)

De ,
Ia Lică d

al „i.
E
4
/C

2
Bă '
! =

7 RI i
, , ti

Ia
SI

. Fi
]
9"
7. Fi
,
II ” | ai
IA

t .
i N

n,
CU

| N ”

Pi A ' *
 RY
RA
Anesea- No, 3, -
TABELA. B- c
N +

LIB
-

ce cari: sa inavutitu bibligtleca Şociet, caen:

de! Car tie si docunientele datate;
i in cursulu: aunnlui 1871—12.
1

O . : .
9 z - : | po Pa Si | . - ea „ra 3 . -

TY
= = ""PUDUU OAR'PILORU Autorulu -| Donatorul| Chserratii:, E
= 3 E Ri INN , ; te
ăi it

I
1|

RS
204| „azer atep ansilvaniei
re "e £ Wu:
e annulu “|G&. Baritiu” i
. ord. înr. la N. TE(71 în
seimb cu Diet. si Glos.
205| 1 Vocabulariulu completu pentru II a . a
opurile lui: Caiu Iuliu Cesare” --.|Dr.V. Glodariu | | i verbale” -
206| 1| : Geograta Pisica. si Politieaa | Sa i

207| 1]
Romaniei
Fcaia Assceiatiuneii "Prauisil--
vate. pe 'annulu. 1871
„ui
„a
m
VE
*.[D. Prundieseu
[G. Baritiu a
-
i „ertaale DR
e
| verbale. L
i
208| 1| Annuariulu Seollei Normale Car ol |Direetoru seollei | :
I pe annulu 1867-70 . 8. .R. Melidonu |. 2 reziste N. „sI 1).
NI
209| .2 Lipovonismulu si Breticii Ru- RC a
|sesei, de - .IEpis. Melehisedek! . . i —i N.5 si 2) .
210|10|. Versueh einer politisehon ună na= aa A A |
* |." |tlirliehen Geschichte des Temesy, |. sedinta îi In, August
U

Banat. - .[Frang. Griselini |Odobescu IB(871)

211| 1|_ Les Palafittos- ou "Oonstritotions a a |
|” |Lacustres du Lac de Neuehatel .|E. Desoru — - =
AL

212] 6| Notions 6lementaires de grammaire Se -

N comparte de trois lungues : „|. Eger, — Ia -
213| 1| Acudemie des: riseripțions et | . : a a a
Belles-Lettres. Comptes . rendus / A Sa |
___]- | des S6ansesde Pannte 1865 Rome. — — |
TR

214| 1] Notice sur les amtiquites de la | |

Romanie . — — - —
215| 1| - I/eglisedu Menastore Episcopal „A Ii
, de kuvtea Warpis en Valachie m
216] 1| Kiirntea'sRimische Alterthiimer.
i
EN

[Kiinten's -.- * a Tr —
217| 1 Revist'a Romana pentru seiintie; E |
littere si arte, volum. I pe.1861: p— pa — "= legatu
218| 1] - Idem volumiilu IL pe 1862 Sa | r_i po idem. -.
219| 1| Idem volumulu III pe 1863.. , — — in 4 bueaţi. nelegatu
220| 1| Revista Scientifiea, annulu TI
/C

Aaa
1870—1 ; a Aurelian si „Stei, — Septembre, 3(871).
221| 1| *Cursucompleetu de pxtammalic?a Di aa II
Elena, part, II-Syntaxe .. . |], D. Oargiani — . ladr. regis. N. 49(71)
222| 2 qeEe de si basmele Româniloru, a
icitori si Proverbe a Si
, p. Is piroseu = “idem... N. 51(72
SI

223! 1| These pour le Doctorat en Me- b Sia

Ă dicine, par den A su
... , Anas. Fetulu "Dr. Fetu idem,
294| 1 „Manualu pentru îiinvetiatui a Moa- . N. 74(72)
o A
sieloru -.
IA

. ilem — i i 1
225| 1 ' Descrierea si introbuintiarăa, a: - Sa Aden! idem
Loloru minerale . . "idem — "idem! idem
226| 1| Proicetu' de prganisarea "Poli- Si A aa
tiei Sanitaria în Romania a. d „idem — idam
U

idem
BC
 RY
Le
N .

RA
ÎN E Ai
Pa ÎN ÎI A - Aa : “ îi
„1 Urmarea tabelei -B,.
g = Se I

LIB
32 |SZI SE i Sa : x
Da (o | | e |
ai] PIPLU CARTILCRU | “Autorulu : - |Doiatorul
Fa Ss 4 E | , EI 4 : -
“Observaţii |
» . , „a , NE i
zi ZA | ; , e
.

ITY
22] 1
N

Manzialu de Medicin: a practica , DE RI

„| Ipopularia . : IN ME
„Anas. Fetulu .. |Dr. Fetu |adr. regis. N. 7i(12)
228|. 1| . Statutele; Săcictatei de Tu PI ARE
„| | ragiarea -junimei. Romane. .-: E
|: * “idem! —: | idem” idem -
229| 1]... Manuăriu „pentru, „judecatoriele ; pa C. Dra jo ir. Ea
|: | communali.

RS
, — “|gusianul: . verbale.
230|. 1 Statutele despre organisarea, mu- * . CI Pr . i
| „| nicipiului districtual, al Pagaa-
pe ae
ti siului _-. , Î “idem. | *
231| '1|- Conspectulu. ofieiariloru pp * idem.
232| 3| o i
Societatea. pentru. invetiatur” a VE|.) Na ca
"| Mae
poporului ' Românu 'an. II . ID Sociotatea| ,
233| 1| Înstructiunea publiea,: » .—
a Lauriamu - “Lâurianu |; *: verbale *
msi
N
>
NI
4, m.

” =

MONETE sI DOCUMENTE DARULTE IN ANNULUU 187 i 72

LU

d, Sigiliu. în, 'câra, de la, Petru Raxesiu” i ,

„_...1., Medalia mica de argințu, Moldova, d'i în opoc'aa

“domniei libere pp
1. Medalia: de bronz. a “Caimacamiloru Panu si
' : ,

Sturza
A

„e
1. Meaiita 1lui Humbold p o N 4 a BB |
115: "idem de argintu,- doscoyerite” ia Catăcă. cu adrossă inregistrata ta No.
TR

Su 3, idem, 'de . bronzu'românu. -.. . : 139(1871), de +

- 1. Pergamentu, hrisovu de la Radu: Milea - .
'1.. Medali'a “Espositiunei d'in Paris, din 1867 !-. Y. A. Urochia.
ai
„idem. a, Santirei Steaguriloru .d'in Galati .
idem.. de bronzu, Moldo-Valaceh.: din 1772 *
EN

i Epistola Autografa de la G. Asachi din! 21

„ Nouembre 1868, relativa, la operile lui Budai

i - Tot de.D. V. 4. „Urechia, în Scdentia din 21aug, 1871.

/C

1. Plănu alu ruineluru' cetâtii Ghertina longa Galati. .

1. Tabela de monete: daciane; de G. Saulescu.
2, idem 'veproducundu diverse ihedalii si monumente late iu Ghertină in an. 1837,
5 Situatiunea Sareofagieloru. deseoper ite de D. V. A. Urechia la Resica, 1570.
| „D. d. Papiu, “din partea: potop. Michailia Cristiana. + Sadenti d din 12 Augustit 1871.
SI

a
+ Monte vechi Romana. Ma

a arti, „cumparăte,: 95 sarii. din cari de: la, 40,

IA

in anulu 1871—72.
9

Carti daruite, 233 serii, din cari de la 204—233, in aunulu 1871—72.

"2

- Documente, Monote 0 „serii, din cari „5—20,. in aunulu 1871—"2,,

n
CU
 RY
RA
, „. ,
3 , . . a ' eee . . . , . ! - ,
4 A J

Protoconulu Sedentiei aL: a Societati sndomiee roman o,

. Gin Luni, 1
. Augustu, 84. a

LIB
aipriai . .! „a : Fină .
. Pre siedente : 4; Tech. Laarrioit. d
, .

Secretari: :L, Câragiini: Di [e a i

- Membri presinti: P Poienariă, G. Baritiu, A o. Acasa, Pipiu; Sion Rota i
Odoluescu, Urechia, Aureliunu, Petu. i ii e a

TY
. i -

Se cetesce protocollele: 'sedentiei precedente si se adopta; | î i

pesti

” Presiedentele desehide sedenti'a, communicandu Societateiie caa D-nu Odobescu .

a ofteritu pentru bibliothee'a Soeietătei academice unu eăsemplaiini din Dicţio-

I
RS
nariulu. etymologieu de Cina, si unu: cssemplariu din cartea, lui: Roesler:
Roiniinisehe Studien; despre cure. se. decide! ai se “miiăltămi prin . jiinale; apoi
„ca D. Obedenaru prin epistola sea respunde co primesce a fi membru correspon-.
" denteallu Soeietatei. Dupo acesta, presentediă coimptirile, delegatiunei ;; cari se |:
VE
tramitu la commissiunea budgetaria. : Se. cetesce. cestiunele: câri: suntpe stadii la
ordinea dillei, adica: fixarea 'sedentieloru publiee, ceștiunea diplomeloru, pro-.
punere a parentelui Radianu, tendintele lit. straine in reespeetulu Ronianiloru.
NI
D-nu IHodosiu "nainte dea se incepe discutiunea pussa. la ordina dillei, citesce, .
. urmatori'z propunere;:subseri isa de nâi niulti mobi, despre ecare see decide, a
U

se pune in'discutiune lă prim” 'a sedentia :i, SERĂ PR

„In consider atiune co la.sessiunea, annulii curventu. membrii, acumui de: la itiee-

pr
„putu; s "au intriinitu în numerulu cerutiui. de; ;Statute,, si eo prin. urmare:
AL

voru. „puiă ”
termini, in seurtu luerasile ce concernu Societatea:iin pleaw;;
„In considerare. ca unii. membri i chiar, de. la, „inceputulu acestei sesiuni
, au.
TR

declziratu; „CO pentru or ave 'si urgente: caise nu “voru pote: verane€ la siedenti
ele
Societatei; decatu. cellu multi 15—20 dille;
„In considerare co starea financiara, ă Suci, câreeiuper
a i ti

iosu o serupulosa
„economia in favorulu: tondurelorui selle PRE a
EN

i iat,
„Consider: mu, co tienendu. sesstunea anului cuiiventu numai 20
de die. Sar
economisi diurnele membrilor: pe 25, dille în
avorulu stazrei financiaria a
Societatei ; i îi
/C

Subserisulu propune, co: i E sa ii i

Sessiunea annului presentu se; Svinciidii. la
20 “Augusta current.să: si
„Hodosiu, Odohesou, Poni, Baritiu,
Romana, Fetn.. i
taste
LE
ÎN
PC
- =
a
SI

Dupo acesta, puinduse.i in di scutiune Assare ea

sedentit loră publice; se degid
e
use amână peno candu D-nii Guri. a se.e,
vorbesco nu ne Yoru. amunucit, co. suit
IA

gata cu discursurele D- lor. ia e ate, 7

In privinti'a: diplonielorii; D-lui presiedenie 'sbun
+ e. 26, “bentu a se6 fade 400 |
diplome i in sensulu decisiunei luate-i in: annulu trecu
tu: IL Septembrie, 1871, a"
U
BC
 RY
a EI | -. 2
!
. . PI
i a ; PL

“tistul aa, cerut 150 galbeni șisi ne av endu fohdu inadeiisu alocata pentru

RA
acesta,
ear, din fondurele eștraordinarie ne avendu. summ'a, ceruta, appoi: parendu-i-se
Sumin'a; forte. mâre; n'a essecutatu.; „otarireea, si, este. de. opiniune in: starea, ac-
tuale :a; “finaneieloriu: Bocietatei a se. face „provisoriu diplomele, - catu. de > sep |

LIB
„si typazite,. ceea ce n aru costa mai: Touliu de,15 galbeni... .:.;;.. SE . ds?

“D-nu Baritiu; cere a se: amena cestiunea peno ce vomu; vedea. de ceo fonduri
dispunemn in anulu. acesta, pe ami ati
iii ere Dr E Ia na aa ii ,

Dinu Odobesen, cere, a. se amenă, cestiuinea peno. in; annulu:: venitoriu, ear

ITY
alti peno, la votare ea budgetului. In fine: s'a deeisu a, se, ameni, di in consideratiuni
economice. pat FE IE pei DI ai E SR joi e a

“In privinti a ofertei de 400.8gălbeni-: a paventelui Radianu, se. decide “di se res-
„punde co Societatea, i i da pe YViatia dobarid!a de 10%/,, trimisitin- done termine, cu |

RS
doveda din. pârtea, D-sele. despre. primire; legalisata, inso en. conditiunea. de.a
nu fi dupo morte, neci una pretentiune! din partea rudenieloru. - ii? pati e

| .D-nu Presiedente face, una, scurta, espunere despre; operile autorilor. "str aini
VE
asetpra Romaniloru si. despre: tendinti a acelloru autori, stii i iri ai ja” id

Societatea, iea, actu despre espunerea: D-lui „Presiedente si: vecomanăa sistu-
diulu aceștei cestiuni seetiunei istorice, jeaze, Ja,. terpulu seu: va. -veni'cu icon-
NI
clusiunile si propunerile selle, -pai pi sira ta) meat tt ra „tii

, Riindu ora. inaintata, se inehide: disențiunea,. annuneiandiu sodenti'aaviitori ia pe

, Joi 10 Anigustu, la, Î. ora, dupo. amiadi,; cu'urmatosiele cestiuni la. ordine: dillei: RR
LU

: Rapportulu, Commissiunei. pentru cercetarea manuşeripteloru; ab

go Să rappertulu, delegatiunei, o NEI a
“Otirea rapporiilui Cormissiunei.. a
A

„ Presiedente A Trob. “Laurianu. |

II a, Secretaria |. Caragiani.
TR

. - [o 4 i
. E ai N

Protocottulu sodenitiei a 7V.: a Societatei Academice Romane,

Win Mercuri 9 Augustu 1549. .
EN

Presiedinte 4. “Treb. Laurianta. i i a PI -

*, Secretariu I: Caragiami. | ? Pa » |a Ă e tu

“ Membri. presenti : P-.Potenariu; e. Bitu, 1. 0. -Dlasăimiu, 4: Papiu Ilavăiinu,

G Sion, A. Romanu, . V, A. Urechiu, P: S.: Aurelianu, «Jos. Hodosiu, A. Fetu.
/C

Se 'cetesce protocollulu sedentiei precedente. si'se adopta. |

.Presiedintele dupo. acesta, deschide :siedinti'ă: cetindu' doue. scrisori, una ai in
partea “D-lui. Ioanne: Ioneseu si:cea-l-alta d'in partea D-lui Stefanescu, | prin care
SI

ambii declara co priimescu, a fi membri:eorrespondenti ai Societatei, i î::

-Drnu Sionu cere pentru filoromânulu francesu Bataillard cate unu: ossemplariu
«i in tote typariturele Societatei, si se. decide a i se di, Pupo, acestaa propune a
IA

"se numi i membru onorariu: a pa Ia

CU
 RY
- = _ 24. DN Aa
Domnii: pro poneinti se invita a veni eu pro apunerile candu mumirea de membri
za 7: a a Ie:
"onorari va: fi la ordinea; dillei.. ai |

RA
o

-D-lu:Baritiu cere.ea proponentii se nu se'ggiulesti a propune: alegerea de

membru a vreunei: persone, inainte 'de afi Bine: 'assigurati. de. Tăai, nainte. prin
-serisore co, primesce, că. se nu se intempie ' se. ne espunemii 14 refusii. Nă ai A

LIB
> D-nu Fetu unindu-se cu parerea : D-lui Baritiu, atrage +si Dlui attositiunea
"Societatii assupta acestei cestiunii delicate!” - - 3 , 3

7 „D-nu Presiedente: Juandu cuventulu. aretia. code. si iu essistă artiezilu. anume”

“in. regulamentulu Societatei in care se“se cera'de la proponentii "de numiri de

TY
membiri. onorari si core spondenti, de'a; veni! cu 'serissorii 'din partea candidatiloru:,
„co priimeseu, totu-si esperienti'a ne dietâăi ade a. adoptă una assemenea mesură,
' „Ensă fiindu co acesta; cestiune ''in'currendui 'va veni la ordinea, dillei, „propune

I
ase luâin desbatere; dupo detissiunea, sedenfei! precedenta, pro >punerea D-lor

RS
1. Hodosiu din 7 August de: a s6: inchide, Sessitinea, annului presentu la 20,
„Augustu,. caci Ateta
ri dd .
ia
i ; a
ii . a. 4 ta

n "Punendu-se iin. diseutiune acesta: pro puineiă, se:adrmitte a se “zrahi: Societatea

y
VE
de a termină luerasile ei 'catu măi currendu “posibile, f6ro' onsă a se: “fissă Si dia,
inchiderei sessiunei; 'fiindu-co nu se-pote: provedez candu se: Potu 4termina lu-: | N
„crarile :necessarii din. sessiunea annului currentiu
:
NI
- Fiinduzeo Coinmissiuriele insarcinate cu cercetarea tapporiulii senoriile
ş ali
delegatiunei, nu suntinea gata, presiedintelă radica sedinti” ala , ora, dupo amiadi,
„
annuneiandu pre că viitoria, pe Sambata, in 'cârg ja 'ordinea dillei' va, fi
U

cetirâa ! si
desbaterea rapporturilor conmnissiuineloit eu
€ cercetare căirajjportului dele; atiunei.:
Presiedinte A: “Treb. Taurianu, - ARIE Li
AL

“Seoretariuia. Daraglani.” a aa ter

Ă Da . : AERIENI: ee
) . Aaa | n AD - II :N
S,

“Protoeollutu. sedontiei. a Y a. Societatei academic

TR

e romane,
“Viin Sambata, 12 Ausustu 1802.
Ea
Pre siedinte A. Dei, Zacerinau.
EN

Da: |
Secretariu 7, Curugiani.. pr i SR pu i
- Membri! presinti: G. Baritiu, Z. o: AMasoinia;
îi a

a. Papiu lagiicnu; G. “Sonia, 4.

Româna, .. Hvdosiu, V.-A,, Drechia P.S,
Aurelia, A. Pelu, N "Orcinlescu,
/C

Sc cetesce protocollulu siodinţiei precedente

: şi':se adopta, Sao
Pr esiedintele deschide sedenţi'ă, dand cetir
e unei serissori in părentalii Gipitiui
in. care Reverenti” a sea se: scusedia, co: estempu, din: causa
de.bo
la; iu “potă: par-,
ticipă la lucrarile Societatei di in sessiuniea
SI

annului currentu. “Dupo acestea, com:

munica Societatei co D-lu Eudo
[ xiu Hurmuzai multiaruoșeo
ce "i-a facutu cu allegereea, fora se spuna, co Vine seu nu. Societatei iLă ohorea.
ia
IA

pa
“La ordin
.
ea: dillei fiendu —p.
apportur
* .
ele - commissiunelou iinisaicina
|
te: cu P. Gică
:
:
tacea rapportului, generale alle Delegatiunei, dupo cee Dau Jos. Hodosiu dette
U

pr Mi, rea
! AJ,
L ir pi, RR: pm us,
RR : ! a _
BC
 RY
d
+

_egtire vapportului (aci anessatu lit, A. ) alu «commissiun

ei fin anciarie,e că rap=

RA
„ portoriulu ei; "cara D-lu Sionu allu: rapportului
commissiunei administrative ci
“rapportoriu alu €i, (aci anessatu lit, B 56) pune in
disetissiune mai anteiu rappor-
„bulu lit. B si se decide ase discută punctu pe punctu d
onclusiunele commissiunei.
“La punctalu 1 se adopta conclusiunea, ccommissiunei de aa se culleg

LIB
e Min an-
“nadelei Soeietatei tote despositiunele regulamentarie, a
se: typari - parte, si a se
“traziitte in 'modu oficiale de, catre delegatiune. la toti membri, actual
i, onorari si
"corre spondenti :ai Societătei. Ta privinta membriloru cari se abseptedia
de la
'sedentiele- Socigtatei fora a annuneiâ causele cari -i impiedica, se ' decide

ITY
: ea
delegatiuinea seș le anihtesca ârtieolulu d'in regulamentulu Sopietatei, inn care se .
„arretta consequeitiele : unorua assemenea, absentari; RE i)

Danii N. Cretiuleseu. se seusedia pentru absentiele D-selle, “penoa acum de la

sedentie, ai in caus! a “multoru oceiipatiuni ce are câ ministru, Și declara ea de cate

RS
'ori tompulu'i i va, permitte”? si va face una. placere «de. a conlueră iimpreuna, cu cei
“alti membri pentru: scopurile! Societatei. Se ie actu cu multiamire despre acesta,
“era D-nu' Presederite, iin numele Societătei respunde D-lui N. Cretiulescau co
VE So-
cieţatea, a 'tenutu Si tene comptu de! seriosele oecupatiuni, care au causatu. absen- |
“tarile de. „pone acumu, si: co. Sociatatea se va crede, onorata de cate. ori D-sea,
dispunendu: de. tempu vă veni a conlueră | ca cei-l-alti. membri, D-nu N. Oretiu-
NI
leseu. multiamesec Societatei „pentu acesta, | . i e i
"In privinti! a propunerei commissiunei dea. se pune catui mai currondu la ordinea
LU

dei inlocuirea, pre St. Selle Episcopului Dunarei de diosu, Melhisedecu, „care
din Gausa de bola'â “deiissionatui,, se, adopta a se. ave în vedere, canqu, va. veni
la ordinea dillei alegerea de noi membri,
ei
“In pri ivinti? a, pro punerei coinmisșiunei de a se reduce iin genere abonameniele
A

la dictionariu pentru tote "seolele” si bibliothecele romane, insa că portulu sefia

in săicin'a prenumerantiloru, se adopta, că reducerecâ se se facu așia in catu pre
TR

| numerantiloru de 'mai sust șe Li coste dictionăriulu catu si pre societate, cara in.
privinti”z a “dietionariului cerutu de baronulu Ursu, eu reducere la jumetate, pretiu
pentru scolele naţionali d'in cerculu Fag: rasiului, se odopta propunerea; com-
EN

missiunei de ase face! scadianientului; ceriitu, insa „pretiulu jumetate se nu fia

- cellu annunciatu- de 2. Napoloni, ci pretiului diipo: amalogi' a si allu colleloiu ce -
voru esi mai multe” pe longa celle 1una suta. 3 - SE
/C

D-lui Romanu, facia cu aceste reduceri, cere ea, Societatea se decida a se da

„gratis cate. unu essemplariu: din dictionariulu: academiei peutrn bibliothecele
-. lipsite: de fondu alle”! Symnasieloni di in Brasovu, Blasiu; Bradu, (în Zor adu),
Beiusiu şi Nasaudu; cererea se "adopta. N
SI

“La. punctulu allu ui, in-privinti'a, alegerii mesibriloru ecorreespondenti, numai

duppo ce proponentii voru incredintiă Societatea, ca propusii priimescu, i Societatea
IA

se unesce si cu testulu rapportului ggener ale alu delegatiunei. Catu despre pro-
piinerea commissiunei de: a se. elabor a unu regulamentu iin care se se cuprinda
pe
pi,
1,
CU

ai
4 A
 RY
. -
“og e. SE - ' Pi

correioiiosiăeniti, se,degide
” sareinile eri carișs'au! veni se “align pre sicinbii

RA
venitoriu. a
cu. delegatiuneii se vina cu unii projectu in sessiunea, annului
mire. e
"La punctulu 'allu III Societatea ia, conrniostintia, cu multia
mire. sonezabilului
“La punetulu allu IV 'se adopta a se votă, unu act de multia

LIB
sew de membri allu
“nostru collegu, D-nu p: Poienatiu, p entru ofterti: a Onorariului,
bibli-
delegatiunei pe intregulu anni espiată, pentru "completarea nmobili erului
com-
othecei. Acesta conform propiinerei commissi unei, Eara pro „punere a dease
€

| 'plecta mobiliariulu Societatei se adinite. ase avea in vedere la facereea budgetuli ii..

TY
La punctulu alu V; în privinţi'aa doeumenteloru donate de D-nu A. I. Ghica,
'dupo' propunerea commissiunei E su
se adopta,
AR tii,
a se nui,i Ma, commissiune de doui
membri, cari se.le cereetedie, si în sessiunea;: „anului venitoriu. să dea, sogieţatei.

I
relatii dâspre, acesta. s au allessu D-nii Odobesen. si Sionu. „- aa

RS
“La punetulu allu VI, ni se admitte, propunerea, commissiune i. de, aintrebuinti a 7

banii “d'in abonamentele. dictionariului, academii: spreea se accoperi spessele, ce

nee6gsita, minipulare ea “'sessiuniloiu Șocietatei, catu si intimpinare a, altor chel-
VE
tueli, pentru ca diipo articolului 19 din regulamentulu Societatei, ește luata alta |
decisiune i in privinti” a banilor, ce. se, vorn scote; din vendare ea dictionariului.
"Dupo discutareea, apportului, commissiunei adininistrative, se pune in desbat |
NI
„tere rapportulu commissiunei financiare, (it; A aci amessatu), IE i.
La, punetulu allu VII, propunerea, 1, se adopta, adeco de. a, se: inreegistră. în
"dossarie separ ate documentele, actele, adeverintiele, „ete; călle de venituri la va, |
U

pârte iar celle de spese, la alță; ea cu 2) în privintia a. fondului Odobescu: se

| "obseiv va ca se va face iin tocinai ca si. cu elle: alte fonduri. Si
AL

Dupo. acesta terminand u-se desbatterea, «si a. vapporțului com « missiunei,ian

ciaria,, s6 rădiea sedinti” a la, 5. ore , amnuncianduse cea Viitore pe, luni. 14 August
la 1'ore 'dupo; amiadia, cu ordinea dillei: :Seoul, commissiunei budgețaria.:
TR

P resiedine A. "rep. Laurianu.., a a Due tii

si i i,
i
!
Di IN 7
i:
„Seotetaiui
- LL “Caragiani. eapu pe
.. . ..

0
”
i i eo ii
” i, at _ E e, za aie
EN

A.. FR SR , „[: “ iz piete . a ' io : RI

; Anessa lit.

i RAPPORTULU GOMMISSIUNEI,FINANTA, ie
“insarcinata cu os: se minaea compturiloru Societati, dela Liu august: 1801
peno la.3i Iuliu. 1872, e Tg ia
/C

+ Domni Heribri; ICI

Dicină mn
T,
ăia „i ina | |
za

pn cintaa de la, 2 August. curreatu: ati numiti cominișsiune. îna perșon'a.

- ou X, Baritiu, P: 8. “troian: si a subserissului, pentru „cercetarea, „eomp-
.
SI

tureloru societatei pe annulu minister trecuti, și anume de, la, 1, Angusta

1871. peno Ta 31 Iuliu 1872.
-

IA

IN mi ti “ia pn
Comisiunea D- -vostre. n a intordiatu a se: intruni, si în Yre- -0, trei: siediniie,
cu inirevenirea 'eassariului comptabilu, „a se temi șcu de a “menuntulu, si, eu.
tota, serupiilosiitatea, tote “condicele,: si vegisteele despre cestiunea fpndureloru, a
U

venituiroloru, si speseloru soeietatei, „tote actele si documentele justificative de,

-
BC
 RY
i aia az

pecept
iuni si erogatiuni, SI propri iamente: de venitur ile

RA
si: 'spesele: de preste
annu, axtielu:de articlu,. :precumu acelle.se cuprindu'i in
budgetulu annului te- .
„entu, de la.1: Augustu: 1871 peno la 31; Iuliu 1872 si precu
mu 'se vedu cuprinse
in 'situatiunea presintăta, societatei de delegiatitinea ei. Amu cerceta
tu cass'a, amu

LIB
vediutu obligatiunile, domeniali, ce facu avereea, societatei „ amu nunera
tu banii
“afatori. parte in. cassa, parte la cassariu; acestia, din urmmă pentru ero
€ gatiuni mai
„miei si de tote dillele. o
Coimmissiunea prin subsezissulu xappor titore, axe..Onoie. ave: presinta
resul-: |

ITY
tatulu cercetariloru selle iin celle; mrmatorie. SN
i A
îi i ae PI “7 a. iai zi , Ra a Să i.

Ea “Penita ile2 prevediute iin durdgetulu, cemnuuluai 18 zi auftu: : i

.

RS
4; 7, . Procentele fondului! Zappu i in (obligau do- | E
meniali 244631. 20) Tu Da "19, 570 58,
„a, Vers aamentuilia: Zappa pre: ainu: is%
pr

i "1, 150 —
3, Intiase probabile. d'in vendarea casttiloru-. 3 î ă „21,500 — 82 820 58 |
VE
„5 B. Procentele fondiilui Alossândry Jonne I ini
in obliga | |
tiuni domeniali 21, „672 3, Ii Sie 318. 1,783 88
"0,1. Procentele; fondului ereGatu. din economiele Sup SI
NI
ventiunei (in obligatiuni domeniali 32, -369 94) destinatu
ai i
seetiunei istorice (9 Sept. 1870) -. IRA a "2,589 52 a
LU

2. Subventiunea de la Stau” pree âmiălu 1873: i “i 10 000 — 12, 589 52

2: „Banii comunăi dupe analog a cellos-u: irci funvi pripeipali: DE
l Procentele bonului No. 3815 cu: scadenti! a la 10. II aaa o
A

Tali 1871, a e, a, 400 a a

9, Procentele, bonuriloru ueseadiute, la. 21 Angustu.
TR

pe
| 1871) candu s'au cumperatu: 'obligatiunile) . ra 3, 070 8
3, Procentele. Pprobabili. alle: bonuriloru No. 3;315 SI
Da
3471, scadiutu la, 10 si.20 Iuniu: 1871, de
la seadentia, A
EN

a Să |
peno. la schimbarea baniloru in obligatiuni domeniali „d | 815 59 ana
4; Bani aflatori iin cassa, IĂ i “Augusta 1871. 3 15,402 18. 21 688 66
/ Da ae: 66,632 5
/C

NOTA: Procentele. fondului Pelleormanu (i Obliga- i

tiunii domeniali de 1 „326 62. PE 106. 13 | 106. 12
| pet Pa E i 938 66
Sa Adico: siessedieci șiioptu mii, noue sute, treidieci si optu-lei si 60:bani.
SI

"A cesta era, cifr'a venitureloru preveitinte de societate pentru anulu de la. l-iu
Auguștu, 1871 peno la 31 Tuliu 1872. d -
IA

- Observvamu co âtatu: in situatiunea. de. compturi. la budgetu, capulu despre

ă venituri, presintata de delegatiune, catu siin acellasiu budgetu typaritu in annali:
IP omu-IV pag. 101, la ŞD. puneti 4. s'a conmissu uni.erore de pena, si typariu
CU

in summa acestuia Ş, punenduse 21,686 66 in locu de 21 „588 66, ceeu ceamu aflatu
 RY
pussu. si mai
ae cuviintia a..0 inâreptă aci, preeumu. astu-feliv indreptata! ssa 1 Puse
"de

RA
susu, unde-amu. specificatu. veniturile. dupo axtielii: budgetului annului trecutu-
7
* Dupo aceste, commissiunea a. cercetat, veniturile; tii e i in | cur-.
veali alle
RI ma
“sulu annului., >

LIB
it
Ade veratele venituri i meali; mialisate de la. 1 cugaratu, 1871. pâno „ta 31 Tudiu
* dupu actele : si. documentele pr esântate de casscriuulu, societatei..
4, 1. Pr ocentele fondului: Zappa at "19, 570 58 -

TY
„2, Versamentulu (VIII) Zappa pre. anulu isa -H 150 -—
3, D'in vinderea cartilor a. 3 917 60 40,238. 18
| B. Procentele. fondului. Alessanăru Tonu [a IA Il „733 78 1,133 178

I
| Q. 1. Procentele fondului ereatu- din ecoorhiele, Su... De

RS
- ventiunei ae DI RA o. pă . 2 589. sa. |
i 2. Subventiunea de 1 Stau pre:ânnulu! 1872 10, 000 : — „12; 569. 52
x

VE
.D, Banii, Conamini dupo annalogia celloru iri 4i fade principali.
IL, Procentele: bonului No 3815 cu scadentia la 10, i
“

| „Tuniu, 1871: . -.. ., e i. “1qdor-

NI
9 Procentele boniuriloru nosendiute la, 27 Aeitu ue îi
1871 cându s'au cumperatu obliggatiuni domeniali + 8, 070. 8.
Bo Procentele. bonului No. 3 315 de la 10. Iuniu „pofo a -
U

la 27 Augustu 1871, pe TIdile. i... DR „457, 72

4, Procentele Donului No. 3, aa 'de; la 20 Taniu pene a 686 a
AL

la 1 Iulliu 1871, pe 11 dille.::. i aie „228 75):

5. Banii aflatori'i in Cassa la 1 Aer, 1871 NEsu 15, 402 18 20, 559 BA
LB. Procentele fondului Thelleormanu Ii i Si 106:12 106 12: |
TR

o | „PF; Neprevediuti iîndet. | - m RI „ Pa

IE Banii inapoiati ae la elaboratorii piofatiuinei. la die- i ANI DIR
tionariu.
EN

e . : a tz ca a 28. 50. |
9, Banii oferiti. de D-nu Poienariu (diurna acă Mem te
"Dru allu delepatiunei: d. A "235...—
3, Dupo unu cuponu platibilu la st. Dimitrie 1871 de Me
/C

|
lei vechi 250, s'a incassatu .:,, „ii 92 60: :1,056110
"Gl Premiulu Alessandru. Odobescu (Scdeati a Sec: Rata Eat
tiunei istorice d'in 24 Augustu 1871: DRE
4 „000 Sa
SI

2, Procentele 5/0 dupe acestu capu ăi Da fiii„80 17080 —24

R | | | ţi Pain a 71,363. LS
Acesta, este venitul vcalisatu si i propriamânte; banii.
IA

ia
“ineassati in cursulu: annului „trecutu, din care, in
rap. aa:
portu cu venitulu prevediutu in “budgotu: de
ERE 68,882 54
| resula o differentiă iin plus. la venituri. Stima a de” T
U

I "8,530. 70
BC
 RY
. . , | _ NE
AR

Observamu co în mâg azina se:> afla i chartia ciumper uta e

RA
„în preciu de: SEI RR Ra 29,499 ST
Cazi adaosi. smimiă veniinriloru de: Da a 791,863 94
pi Di ini ii Da 9863 TI

LIB
- WVenitulu din vindiarea catilGru si a pussu în situatiuine Ea e
„la artieluliu despre veniturile: fondului. Zappa; ac6stu Ve
- nitu înse in: sumni'a de;8, 97. lei 60 bani, se împarte ! in- a
tre celle:trei fonduri, precumu urinedia, se iii

ITY
1: Pentru fondulu ZZappâ. venitulu din vindiai'e:ea„die E
tionariului si a grammaticei;: in summ'a de lei: 3 808. |
„2. Pentru fondulu Alessandru Ioanmiu: T, venitulu din,: a a
vindiarea lui Tacitu; lei ERE par PB a E

RS
3, Pentiu fondului: ereatu din sibjoitiuae, venitul 1 |
din Vendiarea ansaliloru, lei: ÎN SS ae LR AL 20 a i
i e Stiai Sita 8417
|
VE
Vai observam. „eo in ! budgetu la avticlalu D, „puntu 3 s'au petodiutu pro- Ş
„eente de'lei 1 „815, bani 59,:dupo! situatiune iuse, si precum s?a arretatu si mai -
“ susu (II. D. 3 si 4 :) s'au incassatu numai 457, 72-1-928, 1522686, 47. |
NI
Acesta diferentia, se!
: espliea prin faptulu constatat dia acte : pentru: bonulu,
No, 3,471,'de lei 62 „392.19, s'au: primitu procente de la 20 Tiiniu 1811. numai
peno la 1 Tulliu 1871, “eandui cu aceştu. bonu s'a platiti 'obleg atiunele domenii ali,
LU

spre. complectarea acestora peno la; son! a nominale de 300, 000.

In rapportulu: "Commissiunei finaneiarie” din. annulu trecutu (anali TI.
pag. 81:) se memora unu! euponu: 'de: bonu- urale” essitu la sorti in 'valore de
lei vechi 55, Conimissiunea D-stsa din: estu annu' ve observ: a, CO 'acestui: cuponu
A

nu se mai pote: Valor: a: trecundui'i 1 termenulu;” prin urmare ar fide a se -“sterge

TR

din statulu: financiariu alu Societatei, si a se: coriseiva ca 'vbiectu de. museu.,
-_ Constatate aceste despre veniturile atatu elle. prevedinte iin budgetulu au-
nului trecutu, eatu si celle: realisate in “cursulu anului, se-trocemu acumu li!"
EN

spesse. Vomu enumera, şi aci. mai anteniu celle prevediute iin budgetu si apoi
'celle facute ini cursulu aunului: | . Sa u
z e N i i - NI / _ î ul i - - a , a | a
/C

Spesscle pere “dinte in budgetulu pentru | anulu de. ta 1 “Aizustu 1871 peno
la 3 Tulliu 1872 au.fosta: Na : Aa o n
“a. Di nu venitue le fasii 2Zappa :
SI

a. Typarire ca Dietionariului . SI i E 8,000 —

b. "Remunerard ea a doui. membri ai commissiunii lessi-
“cografice. şi a, cellorii: alti colaboratori, la didtionarii pre. îi
IA

„40 colle a. 31 €galbeni at a e 14970 — 22,510 —)

"ei Pentru |cumperare de carti necâssărie și legarea
celloru Yechi a
CU
 RY
d . Pa
pa Da:
Ra . 30, Ra e

d Salariulu Cssariului comptabile 140 lei pre luna; :1,880. pp

RA
Jdem pentru seriitoriu' archivariu. a 100 lei pre. Auna . 1 „200 . te
„er pentru. servitoriu 40 lei pe Tina mii n Tataee Tu 480 3; 360-.
„. Spese de, cancelarie, -materialu si: espezitiuni incadra Si. | 3
lurainata a. e aceea e tai te ina e Iu 500

LIB
J. 'Typasirea annaliloru sessiunei'
ș 'aanului 1871; ae 100 o
g. Cassa de feru' re . aa i mata ri iata "ma i 500...
d Speșe ostraordinarie p i ra E ma ame ag 500.
DR aaa ai a 31,030

TY
B Din venitul /omdidei Aleosaiiăru oa L i . e

“a, Premiu de 150 galbeni peiatru enăueimep comen- c Aa d

I
tarieloru lui Iuliu Cesare de Bello Gallico..

RS
. d 62 50
b. Pentru typarire a a 20: colle din! traduetiunea manu- i: E ae st
scriptului littera, A, in d „000 dee essemplare, 3 i 1200,
| . Se SI Ea i i
VE „2,962. 50:
a a. o. Din mubventiuneai di la Statu,. . ai a pe
“1, Di in subventiunea pre
| e annului 1872: et a eta Dă i A .
NI
a. Venirea membriloru la sessiunea anului. 1872: e ti i i
La 4 membri iGdde la Pesta, 1, d'in: Buceovina: a a 40, SII
galbâni DE
U

a tu 11,880; i mi
La unu membru de, la, Blasiu: 25, galbeni”, „ Îi 298, 75. e
La unu membru de „la: Brasiot, Si, „trei! de » pre
AL

oste.. tea A ai
Milcovu 15, galbeni... a pe iu „105. 2 878. z
2. Di in procentele! fondului creatu d'in, economiele
„ie E:
a. p Yparire a. manuseriptului. Pemeripiie Moldav
TR

iae IS 2 500.
»
d, Din, daoii coran ună,î celor u tri i

foii i.
EN

pa A: . ;
„4. Diurnna la 12 membri! sin! :
ae
sessiunea; annuilui af.
pent ru -46'dille a 2 galbeni pre.di .;.a “13
săama
„d. Viatecu-la, 15 Septembre 1871, pen -
tru tei menubri AR a
lau Pesta 2:40 galbeni, unulu la Bras :
/C

ioru si doui, la Ias5y a

„cate 15 salbeni . . ST, SE „1088 mp
c. Diurna membriloru. delegatiunei
. de în 15. Septem... - a
. bre 1871 peno la ȘIi Tulliu 1872, com 25 SIE
form refptlamentalpi - | 940...| Ia i, Su |
SI

Pa E a i „15,840.7
R can Ş Da Summm:a speelorul::. 55,212: 70, N
IA

eproducendnu acestu capu

despre spese, amu observatu ca.
“DIV: po
Dag. 102) la $. C. vondulu cinei, in tipariii, (Annal,
s'a commișst o . erore.. in cifra
tr ebuindu a se pune 293, 75; „Ceea: ce mai susu 293, 15,
la acestu Ş amiu si: imăreptatu:
U
BC
 RY
1.
Pai IV. De a RR

RA
gri : SERE:

Adeveratele Spese
5 facile iîn“cursului period nniialo de la Ei Augustu 1871,
| peno la, 31 Tulliu 1872 »dupo. situatiunea ce ni s'a presintatu, au fostu wrmatorele :
tii Si A. Din venitul fondului Zappa. iara pi
j: TE

LIB
ăi "yparizea a 25. colle: dietionariu- si: 10 eolle: Gloss: |
: EI Re SE "Gâl6 40 +
sariu, cu ehartia cu totu -
“d. Remunerarea a doui membri 'ai comrhissiunei desi
sicografice DA IE RI pa, 12, 748, 15.

ITY
1

"e; Roniunerarea lă doui colaboratori ca anticipătiuie i

- “pentru manuseripte presintate ata eee ie 50 Cr

d. Spese' eu “distribuirea faseicolelorii diin dictitiasii,

si Glossariu - tsi A pia i eg Va se "21,107 19

RS
ei: Oimpeiaie! a canti isi. negatal. colot s6ehi n aa 1 106 79.
E fi Salariele, cassariului, 'scriâtoriuiluis si servitorilui RE e : in 3, 360
gă Spese: 'dg! cancelaria, espeditiuni ete VE ta 27
A, 'yparir6ă Annaliloriu' (1871);cu'chantia IRRD Pai a 976. 2
î. Cassa de feru cumperi: sii porto, a ia îii,i EA 6170. 60
iti ia . - i, _249 85 .
/
e
k. Spese estraordiharie: - a - te
ducă
NI
: i n i, pa iei

mie mam i "Bi Dii sosit finită Aebaiiidru dar. p.

LU

a. Premiulu penru tnaduetitunea, lui, Tali Gesare::.SDIIE ti DEI 2 1,162-.50.

d. "Typarinea traduetiunei, 4: 15 fa eolle:: in: 1000. essempiare i. î1--1,030 13
a A Mie pet at pe -2,19ă
„2, Ga
63
piin auboentiuica ae. i Stati pre crini: 18 72. N:
A

i ae DI
at
“a, Venirea merebeilori ja ssessiunea:
a oului 1873, două iu
TR

de la Pesta â 'eate! 40. galbeni, unulu de. la, Biasiovu, si

unulu de la Jassy-a cate, 15 galbeni, .. iza met, „Al 292. 50.. Sa
2. D'in procentele fondului erâatu qi in subventie? -i m : În Da
EN

a.a. parea manuseriptului Deseriptiu Moldavia, cu ii DINA

Tata e,
/C

! . - . a

6 tinanii cciirai iri fundu. „i

*D. “Din Duinii conu
a. Diurn'a viembriloru: in! jessinaea annului 1871: „+12, 196 50
v Viatecii la 15. Septembre. 1871. Eat îi
e 21150 N i
Si 940 . :15,251:50
SI

ci; Diurn'a membrilozui: deles: aţiunei

Bi Nerei du Byetu IE
IA

|
a | i i „
-. „2,965 "75
Ohartia cniperata, provisiine, ea
e Summa spesseloru 51,986 35
-
CU

pi IE 1. , pt
 RY
Acesta este. sum a speseloru facute i în” cursului annuliii trecutu,

RA
care inn raportu cu spesele: „prevediute iin pbudgețu de Da îi 55 2ia 00,
i DE a 225 67 e
Scadindu “in suma vexiiturileru realisate - aaa 79, 863 11

LIB
A

" Summ'a speseloru facute pt a ta in .1:.51,986' 88,

“Resulta în folosulu 'societatei unu escedente IER FAR „27 „816 18. . j

La spesele facute observamu:. | n a IE IRI A

"a Deco- pentru typarire a Dictionariului nu sa “datu summ'a . + prevedinta înin.

TY
budeetu de 8000 lei, ci numai '6, 416. 40, 'eauis! a este, eo nu s'au Ey pazita 40. ei E
numai 35 cole, A te
"d. Remunerarea a doui incimbri collăboratori este intemeiăta pre. conelusulu
„soeietatei din 13 Septembre 1871; puneţu 173 (annali T. IV, pag. 137)...

I
„i.

RS
e. In eatu pentru spesele cu distribuie ea. dictionarului ae 414 lei: 54 bani.
observamu, co era mai în regula de; a:aceoperi i-aceste, spese din .rubrie'a: spe-
_seloru de cancelarie si es peditiuni, „Si in.easu de necessitate d'in, „rubric'a spe-
n
VE
“seloru! estraordinarie, er nu din rubiie!a pentru. typarirea, Dietionariului Sen a
remuneratiunei, membriloru collaboratori. la dictionariu, DI
PERNE E, i
d. Pentru eumperarea cassei de feru au fostu' prevediuti in Duăgeta 500, lei;
situatiunea ne arretta summ! a de 670 lei, 60 bani; acesta, este justificata prin ac-
NI
7

“tele relative, ce aretandu-ni- -se le amu essmminatu; trebuia, numai ca escedentu

lu i
de 170 lei 60 bani si aci.se se. platesea din rubrica spesseleru estraordinari.
U

e. Pentru: typarirea manusciiptului: littera, A, traditetiunea lui Tulliu “Cesare

nu s'a datu summn'a prevediuta in! 'Didgetu de. 1, 3200, ci numai: ,030,;
155 “Biidu
AL

ca au essitu-nu 20 ci numai 13.27, colle d6 typariu. BI

| | u
Ş. Typarirea: manuseriptului, Descriptio Moldaviae : nu era anca terniinat
a”- la
» imeheierea eoinptureloru;, se prevede iinse si:aci o ec6noni
ia, considerabile. .
TR

„2. Viatecu la 15 Septembre' 1871 s'a, prevediutu “iin budget

ii. pentru 3 menibri | |
la Pesta
>
cate 3 44) galbeni, pentru 1 la Brasiovu. si 2 la Tasy . i,
cate 15 galbeni, in |
totu summ'a de lei:1,938. 75; sitmatiunea la spese
ne preesinta. la acesta rubrică -
EN

„lei 2,115, prin urmare unu ascedent in

plus. de 176,25. :--
Caus'a acestei differirtie &ste, ea unui merbru
de: Ta Jassy ssate espunsu + via Ă
teculu de 176 lei 25: bani pentru venirea. la, 'sessiunea aunului 187| dupo €ce n
comptiuirile anului 18'7%/, : eram. incheiate; era în. biidgetulu
/C

acesta somma n'u fostu' prevediuta.

anului “trecuti, |
i as i.
* Dupo uctele: justificative, din sumum'ă, preve o
diuta iin biidgetu de' 1, 958 75
sa datu la 3 membri pentru reintortere
la, Pesta cate'40 galbeni -. . +1:410
SI

La i membri pentru Brasiovu si. la 2 memb

ri pentru: Însa e i, E 528 75
MI II ENEA 1,938 75
„Plus unu membru pentru venire.de la. Jassy.
IA

15 galbâni . 17695
" Resulta sum; a d'in situatiune 2,11
Acestu plus înîn spese de 1176 25 se-vede 5. 00 |
accoperitu d'in escedentulu,i in minus
de 765, 50
U

la, spessele de. diurna: membriloru iîn sessinnea aunului 1871. e

BC
 RY
ap

Se vedeai acumu averea Ananciaria, situatiunea

RA
fondureloru si a cassei s0-
„cietatei la 31 Iulliu. 1872,
1, „Averea finănciaria a, societatei, consiste:2 as A
_ |
:4..]n obligatiuni domeniale val, nom. +, - a aa - 300 „000.

LIB
î Bscodentulu veniinriloru sa metata i aa 97,876 „178
a pa pă pa 27370738
a) Obligatiunile domeniale sunt in numeru de 300 a lei 10002300, 000. .
- DB) Obligatiunile porta numerulu de serie de la 004161 peno la. 0041900; prin

ITY
urmare suntu 30 serie. Una seria, represinta 10, 900 prin urmare: 30 serie=

-
"800, 000 lei. | | ” -?
Fia-c care: 'seriă, are 1 “numeri - detpre totu: atăte. obigătivai acesti numeri
incepu cu 041,601, si se termina, „cu 041900; prin urmare sunt 300 de, numeri

RS
fiarcaze al „000. lei = 300 „000... Da pt
„i îi
2. Dupo budgetul azinului trecutu: |
a. Fondulu Zappa face in obligatitini domeniale -; i Pa
VE IE „4, 631 20
a Fondulu Alessandru Ion |. -.. aa A 21 „672 34
"e; Fondulu creatu: din economiele subventiunei iinobligatiuni De
domâniali-. ta 32,369 s4
NI
d, Fonăulu "Teleorman in obligatiuni domeniali
d Ri a Ia 1,826 62.
„ | Se 300 „000. 00
e,. Bacodentalu veniilora, precum s'a arrotatu mai in Suste
LU

„217 876 78
e na m a Da “327,876 18
- Acesta este: astardi tota averea;i baanesca a sozietatei., “ bine insetniandin ca in
acesta, si. propriamente in escedentulu venitureloru, se. cuprinde, si piemiulu
A

Alessandru Odobescu de 1,000 lei Si procentele: 80lei,

, Tote aceste ni'5'au arrâtatu de catre cassariu, si la : acestu locu constatanațu cu
TR

muiltiamire, co gestiunea compturiloru, o amu-aflatu in cea mai, buna ordine,

condicile, registrele, actele si documentele justificative iin regula.
NI .,
i PR pi Ec . a.
EN

. pu | , N
.. .. . x

Eca acumu conclustuile sii propunerile ce commissiunea , Divâsina are onore .

„dea ve present: -
,:
/C

1 Commissiunea a observati, co , documentele justieative atatu celle poâtru

venituri ; „seu incassari, câtu. si celle: pentru essiri seu 'spese, se ințegistredia.
intr” una, Singura condica, si mestâcate unele intraltele.
Suntemu de opiniune, si propunemu co'aceste documente, acte, adâverintie ete.,
SI

| se. se inregistredie iIn dosariu. separatu pentru venituri şi separatu pentru spese.
2.:In urma ve propunezau, ca di in veniturelo neptevediutei in budgețulu aannu-
lui trecutu, si anume:
IA

- a. Banii inapoiati de. la elaboratorii profatiunei diclionariului . „128 50;

se fia destinati că fondu pentru sectiunea scientieloru' naturali si propri iamente
CU

pentru publicarea ucr: ariloru acestei sectiuni, căre: singura nu se bucura, anca
. 5
 = - E pr. . x ru

RY
i i *

webue că unu încep utu s6

” & ” .
:

de neci unu tondu, o suma u modesta acestea,der

Ea De aa
a.

RA
se faca odata. a
si:ivapoistauve situătinhea
„Dupe tote. aceste, inaintandu-ve acestu. rapportu;
i; ca se sanctionati: prin apro-
presintata de delesegatiune, ve rugamu Dani: membr
'barea D-vostra gestiunea, comptureloru societatei pre, annulu administrativa de

LIB
. la: l-iă “Augustu “871 peno la st Iuliu 1872; CE
Bucuresci, 1875, August, 12. „ Rapporttore Dr: Io, atoăosiu.

TY
EDER
Anessta lit, B..
ai i
ip
RAPPORTULU COABISSIUNEI, ASTI”
| ii Na
e
: Domniloru meribri si “colegi. ia DRE . 3 Sa

I
insarcinata. a essămină; partea administrativă: a “zapportului |
Commissiunea;

RS
| Delegatiunei Societatei, indeplinindu! si înissiunea, 30 „vine, prin organulu sub=..
a
SE
seri isului, a ve suppune rapportulu seu:
I.. Assupra Articolului typăritireloru, Commissiunea a:„căuta! estite. la
VE
lumina : 1. Statutele și regulamentele in 35 pag ine: 2: Commentariele lui I..
. Cesare in 192 pagine; 3; Deserijtio Moldaviae, textulu latinu, în 10“/, eolle 80;
4. Anallele Societatei in 200 pag. La acesta luciare, de si delegatiunea;:n' a ur-
NI
matu intoemai“ votului Societatei d'in 'annulu trecutu, adeco de'a typari. diseur-
surâle de veceptiune in: parte, totusi credemu co. argumentele date prin rapportu
sunt: destulu de Plaiusibile spre a: mai: face: una, “piectiune. De asseminea ne -
U

unimu cu parerea espressa de onorabila dălegatiune dea se communică tuturoru

ei
Ș
membriloru societatei, ;ativi, onorari si dorvespondenti, vegulamentele Soeietat
AL

emitemu parerea ca se se "notifiei îcilori membri, co. societatea nukresce legitina

dorintia de a-i vedea in sinulu seu,,uabdu. parte la Ierașile selle,. eră atu pentru
TR

parerea cspressa înaportul delegatiiinei, ne elederau iin dreptu a attrage

attentiunea Onor. Societati spre a pune la ordinea, dillei allegerea unui nou
EN

„nmembru activu; 5. D'in lucrarea lessieografica, amu constatatu co ânnulu acesta, +

s'au publicatu 5 fâseicule din Dictionariu si 2. di în1 Glossari, i in totalu 35 cole |
typarite. | - N Ia | ia
/C

Admittendu. in principiu cererea, Basonului Ucsu, velătivu la veduicăica pre- |

ciului de abonamenti iin favorea, scolleloru nătionale; 'subiscrisii' “sunt de parere
cele:
co abonamentulu -se se reducp iîn, genere, pentru tote. Scoilele:: SI. bibliothe
xomane, cu acesta inse că portulu se fia 1ni Sărcin'a, prenunierântiloru, pentru
SI

N us urinii a com ptabilitatii Societatii.—— -Ero cau pentr u op exatulu D-lui Ispiresciu,.
eredemnu ca On. Commissiune lessicogirafica se ciivine £a Iu ees samină şi adă una
IA

relatiune speciale Societatei. . a cae| E | mt

V
II. Vediendu celle arretate. “despre merabrii onorazii. sii 'cozesiondeziă, ne -
unimu cu parerea că, pe viitoriu merbri „correspondenti se nu se. „otedie, peno
U

Ey f.
BC
 RY
_ 35_ a E N | |
.
rimescu tibutulu votului nostru;
âsscihineă si, “accea, că se: se Glaboiedie .uunu regulamentu
speciale despre :saur-

RA
einelă! cu câri star cuvâni 'se obligămu pe'asseminea membri, :
* și; tu i
“III, Vedienidu: eomunicatiunea, ce ne's'a facutu' ea.
Ministeriuliu: Cultsloru sSi -
_ alu instructiuriei: a destinata pentru usulu Societatei doue
camers, 'sunteniu: de

LIB
i paere ca acesta, se faca subjectulu unui Yotu de. multiamire
din: partea sociotatăi.
„IV. Ass&mina; 'votu venimu-a've propune pentru, liberali
tatea onotabilelui
nostru commiembinui; D. “Poienăriu;: Profitaaiu.i inso de vGeassiiine'a attrag;e
aiten-
tiunea, Societati assupră completarii mobiliariului;: ast-feliu: in: cata lucraril
e

ITY
| publicate se'nu jaca. aruncate” pe: diosu, espuse. putrediunei:! ei ii
VI Stintemi de părere ca; pentrii. donatitmea D. „AL. Ghica se se numeseo
una,
„eommissiune spre ale corcetă, a le coordinâişi: a. referă Societati, despre. iim
postanti” a, loxu, dupe care: se, emittemu votulu de: fecunoscientia; cuvenita
":

RS
VL “Maltiamiti: de a vedea, ea abonamentele: Dictionăriului cobtribue- a mari
| escedentelă budgetului nostru, speramu ca suminele; aceste voru fi una sorginte
_sutficiânte spre a copperi. spesele ce. necessita, atatu mahipularea,- sessiuniloru
VE -
| Socictătăi, cat Si. intimpinare a altoru lucrari ce: natiunea' astepta de'la: activi.
tatea, mostră.” ae i ini
, apt
Y ) E ! .
tat
. A
tiu
i
|
pai
, d
PR ti
* Bapoarere GiSioun:. i Ac ai rin dna oa
| i i ş
NI
“ a tn pa Dă po ” N.
Ea i li
4 pi EI i ia Iată Ri al

„ Protocoltuiu seăentiei a"YI a socidiatei aimenitge ohâne

e
LU

e cut Pin 14 Auzustu. 18722. e

13

Presedinte: d: Tri, “Lanorianul îi i “isi ua

„ Secretariu : Ț, Caragiani. e a lt: te git
:-Membri piesei: :P, Poienariu,- G: Baritiu, J. Oi Masainau, a: Papiu Ilapiqmuu
A

“di “Romanu,: A, Odobescu, »V, A; iUrechia, P; S. Aurelianu, Jos. Hoclosiu Şi: A, fe tu,
TR

Se: cetesee prătocollulu. Sedentiei precedente; si se.adopta.., i, e

- Presiedentale desehide Sedenti? a'dandu cetire scrissorei Bazonului St. D “Avi,
în care declara, co. prini6see cu: plăcere af membru''onorariu: alu: Soeiotatei.
Sodiotatea iia cunoscintia despre acesta, cu myultiaimiiei
EN

ai |
„Dupo acesta, D-lu Papiu da cetire repportului aci anessatu (it. Â), alu ecomimis-
“siunei insareinate - cu cercetarea, starii” bibliothecei Sociețatii, presentandu' si
€aialogulu (vedi. anessa No.2 si 3 pag.. 17), de: tote cartile si documentele într ate
/C

in Bibliotheca iîn, „euisului annului ttecutu. it

Mita?
Ei
i
"a ua:

„1| Dupo: cetirea rapportului, D-lu, Odobeseu. luand cuventuli, dice. co zu vede
in bibliotheca Societatii. mâi multe - carti de prim'a necessitate,, precumu, sunt
urmâtoriele opuri philologice assupra, “limbei Latine sia diălecteloru antice,
SI

italice : Poti, Benloci, „Doederlein, Mommsen, Grotefend, Lepsius, Henop, si-altele;,

'appoi opurile uurmaţorie assupra limbelozu si dialectelorii neolatine, procumu: :
IA

Bibliotheca Statui deci.i propune, că se se proveda iin budgetu una suimim'a de

CU

.
o...
 RY
. . : Ea

. i PI ! 36. . , T, - Na ” | Da
- bnr aa era ai as Ca în
pi mei a mai pe i: Mi

a. coprespondentia in
bani pentru cumperarea loru, si delegatiunea se între. in.
Berlinu,. spre â eapetă-men-.
| Germani a cu furnissorii de. carti ai-academiei: din.

RA
amidiolocele.. Societatei.
- tionatele! carti cu oresi care 'vabatu. Dupe acestea, deco
, « de brosiurele .
permittu,mai propune a se cuinperă si eolleetiunea lui Froner
photografiate din colurina Frajana. Rae ee

LIB
+ D-lu Papiu se unesce cu propunerile D-lui Odobescu , si maii-pro pune si i D-sa;
dea se cumperă,:si: cartile istorice;; neaperau necessa rie; intre cari, si. Fejer, si
: si- Journal de: Pierre-ls-Grand. . pa
*
Katona
aceste” |
“D-lu Laurianu dice edi!si delegatiunea a, dozitu si doreste, a posedă,

TY
de vomu.
"carti, daru multe d'in: elle au devenitu forte rare si forte. scumpe; Si co
dispune-de mediuloce, delegatiunea va ingriji a le cumperă. zi
D-lu EFetu propune:a se. cumperă, si: 'eartiele, necessarie de scientiele naturale,

I
- precumu. Cuvier, Line, Bufton, si altii, câ se le consultamu la casu de trebuinitia.

RS
:D-lu Massimiu dice co deca s'au cumperatu si carti din cerculu niai i largu. alu -
litteratureloru antice si altele; eca, Sanscrita ete., caus 'a este co.in starea filologiei Si
„de asta-di. asseminea carti erau necessarie;. s'aar: cumperetu inso si d'in. cereulu
VE
„restrinsu allu filologiei latine sii annulu urmatoriu d'in acestu eerâu mai cu sema, se”
voru cumpera, În privinti'a Columnei 'Prajane alui Froner dice, co de una camdâta.
le putemu consultă d'in :bibliothec'a Statului, peno candu': se2 dispunemiu de |
NI
mediuloce de a le cumperă sinoi... : : i
In urma acestora; D-lu Baritiu, ea, rapportătoriu: alu ecommissiunci ibudgetarie-
da cetire mai anteiu proiectului de budgetu, aci anessatu lit. B. (presentatu de
U

delegatiune), si apoi proiectului commissiunei, 'anesșa. it. Cc: at

- Dupo cetire se decide desbaterea pe articole. ........ Dia
AL

Proiectulu de.budgetu prâssentatu de Coimiiissiuinea budgetari ase primesce

„ intoemai peno la punetulu D. dupe. mai:multe: desbateri, appoi; fiindu. ora îna- 1
_intata, sedenti'a se inchide: la, 5/.; annunciandu-s6 cea, venitorie -pe:Mercuri 16
TR

Augustu, Ja, 1 '0ra dupe 'ameâiă, cu: ordinea dillei: continuare ea desbateriloru As- i
supra projeetului:de budgetu pres sonțatu de commissiune. : ata
Prosiedente, A rob. Lanrianu. -ie Ra Stratan Caragiani. |
EN

RAPPORTU
i

Aness?a Lit, A.

Du po0 insareinarea, daata “de Onor,

O Societate; avemu. onoie de î 'rapporiă, to
/C

cercetandu starea biblioţecei, d'in;1 Augustu 1871 peno 1a'31 Tulliu' 1872, amu
constatatu co s'au “eumperatu 53 corpuri 'carti (mai tote filologice); ssi sI "aii-da-
ruitu 29 corpuri 'Si monete 15 serii, 'conformu cu allatur £
- Tote cartile si'monetele s au vedinitu Aş, nnoi.: a iriLista D.
i
SI

- Aru fi de doritu;
I. Re sefacaunu catalogu nmaii retuilatu sii mai comtor m cu usurile
. bi - or .
II. Se nu se impriumiuţe carti, 'fero chitantie. : plic ice
IA

- Ă IL Pe lunga filologice se se cumpere 'si'altu-feliu de. cărti. en PC

- D Vedi tabellele laDra . „Fetu, A, Papiu Mariana, : MORII

a
protocolluln Sedontiei a I-a. |
U

ar ă Ă - , N
BC
 RY
. ; DR« . a Î .. Pi Dia : 7
Da
4 . . . .. pre eu $. s. e „. :

RA
-
2 ". Le . Mi .
cp Ma A Eaui 4
o : _
N 1 ..

? . a. Ps La

i Aneta Lat, 3.
| „-PROIECTU DE BUÂGETU SOCIETATE ACADEMICE ROMANE |
incepeto
| riu 1, 2 i Aug 187 2 Deno: la 57 Dudu inclusi 187 3.

LIB
Ei

a “Cap, I. “Venituri.
U9 DO ps

„i Procentele fondului Zappa

7 (în obligat., domen. "255, 000 fr. 20 „400
, Versementulu VII. pre annulu: 1878. sc ei e 11,760

ITY
„ Intrare probabile din vendiarea cartiloru a at 10, 000
Procentele fondului “Aleseanâre. Ion I (în obligatiuni do
bsi

„meniali.20 500) -. , | 1,640 -

ai "Procentele fondului, ereatm, d'ina economiele subrent.i in obli-

RS
_- gatiuni domeniali 33,600.. ..... a „640
| Subventiunea Statului pe: annulu 1873 . i 10, 000
„ * D'in summ'a de 271,876, 78 sau: trecuti” 10 368, 80 la 4..- VE
aaa Liu ca, fondu isi 1 „230, 06 la C: ca: fondu; :;prin-urmare - ta
Di remane pentru budgetulu, urmatoriu ae. „16, 277 d
O NBIL: Intre: acestia figuredia bani donati de D-nu Poenariu! per-
NI
a „tru mobiliarea biblicthei iin somma de, lei noui “+ 235.
La, Remissi de la, commissiunea lessicografica pen- Ir | n
tru doue colle de, la inceputulu diâtionariului, iii pe
LU

Pe mentru care reniuntia, in summa de lei noui . - 728 50.

3. Pollicita! D-lui Heliade, de. . i i ENI 4,000.“ | Aa
4. Fondulu Odobescu, cresciutu la, : m i "1 100 -.Să
A

„5, Pondulu Teleormanu, crescutu la Ii . Di E: 500

TR

E , Capu II. Spesse.. Si E Eză aa

Ş Da cai Din veniturile fondului Zappa, Da o Si
- G. Dypazirea Dietionariului E Dee Mi . . 10 „000 m
EN

b. Remunerarea membriloru conamissiunei osicoge. si-a celor pi

alti colaboratori Ce 20,000
o Cumparare de carti necessarii si Lotara loru ia 12, 500. -
Sa d. Salariu. cassar. compt. si speditoriu E "2;400). |
/C

„2 sexietor, si archivariu el, 200). 4,200

i | -servitoriului DIA RR [3 „600
e Spese de. cancelaria, incalditu sii iu natu, maerale SE
si espeditiuni -, cc. Se „a 500
SI

J "Typarirea Amnaliloru, sesiunea” “amaului, A; | „1 2, 000

% Spese estraordinarie ; Dao i. „500
IA

“B, D'iîn Gamii donati de D- -nu, Poenariu. ae

- —Mobini la bibliotheca AD Cica “i Ec 235
CU

sia
= i
 RY
8 7a ssi,din
0. Di în peatulu Zin. danii communi, "din vestulu “da subventiună pre 4 |

RA
Na subvenbiuineau pre annulu. 18 73. 2

d. Diura' a măsabriloru iin.-sassiună; anulii 1872... “u, 600 _

d, Viateculu:pentru. intoreerea, mnembrilo r la domicilie le sclle 1la EI

LIB
„inchiderea sessiunei 1872, e age II IE 3, 000 e
“e, Diurn'a membriloru delegatiuigi pre 1972-73, îi - 940. Ri
d. Diurn'a: secretarului generale, i a 1200.
. e. Viateculu pentru. venirea membrilorii lassesiunea adăalui 1878 4, 1000

TY
” RDI je bei [a si az Zi pa. ! Li

| i a i i ai E ii
. — — în : unui ee ăi I

Anessra Lit. C., a i îniiu it

I
| “ooăarisăivRnA BUDGIPĂRIA PROPUNE DRITĂTORIULU

RS
BUDGEBTU
.

PENTRU, SOCIBTATEA. AGA DEMIC A: “ROAL AN A; : |

ÎLE
Ea PA
E “Capu: IL Venituri:
VE
ii "pro anulu de 1a 1-iu Augustu 1872 peno la'31 Tulliu, 1873..aa

i
Me '

AL, Proceiutele foncuui Zappa, (n obligatiuni în IN RR

NI
meniali 244, 631 20) .. .. a „19, 570 sai 1
2. Vevsamentulu CEI Zappă. pa. “annulu 1873. „ii, 750 - —.E Sa _ di SR 23
U

“3. Intrare: probabile d'in! vinderea, cartiloru in.

i telor Ara A
sulu acestui fondu:., ;. . a ta :.8, 000;-—]. 39,320 58
BL. Procentele fonâului Alessanăr u Toannu îi Gu a ai îii că ae
AL

Sblimatăuni domeniali. 21 „672 34) - i e pupe „5783 18 ai

Intrare probabile; din vinderea caxţilor i in, folo- SR
a B. |
„sulu acestui fondu . . ...:
TR

a i 100 -— d 833 18
C, Î. Pr ocentele fonidului, cr viii Din eeconoiivizle md d ,
ventiunci (in, obligatiuni domeniali 32,369 84): . 9 580 52. ee
2, Intrare probabile din vinderea cartiloitui iin: lot mai gi : IE
EN

ă sulu 7acestui fondu *. ce 200 =: - Ea

3. Subventiunea de la Statu or5 unulu 1873: 1-10, 1000. =] S
. ş
119. sa
Ă 7 cc. .. , dă 2 ăi Rae aa poe pa
/C

| 2. Banii coma i callorării Podu, pi - , - _ -

1. Banii aflatori la Iu Aust 1872 iin Gassă 27, 76: 28, ati| a
cari scadenduse; i „i E Ă
SI

a) Fondulu' şectiunsi sciintelozia satura re

- i : 728 50 -
b) Procentele fondului “Teleormanu pe. anniul
a 1873: "106: 12
IA

6) Premiulu Odobescu 1000. cu 80: proe..pe an:

1872: 1080 -— D.
In totu, sit” a. de 1944 lei 62 bani; remanu
- DRE E „25, 962 16 ?

„ Sunan'a veniturilora
U

, i E =10-906 09.
BC
 RY
Da i 89
Ta n

„Alte venituri speciali. „ i.

RA
1: Procentele fondului Teloormanu G obligatiuni dămeniali 1326 62); pre
annulu 1873 AR II PER Pa Sg 106.19
2. Procentele premiului Ales. Oăobâsca crescute'la 1080: -108.— 214 12

LIB
"“NOT'TA: Summa, de lei 728 bani 50, destinata pentru fondul Sete |sciin-
„tieloru naturali este de a se. „capitalisâ/i in folosulu: acestui fondu. |
' Assemene, sunt de a se 'Gapitalisă iin folosulu fondului 'Telcormaniu procen-,
„tele acestuia, de; 106 lei. 12 bani, ineasgate pre. annulu 1872... .

ITY
“Tote ateste! stiimme,; precuniu si: "premiuln, Odobâseu; de 1080, preciiniu amu
vediuțu mai susu (E. 1:);s'au: seadiuti Win "banii! 'aflatori iin Cassa Ia L Augustu
„1813, axendu ele' destinatiune speciale. . . e
si ” tie pe
e Pe
. oa .

RS
, Na . ,
a A 1 0apu Ti. Spese. ii
Dă Ai Diiu venitulu. fonuii Zappa. e
1 "0 vpazireăi a 140 cole de Dictionariu. 8, 000. N a VE
2. Remunerarea “membrilor . commissiunti i Aa e
, lessicografice, si a celloru alti collabozatori- Ia, N: a | | Di a
dietioiariu, pre. 40 colle a 31 galbeni. i 14 570 i
NI
:8, Remunerarcă,- membrilor. dollaboratori i EI Da
„cari au; presintatu seu: voru “presinta manu... i _ ÎN aa
|seriptu de Dictionariti, ca anticipatiune, pen la: A a
LU

iypazirea 'manuscriptului Dea "4, 000 26, 570 a e.

4 Pentiu „cumpeiarea de carti si legarea cel- e id .

“lori vechi a a DIR mi Pete 4000, + 30,570
A

|E Sa i ii “B; . pas administr alive. i

TR

„Di in procentele călioru trei fonăuri in pro-

„portiune egale. e aie | Ş |
EN

A, Salariulu 'cassariului domptabile. espedi- Da i

toriu si “bibliothecaziu. a 200 lei pre, luna - Pa 2 100 a
Idea, serietor- archivăr a 110 NR A 320
4,820 |
/C

„ ldem servitoriului a 50... . 600.

9, Spesse de cancelaria, ziaiorialu «si cspaăi- Ea -
“ duni, încalditu si iluminatu. - IE pe .500-
3 Typarirea, Annaliloru' sess. an. 1872. 2800
SI

i, Pentru mobiliarea bibliothecei, suma oferita de Sa

"D-nu Poienariu sa E RE „235 * _
5, Pentiu mobiliărea canedlariei. pa 1000
IA

“6, Spesse estraordinarie .. .. i 500

7, "Diurn'a; mernbriloruy iin sessiunea anului 1872. : | 12,972 Sa | -
CU

2
 RY
(E:

'cdea;'ce' vrea, Dau Oăbesen; spera! insa coi:cu:, aceste40 cole: se. se ajunga
“i

RA
NI RR pă
RI Ea .

peno la littera| i a
D-nu Papiu propune ca propănerea D-lui: Odobescu. se se “trimita la, sectiu-
si
nea; philologiea. D-nu Sionu șustinendu. pe: D-nu Papiu propune. a se amenă.
propunerea D-lui Odobescu si votarea. celloru: 40 de: cole, peno, ce va luă re-

LIB
„sultatulu: sectiunei. “philologice. St : i i

D-nu Hodosiu este contra. amenarii; dieunâu co e > chiaru articlulti 14 din; re gu-
“lamentulu socistatii prevede 24'colle. pe fia care annv, si co acumu se. potă lucra.
:40-colle, eandu-vine in adjutoriulu eommissiunei: „lessicografice. si'alti : membri

TY
în “eu: littere Iuerate de: ei. Deci- “propune ca se votau celle:40'colle: acuma ; sise -
damu: propunerea D-lui Odobeseir sectiunei- philologiica spre cercetare si: se.via -
cu unu: repporiu despre. ea.. Ma - te ni
7

I
RS
D-nu: Odobescu: declara. co numai attunei. votedia celie 40, celle, candu cu
acelle colle se: adjunge peno la a treia parte: d'in Dietionariu. . pr |
Tavfine se decide: ca propunerea, D-lui: Odobescu! se.se dea sectiunei pile.
„gice. spre cercetare si.se se desbatta dupe: votarea budgetului cifra, celloru: 4
VE
de colle d'in bnâgetu se adopta. oa e eri Et peer
“Be adopta asseminea celle cuprinse; la punetulu 2 si 3; Ia puieti. 4, pentru: *
„cumperarea” de carti si'legarea celloru vechi, D-nu, Odobăseu face” urmatoria .
NI
„propunere, care:se adinitie: “propunu se'se. troca in. budgetu în locu de. 2,000:.
„pateu mii pentru eumperare.! de; carti de: sciîntiele phisice SI: naturale... i
U

La punctulu. 55, D-nu. Laurianii, dupe, mai multe: si lungi desbateri, face. urma
*
“tori'a propunere': propunu câ din veniturile annuali alle fondureloriu, societatei
se se destine'a decea; parte pentru; aceoperirea, speseloru materiale: alle socie-"
AL

tâtei, pr ecumu pentu tinerea câneslariai, tinerea: sedentieloru: annuali !'a]le: s0-
“ cietatii ete. Acesta propunere, dupe. Tungi. desbatteri se: trimițte; commissiunei
TR

„budgetarie spre a'si da opiniunea. . e

se puâe la votu.conclăsiunea commissiunei “financiaria; „ca banii înapolati de :
“la colaboratorii prefatiunei dictionăriului in: suma de.728 lei noui, si 50, bani.
EN

se fia destinati câ fondu pentru sectiunea seiintieloru. naturali, si se “primiesce.

-“:: D-nu' Odobeseii offera bibliothecei urmatori” a carte in, trei, „volim6, „fospre
„care se decide a i se adduce multiamiri prin. diare. IEI) ENE:

Cartea este: Kleine Schriften, und: Studien;; ziir Kunstgesehichte, „von Pranz |E
/C

Kugler.“ ci i Sri ui po
4

“Dupo acesta, sedenti a seo adica, la 5, oiee, atiuuneiandu-se cecea viitore- pe. mane
17: Augustu la 1 oa dupe amiadi; cu. ordinea dillei: „continuarea desbateriloru
SI

a a i
assupia budgetului.
Pie

Presedente: 4, Troy. Laurianu. DE pe

„. :-Secretariu?X. Caragiani..
4
îipă
IA
U
BC
 RY
RA
„ Protocolulu sedentiei :a va a Sociotatei academice rom ac,
a „de. doi n Aug sustu 1872.

LIB
- Prcsiedinte : 4. Tre, Zeovrianu.. | E i DE
: Sceretariu ; 1. Caraigiani.. urii Sa a IE
“Membri” presinti : A. Folu, G. Baritiu, e “Sia Jos. odosii, a “Papiu ma

ITY
ricinu J.0; Massimu, A. Romanii, Vi: A, Urechia, A, Odobescu.
- Presiedentele deschide sedenti”a,. cetindp adressa, aci anesgata (it. A, ), a.D- lui
A, 'Fetu, prin care daruesce. Soeietatei 10, 000. lei. noi; acestu dar se priimesco cu
multiamire din partea. Societatei si se: decide. ă se trimite; actulu de donatiune

RS
a D-lui Fetu la-seetiunea 'seientieloru: naturale, care
€ va'veni cu unu rapportu.
D-la seeietariu, «dhoc presentandu Staiulu de presentia, pentru diurna, D-lor.: :
unombri. ;"D-nu preesiedente. lu: „pune. in desbatere ;:.daru assupra,. propunerei'
VE
„D-lui. Fetu, se decide de a, se: lui in desbatere i in diua, de man6 la loculu anteniu.
-Dupo aceeâ se trece la votarea Dudgetului. D-nu Hodosiu rapportatorele com-.
'missiunei' bud getaria cetesce opiiuneii commissiuiici (vedi anesa lit. B) asșupra |
NI
_Propunerei. D-lui “Laiirianu “presentata. eri-in uemaţorii tei:meni : : i
„In intiellăssulu Art, 24: din. Statutcle Societulei; si in câmformitate, cu “Act,
LU

*19:din Regulamentul pentru. hievarea si ; publicarea Dictionăr iuhii limbei p omanc, _

" ptopunu ca banii ce intra de la vindiarea Dietionariului pe, fiu-tare, annu; se se
: adauge la-fondulu Zappa (pentru: că.cu banii acestia se se: pota publică in viitoriu =
Si alte, lucraii seientifice in - intielleşsulu testamentului V, „Zappa),. — sise se,
A

"puna, 'espressu in budgetu::; e, se. adauga la fondulu Zappă. IE

Urmandu desbateri assupra. acestei propuneri, D-nu Odobescu a anco: presința
TR

U
"urmatori! a propunere: ie | Nae
al. Cheltuelile, de adininistratiiune ;in:genere , preeuriu şi eclle teobuitorie pen-
ua intrunirea, membrilor :u în -sesșiune annuale,. se se facă cu. bani luati pro-
EN

i”portionali, din: dobandile catoru-si trele: fonduri : a. le Societaiei, adica: î -

» a, fondulu Zappa, in 'care se cuprinde si versamentulu annualu, alu dona-
, tiunei:Zappă; E a Sa
/C

- MI Ia i)

; b, fondulu: Allessanăru Ioana a

r
a
6 fondulu communu allu. tconomiclosa,; in. care: seso cupriide : și. subr optiunea |
Ă„annnale acordată de Statu, o. ii a
; IL.-Peno eandi fondulu Zappă 1va fi pusu în positiuzie de a, satisface; de o
SI

n „potriva tote ramurele de activitate ale Socict tatii, adica peno dupo terminarea -
» Dietionariului si Grammaticei (care sunt. primele uerari preserisse de dona-
IA

* toriu) spre anu: lasă iiinsa: în neputitia de a ucră: pre. sectiunile iștorica și
„ fisico-naturale alle Societatei; se se alocese in budgetulu fia-easui anu, din”
„ dobandile catoru-si tele fonduri măi Susu, axretate, cate 8000 Ici noui pentru
CU

„ fiazeare dina acele doue seetiuni; spre a le; inlesni lucrarile.

Po
i
e
 RY
' N qi i
Pi o ! ca Die i

doue sectiuni
„III. Deco în vr6 unu annu fonduulu alocata. fa-caria, ăi in acelle
economii: se voru
, va remanea neintrebuintiatu, in parte: seu in totalu; acelle

RA
a mari
: opură in budgetulu annului urmaitoriu, la acelasiu paragrafa, spre
inde Iuerari. -
„fondulu speciale allu seetiunei si ai „permitte ast-feliu dea, intrepr
„ mai intinse. si mai costisitorie, precumu. premiari,. typariri, esploratiuni, re-;

LIB
RR, quisiţiuni” de documente, carti, collectiuni seu appasrate si'ori ce altu vă fi in.
interesulu scientiei.. - i E Na A

„ IV. Indata ce primele lucrati prosezissc de donatoriulu Zappai adica orimiele

2

i-
editiuni alle dietionariului si grammaticâi: voru fi "publicâte, dobandile fondulu

TY
„ Zappa, voru fi impairtite ast-feliu incatu se satisfar a de o potriva la cerintiel e
CNN

„ catoru-si trele sectiuni ale Societatii. Co ae N

“ De assemeneâ D-lu presi iedente Tidurianu peritru precisarea propunerei ID: ele

I
di in sedenti'a; precedente, face urmatori'a- desvoltăre: i în

RS
„ Propunu ca Win veniturile: aninuali alle fonduriloru Societati se se destine aa
jdiecea parte pentru accoperirea; spesseloru materiali alle: Soeietatei , -precumu :
| „pentru tienerea, cancelariei, tinerea, sedentieloru' aânuali alle” Societatei, ete.“
VE
D-nu Odobescu vedendu eo intre primulu punietu alhi propuneri selle si intre
propunerea commissiunei nu este neci una deossebire, se uneşee cu acesta din
"urma. Dupo mai multe desbateri se pune la votu propundrea. D-lui Lairianu,
NI
si cade; se pune apoi. la votu. propuțierea commissiunei,. ideintiea; cu :a D-lui
Odobescu in punetuli 1I si'se primesce. “cu majoritate. Catu. despre cele alte --
“ puneturi alle propunerei D-lui Odobescu; vemane a se discuta iin desbaterile
U

ulteriore assupr'ă budgetului. ia i pi E

„Se trece appoi la, desbaterea,. buăgetuluii P Capul 1 literă B. Spesae adminis-
AL

inative, din: proocentele- celloru: trei 'fonduri' în proportiiune” egale. : aa

_ Sianume punctilu I;, la propunerea, delegatiunei se primesce-.câ „salazriuln
cassiariului - comptabile - espeditore - bibliothecariu, se fia a '200 lei. pre luna;
TR

punctele 2, 3, 4, se primeseu . comformu. propunerei commissiunei; punetulu 5,

la propunerea, D-lui Laurian, se.votedia 1000/lei pentru. mobiliarea, caricelariei;,
îi punctele 6, 7,8, 9 seprimeseu intocmai dupo propuner commi ssiunei i budgetaria. _
EN

La punetulu 10, D-nu Lamuiianu din “motive”de economiaa propune a: se reduce

bănii de drumu la jum etate. E id +
ae iai m
D-nu. Massimu de si admite in fondu ]propunerea D-lui omiaan; der nnu se
/C

unesce cu cifr'a de scadiamentu propusa; “de D-nu Liaurianu.. PRE IV AI NI

Propunerea D-lui Laurianu: Punendii-se la vot «se respinge.
: Propunerea commissiunei se primesce. | n. TEI EI RI RR a
„+ Propunere a delegatiunei, de a se dă 100 lei onorariu limariu seoretăriului Y
SI

venerale se respinge. ---. a i,

„Dupo acestea sedenti? se rodica, la 8«ore, biinunoianău- se: cei, venitoria pe
e ea
mane vineri la 1! oya'dupo amâdia, eu odixea dillei : Norii
IA

1: Statulu de-presentia; pentru diurn'a, membriloru; a

RR
d po îi, pa E

2). Continuarea desbaterei: buăgetului, Nae Ti

U

Presiedente A, Treb. Laniânu.. i Soorotariu LA „Caragiani..

BC
 RY
E în pm
„Anassla lt A pe
:. Si
N
- dia
acru DE DONĂZIUNE! ț
Să e a .

n
Pa «:

RA
i
iz)

Sb scrisului Doctore în odicia, Anastasit Fota, facu cunoscutu co, piecum

prin discursulu meu. de receptiune ca membru actuale” allu Soeietatei academice

LIB
romane, amu declaratu co offerescu una data pentru totu deauna summ'a de diece.
mii lei noui pentru, facerea unei chazte' scientifiea; a “României, acumu prin pre-
sentulu aetu de donatiune, affirmu si 'repetu acea. declaratiune eo, adeco, facu
Societaţei academice, respectivei sectiuni. de sciintie. naturale a ei, offranda, de

ITY
enumeraţa, summa, pentru scopulu deserisu, cu “urniatorele, conditiuni :- aa
Î, "Offereseu Societetei academice române, stimm 'a de diece mii lei moui; spre
€
formarea unui capitalu perpetuu, dina cărui venitu anuale Societatea acadoini: ca
va contribui la formarea, premiului, cu care'se se: recompense pre persona «ce

RS
va, compune. cea mai buna charta, sciintifica, a Romaniei. |
EA

2. Dupo indeplinirea lierarei indicate la No. 1 veniturile anuale (piocentele)

| alle, fondului de: diece mii „lei; se voru întrebuintiă de catre, Societate; erasi “ea
VE
premiu, pentru. alte opere de seiinti naturale, precumu, de geologi” a, botanie! a si
.. zoologi'a Romaniți, care prin corncursu voru “merită, țitlulu cellu mai. bunu..
8. -Dupo terminarea si aoperiloru. de seienti naturale, indicate la No. 2.2 Socic-
NI
tatea academică, va: chibsui assupra £altoru lucrari. din domeniulu scientielori
naturale iin:genere, pentru care vă regula premiulu curentii, cumu si sum a
LU

necessaria, spre. publicarea - unor assemeneă opere. i IR

4, Operele effocțuate iin modulu prescrisu mai susu, se! voru publigă; trei pasti
din numerulu: esemplareloru: imprimaţe cu spesele acestui fondu se voru vinde...
in scopulu; sporirei eapitalului, eră, d'in a patra parte se vi i depune, mai anteiu
A

cate unu esemplariu, la. fia, care din Dibliotecele. romane din tote provinciele
locsiite, de romani, si remasiti' a,. se vă dă ca. premiu la sbidentii neritosi,, inse -
TR

| pulu propagarei sciântieloru naturale.. PI pa

5, Summ'a daruita, va, appartine seetiunei de: sciinti naturale a , societatei aca-
demice. romane, in modu' independente. de celle-lcâlte sectiuni ajle academiti,
EN

în cau sectiunea, acesta, va putea dispune de veniturile sumnriei directe spre re-
alisarea scopului prevediutu.] la No.1, 2 si 3; chiarsi ieandu celle-l-alte sectiuni
realisandu-si “scopurile: pentru care sunt menite avu incetă, de a mai fonetionă.
/C

6 Fiendu, co pentru adjungerea scopului” susui, deserisu, adeco, conipunerea

| mad aptei,. a chartei seientifice a Romaniei, appoi; compunerea differiteloru 0-
pere indicate la No. 2 si 3. Sau distinatu intrebuintiarea numai a venituriloru,
capitalului donnatu, fora ase putea vre una din a loru, sub ori 'ce preţesțu, attinige
SI

_acestu âapitalu,- appoi, eu, pre eatu Qreatoriulu me ya conpervă in'viuetiă, voiu..
pastră capitalulu dde diece mii lei, eu titlu de împriimuty ) plaţindu procente e ar
IA

„- nuale, cate diece la suta pe anu. .

Că Avendu, inse,. in. consideratiune co, “ atatu chata scicntifica, a Romaniei
(care trebue a se „compune mai anteniu), catu si celo-l-alie difterite opere, au
CU

Li
 RY
" ase compine cu timpalu, de catre persone “competintey fora a se- potea. precisă,
„ dat'a seversirei unoru assemene opere, apoi, veniturile anuale alle capitalului
| donnatu se voru conservă, erasi, de catre mine, totu: cu titlu de- imprumutu,:peno |

RA
in, moimentulu candu operele in questiuine. voru fi compuse si Societatea agade-
mica gata, a respunde meritosiloru aitori premiulu destinatu deea,
- 8, Deco, iinsă, din nefericire, intr! "uni tempu de diece: ani, operile menită a

LIB
E fi recompensate, nu s'aru fi. compusu,. aturiei, procentele produse in acestu pe-,
piodu de diece ani, se 'voru allatură cu. capitalulu primitivu si voru formă, im-
preuna unu singuru. capitalu,. alu caruiă- destinată, atatu in! Privirea sea, ca :

TY
„AO, Se stabilesce de rigore clauste a ea ori candu. Societatea; acadorniea, guver-
namentulu -tierei, seu ori care alta, persona juridica ori individuale. aru voi se
deie o alta, destinatiune, sunmeloru donate, „seu procenteloru loru, atunci, eu seu .

I
mosceniitorii mei, cumu. si ori ce. romanu: vă 4 In. dreptu a somă pe deviatori,

RS
prin'midiulocele legale, de a respectă, si a 'essecută,. stricta 'eondiţiunele” pre- -
sentului actu de donatiuine; era. candu dupo trei legiuite somatiuiii in termenu -
de trei luni sumele donatiunei; nu voru fi restituite «sipussein 'sigurantia spre in.
VE
tnebuitiarea veniturilor. la scopulud anuirei, atunci, adtulu de donaţiurie rema-
nendu in deplina vigore, ârsptulu de. essecutare ră trece cotre mine seu mos-
tenitorii, mei legali, in lipsa mea ins0,, ori a mostenitoriloru mei,. la consiliulu
NI
comunale allu urbei Tassyloru, care impreuna cu' consiliulu Universitătei: din
Tassy, voru avea dreptulu, de administrare, Consiliulu” acesta va fi obligatu a-mi
da coneursulu seu in. realisareă; scopului cotu voitA. eu în Minetia eraa, dupo
U

mortez, mea, moscenitoriloru 1mei, e: a |

„10, Socieţatea, acadernica,. si la, casa orătiuală, moscenitorii mei, ori consi- ,
AL

Iiulu comunale seu consiliulu . academic din Tassy, voriu î datoiii : a di s&ma
annuale despre starea capitalului donnita si despiă intrebuintiarea procenteloiti.
+11. 'Pote operele; premiiate de Societatea academica din Veniturile capitelelsi
TR

donatu voru fi compuse in limb'a; romană. SE

e a aaa
+ +12, In fruntea: operiloru: typ arite din: veniturile capitalului donuiti se” vă in-
dică, atoțu la premiuri, eatu si. la spesele de tipariţe, suma cu care au pâticipati
EN

veniturile -aceștui capiţalu. AI Ra aaaze

13, Fondulu donatu va purtă numirea de fondulu Fatu: Pa
iai
„Presentula :actu de donațiune s s'au fortnatu iin. patru identice osemplare,, dintre
/C

rit pala se va depune la. Socistatea, acâdemica română, al doilea, la primăria

urbei Îas syloru,
e allu treilea,
: la, consiliulu Uhiversitatiei dinn Las) si: all patrulea,
se vainmâna mis donuitoriului,
- Bucuresei, în 17 Augustu, 1873. Îi Dr. “Anastasie a fot. "
SI

Ta sedinti?a din 19 Augustu, 1872, Sociotieă acadenaica, roman

a a „acceptau
in unanimitate acesta donatiue. gi ta.
IA

„ Presedente. N. Cretiuleacu. ie îi25 i,

i ae MSeeretariuE Capagiami,
p i
ii
a e pe Ta tu, i
U
BC
 RY
a TRIBUN ALOLU ILFOV SECTIUNEA Tr.

RA
Da | 1872, August 26, No. 4, 734. _

“'g a presentatu in pretotialu tribunalului D-loru Dr. A. Fettu siN. Ceetiulsea,

LIB
" presiedintele Societatii academice romane si dupa” ce li sau cetitu acestu actu
„de donatiune, a deelaratu D-lu Dr. „Fetu, co este facut de D-sa si subsemnatu
7
prin propri'a D-selle semnatura; ear D-nuN. Cretiulescu caa accepta i in aumelo
„ Bocietatei aceșta i donătițune. E aa

ITY
RIBUNALULU
Ta fct a acestoru deci: aratiuni; da autenticitatea le gal. e. acestui actu de donati une.

RS
ia P. “Voinescu. NR ti a
: a:
: Ș)- ». e. „Beonzasen” i:
at : a Gear I.: Tlicseu. a
„Trecut laviNo. so alu cohăieei,: a VE :*1872, Augustu, 28, ...:...
i! Ă “i Ă . i; , , ina “ ” MN ” dă „ 4j 5 iu

HER , ! NI | i , , ' 3 e
NI
"„Amnesea [.. E .
a e Ă
aSă e) îi
a -. ,
*

* Oăiinlissiuinea bande
gt iă, adopiândiu in
i principii pro pura :D- Ini: Lavric
LU

- mm e "Propune +a se:luca 1)rmator iza concluzii, : . „ăi Li DR A a

, -. , | | e . ba e - | , 1. AI « a ? ! .

, Se: vor: alocă în:

i badge înn azțiclu deosebita; sub. titlu: : spese adminis-
A

tnatine SN
ri
a
i
a AD II E N a N aaa
1. Salariele codului accesoriu; NI a Ai ta
TR

„9: Spesele de cancelaria,- materialu. și expeditii, incalditu,. itumiatu, mo:

Viliate. N a A NI N i N Iti N
-3. “Dyparirea azinalilorui Soeiotatei.-. E De 3 Pa |
EN

a. .Spesse esiraordinariă, EI IE N CL a a Tia

"5, Diurn'a menibrilorui ini sesiunile: annuăli, a Ia Ia tă
6, Diurn'a, membrilori! delegatiunei: UI isa Dacia | i
"9: Bani de” drumu pentru venirea membriloru le sessiunile annudi si intort
/C

„ gerea Loru acasa. II e CN IC cet a

'i Aceste spese' vos cadea: in sarcina, catoru bela” “fonduri alle: Societate;
„adeea,: ă, fonduli Zappa, in'care se: cuprinde: şi versămentulu annualu allu do
SI

natiunei Zappa: b, fondulu Alessandra Ioannu I;: 6, 'fondulu . ereatu din'econo-

miele: bran in cate isa. cuprinde «si subventiunea annuale accordata, de
Dea A |
Statui: Rae
IA

„Elle (spesele), se voru , prevede si accoperi ai in veniturile annuâli alle aces-

„toru fonduri dipo proportiuno egale de procente,
CU

fa
 RY
RA
p
2 Po

Protocollulii sedentiei a Î5d a Societatei academice romane;

din Vineri. 18, Augusiu 1862.

LIB
„ri IN i E. E

Prescdente; q. Tireb. Laurian. i pt i; Mă. ae

. Seeretariu, Î. Caragiami.
Membri presenti,- A. Fetu, G. Sionu,. G. Baritiu, os. Fodosii, 4. Bomaiae
Ilarian. a
„LC. Massimu, V. A. Ureclia, P.S. Aumelianu, A. Papiu

TY
Se 'cetescu protocollele sedentieloru d'ini 16 si 17 si se adopta,
Presedentele deschide sedenti” a punendu iin discussiune statulu de prosentia.
" D-nu Presedente Lauriânu vrendu se-ia cuventulu despre statulu. de. presentia,

I
roga, pe D-nu Fatu se i tina loculu, si dice: se asteptam votarea, budgetului mai

RS
anteiu si appoi se ne oceupamu eu ștatulu de presentia;; caci inainte de votăreea
summei. diurneloru din budgetu nu se scie catu are se se, platesea, şi d'in.ce
2
fondu, — D-nu Odobescu 'dice.: se urmamu in privinti'a, otarii statului de pre- |
VE
sentia, ci si in trecutu; dupo. aceea D-sea!.offera- diurn!n'a, sea- de 352 lei 50 bani
pentru a se cumperă; pentru bibliotheca, carți istorice allesse d'in cathalogulu --
coprinsu in cartea publicata de D-sea: ndiea, ete. Societatea multiamesce D- lui 3
NI
„Odobescu pentru offerta. a
D-nu Papiu luandu: cuvenţulu dice ca dupo: reogulamentulu societatei diurnele
U

membriloru se plateseu d'in. 15 in 15 dille, şi cere a seaplici regulainențulu |

de urgentia dupo cumu s'a applicatu totu-ă” auna. -
D-nu Laurianu dice co irregularitatile d'in trecutu se nu se rep eta si ina viitoziu,
AL

si ca, votandu' statulu de. presentia inainte de a vota; budgetulu;. nu sunt6mu, in

. regula; deei propune a ne oeenpa anteiu, eu Votazea budgetului si appoi cu sta-
tulu' de presentia, n i
TR

ae
D-nu Hodosiu sustine votarea statui as presentia, dicendu co , deco votarea, |
budgetului saru face la finea sessiunei si dupo acesta, aru veni votarea stateloru.
de presentia, nu scie cumu aru potea se sieda la "Bucuresci fara. diurna, peno
EN

attunei, acei d'in membri cari n'aru dispune de midiloce; appoi intreba, pe de-
legatiuns, deco se tine strictu de a nu face neci una “eheltiziala, neprevediuta iin
Pee

budgetu; de la 31 Iulliu de candu s'au incheiatu compturile annului trecuti si

/C

peno acuma, chelţuelile ce a facuti, dupo ee budgete le a facutu?

D-nu Massimu. sustine ca, de ore-e6, putinu ne: â,. remassu de votatu inco dirin.
budgetele presentate de. commissiune, si, asta-i. terminamu cu elle, sustine că
se continuamu -cu votarea, articoleloru: din Dudgete. ce, ne: mai romanu, şi se
SI

„ trecemu indata dupo: acesta la votarea statului de presentia,. ae

“Dupo acesta ne mai luandu: niminea. curentul, statele de preseniia 5se pune
IA

| la votu si s6. adoptai in toemai, - . .

e,

Statulu se allatura, acestui protăcolli (Anes. iţi Ai și presa căentele; va2 avisă
„. Cass'ă pentru : a liberă d membrilor diurnele: votate. eg
U

' : aa Ie . a | , a
BC
 RY
IE de
D-nu Laurianu aupo votarea statului de. presentia declara societatii
e a si da.
demissiunea; de presidente si de membru allu delegatiunei

RA
, neputendu sse ica
responsabilitatea essecutarei unui votu neregulatu.
po
Assemenea.: “dupo” acestaisi. D-nu Massinu! declara ca:si da demissiunea
de
“membru allu delogatiunei siș de secrotariuu generale, di in,n aceleasi motive arretate

LIB
de D-nu Laurianu. nd i |
'D-nu Urechia, roga pe; şocietate a dă unăii grabnica, solutitne declaa uriloru D-lui
Laurianul si Masina, spre a.sci ce se faca si "D-sea, „coci este membru din
delegatiune, si nu pote stă singuru, za

ITY
iq; pr
În urm'a acestoru declarări din partea naimbrileru.« delegaiiuei, nai multi i
membri. au luatu cuventulu si au Tugatu pe. persedentele „impreuna cu cei alti
membri ai delegatiunei. se porte sarcin'a peno se le. espire mnandatulu de unu
annu, dupo art. 15 din statutele, societatii, ins0, D-loru presistându iin dimissi-

RS
“unea, data, si deelarandu eo suntu in regula, caci sia daţu socoțelele, sedenti'a
„se suspende: pe 151 minute spre a s6 consultă, membrii assupra; personeloru ce
„au.a se allege. câ, niembri pentu nova delegatiune. Dupo, acestea
VE ea, procedenduse
la votu secretu, s'au allessu: pi
. a ie ai
Presedente, 8 voturi, D-nu N. Osetiuleșeu,. aa m a
Vice presedente, cu. 8. voturi, D-nu A. Fetu. tu
_ Becretariu eu 10 voturi D-nui V.A. "Urechia. Di i
NI

IE “Membri ( eu 8 voturi. D-uu G,. Sion. - aa _ îi |

E ( eu.9 voturi D-i A. Odoheșeu. Ca
LU

| Membri votanti 11, e ii dt a aa i i tat Pra aim

In urna allegerei, Danii A: -Peii, tenendiu loculu de presedente in lips” a D-lui
Ni , Oretiulescu,- multiamesce societatei in numele” -conimembriloru din: nowa
- delegatiune, totu 'd6 ună, data, 'multiamesee iin numele societatei intregi fostiloru |
A

membri din delegatiune pentru zelulu si activitatea cu care au geratu aftacerile

sociețatei si se insereinedia a ineunnosciintii pe Dau A. “Orotiuleșen despre
TR

Dai i a
alegerea D-selle de presidenie;-. i
In urm'a. acestora se continua. discăistimea age, si anume: spcs |
“ administrative. .. n i SEE
EN

a
A Lisi :

„ Dupo'mai multe discussiuni Dinu Odobescu presentedia urmatori ia; roprnere:

„escedentulu venitului; dupo accoperirea cheltueliloru necessarie, estimpu pa -
dictionariu si a speseloru de. administratiune. se:se, iafteetedie. in. pati, egal; e
/C

“ celloru done sectiuni istorice si.a sciintieloru physieo-naturale, „cari „Yoru: pre-
sentă bnăgetele loru speciali: - e rr Pia ie mira
„ Propunerea. ponendu-se. la, votu se pitiimosce. pr i aa Pia tre:
; Dupo, acestea, fiindu. ora. inaintata :sedinti'a. şe radica la,.6. or a a a i
SI

esa venitoriape mane. Sambata, la 1.ox:a dupa. amedia, eu, ordinea dillpi-:--::: -!
«„Conţinuarea, desbateriloru asupra: budgetului: ipresentatu, de. commissiune,,
IA

Sta ii FURI Li pt tat: :

_Presiedente
o
, N Oroţiulescu, i “ E
i
nea it cari i E „ Bearetaria, LA “Caragiani: mii
CU
 RY
RA
i | : | p id iti ii
i Ă Anessta it.A. Sa

: DR STATU. DE PRESENTIA . i
a mem ilor u sociătatii academice. române, 1 sedenticle de. ta 1 pen: netu

LIB
ş
15 Augustu 1872, cu diurna de 2 galbeni pe di, at
“1A. Teebi Laurian” pe 15 dille 352 L:50'p.*-
"2. X; 0. Massimu. - pi »
852: 1.50 b.
3. 1. Caragiăni i E pi 7 “852 LO

TY
4 los, Hodosiii i 8521.50 »b. E
5, G&. Baritiu” - E) 1852 1:50 De
"AL, “Roimosiii Pg 8521.50 pi

I
7
TA Papiu Ilarianu zi 3R2 1. 50 bi

RS
„8 8 P:8. Aureliana m ag 852150,
9 VEA. Urechia, i "i pia „882: 1.50b...)
10.6. Sionu - 1: 8521.50 pe
1.
12.
P.
A.
Poenariu E
Fetu | a Paza
VE
„pe 13 die 3051.50 b.
3051. 50'b.:
|

„18, A. Odobeseu . ! “pe: "15. aille: 352 1. 50 b._

NI
14. N; Creier It pe. [ di: 23 l 50 b..

a » Adeco lei noui i patru mii cinei sute “douispreăeee,

U

ze |
ae a Ss a votati in: 'sedenti'a: din 18 Augusta 187 2
IE Pe Presiedents, Dr A. Fetu. pe pt,
AL

e ga da ta „Secretaria, IL Caragiani: -i

Pr ototoibili” sedentigi a. xi a “Sbăiotatei acatomice roman

TR

N e;
Ş bin: 19, August 18%.
|
„ Presiedenie, x. Cratiulesa, si mai inii urma A. Petu. Să e: i Ai
EN

"Seeretăriu, ::Caragiani. i: E rztii SE PR N RER

i Membri i A; Odobesti, +pi. a: + Urechia, GQ. Baritiu; &Sion
4:
1 “Papiu E
x arian,
oi ure
i ien, A. red, Paurichu, ,4 n,'eti,răIr: Cc. Masti, 44. Bona,
/C

_ Se cetesce protocollulu scăentiei precedente

:si se: adopta
.îi ie
D-nu secretariu allu sectiunei istorice P.
Ilaria; nu piozentebudgelatu soătithei
istorice pe annulu currente si“lu transmitte:
D “lui rapportatore alu conim
SI

budgetaria. D-nu: rapportatore cetesce: punetulu c issiunei |

I literă; a, si se votedia summ' a
totale de lei: 4,400! pentru traduc ctiunea, in
lisăba ronia na si +
IA

tului lui Cantemiru Descriptio Moldaviae.

aer Dat YpatiArea
„ia mianu
săip-
D-nuPPapiu, insarciniatu cu
acesta, luerar e, dcclara ca« daruoace fonduluiasectiunei
' /
U

a
4
BC
 RY
Ia ae 51 | - o Si
istorice remunerariulu. pentru. inaduetiune, iin summ”
a de lei l 470. „Societatea ii
adduce celle dai
n vii multiamiri.

RA
| tea i de lei. 1 000 pentru preparare a: materi ia-
leloru. din operile Tai Cantemir. 7

“La punetul III-se; votedia suna de. lei 1 500 pentru pare
ea, catalogului

LIB
museului de antiquitati,
„Se adoptă, decisiunea. sectiune; istorice de -unu: premiu “de 3,000 lei:
"pontru
„cea mai buna, luerare- asupra, theșei.: istoria, petrecerei Romanilor în Dacia lui
'Trajan de la, Aurelianu -peno la secolulu allu XIII: Se cetesee dupo acesta pro-
jeetulu de. budgetu' allu sectiunei: sciintieloru naturale, de către secretariulu ei

ITY
D-nu P.S. Aurelianu si se adopta summ'ă totale -pe lei 6,700, precumu se vede
în aci amessatulii processu verbale allu seetiunei sciintieloru naturale; sub lit. Ă.
“Danu rapportatore allu comiissiunei pudgetaria revenindu assupra punctului

RS
D din Budgetu, la venituri, arretta, câ, priimindu-se principiulu de a se affectă
summ/'a; proportionale d'in veniturele.celloru trei fonduri alle Societatei pentru
spessele. administrative, summ'a de lei 27,876 şi 78 bani affatore “în cassa se
imparte conformu situaţiunei presentate VE de delegatiurie fonduriloru respeetive. |
“Terminanduse desbaterea. speciale. assupra. budgetului, se decide ca Luni 21
- August se:se proceda, la voțarea în totalu a bndgetului. . e
-. D-nu 'secrețariu allu secțiunei seiintieloru: naturali. da lectura, actului. de
NI

| donatiune, facuta sectiunei: seiintieloru naturale de cate D-nu A. Fetu, Smittendu .

opiniunea: sectiunei sciintieloru, naturale ea accepta acesta doantiune, Societatea
LU

„aneo. 0 accepta, in. unanimitate si :cu via niultiamire. „

„D-nu Laurianu, fface urmatoria „propunere: jAttragu attentiunea sectiunei. seiin-
tieloru naturale câ, la organisarea missiuneloru pentru cercetarea, terriloi:u ro-
„mane d'in punctulu: de'vedere phisicu, se iee precantiunele celle:mai efficaci, se.
A

6laboredia,. tegulamente ,:s6 dee instructiuni bine precisate,-se allega cu mare |

TR

serupulositate; personele, ce Yoiesce a insareină cu missiunea,, si se cera deladân- .

sele a face rapporturi detaliate asupra tuturoru puneteloru indicate in instrueti= -
. uni, si-a adduce unu numeru determinatu de specimine d'in objectele; indicate.
EN

Appoi, atrage attenţiunea, asupra art. XVII d'in statute, care dice co: numirea
diverselor missiuni, appretiarea, si remunerarea diverseloru lucrari, decernerea
de premie, se facu de societatea intrega; — si co prin. urmare totu ce facu'seetiunile
"- îm cereulu acesta, facu numai. sub reserv'a co societatea va confirm. Dupo acesta
/C

: Dinu Laurianu mai face urmetoria propunere : „Propunu : pentru tinerea; seden-
" tieloru: annuali alle societatei se va alloci în budgetulu vi
viitoriu summ' a de 10000
lsinoui. -. | ,
D'in acesta summ'a. se va, aa viatieu pentru
SI

venirea membrilor, lei... i E 2,000.

„Diurn' a membrilor. la sedentie.:.. . „-6,000. .
IA

Viatecu de intorcerea membrilor . . 2,000. .- - ă

Cu immultirea venituriloru summ'a acesta ră putea cresee, ense neciuna data |
CU
 RY
DIR
y

pentru sing ore scopului societatii, | i ta) a- acziceti cozii turele ;

RA
Membrii Societatei voru fi detoriin 'sedentidle: anna 1: ai A mină. ăia rilă de
-b)-aessamină lucrarile facute în: annulu espiratu; e);
a-determin:
facutu i in cursulu annului viitoriu;- d) a faca, șia vot budgetulu axanului
gta iai
viitoriu,
Inainte:de terminarea, acestoru lucrari ei nu se voru desparti. |

LIB
se despartu. nainte de terminarea, acestoru: lucrari:e perdu
, dreptu hi de viatecu.
ini ata —
Viateculu se: comptita dupo norma: de peno' acuma, . ;icandu: iati ră p' ii 4
aceoperi d'in summ'a de.ei 2, 000, 's6'vor face vedutiuni “proportio e e 9 na 1. .

Diurn'a membriloru pentru: sedentiele societatii sâ'vacalculiin „prop ortiune. |

TY
„eu numă&rulu -dilleloru, in cari menibriiiau luatul: “paste, neuitenăii- -se se.uret
urcă nâci
una data peste 231/,.lei: 'noui: de menibru.. pentru una, 'sedintia, si neti una . data .
peste summ'a de 6,000:lei noui in totale. :...... i: i

I
- Mai multi mombri observa deea acesta a duca. pr e opunere,

RS
e cepi . năin puncetee.
contrarii statuteloru si regilamenteloru Sociietati, se pote orinu
„pune ia or . ine a
dillei ? Se procede la votu assupra'acestei cestiunii și cadă, propun
erea, de a se -
pune la ordinea dilei, prin paritate de voturi. tii
VE
Dupo acesta D-nu Odobescu face :urmatoreă prpounâre
„27 allu statuteloru, subserisii. cereniu: modificarea
Ai
„în vitutea' aieticlului
art, 13 din statute in“ modulu
“urmatoriu€: Art, 18, Societatea; academiea, romana
, se intrunesce in fia-ecare aninu
NI
primav era, in. Palatulu: “Universitatei din Bucure
sei si'tine in-cursu de una lia
Si jumatate, unu
siru' de sedentie; “atât in sectiuni.
*

catu SI generale. aa
In fia-care
U

sessiune, societaţea determina

prin votu epoe' ai pre cisa, Tati care
„Yoruintruni membr ii în: sessiune in anulu :urm natoriu „ se!
Subacrisii : Odobisci, Sion,
| Auelianu, Baritiu, Caragiani,, Huassimu..:! a Pa
AL

„Acesta propunere, cerendu: modifiarăa, a

art: 13 ati statute, Dani Odobeseii
vediendă co.soeiatatea, nu:e in: numer -
u. spre putea disenta, «o:retrage,
La, ordinea dillei pentrii sedenti” a de
Luni:voru fi: i ci|
TR

1, Cetirea si votarea in. SRRta a

totale a: budgetului Şoeiet
2; Cetirea, discursului de. ătii.. ii e
receptiune, a D-lui Dr: A: |
3, Cetirea rapporturilo Pot. iai : mt
r U. comimissiunei, pentru essa
minare ea, traductiunelozp
EN

din autorii clasici. ».

5 ZE Toti i . . a ..
& Deciderea,
,
IRI a ! EREI
E
sedentiei. publice, e iz
ae . .. f- ;
. a
ei era i e cea
„Dupo acesta, sedenti'a.se
ridica la, 55%/a eore.e dupe ami
Prosiodente, Dr. A. E edia,: ai
/C

otu: Dia eta

*
,

pap Die
2: ei .
.
Detector
Pe Ta o
Ă
SI
IA
U
BC
 RY
RA
„ Anessia st. a Tea i i î | ae pă Ra Lu -

îi SOCIETATEA,ACADEMICĂ! ROMANA |

LIB
| SECTIUNEA SGIINTIELORU xAtunazi
NE i in “ Sedenti'a din 19 „Septembre, 1872 pp
Ş N „0?
aa , 2| 7
2 pi.: p- e. ,n. . IE , ca , „i

ITY
Presenti : Dai N Onoliuleicu, 4.. eta, p. s. Auneliina. RI
„1 Astadi la, 19 Septembre 1872, subsernatii membri ai sectiundi seiontidlori ziatu- n
rali, pentru a ne comformă cu: Art, 15 d'in Statute, ne amu coastituituiin Sectiune si
=. amuintoemitu piuroulu, allegendu presiedânte peD. Dr. A. Fetu, vice presedente

RS
pe D-au:P.; Poienâru-si. seeretariu pe 'D-nu: P:8;:Aurelianu. In acellasi timpu
-amu allessu. si Commissininea permanenta, care urmedia: se represinte Sectiunea
in cursulu annului, si
5 nume pre, D- -nii N. Oretiuleseu, P. Poienariu
VE si P.S.
„Aurelian, Di :
>
Aaa
“Indata dupo constituire, Sectiunea a luatu - cunnoscizitiz, de actulu de dona-
-țiune a D-lui Doctore Anastasiu Fetu, ,pussu inaintatu Sectiunei de catre D-nu
NI
„preesiedente allu Societatei. Mi titi
“Sedtiunea primesce ! cu. ces, mai viue multiamire si recunoscintia, donatiunea
Onoxabilelui membru alu Sogietatei, donatiune care se. compune, din 10, 000
LU

“lei noi.. a A | i
. Pasindu mai depantte; spre â
: ne comforima cu At 4 din statute, alineatulu o, |
amu Iuata deeisiunea ca pentru dnnulu 1872— 73 se se annuntie de catre So-
- ă
A

cietatea Academica, sectiunea sciintieloriu, doue: premie, si anume:

+ Unu premiu de 6001. n. pentru. barbatulu. care va studia si deserie regiunele
TR

„agpicole alle unui judetiu din Romania... -. ă

“Unu premiu de 600.1. n, „pentru, barbatulu care va, "face for! a unuii juăetiu, si
pre catu 'se va putea, a unui judetiu care coprinde munti, colline si campia, -
EN

“Afara, de/aceste! premie, Sectiunea a afatu de cuviintia, se proreda iin Pudge- |

“tulu seu fonduri! pentru cate-va missiuni, si anume : . “
1. 800 lei:n. pentru analisarea apeloru minerali din 1 isv ore, indicate in
| alaturata lista, (aness'a B.) Si e -
/C

a 2 2, 000 lei n. pentru: alcatuireea charteloru gcologioice a „doue judetie din Romu-
aia de dincoce și dincolo de Milcovu. i i
3. 800 lei n. pentru studierea geologica, chimica, si economica a localitatiloriu
SI

âin judetiele Prahovasi i Damboviti a, unde se afla isvorele de peiroleu si straturi

de carbuni fosili (ehulia) ; m. ,
”- Importanti'a ccă mate a salineloru a indemnatu pre sectiune-că se se sandesea
IA

si la studiulu acestora ; inse faciă cu lipsa de midiuloce, D-nu presedente allu

Societatei N. Oretiuleseu, a bine- voitu a promite co D-sa va starui pentru că
CU
 RY
acesta luerârg se
& see faca fero vre'una cheltuiala dia: Dairtea Societatei. Beniiones
a ptiniitu cu recunoseintia, acesta propunere a D-lui presedente. i nd

RA
Pentru a putea. dobandi: una setia de observătiuni meteorologice facute: au in-
strumente esacte si de. catre persone; capabile, Sectiunea: a.decisu câ se prevada
in: budg etulu. seu summ'a, de 1600 lei n.: pentr. a. se eumper instrumente de Si

LIB
.meteorologia; A e ID RI
, Aceste instrumente se:voru incredintiă acelloru persone: cari voru bine-voi
se se: însareinedie cu făcerea! observ atiuneloru.
dia da . s
?
ae |
Se spera co. acestu fondu va fi de ajunsu pentru a procuiă instrumentele ae-:
cessarii in cinci-spre-diece resedentie...

TY
i ce
Sa allocatu asseienea una, sumă, de. 500 lei: n. “penitu- a: se cumperi mai
multe atlante fisice, neaparate pentru bibliotheca Societatei. .:.. i
In fine; putenduso inteimplă ca banii: pre rediuti: pentu! missiuni 'se nu. fia de:

I
|

RS
ajuns s'a prevediutu: unu fondu.de 1;000 lei n, pentru: spesse. estraordin
arie,
N. Cretiulescu, Dr. 4 - Pet, 2. s Aurelian: Dre
Cp . .. E pn ao

* Aness'a p VE
„TISTAA LOCALITASILORU cU ISYORE.p
ui

îi
DB PETROLEU i E
NI
Nisipeni, J. Rimnicu-Saratu, IE A ca ra Se .
„indila, J. Buzen, pe Tohani. ri a E IE i
U

Mirceo : — — r_i - Da De “
--Cornebu. ii — ai pi D |
E - ta
AL

“Nevoiesci, J. Prahov'a. i La
Rotunda, — Damboviti”e Re i
"Ser 'banesci, — Argesiu, pe L.oviscea.: i Die - DEI a,
TR

- “Bugea de Susu, — Muscelu, I. Nuesioarg, « are anu stabilimentu de bai.ii

Ser banesci, — Damboviti”a, N aia -.
Oile, — Valcea. . i na ! Pi
EN

Didesci, J. Teleormanu. a .
ai
4

Pr otocoltulei Sedentici « a XI a Societati

Academice voiane
/C

a Piu, a Aug susti 1842. i

Presiedente, A; Fetu. a | i ăiAi ir
„ Secretari, Ț, Caragiani.. Dă D A ai i sa |
Membri presenti : A. Treb, Laurian, I, a. “Masina, A,1. Bomanie Is.
SI

e. Fota, |
A. Odobescu, G. Baritiu, G: Sion, A. Pa piu Llarianu, V, A, Urechiu, P.S. Auirel
Se cetesee protocollulu sedentiei precedente si 'se ianu:
adopta. Sa
IA

Presiedentele deschide. sedenti'a. cetindu. una tellegramma ini partea, Dau

“N, lonuescu, care nu pote. Parti
cipă estempu la Iuerazile, Sociotatei,
ME
U

a „ - Mă
BC
 RY
i Ru,

“ Dupie dosbaexea; speciale ssi, votarea pe a:iticule, se, bune la. votu budgetulu
in totale si se primesece. d

RA
Budgetulu: ast-feliu: 'votatu si xedactatu. se subscrie: de. pr osiedeiite și se alla-
tura, acestui piiotoeoltu (Aness a lit. A. 53 S PE aa A
Dupo votarea budgetului D-nu Laiuriaianu luaadui cuvehtulii, dice : Me șsemtiu

LIB
detoriu a luă atu co dupe propinerea; mea, de a.se'affecti, iin budgetu */,0 2 diecea
| paste dizi. venituri pentru aceoperirea; spesselo:u de adininistrătiuine, vediuă acuma
'co s'au affectatu in budgetu 35 procente, si aceste envinte alle, inele « se: se. treca
la processulu șverbale... . a ii a

ITY
Dupo' acesta, in urma decisiunei Societatei din. 16 Augrustii, de ase desbate
'immediatu dupo votarea budgetului, pr opunerea facuta attunci de D-lu Odobescu,
adeca de a se vota. cu: reserva, summ'a, pențru, typarirea « celoru 40 de colle dde.

RS
se „ajunge, cu acele 40.4âe. căile, seș puna în “aoshitere atesta propiinere.
D-nu Odobescu cere că şe se” disente dupo cetirea rapportului sectiunei phi-
lologice, si se trecemu la all doilea. piinetu din cestiubile: la ordinea dillei, care
VE
„este cetirea discursului de receptiune, 'allu Diui Dr. Anastasie. Fetu. |
-. Dinu Fetu da da estire discur șului D-sele, 1. câru dupo cetire fu. salutatu de
toti membrii. 3
tina Duminica iin:27,
NI
Dupo acesta. se: “deoiăe ca sedenti'a public'a a se se
„ Fiindu ora inaintata sedenti” ase radica, la 6 ore, anuneianduse cea venitorie
"pe mane |Masti, la 1 ora'dupo: aniedia, cu ordinea dillei: Sa
LU

| Cetirea raportului Commissiuneloru' insarcinate” eu cercetat eaa zaainuseripte-

„loru de traductiune'a. autoriloru classiei. e -
„ Presiedente Dr. A Fete, a . Secrelariu LA Cârpgiani.
A

e pi
TR

Ea Ă BUDGETULU SOCIETATII ACADEMICE ROMANE i

Ieepeteii, de la Ti August 16 72 peno la 31 Iuliu 1 8 73,
| „Capu, Venituri: A 2 EI a .
EN

atică E E
| ş. AL, Procentele fondului Zappa (în obligatiuni do-
meniali:244,631; 20)... Ia a „ 19,570 58 IE
2. Versamântulii! CI) Zabpă pie “anniulii 1873". 117750 — di. 5
/C

"3. Intrare probabile din vinderea, cartiloru.i in folosul Ie

AP „8,000, —. 189,320 58
“acestui fondu .. Di
$ B. 1. Procentele fontă Asan Ii (în obligat. i
SI

îm iei „1,138 18
domeniale 21; 672. 34:
DR Sa
as
-9, Intrarea, probabile ati vinăcrca, cartiloru: in folo-.
| sulu acestui fondu ei | aa 100 — 1,833 18
IA

Ş.0Q.1. “Procentele “fonâuilui creati “din economiil e a

1) V eda-se în secțiunoi 1 a. annaleloru pe 1872.
CU
 _56__

RY
ML) «o a vi. PR -

-, subveatiunei (în obligatiuni domeniale 32, 369. 84). 2 560

'2. Intrare probabile di in vinderea carrtiloru iin oii
acestui fondu ....

RA
Ra ... "200,
3. Subventiunea de, la Stati pre.
p anulu 1873.
.$ 2. Bani „aflatori, la 1 Augusta 187 î în cassa zi .
E 10, 000.
27, 876.
Jasreg sa
0 421,876. 78,

LIB
“Dia cari 'seadeău banii cu desiinatiune. fa tei
ii
sociale, si a numi: aa
""a) Fondulu destinati sectiunei sciintieloruaAatie aa
naturali, de 728. 50. N o iritti iei

TY
d). Procentele fondului! "Teleorman pre a- E au
nula 18172 de 108. 12,
a 0) Promiulu Odobescu de
4 1000 lei plus pro- ce fi

I
| centele:pre: anulu 1872 de 80;iîn totu ;summ!
a de:
1914 63.

RS
SR i
. Remanw. 25, 962 16.
“Acestui numerâzriu de 25, 962. 16 impariitu
intre fon-,;
durile societatei dupo escedentulu «ce in situa
tiunea, pre- pi
sentata, de delegatiune :se arr etaala fa care
y6sulta: Yenitui 2
VE
fondui în Parte,
Da
1. La. fondulu Zappa oscedentulu de.
| 11, 325 95.
NI
2, La fondalu” ereatu d'in economiile
subrentiunei si « IRI
subveniiune,. escedentulu de. -
3, Escedentulu din bani |comuni ae,
e i m ana
17.
U

Ra Pa „5, 308... &

4 Bani offeriti de D. Poenariu
:- DE si AER za 235
| Summ'aa venituriloru: i
a 908.104!
AL

d
| Ta Becapitulatiaraca, veniturilor,
A) V oniturilo fondului Zappa: Da
"89, „820, 58sa, 325, 0550,
5) Veniturile fondului Alessandr 646. 53.
u Ion Îi ca te ireal,
TR

C) Subventiunea, si Veniturile 1 „838 78.

fondului er oaia i in eco-. a
noimiile subventiuinei ED
a "12; 789, 52 -L 9,053 170
D) 1. Escedentulu banilor ecomt 1, 882. 69
ini. . DI
o.

E 5,808
EN

:2. Bani ofteriti- de D. Poe

nari 04
i i aa
| iai 1235. — .
“Suma| ra:
Adeca: Siope- dieci si. non
e mii noue sute, siese lei :79 „906. 0 N

si ateu azi, iz
/C

- Ac: venita: si în ru
miti ma
i
1; Procentele. fondului, Tel stii pa " îi ar
ide i
eormânu (n Solieliui
domeniale 1 „326. 62) . e i în
ia ,
-2, Procehtele premiului "106.13 Să E
SI

Odobescu erestiită, 1080

la 1 Augustu 1872 peno la (de . mi PR
31 Tuliu 1873) .
-108 2
y „*
NOTT:. AL, Summ' a de lei 728 214 12
IA

. 50 destinata, pentru fon

loru naturali se va capetalisă dulu sectiunei seieinte-
iin folosulu aces
ș tuii fondu,
„N i , pp EI
[ci ip , i
. ) LI .
U
BC
 RY
51

| "a, Assemeriea, se voru capitalist in folosulu tondului Teleorwmanua procenisle

acestui-a, 106. 1. 12 b. intrate in annulu 1872. Ta :

RA
3. Precumu amu: vediutu -mai susu-($D.), aceste. summe si remiulu Odo-
bescu'de 1 „080 1; avendu destinatiune speciale, sau scadiutu din banii aflatori
in Cassa „la 1-iu Augusta 1872, a |

LIB
Nae Ganu I: Spase.. a
“ A, Din veniturile Toni Zap e
1,„Tirparise a a 10 cole de dietionaziu :: Su 8, 000 - —

ITY
2; Remunerare a membriloru commissiunei lessicogira- II
dc sia celloru-l-alti collabor atori la dictionaxii pre 40. |
colle 3 galbeni: . . i . l&, 570 —

RS
+ Reniunerarea membrilor “collaboratori, cari. du pre-: Să
e sentatu! seu vorui prosenti, manuscript de dietionariu,
ca anticipatiune- pen. la typârirea manuseriptuliui -- Ai "1,000 i
4 Pentru „cumparare de. carti si legatulu cellau VE vechi: i,
i , ” ii NS : ai îi , i Ra ÎI ă “ Sua d SA.

pa Siria “Bi- Sneso: administiative. -

pa
„Di an: rccate veniburilora cellou încă fonduri n .
ii
NI
' în proportiună egale, aaa
pi . n

1, Salariulu casariuuicopabilu-spedcditoru-bihlio-. .
LU

„ tecaru, a 200 lei pe luna: ie, ei 2, 400. —-: EI

Idem seriitosulu-arehivaziu a 110 pe luna. il, 320 — Sa
- dem servitoriulu,- a; 50 lei peluna......: 800; — ] 4,820—i
A

2, Spese deycancelaria, maţeriale, pozitii, incal- SR

ditu si luminatu.” i Zu a , Ia _ 500 —
TR

'3, 'Pypaxirea annaleloru ssessiunei a. igra | e . „800 —

„4. Pentru mobiliarea, bibliotecei,. summ'â,. oferita de ie e
D-lu Poenariu 3 a tt i îi e 235 —
EN

5. Pentru mobiliarea, cancelariei. ri E „d „000-—

6, “Spese estraordinarie iai i it a aaa - = „500 —
7: Diurn'a membriloru in sessiunea annulii 1872. ic 19, 972 —
“8. Bani de drumu pentru: intorcerea' 'membriloru: i Sa -
/C

ir - : -
annului 1872:.
“domiciliele sele: cu inchidereea sessiunei
5) “pentru doni rieinbri' la Pesta, a 40 galbeni AR 940 —
4

b) Pentru unu membru la Brâsiovu si doui la Iassi a

15 galbeni. PRR „598 175. 1,46875
SI

9. Diurn'a nerabriloru aeleizatiunei de la inchiderea i A

. sessiunei presente pen” la 31 Iuliu: 1873. SE 940 —-
IA

10. Pentru'venirea membriloru a sessiunea an. 1873: |

+: a) La einci membri (trei de la Pesta, doui din Buco-- -
CU
 R Y
vina) cate: 40. galbeni | E E n - 2,850 — po Ia 2
„0'La unu membru de la Blasin,. 25 galbeni-.- 298. 175. a n ati

RA
6) La unu'membru de:la, Brasiovu, si patru de; preste i să n
. „Mileovu, cate 15 galbeni .. A a "sar 25: 3 525, —
- Se Ia BI „26,2607%

LIB
0. Din. scedentuliu banilor «
comuni, ae

| “Pentr u venirea unui membru de la Tâssi 1 sessiunea Na

“annului currentu, bani. de drumu, cări prevediziti ini bu Sa
| dgetulu annului. trecuti, la inchiderea : compturiloru ai ma E

ITY
| celui annu au remasu neplaţiti:. aa de pi steel aci rzal 476 5
o .- De “ Summa, speseloru 7 , ZI, 007 ai
| “Adeto: 'cimejăeioi- si 'septe mii septe. lei ui
: „Îi
- NOTTA. Spesele administrative, 'conformu conelusului luatu. de Societate'i in-.

RS
sedinti?a sa din 17 Augustu curr entu,: sunt de a-se acoperi din procentele. pro
portionali alle yenituriloru eslloru trei fonduri principali. IC O AN a ID
„. Prin urinare, summ'a acestoru spese, fiindu de 28,260 lei 175 bani, propeztiu- |
VE
„nea cu care se insarcina veniturile fonduriloru este 35 9 (procente), si anume:
1, Din veniturile fondului. Zappa de: 50,646 53... » procente 17726.28 3/0.
2. D'in veniturile fondului Ales: Iân I, de 1,833. 78. a Dă „641 8220 -
NI
"3, D'in subventiune si veniturile fondului ereatu din Die
cconoraiele subventiunei de 21 „882, 60. i i DN 7 658 94 AI |
| i Rua 26, 027.05,
U

- Adaosi la acesta; pani oferiti de D-lu Pocnariu, sii i iai

o pusisila rubric' â speseloru administrative '. aa Sata NI tea "05
AL

, po Rstalia sura? 630705

Acesta iin. rapportu eu sumin' a votata, de-i. i .126, 260.75. :
da unu escedentu de: sn 180:
TR

“ “ecapitulatianea Sneselori. pană

4) Di in veniturile fonăului Zappa.: 35, 570 leit 17; 726 28548906 28s/ _
N

_“B). „+ “fondului Alesandru Ion: [iai Ga1 82%/9

0), pi in suby entiune si veniturile fondului cereau EIpt p
CE

din economiile subventiunei. RSR Sci ar, e Dă E;7,608 943 pu

D). 1. Din escedentulu bailor commiuni : gi 2 116 25
2, Banii oferiti de D-lu Poenariu - a mr a 085ii
n a: „Buna "57,008 30.
/

i „Minus eseedentălu aretatu: mai: dist asi i 1 30 -

SI

i Ii 23 e „Summa. mesei ST 007. 00...

, - | adeca : cinci-dieei si siepte mii siepte. lei
IA

e - 1: Venitu:' 19,906 04: zi esa

11 Spes6i 15700700 iti
CU
 RY
RA
D. E .. “Rapportu intro vânituri- si snese. „dimpo. fonduri. |
Se II Da . E zi = Venitu a Spesă... i Escedântu
4), Fonăulu Zana” RE „50, 646 53 48,296 28:/, 2,380 24 /:0

LIB
-B). Fondulu Alessandru Ion 1. . 1,833 78. - S4l 822/0. 1, 191 95% ho
0). Subventiuziea, si, fondulu. creata. e | ”
“din subyentiune. . ..,.. „ “al „882 60. 7, 658 9400: 14, 223 74 i
-D). 1. Escedentiilu DaiiilGru-ecomiini! | 5, 308; 04 "176 25, A “5, 131 19 |

TY
„2. Banii oferiti de ». Poenari ivi "235 2. 9235 =. “3

Sum a.79,906 04 57, 008 30. . 22,897 070 |

"

Bscodentulu de 1 30 aretatu mai susu la: irnipartirea, proportionale a spese- - .

SI
' loru administe ative cu 350/ de a yenitut ele. cellori i iei fonduri principali, este
“a 56. seade din sumi'ă speseloru aaretate aci sia se adauge: summ'a escedenteloru.. |
„Prin urmare , spesele' sunt : 57,007 lei. era oscedentuli 22,899 04, adeca :

R
| doue-deci si doiie mii optu sute. noue- „dei; si nove "lei si patru bani.
VE
“Acesţu &seedentu. de 22,899 04; conformu decisiunei: Societatei. dir 18: Aug,
. curentu, trece in folosulu scotiunei istorice si allu sedtiuici solinticlosiU naturali |
in parti egale, anume :
1). Pentru sectiunea istorica, 111, 449 59. De E
NI

2) Pentru sectiunea seiinteloru naturali, 1 449 62, N e

e . - Hi
U

3 i - ».: “Snosele, seotiunei istorice.

„Di in escedentulu afectatu acestei seztiuni de. 11449 Ba :
AL

1). Pentru braduetiunea iin limb'a romana a mamei „Descriptio, Molda-

viae“ si. typarirea. - i Ea SN 2

- a). Romunerâriii iraduetorului, a,140 lei de colla a: “testului Da

TR

latinu, typaritu annulutrecutu, pentru 101/, cole”: . . . 1,470

(D-lu Papiu Ilârianu, insarcinatu cu acesta lucrare, declara
"eo dariește fondului sectiunei
s istorice acesta Summa)
EN

Aa , a Roportă. „1470 —y
| b). Remuneraziiu pentru correotuta,, a 25 lei de colla _. .. - 262 50/.
“c). Dyparirea în 1500 eseraplare, si legatulu.. . .. .. 1200-—f
/C

4). Oharti'a 50 topuri, al8lei: . .. i. pm 900 —Di

e). Retiparirea. chartei Moldaviei a 187 BOb
„£). Restulu speseloru din annulu trecutu pentru typarirea a
- “+ testului latinu Descriptio. Moldaviae .: m 400 — 1 4h00
SI

- Notă! Din primă, editiune a traduetiunelor u, societatea 'si va scote tote

spesele facute; restulu de essemplâre se voru da traductor ului, care este.
IA

liberu a face traduetiuni ulteriore in soeotela sea, fiindu ellu pr oprie-

„- tariulu traductiunei. a
2 Pentru prepararea materieloruu dia operile lui Cantemiri i, pre-
CU
 RY
cumu si.i; Chroniculu: Moldaviei si i altosu alle lui manuscripte 1 „000:
3, Pentru tparicea cielogulăi museuilui de amtichitati » Li .:1,500-

RA
2 5 a 6,900
“Adeco: slese mii none sute; cari. scadienău-se dia. 11, ao 52, remanu inea, în
folosulu sectiunei istorice” lei. , 549 bani 52, o E i IE

LIB
PL PE a pas

a DB Spesele şectiunei, sciinteloru maiturale..

“Di in. escedentulu afâclatu acestei sectiuni de ai ia Îl 419, sa! : „
1. Misșiune pent, amalisarea sis i studiarea apăloi. suinerale din 1 isvore

TY
in Romania. ..... : a ai 800 —
2. Pentru confect, carmteloru pcologic a acue juăetie a Romaniei : :2, 000. =.
3, Pentru studiarea,. geologica, chimică si economia a localitatilor.

I
unde se afla petrolena ssi i carbiani fosili, iîn= judetele Prahov a si Daii-

RS
" Doviţia, DR RER i 8002!
4. Pentru atlante fisice alle deosebitelor. state din Turopa i 500. —
5. Pentru cumpararea de: instrumente” metheorologice. aa 1,800 =
8, Spese eestraordinari, , e
| aa
VE
01,000
Suci 6700
—

Adico: siesse mii siepte sute;, "care scadendu-se din. ul 49 1 ba. b. restul
vemanu i in folosulu seetiunei seienteloru naturali.
NI
N o
Ia | I. "Dotalulu veniturilor 78 „906 4 | a
i
U

- IL. “Totalulu spâseloru 70,607 — . - . . E

. - „Escedentu „. 8,299 Z
| Acestu budgetu, eax:ee la: totalulu venituriloru presinta cifo” a de" soptedeci « si
AL

optu mii noue sute si sesse lei şi patru bani, ero la totalulu speseloru cifr'a de
septe-deci mii sesse sute-si septe lei,s'a votata. în sedenti a, plenariă a
a Sociefa- _
tiei, lin 21 Augustu 1872, Da
TR

ai m
Pr esiodente Dr A Fotu.
Seciretari"iu , ggener „ale, Y. AL: Urechia.
. „Seen 'ctariu ad-hoc. LL. Caragiani..
a 2 RE „ Rapportoru . Dr. Ios, Hodosiu.
EN

-
d.

Protocollulu. : sodentici Xu a. Sociotatei academic

e. romahe
” din Marti 22. Aug ustu 162.
/C

Presiedente, N, Oretiuleset.. ta
i
“ Secretaria, 1, Caragiani, IE IE NI iz SR
» Membri presenti : A; Preb. Laurian, p
“Poenari"iu, 7, o. Messina, Ă, Romana,
Zos. Hodosiu,: A.
SI

Odobescu, G., Baritiu, G: Sionu, A. Papiu, Alaricianu; V. A:Tre

„cehia, P. S. Auvelianu.. o
De oa
Se cetesce protocollulu sodontiei ;pr
secedente, si se adoşita..
IA

ut D-lu. Hodosiu inainte de a. trece lă ordi ri

nea: dillei,: ia cuvventulu: pentru aa
eu naa comnnunicatiune,. SI: dice : Commissiuine tre |
a financiati"ia, candu, a „cercetatu
|
U

.€
pi
BC
 RY
- & ga

comptnirele: și. “situatitinea, preșintata de delegatiune, a “vediutu co Danii aflatori

in 'cassă trebue se fiă iin suimm'a de 27,876 78 lei.. Cereetandu. cass! a în presenti 2

RA
cassiariului: SL a unui membrud'in. delegatiune, „au. aflatu in cassa, una, politia
-de 4, 000 lei,. streini Societatei. Comimissiunea, a declaratu indata co acesta; po-
litia, nu:o pote primi. in coriptulu- Societatei, pentru co ea nu' suna pe numele

LIB
„ Societatei de una; parte, si de alta ca nu esiste neci una, decisiune a Societatei,
prin care: "delegatiunea seu ori cine altulu: se fiă fostu 'autorisatu: de catre. So-..
cietate a face imprumuturi: 'd'in banii ei; prin urmare, ca acea summa râmane
_ assupra, cassiariului deao 'axrettă, in numerariu. Cassiariului” nu Sau indoitu unu

ITY
momentu.de a arrettă cominissiunei in numerariu summ'a axretata in. situatiune
deilei .27,876..78. bani. Fosta delegatiune- in: projeetulu. seu de. “Dudgetu,. sub
1.

NB. dice co: in banii:aflatori in cassa figuredia si uni politia, de 4,000.lei..

"Commissiunea budgetaria. n'a: luatu în consideratiune acesta. afirmatiune a dele-

RS
„.gatiunei, ciin confedtiunea projectului seu-de
s budgetu, commissiunda budgetaria
"ai urmatu-faptulu constatatu de commissiunea financiari ia, co la, deschiderea cassei
Societatei,la 1 Augustu: 1872; „se'află in numerariil 27, 876 78 bani.. Constatata
VE
acesta. faptă, de sine urmedia co politi a de lei 4, 000, câ, straina, Societatei, are se.
„ dispara din cassa, i prin urmare acesta politi a, că unu documentu c6 nu privesce
„pre Societate, eşte de a.se scote d'in'cassa ei; xemânendu' bine: constatatu ca la
NI
1 Augustu 1872 ; banii aflatori iîn: cassa au fostu sumni'a de: 21, (876 18 lei in i nu-
merariu, e Sa PRR E
Dau Papiu sustine “intru: tote 'celle' disse as Dai “Hodosiu,. propune: prin
LU

su urnăare, „GO politia straini se dispară d'in cassa, Societatea;

S nesciindu d6.acestea
- -nimicu, earu cassiariuli șsi fost'a delegatiune se fia insareinati eu respundei6a sum-
mei prevediute iin'situatiunea delegatiunei și în budgetulu votatei aflatori în cassa.
"D-nu Laurianu face: istoricului aceste politie, dicendu :: Esce:prea-adeveratu,:
A

ceea :ce- dice: D-nu Hodosiu, co a:vediutu în projeetulu: de: budgetu' presentatu
TR

d6 fost'a delegatiune, fipurandu, între banii aflatori iin casa, politi, ca D-lui, Heliade |
de:4,0001.n. -..-..- e
| Asemenea este. adeveratii co 'cu occasiunea, visitarei cassei Beciotatei, D. nu
Hodosiu a vediutu in. cassă “polii! a. D-lui Heliade, trassa. pe numele. D-lui .D.
EN

' Iax6u: (esasiatiulu, Societatei). Dero nu esce totu asia de. adeveratu: candu D-nu
„ Hodosiu „dice, co nu.scie. 6umu acea politia . a veniiu in cass'a , Societatei. D-nu
„ Hodosiu. si toti Danii vechi membri: ai. “onorabilei Societati academice au: cunos-
/C

euţu: isțoriculu acestei politie, afara, de D-niele vostre, Domniloru noui membri ,
cari a i intratu acumu in Societate. Si pentru dunnoscinti” a D-vostre, dati-mi voia
seve: facu! eu pe, scurtu.; aici istoriculu acellei politie..
- “Dai Heliade, membru si presiedente. alluSocietatei academice, vine: în "1869
SI

„si eere.de la, Societate unui imprumut, de: 2, 500; galbeni. pentru, typarireea earti-
loru.selle. Da Doza _
IA

„Cerereea se în la dosbatere iin , șodeati” a “din 4 șisa Septembte 1860, precum

r
„- se „pote vedea din processele verbale. m
CU
 RY
1

3 D-nu Heliade vedenău iin: fne. co:; propunere asea -n'are': probabilitate. de a
trece, - o'retiage. Dara D-nu Heliade nu: -incetedia; da a se: plange imparte la.

RA
D-uii membri co, n'ăre cu ce se-si: typaresea.: cariile:si co n'are neci cu ce se si.
“seota de'la iypografia cartile typarite deja (Equilibri ulu. intre. paititheso). La fi
mele: 'sessiunei. D-nu Heliade.se adresediă din nou la membrii Societatei, cerendu

LIB
că se. se facaunu. adjutoriu. Mai multi membrii: (intre. care; D-nu „Dogalniceaziu; ,
“si D..Ioannescu, de cari 'mi.paxe.reu co nu. sunt: :acumu::aici câ. so declare'i in.
consciintia), dicu ca 'se sa intielega' delegatiuinea cui. D-nu Heliade. si se lu ad
jute la typazirea cartiloru selle-pre catu va fi eu putentia. a - a
.
Eta

TY
„ "Nu se: inchiee inso neci unu: processu: verbale, sinu se fate: neci unu actu
inserissu, Dupo: imchiderea sessiunei- D-nu Heliade 'se prasinta,, la delegatiune
si'cere se i se dea: 4;000 lei spre:a/si puţea: scote cartile: typarite de la typografia;
şi vine: totu de una data;'si depune. dreptu gakantia unu-numeru' de 200. essem= .

I
RS
plarie, promitendu co ta mai depune into-200. essemplarie indată: ce se:vă .
„desface, cu. typografi a. Affara. de: acestea D-nu, Heliade, care: presiedente] allu: s
, Societatei, allessu de. D-nii inembri,:e ră totu de una, data, si deputatuii in camera, N
VE
nu incetă de ă, amenintiă, co deca nu î. se voru dâbaini pentră: typarirea si sco-
terea; eartiloru'selle;; ellu va face şe eada,- Societatea... Dslegatiunea luandu. tote;
acesteain consideratiune, si nai vertosu; rocomandatiunea. verbale a.mai -mul-
NI
toru m6mbri ai, Societatei, si depositulu de carti: facutu de D-nu: “Heliade, — se. .
indupleca ai da 2,000 |. n. D-nu D. Iareu, eassiariulu Societate face gressealla:
din nebagare de;seina si i da: 200 napoleoni, pe una politia -scrissa:pe numele.
U

seu particularuj-platibile preste: Dluni de dille. Dupo 5 ini D. Iaxeu se presinta:

cu politi'a la; D-nu: Heliade care. dice.co dare cu ce plăti acuru, der propune „i
AL

'se prelungesco polliti'a pre alte 2- luni. Urmedia: “prenouinduse! politi'aa si „pre.
lunginduse termenulu de plata; totu: Vin 2'luni in doue Tunisie
se deschide sessiunea, annului 1870. (Domnulu eliade se retrassesse aia:
TR

„„ Societate). -Lia incheierea. coiiptureloiiu, d'in atinulu.1869—70, D-nu” eassiariu:

D. Iareu arreta banii cari se aflau in cass'a Societatei, şi arretta si polliti a D-lui: :
“Helinde sunatore pre numnel D-lui Iareu, in sumim'a de 200 napoleoni.,
EN

„ Societatea dice co nu pote tine comptu de. acea pollitia fiindu ea sunatore pro -
auinele. privatu alu D-lui Iareu, daxa, D-nu Tarcu. se se silesca a seote banii 'de,
la D-nu Heliade. Nu se inehee. neci inu processw verbale si nu se face neci una
formalitate, In sessiunea amnului 1871-vine: 'd'in- nou pe tapetu politia, D-lui
/C

“Heliade. Se propune că cartile depuse de! D-nu Heliade se. se „imparta intre
membrii Societatei, si se se desfaea, intre” amici. "Unii membri priimeseu “unu.

oh vrea mie Polonie Da roua Eta ar

numea de essemplarie, âltii nu. Nu se închee iinsa neei |unu actu inscrisu, T6-
SI

Capitalul eră pazite la Ei EI isponi i i pentru cheltuielile, Sotietatei.,

IA

pE vistiaria parte la «cass'a de depuneri si- consemnatiurii,

In annulu trecutu 1871—:1872 delogatiunea, in puterea votului datu de Societate,
2,
cumpere, una cassa, de terra, depune inte” ens'a „avereea, Societatei, '300,
3 000 l n.
U

, . PR
i
BC
 RY
8
“ in numerărit, Dollitii a D-lui Heliade: de 4,000 lei SI garanti'a D-lui Iareu, de,
1,000 galbeni.— Acesta este istoricului, acesta este totu secretulu publicu allu po- :

RA
“litioi D-lui Heliade. V'am, intretinutu, D-lor membri, cu acestu istorieu, nu
„pentru că se; eseudiw, neci pentru ca se 'aceusu pre. cineva, cu âtatu mai pucinu
câ se ceru ci Societatea, se faca sacrificiu de acei bani, ei numai puru si simplu

LIB
pentru . că se nu vina cineva, la preptissulu, ca acei ar fi: yre una scamatoria la
midilocu. Societatea, nu pote se perda.:banii: sei. “D-nu arcu, care a avutu. neno-
rocirea de: a fi cassiaitiu allu Societatei sub presiedenti'a, D-lui „Heliade, are. oa-
vantia de 1,000“ggalbeni, D-lu arcu poss6de avere in numerariu mai bine “ae

ITY
| 4,000 li, precum a pututu a. se incredintiă onorabil'a commissiune financiaria,
D-nu arcu. inco nu va remanea pagubasiu. Domniele, vostre „“Domniloru
membri de currendu veniti in senulu Societatei, veti putea, pronunciă acumu: in
deplina, cunnoseientia: de causa, si: D-nii vechi. membri i'anco sunt -rugati. se:nu

RS
se-mai prefaco eo-nu. cunoscu istorieulu” acestei. triste si regretabile affaceri a
D-lui: Heliade, care-si a caștigatu' mari: merite” pentru littorătu” a romana, si-a;
carui memoria asiu: fi. doritu 'se: remana „Setmpa noue, „ membriloru acestei .So- .
VE
cetati, că si-tutoru Romaniloru: tă
"D-nu Sionu. fac6 urmatorea propunere: . E DN a
“Ascultandi conuinicatiunea comissiunei budgetari ia înn privinti a baniloru ce aru
NI
ff gurandu la casieria sub' titlu de politia, 'd'in partea reposatului I. E. Radulescu;
„Considerandu: co acestu faptu, petrecutu: in: aftara de decisiunele Soeietatei,
nu pote face casu de discussiune, remariendu iin ve spundere a vesclusiyi a celoru
LU

"ee "l-au faceutu; a N E N a Ic iara

Societatea trGee la ordinea dillei, e a
„ G. Sionu..- CI IRI DRE a RI
A

""Dubo ore cari desbăteri acestă propunere eaD. Sionu see primesee. cu , majoritate. |
: Trecendu: la oidinea dillei, D-nii rapportatori ai commissiunei pentru essami-.
TR

„ marea: traductiuneloru din âutorii elassici dau lectură 'raportureloru: respective.

„»'Timpulu findiui inaintătu; cetirea, rapportureloru di in cestiune se voru. continu
in: sedenti'a de mane : Se ia in desbatere, stabilirea; dillei. pentru una. sedentia
EN

„publica s6lemna si se decide: .. ... Pi ă iai

* Duminica: la 27 Aug;'ân. curentu se vă tine., sedentia publica solemna, in.care
1. D-nu Dr. A, “Fetu va ceti discursulu seu de jeeeptiune : Despre incercarile
/C

“facute îni Romania pentru desvoltarea sciintieloru naturale, despre starea lru (e-
tuale si midiulocele de perfectionare." : SE
2 i numele Societatei. pa
D-nu V. Â.: Urechia; vă respunde recipiendariului in
Dupo acesta sedenti'a; se.radiea la 6 ore dupo:amedia, annuncionduse cea
SI

_venitoria, pre mang, la, 12 ore, fiindu la, ordinea dillei:. - . Da ae

sli Continuarea, rapportureloru assupra traduetiuneloru' din autorii classiei. |
12. Cetiiea in sedentia privâta a! zespunsului D-lui "Urechia la discursulu de -
IA

receptiune a Drlui Dr.A: Pete ic di ea aa

„ - PresedenteEN. Oretiulesen. . i . Scoretariu 1. Caragiani. -
CU
 RY
RA
Protocolul siedeniiei. a XIII aâ2 sociotatei aclemico romantee
a „iu 25, Aus ustu 18%. a

LIB
"O ma | o
E .
ai . -;
IE

IE ca DN Pe e E

Oreliuleacui si mai in urna 4. Petu. pa: N a -

"pre sedonte: N
i, a m
Socretariu: I. Caragiani. -
e. “Sion; ;
* Membri presenti: A Fetu,, 4 Trei: “Dată 1 o. Messina,

TY
“odosi i, 4. Roman , Y. A: Urechi a, A.4 0do: c
G. Baritiu, A. Papiu lariănu, 103;
| pe it
“bescu,: P. 8. Auvelianu
i”

3 se adopta,
Se cetesce'protocollulu, sscdeniiei. preăoătiate si. Da N

I
iai Erei
D-nu Odobeseu presinta urmatorea propunere:

RS
Augu st -
„Sprea se applicâmai eu rigiore dispositiunile regulamentului din 16
1860, pentru lucrarea si publicarea dietionariului limbei roman : e; Si “spre a se
mentu, propun u celle.u rmatori e:;.... ... i
“compleetă lacunele acestui regula
1. Commissiunea lessicografica vă luă
VE
mesuri
. dietionariu impreuna cu elossariulu ce. ea; redaet
câ,in
edia,
ori
se nu
ce easu,
dețină
projec
mâi
eilu de.
roluini--
nose -decatu' coprindeiea a unei sute doue' dieci colle maxim um, in: totalu:: Pen-
NI
tru aceea ini annulu curgetoriu: 1872-1873; 'commissiunea, va. typazi, in „cele: 40
colle votate in budgotalu de: cheltuieli allu Societate :.aia Si
i ti e mir, ta
U

- Finele litterei C..

" Litterile D. E. F. G. H. L.3.K siii inelusivu. e et
Volumulu 1, cae va fi circa de 60.colle,. se vâ opri. la littera 1;ș iar altu T,
AL

care va avea aceiasi intindere se va, incepe. cu. acesta littera. i Die
2. Că se adjunga la: seopulu de a nu trece “tota lucrarea: preste: 120. cole: de
typaziu; commissiunea: lessicogrâfica este invitata a reduce articolele : redactate
TR

assupra euvinteloru,; la difinitiuni concise ; fora; prolisitate ;ș.a înlătură conside-

ratiunele hypotetice assupra etymologieir'euvinieloru. si a annalogiei de;sunete .
si intielessuri alle loru;.a nu iprodigă. frassele date dreptu essemple, si::mai
EN

„Alessia caută ca acestea se fia scurte, mai pucinu- hanale, “faza trivialitati, si
ehiaa, pre 'catu se! va putea, cullesse din serietorii, cei buni ai romanilorii vechi,
“si noul, ec e Du d
/C

3. Totu asseminea commissiunea, lessicografică vă pură attentiunea, sea asupra.

termeniloru de seiintia, mai allesu in histori? a natuiale, si â face că denumirile
romanesci: se correspunda essactu eu celle latine. Intru acesta ea se consulte pre ș
i i
barbat special ce facupa rte d'in societa te. "Totu de ună data se 'voru imlatăra i
SI

si d'in projeet ulu de: diction ariu si:d'in glossariu, espressiunile: obseene, inseri-
induse termenii techniei: equivalenti de cari se serva .scientia, seu ehiaru, deea
IA

cuvinte obscene s'ar strecură in projectulu de dietionariu si glossariu, se: 'se

reduca articolele privitore la. densele,, ast-feliu..in. 'Catu se: dea ună, forte scurta
arretare: da intielessulu curentului, cu notta espressă despre riecușiinti! a. între-
U

7
BC
 RY
| tare de intielessulu cuventului, cu
e nota ospressa des pre: necuriinti'a
rei lui. Se vor inlat intrebuintia-

RA
ură ewtotulu. essemplele date prin locutiuni
4 Commissiunea lessicografica este invit triviale si obscene.
ata de - a nu dapune o rigore prea
ossagerată, în alegerea curinteloru usuale rom .
anesei, mai allessu celle de ori- :
gina latina, cari :se lepada d'in projeetulu

LIB
de dictionariu sI se trecu in glossariu;
si a nu. se arrettă - cu asia multa, prodigalit
ate in crearea de neologisme, moi
„ allessu de elle care nu sunt necessitate de
technologi'a, scientifica;
5. Observândui orthografi'a priimita de societate, comm
iş siunea lessicografica
“aste invitata, a nu. trece; cu rigurositatea etypm

ITY
ologiiloru, preste marginile iimpuse
'de buna pronu
| nciare a limbei roma
x ne ; cumu spre essemplu, se nuscrie:cu
ci cu e'cuventulu mancaciosu, car& rom anesce nu se pronu
ntia manecitiosu ;; se nu
intrebuintiese termi
te riatiunea one, cate esce reprobata de marea
n majoritate a
mem-
“briloru. societatei, in locu de une, usitata in tota

RS
Romani'a;'
6, Cominissiunea, lessicografica se.se coinplecteșe
prin allegoreă unui al 3-lea |
membru, comtormu regulamentului. i,
” î
- 7, Neei int” unu: casu, autorulu unui articolu Win VE projeetulu de distionariu si
din plossariu, carele S'aru află, şi membru alu commissiuuei
' lessicografice, se
nu pota fi-si esaminatoru ali acellui articlui, care, se! se
cereetese numai de cei .
lalti doui membrii ; reducendu-se si remuneratiuuea. „esamin
atorilorii iin propor-
NI
tiune cu lucrarile lori, astufelu ea renumeratii, că compit
ori se nu mai primesca
reniimeratiune că esaminători” pentru aceeasi lucrare.
LU

8: 'Commissiunea lessicografica; vă fi invitata a” luă tote . mesuri

le necessarie
E pentru că in terminu de'doui ani, adeco peno la ssessiuneă,
annului 1874, se fia
atatu' projectulu de diotionariu. cafu si glossariu tiparite,
in tota intregimea loru.
e, Baritiu, Odobescu, Hodosiu, |
A

. i | . îi E
Da . Sion, P. Aurelianu, Dr. Fetu. i
TR

“ Acâstai seva, “pini la ordinei, dillei. 'Precendu la ordinea aiă, Dau

Ă, Ro. |
i:“manu cetesee rapportulu despie traductiunele din Cicerone,
T, Liviu, Sallustiu,
Plitareu; Polibiu, Pusse la concursu ( Anessele A,B,0,D,
EN

şi E). | 9
Torminandu-se cetirea, rapporturelorii commissiunei insareinată, cu cercetarea
traduceriloru din autorii clasici, se punu la: votu si se priimescu conclusi
unile ei.
| Asupra: propunerei D-lui Odobescu; „dea se face că precuventare seu câ conelu-
/C

„Siune a rapportătoriloru:, or6 cari consideratiuni generala assupra nodului

'cu
„care trebuescu a se face assemeni trăduceri, aretandu la „ce punetu operatul
u
„nu se conformă cu acestu modu, D-nu Papiu propune ca seeretar
iulu gene-
„răle in rapportulu ce vă, face euoecasiunea inchiderei sessiunei, se arrette in
SI

„Scurtu causele, pentru, cari commissiunea si societatea n'au pututu se priimesca

"„neci una di in lucrarile concurentiloru la traducerile classiciloru latini si greci.
IA

„Acesta propunere. punendu-se la Yotu, se prijmesce.

D-nu Odobeseu' anuncia propuneres.sea pentru alegerea de rnoi membri.
„Dupe acâsia pentru sedenti a de mane la 12 ore se pune la ordinea dillei :
CU

Si 5.
 RY
NN Pa . | 66 : - . : .

met
[9

iunea D. De. A Peta.

1, Cetire sa respunsului D. Urechia la disenrsulu de zecept
ariului ..: | Să
3, “Propunerea D-lui Odobeseu i in cestiunea diction

RA
la, 5 '/a ore;, ainnun cian-
„Dupo! acestea, fiindu ora inaintata, sedenti” a se rediea
7 -- e e
ălui sc cea venitoria pe! mane joi, la, 13 ore...
„„Pres: Oretiuleşu, PI Socr. ma-hoc Oaragiani.. -

LIB
i

| * Anesșiă it. a
. - RABPORTULU
de traduetiune: a Oratiuuei I plini
coimmissiunei insarcinata cu ceroetarea manuseripteloru
lui M. Antoniu (1ib.] set philippica prima; cap. I-XV
picei a lui M. Tulliu Cicerone în contra
„3% 4 5 presentatu i in sedentia,

TY
inel; conformu regulament, pentra traduet. aut. class, Ş2,
|
, a
„ Onorabile sectiune philologica, ai De IN
* Dommissiunea numita spre a esamină manuserip tele de traductia ne. d'in Ora- !
tiunele lui: M. 'Tulliu Cicerone si anume Philippiea.I; în. M. Antonio, ce sa.pre-: »

I
RS
sentatula concursu estu annu, are 'onore d'ainfacesiă, rosultatele luerariloru selle..
Membrii commissiunei : G. Baritiu, A. Romani, J. Hodosin, A. Papiu, V.A.
„Urechia si A. Odobeseu, intrunindu-se, allesseră presedente pre G. Baritiu, ero |
VE
'de rapportatoreepre A: Odobescu. Comrissiunta astu-feliu constituita, mai nainte
d'a.se appuca, de lucrare, stabili în prineipiu, ea ăvenduin vedere regulamentulu
| pentru traduetiunea si: publicarea autoriloru. classici'i in limb'a romana, prin care
NI
Societatea acad emiea publicatiunei traductiuniloru premiate imprima €caracterul
seu oficiale, crede ca este necessariu a se urmă; tota, rigorea si anume cu mai”
multa, rigore decatu se urmasse la essaminarea, eomentarieloru lui C.T. Cesare,
U

pentru care. Societatea nu luasse angagiamente, câ: elle coprinse * in reela |

mentulu mai susu citatu. Sa a. Da Da
AL

Commissi unea esaminan du condiţiuni le relătivu la fornia, au constatatu, eca în .

termenulu preserissu si eu insusirile xegulamen tarie (Ş.'2 si 3) s'a preesentatu
patru manuscripte, assupra câroru-a, commissiuiea;au indreptati cercetarile selle
TR

esaminandu fla-care d'in traductiuni atatu in. comparatiune cu: testulu. originale
allu autorului catu si in. rapportu unele cu altele. a |
Aceste inanuseripte, cari pentru inlesnirea lucrarei ssa insemnatu fia- care eu.
EN

una littera alphabetiga, au pe densele. umatorele devise: CE

„Ms. li, A, » Ostile, ostile, quanto sei diieille epoci S0n0 quclli eclose ne cunino. |
Na arici dia
Ms. lit B. „Per varios cusus, „per lol disori inmină penut, tendinuis iîn “Latino. i
/C

- Vergil, Aencidos; lib. Le

| “Mss. lit 0. N Optimus est. cnim or “ator aui dicendo- dnimos + “cudientium cl docet,
ct delectat, et permovet. & - , Ea Cicero, SE e
„Ms. lit, De E Caritate te et benezolentia civiunn , Sceptiii esse oportet, non: 4. niis.
SI

i ar a Cie.. OPatie! “phile UL 43, 112- |

ia-case IN. acoşte patru mianuseripte. este procesșu de; cate una lucrare sub,
IA

| iidu de notitia, istorica si notitia literaria,,; : mai multu. sscu mai. pucinu intizisa a.
„supra acestei prime, oratiuni philipiee, aretandu-se si euprinisulu ci (argumenta) a
precumu si. editiunea latinesca de“ care s'a servitu traductorii.
U

- ” '
BC
 67

RY
- Assemerieă cate- -si, patru sunt munite eu note osplicative.
Methodulu praetiezi ce ș "a urmatui in esaminaea manuseripteloiu au fostu totu |

RA
cellu urmatu si în annulu trecutu, adeco s'au cetitu d'in Sin Ş mai antaniu tes-
tulu originale. si apoi suecesiru manuseriptele A, B, O si D,, facendu-li-se apoi
crițic'a in tote privintiele, aa e | |

LIB
D'in acestu-a eriţiea commissiunea are: onorea A presenta 4una mica parte,
" alegendu unu numeru de paragraphi si reptoducundu-i! successivu dupo tra-
„dudtiunile catoru patru coneurenti;. insemnandu la, margine obseratiunile ce
„s'a fadutu, assupra loru. i Da i.
_"Trebue se.se adaoge adi, ca D-lu A. Oăobescu, care la: 'rogarea collegiloru

ITY
“ d'in commissiune luassei insareinarea, de rapportoriu, aflandu-se cate-va dille in- ..
_dispusu ceri af substituitu priha altulu dintre membri, cea ce la: rogarea D-lui
se si face, luandu D- lu A. “Romanu sarein' a de rapportoriu: .

RS
7
Y A

7 sn

MOTULUI CICERONIS -
VE
IN. M. ANTONIUM PEITIPEIOARUM..
r e "> TIBER PRIMUS Nu
| “sau PuiLipeIGA PRIMA
NI
, | „. id
18.1. | E

„ Manuseriptu Lat: A
LU

E Mai naiiutei idea vorbi de . republica,

parinti conscrisi,, ceeace eugetu ca este - Ttielessulu este binisioru.
a se vorbiin aceste tempuri, voiu spune : e
pre seurtu. scopulu - plecarei si reintor- | Consiliu se traduce aici mai bine: cuge-.
A

cerei mele, tulu, motivulu,

TR

In sperantia, ca: xepubli! av ji venitu “im. sperantia in locu: de sperand 5

în fine la suatulu si. auctoritaiea, vostra,. cana, speramu. : |
“me decisessemu a remaneă asia dicendu: a
da fi venitu ete. nu este revocată; appoi
inn priveghiare ca consulare Sii senatoru. în fine, nu este chiaru. aliquando. La
EN

.,
a
suatulu si autoritatea vostra: Za se
suppune auetoritatii vostre.
asia dicundu este de prissossu; ca intr'-
un veghia consulare sis senatoria,
/C

Nu me departamu nieairea neci "mi - A IN .j

” lmamu ochii de la republica, d'in diua în!

câre fussessemu conebiamatii in templu- E
-. lu Dellurei. ,
SI

“In acestu templu, catu a. statu in mine,

„am pussu fundamentu pacei, si am rein-
noitu vechia datina Atheniana.; (n usu= vetus exemplum nu este datina.
IA

„patu, chiaru și acellu'cuventu grecescu,

“cucare se folossisse atunci acei cetatiani folossisse — servisse,
pentru! liniscir ea cer: teloru si am pro pusu | scdandis discordiis =
CU
 RY
05: p . pa
4
Ip ,
ep pie

ea ori.ce aducere. aminte de neuniri se a. ijupăca, 'a toiiipaină ete. |

"se sterga prin o eterna uitare. i: o = „ana, este" de, „prisosu:! ii AIR

RA
- - Stralueita au fostu atunci vorbirea lui. Ia i y - E: Et . .

M. Antoniu:'si vointi'a lui si. mai mare si cgregia nu po = mai mare.? SEI
in fine prin ellu si copii lui pacea. fu in-
_tarita cu cei mai alesi 'cetatieni si tote

LIB
celle lalte stâ in acordi. cu "acestu încer.
pă d
putu...
La, consultarile ce le tienea 2a cassa in îi
caus'a reepubliei tragea cetatienii cei mai
„de frunte, acestora le impartasi, lueru- defereba, a suppune jucati ate:

TY
'rile celle mai bune; atunci in scrisorile ”
“lui Cesare nu se afla alta, de 'catu ce alta, “stpărtun:” te aa
Ni A ai
era, cunnoscutu- tuturoru; la celle: intre-: !
bate respundea, cu cea: mai, mare con-: constanti a: Nu este conbicinti Qi oi

I
secinția. Ă -

RS
A

„Ce essilati s'au roddusi ? “ Unulu |

dicea si 'altulu neminea, «Datu-s? au seu.
tintie? Neei una, respundea. A: voitu că
se ne invoimu si noi cu stralucitulu bar- : VE
batu Serriu Sulpieiu, nu cum. va dupa
15 Marte se se publice vre unu decretu
de ale lui Cesare seu vre 0.donatiune.. : .
NI
Multe le trecu cu vederea si anco
forte insemnate. Pentru co vorbirea mea!
rabesce la singulâra fapta a lui M. _
U

| Antoniu,
Dietatur' acare usurpassep oterea re e- odsederat nueste usurpasse ci appucas ș6c |
pesea o seossesse d'in radacini d'in repu- -
AL

blica, despre accsta, neci nu am votaiu tota frasstaa este reui tradusa si ieuventiilu S
macaru, e - macaru neadihissibile, E
Senahulu consulta ce:a voitu, se se ,
faca, La adusu serisu, care cetindu- -se,1:
TR

fu aceeptatu cu celu mai mare doru si , Sunimo studig «“nu este doru «ci. 'ata-
lui i multiamiramu prin senatu-consultu puentia, stradiicntia, zelu, placere « etc...
cu cuvintele. celle mai allesse... RI:
EN

n | ÎN Manuscriptu Lit. 8.
Ă TIBRU, OAPU1.
/C

SL Inainte de a vorbi, senatoriloru, EREI

.
IRI
, N
E
: e

„celle ce credu euco trebue se -se dica

ti . PRI . 3 - E 7 ini
: pa A e DR -
Ea Eia '
Cs. : 2

| in acesta situatiune. a republicei, am. se. hoc. tempore potea, se se traduca”:

ve espunu
mai Di
in scurtu: motivulu plecarei bine : An: aceste temnpure.,
SI

si a intorcerei mele.
Catu tempu speramu, co interesele pu sempuilicaii este. impropriu. iradussu
blice se revina erasi sub autoritatea si “prin înte
ressele Publice,
IA

intielepciunea .,
vostra,. me: hote vissemu : hotavip e, cuventu stra
inu, neadmissibile
“ că trebue se remanu . acolo :câ. intr'una Vigilia,
veghia, . cuventiu romanv, pree.
“eentinela, de. Consulariu . si senatoriu, caudu sentinellă este tranegse.
U
BC
 RY
ema oresiatarcaaee

"Nu me in spaztanu nicairi ; numi

RA
luamu ochii de.la republica, din acea. . t=

di eandu amu fostu convocati în templulu lui inu

a se pote pure inaintea numelui
lui Tellus.:. . propriu de genulu fomeeseu.
"> n acestu. tenplu, pre catu au fosta

LIB
„in puiintia mea, am astrrnutu basele isci fndanienta paris; na asternuli ci pu
pacei, anu renoitu unu vechiu essemplu sei te.. nu base ci Pendemeite; si mai
alu Athenieniloru, intrebuintiandu chiar Bine si mai romanesce;
cuventulu grecu, de care. se serrisse a- Dati - Is - ET MI +

celhu statu, or: candu, spre a sialihă, dis- - PI o og

ia ee, Y

ITY
sensiunele 'sele, si m'am pronuntiatu co censui,, na! 'este pronunt aiu ci judecoiur,
trebue se stergeru tota amintirea dis: fu de.e pareri, ete; iai
cord eloru nostre prin eterna uitare. |. «
a"

Illustru fu atunci diseursulu lui M. pici i,

Antoniu, bunaivointi” asa perfectă; pacea, „'egrr gid; mu per, oct.

RS
in fine, prin elu si fii sei se inchid cu. confirmata nu este inchiare1 nici presta:
cei mai ronsidrabili estatieni, actele Ini lissimis. considerăbili,i ii
urmatorie armenisau cu aceste principi. începisturi, sse> traduce mai! bine.”
În deliherarile ce -tienea acassa des-.“. VE
pre interessele, publice, “elu consultă i A

estatianii de''frunte în statu; mesurile în stătu, este superfluu si impropriu:

celle mai intielepte le refera acestui defereliat, nu este referd., Corpu in locu
NI
corpu (ordo). Respundea cu cea mai “de ordo (șenatorius) nu : se pote admitte.
mare buna-nointia, la cele ce eră intre-. Constantia: aci de cum ni iee bunurcinlia:
"batu, 'nemicu nu se. gasea. pre attunci
LU

în registrele lui: Cesare : (fora; numai. pi

aceea ce tuturoru era cunnoseutu). *
„„ Reintors'au pre cineva d'in osilati Qi
“Numai pre unulu singuru, ne dicez;
afara de acela pre niminea“ Daţus' au -
A

-.vee o imunitate cuiva? -,

"+Nimerui, respundes. Elu voi chiaru
TR

se. aderamu la "propunerea, ilustrului :

barbatu Serviu Sulpiciu, câ dupa idurile idele şi nu idurile. i
lui. Marte: se nu se publice nici unu de-
EN

“cretu, nici o favore. a lui Cesare.

- Lasu. multe la o parte, de si impor-
tante, cuventulu me.aduce rapide la unu
faptu singularu a lui M. Antoniu. |
/C

Dietaţur' a care si-arogase in statu po- statia., pretotindine: reu intrebuintiata ini
terea augtoritatei regale, elu o sterse de locu de republică.e :
totu, fero a ne fi roslitu noi parerile. Ni
a adusu serissu senatus-consulte ce voia
se.se faca , dupo ce Pau cetitu, am ur-
SI

matu essemplulu seu cu cea mai viva

(vie) adesiune, si prin senatus- consultu, .
in termenii cei mai clari i1 am esprimiatu . cplisoinie verbis forterreu traduss prin,
IA

multiamirea nostra. termenii cei mai velar.

Di
=
CU
 RY
RA
„Manus oriptu 1 Li. 4.
“LABE. 1, „CAPU I:

LIB
)

$. 1, Inante de! a ve spune, pareziti

_ conserisi, acelle.ce sum de parere :co
trebue dissein aceste cireumstantie des-: 7. a
pre republica, ve Yoiu espu ne pe scurtu , :
intentiuaie
întentiunea plecarei si intoreerei melle.. consilium. nu este chiar bene

TY
Pe eandu speramu co republi c a are- ci mai: maultu motivul.
venitu în fine sub potereea si autoritatea,
" vostra me decideamu co twebue a re-
mană aci ca unu veghiatoriu ore eare NB. împerfectele 1nu sunt bone: intre-

I
RS
” consulare si senatoriale. „buintiate în loeulu tompuriloru isistorice: _
Inse neci m& duceainu undeva neci ' a

'departamu: ochii de la republica” din 3

acea di in care furamu convocati in tem- :
VE
plulu Tellurei, unde pusei, pe eatu “mi fu- pusei este: pre a, indepartat de “funda
possibile fundamentele 'patii, reinnoiiu “mentele pacii, erâ mai la, loeulu sseu pur-
veehiulu essemplu allu Athenieniloru, sei fundamentele «ete. a
intrebintiaiu ehiaru 'cnventulu grecu cu
NI
.. i

care se servia acea cetate: candu impacă

' diseordiele si opinaiu câ ori ce amentire. .
de discordia trebue stersa printr Una, . msepot inta precum ina elle: măi imulte:
U

" “uitare eterna, | locuri: a -

Oratiunea lui M.. Antoniu fu atunci i
AL

strelucita, chiaru vointi'a i fu escellente,

in fine pacea fu assecurata prin ellu-'si
prin copillulu, seu cu cetatianii cei mai iberoaeste purale. a uta
distinsi.
TR

Restulu, consuna cu aceste inceputuri. a. 3 e

La deliberatiunile pe cari le'tienea
„a cassa pentru interessele repuhlicei,
invită pre fruntasii statului; acestei elassi Olasse în
i locu de ode ni estete classicu.
EN

Și
i suppunea, celle maiimp ortanti cestiuni; - ra ir
„nimicu nu se gasea attunei in commen-
"tariele lui .C... Cesare -decatu ceea ce
era cunnoscutu tutoru; respundea ci cea
/C

mai mare constantia, la celle ce era in-

trebatu.
“S'au rechiamatu -ore nescarii osilati?
. Unulu. dicea, afara de acela nimeni.
SI

„Sau -datu ore neseari va privilegie? -

_Neei unulu, respundea ellu. Voi chiar
„că noi se:consimtimu cu Ser. Suplicii,.
IA

- eminentulu barbatu, câ dupo. idele lui..

Martiu se nu se affiga neci una tabula.
cu ver unu decretu alu lui Cesare, seu Allu cui ? negre assitui „allu -luit adeco
U

cu ver unu beneficiu. „alu lui Cesare. SAE ae

-
BC
 RY
Rp
- - . : +

“Malte ss? insemnate lacuri izeen cu

vederea, coci oratiunea, mea “ende la

RA
faptulu. neaudlitu alla Lai ML. Antoniu. ! singulare na este neauditu,
4

Desfiinţiă cu -totulu d'in republica -

_dictâtur'a, dare si insilsisse acumn fo ia forta ci si reu, sii super. SE
-potestatii regali, in privinti'a careia neci .

LIB
A

nu ne amu pronuneiatu.,. i: RE
“Addusse serissu unu senatus: con-.
sultu, de ceea ce voiă: se facă, care ee-,
tinduse !primiramu autoritatea. lui cu
cellu, mai mare zelu, si i.adressaramu, . , “ a
.

ITY
multiamiri, „printr unu altu: senatus con- “miagrditori nu este: amplissimi ci mai
sultu iIn termenii cei mai
1 ma gulitori.. multa gtorificatori.
g taca E
to

RS
N

x anuseri iptu, Lit. EX

LIBR, i, CAPU. IL.
Î

'$ l. Nainte de a dice, parentiloru con- , SI |

VE
serisi, despre starea republicei celea ce. .-:
dupo parerea mea, trebue dise-in. tem-! Fwrasea,: „este romanesca, Si traducere a
pulu acesta, oescu. se țo' desfasuru pe relativa mal buna.
NI
scurtu motivulu puecodorii și xeintor-
„. cerii mele. -
Sbrrand adeco, caa afiaccrile republicei |
LU

"totusi o data se reinturnara consiliului "Frasă este intorsa i ŞI” prin. acesta. per
SI: "autoritatii: vstre, eredeamu - co twe- - de din elegantia.
„-bue se remanu câ&peuriu postu de veghe
alu” unui fostu consule si senatore.
A

Si intru adevex, depe acest post nice

candu nu me indeparta si Lin diua
TR

in care am fostu conchiamati în templulu

„"Pelurei, numi intorcenu ochii” mei de îi
| la afacerile râpublicei.”
“In aeestu templu pusei, pe cati: au
EN

statu in puterile mele, fundamentu spre

“pace, si renoiu vechiulu esemplualu Ate= +
nieniloru; intrebuintai chiar vorb'a gre-
cesea, de care se servi statulu acela spre
/C

linistirea aeimpaciuiriloru si am fostu de. dis scordii este im pan cehidri neinti” lege,
parere, ca tota aducerea aminte despre d ssensiuni, in fine. discordie.
acelle discordii se se nemiceaci prin 0": 0, un, de prissossu. .
uitare eterna. |
SI

Y
Stralucita au fosta aituici cutventarea
Tu M. Antoniu, deosebita chiaru vointi” a) cyregia este cam dcosesliita dar acestu
să; pacea” “in seurtu cu cetatianii cei mai! cuventu strainu nu se pote admitte.
IA

allessi s'a intaritu prin persoana să si i prin „persona sa, Lou; pentru cc nu pr in
“ “copiilor sei..Si cu aceste incepubiiri €con- clu ?
sunau cele urmatorie, s.
CU
 RY
)

La deliberazile, ce 1e tineaa ecassa de-

spre'starea republicei, ii conehiama pre

RA
fruntasii statului: referntul seu colra asta . referatul; ssi aici reu intiellessu & cuven-
„at. re eontihea lucruri: prea bune: Ni- tulu deferebat.: Da
_mien nu'se află atuncia in comentasiele . ast stare fortei irproprin în loc de Or do.:
“lui Cesare decatu ce /i era cunoscutu 'li este superfluu'eandu si de' altmintrelea

LIB
tuturora; la tote intrebarile respundea . urmediadativulu. . .. | ÎN 7

'ellu cu aceuraletia cea mai mare. . accuratetii. nu este constantia.

„Cari esilati ar fi restituiti ? Unulu-
dicea 6l, mai multu nimine. Ori de- se! Mai mau în loeu de cătulu« e: zeu.
- dedura imunitati ? Nei una, respundea, .

TY
Ba elu doria ehiaru ea; se acceptamu pro-
„punerea lui Serv. Sulpiciu. allu acestui
„barbâtu prea stralucitu, că dupo idele
lui Marte se nu se publice nice una.

I
„ehartia a vre-unei decisiuni sau favori- |

RS
sură din partea lui Cesar.
Multe si anume forte: stralucite lu= |
cruri le trecu, caci la ună fapta fero.
semanii a lui M. Antoniu grabesce cu-
ventarea mea. Dictatura care si insusise
deja insemnatatea : puterii regesci, o.
VE 7
d,
;

starpi cu totulu din Coonstitutiune;, Des- mepublic a” putea riremanea prea; bine si
pre eanu ne spusseramu nedi cellu pu-. nu a se substituiprin ncologismulu iim-
NI
cinu parerile nostre. Decisiunea sena- propriu constitutiune. -
tului. pe care o dorea, o adusse: serissa, sententiam dicere nu . este numai parerea
si cetinduo ii urmaramu noi parerile sele. ei i judecata;
U

cu zelulu celu mai mare sii multiamiram,. fras' a acesta din urma, oste cama impede-
prin o decisiune a senatului eu cuvin- cata (0 doria; o adusse, cetindu:o, ete.) si
tele celle mai onoratoare. j
AL

„prin libertate ce mare de care s'a vorbitu,. -

E iraductoriulu perde miltu din elegantia,
OPINIUNEA COMĂISSIUSII. „ . sa
TR

ae Y,
Conimissiunea essaminandu 2u șeriosa attentiune.
catesi patru manuseripte,
este de parere ca tote .sunt nesce incercari. primitive si
că. atari neci: unulu d'in
elle nu s 'a aflatu în conditiunele regulamentului , prin urmare
nu potn:fi luate
EN

„în consideratiune pentru ea traduetorii iin multe locuri

n'au intiellessu'pre aueto-
rulu, erâ, frass' alui Cicerone nu se semte
nicaiurea, apoi. se cere câ stilulu ora- :
toriu .se se reprodueca si in traductiune
; ceea ce nu s'a. facutu,. ma. limb'a
e. Bi ura acestoru-a este preste toti silita,
intunecosă; si frassele incur- '
/C

cate. Prin urniare. commissiunea opinedia că

. nou concursu,
secti unea hilologiea șse:e publice
i a „€
, Bucuresci, 15“lu Augusta 1872
1 .
> Membrii commi
« ssiunsi esaminatonie.
G. Baritiu, câ presedente..
SI

a A, Odobescu, rapportore.
„eX, Hodosiu, E
IA

A Papiu o. a e E 7 i. . î -
YV,. A. Urechia. Di
. » Da „i

A, Rojanu, că vapportore substituit,

U
BC
 RY
RA
Mese LB n ADE a
„. A IE “RAPPORTULU e
commnisstunei ins sarcinate cu: cercet rea manuseripteloru de traduetiine a 'storiei
* lui
Titu Liviu Patavinulu, Libr. XXI. Cap. 1— 20 inclus.. (Resulimentulu pe trad, autore

LIB
= „a CĂRBSe Ş. Ie lit. b.). presentatu in sediutia, - d

- E “Onoradila sectiune philologica, |

- Oommissiunea insăreinata spre a esamină manuseriptele- de traductiune din
îstori?a lui Tiţui Liviu ( Despre inceputulu bellului. „punicu in Italia, libr. SSI.

ITY
Capu 1-20 incl.) ee s'a. presentatu la concursu estu-tempu, e are onore că a infa-
ciasiă resultatele lucrariloru. selle. “.
„In termenulu preserisu, si in casurile regulaiăentatie (reg. ş 2 si9, s'a pre-
sentatu trei manuseripte- asupra caroru-a commissiunea au indreptatu, cercetarile

RS
selle, esaminandu fia-care d'in: traduetiuni, atatu in: compăratiune cu testulu 0-.
riginale alu autoriului, catu si in rapportu unele cu altele. :
„Aceste mamiseripte. cari pentru inlesnirea lucrarii s'a insemnatu fia-care cu
VE
una litera, alphabetiea, au pre densele -urmatoriele devise.
„Mss. lit, A. „Varia vita commutabilisgue est ratio, vaga volubilisque fortina.i
Mss, lit. B. „ Poiius esse. quam videri.“
NI
" Mss. lit 0. 2 blieb nichis dbrig als sich zu faqeni und dea neuen Hass zu dem
alten schlagend ilin sorgfăltig «zu aamen und zu. sparen di 8 letate. capital :sincr ge-
misshandelien Nătion, aie SE SR a Theod, Mommsen.
LU

Cate-si trei sunt munite! cu noteo csplieative si anume: Acu 54 note marginali,

-
cate de 1—4.site; B cu 23 assemene scurte, era C, eu unu aneșsu de 4 pagine.
Catu pentru manusc. lite Â, trebue 'se se observe eo de si este:in conditiunile
: regulamentului, nu 6sf6- inse conformu- programmei ''delegatiunei; pentru €o
A

„ autoriulu acestui mss, in locu de a traduce liber; XXI de la inceputu peno la capu
- 20 inelus., au tradusă incependuw de la capu 21 penola finea, acellui. libru. Com- .
TR

missianea, “eră intru inceputu de „parere câ se. nu intre in cercetarea manuserip-.

„tului A, parte pentru co nu respundea, programmei, „parte pentru co nu se putea.
compară. cu celle-l-alte doue'mss. — luandu'insa in consideratiune co autoriulu:
“si dedesse ostenela d'a traduce 47 pagine (formata Tauchritiu) adeco de doue
EN

ori si mai :bine-de 'catu se cerusse, precumu si poss; bilitatea d'a:se află in con-
ditiunile. cerute seu.relative supperiore celloru-l-alte doue traduetiuni, commis-
„siunea, decisse anu respinge ms. A, ci âlu esamini in urma.
Methodulu praceti ecu ce au urmatu commissiunea in esaminarea manuseripteloru
/C

pontra a ajungea 'si formă una convinetiuhe precisa si bene fondata despre
valorea, traduetiuniloru, au fostu, co S'acetitu din $ in $,:si mai antaniu testulu
originale si apoi succesivu mss. B si O, (lassandu mss,-A, a se ceti separatu
„in urma) — facundu-li-se appoi.critie'a in “tote privintiele.. precumu: fidelitatea
SI

traducțiunii, mai libere seu mai rigorose. intiellessulu, puritatea limbei, padirea
reguleloru grammaticali si sintaotice, eleganti'a fraseloru, ete. D'in critie'a estu
„modu facuta assupr'a,. Ms. loru B. si O. Commissiunea are onorea d'a presentă
IA

onorabilei sectiuni philologice, una mica parte, allegundu unu numeru de pa-
„ragraphi si reprodueundu-i successivu dupo traduetiunile ambiloru concurenti,
insemnandu la margine +obsery jatiunele ce s'au facutu asupra loxu,
CU

Di ". . !
 RY
Pe ti

RA
TITI LIVII PATAVINI
HISTORIAR UM LIBR. XXI CAPIT. L.

LIB
E Bit
Manuseripta Bei
Ce istorieii -celli mai multi au pro-_: 1)Tradueatoriulu s'a abatutu de la: cur-,
misu 1) la inceputulu intregu cupren- sulu naturale allu frassei autorului, in-

TY
sului, fia-mi'ertatu a spune în frunteă. toreandu-o fora a fi fostu necesitate. Cu--.
“uinei parti a opului meu;.eo voliu deș- ventulu promissu nu esprime de locu
erie batalia 2) cea mai memorabile intre: ideea autorinlui si nu este identicu cu

I
tote; eate s'a purtatu condu-va, batalia, professi.

RS
2
e6 Carthaginesii condusi3) de Annibale - 2)Batalid este numai unu actu allube- .
au purtatu cu poporulu romanu... * * ului, prin urmare cuventulu este reu
e aleg
a 8) Comduasi, espresiune vaga avendu și
-.
„a
VE» semnifieațiunea de naimiti in locu. de
2" cvendu duce pre Aunibale seu. sub ducele -.
= Ia e Aunibale, |
Pentru'eo nece's'au luptatu intre sene.. 4) Traduet. n'au datu bine sensulu cu ..
NI
stature si genti cu poteri mai tari.
4) pice . vinteloru validiores opibus. -. -
chiar ăceste insule 5) nu ajura candu * 5) insumi, insucti, insusi,
va atata potere si taria: Si nu appuca-. —- insa-mi, insati, insa-si.
U

ture 6) de batalia necunoscute mesuraii” pl. fem. inse-ne, inse-ve, inse-si.

S

elle intre sene, ce de cell cunosesite in, 6) Artea belli nu suntapucature. Preste -
» resbellulu Punicu' antaniu si 'fortun'ă - totu cereu -7 seriptiunile.
sunt mai preto-
AL

. e... .ș asta? RE A | o . :.- , . , . e. .:

bataliei. ast Yariu tu si: Marte atatu de: tindinea reu allesse, nepotrivite, erain-
dubiu, ineatu'cellu ce remaseră invin- torsura fraseloru abatută din. cursulu
„Sutoriu, au fost mai aprope de perielu 7).. lotu naturale, este numai spre caderea
TR

clegantiei, simplicitatii si. rotunditatii

e stilului, . a Ea
| „aa Asia şi fraseă din urma eră mal bine,
îi imeatu măi apropede perielu fura cei ce.
EN

si. lu tau to -oinseva urmandu testulu autoriului, - - -

1 Se luptara mai co cu mai 8) multi. : 8) Agramadirea
atatoru partecelle pio-
ura, de eatu potere: Romanii fiendu in- duce cacophahia, si impedeca inersulu
dignati. pentru co celli invinsi: înca sc frasei,
în care si de altmentrea
nu se
/C

cola cu batalia. asupra, invingutoriloru.. semte de felu Titu Liviu. . -

Penii pentru co credeau cum eo eiin-. .: a
Wasi au tostu tratati. despotiesce si cu* '9). Inţiellessulu este;
. i : î dar elegantia - -
lacomia 9 - . Ă ?
lipsese e,
S - ). „m m. tasei-l ui Titu Liviu
SI

_„SPunu SI accea 10) co Annibale candu e cc

ora că do > anni, limgusinduse. copila” „10) ama ctiam est se potea traduce mai.
famia curge s. vorba merge.
IA

se] d «nga tutatu scu. Amilearu ci, bine, si

minarea, rosbellului Africanu, eră. se i
treca acolo ostea și sacrificii,— du fostu
U
BC

7 ” |
 RY
4 „.
- mad
în
+ îs

dussu la altariu' si facutu se jure, attin-

gundu celle :sante, cum -ca'va fi inimi-

RA
culu poporului romanu indatace va pote.
" Perderea, Siciliei .si a Sardiniei. neca;
"siau pre acestu barbatu cu spiritu ne-.
” mesuratu 11), co si Sicilia fuse lassata 11) Nu era necessitâte d'a intoree fra-

LIB
d'in desperare preşte mesura,. repede; sea, ci padindu ordenea se -potea tra-
si Sardinia appucata prin insielaciurea duce bine : consumă (imistuia) sufletul
Romanilox sub durata miscarii africane, marelui. barbătu ,. perdevea "Siciliei si «
“mai impunenduse.preste aceea si tribut. Sardiniei; . i.

ITY
A au: Mamnusetiptu Lite QC

a BR SEL
In una partea opului inen baremu 1), - DCuventu spuriu si eu totulu de prisos,

RS
mi este -permissu a dice ci intruducere “ Liceat prefari miki se. traduce mai:
- ceea ce :cei mai multi istoriei au: dniun- bine fia-mi permisu sam Voia,
ciatu. la inceputulu serierii intregi, co'- " Intrega frasea este silita si impedecata,
voiu a deserie cea mai memorabile ba- - apoi espressiunea ceeace cei mai, multi
VE
tăia intre tote, cari s'au portatu cand , nu este potrivita pentru. guod “plevique

_
“va, pre care o au portatu Carthagindsii mai totu; cuventulu âmnunciatu nu este
sub conducerea lui | Iânibalele cu'popo-: professi, asseniene cutentulu'.bataia rou
NI
“vulu romanu. o e et * imwebuintiatu în locu de bell.» DR
„-Pentru.co neci:nu s'au luptatu intre e ”

sine; state si. popore, mai. puternice 2), ; 19) Validioves opibus insemna anteniu, -
LU

__meci acestea n'au posiediutu vre o data ivaduetoriulu ense ai dissu: puternice,
" atalu putere si taria; si nu intrebuintiau şi totu asia vires. - .
miediuloce "de bataia 3) necunoseute, ci 3) Mediuloce nu sunt arles.
probate in cea Vantania bataiă punica, 4) ro novoculu;fortuma-bellului fu atulu
si intru atată au fostu noroculu bataiei de scambatoriu si invingereu alalu de în-
A

de 'seambatoriu 4) si invingerea de me- douioasa, în-catu, nui aprope de periclu

„secura in, eatu fura mâi aprope de 'pe- fura cci ce vinseseru...... eri mai roma-
TR

a |
„xicolu cei ce invinsera, .. :., nosece. : ,.
Si.mai.co se luptară cu mai mare 5) Appoisesi luptare cu mai multa ua
camaritiune 5). de eatu putere; Romanii de catu putere, esprime mai bine intiel-
fiendu inversiunati'6) de ore ce cei in- lessulu rasei. Amaritiune nu este odios.
EN

vinsi fora causa, rediea armele in contra 6) Romanii superandu-se (îndignan-

invingatoriloru, Punii, fiindu'eo credeau . du-se). Punii crediendu co avu i Jostu
co ei cei invinsi sunt domniti eu superbia domniti ete. . A
/C

si avaritia,
- Se dice aneo co Hanibalu'abiafiindu 7) In etate este superfluu, eră deajunsu .
în ctale1) de 9 anni se fi rugatu pre în ca de 9 anni, ee esprime annorum ferme.
desmierdari “upo datina pruncesca pre . 9. Espressiunea dupa datina pruncesca
seu Familcaru că se-lu iee cu “mu este potrivita,
SI

“tatalu
sene în Hispania, si pre candu dupo " Dupo finirea bataiei în locu de termi-
finirea bataiei Africane sacrifică, avendu nandu bellulu, avendu de cugetu airece =
“de cugelu atrece armata acolo apropian- vrendu a trece.
IA

'dulu de altariu 'lu facu se jore-prin atin- jove Z jure, o

gerea jertfei, co va fi indata ce va putea atingerea jertfei;u tactis sacris nu este
neamicu 'Romaniloru. a jertt'a ci este altariulu si celle sacre,
CU
 a
i

5
a E 6

RY
,

„ Perderea Siciliei si a Sardiniei apesâ- vase, ete, de pre..elu; deci attinguidu

: pre barbatulu sumetiu, pentru co si Si- alăriulu... 3
eili'a s'a datu de in una prea grabnica 'apesd nu. este cuventulu ce esprime.an-. .

RA
desperatiune si Sardini'a sia luatu pre gebunt; asse îngentis
menespiritug- virutiu
tempulu ves-olei .. africane
”
prin inselaciu- nupsse traduce bine
. N o“. ! .
prin sumeti'a ei suflr-
-. . .. . 1 ,

nea Romaniloru impunendu-li-se anca tulu cel:u mare's. sufletul marelui bi.rbatu.
pre langa acesta i contributiune..

LIB
. . Pre tempulu.rescolei nu este inter m6-..
, fum ci în mâacările,. turburavile.
Dupo aceste observatiu
o. 5 |
ni particulari commissi
o. A - |
unea 'resumandu. apretiarie
. . Sa Ă
le
. a.

selle generali constata, co antorii. manuseripteloru B.si CO. n'au intiellessu mare
parte pre Titu Liviu si unde lau întiellessu s'au servitu de espressiuni nepotri-

TY
vite, de cereuscriptiuni vage si prolisse, de frase desbaltiate, de espressiuni
si-
litesi improprie, ineatu de si ici-colle intiellessulu pare a fi deplinu,
frasea Îmi -
Titu Liviu inse nu ,se semte, nicairea. D'in doue mari defeete : lipsa de cun-:

I
noscientia a limbei romanesei si a cellei latingsei siaeiin specia a lui Titu

RS
Liviu,
„au resultatu,'co stilulu acestoru done manuscripte este incureatu, silitu si co:
„traduetorii nu s'au pututu neci apropiă de stilulu originalului, rie
cum se -lu ajunga.
Commissiunea-constata in fine, cu parere de:reu, co in aceste don6 manuse
VE ripte
nu se semte neci urma, de observatiunile facute 'nu numai. de societat
ea acad.
(prin rapportulu commissiunei din an. tr.) dar neci de eâlle facute. mai
naintede
Cei mai eminenti litterati ai nostri,
. . [i . 3. . . . .
si a numeda Li iade Radulescusi altii.
1. ” _ e. W ş ” ” „et: ..
NI
Deci commissiuneste
ea de parere to manuseriptele.B. C. câ nesce incercari -
-
„primitive,
considera
si cu totulu afara d'in' conditiunile regulamentului, nu potu fi luate,
in, -
tţiune..
U

Ă . a | ÎN
Ă pi i 3. E
Ă i »

a Manuscriptuiu lit. A. Di ai
AL

e O DIBR XE OAPU aL, |

$ 1. Annibale, dupo vecuparea Sa- ul. Plecare; purcedere, | pornire este
" guntului, au plecatu 1) in ernaticu la bine, . -
TR

. E Pi | Aaa
Cartag: en 9 a a noua
3
si.. acolo dupu ceN du- -
2) Dupo gg
disse 2) tote (a) cellea ce se facussera una ce, intrebuintia tu de doue ori.
i dupo alta intrunu seurtu interrallu,
si se decretasserala Rom'a 'si .Carta- desplace
| so. | ,
;
- i-a.
erâ mai: bine in* allu doilea.
_.
EN

genea, ca ellu este nu numai ducele ci 'locu ase dica audiendu ea ellu este:
sI caus'a bellulu i, az împartitu. si ven- . Argo a
„dulu mestulu 3) predei si. cugetandu, ca -: *
mai departe hu are loru neri una întev
Partitiş divenditisqua religuiis “prae-
-
se traduce mai bine impartiendu sidae
/C

diere &) conchiama ostasii de genuispa N

- vendiendu remasitiele pradei...
nicu si dice: eu, So iloru, crediu ca si. . 4), Acesta, cercus
insi-ve vedeti, cum ea noi dupo impa eriptiune” este prea ..
- prolissa; se potea mai scurtu, dice
carea totororu poporeloru Ispaniei'seu, intar fora -
diare s. for'a perde tempulu ete.
*
trebue sa terminamu miliția si sedi. ap
SI

|
mitemu ostile, său, se strepunemu 5)
îi

belluluin alte tienuture 5) Strapunemu — se-mutamu,

“pentru co a- „.NB. Tradue .. -.
toriulu intiellege pre au-
IA

ceste gente. numai asia se voru bucură . LII e

de bunatatile pacei sia le inyingerei,: toru lu si serie beneo romane : - .
adoperatua, urmâ,si eleganti'a sce dar
, n'a
fraseloru.
"deeane vomi cerci pred'a si glori'a la
lui-T. Liviu, apoi in multe Jocuri se ser-
U
BC
 RY
alte păpore. “Asea dar. fiindu ca.ne: sta „Yesce de cereuseriptiuni c am prolisse
inainte una lunga espeditiune si nu se

RA
seie 'candu ve. veti mai reved& cassele
„si pre iubitii vostri, ve dau concediu fia- : :
- caruia, ce 6) vre se.si veda pre ali sei, 6) Care. a
La Prima-vera. ve demandu se veniti din - _ E Sa

LIB
RO 7) pentru co cu ajutoriulu dieiloru - 7) Nu la; primavera +pe: demandu scuwe-
se incepemu bellulu, ce vă se ne aduca: iti Vin nou, ei „Vi demandu se veniti, la
gloria si prada ne-mesuratăi, “primayera.
Toti se-bucurâ-de concăditlu offeritu Dee E
“spre asi vede cassele. „sele, de orece si. . 8) Tntiellessulu. aste, dar cuvintele

ITY
acum doriau pre ai se si prevedeau co conr ediu si acumu superilue; 'săile si şei
acestu doru pre: venitoriu se vamui pro- in locu de loru sub Judice lis est; se vu
lungi 8). Ii mai prelungi, nu suntu nimerite..
Repaosulu de preste “tota ern'aa Între: -i

RS
"lucrurele 9) implinite. si implininde otic- 9) Labores este datenellele si nu lueru-
lira, corpurele si spiretele spre noue suf- rile; otielira, . impropriu; eră mai bine
ferintie. Primaver' a, în. urma edietului rendi, 5. întari spre suferi tote in locu
convenira. „ „de spre noue sufferintie,
VE
„ Annibale dupoi ce au tienutu reviu 10) 10) Actiene reviu este frase straina, și
assupra adjutorisloru toturoru. gente- riu 'se pote admitte : „recensendu adju-
„ „doru, au plecatu -la Gades, .indeplinesce toriele. s. dupo ce recensui adjutoriele
-votulu lui Ereule si.se deobliga cu noue toturoru:Gentiloru . ete. porni la Gade,
NI

voturi, daca, iaru succede in celle alte : 'plinesce s. esvolve lui. Ereule votulu,:
intreprinderi cu fericire, de aici impar-, ete. caci îndeplinire . este „perfectiune *
LU

tindu si ingrijirile de una data la'atacu, in. n.--Dcoblega; este de ajunsu oblega;
- sila aperare, determina a intari Africa dar aaici i face noue voturi.
de. in partea, Siciliei eu' unu presediu ri
- validu, pentru co acestă se nu remana - . i Da:
_despoliata si deschisa pentru Romani in -. | |
A

- “tempulu ce elu aratacă Itali'a, luandusi. '11) "Bota, frasea este intorsa Si ast-.
ealleapre uscat prin Ispani'asiGalia 11) feliu intiellessulu inca s'a incureatu.
TR

Spre acestu seopu cere unu suple- . : Nuda reu tradussu' prin despoliata. |
„mentu: de in Africa , mai allessu de sa-
g6tatori şi inarmati usioru, în cugeta, 12) 12), si este, de prisossu; usioru 'ar-
ca Africanii voru fi mai buni osteni.in mati eră “mai bine; appoi si inarmati
EN

Ispania, Ispanii in Africă si în d -partave usiuru, în cugelu. co; chiaru punenduse.

" dea casa si unii sialții voru milită sie-si. virgula. „dupo usioru, frasea este” "Yaga,
de oblegati prin garantie imprumutăte, dubia si ne romanesca, -.
In Africa tiamisse trei--spre-diece în departare de cassa; de ce nu.
/C

„înii optu sute. cinei dieci pedestri seu-, departe de cassa î?

tati, optu-sute septe-dieci funditori Bal-.
„cari, una mia doue sute calarime ame- -
' stecată de-in multe gente.. Aceste osti a
SI

parte le 'lassa de presidiu Cartaginei. - pi NR

„parte le distribue pre in Africa, | o
“ 'Potu una data. 'demanda. eo: pateu
IA

milli juni allessi, pre cari i conserissera | |

Z xecrutatori trimisi prein cetati,se se du- - aa Bă
„ca la Cartagen! a câ. presidiu si ostatici. i - i
CU
 RY
RANI

Afara de observatiunile. facute la $ 1, in parte prin cari se. indegetsăia sca-

deti]e acestei traduetiuni, commissiunea resuma votulu, seu i in urmatoria appre-

RA
_tiare generale.
Se recunosce cu „lacore' coo autofiulu vianuscriptilai A possede, cunoscienti! a:
limbei romane, intiellege pre 2autoriulu Titu Liviu, si preste ! totu limb'a. manu-
| seriptului acestui-a este. mai fluida, stilulu jnai curatu, si mai la, intiellessu de

LIB
catu. a manuscripteloru B si C0.— Tai capu XI unde traduetoriulu. a urmaţu, or-
dinea frasseloru autoriului, traductiunăai a. success mai bine,.ma inta? une: locuri
se pote dice chiaru fericita, — n'au urmatu ensă in celle mai miulte: loeuri acesta
ordine și multe espressiuni nu sunt nimerite, prin urmare. comrhissiunea este de

TY
parere co traductiunea' opului intregu, nu se pote increde. neci autoriului acestui
manuseriptii pentru co ivaduetiunea sea nu este in conditiunile regulsmentili,
| Bucuresci, '/o August, 1873, |

I
î. Sa = a

RS
“Membrii commissiunei :. -: a
V.A-Urechia i înpi„i î N
„IC. Massimu
“I.Hodosiu -- ES e
A. Romanu, vapportore, speciale
7
”
-
VE e
7
.
” |
..

“Amos a nt. o.
R A P.- p o R T: U SI IP aaa:
NI
“ assupi”a manuscripteloru, de traductiane din Santustiu îi
SI e
Lc i :
U

Subscmnatii, prin
7 rapportoziulu D-uul. C. Massimu, 'auonore a referi despre
„resultatulu capatatu diin cercetarea assupr'a, celloru cjăci manuseripie de tra-
AL

ductiune d'in Sallustiu, cari portu devisele urmatorie :

(0) În primis arăuum, videtur, res gestas scribere ;i
„D) Acti labores jucundi;,. ă Sai
__€) Majorum gloria -posteris iasi “Tumen est.
TR

d) Virtus recludens îmmeritis mori calum, negată tentat iter +via; je

e) Resboiele stau în chpela ochiului (Miron Costin) * Da
„Pentru âcelln-asi euventu ce s'au indieatu in rapportulu assupraa traductiunilor
„din Dione Cassiu: si din Polybiu, e de. adjunsu, a dă unu singuru , eapitulu. di in
EN

testu in faca cau celle cineii traduetiuni, Şi

“Pia capul. 9 din J agita, duo intemplare, ecare nu Rl este cellu

lu mai
nai zeu„xeu tea
te
sare,
/C

dussu si care sunaasea: îi -

i o i i | i _ i .ER
ui
17

MEsa
“hu aduetiunea, romana. Pa
a:
N
Si
r
„FR
“E cstulu iatina, ai
SI

D Postguani tantara rem Marius, sine, : 1)! In urma unei fapte atâtu de, mari, -
ullo suorum incommodo patiiavit, mag-' savarsita fero neci una perdere d'i in pâr-
nus etelatus anţea major-atque clarior “tea militariloru, Mariu, ineo de maina-
IA

haberi cepit. 2) Omnia non bene -con- “inte mare si stralucitu, deveni. mai mare
sulta-modo, rerum etiam casu datain vir- si: mai. str alueitu. 2) Proiectele lui celle
tutem ir ahohantur; milites modestoi im măi temerarii se ua. dreptu. merite
U

a
ca
BC
 RY
Po
,
E
-j i
.
- 9 a
"perio “habiti, simul et locupletes, ad. „militarii. tractati cu moderatiune si in-
celum ferre; Numidae magis quam mor- „avutiti, Linalţiau peno la ceriu si Numi-

RA
talem timere; -postremo .omnes. socii dii se temeau de densulu'mai multu de
". atque hosţes .credere, illi.aut mentem catu de omu; în fine toti, soci si inemici,
divinam esse ,. aut deorum: nutu. cuncta credeau co are unaintellegintia divina,
portendi: 3)Sed Consul, ubi ea res bene „seu co totulu i se descoperea mai naințe

LIB
„-evenit, ad alia opida pergit: pauca re-. prin inspiratiunea dieiloru. 3) Dero con-
pugnantibus Numidis: capit; plura, de- sulele, dupoce reesiinţru acesta intre-
“serta, propter Capsensium miserias, igni- prindere, se indreptedia cotre alte ce-
corrumpit: luetu atque cede omnia com- tati, dintre cari coprinde pucine, infrin-“
plentur, o: a gundu resistenti:a Numidiloru; ero pre
..

ITY
4) Denique multis lcis potitus, ae ple- alte mai multe, parassite d'in caus'a ne-
zisgue exereitu ineruento, ad aliam rem 'norocirei intemplate Cupreniloru, le da.
a&greditur, non:eadem .asperitate qua, ' flacariloru'si ineeă totulu in jale si sange.
Capsensium, ceterum hand.secus diffiei- 4) In fine, dupo ce oceupa multime de
lem.5) Namque haud longe a flumine! positiuni faro a-si sgaria macaru armată,

RS
“Mutucha, quod Jugurthe, Bocchique se apucu de una-alta intreprendere, care
regnum disjungebat, erat inter ceteram de şi nu oppunea acellea-si difficultati
_planitiem mons saxeus, medioeri €as- câ luarea Capsei, nu erâ inso mai usioru.
VE
tello satis patens, in immensum editus, 5).Nu depârtede riulu Mulueha, care
uno pâr angusto aditu relieto; nam omnis "despartia, regațulu lui Jugurta de allu
natuta, velut opere atque consulto, pre- lui Bocch, in mediloculu-unor. campie,
“ceps. 6). Quem locuim Marius, quod ibi se afli unu munte de petra care, destulu
NI
“regis thesauri -erant, Summa vi câpere de 'incapetoriu pentru unu castelu medi-
-intendit, 7) Sed''ea res forte, quam con oeru, se radici la una imensa inaltime,
'silio, melius gesta :: Nam castello viro- fora a lassă de catu una singura intrare
LU

_rum “atque armorum. satis, mâgnă vis. forte ângusta: coci totu muntele era u-
frumenti; et fdas aqua ; aggeribusturri-: şiă de riposta prin. natur'a lui, in eatu pa-
“busque et aliis 'maehinationibus locus vea a fi taiatu prin munca și intradensu.
importunus ; iter castellanorum angu- Pienduco aci se aflau tesaurele regesci,.
Mariu, se sili-d'in tote poterile se "1 co-
A

stum, admoduini, utrimque praecisum;Vi-

nea e cum ingenti periculo frustra age- prinda: '7) Deto cu acestă, intreprindere .
catu de
sorte-de a
TR

- bantur; nam quum ee paullum proces- fu mai bine ăju de tat

servant, igni aut lapidibus. corrum peba- geniulu seu: caci in castellu se.aflau - .
tur: milites neque pro opere consiștere, destui apperatori si arme, una mare can-.
propter iniquitatem loci, neque inter vi- titate-de grane si unu isvoru de apa; ero
EN

neas sine periculo administrare ; optu- loculu nu era opportunu neci pentru sa-.
"mus quisque cadere aut saueiari; ceteris , pari si inaltiari de pamentu, neci pen-
metus augeri. ;
e
tru alte lucrari de impreșurare ; poteca
castellaniloru: eră forte angusta,si de
No,
/C

“amendoue partile ocolita de prapastie

adunci; viniele cu totu perielu ce infrun-
“tau, se apropiau în radaru: caci abia
"- “inaintau pucinu si erau distruse de focu
„si petre; militarii, din causa repediti-
SI

“unei locului, uui puteau neei se continue

luerarild inaintate, neci se lucredie sub
"inec foră perielu, cei mai curagiosi ca-
IA

deau morți seu raniti; ccea ce marii

fric'a celloru alti. -
CU
 RY
...
.. Da Da : 80
a it
. ap
4 €

_ Mraductianea romana.
&.- . “Praduetiunea româna, c).

RA
1) Dupo una intreprindere
“asia in-. 1) Dupo ee Mariu termins una atatu
semnata deveni Mariu, tarele mai nainte de insemnata espedițiune fora neci una
“imea era maresi celebru, acum inco mai perdere.inai sei, mare si. stralueitu ina-
mare simai celebru. i. inte, mai mare' si mâi stralueitu incepu

LIB
î
2). 'Tote, chiarsi celle neprecugetate se fie-privitu. --
i s6 computau de vertute; militarii,ti- : '2)'Tote planurile selle nu bune alesse
nutiin una comanda. domola, si totu de i se intoreeau in meritu; militarii tinuti
„odata si imbogatiti, "hi. redieau peno in sub ună comanda modesta, totu una dată,
ceriu. Numidii sc temeau de' elu' mai inavutiti la ceriu "lu inaltiau; Numidii

TY
multuci de unu moritoriu; in scurtu, „mai multu câ de unu'muritoru se temeau;
* aliațisi inemici, credeau "co elu seu e in fine toti socii si neamicii credeauco
„insuffletitu de unu spiritu divinu, seu co. lui au ca mentea era divina, au co prin
i suntu tote deseoperite 'prin semnulu semnele dieiloru tote i'se predieeau.3)

I
dieiloru. 3) Dupo ceinse-i suecesse asia Inse consulele , dupo-ce acesta 'espedi-

RS
de bine consulului intreprinderea aceea, tiune urma cu bene, merge la alte opide;
se duse contra altoru' cetati, pucine.le 'pucine;, resistendu Numidii, le cupren-
coprinse sub resistentia Numidiloru, de; mai multe , desierte din -caus'a mi-.
celle mai multe desierte d'in caus'a ne-. seriiiloru Capsaniloru, le nimicescu prin -
VE
noroeirei Capseniloru,le nimicesee prin focu; de plangere si de macellu tote
foeu: totu se umple de jale si sange.4) sunt plene.,4) În fine, inulte locuri apu-
In fine, cuprindiendu o multime.de lo- „eandu, si celle mai multe fora că 'ostea
NI
curi, si mai cu sema fora perderi. d'in „se se inerupte, elu cerci una âlta espe-.
„partea armatei selle, incepe una alta in- ditiune nu' cu acelleasi pedece ca alle:
treprindere, mai pucin periculossa de Capsaniloru, inse nu mâi pucinu grea.
U

„eatu cea in.contra Capsaniloru, de alt- 5) Nu departe deriulu Mulue'a care des-
mintrea numai pucin grea,. 5) Nu de- partiă remnulu lui “Jugurt'a 'si alu lui
„parte adeco de riulu Mulueha, care des- Boccu, eră in midiloculu unui siesu unu
AL

partiă regatulu: lui Jugurt'a de alu lui „munte de stanca, de una inaltime imensă,
Bocehu
ocel , se afis intr'una regiun u e 'de alt- indestulu de intensu deassupra, cuunu
mintrea plana unu munte stancosu, des-. castelu mediocru, avendu lassata nuinai
tulu de spatiosu pentru unu castelu micu ,.
TR

infricosiatu de inaltu
una apropiare forte angusta,: caci totu.
la, care
, era lasatu "muntele erâ.de la natura dreptu; eâcum |
numa una intrare forte ingusta,:. pentru ar fi fostu facutu
prin arte siintr'adensu.:
co totu muntelerâ e do la natură e de 6) Acestuloeu Mariuse pusse cu cea mâi:
EN

art a omului si intr'adinsu facutu, forte!

[i . . . . . a ”
„mare putere a'lu lua, fiendu co. aci erau.
precipisiu. 6) Acestu locu se şilea Marii “tesaure.de
din resputeri se "lu cuprinda fendu co.
9. - . . : ale regelui. 7) Insa 'âcesta .
. , -
intreprindere se termina mai benede la n
aicea crai comorile regelui, 7) Deo su- intemplare
de catu prin prudentia; eoci. *
/C

cesul in aceşta intreprindere fu mai mul in

castellu erau'destuli omeni si arme,
tu una faptaa norocului de catu alu unui mare.
caleulu rationalu. Pentru co castellulu apa; cantitate de grane si unuisvoru de
avea omeni si arme in. abundantia, una
pentru aggeri si turnure si alte ma-
multime.de proviaitu chine, loculu erâ nefavorabile; drumulu
SI

si una fontana;: castellaniloru ingustu--forte, si de ana:

„ „Pentru siantiuri si turnuri sialte masine
„parte
nu eră favorabilu loculu, drumulu pen- mare si de alta, taiatu dreptu; vineele cu:
pericolu si in desieru erau inaiu-
IA

tru garnisona forte de. amen- tate, ingustu,

doue „partile vadicatu, dreptu! în susu; culu coci candu elle se apropiau, cu fo-
si cu petre erau nimieiţe, militarii nu
„cosiare de asaltu se puteau miseă că unu uieau neci se stea inaintea, lucrariloru -
U

,
BC
 RY
a a 81.
pesicolu Gsttaordinariu. şi numai in za ăia 'caas'a neseualitatei locului, neci se -
„daru: pentru co indata ce inaintau pu- lucre fora perielu sub vinec; totu cellu

RA
-cintelu acestia, -se nimiceai seu cu pe- mai bonu' cadea; seu eri plagitu, dGra, la
tre seu cu focu; “soldatii din caus! agre- cei-l-alti, fie! a se adaogea. pe

'utatiei loculiii ne poteau se stea int'unu' ip | Pi E SCRI

locu inaintea, operei de asaltu, neci nu

LIB
„- poteau luerâ fora periculi; cei mai Dravi - i
cadeail. seu se raniau, la cei-l-alti li se
5 ca
înarea2 Spainn'a, A N aie PE
| | “ : |i aa ae : Ea at a

ITY
»
“Mraductiuniea ronzana, d. . „ Paăuetinnea româna. e.
“1 'Dapo, ce indeplini Mariu unu lucru 1) Dupo: ce Marin indeplini atatu de
atatu de mare fora'de vre una perdere | grea intreprindere fora vre una perdere |
„ ailoru sei, mai nainte mare si strelucitu, diin âi sei, din mare si str elucitu ce e-

RS
„_ineepe a'se tinea, de mai mare si strelu-- ră si mai nainte, „inceptia fi consideratu:
cita: E ae a „mai mare si. mai strelueitu.
2) Tote colea cate, nu au fosta ăe a 2) 'Tote, nu numai eclle bene! Plabiz
junsu euimpanite i se ascrieaiu la virtuţi, VE zate, fora, si celle d'in intemplare se a-
soldatii sienuti sub una comanda blandă tribuiau virtutii ; ostasii, tienuti-sub co-
si totu de una data inavutiti, "lu ridică. manda; modetaia si totu una. data ipa-
„la ceriu," Numidii' se temu de ellu mai vutiti, 'lu inaltiau in ceriu; Numidii se.
NI
multu că de unu moritoriu , in urma, eu temeau de elu câde unu ce supra u-!.
totii, soci SI. inemici, eredu co: ellu seu. manu ; in fine „socii si ostasii credeau , .
are! una inte dicesea seu” prin unu. ca elu seu are vre ună minte divina seu
LU

semniu alu''dieiloru i se descoperu, lui i se descopere tote prin aretari divine.

" tots.:3) Ci consulule; dupo, ce'a 'succesu '3) Consululu ensa, reesindu-: bene astă
benei'acea intreprindere, se apropia'de intreprindere, se duce. la alte: opide:
alte: cetati, :cuprinde pucine. resistendu cateva, aparate.de Numidi le ocupa, mai
„„ Numidii, pre eelle mai "multe, parasite; multe deşsiertate pentru calamitatea Cap-.
A

pentru, miseriile. Capseniloru le pusti? seniloru, le nimicesce prin focu, tote .

esce. prin focu tote se umplu de doliu sunt'pline de tristetia si ueidere. 4) In
TR

si omoru.: &) In: “urma devenindu iin po- fine, coprindiendu unu iumeru'mare de
sessiunea înultoi:u: locuri , 'si 'anume în. locuri „si.celle
p mai multe fora .se si in- -
possessiunea,,. celloru mai „multe fora”'erunte ostirea,;s'apuea de alta intreprin-
EN

"versare de. sange a armatei, se, apuca, dere, nuatatu de anevoioasa că la Capsa,
de altu ueru, nu de aceiasi greutate ca, dar : neci cu pucinu mai.i. grea,
„ceea in contra; “Capseniloru, almintrea”
nu-chiarii mai pucinu greu. : îi: i DR |
/C

5) Pentru ca nu departe de riul Mu. 5 Caci nu , departe: de riul Malucha,

luca care; desparti, regnulu lui lugurta.: care desparte regatulu lui Tugurt'a si a.
si a lui Boecu,eră, in mediuloculu unui lui-Bochu, eră, in unu locu. altufeliu.
locu planu' altâum unu munte stancosu, siesu, unu munte stancosu,: destulu. de -
"pentru unu castelu mai micu destiulu de “laxgu pentru unu castelu de mediulocu, |
SI

spatiosu, foxte inaltu, fiendu lasata nu- 'nemarginitu de inaltu si cu una singura
mai una, intrâre tare: angusta, fiendu co. cale forte angusta, căci intregu-muntele
totu muntele erâ dela, natura câ de arte; de la natura; eră forte precipisiu, că si
IA

„. omenesca si seopu precipisiu 6); Care „cumu sar fi facutu prin maestria ori ina-
locu,. fiendu co'erau acolo! tesaurii re- dinsu, |
goli, 4se pregatea ]Mariu cu tea măi 6): Marin + se: nevoia dia zesputeri se
CU
 RY
8
- / ELI Nu

e | 3 Ă
. iq

acestu locu; aci acolo erati

mare incordare a-lu cuprinde 7), Ci a- cuprinda e
tesaurii regelui. *
„“celulueru s'aindeplinitu mai multu din

RA
„.7) Ace sta int rep rin der e insa a succesu
_intemplare de catu prin planu. „Pentru lar e de catu dupo:
mai multu d'in intemp
co. in castelu erau barbati și arme -din in, cas tel u erau . ostasi. si
destulu, mare potere de frumente, si unu:
planu.. Caei
e de: adj uns u, mar e pot ere „de. bu-
_isvoru de apa; pentru iezeturi si turnuri, arm

LIB
cu apă ; pen tru valuri,
cate? si fontana,
'si alte masine loeulu nu eri acomodatu, mach ine. locul u. nu. eri
turnuri -si alte
calea pentru locuitorii: d'in castelu ei moda tu; cara rea pent ru cei din cas-
forte angusta, de ambele parti riposa.
_aco
telu forte” angusta si de ambe partile
Vincele pe langa perielulu.. celu mai
precipisia; vinelele erau transportate.
mare se apropiau în desiertu; pentru co.

TY
pericule, der in.desiertu, caci .
de cate ori inaintare acilea pucinu, se pre mari
eu
candu inaintase ceva, fura ninie ite |
_miiniceau prin focu si petre; soldatii nu - greu-
puteau. sta neci inaintea masinei de'ase- prin .focu si petre; ostasii-pentru
neci.
eră, planu, neci "tatea locului, nu “puteau se stee'

I
- diu, pentru co locunul: e sub ri-

RS
elu in laun trul u inai ntea mach inei , neci se Iuer
puteau lieră fora -peri pericolu; cei mai animosi-ca- .
vineelori; totu insulu cellu mai animosu nele foro se rane au, pre cei alti ii cu-
cadecseu' se ranese e, pentru cei alti se dau seu
prindea fric'a. 2
maresce fric'a. VE
-y
, 3 .
NI
.
Pi
- a i
Se observa acumu: i
dero se dei
1. În manuseriptulu a: frasea 1 e intorsa cu una placuta viracitate,
mai-a dauge mu co
partedia de form'a ce aceeasi frase are în originariu; fora, se
U

„eoprinde si espressiuni, parte contrarie puritatei limbei, cumu: savarsita, parte

rulu
--superâue și. chiar incareatorie de intiellessu, 'cum este d'in partea, in: memb
AL

infideli a
de frase : fură neci una perdere din partea militariloru 'soi parte in fine duce
d'in testu, cumu : deveni, care nu repro
si departatdee intellessulu cellorucoepit.
neci decumu latinesculu : kaberi — In manuseriptulu b : frasea nu:pare .-
TR

de-
e,
„de locu a fi tradussa d'in. Sallustiu, fova, se mai adaugsinu, co intreprinder
veni, celebru sunt espressiuni cu totmlu improprii: pentru conceptele “la cari suni
„aplicate; —, in manuseriptulu 'O': form'a, frasei -omanesea repiodiuce "eu mai
EN

multa fidelitate pre a frasei originarie; dero/propositiunea: dupo ce Mari târ-

ideele c6 esprema |
nina una atatu de insemnata espeditione, nu da neci “de cumu
alta es-
propositiunea, originaria;, apoiîn locude : se'fia privitu, se crea uba,
/C

pressiune mâi allessa; — în manuseriptulu d: frasea, „manga este asseinenea

tote
„. caleata dupo cea originaria, dero se misca forte greu şi. fora gratia: si mai
sunt improprie-a esprime ideele originariului; — î-
cuventele ce o compunu, manuseriptulu a frasea: .
„ceeasi observatiune se aplica si la manuseriptuli e, 2. In
SI

proiectele lui celle.mai temerarie se luau dreptu. merite neci este Bine intorsa, :
nu es pliea bene latin:
Rece reproduse intiellessulu testului; tratati cu moderatiune
IA

modesto imperio: habiti; simul, ci se ăfla în testu, se cadea se izâca si in tadiue- |

tiune, dero inainte de Wimidii nu-incapea' conjunetiunea si, care lipsesce din
tostu si care adaussa în traduetiune, că totu prișosulu; ihenrea numai intielles-
U

i
BC
 i za E i .,

RY
: sulu generale; in locu de iatelligentia, mente— latin
niens ax fi fostu mai simplu
„si mai elegante; totu este mai pucinu propriu de

RA
catu plurariulu toti, cumu si e în
„testulu originariu; — in mânuscriptulu d, frasea: toti, chiar si celle
„“âse compulau de virtuti este nu unatraducere,6i una abrevi atiune nepr ecugetate,
a testului, fora
se: mai-adaugemu, co celle neprecugetate este espressiune e cu totulu

LIB
impropria,
ero se compulău este. pretentiossu; comanda domola este es pressiune
„ elegantia și:de proprietate; pre ecumu lipsita si de
imbogatiti este cuventu contrariu puritaţei
» „limbei, ero aliati, cuventu fora de neci ună analogia in limba; e insufletitu de unu
„_spirilu divinu, este feas'a pretentiosasi mai pucinu elegante de eatu cea simpla,

ITY
“din testu: are mente divina — îlli mentem divinam esse; prin semnulu dieiloru, nu
da satisfacutoriu intiellessu; — in manuşeriptulu'c, frasea : țote planurile.
selle
„nu berie âllesse, pre langa co e reu eoustruita,.apoi nu reproduce neci intielles-
"sulu testului originariu; comanda modesta eu greu se pote intiellege ce va se

RS
„dia; inaltiau,;se temeau, se prediceau, nu termina, bene celle trei frasi urmatori;
-despre'espressiunea, prin semnulu diciloru; vedi mai susu;—in mânuseriptulu d...
frasea,: tote celea, cate nu au fostu de ajunsu cumpanite î se ascrieau la vertuti,
VE
si este pretentiosasi nu da intiellessulu originariului; modesto imperio nu. e bene
trădussu prin
: sub o. comanda blanda; postremo ni âxe in testu intiellessulu de:
în urma; deorum :nutu este, “ca in precedentele doue manuseripte, reu tiadussu .
NI
„sent prin unu Semnu alu. dieiloru, apoi traduetoriulu, dupo ce a datu antaniului
„ „xerbu principale ascrieaai, form'ă imperfeetului face se urmedie
in form'a pre- :
sentelui urmatoriele verbe principali : midica, se temu, credu j âcea-asi
LU

scambare
„de tempurise vedesi in celle alte manuseripte de traductiune;
asia de essemplu,
frassea : omnes credere. illi mentem divinam esse este tradussa
;in manusetiptulu ,
„a: toti credeau co-are ama, întelligintia divina , in manuseriptud : toti credeau co |
A

ellue insufletilude unu spiritu divinu, in înanuscriptulu

d : toti credeau ca clu are
"o nente.dieesca,in manuseriptulue : credeau co elu are o mente divina; in.impei-
TR

_-* fectu sta, si alu doilea-verbu numai În, manuseriptu-c : toti credeau co lui mentea -
1 era divina, se. observă, insai-co.acesta trecere de la, unu tempu la altulu s'a fa |
- cutu intre verbe eo nu. sunt coordinate, ci subordinate, casu in care limb'a, în
EN

starea, ei actuale, presinta in adeveru ore care fluctuatiune; — in maânuseriptu e, --

- frasea;: tote 'nu numai cele bene planizate, fora si celle d'in intemplare se atribuiau -
virtulii, traduce mai bine de catu tote celle precedenti intiellessulu frasei din
/C

testulu originariu; pecatu numai, co unele espiessiuni essu, cd planizute; d'in

- analogiele- limbei, ear altele, că, fora si. in locu de câsi, sunt provincialismi de
inlaturatu in limb'a scrissa; apoi.in frasele urmatorie occuru dese espressiuni
pretentiose “improprie si pucinu allesse, că :: comanda moderatu, supra umani, .
SI

'ostasii
in locu de inimicii sau ostii—hostes; enmse dice la Macedoromani, ara- .
tari divine, ete. DI N
IA

8. In manuseripfii a, frasea simpla si în locu de form'a pretentiossa: dupo ce

_ .. „reesi întracestai întreprendere elegante din testu: ubica res bene evenit, s'ar fi
” _ pututu ua un'a forma, totu atatu
de, simpla, si elegante
ca si cea latina : fiendu co
CU

,
4
 RY
a 4 fostai:ssi mai propriu si. “
eptediai ar
| lucrul acesta «essi bene; in locu ds: see înidr
nu se âfla in testu, si: introducerea a-
1 +

RA
mai elegante : se deveptedia; dintre cari: nea Con- -
hi a seambatu: eu totulu! ordi
E cestui, prissossu a fostu causa co taductoriu
rassu idupo 'sene mai: multe n6cu-
ă struetiunei frasei urmatori i, scambare ce! a t
s! a espresa in. “testu prin 'cuvintele
E vientie : antaniu. a facutu se dispare” antite

LIB
re principali alle frassei; apoi,
pauca si plura puse in „căpnilu celloru doue memb
prin aruncarea cerțoru espres- _
ce e si mai reu,a adussu, confusiune siineintiellessu
ea: “infringunădu: Pesis- *
” siuni la locu necuv enitu, cumu €, -intre alsele, espressiun
€ cu cea, simpla, a testului, car
tenta Numidiloru, espressiune si pr etentiosa facia,

TY
“essagerata , e si: traducerea; lui
suna: : repugnantibus Numididis; de. asseminea
'supplini prin alte .
complere prin innecare; apoi nenorocire şi i jale se puteau bene:
tulu d, traducârea incepe
cuvente mai proprie si mai allesse;— in. zharuscrip

I
: “Dupo ce: înse d isucceşe
pretentiosa încareată, si: incureata cum

RS
cu una frasa
âpoi. dupo | formele .
asia de bene" consulului, intreprinderea aceea, 'se dusse; etc:,
” de presente : 'Cu-
de perfectu : succese, se duse, traduetoriulu trees, la formele
regulatu numâi for-
prinde, nimicesce, ete., „pre 'candu testulu originăriu presenta VE
observarea facuta
e

„ mele presentelui; pentrii euvente ca nenorocire, jale se applică

s
mai sussu; cu una frase lipsitacde elegantia câ: totu se umple de jale:si, sange;'se
in
i manuscriptulu. N
finesce reu minunatulu tabellu ce: :presenta testulu originariu;
NI
aru fi mai “bene tradussu;, “decă naru presânta una frasa

.
Cc, aceștu paragrafu
pretentiosa si totu de ună data, commune”. si. reu- construita ca: dupo ce acesta.
U

si
espeditiune urma cu bene, espressiuni, improprie câ in frăssea: "de plangere
de mucelu. tote suntu pline; — in manuscriptu d: se apropria nu e propriu: a es.
preme ce coprinde testulu ; resistendu Numidii, nu are intielessu elaru la loculu
AL

unde'e pusu; în locu de pustiire, Sar fi cerutu unu cuventu mai allessu; ; — in mâ-. SI
nuseri ptuilu e: reesindu-i bene acesta. intreprindere, este construetiune” si preten-,
TR

tiosa si pucinu clara; pueinu clara! si vomanesea “este. SI. conștruetiunea: cate va,

| aparate de Numidi le „ocupa; iristetia! si ucidere nu-su termenii, cuveniti si-pto-

prii a espreme ce e in testulu lui Sallustiu.
4—5.n manuseriptu a; multirne de posităiuii, espre ssiune arabitiosa, care nare :
EN

macariu meritulu de a esprime atatu catu dies, cea simpla lui Sallustiu: multis
=— multe locuri; foră a si-sgaria armata este'de toti commune, fora să mei,
ocs ce
a son co e.si impropriu ; intreprindere, cuveniu fora elegantia occure. si.
/C

cu locu si fora, locu, si anca de. mai multe ori, mai în tote paragrafele atatu o»
n manuseriptulu a, cas și unele din celle alte, panuscripte;. de si nu opunea
i je

acelleasi dificultati este una,: parafrase : cu prea multe vorbe a espressiunei. E

simple din Sallustiu non, code. asperitate;. apoi nu se: ipote “intiellege de ce
SI

traduetoriulu
în mai : riu.mai usiora, in loeu de:.a
puiu a crediutu eo ar fi mai: “ben ș e traduca:
pu grea, cumu este in! testu ; UnoTru. campie nu traduce. bene: latin RR
IA

plamities ; una frassa câ: unu munte de petra ; care; deshi.i i de. incapatoriu. pentru i
“unu casteli mediocru, se radică, lă imensa “inăltimue “for ad las: d de talu-una 'sin- o
gura mirarref orte
ura, inbrat-e an g usta,sia, Sar > potea'a crede,
sSax ar co'e tiadussi
: dd-ipo Gieerone, Tita
U

N .
Ii .
BC

4 .. ei a. : Di
op _ N .

. “ . : . AI
. . . - . . . . |. m.
o. . . , Ă
. , - Pi . - i. . «
.
 RY
[ “Liviu sau altu autoru cu stilu” periodicu, ero nu dipo Sallustiu; acesta 'se pote

RA
„dice si de urmatori! a frasăa;: caci totu. muniele. era asia de _riposu în catu, ete. fora
„se măi adangemu co. unele - espressiuni din amendoue periodele sunt pucinu
proprie sis nemerite, ba chiaru pucinu: lare, cumu, de essemplu:; tăiatu prin
munca;-— în : manuscriptu b,. acellu-asi: periodu este tradussu cu mai multa

LIB
„'fdelitate si ar fi atinsu perfectiunea, deco nu s'a, fi alunecatu iin espressiunea
inproprie regione, cumu si formele precipiaiu si, arta, ratecite de la analogiele
"limbei; deco: s'ar.: fi inlaturatu pretentiosa. ȘI: fora loex: întreprindere, "deea in
Âne, pentru. Glegantia si simpla, espressiune a Imi. Sallustiu ezercitu incruento >

ITY
sar fi pusu una espressiune romanesca mai. scurtă, mai „precisa si mai allessa
de cati cea din traductiuni: fora perderi in partea armatei selle; — în manuscrip- -
„tulu c intra multime de termini improprii: "apucandur-se, se incrunti, cu aceleasi
pedece; dreptu ete. „apoi: destul de întensiu.de asupra, cu, unu: castelu. mediocru nu

RS
dai intiellessulu ce dau cuentele testului : ziicdiocri, castello satis patens ;= — in.
manuseriptu « d: oecurru espressiyni parte pretentiose, insolite si greu de prece-
putu, câ: devehinău ini possesiunea. 1miltoru locure, parte de prissossu si fara, intiel-
VE
lessu, câ: anume, chiar, parte, cu forme contrarie. puritatei limbei, ca precipisiu
obsertaţu si mai susu, parte in fine improprie, ca pentru co la inceputulu- -unui
„periodu; in manuseriptu &, inco se afla form! a precipisiu luata, ca, si- in manu-
NI
„. ssriptele precedenti, cu; intiellossulu de adiectivu; afara, apoi, termeni i impro-
prii-câ: se 'înciruinte- ete. E RI E a
„6—'7. Deca. paragrafulu de sub Vasa de. scurtu, s'a. notatu «cu numeri pârtico-
LU

lariu, caus'a e co periodu. ce ellu presinta este si prin intiellessu si prin forma cellu
- mai simplu si prin: urmare;cellu mai 'usiore de: tradussu catu: se pote de fidele, cu
tote „acestea, si in tradiicerea acestei frasa toti traduatorii parte: au scambatu or
A

"dinea, de construetiune- a testului originari, "parte s'au servitu cu cuvente ca:

- silia, care, neci in formă neci in intiellessu'nu respiunds Jatineseului intendit, forai
TR

" se:mal' 'adâugemu co assenrienea cuventu nu este allessu si-puru ș apoi in.partea
de:sub 7, ehiăru fras'a: de la ineepiutu, câre sună: :'scd ea. res forte, quam consilio»
melus” gesta est, este reu tradusă în tote manuscriptele ; în: 'manuscriptulu a, care
EN

:
este veri:cum” cellu mai bunu,figuredia cuvente. pretentiose ca: intreprindere,
„'sorte, geniu, ete, .câri nu dau intiellesulu latinesceloru : — res forte, —= fortuna,
seu intemplarea, consilio == prudentia : seu caleulu; manseriptulu. b, xeproduce . .
/C

ceva mai bine intiellessulu, testului, dero si în ellu, se afla, amibitiosa, întreprin-.
dere, termerulu impropriu: norocu si mai “vertosu. ospressiunea” neintiellessa:
| calcul rational, ;; apoi. acelu-asi manuseriptu presente in restulu paragrafului
"'cuvente cu totulu inadmissibile ea: provianiu , garnisonu ». casiure de asaltu . in
SI

zadir, braiii,, soldatii, eic, fora, se, mai- adaagemu construetiunile. ineureate si gre- E
nu puteau se stea intr'uhu locu inaintea operei, meci. nu
le de intiellessu ca: soldații
IA

puteau lucrd, fora per iclulu; acea-si fasa, de si mai bine intorsain manuseriptu
a, nu reproduce iinso intiellessulu testului, apoi in acelu-asi manuseriptu se
. ata Si espressiuni; parte reu allesse ca: îstoru, colita de prapastie, în zadar
CU
 RY
“raniti, cum si perifrasi ca: pentru sapari si inălticiri de paine, «cu, totu periclii
ce infruntau ete,, cari cu. tote acestea nu ne espremu cu claiitate Jatineseele

RA
e - :- E Ei
simple: aggeribus cum ingenti pericule; pe

LIB
Note se afla, foste pucine ssi scurte in tote manuseriptăle afara de mantiserip.:,
tulu d, care da note mai multe si mai. desroltate, de si in: acesta, limb' a mueste
totu: dauna clara şi correeta , si de aceea commissiunea se vede nevoita ave

TY
propune atelleasi conelusiuni, ce a propusu Si pentru traducerile d'in Dione -
Cassiu siPolybiu. : o EI Rai
„L. 6. Massimu rapporta toriu E m

I
- Aless. Romanu. E ERE

RS
Tos. Hodosin. e
GBaritin,
APapia. - VE pi > a e aa

| R A p. p. O R Ey vu | |
NI
„despre manusoriptele de traductiune di n Platarehn.
U

Subserissii prin rapportatoriulu loru D. IL Oaragiani au onore' a rapporta des-.

pre resultatulu capetatu d'in cercetarea celloru trei manuseripte de traductiune, -
AL

din Plutarehu, d'in cari cellu anteniu: (N: 1), porta devis'a: palmam.; qui meruit : |
„ferat; allu doilea; [ No. 2]: sit apud- te honor „antiquitatis; ero allu treilea: Ipăro
dei ce âvEnaot zaparohovbeiv si. dc ră Bvbţi.cetat- et, etoerat ză pippata.
1 * |
TR

„ Pentru manuseriptulu No..L, damu 'tradueţiunea inţoemai .a capitolului XIX

„împreuna du testulu Ellineseu. de unde „dupo observatiunile ce urmedia, „se pote
vede reusita, seu nu a taduetorului.
EN

|”

Apa 8 fuga Bou înpotcas ci 7d 7is o. Bro catu! se “facu! diua conchiama. se- .
„povolag: îepby, tGavânww ră Tpăupara, 10 zâv - natulu in templulu Cozicordiei, ceti epi-
PT rljnovoey, on 5E vai “Zihovăs "Lobwtoş stolele; și asculta, pe delatorii. Ohiani si
/C

dr yetuau Tăs vedtfnfou MEfovios b3 Uzarei Te. Tuniu Silanu' spusse 00 ore-eari omeni
spete vai csparijyob TErmapes Gvotpeiodau pEE
“Varu fi anditu pe Cetegu dicerdu: co pla- N
Aeyst, Totasa 3 ” Ezepa al Ilsicwy, fie Una= | nulu loru e a se ucide trei consuli: sitoti. |
cip ctatpyete. Taioş âz: Zoudaitatoe,/ ete 7ây
SI

„patru pretorii. „Altele de: felulu acesta;

Siparn'țăv, ini Tiny otalav zeubeie” 705 Kedfyov
referă si Pisone, barbatu consulariu. Ero a
*

70 pă E 'abrţ Be 1 vai Ona, zhetora

7 32 Caju Sulpiciu, unulu d! intie pretori, tie.
IA

Eton za parpalpas cupe veobrizzovs dmdoag, Te -Missu 'fiendu la câss 'a

lui Cetegu aflain!
Doă 83 7 Kporonăra Wnipioauzvas dGăsLa:)
x5 - în) ea multe sagete si arme; insa, forte multe
Jiri dse Tes Pau, Eseendus £$ Acra dă- sabii sii puninale, tote
faurite din nou.
U

„d >
Pi
BC
 RY
>

5 opecaro atv ăpyiy (osparnvâv “păe Exdrparve) ă In fine, deeretandu senatulu barbatului
“ad mp. mepimăpgupov î» 1i) Bovaşi: 1atadepeves Crâtonianu sigurantia vietiei (salvu con-

RA
def hase toba: ră oungopă mpeovaay, Oăros “d luetu) pentru denunciare fu Lentulu do-
“pâv 097 al oi oby an mapeăsinaav eis dăcauoy veditu de! vYinoYatu si se destitui d'in ma-
gaz cs otparn "sis "Ha 3 Eontpag cbons. "gistratur'a sa (eră adeco pretoru), si de-

LIB
mal 700 Oripuov Tape Jovtog: ă0060v, poe). do 5, punândui in senatu tog'a pretesta cu pur-
| Kuxăpuiv, voi gpăgas bo mpâepa zciG IIcA (zac pai pur'a lua unu vestimentu acomodatu ne-
xpomeugtdete, mapzj0e ei "otulav gi.ov "pete fericirei. sâlle.' Ellu dreptu aceea pre
„106, tel Tiiv Exetvou ovolives” AaTet/0), „lepetie cumu şi consotii sei. fura, dati pretori-

ITY
| magie :6 :epipialovaat dev hy Popa. pă: loru de ai custodii nelsgati: De ore
. Arvabip, “Binve dă Duvatnetav îvopăbevat. B-. ce eră deji sera si poporulu adunatu -
erat 8" 'abri: var 'îvtauriy 2 17) otala 305 Srdrou asceptă,:esi Cicerone inaintea lui si es-
| dă npovatrdeiă uuntpte auroă, 7iv Eozaluv a ăp- - punendu cetatieniloru “starea, lucrului -
* e €

RS
evo 7Tapouzâv: EioehV» că & ap, za „demise poporulu, ero elu trecu in cass'a
“adry, db savrăzaati ard mapbvT0,: dep unui amicu 'in vecini, de ore ce femeile
ziGev Enos upriaairo 7ois' ăvăpdet.. "Thy ze pp selle serbau cu sacrificii secrete si in-
VE
- upav wa “Apoolimouaary. dălipaat . vrhabwrotg t”una, orgia serbatorea deesei, pe care
upuoplaey. etevhafetze ai atbavel du £Ezietastay o numescu Romanii Bona-dea, debsa:
„40ous âua vai'o6 in Baron Tis tEovalag Geza, & „buna, €ero. Ellinii Tuvalueta,, Sadueu a
NI
îhpopotodat ai 7TUNpO3 EmepBalyaeti âvăpăat
ă - cesteia sacrificie in totu annulu in cass -
“fEveure mporots, val gtAou6 duvarobs Ev 1ij-mbheio „consulului din partea. femeei seu mumei.
enempăue:c pricep 7€ /Pnoăy, evo6, G36W- . 'selle fiendu de-facia si virginile vestaline.
LU

det 75», dx 'aurây wluduvoy; :0 Xăp ărţazzisa, Asia daru, intrandu. Cicerone aci (in
peTpubtepb» e Davdzcu zadănas; a) ele dzay „cass'a, vecinu-seu) de ore ce era de totu
avabBorraecdat 16y:n6, 1f) mahată xaula "ta op putini eu elu, „incepu ase cugeti ce pro-
A

FV mpooafiăvrae" abrăgne Dow dvanpos. vai cedura se ia facia de acesti omeni. Se .

: pda ă6y cb 2 2, os Bot5 ebrohpusases, eta feriz, adeco si se sfid a le dicti pedep-
TR

ris 70) ot, i 'sa de morte, cuvenita ce:e dreptu pentru a

N - atari exime, parte d'in'imboldulu bunata-
“tâi inimei selle, parte câ se nu abusezade
EN

"de postetatea sa si: trateza, inco intr'unu

„modutiranieu cu cei d'intaiu omeni dupo _
genu, cari aveau amici potenti in cetate ; ;
/C

de a trată insa cu ei mai moderatu se in-

„ fiorăde pericolulu provenitoriu d'in par-
„tele, căci ei nu se voru linisci, fiendu
pedepsiti cu una pedepsa mai modera-
ta da eatu mortea, ci cuprinsi de nou de -
SI

“patima. prevenitore din. rautatea loru:

invechita, voru fi impinsi la ori ce actu
de cutediantia orba, clu de alta parte vi
IA

"- aparea omu fora, taria: barbatesca si mo-

„. laticu, fora câ de altminterea se treca, in -
ochii multimei de omu forte cutediatoriu.
CU
 RY
ia | a S . : Ă . Di ” .
a . : . Ai ” .
A. _ ” ” vo

_0B8 Bg R VATI U N Ț iii

RA
“10 cata sese faci diua.. D'i in. celle de mai susu,. “dia acestaa feașă, si diin ensasi:
„_mrgeritia lucrului se vede. co 3 trebue tradussu' cu. si, earu. nu'cu; ero,. Cati se
_ făcu diua nu este adevezat! a traducere, neci ni. este. espressiune romanesca ; -coci

LIB
se: dice mai bine: Si inidata” cuniu se facu diua, seu'si.de cu diva, conchema se-
' natulu; conchema dupo. intiellessulu ce roi : traductorulu. se. ăeă, 'testestului,
aru-fi fostu mai. bine inlocuitu prin 'convocă,; terminu. deja; devenitu parlamen-”
tariu la noi.. Ceti epistolele, testului. dice: tEocvtrua Tă "rpărpara ; adeco! deschisse

TY
si ceti. epistolele. Ascultă pe delatori, aru fi. mai. bine asculta cu. “deameruzitulu, pe
denunciatori, coci testulu dice ăvfzovoev, earu:nu tiouGey ;; — chiaru si Zuniu. Silanai |
„apuse, Ni-se pare co chidru si nu este bine aici:în. loculu lui 88.40], care se: pote

I
„traduce: pe lunga acestia si; — Paru fi auditu. pe Cetegu; pronumele [: de la Pau

RS
A aaditu presuppune ca si de mai nainte fu vorb'a despre Cetegu, cea ce- nu se
vede in testu; de. adeea este bine se: lipseșca, coci.de- altminterea, elu: âttunei --
pote repeti un 'mime, candu numele:că cumplimentu directu se „pune inaintea;
VE
- verbului, precumu “cartile nu le ceti, nu ceti cartile, ete.— 0â planului loru:e: a.
se ucide cei trei consuli si.toti patru pretorii. 'Testulu dice: :co. ai a se ucide irei .
consuli.si patru pretori. — Altele de fehulu acesta referă, si Pisone barbatu consularia:
Dupo testu aru fi.mai bind: nisce astufelu de lucruri:denunciă, si; Pisone barbati
NI
care fussesse consulu.— - Primisu. fiendu la casa lui Cetegu; 2 ri oixlav nu. insemna; 3.
la cass'a, ci se cercetediei i cass'a;: coei îm arretta cu aceusativul sipornire inemica, .
U

. precumu este easulu.aici. însa: inai. multe săbii, si. punnnale-. tote faurile 'de not |
__dupo testu aru fi bine: si sageti si arme, afla "multe “într'ensa, 'dero: "mai, cu semna
|
AL

„forte multe sabii si pumnale, tote vecentu. (scu de currendiu). ascutite;— fu Lentulu
doveditu de vinovatii si se distui din magistra tur'a sea: ( eră, adeco pretoriu ). "Testulu 3
ellineseu dice: tzeheyydeis o Acvros. imopboazo Ti. dp tpar 5 ici “ări jave j-
TR

adeco Lentulu: dovedindu-se. vinovata abjura, magistratura, sea ( coci. erd,-athin

ci
pretoru ), Toga pretesta cu purpură, dupo testulu 6llinu. aru fi mai bine: Toga.
„cu margile de purpura; — lud, inu vestimentu accomodatu nefericire selle,. testulu
EN

inu dice: dvidatey abia 37) cuuqopâmpEmovaay, adeco se imbracă

, (se premeni, |
Du se ai 3) cu unu vestimentii potrivitu cu nenorocirea
sea, — Blu dreptu aceea, in
ocu de clu dero, nu ne pare potrivitu cu obroc MEv
ov. De ai cuătodiă, nelegati nu_
este nemeritu, coci c!s dăeauov pudaă insemnedia, de
/C

ai. padi Jora se 4 puna în.

închisore.. De ore ce era deja, sera, aici s'a lassatu ol netradusu, si
epedemu Co
fras'a s'aru traduce mai bine. prin: 53 fiendu co dejă era. Sera;
— si ; poporului adunati. +
asceptă, dupo testulu ellinu este, si:poporardu. asteptă, aduna
tu in mare numeru ;—
SI

esi Cicerone inaintea lui si espunendu cetatienileru starea ?e:: rului,

demisse peporulu, |
ero €lu trecu în cassa unui, amicu din :vecini, autorulu dicv :
venindu Diceronei ina
„întea hui, si esplicându cetatienileru, faptuilu; si petrecuta
IA

de ei, se abatuîîn cassa --

„unai amicu vecini. „De ore ce „femeile selle serbau
, autorulu. dice: "rovones, nu că:
orites, adeco femei, nu numai celle: d'in.
cas'a, lui Oiectone, dero Şialte; coei
U

.
BC
 RY
. a | a a. "4 a

IS .. , | Pi + 89
nu sorbai sirigure femeile consulului; serbatu cu sacrificii secrete si întrun orgia
serbătorea, deessei;, autorulu dice : pentiu:co pe ăs a-i(cas '2)-0 occupă.: “femii; cart

RA
cu. sacrificii, secrete serbau orgiile deitiei; cuventulu deessa nu este adoptatu cu
“form a acesta in romanesce ; se” vede: co! traducatoriulu avendu in aintea, s6a si
| vre, una: traducere fiancesa, fu influintiata de. ea in adoptarea aceste forme. „Bona

LIB
Ara

adeco femisca s6u peritriiii fermei. Suducis ciocatetă săerificie: ini2 totu aninulu a...
din partea femeei , amtorulu dice : Si se sacrifica's si pe fia care anu prin
p fomee'a
sea nu;d'in partea, femeei: selle, coci,iau parte a; serbare si; alte femei romane.

ITY
V irginiile vestaline: eredemu co vestale' este destulu:si-fora terminatiunea îne.— De
_“orecce erau. de totu putini cu elu incepu a se:cugela ce procedura . se ia facia de
“acesti. omenie, autoriiulu: dice, xab a5rby “îoprubev, ad eco:. incepu s6u se 'pusse a:
“gandi'i in sine ce se făce cu omenii su cu acei omeni. —Facia de cesti omeni, nu

RS
este espressiune: romanesea,.mai bin6 este, facia cu acesti. omeni. Se. ferea adeco
„"-8i'se:sfid ale dicta “pedepsa de morte cuvenita. ce e drepta pentru 'atari. crime
| parte. din: imboldiuli bundtatii imimei selle, etc., :autoriulu dice: „coci;si. de. pedep-'
VE
s'a, capitala si care: se cuvine „pentru 'nisce! asiâ ide ;mari. erime 'se: padi. forte
multu si se.temea, din caus'a blandetiei caraeteriului 'seu pe. de una parte; ero
pe dealta, şi:că se nu para. ca este' pre! inganfatu. de'putere, „si. co cauta pri-
NI
” cina de, a.:perseeută: amaru: pe ziisee barbati ,. cari nu numai co erau d'in cellle
d'antaiu familii, dero aveu si amici putentii în orasin. Traducetoriulu:trăduce cu- *
LU

vintele : “sfăveu: e. rpioTols și wat eee: Buvatobg - Ev. 1Ț) m6det Verrnpeote. prin: cei din-.
tiu: omeni deiwenu, cari. areu- amici. putinti iin cetate; —de'a trata înșa cu ei...
se infiora ete ; aici este. de: observata co de este de prisossu, insa in loculu lui ne
nu: este esactu, appol:a Irala: cu, ei nu este idea, autoriului,. coci.nu erâ,. se tratedie
A

„Cu ei; ci ai tratâ.pe ei. Coci ăi nu se voru linisci, autoriulu dice: coci gandia,. co ei.
„_mau:se se multiamesca. Qi. cuprinsi i de noa de patim'a:provenitorg din reutatea loru
TR

invechita voru fi iimpinsă la. orice actu de cutediantia orba ; autoriulu dice: ci. co
se: isbuenesca si s6 ajunga la ori-ce cutediantia adaugindu la-'vechi'a loru-reu-
: tate'uria noua, mania, flu de. altă parte va. aparea, omu: fara taria barbatesca si
EN

molaticu si: acesta frasa trebue legata, cu celle.de mai -sussu si se se dica: si de
alta: parte ca-si ehi:s€ va.arrettă, torâ barbatia si: 'molle..(ero nu molaticu, coci
differa); —fora « de aliminterea. se treca ctc., traducerea, este greşita, coci auto-
ca
/C

riulu vrea, se dica: cu tote- co'sii altu-felu neci nu parea. înultimei: a fi pre cura-
| giosu-: Pa
;
e e a .
“Faieia, cu: aceste: inossactitati-din acestu capătul, si cu. altele asseminea
aia altele; pe cari. timpul nu ne permitte a le.reproduce aci. inessactitati atatu
SI

din: privinta neintiellegerei testului, catu'si la intiellegere, in nepotrivit a re-

prodicere iin romaneses;. Commissiunea. este de iopiniune a amană traducerea
IA

pentru. altu concursu. “Trebuie i insa se nartuiisimu co amu remasu forte multia-
miti atatu de “multimea câtu- si: de: iziportantia noteloru: critice. si esplicative, cu
4
. care: traducatoriulu iinsociesce. traductiunea sea: pe a) pie
CU
 RY
. | 7 - . IN - e RI 90 , -j
Bu . di . , . A — Rai . : SA :
a

“Pentni celle alte doue mamuseripte, cari “sunt; superiore; celui măi:ide: susu, Fă
«
damu mai la valle. traducerea dupo cari vinu: obserratiunile nostre, : i

RA
: a D oz
iii Da E ama
ep

N 'Praducere ea manuseriptilii No: 3. cu . “Deadiiueieă mânuseripieloni Nos cu

LIB
devis! a: npârov, deige ivâpaoi mapanodovbev devis'aa:: sit, apud te honor antiguitatis, |
să ână vepara eta, eioerat ză npăypata. Sa . Si:

- Se dice co Helvi a, mama lui. Cicerone. se aice co Holiia, mama lui Olcerone ,

TY
avu si. originea filiatiunei:si &rescerea bine; s 'a nascuti si onestu avietinitu, ero
nobile; despre filiatiunâa; insa, si eres- deitatalu seu nu-se pote attesta-asia ceva
„cerea, pazentelui lui nu puturamu afla : medioeru. “Coei unii dicu co ellu s'aru fi:

I
nemicu neesageratu. Dicemu acestea, nascutu si. edueatu intr” una. paneria, ero

RS
" pentru-co unii.spunu co acellu barbatu. altii rapporta inceputulu” genului seu
"avu
fi fostu si nascutu si crescutu intr” unu. la 'Tullu-Attiu; 'carele a regitu illustru .
“stabilimentu de paneria,; &ro altii refera - intre” Volsei, si s'a luptatu nu fora pu-
originea filiatiunei lui peno.la Tulliu. tere contra Romaniloru; Primulu ensa
Attiu, unu fostu illustru rege alui Vols-:'d'in acestu genu barbatu, ce s'a conru-
VE
ciloru, rigurosu. resbe]luitoriu: contra numitu Cicerone; paree afi fostu' demnu .
NI
Roinaniloru. “Cu tote acestea se: vede co 'de. consideratiune ; pentru care posteri---
primulu d'in filiatiunea supra numita Ci- orii lui n'au respinsu acesta apellatiune, -
cerone, a fostu unu: barbatu: demnu'de ci au'aceeptat!o, de si era de multi de- |
U

onoratiune ; de acea decend6ntii li n': au _rissuj fiendu co dicerea Cicer (de unde îi
axruneatu, ei au imbracisiatu: supra nu-! „Cicero) la Latini insemna mautu. Si pri
AL

mele Ii, ae si fiendu co Cicei în liab' a. mulu Cicerone parea avea la estramita-
latina se numesce nahutul,:acellu. supra - tea nasului una despieatura; obtusa ca
nume, de cotre multi se. deridei, „Ero. curn iatu'a nautuilui de unde a si eapa-
TR

acollu: a si-a eapatatu acellu supranume, tati connumele. Apoi: chiaru Cicerone,
pentru co, in vexfulu nasului, „avea. du-. de care:aci se: deserie, canduainceputu E
pre cumu se pâre,una prelungitura ro- a se dedă republicei: si a amblă. dupo o
EN

-tunda, că unu greunte de nautu. Asiă, “magistratura; fiendu €o unii d'in amicii
chiaru si insusi Cicerone, despre câte: sei opinau co s'aru cuveni se evite ace-
| se seriu celle.ce urmâdia, candu pentru” stu eonnume 'si se-lu stremute, se spurie -
/C

prima” a ora voii se obtina una; functiune. co. elu attunci aru fi: disu falindu-se. do
si se incepa a participi la administra» se va-adopera că numele. de Cicerone
tiune, fiendu. co amicii sei incepura se.;se devina: mai gloriosu de eatu cellu alu”
'opin: die co aru: trebui se schimbe si'se Seauriloru, si: Catuililoru... Fiendu deci |
SI

-inlaturedie acestu nume, se dice eo in-. „cestore in. Sicilia si facendu unu dâru
trunu niodu juvenile laudandu-se disse de argentu dieiloru si inscrise primele !
IA

co are se se lupte de a pune în eviden- . doue nume Marcus Tullius: ero in loculu-
tia pre Cicerone, mai gloriosu de catu cellui alu treilea gluioindu
aa commân-
Scaurii si Catulii, Appoi candu erâ ces- datu artistului se însculpe lunga
litere
U

: N y = _
” - . Ei . . - .? - . ,
. , EN a N
BC
 RY
4

- tore inSicilii, facendu dieiloni presentu: unu nautu. Acestea se naredia de numele .

RA
unu vâsu de. argentu, ordonă, de-ai se “seu, -.
serie pe: elu, primele doue nume, Mateu i
și Dulliu; ero in loculu cellui alu trei- -.. - Ri
lea gluminău ordonă artistului de afor-

LIB
mă lunga littere unu graunte: de nautu; i
„Despre supranumele lui. în adexeru a- -
cestea ne sunt narrate,

ITY
a ESTULU AUTORULUI.
Keetponte, 33 sv păv pepa , drcuatv EXglay zai. “eros za pal: peficărevar 3mepi dE
„mo mazpos 0V3tv 7 zubiodat pzptov. Qi păv -zăp 2» miageley. 1 mod spâvtodat 10 Tpagiivat.Tdy
îvăpu Neţouavvi oi 3 ec Tula “AzRtoy divdzovat, iv dex Toi *fEvova, faothevoava ha PG

RS
& 05: Mobo, vad zoepilcava Popalois' 0Y%,. dduvatm. 10 păvrot mpâbres EA cd "feo Ri
xEprav Enevopaadele, ăEog Dăov done! syevtsat”. tb zi talhar, oa ăzttâtbav'ot per auTbv,
N honăoayro val Tep. Uză. moov phevatopevnv. EKiuep văg ci Dantvot, by zptpii0ov uahect. |
VE
ăeneivog îv 10 mepart 7ijs fs Îtaorodi apfhetay size, înomep epeflvOov dag, âș' Te £Ep
ÂBa0 Thy ovule. AUT6G spe pă. Kuzepwv, Wzăp:09'zdâe “jerparTal, 7âv gihv atv otopăuv
dei, &re mpiov -ăeyiiv periei 40)-mohrelasîÎTT570,. Quyei) . "mobvojua "aa. uazabecdat, DEjerat
NI
veaweboauevbs eine, wş dnpomeirat my Kwnepova :XV Zuadpuov ai 7 Kazuo dvăoE6repov Ano d -
Betta, Taptetiov % 2 Zonedia „ai oie. Beoig - ăvdăapa: ROICUusY0G ăppupod” „mă pâw dud mpa --
2. dvoudzwy îszeppatye, sov se Mdprov vai mtv, "Tooy- „duri Bă că apizov OHURTWV. ptfwwdov
LU

Să nehevae șnagă ză: cfpânpara Toy, setea evnopelioar. Taina wi? €cyI pepi 709 vâparos arăprisăa
sa

Nici anul a: intre, iradutori p'au reprodussti. osacta ideile axitor ului de la iin- Ă
A

ceputu peno. la; punetulu antaiu; ambii incepu cu se dice;ca Heliia „pe canâu: |
autorulu iincepe eu Krstpuuvog 3t, cea ce rie da se întiellegemu co. acesta biogra-
TR

phia sta în legatura cu celle: anteriore,, Eto deco vroimu se nu de departamu

de locu de. testu, aru trebui se dicemu: Ero despre. Ceierone' se dice co muma sa
fi
- Bhia sa numitu d'in familia nobila si ca nobilu a traitu. Origginea filiatiunei din
EN

“manuseripiulu. No. 3, si bine sa nascutu. Vin celle cu No. 2,nuni se paru. de locu
..

„potrivite; dro de tatalui 'seu nu se pote: attesta asia. ceva mediocru din No. 2 tra .
_“ducendu zept di 10 zanpbe ovălv “N mubzobat ţitrpto», icca cc se. traduce : despre tâtalu
/C

.
„ seu en8a manu pututu se aflu nimicu neessageratu;. deci cuventele atesta si'asia
_ ceva, mediocru sunt afara, «si din testulu autorului si. din ideea lui, No. 3 traduce
frasea; de mai susu' precumu urmedia: despre filiatiunea ensa si crescerea:paren-
- telui lui nu puturemu: afla nemicu neessageralu, de unde se vede co traducatorulu |
SI

.
| traduce zepi dă 705 marpte prin: despre filiatiunea ensa si crrscerea parentelui lui,
cea; ce nu este in testulu. Ellinescu . Cuventult i ensa utzptov este bine intielless u
IA

de No. 3 putem dica si bine esplicatu prin neossaggerati. | o

Omeru, Ali-
BR Spirit 25pru depe piuniele proprii în romanesce se 1asSa, precumu
caras, ete; deci credemu eo pote lipsi H de Ja Helvi'a.
CU
 RY
tradute |
“o pEv-"țăp d svagely siwi val opevtadai pod i zpagiat„8 , zioa Nerevery, N 0.2,
tu si; edueatu intruna „paneria, Aici ob-
„prin: neoei unii dicui co elu s'aru fi-naseu

RA
prin: educatu , amendou e.
servamu co. 7ăy dvâpa este tradussu prin elu,iiara 7paeijvat
lui 7ăv îvăpa prin elu,
gresite; ; antâiu eo traductoriulu esse d'in tesţu cu traducerea
|
si allu douilea co zpaşijva: aici insemna puru:si., pimplu: co:a. crescutu, in paneria,

LIB
"fora a priimi neci una edueatiune. Ero- No.;3. traduce. dicemau acesta pentru. co
unt spuna s0 acellu barbatu s au fi nascutu, si. crescuta: intr! unu, stabilimentu de
Si paneria. Dicemu acesta, 'credemu co este de prisosu. aici; co. acelhi barbatu.». aru
fi mai bine co acestu barbatu; într unu stabilimentu, de păneria,: cuventulu. stabili- .
mentu âsseniinea este de.prisso5su; coci ilipsesceinn testulu-Ellinu. Oi 37 elș Tiăoy |

TY
“Aczio» ăvăzzovat Tăvy px 70d spEvovs,. faztheboavra Negre îv OioAoboxots. "No. 2, trâduce:
&ro âlti reporta inceputulu ggeniului seu la TPullu Attiu. carele a regitui ilustru in=.

I
tre. Volsei. Ero: No..3:'&ro alții refera, originea filiatiunei. lui peno la "Tula

RS
Attiu, unu fostu ilustru rege -alu Volseilozu. Ambii, tnaducetori, gresieseu si:
aici; coei reporiă si referă; începutul geniului seu si originea, filiatiunei, si carele”
„d regitu, si unu fostu illustru rege, tote: uu sunt: antaiu; espressiuni romanesți ;
VE
appoi neci. esaete; au. fi mai bine se. se traducă, prin : 6ro altii se urca eu origi-. -
nea familiei selle” peno, a Tullu Attiu, care: domni: eu:-splândore intre: Volsei.
Ass6mehea frasea d'in' No: 3: riguros esbelhaitirt iîn contră „Bomaniloru nu ne.
NI
pare potrivita; [a a iei Ra !
| *0: “pâvrot TpiăTos Ea, 05; ărcoe ici inonpaadils: dee seu doit „evtctar. No. 2,
traduce ; primulu! insa din acestu genu barbatu, ce s'a cunnoscutu Gicerone,
U

| pare-a & fostu demni de. considerâtiune.. Ero-No..3: cu tote acestea. se vede. co.
primulu din filiatiunea supranumita, Cicerone, a fosti uni barbătu demni de, ,
AL

onoratiune. Ni se- pare co-âmbii- traducetori Bu reproducu intocmai ideea auto-

'riului, care
e se „pote traduce astu-feliu : se” pare insa'eâ. cellu. antaiu din acesta
familia; care fu: demnu 'de oresi-care consideratiune, fu cellu poreelitu Cicerone.
TR

Deci euventulu genu, connumitu din No. 2, nu-su nimerite, precumu sii cuventele.: :
filiatiunea supranumita, si onoratihine d'in No. 3; mai cu” sema connumitu 'si supra:
| numitu, nu reproducu ceace poreclitu, în care se vede si. batjocora. In locu de res=.
EN

+ pinsu d'inNo. 2si de arruncatu din No. 3, aru finiai bine lepadatu, sitin. locu de .
apellatiune din No. 2, aru î mai bine porecla,'si in locu de posteriori descendentii;,
traducerea d'in No. 3, este fortei incureata precumu urmedia: d acea, descendenti.
/C

“lui n'au arruncatu, ci au imbracisiatu supranumâl; lui; de si fiendu-co Cicer în: lim= Ră
ba latina se numesce. nahatuta, acellu suprinume de. multi se deridea. Aru fi fostu,
ae gb imăienorii fa uragi sirulu autoriului, eare dice: 8 pdl
SI

de acea descendentii lui nu teradara, ovecha. sol rep be) mo Devatap erm, aădeco
Tata îni-rissu: appoi Kisap lg: ae i A pe de side multi: eră
IA

numescu nahutulu. Gresiesce dero si No. 2 tea, p ihgicu 2 doci Cicer latinii E
„(de unde Cicero), la latini insemna nahutu.: R moopân fendu-ce dicerea Qicor
"lu tiaduce: €ro acellu-a ,. &ro No. 2: : sii primul rog.
Cicerond e.în Nu
tostelu
este ella No. în-
bine a. se 5,
U
BC
 RY
1

dăpariă in: tăsti, care se pote tăduce: intoemai precumiu este: -si elu. Etyev nun :
„este bine tradussu de No.:2- prin par” co avea, neci'de No.'3 prin:: avea dupre

RA
cumu se pare: Curentul uBheixv'nu este. Bine: badussti” neci'prin rotunda d'in'
No.:3, neci prin obtusa d'in No. 2. Ata este' mai: bine:tradussu de.No.2 prin
curinatura, de catu de No. 3 prin graunte. Abrâg e Kirtpwv = Flu iinsa Cicerone, de

LIB
No.:2 este trădussu prin: "appoi, chiar! Cicerone; ero de-No.3: asi chiaru si în-
sus Cicerone. Aiei, appoi: chiaru si asiă chiaru nu traducu pe păv insa, care se
"rapporta la, xoimep' Sră "moây
n Never Tejpanțai sunt scrise, reu se: traduce de .
“ traducetori prin : se scrie de. No. 2, si;se sertu de No. 3; imp od ză dă verpara—

ITY
despre' eare sau serisst acestei stu urniătorele, &ro. nu1 dupoe cumu traduce „No.
9: de care se. scrie. mi - A RE EI RI
Kat monelag m.tero, “ orâdenau eo: aru fi. bine a se traduce prin: si se îd, , parte în
afacerile de statu sti, publice. No, 2 traduce prin: :a, se.a. dedă ropublieei, €ro N o.

RS
3 prin a participă la administrâtiune, Ss e Da :
| Doe 7obvopa ol pezabecdaz,, No, 2 traduce : se evite acestu ! connume si se lu
"tramute, -6ro No. 3:'se “schimbe si 'se 'inlaturedie, ăcestu nume. Noi eredemu co
VE
aru fi mai bins: „se lepede si se schimbe mamele; intoemai. dupo autoriu, | SI
SAnpovtetzal, nu: est6 bine” tradussu de Ne: 2 prin se'vă adaperăi pare mai.i bine
tradusă de No. 8prin se vâ luptă. e i Ă Sa
NI
To Eiwăpova, dmodettau intiellege numele Ciceirone; ago cumu se vede. Si în test |
mă: -păv âdo zâv dvopdruov, 76 7. Mdprov: al Tov "Todo: de aceea rai bine a intiellessu pe
“autoriu 'No. 2, insa, gresiese6: si'elu candu traduce :.8e d, adoperă, ca numele de
LU

Cicerone se devina doi: amutoriului. dice :-co se vă, bijptă, câ; se.făca numele: Cicerone '
=

mai gloriosu ele: No. 3: dice: „de a , pune în evidentia pre. Cicerone ete traducțiuna |
dupo noi nu pre nemerita,
i.
A

“Motobpevos,, nu insemna, facendu, ci “dand se faca deci gresiescu traduce-

torii cari maducii prin simplulu faceidu.. dia ti iati
TR

“"Avdâmiua 3dprfupov, nu: insemna, dupo cumu' ăiesi No. 3, „piiesentu uni văzu de dr
gintuj ci ori-ee daru, ce șe atiria de statue sâu de iconele d'in biserici.
"Brat Paatm, No. traduce: ordonă, ai se serie pe elu, €ro No. 2:si a! “inserâssur;,
EN

3 mai bine: aru fi dupo: autoriu : scrisse pe clu

""Enopeloat , se traduce” de No. 3zde a formă, „6ro de No: 2.seo instulpe; avu
Ana bin e tape A
, Pia n „i | Sa i
/C

"Todra păi od magi Toi; “vâpa.ros icitoniau, No. 3. teădude' Despre 'supranuinele
- lui în adeveru acestea ni sunt; narrate ; &ro No. 2: acestea, se narredia! de nu-
mele'seu. Credem co frâss' a se “pote traduce mai bine: „pre cuniu urmpsdia; ace- .
| ste: 'dâro despre nume (ni) sunt cunoscute d'in istoria ri
SI

: Mraducetorii No::2 si 3,'cu tote: gresielele: observate mâi. sussu,rasial. cari

în 'egălu numeru. approp6 'se afla la; fia-câre capitulu di in totu testul ellinescu
IA

pussu la, condursu, “cu tote! acestea: credemi co'auw si: multe merite; antaiu co
| ainbii intiellegu i in genere! pe autoriu ; si co in mare parte lu si traducu! cu es
pressiuni catu se pote mai romanesti; însa din: atent atetire a manuiseriptelory
CU

-
, +
 RY
4 ]

ADU observ atu co. traductiunile- loru. “sunt .pre. grabite, si din acesta: causa in
,

multe locuri. nu patrunde. bine-in ide'a autoriului ; cea ce-aru. f. putut! o. face,si:

RA
aru. pute' o:face, deco aru fi cetitu si'recititu tota; partea data, la concurs su spre”
a'sci ce precede si ce urmedia. No. 3 insa trebue se constatamu si:se. declaramu |
„co meditedia mai multu assupra idei autoziului; iinsa „gresiesce i in multe. locuri
co esse cu totulu din testu, pe candu pote merge forte. bine cu: testulu; appoi |

LIB
limb': acu care se serveşce este pre. Tadicala;.si silita, Si îi lipsesce, aimoni'a în.
_cetirea 'correnta ă traduetiunei, cea, ce aru. putea evită prin. alegeri de. termeni Sa
mâi usuali si mai populari, cea ce intru catu vă possede: No. 2. .- |
“In privinti! a notelozu eritice si esplicative ; No. 2.ne. satisface, nu insa si No.

TY
€
. 3, nu'atat'a pentru neesăetitatea si importanți a loru, catu peutru, numerulu lori NE
| cellu restrensu.. a „A ap .. a pa PI

I
y a !
Pe
m sr - | aa

RS
Ameea E î | e - A E E ă :
m pa RAPPORTIU. Da ă
„asupra mamuseriptalora de. traductiane bin Dion. Cassiu si din Poli. |

|
VE
Subsemnatii,. prin rapportatoriulu D-nu I.C. Massinu; au onore a, referi de-
spre resultatulu capetatu d'in cercetarea; assupra celloru doue manuseripte. de
- traductiune d'in Dione Cassiu si Polybiu, d'in - cari cellu d'intaiu porta devis a
NI
7604 geaușăy, âro cellu d'allu doilea devisa: Virtus Romana. i: -
Pentru câ observarile: assupra manuseripteloru. traductiunei. se pota, fi: utili, ,
"„atâtu celloru ce.au facutu aceste 'traductiuni, “cătu si altora ce aru fi dispusi: si
U

"apti a mai 'concure pre. venitoriu; subsemnatii :.au crediutu co aru fi câ mai
bine si nemeritu a da testulu unui - capitulu. intregu in facia, cu traduetiunea :a
. cellui-asi, si a, observă inn parte defectele traduetiunei.
AL

| RR PI 4.

Pentru manuscriptulu cicu i devis” at pâd cecuvtis dăm capitalulu "i, care: este |
TR

aie, d'in celle ce concurentii aveau se: traduca, d'in. Dione Cassiu, Si care
sun asia: | | ”
a

N “Testa grecu: - , „ Traduotiune eromanesca

EN

a "E pă ov. = Pot robia. tmodz0n. 2 1, Deci iin Rom! a. acestea, s 'au etice:
| 0; DE spe ueză: Teppuawioă Popalor €3 Palavroy tuata ; 2, 6ro Romanii ce cu Geirmanicu
7îg Achparlas z6)tw "EXO&vreg, obaăs mt venissera la, Retinu cetatea, Dalmatiei, ă
/C

dagav. 3. 0 -păp Evarrior, fiat âuevoi zâ fe. n'au petrecutu bine; 3, cociinemieii pre:
apăv,-xai un duvdruevov dceyaty măp 20edod-. sati, de multimea acestora, neputendu
Qtov EG Te Tov nUrov zip vai ec ză oinoăoui-" resista, de voia au pussu focui In giurulu
SI

„Ta 7e aUT00 tao, WnYaynGăpavot : murului, precumu si in edificiele” vecine

ta ei E apazelia dpi, XA lui > chibsuindu-se se nu. inflacaredia.
Xp & Gta aOY,. 4 vai otuăv, “0UTO 7o!- totu de una, data,
IA

ci: se remana foculu j Y

Vaaureş, 26 my diroav înexbenoa. 5 înec. catu-va, tempu ascunsu; 4, Apoi pe
„Tes ai) P opaioi 7 FeTparypsvoy, îmeotneao), - acesta ei s'au suitu in ctagela, &ro Ro-
U

IE j - ,
E
BC
 RY
2 95
-

gal arofioe!, ndyza dtapndcoitegi 1 etowţe mamnii necunoscundu faptulu au ir umptu

Bi i-l epifoNis trivovze, 40ă ob Teba. înlauntru spre'a,. rapi ore cumu tote in

RA
EI "po et30v auTă, _1X008 106. modapiouş, Toy. voty = “primulu assaltu. 5. Au intratu deci in
ovTe6, 2piv neveayebey iUm” avroă neprgtija acestu cercu de focu, si avendu si mentea
0. “Tre 38 ev mari “auto -2țâroro duwbev. atintită, spre înimiei, nu.au simtitu mai

LIB
„pâv md: Tv îdpmov Ba ăpevei, Efwodev czudizd nainte de ce s'au euprinsu de elu giuru
176 șhovs xamouuevot at pi 6e vadă Yiper asga- impregiuru; ș 6, „dero atunci au ajunsu
„Nâg petvar, uriire 7 Svaneosty dawvăb: 16 vvdue- intr unu. pericolu estremu, d'asupra
vot] ere *făpp EEofEhous dgloza:rre mpbs robd mupâe - fiendu. loviti de omenii. inimici, «ro: de

ITY
“dvolNotiTo +: to, ră Tia “gharrăa anerfău, mpăs afara, consumati: de flacare, in câtu nu
Tv. Bahosov 2oelpovro” vai 2wvăg 2 oevau- puteau neci. pre locu a stain sicuritate,
„pla dn apgorăproy &ua, dmidov1o, ci) pă, TUTPIS- neci a se dossi: unde --va. fora pericolu.
“ v&ţuevet, a) dă uotbuevot, 8.0; pă. 0Yv mielous 7. Coci sau se consumau de focu retra-

RS
ri) zochdbvruy obrws drdatav” ăXtpo 3 uite , gundu-se din bataia sagetiei, sau se uci-
veonpobe es cp Tv phăyaE2, Baines, va. = “deau de sagetatori, ferindu-se de flacari,
„08ov oala 3ăv aură, adanep £Ei egupag, mot: ero altii aflandu-se in strimtorire pereau
AGavteG, ditprooy,. "Our Yăp T:0v 70 .2Up Ena-
VE totu una data de ambele cause, pre de.
“apdtensev, tboze
& undă 706 vii dmpbmodeu îdas, „0 parte vulnerati, ero pre de: alta arsi,
ară Apa, eva GA sis vuxTdg ariv E 8. Deci majoritatea, cellorii ce au intratu
NI
i amet, ai cie oixițiaa nazăpua voangup= in cetate asia au patitu, si nu mai pucini
„var, Se aaa scapatu arunecandu dintre cei morti
„în flacari si facundu-si preste densii tre-
LU

„cere câ pre nesce punti. .Coci “asia s'a

-invapaiatu foculu i in catu nu puteau sta
„pre locu neci cei din citadela, ci nop-
tea, au paressito șsi s'au ascunsu in lo-
A

cuinti SU terrane.. 2
TR

?
“ 7 N LĂ

E Candu frasea. greca oste asiă de simpla iin “traduetiune, nu bote incapă TEA
una pi:
espressiune asiă, de pretentiosa câ: sau efoctuatu; ; cu multux mai bine si mai for.
EN

» mosa aru fi fostu : una espressiune șim pla si popularia, câ: sau faculu, Sau pe-
tr eculu; de alta, parte frasea, romanesca; are si altu defectu, mai mare: in locude .
perfectulu simplu, care este, in limb'a nostra, form! a adev eratu: istorica, tradue- . .
toriulu pune aci, că, si pretutindenea aiurea, . forma, compusa a perfectului; in-
/C

” laturandu dero aceste defecte si tinendu, pre. catu suffere limb'a nostra, ordinea
de constructiune â testului grocescu, frasea aru fi avuțu una forma, maii elegante
că: : în Roma dero acestea. se pelrecura. .:. | Sati
SI

„2: Nazi petreculu bine, nu numai: este defeetuosii ina respeetulu formei, ecoci
var fi cerutu,'cumu s'a, observatu 1mai susu, form'a simpla, in locu de cea com-:
pusa a perfectului, dero si da unu intiellesst contrariu- testului; form'a venis-
IA

“sera este aci bine applicata, pre caridu in alte locuri, in cari s'ar fi cerutu acea-asi
.
forma, traduetoriulu, cu mare. dauna aintiellessului, a aplicati perfectulu com- |
CU

4
 RY
pg . . i - Ai RR Ei 96:

op ; e:
,

„pussu; “totii g: de observâtu se dat

€CO 'ar.if fosti mai “elegante sitotu de: ina soi
„Bdela testului traducerea, « cu- simplulu participiu veniti; appoi venissăra: in locu

RA
de benissera seu penisse 'eşte uni. provincialismi' de: pronuntia, care'nu se “pote.
|
toletă in limb'a 'serissa; in forria, nai elegante si mai correeta, “frăsea;: asia dero
„ar fi: dro Românii ecu Gerinăiuicu, veniti la Retinu, cetate a Dălmătici, nu patiră, dint.

LIB
"3, In locu'de preasăti ar intră mâi bene espressiunea simpla, sii populatia: tare
| striintorati ; intre pnessati si neputendiu, nu se cadeaa Ouiitte conj uctiunea si, care
i se afla in testu si care € necessaria pentru mai multa: claritate : a frasei; "rezista,
in locu de esiste; este: coritrariu amalogieloru limbei; “de: void nu aă bine intiel-,

TY
IGasuliu” c6 grecâsculu eQeXobgtoi ate in acesta, rase; appoi: au pusu “foci în ga |
Pula trial precumu 'si edi,ificăele becine lui, coprinde mai, “multi solicisii, fota
„se mai adăugemu'co nu reproduce : ini ellessulu ăutoriului;; “Chibeuindu-se nu este

I
terrâiniilu: propriu fota șse mai âdaugemu eco' “tuventulii- nu Ceste aneci i de: camu

RS
listă de proâtiatia inaduiissibile iin scriere, si tenininu picinu ptopriu; appoi.
totui-de-odata pussu pentru simplulu de una data; iincurci tare ințiellessulu frăs= i

vă teinpu ;;, evitandu asseminia

VE
sei; acesta-a;'se applica ssi'la pre catai-va, tenpu, pussu in “loeu de. simplul cati
incorreetiuni si. “Substituind perfeetulu. “Simplu
cellui : compiisă, frasea ar! capetă una, forma; imai 'elegănte Si mai clară, eumu :
NI
coci inimicii tare strinitoraii de! “multimea acestoru-a. si, 'nepurendiu-le tind pepti,
singuri Duseră foci: si marului, in pregiuru si edificieloru vecine cu clu; facand
asiă. cd pre cate sar pute +mai miultia se nu errumpa currendu foculu, c〠, câiu-va
U

tempu se remanai ascunsu. A N Si

4—5, Inilocu.de facumndui Sar cere: dupe ce fuciira, sau: dupa ce facussei coci
AL

| geriindiul, „facuudu, ar dă s6 se întiellega, co actiunea, espressa de acestu cuventu,

care preceda actiuniloru:, urmatorie, ar fi simultuna cu, acesta-a; ceea ce, nu € in:
adeveru, si prin urmare nu &benea traduce grecesculu motljooireg totu cu acea-asi.!
TR

forma cu care s'a tradussu urmatoriuilu înmvoobvres, care în addeyeru esprime uns
actiune simulturia cu actiunile +ce: urmedia, dupo densulu; in
locu de citadela.
Sar fi potutu pune altu cuventu nai “conforniu :cu, “amalogiele” livibei
si cu prin-
EN

cipalulu. regulatoriu! alu: desvoltarei acestei: limbe, câre ar cere

ca, in elle : mai
multe casuri, in cari ne lipsosee, espressiunea populaziă,
se recurtemu mai ama
taiu la limb a clasică, si numai candu in acesta-a'z anu.
a assemini termini, se
„imprunutâru: și din. limbelă ; surori noue; in loeu de.
/C

faptul, ar f fostu.; mai

| pucinu pretentiosu a se dice: ce se facusse; spe i
a rapi. Ore-cumu tote în primul
assaltu neci presenta in! limb'a romană; tr
e unu: intiellessu satisfaetoriu, neci
reproduce addey erata, idea, a Originariului ; au simtita, în locu
de au, vediălu nu.
SI

pote intră în fias€, careia s'ax fi potutu dă una

fornmaj iai elegante +ca :: si ci, dupo
_ ce facura acesta-a; se'retrisserai în arce; ero „Roman
ii, “mecunoscundu «ce se faciisse,
IA

irrupsera oibeace, credendu: co numai, cui sina primu: iassclt

u, avea ce predea, tele.
6, Au ajuiiisu, nu e form'a: cerută, in acestu locu; ; Vasupr'a,
a,nudă: neci, form? a năci
serisul testului cu fidelitate; omenii înimiici -e măi pucia
alegania: de cât siiaplu i
U

i i
BC
 RY
F FR : Li ă . >
lu: omenii.is inimioii ; conisunati, esse dia analogi
Pa

RA
ele limbei,, care cere con: -
. sumti, fora,; se mai adaogeinii,€co: constimimâire
"difere. cu totulu. in intellessu de.
consumare ; a. se dossi este cu totulu iimpropriu
in âcestu locu; appoi nui se in-
„ ellege. ao, ce. trăduetoriulu ;a schimbatu form asi ordinea
; frassei ; ete ăp to -

LIB
BEXovs dglasavso, pbe 3Toy 7mopbs înehobno' e!ie mb ma ghoveb
âmerhăuv, 37006 169 farAtv-
Toy dedelpovzv, care este asiă, de clara, sși. elegante in testu, pre
candu in traduc.
țiune aluat una, intorsura, grecnia si anevoia de intellessu ; „adi
miiâs nu vă se dica: .
ero altii;; Appoi. striintorire nu lscinau:sse se dică pre “unde-va,
si chiar deco S'ar

ITY
dice, nui pote trece „inaintea, formâi mai buna: stiimlorare:,
Dereau in locu de
| periau seu perieau este in contră; conjugatiunei bine stabilita, a Tim bei;
aceste și alte
| defecte alle frassei. intrege : ar despare, decoi $ ar aâ: una forraz;
că: „atunci ersă
“»erăal în estremu. pericolu, de sus fiendu săgettati de omeni,.

RS
€ro. de afora ve-
„temati de flacura,. si nepotendu rneci â stă, locului ini 'sceuiritate,
neci a se stra-
„cură pre unde-va fora, periculu.: coci seu de se retrageaud'in batai'a sag
gettei, se
„consumeau de facura; „seu. de se aruncau - departe; ds: flacura, se uiceide
VE au de
„sagettatori; bai inco unii in 'sțrimitorare perieau ssi de un'a ssii de alt a parte vul-
„nerati, parte ărsi. E, Ni a ,

de Majoritatea, este Sipressiuzie “preteritiossa, iin lozulu Careia, mai "Bine

ar e fi |
NI
gură "populariulu: cei: mai multi sa invapaiatu, nu are locui in acesta
frassa,;
potedu este reu in loeu.de potură, si de: asseminea locuinti, în „loeu de locuinti
e ;
inlaturandu aceste si alte: defecte, frass a ar fi: mai correcta si mai elegante
LU

sub
una forma câ: „cei mai multi dero din cei intrati aşiă patira, si abia, pucini,
ecati-
va, aruncandu mortii in
i facura iinsași, si din ei i facundu si una trecutore, că pre:
„uria punte; putura, seapâ:: eoci asia:se incinsesse fogulu, in eatu neci cei d'iin arce
|
A

NE „nu potura stă locului, ci noptea desertara si se aseunsera in lacuinti

e subtorrane.“
TR

Da a “ur
4 _

“ Pentru manuseriptulu dia Polyhiugeu dei a: : intus Romii dânu „eapi-

tau 14. „care. suna asiă:,
EN

“ nostătu srecu. .a Traductitinoa românosca.

XI Kai sci pă auvcăproy că3 sie zEdoc,. e- . XI Deci senatul n'a aprobat dofiui-
/C

dusa zh "Pbpirv, dlă tăg des &nbeloae odzlag. tivu consultulu. pentru gia espussele ca-,
tă&neu Yăp: ră mepl: ză Cara sic zoig Mayep: use. Coei se parea co ratiunele,. absur-.
zbvet „Emtacuplae
£ , icoăfonety zoie Ex Tie Bon0elas ditatei. auxiliului datu' Mamertiniloru e-
cupgepovaty,. ci” Bă modei, zezpuyopă Evo uăy “quivalodia cu alle interesseloru prove-
SI

So 2659 Tpovejovâtoy ToXEua?: mai mpoodebue vot. nite 'd'in ajutoriu, Dero popolulu,
storsu
„năinodariie Ex savopdcicewa, pa,
& a 7oie dez. 6Br de xesbelele antecedente si ay endu ne-
"Octavsep! 705 o "cuhoipewv. 1dy 6hejov, „ai cessai de. totu feliulu de reparatiune, a-
IA

„mat tdloy„Eadorotg
€ cpehelăg podea
3 za) pe- poi totu-o- data, pre longa celle: acumu
+ dag iUnobetivâvzuv "769 ! crpasniţâv, Ezpway disse de. interessulu publicu a resbe-
CU

» Benbaăy, ipuDevroe” di 100 5 dăngparsos iUz6 mot lulu, consulii . mâi arretandu și la fi6- |
” 7
 RY
. 98 - Pi

cine in parte. mari si inanifeste tolose

av, mpoperptotiu Eyor, mov Erepoy 16 Orday,
, tEomEoretay; E au opinățtu a imamit
te auxiliu, Inî urmare

RA
N osparn ţi: "Azrilev Kao
| Aebsavte6, “Bone. al dafaivev, eic peosâvny. “conf
irmandu-se sententiinea prin ple-
ot d. Mapsprivot 7ây păv 75 Ropyrăovlov biseit
i si ajlgundu pre Appiu Cladiu, -
oparyiţi,, 9n 4aTExovra. Th» dhrpay,. EEEBoov, ,

LIB
missu orâinanâu-i-se se trecă, in Mes-:.
„mă păv vararnEduavot, 7ă dE migadonoduevăt
mov 3! "Azimtov EmeonidTo, “Na TUT) Tv TO sana se 0 ajute. a) Ero. Mainertinii asi
Cistaginesiloru
vepyelpllov. Eappnăăvioi BE mă: păv 0Tp— ,_scossu afara pre duedle
"ripov abrâv dyeoraupuoav* vopioawres, AăTbv n: ce gia ocupă citadel
la, parte intimida

TY
ndu-lu; apoi chiă- *
Bovos, âua d” ândvăpus, mpotoba Tv dcapăne= du-la, ero parte încela
N 'mandupre Appiu, iautradatu lui urbea,
Abrol 9 7ă pây vauztrăi dvvăpet meg Il3-
icatu pre .
Noprdăa cipuzanedeaaotes, zi dă mel orpar= b) Dero Caitaginesii au crucif

I
nebuari meg Tăs Zbvets vaovpăvos, îvepyâs ducele. lor, 'credendu co elu a parasiti:

RS
„ mpootretyro sf Meooiwy "Bară 05 mov vatpbv citadella di in: imprudentias si nebarbatia, !
7070 “Epwv, voiloas ebeuis tety mă mopăirea o) si ei insusi tabarindu cu putere 1na
zpbs 9 obs “BupBdpous ros rnv Mecolynv Aa vala onga, Peloriada; si eu armata, ter-
VE
| nEyovras dooyepâs eyfizheiv îi. zic Zushias, - vesta; pre longa. dissele Sune, «energicu „Î
'7
ziderat mp0s Tows Kapynăovlove avva. val absediedu Messana. d) totu in acestu-
METĂ TubTă dvalevGas. EX, m) Zuponovafv ; &- = timpu Terona crediendu eo starea actu-: i
NI
/
Totetro Ti zopelav ri pp îrpoctenpEwY 775. ala este oportuna spre a espulsa. defi- |
vataoipatoncdebeas sa ex, argou, ppouc sei „nițivu d'in Sicilia pre barbarii ce ocu- i
U

. pai Messana, face tracțate: eu. Caztagi-

rabrns TG 2EtBod 10ig &a. pede O, a nesii. Dupo aceia, - miscandu, Gin Syra-
«O,
OTpXT râs Tv “Poăpalo». "Anztos, vaze al cusa,-a pornitu cotre „predissa, urbe, si:
AL

rapas mepotodai ig 269 mopduăv, îimev sie punendu:s si castrele de esia parte longa
my Mecoviy. 6pâv dt Tool aps0e 2vepYş muntele numiti Chaleidicu e)le auin-
TR

Tpoonpewâras T0w5 mohepelove, vai auNhoytad- his u celoru din urbe si acesta esire: De-
" V&vos, &ya ui 2y aioypăv, Ga
d "Entogpadii “plnrves- o ducele, Romaniloru Appiu, trecundu
Qat ză: zoMoprlav ar, mis ze ic Tv der, aiudace fretulu: noptea, au venitu in Mes-.
po îmtaparobuTuy val ie Daddzrns* “sana. Ap oi vedendu co inemicii de pretu-
EN

păv 7rpwoTov ter :peofiedeo" 706 GupoTEpoug, Bou: tindenea pressau urbea 'energicu si ju- -
Nepevos 2Eedtoa Tod ToXEp.ov Tous Men decandu co obsediuneai potefi rusinosa
Vovg, ovăevbg 3ă mpocEyovrog ari, Eos Eno si tot-una„data, periculosa, de ore ce ad-.
/C

vonfatăpevos Ezpive Btocutvăuvebetv, vai apă. xersarii predominau pre pamentu Si ma- :
709
i Y/erpety
stu 1ois Zupanovatotg,
- “EEoyanrăv 3dt - re; mâi anteiu a, tramissu legati cotra am-, |
Ti W:0Y, map săte T:po6 ph Zn toipus bele: parti. voindu. a eliberă ă pre, Mamertini.
- ei bv Gepiva avyzaraf dog dor ua m05/709. de: resbelu; dero fiiindu co nime iau datu:; ,
SI

Zwpa:zovoluoy Baotăsug. Ea Toby. 32 ppăvov, „attentiune, a decissuin fine din necessa

dtasţumadu.evos, Emeypărn
£ ae Tv model: mal a se apte, mai anteiu se. attace, pre. Sy-. |
IA

uarediwbe z0ws Umeverlevg £Eug eis 7ăv Măpata

Răvzas, "Aremtos pâv ob, ciuheboas 7006 ve- sentaţ.o” nrei batalia, “dero. si.i, regele.
pole, Enamijăde nd sie Ti Mceofrm “0 a : Syrăeusanilorux Yoiosu: a deșeinșu la lup=
U

3
BC

4
 RY
“dizoi, nzevoduevte 7 zepi că Soy șizponţud= ta: cu elu: Apoi multa:

RA
timpu luptandu-
70y, ewgevop&yns 76 VunrbG - vegbpinoe xoră:se a invinsu pre adversar
i si & persecu- :
,: omovdh eig ră Xopnolaog. i atu pre toti inamicii peno: la fortificati-
anea, castrului, Deci: Appiu. spoliandu.

LIB
mortii s areintorsu erosi in Messana. Ero
'Tarone suspicandu ceva reu de totalitatea
:: operătiunelor, indata, ce a sossitu nop-
3 „tea S a reîntorsu iute la Syracusa,

ITY
ERIE SE i ca . sil . -- II Da . “i
. ea : . dai) po , Dei ,
a) Mai nainte de ssosirea, conșululăi Appiu fu tiamisu de urgentia un tribun
legionara, O. Cladin, prin intermediulu: caruia fu scosu afara genoralulu Carta- -

RS
„ginenu. b) Appius, Cladius fu: supranumitu Caudex, coei au trecutu fretulu Si-
ciliei, pre nisce barce Si. plute imprumutate la opidele vecine, cu una armata de
"20 mii omeni. Ellu fu consulu la, 264... Acestu. duce era, Hannon ooubernatoruli |
_ insulelor: Lipare, carele” la cea anteiu chemare ; Si veni spre a disputi lui Ierone
VE
“prada ce ar fi.provenitu de la Mamertinii, invinsi. Iau erucificatu soldatii dupre
datina, usata de Cartaginesi de a misca veri crueifica pre ge „eneralii iinvinsi. d)Pe-
„loriada' este promuntoriu alu Siciliei, spre Nordu;: distantia strimtorei marei in
NI
II elu si Ttalia este 1500: pasi. Ero Sune. se numesce, loculu intre. promontoriu. si
Messana. e). Muntele Chaleidicu „pare a fi unu piceoru a muntelui Peloru ce se
LU

"intinde spre Messana. + e a SER AEDa

PN Ii ne

“1 Consulta este impropriu: ;- 0 aa)

ec.-adhoă 1 nui vă: se dica definitii; gid capuisele
cause este espressiune pretântiosa; din frasea: atiunile absirditatci duziliului
A

“datu Mameriinilovu cjuivalesa cu alle interesseloriu provenite in ajutoriu, nu sar

putea, fora se alerge cine-ia la, testulu' originariu, scote: d'in limb'a romanesca
TR

neci unu intiellessu; appoi că siin! traductiunea precedente, tenipurile se 'appliea...

„rev si fora loci: perfectul compuissu, de esemplu, se prune necontenitu in locu .
-de cellu simplu” cerutu de narratiunea, istorica 'a everiimentelori ; paragraful
EN

asia dero ar fi fostu: si inai elăru's si mai elegarite; dăco! ar fi luatu' un'ă forma ca:
Senatul dero neci dpprobă, îîn cele din. urmă, pareseci pentru cuventele. niai susu .
espusse, coci ' 'se parea; co partile: absurde. alle ajutoriailură de datu Mamertiniloru
cumpaniecu folosele resultanii din acelhi- -asi adjutoriu.
/C

2. Periodulu c& esprime! ide! a d'in. acestu parugrafu este asii, dereu construita,
“ia'eatu nu se pote usioiu pricepe de cine este vorb'a, fora se «mai adaogemu co |
coprinde unele „espressiuni improprie' cumu şi. unele forme contrarie analogie-
SI

„“loru limbei; : mai intellessu si mai correctu ar fi sub una forina câ: ero popor ulu
„cu 'totilu storsu în precedehiele belle si în lipsa de totu felului de adjutoric, allrassu :
IA

„apoi: si de cele. mai 'susu, spuse despre utilitate publica ce resulid, din bellu catu
“si de folosele ?"ce. pentru fia-care le presentauu consulii în par “te că nani festari
micri, decise : se: dee: adjutoriu, ..E
|
CU

3, Sententiunăa este cuventu nu numai ae forma, straina de limba, ci si de in-

 RY
100 -

« cellu din testulu

cu: originari, appoi intorsur'a |
tellessn care nu corespunde

RA
sub for. .
data frassei intrega este incurcata. si pueinu clara; ea. ar curre; mai, bine.
pre;. +
m'a: dupo ce poporulu confârmă deocretulu, allesse duce pre anale, bin consuli;,
.
A. Claudiu, si "lu trimisse, cu insarcinare de a duce adjitoriu sitrece la Mersawa
4. Despre Citadella amu. observatu mai susu; assemineă si despre aplicarea

LIB
tra-
fora locu ă formeloru compuse in locu: de celle simple alle perfectului; iau
datu lui presenta doue. defecte: un'a de form'a, iradatu, in locu de tradutu, si
alt'a de. constructiune , repetirea adeeo a pronumelui! sub doue forme, i si dlui,
candu ar fi fostu de a0junsu si mai elegante a se dice numai una data; appoi

TY
eu multu mai bine er se se paste edie, pre catu se pote, ordinea de construgtiuie. |
a testului grecescu.. Ea E a | a

I
RS
Oredemu de prisossu a: merge mai. departe ecu acesta analyse; candu chiaru-“
notele cu cari traductorii.au crediutu de. conrenintia, a insoci traduetiunile loru,
'si cari se presuppunu că concepute si scrisse in limb'a propria, si pentru cari
asiă, dero traduetorii n'au fostu oblig ati a se tine de formele unui testu strainu,.
VE
-presenta, una limba; romanesca nu numai, fora. „elegantia,, dero chiaru sii pucinu,
correeta,. Citâmu:aci eate-va essemple : CEI e a
„1. D'in manuseriptulu cu devis'a: nâ8u ceăwTy:: a, Agzippa Posturas fiu al E
NI
„torioru aJ uliei, : fia lui Augustu, si exulatu de. elu la Planasiu d'in caus'a in-
„vidiei Liviei, temendu-se ca Agrippa se nu fia. preferati de Augustu inaintea ':
U

"lui Liberiu; V, Suetoniu spune co Augustu avea.multa delectiune spre. mâncarea,”

„fi geloru verdi; c, Suetoniu dice: co: Augustu' intrebanădu pre amicii sei deco
AL

„bine a jucatu ca unu actoriu tars! a vietiei, se; lu aplande batendu toti din mani;
2. D'in manuseriptulu cu « devis'a: virtug româna : „Serviciulu militâru îin castre
„intrecea si differea multa de allu Grecilorii, (si acesta indica dicerea: diagopă) -
TR

„facundu-se camu asiă: in fie-ce di -cortulu pretoriului eră.

| guardatu' de o.
„manipula ; spatiulu de preumblare dinaintea; cortiriloru. tribuniloru se: gardă
„de doue manipule d'intre principi si hastari, si cari'se. schimbau alternativu la
EN

„a patra di; ero pentru bâgage mai aveau cate patru individe spre. observare. |
„la corturi; Appoi d'intre trieri si veliti: s6 dă pe fie-ce di cate.o manipula; de
„garda pentru fie-ce turma de. calari. Afara de acestia, la fie-ce' “porta, a castru-
„lui, fiendu de tote patru, mai: stationă cate o decuria/ de soldati.* — D'in a-.
/C

ceste pucine citate, luate” dupo intemplare, se: vede co în notele. primului ma- î
nuseriptu occurru cuvente cu. totulu iimproprie : ulteriorui in locu. de: ultimu seu
i locu de predilectiune; appoi: construetiuni. contrarie, ge-..
postunu, delectiune, în
SI

niului si grammaticei limbei; incureate si neintielesse: a Juligi in locu de: alu.

Juliei, si fora locu inainte: de exulatu ; temendu-se, pusu asiă co nu. se vede clare
la cine se refera; deco s'ar fi dissu: care:setemea, S'ar fi evitata veri-ce confusi=:"
IA

„une; appoi: întrebundu pre amicii se... .. se Paplaude batendu din. maini, este
frasse fora inchiare, fora, se mai dacii co nu se dice, batendu din mani, ci
batendu din palme; preferau indimtea, lui Diberiu,. coprinăe prisose incureutorie, |
U
BC

a Da - EI - t
 ea

RY
Pi

- fora se 'mai' 'adnogemiu co “preferatu. este conirariu analogieloru limbei ; mai

simplu mai correctu si :mai claru ar fi: preferitu lui Tiberiu, ete. Acelle-asi ob-

RA
servari se. “aplica sila not'a, citata, d'in allu douilea manuseriptu, care, pre lunga
acesta are si defectulu. co, de. si destulu de lunga, nu dăi insa neci unu intel-
lessu, gener: ale satisfacotorin.. o SR e | Mt

LIB
A . - . . . . 9
mos . , La i pi “. , .
i

„Di in aceste espuise, see intelege de. ce'commissiunea nu a pini aă aprobarea

sea.neci uneia di in celle doue.traductiuni, ci se. “vede nevoita a cere se sc res-
pinga amendoue si se republice si in. anulu: venitoriu concursu pentru tradu-

ITY
„cerea: acelloru-asi: 'autori, ajlegundu-se i inse.d'in acesti autori alte locuri differite
de celle ce au venitu 'tradusse in :annulu. acesta. SN Se
„Sion, Poenariu, 1. Carasinui.. ae IL C. Massinarn, xopportatoriu.

RS
o

itiae . - , ps - RR sr

E Protocol sedeuliei a xy a Societatei academice romane, | VE

| | din doi 24 Augustu IS:
Presiedente, EA Oretuleacu, si':mai in. urma 6. Baritiu, |E i
„„Secretariu,; IL Caragiani.. Da , |
NI
N „Membri presenti : 4. Zreb, “Luica, IL C. Massimu, 4. “Bomanni, os. Hodosiu,
- A. Odobescu, G. Baritiu, G. Sion, 4. Papiu Darian V. A. Urechia. S. Aurelianu,
LU

e. Poendriu, A. Petu;. i DE
„Se cetesec& protocollulu sedentiei. precedente ssi seo adopta.
„Dau Massimu. annuncia urmatoria propunere: . Pa
„Indemnatu de gravi motive, ce voiu avea onore adesvolti, propia, câ pen-
A

stu acoperirea speşeloru materiali alle Societatei, cumu : diurnele membriloru

„în sessiune generale, viatecele membriloru, cari nu rosidu i in Bucuresci, 'sala-
TR

“riele functionariloru. cancellariei,: tiparirea partei, annaleloru. ce va cuprinde:

_ „procesele verbali alle sessiuniloru. annuali, ete., se se. determine una summa
_ „preste care Societatea se nu pota trece la votarea fa-caruii budget annualu.
EN

„Acesta summa vă constă: SIRE E tă

„1. In 10,000. diece mii. lei, subventiunea, anale, care actualmente se dă
„Societatei de la: Guberniulu Romaniei. e 7
/C

„2. In un'a a diecea parte (a) din veniturile” azinuali alle Societatoi, adeco:
4, pre ocentele, fondului Zappa, d, vexsamentulu annuale a lui Zappa, &, procen-
„tele fondului Cuza, d, procentele fondului formau d'in economiele suby entiu-
„nei de la Gubezniu. | ae
SI

LC Massimu,. a
« Prineree e sustinuta de D-nu A. "Toeh. Lanrianu.
IA

N . Se decide a se trimite acesta propunere: la unu i rapportoriu, care se si allege

- în persona D-lui Â. Odobescu, N
CU
 RY
7

Presiodentele areta co la ordinea dillei este. propuzere a D-luii Odobarenre

lativa la dietionariu. ME E o Ste DER: |
D-nu Lamrianu dice: asseminea; propuneri se dau -mai” nainte seetiunei! res-

RA
pective, care, Je studiadia, deliberedia assupra loru si: face. concluşiunile.. elle
si. vine cu densele sub forma de rapportu inaintea Societatei:: Prin urmare dru-.
“
“mulu cellu legitimu pentru propunerea D-lui Odobescu, este a se trimite la:

LIB
sectiunea, philologiea, care o vă studiă, vâ deliberă assupra ei, si vă veni cu con-
elusiunile selle inairitea, Societatei la diua carei se.vă fiesă. La, acestea D-nu
presiedente observa eo propunere ea D-lui Odobescu; este pussa astaăi la ordinea;
dillei, si co prin urmare trebue se se ia in desbatere,.

TY
"D-nu, Papiu observa co propunerea, D-lui Odobescu, este de cozapetinti a es-.
clusiva, a sectiunei philologice,: dero co'in chestiune de dicționariu: la tote des-
bateriile trebue se ia parte; dupo deciunile anteriore, toti: membrii Soeietatei; o

I
opiniadia dero eo D-nu presiedente se declare necessitateri de'a se constitui

RS
Societatea iin sectiune philologica, la, care se ia, pate si membrii eelloru-l-alţe
„sectiuni. . e Ea Ă - r :
D-nu Massimu luand euventulu dupo D-nu Papiu, aarettacco pertzactareă po-
_punurei D-lui VE
Odobescu i in pleniulu Societatei, ax fi în contra statuteloru, cari
prescria pentrufifia-eare: sectiune sfer'a sa de lucrare, si care nu se potu in neci.
uriu modu calcă, Afara de acestea, cumu a observatu si onor. D-nn. Odobescu,
NI
in una din sedentiele anteriori, cat: mai i folositoriu este câ fia-caxe sectiune se se .
ocupa in speciale de'celle ce intra direetu in sfera actiunii acellei șectiune;
U

„ Dupo oreseari desbateri, D-nu presiedente, declara, co Societatea se: constitue a

in sectiune, philologiea, la; care, iin, eeetiunea dietionariului, ieiau a pazte toti niem- Du
Ă brii Societatei. | -
AL

aie DR e
* Pune deciin desbatere propunere D-lui
a: Odobeseu... N Rai
„So da; lectura, primului punctu din propuneree D-lui Odobescă, (vedi: seden-
|
„ta XIII). Dupo mai multe: desbateri, D-nu-Papiu' “propune urmatoiiulu
TR

âmen- |
damentu, assupra pârtiei! amtaie din punetulu antaiu alu D-lui
Odobesen,.
„ Amendamentulu. Suna Sici
„Avendu in vedere art, "14 d'in sogulariiontălă. pentru lucraea, aietiona
EN

riului;3 Si
avendu in vedere partea deja esita d'in. dietionariu' si din: glossar
iu.
Propunu eo, improiina «cu dictionariulu si'cu: glosariulu senu Ltreca
„preste 150 |
colle maximum. -.- . a SE