ANUL XXII, No.

47 -48 16 30 IAN UARIE 1924

oLrtINpt

IMPRLIIERIA FUNDATIE] CULTUR.1LE PRETUL LEI 2.50

IZIN.:jPELB iCAROL c. 1111

www.dacoromanica.ro
. 738 Albina"

ALBINA
REVISTA PENTRU I'OPOR
REDACTIA SI AD -PIA LA FUNDATIA
CULTURALA PRINCIPELE CAROL"
STR. Dr. KALINDERU No. 10
Redactatit de : APOSTOL D. OULEA
Administrator: GR. TEODOSSIU :: :
IEEE LA 1 $i 15 ALE FIECAREI LUNI
Abonament pe an 60 lei Un numr de 32 pagani 2.50 lei.

REVISTA ALBINA A FOST INTE114EIAT IN ANUL 1897

DE SPIRU HARET. A AVUT UN COMITET DE CON-
DUCERE COMPUS DIN D-NII: P. GARBOVICEANU, GIL
ADAMESCU, I. OTESCU, P. DULFU, V. S. MOGA, N.
. : : NICOLAESCU, GR. TEOUOSSIU $I AL7II. : : : :

CtIPRIIYS(IL:
1. Red. Cum s'a fcut Unirea.
2. I. Caragiale: Din vremea lui Cuza $i Coglniceanu..
3. 0 anecdot despre Costacbe Negri.
4. Povestea Prutului.
5. Cntece Moldovenesti dela rpirea Basarabiei.
6. V'.ori:ca Savela : Modele de lucru
7. Ion Ormsd: De cAnd Austriacii au cucerit Bucovina.
8. M. Eminescu: Minunea dela Putna.
9. D. Roman: Noi suntem acas in Ardeal.
10. V. S. ,Stietot: Sarciniie financiare ale Romniei.
11. Dr. V. Voiculescu : Boli de iarn.
12. X. Z.: Jocuri cu cbibritele.
15. $tari felurite.

www.dacoromanica.ro
 Cum s'a fcut ir , .:;F.
., _ : iel cu Moldova .

i cum a fose e dru IIon Cuza

Domn pe :! ouk lid
(24 Ianuarie 1859)
Unele din puterile mari, cum eia Anstria, 'Rusia
si Turcia de 'atttnci, nu ngduiau nici In ruptlu ca-
pilui ca Muntenia sa se uneasca cu Moldova ntr'o
singura ; ntrirea Romnilor le-ar fi taiat pofta
de a-si mai Intinde ghiarere lacome s ne cotropeasca.
Dar a dat Dumnezeu si am fost ajutati de Franta;
de Italia, de Anglia, ca sa ne izbavim isul.
La nceput, s'a ngaduit o unire pe juinatate;
adica surori s aib aceleasi legi, dar sa ramaie
dou capitale, la Racresti si la Iasi si tarile sa poarte
numele de Principcitele Unit.
Ai nostri au gasit $iretliull : Intelegerea avut cu
puterile cele Mari ru spuneau c Romnii n'au voie
sa-si aleaga unul si acelas Domn In amndou tarile.
Si-au sfatuit, Moldovenii si Muntenii ntre ei, s nu O

faca alegerea n aceiasi zi sa aleag un acelas Domn.

www.dacoromanica.ro
74f) ..Albina-
La 5 Ianuarie 1859, Moldovenii au ales pe colo-
nelul Alexandra Ion Cuza dela Galati, boier de bun
neam, din partile Flciu.'ui. Laca au vazut Muntenii
cine a fost alesul Moldovii, l'au ales *i ei tot pe Cuza,
In ziva de 24 Ianaarie.
.
Multime de oameni asteptau naintea palatului
vestea alegerii Domnitorululi. Un porumbiel alb sbura
pe deasupra lumii adunate, *i se a*eza deasupra u*ii,
la intrarea in Palat : Venise par'ca porumbelul sa
aduca vestea c Romnii se apropiasera de limanul
inntuirii ; ntocmai cum porumbelul din cora,bia
Noe a vestit, cu ramura verde in cioc, apropierea usca-
tului.
Mlti, plngeau de bucurie, pentru nfaptuirea
acestei doriate de-denult ; chiar *i Mitropolitul pln-
gea. Lumea adunat la Ia*i *i la Bucure*ti, striga ;
Traiasca Cuza, Domnul Romnilor !" _Si s'a ncilns
hora, uairii" pe pietele ora*elor, la Foc*ani, pe podul
clela Milcov, care a lost hota'r pang aituuci; si jucau
_lIuntenii si Moldoyenii dupa cntecul lu-i-Vasile Ale
xandri :
Hai sa dam mana cu mna
Cei cu inima romana,
Sa 'nvrtim hora fratiei
Pe pamntul Romniei...
Primirea lui Voda-Cuza la Bucure*ti, a fost o
srbatoare ne-mai-pomenita. Po*te ntregi, nainte de
barierele Bum .e*tilor, a*teptau o lume nesfr*it . Se
suise limea pe case. Trasura lui Cuza era dus de
oaineiii in urri *i strigate; clopotele bisericilor }i mu-
z;ic>le fceau sa clocoteasca vzduhul... Fiindc noi
pe atunci eram birnici Turcilor, trebuia ca Voda-Cuza
sa fie ntarit de sultanul turcesc.
La 1860 a plecat Cuza la Cnstantinopol, s stea
de vorba- cu sultanul. A fost primit acolo ca un mp-
rat ; *i intrat pe poarta pe unde numai sultanul
intra, fiind dus cu alaiu mpilratesc in odaia sultanului.

www.dacoromanica.ro
 A1hina 741

Sultandl stiitea n picioare in mijlocul odii si a iesit

ntru ntmpinarea mosafirului. Vod cum nu a s-
rutat mna si poala sultanului, dup obiceiul slugr-
nicesc de pn atunci, ci a stat drept, si i-a ntins
mna prieteneste. Asa fel a stiut Cuza s vorbeasc
sultanului, nct acesta a ncuviintat unirea trilor
romnesti ntr'una singur, crmuit de Alexandru
Cuza. De acuma si Turcii si celelalte puteri, au ntrit
pe Cuza ca Domn al Romniei.
Unirea era pe deplin pecetiuit.

CE SA VIZITATI CAND VENITI LA BUCUREFTI2

Cnd veniti la Bucuresti cu treburi, si v
rmne tinip liber, dect s pierdeti timpul prin be-
rrii ori pe strzile pline de lume, mergeti si vizitati :
1. Muzul de antichitli (la Universitate, in tata
statuii lui Mihaiu Viteazul; e deschis Joia si Dumi-
neca, dela ora 11-1).
2. Muzul de istorie natural (la Sosea ; asemenea).
3. Muzul militar si mormntul soldatului necu=
noscut (n parcul Carol, unde a fost Expozitia).

OMUL BEAT E CIINE TURBAT.

Frunz verde ppdie
Rea boal tu, belie
Dac omul s'a 'mbtat,
117inlile i le-au luat ;
Parc-i un cine turbal :
Umblei curnpnindu-se,
Vorbe0e sfdindu-se,
1-Zntuie btndu-se,
Apoi judecndu-se,
Pe urm cndu-se.

www.dacoromanica.ro
 Din Yremea lai Yod-Caza Mihail
Coglniceana
Reforma trece, nravurile rmn".
O dat Cuza V od cltorea cu primul su mi-
nistru, Mihalache Coglniceanu, ctre Turnul-Severin.
Pentru ntia oar, alesu!l natiei romrieti, ttecea Oltul.
La o statie, unde trsura domneasc i alaiul tre-
buiau' s schimbe caiii, cltrii nostri & o ntm-
plre destul de neplcut, mai ales pentru dnii,
cari, tot drumul pn aci, se deprinseser cu strigte
i urri vesele.
Cpitanul de pont btea cu gArbhciull ndoit pe
unul dintre slujitofi, pentru c acest nenorocit trecut
din butur, nu, avezase hamurtle bine, o nebgare de
seam din care, Doamne ferente I i se putea ntmpla,
pe drum cine-tie ce primejdie Mriei-Sale.
Mria Sa se supr de aceast slbticie, i fcu
aspre mustrri cl?itanului ; dar i mai suprat fu
conul Mihalache, care lud numele cp itanului, fg-
duind acestui pariv" s-1 dea afar.

www.dacoromanica.ro
 Albina 743

'Trsur: domneasc porneste in goan ,cu alaiul

si n'4untru-i Vod ministr'u`1 se aprind la vorb
despre btaia ca mijlac de ndreptare liniste.
Cnul Mihalache,. omul retOrmelor, sustine cu n-
flAcrare c o lege aspr trebu'ieste numai dect, o
lge care s opreasc cu strsnicie btaia. Vod, mai
moderat, recunoaste c un popor liber trebuie s
stear; din obieiurile sale aceste deprinderi barbare,
dar'nu vede nc putinta aplicfir"ii unei asmenea legi,
fndc... deprindefi de veacuri..., nestiinta lipsa sun-
tuP.ui- de datorfine, neprriceperea omului de a se desbra
de un sir intreg de nvturi... si altele,,... altele...
Ministrul se ncptneaz... A$u e vremea...
Aceast reform este neaprat trebuin*cioas : tre-
buie fcut, Mria Ta
.
Bine, Mihalache drag, zise Vod biruit, bine;
s'o tacem si pe asta
Au ajuns cu bine si cu sntate la Severin, cl-
cnd dela Olt si pn la pdul lui Traian pe fiori
intre uralele unui popor ntreg.
Lume parad nflcrare olteneascospt.
Seara nsfiit ntr'un trzi, cei doi, Vd-
.

Cuza Coglniceanu, sunt- la gazd. Cu tot zgomotul

bucuria zilei, Vod n'a uitat discutia de eu ziva.
Mr Sa d ordin ministrului s fie gata a doua
zi la sapte spre a ncepe mpreun inspectiile la
.

autorittile locale. Apoi' Mria Sa sopteste ceva R

tain servitorului lui conu Mihalache, . un tigan de
as, care cunoasta bine tabieturile ministrului. Conul
Mihalach, trebuie s stim, nu obicinuieste nici papuci,
nici halat. Dimineata, cum se scoal, se 'ncalt, se
'mbrac 'din cap pn 'n picioare rmne asa toaE
ziva.
.Ac.u;n se desbra s se aseze 'n pat.
Odaia de culcare a nainistrului e desprtit
printr'o us :de.a lui. Vod. Conu Mihalache se .culc;
pruncind ig.uLui s-i curete, hainele i ghetele
pentrd a doua z i adoarme.

www.dacoromanica.ro
744 Albina"
Dis-de-dimineat, Vod bate la us :
Haide, Mihalache, nu te-ai destepat iic?"
Ministrul sare din pat ,si se repede la ghete :
Numai-dect, Mria Ta !"
Ghetele niciri... Caut hainele... Hainele nicir.i
De grab la usa de iesire si chiam servitorul... Ser-
vitorul niciri.
Vod : Haide Mihalache !"
Ministrul iese 'n ciorapi si 'n cmas aar si in-
cepe s-si caute prin slit pe tigan. Un om al poli !
tiei, care doarme de paz pe o lavit, sare buiniac
si caut, in toat casa, si cat, si caut, si'n sfrii..
peste zece minute aduce pe tigan.
Unde mi-s hainele si ghetele, miselule? strig5
conul Mihalache.
Da' nu sgher asa, coane , c doar nu dau
Turcii ! sti colea s le sterg.
Nu le-ai sters nc? !
- Dec ! da' eu nu-s om ? eu s nu m hodinesc?
Le-oi sterge ach !
Si tiganul pleac scrpinndu-se 'n cap si bom-
hnind.
Asteapt conul Mihalache, asteapt.
Haid, bre omule, odat ! strig MriaceasuriSa de
dincolo c doar nu .esti, cocoan s-ti faci dou
frizura".
Acu, acu, Mria Ta !"
Si conul Mihalache se plimbl prin odaie turbai_
La tarma urmelor, iac si tiganul cu ghetele si
trntestr,'
hainele, mai ru tvlite dect curiite,
pe "un scaun si pleac.
Sti miselule ! rcneste min istrul Und'-
te duci?"
Ei ! haide odat, Mihalache ! zise scurt Vod.
Haid' odat. P_lec singur !"
dHp tigan,
Conul Mihalache, desperat, se arunc 'nc epe s-i
i pune mana in guler, l intoarce 'htl loe

www.dacoromanica.ro
 Albina' 745

arz cteva palme,.... moldovenesti. Tiganul ncepe

s urie. In clipa aceia Vod deschide usa de la mijloc
ntreab :
,,Ce-i asta, drag 1Qihalache2... bati2 Apoi cum
rmne cu reforma noastr 2"...
Tiganl s'a pornit pe ras, a luat un bun baci
dela Vod, cat ai bate din palme, a gtit hainele
ministrului.
Domnil ministrul au plccat foarte voiosi, s
fac inspectie la deosebitele autoritti, si pe drum
Cuza-Vod a spus amicului su acest mare adevr :
Reforma trece, riravurile rmn
dupa Ion Caragiale

FIERUL DE CALCAT.
Ca fierul de clcat s nu xugineasc, aveti grij
s-1 ungeti cu spun. Dac frecati fierul cu putint
Isare de buctrie, rufele clcate nu se vor nglbeni.
SA se adaoge putin sare in scrobeal, pentru ca
rutele s aib un luciu frumos
INAINTE DE A FACE CEAIUL.
Inainte de a turna apa f iart peste ceaiu, splati
ceaiul de doua' sau trei ori ^u apA rece, ca s se curete
de praf si de alte murdrii.
PETELE DE CERNEALA DE PE HARTIE g RUFE
Pentru a scoate petele de cerneal de pe hrtie
sau rufe (albe), puneti 15 grame clor (se cumpr dela
tarmacie), ntrun litru apA Amestecati bine, pe urm
migi o hrtie sugtoare, care o asezati peste pata .

de pe hrtie. La rufe ntrebuintati o crpulit.

La petele de cerneal de pe haine, s nu intre-
tiuintati acest amestec, fiindc clorul scoate coloarea
stofei.

www.dacoromanica.ro
 } dzeiti.

OAMENII DIN VREMEA UNIRII.,

0 ANECDOTA DESPRE COSTACHE NEGRI

Nu de mult tria in Trgul Ocna un ovreiu cin-

stit, pe care-1 ajunsese btrnetele cu o cas de copii
srac lipit pmntului. De' aceea nici femeia lui
nu-i mai ddea rgz, mereu l necje :
Mi Leiba, mi, tare esti tu prost, mi
Dar de ce, Ruhl 4
Apoi nu vezi, c eti btrn, m, i n'ai nici
mcar o cas, m'?
Si ce vrei s fc 2
Acum nu mai poti face nimic, e prea trziu !
Dc n'ai fost tu In stare la tfinerete, s f vre-un
colea... acum ai avleia cas pentu btrnete.
. . ., . Las, Ruhl, nu m mai supra, tiu eu ce
sfac.
' Ce ti-a mai dat prin cap?
= Iac, am s fac o jalb Domneteii, s-i
spun c am fost ovrei cinstit, n'am ndlat nici-u
Ci?etiri i s-mi dea ctev'a" parale, s-mi fac i eu
casa pentru btrnt. Nu zic bine, Ruhl ?
Nu zic 'eu c e$ti un mare prost, Leba?,
"F' cu"rri tii i rh las in pace.

www.dacoromanica.ro
 r\
Albina" 747
.1 ;Ilk' ,.' 1

Se pcr=ovreiul scrise o jalb de 'trek cop,

s iluse OA) puse p e Mgura, ca sTo ajuiigh Dtimnezeu
cu mna, o leg de captl unei prjini In vrttil iriii-
telui.
Trecu mult `timp de, atunci. DumneAii se. vede
c u ctise jaiba; cci bietl Leib; nu .scpase nc
de cicleala Riihlei.
Cte parale i-a dat D,tirinezeu, Leiha, hei?
Taci, Ruhl, taci, nu .sitFra pe"Dumneze; c
nu ne-o mai .da p utm nimic.
Prost, i zicea Ruhla, dedea cu; tifIa.
Dup ce jalba sttu vr,e-o jumtate de an 'n .pr-
jiri, de nghiti mult ploaief zpacYti; 'ntr"o zi de
Pasti se tfrc la Mgura boerul Cstache Negri m-
preun cu mai multi prieteni, s se preumble la schitul
Cu acelas nume, care e In vrfl muntelui, deasupra
Tg. Ocnei.
Vznd hrt'ia n capul 'prjinei, puse de i-o detes
jos, o h1, c"ut' s vad ce-i hunti'u, dair er scris
n' evreieste. In oras gsi un tlmaciu,si ndat trimise
dup Leiba.
Ei, ju'pn Leil, = i zse Costac'h".Negri, -
c Diininezeu primit, jalba vznd c toat
\riata' ai fst un Om cinst!it, n'ai nselt pe ninieni,
mi-a lsat mie s-t7 dau cincizeei ,de galbeni, c care
sa-ti fadi o cas. "

Srirt mna d-tale, boierle; zise ovreiul,

cznd in genunchi.
Mulitumeste lui Dumnezeu, Liba, nu mie.
Vezi, boierule, eu am spus Nine Rultalei inle,
c n'o s ne lase Dum ezeu.
:.Nu; nu, Dumnezeu u las pe oamenii detreab,
zise Cstache Negri. .

Da' bine, mcai c a lest 'In neaz 'Rhlei !

'$rut mna boierule, m duc s-i spun
ovreiul filin de bucuri la borci"eil li.
Ruhl;' Ruhla mea, unde' eSti tti2'' nt m
auzi tu f2 chem ovreiul plin de ngmfare

www.dacoromanica.ro
748 ,,Albina"
Ge ti-i m, ce te-a apucat? ntreba Ruhla,
iieobisnuit cu voi'b aspr dela brbatul ei.
Vino de grab ncoace ; ti-am adus o veste
bun !
Ei ce? iar vre-o prostie?
Taci, Ruhl, ta+ci ; vezi tu asta? zise el
nchiznd dintr'un ochiu si rnjin'd-se la fisicul de*
galbeni.
Ge-i asta m? ntreb Ruhla, cu ochii peste
JriisUrii deschisi.
Ce s Ne, iac : zece, douzeci, treizeci si cinci,
natruzeci cincizeci isprvi Leiba, lungind vorba
la sfrsit.
Si spune odat, de unde i ai? I-ai furat?
Furat eu? Leiba e ovreiu cinstit.
Atunci?
Nu ti-am spus eu s nu superi pe Dumnezeu,
c el n'are s ne lase?
Ei si l'am suprat?
-- Nu asa tare Ruhlic dlrag, ca el a luat jaiba
mea si a dat-o lui comi Costache Negri, s ne dea
cincizeci de galbeni, s ne facem cas.
Ei vei ! Leiba si eu rdeam de tine?
Cnd ti spuneam eu !... zise ovreiul ngmfat.
Da' bun om trebuie s fie la Dumnezeu conu
Gstache Negri !
Zu c bun!
Bun, bain, dar oare nu i-a ti dat Dumnezeu
saizeci de galbeni si el ne-a dat noted numai cincizeci?

Cti strini s'au aseza,t in Romania dela 1918 ncoace ?

Peste 2 milioane !
In anul 1918 au intrat in Romnia 116 mii de s,trini,
In 1919 au intrat 248,000 ; in 1920 nc 390.000; in 1921
altii 665.000; in 1922 peste 418.000
Iar In cele dir,ti luni ah an.u':i 1923, 211 mii. Cu totul 2
tioane, 50 mii de streini. Dintre ace$tia jumtate sunt ovrei din
Rusia, Polonia, Cehoslovacia. Ungaria si Jugos.avia.

www.dacoromanica.ro
 Povestea Prutului
Din vremea cnd Rusul a pus mina pe Basarabia
lranul romn din Basarabia, si ddea foarte
bine seama cine sunt romnii de peste Prut. N'a lost
Viran in Basarabia care s nu stie c pe malul drept
al Prutului triesc aceiasi moldoveni, cu care t e n-
telegi la vorb, de aceiasi limb si credint, cu aceleasi
olriceiurir N'a trit twaran, in sufletul cruia s nu se
fi pstrat traditia c pmntul dintre Prut i Nistru

www.dacoromanica.ro
750 Albina"
in vechime a fost al Moldovei; c si dincolo de Prut.
ca si aici, este aceiasi Moldov. In fundul suiletulu
lui, a trit ascuns gridul frtiei cu-poporul romnesc
de dincolo de Prut. Cntecele lui de jale, legendele lui
despre Stefan cel Mare, despre Prut, dovedesc aceast
legtur, nu numai de snge, ci si suileteasc. Desli-
pirea silnic a Basarabiei dela trunchiul i`omnesc
a nscut aceast frumoas legend basarabean :
,,Acolo unde curge acum Prutul cu catiturile lui
ser.puitoare, nu era nici un f el de pru, era cmpie,
si oamenii puteau umbla slobozi dintr'un loc ntr'al-
tul. Si s'a suprat Dumnezeu pentru pcatele oameni-
ltir, si a trimis un balaur, care a clcat cmpia ceia
mergnd spre mare. Si pe unde s'a ntors balaurul
a rmas o urm adnc, unde s'a uscat iarba si s'a
otrvit nisipul. Si cine vroia s treac peste urma
aceasta, c n d clca nisipul, murea ndat. Si asa s'a
fcut un .fel de zid ntre oameni: Vznd asta, s'au
adunat oamenii de o parte si de alta a urmeibalaurului
si au nceput s plng si s se roage lui Dumnezeu,
ca s-i scape de nevoia aceia. S'a ndurat Dumnezeu, si
a trimis niste pasri, care au ciupit nisipul, ducndu-1
spre Mare. Dar Dumnezeu rl'a sters urma balaurului
ci a fcut ca pe urma aceia s isvorasc o ap, care
curge si acum spre Mare, si care desparte oamenii
ca si nainte" ').

1) Auzit de d-1 St. Clobanul dela d-1 Tutoveanu. din comuna Coli-
basi, jud. Cahul publicat in Viata Romneasc" 1919.

CEREA :
CALENDAR UL STEANULUI PE 1924
INTOCMIT DE
M. SADOVEANU, GHEORGHEASA i KIRILEANU
Costa 12 Lei

www.dacoromanica.ro
Cntece Moldovenesti
Din vremea cnd Rusu s'a flout
stir n peste BE sarabia

Foaie verde fir sucit,

Fire -ar rusu -a f urisit,
C de cnd el a venit,
Peste noi si ne -a robit,
Casa par'c nu ni -i cas,
Masa par'cti nu ni -i mas,
Vremea par'c -i tot pe dos
pmcintul mcinios.
Foaie verde lozioar,
Prutul pTrge de s'omoar
Si cu noi toti grmgioar,
C de -acu cine mai .ytie
Slobod cnd arc sti fie!

www.dacoromanica.ro
752 ..Albina"

Foilean visinie,
Psric: ruginie
Tu de jale tot s canti
Si s mi te duci la munti,
G'am pical robi rusului,
Rusuli muscalului.
44
: *

Foaie verde lozioar,

La Nistru, la mrgioar,
S'o strns fratii gramgioarii
Si jlesc .de-o surioar :
Surioar diitru snge
Cu trei lacrime de snge,
Unde pic
Lemn despic,
Unde cad
Pmnt arde!
Foaie verde trei insliiie
1-auzi, maic, Prutu vine.
Dare-ar Dumnezeu s sece,
S rmie pietrele.
S le ard soarele
S tree cu picioarele
S-mi vd surioarele.
CAnt cucu 'n rdiu des,
De-acu vd c s'o ales :
C de-aice n'am s. ies,
N'am s ies si-am s robesc
Pentru neamul mosclesc.
Culese de I. T. Popovici
(Tlp.iritc On 1897 in $ezatoarca).

www.dacoromanica.ro
MODELE DE LUCRU

www.dacoromanica.ro
 /4:04/0/oJ%,'A Ctfr/A1, `iO4i<"
N WZMWINKSN1:46XWWWn
`v 5\ ` \
" v;

Din anii 1777 cad Austriaci au pus stpnire

pe Bucovina

Cum au depus jurimantnl.

Bsooala preotului Andrei din IIide$ti
In anul 1777, puternicul mprat al Austriei, a
trimis ostile sale s puie hotarul mprtesc pn in
inima Moldovei de miaz-noapte.
Trisoara noastr-, numit mai apoi Bucovina,
a fost nchis atunci cu un cordon de soldati, spre ne-
dumerirea moldovenilor, cci nu fusese nici o vrsare
de snge pentru aceast cotropire din l.rmntul Mol-
dovii.
Si indt tara s'a mpdnat cu catane prin toate
satele, ca s adune jurmintele locuitorilor ctre
noua stpnire.
Fiecare ofiter avea o list de 8-10 sate date in
searna lui, vreo-ctiva ostasi clri un mazil ce vorbia
limba nemtease si moldoveneasck care avea s fie
tlmaciu si s ceteasc stenilor si trgovt'ilor jur-
mntul. Prefii aveau porunc s indemne pe steni
la scultare si supulnere ctre mprtie.
Qum ajungea un ofiter ntr'un sat, preotul punea
s trag clopotele, ca s se strng oamenii la biseric,
iar vornicul (primarul), trimetea vtseii dup cei ce
triau in munti, pe la stne Si pe la odi, ca s se
nftiseze si ei la jurmnt.
Dup ce se adunau cu totii in biseric, mazilul
citea rspicat jurmntul, iar poporenii rosteau cu-

www.dacoromanica.ro
 ,Albina 755

vnt cu cuvant, dup mzil, tinnd cele trei degete

dela mna dreapt ridicate In sus. La u.,rm preotul
i vornicul, prec.um si ceilalti steni, iscliau jur-
mntul.
Pretutindeni s'a fcut jurmntul biseric, numai
in Uidesti, un Sat lng Suceava, s'a rtsculat popa
Andrei si a rsculat si poporul mpotriva ,stpnirii.
Ofiterul ne,amt Dorfmeister povest4te c adunan-
du-se poporul in ograda bisericii, popa Andrei n'a
vroit s intre in biseric si rt aceia,,a fost<dus pels
inluntru de ctre un sldat. .

Pop orul turburt tare, intr in sfntul locas, ca

sa vad ce se va face cu popa Andr,ei, cane sttiea acum
lng altar. cti minile mprunate. :. ;.
Dedat se fcu tcere adnc n,biseric, si. tl-
maciul ncepu s ete.isc jurmntul. Poporu4,asculta
dis pe g'rnduri, in vreme ce popa, Andrei, ,uprins de
ointristare mr'e, pleca mercu capul, mai Jos, tt
mai jos, ca si cum l'ar -apsa, o: greutate uriasd.
Gland .i veni randul s depuie jur'mntul, -ridic
capul in sus, pi. "ncet In ,sfntul altar, de unde se
intoarse u Sfnta Sc4'ipttir n man,. pe care o art
ofie'ului mprte,sc, zic.d. cu, glas puternic, c
nu cunoaste alt jurmnii; d'e cat adela car'e std n.sfnta
Scriptur si pe care_ a trebuit s'-1 jure ca preot.pentru
intia cea din. urn dat. lima ci-c a j.urat
f ar'te. ne2uviincios si de silk', spun chiar of iterul,
.

Popa. Andrei se ndrji s} atunc'i cnd I cheyn

ofiterul .dup jui'mnt, rspunse c. vaba supus. din
jurmnt place c taie se, temne poporul
nu va tinea jurnintul, ci va fug' .din lard. Chemat
s-si dpa sea7ria, popa Andrei, nu se supuse, si peste
napte, fugi n.Moldova; cu matti multi idisteni..
,
azi . se povest*e In Uidest`i despre vestitul
pop Andrei, r'svrtit mpotr'iva stpnirei nemteti,
punndu-se in fruntea Uidistenilr, .r.airr.ali cu furci,
cu topoare.
, Din cele povesteste Ion Grmd J'

www.dacoromanica.ro
MINUMEA DELA MORMANTUL LUI STEFAN-VODA
IN ANUL 1777, CAND AUSTRIA NE-A
RAPIT BUCOVINA
Se povesteste ca la Putna, in vechiul locas de
odihn al Marelui Stefan-Vod, s'au aratat semne in
noaptea de 12 Octombrie 1777, schimbndu-se la
fata de ntristare, chipul Voevodului, caci hoteascA
a lost acea a,9ipire a Bucovinei la mparatia Austriei.
Povesteste marele nostru scriitor Mihail Eminescu
cele ce a auzit din gura unui calugar :
La Putna, un calugr batrn, mi-a aratat locul
nlauntrul biseiiicii, in care stetea odata alrnat por-
tretul lui Stefan `'oda...
Am nti'bat ce s'a fcut cu el?
CJalugarul a raspunsc cele ce auzise.
Intr'una din zilele nului 1777, la miezul noptii,
Buga, clopotul cel mare, a nceput sa sune singur,
ntiu ncet, apoi tot mai tare *i mai tare. Calugrii
treziti din somn, se uitara in ograda mnstirii. In
fioroasa tacere, in sunetul clopotului ce creste treptat,
biserica se lumina nnauntru de o lumina ciudata si
ne mai vazuta. Qalugrii coborra ntr'un treptele
chiliilor, unul deschise usa bisericii... n acea c,lip
clopotul tacu in biserica era ntuneric des. Candelele
pe mormntul lui Voda se stinsera, de $i avuseser
untdelemn destul.
A doua zi portretul Voevodului Moldovei era atilt
de mohort, de stins, nct pentxu pastrarea amin-
tireilui, uncalugarcenu*tia zugravi, af Act chipul ce se
vede astazi. Din cele ce povesteste MihaiI Eminescu.

www.dacoromanica.ro
 Noi suntem aCas in Ardeal
Rispunsul unui tiran ardelean c nd Ungurii au sr-
btorit 1000 de ani dela venirea lor in Transilvania
Cam prin anii 1894 mi se pare a fost mare
tambalu la unguri: Prznuiau o mie de ani dela
venirea si asezarea for pe aici.
Ori -cine a nvtat mcar 2 ani la scoal, stie c
ungurii au fost cei din urm nvlitori barbari peste
t.rile noastre; c ei s'au ntins noetul cu ncetul,
cuprinzand tinuturile romnesti de peste Carpati, care
nu erau unite ntre ele pe acea vreme.
Asta s'a ntmplat cam dup 900 ani de
cnd Traian impratul a adus colonisti romani
peste vechii dai, ... sCr morii nostri si unii Si altii.
Qum spun, acum 30 de ani in urm, ungurimea
din ora *ele si satele ardelene a ntins o srbtoare
s se duca vestea si in tara romneasc'.
Un carturar ungur din orselul Bistrita ntlni in
ziva aceia pe un taran roman si -1 ntreb :
Ei Rumun, de ce nu mere si voi la biserica,
astzi serbatore?
Ce sarbtoare? ntreb tranul.
Astzi este o mie de ani de chind venit noi
ungtiri aici.

www.dacoromanica.ro
 758 ,Albina"
Aa2 Apoi noi n'avem lips s tinem srb-
toare, c suinitem de dici, rspunse ndesat t-
ranul nostru.
Cam in acela timp, alt trn din Banat, da cam
acela rspuns la o intrebare urigureasc.
Niel nu-i psa de serbrile de o mie de ani ale
neamului unguresc. Tdranul romn nu le-a stricat voia,
ci numai i-a luat put'in peste picior, pentru c prea
se laud.Nu s'a tulburat c srbtoriTe se fac pe soco-
teulia lui. Ci rmne rece i nepstor, cci el e acas
i nu Se simt venitur de acum o mie de ani. El tie
c moii-i strrriosii ltii, de mai mult de 2000 de ani
aici au tost aici e cas lui.
Rspunsul tranului bntean a fost pus in pe-
aie in acele zile de un sctiitor din 'Banat, cu 'numele
:Victor Vlad Delamarina, care a fost ofiter d marirr_
in Romnia. Strofa din urm sun asa :
eDati-I vol cu joc cnturi,
D-aia bas (foarte) nu ne prea pas :
Vol vi's (sunteti) d'f adusi de vnturi,
D'apAi nol noI nI-s (suntem) acas
Dionisie Roman
prof esor

Sarcinile financiare ale Romniei .

.Cate d,torii are tara noastr. Ce avem de primit dela

fo$tii nostri du-smani
-Raboiul ipentru znrire:.>. Romnii ne-a cstat destul de
scu.mp) ;$i Sn vieti omerAti Si n bani fr sa mai ad,egm
"mina go.cpodrii or statuita ai ale locuitorilor,
800,000 de vieti ouienesti s'aw jertfit pnti Rogmnia Mar,
15 miliarde lei au.r s'aai chc'tuit din punga trii Rntru izbnda
r.iboiului, In aceast, sum sc cuprinde banuri: .de rechizitie,
dar nu se socoteste $i datoriu fe,ut, %n stri,n;tate'pentru aklas

www.dacoromanica.ro
 Albina 759

mop, cara este foarte more vi grea- Deja 1918 pn in 1922 chel-
tue".i1 Statului an intrecut wenituri'e, Pentru ap,rovizionarea
tlrii s(leit. de rzboiu peritru acgperirea deficitului bugetar,
s'au fut in 'str,imtate mprumutuxl
Dator.iile de rzboiu ,i cee .d,up rzboiru in strin.tate,
sunt acestea
1 miliard $i ,244 Rniliioane fran(Gi, framcezi.
Peste 33 mi":oane lire sterline (engleze$ti)
Peste 70 nni:ioane dolari (almericanii).
Peste 264 milioane lire italiene.
Peste 64 milioane franci belgieni.
Peste 217 miloane anrcl,
Peste 6 xnilioan9 coroane. suedeze.
285 mi,ioane coroane cehesl.ovace,
-A.proape X milion ;umtate pesetas sipanioli.
S nu ncercalti s prefaceti datoria noasttr, in lei, c v d
o cifr care v nspimi:,nt`s,
.Ocupatia germani ne-a. ridicat bogtil vi a fcut pagube cari
tree- peste 33 Imiliardc "ci au),.
Din ndemnul aliati:or am stxv:cat sondde de petrol fabri-
cile .d acolo, pricinundu-ne o p,agub de 4 miliarde lei aura
Alfatii ne-au garantat plata Ion at,un.ci ; azi ifns tac, Tot clin in-
demnul eu garantia lcr, am duls Moscova depozitul de
aur a1 Bncii Nationa:e impreun cu economi'ille depuse la Casa
de' Depuneri, apoi iluexurile de pret ale Co,roanei, ale trei vi ale
partieulviri"or,
Tot ce a,m triads la Moscova trece, ca valoare, peste 1 mi-
liard lei aura Nime,ni nu !poate $ti dai vom mai gasi ceva la ba:-
sevicip clin ce-am trimis.
Statul trebuit s retrag de:;a locuitoa-ii provinciiloi a'i-
pite coroatefe si rublele, dzndtx-fie schimb lei. Pentru asta
Sta,tul a ptit 5 miarde 800,000.000 lei din visteria
Rgmnia, dup cererea tratateloa' de pace, vi-a luat agora
ei cate o parte din datorii]c in str.in4ate dinai.nte de rtboi,u are
trilor de:a cari am lluat provincii (Au4ro-Ungaria si Rusia).
Partea noastr de plat in strintate, potrivit intinderii tinu-
turilor Luate dela tmg-uri austriaci, se ridic la 641 miTjigane

www.dacoromanica.ro
760 Albina'
c7oroane aurr, Cote de datorie ce trebuie s'o p+ltim in contul da-
toriilor Rusiei, ,pentru Basarabia, nu sia regulat inc,
Tot dup acelea$i i.rarate, am '.luat locwitorii tiiauturixor Cal
datoriile $i drepturi;e lor dinainte de rzboiu, Statul roman e
dator s plteasc pensii la fu.nctionari, vduve, orfani, inva.'azi
din tin,uturile alipite; s pl.teasc daune:e de rzboiu, s le rs-
cumpere datori,i4e la statul de care au tinut, expropierile alte
o .m.uitiime de angarale, Toate aceste sarcini tree de 9 miliarde
de lei pe an,
s
Frin lichidarea bncii dc stat a Austro-Ungariei, cu:rn $i dela
germani, ca acoperire in our a banibor de hrtie in timpu,`. ocu-
patiei, Romnia a primit la un loc abia 46 milioane $i ceva de co-
roane aur.
Ca drept destigubiri de rzboiu ave,m de primit dela Austria
Ungaxia, Bulgaria $i Germania la un loc, suma de :
9 mlliarde $i 320 mi'.ioane coroane aur.
Acestea sunt drepturile prevzute in tratate $i cari nu acopr
un macar din cheltueliBe pricinuite
de rzboiu,
Faceti, v rag, o adunare aproximativ a datoriilor $i s,arci-
nelor tarn .noastre ;i apoi o compa;ratie cu despgubizi:e de
dat, cari $i acele nu-s ,tn;car achitate ; unele, cine stie, s'or
plt 'a sfntul Asteaptk
Dar cu rounca noastr $i chibzuiala Guverne'or, cu bogtii,le
trii, ne-om scpa de datorii, Avem acum un buget chibzuit. fr
deficite $i in care s'a pus si o suma' de ?? milioane, plata dato-
ri,ilor pe acest an, in straintate, Si asa pe fiecare an, sarcini".e
financiare ale trii s'or usura pe incetu',
Si tragein ndejde'
O. S. Stietot,

CATRE ABONATI.
V rugm eu struint s aehitati abonamentuL

www.dacoromanica.ro
 BOLI DE IARN
I. Guturaiui
Acuma, iarna, sunt la, rand rcelile *i boalele piep-
tului *i ale organelor respiratiei (rsufl.rii) .
Guturaiul, Rgu$eala. Tusea, Junghiul (congestia
pulmonar), Aprinderea, de plmni (pneumonia), Apa
la plmni (pleurozia) , &celile $i nevralgiile mu*chilor,
cefei $i spatelui, lovesc far mild de la mic pn la mare
ucid mai ales pe copii ,i pe btrni. Este foarte greu
s te pze$ti ca s nu le capeti, dar macar sa *tim sa le
ngri jim la limp $i s nu lsm ca o rceal u*oar, ne-
luat in seamit, s cada pe piept *i sa se schimbe ntr'Q
boal gr ea.
Guturaiul, troana.
Se capt mai ales toamna, iarna *i primvara, pe
vremurile umede *i friguroase, la schirnbarea timpului,.
child e*im prea repede de la cald la frig etc. El se arata
prin dureri de cap, strnuturi, nfundarea astuparea
nri`lor, cu usturime pn 'n creeri. Ochii se ro*esc, us-
tura. $i la,crmeaz. Nasul apoi se porne*te s curg, s
picureze ca o ap, ce in urm se ingroa* $i se schimb
in muci gro*i.
.Cte odat acest simplu guturai este insotit de o
usoar c,'ldur, dureri in trup, astupare de urechi $i
chiar dureri in urechi. Cnd se opreste aici si nu merge
mai departe, putem s ne vedem de treburi, sa e, im pe

www.dacoromanica.ro
762 Albina'
afarh, caci trece de la sine. Totui, si nu rare ori, mai
ales la copiii mici; acest guturai se lash in gt si pe piept,
dnd bronchite (tuse) si chiar pneumonii (junghi si
aprinderi) . Cte odat trece in urechi si d curgeri (n-
jit) . Alte ori se urea sus spre oasele fetei si dh puroi in
osul de sub ochi (sinu.git) . De aceia el trebue ngrijit.
Bolnavul, dac este cu putit, va sta in cash, la cldur.
Va face gargar cu ceai de musetel sau cu acid boric, ca
guturaiul s nu se duc in gt si de aici in urechi ; la ne-
voe va pune pahare pe spate si piept, rnustar, ca s-1
mpiedice de a se lsa in jos. De asemenea va face bi
calde la picioare, cu cent** ori mutar, ca sh trag rh-
ceala de sus. l'e nas va pune :
Picturi de gomenol . . . . . . 10 cgr.
Oleu de vaselma steril,izath .. 10 gr.
-cate cinci picturi in fiecare nare, de 2 ori pe zi.
Cnd doare pe afard se va trage pe frunte, in jurul
ochilor si pe oasele nasului c spirt,, cu tuic,; frecnd
bine si va pune cr.pe cu spirt in mbalele capului, tr-
gnd c cciul, pe de-asupra. La copiii mici ns nu se
pune spirt. Cnd nu are altceva de tras pe nas, va putea
trage aburi de ap, cu spirt si sare,, ori aburi de tuic.
Cnd nasul este nfundat ru, cu nfundarea urechilor,
bolnavul va face de cteva ori aburi de ap cu spirt, ori
aph cu sare trgnd aburii si pe nos si pe gurh. Aburul
se face punnd un bolovan ars intr'un vas si turnnd
aph peste el. Bolnavul st de-asupra cu gura si pune in
cap, asa ca sa treach peste vas s 1 cuprinzh nluntru,
o pnz ori o broboadh. Sau stA cu fata de-asupra unei
oale cu ap clocotit ce scoate aburir SA se bage bine de
seam ca s nu se rastoarne oala si s'A se ophreaee<z
cineva.
.Ca medicamente; bolnavul poate tua putin aspirin
u ehinin, cte un sfert de gram din fiecare (0.25 cgr.)
{le mai multe ori pe zi; dar mai ales 3eara. De asemenea
va bea ceiuri calde,- ct de multe; fie- ceai rusesc, fie de
tet de musetel, etc.

www.dacoromanica.ro
 _Albina" 763

Daca bolnavul este slit sa iasa din casa, nu va voabi

pe afar in ger i va'umbla bine, ncltat i astupat la
gur. Surit foarte folositoare masagele (trasul) frictiu-
nile cu spirt, spirt de camfor, otet eta. La copii se fac
bai calde peste tot, chiar de multar $i de asemenea li se
poate da foarte putin chinina cu aspirina.
In cazul cnd onul are dureri mari de cap i i s -a
scornit si dureri de dinti ori mselei, poate lua unul sou
dou prafuri de antipirina.
Un guturai ingrijit la timp oprit pe loc, ne poate
sc.pa de cine stie ce alta boal mai grea, care la copii
poate fi ucigtoare, cum vom vedea mai incolo.
'Semnul ca gut.uraiul nu merge binei, ci se complica,
este caldura bolnavului, care ncepe s aib fierbinteli.
Doctor V. Voiculescu.

JOCURI CU CHBRITELE
I. SA RIDICATI 3 CHIBRITLr'RI CU UN CHIBRIT..
Crpati putin capul unui chibrit si tiati in pana
vrful altuia pe care-1 veti vr in despictura celui
dint`iu, asa ca s formeze mpreun un unghiu ascutit.
Puneti-le atunci pe mas cu vrful unghiului in
sus si sprijiniti-1 cu un al freilea chibrit, cum arat
figura 1.
Dati unui biat un chibrit cu care s ridice cele
3 chibrituri.
Cum s faceti?
S mpingeti Lsor cu chibritul al 4-lea pe cele 2
dintiu, pentru ca cel de-al 3-lee s cad pe cel
pe car'e-1 tineti in mana ; s lsati mana putin in jos,
pentru ca al 3-lea chibrit s poat ptrunde in unghiul
format de cele 2 dintiu; apoi r'idicati in sus chibritul
pe care-1 tineti in mana si pe care vor sta clare, deo-
parte chibriturile 1 si 2, de E.lt parte chibritul 3.

www.dacoromanica.ro
764 ,,Albina"

II. PUNTEA DE CHIBRITURI.

www.dacoromanica.ro
 Alba- 766

Iath mijlocul de a face un pod de chibrituri.

Veti ntrebuinta mimai chibrituri mari, nerotunjite,
urmnd ntocmai mersul artat pe figura de mai la
vale. Asezati chibritul 1 pe masa, vr'ti sub ele cele
dou capete ale lui 2 si 3, si, puneti chibritul 4 peste
aceste dou din urmh. Ridicati cu degetul cel mare
si arttorul mnei stngi pe No. 1, si varati cu mana
dreapt 5 si 6 ; veti avea as-del o parte din arc are se va
ridica in sus, rezemndu -se cu cele dou capete de
masa. Asezati pe 7 deacurmezisul lui 5 si 6 si pe 8 sub
celelalte capete ale aceorasi 5 si 6; ridicati pe 8 cu
bgare de seamh, ca sa puneti pe 9 si 10, ale cror
capete din stanga se vor sprijini pe 7 dup ce vor
1i erecut, pe sub 8 si asezati mereu pn ce arcul va
fi atins lungimea voit. (Vezi figura II).
III. CUM PUTEM MIKCA NISTE CHIBRITURI IN
RANDURI.
Puneti chibritul A decurmezisul chibritului B,
asezat pe mash', g inhlia lui A atingnd masa; pentru
asta e de ajuns ca B sa fie asezat mai aproape de-
cealalt 'parte care va rmne in aer. Pe acest capt,
asezati captul unui al treilea chibrit ; aceste nu tre
buie sa ridice prin greutatiea lui gmhlia lui A, de pe
mash', de ct dac apshm cu degetul pe acest al treilea"
chibrit. Pe al 3 -lea chibrit, asezati oblic un al 4 -lea
i asa mai departe, cum se vede in tigur. Apsati cu
degetul pe chibr'itul din urm si veti vedea ndat
ca gmlia chibritului A se ridich in sus fr ca inis-
crile chibriturilor sa se vad.
(Vedetic figura III).
IV. CUM SA RIDICATI 15 CHIBRITURI CU UNUL
SINGUR.
Asezati clare pe un chibrit cele 14 chibrituri.
ale cror gmlii vor fi in afar, celelalte capete si
vOr sprijini pe mash' cum se vede in figur. Incercal i.
s ridicati, apucnd de captul chibritului.

www.dacoromanica.ro
 ti
766 Albina"
It curim puteti face 's isbutiti : puneti peste
chibrituri si deaJungul santului format de ncruciserea
lor, Inch' un chibiit paralel cu cel dedesubt.
,

Apucai ateste dou chibrituri cu mana ridicai:

In sus. (Vedeti figura IV).

$TIRI FELURITE
Partidul muncitoresc englez a cstigat multe voturi la
alegeri, fcnd l,ropagand impotriva buturilor
alcoolice.
Pe cnd la noi crciuma aduce voturi candidatului care d de
butur, in Anglia, tocmai acei cari sie arati dusmani ai crciu-
mei aunt privij,i ca acevrati binefc,tori ai poporulnzi. Uite ce
cuvinte tari au ndrznit s spuie a,'eg,torilor candidagii parti-
dului muncitoresc :

www.dacoromanica.ro
 A1b_i,rl; 767

,,Toti recnnoastem ch fubricatiunea buturilor spirtoase nil-

,ueuzh econo,uLia trii, siniitatea tuupeasc '.$i sufleteasc a popo-
ruTui, li;iutwrile spirtoase suut o primejdie pentru viata publ[je
$i ticaloseste politica,"
Isr:e,te
Ramsay Mac Donald
$eful partidu'ui muncitorescc din Anglia.

Sotia presedintelui republicei Statelor Unite ale Americii

crpeste ciorapi, coase...
Cel dinti ont, capul statului din tara cea mai puternic din
lume (State'e-Unite) se numeste Coolidge; a fost gazetar ; are
inch .un fecior lucrto: la fabric, Sotia liai $i acuma cr.peste cio-
rapii b,rbatului ei si ai copiilor.
DeSi ar putea tri ea o anprteas, nu-i este ruine srsi tie
obieit' ei, lnzcrnd pentru cas,
Este o pa'Im pentru obrazele cocoanelor fudule,

De ce Franta tine pe Neamt de mini si de picioare ?

Pentruc are dreptate.
In vremea rzboiului, l\Temmtii nvlind in Franta, au fkut
$tricc.ivaLi de 102 mi'iarde de franci francezi, Nemtii au pustiit
eu totul tinuturi itntregi, Pn $i pmntul 1-au rsturnat eu tu-
nurile, ,nct nici pn;i attzi nu s' putut face bun de a,rat $i se-
rnnat, 741 de mii de case auspart Nemtii, 5;n afar de sutele de
fabriei si alte C:ucrri mari, Fra,mta a cheltuit pn acum 49 de
rniliarde s poati'ti repara ce s'a sftrcat, dar Germania n'a pltit
dect 4 milxa;rde, Iat de ce Franta tine de guter pe Nearrxt.

Intinderea semnturilor de toamn. -

Din pricina secetei, astil taimn s-a se,mii,nat mai putin ca

aaul trecut,
Cam eu 100,000 hectare gru mai putin si eu 52.000 hectare
de cd`elalte semnturi de toamn, Rapita, anul ta-ecut, a fost
aultivati pe o lnindere dc 15.000 hectare; anul acesta abia daca
vom avea 3000 hectare,

www.dacoromanica.ro
768 A i b i m a"

Trebue s inte:egern eu totii c numai aturxci se va iefteni

trati% ctid vom avea s'ernrurturi ct mai ;multe, eu deosebire
gru pentru export.
Doar dela semnturi:e de primvar s tragem mai 'mult
ndejde, c dela cele de toamn mare pi;icopseal n-i,

De -ce grul romnesc n'are- pretul cel mai bun ?

Mu1ti nugustori strir s'au p:isns) c cerea ele ce le-au venit
din Romnia sunt ncurtite, suait amestecate cu pleav, cu p-
mnt, ou Seminte de' buruieni.
Tran nostri nu ,prea inteleg ce rAu ne poate face necinstea
$i nepadceperea unora 1: Is;e i,ese nume ru, chrn,u dm marf bn'n
atunci strintatea .nu va mai .cWmpra dela noi.
SA bgm de seam sa nu fim conGurati pe ;piata lumii pe cu=
vnttx: c dnt cereale d calitate proast, c'atunci onr sta cu bu-
catele in magazii, ori vom fi siliti.s le le dm pe preturi schaute-'

Permisele 'de vntoare pe 1924.

Permisele de vnoarP ,port arm $i cini de vntare sunt
valabi:.e pe anu. in cu;sul cruia au font liberate, ori care ar fi.
.

data liberrei lore

Taxele perntru permiseic de vnutoare sunt urmtowe'e
1. Permis de vntoare lei 100; 2. Permis de port arma.
(pentru fiecare anm) lei 1U; 3. Permis pentru cini : a) prepe-
l.ica,rul :ei 25 ; b) copoiul lei 100; c) basetul, cinele de mistret,
cini pentru vulpi, lei 50 ; d) ogarul lei 1000.

F11NNATIA ClLTlRRGA PRINCIPEGE CAROL"

Str. Doctor Kalinderu 10. Bucuresti
E

m
.ect

Con,._ Sur.
U

of jud.

www.dacoromanica.ro