ANALELE A. R.TOM. XXXIV.MEM. SECT. ISTORICE. No. 15.

. . . .
., . i ,
.
.. .
.-
,- ACADEMIA ROMANA _

,. .

. ,
.
r

U\ OFITER ROMAN
_,UN.
.

. .
_..
IN OASTEA LUI CAROL AL X I I EA

, . - .. .
.
a' i. k

. -7--- CATEVA NOTE

DE . r
.
%
-
. . .

N. IORGA .
, ,.
..
MEAIDRU AL ACADEMIEI ROMANE. ' , .
4

" . .
- J .
,.
.
. . .
,
..

EXTRAS DIN
ANALELE ACADEMIEI
Seria II. Torn. XXXIV.
ROMANE
.
, . . MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE. '.
1_
'.'i

. ', ' '1 .

-.
rm. 0. pua -- u

.:
. I
A %jai 1" It . ,
..:

. . : , '
r
.sk age 1 z 1. Z.)
...., / _.`0
."- o ,

\ rori.aw-
-1.-
x .
. il s

' BUCURESTI 4

LIBRARIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA §i LIBRARIA NATIONALA

,, #

. . LEIPZIG VIENA
,
OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

.
. -'
..
.
1912. . 5. 32.125.

. .
I

I,
5'
,
-
, Pretul 20 basil.

r.

, 4

h 1)1 I r I
 .
.. . _ ,.SIT
. Ika

- Seria I :
1
SatitilECk C

'
.

AhatelAllet Atli Academice Romilne.

SliiitTi"
....... ilf Tom 1 --.,AT.
Anatel
Sesiunile anilor 1867-1878.
iiei Romilne. Seria II: L. B.
Cola
boar"' , Tom. IX. -
Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2.
Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.
Indice alfaetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898
Tom. XXI. Desbaterile Academiei in 1898-9 . . . .
2.
5.
. XXI.Memoriile Sectiunii Istorice . . .
XXII. Desbaterile Academiei in 1899-1900 .
6.
6.
XXII.--111emoriile Sectiunii Istorice
XX/71.Deshaterile Academiei in 1900-1901
3.
5.
XXIILMemoriile Sectiunii Istorice 4
XX/VDesbaterile Academiei in 1901-2
XXIV.Mentoriile Sectiunii Istorice
6.-
3
XX V.Desbaterile Academiei in 1902-3.
XXVIDesbaterile Academiei in 1903 4
XXVI.Memoriile Sectiunii Istorice .
... 5,50
5
5.
.

XXVIIDesbaterile Academiei in 1904-5

XXVILIllemoriile Sectiunii Istorice . ..... .
. 4.
Stefan eel Mare, Mihaiu Viteazul siMitropolia Ardealului, de N. Iorga ,40
8.
Romanii din Bosnia si Hertegovina in trecut si in prezent, de
Isidor Iesan . . . . . -. . ...... .
. . . . . . .
Cateva manuscripte si documente din Cara si din strainatate re-
. . ,30 .

lative la istoria Romanilor, de N. Iorga . . . . . . . . ,20 . . .

Vieata lui Alexandru Voda Callimachi Domn al Moldovei, cu prile-

jul descopeirii testamentului situ, de N. Iorga . . . . . . ,20 . .

Indreptari si intregiri la istoria Romanilor dupa acte desooperite

in arhivele sasesti. I. Brasovul, de N. Iorga . . . . . . . . ,50 .

Barbatii culti greci si romani si profesorii din Academiile de Iasi si

Bucuresti din epoca zisa fanariota (1650-1821), de C. Erbibeanu. ,50
Nichifor dascalul, exarh patriarhal, si h. gaturile lui cu terile noastre
(1580-1599), de N. Iorga ,20
Datele cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ai lui Ale-
xandru eel Bun, de Dimitre Onciul . . . . . . . . . . . . ,30. .

I. Tanoviceanu. (Cu 1 tabela.) . . . ..........

Contributiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, de
. . .
Despre Ungurii si Episcopiile catolice din Moldova, de Radu Rosetti. ,80
,30
Vieata si Domnia lui, Barbu Dimitrie Stirbei, Domn al Terii-Ro-
.
'
manesti (1849-1856). Memoriul I, de N. Iorga
XXV/H.Desbaterile Academiei in 1905-6
XXVILLMentoriile Sectiunii Istorice .
........ .
. . . .
,30
. . . . . . .
. .
. .
. 5.
6
Vieata si Domnia lui Barbu Dimitrie tirbei, Domn al Terii-Roma-
nesti (1849-1856). Memoriul II, de N. Iorga 1,60
Cronica Bohotinului, de Radu Rosetti . 1,60
Notiunea valorii in istorie, de A. D. Xenopol . . . . . . . . . . ,30
Din Nichita Acominatos Honiatul, tradue3re a partilor privitoare la
Istoria Asanizilor, cu introducere si index, de Gheorghe Murnu 1,20
Note genealogice $1 biografice despre famijiile Buhus si Rosetti,
fosti proprietari ai mosiei Bohotinul, de Radu Rosetti . . . . ,40
Cateva manuscripte si documente din ,tara si strainatate relative
la istoria Romanilor, de N. Iorga ,30
Cauzalitatea in succesiune, de A. D: Xenopol ,50
Originile partidului national in Romania, de A. D. Xenopol . . . ,20
XXIX. Desbaterile Academiei in 1906-7
XXIX.Menzoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . . ..... 6.
8
Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti . . . . . 1,50
Despre originea si transformarile clasei stapanitoare din Moldova,
de Radu Rosetti . . . . . ., . . . . . .
. . .

Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

. ..... . ,70 .

*tirbei in apus, de N. Iorga . ,20

de A. D.
Xenopol . ...... .
Congresul pentru Proprietatea literara si artistica,
. . . . . . . . .
Cateva farame din corespondenta lui Alexandru Voda Ghica, Domn
. . ,20 . .

si Caimacam al Terii-Romanesti, de N. Iorga . . . . . . . --,20 . .

Congresul sociologic din Londra si organizarea militara a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopol ,30
Despre censura in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul
. ..... . ...... .
provizor rus si functionarea ei sub acel regim, 1828-1834, de
,40
--
Radu Rosetti . . . . . . . . ,

II. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1834-1849, de Radu Rosetti . 1,50

III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regula-
_
mentare, de Radu Rosetti. ,60
 I

UN OFITER ROMAN IN OASTEA LUI CAROL AL XIV"

CATEVA NOTE
DE
N. IORGA.
Membru al Academiei Romano.

)51edinta dela 9 Martie 1912.

«Societatea pentru editarea izvoarelor privitoare la istoria Sue-

diei», societate intre membrii careia mi s'a facut onoarea de a ma
cuprinde, public& o culegere do scrisori ale lui Carol Piper si Carol
Gustav Rehnschiold in timpul captivitatii for in Suedia (Carl Pipers och
Carl Gustaf Rehnschiolds koncept till utgaende skrifvelser under deras
fangenskap i Ryssland, 1709-1715), editata de d-1 Petru Sorensson.
Se stia ca intre ostasii lui Carol al XII-lea, «leul nebiruit» al
Suediei, ca si intre ai lui Petru eel Mare, erau si Romani, cari gasiau
astfel, intr'o mare lupta europeana, putinta de a-si cheltui o energie
viteaza, de care tara for n'avea nevoie. Postolachi Chigheciu, fost
«horonje», stegar al regelui Joan Sobieski §i un time pazitor de gra-
nita la Campulungul Bucovinei, e cunoscut, ca §i colegii sai de subt
steagurile polone, ca Vasile Isacescul, Toader Calmasul, un parinte
de Domn, §i altii (1). Prin cronici publicate in ziarul «Minerva», d-1
D. N. Ciotori, care a facut studii in Suedia, pomeneste pe Sandul
Coltea, care state& in slujba regelui Suediei.
Despre dansul se vorbeste in lucrarea de astazi a d-lui Sorensson.
()data, intro cei ce ar trebui strajuiti in prinsoarea for ruseasca
apare «Sandulln, ca maior, si anume inaintea celui dintaiu ce s'a
asezat intre Rusi din familia Kaulbars, care a dat, cum se stie, in tim-
-

(1) In Volumul XXI din Studii 0 Documente, am publicat si in facsimile un act, din
care se vede cia Intro strelitii din Moscova era Romanul oandro craw fost izbaqa de
strealeV1 dims Rosii, dela Trebled,
Avoid() A. R. Tom. =IV. Monsoriile Sect. Iatorice. 1

.1
2 N. IORGA 866

purile noastre, un guvernator general al Bulgariei: «ofverster San-

dull, ofverst-lieutenant Kau Mars» (p. 86). El state trei ani in Rusia
si in adevar primi ajutoare (p. 162).
La 10 Decemvrie 1710 i se zice der Obrister von den Wallachen
Sandul ». Se vede ca a fost prins la Pultava, cu Kaulbars si un ca-
pitan Saxe, si dus in Siberia. Aici fura asezati tocmai la Tobolsc,
ain cea mai mare mizerie si lipsa de toate cele de nevoie n, ducand
vieata necajitan. Nu se mai putt' rade, acolo, ci fugi, cu Saxe. Fu
prins in tale. Ca pedeapsa, ei doi, si Kaulbars, fura porniti si mai
departe, la Mout°, ela cel mai din urma capat al Imparatiei, unde,
lipsiti de tot ajutorul omenesc, nu OA inaintea ochilor decal nea-
paratul sfarsitn. Se Mai o staruinta pentru Kaulbars, dads nu si
pentru ceilalti doi fugari, cari puteau fi pedepsiti.
Ew. Excellence wird zweiffelsohne erinnerlich seyn, wasmassen auf
hohen Befehl Ihr. Zar. Maytt. nachfolgende drey gefangene Officierer,
nembl. der Obrister von den Wallachen Sandul, der Obrist-Lieutnant
Kaulbars und Capitain Saxe, von denen andern Gefangenen bey Pul-
tava weggenommen und nach Siberien verschicket worden, woselbst
sie bissher in der Stadt Tobolsk in groster Misere und Mangel aller
Nothdurft ihr kiimmerliches Leben zugebracht, so dass auch end-
lich zwey davon, nembl. der Obrister und Capitain, die ungliickliche
Resolution gefasset sich mitt der Flucht auss solcher Gefangenschafft
zu rotten, aber das Ungliick gehabt dass sie wieder ertappet worden,
der Obrist-Lieutenant Kaulbars indessen hievon weder die geringste
Kundschafft gehabt, noch mitt ihnen sich auff die Flucht begeben;
denne ungeachtet dennoch alien dreyen angesaget worden dass sie
ehestens von dannen nach Jakutzki weggeffihret werden sollen, an
den aussersten Grenzen dieses Reiches, woselbst sie, als von aller
menschlicher Hiilffe entblosset, nichts anders dan ihren unvermeid-
lichen Untergang vor Augen sehen. Wir lassen dahin gestellet seyn wars
denen wiederfuhret so sich mitt der Flucht zu salviren vorgehabt,
wiewohl auch sie als miserable Personen einiges Mittleyden verdienen,
konnen aber nicht umhin in Sonderheit vor den Obrist-Lieutenant Kaul-
bars bey Ew. Excellence dienstlich zu intercediren, dass er, wan
ja der Andern Verbrechen eine so hart° Straffe als die Relegirung
,

nach Jakutzki verdienen solte, nicht mitt ihnen gleich tractiret, sondern
entweder hieher nach Moscow zu den andern Gefangenen gefiihret, ;

oder auch hiss weiter dorten in Tobolsko gelassen werden mop.

Wie dieses eine billige Sache zu seyn scheinet, nachdem genieldter
Kaulbars sich nicht aufs Neue verbrochen, so leben wir der gewissen
867 UN OFITER ROMAN IN OASTEA LVI CAROL AL XII -L2A. a

Hoffnung, Ew. Excellence werden entweder selbst die Ordre stellen

oder solche, wan es nothig, von hoherer Hand zu erlangen suchen,
damit mehrgemeldter Obrist-L. Kaulbars zum Wenigsten, wo es
nicht vor alle drey, zu erhalten, entweder noch in Tobolsko gelassen
oder auch hieher zu denen andern Gefangenen gefiihret werden
mOge» (pag. 259-60). .

In acts el nu e numit faptul ca, in tabla numelor se trimite

la a Koltza n arata ca el §i regimentul sau de a Valahi» sunt bine cu-
noscuti. Cu privire la ei, bunul prieten al Romaniei care e d-1 Teodor
Westrin, arhivar la Stockholm, care ne-a dat copia documentelor sue-
deze pentru volumul IX din colectia Hurmuzaki, ne trimite lamuriri
interesante. Am cerut lamuriri, si d-lui Sorensson, i vi le voiu co-
munica.
D. Westrin ne comunica acest act:
Sekreta utskottat till konung Fredrik I any. afsked ur rikets tjanst an. an.
for Ofverste Sandul Kolza. 1

Den 16 maj 1723. . .

Hartiu resolverade Regeringen: Bifalles, och afgar harom befallning till

Statscontoiret, Stockh., i Radcammaren, d. 24 Maj 1723. Expedit.

. (Re feral). t
Se dan Sekreta Utskottet i und. memorial of den 25 April,begart att Kon-
glig Majestat ville forse Ofverste Rasochacki och 6 harvarande rythmastare
med sOkt dimission och benada dem i ett for alit med ett hell ars afskeds-
penningar efter svensk Stat, sa hade f. d. Ofversten for Konung Karl XII: s
Voloscher Sandul Kolza i en supplik till Sekreta Utskottet framhallit sva-
righeter for sig att stanna i Sverige till foljd of sin obekantskap med dess
sprat: och seder och bristen pa kyrka att forratta sin gudstjanst i, och anhallit
om nad. dimission for att kunna resa hem till sift fadernesland och om
nagot understOd till underhall och respenningar for sin langliga tjanst samt
sina manga olyckor och svarigheter, i synnerhet under den langa fangens-
kapen, heist general-lOjtnant Gyllenkrok i Krigskollegium 1722 forsakrat om
nad. afsked och en beloning pa 1.000 rdr. Sekreta Utskottet hade visser
lingen, i formodan att Sandul skulle stanna i landet, anslagit at honom 400 dlr
smt i pension och dessutom i afrakning pa pension ett hemman att bo pa.
Men pa skal, som han sjalf anfort, och da en besparing i staten under dessa
knappa tider kunde ske genom indragning of bans pension, begar Seskreta
Utskottet att K. M. behagade utfarda dimission for Sandul och utom pen-

.1
4 N. tonne 868

sionen, som han egde atnjuta till manadens slut, benada honom, som framfor
det andra palska manskapet tiger besynnerliga meriter och fortienster, rued
de lofvade 2.000 dlr. smt, som kunde honom anordnas of de till afskedspen-
mingar for afgaende officerare an, slagna medel. . .

Comisiune secrete ceitre regele Frederic I-iu cu privire la demisia din

serviciul Statului a colonelului Sandul Coltea.
16 Maiu 1723.
Face parte din hartiile oficiale rezolvate. Se admite si se trimite odath cu
porunca in acest Bens la Biuroul tezaurului public. Stockholm, in sala Con-
siliului, la 24 Maiu 1723. Expediat.
Re feral.
Dupt ce Comisiunea Secrete a cerut, prin memoriul din 25 Aprilie, ca Males-
tatea Sa sit aprobe demisia Colonelului Rasocachi si a altor vase ofiteri de
cavalerie aflatori aici si sit acorde, pentru fiecare in parte, pensia din par-
tea Statului pe un an intreg, astfel a aratat si colonelul Sandul Coltea, fostul
comandant al Valahilor sub Carol al XII-lea, printr'o cerere adresata Comi-
siunii Secrete, greutatile pe cari le intampinit aici si ca numai poate sta in
Suedia din pricing ca nu canasta limba si obiceiurile terii si lipseste o bi-
serict in care sit se fact slujba dupt cum e religia lui, si a cerut sit i se
primeasca demisia spre a pitted sit se intoarca acast, in patria sa si sit i se
dea un ajutor de intretinere si drum pentru indelungatul situ serviciu,
precum si pentru multele lui nenorociri si necazuri indurate mai cu osebire
in indelungata lui captivitate, precum si Locotenentul-General Gyllenkrok,
din Consiliul de RA sboiu, in 1722, i-a recomandat licentiarea o recompense
de 1.000 riksdaleri, Comisiunea Secreta, inchipuindu-si de sigur et Sandul va
ramanea in tart, a aprobat pentru e1400 riksdaleri ca pensie, precum si tot ca
pensie i-a dat si o loduintA in care sit sad'. Dar, dupt cererea pe care ni-o
face el insus si cum nu avem rezerve in Cassa Statului in aceste vremuri
de lipsa nu i se poate da pensiunea, Comisiunea Secreta', core ca M. Sa sit de-
creteze licentiarea lui Sandul si, afar) de pensiune, pe care o primeste la
sfarsitul lunii, sit -i acorde lui, care, inaintea altor ostasi polonezi, are merite
extraordinare si servicii aduse terii, 2.000 de riksdalleri, cari sit i se ran-
duaesch din banii pentru ajutorarea oficerilor pensionari. (Traducere de D. N.
Ciotori).

Deci Coltea iesi din inchisoarea militant siberiant, dupt vreo zece ani
de suferintA. I se filet o pensie de 400 de rixdaleri pe an si i se dada ci
cast de locuinta. El nu se invoi sa rAmAie tams: necunostinta limbii si lipsa
869 UN OFITER ROMAN IN OASTEA LUI CAROL AL XII-LEA. 5

hicasului de inchinare dupa dating neamului sau it flour& sä cear& a i se

ingadui intoarcerea acasa. «Neobisnuitele merite 91 slujbe aduse Suediei»
facur s i se acorde atunci, pe Mega ultima pensie, si insemnata recom-
pense de 2.000 de rixdaleri.
$i tine stie undo va fi murit in obscuritate acest colonel Co Itea nu-
mele-i aminteste biserica Coltii din Bucuresti, in jtirul careia a dainuit le-
genda cladirii prin Suedezi, ostas de aventura care acoperise de glorie, in
tovarasia celui mai mare viteaz, numele natiei sale!
N. Iorga, lin ofifer roman in oastea lui Carol al XI1-lea.

741

Cop / 4-,1 7"4-"nt... (;4/ Zyiel-el 4r-e4 .1771 Col

Jr Gt.- let{ 4-(
p
.24 re'r 'CP (.1 /1.71 - ''." lt..-Ltegt IrZe. %,414,/, CA77 eVeer .

Ana lele A. R.Torn. XXXIV.Menzoriile Seq. letorice. 174a (not...*

Analele Academiei Rol-name. L. B.
Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol -,30
Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol . . . . . . . . . -,30 .

Traditia istorica in chestiunea originilor romane, de Dimitre Onciul. -,20

Doua Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Tran-
silvania, de roan Puscariu . . . . . . . ,30 . .

Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnejilor $i

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . -,30 .

Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. -,30

.

Evangheliile dela Horror si Voronet din 1473 $i 1550, de I. Bogdan 1.-

5.-
Tom. XXX.-Desbaterile Academiei in 1907 -8.
. XXX.-Memoriile Secliunii Istorice . . . - . .
Despre censura in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica $i des-
. 6.- .... ..
fiintarea ei, de Radu Rosetti . . . . .. 1.- . . .

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puscariu. -,20

Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.-
Lupta intre Draculesti si Danesti, de A. D. Xenopol . . . 1.- .

Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubau, Vasile Damian), de Const. Giurescu . . . . . -,40
Inscriptiile dela Cetatea-Alba si stapanirea Moldovei asupra ei,
de I. Bogdan . . . . . . . ...... .
Documentul Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene
. . . . . . 1.-
in sec. XV, de I. Bogdan . . . . 1.-

..........
. .
Indice alfabetie al volumelor din Anale pentru 1898 -1908 ' 2.-
Tom.. XXXL -
. XXXL-Memoriile Secliunii Istorice
1 8 9 8-
Desbaterile Academiei in 1908 -9
1908. . . . . . . .

. .
. .
.
. .
. .
5.-
10.- . . .

Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20

Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de .Radu Rosetti . . -,50
Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan . . . . . . . 1,60
Cum se cautau mosiiie in Moldova la inceputul veacului XIX.
Condica de rafueala a Hatmanului Raducanu Roset cu vechilii
lui pe anii 1798 -1812, de Radu Rosetti . . . . . . 1,50
Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sulu. -,20
Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatiunea ruseasca dela
1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu
Rosetti . . 2.-
Negru Voda $i epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . - . . . -,50
Criminalitatea in Romania, dupa ultimele publicatiuni statistice,
de I. Tanoviceanu. . -,30
A rhiva senatorilor din Chi$inau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.
II. Negotierile diplomatice $i operatiunile militare dela 1807-1812.
Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50
Unionist' $1 separatisti, de A. D. Xenopol ...... -,50
.
-3.
XXXII. - Desbaterile Academiei in 1909-1910
XXXII. - Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . 14.-
.
. .
5.-
1.iri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-
dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50
Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.
III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de Radu
-Rosetti
Radu Rosetti ..... .
IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de
. .
Despre elementele cronologice in documentele romane$ti, de N.
Docan.
. .... . .

. .
1,60

2,-
-,50
de A. D. Xenopol . ........ .
Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,
. .
Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie
-,60 . ..... .
si documente, de N. Docan . . . . . . . 1,20 . . . .

*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80
Conflictul dintre guvernul Moldovei $i manastirea Neamtului.
I. Inainte de 1 'Julie 1858, de Radu Rosetti. . . . . . 1,60 .

Costin, de I. Tanoviceanu . . . . .....

Marcie spatar Ilie Tifescu $i omorirea lui Miron $i Veli$co
. . . . . -,50
Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 $1 14 Septem-
.

vrie 1602 (7111), de General P. V. Neisturel . ...... . . . -,50

Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.
Dupe 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti . . . . . . . . . 1,50
Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a vea-
cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814 -1878, de A. D. Xenopol . . -,70
a Doamna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.-
Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol . . . . . -,20
Despre metoda in $tiinte $i in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20
Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

C n
 1

Ana lele Academiei Romane. L. B.

-
Torn. XXX/11.Desbaterile Academiei in 1910-1911
XXX/H. Memoriile Sec(iunii Istorice . .
4.
12.
. r.

-
Francisc Rakoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu.
resti si Romanii, de N. lorga . . . . . . . ,40

......
. .

.....
. .

Un calator italian in Turcia si Moldova in limpul rasboiului cu

Polonia, de N. Iorga . . . . . . ,30
Dona documente privitoare la Revolta boierilor din Cara Fagara-
: sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508-1510,
de loan Puscariu ,20
Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. lorga . 1.
N. lorga . . ......
Cateva note despre cronicele $1 traditia noastra istorica, de
. . . . .
. . . . . . - 90.
" Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.
Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga .
Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga .
. ..... . ,40
,30
.
I

Cava despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. Iorga

Insemnatatea divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria
1.
L. I
renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza.
I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 . ,40
II. Anul 1856 1,20
-- III. Anul 1857
IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi $i Bucuresti
V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-
1,60
1,60

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu . . .

Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca
. . . 1.
(influente $i conflicte), de N. lorga ,20
Muntii Tamas si Tarnasel, de loan Puscariu . . . . . . . ,20
Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

.
de Dr. Atanasiu M. Marieneseu
XXXIV. Desbaterile Academiei in 1911-1912 . .
........
Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,
. .
(Sub preset).
1.
» . XXXIV.Memoriile Sectiunii Istorice . (Sub preset).
. .
Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul $i actele ei, de N. Iorga. ,50

.
-
Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-
Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-
nilor, de N. Iorga 1.
Insemnatatea divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria
renasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza.
1.

I.
VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi
VII. Anul 1858. Caimacainia din Valahia a domnilor
Emanoil Baleanu, Joan Mann si Ioah A. Filipeseu si influenta
............
.
' precumpanitoare a Adunarei Elective din Iasi asupra Aduna-
rei Elective din Bucuresti . . . . . 1,60
Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,
3, de Ioan C. Filitti
Contributii In istoria bisericii noastre : I. Despre Manastirea
1.
-
Neamtului. II. Balinesti, de N. Iorga . . . . .
0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan
. . ,40
,50
Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din
vara anului 1911, de Vasile Pdrvan . . . . - . . . . 5.
-
Insemnatatea europeana a realizarei definitive a dorintelor rostite
de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-
trie A. Sturdza, I . ,80
II. ,40
III.. ,70
Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20
......-
. . . .

- I. Inainte. de Conferintele din

Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupd Catalogul lui din
1847, - de N. lorga .
Politica Austriei fats de Unire.
. . . . . . . . . ,60
Paris, de N. Iorga ,30

Inst. de Arte Grafice CAROL GOBLa S-sor !. St. Rasidescu.

S' F 4L, Ls