ELEMENTE

D&

(STO"RIA ROMANILORU
PE�TllU

CLASSILR PRIMARE

DE _

EDIl'lUNEA A NOUA CORRESSA şi ADAUSSA

BUCURESCI
LIBRĂRIA G. IOA-N'ID & A. SPIRESCU
Strada Lipscanir.

1872.
 BUCURE S CI
TYPOGRAPHIA CURTEI (LUCRATORI A.SSOCIATI)
12, Passaginl Roman 12.
 INSTRUCTIUNE
PENTRII PROPIINEREA ISTORIE!.
La propunerea Istoriei, Professorii, volt narra mai
anteiii el insu§i bucata istorica despre care ad se trac-
telie, cu cuvinte catil voril put4 mai simple §i mai
potrivite cu intellegerea scolarilortl; le yogi descepta lu-
area minte asupra Ionia' in care s'ail petrecutil eve-
nimentele, qi asupra timpului candd s'ad intemplatil a-
cestea. Ei voril repeti acesta ds doue , kii unde cere
trebuiata, §i de trei on ; apoi vorii invith mai ftnteiii
pre scolarii eel bun! se reproduci cello narrate de
din§ii, dupg aceea volt provocb, pre cei mai titrclii la
minte. CAndil Professorii se vortl fi convinsu ca sco-
larii ail deprinstl deplinil obiectuld, ii voril pone se
citdsca testuld din carte, facendu-I se iee a minte is
frasile §i la termini! Tatrebuintati. Candd aril veni la
nisce termini neounnoscutl, Professorii II vord esplich
cu tog essactitatea , §i nu voril FAO, pre scolari se-I
intrebninVeclie Ono* ce nu volt fi incredincati el l-ad
Intellesd deplinl.
In fine dupI done satl trei recitiri , Professorii vortl
provoca pre scolari se recites:1e bucata istorica in frasi
correcte. Dail se volt pvali de a lassa pre scolari se
memorelie , in mod'i mecanictl, frasi nArte sea nein-
teilesse de &Ili', cari nu facil alta de catd obossescu
mintea scolariloril rii-I descuragiNit de la invelidturi
 TABLA DE MATERIA

ISTORIA ROMANILORt.
Pag.
A. Starea Daciei inainte de venires Romani loril 1
I. &kite cello mai veal despre locuitorii terrilor5 de la Marra
U. Contactulil Roman; loril en Mai . . . .
B. Starea Daciei suntii Traianii pi urmatoril lui
... 1
3
8
I. Bat Ade hir Traian5 en Dacii
II. Dada suptil domnia Romani lorti . . ..... , .
C. Starea Daciei suptil imperatorii Bizantini pi suptil inenrsele
8
13

barbarilorii 20
I. Jusbnianil ysf urmatorri lui in imperinlii Bizantinil 20
II. Venires Bulgariloru 22
III. Venires Ungurilorii . . . . . . . . . 21
IV. Cruceferil, pi Romanii din Moesia
V. Venires Mari loril . . . . . . .
D. Starea Dade suptil Domni independinti . . . . . .
. ...... 21
34
36

II. Starea Moldaviei' saptii Stefan I pi Sii lui

III. Venires Turd lora in Europa.
..... .
I. Starea Romftniel suptil Radn Negrn pi Michail Bassarabii . . .
. .
Mircea ndomnulii Romaniel . .
16
88
40
IV. Alessandro I. domnul5 Moldaviei pi Sit set 43
V. Joanne Corvinii de Hunniade 4b
E. Starea Daciei dupa caderea Constantinopolii 51
I. Vied V, on supranumele Tepee 15, organiseg terra militaresee . 51
II. Stefanii eelhi Mare Dorn/lulu Moldaviei 52
III. Urmare 54
IV. Bogdan domnul Moldavia!, Radu cellil mare pi Negu Bassaraba ,
domnil Romitniei 65
V. Petra Raresiu, Domnulil Moldaviei, sil Joane Zapolia Domnulii
Transilvaniei N.47' 70
F. Starea Daciei de la mertea In! Petra Raresin ping la a:tortes
lui Michail Viteclul5 76
I. Mircea III pi Sri . . . . . . . . . 76
IT. Starea terriloril Rorpttne pre tirnpulii Int Miehail Vitedu 15 . . 80
Ill. Michail se face Don nil preste teat Dada 84
1V. Adversitatile lui Michail Vitedele, recuperarea Transilvaniel .
pi mertea lui 80
 Pag.

lnl ConstantindBr6.ncoveana . .......

G. Starea Netei de la mortea lui Michail Vit611a1u ping la m6rtea
. . .
I. Stares. terrilord Rom Ina pre timpulii lui y,erban Bassarabii . .
94
94
II Basilal Lapu Hominid Moldavia qt Mite ft Bassarabli Doinnuni
Romitniel 97
III Constantind Bassarala Domnulii Romaniei . . 101
IV. Serbanii Cantacazend Doman 16 Rom6,uiei . . 109
V. Constantinii Brancoveanu Domnu ld Rornftmel . . . . . 1C9
H. Stares Dacia de la mOrtea lui Constantind Rrtmcoveanu 1714
ping Ia scullarea lui Teodord t821, Peru:1(10d Finariotdor. . . . 119
I. lite Old Mavrocordatii 119
II. Constantin Mavrocordatil 118
III. Alessandra Ipsi ante . . . , . . . . . . . . 124
IV. Stares terrilotii Romane:de la annulii 1797 ping Ia am:mid t821 19

..... .
J. Starea Daniel de la scallarea lui Teodord 18!1 pInZi in clilele
nastre 1868 . . . . . . . . . . . .
I. Gregortil Ghica domnuld Romdruel qi Joanne Sturzea Domnulti
131

Moldaviei 134
IL Maud Sturzea, Alessandra Ghica , Georgil Bibescu , GregoriiI
Ghtca, Barba Stubeiii 139

IV. Carol I....... .

III. Alessandro Joanne I. Casa .
. . ..... .
140
142
 ISTORIA
ROANILORU

A.

Starea Dade inainte de venirea Romaniler.

I.

Scirile celle mai vecla despre locuitorii terilorli de la

Dunitrici.

1. Multi cellii mai mare ally Europei care curge de

la appusti spre restirini §i se versa in Marea negra, se
numih In vechime Istru, mai pre urma Duneirict. Din
cella d'anteid timpuri de cars avemti cunoscintie istorico
terrile de a dr6pta acestui riti erk locuite de Geti ;
celle de a stanga din tinutulii Mureplui §i alla Tis-
sei, de Agatursi; §i celle din tinutalii Oltului, Argo-
§iului, Prutului, Dunastrului, Danaprulal §i Dunului, de
Scud.
2. GeAt era unit popord curagiosit, credea in unti
pea §i in nemurirea sufletului, care invetiatur5 o pH-
misserii. de la and filosofd allfi lorii, anume Zalruosse.
Agatur§ii erh applecati la luxii, qi purth scale de aurti.
 Scutil ducea o vietia nomadica, qi prin incursele lora
In Asia, interritara pre Pers! asupra sa.
3. Darin fiala lu! Ustapse, regele Persilora, pieta din
Asia cu o armata numer6sa, §i veni Ono la Bosforal5
Tracicti, preste care facts unu porta de vasse qi trech.
In Europa. Inaintanda prin Tracia dede preste Geti,
cari crelendu - se a fi destull5 de tar!, redicara armele
asupra Persilor5, lase ei furl invin§i i indatorati a
merge en Dada In contra Scutilora.
4. Din terra Getilora Persil trecura Dunaria preste
un5 podii de lemnii , §i purcesera assupra Scutiloti.
Acestia se retrassera prin locurile lor5 celle derierte,
§i trimissera soli la Grecil de la Dunaria ca se ar41
podul5 §1 se lasse pre Pers! In manite lor5. Ganda In-
tellesse Dariii de acesta se Intorse Inderatti cats putu
ma! currend5 , lassa pre Get! se traiesca In pace dupe
legile §i datinile Joru qi 015 se dusse in Asia, (1) an.
inainte de Chr. 510.
5. Dupa acesta intemplare Getii remassera in terra
1or5, i se luptara adese orl cu Traci! §i en Macedonii
0'15 pe timpurile Jut Filippu, candy fura respin§1 de
Macedon! cotra Danaria. Atunci el trecura de a stanga
Dunarii §1 coprinsera locurile Scutilorti. Dupa mortea
Jul Filippa; se sculla fflulii sea Alessandru, §i turbura
poperele de la Dunaria, Sirmu, regele Triballiiorii, fugi
in insula Peuce dintre gurile Dunaria ; Getil se apperara
ca armele, inse neputandu-se mesura cu falangea mace-
donica, se retrassera in desertele lor5. Atunci venira
deputat! la Alessandru , cari fiind5 intrebati de cotra
dInsulti, ca de tine se ternii el mai multa ? respunsera :

(1) Herodotus historiamm libro IV, 18, 93, 100, 194 et sedd.
 6

6 nu se temil de altulti, numal de cerii se nu cads

pre el (1).
6. Dupa mortea in Alessandru se scula Lisimacha,
regele Traciei, assupra lui Dromichete care domnia a-
tunci preste Get% Dromichete trasse pre Lisimachti in
nisce locuri sterpe si neamblate , apoi la inconoura
si hi prinse cu OM &tea lei. Dup6. acea-a Id dus-
se la cetatea Elia, si'la tracts catii se putu mal o
menesce, apoi '1 dede drurnula fora se I c6ra pretiii de
rescumperare (2) annnlii inainte de Chr. 318.
Pucinti dupi ac6sta venira, la Dullard Gallii , cari
dupS mal multe aventure intemeiara cetatile Taurnulul,
Singidunula, Noviadunulti si altele. Din partite de co-
tra miacja-nOpte venira Bastarnii, in contra carora se
luptara Getil suptti conducerea lei Orole 1. In una din
bataile acestea Getil se purtara f6rte reti; Orole 1 os-
sendi ca se se cube cu capulti in loculti peti6relora si se
serv6sca el pre femei. Aceste mesuri umilitore remas sera
in lucrare ping candu Getil prin o n6ua fapta bSrl0I-
t6sca, sterserit rusinea pAtita (3) an. inainte de Chr. 170

II.

Contactulg Bomanilorii cu Dacil.

1. Thipi ce liomanii 'si intemeiara statula suptil

Opte regl, in curse de 244 de anni, preikura domnia
in republics si coprinserS tota Italia, apoi se intinsera
presto celle lalte terra alie Europel, Asiei si Africei ,
Multa resistentia, le fa,cura Macedonia , inse mai pre
(1) Arrianns Expedit. Alexandri, Libro I. 4.
(2) Polyaenns VII. 25, Diodorns Sienlos de virt. et vitals, I. XXI.
(3) Justinns historiartnn, lib. XXXII, 3.
2
urma caclura §i el. Atunci Romanii se apropiara de
Dunaria §i filcura cunoscintiA cu Getii. Dara la Ro-
mani numal locuitorii din gios5 de cataractele Dunaril
se numesca Geti, cei din suss de cataracte din tinu -
tul5 Tissel qi allu Murequlai se (licit Dad% Mai pre
urma numele acesta iea o intindere tote mai mare, §i
OM terra de a stanga Dunaril incepend5 de la riu15
Maru (Marova) ping la Borustene (Dunapru) se chiarca;
Dacia. (1)
2. Ciitra annulfl 50 inainte de Christi' domnia preste
Dad regele Boirebiste, care avea longa sine pre inve-
tiatui5 Cinea in calitate de profet5 §i de archiere5. A-
cesta invetiat5 svatul pre Daci se sterpescA viile, §i ei
ascultara fora oppunere. Boirebiste deprinse pre Dad la
arme §i suppuse nu numal pre poperele vecine de a
stAnga Dunarii, §i trech. §i presto apa dincolo de bath
pre Galil din vecinatate i stinSe cu totul pre Boil din
Pannonia ; ell5 coprinse §i cetatile grecesci de pre longs
marea negra ping la Dunapru. (2)
3. In cursole cele desse alle lui Boirebiste in Tracia
Illuria §i celle-alte provincie alle Romanilora de prin
pregiur5, supperara a§ia de tare pre Juliu Cesare, in
cilt5 acesta dupa ce se intorse la Roma de la bgtaile
in contra lui Pompeii' i Pompeianilor5, '§i propusse
se porn6sca in contra Dacilor qi apoi se treat in Asia
in contra Partilor5. Inse mortea lui Cesare mantui pre
Daci qi pre Parti de perirea cu care era amenintati. (3)

(1) Caesar de bello Gallico lib. VI, 25. Strabo Geogr. lib. VII, cap. 3.
§. 1, 12 et 13. Plinius nat. histor. lib. 1V. 25.
(2) Strabo Geogr. lib. VII, cap. 3, § 11.
(3) Appinus de bellia Illyricis III. Suetonius in Julio 44. Vellejus Pater-
online 11, 59.
 5

4. Dupe mortea lui Cesare se trimise la Dunaria Caiu,

fratele lui Marcu Antoniu. Acesta fu batut5 de Dad
§i de Bastarni la cetatea Istrianiloric ; semnele mill-
tare luate de la Antonin se adussera la Genucla, care
era o cetate a Dacilor5. B3irebiste audinda de certile
ce se nascassera intro Antonin §i Octaviant , trimise
deputati is acesta, §i-i promise ajutori5 in contra In!
Antonin, ddca §i Octaviant va voi se I implinesca
cererile selle. Dare Oetavian5 nu primi, §i a§ia Boire-
biste se dechiera pentru Antonin, inse currend5 dupe
aceea peri intr'o rescoln ce se nascu intre Dad.
5. Marina Boirebiste, impermlil Dacilor5 se desfach
in mai multe 0,41 §i se redusse alia de tare in catil
Dacii nu putea inarma in contra Romanilor5 mai
multi de 40,000 pig) la 50,000 de omen!. Unul5 dintre
capi! Dacilora anume Orole II, fu indeninat5 de compa-
triotil sei sa se stole in contra Romanilorn can era atunci
desbinati intro Antonin §i Octavianii. Orole addusse
inainte doi caul care se incaierara intre sine, darn dada
se mama el mai tare, le arretn nail lup5, cAnii indatn
.,:e lii vedura, se lassara de a se mama, fate sine, §i
se luara dupe, dinsula. Atunci disse c6tra Dacii: alia pot5
se face §i Romanii candy ne volt ved6 pre not ; decl
mai bine se-i lassamil sa se frece el intre sine.(1)
6. In adeveril la annulu Rome! 722 (sari 31 inainte
de Chr.) se faeh bataia decisive la prornontoriulti Ac-
tin (in Epir5), qi Octaviana prefAcu republica in impe-
rill qi lua numele de Augastii (adeca allessii de pea).
Licinu Crassu care commandn in Macedonia, chiamat5
de Orole in contra cellor-alt! Dad, trech. Dunaria, §i fa

(1) Strabo Geogr. lib. VII, cap. 3, §, 11.Frontinue, cap. 11.

b

cea dInteiti lovitura imprestia pre Dad, apoi incungiura

cetatea in care se trassessera dupa bataia. Unil militara
grecil bags noptea pre Romani in cetate. Dadi vecien-
du-se venduti se uccissera unii pre altii ca se nu pice
in manile Romani lora. De acollo Crassu dusse &tea
la o pesters mare §i intarita forte, numita Cira, la care
se ilicea ea ar fi fugitii titanic cand fug invin§i de
pi. Aco llo-§i dussera Dacil tote lucrurile loril celle pre-
tiose, li ce inchisera intr'tnsa, Crassu astupa tote intra-
rile §i es§itarile, qi constrinse pre Omeni prin f6me a
se supune.
7. Dupa aceea Crassu purcesse in contra celloralti
Dad, §i ajunse la cetatea Genucla, care era cea mai
tare dintre tote cetatile ce sta suptil commandulii lui
Zurasse, (alai capil alla Dacilorii.) Acollo se Linea sem-
nele militare luate de la Antonit. Dnpa multa lupti
Romanic luara cetatea; dara pre Zurasse nu-la putura
prinde, fiindu ca acesta se dussesse la Scuti dupa aju-
toriii. Liciniii Crassu se interse in Tracia, Or de aci
se dusse la Roma, qi triumfa despre Traci §i despre
Dad. (1) an. inainte de Chr. 26.
8. Pre candii Liciniu Crassu triumfa la Roma, Dacil
lassanda desbinarile li certile intre sine, se adunara §i
qi allessera rege pe Cotusone suptii care incepura 61.41
a trece Duniria preste ghiata §i a preda provinciele
Romane. Octavianii tramisse la Dunaria superi6re pre
vitricil sec Drusu qi Tiberiu, era la Dunaria inferiere
pre Cneu Lentulu. Acesta respinse pre Daci preste Du-
naria, construi castre stative pre longs rips Dunarii, §i
le Mari cu Militia. Dacil attacara castrele mai de multe

(1) Dio Cassius libro LIV, 26.

ori, luso Lentulu i bAta infrico§afti , uccise trei duel
dintre al lord, intre acestia qi pre regele Cotuosne. (1)
Ac6sta perdere nu desAnimA pre Dad, dupa cipc1 anni
de line ei conspirarA cu Pannonii §i cu Sarmatil in
contra Romanilora, §i abia se domollirA de armele lul
Tiberiu, (2) an. inainte de Chr. 10. Elia Catu strA-
muta la 50,000 de Dad presto DunAriA in Moesia (3
an. de la Chr. 3.
9. Cu t6te aceste-a Dacii nu perdea nici o occasiune
spre a turburh provinciele Romano de a drepta Dunarii,
mai alles5 suptu urmAtoril eel desfrenat1 a1 1u1 Augusta,
ping la domnia lui Vespasianii, annuli de la Chr. 69,
M. Plautiu guvernatoriulii Moesiel frame pre Dad qi
pre ceilalt1barbari, cari se versassera asupra provincie-
lora romane, qi strAmuta la 100,000 de 6men1 in Moe-
sia, §i-i fAca tributari Romanilora. (4)
10. Pre timpulti lui Domitianti se scullari 6110 Dacii
assupra Romanilorti. Domitiana le dechierft resbe115, iii
tramise in contra lord pre Oppiu Sabina. Dacil avea at-
tunci in fruntea lora pre Dura, fuse acesta nesimtindu-
se destula de tare, se lAssft de domnia, qi invests cu
dinsa pre Decebalti, omula cella mai ageru qi mai cu-
ragiosa dintre Dad. Decebalti se intellesse cu Pacortt
regele Partilorn, §i se uni cu Sarmatil qi cu Catil in
contra Romanilora. Ella bath. pre Oppiu Sabina de-la
nimic1 dimpreuna cu armata sa. AtuncI Domitianii trA-
mise pre Fuscu prefectulti pretoriului, care ava tote a-
ceearg sorte. Interretata prin Mate perderi, Domiciaua

(1) Suetonius in Augusto. XXI.

(2) Die Cass:ns, libro UV. 36.
(3. Strabo Geegr., lib. VII, cap. 3, §. 11.
(4) Gruterus Insuriptionum, Nro. CCCCLIII.
8
pleca insusl asupra ferrosilor5 dusman1; dar5 abih ajunse
in Moesia, si se arunca in braciele pluceriloril §i alle des-
frenarilor5; ellu tramise cu ostile pre Juliann se se bati
cu Duff. Acesta trecendii Dun Aria intelnl pre Dacil la
Tape, ci i frets de i stinse. Decebal5 se retrasse la
resedinta sa, taia arboril Ono in trunchi5 si le impure
arme. Romanis velendu-1 din departare crelur5 ca Bunn
multime de militari si nu cuter iara a se apropik, ci se
retrasserg.Dornitian5 fu strimtorat5 in Pannonia de
cOtra Marcomani, i aria se grabi a face pace numai de
cat5 cu Dacii. E115 invita pre Decebal5 la conferintia;
inse acesta temenduse ca se nu-15 primp, tramise pre
forte -sell Diege. Dacil cerea se le dea fabricators de
arme si de castelle, i anti stipenditi annual forte insem-
nattl. Domitiana se invoi la tote acestea: ba dede lui
Decebalft i o diadems, ca i cum5 l'ar incorona
vi i ar da terra din gratia sa. Dupa aceea 8e intorse
la Roma si triumf5 despre Dad i despre Cal, pentru
care-hi risera tog 6meni1 prieceputi. (1) E115 se ucisse
la annuli"' Chr. 96.

B.
Starea Daciel sulotti Traian ¢I urmatoril Inli:
I.
Beitaile lui Traian cu Dacii.
1 Marcu Ulpiu Traian se nascu in Ispania, in ce-

(1) Dio Cassius LXVI. Tacitus hist. III. 4 at 2?. Suetonus in Domitiano
6. Plinus hb. X. ernst. 16. Panaegy., XVII. 1. Statius Theb. 1. Martialis V.
3. VI, 10 76. VII, 83, VIII, 15, 50, 65.
 9

tatea Italica , la annuli Chr. 53 , i se distinse prin

agerimea mintii i prin thria inimel in dregAtoriele ce
purta de la ce115 mai de giosii grad pine' la cea mai
inalth demnitate. Imperatoriuld Nerva, petrnnsii de mi-
rare pentru virtutile lui, 'hi adopts de fii5, si de ur-
mA.tori5 in imperiu. Indata ce Traian5 se numi impe-
ratoriii luceph a cugeta la mecjilecele de a sterge pata
cea push pre nurnele Romani prin tributulii dacie5
promissi de cotra Domitian5 , i pre la annuli'. 100
de la Christi, pleca in contra Dacilor5. (1)
2. Decebalfi aulind5 de acesta intreprindere, se speria
forte, sciind5 prea-bine ca mai Inainte n'a invinsil pre
Romani, ci pre Domitiani, era acum5 are de a face cu
poporul5 roman si en imperatoriult Traian5, pre care
15 respecta Inca de pre timpul5 dna guvernk Germa-
nia. Traian5 petrech ierna in Moesia, apoi In prima-
vera annului 101 trech Dunarih. Cana ajunse la Ta-
pe, militaril i addusera unti burets mare pre care era
scriss5 cu Were latine : Burii cu tot! soca for spun
lui rraian5 se se interca inapoi, si se tiia paces." Tra-
iana nu se turbura de acesta arnenintare, ci purcesse
inainte, si in cea d'antei5 lovire bath pre Daci. Decebal
trhmise la dinsul5 deputati de rangulii de gios5, comati
ca se dal pace, Traian5 nu priml, ci purcese mai de-
parte, si bath a d6ua era pre Daci si pre Sarmati. A-
cumil Decebahl trimise alti deputati mai insemnati de
cat5 eel d'antei5 , inse nici acestora nu dede pacea ;
bItaia a treia se iticheia prin grentatile iernei.
3. In primavera annului 102 se Rich cea mai crunta

(1) Dio Cassius, LXVIII. 6 -15, gi scenele sculpite pre Columna 1u1
Traianil cu coruraentariele lui Giacconi qi Fabretti.
10

bataia intre o§tile romane §i daciane. Romanii invinsera,

inse numerulil plagilora fu aqia de mare incatil nu a-
jungea materie de a legh plagele. Traianu qi taia
vestmintele spre a le face legaturi. Dupa. ac6sta, Ro-
manii coprinser5. castrele Dacilorii celle acute printre
munti §i se arretarA dinaintea re§edintel lei Decebalii.
In aceste impregiurari Decebala desperatil tramise o nu-
mer6sa deputatiune de barbati, femel §i copil, ca se r6-
ge pre Traianii de iertare , qi se faca pace cu on -ce
pretiii. Traianii primi cererea lorii, inse cu conditiunile,
ca se dea inapoi pre toti fabricantii trimi§i de Domi-
tianii, §i pre toti fugarii §i tote machinele de resbella,
se strice tote castellele, §i se recundsca de amid §i de
inimici pre aceia cari suntu §i al' poporuldi romanii. De-
cebala se suppuse Is tote, li trimise deputati la Roma,
spre a marturisi §i inaintea senatului suppunerea sa §i
a terel salle. Traianii triumfa §i Ina numele de Da-
cica (adeca invingatoria allii Dacilorti), annuli' Chr. 103.
4. Dara nu trech. multi timpii §i veni scire la Roma
ca Decebalii nu se tine de conditiunile pacii, ci face ar-
me, repare4a caste le, primeace fugarii, invite, pre popo -
rele vecine la resbella §i turbura pre cel ce tine cu
Romanii. Traianii incunnosciintatii despre acesta se sup-
pera f6rte, §i pleca era§i in contra Dacilora cu scopa
de a preface Ora lora in provinciA romans. Venindii
in Dunaria Insarcinecia pre architectulti Apollodora Da-
mascenulii se faca unti poll de pi6tra peste acestii flu-
viii, din giosii de cataracte intre Tierna tii Egeta, Or
ellii se tine in Moesia cu ostile selle. Decebalii velendu
periclulu chiama la arme pre tote pop:Vele vecine §i tra-
mise la Traianii pre nisce fugari prefacuti, ca se la u-
 11

cida ; Inse acestia se descoperira §i platira cu vieta

attentatula lorti.
5. La annuli' 105 se fins podula, §i Traiana treca en
WA armata sa pre pamentulu Daciel. Acumti se incepa
resbellulii in OM fur6rea sa. Longinti, prefectula unel
legiunl , fu chiamatti de Decebalti la conferintia. Ro -
manulii cu deplina incredere se duse la &multi. De-
eebala 1115 intreba despre planurile lui Traianti, §i ne-
priming' respunsii illii puss la inehisore, apoi trimise
pre unulii dintre al set la Traianti, ca se I spuia, ca la
va da inapoi, (led, imperatori ulii se va trage din Da-
cia , csi va plati spesele resbellului. Longinti ineunos-
ciinta pre Traianii prin unti libertti ally seri , ca ellii
are de eugetil se §i scull* vieta, prin venina, prin
urmare se nu primesca propunerile Daculul. Traiana
nu perdu timpulti., ci inainta au armata asupra re§edin-
tel. lui Decebala. Romanil se infuriarg dada veclura ca-
pulii lui Longinti i alle altorti Romani infipte in pregini
pre vallurile cetatil ; el se luptara ca nisce lei, li in
fine luara cetatea, §i I dedera foci' de tete pftrtile. Dacii
parte se uccisera el intre sene parte se adapara cu
venina, parte &qua in manile Romanilorii. Decebal,
vecjendii ea tots e perdutii, §i temendu-se ca se nu pice
de vii' in manile invingatorilorii , se adapit insu§i cu
venial', eapula la1 se adduse la Roma; a. Chr. 106.
6. Traianii prefada, Dacia in provincia romans, as§e-
(pa spre paclia el done legiuni , a cincia macedonica
li a trel-spre-clecea g6mina, §i adduse nenumerata multime
de 6menI din totii imperiula romans (1)) inse mat vertos
dia Italia, spre a impopora acesta terra mare §i frum6-

(1) Entropito, lib. VII, 6.

12

sa, care se intindea de la Dunaria spre mddia-nopte pi-

no la originea Tissel si a Prutului, si de la Tisa spre
resaritii Ono' la Marea negra si la Dunastru , si este
cunnoscuta astadi supt5 numirile de Romania, Moldavie,
Bassarabia, Bucovina, Transilvania, Marmorosulii, Cri-
liana si Temes;ana.
7. Intru memoria victories repurtate de Traian5 asu-
pra Dacilor5, se redica la Roma columna lui Traianti,
pre care se sculpira, tote. luptele cu Dacii din amen-
doue resbellele, care se vede ping in litia, de astadi (1),
In Dacia se restaura Sarmisegetusa , resedintia lui De-
cebalii, si se numi Ulpia Traianti Augusta, care urma
si de aci inainte a fi capitala Daciei, apoi se lidi A-
pultilri si Salmele in Dacia centrale ; Tiviscula in Te-
misana ; Romula in Romania ; Poloda, Sucidiva, Pe-
trodava, Corsidava si Patridava si Moldavia, si altele
mai multe (2). Se facura drumuri asternute cu pdtra,
se construirb." apeducte, se ridicara temple, teatre, am -
fiteatre , se lucrara sarinele si minerele de aura si de
argint5 , si in scurtu timpil terra devenl una dintre
celle mai frum6se p:ovincie alle imperiului romans.
8. Traiana dupa ce cuceri Dacia 41 tutors° armele
asupra resaritului, si prefach. Armenia, Mesopotamia, As-
suria , si parte din Arabia in provincie romane. E115
marl la Salinuntil id Cilicia, la annn15 Chr. 117, lassand
urmatori5 in imperiii pre adoptivulu sea Adrianii. Ba-
netatea lui remase de essemplu, in cat5 senatul5 ro-
mami cand5 felicith pre imperatori, licea : se fii mai
ferecitil de catu Augusta si mai bun5 de cata Traian5."

(1) Columna Traiani cum commentariis Ciaeconii et Fabretti.

(2) Ptolemaei Geographia, lib. III, cap. 8. Tabula Pentingeriana in Dacia.
 16

II.

Dacia supta Domnia Romanilorti.

1. Dupe mortea lel Traianii urnaft in imperiu Elia
Adrian!. Acesta gelosu de gloria lui Traianii, indata
parassi trei provincie cucerite de dinsulti, rechigmandil
legiunile din Armenia, Mesopotamia si Assuria, li deter-
mina ca rinlii Eufrate se fie marginea imperiulul roman!
de cfttre resb,ritti. Ass amine voi se faci si cu Dacia,
inse amicil ne-hi 'Assail, arretandu-I ca ar fi o prea
mare neceviintft de a da in mftnile barbarilorti pre a-
tatia cetatiant roman!. Cu t6te acestea pentru ca se mic-
sorecle gloria lei Traianti , strica podulii cell! de presto
DunariA, sepal pretest! ca servesce numai de a inles-
ni barbariloril trecerea in Moesia pre candy datoria lei
ar fi fostil de alti appera.
2. La inceputii Adrianit puse numal una presedinte
presteiDacia si Pannonia pre Marcu Turbine, apoi puse
singer! preste Dacia propretoriti pre Papiriu Elianu ca-
re guverna Orra f6rte intelleptesee si face melte leering'
folositore, intre altele redica apeductele de la Sarmize-
getusa; suptii Plautiu Cesianu care commandft militia din
Dacia de giosti, se assediara mai multi military sari ser-
visserA 25 si mai bine de mini. Adrian! insArcina pre Sal-
viu Julian! se culegl legile civil! din edictele pretoriloral
si apol publicA aasti cullegere septa numele de edict!
perpetua. Ella fu mare amatoriti de architecture , in-
frumusetia Roma si cetfttile capitale din provincie ;
radios Elia Capitolina pre ruinele Ierusalimului, darA
prin ac6sta atitia o rescolla infricosiatA intre Judani, qi
abia putu se o domolescfi dupi trel anni de (idle. (1)
3. Dupi ce Adriana imperfiti 25 de anni, muri la
Baie, in annuls Chr. 138, lassanda urmatori5 in impe-
rift pre adoptivula sell Titu Eliu Antoniu, cu supranu-
mele Piu/2,7, care fu $i mai mare amatoria de pace de
cat5 Adrian5 ; ells se occupy tote vieta sa cu indrep-
tarea starii din intru a iznperiulni; dreptatea lul fu de
mode115, in call chiar barbaril din terrile celle mai
departate depunea armele li se adressa la &multi ca se
le judece causele. Antoniu merita numele ce115 gloriosa
de parinte all5 genului omenesc5. E115 domni 22 de
anni , jai muri la Lori in Etruria, betran5 de 75 de
anni , lissanda urmatoria in imperia pre genere sea
Mar cu Aureliu an. Chr. 161.
4. Marcu Aureliu prin tntelleptiunea sa merita nu
mele de erog. EH domni 19 anni pururea occupat5 cu
sciintole, cu administratiuuea statului qi cu apperarea
luT in contra barbarilor5, mai allessa a Marcomanilora
qi a Sarmatilorti, cari neincetata trecea Dunfirea de
sus fii de micIloc5, §i devasta provinciele romane. Dupa
multe lupte crunte, chiara in motnentul5 candy era se
puia capet5 resbellului, Marcu Aurelio muri la Carnunta
in Pannonia de Bust, in etate de 59 de anni, lassandii
urmatori5 in imperil pre Sul sell Ma= Aureliu Coni-
modg, annul Chr. 180.
5. Commodli incheia pace cu Marcomanil , era cu
Burril se invoi ca acestia se dea inapoi pre cei prin§1
in resbellt, se dea qi ostatici, §i so jure ca nu voril

(1) Dio Cassius LXIX. Eatropiue VII, 6. Inscriptiones in Dacia repertas

 15

ealcA nici o data in tinuturile Daciel, gi nu se vorii ap-

propria de marginile ei mai multi' de cinci miliare.
Ducil lui Commode bitturA apoi pre Sarmati §i end
luft titlulil
de Sarmatierz. Intoreendu-se la Roma,
lAssft guvernuld in mftnile prefectului pretoriuiui li
Oil §I petrech timpulii luptandu-se in amfiteatru , qi
fach multime de erulirai, in urma cgrara fu ucisd la
annuli' Chr. 191-
6. Cu Autoninii inceti periodulii cella fericitii allii
imperiului Romani'. De aci inainte incepe despotis-
multi militariii. Pretorianii venda tronulii imperiale la
cei ce le datt mai multd, §i scfirnbA pre imperatori dupa
eaprititi. Rari 6meni se afla cars se le puiii freii. Sep-
timiu Severe constringe pre senate ca se 'lit recu-
n6scA de imperatoriii, la resiritil insuffla respects na-
tiumlorii barbare, a cassA lamuresce legile cu adjuto-
riuld jurisconsultilord Papiniauii , Pauli' qi Ulpianii, §i
more la Eboracii in Britannia la annuli'" Chr. 211-
7. Antoning Caracalla, fiiula lui Septimiu Severn ,
da la toti locuitorii din provinciele romane dreptala
de cetAtiani romans. Trecendd prin Dacia bate pre
Goti §i-I respinge din terra. Acesti barbari se arretarl
atunci pentru Anteia§1 data la Dunaria. Caracala peri
la annuli' Chr- 217. -- Eliogabalu domni ca unit co-
pillii desfrenatti qi ticalosti. Alessandru Severn , :June
virtuosd §i plind de curagid, se uccise de militari, an.
Chr. 235. Filippil serba milleniulli Romel la an-
nulu Chr. 247, dede Romanilord din Dacia dreptulti
de a bate moneta, inse Gotil incepura mum(' a inunda
tdrra de tote pftrtile.
8. Aurelianii nAscntd in terrile de la Dunfiria , §i
crescutii suptii arme, bath cu legiunile selle in mai
multe renduri pre barbari, §i-I respinse preste margi-
Dile imperiului. La annuls Chr. 270 se facto imperato-
ria, §i lua mesurile cello mai intellepte §i mai severe
spre a restabili disoiplina militaria, ellii curati Dacia de
Goti, §i Italia de Alemani, intarl. Roma prin unii muril
nou impregiurulii ei ; apol purcesse la resarita §i bath.
pre Zenobia, regina Suriei, suppuse Egiptulii, se intorse
la appusii, §i desarma pre Tetricii in Gallia.
9. Dupi ce restaura tots imperiulti romanii I§1 pro-
puse se piece a d6ua bra la resaritij, §i se bats §i pre
Per§i; veleada ca barbarii de la Marea negra nu ince-
Ulla de a infesta Dacia, §i ca grin multele batal s'ati
de§ertatri Illuriculii de Omeni, otari se parasesca Dacia
lui Traianii, §i se stramute legiunile in Moesia de a
drepta Dimaril. Multi diiitre locuitori trecura cu mili-
tia in Moesia , §1 se arcbara acollo. Terra aceea se
numi Dacia noua §1 se impart). in Dacia ridiane 1, de
pre letnga ripa Dunarii, de is Margu (Marova) pia, la
Escama (Osmu), cu capitala Ratiaria,qi in Dacia niedi-
terrana de pre Mogi muntil Macedoniei §i ai Traciei,
cu capitala Sardica, annuli"' Chr. 274. Dart cea mai
mare parte de Romani din Dacia lui Traiant, fiinda le-
gati de familiele §i de pamentula nascerii care era a-
cuma patria lora, voira mai bine a suffer). domnia Go-
tilorii, de catil espatriarea ; din care causa el nu ur-
mart legiunilorii lui Aureliana, cu fratti lora eel mai
pucina legaei de vechia lora terra. Inse nici domnia
Gotilorii nu fa atatil de de aspra ; caci acestia ca nisce
barbari cari traia din pradele bellice de asta0 ping
mane, valendu-se in stapinirea terrei nu nurual ca nu
turbura pre ace§ti locuitori pacifici, ci inea1 §i apperh
in contra tuturora incurselorii, §i-I anima ca se lucre4e
 1(

pamentulu, ca se'sl putt aye §i ei nutritura pentru pra-

dele ce castiga cu armele din alte tenni. Romania din
Dacia se invetiassert in curse de doue-cleci de ann,
a trii cu dinsii; ei cunnoscea de alts parte prea bine
starea lumii de atunci, pentru ca se se induplice a 'si
schimba patria cu sperantia de o securitate mai mare,
&Ana vedea ca tote terrile de prin pregunt suntti as
sem ine espuse, si ca cu putinii timpii mai inainte dile-
manii calcasera chiaril Italia, centrulii impel iului ; afara
de acestea despotismula militaria din provincie era mai
puciai de sufferitti de caul guveruuth barbariloru. Niel
nu se putea cugeta, pre l'ongs tots severitatea lui Au-
relianii, ea militia se va tine in discipline, lucre ce se
§i adeveri, cad imperatorulii mergenda cotra resaritti,
se uccise in Tracia, annuRi Chr. 275 (1) Tacitt Flo-
riant si Probu cAclura victime bunelorti selle intentiuni
suptu armele militariloril desfrenati.
10. Diocletian restabili disciplma militant, si batu
de multe on pre barbari la Duntria. Constantin fun-
a Roma-nouci longs Bosphorii; care mai in urma hitt
numele de Constantinopoli, si spre assecurarea partilort
de la meclianopte faeb. unii podti preste Dunaria din
Bust de gura Oltului, si trecendti cu armata in Dacia
lei Traianii, batu pre Goti, si-I allunga preste Dunas-
tru. Dacia veni erAsi suptii puterea imperatorilorti (2).
Constantin ltdi mai multe cetati inteinsa, intre altele
Constantiola §i Recidua in Temisiana, Sleibida (astAli
Cellei), §i Dafne (mai in urma Constantia) la gura Ar-

(I) Gibbon's the history of the tall of the Roman Empire, chap. XI.
(2) Zosimns lib. II, In Constantinum. Theophanes Chronogr. ad annum.
24 Constantini. Jaliantts in Satys. Ensebms lib. IV, 5.
 10

ge§iulut in Romania. Religiunea cresting care se semi-

nasse in Dacia de pre timpulu Antoninilorii, se recunnoscu
acum ca religiunc a statulut. Barbarit insuqi cari re-
masera in provinciele romane fora nevoiti a se bapte-
za (1). Constantin muri la annuiu Chr. 337 in etate de
65 de anni, lassanda in urma sa tret fit : pre Constan-
tin, Constantin §i Constante, intre cari impartisse im-
periulti romanii. Acestia se sfa§iara ca tigrit intre sene.
11. Dintre urmatorit lut Constantine merits adducere
a minte Valentinianu §i frate seri Valente. Pre timpulii
acestora venire alp barber' din Asia, numitt Hunnt cari
imoinsera pre Goff de la Dunastru in Dacia, qi apoi
preste Dunaria in Moesia. Valente call in bataia de
la Adrianopoli la annulti 378. Teodosiu veuinda cu os-
tile din Ispania bati4 pre barbari, curati imperiulu de
usurpatort qi'la appera cu multa vitec1ia. Ella sterpi
paganismulu din tote imperiulti romanii, §i se sili multa
ca se introduce ordinea in administratiune; inse drega-
torit lut nu se sciura purta tote denim ca cumpetarea
cuvenita. Locuitorit de la Tessalonica se revoltara §i
uccisera pre guvernatoriulii qi pre mai multl dregatort
imperial Teodosiu se apprinse de menia a§ia de tare,
in caul macellarl la 7000 de Tessalonicani; macellaria
mate descepta terrOre in tote imperiulu. Cana Teodo-
siu vent la Milano, episcopula Ambrosiu illu oppri la
utlia bisericei ca pre nun nedemna. Teodosiu recu-
nosca gre§ella, §i se fuse ca se se irnpace cu D c eu §i
cu omenii. Intorcerea ac6sta i castiga animile omenilora.
Inca inainte de a e§i din vietia ellii imparti imperiulu
intre fiii sei Arcadia §i Onoriu. Supta din§it i sue-

(1) Tertnlianns contra Jud. cap. 7 : Flocratus hist. lib. I. 2.

cesorii lord merse imperiulti totil spre Were; annul
Chr. 395.
i 2. In terrile de la Dtmarilt se pusse Attila in capii15
Hunnilor5, derima Sirminul, coprinse Veminatiulti, strica
Singidunulti si Naissulti cu mai multe alte cetati ; dupa
aceea preda Macedonia gi Tracia, lua, cu assalt5 cetatea
Ratiaria, capitala Daciel ripiane, qi cuceri OM Dacia lull
Aurelian5 pin5 in rfulii Iatrului. Barbarulti se a§e4ia
cu castrele selle la Tissa, §i de acollo amenintia atat5
imperiulti de la resarita cat5 gi ce115 de la apusti. La
annuli Chr. 450 pled cu Hunnii sell pin5 In Gallia ; fuse
acollo in batut5 de ducele Romano Aetiti. Attila nu
despera, ci Intorcendu.se in tinuturile selle, strinse Este
noun, §i purcesse asupra Italie; preach. Aquileria in
ruine, li preda OVA Italia pia, la Roma uncle In in -
timpinata de ponteficele Leone, care-15 Indupleca prin
rugaminte sä cruse ac6sta capitale. Attila predanda totii,
se intorse iara§1 la Tissa unde'§1 avea re§edinta sa, fli
mud innecatii in sange, §i mia scipa lumea de biciu15
lull D-cleil, cad acestii nume '§il dedesse barbarulti ; annulii
Chr. 453. Dup6 mortea lull Attila fii1 lull incepura a
se disputa intre sene, qi acesta ca§iuna caderea lorii.
El ilia batuti in Dacia appusana de Gepill, fii in cea
resaritana de Ostrogoti.Roma Cala in manila barbs-
rilor5 la annuls Chr. 476, dupa ce stetesse 1229 de anni
de la fundarea ei prin Romulu, 982 soul' de la infiin-
tarea republicei , §i 505 anni de la prefacerea in mo-
narchic supt5 Octavian5 August5.Prin unit joc5 allii
sortil ce115 din urma imperatori5 fu Romulu Augustulti.

3
 C.

Starea Dacia suptti iinperatoril Bizantitil

&II supttl incursele barbarilorti.

I.

Justiniang f i urnacitorii, lui in imperiuli Bizantin.

I. Justinianii se sui pe tronula lui Constantine la an-
nuli..I Chr. 527. Ella avusse o crescere destulii de in-
grijita , §i invetiasse sciintele cu mare tragere de 'Anima,
mai allesil jurisprudintia, pentru cari pastry unii gusts
distinsii in tea vietia sa. Condusil de ideea lui Cesare
qi a lui Constantine de a formh an corpil din tete le-
gile romane, convoca, o commissiune de lece barbati
supta preledinta lui Triboniant, cari se cullega legi-
le qi se le dea o forma sistematica. Acestia prelucrari
codicele Justinianeu, §i'lu publicara la annulii 529; fuse
dupe qesse ani de dille codicele se suppuse la o ndua
revisiune. La acesta se adaussera apol elementele drep-
tului suptu nume de. lnstitufiuni, §i o cullegere da trac-
tate din patrudeci §i mai bine de juriseonsulti supta nu-
mele de Pandecte sea Digeste; in fine mai multe legi
noue acute de Justiniana, supta numele de Novelle. T6ta
acesta lucrare capea numele de Corpulu dreptului
civile, §i este pint; asta41 fundamentulli tuturorii legiloril
civili in tote statele civilisate.
2. Justiniami avea pre longs sene mil omil mare cu
numele Bellisariu, care prin talentele selle §i viteclia sa
illustra seclulfi acella. Bellisariu btu la rasitritil pre
Per§i§i-1 constrinse a face pace cu Romanii; apoi tre-
 21.

cd in Africa, bath pre Vandali, reluft Cartaginea, qi pre-

lad. Africa eraqi in prefecture romans. Diva' aceea
treed in Italia, coprinse Ncapolia, apoi Roma. Iuse fi-
indd ca la resftritd Persil rupsera pacea qi incepussera
a predh eraqi provinciele romane, Bellisariu fa nevoitil
a se intorce in contra lorl Bratu ld lui cellii tare res-
pinse pre Perqi din tinutulti imperiului, qi-i assecurn mar-
ginile. Dail in restimpulti acesta Gotii turburara 4raqi
Italia. Bellisariu incunnosciintiatil despre acesta lAssa
pre Martinii la resaritii, qi allerga la appusii, smulse Ro-
ma din manile Goti lord, lase lipsa de callarime 'Li Idea
se se retragn in Sicilia, Romanii trebuira de noil se bate
pre Got! sere a liberh Italia de din§ii, annuli Chr. 552.
3. In totii timpuld acesta nu incetara luptele nici la
Dunaria, caci din cel dial:deb-I anI se gramadissera in par-
tile acellea multime de barbart, Hunni, Bulgari qi Sclo-
vani, qi Acura multe stricaciuni Romanilorii. Mai pre
urma venire qi Avaril, car! intemetara o supreruati a preste
c ei alti barbari, inse Justinianil ii franse In mai multe rem-
duri, qi lua din manile for mare parte a Daciei cellei vechi,
coprinse cetatile Lederata qi Recidua in Temiqiana, Sicibi-
da qi Dafnea in Dacia australe ; dare lase in manile bar-
barilorii Turnul, cetatea cea vechia, fundata de Traianti
de a stftnga Dunnril (care se pare a fi fostu aprape de
Galati, unde se mai veda Inca ruinele). Justiniand
funda summit de castelle, qi repara mare numeril de
cetati pre raga' amendoue ripele Danarii in Marea 'Agra.
la S,ngidund pin° la versarea Dunarii in Marea negra
Assemine fundft mai multe cetati in intralii imperiului,
qi dete la multe numele de Justiniana. La Constantino-
poli reedifica biserica sante! Sofie care stn Ono astn41.
In Dacia noun, loculil nascerii sale funda Prima Jn-
stiniana, inalta pre episcopula de acollo la rangula de
archiepiscopt, ciiruia suppuse'pre toti mitropolitii qi e-
piscopii din amendoue Daciele, din Pannonia secunda,.
din Macedonia prima qi din Dardania.
4. Domnia lul Justinianii fu turburata §i din intro
prin mai multe conjuratiuni In contra lui. In cele din
urma calu suptii prepusu §i marele Bellisario ca unulii
ce ar fi luat parte la &Irina, §i fu lipsitti de tote dre-
gatoriele selle. Dare preste doi anni recunnoscit inte-
gritatea marelui era ; ella fu restabilitii in tote demni-
tatile selle, fuse nu multu dupa aceea muri de batranete
dupa dinsula urma qi Justinianti, annuli: Chr. 565. (1)
5. Imperatorii cari urmara dupa Justiniana pre tro-
nulii Bizantina , (sae Constantinopolitaa), avura multe
lupte cu barbarii de la Dunaria, mai allesii cu Avarii,
can se Intarissera f6rte; coprinlendil tote terile de la
Marea negra ping la confinele Germaniei. Romanii din
Dacia suspinara sub jugul lore, ins° sperandii in D-clew
nu-§1 parassira patria. El veclussera ping acuma mul-
time de barbari strecurandu-se prin Dacia, fOra de a
se itntemeiii, in acesta terra, §i credea tare, ca §i eel de
acumfi se volt duce la ronduhl lord.

II.

Venirea Bulgarilorti.

1. Pre timpulii imperatorialul Eracliu (care domni pe

la annuls Chr. 610, ptnO la 641) , incepii Machomede

(1) Procopins de bello Gothico. Historia arcane. De aedificiis.

 23

to Arabia a predica o noult religiune, qi a o propaga

en sabib era la Mutt Cubratii, ducele Bulgarilorii, for-
ma o domnia f6rte insemnata. El 15 muri la annuli Chr.
666, qi lAssit cinci flu : pre Butaia, pre Contragii, pre
Asprucii, pre Reanii qi pre Alsect, svatuindu-i Orin-
tesce, se nu se desparta, of se qeq.ia §1 se domn6sca im-
preuna. Darn abia inchise betranulti ochil, 0 fit ince-
pura a se desbina. Numai Butaik remase in local nude
murise tats -sell s Contragii treca Dunulii in Asia, cei-
lalti trei plecara cotre appussil, Aspuracii se asqelia in-
tre Dunastru §i intre Dunaria, (in Dacia orientele sail
Bassarabia). Reanii trectL in Pannonia qi se supuse A-
varilorti, Alsecil inainta pin° in Italia undo se suppuse
Longobarldoril. In annuli Chr. 680, Bulgaril dintre
Dunastru §i Dunaria trecura subtii Asparucu in Moesia.
De acumu inainte se rumpe tottt legatura Romaniloril
din atneuddue Daciele cu imperiulti bizantint (saii Con-
stantinopolitanti). Acesta qi ineet6cjitt de a mai fi impe-
rifi romanti efici toti Romanic cati mai vorbescri limbo
plrintilorti, nu mai Banta suptil sceptrulii imperial, ci
subtu potestatea barbariloru, eel din drdpta Dunirii qi
din Dacia inferiore suptfi a Bulgarilorii, cei din Dacia
superi6re suptu a Avarilord pin6 la annuli' Chr. 797,
candU acestia se bath de cotra °arid cello mare, qi se
retragrk la muntele Cancasulni pentru toti de-nna.
La Sava se stabilescii Serbil qi Corbatii (1).
2. Romanil din drdpta Danaril intrandii in bun& in-
tiellegere en Bulgarit, seminars intro din§ii relegiunea
cresting,. Candu se nitsca o pestilentia mare in Ord ,

(I) Katona in Synopsi chronolog ca.

Z4

vi se speriase totil poporulti, Romanil svituira pre re-

gele Bogorii se chiame inteajutoriii pre D-leula crestini-
kill. Regele asculta gi poporula se mantui de b611§
Cfilluerula romanil Metodiu, care se afli la curtea lui
Bogora ins'arcinatii de a zugrAvi in cassa lui totil ce va
sci mai infrico§iatii, fact judecata cea mai de pre urmi.
care lucra, a§ia de tare asupra fantasiel lui, in &Atli in-
dad se bapteza §i lila numele crestinescii de Michail.
Fratii Metodiu §i Cara% propagarA en mare success&
crestinismula intre Bulgari, dupi aceea nascendu-se dis-
pute intre bigrica de la Roma rii cea de la Constanti-
nopoli, el trecurit in Pannonia, §i baptezuri pre Selo-
vani. Acesti frati se (lieu a fi inventoril alfabetului cu-
rad/ cella compusil din littere grece §i latine pentru
llmbele sclovane.La Constantinopoli se intempla de
se scosse din scauna patriarchula Ignatiu, §i se passe
una laicii, oma invetiatii, cu numsle Fotiu. Noula im-
peratorfi, Basiliii Macedonii, strinse la annulii Chr. 869
ally optulea sinoda ecumenicu tii scOse pre Fotiu din
patriarch% i restabili pre Ignatiu. In sinodulii acesta
se determina. ca Moesia (sail Bulgaria) se stea subta
patriarchula Constantinopolitana. Deci Ignatiu chirotoni
episcopil pentru terrile de la Dungria. La annul' 877
muri patriarchula Ignatiu, atunci imperatoriula cu sino-
dula pusera patriarch' pre Fotiu, in contra vointiei ap-
pusanilort. Dinteacesta se nasch. desbinarea (schisma),
Intre amendOue bisericele crestine, cea appusana qi cea
resiriteni (1) Imperatoriula Basiliu , intre alte lu-
crari insemnate, incept se prefad corpula legilora,inse

1) Baronins in Annalibus ecelessiasticis.

 25

muri la annuRi 886, si Mesa, de succesoriii pre fliulli

sett Leon, cu supra - numele intielleptulli, care cornplini
opera inceputi de tats -set, rii o publics in 60 de carp,
supti numele de Basilice.

Venirea Ungurilorii
1. Pre timpulfi lui Leon intielleptulti, Pacinatii alum-
gari pre Unguri din tinutuld de la Dunii cotra appnsii.
Acestia se as§eliarg longs apele Dunaprului, Dunastru-
lui, PrutuluI §i Seretulut Michailii regele Bulgarilorfi qi
allti Romaniloru murisse qi lassasse de successoriii pe
fliu-seti Simeon, care av-h multe lupte cu Leon impera-
toriulii. Leon nepurandii fringe puterea Bulgarilorui, in-
vita pre Unguri asupra lorfi. Simeon inver§iunatu pre
Unguri, tramise deputati la Pacinati, §i fach.legamentii
en dintiii, se se scolle asupra acestoril vecini periculo§i,
si se -i sterga de pre facia pamentului. Ganda Unguril
se afla la resbellti mntr'alte tere, Pacinatii de o parte
§i Bulgarii de alta incursera in tinutulii lord, uciseri
tote fatailiele, §i allungari de acolo pre cel ce remises -
sera spre palia loculuT. Acesti din urma fugiri preste
munp, qi se asset iari la originea Oltului §i a Muresu-
luI suptii numele de Semi. Cel-laiti Unguri intorcendu-
se de la resbella, qi aflandu terra deserts §i devastati,
trecura pre Joni Prutil in swill §i se dussera in Gal-
litia. Domnulti Rusniaciloril II primi omenesce, fuse I
svatui se trecfi presto Carpati in tinutula Tissei li allii
Dungrii de mililocil ; unde locuescii acumu Vlachil (Ro-
mani!), Bulgarii, Sclovanli fli pastorii RomAnilorti , In-
 Zti

tr'o terra f6rte bunii, in care au domnitti ore-canda At-

tila. Ungurii trecura la Muncaciti (annula Chr. 889),
era in locnla loril in Dacia orientale se as§ecliara Pa-
cinatil. (i)
2. Pre timpula candu trecura Unguril la Tisa fii la
Dunaria de micliloca, domnia, in Dacia centrale (Tran-
silvania) ducele Romani lorti Gelliu ; era in tinululti Cri-
§iulai intre Same§iulU de giosU , Tissa de miclilocti li
Mureqiulii de giosU, domnia, alto duce alla Romanilora,
a name Mariottu, care mostenisse acesta terra din tim-
purile cells mai vechi §i pre anti &Arnie strabuna 'la
omorise Attila, dupa supunerea Unguriloru ; in tinutulU
Temiqiulul, intre Mure§ia li Tissa de giosU , li intre
Dunaria ping la Tierna (care de pre atunci se numilt
Rus§i.ava) , domnia alai treilea duce anti Romanilora
Claudia. Tinutulii dintre Tissa li Dunaria de mill-
loci (Jassugia) se guverna de Selena, stranepotulii 10
Reari, domuulii BulgarilorU ; Pannonia era suptii potes-
tatea lul SvatopolcU, care formase regatulu Moraviel
mart. Aceste pop6re locuindU in pace de la resipi-
rea Avarilora, nu se afla preparate spre a intempina
unii attaca din partea unei puterl marl li organisate
militaresce. Unguril in cursii de clece anni de line co-
prinsera tinutulti dintre Tissa de susU pino la Sidi §i
la 'Arta Messe§iulul.
3. La annulti 904, unulti dintre ducii Ungurilorii, a-
nume TuhutU , auclindu de la lacuitori di parnentula
dincolo de padure, unde domnesce Romanulii Gelliu, este
bunii, verb 'yea de la ArpadU, multi Unguriloru, se
treca in aces terra, §i se o occupe pentru sene. Gelliu
(I) Constantinus Porphyrogenitus de adm. imp. cap. 40. Leo Gramma-
ticus in sun chrouographia.
 27

indati ce simii despre venirea Ungurilorii, aduna 6stea

sa, tli purcesse in contra lorii. La 1.11115 Armaqiului se in-
cinse o crunti bataii intre Romani q,i Unguri inse Ro-
manic perdura. Gelliu fu Watt) in fuga lOnga riulu Ca-
puqiului. Atunci Romanil veVendfi mOrtea domnului for
deder5 man de buna voia lorii, Ii-i allessera domnfi
pre Tuhutu, incheiandu tractatil cu juritmenti in lo-
culu care se Vice ping astaVi Esculeu. Cu modulii
acesta , Ungurii coprinsera tinutulii Same§iului ; fuse
tinutulii Mureqiului qi allu Oltului remassera Inca
lungii timpil in manile Romanilorti, undo acestia fiti a-
vea ducii sec (numiti voevoVi li chinezi, dupi da-
tine de atunci). --- Totti in acestu timpil Ungurii coprin-
seri tinutulii lui Salenii dintre Dunaria tii Tissa, apoi
dechiarara resbelii lui Mariottu, care se apera cu mul-
ti viteVia in contra lorti, era mai pre urma veVendil ca
acestia au coprinsi t6te tinuturile de prin pregiurii, in-
cheia tractatuli cu Arpadil, dede pre fira sa in cisato-
rii lui Zoltanii fiiulil lui Arpadil qi murindti fari fiiii
de sementii birbatesci, Masa ducatulli sell lui Zoitanii
ginere seii. Claudiii Inca fu soperatil de Unguri in
Temiiana, cu tote acestea ellnii tinii ducatult set pe-
no Is marte, Eti-li lissa de mostenire fiilorri sec ping pre
timpulii regelui Stefanii. Ungurii trecura apol Duni-
ria, li desfiintiari Moravia mare, §i preficuri Pannonia
Cu tinutuli de a stanga Dunaril, in Ora unguresci. (1)
4. Simeon, regele Romanilorti li allii Bulgariloril muri
is anulfi Chr. 927, fiulti sea Petru domni ping la an-
nulti 963. Atunci se ridicari patru frati Romani : Da-

(1) Annonymus Belae regis notarius in historic; septem. ducnm. Hung.

cap. 9. at seqq. cap 19 et seqq. cap. 54 et seqq.
ZO

vide, Moise, Arone si Samuele, si se facura domn1 presto

terrile din dr4pta dunarii. Bizantinii invitara pre Rus-
sil de la Dunapru se viii asupra Bulgarilorii. Russil
primira cu bucuria acesta invitare, inse chip/ ce pra-
darn terrile de la Miliaria, nu voira a le mai deserth,
ci din contra el se unira en Bulgari!, si chemara intea-
jutoria pre Pacinati si pre Unguri, formara impreuna o
putere de 300,000 de armati, si trecura Emulii cu scopii
de a resturna imperiulii Bizantinii. Trey ani de 4ille
predara, acestia terrile de la Dunaria ; mai pre nrmit
Bizantinii II desbinara, si facencla pace cu. Rusii con-
strinsera pre ce! -laltI a se retrage. hi n6nele Incurcari
ce se escara, perira trel dintre fratil Romani ; Davide
Moise si Arone. Atunci Samuele se fact rege preste OW
terra, ba trect chiar si Emulii coprinse Tracia, Ma-
cedonia , Tessalia si Peloponesula , lua pre locnitorii
cetati! Larissa, si-i stremuta in Moesia ; acollo forma
dinteinsil unii corps de militia , cu care se servi apoi
in contra Bizantinilora. In cursa de 37 de ann!, Samuele
se lupta neincetata cu imperatoriulu Basiliii II si cu
ducil lui, si fu mal pretotindene invingetorii. Dart Ba-
sal isl propuse se desfiintielieregatula Bulgaro-Roman
din drepta DunariI , spre acestil scups stranse unii
mare nureerti de Este, si o essercita la lupta pino cand
ajunse a Intrece pre Bulgarl. Diva multe WM crun-
te Samuele muri de durere de anima la annulii Chr.
1013. Dintre urmatorii lul unit se mai tinura ping la
annulii Chr. 1019. Basilia coprinse capitala Achrida
unde afla marl tesaure de banI si de senile, $i lug nume-
le de Bulgaroctonii, adeca sterpitoria alla Bulgarilorii
si lassa cu testaments, ca de s'ar sculla candu -va Ro-
 29

manic, se fach cu din§ii, cumit a fAcuttt ellii cu Bul-

gar! (1)
IV.

Crueeferii fi Romanii din Moesia.

1. Pupa ce citclusse imperiulh romanii de la appusii,
se ridich cu incetulii altA autoritate la Roma, adecti cea
ecclesiastica, §i in cursii de §esse centennie ponteficil
romani ajunsera a fi in adeverfi domnii lumii crestine.
Gregoriii VII nu se sfii a escommunich pre Enricii rr
imperatorulh Germaniei, §i a-lil desbrAch de autorita-
tea imperials. Enricti nevoita a se duce to meliuth ier-
nei, annulti Chr. 1077, la Canossa unde petrecea Gre-
goriii, spre a se rngh de iertare, §i abia fu primit5 dupA
ce faca trei (pile penitentia dinaintea u§iei, in sacii §i
descultiii. Acesta pontefice proiecta scularea appusului
crestimi asupra resaritului 'Agana, spre a liberh Jeru-
salimulh §i cells -allte locuri sante de servitutea Turci-
lorii ; 1nse alit muri la annulit Chr. 1086, dupa din-
sulu Victoriii III abia §e0 doi anni pre seaunulil epos-
tolicii. Suptit ponteficatulii lui Urbanil II, se intOrse din
Palestina eremitulil Petru de Am;anti, §i prin cuvinte-
le §i descrierile selle, despre sufferintele crestinilorti de
ma resAritri, atitift t6te emimile asupra phganilorii. Ur-
banti II strinse sinodil in annulii Chr. 1096. la Clar-
monte in Francia, unde se adunarh mai multe mii de
6menil din tate terrile appusulul, in cari se vorbiAlim-
ba romans, §i provocA pre crestini la arme, promiten-

(1) Georgina Cedrenns in compendlo histarico, et Nicetas Choniates hist.

lib. I. 6.
.31.1

du-le ertare de p6cate i resplatire in cerii. Mil de

6ment se dechiarara voio§1 a se inscrie in 6stea cea
sacra ; el II cusura o truce de pannura roslia pre mne-
rulti celle dreptii, i se numira cruaferg.
2. In primavera annului 1096 plecara la 300,000
de 6meni cotra resaritii, suptii conducerea ealluge'rului
Petru de Amiane §i a callariulut Valter fore-de-avere,
trecendu prin Germania i Pannonia, candii ajunsera la
Singiduati impressurara cetatea, t§i se pusera a preda
Moesia. Niceta prefectulii cetatiri respinse qi I bath ca
pre nisce latront, imprestiandu-I prin padurt ; locuitoril
territ II macellarira cu miile; cel-lalti cap' scapara, a-
junsera pine la Constantinopoli. De acolo trecura in
Asia fine la Nicea perira de armele Turcilor; de abth
remassera la 3000.Alti crucdferl plecara mai in ur
ma cu popa Godescalcu i cu comitele Enricil de Leinin-
gen ; acestia incepura expeditiunea lora cu uccidereaJu-
daniloril din Germania, apoi patira §i et ca cei d'antaiii
In fine pleca Godofrede de Bullion cu fratii set Balduinti
§i Eustatiti , §i cu mail mare nume'ra de alert bine
inarmati, trecura prin Pannonia §i Moesia c8tra, Con-
stantinopoli, era comitele Ugno, fratele regelui Franciei
purcesse pre mare, precumii qi Beemunde fiiulu lui Ro-
berth Guiscardu, i verulil sell Tancredu , din Sicilia.
Candu ajunsera la Constantinopoli jurara credintia im-
peratoriulul, 'i -i promisera tote terrile imperiului orien-
tale care le vorti lua de la Turcil. Dupe aceea trecu-
ra in Asia (annulii Chr. 1097), batura Nicea, care se
inchina imperatoriului; apoi luara Antiochia (1098), dupe
o impressurare de n6ue hint de 4111e; qi in fine co-
prinsera Jerusalimult 1099), Godofredu de Bullion se
prochiema rege de cOtra cruceferi, lase ellu abia gu-
 61

verna Jerusalimulfi unti annii de (line tii muri ; frate sefi

Baldninfi urma in loculti lei, (1100).
3. Numerulii cellfi midi allti cruceferilorfi nu puttt
apperh multt timpti pre crestinil de la resaritfi in con-
tra Turcilorii. Umi calugerii renumitil pentru pietatea
qi invetiitura sa. Bernardo, predica o noua inarmare
assupra paganilorfi ce occupy locurile sante. Imperiito-
riulii Conradfi III, §i regele Franciei Ludovicii VII se pn-
sera in fruntea cruceferilorfi (1143) , qi-0 Indreptara
callea prin Pannonia. Germanic lei Conradfi se purtarli
ca niece predAtori, qi dedefa cause la nemultiamiri din
partea locuitorilorti. In Asia el fury macelariti de
Turd, forte pncinti ajunsera la Jerusalem in starea cea
mai miserabile. Pre timpulu acesta venire §i Sassil In
TransilvaniaDin contra, Manuel imperatoriuhl Con-
stantinopolii indrepta armele selle spre appusii, §i se batu
necurmatil cu Ungurii, en scopulfi de a desfiintik rega-
tulfi acestora ; ellii inarma §i pre Romani in contra lord
qi-I tr5mise la annulti 1166, suptll conducerea lui Batace
prin Moldavia, de irrupsera in Transilvania, apoi shpt
commandula lut Joanne Duca predarg, Marmorosulti (1).
4. Manuel imperatorinlii muri la annulti Christ.
1180, qi dupti cate-va scene sangerose se sui pre tronfi
Isacii% Angelu. Fiind ca sotia sa murisse, Isacifi peti
pre o copila de 10 anni a regelul ungurescil Bela, §i
pentru accoperirea speselorii de nunta impuse tributii
pre eetati §i pre sate. Asuprirea acesta atita pre locui-
tori in contra lei §i mai vertosti pre Romanii din Moe-
sia li din muntele Emulul. Doi frati Romani ; Petru
§i Asanii, cari se tragea din familia regelui Samuel, mer-

(1) James Cinanaus libro V. cap. 3

gendu la imperatoriulfi, cernra se se primesca in militia, §i
pentru servitiLlti lorti se li se dea pfimentil in tinutulfi
Emului. Dail cererea lord nu se lua in consideratiune ;
ei se intersera batjocoriti de bizantini, §i resculara tote
tinutuld dintre Danaria §i muntele Emului. Isacid An-
geld deschise in fine ochil, §i strinse Este in contra Ro-
manilort, inse In 'owl de a frange ellti pre Romanii, re-
mase aflia de tare batuti5, in catti de Ala scapa en fu-
ga.Spre a atitia §1 mal tare la arrue pre Romani qi
pre Bulgari, fratil Petru §i Asanii fandarg o biserica in
onOrea santului Demetriu, §i bagara inteinsa Orneni tur-
burati la minte (demoniaci) cari profeti4a strigandd :
,,ca lul D-4eii I a placuti ca nitiunea Romanilorfi li a
Bulgariloril se scuture jugulti G-recilord §i se cerce
libertatea, pentru aceea marele Demetrid a parisitil
,Tessalonica li biserica Grecilorii, jai a venial la din§il
se le ajute ; deci se appuce armele cu totil, ki se uci-
sdä pre Greci fara de nici o crutare." Prin aceste ma-
iestrie se intaritara Romanii qi Bulgarii r§i mai tare; ei
chiamara inteajutorifi tii pre locuitoril de a stanga Du-
narii, §i bfitura de stinsera 6stea bizantina. Isacifi
Angelii se despoia de domnia de catra frate-sea Alessiii,
care '1 scote °chit, annuli Chr. 1195 (1).
5. Fratii Petru §i Asanti cari castigaseri libertatea
Romanilorii, nu se putura bacura multi' timpu de fruc-
tele fora, cad Asami fu ucisii de v'erulti seu Iancu ,
era Petru caciu prin mana altui venptoriii totil din fa-
milia sa, a. Chr. 1197. Atuncl se puse in fruutea Roma-
nilord and treile frate , Jonnitiu , care lua titluld de
imperatorid ally Ro'manilor §i and Bulgarilord. Alesid

(1) Nicetas Glioniates lib. 1, de imp. Alexio Aangelo cap. 6. et seqq.

 00

batutii din tote pfirtile faca pace cu dinsulii la annuli'

Chr. 1200. Scullarea Romanilorii qi successele lora
asupra imperiului Bizantina lama sgomota in tog Eu-
ropa, sentimentula lora de libertate §i de nationalitate
descepta attentatiunea generale, qi facu impressiune chia'r
asupra curtii de la Roma. Ponteficele roman5, Inno -
centin III, desceptata prin atate fapte gloridse tramise,
lui Joannitia corona §i sceptru, §i unii, stega insemnata
cu cheile santului apostola Petru, supta care se se lupte
pentru biserica cresting, §i -la recunosca de rege anti
Romaniloril §i ally Bulgarilorii. annult Chr. 1202. (1)
6. Francil can plecassera cOtre resaritti spre a curati
Palestina de pagani, coprinsera Constantinopolia. in an-
nuls Chr. 1204, §i pussera iraperatoria pre Balduina
Flandrula. Joannitiii tramise deputati ca se se intelega
cu den§ii inse ei respunsera cu superbia, ca Joannitia
se de§erte Moesia care se tine de imperiu1i Bizantina,
rii se o lasse lore. Din aceste cause se nasca resbellia
intro Romani §i Cruceferi ; in bataia de la Adrianopoli
(annula Chr. 1205) Jonniti5 franse pre Cruceferi gi
prinse pre Balduina. Acesta muri in carcere era Farn-
cil din Constantinopoli allesera imperatoria pre Enrica
fratele lull, Jonnitia preda tog Tracia §i Macedonia
ca se resbune stricatiunile facute de Brisilni Bulga
roctouulu , apoi muri la annula Chr. 1207. Nepotani
sea Florilla I urma in domnia pin° la annula Chr. 1222;
candy fu scossii de Jenne filula lui Asanu.

(1) Genta Innocenti' III, 20 65 81. Vecll magaz. istor. To ti 1, pug 5.

at seqq.
 V.

Venires Tatarilorii.

1. Pre timpul5 cruceferilora se arreta la marea Ne-

gra tuni nos geniii de barbari, adeca Tatarii can dupit
ce predara Russia §i Polonia, irrupsera in terrile de la
Tissa supt5 conducerea lul Batu-Chanu in numerii de
500,000, taiara 6rneni, copii, batrani, femel fora distin-
gere, arsera sate §i cetati, predara vita §i animale de
tot5 genula, §i prefacura regatulti Ungariei Intr'un5 de-
tiert5, In tempi de trel anni, amnia Chr. 1240. Era
dupa ce devastara tote trecura Dunaria, qi continuand
predatiunile prin Moesia se intorse la marea Negra, du-
dna cu sene multime de omen! prin§i.
2. Regele "Uugurilorti, Bela, care fugisse dinaintea Ta-
tarilorti In Dalmatia, se Intorse acum5 in terra sa cu ad-
jutorula callarilora Jerusalimtani, §i atata spre recunno-
scintia pentru acesta adjutor5. catil §i spre impoporarea
terreil qi apperarea el in contra incursiunilor5 viitore,
dede acestora la annula Chr. 1236, tinutula Severinu-
lui, afara de ducatulti lui Linoiii, care remane in po-
testarea Romeinilorg, §i din collo de OM t6ta Comania,
afara de terra lui Senescu ducelul Romanilorti, care re-
mine assemine in possesiunea lor5: Romanii se fia da-
tori a sta callariloru intr'adjutoriii spre appararea terrel
cu tots apparatulti lorii de resbella ; assemine §i callaril
se fia datorl a apperb. pre Romani cu tOta puterea lor" (1)
Proiectulti acesta nu se puse nici o data In lucrare, cal-
ladl nu intra nici o data in possesiunea Daciel Tran-

(1) Diplom Belae IV. anno 1247, quarto nonas Innias fratri Remboldo
dom. hasp. Ierosolym. datum.
 OJ

salpine. Dara din diploma prin care stipulelia condi-

tiunile acestui proiect5, se vede chiar5 li luminata ci,
Romanii din Dacia ayes ducatele lord proprie ; el avea
§i militia lore cu tate apparatele de resbellii.
3. De aid inainte numele Rornanilor5 figureciii OM
mai multi'. §i mai multi in Istoria; appellatiunile de
Comani qi de Pacinal,i, supt5 earl' se confussera ei piriO
acumii, dispara cu incetulii, istoria devine cu totula na-
tionale. Dacia transalpine se militia cu incetulii de
straini, §i lucesce supt5 numele de Romania: cea aus-
trale de _Romania mica, li cea orientale de Romania
mare sail Bassarabia; inse mai pre urma se latesce
numele de Moldavia presto tot5 tinutul5 de la Carpati
pinto la Dunastru; Dacia australe retine numele de \terra
romeinesc 4. In Dacia cisalpina figurela Inca clucatele
romane din terra Oltului, a Sargetiului, a Temilit0i, a
Cri§iului, a Marmoroqului §i altele supti suprematia
Ungurilort. De a drdpta Dunaril infloresce imperiula
Romano-Bulgara supta Michaele Asanit Dara la annuli
Chr. 1277, Tatarii de la mare n6gra se reverse erali
asupra Moesiel, §i produce cello mai marl striclipni.
In impregiurarile acestea se sc011a un5 Rornan5 a nume
Curcubeta, care fusse porcari5, strange pe terraul §i bate
pre Tatari, apoi cu armele in mans se dechiara im-
peratori5 i coprinde tote cetatile. Intro acestea Michae-
le Paleologul5 iea Constantipolia din manila Franci-
lora, §i stramitte in Moesia pre ginere sea Joanne III
Mani spre a coprinde terra. Mimi Curcubeta delas-
Bata de al sea, se determine a tugi chiara la Tatarl qi a cere
adjutori5 de la diulii; MN ellii se inqella in planula sea,
ca -ci Tamil in loci de al da adjutoriu, Ii luara viAtia. (1)
(1) Georgius Paclumer histor. lib. VI, 2-19.
4
5 ti

D.

Starea Daelei suptu domni independintli

I.

Starea Romtinid supt Radu Negru qi Michail Bassarabei.

1. Ducele Romaniloru din terra Oltului, Radu Negru

trace la annuls Chr. 1290 in Dacia australe, 1111 as>ie-
c is scaunalti la Campu-lung5, de acollo se muti apol
la Arge§i5 , zidesce o re§edintia §i o biserica. Supt5
dinsula se unescti diversele ducate in uni principatii
Rowing. Rada Negru organisecla tOrra §i domnesce
ea multi gloria 24 de anni. Dupi dinsul5 urm&pi
Michail Bassaraba. (1)
2. In Ungaria se stinge vitia arpadiani, sgi Carlu Ro-
bertii Neapolitanu15, chiamatti la tronulii regalli, se des-
face ca incetula de toti competitorii sel, §i se coron6-
(pa la annuls Chr. 1310. Acesta fa una omit ambi-
tion §i forte fitreprincletoriii, ellu bath, pre Venetian!
§i le lua Dalmatia, bita pre Serb!, i infrena pre mai
multi rebelli cad se scullassera in contra lui. Ellu cu-
geta se-ei sappuia *i pre Romanil din principatele tran-
salpine, qi fara vreo causa, bine-cuventati dechiera res-
bell lui Michail Bassarab3, domnulul terre! Romanesci
Ostea ungarOsca se adana in Temigiana , de acollo
trecu in tinutulMehedintilor5, §i coprinse castellulli Save-
Tinului. °arid se afla in fruntea 6stil. La Severin5

(1) Istoria IerreI ro aneseT da c9ndi au desallecatil Romanii, tipAritii. in

Magasinuld istoricii, Torn. IV, pagina 231.
 y
venire depatat! din partea lul Michail Bassarabi, rugan-
-dula ca se essa din terra unu! principe care nu l's su-
perata intru nimica, ca -ci almintere p6te se pap reii,
vi se ease cu rusine. Carla nu primi aceste propuned,
ei inainte, in contra Romani lora. Pomanil veclendti pe-
riclulii se retrassera, si aprinsera, tote satele ca se lip-
sesca 6stea Unguresca de provisiuni. Carla rememend
in fine fora mic1116ce de a $l pate tine 6stea, si preve-
4endii femetea ce amenintia pre militari, se stimpera si
tremisse deputati la Michail, promitendii ca va primi tete
celle propuse de dinsulii, numai se'i dea conductor! ca
se-lii scota pre callea cea ma! scurta din terra. Mi-
chail tramise conductor!, fuse acestia bagara pre Un-
gar! intre muntii Carpat!, si I confundara lute° valle
strftmta. Atunci Romani! can se afla ascansI pre cal-
mine muntilora, incepura a arrunch ea petri asupra Un-
gurilora, si I batura in patru cline de 1 stinsera. Re-
gele ne mal sciinda ce se face, tai scambi vestlmintele,
li imbraca cu dinsele pre unii Desiti, pre care-la si uoi-
sera Romani! , crelenda ca ellti e regele; era Carla
scaph,' cu multrt nevoid, insocitil de tre! patra, si fugi la
Teraisiera si de acollo se dusse la Vissegradii, unde mul-
tiami lui D-cell pentru pastrarea vietti, annnlii Chr.
1333. (1) Michail Bassaraba muri la amnia Chr. 1333;
fiiulii sea Allessandru cellii tinerti se numi banal allti
Severinulu!, era domnti terrii se allesse Dang I.Carla
Roberta inca muri la annuli] 1342, lassanda in urma
sa do! fil, pre Andreig regele Neapolil, si pre Ludovicg
regele Ungariei. Cellii d'antaia se noise de socia sal

(1) Thurotins Chronica Hung. parte II, cap. 97.

05

regina Jenna, din care caul se nasch f6rte mare

resbellil in Italia.

II

Starca Moldavia' subtle' Stefanie* I fi fii ldi.

1. In Dacia orientale,care de la riuld Moldova ce

se versa in Seretti , se numi Moldavia, se concentrara
en incetulfi diversele ducate , §i se nnira suptii null
domnii, Stefanie I, §i intinse principatulii 131136 la Dunas-
tru li la marea negra, qi tinh in respectil pre vecinii sei
cel tari qi superbi. Dupes o domnire lapel §i glories&
6115 mud la annulii Chr. 1359, lassand5 dol fit in ur-
ma sa : pre Stefanie Iii pre Petru 1, intro can se nas-
cu mare disputa pentru domnia. Petru de qi mai drier,
fiindii omti agerii la minte §i plinii de anima, castiga
pre eel mai multi beer! al terrii in partea sa, §i cu a-
jutorialti lorii allunga pre frate sea Stefand §i pre eel
ce tinea cu dinsuld. Stefant II fugi la Casemirti re-
gele Poloniei, de la care cerd ajutori5, promitendu-i, ca
deca-§i va castiga tronulii, va inchina lui terra Molda-
via. Casemird chilima la consili5 pre mai mad! Polo-
niei, 0 cu invoirea loril starnse Este din Cracovia, San-
domiria §i din Russia, §i o tramise cu Stefand in Mol-
davia. Armata acesta adjunse dupe San-Petra la mar-
ginele terril, §i incepu a se bate cu Romanii, era ace-
stia se retrasseri in padurile din Pocutia, rii taiara pre
longs drum arborii de amendoue laturile, Inge a§ia in
cats remasera in pitiere. Cando intrara apoi Polonil
ea se gonesca pre Romani, acestia impinsera arborii eel
din deretil, §i srboril caclendii unii preste alti, implura
 Us/

eallea,li omorira nu numai pre omen!, ci 1i pre cal, eel-

lora mai multi le fransera membrele, cei-ali se dedera
print. Preda care o caltigara Romani! le fu cu atita
mar placuta, cu cats le di:1u intrega in man! ; cad de
ki call cei mai multi era strunciti de arbor!, ins° armele,
instrumentele, vestmintele §i sarcinele se coprinsera tote
de Romani, flinda ca nici unit Poloni nu puth scapb.
sail lua ceva cu sene. Audindil Casemirti de perderea
acesta, tramise pre unit dintre at sel se rescumpere pre
eel prin§i, can on pueina pretiii rescumpe'rara ki pre
militart li pre cca-laltb, multime d. Omen!. In acesta bit-
taia'trista pentru Poloni, se prinsesse cii Sbigneu stra-
bunula cardinariulul li episcopulti Cracovei, care schio-
peta 016 la morte de v'ettimarea ce i se casqiunasse
la fluere. Navogiii flubi palatinului Cracovei scApandil
on fuga de manila Romaniloril, se ruqina de a mai da
facia on tats set li on amicii , jai de acollo se dusse
drepta la Roma, li se facu preotri, era mai pre urma
intorcendu-se in patriti , capeta decanatulii Cracoviel.
Padurile acellea se Wail mai in urma , iii se prefacura
in campuri. Unii-spre-dece steguri se luara atunci de
la Poloni, (1) La acesta memorabile WW1 a Roma-
nilorii din Moldavia cu Polonil lima parte li Transil-
vanii qi Marmoroanii. Draguriz7, ducele de Marmo-
rosa se distinse prin vitedia sa. (2) Preste cinel ann!
de Mille trecti in Moldavia Bogdanii din Marmorosil 1

li se allesse domnii cu voia Moldavilora, (3); era Balcil

(I) J. Dlugossius hist. Polon. lib. IX. de anno 1359. Martini's Clomerua
de origine of reb. gest. Polonor. lib. IV, de anno 1359.
(2) Diploma reps Ludovica de anno 1360, aped Fejer:cod. diplom. Hung,
Tomo IV, vol. 2. Num. 72, pag 159.
(3) Tharottus Chronica Hung. parte. II. cap. 38.
4V

fiulri lul Sassu cu fratil sel Dragu; Stefano §i Drago-

mini se intorse fn Marmorosii. (2)

V enirea Turciloru in Europa. Mircea I, Domnulifl

_Romania

1. J6nne Cantacuzenu, epitropult imperatoriului bi-

zantimi J6nne Paleolooulu, pentru ca se potrit usurph
tronulri impel ial, chiema inteajutoriii pre Turcil din Asia.
Acestia venire la annuli Chr. 1342, adjutara pre usur-
patoriii, inse causara celle mai marl stricatiuni tutu-
roril erestinilorii ; el occupar5. Adrianopolia la annulfi
Chr. 1361, i o prefacura in re§edintia turc6sci. De
aci inainte incepu hiptele celle marl intro Turci qi intro
orestini de la Dunaria. Ludovicri regele Ungariei fu
provocatil de dos pontefici a se sculla in contra Tar-
eiloril ; imperatoriulii J6nne i fluid sell Manuel Pa-
leologulii 11111 invitara se se un6sca cu denqii In con-
tra inimiciloru cornmuni; inse Ludovicil §I perdu timpula
frecandu-se cu vecinil sel cel crestini, fare se-I pese de
Turd, can se afla departe de dinsulti. Ella incerel in
d6ue ronduri se sc6tii pre Alessandru Bassarabli din Ora
Romandsca, §i in alte d6ue se bate pre Vlada fiiulu
i urmatoriultl lui Allessandru in domnia : inse ellt
ca qi tatali seri Carlii, ca-ci fu insuql batutu de Romani.
In fine Ludoviefi muri la annuhl Chr. 1382 , lassandti
d6ue fete : pre Edviga care se marita dupli Vladislavi
regele Poloniei, qi pre Maria care se marita dupe Si-
(1) Carolus Vugner in dissertatione de Camellia Num. 4. La G.orgiii in-
canil se Ida tradused acesta diploma le annuld 1395, peg. 326.
gismundg de Lussemburgt, si fich rege pre barbatul5
sell Sigismundu adjunse mai pre urma si imperatorifi
8115 Germania
2. In Romania se feed domni Mircea Bassaraba la
annuli 1383. Acesta indata coprins6 tote cetatile de
a drepta Dunaril LAO la marea negra, impreuni cu Do-
brogia. La annuli 1389, Mircea incheia cu Petru, dom-
nult Moldaviel si cu Vladislavt regele Poloniel marl trac-
tatii offensive si deffensivll in contra 10 Sigismundu re-
gelui Ungariel. (1). Intre acestea, Turoil facea marl pro-
grese in Europa. Mircea face unti legamentt deffensivii
cu despotulil Serbilorri, cu domnult1 Albaniei Ili cu re
gele Bosnia si se inarmara cu totiI in contra Sultanului.
Amuratii, inimicului commune. Ungrtrii inert venire in-
teajutorii suptil Nicola Gara. Bataia se face in cam-
pulii Mirk! longs Margu (Marova) , crestinii perdura,
de §i Mil* Cobilovici ucise pre sultanulti. Baiazetii
fiiulti lei Amuratil coprinse Oa* Moesia , puse maim
pre Sismami cellti din urma rege allii Bulgariei, silt.
taia la Filippopoli. Sigismundil regale Ungariel sup-
peratu pre Mircea pentru tractatulu incheiatil cu Polo-
nia. Se sculls cu armele asupra lei. Cando intrara Un-
gall in Vrra, Mircea se retrace dinaintea lorti. Et
Inaintara pin5 la Turnulu, rii-lii luara cu assaltii ; apol
creclendil a all finite tote, se intorsera cotra cast, inse
candu eras se tr4ca preste muntele Passerea, Romanii
se arruncarit preste Sigismundu si-Iii batura , ca pre
Carlo si pre Ludovicti, de unde regele de abii scapti
cu adjutoriult lul Gara, perlendu o nenumerata mul-

(1) Dogiel codex diplomat. regni Poloniae, Tomo 1, pag. 568 et seqq.
time dintre al sei. Cu t6te acestea Mircea vecten-
du-se impresuratil $i de Turri, care luasserfi tote ceta-
tile de pre ripa drepti, a Dunaril si coprinser5 Ser-
bia pie) la Singidunti (Belligradil), se indupleca a in-
cheia cu Sigismundu un5 tractat5 de apperare com-
mune in contra p5ganilorii, annuli Chr. 1395. (1)
3. Sigismund5 cera adjutoriii de la ponteficele roman
tai de la regele Franciel si determine ca cu puterl unite
se face o lovitura decisive asupra Turcilor5. La 28
Septembre 1396 se concentra la Nicopoli in Moesia o
armata de 60,000 de Ungnri, Romani, Boemi , Ger-
mani, Bele si Franci; dincontr5, le sta la 200,000 de
Turci. Crestinii perdura, Sigismund5 sc5pa pre o bar-
et, si fugi pre DunariA in gios5 la Constantinopoli, de
acollo trecu in Dalmatia si mai pre urma in Ungaria.
Baiazet5, infuriatii assupra lui Mircea pentru adjutoriu15,
data crestinilor5, treca In terra Romanesca. La Rovine
se Ilea o mare versare de sange intre Turd si Ro-
mani, dare in fine Romani!, invinsera si Turcil furA ne
voiti a se retrage in Moesia. Cu tote acestea, Mircea
cdnsiderind5 stares terrel, ambitiunea cea ticalossa a
lei Sigismund5 si puterea cea mare a Turcilnra, deter-
mina se incheie unii tractat5 cat5 se va pute mai favo-
ritori5 pentru terra , recunoscend5 suprematia porta
Ottomane. Baiazetti garanta autonomia terra suptii
domnul5 el $i legile el , si pretinse drept5 recunos-
cintia numal summa de 300 de arginti pre ann5. (2)
4. La annuli 1402, Baiazetti incurcandu-se In res-
bell5 on Tamerlanil chanul5 Tatarilorii din Asia, ciqu

(1) Diploma MI Mircea la Fejer cod. dip:om. Tomo. X, vol. :: Nor.165.

Co Atovtiatou (Dormtvoii ''.1;t6pcx t IsiXa, 1.1%,(ta; Top.. sr, tisk d69.
 4$

in mitnile acestuia, fiii NT venire la certA pentru ocu-

parea tronuluT. Musa fagAritti de frate sell Solimant ,
allergft la Mircea, li lit rngft de adjutoriti. Mircea is luft
suptil scutultl sea strinse o armata numer6sa, qi o tra-
mise in Turcia suptil viquhl sell nepotll Danii. Dupa
ma! multe 'VAT cu diversii success, Musa invinse pre
Solimanii, rii se sui pre tronulii sultanilorii. Acumil Mir-
cea vedendu pre amiculu sell imperatorill tureescii, se
cretin assecuratll in contra Unguriloru, §i ineheift un nos
tractatu cuVladislavii in contra lul Sigismundl (1) DarA
Musa fu resturnatll de frate sell Machomede in annuld
Chr. 1413. Acesta infuriata asupra 101 Mircea, coprinse
Giurgiulli la annuld 1416, §i-lii Intari en valluri §i cu
militiA turcesd. Mircea, incerd in deqertli se respingA
pre barbari. NA, acesta catastrofa ellii abia mal domni
trel annT, li muri annulti, Chr. 1419. Mircea fu unit
omit' mare In tote respectele , fuse imprejurftrile celle
grelle , rii mal allessil perfidia lul Sigismundti , nu-Iii
iertarA se 11 inch* ochil multiamitt. Ellti introdusse
multe li marl reforme in administratiunea terrei, orga-
nist o armati regulate pentru antftia Ora in 16tA Eu-
ropa, edificft monasteriele de la Colia qi de la CodmenA,
mute regedinta de la Argeqiii la Tirgoviste , li AO.
curtea dbmndsca de la Bucurese, impartindull tempubi
aqia in cat vary gedea in Tirgoveste fii iarna in Bucuresci.

IV.

Alessandru I, Domnulil Moldavia gi flu set,.

1. In Moldavia dupe m6rtea luT Petru II urma in
(1) Dogiel cod. diplom. regal Poloniae Tom. pag. 600 et seqq.
domnia Stefano 111, care ava mite valluri cu Sigismunda
regele Ungariei, fli cu Romani fiiula reposatului Petra,
ping la annuli 1497. Atunci Stefan5 III, es§ind5 din vie-
fa, lassa domnia fiiului sail Petru III. Dui acesta
de abia domni treI aunt gi fact' loci lul Alessandru L
In imprejurarife acestea, terra de giosa se occupasse
de Juga, barbatu intreprincletorit qi cu 'mita capaci-
tate, care cidi fortareVe pre lOnga Dunaria §i marea
116gra, §i forma o calarime ce remase de modella, Inse
clicin in manila lul Mircea, §i fu dussa la Arge§iii. (1) A-
lessandru remase aqik dara singura domnitori5 in Mol-
davia la annuli Chr. 1401. Ella se legs cu Vladislav5
regele Poloniei, §i i dede un5 imprumut5 de 1000 ru-
ble de argint5, pentru earl lua ipoteca SenatuI5, Colo-
meta §i OM Pocutia. Inse Vladislava illti vinda lul
Sigismunda incheiand5 cu acesta unti tractata secret5
pentru impartirea Moldaviei. Alessandru se uni cu Mir-
cea domnul5 Romaniei, inse acesta inchise ()chi! la an-
nuli Chr. 1419. Atunci se intarse era§i cOtre Vladis-
slava, li incheia en dinsula un5 tractata in contra lul
Sigismunda. La annuli 1421 murindu-i sogia cea dan-
tai5, Alessandru se casatori cu Ringala sora lui Vladis-
lav5, §i la amnia 1423, tramise acestuia intiajutori5
400 Wiwi Moldavi in contra Prusianilora. La Marien-
burg5, Romani! frecara pre Prusiani, avid de tare, In
catii fapta acesta se insemna in Annalile Polonilora ca
unii rare essemplu de viteclia. (2) La annuli Chr. 1426,
Alessandru cu unii corpii de Roman! §i cu 5000 de cal-
lari trami§T de la Vladislava, se as§eciii la Brailla iii

(1) Miron Costiriii in cronica Moldavia/ qi Peyssonel pagina 229.

(2) Mart. Cromerns libro XIX, pag. 280.
 45

astepta pre Sigismundu se villa cu Unguril, precumil

promisesse, ca se se bag in contra Turcilori;
_
inse Si-
gismundii nu veni. Cu tote acestea ellti iuculpti pre
domnulii Moldaviei la regele Polomei, ca pre unii ad-
versariti ally 101'5, §i starui pentru sceterea lui din sea-
unit Alessandro simtindii aceste intrigi, se uni en Suidri-
gillii ducele Lituaniel in contra Poloniel, la annulii 1430.
Vladislavti sculls pre Mari asupra Lituanilorti vii a Ro-
manilorri. Alessandro Ina castellele Galitiulii rii Cameni-
tia, Mae candu era se se Interca ea preda a casa,illii im-
presurara Tataril §i Polonil, §i-Iii despoiara de tete. A-
lessandrn scapa cu mare nevoia preste Dunastru in
Moldavia, §i dupa aceea muri de supperare, la annulti
Chr. 1432.
2. Alessandru fu unula dintre cei mai buni domni a!
Romanilorii, intelleptu, dreptil, animost, amatorit de sci -
intie, inse ava de vecinil qi de amicti pre Vladislavii care
hi venda lul Sigismundil. Acesta fapta descoperindu-o
ells mai in urma, 11111 face se se unesca cu Suidrigillfi ,
era regele Poloniei illti incurca en Tataril qi-i amari
vietia. Posteritatea II dete numele de Alessandru cella
bung. EH fact mai multe institute folositOre qi pietose,
infiintia sc6le qi o academia de sciintie, zidi monastirele
de la Bistritia rti Moldavitia, episcopiele de la Romanti qi
de la Radauti, metropolia de la Suciava. Imperatoriulii
Jenne I aleologulfi i dede numele de BccaLXEus, ponte-
ficele romanii intitulh terra lul , Regnum Moldaviae.
Suptu dinsulii venire Armenil §i Tiganil in terra.
Aniendoul acesti domul marl a! Romanilora, Mircea §i
Alessandru, avura mai multi fii, parte legitimi parte na-
turals, cariincurcara terrile prin aspirarile lort la domnia :
In Romania dupa mai multe resturnarl se pusse pre
415

scaunii Rada' ea,. supranumele Draculii ; In Moldavia

dupa mai multe lupte se invoira fratii Elia qi tefan
IV, se impArtiri t6rra tntre sene qi se domn6sca Impreun5.
3. In Transilvania pre tempurile acestea se attitil
o revolutiune insemnata in contra feudalismului, care se
facusse nesuferita pentru terrani, §i abia se stinse dui:a
m6rtea lui Sigismundt, care se intampla in annula Chr.
1437. Atunci se unira nobilii, Secuii qi Sassii in con-
tra terraniloni, mai speciale in contra Romanilorti.
La annuli.] Chr. 1439, se tinh sinedii mare la Flo-
rentia pentru unirea bisericei appusane §i resaritane,
Ia care merse li Damianil mitropolitulii Moldaviei. Dui
in Orra, calugerulli Teoctistii produsse o reactiune aqia
de mare in contra Latinilarii, in CAM Romanii arsera
tote aline scrisse cu litere latine (1).
V:

J6nne Corvinii de Unniade.

1. Pre timpult sinodului de la Florentia se afla in
Ungaria una Romanil estraordinariii , Jonne Corvinii ,
allii caruia tatis. Voicu, fiiulii lui )9erbanti, capetasse de
la Sigismundii, pentru meritele selle, castellulii Unniade,
ki Cu acesta, suprannmele de Unniade, (annula Chr.
1409). Prin faptele selle celle eroice, J6nne Corvina. se
inaltiasse de la militariti commune pink la duce sup-
premil. De aci inainte istoria oraulpi acestuia fve parte
din istoria universale.
La annulii Chr. 1438, Amurata purcesse cu ostille selle

(1) Le Qaien in Oriente Christiano Tomo I, pag. 1253, Cantemir in

descrierea Moldaviei.
 47

asupra Singidunuall, gi tramise pre Megetti pasqia en

altti corpti prin Romftnia de irruphe in Transilvania ,
Rune Corvinu appera Singidunula cu vitec ia, fuse in
Transilvania Turcii Mena, marl predfitiunl, gi canda veni
In contra lor5 prefectul5 terrei, Lolontiu, ei se retras-
serA ducendii cu sine la 70,000 de prinfil. Dupa aceste
intamplari Joanne Corvinii se numi prefectil Transit-
vaniei i ban5 Severinului, i dupa mortea lui Alberta
chiima la tronul5 Ungariei pre Vladislavii II , regele
Poloniel an. Chr. 1440. Turcii ert4i venirS cu mare
putere la Singidunt, Inse el furs frftnti de c5.,tra Cor-
vinli, annulii Chr. 1441. In ce1-1-a1t5 anti rani din non
Megnta pasgia cu nenumeratA multime de Turd: in cea
&AMMO lovire la Sant-Imbru in Transilvania. Corvin5
fu batut5 , lase dill nu perdu anima, ci strinse Este
noutt gi freel pe Turd a§ia de tare, in-eftta gift dintre
din§ii la 15000 i pre insuql Megetli pas ia. Sultanula
Amuratil turbatti de resbnnare, tramise atunoi pre Sa-
batinii cu 80,000 de Turd In Transilvania, fuse Cor-
vina franse i pre acestia la porta de fern , qi I res-
pinse din tdrra. Dupa atate perderi Amurata se pu-
se se facil apparate gigantice in contra crestiniloril ,
darn Corvinti nu le dede timpu. Ella pled cu Vla-
dislavii prin Moesia luft Sardica §i Naissula , repurtft
mai multe victorie stralueite , i prinse pre Cambeiu,
annulil Chr. 1443. Appropiarea iernei fAca se se re-
traga in Temi§iana.
2. In annula Chr. 1444, se fAcu pace on Turcii pre
10 anal. Inse imperato.riulii Bisantin5 Ronne II Paleo-
logul5, principele Epirului Georgia Castriot5 Scander-
bei, ponteficele romanti i magnatil ce se strinsessera
in adunare generale in Segedina, Induplecar5, pre Vladis-
lavii se rumps paces. Regele pleca cu armata din
Temiqiana prin Moesia, Corvinti treat prin Roma-
nia, WA de nisi o diseiplinit i supperA forte pre Vladti.
Amind6ae corpurile se unirA la Nicopoli, Vladu dom-
nuld Romanies, velendti 6stea cea mica a Unguriloril
desvatui pre rege de la acesta intreprindere temera-
ria, Inge neputeadua indupleck, ti dede 4000 de cal-
lari roman! suptu conducerea fiiului sea Vladu cella
Calera. Armata inainta Ono la Varna. Aulindii Amu-
rata care se afla pre atunci In Asia , le es§i inainte
cu o putere cu multti ma! mare, bltaia se Incepu is
10 Nouembre 1444 , qi tinu ptdo sera, ba se conti-
nua qi a doua 4i: fn cea d'antalti surise sortea armelorti
crescino darA a d6ua, de i Corvinti Men tots ce p6te
mintea, anima qi bratiulll omeneseu , fu pentru dfn ii
fatale : Vladislavu cacla, Corvinii cu Romani! fugi spre
Dunaria , candy acesta ajunse in Romania, Vladii in
desperatiunea sa , a nil scie ce se fAcusse ca fiiulti
gen, Mit prinse , dara pucinA dupa aceea sossindii qi
Vlada cent tenerri, ilia demise §i-la petrecu cu on6re
pia, la Bragiova. Cana se arreta Corvinii in Unga-
ria, afla terra in cea mai mare consternatiune, presin-
tia lui insufflA anima 6ruenilorti. Dara ells insa§1 sup -
peratti pre Vladii pentru ru§inea paths, irrapse in Ro-
mania, ski puse domnii pre cumnatu sell Danis /V. La
annuls 1446. Corvinti se allesse guvernatoriti regatu-
lui pino candti va cresce copillulu Ladislavti IV Postu-
multi. Vladii fuse allungi pre Dana, qi petranse cu ar-
mele in Transilvania. Atunci Corvinti se intellesse cu
-Stefanti, domnuln Moldaviel , qi lua pre Vladu tntre
 49

d6ue armate. Acesta eaclh in mftnlie hi Dams.' , $i peri

de sabia. (1)
Pentru resbunarea perderii de la Varna , Corvinit
adjutata de Dana se sculls asupra Turcilora la an-
nuli.' Chr. 1448 : in eftmpulti Merle! se incinse bataia
cea sangerdsa cu Turcii, care esi trista pentru crestini.
Corvinfi cacao in mftnile lui Giorgiii Vucovic!, despo-
tulti Serbiei si abik castiga libertatea dupe ce dedesse
ostaticrt pre fluid seri Vladti.
3. In aceste tempuri se turburara lucrurile si in Mol-
davia. Stefan IV fu limit de Romanii si acesta de
Petru , care peri la annuli 1449. Atunci se sculft Bog-
dant fiiulii naturale allii In! Allessandru cello bunti si
se fitch. dome'. Casemird regele Poloniel voi se asse-
4ie pre tron pre Alessandro II thulti Id! Elia, si tra-
mise pre acesta in terra in fruntea unel armate ; cona-
puse de Poloni, Russi si Roman!. Bogdant se retrase
spre Barladii in giosu si ineeph. se tractelie cu Polonii.
Acestia I promisera epitropia asupra lui Alessandru si
guvernulii terra! pia) &dada copilulii va adjunge la ma-
turitate. (cad! Alessandru era, numa! de 14 ann!). Bog-
danti se frivol, si Polonii incepura, a se intdree spre case.
Atunci. Bogdanti se repecli iute en a! se! , si inchise
passuli1 la satultt Crassina, si batu de stinse pre Polon!,
noise pre conductor! si mulfme de militari, eel ce sea-
para multiamira lui D- lea. (2)
4. La Constantinopoli murise J6nne IV Palelogulrt
(annulfi Chr. 1448), lassftnda pre frate sea Constanting
XI, de successorit1 in imperinla bizantinu care se mar-

(1) Chalcocondylas hbro V Jonnes Vitez de Zredna apnd Engel Ge

schichte der Wallachei, I. Theil. peg. 171.
Dlugosins hbro XIII. Cromerns hbro XXII.
bu

ginea acumil la cetatea Constantinopoli qi teritoriula el

de prin pregiurd, t6te celle-lalte pArt! era coprinse de
Turd!. Amuratti II, care se lassasse in done randurt de
domniA in favOrea fiiulni sea, Inca muri la alp:mid Chr.
1451, lassAnda trouulti sultanilotil lul Machomede II.
Acosta determine se puns capita imperiului bizantina.
vi se §i as§elie scaunula In cetatea lul Constantino. Cu
unit, curagid demna de Romani! cel vechi. Constantinii
provoca pre cetAtiani la arme, §i adjutatti de Genovesil
commandati do Justiniand apperA cetatea 52 de gine
incontra puterei cellei gigantice a Turcilora. In fine ye-
s:pada ca puterea omenesca nu mai este in stare de a
mantui ultimulil monuments anti imperiului romans, se
dusse nOptea cu amicil sel de se communica In Santa-
Sofia, determinatii a mud pre ruinele imperiului. In 29'
Mehl, Machomede commandA assaltu. Apperatorli de
pre zidurile cetatil se luptara cu gloriA. Multe mii ca-
Ora d'antre barbarii assaltAtori. Inse numerula decise.
Ostenitil cetatiaul full frantI. Justiniand plAgitt fugi
in cetate prin o stirbiturA de ziduri. Turd! strabatu-
rii, dupd, dinsulu. Constantino dupA o apperare eroici
cdo supta armele loru, fiii cu dinsul d'impreuni se in-
gropa imperiuld bizantina, annuls Chr. 1453.
5. Dui:4 acesta catastrofa, Mahomede tramise la Du-
aria o armatA numer6s5, spre a petrunde In intrula
Europe!, fuse Corvine o sferima la CrussolatT, annulti
Chr. 1454. In annuli urn:0,106u plecA insu§iMachomede
cu o armed de 150,000 de Turcl pre uscatd, li cu un
mare numerti de vase pre Dun5.ria, qi impresurara Sin-
gidunula. Corvinii cu pucini cruceferl addu§! de tnis-
sionariulit Janne Capistranula §1 cu 25,000 de militari
domestic! attaca puterea cea infrico§ata A Turcilora, §i
 51

o sparse cu totultt. La 20,000 de Turd remaserii pre

campul5 batai1; cei-lalti impreuna cu Machomede luar5,
fuga in cea mai mare disordine. Eroula acestel dills
memorabile nu se putt). bucura multd de successele
selle, eaci pueine qille dupe acesta muri de friend la,
Taurun5, 11 August5 1456. (1)

E.

Starea Dacia (Midi eaderea Constantinopolii

I.
Vladil V, cu supranumele Tepelsil , organisiclid terra
militaresce.

1. Principatele romane dupe caderea Constantinopolii,

se afla turburate de partici ile pretendintilorti la domnia.
In Romania se sculls Vlach V, fiiu15 Jul Vladfl Dracul5,
si en sabia in mama qT desch'sse drumuld la tronii. A-
cest5 domna tirana 'si forma o armata numer6sa, tats
la 500 de boerl cari i era in contra, ucise in scurt5
timp5 la 20,000 de 6meni din terra supt5 diverse cu-
vinte, arse in Luna magazinli la 400 de ungurl §i de sassi
cari petrecea in principat5; apoi trech. in Transilvania,
apprinse Brasiovul5 §i tntepif molt:me de sas§i dmanatea
biserleii santului Jacobti (annul5 Chr. 1457). Pentru
atari fapte i se dede numele de T peifl. E115 domnia cu
o rigCre necunoscuti ping atuncl in terile romane, in-
suffla terr6re la toti locuitoril, in catil acestia se temea
mai tare de &iambi de cata de m6rte. Despot5 in ani-
(1) Thurotius, Bonfinins et Pray, historia regnum hung. Tomo II.
5
52

ma si purtarea sa cOtre altil, intim gelosii de libertatea

terrei §i curagiosu 0135 la temeritate. Vlad5 °tart se sa-
crifice tote spre a mantui terra de jugula strain5. Spre
acesta scopii e115 organisa tote statulii militaresce, pe-
depsi fora misericordia on ce tapti rea, si en modulo
acesta introdusse in terra o securitate publics mai
Ono la necreciute.
2. In Moldavia Stefano fiiulii lul Bogdanil, si nepo-
tula lei Alessandro ce115 bunii, luand5 adjutoriii de la
Vlac15 domnuld Romaniei, batu pre Petra usurpatoriul
in d6ne ronduri (annuli Chr. 1458), si-15 constriose a
fugi in Polonia. Dupa aceea cera de la Casernirti regele
Poloniel se i-15 dea in maul' ; inse Casemir5 nu se in-
voi la o fapta as a de umilitore pentru dinsull Atunci
Stefanii treca inarmatt in tnuturile regelul, si facu
multa etricatiune Polonilort. Casf-mire se vecla nevoit5
a impach lucrula prin null tractadi ce se incheni 1ntre
&psii la annul5 1459. Prin acesta tractata se asselia
pace intre Polonia si Moldavia, commerciii ne impedecat
Intre locuitoril respectivi, trecere §i plutire libera pre
apa Dunastrului; causele titre Poloni si Moldavi se se
decide prin commissari nomiti de ambe partile ; Pentru
fugitula se nu vina mai aprope de Smotriti5 ; domnil se
se adjute unula pre altula In contra iniroicilort (1).
3. In Uogaria dupa m6rtea ticalosului de Ladislav5
se allesse rege Mathia Corvine. fiiulu lul J6nne Ro-
manu15, la annul5 Chr. 1458 ; lase o partiti de Un-
guri se sculari in data in contra mai, si prochiamara
rege pre Friderica III din Austria. Din acesta canal
se nisch unti resbell5 care tint cincl anni de line.

(1) Dogiel codex diplom regni Poloniae Tomo I, pag. 602.

 00

4. La annuli Chr. 1460, Vladd domnulii Romaniei, in-

cheia unit tractati cu Turcil, prin care se assecura auto-
nomia terril pre leinga unit tributd de 1000 bani rolil (1)
Inse in annulti urmatoriti (1461), ne incre4endu-se in
cnvintele Turcilorii, lath legamentil cu Mathia incontra
inimiciloril communl. Sultana ld Machomede II, infuriatil
asupra In!, tramise ordine lui namza paqia de la Mind;
se intro en 6ste in t6rra Eli se-hi Beata din din domnia sail
viii sail mortii. Vladd pose mana pre pa§ia §i -lit trasse
in tepa in mitilloculii cellorii alt! Turd , Inse pre din -
suld inteo tepa ma! inalta. It annta Chr. 1462, Vladd
treca Dunfiria on o putere numer6sa , devasta Moesia
de giostl, Ili nccise la 25,000 de omen!. Machomede
turbatil de mania pentru aceste fapte audaci6se, strtnse
o armata de 250,000 de Turd , gi purcesse in contra Jul
Vlaclii cu scopii de alti stmge cn totulii. Candii in-.
tellesse Vlada ca Turcii au arse Braila, ordina 6meni-
loril de la ressuri se se retraga la munti cu tog averea
Joni , era ellii se puse la apperare. Intr'o nepte canda
Turcil era, as§e4iati in castre, Vlado se Imbraca in ves-
minte turcesd , qi spiona tote pusetiunea lord, apoi in-
torcenduse la al sel se repecli cu armele asupra Tar-
cilora, §i I prise in cea mai mare incureatura dare in
intunericulti noptil gres§i postuld undo era Sultanulti ,
in Ind de a se repecli assupra lui, dede presto cor-
puld altorti doi pasig cu care se lupta pia dimineta
apoi se retrasse facenda mare stricatiune in Turd ;
fuse qi ellii perda la 1000 de omen!, can caclara in
mantle Turciloru ; Sultanuld comandi de I Wall di-
naintea ochilord set.

(I) A (Ptotstvor, Icrropta r714 7 AXxt Dacia; T. HI, pag. 370.

04

5. Vlad5 se retrasse la Tirguvestei, de acollo lua

pre locuitori cu sene de 1 dussse la cetatea Poienari cea
zidita de dinsul5. Machomede veni in urma lul , i a-
flanda cetatea TarguveStei deschisk se puse la cugete
ca nu cum5-va se fia vre-o in§ellaciune la micliloc5 §i
se calla In curse. Vlada lasses pre un5 capitan5 cu
6000 de callari ca se observe mersurile Turcilor5 se
I infestiede netncetatii , fuse se nu intre en clin§iX In
bataie formale; era ail purcesse in contra lul Stefano
domnul5 Moldaviei care Inca se scullasse assupra lul.
Capitanulti callarimei se arnagi prin appncaturile Tur-
cilora , se lua la bataia cu din§ii ; ella perdu la 20`)0
de 6meni. Cu t6te acestea Machomede veclend5 ca nu
pate face vre-un5 lucre mare, se retrasse spre Giurgiu,
incredintiandu corpulti din apoi cellul mai priceput5
dintre pa§ii sei, de frica ca nu cuma-va se i atace Vlad
pe neasteptate qi se I arunce pre toti in Dunaria. Tared
devastara terra en foc5 §i cu sabia , lassara la Giur-
giu pre Radii cello frumos5 , fratele lul Vlad5 , cu o
partite de boiari contraries domnului tii en umi corp5
de militia care se-15 appere la intemplare de peri -
clu. Radu clescrisse Romanilora faptele celle crude
alle Jai Vlach'', §i puterea cea infrico§iata a Turcilor5,
pre cRri nu este bine de a I mai interrita, §i a§ia trase pre
f6rte multi in partea sa. Acestia adjutati de Turd
dechierara domn5 pre RHdu. Atunci Vlad5 veclendu-se
parasitii de al sei se retrasse in Transilvania , §i se
dus3e la regele Mathia (annullt Chr. 1462). Mathia I
promise adjutoriu, lase dupes aceea-15 lua cu sene la
Buda §i-lii puse la inchisere. (1)

(1) Chalcocondylas libro IX. Duces capita 45 Bonfinins decad III, libro 10.
 II
Stefanii, cellil Mare domnuliZ Moldaviei.
1. Stefano domnula Moldavie1 lua Chi lia §i cetatea
Alba, coprinse tinutulu Pudnei, care pint,' atuncl se ti
nea de terra Romanesca, apoi se repegi flu Transilvania
§i facts mare striatiune Secuilor5. Mathia se suppers
forte, strinse armata la annuli"! Chr. 1467, §i trecu in
Moldavia prin passula atusuitil §i allu Dicue§iulu1, Ste-
fan5 nefiind5 bine prenaratil la bataia tramise deputatl
la Mathia, §i se prefach ca aril voi se se intellega cu
diusul5. Dark Mathia infuriata arse Trotu§iu15, Bad:1'1315
§i Romanulti , §i la. callea catra Baia. Acollo I des-
coperi mill Secuiti ca se afla in periclu, fiinda ca
Stefan5 a otaritti se-15 attace n6ptea pre intuneric5.
Mathia lua tote mesurile n,.cessarie pentru apperare.
Moldavii apprinsera oppidul5 de trei laturi, §i la lumi-
na fla,:arii dedera preste Unguri de tote partite, §i ta-
iara 'Arlo la 10,000 de 6meni. Mathia insuqi eapeta
o sageta in spate. Nicola Banfi se puse dinaintea Jul
spre a-15 apperk in contra loviturilora, §i cu periclulti
vietii selle 1115 scapa. de m6rte. M ithia plagitt, rulinatil
§i ametitil fugi preste muntl la Bra§ov5, de acollo se
dusse apol la Clu§ia, §i in (boa de santu Stefano spre
resbunare ucise pre nnii capitan5 rominii, cu numele
Michu, pre care-la priusesse In bataia de la Baia. Dara
nicl Stefan5 nu puta da uitaril reulii facuta de Mathia ;
05 intri a doua 6ra In Transilvania §i devasta tinutulu
Secuilor5. Mathia afla atunci de cuviintia a face pace
cu di:nsula §i 1 dons trei castele in Transilvania : Ci-
ce15 longs, Same§ia , cetatea de Balta longs Tirnava
§i Balvanul5 in tinutal5 Secuilora, annuli' Chr. 1468. (1)
06

2. Toth in acestii annu Mita Stefanii in trei tOnduri

pre Tatari lane. apa Dunastrului, §i prinsse pre Carzica
fiiula chanului Maniacii. Chanulit tramise la dinsuln
100 de callarI ca se cera pre Carzica, amenintiandult
cu armele, deci nu-lit va lass& indata. Era Stefanii
ca se arrate Tatarilorii ca ellti nu se teme de ame-
nintiarile chanului , tail pre Cartier' dinaintea ochi-
lora deputatdoril , qi apol trase in tepa pre top aces
deputati Tatari, lassandil numal pre unula cu nassulii
§i cu urechile taiate ca se se data se spnia chanului
cello ce au velutit.
3. Diva ce insuffla respectil Tatarilorfi, Stefanil 41 in-
torse armele asnpra Transavanilora, cad acestia dedes-
sera adjutorit fugituluIPetru Aron, care nu crutia nici
uni micploca spre a se restabili in domnia. Stefana bath
pre acestit rivali], imprastia 6stea oe venisse cu din-
sula, apoi treca in Transilvania, qi pedepsi aspru pre
Secni pentru adjutoriulia data luI Petrn.
4. In annuli Chr. 1470 Stefanii forma, plannlii de
a sc6te pre Radii din Romania, §i de a uni amandoue
principatele supta domnia sa. Dis- de- primavara ells qi
strinse armata §i intra In terra Romanesca. Dara Radu
Inca se pose la apperare cu tota diligentia , §i cum-
pani puterea In! Stefanii. Acesta arse Brailla. Radu
petrnnse in Moldavia ping le Sod, undo se facu o'crunti
bataia Intre amendeue ostile. Mai pre urma invinse
Stefantl, era Radu lua fuga lassandu t6te stegurile in
manile Moldavilora. Diva trel anni de cline Stefanit
se appuca de not. de plannlit seri cella mare de a uni

(1) Dlugosius libro xm. Cromerus libro XXVII. Katona Tomo XV, pg.
240 et seqq.
principatele, li cOtre tonna annnlul 1474, pleca in Ro-
mania. La ROmnieu15-Sarata se intelni cu Radu, §i_lu
lama a§ie, de tare in cats acesta lass/ totil tti fugi la
Bucuresci, Stefaral se lua dupti dinsul5, tli incongiura
Bucuresci!, dada Radu de abia ajunsesse a cash. A-
costa veciend5 periclula estg din capitale §i fugi drepta
la Turd. Stefan puse mAna pre t6te averile lui. D6mna
Maria §i fiia el Voichitia remasera a easa , gi se bu-
eurara de cea mal bunh priimire din partea domnnlul
Moldaviel. Inse lui Stefan5 I veri scire de la margini
ca Bla§ia, prefeetulti Transilvaniel, a intrat5 in terra cu
6000 de armati ; deci ella lass/ la Bucuresci pre La-
iota Bassaraba, lua fuse ca serve pre d6mna Maria §i
pre fiia el §i se intorse in Moldavia. In cea d'anteifi
lovitura batu pre Bla§i5, qi /poi trech insu§i in Traesil-
vania, coprinse scaunele Secailor5, 41 forma un corp5
de militari no guri en cari se bath apoi in contra Tureilot 5.
5. Radu, domnulti Romaaiei, se intorse de preste Du-
narta ea Este turcesca qi alluuga pre Laiota Bassarabg.
din Bucuresci, era Solliman5 pas§ia innainta cu armata
cea mare pino fn valea Raeovii, aprope de Barladd. Aci
'15 iatempina Stefan/ cu 40 000 de Romani, cu 2000 de
Poloni qi ea 5000 de Seoul. In 17 lanuari5 se fach
acea bataia memorabile in care Stefan/ franse pe Turd cu
totu15, necise o nenumerata multime de pagan!, tii le lua
0[16 la 1000 de stegari §i mai bine. Patru paste calura,
pucini Tani scapara on fuga preste Dunaria. ; pri o§ii fail
traskil in teph. Dupti acesta victoria stralucita Stefan
tramise pre veru seri Allessandru in contra 1111 Radu la
Cratiuna, inn acesta cIcla in lupta. Atunci pleca ells
insu§i cu al se!, fili respinse pre Radu pine' la R5mnicii.
Boiarii din Romania se pnsera la mililocil qi facura pace
cu Stefan, assecliandil ca Milcovul se fia marginea des -
pArtitdre intre amandeue principatele (caci pine atunci
fussesse Trotosiulb). Dupa acestri triumfU, Stefanii tra-
mise 36 steguri la Casemiril , st cate-va la Mathia. Dad.
nu trecu multri timpii si venira Cazacii in Moldavia,
Inse incercarea ai.esta le essi forte reu, caci ei rema-
sera batuci la satul Grumaclesci, capitanulii lorii Loboda
se prinse. Jora cu mai multi alti se billed in apa
Dunastrului.
6. Sultanula Machomede voinda se si resbune asu-
pra lui Stefant, tramisse o flota pre marea n6gra care
coprinse Cafa, cetate in Crimeria, si that pre top ne-
gutatorii romani de acollo , apol lua cetatea Alba de
la gura Dunastrului ; ella insusi inainta pre uscatil cu
o armata infricosata spre Moldavia. Stefan recupez a
cetatea Alba si trecu prin ascutitul sabiei pre toti Turd
de acollo, inse tem'endu-se de puterea cea mare a Tar-
ciloru , scrisse lui Casemirti si lui , Mathia si-I chia-
ma la apperare commune. Casemiril de abia se Enda-
pleca se tra mita un5 soll5 de pace la sultanulu ; Mathia se
escusa ca are se appere Dunaria de micplocil incontra
Turciloril. Machomede appropiandu-se de Moldavia la
annulii 1476, arunca 5 poduri preste Miliaria. De c0-
tea marea negra incursera Tatarii. Stefan respinse pre
acestia, fuse nu se creciu in stare de a se mesura cu
Turd!, deci afla de cuviinta a defasta insusi terra de
giosti, si a se retrage spre munti, repeclindu -se din cand
in calla asupra Turcilorii , si prin lupte mici le ucise
la 30,000 de 6meni. In 26 .Juliu, Stefan incerca o
bataia formale la vallea Alba. Acollo se facu o mare
versare de range, si Stefan se veciu nevoit4 a se re-
trage la munti. Spre mantuirea crestinilort o fortuna
 59

ce se ridicasso pre marea Negri, resipi flota turcesci

care adducea provisiune ; in 6stea turcesca se esca pes-
tilentia i femete ; de altA parte Machomede se temea ca
nu cumti-va Stefano se-15 attace in miclloculli confusiu-
nii , §i se i spargi armata. A. 015 afla de cuviintia
a desface castrele si a trece peste Dunaria indereta.
In adevera Stefanii indata ce simti ca Tung se retaga
iucepu a-1 free & si a-1 fugfiri Ono ce-1 arrunca pre
toti preste Dunaria. La vallea Alba aduna corpurile
cellorti cacluti in bi taia , facu o movila mare, si zidi
o biserica intru aducrrea aminte. De atunci lucul5
acela se numi Resboieni (1)
7. Radu, dnunnul5 Ro quid, nu se stempfiri nisi de
asta data, ci turbura Moldavia pa in incursele selke.
Stefan5 supperata pre dinsulti, se despfi.rti de Voichita,
si in intellegere cu Stefanil Batori din Transilvania, in-
cungiura pre Radu de d6ue parts, si-15 consttnse a loh
fuga. Ella trec la Brasiov5. Dara Sassii 15 prinsera,
si-15 dede in mainile lui Stefan5, care-la taia numai de
cat5. Atunci se restabdi Vlad5 V in domnia terrei Ro-
mfinesd, annuli"' Chr. 1476. Dupa acesta prefacere a
lucrnrilor5, principatele rom'Ane se bucurara de pace
in curs5 de trel anni le 4111e, $i Stefan5 fact multe in-
dreptari in terra epre mantuirea gi fericirea poporului.

'II

Unnare

1. Dara in tOmna annulu1 Chr. 1479. Turcii in nu-

inert de 100,000, cu Aliberga in fruntea Toro, trecura
(1) Dlugossius libro XIII. Cromerus libro XXVIII, Krim Costini cap. 28.
tiV

Dun Aria, predarl Romania (Vladil V fu nevoitii a §i

cants scApare in Transilvania), §i apol trecurA muntii in
Transilvania §i devastara tots cu foci §i cu sabia. Ste-
fami Batori, prefectula terra, aduna 6stea de Romani, de
Sas§ii, de Ungar! §i de Secui, tail de ua data incunnoscin-
tia §i pre comitele Teme§ianiel, Paulu Chinez (Romans
de viatia), si-15 chiama inteadjutoriii. Intre acestea
Alibeg inaintA cu Turcii pin5 la Alba-Julia, predandu tot
ce i venik inainte , apoi se int6rse colre Orestilt. La
apa Vinerii se arreta Stefanti Batori cu Transilvanii §i
se a.s§e4i1 in campuln de bAtail; pre Sas§I §i pre Ro-
mani i puse fn aripa drepta de ditrA Mure§iii, pre Un-
gari §i pre SecuY in aripa stanga de catra munti, ells
cu loricatii se puse in centru. AlbegA din facia attaea
cu mare furie amtndoue aripele, arrunca mai pre top
Sas§ii in Mure iu, infranse pre Semi; Romarni §i Ungu-
rii se tinura vitelesce, fuse caqura suptu sabia cea cru-
di a Turcilorti. Atunci Stefanti pas§i inainte cu lori-
catiI; o bAtaia singer6sa se incinse de amend6ue partite,
insu§i Stefami capetA §esse plage, callula tech supttt din-
sulu, canda ecca adjunge Paula Chinezu cu Temelianii,
se arrunca in spatele Turcilora Ca unii let §i I ucide
fOra crutiare. Turcil vecrendu-se Intre d6ne focuri se
apperi cu cerbiciA, fuse mai pre urma iau fuga cotre
munti; crestinil dupi ei, it macellaresca fara miseri-
cordia. Alibegu scapa cu mare nevoie in munti §i stet"-
vestitil in vestiminte pecurarescl trece in Turcia. Cres-
tinii coprinclu castrele, intindu mese in miclilocula cam-
pului de bataia, incepe musica, ducii §i militarii Bala
de bucuria, bums! Chineza appucA cu dintii cadavrul0
nnut Turcu, i fard se-15 atingA cu manile, salts cu ellu
impregiurn15 mese!. A doua cli amendoui ducil intrarA
 63

runcasse , dee Incheil armistetia cu Stefano, si ded3

ordine de a se retrage ostile. Retragerea se filch In a-
deverli, use nu pre callea pre undo venissera, ci mai
spre muntl. Stefana care cunoscea spiritula Romftnilora,
arreta lul Aliberta ca se pone In periclu prin acelle lo-
curl, unde Romftnii cal arda de retbunare, pots se-lii
nimidsca cu totola. Datil. Alberta nu ascultA si par-
cesse spre padurea Cosminel; Corpulu d'anainte treca fo-
ri vre o impedecare, !rise centrulti In care se afla regele
cu socii tie, In attAcatti de Roman! In miclilocula pa-
durn. Coranda veni si Stefanii cu armatii sel si Cu ad-
jutoriula de la TAtarT, si aruncA pre Poloni din dere-
tula carrelora, undo se fAca o incurcaturA InfricosiatA.
Albert scApa cu mare nevoia la corpulii dinainte, cel-lalti
Poloni luara fuga dupl dInsulii In cea mai mare di-
sordine. Romanil si Tabun tAiara o multime nenume-
rata, si pritiserA mare parte dintre eel mai de frunte.
La trecerile preste Pratt si preste Dunastru, se fAta
assemine multa versare de sftnge. Ganda Alberta ad-
junse cu remAsitiele In Polonia, i se path ca a inviat
din mortl; ella desfaca 6stea cea demoralisatl, fi se
dusse la Cracovia spre a se arunca In bratiele des-
ftenarilora, si a sT uita de rusinea pAc:t:. (1)
4. Ac4sta bunA lectiune invetia pre Alberta a cun6sce
mai bine pre Romani ; Stefanii vecla CA cu seciT de Po-
loni, nu face nimica hi contra Turcilorti, inimicilora com-
munl al crestinflort. Ella se ImpAca cu acestia, si spre
a umili mai tare pre Polon!, strinse una corpii de Turci
§i de Marl In prinAvera annuIui 1498, ski devAstA ti-
nutula 0135 la apa Vislova. In t6mna acellui anna lAssa
(I 1 Cnreus Annal. Silesiae pag. 217. Miccovius libro IV, cap 75, Cro-
merus libro XXX.
64

pre Balibegli de treca prin Moldavia in tinutulti Galli-

tilului. Dui appropiandu-se o iernA grea, degerarit la
40,000 de Turd; cel-laltf cars se .intorcea prin Molda-
via furA batuti de Romanii strAvestici in vestiminte
1

polonescf, qi alia din 80,000 de Turd, abia scapara

la 10,000, preste DunAriA. In nrma acestoril demus -
tratiunl se incheiA legamentii de pace eterna intro
Moldavia §i Polonia ; apoi se legara domnil Molda
via Poloniei §i Ungariei de a se appera in commune
in contra Turciloril ; in fine se legara de appera §i
pre Radu V, domnulil Romania care se allessesse la
annuli' Chr. 1493, dupi nciderea in! Vladti V. Al-
bertfi milellulu muri in annuli' 1501; frate seii Ales-
sandra se pusse rege in loculfi lui. Stefant occupy
Pocutia care era atund in manile Poloniloril. Ales-
sandru rugs pre frate seil Vladislavii se midilocesca
ca Stefanii se rii retragi trupele din acestu Pruitt.
Dupa mai multe incercari de§erte, Vladislavil dede
svatu fratelui seri se lasse pre Stefanil in pace, ca §i
e1li se dea pace Poloniloru §i Ungurilort. Marele Ste -
fain"' muri in 2 Juliil 1504, riti se immormenta la mo-
nasteriuhl de la Pudna, cellii ziditil de dinsulfi. Ellil
lassa cu testament"' fiiului sell Bogdanii, se nu §i
puns sperantia nits in Mope, care suntil inghititi de
Turd, nici in Polons can suntil fora constantia nici
in German! cars sunt5 desbinag ci incurcati intre
sine : ci mai bine se se intellega cn Tamil, can snail
§i mai tar! qi mai constantl : lase a§ia ca terra se ql
pastreclie libertatea politica tii religi6sA. DarA (lea Tar -
cii aril sere alte conditiuni, prin can Romanfi cl aril
 65

perde liberbatea si religiunea, atunci mai bine se more

cu totii. (1)
IV.

Bogdanii, domnulii lifoldaviel , Radu cella mare qi

Negu Bassaraba, damnii Romania
1. Bogdanii, fiiu15 lui Stefand celii mare, era Inc
tiner5 cAud5 se sui pre tronulti Moldaviei. Voinda se
se casatorescA, 05 peti pe Elissa sora lui Alessandro.
regelul Poloniei, rose muma regind precum si principessa
nu se invoird la acesta cdsatoriA, mai vertosa din cau-
se ca Bogdan5 era lusc5 la unti °chi(' (se uita cruci§i5).
Dare regina muri in scurt5 timp5 dupi acesta , atunci
Bogdanu care sciea ca betrana fosse causa cea mai mare
de i se refusasse Diana princepessei, cera de nori pre
Elissa, si ne priminda respuns5 multiAmitori5, jail cu
ostile in Gallitia. Polonil trAmiserd 4000 de Russi in
Moldavia, de uncle urmard strivatiuni si de o parte si
de alta , cu tote acestea, Polonii nu putura se is Pocutia ;
§i asia veni lucrul la tractate, Regele Poloniei se in-
voiesce la cAsatoria Elbe! cu Bogdand, deca se va in-
voi $i ponteficele roman, Inge se i cunune unit preota
catolica , si Bogdana se prirn6sca in terra preoti catolici
rii biseriel catolice, si se Lind cu Polonia si cu cele-lalte
puteri crestine in contra Tarcilor5.4 In annula 1506 muri
Alessandru , §i frate-sed Sigismund ii urrna pre tro-
nulti Poloniei. Bogdanti starai numai de catu ca se
implinescA celle promise de frate-se5 Alessandro; dare

(I) Miron Costin cap 30. Cantemiril Istoria irnperinlul Ottomanii lib. I.
cap 5, Nom. 2.
00

qi Sigismund data motive de a ammina casatoria.

In annuli 1507 Sigismund se incurca in resbellti cu
ducele de Moscua. Frate seri Vladislavti intarrita pre
Radu domnula Romaniei asupra lul Bogdana, pentru ca
acesta flindii occupatti a case se no se pota scullh incon-
tra lui Sigismundii. Dark Bogdana strinse lute 6stea sa,
§1 allergy intru intempinarea lui Radu. Acesta dupe
ce predasse tinutulu Pudnei se retrase ; Bogdanii preda
marginile Romaniei pin5 la Moville. Atunci Radu
cunnoscanduli gre§ela trAmise pre mitropolitnla Mas-
simti se fad, pace, gi as Invoira ca marginile terrilora se
remaie precuma se aspliaserti suptii Stefanti. (1)
2. Bogdanii dupa ce se Impacasse cu Radu, tra.mise
era§i la Sigismundii in Polonia, se cera ca contractult
de casatoria, sa se puitt in Incrare ; !rise nu primi res-
punsii defiinitiv5, §i alia ellil trech cu 6ste in Russia,
coprinse Gallitiulti f§i i Ppressura Lembergula , preda
Rohatinulii §1 prinse multime de nobli Polon!. S;gis-
munda ve4enda atata stricatiune striose o amesteca-
tura de 60,000 de omen!, qi purcesse cu din§ii spre Mol-
davia, dark apucanda-la o Ma, insarcina pre C-me-
niski se intre in terra. Acesta predit s; arse CernAutii,
Dorohomla, Botolanii, Stefanescil, Hotinula §i altele
§i devasta tinntula forte ttritii, in carat de 20 dille. Bog-
Jana se retrasse dinnaintea putereif cellei numer6se, §i as-
cepta ping la intorcerea Polonilora. Atunci fach unti at-
tact" asupra lorii la apa Danastrului, unde se incinse
o bataia sangerosa, darn fOra resultatri. A rnendeue ostile
se intorsera cu marl perderl. Dupg, aceste desastre se
puss la micliloca Vladislavii regele Ungariei, §i in annuli!

(I) Miron coatinil cap. XXIV.

 67

1510, se ales iara celle urmatore : Bogdanii, domnulii

Moldaviei, se intorca Poloniloru pre4ile luate de la din-
vii, se se lasse de cassatoria cu Elisa §i se restituesca
actele relative; prin§ii se se libere4ie de amendoue par-
tile, daunele facute se se uite ; pentru Pocutia se se nn-
mesa o commissiune ; domnii se se adjute unult pre al-
tula, mai vertosa in contra Turciloru; nici unula din-
tre el se nu dea adjutoria rivalilora ; commerciula se
fia libera intre Romani §i Poloni." (1)
3. In Romania, Radu V facu multe lucruri folosit6re,
addusse in terra pre fostulii patriarchti Nifon, fuse mai
pre urma se desbina cu dinsula, qi-15 tramise la muntele
Autone. Ella funds episcopiele de la Romnica gi de la
Buzeti, c idi monasteriula din Deana, lOnga Tirguvestei,
§i faca mai multe as§elieminte demue de lauds , pentru
cari fapte Romanil i dedera numele de Radu cello mare.
Ella mud la annula Chr. 1508 , §i in loculu lui urma
pre trona Michail III, cu supranumele.cella Reg. Acesta
abia se tina unli annti de c lle , §i se scosse din dom-
nia de cotre fratil Parvulescii. Ellii fugi la Sabiiii unde
la uccise unn serba cu numelc Demetria Iaxici. Dupa
cate-va scambari crunte, boiarii din Romania allessera
domnii pre N6gu Bassarabd, fiiulu spirituale allu patriar-
chului Nifon, oma cu marl calitati , animosii , generosa,
religiose, arnica ally pacii qi allu artilora frum6se.
4. In imperiula turcesea lanceclindase Baiazeta II,
numl successoriii pre Giula sea Achmede. Selimu fra-
tele acestuia fugi in Crimeria §i, dupe ce se casatori cu
fiia chanului tatarescti, se intorse cu mare putere de Ta-
tari prin Moldavia. Bogdania speriata tramise la Poloni

(I) Dogiele cod. diplomat, regal Poloniae Tomo I. pag. 606.

6
68

rii la Ungurl chip, adjutoria. Se lima coprinse cetatea Alba

(care era apperata de Turcl,) §i apoi trecu Duniiria §i
bate pre frate-se5 Ahmede. Bogdan vedend5 ca Selim
nu arreta cugetul5 de al face vre-o stricatinne , traniise
de salutary pre noulii Sultan5 din partea sa ; era mal
pre urma convingendu-se de cuvintele pArintelul seii, ca.
on Polonil §i cu Iinguril numai este nimica de facut5
pentru assecurarea viitorului , tramisse pre logofetuhl
Teta la annula 1511 de incheia unii tractatil cu Turcil
cu conditiunile urmat6te : a) P6rta se indatorella se
appere terra Moldaviei in contra tutor5 neamicilort ; b)
terra se va stapani de domnul5 el, legile §i veniturile ei
vor5 remanea neatinse c) domnulii terref se va allege
de cotra boiarii terrei; sultanult nu va pane nici o
data doming fOra de allegere; d) terra nu se va Intel-
lege cu nici unt dusmant a115 porta ; e) ci va da cate
2000 de 6meni adjutori5 cand5 P6rta va ave resbell5 ;
f) ea va da de buns voia Portil pre totil annulti unii
pesche§iii de 4000 de galbeni , 40 cal §i 24 falcons."
5. Dup6 acestri tractat5 Bogdanii ava pace din par-
tea Turcilor5 , time terra fu turburatl in d6ue ron
duel de cotra Tatari, pre care I bath, qi de cotre unit
Trifaila, care plati en via temeritatea sa. Dara la
annulti 1516 sultanula Selimu publics in principate ,
ea dill va kith locuitorilor5 darea de giumetate §i
o parte din tote sarcinele , deca el se vorii lassa de
domnii lor5 §i se volt uni en dinsul5." Negu domnul
Romaniei se invoi se platesca portil ottomane 3000
de bani ros§il pre anon §i se dea 600 de copil in cor-
pult ianiciarilorti. Bogdan5 domnula Moldaviei scapft
Cu o summa mai mica ; ILIA, ellii muri de superare in
18 Augusta 1517. LuT urma in domnia 6iu-se5 Stefanii 1V,
 69

caruia flinch ca era Inca tiner5 , i se dede epitropii

unchiu seri Petra (EU natural5 ail5 lui Stefanil cella
Mare). Tatarii invitati de Turd , turbura terra , fuse
vitelii Moldavia II batura de'i stinsera , insu§i chanult
Maresca capeta o plaga, ei abia scapa on fuga.
6. La annul5 1520 muri Selima. Urmatoriii seti ,
Soliman5 , indata redica armele in contra terrilor5 de
la DunAria, mai alles5 in contra Ungariel cellei turbu.
rate prin anarchia nobililorti ei servitutea terranilorii.
Pre cAnda Solimanil batea cetatea Smgidunului , mud
Negu domnulfi Romaniel, ei lassa unii fii5, a nu ne Teo-
dosiii in etate de 7 anni suptu epitropia frate-se5 Pre-
da. In Ungaria , Moldavia qi Romania domnik trei
copil, pre cand5 in Turcia imparatia Solimami cella in-
frico§at5, agerfl la minte, rii tare la braciii. Mara de a-
cestea , crestinii era to desbinati §i incurcati intre
sene. In Romania se turburara lucrurile preste me-
sura. Tinerul5 Teodosi5 se tramise la Constantino-
poli, §i muri acollo. Boiarii allessera domnt pre Radu
de la Affumati, ginerele lui Negu, omil on ulna cure-
gig nespus5 de mare, care batu in cincl rtinduri pre
Turci, §i mai pre urma se recunnosca de cola Solimant.
7. Stefan5 VI, domnul5 Moldavie!, adjugend5 la ma-
turitate, incepa a se purth tiranesce, ei uccise pre mai
multi omen! insemnati asupra carora avea prepusuri.
Spiritul5 rivalitatii care agitasse pre marele Stefana
se destepti in peptul5 acestui nepot5. Stefanil VI, vo-
indii so imitelie pre acella eroti chiaril in partea cea
mai pucina de laudat5 se sculls in contra 10 Radu
domnula Romftniei, §i devasta terra pin5 la Tirgo-
vestel. Radu se suppers f6rte de acesta necuviintiS ,
lose in locti de a trAmitte Este asupra lui , spre a- la
(V

addnce la intellegere prin puterea armelort, all tra-

mise deputati se I arrette reulti ce face predandu
terra romanesca, in loci] de a se uni cu dinsulti in con-
tra Turcilorii, inimicilora communl. Ac6sta remustratiu-
ne folosi ; late amendoui principii se restabili paces si
amendoul se pusera la apperare in contra lui Solimanti
care plecasse assupra Ungurilorii cu o armata de 100,000
de turd. In 29 Augustii 1526, Solimanii bath, pre Un-
gaff la Mohacl de I stinse. Tinerulti rege Ludovicti
lua fuga pre una calla, si se cofunda intr'unti limosti ,
uncle si peri. In 10 Septembre, Solimanu coprinse Buda,
preda si devasta t6ta Ungaria, si se intorse la Adria-
nopoli incarcata de spolie. Stefanti VI muri in 14
Januariii 1527, inveninat de insasi soda sa , Moldavii
allessera in loculti lul pre_ Petru Rareqii i , flit naturalii
alla MI Stefanu cellti mare.
V.

Petru Rarefig, domnulii Moldavid ,si Joanne Zapolia,

domnulti Transilvaniei.

1. Dupa ce Solimanil devastasse Ungaria si o lassas-

se fora domna si fora guvernu, Joanne Zapolia, prefec-
tulil TransilvanieI, se dechiera rege. De alts partita
chiema la tronula Ungariel pre Ferdinanda archiducele
Austriel si cumnatulti lul Ludovica. Ferdinandti tra-
miss la Petru, domnulti Moldaviei, pre uni] aginte diplo-
metier; ca se se intell6ga cu dinsula asupra Ungariel.
Dara Petra forma planulil de a coprinde Transilvania
pentru sene. Sigismundii, regele Poloniel Inca, cerch se
ci assedie tt ebile cu Petra ca se nu patia si ellu ca ne-
potulti seii Ludovicii regele Ungariei ; ella incheia cu
 71

Petru unt tractatti de apperare commune in contra to.-

torii inimiciloru. Cotra inceputalii annului 1528, Petru
intra cu armele in Transilvania §i sparse armataluiFer-
dinandii. Zapolia, care fugise dinaintea armatei lui Far-
dinandu in Polonia , multiami lui Petru pentru acesti
demustratiune, §i trknisse anti deputatti la Solimanti care
inching terra Turciloru. Solimanii pled, a doua 6rá in
Ungaria ; era Petru bath la Feldi6ra armata lui Ferdi-
nanda de o desfacu cu totulti, it lua tunurile cu maul-
tiunea qi cu tote provisiunele §1 se interse in triumfti cu
aceste trofee in Moldavia. Pre dna Solimanti batea
Vienna, Petru stranse pre boieri §i se consults cu din§i1
,ce aru fi de facutil in aceste inpregturari critice , dad
principii crestint suntu aqih de tare caduti si turcil au
ajunsil la atata putere. Cu intellegerea tutors se tra-
rniserg deputati la Saltanulii , qi reinnoira tractatulti in-
chetatu ce Porta pre tempulti lui Bogdanii , era ellfi in-
styli cu 6stea trech in Transilvania, impresura Braviovul,
coprinse castelluld, i inarcatii cu provisiuni pled ditra
Bistrita, §i lua cu puterea acesta cetate. Ellii determini
acumti se remand in Transilvania. Zapolia tramise la
damn, ca se-lii r6ge se lase Bistritia i se inceteclie
de a predh terra. Petru respunse cu superbia unul
invingetoriti ca Marl cereri nu se uneseti nici cu pu-
setiunea lui, nici cu interessele Moldaviei.. Bistritia care
jace intre Moldavia i castelulu seu Omen , trebue, in
interessulti Moldaviei se remand in stapanirea sa. Za-
polia 'la amenintia atunc! cA ld va accuse la Solimant,
Petru neaflanda cu calla de a se strich cu turculti, cn
care incheiasse chiarti inteacelle Mille tractatulti, mai sue
pomenitti, i§i scarnba propusulti , amanand punerea lui
in lucrare pentru alts occasiune, qi se intorse in Moldavia.
72
2. Jn primavara annulul 1531, Petrn intri in Pocu-
tia, lua Senatinula, Colomeia, Trismentiulli fli coprinse
00. terra Ono la Ga llitia. Sigismundu strinse pre bath"
la 6000 de soldati qi tramise cu dinqii pre Tarnovir,
palatinulit Cracoviei, in contra Moldavilorii. La satula,
Gosdieti, Polonii se indierara en veghia dinaintea Mol-
davilorii, §i acestia perdura. Candu adjunsera doi oa-
pitan1 la Petru , cu acesta scire tristi , ellu 1 arrunca in.
inchisore §i se puse in miscare cu armata sa care se
suia la 25,000 de omen!. La Obertinti intelni pre Tar-
novii, care se inchisesse intermit castramenta de carre.
Petru as§e(iiii tunurile pre o collina gi incerth se bom-
bard* pre Poloni, Inge fiiindii ca tunarii lul n'avea de-
prinderea cuveniti la aceste arme , qi indreptasiserit tu-
nurile prea-susii, nu le Ikea tic! o stricatiune, din con-
tra Polonii cari avea tunari mat deprin§i eausara mare
confusiune in 6stea moldava. Tarnovii, veciendii ca Mol -
davil s'at tutburatii, commands callarimit polone se essa
din castramente, in fine esqi ellti insutg cu 1.60, militia
sa, qi se inane o lupta sanger6ssa intre amendoue os-
tile , care OM rasa sera. Ma1 pre urma se retrasserit
Moldavil, Petru perdh. 2 steguri §i 50 de tunuri cari le
luasse de la Germani la bataia de la Feldiorti. Polonii
insuperbitt incursera in Moldavia qi predara terra, lose
la Tirasoviti Petru appuca unti corp..' de 1000 de cal-
IAA poloni qi 1 frets aqiit de tare in cats preste 100
,

de in§1 picara morti , cel-lalti abia scapara cu fuga.

Zapolia se pusse la mhillocti qi se incheia armistetiii
intre Moldavi §i Poloni pre 6 luni de 4ille, era mai
pre urma se prelungi pre unit annii.
3. In Romania se scambasse starea lucrnrilorii, Rada
de la Affumati se ucise de cotra o partite de boiari, rii
 73

dupa trel alte scambirl se allesse Radu de la Arge0ii.

Porta nemultiltmita cu purtarea lui Zapolia, tramise in
Transilvania pre Ludovicii Gritti cu unit corpu de 7000
de Turd §i de Unguri. supta pretestil de a impaca cer-
tile intre Ferdinand qi Zapolia, fuse in fapta en scopii
de a coprinde terra li de a o lua sup stapanirea sa.
Ganda intellesera Transilvanii seopulti lui Gritti, appu-
card armele suptii commandulii lui Stefanii Mai Datil (Ro-
mans de la FAgaraqiii), ei chiemar6. inteadjutoriii §i pre
Petru din Moldavia qi pre Radu din Romania, li inchi-
sera pre Gritti in Mediaqi. Gritti Incerca o irruptiune
din cetatea, qi cacti. in mantle lui Mai lath care -lu ucise
indata ; Turcil se m5cellarira ; copii lui Gritti furs duriTi
in Moldavia, §i perira la annuls 1534. Dupa acesta
Petru antra &AO in Pocutia §i devasta totil tinutulti de
controversy intre Moldavia §i Polonia , annulfi 1535
Sigismundu medita dot annI de (Idle, in fine pled In
6 Juliti 1537 de la Cracovia spre a merge in contra
Moldavilorti , fuse la Lembergti castrele se prefacura
in diets , senatulu §i regele se Incrircara de imputa-
tiuni; resultatult In, ca in lung lui Septembre se des-
facura castrele §i se resipi militia. Regele se multiami
a adauge numerulli soldatilorii condus0 pre bans in
Polonia. Urmara apoi frecari §i predari de o parte li
de alta ; Polonia predari Cernautil, Botopnii qi al-
tele, Romanil Pocutia §i locurile vecine.
4. Pre &arida curgea aceste ostilit'atl intre Poloni qi
Moldavi. Ferdinandti se impaca cu Zapolia , §i in 24
Februariii incheta unti tractatti secrets cu conditiunile,
ca Zapolia cu titlulu de rege sa tins Transilvania 0 ore-
carI comitate vecine din Ungaria ping la m6rte ; era
dup6 mdrtea lui, tote aceste terra sa villa in stapanirea
lui Ferdinarid5. Acesta tractata de ci nu se publics,
Thee tots adjunse la urechile lul Solimana, care se sup-
pers forte. Purtarea NI Petru din Moldavia Inca
interita pte Sultana. Ella nu putea se ulte uciderea NI
Gritti nici arderea Chilliel ci mAcell'arirea Turcilor5 de
acollo, care se facusse prin o appucatura a lul Petru, de
ci ell5 nega ea s'ar fi intemplatil en scirea lui. La a-
cestea maT venia accusarile Polonilor5 ci plangerile boia-
rilor5 Moldavi, cotra care Petru se purtasse forte aspru,
in cat5 chiar5 frate -sea Stefant fusse nevoit5 all scapa
viatia cu fuga la Constantinopoli. T6te acestea contri-
buira spre a scu1l4 pre turd asupra crestinilorti. Soli-
man5 purcesse la Dunaria cu o armata numer6sa. Petra
vepridu-se in periclu Incheia tractata cu Polonil, dam-
du-le Pocutia, ci se inarma in contra Tareilorfi, scrise lul
Zapolia in Transilvania ci lui Radu In Romania, ci in
cheia cu &midi unii tractata de apperare commune. Dara
boiaril din Moldavia desgustatI de domnul5 lor5 ince-
pura a se arreta neascultatorl, ci maT pre urma a con-
spiel in contra lui. Petru spre a nu cade prinst in-
manila conjuratilor5 se vecp nevoita a -cl cauta mantui-
rea in fuga. Dupa ;,.e'§I tramise d6mna ci copii la Ciceu
in Transilvania, pleea ell5 insucI pre ascuns5 de la Su-
ciava, ci trecanda printre munti cu marl difficultati, ad-
junse 11120 Septembre la Cice5. Solimana inainta cu
armata sa pin5 la Suciava , ci puse dorant pre Stefano,
frate de mums all5 lui Petru, dechiara cetatea AlbA de
fortarette turcdsca, ci tinutul5 de prin pregiur5 de
rain, apoi uni acesta cu tinutulil din prejurul5 Chilliel.
5. Zapolia, pentru ca se fats placere sultanulul, im-
presura pre Petru in castellula Ciceulul. Petru se appera
patra luni de Ole, darg in fine capitula. Soliman5 c IA
 75

ca Zapolia se-15 dea atarl din terra. pupa mai multe

scarubar! de scrisor! se invoi chiar Petra ca se merge
la Constantinopoli, inse nu ca prins5, ci in calitatea de
8°15, ca se-IT appere 0115 ins* causa. In adeverti Petra
scih avid, de bine se -Vi appere causa Irtaintea sultanului
In cats pre la inceputulti annului 1541 Soleiman 15 res-
tabili in domnia. In 22 Februari5, Petra intra, in Su-
ciava in miclilocula applauselort poporului care I
dede in man! pre toti rebelii.
6. Ffindil ca Zapolia murisse, Solimanti pref Ach Un-
garia in pasvialict, era Transilvania o lass reginei Isa-
belle! vi fiiului ei Sigismundii (care abia, era de 14 Ville
Cana murisse tats -sea Zapolia). Mailatt nemultamitu
cu aceste mesur!, se revolta. Petra din Moldavia vi Radu
din Romania 11111 impresurara in Fagaravit. Mailat5
se appere, cu multi vitezia. Petru veclend5 ca perde
prea multi timpt batandii castelu15, invela pre Mailat5
se essa la conferintia. Sera dada Petra tti Mailatt se
afla la dna, se nasch certa intre omenii lor5. Al In!
Mailatt se ucisera de 6menii lul Petra, Mailat insuo
se lua prins5 vi se espedi la Constandinopoli, uncle rti
muriPetru mai trill dupe acesta inea 5 aim! de Vie
pururd ocupatii ca armele in contra Ungurilort vi a Po-
lonilort ; in luna lui Augusta 1546 vi dede sufletu15,
lAsand5 de urmatoriu in domnia pre fiiult sea cella ma!
mare Elia. Acesta se purta f6rte neintelleptesce, vi dupe
ce tech la machometanismt, perdh la annul5 1552 dom-
nia gi vieta, Frate sea Stefanie VII nu se putu tine
nici mat ann5 de 4111e, vi se ucisse de ceitra o factiune
de boiari.
 F.
Starea Dacia de la mortea lal Petra RarefOti
ping la mortea lai 11Iihail Vitedu
I.
Mircea III vi flu lui.
1. In annulii 1546 in care es§i din vietia Petra
Rareqin §i I urma in domnia Moldaviei fiiu-seti Elia. se
scosse Radu din Romania, §i In loculd hi! se numi Mir
cea Ill, fiiu15 lui Michail5 ce115 Rei. Acesta incept). In-
data a imith pre tataseti, §i ucise unti mare numeral
de boiari prin care interrata terra asupra sa, §i perda
domnia la annul5 1554. Atunci se sui pre tronul5 Ro-
maniei Petrascu, tataln lui Michail Vite015, In Mol-
davia dupa uciderea lui Stefan5 VII, adjunse la domnin,
Alessandru Lapusneanu. Acesti do! domni facura o
espeditiune commune in Ungaria §i reintrodiusera pre
regina Isabella §i pre fiiu15 ei Sigismundti in Transil-
vania. Darn Petrascu muri In annuli" 1557, Mircea III
recapeta domma. Moldavia fu turburata de unt aven-
turariii Eraclide Despotu, care luandii adjutorin de la
Ferdinandii allunga pre Alessandru, §i Be fiat pre sene
domn5 (1561), rase nu se putil tine doi anni de (line
gi se ucisse de ciitre Mo Havi, In capulu carora se pa-
Besse Stefano Tonvia. Atunci Alessandru se intarse de
la Constantinopoli §i qi relua tronu15. Acest5 domnti
muta re§edintia de la Suciava laJas§i, §i se purta forte
tiranesce cotre boiari ; ellu muri adapat5 cu venin la an-
nuli). 1566. Fiuln sea Bogdann IV ii urma in domnin.
2. In Romania murindti Mircea III, la annuli 1559
fiiulti sell Petru, en supranumele Scltiopulic, ocupa tro--
 77

nula ping la annulti 1567, era attunci fu scambatti de

cOtre porta spre a face loculra fratelui sea Alessandru.
Bogdanii Inca perdu domnia Moldaviei pre la annulii 1572.
Una aventurariii, Ionascu, care se 4icea a fi fiu natural
anti lui *tefana VII, se puse in loculii lui. Alessandru din
Romania, voinda se puia pre frate-seti Petru pre tronula
Moldaviei, promise Portil tributt indoitii. Sultanulii des-
poiata de bani prin resbellulli cu Venetianii, se pled,
forte u§iora la assemine propuneri. In luna lui Februa-
riii 1574, veni la Ias§i urni eeau§iii cu ordine ca in
locil de 60,000 galbini tributula annual de ping acum,
Ionnascu se plateasca 120,000. Ionnascu strinse pre bo-
jail §i i intreba ce ar fi de facutti. Toti jurara se mora
mai bine de catti se se suppuna la attari mesuri ap-
pesatore. Ceau§iului se dede drumulii cu respunsula
ca terra nu pate se platesca atata. Ionnascu Weevil se
faca preparative la arme iii cera adjutoriii de la Poloni;
inse Polonil respunsera ca nu potfi se se strice cu Turcii
cu cari traescil In pace de 100 de anni. Atunci Ion -
nascu se adressa catra Casaci, de la cari capeta mai
bunii respunsii §i adjutoriti effectiva. Selima puse In
milcare o armata de 30,000 de Turd. Alessandra din
Romania cu frate-seti Petra Marmara o putere assemine
de mare; Stefanii Batori din Transilvania tramise 2000
de Seca Vornicula Dumbrava bath pre Alessandru §i
pre Petru la Capetiani , era Ionnascu impressura pre
Turd de trel parti §i-i macellari infrico§iata, dupa aceea
intorse armele In contra Secuilorti Ili i fugari Ono la Bra-
§iova. De acollo se intarse cOtra Brailla unde fugisse
Petru, §i arse cetatea, apoi au4inda ca, vine una corps
de 18,000 Turd de la Tighina, es§i inaintea acestora
rii I bath a§ia de tare, In cata de ably scapara la 1000
de callari. Diva aceea audindn ca la Tighina se strange
situ corpil de Turd qi de Tatari mai mare, purcesse
intr'acollo , rii Muse vi pre acestia. Tad in acesta
timpil 3600 de Romani batura pre Turcil cari esvis-
sera din cetatea Alba spre a da adjutorid cellord de
la Tighina.
3. Ionnascu se IntOrse spre Husvi ca se vi restaure-
(lie puterile, vi tramisse la Dundria pre Jeremia Cer-
neschi ca se observe mivcdrile Turcilorti . Seraschie-
ruin turcescii venih cu 20.000 de Omenl asupra lui. Cer-
neschi vendu causa Romanilord prentru o sums de 30,000
galbini, qi lassit pre Turd se treca Dunaria. Hatma-
nul5 Casacilor5 care venisse Moldavilorti Intr'adjutorin,
descoperi vencliatoria. Ionnascu chiema pre Cerneschi
la respundere; acesta respunse Ca nu p6te vent, fiindti
el Turcii stan se-15 attace. In adever5 ellti purcesse
inainte cu 13,000 de calldri carii avea supt5 cornman-
duld seri ; inse cand5 era se se appropie de Turd, cora-
mandO se piece stegurile, vi se pia caciulele In sullitie.
Atunci Turcii le commandard se tutored armele In contra
lui Ionnascu. Ionnascu indrepta tunurile assupra lord.
Callarii Romani constrin0 dinderet5 vi dinainte, stetera
pre loc5 tntre done focuri, vi perira ping la unu15. Turcil
trecura prestre cadavrele lor5 in contra lul Ionnascu.
Romanii i respinsera de trel off, fuse Tatarii venira Tur-
cilord inteadjutorit, vi attacara pre Romani ou t6te pa-
terile. Ionnascu neputendd trage tunurile cu sene le M-
ara presto mesurd vi le lassara pre loctl. Tamil* pu
sera mama pre dinsele vi le Intorsera in contra Roma
nilorn, fuse tunurile se sparsera vi ucise pre Turd (10
Junin a Chr. 1574). Ionnascu cu 7000 de 6meni se
circunvall'a in ruinele maul said In care se appera trel
 79

cjille. Dara 6menii ineepura a peri de sete ; Ionnaseu

vecleadri ca nu se mai p6te tine, se indupleci a ca-
pitula cu on6re. Seraschierula jury de §epte on ca
nu 1 va face nimica rea, nisi lei, nici Romanilorii, nici
Casacilorti , §i ca pre ellii la va trimite la Constan-
tinopoli, dapa dorintia lui. In 14 Juniii, Ionnascu de-
puse armele §i se dede in manile Turcilorri. Capegi-
pas§ia vorbi cu dinsulil 4 6re, apoi prefacendu-se ca
rar fi vetematti cu una euventa, illa lovi cu sabia In
facia , ianiciarii ii tale/A capulii §i macelarira pre tot!
Romanii §i Casacir. Dupa acesta, Turcii §i Tatarii se
versara peste terra, rii o devastara cu focti §i cu sa-
bia, in anti mode asia, de barbarii precumii nu s'a
mai intemplata din vechime. Toti boiarii cari mai
pastrh anti simtimenta nationalii se macelarira. Din
aceste cause se na'sch. o f6mete neandlta.
4. Petru Mircianil (schiopula) se sui pre scauna in
25 Iuniii, uitandu-se cu ochii sei, cumil barbarii cari
rati introdussii, preda, desp6ia §i nimicescii terra.
In annulti 1577, ellti fu alangata din terra de c8tra
Joanne Potcova, qi fugi Is frate-seii A llessandru in Ro-
mania, care i §i dede adjutoria sere a se restabili in dom-
nia. Inse Alessandro murl peste puc;nii. Fnulii sea Mi-
chail V, introdusse in terra tributula numitii g 47160.
Petru fu efiiamatti la Constantinopoli in annula 1580;
era preste 4 anni de (line (in cari domni Joanne Sassu)
se restaura pre tronula Moldaviei. Ella incepu acum
se domnesca mai crescinesce; emigratii se intorsera in
patria §i fara bine primiti. La annulti 1591, P6rta
cera de la Petra 15,000 de galbini preste tributulii an-
nual. Petra, care cumperasse domnia Moldaviei, promit-
tendii tribute indoita, apoi devb.stasse terra en Turcii qi
t50

on Tittarii, dupa aceea o despuiasse prin cliirl grelle,

convoca acumii pre boiari, §i dechiera, ea de cat5 se
inearce terra eu acesta summit, §i se traga asupra sa
blastemuld el, mai bine se lassa de domniA. E115 pled
din Moldavia en eftti-va boiari, treed in Polonia, qi se
dusse in Germania unde petrecti ping la finituli: vied!.
Atunci P6rta numi dommi pre un5 om5 de vitia de
giosti a nume Aron.
II.
Starea terrilori Rontane pre timpuli lui Michai1i
Vitecliulfi.

1. Romania sufferi marl nevol supt5 domnia cea in-

trerupta a lui Mihail V, qi supt5 a ticalo§ilord sei de
succes6orl. Tamil se Illtira in terra §i o prod. bar-
baresce. Din fericire, la annuli 1593, se allesse dommi
Michail VI, eu supranumel e Viteziulii. Acesttl omit mare
venitil la timpubi sal, concepd ideea de a formd o le-
gatura en Aron5 domnul5 Moldaviel gi cu Sigismundd
domnul5 Transilvaniei, §i cu puteri unite a rumpe jogai
Turcilord. Dupa ce` se intellesserA intre sine acesti trel,
tramisera deputati in Germania li in Polonia, poftind5 li
pre aceste puteri de a lua parte la causa commune a
crestinilor5. Rudolf5, imperatoriul Germanic!, promise ad-
jutoriD, inse Polonil nu se unira cu din§ii. In 5 Nou-
embre 1594 se facd juramentd la Bucuresel intre Mi-
chail §i intre deputatii Transilvaniel §i al Moldaviei de
a se sculla Cu totil in contra Turcilor5. Sigismundii
tramise pre M. Corbat5 cu 2000 de omen! in Romania.
In 13 Noembre se Wail toti Tura' din Jas§i qi din Bu-
curesci. In 15 Noembre Michail arse Giurgiu , use
 81

nu puta 1114 §i castellula care era bine intaritti, §i ap-

perat5 de Turd. Costra finitula acestel luni, veni la Bu-
curesci un5 pa§ia cu 2000 de Turd, §i cerca tote mo-
durile se in§elle pre Michail §i se-15 princlia ; fuse Michail
115 ataca noptea §i l i macellari cu tot Turcii lui impreuna.
2. in Januaria 1595, Michailii treca Dunaria §i bata
cetatea Rusciucului. Tamil lu attacara de pre ghiacia
Dundrii, cu 7000 de in§I. Dara Michailu i sfarima, §i se
IntOrse la Rusciucii, preda cetatea, §i purcesse cOtra Du-
rostor5, bath pre sangiacul5 de acollo §i strica fortifi-
catiunile cetatii. P6rta remase immarmurita de victo-
riele lui Michail ; ea §i lua acum5 callea la intriga, se
bats pre Romani prin Romani, numi donna pre Bogdan5,
fiitzlu lui Jancu Sassu, care fusse domnii in Moldavia ; §i
lu tramise in terra cu una corp5 de Turd commandati
de Mustafa-pa§ia, §i tots de o data scrisse chanului ta-
taresca se irrumpa prin Moldavia cu 30,000 de Tatar!.
Michail pleca in contra lui Mustafa, era pre fratii Bu-
4iesci i tramise In contra Tatarilor5. Bucliescii i batura
in deue rOnduri, §1 ncisera chiar5 §i pre fiiula chanu-
lui. Banul5 Manta bath in 24 Januarin la Serpatesci
nnu corp5 de Turd §i de 'Mari, §i I arunca preste
Dunaria. Michailu treed Dunaria in 26 Jannuari5, §i bath.
pre Mustafa pa§ia a§ia de tare, in catit desfaca tats
armata turcesca. Mustafa Insu§i cap in bataia. Banulu
Michail Callofirescu bombards Char§iova , i devasta
t6te oppidele de pre longs Dunaria. Chiralli capitanulti
trupelor5 Transilvane treed in Dobrogia, bata Istrova,
Baba , Oblucintia apoi Smeilula ; capitanula Geti cu
unfi corp5 de Romani inainta prin Bulgaria, in stim-
torile muntelui Emattaca attaca pre Sinan-pa§ia , care
se intorcea din Ungaria, incarcata de averi, Cala tot./
 escorta lui si I lua t6te averile ; apol petrunse in
Tracia, coprinse tote cetatile de pre drumulii seri , §i
respandi terr6re pino la Constantinopoli.
Aron, domnula Moldaviei, devasta Tighina , arse
cetatea Alba, si impreunandu-se cu Chiralli, ocupa mai
multe locuri de pre ronga Dunaria. Dara capitanulii
Farcalia trecandu Dunaria la Vidinii perdu. Michail
bate pre Tatar! si respinse pre Ferha-passia care ye-
nia cu armata cea mare.
3. Dupa atatea perderi ce patimira Tura, Macho-
mede isi propose se redice o armata catii se va pute
mai mare in contra Romaniloru si se pea capetil lupte-
krt.!, ellu tramise pre Sinan-pssia cu 200,000 de Turci
asupra mai Michail. Acesta insciintatti despre venirea
puterii cellei gigantice, tramise la Sigismundt domnula
Trasilvaniei ca A propere cu adjutorulii promissil ; din
terra stranse la 8000 de armati cu cari oppri pre Turd
de a trece Dunaria in cursii de o luny de 4ille. Sinan-
pas§ia tramise unii corpil de Turci pre la Caidatii, ca
se appuce pre Michail de la spate ; 6stea romans fu ne-
voita a se retrage de la Dunaria. Atunci Sinan-pas§ia
arrunca unii podu preste Dunaria intre Ruscincil si Giur-
giu, si trecu en armata cea mare pre pamentulii roman.
In 13 Augustil se incinse bataia la Callugareni. Michail
cu 16,000 de Romani bath. pre Sinan-pas§ia, care avea
200,000 de Turci ; Michail taia cu insusi mana sa are
Caraimanii §i pre cel alti pas§i ; Sinan calla de pre pod
de si rupse dintil, si abih scapa de morte. Ostea tur -
eesca appuea fuga, neptea impedeca nimicirea el. Iii
neptea spre 14 Augustii se face consiliii bellica. Ro-
manii aflara en calle se se retragit spre munti Ono ce
va veni adjutoriulti din Trasilvania §i din Moldavia, ca
 83

aqia cu puteri unite se se6tia pre Tamil eel numero§1 din

terra. Michail cu ai sei se retrase la cetatea lui Negru.
Turcii ocupara tote terra, §i construira castelle de ap-
perare is Brailla, la Bucuresci qi la Tirgovestei.
4. In Moldavia Aron i§i facuse multi inimici prin
purtarea sea cea de mai Inainte. Acestia lute() Nell° -
giere cu Stefan5 Msvana rii cu adjutoriu15 lay Sigis-
munda , prinsera pre dommi , §i 15 espedira In Tran-
silvania, era in loculii lay se redid, Resvann. Noul5
dommi as§eclft la Chotin5 200 de pedestri, tramise la
Tighina unil corp de observatiune in contra Tatarilor,
lassa la Jas§1 900 de Transilvani , era ellt purcesse
pre la Oitusti In Transilvania cu 2400 de pedestri, 800
de callari, §i 24 de tunuri spre a se uni en Sigismund5, §i
a trece in Romania. Sigismundu strinse la 32,000 de
pedestri, 5000 de callari, qi lug cu serif) 53 de tunuri, la
Bra§iov5 se uni cu Insvanti, §i trec5 rnuntii pre la Rucaro.
Michaila i astepta longs Dambovitia cu 8000 de military,
I cu 22 tunuri. Aci se unifa ostile cellorti trey prin-
cipi ; in 15 Octombre tinura consilin bellict. Sinan-
paslia se retrasse spre a amagi armata cresting, ca *A
essa mai la. larga, §i apol se o attace de tote partile.
Armata units ilia fortaretia cea de lemna de la Tirgu-
vestei in 18 Octombre; Ali-Pas§ia cap in manile cre-
stinilorii, qi se espedi la Clu§iti. Sinan-pas§ia auclindil
de acesta, se retrasse la Giurgiu, lassand5 la Bucuresci
o miners care se arrunce in aera 6stea cresting cand
se va appropih. Dail armata unita, lassa Bucurescii la
o parte , §i purcesse de a dreptulit spre Giurgiu, nude
macellari mai t6ta puterea turcesca, pugini scapari, in
25 Octombre cu Sinan-pas§ia preate Dunaria. In 27
Octombre, crestinii luara cu assaltil castellul5 de la Giur-
7
giu. Sinan-pasgia se dusse rus*inat5 la Constantinopoli,
*i murl de supperare. Sigismundu se interse in Transil-
vania, *i en dinsulg dimpreuna merse *i Stefaail Re'svan.
5. Inse in Moldavia, prin intrigile Polonilor5, se for-
masse o partitii, contraria planului eellui mare 3115 Ro-
mAnilor5. Acosta allesse domn5 pre Jeremici Movilld,
boiari5 incuseritn cu Polonii. Cand5 intellesse Resvami
de incurcaturile acestea, compuse in Transilvania nn5
corpil de 4000 de pedestri*i de 1000 de eallariRomanY
*i SecuT, qi purcesse drept5 la Suciava. Acollo se faeh. o
bataia sfinger6sa intre ostille lei *i alle Jul Jeremia Mo-
villa, care avea *i o buns artilleria. Stefana perIM, *i
voind5 se fug* se prince de terrani, *i se dede pre
mantle lei Jeremia, care15 trasse apoi in reps. Aceste
mesuri relic produsse de ambitiunea domnilorti crestint
stricara fOrte cause comune. In RomAnia politica tur-
cesca attitift complote in contra Jul Michail Inse domnul
descoperi aceste machine, taitt capetele conjuratilor5, In-
tempina en armele in mama pre Turd *i pre Tatari, earl.
se appropih, spre a secunda pre conjurati. E115 tree-b. in
mar mite rondurI Dunaria *i insuffla terr6re Turcilorii.
III
Michail se face domnii preste Oa Dacia.
1. In luna luT Decembre 1596, Michail se dusse in
Transilvania spre a se consulth en Sigismundu despre o-
peratiunile bellice, acollo descori planul5 ce115 enriosti
all5 lul Sigismundu de a se Lassa, de domniti *i de a
cede terra Transilvaniel lut Rudolf5 imperatoriu15. Ve-
gendti Michail ca Sigismundu este determinate a tracts,
cu imperatoriu15, se determine insurg se iaea parte la
 35

-aceste tractate. CAnd5 pled. Sigismundti la Praga, co-

tra inceputul5 annului 1597, Michail 11 dede de soci5
pre banul5 Michalcea. Sigismund5, in adeverti se invoi
en Rudolf se I dea Transilvania pentru ducatele de
Opol §i Ratibor din Sillesia, $i pentrn o summa. de
500,000 de galbeni, dara dupo ce se intorse in Transilva-
nia t §T scftmba cugetn15, §i imbia cu domnia pre mai multi
-dintre nobilt, intre albs si pre romanult Stefan5 Iosica.
'Commissarii imperial1 can venissera se primesca prin-
cipatul5, flit induplecara a se duce in Sillesia. Ste-
fan5 Iosica fu prinst si duss5 la Satu-mare (Main to
1598). In luna lni August5 159 se .respandi faima
In Transilvania, ca vine Turcii , 15 August5 &et Si-
gismunto ca sossesce Is Clusit , strange pre nobili la
Turda, §i se prochiama domn5 a d6ua 6rii , ci trimitte
1a Michail ca se reinnouesca vechia amicitia cu dinsn15.
Acesta primi, Inge cu conditiunea, ca ping dada va fi
domn5 in Transilvania, Sigismundti se nu lasse pre Turd
se intre in terra . §i l promise la intemplare de nevoid ca
-01515 va ajuti en 35000 de Omeni. Rudolf supperat pre Si-
gismund, ordina de ucisera pre Stefan Iosica la Satn-mare.
In timpul5 acesta se scullara in contra lull Michail
dos passi de la Dunaria , Halin-passia de la Vidin5
li Mechmed-passia de la Durostorti. Mihail ti bath.
pre amendoi, apol trecu Ins,* Duniiria, si fan marl
predatiuni in tinuturile turcesci.
2. In annulti 1599, Sigismund5 chiemll pre vern-sea
Andreiu, cardinariu15 din Polonia, 0-15 puse dommi In
locult set Hindu -§i siesi tdreptult la o pensiune de
24,000 de florinti pre aunt §i castellele de la Vacin Qi
.§ieu, era ellu pled in Polonia (21 Martin). Transilvanil
jurara credintia lui Andrei5 Batori, sultanul tllu prim
86

suptt1 protectiunea sa, §i spre summit de tntirire it tri-

mise nn5 st4gii, o sabil qi unit busduganti. Cardina-
riu15 trimise deputati la domnii romani spre a lega cu
dtn§il amicitiA. Michail primi supt5 conditiunea de a
nu se desface de causa crestinilorti, §i de a purta res-
bellu cu puteri unite in contra Tureilor5. Ac4sta nu placii
cardinariulnl, ell5 se legft cu Jeremii MovillA in contra
lui Michail, §i se incuscri cn dommul5 Moldaviel. Mi-
chail veciendti acesta stare a luerurilor5, proiecta gigan-
ticulil plan5, se sc6tift pre Andrei5 Batori din Transilvania
kti pre JeremiA MovillA din Moldavia, §i se undsca t6te
provinciale Daciei supt5 unit cavil. Cu seopul5 acesta
se preparA, la arme, §i In 13 Octombre 1599, strtnse 6s-
tea la Ploesci, kti flea se 1 jure credintiA nemiscatA or!
unde 1 va duce. De aci plea in fruntea °stet, cu tog
familia care voih se iea parte la t6te periclele domnn-
la CAnd5 acljnnse la p611ele muntilorti dechiarA public :
Armata are se mergA in Ungaria, inteadjutoriu15 lui
Rndolf5, §i va trece prin Transilvania cu voia cardina-
riului." Pre eitnd5 cardinarin15 strinsesse o adunare ge-
nerale la AlbaJulia, §i se dedesse en totnI5 in manile
plicerilor5, decA Michail intg in Transilvania, dechiara
liberl pre Secni; ci 1 invite as III insociascl qi el armele,
Sassilor5 can Linea en Rudolfil, le spuse ca a venit5 se
appere pre credintio§il imperatoriulta, rii se se6tia din
acaunti pre cardinariulu cellil inchinatu Turcilorti.
3. Cardinalula auclindu at Michail veni cu putere an-
mati, trAmise deputati inaintea In! cu propuneri de pace.
Michail tina pre deputatt la sene, §i plea, spre SAWA
Cardinaritilti ve1lend5 periclu15, strinse ostile sells la Se-
leqiti. Michail mergea incetti, find-el ascepth pre Radu
Buclieseu §i pre banul5 Adrian5 cu 6stea din partea
 87
Craiovei, care avea se intre pre la Tumult-I-n:1a Car-
dinariului incercft t6te micli16cele se se impace cu Mihail,
Inge in decertil. Michail dechiarft in fine : Andreiil Ba-
toti ca partinitoria ally Turcilorr §i desertoria ally ore-
stinilorii, se se lasse de domnia Transilvaniei, ci se Ira-
brace &all rassa callugaresca, se se dud in Polonia,
de unde a venitri, cii se face locii lui Sigismundii , sail
puterea armeloril se decide resultatulti." Cardinariulri
mai incercft Inca o data d6 a differi ruptura, tii trami-
se la Michail pre nuntitilii apostolica Malaspina, hist)
4rA§I fora successii, cad Malaspina fu retinutii in cas-
tre ping la finitulti bataii. In 28 Octombre se deschise
bataia intre Sabi(' qi ellimberii. Cardinariul n'avea
de catti 9000 de militari, fuse o buns artilleria. Michail
din contra avea la 30,000 de 6meni, dare numal 18
tunnri. Lupta tints de la 10 6re de dimhietia Off() la
8 ore sera. Victori , remase multii timpa nedecisa. Prin
impuscaturile tunurilora Romani! venire In desordine 1

Ungurii 1 impinsera pin' in tufi§iulii CisnadieT, tiii le

luara eke va tunuri. Atunci Michail se reperli furiosti
dupe din§ii lovi cu sabia pre nail dintre officerii set,
Si face se stea pre loca, tii se attace Inca o data pre
Transilvanii osteniti. Atunci se incinse o lupta tufa-
riata intre celle done armate. Romftnii invingri. Po-
lonii cari e,ombatea cu Transilvanil se pleca rii treat In
partea Romanilora. Cardinariuhl desperatii iea fuga, in-
socita de anti mice numeric de militari plagiti tiii oste-
niti de bataia. Trasilvanii veclenda ca comandatii lord
Wail prinst, §i ca doranulii loril a fugittl, incepii a se re-
trage. Inainte de a insera, Romftnii occupy tots campula
de bataia, preste nopte fugii toff Ungurii. Romftnii co-
 88

prindd tots munitiunea li 32 de tunuri. De fie-care parte-

eaclusseril la 2000 de militari.
4. Acosta victoria a Romani lord facu pre Michail
domnd presto Transilvania. In 1 Nouembre elld intro
In triumfa In Alba-Julia. Cardinariuld voind5 se fug
prat Moldavia In Polonia, fu emmoritti de and secui5,
In padurile dintre Moldavia li Transilvania, capulii lul so'
addusse la Michail care se Intrista forte de acesta serte
funesta a cardinariu15 , elld tramise de 1 cautarit cor-
puld li-Iii Immorminta la Alba-Julia erdt pre ommort-
torit 1115 pedepsi cu mertea. Intre acestea venire corn-
missari de la Rudolfd cu multe vol be frum6se li cu co.
diploma prin care imperatoriuld facea pre Michail
dommi ereditari5 presto Romania, dad gi ,:u ordinea
se essa din Trasilvania $ii se se interat In terra Ro-
manesca spre a occuph pre Turd In partite Dunarily
pentru care imperatoriuld 11 va tramitte bani §i ostl
Michail aduna pre boiari Eii se consults, cu dinlii §i fa
fine respunse commissanlor5. ,,se spuia imperetoriu-
lui ca &hi credo ca a meritat5 deplin5 principatulti
Transilvaniei, qi ca nu va esqi de 100 dintr'Insulti, ur-
rnarea ajutoriulul In bani o astepta cu tote; securantia
ca deca an va urma, ellti qiva intarce armele In contra
imperatoriului, li 1 arreth ca nu 1 lipsescd Corneal."
5. Scanabatiosul5 de Sigismundd, indemnat5 de Tarot,,
de Poloni §i de Unguril refugiti, se determine, se via erali
In Transilvania. E115 intro mai antaid In Moldavia 0
se uni cu Jeremia Movilla, creatura Poloniloril gi ini-
miculd lul Michail. Dupa consiliu15 Polonilorii, Jeremiit
gat o incursa In Romania, li Introdusse pre (rate -sail
Simeon Movilla dommi In terra. Indata ce Michail mill
de acesta (6 Maiti 1600) pleca, de la Alba-Julia cu 0 ar-
 89

math a1l6s5, tree& In Romania, allunga pre Simeon, pur-

cease In Moldavia, qi coustrinse pre Jeremia a fugi In
Polonia. De acumii Inainte Michail lua titlulii de Prin-
cipe allii Romanies, Moldaviel §i TransilvanieT." Elhi com-
puse la Jasql unii guverdi provisorill din patru boiari
marl, renumitI pentru vitedia lorii, §i se Intorse la rep-
dintta sa Alba-Julia In Transilvania. Aci venire corn-
missarl de la Rudelfii , can I addussera adjutorio In bani
diverse alte dant% titlulii de consiliariii imperial iii de
guvernatoriii allii Transilvaniel. De la Constantinopoli
Inca veni mill Aga care I addusse din partea sultanului
diverse semne de distingere. Primirea acestora nu mul-
ciami pre commissarii imperiall, use Michail le respun-
se ca aria, cere diplomatica se se p6rte. Acesta fu pun-
tulii de culminatiune pentru Michail Vitelulii, ellii a-
vea suptii sceptrulti sett cello trei provincie principale
elle Daciei. Mille occidentale Ii lipsiO Inca, dill cerh
li acestea de la Rudelfti cu cetatile Hustu. Baia mare,
Urbea mare, presto acestea fli titlulti de principe allii
imperiulul Romanii pentru sene li pentru fiulii sett.
Dail fortuna incepu a lti lassb, de aci Inainte.
IV
Adeversiatile lui Michail Viteclulti, recumperarea Tran-
silvaniei gi mortea la.
Ungurii tessura intrigi assupra luI "Michail, li es-
pedirA pre ascunsti soli la ngele Poloniel ca se tramitta
pre Sigismundti qi se adjute pre Jeremia, Movilla de a
intra In Moldavia §i de a lucrh fa contra lul Michail.
Asteptandii venirea lui Sigismund el se strinsera la
Turda, §i cautara mic1116ce de a se oppune principelul
 3O

Romani, ve4endii inse cli Sigismundti intarlia , cer-

cad se traga In partea Lori pre Basta generarinlii trap-
peloru austriace. El offerira lui Basta guvernulii terre1
li promisera ca se voru suppune WI Rudolfa, decd 1
va scaph de Michail. In fine deplimi incredintiati ca
Basta le va da adjutoriu , determinara a se revolta.
Cand Michail intellese de intrigile lora, tramise la din-
01 pre dol boiarV, ea cuvent ca se se btimpere. Un-
guril insuperbiti scosera cu larma pre deputatil Ro-
mani din adunare. Acesta fu semnariulii de resbella
Michail ill stranse ostile §i in as§elia in campula Mu-
relului din susa,de Ajuda Basta cu. Germanii §i cu Un-
gurif se puse la satul Mirisleu. in 18 Noembre 1600
se facu bataia cea crunta in care calura la 11,00 din
partea Romanilora. Michail vedondu ca fortuna is
intorsil spatele, allergy la Alba-Julia, scamba callula,
lua cu sene tesaurele selle , §i pled, Ultra Braqiova,
era de acollo tech. In terra Romanesea.
2. Cana adjunse in terra, il veni Beira ea §i in Mol-
dav3, a sunta miparl. in contra`sa i,generariula Zamioski
inttassie cu o numer6ssa altnata polona. Michail lua os-
tile cari le aflasse la fliula sea Petrascu in Romauia li
allergy in Moldavia in contra Polonilora. Dui acestia
ingrosqiati ea Casacii, intrecea cu mult puterile Roma-
nilor5. Romanii furs invingi, la Telle§inii MO Saretii
Michail se intarse inapoi spre terra Romanesca ca se
rti restaurelie puterile, inse flinda-ca i se Inchisesse dru-
multi, trech preste munti in Transilvania. Candti adjunse
la Tfrguvestel, Lassa acoiio pre filu-seil Nicola i pre
fratil Bucliesci cu 6stea care se afla in 1°61, era ellu
plea, la Craiova ca se stranga o 'Ada armata. Pino
candii se afla ellii la Craiova, fratif Bucliesci lii vendura.
 91

Polonilorti, i bate() intliillegere en acestia redicara domn

pre Simeona, fratele lui Jeremi5, MovillA. Moldavia si
Polonii incepuri a predh, si a devasth terra aria de ur-
ritti , in oath chiar5 Buclieseii ajunser5, a se rusina de
fapta lord , el trecura preste Oita la Michail, aci ads-
narit o armata si se interser5 in contra 6spetilor5 cellorti
predator!, bataia se facu in 25 Novembre longs Ar-
gesi5, fuse Romanii perdura. Michail nesciindti acumti
ce se mai face, determine se se arrunce in braciele
lui Rudolfa. Ellu luft cu sene pre banulil Miehalcea ,
trech. prin Transilvania i Ungaria, si in 25 Decembre
ajunse la Vienna.
3. Intre acestea se In eurea lucrurile i in Transilvania,
caci Ungurii indemnati de Turd si de Poloni chie-
mail &AO la domni5 pre Sigismund5. Basta de abia,
scapft din terra cu vietia si trech la Hustt , de acolo
Insciinta, pre imperatoriu15 de tote cello intemplate. A-
cura Budolf5 scrisse la Vienna ca Michail se merga
la Praga , nude si ajunse in 23 Marti5 1601. Michail
prin bunele selle maniere selu se convinga, pre impe-
ratoritt despre sinceritatea lucrarilor5 selle. Ministrii
se consultara multu mesurl se iee in privintia none-
1°1.5 impregiurari; darn canda veni faima ca, Sigis-
mund5 a intratil in Transilvania, incepura a lingusi pre
Michail, fi facial mai multe daruri, i dedera o summit de
100,000 de galbeni, i la nunaira guvernatori5 anti Tran
silvaniei, fuse tot de o data miqilocira ca se15 impace cu
Basta. La masa lui Gonzaga iii deters manile Michail si
Basta spre semnii de uitare de tote celle trecute. Basta cu
tote acestea remase scarbit5 in inima sa, pentru ca nu
In facussera pre dinsul5 guvernatoriii Transilvamei.
Armata imperiale cornpusa din 10,000 de pedestri qi
VZ

din 8000 de cillAri, germani, unguri, roman! §i casacl ,

purcesse in done columne prin Tocai §i TarcanI &Uri
Transilvania, suptii conducerea lul Michail §i a lui Basta.
Armata Transilvana se afla la Goroslou, tare 35,000
de militarl suptti commandulu hit Moise Secheli. Turcit
Inca purcesera de la Singidunfi inteadjutoriula Trans&
vanilorii. Michail in§ela pre Turd prin scrissori fal§e
In numele lul Sigistnundti , care I oppria de a vent. BA--
taia se faca in 3 Augusta 1601. Dup. cute -va invin-
geri li perderi altenative, Transilvanit luara fuga. Michail
i persecuta a§ia de tare, in can picara la 10,000 dintre
din§ii , §i perdura 45 de tunuri. Sigismundti fugi in
Moldavia la Jeremia Movilla. De acollo tramise pre
Stefanii Ciacchi la chanula tatarescii , dupa adjutorifi, §i
dede ordine ca domna qi copii lui Michail se se adduci
de la FAgaraliii la Jas§i, pre cari apoi i espedi la cha-
nulii tatAresca.
4. Militant invingatori se purtara fad cumpetil cats
locuitorl §i predara tOrra Vara mesura. Causa plangeriloru
cari venia de tote partile, o arrunca Michail pre militari!
germani, Basta pre Roman!. De aid se nascura dispute
asupra commandului supremii. Basta pretiudea ca lui
i s'a data de cots imperatoriula. Michailii i se oppuse,
In fine i:dechiera : ca," ellii a suppusa Transilvania mal.
anteia singuni , §i acuma a ajutatti ca se o suppuia a
doua ore, §i ca prin urmare ellii are mai mult5 dreptfi
asupra el de catti imperatoriulii." In urmarea acestord
discordie, Basta se determine se p4ra pre Michail. In
19 Augusta 1601, calla Michail sn aft& in castre lone.
Turda , ocupatti cu ideea de a strange o adunare gene-
rale li de a purcede in Moldavia spre a '§i libera fa-
milia, se velh:desdedimin4ia incungiuratti de o ata de
 ua
Valloni si de German!. Capitanul5 vallon5, Jacobil
Beauri, intra in cortul5 lui Michail jai I dechiera fa
numele imperatoriului, ca e prins5, Michail trasse sa-
bia i plagi pre unit officiari5 germanti. Beauri 15
lovi cu secures In peptii gi cacia mort5. Dup. aceea
Vallonil ii taiara capulti , §i spre batjocura 14 pusera
pre und cadaver de cal15. Abia a treia se lua,
corpuld lui , i se addusse le catedrala Romana, cea
zidita de Michail , la Alba-Julia, mal pre urma se stra-
purta iu terra Romane8e1 i se immormenta la mo-
nasteriulti din D6115 de longs Tirgavestei.
5. Asia se fini prin manila uccigatorilord acest5
emu care nu putu se se finesca prin armele nicl
unuia dintre dusmanil eel eel multi, care Inaltia pu-
terea -1 numele RonAuilord, Insufla respect5 chiar5
gi Turcilord, pre can end anteiasi data diva Joanne
Corvin5, I facusse 'e tremure dinaintea armelor5 cres-
tine. Decit Michail n'ar fi avut5 a face cu 6meni ca
Basta, ca Sigismund5 Batori si ca Jeremia Movilla
Tamil era se deserte Europa, provinciele Daciel era,
se iee cu totul5 alts facia, Romanii era sa se ridica
Inca de atunci si statuld lora se Infl6r6sca.
Dupa acestii omord barbar5 , militia romans vent
in confusiune, in cea d'anteiu caiscare se prinse ba-
nul5 Michalcea , sociuld cellu nedespartitil anti lu! Mi-
chail, si se arrunca la Inchisore, unde se si ucise; co,
parte diintre militari RomAni remasi fara command5,
appucara armele spre a resbuna mortea Domnului
darn multiraea Germanilor5 II Intreca , el se retras-
sera In terra Romb,nesca. Basta ITT justifica fapta
Inaintea lui Rudolfa , mintindti ca, Michail ar fi avutd
de scope se suppuia aceste terri erasi Turcilord. Ru-
 94
dolfli in adeferii nu approba erimea, inse o trecii
suptil acere, qi :Assn, guvernulu Transilvaniei in ma-
uele lui Basta uccigatoriul

G.

. Starea Dead de la mortea lui Michail Viteqiul Ono

la mortea 10 Constantinii Brancoveanu.

I.
Starea terriloril Rome lite pre bimpult1 lui $ .,rbang
Bassarabei.

1. Dupa mortea lul Michail Vitecliulti , ostile Romans

se retresserA in terra Rominesca , candu ajunsera la
Cristesci, venira qi fratil Buliesci can scossesserA pre
Simeon Movilla, qi tntr'o intellegere cu totil allessera
pre Radu ,34erban Bassarabei. arbanti restabili pacea
in terra qi ordinea cea turburatu prin atatea calamitatI,
qi se puse in buns intellegere atatil cu Ruclolfti catii,
qi cu sultanulti , fuse nu'i fu prin putintia a se intellege,
nici cu Moise SechAi , necI cu Jeremia Movilla, vecinil
sei. Jeremia Lieu o incercare se intro In Romania. er-
banti 1115 response, qi In Luna lul Juniii 1603 trecu In
Transilvania cu 4000 de call'Ari, cu 6000 de pedestri qi
cu 4 tunurl in contra NI Moise Sechelli. Ajungandu in
terra Birsel attaci indatA armata acestuia, qi o puse in
cea maI mare Incurcare. Secheli caqu in bataiA Impreu-
IA cu 4,000 de unguri. erbang, tramise lui Ru-
doifil 32 de stegarI luate de la UngurI , TAtari qi Tare ,
 U5

Rudolf din partea sa tramise lui erbanii portretul5

se5 cu un lanci5 de aura, rii cu o diploma prin care
15 recun6sce de principe ere ditariil all Romaniei. Dupa
acesta victoria erbanti lassi in Transilvania pre Ca-
pitanul5 Giorgifi cu 2000 de Romani §i de Serb!, era
015 se intorse in terra.
2. Jeremia Movilla fiat mai multe incercari se sc6-
till. pre *erban5 din domnia qi se puia pre frate-se5
Simeonii, fuse t6te es§ira deprte. Jeremia muri la an-
nuli]. 1607. atunci Simeon se faca dommi in Moldavia ,
dara nu o duce una ant-1u de plin5 fii muri §i dill (1608).
Moldavii allessera pre fiiuld hi cella ma! mare, Con-
stantin! Movilla. In Trnsilvania dupa d6ue scambari
de domnia se sui pe tron5 Gabriel Battori, care sup-
perata pre Romani pentru intemplarile annilort trecuti,
irrupse pre neasteptate cu 6stea in terra Romanesca
catri finitul5 annului 1610. *erbanii fiindu nepraparatti
de bataia, fugi in Moldavia la Constantin5 Movilla. Ba-
tori devasta terra ca unit barbar5 in curst de trel luni de
4ille, apoI scrisse la sultanuill ca se lit intaresca pre din-
sal5 in domnia terre!. Inse sultanul5 in loci" de respunstt
Ii trimise ordine ca se essa din terra, apo1 espedi unit
corp5 de Turd cu Radu Michail. Batori turbatti de
mania asupra Turcilor5 , se retrasse in 11 Marti5 1611.
--erbanil strinse Este in Moldavia §i cu ajutoriu15 WI
Constantine Movilla intra in Romania, allunga pre Radu
rli sculla t6ta terra in contra lui Batori. Sas§ii supt5 con-
ducerea lui Michail Albu, judele Bra§iovului, se unira cu.
Romanil in contra tiranului de Batori. Dare acesta scull&
pre secui li pre haiduel in contra Sassiloril gi a Roma-
nilor5. In 12 Julia intra erbanil cu 7000 de callar1 qi
en 1500 de pedestri in Transilvania pre la Bra§iovt. Ba-
96

tori se puse la Petresci cu 13,000 de call5ri i cu'3000

de pedestri. Cotra s4ra se arkta 6stea Romans im-
pArtita in trei divisiuni , i indatk se Incept o bataii
aspra intre amindoue ostile. Anteit1 se 'Area ca se pleca
Romani!, pedestrimea incepuse a se retrage, dark dud
Serbana observa ca cillarimea ungurdsca a luata fuga,
atunci stranse pe ai sea pedestri fli callar! , attack cn
tots puterea centrula lui Batori, ills franse, i acoperi
un5 miliaria de pament5 en cadavre. Acollo &Owl
la 6000 de unguri, cei-lalt! se prinsera, pue'n1 scapark
cu fuga. erbanti lua 120 de st4guri : dark si pre din-
suit 1115 costa ac6sta victoria la 4000 de militari.
3. use pre cand5 erban5 reports victoria in Tra-
silvania in contra lui Batori , Radu compeptorula sea,
care fugisse preste Dunarik , aduna Turd si Tatar! si
occupa scaunu15. Chad Serban5 voi se reintre in Orri
Radu I esi inainte , si hi constranse a fugi in Moldavia.
Acollo velendi ca Turcil sunt5 aprinsi in contra sa perdh
sperantia de a ma! recapeta Domnia ; ella 0 lua doam-
na, i copilele can se afla la Suciava, trecu prin Po-
Ionia si se dusse la Vienna , si petrech acollo pin6 la
morte.Constantin5 Movilla Inca fu accusat5 de Ba-
tori la Porta, ea tine cu Sarbana i cu Polonii In contra
Turcilora, de nude urma apoi se6terea lin din domnia.
In loculii In! se puse Stefan Towia domnia Moldaviei.
Dail Gabriel Batori Inca se sc6se din domnia la an-
nuli" 1613. In locul5 lui numi P6rta pre Gabriel Be-
cliartu. Do mull Romani ills introduserk apol in principa-
tuhl Transilvanie.
4. Radu Michail domni 5 anni in Romania apoi fu
stramutatil in Moldavia, Ina) c5,peta, dnrere de ochi si se
Issas de bunk void de domnia. Atuncl p6rta trimise in
 37

Moldavia pre un dragomanti anti seri amnia Gaspar!

Gratianu, care se uni cu Polon 11 $i redica armele in
contra Turciloril , Inse Iplati cu vietia temeritatea sa
(1620). Stefan Tomsia se restabili in Moldavian si Radii
Michail in Romania, apoi la annula 1623 trecu a doua
ora in Moldavia, unde muri de podagra la annuls 1626.
Acosta domni avu marl necasurl In Romania din causa
Grecilorri cu care se incungiurasse, lase in Moldavia
domni ea multi intellepeinne si capeta de la Moldavl
numele de Radu cells mare ! Ella se immormeata la
Tirgavestei de catra fiiu-sea Allessandru , caruia las-
Base o avere de 1,000,000 de galbeni; din care summa
Tamil pretinsera 100,000, de unde se intellege, catil
de tare trebuie se fi despoiatii terrile.
II
Basilii Lupu dornnulli Moldaviei, i Mateiti Bassarabei
domnulii Romeinid

1. Rada Michail despoiase Romania cu mmistril se!

greci, Alessandro Elia se purtasse si mai ticalossii, din
care causa o p 4i fOrte urritii, atata in Romania cats $i In
Moldavia. La annula 1630 P6rta numi in Romania
domnu pre Leon Stefano, care storse terra si mai tare,
Romani! de preste Oltu se revoltara in contra lui , si
pusera domni pre Matei Bassaraba (2 August (1633).
Moldavil foci allungara pre Allessandru Elia si pusseri
{lomnti pre BasiliO Lupu. Amenduoi acesti domni (Ba-
siliii jai Mateiii) fad 6menl cu mars talente si cu infine
nalte, ei se pusera pre indreptarea starii din intro a
principatelorii, tacura multe assecliaminte folositOre, si
traira in armonia trei anni de (line. Inse la annuls
 98

1637, Basiliii redica armele asupra lui Matei5 , §i Roma -

nil se batura intre:sene ca nisce straini de sange §i de
interesse. Basiliti perda, lose acesta incercare delarta
nu 15 descuragia, ell5 facu mai marl preparative §i chie-
ma pre Uteri inteadjutoria, rii in annuli 1639 irrupse
de no5 in Romania. Mateiii 1115 attach. la Nenisiorti
tangs ilia Galbinita, §i la bate a§ia de tare, In cats
Basili5 abia scrip& cu fuga la Braille, la 8000 de Ta-
tar! °Nara supta sabia Romanilor5. Aulinda sultanulti
de aceste intemplari chienla pre Basiliti la Constantino-
poll li la trasse la respundere. Basiliii errata ordinea
Caimacanului dupe care lucre,. Amurat stringara, pre
Caimacant, §i 'mina lipsi de nu ucisse §i pre Basili5.
2. In 2 Februari5 1640, muri Amurat5 IV, qi in lo-
cal lui urma Ibrahim5. Amendoi domnii 15 complimen-
tara, lase cu acesta ocasiune Basilia calomnia la Porta
pre Matei5; in urma carora Sultanula decise scoterea lui
qi trimise in terra pre anti schimni-age, false Mateia
simtisse lucrulii §i prinse pre turd]. Es§ind5 ITU li a-
cesta incerare, sultanul trimise pre Sinan-pasiiia cu pu-
tere armata se print pre domnii. Mateit se pose la
apperare, cu armele in mana, §i turcii nu cutecliara se
45 attace, ci se int6rsera preste Dunaria inapol. In an-
nuli 1641 se face planul5 se incongiure pre Matei5 la
cetatea Alba, rii se la prin4a. Spre acestil scop5 se
dete ordine la amendoui domnii se purceda cu ostile
lore la cetatea Alba, undo au a se uni cu Duca qi
a merge in contra Mascalilor. Mateia prey* Incrulti
qi trimise corpulu seu de militia, errs ella se escusa ca.
fiinda nesanetos5, on 'Ate merge in persona, assemine
se escusa Eili la espeditiunea din annuli 1642.Dupa,
aceste espeditiuni, domnii terrilor Romane, Matei5 tit
 99

Basili5, facurit multe lucruri demne de memoria princi-

pilor5 cellor5 ma! intelepti ; el fundara stole pentru
limba romanescA, grecesca §i latinesca , redicarA bise-
rici, spitale §i biblioteci , tipografie , compusera codici
de leg!, regulars finantiele, qi contribuira la inflorirea
agriculture! tii a commerciulu!, in cat5 tErrile aoestea in-
cepura a prospera in tote respectele.
3, In Transilvania muri Giorgi5 I Racoti la annulti
1648, §i lassa de successoriti pre filu-sea Georgia II
in etate de 27 de ann!, omit cu marl talente , inse forte
ambitios5 , din acesta causa temerari5 Ono la nebu-
niA, In Romania Mateiii perda amorea poporului prin
dol ministri re5 alle§i , vestiariulii Ghinea , grecti de
origine , §i armaqiu15 Radu Vercliariu., can abusandu
de increderea Domnulul , stersera terra §i maltratarA
pre popor5.In Moldavia BasiliA, faimos5 pentru ave-
rile celle marl §i pentru fetele lul celle frumose, manta
pre una dupe Joane Radzivil mare§alulti Lituaniel , ors
pre a doua i o cera Timusiii , fiiulii hatmanulu! cazA-
cesc; Basili5 i o refuse, §i din acestA causa se nAscA
Linn resbell5 intre Moldavi §i Cazaci, care tine dol twill
de cline, §i se fini nunta tinerilor5 in luna lu! Iuni5
1652.
4. Dupe ce se impAca Basili5 cu Cazaci!, fife-b. planul
ea cu ajutoriulti acestora se scoti5, pre Mateiti din Ro-
mania, §i se iee OA insu§1 Domnia acestel tern!, era pre
gineru-set Timufiiii se IA pull Domn5 in Moldavia. Pla-
nul5 acesta se descoperi §i se preveni. La curtea lu!
Basili5 se afla un ministru, a nume Giorgit Stefani din
Recaciani, vechi5 inimic5 anti lul Basiliti, care Anti de
mult5 se 15 resterne; acesta se puse in intellegere cu
8
 II Racoti gi cu Mateiii Bassarab5, §i impreuna
4 7A ra planulu de a resturna pre Basilit. In prima-
.7

a annulus 1653 irrupsera de o parte Romanil si de

,/ to Transilvanii §i in Durnineca Floriiloru intrara in Ja§§1
Basilifi abia scapa cu fuga la ginere-sea Timuqit. Ar-
mata unity prochi9ma domnfi pre Georgifi Stefanii. Inso
pueinfi dupa aceea se intorse Basilifi en Cazacii §1 bath.
pe Transilvani la satul Popricani, a§ih de tare, in catti
acestia furs nevoiti a se trage prest; munti , apoi in-
torse armele in contra Romanilorii §i linfranse in done
batal una dupa alta , la Foxianl i la *ioplea. Atunci
Mateiil se ridid, in persona cu una corpft de 6000 de
6meni i cuteclia a da peptu cu Basiliu care avea
20,000 de militarl. In 17 Mail 1653 se faca o crunta
bataia la Finta, lOnga riulu Galbinita. Oastea cea mica
a lul Mateia s pleca la inceputii, Inse Domnulu o in-
tOrse erali in focu, qi se lupta cn cea mai mare cer-
bicia pin6 sera, candfi se varsia o plkia infricoqata
preste armata lul Basilusi, fora de a nda pre a lui Mateiii.
Atunci acesta commands (se attace cu puterl indouite,
ajutani fiindu i de elemente, i Infranse cu totulii pre
inimici. Basilifi i Timuqifi de abik scapa cu calf- va
callari la Gallati, §i de acolo la Ja§§1. La 3000 de 6-
men1 cii4nra in acea de amendeue partile. Mateiii se
intorse victoriosfi la Tirgu-vestei In 18 Maiii , fuse si
ells capetasse o plaga la piciora care I causa multi
durere [Ado ce se vindeca.
5. Dupa acesta victoria Mateiu dete &tea lui Geor-
gia Stefanii ca se intre in Moldavia, de alts parte pur.
cessera Transilvanil i cu totii inchisera pre DOmna Eli
pre Timn§iii in Suciava , cad Basiliti se dusse dupa
ajutoriii la Cazaci i apoi la Tatari , Inge inainte de
 101

sossirea acestora, peri Timu§iii ; cetatea Suciava §i D6m-

na cu tote averile el caclura in mamile In Giorgiii Ste-
fano. Basing au1lind5 de eelle ce se intemplassera in
terra se intorse in Crimeia. Chanul5 tataresc5 15 puse
la inchisere , apoi 15 espedui la Constantinopoli , unde
fu arruncat5 in Edicula. Intre acestea Matei5 Bassa-
rab5 patimia forte de plaga capetata in bataia de la
Pinta. Militia pretorian'a compusa mal tota din strain!
(seimeni), incepu a se superbi §i a cere stipendie intre-
ite. Cana Domnul diva restabilirea slinetatil se intorse
de laArge§iii, afla portile Tirgu-vestel inchise. Pretoria-
nil dechiararA, ea lor5 nu le place Domn5 betrAn5 , deal
si se dud si se callugaresca. Matei5 se veclu nevoit5
a tracta cu rebelii de pretoriaul , promitendu-le in-
multirea stipendiulul. Acest5 despotismil militaria am-
mart clillele lul Mateiu Bassarab5 ; ell5 muri in 8 A-
prilie 1655 la Tirgu-vestei, unde se ingropa cu mare
pomp.

Constantinil Bassaraba, Domnulii Romaniei.

1. Dap mortea lul Matei5 Bassarabt se strinse a-
dunare generale de tot! boiaril §i dregatori! terrii Ro-
manesci supt5 pre§edintIa Mitropolitului Ignatiti , li al-
lesera domnt pre Constantint, fiiul lul Serbanii Bassa-
rab5. Acesta se pusse indata in buns, intellegere Cu
Racoti din Transilvania, cu Stefan5 din Moldavia, tli cu
Charul5 tataresc5, §i lila mesuri spre a discipline militia
cea desfrtnata; ell5 dtirui militarilor5 cleeimea, le faca uni-
forms bunit , qi mari stipendiele officiarilor5. Cu t6te
acestea nu puts stimpera despotismul5 militaril. In ur-
102

ma cugeta se-I desbine §i sa frangii o parte prin cea

laid. Ella chiema pre c5pitanii dorcbantilor5 (cari erne
din terra) §i lei spuse ca, are de scop5 se desfaca pre
seimeni (cari era striiini , mai allesti serbi) §i cu sti-
pendiele lore se immultesca alle dorobantilon. Offi-
ciaril se invoira , dar5 militarii care era incuscriti cu
seimenii §i legati cu dfn §ii prin multe alte relatiuni,
intellegend5 de acestil proiectu, se revoltara dimpreuna
cu seimenii, §i uccisera multime de boiarl, pradare case
biserici, insultara pre Domnti §i incepura a dicta
el tote in terra. Unit dintre boiarl fugira in Transil-
vania. In fine chiar5 sultanul5 Machomed IV ye-
oiend5 ce urmari p6te sa alba o assemine revolts mi-
htaria , scrisse lui Stefano din Moldavia §i lui Racoti
din Transilvania se intro cu ostl in terra §i sa nimi-
cesc5, acesta militia periculosa. Domnula afla occasiune
sa scape preste DunAri5.. Armata units intra, in terra
supt5 conducerea lui Stefanil §i a lul Racoti. Rebeli
allessera sie§iDomnii pre spatarin15 Chrisea, qi se puse-
el la apperare la satuld ioplea Mega Telle§inti unde
se facu o bataia terribile in 17 Iuniu 1655 , in care
perdura rebelii §i se desfacura cu totubl. Constantino
Bussarabil se interse in terra §i se puse cu t6te pu-
terile spre a restabili ordinea, fuse pacea se turbura
.in mai multe rindurl de ramalitele rebellilor5.
2. La annula 1656 , Racoti se lee on Carla Gus-
tav5, regele Suediei, in contra Polonilorti §i pre la ince-
putuln annului urmator5 tresa on 50,000 in Polonia.
Domnii Romani Inca i deters ajutori5 cate 2000 de
militari. Dara acesta espeditiune es§1 re5 pentru Racoti ,
ellu perda aprOpe la 20,000 de 6meni. Sultanul Inca
Be suppers pentru acesta intreprindere Mouth in contra
 103

vointei 1111, decreta se sc6tia pre toti tre! domnil ,

pre Racoti, pre Constantine li pre Stefan. Racoti de
abia ajunse in Transilvania din espeditiunea , sa, li
commissaril turcesci sossira cu decretul5 de scatere. Ella
fu constrinsil a abdih ; Inse pre la inceputula annului
1658 se puse grail in domnia cu putere de sine. Con-
stantin5 qi Stefann fugira, amendol In &milli in Tran-
silvania. Porta tramise in Romania pre Radu Michail,
era in Moldavia pre Georgiii Ghica.
3. Radu Michail se as§ieclia in scaun5 cu cugetuhl
de a frange jugul5 Turcilor5 ; spre acesta scopil earl se
pusse in correspondintia cu Georgiii Racoti rii cu Georgiu
Stefanil, inse boiarii din terra nu se invoira, ci desco-
perira, Turcilorti planulu Domnului lora. Radu Michail
scih a§ih de bine sa intarca lucrul5 incatil Boiaril pro-
ditori fura dap in manile 1111, era, ell5 dimpreuna cu.
Georgiii Ghica din Moldavia mersera in Transilvania spre
a pacifich acea terra. Racoti se retrase in paduri. Ve-
ziriula turcescii puse dommi pre Acatiii Betrcianu pli
urca tributulil Transilvaniei de la 15,000 in 40,000 de
galbini. Dupa ce se intone in terra, Radu Michail
taia'pre toti boiarii contraril hi, preda t6te averile, mal-
tracta femeile lor5 §1 respandi terrore preste Oa terra,
apol ucisse pre toti Turcii de la Tirgu-vestel, arse Bra-
ila rti Giurgiu15 §i se puse pre piciorti de apperare in-
contra Turcilor5. Dupa aceea se duse in terra Btrset
spre a se intellege cu Racoti care allungasse pre Bar-
cianu qi se pussese er11§1 In Domnia. EI future plane.).
se scotia pre Ghica din Moldavia gi se pia pre Constan-
tin Bassarabii, qi a§ia cu fotil Bali assecureclie inde-
pendintia terriloru. In urma acestora se organise o ar-
mat& de 10,000 Romani qi de 10,000 Transilvani , care
 104

intra in Moldavia; §i in 15 Septembre ajunse la Ja1§1.

Ghica fugi la Tighina , unde se intalni cu Chanulti tata-
reset, i cu o armata de 20,000 de Tatarl se intone
la Ja § §ii bath &tea crestina a §ia, de tare in catty uc-
cise la 2000 de Omani. Intre acestea 'Fuca intrara in
Transilvania pre la Porta de fern. Michail respinse pre
Turd presto Dunaria ; inse la Giurgiu I veni scire des-
pre perderea din Moldavia , ell5 se retrasse la Tirgu-
vestal unde I veni alts scire tristn, adeca ca i Racoti
fn batutfi la Ulpia-Traiana , a treia faima trista an-
nuncia, venirea Turcilor cu mai mare putere in terra.
Militaril perdura curagiulti, §i incepura a deserth, altii
umbla cu planuln se primp pre Domini ca se scape el
de furia turcilorn. Michail veciendii periclula se re-
trase in Transilvania la Racoti, §i uninduse cu dinsul5
si cu Constantiun Bassarabil, strinsera rama§itiele osti-
101.5 i plecara in contra Turcilor5 §i 1 batura a§ia de
infrico§atn, in cat5 acestia furs constrintii a se retrage
In Ungaria.
4. Dupa trecerea lui Michail in Transilvania, POrta
numi Dommi in Jocul5 mill pre Gheorghig Ghica din
Moldavia, era in Moldavia puse pre Stefano, fiiu15 lui
Basilin Lupu , (Noembre 1650). Darn in luna mill
Aprilie 1860 intra Constantin5 Bassarab5 cu Este din
Transilvania pre la Turnu-ro§iu. Ghica fugi In Ghiurgiu.
La 1 Maiii Constantin5 intra in Bucuresci unde 15 pri-
mid tott boiarii en t6ta militia, dupa aceea purcesse la
Giurgiu i allunga pre Ghica preste Dunaria. Sul-
tanul5 incunosciintiatii despre aceste fapte audace alle
Romanilorn, commanda Turcilor5 i Tatarilor5 se treat
In terra qi sa o prefaca intianil derail, se tai sail se
princja pre toll locuitoili qi sa-1 dud in servitute ; maI
 105

pre urma se prefacd cd, se plecg la rugaciunile lui

Ghica , qi ordind numai saterea 1111 Constantin5. A-
cesta auclind ca ce armata mare vine assupra NI, nu
se crega destuld de tare spre a li se oppune, qi se re-
trasse In Transilvania, era de acollo se dusse la Ca-
zaci. Racoti Inca fu batut5 la Clu§it , unde cdpeti o
plaga grea, foe h Urbea-Mare, §i muri acollo In 8 Iuliii
1660. Pucint dupa aceea muri §i Radu Michail, fostuld
Domnd all5 Romaniei. Georgiii Ghica se sc6sse din
Domnii,f§i fdcd los5 fiiului sed Gregoriu (1 Septembre
1660). In Transilvania Turcil pusera domnd pre Michail
Apafi (12 Septembre 1661) , fii suira tributulti la
60,000 galbeni. In Moldavia muri Stefan Lupu, 1662,
§i in locula lui se allesse Eustratiii Dabifia.
5. In annulti 1663 Porta dechiara, resbell5 impera -
toriului Leopoldii; Chanulil Tataresc5, Domnul5 Molda-
vie! Eustratiu Dabiqia, an Romaniei Gregorin Ghica
gi all! Transilvaniei Michail Apafi, cdpetara ordine sa se
redice cu ostile lor5 q,i se merga in Ungaria. In an-
nulti 1664 se fit& alta espeditirme is Leva, In care
perdura Turcil; la 700 de Roman! se prinserA de
cOtre German!. In Luna lui Septembre 1664 se incheilt
pace pre 20 de ann! litre Leopold5 I. §i Machome-
de IV. ErA la annuls 1672 P6rta deehiard resbelld
Polonilord ; domnii terrilor Romanesci furd invitati a
da adjutorid. In annuli urmatorid (1673) se facd a doua
espeditiune in contra Polonilortl, la care Romani Nara
assemine parte. Gregoriu Ghica prin purtarea sa cea
ambigua, perda Domnia, si in locuta lui se numi Duca,
care dupd morteu lit Dabi§ia purtasse Domnia Molda-
vie! cats -va timpii. Duca idea d6ue espeditiuni cu Tur-
cii, una in contra Polonilorti (1676), qi alta in contra
106

Rutnilorti (1677) , foe c8tre finitulti annului 1677 se

stramuta &if in Moldavia, Oil capeta qi Om Caza
cacti.] (Ucrania), in care puse 1005 Oitoriu pre Doroteii
cu titlulii do hatman5 gilti instals in Nemierovii (1679).
IV
)Yerbanic Cantacuzeng. Donanulii Romania.
1. Dupe stremutarea luI Duca la Moldavia in an-
nula 1677, urma pe tronulii Romaniel /?erbanii Can-
tacuzenii, care domni in pace pine la annuls 1683, §
contribui multa prin mesurile lul cell intiellepte la re
.

dicarea carrel. Inse la mita 1683 P6rta dechiara res-

bella formal imperatorului Leopoldti, gitrimise pre Vezi-
riula Cara-Mustafa cu o armata infrico§ata cotre Vienna,
Chanula tatArescd, Duca, Domnula Moldaviel, erbania
allii Romaniel, Michail Apafi all Transilvanie! rii Eme-
ricil Tocoli , capulii malconatenOloru din Ungaria
primira ordine sa merge cu ostile lorti inteadjutoriu.
Tataril trecura prin principatele romane , Duca plea
dupe &DOI cu 20000 de Moldavi prin Romania, treca
pre la 'Media, Sebeqiu, Lugo§iu, Temi§i6ra, Cerbu, Sa-
linicu , Buda , li se uni acollo cu §erbanti care mer-
Besse Inainte cu 4000 de romani. Armata cea mare
compusii din 200,000 de 6meni, impressura Vienna in
12 Wirt, It o bath dOue luti de cline. Romanil furs
insarcinati cu facerea podurilora preste Dunaria ; el re-
dicara mania din snail, qi altulti din giosti de Vienna,
Inse cOtre Germani se purtara cu Oa cratiarea, ca c8tre
niece frati crescini. erbantsi spre as1 arretta sentimen-
tele sale celle crestine cOtre German!, redica dinaintea
cortului sea o crane de lemnti cu inscriptiune latina, prin
care dechiara cu cuvintele scriptural ca ells sine cu cre-
 1V1

'sting. Ap4fi remase cu 6stea la Rabii spre a impedeca

escursiunile Germanilor5, li a appera podulti cella facutt
aci preste Dunaria. In 12 Septembre veni Ioanne So-
biescki, regele Poloniei, li despressura Vienna. Cara-
Mustafa fu constransa a se retrage cu perdere de 40,000
de 6meni, Ili plati cu str6ngul5 multi success5 alit acestel
espeditiunl gigantice care, dtica e§ia in favorea Turcilor ,
era se scambe facia Europei. Domnii terrilor5 Romane
nett se intorsera in principatele lorii.
2. Inse in lipsa lui Duca, se scullase Cuniski hat -
manli Cazacilor5 §i allungasse pre Doroteia (locii-tii-
toriula lui Duca) din Niemirovii ; ella se uni cu ge-
nerariula polonii Potoski, §i cu fostulii domn5 Stefarni
Petricei5 , qi irrupse in Moldavia. Petriceia trasse In par-
tea sa pre boiarii qi terranii cel nemultumiti cu Du-
ca, bata foi pre Tatari care voile sa i se oppuia , §i
pre Turcii cari incerca sa face escursiuni din Cameni-
tia. Cando adjunse Duca in Moldavia la satul5 Dom-
nesci, unde cugeth sa petreca serbatorile nascerel Dom -
nulul, fa Impressurath de 500 de Canal% eomandang
de Bainski, verul5 lui Petriceia, care 15 prinse §i 15
dusse in Polonia. Duca muri adapatii de veninit Porta
trimise pre Demetriti Cantacuzenu, care fusse inteuna
r8nd5 Domini, in fneureaturile annilorii trecuti. Petriceia
tu Polonil qi on Cazacil se retrasse, end muri ap of in
Polonia. Dana nici Demetri5 Cantacuzenu nu o dusse
rault5 in Moldavia, cfic1 TurciI in espeditiunea ce fa-
eura in annuli 1684 in contra Polonilor5, am se mul-
tiamira cu purtarea lul, ci'15 trimisera la Constantino-
poli , qi ridicarit Domn5 pre Constantino Cantemirii.
3. Leopold5 imperatoriula GermanieI se intellesse en
Joane Sobieski, regele Poloniel, ca ell5 se coprinp. Un-
lots

garia, era acesta principatele Romane. In annulil 1686

Sobieski intra in Bucovina, si provoca pre Cantimirii ca
sa se suppnia lul; Inge acesta se retrasse la Bar lad('
unde se aflh si erbanti Cantacuzen cu al sei. Sobieski
inainta IAA la Tutiora, era in 16 Augustii occupa Tat.
ellii avea de scoph se merga tetra Galati si se
vii ;
curetie Bassarabia de Tatar! , fuse vecrendu ca nu'i
vina osti austriace inteajutorii , cumin i se promises-
ser4, lassa Jassil in 17 Septembre, si se intorse in Po-
Ionia. La plecarea sa , Cazacil arsera i predara capi-
tals Moldavia Pre calle armata lul Subieski fa fre-
cata de Romani si de Tatari.Intre acestea Germa-
nil coprinsera Buda (2 Sept. 1686), si apoi Sigismundh
(Beligradulii), luara Transilvania suptti protectiunea lore,
i intra in correspondintia cu erbanii Cantacuzenu
pentru terra Romanesca. Generarinlii Veteranii trech
pre in Russiava cu una corpil de Germani qi intra in
Romania; lose erbanii afla passula acesta contrariii
intentiunilorii selle, ellii trimise la Veterani se i se spuia
sa se retragh, ca n'a venith tumpula de a se sculla in-
contra Turcilorii. Veterani asculta, si se retrasse in
Transilvania. Turcil luara retragerea lul Veterni in
mime de bine, si o attribuira mesurilorn cellorii lute-
lepte alle lul erbanii Cantacuzent.
4. erbauil trimise o deputatiune formale la Vienna
spre a se intellege cu curtea imperiale despre sdrtea
principatulul. Dad multi dintre boiarl nu se invoira ca
plannlu lul erbanii, de a se strich cu Turcil $i de a
suppune terra imperatoriului germanti, chiara nici frati!
lei, Cantacuzenil, nu se invoira in aceste mesurl .Ser-
bami muri dupe o scurtabolla, in 19 Octombre 1688,
in etate de 55 de anal. Inca pin5 a nu se tumor-
 IV0

manta erbanii, se strinsera boiarii le Metropolis Ili al-

lessera Domnii pre Constantin Brancovenu, fiiulii lei
Preda Brancoveanu, §i nepota de sora 05 lui erbanii
Cantacuzenu. Allegerea se flea in 20 Octombre , §i
praste tre! (pile se immormInta corpulu lul erbani:i cu
mare pompa. Indata dupa cermonia, Constantinii Bran-
veanu trimise deputatI la Porta, cari mergandi se §i
intersera cu intarirea in 2 Noembre. Totti de o data
trimise §i pre spatariuld Preda Brancoveanu la Vienna
care ajungandii in calle pre deputati , le spuse celle
intimplate in terra, §i le communica ordinea noului
Domini de a nu intra in relatiune en guvernuld imperial
ci de a'i face numat cunnoscutii inaltarea noului Domnli
Constantinii Brancoveanu. Dupa ce adjunsera acestia
la Vienna, se nascu discordia intro din§iI : Ballaceanu
se arreta nemultiamitti cu allegerea noului Domnii, §1
propuse guvernului imperials, ca WA trimitta osti se co-
princla principatulii cu armele. Din acestea se nascura
f6rte marl incurcarI.
V
Constantino Brancoveanu, Domnulii _Romania.
1. Domnia lei Constantinii Brincoveanu fu in lati
turburata prin venirea ostilor straine ; cad prin intri-
gile lul Constantimi Ballaceanu intra generariulti Hais-
ler cu osti germane (cOtre tdmna annulul 1689), fuse
canda atilt ea vial Tatarii in contra lot, se retrasse de
la Tirgu-vestel la Campu-lungil §i de ocollo treca in Tra-
silvania. Domnit terrilorii Romane cu tatarii dimpre-
unit §i cu seraschierulii trupelord turcesci introdusera
pre Emericil nen in Transilvania, batura pre German!
la Zernesel de I stinsera §i prinsera pre generariulti
1W

Heisler. De acollo purcesserA prin Brasqlovii, FAgAra-

qiii li Sabiiti cntra Alba-Julia ; inn fiinda ca se res-
pandisse faima ca, vine o mare putere de germani din
Ungaria, installed.' pe Toon In Domnia Trasilvaniei la
satuili Cristiana, qi se retrasserA &AO In terra Roma-
nesca. Turcil trecura la Vidinti.
2. In manila 1691 Sobieski infra iarrtql In Moldavia
qi preda terra de susu: fuse cu appropiatula iernei se
retrasse din lipsa de provisiunT , fiindii ca pre Mogi
cello lalte calamitittI, locustele devAstasserA Moldavia In
mina de 7 anni, qi cAusasserA o f6mete forte mare.
Constantinii Cantemira muri in 17 Martiii 1693, dupg
ce recomandasse boiarilorii de Dommi de fiiu-seil De-
metrit. Acesta se qi allesse qi se unse de Domna ca
mare ceremoniA ; rose Porta nu approbft allegerea, ci
numi ea Insull Domna pre Constantino, fiiula luI Duca
qi ginerele lul Brancoveanu. Lase Constantin Duca de
abia domni trei anni qi fach ion lui Antiochg Cantimirg
fiiula ln! Constantino qi fratele lul Demetria.Pre tim-
pulti acesta Trasilvania veni cu totulii supta Austria.
Sultanula Mustafa 1ntreprinse trel espeditiun! In contra
.
Germanilorti, &tea tote fora successti bona pentru Turd,
in cea din urma bataia la Zeneda (l8ng5, Tissa) perdh.
20,000 de 6menl qi tote tunurile qi corturile (1 Sep-
tembre 1697). Dupa atate perderi se deschisera con-
ferintie de pace la Carlovicia. Germanil cerea Trasilva-
nia qi Teatiqiane; Polonil cerea principatele Romane,
apol se 15.ssari la Moldavia, qi pre urrna la partile terrel
de suss cu cetatile Cernautii, Suciava, Soroca. In 16
(28) Ianuaria 1699 se Incheta tractatulti de pace cu con.
ditiunile : cA imperatoriulti se tiiA locurile deja occu-
pate din Temeqiana, OM Ungaria §i Trasilvania; Polo
 111

nil sa ril capete inapoi Cameniti, era principatele Ro-

mama sa remaii suptil protectiunea Porta; refugiti Un-
guri se se stabilesca in Turcia, dui departe de la mar-
gin!; commerciula se fia liberti intre locuitoril statelora
iespective."
3. Antiocht Cantemiru, Domnula Moldaviei, casatori
pre frate-sea Demetriu cu Casandra, fiia lui Serban Can-
tacuzenu, In contra vointei lui Constantin Brancoveanu
rii forma planulu de a sc6te pre acesta din Domnia rii de
a pane pre frate-seil Demetria in Romania, inse Bran-
coveanu descoperi intriga , qi restabili ells pre gi-
nere-sea Constantimi Duca in Moldavia (1700). Ca tote
acestea nu'lii puta tine mai malta de cata pine la an-
nuli' 1704; boiarii allesera atunci pre Michail Raco-
vipci care de abia domni urni anal in Moldavia qi fu
resturnata de Antiochil Cantemirii.In timpula acesta
curgea revolutiunea in Trasilvania §i Ungaria suptti
conducerea lui Francesca Racoti, era in Rusi% curgea res-
bellulii intro Petru I fii Carol X11, regale Suediei. In-
27 Ianuaria Carol XII perdu bataia la Pultava, li fugi
la Tighina. De acollo Carol XII accuse pre Mihail
Racovitia, ca tine cu Rulii. P6rta 15 scdsse din Domnia
li trimise in locula lui pre dragomanulii Nicola Ma-
vrocordatil, omil cruntii, avara §i inimicil mare and Ro-
manilorii, care spre fericirea lora nu domni mai multa
de unit annti. Deschilenduse ostilitatile intre Turd §i
Ru§i, Porta numi domna pre Demetriii Cantemirii ca
planulu de a prinde pre Brancoveanu qi de a-la espedia
la Constantinopoli, atunci Demetria se treca, in Romania
eta frate-sea Antiochil se se restabilesca in Moldavia,.
Lucrala se tints secrets, cu tete acestea adjunsa la ure-
chile lui Brancoveanu §i produsse mare sensatiune In
112

inima lui, $i mare influentia asupra evenimentelort ce

nrmara.Lai Demetrit se iertara tote spestle de in-
stallatiune ba Inca i se dedera si 20 de pungi de ban!
pre calle. Inse de abih adjunse la Jassl, si-i veni or-
dine sa trimita indata la Porta tributul5 cli celle lalte
tasse de investiture, sa stringa magazine, sa provisione-
lie pre Snell' si pre Caz ad, se fats podu pentru tre-
cerea armatei, §i sa se prepare cu t6te puterile pentru
resbella la primavara annului viitor5, candy este sa via
veziriu15 ea armata cea mare la Tighina. Aceste pre-
tensiuni din partea Turcilor5 scambara, cugetarea In!
Cantemirt la care mai adausse si grecul5 Policalla tri-
miss5 din partea lui Petru spre a-Iii indupleca h de a se
desface de Turd. Cantemira determine sa o rumps ea
Turcii. Rusii incercara se hi impace si en Brancovea-
nu, qi se traga si pre acesta in partea lore. Dail
Brancoveanu nu cutup a se pronuntia.
4. In 13 Aprilie 1711 Petra subscrisse la Luscu ur-
mat6rele punte pentru Moldavia: Moldavia sa se res-
taureclie in marginile 0 celle vechi supt5 protectiunea
Timid, indata ce va intra armata russesca in Ora Dom-
nula si boiaril EA' jure credintia imperatoriului, si sail
unesca armele lora cu alle Rusilorn in contra Turcilor5,
Domnul5 terra si succesorii lul sa fie independinti suptil
protectoratulu Rusiei, Demetriu Cantemir5 §i familia
lui se domnesca, cu drept5 ereditaria in Moldavia si din
alts familia se nu se puia Domn5 Ono la stingerea ace-
stia." Cantemir5 tints in secreta acest6 punte §i amma-
na cat5 putts facerea pod ului preste Dunaria. Brancoveanu
care erhinitiat5 In tau lucrula acesta, tramanda cu dechia-
rarea sa mai:allest din netncrederea in Cantemir, In 3 (15)
Main Cantemir facu pasul5 decisiv5 publicand un5 mani-
 116

festii prin care arreta, a 015 s'a rupta de cotra Turci

fli s'a units cu Russia, ca ellii va sa addune o armata de
10,000 de Romani, care se va Linea ea spesele impera-
toriulul, fora ingreuiarea terrei, ells provaca pre toti
boiarii sa se strings la dinsulti 0'15 la 15 Iuniu spre a
lab, parte la mantuirea terrii, eel ce nu se vort afla de
facia Ono atunci, vort perde averea §i vista." Inse
mamfestult acesta nu produsse effectulii speratt, cea
mai mare parte de boiari nu se invoira cu planulu lui
Cantemird, ei presimtia 6re cumil Ca passulu acesta nu
pate se alba resultatuRi bunt. Cana veni generariulii
russesct *eremetevil, se strinsera forte pucini omeni a
se uni cu armata russOsca, in luna lu! Iuniu candt intr.&
Petra in Ia§§i, se arritara forte pucini boiari §i preoti
spre a depune juramentulii. Din Romania nu se mi§ca
nimeni, afara de spatariulit Toma Cantacuzenu, care
trecu nOpta cu callarimea la Ru§§i, Bi ancoveanu din
contra desapproba acesta §i se retrasse la Tirgu-ves -
tai In 19 Iuniu Turcii trecura Dunaria. Armata rus-
sesca belt venisse la Pratt. La Stellinesci se incinse
bittaia tntre amindoua ostile, §i tinu trei cline fora
intrerrupere. A patra qi, Rawl incepura tare a simti
lipsa de provision!, mortea de foci §i fame ii amme-
nitia assemine. Imperatessa Caterina cumpera pacea
en ban! de la vizirulii. Cantemirt se ascunse in carrult
imperatessei. Seremetevii subscrisse tractatult de pace
in 13 hilt. bate I russOsca se retrasse. Toms. Can-
tacuzenu §i Demetriil Cantemirii trecura, in Rusia ca
o mie de Romani, mai tot! boiari. Dag Sultanulli in-
demnatii de Carol XII, nu voi se intaresca tractatula
incheiatii de vizirult pin5 la annulti 1712, Aprilie 16.
In restimpulii acesta Moldavia sufferi fOrte multt de tate
 114

partite ; acurna se restaura In Domnia tiranul5 cello

cruda Nicad Mavrocordatil.
5. Purtarea lui Constantin5 Brancoveanu deseepta
marl prepusuri la Porta. Mavrocordatu, inimicii perso-
nal all5 lui, si competilori: la principatula Romaniei, ea-
nth, t6te modurile sit 15 innegresca §i mai tare. A case
se inmultira neIntellegerile Intre dinsul5 §i Mtn Can ta-
cuzenii. Acestia .,Aeterminara sa-15 restOrne. El se fo-
losira de Demetriii Racovita, car, se afla fugita In Tran-
silvania: spre a se pune In correspondintia ea Michail
Racovita, cure ere la Constantinopoli , §i prin milloculli
acesta accusara pre Brancoveanu la Porta, ca pre unit
proditoriii, scare tine corespondintia cu curtile de la
Vienna §i de la Petresburg5; cu regale Poloniei §i on
republica Venetiel, care a cumperata proprietati In Tra-
silvania, a depus5 bans la Vienna §i la Venetia, a fa-
cuta monneta cu numele set, etc." In urmarea acestora
cii cu sperantia, de a pine mana pre nestimatele tesaure
alle lui Brancoveanu, sultanula decreta stingerea lui.
Brancoveanu simtisse mai multe semne despre apropiarea
caderii selle, Inse tots nu I venia se erOcla a fl dinain-
tea u§iel. In annul5 1714 Brancoveanu cerh voia de
la sultanul5 ca sa Ins6re pre fiiula sea Radu cu fata
lui Antiochu Cantemir5 care se afla la Constantinopoli
§i dupe ce i se Ineuviinta Incuscrirea cu o familia no-
tate la Porta, trimise pre fiiti-sa §i pre ginere-sea se
mOrga sit adduce pre nora de la Constantinopoli. Ve-
ziriu15 se prefaeu pint In fine arnica lui BrAncoveanu
use acuma socoti ea a venitil timpula de a lii sacrifiat.
In ajunul5 paresimelor5 Tureul5 trimise pre Mustafa-
aga la Bucuresci, en ordine dela ridice si sa15 duck
la Constantinopoli. Acest5 vechiti arnica alma lul Bran-
 115

coveamt veni pre neasteptate la Bucuresci in 23 Mar-

ti5. Indata ce Brancoveanu au4i , triraise se to theme
la Carte. Turcula respunse Ca este ostenitti, §i are lipsA
de repaus5. In noptea spre 24 tints conferintie on Can-
tacuzenil cuma se princlia pre Domn5. Mercuri in 24
veni Turcubi la Carte cu 12 ciohodari armati pre suptti
vestminte , qi dupa ce se sui in palat5 , uncle 15 primi
Domnula cu tote semnele de distinctiune, sc6sse unit pe
teca negru li 15 posse pe umerit Domnului, strigandO :
maga" Brancoveanu spertata cap. giost.
6. Turcul5 aduna indata pre boiarii primari §i le ceti
firmanulti de sc6tere din DomniA, dech7ara boiarilord cA
ei suntal respuncitatori pentru Brancoveanu, pre negutia-
tori I filch. respuncietort pentru boiart ; in casulti de a
lasso pre Brancoveanu se fogs , le spuse ca an corp5
de 12,000 de Turd sta la Duntiril asteptanda semnulii
de a trece tii a devasth tot5 cu foci §i sabia. Dupg
aceea sigilla vestieria publics §i cea privata a lui Bran-
coveanu, qi dede scire imbrichorului care venisse dupa
dinsula nu o turma de wet', se intre in Bucuresci. Mu-
stafa-aga convoca pre boiari, §i conferi doEnnia lul Ste-
fani. Cantacuzenii, nepota de frate all5 10 erhanii Can-
tacuzenu. In vinerea mare (26 Martin) Brancoveanu fn
redicat5 din Bucuresci en d6mna, cu 4 flit, en 4 surori
cu ginerele Vacarescu li on unit nepotellii. Dumineca
in ciina de pasel (28 Martin) ajunsera la Rusciucii , in
acesta gi se prinserA la Constantinopoli ginerele §i fiia lul
Constantimi Brancoveanu, cari mersera dupa miressa
lui Rada. In curs5 de trel s6ptemani Brancoveanu on
familia sa ajunse la Constantinopoli, qi fu aruncat5 In
Edicula. In Bucuresci imbrichorula confisca tote averile
lui Brancoveanu. Stefanii Cantacuzenu sculla pre 6menI
q
116

se redice plftngeri in contra lul, ca i a storsili i a des -

poiata. Sultanulii crecjendii ca BrftneOveanu and mil
multi avere , de cata s'a aflat5 la Bucuresci, 1115 rim
la torture ca s'e 15 facii de marturisesca. Dupi ce nh
folosi nitnica cu tortnra, 1115 scOsse afar& in 26 Anghsta
dimpreuna ea tea familia sa. Un capegtii publics eulpa ;
Brancoveanu se intorse cetre flit sei 0 le ilisse : Jig
en inima flii mei, not am5 perdutti tots pre acesta lume,
inoal se ne mantuim snfletele , Fit se ne spallAnat peca-
tele cn saugele nOstru. Antei5 calu capulu ginereldi VA-
carescn, apoi anti fiulul cellui mai tener5 Matei51, dupe
aceea anti lei Radti, anti 1111 Stefan5, allii hal Constan-
tin5, in fine allu nefericitului parinte. D6mina nora, ne-
potellul5 i gineril cel-lalti, dupe multe rugficinni se res-
cumperara cu 50,000 de taleri, Imprumntatl la Constan-
tinopoli cu 30 de procente. Inse Cantacuzenii clederi
veziriulul 40,000 de taleri ca se nu 1 lasse sit se In-
Ord la terra. Deci se inturnara la Chiutina in Asia
mica, unde petrecura trel anal de pie, pInii la nacirtta
visiriulul

G
Starea Daciel de la nuirtea Jul Constantinti BrAnco-
veanu 1714 pine' la scullarea lui Teodoril 1821.
Periodulii Fanariotiloril.
I.
Nicola Mavrocordatu.
1. Stefanti Canta'cuzenu se inatalla to Bucuresc1 cu
mare pompi 1n liva de Sfttitu-Georgin (23 Aprilie).
Spit a se reconcilia ea DumnOen i on 6menIl, e11u cleat.
 117

fiintal contributiunea push pre cler5 qi vitcaritulfi ; lose

Feria moltele Brancoveanului spre a satura pre
Turd. Cu tote acestea, de abia se tina unit email qi
neue lunl, fa restnrnatii prin Nicol& Mavrccordatii.
gi
In 9 Ianutariti 1716 veni un5 eapegi5 cu ordinea de a
111 ridich qi de a 15 duce In Constantinopoli. Stefan5 se
opera i voi se fugh ; dera iarna cea grea si strimto-
rarea din partea boiarilorti care se temea ca, deca lii
vorh lassa se fuga, turcil vor5 des asta terra, Hill op-
prira de la acestil cugettl. Stefan5 cu tath-seu Constan-
tint , si cu fiii sei Radu i Stefan5 furl dusi la Con-
stantinopoli i arruncati la inchisere; in 26 Main se
tail capul5 lui Stefan5 i lui Constantine. Demna Pi-
una cu fiii sel , dupe ce ajuusera se cerlesca in pietiele
Coustantinopolii, sclipara pre o nava venetiana in Sici-
lia; de acollo trecura la Neapoli. , apt)! in Roma, in Flo-
rentia, la Banonia, In Venetia, in Vienna, la Milli, 4i
in fine la Petersburg5, nude Pauna 4i fini vieti,a.
2. Dap redicarta lui Stef anti Cantacuzenu din scaunii,
Porta strimuta pre Nicola Mavrocordat.t la Blicuresci
era in Moldavia trimise pre Michail Racovitici. Nio610.
Mavrocordatu, care luasse parte in ciderea lui Constan-
timl Brancoveanu, qi acum la a Jul Stefin5 Cantacu-
zenu, intro in 10 Februariu 1716 tp. Bucuresci cu mut-
time de Greci, carora le dede cello d'anteifi dreetorii in
principatu, inceph a persecuta pre boiarii Romani, re-
Introdusse vacaritula i darea clerului, confisca averile
Cantacuzeuiler5 i starui din tete puterile pentra uoci-
derea lui Stefan5 qi a Jul Constantinn, prinse pre Mi-
cheil Cantacuzenu qi pre Rada Dadesca , i i tramise la
Constantinopoli, uncle periri qi ecestia de manila came-
ficelui. Multi boiari fugira in Transilvania. In annuli's
118

acesta se deschise eragi resbell5 intre Germani §i TurcT.

In 5 Augustil ducele Eugeni5 de Savoia bath. pre Turd
la Petrnavaradinii de I stinse, apoi trech in Temiliania,
§i inceph a bombards Teruiriii 6ra. Generariu15 Steinville
infra in Romania, in 25 Noembre veni la Bucuresci
pre neasteptate vice-tribunulti Dettin cu 1200 de Ser-
viani, de alts parte intra Radu Gollescu cu callarimea
romans §i prinse pre Mavrocordatu, dupl aceea in es-
pediara la SAbiiu. Grecii fugira , altil se prinserl li se
taiara de Romanii:cel infuriati, altil furs du§1 la Sabiiii
cu Domnulti lor5 dimpreuna. In loculti lui Nicola porta
trimise pre frate-se5 16nne Mavrocordatu.
3. Assemene incercare se fach, in Moldavia asupra
lui Michail Racovitia. Boiaril malcotenti cari fugissera
in Transilvania, venirA cu capitanult Ernau fli cu 30a
de ussari qi coprinsera Jas§ii, Michail Racovitia se in-
ohise in cetAtuie bfita allarma §i trimise dupa putere
armata. In scurta timpu ussaril furs incungiurati, as-
pru frecati §i macellarit! , capitanul5 Ferenti se prinse qi
se ucisse era Ernau scapa cu fuga in Transilvania. DupA
acesta demonstratiune de ostilitate, Racovitia invite pre
Chanul5 tataresc5 §i pre pas§ia de la Chotin5 se I dea
adjutori5 ; in luna lui Augustil 1717 intra 15,000
de Tatar! si de Romani in Transilvania, strica barrica-
dele de la Rodna, innainta Ono' la Bistritia §i rapedu
anai multe despartituri de militari prin terra, cari pre-
dara pins la Semi, Tarda, Iernut5, Regind5; uciserA rii
prinsera multime de thneni. Dupa aceea Michail se in-
torse en spoliele in Moldavia , era Tataril trecura pre
la cetatea de Petra in Marmorogt, nude scullaudu-se Ro-
mani! uccisera pre toti tatarii, rii le luara prada.
4. In 21 Julia 1718 se incheiA pace la Passarovi-
 119

Oa intro Turcii§i German. Temyana §i banatulii era-

iovel, precum §i o parte a Serbia! cu Singidanula gi
cu alte castelle de langi Duariii qi Sava remasera in
manila imperialiloru. Tutors Romani lorn se dede am-
nistia, printiii se scambara. Nicola Mavrocordatu se in-
torse la Constantinopoli, gi In annulti 1719 veni a &Scut
bra Domati in Romania. El lii dede voia Turcilorii se :11
filch' case rii se se as§eclie in terra : spre mollificarea §i
demoralisarea Romani ion'', de sari scia ca este urgisitii,
qi spre assecurarea despotismulu1 sea, desfiintia militia,
li banii destinati pentru intretinerea Ostei, Ii versa In fis-
culsell. Acestil pasha baptisatti tirrannisa terra Ro-
manesca Ono' la annula 1730. In annuli 1724 se
nasca resbelli intre Russia §i Turcia din causa Georgiei.
Dragomanula Gregorill Ghica miclIloci pentru compune-
rea pacii §i capeta marl darnel de la Porta , ba Inca I
ae promise §i Domnia in unulti din principatele Rmane.
Gregoriti Ghica era cii nepotti de Bora lui N. Mavrocor-
datu, era acesta nu trai in armonia cu M. Racovitia.
T6te aceste cause contribuira spre resturnarea lul M.
Racovitia, care se li int6mpla in annuhl 1727. Drago-
manulii Gregoria Ghica se numi Domna Moldaviei, dra
frate -seli Alessandru capeta postula de dragornanti.

II.
Constanting Mavrocordatu.
1. Murindti NicOla Mavrocordatu, flagelulu lui Dum-
nerieti pentru principatele Romane (Septembre 1730), se
consultara boiarii intre sene, li creciendti Ca fiiula aces-
tuia, ConstantinO, care remase ereditariii averiloria cel-
lora marl rapite da tats -sell, va despoia terra ma! pu-
120
cinil de catii altii Green flamand5, recommandara pre
aceSta Portia de Domn5. P6rta incuviintia , §i Constan-
6115 olipeta Domnia. Inse adversariu15 case! lor5, Mithaii
Racovitia, dede viziriulni o summa mai mare de ban!,
§i 15 arrunca din lea preke 4 lnni de line. Attune!
Constantine versa tesaureleicelle rapite de parintele eel
In manila Turdilorii, qi recaptita scam:lulu Inca tote In
ace115 annii (1731). Aspcliandu-se in Domnia, Constan-
tinii cugeta mai inainte de tote si scota de la t6r4
banii en can §1 a cumperat5 postn15 ; ellii introdussb
contributiunea pre cap5 (oapitatio), §i dede finantiele in
arrenda. Terranil deispoiati de averea lorti prin st6r-
cerile arrendarilor5, adttssara plangeri la Porta , In tit-
ma car61 5 Constantinii fu stramutai5 in Moldavia (f 733)
erg Gregoriti Ghica, ca omu en mai multa capacitate,
qi demnii de un5 principata mai bunii, trecu in locul5
In! in Romanis. Constantid5 Mavrocordatu dusse en sene
In Moldavia(siaterna de contributinne pre cdpii §i arrdn-
direa finanItielor5 , prin care stdrse acesta principattl.
P6rta 15 sc6sse la annul5 1735, §i puse 6rali pre Gre-
gorn`i Ghioa. Atunci Constantin& campers domnia terill
Romanesbi 611 unit milion5 de lel. Cu acesta oceasinne
se stabili sistema ca la fiacare investiture n6aa in prin-
cipat5 se se platesca Portii giumetate de milliontl afara
4e tributul5 annual.
2. Ferbend5 neintellegerile intro Russia §i Turcia, hn-
peratoriu15 Carol VI se intrerupse la Porta spre a o im-
pact/ cu Russia, ceranda principatele Romane pentru
Austria, era -tinntulti de la rdarea negra pentru Raisia.
P6rta riu primi ci trimise o arrnata la Tighina. Grego-
ri5 Ghica ca diplomata juts rollulii de aini65 Intro a-
mandoue puterile. Austria fiinda legati en Russia, gi
neputendu induplech pre POrta la pace determin4 a bah
parte Ia resbellulu 1737. Duce le de Lotaringia intra
in Serbia, comitele de Val lis intra in Romania, 0 tri-
bunula Ursetti in Moldavia. Acesta fu batuta de Gre-
goal Ghica, foi uccisii in lupta. Constantinfi Mavrocor-
datu btu corpula lul Vallis, §i la respinse preste muati
in Transilvania. Vallis muri de supperare la Saba. In
Serbia Austriacil perdura Naissulti. In 28 Maiti 1738
Turcii luara Media, batura pre ducele de Lotaringia, §i
in luna lul Augusta allungara pre Germani din Roma-
nia. A0a dara Austriacil perlenda pretutindene facura
pace cu Turcii la Singidun, in 18 Septembre 1739, renun-
tandii tii la banatul Craiovei. Atunci §i Rus01 incheiara
pace cu Porta §i se retrasserl din Moldavia. Cu modulii a-
cesta principatele romAne se restabilira in integritatealorii.
3. Intre aceste Coastantinti Mavrocordatu introdusse
in Romania faim6sa Reforms, care porta numele lui. Ella
scuti pre devil de contributiune, institui unii consistoria
de 10 preoti pentru administrarea veniturilorti, puse in
lucrare Basilicele (celle introduse Inc 5, de tats -sea), des-
fiintift §i militia care mat remase dupi reduetiunea fa-
cuta de tad-sell NicOla , retiindii numal 2000 de arma§I
pentru veghiele publice §i pentrtt poste, introdusse sou-
telnicii, classifica pre boiarii cel mid In gentili (nemarl),
rii maziri, fissa salariele dregatorilorii, Eisgeolia contribu-
tiunea la 10 lel de familia, li defipse cjillele de lucre
alle terranilorii pentru possessori Ia 8 , la 10 qi la 12
pe annti. Inse ells nu avu timpfi candy se puia in lu-
crare acesta reforms, filindu ca in annul' 1741, Grego-
riti Ghica fu chiernata la Constantinopoli, rti Constantinfi
Mavrocordatu fu stritroutatii in Moldavia , era in lo-
cula Jul veni Illichailli RacoviLa de a &RA 6ra.
 IAA

Constantin5 Mavrocordatu dusse en sene reforma sari

mat bine proiectul5 facut5 in Principatul5 Romaniei ,
gra de a cousidera ca continuele scambari de Dome'
nimicesca mane ce s'a facuta astali §i di dor'a nici ell5
instill' nu va fi in stare de a o tine din causa aviditit-
til cellei nesaturate a Turciloril , cari nu causa norms,
ci sonstring5 chiar5 pre ce115 mai band Domn5 a st6r-
ce terra tirannesce. Ell5 ar fi putut5 se vecia un5 es-
semplu bunt in succesoriulii sari Michail Racovita, care
restaura t6te sarcinele de mai inainte , puse dare pre
cler5 , li la eel' 10 lei de familia cari trebuia se se
respunqa in 4 patrarie de annti , mai adausse un5 pii-
traria , adeca 2 1/2 lei. Cu aceste greutati se unira li
rellele mesurl finantiarie, prin cari poporula se redusse
la saps de lemna. Se nascura plangeri in contra imp&
latorilor5 , inse P6rta promisse lui Michail Racovita ca
'la tine trei anni in domnia , in fine treca qi acest5
timp5 nefericit5. Michail Racovita se relega in insula
Mitilene (1747), Ili Constantin5 Mavrocordatu trecfi de
la 'Tani la Bucuresci lassand5 in local sea in Mol-
davia pre frate-sea Joanne Mavrocordatu.
4. Prin mesurile cello impillatore alle Jul Michail Ra-
covita , se imputinassera in Romania terranil contribu-
enti. Constantine se vacja constrins5 a mai adauge in-
still all5 gesselea patrariii de contributiune (adeca a o
sal la 15 lei de familia), cii a pune 4 patrarie pe cleft.
Inse in annuls 1746 redusse 4illele terraniloril de mum
la 12 pe annit, itli desfiiintia servia terranilor5 prin act5
subscrissii de boiari si de duff. Acesta reforms umana
face (more numelui lui Constantin5 Mavrocordat5. Dail
intrigde li banii In! Gregori5 Ghica mune% stramuta-
rea lui la Moldavia spre a face locil acestuia in Roma-
 123

nia. Constantinii Mavrocordatil emancipa in annul5 1749

ci pre terranii din Moldavia, defipse clillele de lucre gi
celle-lalte prestatiun!, §i regula sistema financiaria. Inse
preste trei hie de lille perdu Domnia prin banii la! Con-
stautinii Racovitia, fliult1 la! Michail, care In trimissu in
loculd in!. Ca t6te aceste emanciparea terraniloril jurata
de cleat gi doi boiari remase in vigOre.
Murinda Grigoriti Ghica la annuli: 1752 , Constan-
tinil Racovitia se stramutb, in Romania, §i st6rse tetra
fora misericordia. Dapa neprecumate plangerI din par-
tea locuitorilorti, P6rta hi stramuta erti§i In Moldavia la
annulti 1756. Atunci veni Constantin5 Mavrocordatii de
a cincea arg. In Romania, Incarcatt1 de datorie, spre a
carora acoperire sal contributiunea la 12 patrarie, tii a
cestia Inca indoite, adeca la 60 lel de familia. La an-
nult1 1757 ordina ca soma de 60 de lel s6 se stringa in 4
patraria (fia-care de 15 lei) rii se se puitt regale sicure
pentru strtngerea contributiuniI ca se nu se mai faci
abusuri ; Inse ellii nu puts se II puia sistema in lucrare
fiindti ca in annulii 1758 se sc6se din Dolma qi se
arrunca in Edicula.
5. Constantinii Mavrocordatil 41 rescumpera vietia cu
300 de pungi de banni li se dusse in essiliti la Mitilene.
Acollo afla Inca creditor!, qi preste trel am! cumperk
Domnia cu 1000 de pane de ban! , preste can mai
promise Vezirulai 250 de pane, §i agia veni a §essea
Zra Domnii in Romania la annulti 1761, §i addusse on
sene pre top creditorii set Greci, carora le dede cello
d'anteiti dregatoril in terra, Or neadjungandu postnrile
celle de ping acuna mai adausse, ci filen doi vornicl
unula de terra de susii, §i altulii de terra de giosii, rii
prin acestia st6rse terra Roman esea on puteri indoite
Dar storeerile celle marl trasseri asupra lug blastemuiti
poporulul, de altit parte intrigile ,ii banil lui Constan-
tinii Racovitia precipitara caderea lui in .annul, i 1763.
Dupa acesta catastrog Constantint Mavrocordata teai
ca privatti la Constantinopoli ping le annulit 1769.
In Moldavia se numi domnil Gregoriii G4ica Aiulti lui
Alessandru, care dupa mortea le Constantinti Racoviti5
li site sate va scambarl, se stremuti in Romania.
Pre timpurile acestea se turburara relatiunile intro Rus-
sia qi Turcia. La annulu 1769 se incept resbelulii, Gre-
goriu Callimachfi, domuuld Moldaviel, se trimise prinsil
la Constantinopoli, riti i se taia capulii. ,Atund se numi
Constantinii Mavrecordata de a patra tint domnu Mol-
daviei. Dar Rus§iI occuparit Orra. Constantinil voindii
se fugA, &Ara Gallati, fu ajunsii de vice tribunulil Fa-
bricius gi dussil la Jasql. Ella muri in 4 Decembre dupit
ce domuisse in Romania 16 an-nl In 6 rOndurl tli in
Moldavia 9 anni in 4 randuri. Omit mat jucata de sor
to de cati diasula nu se pomeni in terrile romane.
Gregorin Ghica Inca fu prinsil la Bucuresci tii trimissli
la Petersburgti.
III
Alessandru Ipsilante
1. Pre timpurile acestea domniai n Russia Caterina
II (1762-1796, qi in Austria Maria Teresia (1740-
1780), amandoue muieri tit mare capacitate. Principa-
tele romane se afla in stares cea rnal tristi, date prada
Grecilorti din Fanark cari se schamba mai pre tot an-
nulii, pentru ca se le storcit ma! tare. Deci, candii se des-
chise resbellula intro Russia tii Turcia, Romitnil in eta-
 125

rea lorii cea desperate se adressarli la Russia, ca la o

Were cresting, cerenda ajutorid de la dinsa. Caterina
le dede prommisiuni, dare terrile se prefficurg, in tea -
trtilti resbellulul. In fine la 21 Jahn 1774 se incheift
tractatul5 de pace la Cuciuc-Cainargi. In articolul5 XVI
and acestul traction se pusera puntele urmit6re : Rus-
sia da Porta inapoi principatele Moldaviel i Romaniel
on aceste conditiuni; 1) .amnestia complecta pentru toil,
restituirea averilor5, i a posturilor5 cellord compro-
misql prin resbell5; 2) libertatea religiunif crestine in
principate; 3) restituirea averilord bisericesci §i pri-
vate dare se occupassera de Turd si se adausssera la re-
giunea (raia) Braillei, Chotinulul, Tighinel, etc. 4) Trac-
tare umana clerulii; 5) libera es§ira din Ong, cu tots
averile, in curet de anti anti de line ; 6) dad vechl
se nu se c6ra din principate ; 7) ci din contra se se ierte
tributulti pre dol anni din cgusa daunelord causate prin
resbell5 ; 8) dupe terminulti acesta, Porta se fit mo-
deratli in punerea tributulul , care se va da to t5 la
dol anni; si se observe privilegiele Principatelord ga-
rantate de Maehomede VI ; 9) Principatele se alba a-
gentii lord la Porta, cari se fie respectai dupe dr eptul5
ginlilord; 10) ministruld Russesc5 de la Porta se alba
dreptuld de a intercede pentru Principate, §i Porta se fie
(Wore a luk in consideratiune arretarile luI Iul urma
acestui tractatti &Hamlin deck anti hatti§erifil prin care
assecura drepturile Principatelorii.
2. Dupgaceste intimplarI grele, Romanis re4imati pre
drepturile asseourate, se adunara la Bucuresci spre a vi
allege domnti. Aci se forroara done partite, dintre eari
nna voia pre Manuel Rossetti], era cea-lalta pre Stefan
Prescovanu de la Craiova. Neputlndu -se uni intre sene,
1213

se dusseri la marelialulii russesca Romanatiovii spre a

15 consulta pentru allegerea dintre acesti doT candidati.
Romanatiova le respunse, se se adresseclie la Porta, su-
zerna lor5. Intro acestea P6rta fOra de a mat intrebh
Principatele, destiny pe dragomanul5 Alesandru ipsi-
lante pentru Romania, li pre Gregoriii Mica pentru Mol-
davia, (28 Septembre 1774). Amandol acesti Domni gu-
vernara terrile f6rte intelleptelte, infiintiara sae, redi-
eara fabrice, facura biserici /i introdussera reforms bu-
ne pentru administrarea dreptatii. Intro acestea, oqi-
tile austriace rii prussiane occupar6 Polonia, li celle trel
puteri (Rusia , Austria li Prusia) impartira Polonia
intre sene. Austria capeta Galitia, rii cand5 es§ira ori-
tile russesci din Moldavia (1774), Austria trimise en vo -
ia acestora truppe in Bucovina, suptu pretest5 de a ap-
perb, Galicia de partea espusa ineurselor5 Tatarilor5, li
occupy acesti tinuta alit' MoldavieT, apol intra in con-
ferintie diplomatice en P6rta, cerinda se i se dea ei Bu-
covina, ca un5 tinut5 necessariti pentru apperarea pro-
vincielor5 selle. P6rta fOrft de a intreba terra, vind
Austriei Bucovina, in 25 Februaritl 1777. In 8 Junin
se scambara documentele pentru as§ediarea marginilorit
intre Austria qi Moldavia. Gregori5 Ghica protests
in contra acestul acts vatematoriii de integritatea Molda-
vie!, /i se oppuse essecutiunei lui. Din acesta cause, P6r-
ta supperata pre dinsul5 decreta sc6terea lui din dom-
nil §i trimise pre unii chihaia la Jasli , ca se la duel
Batt via sari morta la Ccinstantinopoli. Cand5 ajunse
Tarcalti la Jasli (Ootombre) se preffich morbos5 §i in-
uita pre Ghica se via pia) la dinsulii. Ghica se dusse
fora de a cugeta ca p6te se fie vre un5 laci5 la miciloc5 ;
ianiciarii pusera mina pre clinsul5 qi la uccisera. Ca-
 127

puld lul se trimise la Constantinopoli spre a convinge

pre tirand despre lasqitatea comissi ; dra in loculd lul
se numi domn5 Constantine Muruzil.
3. In annuls 1780 muri Maria Teresia, qi fiiuld el ,
Josefti II, orn5 cu marl calititi §i cu principiele liberal!
(care domnisse 15 anni cu mums -sa impreunft) remase
singur5 domnitori5, en titlul5 de imperatord, qi Incept
a face marl reforme in staturile austriace.Fiii lui
Allessandru Ipsilante, scftrbiti de guvernul5 turcesc5, fu-
girl la Vienna, qi prin acest5 pass5 compromisers pre
tatal5 lor5. Domnulii Alessandro spre a preveni peri-
coluld, ca se nu o pap ca Gregoriu Ghica, se lass/ in-
811§1 de domnia qi se dusse la Constantinopoli spre a se
escush (1782). Dupa dosi ann! de 4ille ell5 fu trimisii
in Moldavia. Imperatoriu15 Josefii II ordinft in an-
nul5 1784 a se face conscriptiune generale in Ungaria
li in Transilvania. Romanic din inuntii aurarl creclendd
ca acdsta se face cu scop5 de a I militarisft, §i de a 1
scapa cu acesta mod5, de feudalismulti cella gre5 and
Ungurilort, se bucurar5; inse veciendu- se intitellati se a-
dunara in 31 Octombre la Mest4cand in tinutuld Cri-
siului, suptd preqedintia lui N. Ursu Choria care am-
blasse pre la Vienna in mac multe cause alle lorii. In
7 Noembre el se se strinsera la satuld Cutehica se tiid aka'
adunare; dol sub-administratorl cu cat! -va militarl in-
cercara se impedice adunarea, inse platire cu vietia te-
meritatea lora. militaril se allungara. Atunci Choria
elope gi Cri§ia se pusera in fruntea poporului, li jurard
intro stingerea nemeqilord. In scurtd timpil se strinsera
la 20,000 de omen'', dechierara morte assupritorilord
rii purcesserft in contra lorii, devastara la 390 de sate
nemefiescl, derimara la 237 de case domnesci iii 23 be-
128

serice ungureset, qi uccisera la 140 de Nemeli. Guyer-

ntr15 de atunci suptti Samuel Bruckenthal, ineerett mat
anteitt mill6cele pacifies se astimpere revolitiunea lose
nu folosi nimiea; dui)/ aseea strinse o§tt qi le trimise
in contra Romanilor5. In a Decembre se filch o bitailk
sanger6sa in care cling la 4000 de t errant, cel-lalti
se risipira. Conductorit se retrasera la mint!, use ei
fad vinduti chiarti de catra socii lor5 (27 Decembre).
Cririiant se aceise cu manile Belle insurii in prins6re; era,
Choria rii Clortea se taiara cu r6ta la Alba-Julia, in 28
Februarift 1785. Acesta rest6la care es§i atat5 de tra-
gicti pentru autorii et, avu cu tote acestea, urmari sa-
Intare pentru popor5 in genera. Ochil cet ageri at im-
peratoriului Josef II, velura causele et In feudalis-
mul5 cellii tiranien all5 Ungurilor5, qi determina stir-
pirea lui. In adeverii In 22 August5 imperatoriu15 Jo-
sefu ri desfiintia servia tedoril terranilorg , rii dede void,
la totti omulft de a se muta made i va plicea.
4. In annuli 1788 errupse resbellulti intro Russia
ki 'ramie, Austria as uni en Russia, li trimise in Mol-
davia 20,000 de arraaV eupt5 principele de Coburg.
Alesandru Ipsilante se prime rii se espedi la Cernauti ;
end se uni apoi cu Austriacii in contra( Turcilor5. Darn
Nicola Mavrogheni, Domuulti Romaniei se inarnal in con-
tra Austriacilor5, II bath In mai multe r6nduri. Mai pro
urma fu constrins5 a se retrage peste Dunaria. In 20
Februiriu 1790 muri imperatoriulti Josefil II. Frate-
seri Leopoldu II f5.ca indati Turcilora propuneri de
pace, Mavrogheni se oppuse, lase veziriu15 care era cum-
perat5, ill5 uccise in castre. In fine se Incheia pace la
Si§tov5 in 4 Augusta 1791, cu couditiunea ca t6te1a-
crurile sa remaie cumO ail fostO inainte de resbela A-
 129

tata vetinare de sange in de§ertfl ! Russia frig film

pace en Tuteia la Jasli, 29 Debembre, intindenduli pos-
sek:Mile stifle 0116 la Dunastru. Dupi eslirea tru-
pelartl attstro-rusgenei din principate, se numiri Donsull
Constantinii Sutig in Romania, i Alessandro Mu-
rata in Moldavia. Acestia se stramutara la annuli 1792;
&A la annuli-1 1796 se trimise in Romania Alessandro
Tpsilantettare se tinusse prinsil de cOtrl Austriac! Ono
la pacea de la Si§tova. Inse in annuli 1797 se depn-
sera Domnil din aminclOue principatele ; in Moldavia se
denurdi Constantinii Ipsilante, era in Romania Constan-
gnu Anyearliu. Prin mega searnbiri fatal! se ruina-
rg principatele cu totul, in annuli acesta mai ve-
nira i alte fatalitati.
Iv
Starea terrilorii Romeine de la annuli 1797 ping la
annurii 1821.

1. Pre timpani' acesta se ridicft un aianu tnreescli

de la Vidini, 'cif numele Pasvantoglu, scosse pre pas§ia
de attald i ee puse pre sene in 100015 lui, apoi se re-
Volta in contra Portii, si turbura terrile de a drepta §i
de a stanga Dunarii. Constantin Angiarlin fu denim-
tatti ca face causi communA en dinsta, §i se gift la
Butureel de cOtrA nnti Tura trimistt a nume pentrft a-
eestri *opii (15 Februari5). Alessandro Muruzii se tri-
MiSe 'fa locniii lot, §i bath in mai melte rOndari pre
irrentgentii In! Pasvantoglu. Inse Turcil care venisera
ieteadjuterii din partea Sultanulni, facuri marl desor-
dini in tertit. Dupi acestea urmara n6ue seambAri de
Domni, pin5 ce in annal5 1802 se aslecpara Constan-
LW)

tini Ipsilante fiiulu lui Allessandru in Romania Alessan-

dro Muruzu in Moldavia. Ca occasinnea inatallarii acestor
se publica unu hattilerifprin care se defipse domnirea lore
pre 7 anni, se regula sisteme contributiunii, se restitui Mol-
daviei tinutula Chotinului, qi se relassa tributulti pre unil
anni, trupele turcesci se retrasera din terra, §i boiarilorit
se impuse datoria se caute de tinerea scOleloril, a spiriteloril
tli a drumurilora.In annuli 1804 se scullara Serbii suptil
Cara George pentru libertatea I or, §i purtara unii resbellu
desperatil in mina de 12 anni In contra Turciloril. Con-
stantinfi Ipsilante adjuta pre Serbii cu bani iii cu bucate.
P6rta incunosciintandu se despre purtarea lui Constan-
tinii, determine se la scotia. Alessandro care se afla la
Constantinopoli intelldgandu de mesurile ce cugeta P6rta
se iea, scrisse fiiului sell Constantinii, se §i dea dimisi-
unea qi se se duce is Constantinopoli spre a se spell's
en moduli acesta de prepusulu cu care era ingreuiatii.
Constantine relirnatil pre hatti§eritulii de domnia pre 7
anni, nu se misca, ci din contra continua a adjuth pre
Serbi, cu speranti a de a fi adjutatii §i ellii la assemine
intreprindere. P6rta descoperina acesta plane alla lui,
determine se 'I taie capulu. Inse Constantinii fu insci-
intiatil la timpulu set de ambassadoriulii russescii, qi
fugl la Bras§iovii. De acollo se dusse dreptil la Pe-
tersburga (1806).
2. Dupe ce veni scire la Constantinopoli despre fuga
lui Constantino Ipsilante, Sultanula uccise pre Alessan-
dro tatala lui. Russia dechiara resbellfi Turciei, qi in-
tra en Wile in Principatele romane : ea numi pre Con-.
stantin Ipsilante Domnii preste amend6ue terrile. A-
costa forma in putinfi timpil unu corpil de Casaci gi
de Romani din amindoue Principate, pentru apperarea
 131

lorii ; ins° Russia care avea alte planuri, nu se multiami

cu purtarea lui, ea hi sc6se din domnia, tii trimise guver-
natorit cu titluni de pre§edinte pre unii russii a nume
Cosnicorti (1808). Mai le curgii la Dunaria, terrile suf-
fere de amendoue partile. Se fact propuneri de pace
Russia sere Moldavia §i Romania , porta nu se invoie-
see ; se incepu 41.'40 bataile. In fine Russia aulindii ca
Napoleon a plecat in contra el cu o armata de 300,000
de Omeni, se multiami cu Bassarabia, §i in 20 Main 1812
incheia pace la Bucuresci, in urmarea careia Prutubi de-
veni margine titre Russia cii principatele romane ciontate.
P6rta promise ca va lassk pre domni 7 anni in posturile
lorii, ea numi in 4 Augusta pre Searlatii Callzmachg
pentru Moldavia , §i pre Joanne Caragea pentru Ro-
mania.
3. Noii domni al principatelora pu§i pre 7 anni cau-
tara mai innainte de tote se ci face cate mill capital
ca se nu essA cut manile de§erte din domnia; inse fi-
indti ca acumii locuitorii terrilorii se mai desceptassera,
§i pretindea o administrare de dreptate mai pucinii ar-
bitraria, se nuinira commissiuni eari se cercetele kgile
rii se prelucrelie codici. Pino la annalii 1816 se finira
lucrarile §i se publicara in fie -care principata suptil alts
forma. P6rta nu se astepta ca se se implinesca eel 7
anni, §i revoca pre domni. Caragianeincrelendu-se Tur-
cilorii lila cu sene tesaurele selle, §i fugi la Bras§iovii ,
de acollo se dusse la Vienna , apoi in Elvetia , §i in
fine in Italia. In 12 Octornbre 1818 se adunara bo-
iarii la Bucuresci , §i cu Mitropolitulii dimpreuna fa-
curl o petitiune cotra Porta ca se le dea void de a §I
allege domna din terra. P6rta tramandil cu respunsula,
§i in primavara annulus 1819, fora se se iee in consi-
10
132

deratiune cererea Romanilor5, trimise domni in Molda-

via pre Michail Sutiu , era in Romania pre Alessandru
Sutiu.
5. Pre timpul5 ncesta se latisse eteria grecilor presto
tog Turcia , chiara §i in Constantiuopoli ; eel mai multi
Greci cari petrecea in diversele cetati alle Europel 83
initiara Intr'insa. In annuli 1820 eteristii allessera de
cap5 ally lor5 pre Alessandru Ipsilante fratele mai Con-
stantin5, §i fliu15 lai Alessandru care se taiasse la Con-
stantinopoli. Alessandru era officiari5 in armata rus-
sesca , ells priimi allegerea eu entusiasnati , §i proiecta
planula rescularii genera'e. Intre acestea Romanii ne-
multiamiti cu guvernulti domnilor5 straini, ferbea in prin-
cipate. Alessandru Sutia muri pre nea§teptate in 29
Decembre 1820. Indata ce se publica mdrtea greculul
se sculls Teodoril Vladinairescu, provoca pre Romani la
arme pentru recastigarea drepturilor5 vechi, de a §1 a-
lege domnii Romans. in micjlocul acestorar ajunse la
Constantinopoli scirea despre mortea lul Satin, §i POrta
numesce indata domn5 pre Callimachg. Acesta trimise
locujiitorii sei la Bucuresci, plea cand va veni ell5
insuqi. Dad% pfna atunci Teodor5 formase o militia de
una mie in§i §i mai bine. Locii-tiitorii de domn5 tri-
mitta in contra lui pe armatii domneni , fuse acestia in
locii de a se bate, se unescu cu dinsul5.
5. Alessandru Ipsilante capulil eteristilor5, trece Pru-
tulu in 7 Martin cu fratii sei Demetriu qi Nic615,, §i cu
o turma de Greci qi de Atnauti. Ajunganclii la Jas§i
dechiara : ea a venit5 timpul5 de a scdte pre Turd
din Europa, qi a restaura imperiu15 Grecescu, §i ca Ras-
sit staii gata spre a le da adjutoriu." Inse imperatoriulti
Alessandru care tracts cu Francescil la Laibach , des-
 133

approbNia intreprinderea lord. Ipsilante gift pre toil

Turcil din Jas§1, qi strtnse In Moldavia la 5000 de
Greer, Serial, §i Arnauti, apol plea, spre Bucuresci. Ca-
pitanulti Caravia cu Arnautii uccise pre toti negutiato-
rii Turd de la Gal lati. In 9 Aprile Ipsilante ajunse la
Collentina, li invita pre Teodor5 se qi unesca armele
on alle selle, gi se purceda. in contra Turcilorti. Cami-
narinlii Sava cu Arnautii treca in partea lui Ipsilante,
inse Teeder5 Ii dechiera : ca el avendil scopurl diverse
nu petit se faca masa commune; deca, Ipsilante voiesce
se libere pre Greci, se treca preste Dunaria §i se mer-
ge in contra Constantinopolii, ca ellia (Teodorti) n'are
se se scele in contra Turcilorti, ci numal se si mantuil
terra de strain!." Saltanulti aqindti de scullarea lui
Ipsilante trimise ordine pas§ilorii de la Dunaria ca se
se ridice §i se stings foculd revolutiunil in principate.
Teoderii trimise o dechieratiune la porta, aretandii sco-
pula inarmaril Romanilor, care e numal scaparea ter-
ril de despotismuld Fanariotilord; fuse nu prim respunsit
Se vede Ca Porta lua scullarea lui de identica ea a lui
Ipsilante. Acestn din urma neputendti castigb, pre Teo dolt
se retrasse cu Grecii la Ttrguvestei (12 Aprile).Teo-
dorn neprimindii respunsu de la Pena, qi velendu ca
Turcii vinti cu o mare putere spre Bacuresci, se retrase
cotra Pitesci. Intre capitanii MI Teodorfi se afla multi
straini ; unulti dintre acestia, a mime Jordache, Mu vin-
du lui Ipsilante. Acestu revolutionariti Grecii attribu-
induli iatr'o terra strains unti dreptn care nu -lit avea
de la nimene, tail capula eroului remand. Turcil in-
trail in Bucuresci in 28 Main. Multime de Omni, mai
allessti boiarii fugira dinaintea kali, qi trecura in Tran-
silvania. Ipsilante se retrase cu 6stea sa spre Oltu..
134

impreunandii qi pre cea ramasa de la Teodora, care facea

preste tots la 10,000 de omen!. Turcii devastara terra
paganesce, §i catra midilocuRi lul Juniii purcessera in
contra lui Ipsilante. Caminariulii Sava deserts la Turd-,
Romanii cei vinduti de captanulti Jordache se Impres-
tiara Jordache cu legiunea Greca se puse in ordine de
batail In campulti Dragaganilorii. Incingandu-se bataia,
G-recii cqura mai tot!, pucini scapara la Ipsilante care
§edea in monasteriula Coda. Ipsilante fugi cu remagi-
tiele In Transilvania, unde se prinse indata de cotra au-
toritatile austriace, §i se espedi la Muncastru. In fine
P6rta deschise ochil, qi determina se nu mai puia
domni Greci in principatele Romane. Ea cerh. ca fia-care
principatii se trimita la Constantinopoli cate 7 candi-
dati spre a allege domni dintre din§ii, §i In 20 Jun
1822 numi pre Gregoriii Ghica dommi in Romania, §i
pre Joane Sturdia domnii in Moldavia.

J.
Starea Daciei de to scularea lui Teodorii 1821, pine
in qillele unwire 1868.
I
Gregoriii Ghica Domnulii Romania, qi Joane Sturclia
domnal`li Moldavia.
1. De la intrarea Turcilora In principate pentru stinge-
rea revolutiunii luf Ipsilante, se comisera multe crudeli-
up. Inca In 28 Juniii 1822 cerb. ambassadoriulii Russesca
ca trupele Turcesci se se retraga din princip ate. P6rta pro-
mise, fuse nu le retrasse. La 10 Aprilie 1824 ambas-
 135

sadoriuld Britanicil se vede constrinsii a da o not prin

care provOca pre POrtd a de§erth principatele de Este
turcesca. In urma acestei note o parte de Turd ease din
principate, Inge tots mai remand destui spre a stOrce
terra. Intre acestea Grecii continua resbellulti in con-
tra Turcilor pre api §i pre uscatd. Itnperatoriulii Ales-
sandra trimitte la Constantinopoli pre consiliarulil Min-
zachi on propuneri de pace, fuse fora resultatd, Ales -
sandru, moire In 1 Decembre 1825, §i I urmdcliti pe tromi
frate seri Nicola. Differintele intre Porta §i Russia se
terminolia prin o oonventiune subscrised la cetatea Alba,
la 6 Octombre 1862. Prin articluld III allil acestei con-
ventiuni Porta se indatoreclia a observa privilegiele gisi
ractatele relative la principatele Roman e, celle confir-
mate prin articluhl V al15. tractatulul de la Bucuresci a
reinnol hatti§erifele de la annuld 1802 prin care se
specified li se garant6lia aceste privilegie, qi a le com-
plecth in urmarea allegerel de domni pamentenl. in pa-
terea acestul articlu se subscrisse dreptii complementd
and add separatii pentru principate.
2. lose Porta nu cugeta seriosd la implinirea cellord
promisse prin acestd tractatii, a§ia darn, Russia II de-
chiera resbelii, la 14 Aprilie 1828. In 7 Maid Rusqii
trecurd Prutuld. Joane Sturlia fu appucatd in Jasql
pre neasteptate, li dechieratii prinsii; era Gregoriii Ghica
se retrasse in Transilvania. In 18 Inlaid Rusqii jail
Brailla, dupe aceea coprindii tote cetAtile de pre longd
Danaria. Victoriile acestea costars pre Russia la 60,000
de omen!. Romani! luara parte active la espeditiunea a-
cdsta. Maghiaru qi Solomon se distinsera prin vite4iele
lord. Afars de acestea, greutatile celle marl alle espe-
ditiunii, Incortellarea, provisionarea, carraturele, ospita-
IOU

lile §i altele , calur5 t6te asupra Romanilor5 cari safe-

rird de tote partile. Preste acestea se liti pestilentia In
tdrrO. Ma! adange abusurile ordinare alle militarilord.
Mitropolitulti Gregoriii se plans° assupra lord, §i fu
relegat5 in Bassarabia.
3. In primavara annulu! 1849, generariu15 Diebicl lul
Durostoru15, in 21-23 Julia treed muntele Emului ,
li in 20 Augusta coprinse Adrianopolia. In 2 (14) Sep-
tembre se incheiA tractatul de pace la Adrianopoli. Prin
articlul5 II, Russsia da Turciei inpol tote locurile occu-
pate in Europa, inse forteretiele de pre longa ripa stangi
a Dunarii se se raga §i impreunii cu regiunile lor5
se se restitudsca principatelord romane, prin articluld III
Prutuld se defige §i pre viitorii dreptil margine intre
celle d6ue imperie, inse bragiul Sulinel qi insulele de
Ia gura Dunari1 se treci la Russia ; prin articluld V
se as§eclia : Fiindd ea principatele Romania fli Molda-
vie1 s'aii pusil prin capitulatinni supt5 protectinnea in-
naltel Port!, qi Russia a garantat5 prosperitatea lor5, se
intellege ca elle qi pAstreclid tote privilegiele qi immuni-
Utile car! §i le ad cOqtigat5 in puterea capitulatiuni-
lord sad prin tractatele incheiate intro celle done Curti:
imperial!, sa5 prin hati§erife cari s'a datti In diverse
timpur1. Prin urmare elle se vord bacurh de libertatea
religiunil , de o perfecta secnritate , de o administra-
tinne nationale neatternatit qi de o complecta libertate
de commerci5." Darit dupe nota Ia articluld IX, elle
vor remand occupate de truppele Russesc1 pine &Ana
P6rta va respnnde summa de 11,500,000 de galbenl,
&opt!' desdaunare de spesele resbelului."
4. Prin actul5 separatd asupra principatelor5 se de--
Enesce : ca domnil se se intArescit pre vietift, afara de
 10

casul canda s'ar lassa el' de buns void, sail s'ar sc6te
pentru vre o chime de lege. Domnii vorti regula cu
deplina libertate t6te trebile din intro alle terrii in in-
tellegere en divanele respective, §i nu se volt turbura
in administratiunea interns prin niel o ordipe contraria
drepturilorii garantate prin tractate.Firul ape! Du -
narii pins la confinintia el co Prutulii va forma margi-
nea intre provincele turcescI §i Trite principatele roma-
ne. T6te cetatile de pre langa ripa stanga a Duniril se
voril restitui principatelorti, Turcia nu va pate se pos-
seda nici unti locU pre ripa stanga a Dunaril; nicI unit
musulmanii, nu va aye drept5 de a se as§eclia in princi-
pate. Guvernele romane vorii putt se puia cordone sa-
nitare §i carantine pre linga ripa Dunaril, pentru ser-
vitiubi necessariii, elle vora tine o militia nationale.
Principatele afara de tribatula annual vora mat respun-
de Malt& Port o soma care se va datermina mat in
urma; dreptii compensare pentru stergerea tutorii sar-
cinelorii estraordinare, §i la fix-care punere de dommi,
principatula respectivii va da o fauna de o mesurt en
tributula annuale allii terrei. Dara presto acestea nu
se va mai cere de la terra sari de la domna niel mill
alts tributii sail dare, suptil nicI nail pretestii. Fi-
ilia ca principatele an patimita malt in cursulti res-
bellului acestuia, POrta le ierta tributulii pre dol an!,
incependa din liva in care principatele se vora delerta
cu totulii de ostile russesci.In fine, Porta promitte ca
va confirms regulamentele administrative can s'ail lu-
crat de catra commisiunele compose de 6menil eel mai
insemnati din principate in decursulii annilorii aces-
tora, intellegendu-se de sene, ca lissele regulamente
nu volt vetem& drepturile Malta Portl."
 .L ..J L.7

5 Comissiunile pentru redigerea regulamentelora or-

ganice se adunassera Inca in 29 Julia supta presedin-
tia consiliariulul russescii Minzachi, inse din causa mul-
tellora modificari ce se cerea de cotra Russi, nu se pu-
tura termina pin6 ce veni generariula Kisselevii (in Nou-
embre) in calitate de presedinte plenipotentiaria pentru
amendoue principatele. Se convocara adunari estraodi-
narie de episcopi si de boiari, una la Jassi, si una la
Bucuresci, regulamentele se suppusera la desbateri se-
riose; in fine se subscrisera si se trimisera la Petersburgil
spre a se suppune cunoscintii si incuviintiaril impera-
toriului. Intre acestea se pusera in lucrare reformele
administrative.In 29 Januaria 1834 se incheia altil
tractata la Petersburg' intre Russia si Turcia , prin
care P6rta se invoesce a recun6sce constitutiunea prin.
cipatelora roMane , si se indatorNia a publica unil
fermana pentru ac6sta. Totil de ua data Curtile se in-
voira, ca de acesta data , lase numal de acesta data,
se num6sca elle domni in principate. Allegerea cellorti
done Curti cap. pre Illicitail Sturzia pentru Moldavia
$i pre Alessandru Gltica pentru Romania.Generariulil
Kisselevii lass, guveruulCt provisoria in manile consule-
lui generale baron de Ruckmann, si se dusse in Russia.
Candidatii de domni plecara la Constantinopoli, unde pri-
mira investitura din manile sultanului. Russil desertara
principatele si nouii domni intorcendu-se de la Constanti-
nopoli in patria loril se primira cu applause de bucuria
din partea Romanilorii, in vary annului Chr. 1834.
 IOU

II.
Afichail Sturclia, Allessandru Ghica, Georgiil Bibescu,
Gregoriii Ghica, Barbu Stirbeiii.
1. In timPula acesta spiritulii romanii, care jElcusae
appesatii suptii greutatea impregiurarilorfi, inceiA a se
descepta qi a inainth cu pas§1 repeli, mai virtosil in
Transilvania, revolutiunea lul Choria electrisa pre Ro-
mani, qi sangele Int feounda terrenula nationale. Mai
allesil cultura intellectuals, istoria §i litteratura se des-
voltara In tota vig6rea, Samuel Micu (Clainu) tradusse
din noil sacra scripture dupgi testulu original, compuse is-
toria bisericei romanesci, istoria politici a Romandorii
din Transilvania li a Ronnanilorii din principatele Transil-
vanie. Georgia Sincanu compuse dup5, documente auten-
tice chronica tutors Romanilorri din Dacia, de la De-
ceballii ping la annuli 1808, lass, mud inainte de a o
puts publica. Petru Maior publica la annuls 1812 isto-
ria despre inceputula Romanilorri, apoi la annuli 1823
istoria bisericdsca a Romanilorii. La annuls 1823 es§i
de supta tipariii la Buda Dictionarula romanii, latina,
ungura qi germanti, cu introducerea critics despre lim-
ba romana de Petra Maior. La annuli 1826 se publica
la Vienna grammatica Umbel daco-romane de J. Alessi,
en testa latinii. In restimpuld acesta Georgiii Lazaril
trech. in Romania qi deschise la Bucuresci oursulu de
sciintie essacte In limba romana.
Suptii domnia int A. Ghica se infiintara sae in
t6te urbile districtuali, pii mai in urma se deschiser4
sc6le comunali in t6te satele din puncipatii. In Mol-
davia se facuri assemine inceputue, Inge cu restringerea
la capitale ki In cite -va oppi,le.
14U

Domnia lui Alessandra Ghica nu tints mai multi de

opts anal: ella se destitul prin intellegere commune a
Russiei li a Turciei, In 7 Octombre 1842. Adunarea
generale din lung lei Decembre 1842. allesse pre
Giorgio abescu domnii. Romanie1.
Prin evenimentele de la 1848 §i 1849 eadura amendol
domnii din principatele Romane.
In 20 Malta 1849 se subscrisse la Balta-Liman IA
conventiune Intre Russia §i Turcia, prin care se invoira.
aceste puteri a mirth domni pre 7 anni, In Moldavia
pre Gregoriti Ghica §i In Romania pre Barbu Stirbeia.
In annuli 1853 se deschise resbella Intl e Russia §i
Turcia ; principatele romane furs occupate mai antaia de
Rus§Y, apol de Austria& Tractatula de la Paris din
18 (30) Mail 1856 assecura autonomiea principatelora
supta garantia puterilorii europeane : septenniulli se im-
plini §i domnil provisoril as retrassera din functiunea
lore. Adunarile generali de la 1857 se dechierara pentru
unirea principatelorii. In 7 (19) Augusta 1858 se sub-
scrisse la Parisi de celle septe puteri marl elle Euro-
pei conventianea pentru principatele Romane, prin care
Ii se deschise callea spre unire.

III.
Alessandru Joanne I. Cusa.
In 5 Januariti 1859 adunarea din Moldavia allesse
domna pre Alessandra Joanne Cusa ; In 24 Januariti
adunarea din Romania allesse pre aceea§i persona. Do-
rinta Romanilora de a aye Lulu singura domni preste a-
mendone principatele se Impini. Puterile europene re-
cunoscurA pre Alessandra Joanne I de domnii a11i:1-to-
 141

manilor5; inse ministeriele precumti §i adunArile gene-

rali remasera. separate, §i numal in apparentia legate
prin commisiunea centrale ping la finitulti annului 1861..
La 24 Januariti 1862 se intruniri adunkile general! la
Bucurescl §i se compuse un5 singuril ministeri5, §i a-
§ia Romani! TO velura in fine realisate dorintiele lor5
celle mai sacre. In locul commisiunel centrale se in-
fiintia una consili5 de state cu insarcinarea principale
de a prepara proieotele de leg!. Cestiunea cea spinosa
a possessiunilora monasterielora qisse inchinate se des-
legs cu dorintia generale a terrei prin secularisarea a-
verilor5 ecclesiastice. Cu t6te acestea netntelegerea in-
tre guvern5 §i adunarea generale cresca din cji in di, §i
adduse cu sine dissolvarea adunarii In 2 Maiii 1864, li
suppunerea la suffragiulti universale a unui statute", prin
care se da o autoritate mai larga Domnului, §i o pu.
tere ma! mArginita corpului legislative, care se imparti
acum5 indoue camere, adeca a de,aitatilora §i a sena-
torilora. 0 lege electorate intinse dreptula de allegere
la tot! cetatianii, in proportiune cu averea. Tots de
o data se publics o lege rurale prin care se emanci-
parA terranil de servitutile impuse prin regulamentul5
organic5 iii se impropiara pre pamentuld ce possedea.
Consiliu15 de state prelucra in scurta timpa codici
civil!, penali §i commercial!, o lege asupra instructiu-
nil publice, §i altele.
Un5 conflictu trista , alle card( cause nu se potil
intelege, intro guvernii §i poporulti din Bucurescl, in 3
Augustt 1865, produse ruptura intre Dommi §i popo-
rul5 romftn5, §i instraina inimele acestuia de contra Prin-
cipe. La deschiderea carpului legislativ, in tuna lui De-
cembre, Domnula attinse cu amaritiune acesta punct5,
142

fii dechiara pre facia &á ellii nu va fi pedica la realisa-

rea votului Romanilorii de a avea una Domnitora strainii
Iv.
Carole I.
In 11 Februariii 1866, Alessandru Joanne L Cusa ab-
did.. Unii guverna provisorin lua in mkna franele gu-
vernului si publica suffragiula universalle. Poporulii ro-
manii in 8 Aprile allesse Domnitoriii pre principile Ca-
rola I. de Hohenzollern. Camara constituante proclama
allegerea in 1 Maiii 1866, si noula Domnitoriii intra
in Bucuresci in 10 Maid in applause generals. In
scurt timpil camera prelucr& o noun constitutiune du-
pa principiele cello mai liberal! si o noua lege electo-
rale in consunantia cu acelle pruncipie.
Domnitoriulii sanctions acesta pactil fundamental alla
Romaniei si hi promulga. Puterile europene recunos-
cull transformarile urmate in Romania. Principele Ca-
rolra I. prin purtarea sa cea intellepta si umana scit, in
scurtii timpri se castige inimile tutorri Romanilorri pen-
tru sene. Suptu dinsulii se luara mesurile celle mai ef-
ficacy spre propagarea instructiunei, ammaliorarea agri-
culture, facilitates commerciului prin construirea ciii-
lora ordinarie si ferrate , si spre inaltiarea autoritatil
natiunil in facia Europe prin inarmarea generale. Po-.
porula Romani deschisse ochii ca printeunu farmeca,
ellii si vecia interesele Belle , so cureti de rugina cea
vechia, si suptii conducerea capului see , incungiurata
de bArbatii eel mai inteligenti si mai devotati natiu-
nil, passesce repede cotra implinirea destinelora selle,
desvoltarea intelectuale, morale si materiale ; sped in
Dumnecleti, si si plinesce datoria cu tots energia.
 }.el

T f 1.; GRONCLOGICA
SERIA DOMNITORILORt DIN PRINCIPATELE ROMANE DE LA
ANNULI CHR. 1247, PANG IN pILLELE N6STRE.

DOMNITORIt
ROMANIEl MOLD AVIEl.

Linoiti dea drepta Oltulul 1247.

.Senescu de a stanga
Oltulul ..... . . 1247.
Barbata fratele 10' Linoiti 1272. Dormanti . 1282
Radu Negru 1290.
Michail Bassaraba . . 1314.
Dana I 1333.
Alessandru Bassarabg. 1353.

V lada I. domnii terrei

Romanesci, band de Stefang I. more la . . . 1359.
Severing §i duce de Stefand II 1359.
FaggraOti 1360. Petru I 1359.
Bogdang I 1365.
Dana II 1374. Lascu 1370.
Mircea I. cella mare . . 1383. Petru II 1374.
Stefanti III . 1390.
Mircea II 1419. Petru III . . ... .
. . . 1398.
Dant III. 1420. Alessandro I. cella bung 1401.
Vladd III. Dracula . 1400. Elia qi Stefana IV. . . . 1532.
Vlada IV fratele luI Dana 1452. Petru IV. 1447.
Vladti V TepeOti. . . . 1456. Bogdanu II 1449.
Radu IV cella frutuosd 1462. Allessandru II 1452.
Vladd V de a cldua Oa, 1476. Petru V Aron 1456.
Radu V cella Mare. . .4492. tefana V cella mare. 1458.
Michail cella rea . . . . 1508.
Vladutia 1510. Bogdanti III 1504.
N6gu Bassaraba 251 .
Teodoslij, 1521.
II

1Stefanti VI 1517.
Radu calugArulti 1521.
Radu de la Afumaii . 1521.

Moise Bassaraba . . . 1529. Petra VI RareOti . . . . 1527.

Vladu refugauld 1530.
Vent' Ha 15'2.
Radu de la Arge§iti. . 1534.
Petru Stantiu 1535. Stefanti VII 1538.
Radu do a doua ora . . 1536. Petru Raresiti de a 2-a
Radu Dracula 1540. ora . . . . . ..... 1541.
Elia II fiiuln lui Petru 1546.
Mircea III 1546. Stefanti VIII 1552.
Alessandru Ill Lepus-
nianu 1552.
552.
Petrascu 1554.
Mircea III de a 2-a Ora 1558 Era clide Despotti . . . . 1561.
Petra Schiopulu. . . . 1559... Stefano Tom0a. . . . . 1563.
Alessandro Lepusnianu
dea a doua Ora . . . 1564.
Bogdanii IV. . . . . . . 1566.
Allessand u II. 1567. Jonascu 1571.
Petru schiopulti 1574.
Michail IV &let& . . 1577. Joanne ereticult1 . . . 1580.
Petra cercelltt 1583. Petra Schiopulti de a.
Michail IV de a 2-a . 1585. 2-a Ott . . . . . . . 1584.
Stefano Surdulti 1590. Aron tranulit 1591.
Alessandru III 1 91.
Michail V Vitezuld . . . 1593. Stefanti Resvanil . . . . 1595.
Ieremia Movilla. . . . . 1596.
Serbanii Bassarabii 1601. Simeon Movilla.
. . . 1607.
Constantino Movilla . 1612.
Radu Michail 1611. Stefanti Tom§ia 1612.
Alessandru Elia 1616. Radu Michail 1616.
Gabriel Movilla 1618. Gaspard Graliantt. . . . 1618.
Radu Michail de a 2-a. 1620. Alessandro IV 1620.

Stefanii Tomqia de a
2-a Ott 1621.
Alessandro fiiu lul Radu 1623. Radu Michail de a 2-a bril, 1623.
Miron Bernovescu . . . 1626.
Alessandru Eka de a 2-a 1628.
Leon Stefanti. 1630. Moise Movila 1630.
Alessandru Radu. . . 1631.
 Alessandru Elia de a
2-a ora 1632.
Mateiii Bassaraba . . . 1633. Moise MovillA de a 2-a 1633.
Basilifil,npu., 1654.
Constantin Bassaraba. . 1654. Georgia Stefami 1653.
Michail Radu . 1658. Gregoriti Ghica 1658.
Georgiii Ghica 1659. Stefant Lupu 1659.
Georgia Ghica 1660. Eustatiu Dabijia . . 1662.
Radu Leon 1665. Duca 1666.
Elia fiul lid Alessandru 1667.
An' oniu 1669. Duca de a 2-a brA . . . 1669.
Gregoriit Ghica de a 2-a 1672. Stefanh. Petriceiii . . 1672.
Duca . 1673. Demetriii Cantacuzend . 1673.
Antonit Rossetti' . . . . 1676.
Serbanii Contacuzenu. . 1679. Duca de a 3-a Ora.. . . 1679
Demetrih Cantacuzenh
de a 2-a Ora 1684.
Const. Canteunril . . . 1685.
Constantinh Brancovanii 1688. Constantinh Duca. . . . 1693.
Antiochh Canteen ire . . 1696.
Constantinh Duca de a
2 a Ora . . 1700.
Mihail RacovitA 1704.
Antiochh Cantemirii . 1705.
Mihail RacovitA de a
2-a órA 1707.
Nicola. Mavrocordath . 1709.
Demetriii Cantemirti . . 1710
Nicol& Mavrocordatti . . 1712'
Stefanh Cantacuzenu . . 1714.
NicolA Mavrocordath . . 1716 3/1"hail RacovitA 1716,
Joanne Mavrocordath. . 1717.
Nicola Mavrocordatil . . 1726. Gregorid Ghica 1727.
Constant. Mavrocordatil. 1730.
Gregorid Ghica 1733. Constant. Mavrocordatii. 1733.
Const. Mavrocordath . 1735. Gregorni Ghica . . . 1735,
Michailii Racovitiii. . . 1741. Const. Mavrocordath . . 1741.
Const. Mavrocordatii. 1744 Joanne Mavrocordatt. . 1744.
Gregoriii Ghica 1747.
Gregoriti Ghica 1752. Const. Mavrocordatit . . 1748.
1Vlateih Ghica 7521. Constantin Racovita. . . 1749.
Const. RacovitiA 1753. Mateul Ghica 1753.
Const. Mavrocordath . . 1756. Const. Racovitai, . . . . 1756.
Scarlau Ghica 1757.
Scarlath Ghica . . , . . 1758. Joanne Callimachil . . . 1758.
IV

Constant. Mavrocordatil. 1761. Gregorit Callimachd . . 1 761

Const Racovitia 1763.
Stefand Racovitid . . . 1764. Gregorid Ghica 1764.
Scarlatil Ghica 1765.
Gregorid Callimachd de
Allessandru Ghica. . 1766. 2-a 6ra 1766.
Gregoriri Ghica 1 768. Const. Mavrocordatil . 1769.
Manuel Rosetta 1770.
Alessandro Ipsilante . 1774. Gregorid Ghica 1774.
Constantino Murusd. . 1777.
Nicola Caragia 1782 Alessandra Mavrocordatd 1782:
Michail Sup 1783. Alessandro Ipsilante . . 1785.
Nicola Mavroghene . . 1786. Alessandro Mavrocordatti 1787.
Alessandro Ispsilante. . 1788.
Michail C Sup . . . . 1792. Alessandro Murusu , . . 1792.
Alessandro Murustl . . . 1793. Michaild C. Sutid. . . . 1793.
Alessandru Ipsilante. . 1796. Alessandro Callimachd . 1795.
Const. Angiarlid 1797. Const. Ipsilante 1797.
Alessandru Murusd . . . 1799. Alessandru Sup . . . 1800.
Michail Sup 1801.
Constantind Ipsilante. 1803 Alessandra. Murusd . . . 1803.
Alessandro Sup . . 1806. Scarlatii Callimachu. . . 1806.
.
Constantin Ipsilante domnd preste amendoue Principatele 1806.
Joanne Caragia 1812. Scarlatii Callimachd . . 1812.
Alessandro Sutiti . . . 1819. Michaild SOO 1819.
Gregoriu Ghica 1822. Joane Sturclia 1822.
Allessandru Gluca. . . . 1834. Michail Sturclia 1834.
Georgid 6ibescu . . . . 1842.
Barbu Stirbeiu 1849. Gregorid Ghica 1849.
Interegd 1856.
Allessandru Joanne Cusa, domnd preste amindoue Principatele
romans unite 1859.
Carol I de Hohenzollera_Ltaald constitutionale allit Roma-