Istoria Ieroglifelor

Definitia ieroglifei: *ie- i eroglf f., pl. e (d. ieroglific). Semn din scrierea vechilor Egipten. Fig. Scris gre de citit or care nu se poate citi. Lucru ncurcat, obscur. Scrierea vechilor Egipten consista din figur spate i sculptate n temple i pe monumentele publice. Aceste semne reprezenta ma nt chear *!+ obectu, apo numa un sunet, n ct *!+ aceast scriere e i simbolic, i fonetic. Ieroglifele, dup ce a rmas multe secule *!+ o enigm, a fost descifrate n fine de Francezu Champollion ( 1832).

Partea I

In prima pagina este vorba de adunarea boierilor moldoveni si munteni, veniti la Adrianopol pentru a-l alege pe noul domn al Moldovei. Au desemnat ca domn pe Mihai Racovita in 1703,ajungand domn la propunerea siretului Iordache Ruset, luandu-i locul lui Constantin Duca Petre P. Panaitescu crede ca Dimitrie Cantemir nu a participat la aceasta adunare. Hotararea de alegere a lui Mihai Racovita ca domn al Moldovei era dinainte hotarata intre unii boieri. Afirmand ca boierii moldoveni (numite si "jiganie rumptoare") aveau "arme de moarte purtatoare Dimitrie Cantemir arata de la inceput ca boierimea isi baza puterea pe exploatarea sangeroasa a taranimii, constatare pe care o va mai face pe parcursul operei.

Ieroglifele prezente in prima parte din Istoria Ieroglifica:

1) PARDOSUL (leopardul,panthera pardus) - celebrul Iordache Ruset, unul din personajele principale, fost mare vistier al lui Constantin Cantemir si Antioh Cantemir si dusman al lui Constantin Duca. A fost un mare intrigant al operei sale. Dupa o prealabila intelegere cu Constantin Brancoveanu a sustinut candidatura la tron a lui Mihai Racovita, fiind ruda cu acesta. 2) URSUL - Vasile vornicul pe care Petre P. Panaitescu l-a identificat ca fiind Vasile Costache care a pribegit in Tara Romaneasca in timpul celei de-a doua domnii a lui Constantin Duca si a murit in pribegie in anul 1703, inainte de4 alegerea lui Mihai Racovita; 3) LUPUL- Lupu Bogdan, mare spatar si hatman la aceeiasi doi. Era cumnatul lui DIMITRIE CANTEMIR, fiind casatorit cu sora acestuia, Ruxandra. Caracterizat ca " un lup credincios fata de stapani si temut de dusmanii acestora, un lup cu virtuti canine", a murit otravit de Mihai Racovita;

4) VULPE - Ilie Enache Tifescu (zis Frige Vaca), unul din marii intriganti ai epocii, cumnat cu Racovita. Ajucat un rol important in uciderea fratilor Miron si Velicio Costin, pe care i-a parat domnului ca uneltesc impotriva sa. 5) CIACALUL, Sacalul - Maxut serdarul, este un credincios al familiei Cantemir ceea ce explica modul in care este infatisat in carte desi nu era o personalitate importanta a epocii. 6) MATA SALBATECA- Ilie Cantacuzino, ginerele cronicarului Miron Costin, boier cu rol nefast in istoria Moldovei, mare comis al lui Constantin Duca. Urmarind sa ajunga domn, fiind ruda cu Constantin Brancoveanu, cauta sa "faca numai rau" lui Antioh Cantemir. 7) BREHNACEA - INVATATUL BOIER Constantin stolnicul Cantacuzino, unchiul dinspre mama al lui Constantin Brancovanu, asupra caruia a exercitat o puternica influenta. Nicolae Iorga spune ca era principalul factor al politicii T Romanesti la acea epoca si mai tarziu unul din principalii vinovati de moartea domnului. 8) SOIMUL - Toma Cantacuzino, numa de mare viteaz, a intretinut relatii stranse cu DIMITRIE CANTEMIR, var al sotiei acestuia dar si al lui Constantin Brancoveanu. Astrecut de partea armatei ruse in 1711, la fel ca si DIMITRIE CANTEMIR. A fost prezent la adunare, unde a avut un rol important desi autorul nu-l pune sa vorbeasca. 9) ULIUL, pasare rapitoare - Stefan Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino si varul lui Constantin Brancoveanu. Dupa ce a ocupat dregatoriile de mare postelnic, mare spatar, ajunge domn al Tarii Romanesti in locul lui Constantin Brancoveanu, la caderea caruia a contribuit, fiind ucis de turci impreuna cu tatal sau. 10) CUCUZONUL - Mihai Cantacuzino, spatarul, o alta ruda a lui Constantin Brancoveanu si un mare acaparator de pamanturi taranesti. Frate cu stolnicul Constantin Cantacuzino. Cucunoz = cuc, cunoscut pentru lacomia sa. 11) CORUIUL ( uliul pasarar) - Raducanu Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino si varul lui Constantin Brancoveanu, ajuns mai tarziu mare comis si mare spatar. 12) HIRATUL sau eretele, o alta pasare rapitoare, ruda cu fam Cantacuzino, a ocupat functii importante in domnia lui CONSTANTIN BRANCOVEANU. Si-a incheiat cariera politica in calitate de consilier in Oltenia, ocupata de austrieci. 13) BALABANUL - o specie de soim 14) BLENDAUL - Serban Greceanu. Impreuna cu frateele sau, logofatul cronicar Radu Greceanu a jucat un rol important in traducerea Biblieidin 1688, s-a inrudit cu CONSTANTIN BRANCOVEANU prin casatoria unui fiu al sau cu fiica domnului; 15) CAINII - sunt capuchehaielele, reprezentantii domnuluiTara Romanesca si Moldova la Poarta Otomana. 16) OGARII - calarasii sau curierii care duceau si aduceau stirile din Imp Otoman. ( erau modesti slujitori ai domniei desi aici sunt descrisi ca boieri de categ a doua);

17) COTEII - sunt iscoadele sau spionii pe care domnii tarilor romane ii tineau la Poarta pentru a se informa si a contracara manevrele adversarilor; 18) MITELE DE CASA - nu au corespondent la cheie. Dupa numele ce li se da , par a fi persoane apropiate de domn, slujbasi ai curtii ; 19) BURSUCUL - Lupu Costache, mare vornic al lui Constantin Cantemir. I se spune asa dupa manastirea Bursuci, ctitoria sa; A avut o atitutdine duplicitara in vremea domniei lui Dimitrie Cantemir, terminand prin a fi ucis de turci; 20) NEVASTUICA (HELGEA, hermelina) - Ana, o femeie trecuta inexplicabil printre barbati, fiica lui Dediu Codreanu si viitoarea sotie a lui Mihai Racovita; 21) GUZIUL ORB, numele popular al cartitei - Dediu Codreanu, om modest care imbratisand cariera armelor ca si tatal lui DIMITRIE CANTEMIR, a ajuns mare spatar. A fugit inTara Romanesca de unde A fost adus de Constantin Cantemir care a vrut sa-l ucida. Dupa casatoria Anei cu Mihai Racovita a ajuns din nou mare spatar. 22) SOARECELE - Dumitrasco Ursachi ( Ursachel), un personaj sters. A fost in relatii mai putin bune cu fam Cantemir, mare sluger al lui Constantin Duca; Aceste personaje pot fi atat vanatori cat si vanat, pot cauza moartea sau o pot suferi. CORBUL - Constantin Brincoveanu. Fiind un dusman inversunat al lui, il trece in a doua tagma a Tara Romanesca desi, in realitate, Brancoveanu apartinea uneia dintre cele mai vechi si mai bogate fam din tara, fiind, dupa tata, descendent din boierii Brancoveni - Craiovesti; mama sa era fiica marelui postelnic Constantin Cantacuzino; 23) CIOARA, PELICANUL, COTOFANA, PUHACEA, CUCOVAIA, CAIA - aceste 6 personaje nu au corespondent la cheie. Radu Greceanu ne da lista completa a boierilor care l-au insotit pe Constantin Brancoceanu la Adrianopol in iunie 1703 este posibil ca cei sase sa intruchipeze pe unii dregatori. A treia tagma = dregatorii marunti care alcatuiau clasa a treia a boierimii si care nu luau parte la conducerea tarii. 24) BOUL - Nicolae Donici, mare vornic si mare logofat. Desi a ocupat aceste functii, DIMITRIE CANTEMIR il trece in tagma a treia din Moldova; 25) OAIA, CALUL, CAPRA, RIMATORIUL, IEPURELE, CERBUL - nu au corespondent la cheie, fiind probabil boieri mai putin importanti Au fost multi boieri imp din tara pe care DIMITRIE CANTEMIR nu i-a amintit, probabil pentru ca au ramas in tara, nu au participat la adunare. Nu este posibila alctuirea unei liste complete, din lipsa de izvoare. 26) CAPRIOARA - fam Caragea. In limba turca, Karadja = caprioara; 27) CAPRIOARA DE ARAVIA - Dumitrasco Caragea, mare postelnic al lui Antioh Cantemir, deci un apropiat al Cantemirestilor; 28) LEBADA - Cornescu banul, Cornea Brailoiu, marele ban al lui Constantin Brancoveanu, care l-a utilizat in numeroase misiuni la Poarta.

Erea lui in tagma a treia. 29) DROPIIA, GINSCA, RATA, CURCA, PORUMBUL, GAINA, TURTUREAOA - nu au corespondent la cheie, ceea ce impiedica identificarea; 30) LILIACUL - Marco. Acest pretenmdent care nu era nici pasare nici jiganie a incercat sa ocupe tronul uneia din cele doua tari, dar, neavand mijloace banesti a ajuns la galere. Dupa opinia lui Dimitrie Cantemir, apartenenta lui Marco la una din cele 2 tari ar fi fost unul din motivele galcevii dintre boieri. DIMITRIE CANTEMIR critica anumite defecte ca: setea de marire, lipsa modestiei, atat in Istoria Ieroglifica, Divanul, cat si in Hronic. DIMITRIE CANTEMIR considera ca motivul discordiei dintre clasele conducatoare ale Moldovei siTara Romanescaerau setea de putere si lacomia. El recunoaste totodata existenta unui echilibru de forte intre cele doua tari. DIMITRIE CANTEMIR se declara pentru respectarea obiceiurilor vechi si impotriva introducerii de practicinoi, asa cum spune si pseudo - Muste. Obiceiurile noi din aceasta vreme aveau efecte nefericite, producand "risipa tarii" dupa cum spune I Neculce. Senatori = numele dat de Miron Costin si DIMITRIE CANTEMIR marilor dregatori. Democratie = o adunare mai larga, la care luau parte si reprezentantii "tarii", in afara de taranii aserviti, lipsiti de drepturi politice. Adunarea nu se desfasoara in ordine. Vorbesc toti deodata, cei care striga mai tare au impresia ca vor fi cei ascultati si ca se impun, astfel ca se creeaza un mare haos, nu se mai intelege nimic si fiecare parte isi sustine reprezentantul sau prin strigate si laude. Nu este pic de ordine. 31) VIDRA - tanarul Constantin Duca, la data tinerii adunarii fost domn al Moldovei si mazilit de curand, deci un adversar al celor doi frai Cantemir la tronul Moldovei, motiv pentru care DIMITRIE CANTEMIR il priveste cu oarecare antipatie. Acesta apare in mijlocul "theatrului"neanuntat, si incepe sa vorbeasca; considerand ca atat boierii munteni cat si cei moldoveni sunt subiectivi, fiecare aparandu-si numai interesele sale, Constantin Duca propune unarbitru neutru si obiectiv, cerand, in acelasi timp, sa se puna capat mai curand galcevii din adunare. In timp ce vorbeste, Vidra este intrerupta de Bitlan. 32) BITLAN - Chirita Dimache, un grec, fost capuchehaie a lui Constantin Duca, pe care l-a tradat intrand in slujba lui Constantin Brancoveanu, ceea ce explica violenta atacului ce lanseaza impotriva Vidrei. Sustinand ca apartine imperiului turcesc, ca animal de apa, Dimache considera ca Vidra nu are ce cauta printre moldoveni. Explica cele doua domii ale lui Constantin Duca in Moldova prin sprijinul acordat de Constantin Brancoveanu (bate un apropo). Ii reproseaza ca a venit neinvitat si a vorbit neintrebat, dand sfaturi neprielnice. Are o atitudine violenta in vorbe fata de Constantin Duca. (dupa ce domnul era mazilit, boierii veneau la poarta si strigau rautatile acestuia). Boierimea moldoveneasca a avut deci fata de domnul mazil o atitudine asemanatoare aceleia a lui Dimache. Se pune accentul pe importanta numelui bun care " E MAI SCUMP DECAT AURUL" - Neagoe Basarab si care se castiga prin noblete si prin cultura. Dupa discursul lui Dimache, Constantin Duca nu mai este acceptat de multime. Se pare ca el nici nu a participat la acea adunare. Ia cuvantul Brebul.

33) BREBUL - (castorul european), tot un animal de apa ca Vidra. Burnaz postelnic, un alt grec ajuns capuchehaie la Constantin Duca, de care se leapada si el ca si Dimache. Burnaz vorbeste despre Cduca si il acuza si de furt, probabil cu referire la exploatarea fiscala din timpul sau. Vorbind in numele boierimii moldovene care se intelesese cu Constantin Brancoveanurancoveanu in privinta mazilirii lui Constantin Duca, Burnaz declara ca fostul domn nu mai avea ce cauta in Moldova. Constantin Duca era fosul ginere al lui Constantin Brancoveanu. Prin cuvantarea lui Burnaz, DIMITRIE CANTEMIR se pronunta pentru scoaterea elem incapabile si intrigante din sfatul domnesc, unde produceau mult rau tarii. Vorbeste despre mandrie care da atat peste cei mari cat si peste cei mici. Dupa mazilire, Constantin Duca a trait in mare saracie pentru ca avea multe datorii la Brancoveanu, din timpul domniei. Dupa discursul Brebului, reprezentantii celor doua tari au hotarat ca Vidra, Constantin Duca, sa fie izgonit din ambele parti si sa nu mai faca parte din nicio monarhie niciodata. Vidra, vazand ca nu este acceptat in grupul celor cu 4 picioare, nici pasare nu poate fi se da in monarhia celor de apa = vazand ca nu are de ales, Constantin Duca se va stabili la Tarigrad. Pentru a se razbuna pe Dimache, CDuca ii demasca jocul sau dublu de om al turcilor intrat in slujba domnului Tarii Romanesti. Cduca isi recunoaste vina si cere iertare poporului si spune ca e de ajuns ca nu mai e domn si a pierdut toate bogatiile, iar exilul e prea mult. Constantin Duca era un om invatat si DIMITRIE CANTEMIR recunoaste asta. Constantin Duca reproseaza adunarii , ca, in timp ce pe el l-au izgonit din ambele monarhii datorita faptului ca locuia in doua stihii, o prefera pe Strutocamila, care era si strut si camila. 34) STRUTOCAMILA - Mihai Racovita, facea parte dintr-o puternica familia boiereasca moldoveana, fiind inrudit de 2 ori cu familia Cantacuzino, era var de-al doilea cu domnul Tara Romanescacare il si ajuta. A pribegit inTara Romanescain timpul domniei lui Constantin Duca dupa care a fost ale domn al Moldovei, alegerea sa constituind o buna parte din subiectul operei. Zicand acestea cu lacrimi in ochi, Vidra se retrage la marginile garlelor = Fanarul, cartierul locuit de greci la Constantinopol, de unde au venit domnii fanarioti in sec XVIII. De fapt, CDuca nu s-a stabilit la Fanar ci a fost mazilit la Cavala. Siloghizmul Vidrii = mazilirea lui Constantin Duca. Incepe sa vorbeasca apoi Caprioara, familia Caragea, care povesteste o intamplare din Arabia, locul lor comun. Acolo, el impreuna cu Strutocamila (Mihai Racovita), au fost urmariti de arabi si goniti din nisipurile lor. Pune accentul pe dificultatea Strutocamilei de a fugi din calea arabilor.Dimitrie Cantemirantemir se foloseste de Dimitrie Cantemiraragea pentru a-l ponegri pe Mihai Racovita. Portretul lui Constantin Brancoveanu vadeste antipatia profunda ce-i purta Dimitrie Cantemir, care-l acuza de tiranie si de dusmanie impotriva moldovenilor Lunga discutie despre originea Strutocamilei (daca este pasare = muntean sau jiganie = moldovean) are doar menirea de a batjocuri pe Mihai Racovita; niciunul din contemporani nu a contestat originea moldoveana a fam sale, chiar daca era inrudit cu Cantacuzinii. Discutia este purtata de Corb, Brancoveanu, cel care-l sustinea la tron, de unde rezulta ironia lui DIMITRIE CANTEMIR. Constantin Cantacuzino a fost bunicul dinspre mama al lui Brancoveanu. Maxut - credincios Cantemiristilor - declara ca tinea la cinstea sa si ca nu aproba atitudinea lui Ilie Tifescu.

Recunoscand limitele vointei omenesti in fata imprejurarilor, DIMITRIE CANTEMIR se apropie de conceptia lui Miron Costin , care spune ca "bietul om" era sub vremuri, nota 144. DIMITRIE CANTEMIR vorbeste despre faptul ca fericit este domnul pe care poporul il asculta din dragoste, nu din frica. La fel au facut inaintea lui Miron Costin si G Ureche. Urmeaza apoi o critica la dresa marii boierimi care nu se gandea decat la binele si fericirea sa. Constatarea au facut-o la vremea aceea si alti cronicari moldoveni care considerau cu parere de rau ca " pentru binele cel de obste nimeni ( dintre boieri ) nu cauta, nimanui nici o mila fiind de biata tara". Apoi condamna lacomia. Lacomia lui Brancoveanu era, dupa DIMITRIE CANTEMIR, mai mare decat aceea a alchimistilor care cautau sa transforme metalele in aur. DIMITRIE CANTEMIR considera ca adevarata glorie se castiga numai prin slujirea patriei si neamului din care faci parte, conceptie care a calauzit actiunile sale politice. Urmeaza o lunga cuvantare tinuta din indemnul lui Ilie Tifescu, de catre Maxut serdantul. El se declara impotriva candidaturii lui Mihai Racovita la tronul Moldovei, cerand ca acesta sa fie scos - ca si Vidra - atat dintre pasari cat si dintre animale. In acelasi timp, el considera ca Constantin Duca a fost nedreptatit de animale din cauza pizmei ce-i purta Constantin Brancoveanu, nu din pricina ca era vietuitoare in doua stihii, ca si strutocamila. DIMITRIE CANTEMIR arata ca stiinta isi are originea mai mult in experienta decat in rationamente. Opinia autorului Istoriei, dupa care valoarea oamenilor, nu originea lor, trebuie sa determine promovarea in dregatorii si "cinstea" ce li se acorda - pozitie de inteles la un om cu originea, dar si cu calitatile lui DIMITRIE CANTEMIR - nu este singulara in lit noastra veche; ea se intalneste si in "Invataturile lui Neagoe Basarab" care recomanda totusi sa se acorde precadere boierilor; daca cei "de neam mare...vor fi buni si destoinici, este bine sa fie aceeia in dregatorii..., pentru ca se cuvine sa fie". In schimb, Miron Costin se pronunta pentru respectarea cu strictete a ierarhiei feudale, in care fiecare " stare" trebuyie sa-si respecte pozitia ce i-o dadea originea, nu valoarea: "imparati intre imparati,craii intre crai, domnii intre domni, boierii intre boieri, slugile intre slugi". DIMITRIE CANTEMIR arata ca libertatea totala poate fi utilizata spre satisfacerea unor porniri rele, fiind de aceea primejdioasa. Din aceste motive considera ca statul trebuie sa puna frana inclinarilor spre rau ale unora, nota 161, cuvantarea lui Maxut. Multimea se sperie de argumentele bine intemeiate pe care le aduce Maxut pentru excluderea Strutocamilei din amebele stihii. Apare in prim plan Lupul ( Lupu Bogdan). Caracterizarea pe care i-o face DIMITRIE CANTEMIR lui Lbogdan corespunde in mare parte cu aceea a lui Neculce. " cap intreg si cunoscator la giudete si vrednic de toate trebile cu intelepciune", iar impreuna cu Iordache Ruset "erau mai alesi si capete bune, de-i ajungeau la toate socotelile". Neculce consideera ca Mihai Racovita l-ar fi otravit pe Lbogdan pentru a-l lipsi pe Anttioh Cantemir - urmasul sau la tron - de priceperea acestui sfetnic incercat si cu experienta si a-l impiedica astfel sa conduca bine Moldova. 35) ELEFANTUL - Antioh Cantemir,sau fil.Il numeste asa deoarece era " om mare la trup". Caracterizarea pe care i-o face il arata ca un om nu foarte destept. Cronicarii din vreme spun ca nu era

carturar, dar nici prost. Cantemir ii face descrierea asta fratelui sau pentru ca nu l-a ajutat cand a fost capturat de turci si i-a Promis lui Brancoveanu ca se va lepada de tovarasia lui DIMITRIE CANTEMIR. La 1703, cand este amintit in Ist Ieroglifica, Antioh era si el unul din candidatii la tron, dar boierii cei mai apropiati ai sai, printr care si Rusestii, au trecut de parte lui Mihai Racovita. La acea data, Antioh mai spera inca sa fie ales domn al Moldovei. 36) INOROGUL - DIMITRIE CANTEMIR, autorul lucrarii, in care este prezentat ca posesor al unor virtuti ce lipsesc celorlalti eroi din povestire. Inorogul este un personaj inzestrat cu calitati ce apare si in alte opere. In ALEXANDRIA, INOROGUL este imparatul Macedoniei, care, potrivit proorociei, urma sa alunge pardosii, craii, de la apos si berbecele cel mare ( Por imparat). In PSALTIREA IN VERSURI alui Dosoftei se spune ca INOROGUL "biruiaste preste toata hiara din lume cu tariia si cu razboiul". In FIZIOLOG - de unde s-a inspirat probabil DIMITRIE CANTEMIR - "cprnul INOROGULUI este unealta expierii. Venirea inorogului se petrece atunci cand multimea pacatelor o cere... Inorogul, izbavitor, este opus lumii gadinilor" Fara indoiala ca DIMITRIE CANTEMIR cunostea aceste calitai exceptionale atribuite Inorogului in momentul in care s-a hotarat sa intruchipeze el aceest personaj di Istoria Ieroglifica. Incepe sa vorbeasca Vulpea (Ilie Tifescu) cu rautate si toata multimea uita cuvintele intelepte ale Lupului. Revenind la monarhia pasarilor, DIMITRIE CANTEMIR vorbeste despre Cucunos, Cucuzon, Mcantacuzino. Parerea proasta a lui DIMITRIE CANTEMIR despre Mcantacuzino (mai ales despre fizicul si lacomia sa) corespunde in mare parte cu opinia ce si-o formase Constantin Brancoveanurancoveanu despre acesta, care munceste doar in folosul sau si al familiei sale. Spune ca l-a tinut spatar atata timp pentru ca ii era ruda. A ctitorit tptusi manastiri si un spital la Coltea. 37) COTOFANA - un bun orator din Muntenia; nu ni se indica numele la cheie. Interventia brutala a lui Mcantacuzino avea scopul sa convinga pe boierii moldoveni nehotarati inca, sa se supuna lui Constantin Brancoveanurancoveanu, prin intermediul caruia mai fusesera numiti domni in Moldova. El se declara pentru incetarea discutiilor si pentru "astuparea" gurilor cu "porunci imparatesti"; Mihai Racovita sa fie ales domn al Moldovei, beneficiind de "ocrotirea corbului cea tare". Multimea nu-l mai poate contrazice pe Cucuzon si toti spun sa se faca voia sa. DIMITRIE CANTEMIR compara omul cu trestia. 38) JIGANIUTA - in care Petre P. Panaitescu a vazut "personificarea poporului, a neamului indurerat - pare a fi mai curand un boier mai mic, nenumit de DIMITRIE CANTEMIR, inzestrat cu calitati ce lipsesc celorlati boieri. El nu face discutii filozofice ci de bun simt, considerand ca solutia cea mai buna este chemarea Strutocamilei in fata adunarii, pentru a spune ea insasi ce stie despre sine, fiind, in mod normal, singura in stare sa se cunoasca cel mai bine. El spune sa nu alegem boierii pentru ca sunt frumosi, ci pentru ca au minte. DIMITRIE CANTEMIR recunoaste aici dreptul supusilor de a nu asculta de legile nedrepte, alcatuite de suverani silnici. Dreptul natural al oamenilor nu poate fi incalcat de nicio putere, ceea ce se intampla totusi adeseori in societatea feudala unde, dupa cum spune acelasi DIMITRIE CANTEMIR "poftele stapinilor pravile de lege supusilor era". Ccantacuzino considera ca legile trebuie formate in asa fel incat cei mari sa nu asupreasca pe cei mici. MCostin este cel care considera ca in orice imprejurare cei mici trebuie sa aiba frica de cei mari. Pseudi-Muste constata ca "de multe ori multa rautate face pre cei supusi de se ridica asupra celui ce-i stapineste". (cuvantarea jiganiutei). Toti

au fost de acord cu sftatul Jiganiutei de a o chema pe Strutocamila sa vorbeasca in fata. DIMITRIE CANTEMIR arata ca intelepciunea nu are apanajul boierimii trufase, ci al oamenilor invatati, care puteau da sfaturi pretioase. Randurile care urmeaza sunt o satira usturatoare la adresa lui Mihai Racovita, ridiculizat de DIMITRIE CANTEMIR prin gura unui om "din gloate", care i se dovedeste superior. Opinia lui DIMITRIE CANTEMIR despre MR nu este impartasita de ceilalti cronicari, care au in general o parere f buna despre acest domn, fost dregator (pseudo-Muste). Mihai Racovita sustine ca, fiind de origine imperiala, Cantacuzin dupa mama,, doreste sa fie domn. Autorul Letopisetului - favorabil lui Mihai Racovita v- sustine ca acesta auzind ca a fost ales domn ar fi refuzat tronul, reeditandu-se astfel situatia de la alegerea lui Constantin Brancoveanu. Domnul ales prefera sa-si pastreze pamanturile si sa ramana la acelasi stadiu, refuzand tronul. El ar fi fost silit de boieri sa primeasca domnia. Neculce crede insa ca npul domn se prefacea ca nu-i trebuieste domnia. La cuvintele Strutocamilei, toti izbucnesc in ras. Incepe sa vorbeasca unul din gloate. Face aluzie la lipsa de cultuta a lui Mihai Racovita, despre care se spune mai sus ca aerul patrunsese in capatina sa in locul creierilor. Aici invatatul DIMITRIE CANTEMIR priveste cu oarecare dispret pe ignoranti; pentru el "infernul este sinonim cu ignoranta, cu lipsa de interes pentru preocuparile spirituale". Aceeasi idee o gasim si in Divanul sub forma "nestiinta si necunostinta a lucrurilor... a multe rautati pricina iaste" ea ducand la "dobandirea rautatii sau pacatului". - Cunoscutul principiu al filozofilor antici "cunoaste-te pe tine insuti". Tinand seama de prostia si de lipsa de cultura a lui Mihai Racovita, o jiganie "din gloate" propune sa nu se mai discute probleme filozofice, ci ca viitorul domn sa raspunda doar cum il cheama; exagerand, ca sa-l compromita pe Mihai Racovita, DIMITRIE CANTEMIR arata ca nici la aceasta intrebare simpla Strutocamila nu a putut raspunde, anand mintea "timpa". Apare in prim plan Caprioara de Aravia. DIMITRIE CANTEMIR se pronunta pentru o cat mai larga popularizare a stiintei, condamnand pe cei care-si ascundffeau cunostintele de doritorii de a le afla. Aceasta conceptie umanista era impartasita si de stolnicul Ccantacuzino care considera ca pot fi considerati carturari adevarati numai aceia care "cu ostenelile lor au folossit viata de obste, adica traiul tuturor". Opinia este impartasita si de alti carturari. Multimea incepe sa discute despre originea numelui Strutocamila si se intreaba cine le-ar putea explica cel mai bine originea ei; apar diferite nume ca fiind propuse. 39) MOIMITA LIVIII = strain de origine, dar inzestrat cu minte uimitoare. Petre P. Panaitescu considera ca s-ar putea ascunde invatatul Antim Ivireanu. La nota este trecut "chipul voroavii muntenesti"; 40) COSCODANUL THARSISULUI - Ianache Vacarescu, facea parte dintr-o familia munteana. Fiind ruda cu familia lui Constantin Brancoveanu fost unul din cei mai apropiati dregatori ai acestuia. Afost ucis de turi impreuna cu Constantin Brancoveanurancoveanu. 41) PAPAGAIA - Ion Comnenul, un om foarte invatat. A fost adus de Gheorghe Duca in Moldova pentru educarea lui Constantin Duca, se numea Ion Papas = preot in greaca. Numele sau adevarat era Ion Molibdos. A plecat la Moscova unde a luat numele Comnen. Este numit Papagaia = papagalul pentru

ca era retor, iar Istoria Ieroglifica cuprinde numeroase atacuri impotriva retoricii si a retoricilor, inclusiv a lui Ioan Comnen. 42) COTOFANA DE EVROPA Petre P. Panaitescu credea ca e Anton Maria del Chiaro, secretarul italian al lui Constantin Brancoveanurancoveanu. Acest lucru nu e posibil pentru ca la 1705 acesta nu aajunsese in tara noastra. A ajuns abia la 1710. El este comparat ca "vrednicie" cu Papagaia. Pentru rezolvarea problemei, Ilie Tifescu cere sa se renunte la etimologie si sa se lamureasca "fiinta lucrului" Strutocamilei, pentru care propune o "jiganie filozoafa", gandindu-se probabil la Lupu Bogdan. 43) MAIMUTA - Antim Ivireanu. Asa l-a identificat Petre P. Panaitescu pentru ca ea se ocupa in opera de problemele de morala. Era un renumit invatat alTara Romanescarenumit pentru predicile sale moralizatoare. 44) PRIVIGHETOAREA - Ieremie Cacavela, fostul dascal al lui DIMITRIE CANTEMIR, considerat in Descrierea Moldovei "foarte erudit". Scurta sa aparitie in Istoria Ieroglifica ii da prilejul lui DIMITRIE CANTEMIR sa-l ironizeze pe fostul sau profesor ca retor cu "limba lata si la voroava neincetata". Libertatea pe care si-o ia fostul elev fata de maestrul sau constituie dovada ca DIMITRIE CANTEMIR iesise de sub tutela sa spirituala. DIMITRIE CANTEMIR se pronunta pentru puterea logicii "mestersugul mestersugurilor" dar concepe "operatiile logicii sub aspectul lor pur formal". Autorul deosebeste pe filozof, cel care cauta sa explice esenta lucrurilor, de dialectician, cel care manuieste arta logicii, manifestandu-si desconsideratia fata de acesta din urma. Urmeaza apoi un lung discurs al Vulpii. Acest discurs, prin care incearca sa-l discrediteze pe Lup, este pe drept cuvant considerat o "capodopera de siretenie". Intre Ilie Tifescu si Lupu Bogdan a existat o veche dusmanie inca de pe vremea domniei lui Ccantemir. Conflictul a izbucnit din pricina unei mosii pe ca Lupu i-a dat-o in sila lui Enache pentru ca se temea de el. Lupu a cerut lui Cantemir sa-l faca pe Enache vistier al II-lea, urmarind sa-l saraceasca, sa-i stinga casa. Cunoscand puterea marelui dregator al lui Cantemir, bierii l-au sfatuit pe Enache sa-i dea mosiile ca sa scape. Este f probabil ca DIMITRIE CANTEMIR face aluzie la acest conflict cand vorbeste de "zavisita veche" dintre cele doua animale. Simtind viclesugul lui Ilie Tifescu si stiind ca partida este pierduta pentru Cantemiresti, Lupu Bogdan dovedeste multa prudenta, motivand ca nu mai are ce spune deoarece "unde racneste leul" nu se mai aude vocea lupului. Discursul vulpii este impartit nemotivat in partea I si a II-a a lucrarii; Tifescu isi desfasoara argumentele dupa care Lupu Bogdan trebuia sa fie consiiderat filozof.