VIATA $1 DOMNIA

4
L

Barbu Dimitrie Stirbei

DOMN AL TER1I-ROMANE$TI .

(1849-1856)

DE.

N. IORGA

1
o
.
VA.LENI1-DE-MUNTE
2

TIPOGRAFIA (CNEAMUL RO.MA.NEO))

1940.
.
 La 11 Iunie 1849 sosia in Bucure§ti vestea
numirii noului Domn care trebuia sl urmeze in
Principat regimul Regulamentului Organic, im-
povarat Inca de prescriptiile Conventiunii abia
atunci incheiate la Balta-Liman, un locu§or
din apropierea Constantinopolef. El era sa cir-
muiasca numai §epte ani, pazind (Cu scumpg,
tate §i cu desavir§ire, Constitutia lui Chiselev
§i a lui Da§cov. La dreapta lui va sta comi-
sarul extraordinar al Ru8iei, §1 mai puternic
mai poruncitor §i mai gata spre ofense §i con-
stringer' decd chiar consulul de pang atunci ;
la stinga, uitindu-se piezi§ la celalalt suprave-
ghetor, va strajui comisarul extraordinar al Sul-
tanulur, deprins a vedea in Tara-Romaneasca o
provincie §i in acela cAruia i se mar zicea, din
respect pentru datina : Voevod §i Domn, un
simplu (guvernator). Pentru a se impiedeca in-
timplator o navalire a Ungurilor ce fierbeail Inca
dincolo de hotarul muntilor §i pentru a infrina
pe revolutionarii de acask cele douA Puterr
 4 N, 10110A

ce tineati friiele, singerindu-ne, eraii sa hraneasca

din sarAcia acestut pamint pgna la so- 6o.000 de
oamenT armatT, gi aceasta ford termen ho-
tarit : atita timp cit vor mai putea fi temerl cu.
privire la siguranta hotarelor si la linistea pu-
blica. Divanurile de mai innainte trebuiati inlo-
cuite prin adunarile cleruluT innalt §i boie-
rilor celor mai mad, maT nesupusi, maT cerbi-
cosi si circotasT. In aceste conditii, Domnul
muntean trebuia sä cse grAbeasca a dobindi
crescindele dovez1 ale imparatestir bunavointe
pentru bunele slujbe si lAudatele silinte 1. Asa
zicea firmanul de numire, pe care-I aduse in,
Bucurestil plinT de chipurile straine ale Turcilor
Asiel si ale Cazacilor DonuluT, tezrivagiul Meh-
med
La 16 'ale lunii, alesul PortiT §i al Puteril pro-
tectoare, fericitul care putuse placea gi Rusilor
gi Turcilor, ce-sT aratail dintiT in BucurestY,,mer-
gea la Mitropolie aproape fard alaiii $i in mij-
locul uneT marl tAceri din partea multimii strinse
la privelistea zadarnica a infAtisariT inch unur
Domn treator. In clAdirea sfintA se cetiaii cu-
vintele firmanuluT venit de la Imparatul pagin.
Vechea aclamatie cIntru multi anT sd trAiesti,
Maria Ta,, abia cuteza O. se ridice in calea
Voevodulul timpurilor celor maT grele. Oastea
de tail, asupra careia apasa greaua rgspundere
ca a pregatit si a sprijinit pang. la capat
 VIATA §I DOMNIA LTA BARDU D. §TIRBEI 5

carea din 1848 a tinerelor capete nebune, nu

se vedea nicairr. Nu se vedeail nicT uniformele
Tarulul, nicI ale Sultanulu!, cad se zicea ca
Domnul ceruse pentru dinsul o cinste care nu
i se putea da. Numa! Fuad-Efendi, comisarul
turcesc, §i colegul sail, Duhamel, vestit de mult,
in cuvinte de ura, pentru toata du§mania ce
hrania impotriva noastra §i pentru despretul cu
care se purta fata de nol, stateail insa. de fata
ca sa se vada de orl§icine de unde vine puterea,
li Duhamel, Francesul rusificat, care unia in
sine pacatele a doua neamur!, avea linga din-
sul pe un alt renegat, pe Kotzebue, consulul.
La 21, se facea apoT plecarea la Constantinopol,
unde a§teptail primirile oficiale ca pentru un
Pa§a de mina a doua, minile, multele mini In-
tinse de sus pentru pe§che§urT, pocloane §i ru§-
feturi, audienta la imparatul in haine europene,
in redingota §i fes, care stringea insa in el toata
trufia §1 siguranta de stapinire a innainta§ilor in
turbane marete. In cea din urma zi a luT Iulie,
noul numit se intorcea in sfir§it la Braila, Domn
deplin §1 adevarat. Atit de deplin §i de adeva-
rat, incit NicolaeMavros,supusul sail prea plecat,
dar director al carantinelor Dunarif in numele
administratiel ruse§tI, 11 opria In portul lipsit de
orice pregatirT pentru primire, it lasa fara lu-
mina, fdra hrana proaspata §i fail un pahar
cu apa rece, pe care ducindu-se sa.-1 caute ofi-
 6 N. JORGA

terul Vilara, ginerele domnesc, se impiedecl in

sabie §i cazu pe Intunerec In Dunare, de unde-1
scoasera intr'un tArziii, mort.
 CAP. I.

Familia §i tinereta lui Barbu tirbei.

 I.

Barbu Dimitrie StirbeT, nascut in 1795, asa

de aproape de inceputul until veac noil, ale
cArui aspiratir nu era sA le impartaseasca in
toate, era Zul marelui boier Dumitrachi Bi-,
bescu. Bibestir sInt un neam de boierinasi ol-
ten!, cari se ridica pe vremea stApinirii Aus-
trier in Banatul Craiover. LeagAnul for e in
Gorj, unde va fi trAit depArtatul strabun, mos-
neanul llibul, undeva pe plaiuri, intre teranimea
liberA, mindra a pArtilor acelora. La JupAnest1
statea, prin 170o, gAsim $i pe tatal sAtt,' Tudor
Bibescu, in veacul al XVII-lea , Mihaiii Bibescu,
boier de tail fAra dregatorie, facind hotarnice
§i alte trebi de mazil. Peste douazeci de ani,
stApini erati aic1 Ion, Dumitrascu si Constantin,
fiii, cu Anuta, a1 acelui Mihaiii, care a fost cA-
pitan, adecd dregAtor la hotare in vremile lui ;
o fats, Anuta, luase pe boierinasul Preda din
Hurez. SAulestii, Crasnarii eraii in numarul ru-
delor si vecinilor, cu cari se schimbail din rind
in cind pAminturile. Constantin a fost abia cpor-
 10 N. 1ORGA

Wel de judet', o boierie asa de mica, incit abia

se ridica mar presus de lipsa desavirsita a bo-
ierier. loan (t 1742), casatorit cu o Ca lina,
are un fiu, Stefan. si un altul care iea pe Ba-
lasa Argetoianu. Dumitrascu lasa putina mos-
tenire, impovarata de datorir, fetelor sale Anita
si Safta, dintre care cea d'intaiii lua pe un
Tutoianu, tot din Gorj 1. Smerite si slabe in-
ceputua pentru un neam care era menit sa
dea dot Domnr Principatulur muntean !
Acel care a facut cu putinta marirea Bibes-
tilor e Dumitrachi, fiul lui Stefan si fratele lur
Dina si Stefanica, a surorilor Balasa si Ca-
tinca. El se ridica rapede in a doua jumatate
a veaculur al XVIII-lea, cind Oltenia se Linea
acuma iarasr de Domnul din Bucurestr. Mar
ales dupa pacea de la Chiuciuc-Cainargi (1774
si noua rinduiala a lucrurilor, izbuteste sa a-
junga un om cunoscut, puternic si bogat. Ca-
satoria lur cu Ecaterina lur Constantin Vaca-
rescu, fiica de suflet a lul Barbu StirbeI2 (1794),
it adusese in legaturr de inrudire cu toata bo-
ierimea cea mare. La 1811 e in Divanul Cra-
iover. Revolutia de la 1821 it arunca deer in
pribegie ca Mare- Logofat al Terir-de-jos. Fu
I V. Studil §i docaniente, VI, cap. vi ; VIII, Pre Ian, vii;
XI, p. 221 si urm.
2 V. si genealogia Bibe§tilor, adausa la Begne-de Bibesco,
a rap. G,h. Bibescu.
 VIATA SI DONINIA Lill BASBU D. FIRM 11

printre cet d'intaid cari se incurnetara a se in-

toarce pentru a incunjura pe noul Domn de
Cara, Grigorie Dimitrie Ghica, ocrotitorul sail
de acum innainte. Dumitrachi fu facut Mare-
Logoat, Mare-Vornic, si averea luf cea insem-
nata it facu sa joace un rol in descurcarea de-
ficitulut terit. El traia inca la deschiderea raz-
boiulut celut nod dintre RusT si Tura, la 1828.
Mat statu in fruntea Divanulut desavirsitor al
Craiovet, pe vremea ruseasca, la 1829. Fratele
sad Stefan se urca numat pang. la rangul de
Stolnic.
Pe atunct un neam vechiii de boierr mart,
care se poate urmari pans la Postelnicul Stirbel
de care vorbeste o scrisoare a lul Mihaid Vi-
teazul, era in decadere. Vornicul Barbu rama-
sese eel din urma din linia de capetenie a
Stirbeilor, pe linga care se intilneste ramura
Stirber-Draganescu, represintata pe la 1820 prin
Fotachi si Ionita. Barbu fusese pe rind Sluger,
Serdar, Clucer, in tinereta, Vistier in 1803,
apot el luase Vornicia cea Mare. Traia inca
in 1805, cind era privit ca un batrin cum se
cade, cu cpraxis de economieD, dar el nu ajuta
revolutia. TO facu diata sad testamentul abia in
i81 1 ', si mat trai un an si unsprezece lunt.
Inca din 1815 se vindea la mezat, de vaduva,
1 Vezi-I in anexe. Pentru familia 5tirbeI §i notele ce
se dad in Prefata vol. VIII din Shultz f 1. documente.
 -12 N. IORGA

Ecaterina, mo§ia lui, Mosti§tea din Mehedintr,

pentru cheltuielile de pomenire. 0 cumpara
Dumitrachi Bibescu, care stapinia acum. in
numele fiului sad celui ma! mare, §i Cepturoaia,
temeiul, cscaunul, stapinirilor familiel stinse,
viteazului neam al Buze§tilor de la care tirbei
o primise, ca de la ni§te innainta§i §i rude de
singe.
$tirbef, Oltean §i el, traitor mai molt in Craiova,
botezase la 1796 pe cel d'intaid flu al lul Du-
mitrachi Bibescu. Mama lui Barbu era, cum
am spus, o Vacareasca, §i numele lui de botez
aminte§te pe Barbu Vacarescu cel d'intaid, dar,
cum am spus iara§1, ea fusese crescuta de $tirbei,
care o §i cununase cu Bibescu. Deci Stirbei,
neavind copii, lass prin diata sa lui Barbu
Bibescu §i numele de familie, precum §i oare-
care parte dintr'o mo§tenire cam ingustata §i
primejduita, anume : Cepturoaia sad Ciutu-
roaia, Curti§oara, zisa. §i Dobretul, Barbe§tit,
a§ezate toate trei una lingl alta. Barbu Bibescu
$tirbei avea un frate mai mic, Gheorghe, un
mezin Iancu §i, de la unchiul sad, Stefan, un
war, Nicolae, colonelul de me amid.
II.
Copilaria lul Barbu $tirbei se petrecu intreaga
la mo§ii sad in Craiova, parintele sad hind pains
in ultimil ani al vietil lui un boier oltean.
 VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 13

Adesea el era infatisat de tatal cel adoptiv 1a

rude si cunoscuti. Astfel, in 1813, fiind un pro-
ces pentru mostenire intre Barbu Stirbei cel
.tinAr ei nepoatele batrinului, din surorile lui,
Uta Grddisteanu ei Stanca Pirscoveanu, epis-
copul de Rimnic, Galaction, arata ca g mai
nainte de plecarea Sfintiel Sale din Bucuresti,
intru una din zile, mergind spre vedere 3i luare
de zioa-buna la raposatul Vornic Stirbeid, unde
era si.dumnealui Logofatul Bibescu cu sotia
cu copilu' dumnealul Barbul, ail zis raposatul
copilului sa-i sarute mina, cum si Sfintiet Sale
au zis sa-1 blagosloveasca si sa-T ureze ca sl
traiasca sA se procopseasca, fiindca este epar-
hiot al Sfintiet Sale. Asijderea au zis raposatul
Sfintiei Sale ca au facut pa acest copil fecior
de suflet si ail dat sclitada dumnealul, ca. sa
81 numeasca Stirbeiti. Insa nu numai atunci
i -au zis, ci §i alta data, cind s'ati dus la dum-
nealui spre vedere s'ad intimplat a fi §i copilu'
acolo, asemenea cuvinte 1.,
Innainte de anul 1821, era la Craiova o scoall
de greceste, intemeiata de Alexandru-Voda
Ipsilanti, odata cu multe altele ; o scoala slo-
veneasca intocmar ca 4i cea din Bucuresti, fu-
sese infiintata din nod la 1796, tocmai anul
nasterii lui tirbei, dui:4 ce ea se inchisese din
1 Act de judecatg, din 10 lulie 1814, in Arhiva tirbeT.
 14 N. IORGA

pricina rasboiului §i a ciumei. Ca orice boier

din vremea sa, viitorul Domn §tia grece§te, insA
cuno§tinta acestel limb! va fi capatat-o el in
casa, de la un dascAl particular. Tot astfel va fi
dobindit cele d'intliii notiuni de frantuze§te.
De un timp, boidrii incepuserA ail trimete
fii! la Paris. loan VAcarescu, un FA.lcoianu cl-
latorisera intr'acolo Inc din 1804. In 1829,
dintre cei dol boieri can stateaii in Divanul
oltean linga Dumitrachi Bibescu, Nenciulescu
§i lordachi Golescu, fiecare 41 avuse copiii la
studii cinlluntru,, adeca (in afarA,. A§a facu
§i Dumitrachi cu tustrei copii! sal. El poate
sa fi fost chiar cel d'intAiti care a urmat, in
Oltenia, noului curent, caci Brailoiii, viitorul
jurist, nu se gAsia in Svitera decit pe vremea
razboiulur din 1828'.
Din scrisorile lui BrAiloiii, din calatoria in
Europa a lul Constantin Golescu, se §tie la ce
invatAturA mergeaii pe atunci tineri! no§tri. EY
nu urmail la UniversitAtI, unde mai era apo!
§i o viata liberl §i libel-all care punea pe gin-
durI pe pArinti? ci stateau intaiti ca intern! in
Colegi!, unde mat primiad lec %i! §i de la cite
un preparator. Ca Brailoiii, cu bucurie tinerii
scriail acasa a Ohl acum logica, economia po-
1 V. Documentele Cantacuzinilor, lstoria literaturit
romine in veacul at XVIII-lea §i Hurmuzaki, X, tablele.
 Vint. I DOMNIA LUI BARBU D. STIBBEI 15

Mica, dreptul, limbile latina §i greaca, algebra,

geometria, $i, neaparat, pe linga toate aceste
stiinte, si arte : musica, pictura, dantul. Cite
unul urma la vre-o scoala innalta, fail a fi in-
scris, cad n'avea inca dreptul la aceasta. El
visaii bacalaureatul cel mult sail vre-o cariera
diplomatica in serviciul Turciet.
$tirber urma astfel, stind intr'un Colegiu,
cursurile de acasa ale mat multor profesort :
unul din eT, Thurot, IT da un atestat pentru
filosofie la 17 Novembre 1819. Cam tot pe atuncT
el facuse sa fie primit in loja francmasonica
din Paris. Tinarul se infectase dee! de ideile
liberale, ce stapiniati- la Paris pe acea vreme,
§i el ist va fi zis ca si Brailoiii : t Acum vad
mat mult nedesavirsirea §i viciile organisarif
noastre sociale ,
Abia in 1826 el era intors innapoi in Cara si
cu acest an, in care el implinia vrista de fret-
zee de ant, se incepe cariera lut de functionar
si de om politic. Deocamdata !ma, el era dre-
gator dupa vechiul regim patriarhal.

Fu numit Vel Caminar de Domnul national

Grigore Ghica, si primi de la acesta unul din
locurile de ispravnic al judetulur Vlasca. In
acelasr an el izbuti sa fie stramutat la Ilfov, ceia
 46 N. IORGA

ce-I ingaduia sa locuiasca la Bucure§ti. In dot

an! ce mai trecura pans la razboid, tindrul $tirber
innainta /Ana la Cluceria cea Mare, care era
pe atunci, ca §i Marea-Caminarie, numal un
titlu onorific. N'avea Inca pe departe insem-
natatea §i perspectivele fratelui sad mai mic,
Gheorghe, care Meuse politica la Bra§ov, im-
preuna cu ceilalti tineri, pe vremea pribegiel,
tinuse, in 1827, o cuvintare frantuzeasca inna-
iii.tea ambasadorului rusesc Ribeaupierre §i prin
casatoria sa cu Zoe Brincoveanu, era Oita§ la
mo§tenirea averii vestite a acestui boier.
Pe vremea ocupatiel ruse§tf insa, se parea
ca el va trece innaintea fratelui sad, decit care
se arata mai simpatic, mai potrivit pentru admi-
nistratia moderna, mai harnic, mai om de is-
prava, intr'un cuvint.
Inca din Maid 1828, indata dupa ocupatie,
el e trimis innaintea comitelui Palin, cel din-
taiii president plenipotentiar al Divanurilor ro-
mane§tf. Peste citeva zile, capata §i sarcina de
a se ingriji de trecerea trupelor ruse§ti, fiind
astfel un comisar al terii pe linga comandantii
lor. Grija nu era mica, §i trebuiail multe insu-
§iri de dibacie pentru a se putea intelege cu
oameni cari avead fata de not sentimentele de
covir§itor dispret ale generalilor ru§I din acel
an de necrutatoare navalire.
Toate functiile ce se incredinteaza lur Stirber
 VIATA §I DOMNIA LUI BARDU D. §TIRBEI 17

in acest timp de incercare sint cam de acelasT

fel. Cererile rusestT nu maT conteniaii, °stile
strabateati tara in lung si in lat ; prin rechisitia
vitelor de munca, prin luarea la caraturl si sa-
lahorie a muncitorilor cimpuluT, recolta nu putea
fi decit neindestuldtoare ; multi dintre boierX
fugiati. Vistieria era mai mult goal si, cit de
piing. sa fi fost, pare ca tot n'ar fi ajuns. LuT
*tirbei i se dadu in 1829 locul de al doilea
Vistier si sames al VisterieT adeca locul de
Vistier de fapt, precum ar fi astazT secretar ge-
neral al MinisteriuluT de Finante, in locul
Hatmanulul Vilara, dintr'o familie care stia totusY
se umble cu baniT.
Inca in acest an se alcatui comisiunea care
trebuia se dea aminduror terilor acele c asaza,-
minturi indeplinitoare, neaparat trebuincioase
pentru orinduiala si aducerea intru bung stare
a acestuT pamint ,, care ail primit numele de
Regulamentul Organic. Comandantul rusesc, care
era pe atuncY Jeltuhin, dadu sarcina de refe.
rendar lul Barbu tirbeT. El avea sa pregateasca
tot lucrul, sa dea forma definitive hotaririlor si
sa stea in necontenita legatura cu represintantir
imparatestI, supt privigherea §i cu invoire cd-
ror se urmail toate lucrarile. Tot Regulamentul
Organic s'a alcatuit bucata cu bucata supt ochiT
fur, si nimenT nu putea fi mai potrivit pentru
ca sa-1 aplice.
 48 N. 1011GP.

$i in aceastA misiune, el multdmi pe totr si

se deosebi prin insu§irile de capetenie ale vietil
sale : co deosebitA osirdie §i folositoare oste-
neap. I se dAdu ca rasplatA, in cele din urmA
zile din acela§1 an, locul de Vornic de Politie.
Titularul avea datoria de a privighia asupra
ora§ului de re§edinta, fiind astfel, in aceia§l per-
soana, §i Primar §i Prefect de politie. Simt de
gospodarie §i energie harnica se cereaii de o po-
triva dela dinsul. Era, astfel, o dregAtorie bine
platitA §i care putea imbogAti §i pe alt cale
decit a veniturilor ingaduite. $tirbei incepu prin
parasirea chiar a veniturilor acestora, mArge-
nindu-se a priori leafa fixl de- 950 de le! pe
luna, vre o 30o de francr de astazr. Dar ceru
ca §i zapciil sal sa.-§T aiba plata hotAritA, pentru
a li se taia gustul, indatinat, de hrapire.
In curind conducerea Principatelor o capAta
un om destoinic, luminat, cu un spirit de orga-
nisatie superior. Gene! alul Pavel Chiselev era
un Frances prin cre§tere, precum era §i Stirbef.
Ideile liberale nu-1 speriau, Si era bucuros cd
le poate aplica undeva. Se gindia, ce e dreptul,
ce bine ar fi pentru nor daca ne-ar anexa Ru§if,
dar de la o vreme mila pe care o simtise pentru
Rominf se prefAcu intr'o iubire Orinteasca.
Aspru administrator, socotitor cinstit al bandur
sarmanilor, om de gust, el a facut mult bin in
mijlocul nostru. Partile cumin §i bineBcat are
 VL&TA SI DOMIXIA LUT I3ARBU D. STIRBEI 19

ale RegulamentuluT Organic, pe care se poate

zice cd el cel d'intaid 1-a urnit din loc, cad
I -au facut in mare parte boieriT nostri, potrivit
cu dorintele cele vechT ale clasei lor, se dato-
resc decT i indemnuluT sail.
Chiselev nu putea gasi decit cu gred oamenT
cari sd raspunda dorintelor sale. IT trebuiati, in
adevar, tined deprinsT cu lucrul sistematic, de
o loialitate desavirsita gi tara scope egoiste.
In Moldova el alese pe un Nicolae Canta, in
Tara-Romaneasca el avu norocul sil gaseasca
pe Stirber. Din Iasi, la 22 Maid 183o, el it numia
Ministru de Interne, in Divaliul Savirsitor,, $i
numirea era intemeiata pe ciubirea bineluT pu-
blic si purtarea onorabilil ce ad deosebit tot-
deauna, pe noul ministru. Chiselev nu era un
om darnic in complimente, 1i corecta luT fran-
tuzeasca din al XVIII-lea veac oglindia drept
sentimente sincere.
Stirbei 'Astra in acelas timp titlul sad de
Vornic si era impodobit cu Ordinul Sf. Ana, pe
care-1 meritase slujindu-sT tara, pe cind altix it
capatad pentru ca o trildase. In 1831 el Intra,
impreuna cu doT colaboratorT obscurT, cari nu
putead nicT sa-I ajute, dar nicT sa-1 stinghereasca,
in Eforia 5colilor, care trebuiau prefacute cu
desavirsirepentru tnt&ia oara dupa reforma lur
Alexandru Ipsilanti, veche de maT bine de cin-
zeci de an!. Peste citeva sAptaminT, iata-I $i se-
 20 N. 10FIGA

oretar al Guvernulur §i membru al noulut Sfat

Administrativ, care urma Divanulur Savir§itor.
De aict trecea in 1833 la demnitatea, Ia sar-
cina si la rdspunderea de Logofat al Trebilor
Bisericeer, fiind acum un adevarat Ministru al
Cultelor §i Instructier Pub lice. Inca °data Chi-
selev II multamia pentru priceperea neobosita
cu care indeplinise pana atuncr atitea 'delicate
Indatorirl' Si, pomenia in deosebr aducerea Ia
indeplinire a Regulamentului Organic, care ca-
zuse, cum era §i firesc, in sarcina lur. 'Nea-
dormitele osteneliv §i "printipurile de cinster
erau amintite §i intr'o adeverinta deosebita din
partea presidentulur-plenipotentiar, a viceregelur
terilor romine. Decoratia Sf. Stanislav sosia
din Petersburg celul mai bun functionar din
amindoul Principatele. Meritele pentru apro-
visionarea oeilor erati puse alaturl cu acelea
fata de noua lege §i fata de §colile reorgani-
sate. Dupa inset scrisele lui Stirber, putem ve-
dea in ce chip intelesese el aceste doua misiunr
din urma, precum §i ce parer! I I facuse, intr'o
indelungata experienta, asupra celor mar bune
mijloace pentru a aduce propa§irea patrier sale.

In 1834, la plecare, Chiselev ceruse ajutato-

rulur sati de capetenie o dare de sama corn-
pieta a muncir pe care o indeplinisera impreuna.
Stirber dadu o lucrare precisa, cumpatata, bo-
 VIATA §I DOMNIA LU! BARBU D. STIRBEI 21

gate. In tot felul de IlmurirT, IntovarAsita de

statistice pretioase. Ceva ma! bun decit atita
nu s'a scris asupra vechiulu! regim, asupra con-
stitutier noun $i asupra imprejurarilor in care
acela fusese inlocuit cu aceasta.

5tirbef n'a fost niclodatA un entusiast, nicl un

vorbaret, $i putinT ()amen! ail patruns vre-odatl
in intimitatea cugetulu! $i a vieti1 sale. Traia
in mijlocul dusmanilor, $i aceasta o stia foarte
bine ; in viata luT n'a avut un adevarat prieten
sail un ajutor sigur la lucru ; din fire el era
sfios, $i educatia lui desAvirsita izbutise numa!
sa impace aceasta sfialA cu demnitatea innal-
telor dregatoril $i a situatie! supreme. IubitoriT
de frase, de declamatiT, de dibaci! retorice $i
de avinturT poetice ar ceti in zadar raportul
din 1834, In care n'ar afla nimic dui:4 gustul lor.

insa orIcine- s'a deprins el insusT nu lucrul

sistematic, fAcut cuminte, in fiecare zi, in ye-
derea unuT scop bine ales si care nu se maT
schimbA nicIodata, oricine a invatat a-sT sta-
pini gindul $i a-$1 InfrIna cuvintele, orYcine a
elstigat stiinta de a se expri ma potrivit cu toata
cuviinta $i cu raspunderea sa intreaga, orIcine
a gustat si el bucuria de a vedea indeplinit un
lucru. urmArit multA vreme cu toate puterile
sufletuluT $i cu toatA jertfa ttupuluT, acela va
 22 N. IORGA

fi recunoscAtor lui Barbu *tirbeT ca. a scris

astfel aceste pagini.
Ele nu sint numaT o constatare, ci si o cri-
tica ; una ei alta merg totdeauna alaturT. Vechiul
regim e analisat judecat in toate infatisarile
i urmarile sale. AcestuT cercetator cinstit nu
i Se pare nicT ca teranul ar fi lenes si nepri-
ceput, nicT ca boierimea de tara ar fi fost ne-
trebnica afundata in vicil dintre care cel mar
mic ar fi toropirea orientala. El gaseste rau
siqemul, care nu vine nicl de la Nicolae Ma-
vrocordat, nicr de la orrcare altul dintre Fana-
riotiT pe cari el nu-1 numeste astfel, ci care s'a
desvoltat istoriceste. Lipsa de rindaiald e cusurul
cel mare, din care vine nedreptatea, reaua gos-
podarie, Impiedecarea orIcarui progres. Hos-
podariT strainT, n'aveail nicTo norma in cirmuirea
for : aceasta o vede gi o spune $tirbei ford sa
poata descoperi insA motivele, care sint datina
patriarhala, pe care n'o pot indepliti binefa-
cator decit mini curate $i parintestI, i apob,
de an. pal te, cererile neaparate ale Turcilor,
adust de alte imprejurari sa se hraneasca nu-
mar i numal din munca noastra. Fata de acestt
HospodarT nu mai este acuma nicro neatir-
nare, a nimanui : teranul e rob, de si n'ar trebui
sa fie ; rob al abusurilor si al tuturor acelor
cari le represinta. Boierul, care $i acum ar avea
o frumoasa chemare pentru pastrarea dreptu-
 VIATA SI DOMNIA LUY BARBU D. FIRM 23

rilor teriT si desavirsirea arm9niel sociale, atirng

intru toate de principele grec. El it tine prin
rangurT. prin dregatoril, prin impartirea de
scutelnicI $i poslusnicl, un izvor de bogatie
pentru cine1 are, prin dreptul sail de a ho-
tail cu de la sine putere orTce procese noul
si de a invia orlcind pe cele vechT, care se
credeati inchise. Dregatoril mar mid vin si se
duc, el se fac platitl de popor, de cbietul te-
ran ,, care-1 iarta pentru cite indura. de la dinsir.
Conruptia in aceasta administratie fara cadre
fixe si fail potrivire cu schimbarile timpuluT
e fail indoiala mare, dar aceasta nu inseamna
ca slujbasif ar fi in sine ral. El citeaza faptul
c slujitoriT cari stringeau birul de la liude si-1
aduceau la sames, nu s'ail infruptat nicTodata
din pungile de banT ale Cirmuiril. Dar in astfel
de conditii ca ale timpurilor de panel la 1829
nu. se pot avea dregatorl de isprava, cinstitI si
crutatorr.

0 reformg era neaparata : o reforma, nu o

revolutie, nu o rAscoala, ca a lul Tudor, in
care $tirbel vede numal un act de desperare
din partea teranimil. inlocuirea (Hospodarilor
strainl, cu cl-lospodarI de tail, nu ajunge, si
el aduce innainte socotelile Vistieriel din. 1827
ca A. se vadd ce bine samand cu acelea din
1818, cind se codificase intru citva sistemul cel
 24 N. IORGA

rail. Era, deci, 4 o nevoie absoluta de a cladi

din temelie dupa un plan mu,.
Aceasta s'a acut, multgrnita luT Chiselev, pe
care scriitorul 11 laudg tare si din convingere,
ail frase, ail lingusiri, ara pomenirea lega-
turilor sale personale cu dinsul. Regulamentul,
in toate partile sale, i se pare o opera ideala,
a carii aplicare in scurtul termin de la 15 No-
vembre 1829- pang la i-iti Iulie 1831 i se inati-
seaza ca o uimire. Pe rind se arata toate insu-
sirile si ImbunatAtirile acute : in ele s'ar cu-
prinde tot binele de care avea nevoie acel popor
romanesc, c mult1 vreme clevetit si rgil cunoscut,
si care n'a avut poate alta vina decit de a se
fi lgsat prada celor ce avea interes sa -1 injo-
seasca. c Teranul muntean,, scrie raportorul
optimist, codinioarg cea mai nenorocita fiintl,
este astgzi cel mai fericit poate din clasa lui.,

IV.

Acest raport a fost scris innainte de alegerea

unu! noii Domn. Stirber avea, ca si fratele sail
Bibescu, ambitia sa fie acel Domn, dar el nu
izbuti, fiind Inca unul din boierii finer' al terif,
ca unul ce nu atingea nici vrista de patruzeci
de ant. Fu numit Alexandru Ghica, fratele mult
mai dnar al batrinulur ce parasise Scaunul
muntean in 1828 la navalirea Rusilor. Noul
 VIATA SI DOMNIA LUI HAMM D. FIRM 25

Alexandru-Vodg jura asupra Regulamentulul

Organic, in redactarea cgruia el n'avuse niclo
parte, si la 14 Octombre 1834 el mergea la bi-
serica Curtea-Veche, unde se facu cu o pompg
strAlucitg ceremonia sfintirif 1. Adunarea Ob-
steasca era strinsg in Bucurestl, gata de lucru
supt calguzirea unul nou stgpinitor. In mijlocul
el ill ceti, peste citeva zile, la 16 Novembre,
raportul sAil despre cler si scoll Stirber, ca Mare-
Logofat al Trebilor BisericestI. In aceasta cu-
vintare, care se tipgri la tipografia lul Eliad 2,
se aratg intreaga opera de cultura indeplinitg
de dinsul.

In cele d'intaid timpurl ale navglirif Rusilor,

scale se inchiseserg. Niclodata aceste scoll noun
romanesti nu fuseserg tocmal temeinic asezate,
fiind mai mult Indemnuri pentru viitor. Manas-
tirile, bisericile se darapanali in pargsire. Cele
neinchinate nu se bucurail de niclo Ingrijire
deosebitg, iar cele ale cgror veniturl imense
mergeall la Locurile Sfinte ale alugarilor gr&1

1 Hurmuzaki, X, D. 466. Rapoartele prusiene de acolo

sint intrebuintate in aceasta lucrare pe linga cele doul
volume ale mete privitoare la tirbel-VodA : Corespon-
denta 1ui tirhet -Voda (Bucuresti, 1904) si illarturit
istorice privitoare la viafa ti Domnia lui tirbet-VotItt
(Bucuretd1, 1905).
2 Reprodusli acorn in 2Ifarturii isoorice, cap. penultim.
 26 N. IORGA

tinjiail de preot, de slujbl, ba chiar de cope-

reminte. In raportul general, Stirbei scria :
(Halal de manastirea in care se mar gase§te o
candela aprinsd innaintea altarului ! Halal de
biserica in care and citeva fl.clii §i unde un
preot in zdrente, neplatit, mar vine sd ceteascl
Li turghi a !
Destrdbllarea i§i pierdu drepturile in timpul
Ministeriului omulul de isprava care vorbia acum
membrilor AdunArii. Preotil hirotonisiti pentru
un bac§iq §i flra niclo cuno§tinta de carte, la
Vidin sad aiurea, pe la Vladicii greci din Bul-
garia, furl inlaturati §i pu§i la bir cu teranii ;
in niciun sat nu se ingaduira mar multi de dor
preotr, statorniciti .de protopop, de proprietarf
§i de juratil satului. Seminare pentru pregatirea
preotilor cu carte incepurd sl functioneze, pe cind
innainte de aceasta nu era decit un singur se-
minariu, in Moldova, al Mitropolitulul Veniamin.
0 reparatie a bisericilor §i manlstirilor incepu,
din nenorocire flrl a se respecta, din ne-
§tilnta §i lipsd de mijloace §i de oameni, vechea
for infati§are ; se incepu cu Bistrita, care fu
cladita din nod pe ruinele vechiulul laca§, §i
se urma apor, pina dupa anul 1850, cu Arnota,
Tismana, Dealul, bisericile bucure§tene Curtea-
Veche §i Sf. Spiridon Nod. Eforiile bisericilor
din ora§e trebuiati sä dea seam de veniturl
innaintea primarului, sad, cum se zicea atunci,
 VI trA §1 DOMNIA LUI BARBIT D. STIRBE1 27

4 maghistratului,, §i numaT in fiinta acestuia §1

a LogofatuluI BisericiT se puteati arena. acum
aceste veniturT. Datoriile manastirilor neinchi-
nate full platite. Cu toata impotrivirea egu-
menilor grec!, eT furl silitT sa se supuie unor
masuri de indreptare, ca arendarea mo§iilor pe
cite trey anT numaT, §i fall plata de innainte,
renuntarea din partea for la protectia §i juris-
dictia strains, crutarea padurilor. Casele de
binefacere, spitalele, furl a§ezate pe base trai-
nice, §i se hotari cladirea a Inca trel spitale.
In sfir§it, discursul tinut de *tirbef la Cole-
giul Sfintul Sava, in ziva de 13 Septembre
1834, cind se deschideau, in Domnia cea noun,
cursurile acelel §colT, ne lamure§te pe deplin
asupra organisarir invatamintulur. $coli primare
cu treT clase in doT anT §i cu o a patra de
§coall primary superioara furl raspindite in
Cara, de §i numaT in ora§e, incepind. astfel acum
intaia§1 data invatamintul popular. Dupa ace-
la§1 regulament din 1833, se adaugisera Colegil
de umaniore, dupa modelul celor din Franta.
Ele aveail ss dea in §ese anT cuno§tinte de
istorie, geografie, aritmetica, gramatica, in cursul
inferior, Cursul superior, de ft-el clase, avea in
program istoria universals §i retorica, limbile
greaca, Latina §i ruseasca, pe lingl urmarea
limbiT francese, inceputa Inca de la clasa intaia,
§i in sfir§it desemnul. (Cursuri complementarek
 28 N. IORGA

eraii un inceput de Universitate ; ele priviaii

filosofia, dreptul §1 matematicile aplicate. Un
pension fu pus In Bucure§tl unde Colegiul
functiona complet, pe cind in Craiova erail
numaY patru clase supt conducerea Ardelea-
nului Gheorghe Pop. Organisatorul cel d'intAiii
al InvatAmintuluI romAnesc noti socotia la 3.000
numarul §colarilor. $i, cu privire la scopul pen-
tru care el invataii, el se exprima in aceste
cuvinte deosebit de frumoase : 'Resultatul cel
mai mare al organisatiel §colilor de acum este
cA toate invataturile se urmeaz1 in limba ro-
maneasca. Resultat nepretuit, care singur poate
insufla un caracter nationalz §i tinArul, instrainat
pentru indeplinirea invAtAturiI sale, va 'Astra
In sine, in tot locul, ne§ters acest sentiment
de nationalitate.,
i astAzi putem aplauda aceste cuvinte ale
until om. de bine !

In cuvintarea sa de la Colegiu, ca §i in ra-

portul sail catre Adunare, tirbel laudase per-
soana nouluI Domn, ca pe unul ce, cpalruns
de innalte sintimenturl §i plin de dragoste pen-
tru binele ob§tesc, este chemat, la aceastil epocA
Insemnatoare,spre a statornici drepturile acestel
teri §i a ridica din a sa amortire numele ro-
min'. Alexandru-Voda nu-1 Msg. multil vreme
sl slujeasca Statulul in ramurl din viata pu-
 VIAJA SI DONINIA Lill BARBU D. STIRBEI 29

blicA pe care le cunogtea aga de bine. Om foarte

banuitor, el voi sa se incunjure de minigtri cu
total sigurr. 0 crisg fu provocatg astfel prin
vointa luT, in Ianuar al anulur urmgtor chiar :
Iordachi Filipescu, Nenciulescu gi Stirber se
duserg ; local acestur din urma fu luat de foarte
bdtrinul Scarlat NIihailescu, care n'avea, de sigur,
insugirile trebuitoare pentru a duce mar de-
parte organisarea invatAmintulur national gi
modern.
Fostul ministru igT puce candidatura la ale-
gerile pentru noua Adunare Obgteascg, gi el iegi,
in Decembre 1836, in fruntea color dougzecr
de deputatT a! Bucuregtilor. Aceasta izbindg. Ii
apropie de Domn. 0 noun crisg ministeriala
izbucni, gi ea se prelungi mar multa vreme. In
Iunie 1837 ea fu resolvatg, gi minigtrir eel nor
furl Constantin Cantacuzino, care ajunse Cai-
macam la 1848, Constantin BAlaceanu, caruia
i se incredinta Logofetia Bisericeascg, pgrasita
de bgtrinul er titular, Alexandra Ghica gi Stirber.
Mihar Ghica, fratele Domnulur gi intemeietorul
Museular pe care Logofatul Scolilor 11 anunta
la 1834, ramase la Departamentul Trebilor din
Launtru. Lur Stirber i se dgduse Dreptatea sail
Justitia, gi cel ce criticase cu asprime inceti-
neala procedurir vechiulur regim avea acum
prilejul de a aduce o indreptare. Decretul dom-
nesc de numire are data de 15 Iunie.
 30 N. iORGA
..

Stirbel a tiparit in 1840 o dare de seams a

Ministeriulur sail : el arata ca a redus procesele
la a treia parte din numArul enorm al celor ce
gasise Inca pendente, ca a inceput prin Condica
de comert traducerea kgilor noul din frantu-
ze§te §i ca a facut sa innainteze incepatoarea
§coala de drept, ale aril temelil tot el le
pusese. In tot acest timp, el e foarte bine privit
de Domn, care-1 capata de la Poarta, in 1838,
§i decoratia cea mare a TurcieT europenisate :
Ni§am-Iftiliar. Cind, in 1837, el vorbise de a-§I
da demisia, pentru neputinta in care se gasia
de a infrina pe to vinzatoril de dreptate, Dorn-
nul se impotrivi, §i, din partea lul, noul consul
rusesc, Rucman, IV dadu toate silintile pentru
a-1 'Astra in Ministeriii. El era socotit ca c miezul
Ministeriuluf,, spune un consul, care it nume§te
aiurea : tun functionar integru, luminat §i care
voie§te binele public,.
Dar in 1841, anul complotuluT, bulgaresc dela
Braila, Ghica, atacat cu invier§unare de o opo-
sitie puternica, compromis in ochil Turcilor §i,
de mult Inca, ajuns antipatic Ru§ilor, se apropia
vadit de sfir§itui Domnie lur. $tirber nu voi
sa ramlie ling-a dinsul pans in ultimul moment,
intre altele §i pentru ca intelegea sa-§T puie din
nou candidatura la tron. El ie§i deci din Mi-
nisteriu in Iunie 1841 .5,i plea. in strainatate.
Motivul ce aduse innainte era bodia §i grija
 VIATA SI DONINIA LUI BARK) D. gIBIILT 31

ce datoreste educatier copiilor slT. Boa la poate

sa fi fost reala. Iar copii! saT, Gheorghe si Ale-
xandru, nascuti din casatoria cu Elisaveta Can-
tacuzino din Moldova, casatorie incheiata Inca
innainte de 1828, eraii destul de marl pentru ca
sa poatA incepe pentru dinsir vremea studiilor
in Paris.

La noua alegere de Domn in 1842, dupa c,a-

derea luT Ghica prin destitutie, reusi Gheorghe
Bibescu. $tirber nu mar era acum peste hotar,
§i-1 gasim in tara Inca in Iunie 1843, cind. lud
locul luT Teodor Vacarescu ca Ministru de In-
terne. Acest post it tinu el mar multa vreme,
conducind de fapt masurile de administratie
din toata Domnia fratelul sail, precum condu-
sese reforma justitier in tot cursul stapiniril lu!
Alexandru Ghica. In 1844 it vedem mergind la
Braila cu inginerul Balzano pentru lucrarea unul
cheiii gi construirea unel flotile carantinare. Tot
atuncr el se gindia sä aduca in tail 500 de or
merinos din Silesia pentru imbunatatirea rasel
indigene. Unit cu varul sari Nicolae Bibescu,
el punea la dispositia importatorulur un capital
de 6.000 de galbenr 1.
La 1846, in Iunie toate numirile sale sint
din luna Iunie Marele-Vornic Stirber era in-

1 Hurmuiah., X, 1. 48.
 32 N. lORGA

naintat Mare-Ban, dar ministeriul sail se min-

tuise. Astfel el n'avu niclun rol fats de revolutia
de la 1848, pe care o privi cu neincredere
pentru tined §i cu indiferenta fats de guvernul
care cazuse. 0 singura data numele sail nu e
pomenit in aceste imprejurarr. Totu§I se pare
ca el nu parasise tam. Cind fu vorba sa se nu-
measca un Caimacam, el nu rivni aceasta si-
tuatie, care fu luata cu bucurie de fostul sad
coleg de Ministerid, Constantin Cantacuzino.
Cind insa fu vorba sa se aleaga un Domn, el se
presinta a treia oars §i inlatura pe Cantacuzino
ca §i pe Ghicule§tY. Ii impusera Ru§iI, adeca
Duhamel : ace§tia trebuisera sa primeasca pe
Alexandru Ghica, pe care-1 scoasera, apoI el
admisera pe Bibescu, mar simpatic boierilor,
care se lasa sa cada ; acum, cind avead puterea
ce trebuie pentru a numi, el* se gindisera la
colaboratorul luf Chiselev, pe care-1 intelegead
ca pe un ve§nic colaborator al politicel ruse§tI
in Orient.

In aceasta insa el se in§elail. tirbel se in-

cerca de la un capat al DomnieT sale la altul
sa domneasca a§a cum it indica simtul sad de
corectitudine, datoria lul de om §i de Domn.
Iar la sfir§it el 1§1 indeplini fati§ §i datoria de
Romin, in intelesul cel nod §i mare al cuvin-
tulul.
 CAP. IL

Domnia.
 I.

Cea d'intaiti mare greutate a Domniel noun

era presenta, apAsarea ruinatoare §i umilirea de
toate zilele a armatef de ocupatiune.
Dupa Invoiala de la Balta-Liman, acea mare
oaste straina de Turd §i Rue trebuia sl stea
la no! in intregime, atita timp cit va fi la hotar
primejdia revolutionarl ungureasca. Turcit nu
se schimbag ..§i nu se adaugiail ; ef erail im-
partiti in BucureeT §i Craiova, dar §i In alte
localitatT, supt comanda supreml a luT Omer-
Pa§a. Acesta, un Austriac turcit, ramas in mo-
nogamia veche cu c Dciamna Omer-Pa§a,, era
un Wean cinstit, care tinea discipline destul
de buna §i ingrijia bine de regimentele sale,
care, hranite cum trebuie §i a§ezate multamitor
in corturT saii cvartire, n'aveail nevoie sA des-
poaie §i sä supere lumea. Generalisimul avea
insa pi catele sale : era de o neinchipuitA trufie
§i, incredintat cl el, Omer-Pa§a, e in stare a
da Sultanulul biruinta impotriva orTcarif oeiri
europene, nu putea privi decit cu despret pe
 d6 N. IORGA

Domnul terir insusr, in care nu voia sl vadA.

decit un musir dintre cer mar nor, deer, fata de
dinsul, un inferior. Dreptatea romAneasca nu con-
simtia sA o recunoasca, si cine dintre locuitorf
i se parea vinovat, era bAtut militAreste la scars,
fOra nick, formA de intrebare a autoriatilor
noastre. °data Aga, prefectul de politie, care
era ginerele Domnulur, Plagino, poruncise a se
da in urmA. trasura lur Omer, care astepta la
usa uner sale de concert, impiedecind pe altele
de a trece ; trasura consulului rusesc innaintA
in locu-i, si privitorir, indignatr, dar increme-
nip de Ma., putura sl vadA gesturile de minie
ale generalului turcesc, ce se plingea astfel, in-
jurind dupg. legea lur cea noug. pe acela care
1-ar fi ofensat, pe Plagino. Cind si cind excese
care mergeag panA la omorurf, ai cAror fOptasr
nu se mar descoperiati niciodatl, erati sAvirsite
in Bucurestr, al cArur comandant din partea
Turcilor era un sAlbatec Mehmet-Pala, care
venise din Asia cu o faimA din cele mar rele.
Altfel insa, tot aceasta oaste era cea mar bung. ;
furtul nu se obisnuia in mijlocul er, si Vistieria
imparateascl de la Constantinopol platia, daca
nu toate cheltuielile, cel putin partea cea mar
mare a lor.
Cu totul astfel era din partea Rusilor. Nu-
marul for se schimba necontenit : pe lingl oas-
petir cer vechr sosiau altir, cari se coborati din.
 VIATA SI DOMNIA LUI BASBU D. STIBBEI 37
...

Ardeal, unde luptasera cu revolutionarit ungurt.

Comanda o avea intdiu generalul Dannenberg,
care striga odata : (*i ce e Domnul muntean
mat la urma ? Ia un subprefect !,. Ea trecu
apo! asupra lut Ltiders, §i acesta un German,
dar care sustinea ca. nu §tie nemte§te ; altfel,
om blind §i bine crescut, care petrecea ford
obraznicie §i fara scandal §i primia cu oare-
care modestie balurile ce eraii datort s i le
dea Domnul §i boierimea. Altt comancIantt, in
al doilea rind, n'aveati insA acelea§t maniere
fine : Hasford, din Craiova, impunea tribuna-
lulut de acolo sa dea hotaririle care se cum-
parasera de la dinsul. Komar, un general de
garnisoana, care nu merse Ia razboiti, cuteza
sa ridice, in obrazul Domnuluf §i al frunta§ilor
boierimit muntene, un toast cpentru doamne,
cea mat frumoasa rasplata a luptatorulut,. Cu-
tare alt general, cind fu sa plece, puse la cale
o subscriptie boiereasca pentru a i se oferi o
sabie de onoare. 0 comisie militara de tret, in
fruntea careia statea principele Bagration, ca-
satorit cu o Rominca din familia Vacarescu,
fu alcatuita pentru a marita cu ofitert rut fetele
cu zestre mat mare. Pentru chestit de eticheta
nu se crutail jignirile chiar Domnului : la un
Te-Deum Liiders ar fi voit sa iea dinsul intaiu
nafura §i, neputindu-se aceasta coborire pe al
doilea plan a Stapinitorulut dupa nume in Cara
 38 N. IORGA

10 insasf, el intra cel, d'intaiti in biserica si

iesi innaintea luf Voda.
Ostasif faceati o bunA impresie cind sosiau
de pe drumurile lung' in uniforme cuviincioase
§i fail semne de obosealA. OdatA ajunsf ins
in garnisoand, el erati lasatf mar mult fail niclo
treaba : sarcina de salahorl in cazarmile lor,
care fusesera odata scale si spitalele noastre,
o faceail rindasil rominf ; ostasif imparate§tI
indreptAtiati zilnic pArerea poporuluf despre
iubirea Muscaluluf pentru avutul strain. De
multe orf ef eraii silitl sa fure, cacl aprovisio-
narea se facea foarte prost. Tot! generalif si
ofiterif superior! isT insusiati banir destinatI tru-
pelor, sill' faceati astfel veniturf frumoase, pe
care le pargsira numaf suspinind. Acestorlaltf
osta§l imparatestl Ii se dadeati cvartire bune,
casA, hrana, tot, afara de finul si orzul cailor.
care se lua de prin sate, mar mult cu hapca
decit cu plata. De la inceput, Vistieria, in care
Revolutia lAsase un gol de 1.330m0 de le!, se
gasi fall mijloace pentru a sprijini astfel de
cheltuielf. Trebui sa i se it nainteze o sums de
3.000.000 din partea Case! ostasestf a Rusief.
Intr'un an §1 vre-o trer lunl, Rusif costars nu
mal putin de 7.000.000, dintre care cincf ra-
masera neplAtite, adaugind la un deficit desna-
dajduitor pentru imprejurarile de atunc!, CACI
el se urca la aproape 16.000.000. Campania din.
 VIATA. *I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEI 39

Ardeal tusese facuta mat mult cu provisit mun-

tene. Hotarirea c marinimoasa, a Tarulut Nico-
lae de a pune in sama terit numat cheltuiala
ce trecea peste cea obi§nuita a regimentelor
stramutate pe pamintul nostru, nu ajuta mult,
mat ales a§a cum a fost aplicata. In fiecare an
deficitul trebuia sa se mat adauge cu L000.000
de lei.
Nenorocirea ar fi fost §i mat mare, daca re-
volutia ungureasca ar fi putut sa tie mat mult.
Vestea ca s'a mintuit cu dinsa Inca In vara anulut
1849 prin capitularea luT Gorgey la $iria §i
neizbinda coboririt lut Bem in Moldova pang.
la Tirgu-Ocna fu primita dect cu cea mat mare
bucurie. Acum invoiala de la Balta-Liman cerea
ca doua treimt din soldatit de amindoua nea-
murile sa. plece. Ospetele acelea mart pentru
Liiders cuprindeail in ele §i bucuria liberarit
de povara.
Turcil erau bucuroe de evacuare. Cact ocu-
patia n'avea pentru dinet nicrun scop altul
decit a supraveghia pe Rue §i a nu-t lasa sin-
gurt stapint la Dundre. Altfel, et n'aveaii de spre
partea noastra niclo temere ca am voi sa ne
desfacem de diner, ancora autonomiel noastre.
De §i vorbiali necontenit de stapinirea for asu-
pra acestel c provincii,, de t suveranitatea, Sul-
tanulur §i de cguvernatorul), de c muerul,
*tirber, pe care abia se induplecaii sa.-1 intitu-
 40 N. IORGA

leze cAlteta,, el aveafi atita judecatg incit sa

vada cg intr'un viitor apropiat va trebui sg ni
se dea ceva ma! mult. In intimitate, grosolanul
Omer recunostea cg cel mal bun lucru e acela
pe care-1 doresc si Domnul si boieri! patriot!:
Unirea Principatelor si intemeierea unei Belgic
dungrene, tributarA a SultanuluT si asigurgtoare
a hotarelor turcestr. Ocupatia costa apo! foarte
multY ban!, si, cu felul for de gospodgrie, TurciI
n'ati avut niclodata prea multi in neorinduita for
Vistierie. Li era prin urmare de-a scgparea.
Inca din August 1849, el puserg decl in cir-
culatie zvonul de evacuare partialg, pang. la
cele 10.000 pe care le prevedea Conventiunea,
cit timp nu e cu totul asiguratg linistea in Lard.
Comisarul turcesc, Fuad-Efendi, un c Turc tingr,
foarte cult, cu invataturg apusana, elegant §i
cu aplecarl poetice, priceput in versurile de
harem persane si in versurile de salon francese,
sprijini cu cea ma! mare staruintd evacuarea
turceasca, pentru a sili pe Rusi sd plece §i el.
Turcil nu petrecura iarna la no!, ci se strecu-
rara pe incetul, Inca din toamng, spre Giurgiu
§i Vidin. Nu ramase nic! numgrul Ingaduit de
Conventie, cad Fuad marturisia cl de fapt nu
sint ma mult decit 7.000 de oamenl, cari $i
acestia ar fi fost mar bucuros in Rumelia.
Dar Rusii nu urmara exemplul ce li se dgdea.
 VIA2A SI DOIINIA. LU1 BARBU D. STIRBEI 41

Pentru interesul for momentan, revolutia dela

no!, ca §i cealalta, cu mult mat serioasa §i des-
toinica, din Ungaria, fusesera intimplari fericite.
Pentru eiteva mil de °ament pierdutf in cioc-
nirile cu strinsura lui Kossuth, et capatasera
dreptul de a reclama mult vreme de la Imp.-
ratul austriac o mare datorie de recuno§tinta ;
et restabilisera autocratia in situatia el cea veche
§i capatasera in Principate un minunat punct
de observatie. Ispita de a raminea §i mat de-
parte la Dunare supt deosebite cuvinte era prea
mare pentru ca ea sa nu zaboveasca evacua-
rea partiala Ond la cele din urma margera §i
O. nu arunce evacuarea generala intr'un viitor
cu totul nelamurit,

Un pretext se infati§a indata. La 2 August

1849, Dembinski §i Meszaros trecura granita la
Or§ova. Perczel, alta capetenie a Revolutief un-
gure§tf, facu tot a§a. In urma lor, Kossuth el
insu§I, cu sotia sa §i cu diamantele CoroaneY,
sosia 'n sfir§it in acest loc de adapost. Cu din§if
erail douazeci §i tret de ofitert. Unsprezece Po-
lon!, cari luptaserd in rindurile Ungurilor, se
dadura §i el in mina Turctlor. 0 scrisoare fusese
adresata §i catre Administratorul din Craiova.
Dar refugiatif fury indreptatl spre Vidin, unde
furl tinutY ma! mult ca oaspetf decit ca prin§1.
Rusia §i Austria 'nu voiati insa ca Revolutia
 42 N. IORGA

ungureasca. poate chiar o Revolutie polona, sa

poata incolti din noti pe pamintul cosit de bu-
ruiana nesupunerir catre stapinirea data de
Dumnezeti. Aducind anumite exemple $i argu-
mentul nevoiI de a urmari pans la sfirsit pe
tulburatorY, er cerura sa li se dea fugari1, fie-
carir Puteri, adeca, supusiT ei. TurciT nu puteati
sa faca aceasta fara a se injosi in ochir tuturor,
si in ochii supusilor for chiar. Pe de alta parte,
Franta, ca govern revolutionar, Anglia, apara-
toarea statornica a liberalismului, o indemnati,
IT impuneau sa nu cedeze, si flotele acestor
cloud Puted aparura chiar innaintea Constan-
tinopolei.

Aceste still umplura de frica pe to' aceia

cari nu puteau decit sä piarda la un noti raz-
boiu ce ar fi fost sa se desfasure pe malurile
Dunarii. Se urmariati cu grija miscarile trupelor
rusesti, care pareati ca se insiruiesc pe un sin-
gur front de la Prut pana la Vidin ; se ascultaii
cu intristare laudele Rusilor Ca vor patrunde
in Bulgaria §i ale Turcilor ca vor dovedi dus-
manilor for ereditarl ca s'aii innoit cu totul §i
sint altit acuma. La 25 Septembre Stirbei, care
n'apucase macar a fi un Domn sfintit dupa da-
tina, spunea desnadajduit consululu! frances :
c Poate ca in douazed de zile sa avem un gu-
verna I or rus ,.
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIFIBEI 43

Avuram norocul sd scapam :,ii de aceastd pri-

mejdie. Tarul trimese la Constantinopol pe
adiutantul sail Radziwill, a cam! trecere prin
BucurestI fu un mare eveniment. Pe de altd.
parte, Fuad, care era cel mai ager dintre di-
plomati1 turd de scoald noud, venise la Peters-
burg sa dea explicatiun1. Multi credea5 cd el
nicr nu va fi primit de Nicolae I-iti, dar in
curind se aft' cd misiunea lull a izbutit pe de-
plin. Istetul cavaler $i poet se intoarse Ina in
toamnd, aducind ramura paciT. El trebuia sd fie
rdsplatit pentru aceasta prin chemarea in Ca-
pitald, unde ajunse indatd. Pasd, ministru al
Tanzimatulul (Consiliulul de ministri european),
factor hotaritor in politica otomand pe vremea
razboiuluT Crimeit. Iar noT it gatirdm de cale
cu un dar de 50.000 de galben1, impartit de o
potrivd intre Tara-RomAneasca si Moldova. Cite
una din ascultdtoarele poesiilor sale declamate
elegant fs1 aduse aminte multd vreme de fru-
moasa fatd inspirata a potolitorulul revolutiel
ctulburdtorilor, din 1848 1.
II.

De si in astfel de imprejurdr1, Domnul cel

nod nu pierduse timpul pand atunc!. Pe de a
parte el avuse prilejul sd-s1 dovedeascd talentul
1 V. Aurelie Ghika, La Valachie moderne, Paris, 18511.
 44 N. 101iGA

de administrator, impacind pe cit era cu pu-

tintg cererile, pretentiile si poftele strginilor,
iar, pe de alta, el 41 incepuse acum opera de
reforme.
in aceasta el avea in Moldova un tovarg,..
Grigore-Voda, fiul lul Alccu Ghica si ginerele
bunuluT Domn de la 1822, Ioan Sandu Sturdza,
era un om Inca tingr, foarte frumos si de o bu-
natate deosebita. Spiritul.Apusulur it cucerise
si pe dinsul, dar prin alte insusiri ale lul lecit
pe Stirber. La acesta se vede directia precisa,
practica, masurata a veaculu! al XVII1-lea ;
celglalt era fermecat de frumusetile noulul ideal
romantic, si, fall a se gindi prea mult la mij-
loace, el cladia in altarul visurilor zidirl mi-
nunate, in care sä poata incapea toatt fericirea
oamenilor. Despretuitor pentru ban!, putin pa-
timas pentru putere, foarte setos de glorie,
el stgtea lingg vecinul sail, care stia in sfirsit
cum se organiseazg si se conduce lucrul, avea
totdeauna in vedere scopul cel mar apropiat,
voia puterea pentru binele ce trebuia neapgrat
sa rodeascg din ea si arlta cea mar desavir-
ita nepgsare pentru parerile judecatorilor, che-
mat1 or1 nechemat!.

indatg. dupt chestia refugiatilor, urma it sa

afacerea greceasca. Un conflict izbucni int -e
Guvernul regal gi .!cesc si Anglia ; amiralul 13,..r-
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBEi 45

ker lua masur1 de fapt pentru a capata satis-

factie. Franta se dAdu de partea celul mar slab,
si se ajunse chiar la plecarea ambasadoruluT er
din Londra. TurciT se bucurail fatis de pedeapsa
data acelor cari-I suparati necontenit cu pre-
tentiile lor, pe cind Rusia se arata gata sa
joace iarasi rolul de aparatoare, impotriva orT-
cui, a ortodoxilor din Rasarit.
Apol, tot in acest an 185o, se zvonira tul-
burarT in Serbia, teranil bulgart se rasculau
prin unele locurf gi, urinal-4T de Turd, et tre-
curd Dunarea. Primirea for de catre pichetasif
rominT de la hotare, oplosirea for si maT departe
adusera plingerT amare ale Turcilor, cari se
intrebati daca Dunarea nu este acum o granita,
dincolo de care toll dusrnanii for sa poata fi
in siguranta. in sfirsit temerl noua de razboiii
se ivira cind, peste putin, Bosnia se rascula
crestinil si mohammedaniT laolalta si in-
nabusirea revoltet se facu de Omer-Pasa, care
nu maT era acum comandantul din Principate,
ci seful ostilor din Rumelia, cu o salbatacie deo-
sebita.

Ordinul de evacuare fu dat abia la 7 Martie

185o, dupa ce oastea ruseasca petrecu Inca o iarna
intreaga in tarn, spre marea bucurie a ofiteri-
lor naraviti la balurT si petreced usoare §i scutitT
de orIce paza a guniT intr'un loc unde nu lucra
 46 N. IORGA

politia patriei lor. El nu fu indeplinit insA nici

atunci, si Duhamel, stapinul de fapt la Bucu-
Testi ca si la Iasi, care plecase de citeva lunt
In Rusia, se intoarse tot asa de poruncitor In
primAvarl, intrunind acum in sine calitatea de
comisar cu aceia de consul si chiar de general-
comandant, in locul lui Luders. Numai pe in-
cetul se incepu plecarea Rusilor, can lAsarA in
Principate mult mai mult decit cei io.000 de
°amen' prevAzuti in Conventie. Brigada iubi-
torului de dame Komar nu pArAsi Cara decit in
cursul \Teri!.

Situatia extraordinary a lul Duhamel incetase

In acelasi timp, spre marea usurare a Domnului,
care pAnA atunci avuse a suferi cel mai apa-
sAtor control din partea omului cAruia de ani
de zile i se incredintase de la Petersburg politia
Principatelor.

Cu toate multele deosebirl, ce! do! Domni

se inteleseserl insA foarte bine, mai mult decit
atita, frcifeqte, timp de citiva ani de zile. 0 sub-
ordonare se facu rApede, mai folositoare decit
o emulatie zAdarnicA. Ghica recunoscu superio-
ritatea insusirilor de cirmuitor ale WI Stirbei
si nu uita niciodatA sA-1 intrebe asupra mAsu-
rilor ce voia sA iea, fiind incredintat cl el vor
izbuti mai bine lucrind, intru toate, impreunA.
 VIATA §I DOMNIA Lill BARBU D. STERBEI 47

Se incepu intaiti cu organisarea poster, care

era de nevoie, $i pentru desvoltarea economicl
normalA a Principatulur muntean, $i pentru ca-
patarea la timp a stirilor asa de insemnatoare
pe astfel de vreml. 0 legAturA destul de punc-
tua IA $i sigura se fAcu de la Severin pAna la
Focsanr, $i prin intelegerea cu Grigore Ghica
si Alexe Caragheorghevicr din Serbia. Citeva
scrisori prietenestr se schimbara intre acesta si
Stirber. Dar Domnul muntean primi bucuros in
Capitala sa pe Mihail, fiul Principelur sirbesc
detronat Milos Obrenovicr, $i pe acesta din
urma chiar, care-sr cumpArft mosie la Herestr,
in Ilfov. Se zicea chiar ca ar fi fost vorba de
a se mArita cu Mihail una din fetele WI Stirber.

0 alta nevoie era aceia de a se injgheba din

noii o ?tirea. Se pare cA Stirber se temea in
adevar de ziva cind cer din urnia soldatr ar
ostirilor de ocupatie ar fi parasit tara, cu toate
cA intelegerea de la Balta-Liman prevedea ca
er nu se vor del:arta prea mult de granitl, gata
sA intervie din nal la orrce chemare. Oamenir
Revolutier erail destul de tined, de convinsr,
destul de harnicr ca sA nu se astimpere.
Cu atita mar mult, cu cit er gasiaii mingliere,
sprijin si indemnurr in multe locurr. In tara, ce e
drept, er nu aveaii legaturr decit cu un numar
de persoane din boierime, rudele lor, dar in
 48 N. IORGA

strainatate et se simtiau ocrotilT In Franta, In

Anglia, in centrele revolutionare germane. Ni-
colae BAlcescu statu la Paris §i la Londra ;
statornict la Paris furl Eliad §i unit dintre
Gole§tr, Rosetti, BrAtienif ; aid era §i o socie-
tate a studentilor romint supt patronagiul lut
Lamartine, al lul Edgar Quinet, al lul Michelet,
care glorifica in accente lirice pe energica
doa mnA Rosetti 1 ; la urrna aceasta societate in-
cApu supt conducerea revolutionarulut fanatic
Ledru-Rollin. In Turcia, erad tinutl cu cinste
Magheru, Bolliac, chiar un Marin Ionescu, un
Zalic, Sirghiescu, un Iscovescu, un popa Sapca,
dar mat ales Ion Ghica, bunul prieten al lut
Colquhoun, consulul engles din Bucure§tt, care
avea grija corespondentet emigratilor. Noul co-
misar turcesc care inlocui in primavara lut 185o
pe Fuad, Ahmed-Vefic, era pnvit ca un om
ci§tigat cu totul de EngLest, §i dect de Ghica.
Pribegit stAteati mar mult la Constantinopol
§1 la Brusa, dar din cind in cind et eraii sem-
nalati la DunAre, in Tulcea, in Rusciuc, in
Vidin, ca o amintire §i o amenintare pentru
4 Domnul Ru§ilor,, pentru cHospodarul Regu-
lamentulut Organic,. Turcit nu se invoiail de
loc sa-I indepArteze, §i Inca mar putin sa-t pri-
croneasca.
In

1 V. qi Floarea Dar:triton II, p. 327 §i urm , 343.

 VIATA V DOMNIA LUI BARBU D. FIRBEI 49

Ba chiar §i Austria, cea care spinzura pe

Lingua cu minile sale la Arad si cerea pe
Kossuth ca sa-1 faca aceiast cinste, nu se
arata tocmat asprA cu refugiatit munteni. Re-
volutia romaneasca din Ardeal se Meuse doar
pentru dinastie si centralisare. Fruntast de-at
ei fusesera amestecatt, ca Laurian $i Ion Maio-
rescu, §i in Imprejurarile de la Bucurestl. Noua
orinduire a Statelor austriace nu era Inca ho-
tarita : Inca de pe atuncl unit se gindiali la o
Romanie unita, care ar fi o anexa la Austria
si ar infrina in vect pe Ungurt. Maiorescu avea
un post de incredere la Viena, Alexandru Go-
lescu putu O. vie in acea Capitala. la 185o,
Constantin Filipescu sä debarce la Triest ; Tell
fu primit citva timp la Sibiiu, i revolutionarit
nu furl impiedecatt cind se gindira, in a celast
an, ca li-ar prii mult o curl la Mehadia, de
unde puteati sa vada mat bine in tara.
Domnul simti nevoia sa facd o calatorie in
tara pentru a linisti i cistiga lumea, si el se
indrepta spre Oltenia, unde se credea ca $i de
aceasta data trebuie sä izbucneasca Revolutia.
Data el se $i fixase : aniversara de dot ant a
Revolutiet de la 1848, care cadea dect in, Iunie
185o. Ministrit pe cari-t numise Stirbel in 1849
nu erail tott oament de incredere at Domnu-
luI : pe linga Ministrul de Culte loan Bibescu,
 50 N. IOR(.A

un frate, §i Aga Plagin6, un ginere, se mat

intilnesc Constantin Cantacuzino, fost Caimacam,
candidat la Domnie §i caruia Stirbe111 refusase
o despagubire de 18.000 de galben! pe care i-o
harazise Poarta. Apo! vedem pe C. Sutu, zis §i
Sutachi, care fu banuit in 1851 ca a organisat
un complot de rasturnare §i care fugi dupA citva
timp peste hotar cu banir until a§ezamint de
binefacere. Alexandru Ghica era ruda de aproape
a lid Alexandru-Voda, care nu ierta niclodata
pe Stirbei pentru ca ajunsese Domn, §i ruda
de departe a lu! Ion Ghica, pe care Stirber it
privia ca pe candidatul la Domnie al Anglie!.
I. Filipescu n'avea nic1 el legaturi vech! §i
strinse cu capul Statula
Stirber, care vorbise in cuvintarea sa de la
ungerea ca Domn despre bucuria ce avuse odi-
nioara, in 1842, vazind alegerea fratelui sail ma!
mic §i durerea ce o are acum, cind trebuje sa-I
iea locul, nu privise cu prea multa placere cil-
ldtoria la Constantinopol a acestur trate, buna
primire semnificativa ce intimpinase acolo, a§e-
zarea luT in tail, de unde purta o intreaga co-
respondenta diplomatica. Bibescu fusese invitat
sa piece la Odesa, dar el zabovise pana in vara,
cind pentru a doua oara i se dadu de la con-
sulatul rusesc sfatul de a parasi tam.
Cind, dupa plecarea in inspectie a lu! Stirber,
se zvoni prin Bucure§tY, in August, a se va
 VIATA §I DOMNIA LU1 BARBU D. §TIRBEI 51

lncepe Revolutia, mini§tril pastrara o atitudine

ciudata §i uitarl chiar sA in§tiinteze pe Domn.
Se ma! spunea cl la consulatul rusesc, unde
trona, din Martie, Polonul Halcinschi, in locul
lul Kotzebue, yin necontenit tinerT me§te§ugarr
§i din negustorime, §i mAsurile de paza, pe care
crezu ca trebuie sA le iea in vederea tuturora
comandantul rus Hasford, full judecate ca ma!
mult atitAtoare decit asiguratoare. Domnul fu
a§a de impresionat, Incit socoti cA trebuie sä
rAspIndeasca proclamatia din 24 August, In care,
a/111nd ce mijloace alesese pAnA atund pentru a
ci§tiga §i aduce la pocainta pe cratacitT,, de-
clarl ca e hotArit acum a lua cele ma hotArite
masurr de represiune. Un Ministeriii de rude §i
intiml fu alcAtuit pentru luptA : el cuprindea pe
Iancu Manu la Secretariul de Stat, pe Fanari-
otul Constantin Arghiropulo, care refusase Im-
parnintenirea, la Justitie, pe batrinul Constantin
Berescu, la Finante pe Emanuil BAleanu la In-
terne §i pe Iordachi Filipescu; ca pre§edinte,
impreuna cu fratele §i ginerele Domnulu!. Acesta
lAmuria until consul cl noul Sfat Administrativ
are macar Insu§irea de a fi dispus sl lucreze
potrivit cu interesul aceluT care-I numise.

0 armata credincioasa, bine pregatitA §i co-

mandatA, ar fi fost cel mal bun sprijin.
PanA acum cea mal mare parte din militia
 52 N. IORGA

munteana fusese impartita pe la pichetele du-

narene, unde de fapt facea numar putina is-
prava. Garnisoane nu erail mar de loc. De aceia
se putuse organisa pronunciamentul din 1848
la Izlaz, la Bechet, si orase cum eraii Craiova,
Pitestir putusera sh fie ocupate asa de lesne_
De aceia miscarea Revolutier ajunsese a pune
in citeva zile stapinire pe Capita la insasr.

Se hotari acum, 'Inca din cele din urmA lunr

ale anulur 1849, o reorganisare completA si in
alcatuirea ostirir, si in armarea si comanda eL
Pentru paza hotarelor se recruteaza de acum
1nnainte grciniceri. Grija siguranter §i linistir la
tail se dadu pe sama dorobantilor calarr, cu
sabie si carabinA, comandati de ofiterr din ar-
mata si avind in frunte un colonel : er erail totr
cu schimbul. Militia, mult crescuta la numar,
Imbracata binisor, dar si mar pe ruseste, era
lasata acum numar pentru orase. In fruntea er
stAtea SpAtarul. Stirber dAdu acest post de in-
credere lur Constantin Ghica, iar, dupA moartea
acestuia, lur NAsturel- Herescu, creatorul unuia
din premiile Academies. Ajutorul Spatarulur
era Rusul Paznanschi, de mult timp in serviciul
terir, iar pe ling' er era alipit colonelul Voi-
nescu. Totr colonelii la un loc formai' Consi-
liul superior al armater, care se aduna in fiecare
saptamina. Instructorir runs functionara Ora
 VIATA SI DOMNIA LUf 13ARliU D. STIRDET 53

tirziiI. Se creel §i un batalion model pentru for-

marea cadrelor.
Munitiile furs cerute sari cumpArate de la
Turd §i Rue. Sultanul dAdu. intelili patru tu-
nurl,. apor alte opt, care furA aduse in triumf.
Doul din ele trebuiail sel rambe pentru paza
Palatultd. Acesta e inceputul artileriel noastre,
cad darurl de acestea se facura tot atunci
§i in Moldova.
0 §coala militara fu infiratatA Inca din 1849.
tin numar de cadell luase parte la ceremonia
din Decembre a sfintiri! DomnuluY, dar el nu
veniail din vre-o §coalel deosebita. Intre cei
d'intaid elevI se intilnesc nume care ni amin-
tesc ofiterl superior! ce au stat panel dAunazi
in fruntea o§tiT Regelu! RomanieY : Barozzi,
Mate! Vladescu, Popescu, Cotrut, Slaniceanu.
Comisia care-T examind la intrarea in §coalg,
la 18. Martie 1850, era alcAtuita din colonelil.
Voinescu §i Florescu, ginerele lu! VodA Bibescu,
din maiorul Salmen §i un Dimitrie Pavel. Cel
comandant al §coliT fu locotenentul
Hagiu. Limba francesa, aritmetica §i geografia
erail materiile din programa concursulu!. Stu-
diile tineau cinc! ant, §i numarul elevilor se
lira la §eizecl.
Stirbe! gasise 1.200 de ostae §i un numAr de
pAzitor! al pichetelor, ma! mult in serviciul Ru-
sie!, care, prin Nicolae Mavros, avea comanda
 5i N. IORGA

carantinelor. In 1853 el putea sl se laude ca

creat o oaste de peste 6.000 de oamenl, mar
mult militie decit picheta§l. TreI regimente de
infanterie, apol cavalerie, artilerie, pompierl §i
chiar un inceput de flotilA o compuneau. Gra-
niceril formai"' chid batalioane. PAng la 300 de
dorobantl se glsiad in fiecare judet, formind la.
un loc peste 8.000 de oamenl.
Teama unel mi§cArl revolutionare dispAruse,
§i in imprejurArile de dui:4 1853 trebui sa se
vorbeascA §i despre militia 'munteanA.
Legea rurala, organisarea §colilor, alcatuirea
noulul Divan, alegerea Mitropolitulur §i episco-
pilor, grija deficitulur, veniaii acum la rind, In
programul scurtel Domnil nesigure.

Aceia dintre proprietaril marl al pamlntulurr,

cari fusesera adu§I a crede a revolutia de la.
1848 va, dlinui §i va putea sa statorniceascA.
prefaced §i a§ezAminte, se ingroziserl la ginduL
cal proprietatea teraneascA, mo§ioara, se va rAs-
cumpAra §i va trai liberl de acum Innainte.
imprejurarile din toamna anulul de tulburare
II lini§tirA. Si in aceastal privintal Regulamentul.
Organic ramase hotalritor.
Dar desbaterile din comisia pentru desrobire
 VIATA §I DO3INIA LUI BABID.1 D. STIRBEf 55

§i cuvintarile oamenilor revolutiel nu ramase-

serf all urmArt. Ele se zaresc ict §i colo, prin
ziarele timpulul. CAimacamia WI Constantin
Cantacuzino incepu cerceart cu privire la pa-
gubele pe care be aduseserA claca§it rasvratitY, §i
o comisie speciall 1§Y Incepu lucrarile Indata 1.
*tirbet o desfiinteaza Inca din 1849, crezind
cu dreptate ca nu e bine A. se mat scormo-
neasca patima puternica a pamintulut pe care
o trezisera Imprejurarile din urmV. In Conven-
tia de la Balta-Liman, friul cel nod, se pre-
vedea o comisiune pentru cercetarea din noil
a Regulamentulut §i esemnalarea schimbarilor
celor mat potrivite pentru a da administratiet
teril regularitatea §i unitatea care i-au lipsit
pAng acurn, ; fire§te ca. hotaririle comisiunit,
IntArite de Domn, trebuiati supuse celor doug.
Putert de care atfrnaii Principatele, §i numat
dupA aceasta ele aveaii putere de a lega deo-
potriva cu pArtile neatinse ale Regulamentulul.
Dect se prevedeall numal schimbart In felul de
cirmuire. Dar chestiunea rurala se impunea dela
sine, §i de fapt numal in privinta et furl luate
hotarirl, pe cind In privinta altor puncte : nu-
mirea cu rinduiala a tunctionarilor, statornicirea
unel legt a pensiilor, alcatuirea, dupg cum pre-

I Vestitortil rorricinek pe 4849, n-1 din 25 Octombre.

2 Ibid.
 56 N. IORGA

vedea §i Conventia, a uner legr electorale noug.

pentru Adunarr Ob§te§tr ma! bune §i folositoare,
numirea sub-cirmuitorilor din judete, fixarea
mar dreapta a celor §ese zile de lucru pentru
§osele §i, in sfir§it, legea de recrutare pentru
militie, se exprimail numar dorinte, de care
Domnul putea sa tie seama sail ba (de fapt el
n'a tinut sea* §i comisiunea, ()data inchisa,
nu §i-a mar inceput vre-odata lucrarile).
In Octombre 1849, o comisiune era acum nu-
mita §i avea in fruntea er pe acel, Fanariot
foarte destoinic in lucrurile practice de (nice
fel, care a fost dr. Arsachi, vechiul ministru al
multor Domnr, Inca de la Alexandru Sulu §i
de la Grigore Dimitrie Ghica, al carur secretar
la Afacerile Straine fusese acest medic de la spi-
talul Colter. Un firman anume, capatat de sigur
de Domn, margeni atuncr chemarea comisiunir
mime la revisuirea legit rurale ; astfel putura
sä inceapa §edintele e!, aminate pang. atuncr,
cu toata nerabdarea multor localnic! §i straini,
can a§teptaii mare lucru de la acest mic co-
mitet de boierr.
Lucrarile urmara in cursul iernir, o iarna
care lass pe oamenr primavara cu totul se-
catuitr de mijloace §1 de puterr, fail porumb
pentru casa §i fara hrana pentru vite, intre
care secera cu furie epizootia, molima. Proiectul
 VIATA BSI DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBET 07

comisiunir, pe care Domnul era sä-1 primeasca,

statea supt ochir lur.
El nu fusese pus la tale fdrA multe ft-Amin-
tad. Erail dopA curente, dintre care nicrunul
nu pornia de la proiectele binetdcatoare ale
anulur blestemat : 1848. Cer mar aspri, spriji-
nindu-se pe o logica desavir§ita, pe comparatir
care putead sl in§ele lesne, §i fAra nitro cu-
no§tinta, sad fail nitro luare-aminte pentru
procesul istoric al proprietatir mart, priviad pe
teranr ca pe ni§te oamenr fdra pa.mint §i fdra
drepturr, vechr sail noun, la dinsul.
In dreptatea §i iubirea for de oamenr, er vo-
iail sa-r deosebeasca pe deplin, sä-r descurce
din toate legaturile incatu§Moare ale atitor le-
giuirr me§te§ugite §i, dupd aceasta, sä a§eze
pe ace§tr oamenr t liberr, intre perspectiva
mortir de toame §i neindurata tocmeala pe care
o propunea celalalt factor liber al munch ogoa-
relor, proprietarul. Teranul nemultamit de con-
ditiunile aceluia ce fusese pAnd atuncr boierul
sail, era slobod sa mearga aiurea, orrunde,
daca numar ar putea sä-§r plateasca datoriile
de multe felurr, dacl ar avea mijloacele de drum
§i dacl ar §ti unde ar putea sl se duca.
Pentru altir, mar bunt, cu toata infati§area
contras, trebuia sä se pastreze starea de crobie,
a Regulamentulur Organic, dar imblinzindu-se.
*i in aceasta imblinzire erail iara§r deosebirr,
 58 N. IORGA

care se puneati in legAturA cu cele doul prin-

cipil opuse. Constantin Cantacuzino, fostul.
Caimacam, at fi vrut sg se hotarascA pretul
pogonulu de pune pe timp de parsprezece
ant, adeca pe doug recensaminturr, si anume
fArA deosebire dacg e vorba de pogonul ce se
cddea teranului dupA lege sari de pogonul su-
pranumerar, pe care teranul it lua in amide's'
printr'o invoiala anume, o c tocmeala agricola,..
Dar altir protestaii, arAtind cl. astfel s'ar strica
toatA logica legit, impiedecindu-se libertatea
transactiilor pentru viitor §i cl, pe linga aceasta
ca si cum nu s'ar fi putut gasi un mijloc
de indreptare ! , s'ar pune pe aceiast treaptg
pamintuI de once fel.
Din toate aceste discutit nu iesi insa 'Astra-
tea orinduirilor Regulamentului cu privire la
strgmutarea satenilor, de care cei mat multi
proprietart se temeall strasnic, tInguindu-se cA
astfel s'ar crea o stare de anarhie, care ar pri-
mejdui izvarul de cApetenie at bogAtie! natio-
nate. Ca sA nu se prefacg, adecA, toatA teranimea
munteanA in horde ratacitoare de tigani fig-
mInzT, strabAtind ogoare salbatAcite de lipsa
bratelor citA neintelegere pentru firea nespus
de statornicA a locuitorulu1 nostru de la tail 1
Regulamentul prevedea, in adevar, ca sateanul
sA nu poatA pleca decit atunci cind proprietarui
n'ar avea de unde s1-1 dea pAmint de lucru
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 59

duped lege, cind ar capata loc aiurea prin mos--

tenire gi casItorie, gi numal dupg instiintarea
cu sese luny innainte gi deplina rAspundere a
biruluY gi dijmel. In ceia ce priveste pamintul,
de lucru, gi Regulamentul impartia pe teran!
In cer cu doul perechi de bol, ce1 cu o pareche-
si cei cu bratele, dind unora opt pogoane §i
gi jumatate,
trey sferturY, celor de-al doilea sese
iar patru pogoane gi jumAtate celor din urml.-
Aid nu se fAcu nicio schimbare. Mar departe,
cu privire la munca datorit proprietarului, Re-
gulamentul cerea de fapt trelzeci de zile pe an,
de la cel fdrd vite, iar de la celalalt numaL
pasprezece, care se puteati urca la optspre-
zece, tinindu se si mar bine in seama munca
aclevAratA ce se indeplinia. Urma dijma de la.
produse. Dupa noua legiuire, dijma fu micsoratl
ii pAmintul de pAsune se indoi, crescind la un
pogon. sateanul cu bo! §i celalalt erail de
acum innainte datorY sd dea treYzecr de zile de
lucru pe an, §i nu mai mult. Cine n'ar fi vrut
aceasta, se putea invoi in alt chip cu proprie-
tarul sdli. DacA nu izbutia, el putea salt caute-.
de lucru aiurea.
Comisiunea era format numal din boierr
marl $i boier1 ma! batrinr: Banul Constantin
Ghica, fill gi frate al celor din urmA Domnt
din aceastA familie, Banul Alecu Filipescu, zis
Vulpe, mare rusofil si se zicea bun prieten.
 60 N. IORGA

pe vremur! al DoamneY Marioara a luT Gri-

gore Vocla-Ghica, Constantin Cantacuzino, Clu-
cerul Barbu Catargiu, care era sa apere apoI,
supt Cuza-Vocla, cu atita Invier§unare, teoria
teranuluT c chiriap pe pamintul sail stramo-
§esc, Gheorghe Otetele§anu, Asachi §i Logo-
fatul Alexandru Ghica (Ministru de Finante).
Dar invinsese parerea DomnuluT, care era
pentru invoielile slobode §i pentru stramu-
tarea libera a teranuluT, pastrindu-se insa anu-
mite ingradirl de legT §i regulamente §i lasin-
du-se la o parte orIce teorie. Pentru a se face
toate cu oarecare rinduiall §i garantie, el hotarl,
prin regulamentul adaus la legea cea notia, a
terani1 vor putea sa aleaga intre lnvoiala pe
cincY anY sail stramutarea dupa indeplinirea
tuturor sarcinilor dar §i proprietarul putea
goni, dupa Regulament chiar, pe teranul neplacut
luY pang. la 1852 1.

Legea WY tirbeT cuprinde, pe linga princi-

piul mascat al totalel exproprierT a teranuluT,
o sums de masurY parinte§tY. Sateanul va face
-I lorga, Corespondenta lui tirbet,-Vodii, I, Corespon-
denta politica, Bucurestl, 4904 (se va cita: Doeumente
'tirbet, 1), pp. 4.-3, 378; Marturii istorice privitocire to
viata gi Domnia Jai S''tirbel-Voda, Bucurestl, 1904 (se va
cita: Documente rtirbei, II), pp. 48, 50-1, -57, 61, 99, 112,
414-6, 128, 153; Vestitoral romeinese pe 1851, No. 49.
 VIATA V DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBE1 61

de acum 20 de zile pe an, zile destul de In-

carcate §i de data aceasta, insa el e scutit de
multele pocloane. Ie§irea teranilor la claca se
face dupa lista primita de deputatit satulul, §i
oamenilor li se da o chitanta, cu chipurl ala
incit sä poatg. intelege §1 ne§tiutoriI de carte I.
Munca sateanuluT nu se poate inchiria nimanuT
altuia. Padurea e deschisd pentru locuitor. Li,
brete de contracte pentru c prisoase, opresc, ca
§i biletele pomenite, in§elarile ma! neru§inate.
Domnul raspinge clausa de a se indatori tera-
nul sa lucreze bine, zarind in ea un izvor de
§icane pentru omul simplu §i neapara0. In
cursul lucrulul, proprietarultrebuie sa dea
hrana. Dacd teranul a in§tiintat cu tref lunI
innainte ca un accident nenorocit it impiedeca
de a da citimea de munca la care s'a indatorit
el e iertat de dinsa 3. Dijmuirea se face In zece
zile, §i, daca e zabava din partea proprietaruluT,
teranil pot proceda singurr la operatie, c cu
preotif §i deputatir satuluI,. $tirbel-Voda credea
ca se poate aduce o intoarcere catre reglemen-
tarile trecutulu!, dind voie proprietarulul sd facai
programul de culturd.

1 Sturdza clieienu, Acte ;i legittirt privitoare la chestia

ierdneasca, I, p. 650 §i urm.
2 Ibid., p. 645.
8 Ibid., p. 640.
 62 N. IORGA.

In 1852, de Sf. Gheorghe, legea rurala a lul

$tirbei Infra in vigoare, §i un nou recensamint
fu orinduit pentru a se invedera starea de lu-
crurl creata prin acea lege 1. Se constata, peste
un an, in 1853, el ea fusese binefacatoare sail
eel putin nu indemnase spre ma! rail : pretul
pamintuluY crescuse §i stramutarile fusese foarte
putine 2. ProprietariT, cel putin, n'aveaii de ce
se plinge.
Domnul mar void sa schimbe §i legea §ose-
lelor, puind jumatate din sarcina pe umeril
proprietarilor, cari aveail ma! mult folos decit
satenil din crearea §i intretinerea acestor dru-
muri sigure §i lesnicioase care lipsiail, cum se
§tie, cu totul innaintea Regulamentulul Organic 3.
Aceasta n'o putu face decit intr'o forma indul-
cita, prefacind lucrul in ban! §i impuind pe
proprietar cu o treime. Dar, pretuind deplin pe
teran, in rolul sail economic §i in valoarea
sa morall, mar mult decit in insemnatatea sa
nationall, tirbeI avu totdeaund de grija ca el
sa nu fie prea mult apasat de o administratie
1 Bukarester deutsche Zeitung pe 1853, No. 31; ins-
tructit pentru introducerea nottet legiuiri privitoare la
reciproacele drepturt fi, indatorirt ale proprietarulut i
ale lucre'. torulut pamintulut ; Bueure§t1, 1851, Cf. Vest.
rom. pe 1850, No. 42.
2 VOL I, pp. 264-5.
8 lbid , p. 378.
 VIATA §I DOMNIA LW DARBU D. rIRBEI 63

nepriceputd, rail ndrIvitA $i stingace. in 185o

inca, el trimetea comisiunr prin judete ca A.
constate dacd teranir ail fost plAtiti pentru pro-
dusele date ostirilor de ocupatie, dacd nu li se
cer mar mult decit cele sese zile legiuite- pen-
tru sosele, dacd inteadevAr ele se intrebuin-
-teazd la acest lucru si in sfirsit dacd legile si
regulamentele se aplicd la sate 1. El declara
solemn, in caldtoria ce flcu in WA, tot in acel
an, cd intelege sd nu mar fie cacele ndravurr
rele : de a imparti Cara in cloud, in apdsatorr si
apasati... Nu caut sd am vre-o partidA pentru
a mea persoand : partida mea 6 caut numar in
cer ce vor simti pentru public... EU m'as socoti
vinovat de mare crimA dacd as mar indelunga
indulgenta pentru asemen.ea fapte netrebnice,.
Acestea le spunea dui:4 ce vAzuse cum se face
administratia in Arges. La Rimnicu-Vilcea gasi
hotir, la Tirgu-Jiiulur un orasel saracit. In ju-
detul Mehedinti se incredinta cl csuptcirmui-
torir apas1 si astazr pe teran fall sfiall cu
felurr de abusurr,. La Craiova afla cd er puse-
sera in sarcina satenilor o suma de greutatl
supt cuvint cl astfel se gateste cconacul dom-
nescp. Medicul din Olt, ca si eel din alte OW
ale terir, vedeati din functia for numar leafa.
Acela pe care-1 intrebd despre bolile ce bin-

1 Bak. d. Zeit. pe 1850 (Iunie), No. 44.

 64 N. IORGA

tuiad intre copir, pustiind satele, se Incurca a§a

de rail in rgspunsurr, incit primi in fatA, inna-
intea atitora cari ad trebuit sg. asculte §i sa
invete, aceste strapice cuvinte : c De se va in-
timpla la vre-un sat in judetul dumitale mor-
talitate in copir, din varsat, sg. §tir cA vel fi dat
in criminal). Unde nu sosiati plingerl, gazetarul
oficial §i oficios, batrinul Bra§ovean Zaharia
Carcalechi, a§ezat acum in Bucure§tr, dupg ce
jucase, cu toata simplicitatea sa, un mare rol
cultural in Pesta, putea tipAri : (Nu va fi fost
oare efectul fiorilor de apropierea stapinulur,
de care ad avut vreme unit altil a lua miros
de departe §i a face pace cu teranul, prin fa-
gAduielT sail §i prin intoarcere ? '). Cutare func-
tionar abusiv fu scos din slujbA, dus cu un om
al Cirmuirir prin toate satele unde jafaise, ca
sa dea ci§tigul nelegiuit indargt, inchis pe dor
anT la o mangstire, dat in judecata §i impie-
decat pentru totdeauna de a ocupa vre-o functie
a Statulur. Un LogofAt fiind prins cu pacate,
Domnul porunci csg se batA cu 25 toiege in
fata loculur, in sat, sa se arestuiasca in temnita
Giurgiulul pe §ese lunT §i sa se dea aceastg
punere la cale prin Gazetci §1 Foaia sciteasca,a.
intre legile de reforme marl care se aplicg rail

1 V. Vest. rorn. kii Buk. d. Zeit., n-1 66 §i urm.

2 Vest rom. pe 1851, n -19. Cf. acela§ ziar pe 1850, n -179
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBET 65

§i intre legi modeste, mediocre, sfioase, care se

alpha bine, multi ar avea dreptul O. aleaga pe
acestea din urma.

IV.

*collie, a§a cum ajunsesera a fi in urma tur-

burarilor §1 a indelungater ocupatii, trebuiaii sa
cheme luarea-aminte a oricarui stapinitor lu-
minat §i intelegator al nevoilor acelora care
trebuie indeplinite innaintea tuturor celorlalte.
Cu atit mar mult trebuia sa se gindeasca la
ele §i sa lucreze pentru aducerea for din nal in
stare bunk. §i desvoltarea for potrivita acela
care Inca de supt cirmuirea ruseasca de la
1828-1834 intemeiase regimul §colar modern,
european al Regulamentului Organic. El n'avea
nimic de innoit, ci intelegea numar sä duel
mar rapede innainte ceia C5 fusese inceput de
dinsul, stricat de altii sa ne gindim la Colegiul
frances al lui Bibescu, cu program frances §i
indraznind sa zareasca favoarea de a fi inspectat
de oamenT de §coala francesi, cari mergeail si .
tie examene la Constantinopol, pentru Turd
nor §i Levantini §i acum se poate zice ca
nu mar era in fiinta.
In adevar, o oarecare activitate §colara con-
tinua, dar numar in pensionate particulare §i
cu roade foarte putin insemnate. Ziarele ofi-
 66 N. IORGA.

cioase pe atunci orice ziar trebuia sd fie ofi-

cios vorbesc astfel, in Iulie, epoca examenelor,
de institutul Jannelloni (Gianelloni, supus sard)1,
care se pastreaza §i mai tirziu, dind cuno§tinte
ware, pentru oamenil de salon : musica militard
cinta la premil, §i Fuad Efendi s imparte cartile
la §colaril sirguitori, de toate neamurile. Ba e de
fall i represintantul invatamintului romdnesc,
juristul C. Brailoiii, crescut in Geneva, care, in ca-
litatea lui de 'Director general al §coalelor mun-
tene,, multame§te luT cannelloni, scinteietor de
bucurie, pentru stilduintele ce a cheltuit in tolosul
invAtdmintului, timp de cinsprezece ant' de zile.
Peste citeva zile, uniformele turce§t1, Fuad, se-
cretarir, apar intre beni§uri §i redingote, sucne
§i rochil de Paris, la §coala de fete a doamneT,
a contesel de Grandpre, care se muta apor in
casa Perdich din Gorgani. In 185o se dAdeau
lectir de germand, francesd, istorie, musica, lucru
de mind, etc., la d-na Malanotti 3.
Mare triumf al limbil, programelor, culturiT
francese pe toata linia ! Seara, diplomati §i gene-
raft, frunta§ii strdinilor can ocupd Cara, merg la
singurul teatru din Bucure§tr, 'care e o nevoie,,
1 Institutul data din 1834 si directorul it privia ca o
esucursalA a celut al Colegiului Sf. Sava)) (Arch. Statulut).
V. Anexele.
2 Tot asa face mat tirziti Ahmed Vefic.
8 Vestitorul pe 1850, n-1 75.
 VIATA §I DOMNIA LU1 BARBU D. STIRBEY 67

zice ziarul frances Journal de Bucarest, cpoli-

tique, commercial et litteraire,, cinteun ora§
ca Bucure§tif, unde toata lumea vorbe§te aceasta
limbs §i unde ragazul ce lass viata de socie-
tate poate desvolta gustul de litere, ; Madame
Jules, Mademoiselle Ang Ne incinta in vodevilur!
u§uratece pe ascultatorf, cari zic In gind c ha-
ra§(52 §i cpechb. indata, in Octombre 1849.
Grecul Papanicola, om harnic, nervos, sfadalnic,
se intoarce cu o trupa de opera italiana pentru
aceia§r oaspet! innaltf. Lumea de toate neamu-
rile petrece la Colintina, unde prime§te cu un
foarte mare aier Doamna vaduva Marioara Ghica,
nascuta Hanger 11, al a/if flu ma! mic tine pe
d -ra Aurelia Soubiran, pe cind Monsieur Pou-
jade, consulul Francier, e sotul une! nepoate,
fata beizadele! Costachi. Aga Alexandru Be lu,
Bellio, are §1 el un salon vestit, foarte primitor.
Linga Mihaf Sturdza din Moldova se vede Milo§
al SerbieT, §i el un print fugar, care uime§te
la balurile stralucite prin cbogatia neauzita a
costumuluf sail national', §i o droaie de general!
i ofited din cele doua o§tiri, pe linga care
(militia, noastra pare o biata jandarmerie dis-
pretuita.

Scolile noastre sint deocamdata inchise, toate

fail osebire, §i cu toate plingerile parintilor ;
soldatif strain! staii la Sf. Sava ; not nu ma!
 68 N. IORGA

avem represintanti1 de teatru romanesc ; scrii-

torit nostri, amestecatl in Revolutie, sInt spul-
beratT peste hotare, si, cind se serbeazA intro-
narea lul Stirbei -Voda, iea cuvintul cutare
bgazetar care vorbeste de c feluritele refresimente D,
de buteliile de sampanie care-0 arata bucuria
cu prilejul <cause! objectabile D care e Domnia
cea noun, or! t junele Nicolae BrAtianu, fiul
protopopuluT de la Mizil ,, care tine discursul
sad la Buzau, unde un corespondent scrie pen-
tru cVestitorul Romin, de la Bucuresti, despre
4 represintatia scene! printiarep si carmata noas-
trA civil AD ; iar poesiile le fac aide Gr. Pashal
si Toma Sergiescu, dintre cari unul cinta astfel
in cinstea stapinulur :
Bela e ziva Maril Voastre !

La Capitoliu totl s'au oprit

E manifiea asta zi sacra :

Juuimea toata §i copil mil
Ieaa p'a for mume, yin sä ya faca
Cununi de dafin Si urarl vii! 1
Invatamintul romanesc se infAtiseazA in acest
an numaY prin §coala militara, flcuta pentru
douazecr si patru de elevl, dintre cari do! bur -
sier!, §i al carif program se anunta la 19 Oc-
tombre, pe cind ctirsurile nu putura incepe decit
1 Vest. rm. pe 1849, Novembre-Decembre.
 VIATI §1 DOMNIA LUT DADBU D. ST111130 69

in Maid urmator, sub directiunea maiorului

Salmen I. Trebuie O. se adauge insa §coala de
fete pentru lucru de mind §1 cunostinte elemen-
tare, pe care o infiintase Inca din 1843 Doamna
Elisaveta, care merits numele de cprotectoarea
orfanilor, ce i se dd de ziaristul frances al Bu-
cure§tilor. Doamna, cind era in Bucurestr, cer-
ceta hramurile fArd a nicio pomp din partea
hi, Vodd spunea, in calatoria sa din 185o: (nu
voiesc nici sd iasd cirmuitorul din ora§ ca sa
ma escorte cete de dorobanti pe drum ; doro-
bantif nu sint pentru alaiuri, , si ea dAdea din
cind in cind si pe la §coala ei, asistind si la
examenul care se tinu, dupa obiceiti, in Ianuar.
In Maui' 185o era sa se intemeieze in Bucure§ti,
tot de Doamna, §i a doua §coald de fete ro-
maneasca, in seama Statului aceasta. Cea d'in-
taiii era cercetata cam de o suta de §coldrite,
dintre fetele sdrace al mahalalelor. Cea de a
doua, a§ezata in casele Perieteanu, din coloarea
de Negru, nu va fi fost mai putin cercetata ; si
In ea se primiail fete intre 9 §1 12 ant s. coala
particulars romaneasca de Meg a lui Mitilineil
/ilia mai in umbra.

1 Journal de Bocarest, n-1 67.

2 Journal de Bucarest, n-1 117, an. 1850. 0 Elena
Becerescu avea pension de fete Inca de la 1845 (Arch.
Statulut, dosarul 3779).
 70 N. IORGA

In epoca ebalurilor mascates (masch") ale lur

Bossel, balurilor lur Momulo §i cbalurilor de so-
cietate, ale vestitulur capelmaistru Wiest, in
vremea represintatiilor de opera italiana cu balet,
cind Bucure§til strainr §i Bucure§tr nobili fier-
beau de setea petrecerilor, Domnul pregAtia noua
orinduire a §colilor. Principiile care-1 calauzira.
sint foarte sanatoase. In parte ele se intimpina
§i in spusele altora sad in ale lur chiar din alte
timpurr, iar parte din ele se afia in raportul ce
i se infati§a de Eforie supt iscalitura lur P. Poe-
naru, WI S. Marcovicr §i a lui C. Brailoirt la
27 Sept. 185o 1. Cultura francesa, primitA in
Franta §i mar ales in Paris, punea pe ginduri:
copiir se intorceaii ca tined ciudatr, nesupu§r,
tarn rinduiall, vorbind de ider necunoscute intea
limbs stricata. Partea buns pe care o aduceaii
nu se deslu§ia rapede pentru generatia batrina.
§i partea rea, din potrivA, se vedea foarte lesne-
§i inspaiminta. CMaterialismul -gros, ingrijo-
rase §i pe un om ca Ioan Maiorescti, care nu.
era de sigur flier un innapoiat, nicr un du§mart
al curentelor europene, de care insu§I era pe
deplin strabatut. MultA lume cinstita §i iubitoare
de tail se intreba ce va fi viitorul lasat in mina
unor oamenr u§ori la vorba, u§orr in viata ei
fara nicro §tiinta solids despre imprejurarile pa-

1 Urechig, 1st. &oatelor, III, p. 15 §i urm.

 VIATA SL DOMNIA LUI DABDU D. srinnEl 74

trier lor, in care veniaii pentru a despretui. Se

luarl incA de prin 1843 mAsuri pentru a im-
piedeca emigratia tinerilor cari, 41Asati de capul
lor, or se rAtAcesc in netrebnicii sail cel putin
isr pierd vremea la indeletniciri zAdarnice, la
invAtaturi nepotrivite cu trebuintele ter'' noa-
stre'D. La inceput chiar se ivi planul Colegiului
frances asezat in Bucuresti, dar avind progra-
mele si profesorii obisnuiti in Franta. Bibescu
11 intemeie, aducind astfel foloase intereselor
conservatoare si daune simtitoare culturii ro-
mAnesti, fiindcA acest Colegiu frances smulgea
la dinsul §i finer' cari nu s'ar fi dus la Paris
si, in sfirsit, luase pentru sine tot locul invAtA-
mintului secundar. Si Stirber voia sa existe un
astfel de Colegiu, copiat dupA cele parisiene,
cArora trebuia O. li rApeascA toy scolaril romini.
Dar si aceasta e la dinsul partea originals si
buns el intelegea sl mai fie pe alAturi si o in-
treagA organisatie a scolii secundare si superioare
romanqtz. Iar, pe lingl aceasta, Domnul inte-
meie, prin aceleasi masuri orinduitoare din 185o,
si un invatAmint al mestesugurilor, pentru acea
parte din clasa mijlocie ce n'ar avea de gind
sail n'ar fi in stare sA se innalte pAnA la functil,

1 'bid., p_ 236. E o culegere de documente si notite,

iar nu o carte. Materia n'are niclo rinduiala. Subiectele
se amestea intre ele. Tab la lipseste.
 72 N. IORGA

pentru care se cerea lic en! sail §i cursurile corn-

plimentare, de Universitate incepatoare.
Tot invatamintul afara de §coala de lux
trebuia sa capete deci o directie practic §i
romaneasca. Scopul celui ce-1 organisa in 185o
era csa scoata din invatamint resultate positive
§i practice, adaptindu-1 nevoilor poporatiel §i
avind mar ales in vedere a da elevilor specia-
MAO folositoare societatii §i potrivite pentru ca
O. asigure o cariera cinstita). cInvatamintulD,
scria Stirbel In Aprilie 185o, c trebuie O. fie
privit, nu ca scop, ci ca mijloc. Instructia pu-
blica trebuie sä fie potrivita cu nevoile poporului
§i sa nu aiba in vedere exclusiv convenientele
citorva familii privilegiate ; ea trebuie deci sa
fie nationala, sa multameasca nevoile diferitelor
clase §i sa pastreze coloarea locala., In viitor
poate sa ajungem indeplinirea intreaga a aces-
tor desiderate, ce yin dintr'un trecut pe care-1
acoperim de toate ocarile marii noastre ne-
§tiinti §i neintelegeri.

Iata elementele planului scolar celui noil :

In fiecare re§edinta de judet, in Bucure§ti
pentru fiecare coloare, §coli primare de o sin-
gura categorie, cu patru ani de studiu, impar-
tip', , cu toata parerea contrarA a Eforier
tot ca mar innainte, in doua clase cu doua
cdivisira. In ele se planuise cite una in fie-
,
 VIATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBLI 73

care ora§ deocamdata se vor ImpArti cuno§-

tinte temeinice entru viata in orrce imprejurArr.
artile de cetire, dintre care se alcAtui chiar
atuncr cea (Prietenul tinerimil,, pre-
fO.cuta din frantuze§te, vor cuprinde mar multe
lucrurr privitoare la istoria terir, la economia
casnicA,. la. fisica §i matematica.
Scoala secundara fu stability pe indoita bass
a limbic romAne§tt §i a limbic latine, predate
paralel de aceia§r profesorr ; protestarile consu-
lulu! Francier in folosul limbic §i al celor tree
profesori francesT ramaseserA fyra folos. Spiritul
lur Petru Maior, represintat acum prin gene-
ratia. lur Laurian §i loan Maiorescu, invinsese
spiritul parisian adus prin dasealif strain! din
tarn i studentir no§tri din strainatate.
Dar aceasta scoala nu era una singura, ci in
formarea programelor el' se vede iara§1 spiritul
organisator practic- al lur tirbe!. Scolarir cari
nu voiaii sA mearga mar .departe decit a treia
class de toate erad §ese erail scutitr de in-
vatatura limbic latine, dar er ascultati in schimb
cursurr de arhitectura, mecanicA, fisica, himie §i
aveati voie sA urmeze limbile moderne, care se
predati in cursul superior. Ace! cari alegeail sA
mearga dupa ispravirea celor §ese clase in cla-
sele complImentare de §tiinte, urmaii in loc de
latine§te lectir de nemte§te §i frantuze§te. Aceste
limb! eraii stavilite in cer trer an! din urma, §i
 74 N. 1011,GA

cine nu voia s urmeze mar mult decit §coala

secundarg, avea dreptul sa aleaga numar una
din ele ; greceasca era facultative .ca §i limba
ruseasca §i cea turceasca, §i astfel Grecir vechr
erati prigonitY pentru pacatele Grecilor nor. in
schimb antichitatile, pastrate pang. atuncr pentru
anir intregitori, erati introduse acum in insa§r
alcatuirea @colic secundare.
c Cursurile complimentare, fusese infiintate de

Stirber inca de pe cind era numar ajutorul lur

Chiselev. Acum .insa se.hotara ca ele vor tinea
tire anT in capat. in locul cursulur de filosofie
din alts vreme se imparti acel de cmatematici
aplicate, in curs de geodesie §1 curs de arhi-
tecturg, pe linga care ramase qi acel de drept.
Diploma de drept se cerea de la functionarir
innalt1 §1 de la judecgtorr, precum §i de la ad-
vocatr, cari incepeati abia sa rasara ; hotarnicir
trebuiati sa fi urmat amindoug cursurile de ma-
tematicr. Se nadajduia astfel inmultirea acestor
§colarr innaintatr, cad in 1847, fata de 158 de
elevi intratr in Colegiu, dar din cari numar 83
.

trecuserA cel dintaiii examen, eraii numar 5 ma-

tematicr §i 2 juri§tr la ccomplementare). Cer ce
se pregatiaa pentru locuri in diplomatie sail in
serviciul carantinelor erail datorl sA urmeze cur-
surile facultative de ruse§te §i. de turce§te 1, La II

1 Vol. T. p. 266 si urm. ; II, p. 171 §i urm.

 VIATA SI DOMNIA LW BARBU D. SI'LRBEr 75

Decembre 185o, Marcovici lua masurr cu pri-

vire la trecerea din gimnasiu in cele doua Fa-
cultati 1.
Medicina: nu sA invAta Inca nicAirI. In 1849
patru Rom In1 fusesera primitl ca bursierr in
scoala de doftori turceasca de la Galata 2 j la 185 /
eraii doisprezece acolo, la Galata-Saraii13. coala
de mica hirurgie a luI N. Cretulescu §i Davila
se intemeie mai tirziii numai, §i nicrodata ea
n'a fost altceva decit o pregatire pentru <sub-
hirurgi, sail felcerT,, cad se primiail la Filan-
tropia gi la Mihar-Voda, unde i se dadusera
citeva odli, absolventl de cite patru clase pri-
mare 4.
Colegiul frances trebuia sa urmeze exemplul
dat in Rusia de scoala abatelui Nicolas la Odesa.
colarir, fir de boierI $i de oamenI bogat1, pla-
tiati, iar pentru ceT lipsiti dintre fiii de func-
tionar1 se intemeiasera 65 de burse. Director fu
Leopold Monty, doctor in litere, agregat si fost
director la Sf. Sava. 0 scoala cle fete subven-
tionata un pension era sa fie deschisa in in-
caperile Sf. Spiridon-Noil la I Octombre 1852 5.
Numar la 1853 era sa functioneze supt condu-
1 Beck. deutsche Zeitung pe 1809, n-1 450. V. Anexele.
2 Journal de Bucarest, n-1 52.
3 Anexele.
4 VOL I, 266.
6 Ibid., p. 267.
 76 N. IORGA

cerea polcovniceser Iacobson, cu cinstitutrite

aduse din strainatatel-, aceasta §coall superioara
de fete, (Pensionatul Domnesc,, cu interne,
Intre care bursiere din familir nobile sail fiice
de ofiterr 1. *coil secundare mar erail planuite
la Braila, cu curs italian facultativ, §i la Ploietr,
care avea la 1854, dups cererea ora§enilor,
cursurr de greaca moderns, francesa §i conta-
bilitate (doppia scritturo).
Pe linga aceasta, Statul acorda subventir la
acele §coli particulare care i se pareau mar
vrednice de incredere. Una, francesa, cea mar
veche, era condusa, cum s'a spus, de Monty,
care cerea de la §colarir internr o plata de 8o
de galbenr pe an. Mar ieften, pentru copiii de
negustorr, era, Inca din 1842, cu stagiu la Pite§tr,
in 1848-51, internatul din strada Mihar-Voda,
al Germanulur, Sasulur Bucholzer, in care se
platia suma, cneauzit de mica', de 500 de ler
pe an a. Se planuise §i un al treilea institut,
cu plata mijlocie. Inca din 185o se stramutase
in Capitals §coala de fete germana din Craiova
.a Wilhelminer Dahlen 3, prefacuta in §coala ofi-
ciala, iar In 1852 se dadu, cum s'a spus, o sub-

1 V. Anexele qi Floarea Darurilor, I, p. 142.

2 Vestitorul rom. pe 1854, n-1 47. II inlocui, in Ianuar
11857, Riureanu (Arch. Statulu1).
I Buff. deutsche Zeitung pe 1850, n-I 71. V. Anexele.
 VIATA SI DOMNIA LW BARBU D. STIRBET 77

ventie §colir de fete a polcovniceser Ana Ia-

cobson, pirita pentru amestec in Revolutie. La
Braila urmh innainte pensionul frances al lur
Tulie, avind §i dascal1 de limbile italiana §i
greaca. La Buzau Linea §coala de baietr Cane la,
iar la Craiova, unde Raimond deschide, la 1851,
un pension cu programul lur Bucholzer §i sub-
ventie de 40o de galbenr pe an 1, se intemeiase
bine institutul de fete Lazaro-Oteteli§anu, avind
ca directoare pe Marieta Massenza §i apor pe
d-ra de Villeneuve °.
Se prevedeati in sfir§it burse pentru strai-
natate : una a fost data pictoruluT Tatarescu,
care urma la Roma §i nu invata fail folos 3,
iar alta unur pictor cu riumele de P. Alexan-
drescu (1851-3) 4. La 1855 invata la Paris Teodor
Aman, care facuse dar <GalerieT de tablourr
a Gimnasitflui, Cea din urnia noapte a luf
.Millaz Viteazul5. Petru Mateescu studia la Viena,
unde lucra t un mic tabloil ce represinta Fu-
girea in Egipt a Familiei Sacreh, §i el void O.
urmeze la Florenta 6. In August 1857 se trimet
1 AKch. StatuluI, dosarul 3369.
2 V. Anexele.
3 Vol. II, p. 437. V. Anexele.
4 El invata in 1855 la Paris. Trimesese din Roma ta-
blourile ((Cele trei gratiln §i «Atalan (Arch. Statulul, do-
sarul 2313).
5 Arch. Statulul,dosarul 3752 ; cf. dr. C. I. Istrati, Teo-
dor Avian.
6 Arch. Statulul.
 78 N. IORGA

pentru cdesenul grafic,, pe treI anl, In Italia C.

J. Stancescu §i G. Grigorescu, Eel d'intaiii elev
al luT Tatarescu.
La Viena mar aflam studentr in medicina,
viitorul dr. Marcovici, §i In tehnica ; la 1856
chiar (Ater! romini in Institutul -Geografic :
-Costaforu, paru§nic, locotenentiT Slaniceanu,
Barozzi, Dona §i Marculescu. La Pesta studiaza
cu bursa Mitropolier, impreuna cu altT colegT,
ierodiaconul Inochentie Chitulescu, in 185o, iar
la Atena, cu ajutor de la- Chesarie al Buzaulur,
invata Inca in acel an, Dimitrie Racovita, trimes
In 1840 Inca. Institutorul Gr. Vladescu iea cea
d'intaiii bursa de pedagogie In Germania I.
Trel studentI mersera pe socoteala Vistieriel
la Paris ca sa invete silvicultura, dupa ce se
deprinsesera pe linga silvicultoril francesi pe
cari Domnul IT adusese in Cara 2. tirbeT av ea
in vedere §i o §coala de agronomie §i econo-
mie agricola 3. Inca de la inceput doT bur-
sier1 pentru limba turceasca mersera la Cons-
tantinopol 4.
*coala de meseriT, prevazuta Inca de la in-
ceput In program, se deschisese abia In 1851,

1 Anexele.
2 VOL I, p. 267 -8; Anexele ; James Caterly (Gh. tirbe1),
ilominil, trad. Lovinescu, Socec, [4909], p. 153.
8 Mid., p. 379.
4 UrechiA, 1. c., p. 8.
 VIATA SI DOMNIA LUt BARBU D. STIIIBEI 79

cu mae§tri de fierarie §i lemnarie 1. Dar Inca

din 185o. se numise o comisie, care trebuia O.
se ocupe de aceste §coll §i de plantatiile de
.duzi 2. in 1852 se gatia localul c§colil de arte'
lingA biserica Mavrogheni de la Sosea. Abia la
1855 Grigore Bengescu II elabora un proiect
de §coala de comert 3.
Carte de §coala tura cerute Inca din 185o, de
la oamenil cari erail in stare sA le prelucreze.
Lui Limburg, i se dAdu redactarea uner gra-
maticr romino-germane ; colonelul loan Voi-
nescu II, director al §coli militare, membru bdi-
nioara. al SocietAti1 literare §i acum revolutionar
pocait, dupa ce fusese ministru in 1848, inde-
plini sarcina traduceril din frantuze§te a unul
manual de Istorie SacrA ; un autor care isca-
le§te I. C. P. prefA.cu din nemte§te, dupe. Wilmsen,
Prietenul tinerimit, cartea de cetire pentru §co-
lile populare. D. Brezoianu dA un cInvatAtor
primar,, din frantuze§te. Lul Barasch i se ce-
rura §i cart1 de §coalA din materia §tiintelor
naturale. Se mar lucrarl aritmetica, trigono-
metria, textul latin pentru clasa I-a, iar in 1851
erail supt tipar Viata lui Isus (de Penescu, dupa
Duruy), Gramatica latina (de Hill), algebra (de
1 Vol. I, p..266.
2 Buk. deutsche Zeitung, n-1. 91.
3 Anexele.
 80 N. IORGI

D. Pavel), fisica si chimia (de Alexe Marin).

Erati gata in manuscript : logica si morala (de-
Zalomit), geometria descriptivA (de Al. Orascu)-
si retorica. De sigur cu ajutorul Domnulur, se
fAcea a doua editiune din c Minunile naturir,
a d -rulul Barasch, o carte bine scrisA si piing
de avint, si autorul, care fusese panA atuncr la
Craiova (de loc era din Silesia), fu adus ca
profesor la gimnasiu in Bucurestr, unde sotia
lui statea in fruntea balulur de binefacere israelit.
0 comisiune in care intrail Ioanid, I. Pop, Hill,
unul din autoril dictionariulur frances, pus la
cale Inc. de atuncr, dar apArut mar tirziu, Al.
Orascu, un tinar atuncr, mar pe urma arhitectul
UniversitA Or, unde a fost profesor §i rector, si
filosoful original, altfel decit in ider, Zalomit,
fu numitl pentra a supraveghia redactarea si
publicarea manualelor. In ele trebuia sA fie o
singura limba, wall, §i o singurA ortografie ;
neologismele prea multe trebuiaii evitate 1.
Se incepu cu redactarea dictionarelor. Am vazut
tine trebuia sa lucreze la cel frances : Hill im-
preunL cu Petrachi Poenaru. Iancu Pascale se
oferise pentru un dictionar ruso-romino-turc,
care nu s'a scris insa niciodata. Ioanid cap=

1 Vestitorul pe 1851, n-I 52; dr. Istrati, in Literature

f i arta l'0»tina, IV, p. 634 ; cf. Iorga, Istoria literaturit.
routine in veacul al X1X-lea, III, p. 102 §i urm.
 VIATL SI DOMNIA LUI BABBU D. STIRBEI 81

Insarcinarea de a prelucra un dictionar greco-

romin, care se mai intrebuinta in liceele noas-
tre, cu mult folds, §i pe vremea mea. Citiva
profesori furl chemati sä adapteze cunoscutul
dictionariii al limbic latine de Quicherat. Nifon
Bala§escu lucra la Sibiiii marele sail dictionariii
latin-romin, tiparit la Hochmeister, care ramase
neispravit. Dr. Polizu porni un dictionariii
romin-german §i Emanuil Drohoiovski se oferia
la 1856 cu unul in cinci limbi 1. Hill lucra
§i b gramatica latina, I. Pop una frances1, Theot
o alta gramatica franco-romina. Directorul Mu-
seului, (Scarlat 2 Wallenstein, scrise un tratat
de istorie naturala, §i se dadu o editiune noun
din geografia lui Genilie, pe cind o geografie
politica era alcatuita de I. Pop 2. Pentru intaia§i
data §coala romineasca dobiedia astfel, cu des-
tula unitate de plan §i de forma, toate cartile
de care avea nevoie, de la abecedariii pana is
cartile innalte pentru cursul superior. Era, fall
indoiala, §i un mare folds pentru litexatura
noastra, mai ales pentru cea §tiintifica.

Grigore Ghica, vecinul din Moldova §i ri-

valul in cele bune, hotarise, din partea lui, des-
chiderea §colilor moldovene§ti §i a Academies,

1 Arch. Statulul, dosarul 3779. Altfel, Anexele.

2 Urechia, II, p. 20-1. Cf. Anexele.
 82 N. IORGA.

care nu se ma! zicea acum cmihaileana2, dupa.

MihaI Sturdza, ci iara§! (basilianas, dupa Vasile
Lupu, vechiul el intemeietor, pe ziva de I-iil Oc-
tombre 185o, cu 8o de bursierl §i solvent! ce
platiail 2.000 de lei pe an 1. La aceasta data
Guvernul muntean pusese la concurs locurile
de profesorI pentru catehism, istoria veche,
(mediana., §i moderna, istoria naturals, fisica
§1 chimia, §i la 21 ale lunif el IV publics pro-
iectul de organisare a invatamintulul 2. Cursu-
rile trebuiail sä inceapa °data cu anul 1851, §i
se alegea pentru supravegherea for o comisiune
compusa din Alexandru Filipescu, ca president,
Arsachi, colonelul I. Florescu, care Linea pe
una din fetele lul VodaBibescu, §i vechiul di-
rector al §colilor, Petrachi Poenaru, iar locul
de (director al §colilor nationale 2 11 luase, la
17, Simion Marcovicl 3. Domnul, care fusese rail
bolnav, n'avu bucuria A. fie de fats la deschi-
derea §colilor, care se facu in chip pompos la
8 Ianuar, gimnasiul avind 214 §colarI a. Cam
tot pe acest timp se deschidea §1 (§coala In-
cepatoare de la Ci§megiiia §i alta era proiec-
tata. Gimnasiul din Craiova incepuse §i el din

1 Buk. d. Zeit., n-1 58.

2 Vest. rom., n-1. 83.
3 Buletinul §i Buk. d. Zeit., n-1 85.
4 Vest. rom. pe 4851, n-1 4; Urechia, 1. c., p. 25.
 VIATA §I DOMNIA LTA BADDU D. §TIBBEY 83

moil, cu 76 elevl 1. Cu toata greutatea de a

gasi profesorl bunt ba chiar nu se presinta
aliment spre a concura pentru anumite ma-
teril, $i Inca in 1852 se cautau profesort de
istorie universals si de trel specialitatt ale drep-
tulut 2 , lucrul cel mat bun al invataturir se
urma de acum innainte zi de zi in toata tare,
supt conducerea unor profesort iesitt cu cerce-
tare. Inca in cursul anulut se formara $i amin-
doul Facultatile 3. Iar, pand la iesirea absolven-
tilor, cursurt de iarna la Colegiu pregatira
conductorit cari eraii de nevoie pentru sosele 4.
In Iunie $tirber asista la examenele de la
Monty, recomandind invatatulut cagregat, sa
dea absolventt cari O. poata sta alaturt cu at
liceelor francese, cuprinzindu-se si clase de re-
torica 5. El mergea si la impartirea premiilor
de la Colegiu, si, inteo cuvintare ce insira deo-
sebitele masurt luate pentru orinduirea terir, el
facea sa se auda parerea cuminte a : c patrio-
tismul nu sta. in cuvintarr sonore si pompoase,
ci In lucrart straduincioase, sistematice si de o
indelunga rabdare,. Iar un alt orator adaogia,
vorbind In deosebt de scoala cea noua : 'Va
1 UreelliA, 1. c., III, p. 46.
2 Vest. root., pe 1851, n-1 55.
3 Vest. rim., pe 1851, n-1 34.
4 Ibid., n-1 52 ; Urechia, 1. c., p. 36.
5 Vest. rom. pe 1851, n-1 50.
 84 N. IORGA

lipsi cu acest chip acea invatatura superficialk

ceruta de mods, care face pe om sail inchi-
puiasca capacitati cu atit mar marl si sa se in-
gimfeze cu atit mar mutt, cu cit are mar pu-
tine cunostinte positive, indreptate la un scop
special si folositor societatii, 1.
Dar in Iulie 1851 frecventarea scolara era inc..
toarte mica, pe jumatate din ce fusese la 1834..
Gimnasiul din Bucuresti avea 332 de scolari, in
scolile primare ale Capitate erail numai 597,
iar toate cele din judete numarati abia 66o de
ascultatori 2. Comunitatile straine isi vor fi avut
si ele scolile lor, si la 1851 Evreil din Bucuresti
IT faceau scoala deosebit 3. Dar ce mar multi
copil eraii la pensionate. *coala rurald era tot
oprita. Totusi in lucrul care incepuse nu era
numai chibzuirea rece a alcatuitorului de pro-
grame, indemnul Cirmuirii si silin$a interesata
a functionarului numit la o scoala, precum ar
fi numit la un biroil, ci o adevarata pornire
culturala si patriotica. TineriT profesorT 41 iu-
biati scoala si scolarii, si multi dintre dinsir
vedeail bine legatura ce exista intre asezamin-
tele din zilele for si silintile grele ale innainta-
silor inimosi cari facusera din nimic acele vechi
lacasurr de invatatura pe care le urmail cscolile
1 Vest. row. pe 1851, n-1 52.
2 lbid.
8 Ibid., n-I 82.
 VIATA §I DOMNIA LUT BARBU D. §TIRBEI 85

primare,, Colegiile, institutele, Facultatile §i §co-

lile speciale de acum. In iarna cd-rul in legT, §i
Serdar Gheorghe Costaforu incepea cursul sail,
§i cu acest prilej el pomenia pe harnicul Cos-
tachi Moroiti, care el pentru intlia§r data se in-
cumetase a vorbi despre principiile §i temeiu-
rile dreptulul unor ascultatorT rominT. t Dati-mi
vole a va interpreta inimile,, zicea Costaforu,
c§i a innalta a noastra veneratie pana la me-
moria barbatuluT romin care a fndraznit cel
d'intaiti pe ruinele §colil de la Sf. Sava a preda
§tiintile in limba patrieb. Si profesorul cel nod
se vedea cu douazed de an! in urma, supt
Domnil de Cara fara leg! ruse§a §i europene,
supt batrinul Grigore-Voda Ghica, ascultind pe
Moroiti, respectabilul sau predecesor, innainte de
a merge O. capete la Paris, unde fusese §i Mo-
roiti insa, titlul de doctor, a§a de rar Inca, §i
cuno§tintele speciale care it facead vrednic de
catedra ce ocupa 1.
Cind se incheie cel d'intaiti an §colar complet
§i normal, Stirbef veni din nod, de Sf. Petru §i
Pavel, sa presideze la Colegiu impartirea pre-
miilor. El vorbi iara§T, cu acea elocventa sta-
pinita, discreta, dar une orf duioasa, care ni-1
face mar simpatic noun de astazT decit contem-
poranilor sal. Innaintea parintilor §i a profeso-
1 Vest. rm. pe 1851, no. 87.
 86 N. IORGA

rilor, In cap cu noul director, care inlocuise de

curind pe S. Marcovid, C. Bozianu, el I§I aduse
aminte, intre altele, de anume priveli§ti fru-
moase ale copilArie sale. c Am cunoscut a, zicea,
omul care. era Domnul terii, cam cunos ut pa-
rint! cari se strimtorail de celelalte al r tre-
1

buinte, iar, cind erau pentru cre§terea §i edu-

catia copiilor, nu era cheltuiall cit de mare,
nici jertfa, care O. nu o facA cu plAcere §1 bu-
curie. Am cunoscut pArinti cari §tiail prea pu-
tina carte §i nu era zi in care sa nu-1 a,duca
cite un ceas impreunA cu dascalii §i sA li faca.
examen de ceia ce ad invAtat peste zi ; de multe
orl se aflad de fata §i strAiniT cari veniad sA-§1
petreacl seara, §i citY din ace§ti asistentr se pri-
cepead, trebuiad sA, iea parte ca examinatori. In
ziva cind se parea ca invAtAturile se urmasera.
bine, vedea cineva zugravita veselia in obrazul
pArintilor, precum §i la din potrivl intristare...
Aceslt pcirinti erau Romini, Si 1)umnezeu a vrut
sei fie ai miei. Asemenea parinti eraii, pc aces
vreme mat multii.,
Cu prilejul acestei serbAri se constatara insem-
natele progrese indeplinite in §coala. invatamin-
tul primar era dat dupa metoda lancasteriana §i
se adaugasera cbibliotecT speciale, pentru cetirea
§colarilor; elemente de §tiinte naturale fuseserit
introduse in program. Cursurile incepusera, §i.
1 Acela§i pe 1852, no. 52.
 VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 87

Facultatea de drept, unde preda si Bozianu si

cvechiul profesor Stefan Ferechide 1, si la scoala
de matematici superioare, pentru ingineriT de
poduri $i sosele si pentru arhitecti, si la scoala
de mestesugurT, care avea menirea sä ne aduca
in stare ca fabrica noT insine,, zicea directorul
scolilor, cobiectele trebuincioase omului pentru
viat g. si a ne libera de tributul ce dlin indus-
trieT strgine). Pensionatelor strgine li se impu-
sese can studio special al limbiT romine2, iar
al lul Monty raspunsese pe deplin asteptarilor
DomnuluT, care vorbia astfel catre directorul luT :.
cat! flcut invederat in ochiT acelor pArinti cl,
fgrg. all del:arta copiii din sinul lor, all a
jertfi cheltuel1 covirsitoare cu intretinerea in
strainatate, tinerir isT pot face umanioarele, in-
tocmaT precum sint regulate in Colegiurile Pa-
risului. La examenele ce s'ati fAcut astimp cu
institutele dumneavoastrk s'ail gasit scolarl cari
pot intro toate Linea concurenta cu cel din cla.
seIe corespunzgtoare ale Colegiurilor Frantel, 2.
Ina. in cursul acestuT an 1852, clasa I-a a
Colegiului bucurestean trebui O. fie impArtita
in douL divisii sail, cum zicem astazI, c divisio-
flare, 3. Trel catedre noun furl Intemeiate la
1 Dr. Istrati, in Literaturti g. artu roninei, IV, p. 551.
2 Vest. rent., pe 1852, 1. c.
3 Acelasl, n-1 55.
 88 N. IORGA

drept, §i le suplini deocamdata Costaforu 1. Se

spera a noua §coala munteana va fi recunos-
cuta de strainatate. <Scoala domneasca, pentru
fete era, cum s'a spus, acum pe deplin organisata
in Bucure§tf, pe cind in Craiova lucra §coala
Lazaro-Otetele§anu. Programul §coliI de agri-
cultura fusese in fine stabilit, in cursurl de trer
ani, care incepusera la manastirea Pantelimon 2.
La I-iii. Ianuar 1853 se deschideau cursurile §colil
de hirurgie a§ezate la spitalul Filantropier, supt
directia d-rulur Polizu, primindu-se spre invata-
tura elev! de 18 an!, cari facusera patru clase
primare §i puteail aduce dovezi de purtare buna3.
Masuri noun se luau pentru Innaintarea §colilor
primare in Februar 1853 4.
In luna urmatoare sosia in tarn un strain,
invatat, harnic, foarte indraznet §i foarte pla-
cut la vorba, doctorul frances Carol Davila,
in privinta descendenter caruia circulau zvo-
null romantice foarte interesante. El fu numit
medic de regiment, de Stirbei-
,stab- doctor,
Voda, care-I va fi chemat el, prin prietenif
ce avea in strainatate. Pe atund nu era Inca
un corp medical bine orinduit, cu toate a ju-
detele i§T aveail medicii, dar numal la intim-
plare de boll epidemice, ca varsatul. Tog me-
1 Urechia, o. c., III, p. 77.
2 Buk. d. Zeit., 1853, n-I 51.
3 Buk. d. Zeit., 1853, n-I 12.
4 Ibid., n-1 15.
 VIATA §I DONINIA LIJI "URDU D. .T111131:1 89

dicii statead in ora§e ; ei erail Greci §i Nemti,

iar dintre Romini unul singur, dr. Nicolae Cre-
tulescu, caruia i se datorWe intemeierea §colii
de la Filantropia, care nu putu merge deocam-
data. La 3 Aprilie foaia oficiala publics cea
d'intaiii lege sanitara, care statornicia media de
plasa, carora li se dadeati ca ajutoare felcerr.
Pentru ace§tia trebuia insa neaparat o §coala.
$tirbei era hotarit s'o infiinteze, cand cea d'intaia
parte a Domniei lui lua sfir§it innaintea nava-
lirii 1.

inca din 1851 se propusese Domnulur, de unii

.oamenT grabiti, O. se intemeieze un Conser-
vatoria, care sa iea asupra§i sarcina, parasita,
din motive politice, de Societatea Filarmonica.
Acest Conservatoriii trebuia sa caute innainte
de toate a da actors nottlui Teatru National.
De mult fusese vorba ca acesta sä se infiin-
teze, Stirbei grabi foarte mult lucrurile. Arhi-
tectul vienes Hefft avu conducerea constructiel,
decoratiile furs incredintate altui specialist cu-
noscut, Miihldorfer din Mannheim. Cele mai
midi amanunte eraii supraveghiate de Domn,
cum se vede din corespondenta Jul. Teatrul
National', pe care-1 avem §i acum innaintea
.ochilor, ca o podoaba a Bucure§tilor, i§i incepu
represintatiile la i lanuar 1853. A fost o re-
1 Samanatorul pe 1903, articolul despre Carol Davila.
 90 N. IORGA

presintatie de caritate. Se alesese o traducere,

Zoe, §i !Titre interpret! erati : eel mar bun actor
muntean de atuncr, Costachi Caragiale, unchiul
marelur nostru scriitor, §i vestita Nini Valery,
o favorita. a publiculur, care jucase pang. atuncr
mar mult in Iapr, cu Millo. Cele trer rindurr de
loje §i 338 de scaune de parter erau in mare
parte pline cind aparu Domnul, salutat cu res-
pect §i recuno§tinta. Pe linga teatrul german
din sala Slatineanu §i concertele de la Lieder-
tafel, societate de cintarr intemeiata in 1852, pe
linga teatrul frances §i opera italiana care
faceati ca in Aprilie 1853 Bucure§tir sä aiba,
cum observa cronicarul de la But arester deutrhe
Zeitung, teatru in patru limb!, Teatrul Natio-
nal mergea, condus de Caragiale, cu ajutorul lur
Wachmann pentru musica. Frumosul teatru,
despre care cronicarul german pomenit nu se
sfia a spune ca (e de sigur unul din cele mar
frumoase din Europa), atrase §i pe Millo, cu
care patrunse, dupa marturia contemporanilor,
un (spirit nal) 1.
In innainte de a se deschide teatrul
1851,
romanesc, Domnul raspinsese hotarit cererea
pentru Conservatoriii, observind nu fara oare-
care dreptate ca (in nicro parte nu e §coala
pentru profesia de actor!). In 1852 insa, pare-
1 V. Anexele.
 VIATA SI DOMNIA LTA DATUM D. §TIRBE1 91

rile lur se schimbasera, §i el se arata gata a

intemeia o §coala, care a fost in general mar
zapacita §i mar nenorocita de cit toate cele-
lalte ale noastre 1.
Domnul mar avu parte sa asiste la examenul
din Iu lie 1853, cind insa ostile imparatestr it
incunjurati. Bozianu era Inca directorul scolilor,
§1 in cuvintarile ce se tinura se insemna intro-
ducerea musicer vocale in scolile primare. Erati
acum 24 de scoll primare ale Statulur, pe linga
134 ale particularilor, si Eforia, rusinata de acest
resultat statistic, se indreptatia prin lipsa de
ban!. De alminterea, scolile acestea particulare
nu erati toate pensioane, ci traiail in impreju-
rarile cele mar grele §i mar pacatoase. Multe
erati alipite pe linga bisericr, 'mar la toate bi-
sericile, la zidurile biseririi,, fiindca nu se d--
dead odar pentru invatatura. S collie de tete
fiind asa de putine, parintir trimeteati pe alo-
cur! copilele la singura scoala primary din lo-
calitate, cea de baietr, si, de oare ce scolarir
atingeati si vrista de 12 an!, Eforia opri aceasta,
aratind ca. e timpotriva buner orinduielr ca sexul
femeiesc, mar virtos cind este de o virsta asa
de innaintata, sä fie impreuna cu partea bar-
bateasca , 2. Unir invatatorr a! Statulur chiar se
1 UrechiA, o. c., III, pp. 60-2; Buk. d. Zeit., 1853, n-le
2, 5, 8, 9, 11, 27 §i urm.
2 Urechia, o. c., pp. 98, 103 ; Bak. d. Zeit., 1853, n -151.
 92 N. IORGA

vazuserg cu totul ImpiedecatI de a face §i clasa

a IV-a.
In gimnasiu, directorul §colilor socotia 40o de
elevT, fat de ceva max putinT in anul precedent.
Numgrul celor din §colile prima re era de 8.055,
cu citTva maT putinT decit in 1852 1.
Indata dui:4 examene, Monty 41 dadu demisia,
intelegind cg. §coala francesg nu prea are sortl
de izbinda intr'un timp cind Cara era ocupatA
de Ru§1, cari se pregAtiail de luptg cu impgra-
tul Napoleon. El a §i plecat din tall, ca sg. nu
se maT intoarcg, puind capat tot °data §colil
nobile subventionate de Stat a. Alexandru Ghica,
urma§ul, in calitate de Caimacam, al luT Stirbex
demisionat, 41 c4tigase odatg merite marl fa tg
de §coala, dar acuma el avea, de sigur, alte
griji, §i maT marl §i maT mid decit a Invatg-
mIntului. La examenele din 1854 se constata o
noug scgdere a numaruluI §colarilor 3.
Peste citeva lunl dupg tinerea acestor exa-
mene, Stirbel se intorcea iarg.§T in Domnie. Data
aceasta insa, el nu maT este sprijinitorul sta-
tornic §i supraveghetorul de aproape al §co-
lilor. In mijlocul planurilor de viitor, in nesi-

Buk. d. Zeit., 1. c.
2 urechi5, 1. c., p. 74.
8 Ibid., p. 405.
 VIATA §I DOMNIA DUI BARBU D. STIRBET 93

guranta zilel de mine, el paraseste si stria in-

parte insus1 ce Meuse. Starea scolilor se arata
foarte slabita. La scoala de cultura mataser, o
familie lombarda traia ca in sinul lur Avraam,
la scoala de agricultural vegeta un singur pro-
fesor, cu doulzec1 de elevi, fireste foarte rail
pregatitr. Planul uner scoll de comert nu se
indeplini nicrodata. Cu atit maT putin acela al
Conservatoriulu1 sari al marelur internat pentru
200 de elevT, care trebuia sal se ridice pe locul
unde std astaz1 Universitatea 1. N'avem stir!
despre activitatea Facultahilor in acest timp,
cu toate ca in 1855 cea de-- stiinte fu inzes-
trata cu Inca patru catedre, nia asupra des-
voltarir MuseuluT, condus de Wallenstein si
caruia Domnul II facuse donatil de tablourl ale
putinilor pictorl de atund 2 : profesorul de de-
semn C. Lecca, studentul Tatarescu (pentru
Domn lucra Ungurul Szatmary, zugravindu-1 la
incoronare si in costumul sail de general). Ca
scoala de fete a Statulul ramine tot pensionatul
Iacobson, si bursieriT la Colegiu de mar innainte
sint trecutT acum ca intern! la institutul cel nod
at luT Riureanu 3. BursierT se trimit mar multi :
Vasile Boerescu la Paris, tot acolo Marcovicl,
o viitoare celebritate medicaid, apol altil pentru
1 ibid., pp. CC: 1. V. Anexele.
2 urechil, 1. c., pp. 35, 60, 70.
3 Ibid., p. 70, 74. V. .Anexele.
 94 N. IORGA

inginerie, pentru pedagogie, pentru matematicr.

Intre din§ir aflam §i pe un nepot de Domn, fill
de beizadeg scapatat : Alexandru, fiul lur Scarlat
al lul Grigore Dimitrie Ghica 1. Si P. S. Aure-
lian cere a fi trimes pentru agriculture 2.
Vremea Ru§ilor se mintuise, §i acum stapinia
influenta austriacg, influenta francesg. Doctorul
Davila, scos de guvernul militar rusesc, e chemat
din nal in rindurile militiel. I se dA voie a des-
chide in incaperile de la Mihar-Voda can mused
de anatomie §i hirurgie,, pe socoteala sa Insu§r ;
iar dui:e citava vreme Statul declarA oficialg
§coala de felcerie, 3. I se constitui un fond de
240.000 de leT, §i se numi pentru supravegherea
el o comisie compusa din Banul Constantin
Florescu, Spatar al militia §i filantrop, din Gussi,
protomedicul sail cdirectorul serviciulul sanitar,
§i din Davila insu§r a.
Dar aceleia§r influence francese, intarite prin
biruintile din Crimeia, i se datore§te §i o mare
gre§alg. Eforia §colilor se declarg, de-odata,
foarte nemultAmitA cu sistemul bine chibzuit
care se introdusese in 185o. In raportul el sint
frase care sunA chiar necuviincios : cDe aci

1 Ibid., pp. 85, 89.

2 lbid. V. Anexele.
3 Samiincitorul, 1. C.
4 Butz. d. Zeit., 1854, a-I 24.
 VIATA §I DOMNIA Li li BARLIU D. suns Er 95

urmeazA,, zic ace domnr, ccA din scoll se va

vArsa in societate o tinerime usoarA., trindavA,
-WA principir, rebelA la toate ideile de munch.
.si de datorie, pretentioasA si infumuratl, cu un
cuvint periculoasO pentru societate,. Ceva din
aceastA semnalare de boall poate sA fie ade-
vArat, dar nu sint de loc potrivite mAsurile de
insAnAtosire, pe atit de simple, pe cit de co-
mode : sl se suprime a patra clasA din invAtl-
min tul .rural, sl se incarce programele §i, in
general, cit priveste invAtAmintul secundar, sA
se adopte pe de-a 'ntregul programele francese,
programele liceulur napoleonian, care, cum se
§tie, sint un atentat monstruos la inteligenta
copiilor si pe lingl aceasta nu se potriviati de
loc cu situatia si nevoile noastre.
Din partea lur, Domnul arata temeri numar
In privinta programelor mar bogate : <SA im-
brAtisam numar cit putem cuprinde si sl ne
Perim de a ameti mintea Inca crucial a copiilor,.
In privinta directier noun, mar mult politicA
decit scolara, el nu putu face alta decit sA
incuviinteze 1. Dar scoala se cufunda tot mar
mult in ticAlosirea er. Se poate zice cl singurul
institut care mergea cum se cade era §coala mili-
tail, care dAdu examene bune in 1854, innaintea
Domnulur, a fiulur sail Gheorghe *tirber, a ce-
lor dor comandantr ar trupelor celor noun de
1 UrechiA, 1. c., p. 84 qi urm.
 96 N. IORGA

ocupatie, feldmare§alul austriac Coronini §i Pa§a

Soliman, precum §i innaintea consulilor 1.
Pang la aceasta data de 1855-6, care incheie
rostul domnesc al lur Stirber, principatul n'avuse
col de sate. Ele fusese intemeiate supt Ale-
xandru Ghica : invatatorir se chemail < candi-
dap, §i aveau cuno§tintr de cetire §i de scriere ;
erail platitr dinteun fond pe care-1 forma con-
tributia de dol ler pe an din partea fieedrul
cap de familie. Se numiaii §i revisorl, din ra-
poartele carora ni s'a pastrat unul care dove-
de§te ca macar pe alocurea aceasta §coala pe
vreme de iarna nu era privita cu du§manie de
catre satenr. Dar in 1848 invatatorir fura in-
vinuitr ea ar fi adus servicif de propaganda re-
volutionarilor §i printr'un ordin formal §colile
de sat se inchisera, luindu-se chiar masurr pentru
ca dasealir sa nu iea plata ce nu li se mat cu-
venia.
Darea aditionala de 2 ler se strinse §i mat
departe, dar ea fu intrebuintata pentru tinerea
§colilor, mier §i marl, de prin ora§e. Frica de
turburarr prin sate, amintirea imprejurarilor ne-
placute de la 1848, ca §i o grija exagerata de
cinteresele conservatoare), oprira in loc, nu
numal pe Domn, ci §i pe aceia cari eraii in
masura sä puie cuvint pe linga dinsul pentru §co-
1 Buk. d. Zeit., la aceasta data.
 VIATA SI DOMNIA LW BARKI D. STIRBEI 97

lile cele mai de nevoie. Numal in 1855, Eforia

interveni printr'o adresa pentru reorganisarea
invatamintului satesc. Se capAta atuncl de la
Domn hotarirea ca cse vor deschide §1 scoale
sAtestr centrale prin fiecare judet, pe unde do-
rinta se va arata §i trebuinta va fi,.

Cum se vede, numar scoli centrale $i numai

dupl cerere, pe cind oamenii trebuiati imbiati,
siliti chiar la InvatAtura cartil. Era insI rolul
firesc al spiritulur de clash., care a facut cele
mai marl rele acestui popor. Orinduirea mai
amanuntita stabilia ca §coala rurala nu se poate
intemeia decit in sate cu o suta de familii (in-
nainte ins limita era de cinzeci). <Candidata,
trebuiail sä urmeze cursuri pregatitoare in cscoll
normale judetene', cu cite un singur profesor,
de la i-iii April pAnA la i-iii Octombre, iar in
cursul iernii el vor preda innaintea scolarilor.
Un numar din bursieril Statului la Colegiu tre-
buiati sä se indatoreasca a servi ca invgtatori,
si cursuri speciale trebuiati sä se organiseze
pentru dinsil supt directia unui pedagog trimes
pentru studii in strainatate 1. NicT macar atit
nu putu intra insa in fiinta, si scoala satelor
trebuia sä-§I astepte Inca mult1 vreme ceasul 2.

1 UrechiA, c. c., III, p.. 93.

2 Toate amanuntele in Urechia, 1. c., p. 98 §i urm.
 98 N. IORGA.

V.
Preotir fusesera mar fericitr : er i§r aveati acum
seminariul.
El se datoria de o potrivA Domnulur §i Mi-
tropolitulur celur noii. Stirber gAsise pe Neofit,
omul cel mar slab, mar fricos §i mar lipsit de
credinta ce se poate inchipui, gata totdeauna
sl-§I piece capul fata de once stApinire, pe rind
revolutionar cu Revolutia §i sprijinitor al ordi-
ner al:al-ate de baionetele Turcilor §i Muscali-
lor. 0 indreptatire a lur ar fi ca era bolnav,
in adevar bolnav, cad §i muri dupa aceia, in
Ianuar 180'. Dar hotArirea lur de a se re-
trage i-o grabi vointa Domnulur. Acesta fusese
numit in Iunie, §1 Inca de la 27 Iulie st. v., in-
data dupA intoarcerea de la Constantinopol a
WI Stirber, Neofit demisioneaza, c aflindu-se cu-
prins de boale cronice netamaduite §i prin ur-
mare neputind implini sfintele datorir insu§ite
arhipastorier). Demisia fu primita cu cea mar
mare placere, §i locul de vicariil se incredintA
titularulur de Sivas sail Sebaste (Sevastia), Ni-
fon. Era, dupA du§manir lur, Bulgar 2, dar el
se dadea totdeauna drept Romin adevarat.

1 Journal de Bucarest, n-1 89.

2 B[olintineanu]. L'Autriche, La Turqute et les Princi-
pautis danubiennes, Paris, 1854.
 VIATA SI DOMNIA LUI ISARBU D. STIRBEI 99

Avea cu Rusia legaturile pe care le aveail §i cei

mar multi dintre clericil romini aT timpuluT sAti,
§i se §tie ca. el a fAcut un testament nenorocit
prin care-§1 depunea la o bancA ruseascA averea
din care trebuia sA se tie Seminariul Nifon. IT
placeaii banil §1 se pricepea a-r stringe, dar
era om harnic §i bun gospodar, om de bisericA
cu foarte naulta priintA pentru clerul sdu. Toate
insu§iri care trebuiesc tinute in seamA, mAcar
nn aceia§T masura ca §i defectele.

Alegerea de Mitropolit nu trebuia sA intirzie.

Se mar intimplase ca. nici Scaunele de Rimnic,
Buzau §i Arge§ nu eraii ocupate, de mar multA
vreme Inca. Moldova null avea nici ea Mitro-
polit, cad Meletie murise in Iunie 1848. Se
adAugia o greutate : dupA spiritul Regulamen-
tulul Organic, Mitropolitul §i episcopir trebuiall
sA fie ale§i de Adunarea Ob§teasca. Acuma insA
aceasta adunare era opritA prin Conventia dela
Salta- Liman. 0 parte din atributiile ei trecu-
serA asupra Divanului ad -hoc, dar nu se spunea
ca intre ele ar fi §i aceasta. In sfir§it, Divanu-
rile nu fuseserA constituite Inca, nici intr'un
Principat, nici in celAlalt.
Rusia ceru in April 185o sA se facA alegerea
i corpul electoral sA fie alcAtuit flume din
§ese boierl mad §i §ese egumenr. Ghica -VodA,
in Moldova, credea, din potrivA, ea, dupA da-
 100 N. IORGA

tina, se impune sA cheme pe top boierit de la

rangul de Postelnic in sus. Comisarul turc,
Ahmed Vefic, propunea lul Stirbet sa se string&
Divanul ad-hoc potrivit cu Conventia §i sa i
se adauge boierit cu titlul de Vornict §i Logo-
feti, a§a incit sa formeze o Adunare de 8o
pana la too de membri. Cum nu se Intelegeall
asupra alegatorilor, a§a nu se intelegeail cet
dot stapinf aT stapinulur asupra persoanef celuT
ce s'ar cuveni sä fie ales la Mitropolia Ungro-
vlahiet. Duhamel, comisarul rusesc, privia cu
ochT mat bunt pe cucernicul parinte Calinic de
la Cernica, unde §i Domnul obi§nuia sä mearga
pentru a petrece Pa§tile in ctitoria Stirbeilor
celor de demult ; pe acea vreme era Inca la
Cernica deprinderea lucrulul literar §i caligrafic,
§i biblioteca bogata in tipariturt §i manuscripte
ispitia spre cetirl folositoare pe calugart. Turcul
era insa pentru Nifon §i se spunea acela§t lucru
despre $tirber, adaugindu-se lamurirt ofensa-
toare pentru persoana DomnuluT.

Adunarea de alegere fu convocata pe ziva

de 14 26 Septembre 185o. Erati de fats patru-
zecT de votantt, din cea mat innalta boierime..
Nifon invinse cu zece voturt pe egumenul Cer-
nicar. Acesta izbuti insa la Rimnic, pe cInd la
Arge§ §i Buzau se alesera vicarit de pana atunct :-
Climent .§i Filoteiti, acesta din urma cunoscut
 VIATA SI DOMNIA Lill DARK; D. STIRBEi 101

Domnulur din calltoria cea ce fAcuse

prin Cara §i pretuit ca un bun administrator.
StrAlucitul alaill al arhiereilor celor not se des-
Apra. §i data aceasta panel la Pa lat, unde se
ImpartirA cirjile, precum cerea obiceiul. Cu acest
prilej, Voda vorbi foarte raspicat, amintind VIA-
dial de Buzau pe Innainta§ul sail, care, de§i
iu era carturar, lasase a§a de bune amintiri
recunoscatoare In diecesa sa, sfatuind pe Ar-
ge§an sa. arate §i de acuma innainte aceia§r hdr-
nicie §i osindind Inca odata purtarea lut Neofit,
innaintea acelut care era, chemat sa curate §i
sa indrepte intr'o eparhie parAgenita : cPrivin-
du-1 ca obiect de ambitiune personals, [acesta]
este un post mic, §i cu atit mat mic, cu cit
vedem innaintea ochilor trista dovadA de josil-
rarea In care se affil cAzut, 1.

Nifon gAsi un cler in mare parte lipsit de in-

watatura §i deosebindu-se din terant flume prin
portul barbit. Aceasta o vazu in cercetarile pas-
torale prin care i§t incepu cirmuirea sufleteascA.
Indreptarea putea sA se facA flume prin §coli,

1 Vol. II, pp. 159, 186, 189; Bukarester deutsche Zei-

Lung, eau Vestit. 2.0 »L. la aceasta data. La 15 Novembre
4849, Domnul constata public ca de la 1848 incoace Neo-
fit cheltuise veniturile MitropolieI, afara a varsa cea mat
mica suina in vre-o casa publican §i facuse datorit care
Acura se anuleaza (Vestitorul rom. din 15 Novembre).
 102 N. IORGA

dar, de§i legea din 1847 hotarise intemeiarea

unui seminariii metropolitan cu §epte clase §i a
trei seminarii episcopalecu cite patru, pana
atund Inc l nimic nu fusese adus la indeplinire.
Nifon inlAtura iute toate piedecile, §i seminariul
din Bucure§ti i§i Linea cele d'intahl examene la
1852, innaintea intemeietoruluT WI 1. Deschi-
derea se facuse la 24 Maid 1851, cu doul clase,
avind 5o de elevi §i un corp profesoral compu
din clericr §i mirent : unul din cuvintatorii cu
acest prilej boteza §coala : Seminariul Nifonal, 2.
PArintele Veniamin era (inspector, g. Dupa ce
multa vreme toate cartile de slujbl se lucra-
serf flume la Buzau, Mitropolitul deschidea o
tipografie centralA a cartilor biserice§t14, care
lucrenza de acum pe lingA tipografia §colilor,
Inaugurarea se flcu in 1852, §i presa, puindu-se
in mi§care innaintea asistente solemne, desfa-
§ura un program cu chipurile Domnului, lul
Nifon §i Guttenberg cin mar multe color! §i
plin de simboluril 5.

1 Vest. rout. pe- 1851, n-1 73, 76 ; pe 1852, n-1 55..

2 Vest. rom. pe 1851, n-1 43.
3 Ibid. pe 1852, la n-1 89, cf. n-1 55.
4 Vol. I, p. 267.
5 Vest. om. pe 1852, n-1 77.,
 VIATA SI DOMNIA LUr BARIjU D. STIRBEi 103

VI.

Pentru ca sg-sl facA cineva o ideie adeva-

rata despre mAsurile luate in Tara-Romaneasca
cu privire la invatamint, e bine sä se amin-
teasel §i ceia ce s'a implinit pe atund in Mol-
dova.
Aid miscarea scolara era condusg de Laurian
insusT, de la principiile caruia se inspiraserg, §i
reformatorif munteni. Spre marea supArare a
luf Nicolae Sutu, care se plingea cd crectorul,
urmaria scopurl ce erau si ale politicef aus-
triace, ca lucra impotriva cnationaliatif mol-
dovenestf §i pentru izbinda tutopiilor,, cA se
silia sä cstrice limba, §i arunca limba greceascg.
in al patrulea an al Colegiuld 1, indgrAtnicul
urmas al luf Petru Maior razim5. toad cladirea
scolilor pe studiul limbic latine unit cu at celel
romanestf : una din alta §i una prin alta.
$i aid o comisiune alcItui noua lege scolara,
dar aid comisiunea nu era o Eforie, ci se Linea
de Ministeriul Cultelor. Se recomanda indrep-
tarea dupa §colile prusiene, de sigur cele mat
bune din Europa, Invierea scolilor satestr §i
crearea unur invAtamint practic prin scolf de
mestesugurr i ferme-model 2. Un tindr, Teria-
1 Ilkmoires de Nicolas Soutzo, Viena. 1899, pp. 187-9.
2 Ibid.
 104 N. IORGA

chiu, mal tirziii ministru liberal, merse in Prusia

chiar, pentru a studia acolo organisatia §i me-
todele 1.

Iatl acum ce se facu in adevar, in largul cu-

prins teoretic al acestul program cultural.
Scolile de sate care trebuiati sl fie deocam-
datA 63 nu se intemeiarl nicT in acest Prin-
cipat, §i, cAtre sfir§itul Domnier luT Ghica, se
vorbia numar de crearea uneT §colT pregAti-
toare cu elevT interns, la Trel-Ierarht : aceia
care a fost mar tirziii intaia §coalA de invata-
tor' a MoldoveT. Aid obi§nuia sa se acorde
dreptul de tirg satelor maT potrivite pentru ti-
nerea de bilciuri sail iarmaroace, §i fire§te cA
proprietarul satuluX innaltat astfel trAgea ne-
asamanat maT multe foloase ; se hotari acum
cA privilegiul nu se va maT da decit dupA ce
proprietarul va fi ridicat o §coala, care rarpi-
nea apol in seama luT. Ar trebui sl vedem insa
cite ail fost tirgurile infiintate supt Grigore
Ghica.
Se votaserA §colT primare pentru toate ora-
§ele ; in Ia§I trebuiati sA fie cincT. Fiecare ca-
pitala de judet era sa aibl o §coalA de fete,
iar Capitala treT. InvatAtoril erail indatoritT O.
facl §i un an de pedagogie. NumArul §colilor

1 Urechia, o. c., 111, pag. 59.

 VIATA SI DOMNIA LU[ BARBU D. STIRISEY 105

ce se creara a fost insa, pentru baieti, foarte

rnic, iar alts scoala de fete decit cea din Iasi a
luI LAzIrescu n'a existat.
Gimnasiul de septe clase se deschise in Iasi
'Inca de la 1850. Internatul, in care eraii pri-
-miti ca bursieri si copir de la tarA, era orga-
nisat la 1851.
Invatamintul superior era O. aiba, pe lingl
.cursurile create la Bucurestf si altele de filo-
sofie si medicina. Dar ele nail inceptit decit
dupA. 1859.
In proiect ramasera si cele trei scoli reale :
din Iasi, Botosani si Galati, prevazute dupA
norma prusiana. Aceiasi soarta o avura scolile
de moase, de hirurgie si veterinari.
Scoala de meserii putea da absolventr inca
din 185o, si in curind ea organisa o expositie
pe care o visita si Domnul.
In sfirsit Seminariul Veniamin fu prefacut cu
totul si capatA un curs de opt clase i.
Din aceasta apropiere se vede ca intreaga
societate romdneasca din acest timp avea ace-
iasr pornire nobilA catre luminL, dar ca, pe de
o parte, ea indraznia prea putin in ceia ce
priveste invAtAmintul sAtesc si invAtAmintul in-
ferior in genera, si prea mult in ceia ce priveste
ramurile superioare al instructier. Se mar vede

1 lbicl., p. 29.
 106 N. IORGA

iarA§1 o nesiguranta, o lipsa de leg-Mull solide,

care trebuia sa risipeasca u§or toate roadele
dobindite prin jertfe mart. Vechi pacate, care
nu sint margenite numal la aceasta epoca din
desvoltarea noastra.

VII.

In ceia ce prive§te Divanurile ad-hoc, con-

ventia de la Balta-Liman specifica foarte lim-
pede drepturile for : (sa hotarasca dArile §i sa.
cerceteze budgetul anuab. AIcatuirea for era
cuprinsa in aceste cuvinte nelarnurite : <formate
din boieril ceT maI insemnatI §i mat vrednicl de
incredere, precum §i de citiva membri aT cle-
rulul innalb. Adeca o adunare a episcopilor
cu cnotabilT' din clasa aristocratica §i functio-
nareasca. Nu se spunea insa. cI T notabili §i in
ce chip sa fie ale§I dintre ceTlaltT.
Dupa neaparatele sfatuirl cu represintantii
Portil §i RusieT, chemati sa dea totdeauna des-
legarea cea din urmA, se recunoscura ca membri
at Adunarir, pe linga innaltul cler, mini§tril §i
presidentil Curtilor judecatore§t1 din Capitala.
In astfel de conditil, care luau AdunariT orice
independents §i insemnAtate, fu convocat Di-
vanul din Ia§1 'Inca din Martie 185o. Dupa o.
luny de zile, la 7 April, intr'o Dumineca,
membri1 DivanuluT muntean, convocatt la Ali-
 VIATA §I DONINIA LUT BARBU D. §TIRBEP 107

tropolie, ascultati ofisul domnesc care-r consti-

tuia. Dupl citeva saptamini, la 3o Maid, er
erati chemati O. se ocupe de anumite afacerr
ale Statulur.

Ghica, pentru a inlatura poate de la dinsul

o parte din raspundere, fi cu sa se voteze de
Divanul. sou multamirr si un dar de 13.000 de
galbenr lur Fuad Efendi, comisarul turc care
era O. plece §i putea fi folositor mar tirzia Terir
§i mar ales Domnulur er. Stirber fu de parere
ca asemenea hotariri nu pot fi luate de o Adu-
nare ca aceasta, foarte ad-hoc in ceia ce pri-
veste chemarile er 1.
El intelegea articolul respectiv din Conventie
in sensul acela ca intreaga putere de a face
legile a trecut asupra Domnulur, §i aceasta nu
putea sa desplaca unur om cu temperamentul,
sau. Legile se aduceati innaintea Divanulur, ce
e drept, dar numar pentru ca el sa aiba cunos-
tinta de dinsele §i sa-sr dea parerea, pe care
cirmuitorul ar fi slobod sa n'o tie in seams.
Asa facu chiar de la inceput cu legea paten-
telor, care crea Inca o class de patentari, cu
platy mar mare, dar cu privilegii boieresti in
ceia ce priveste penalitatile i drepturile la o

1 Vol. I, pp. 32-3, 301, 604, 614-5; vol. II, pp. 139,143,
146-7, 150-1.
 108 N. IORGA

educatie mar innalt a copiilor. In a doua cir-

muire a sa, el facu sa se ceteascg. in Adunare
Iegea cailor ferate .§i a exproprierilor, care a§eza
basele concesiilor ce ar fi sa se acorde (atuncr
se trata cu Maximilian Haber din Munchen) ;
dui:A votare, el scria : c Ma vditl gasi indata in
situatia de a incheia definitiv o conventie pe
basele citate, §1 voiti cere §i voia Portir, ; dar
probabil cg ar fi scris tot ala §i dacg. Adunarea
nu s'ar fi invoit cu proiectul, cad nu-I recu-
no§tea dreptul deplin de a raspinge.

Acest drept it aveaU, sail §i-1 puteail lua orr-

cind, cer dor stapinr al Terir, comisarir. tirber,
din partea lur, obi§nuia sä li aduca la cuno§-
tintg. orIce masura mar insemnata voia sa ieie,
dar fara a-I intreba despre hotarirea lor. I se
,parea cg. ar fi dator sa fact. aceasta numar cind
s'ar atinge de principiile normative ale Regu-
lamentulur. Cit pentru alte legiuirr, intregitoare
numar, el era de pgrerea pe care o aratg in-
tr'una din scrisorile lur catre Ghica : cNu sint
gelos de prerogativele legate de persoana mea,
dar este de datoria noastra innaintea contem-
poranilor no§tri, innaintea istorier §i con§ti-
inter noastre, -sd tinem in intregime ramg§itele
ce mar pastreazg Cara din vechile er privilegil
§i sa transmitem neatins urma§ilor no§tri de-
 VIATA SI DOMNIA LUI BARBU' D. STIRBEr 109

positul ce am primit, 1. Cuvinte frumoase §i

care, dupa putinta, ail §i fost urmate.

°data ce se adunail membril Adunarir, Dom-

nul numia pre§edintele : pe bcq-boier, boierul
batrin care purta, din darul Turcilor, acest titlu.
Astfel Iordachi Filipescu, boier foarte batrin
§i fara nicro indreptare politica lamurita, statu
in fruntea citorva Divanuri. Inlocuitorul sail
fu beizadeaua Costachi Ghica, dar acesta 141
ced a dreptul MitropolituluT Nifon, care ramase
president al AdunariT pans la sfir§itul Dom-
niei. NumaY la urma, cind Ghicule§tiT pre-
gatiail Caimacamia lul Alexandru Voda-Ghica,
beizadea Costachi 4T reclama drepturile pe care
Mitropolitul le-ar fi incalcat 2. Indata dupa. con-
stituire, Divanul se Impartia in comisiunT, care
insa, cel putin intaia oars, ail fost numite de
Domn.

Cea d'intaiil sesiune a DivanuluY fu in Maki-

Iunie 1851. Cea de a doua se incheie in Fe-
vruar 1853. MaT intllnim o sesiune in 1853, care
se incheie cu adresa de multamire din 9 (2i)
April. in Iulie se tinu o adunare extraordinary
pentru a pofti pe Domn sa rarnlie chiar supt

1 Vol. I, p. 33.
2 vol. II, la numele sld, Cf. p. 187.
 110 N. IORUA

ocupatia ruseasca. Dupa intoarcerea WI StirbeI

in 1854, Divanul e convocat numaT la 20 Martie
1855: data aceasta, el delibereazA 'Aria la 20
Iunie, cind 41 infati§eazA raportul. Sesiunea in-
-ceputa la 2 (14) Ianuar 1856 a fost cea din
urma.
Chemarea de capetenie a DivanuluT, §i aceia
pe care numaT decit trebuia s'o Indeplineasca,
de§i cu foarte putina libertate §i chiar price-
pere, era revisia socotelilor §i chibzuirea asupra
bugetelor. $i anume trebuia sä se inceapl cu
cele d'intahl bugete necercetate, care duceaii
tocmal la anul 1847.
Chestiunea aceasta budgetary avea o deose-
bita insemnatate, cacT, nu numat c6. Vistieria
-statea foarte rail, dar ea nu putea scapa de
gramAdirea deficitelor fail plecarea trupelor de
ocupatie, §i chiar dupa aceia nu se puteall gasi
nicT lesne, nicT, mar ales, iute, mijloacele trebui-
toare pentru ca sa astupe groapa datoriilor.
Cind se ajunse totu§T la o foarte simtitoare im-
bunatatire, veni a doua ocupatie ruseasca, cea
din 1855, mar impovaratoare §i decit cealalta,
a§a 'Mat toata socoteala cea buna de pAnA
atuncT fu stricata §i se intoarse iara§T vremea
desnadajduita.
S'a vazut care era de la inceput situatia fi-
nanciar6. : o datorie de 16.000.000 de leT vechT.
 VIATA §1 DOMNIA LUI BARIJU 1). '§TIRBEf 111

5.000.000 se datoriail Case! ostirilor rusest1;

o parte din celelalte sume fusese ridicata in deo-
sebite timpurI de la Casa colilor si de la cele-
lalte ce se Infiintasera in epoca RegulamentuluI :
pentru aceasta Statul nu era indatorit sa res-
tituie indata si nu platia niclo dobinda. In sfirsit
era o parte care se imprumutase de la deose-
bite persoane din Bucuresti ; acestea erail foarte
bucuroase ca-sI putusera pune capitalurile in
siguranta, primind pentru ele dobinzI asa de
mar! ca Io $i 12%.
Dupa ce tara avu norocul uneY evacuarI cind
nicI nu se putea astepta, Guvernul lu! *tirbel
simtia, fireste, ca Intiie datorie plata sumelor
pentru care se raspundea in fiecare an o foarte
insemnata dobinda. ApoI el trebuia sa gaseasca
un mijloc de intelegere cu Rusir, cari la nof
nu erail printre creditorii aplecatI sa astepte.
La urma ar fi venit restituirea banilor luatT de
la Casele §colastice, eclesiastice si de binefa-
cere, care 'ere"' stingherite pans atund in tot
niersul lor.
Asa se si facu, in margenile restrinse ale
putintel i cu un mers incet impus de impre-
jurarT.

Se incepu cu o scadere a dobinzilor : cine

nu se invoia cu aceasta, era liber sa-s1 pri-
measet bani! InnapoI. Pe urma se facura platI
 112 N. IORGA

de cite 011 ramineaii mijloace. In Martie 1852,

se cerea creditorilor celor mai barmiti, Rusir,
O. se invoiasca la intrebuintarea pentru dobinzi
i pentru unele restitutil catre Case a sumei de
550.00o de lei din asa-numitul fond de amor-
tisment, a carui alcatuire si al aria scop se va
vedea indata. Particularil aveau in 1852 numal
4.270.000 de lei in minile Statulul §i peste un
an se socotiati baniT for numal la noo.000 1.
Una vorbiail in 1850 de oferta ce ar fi facut
Rusia de a imprumuta terii 14.000.000 de lei,
garantati in averile manastirilor inchinate ; se
pare ca. n'a fost niciodata o hotarire serioasa
in aceasta privintl ; zvonul apare i dispare 2.
Inca din 1847 insa un om de afacerl german,.
Reinecke, venise in Moldova cu un plan de banca
nationala. In Octombre 185o se infatisail Guver-
nulul muntean conditiile pentru un astfel de ase-
zamint, din partea Bancir de Dessau §i altor capi-
talistY, intre cari si_vestitul bogatas macedonean
din Viena, baronul Sina. In dosul prdpunatorilor
era Statul prusian. c Banca nationala munteanar
era sa aduca un capital de 3.000.000 de florinT,
dintre cari o a treia parte in banl, iar restul
in bilete cu termen scurt. Trebuia sA i se acorde
un privilegiu pe douazeci gi unu' sail douazed

1 Vol. I, pp. 558-9, 596.

2 Vol. H, p. lea
 NIATA SI DOMNIA LUl BARBU D. sruthEf 113

Si cinct de ani, care trebuia denuntAt la sfir§it

cu dor an innainte. Intreprinzatorir cerura din-
tru intaiu drepturr foarte intinse in toate do-
meniile afacerilor bane§tt : emiterea de bilete
de I, 2, 5, 10, 5o, Ioo §i chiar L000 de florint,
pentru o sutra egala cu capitalul, iar, dupa
termin de tret ant de experienta, de cloud ort
mai mare decit dinsul, Banca avea voie a tace
scont, a Linea cont-curent, a primi deposite, lom-
barde, efecte §1 a intemeia chiar un Munte de
Pietate, sarcint pe care le credea ca atirna una
de alta, aducind innainte citatit din tratate asu-
pra finantelor. Biletele presintate la casa tre-
buiail platite orrcind in numerar. Guvernul avea
dreptul de a imprumuta cu 60/0 pana la a §esea
parte din capital.
Actiunile trebuiail sa fie numar de 15o de
florin!, cu 5°/0. Actionarit aleg un Consiliu de
administratie compus din optsprezece membri,
dintre cari §ese trebuie sa stea la Bucure§tr.
Consiliul se aduna de trer or! pe an : una din
adunari va fi la Leipzig, pe timpul Pa§tilor..
Trei director! a§ezati in Bucure§ti §i alp tre!
in Germania sint ales! de Consiliul de adminis-
tratie. Functionarii pot raminea supu§Istraint: er
grit scutitt de toate darile directe §i ramin supt
protectia consulatulu! prusian. Se ingAduie un
comisar al terit, care sa supravegheze §i tipa-
rirea biletelor de circulatie, §i guvernul mun-
 111 N. IORGA

tean poate numi in neintelegerile sale cu Banca

un superarbitru. Adunarea general a actiona-
rilor se tine pe rind la Bucuresti in Septembre
si la Leipzig in cursul Pastilor.
Actionara aveati drept la un venit de 5° 0.
Daca insa dividendele intreceau 1o° 0, dobinda
trebilia sa fie scazuta pentru particular! de la
8°/0 la 70/0 si chiar la 60/0, daca se reali,eaza
dividende maY mar! decit 12°/0.Banca are drep-
tul de a stabili sucursale si de a se uni cu
Banca MoldoveY. Consulul prusian, necajiciosul
Meusebach, care facu multe scene si afrontur!
unui Domn care nu putea sa se apere odata
voi sa vie la audienta in palton si nu veni de
loc, ci pleca, deci Consulul prusian presinta
pe Nuhlandt si Oelschlager, directori! Bancir
de Dessau, si apoY porni cu dinsi! la Iasi.
Prin negocierl se capatara citeva concesif de
mare insemnatate.
Biletele de moo de florin!, precum si cele
de o valoare mar mica decit 5 florin!, furs pa-
rasite, temindu-se din causa acestor din urma
o depreciere a hirtieT-moneda Banca renunta,
iarasr, la dreptul de a functiona ca societate de
asigurare, Munte de Pietate si Casa de econo-
mie. Dar, in privinta altor puncte, greutatile nu
se putura invinge. Domnul nu voia sa admita, in
adevar, supravegherea prusiana si dreptul. de a
imprumuta pe ipoteca. Directoril se oprira deci,
 VIATA SI DOMNIA LUI BARDU D. STIRBEf 115

si la inceputul anului 1851 se credea ca afa-

cerea e cu totul ingropata 1.
inca din acest an 185o, se facu o noun aren-
dare a mosiilor ce eraii in stapinirea manasti-
rilor neinchinate din Principate §i a episcopiilor.
Se atinse de data aceasta suma de 6.500.0oo de
lei, cu 2.400.000 mar mult decit in perioada
precedents. Terminul de arendare era de trei
an! 2. Din sfertul venitulur acestuia, ca si din
sfertul venitului manastirilor inchinate, care nu
voisera nici sa auda pans atunci de o contributie
in folosul t asezamintelor de binefacere,, adeca
al Statulur, ci se priviail ca proprietari deplini
in senstil Regulamentului Organic, voia, sa scoata
Domnul mijloacele cele mar bogate pentru aco-
perirea datoriilor.
Cad mijloacele erati slabe in ele insele, gi
mar mult slabite Inca printr'o indelungata boala
a vitelor, care ar fi luat jumatate dintr'insele,
prin recolte rele si prin toate impiedecarile §i
suferintele ce veniail din ocupatia strains. Bud-
getele din 1850-2 ale lul Stirbei insira : capi-
tatia sail birul, in sutra de vre-o 9.000.000 ;
darea pe mazili, vre-o 300.000 ; patentele, cam
1.000.000, acestea ca venituri directe. La
1 Vol. I, pp. 36-7, 63: IL pp. 190-1, 199. 367 §i urm.
2 Vol. I, p. 383.
 116 N. 10fiGA

cele indirecte se noteaza : ocnele cu 3.500.000-

4.000.000 in cifra rotunda ; vamile, date in
arenda, cu 3.600.000 ; vre-o suta de mil de la
ciobanil ardeleni cell pa§unati oile in Cara,
Inca 850.000 veniturile Domeniilor Statului, care
se alcatuiall atunci numal din acele paminturi
de raia, asupra carora particularii nu-§i putusera
dovedi drepturile §i care ramasesera deci in
seama terii. Drepturile de export pentru vite,
sail Si cervi§ faceail vre-o 400.000 de lei ; 100 -
200.00o acelea pe lipitori, cam cit taxa pe pa-
§apoarte. Celelalte taxe la un loc dadeail aproape
600.000 de lei Inca. Suma totala a veniturilor
se urca la cel mult 20.000.000. Datoria era ast-
fel mai mica decit un an de venit, pe cind
astazi ea ajunge aproape venitul pe cinci ani.
Dar deosebirea in mai rail pentru acele tim-
purl era, pe de o parte, caracterul imediat exi-
gibil al datorieT, iar, pe de alta, prevederea
neaparata a deficitelor aduse de imprejurari
neobi§nuite §i neprielnice. Budgetul pe 1$50 pre-
vedea un deficit de aproape 900.000 de lei, sa
zicem un milion, de§i cheltuielile se margeniaii
la tributul de 1.240.000 de lei, la lista civila,
ceva mai mare (i.600.co0o), la 6.000.000 de lei,
3.000.000 pentru oaste, 1.500.000 pentru pensii,
supuse unei lee noun, mai darnice, la cite
ceva pentru po§ta, drumurynchisori §i rascum-
pararile de 'Wigan!. Pentru rasplatirea functio-
 VIATA §I DOMNIA Lur BABBU D. STIRDEI 117

narilor si a altor persoane meritoase, pentru

politie si cheltuielt neprevazute era un fond
deosebit, zis al cerealelor, fiindca era format
dintr'o taxa pe exportul cerealelor. El se urca la
boo.000 de let. StirbeT, pentru a inchide gura
clevetitorilor, luase aceiast masura ca si vecinul
sail din Moldova : dispusese publicarea in Bu-
letinul Statului a sumelor impartite 1.
Sfatul Administrativ al Caimacamiet din 1848-9
Notarise, pentru acoperirea cheltuielilor de ocu-
patie, doul zeciml aditionale asupra proprietatit
rurale, atit a boierilor, cit si a teranilorceia ce
se pretuia la cel mult 2.000.000 pe an, 51, pe
paminturile nelocuite, apot lista civila, nefiind
Domn, $i chiar taxa pe cereale, totust asa de tre-
buitoare ortcul voia sa aiba mijloacele de a dis-
tinge pe unit slujbast, precum si de a Linea o
politie buna, mar ales din punct de vedere po-
litic 2. Caimacamul incuviintase numat intrebu-
intarea spre acest scop a celor d'intaiti doul iz-
voare de veniturt. Acum trebuiail sä hotarasca
Divanurile.

tirbet s'ar fi gindit la confiscart din averea

oamenilor anulu! 1848, raspunzatort pentru o
parte din deficit, dar Ahmed Vefic, comisarul
turcesc, 1-ar fi oprit, pretinde consulul frances,
I. Vol. II, cap. vii.
2 Ibid., pp. 452-3.
 118 N. TORGA

de la aceasta masura 1. Divanul din 185o a fost

acela care a votat cele doua zecimr, anume
pentru a se plati °data Rusir. Ele incepura a
se stringe in August, $i dadura simtitor mar
putin de cum se astepta. Din partea lor, Rusir
socotiaii cu scumpatate tot ce li se clatoria, ba
chiar i se parea Cancelariulur ca. prea putini
banr iese a trebuie sa plateasca Principatul
muntean. In primavara anulur 1852, Tarul Ni-
cola e lua hotarirea definitive : prin ea se ad-
mitea plata in anuitati pang. la r-iti Iulie 1858 ;
pentru aceasta se pot intrebuinta deocamdata
flume cele doua zecimr si taxa de 5 0/0, dar,
indata ce vor ingadui imprejurarile, se vor
varsa si alte veniturr ale Vistierier in aceiasr
Casa de amortisment2. Pe atuncr mar ramasese
de raspuns o suma asa de mare ca 2.000.000
de ruble 3.

Planul Domnulur era sa se adaoge la acest

fond sfertul de venituri ale manastirilor in-
chinate si neinchinate, chibzuit, in 185o, la
1.260.000 pentru acestea din urma si la 1.44o.000
pentru cele d'intaiii. La 1847, se lease masura
provisorie de a se opri din venitul lor soma to-
1 Vol. 1, p. 201.
2 Vol. 1, pp. 54, 60, 393, 556 ; II, pp. 198-9, 200-1, 454-8,
482, 484-5, 530, 541 §i urm., M4. 546-8, 557.
8 Vol. H, p. 560.
 vIATA F DOMNIA LIN BAIIBLI D. STIBBEI 119

WA de 30.000 de galbenr. Ghica le culegea

partea de 12.500, dar Stirber void, $i cu dreptate,
mar mult decit atita. Tarul fusese intrebat in
aceasta privinta, si parerea lui ar fi fost sa
se arendeze public mosiile Grecilor, luindu-se
sfertul dorit pentru nevoile terii. Cirmuirea Sf.
Mormint $i a Patriarhier de Alexandria se in-
voird la arendare, in conditii care nu putead
sd fie decit prielnice, §i cu mosiile Ierusalimului
se incepura astfel strigarile la mezat in ziva de
Sf. Gheorghe din anul 18511. Rdminea acum
incasarea aceluT §fert mintuitor.
Dar aceasta nu se putu face. Toate staruin-
tele DomnuluT pe linga Rue ca si pe linga
Turd ramasera zadarnice ; si uniT si altir uitaii
sa raspunda. Pana si Capuchehaiaua terii, Grecul
Miltiadi Aristarchi, se furisd de la datoria lul,
facindu-se a crede ca un resultat se poate ajunge
cconvingind pe Sfintil Parinti sa primeasca de
bun voie masurile ce s'aii hotarit 21. Asigurarile
celeTlalte capuchehar, al Moldover, Photiades,
ca Grecii s'ar invoi a da §fertul veniturilor, daca
Domnul muntean ar renunta la suma pentru
reserva si la aceia pentru intretinerea cld.dirilor
(August 1851), rarnasera fard nicTo urmare S.

I Ibid., pp. 532, 540.

2 Ibid., p. 55i.
s Vol. I, pp. 48. Cf. pp. 42-4 §i 53, 404.
 120 N. IORGA.

Totusl budgetul din 1852 dadu cel d'intaid

un excedent de 5oo.000 de ler 1. Pan. la I-ill Ia-
nuarie din acest an, pe de alts parte, intregimea
datoriel scazuse la 8.000.000. La inceputul acestul
an financial' ea se coburise cu alte 2.000.000 ;
pe la mijlocul anuluI ee cuprindea chiar nu-
maT 4.500.000 2. Divanul din 1856 cerceta un
budget care prevedea un excedent de 2.500.000
de lel 3. De la I-iii Iulie 1852 cele doua zecimT
aditionale erail intrebuintate numal 0i numaT
pentru stingerea datoriel rusestT 4. in 1851,
Divanul ad-hoc propusese sa se amine restituirea
sumelor ridicate din Casele comunale in 1848
0i chiar de a \Tana in Vistierie fondul de re-
serva, in suma de i.500.000, al scolilor 5'. Ultima
masura nu fu primita de Domn, i pe incetul
Casele despoiate prinsera iaras1 puterT. $tirbei
is1 facea un punct de mindrie sa arate in 1853,
cind i se incheie intaia perioada de guvernare,
c. situatia Caselor e deosebit de favorabila :
Casele comunale aveati 3.000.000, Casa cen-
trala bisericeasca 6.000.000 (3 de la manastirile
de lard, 2 de la episcopil), Casa scolilor aproape

1 Ibid., p. 558.
2 ibid., p. 556. Cf. Back. d. Zeit. pe 1853, n-1 26: pe
1856, n-1 19.
3 Back. d. Zeit. n-1 3.
4 Vol. 1, p. 261.
6 1 bid., pp. 404-5 : 11, 261.
 VIATA SI DOMNIA LUI BARKI D. §TIRBEI 121

2.000.000, a podurilor §i §oselelor 3.000.000, fdra

a se vorbi de altele mai sal-ace 1. In 1854 ele
erail scAzute intru citva 2. 0 noul ocupatie ca
zuse asupra terir. Nestatornicia in toate era insA
a§a de mare, incit dui:a ocupatia cea nouA a
Ru§ilor cifrele erati altele : 3.000.000 la bise-
riot, 6.000.000 la mAnAstiri, 2.000.000 la rAzboiil,
1.000.000 ale milelor §i... grAdinilor, 6.700.000 ale
§oselelor, 1.000000 ale dorobantilor §i granicerilor,
1.5oo.000 ale spitalelor §i 1.5oo.000 ale §colilor 3.
Cind Ru§ii plecara, in 18541 §i se intoarse
cirmuirea Domnulur gospodar, datoria era acum
de 26.000.000, adaogindu-se adeca 2o.000.000 in
capat. Cea ma! mare parte din aceasta suma
venia din partea bunilor oaspetr cre§tinr : er nu
lasaserl mar putin decit 8.9.000.000 neacoperite
la furnisorir lor. Se fA.cea socoteala cA aceasta
insemna budgetul total pe optsprezece lunr4.
Din partea lor, Tura', venitr in April 1854,
lasasera panA in Ianuar 1856 nu mai putin de-
cit 4-5.000.000 de bonurr de provisir neplatite 6.
Data aceasta Inca, Domnul propune iarAV
mijloacele cele vechr : zecimile aditionale, §fertul
1 Vol. 1, p. 261.
2 Vol. II, p. 584.
3 Bak. d. Zeit., 4856, n -119.
4 Vol. 1, p. 557, Cf. vol. II, pp. 254-5
s Vol. 1, p. 595.
 122 N. IORGA

venituluI de la manastirile inchinate §i restul

mare de plata pe care Locurile Sfinte it avead
fatg. de Stat 1. In privinta §fertulul manastirilor,
el satuie§te mar mult decit orIcind. Divanul
lua masurl hotaritoare pentru ca Vistieria sg-§r
capete drepturile. Domnul pune calugarilor un
termen de doul lunl innainte de a le aduce la
indeplinire. El declare. luf Fuad-Pa§a, acum mi-
nistru atotputernic al Portia, cg. va strange tot
restul manastirilor, in curs de cincI ani, lasin-
du-li pe fie care an 107.000 galbeni, cit era
tot venitul innainte de mezatul pe care-1 su-
praveghia Cirmuirea, la Primarie, in 1851.

Poarta numi o comisiune, care se declara §i

ea pentru supunerea la plata a manastilor. Afir-
mind cu energie ca., de fapt, nicl nu mar sint,
ca sg. zic a§a, manAstirl pe pamintul muntean,
ci numar bisericl ruinate ), 5tirber pune in De-
cembre 1855 alternativa : sad plata §fertulul
sad ie§irea Locurilor Sfinte de supt ocrotirea Re-
gulamentulur Organic.
Ghica filcu pe mini§tril sal sa voteze secu-
larisarea a douil treimI din acest mare venit
grecesc, §i auxiliaril sal, C. Negri §i Ralebt, mer-
sera la Constantinopol pentru a incerca dacil.
se poate da urmare acestel hotarid. Er trecura.

1 1 ol. 1, p. 557.
 VIATA §I DOMNIA I,Ili TARIM D. STIRBEI 423

prin Bucurestr §i vorbira Domnulur muntean,

care 'Astra punctul sail de vedere, cd un ttert
numar trebuie luat, cu voia sail cu de-a sila.
Deocamdata calea delegatier la Poarta se paru
nepotrivita 1. Pentru ramasita lister civile, el
ceru si capata voia de a creste pretul sarir cu.
5 ler la suta de ocale S. In acelasr timp, ince-
pea(' negocierr pentru Banca Nationala cu ca-
pitalistul austriac Brandeis-Weikerstein 3. Din
partea lur, Grigore Ghica se intelegea in ace-
lasr an cu Banca din Dessau, care aducea urr
capital de 10.000.000 de talerr, ce trebuiail strinsr
prin actiuni de 200 talerr ; biletele erail fixate
la 4o de sfantr. A treia parte din fond trebuia
sa fie depus in banr, si emisiunea era sa fie
deocamdata egala cu fondul intreg 4.

tirber nu izbuti nicr cu Grecir, nicr cu Aus-

triacir si, negasind o cale sigura, it vedem ce-
rind, Inca din Februar 1856, Turcier ca, la
congresul de pace ce trebuia sä se stringa. la
Paris, ea sä intervie in folosul Principatulur
muntean pentru a se ierta vechea datorie de
ocupatie din 1848 fata de Rusia 5.
1 vol. 1, pp. 267, 556-8, 563-4, 593, 595 ; II, pp. 262 -3-
2 /bid, pp. 587-8.
8 Ibid., p. 242.
4 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-I 49.
5 Vol. 1, pp. 597-8.
 424 N. IORGA
. ,

Dorinta de a face rinduiall a lui tirbef se

intinse $i in alte domenil unde lucrase, iarAsT,
ii in alte timpuri ca ministru. El, care daduse
principatului incA de atund codul de comert,
puse sA se prelucreze acum codul penal §i pro-
cedura criminala. Se alesera mai cu ingrijire,
se supraveghiara mat de aproape magistratif.
Pentru a se descurca atitea afaceri ce taraganiail
cle an! de zile, se adausera judecatori-supleanti.
°rice sentintA trebuia sa fie de acum innainte
executata in cuprinsul anului in care fusese
pronuntata ; pana la 1855 se nadajduia ca nu
vor Trial fi lipsurf si plingeri in aceasta privintd1.
Curtea de apel, judecind 573 de procese intr'un
singur an, primi multAmire publica din partea
Domnului, in 18532. In 1849, Stirber constatase
cl in timpul verii 7 Curti luaserA in cercetare
numai 448 de procese §i daduse o solutie nu-
mai la 278 dintre ele, 1o1 fiind de resortul
Curtil criminate. 'Unit din d-lor madulari1 au
venit cite §epte sail cite zece zile numar in
tref luni,. Iar la Craiova (cite Ire! din madu-
larl au mers numal de cite sese or!, iar cei-
lalt1 nici de cum, 3. Asemenea abusurr nu se
mai repetara.

1 Vol. I, p. 271: vol. If, p. 497.

2 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 12.
8 Vest. row. pe 1849, 8 Novembre.
 V1ATA SI DONINIA LU1 BARBU D. STIRBEF 125

VIII.

Pentru europenisarea oraselor noastre, carora,

prin municipalitatr, Regulamentul Organic li
daduse o noun viata, tirber cheltui necontenite
silinte. Aproape or! unde to dud in Muntenia,
ti se arata cite ceva care vine din Domnia luTr
dar mar ales parcurile, zavoaiele. El orinduia
totdeauna ca sumele ce se votail pentru pri-
mirea sail daruirea lur sa fie intrebuintate in
folosul orasulur, cacr orrce fel de pompa it lasa
cu desavirsire rece 1. Tirgul Calarasilor, cladit
pe pamintul manastiri! Colter, fu ajutat sa se
rascumpere si lua numele de ectirber), ca un
semn de recunostinta, care nu era sa dureze
insa prea molt 2. El hotari sä se faca in alt oras-
nod, Giurgiul, frumoasa piata centrala, si tot aid
el lua masurr impotriva acelora cari, dupa ce
luasera cu preturr de nimic locurr de case, le
lasau goale acuma, ca maidanurr primejdioase
sanatatir. Prin navigatia cu aburr pe Dunare,
Giurgiul capata o mar mare insemnatate, ca si
prin asternerea soseler Bucurestr-Giurgiu si in-
ceperea curse! de posta si diligenta ce se facu
de acum innainte intre Capitala si portul eT du-

1 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 18; rAspunaul de fa cere

monia iertarilor : a sint dueman al tuturor formelorv.
2 Buk. d. Zeit. pe 1850, n-1 38.
 126 N. JOR(.A

narean ; un Italian, Bottinelli, zidi atunci cel

d'intaiii otel giurgiuvean, cal Vaporulur) 1.
Craiova se desvolta repede, intrecind pe la
anul 1856 cu mult cel 20.000 de locuitori ce
avea la inceputul Domnier. Parcul I. Bibescu
era unul din cele mar frumoase din Cara. Inte-
meietorul lul, un frate al Domnului, propusese
ora§enilor §i un Teatru national. El se incepu
in 185o cu actors bucure§tenr, jucindu-se c Due-
lurile) de Caragiale si cPiatra din casa) a lui
Alecsandri, cdoun individe ), scrie corespondentul
oltean al Vestitorului, cinnaintea carora scena
romina se inching. cu respect si recunostinta 2.
La Braila se lucra mar departe la cheiti §i
se luara toate masurile ce se puteati lua pentru
innaintarea marelui magazin $i debuseil de grine
al Principatulul.
in Bucurestr. ora§ de peste 100.000 de locui-
tori, se deschisera strade noun, ca acelea de
linga Teatru ; vechiul pod al Beiliculur se pre-
facu in strada *tirber-Voda, *oseaua lur Chi-
selev, gradina Cismegiulur, care se zicea acum
tgradina tirber-Voda) 2, se bucurara de o in-
1 Vest. rom. pe 1851, supliment la n-1 55. Acolo era i
un pension at lul V. Marcovicl (Urechia, 1. c., p. 14).
2 Vest. rom. pe 1850, n-1 56.
3 Beck. d. Zeit. pe 1856, n-1 12.
 NIATA SI DOMNIA LUI BARI3U D. §TIRBEI 127

grijire deosebitn : in acestea cintati music! mi-

litare §i tarafur! de TiganY, dar lumea, care
trebuia sn fie poftita a veni la balurile de trei
slant! numa! (in imbracaminte cuviincioasa,,
acea lume bucure§teand din anii 185o care n'a-
vea citu§i de putin cre§terea civilisatiel celer
noun, obi§nuia sA faca scandal in mijlocul cin-
tecelor militare §i tigane§ti. Dec!, tiindu-se
seama ca se fAcea zgomotoase aplause §i bisari
repetate musicilor, cu un ton §i manierr foarte
inconvenabile), se hotari de catre Primarie ca
nu mar e ingaduit Asa aplaude §i sa bisuiasca
musicilor, 1. Un pod mar fu intins pe Dimbo-
vita 2. Cimitirul fu scos afarA din ora§ 3. 0 co-
misiune specialty se alcatui pentru infrumusetarea
Capitalei 4. In toate pArtile se deschideati, ma!
fntaiil pentru Ru§I §i Austriac!, dar apo! §i pen-
tru localnicr, gradinile de yarn, ca gradina
Warmberg sail a Castripair, luatn in intreprin-
dere pe rind de Polonul Pruczynski, de cona-
tionalul sail, noul cofetar Fialkowski, care a
avut noroc §i, in sfir§it de Rominul Marinescu.
Lingo casele BAInceanu, cintail lnutarii la c Gra-
dina de Lipsca, in 185o. Het-Asti-Mil ramine un
loc de plimbare plAcuta. Pe rind veniail in Ca-
I Vest. roan. pe 1852, n-1 80.
2 Buk. d. Zeit., n-1 27.
8 Buk. d. Zeit. pe 1850, n-1 63.
4 Ibid.
 128 IORGA

pitala munteana prestidigitators ca cprofesorul

Buren>, teatre de maimute din Viena, circurr
vestite, ca Pazziani-Smolinski si Beranek. cin-
tareti cunoscuti Kossewski, Fols, Maria Petri,
Terschak, tinArul violonist W. Humpel, venit
atuncl din Constantinopol ; < profesorul > Eduard.
Rasimi, cu gimnasticit englesi, si Berger, cu
seradele spirituale>, fel de fel de trupe strAine.
Lumea de rind, care cbisuia> precum s'a vazut,
avea petrecerea serbArilor oficiale, in care, ca
la Iasi in ziva intrarir ca Domn a lur Grigore
Ghica, se aceall cjocurr acrobatice, arbors de
cocagnia si un mare foc de artificii>, pe cind
lumea bun avea represintatiile celor trer teatre,
alP operer si ale ccelebritAtilor> straine, care
une ors, ca Buren, aduceau respectos (la cunos-
tinta d-lor boieri ca poate da seara la domi-
ciliul persoanelor ce doresc, represintatir de una
sau de alta din materiile curioase cu care se
ocupati>. Teatrul Fontin intemeiaz1 un Tivoli
la Graclina cu car in 1856. Sint berarir, ca a
lur K. Roth, crestaurante italiene si parisienel,
cu antreprenori strain! din strAing.tate sau Evrer
din tail, cafenele vienese, ca czum Mohren> a
lur Schedwitz, cofetarir occidentale ca a lur
Gh. Dertmann ; se cladesc oteluri matt in stil
apusean, ca c Hotel de France>, care a ramas
pAnA in zilele noastre, (Hotel zur Stadt Wien>
al lur Horoczek, cHotel de Londres>, Otel St.
 VIATA §I DOMNIA ,LUI BARBU D. .TIRBEI 129

Petersburg. Elegantele se coateaza la friserli,

ca M-me Wagner taus Wien, ; se imbraca la
modiste vienese, ca Amalia Eckerbach saa de-
moazel Maria, directrita de mar§anderie, ; sint
parfumeril ca a Madalenel Marcovicr In Hanul
Villacrose §1 gradinarii de lux ca a lur Bal-
main ; croitorT nemti : K,lenk, Singer. Frank,
care lucreaza §i vinde, dupa prospectul sail in-
su§T, 4 pantaloni neglije, §i cmanu§1 de Jacman,-,
servesc pe elegantY. Manu§er strain e §i Scha-
kowski. Casele in stil nou se cladesc de arhi-
tectl francesT, ca Iuliu Villacrose §1 Tillaye.
Montresor, Gackstatter del lectii de musics, §i
Guvernul se ginde§te sa deschida o §coala de
gimnastica 1. Fotografir Wilhelmina Dorner, Bin-
der, ca la galerie vitree, (Hotel de France),
August Frederic Hock, del clientilor cdaghe-
reotipif ,. D-r Turner a deschis bai nemte§tr la
Sf. Elefterie, pe clnd cOberdoktorul, Hatschek
dela Telega Intemeiaza un institut de hidrote-
rapie la Cimpina. Se anunta prin ziare Max_
Alexander, coptic din Bavaria,. Dantul se In-
vata de dame la Emilia Petrovicr. Advocatul
Neugeboren, German, advocatul Atanasiu, Grec
nascut In Romania, unde se Intoarce, se ofera
pentru apararea In procese dupa legile cele noun.
Librariile C. A. Rosetti-Winterhalter, Danie-

1 vest. rom. pe 1852, n-1 69.

 130 rc. Tonto,

lopol si Ioanidi, apoT Ventel Socec vind $i cart!

straine ; libraria Ioanidi $i -a fa.cut o specialitate
din editarea de traducer! dupA romane francese
proaste, pe care une or! le cumpara insa si Eforia
Scolilor. Pentru nevo! ma! materiale s'a deschis
bacania Wilhelm Thtiringer, magazinul de vi-
nur! al lul Massenza. Marcovic! din Podul Mo-
gosoaiT vinde lucrur! scumpe $i fine, obiecte
de arta. cNegutatorul de Viena,, represintat si
prin D. Barbulovici, apare. Ba gasestf §i un Ma-
gazin Angluis.

Ma! multe strade sunt pietruite, de si li se

mai zice cpodurl,, dupa vremea cind erail im-
bracate cu lemn. Ele sint iluminate cu tgaz,,
adeca petroleil, si antreprenori! sail ccontracciil
ecleraril ulitelon Capitalel cu Lampe, primiail a
lumina si gangurile, curtile particularilor, dar
si inteun cas si in altul se aprinde egazul, nu-
ma! in noptile cu totul intunecate : cpe noptile
hotarite, adeca pe intunerec, 1. In 1852 se mai
adaugira 25 de felinare, ciluminarea Ulitel Mo-
go§oaier va.zindu-se oarecum ma1 intunecoasa) a.
E impus propjietarilor sal! inchida maidanele,
supt amende vechitil cintec fara rAsunet ;
I Vest. rom. pe 1851., n- 118. Pentru luminarea CraieveI,
Vest. 2'0//1. pe 1852, n-I 77. 0 compluie negocia pentru
luininaroa cu gaz In 1850 (inedite).
2 Vest. rorn. pe 1852, n-1 48.
 VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBEf 131

negustorif trebuie sl mAture Innaintea prAvalie

for 1. Podul Mogosoail, Soseaua, unde si atunci
e marea plimbare cu musics militare csi zgo-
motoasA inurmuil de havuzurI), se stropesc.
Opt sute de sergentI de oras pgzesc linistea
sail Impodobesc, ea $i astAzl, curtile celor mart 2 ;
pentru paza de noapte se Infiinteaza apol in
1856 un alt corp de 500 de sergentl 3. Birjele,
In numAr de 400, trec, cu felinare rosil, albe si
negre, pentru ca sa se vadA astfel daca sint
de clasa intgia, a dotp, sail a treia, de trel
sfantl, de dol sail de unul singur 4. Dumineca
e repaus impus pentru negot, si chiar Evreil
sint datorl all ilichide pravaliile 6. Brutaril era il
silitY a da drept la cintar ; altfel, pinea albg
se vindeh ca neagrA si cea neagrg. se confisca 6.

Chipurile ca si marturisirea contemporanilor,

chiar a dusmanilor 7, aratA pe Stirber ca pe un
1 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 63.
2 Journal de Bucarest, n-1 109.
3 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 31.
Buk. d. Zeit. pe 1856. u -144. Cf. n-I 14.
6 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 37. Era pe atuncl mita
evlavie, §i. Politia publics, prin n-1 6 al Vest. rorn. din
1850, cum s'a Jecuit de surdomutia capatatb. accidental
Mann sin Stan, care visase in noaptea de la Boboteaza
spre Sf. loan itrel Weil imbracatt in alb*.
6 Buk. d. Zeit. pe 1856, n -18 ; Vest. rom. pe 1852, n -149.
7 V. bro§ura citata a tut Bolintineanu.
 132 N. IORGA

om frumos §1 placut. Vorbia lesne §i gasia cu-

vinte care mi§cail ; altfel, nu-i placea s4 faca
discursuri §i se Linea totdeauria de fapte sail de
ides conducatoare. Era accesibil oricui, §ii. Inca
de la inceput el statornicise ziva de Joi pentru
audiente, care se acordaii la Secretariatul de Stat'.
Oriunde, vorbia oamenilor de-a dreptul, despre
ceia ce-1 interesa pe -dinsul, nu despre ceia ce
era lipsit de interes §i pentru el §i pentru con-
vorbitorul sail. Nu confunda pe top in aceia§1
pretuire mic§urAtoare, ci alegea cu luare aminte
intre unit §i altii §i punea mare pret atit pe
lauda, cit §i pe mustrarea lul, singurul mijloc
pentru ca lauda §1 mustrarea sä fie simtite de
acel care le prime§te. °data, in 185o, el se
plingea cu amAraciune ca cla niciun .devis de
clAdire nu poate sa se intemeieze pe regulele
fire§ti ale aritmeticel a 2 §i cu 2 fac 4, ci tot-
deauna trebuie sa zica 2 §i cu 2 fac 8, g, dar
el era incredintat ca pacatele sint trecatoare §i,
pentru ca ele sä disparA, calea cea mai buna
nu e sa fie lasat oricine in voia aplecarilor sale.

IX.
Cu timpul, de §i nu magulia pe nimeni §i
cruta numal In anumite imprejurAri, cind ne-
1 Vest. roan. pe 1849, n-1 din 13 Anguig,
2 Vest. rorn. pe 1850, n-1 66.
 VIATA §1 DOMNIA LUi BARBU D. STIRBEf 133

voia lucrurilor sail legaturilor era mal pu-

ternicA decit voia lur, tirbei capata oarecare
popularitate. Nu multa si nu amestecatl, ci pu-
tinA si aleasA, asa cum era si dorinta 14 cad
formele goale, fie si ale cuvintelor mestesugite,
nu 1 -au Inselat nic1odata. In cuvintarile de la
Anul Nod, cind era bunul $i frumosul obiceiii
ca toate corpurile constituite sa. vie Innaintea
Domnulul cu multamirile si dorintile lor, in cu-
vintele ce se schimbati la nobila ceremonie a
iertarilor, cind, innainte de luarea Impartasenier,
Domnul si Inna ltil dreg tor! se iertaii intre sine,
$i la alte prilejuri, se simte putina caldura si
adevaratA incredere prin greoaiele frase de pa-
rada. In calatoria din 1851, el fu mult mal
bine primit, adeca mal sincer, cla numal aceasta
poate O. alba interes, decit in cea d'intaiil in-
spectie. Pacat numal cl batrinul Carcalechi
nu prea cuteza sl scrie in Vestitorul sail si ca.
null cauta corespondent! la astfel de intimplarI
deosebite I Unul, rAsArit in mijlocul coloanelor
goale, vorbeste Insa despre venirea 1u1 VodA la
Telega. Aic1 it intImpinA cdouazecl june fete
satene, alese din cele ma curate, intr'un costum
uniform, adevArat national, dar foarte elegant,
purtind niste il cusute cu fir si cu fluturI de o
frumuseta rarA, incit reflectati strAlucirea for ca
niste stofe muiate in aur, purtind fuste albe de
tulpan, pe d'innainte cu sorturi de martilin sta.
 131 N. IORGA

cojiti, garnisite cu fluturi, purtind pe cap cite

o coroana, de flori si tinind in mini fiecare bu-
cheturi'. *tirbel era cu fiul sail cel mar mare,
Gheorghe, cfiul Marie Sale, print si major
$tirbei, tinar plin de gratie, ce dovedeste in
interior capacitate, in exterior amabilitate). Sa-
lutarea o facu cfetita amploiatului, domnul
Ghita Popescu, ca de 5 anl, imbracata intr'un
costum unguresc (sic) i purtind Inna ltimir Sale
un buchet cu florl ce Linea in fragedele el minT,
cu expresia : S4 traiefti Maria Tea. !1,.

In acest an, Domnul visita intaiii partea mun-

toasa a Terii-Romanestl, trecind pe la Pitesti,
Cimpulung, Tirgoviste, Sinaia pentru a vedea
cit si cum s'a lucrat in adevar soseaua Bucurestl-
Predeal, care punea in legatura cu Brasovul,
pe la PloiestT, si abatindu-se la sfirsit $i pe la Braila
(August) B. Se intorcea numal in Octombre si,
Cu privire la insemnatatea acestor calatoriT, el
sorie astfel ambasadorului rusesc la Constanti-
nopol si fost consul in Principate, Titov : cvi-
sita mea in fiecare localitate nu e un simplu
act de presents, ci o sarcina grea. Culegind
toate lamuririle, constatind eu insumr felul cum
se indeplinesc masurile mele, cercetind cu 0

1 Vest. rom. pe 1851, n-1 63.

2 vol. 1, pp. 426-7, 429, 433.
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRI3EI 135

luare aminte con§tiincioasa toate petitiile, Ifni

fac o ideie precisa despre gradul in care spi-
ritul administratier celer noun a strabatut in
fiecare localitate. Dupa aceia, chemind in jurul
mien pe tog functionarir din ludetul acela, fac
un tabloil exact al situatier, dovedindu-li astfel
c nimic nu scapa de supt ochir mien ; la cel
mar mic lucre scot in lumina gre§elile, neorin-
duielile sae neglijentele faptuite, li dail instruc-
tiunile cele mar positive §i mar precise la toate
pArtile administratier, autind sa cobor in sufletul
fiecAruia principiile care calatizesc cirmuirea
mea. RAsplAtesc la fata loculur capacitatea §i
rivna, chiar §i la functionarul cel mar de jos §i,
tot astfel, chew la datoria for pe cer ce sad
departat de dinsa. In sfir§it, ma silesc sA inrA-
dAcinez in oamenr incredintarea a nu mar e
vremea cuvintelor §i formelor zAdarnice, ci a
unei vointr cumpanite, §i hotArite cu orIce pret
sA nu ingAduie nicr de cum orice-ar fi necin-
stit, arbitrar sae neregulat 1,. SAnAtos cugetat
§i frumos spus, dar nu in vileag, ci la urechea
unur om cAruia, mar la urma urmer, din purtarea
lui $tirber partea cea mar plAcutA nu putea
sA -I fie grija zilnicA a indreptarir unei Orr tie -
norocite.

1 Vol. 1, p. 30.
 136 N. IORGA

X.

Nenorocirea cea mare a acestor Domnil nu

era alta cleat clausa aceia din Conventie care li
margenia durata la 7 ani. Daca Domnii pe viata,
ca Alexandru Ghica si Bibescu, iar, In Moldova,
Mihar Sturdza, o vulpe asa de cuminte, n'avu-
serA un ceas slobod in Domnia for de spre par-
tea acelora cari voiail sa-T rastoarne, iar unit
sa-I si InlocuiascA, cu atit mar mult trebuia sa
fie necontenit sapata aceasta Domnie care avea
acelasi caracter provisoriu ca $i tot ceia ce o
incunjura.
Erad intaiii pretendentii, aceia cari fusesera
Domni si null parasise sperantele. Bibescu-
Vocla mersese la Constantinopol, fusese foarte
bine primit acolo 1, se asezase in tara si urma
de aid relatiile cu prietenii sal de pe linga
Poarta. Cei dor frati nu mar aveati acum nici-
un fel de legaturi $i nu se mai vedeail intre
dinsii. Unul rivnia, iar celalalt se temea. Bi-
bescu locuia la Magurele, linga Bucuresti, ca
oaspe al lur Iancu Otetelesanu, fost tovaras de
isprAvnicie al lur Stirber, iar de la 1851 sef al
cControlulta financiar 5. De aicr trimete fostul
Domn o plingere amara catre urmasul sail, prin
care cere sa i se dea Innapoi palatul din Bu-
I V. Calendarul Neamutui Romcinese, pe 1910, p. 65.
 VIATA §I DO6INIA LUI BARBU D. §TIRBEI 137

curegtY, cladit gi mobilat cu cheltuiala a 50.000

de galbeni gi cu osteneala a parsprezece am
de zile gi In care stAtea acum comisarul tur-
cesc 1. Pe ace14 timp, el ceruse o pensie de
8.000 de galbenI pe an, In privinta careia RugiI
null dAdurA invoirea 2. $tirber it cruta la o
revendicatie baneascl facutA de Divan in nu-
mele Vistierier 3. In curind insa Bibescu pArasi
Cara dupa ordinul Turcilor, ducindu-se la Paris 4.

Celalalt Domn mazil, Alexandru Ghica. se

facuse a nu gti nimic despre revolutia care iz-
bucnise, gese am dupa ce el parAsise puterea,
Impotriva aceluia care-1 inlocuise. La Inceputul
anulur 1851, el se intoarse probabil din Paris,
gi veni Intaiii la Iasi, uncle ruda sa Grigore-
Voda it primi cu o deosebita cinste, gazduindu-1
la palat. De aid el veni la BucurestI, pentru
cafacerl personale,. tirbel, o fire banuitoare,
se plinse de prelungirea gederil sale, gi comisarul
turcesc sfatui pe Alexandru-VodA sa plece. El
gi fAcu astfel, cu toate ca denunta, se zice, Ru-
gilor sfatul ce i se daduse 5. Foarte desgustat gi

1 Vol. II, pp. 697-8. Cf. Journal de Bucarest, n-I 74

(4849).
2 Vol. 11, p. 436.
8 Ibid., p. 170.
4 Ibid., p. 161.
6
Vestitorul pe 1851, n-I 6: vol II, p. 225.
 138 N. IORGA

socotind Domnia ca o lintel nevrednica pentru

silintile unul om cuminte. el trai in strdindtate.
Pana la intrarea Rusi lor in Lard, la 1853, $tirbef
n'avu sl se plingd de dinsul 1.

Dintre ceilalti Ghiculestf, fiul eel mai mare

al luf Grigore-Vodd din 1822-8, beizadeaua si
Ban Constantin, nu era chemat la un rol politic,
§i numai in imprejurarile din 1853-6 el putu
sä fie cistigat pentru opositie. Odatd, el e cuprins
cu o sums mare in impartirea fondului cerea-
lelor. Alt Constantin, Cdpitanul si sef al Mili-
tief, fratele lul 6rigore, muri in Maid 185o.
Alexandru (Barba-Rosie), fiul luf Scarlat si ne-
potul luf Grigore-Vodd, fu Vistierul lul $tirbef
gi indeplini pentru dinsul o misiune in Moldova.
Scarlat, alt flu al Domnulul de la 1828, era
deocamdatd numai jude la tribunal. In sfirsit,
Dimitrie, cunoscut supt numele de Beizaded
Miticd,, atrase, ce e dreptul, asupra-f simpatia
lui Ahmed-Vefic, comisarul turcesc, care ar fi
voit sd-1 faca Spatar, dar acest plan nu fu in-
deplinit nicrodatd; chiar dupd intoarcerea luf
Stirbei in 1853. Dimitrie Ghica se arata asa de
multamit de situatie, incit primi sa fie AO,
adeca Prefect de politie 2.

I Mid.; p. 290.
2 V. tabla volumelor I §i
 VIATA §1 DONINIA Ulf BARBI] D. §TIRBEf 439

Constantin Cantacuzino, fostul Caimacam, se

gAsi §i el bine in orinduiala cea noud. La 23
August 1849, $tirbef, care numise Logofat at
Dreptatil pe acest ccinstit §i credincios boier al
Domniel Sale', 11 innainta la rangul de Vornic-
Mare 1. Candidatura sa la tron, foarte putin se-
rioasd, e foarte tirzie, ca §i aceia, nea§teptatd,
a bdtrinului boier, de un caracter cu totul §ters,
Emanoil Baleanu.
Odata Grigore Ghica plra§te lui Stirber ca
vinAtor al Domniel muntene pe MihaT Sturdza
insu§f, care petrecuse pe la balurile din Bucu-
re§ti 'DATA. in 185o, cind plea in Germania. 0
asemenea §tire nu putea sä fie decit o ciudatd
ilusie 2.

Fatd de revolutionaril de la 1848, *tirbei avu

aceia§1 politica pe care o urmase §i pand la
185o. in tail void a se intoarce numai po-
cditii, cari oferiail garantii. Voinescu II it servi
ca ofiter §1 director at Scolit militare. Constantin
Filipescu, ministru de Finante at Revolutiel, cd-
pda iertarea, pe care niciunul din colegil §1
tovard§iI sAl nu se Injosi s'o ceard 2. Pentru top
cerlalti el fu neinduplecat. Felul sail de a privi
I Vest. roan., n-1 din 20 August 1849.

2 VOL I, p. 48.
8 V. tabla volumelor I §i 11.
 140 Ii. IORGA

lucrurile, care nu se poate tagadui cl era sin-

gurul potrivit cu principiile, situatia si carac-
terul sail, era cl nu poate jertfi pentru 30-40
de indivizT, linistea a doul milioane si jumAtate
de locuitorl aT teriT. Chiar dupA intoarcerea sa
in 1854, cind vintul bAtea de spre partea revo-
lutionarilor, el inchise portile innaintea nenoro-
citulur Plesoianu, care era sA moarl In exil, a
lui Bolintineanu, a luT Peret, cel ce trasese cu
pistolul in VodA Bibescu, a luT Serghiescu,
tot! sprijinitl. cu putere de Turd. Numal preotul
SapcA se putu intoarce, in Novembre 1854'.
IndreptAtirea lu! Stirbei mat' era $i aceia cl
proscrisiT sint tinutT departe de Cara for printr'o
hotArire a PortiT. Insa in Iunie-Iulie 1851, pe
un timp cind mat' era o censura in Moldova,
gazeta lu! Asachi, omul Guvernulu1 totdeauna,
publich stirea ca refugiatil din Brusa si Cons-
tantinopol, dupA o scrisoare din cel d'intliil oras,
au fost amnistiati si se vor intoarce. Domnul
muntean protests indata la Poarta si, fiindca
Guvernul moldovenesc lasase sa se tipAreasca
aceastA stire, sentimentele sale fall de Grigore
Ghica furl intru citva schimbate.
XI.
In eel dot' anT d'intAiii al Domniilor de dupa
Conventie, cea mat' deplina intelegere domnise
I lbid.
 VIATA §1 DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE! 441

intre nobilul romantic din Ia§1§i cumintele chib-

zuitor din Bucure§tr, cari, deli cam de aceia§I
vristA, paread cl represinti insu§irile §i defectele
a doul generatil deosebite. $i mat sus s'a atras
luarea aminte asupra acestel prietenil, care se ma-
nifesta prin schimburr dese de scrisort §i sfAtuirl
asupra masurilor ce trebuiail luate in amindoul.
terile. Ghica n'avea insl revolutionarI neimpa-
cat1 impotriva lu!, in Moldova nu fusese o mi§-
care puternica, un Gdvern al Revolutie!, o mare
pribegie a tinerilor, plin1 de nadejde ca iarae
li va veni ceasul.
Indata Ins dupl tipArirea scrisoril din Brusa,
care se dovedi neadevaratl, ce! do! DomnI se
intilniail la Foc§anI (in August 1851)1, §i dupa
aceia corespondenta for urmeazA, tot a§a de in-
crezatoare §i prietenoasI ca §i pdna atunc! 2.
Din partea luT, Ghica avea sa se lupte, daca nu
cu revolutionar!, macar cu fel de fel de nemulta-
mitt, cari-1 acoperiaii de clevetirr intentiile a§a
de curate. Era §i o fire ma! slabA. decit a lur
Stirbel, oboselile cirmuirir it impovaraserA greti
§i loviturile ce se indreptara impotriva lu! 11

ranirl a§a de adinc, incit se imbolnavi de nervi.

In ziva de 26 Ianuar st. v. 1853 mini§tril sal §i
putini1 adevAratI prieten1 ce avea it auzira cu.

1 Vol. I, pp. 480-1.

2 ibid., cap. I.
 -142 N. 1ORGA

uimire Injghebind povestirI fara legatura cu

privire la invinuirr de falsificatie ce i s'ar fi
adus. El trebui sä se duca pe citeva saptaminT
la tail, lasind altora grija afacerilor 1.
Cind se simti mai bine si putu sa gindeasca
la intoarcerea sa in unde fu primit in stri-
gate de bucurie gi cu o ninsoare de florI, cad
acestalalt Domn, cu frumuseta sa visatoare 9i
cuvintele-I duioase, era foarte iubit, el lug.
Insusi condeiul in mina pentru a marturisi prie-
tenului si vecinulul ca e tot acela care fusese
maI innainte gi ca zvonurile de nebunie ce se
raspindisera au fost neindreptatite. c Oboseli
mad', scrie el cu o adinca tristeta, care de
atuncI a apasat necontenit asupra sufletulul
sail, pans ce mintea i s'a innecat si el ,'i -a luat
viata, coboselI marl, amestecate cu amare
parer! de rail, cu silintr si jertfe ce nu s'ail maT
pomenit, nu sint In stare sa uneasca toate spi-
ritele spre acelasi scop : binele terii, si nu ajung
a stinge patimile care, necontenit zguduite, cauta
sa paraliseze planurile gi actiunea GuvernuluT,,
acestea i-au casunat boala2. Scrisoarea lu! Stirbel,
care nu era, fireste, menita sa fie cunoscuta
vre-odata de alti!, arata ce frumoase erati sen-
timentele acestuT sfios gi tacut : cPriveste ne-
placerile gi desilusiile ca nedeslipite de situatia
1V. Memoriile luI N. Sulu.
2 Vol. I, pp. 78.9.
 Vint. §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE] 143

noastra §i de misiunea de a cirmui oamenir cu

toate patimile care 11 mi§cA... Nu lasa insa
nimic sa se vadA, nu destAinui amaraciunea ce
trebuie sl simtr; mArgene§te-te a trage folos din
ceia ce ImprejurArile ti -au desvalit §i a-tr forma
o pArere statornicA despre oamenr, pentru ca
sg. §tir a to indrepta cu IncetinealA §i prudenta.
In positia noastra Brea §i ginga§A, orIce zgo-
mot, orrce scandale sint rail venite '.,

DeocamdatA, opositia munteanA n'avea mij-

loace de lucru, nicr innauntru, nicr in afara.
Censura era, neaparat, stapina pe art! §i pe
ziare. Scriitorir lipsiail din tarn §i ramaseserl
puma! diletantI fdrA cuno§tinta de stil, cart ti-
Oriel, cu numele tritreg sail cu initiate, amin-
tirT de calatorie prin Petersburg sail Helgoland
§i traducer! din literatura frances1 recenta. Ne-
voile teatrulul aduceail iarg.§1 o noun serie de
traducer!, slabe in cea mar mare parte,chiar
cele %cute de un Millo qi un Costache Cara-
giale. Aceasta era singura literatura In afara
de cArtile de §coalA 2.

1 lbid, pp. 79-80.

2 V. qapitolul respectiv din a mea lstorie a literaturit
romcinegt in veacul al %1X -lea, III.
 144 N. IORGA

Ziare straine nu par sL fi fost admise in prin-

cipat. Poate cA se fAcea o exceptie pentru foile
din Ardeal cFoaia pentru minte, iniml si lite-
raturA si cGazeta de Transilvaniak, §i pentru
cele din Moldova. Acestea eraii, orlcum, mar
libere. Asachi scotea, in adevar, cu cea mar
strictA oficiositate Gazeta de Moldavia, romino-
francesA, urmare, din 1849, a cAlbinir, sale. Dar
mar erati pe lingA dinsa Jarnalul de Galati,
foarte bine redactat, cu literatura bung in foi-
leton §i unele aprecierl originale asupra fapte-
lor de administratie curenta. El se opri insa in
Martie, fAgAduind o eontinuare, Patria, care nu
iesi nicrodatA.
Apor, in Iulie 1850, incepu sl apara la Iasi
Zimbrui, condus de mar multr tined, can se
ascundeati supt responsabilitatea unur A. Fotino.
Literatura de aicr era §i noul si bogata. c Zim-
brul, merse bine pang, la 1852, cind fu supri-
mat, in Februar ; el se prefAcu in revistA curat
literara, cBuletinul Zimbrulur,.

In Tara-Romaneasca, chiar Cirmuirea tipAria

doul for: una, Buletinul, cuprindea legile, re-
gulamentele si mAsurile de tot felul, si se trAgea
numar in 400 de exemplare ; cealalta, Foaia &I-
teascei , ar fi vrut sA fie,ceia ce n'a ajuns Ina
nicrodata, si o foaie de invataturA morall pen-
tru locuitorir satelor. *i. una §i alta se lucraii in
 NIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEY 145

tipografia fostuluT editor, cferleghers de carts ro-

mane§tT la Pesta §i organisator de ziare §i bi-
bliotecT nationale Zaharia Carcalechi, de loc din
Brwv. Mal tarziii, in 1852, se hotAri contopirea
celor doua publicatiT, care urmail sa iasa de
doua orT pe sAptAmina, in numere de cite patru
foT gi in 4.000 de exemplare.
Mitropolitul Nifon daduse in seama Arhiman-
drituluT Dionisie publicarea uneT fob biserice§tr :
<Ecoul eclesiastic,, care aparu un an intreg, cu
numerotatie de volum, dind mar mult predicT 1.
SA se maT adauge <AnuntAtoruI romin, al luT
Ohm, menit sA cuprindA numal §tirr cu privire
la negot §i afacerl. <Culegatorul romin, al luT
C. Bddulescu ie§i, se pare, citva timp in 1853.
Un Frances, Auguste Gruson, incepu, in 1849,
tipArirea until ziar intitulat <Journal de Buca-
rest'. In el se dadeaii §tirT din toatl Europa,
citeva notite, mar mult oficiale, relative la in-
timplArile din tail chiar, precum §i cite un toi-
leton, descrier! de calatorie (una din ele, facutA
in Carpals, e interesanta), cite o dare de seamA
teatrall sail nuveleta. c Jurnalul, se adresa boie-
rimiT care §tia frantuze§te §i, in masurl §i maT
mare poate, ofiterilor din o§tile de ocupatie ;
1 o colectie completa am aflat -o la par. paroh din Be-
clean, in Tara Fagarasulul. Cf. Onisifor Ghibu, Ziaristica
bibericeascei la Romini, Sibiiil, 1910, pp. 13-4.
10
 146 N. IOR(,A

prin el ofiterif ru§r aflad o multime de lucrud,

despre care in tara for nu era voie sa se scrie.
Anul 1850 se incepu cu sperante bune, dar Inca
din Maid redactorul fu silit sa anunte a opre§te
foaia, din motive care n'ad nimic a face cu
vointa Jul.
e Bukarester deutsche Zeitung2, cinstita, se-
rioasa, plinA de respect pentru toate Guvernele
§i toti dregatoril, culturala prin faptul ca ur-
maria de aproape teatrele §i publica in foileton
traduced din Bolintineanu §i Alexandrescu, de
pastorul luteran, pe linga o multime de ve§tI
culese din ziaristica germana, privia mg mult
colonia nemteasca, din ce in ce mai insemnata,
cum s'a maT vazut, din Bucure§ti ; §tirile din
strainatate se cerneati cu cea mar mare paza,
§i once judecatl asupra politicei erad excluse.
Acest ziar, toarte gospodAresc, instructiv §i sigur,
nu era dintre acelea care se pot opri.
Foaia romaneasca menitA sa se ceteasca maI
mult, era Vestitorul ronicinese al luf Carcalechi.
Fostul ferlegher, acum Serdar §i cinstit de Tam'
Insu§i prin trimiterea until inel, n'avea de la un
timp incoace niclun ajutor la alcatuirea publi-
catier sale. Pe linga aceasta greutate pe care
o marturise§te In 1851, scriind ca credactorul
este acum silit a ceti singur toate gazetele straine,
ca O. poata sa-§T aleaga materia interesanta §i
placuta a, se mar adaogati §i multiplele ocupatif
 VIATA SI DOMNIA I.1.11 DARBU D. §TIRBEI 147

.ale batrinulur, care vindea, intre altele, §i vinuri

negre de Tokay. eVestitorul, dadea, ca §i ga-
zetele straine din tail, innainte de toate un bo-
gat baletin politic strain, apor §tirr oficiale din
tara, iar, ca literature, traduced proaste de nu-
vele straine, reproduced din (Zimbrul,, rare
poesir, mar mult caraghioase. Mu ltr eraii de pa-
t-ere ca e prea putin, §i cereati stil, norme de
limba. La acestea el raspundea astfel in 1852 :
4Vorbirea va raminea tot aceia§r, a parintilor
no§tri, cad aceastA gazeta nu este nicr grama-
tica, nicr tehnologie, ca sa indrepte §i se in-
noiasca limba, ci este un instrument prin care
sa ajungA cu cea mar mare grabs la cuno§tinta
tuturor de ob§te luminatele ofisurr ale Marie
Sale prea-innaltatulur nostru Domn, poruncile
cinstitelor Departamente §i noutatr interesante
din tara noastra. Pe lingA acestea, se va alege
§i se va publica novitatile din tea strAine, cele
mar vrednice de auzit. FiindcA tinerir se poate
cultiva de spre limba in Colegiul National, care
prin buna vointa a innalter Stapinid s'a orga-
nisat §1 s'a inzestrat cu cer mar invatatr bar-
batr, ce se intrec a merita increderea Innalter
Stapinirr, precum §i din mult frumoasele uvraje
ce se tipAresc cu imbiel§ugare §i de unde se a§
teaptA toatA innaintarea natier'.
Aceasta era o ziaristicA foarte cuminte. Astfel
Carcalechi era un foarte bun gospodar, aicr ca
 148 N. IORGA

§i la vinurile de Tokay, §i foaia apArea curat,

bine rinduita §i corectata. Cit despre foile ce-
tinerif incercara sA publice la Paris : Romania
viitoare, Janirnea romind, ele n'avura viatA.

XII.
Chestia Locurilor Sfinte, misiunea lu! Menci-
cov la Constantinopol, de o neauzita brutalitate-,
cre§terea rivalitAtir dintre Anglia §1 Rusia, do-
rinta lul Napoleon al III-lea de a invia prin bi-
ruinte asupra du§manuluT de odinioarl gloria
lul Napoleon I-iti, aduserA rAzboiul Crimei1. El
veni tocmar intr'o vreme cind lucrurile incepu-
sera acum a se a§eza la noT §i Principatele luau
un oarecare avint economic.
LegAturile lul StirbeT cu aceia dintre Ru§1
cari avusera un rol insemnat in ocupatie, rA-
mAseserl totdeauna prietenoase. Du§manir s6.1
it invinuiau chiar c el ar fi omul Tarulur §1
tipul (HospodaruluI, de ctarl ve§nic smeritax.
Daca insa ofiterir ru§r intrebuintatr ca instruc-
tor! in militia munteana fuseserl IngAduitr sb
rAmiie §i dupa evacuarea desavir§ita, indepli-
nindu-se astfel o dorintl a Domnulu!, cererea
de praf de pu§ca, fAcuta In 185o, atrase acest
rAspuns: ca Guvernul c sl se adreseze de-a dreptul
Turcilor, 1. In afacerea datoriilor teril fats, de
1 Vol. I, p. 397.
 VIATA §I DOMNIA LUI BAUM D. 11IRBEI 149

Casa military ruseasca, se facura prea putine

concesir din partea creditorilor. Calugarir grecr
furl, partenitr in dauna celor mar vajnice inte-
rese ale Vistierier. Se pare cd politica din cale
.afara de masurata, cuminte §i prevazatoare a
Domnulur muntean, care voil sa domneasca
fard a fi unealta nimanui, nu placea la Peters-
burg.
In April-Maiii 1851 plecasera, supt comanda
generalulur Ivin, cam in acela§T timp cu comi-
sarul tiranic Duhamel, cele din urma trupe ru-
se§tr. Stirber era tulburat in bucuria sa fireasca
de gospodar bun §i de patriot prin nesiguranta
fata de partidele ce doriau o prefacere imediata
§i viblenta. Odata el s'a gindit chiar sa-§r faca,
pentru deplina siguranta, o garda de Sviterr,
ca Papa sail regir Francier 1. Deocamdata Ivin,
imultamind pentru c primirea bung. §i prietenoasa,
ce se facuse osta§ilor sar, anunta cd regimen-
tele care ie§iail acum din Principate nu se vor
departa prea mult de hotare §i nu vor pierde
din vedere starea de lucrurr de la nor, gata sä
se intoarca la cel mar mic semn de nelini$te §i
sa exercite <a represiune gra zabava §i aspra, 2.
indata dupa aceasta it venia lur Stirber, prin
consulul cel nod, Halcinschi, marea-cruce a

I ibid., pp. 254-7, 401.

2 Ibid., pp. 414-6.
 150 N. IORGA

OrdinuluT Sf. Ana, §i principele Gheorghe facea

o calatorie la Petersburg 1.
In curind Domiiul se incredinta ca se poate
cirmui toarte bine, $i dupa 1848, fara sprijinuL
ocupatieT straine. Dar Inca de la sfirsitul lur
Ianuar 1853, cind nicT nu se putea banui tri-
tneterea provocatoare a luT Mencicov, cu cererr
asa de neasteptate, cind Turcia se arata gata
sa impace pe AustriecT in chestia Muntenegru-
luT, dind un raspuns multamitor conteluT Lei-
ningen, venit anume pentru aceasta la Cons-
tantinopol, cind, in sfirsit, firmanul de egala in-
dreptatire a tuturor confesiunilor crestine in
Imparatie era in pregatire, atuncT s'ar fi vorbit
intaia oars luf *tirbel despre o noun ocupatie
ruseasca. Consulul trances Poujade IT dadu stirea,.
capatata de dinsul prin Viena, ca in curind
Principatele vor fi sechestrate de Rusia, pe cind
Austria se va incuiba in Serbia si Bulgaria..
Domnul ceru lamurirl la Poarta, dar Fuad-Pala,
care n'avea insusT Informatif $i nu putea sa pre-
vada nimic, lasa scrisoarea fara raspuns
Episodul dramatic al misiuniT luT Mencicov
se desfasura in Mart ; Trimisul rusesc ceru,
SultanuluT la 8 Mart retragerea firmanulul pri-
vitor la contesiile crestine, partenirea fatisa a
1 Ibid., pp. 420-1.
2 Vol. 11, p. 304.
 VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 151

cpravoslavief, in Ierusalim si 40.000.000 de lel

ca despAgubiri pentru ocupatia din 1848-51. La
21 ale luni1 se stia in Paris ca flota ruseascA
din Marea-NeagrA, al aril amiral era Mencicov,
se aduna la Sevastopol si c trel corpuri de
armata stag gata de mars in Rusia-de-Sud. Flota
francesa plea. indata din Toulon spre Orient ;
cea englesL se afla in apele Malta Se prevedea
in Franta ocuparea Principatelor, cviolare a in-
tegritAtil Imperiului Otoman, care, din nenoro-
cire insa, n'ar fi o innoireb. La 5 Maid Men-
cicov isr scria ultimatul, si el pleca la 211. In
citeva zile se stia la Bucurestt acest fapt hotA-
ritor, iar Ina de la 20 ale luniT venise vestea
cA Rusi1 stad gata sA treacA Prutul. Halcinschi
opri trimiterea la Iasr, dupa latnurid, a colone-
lulur N. Bibescu si, intarind zvonurile de ocu-
patie, luA asuprA-s1 a o anunta s.
In adevar, la 29 Iunie, comandantul trupelor
rusesti de la hotarul Prutulur, Gorceacov, facea
cunoscut Domnuluf muntean, Inc. din Chisinaii,
a (motive de innalta insemnAtate, cer ocu-
patia si cu acest prilej amintia ca. ostasil rusT
sint vestitI prin cdisciplina si aleasa for rin-
duialal. Era anexatA si proclamatia adresata
1 V. Das Blaue Bitch, erste and vollstandigste Samm-

lung, etc., Viena 485i §i Rosen, Gesch. der Tarkei, IL

2 Sturdza, .4cte si documente, 11, p. 684; vol. II din cu-
le,,Prea mea, p. 304.
 152 N. IORGA

catre elocuitori1 Moldove si MuntenieT,, pentru

a-I lumina asupra aceste cocupatilprovisori1),
care nu Insemna Ina un razboiti 1. Inca mai de
mult Halcinschi lAtnurise deplin pe $tirbei, dui:4
fagAduiala ce-I (Muse, si la i8 Iunie el plecase
In Basarabia, ca un semn, vadit pentru top, al
celor ce eraii O. se Intimple. La 2 Julie se facea
trecerea PrutuluI, i Halcinschi se indrepta spre
BucurestI pentru a supraveghia primirea Ru-
silor 8. Intlid infra in Moldova Dannenberg, o
veche cunostinta a noastra, apor, intimpinat de
ginerele lu! Grigore-VodA Ghica, Nicolae Ma-
vrocordat,Batman al Militiei i rusofil declarat,
Gorceacov insu i. DupA marturisirea cuiva care
a vAzut eteremonia strAlucita, a intrariI luT in
Capitala MoldoveI, Postelnicul Manolachi DrA-
ghicl, c Gorceacov nu s'a at-Mat prea blind catre
boierl, fiind de un caracter aspru ostasesc, si
dupa venirea sa a' Inceput a curge polcurile de
peste hotar, de se Innegria' dealurile si drumul
mare din SculenI pang. la Iasi, strecurindu-se
neincetat vre-o lunA de zile, 3.
La 25 Iunie st. v. (7 Iulie) ostile erail la
Focsanl, la 28 in Buzau. In sfirsit, 1a3 15 Iulie,
Mitropolitul Nifon, clerul, dregAtoriI ce! mar!
1 Vol. 1, pp, 445-7.
2 Sturdza, 1. c.
8 Manolachi DrAghicl, Istoria Moldorei ye limp de .300
am, II, p. 238 §i urm.
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 453

aT teriT primiad la bariera Colentinel pe ge-

neralul Anrep-Elmpt, care intra cu avangarda.
Peste treTsprezece zile aparea, ca o straluci-
toare cornea de razbolii, (Excelenta Sa, in-
sup, pe care-1 primiserg la hotarul muntean
bas-boierul Filipescu, un ministru si fiul cel
maT mare al Domnulur. Casa luT Filip Lens,
bogatul Logoft, era gItita pentru a -T gazdui,
si in curte militia romaneasca, cu muzica in
frunte, facu onorurile aspruluT Muscal. Gorcea-
cov trecu soldatiY In revisth, avind linga el pe
Spatarul Nasturel Herescu, fost outer in garda
imperialg. La un loc it asteptati, in salonul luT
Lens, consuliT si ministriT. Peste treT ceasurT de
la sosire, careta lul Voda *tirbeT isT facea in-
trarea : Domnul venise, Impotriva tuturor regu-
lelor de buna-cuviinta, ca sA. complimenteze el
Intaiii pe Innaltul oaspete. Acesta-T intorcea ime-
diat visita. Era acum rindul de a fi primitT
pentru Mitropolit, clerul Innalt, toata boierimea
si functionarimea acestel ter! alcate in picioare.
Mine se plecard cu totiT innaintea acelur care
infati§a atotputernicia TaruluY, §i putine vor fi
Post inimile in care sä se fi miscat durerea si mania'.

Inc. de la inceputul luT Iunie, tirbei §tia,

prin sosirea capuchehaielel Aristarchi, care e

I Sturdza, 1. c. ; Deli. d. Zeit.

 154 N. IORGA

hotArirea Portil in ceia ce priveste purtarea

Domnilor : sA stea la locurile for atita vreme
cit se va mar 'Astra fantasma paci/ intre Turcia
i cotropirea el trufasA. Printr'o scrisoare pri-
mita la Bucurestl in ziva de 6 Iulie, cancelarul
rusesc Nesselrode oprise, spune raportul fAcut in
1854 din partea Turcilor, pe amindo! Domnil
de a mar corespunde cu Poarta, dar n'am gasit
acest act in dosarul de scrisorl relative la Rusia
al tut Stirbel, deli el a existat fArl indoiala.
Sumele pentru tribut trebuiail O. fie date in
mina Rusilor, pentru ca el sl le intrebuinteze
cum cred mar bine. Ghica dAdu de stire in-
data la Constantinopol, pe cind Stirbel trecu
somatia supt tAcere, precum stim ca ar fi tAcut
$i Ghica, daca ar fi fost sigur de tacerea lul
Stirbel 1.
E sigur insA el la 25 Iulie Resid-Pasa, Ma-
rele-Vizir, in2tiinta pe Domnl cA datoria for
e s piece farl zabava. Poarta protestase intdiu
impotriva ocupatie!, fArl a lua vre-o masura in
ceia ce priveste cirmuirea Principatelor. Acuma
insa ea gAsia in destainuirea lu! Ghica dovada
c Rusia nu se tine de cuvintul, ce daduse prin
proclamatie, de a respecta ra;ezAmintele publicep
din prdvinciile ocupate, ci iea mAsurl privitoare

I Das blaue Buch., p. 81 vi urm. ; Sturdza, 1. c. ; vol. I,

p. 82 ; II, pp. 302-3 ; Memoriile lui N. Sulu, p. 202 §i urm.
 VIATA §I DOMNIA LUT BARBIT D. FIR BEI 155

la actiunea Domnilor §i jignitoare pentru drep-

turile de proprietate, ale Portii. Puterile, spunea
adresa Vizirului, au fost incuno§tiintate de a-
ceastA hotArire, §i, dacA ace! pe can ea II pri-
ve§te nu i s'ar supune, ei vor avea sA sufere-
urmArile nesupunerii for 1. Invitatia to repetata
la 29 sail 3o August, adaogindu-se insa cu ple-
carea se impune mime, daca relatiile cu Cons-
tantinopolea n'ar putea fi nici intr'un chip in-
tretinute 2.
Nic! Domnul care vorbise, nici acel care tA-
cuse-- intele§i prin misiunea lu! Petru Mavro-
gheni la Bucure§ti 3 nu se grabira a se su-
pune. If indemna de sigur dorinta firE ascl de
a-§1 implini ce! §epte an! de Domnie la cari
aveai drept. Se mai adAoga temerea patriotica
de a lAsa Cara fard un Guvern al ei in astfel
de imprejurari. Vor fi fost insl, mai ales la Bu-
cure§ti, §i incurajAri, asigurAri §i fagaduinte din
partea Austriei, care interveni in varA cu un
proiect de impaciciune, oferind Rusiel §i Turcief
bunele e! servicii,. Toamna, ImpAratul Nicolae
le intilni cu impAratul Francisc-Iosif la mane-
vrele austriace din Olmittz.
La 2 August, Colquhoun, consulul englesr
pusese cea d'intAiU poruncA a lilt Reid in rni-
1 Das blaue Bach, pp. 83-4.
2 vol. I, pp. 453-4; Mem. luf Sutu, p. 205.
3 3.Pmeires de N. Soutzo, p. 203.
 156 N. 'GAGA

nile lur Stirber. Fara a mar intreba pe vecinul

sail* din Moldova, care nu-1 intrebase pe dinsul
cind Instiintase pe. Turd, Domnul muntean
-cherna pentru consultare, ca de obiceiil, Diva-
mul ad-hoc, adaugindu-s1 pe Mitropolit i epis-
-copr. Adunarea aceasta it indemna, la II, sA
ramlie. Dar, la 7 August Inca, Domnul muntean
Taspunsese lur Colquhoun cd nevoile terir gi
rugamintea fruntasilor er 11 Impiedeca de a se
duce.
Raportul filcut Portir dupA cercetarea din 1854
a Trimisulur el pretinde ca Stirber nu s'ar fi
simtit asigurat flume prin aceasta manifestatie
a fruntasilor Principatulur, ci ar fi voit §i din
partea Rusilor o cerere de a rAminea, pe care
nu putu sA o capete 1.

Consulir Anglia $i Francier it coborira atuncr

steagurile : pentru Turcia ca gi pentru aliatele
er Guvernul lur Stirber nu mar era un Guvern
legitim $i nu se arata fats de dinsul, care era
crezut rusofil, toleranta de care s'a bucurat
Grigore Ghica 2, cu toate ca $i el procedase
tot asa. Cu aceasta InsA relatiile ramasera bune,
i in Septembre Constantin, fiul Domnulur mol-
dovean, veni la Bucuresti gi lila la intoarcere
.

I Sturdza, 1. c.; vol. II, p. 302.

2 Sturdza, 1. c.
 VIATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEY 157

o scrisoare prin care se fagaduia co buna §i lo-

iala in telegere 1.

* * *

Alanifestul prin care, cu toatA mijlocirea aus-

triaca, Turcia declara razboiii Rusier fu celit
la 7 Octombre in lagarul otoman de la *umla.
indata anumite puncte de dincoace de Du-
nare primira visita neplacuta a Turcilor. Ziarele
publicara suplimente pentru a povesti aceste
intimplarr. In astfel de imprejurarr Domnia era
moralice§te imposibila. Domnir atirnaii numar
de Ru§r, §i ace§tia, prin trimeterea la Bucure§tr
§i Ia§r (Octombre) a principelur Urusov, cu in
structir secrete, it lasara liberr sa aleaga !rare
a raminea §i a pleca ; aceasta insemna sa li se
porunceasca parasirea puterir. Inca de la 11/23
Octombre, Domnul muntean dadea de §tire-
Porta ca-§r depune autoritatea, iar la 17/29 Oc-
tombre tirber parasia tara. Prin scrisoarea din
aceasta zi, data din Pite§tr, el declara numar
ca imprejurarile de acum IT cer sa se departeze
pentru citva timp din tail ; ba§-boierul Fili-
pescu capata ,Ingrijirea afacerilor. tirber se
ducea la Baden, linga Viena, a§teptind impre-
jurarile a.
1 Vol. 1, pp. 83-4.
2 Das Blaue Buck, pp. 119-21 ; Buk. d. Zeit., n-1 83.
 158 N. IORGA

La 18/3o Ghica arAtA cA situatia lul nu se

ma1 poate concilia cu acelea§T imprejurArY de
care vorbia §i StirbeY. El nu alegea insl nicr-
un quasi-Caimacam ca vecinul sail, ci lasa Sta-
tul Administrativ, adecA mini§triT, liber O. gru-
verneze cum intelege §i pe raspunderea mem-
brilor sAY, pAna ce se vor lua calte masurb,
fire§te de altiT 1.
Stirbef nu era deci un Domn dernisionat, cum
i s'a zis de atitea orI §i cum zicea Tarul in
eneimpotrivirea, sa la aceasta demisie 2, ci unul
care plecase din tara din causa unor intimplAr1
pe care nu putea sa le impiedece. Fata de Ru§T
el nu fAcuse alta decit sa se puie la dispositia
for pentru provisi! §i gazduire, dindu-li drept
comisar pe Manolache Florescu 3. Turcir nu rup-
seserA legaturile cu dinsul, §i, fiind la Viena,
linga fiica sa Elena, maritata cu contele Leon
de Larisch, el primi o scrisoare de la Re§id-
Pa§a, care-1 aproba purtarea, adAugind ca i se tri-
mesesera la Bucure§tY instructiT, in sensul cArora
§i lucrase fArA sa ail:a cuno§tintA de dinsele .
Plecarea lu! $tirbel se datoria, prin urmare,
In rindul d'intaiii izbucniril rAzboiulu1 fAti§ (ma-

1 Mem. lul Sutu §i Das Blaue Buch, li. cc.

2 Das Blaue Buch, pp. 121-2.
8 Vol. I, cap. ultim.
4 Vol II, p. 305.
 VIATA SI DOMNIA LUT BARBI! D. STIBBEI 159

nifestul Rusilor e din I-iii Novembre st. n. $i

el se tiparia in Bucurest1 la 14 ale lunii abia 1).
()data cu acest fapt, Rusii nu puteail ingAdui
decit un Domn care ar fi fost numit sail in-
sarcinat din noil cu Guvernul de dinsii. Domnil
de panA atunci, raminind, ar fi facut o faptA
de trAdare fatA. de Poarta. Cum se infAtisail
insa lucrurile, Turcir avind drept aliati sail spri-
jinitori Europa apuseanA, ar fi fost o nesoco-
tinta ca Domni1 sa se indep5rteze pentru tot-
deauna de Puterea suzerana. Atit Stirbei cit §i
Ghica mersesera pana la ultimele margeni ale
corectitudini1, dar nu mai departe decit dinsele.
Pentru a fi si mai neatacabil, Stirber refusa
partea din lista civila pe care i-o oferiaii sta-
pinii strain! ai tell! sale 2.

Rusii, sumetitf de marea for biruinta navala

de la Sinope, incepuserA batindu-si joc de cele
d'intaiil manifestarT razboinice ale aliatilor. Sti-
rile ziarelor for erail reproduse apoT cu sfintenie
de acelea care iesiail in BucurestI. In curind
insA veni, dupa conferintele din Viena, alianta
franco-englesa si, in sfirsit, somatia austriaca

1 Bilk. d. Zeit., n-1 88.

2 Sturdza, 1. c.; vol. II. p. 305.
 960 N. IORGA

din 3 Iunie. Prin aceasta se marturisia limpede

nemultamirea Austrier cu mentinerea trupelor
ruse§t1 in Principate, prin care se primejduiesc
interese esentiale ale monarhier ; se cerea opri-
rea operatiilor la Dunare §i stabilirea until ter-
min pentru evacuare §i se arata speranta cd
Austria nu va fi silita all apdra tinsa§r, inte-
resele de care s'a vorbit. La i-ill Iunie se in-
cheie cconventia Intre Austria §i Poarta Oto-
mand pentru a aduce evacuarea Principatelor
din partea armater straine §i restabilirea stdrir
legale in ele2. in August, dupd refusul Rusier
§i nesiguranta Prusier care, un timp, mersese
aldturr cu Austria, se ajungea la a§a-numita (in-
telegere a celor trer PuterY). Ocuparea Princi-
patelor de cdtre Austriecr se indeplini decT 1.
t Dumnezeil e cu nor ; cine va fi impotriva
noastra2, strigase Tarul Nicolae in noul 011
manifest din 23 April 1854, prin care primia
lupta cu Europa. Aceste mindre cuvinte fuse-
serf cetite §i in foile ce apareaii in Principate,
asigurind pe aceia cari iubiail Rusia mar tare
decit Cara for insd§r. Nu treceail mar mult decit
trer lunr §i, la 31 Iulie, Gorceacov, despretui-
torul comandant al Dundrir, era silit sa anunte
Bucure§tenilor ca, <in urma uner concentrArr a
o§tif r.use§tr,, va ldsa (crawl neocupat2, incre-
1 has Blaue Buch, passim,.
 VIATA §I DOMNIA LUt BARBU D. TIRBEI 161

din tind mini§trilor cgestiunea afacerilor publice,

§i multamind tuturor celor ce ajutasera in sol-
datul Tarulul causa ortodoxid 1. Presidentul Gu-
vernuluI muntean, Budberg, care /Ana atuncf
hotarise toate, schimbind legile §i innaintind
in boieril ca §i in rangurile milhare, adaugi
peste doua zile cl Gorceacov ci-a poruncit sl
urmeze armata imparAteasca in concentrarea
er,. Ru§il plecarA iute, pentru a nu da och! cu
Austriecir, cari trebuiau sa vie indata pentru
a-I inlocui. Ziarul german din Bucure§tI scrie
la 7 August : (0 lini§te neobi§nuita stapine§te
de citeva zile stradele noastre, care sint de obi-
ceiii a§a de zgomotoase,. MultI se temead
ca StirbeI odinioara sI nu se intimple tur-
burad la plecarea strlinilor, dar militia terii se
arAta destoinicL pentru pAstrarea lini§tiI 2.

Cel d'intaiti se ivira Turci!, cari tineaii sA-§I

arate printr'aceasta drepturile for inprescrip-
tibile de suzeranitate. El furl primit!, nu numaf
cu o deosebita strIlucire, dar §i cu iubire ade-
varatA. La 29 Iulie (8 August) Spatarul, acela§I
Herescu care intimpinase pe Gorceacov, ie§i
innaintea lu! Feri-Halim-Pa§a cu douit bata-
lioane de infanterie, doua escadroane de cava-
lerie, avind musica innainte. TurciT erail numa!
1 Buk. d. Zeit., n-1 58.
2 Ziarele, si mai ales Buk. d. Zeit.
 162 N. 101i4A

4.000. Halim nu voi sl primeascA defilarea mi-

litier, amintindull poate de 1848 i de ciocnirea
din Dealul Spire!, intimplatA tocmai pentru ca
ai no§tri voisera sl facA cinste militara oaspe-
tilor. Prin Podul Ca lite i Podu-Mogo§oaii,
Pa§a merse, in ploaia florilor ce cadeaii de pe
ferestrele deschise, la casa fostulu! Caimacam
Cantacuzino, unde fu primit de acesta, avind
lingo el pe consulul austriac, Laurin. Gazda i se
pregatise la Len§, de unde abia plecase Gor-
ceacov I. 0 proclamatie anunta Rominilor ca
au sosit co§tile SuveranuluT lor, §i ca er ail
acum datoria de a nu cere cumva vre-o schim-
bare, cad astfel de turburatori vor fi pedep-
sip aspru de no's.. Era dect ca in 1848, cind
Omer-Pa§a orinduise, din tablra de la Baneasa,
<ca sA inceteze oamenii de a se ocupa §1 a vorbi
de trebi politice prin cafenele §i prin alte lo-
uri publice, 2.
Omer insu§T veni peste putine zile, dar schim-
bat mutt, indatoritor §i prietenos. El comunica,
pans a nu trece Dunarea, ca intelege foarte
bine neputinta de aparare in care s'ail gasit
Rominil tatA de Ru§i, dar ca oricine va mar
pastra legAturi cu din§ir va fi judecat de acum
innainte dupa legea martiala. Cind o deputatie
1 Ibid.
3 Buk. d. Zeit., n-I 90.
 VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIDBEf 163

.de trel boierI merse la Rusciuc sä-1 cheme pentru

a mar vedea Bucuresti1, el s'ar fi aratat asa de
binevoitor, incit trimesiT ar fi fost miscati pana
la lacram1; li se facuse o mare cinste : et tre-
cusera Dunarea in barca Vizirulu!, cu opt vis-
Lae in uniforms, fusesera primig de un aghio-
tant si intrasera. in orasul turcesc calarr pe cal
scumpr. DIVA ce intoarse visita la Giurgiu,
Omer mar zabovi citva timp pe malul bulgaresc.
Intrarea lul in Capitala munteana se facu in
fruntea a 30.000 de ()stall, la 23 August, in cä-
derea florilor si filfiirea vesela a batistelor :
fu incarcat de adresele de salutare ale cleru-
luI si scolilor. Constantin Cantacuzino, a caruT
stea se ridica iaras1 si care visa Caimacamie,
Domnie chiar, il duse in trasura sa luxoasa la
frumoasa case a Ghiculestilor de la Colentina l.

Al treilea Turc mare pe care-1 vazura atuncr

Bucurestenil fu Dervis-Pasa. Era un functionar
de un rang ma! mic si venia pentru a face o cer-
cetare a intregir Domnil a 1(11 Stirbel, cercetare
puss la cale de dusmanil la In aparenta insa
Dervis venia pentru a fagadui, nu intoarcerea ye-
chit star! de lucrurI, cad el socotia ca ttratatele
Lint anulatez, ci numal e bunavointa parinteasca a
SultanuluTz. El orinduia la 31 August un Guvern

1 Mid., an. 1854, n-I 66.

 164 N. IORGA

provisoriu, cu Constantin Cantacuzino $i Sputa-

rul Herescu I.
In Septembre, $tirbei primia la Baden invi-
tatia lul Dervis-Pala de a se intoarce pentru
a lua Guvernul 2. Pentru Austrieci, cari nu vo-
iaii amestecul turcesc in tail, ilia o noun afir-
marie de cproprietate a Turcilor printr'o nu-
mire de Domn sad Caimacam, pentru Austrieci
cu can se tot sfAtuiserl in ultimele timpuri ale
Cirmuirif lul si lingA cari el isT cAutase adApostul
in 1853, $tirbe1 era indispensabil, ca si Ghica,
a caruT purtare fusese tocmai aceiat4 de la 1853
incoace. ImpAratul Francisc-Iosif it cunostea
personal, de cind venise in 1852 la Sibihi, unde
el se afla, pentru a-1 infatisa salutarile Sulta-
nului, si atunci incl. $tirbel fusese declarat, in
rAspunsul imparatesc, pe care principele Gheor-
ghe merse sa-1 ducA la Constantinopol, drept
prieten al Austriel 3. Turcil n'aveaii nimic im-
potriva Domnulu1 Moldovel, dar acestalalt era
pus bine la cale pe lingA dinsi1, atit de Ghi-
culesti, cit $i de Constantin Cantacuzino §i de
alts boier1 batrinr doritor1 de Domnie. InsA fi-
reste cA invinse vointa Cabinetulur din Viena.
Din parte-1, tirbel intelegea intoarcerea sa

1 ibid., n-I 67.

2 Vol. I, p. 167 ci. urm,
3 Ibid., p. 137 0 urm.
 VIATA SI DOMNIA LUT BARDU D. STIRBEI 165

ca un lucru logic §i normal : avea dreptul

la §epte an! de Cirmuire §1 venia sa T mintuie.
Ba Inca el zaria in viitorul de prefacer! nea -
Orate §i foarte marT o u1mare a puterir sale,
pe viata poate, o intemeiere de dinastie. Era
vremea cind toate sperantele erail legitime. in
credintat de enobilele §i generoasele intentil
ale ImpAratulu! Austrier in favoarea terir sale lb,
el multami §i se pregati de plecare, ajungind
Innaintea lu! Ghica. Pentru a sosi ma! rapede
§i pentru a -u! cruta multe ostenelT §i neplacerr,
lua calea pe Dunare.
Innaintea lu!, sosisera insa Austrieci!. La 6 Sep-
tembre 12.000 de catane intrail In Bucure§tr supt
conducerea feld-mare§alulur Coronini. Acesta
era Italian, §i tot Italien! eraii 4.000 de sol-
datr din regimentul g Arhiducele Sigismund 2.
Acest fapt trebuia sä trezeascA simpati! intr'o
vreme cind §coala lu! Laurian intemeiase a§a
de adinc in Principate crezul roman. Pana §i
ziarul german din Bucure§tr stria astfel : cDe
la ImpAratul Traian, ale carur legiunr, cum se
§tie, au ocupat terile Dunarir-de-Jos, n'atl ma!
calcat trupe italiene in Dacia de odinioarA, care
e Moldova §i Tara-Romaneasca de atuncr,. La
Baneasa I! a§teptail Turci! §i Rominir, pe cind
mir de oamenT umpleail strazile Capitaler mun-
1 p. '167.
 166 N. t0rw4

tene. rn Piata Teatrului, Coronini si ceilalti

general! primira defilarea. Seara, colonia ger-
manl dAdu o represintatie solemnA, in sala
SlAtineanu, oaspetilor ce veniaii in numele Im-
pAratulur austriac. Maresalul von Hess IV fAcea
Intrarea ceva mai tArziii.

XIII.

La 23 Septembre st. v., adecl 5 Octombre,

era rindul lui Stirber, care venia cu trAsura din
Giurgiu, cam bolnav, obosit $i ingrijorat. Co-
misarul turcesc luase, se zice, mAsurile sale
pentru ca el sA nu fie primit prea calduros 1.
Cu atitia stApini ce mai eraii acum, stApinut
de acelasi neam trebuia apol, ca in 1849, sl se
infAtiseze mic si §ters. Gazeta germana dl n
impresie justA cind scrie a a fost co adevAratl
serbare de familie, ca paring ce se intorc acasa).
Atita $i nimic mai mult. Totus! avuse si el in-
timpinare de militie si de catane, salutare la
Palat din partea generalilor si chiar defilarea
Innaintea lul a, uner companir de Austrieci in
parada. IndatA, Cantacuzino is! dAdea demisia,
si se fAcea un Ministeriii blajin, cu dor- Filipescu,
cu Nicolae BAleanu, cu I. Cimpineanu si gine-,

1 Vol. I, p. 167 si urm. Celelalte sari le dad cele douti

ziare, Vest. rom. §i maI ales Buk. d. Zett.
 VIATA SI DOMNIA LUI HAREM D. STIRDEI 467

rele domnesc Plagind .1. Demisia lur Paznanschi,

Rusul naturalisat, ca si a lur Herescu, din capul
Militier, era primal, si in locu-r se numia Barbu
VlAdoianu 3, care nu voise sa urmeze pe Rusi
peste hotar, ci-sr adusese innapor biata oaste,
pradatA de tunurr si chiar de mantale 3. Se vorbia
mult de inlocuirea creaturilor rusestr.cu ctinere
talente harnice, 4. Ceva bun nu se mar putea
tace insl ; Domnia noun a fost ce trebuia sn
fie : o serie de greutAtr si de umilinte.
Cu Turd! era, mar usor intru citva. Er pleca-
serf din tarn, lAsind mime o garnisoanl in
Bucurestr. Ce e dreptul, se cereal'', intimplAtor,
card, provisii, fel de fel de ajutoare ; scrisorile
musirulur Omer, eiad si data aceasta,mar ales
data aceasta, cind, multamitA lur, Sultanul era
biruitor asupra celur mar inviersunat si primej-
dios dusman,departe de cuviintd si prietenie ;
necontenit, comandantir din apropiere avead
nevoie de cadourr si ceread hatirurr. Dar, in
general, purtarea Turcilor era acum multami-
toare 5.
Din nenorocire insa pentru Stirber, poruncile
impArAtestr si mAsurile luate de Past' nu se po-
I LI. cc.
2 ibid., n-1 90.
3 Ibid., n-1 66.
4 1 id., n-1 100.
5 Vk:. 1, cap. x.
 188 N. IORGA.

triviau cu principiile §i felul de a vedea al Aus-

triecilor. Turcir Toiati sal! razbune, cit de putin,
asupra color ce pacatuisera fata de din§ir, sa
expulseze pe cer compromi§1, sa goneasca din
Lard §i pe supu§ir ru§i §i pe ce! grece§tr. La
acestea toate Coronini opunea cel mar hotArit
veto. Astfel facu §i in casul colonelulur Solo-
mon, care totu§1 ajutase fati§, militare§te, pe
Ru§r, pradind sate nesupuse §i facind acolo cele
mar mart cruzimr Romin impotriva Romi-
nilor , pang. la aruncarea in foc a copiilor.
Alta data, era vorba de o porunca gre§ita a co-
lonelulur austriac Manoilowitz, pe care Turcir
o talmaciati ca o demonstratie Impotriva for 1.
Erati obi§nuitele neintelegerr zilnice Intre o§tr
care, far sa fie du§mane chiar, se ating. *i
toata rAspunderea cadea asupra Domnulur.
Ce era mal greti insa, raminea viata impreuna
cu Austriecir. De la inceput er se purtara ca
stapinr necrutatorr, ca oaspetr tot a§a de bat-
jocuritorr ca §i Ru§ir, de can se deosebiati insa
printr'o cinste baneasca. nepatata. Nu °data. mi-
tocanir din Bucure§t1 au trebuit sa puie mina
pe parr pentru a scapa de ace! ce se lacomiati
la averea §1 la nevasta altuia. Conflictele intre
ofiterir austriec! §i autoritatile civile muntene
1 V. tabla documeatelor yStirbel, la numele Solomon, Ma-
noilowitz si Biografia tut Solomon dictata de dinsul (Craiova,
1862).
 VIATA V DOMNIA LIM BABBU D. STIRBEI 169

erail destul de dese casul secretarulul de la

Foconl, palmuit de un maior fiindca s'ar fi
uitat insulator la dinsul §i ar fi vorbit ro-
mane§te, facu oarecare zgomot. Alte intimplarl
ca acestea amasera ascunse. in locul unde se
petrecusera. Nemultamirile cu cvartirul le pri-
cinuiail de cele mar multe or! 1. Inca de la In-
ceput, Domnul poruncise militie sale sa salute
gardele austriece 2, dar fara indoiala ca nu se
acea tot a§a din partea o§tirii de ocupatie.
Soldatii no§tri nu vedeau cu ochl bun! pe cel-
Nip : la plecarea trupelor lu! Coronini, cata-
nele pusera mina pe ni§te cars ale militieT, §i
de aid urma o mare gilceava, cu lovitur! §i
ranitI. Austriecil ail plecat de la noT cu totul
altfel de cum venisera 3.
Domnul era fire§te absolut la dispositia co-
rmandel-generale austriece ; rostul luI chiar nu
era altul decit a face administratia zilnica supt
supravegherea e!. Pentru interesele militare
ale Austriel se grabira lucrarile §oselel Bucu-
re§t1 Predeal, pentru ele se Intinsera firele
telegrafulu! ; Austria ar fi folosit ma! mult
.decit once alt vecin din planul cel mare de
cale ferata, care ar fi strabatut Tara-Roma-
V. vol. II, cap. It.
2 Buk. d. Zeit. pe 1854, n-1 104.
9 V. nota 1.
 170 N. IORGA

neascd $i Moldova, ducind de la Or§ova i Pre-

deal la Cern Autr, cu o linie laterals, pe pArnint
turcesc, spre Marea NeagrA. Pentru aceastA din
urml linie Cernavoda-Constanta de astazi
fAcu oferte o Companie europeana, alcatuita din
Frances!, EnglesT si Germans. Cu privire la cAile
ferate muntene, venire propuneri de la Maxi-
milian de Haber din Carlsruhe, represintat de
bancherul Curtis din Viena, §i de la un grup
de capitali§tT austrieci, pentru care vorbia Ca-
mera de convert din Brasov. Conditiile lur Haber
erati din cele mar grele ; concesie pe 99 de
ani, monopol al drumurilor nouA, concesia mi-
nelor ce ear gAsi la lucrarea linier, arenda a
patruzeci de padurr dintre ale mAnAstirilor, §i
anume pastrindu-se pAnA is implinirea celor 99
de anT pretul obi§nuit in 1850-5 ; scutirea de
vamA a intregulur material, tarif cit cel mar
urcat din Europa, garantie a dobinzir de 7 °/a7
cu ipotecarea veniturilor Statulur 1. Grigore
Ghica se intelese cu ni§te Frances pentru a
se face navigabil Siretiul §i Prutul ; o interventie
austro-turcA zAdArnici contractul. Tot de aceia
nu se putu face nimic relativ la liniile ferate
moldovene§tr cu Creditul Mobiliar Frances, care
primise in principiu, §i trimesese chiar pentru

I V. tabla, la numele lul Haber, i Bak. d. Zeit. pe 1856,

n -Ie 2, 3, 9, 12, 49, 51, 71.
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 171

studit §i negocierr pe inginerul Bonaut '. Tot de

atunct e planul de conventie.munteana cu Aus-
tria, care prevedea sa nu se creasca patenta
pentru supt*T austriect, sa nu li se ceara dart
§i prestatir ford intelegere cu Austria, sA nu se
trateze procese mixte de tribunalele locale fail
a se in§tiinta Agentia, sA se admita. la ele un
delegat austriac cpentru a veghia la aplicarea
exacta a legilor in fiinta2, sA se recunoasca
Agentiel dreptul de a face apel innaintea Dom-
nului, de a se executa sentinta de slujba§it el, de
a se aresta §i instrui criminalit dintre supu0
austriect. Se putea cere extrAdarea ortcut de
cAtre Guvernul austriac, pe cind Muntenilor li
se extradaii numat desertorit. Ace§tia din urma
puteati fi urmaritt de Austriect §i ..pe pamintul
romAnesc, printr'unul sau dot granicert avind
papport 2. Totul pentru Austriect §i prin Aus-
trieci, dacA se poate.
Stirbet se arAtA cit se poate de preveuitor
fa ;A de Imperial!. Delegatie -pentru a saluta pe
oamenir mart ce se apropiati de hotarele sale,
deplinA curtenie fats de Coronini, ajutor loial
dat cu once prilej o§tirif, desmintire prin zia-
rele straine a zvonului de excese austriece care
se raspindiati prin alte ziare in Apus.
Alte cele, nu mat avea vreme sA facA.
I Vol. II, p. 262.
2 Vol. 1, p. 309 §i urm.
 472 N. IORG

XIV.

Dar razboiul se intorcea tot mai mult impo-

triva Rusier. Se vedea bine ca la viitorul tratat
de pace protectoratul va fi inlocuit prin altceva,
cazind in acela§i timp partea politica a Regu-
lamentului Organic §i restrictiile conventiel de
la Balta-Liman. Toata lumea se pregatia in
vederea acestor schimbari hotaritoare.
Punctul de vedere al le Stirbei s'a desvoltat
pe incetul, §i el se poate deslu§i din o serie de
memorir pe care le-a infati§at pe rind deosebi-
tilor factors as politicei europene din acest timp.
In 1854, fiind poate Inca la Baden, el adre-
seaza Portil un foarte insemnat memoriu prin
care vrea sa.-1 arate care ar trebui s fie de
acum innainte politica es fats de Principat. De
la inceput el se ridica impotriva eGuvernelor
fanariote, care stateau in a se du cu arenda te-
rilor noastre la ignobilele sfarimaturi ale Bizan-
tului,. Dad. Rusia a catitat sa stabileasca, prin
tratate ca acelea din Chiuciuc-Cainargi §i Adri-
anopol, jafurile §i neorinduielile de atunci, aceasta
n'o facea de alta decit pentru cA a§a-I trebuia
el sä fie lucrurile. Prin concesiile smulse Tur-
cilor §i aceasta e o constatare pretioasa
caceste tratate nau adaus o iota la drepturile
cf§tigate §i recunoscute ale Moldo-Valahilor la
 VIA,TA §I DONINIA LUI BARBU D. §TIRBEi 473

prerogativele lor cele vechr, insemnate toate In

hati§erifurr imparAtegtr: ele n'ail flcut alta decit
sa, le noteze, sl le cheza§luiasca §i sa. aducl
Poarta innapor la observarea lor, dupg ce ele nu
fuseserA tinute in seamA, ingradind drepturile
el de suzeranitate in hotare pe care be 1ntre-
cuse ,. in schirnb, se cladi asupra sufletelor ro-
mAne§tI stinca strivitoare a protectoratulur, care
n'a fost nicrodatl o bung §i binefacatoare pro-
tectie. De un timp, acest protectorat 1§r pier-
duse singura legitimare prin europenisarea Tur-
ciel, in care atunci se credea foarte mutt. cRe-
forma intreprinsa de Turcia §i imbunatatirea con-
ditier cre§tinilor 11 flcusera fall scop, luindu-r
caracterul de urgenta §i umanitate ce avea la
inceput., Rusia aducind depunerea lur Alexandru
Ghica in 1841 §i, dupl. 1848, regimul Domniel
de §epte anr, a sfarimat stilpul cel mar puternic
al ordinir in Principat : stabilitatea Domniel. E,
deer, cnevoie neaparatl de a se intoarce la ve-
chile capitulatir, (pe care Stirber nu, le §tia ca
ail fost ticluite abia cu optzecr de and in urml,
pentru a se da. o bass revendicatilor turcega
in favoarea noastra, la pacea din 1774). Sul-
tanul trebuie sä exercite numaI cprotectia, fail
niclun fel de ingerintl, primind omagiu §i tribut.
lar, dacA Turcir n'ar crede a se coboarI sail
a instrgineaza ceva din drepturile lor, facind o
aliant cu Principatele, aceasta ar fi co noul,
 174 N. IORGA

garantie pentru integritatea $i independenta

Imperiulut Otoman D. Domnir pe viata ar lua .i
indatorirea de a nu lasa sa treacA dusmanul ce
ar voi sa atace pe Turci 1.
Cum se vede, e programul pe care-1 avea si
Ion Ghica, pe atunci Caimacam al Turcilor
la Samos. Inca de la 2 Decembre 1854, Aus-
tria innainta Rusie un proiect de pace, in
care, cu privire la Principate, se prevedea ceia
ce dorise $tirbei : inlaturarea protectoratului,
pastrarea privilegiilor vechl, o noun organisatie
daruita de Sultan, masur1 militare pentru apa-
rarea hotarelor. Moldova ar fi capatat si malul
sting al Prutului, de si nu toata Basarabia s.
in Mart 1855 incepura conferinte la Viena,
dupA moartea intransigentulul Imparat razboinic
Nicolae I-iii, care, cautind triumful de la Constan-
tinopol, gasise numar nestearsa rusine de la
Sevastopol. Era vorba sA se ducA acolo si re-
presintanti de-al Principatelor, ca sa dea lamu-
riri la nevoie. Ghica II numi, pe cind Stirber
tot zabovi alegerea lor. La I I Maid, Vizirul cel
nod, Ali -Papa, II raspunse ca nu mai e nevoie
a se trimete cei trel boleti, de oare ce conte-
rintele sint intrerupte pentru moment $i, cind
1 Vol. 1, p. 283 si urm.
7 Rosen, 1. c.
 VIATA SI DOMNIA LIN BARAD D. siinnEl 175

se vor deschide iara§r, va fl vorba deocamdata

de liniile marl, cu care Principatele n'ail nimic
a. face 1.
Inc A de la 22 Mart, aflind Inceputul nego-
cierilor, Domnul muntean afirma until prieten
turc, Mehmed-Sadic, cl s'a mintuit de acum
cu capitulatiile §i cl e urgent sl se gindeascl
Puterile la schimbarl mar potrivite cu nevoile
timpulul 2. Pe atuncl el scrie un alt memoriu,
poate catre Cabinetul austriac, mijlocitorul in
acel moment al plcil, repetind cele spuse cu
citeva lunl in urm Turcilor §i insistind asupra
faptulul ca terile noastre n'aii fost de fapt nicl-
°data parte integrantA a Imperiulul, cum sus-
tinea insa §i-acum Poarta 3. Relatiile cu Aus-
triecil erati atuncl foarte bune : principele
Gheorghe saluta in lunie pe ImpAratul Francisc-
Iosif venit In Ardeal ; Coronini, intors de acolo,
era primit cu cinste mare, §i la un dar de spen-
cer oriental, adus ImpAratesei Elisabeta de Loan
Maiorescu, suverana raspundea prin trimeterea
a patru vase de alabastru pAntru Doamna Elisa 4.

Dupa intreruperea conferintelor de la Viena,

Oesterreichische Zeitung, foaia austriacA subven-

1 Vol. I, p. 542 §i urm.; vol. II. cap. II.

2 Vol. 1, p. 533 §i urm.
3 Ibid., p. 290 qi urm.
4 ibid., p. 197 §i. urn., 552, p. 159 ai urm.
 176 N. IORGA

tionata de Stirbei, publica o corespondenta din

Galati, 6 Iunie 1855, care lamureste mai de-
parte asupra ideilor gi dorintelor Domnulur mun-
tean, inspiratorul ei. Aid' se intra oarectfm si
in amanuntele viitoarer organisari. Astfel : ca-
pitulatiile sA fie schimbate in toate partile ce nu
se potrivesc cu situatia de State organisate
crestine a Principatelor. Domnia sa fie ereditara.
Domnul sl nu fie aruncat in datorii la inceput
prin calatoria la Constantinopol, care costa Ora
la 200.000 de galbenY. Casta conruptA $i e,
goistA a boierilor functionarr, creatA de Regifla-
mentul Organic, casta de vinatori de Tron si de
vinatori de titlurr, de venituri, casta aceasta care
a fAcut din pamintul romAnesc to taro fara.
moravuri 8i WA spirit public), sa se ducA.
Orice om destoinic sA poatA avea locul ce si-1
poate cuceri prin merite. DArile sA fie impArtite
dupA dreptate. Legea ruralA sa fie schimbata
pe incetul, cautind a se imparti teranimea dupA
nevoile culturii. Tiganir sA fie liberatlmasura
pe care o $i iea Stirber in Februar 1856, ofe-
rind proprietarilor cite zece galbeni de fiecare.
E foarte interesantlsi de altminterea potrivlt
cu ideile ce el a avut totdeauna in aceasta pri-
vinta, idei cu totul gresitelarga parte pe care
Domnul o acordA strAinilor in desvoltarea mo-
dernA a poporului romin. Se va parAsi, dintr'o
parte, jurisdictia consulara, iar din alta, se vor
 VIATA §I DOMNIA LUI BARED D. STIRBEf 177

lAsa la o parte masurile strimte §i invechite

care opresc pe strainT de a poseda proprietAtf
funciare. «AtuncI se vor vedea ,, scrie el, c viind
din biel§ug .capitalele straine, industria §i acti-
vitatea europeana, §i va fi dat Principatelor sA,
intre in sistemul general european §i sä se bu-
cure de binefacerile pe care primirea in sinul
acesteI marl familiT li le-ar asigura 11.
in August 1855 tirber merse la Rusciuc sä
salute pe Mamie-Vizir Ali-Pa§a, care calatoria.
spre Apus, in vederea resolvaril punctelor ce
opriserl in loc conferintele din Viena 2. incl
din Iulie el redactl pentru aceasta un nal me-
moriu, pe linga cel din Mart, primit de
Franta 3. El propune ca Principatele sä fie !lives-
tite cu caracterul de teritoriu neutru §i invio-
labil, ca al BelgieT §i ElvetieT. Domnul sä fie
din aceia§I familie, ca in Egipt de altmintrelea,
§i In Serbia. AicI insa cinstea sufletuluI sail II
sile§te sA adauge urmatorul pasagiu, protivnic
intereselor sale §i ale familiel sale : e Pentru a
fi totu§i interpretul credincios al opiniei publice,
trebuie sd addugim cd dorinfile unanime ale
Valaho-Moldovenilor chiamci Unirea celor dou'd
Principate supt un singur cap, chiar daca acesta
1 Vol. I, p. 292 gi urm.
a ibid., pp. 200-1.
8 Caterly, 1. c., p. 161 gi urm.
 478 IN\ IORGA.

ar trebui sd fie luat in una din familiile prin-

ciare din straincitate, eeia ce ar crufa cu
admiral o (ard ce a suferit atita de incercdrile
alegeritor §i prefacerilor a. Domnul trebuie O.
fie ajutat de to adunare, oricare ar fi numele
ce i s'ar da), §i aceasta adunare se cuvine sa
aiba dreptul de a cerceta §i di§cuta budgetul
§i legile. In ea §i altiT decit boieriT veali sail
cer not sali ailod. locul ; se cade, deci, a se
studia ce clasa nota de locuitori §1 ce interese
so.ciale noua, ndscute din desvoltarea vietil pu-
blice, ar fi capatat dreptul de a fi primite la
discutia afacerilor tern. In aceasta se va urrna
principiul a drepturile orfcaril clase trebuie
sä corespunda sarcinilor ce apasa asupra eT.
Toata multimea de exploatatori trebuie tinuta
in frig, ca sa nu mai fie ca acum cind, t pen-
tru fiece loc vacant, sint, necontenit, macar
patruzeci de postulanti) dintre cari trerzecr §i
noua ajung, fire§te, multamiti, numai pentru cd
perspectiva asigurata a uneT schimbarr apro-
piate li dd nadejclea sa ajungd supt un nod
Domn la positia dupa care umbla 1. Nu e vorba
de o prefacere u§urateca, dupa oarecare fru-
moase ides abstracte, ci de o adaptare, savir§ita
prudent, dupa studir adinci §i sigure, o t tra-
ducere a lucrurilor de §coala in realitati poli-
tice,, o timpacare a ideiT cu nevoile vietil in-
telectuale §i materisale ale natieT, cu traditiile,
 VIATA SI DOMNIA Ltil BARBU U. 5 i MBE! 479

obiceiurile eT, convingerile si firea el',. In toate

Insa, trebuie sa se pastreze principiul autoritatir,
care nu va apasa, dar se va simti in orYsice :
4A arata deodatA $i cind trebuie puterea pre-
tutindenT, e mijlocul de a nu o intrebuinta ni-
aid', 1.
La inceputul luT Ianuar 1856 incepura la
Constantinopol conferintele de ambasadorT, me-
nite sa dea basele asupra carora trebuia sa ne-
gocieze congresul ce era sa se adune la Paris.
Dnpa dorinta luT Prokesch-Osten, ministrul aus-
triac pe linga Poarta, Stirbef if trimese still
asupra organisarii muntene $i citeva desiderate
ale lut, nadajduind ca vor fi tinute in seamA.
Ele cuprind : principiile de legalitate si egali-
tate fata de lege a persoanelor $i averilor, su-
primarea robiel, crearea unul Senat de 24-30
de oamenT, ales de Domn printre functionariI
ce ail macar 42 de anT de serviciu activ, cu
chemarea de a discuta budgetul si legile 2,
Un memoriu ma)* intins are alt cuprins decit
acesta ; el trebuie sa fi fost supus until ministru
din Franta, unde plecase, supt cuvint de al!
desavIrsi studiile militare intr'un regiment im-
paratesc, principele Gheorghe.
i Vol. I, p 298 i urni.
2 End., pp. 216-7.
 180 N. IORGA

Aici avem a face cu un represintant al celor

mai frumoase aspiratil romane§ti, §i nu se poate
obiecta ca ar fi proiectul until facator de con-
stitutir, care proiect ar fi ajuns in minile Dom-
nului. Stirber nu prea ',Astra astfel de acte, pe
care nici n'avea de unde sa le prinda. Data e
puss cu creionul, de mina lui Stirber. Si Inca
din memoriul catre Ali-Pa§a 1-am vazut partisan
al Unirii.
Deci Stirbei i§i arata temerea ca. Rusia va
incerca sa restabileasca autoritatea ei asupra
Principatelor. c Se intelege ca ea s'a impotrivit
tare planurilor de contopire intr'un singur Stat
a Principatelor, planuri care ad Post puse une
on pe tapet, §i ca separatia Terii-Romane§ti §1
a Moldovei se potrive§te cum nu se poate mat
bine cu vederile ei... Unire Principatelor intr'un
Stat neatirnat, ca Belgia, ar atinge singura, fara
doar §i poate, scopul voit. Intemeierea'acestul
Stat, a arili integritate, neutralitate §i invio-
labilitate ar fi cheza§luite de Coate Puterile §i
ar face parte din dreptul european, ofera evi-
dent singurul mijloc ca sa se ajunga la resul-
tatul de a stabili intre Rusia §1 Turcia o bari-
era, care ar fi un bulevard pentru cea din urma ,..
Turcia ar fi impacata dindui-se co sump, echi-
valenta cu capitalul represintat de tributul anual?
§i socotita, cu dobinda de 8%, cu care impru-
muta acum Guvernul Sultanului, precum §i sti-
 VIATA §I DOMNIA LW BARBU D. STIRBEI 181

pulind un sistem defensiv §i inlesnir1 corner-

ciale reciproce, care ar stabili legaturI mutuale
§i solide intre Statul cel noil §i Imperiul Oto-
man,. De la Rusia s'ar deslipi o parte din Ba-
sarabia, spre folosul comerciuluT european : cPaza
gurilon Dunari1 §i a cursuluI el pe o intindere .

de peste 250 leghe, de la Or§ova la Sulina, ar

fi astfel incredintata mug Stat, nu numal neutru,
dar §i interesat sä mentie Intrarea libera §i des-
Chisa pentru Europa Intreaga. Aceste Principate
Unite, cu totul omogene prin origine, limba, le-
gislatie, moravur!, datine §i religie, di ruite apoI
cu toate darurile naturil §i ocupind o situatie
din cele ma potrivite, cuprind acum, dupa toate
Inenorocirile §i schimbArile for de soarta, o po-
poratie de aproape 5.000.000 de locuitorr, care
s'ar Indoi de sigur In jumatate de veac, daca o
administratie luminata §i neatIrnala ar desvolta
tot1 germenif de prosperitate ce cuprind ele,. *i
data aceasta, tirbe1 se declara pentru princi-
pele strain : can principe strain, ie§it dintr'una
din familiile domnitoare din Europa, 1.

in conferintele de la Constantinopol, TurciI §i

EnglesiI mai ales se aratara Impotrivitor1 fats
de idealele pe care le exprima §i Stirbei. inteo
corespcmdenta la cAugsburger Zeitunga, acesta

1 Vol. 1, pp. 321-2.

 182 N. IORGA

infiera purtarea lacoma Si fa-A tact a Portir,

care refusase Unirea §i principiul dinastic. El
arata cl mat la urma urmelor Principatele ar
primi §i numirea Domnilor, dar ca ele tin nea-
pArat salt dea singure a§ezamintele de care ad.
nevoie '
in astfel de imprejurArr cu totul nesigure,
$tirber, care cedase innaintea unor principir
superioare, nu intelegea sA. pAraseascl puterea
in folosul cine §tie cut pe care-1 pretuia mar
pun decit pe sine insi.W. 0 adresA de multl-
mirr fu vofata, in Mart, de Divanul ad-hoc,
§i $tirber se ingriji ca ea O. fie cunoscutA pre-
tutindenr, prin reps oducerea in ziarele strain- -
tail'. Austriecir, fArA a-r impartA§1 paerile asu-
pra viitorulur romanesc, rAmasesera incA Ii
pArerea for de mat innainte, cA adeca el ar fi.
csingura persoana in stare O. cirmuiascA aceasta
tail, in situatia et exceptionala, mat ales in impre-
jural care, daca ad fost totdeauna incurcate,
sint astfel §i mar mult in vremea de acurn, 2.
inlAturind ideia uner ClimAcamir sad a unor
cinovatif organice, in aceastd stare a negocie-
rilor de pace §i neadmitind 2, ca §i $tirber in-
84 pe acest timp, leg-aura dintre intctia cir-
1 Vol. II, p. 283.
2 Vol. 1, p. 222.
3 Cf. ibid., pp. 237-9 ; v. si p. 222.
 IA fA SI DONINTA LUI BARBU D. §TIRBLI 183

muire a lul si rolul ce-1 juca el de la 1854

incoace, ea vedea intr'insul omul chemat pentru
a administra pAra la cele din urmI margenl
ale provisoratulul constitutional.
inca din 1854-5, principele Gheorghe fusese
in Francia, facuse asigurarr Guvernulul frances,
ii deschisese perspective de influents in Cara §1
adusese rechemarea lull Poujade, consulul du§-
man si ruda Ghiculestilor 1. Noul represintant
al Franciel la Bucurestr lua totdeauna parte
la serbarile Curtir §i se credea ca el are sim-
patil pentru Domnia Jul Stirber.
Cu mult mai nesigurl erail Turcil, pe cind
Englesii ir aratail tot vechea lul du§mg.nie. in
Februar, Vornicul de politie si president al
Epitropiel orfanilor, C. A. Sutu, zis §i Sutachi,
dispAru din Bucuresti §i trecu DunArea pe la
Giurgiu, cu ajutorul lur Colquhoun. El fusese
cindva Ministrul de justitie al Jul Stirber,
fiind silit a demisiona in 185o, dupl zvonurile
de tentative revolutionarA ; in .1852 el fu gasit
pe plaiurile Buzaulur incunjurat de servitors
inarmati, prin locurile unde avea mo§ie beiza-
dea Constantin Ghica, §i nu putu raspunde
I Val. I, cap. vu. Pentru planul frances de a da Princi-

patele Austrie1, dacA ea ar ajuta pe Napoleon al III-lea la

un nod atac impotriva Rusilor, v. destainuirile din Caterly,
1. c., p. 166 BSI urrn.
 481 N. IORGA

alta decit cl plecase pentru desgroparea uner

comorr. Dui:a 1854 Sutu era printre ace! ce In-
cunjurati pe bAtrinul Domn Alexandru Ghica,
intors In tail, §i $tirber 11 pomenia totdeauna
intre membrir conspiratier ghicule§tr. La facerea
anchete! lur Dervi§-Pa§a, el fusese cu deosebire
vorbaret. Denuntind lipsurile bane§tr pe care
Sutachi le lasa In urma 14 Domnul f§r clAclea
seamA ca plecarea acestuia avea §i un alt rost,
primejdios pentru dinsul 1.
Peste citeva saptAminr Constantin Ghica tri-
metea Portir o protestare, destul de proste§te
scrisA, impotriva adreser de multamir! a Diva-
nulur, dupl ce lipsise la §edinta, supt cuvint
a-§1 maritA o tatA. Protestarea fu publicata in
mar multe ziare europene, §i $tirber o vazu cu
indignare §i In cPresse &Orient', ziar care ie§ia
in Constantinopol, supt controlul censurer 2.
Domnul se plinsese Turcilor incA. din Mart
pentru uneltirile celor ecincr, §ase, boierr strin§I
in jurul lu! Alexandru-Voda, Fuad raspOnsese
destul de rece ea asemenea cpurtarr putin cu-
mint!' (judicieuses) se pot explica prin t.starea
de lucrur! actualA. Slabs mingliere de sigur !
Raspunsul la o noun plingere impotriva tipl-
ririr la Constantinopol a scrisori! lu! Constantin

1 V. tabla Documentelor tirbe1.

2 Vol. II, cap. u.
 VIATA §1 DOMINIA LUI DARDU D. STIRBEf 185

Ghica era §i mai putin placut : i se facea cu-

noscut ca cGuvernul imperial nu poate impie-
deca sa nu i se adreseze petitir, ba chiar O. se
publice,
In sfir§it, dupa ce ancheta din 1854 se Meuse
in ehipul %eel mai jignitor pentru Domn, luat la
cercetare ca un functionar vinovat de deturnari
de fondue, de incercarr de conrupere tala de
multi frunta§1 turce§ti §i chiar de tradare,re-
sultatul el se tinea in cartoane §i, cu toate cere-
rile dureroase ale lui Stirbei, el nu fu dat la
lumina, pentu a 'Asa ca norul de.plumb al IA-
nuielii sa apese asupra lui 2. Si situatia ce se
dadu la Samos, in 1856, lui Ion Ghica, era
foarte dureroasa pentru Domnul muntean.
Inca In Maid, Stirbei cauta sä intrebuinteze
staruintr austriece fats de All-Pa§a, cerind sa
nu se turbure eadministratia regulata §i nor-
mall §i sa nu se arunce Cara In necunoscut'.
Cind Englesii fac necontenit intrigi §i revolu-
tionarii de la 1848 1§I innalta sperantele, ar fi
tin pleat sa se numeasca un Caimacam, care
nu poate fi o garantie pentru interesele con -
servatoare' 3.

I Vol. 1, cap. ultini.

a Vol. II, cap. It §i vol. L cap. v.
8 Vol. 1, pp. 237-9.
 186 N. 101SUA

La 27 April fuseserd schimbate la Paris ra-

tificatiile plea, incheiata la 3o Martie. Austriecil
incepusera evacuarea. Indatd dupd iscalirea
tratatulul din Paris, Ghica ceruse sa i se inga-
duie retragerea innaintea lunil Iunie, cind se
impliniau cer §epte an! al ConyentieT de la
Balta-Liman. I se rdspunse de la Constantinopol
cd deocamdatd presenta lul e incd trebuitoare 1.
Data aceasta, nu fusese nicl o intelegere intre
cel dot DomnI. Dupa intoarcerea for in 1854,
urmaserd in cele d'intaill lunt ale anulul urmator
soliile lul Lased'. Rosetti in Tara-Romdneased
§i ale WI Plagino in Moldova. tirber §i Ghica
se intilnird apoT in Iunie la Foc§anT.

Dar prietenia veche nu mar putea fi inceputd.

Ghica era incunjurat de tined liberalT §i avea,
prin el', legdturT cu presa innaintata din Europa ;
aceasta-I aducea laudele cele mar marl, in timp
ce, dupd §tirile date de emigrantil muntenr, ea
ataca in chipul cel mar violent pe Domnul Terii-
Romlne§tr. tirbeT se ardta jignit de la o bu-
cata de vreme. Dar §1 Ghica socoti ca se poate
plinge in privinta unor lucrurr scrise in nem-
te§te de loan Maiorescu, atuncl functionar la.
Viena, §i in care el vazu §i indemnul rasbu-
nator al MI $tirbel. Acesta nu voi sd recu-
1 Vol. I, p. 240. Cf. Bak. d. Zeit. pe 1856, n-1 44.
 VIAL:A §I DOMNIA LIN DARBU D. SFIRBE! 187

noasca legaturile sale cu profesorul revolutionar,

care erail Ins o realitate. Ghica interveni la
Guvernul austriac §i alona destituirea lul Ma-
iorescu. Aceasta izhinda nu imbunatati asemenea
relatir regretabile, §i intre hirtiile lul *tirbel se
afla o copie a plingeril, cu totul nedrepte, pe
care o indreptarl catre Poarta, impotriva lul
Ghica, in Decembre 1855, mal multr boierl ba-
trinf neimpacatT §i citiva tined ratacitt 1.
Asa fiind lucrurile, fiecare din cer dol Domni
lucra dupa propria Jul socotintg. $tirbel privi
ca o cdesertiuner, demisia luT Ghica si nu merse
pe urmele lui. La 26 Iunie se redacta la Cons-
tantinopol primirea demisiel Domnulul Moldovel,
§i acesta pleca pana a nu sosi hirtia care-I in-
vita sa transmita puterea unuT dusman, lul To-
derita Bals 3. La 25 Inca, $tirbel era la Pitestl,
.de aid el anunta terii ca, dupa cseapte anT
cari n'au fost decit o singura crisa lungaa, el
paraseste definitiv puterea in minile Ministe-
riulul sail, presidat de batrinul Baleanu. Comi-
sari! Europe'. trebuiaii sa soseasca in curind 3.
La 4 Iulie 1856, BAleanu facea cunoscut ca
Voda -Ghica a fost numit Caimacam. Firmanul
constata numar ca cel §epte anT de Domnie al
lul tirber se incheiasera i afirma cu putere
Cf. vol. I, cap. I §i vol. II. cap. 11.
1

3 Manolachi Drlahici, I. c.
3 Bub. d. Zeit. pe 1856, n-I 52. Cf. Vest. rom.. §i Bt
letintel; apol Caterly, 1. c., pp. 188 -9.
 188 N. IORGA

calitatea de provincie turceasca a Teril-Roma-

ne§t1.
Ghica fu bine primit. El incepu un Guvern
care al-Ma prin toate masurile sale ura fail de
cel de mal innainte. Pang §i in anuntarea zilelor
de audientldoul pe saptAminase strecura
adausul ca aceasta 'se fAcea innante numa!
odat12. Membril familiilor Bibescu §i tirbel
trebuira 81 iasa din armatA, a cariT comandl
o luase Odobescu. Publicind lista mini§trilor
celor nor, Vestitorul romdnesc adaugia cl el re-
presinta o schimbare de sistem fata de regimul
de panA atunc!, a caruf legalitate nu poate fi
recunoscuta 1.

Zi de zi se desbAteail, prin convorbirT, articole

de ziare §i memoril, chestiunile esentiale pentru
Rominil de la Dun Are. in strAinatate, unde rd-
mase citeva lunT, dupl obiceiul Domnilor mazilf,
§i unde-I gAsise mingiierea turceasca a until
Megidie de clasa intdiu 9, *tirbel redact un pro-
iect de Constitutie, care n'a fost adus la cuno§-
tinta vre unel Puterr europene, ci trebuia sA fie
supus numa! Divanulul ad-hoc, prevAzut de Pu-
ter! pentru noua orinduire a terir.
Se prevede egalitatea innaintea legit, dreptul

1 Bud;. d. Zeit., nr. 54 Si urm.

2 lbid., nr. 65. in paralel, celelalte dotal ziare.
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE! 189

orrsicuT la orrce functie, aceleasi indatoriri mi-

litare, dreptul de petitir, dar mune individual,
libertatea religioasa, inlaturarea oricarir urme-
de robie. Teranul va fi liber fArl pAmint, si nu-1
vor apAsa flier clad, flier rechisitir.
In fruntea Statulur va fi Domnul. El va fi:
ajutat permanent de un Consiliu de Stat, compus-
din sersprezece membri, a arta chemare- va.
fi Con tenciosul administrativ, arbitragiul intre
puterea judecAtoreasca si cea executivA si sfa-
tuirea Domnulur. Adunarea voteaza legile, con-
ventiile de comert, dupe propunerea Domnulur
si Consiliulur de Stat, la care trebuie O. vie si
toate amendamentele ce s'ar propune. Ea se
alege de un corp compus din cetAtenir cari au
vrista de 25 de an! si plAtesc Statulur contri-
butii in alma de 250 de ler. Sint eligibili cer
in vristA de 3o de an!, cari contribuie la, veni-
turile Statului cu moo de lei pe an. Fiecare-
judet dA dor deputatf, afarl de Ilfov, notat cu
patru, si de Do lj, cu trer ; vine cite un deputat
la 12.5oo de familir. Deputatir trebuie sA, fie in
jumatate macar localnicr al judetelor unde aii.
Lost alesr. Aceia dintre er cari sint numitr func-
tioned, trebuie sl se supuie uner alegerr noul.
Sesiunile tin trer lunr; deputatir ce nu stain
in CapitalA primesc 6.000 de ler pe sesiune..
Presedintele, vice-presedintir si intreg biurouL
sint numitr. Votul e secret. Ministrir asistA la,.
 190 1,. IORGA.

§edinte fara sa. voteze. Dari le de seamy sint

simple procese-verbale, care dati ideia, dar nu
§i discursul.
Administratia va fi organisata dd o ccomisie
de oameni speciali,, adu§i din strainatate, cu
voia Guvernului respectiv.
Vor fi judecatorli de pace, tribunale, Curti
de apel §i o Curte innalta.
Scoli primare se vor infiinta, dar numar in
ccomunele mai impopciratel ; fiecare capitala de
judet va avea §coli secundare ; fiecare re§edinta
de episcop seminariul. Se prevad §coli speciale :
de ofiteri, normale, de drept, precum §i c cursuri
complecte de matematici, §tiinte aplicate 3., §coala
de agriculture, de arte §i meserir. Pensionatele
§i §colile particulare vor fi libere ; in Bucure§ti
va fi un seminariii central, in Bucure§ti §i
Craiova se vor intemeia Universitati.
Din doisprezece in doisprezece an! Constitutia
va putea primi schimbari, dar ele trebuie sä fie
votate de dotia Adunari consecutive in acela§i
an, §i anume de fiecare cu cite 2 8 din membri '
Cum se vede, nimic nu se spune asupra celor
dota puncte hotaritoare : nationalitatea princi-
pelur §i caracterul Domniei, de o parte, §i Uni-
rea celor doua tell, de alta. Cel mult se poate
vedea o indicatie in paragraful care stabile§te ca.

1 Vol. 1, p. 328 §i urm.

 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 191

acea comisiune de strainr pentru punerea baselor

administratier poate fi una singura in amindoua
Principatele. E aicl ceva din viitoarea comisiune
comuna de la Focsanr.
Din Viena se scria necontenit lur tirber pentru
a-I indemna sa nu se unease, nicr intr'un chip
cu cer ce urmariail aceasta chimer. ce nu se
va realisa). Poarta n'ar primi nicrodata, cacr ea
<priveste Unirea ca o sinucidere ce i s'ar im-
pune). Cel care ar pierde mar mult la indepli-
nirea acestur act, ar fi apor el, $tirber. Fostul
Domn raspundea evasiv cd politica sa e ( ex-
pectanta §i reservatA).
Dar Austriecir it indemnati prin corespondentul
sail vienes sa. se declare si sa lucreze sail macar
sa lase aceasta sarcina fiulur sail Gheorghe, care
se afla atuncr la Constantinopol 1.
lila. in Octombre, cind era sa cads, hotarirea,
'$tirbeT, ales deputat al Craiover, la Constituanta
intitulata turco-latineste (Divan ad-hoc), mar
vorbeste odata prietenulur Mehemed:Sadic de
nevoia alianter intre Turd si Rominr. In acelasr
Limp, el invinuieste cu asprime pe Caimacam,
care, unindu-se cu oamenif de la 1848, a adus
anarhia. La 1854, el arata iarasT, fiind in Paris,
Jul Fuad-Pasa zadarnicia garantier Puterilor §i -1
1 Ibid., 1). 243 §i urm.
 192 N. IORGA

indemna cAlduros sl lucreze pentru alianta

romino-turceasca, pe care o doria i.

e Anarhia, dAdu in curind votul pentru Unire,

apoi pentru alegerea lui Cuza. Inca din Iulie,
cind Domnia cea noun implinise abia jumatate
de an, Gheorghe *tirbei, deputat, se plingea
ambasadorilor de la Constantinopol ca adunarea,
< compusl din elemente pe care se abtine de a
le califica ,, a crescut in cel mar neauzit chip,
neorinduiala B.

El a fost §i arestat in 186o pentru vorbe de

amenintare la adresa Domnului 8. AceastA c51-
care a imunitAtii parlamentare aduce Were&
Ministeriulur muntean Ion Ghica, In 1865, nu-
mele flului celui mai mare al lui Voda *tirber
se aflA intre ale oamenilor politici de toate
colorile cari pusesera la cale detronarea cti-
ranului, S.
Cit despre fostul Domn, el nu se amestecA
personal in politica Orli, unde nu putuse domni
din noii.

1 Vol. I, p. 619 §i urin.; II, p. 698 §i urm.

2 Vol. I, p. 350 si urm.
8 XenopoI, Cum-Vocia (dupa ziare).
4 ibid.
 VIATA st DOMNIA LUI DARBU D. §TIRBEI 193

XV.

imprejurarile din Februar 1866 Inlaturara

Domnia lur Cuza. Dintr'o scrisoare particulars
scrisa indata dupa ce se afla refusul conteluf
de Flandra de a primi Tronul romanesc, se vede
a Stirber se gindia la avantagiile uner solutir
prin care un Domn de Cara ar fi proclamat de
Camere, §i recunoscut indata, cu placere, de
Puterr, care avea5 groaza chestier Orientulur:
in acest cas, el ar fi vrut sa van pe tronul
romanesc mar bucuros pe unul din fiii sarcacr
la el nu se mar gindia decit pe un altul, ruda
sad strain. Scrisoarea unur gazetar din Nizza
pare ca intare§te aceasta presupunere.
Dar Domnul ales fu principele Carol. Purtarea
lur Stirber fats de noul Domn se anunta prin
scrisoarea foarte frumoasa pe care el i-o adresa
din Nizza, la 28 Mai5 1866, dupa ce Carol de
Hohenzollern luase abia in minile sale puterea.

aMaria Ta,
irTara mea li-a incredintat acum soarta el.
Lin popor crud incercat vi se oferil kii va iea drept sef..
Fii, Doamne, parintele, regeneratorul lul, incepatorul unel
ere noua. Astfel vet raspunde increderil ce a pus-o in Maria
Ta, precum si innaltel voastre misiuni, pe care v'o inseamna
degetul lul Dumnezed.
Oa voie, Maria Ta, unul veteran at causel romanestl,
 194 N. IORGA

a fi si el unul dintre ceI d'intaid cari sli-p facA omagiu ii

el theme din adincul inimil binecuvintarile Cerului asu-
pra capulul vostru sfintit.
iDaci al fi mat tinar, as fi cAutat cu nerabdare cinstea
de a da cel d'intaid exemplul devotamentulut fata de .MArii
Ta; dar flit mei mA vor inlocui pe linga Maria Ta prin
servicil pline de rivnA si de credintit. PotI sa to razimi pe
eentimentele for de cinste si de loialitate, care sint inhe-
rente Casel noastre 1.

Aceste sentimente le intilnim §i in alte scri-

sort ale lur *tirbeT, din acest an de crisg 1866.
El crede cl pentru terile noastre s'a mintuit
acum nenorocitul. cregim revolutionar, in care
cuprinde §i Domnia abia incheiatA a lul Cuza,
pe care 1-a despretuit, pe cind adese onT ar fi
trebuit sg admire pe acest Indraznet luptator
care nu-§1 cruta raspunderea. °data ce era anon-
malg a fost inchisA, trebuia sg se deschidg alta
de prudentg loialg, de inteleapta chibzuire pentru
scopurT nobile. Tot ce e violent, nelegal, trebuie
sg se inlature : chestier manastirilor inchinate
sit i se dea altg solutie, una care sal fie defini-
tivg §1 de pe urma careia sg nu se mai audg pro-
testari. Tot a§a §i chestieT rurale. Rusia, care
41 manifestase a§a de energic punctul de vedere
fatg de nor la conferintele Puterilor din 1866..
Incit un prieten al familieT *tirbei, deputatul
italian Rasponi, constata cal ea nu §i-ar fi pierdut
1 Vol. II, p. 700.
 VIATA SI DOMNIA LUI BAT= D. §TIBBEI 195

speranta de a va inghiti2, Rusia, tAmaduitl de

ranile primite in Crimeia, trebuie impacata, ca
una ce e enecesarA, indispensabila D. Aceasta
din calcul, nu din sentiment.
Partidele trebuie sA ramlie bine osebite unele
de altele, dar ar fi o gresalA a conservatorilor
s urmareascA distrugerea rradicalilor1, cari ail
fost intrebuintati in imprejurarile cele mart $i
pot sl mar fie incA. cAtacatr ideile ei tendin-
tele raufAcAtoare prin argumente Ii printr'o
logica serioasA, dar respectatr persoanele si con-
vingerile for. Ca sa se ajungA la solutia ches-
tier noastre politice, ind.ependenta nationals, au
colaborat toate partidele, 5i, intr'o bunA masurA,
§i radicalir; ar fi ded nedrept i nepolitic a-I
aduce la extrem, Inviersunindu-ne impotriva
for. Cu sentimente de dreptater 9i ajutind 9i
experienta, se va ajunge a-I cistiga in mare
parte sail a fi scAdea numArul aderentilor, pe
cind ajutorul for in clipele grele nu poate h
de prisos, find asa de putinr oamenr capabill
§i insufletitr de un patriotism adevArat,. De si
nu se impIcase cu Guvernul ei actiunea politics
a Ghiculestilor 1nnainte de 1859, *tirber lAuda
intr'un loc Ministeriul lur loan Ghica.

Constitutia, votatA in acel an, i se pare (mar

putin rea de cum se credea' si el recomanda
fiilor sai observarea strictA, creligioas1,, a cu-
 196 N. IORGA

prinsulul er, 4 aplicarea er con§tiincioasal, rA-

minind sl i se aducl apor cu vremea Indreptarile
pe care acest bun judecAtor al teoriilor, vremea,
le va impune.
Inainte de toate insA, datoria orrcarur om lu-
minat qi patriot, a orrcarur om de bine, e sl spri-
jine tronul nesigur al celuT d'intaiii Domn fArN
trecut §i nepartenitor. c Trebuie decT ca oamenir
can I§1 simt ceva valoare sl se alipeascA de
Guvernul principelur Carol, ca de singura scin-
durA de scApare, §i sl-1 serveascA cu devota-
ment §i cu toata credinta in viitor. Greutatile
vor fi la inceput foarte marl, dar se vor Invinge
printr'o muncl stAruitoare §i bine urmata, cacr
Principele, care poseda un fond de cinste fireasca
§i de mare loialitate, nu cere decit sA fie ajutat
in chip nobil ... Cariera orrcArur om politic
atirnA astAzi numar de zelul con§tiincios §1 sta-
ruitor ce va fi desvoltat la inceputul Domnier
actuale, in slujba activA a Statulur, §i viitorul
orr§icur atirnA de positia ce-§1 va fi flcut in
aceste grele momente ale inceputulur, 1.
*
* *
Acesta era testamentul politic al luT Barbu
$tirber: Peste dor anT de la data acestor seri-
sort ultimele sint din Novembre, and el veni

1 V. Apendicele de documente.
 VIA1A BSI DOMNIA LUt HAMM D. §TIRBEI 107

pentru citva timp in lard §i fu primit cu toata

cinstea de principele Carol , i se Incheia viata
in strainAtate. Barbu Dimitrie *tirbet, fost Domn
al Terir-RomAne§tr, muria, In credinta seninA a
viitorulut RomAnier unite, in luna lut April 1869,
la Nizza. OsAmintele luT zac la Buftea, un sat
de lingA Bucure§tt.

Iar faptele lut, fericite sail gre.ite, pornite

insA totdeauna dintr'un gind prielnic terit §i
sAvir§ite totdeauna cu un brat harnic, sint acelea
care, cu nepArtinire §1 intrebuintarea multor
izvoare, povestit aicea,innainte de toate
pentru cd un popor trebuie sA cunoascA totdea-
una adevarul asupra trecutulut
 I. AFACERI, POLITICE.

I. Interne.
La 19 April 1849, din Colentinl, bAtrilia Doarnnit a lul
Grigore Ghica, Mupim Taiga, cere a i se ingAdui Tirgul
Mosi lor, ce se facea pe mosia el, pentru cl acuma s'a res-
tabilit linistea t.
La 26. Julie 1850, Departamentul din Lluntru raporteaztt
Domnulul cu privire la Mihail Marghiloman, care a venit
de la Paris, supt cuvint cl va eta numal zece zile, pentru
afacerl de familie, gi va pleca iaras1 la Paris, pentru studil.
Se vede insa acl numitul a luat parte la evenimentele din
1848, ca propagant >li predicator cu osebire In orasul
Buzau, si se mal and cl tnumitul, impotriva nadejdilor
sale, mergind Intel) grAdina public!, ad indraznit a face
alusil foarte necuviincioase asupra trecutelor evenimente,
care aceasta s'a auzit chiar de d. plat-maiors. HotArirea
Domnulul e aceasta : S'a exilat luaus!, s'a intone furl a
cere voie si a dobindi-o, in sfirsit indrAzneala de a iu-
cepe a doua zi dupa sosire-I non& uneltirI nix ne iarta a
mai tolera asemenea oamenl ritil-cugetAtorl. De aceia De-
partamentul din Launtru va lua de loc masurl ca in patru
zile sA fie negresit expulsat din Principat : 28 Julies.

1 Dosartil 378t al Arhivelor Statulut.

 200 N. IORGA

Aceasta se ei flea, dar Marghiloman se opri la Brasov.

De aici scrie Domnulul, pretextind di e prigonit de duq-
manl cu invinuirl neadevarate, cad nu putea face astfel
de lucrurl, sea Romin adevarat, ca om cu mica expe-
rientas. cAstazi ratacesc in locuri straine de dad luni
aproape, pierz un timp ce l-a§ intrebuinta cu fobs in tara
mea §i laical rams parintesc, intrebuintindu-1 in curs de
mai multi ani in studiul ce am facet; astazi numai buna-
vointa fratilor volt face a ex[is]ta, (Ara a alerga la o me-
aerie de tot injositoare, cad soarta Rominilor saraci in
strainatate o cunoa§tell innaltimea Voastra foarte bine
care ar putea fin. Cere deci de la a parinteasca Innaltimii
Voastre milostivireA a se putea intoarce : petitionarul qtte
cit a avat sa sufere -tara §i se roaga dee! pentru binele
Domaulta. Acesta nu pane nicio resolutie 1.
In Iulie 4850 se infatiseaza o cerere de despagubiri din
partea sotiei lul Eliad. Ea arata ca e la Constantinopol, cu
copiiI, in cea mai mare lipsa. Averea din Ora ii este
incificata. Astfel Turcii sint adual a-I sprijini cererea, cu-
prinsil in memorial ce urmeaza :
Note approximative de in fortune mobiliere et immo-
biliere laissee en Roumanie par le sujet ottoman Heliade.
1. Un vaste atelier de douze presses avec tous leurs ac-
cessoires, pour imprimer tous lea ouvrages elementaires,
scolastiques et litteraire, du nombre de trente-deux vo-
lumes, Mites par milliers d'exemplaires, pour .subvenir
aux besoins de toutes lea institutions et &oleo de la Rou-
manie. L'auteur de toutes ces oeuvres est Heliade.
2. Un vsste atelier pour composer et imprimer deux
journaux redige% par Heliade.
3. Une lithographie avec. tons ces nombreux accessoires,
soit en pierres a ecritures et a &mins, soit en machine%
a imprimer.
' Dosarul 2.931 at Archivelor StatuluT.
 VIATA SI DO3INIA LUl BARBU D. FIRBEt 201

4. Une fonderie considerable, avec toutes les machines

et tons les outils necessaires pour couler et monter trois
especes de caracteres, appliqués aux langues roumaine,
grecque et francsise, sans compter les diverges formes et
grandeurs de ces trois especes.
5. Une volumineuse bibliotheque commerciale, composee
-en grand nombre de toutes lea oeuvres ci-dessus relatees
et de tons lea principaux ouvrages. strangers. Cet etablis-
eement keit entretenu de paniere n pouvoir alit-neater
toutes les institutions et stoles de la Roumanie, ainsi que
des bibliotheques des provinces danubiennes, et tout cela
a Ote pills et bride.
6. Une bibliotheque particuliere, composee de livres de
choix, et par consequent d'une grande valeur, que les
liommes eclaires peuvent facilement apprecier.
7. Onze cents ramea impression grand format, dont l'une
ne revenant a Bucarest qu'it 150 piastres environ.
8. Un nombre considerable d'ouvrages elementaires sco-
lastiques at litteraires qui se trouvait, lora de l'invasion,
dans nos vingt-deux entrepots de la Roumanie, charges
d'alimenter lea institutions et stoles, ainsi que bibliotheques
partieulieres, et qui ont eprouve be meme sort que ceux
contenus dans nos bibliotheques de Bucarest.
9. Une villa composee de sept corps de batiment, avec
sea dependences, oit est caserne depuis deux ans un re-
giment de cavalerie etrangere, avec un nombreux kat-
major.
Les dependences de la dite villa, entr'autres un vaste
jardin richement corn plant& ont servi de pature aux che-
vaux de ce regiment.
10. La plus grande partie de l'ameublement, des usten-
-Biles et du, Tinge de ménage A Pugage d'une nombreus
famine, accumules pendant trente ans.
Je die ci-dessus .note aproximatives, vu que mon mari
pourrait beaucoup mieux que moi preciser toutes nos
 202 N. JORGA
...

pertes, que revalue' au chiffre hien minime de deux mil-

lions de piastres, aved lesquels He Rade aurait pu acheter
de vastes terres, sit n'efit envisage que sop interet prilM
et l'avenir de sa famille.
Fri outre de ce, it nous reste dd par ]'Administration
5.000 ducats pour uu reste de compte d'impression va-
laque de dix ans, pour le Gouvernement.s
De rapt, cum se vede din urefata series noun, din 1847,
a qCurieruluip.. Eliad se intorsese cu un nod mateial
tipografic din calittoria sa in straintitate, facuta atunci.
Domnul cern un raport asupra afaceril. El cuprindea
conclusia en d-na Eliade nu poate reclama pe drel tale
nimic. Deci se adresn AlareluI-Vizir, in numele caruin ce
facuse interventia, scrisoarea .urrnatoare :

Monseigneur,
eA la suite de la depeche que V. A. m'a fait Flionneur
de m'adresser le 13 jollier, dernier, je n'ai pas manqué der
saisir le Conseil Administratif Extraordinaire de l'examea
des reclamations elevees par reponse du sieur Heliad
et de' ]'inviter A me soumettre uu raport sur le resultat
de sea recherches.
Le Conseil rient de ui'informer, apres avoir attentive-
meat examine cette affaire, que le Gouvernement n'a au-
cune connaissance que la, moindre partie de .l'avoir du
gear Heliade ait die atteinte par aucune mesure de con-
fiscation ; que, si ea maison a ete occupee par un quartier
militaire, c'est uniquement l'effet d'une mesure generale-
a laquelle ont ete sournises toutes les maisons de la Ca-
pitale et des environs, afin de subvenir ft ]'indispensable
necessite des logements militaires, (we le Gouvernement
n'a mis le moindre empechement a ce que le sieur He-
liade disposat de sa fortune a son gre et gull ne pent
encourir par consequent aucune responsabilite a ce sujet,
 VIAfA §I DOMNIA LUI BARBU D. SfIRBEI 203'

la propriete de ses biens n'ayant jamais cease de lui ap-

partenir.
Je me fais un devoir empresse de soumettre ces faith k
la connaissance de V. A. S., en execution des ordres qu'elle
a bien voulu tne transmettre, et je profite de cette occa-
sion pour lui offrir Phommage reitere de mem sentiments
respectueux et devoues.
S. A. S. Monseigneur le Grand-Vizir, etc., etc., etc. t.s

II. Externe.
Inch de la 15 (27) Februar 1849, Fuad -Pala se plinge ca
un Turc din Braila, ce se intorcea de la Silistra, a fost
batut rad la carantina din Maras!.
La 1 (16) Martie Caimacamul asigura pe Fuad si pe
Duhamel ca s'ad lust masurt ei l'effet de prevenir et re-
primer legalement les propos malveillants ou inconsideres
qui oat ete repandus dans le public et qui inquietent la
population paisibles, hotarindu-se a se tipari qi nota celor
dot comisarl in cel mat apropiat nr. din Buletin 2.
Tot in Februar se fac reclamalli din partea lut Fuad
pentru un Grec supus otoman, negtuttort de fesurl, care
s'a &tit ucis linga casarma Malmaison 3.
Din partea lut, in Martie, Duhamel destainuieste ca un
Neamt supus rusesc, Neumeister, gasind pe malul Dim-
bovitel un sac de ban! turcestl Uzluel, 1-a adus la Primarie
si ca a doua zi a fost aspru mustrat pentru ca si-ar fi rIs
de functionart, aducindu-li numat ntcte cjucarll de plumbs 4.
La 19 Wile- 1850, Ahmed-Vefic, noul comisar turcesc,
de plinge ca i se deschid plicurile la carantina din
Giurgift 5.
Dosarul 2.988.
2 Dosarul 2.438..
Dosarul 2.463.
4 Dosarul 2.473.
5 Dosarul 2.925.
 204 K. IORGL

o N-1 419. Anul 1830, Aprilie 10.

4 Offs ccitre Sfatul Administrativ Extraordinar.

(DupS ce Excelenta Sa Maregalul, intrind in tars in
.eapul impArategte1 armil otomane intr'o epoch foarte cri-
b* a restatornicit linigtea gi buna orinduialti gi printr'o
discipline pilduitoare a atras dragostea gi respectul Ro-
minilor, acum se aflA pe punctul de a pleca.
aPoftim dar pe Sfat a se aduna mInP-, la 10 ceasurl, im-
preuna cu Prea Sflntia Sa cirmuitorul Miiropoliel gi cu
.dumnealor boieril divanitI gi a merge in corp la Ex-
eelenta Sa spre a-I arAta sentimentele de recunogtinta de
care Mut patrunse toate clasele societAtiI romine pentru
-o binefacere atit de -insemnata.)
[Concept.] (N-I 2.770 )

Printr'un raport din 17 Octombre 1854 se arAta ca o

divisie de husart a vrut al plateascA la BuzAll in bancnote
pe care nu vread al le primeasca negustoril. Resolutia
-donineascA e aceasta : *SA stAruie a lua intelegere cu Ex.
Sa [Maregalul Coronini], ca pentru un obiect foarte im-
portant, intru inlesnirea trebuintelor armelor impArategtI 1.

La14 Novembre urmator, Regid-Papa recomandAluI Voda-

..5tirbeI al aibl grijA de supugiI greet din principat, supra-
vegbindu-I de aproape 2. Aceiagl Hale de purtare i se re-
comandA fatA de Ring printr'o scrisoare a luf Ali -papa, din
7 Decembre. Intervin Insa Colquhoun gi Poujade, consuliI
eagles gi frances, pentru a se zabovi masurile aceatea. Tot
In Decembre, consulul austriac Mihanovich protests contra
expulsAriI RA Colonia, consulul grec din Craiova. Consulii

I Dosarul 3.770.
' Dosarul 3.779.
 ytATA SI DOMNIA LUI DARBU D. STIRBEf 205

Angliel §i Frantel observa cd Grecil, find mat mult aren-

dasT, expulsarea i-ar lovi gray. Se recunoa§te Ind ci sta
vroforit ce se ridicaserl pentru Rust, vor trebui sä fie ur-
maritl. La urmA,- se admite ca supu§ii rust sä rAmlie pe
garantie. Cu Grecil se Meuse mat de mult o intelegere de
Stat

Dosarul 3.951 e yelativ la arestarea de catre Austria el

aid a bancherulul brailean Niculcea Zenu, care ofensase
§i persoana Imparatulut (1856).

Dosarui 3.784.
 II. ADMINISTRATIA.
I. Sistemul metric.
uBuceirest, le :k) decembre 1854
Mr. le secretaire d'Etat,
S. E. M. le Ministre des Affaires Etrangeres de France
a ete inforrne dans le temps que Mr. Lilanne, oppele a in
direction des travaux publics en Valachie, await reussi 6
faire adopter par le gouvernement de S. A. le systeme
metrique decimal.
Cette reforme, qui fait l'objet d'une deliberation de In
commission technique en date du 28 mai (9 juin) 1853, a
4te approuvee par le chef du Departement de l'Interieur,
et etait sur le point de s'accomplir au moment oil les Prin-
cipautes furent occupees par les armees russes.
S. E. Mr. Drouyn de Lhuys, d'apres le voeu que lui
exprime Mr. le ministre des Travaux Publics de France,
freinvite a rappeler a Pattention du Gouvernement valaque
combien it serait a desirer que cette oeuvre pet etre men ee
A bonne fin.
Je vous serail oblige, Mr. le secretaire d'Etat, de vouloir
bien me faire connaitre si le systeme metrique decimal est
definitivement adopte. en- Valachie et, dans le cas contraire,
quelles sont les intentions du Guvernement de S. A. a ce
sujet.
Je profite, etc. Eug. Poujade.
A. M. Plagino, secretaire d'Etat de Valachie.*
 VIATA §I DOMNIA LUt BARBU D. STIRBE1 207
r

Reso lutia domneasca e aceasta : sVa starui pe linga Sfatul

AdmiAistrativ, unde am indreptat pricina, spre a chibzui ci
a incheia jurnalul cu precisie despre ceia ce va gAsi cu
euviintA si in folos a se urmai. Jurnalul, din 11 Ianuar
1855, cuprinde trey puncte : Primirea sistemului metric,
hotgirirea sk inceapa lucrarile pregAtitoare Si reserva ml-
surilor ce se vor lua pe urma.
Lisa Domnul observa impotrivA : *Sint doua lucrurl a
se lua in bAgare de seama :
61-id, de se poate lesne puhlicul pricepe despre noul
sistem si a se deprinde cu dinsul, incit sti nu aducA con-
fusie.
62-lea, asAmilnarea cit prin putinta cu mAsurile inveci-
natelor Staturt si prin urmare trebuinta de o preintelegere.
Drept pceia, mat intAid de a avea o Were despre aceasta,
este trebuinta de a vedea lucrarea Comisiel tehnice adusa
intru acea precisie ca cum ar fi a se aplica pe loc, si atunct
numal vom putea judeca gradul folosintit si a chibzui
despre mijloacele de intelegere si unire cu cele din pre-
jurul nostru Staturts.
Cind Bedard, urmatul lul Poujade, cere din nod rAs-
puns (8 15 Maid 1855), i se spune ca acum chestia e la Co-
misiunea tehnica.
AceastA Comisiune se declara, la 28 tulle, pentru siste
'nut metric. Data aceaste, Domnul it rAspinge insa hotArit :
a Ni se pare de prisos astAzi a ne ocupa cu modificatia
tpAsurilor in de obete, ci rAmine ca vremea si experienta
sA ne poviltuiasca, incit ceia ce se va hotari sA se fad cu
o deplina maturitate si sa corespunza cu adevaratele tre-
buil* ale teril, luind insa in bAgare de seam indoiala
in care pinA mat claunAzt s'a aflat adevarata lungime a
stinjenulul Constantin-VodA ci a lul $erban-VodA, precum
$i nevointa cu care prin felurime cercarl ci comparatil
tie mAsurAtorl a mat multor motif intregi d'abia s'a putut
determina a for lungime, care, spre a fixa cu un chip
 208 N. IORGA

nepreschimbat in viitor, a trebuit a se reporta stinjenul

lul Constantin-Voda la 2.014 milimetri gi at MI erban-
VodA la 1.962 milimetri, privim- ca o trebuinta de obgte
si neaparata spre a iegi din indoiala mdsuril a doua felurf
de stinjinl, sit se determineze pe viitor un stinjen de 2.000
milimetri, mAsura adecit, care nu va mat putea fi supusA
la nicIo ratacire, aflindu-se fixata in natura pe meridiana
intulul I.
La 10 Septembre, se decide a se face 500 de modelurl
din stinjenul cel nou tirbel-Vodit gi a se impArti pe la
comune. Acest catinjen metric numit tirbel-Vodits de 2
metri se imparte decimal in palme gi linil ; cotul, o ju-
matate din el, e de 4 metru ; pogonul se socoate 1/2 de
hectar, ocaua 1 litru, vadra 10 ocale, iar ocaua de greutate
1 kgr. 1.

II. Grija sanitary la sate.

Printr'un raport din 27 Mart 1853, se cere Domnulul
infiintarea unor mamogI de sate. RAspuns : a Cu ce chip'
gi cu ce lnlesnire ?s. $i la 24 Iunie se face aceastit pro-
propunere. Alt rAspuns : cSe va chibzui mat tirzids 2.
In 1855 se presintl un proiect pentru infiintarea ecolil
de moage 8.

HI. Altele.
In 1853, proiect at unul basen de natatie la Bucurecti,
dupit planurile unul Rus 4.

Dosarul 9.796.
Dosarul 3.578.
Dosarul 9.869.
4 Dosarul 3.581.
 VIA cA SI DOMNIA LUI DARBU- D. STIRBEf 209

IV. Anchete.
La 13 Maid 1850, polcovnicul N. Bibescu se plinge ca
un capitan de posts 1-a ofensat cind se intorcea de la Bra-
sov, unde fusese trimes de Cirmuire. EL-am amenintata,
marturiseste Bibescu, acs, daca ma va zabovi, voiu fi silit
a-I maltrata a. Domnul hotaraste ca aaceasta e o faptft fitra
pildan si porunceste a se face o cercetare cu de-arnanuntul.
Din ea se vede ca Bibescu se abatuse din drum, mergiud
la mosia sa, Cioranil 1.
In 1850, se fac cercetarl impotriva PrimarieI sad ama-
ghistratulul de la Curtea-de-Arges 2.
D

In atelasl an, se goneste din Craiova Napoleon Tavernier,

al cam' tats venise in tars cu trel fil, can invata la Si-
hiiu, ajungind functionarl. Napoleon intrase in casa colo-
nelulul Solomon in lipsl acestuia din oral, cu gindurl
amoroase se pare, precum Meuse si in casa traposatulul
Clucer Petrache Poenaru a. Venise innaintea. lul Solo-
mon, chemat innapol pentru aceasta, si acesta, vazindu-1
calare si inarmat, trase asupra lul. Tavernier era functi-
anar la Politie. Doinnul' pune aceasta resolutie pe report :
aSe va departa din acel oral lard a putea a se mat arata
acoloa 3.
In 1854, supt administratia ruseasca, Alexandru Laptev,
mostenitorul la Cindestl (jud. Buzau) al Logofttulul Mihal
Filipescu, intra in gilceava cu locuitoril din imprejuriml.
La observatiile administratorulul, el se credo in drept a-I
trimete, acomme gentilhomme et officier de S. M. l'empe-
reur de toutes les Russiesa, o scrisoare cuprinzind cele
maT grave ofense, precum si initiativa Ea moderer dans
vos relations officielles votre ton arogant avec moi, qui
ne suis nullement du nomhre de vos schokoy subordonnesa
Dosarul 2.823.
Dosarul 2.951.
7 Dosarul 3.185.
 210 N. 10111,A

gi declaratia ce : avous n'avez pas meme une simple notion

de savoir-vivre D .
Budberg, presidentul plenipotentiar, pune urmAtoarea re-
solutie : aLe Departement de l'IntCrieur le fera venir
son departement pour lui declarer, séance tenante. qu'il
doit se conduire convenablementt
In Ianuar 1855, tirbel fund acum iaragl Domn, se pre-
Bina none plingerl, tlin cele mai grele, impotriva propri-
etarului Cindestilor. El cere de la terani a-I lucra cite 10-
15 zile de fiecare, slid nu le-ad tinut in seamA, ha Inca
nici bileturl le-ad dat pe la minile lor, minindu-1 a-g1
ante cu ispravnicel, ce-1 schimba in toate lunilea. Li se
iea rodul viilor. Se bat megterii pentru a-I lucre cu cite
dot lei pe zi. Oamenil sint opriti a-g1 stringe bucatele. In
sfirgit, a este a juns in primejthe de a atita o rascoala in eat.
iar furia pomenitului Laptev a savirgi omoruri cu armea.
a Prevenitul, impotriva printipelor morale, ad. inchis sf.
biserica, darimat clopotnitai, biserica era de la
Constantin Cepitanu.1 Filipescu, cronicarul as luat odoa-
rele din leuntru, din care li s'au dat numai 4 odAjdil cu
rucavitele lor, o anafornita gi o pareche paftale, iar 5
candele de argint, un Penticostar, un Apustol, un Octoih,
o Psaltire, broasca usi1 bisericii, un clopot, sfinta cruce
de -de-asupra clopotnitil gi o stofe de damasc necusuta,
lecute toate acestea de cltre enoriagi, lipsesc... Ince a po-
prit, prin punerea de slrejuitori, pe preoll ca se nu mai
inmorminteze pe nimenT in curtea sf. biserici, ci if in-
morminta intr'o gropelnita ce au fost silitt lecuitoril BA o
face inteadinso.
Propunerea Administratiel e aca d. Laptev sit se po-
preasce deocamdate a mai lecui la mogia d-sale, de vreme
ce d-lui nu este in stare a trai in bung intelegere cu le-
cuitorii de acoloD.
Domnul e mai blind : «Prima», spune hotArirea lul, ( gi
intocmal se va urine intru toate dupe chibzuirea Depar-
 VIA1A SI DO3INIA LI. li BARRU D. STIRBEI 211

tamentulul, neingaduind cituvl de mica abatere din cele

legiuite vi din cele ce de obvte se urmeaza la invecinate
movil ; indatorim pe insuvI cirmuitorul a merge la fats
loculul vi a starui spre despagubirile ce se vor cuveni vi
ciesavirvita regulare orIcareia pricinl ; pe proprietarul Ind
nu-1 putem popri a merge pe a sa movie, nicl a-1 indatora
all deschide hiserica la saten1 strAinl, dupa alte movils.
Laptev nu tinu in seams nicluna din masurile luate cu
privire la dinsul. Pe un raport din 12 Maiii, Domnul pune
o noun resolutie astfel : sPlingerile necurmate ale sate-
nilor, precum vi recomandstiile noastre dateaza de 6 inn!,
vi acum Departamentul ni face raport ca sa ni crate ca
'lido mAsura pans acum n'a luat, flindcA n'a fost buna-
vointa acelul abAtut din legl. intru adevar nu ne adastam
la un asemenea raport, ci cel ce nu se supune la invita-
tiile Guvernulul se trimete prin mijloace politienevtl sail
se face in lipsa-1 cu toath ceruta scumpatate, vi dupa aceia
se executeazA A.
Peste un an insa, plingere noun ca Laptev umblA sa iea
viile oamenilor.
in sfirvit, in Ianuar 1857, supt Caimacamie, vine din
Buzau raport cA Laptev a numit pe administratorul ju-
detulul shot, scelerata in cancelaria lul chiar. Data aceasta
iata ce scrie Alexandru Ghica : cSa porunceascA Cirmuito-
rulul a trimete scriserile-dovezI ce are de la d. Laptev,
de insulte, ca sa i se fats indestulare, potrivit plingeril
se i se va ii fAcuts 1.
In 1855, in calatoria sa la Craiova, Domnul constata,
intre alte neorinduiell, aceasta : call de la scomanda de
foes sint efoarte WHO si betegls, arestantil bolnavi sint
aculcatl pe jos, pe scindur1, lipsindu-li paturile cu totul.
precum vi once fel de tacimurla 2.

1 Dosarul 3.728.
8 Dosarul 3.9)
 212 N. IORGA

V. Lucrari de edilitate.
Lucrarile la Ci§migid sint aratate in dosarul 2641: era
vorba sa se ageze in aceastl grAdina gi o statuie a Dianel.
In 1850 se luaii masur1 pentru a se face un palat dom-
nese la osea. Raportul e molivat astfel: a CAldurile cela
covirgitoare ale veril find cu alit mal simtitoare gi mai
suparatoare, cu cit clAdirea oragulul este neregulata, uli-
tile strimpte gi noroiul sail praful domnegte in toata cur-
gerea acestul timps. Se prevede .o suma de 20.000 de gal-
henT 1.

Dosarul 2 883 e relativ la stropirea slrazilor, n-1 2.951

la pavagid, n-I 3.155 la §osele, n-1 3.6901a aganturile Dim -
bovitels, n-1 3.743 la cimitire.
Din dosarul 3.164 se vede a la Focgan1 se luminaa
strilzile, dar neindestulAtor, contracciul find dator a
aprinde luminarile la cloud nopt1 odata.
In 1851 se isprave§te birtul de hotar de la Virciorova,
prevAzut Inca de Voda Bibescu 2.
In 1853 se hotaragte adueerea a incA dol inginerl din.
strainAtate 3. Dosarul 3.744 cuprinde Acte privitoare la
gcoala de conductorl.
In 1856 se cere de care Vornicull2eodor Ghica, antre-
prenorul diligentel in Moldova, un asemenea privilegin
In Tara-RomAneasca, a pentru portul scrisorilor gi a bani-
lor Statulul gi ale particularilors. Dar Sfatul Administrativ
it refusa 4.

1 Do;arul 2.810.
2 Dosarul 3.217.
3 Dosarul 3.585.
4 Dosarul 3.995.
 VIATP, §I DOMNIA LW 13,11113U D. SIIIIHE 213

VI. Privilegli pentru industria noua.

La 1849 ined era o fabrics bucuresteand de t stemelurl I.
In 1850 se da un privilegiu celel de macaroane a lul Ba-
rabino 2.
In acest din urma an, Germanul Paul Foil]) face cautar1
miniere la Bdicoid, Tintea si in alte locurl, inlatisind si
un proiect de lucrArl 8.
Pentru Stat lucre la ocne un inginer de mine ungur ka-
racsony, Carol aCarac1onia 4.
In 1854 Ungurul Vasari (Vas ir)) cere privilegiu pentru
un stabiliment de poleit cu our si argint pe wile electro-
himica 5.
in 1855, ce cere un privilegiu pentru o fabric'{ de cl-
ramida, cu masinl, a Serdarulul I. I. Filipescu 6.

VII. Manastiri.
In 1849 se lucra la. Mislea 7. in 1850, la Stelea din T r-
goviste 8.
Tot atuncl Xavier Villacrose aine a ales pentru !cern
la Sft. Gheorghe Nod din Capitald. in 1847 arsese o mare
parte din coperi'?, acu boltile $i turlele de lemn, surp n-
-du-se si anvonul dinnaintea antretulul, impreund.cu stiliil
de piatrA pe earl era rlizimat acelaa. Departamentul crede,
lard sovaire, es e iInal bine sd se eladeasca chiar din te-

1 Dosarul 2.373.
s Dosarul 2.871.
3 Dosarul 2.963.
0 Dosarul 3.754.

5 Dosarul 3.800.
° Dosarul 3.413.
7 Dosa ul 3 519
4 Do-a II -.86
 214
.... ....N. IORGA , ....
melie din nods. Preotul singur se rugs a se [Astra mdcar
o parte din zidurl I.
Dar in 1852 Villacrose are proces cu Sfintul Mormint.
El cere un adaos de platA pentru es marise biserica, pas-
trase in parte ales ceintres de la net'« §i legase cu fier zi-
durile vechi de cele noud. Domnul pusese la inceput aceastd
resolutie : «Priimit, pe cit soliditatea constructiel va fr
cu desdvir§ire asigurata impotriva grelelor cutremure ce
adesea se intimpla, §i pe cit armonia proportiilor arhitec-
turale va 11 pdzita dupa toate reguleles .De cloud on con-
sulul frances, Poujade, intervine pentru Villacrose 2.
In 1850 incl, egumenul de la Viero§ arata ca biserica
sa «este in toate partile crdpata, turla PandocratoruluL
cazutd jrundtate §i destule cardmizI prin mal multe locurl
gata slt cazdt, precum a cazut o parte din clopotnitd qi
cad §i oddile ce ad mai rAmas. Ilottirirea e sa se darime
tot ce e §ubred, in vederea unel reparatil viitoare a.
In 1850, reparatil la MAndstirea Baia 4 §i la Tismana 5.
In 1851, la Curtea-Veche din Bucure§L1 6.
La Sf. Spiridon-Nod, din aceia§1 Capitals, biserica ce
ajunsese tintru desavir§ita darlIptinaret, lucre arhitectul
strain Tahai 7. Tot atunci, in 1851, se fac ultimele repa-
rati1 .pe mal era sa primeascd schitul Tingor 8.
In privinta bisericil Antim, sarhitectul mandatiresc, face
acest raport in 1851 : tzidaria bisericil se afia Inca in buns
stare, afara numat de zidul de capetenie din fatd, la care
s'a addogat mal la urma un antred §i care, acesta, find
de o marime neproportiopata cu acel zid, poate cd cu
Dosarul 2.885.
2 Dosarul 3.511.
Dosarul 2.910.
4 D sarul 3.101.
5 Dosarul 3.159.
b
Dosarul 3 215.
7 Dosarul 3.216.
Dosarul 3.210.
 NIATA SI DONINIA LUi liARBU D. ST1RIiEf 215

prilelul unul cutremur a urmat a sl desparti de celelalte

Lidurl ale bisericil, in care s'ad si legat spre acest sfirsit
legaturl marl de fiero. El crede ca trebuie sl se clArime
antreul, sl se puie alta tencuiala si pardoseall. aTurnurile
bisericil se an asemenea intro proasta si.ruinoasl stare,
incit trebuie a se daritna de tot si a se face iarls1 din
nod ; insa numal soclul for se va face de zid, iar turnurile
de lemna. E nevoie de invelitoare. SA se faca apol aaltar
si strane nouA, precum si alte ferestre mal marl la bise-
rica si a se zugravi acestea din nod pe dinnifuntrus.
in raportul cAtre Domn se vede cd Sfatul Orasenesc
cerea a darimarea zidulul de imprejmuire de la biserica
Antirn, Iiindcl amerintl prime,jdie, precum si acela ce
tine de dinsul si care merge pAna in clopotnita...s
La 7 April 1853, episcopal Climent de Arges arata cif la
Episcopie a pietrele turlelor, din cutremurele duple vreml,
sint mal toate miscates, temelia e stricatl, ca si amvonul,
scara. NTot invalisul bisericil este stricat, turlele asemenea
si care, [la Antim], fund de lemn, urmeazA a sl da jos si
sl se facts dirt- nod... ZugrAveala, aflindu-se prea veche, s'a
sters, incit mal nu se cunosc figurile si este de neaparata
trebuintit a se zugrAvi din nod... Starea for de astazI infa-
tiseaza ochilor o trista priveliste...a
5i, la 6 Septembre 18t6, episcopal scrie despre biserica
episcopala a lul Neagoe-Vodl: a Zugraveala din Mantra' bise-
rkit, find veche, s'a sters p'alocureas. Pardoseala e stricatil,
a aflindu-se sfarimata mal toga marmura. La turlele bise-
ricil, sus, mal multe florl de pietre sint chute dupa vre-
murls. El ar voi reparatie.
Hottirirea Caimacamulul Alexandra Ghica e neasteptatk
si pune in cea mal frumoasA luminl gustul artistic si sim-
tul istoric al acestul principe. Ea sunk astfel : aprimite,
din toate cerutele reparatii, numal acelea ce nu s'ar atinge
de pArtile artisticilor sculpturl si podoabe, si de turnurl,
 216 N. IORGA
...
carele toctte trebuiesc pipdite cu respect fi de orti;t1 sn-
periorte.
Se fac insa reparatil la bolnita 1.
In 1852, se fac propunerl pentru restaurarea bisericilor
Curtea Dornneasca §i Mitropolia din Tirgovi§te (7 Oc-
tombre).
La biserica, zidul era stricat de la boltl in sus, turnu-
rile cele trel crapate in toata desfasurarea lor, amvonul
stricat sus, invelitoarea in Stare rea. Se cere, intre allele.
inchiderea ferestrelor de la turnuri.
La Mitropolie se semnaleaza urmatoarele : aToate zidu-
rile bisericil, precum §i invalitoarea, sint in buns sure.
Biserica a fost mal Inulta vreme desvalita, din care pri-
cing s'a stricat zugraveala §i s'ad pricinuit oarecare cra-
paturl, insa nu pricinuiesc niclo vatamare In soliditatea
zidurilors. Se cere a se zugravi din nod, a se restaura
altarul, a se tencui §i spoi cu alb pe din afara, a se lace
legaturl de fier la amvon, asa destupe toate ferestelea, eä
se dreaga pardoseala, asa darime zidurile a' seminarelor
color vechl din prejurul bisericil, cu chipul ca sit ramiie
numal un zid de imprejmuirep. Sit se faca o clopotnita
mica la poarta de intrare; toate pentru o sums de
3-4.000 de galbent.
La 11 August 1856 insa Mitropolitul trebuia sa ceara
din nod a se repara inveli§ul Mitropoliel din Tirgoviste,
care e in a§a hal, eincit poate a inceta qi savir§irea slin-
telor biserice§t1 slujbes ; el insu§1 se invoise pentru un
coperi§ de tinichea alba cu adol me§terl evrel tinichigils,
can cer 100 de galbeni. Caimacamul Ghica aproba 2.
VIII. SC011.
La 15 Februar 1854, raport catre presidentul plenipo-
te0ar rus, de Budberg, pentru reclamatia lui Moise Ni-
3 Dosarul 3.237.
2 Dosarul 3.524.
 VIATE. SI DOMNIA LVI BARBU D. 1'111Iit.:1 217

col-tam, asupus otomann, cunoscutul Moise Nicoara lia-

nateanul, a carut corespondentd se pastreaza la Academia
Romind.
El cere o despagubire pentru ca a lost scos in 4833 din
locul de inspector al §colilor nationale, fail a i se arah
motivul. In 1841 Alexandru Ghica 11 acordase, dupa plin-
gerea lul, o pensie de 400 de let pe luna. !titre lamuririle
cuprinse in petitia lul din Bucuresti, 23 Mart, se afla.
si urmatoarele : aChemat din Constantiuopole (la 1832),
am fost indemnat staruitor sa primesc locul de revisor ea
alte fagaduiell... D. efor firbel, in unire cu intimul sau
d. Poenaru, ma destituise dictatorial fail sa ardte vre-o-
data motivelen..
in Octombre 1856, se hotaraste ell, ape cita vreme
nu are in vedere slujbe slivirsite de reclamantul §i care,
dupa legiuire, i-ar da dreptul a pretinde .pensie, nu poste
face niclo urmare din parte-I spre a sa indestularen 1.
La 25 Julie 4855 se presinta Domnulul noul proiect scolar,
luat dupit legea francesa. .5tirbef pune pe el aceasta lungs
resolutie :
«Proieetul ce ni se alatura este o lucrare bine resonata
§i din cele niat insemnatoare care ni s'ad supus liana
acunt. Nu putem indestul a o recomanda la luarea aminte
a Eloriel .5colilor, care sa va adupa indata §i necurmat
se va ocupat cliemind in sinul et trel sad patru din pro-
fesort, spre a chibzui imbunatatirile cele mal invederate
ce s'ar putea introduce, ca sistema invataturilor sa fie un
sir de cunostinte sprijinite una de alta. Va alcdlui pro-
grama definitive §i liana la 1 Septembre cel mal tirzili ni
va fi negretitit supusli, ca, luind a noastra [incuviintareJ,
sa inceapa anul cu noua programs.
aBagarile noastre de seams ar fi despre §colile incepd-
toare, cd proiectul mic§oreaza numarul anilor, resumindu -1
la trel in loc de patru, in vreme ce inmulte§te numarul
studiilor ; apol limba latina socotitn ca null are acolo
Dosarul 3.685.
 218 N. IORGA

locul. Despre clasele gimnasiale, vedem in fiecare clad a

notuenclaturA lungl de felurite invittAtur1. Despre aceasta
facem trel bagarl de seaml :
d. CA trebuie al itnbra[tilsAm numal cit putem cuprinde
si sA ne ferim de [a] ameti mintea Inca cruda a copiilor.
a2. CA pentru fiecare clasA, pinA la a V-lea, trebuie nea-
parat un singur profesor, care O. predea toate cunost[int]ele
ce se cer in acea clad, dui:4 cum urrneaza in toate Cole-
giile natiilor luminate, si osebit trebuiesc cartl didactice
complecte si tiplrite pentru fiecare clas.
N3. Rominul e ailit a invata cel putin cite dota limb!
strAine vorbitoare, cind Francesul, Germanul nu are aceastA
povar3. De aceia sit confortAm invatatura limbil latine,
cacl nestiind a ne mar,geni, am compromite in ortce cm,
folosul positivs 1.
La 31 Main 1858, G. Costaforu face un raport despre-
cliiitoria sa in I'uropa peutru cercetarea scolilor. Raportul
foarte intins, scris cu litere latine, ar merita sA fie tipArif2.

I. ?coli prinzare in Capitalci §i provincie.

Se cere un *tor din partea Pitarului Costachi Stancio-
viol, care l'usese profesor timp de septesprezece an!, la Tirgu-
Jiiulul si la Slatina si Meuse si elucrati literare, cad are
acum manuscris de o colectie din zoologie, botanicA si
micrologies 8.
Profesorul Andreid Pretorian din Pitesti fu amestecat
in afacerile din 1848 to auferi prigonirl pentru aceasta 4.
in 1850, scoala primarA din Tirgu-Jiiulbl se reparA din
venitul tine taxe pe circiume 6.

Dosarul 3.779.
' Ibid.
3 Dosarul 2301.
I Dosarul 2.790.
8 Dosarul 3.0%2.
 VIAfA §I DOMNIA LUI BAR13U D. STIRBE1 219

La Bucurestl fusese Oa la 1847 cite o scoala in fie-

care coloare. Atuncl cea pentru Coloarea Rosie se iea dela
Colegiul Sf. Sava 1.

t.?. qcoala de fete superioard.

Regulamentul Organic prevedea introducerea noel scat
superioare de fete. Legea de instructie din 1847 o pome-
neste si ea. Se hotarasc pentru aceasta 40.000 de lel de la
Eforia Sf. Spiridon-Nod si 50.000 de la Casa colilor.
in raportul din 9 Mart 1851 so propune agezarea scoli1
chiar in inctiperile Sf. Spiridon, acordindu-se cite 10 gal-
benl pentru fiecare din cele dougzect de stipendiste.
Domnul hotaraste a se deschide institutul la 1-iil Octombre-
si a se incepe indata pregatirile.
La 26 Maid 1852 acum, se propune ca, pana ce luerArile
la Sf. Spiridon -Noll vor fi gata, sä se iea cu cbirie o cash
a lui Manuc, pe Podul Tirgulul-de-afara, pe trel ant, ow
400 de galben1 pe an.
La 23 Iunie se recomanda stipendistele : fete de ofiterl, -
colonelul Bauer, colonelul Voinescu, colonelul Horbatchir
maioril Scordili, Salmen, Romanenco, Vladoianu, Boteanu,
Stoica si fete de functionarl. Fata lul Stoica are numal
cincl anl ; altele Ora la 44. 0 cerere pentru primirea
fiice1 sale o presinta -si Vorniceasa Anica $tirbe1. Se adauge
efiica dumnealul Marelul Clucer Radu Roseta, care nu se-
presinta.
In Ianuar 1853, polcovniceasa Iacobson era directoara
si avea la dispositia sa mal multe einstitutrite aduse din
strainatates. Tinea 20 de eleve ebursiere si 9 externe si
era destul de strimtorata. Trebuie sa i se dea (Octombre
1853) Inca 20 de galbent pe tuna. DeIiCitul scoliI se lixase
la 573 de galben1 pe an.

I Dosarul 3.77 .
 220 N. IORGA

Dar inca in 1857 o intilnim ca directoara. imprejuritrile

.erad tot grele. Biserica Sf. Spiridon-Noll nu voia stt pht-
teascA rata anualll, supt cuvint ca se cheltuiestp' cu rezi-
direa. Astfel dataria bisericil ajunsese la 231.500 de tel 1.
0 programA tipArita a §coli1 se afla adausA la dosarul
din 1851 privitor la reorganisarea §colil craiovene Lazaro-
Otetelesanu, dupA modelul pensionulul de fete din Buell-
re§t1, acordindu-se subventie pentru bursiere §i supuin-
du-se Eforiel. Anexa citatll se chiarnA «Programa invlltll-
turilor din Pensionatul Domnesc ce se dirrge de d-na
profesoarg Iacobsonn 2.
to 1853 era vorba sa se cladeascl un ediftpiu anume
pentru pensionul de fete. Saul lucrllrilor publice, Leon
Lalanne, propunea terenul spitalulul railitar, «mal sus de
Ci§migido. Din potriva, la 2 Mart, Epitropia bisericil
Sf. Spiridon-Nod §i a colilor sint pentru locul de Hue
acea bisericA si se razimA pe spusa doctorulul Arsache
ca, adupit cuno§tintele medicinel, apropierea unel ape
curgatoare insanAtorste un loc, curAtind aieruln. Dar Dom-
ani, cAlcind hotArirea sa din 1852, se hotara§te pentru
locul de la Ciqinigid 3.

3. §1coala cornerciala.
aProiectul §calil ccrmerciale din principatul RomAniel,
-elaborat in anul 1855 de Grigorie Bengescu 11-n, e reco-
mandat de Domn Eforiel. SI se caute, aerie el, profesorl
bunt. aSintem in n.erabdare a pregAti in Colegiile noastre
elevl cu toate pregatitoarele specialp §tiinte, ca prin con-
curs sA trimetem pe cel cu vocatie trel dintein§11, in anul
viitor, spre a invitta §i a practica tinerea contabilitati1 dup5
orinduiala ce se paze§te la Finante, la Control §i la Batica».

1 Dosarul 3.165.
g Dosarul 3.246.
9 Dosarul 3.412.
 VEATA §I DOMNIA LTA BARIW D. STIRBEI 221

Ar fi potrivit ca scoala sa dca Si eepistatl-ingrijitorI al

mosiiloro 1.

4. coala veterinard.
0 scoalti veterinard fusese silita a se inchide din lipsd
de elevl. Mitropolitul iea in seminariT pe elevl gi pe pro-
fesor1. La 15 Septembre '1856 el cere «a se mal adaugi
incti un an scolastic peste eel prevazut1 de legiuire pentru
elevil seminarist) ca sa se poata pregati si cu cunostinte
veterinare« ; pentru practica O. se intiinteze in Bucurestf
.run spital de dobitoacee. Domnul admite 2.

5. Colegii.
La 5 Septembre 1851, Eforia arata Domnulul ca este
de nevoie a se cladi «in apropiere cu Colegiul Sf. Sava
o incapere spatioasa si temeinica, care O. cuprinda pana
la trel sute scolarl intern) Cu plata de lel 500 pe an, afara
de eart1 si imbracaminte». Se alega un Joe al spitalulul
Coltea, la Nord de Colegiu, se iea cu enahatic de la spital
si se darima ce clddirl eraa pe dinsul (1853)% Lemnul de
la darimaturT se intrebuinteaza la yScoala de Bele-Arte 3.
fn Octombre 4854, dupa cererea orasenilor, se admite a
se introduce la scoala din P1oiest1 cursurl de greaca mo-
deraa, francesa., vi doppia scvittura.
Craiovenil petitioneaza la 30 Ianuar 1855 pentru orga-
nisarea Colegiulul lor, ce fusese inchis trel ant. Va ti un
gimnasiu cu patru clase, pe linga doul clase primare. in
clasa a IV-a gimnasiala se va propune limba francesa si
cea germanti 4.

1 Dosarul 3.779.
2 Dosarul 4.043.
3 Dosarul 3.233.
4 Dosarul 3.779.
 222 N. IORGA

In 1854 WA care era numele celor mar cunoscuti dintre

profesorii secundarl :
Ignatie Piso, cl. III, Braila.
G. M. Fontanin, latina cl. III, IV, Craiova (asi inspector
al gimnasiuluiD, de Ia Decembre 4851).
aI. Massim, de limba latina in paralel cu cea romind si
geografia in class a III-a si in a IV-a de limba latina ; anul
1851, Januar.
aloan Zalomit, de logica si morala, it cl. IV, V si 1 I :
1851, Ianuar.
sAfntonin] Roc (Rogues), de limba francesa in cl. IV 5i
V ; 1853, Decembre.
alulius Baras (dr. Barasch), de istoria Haturala in cl. VIII :
1851, Septembre.
aUlise de Marsiliac, de literature limbeT francese in cl.
VI ; 1853, Februar.
a Alexie Marin, de fisica si himie ; 4851, Ianuar.
a Alecu Orescu, de geometric descriptiva (la clasele corn-
plementare) ; 1851, Ianuar.o
Tillaye, de adesemn topogratic in clasa de inginerie :
1853, Novem,bren 1.
In 49 Septembre 1851, I. Massim e numit subdirector Ii
Colegiul din Bucuresti, dar nu pritneste 2.
In Octombre 1857 Colegiul capata si un profesor de re-
torica. E numit singurul care se presinta, Medelnicerul
Florian Aaron, fost inspector 5i profesor la Craiova, sub-
director 5i profesor de istoria generala la BucureTti, re-
visor-general al scolilor comunale ; el va primi 600 de lei
pe lung. In aceiasi tuna e numit 5i Petru Cernatescu, care
trecuse un concurs la 1853 3.
Se decide, la 6 Februar 1858, concurs pentru catedra
de economic politica 5i istoria dreptulut, intlintata Ia 1850,
2 Dosarul 3.779.
2 Mid.
' /194.
 VIATA SI DOMNIA LUI BARLIU D. §fIRDEI 223

,cu o mie de let pe lund, §i pe care o ceruse acum Mar-

tiani (Martianu), care urmase la Viena legile §i stiintile
de Stat I.
In 1858 se desbate iar41 despre cladirea unlit gim-
.nasiu 2.
In 1858 Inca, se cumpara, cu 19.575 de lel, o marina
pentru tipografia Colegiulul 3.
La 8 Martie 1856, se cere intemeierea unut internat la
Ploiestl, cu subvenlie de 9.000 de let pe an. Iar in No-
vembre e vorba de alt internat la Giurgiu 4.

6. Pensionte.
Inca de la 19 August 1849, L. Jannellony, supus sard
(Giannelloni), innainteaza Guvernulut o petitie, aratind ca
sine pensionat de cinsprezece ant de zile, privindu-I ca o
sucursala a Colegiulul Sf. Sava)) (Monty). Dorinta mut e
acuni sa capete un ajutor bAnesc, o decoratie turceasca
sat. nisan §i al asigure celor dot fit at sat o ocariera
social)))). El aduce ca argument ca unul din colegii sal
))are 300 de galbent pe lung)). Se mat plinge ca multi pa-
rintl nu-§1 platesc datoriile, dind §i lista lor, care ins))
lipse§te acuma din dosar 5.
In 1849, Craiovenit se ridica impotriva directoarel pen-
sionatulul de fete din ormul lor, Mina Dahlen, pe motive
politice : o.ca numita Madama Dalen nu mat este vrednica
a 11 directrita de institut, cad in evenimentele anului 1848
s'a abatut cu totul din datoriile impuse unel bune direc-
trite)). El cbiama la directia acestel colt de externe §i
interne pentru invataturl incepatoare §i lucru de mina pe
1 Ibid.
2 Ib'cl.
3 Dosarul 3 Ob.
4 Ibid.
5 Dosarul 2.'127.
 224 N. IORGA
. . .

Marieta Massenza, din Bucure$1. coala se cite= Lazaro-

Otetele§anu, dupa dot donator! 1. In 851 era vorba sit fie
reorganisata dupit pensionul Statulut din Bucure§t1 gip
aceasta facindu-se in 1853, d-na Massenza fu inlocuita en
d-ra de Villeneuve 2.
Ci in 1850 Jannellony innoieqte plingerile sale (25 Julie).
in 1837-8 el avea acum pensionatul sed, dar, dupit cererea
Eforiel, isl trimetea §colarit la Colegiul Sf. Sava. A ajuns
sA piarda 1000 de galbeni, pe cind alte institute se tinead
de interesele lor. In 4811 a cerut o subventie, care i s'a
refusat, Casa Ycolilor avind deficit. In anul urmator i se
dit numal o agratification bien minime». Altit cerere, din
1815, rAmine zAdarnicA. Acum s'ad dat altut director de
Institut 300 de galben! : tut i se cuvin ded vre-o mie 3.
Tot in acest an, vechiul profesor §i scriitor frances C.
Valliant se adreseaza catre Domn, expunindu-I nevoia unul
instant de fete. sOn semble avoir meconnun, spune el,
(cette verite clue, dans lee trois situations de la vie, connne
Lille, comme epouse, comme mere, la femme exerce tine
immense influence sur l'homme et par lui sur l'ordre so-
cial». DupA aceasta declaratie solemnA, el insists asupra
datoriel ce o are in aceastit privintl sun peuple chretien
et civilises. Se adaug qi cugetArt ale Doamnel Vaillant :
aPrincipes stir l'eflucation par Mme C. V. Influenco de la
tenimes 4.
In 1851 se da voie lut Raimond sti deschida la Craiova
un pensionat de baiett cu programul Int Buchholzer din.
Bucurestl, acordindu-i-se qi o subventie de 400 de gal -
bent pe an 5.

Dosarul 2.788.
2 Dosarul 3.2'i6.
3 Dosarul 2.994&.
Dosarul 3.063.
5 Dosarul 3.369.
 N IATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBET 225

In 1854 se acorda 200 de galben1 contesel de Grand-Pre

si 50 nurnal Elenel Becereasca, scare tine un pensionat de
fete aid in Capitalg, inch de la anul 4845s 1.
In April 1856. era vorba sit se numeasca un inspector al
pensionatelor 2.
La 23 Novembre 4854, Craiovenil cer BA nu se desfi-
inteze definitiv, pentru lipsa de veniturl, pensionatul Rai-
mond. El avea 45 elevl internl, intre cari patru bursierl,
si un venit de 8.800 de lel pe an.
Cam pe atuncl, vAduva directorulul de pensionat Miti-
lineu, Aploherita, cere un ajutor 3.
In 4856, Buchholzer, care-§I avea pensionatul inch din
1842, care stase in Bucureflti liana la 4884, trecuse in 4850
la Pite§t1, se intorsese la Bucure§t1 in 4851, cere a ft scutit
de grija §colil sale. Riureanu se oferk a o priori. (Ianuar
1857), ceia ce se §i aprobh.
La 3 August 1855, se propune reinfiintarea unul pension
pe ling Colegiu. Resolutia Domnulul e aceasta : aPrimim
a se deschide pensionat in proximitate cu Colegiul pe base
mal desvoltate, ce se arata aid, tid cu pret de lel una mie
pe an, in care sA se cuprinza toate, afara de imbracAminte ;
pensionatul ce va rhspunde pe deplin la aceste conditil,
se va subventiona cu jumatate stipendiurl ph& in numar
de §eizecls.
Raportul prevede ca pensionatul sit fie al lul Monty ci
sit primeasch o subventie de 37.325 de lel pe an, avind
aguvernatorls §i arepetitorls.
La 2 Novembre se propune a se da directia Colegiulul
lul I. Pop. Internil de odinioara al lul Monty fusesera im-
pArtitl la pensionul lul Riureanu (27 Novembre 4854) t.

I Dosarul 3.779.
1 Ibid.
3 Dosarul 3.788.
I Dosarul 3.788.
 226 N. IORGa

IX. Clerul i seminariile.

In 1849 viitorul Mitropolit Nifon era numal arhiereul
Nifon Sevastias, «cirmuitorul Sfintel episcopil Rininicub, 1,
Mitropolitul Neofit avuse o oarecare avers, §i, find dator
fats de Stat, ea fu urrnarita. Pentru acest stop se facura,
dar fara folds, cercetArT la directorul Mitropoliel supt din-
sul, Paharnicul lordachi Zosima 2.
In 1850, vicariul episcopieT de Buzau propune a se ridica
un monument lui Chesarie episcopul (-I 30 Novembre st.
v. 1846): gin cinstea unul asemenea barbat cu fapte vred-
nice de lauds, un monument potrivit caracterulul ce a
purtat arel arhiered in a sa viatan. Domnul botari4te :
amal intaid se va face plan ei ni se va supunec. Planul pre-
vede un podia, cu doua rindur1 de trepte imprejur §i patru
stilpl, toate din piatra de Pietroasa. Va fi apol o etabla
de tier turnat, impodobitA cu ornamente brzantine ei in-
scriptils §i un grilaj de Fier, care va lam se se vada curna
in ce se pastreaza inima raposatuluT episcop«, pe cind sus
va sta co figura cu atribute, in marime naturall, facuta
asemenea de tier turnat §i poleita cu bronz, care aceasta
va fi de o innaltime de vre-o 5 :id 1/2 §uhs : toate podoa-
bele se vor turns la Viena. Domnul aproba acest plan §i
cheltuiala de 41.830 de lel B.
Putem adaugi ca astaz1 se vede nurnal, la stinga bise-
ricil, un saracacios monument de piatra, inzestrat cu o
gratie prin care veal cu indignare un sicrie§ de copil §i
doua titve. dintre care una e invalita intr'un tol. Ti se
spune ca sint capetele episcopilor Chesarie §i Filotein.
Un raport din 4-id Maid 1850 arata ca arhimandritul Dio-
nisie (cred ca e Dionisie Romano, a. 1806, care, dupa ce
a fost episcop de II4T, a luat la 1865 locul luT Filoteiu yi

Dosarul 2.517.
2 Dosarul 2.705. an. 1851i.
3 Dosarul 2.815.
 VIATA §I DO3INIA LU1 BARBU D. §TIRBEI 227

a pa storit plina la 18731), tiparitorul Chiriacodromiulut, ea

inceput a tipari si o mica biblioteci religioasa ¢i morala,
adunare de rugaciunle, si cere un ajutor. Reso lutia Dom-
nulul e aceasta : eCa pentru cartI bisericectl, urmeaza sa
i se dea din fondurile bisericectl lel patru mil, din cel
clestinatl pen.tru linerea seminarelors 2.
La 19 lunie, Efrosin Poteca, fostul profesor de filosofie,
acum egumen la Monastirea Motrulul, arata purtarile obraz-
nice ale arendaculul mociel Vatra, a manastirit, cu dinsul
ci cu calugaril a.
In 4850, Mitropolitul supune Domnulut planul tipogra-
fief cartilor bisericectl. Cartl ajunsese a se cumpara si (din
alte term Moldova gi Ardeal, eneaflindu-se astazi intea-
zest Princi pat vre-o tipografie bisericeasca completa. Sf.
Mitropolie a Ungro-Vlabiel a avut Iipografia sa, care din
greutatea imprejurarilor s'a desfiintat, incit astazt abia se
mat alla vre-o cite-o oca de stove ruginite, care nu se mat
pot intrebuintaa. Nifon cere imprumut 2.000 de galbeni
pentru a o alcatui din nod, aducind o marina, doua teas-
curl, slova, celelalte trebuincioasee. I,ucrul incepindu-se,
se mat cer, in Octombre 1851, 5.000 de lel, tot cu impru-
inut, pentru hirtie. Mat tarzid e vorba de o macina de la
Viena. tar la 19 Februar 4852, intro adresa a Mitropoliel,
se spune a etipografia Stintel Mitropolil, acum din nod
infiintata §i intru tot completa, a inceput, cu ajutorul lut
Dumnezefi, tiparirea citrtilor bisericectlo 4.
in 1851 Mitropolitul cerea un censor pentru tipariturile
sale 5.

I V. Inscriptiite mele, I, cap. Buzda si N. Dobrescu, Studa. le isto-

ria Bitericir routine contimporane, I, BucureTU. 1905, pp. 111-2 ;
apol lorga tstoria Bisericii, II.
Dosarul 2.815.
3 Dosarul 2.887.
4 Dosarul 3.157.
Dosarul 3.19.
 228 N. !ORGA

Episcopal de Buzad, Filoteid, care a !Ant o foarte rea

reputatie, find invinuit si cA ar fi otriivit pe Chesarie pentru
a-I lua local, are o judecatA cu calugarita Epiharia cu pri-
vire la facerea trapeze! de la schitul Cotestl. Cu prilejul
cercetaril iese la ivealA o porunca a lta Chesarie in care
se cere (28 Iunie 1844) staretulul din Dalhautl, supra-
veghetor at Cotestilor, sA aduca trapeza la indeplinire, in
aceste cuvinte drastice : a De aceia poruncim Cuviosiel Tale
ca, data nict Cuviosiel Tale nu-II va fi Meta cunoFcut [Epi-
haria] de aceasta, apol sA-I arittl din partea noastrA cA tocmat
acum am inteles cA este.... flioarta de GalatI i.
Inca din 1852 e vorba a se clAdi un Seminarid in Bucu-
rest!, dupA planurile arhitectulu! Freywald, asezat de foarte
multi vreme in tarA 3. Se alege dealul Filaretulul si se face
adjudecarea in 1853, Novembre, pe pre! de 778.500 de let.
Acelasi dosar ingira intimplarile din care se alcatuieste
odiseea scolia de preotI bucureslene. La 4836, erad patru
clase de seminar in szidinle episcopie! Argess (la Antim).
Peste patru an! Seminariul e mutat de acolo, si mutArile
urmPaza lute una dupA alta. In 1842, se reparA anume
pentru acest stop casele de la Schitul-MAgureanulul, insA
in zAdar. Se bumpara apol, pentru clAdirea unul edificia
anume, grAdina lul Belu, dar se face apol in acest loc ci-
mitirul. UrmeazA cumpArarea terenulul de lingA ifintina
lul Filarets. De la 1851 numai, ad fost patru mutArl. China
platitA se socotia odatA 450 de galbenl, odatA 11.655 de lel pe
an. In 1852, Domnul declara cA nu vrea sA se cheltuiascA
maI malt decit 400.000 de lel pentru clAdire.
In Seminarid erad o sutit de intern!, aafarA de extern!
si candidata ce se hirotonisesc dupA grabnice trebuintes,
-Jcestia in numlir de cinzecl 8.

' Dosarul 3.311.

s V. Hurmuzaki, X, tabla.
' Dosarul 3.558.
 VIATA SI DOMNIA LUI BATUMI D. *FIBRE' 229

In 1855, la 46 Decembre, arhimandritul Dionisie e numit

profesor de religie la gimnasiu 1.
Bataia pe care o sufere in 1856 chelarul seminarulul
din Buzau, provoacit o anchetA ce (la resultate uimitoare :
44 inea este neagrA ca pacura. necoaptA, plinA de necu-
ratenil §i patatit in mal multe locurl de bucatI de pAmint.
aMArotiliga este de un mAlaid stricat gi plinA de murdAril.
tin supA §i in feint de bucate read gasit mal adesea orl
t oared fiertI, vierml §i alte necuratenil, iar in varzA §oa-
Tecl intregl, din care pricing s'ad §i imbolnavit unit din
qcolarl, qi mat cu seamA TAnase, care din inthnplare, luind
4oarecele drept o bucatA de came, a zAcut pAna acum o
sgptamina.
aBucAtAria este de o murdarie ingrozitoare ¢i vasele de
o necurAtenie spaimintAtoare. Cazanul de ciorbA nu s'ar fi
spoil de un an de zile.
aDin fondurile Seminariulul nu se dad acestor polar! decit
loud pgrechl pantofi de cavafi pe fiecare an §i o giubea
la patru anT. Unele din giubele sint din douA fete de pos-
4av, incit eel investat cu dinsa samAnti maT mult cu un
arestant decit cu un seminarist... MurdAria rufelor este
ingrozitoare...
aDu§umelele sint a§a de murdare, incit nu se maT poate-
cunoalle din impestritarea nuantelor fata for primitivA.
oarecil se plimbA prin odAl Mei a se speria de zgomot.
40datit pe an, la DrAgaica, se spalA §i se scutura casa.
atu celelalte °dal de jos, unde se culcA ccolaril externI,
din desimea lor, duhoarea uritA §i murdaria cea mare, s'a
incins riia, ce bintuie o mare parte dintein§iI
aPetichirele din odaia de spAlat n'ad niclo deosebire din
4atrepl.
BAtaia fusese provocatA de aducerea la mass a unul *ca.?
imputit §i plin de vierml a.

1 Dosarul 3.77.4
 230 N. IORGA

Opri Ian Antonescu e trimis cu plf ngere la Episcop.

«Acesta, intrind la Prea Sfintia Sa qi aratindu-f nemultl-
mirea §colarilor in contra inspectorulul §i chelarulul, Prea
Sfintia Sa 1-a lovit cu bastonul pe gull, rupindu-I buzas.
Resolutia Domnulul e blinda : (Le auzim §i nu le putem
crede, iar acum, aflindu-se directorul Departamentulul din
launtru la Burad pentru alte insArcinArl, s'a poruncit de
not a cerceta despre fiinta adevarulul, §i din cele aid era.-
tate vedem cu osebitA intristare neorinduielile ajunse la un
grad ce nu e iertat. Se va incuno§tiinta prim ofisul dotn-
nese Prea Sfintitul Mitropolit, ca sit theme pe episcopul
Bugulul la cuno§tinta celor d'intlia datoril §i sl cearl
indata o radicall indreptaren I.

X. Bursieril.
I. La Constantinapol.
Gel patru Rounitif trime§I la Galata- Seral, unde Sultanuf
Mahmud inflintase o §coall de medicinA, al fost, cum
se spune §i in text, I. Leresru, C. Burileanu, C. Burdeanu
§i Grigore Calinescu ; li se adauge Dumitrache Nica, farl
stipendiu din partea Guvernul al.
La 4850, Burdeanu se plinge de fill-Acta pe care o indurA
de zece luni. «Acum vilzind ins& cl o viatl aqa de negindita
poate al ne arunce la moarte«, el cere ea ne smulge din
aceia ce pericolul poate sl ne aruncer, crescindu-se clef
para de lel 400 pe lunan. Ne§tiind bine vre-o limbs
strainA, el trebuiad slit plateasca un dascal de eline§te,
precum §i unul de turce§te, cicl fusesera trime§1 ci cu acest
stop ; mat ales se ocupa cu aceasta limbA Burdeanu. Me-
dicini§til romial de la Constantinopol, cad, urmind lava-
tatur1 ce nu se predali in §coall, aveal locuinte deosehite,
1 Dosarul 3.98
 NIATA sr DOMNIA LUI BAUM D. t;rinliET 231

mal aratad.si cheltuiala ce ate cu caicele. Leafa fu cres-

cutA la 150 de lel pe luna.
in 1850 41 manifests dorinta de a studia medicina la
Galata-Seral urmatoril tinerl : Em. Bosnagianu, loan Stra-
tilat, G. Coculescu, Pavel Peret, Gheorghe Cretescu, Hie
Petrescu, Grigore Busuioceanu si loan Gorneanu.
Se mal -ntilnesc acolo Dim. Mirescu si Vurlan. De toil,
erall in 1851 dolsprezece student! la Constantinopol. Unul
din el, Nica, venit acolo inca de Ia inceput, invalase intaid
farmacia. Lerescu, dintre cel vechl si el, fusese adepartata.
Domnul poruncesle el se staruie pentru invAtarea limbil
turcestl pe ling?! Nicolae Aristarchi, capuchehaiaua teril
pe linga Poartk si corespondentul tinerilor. Un profesor
de turceste fu luat atuncl pentru dinsill.
Nica isbutise a lua _premil in cinc1 din cel zece anl de
studiu al sal. In Julie 1855, el se intitula : Nmedecin mi-
litaire turc et attaché comme medecin aide-major a rho-
pital militaire francais de Dolma-Bagtche a Constantino-
plea. El si alt1 dol erad destinati sa cercetezA spitalele
din Franta 2.

t. La Paris.
Domnia Jul i,itirbel-Voda alla Ia. Paris pe C. Cornescul,
care tacuse acolo si Colegiul, pe Constantin, dui Pahar-
niculuI Andre! Bozianul, student in drept, si pe un al trei-
lea. Inca din 1845, loan Curie invata cu banil sal la coala
de podurl si sosele 8.
La 1-id Decembre 1854 se da o bursa de drept lu! Di mi-
trie Pavel Vioreanu 4.

Doearur2.313.
2 Dosarta 3.752.
D ,iarul 2.313.
4 D .arul ..752.
 232 N. IORGA

La 1 -id April 1855, hotarire de a se trimete un al cincilea

bursier pentru matematica 1. Domnul ceruse ca tinarul ce
se va trimete ea fi facut atoate cursurile care aid se predau,
despre toate ramurile de maternatica §i de §tiintele exacter,
sa fi reueit la concurs §i sa fi dovedit vocatie. El crede ca
trebuie sa se trimeata qi un bursier pentru dreptul civil §i
comercial. tElevil pentru leglp, zice el lima, a nu merg
numal ca a asculte teoria, dar mat cu seams sa urme7e
aplicatia, sa studieze formele pledoariilor, mecanismul grefel,
alcatuirea actelor §i sentintelor, in sfir§it sit invete §i ser-
viciul de avoue et de notaire».
La 1-id April se Meuse raportul pentru bursele de drept
administrativ ei comercial, precum §i pentru ingineria ci-
vill Si pentru pedagogie, «stadia de neaparata trebuinta
pentru perfectarea instructiel primareD 2.
In 1855, Simian Marcovici cere sit poata trece stipendiul
fiulul sad Constantin, ce fnvata la Viena, asupra altul flu,
Alexandra, student la Paris ei care avea a diploma de ba-
calaureat in §tiinte in Academia Parisuluip, unde invata
matematecile.
Tot la Paris vine in 1855, din Roma, P. Alecsandru (Ale-
xandrescu), care avea 200 de galbenl pe an ; acum i se
mat adaug 40.
La 7 August 1855, raport pentru ad. Serdar M. Rimni-
ceanuf, supt-inginer de silviculture, trimes in Franta pentru
studil in aceasta ramuras, care lucre ape linga Conservatia
de Rouen, la operatiile relative la ramura de silvicnituray.
El avea 750 de lel pe lima, §i mat cere un adaus de 250
de galbenl pe an.
Peste trel zile, alt raport pentru cererea anal ajutor extra-
ordinar de 200 de galbenl din partea lul Teodor Aman,
*care studiaza arta picturil la Parish t;i a trimes a la galeria

, Ibid.
a IN I.
 VIATA §I DOMNIA LUI. BARBU D. STIRBEI 233

de tablouri a gimnasiului de aici un tablod ce infatigeaza

Cea din urmd noapte a Jut Mi 1m:6-eel-Mare)) 1.
La 12 Ianuar 1856 se hotaragte a se trimete la Paris D.
Aninoganu, conductor de poduri.
In luna urmatoare, Clucereasa Luxandra Iatropol cere o
bursa de rnedicina la Paris pentru fiul el Panaioti. a Tinarul
Iatropolos, spune raportul, aaduce dovada doua diplome
ale gcoalelor Frantel, prin care asiguril a a depus exa-
menul de bacalaureat gi licentiat cu note bune). Raspunsul
Domnului e: cla dela', adeca : ala dosar v.
In Martie se hotarasc burse pentru Mihai Capatineanu
(arhitectura), N. Petru (a matematica purl cu a plicatii la
astronomie)), aIoan Macsin, profesorul actual in Colegiu
de limba latinti, pentru studiul literaturil gi al pedagogiels,
gi Alexandru Cretzescu, a profesorului actual In Colegiu de
istorie generals, pentru studiul dreptulul, aplicindu-se spe-
cial la dreptul administrative. Firegte ca numal cel d'intaid
era iegit prin concurs, profesorii trimetindu-se in lipsi de
concurenti.
La 3 lunie 18:,6 se declara a este de nevoie o bursa de
gtiinte naturale 2.
In 1857 N. Capga urma la Paris coala Centrals (de in-
ginerie).
Intre studentil din Franca, in acest an era gi P. S. Au-
relian. La 25 Ianuar 1857 se cere pentru el o bursa de
Stat de catre acel ce-1 ajutasera pang atunci a invata la
gcoala din Grignon. latti ce spun el :
aTinarul Petre Aurelian, fiul profesorului Ardeleanu, in
etate de 24 an!, terminind studiile gimnasiului nostru cu
notele cele mai bune, a fost primit in serviciul Statului
ca conductor la Municipalitate. Lisa, fiindca el era plin de
ardoare pentru studiu, patruns de sentimentul national,

1 Dosarul 3.753.
a Ibid.
 234 N. IORGA

s'a decis a se aplica la studiul agronomiel, importanta pentru

tall in timpil de acum, §i, fiindca mijloacele 11 lipsiad, pro-
paga aceastti dorinta a sa intre ainicil §i camarazil sal,
cari, in deliberatiile lor, hotarira a face o contributie, numal
gi numal ca BA an lase nedesvoltata aplicarea acestul june,
recunoscut for pentru exemplara conduits §i excelente
principile. Cererea nu fu insa primita, si un functionar
superior care iscale§te G. B. (G. Bengescu ?), eerie cu ho-
tarire : «la della)). '.

3. La Viena.
Aid se intimpina medicini§t1 §i student! tehnicl.
In 1851, loan G, Tintareanuu studia ca bursier medieina
la Viena. In anul urmator, directorul §colilor, Simion
Marcovici, cerea un stipendiu pentru fiul sad, viitorul vestit
«doctor Marcovicioca sa urmeze la Facultatea de medi-
cina vienesa 2. In 1850, o astfel tie bursa fusese cerutit de
doctorul Benedict pentru fiul sau, dar Eforia obiectase ca
astfel de ajutoare se dad numal tinerilor cari, urmind ct
staruinta la Colegiu, ad de gind sa fie profesorl 3.
In 1855, Octombre, se acorda o bursa aelevulul Petre
Mateescu, ce studia pictura la Vienan, ca sa posta merge
la Florenta. El trimesese sun mic tablod ce represintl
Fugirea in Egipet a Familiei Sacred.
In 1858 invittad la Viena I. Lupulescu si Vasile Anton
studentl la tehnica, pentru cari se cere o bursa din partea
directorulul yScolil de Arte si a Jul aWurm, maiestru de
mecanica la Vienas 4.
La 16 14 (sic) Novembre 1856, generalul Marziani amts

lb d.
2 Dosarul 2.313.
Dosarul 2.831.
D sarul 3.7:73.
 %IA'fA §1 DOMNIA L11( BARBU D. §TIRBEI 235

lul Voda ca Imparatul a primit BA se trimeata la Institutul

Geografic din Viena ofiterl rominf. Colonelul Fligely alege-
pe parupicul Costaforu, pe locotenentil SlAniceanu, Barozzi,..
Marculescu ei Dona.
Inca din 1850 se pomeneete un eierodiacon Inochenti
Chitulescu, unul dintre ecolarif trimeql la Pesta, spre in
vatatura, cu cheltuiala Sf. Mitropotilv.
Un patriot Grec Barman, Andreas Apostolatos, cere in
1850 a se da fiuluI sad o bursa in Grecia, ceia ce fire§te-
se refuse 1.
Din Atena se intorcea in 1850 Dimitrie Racovita, care
fusese trimes in 1840 de episcopul Chesarie al Buzau luf ei
nu-§1 mintuise decit acum studiile de teologie. Se aproba
a i se da suma de 100 de galbeni pentru a cumpara ci
educe in tarn carp straine, din specialitatea sa 2.
La 15 Iulie 1854, doctorul Mayer, fost inspector al spi
talutuf militar (1834-52), destituit in 1848, cere o bursa de
agricultura in Wurttemberg pertru fliul sad Constantin 8.
La 1-id August 1855, se face raport catre Domn pentru a
se trimete in strainatate prin concurs tinerf cu cel putin septe
clase aginmasiale, espre a urma partite civilisate ale Eu
ropel, dol din trimesi, studiul artelor, .i dol, at agricul-
tura e. Domnul, innainte de a hotari, vrea sa vada pro
gramul studiilor ce vor face.
0 bursa de pedagogie fusese puss Ia concurs. Se presinta
numal Grigore Vladescu, «institutor de clasa a IV-a a
path publice din Foccants, care e examinat din deosebite
materil, dar nu din limba germana, (dna ctiintile naturale
if lipsesc cu totuls. El reu§e§te, ei Ia 31 Octombre se face-
pentru el raportul catre Domn. Acesta scrie : EStiintile pe
dagogice se pot lua mat cu seamy in Germania. Trebuie
cel ce s'a gasi a se trimete, sa §tie bine nernteqte 4.
1 Dosarul 2.313.
Dosarul 2.854.
3 Dosarul 3.732.
4 It ed.
 236 N. IORGA

La 28 August 4857 se creiaza o bursa de a desenul geo-

grafica in Italia pe trel ani. Se aleg dot : C. I. Stancescu
si G. (?) Grigorescu. Cel d'intaid e recomandat si de G. Ta-
tarascu, pictorul, amaiestrul sada ; are si lucrarI. La intors
va fi profesor de desemn. Stancescu s'a intors si a fost
o figura bucuresteana cunoscuta, de si nu ca pictor. Gri-
gorescu pare a fi marele nostru pictor N. Grigorescu.

4. In Italia.
In 1851-3, P. Alexandrescu invata pictura la Roma si el
:Muse dovezi despre studiile sale, trimetind doua tablourl
((Cele trel grata» si sAtalas 1. In 1855, el trecu la Paris.

XI. Biblioteca §i Museul.

La 9 Septembre 1849, un raport catre Domn arata ca
Museul si Biblioteca n'ad incaperl, ca instrumentele de
matematicl si fisica se stria. E de nevoie a se face repa-
ratie si a se intemeia un Cabinet. Se instircineaza cu fa-
cerea de visulul Al. Orescu, viitorul rector al UniversitatiI,
pe atuncI numal a profesor de geometria descriptive si de
arhitecturat la Colegiu 2.
Planul acesta se cere de Domn insa si in Decembre 1852.
Se constata din nod ca, adin pricina staril celel proaste a
cladirilor, nicl cetitoril nu pot sta intr'insele, nicl cartilor
nu se poate da o rinduire convenabilas. Ar fi potrivit a
se cladi de-asupra tipografiel Colegiulul, in curtea ecolil.
Planul se face data aceasta de catre arhitectul Cuzcovschi,
.prevazindu-se o cheltuiala de 205.992 de lel (antreprenorul
Solomon Moise lass suet 200.000 de lel insa). La 20 Sep-
tembre 4856, tocmal, Caimacamul aproba inceperea lucra-
rilor in primavara 3.
I Dosarul 2.313.
' Dosarul 2.328.
3 Dosarul 3.501.
 %IATA SI DOMNIA Ltlf BATIBU D. STIRBEI 237

In August 1855 se face raport pentru a se numi biblio-

tecar Andrei Pretorian, care fusese revisor al scolilor pri-
mare, in locul lui Nicolae Simonidi Serdar 1.
In Septet-Are e vorba a se nurni bibliotecar C. Aristia,.
poetul 2.
La 26 Mai 1856, Scarlat Wahlstein (Wallenstei n), batrinul
director al Museulul, face as i se numeasca ca ajutor fiul,
Gheorglie 8. In 1885, Guvernul cumpara biblioteca speciall
a grAdinarulut Mayer 4.
Directorul Wahlstein era si pictor. Iata ce scrisoare in-
dreapta el Mil Domn, dupa intoarcerea acestuia, in 1854 :

g Prea-Inndllate Doamne,
ciPlecat va rog, Prea-Innaltate Doamne, sA binevoitl a
primi acest tablod care infatiseaza intoarcerea si salutatia
Mariel Voastre. ca stApinitor legitim, de care k. k. trupele
austricestl, ca o dovada cit doresc si cit iubesc gloria dinas-
tiet numelut Inaltimil Voastre, si, fiindcA Excelentia Sa
i,eneral -conte de Coroniai este de parere ca acest mare
act politic, de care s'a bucurat toata natia, meriteaza de
a se !Astra ca un vesnic monument, vA rog, plecat, el bine-
voitt a da voie ca sA-1 zugrAvesc mare in oleid, pentru,
Museul National.
a AI Innaltimil Voastre prea-plecat :
Carol Wahlstein.a
Voda it acorda o rasplatA, fail a-I face comanda : «Ta-
bloul se va trimete Eforiel scolilor ca sa-1 aseze in galeria
sa, si sa arAte a noastra... (sic); ii slobozim si gratificatie,
let clad mit cinci lutes 6.
1 Dosarul 3.779.
2 Ibid.
Ibid.
' Dosarul 3.923,
5 Dosarul 3.933.
 238 N. IORGA

XII. Teatrul.
Budgetul din 1849 al Primariel prevede 1.200 de galbent
,pentru °perk Jar 300 de galbent numaf pentru trupa ro-
mAneasca I.
In lulie 1850, Millo, cMateid Millo Comis", adirectorul
Teatrulul National din Ia§la, arata, prin Secretariatul de
Stat al Moldovet, cl sun numit Costachi HalepliuD, figu-
rant din trupa sa, intors, dupe ce i se mintuise termenul
-contractulut, in Valahia, as avut cutezare a anunta publi-
culut din Bucure§t1 cA, supt directia lul, trupa nationala
din Iasi va da in acea Capitall un abonament de opt repre-
sintatil, compus de citeva bucAtl de teatrp din repertoriul
Teatrulul National din taql, intre care bucAtI anunta
§i tret, compuse de sub-iscalitul : Baba Hirca, Ni?corescu
sad lzvodul fruntat:dlor si Teranii salt lnsurciteiti. Millo
aratA cd Halepliu n'are cu el decit alit dot figurantt at luI,
Apostol gi Evolschi, vi cA piesele Jl aunt furate tut, ceia
ce e o fapt!I criminald a ; pe ling' aceasta, Halepliu n'are
nicl musica pieselor, niclo orhestrA, aid atot felul de mij-
loace morale §i materiale pentru a le represinta dupe cu-
viintA a.
$tirbet observe cA, potrivit cu legea, Millo n'are decit
sa facA proces acelul care vrea sl se foloseasca de piesele
11112. Halepliu se va mat intilni indatd, cu alt prilej. El a
aerie InsnO piese de teatru pe care Eminescu le socotette
printre cele mat rele din anti' 1860-70 3.
Asupra incercArit Jul Halepliu, care adusese din !all §i
.doul actrite, vorbe§te mat pe larg d. D. 011Anescu in Analele
Academiei Romine XX, p. 141 gi urm.
In 1852 se incheie contractul pe tret ant pentru exploa-

Dosarul 2.478.
8 Dosarul 2.940.
3 Scrieri potitice fi literare, I. Bueurestl, Minerva, p. 57.
 VIATL §I DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 239

tares Teatrulul celul nod de Papa-Nicola 1. El va trebui

sa aiba 16 reverbere, 18 luminarl gi va inlocui policandrul
cel mare cu altul, mal bun. Va da pentru abonatI trel re-
presintatil pe saptamina, gi directorul oficial al Teatrulul
1a avea dreptul sa aleaga piesele. Pentru a se putea forma
o parere, se vor da trel represintatil innainte de a se des-
chide abonamentul.
In Maid, alt contract, pentru represintatiile romanectI,
cu Pitarul C. Caragiale, fostul conducator al trupel de supt
Alexandra Ghica gi Bibescu, care daduse represintatil gi
supt .5tirbei, in 1850-1 2. Hotarirea Domnulul pe petitia lul
e aceasta :ill dgm directia pe trel anl, inceputl de la 1-id
Iulie 1852. Suhventia i se va da galben1 patru cute, cind
ar 11 trebuit a o scadea, cad nu mal plategte nimic pentru
sala Teatrulul, Ca pang acuma, cind in Teatrul nod are in-
lioila incapere pentru public, ce nu-I putea cuprinde Tea-
trul cel [de] [Ana acum, ramiind acum a multami publicul
gi a-I trage a veni cu placere la represintatiile romanegtIi.
Se prevede in contract cg va adaugi patru membri la
trupa : idol primarl gi dol secundarli si gese cori,t1 : e patru
dame si dot bdrbalte, fAcindu-se astfel, de tote, douazeci
si patru. Cit priveste piesele, vor 6 pe liecare tuna reel
putin douit piese noun pentru anul d'intgid, iar pentru ceT-
lattl dot, cite trete. Se va intrebuinta rotiea, dindu-se pe
rind : drama, comedie, comedie de caracter, farsa gi vo-
devil. Va ft gi sun personagiu reservabil de intgiul ordins.
iSe indatoreaza asemenea d. Caragiale sit pastreze cronica
stricta a costumelor, astfel Ca Teatrul sa slujeasca ca o is-
torie personificatii. In cel d'intaid seson, va putea da numal
36 de represintatil de abonament in iarna gi 20 in vara :
pe urma Inca cifrele vor il de 50 gi 24. (Nu va 6 slohod
pe sesonul de varg a ie§i cu trupa afara din Capitall fail

2 Dosarul 3.392.
2 011itneseu, Mem. II, partea 1-id, pp. 143-4.
 240 N. IORGA

aprobatia Inn. Stapiniri, nici prin provincil, nicl peste

hotar s (in Moldova). El va primi gi regulamentul Teatrulul,
care este sä se redacteze.
La 26 Novembre 1852, se nume!tesi directorul Teatrulul
prin aceasta resolutie a Domnulul Directia Teatrulul
hind totdeauna incredintata la persoane de distinctie gi
dintre boieril eel insemnat1, mire a se pazi cu toata exac-
titatea buna orinduiala si cuviinta ce se cere a se pazi,
precum Si privigherea ce se cere intru indepinirea cu toata
intregimea a celor contractate de dire directiile trupelor,
nol punem aceasta insarcinare asupra d-lul Logofatulul
Dreptatil I. Slatineanu, iar d-lul Paharnicul Iancu Samurcas
ramine slobod de a tinea insarcinare despre aceastas.
tirbel-Voda hotaraste ca preturile la represintatiile ro-
manest1 vor fi o treimea mal mid decit la opera.
C. Halepliu, care precedase pe Caragiale, in represintatiile
romanestl de du pa 1848, pe care -I pusese in umbra si re-
presintatiile lul Millo insusi in 1850, cere acum si el, im-
preuna cu un anume A. Dudescul, sa poata fonda un teatru,
de concurenta.
Raportul din 21 Februar 1.853 catre Domn arata ca do-
rinta celor dol petitionarl era (de a forma o scoala tea-
trail si de-a juca de 12 on pe luna in sala Teatrulul
Vecititts. F.i infatiseaza si un program, observind ca. maid-
unul din articolele prezisulul program nu educe vatamare
trupel dirijate de d. C. Carageale, ba Inca ar produce o
emulatie intre amindoul directiile, care ar da un zbor mal
intins progresulul artel dramatices. Raportul se incheie prin
propunerea de a se admite cererea, pazindu-se cu strictet4
conditiile.
to proiect, Halepliu si asociatul sad declare ca doresc
numal sa dea, prin silinta Ii fondurile lor, un folositor
zbor Teatrulul Nationals. El vread sa faca o scoall in
care se vor preda declamatia, punerea in *tuna (dupa me-
todul frances), musica vocals, o parte din istoria generals
 VIATA §1 DOMNIA LU! BARBU D. glum 241

gi locul (baletul) gi retoricas. yScolariT vor fi primitl cu doua

clase de umaniore, sad gi numal cu atalent firesc asupra
acestel artep. Astfel, gi prin unirea cu elementele existente,
se va forma o trup& de 44 barbat! gi 10 fernel cu leafs gi
tot atitia ca aauditortr. AbsolventiI gcolil nu vor putea
trece timp de trel ant la alts directie. Comitetul diriguitor
poate forma din el companii pentru provincie, conduse
de ace! mat eminent la purtare dintre diagils. Purtarea va
avea o insemnatate deosebita, cum dovedesc gi curioasele
prescriptil care urmeath :
a Atit onoarea, cit gi persoana orIcAreia dame va fi asi-
burata de directie in trupa gi respectata de la cel mat
mare pAna la cel mal mic dintre barbatil ce o vor incun-
Jura. Cea mat mica impertinenta sad cuvint neonest zis
din partea orIcaruia din acest corp, atit supt acoperemintul
de exercitil, cit gi orlunde alt, va da dreptul orIcaruia all
face reclamatia sa, intaid la directie, care va fi datoare a-I
face satisfactie (daca cele reclamate vor fi adevar). Oricare
din actor! sad auditor! se indatoreaza a fi protector! onegt1
oticareia din damele trupel, in orlce loc Ili in contra orl-
caruia va cuteza Ba atace onoarea corn panionel sale ; cad
acela ce se va afla fata la insults vre uneia din dame gi n'o
reclama indata satisfactia el la cea mal de aproape auto-
ritate ce se va afla, acela se va osindi chiar de comitet,
dupd raportul directie!, in locul cutezatorulul. Arnabilitatea
gi cuvintele potrivite cu modestia femeiasca trebuie sa fie
totdeauna elementul de conversatie intre ambele sexe ale
acestul corp, cad nictun fel de familiaritate indrazneata
nu va fi iertata niclunul barbat sau damn. OrIcare actrita
sad auditoare se indatoreazd a-gl pazi singura modestia
sexulul sad, atit in gcoala, cit gi orlunde alt, ca FA nu dea
nimulul prileje neplacute, sau prin vre-o rea purtare a sa
sa aduca catigorie celorlalt! companion!, cad aceia va fi
indata izgonita din scoala gi se va ramplasa cu alta, afi-
gata in locu -!, pierzindull gi orlce drept, cit de legal macar
 242 N. IORGA

va avea. Orlcare actor, actrita, auditor sad auditoare se

va dovedi cu vre-o intrig,a cit de mica macar, in scoall
sad afara, on a categorisi pe directie sad pe vre unul din
companionil sal, sau va cuteza salt formeze in public par-
tida de aplaudi nemeritata prin examen, acel cutezator va
fi pilduit chiar de catre comitet §i se va izgoni din trupa,
dup. zicerea de sus, pentru ca tot! in acest corp se so-
cotesc ca niste frag cu egale drepturl.
eV-lea. Orlcare persoana a -tru pet nu este volnic sa tears
ca sA joace in public un rol ce nu este aplicat la specia-
litatea talentulul sad dovedit prin examen, §i nimenI iarAII
nu-1 va putea sforta sA joace un rol nepotrivit caracteruluI
sad, hind aceasta o fapta in contra innaintariI.
aVI-lea. In acest corp nimenl nu poate sA tie privilegiat
cu rol, cad concursurile sint slobode §i se vor face prin
cerere in stria de la directie, care va fi datoare sA roage
pe onorabilul comitet ca sa numeasca ziva de concurs yi
sa asiste dind bilet concurentulul biruitor, care bilet se
va trece la directie in jurnal, dupa care apol se va putea
urca pe scena cu acel rol.
VII-lea. Egoismul, gelosia sad mice altd patina prici-
nuitoare de innapoierea scopulul acestel directil, vor fi
osindite §i pilduite pentru totdeauna chiar de cAtre comitet,
dupa raportul directie! (cu dovezi).
a VIII-lea. Orlcare persoani a trupel se va dovedi el este
fArA silintA la invatatura ci nesupas regulelor directieI ce
plAte§te lefurl numal pentru invatAtura innaintaril, acelul
intaid i se va injumatiti leafa §i apol se va izgoni ca ne-
vrednic a hnbrati§a aceasta cariera, iar auditorilor li se
va taia acea jurnatate de beneficiu. Angajamentul insA se va
face de NO cu pArintil tiecAruia (gall din ceI ce nu vor
avea), in casele d-lul Matac, pe Podul Mogosoail, Vapseaua
GalbenA, totdeauna dimineata de la 9 oare panl la 1 dupa
amiazi, iar, dupl magi, de la 5 pAna la 7.
a Directia anuntl toate acestea pentru ca un actor tre-
 v1ATA sl DOMNIA LTA BARBU D. STIRBEi 243

buie sa fie model de purtare pi supunere in public, pri-

vindu-se de top ca un maiestru al talentulul, kli, data un
actor nu se va purta bine, aaa incit prin maniera §i pur-
rtarea nobill a sa BA poatA li bine prima in orice ma, ca
BA poata vedea felurl de manierl §i positil atribuitoare la
cariera sa, nu poate niclodata el tie actor bun.
at Aceste dar find dispositiile acestel aced', sub-iscalitil
le public(, sfAtuind pe once june de caracter sA calce
peste mice calomnie egoist( ai sA vie a se inrola de tim-
purill, spre all forma cariera fail paguba sa materialA.v
Preturile ce se prdvad sint : loja de rangul intAif, 24 de
.sfant1; benuarul 2, stal 2; f otoil, 1 ,§i jum.; parterul, jumAtate.
Jar in abonament : loja de rangul intaifi, 58 de galben1 :
benoarul, .38 ; stalul.
Sperantele lul Halepliu sint hulk imprA§Liate prin urma-
loared hot4rire a lu1 VodA-tirbel : iNol n'avem Inca ele-
mente pentru un teatru §i, cind abia am incropit trebuinta
.unuia, am fi intr'o adevAratA ratacire a deschide mat multe,
cu ruinarea §i celul ce abia pa§e§te a pa infiintares (pi care,
chiar fArA concurentA, qtim cA s'a ruinat) I.

La 31 Martie 1853 se aratA multAmirl arhitectulul noulul

Teatru, Heft, care plead( la Viena, recomandind Domnulul
pe ajutorul sail, G. de Gaudi, pe tAlmacid 0. de Gaudi, pe
Voci, adesenatorulv ai Mihail Gref, aconductorulv.

Mal mult noroc decit Halepliu avu Teodor Teodorini.

La 10 August 1853, Cirmuirea de Dolj innainteaza cererea
lul Teodorini, care, eavind o trupA convenabilA pentru
Teatrul National din ora§ul Craiovel, cere a i se da vole
ea represinteze acolo in cursul sesonulul viitor, ci a i se
.da numirea de directors. Domnul hotarAqte, pe temeiul
acestor arAtArl, ca : adadt este public doritor. dac& este

' Cf. 011ineseu, Mem., II, partea a 2-a, p. 14).Dosarul 3.39...

 244 1. IORGA

local de teatru, data directorul (IA chiza§uire destoinica

de paza intru toate a buneI orinduiell §i de departarea im-
punsaturilor ce ad urmat in anul trecut, poate a se da voier
iar piese se vor represinta care vor fi cercetate §i auto-
risate de Comitetul Teatral de aici» 1.
In privinta representatillor lul Millo in 1851-2 (el mai)
veni vi in 4855), gasitn o note a Secretariatulul de Stat
moldovean catre cel muntean, din 16 Novembre 1852. Se-
comunica prin ea plingerea antreprenorului de teatru din
laA Delmary, a Millo I-a parasit, angajindu-se la Bucu-
revti pe toata iarna. Cercetindu-se, directia Teatrulul din
Bucureqt1 raspunde .ca Millo a fost primit, dupe cererea
sa, in trupa munteana, cat el a spus ca n'are nicio piedeca.
§i a aratat clausa din contractul cu Delmary care-I permite-
sal se lihereze Oricind : a Clad d. Millo va vedea ca inte-
resele nu-1 iarta a urma la. directia Teatrulul National,.
se va putea trage oricind, farti de a putea face vre-o pre-
tentie d. Delmari 2h.

XIII. Literature instructive §i didactics.

Inca de la 1843, Clucerul Petrache Poenaru fusese in-
sarcinat a tipari aInvatatorul satuluiD, in tipografia Cole-
giulul. Numele se schimba apol in aFoaia sateneascai.
Printr'un ordin din 19 Novembre 1848 se hotara§te ca, pe
linga eel trel, patru colaboratori cu plata : dr. Ionescu, A.
Adamovici, corectorul tipografiel, §. a., sa scrie cite un.
articol in fiece numar noul director al §colilor, C. Brdi-
loin : a despre religie, cit §i despre moral, precum FA cc-
val instructil la vremea priincioasa despre agriculture §i
munca cimpeneascas, primind pentru aceasta cite 500 de
let pe tuna. Dr. Ionescu, platit cu 200 de lei, va scrip ass,

I Dosarul citat.
2 Dosaru13.5i4.
 VIATA V DOMNIA LUI UARBU D. STIRBEI 245

tincit sA poatit sateanulgi sa le inteleaga ¢i sa iea Si pia-

oeree. InvAtatoril nu vor mat primi gratuit foaia, care se
va impArti flecarul sat, cu pretul de 2 steno 1.
In 4850 se discutA chestia dictionarulul Jelin-roil-An, in-
credintat Int Nicolae Ballsescu. El aratA cA, «fiind dus cu
voia Sf. Mitropolil la orasul Sibilil, spre tiparirea unlit
dictionar, n'a primit leafa de profesor at Seminariului pe
dot ants, luind snag, in schimb, de la 1843, cind se consa-
crase lucraril sale, suma de 29.876 let, 16 parale. Pentru
aceasta dAduse 23 de colt numal, tipgrite la Hochmeister,
acolo in Sibiid, ,vi din care adauge o probg (ed Institut am
gAsit acele colt in biblioteca parintilor mkt). Contractul
era InsA pentru o coati{ peoAptIlming gi pe vre-o 460 de colt :
age incit tear mat cere dot ant si jumAtate de lucru.
yStirbei hotgraste ca BAlgsescu va primi 120 de let pe
coati, va da 40 de florin' de argint. El adauga insA : sCele
traduse nu se vor da in tipar pAnA nu se vor examine
mat intAid de o comisie rinduill de Eforiee. NumArul
exemplarelor va fi de 2.000.
Balasescu nu se invoieste. El vorbt ste de faptul ca si-au
pierdut ochinl cel sting, precum gi senatateas, §i ca e ma-
uuscriptul dictionarulut lucrat in wait trecuti §i allele, pe
vremea rebelilor Ungurl, cind jaluitorul, impreund cu altil,
era osindit la moarte, Wad rApuse. E gate sa scoata zece
coil pe lung (!), dar i se vor plati 500 de let pe lung. El
vrea el -la dna la Sibiitt Qi biblioteca 2.

Dictionarul greco-romin, care a si apArut in doui vo-

lume enorme, fu incredintat tut Gheorghe Ioanid la Mart
4850. Trebuia sa &easel doul colt pe lung, in formatul
dictionarulul Jul Balasescu. El nu mat are catedrg, de
la reorganisarea invatginintulut incoace.

2 Dosarul 3.080.
I Dosarul 3.086.
 246 N. IORGA
- .....

In 1851 se propune a i se da, pe lingd of 400 de let pe

lund at dictionarulut, si altl 500, aca o recompensA pentru
ostenelile ce a jertfit acest profesor public in curgere de
doulzect de ants, eca o mingiiere §i incurajares. Tiparui
trebuia el inceapa cu luna mut fanner 185E- Resolutia dom-
neascIt are acest cuprins : aEforia-mt propune lucrurl care
covirsesc puterea noastrA : a plati left pentru functil nein-
deplinite. 8e increde traducerea dictionarulut grec d-lul
Gh. Ioanidi, care, pe linga premiul ce se botarAste, va avea
ambitia a-st intipari numele la o asa de importanth lu-
crare. Pentru consideratia slujbelor sAvirgite de d-lut im
ramura slujbet publice, i se va plAti, ca o singura esceptie,
cite zece galbent de coalti. Treptat ce se vor pregati zece
coale de tipar, se vor tipari. Cerem insA ca BA nu rAmlie
aceasta ca o lucrare zadarnicA, dacit s'ar intreprinde pe
scarf; mat intinsA. Cerem ca, in eine( ant mult, FBI fie tot
dictionarul savirsit si pe fiecare an o a cincilea parte iesita
din tiparo 1.
In acelast an, august, se admite gramatica Int Lim-
burg si eIntroductio in linguam latinama a lut Massimu

In Maid 1852, doctorul Stefan Piscupescu cere sit i se

ierte datoria cAtre Tipografia pentru lucrarea sa
«Doctorul de casks, din 1837, sad sfi se primeascA exem-
plare in locul et. Ilotarirea e aceasta I iEforia va popri
150 exemphre, slobozindu-I o Huta 3».
In 1855, la 19 Mart, se propune BA fie ale autorilor ciar-
tile didactice, rAsplAtindu-se si cu bard ace' ce le vor aerie
pentru clasele a III-a - VIII-a 4.
In Maid se admite a se subventiona dictionarul romin-
german al doctorulul Polizu 5. Dar se rAspinge in 1856 pro-
Dosarul 3.287.
Dosarul 3.349.
3 Dosarul 3.476.
4 Dosarul 3.779.
6 Ibul.
 VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 247

punerea de a i se tipari un dictionar in cincl limbl,

facuta de Emanoil Drohoiowski 1.

La 12 Novembre 4855, se raporteaza a vCronica Ro-

minilors a lul Kogalniceanu, care a lost abonata pentru
50 de exemplare, a aparut complet Ili ca exemplarele se
afla la starostia moldoveneasca a Putnel.
La 20 April urmator, WA cum vorbeste Eforia t5colilor
despre aceasta mare lucrare :
*lin bArbat moldav ce se bucurA ca istorian de un
renume bine meritat, colonelul Mihail Kogalniceanu, adu-
nind intr'un sir complet toate cronicele patriel sale, le-a
dat pe rind la lumina, intro scriere compusA din trel vo-
lume, imprimate in Iasi, si intitulata Leatopiseiele terii
Moldova.
4( Ca pentru fret! cu Moldovenil in rotionalitate si istorie,
ca pentru frail cu dinsit in fapte glorioase ale strabunilor
si in evenimente triste ce ne-ad apasat deopotriva ; ft-erg),
un asemene,a uvragid find si pentru Rominl o avere de
mare pret, si euviinta terind ca, pans va veni timpul sA
avem si nol cronicile noastre adunate intr'una, sA profitam
de avantagiul ce ni se procurA prin ostenelile depuse de
d. Kogalniceanu, Maria Sa Prea-Innaltatul nostru Down,
facind a se aduce aid un numar de exemplare din acel
uvragiu spre a se imparti pe in toate municipalitatile ora-
selor de capetenie ale districtelors, etc.
Kogalniceanu scilzuse pretul de 3 galbenl austriaci la
jumatate 2.
In 1856, e George loanid, librarid-editorids, se adreseaza
cAtre Domn pentru a i se inlesni is da la lumina o parte
din scrierile celor mat renumiti autorl contimporani si
alte, traduse in limba nationals, si a intinde cit va fi cu
putinta literature rornina, potrivit cu prospectul ce cutez
Ib,d.
Dosarul 3.910.
 248 N. IORGA

a alittura aids. El arata cum lt prin insernatoare jertfe

pecuniare s'a incheiat seria intAid a Bibliotecit Literuve,
cu dulcea speranta de a pAsui (sic) acum §i in anul al
doilea si in alti multi innaintes. El ar don Ca fiecare bibli-
oteca sa se aboneze la cincl exemplare, precum ci fiecare
manAstire incbinatA. aCdcl, daca este iertat strainilor de di-
ferite natiunl a se adresa cu rugaciuni care printii moldo-
rominl, cu cit mai mull trebuie sA fie iertat credinciocilor
supu§1 a se adresa catre un parinte al for §i a cere ajutor
§i protejare, mai cu seams cind ajutorul acesta are de tints
principalit imbunittatirea morals a Rominilorn. Resolutia e
aceasta : «Secretarul Statului ii va face cunoscut Si ii va
recomanda la osebitele Departamenten I.

in Mart 1856, Eforia cere sit se redacteze un vocabular

romin. .Ideile noun cer semne noun §i in alegerea acestor
semne mai ca nu doinnecte niclo norms; fiecare scriitor
are o fireascit aplecsre a imita expresiile si frasele limbil
et/line in care '4i-a !lent educatia. Islictte asemenea dis-
positii ale scriitorilor no§tri pot avea tristul efect de a
face a se uita caracterul ci trasurile limbil noastre Orin-
te§ti, sa fim reduel a avea o limba compusa din diferite
elemente eterogeue §i putin proprie pentru culturAn. Vo-
cabularul normal trebuie sd cuprindA etoate zicerile ce
se aflA ad in limba vorbitoare, mai virtos in limba tera-
nulul, care, neclintit de obiceiurile strAine ce all avant
asupra ora§elor, a pastrat mai bine originea limbil.. Neo-
logismele BA fie tiparite in italice. Sit fie macar 30.000 de
cuvinte. Sit se ofere Ca premiu 800 de galbeni.
Domnul se margene§te a intreba : aGrasitu-s'ad acel blrbat
luminat care sa primeasca aceastit sarcizriin ?

Tot in 1856 (Mart), se decide a se tipAri in Tipogralia

Dosarul 3.948.
 VIATA SI DOMNIA Lill BARBU D. STIRBEI 249

Colegiului un nod dictionar latin-romin, platit cu 200 de let

-coala, in formatul dictionarulul latino-frances Quicherat 1.

In acelasi an se arata Domnulut cd aBiblioteca Cole-

giulul poseda citeva manuscripte de cronict vecht ale prin-
cipatelor moldo-romine, ce sint de un interes important
pentru studiul istoriel terif, si, fiinded aceste manuscripte
zac acolo fara a se putea trage din ele cuvenitul fobs, Efo-
Tia a socotit a fi mat bine sa le tipAreascd in Tipografia
Colegiulul cu cheltuiala et si in beneficiul fondurilor
scolilors. La acestea Domnul hotArdste : aSe va arata ce
manuscriSe sint si gradul importanter ton 2.

i Dosarul 3.976.
i Dosarul 3.999.
 DIN SCRISELE LTA VODA STIRBEL

(RELATIE DE LUCRARILE DEPARTAMENTULUI

LOGOFETIET TREBILOR BISERICE§T1, CUVNTATA. LA
OB§TEASCA ADUNARE, TN §EDINTA DE LA 16 NO-
VEMBRE, LEATUL 1834, DE CATRE MARELE- LOGOFAT
BARBU §TIRBEKT, DUPA EDITIA DIN 1834,
BucuRE§Ti)
 Domnilor,
Cinsprezece luni sint de cind mi s'a incredintat ocir
muirea Logofetiel Trebilor Biserice§t1. Dupa obiceiul urmat
de catre osebitil efi de Departamenturl, a da in cuno§tinta
dumneavoastra lucrurile de peste an, ma infati§ez §i ed.
astazI spre a indeplini aceasta datorie.
Cunosc, Domnilor, cit de pretioase sint momenturile
acestel cinstiteAdunttrl : relatia care o supuid dumneavoastra
este pe sourt, §i ma rog ca sa binevoitl a -mi da ascultare
neavind a va intirzia cu cetirea.
Atributiile Departamentulul Logofetiel find Clirosul, ma-
udslirile §i toate a§ezarile publice, void descrie fiecare
dintre aceste ramuri, pe rind, una dupa alta, aratind in
naintarile ce ad primit §i starea intru care acum se afla.

CLIROSUL.

Iubitoril de patrie, rivnitoril binelul ob§tesc se nevoiesc

a inchipui neincetat legiuirl folositoare : a§ijderea §i dum-
neavoastra, in cursul de dad sesiunl ale acestel cinstite
Adunarl, v'atl straduit cu invapaiata osirdit?. a regula toate
ramurile administratiel ; dar imbunataprea partil mate-
riale a unel societati nu poate niclodata izbuti fare imbu-
natatirea moraliceasca a madularelor el, §i a§ezaminturile
 254 N. IORGA

cele mat mintuitoare- ramin zadarnice de nu vor fi late-

meiate pe bune naravurl si pe un sAndtos moral. Mora lul
insA al norodulut este Sf. Evanghelie, si firestil sat das-
cult slat duhovniceslil pAstorl, can urmeaza a fi propove-
duitoril Evangheliel gi povAtuitoril intru cunostinta si in-
deplinirea datoriilor °main' chemat a vietui intru societate.

I. Legiuiri asupra preotilor si protopopilor.

Dumneavoastra, patrunst de acest adevar, at1 adus tamA-
duire intru aceasta, atit prin intocmirile legiuite asupra
Seminarelor, protopopilor si preotilor, cit gi prin proiec-
turile ce vi s'ad infatisat acum asupra invataturilor in se-
minarele preparande ¢i asupra organisatiel Seminariulut
Central pentru invataturt mat innalte.
Prin legiuirile asezate, preotul, ce pAnA acutu era supus
la felurl de raspunderl, este aparat de once impovarare,
fi J se hotarasc folosurl potrivite cu treapta cinstel da-
rulul ce s'a invrednicit.
Asemenea protopopilor li se asigureaza soarta in viito-
rime, spre a-gl putea Linea caracterul dupa toatA cuviinta,
lira a mat fi silitt a se cobori la uneltire de abusurl, care
pAna acum putead a se socoti ca legiuite, nedindu -li -se
niolun mijIbc de vietuire sad vre-o nadejde de rAsplAtire.

II. Project de legiuiri asupra invitaturilor in

Seminare.
Jar, prin intocmirile atingatoare de organisatia Semina-
relor, indraznesc a zice el ridicam monumentul credintil
inteaceasta Lard.
Dintr'aceste Seminare ad a ieti, in putina vreme, pas-
tor' vrednici, cari vor propovedui cuvintul lui Dumnezeil
.in tot satul, in tot catunul ; vor povatui moralul prin pilda
 yucca 3I DOMNIA LUl HAIM D. §TIRBEI 255

taptelor for ; vor ti ajutor omeniriT, atit la neputintele cele

trupegti, cit gi la cele sufletegtl, gi printeingi1 iarAgl se va
tiobindi resultatul cel mat nepretuit de a se infanta scoll
incepatoare in toad intinderea Principatulul. Din Semina-
riul Central vor iegi obraze bisericegti impodobite cu
§tiinte mal innalte, gi din cari orinduindu-se egurnenT, se
poate numal nadajdui a se aduce manastirile la acea info-
ritoare stare, asamanatA cu cugetul ziditorilor ctitor!, pe
care o dorim tot!, gi care a fost statornicul obiect al chib-
zuirilor dumneavoastrA gi at legiuirilor ce all urmat intru
aceasta. Dintr'aceste obraze se vor arata altele vrednice de
a implini la trebuinta locuri mal innalte in Clirosul bise-
ricesc.
VedetT, domnilor, ca inteaceasta rarnurA, oricIte cerea
trebuinta de a se face, toate le-ati prevtizut gi le-ati in-
tocmit cu intelepciune ; rAmine dar ca numal vremea gi
stAruirea sa le faca a-gl da tot rodul ce se nadajduieste.
Despre acestea razimati-va, domnilor, intru rivna Prea-
sfintilor Parintilor Episcopl, cari, inteaceastA epoca de re-
nagtere a flatlet noastre, s'aa aratat in adevar vrednic1 de
toad cinstea si respectul, gi cArora in parte ma socotesc
norocit a -mi marturisi recunogtinta pentru sprijinul gi aju-
torul ce am dobindit intru implinirea datoriilor sarcinet
mele.

III. Numarul preotilor eelor in fiinta si inscrierea

for in condici.
Numarul preotilor gi diaconilor in Principat se sale la
9.060, Iasi 2.442, Sf. Mitropolie ; 3.892 St Episcopie Rim-
nicul ; 899 Sf. Episcopie Buzaul gi 1 832 Sf. Episcopie Ar-
gegul.
Pentru acegtia Logofetia a intocmit condicl osebite pe fie-
care eparhie, hnpartite pe judete, plaid gi sate, uncle se in-
 256 N. IORGA

acrd cei ce se hirotonisesc, cu arltare de leat si zi, asij-

derea si eel ce se stramuta de la o biserica la alta sail
mor ; care condici cu acest chip ramin a sluji in toatl
vremea, precum allturata form supt litera A face dovada.
Acest fel de condici, alcatuite cu asemenea orinduiall, si
intru care se inscrie indata No. fiescAreia cArti de hirotonie,
s'a !lent punerea la cale a Linea si Sf. Mitropolie si Epis-
copiile.

IV. Osebite masuri pentru paza bunei orinduiell

despre pre*.
Multi din eel hirotoniti dupl trebuinta obisnuial pana
acum a se stramuta dupl a for vointl la alta bisericl, uncle'
numlrul preotilor era de prisos, Ilsind pe cea d'intlid
bisericl in lipsa de slujbas ; de aceia s'a facut punerea la
cale ca, in cartea de hirotonie ce se dl la mina preotului,
numindu-se satul 'Si biserica pe seama careia s'a hiroto-
nisit, sl nu poatl niciodinioara a se stramuta 1a alta decit
numal dupl o inflintata trebuintl, dovedita prin formali-
Wile- cerute, si dupl punerea la cale a insusi Preosfinti-
tului Mitropolit, Ball a Episcopulul Eparbiel, si prin stiinta
Logofetiel.
Multi din lacuitorii birnici, fAcindu-se calcatori de cele
sfinte, alergal la Arhiereul de la Vidin cu viclenie si, hiro-
tonisindu-se, se intorcead preog la hallduinta Ion Spre pre-
curmarea unul asemenea abus, introdus de multi ant s'al
dat porunci a se alcatui catagrafie prin ocirmuirile jude-
telor de tog cig se vor fi preotit la Eparhiile din Rumen
de la 1-il Iulie, leat 1831, ca tog acestia, fail osebire, pe
de-o parte sl se inscrie in rinduf birnicilor, iar, pe de alta,
luindu-li-se cArtile de hirotonie, sl se apuce a plati capi-
tatia la cutia satului din vremea ce va fi incetat plata si
pill acum. far protopopul carele se va dovedi in viitorime
 VIATA SI DONINIA LUT BARBU D. STIRBEI 257

ca a dat voie la acest fel de oamen1 sa slujeasca la bi-

serici, sit se departeze de slujbA, ¢i si se supuie la pe-
deapsa ce i se va cuveni dupA a lul vinA.
Pe Raga acestea, multe biserici aflindu-se in lipsA de
preot, in vreme cind la altele se gitsesc mull mat cu pri-
sos, §i fiindck prin Regulamentul Bisericesc este margenit
numArul preotilor cltrora li se asigureazit mijloace indes-
tulatoare, spre a se putea pazi orinduiaja intru aceasta, am
fi cut punere la tale Ca, la bisericile unde vor fi de prisos,
protopopul, impreuna cu proprietarul mo§te1 yi juratil sa-
tului, sä aleaga dintre preot dot can vor fi cu purtarl
mal bune ci cu §tiintA de rinduielile biserice§t1, ca aceia,
cunoscindu-se de preotl, sa se impartiivasca de folosurile
legiuife, iar, din preotil ce vor rilminea pe din afara, voind
el a se stramuta, se vor imptirti pe la alte biserici ce vor
ti intru adevarati lipsa de preoti, pe la satele ce li vor
cadea mai cu apropiere, ,vi unde urmeazit a-§1 dobindi tot
acele drepturl ce s'at hotarit pentru cel in slujba.

V. inscrisurile actelor civile, na§teri, casitorii

§i rnortl.
Una din insarcinarile cele mat delicate ce in urma Re-.
gularnentulul s'ad pus intru indatorirea preotilor sint actu-
rile civile pentru inscrierea celor nascutl, cununatl ci
mortI. Pe cel d'intaid an, 1832 §i 1833, s'ad impartit de Sf.
Mitropolie condiel cu hirtie alba, §i cu osebita forms, all-
tatoare in ce chip sit inscrje preotul intr'insele aceste trel
imprejurittl ale vietil °mule. Pe leatul 1834, spre tales-
nirea preotilor, s'a staruit a se intocmi tabele tiparite, cu
locurj. descbise, spre a se trece numal numele, iar pe
leatul 1$35 s'ad desavir§it aceste table pentru mat multa
uprintit a preotilor, §i cu o simtitoare economie la chel-
tuiala ; precum se vad alaturatele forme supt litera B.
 258 s.10/WA

Asupra presidentilor dupA Ia tribunalurile judetelor find

pusA indatorire ca, la sfillitul liecArul an, sit stringa prin
protopopi aceste condicl de acturile civile ce sint in nutudr
indoit, sA le cerceteze, sA le adevereze cu a for iscAlitura
si pecetie §i pe una din doutt condici sA o dea proto-
populul ca sA o trimitA indata la preotul enorieT de unde
o va lua, iar cealaltA sit se pAstreze la Tribunalul judetu-
lul, si, intrunindu-le in trel deosebite tomurl, adeca pentru
na§terl, pentru insuritrI ¢i mort1, dupA rindul satelor §i
plAOlor, sA puie numere foilor de Ia inceput si pAnA la
sfirsit, sA alcItuiasca acarA pe buchl la sfirtgtul fiecArul
torn, cuprinzatoare de numele §i porecla fiecAruia ei a pa-
rintilor lul, cu insemnarea, numArul foil unde se afla
trecut inscrisul ce prive§te eatre dinsul
Logofetia dar, pAtrunsA blind de folosinta ce urmeaiA a
na§te dinteaceasta intocmire, n'a incetat pururea a da
dumnealor presidentilor Coate cuviincioasele instructil §i
povAtuirl, indemnindu-I a ingriji cu dinadinsul de a aduce
aceasta lucrare la legiuita desAvirtlire. Atm dar, dupA sta-
ruirea ce s'a facut, numal la patru judete a rAmas pAna
acum nesAvir§ita cercetarea acturilor din leatul 1831, iar
din cele pe leatul 1833 sint incl nesAvir§ite la douAspre-
zece judete ; iar dupA mAsurile ce s'ad luat, se nAdAjduie§te
ca be vor savirtti 1i pe acestea cu indeplinirea tuturor for-
rnalitAtilor cerute, pAnA la Martie viitor, §i apol se vor in-
deletnici intro cercetarea acturilor pe leatul 1834, pe care
urmeazA a incepe sA be stringA de la inceputul anulul
viitor.

VI. indatoririle puse asupra Epitropilor de la

biserici.
Multe bisericl de prin orate, orinduindu-se dupA epi-
tropi, sail de sine§I luind acest drept in lipaa altora,
nu dad la nirnenl socotea15, <ti bisericile ajungeau din zi in
 VIATA SI DOMNIA LUt HAREM D. STIRDE1 259

ai la darapanare. De cite ort s'ad arAtat asemenea recla-

math din partea oragenilor sail a rnahalagiilor, s'a luat
drept temeid ca Epitropul sA lie dator la sfirgitul fiecarut
an sa infAtigeze la Magistrat socotelile anulul trecut spre
a se cerceta 9i a se incheia ; asemenea gi budgetul de ve-
niturile gi cheltuieJile annlut urmator, ca,hotarindu-se de
magistrat, potrivit cu veniturile liecaruf an, gi trebuintile
cele mal grabnice gi mat folositoare ale bisericil, BA se
urmeze intocrnal. Tar veniturile bisericil sa se inchirieze
totdeauria de catre Epitrop prin mezat innaintea Magistra-
tuluI, gi in urmA de publicatil formale facute cel pupil cu
cinsprezece zile innainte.
Acestea sint, domnilor, mAsurile primite pentru Cliros.

MANASTIRILE.

I. LegiuirI asupra organisatid minastirilor.

Regularisirea manastirilor a fost asemenea obiectul celet
mat pltrunzatoare gi staruitoare ingrijirl a dumneavoastra :
jar, prin intocmirile ce s'ail legiuit in cea din urma sesiune,
s'a hotarit cu desAvirgire organisatia manAstirilor ;era.
Aceasta legiuire, a aril infiintare sintem mat cu seama
datorl celul intru adevar Slint Mitropolit, raposatulut intru
fericire parinteluI Grigorie, a statornicit temeiurl dupi
care mogiile gi alte acareturl ale ' fiecarit manastiri ur-
meaza a se arena de catre egumen, prin publicarisire, gi
totdeauna la Sf. Mitropolie in iiinta Preasfintiel Sale gi a
Logofatulul Trebilor Bisericegtl ; s'ail prevAzut toate tre-
buintele manAstirilor, gi s'a asigurat in indestulare mijloa-
cele spre a for intimpinare, potrivit cu veniturile fiecareia :
liar rrisosul se hotaregte pe sama caselor facatoare de bine.
Osebit de acestea, se orinduiegte pentru fiecare mantistire
a sums pe tot anul tyre a sluji drept Casa de reserva,
 260 N. IORGA

eau zidirile ce se vor cunoa§te de trebuinta neapArata, §ii

pentru intocmirl de arzArt de facerI de bine.
Aceasta legiuire regulari'ind slujba d'innauntru a lie-
carit mAnastirl, §i supuind ocirmuirea veniturilor et la o
inlesnicioasA priveghere, fere§te pe aceste aline lAca§urt in
viitorime de cele Ma de orinduiall nenumarate abusurl
ce suferiad mat Innainte, §i de darApAnarea ce li se prici-
nuia dintru aceasta ; §i tot intr'o vreme intimpina trebuin-
tele asezArilor de facerl-de-bine, asigurind cu un chip-
hotAritor veniturile orinduite pentru a for tinere cu din
prisosul veniturilor manAstireqtl. Toate -aceste orinduielli
41 dobiudesc scum treptelnice§te a for indeplinire.

II. Punerea in lucrare a legiuirilor asupra ma

nastirilor.
Arenda mosiilor manastirilor, s'a fAcut incepere de a se
vinde Ia Sf. Mitropolie cu toata ceruta publicarisire. Din
prisosul veniturilor s'a primit de cAtre Case le facAtoare de
bine in leatul 833, de la Casa Centre la lel 319.291, iar in
curOtorul feat lel 250.000.
Socotelile Cases Centrale pe anul trecut se afla in cer-
cetarea controlulul, ca potrivit cu temeiurile arzate Ed se
supine acestel cinstite ob§teet1 Adunart.
Prin art, 10 al organisaril manAstirilor, luindu -se in.
vedere cA multe din manastirl ad trebuintA de meremeturt
sad din nod zidirl, se hotArd§te ca sl se urmeze aceetea
treptelnice0e ci (Ara precurmare din suma cea de petite
an a Cases Reserves. Spre a se aduce dar aceasta intru FA-
virsire, s'a orinduit arhitectul insArcinat cu clAdirile cite
vor la mangstirl ; iar acum se afla trimis arbitect Ia mA-
nastirea Bistrita spre a vedea zidirile cele darapAnate, §i a
alcAtui plan, impreunA cu socoteall de cAtAtimea, mArimea
si felurimea materialulut trebuincios, ca in urma el se iea,
 VIATA §I DOMNIA LUI 13ARBU D. STIRBEi 261

anasurl de a se aduce la sAvirsire, potrivit cu mijloacele

manAstiril; i asa se va urma treptelniceste yi pentru cele-
-lalte mtinAstirl pAna se vor aduce toate intru cea d'intAid
a for bung. stare. margenindu-se Ind pe tot anul lucrarea
potrivit cu economiile Casil Reservel flecitreia manIstir1.
Mal adlogim pe lingd acestea, cu osebita multAinire, ca
in ziva de astAz1 toate mAnAstirile teril se afla cu desAvir-
qire izbavite de datorie, plAtindu-se incA in cel dupA urmA
an surna de lel 423.000 pentru mAnAstirea Znagovul si lel
134.359 pentru mAnAstirea Marcuta. datoril urmate din
seat 1831.

RELATIA MINISTRULUT BISERICESC CATRE

OBSTEASCA ADUNARE LA 1834.

I. Neregularisirea manastirilor inchinate si lu-

crarile urmate spre aducerea for in buna
orinduiald.

Dar lucru care aduce la mihnire este a manAstirile

cele inchinate pAnA 4n ziva de astazI stall afarA de once
imbunAtAtire, Qi nirneni nu poate vedea fdrA intristare
-sfinte lacasurl asexate tot intro tarit Qi alAturea una de alta
aupuse . unele la ocirmuire folositoare gi religioasA, iar
celelalte stind intru neorinduiala cea mat de demult, cu
paguba, nu amniai a acestor manAstirl, ci chiar a obsteji-
lidor cAlugArestl unde sint inchinate, I cu vAtAmarea mo-
ralulul obstesc. N'a rgroas tufa mijloc care sa nu se fi
iniscat Eyre regularisirea acestil pricinI, si nu se poate da
d umneavoaatra dovadA mat destoinicA de acesta devAr de-
cit prin oetirea pe ecurt a alAturatelor acturl supt litera C. D.
E Aceste raporturl adresate cAtre fostul d. deplin imputer-
/licit President Gbeneral Chiseler, s'ad dat dupe vreml in
 262 N. IORGA

cunostinta, atit a 3Iinisteriulut impArAtesc at PAcil, cit si d.

Arubasador de la Constantinopol, iar, in urrnA, incetind
vremelniceasca oblAduire, a rAmas aceast5 pricina fArA niclo
deslegare.
Vedetl, domnilor, dinteacestea toate cl pentru niclo ra-
murA de slujbl, IndrAznesc a zice, nu s'ad urmat din partea
obladuiril mat multe lucrAri cu mat multA osirdie si strA-
danie in curgerea celoi din urrna ant, ca pentru partea
manAstireascA, si acelea num)l ad rAinas pAna scum ne-
intocmite si nepuse in lucrare cite nu i-ad fost prin pu-
tint.A. Cunoscind insA patrioticeasca rivnA a Prea-innAlta-
tulul nostru Down, carele, mat presus de mice alt, doreste
ca Domnia Sa sa se deosebeascA din cele Ora acum, si sA
rAmiie drept pildA la urmasit nostri prin inflorirea flee-
cAreia ramurl de administratie si desvoltarea tuturor ase-
zarilor publice, trebuie sA nAdAjduim, domnilor, a si ml-
nAstirile inchinate nu vor intarzia a intra intru aceiast orin-
duialA ca si celelalte. Dar, pAnA a se regularisi aceastA pri-
cinA, s'a fAcut iugrijire grin rinduiell administrative a se
aduce aceste mAnAstirl a pAzi vechile obiceiurt de care din
zi in zi se departail cu totul.

II. Masuri luate pentru paza buneI orinduiell

din partea Igumenilor.
Asa dar s'ad strAsnicit Igumenil a nu mat putea arena
averile mAnAstirestl innainte de soroc si mat mult decit
pe trel ant, nici a mat primi veniturile mai mull decit pe
un an innainte, cad prin asemenea abus ajungead et a
impovara in toatA vremea rnanAstirile cu datoril; Iiiindcd
cel no Egumen, supt pricinuire CA toate veniturile le
gAsia primite innaintea orinduiril lul, cerea vole a se im-
prumuta in socoteala manastiril: apol, urmind si el ase-
menea ca procatohul sAd, rAminea pururea mAnAstirea in-
 VIATA SI DOMNIA GUI BARBU D. F111130 263

greuiata de datoril, care neincetat trebuiad sA meargA spre

adaos.
Asemenea s'ad indatorat sa nu poata da in arendA la
suditl pAnd cind aceia mai inlaid nu se vor lega printr'al
for inscris adeverit de Consulatul de la care vor spinzura
de-a dreptul ca, la cite se vor atinge de contractul ace!
arenzl, se vor supune la hotAririle judecAtoriilor teril, far&
a putea intru aceasta a se socoti nici cum de sudit, iar, la
din impotriva urmare, ivindu-se vre-o pricina de jude-
catA, toatd cheltuiala qi paguba va fi pe obrazul Egume-
nulul, care se va si scoate.
S'ad luat pe Naga toate acestea toate putincioasele mij-
loace spre a-I popri de a dArApAna pAdurile pe care le ne-
gutatoriad intr'al for folos, incit ajunseseril, in vremile cele
de pe urmA, la un nesulerit abus ; cacI, nu numat ca printr'a-
ceasta isterisiad mAnAstirile de un acaret nemiscAtor, dar
acestI Igumenl, rand vremelnicl, se siliad all vinzA printr'as-
cuns pAdurile drept un pret foarte de nimic, pricinuind
din cele mat ineemnAtoare pagubl Principatulul, care peste
putiul anl ar fi rAmas in lipsa de pAdurl.
Osebit de acestea, unit din Ig,umenil greet, uneltind fe-
lurl de intrebuintArl rele si aducind mAnAstirile la darA-
panare, alergad la protectil straine ; pentru acest cuvint nicl-
un lgumen acum nu se mat intare§te in postul sad, fArft
as dea mai intaid la Logofetie incredintare in mils ca nu
poate nici odinioara a se arAta supt nicht!' fel de cuvint
audit strain §i ca nu este volnic a se ajulora cu infatisare
de niclun fel de. contract fAcut in parte care nu poate
avea niclo putere intr'acest Principat, ci se va supuneintru
toate la legiuirile §i asezAminturile acestul pamint, pazind
cu scumpAtate orinduielile ctitoricestl.
 264 t,. loRGA

ASEZARI PUBLICE.

I. Scan.
Imi ramine acum, domnilor, a Ira vorbi de apzarile
publice.
Pretuind scumpele momenturI ale dumneavoastra, nu
and void intinde asupra Mari' scolilor publice. Or Ice am
putea zice intru aceasta, se coprinde in cuvintarea ce am
pus la examenul cel din urma de la 13 Sept. §i pe.care it
veil gasi alaturat pe lingl aceasta, supt litera F.
Nhnic dar alt nu am a adaoga intru aceasta decit numal
ca anul §colar s'a inceput acum supt cele mai aorocite
umbriri, prin complectuirea tuturor clasurilor de umaniore
§i prin regularisirea invAtaturilor, ce s'ad adus in sfir§it la
cea mat buns cumpanire. colile ad intimpinat toate chel-
tuielile obi§nuite §i extraordinare, innaintind neincetat
desvoltarile sale ; §i, fail a avea datorie de un ban, la 1-id
Ghenarie 1835 ii rAmine capital din cel hotaritl cite lel
350.000 pe an, lima rama§ita a primil de la Vistierie lel
207.825 ci de In averile biserice§t1 lel 251.6901 2. Pe linga
aceasta se intocme§te acum la Colegiul din Sf. Sava un
Mused, de care sintem datorl patrioticetir rivne a dum-
nealul Vorniculul Mihalache Ghica, carele daruie§te pre-
tioase colectil de medalil §i altele, spre cea d'intaid in-
cepere a acestul Mused.

II. Spitaluri.
Spitalul Iubiril de oamenl hind in anul trecut impova-
rat cu cheltuialA extraordinary de lel 70.084, par. 21. pentru
zidirea ce s'a preinnoit mal de tot din nod, §i osebit cu
datorie de alit lel 99.018, par. 5, ma socotesc norocit a
aduce astaz1 in cuno§tinta dumneavoastra ca toate chel-
 VIATA SI DCIMNIA LTA HARM' D. STIRBEI 265

tuielile ci toata acea datorie s'a rafuit ; numarul bolnavilor,

ce se margenia pana la 25, se alcAtuiecte astki de 37 ci,
intimpinindu-se toate cheltuielile cu indestulare, ODA la
sfircitul acestul an, 11 ramine capital la 1-ill Ghenarie 1835
in ramAcitA a primi de la Vistierie lel 80.000 ci de !a ave-
rile bisericectl lel 76.047. De aceia, potrivit cu § 19 al art.
.65 din Regulamentul Organic, prin care suma hotarita pe
an de lel 150.000 se orinduiecte pentru tinerea a trel spita-
lurl, unul in CapitalA, altul in oracul CraioveI ci cel at treilea
intr'un oral mat central al Valahiel Marl, si, fiindcA astazi
se infaticeazA mijloace de a se aduce intru indeplinire
aceasta trebuinti, s'a fAcut punere la cale ca rAmAcita de
let 80.000, ce are a se primi de la Vistierie, BA se intre-
buinteze spre clAdirea unul spital in oracul Craiovei ; iar,
de la 1-id Ghenarie 1835, din let 150.000 orinduitl pe fiec-
care an, lel 100.000 s5 se cheltuiascA pe seama spitalului
lubiril de oamenl, hind aceasta sumA de ajuns, atit spre
linerea a 50 paturl, cit si spre plata cancelariel Eforiel ;
lei 30.000 pe seama spitalulul din Craiova ci lel 20.000 ce
mat prisosese e5 se stringl in curgerea celor d'intAid trei
sad patru ant, ca cu aceia BA se clAdeascA cel de-al treilea
spital, in oracul ce se va cbibzui in Valahia Mare, iar, in
urmil, aceasta sumA sA slujeascA spre intimpinarea chel-
tuielilor de peste an ale acelul spital. Cu acest chip, nu-
naarul bolnavilor, in spitalul Iubiril de oamenl, care la in-
ceputul curgatorului an se InArgenia la 25 numal, se va
indoi pe viitorime, avind a se aceza de la 1-ill Ghenarie
1835 intr'acest spital 50 paturl, ci tot intro vreme se va
pune in lucrare intocmirea a doul spitalurl, unul in Craiova
ci altul intr'un orac central al Valahiel Marl.
In spitalul Sf. Pantelimon se in ast5z1 pentru boll
cronice 36 paturl ci in eel de la Coltea pentru boll
iutI 20 paturi. Aceste spitalurl se afla supt cea de-a dreptul
privighere fi epitropie a domnilor ctitorilor, can cu ose-
Eta iubire de omenire ingrijesc pentrn acestea. Spitalul
 266 N. IORGA

de la Pantelimon este adus in cea mal buna orinduialA,

atit pentru paza curateniel cit gi pentru indestularea de
toate ajutoarele trebuincioase pentru hrana gi intremarea
bolnavilor, gi are astAz1 un insemnator capital. Venituli
spitalulul Co 101 se suie acum pe an la lel 77.599, par. 26,.
gi la inceputul acestul an avea datorie de 36.680, dar, pentru
tinerea a 20 paturl find de ajuns let 10.000, prisosesc pe
tot anul lel 37.599, cu can in curgAtorul an se puate rAfub
toatii datoria, gi pe anil viitorl acest prisos urtneazA a sluji
spre dregerea spitalulul Coltil, care este primitor de in-
semnAtoare imbunatatirl.
Eforia Spitalurilor, al cAreia mitdularl se WM si dd. po-
meniti1 ctitorl at Sf. Pantelimon gi Coltea, au alcatuit un
proiect de intemeierea gi buna chivernisire a spitalurilor,
care s'a foot infatigat obstestil Adunarl din leat 1832, dar,
pang a se legiui acest Regulament, dupa punerra la cale
a vremelnicegtil obladuirI, Eforia nrmeaza astazi dupti
dinsul, asittnitnindu-se intru toate cu coprinderea sa.
Se aratA dumneavoastra prin alaturata tablA supt litera
G.: suma bolnavilor ce ad intrat in &scare spital de la
1-iu lunie 1831 pans acum, din care se va vedea ca in
spitalul Filantropiel in curgerea celor d'intaid dol ant gi
jumAtate ad intrat 557 bolnavl ; iar de la 1-id Ghenarie
ping la 1 -id de Noiemvre 1834 ad intrat 346 bolnavl, &ad
'nsanAtogit 273 si ad murit 37.

III. Casa copiilor sarmanl.

Casa copiilor siirmanl gi Cutia Milosteniel se aflad mat
innainte supt ingrijirea Epitropiel obgtiilor ; in unnA, prin
Regulamentul Organic, s'a legiuit pentru tinerea copiilor
siirmanl pe tot anul cite lel 400.000; pentru Casa Milelor
let 50 000 gi pentru tinerea cergetorilor alit lel 50.000 ;
dupa aceia s'aS intocmit in leat 1832 legiuirile cele mal fo-
 VIATA §I DOMMA LU BARBU D. STIRBEI 267

lositoare spre intemeierea bunel orinduiell gi spre des-

voltarea ce poate II primitoare fiegcare dintr'aceste age-
zarl ; iar Ia April leat 1832 s'a agezat Eforie pentru casele II-
catoare de bine, dui:4 asernanarea gi celorlalte Eforil ; de-
atuncl se poate socoti introducerea bunel orinduiell gi in-
naintarea ce a avut aceasta ramurA de slujba prin osird-
nica ingrijire a mAdularelor acestel Eforil.
Numarul copiilor garment era de 402 la 1-id G henarie
1832, cind s'a desfintat Epitropia ; de atunci gi panA la 11:
ale acestel lunl Noemvre, in curgere de luni 30 gi zile 10,
ad mat intrat copil 350, iar, din toatA suma de 452 copil,
ad murit 193, s'ad dat de suflet gi la megtegug 53 gi rdmin
acum supt ingrijirea Eforiel 206, gi, cu toate cif mortali-
tatea se arata insernnAtoare, dar simtim o mingiiere soco-
tind cd, este mat putina decit in alte tent civilinte, uttde
se fac jertfa mortis mal mull de jumAtate din copiil ar-
maul. Punem insA la incredintare c5, cite mitsurl era prin
putinta spre imputinarea acestel mortalltall, toate 's'a luat
si se urmeaza cu cea mat de-adinsul ingrijire.
Casa sArmanilor copil are astAzI capital in ramAgiti a
priori de la Vistierie lel 79.004, gi de la averile, roAnAsti-
regti lel 403.142, socotitl de la 1-id Iulie 1831 pans la 144
Ghenarie 4835; rnal are gi lei 50.400 in galbenT 1.600, dell
cu. dobinda la d. Caminarul Mosc. Peste aceF,dia mai are a
primi gi analogul dupA vinzarea mogiel Cucuruzul, potri-
vit cu rinduielile vietii raposate1 PAharnicesei Catinchil Fitr-
ctiganchil, gi cu hotarirea cinstitel Curti de revisie.
Ci, flindcA, prin intocmirile atingAtoare de sArmanil copil,
se legiuiegte la art. 43 ca pAnti Ia virsta de trel and sl
se creasca afarA pe la doici, iar de la acea virsta in sus
sa se ageze intr'un institut, s'ad luat masurl .spre a se cladi
fall intArziere incAperile trebuincioase, socotindu-se de
ajuns de spre aceasta aratatele de mal sus sume ce alca-
tuiesc la sfirgitul acestul an c3pitalul easel copiilor sar-
rnani. CAcl Prea-Slintia Lor parintil Episcopl. ocirmuitoril
 268 N. IORGA

Sf. MitropoliT, pornitI cu iubire de oiuenire, at binevoit

a da locul dupit Podul BeiliculuI, unde se afla in rechime
Dulapul, spre a se cladi institutul, fara nicio platy de em-
batic, dobindind printr'aceasta noirn driturl la recunos-
linta troastra pentru o asemenea intru sclerar crestineasca
fapta.

IV. Bilantul de starea financier& a tuturor ase-

zarilor publice.

Asa dar, legiuindu-se prin Regulamentul Organic pe an

leI 600.000 pentru cite trele ase.zarile publice, scoll, spi-
talurl ii institutul copiilor Barman!, iar prin § 10 al tablel,
litera B de Ia capul al 3-lea al finantel, trecindu-se intre
veniturl lel 400.000 din averile bisericesti, yi facindu-se
in urma punere, la tale ca aceasta surna de la 1 -ill Julie
1831 sä se primeasca pe seama aratatelor trel case, au
ramas lel 200.000 a se da pe an de Ia Vistierie spre corn-
plectarea de lel 600 000. Acura, asternind bilantul de ceia
ce all primit si de ceia ce ramine a primi pana Ia 1-ill
Ghenarie al leatulul viitor, it supuid dumneavoastra prin
alllturare supt litera 11. Din acest bilant se face dovada
cli cite trele aceste case impreuna all rarnasitA a primi
de la Vistierie lel 366.829, iar de la averile manastirestI
430.8971/2; ramasita de Ia Vistierie se implineste cu in-
cetul, iar cea de la averile biseticestI, flu numal ca nu
este prilej de a- se raspunde, dar lipsesc si in viitorime
pe flescare an cite lel 450.000, din pricina ca manastirile
dnchinate nu contribuiesc intru nimic, si, incetind din teat
1831 a plati (Wile ce raspundead mat innainte. n'ad vrut a
-se asAmAna nicl cu noile intocmirl ale Regularnentului,
$i !gra a6 contenit once dare, rllmiind pana astazi nepuse
Ia niclo orinduiala. Ci, flindca, asezarile facatoare de bine
 VIATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEI 269

treptelniceste innaintind, si-a luat depare, dupl cum alb

vazut, desvoltarea sa, urmeazg, domnilor, neapArat, ca sA-si
alba in viitorime intregimea, toate cheltuielile : §i aceasta.
ingrijire egte vrednicA de a dumneavoastra luare-aminte.

V. Casa milelor :Ii a cersetorilor.

Din suma hotaritA pe seama cersetorilor si pe seama
Case! milelor, Wad imp Artit prin Eforie, de la 15 August
18,33 panel la 10 ale acestil luni, Noietnvre, lel 103.989,
ban! 103 la fete ; 3984 §i la 1-id Ghenarie at curgatorulul
an rAminea a mai primi Casa cersetorilor de la Vistierie
lei 45.000, dup . cum se arata in olltescul bilant ce se all--
tureaza.
Socotelile tuturor acestor case pe leat 1832, incheiate de
control, s'ad adus incercetarea cinstitel Obstestil AdunarD;
iar cele pe leat 1833 se afla date la control, §i, indatA ce
se va savirsi cercetarea lor, se vor supune iara§1 dumnes-
voastrA.

VI. .Epitropia obsteasca.

Domnilor ! Una din cele mai mintuitoare legiuirl, din
cite sat intocmit prin cbibzuirile acestil cinstite Ob§tetgl
Adunari, este negre§it intocmirile pentru cresterea si chi-
vernisirea averilor nevirstnicilor ce rAmin sArmani de O-
rin% fail niclun tel de ingrijitor, §i asezarca obstestil Epi-
tropii. CAcl se coprinde cineva de jalg, cind vede acum de
aproape neorinduiala ce se urma hitru cea mai sfinta,
pocid sl zic, dintre toate indatoririle amenirii, si, simtim
astazi cu totii o usuring a sufletului, avind intru 4rttelep-
tele tenaeiuri ce atl legiuit si intru caracterul madularilor
ce alcAtuiesc obsteasca Epitropie, cea mai vrednicA chezA-
 270 N. IORGA

vuire pentru parinteasca ingrijire pe viitorime a intereselor

nevirstnicilor copil. Ob§teasc,a Epitropie s'a orinduit la 4 -i0
Iunie 1833 §i socotelile pe un an se afla scum supt cer-
cetarea Comisiel priveghetoare.

Acestea sint, domnilor, cite aveam a aduce la cuno*-

tinta dumneavoastra, despre cele ce privesc la indatoririle
Ministeriulul ce mi s'a incredintat. Osirdia amploiatilor
Departamentulul Logofetiel qi ostenelile jertfite din parte-li
m'ad sprijinit intru indeplinirea sarcinil mele, §i ma soco-
tesc indatorat de a nu pierde niclun prilej a li marturisi
multAmirea mea. )Este inset vrednica de bAgare de seania
buna- vointa §i nepregetarea amploiatilor no§tri de ob§te,
aflindu-se supt o buns directie, care, aceasta, cu alit mat
mult este vrednica de laudA, cu cit nu aveait pAnA acum
innainte-li nicIun fel de rasplAtire, dupa meritul ci dupgi
ostenelile lielcAruia. Una din cele mai de aproape indato-
rirl a fost din parte-mi privegherea asupra pArtit mo-
rale a amploiatilor ; de aceia indraznesc a lua asuprA-nit
responsabilitatea pentru once abus s'ar dovedi urmat din
partea vre -unul subordinat al LogofetieI Trebilor Bise-
riceint.
Domnilor ! Data vre-o ramurl de slujbA din cele ce
privesc la acest Departament nu §i-a luat loath intin-
derea care ate fi dorit, vä rog a ma invrednici indulgentel
dumneavoastra, binevoind a lua in vedere imprejurArile
vremil §i indelungatul interegn intru care, dupA cum vA
este cunoscut, am fost insArcinat §i ea alte indatorirI, care,
cu atit mat mult cereati o osebitA luare aminte, cu cit su-
punead la o mat mare raspundere.
Domnilor ! Este cea de a cincea sesiune intru care petrec
acum cu dumneavoastra, §i void avea WA in toata vremea
el m'am invrednicit a fi pArta§ lucrArilor dumneavoastra.
tntr'acest curs de ant poate de multe on BA fi gre§it, poate
al fi tras asuprA-mt neplacerea dumneavoastra ; indraznesc
 VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEi 271

lnsa a crede ci nimenl n'a pus la indoiala cugetttrile mele

§i curAtenia sentimentelor de care am fost totdeauna
imiscat. De aceia niclo rasplgtire mal dulce nu rivnesc de-
.cit acea incredintare ci am putut merita o buna opinie
.din partea dumneavoastra.
 INNALTET EXCELENTEI SALE, DOMNULUT
DEPLIN- IMPUTERNICITULU! PRESIDENT
CHISELEF.
.1....
oPana a null incepe Cornish BisericeascA ale sale lu-
crArl, Excelenta VoastrA binevoind a insArcina pe supt-is-
cAlitil de a intra in incepAtoarele cuvintArt cu trimesil
Sfintelor Locurl, ca BA li dea trebuincioasele deslusirl asupri
scoposulut celui adevArat al stapiniril si sit aseze prin ob-
steasca invoire inceputurile obstestl ce urmeazA a se lua
drept temeiurl pentru punerea in buns orinduiala a chi-
vernisirel ManAstirilor,
Supt-insemnatil s'ad grabit a se aduna, cu pomenitil tri-
mesi si a incepe cu orinduialA cercetarea arAtatelor te-
meiurl ; dar, dupa ce at intrebuintat toate mijloacele de in-
duplecare pentru scoposul insarcinarilor si dupl ce ad
cercat toate chipurile de invoire cite le-ad fost prin pu-
tintl, sub-insemnatil cu milmire se vAd sing a aduce la
cunostinta Excelentel Voastre cA toate silintile for ad
rams zadarnice.
Allturatul jurnal, pe care parintil exarbi n'ad volt sA-I
iscAleascA, supt pricinuire de a nu grest intru folosul Sfin-
telor Locurl, puindu-s1 iscAliturile la vre-un act, va dovedi
adevarul aratarilor noastre.
 IATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEi 273

Catre aceasta pomenitul jurnal va da Excelentel Voastre

desavirsita incredintare de neputinta intru care ne-am vazut
spre a ne intelege cu trimisil, caH nici cum nu se patrund
de sfirsitul insarcinarilor, ca unil ce nu privesc decit nu-
mai la interes material.
Singurul cuvint de impotrivire cu care pururea Wad
slujit parintil exarhi este ca Manastirile shit aver! ale Sfin-
telor Locurl, si ca numal Sfintia Lor, ca unil ce infati-
seaza aceste Sfinte Locur!, pot face cu Manastirile mice
vor voi, neavind sa dea seama la nimeni, si ca nu cu-
nose alte indatorirl afar5 dintr'acelea care se ating numal
de slujba bisericeasca, in biserica fiescaril Manastirl.
In desert a fost toata strAdania supt-iscalitilor de a li
arata cd aceste sfinte asezad nu s'ad facut decit numal
pentru un sfirsit de folos obstesc. care aceasta War putea
dovedi foarte lesne de ar fi mijloc a se putea dobindi ade-
varatele hrisoave ale celor d'intaid ziditorl prin care s'a
intocmit fiescare dintr'aceste sfinte lacasurl, indatoririle
coprinse intr'acele hrisoave intinzindu-se si la daniile celor
ma! din urmA ctitorl.
In desert s'ad shit sä li arate adevaratul chip cu care
Slintele Locurl trebuie sa inteleaga drepturile de proprietate
ce pot avea asupra Manastirilor celor inchinate ; cad pa-
rintil exarhl, neinduplecindu-se nici la dreptul cuvint, nicY
la flinta adevArulul, ad staruit pana in sfirsit a socpti
aceste Manastirl ca o a 1,or curata proprietate si a scoate
dinteaceasta Were a Sfintie! Lor toate urmarile cite ne-
aparat izvorasc dintr'insa.
Acest cuvint de proprietate, de se va cerceta cu toad
cuvenita scum patate, se va vedea de catre oricine ca averea
mud particular, land numai a lul sl supt a lul stApinire
si chivernisire, el poate el o intrebuinteze dupa cum va
voi; cad, de o va chivernisi rad, se vatamA numal pe
sines!, iar nu se poate zice asemenea si pentru un chinovid,
pentru ca averile lul se cuviu atit parintilor celor de acum,
 274 t1. IORGA

cit si celor viitorl, si ocirmuirea for trece din neam in

neam ; tireste dar se intelege cd cel de acum pgring nu
pot intrebuinta aceste averi Ora slobozenia Statulul, carele
este firescul epitrop al neamurilor celor viitoare, ce se in-
tereseaza a nu se dArapana si mistui de cAtre neamurile
de acum averile de care si ele vor fi in drept vre-odatti
a se bucura ; prin urmare ,StApinirea este chemata a apara
drepturile neamurilor celor viitoare, si aceasta nu o poate
face fAra numal prin drept (le a priveghia si de a lua cu
de-amanuntul seama asupra ocirmuiril averilor, care cu
vreme trebuie sl se chiverniseascA si de cAtre urmasit pa-
rintilor celor de acum.
Acestea sint imprejurArile ce urmeaza a se pune in buna
orinduialA, si iarAs1 asemenea a trebuit sa fie si scoposul
Sfintelor Locurl, care, prin orinduirea parintilor exarhl,
all voit negresit ca prin obsteasca unire sA aseze stator-
nice rinduiell spre a putea sluji in viitorime de regulI
nestramutate si destoinice .de a popri ortce fel de rca in-
trebuintare.
Cu toate acestea, nicI cuvintele cele destoinice ce li s'au
pus innainte, nici musaadcaua ce li s'a facut cu gind de
invoire nu i -all putut aduce la induplecare.
Asa dar, de vreme ce pi rintiI exarhl, fArA de a lua in
bagare de seamA folosurile ce au izvorit pentru averile
manAstirestl din Organicescul Regulament, nu voiesc a da
ajutor la cheltuielile Statulut in folosul Caselor facatoare-
de-bine, potrivit cu coprinderea pomenitulul Regulament
Organic, intemeiat intru toate pe instructiile MinisteriuluI
imparatestiI Curtl a Rusiel; de vreme ce printr'o impiz-
muire pe care supt-insemnatil nu voiesc ea -0 numeascA,
pentru respectul ce all catre caracterul parintilor exarhl,
acestia nu primesc a se tinea in manastirile cele inchinate
asezarl fleAtoare de bine, potrivit cu duhul hrisoavelor
celor d'intAid ziditort ctitorl, al carora dub nicldecum
nu se poate tAgAdui, supt-insemnatil socotesc c Stapinirea
 VIATA SI DOMNIA LUt LiARItU 1). STIRBEI 275

este silita a face punere la tale ca pe de-o parte Stint*

Locurt sg iea veniturile manastirilor ce li sint inchinate,
dupg pravilele gi obiceiurile cele de mat naintea Regu-
lamentulul Organic, far, pe de alta, sa lase dupg toad drep-
tatea pe seama Statului prisosul folosurilor ce au izvorit
pentru proprietate din nougle intocmirt.
De aceia, pang cind aceasta insemngtoare pricing se va
hotari cu desAvirgire, de aeapgratg trebuintg ar fi a nu
ge mat zabovi arenduirea mogiilor mgastiregtl, care aceasta
una data s'ar cuveni O. se facg prin mezat, spre a se de-
'Arta relele urrnarl ale invoirilor in parte, ce sint cu totul
vatamatoare celor kdevarate interesuri ale Sfintelor Locuri ;
-cad atunci nu mat pot gi acestea cunoagte veniturile cele
adevarate ale mAngstirilor, a se folosi de cgtre gtirea acestor
veniturl care se risipia pang scum impotriva ctitoricestilor
intocmirI, gi a se unpartAgi de intregimea drepturilor lor.

Iscaliti : Statschi-Sovetnic Mavru.

Secretariul StatuluI : Barbu Stirbei.
27 Maui 1833.
 [CUVINTARE COLARA.]
Adunarea prin care se cinsteste astAzi Colegiul, spre a
se vedea resultatul invataturilor de peste anul scolar ce
acum se. incheie, se insufteleazA de o bucurie noult, va-
zind cu city dorire Prea.-InnAltatul nostru Domn, ca un
adevArat pArinte al obstil, a binevoit a cerceta de aproape
urmarea tinerimit la invAtaturA.
La o epoca de renastere pentru neamul romanesc, cind
institutiile strAmosesti, ce din nenorucite intimplari ajun-
seserA la o jalnicA dArtipAnare, all luat iarAsi infiintare.
Dumnezeiasca Provedinta ni arata mat cu prisos sprijineala
sa in viitorime prin alegerea Innaltimit Sale Alexandra
Dimitrie Ghica, care, pAtruns de innalte sentimenturi si
plin de dragoste pentru binele obstesc, este chemat, la
aceasta epoca insemnAtoare, spre a statornici drepturile
acestet. teri si a ridica din a sa amortire numele romin.
intemeierea insa si inflorirea institutiilor unel societAtt
neputind rAzima aid odinioarA decit pe fapte de bArbati
vrednici si virtuosi, s'a cunoscut ca una din cele Ontaill
trebuinte a' unul Stat este ingrijirea pentru educlia pu-
blics. De aceia, cind toate celelalte ramuri ale adminis-
tratiel s'ad organisat, aceasta nu se putea trece cu vederea
de cdtre Puterea ocrotitoare, supt a cAreia vrednica admi
nistratie, soarta acestel teri Iliad incredintatA in minile
celul mai vrednic oblAduitor si mai fierbinte doritor de
binele obstesc, s'ad pus temeiuri de o fericita viitorime-
 VIATA §I DONINIA LUI ItARBU D. §TIRBEf 277

a neamulul romairesc, care nu va uita cit va fi ca de la

Gheneralul Chiselev, implinitorul innaltelor volute prea-
puterniculul sad Monarh, a dobindit o noun suflare de
viata.
Cunoscuta este de obste starea scotilor pita la leat
1831, cind s'a asezat cea de acum Eforie. ingrijirea sa cea
.d'intaid a fost a se patrunde de intinderea acesteI trebuinte
si a aseza temeiurl pentru a se urma invataturile dup. o
sistema regulata si primitoare de o treptelniceasca des-
voltare.
Dupa aceia, indata cu incetarea naprasnicei bolt a Ho-
lerel, s'ad deschis scolile in Sfintul Sava, in Craiova si in
alte judge, invataturile s'ad urmat de atunci neincetat,
Wind din zi in zi ma! multit intindere, si inlesnindu-se
innaintarea printr'un metod regulat si adus prin cercare
din ce in ce la o mai mare desavirsire.
Mal la urma Eforia, luminindu-se din experienta, a al-
catuit Regulamentul invataturilor publice, care an leat 1833
a avut putere de pravild, statornicinduse aceasta ramura
in rindul institutiilor celoi mai de temeid ale acesteI ten.
Dupa aceasta legiuire incepindu-se invataturile in sco-
lile publice, s'ad artitat la examenul anulul trecut eel mat
d'intaid resultat. De atunci in curgerea acestul an s'ad dat
invatitturil publice inlesnirl noun, care erad de o netaga-
duita trebuinta si de un simtitor folos.
intaid, printr'o clasificatie a cursurilor, mai potrivita
cu natura invataturilor si cu fireasca graduatie a desvol-
Uri! cunostintelor, s'a luat intr'aceasta drept sfirsit inte-
meierea si desvoltarea scolarilor in invatatura literaturil
limbic romanesti si altor limbl clasice, care mat innainte
se urina intr'o vreme foarte margenita si tot de odata cu
stiintele exacte, incit scolarul ce nu stia inca a scrie limbs
sa, invata algebra, geometria si altele mai presus de a sa
putere. Al doilea, s'ad inlesnit mijloacele invataturi1 prin
tiparire de carp, de care scolile noastre erad de tot lipsite,
 278 N. IORGA

incit toate cursurile se urmall Oa astAzt dupk manu-

scripte, §i dintr'aceasta se poate judeca nemdrgenita im-
piedecare ce se pricinuia tinerimil la invataturA.
Acum din cartile cele mat de trebuinta unele E'ad ti-
Wit, altele se 45 supt tipar, care §i acestea ad a se sA-
virqi pAna la viitoarea deschidere a cursurilor. CArtile
acestea pint : Catehismul, Geografia, Aritmetica, Caligrafia
si Retorica. S'ad alcAtuit toate dintre profesoril Colegiulul,
a carora osirdie meriteaza toata lauda, §i dupa o scumpit
cercetare s'atl gAsit vrednice de a se tipari prin ajutoruf
Eforiel §i a se da in mina §colarilor.
Pe linga acestea, luindu-se in bagare de seamit cA de-
prinderea din vrista frageda cu principiile religiet este
temeiul cel mat neclintit al educatiel, s'a facut chibzuire
de a se aqeza invAtAturile Evangheliel in §colile publice,
ca una ce coprinde moralul mat curat propoveduit de
insu§t Mintuitorul nostru §i al cAreia stil tot intr'o vreme
poate sluji drept model la scrierea in limba romAneasca.
De aceia s'a tiparit aceastA sfint6 carte cu cheltuiala din
Casa colilor §i astAzt se dA ucenicilor ce s'ad deosebit
printr'a for silinta, ca cel mat stump engolpion.
Dupa clasificatia cea din urma a cursurilor, un §colar,
incepind Abecedarul, urmeaza in dot ant tret clasurl ele-
mentare, unde invata a ceti, a aerie, a declina, a conjuga ;
se deprinde cu invAtAtura in elementurile Catehismulut,
in cele patru operatil ale Aritmeticil, §i in oarecare idel
ale Geografiel. DouA dintr'aceste clasurl se afla intocmite
in toate oraple de cApetenie ale judetelor.
AfarA din fret clasurl elementare, s'a a§ezat §i at 4-lea
clan in Bucure§t1 §i Craiova, spre oarecare indeplinire a
cunostintelor acelor tcolart ale cArora invatAturl se mar-
genesc aid, neputindu-I ierta starea parintilor a urma in
clasuri mat innalte.
Din cele elementare, §colarul trece In clasurile de uma-
niore, care sint in numAr de sere, fiescare de cite un an.
 \IATA SI DOMNIA LUi BARI3U D. .'nfiBLI 279

Yn cele d'intAid trel clasurl, scolaril se desavirsesc in in-

vatAtura gramaticel si se deprind in stilul scrieril prin
feluriml de compunerl ; inteaceiasi vreme se desavirsese
Inca la invatAtura caligrafiel, si tree cursurile geografiel
si al hronologiel. Yn celelalte trel clasurl de umaniore se
deprind scolaril la compunerl de un stil mat innalt, tree
cursul Istoriel Universale, si in sfirsit cursul Retoricel.
'Arnim frantuzeascA se incepe cu clasul intaid si se ur-
measA sese ant de rind in toate clasurile de umaniore.
far limba elineascA si cea latineascA, incepindu-se dintr'al
treilea clas de umaniore, se urmeaza !Ana in eel mat de
pe urmit al retoricel, in curgere de trel ant.
Pe ling-'d acestea, se urmeaza incl. in tret de aceste clasurl
desemnul si in doul deosebite limba ruseascA.
Patru clasurl de umaniore se an acum infiintate si in
scoala din Craiova, celelalte doua nefiind pAna acum in-
tocmite din pricina neajungeril profesorilor si a neprega-
tirit scolarilor, si mat ales din pricina Upset incaperilor
trebuincioase, panA a se gad zidirea ce acum se clAdeste
din no cu cheltuiala din Casa or.
Cu acest chip, un scolar incepind abecedarul la o vrista
de septe ant si urmind regulat clasurile de mat sus ail-
tate, poate iesi in vrista de 45 sad de 16 ant deprins la
literatura limbilor clasice si a celel nationale, pregatit inca
si cu toate celelalte cunostinte filologice.
DupA aceia incep cursurile complementare si speciale,
adeca filosofia, legile si matematica. MIA acum se afla
deschise in Colegiul din Sf. Sava, dintr'aceste invatAturi,
numal cursul legilor, at algebrel, at geometriel si al tri-
gouometriet, ramiind a se deschide si celelalte treptelni-
ceste, dupl trebuinta ce va cere.
Printeaceasta intocmire ce s'a dat scolarilor, instructia
publica va dobindi toata intinderea cuviincioasA, pArintil
nu vor mat fi siliti instraina copil Inca intr'o vristA
fragedA, mat innainte de a se pregAti printr'o educatie te-
 280 N. IORI.A

meinicif si a se face printr'aceasta vrednicl de a dobindi

dintr'a for instrainare un folos potrivit cu atitea jertfe ale
parintilor, nadajduindu-se ca, fail de a se departa din cam
parinteasca, copiil vor putea gasi in scolile noastre toate
invataturile cite sint trebuincioase a impodobi duhul si a
insufla bune sentimenturl.
far resultatul cel mal mare al organisatiet scolilor de
acum este ca toate invataturile se unneaza in limba ro-
maneasca. Resultat nepretuit, care singur poate insufla un
caracter national, si tindrul instrainat pentru indeplinirea
invataturil sale va pastra in sine in tot locul nesters acest
sentiment de nationalitate.
Numarul scolarilor, ce au urmat pe anul acesta in sco-
bile publice se Buie pana la 2.900, insa in scolile incepa-
toare de prin judete 4.600, in scoala din Craiova 560 si
in cele din BucurestI 890.
La toate aceste scoll tinerimea a alergat cu o mare rivna ;
numarul scolarilor insa a trebuit ea se margeneasca din
pricina strimtoraril incaperilor, dar si aceasta impiedecare
se ridica siin zi in zi, pilda data de orasul Giurgiu cu cia-
direa scout fund o buna incepere, ce se nadajduieste a se
urma si de celelalte orase.
In pensionatul Colegiulul, de cind s'a luat supt de-a
dreapta directie a Eforiel si se afla supt ingrijirea dorn-
nuluI profesoruluI 'Gheorghe Pop, s'a statornicit intru toate
buna orinduiala, si cu deosebita multarnire putern lucre-
dinta el astazI se afla in cea mal placuta stare.
Numarul pensionistilor se suie la 48, din cart 9 pe
seama Statulu!, ales! la examenele trecute dupa a for ose-
bill destoinicie si osirdie la invatatura.
Acest numar curind s'ar indoi, data ar ft in pensionat
incaperI destule.
Dreptatea cere sa se dea aid obsteasca multarnire pro-
fesorilor can se afla patrunsI intru adevflr de datoriile
 VIATA SI DOMNIA LUI BARI3U D. STIRI3EI 281

puse asuprA -li si iutru caracterul carora se inchipuieste

acum gravitatea slujbel ce implinesc.
Iata se pune innaintea acestel cinstite AdunarI resultatul
dobindit iutr'acest an, dupa cercetarea ce la sfirsitul cursu-
rilor s'a flcut in parte tuturor scolarilor din flestecare clas.
Pentru vol, iubill tinerl, s'a gatit serbarea de astazI ; ceI
alest sint chematl a se incununa cu laude ; parinti1 se alai
4e fatA la aceasta serbatoare de famine. asculta cu bucurie
sa auda numele copiilor lor, si cu qchil tlntitl asupra-va
asteapta sA yea resultatul silintil voastre. Cita. mihnire,
-din potriva, pentru acel parintl al cArora copil n'all putut
arata la examen niclun rod, ci ramin si pe anul viitor
inteacelasI clas, dar trebuie sa se patrundit si acel parintl
de un adevar, cd copilul care nu este de aproape prive-
ghiat si in sinul familiel de spre a Int invatatura si purtare
putin se poate folosi de la scoall.
Spre stiinta parintilor de urmarile copiilor la invata-
tura, so dad fiescaruia polar in toate Simbetele bileturl
de catre profesorl : inteacestea s'a putut vedea urmarea
tiescaruia scolar, si, daca vre unul a ramas innapoI, aceasta
a fost vina parintilor, cad putin all ingrijit a lua in ba-
gare de seama instiintarea profesorilor, incit null din copil
all lipsit cea mat multa vreme din clasurt ; de aceia nu se
poate face indestull indemnare acelor parintl a avea mai
multa ingrijire in viitorime, mat ales ci urmeaza a se lua
masurl mat strasnice spre a nu se mat prinde locul in
zadar de scolariI neregulatt
lubitl tinerl, primal aceste povatuirl ce izvorasc din
inimA de adevarat ,prieten ; vedetl cite felurt de mijloace
de innaintare vi s'ad deschis acorn : la mina voastra sta sa
vi folositl de dinsele si sa fits odatA nadejdea si spriji-
ueala patriot ; patrunde-va-t1 (sic) de timpurill de vrednicul
adevAr cA pentru out, in oricare positie innalta s'ar afla,
nu poate it fericire pe parnint fara patrie. lar patria ce al-
 282 N. IORGA
, .... , ....
cAtuieste de bArbatl vrednicl si virtuosi can sprijinesc bi-
nele obstesc.
Straduiti-vä dar, iubill tineri, a dobindi prin invatAturf
temeinice acest merit ca un singur mijloc de a vti asigura
o fericire fiebintuitA. Cel vrednic de a lucra binele Ob-
stesr RR poate fi la niclo intimplare nenorocit, cad, si im-
potriv de v'ar eta soarta, dar si Stuncl multdmirea cuge-
tulul este pentru dinsul rAsplAtire nepretuitgi si neasAmti-
nata cu orlcare altA fericire.
Siliti-vA dar fArli pregetare la ostenell : vremea ce vl
ramine inct a petrece in scoalA trece iute ; grAbAi-vA a va,
foloqi de aceasta vreme, cAcl cu ceia ce yeti dobindi scum
aveti a va urzi toatA soarta viitoare.
Vedeti ca acum invgitAturile si purtarile voastre se pri-
vesc de Prea-InnAltatul nostru Domn, a cAruia iniml tot-
deauna a bgitut pentru a voastra luminare, a cAruia cea
mat d'intAiii ingrijire si acum, dupa a Sa suire pe Scaunul
strAmosesc, este de a vA pregati o viitorime fericitA.
StrAduiti-vA dar ca printr'a voastra sporire la invAta-
tura, intemeiere in credintA si in bune obiceiurl ea im-
pleat( cununa de multamire Prea-Innaltatului nostru Domn,
care, prin fericirea obsteasca ce voieste sa intemeiez
intr'aceasta tail, sAdeste fort pe calea vietii voastre.

Marele Logofat al Biserieestilor, B. $tirbei.

Jot, 13 Septembre 1834.
TABLA NUMELOR
(Redactati de Mihail Lizarescu.)
 TABLA NUMELOR.
A_
Aaron (Florian, Medelnice-
rul, profesor), 222.
Adamovici (A.), 244.
Agrara (comisiasupt tir-
be1), 59-60.
AgrarA (legea , supt tir-
be1), 60-2.
Ahmed-Vefic(comisarturc),
48, 100, 117, 138, 203.
Alecsandri (V.), 126.
Alexander (Max, coptic din
Bavarian), 129.
Alexandrescu (Gr.), 146.
Alexandrescu (P., student
in picturA), 77, 232, 236.
All -Pala (Vizir), 174, 177,
185, 204.
Aman (Teodor, pictor), 77,
232.
Angele (mademoiselle, ao-
trill), 67.
Aninosanu (D., student),
233.
Anrep-Elmpt (general rus),
153.
Anunteltorttiromin (ziar),
145.
Antim (biserica), 214, 215.
Anton (Vasile, student),
234.
Antonescu (Oprisan), 230.
Apostol (actor), 238.
Apostolatos (Andreas), 235.
Arghiropulo (Const., mi-
nistru), 51.
Aristarchi (Miltiadi, Ca-
puchehaia Teril-Roma-
nest°, 119, 153.
Aristarchi (Nicolae, Capu-
chehaie), 231.
Aristia (C., ca bibliotecar),
237.
 286
.Arsachi (doctor, ministru,
presidentul Comisid ru-
rale), 56, 60, 82, 146.
'Badulescu (C., ziarist), 445.
Bagration (principele), 37.
Baia-d e-Aram (manas-
tire), 214.
Balaceanu (Const., minis-
stru), 29.
Balasescu (Nic., Nifon), 81,
245.
Balcescu (N.), 48.
Baleanu (Emanoil, candidat
la tron), 51, 139.
Baleanu (N., ministru), 166,
187.
Balmain (gradinarie), 129.
Bal§ (Toderita), 187.
Baltaliman (Conventia de
la), 3, 35, 39, 55, 99, 47,
106, 172.
Balzano, inginer, 31.
Baneasa (tabara de la), 162.
Barabino (fabricant), 213.
Baran (Barasch, Julius, doc-
tor, profesor), 79, 222.
Barbulovici (D., negustor),
130.
Barozzi (elev in scoala mili-
tara), 53. (locotenent), 78,
235.
Bauer (colonel), 219.
N. IORGA
Atanasiu (advocat), 129.
Augsburger Zeitung, 181.
Aurelian (P. S.), 94, 233.
B.
Becereasca (Elena, direc-
toare de pension), 225.
Bedard consul frances),
207.
Belu (=Belli°, Alex., Aga),
67.
Bern (§ef ungur), 37.
Benanek (circul), 128.
Bengescu (Grigore Il , 79,
220, 234.
Berger (director de trupa ),
128.
Bibescu (familia), 9 si urm.,
188.
Bibescu (Dumitrachi), 9,10.
Bibescu (Gheorghe, Domn),
31, 436, 140.
Bibescu (Ion, ministru), 49.
Bibescu N. (colonel), 151,
209.
Bibescu (parculdin Cra-
iova), 126.
Biblioteca Literary (co-
lectie), 248.
Binder (fotografia), 129.
Boerescu (Vasile), 93.
Bolintineanu (D.), 140, 146.
Boliac (C.), 48.
Bonaut (inginer), 171.
 TABLA NUMELOR
Bosmagianu (Em., student
in medicina), 231.
Bossel (balul mascat at lut),
70.
.Boteanu (maior), 219.
Bottinelli (otelier), 126.
Bozianu (C., directorul co-
lilor, 86, 87, 91, 231.
Brailoid (C., jurist, direc-
torul colilor), 14, 66,70,
244.
Brandeis-Weikerstein (ca-
pitalist austriac), 123.
Bratianu (N.), 68.
BrAtieni1 (D. §i 1.), 48.
Brezoianu (D., traducator),
79.
Brusa, 141.
C.
Calinescu (Grig., bursier),
230.
Calinic (staretul de la Cer-
nica, apoi episcop de
Buzau), 100.
Canela (§coala de baiet1 a
1111), 77.
Canta (Nicolae), 18.
Cantacuzino (Const., minis-
tru, apol Caimacam), 32,
50, 58, 60, 139, 162, 163,
164, 166.
Cantacuzino (Elisaveta, so-
(ia lul Barbu tirbel), 31.
287
Buchholzer (director de
pension), 76, 225.
Budberg (president pleni-
potentiar rus), 161, 210,
216.
Bukarester deutsche Zei-
tung, 146.
Buletinul, foaie oliciala,
144.
Buletinul Zintbruluz, re-
vista, 144.
Burdeanu (C., bursier), 230.
Buren (a profesorula, pres-
tidigitator), 128.
Burneanu (C., bursier),230.
Busoioceanu (Grig-., stu-
dent in medicina), 231.
Capatineanu (Mibal, stu-
dent), 233.
Cap§a (N., student), 233.
Garagheorghevid (Alexe),
47.
Caragiale (Costachi, actor,
autor), 90, '126, 143, 239.
Carcalechi (Zaharia, zia-
rist), 64, 133, 145, 146.
Carol (Principele), 193.
Casa copiilor sarman1, 266
a Casa Milelors, 266, 269.
Castripai1 (gradina din
Bucure§t1 a), 127.
 288 N. IORGA
Catargiu (Barbu, Clucer,
membru in Comisia a-
E,ra ra), 60.
Cernatescn (Petru, profe-
sor), 222.
Chesarie (episcop de Bu-
zau), 226, 228, 235.
Chiselev (Pavel), 18 gi
urm., 261, 272, 277.
Chitulescu (Inochentie, ie-
rodiacon), 78, 235.
Cimpineanu (1., ministru),
166.
Cigmigiu (gradina). 212,
220.
Climent (vicarid, apot epi-
scop de Argeg), 100, 215.
Coculescu (G., student in
medicine, 231.
Codul de comert, 30.
Codul penal, 124.
Codul de procedure pe-
nala, 124.
Colegiul frances, 71.
Colonia (consul grec la
Craiova), 204.
Colquhoun (consul engles),
48, 155, 456, 183, 204.
Coltea (spitalul), 265, 266.
Constantin-Voda (stinjenul
lul), 207.
Cornescu (C., student), 231.
Coronini (feldmaregal aus-
triac), 96, 165, 168, 175
204.
Costaforu (Gh., Serdar,
(doctor in legts), 85, 88,
218.
Costaforu (porugnic), 78,
235.
Cotegtl (schitul), 228.
Cotrut (elev in gcoala mili-
tara), 53.
Cretulescu (Gh., student in
medicine), 231.
Cretulescu (N., doctor), 89.
(,coals de mica hirur-
gie a Int), 75.
Cretzescu (AI., profesor,
student bursier), 233.
Cucuruzul (mogiel, 267.
Culegdtorul roman (ziar),
145.
Curie (loan, student), 231.
Curierut (ziarul lul Eliad),
202.
Curtea Domneasca (sad
Veche, in Bucuregt1; bi-
serica), 25, 214, 216.
Curtis (bancher dinViena),
170.
Cuza-Vocla, 192.
Cuzovschi (arhitect), 236.
 TARGA NUMELOR
D.
Dahlen (Wilhelmina, di-
rectoare de pension), 76,
223.
Danielopol (librarie), 129.
Dannenberg (comandant
rus), 37, 152.
Dascov (consul), 3.
Davila (Carol, doctor), 88,
94 ; (scoala de mica hi-
rurgie a 1u1), 75.
Delmary (antreprenor de
teatru), 244.
Dembinski (cApetenie de
revolutie ungureasci),
41.
Dertmann (Gh., cofetarie),
128.
Dervis-Pasa (functionar
turc), 162, 164, 484.
E.
Eckerbach (Amalia, mo-
distI), 429.
Ecoul eclesiastic (foaie bi-
sericeascA), 145.
Eliad, 48. (sotia lul), 200,
202.
F.
Fllcoianu, 14.
Ferechide (Stefan, profe-
sor), 87.
289
Dessau (banca de), 112, 123.
Dionisie (arhimandrit, pro-
fesor), 229.
Dionisie (Romano, arhi-
mandrit), 226.
Divanul ad-hoc, 99, 100,
106 $i urm., 156.
Dolma-Bagce (spital), 281.
Dona (locotenent), 78, 235.
Dorner (Wilhelmina, foto-
gra fa), 129.
Drlghict (Manolachi, Pos-
telnic), 452.
Drohoiovski (Emanuil, au-
tor), 81, 247.
Dudescu (A., antreprenor
de teatru), 240.
Duhamel (comisar rus), 5,
32, 46, 100, 149, 203.
Elisa Doamna, 175. V. stir -
beT ( Elisabeta).
Elisabeta (Imparateasa),
175.
Epibaria (cAlugaritA), 228.
Evolschi (actor), 238.
Feri-Halim (Pasa, coman-
dant turc), 161.
 290
Fialkowski (antreprenor
de gradint), 127.
Filantropia (spitalul), 266 ;
(§cvla de hirurgie de
la-), 88.
Filipescu (Al. zis Vulpe,
Banul), 59, 82.
Filipescu (Const.), 49, 139.
Filipescu (Capitanul Cons-
tantin, Cronicarul), 210.
Filipescu(lon,ministru), 50.
Filipescu (I. I., Serdar), 213.
Filipescu (lordachi), 29, 51,
109.
Filipescu (Mihal, Logofat),
209.
Filipescu (presidentul Di-
vanulul) 153, 457, 166.
Filoteid (vicarid, apol epi-
stop de BuzAd), 100, 222,
228.
Flandra (contele de), 193.
Fligely (colonel), 235.
Florescu (Const., Ban), 94.
GackstAtter (profesor de
musicA), 129.
Galaction (episcopul Rim-
niculut), 13.
Galata - Serail (§coala de
medicine de la), 75, 230.
Gaudi (G. de, ajutor de ar-
hitect), 243.
N. IORGL
Florescu (I., colonel), 53,
82.
Florescu (Manolachi), 158.
Foaia pentru minte,inima
fi literaturei, 144.
Foaia sciteneascei, 144.
244.
Foc§anl (intilnirea de )a),
141, 186.
Foith (Paul, intreprinzator),
213.
Fols (cintAret), 128.
Fontanin (M. G., profesor),
222.
Fontn (Teatrul), 128.
FotinO (A.,. ziarist), 144.
Francisc -Iosif Ora t),
155, 164, 175.
Frank (croitor), 129.
Freywald (arhitect), 228.
Fuad-Efendi (comisar turc)
5, 40,.43, 66, 107, 184 ;
(ca ministru al Portii),
122, 150, 191, 203.
G.
Gaudi (0. de, talmacid),
243.
Gazeta de Moldavia, 144.
Gazeta de Transilvania,
144.
Genilie (Geogratia lul), 81.
Gheorghe (Sf., biserica din
Bucure§tI), 213.
 TABLA NUMELOR
Ghica (Alexandru -Veda),
24, 92, 137, 184, 187, 215,
276.
Ghica (Alexandru, minis-
tru), 29, 50:60, 138.
Ghica (Alex., nepotul Jul
Grigore), 94.
Ghica (Const. CApitanul,
.frate cu Grigore), 138.
Ghica (Const., ministru),
52, 59, 109, 138, 456. 184.
Ghica(Const., beizadea, mo-
gia lei), 183
Ghica (Dumitru, Aga). 138.
Ghica (Grigore, Domnul
Moldove1), 44, 81, 96, 99,
422-3, 137, 141, 154, 170,
186.
Ghica (Ion, president de
Consiliu), 48, 185, 192,
195.
Ghica (Marioara, Doamna
vAduva), 67.
Ghica (Mihalachi, Vorni-
cul), 264.
Ghica (Scarlat, fiul lul Gri-
gore-Voda, judecator),
138.
H.
Haber (Maximilian), 108,
170.
Hagiu (locotenent, comand.
Militare), 53.
291
Ghica (Teodor, Vornicul),
212.
Golescu (Alex.), 49.
Golescu (Iordachl), 14.
Gole§til (familia), 48.
Gorceacov (comandant
rus), 451, 152-3, 160-1.
Gorgey (vef de rAscoall un-
gureascA), 39.
Gorneanu (student in me-
dicina), 231.
Grandpre (contesa de, in-
stitutul de fete al el), 66,
225.
Gref (Mihail, (conductor»
de teatru), 243.
Grignon (scoala din), 233.
Grigore (Mi tropolitul), 259.
Grigorescu (G.), 78.
Grigorescu (N.?, pictor),
238.
Gruson (August, ziarist
frances la Bucure§ti),
145.
Gussi (directorul Serviciu-
lul sanitar), 94
Halcinschi (consul rus), 51,
149, 151-2.
Halepliu (C., actor), 238,
240, 243.
 292 N. IORGA
Hasford (comandant rus la
Craiova), 37, 51.
Hatschek (director de ins-
titut de hidroterapie),
129.
Hetit (arhitect), 89.
Herescu (Const , ministru),
51.
Herescu-NAsturel (SpAtar),
52, 153, 161, 164, 167.
I.
Jacobson (Polcovniceasa,
pensionul el de fete), 76,
93, 219, 220.
Iatropol (Panaioti, student),
233.
Intnitatorul Satelor (ziar),
244.
Ioanid (librArie), 80, 130,
247.
Ioanid (G., profesor), 245.
J.
Jannellony (=Giannelloni,
L., director de pension),
66, 223, 224.
Joltu hin(comandant rus)17.
Journal de Bucarest, 67,
145.
K.
Karicsony (Carol, inginer),
212.
Klenk (croitor), 129.
Kogalniceanu (M.), 247.
Hess (von, mare§al aus-
triac), 166.
Hill, 80, 81.
Hochmeister (tipografie In
Sibii11), 245.
Hock (Friderich-August,
fotograf), 129.
Horbatchi (otter), 219.
Itoroczek (atelier), 128.
Humpel (W.,violonist), 128..
lonescu (Marin, revoluti-
onar), 48.
lonescu (doctor), 244.
Ipsilanti (Alexandru, Doma
muntean), 43.
Iscovescu (revolutionar),
48.
tInbirea de oamenis (spital
in Bucure§ti), 264, 265.
Ivin (general rue), 149.
Jules (madame, actritA), 67..
Junimea rominci (ziar),,
148.
Jul:4'1qt' (sat in Gorj), 9.
Jurnalul de Galati, 144.
Komar (comandant subal-
tern rus), 37.
Kossewski (cintaret), 128,
Kossuth, 41, 49.
Kotzebue, 5.
 TABLA NUMELOR
L.
Lalanue (ministru de Lu-
crtirl Pub lice in Tara-
Romtineascii), 206.
Lamartine, 48.
Laptev (Alex.),209, 210,211.
Larisch (contele Leon de,
ginerele Iti1 tirbeI-Voda),
458.
saurian (Aug.), 49, 103.
Laurin (consul austriac)
162.
Lizarescu (§coala de fete
din Ia§1 a ha), 105.
Lazaro-Oteteli§anu (insti-
tutu] de fete), 77, 224.
Lecca (C., profesor de de-
semn), 93.
Ledru-Rollin (revolutio-
nar frances), 48.
M.
Macsin (loan, profesor, stu-
dent bursier), 233.
Magheru (G h.), 48.
Maiorescu (loan), 49, 70,
175, 486 -7.
Malanotti (doamna, institut
de fete), 66.
MAnastir1 (reparare de), 26.
Manoilowitz (colonel aus-
triac), 168.
Mann (Iancu, ministru), 51.
293
Leiningen (Trines austriac
la Constantinopol), 150.
Len, (Filip, Logofat), 153,
162.
Lerescu (student in medi-
cinA), 231.
Lerescu (I., bursier), 230.
Lhuys (Drouyn de), 206.
Limburg (autor de grama-
ticA romino-germang), 79,
246.
aLipsca (Gradina des), 127.
Locurile Hate (mAnasti-
rile inchinate la), 25, 122,
148, 272 §i urn.
Liiders (comandant rus),
37, 46.
Lupulescu (I., student),234.
Marcovicl (Const. §i Ale-
xandru, studenti), 232.
Marcoviol (Madelena, par-
fum erie), 129.
Marcovicl (doctor), 78, 93,
234.
Marcovicl (S., directorul
§colilor), 70, 75, 82, 234.
Marcovici (V., pension din
Giurgiu), 126.
 294 N. MilGA
Marcovici (magazin de ar-
ta), 130.
Marculescu (locotenent). 78,
235.
Marcuta (manastire), 261.
Marghiloman (Mihail),199,
200.
Marinescu (antreprenor de
gradina), 127.
Marin (Alexie, profesor),
80, 222.
Marioara (Doamna Jul Gri-
gore Ghica-VodA), 60. V.
§i Ghica.
Marsillac (Ulise de, profe-
sor), 222.
Martiani (=Martianu, pro-
fesor), 222.
Marziani (general), 234.
Massenza (Marieta, direc-
toare de scoala), 77, 224.
Massenza (magazin de vi-
nur1), 130.
Massim (I., profesor), 222,
248.
Nateescu (Petru, pictorul).
77, 234.
Mavrocordat (Nic., Hatma-
uul (Militie1) 22, 152.
Mavrogheni (Petru), 155.
Mavros (Nicolae, director
al carantinelor Dunari1),
5, 53, 275.
Mayer (Const.,student), 235.
Mayer (gradinar), 237.
Mehemed-Sadic (prietenul
lul tirbel), 175, 191.
Mehmet-Chiamil-beid (tes-
rifagi)d, 4.
Mehmet-Patta (comandan-
tul turcesc al Bucure§-
tilor), 36.
Meletie (Mitropolitul Mot-
dovel), 99
Mencicov (trimes rusesc la
Constantinopol), 148,
150-1.
Meszaros (capetenie de re-
volutie ungureasca), 41.
Metric (sistemul), 206 §i
urm.
Meusebach (consul prusi-
an), 114.
Michelet, 48.
Mihailescu (Scarlat, mini-
stru),. 29.
Mihanovich (consul aus-
triac), 204.
Mil lo (Mate, actor), 90,143,
238, 240, 244.
Mirescu (Dumitru, student
in medicina), 231.
Mislea -(manastire), 213.
Mitilined *mita 1u1), 69.
Mitiline (Aploherita, va-
duva directorulul de
pension), 225.
Moise (Solomon, antrepre-
nor), 236.
 - -- - -
TABLA NUMELOR
........................ - -_
295
..

Momulo (balul mascat al 75, 87, 92 (pensionul),

1u1) 70.
Montr6sor (profesor de mu-
sics), 429.
Monty (Leopold, directo-
rul Colegiulul frances),
225.
Moroitl (Costachi), 85.
Moscu (CAminarul), 267.
Mo§ilor (Tirgul), 199.
I Mtihldorfer (decorator), 89.

N.

Napoleon al Ill-lea, 148. Nicolae I-id (Tarul), 118,

Neagoe- VodA, 215. 155, 460, 474.
Negri (C.), 122. Nicorescu (Moise, inspector
Nenciulescu, 14, 29. §colar), 216.
Neofit (Mitropolitul). 98. Nifon (Sevastias, apol Mi-
101. tropolit), 98, 100-4, 409,
Nesselrode (cancelar rus), 415, 452, 226.
154. Nuhlandt (director de
Neugeboren (advocat), 129. BancA), 114.
Nica (Dumitrachi, student
in medicinA), 230-1.

0.
Obrenovic1 (Mihail), 47.
Obrenovici (Milo,), 47, 67.
Odobescu (ministru deRAz-
boi 0), 188.
Oelschlager (director de
13anca), 114.
Oesterreichische Zeittcng,
175.
Ohm (ziarist), 145.
Olmtitz (intilnirea de la).
155.
Omer -Pays (comandant
turc), 35, 45, 163, 462,
467.
Orescu (Alecu, -profesor,
80, 222, 236.
Oteteli§anu (Gheorghe,
membru in Comisia a-
grarA), 60.
Oteteli§anu (Iancu), 136.
 296 N. IORGA
P.
Pa lin (comite, president at
Divanurilor romanegt1),
16.
Pantelimon ( mAnastirea ;
coala de agriculturA de
la), 88.
Pantelimon (spitalul),
265-6.
Papanicola (antreprenor de
teatru), 67, 239.
Parker (amiral engles), 44.
Pascale (Iancu), 80.
Pasha! (Gr., poet), 68.
Patria (ziar), 144.
Pavel (D., autor de cArti
de §coall), 53, 80.
Paznanschi (ajutorul Spa-
tarulu1), 52, 167.
Pazziani-Smolinski(circul),
128.
Penescu (traducAtor), 79.
Perczel (capetenie de re-
volutie ungureascA), 41,
Peret (revolutionar), 140.
Peret (Pavel, student in
medicina), 231.
Perieleanu (casele), 69.
Petrescu (Hie, student in
medicinA), 231.
Petri (Maria, cintAreata),
128.
Petrovici (Emilia, profe-
soara de dant), 129.
Petru (N., student), 233.
Photiades (Capuchehaiaua
Moldovel), 119.
Piscupescu (t., doctor),
246.
Piso (Ignatie,profesor), 222.
Plagind (ginerele Domnu-
luI, AgA, apoi ministru).
36, 50, 167, 186.
Ple§oianu (revolutionar),
140.
Poenaru (Petrachi), 70, 80,
82, 217, 244.
Polizu (doctor, autor), 81,
88, 246.
Pop (Gheorghe, profesor),
28, 280,
Pop (1.), 80-1, 225.
Popescu (elev in §coala mi-
Mara), 53.
Poteca (Eufrosin, fost pro-
fesor,_ egumen), 227.
Poujade (consul frances),
67, 150, 183, 204, 206,
214.
Presse d'Orient (ziar din
Constantinopol), 184.
Pretorian (Andrei6, profe-
sor), 218, 237.
Prokesch-Osten (ministru
austriac la Poarta), 179.
Pruczynaki (antre pren or d e
gradina), 127.
 TABLA, NUMELOR 297

Q.
Quinet (Edgar), 48.

R.
RacovitA (Dim., student),
78, 235.
Radziwill (adiutantul Ta-
rulul), 43.
Raimond (director de pen-
sion), 77, 224, 225.
Ralet, 422.
Rasimi (Eduard, director
de trupi), 128.
Rasponi (deputat italian),
194.
Regulamentul Organic, 47
§i urm., 58, 59, 99, 172,
176, 265-6, 268, 274 §i
urm.
Reinecke (om de afacerI),
412.
Re0d-Pa§a (Mare-Vizir),
154, 158, 204.
Ribeaupierre (eonsul fran-
ces), 16.
Rimniceanul (M., student),
232.
Riureanu (director de pen-
sion), 76, 93, 225.
Romanenco (major), 249.
Romania Viitoare (ziar),
448.
Rogues (Anton, profesor),
222.
Rosetti (C. A.), 48.
Rosetti (C. A. §i Winter-
halter ; librarie), 429.
Rosetti (Lazar), 186.
Rosetti (Radu, Clucer), 219.
Roth (K., berarie), 128.
Rucman (consul rus), 30.

S.
Salmen (maior, comandan- erban-Voda(stinjenul lul),
tul militare), 53, 207.
69, 219. Sirghiescu (sad Serghiescu,
Samurca§ (lancu, Mar- revolutionar), 48, 140.
nic), 240. Sirghiescu (Toma), 68.
apcA (Popa), 48, 140. Schakoweki (manu§er),129.
Sava (Sfintul; Colegiul), 27, 'Schedwitz (cafenea), 128.
264, 277. Scordili (major), 219.
 298 N. IORGA
Simonidi (Nicolae, Serdar,
bibliotecar), 237.
Sina (baronul, bancher din
Viena), 112.
Singer (croitor), 129.
Sinope (biruinta de la), 159.
Slaniceanu (elev al colil
militare),53. (locotenent),
78, 235.
SlItineanu (I., LogoPatul
Dreptatil, directorul ge-
neral al Teatrelor), 240.
Snagov (manAstire), 261.
Socec (librarie), 130.
Soliman-Paga, 96.
Solomon (colonelul), 168.
Soubiran (d-ra Aurelia), 67.
Spiridon-Nou (Sf., biseri-
ca), 214.
Stitncescu (I. C., pictor), 78,
236.
Stanciovici (Costachi, Pi-
tar), 218.
Stelea (mAnAstire), 213.
tirbel (Anica,Vorniceasa),
219.
T.
Tabai (arhitect), 214.
TAtarescu (G., pictor), 93,
236.
Tavernier (Napoleon, func-
tionar), 209.
Tell (generalul), 48.
tirbel (D., efor), 217.
tirbel (Elena, fiica lui
Barbu firbeI), 158.
tirbel (Gh., fiul Domnu-
lul, deputat), 16, 95,134,
153, '164, 175, 179, 483,
191-2.
tirbel(faroilia), 11 gi urm.,
188.
tirbei-VodA (stinjenul me-
tric), 208.
Stoica (major), 219.
Stratilat (loan, student in
medicina), 231.
Sturdza (Mihal-Voda), 67,
139.
umla (lagdrul otoman de
la), 157.
Sutu (A. C. -= Sutachi,
Vornic de politie mi-
nistru), 50, 183-4.
Sutu (Nicolae), 103.
Szattnary (pictor al Dom-
nulti1), 93.
Teodorini (Teodor, direc-
tor de teatru), 243.
Teriachiu (viitor ministru),
103.
Terschak (cintAret), 128
Theot, 81.
 iTABLA NUMELOR
Thuringer (Wilhelm, bAca-
nie), 130.
Thurot (profesorul Jul tir-
bel), 15.
Tillaye (arhitect), 129, 222.
TintAreanu (loan G., stu-
dent), 234.
Tirgovigte (Mitropolia din),
216.
Unireu 9, 177.
VA cArescu (Ecaterina, 1lica
lul Constantin Vacares-
cu, sotia lul Dumitrachi
Bibescu), 10.
VacArescu (loan), 14.
VACArescu (Teodor, minis-
tru), 31.
Vaillant (C., profesor, scrii-
tor), 224.
Valery (Nini, actritA), 90.
Weary, 213.
Veniamin* (parintele, ins-
pector seminarial), 102.
Veniamin (Seminariul), 26,
105.
Vestitorul romcinesc, 133,
146, 188.
Vidin (episcopul de), 256.
Vierog (manAstire), 214.
299
Tirgor localitate), 214.
Tismana (manastire), 214.
Titov (ambasador rus la
Constantinopol), 434.
Tulie (pensionul frances ab
lui), 77.
Turner (dr., director de
bat nemtegt1), 429.
U.
1
Urusov, 157.
V.
Vilara (ofiter), 6.
Vilara (Hatmanul, sameg at
Vistieriel), 17.
Villacrose (Iuliu, arhitect),
429.
Villacrose (Xavier), 213,
214.
Villeneuve (d-goara de, di-
rectoare de gcoall), 77,
224.
Vioreanu (Dim, P., stu-
dent), 231.
VIAdescu (Gr., institutor,
bursier), 78, 235.
VlAdescu (Mateid, elev in
gcoala militarA), 53.
Vladimirescu (Tudor), 23.-
VIAdoianu (Barbu, maior,.
ministru), 167, 219.
 300 N. IORGA

Voci (desemnator de teatru), Voinescu (Ion II, director

243. al coli1 militare), 79,
'Voinescu (colonel), 52-3, 439.
219. Vurlan (student in medi-
cina), 231.

W.
Vachmann (cef de mu- (Gheorghe, ajutor al sAu),
sicA), 90. 237.
'Wagner (friseria), 429. Warmberg (gradina), 127.
Vallenstein (=Wahlstein, Wiest (capelmaistru, balul
Scarlat, director al Mu- mascat al lui), 70.
seului), 81, 93, 237,

Z.
2adic (revolutionar), 48.
Zalomit (Joan, profesor), 80,
222.
Zenu (Niculcea, bancher
.brailean), 205.
Zimbrul (ziar), 144, 147.
Zosima (lordachi, PAbarni-
cul, directorul Mitropo-
lie*, 226.
 CUPRINSUL
Pag.

Cap. I. Familia §i tinereta tut Barbu Stirbel . . 7

Cap. II. Domnia 33
I. Afacerl politice 199
II. Administratia 206
Din scrisele lul VodA tirbel (Relatie de lucrArile
Departamentulul Logofetiel Trebilor Biserice§t1,
cuvIntatA la Ob§teasca Adunare, in §edinta de la
16 Novembre, leatul 1834, de cAtre Marele-LogofAt
Barbu tirbeid, dupa editia din 1834, Bucure§tI). 251
Innaltel Excelentel Sale, Domnulul deplin-imputer-
nicitulul President Chiselef 272
Tabla numelor 283
 ERATA.
La p. 190, rindul 6 de jos, in loc de 2 q se va ceti 2 3.