Anul I — Nr. 65. Viena, doinineca 11/23 septemvre 1866.

M de trei ori in septemana: M e r c u r i - a , Prenumératiunile se fae l a toti d d . cores

l n e r i - a ai D o m l n e c ' a , cand o cóla intréga, dinţi a-i noştri, si d'adreptul la Redacţii
od numai diumetate, adecă dupa momentul Stadt, Wallfischgasse Nr. 8, Mezzanin, i
impregiurarilor. sunt a se adresa si corespundintiele, <se privi
Redactiunea, administratiunea seu speditur'i
Pretinl de prenomerationei câfe vor fi nefrancate, nu se v o r primi, éra cele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
an Întreg
diumetate de an . . . Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de l i t e ­
patrariu „ » . . . . res privat — se respunde cate 7 cr. de l i n i e ,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se fac cu pretiu scadiut. Pretiul
I an Întreg 15 fl. v. a' timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , se
. diumetate de an 8 » „n anteeipa. Speditur'a: Mariahilf, W i n d m ü h l -
[patrariu * » • 4 » „ * gasse Nr. 2 9 . unde se primesc insertluni.

Rescolatii a u de c o n d u c ă t o r i oficiri Austria nu se pdte otari a ai) di ce de pretensiunile trecut ne'ntrerupt, intre u r ă r i vie, in acea di
Viena 1 0 / 2 2 s e p t . din a r m a t ' a regelui Greciei, cari luară ei de influintia in Germania, si pana cand nu la Iladia, unde noptâ, ér manedi p á n la d r u m u l
In cestiunea c o n s t i t u t i u n e i n ' a v e m se c o n c e d i u cate de 6 l u n e , acu folosesc a- abdice sincer de aceste, apropiere de Prusia nu de fer din J a m . I n Iladia, acest mai renumit,
se pdte cugeta. C u Francia inca nu se afla pe acest istoric loc al cercului, incepend de la in­
isemnâni veri u n p a s i u c a t r a d e s l e g a r e . c e s t ' a in a j u t o r i u l fraţilor lor.
pitior pré b u n . Se crede, ca politic'a francese trarea pre teritoriu, pana 'n medilocul satuluî
(dealucire se d e d e , de c a r e l u a m c u n o - T u r c i a t r i m i s e é r a s i 2 5 0 0 de ostaşi nainte, dupa resboiu si in restimpul pertratari- fatia cu sant'a beserica, unde pretiuitului dspe
fcintia, fiind ea oficiale, acést'a e a d i a r i u - c o n t r a r e s c o l a t i l o r din C a n d i a . lor de pace a lucrat contra intereselor A u s ­ i erá pregătit cortelul de ndpte, densul fu pe­
ü „ P r Z." c a r e afirma că din p a r t e im­ — In România, un decret domnesc triei." trecut in triumf, jntempinat si salutat de popo-
urilor s'a p r e t i n s c o m p u n e r e a m i n i s t e - din 1 sept. c o m p u n e c o m i s i u n e a î n s ă r c i ­ „Opinione* vorbesce in căuşele aceste ratiunea intréga, cu fruntaşii si antisti'a comu­
iului ca conditiune fora de a căreia im- n a t a cam tot asiá si mai adauge: „ I n cestiunea U n ­ nei, cu preutirhea Jocului de ambele confesiuni,
cu e l u c r a r e a l e g i l o r p r e v e d i u t e de
gariei ministerîul Belcredi, dupa ce .sacrii mai precum si cu mai mulţi preuti si. invetiatori de
linire p e r t r a t a r i l e nu se p o t i n c e p e . G u - a r t . 1 3 2 al c o n s t i t u t i u n e i , si cu r e v i s i u -
multe septemani scumpe cu negotiatiuni unila­ prin alte sate vecine, intre b u b u i t u l pivelor,
ernul din parte-si r e m a s e la p r e t e n s i u - n e a c e l o r ' a d i n validitate. M e m b r i i comi-
terale cu partit'a lui Deák> ajunse érasi la ca­ urările adunarei si cântecele de bucurie ale co­
ea câ mai antaiu are se se d e c i d ă ces- siunei s u n t dd. C. B o s i a n u , G. Costaforu, lea cea vechie, adecă ia emite reseripte catra piilor şcolari.
u n e a afacerilor c o m u n e . G. D a n i l e a n u , C. B o e r e s c u , C. H u r m u - diet'a Ungariei. Se publica oficios: „denumirea De cuventarile de bineventare si respun-
zache, G. M a r t i e s c u , D. C h i r i a c h i d i , C. ministeriului ung. e numai in principiu dara surile dulce, mangaitdrie, multiamitdrie si in-
Un evinement important pentru
in privinti'.a timpului nu e nici de cat fapt vetiatdre din partea dspelui — n'am ce atinge,
lonarcia, pentru p o t e r e a ei m i l i t a r ă , e Brailoiu, Al. Papiu Ilarianu, Aristide
otarit." — Regimul nu e invoit nici de cat a câci acelea se 'ntieleg pretotindenea, ér tem'a
enumirea maresialului arciduce Al- P a s c a l . implini ungurilor poft'a (adecă denumirea mi­ si cuprinsul lor erá cam tot precum cetirăm de
recht de c o m a n d a n t e s u p r e m a l a r m a - nisteriului ung> nainte de conch. dietei), ci de- curend in acesta fdia din caletori'a bărbatului
îi intrege. Cu p a s i u l acest'a se i n c e p la Revista diaristiea. chiiira ca niéi fatia cu tiér'a nici cu cele lalte nostru prin cercul Cocotei. A c u m inse, fiind câ
mata reformele a c a r o r ' a n e c e s i t a t e se natiunalitati nu ar póté primi respunsabilitate suntem la Iladia, caută se me abat puţintel de
(r.) D i n Paris primesce „ K ö l n . Ztg." asuprasi, cand *eg. numai de cat ar implini la bucuria si" se dau resunet unei intemplari
inti atat de tare pre câmpul bătăliei
urmatdrele: poft'a ungurftW si li s'ar preda cu manile le­ triste si deprimatdria, care aruncă, t o t p r e g i u r u l
recute. Diariul ministeriale s p e r a m u l t ,
„Contele Beloredi care la locul mai inalt gate. Regimul p r e t i n d e ca diet'a u n g . mai na­ in doiu adânc, fatia cu care sosirea doritului
l se esprime i n t r e a l t e l e : „In v e n i t o r i u , inte se-si dee programul despre cuprinsul si
se vede a stá in favor mai mare de cat ori si nostru dspe ne mai mângâia.
(taj. Sale vor fi s u p u s e c o m a n d ' a s u p r e - cand, dupa cum se scie a trimis Ungurilor ,un tratarea cu afacerile comune, p r e care adunarea
I n comun'a Iladia, intre locuitorii ei, cei
ia a armatei si m i n i s t e r i u l de resbel. ultimat si i-a provocat se-i deerespunsul lor delegata a tierilor neungare sé l'esamineze. A -
preste tot fdrte deştepţi, intreprindiatori, avuţi
Jea d'antaia v a g r i g i de s p i r e t u l , disci- supra aceluia dupa ce lu vor esaminá serios. I n bié dupa eédsé va ajunge tinire despre obiep-
si ageri in tdta privinti'a, de sir l u n g de ani
restimpul acel'a imperatul se departe cu inten- tul acest'a regimul cu consciintia curata va
lin'a, cultur'a si c o n d u c e r e a s u p r . a ar- — doi bărbaţi straluciá mai vertos, ddue o l a

tiune, plecând la Ischl pe o septemana. Contele pasi la denumirea ministeriului u n g . ; a face a-

iatei, éra m i n i s t e r i u l u i r e m a n afacerile stele lumindse. I o s e f C a t î n a si Jsinfa L a z a r
Eszterházy si l u â concediu pe mai multe septe- cést'a mai nainte, ar fi ncrespunsatoriu.
ersonali, a m i n i s t r a t i u n e a , r e c r u t a r e a e t c . sunt n u m e conoscute si stimate doparte preste
mani ca se nu fie in amestec si, daca se va Numai de ace'a ne potem m e n u n á — marginile tienutului acestui-a — prin caracte­
jomand'a suprema va suplini lacunele poté, se-si mantiena pusetiunea. Acest ministru dice numit'a fdia — cumca Escel. Sale dlui r u l lor cel sublim natiunal, prin demnitatea
6 e s p e r i i n t i ' a n i le d e s c o p e r i in con- care o cel mai „reactiunariu" de cat toti miniş­ ministru de stat i trebui atat'a timp pentru o portărei si caruntetielor lor, p r i n averea lor cea
icerea a r m a t e i . . . " Totodata asecura tri austriaci afia concesiunile ultimatului p r é otarire ce politici de comun cam nainte de opt însemnata si prin o mulţime de fapte b u n e si
j Seaf o r g a n i c a e c o n o m i ' a n u se v a p e r d e mari. <
laĂi -ar fi faeut'o. 4»-i_ i n t r e p i i u d e i i filantropice. D c n a i i n u iuvotiasera
Totuşi el e deplin invoit a remané in Aceste le citarăm p e n t r u ca oo. noştri carte, dar in casele lor afli tot felul do cârti
en v e d e r e .
cabinet ca ministru u n g . fara portofoliu, éra cetitori se véda ce informatiuui are străinătatea romane si se dedasera a abona regulat la cate o
— Regele Prussiei, cu ocasiunea despre cestiunea si respeptive ministeriul u n ­ gazeta, anume de cand esiste „Albina", la acé­
imperatul insusi lu poftesce langa sine. U n g u r i i
etornarei t r u p e l o r din B o e m i a si i n t r a - reman la pretensiunea lor, ca ministeriul lor se guresc; si fiind ca numitele foi se ved a fifdrte st'a. „Las sé le citésca cari sciu ér noi se l e
bí lor in Berlin, d e d e amnestia pentru se constitue n a i n t e de convocarea dietiei. Bel- bine informate, ni pot dá si desluciri secure ascultam si plătim, câci asié se latiesce 'nvetia-
rimele politice si de p r e s a . Acesta des- credi inse vede in acest modru o oontradicere despre obieptele acestea. tur'a", — i audiai dicend! — D e c i dintre aceşti
usetiune marturesce de iscusinti'a g u - diplomei din octovre si se teme de opusetiunea rari bărbaţi cel d'antaiu, Iosif C ă t i n a lunea
celor'alalte tieri. Conducătorii partitelor ungu- trecuta pre la 7 dre de sér'a, înaintea casei sale
érnului prusesc, nu-i costa a b a t e r e de
resci se deobléga a ren uncia la tdte afacerile ce O - r a v i t i a 5 / 1 7 sopt. 1866. fu atacat de ndue lotri, cari armaţi cu pusce,
& principiele sale politice, é r a s i m p a t i e l e
nu se unesc cu esisterea guvernării centrale, imbracati in burce negre, venind pintre vitele
Rusiei si ale u n e i p a r t i m a r i d i n G e r - A m a reporta publicului cetitori u in-
daca li se vor dá tdte cate le cer. ce retornau de la pasiune, se furisira p a n a la
templaminte de bucuria mare si de mare în­
aania si le asecura d e n o u . El precepu, cas'a lui, unde aflaudu-1 siediend p r e o banca
Contele Beloredi nu se indoiesce despre tristare, cu cari cerceta, ceriul aceste parti în
ü moment bine venit, a r u m p e cu t r e - sinceritatea si b u n a vointi'a lor, dara i face a- dilele trecute. cu muierea, l u vatemara de mdrte, apoi ducen-
utul. tenti,câ vor espirá mai multe luni pana cand diet'a D e septemane se respandise vestea, cum­ dul in casa intre torture lu sileau se spună —
unde-i sunt galbenii? — Aflând de acést'a po-
— Negotiatiunile d e p a c e i n t r e I t a - va recundsee ce poftesc conducătorii ei de la el, ca bărbatul doririlor ndstre, ablegatul cercului
si cumca in acest restimp ministeriul l u i se pdte Sasca dl. V. Babesiu, aşteptat de cinci ani in poratiunea, atat e r á de suprinsa si confundata,
ia si Austria a v u r ă nisce p e d e c e i n ce-
resturná de 10 ori. I n Viena se cugeta câ părţile ndstre cu sete mare, se va infatisiá aici, in cat nu sciá de ce se se apuce; ér cand unii
1
tiunea finantiala, a c a r o r ' a n a t u r a n ' o cu- încercară a se apropia de acea casa, cinci tâl­
u n g u r au cugetul ascuns a atrage eurtea la si a n u m e si-va visitá cercul, oarele de repetite
fóscem inca deplin, p r e c a n d a l t a scire Pesta si prin acést'a a reálisa schimbarea harii li stá înainte cu puscele încordate si i
ori, numai pre temeiul meritelor sale si nume­
i n e cu afirmarea ca acelea se si d e l a t u - renumita a puntului central al monarciei. lui seu, 1' onora cu deplin'a sa încredere si in­ amerintiá cu mdrte. Aci se aretâ, ce scrace sunt
ara p r i n i n t e r v e n t i u n e a F r a n c i é i . J o c u l ungurilor in tot caşul nu e fara peri- tre lupte cumplite si crunte — 1' alese de re- comunele ndstre de arme si de dmeni, cari se
le scie m â n u i ; câci pana se se afle si adune cei
, — E v e n i m i n t e l e din o r i e n t f a v o r e s c chiu, câci saşii din Ardeal si celelalte natiu- presentantele seu la diet'a Ungariei. Si intr'-
nalitati de sub coron'a Ungariei nu vor se scie adever mult doritul bărbat retornand vinerea putini cu nescari arme slabe de foc, si pana se-
(opóralor rescolate. I n A t e n a c r e s c e i n -
nemic de o tiéra mare ungurésca. trecuta in cea mai deplina sanetato de la băile si faca ei un plan de atac si se incépa a-1 p u n e
eresarea, p e n t r u s o r t e a C r e t a n i l o r . G u ­ in lucrare, trecu una dra si diumetate, ér lotrii
Opusetiunea Croaţilor si a celora lalte na- Mehadiei, dupa o scurta petrecere si odihna in
vernul turcesc n u i n t a r d i a a c e r e splica- intr'aceea luând cu sine armele si banii ce afiara,
tiunalitati contra ungurilor o retienc numai orasielul nostru, pleca de loc in aceea-si di
- iuni p r i n note. R e g e l e G e o r g i u a r e de regimul insusi si indeosebi ostenelele loiale ale spre cercul seu de alegere, carele începe numai intre puscature si manevre minunate, sciura a
de cat de langa teritoriul Oravitiei si tiene pa­ se retrage la deal si a — scăpai — Pagub'a ce
j ü g e t a conchiamá diet'a i n c a in l u n ' a lui Belcredi. I n t r e altele partit'a radicala din
na 'n D u n e r e si pana 'n marginile Comitatului o facura in avere, n u sue neci la 1000 fl. si in
y
- icést'a. , Ungaria fatia cu cele lalte natiunalitati se aréta
Temesiu si a teritoriului militariu serbo-bana- confusiunea lor, lasara inderetru chiar d'in bar-
mai putien eschisiva de cat partit'a lui Deák.
Scirile din C a n d i a a r é t a cä r e s c o l a - tiele ce le avură in mani — siese bancnote
De acea lu si sfătuiesc p r e contele Belcredi se tic. Cu părere de reu am observat, câ Domni'a
e a ie dimensiuni tot m a i m a r i . A d u n a - de cate 100 fl. Inse pagub'a cea mare, cea ne-
încerce o data pana unde ar ajunge cu partit'a Sa grăbind tare catra casa, catra amat'a-si fa­
e a natiunala decise d e r i m a r e a d o m n i e i actiunarie precum e alui Coloman Tisza, Jokai milia, vediú numai ca 'n trécat acest cerc, de reparabila e — viéti'a maltratatului bărbat,
u r c e s c i si i n c o r p o r a r e a in G r e c i a . cat carele mai frumos abiá pdte se esiste in care in urm'a suferintielor, mane di, adecă marti
etc. Imperatul cu g r e u se va invoi la acest
tiéra, p r e carele densul nu-1 mai vediuse si in deminétia si-dede sufletul cel nobil. Afara de
Resultatele atacurilor de p a n a a- pasiu. Deci ministrul de stat e decis a presentá
carele densul e stimat de mic si mare. Atinse — densul mai fu maltratata muierea reposatului
sum'a s u n t p e n t r u Greci, t r u p e l e e g i p - ultimatul seu dietei deadreptul in cas cand
precum parte m'am informat, parte 1' am inso- si u n domestic, dar acestor'a li succésa a scăpa
Dcakistii l'ar refusá. Daca nici acést'a n'ar avé
e n e fura d e s b i n a t e de cele t u r c e s c i , si si a alarma satul. Reposatul mercuri fu inmor-
resultat, atunci dietele de dinedee de Laita se cit si io — numai locurile de frunte: Cielova
m p r e s u r a t e . I n dóua lupte, la A p i c o r o n o mentat cu cea mai mare pompa si petrecut de
vor conchiamá, si drepturile si concesiunile li­ romana, Iladia, Racasdia, Vraniutiul, Mércina,
é Selino G r e c i i l u a r ă 10 t u n u r i si 4 0 berale, ce ungurii le refusa, se vor imparti ro­ Vraniul, Mircovetîul, de unde trecând la J a m , lacremele tuturor locuitorilor. Fie-i tierin'a
(tindarde. A r m a t ' a turcésca fu r e s p i n s e manilor, şerbilor, rutenîlor si croaţilor. pre drumul de fer pleca pentru Temisidra. usidra si memori'a eterna!

l a n a la fortaréti'a C a n d i a . T r u p e l e egip- Acesta pusetiune — dice cor. mai depar­ N u voiu, n u sum in stare a descrie cu Telharii — p r e semne se par a fi din gra-
ene perdura 3000 b ă r b a ţ i , atacate te — n u e favorabile, dara situatiunea finan-
de de a m e n u n t u l solenitatea cu care fu intempi- niti'a regimentului serbesc banatic seu de preste
lind deodată d e p a t r u l ă t u r e , dupa b a - ciala e si mai grea. Cupdnele de la j a n u a r i u nat si salutat p r é stimatul dspe in tdte locurile, D u n ă r e din Serbia. Cercetarea decurge si a
inca se mai pot plaţi, dara ce se faca mai tar­ cari aflaseră in pripa de sosirea lui, atat'a nu­ dat de urme.
ai'a ce m a n c a r a u r m a c ă d e r e a lor totala,
diu, nu scie nime. N u reman alte medîldce de mai ca de loc in vecinetatea Oravitiei, la mar­ Asié n u m i t u l pré demn bărbat mor/ cu
n cat P a s i a fece c o n v e n t i u n e cu resco-
cat decăderea censului si vinderea dominielor ginea Ciclovei romane afla adunata mulţime de pucine dile, chiar naintea sosirei lui Babesiu
»tii p e n t r u ca el si ai sei se-si r e c a p e t e si a bunurilor dem.mdrta. Cu Italiasefacimpacari popor din ambele Ciclove cu domnii preuti si spre a oaruia primire făcea el pregătirile cele
ibertatea. pana ce refcrintiele cu Prusia reman încurcate. invetiatori in frunte, apoi de aci incolo fu pe­ mai frumdse. D a r in locul reposatului, amicul
tru venite eonsociul lui cel iubit Sima Lazar, de cum a
face 1' intrat Babesiu in acest tienut — nu s'a mai în­
depărtat de langa pretîuit'a-i persona — pana
la plecarea-i cu d r u m u l de fer in J a m .
D u p a Iladia cea mai frumdsa pompa a
desfasiurat comun'a V r a n i u , in carea pré-a-
matul dspe a fost aşteptat pentru prandiu; inse
scurgerile poporului cu preutii si invetiatorii,
bucuri'a si urările de fericire — nici prin oele-
lalte comune n u erá mai pucin entusiastece.
Totuşi daca s'a observat in careva loc ceva di­
ferintia, aceea n'a fost, decât dovéd'a, cumca in­
tre preuti si invetiatori si popor — n u dom-
nesce pretotindene, fora esceptiune, intielegerea
si armoni'a necesaria; asié d. e. n u s'a potut
ascunde deplorabil'a sfasiare si intaritatiune
aeü de mulţi ani in cea mai mare comuna din
acest cerc, in R . . . intre invetiatoriul betran J.,
»i intre popor si preuti. Acesta comuna dupa
pusetiunea si mărimea ei ar fi chiamata a fi cea
mai de frunte, dar prin certe si frecări interne
ajunse un'a dintre cele mai nepotintidse! însu­
şi Magnificenti'a Sa ablegatul cercului, aflari-
du-se la fati'a locului, si esamiiiand impregiu-
rarile s'a convins, cumca pacea si armoni'a nu­
mai p r i n mutarea invetiatoriului din acesta co­
m u n a se pdte restabili, dupa-cc densul, de-si
om destul de calificat, (De aci remasera câteva
sire, ierte-ne d. corespundinte. Red.) a adus lu­
c r u l acolo, incat nime 'n comuna nu-1 mai iu-
besce. L a despărţirea sa de catra noi dl. Babe­
siu ni descoperi părerea sa de reu pentru atari
nentielegeri i n t r e fraţii de u n sânge, de alta
parte ni laudă fdrte m u l t iubirea fratiésoa si
armoni'a d'in I l a d i a si M e r c i n a intre popo­
r u l si preutii si invetiatorii romani de ambele
confesiuni natiunale.
Incheiu acum'a esprimendu-mi dorinti'a
ce e a tuturor'a, mai ales a celor'a ce n u avură
asta data norocire a fi vorbit cu mult amatul
si stimatul nostru ablegat si bărbat natiunale,
se nu pregete a se mai abate p r e la noi si alta
data, cat mai curend, si a petrece intre noi mai
l u n g timp, căci intre cercustantiele ndstre nefa-
v o r i t d r i e ^ l S ' plăcut a vedé manifestările sen-
tiementului natiunal, si intre superari erá man-
gaitdre invetiatur'a.
BUCOVINA
- P Da pe calea de la Stroesci
1/13 Septemvrie 1866. Onorat'a direcţiune
a gimnasiului gr. or. si natiunal roman de'n
Suceava in programul seu de'n est an in des-
partitur'a „Cronic'aGimnasiului" deplânge p e u n
bărbat, ce s'au trecut pre'n mdrte in 2 / 1 4 Maiu
a. c. in satul Stroesci. Acel bărbat este Ioane
cavaleriu de Costin, frate cu domnii Costlneni,
proprietari din Sipeneti si descendenţi pré
demni ai neuitaverilor Costineni: Miron si Ve-
licicul. — P r i n mdrtea cavaleriului Ionica de
Costin a perdut gimnasiul sucevan u n stilp
însemnat al căuşelor sale celor natiunale, éra
FOISIORÂ.
0 privire scurta critica
asupra poesielor dlui Vulcanu esite mai
deunadi de sub tipariu in Pesta.
(Urmare.)
Tot astfeliu aflăm si 'n Bolintineanu,
cumca p r e langa tdte sciîntiele necesarie pen­
tru ori ai cine, carele voesce se ajungă la trép-
t'a de poet, si densul facú studie adânce a su­
pra limbîi si datinele poporului seu. Citesce
poesi'a sa cea maiestra „Mihnea si 6aZ>'a," si
te vei face cunoscut cu lucruri de'n mitologi'a
poporului. V e i face cunoscintia cu Naib'a, si
vei sei cat e de frumos; mai departe vei aflá,
cumca in popor esiste si u n feliu de Nagoade,
de Toaste, de H a t e hiddse, cu titiele in spate, vertesc poeţii noştri romani den Austria; ace­
cu siepte guri in frunte etc. etc., si cumca tdte ste ddue eleminte de poesie le sventurara si le
acestea sunt duhuri necurate.
Asemene procedura aflăm si la Boliac, se fie caus'a fenomenului acestuia? Se fie dre
pe bardul acest'a lu vedem premblandu-se pre'n poeţii romani de denedee do Carpati meniţi de
saldnele cele mai strălucite, pre unde locuesce la fire, ca se repetiésca numai plângerea, si se
desfetarea împreunată cu lussul si desmierdarile cânte numai cand sunt amorisati? Ore nu se
m o d e r n e ; de aci se cobdra si intra pren bor- afla pe campiele poporului roman den Austria,
deile cele mai misere, sî provediut cu esperiin- in istori'a si traditiunile lui, in viéti'a, datinele
tiele adunate de p r e n aceste locuri, comparédia si moravurile lui si alta comdra de material
elemintele acestea atat de contraste si cânta poetic care inse jace ascunsa si neoautata pana ţii cei nemoritori ai popdrelor clasice, si poeţii
despre ele cu amaruntéti'a cea mai precisa.
S e vedem acuma cum sta cu poeţii roma­
ni den Austria. G e n u r i l e de poesie, cari se ivi­ tori'a sa si suvenirile sale legate de un tre­ aflá picior de om pe fati'a pamentului. Acei
studintii sei au perdut pe u n părinte si spri-
ginitoriu indurat. Ionica Costin, fiind cu locuin-
ti'a in Suceava, a fost, drept dicend, represen-
tantele nobilimei bucovinene in afacerile cele
natiunale ale Gimnasiului si a fost si represen-
tantele marenimitatii nobilimei fatia cu invetia-
ceii cei seraci ai Gimnasiului. Pare-ni-se,-că
chiar lu vedem au* i n trăsura, au pe jos, visi-
tand séu pe directorul, séu j>e vre u n u l de'n-
tre catecheti, séu de'ntre ceia lalti profesori,
insciintiandu-se despre progresul tinerilor noş­
tri in decomun, éra în spetial despre al acelora
cari p e n t r u seraciea lor aveau fericirea de ,a fi
ocrotiţi sub scutul marenimitatii sale. P e unii
de'ntre invetiacei i «ustinea adeca cu strae, p e
alţii cu p l a t i r e a c a r t i r u l u i s i a v i p t u l u i , pre mulţi,
cumperandu-le cărţile cele necesare; éra esor-
diul cuventarilor sale celor ocasiunale catra
toti studintii gimnasiali erau cuvintele cele pa-
rintesci: „Invetiati dragii mei baeti, ca se fiti
fericiţi." E l insu-si fiind om cult, i place se
véda si p e alţii indiestrati cu cultura. I n pri-
vinti'a acést'a é t a / si alta dovéda estrasa de'n
programul gimnasial den est an. I n tdmn'a
anului 1864, carea tdmna a fost pe la noi fdrte
ploidsa si fortundsa, arangiandu-se de catra mai
mulţi binevoitori, parte profesori gimnasiali,
parte amploiaţi, o serata musicala declamatori-
ca in folosul studintilor sermani si al intemeia-
tiunei unei biblioteci 'pentru aceştia, Ionica
cavaleriu de Costin, acuma om in virsta, nume-
rand peste 60 de ani si pe langa acést'a inca
si patimasiu de u n pecior, nu numai că cu
multa căldura a ascris ideei aceleia p r é nobile,
dara inca si in persona a caletorit pe la loca-
siurile connobililor sei, adunând contributiuni
însemnate si aţintind o suma banala neaştep­
tata la serat'a aceea. — E l , 'fépausatul s'a si
bucurat tot deunade recunosointia publica pen­
tru atari ostenintie. Studintii gimnasiali abié
aşteptau se sosésca diu'a onomastica a Dsale,
séu anul neu, mergend ei atuncia grămada,
spre a-si esprime înaintea D-Säle simtiemintele
cele de multiamire si de recunosointia. I n ­
tre altele amintim aci de frumds'a poesie a fos­
tului studinte. gimnasiale de'n a 6. clasa de'n
anul 1 8 6 3 Ioane Bumbac, in carea acest'a cu
ocasiunea anului nou de pe muntele Eliconului
dechiara pe cavaleriul Ioane de Costin de me-
cenate al culturei natiunale. Afara de acé­
st'a in neci un program al gimnasiului a aa-
in cevén, cate au esit pana acuma, nu lip-
sesce numele „Ioane Costin," esprimandu-
i-se Dsale cea mai vie si mai intima re­
cunosointia pentru trud'a si oferatiunea, ce o
haradi institului celui abié infîintiat. É r a oste-
ninti'a cea den urma a Dsale fu inca si cu
aceea reounoscuta, că se prochiamă de catra co­
mitetul seratei de Senior. Perderea numitului
bărbat este asiadara mare pentru gimnasiu.
Dara tot atat de mare este ea si pentru beseric'a
si pentru cetatiénii Sucevei. Beseric'a sântului
Niculae den Suceava are detorintia sânta, de
seră si se mai ivesc inca si astadi pe la noi,
sunt mai cu séma poesidre de amor, si plân­
geri dc apesare cu referintia la elemintele stră­
ine, de catra cari romanii de'n Austria fusera
si sunt inca si astadi suprematisati. I n plângeri
ode, sunete si resunete de feliul acest'a s'a des­
tins numai u n u l A n d r e i u Muresianu, urmă­
torii sei inse lu mai imitédia cu o naivitate e-
semplara, astfeliu, in cat mutatis mutandis
repetira si repetiesc pe di ce merge acelea-si
suspine, acelea-si vaete, intr' acela-si metru. Ce
se tiene de cântecelele de amor, apoi n u respi­
ra nescar avent deosebit, căci sunt nisce pro-
dupte fdrte primitive; lăsăm că de alta parte
elementul acest'a de poesie este atat de înnăs­
cut in firea omului, in cat fie-cine, care se bu­
cura do fericirea séu nefericirea a fi o data
amorisat, devine in data in perplesitatea de a
se face poet in ramul acest'a, avend măcar in-
cat-va ideia despre mesur'a versurilor.
Pe aceste ddue terene se'nvertira si se'n-
sventura, inse cu sucese fdrte modeste, si dre ce
Altfeliu, altfeliu si nu asiá au lucrat poe­
acuma? renumiţi ai popdrelor moderne, cari fura si vor
Ba, are si poporul roman den Austria is­ fi cetiţi si studiaţi pana atunoea, pana se va mai
a 1' inregistrá pe D. Ioane Costin intre p r é fe­
riciţii ctitori, pentru că daca el nu o ar fi fost
acoperit, pe spesele sale, astadi erá o ruina.
E r a bieţii seraci den Suceava inca lu deplâng,
lipsindu-le mila, pentru că Ionica Costin neoi
cand n u esiá i n d r u m fara de pungutia cu cru-
ceri si odinidra noi insi-ne fiiind marturi si in-
titnpinandu-1 naintea porţii doi seraci, tocma
cand esiam d< n ograda, eschiamă betranul in
mod binevoitoriu, dara si umoristic: „éta! mi-
am uitat coiful mântuirii săracilor," intOrcendu-
so indata dupa pungutia-si. — Ni luăm cu
multa plăcere inca si libertatea, de a aminti de
o fapta marimimdsa a proprietarilor den Stra-
esti si Stupea, a domnilor fraţi Popoviciu si
nepoţi de la sor'a lui Ionica Costin. P r é nobi­
lii aceşti domni in tdte iernele depuneau in
ograd'a unchiului lor cate 2 4 — 3 0 de stangeni
de lemne de ars, carii supt privighierea numi­
tului se impartiau intre cei seraci den Suceava.
Quod natura dedit, nemo negare potest. D e la
părinţi se mostenesce dorul indurării spro cei
săraci si asupriţi de nevoe materiala. Inca si
acum'a cu Ddieu se 1' erte si se 1' odihnésca
intru imparatl'a S a " resuna d e p o b u d i e l e dme-
nilor seraci den Suceava numele p r é fericitu­
lui proprietariu den Stroesti, Manolachi Popo­
viciu, éra in Stroesti si in Stupea cu cea mai
mare multiamire aud caletorii de tierani ros­
tind: „Ddieu se-i traésca pe boierii noştri,
pentru că-su milostivi catra noi." E t a ! carea
este caus'a acestei felicitări. Domnii fraţi P o ­
poviciu in timpul nevoei cei grele, carea in
anul acest'a a asuprit atat de amar tiér'a nó­
stra, au ţinut in curţile sale mese deschise pen­
tru cei de tot lipsiţi. O fapta, carea este de un
sânge cu faptele părintelui lor Manolachi si cu
cele ale unchiului lor Ioane cavaleriu de Costin,
carele pung'a sa o numiá „coiful mântuirii se-
racilor." — Densul bolnavindu-se i n Suceava
si neavend acolo, cine se se ingrigésca de el,
fiind tdta viéti'a sa ne'nsurat si prin urmare si
fara de copii, se duse bolnav la nepoţii sei la
Stroesti, pe carii i iubiá den tot sufletul, unde
dupa o bdla îndelungata repausă in diu'a sus
numita si inmormentandu-se acolo langa be­
seric'a cea pré framdsa, carea in anul 1862 cu
marc cheltuie'la a Domnilor proprietari se in-
fiintiă si se santl.
Fie-i Repausatului tierin'a usidra! éra pe
cei ce i-a spriginit el in viétia-si, si mai vertos
pe studintii gimnasiali den Suceava i prochie-
măm, ca nu numai se lu pastredie intru amin­
tire si se urmedie svaturilor lui celor binevoi-
tdre, ci ducendu-i dre-cand calea pc la Stroesti,
se-i sărute tierin'a mormentului, căci el este in
rond cu Giorgiu Lazar si cu alti Romani, cari
au meritat renume etera pentru ostenintiele
sale intru prosperarea causei cei patriotice.
S a n - N i c o l a u l - m a r e 5 sept. v. 1866. pana la alta ocasiune.
Stimate domnule redactor! I n numerul
37 al „ A l b i n e i " la finea corespundintiei fiind adunat in numer mare, formă ddua
cut destul de variu, are si densul datine, mora­
vuri si traditiuni destul de numerdse p e n t r u
;
ca se se pdta stdree den ele literatur'a cea mai
frumdsa de catra cei ce vor se se numesca poeţii
sei. D a r a spre a poté dcsgropá capitalul ace­
st'a de'n senul poporului, se recer, mai repe­
tiesc o data, studie si inca studie seridse, cu cari pa­
na acuma numai fdrte, putien se inarmara poe­
ţii romani de denedee de Carpati; acést'a este un'a
den căuşele cele mai principale, den care nu
potura si nu pot tiené densii pas egal cu fraţii
lor den Moldoromania. A ddu'a causa, pentru
care n u potura ajunge ei la ceva perfeptiune
neci chiar fatia cu putinele genuri de poesie,
in cari se 'ncercara si se 'ncérca, este, că poeţii
noştri, mai cu séma ceşti mai noi, de la Moise
Bota si pana la cel mai mare, pătimesc de u n
morb, care sémena se fie ne vindecabil. Morbul
acest'a adeca custă intr' aceea că poetisésa pré
rapede, numai pentru ca se-si trimită opurile
sale la tipariu, nefiind inca uscate bine de ne-
gréla dara pentru aceea si căpătăm in cele mai
multe caşuri numai versuri spre citire, inse nu
poesia intru intielesul cel adeverat al cuven-
tului, séu, cu alto cuvinte, stihurile de feliul
acest'a contien multe idei, cari inse nu sunt
destul de bine esprese prin cuvinte, éra de alta
parte contien multo cuvinte, cari nu esprim
neci o idea fiind că dc multe ori sunt înşirate,
numai ca se ésa bine cadinti'a stihului.
amintisem, că: Poporul din San-Nicol.-n
resolut; ásiá este! nici vorb'a, a mai fi set
Păcăliturile prin frase gdle, prin coruptîuni
spiretudse s. a. ce i s'a intimplat den main
te parti, mai cu scm'a de la an. 1861 cand i
didă pre un pseudo-roman de invetietoriu
manesc s. a., fusera o scdla b u n a , - u n d e in
timp scurt invetiă din esperintia amara
discordi'a romanului, aduce foldse in a b u d
tie străinilor. Deci se resolvă a r,u mai foi
partide carand apa pe buruie'n'a otravici
ci inima la inima u m e r la umer, dand m
fratiésea pe cum Istrul cu Carpatii se ajutoi
împrumutat, ca si Ddieu se i ajute!
Astfeliu dupa perfid'a trecere a mer
natului de in vetiatoriu la şerbi, romanii
debuintiara midildcele necesarie, ca: postul
vetiatoresc rom. se nu mai fie ocupat de a
renegat desi avură cu destule pedece a sein
— precum la timpul seu s'a amintit. Deci
voesc a osteni p r e on. cetitori cu de acele
trista suvenire, ci cu bucurie vin a comui
contielegerea si armoni'a ce domnesce intre
manii de aici, precum in privintia de a sa
ficá denariulu p r e altariul natiunei, asiá si
tru spriginirea dreptăţii si a adeverului.
D e dra-ce cu finea lui august nou j
mind de la o mana p r é stimata den Temisi
o hârtie provocatdre la contribui! spre inf
tiarea unui „ A l u m n e u m " acolo, desi pope
nostru se afla lapamant apesat de ne'gr'a
racle, den nerodirea câmpului acum de o c
va ani provenita, totuşi in urmarea unor
vinte mangaidse dar pline de adever ce ca p
suflet, din datorintie le am adus nainte
scurt, — se pătrunseră de imporativ'a nec
täte, cu putiena esceptiune, cei ce in edifii
scdlei spre acest scop erau adunaţi — con
buind dupa poterile sale se adună o sura
tia aprdpe la 30 fl. v. a. carea din preuna
numele binevoitorilor contribuitori spere
cat mai urginte de la locurile competini
se da publicităţii in pr. fdie „ A l b i n a . "
î m p r e u n a r e a in cugete si simţiri la
se documentédia nu numai p r i n voea d'a ss
ficá — ci mai cu séma prin alegerea inve
toriului ce se tienü aci in 1 septemvre, d,
de Simeone Stelpnicul, incepandu-se tot oi
si indictul anului bisericesc in aceeaşi di. Acest
intemplă estmod: I n urmarea recurselor
stre la von. Consiatoriu d e n Tomfsi&i-V, ai i?
form ordinatiunii Ilust. Sale dlui epp. A.
Naco, m. o. d. protopop al Aradului G. iN
liciu la 29 august provocă in beserica pre
por ca p r e diu'a de 1 sept. v. se se adune
edficiul scdlei spre scopul susnumit. — I n d
acest'a poporul se adună iu numer însenina
locul defipt, dara dupa câtva aşteptare veri
notariu cu o artie nemtiésca de la dl proto 1
carea ni dede scire că candidarea se va am
Poporul nu se invoî cu acesta scire
genii devotaţi spre cultur'a frumosului si
blimului, n u scriseră opurile lor numai pen
ca se le véda timparite cu cat mai de graba
atat'a mai b i n e ; densii nu-si scriseră creatiui
spiretului lor, numai pentru ca se le véda tra
de adi pana mane, numai pentru ca se adai
la literatur'a natiunei lor o carte mai mult,
aceea buna séu rea; ci densii sémena se fie:
conduşi do un scop cu mult mai nobil, si ai
me de scopul acel'a, ca scriptele lor se fie ;
r u r e folositdrc p e n t r u omenime.
Stramosiul nostru Virgil strigă cu lin
de mdrte, ca se i se arda r e n u m i t a sa poe
epica „Eneida", fiind că nu i se parca des
de perfepta, desi a fost lucrat la dens'a o p:
frumdsa a vietiei sale, si dre avem noi o e
peia, carea s'ar poté asememá măcar pc depi
cu Eneid'a lui V i r g i l ? Stramosiul nostru ]
ratiu a lucrat de multe ori lune întregi la c
va versuri, dara dupa ce lc-a asiediat o daţi
pergament, apoi remasera, si vor remané et
nestrămutate si amirate atat pentru adevf
ce-I contien, cat si pentru frumséti'a color
poetice, cu care sunt îmbrăcate.
Laureaţii tragedisti ai Eladci ved
Eschil, Sofocle, Euripide etc. prelucrară i
pe unele si acele-si dentre tragedicle lor a<l
de cate trei ori si mai mult, dc cumva 1
'ntemplá se fie invinsi u n u l do catra altul c
emulară pentru prcmiele de învingere, cari
'mpartiau de catra censorii orchestrei den k
na. D a r a pentru aceea daca cetesci nescare;
gedîa de ale lor, afli numai de cat, cumca
care cuvent contiene o idea, fie-care sentii
putatíuni pre carî un'a dupa alt'a le trimisa la inti'a sa; in d r e p t u l positiv, in partea sa in oontra sciintiei dreptului, acesta cestiune înaintea unei curţi apelative? Nu. — 1 _
dl proţonop a v medilocira câ Ja 11" dre sosira sanctiunatória. Acesta r a m u r a a dreptului a progreséza, apropiand dispositiunile ei de drep­ câ legea cere p e n t r u delictele de presa juTflB
cu totii si se incepü cetirea recurselor. Se can­ atras atenţiunea cea mai seridsa atat a publi­ tul naturei, îndulcind moravurile prin legi, si curţile apelative se pronuncia in materie coi
dida numai unul dl Simeone Gombosiu, care ciştilor, cat si a criminalistilor. Cu tdte acestea, prin institutiuni mari, cari, dupa cum a dis rectiunali in virtutea codicelui penale, fara în-
ou unanimitate fu si ales de invetiatoriul no­ resultatele satisfacatdre n u le găsim de cat tot Montesquieu, contribuesc mult, la consolidarea stitutiunea juraţilor. Intielegeti, domnilor, câ
stru. Acesta alegere se luâ la protocol in pre- in tierile u n d e principiele fecunde ale Liber­ naţiunilor! O constitutiune liberale cere im­ in acesta privinţa, o modificatiune a dispositiu-
senti'a dlui jude supr. cerc. Ioane Buotiu, a dlui tăţii a prins radecini! perios schimbarea sistemei pa care este asie- nilor legii este imperidsa, fara care constitutiu­
jur. cottens I. Rónay de Zombor si a celora T r e b u e se marturim, domnilor, câ con- diata instrucţiunea proceselor corectiunali si nea ndstra remane muta, fara viétia.
lalti danduse II. Sale spre întărire. stitutiunea ndstra este un'a din cele mai libe­ criminali. I n adever, domnilor, instrucţiunea
V.
Totodata se alésa de epitrop Ignatie Rai- rali. Mari drepturi ni s'a acordat printr'ens'a. proceselor de asemene n a t u r a tot mai conserva
cu érasi cu unanimitate, pana ce fraţii şerbi Inse acele drepturi vor remané fara viétia daca ceva din sistem'a incisitoriale. P e n t r u ce preve­ Constitutiunea ndstra, ca Cart'a E n g l i -
aleseră-pre ai lor fara de comisiune. — Alege­ legile posteridrie i n u vor v e n i a se p u n e in nitul se nu pdta a se defende înaintea judelui terei (Magna Charta) decide „câ nimene n u
rile decurseră in cea mai mare ordine si pace, acord cu principiele liberali ale acestei consti­ de instrucţiune, séu înaintea camerei de punere pdte fi sustras in contra vointiei sale de la j u ­
fusera pline de intusiasm. t u t u m si daca ea nu va remané adânc sepata supt acusatiune? P e n t r u ce misterul acolo u n d e decătorii ce-i dh legea." P r i n urmare, comi-
Ce vor dice la aceste fapte positive, in conciinti'a ndstra de dmeni ce dorim se ne se cere lumin'a? Si observaţi, domnilor, cata siunile esceptiunali n u pot, supt nici u n pro­
demne de laud si de imitat cei ce s'a indatenat crescem in regimele constitutiunale! contradicere in acesta procedere, cu spiritul test, se mai esiste in tiér'a ndstra, arogandu-si
a dice: câ romanii n u sciu amblá p r e picid- întregului codice penale, ale cărui dispositiuni atributiunile juridictiunilor prevediute de lege.
I n adever, domnilor, in virtutea consti­
rele lor? tind a protege pe acela care, este chiamat a D u p a 4 8 , in Francia, cundscem toti cat de reu
tuţii! nii ndstre inchisdrea preventiva nu-si pdte
In urm'a acestor d u p l e alegeri unani­ avé locul de cat in cas de vina lupta desarmat in contra colosului poterii so­ efect au produs aceste comisîuni, insareînate cu
veghiata
me! cumca se dcpatara cu bucurie e de prisos ) (alin 3 art. 13). Cum veti reconcilia acest
2 ciale. E t a cum se esprime D. Bonneville de cercetarea proceselor politice. I n tiér'a ndstra,
a mai spune — ondre dara bunilor părinţi de principiu cu sistem'a ndstra represiva, care, Marsangy (V. Amélioration de la loi crimi­ mai in aceeaşi epoca si p e n t r u acelesi delicte, au
familie. Ondre bravilor romani! cari prin dupa opiniunea mea, une-ori lasa loc arbitra- nelle). produs acelesi efecte. Sentintiele lor au fost
contielegero permaninte; prin intieleptiumc si riului, si alte-ori este fdrte rigurdsa? — anulate mai tardiu si persdnele condamnate de
Ar- „Cu sistem'a ndstra de incisitiune, cine
caracter divedira contrarilor, câ nu voesc a si bitraiu fiind câ judele de instrucţiune are fa­ densele, pentru delicte politice, reabilitate in
ar poté scapá de urele private, séu de resbuna-
vinde fericirea fiilor lor pentru un blid de linte. cultatea, ori care ar fi crudimea crimii, rumd- drepturile lor civili si politice. Tribunalele ecle-
rile politice? Ce judecatoriu n'ar fi espus ero­
siastice sunt desfiintiate, din momentul cand
Speram câ pruncii noştri, sunt incredin- rea publica, dovcdile asupritdre, a dá ordinan- rii, cu d r e p t u l nu mai de interpelatiuni ce fa­
s'au recunoscut câ actele civili sunt de atribu­
tiati in mani curate, sub aripile unui adeverat tia de achitare pentru prevenit. Pré aspra cem prevenitului? Themide este drba; ea n u
tiunile autorităţii civile (art. 2 2 ) . N ' a u mai
invetiatoriu roman. Sper câ si A r g u s cel fiind câ pe simple banuiele, in materie de vede, ea simte." I n fine eminintele juriscon­
remas ca juridictiune esceptiunale de cat oomi-
cu ochi ageri, si cu gur'a de a u r se va bucura, crime, este defins judceatorelui de a-si retrage sult resumandu-se dice: „tdta instrucţiunea nd­
siunile militarie in contra cărora este admis
audiend, si vediend câ: I e r e m i a d a sa au fost mandatul de depunere si de a acordă bene­ stra consista in vorbe, in glasuri, si alt ni­
recursul in casaţiune i n caşurile specificate
impresiunabile, si s'a aflat „resunet." — ficiul libertăţii provisorie. — Viţiul de­ mica: sunt verba et voces proeteraeque
de lege.
In fine contielegerea de a contribui, si vine mai flagrante, mai evidinte pentru 1
nihil. ' I n Englitera, in America si in tierile
de a părtini lumin'a si adeverul ni da garanţie acele simple contraventiuni p e n t r u care legiui- libere, instrucţiunea se face in public, luandu- D a r a acesta mesura este dre suficiinte?
si pentru un resultat imbucuratoriu la re- torele nu prescrie de cat amend'a séu inebisdre se naţiunea drept marture. Lumin'a risipesce Legea mai are o lacuna de îndeplinit, o garan­
presentarea comisiunii miste care, precum sun­ de catc-va dile, si adese-ori prevenitul siede in astfel ori ce erdre, inabusiesce ori ce pasiune. ţia mai mult de dat prevenitului. Acesta g a r a n ­
tem informaţi, in 13 optobro c. n. se va tiené, inchisdre preventiva cate o jumetate de an Numai atunci-nimine nu va poté acusá lumin'a ţia consiste in securitatea ce trebuie a se dá
si care se aştepta cu mare nerebdare. pana la comparatiunea sa. Inchisdria preven­ sdrelui de mintiundsa. Scusati-me, domnilor, ve magistratului; rădicând influinti'a ce pdte eser­
Despre acel resultat pentru noi de mare tiva este, astadi, atacata in tdta Europa. Chiar rog, daca incep a fi obositoriu. Sciinti'a a r e citá poterea esecutiva. Inamovibilitatea este
importantie, la tempul seu voiu impartesi on. in Francia, in noul proiect care a fost, in anul spinii sei precum adeverul este aspru si selba­ mesur'a ce s'a admis de tdte naţiunile cate au
public, si pana atunci Domnedieul poterilor trecut, presentat corpului legislativ, o majori­ tic. Me grăbesc cat pot si ved p r é bine cat sum dorit a radicá magistratur'a la trépt'a ce merita
se coroneze nisuintiele drepte ale romanilor! si tate însemnata, a cerut desfiintiarea ei chiar in de necomplet. Asiu ayé_ necesitato de cate-va a ajunge intr'o naţiune. Interesul este si practic.
se ajute dereptatii. D i x i e t s a l v a v i a n i m a m materia criminale, cerendu-se prevenitului cau­ septemane; ce die? de caté-va lune ca se discut S u n t abie oati-va ani de cand u n proces se in­
mea in. Georgiu B u n e i preot rom. gr. or.*) ţiuni suficiinti. Spania, domnilor, sunt cati va acest subiect importante? D â r a ce pot percurge tenta j u r n a l u l u i „Romanul." Poterea esecutiva
ani de cand s'a adresat la o comisiune compusa, intr'o dra si j u m e t a t e ? Nici jumetate calea mea ţinea cu ori ce pretiu a se dá sentintia de con-
de profesorii facultăţii din Paris, ca se prepare si degiá sum obosit. Ca so mérga cine-va de­ demnare contra redactorelui p r i m a r ; si ca se
România, un proiect a supra codicelui penale. Juriscon­ parte, trebuie se m é r g a incet si liniscit. Voiu pdta atinge acest soop se aduce, prin telegrama,
sulţii filosofi nu numai câ suprimeau pedepsele termina cu o singura pilda ca se aret si mai u n judecător de la curtea de Craiova, sperând
Libertatea Individuale infamanţi, nu numai câ a şters detontiuneapro- evidinte discordanti'a ce esiste, astadi, intre a se dobândi u n vot mai m u l t contra-i. Cu tdta
Discurs ţinut in sedinti'a de la 24 aug, visoria tacsand'o de imorale si impoveratdre: dogmele constitutiunii ndstre si sistem'a repre­ acesta strămutare, pentru ondrea magistraturei
dara ce este mai mult, autorii proiectului au siva. Constitutiunea ndstre a creat j u r i u l in ndstre, judecătorii pronunciara acitarea.
a Asociatiunii amicilor Constitutiunii.
supstituit, in materia corectiunalo, in locul pe­ materia de presa, nu numai cand o scriere E i intielegeau câ a lovi diarul JRoma-
i (Continuare.) depsei, séu amendei, promissiunea din partea pdte fi tacsata de crime; dara ca se protege cat nulu, isbiau intr'o institutiune natiunale. L a
IV. prevenitului d e a se bine conduce pe viitoriu se pdte mai mult productiunea intelectuale, cum cate persecutiuni n'au fost supuşi acei judecă­
( J o u n a l u l Dreptul din 1856 I a n . 25.) Nu este am dice proprietatea cea mai sânta, proprieta­ tori! Asiá dara, domnilor, independinti'a ma­
Libertatea individuale a cetatiénului con­
dre, aci, Evangoli'a aplicata in frumdsele sale tea literaria. Constitutiunea ndstra die, a cerut gistraturei este de dorit ca garanţia a libertăţi­
siste in scutul ce-i oferesec legea, care i da fa­
parabole? Vedeţi, domnilor, câ ori cat s'ardice ca j u r i u l se fie însărcinat cu cercetarea chiar lor ndstre, ca consecintia neapărata a princi­
cultatea, intr'un guvernament constitutiunale,
a delictelor de presa (alin. 1 art. 2 4 ) . P r e ­ piului mentianat in precitatul articlu al pactu­
d'a esercitá acţiunea sa, neimpedecata de nici
supun câ u n autore, u n redactare séu u n g i ­ lui nostru fundamentale, pe al cărui frontispi­
o influintia esteridro, pana la limit'a u n d e în­ ') M b e r t a t e a i n d i v i d u a l e este o idea completa.
Ea conţine trei conditiuni esenţiali: libertatea cor­ rante este provenit c'a comis u n delict in mate- ciu libertatea individuale este scrisa in mari
cepe dreptul altuia ') Acesta linia de demar-
porale, liberul joc "al activităţii nóstre intelectuale, ri'a de presa. Instrucţiunea sevarsîta, înaintea caractere! Mi veti permite, ve r o g , domnilor, a
catiune, in morale, cetatianul o afla in consci-
si in fine liber'a intrebuintiare a proprietăţii si ca­ cărei instantie procesul va fi trimis? înaintea nu p u n e u n p u n t subiectului meu, a n u ne
pitalului nostru care sunt fructul activităţii nóstre curţii de juraţi. — N u . — Acesta instantia
*) Primirăm la acest obiept inca o corespundintia, care
(Ed. Laboulaye, Partita liberate pag. 13).
separa mai 'nainte de a ve defini in cate-va cu­
prin publicarea acesteia nu mai arc inteoes. Red. s
nu statuiesce cu juraţi de cat a supra crimelor. vinte inviolabilitatea domiciliului, cel pu-
) Prinderea a supra faptei, flagrante crime.

contiene un adever nedesputabil, fie care vers
custâ den poesia.
Poterea cea mai mare de viétia inse, ce o
insuflara opurilor lor poeţii cei renumiţi si toti
bărbaţii cei mari de literatura ai stravechimii,
custa mai cu séma intr'aoeca, câ-si indiestrau'
pocsiele si scriptele lor de ori si ce soiu cu
sentintie basate pe adever, p e n t r u ca se ser-
vésca omenimii spre invetiatura, si le depin-
geau cu colorile cele mai vie si mai atragatdre,
pentru ca se producă plăcere si multiamire in
cei oe le vor ceti. De-acî urméza, câ scntintiele
lor cele poterice servesc si astadi, si vor servi
purure ca nesec legi nestramutavere pentru
documentarea adeverului, ca nesce massime, pe
carile se radima fie-care orator modern, cand
voesce se atragă ascultarea auditorilor sei a su­
pra obieptului, despre carele are se vorbésca.
Inse pentru aceste tdte, au intrebuintiat tim­
pul, au făcut studie adânci, si au lucrat cu di-
ligintiá neobosita, pentru oâ au avut răbdare
de fer.
Astfeliu au fost fiii anticitatii cărunte,
dara pentru aceea daca au morit densii cu tru­
pul, n'au morit totodată si cu spirctul, ci traesc
inca si astadi, si vor trai purure in opurile lor,
ce le-au trădat posterităţii.
Dee ceriul, ca se se pătrundă si poeţii
noştri j u n i de adeverul acest'a, si apoi cei ce
sunt dotaţi de l a fire cu darul poesiei si-vor
ajunge cu buna séma scopul cel dorit. Drept
aceea li doresc studie profunde, rebdare si
lucrare neobosita!
Acum voiu se vin la poesiile dlui Vul­
can, incercandu-me a vorbi despre ele in pu-
tine sire. S p r e scopul acest'a le voiu p r i v i den
urmatdrele p u n t e de vedere:
1. D e s p r e esinti'a poesiei si in cat este
representata acést'a in ele.
2. Despre hiaturi (căscaturi), in cat sunt
iertate aceste in poesi'a romana, si cum le-a
tratat d. autor.
3. Despre străinisme, in cari caşuri sunt
concese acestea in poesi'a romana, si in ce me-
sura se afla ele in poesicle acestea.
4. Despre mesura, cum adecă este obser­
vata acest'a den partea dlui aut.
5. Afla-se in pocsile aceste durisme, in
cari briléza un poet roman den Austria, si cari
sunt nesce pecate ne iertaverc fatia c'o limba
atat de mole cum este cea r o m a n a ?
1. Esinti'a poesiei este concrescutul, in-
trupatul, seu alt termin, concretul, p r e cand
abstrasul este menit p e n t r u prosa. Poesi'a nu
pdte intrebuintiá abstrasul, fara ca sc-i dee mai
antaiu t r u p , fara ca se-1 personifice. D c alta
parte poesi'a uu pdte face intrebuintiare den
obieptcle morte, fura ca se li insufle mai antaiu
viétia. D e aci urma, câ 'n poesiile cele adeve-
rate obieptele ne'nsufletite capeta u n rol lucra­
tiv, espeta u n simtiu de viétia, in cat, daca cer
impregiurarile, apoi so impartasiesc de multe
ori la fericirile si nefericirile fiintielor in sufle-
tite, si provediute cu raţiune. D e aci urméza,
ca riul cel selbatic, ce fuge in clocot larmui-
toriu, se imblandiesce, si-si opresce cursul,
cand aude cântecul doios al unui pastoriu
înamorat:
D e multe versuri spuse cu jale o forma estetica esteridra, adecă metrul séu
Uimite tote stara 'mprejur; mesur'a cuvenita, si o forma estetica interna,
Riul si-oprise ap'a den cale,
adecă: cuvinte alese, cuvinte elegante, cu­
Ventiil tăcuse den lin susur.
vinte poternice; fiind câ cuvintele frumdse
V. C a r l o a v a .
sunt ornamentul, éra cnvintele poternice sunt
Grecii cei vechi, acel popor de eroi si de sufletul poesiei.
poeţi, nu-si potura închipui neci o ideia, fara Mai incolo se cere, ca in creatiunilé poe­
ca sc aiba acoea totodată si t r u p , pentru aceea tice, lucrarea se jdee rolul cel mai mare, éra
poesi'a lor ni personifica tdte poterile nevidî- poetul se iee o pusetiune mai mult pasiva fa­
bile, tdte inriurintiele elemintelor; Dieii lor se tia cu ele, si se se ferésca cat se pdte de nara­
cobora in sbor den Olimp, se mesteca pentre ţiuni si depingeri lungi den partea sa. Momen­
Troieni si Argîi, si iau parte la luptele lor; tul acest'a se vede observat de catra toti poe­
furturile ingroditdre bantuesc valurile morilor ţii cei mari, dara mai cu séma de catra princi­
numai la mandatul lui Eol, Garele este căpita­ pele poesiei epice, de catra Omer. I n Iliada
nul l o r ; E t n a si Vesuviul vérsa focul lor cel si'n odisea so vede destul do chiar, ce camp
infernal numai la porunc'a lui Efest etc. etc. intins deschide poetul p e n t r u lucrativitatea per-
Concrescutul deci dara este sufletul poesiei, ab­ sdnelor si a idealurilor sale personificate, si
strasul inse al prosei, al filosofiei. Si daca n'are cat de iute trece el peste locurile acelea, din
u n u l ca acel'a, ce doresce den tot sufletul, se cari ni se infatiéza numai niste enaratiuni din
tréca de poet, daca n'are, die, cunoscinti'a si partea sa propria.
consciinti'a cbiara despre diferînti'a si menitiu-
I n fine pretinde poesi'a de la fie care
nea acestor ddue concepte, atuncea in dar se
poet, b u n séu reu, mare séu mic, ca se dove-
'neerca a servi muselor, câcî cu b u n a séma nu
désca in cat se tiene de persdn'a sa propria col
va ajunge r a n g u l de preut lui Apolone, ci va
puţin modesti'a cea mai esemplara, câci innal-
remane pentru totdeuna numai un palamarîu
tiarea de sine p r e n propriele sale versurele, ce
simplu la templul dieului aceluia; atuncea se
de multe ori sunt mai rele d e cat pros'a, este
va apuca de bict'a prosa, care nu-i este vino­
pecatul cel mai uritios, si mai nésuferibil, ce-1
vata cu nemica, si o va pune in catusiele ver­
pdte comite u n autor in contra numelui seu
surilor, precum vedem câ se 'ntempla p r e la
propriu.
noi fdrte ades.
Deci se vedem acum'a ori de posied poe­
Poesi'a pretinte mai departe, ca ideea se siile dlui Vulcanu insusitatile recerute?
n u fie numai î n t r u p a t ă , ei totodată se aiba si
suflet, era corpul se capete den partea poetului (Va urmá.)
compus den colorile florilor celor mai vii si
mai frumdse, séu cu alte cuvinte, poesi'a cere
tru venit . .
face P e Q
' r u
coesiunea ce a r e cu libertatea indi­
= Maj. S a i m p e r a t u l i n 2 0 . 1. c. a ple­ „Politik" pusa man'a p r e o cărticica de la u n Cursurile din 21 s e p t e m b r e n . sér'a.
cat érasi la Ischl. Se mai vorbesce câ si Maj. principe prusesc care n u contienú nici mai m u l t (dupa aretare oficiale.)
viduale. V e promit, d o m n i l o r , câ n u ve voiu l u á
Sa imperatés'a den Messico. si arciduccs'a de nici mai p u t i e n d e cat p l a n u l ducelui Benedek
t e m p mult, de si cestiunea oferesce u n interes bani raarf.
Bavaria, mam'a Maj. Sale imperatései Elisa- din b a t a l i ' a d i n u r m a contra prusilor. „ O r d r e de
de cea m a m a r e insemnetate.
beta v o r cerceta băile aceste. bataille" e r á in ea descris d i n fir i n p e r den par­ Imprtuautele de «tat:
(Va urmá.)
Cele c u 5°/o in val. austr. 55 55 •25
= Planul lui Benedek. FoTa den P r a g a tea cutarui spion! „ „ contributiunali 8 9 ' 5 0 99 75
o n nóue i n argint 8 3 50 84 —
VARIETĂŢI. Cele i n argint d. 1865 (in 5 0 0 franci)-
n
75 75 76 —
Cele natiunali cu 5 % ( j * 0 68 60 6 8 80
= Den Suceava primim: Programm „ metalice c u 5 % 59 75 60 • —
„ » n maiu—nov. 64 — 6 4 —
des Gr. orient. Ober-Gymnasiums in
*Vt% » 51 75 52 —
Suczawa für das S c h u l j a h r 1 8 6 6 . Inhalt: » » 4% » ••• 46 — 47 —
3% „ 34 — 35 —
Die Zahlen-Bezeichnung bei verschiedenen
Völkern der a l t e n u n d neuen Zeit, von Prof.
Efepte de loteria:
Sortile de stat d i n 1 8 6 4 74 2 0 74 4 0
D r . Blasius K n a u e r . — S c h u l n a c h r i c h t e n vom » „ n 1860 </ in cele intre
5 81 25 81 40
D i r e c t o r . Czernovitz 1866. ( N o i l'am t r a d u c e ti „ n » Vs separata • 87 26 87 50
i. n 4 % din 1854 75 — 75 50
asiá. Programul gimnasiului superior n „ d i n 1839, y 150 — 151 —
5

gr. oriental d i n S u c e a v a p e n t r u a n u l sco­ n bancei de eredet 126 76 127 25

n societ. vapor, dunărene c u 4 % 80 — 81 —
lastic 1 8 6 6 . C o n t i e n u t u l : însemnarea nume­ n imprum.princip.EBzterb.azy a40fl.
r i l o r l a diferite popdre din t i m p u l vechiu si " n u Salm a„ 27 28
TI » cont. Palffy a„ 21- 50 22 50
nou, d e prof- D r . Blasius K n a u e r . — Insciin- n „ princ. Clary a „ 24 25 —
tiari scolastice d e l a diriginte. C e r n ă u ţ i 1866). n n cont. St. Genois a„ 24 — 35 50
„ „ princ. Windischgrätz â 2( 17 — 18 —
Den acest p r o g r a m se vede câ irt a n u l acesta „ „ cont. Waldstein i „ 20 — 21 —
la g i m n a s i u l respectiv au ascultai: 146 teneri „ „ „ Keglevich a 1( 12 12 50
de r e l . g r . or., 8 de rel. g r . cat., 67 r o m . cat., Oblegatfanl deasarcinatóre de
4 a r m . cat., 8 a r m . or., 2 cvang., si 2 2 israeliti. pament:
Cele din Ungaria " 6G 50 67 25
— La esamenul de maturitate d i n t r e 7 fusera ,, Banatul t e m , 66 — 66 75
romani 3 cari esira cu m a t u r (reif), d i n t r e ace­ „ Bucovina 64 — 66 —
„ Transilvania 63 50 64 25
ştia 2 m e r g in teologie éra. u n u l la filosofic I n s t i t u t u l Aotiuni:
A bancei natiunali 729 731
m a i i n a l t p e n t r u crescerea damicelelor a damei Anna Gallmann,
WtT Doi teneri găsesc aplicare „ de eredet •„ 153 80 154 —
in Viena, Maria hilf er Strasse Mr. 03,
scont 590 — 594 —
In negotiatori'a de moda a subscrisului se poftesc „ anglo-austriace 7rt 60 77 50
A societate! vapor, dunar. 468
pentru aplicare doi invetiacei, cu conditiunile urmatórie:
1) S efiepestrecut anul 12 al etatei (verstei.)
u n u l d i n t r e cele mai vechi si mai r e n u m i t e institute in pusetiu ne frumosa si sanetdsa,pro-
„ „ Lloydului 196
— 471
— 200 -
—
vediut cu g r a d i n a , se recomanda ferbinte P . T . p ă r i n ţ i . Sc porta g r i g e m a r e de culti­ A drumului ferat de nord 167 — 167 50
2) Se aiba cunoscintia deplina a limbelor: romana, I, „ stat . . . . . . . . . . . . 190- 80 191
magiara, si in catra a celei nemtiesci.
vare spiretuale si corporale si i n s t r u é z a n u m a i invetiatori capaci. O b i e p t e l e de i n v e t i a t
„ „ „ apus (Elisabeth) • • 128 50 129
-
50
3) S efieabsolvat scól'a reale inf. séu cel putien s u n t : religiunea, cetirea, caligrafi'a, socdt'a, gramatic'a, stilul, geografi'a, istori'a u n i v e r - if » I I „sud 213 an 2 1 4 —
II >i I I l»nga Tisa 147 — 147 —
trei clase gimnasiale. sale, fisic'a, istori'a n a t u r a l e , l i t e r a t u r ' a , limb'a francese, italiana, anglese si magiara, a \
„ „ „Lemberg-Czernowiti 178 178 50
Doritorii de a competi sunt inscintiati prin acést'a desemna, a depinge, fbrte-piano, a cantá, a jocá, cosatura alba, a cdsc h a i n e si -
Bani:
a se adresa catra subscrisul pana in finea lunei cur. ver- totfcliul de l u c r u r i fcmeesci. Mai m u l t , in p r o g r a m e l e ce doritorilor se trimit gratis. Galbenii imperatesci 6 10 6 12
balminte ori in ,-cris, deslucirile mai pre larg la dorinti'a Napoleond'ori
L i m b ' a francese e limb'a conversatiunii. Competintia a n u a l e in pensiunat: 100 g a l b e n i . 10 27 10 2 8
cutaruia se vor da prin epistola privata. Friedrichsd'ori 10 70 1 0 - 8 0
B e i u s i u — Belényes — (cottul Biharéi) 13 sept. 1806. Suverenii engl 12 80 12 90
(1—3) Demetriu Fekete N e g r e a i l U negotiatoriu. Imperialii rusesci 10 50 10- 55
Argintul 127 75 128 —

Gomunicatiunea drumurilor de fer.

Vien'a-I*estf a- Segedin-Temisior 'a- Baziasi t i . Basîasiu-Temîsior'a-Segedin-Pest'a-Vien'a«
Pretiul pe clasea I cl. I I . cl. I I I .
fl. cr. fl. cr. fl. cr.
De la V i e n ' a 7 óre 45 minute demanéti'a, si la 8 óre —
pleca l a minute sér'a. D e la Basiasiu pléca l a 5 ore 55 minute dupa médiadi
n n POBÎOll 10 n 24 TI n TI TI 10 T
T 51 II n 3 33 2 50 1 67 r » Beseric'a-Alba » 6 TT 27 » » n
n n IVeuhäusel » 1 n 23 TT diu'a, TI 1 TT 54 „ nóptea 7 81 5 87 3 91 n » tfasenova n 7 n 6 TI » n
n » Pest'a n 5 , 19 Ti dupa méd., „ 6 TT 31 n deman. 13 69 10 31 6 91 i n „ Temisiór'a n 10 „ 40 TT sér'a si l a 7 óre 25 minute demanéti'a
n i> C z e g l é d n 7 TI 54 TI TT » I T 9 I T 14 TT » 17 36 .13 6 8 76 n » Scgedin n 2 n "26 n nóptea, 12 „ 53
n „ .diu'a
n ti S e g e d i n » 12 „ 12 TI nóptea, „ 2 TT 55 TI dup. m. 22 87 17 19 11 51 Tt Ti Czegléd n 6 „ 35 TT deman. TI 6 n 21 » dupa médiadi
n * Temisiór'a » 3 » 55 n demanéti'a „ 7 » 47 TT TT 28 38 21 33 14 26 r> » Pest'a n 9 „ 55 n „ „ 9 „ 30 „ sér'a
» » Jasenov'a „ 8 n 4 TT *) TT 32 97 24 77 16 56 n nReuhäusel n 1 „ 52 •n diu'a „ 1 „ 8 „ nóptea
n n B e s e r i c ' a - A l b a 8 n 40 TI TI T) 33 52 25 18 16 83 n „ Posion n 4 „ 48 TT dupa médiadi 4 „ 12 „ demanéti'a
Sosesce in B a s i a s i u l a 9 » 10 îl TI TT 34 7 25 59 17 11 Sosesce î n V i e n ' a la 6 » 36 n » » — 6
» »
*) De la Temisiór'a l a Baziasiu comunica numai odată.

Jasenov'a-Oraviti'a. Oraviti'a-Jasenov'a.
De l a J a s e n o v ' a pléca la 8 óre 30 minute demanéti'a De l a O r a v i t i ' a pléca l a 4 óre — minute dupa médiadi
TI „ 9 TI 12 TI TI
TI Racasdia - „ 4 » 45 „ »
TI Racasdia „ 10 n 12 „ „ ri Jam n 5 TI 38 » „
Sosesce i n O r a v i t i ' a l a 10 . 51 > „ Sosece i n J a s e n o v ' a la 6 „ — n „

Vien'a-Oradea-Itlare. Oradea-Jflare-Vien'a.
De l a V i e n ' a pléca la 8 óre — minute séra. Pretiulu pe clasea I . fl. cr. cl. I I . fl.cr. cl. I I I . fl. cr. D e la G r a d e pléca l a 10 óre 6 minute demanéti'a
* Pest'a TI 6 n 35 TT deman. „ „ 13 69 n 10 31 » 6 91 Sosesce i n P ü s p ö k - L a d á n y * ) n 1 2 » 48 „ diu'a
n Casegléd „ 9 TI 27 n w TI „ n 17 36 TT 13 6 „ 8 76 „ O.egled „ 5 n 41 n ser'a
TT P ű s p ö k - L a d á n y * ) 1 . 58 TI dup. med. „ „ 22 61 » 17 Ti 11 39 n Pest'a „ 8 „ 37 „ »
Sosesce i n O r a d e la 4 » 38 TI " » 25 98 » 19 53 n 13 8 n Vien'a „ 6 „ — » demanéti'a

*) cale laterale duce l a Dobritin, unde sosesce l a 3 óre dupa médiadi. *) cale laterale vine de l a Dobritin.

Vien'a-Arad. Arad-Vien'a.
Dc l a V i e n ' a pléca la 8 óre — minute sér'a. Pretiulu pe clasea I. fl. cr. cl. II. n. c r cl. III. fi. cr. De la A r a d pléca l a 10 óre 15 minute demanéti'a
„ Pest'a n 6 n 25 TI deman. TI TT 13 69 n 10 31 n 6 91 n Solnoc n 4 n 22 rí dupa médiadi
n Czegléd 9 » 47 n r\ TT TT 17 36 n 13 6 n 8 76 Sosesce in C z e g l é d la 5 n 33 n »
n Solnoc TI 11 » 2 TI TT TT n 18 86 14 19 n 9 51 n Pest'a n 8 n 37 n »
Soiesce i n A r a d la 5 n — TT sér'a TI » 26 32 n 19 81 n 13 26 n Vien'a » 6 n — n demanéti'a

Vien'a-Paris. Haris-Vlen'a.
De la V i e n ' a pléca 4 óre 30 minute sér'a D e la P a r i s pláca l a 8 óre 35 minute sér'a
TT S a l z b u r g n- 1 ,, — nóptea n Strassburg 8 n 57 K dem.
n ItlouaC TI 5 TI 45 deman. n Carlsruhe 10 tt 40 n n
TI S t u t t g a r t n 11 „ 45 TI TI I f l ü h l a c k e r 12 n — n diu'a
TI I W ü h l a c k e r „ 12 n 55 diu'a n Stuttgart 1 » 20 n dupa méd.
TI C a r l s r u h e * 2 n 10 dupa méd. n IHonac 8 TI 30 n sér'a
TI S t r a s s b u r g * 5 T I 25 n » Salzbrug 1 » 30 n nóptea
Sosesce i n P a r i s la 5 n — demanéti'a Socesce i n V i e n ' a 9 » 30 n deman.
(Clasea I . costa 68 fl. 84 kr. éra clasea I I . 5 0 fl. 3 2 or. Banii se numera i n angint.)

Comiinicatiunea p e Dunăre.
Societatea prima imp. reg. priv. de naegatiune pro Dunăre si-a regulat mersurile sale de l a 16 apr. n. a. c. 4
marti-a l a 0 / óre demanéti'a. — Mersul rapede:
s De 1* Vien'a la Orsiova, Giurgiu, Galati (1 Constantinopole
Pléca de la Vien'a catra Posion i n tóte dilele l a 4 óre dupa média-di. — D e la Vien'a catra Pest'a i n tóte luni-a la 0 ' / demanéti'a.
t

dilele l a O'/'j óre demanéti'a. — D e l a Vien'a l a O r s i o v ' a , G i u r g i u , G a l a ţ i si C o n s t a n t i n o p o l e ,

Comunicattunea poştelor«
s
D e l a Ö r a d e a - M a r e l a C l u s i u , pléca in tóte didele la 6. óre 30 minute dupa médiadi, sosesce in C ] u i u T e m i s i ó r ' a la A r a d pléca i n tóte dilele la 6 óre dem. sosesce in A. la 11 óre 4 5 minute
4
la 1. óra 30 minute dupa médiadi. Cale de 19 / mile, tiene 18 óre 40 minute. 8 diu'a. Cale d e 7 mile, tiene 5 óre 4 6 m i n .
n C l u s i u l a O r a d e pléca in tóte dilele la 12 óre diu'a, sosesce i n Orade l a 6 óre 40 minute demanéti'a. A r a d l a T e m i s i ó r ' a pléca i n tóte dilele la 2 óre dupa médiadi, sosesce la 7 óre 4 5 mi­
TI A r a d l a S i b i i (prin Dev'a) pléca in tóte dilele, l a 7 óre sér'a, sosesce in Sibii l a 2 óre 15 minute nute sér'a.
nóptea. Cale de 35% mile, tiene 31 óre 15 minute. S i b i i l a C l u s i u pléca i n tóte dilele, l a 3 óre d. m. sosesce la 9 óre 2 0 min. deman. Cale de
T, S i b i i la A r a d (prin Dev'a) pléca i n tóte dilele l a 7 óre sér'a, sosesce in Arad l a 1 óra 45 mi­ 2 1 % mile, tine 18 óre 2 0 m i n .
nute nóptea. C l u s i u l a S i b i i pléca i n tóte dilele l a 5 óre dupa m é d . sesesce l a 11 óre 5 0 min. diu'a.
n T e m i s i ó r ' a l a S i b i i pléca i n tóte dilele l a 6 óre deman, sosesce in Sibii la 1 óra 30 min. dupa S i b i i la B r a s i o v u pléca i n tóte dilele l a 5 óre dupa méd. sosesce la 7 óre 2 5 min. deman.
!
médiadi. Cale de 36 /4 mile, tiene 31 óre 30 min. Cale de 1 8 ' / mile, tiene 14 óre 25 min.
2

„ S i b i i l a T e m i s i ó r ' a pléca in tóte dilele l a 12 óre diu'a, sosesce i n Temisiór'a l a 7 óre 40 mi­ B r a s i o v u la S i b i i pléca in tóte dilele l a 7 óre sér'a, sosesce la 9 deman.
nute sér'a. S i b i i la M u r e s i u - O s i o r h e i u pléca luni-a, marti-a, vineri-a, si sambet'a l a 7 óre sér'a, sosesce
n T e m i s i ó r ' a la O r s i o v ' a pléca luni-a, marti-a, joi-a, si sambet'a la 6 óre demanéti'a, sosesce i n la 1 óra 5 min. d. m. Cale de 1 9 % mile, tiene 18 óre 5 min.
3
Orsiova la 6 óre deman. Cale de 2 6 / mile, tiene 24 óre. 4 J M u r e s i u - O s i o r h e i u l a S i b i i pléca luni-a, marti-a, mercuri-a si sambet'a la 8óre demin. so­
n O r s i o v ' a l a T e m i s i ó r ' a pléca dominec'a, marti-a, mercuri-a si vineric-a la 6 óre sér'a, sosesce sesce l a 2 óre 3 5 min. nóptea.
in Temisiór'a la 6 óre sér'a i n diu'a urmatóre.

Editor: Vasile Grigorovitia. I n tipografi'a Mechitari&tilor. Redactor respundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop).