coleclia SuelECTr Posl lLE

 

Lucrarea este eloboratci in conformitale cu pn)vrd,,td Stttlrtri lxtttut hacalaureal 2012

Mihaela Daniela Cirstea
la lintba Si literatura romdnd, aprobatd prin Otlli( |'S trr 1U00/3 l.VIII.20l0 Si Adrian Costache
reconJirmatd prin OMECTS nr. 56 I 0/3 1.08.20 I 2.
Gheorghe Ldzdrescu
Laura Raluca Surugiu

Editor: Cilin Vlasie

Corecturl: Daniel Mitran

Tehnoredactor: Carmen R6dulescu
Coperta: lonu[ Brogtianu
Prepress: Marius Badea

Limba gi literatura romane

Dcscrierea CIP a Bibliotecii Nafionalc a Rominiei
Limba 9i literatura romAn5 : Bacalaureat 2013 z 40 de variantc pentru
proba orali dupl modelul MECTS / Mihaela Daniela Cirstea, Adrian
Bacalaureat 2013
40 de variante Pentru Proba oralS
Costache, Gheorghe Lizdrescu, Laura Raluca Surugiu. - Pitegti :
Paralela 45,2012
tsBN 978-973-47- I 555-8

I. Cirstea, Mihaela Daniela

dupd modelul MECTS
Il. Costache, Adrian
III. LxzSrescu, Cheorghe
lV. Surugiu, Laura

8l r.r3s.r(07s.3s)
82 l. l 3s. r .09(07s.3s)
371.279.8:373.5

Copyright @ Editura Paralela 45,2012

Prezenta lucrare foloseqte denumiri ce constituic nrtrrci irrrcgislrrtc,
iar con(inutul este protejat de legislalia privind drcptul tlc proplietatc intclcctuali.
 

Funclia referenliald are in vedere dou[ aspecte, unul care

priveqte obiectul/tema/subiectul comunicdrii (real sau irnaginar ) V.q.LA.NTE PRoPusE
qi situafia (contextul) in care are loc comunicarea.
Exist[ gi alte funclii ale comunicdrii, cum ar fi: funclia faticd
sau de menfinere a comunicdrii prin forme specifice de retrezire
a interesului celui cdruia i se adreseaz[ mesajul qi meta-
Varianta nr. 1
lingvisticd, presupun6nd referiri la codul utilizat in comunicare.

Se dd textul:
incit nu se zdrea nicio
aqa de plata 9i intinsd'
de griu'
nr norme de pdmdnt' care fuseserl lanuri
din care se ridica
er miriqti ispiavite spre orizont'
idabii, Aia oprire' de cosaqi virsali
in atita
ur sireau ca niEte
incit la trecerea tr6surilor
clntitate pe c6mp,
niciun om' nicio vietate
stropi mdrunfi de noroi"' Nu se vedea
lrlarf,deinsectegidestoluridevr[bii.Pluteaupeomaregalben-
impiedicau si-tra8a
vcrzuie, in care valurile prea inalte .ochii
reapdreau. miriqtile
Iinia orizontutui. f-a in""o'"u porumbigtilor
ovdz., cu paiul scurt $1 aproape
srru lanurile, tot at6t de lungi, de
inundlrii intregului 9es cu
rrlh de uscdciune. Atunci, din cauza
se rotunjeau' 9i dintre
ovlzuri, contururile priveliqtii
devenea nebun['
Irrcruri, drn cauzalipsei unei unitlli
de mf,surd'

l'rljina unui p''1 ct' cump6n6 il urmlri multi

vreme din
era o simpli prijini
tlcpiftare, fEr[ s[-gi poatd da seama dacd
pe nea$teptate in marginea
slru un stilp colosut' Un cal ieqit
cirlpurilor pf,rea gigantic, coprlul care
il mdna din urml cu o
desAv6rqita a oriclrei aEez[ri
rruia, un ciclop. fr'f.,fla vreme iipsa
ornenegti d[dea cllltorilor impresia ieqirii din orice margine
deforma nofiunea de timp'"
gmsibill a civilizaliei 9i ' (G' Cllinesct' Enigma Otiliei)

l5
t4
 

Varianta nr. B - 1. Cine este autorul textului qi ce se poate spune despre

situafia de comunicare realizatd?
Se dd textul: . Care este scopul comunic[rii?
. Precizeazd in ce const[ contextul care genereazd mesajul
,,Cu numai un an inainte, in 2005, Daniela gi Richard popa,
tlc mai sus.
amdndoi consultanli financiari in Bucuregti, formau o familie
fericiti gi implinita, aldturi de cei doi copii ai lor, Mihaela, de
. Ce tip de text este textul citat (fic1ional/nonficfional; de-
sc riptiv/narativ ; informativ/argumentativ)?
10 ani, gi Andrei, de 9 ani. Ficeau, mai mult sau mai pufin,
ceea
ce frceau toate farniliile obignuite: munc[ la birou, i.-. .,
Z.Prezintd. impresia pe care o produce asupra ta lectura
copiii, cind in familie, vacanle la mare. Anual, de pagti, Richard
mergea in pelerinaj la Sf. Munte Athos.
lcxtului. Formuleaz6 un argument din text care sa ili suslind
rrccastd impresie.

Sugestii de rezoluare:
l. Autoarea textului este tefana Totorcea, despre care nu
Cum te simfi? a intrebat-o el la telefon. rrlllm alte date. B6nuim cd este ziaristd, pentru c[ textul citat
- cstc un fragment dintr-un reportaj (un text cate informeazd
zona g6tului.
ilsupra unor situafii, evenimente semnificative, de interes gene-
nu_i trecea, iar
Da abundentf,. Au
lirl, oblinute de obicei lafa\a locului, prin disculii cu persoanele
urmat investigaliile. Dup[ ce a fost eliminat gi diagnosticul irnplicate). Publicafia din care este reprodus fragmentul ar putea
de
hipertiroidie, au ajuns la biopsie.,, li, blnuim asta datorit[ titlului, o publicalie cu circulalie intema-
( tefana Totorcea, ,,O rninune de copil,,, f ional[. Situalia
de comunicare realizatd pare a fi una special[,
in Reader's Digest, noiembrie 20Og) cure pregdteqte dezvlluirea unor lucruri neobignuite.
. Scopul comunicdrii este acela de a ne informa asupra unor
Dicfionar: irrtirnpl[ri, care se anunld interesante qi ai caror protagonigti
periplu sunt persoane reale din Bucuregti, cu numele de Daniela 9i
- S.r., cilitorie lungd pe mdri gi oceane; cil[torie
Itichard Popa, analiqti financiari.
dificila.
o Contextul concret al celor relatate este destul de bine
prccizat: anul 2005, cind Daniela Popa are nigte probleme de
shn[tate. Nu gtim exact ce relalie existf, intre titlul textului 9i
cvcnimentele prezentate, dar inceputul ne face curioqi.

2l
 

('onsiderate ca activitifi pur umane, filosofia gi arta prezinti

rlcci o apropiere care ugureazl gi, in tot cazul, permite al6turarea
Ior.
(Tudor Vianu, Filosofie Si poezie)

Cerinfe:

[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corectd,

e ursiv5, congtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Cine este autorul textului gi ce se poate spune despre
situalia de comunicare reahzatd?
. Care este scopul comunicdrii?
. Precizeazd in ce const[ contextul care genereazd mesajul
tlc mai sus.
o Ce tip de text este textul citat (fic1ional/nonficlional;
rI c scriptiv/narativ ; informativ/argumentativ)?

Varianta nr.4 2. Prezintd, impresia pe care o produce asupra ta lectura

tcxtului. Formuleazd un argument din text care sE ifi susfinl
rrceastd impresie.
Se dd textul:
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este criticul Tudor Vianu. Este vorba
despre formularea unei ipoteze pe care autorul urmeazd sd o
argumenteze in volumul s6u, adic6 aceea cf, exist[ o leg[turl
intre filosofte, artd. gi religie.
. Scopul comunicdrii este acela de a informa gi de a
convinge cititorii cd existd o leg[turi intre cele trei domenii deja
menfionate. Elementul central pe care autorul il discuti in acest
fragment este acela al importanlei absolutului pentru fiecare
dintre cele trei categorii: arta, filosofia, religia.
o Contextul este reprezentat de publicarea unui studiu de
cdtre Vianu in care acesta igi prezint[ opinia despre legdtura
22 dintre artl, poezie gi filosofie. Textul se adreseazd in primul
23
 

ezi cd, are folosirea interogaliilor

retorice tt'lrnicii narative, prezenla focalizirii interne qi a perspectivei
rrrrotoriale.
. Interogaliile retorice prezente in text au rolul de a sugera
sfine, cu argumente, opinia rrrtcnsitatea trdirilor contradictorii provocate de obsesia auto-
prezentaftd,.
t'rrrroagterii. Naratorul-personaj caut5 cu perseverenlI un rispuns
s.' lrr intrebarile sale, dar ezitb. in acelagi timp, temdndu-se de faptul
t i ar putea s[ fie dezam[git de rezultatele introspecliei. Gindul
llr un eventual egec provocat de descoperirea unor aspecte
rscunse ale sufletului care s-ar putea sf, fie diferite de propriile
:rspiralii il determin[ sI prefere o stare de incertitudine, sd evite
o confruntare decisivd cu sine insugi.

2. Prezentarea unei opinii argumentate despre importanla

;r utocunoagterii pentru un adolescent:
o lpoteza: in opinia mea, autocunoaqterea trebuie sd joace
rrn rol imporlant in viala unui adolescent, refleclia asupra pro-
priilor ginduri ajutind la cunoaqterea de sine.
o Arguntente: in primul r6nd, autocunoagterea presupune un
gcst de maturitate, adolescentul c[utind sa-qi descopere cali-
ta(ile qi sd igi recunoasc[ sldbiciunile, urmltorul pas fiind acela
l I descoperirii echilibrului interior.
in al doilea r0nd, orice adolescent trece printr-o crizd, a iden-
tiElii provocatd de schimb6rile din viala sa, de prima iubire, de
suferinfa provocatd de sentimentele neimplrtigite, de relaliile
tensionate cu pdrinlii gi cu cei din jur. Astfel, reflecfia asupra
propriilor gdnduri devine o form[ de regf,sire a echilibrului
  ,:**;T::::lill
lului T,fl:
gi astfel se creeazd interior, oferind tdndrului o armd de aplrare impotriva celor care
valorifi carea funcfiei emo il contesti sau pur gi simplu nu il inleleg.
naratorului_personaj. Se . Concluzia: ASadat, sunt de plrere c[ autocunoagterea este
o etapi importantf, in formarea unui adolescent, dovedind
28 rnaturitate in gAndire gi responsabilitate, un astfel de tdndr fiind
29
 

O"Tl de apreciat pentru reflexivitate

gi pentru curajul de .
analiza in detaliu, asum6ndu_gi a se Care este scopul textului?
at6t succesul, cdt gi
demersului sdu. egecul . Ce tip de text este acesta (ficlional/nonfic1ional, descrip-
Ir v/narativ, informativ-argumentativ)?
. Ce atitudine fatf, de existenti se poate desprinde din
Varianta nr. 7
Irrrgmentul dat?

Se dd textul: 2. Prezintd impresia pe care o produce lectura textului asupra

Irr. lrormuleazd un argument din text care sd ? i susfind aceastl
,,in obiecte mici gi neinse rrrrpresie.
o cdrticic[ banal5, o fotografi
inactuale, ce parci sufere Sugestii de rezoluare:
de o
mierd de faianl5 verde,
mode
mirositoare a cenugi stdtutd; l. Autorul textului este un autor interbelic; situalia de comu-
minte a ocherariror cu lentil, rricure este specific literard/beletristicd. Punctul de referin [ il
groas,
n astfel de mirunte o.,u',,*t. ai bStr,nurui Samuer webeg reprczinti gindurile naratorului-personaj, meditalia sa legatd de
gi lucruri domestice, regdsesc rrrodul particular in care autorul percepe existenla. Folosirea pre-
rlilcct[ a pronumelor personale la persoana I sugereaz[ subiecti-
vt/,area discursului, impresiile notate fiind foarte personale.
. Scopul textului este acela de a provoca emolii cititorului,
nrr de a informa; textul dat oferd cititorului o perspectivl aparte
irsupra viefii, a experienfei de a trii, conturindu-se o viziune ori-
girralS asupra aventurii bizare de a fi om.
perpetua ?n mine, ftrI
. Textul citat este unul ficfional, beletristic, narativul se im-
sens, biza
(M. hini cu descriptivul, decorul avind rolul de a declanga meditalia.
Brecher, intanprdri tn
irearitatea imediatd) (lititorului i se oferd o perspectivd inedit[ asupra existenlei
Cerin{e: inlelese ca aventurI, dar gi ca un perrnanent prizonierat.
. Atitudinea fald de existenld line mai ales de sensibilitatea
[citegte textur cu voce tare. Reari
zeazd o rectur' corect., ilustrat[ de gAndurile naratorului-personaj; acesta descoperd
ursivl, con$tiente gi expresiv,
u,.*iriri O"r.: in lucrurile ce il inconjoari sentimente contradictorii, reglsegte in
deduce despre aurorut;;;;urui
."J;ff#[i si despre situafia de clementele banale ale lumii chei ale descifririi propriei viefi,
declangdndu-se amintirile gi nostalgia copildriei. Gdndurile sunt
30
3l
 

Ceinle:
.
Textul este unul fictional, narativ, iar rolul siu este acela
[Citeqte textul cu voce tare. Realizeazd. o lecturd rlt: a-l provoca pe cititor s[ se implice in actul scrierii, devenind
corectd,
cursivd, conqtientl gi expresiv[ a textului
dat.] r) l)afteimportantd a textului. Autorul pare s[ negocieze cu citi-
1. Ce poli deduce despre autorul
textului gi despre situalia de torii conceperea operei, dar in realitate el este cel care conduce
comunicare?
rlcrnersul creator, atragdndu-i pe lectori in jocul imaginaliei sale.
o Cui se adreseaza textul? . Rolul interogatiilor retorice gi al formelor adreslrii directe
o ce tip de text este acesta (ficfionar/nonficfionar, t'slc de a accentua dependenfa autorului de cititorii s[i. Insistenta
descrip-
tiv / narativ,
formati v_argu mentati v)?
1rc dialogul dintre cele doud instanle este o caracteristic5 a
in
o
care este rorur adresarii directe qi ar pnrzei postmoderne.
interogafiilor retorice
in fragmentul dat?
2. in opinia mea, cititorul secolului XXI ar trebui sd fie unul
2' Care ar putea fi, in opinia ta, trds,turire rnlorrnat, atras de lectur[, un cititor experimentat gi deschis spre
cititorurui secolului
X)(I? Sustine, cu argumente, opinia prezentatd,. rnovatiile narative. Un astfel de cititor are o gdndire rapidf,, este
t'rrpabil de decriptarea mesajului, dincolo de limitele deductibile
Sugestii de rezoluare:
rrlc acestuia. Este congtient gi responsabil, vede in oper6 at6t o
lirr-rnd de cunoaqtere, cAt qi o delectare a relaxare a
r r r l-tttt.

Varianta rrr. 10

Se dd textul:

,,-
Cultura noastrf,, Lucian, a dispdrut. Ea avea trei calitIli:
rrrbea qi respecta frumosul - obicei inv[lat de la greci; iubea gi
re specta dreptul
- obicei inv[fat de la romani; iubea gi respecta
trrnul - obicei pe care l-a inv[ at, greu gi foarte tdrziu, de la creq-
tinism. Numai prin respectarea aeestor simboluri, Omul, Fru-
rnosul gi Dreptul, a devenit cultura noastr[ occidentalS ceea ce a
lost. $i acum pierde cea mai importanti mogtenire: respectul gi

36
37
 

elevilor li se prezint[ in
. Cine este emigdtorul? . Scopul este unul strict informativ'
priveqte comportamentul lor in
. Cui se adreseazl textul? mocl clar interdicliile in ceea ce
o Ce tip de text este acesta? uutlrul unitllilor gcolare'
interdiclii la cele deja
o Ce scop are textul? . Consider c6 se pot adduga citeva
ptt'"'"ttat' Aq dori s[ propun interdiclia
Care ar fi alte doud interdic Itipulate de regulamtt'tt't
sau in incinta qcolii' deoa-
regulamentului? (lc a arunca gunoale in sala de clas6
lucru se petrece in mod frecvent gi
r,ccc am constatat c6 acest
2. Care este opinia ta desp c.nduce la punerea in pericol
a sln6t[1ii celor din jur' precum
restricfii elevilor? Susline, cu arg ;i interdic{ia de a veni
la cursuri in momentul in care elevul
rul'er6 de o boall ce se poate rlspindi foarte ugor' dovedind
Sugestii de rezoluare: rrstl'el spirit civic ai responsabilitate'
1. Fragmentul este extras din elevilor pentru
2. Consider cd impunerea unor reguli stricte
funclionare a unitdlilor de inv ' $colare este
o serie de reguli la care elevii tr eornport Sabili 9i mai conqtienli de
obiectivitatea cu care este redact l)cntru c
pecte' Pe de alt| parte' apteciez
in text, iar stilul este unul imPers lirrritele gi plrinlii si fie consultagi la
. Emitdtorul este institufia r.ri1 ar rr necesar ca atatelevii,
cdt
responsabilitatea pentru respec-
respectiv Ministerul Educafiei, Cercetdrii gi Inov[rii, de aceea r,ctlactarea acestor interdicfii,
conqtientizatl gi implicit asumat['
exprimarea este una neutrS, fbr[ m[rci ale subiectivitdfii sau ale Iurca lor fiind astfel mai bine
expresivit[1ii.
o Textul se adreseazd in egald misurd atdt receptorilor spe-
cializa[i, cAt gi celor nespecializafi, tuturor celor care doresc sl Varianta w- t2
cunoasc[ elementele importante ce fin de buna funclionare a
invd [mdntului. Se dd textul:
o Textul este nonfrcfional, apa(ine stilului juridic-adminis-
trativ, se caracterizeaz\ prin rigurozitate, precizie, proprietatea
,,EvtlAtoR __-r-,: ^^'-
procesului comunl-
in teoria comunic[rii, unul dintre factorii un mesaj'
termenilor, se observl dispunerea ideilor pe articole, alineate qi pa- produce
cativ. Termenul il desemneazi
" pe cel care
ragrafe, se evitl ambiguitatea limbajului, folosit este il transmite prin intermediul unui
utilizind 9i
unul accesibil, se valorific[ sensurile denotative ale cuvintelor. "oa, unul din rolurile actualizate in
canal. in *tuqionuU'
c Termenul il desemne azd pe cel a cdrui
cursul
43
42
 

. Definitiile emildtorului sunt bine structurate,

prezentd Cea de-a doua categorie (pattern-urile...) ii este caracteris-
succint, clar qi obiectiv. Astfel, emi16torul
este definit tlcll, in general, turistului experimentat 9i... obsedat. De un soi
soana care emite un mesaj, cu ajutorul u0.
unui cod, pornind de la tlc perfecliune turistici, de bifare cu valenfe spirituale. De pild[,
anumitl situalie de comunicare. De remarcat
este gi faptul c nccst gen de c[lltor igi propune, c6nd trece pe l6ngI peisaje, sl
rolurile emil'torurui gi are receptorurui
se schimb' permanent i liccm, de toamn6, sd le sublinieze coloritul cunoscut fiecaruia
cadrul actului de comunicare.
tlirrtre noi din compunerile de la gcoal[. Apoi s[ le arate -
cclorlalli, dac[ exist[... - riul ce curge involburat prin matca sa,
gcn Oltul in defileul s[u...
Odat[ ajuns intr-un orag, vrea neap[rat s[ vadi case vechi
pi biserici. intreab[ infocat de <<centrul vechil>, exist[, nu exist[, qi
tlr: cel pufin singura bisericl monument istoric locald. in anumite
lituafii, nu poate fi dec6t dezamigit: a$a cum mi s-a int6mplat
rrrie in New York, unde, evident, nu puteam g[si biserici din
rocolul al XVI-lea, gi c6nd m-am indreptat spre una despre care
No spunea c[ e <<istoric[>>, am aflat c[ istoria ei se referea
I I septembrie 2001...
(Iaromira Popovici,,,Pattern-uri obsesiv turistice ,
in Dilema veche,5-11 noiembrie 2009)

Cerin{e:
fCiteqte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corect6,
Varianta nr. cursiv[, conqtient[ gi expresivd a textului dat.]
18
1. Ce pogi deduce despre autorul textului 9i despre situafia de
r. omunicare?
Se dd textul:
. Cine este autorul? lC)

. Care este scopul comunicarii?

.Cui se adreseaz6 textul?
.Ce tip de text este acesta?
.Ce reprezintd in opinia autoarei ,,p&ttem-urile caracte-
ristice unui turist experimentat?
46
47
 

de
trdiasci acelaqi sentiment
in mijlocul societl1ii in care i-a fost dat s[-gi petreacd viala,
un asemenea om nu putea sd fac[ carierd, nici sd-gi creeze
poziliune."
(Ioan Slavici, Amintiri despre Eminescu)

Cerinle: de grani1l.
dacl
fCitegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturl corect[, 6falade Poet, chiar
cursivi, congtientd gi expresiv[ a textului dat.]
1. Ce po(i deduce despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare?
. Care este scopul textului?
o Ce tip de text este acesta (ficfional/nonficfional, des-
criptiv/narativ, infonnativ-argumentativ)? ottrului Eminescu'
o Ce atitudine fa [ de poet se poate deduce din textul dat?
2.Prezintd, impresia pe care o produce lectura textului asupra
ta. Formuleazd un argument din text care s[ ifi suslind aceastl
impresie.

Sugestii de rezoluare:
care trlia, tot
1. Autorul textului este unul din marii clasici ai literaturii
caracterul sdu
romine, contemporan cu Eminescu; situalia de comunicare este
litatea acestei
specific[ unor texte de grani16, fragmentul aflAndu-se la granila
Petteacd
viala' un asemenea
cu beletristica, avdnd insd qi rolul de a oferi o m[rturie-docu-
s1-9i creeze Poziliune'")'
ment despre perceplia in epocd asupra marelui poet. Punctul de
referinli il constituie amintirile lui Slavici despre Eminescu. Se
observd o atitudine subiectiv[ a memorialistului, acesta insistAnd
pe calitalile de exceplie ale poetului (sinceritate, altruism).
. Scopul textului este atdt unul informativ, prezentind ima-
ginea lui Eminescu in epoc[, precum gi unul de a provoca
57

56
 

Varianta nr. 17
. Care este scoPul textului?
descrip-
. Ce tip de text este acesta (ficfional/nonficlional'
Irv/ rt arativ, informativ-argumentativ etc')?
Se da turtul:
. Cui se adreseaz[ textul?
,,Morometii fac parte din categoria romanelor treite. Cinev
ar putea obiecta c[ toate c64ile bune sunt trdite. Acesta e romanul Morome{ii in
2.De ce crezi cd autorul irtcadteazd
vdrul, dar exist[ romane care par sd fi observat nu numai o Formuleazd un argument pentru a-[i
r irtcgoria romanelor trlite?
din existenfa unui scriitor, ci intreag[ aceastd existenfd. Aga ,,rrsline oPinia.
in cdutarea timpului pierdut a lui Proust.
Totul apare in asemenea cdr,ti prezentat din[untru. Fi Sugestii de rezoluare:
observafie are o acuitate pe care numai familiaritatea cu uni
versul respectiv o poate da. Aceasta se vede foarte bine i
Moromelii. Cele mai complete irnagini ale satului nostru las
totugi in umbrf, lucrurile care la tard sunt oarecum la fel ca la
orag. [...] Pentru autorul Moromelilor satul nu e o realitate ,,lrluie opera lui Marin Preda'
exterioari, ale cdrei particularitdti izbitoare trebuie s[ le dea citi- . dar 9i persuaslv' deoa-
Scopul comunic[rii este informativ'
torului dup6 un anume criteriu, ci realitatea ins6gi. in consecinfd, de vedere argumentat' o interpretare a roma-
rt't'c oferd un punct
Marin Preda nu se sinchisegte de ceea ce constituie sau nu un
element monografic al lumii lui. De aceea gi izbutegte romanul
s6u s[ umple interstiliile vechi ale satului, prezentdndu-l pe ldran
la mas[, citind gazeta qi discutAnd politici, frc6nd civilitdgi veci-
nilor, analizind in sAnul familiei hot[rdri de interes obgtesc, re-
parAndu-qi gardul, tdind un salcdm, meditdnd, plictisindu-se...
(Ov.S. Crohmllniceanu, ,,LIn roman polemic ,
in Scriitori romdni de azi)

Cerinfe:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,
cursiv6, congtientd gi expresivi
textului dat.]
1. Ce pogi deduce despre autorul textului gi despre situalia de
comunicare?
59
58
 

noapte de dra-
2. Consider cd, Moromelii se incadreazd, in categoria L)are crezi cd a pldcut mai mult: ultima
nelor trf,ite deoarece se observi clar cd autorul este familiari
pe deplin cu universul pe care il prezint6. Nu trebuie ignorat nic
faptul cI Marin Preda a recunoscut cf, romanul reflectd lume
satului in care a crescut, personajul llie Moromete fiind
proieclie in plan fictiv a imaginii reale a tatilui sdu, in timp partea cea de a doua'"
r'r' l)ltsioneazi pentru
Ioan Massoff'
autorul insuqi se poate reg[si in imaginea lui Niculae. Ugurin (Interviu tu Camil Petrescu realtzatde
reprodus in vol' Romanul romdnesc tn interviuri)
cu care Marin Preda prezintd, viata satului vine in mod eviden
din familiarizarea cu acest univers rural.
Ccin{e:
Citegte textul cu voce tare' Realizeazd
o lectur[ corect6'
f
Varianta nr. 18 r'tttsiv[, conqtientl 9i expresiv[ a textului dat']
despre situalia de
l. Ce poli deduce d"spt" autorul textului 9i
Se dd textul: t'r lrrtttnicare?

,- Desigur cd romanul are ,,cheie". Gheorghidiu eSti d+a;

. Care este scoPul textului?

dar cine e eroina, cine unchiul, dar Lumandraru? . Ce tiP de text este acesta?
Te ingeli, Gheorghidiu nu sunt eu; de altfel, n-am fost . Cui se adreseazd textul?
-
niciodat[ insurat. Romanul n-are nicio cheie, dar aproape toate . Care este opinia lui Camil Petrescu despre propriul
gesturile, dacd vrei gi cele mai multe incidente, sunt culese din t0ttlttn?
mediul in care am trf,it gi asta conduce la confuzii intre cunos- autor
culi qi prieteni. Toate incidentele sunt aproape autentice, dar 2. in opinia ta, relevanfa unui interviu cu un
Care este,
op"rA, pentru un cititor? Susline' cu argumente'
sunt altfel organizate decdt au fost prezentate in realitate. Eroii rlcspre propria
mei nu sunt fotografii dupi natur6. Structura sufleteasci a fiecd- olrinia Prezentatd.
ruia este o rezultantl a structurilor sufletegti ale mai multor
Sugestii de rezoluare:
persoane; nu spun cd eu m-am exclus. Partea a doua a romanului
insi igi are autenticitatea ei. Sunt lucruri riguros autentice, redate
ag putea spune, cronologic, in aga mdsur[ incAt am lf,sat la o
parte incidente care ar fi interesat foarte mult, din a doua parte a
campaniei, aceasta tocmai ca s[ nu alterez desfbqurarea lor.

6l
60
 

de vedere al esets-
se ure$te totodatd pe sine pentru cd nu-i in stare sd le laude sau rll n itccepta sau de a se dezice de punctul
m[car s[ le scoatl in evident[. ,""1''
,r"*,ul de beretristic prin subi-
(Emil Cioran, Cdderea in timp) este un eseu, apropiindu-se
in declanqarea unei emolii' dar se distinge
I
r,r punct
Cerinfe: Emil Cioran exprirndnd un
i'"fi"'ii'
rll
rh' ropria atitudine meditativd'
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectS,
. 'fextul s. adr"s"u'6 unui cititor inclinat spre o atitudine
cursivd, congtientd gi expresivd a textului dat.] de
tjiito' sd dovedeascd insd experien [
1. Ce pofi deduce despre autorul textului qi despre situalia de r rrrrtctnplativd, un """ sensurile meditaliei filosofice'
comunicare? ['r'trtr[ pentru " p'tt" p"tcepe despre cel
o Care este scopul textului? . Cioran "*n* "n p'n"t de vedere interesant factor important pe
o rrpubil de laudade sine' ceci acesta este un
Ce tip de text este acesta? r

. ,rl"a autocunoaeterii' Acest "rn

;rilt""i::'.:,a; ;Tffi":U;
Cui se adreseazd textul? ,

o Care este opinia lui Emil Cioran despre omul care se laudd ati din carz;a resPingerii celor
pe sine? tare, va fi caPabil s6-i infrunte
insuqt'
Per fiind el
2. Prezintd, irnpresia pe care o produce lectura textului asupra
ta. Formuleazd un argument din text care s[ t{i susfin[ aceast[ in mod deosebit' deoarece
2. Textul mi impresioneazd
impresie.
*,
Sugestii de rezoluare:
g u,n ente a zd un
pun",
Iffff Lh jiil,lCioran
ffi 3.::TJff;
sugereazl
mb modestia'
cei
1. Autorul textului este un cunoscut filosof gi eseist, a c[rui sunt 9i cei mai influenlabili'
operi este legatd de destinul slu de exilat in spafiul cultural ii celor din jur' in timP ce acera
francez gi de sentimentul dezridlcindrii pe care l-a triit in mod e *:::
acut. Fragmentul este unul eseistic, punctul de referin [ fiind
cure dovedesc ingimfare 9i
c
iiou liit resptng'
rrism solid de apaturt in
fala
atitudinea fa [ de existentd a celui capabil de laud6 de sine. se lria celor din
lii reuqesc in acest mod si
Autorul i1i expune propriile cugetdri intr-o manierd subiectivi, descoPerf, liniqtea
observindu-se prezenla formelor verbale gi pronominale la .iur 9i astfel
persoana I plural, dovad[ a unui stil reflexiv.
. Scopul textului este acela de a provoca o enrolie citito-
rului, de a-l determina sd cugete asupra unor aspecte ale vielii,
65
64
 

Varianta nr. 20 Srrrrt irtit de trist 9i e atdt de deqart[ viala mea de bucurii'
lfir lll tturrtai scrisorile de la tine m6 mai bucur6' A le suspenda
rtrr I r.nri scrisorile tale m-ar durea chiar dac[ n-ai mai iubi
Se dd textul:
Pe Emin
,,Draga mea VeronicS, Scrie cu degetele Pe cari le
(1880 Februar)"
Ca eu s6 nu- i scriu e de infeles. Bolnav, neputAnd
nopfile gi cu toate astea trebuind s[ scriu zilnic, nu am l'r'rinte:
dispozilie de a- i scrie [ie, clreia a$ vrea s[-i scriu inchin[ci
nu vorbe simple.
(,itc$te textul cu voce tare. Realizeazd o lectura corect[,
f

r ilrrrrvil, conqtientd 9i expresiv[ a textului

dat']
Dar tu, care ai timp gi nu egti bolnav6, sd nu-mi scrii e
l. ('c poli deduce despre autorul textului 9i situafia de
pulin explicabil. Tu trebuie si fii ingdduitoare cu mine, m
inglduitoare decAt cu oricine altul, pentru cd eu sunt unul I tililullicare?
oamenii cei mai nenorocili din lume. o ('are este scoPul textului?
e (lc tip de text este acesta? ' 't/
$i tu gtii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt
voia mea grditor de adevlr, mulli m[ urdsc qi nimeni nu o ( lui se adreseazi textul?
iubegte afard de tine. $i poate nici tu nu m-ai fi iubit c0tugi o l)c ce crezi cf, Eminescu repet[ foarte des in text cuvdntul
pu{in, dac[ nu era acest lucru extraordinar in viafa mea care ,,rrcrrorocire"?
totodatd o extraordinar[ nenorocire. Cdci e bine ca omul si
tratabil, maniabil, s[ se adapteze cu imprejurdrile gi s5 prinzd, l. lrrezinta impresia pe care o produce lectura textului asupra
sbor pufinul noroc care il di o viaf[ scurtd gi chinuitd, gi eu t|| liormuleazd un argument din text care s6 ili susfind aceasta
am fEcut nimic din toate acestea, ci te-am atras incl gi pe tine lIrl)t'csle.
cercul meu fatal, te-am ftcut pdrtagd urei cu care oamenii
onoreazd pe mine. acesta e reazim al carac Sugestii de rezoluare:
meu - m[ onoreazd ura lor gi nici nu md pot inchipui altfel l. Autorul acestei epistole este Mihai Eminescu, iar destina-
urdt de ei. trrilr gandurilor sale este veronica Micle, femeia care i-a influen-
Dar tu pentru aceasta nu trebuie s[ m[ bdnuiegti, tu gi pe care a venerat-o' Textul se afl6 la granila cu
lrrt tlcstinul
cum ai fost gi scrie-mi. Tendin{a mea constant[ va fi de a lrclctristicul. Punctul de referinla este reprezentat de sentimen-
implini frglduinlele curAnd ori tdrziu, dar mai bine tArziu rt.lc autorului, marcat de gandul neimplinirii 9i de incapacitatea
niciodatS. rle rr se adapta la lumea in care trlieqte'

67
66
 

Sugestii de rd.spuns: Varianta nr. 23

1. Autoarea textului este Ioana P6rvulescu, critic literar.
Situalia de comunicare este una specific publicistici, fragmentul Se dd tertul:
citat fiind un discurs despre cdrfi, in care acestea sunt utilizare a limbii
,,in fond, corecta, riguroasa 9i competenta
personificate.
reprezintd primut semn al nivelului de pregdtire profe-
lomdne
Autoarea se include intr-o categorie mai larg5 a cititorilor, de profesie)' Orice demers' oricit de
generos'
sional[
prin utilizarea persoanei I plural. Romdniei trebuie sd porneascl de aici'
t1e profesio nalizare a-
o Textul dat este unul nonficfional, incadrdndu-se in stilul tlinir-o prost infeleas[ politele, de multe ori' nu corectdm un
publicistic. Limbajul este in general denotativ. cdte una' Ni se pare de prost
interlocutor atunci cind <comite>
o Se adreseazd unui public interesat, cititorilor care se bu- gust.Eibine,aqfacecumfacfrancezii:lafiecaregreqeal['pac'
cur[ de lectur[, elevilor, studenlilor sau profesorilor de limba gi mai.aplic
ubr *u1iu. Nu se zice aqa, corect este aqa' Recunosc'
literatura romdn[. Cititorul poate fi specializat sau nu. atras ceva antipatii'
(cdnd sunt prost dispus) iactica asta qi mi-am
. Scopul comunicdrii este de a prezenta opinia autoarei interlocutorii m-au bombinit in sinea lor 9i, probabil, m-au taxat
despre cdrli. de arogant. Nu mi-nte reseazd ' Arn de
glnd s[ perseverez' Aici
. in opinia autoarei, cdrlile se aseamlnd cu oamenii, unele, nu am dileme, gtiu cI fac bine, sunt 9i eu
un om cu convingeri'
dacd' in vreun cod al
despre care se spun lucruri bune, dezam[gind, iar altele, care nu micar intr-un domeniu (chiar, habar nu am
sunt atit de faimoase, oferind bucurii. De asemenea, unele cdrli bunelormaniere,estescriscevapetemacorectitudiniiagrama-
sunt eteme, le pofi citi oricdnd. tului).
(Gabriel Giurgiu,,,Limba romAnd '
2009)
2. C6(ile au un rol important in via(a oamenilor, in general, in Dilema veche,29 octombrie - 4 noiembrie
qi a adolescenfilor, in special. Orice carte reprezintd un univers
nou, pe care s[-l explor[m, gi are personaje cu care adolescenlii Cenn[e:
se pot confunda. Formarea adolescen(ilor este foarte importantd, tare' Reali zeazd o lecturi corectl'
[Citegte textul cu voce
iar c[rgile pot oferi o alti perspectivd asupra vielii. expresivd a textului dat']
cursivA, conqtient[ 9i
despre situalia de
1. Ce pofi deduce despre autorul textului 9i
comunicare?
o Cui se adreseazl textul?
. Care este scoPul comunic[rii?
r Ce tiP de text este?

73
72
 

o Textul se adreseazd unor cititori specializafi, elevilor gi

profesorilor, celor care aplic[ legea.
o Textul este nonficfional gi se incadreazd. in stilul juridico-
administrativ, prin structura specific[ a acestuia, prin limbajul
denotativ, fEr[ m5.rci ale autorului. Termenii utiliza{i sunt clari,
precisl. general, termenii utilizali au valoare
impersonal6.

 Regulamen tul de organizare

. Mesajul textului este denotativ, ofer[ informafii referitoare
Sfunclionare
i
la elevii scutifi de orele de educafie fizicd, gi sport: ce fac ei in
a unitd{ilor din invdldmdntul preunivers
itar) timpul orelor gi care sunt atribuliile profesorilor in leg[turd cu
Cerinle: acegti elevi.

2. Elevii utllizeazd,, de multe ori, scutirea medicald pentru

orele de educafie frzicd, qi sport pentru c[ vor sd scape de efort.
Uneori, existd motive obiective pentru aceast[ situafie, dar, in
o Cui se adreseazd textul? multe cazuri, p[rinlii le oblin scutiri copiilor, pentru cd acegtia
nu vor s5 alerge sau considerd c[ normele la care sunt supugi,
o Ce tip de text este?
degi prevdzute de programele respective, sunt prea dificile. Tre-
o Care este mesajul textului? buie ca plrinlii gi elevii s[ fie congtienfi de faptul cd lipsa efor-
tului fizic duce la declanqarea unor boli cardiovasculare, la
obezitate gi alte afecliuni care pericliteazd. sindtatea individului.

Sugestii de rezoluare:
Varianta nr. 26

Se dd turtul:
,,De altfel, de teama ca linigtea ce domnea in cuibul nostru sl
nu fi fost cdtugi de pulin tulburat5, tata nu lua nicio hotlr0re frri
sf, n-o fi intrebat qi pe mama, lucru care-gi avea, firegte, gi
neajunsurile lui. Din pricina ei, degi in belgug, trdiarn mai prejos
78
79
 

Varianta nr. 28 Sugestii de rezoluare:

Se dd. turtul:
,,orice jurnal incearc[ sd anuleze caracterul oarecum cran-
destin al faptelor de viafd qi, tinzdnd sd le introduc[ intr-o con-
gtiinfa gi memorie colectivf,, er are ndzuin\a secretd de a
le
mantui de insemnele lor fatar subiective, trecdtoare gi, pentru
ceilalli, neinteresante. Pentru ca relalia mea cu Noica sd devind
mai mult decdt un fapt de via [, este nevoie, in primul rand, ca
1. Autorul textului este Gabriel Liiceanu, iar situafia de
comunicare se afl[ la limita intre ficlional gi nonficfional.
o Textul se adreseazd unui cititor, specializat sau nu, intere-
sat de viala gi confesiunile unui scriitor.
o Este un text de grani16, prezintd.realitatea viefii autorului -
intdlnirile de la Piltiniq cu Noica -, dar ttihzeazd. gi mijloace
artistice, sensuri conotative.
. Scopul comunicdrii este de a oferi informafii despre viafa
pe care autorul o ducea la P[ltinig allturi de constantin Noica gi
despre influenla pe care acesta a avut-o asupra vielii lui Gabriel
Liiceanu.

2. Jurnalul reprezintd, confesiunea cuiva, este un element ce

(Gabriel Liiceanu, Jurnalul de ta pdltiniE)
apartine individului, un particular, dar poate deveni gi
public, dacd autorul siu doreqte acest lucru. pentru a line un
jurnal, trebuie sd simli nevoia de a consemna faptele irnportante
ale vielii tale, pe care vrei s[ i le aminteqti mai tdrziu sau sf, le
imp[rtSgegti altora.

Cerinle:
[citegte textul cu voce tare. Reali zeazd o lectur[ corectf,, Varianta rc. 29
cursiv6, congtient[ gi expresiv[ a textului dat.]
1. ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia
de Se dd. textul:
comunicare?
. Cui se adreseazd textul? ,,$TEFAN: Eu sunt aici de cinci zile gi m-am siturat de el.
o Ce tip de text este? SchimbS-I. Uita-l. Dar dumneata nu gtii sa ui1i. Niciunul din voi,
dumneata gi agtia - Bogoiu, sau cum le mai zice? nu qtie s[
. Care este scopul conrunic[rii? -
uite. Ametili cdnd vi se intdmpl[ sa nu vi aduceli aminte, trei
secunde, in ce zi suntefi. D-aia zdpdcitul acela de bdtrdn, de cum
2.Prezintd' opinia ta asupra ideii de jurnar. Formureazb un
se scoalS, n-are alt[ treabi decAt s[ scrie pe tabli: 5 august,
argument care sd ili suslind ideea.
6 august. . . D-aia va str6ngeli pilc in jurul aparatului de radio, ca
84
85
 

sI vi spund ora exactd,. (Aproape violent:) Eu nu vreau gtiu

sI Sugestii de rezoluare:
ora exact[. $i nu vreau s[ gtiu ce e azi, ce va fi
m6ine gi ce a fost
alaltdieri. ce e azi? o zi cu soare. Mi-e de ajuns. 1. Autorul textului este Mihail Sebastian, dramaturg qi
imi'face mird,
zdu, cdnd vd vdd cu ce disperare, cu ce panicl scriitor interbelic, cunoscut in special pentru piesele de teatru:
vd, agdla[i de tot
ce ali l,sat dincolo,,acasf,, la Bucuregti. Jocul de-a vacanla, Steaua /drd nume sau (Jltima ord, dar qi
$i, fa drJpi vorbind,
n-a[i l5sat nimic acolo. Afi adus totur cu voi, in uuIird,, pentru romanele Accidentul sau OraSul cu salcdmi; situafia de
manii,
regrete, zdmbete, amoruri. Ziceai: <Vrei s[ incepem comunicare este una specific literard/fi cfionald.
un joc
nou?>> Sigur cd vreau, dar nu vezi cdjocul
meu no, gi c[ al o Textul se adreseazd cititorului specializat sau nu, iubitor
vostru e vechi, b6tr6n, trist? " de teatru.
CORINA: gi cum se cheam[ jocul dumitale? o Textul este unul de tip fictional, aparfine genului dramatic,
$TEFAN: Are mai multe nulne, dar dumneata egti o fat[ prin trds[turile specifice: dialog destinat reprezentdrii scenice,
cinicd gi ai sd rdzi.
didascalii, replici ale personaj elor.
CORINA: gi 1i-e fric6 de rAsul meu?
gTEFAN: Nu. Se cheamd jocul de_a
o $tefan considerl cdvacanta este momentul in care omul se
vacanfa. $i se mai poate relaxa, prin desprindere de tot ce ldsat Vrea s[ uite
cheam[ jocul de-a uitarea. $i s-ar mai putea chema jocul
de-a de calendar qi de rutina zllnicd, pentru a-gi putea incdrca bateriile
fericirea."
pentru un alt an de munc6, dar nu este l6sat de cei din jur, care
(Mihail Sebastian, Jocul de_a vacanpa)
nu pot renunfa la obignuinfe.
Cerinle:
2. Timpul liber constituie un element esenlial al viefii,
deoarece fIr[ relaxare omul nu-gi poate continua activitatea.
Timpul liber reprezintd momentele petrecute cu familia sau prie-
tenii, momentele in care faci exact ce- i doreqti, frrI constrin-
geri. Depinde de fiecare cum gtie sd prefuiasc[ fiecare clip[: unii
o Cui se adreseaz[ textul? pot citi, allii pot vedea filme sau merge la teatru, unele persoane
o Ce tip de text este? sunt interesate de excursii sau drumefii. Oricum, e bine s[-1i
. Care este opinia personajului $tefan despre vacanld? petreci timpul liber intr-un mod pldcut qi care s[-1i lase amintiri
dintre cele mai interesante.
2' care este
opinia ta despre petrecerea timpului liber?
Formuleazd un argument pentru a susfine opinia pre)entatd,.

86
87
 

2. ExprimS-fi opinia in leg[turd cu utilitatea unei descrieri

cea anterioarS.
ca dinaintea vederii fermecate, in cet[fi cu mii de minarete, in
palate cu mii de incdntlri."
Sugestii de rezoluare: (Alexandru Odobescu, P s eudo -ltyne get ikos)

1. o Textul se incadreazd in stilul gtiinfific. Argumente:

sunt
transmise rezultatele observaliei qtiinlifice; este folosit un limbaj
de specialitate; textul este obiectiv; termenii sunt utilizali cu
sens exclusiv denotativ.
. Scopul comunic[rii este informarea.
. Emi [torii sunt specialigti in geografie, profesori gi/sau
cercetitori.
o Exemple de termeni de specialitate:,,vegetatie,,,,,clim6,,,
,rloess", ,rsoluri cemoziomice",,,partea estici,,,,,sdruri,,,,,evapo_
rare".
o Aceastd descriere gtiingificd prezintd, o form6 de relief
(cdmpia Bir[ganului), cu structura solului, pirfile care
o com_
pun gi clim6.
2. o asemenea descriere geograficd are utilitate in agricurtur[,
organizarea teritoriului, protecfia mediului gi turism balnear.
Varianta nr. 40
Dic{ionar:
Et in Arcadia ego (in limba latinl) : $i eu arn fost in
Arcadia (Cu sensul: $i eu am cunoscut fericirea ).
Cein[e:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,
cursivd, congtientd gi expresiv6 a textului dat.]
1. Rdspunde la urmdtoarele intreblri gi cerinfe privind textul
citit:
. in ce stil funcfional se incadreazd textul? Argumenteaz[
o Menfioneazd, doud, caracteristici ale descrierii prezente in
textul dat.
o Demonstreazd, cI textul citat exprim[ viziunea emillto-
rului.
. Ce funcfii ale actului de comunicare se realizeazd in acest
text? Explic[
o Precizeazd dacd textul anterior este epistolar, jurnalistic,
memorialistic sau argumentativ.

2. Descrie, in cdteva cuvinte, un peisaj care te-a impresionat.

Se dd" textul:
Utllizeazd mijloace artistice (figuri de stil) care s[ transmitd gi
,,Dar insf, qi eu am crescut pe cAmpul B[rdganulu il Et in altora viziunea ta asupra peisajului respectiv qi emo{iile pe care
Arcadia ego $i eu am vdzut cardurile de dropii, cutreier6nd cu le-ai incercat.
pas m[surat qi cu capul afintit ra pazd, acele gesuri frr[
margine,
prin care aerul, rrsfirat in unde diafane sub argiga soarerui
de
vard, oglindeqte ierburile gi baliriile din depirtare gi le preface,
108
109
 

Sugestii de rezoluare:
1. o Textul se incadreaz[ in stilul beletristic, deoarece este un
text care transmite o viziune personald, subiectiv[ a emil[to-
rului, iar scopul s[u este delectarea artistic[. Vocabularul este Cuprins
variat, cuvintele fiind utilizate gi cu sens conotativ.
o Aceastf, descriere literard prezintd' un tablou din natur6, cu
elementele lui componente, din perspectiva subiectiv[ a auto-
rului.
o Perspectiva subiectiv[ a emi [torului, marcatd de impre- Calendarul examenului de bacalaureat 2012
4
siile puternice din copillrie, selecteazd aspectele care l-au im-
presionat (de exemplu, dropiile) 9i prezintd mirajul creat in in loc de introducere
zilele verii de cdldura excesivd a soarelui.
. in acest text, se realizeazd funcfia emotiv6, pentru cd Gri la descriptorilor competenfei
emilitorul scoate in eviden [ sentimentele pe care i le-a produs de comunicare oral[ in lirnba romdnl"""
contemplarea peisajului, gi funcfia poeticd, fiindcd se pune .8
accentul pe forma gi pe expresivitatea mesajului. Termeni gi concepte folosite in evaluarea oral6
o Textul este memorialistic, emig[torul preciz6nd de la 15
v allarrts PruP
inceput c[ se refer[ la o experienld personall.

2. Dintre peisajele pe care le-am vdzut, m-a impresionat cel

mai mult marea la rdsdritul soarelui. Atunci, o geanl de lumind
atenueazdpentru inceput intunericul nopfii, concurAnd cu strdlu-
cirea Luceafrrului de ziu6. La orizont, marea se tiveqte cu auriu,
anunf6nd aparilia astrului zilei, ce pare s[ iasd incet din ad6ncuri
rdspindindu-gi razele inc[ reci.

110