lr.

I Frt
Nrcotae
Plosoanu

A rf ;,m;h *

;,S
$'*l
p'.*m
*r 'hg
1 ,.3,
lijq$l:#{t{YfSl

DelFin
 ReferenEi:
prof. gt"a I, LicrimioanlrutANOnICEL, $coala,,SfAntulVasile", Plo_i9gti
prof. grad Ii, Elena-AlexandraGulie-SORESCU,$coalagrmnazialdL56,
Bucuregti

Redactor:Iuliana VOICU
Concepgiegrafici giJehnoredactare: Mariana DUMITRU
Coperta:Adina CRACIUN
Crediteilustragii:shutterstock.com

DescriereaCIP a Bibliotecii Nagionalea RomAniei

PLOSCARIU,NICOLAE
Agramat sau anagramat?: gregelifrecventein comunicarea
oote gi scrisd/ Nicolae Ploscariu.- Bucuregti: Delfin, 20t7
ISBN 978-606-993-063-2
811.135.1

Editura Delfin, Bucuregti

Comenzigi distribugiela tel.: 02L 627 37 20,
076622 20 2t,0727 44 44 55
Comenzionline: www.librariadelfin.ro
e-mail:contact@edituradelfin.ro
UI
www.edituradelfin.ro
I
tt Copyright @ Editura Delfin, 2018
To"ie drepturileasupraacesteicdrgiaparEinEditurii Delfin.
it Reprodu..r." integraldsaupargial.E, a textului s_ay? ilustraliilor din
*
uoio*,rl de faEdesieinterzisi ffud acordul prealabilscrisal Editurii Delfin.
 Nicolae
Ploscariu

$gp'ftlflu b, 't:'g''it
$; U

&nift$ir*'
ft tI} b;$
,,,0,111i1,

ffiq
#f[
'f'*#fl
n

JL
frew.r$:H:funicareaorali
Greseti
ffi
W
W

{
> DelFin
 ,?Ny-.Ti fac griji penffu o greseald gramaticaid,
caca rdeeaesternteligentd.urr conjunctiv si o virguii
se pot corecta; un idiot, nu. "
(AnetaTimplaru Horghidan,
Antolo
giadell'aforisma
rannena
*ffirffii;

Agramat sau an&grdmdt?

Pe caredintre celedoud cuvintel-ai alegepentru a descrie per-

o
soanda cdrei exprimareestenepotrivit5cu neirmelegramaticale
ale
limbii romdne?Suntemconvinsice nu esteprima dat$ogna
egdpusin
intre o formd saualra a unui cuvdnt.AEasauapa!
ii:l!:
ln vlata 1. ".alege
de zi cu zi, nu puqinesunt situatiilein caretrebuiesdrdspunzi
la aceastdintrebare.
o. selecgieesteun processubiectigindiferent clenatura a ceea
ce trebuie sd selectezi.Ar fi imposibil sn aduni ?nrrecopertele
unui
singurvolum exemplificdriale tuturor erorilor pe careun vorbitor
le
poate faceatunci cAndvorbesteori scrie.Am incercatdoar
sd facem
o excursieprin mediul in care ne ducemviata: televiziunea,presa
scrisd,internetul, reEelelede socializaresunt repere citre
care ne
uitdm cu speranEa cd d.. acolo ne purem alegemodelele.Aga este:
ti
gi de acolone vin rnodelele,dar *..*i.o nu suntintotdeaunanici
cele
pe careni le-amfi dorit, nici celecaresedovedesca fi
celemai bune.
Limba esteo realitatevie, dinarnicdgi schimbdtoare, la fel cum
estegi celcare.ovorbeste.Limba esteinfluengatdde capriciile
v'rbiro-
rilor. Mai mult saurnai pufin atenti,educagiintr-o mdsuri
rnai mare
saurnai micd,ingrijiti sauneglijenEi, vorbitorii igi pun amprenraasu-
pra limbii. Ceeace multd lume uitd estecXmodul ln care
comunicdm
constituieetichetape carenoi ingineo punemasupranoastrd:
vorbim
nepoliticos,atunci suntemtr.poiitiro;i, folosirnp.rrrru a impresiona
cuvinte ale ciror sensurinu le stip6nim, atunci suntemfandosiEi,
d-acdne placelimbaiul de mahala,atunci ar trebui si ne placi
gi .ii-
chetelecocalar,loapd, bdddran,mitocan etc^
Fiecaredintre noi, pentru sine,estesingurulin rndsurdsi
aleagd,
etichetape caredorestesi gi-olipeascdpe fiunte.
Cu mai mulgiani in urmd a apdrutp. piaqdo carreal cdrei
titlu
suni astfel:E;ti cool gi dacduorbegti,oiutitlie ce erichetiiti
place?
Autorwl
 Abrevieri

adi. - adjectiv
att, - articulat
-
PEX DicEionarulexplicativar rimbii romdne
-
Pry Dicgionardeneologisme
DooM - DicEionarul
oriografic,
orroepic
al limbii
9imorfologic
romAne
neart. - nearticulat
n.red.- nota redactiei
'
pl. - plural
s.f. - substantivfeminin
sg.- singular
s.m.- substantivmasculin
s.n.- substantivneutru

Noti
ln citateleprin carese exemplifici tipurile de erori
-ortogrrfierea in comuni
oral5 9i scris{ a.fos.tpdstrati originalr. Motivul ar
E demersesteacelade a-i oferi cititirului un tablou
aurentical multi.

H
tudinii de erori care sepot.strecurain comunicare
gi a.
atengianumai asupraerorilor la carefacereferirelutrarea. "u "-i "orge
Erorile discutatein fiecareunitate de conginutdin ---- carte
E late prin litere cursive (italice).
YE4!vsunr
lT

Imi placesauAmi place?

/\./A

Scriereaculsla

regulilede scrierecu ! 9i 6 au fost instituitecu mai

Chiar dacd,
mult de doui deceniiin urmd, ilu puginisunt vorbitorii de limbi
romAni careau serioaseproblemein aplicareaacestorain comu-
nicareascrisd.
Din lucrareaprezentatd,de un elevla proba scrisdde Limba 9i
literaturaromini, EvaluareNagionald,2016,afldmcd ,,Antimp ce
unii oameniplAngdupdlucruri pierdutein copil5riecarenu semai
pot antoarce,genjucdrii carenu semai fabricd,in aceastipoiezie
poetul duce dorul florilor de salcAmi" (httpd/www,vremeanoua.,ro),
ln incercarcade a comentaun articolin caresevorbegtedespre
necesitatea ca onorariulexecutoruluiiudecdtoresc sI fie cenzurat,
un ,,internaut"egueazd dezndddiduit: puteacomenta.
,,Ce-ag'mai
Onorariul estecuprinsAntredoudlimite. ln rest,distribuireaei te
lasi cu restu'-nmAnd" (httpilwww,legal-land,ro),
lntr-un materialinformativ despreutilizareaprosoapelorabia
cumpirate suntemsfltuiEica, atuncicAndle spdldm,sd addugim
pufin ofet, deoareceacesta,,fixeazdculoareade materialul din
careestefdcutprosopul,astfelknckt acestasi igi pistrezeculoarea
cAt mai mult timp" (httpsl/jysk.ro).
Nu avemmotive sd negim nici
rolul oEetuluiin fixareaculorilor,nici rolul DOOM-ului in fixarea
ffud,grega regulilorde scrierecu A.
7
 ffi
Agramat
sauanagramat?

AcademiaRomAnI a decis,in anul t993, urm#toarelereguli

ffi
privitoare la scriereacuvintelor cu i gi a:
a\ se utilizeaz\ i pentru cuvintelecare incep cu aceastdliterd
(fncalecd),caresesfirgesccu aeeastiliterd (a caborfl, cuvin-
telecompuse,in careal doileaelementincepecvt &inetnle-
les),cuvintelederivatecu prefixe de la cuvintecareincep cu
litera i fue+tnyeles*> neinyeles), unelenume familie, ir:rcon-
formitate cu traditia farniliei, documentelede stare civil#
@ gi/saudr:rinEapurt5toruiui (Gersrge
b) seutiliz eaz6,4
Topfrceanw);
in interiorul tuturor cuvintelorcarenu seinca-
dreazdtn niciuna Cinrrecategoriilede mai sus (col,ort, dar

1Y coLtorfri,csborfrnd,caborfrt,hotdrt, dar hatdrfrtor,mohorf,

dar mohorht, mohorhre etc.),precumsi nunrelede familiein
aceleasiconditii explicatemai sus(EmilG&rleanu).

Ageazdsaudgand,plaid sauplaie,
agrea sau 6greid?

lJupd ! sescriesi sepronunqdA sauea?

T\ll..

CAndestevorba desprepdstrareagreutdtiicorporale,iupta cu
kilogramelein plus poate deveniatet de durd, incAt orice normd a
limbii romine se afli in pericol de a fi jertfiti pe altarul cAnraru-
lui" Atunci cAnd,de pild5, o t6ndrd domnisoarl soliciti deznddlj-
duitd sfaturi legatede o diet5 eficientdsi putin co"tisitoare,cineva
ii dd, cu crestineascd milostivire,c6teyasfaturi: ,,.."dupdarneazd
rndn6ncnormal... dupd ameazdinsemndndpe la 14-15...minAnc
I
I cAt sd mi satur...iar dupi ora l-B nimic..." trhttps://www.kudika.ra).
I "fitlul unui anunt publicat pe internet este astfel formulat:
I
,,spectacolconcursiia romAneascS". in interiorul anuntuluigisim
 @
orald.8i scrisd
frecventein comunicarel"
Gregeli
YY
informagii detaliate: ,,Dragi prieteni 9i telespectatoriai postului
de TV eSTRADA! Nu ratali Emisiunea Spectacol-ConcursIEA
ROMANEASCAI MARTI 24 IUNIE inrre orele 16,00-19,00'
Se observdcu uguringdcd persoana care a
(httpl/credinta-demnitate.ro).
redactatanuntul era cu totul nesiguri de forma corectd a substan-
tivului ie.Dtn acestmotiv, ne-alSsatnoud, cititorilor, libertateade
a alegeintre doui forme de scrierea acestuisubstantiv,din neferi-
cire ambelegregite:iia gi ieA.Forma corectd esteia.
Printre verbele limbii romAne care constituie adevdrate cap-
canepentru vorbitori nativi senumdtd a aprecia,a copia,a detalia,
o triliniA: ,,Medicii aprecieazdforgacucarelupti pentru viat5..."
contraficute rcptezintd grupul de
(http://www.stiripesurse.ro)r,,Piese
piese care copieazd,produsul, insemnele,codurile, ambalaiul gi
chiar etichetele..." (htrp://adevarul.ro)r,lt
strofeleurmitoare autorul
detalieazd ideea de Munci, reugind sd creezemai multe simbo-
rochii careigisublinieaZdfemi-
luri. .." thttps://books.google.ro)r,,Alege
Nici verbul a machia nu are o
nitatea..." (https://www.focebook.com).
soarte mai bun5. Spre exemplu, dupd ce a urmdrit un filmuleg in
care sunt prezentatecAtevatehnici de machiaj, o tAniri domniEi
puncteazd,exigent: ,,Nu mai imi place cum are situatd camera nu
sevedeprea bine cum semacheAzd...ar fi bine k la fiecarefilmuleg
si puni o pozd,...orikum frumos". O altd,,,partenerd de suferinEs"
igi manifesti indoiala privind finalitatea tehnicilor prezentate,de
vreme ce ,iEi ia mai mult si te demacbezi decdt sd te machezi"
(http://ww w.perfecte.ro).

Gregelilein pronunEia9i scriereaverbelor amintite se produc

din cauza neglijdrii de citre utilizatori a urmdtorului aspect:in
flexiunea verbului, din cavza lui -i- din radical, alternangaelea
suferi o modificare fonetici: -eazd,devine-azd.
-
&

4
ffi^
ryry Agramat
sauanagramat?
w .w

aliniazi femeiasci (pl.ro;ii)

ro;iq
amiAzi ia(pl.ii) scriA
(apreciazi,
aprecil indoiala sfiala
apreciem) indoiasci sfiasci
apropig intemeia (intemeiazi, (studiazi,
studia studiem)
bucuriA intemeiem) (subliniaz5,
sublinia
(copi1zi,
copig copiem) joia subliniem)
(detaliazi,
detalia liniaza $ia
detaliem) machia (machiazi, vasluian
femeia machiem)

a saueadupi e?

ffiA Ite verbe care ii pun pe utili zatofi in situatii delicate s

agrea, creil, procrea, recrea
Un film al cdrui continut este axat pe respectareadrepturilo
omului in Republica Uidoua esteinsolit de urmdtorul comenta
riu: ,,Degiprincipiile unei justitii corecteimplemenratein uniun
Europeani nu agreazdimplicarea agentilor sub acoperirein a pr
voca persoanela actede coruplie, aceastrpracticr p"r. si fie
de rispdnditi in RepublicaMoldov a,, thttps://www.youtube.com).
Pe un important site de gtiri a fost prezentatd,la un mom
potrivit cdreia ,,Minisrrul afacerilor exrerne,Ti
{at informaEia
corlSEean, a fost primit joi de presedinteleEgiptului, Moham
Morsi, cei doi oficiali agreind propun erea de a se organizat
forum economic de amploare la Bucuresti,cu participarea un
companii egiptenerecunoscute" thttp://www.hotnews.ro).
Printr-un comentariu postat dupi vizionarea unui film, cinevi
I

I
igi exprimr urmdroareaopinie: ,,Trebuiesi fie o fiinti mai purer
I

I
nici decit noi, pentru cd noi am fost creialide cinev", r,, am apd
I pur gi simplu" (https://www.youtube.com).

10
 @
orala5i scrisd'
freorcntetn comunicarea
Gregeli
YY
Titlul unui proiect destinat dezvoltirii mediului de afacert
regional si local sund astfel: ,,Art Factory - noi creetnceeace tu
visezi ! " (http://www.prefectu
ratimis.ro).
intr-un volum dedicat istoriei 9i culturii romdnegti citim:
,,Astfel el creazdo artdpopulari pe motive romAnegti,dar aceasta
esteo artd care se potrive$teperfect cu conceptul generalde artd
populard, ceeace o faceinteligibili 9i valabil5in plan universal."
(https://b oo ks.googIe.ro)
Nici atunci cAnd se vorbeste despretimp liber si relaxare)
lucrurile nu stau mai bine in ceeace priveqteexprimarea.Ba dim-
potrivd! De pild5, un articol in care sunt prezentateinformaEii
d.rpr. srareaprecard a pArtiei de schi dintr-un anumit oras al
girii stArnestecomentariide susginere saudezaprobare.Un cititor
iin. si o contrazicdpe autoareaarticolului: ,,Am fost in aceasti
iarnd acolo,m-am recreiattmpreunl cu copiii mei, a fost bine..."
(http//www. rasunetul.ro).

Ezitirile in alegereaformelor corectea verbelor amintite sunt

provocatede necunoasterea regulii conform cireia de la forma de
infinitiv a acestorverbe seindepd,rteazdsufixul =agi se ataseazd,Ia
radical sufixul -ez (-eaz-):cre-a-) cre- -+ cre+ezsi cre+eaZd.

(dar
i agrea agreim,
agreeazd), procreim,
(darprocreeaz;),
procrea
agreat
agrefrnd,
teagreeze, procreat
procreind,
si procreeze,
i
(darcreeaz6),
i creg si creeze,
creim, (dar
recrea recreim,
recreeazi),
i^r.
i creal
crean0, recreat
recref;nd,
sdrecreeze,
)

Scrrerea$1pronuntla cu a 91ea oupa 191I

t:..1\-/

intt-o revisti mondeni gisim un articol al cirui titlu estefor-

mulat astfel:,,10vedetecares-auldsatpe tkniealdqi s-auingrisat"
$i verbul a tn;ela provoacd unele frisoane
(httpsl/www.elacraciun"ro).
 __,MAgrarnat
ffiffi.4ffiffi sauanagramat? ffpffi
in utilizarea lui: ,,5 sernnecd partenerulte tngeald
pe Facebook,,
(http://www.csid.ro).
Cit despreverbelea afeza gi a angaia, nu puEine
sunt situ-
atiile in care scrierea g] pronunEia r* ,. fa..
dupd ..r* i se
nd,zarevorbitorului: ,,il pune pe dulipiorul
de iang; chiu_
vet5, isi aduceo ceatcdsi o ageazdalituri. " (https://books.googte.ro);
,,"'firmd de prestdri servicii curdgenie,angaiazdpersonal
curi-
genie " (http://www.anuntul.ro)
"

Erorile in pronuntia ..* a gi ea a cuvintelor se

datoreazd,negli_
jdrii de cdtre vorbitori a doud reguli
simple:
- in interiorul rdddcinii cuvintelor
_r). se scrie intotdeauna a (nu
*J gi s; prin urmare , in cazulverbu lui tngald, radi-
1fy\ {"pe i
calul esrefn;al- si arunci, conform regulii, dup;'g
Y4 ,. scrie
tlF 9t tu pronunlit a nu ffii observatia estevalabili si
verbului agazd,radicalul fiind ogor_; ) itt
-- cazul
/\ - dupA radical se scrie gi
se p_ronun td sdupd i ;i g; in cazul
I I verbului
| | angaieazd rudicalul este ingai-,prin ,ri*"r. el este
-t t l t*- urmat de -ea.
'\/\*,.'ffv*v*!{."',.4ryv,v\n/!t,ru,,"6-\/\,i\,
*/-v .^^^ry.-vv^*

afita(dar
afi;eaza) (darinfa;i,
infala Fojar i
angaft (dar si infqe) p (pl.;ei)
angajeazi) infafigg Ede
aranj4(dararanjeazi) (darinfafi;eazi)
Ele
a$A ingrigg (ingraga;i gntier
aPzi si ingra;e) tapc;
cear;gf in;qla(nuin;eali) ,apte
deja jale
'lse
dqgla(nude;eali) pmbon
,arpe
deprta jgndarm tdnjgla(Atuncicf,nd
este
(nude$earti) jgnta(pl.jante) folosit
inexpresla
do.iqnd jar aselosapetdnjoto.)
furi;g(darfuri;eazi) rnurama (dar
tri;g tri;eazd)
*^.".
::::'* ::::::*:^**--*,^l
 @
aralapf scrfsti
fiearcntetn comunicarea
Gre;eli
YY
SescrieSi
)
sepronungd5 saue?

Scriereasi pronungiacu e ?n loc de a este,pentru foarte mulgi

vorbitori de limbi romAn5,sinonimd ca grad de dificultatecu teoria
relativiteEii"Necunoasterearegulilor gramaticaleeste dublatS, in
numeroasecanrri, de doringade a pdrea smecher,cool, detagat9i
relaxat etc.
in an.rntul urmdtor, substantivulcdma;d estesupustlnei torturi
pe care nu o meritd nicicum: ,,CdmA;ede marc5, adaptatesau largi.
Ai.i veqi gisi modele simple, in dungi, desene9i cdmd.gicu impri-
meuri in dimensiunide la XXS tra5XL. Cdma;ecu mAneciscurtesi
lungi pentru toarestilurile. Cdma;eoficialede afacerisauevenimente
Pentrupersoan carea redactatanunlul
*p.ii*1. " (https://remixshop.com).
*rt. ,r1 adevdratchin sd se hotdrascl asupra forrnelor de singular
si plural ale substantivuluicu pricina: nu prea ii iesecroiala, dupd
cum sevede.Ca si scurtdmorice suferintdin acestsens'precizdmcd
forma corectdde singularestecdrmagd, iar ceade plural estecdmd1i.
Rispunzind la intrebarea,,,CAndtrebuie curigati coaia unui
mdr gi cAnd nu?", cineva are urrndtoareaopinie: ,,P5rerilesunt
impi{ite, dar cred ci estebine tolerat mirul m6ncat cu coaie ctr
in orice fel de condigii,
,o, ?r,condiEiinormal el" (http://www.scientia"ro).
normalesau anormale,forrna corectS(gi bine tolerati) a substan-
tivului in discutieestecoaii.
tJn ,,internaut" mirturiseste usor ingrijorat: ,,Am achizilio-
nat de curAnd a {igare electronici si am citit pe internet, ci nu
esterecomandatXcelor ce urm eazd,un tratament antidepresiv"
O {igard, de orice fel ar ft ea,nu estenicicum
(httpsl/www.pcfarm.ro).
cevace ai recornandacu cildurS. Dar a {igare estetotal nereco-
rnandatd,indiferent de impreiurdri.
Celor caredoresc si se bronzeze,un site de produse cosme-
tice Ie pune, grijuliu, la dispozitie un ,,spraycu efect \a plaie"
Arsurile provocate de expunereatndelungati
(httpsl/www.notino.ro).
la ruzelesolarenu sunt, de reguli, inclusein planul de vacanti al
cuiva.Prin urmare, atunci cAndmergemla plaid trebuie si ne lulm
w
_.ffi

.W
dW
A-
Agramat
sauanagramat?
pg Gr
w

anumite mdsuri de precauEiedacd,dorim ca plice rea relaxirii sd nu

se transforme in nepldcereavreunei spitalizdri. OricAte lotiuni de
protecEieam aplica, forma plaie nu poate fi utilizatd, niciodatd la
singular.Ea estespecificdpluralului acestuisubstantiv.
Prezentareauneiretetede gogogidebuteazd,astfel: ,,Multe retete de
de gogoage am incercat gi pind la urmi am ajuns la una foarte fur
sofisticati" (http://www.gateste-cu-suflet.com).
Pentru sindtatea noastri, t01
estebine si ne abfinem de la a consumagogoafe, oricAt de sofisti- ca
catdar fi reteta, si si optim pentru traditionalele gogogi.
,,Totodati, cu primdvara, se cam apropie gi sfArsitul semestru- m
lui, aga ci tre' sd tragi tare sd-gisalvezi notele. Nu de alta, dar as
bate sesiuneala uge" (http://zdt.ro)rne
sfdtuiesteintelept cineva trecut aI
se pare prin neproductivainvSlare in salturi. Acum, dacdsesiunea c€
bate la wge,nu estemotiv de panicd, de vreme ce nu existi aceastd ta
formi a substantivului.Dar dacd,eabate la ugdratuncie semnsigur dr
ci urmeazd,multe nopti nedormite pentru cei nu foarte harnici. ai
dl
Substantivelesi adjectivelecare au la genul feminin tema in tf
l

i sau g se scriu si se pronunli numai cu -d la singular, cazurile

nominativ gi acuzativ;ele au -e sau -i la plural.
cl
avalaqf, pl.avalarye frunta;i(art.
frunta;a), nati(art. na;a), pl.na;e q
(art.
briqi briota), pl.fruntage oja(art.oja), pl.oje
pl.brio;e gogoa;i (art.
gogoa;a), papqa (art.papqa),
4
brota(art.brota), pl.gogo;i pl.papqi
s
pl.bro;e gogo;irie(art.
gogo;eria),
plaja(art.plaja), pl.plaje
cima;i(art.cima;a), pl.gogogerii (art.
schrji schija),
pl.cama;i griji(art.9rUa),
pl.griji pl.schije
(art.cirja),pl.cdrje
cdrja gurq{(art.gurega), tija(art. tija),pl.tije
cirea;i(art.cirea;a), pl.gure;e tuta(art. tuga),pl.tqe
pl.cirqe (art.
loja loja), pl.loji ligari(art.[igara),
(art.coaja),
coaja pl.coji minqi(art. minqa), pl.figari
cocoa;i (art.
cocoa;a), pl.mdnqi uria;i(art.uriaF), pl.uria;e
pl.cocoa;e matqi(art.mitqa), uta(art. qa),pl.u;i
dragalap, pl.drigila;e pl.mitqi (art.
vraji vraja), pl.vriji
 oraldgi scrisd
@
frecventetn comunicarea
Gregeli
YY
ea sauia?

Din titlul unui articol dedicatnavigirii pe internetin condiEii

desiguranEd,afldmcd ,,Folosirea parolepenetcregteriscul
aceleeagi
furtului de identitate" (httpl/www.telegrafonline.ro).
Specialigtiisunt cu
to{ii de acord cI agastau lucrurile. Cum la fel de adevdrateste9i
cd scriereacorecti esteaceleiagiparole.
Stareadrumurilor din tara noastrd esterareori prilej de mulgu-
mire. Nici chiar atunci cAnd asfaltul tocmai a fost inlocuit. Intr-o
astfel de situaEiese afld un cetdlean: ,,buni searaDmnule Primar
aproapesa terminat asfaltareape str aleia plopilor, si secirculd mai
ceva ca la formula L am vrea gi noi cei care locuim in zonl limi-
tatoare de vitezd pe stradd" httpl/www.domnuleprimar.ro).Ce e drept,
dumnealui are ceva dreptate: de vtteza cu care circul5 unii zmei
ai volanului numai cdtevacruci gi un Tatdl Nostru te pot feri. Cdt
desprealeia proaspdtasfaltat5,salvareavine de la DOOM-ul nos-
tru cel de toate zilele: aleea(pronunEataleig,l.

Se pronun!5 [ia], dar se scrie ea atunci cAnd existl alternangd

cu e, precum 9i in pronumele demonstrative,la feminin singular,la
care aceasti alternanli nu exist5. in toate celelalte cazuri se pro-
nunle [ia] gi se scrie ia, atdt atunci c6nd avem alternangacu ie, cit
gi atunci cind aceasti alternangi lipsegte.

aceea,
aceeatt, bAEt$L baiefi) foaia(foaie)
aceb,ace$i boia(pl.boiele) ideea (idee)
aceleiasi
aceleia, -,
(pl.caiace)
caiac limiia(lamdie)
I

aceluia
acelu$i (pl.
canoeacanoe) loial(pl.loiali)
acesteia
acesteia (nuchea0
chiar mingea (minge)
aia(strada
aia) (con$ituie) nuia(nuiele)
constituia
aleea(alee) coreeAn (pl.coreeni) taia(taie)
amiazi(pl.amiezi) faianli(faientar) tolag(pl.toiege)
baia(baie) femen (femeie) voiqi(pl.voiajuri)

15
 .:19& .rJd

d-n*ffi
dI ffi
Agramat
sauanagramat? w

se scriee gi sepronunfd [e] sau

[ie]?
Printr-un anln! publicat pe internet,
un anume proprietar isi
face cunosc*td intenlia: ,,vend teren
in zonapoligon din jos cle
Aierodrom acesdin Z pirti" (https://www.atx.ro). g;rrr.ri_ cd greselile
de redactarea anuntul"i intrd in pretul
terenului.
'de'data
LIn alt proprietar, de tablouri
aceasta,isi prezinti ast-
fel rnarfa: ,,Minunat tablou, cusut manual,
.,rloii ." i"rr- o poiezie,,
(https{/www"otx.ro).
penrru a nu-i goni pe potenElahi
."*fer;rori cu grege-
lile de limbd din-anun vinzdiorul iablo,rlui
l, ne prezintdsi cateva poze
aleprodusului.cu saufdrd,poze)poezia poezie,
e nicidecum poiezie.
se scrie e si se pronunte
r:] in majoritatea neologismelor,tra
inceput de cuvdnt si de silabd dlpi vocald,.
.o v-!^/tr'_,*.^ ni4*+4*a,-*\F
j#* L*'/.**.r**_\tu-
ff

i
tatt"lr:T:,_^_.
-^ - l
pl..ecrane
e.,ran, grbivor
i , (_d),
pl.erbivori
(-e) I
pl'aerodromuri efectuez (aefectua) examen, pr.examene j
alegpl.alei pf.
elev, elevi pogm, pl.poeme
coqxistenfi, 1
epocd,pl.epoci poet,pl.poeli
pf'coexistenfe :
eri,pr.ere pogzie,
pr.poezii
'\A-/_r'r\f'*"'"1't!\''a'lLa-/'':a

"r'-\/r''l'\^-'lka'e1.-r'-\/!11\/'\r*t/4\.^!r\."^,/a,/,'^\'-\/\,/\/a.*.^,-.----^..--.,.-,.**i,
i\

un articol intitulat ,,Descoperire

incredibild!Ce au gdsit arheolo-
neoferi, 6 g0gdeanir*,,"laratdrnc.,,,in1e.,,
::i*::T.ff'Tf:^1,
printre altele, urmdtoareleinformaEii:
,,pe-ldngd
uimitoaresa mai scosla lumini diferite
unelte,fu ".*rJa.ri##;
cel putin aga
se presupuneconfecgionare "r*.
din anumite oasede anim"l. pi.dr#;
;i unelepietrecioplite ce sepresupunecd ieraupurtare
{1 de femeile
din aceavreme p. port de podllb.,i
tiip*va.rol. Autorul ardcolului
a fost, separe' de-adreptul go."t de senzatiorr"la
descoperire,de vreme
ce a ldsatin libert^t" ^iatde multe gregeli'ir
,r,r*ai c6tevar6nduri.
se scrie e gi se pronungd
) [ieJin cazul pronumeror personaresi
in formele verbului a fi.
l tn-\s .-,j,,r.,s,,L/\-/-,\-/'-a\.,-L/

\
e1,eLei,qle g eram,
este, erai, grafi,
era, grau
i
.-.1r''_va'\/'\i'\*4-,*^-/\f\/\r^\r.'v\n\-4.*-.\,!*\f,v.
-q.,vn_^\/\'*./
i
-\ra--.n*^^*_4-
_ ,*j
 ryry*
# # r @
oraldsi scrisd
frecventetn comunicares.
Gregeli
YY
u [ie]? Bunduoiesau bwnd-uoie,
redactorFefsauredactor-gef?
proprietar isi
din ios de
im ci greselile Scriereaunor cuvintecompuse
[, bi prezinti ast-
da intr-o poiezie" Din titlul unui articol de ziar afldm ci ,,De bwnd,uoie 9i nesi-
cu grese- lit de nimeni, Ducu Bertzi s-a tuns". (httpl/romanialibera.ro)
Firegte,
gicdtevapoze
aspectul fizic al cunoscutului cintdrel poate fi subiect de articol.
poiezie.
Dar gregelilein ortografierca unor cuvinte nu sunt tocmai un lucru
ogismelor,la vrednic de laudS: construcEiade bunduoie inseamni liber consim-
yit, din proprie iniyiatiu,dgi nu ceade bund uoie.
Cei interesaEide achiziEionareaunei arme au la indemAnd
(-a),
pl.erbivori
(-e) cAtevasfaturi utile (din nefericirenu gi din perspectivafolosirii
corectea limbii romAne): ,,inainte de a vd povesti toati proce-
dura obtinerii permisului de port-armd trebuie si vd explic nigte
chestiilegatede delinereaunei armeneletalepentru autoiparare."
(http://www.seba stianbargau.ro)
,,Avem posibilitatea de a iriga sute de hectare,dar nu se vrea)
au gisit arheolo- in schimb fermierii se vaitd,de secetS.Cine se vaitd de secetdeste
ivinte." ne ofer5, Aceasta citim intr-un articol in
rdw-uoitor!" (httpl/www.ogromonitor.ro)
descoperiri caresunt reprodusespuseleunui responsabilregional cu treburile
celpuEinaga agriculturii. Secetanu esteun fenomencarepoate declangavaluri de
preNtonce entuziasm,cum nici a te plinge de eanu estedovadi de rea-credintd.
de femeile Cert esteci rdwuoitor ntr se scrieniciodatd cu cratimd, pentru sim-
articolului plul motiv cd faceparte din categoriasubstantivelorperfect sudate:
nu vom spunedefel rdului-uoitor, ci rdwuoitorului (spreexemplu).
rdnduri. Iubitorilor de cai, un articol intitulat ,,Calul pur-sknge romi-
personale
gi Ie pune la dispoziEiecdteva interesante
nesc" (httpl/www.gandul.inrd
detalii despre,,HuEul,singura rasd de cai romAnegti."Nu puEini
sunt cei care se uiti cu mare drag gi admiragiela acesteinteligente
pa,grafi,grau animale. Ne intrebdm, in acelagitimp, cdEicititori at afticolului
cu pricina or fi ridicat din sprincene a dezaprobarela st6ngdcia
1,7
 MA_-___!__
re#ffi# Agramat
re
sauanagramat? ry?Pg
lingvisticddin titlu: pur-sdnge.Acest adjectiv
esreformat prin suda-
rea a doud cuvinte, pur+sdnge,gi nu se
scrieniciodati cu cratimd.

,,substantivele formate prin contopirea cuvintelor

prezintd
particularitatea cd atunci cdnd primul
component este un sub-
stantiv, un adjectiv sau un tt,r*rr"l, ca
la substantivul prmArorA,
termenul respectivnu semai comportd
caatunci c6nd estefolosit
ca un cuvint liber, adicd,nu-9i -"i schimbd
f"t; ;irru -"i poare
primi articol hotirAt; schimb areaformei
primului fuv6nr ar rupe
unitatea de ingelesa cuv'ntului compus: primauard,
primeueri,
bunastare,bunestdrietc.nu s-ar mai pit
scrieimpreuni, fiindcd
fiecare cuv6nt a cdpdtat sensul lui ,Cir,"
.orrstructiile cu cuvinte
independente." ($t.firriapopescu)

aeroportuar bundstare(stare
materiafi
alaltiieri buni,prosperitate)
altddati (odinioari) bunivoie(deobiceiin
altfel(inaltmod,
incaz expresiadebunovoie)
contrar) bunivoinfi
astfel (uneori)
citeodati
a;adar clarvizitor
atoategiutor cuminte
atotputernic cumsecade
atotputinfa dacoroman (cind
indici firidelege
atotgiinli provenienfa)
behehe da(a)mite
binecuvintat dedesubt
binefacere defel(deloc)
bineficitor degrabi(repede) @
bineinfefes
(desigur)
demdncare
demult
(mdncare)
(odinioara)
dimprejurul
/l\
dinaintea
dinapoia

i -
18
ll
 @
orald5i scrisd'
frecventein comunicareq.
Gregeli
YY
(deloc)
nici(de)cum oriincotro radioreportaj
(inniciun
niciodati ori(li)cit riuticitor
momenQ portaltoi riuvoitor
numai(doar) portarmi sociocultural
(irhedidt)
numaidecflt portavion totodati(inacelagi
timp)
(cumva)
oare(ti)cum portdrapel totuna(lafel)
odati(cdndva,imediat, preafericit triplusalt
insfdrtit) purstnge tralala
oricind radioascultitor untdelemn
oricum radiojurnal valvirtej

Pe un important site de gtiri gisim un articol cu titlul ,Primul

ministru care a anuntat cd se va supune necondiEionat oricirei
pe internet, in alt loc,
decizii CEx al PSD". thttpilwww.mediafax.ro)Tot
sunterninformaEi cd,,NominahizarcaVioricdi DincilI, liderul dele-
gafiei PSDin ParlamentulEuropean,ca Prim Ministru al RomAniei,
estesalutati de la Strasbourgde cdtre Claudia Japardel, unul dintre
rse.ra)
cei mai tineri europarlamentari romd ni." thttpsl/www.stiripesu

,,,, Dupd cum sepoate observa,in cazul substantivelorcare sescriu

eu cratimi, din imb rnareacuvinteler a rczuhtatun cuvint compus
careare un continut total nou, degitermenii separaliprin cratimi se
somportd la fel ca atunci cAndsunt folosiEica pdrgtde vorbire inde-
pendente.Spreexemplu, prin aliturarea unui adjectiv (priml cu un
substantiv (ministru\ se obEineun cuvint care exprimd o realitate
zPrim-ntinistru,
):
lrlf

;,r",,Ceiinteresagiderun loc de muncd au putut da, la un moment

*pt, p.rte urmdtorul anunt: ,,Ciutim Redactor gef pentru cel mai
iv site,de parenting din Rominia". (https://www.hipo.ro)
Forma
Srectdesteredactor-fef.
#", Nici persoaneleaflatein panddeidei in ceeaceprivegtedecorarea
i nu trebuie sd intre in panicd; ,,Floareasoarelui ornamental5
t9
 lt,'iffi#
:' ##& e
ffi*%ffi Agramat
.J sau
anagramat?
11\
a devenit una dintre cele mai indrigite optiuni pentru casele care
conEinmaterialede lemn si cirimidd, saupentru restaurantelerus-
tice" . (httpsl/www.felicitystore.ro)Daci
scriem floarea-soarelui(ceeace
estecorect),aceasti plantd nu igi pierdecalitdtile saledecorative.
,,Ciwbolica cwcului esteo plant d, foarte des util izatd,in tera-
piile naturiste, datoriti acfiunii asupra organismului uman."
(https://www.sanatatecuplante.rd
$tim.ci una dintre binefacerile aces-
tei plante este tratarea durerilor de cap. Este nevoie de mult
ceai de ciwbolica-cuculuipentru a calma multele dureri de cap
date de necunoastereabinefacerilorcratimei in scriereacorect5.
Nu vi se pare ridicol sd spui ceai (de care?)de ciwboyica(a cui
ciuboti cdl cuculwi?Adici de ce nu ar fi mai bun, spre exemplu,
un ceai de ciuboEicasarpelui?
tn paginile unui cotidian preocupat, firesre, de buna infor-
mare a populafiei, gdsim un articol intitulat ,,Cutremurin judetul
Vrancea azi nodpte", (http://www.ziuaconstanta.ro) Regiunea Vrancea
esterecunoscutdpentru activitateaseismicddestulde intensS.Ceea
ce este,din nefericire,mai pufin stiut (ori chiar ignorat) estefaptul
cd adverbulde timp azi-noaptesescrieintotdeaunacu cratimd (cu
sau fird cutremure).
,,cAnd spunemci un copil are cei 7 ant de acasdne gAndim la

W un copil bine crescut, carestie sd salute,si spuni multumesc,te

ro8, care se comporti cuviincioscu cei de vArstalui si cu adul{ii."
(http://jurnalul.ro)
Existd mult adevir in articolul din care am citat:

I a fi cuviincios si manierat esteun semn de respectpe careil ai atat

faEdtde prop ria ta persoand,, cdt 9i faEi de cei din jurul tiu. Avem
o singurd nedumerire:de ce o fi confundat autorul copilul cu un
cozonac?Atunci cAnd spunem desprecineva cd este cuviincios,
mai putem spunecd estebine-crescut.CAnd spunemdesprecineva
sau despreceva (cozonaculspre exemplu) cd este bine dezvoltat
mai putem spunecd estebine crescut.Pe cAt e de micuEdcratima,
pe atat de mari probleme ne creeazdl
Fiecaremeserieisi are importanta ei. Fiecare persoand, carc
practicd o meserietrebuie si fie corectd,responsabilSsi constientd
R
cate
Gre;elifrearcntein comunicarea gi scrisa
ora.Id.
YY
@

de importanta muncii sale.Sunt situaEiiin care lipsa de responsabili-

rus- tate gi emotiile personalepot carmamoarteacuiva. De pildd un chirurg:
ace acesta,,estewr om cu skngerece". (httpl/wwwjurnaluldechirurgie.reDoamne
ve. ferestesd fie aga:un om cu sAngerece esteun om mort (tempe-
era- rafiura constantd,a corpului este 37 de grade Celsius)! Autorul
ln. " a dorit sd transmitS,de fapt, ci e nevoieca un chirurg sd fie calm,
ces- stipAn pe sine 9i si nu isi piardi cumpdtul in situatii de cizd,.
nult A uitat insi ci acel micut semnortografic numit cratimd,arc gi el
cap un rol pe lumea asta: cdnd vrem si spunemdespreun om ci Lr,.
'ctd,.
calm, mai putem spunecd esteun om cu sdnge-rece. Fird cratimd
cui existi riscul, repetem,de a-l declaradecedat.
Plu, ,,La ora cAndne asalteazd, manelele,lipsa politetii ori programele
TV de o calitate suburbani, ideeade educafiepentru un bun gust gi
Lfor- frumuseEe devineo urgenf5...nalionald,."(httpl/www.psychologies.ro)
Ceea
epl ce a dorit si sublinezeautorul articolului estenecesitateaunei edu-
tcea cafii a simlului estetic.Chiar dacd,,,Nu-ifrumos ce e frumos, ci-i
leea frumos ce-mi place mie", ru toate pietrelesunt diamante.UitAnd
ptul si pund cratima la locul ei, adicd in bun-gust, autorul a lisat la
(cu
o parte simtul esteticsi a ajuns la simful gustului. Cdci o persoand
care are un bun gust inseami cd arepapilele gustativein deplind
nla functionare si ci poate simEiechilibrul dintre sdrat, dulce, amar)
:r te acruintr-o mAncare.PecAnd dacd,arebun-gustinseamnd cd,are un
[ii." simgesteticfunctional. Una peste alta e bine sd le avem pe amAn-
itat: dou5. Asta dacdgtim si ceva gramatici.
atat
,,Citeva site-uri publicd un afa zis ruport aI unei fundatii bri-
rem tanice, prezentat drept distrugitor pentru iustitia din Rom dnia."
un (httpl/www.hotnews.ro)Nu suntem in mlsuri sd apreciem cAt de dis-
ios, trugitor esteraportul in discuEie.Preocupatde potentialeledaune
eva pentruiustitie ale acestuidocument,autorul articolului a dat de-a
Itat azvirlita cu cratima: ortografierea corectd esteaga-zis.
ffix,
,,Conform ultimelor calcule ale unor specialistibritanici, dacd,
un om ar incepesi meargi in momentul in careau apirut dinozau-
:ate rii gi ar continua si pSgeascitimp de un an lumindrla sfdrgitulaces-
'ntd
tei perioadear ajungein zilele noastre." (www.descopera.ro) Afirmaqiile
 :,,",'ti',ffip
:#' e
@ Agramat
sauanagramat?
ru 11\
britanicilor sunt interesanre.Totugi este puEin probabil ca un
om care pSgegtetimp de un an lumind sd,ajungi prea departe.
Haideqi sd ne g6ndim: cAt timp? (un an) ce fel de an? (lumind)!
De ce nu un an tntuneric (poate avem mai mult spor la mers)?
Anul-lumind este o unitate de misuri, definitd,ca distanEapar-
cursd de luminl intr-un an de zile. Lucrurile se schimbi in acest
caz 9i totul capdtdlogicd.
Pentru a ne capta interesul, titlul unui articol este astfel for-
mulat ,,Afle secretelesuccesuluiunui bine cunoscutDJ romAn!"
(http://bucurestifm.ro)
Probabil ci mulgi cititori au dat n5val5 in con-
Einutul articolului pentru a afla, morgi de curio zitate, ce dezvd,-
luiri minunate li se vor ardta ochilor. CAnd colo era vorba de a
ascultao emisiunein care era invitat personajulpomenit in titlu.
Unii or fi rdmas cu o singuri amiriciune (nu au aflat nimic),
algii cu doul (aceeade a nu fi aflat nimic si aceeaa scrierii ana-
poda a lui bine cwnoscur).CAnd are intelesulde foarte cunoscut,
celebru, bine cunoscufse scriecu cratimd (bine-cunoscut).Altfel
scris are sensulde gtiut bine: acestdrum tmi estebine cunoscut.
Niciun offi, indiferent de pozitia pe care o ocupl si de comu-
nitatea in care se afl5, nu trebuie si se comporte abuziv si dis-
cretionar. Dacd nu pro cedeazdastfel, se poate trezi cu reactii
negative,cu reprosuri din partea celorlalti, de felul ::proportiile
sfiditoare ale politicii bunulwi plac depdgesc orice limite imagina-
bile" . (https://www.ziaruldeiasi.ro)
Ei bine, asa stau lucrurile si in cazul
tratirii discregionarea normelor ortografice ale limbii romAne.
Nu putem vorbi de bunul plac al cuiva, ci doar de bunul-plac
al acestuiasau de bunul sdu plac.

@ alb-negru
albe-argintii
ata-zrs
(pretins)
bine-crescut
(cuviincios,
darbine
an-lumini austro-ungar crescut,
dezvoltat

_f**
1[
22
arbore-de-cacao
(mercu0
argint-viu
azi-miine
azi-noapte
bine)
(celebru)
bine-cunoscut
I
ca un
frearcntetn comunicarea
Gregeli oraldFi scrisa
@
YY
parte. (oportun, du-te-vino
bine-venit (migcare) nord-vestic I
nind)! agreat) est-european nou-nou!
ners)? bloc-turn fdt-frumos nou-niscut
r par- (planta)
bou-de-balti dintr-adins (natafle!)
papi-lapte
acest bun-platnic dintr-odati poale-n-briu
buni-credinli dublu-casetofon prim-balerin
d for- (onestitate) dulci-acri;oare prim-ministru
nin!" (polite!e)
buni-cuviinla dupi-amiaza prim-plan
I COn- bun-gust(simt (dupi-amiazi) prim-procuror
lezvd- estetic) dupi-masa (dupi-masi, prim-solist
ldea bun-plac inadoua parte prim-viceprim-mi
nistru
, titlu. bun-rimas (adio) azilei) propriu-zis
imic), bun-sim!(decenta) galben-inchis pu;ci-mitralieri
i ana- cal-de-mare greco-catolic rimas-bun(adio)
mEut, cal-putere guri-casci rea-credinli
ciine-de-mare(rechin) guri-sparti rea-voin[i
Altfel
(rasd
ciine-lup decdini) haida-de rdu-platnic
lscl,tt.
!omu-
(palatul
cerul-gurii harcea-parcea romino-american
bucal) hodoronc=tronc ro;u-deschis
;i dis- (calm)
eacEii cioc-boc hop-(t)-ata sdnge-rece
ortiile ciubofica-cucului hopa-!opa situalie-limiti
gina-
(planta) instructiv-educativ sus-numit
coate-goale inainte-mergdtor (bunic)
tati-mare
cazul
contabil-;ef incurcd-lume terchea-berchea
nAne.
(termen intr-adins
cuvdnt-cheie tic-tac
ftplac principal) lasi-mi-si-te-las tranca-fleanca
ainte(prefald)
cuvint-in (persoand tura-vura
de-aberbeleacul indolenta) vi[i-de-vie
de-ababa-oarba literar-artistic (flecar)
vorbi-lunga
de-alatul mai-marele (superiorul) (clidire
zgirie-nori
drept-credincios mami-mare (bunici) foarte
inalta)
drum-de-fier medico-legal zi-lumini
(dracul)
duci-se-pe-pustii (ni)tam-nisam zi-munci
ffi n';;*'
ffi
Agramat
sauanagramat?
liiii &|

fi
Tigri Si
)
tigrii, copii gi copiii, leui si leuii

ScriereaSi
)
pronuntiaunor substantive

Desi cel mai potrivit loc de trai pentru animalelesilbatice

estechiar mediul lor natural: ,,Un pelican ldrtd,citsi doi tigrii sibe-
riani sunt cei mai noi locatari ai Grddinir Zoologicedin Galaqi".
(httpl/observotor.tv)
Ne bucurim pentru soarta pelicanului (e bine ci,
dtdcit cum era, a gdsit addpostsi hrani). Sunremdeznddijduiti
de-a dreptul de situatiain care au ajuns cei doi tigri: dupd ce au
fost luati din mediul lor si transformati in captivi au mai nimerit
si pesteun jurnalist total r:5tl,cit(o fi blestemulpelicanuluila mij-
loc) in jungla normelor gramaticaleale limbii materne.Doud gre-
seli fatale s-aulipit de blana sirmanilor tigri: pluralul folosit de-a
surda (corect doi tigri) gi adjectivul maltratat fdr\, mild: un tigru
siberian,doi tigri siberieni,nicidecumsiberiani.
O nenorocirenu vine niciodati singuri: dintr-un document
intitulat ,,ProblemeAle ManagementuluiSituatiilor de Urgenti
$i Ale Dezastrelor"(ortografiereaoriginald) aftr5mci una dintre
regulile de actiunein caz de accidenteste aceeaca liderutrechipei
de interventie ,,sdlasedoi membrii de echipi cu victima incarce-
tatd,pentru a mentine contactul" . (https//books.google.ro)
Atunci cAnd
trebuie sI salvirn viata cuiva esteevident cd nu normele limbii
romAneau prioritate. Dar cAnd scriemdesprecum trebuie si ac-
tiondm pentru a indeplini o astfel de misiune esreobligatoriu sd
o facemclar si corect: (un) rnembru,(doi) membri, (ei) membrii.
CAt desprescriereacu majusculea cuvintelor din interiorul titlu-
lui nu avem niciun cuvAntde laud5.

Substantivelemasculinecare se termind la singular nearticu-

lat (nominativ si acuzatl) in vocala =uuprecedatdde doui sau
trei consoane)dintre care ultima este{ sau !, se scriu la plural
24
 Gregeli
frearcntein comunicarea
orald;i scrisa @
Y\r
nearticulat (nominativ si acuzativ) cu un singur -i, iar la forma
uii articulatd cu doi -i. Primul -i estemarca pluralului, iar al doilea -i
estearticolul hotdrAt.

r-q
I .,
I tls* (sg.neart.)- tigri (pl. nearr.)- tigri,i(pl. art.)
I A* udzutwn tigta.
llbatice
I Am udzutdoi (saunigte)figrt.
rii sibe-
Tigrti au plecatin pddbtre,
]alati" . n
rinec5, \9' . :
cioclu (sg.nearr.)- ciocli (pl. nearr.)- cioclii (pl. art.)
fdjduiEi )|,, I
LY codtu (sg.neart.)- codri (pl. nearr.)- cod,rii(pl. art.) |
lceau
nimerit \ zimbru (sg.neart.)- zimbrt (pl.neart.)- zimbrii (pl. art.)
|
I ..
la mu- )) *t
ud gre- L ,,Lainceputuljocului fiecaredintre echipestd in casaei, iar
iit de-a apoi porumbeiivor iegila plimbare...fiind atengimereula uli!
n tlgru CAndulii ataci, fiecareporumbeltrebuiesi fugi si nu fie prins
saumdcar si ajungdin casalui." (https://www.parinti.com) probabil aEi
:ument recunoscutdin descriereade mai susjocul De-a ulii gi porwmbeii.
rrgenta
f v

Ceeace estede nerecunoscutesteforma corecti de ortografiere

,dintre a substantivuluiuliu: (un) uliu, (doi) ulii, (eil wliii.
rchipei
lcarce- Substantivelemasculinecare, la singular (nominativ gi acu-
;i cind zativl, se termind in fu, precum substantivul copil, se scriu la
9i
limbii plural nearticulat cu doi -i, iar la forma articulatd cu trei -i.
'# ^r- La pluralul nearticulatprimul -i facepartedin rddicina cuvdn-
lriu sd
'Vnbrii. tului, iar cel de-al doilea estemarca de plural; la pluralul articular,
al treilea-i estearticolul hotdrdt.
I titlu-
r*
barcagiu(sg.nearr.| - barcagii(pl. neart.)- barcagiii(pl. art.l
I
articu- I ur barcagium-aduscu barcape malul celdlalt.
pi sau Acolo se aflau alti doi barcagii.
plural Barcagiii au plecat acasd.

25
r*M
Agramat
sauanagramat?
ffpe
=ftql
/{\

I topil (sg.neart.l- copii (pl.neart.l- copiii (pI.art.)

E fl" (sg.neart.)- fii (pl. neart.) - fiii (p1.art.)
mahalagiu(sg.neart.l* mahalagii(pl. neart.)-
mahalagiii(pL art.)

Cei care se ocupd cu crestereaplantelor trebuie sd Eindcont

nu numai de stareavremii, ci 9i de posibilii diundtori ai cultu-
rilor. De pildd: ,,adulqiiuiespeistrugurilor se hrdnesccu sucul
fructelor dulci." (www.horticultorul.ro)
Cui nu-i place mustul? Iar
biata viespe de Ia atdta suc de struguri din uiespii a devenit
uiespei. l
Nici vulpeanu are o soarti mai bund: ,,CoafuraCoadauulpei
esteo soluEieexcelentda problemei," (www.ro.rowlandgS.com)
Nu intotdeauna relaEiiledintre vecini sunt dintre cele mai
bune. Deseorise ajungela conflicte,plAngerisi tot felul de recla-
maEii: ,,Vecinu are spatelecasii in curtea mea." (https://www.tpu.ro)
Pentruca o reclamatiesd poatd fi solutionatdin mod just, ea tre-
buie sd fie intemeiati pe fapte reale, carepot fi dovedite, gi sd fie
corectformulatl (pentrua fi bine inEeleasd): (o) casd,(doud) cAse,
(a gi all casei.

,,Substantivelefeminine terminate la nominativul singular

nearticulat in vocali sau in diftong se pronungi gi se scriu la
dativ-genitivsingular articulat cu :gi sau -ii. "
($tefaniaPopescu)

Il , l case(pl. neart.)- case(sg,neart. dativ si genitiv) - casei

I"

| (sg.art. dativ gi genitiv)

1[
Are doud case.
Acoperisulunei cases-aprdbugit.
4r
In spatelecaseise af15doi meri.

26
 Gregeli oraldgi scrisd
frecventein comunicarea
@

tr
YY
] ft*ei. (pl. neart.| - femei (sg.neart.dativ gi genitiv)- femeii
I tsg.art. dativ gi genitiv)
nurori (pl. neart.)- nurori (sg.neart.dativ9i genitiv)- nurorii
(sg.art. dativ gi genitiv)
surori (p1.neart.)- surori (sg.neart.dativ gi genitiv)- surorii
(sg.art. dativgi genitiv),
cont atuncicdndvorbim de gradde rudenie;
:ultu- surori (pl. neart.)- sore (sg.neart. dativ 9i genitiv)- sorei
sucul (sg.art. dativ gi genitiv),
[?Iar atuncic6ndvorbimdespreun cadrumedicalsaudesprecelmai
rvenit mic graddin ierarhiacdlugireascS;
leui (pl. neart.)- leui (sg.neart.dativ gi genitiv)- leuii (sg.art.
rulpei dativ gi genitiv)
1$
K uiespi(pl. neart.)- uiespi(sg.neart.
: mai {p (sg.art. dativ si genitiv)
necla- I uulpi (pl. neart.)- uulpi (sg.neart.dativ 9i genitiv)- uulpii
',tpu,ro)
I
l\ (sg.art. dativgi genitiv) wl
a tre-
sd fie ( L Printrecelemai abuzatesubstantive ale limbii rom6ne se afld,
cAse, ' ott,Degiarenumaidoudlitere,acestsubstantiv creeazdvorbito-
rilor nativi problemeuriage.
Estebinecunoscutfaptulcdmultedintrealimentele din comer!
,gular conEingi substantenesindtoase.Trebuiesd fim foarte atenEila
riu la ceeace mAncim.Atunci cAndun alimentcareconEineastfelde
substange vine la pachetgi cu exprimiri la fel de toxice, riscul
pescu)
dea te imbolndvi(9ide ficat gi de iniml rea)sporegte: ,,Pregdtim
terenul pentru articoleledesprechimicalelecarecoloreazd,gdlbe-
nuguloudlelor,dar pAni atunci citim dintr-un articol din recotta.
eu,careciteazd" AsociaEia ProfesionalSa Crescltorilorde Pdsiri
de Oui 9i Carne (APCPCO)din iudegulIasi." (httpl/www.e-uri.ro)
Ei bine,acestmicu{ substantivnu ne va mai faceviagaamard,dacd,
relinem un lucru foarte simplu: (un) ou, (doudl oud, (ele) oudle,
@li all oudlor.
27
 Agramat
sauanagramat?
*wPfu
/{\

completgimai complet,optimgicel
mai optim
F\./\./\q.,r^\.*.

scriereagi pronunEiaadjectivelor
9i adverbelor
carenu au gradecompaiaEie

utilizareacorect{in comunicare
a adverbelorpi a adjectivelor
carenu au gradedecompSalie
esteo piatrdd. .u*pritd incercare
pentru majoritateavorbitoriror
de ii*tra ,omen,i. nrr-r*i;,
intdlnim cu formuldri incorecteprecu
m: cel mai/foartesuperior,
celmai extraordinar,celmai perfect,
mai/foartelnferior,candiyiile
celemai optime,estemai
id,
_oporiun ,rr mai principarrucru, cer
mai teribil, cel mai sprendid,
pletd, cel mai super. foarte a"dmirabir,'otirtd foarte cam-
Preocupatcu indfrrjiresi ne ofere
sfaturipentru
gies5ndroasd (intengiridud"bild, fd,rd,discugie), o alimenta-
un medicnurri_
Eionistne prezintdun alimentminune:,,Nus-ainventatunaliment
maicompletgimaiechilibratdec6tacesta. ;,
torrrrrol.rol
Alimentul care
a stdrnitadmiragiadoamneinutrigionist
este,
domnieisale,,,banalaciorbd/ruplJ.-nu.e conformspuseror
atat de banale(cu sensurd. ugor'de ciorba gi supasunt
fdcutin cazurde faEd)rnici
cunoagrerea fapturuicri adjectivurcomprel
paragienu ginede cine stie nu ,rr-grrd de com-
ce complicaEiilingvirii.r, cormplet
inseamnd careconrine t'otceeA
ce trebulr, ,diria nu-i ripsegte
niciuna dintre pdrpiteconstitwtiue,
tntreg, desdubrgit,d.eprin,
tmplinit,
,,careesrecermai optimmod de a vedea
paginidin paginax pdni in pagin toatecombinatiilede
a y?,,http://ecompedia.rol
seinffeabd
cinevapasionatde soft. La aceastd
intrebarenu existdniciun rds-
punsviabil, deoarece cel mai optim nu existd,:optiminseamn
mai bun saufoarte bun (adecu)r,poirnir, d cel
indirol erc.).
,"cu cdt omur estemai perfict Ia exterior,
demoni are in interior., Maxima cu atatmaimurti
lui Freud, .*pli;;ffi;
 wftry
#
":;fi...............
# r
@
Gre;elifrearcntein comunicarea
orald.si scrisd
vlr
picelmai optim psiholog" (http://odevarur.ro)
Nu il putem acvzape Sigmund Freud
(vorbitor de germani) de necdnoasterea normelor gramaticaleale
limbii romAne.Autorul articolului din care am citat nu are insd
r gi adverbelor nicio scuzd:perfect are intelesul de ceuacAretntrwnestetn gradul
aratie cel mai tnalt toate calitdyilecerwte;desduilrsit.
)

Adjectivele care nu au grade de comparative sunt cele care

exprimd insusiri ce nu pot fi comparate (complet, tntreg, etern,
9i a adjectivelor
cumplitlincercare uiw, mort, rotwnd, wnic, strdmosesc,perfect) sau cele provenite
omAnd.Deseorine din limba latin d (suprem, swperior,inferior, optim, maior, minor,
mailfoartesuperior, interior, exterior, posterior, minim), limbi in care erau forme ale
inferior,condipiile superlativuluiori comparativului.
i principal lucru, cel
',
o listdfoartecom-
I

ii pentruo alimenra-
[fit), un medicnutri-
fs-ainventatun aliment
Vat,ro)
,.
Alimentulcare
te,conformspuselor
rciorbagi supasunt
n cazulde faEd),nici
nu aregradde com-
'lingvisticezcomplet
,cdruianu-i lipseSte
, desdukrgit,deplin,

toatecombinaEiile
de
:ompedia.ro)
se intreabd

-\-fu
nu existi niciun ris-
: optim inseamnd,cel
icat etc.).
)r, cu atat mai multi
rd, explicati de un

29
 _M '.,
ffiffD
Agramat
sauanagramat?
@ffi /(\

O datd st odatd

Una din intrebdrile care ii frdminti pe multi vorbitori este

legati de situatiilein care normelegramaticalene obligd sd scriem
o datd qi odatd.
Preocupat de disputele dintre primul-ministru al Republicii
Moldova si pregedinteleaceleiagitdri, un jurnalist formuleazd ast-
fel titlul articolului legat de acestsubiect:,,Plahotniucil mai sare
odatd pe Dodon, umilindu-I" . (http://www.dw.com) Corect esteo datd,
chiar dacd,tensiunile dintre pregedintelesi premierul statului vecin
sunt intr-adevir mari.
CuvAntul odatd esteadverb si are mai multe sensuri,printre
care si acelade odinioard, cilndua.El estefolosit si in locutiunea
adverbiaId,odatd gi-odatd,in careare intelesul de ureodatd,ckndua
(Odatd ;i-o datd te voi vizita.).
Alte sensuriale adverbului odatd sunr:
- tndatd (odatd terminat programul, am plecat acasd,.odatd
ce am terminat programul, am plecat acasd.);
- tndatd, imediat, acum (Pleaci odatd la cumpdrituri!);
- deodatd(Am plecat odatd cu el de la gcoald.).
Scriemo datd in doud situaEii:
- atunci cAnd avem de-a facecu un substantivce are intelesul
de zi (O datd importantd din viaEalui este aceeaincare i s-a
ndscutprimul copil.);
- cAndvorbim despreun numeraladverbiaI al clrui
9ir il purem
continua (Am sdrit o datd, astainseamndcd,pot siri si a doua
oard.).
ln combinaEiecu alte cuvinte, o datd gi odatd formeazdlocuEi-
uni cu urmdtoarelesensuri:
- iar, din nou (Am citit rexrul tncd o datd. A amintir, o datd
tn plus, despreimportanta unui regim alimentar echilibrat.);
- definitiu (Spun asta o datd pentru totdeauna);
- brusc ($i-" intrerupt lecruradintr-odatd.l.

30
 ffiw
s#@

I
a

F multi vorbitori este

palene obligl si scriem

hninistrual Republicii Aualangdde zdpdddsau aualangd,

trnalistformuleaz\, ast- auanseztnainte sau audnsez?
iPlahotniucil mai sare
rcm)Corectesteo datd,
iremierulstatului vecin ffi'
multe sensuri,printre
folosit 9i in locutiunea ,,Noi ne reuedemdin nou miine-dimine atd...,,
lul de ureodatd,chndua (post de teleuizwne)

i ,,PLEONASM, pleonasme,s.n. Eroare de exprirnare

pnplecatacas5.Odatd constand in folosirea aldturatd a unor cuvinte, expresii,
propozitii etc. carerepetr in mod inutil aceeagiidee.,, (DEX)
,acas5.);
p cumpdrituri!);
t accident
neprevizuU
neplicut
pcoald.
).
Aflati intr-un tren care a deraiat la scurtd vreme dupi ce a trecut
lstantivce are intelesul de gara unuia dintre oraselede pe traseu, o c6nti tr^Eede muzici
esteaceeain catei s-a populard din RomAnia,stabilitd de multi vreme in SUA, esteinvi-
tati de cdtre un jurnalist si descrieevenimentulla care a fost mar-
tial al cirui sir il putem tord. CAndi s-acerut si vorbeascddesprecum sunt pregititi cetdtenii
nd,cd,pots;ri si a doua americani pentru a face f^ld' unor situaEii de urgen!5, cdntdr'eaga
a precizatcd, dupd atentateledin 11"septembrie 2001,,,se frceau
odatd formeazdlocuti- workshop-uri pentru a te invdta cum sd reactioneziin cazunde cala-
mitate, de accident nepreudzutgi in toate gtirile erai anunlat si te
atd. A amintit, o datd duci gi sdsariin ajutor". Pdcatci nu am aflatcum isi pregdtescauto-
alimentarechilibr at.); ritdgileamericanecetdEeniipentru a face fagdaccident.lo,prevdzute!
leauna); lntr-una dintre emisiunilede gtiri ale unui post de televiziune
ld..). ni se spune cd o cunoscutd,cdntd,reaqd din Mexic ,,a dorit sd isi
 '''"'ryp
Agramat
sauanagramat?

petreacd o zi plScuti pe malul mdrii insd

un accident nepldcut
fi
a fd,cutca vedetasi isi termine ziuala spitar,,.
oare cum gi-ar fi
incheiat aceastaziua Aacxaccidentular fi fost
pldcut?
oricAt de nepr evdzutesau de neplScurear fiunele
dintre situa-
Eiileprin care trecern,de un lucru pur.rn fi siguri: accidentul, fiind
un ,'evenimentimprevizibilrcare intrerupe mersul
normal al lucru-
rilor (provocdnd avarii, rdniri, mutiriri sau
chiar moartea- 1DEx1,
nu poare fi decdt neprevdzut gi nepldcur.

e acordcomun
SuntvariatesituaEiilein careintAlnim construqiile
acord comun
9i de comun acord. spre exemplu, intr-o t.r.r"*-"i .ar.i subiect
esteasistenlasociald,gdsimurmito areaformulare:
,,Contractulse
referd deci la o formulare precisd si explicit
d a ceeaceva fi intre-
prins impreuni cu clientul, in scopul ameliordrii
situagieibeneficia-
rilor, pe bazaunui acord camun". Din altd
carte,in care sevorbeste
despretactici de negociere,afldm cd:
,,Nu existd ," ;;;;;ffi;
ideal: ambelep_5rEi trebuie si stabileascdde comwnacord.care
este
procedeulideal in cazulfiecdreinegocieri".
Oricat ne-am dori, la
un moment dat, ca intre noi ceilalgisd existe
9i un acord, nu trebuie
sd forEdmnota folosind pleonasme:s-arputea
sd ne confruntim cu
un dezacorddin partea lor.
substantivulacord are inEelesulde
9i ,,ingelegere, invoiald, con_
vengieetc. intre doui sau mai multe pdrti,;
rirxl. ir, .r." ce pri_
veite construcgiade comun acord, DicEionarul
explicativ al limbii
rom6ne aftagein rnod expresatentia .d .rt.
plrorrarticd.
& abundenlimare

Y Aflatdpesemnein prag devacangdori avandexperienre

din vacanteleanterioare,o internauti indrigostite
magnifice
,,abundent,,de

I
energiileverii scrieintr-un articol intitulat Sunt
,, irr.orrj,,
rutdde abun-
dent5": ,,VacanEa de vad,este o perioaddde mare ABLINDENI{-
de cdldur5,de lumini a zilei,destarede bine
9i veseli. ;i;;l;;;;"
nevoiede relaxaresi destindere.
32
I
Tld,cut
orald;i scrisd
frecventetn comunicarea
Gregeli
YY
Vd doresctuturor si vd imersagiadAncin energia..tip vacantdrr,
@

i-ar fi indiferent cd sunteEi la serviciu sau cu familia, in cilStorie."

SubliniereacuvAntului abundenld ii apar{ine autoarei si ea a fost
situa- fdcutd probabil cu intengiade a-i determina pe cititori si iasd din
, fiind rutina zilnicd 9i sd ii facd si igi ia lumea-n cap, in ciutare de abun-
lucru- dente energii pozitive. Din punctul nostru de vederq aceastdsubli-
' (DEX),
niere atragemai abitir atenqiaasuprapleonasmuluimAreabundenyd.
Oare semnataraarticolului gtieci substantivulabunden{darc inle-
lesul de cantitate mAre,bogdpie,belgug?

,ofttun & abuzexagerat

iubiect in cuprinsul unui articol al cdrui subiect esteadministrareade
ctul se medicamentela copii, citim: ,,Medicul... a declaratcd nu trebuie
, intre- sd se facd abuz exagerat de tratament pentru crestereaimunititii
reficia- sau tratamente antibiotice la copii". LisAnd la o parte formula-
rrbegte rea incerti din ultirna parte a fragmentului citat, cele declaratede
proces medicul intervievat sunt adevirate. SituaEiaar fi rimas la fel gi in
,reeste cazulin care autorul articolului ar fi gtiut cd substantivulabuz arc
lori, la si intelesulde tntrebuinlare fdrd mdswrda unui lucru, exces.
rrebuie
* (a)(.$)aduce
aPortul
tim cu
,,Fiecare angajat igi aduce aportwl gi, idee cu idee, se con-
d,con- struiegteun produs sau serviciu nou." Afirm atuaii aparEineunui
ce pri- directorde companie.Faptul ci munca in echipi are de multe ori
limbii rczultate excelente este un lucru gtiut de multd lume. Un lucru
mai puEincunoscut este acelacd substantivul aport are intelesul
decontribuyieadwsdde cineua.Dacd ar ft si ,,traducem" $i aduce
aportwl,ar trebui si spunem,,isi aducecontributia adus5". Ceea
rgnifice cenu sund tocmai romAneste!
:nt" de
eabun- O (a)alegesi optezi
N,rA. Amatorilor de circuite turistice ieftine, o agentiede turism le
ales,de faceo propunere aproape de nerefuzatt,,Ca si noutate... dacdale-
geli sd optali pentru vartantacornbinatdIsrael - Iordania veli avea
33
 Agramat
sauanagramat?
,'WP
#* e)
,:'
K
parte de un circuit divers". Acum, dacd
serviciile sunt pe misura
exprimdrii, e de luat in calcul un circuit
propus de
,,OPTA, opt€z,vb.A alege,a preferadin doud saumai "tr. "grdi,
multe lucruri
solutii, situatii etc.pe ceaconsideratimai
convenabild...,, (DEx)
O amestec
eterogen
primele noud luni de lecgii,copiii erau
"Dupd un Amestecetero-
gen tipic"'" citim inff-o carte .. uoib.gt.
desprecultivarea 1"lentu-
lui la copii' Pe lingi faptul ci estep,rEin
forgat si afirmi copiii er,u
un Amestec(mai aproape de naturar ar
fi iort corectiu), prezen[a
cuvAntuluieterogenesteo eroare:substantivul
amestecareintelesul
de reunire de lucruri diuerse, iar adiectivul
eterogenare semnificatia
de deosebit, diferit, diuers. cum vi se pare
inlocuir.; ;;r;;ffi; -
amesteceterogencv reunire de lucruri diuerse, '---
diferite?
* amploare
mare
,,Edilii incearcd sd lansezeun proiect cultural
de o mare
amploare" svnteminformagide citre un por,
de televiziune.Lduda_
bila intentie a edililor nu justificd nicicum
exprimarea pleonastici
din informatia cu pricina. s9 gtie cd substantivu
I amploare are
inclusr in semnificagialui si ideeade intind.ere,
extindere,mdrime.
* anidezile(lunidezite,siptiminidezile)
,,Ani de zile, nimeni n-a bdnuit nimic!,, thttp://ar.ro/)
'|: si ,,patru
ani de zile pe respectivulbotosinean nu
l-a durut capul despre
vreo problemd,in mod deosebit.,, (http://botosaneanul.ro)
,,Desiesteevident pentru oricine cd anul esteformat
. ' l :

din zile,
trebuie sd diferenEiemcontextelein care
de zilerintrAnd in sino-
nirnie cu mulpi, buni, tntregi exprimd
o durati excesivi, de cele
in care de zile este redundant. in cazul
exprimirii exacte, prin
numeral, a duratei, precizareade
zile esteinutild. prin urmare,
sunt pleonasticegi trebuie evitate consrrucgii
de tipul: odupd,doi
ani de zile, am aflat cd prietena pe care
o iubeam m-a ingelat
(www. p sihoterapie.n et). >>

,|**r.-tu
34
 I
usura
Gre;elifrearcntetn comunicarea
orald;i scrisd"
YY
Pentru combinagiileluni de zile gi sdptdmknide zile,chiar d,acd,
@

gengii: *_"i puEin frecventi, regula este aceeasica la anz structura este
rcruri, admisd atdtatimp cdtde zile insistdasupru durarei:<CIA a spionat
x) luni de zile complexul lui Osama bin Laden (www.gondut.info). u dar
e pleonastici in_prezentanumeralului: ,.decinci luni de zilercopilul
meu nu a iesit din casi decAtin week endfuww.cancon.ro)t>,,
etero- Adina Dragomirescu,Alexandru Nicolae
lentu-
i erau S (a)anticipa
dinainte(inainte)
,zenta, Pe un site dedicat cresterii copiilor, una dintre mimici isi
elesul incepe astfel confesiunea:,,ceea ce nu am anticipat tnainte de
rcatia
, a deveni mama unui biiat... " Apoi povesteacontinui intr-un
'uctiei
, mod cald, grijuliu, tandru. Nu incape indoiali: aceasti mimicl
isi iubegtepuiul. De aceeacredem cd nu trebuie si igi fac/agriji
cd nu a anticipat anumite lucruri desprecopilul ei. Doar trebuie
sdreEinI (9i noi impreuni cu ea) cd verbul a anticipa arcingelesul
mLre de a face sAu A spune ceuAtnainte de o anumitd datd (fixaid) sau
iuda- tnaintea timpului cuuenit. Din acest motirl utilizarea adverbului
rstici tnaintein acestcontext estenefericitS,.Dacrigi-ainceput stdngaci
e ate articolul, fericita mdmicd a incheiat foarte frumos,
'ime. ,,A9" .,r*
n-Amanticipat toate aspectelede mai sus,trebuie sI mdrturisesc
cd,n-am anticipal nici iubirea."

DAtru + ataragresiv
espre ,,Nu doar maidanezii mugcd,lAtacul agresiual unei pisici asu-
pra unei femei" estetitlul unui material video postat pe site-ul unui
zile, cotidian central. Viziondnd filmulegul in cauzd,,am dedus ci per-
sino- soanacare a formulat titlul s-ar fi agteptat ca pisica sI ii po"rt,
, cele femeiirecunostingdvesnicdpentru faptul cd a bltut-o insistent cu
prin zdpadd.Cum acestlucru nu s-a intdmpl at, iar pisica trebuia si fie
lare, ficuti de rAsin faEaintregiilumi, s-a considerainecesarca titlul si
t doi conlind pleonasmulatac agresiu.
$tiind cd,atacul esteo agresiune
gelat impotriuaunei persoane,unui stat etc.,il acuzdmpe autorul titlului
deatacasupralimbii rom6ne.
 ffip
Agramat
sauanagramat?

@ atf in plus
*Hry

ffi
La auzulcuvdntului stomatolog,
multora ne trece un fior rece
prin mdduva spindrii: durere
, groazd,,suferingri.Neg rijareasdndtd-
gii dingilor ne trimite direct
la ,tom"iotog, oricdt de rece
cd estefiorul amintit. ca sd-i am simti
mai linigteascdpe cei care segandesc
de zeceori inainte sd meargi;
ilil it in celedin urmd tot acasd
rdmdn, o clinicd de speci"[r"r.
rgt;;;;i"td oferta:
de aparateled.rrt"r, metaric" ,,spredeosebire
ri"aigio-*t., dispozitivele
beneficiazd,d.e atu tn prtls, ceramice
y.n gi ;";;; pot avea aceeapi
cu smalEuldintiror". Nu curoare
gtim d,acde suficierr,p.*r,,
groaza de scaunurdin catinetul scdpade
stornatorogic,cert este"
Iucru: o durere de mdsea insd un
combinatd cu un pleonasm
peste rand'.substantivur e ca sarea
atfi (prurar atfiuri) iesemneazd,
ment care,intr-o anumitd impreju un,,ele-
rareroferdcuiva ,r' uurrtaj
o sansdin plus" (DEx)-prin sau
urmare,c6nd africd,;rrr;";rrrinr"^mnd
un auantai tn prwstn prus,
durerea parcdsporestein intensitate.
& avalangd dezdpada
in timpul unei emisiuni d.
gtiri, la un posr de tereviziune,
burtierd se putea citi pe
,,Ita lia: Auatoria de'zdpadd int -o
montand,surprinsdde camerele srariune
d, ,rpraveghere,,.concomitent,
crainica prezentastirea,
cutremuratd de lpaimd:
situatd in Arpii itarieni ,,o statiune
j?T I";;;; marti, de o auaran;d
"
zdpadd...." Desigur,un astfel de
de feno*.rr, normar in zonele
tane' estein mdsurd sd iti mon-
dea ceva fiori, insd nu intr-
nu mai vorbesti corect io*arr.gte, atitinc't sd
mai ,1., d,acd,nuesti martor
direct al desfdgurdriilui. cu
sigurangdechipade stiri a fost
zitd de evenimentde vreme ingro-
ce nimeni nu si-a amintit
tivul aualansd are inEelesul cd subs tan-
de *ora-), zdpadd care se
de pe ,oorri wnui minte gi desprinde
se rostogolegtela uale.
@ (a)avansa inainte
,,Prin loviturd, linia lungd a confederatiei
(https://ro.wikipedio.org/wiki/Batatia_de_la_Gettysburg)a auansatinainte.,,
Modul in care a fost
.f**
36
"***%*
 I orald5i scrisa
Gre;elifrecventein comunicarea

conceput articolul din care am citat este dinamic, aproapecine-

YY
@

or rece matogr aftc, lucru care trddeazi un oarecare entuziasm scriitori-

;indt5- cescal autorului. Ceea ce nu il spald de picatul de a nu gti ci
n simti ct,Auansainseamnd,printre altele, gi ,,A inainta, a merge (pentru
Andesc a se apropia de o tintd urmdrite). A progresa, a inainta." (DEX)
t acasd Cum nu il scapl nici de reprogul de a ne servi un alt pleonasm:
osebire ,,Confederati(corect Confederaliil s-du retras tnapoi." A seretrage
ramice are 9i sensulde a pleca tnapoi.
:uloare
5pa de * aversideploaie
nsi un Natura este de foarte multe ori capricioas5:acum e cald, in
I Sarea scurttimp se face frig, acum ploud, indati iesesoarele,astfelincAt
n ,rele- nu mai gtii uneori nici cum estepotrivit si te imbraci, nici cum este
,tajsau corectsi vorbegti.Ag" se explicd,probabil, capricioasaformulare
ieamnd a unor buletine rneteo: 11...vorfi perioade in care instabilitatea
tate. atmosfericdse va manifestaprin auersetorenliale..." ni se spune
la un post de televiziune,iar dintr-un ziar afl5m cd o,...duminici
vor fi cAtevaauersesculrte".Cred ci vom fi mai pulin capriciopi
rne, pe in exprimdri dacd vom consulta un dic$onar: ,,/[,IERSIr, autrte, s.f.
latiune Floaietorenfiald de scurti duratd." (DEX)
nitent,
tatiune t (ase)bifurcaindoui
n;d de Eforturile l5udabileale celor care au grijd gi de corpul lor sunt,
e mon- uneori, risplStite pe misura perseverengei de care dau dovadd.
ncAtsi intr-,rn ziar regional citim despreun nou exercitiu fizic ce ,,sfideazd
martor legeagravitaEieigi oferi rezultateuimito are". Autorul articolului
ingro- neprezintduneledetalii interesante,printre caregi acelacd ,,antte-
rbstan- namentulse realizeazdcu o bretea solidi de nylon suspendatdde
'prinde
tavanca un pendul, carese bifurcd tn dowd breteleajustabile...o'
Estelimpedeci jurnalistul a fost cuprins de extaz.Oare daci ar fi
gtiutci nu existdcuvAntulnylon (ci nailon, cu pluralul nailonwri gi
nailoane)sicd verbul A se bifurcainseamnd,,n sedespdrliin doud
ainte." ramuri,in doud direcgii,in doui sensuri."1DEX1, exercitiul fizic des-
a fost pre carevorbegtei s-ar fi pirut mai pufin revolugionar?
 Agramat
sauanagramat?
@
re_,
t biografia
vielii
,,Biografia unei uieli este 9i ea o emotionanta poveste a unui
oT, dar si o_emogionantilecEiede viaEd...,,Astfel igi incepe
auto_
rul unui studiu de caz privind comunismulinterviul cu persoand
o
care a ttdit din plin aceaperioadd.Mdrturiile celui intervievat
sunt
ir.t : sincere,dureroase,resemnateuneori, impicate gi senine
.;j
6j* alteori.
fu ,stim de care dintre aceste sentimente era copiesit autorul sru-
diului atunci cAnd a neglijat adevdrulpotrivit cdruia substantivul
biografie are inclusd in semnificagialui ideea de pouestire,
expu-
nere a uielii cuiua. ratd,cit de trist sund
,,traducerea,'inceput,rt.ri
din propoziEiacitatd: ,,Povestireaviegiiunei vieqiestesi
) ' ea o €filo:
tionantipoveste".

+ caligrafie
frumoasi
,,cu o caligrafie frumoasd, un inscris se regdseain numeroase
replici pe fiecare piatrd a colibei Bibliotecarului...,,
citim intr-o
carte scrisdde o celebrdscriitoarepentru copii din Statele
Unite,
susannahAppelbaum. pdcat cd stAngdciilegi gr.grlile prezenre
in
traducereain limba romdni a unora dintre .etgit. .i dirrr,rg
in mare
parte magia, misterul gi farmecul povestirilor semnate
de talen-
tata scriitoare.Ne gAndimcd echipa cares-a ingrijit de publicarea
povestirilor in Romdnia a fost cu totul vrdjitdde farm..,rl
textului
gi a uitat cd semnificaEiasubstantivului catlgrafie estedeprinderea
de a scrie frumos.

T celmaicelebru
Deoarecedoamnelesi domnigoarelepot fi uneori puse
in difi-
cultate atunci cdnd este vorba si i9i al,eagd,parfumulpotrivit,
pe

T
site-ulunei televiziunia fost postat un articol-menita le
da o man;
de ajutor. Prin urmare,cititoarelesunt informate cd un
anumepar-
fum ),...afost desemnat cel mai celebrwparfumal tuturor
timpuri-
lor, potrivit unui clasament rcalizatde lanEulbritanic
de mag izine
de cosmetice..." Ne inchipuim sentimenti de usurarepe
care tre-
buie sd il fi avut reprezentantelesexului frumos la aflarea
vestii.
..F* ff 38
t { -
 I oraldsi scrisd
Gre;elifreuente in comunicarel.

Cum de altfel ne inchipuim ce stAnjenitar ft semnatarularticolului

YY
@

a unul dacd,ar afla cd a lisat in libertate un pleonasmatunci cAnda redac-

rcauto- tat textul: adjectivul celebruinseamndrenumit, uestit, ilustru (DEx).
:rsoand Prin urmare, acestcuvint exprimd calitatetn gradul cel mai tnalt,
ratsunt lucru care nu permite utilizarea adjectivului celebru la gradul
alteori. superlatw (celmai celebrul.
rul stu-
:antivul ,,...uneleadjectivenu au categoriamorfologicd a comparafiei,
intrucAtinsusirilelor absolute,prin insdginatura 1or,nu pot exista
, expu-
putului in grade diferite (particular, complet, general, egal, gata, rotund
O efflO:
etc.).Formul5ri de tipul:
Aceastae colecyiaceamai completd.a tablourilor lui Aman.
Cazul de care tmi uorbiyi e mai particular.
nu pot fi admisedrept corecte,deoareceadjectivelein cauzd,prin
continutul 1or, exprimd valori aseminitoare superlativului. Prin
leroase
urmare, ele nu pot permite asociereacu morfeme de superlativ
r intr-o
relativ sau absolut sau cu echivalenteale acestora(cel mai, foarte,
, Unite,
deosebitde, prea, extrem de etc.l
;entein ...De-adreptul supdritoare sunt expresiilepleonasticein struc-
n mare tura cdrora intrd adjectivelreinterior, inferior, ulterior, maior, minor.
: talen- De exemplu:
rlicarea Randamentul, d,e data aceasta mai suPerion este urm*rea
extului
tnderea fireascda...
(Maria Laura Rus, O exprimare ce fAce ,,carierd": pleonasmul,
httpl/www. diacronia.ro/ro/indexing/detaiIs/ A2997
/p df)

I solemni
ceremonie
in difi- Aniversirile unor instituEii sunt prilejuri pentru organuzarea
ivit, pe de ceremoniimai mult sau mai pufin mediatizate,dar nici intr-un
t mAnd caz mai mult sau mai pulin solemne. Ceremoniaesteo sdrbdtoAre
nepar- solemnd,o solemnitate,iar autorul articolului din care am extras
mpuri- fragmentul care vrmeazd cu siguran\d,ar fi trebuit si gtie asta:
gazine ,,AcademiaRomAnd programeazd mdine dimineatd,o ceremonie
tretre- solemnd,prin caremarchea2d,1.50 de ani de la infiintare". S-a gin-
vestii. dit, poate,cd fiind vorba despreaniversareaAcademieiRomAne,
 "-'#'f
,'rffiffi (,
@
ru
Agramat
sauanagramat?
g
ar fi bine sd dea evenimentuluimai multi
solemnitate)chiar cu
pregulunui pleonasm.A iegit o sdrbdtoare
soremnd,,orr*nd ,^i
o solemnitatesalemnd.

$ (a)coabita
impreund
. - celor pasionagide acvaristicd le spunemcd unul dintreceimai
iubigipegtisoride acvariuestechirur'gut-gatbin.p"p"r"ritatea
se datoreazdelegangei -.orpului, lui
gi frumusegii vioiciunii discrete
a comporramentului, dar gi faptuluici esteun pegtepuginpreten_
tios' un acvaristinrdit ne mdrturisegte pe un site dedicatcunos-
crtorilor cd acestsirnpati: o,
p:grig ,',roiblteaz-d-i*prrund cu alti
chirurgigalbeniin c6rdrri:'t irrgelegem decicd esre;;";;;rril;:
bil' Dar informaEiaputea fi trair*i"gii in alt mod dec6tprinrr-un
pleonasm. spunemaceasta, deo^r*r, i ,oabitainseamn
a trdi impreund(in aceeasi d ,,dlocui,
casd)cu cineva;a conviegui. ,, (DEx)
* (a)coboriin jos
Pe un forum unde se discutddespre
diferite boli gi posibile
remediiale acestora,o persoandsuferind,f,
** pra"g, a* ,,.,,arsuri
carecateodatdurcdin sustoracegi de
@ multe iri ciboard inlos in
qTtrl stAngdsub coastesi simt ca o umfldturd.,,,una
din condi_
Eiileidentificdrii trat ***ului adecu"t unei boli esreaceea
pacientulsd descriein mod limpede "l ca
suferint"r". x,, gti* cdtar
inEelege un medic din celepovestitede semnatarul

lt
randurilor de
mai sus,dar ceeacegtimcu-siguranEd,este
cd unul dintresensurile
lui a cobort esreacerade ,,Alse) ia jos
dintr-un loc ridicar sau
dintr-unvehicul.,, (DEx)

* (a)colabora
impreuni
tacebookcitim .d anumeagcntie de
.^l:^"^:::,li-* 9 asigurdri
,,colaboreazd tmpreund cu...,celmai*;;;r;?;;il
inseamnd cd'v3 ffiffi,
9f9rd spre analizadvs..ri. mai -i.it"rife existenre
posibile""" Colabor*ru presupune
realizareade cltre doud sau
mai multe persoanea unei acgiuni,a
unei opere, a unui proiect
etc' Prin urmare, ideea de tmpreund
esteinclusd in semn ificatia
k40
f , H / - %

i *d
R
rcu
Gre,seli oraldgi scrisd
frearcntetn comunicarea
YY
verbului a colabora. Modul in care este rcdactat intregul anun!,
@

sau nu numai fragmentul citat, lasi a seintelegecI agenEia9i brokerul

,,colaboreazd"mai degrabi separat,fiecarein legealui.

6 concluzia
finali
mai ,Am rdmascu un optimismvizind concluziafinald."
r lui Concluzia nu poate fi dec6t final5 atita vreme cAt intelesul
rete substantivului conclwzie estetncheierea unui gir de iudecdyi ori
fen- wltima parte a wnei expuneri sau a unei lwcrdri, cctrecuprinde
ros- rezultatelefinale.
algi
cia- @ (a)conlucra
impreuni
-un Pe un anume site se fac siptdmAnal recomandiri de lecturi.
:ui, Una din cdrtile propuse de un anume cititor se referd, la rolul
schimburilor de idei gi aI colabordrii acolo unde ,,se gisesc
oameni care conlucreazdtmpreund cu successi debordeazdde
energiesi inovali.". in momentul in care te afli intr-o colecti-
rile vitate, discutiile sinceresi schimbul de idei pot aveaintr-adevir
uri o influe ntd pozitivd asupraintregii colectivititi. Aurorul comen-
rin tariului despre carteacu pricina mai adaugS:,,Pemine m-a pus
di- pe gAndurisi mi-a deschiscuriozitateade a explora cdtevafeno-
ca menesi strategii mai departe, despre care cu siguranld,voi mai
at scrie".ii r..omanddm cirinainte sd mai scrie ceva,sd retind,cd,
de a conlucra are intelesul a lucra tmprewnd cu ciner.)A, a patrticipa
'ile la o acyiune,comund
au
* contrabanda
ilegala
,,Estenecesarsi oprim contrabandailegaldcu petrol..." declard,,
conform unui site romAnescde gtiri, premierul unei tdri ambe.Nu
ln il putem acuzape politicianul striin de necunoastereagramaticii
td, limbii romAne.Autorul articolului care iI citeazdpe premier ar tre-
Lte bui sdstieinsd ci substantivulcontrabanddare inEelesulde ,,trecere
lu clandestinipestegranitd a unor mirfu ri interzisesau sustrasede la
ct , platataxelor vamale" riar,,prin contrabandd,- in mod ilegal,clan-
'ia destin, pe ascuns" (DEX).

41
I r
^l
*."""..-**--.".. , . i
;rr
I
MA^.
reffi Agramat
sauanagramat?
re
t (a)conviefuiimpreuni
Omului ,,i-a fost ddruiti putereadeplini pentru a se autocrea
pe sinein iubire, in comuniunecu tot ce esteviu pe planetape care
conuieluie;te tmpreund cu toEi semenii sdi", scrie pe site-ul per-
sonal o doamni pasionati de intelegereafrimdntdrilor interioare
ale omului modern. Cu sigunn,A, iubirea autentici inEelegerea
9i
semenilornostri ne pot scoatedin multe necazuri in ,elaiia &rrrr.
noi gi ceilalEi.Asta dacd,nu neglijim gi faptul ci a conuielui are
intelesul de a trdi impreund cu cinetta.

T coridoldetrecere
,,WWF RomAnia aratd ci ursul brun are nevoie de habitate
intinse in care sd se poate deplasa fdrd a interacfiona cu omul,
prin intermediul unor coridoaie de trecere,care ar trebui identifi-
cate si asiguratede autoritdti, pentru a se evita agresiunile...,,se
aratd in introducerea unui articol dedicat ursilor care trdiesc in
pddurile Romdnieisi ale Ucrainei.Grija penffu conservareanaturii
este o datorie a fieciruia dintre noi. Ca gi aceeade a ne exprima
corect in limba romAnd; coridor are sensulde loc (tngust) ie tre-
cere;cwloar.
,,Fondati in 1961, \rrrF (world \7ide Fund for Nature) esre
una dintre cele mai mari 9i eficiente organizaEiiinternationale
independentecare deruleazd,proiectepentru conservareanaturii...
wwF este prezentdin Romania de la inceputul anului 1,990.in
prezent, organizatia deruleazd,proiectede conservare anaturii din
Mungii Carpagi,de-alungul Dunirii
9i in Delta Dundrii, campanii
de informare, constientizaregi str6ngerede fonduri penrru protec-
tia naturii... u (http://www.importe.ro/Fundatii/bucuresti/wwF-Romania-24g)

+ cutremur
depimint
La inceputul lunii septembfie 20'!"7,Mexicul a fost lovit de
cutremur a cdrui intensitate a fost de 8,2 grade pe scara Richter.
in cuprinsul unui articol publicat pe un rite de gdri .irirl ci
,,seismul
din noaptea de joi spre vineri a fost cel mai puternic cutremur d,e
42
?g Grepeli
frearcntetn comunicarea
oraldgi scrisa
@

pdmhnt produs in Mexic in ultimul secol". Intensitateaunuiseism

YY
autocrea nu poatenicidecumsdne determinea uita cd substantivulcutremur
fa pe care are intelesul de migcarebruscd;i puternicd a scoarpeiPdmilntulwi.
le-ul per-
* dartotugi(;i darinsi)
nterioare
telegerea OricAt de frumogi si de degteptine credemfiecaredintre noi,
;ia dintre estebine sd nu uitdm si fim modegti.Sepoate intAmpla ca uneori
ietui are si nu auzimintotdeaunalucruri care sd ne facd,pldcere.De pildd,
titlul unui articol publicat de un site de gtiri suni astfel: ,,RomAnii
sepricep la toate, dar totugi nu stiu mai nimic: suntempe ultirnele
locuri din Europa la capitolul inteligenld,. 42"/, dintre romdni cred
habitate cd Soareleseinv6rte in jurul Pdmintului".Iar in cuprinsul aftico-
:u omul, lului se afirm5: ,,RomAniisepricep la orice, dar toti,si nu stiu mai
identifi- nimic. Conform unui studiu international,romAnii sunt pe ultimul
i l e . .". s e loc in Europa in ceeace privegtenumdrul de oameni cu perfor-
manteridicatela testelede inteligente" .$i folosireacore$d ; fimbii
rdiescin
romdne este un semn de inteligenti: in Dictionarul de sinonime,
anaturii
pentru cuvAntul totugi cu valoare de conjuncgiesunt indicate
exprima
doui sinonirne:dar, tnsd.Prin urmare, spre exemplu,intr-o expri-
) de tre-
mare ca A; ured sd te cred, dar totw;i am o relinere, esteinutild gi
'
inacceptabildintroducerea\ui dar.
rre)este
alionale
,,Primul dintre acestepleonasmetole rate (9i pe care vd propun
aturii... sdnu le mai tolerdm) esteudar totusi>. Indiferent daci dtui
990.in "..ri.
cuvintestau unul lAngi altul in ftazd,sau sunt despdrtite de sase,
:urii din gaptesau opt cuvinte, prezenfalor in acelagienunt esteo eroare.
mpanii Cu alte cuvinte, putem spune ,,Am jucat bine, dar am pierdut'
protec- sauuAm jucat bine,totusi am pierdutr, insi e incorectsi spLlnem
24e) uAm jucat bine, dar totusi am pierdutu."
(Radu Paraschivescu) ,,Dar totugi!". Noi pleonasme,
httpl/vvww.digi24.ro/magazin/timp-liber/culturo/postito-de-timba-dar-totusi-noi-pleonasme4g2l76\
ovit de
tichter. t (a)dainuipermanent
ieismul ,,Fericireasd ddinuie permanentin sufletelesi vietile dumnea-
nnurde voastrd." Aceastaeste urarea pe care primarul unui orag al tirii
 *iP
Agramat
sauanagramat?

noastre a fdcut-o doamnelor gi don:nisoarelorcu ocazia

ffi
zilelor
de L si I Martie. Generoasdintengiaediluiui,doar cd in enruziasmul
siu a aldturat adverbul permanentverbulut a ddinui, caresemni-
ficd a pine,a dura, a persista.

@ deplin5
unanimitate
,,Dacdprivind culoareapot existaunelemici divergente,in pri-
vinta gustului existd o deptindwnanimitate,Blak Krim fiind
,o.o-
O titi printre cele mai dulci, dacd nu chiar cea mai dulce,
neagrd""sunt aprecierileunui cunoscitor intr-ale cultivdrii
tomatd
rosiilor
de grddin5"Nu aveminformatiile necesarepentnl a-l contrazlce
in
ceeace privestegustul dulce al acestuisoi de rosii dar avem

fi
, sufi-
cientemotive penfru un gust amar legat de exprimareapleonastici
deplircdunarzimitate.Substantivulwnanimitateinsearnni,,Acord
total de idei, de opinii, de sufragii
"..,, (DEx)
@ dorinfaunaninn5
a tuturCIr
trlepaginade inrerneta unui domn pasionatde domeniul finan-
ciar, citirn itrtr-un articol dedicat istoriei sistemuluibancar
r'ma-
nesc:,,Prin legeae{in 1"2aprilie 1gg0 lua fiingd BancaNationali
a Rom6niei, "."infiinEatddupd modelul b5ncii cenrralea Belgiei
si
respect6ndprincipiile gcolii bancare c& rezultat al ,Corinpri
, ,ni-
nime a twturor participantilor la viata economicda gdrii,'.
l)atele
istoriceoferite de autor sunt interesantesi, bdnuim, do."*entate.
Mai puein documentatdesteutil tzareapleonasmuluidorin{ei
u?ta-
niwtea twtu.ror.',,IJNANIM, -4, *nanimi, -e, adj.Acceptat,
impdr_
tdsit de toti, care exprirndun acord total; carecuprindepe toti
sau
apartine tuturor; fd,rdexcepqie .,, (DEX)

@ douisemestre
(treltrlmestre)

. _,,A*ulgeoiarviitor nu va mai fi structurat in trei trimestre,ci

in douS semesttre."(hnpilziaruldeiasi.ro)
Sd citim urrnitoarele defini_
tii: ,,sEMEsrRU, servtestrw, s.n. Ferioacldde saseluni conseclr-
tive; o jumitate de an. O iurndtateclin anul
,scolar(universitar).,,
44
?g @
ora.Id9i scrisd
frearcntetn comunicarea
Gregeli
YY
zia zilelor si ,,TR[MnSfnU , ftimestre, s.n. Fiecaredintre perioadelede trei
rtuziasmul luni consecutivein care este impirqit anul calendaristic." (DEx)
re semni- Observdmci ambele substantivecongin informafii referitoarc la
numirul semestrelorsi al trimestrelor,ceeace inseamni cd pre-
zenta numeralelor pe lingi acestesubstantive este inutil5. Prin
urmare,corectdesteformularea ,,Anul gcolarnu va mai fi structu-
rge,in pri- rat in trimestre,ci in semestre".
iindsoco-
S (a)ecraniza
unfilm
e, tomati
:ii rosiilor ,,Actorul Marcel Iuregva veni in municipiul regedinEF,de judeg
rtrazicein pentru a asista la ecranizareaspeciali a filmwlwi Octav in care
rvemsufi- joacd,rolul principal" citim in con{inutul unui articol dintr-un
leonastici ziar regional. Entuziasmat; pestemdsurd de prezentareputatului
I ,,Acord actorin orasul cu pricina, autoareaarticolului uitd cu desdvArgire
cd a ecranizainseamnda turnA un fil* pe baza unui scenariu.
Putem vorbi ffud,teama de a gresi despre ecranizaret ramanului
,,Baltag!l|", spre exemplu,dar ar trebui si ne gAndim de doud ori
riulfinan- inainte de a vorbi despreecranizareafilmului ,,BAbagul".
:ar romd-
S enormdemult
rlational5
Belgieisi ,Md agteptmult mai mult, enorm de mwb de la unii jucdtori,
nlei una- sunt datori fagl'de acestclub". Aceastaa fost declaragiaantreno-
". Datele rului unei echiperomAnegtide fotbal, fdcutd,inainteameciului care
tmentate. urma sd aibi loc pe teren propriu. Agteptirile mari ale antrenorului
n{ei una- nu justificd exprimareapleonasticd:enorm inseamndfoarte mare)
rt,impir- imens,uria;, colosal.
etoti sau
final
+ epilog o
nestre,ci
le defini-
intt-un top al celor mai cunoscuteL0 melodii triste, Grief, a lui
Earl Sweatshirt, se claseazdpe locul 8, conform unor informaEii
culesede pe un site dedicat melomanilor. Comentariul semnata-
\s
consecu- rului articolului (in transcriereoriginali): ,,Durerea(n.r. ,.griefr) (
:rsitar)." esteepilogul final a fost tweet-ul artistul chiar inainte de a lansa
45
 .ffP
i$* e)
Agramat
sauanagramat?
@
re_., K
cel de al doilea album al sdu...,,Cu siguranEd,,tweet_ul,,
artistu_
lui nu era in limba rom6nd. Iar d,acd,oLelodi,
.rr, tristd, plind de
durere, nu cred cd e bine sd turndm sarepeste
rand,sisd o facem
gi mai dureroasi, vorbind despreea cu pleonasme:
epilogul este
partea finali a unei lucrdri, incheierea
acesteia.
) exemplu
ilustrativ
,,ratd un exemplu irwstratiu schema pentru
eliminarea
grdsimii'" citesc persoanelepreocupate
de greutateacorporald
intr-o carte despredieta zilnicd. Fiecare
dintre noi trebuie si fim
grijulii cu sdnitatea noastrS.E bine
de gtiut ci, indiferenr cite
calorii am arde intr-o zi, exemplw arc intotdeauna
semnifi caEia
de ,,ceea ce servegtedrept *od.l, ceeace
servegtepentru a ilus-
tra ceva." (DEX).

t fizionomia
fefei
,De dataaceasta,vrem sriigi prezentdmcatevatrucuri
pentru a
alegeperecheaperfecti de cerceiin funcqie
de fizionomia feleirale.,,
Aceastaeste dorinEape care un stilist o face
cunoscutdpe blogul
personal doamnelor gi domnisoarelor
atente la infdqigareape care
o au in public. in recomandjrile pe care
le face, ,liirt,rt trebuie
s5-gin5obligatoriu seamanumai de fizionomie,
de vreme ce acest
substantiv are intelesul de tutalitatea trdsdturiior
determind expresia ei particulard. feyei cuiua c,re

O folclorpopular
Titlul unui articol in continutul cdruia se
vorbestedesprepre-
zentaunui erou al istoriei noastrenagionale
in cdntecelesi po.riit.
populare esteastfel formulat:
,,Avram Iancu ?n folclorul popular
romAnesc"' oricAt de eroice ar fi faptele
lui Avram Iancu si ori-
cat de mare ar fi ecoul acestorain sufletele

T
roma"il;; ;;;;;
justifici utilizarea unui pleonasm
in formularea titlului: cuv6n-
tul folclor are semnifir^6^ de creayiiartistice,
obiceiuri gi tradiyii
populare ale unei
ldri ,oL unri regiuni.
46
 r
F#E
ry Cl
oraldgi scrisd
@
/{\r
rl" artistu-
!
frenrentetn comunicarez.
Gregeli
YY
S gamidiversificati
:I, plini de
Pesite-ulunei florlrii bucuregtene estiintAmpinatcu urmitorul
si o facem
mesaj:
ilogul este
,,Bund ziua,
Vd agteptdmcu o gamd diuersificatdde produse pentru primd-
vard,.O parte din produsesunt deja disponibilein stoc iar celelalte
vor fi disponibile in zileleurmito are."
:liminarea Clientii au la dispozitie o oferti generoasd9i, recunoastem,
corporald elegantd,de aranjarnenteflorale. Pdcat insi cd prezenta unui
uie sd fim pleonasmin mesajulde salut postat pe site stirbegteoarecumrafi-
erentcdte namentul acestoraranjamente:substantivulgamd include ideea
nnificagia de diversitate,deoareceel semnifici ,,Serie,grup, succesiunede
crua ilus- obiecte,de fenomene,de situatii care alcituiesc un tot (armo-
nios)." (DEX)Sepoate spuneGamd largd de... .

S hitdesucces
i pentru a ,,Celemai de swcceshituri din ultimii L0 ani puteau fi scrisesi
:eyeitale." de elevide clasaa II-a." sejelegtechiar in titlul articolului pe care
pe blogul il semneazd,,un gazetaringrijorat de nivelul lexical al versurilor
:a pe care din unele melodii cu mare prrzd,la public. TAnguiala autorului
rl trebuie
s-ar amplifica dacdacestaar sti cd hitul esteun ,,Slagdrcare,in
urma unei promoviri sustinute,obEineun succescomercial deo-
: ce acest
sebitsi aparein topuri." (DEX)
aiua cnre
S incidentnea;teptaUneplicut
,,Incidentneagteptatin emisiunealui... " estetitlul unui articol
din presa mondend romAneascS. Nefiind convins ci a reusit sd
sprepre- ne captezepe deplin atenfia, autorul articolului continui imediat
i poeziile dupd titlu: ,,...&avut parte de un incident nepldcwtin emisiunea
popular pe careo prezintdLa..." Nu se int6mplasenicio catastrofS:doui
:u si ori- invitate in platoul unei emisiuni s-au luat la cearti in direct, iar
rimic nu una dintre ele s-a ridicat gi a plecat. Pentru a da articolului siu
: cuv6n- o tenti senzationald,autorul a ignorat cu desdvArgireinEelesul
i tradiyii substantivuluiincident:,,intAmplare neasteptatd,(li nepl5cuti)
care apare?n desfdsurareaunei acfiuni." (DEX)
 Agramat
sauanagramat?

s (a)ingheladefrig
intt-un articol dedicat uneia dintre cAntdregele noastre de mu-
zicddance,autorul a tinut si ne informeze cd"r."rr"
,,. . .a tngheyat
de frigla Londr.a." Foiogra fia careoinfdgigape artistd
la iesireadin
aeroportul lond onezldsaa selnEelege cd ingrijo rareamdmoasda jur-
nalistului era nejustifi catd: cdntdrealaaveaun zAmbet
c6t se poate
de dezghegatsi plin de vitalitate. CL sigu rangd.aurorul
articolului
s-ar alarma mai greu dacdar gti cd,a tnghelairrr."-rrd
,A degera,
a amorti sau a facesd degere,sd d. frig. ,, (DEX)
"*ort."r.i
@ infilfare cuaspect cochet
intr-un articol adresatdoamnelor candidatela
mdritig se stu-
diazd,,,legdturaprofundd " dintre zodiain care
s-a ndscut un bdr-
bat gi profilul miresei pe care acestagi-o dore$te.
Autoarea este
convinsd cd,,Leul estefascinatde femeil, .aro,
n/ap4ore areun
aspectcochet"..Nu gtim de ce bdrbatii din" celelalte'
,ojii", p,rr."
fi mai q"ftl fascinagide femeile cochete, cert
esre cd autoarea
pune atdt de mult accent pe aspectul fizic al
femeii ideale p.rrrr,,
Leu, incdt uitd (sau se face a uita) cd subsrantivu
I tnfdyigi* u,
senswlde aspectswb cure se prezintd un lucrw sau
o firnii
& lihnitdefoame
intt-ttn moment de seducdtoaresinceritate,o prezentatoare
de
televiziuneni se confeseazd:,,L-amcucerit pe ...
L., un sandwich,
pentru cd en. libnit de
foame". Trebuie iubliniar cd in limba
romani nu existi cuvAntul sandwich ci sanduici,
ori sanduig,s,n-
ui;, sendui;. Dacd prezentatoareaar fi gtiut cd

p
lihnit arcintelesul
de foarte fldmand, chinwit de
foame,.r, ,ig,r, anEd,s-arfi strdduit sd
ii pregdteascd alesuluiei cevamai consistentde -err."re. De altfel,
in scurtdvreme,cei doi s-au despd4it.

S limonadd
delamdie

JL
48
, ,,ce poate fi mai rdcoritor pe vremea aceastacdlduroasdsi
sufocantd',decdtun pahar rece de limonadd de
ldmal;i;;;r;;
huh?" seinrreabd,pe la mijlocur lunii augusr,pe un
blog, o domnigd

f*/*
?ffi @
Gre;elifrearcntetn comunicarea
araldsi scrisa

stresatdde zdduf. De vreme ce limonada esteo ,,Bduturi rdcori-

YY
tre de mu- toarc fd,cutd,din zeamdde ldrnAie(sau de un inlocuitor al ei), api
,ainghetat gi zahdr;citronadi." (DEx),
cevannairdcoritor ar putea fi,,urr pahar
iegireadin de limonadd,recesi ment5."
oasda jur-
s laborioasa
munci
It sepoate
rrticolului CuvAntul laborios are inqelesulde ,,(Despre manifestirile,
A degera, crealiile etc. oamenilor) Care cere multS munci, care necesitd
I incordare,efort si osteneald." (DEX)
Acest adevdrpare sdnu ?lfi impresionatpe unul dintre oamenii
politici de la noi de vremece, vorbind despre parlamentari,spunea
tigsestu- ci acegtia,,au o muncd foarte l,aborioasd."Si exprimareacorecti
rt un bfu- in limba romAndar trebui si fie o activitatelaborioasS!
)ateaeste
lre ate un & lafe!cagi
ar putea ,,MAncareanesdndtoasdcreeazddependemtd., Ia fel ca gi
autoarea drogurile."
le pentru CAnd esteadverb,ca areintelesulde ,,Ia fel cu, cum (e), pre-
tifarearc cum (e),dupi cum (e)."
x.
S mijloace
mass-rnedia
Vorbind intr-un articol despreintegrareainstrumentelorTIC
ttoarede si mass-mediain orele de Limba gi literatura romAnS,aut oarea
rndwich, precizeazd,cdt de important este a se ,,valorifica la maximum
in limba timpul petrecut de elevi pe internet sau in contact cu miiloacele
laig,san- mlss-media". Oare ce ar gdndi semnatarularticolului dacd,ar afla
ingelesul cd,mass-mediainseamnd,miiloace de comunicAretn masd.,iar mii-
rdduitsd Ioacemass-mediaar insemna miiloace de miiloace de comunicdre
)e altfel, tn masd?

t omletideoui
,,Omletade owdconstituieun excelentmic-deim, sau chiar un
roasdgi aperitiv pentru o zi mai special5." Si ca si fim pe deplini convinsi
ment5, eI agastau lucrurile, dupd introducereape care am citat-o mai sus,
lomnigd pe un site de retete culinare urmeazi o ingiruire de 20 de feluri de

49
 Agramat
sauanagramat?
*Fff
omletd' toate' fdcute,curmea,cu.."oud.
ffi
Nici nu sepoate altfel, de
vremece omretaesreo ,,M6ncarefdcurd
crinoud be*r. si prdjite in
grisime, uneori cu o umpluturd cresunci,
brinzd,rrf"rr". etc.,,(DEX)
@ ortografie
corecti
Fiecaredintre noi i9i dorestesi se exprime
corect, si aprecieze
corecto anumitd situatie,si reacEion ezecorect inanumite impreju-
rdri etc' in gener"l,.oi..iitudinea tinde
sd devini o trdsdturdcom-
portamentaldcdtrecareaspirdmcu togii.
De foartemulte ori, ,.r"rtd
aspiratiescapi de sub control:
,,ratd,.ar*u" activitdgi amuzanteprin
carene putem insusiortografia corectda
cuvintelor in lirnba unglrre
fd'td'efort"' Am citat dinir-un articol
in care sunt prezentatec6teva
metodeeficientede invit are alimbii engleze.
P.ntru invdtarealimbii
romanesepare ce *t'rtoareaarticolului
a avut parte de metodetotal
lipsite de amuzament,pentru cd altfel
nu se expricdprezentapleo_
nasmului ortografie carectd: artografia
inseamndun ansamblwde
reguli priuind scriereacorectda unei limbi;prin
urmare,,estein'til
sd ii aldturdm subsrantivuluiortografie
adjeit'ul corectd.
@ pacient

ry
bolnav
intr-o carte ce trateaz-d,importanta legdturilor afective intre
membrii familiei ni se vorbegt.lu ur,
*o*.o t datdespre,,riparul
traditional al cercetdriipsihiatrice,care

/l
incepecu un pacient bot-
nilu sr incearcdsd discearndcare au fost
evenime'teleimportante
careau precedatsi cauzatimbolnivirea...,,
De vremeceprin pacientintelegemo
,,persoandbolnavdcarese
gdsestein tratarnentulunui mediciconsiJerat
in ,^rponcu acesta",,
(DEX)'este evident de ce nu ii purem alipi
,,rbrt"irtivurui pacient
adjectivulbolnau.

@ panaceu
universal
Printrenumeroasele beneficiialeceaiuluide musetelsenumdri
c.almareamigrenelor.Migrene care pot
apdreasi atunci cand dai
d.eexprimiri precum ,,Dintre plarrtel.
de ceai,am putea spunefdrd
riscul preamare de a gresi,cd museEelul
esteun pan,aceuuniuersar.,,
50
Wp
lr

I
rtealtfel, de
Gre;eli oraldSi scrisd
frecventetn comunicarea

E adevirat, riscul de a greginu estef.oartemare' totusi el existd,

@
v}.r
si prdiite in dovadi ci ghinionul l-a lovit tocmai pe autorul articolului din care
tcetc." (DEX) am citat: ,,PANACEU, panacee,s.o. Nume dat odinioard unor
medicamentedespre carese credea cd ar putea sd vindece orice
boald;leac,remediuuniversal."(ow)
iI aprecieze
ite impreju- * perioadi
detimP
;dturdcom- Substantivul perioadd are si intelesul de interual de timp tn
ori, aceasti cursulcdrwiasepetreceun fenomensau are loc o acliune.Dar acest
uzanteprin lucru nu pare si fie de interespentru toati lumea. Perioaddde timp
nbaenglezd esteun pi.orr"rm atat de folosit, incAt ili vine sd crezi ci numai dis-
rtateciteva parigiaspecieiumanede pe planeti ar puteaimpiedica utilizarealui.
tarealimbii be pildd, ur ,,internaut" deznddijduit le adreseazdpattenerilor de
retodetotal discugiedin mediul online urmdtoarca intrebare disperatS:,,Cum
:zentapleo- sdimi inchid facebookupentru o scurti perioadd'de timpl" Cineva
,tsamblude s-amilostivit si i-a rispuns ,,Ai deactivatemy account,!i-l dezacti-
r,est€inutil veazdpentru o perio add. Dacd pe perioada aceeaintrii, se anu-
a. leazd,dezactyarea".Dupi cum seexprimd amindoi ,,internautii", se
cuvineca, pentru un timp, fiecaredin ei sd isi inchidd ,,facebooku"
gi in toatd aceastdperioadi sd meditezela urmitorul lucru: ca si te
lctive intre poli faceinqelestrebuie sd gtii sd vorbegti gi ca_sd nu te faci de rAsul
rre,rtiparul cuicilot trebuie sd vorbegticorect.Pentrucd de tot rAsulestesi nu
,acientbol- griici perioaddde timp s-ar ,,traduce" cuperioadd de timp de timp.
importante
deviitor
$ petspectivi
ravdcarese O organrz1renonprofit, ce urmdreste,,imbundtigLrea calitdgii
cu acesta." viegiicopiilor 9i familiilor cu risc de abandon scolar 9i famil ral", a
lui pacient avut e"ielenta iniqiativd de a organizacursuri practice de croito-
rie pentru fete cuprinseintre 1,2-1,9ani.Initiativa esteastfel argu-
o'
senumird
;i cAnddai
mentatdpe site-ulorganizagrei:,,DinintAlnirile noastrede lucru cu
tinerelene-amdat seama cd au o deschiderespre ainvdgasi-gi con-
fecgioneze singurehainesaudiversearticolede uz casnic,iar pentru
a le oferi o perspectiudde uiitor ne propunem sd le asigurim sesi-
<>
/\
spuneffud
uniuersal."
uni practicegi teoreticede croitorie si cusut". Sprijinul oferit tine-
riloi pentru a-gi construi o carieri este fd'rdindoiali o dovadd de )L
-J1 r
:1il
 ffiffi
Agramat
sauanagramat?

responsabilitatesociali. Tot dov

s*l

addd,eresponsabilitateeste grija
ffi
si atengiacu care ne exprimdm:
cuvdntuI perspectiudse referd
,,posibilrtatea rcalizd,riisau a desfd,s.rr;rii la
irr:rriiro, a unei actiuni,
a unui plan etc'" (DEX)Prin urmare, construcgiaperspectiud
estepleonasticd. de uiitor

@ plandeviitor
,,cer mai bun pran de uiitor estedoringa
nent" sundtitlul unui articol de de a evolua perma_
ziar.D; #;acesr titlu reproduce
rdspunsulunui artist fotograf la
ultim" irrtri"r. p. careunziarist
t-a adresat-oin cursul .tttiri interviu.
Limba romand evolueazd in
permanentd,deoarecesi vorbitorii
ei se ,trp.m evolutiei si schim-
bdrilor' Numai statutul pleonarti.
.onrr*.giri plan de uiitor nu
s-a schimbat:,,PLAN "l p;;r;;".tiuni
, fronuri, /1.1) ce urmeazd"
a fi rcalizatein viitor (in vederea
atingeriiunui anumit scop).,, (DEX)

,,fJnalt pleonasmtrecut prea usor cu vederea

nuri de uiitor", P€ cateo auzim esteformura _pra_
adeseoriin dialoguriledintre diversi
reporteri si interlocutorii lor din
lum ea teatr,rlui,a filmului, a t-;
raturii' a sportului sau a televiziunii.
Planurile sunt o proiectie a
ceeace ai de gand sd faci, ceea
ce inseamndcd ele nu pot viza
decatviitorul' Agadar'reporterulpoate
sd intrebe ,,ce planuri aveti
penrru a doua jumdtate a anuluii,,.
rn schimi,'auuintreabd
planuri de viitor aveti?",€l comite ;:
un pleonasm.Adicd o eroare.,,
(Radu Paraschivescu,
,,Dar totugi!,,. Noi pleonasme,
http://w ww.digi24.ro/mogozin/t imp -
riber/ curtura/
pastira-de-rimba-dor-totusi-n -p
oi reonasme-4821 76)
@ poatefi posibil
in ttrma unui meci amical dintre
Dinamo si Rapid, antrenorul
dinamovistilor a fost surprins
d. .o-p;;i"*'.;rut t"tro lay alcelor
doud galerii: ,,Impresionant,sunt
doud galerii cares-au ]nfratit
prima datdin istorie. Nu credeam
cd,poate fi posibir, race rivali;:;;
existd"' Adevdrul estecd viole nfa
carcinsogegte desfig urareamultor
partide de fotbal te face sd te
crlcepti ,turr.i larra lucrurile seperrec
52
h

Wffi
E&

I
te este gr\a
oraldsi scrisa
Gre;elifrearcntein comunicarea

atAtde mareincAt
w @

altfel decAtcu bitdi 9i sAnge.$isurprindereaeste

se referi la mai cd iti vine sd nu te rnai preocupe9i modul in care !i-o exprimi:
rnei actiuni, posibit are inqelesulde ceua cdre se poate tnthrnpla, realiza, face,
iud de uiitor imagina.IatS,de ce constructiapoatefi posibil estepleonasm.

S poartideacces
,,PrincipaIapoartd de accesin Portul Constan\a, inchisi de
rlua perma- astdzimaginilor si pietonilor" anunta vn gazetarincd din titlul
u reproduce articolului pe care il semna. Cu sigurangi autorul considerd
re un ziarist neclard definilia substantivuluipoart5:,,Deschidere amenaiatd
volueazdin intr-un zid, intr-un gard etc. in care s-au prins cu balamaletdblii
,eisi schim- de lemn, de fier etc. pentru a permite accesuldin interior in exte-
de uiitor nu Numai asa se poate explica de ce i s-a plrut
rior si invers" . (DEx)
ce utmeazd normal5 prezentapleonasmuluipoartd de accesin titlu
;cop)." (DEX)
$ polemicicontradictorie
rmula.pla- Internetul este de cele mai rnulte ori locul potrivit pentru
intrediversi o conversatiein care, la addpostulanonimatului, pofi debita tot
rului, a lite- felul de prostii ce-!i trec prin cap. Estesuficientsi citesti comenta-
proiectiea riile la unul sau altul dintre articolelepublicate pe vreun site si si
ru pot viza dai de persoanecare sepricep la orice. $i sd te fereascdDumnezeu
,lanuriaveti si [e contrazici,ci nu te spald nici Dundrea! Fe site-ul unui coti-
rtreabd,,,Ce dian, in v6rtejul de argumentepro si contra legatede afirmagiile
o eroare." cuprinsede un anumit articol, cineva, situl de atmosferainstau-
il pleonasme, t^id, concluzioneazdcu niduf: ,,Iar noui romAnilor ne place sd
p-liber/cultura/
facempolemicd contradictoriel" De buni seam5,nlduful trebuie
nsme-482176)
si fi fost din cale-afad,de mare, de vreme ce respectivapersoand
a trecut cu vedereaconstructiapleonasticdpolemicd contradicto'
, rie: substantivulpolemicd areingelesulde discugiecare se desf5- @
antrenorul goari in contradictoriu.
,layal celor
rau infritit r} (a)prefera
rnaibine
cerivalitate
rreamultor
ilesepetrec
intrebati fiind despreatribuqiileunui consilier judegean(post
pecare,de altfel, il si ocupa),o foarte tindrd politiciand a rispuns
i.ott, dar nu concis ,,Mai bine prefer sd nu rdspund,ca si nu spun 1l
53
 Agramat
sauanagramat?
ffi
ffi
?g
pard'rdu
sdziccd,n-am p6nd
zisbine,,.
::A;rl;::;ffiil:i}t
s€spun aian-a zisbine,
;iflil:#i:'ff1,ffifflH.rji ::
fera inseamnd,printr.
t ,,d.;;;id.ra ceva sau pe cinevamai
bun mai valoros, mai important
"rt.l,
etc., in raport cu altceva
altcineva". in constru cgia sau cu
mai bine ir;i, s! nu rdspund,
inEelesulde mai bine ,rt, prefer are
sd nu ,dip,una. Agadar,nu
mai bine mai bine nu rdspund,.i purem spune
p"rem limita doar la prefer
sd nu rdspund saumai bine ".
nu rdspund.

"ratd' insd' in continuare' pleonasmecare continui sd

site sau care chiar cagtigri fie folo-
teren in vremea noastrd, pentru
acum nu se cunoagteexact cd nici
ingelesul
prefer mai bine sd'.. arelabazd,ideea urro, cuvinte. For*" gregitd
cd, apreferainseamnd a
dori.,,
(Alexandru
Graur)
S procentlasuti
Procenturestea suta parte
dintr-un intleg d,at.Estegrepit
sd spunem,,cere33 Ia sutj
a. pro..rrtein plrs-rasalariu,,
varianta (post
corectd
este,,..i. 33deprocente
ff"i:tffiIff|. in
s (a)protesta
impotriva
,,Locuiroriidin Ndvodari au protestat
de de'seuriindustriale" *0.* tmpotriua depoziturui
informati prin titlul unui
dintr-un cotidianrocar.E;;. articol
d. irrgri.r-i,isiii, rareaparticipantlor

1[
Ia protest in legdturdJ
de aproapede oragulror. r.renga unui-de pozitai-a.geuri atat
Mri gieu
au protestattmpoftiua,de vrem.- d, "...ptat esteexprimarea
.e a protesta aresemnificagia
a setmpotriui tn mod energicg de
lAylgyipade ceua
s pubeld degunoi
cumpdrdturilein mediul online
adepgiin rdndul romAnilor. cagtigddin ce in ce mai multi
G;,.$;id, t;p;;;t-ce nici
nu gdndegti.De pildd, un cu gdndul
sit, ,pr.irri ,^r\n vdnzeripe
internet
54
?rg Gregeli
freorcntetn comunicaret.
orald;i scrisa @
bine". PAnri ne imbie cu ,,pubelede gunoi" la preguri fd,rd,
YY
concurenld,rezis-
tru ca sd nu tente,incdpdtoare,garantate2 ani, ugor de manevrat,md rog,
undea pre- cu
de toate. Dacd ttr_!t_lauzi marfa, nu vinzi! Di-l incolo d.
,cinevamai ii.o-
nasm! Ce dacdpubeld inseamnd,recipientportabil pentru gunoiul
cevasau cu menaieri Noi vindem pwbeldde pwberd pentrugwnoi d,, ginoi,
I, prefer arc nu
ne jucdm!
tttemspune
ar la prefer & (a)rimdneincontinuare
,,Romdniaa fost giuardmhnetn continuareunpartenerdeincre-
dereal suA gi in Nnro... " declardferm un politician roman.
srifie folo- Tara
noastrdpoaterdmAne un partener de incredrte si fird sd o
ttru cd nici cu pleonasmulva rdm6nein continu are:a rdmine are si seisul
"gr.rd-
ma gregitd de
a continuta)a pdstra aceeasistare,a diinui, a nu seschimba.
nd a dori."
ndruGraur) $ (a)repetainci o dati
intr-un roman al unei scriitoaregermanecitim:
,,Miscarea)repet
tncd odatd, trebuie sd fie fluentd, corpul degajatl'. A1rroarea
iste gregit nu
estedatoare sd cunoascdgramatica limbii romdne. Traducdtorul
riu " (post si redactorul cdrtii
:ocentein 9u aceastddatorie: ,,A repeta:a spune, a face,
a produce incd o datd,(sau de mai multe or11.r." .. a mai fost
spus,fl,cut sau produs" . (DEX)

s reclamipublicitari
tpozitului Un site specializatin legislatiamuncii pune la dispoziEiacelor
ui articol interesaEimodelul de ,,Fisi a postului pentru un agent d,ereclamd
ripanEilor publicitard". Mai mult dec6t atdt, si codul CO"R (Clasific
peuri atdt area
Ocupagiilor di" Romdnia) contine descrierearesponsabilititilor
primarea pentru agentul de reclamd publicitard. prin ,rr-"r1, c6rcotarii
ficagiade putea pretinde cd aceastdconstructielingvisticd nu constituie ",
un
pleonasm,de vremece seregdseste in documenteoficiale.Tot din-
tr-un document oficial, Dictionarul explicativ al limbii romAne,
afldm cd reclama este,,o ,.iiuitate .o-.r.iald prin carese
naimulEi urmi-
regte,pe caleapublicitdrgli,captareainteresului
u gAndul iublic asupraunor
produsegi{y" servicii". Spunandreclamdpubjicitard
spunem,in
internet esentd,pwblicitatepwblicitard.Cum vd sund?
 MAn Agramat
sau
anagramat?
"'',,w?
D
ru
@ (a)refuadinnou
/r
Pe site-ul unui post de
radio gdsim
'Bulgarii spun cd'r)iau din nouluirul-ia o gtire al cdrei titru este:
In plind psihozdeuropea"a, yn gard anti-imigranri,,.
prou ocatddefluxiil;;ie
jilJ#if aJ,,
e,a,^L;rd;marea core*d
imigranqi
d.uii.u,
rui:i:::f
nusram
srave, atica.r,,u"11 ;f,*;::,:1,:,:fj:
vremecea t-ollt"t
-1:"i
il"j'g-di
gregeli'di"ri-"r"viturd: pleonasmul
din'nou si cratima rdtd,citi'io reiau
interiorur.uuantul.rianil-imigranyi.
Rerwaare inrelesula.
,,uiul.din
din nou; .orrrinua, ;;;(.drp; ;;;,;1.r" irr"poi,, si ,,a incepe
" este "
anti-' acesta ; il;;*pere) ,, @rx).c6tdespre
un elemt"t ir..inrp;;;;; carearesensulde tmpo-
a"p'-'[il
!{l;k X{^'?;,,y::^Lulu'i cratimd
decuv6,,tui
i,,
@ reputagie
publicd

:;jil;l,*?**'**:.,ffiix'i#l,l;?ill
*I{
repurta!(pubticdsi un br*br;;j;r;l:::"'tsten!d, au o bund
Intelesulsubstantivurui
rerutarie esre acerade
favorabildsau defavor ,,pdrerepubricd,
abiJd,,,irrpr.;t";;;,au
ceva,, @En.
@ (a)revedeadinnou

"Am cunoscut doi oameni , pozitivi, ambitiosi, pe

care ii defineste pofta
de viatd! {rurori
Le dorim'succes sperdm
reuedemdin noi tai 9i sd ii
."ta1a!" i9i incheie
pe Facebooko jurnalistd "*i mdrrurisirea
.* a interv{ga
ievaia"i ,i".ri pirri.ipanti
la preselecgiilepentru
Eurovistot, ar n- putut
sd iri manifeste
$::Tfifl"i:fi:ffi l#i*: grdi
ascdI tJo,,",
tic:a'(,,)
reve
de
a
@ rutinaobignuiti
Potrivit unui ziatistroman,
ministrul de externeal Austriei
fi decrarar:,,Dupd,.r.r.rJ.r-;11;1i*.i, ar
' putemsdrevenim
pur si simpluIa rutinaobign"lta." "" ;.r;; -J.
oi' pui.t.rt u.d.r.,
"_ I_f._
 Gre;elifiearcntein comunicarea.
oraldgi scrisd @

chiar dacd'diplomatul austriacsereferd la cu

Y\r
totul altdchestiune,
este: el are perfecti dreptate:nu putem reveni pentru
simplul motiv cd
mti". estegregitdconstructia rwtind obignwitd.fiitrd
uorbitor de limbd
;rangi germanS,d.*rritarui este absolvii de orice
vini. surprin zdtoare
le un este,necunoastereade cdtre ziaristul nostru
a definitiei substanti-
unile vului rutind:,,,obignuingdde a aciona ;;;.
;ili irrtotdeauna
ri, de in acelasifel" @ri.
reiau
'anpi. T scurtialoculiune
rcepe intr-un ot"f din v^estultdrii s-a desfdsuratla
incepurul lui 2017
)spre un festival folcloric. intelegem,dintr-un articol
publicar pe site-ul
npo- ziar regional, cd &.rri-.ntul s-a bucurat
:l"i de succes,publicur
ul in fiind incintat de evoluqiaartigtilor invitagi.
Mai afld.mdin articol
cd,,,Festivalula fost onorat cv,prezentain
sali a domnului pri-
mar"'' care a rostit o scurtd alocwyiunein
deschidereafestivalu-
Cu sigutanld primarul a dorii sd le ureze
lui"' succesinvitatilor
mai (pare-secd urarea a prins bine),iar
aurorul articolului;
rater onorezecu un pleonasmgi cu o repetigie i#,il;
a substantivuiuifestival
und aga'casdneintrebinein capsrirea. ne-aintrat:
alocwyiuni,
$i ,,arocuTruNi,
s.f. ScurtdcuvAnta
re ocazionald.
" fotil
tca)
, (a)suruola
deasupra
,,Amplepregdtiriale ISu pentru un exercitiude interventie.
un elicoptera suruolatdeasupraspitalului.,,,urrt
i"ror*gril?;
pe carele transmitetitlul unui aiti.oi d,eziar.Autorul
a reusitsi ne
alr ofere,simultan,doud greseli:un pleonasmsi punctul
la sfArsitul
tea titlului.De vremece a suruolainseamnio'rbrro
drr;;;;;';';;;
nfi teritoriu' ptezentaadverbului deaswpral6ngd
ste
verbul a suruola
estecompletinutild.
lea
t (a)urca
insus
vorba potrivit cdreiaRomanuls-andscutpoet
esteusorinve_
Yiaganoastrdceade toare zilelene, Lrsrrrur$r.reaza
demonstrea
af :h1r;. zd,cu
cuv6rf si
varf Sl
indesatcd romanul s-a niscur poet si creste
im meloma" ;;;r. ni[,
b:n..:u iesi din casdcd, ori dinir-o ;"gi"i
tet
de fiEe(r;; nu), ori din
cistile pe care vreun trecdtor le poarti de parcd
i-ar fifost bdtute

57
=.4 Agramat
sauanagramat?
trg
acolo cu ciocanul, iI auzi rdcnind ca si cum ar fr tras in teapi pe
unul sau altul dintre ,,gr€ii" muzicii lntohtone. pret de o jumd-
tate de semaforam avut privilegiul sd audrezun fragment dintr-o
constructiesonord,careimi sugeraci dintr-un moment intr-altul
md pot trezi in jurul meu cu nisip si cimile. Nici vorbi de asa
cevain versurilemelodiei: ,,Hai, gagico,urcd sus in masina mea
de lux, I sd te duc undeva..." Nu am aflat si destinatiacelor doi,
pentru ci jurnitatea mea de semafora expirat, iar bolidul emiti-
tor de muzicda demaratin trombd si... dus a fost. Am rdm"r'in
schimbcu convingereacd autorului versurilornumai de exprima-
rea corecti in limba romAni nu-i pisa: semnificailaluta urca este
a (se) deplasadintr-un loc aflat mai jos tntr-wnul aflat mai sus;
a (se)swi.Dar oare melomanuluiinriit din masindii pisa?

@ (a)urmain continuare
Soarta administririi unui stadion din Constanta a fost tran-
sati intr-o sedinti a Consiliului Judetean,afl5m dintr-un ziar local.
Mai suntem informaEic5, pentru rezolvareaproblemei, ,,in conti-
nlhdre'urmeazdsd se facd,dernersurilepentru adoptareaunei hotd-
rAri deguvern".Verbulaurmdare si sensulde ,,aducemai departeun
lucru inceput,a continua". (DEx)Problema administrdriistadionuluio fi
fost atAtde presanti pentru autorul articoluluidin caream citat, incAt,
pentru urgentarearezolvdriiei,a simtit nevoiasi seexprimeprintr-un
pleonasm,rezultatulfiind ,,tn continuare,continudsi se facd,...,,?

@' zboruriaeriene

l\r ,,Arabia Sauditi reia zborurile aerienespreIrak, dupi 30 de

ani" estetith"rluneiadintre stirile prezentatelaun post de televizi-

L
une . ID/es :sl8
gur, evenlmternttu l 1m
la
r Sine esteincd un semnal cd,lucrurile
rotr f i1 Sg
po , in ro
orTTIIale intrL O) rrei
eg3iulnne unde conflictelearmate sunr purer-
nic
Lice
:e sis) i rdeese
I-

;e.Dacd ne mr llir
. l
-al 1' rimiitr
ta la cunostintelede lirnbd romAnd, ale
cel
elu
tti rci:atrlt e za rC
edactat a.rtr tic :olr
ic<
lo ulrl,ne-amputea pune intrebiri despre
re€rim
egi; nu r l ;zb
bco rurilor te€Trestt re ?r
trt n aceasti parte a lumii. Dar nu este
cazul,si o facem, deoarecea zbura inseamni ,,a se ridica si a se
mentineinvd,zduh,a se deplasape caleaaerului...,, (DEX)
 @
frearcntetn comunicarea
Gregeli orala;i scrisa
YY
eapdpe Adverbul mai in constructiioleonastice
tI
r jumd-
dintr-o
rtr-altul Atunci cAnd adverbul mai se afli inaintea unui verb, eI antd,
de a9a ci acgiuneaacestuia dureazd,si are sensulde tn continuAre, tncd.
na mea Acest lucru pare si nu ii interesezepe multi dintre vorbitorii de
:lor doi, limbi romAni.
I emiti- t ,,Vegimai consumain continudre?" fittpl/primatv.ro) Corect este:
imas in Veyiconsumatn continuare? sau Veli mai consuma?
xprima- ,,Bulgaria 9i RomAnia au mai progresatin ce privegteimple-
rycaeste mentareareformelor judiciare 9i lupta anticoruptie,dar ,,incdmai
nai sws; e de munci" , a afirmat Comisiain raportul ei regulat cu privire la
celedoudgdri..." (http://www.rador.ro)
Corect estetncd.e de muncd sau
mai e de munc5.
,r...$i mai estegi tncd o categorie.,," (http://tvr.ro)
Corect este-si
,st tran- mai esteo categoriesaugi estetncd o categorie.
ar local.
tn
conti-
reihotd-
rparteun Colegde-almeusaucolegde-aimei?
nuluio fi V
at,incAt,
rrintr-un Scriereasl pronuntla unor pronume
.t
...tt? sl aclectlve poseslve

ri 30 de Suntfoarte numeroasesituaEiilein care, atatin scriere,cAt pi in

televizi- vorbire,posesivelemeu, mea, mei, mele, tdu, ta, tdi, tale etc.pare
lucrurile ci ridicd multe dificultiti de folosire.
nt puter- Cineva foarte indrigostit de locurile natale (sentimentfoarte
nind ale frumos, fd,rd,discutie) mdrturiseste: ,,De cAte ori intAlneam Ia
ri despre Bucuresti,un maramuresean,il simteam ca prieten de-al meLt)
: nu este chiar fard,si-l cunosc!" . (https://www.infomm.ro)
agiase Tot pe linia confesiunilor, dar dintr-o alti perspectivd,o tdnfud
mirturisegte: ,,Buni azi o colegd de a met l-a intrebat pe

59
 Agnar"riatsauanagramat?
w
eolegulmeu (pe cane?l plac) cd ce fete i plac lui.,' (https://www.tpw
Exprirnayea-eorectd nu ar fi un semn cd ?l place *ai putin pe
colegulei3
Atunci eAnd dormi este firesc sd si visezi. $i nu putini sunr
,,speeialigtii"elispusisd fti interprururuvisele,eoiderrtdacd vreu-
nul dinfrreete te urmdresteehiar si eAndesti treaz de eatevaeea-
suri hune: ,,c{evei q'isach pierzi o hainHde-.atc, pagwbevei avea,,"
{https://www"parta!-infa.ro)
Constructiile prietew de-al r/seb!,colegd de-a F?sede haind de^a
tfr, trawa&erde-af rccstrw, frate de-al \wi, prafesor de-af loy aufost
eonsictrerare o bun5 bucatd de vremreca fiind gnesite,prepozi tia de
ar'frnd ?ntelesunn diretre. Dicgionarul CIrfcgrafic, orto*pi. gi ,norfo-
logic (2005i a simplifieat ?nsdlueruriie, ,,ln consrr:Lrcqia cu prepo-
ziqia #e {care si-a piere$u$seresulpartttw dirutre, dabhndimrlsensul
de fenul) + pronuffire posesiv, norffira actuald admite, pe langd plu-
ren,-si
singularutr:
wrcprietewde-aimeilde-almeu,o-piietenide-atre
weele/de*&
me#" "

q",s#.{{E
&{E{tdsaLi c€#{e{tdf
**"ud,-*/'"**\d,#\und*
\*d

1.

"t.clclslreaeorecf &,a uffiolt$)ronLrme

pi mclSeetlve
posesive

fu{uta{ul ?n casd meludesfe un evenirnenternoqionant,{fud,

)
incnoiatrS'ffiar effirqlcii{e
eare ndvdlescpestenoi cu aeeastdocazie nu
trebule sd condue# xa stancirealirnbii romAne:
,,Buna saptamana
a$ta '6&LL{€frfafsftm &rmsa mra rnut la alta e;asasi o sa aflr camera
{nea si as vrea sa o deeorez"" {https://www.tpw"ra)
bJu eredern e# exisrd eineva care s5 se simtd eonfortabil fn tirn-
p$l mn'teieuti:emnlr"Chiar cJac5gtie e$te ceva despre mecansimul
ele prelefucerea urli"laseism: ,,CAnd pn#cile vin in-contact una cu

6fi
pg Gre;elifreorcntetn comunica.rea @
orald.;i scrisd
vlr
t/www.tpu.ro) cealdlahdroseriedegocurisetransmitcdtrecrustd.,,(https://books.googte.ro)
pufin pe Dacdexplicatiileultt la pachetoi cu unelegreseli,
sentimentulde nesi-
gurantdseamplificd.
ufini sunt De foarte multe ori, c6nd te simli inselatin
agteptd,rr,dezamd,-
laci vreu- git ori nedreptdEit,indoiala igi face io. in sufletui
tiu gi te intrebi:
itevacea- ,,De ce si fii bun, cAnd toli ceilanyisunt rdi?,,
ftttp://www.gorbo.ro)
yeiavea". Ne putem indoi de multe iucruri, mai pufin
de faptul cd forma
ceilanyiestegresiti. corect gi elegantestesd
scrierr$i' sd pronun_
wind de-a gim ceilalyi.
)r au fost
pozitia de Formele corecte ale pronumelor demonstrative
de depdrtare
suntceldlah(m. sg.),cealaltdt
(f.sg.),ceilalli(*. pl.), celelart.
9i morfo- tr.pr.t.
cu prepo-
Deseoricitim sau auzim vorbindu-sedespre
ind sensul succesele pe care
unii dintre conaglorylirgrogtrile au in afaragr"nitelor
dngdplu- tdrii: ,,Criticul
dramatic al lui Daily Teligraph publicd un lung
zndde-ale sub titlul
veseliiromhni, in care spunecd grupul de dansatori "rii.ol
romani a des_
teptat cel mai mare interes, amuzilndin acerag
timp p;li;i.;;
participa in numdr foarte mare la serbarea
Societdtriibritanice,,.
(https://www'agerpres.rd
Succesulartistilor romAni nu ar'fifost umbrit
autorul articolului ar fi utilizat forma corectd
f.i:: 1:r: acelagi,
m loc de acela;.

scliu gi se pronunti cu
. + toate formele pronumelui si
j
ad ectivuIui demonstra ti v aceIa i :7 ceh i, ac
; ; eea; i, or, ;;;-i,11) i _
iagi(sg.),aceiagi,aceleagi,aceloragi
fpt.l.

ant, fdrd
ocazienu
rptamana
n camera

ril in tim-
:cansimul
:t una cu

61 l1
*"-ffi
Agramat
sauanagramat?
..Wp
ffi s e)
W ",qffiffi
f[
Un om caretl cunoscsau
un om pe caretl cwnosc?
*.c._/*\_""-*\_*r.\*

Folosireacorectd,a pronumelui relativ

care

Utilizarea fdtd prepozitia pe a pronumelui

relativ care cu
functie de complement direct este
foarte des intalnitd, mulEi din-
tre vorbitori neputAndsesizagreseala
din exprimdri precum, spre
exemplu,omul cAreil cwnoscori cartea
caream citit_o.
ratd, citeva exemple de utirizare incore
ctd,apronumelui care:
,,la viata sportivd,care o duce,, @t rv),,,sau
sabloane cnre si le
fac" (Kanat D)r,,lucrurile carele-ai ptezentat,(N24pLus)r,,niste
cdrti
carele citim cu pldcere" (N24pLIJs)r,,doud-trei
lucr uri carevi le-ati
propus" (N24 pLus)r,,primul lucru
care l-a spus,,(orv)r,,; ;Ji:
cit pentru site-ul care-l aveti pe internet,,
(orv).Acesteexemple
au fost extrase din Raportul dat publicitdtii
de cdtre consiliul
Nation al al Audiovizualului in anu|
2010,in urma monitorizd,rii
posturilor de televiziunein luna
apririe a aceluiasian.

,,Regulilelimbii literare actuarecer,ffud,nici

o exceptie,expri_
marea functiei de obiect direct a pronumelui
relativ careprin con-
structiape care a functiei de obiect
9i indirect prin formele de dativ
cdruia, cdrora.', {gt.f"rriapopescu)
pr*
b

I
{
'ry
Gregeli
fiecventetn comunicarea
orald;t scrisd @

Fi cumintesaufii cuminte?
Y\r
,s\"d/*r_.-r*-.\".Fq"*"

Scriereagi pronunfia unor forme

' care ale verbului a fi

Penrru a se inscrie ra o emisiune

:iv care cu destul de popurard de artfer,
cineva adreseazd, producdtorului
respectiveiemisiuni urmdt oarea
mulgi din- epistold:,,suntem5 fragi3 fete
gi 2 b;i.Ei fost o famlie sdracd
:ecum,spre pe cdnd iereamcu toti ir, ."r" "*
unde am crescut tata iereasingurul
nostru ajutor. ..r, (visurilacheie.protv.ro)
meluicare: Dorind cu ror dinadinsul sd igi
v6ndd casa,proprietarul aces-
? care 9i le teiapublicd un anunt menit mai
degrabda-i alungape cumpdritori
decdt a-i atrage:,ydnd apartament
,,nistecdrti 2 camer.,tr"d" uranus apar_
tamentu ieste modern izat are
tre vi le-ati centrala noud Balcoun ieste inchis
cu termo pan feresterecu, termopan
l) ,,vd feli- griese-fai"rrt"farchiet ieste
orientat catre soare cu veder, p;;.
."ir. estecomprect mobi rat.,,
te exemple (http://www.monitoruIexpre
s.ro)
: Consiliul
rnitorizirii Formele corecte pentru prezenr
gi imperfect ale verburui a
sunt egti, este, e' erAm, ,roi, era, fi
erayi, erctu si nu iegti, ieste, ie,
eream,ierAm, iereai, ereai etc.
pfie,expri-
e prin con- un om cuminte este,de reguld,
un om cu purtdri bune, agezat
:lede dativ 9ilinistit' Esteun om cu jude.Ite, inf.rrpr gi atent
la nevole ceror
..r tema,'"J*ului cuminre,cinevase
*tlj:*" ll1_":" ".."std
un om.se
ffiffi;Ti::iJl'J;"::
tr*j:tip,:j^tl:", T.? cuminre
aftnci cdnd
|i vedede treabl lui nu profitd lume;re
9i
urlcl cancl
J. rritrciunea si prostia anici
r"istd aga.ceva?"
Altd prrro*rrdpuncteazdhotdrdt:
ff,t^"**:i::
'upi pdrerea mea rr\rLala[:
a fii un om cuminte nu inseamnd
a fii c6,rpa
jStl ti lagi pe algii sd te umileascdsi facd,ce
:::t:^.T T
" thttp://www.garbo.rd vor din
vor clln
A aveao opinie personald este
tordinar' A-ti exprima opinia un lucru
intr-u; mod elegant si corect i

63
 wili,iit
'\.4)
ffi
,,|ifr
Agnm$frffiLs;ir"!ffirTffi
gramail!
ffiffi
din purnct cfievedere graraeatieaieste,si aceasta,0 altd larurd a per-
scm:alir#tiiumui 0ffi1eu jue{ecatdsi ?ntelepr"

\,ierbmla {e se serie cu.tln simgur.:{atunei c6nc[ ajutd

Xafcuma_
re'R {-1s1$r maodunisi rirnpurl ecwnxpL}se: df fi uerait, ni fi rc1rreas,scf
ii i/t'trts, stffi {ost eu*. tr}e eseffi}enea,aeest verb se seruetot cu xf,rx
$rrigui'=iia mcdualimperativ, plers*affiaa [x-a singular, forma mega-
trv;I: l'{a {i atiraxr:ric!

\'br&:rmle fi se scrie eu doi * fu uarm5toareleeomstructii: neodul

in-mperatrv,pensoaffiaa [$-asingular, forsna pclzitivd :
fii! t"cwrmtnte,
linis-
tit, calm e[4.]; corajuerctlvutrBrezent, persoana a Itr*a singular: w ia
flcr(s5mdtos,ferieit ete.); amodulgerunzfuzfiiraC(rcefiirad,iemai{i*rC}.

T r '#rebwdesc
? r-p-l y ,
.yE-:"F
6-**Tu,*VT'{t&,'{7?!
sffiq"a
Lr#g{{W{ sffir.[trrebwief
sfl*. d-'aq-ra"\sss\-**'.*'uo
d,$F g
,,if,-Y*-*
;
$u -5ieriex.n,fi.
li si
1 ptr#ffiLx:nafiia
d Trffiffiff
$oryaremtev*rhe$cr
$h ;-t-.tye#sj
, s {rshsds
Fffi
ft{
I'B
6S

\** $ePo;,ttc?t-rt.Sm:pla
eftatuffle:i
afrmcifaeenaeumpdr#tulr-i pe imternet
s5 nu {ismr$esnaim:tmlcumlrti de ealitateaproe$msurlui primit: ,,$i-a
eomamenafr t,
o salcsretAllegant#, cu eare uroia s5 faerl impresie ia
birou tnsd, esme$ f'
a pn*bat*r:a ?neeputs5 ptfingd2"fuww.r<*"nard"ra) xn
as{fele1esituatii,legaarxe$>es'r}xlte n
s5recurnioolilooc$,.rstal
fdnficoseuri
smp{imet:{are Sr
gi-sdprimirmhamii?napcr,*uu*iu{asrrip c{eproc{r.as,
dar la sta.arelanaiele sl
,
cen:uteeie mci. Autorml i'*roegrrluianticol citat
ffi]arsus e erezLate S(
il)are-seeed fol*sirea forinei gresttearaia trrentru
e reiafa p#gaieia eranap#r#torului ?i poate alina ac*stuio?mtrisrarea.
li
H'xlst# 9i onmeraimultunr:uitide aehielqlilefn mediui online: sd
-_
,,Vr*iapse sdvd spu{ted sunt fcarte fmefincatd Cetnaiseacu ajb sl rosu
p* cfirfl am primit-o." (kttps:frtwww"facebook.can^r)
utjiizarea in scoieie ZC
a forrmeiiale*req:f e. urosarcqe aie ruaturdsd gtirheascg pi fericirea
)- E
-.-.-9:"$""
:,.-"*'.-- -
F /'6;\
t , a

t \ -

It t I
Gre;elifrecventein comuntcarea
orardgi scrisd @
il a per- cumpdrdtoruluisi frumusetea
gestuluide a-i mulqumifurnizorului
Y\r
pentru serviciileprestate.

forma- Formelecorectede imperfect

nas,sd -r- in radical: uoiam, in cazul verbuluI A ureasunt
fd,rdt
uoia, uoiau etc.
:cuun
l nega- $tim cu togii ci unde-i regenu incapetocmeari.
parea fi convins si ziaristur De acestrucru
clre r".. ** dtoarcaafirmati.,
sihotdr6rilejudecitoregtitrebuiesr;;.; ,,L.grl
modul te.,,thttp://atitudineadinmtarasi.ro)
Mai puEinconvins parecd este
:,linis- a. f"pt,rl cd si normeregramaticale
trebuierespectate.
': tu sd
rfiind)" La modur indicativ,timpul prezent,
persoana aIII-a singularsi plu-
ral, verbul a trebui arcftrtotdeau;;;il;rd
formd: (er,ea,ei, ere)tre_
buie(sdvind, sdmdnanceetc.)
si nu (er,ei trebuie;te,(ei, ere)
trebuiesc.
ie?
Sd aibd sausd aibe?
DT
#*\.d*\*r*.!\*d.*\*

scriereagipronunliaunor forme
areverburuia auea
;ernet
Auzim deseoridespreaccidente
care isi au origineain neaten_
"$i-a giagoferilor sau a pieionilor
sie la ra ,r*..r." pestecarea feratd,.poate
tocmaifrecventacu care aceste
,ro)in accidentese produc r-a determi-
natpe un deputat sd afirme:
>sturi ,,Toatetrecerile
sdaibe bariere!,, ftttp://www.banatulazi.ro) ai .ri, r. ratdtrebuie
rdus, Initiativa pare in reguld, nu
gtim dacdestesi realiz abild-
citat un lucru estesigur: la tragediile
lntru ne ,soserere gdriinu rreb,ri,,a mai addugdm care
i:,:::iHli provocate
mgvtsttce tragediile
rea. de necunoastereagramaticii timnii
sdaibenu isi are locul intr-o rom6ne:
rline: exprimare corectd.
rosu conjugarea verbului a auea Ia
riere modur conjunctiv, timpur
pre_
;irea
sdai, Et, easdaibd,.h{oi
sdauem,'wisdaueti,
T:t;,::;:,ff'ru

k<@%
65
 Agramat
saLt
anagramat? ffpg
A serui ma'a saua lua FTtasa,
a m6nca?

De foarte multe ori estedestulde stdnjenitor

si fii celebru:nici
nu apuci sd iegi bine din casdcd te gi
trezegtipironit de priviri nu
foarte discrete.nt o astfel a. piiui ,;'
;avur parre si celebrulscrii-
tor Mircea cdrtdrescu.Din titlul unei ptiri
aflem cd acestd ,,a seruit
masade prAnz de unul singur"
http://www.bt.ro).Nu gtim ce este at6t
d.eneobignuit caun offi,.rii", gi.ri.rr" ?i*j, ,i ;i"ance
singur. ceea ce deunul
stim cu sigur aiEeeste cd,a spune a
loc de a mancanu estetocmai o dovadd seruit masa in
de exprimarecorectd.

,,sERvI' serr)esc,vb.IV... 3. Tranz. Apune,

a aducela masi
mdncare, bduturd etc. r { prczenta
cuiva o minc are casd ia din
ea) a ftata pe cineva cu ceva; a da
si mdnance.r Refl. A lu" ,a
mdndncesau si bea.se se.ruicu chteua
bomboanr...-,1(DEX)

,,Aceastdexpresie,cu servitul, e groa znicde

implementatd.in
mintea multora) ea paremai.l.g"rrtid.cet
Am ruat masa sauAm
luat prdnzul sau' pur gi simpru,T*
m6ncat.Am seruit masa)pro-
nunfar eventual cu un degeEeltinut
graEiogin aer, ldngt ;;;
de cafea! - ce distins sund, ., gi.,
.r-high life, .. i,r-, buni, de
pansion choisy-Mang?ru, oh! bo",
nu suntem r-ver
neam prost: noi
seruim,nu mhncdm,nu_i asa?
NUI! Nu-i deloc a$a.Dacd e sd v-o
servescp-a dreaptd, v_o
servesc'de ce sd nu v-o servesc,e cu 9i
totur nrrrpr. Expresianu_i
altcevadecdto mitocdniecu danteld.
Ca un smokingcu sapcd.Sau
ca o rochie de seari cu adidagi.Aaa!,
e cu totul altcevac6nd esti

a gazdd.
g a z . d X Atunci

-:u;i::::::rj
ai datoria,de
Atrrr..i .,i An+^-:^ )^ ,- r.. .

pe ceilargi,invit
1," -
A
.ntqr.g.,irrir-"devir,
,a ,riirr;fu;
aEiitdi'.D; candin c6nd,
I, ii
u indemni: i
'

4
urLtgllull:
seruegte-te!sau seruiyi-ud!,iu ,rnsul Nz ogrrproyl-sd
eu, sirnpipi-udca acasd! ud seruesc
Tot gregit, 6 la chiritoaia lui Arecsandri
sau it ra gaiEelelui
Kirigescusau 6 la Frusinica lui Mug"r.r..,
sau d la TanEasicoster
) ai lui Biiegu - estea spune: - Mai seruipi
o sctrma,cd e delicioase!
",
i%tu
66
 ffi Gre;elifrecventein comunicarea
orald;i scrisd
vlr@

,a? sau- Mulyumesc'nLtmai sert)esc, cd-mi cauzeazdlCorectsi de bun

gust e: - Mai seruiyi-udcu sarmalel sau -
Mai luayi sarmale!
R..!ineti,deci,cd folosirea lui a seruiin loc
, d,ea mancae o scli-
bru:nici fosealStopeasci."
riviri nu (Georgepruteanu, Azi seruesc,
:ul scrii- hxp://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis02 0-0
29.htm\
,a seruit
:steatAt
de unul
masain Ca prieten sau ca si prieten
)ctd.
Excesulde zelal multora dintre vorbitorii nativi
ii pune deseori
[a masd in situagiistdnjenitoare:vor sd seexprimecorect
si elegant,insd obtin
I ia din tocmaiefectulinvers,devenindilariqi chiar ridicoli-i;i-iC;i.f
;"i
r lua sd numdr extrem de mare de perso"rr., din toate
pdturile sociale,s-a
instalatca o carie omniprezenrulca pi. poriticie"i,
lideri de opinie, ,,facebookiiq'. si ;;;"ane publice,
,,showbiz-isti,,,patroni gi anga_
tat5. in jati,prieteni si.dugmanietc.ii foloser.
p. ca ;icu un aer de supremd
;auAm superioritatesi dovadd de inteligengdlingvisiica.
Dar de unde por-
;4,pro- nit toatd fandoseala aceasta? Tea*" d. Jelebrelecacofo nii ca-ca " (ca
ceagca calul),cA-co coleg), ca-ci (ca cireaga)ii facep, o"-eni si sufle
lca
rnd, de si in ne-cacofonii: ca ;i director ca ministru,
;i ca gi persoand,ca gi
>st:noi animal,ca;i turist,,ca gi...De frica unei cacofonii
care poate fi ugor
evitatdprin intercal areaunor cuvinte potrivit (ca
e coleg- fiind ,,o'lrg
, ,siv-o spre_exemplu) s-a ajuns la prosreascaibur^rra limbii lomane
arun_
;ia nu-i cind cu ca ;i ca si cum ^t iiagheasmamare care
alungi dracii.
c5.Sau
nd esti ,Ce cacofonie.evigi-cAnd spui ..ca gi solutie,,,in loc de <ca
imasa, solugie"
? sau ,.ca9i profesolrr,in loc de (ca profesor,
? or, aceasti
demni: anomalies-ardspanditgalop antragaincat rareori
mai auzirinase-
,eruesc meneacazuti, versiuneanorm ald..,;
(AndreiPlegu,Desprefrumuserea uitatda uierii,zlr|)
:elelui

&fu
Costel
;ioase!
 Agramat
sauanagramat?
#%
s-'
$-r:i trffi
Bleumarin sau bleumaren,
delicuentsau delincuent?
4q\*-t*\*t*\*,r-\*d

Scriereaunor neologisme

Neologismele sunt cuvinte sau expresii 'nou apdrute intr-o I

t
limb5, fie prin imprumutul din alte limbi, fie createpril mijloace t

interne de imbogdqirea vocabularului.

c
in limba romand, neologismeleau inceput sd pdtrundi masiv
dupd anul 1830,cu ajutorul operelorliterareale scriitorilornostri. F
Neologismelesunt folosite in generalpentru a numi .orr..pr.
noi: inventii, fenomenenou descoperiteetc. in vocabularul limbii
romdneexistdin prezentpestes0 000 de neologisme,mai mult
sau
mai puEinasimilatede vorbitori.
Daci numirul de neologismeestemare,tot mare estesi numd-
rul siflragiilorin care scriereasi pronuntia acestorcuvinte ridicd
mari dificultiti vorbitorilor nativi. Gdsim mai jos catevaexemple
de astfel de situatii.

,,vedemvarful aizbergwlwisi croserdmisrorii.,'

(httpilwww.andreisamoil.ro)
,,RomAnia, in antecamera Schengen" ftttp://www.aradon.ro)
,,Acum si facem un exercitiu practic: dacd,ni s-ar da piesele
unui puzzle, l-am putea ansambla?, ftttp:t/torquinius.ro)
;i
,,caut loc de muncd in Italia, ca bebisiter.,,thttps://www.orx.ro)

W
La Balul BucuregtiuluiInterbelic au participat, printre altii,
si
,,domni cu costumeblewmarencuvestonsi ceas.., lurrt labuzuna,q
cu sacouride rnaterialfin, dar si domni cu joben gi baston la purJ

I
tdtor". (http://www.rnediafax.ro) )
,,RisfaEd,-tedupi o zi lungd de muncdsauo zi scurtdde vaca
cu cocteiluri delicioasepe bazd,de cdpgunisi cirese,celemai aste
tate fructe ale anului." (http://www.csid.ro)
68
trg @
Gregeli oraldgi scrisd
frecventein comunicarea

,,...televiziunilear putea si postezepe ecran, in coltul din

w
dreapta sus, un contonr caresd numere minutele de publicitate."
(http/ / stiri Ieprotv.ro)
,,Executroabe si cdsutede dizain exterior la comandd."
(https://www.pubIi24.ro)
,,Sperca acestiminunafi oameni si ne mai vizitezegi cine gtie
poateintr-o zi vom aveatansa de a excaladaimpreund cu ei mun-
rte intr-o
fii. " (http://www.mecanturist.ro)
r mijloace ,,LJnmembru al echipelor de intervenfie medicald...poate fi
destinatsd fie excorta rdnitului pentru a asiguraingrijirile optime
rddmasiv pentruacesta."
lor nostri. (Managementul
medicalal dezastrelor,
Iucrdripractice,https://books.goagle.ro)
concepte ,,Blaii excracdin Alba lulia, prins dupi ce ainselatun cet5rean
rul limbii din Blai. " thttp://www.ra
diobloj.carita
s-bt
aj.ro)
imult sau
,,Loby parlamentarpentru IMM" (https://www.bzi.ro)
,,...si vi imaginati ci egti la un concursnational de bauling gi
: si num5-
trebuiesd nimeregtitoate popiceledintr-o singur5..."
nte ridicS
(http://luca-marian.blogspot.ro)
t exemple
,,Firmi din Bucuresti,cautd Asistentd,Menegerpentru loc de
muncd,cu permis de conduceregi bacaloreat."(https://www.olx.ro)
,,Aterosclerozaesteo afectiunea peretilor vaselorsangvine..."
lreisomoil.ro) (www.csid.ro)
.ro) ,,Lucririle la centrul de ingri jfuepaleatiud din Bacdu au durat
la piesele aproapedoi ani. " thttp://www.digi24.ro)
,,Pornind de la premiza c5,cei mici fac ce vdd la pirintii lor,
u.olx"ro) incercs5-i influentezsi eu pe copiii mei in directia asta,le citesc,le
re altii, si cumpir cfuEi9i..." (https://www.facebook.com)
tbuzunar, ,,PrimdvaraaceastatalenteleromAnilor obisnuiti vor fi etalate
rn la pur- din plin intr-un nou show, iar Mirabela Dauer va face parte din
juriu al5turi de trei bdrbali cunoscutidin soubiz."
.evacantd, (h ttps://www.libertateapentrufemei.ro)
nai astep- ,,O si mai avem cu noi si tabla de 9ah gi cdrti de joc pentru
a jucatabinet si bridgi!" (www.motociclism.ro)

69
r
ffi
""#ffi ffi
.ffi#&e
*':+4F
I a
,;idj
W Agramat
sauanagramat?
reJ rN
,,Cumpird sprei de la unul din magazinelenoastre.Nu ai gisit
sprei?Completeazdocereresi primegtiofertein celmult L0 minute!"
(httpsl/www. pieseauto.ro)
,,Tubul este indicat a se folosi pentru rdnile de supr afatd,iar
fprdy-ul pentru rinile adAnci." (medicalnet.ro)
,,La a pafta minge de meci, c6nd Kerber a dat out, Simona
era atat de scufundati in schimb inc6t a pdrut aproape sur-
prinsi. .." lwww.treizecizero.ro)
,,Ceamai indrigitd staEiune de ski din Mungii Apuseni,Arieseni
estelocaEiaideali pentru cei care dorescsd se bucure de sporturi
de iarni in regiune." (https://www.ghiduri-turistice.info)
,,Trebuiedoar sd tragi manetapentru a invArti crosa si trimite
p u ck-ul in terenul adversarului." thttps://www.a
ratoys.ro)
2-0
,,...1a au fost doui hands-uriclarein careulbarcelonei..."
(www.ziare.com)
,,fJn jucitor e in offside dacd,el estecel mai inaintat jucitor in
terenul adversatunci c6nd mingeapornestecdtre eL."thttpsl/www.tpu.ro)
,,Energiapoate reeditaperformantade anul trecut, atunci cdnd
din postura de awtsidera ajuns sd joace finala Cupei..." lwww.igj.ro)
,,O eroarede pilotai, cavzaaccidentuluiaviatic in care a murit
echipa de hokei Lokomotiv Iaroslav." (adevarul.ro)
,,A,mplecatIa gtartin201,4-cu27 de porumbeigi am realLzatih
total 25 de norme la porumbei 9i crescdtori.. ." (httpsl/floreapetre.sunphoto.ro
,,Preturileanuntate a fi de damping s-au dovedit la fel de groase
ca in rest." (http://www.curentut.info)

,,in mdsurain care sunt acceptatede masavorbitorilor, pentru

@ ci vin sd completezeun gol din lexic, neologismelese supun regu-
lilor de scrieregi pronuntare ale limbii romdne.
Prezentain limba romAnd a unui mare numdr de termeni
neologici gi insuficientalor asimilareprovoaci numeroaseaba-

t
teri de la normele ortografice si ortoepicein vigoare."
(Adriana Koronka, Considerayiipriuind euoluyia
unor neologisme de origine englezd.intrate recent
tn limb a romknd, http://www.limbaromana.md)

i,, 70
 Gre;elifrearcntetn comunicarea
oraldgi scrisa
@

isit
YY
e!" airbag(pl.airbaguri) escaladare (pl.escaladiri)premisi (pl.premise)
aisberg(pl.aisberguri) (pl.
escaladdescalade) prerie (pl.prerii)
tat angro (pl.angrouri) (pl.
escali escale) nupreerie
anticameri (pl.
escapadiescapade) puzzle (pl.puzzle-uri)
,na (pl.anticamere) escorta recordmen
ur- arteriosclerozi escorti(pl.escorte) (pl.recordmeni)
aut(inafara terenului escroc(pl.escroci) recordmend
ent dejoc), adv.;i s.n. fairplay (pl.recordmene)
:uri pl.auturi (pl.fascicule) reziduu
fascicul (pl.reziduuri)
asambla (nuansambla) ;ifascicol (pl.schiuri)
schi
rite babysitter(pl.babysitteri) golgheter (pl.golgheteri)show (pl.show-uri)
bestseller hen!(pl.henluri) showbiz
)) (pl.bestselleruri) hochei showroom (pl.
bleumarin holding (pl.holdinguri) showroomuri)
rin bluejeans(s.m. pl) iaht(nuyaht), pl.iahturi spray (pl.spray-uri)
u,ro) ;iblue-jeans jazz(gijaz) standby
ind bowling (pl.
lider lideri) start(pl.starturi)
bridge(numele unei lobby stres(pl.stresuri)
fi.ro)
urit partide decir!i), management summit (pl.summituri)
pl.bridge-uri(cind (pl.
managermanageri):supermarket (pl.
tin desemneazi partide sepronunfi cumse supermarketuri)
to.ro) debridge) scrie,numeneger; taim-aut (pl.time-auturi)
)ase (pl.cocktailuri) marketing
cocktail ;itime-out
congresemen (pl. mass-media (pl.time-outuri)
congresmeni) ofsaid(pl.ofsaiduri) team
rtru contor(pl.contoare) outsider (pl.outsideri) tenismen (pl.tenismen)
)gu- copyright paliativ(-i),paliativi
(-e) tenismeni (pl.tenismeni)
(pl.
cowboy cowboy) adj.;is.n. ler(pl.thrillere)
thril
reni (pl.
cros crosuri) pickhammer (pl. (scris
vizavi ;i vis-a-vis)
rba- design pickhammere);i weekend, week-end
dumping (antidumping), picamdr (pl.weekenduri)
luyia pl.dumpinguri pick-up(pl.pick-upuri) western (pl.westernuri)
zcent escalada (pl.
puc pucuri) whisky (pl.whisky-uri)
rmd)

71
,,,ffi. #re
%ffi',,,,##Agrannat
sauanaEramat?

Ecsistd sauegzistd?
tr,$ @

ffi
Regulil n pronuntia litereix

Exprirnareaingrijitd in limba romAndnu insearnninumai res-

pectarearegulilor gramaticalesi folosirea cuvintelor in context
adecvatesemnificaqiilorpe care le au. Pronuntia co.rectia cuvin-
telor pe care le utilizdm esteun alt aspec al exprimirii ingrijite.
Auzim deseorispundndu-se, de pildd, Baftd la eisamen!(in loc cle
egzamen)saulatd un ecsemplw(in loc de egzemplu).

,,Litera ,r nu se pronuntd intotdeauna cs [ks]. in functie de

contextulfonetic,adicdde vecindtateaaltor sunete,aceastacores-
punde fie grupului de sunete[ks], fie grupului
[gs].Ljneorie insd,
desicontextul fonetic e similar,litera x sepror,rrrgadif*rit de la un
cuvant la altul, norma (prev5zutSde DooM) stabilindpronunra-
rea corectd a fiecdrui cuvAnr.
ca reguld generalil, x se pronuEe[ks] arunci canclesreprima
sau ultirna literd a cuvdntului ori c6nd esteurmat de o consoand:
xilofon [ksilofon],xenofob [ksenofob],xerox [kseroks],pix
[piks],
excursie[ekskursie],export [eksport].
fn schimb, dacd rc afld intre ioui vocale, acesrase poate
reda fie prin grupul de"
suneresonore [gz] (existd- egzistd,examen
- egzamen,exeftxplw- egzemplu,n.ed.), fie prin
grupul de sunede
surde [ks] (ar d - aksd,fixare - fiksarerLuxemb"ig * I-wksembwrs,
n"ed.).Altfel spus,in context vocalic,grupul de r.rrr.t* carecores-
pundeliterei,r se poatesonorizasaunu.,,
(IsabelaNedelcu)

u
p
72
I Gre;elifrearcntetn comunicarea
oraldpi scrtsa
Y\r
@

Minim giminimum
*q*f**""_*r**r\*-e.*

Confuziaintre adjectivgi adverb

rlres- Deoarececuvintele mini* gi minimwm ori

maxim sr maximum
ntext sunt, din punct de vedereal foimei, asemdndtoar.,
,*irta tendinta
uvin- de a le substituipe unelecu alteledegivalorile
ror morf;iil;:;
rijite. diferite: minim si maxim sunt adiective,
minimum gi
- ' maximum
ocde sunt adverbe

,,Cititortt d. gtiri online viziteazd,

minimcinci site-uri.,, (ziare.com)
;ie de ',Lnmtxrm un an, Romaniagi Bulgariasuntin spatiul
schengen.,,
:ores-
(hotnwes.ro)
insd, ru tamaxim avantaiul
terenuluipropriu
la un
@ gi si:,:l.,:::il
ne luptdm. .."laforjficdm
(u-ctuj.ro)
unta-
Pentru ca aceastdconfuzie sd fie evitatd,
lrima trebuie ca vorbi-
torul si observecdrui cuvAnt din propozitie
oani: i se subo rdoneazd,
unul sau altul dintre cuvintele in air."ii.
piksl, : d,acd,sesubo rd,oneazd,
unui substantiv,acestecuvinte sunt adjective
au forme varia-
bile (minim, minimd, minimi, minirme,mAxim,9i
poate mAximd, maximi,
maxime).Ex: Salariul minim a crescut.
amen Dacd ele se subordoneazd,unui numeral,
rnede acestecuvinte sunt
adverbesi sunt invariab ire (minimum, ntr
fuurg, minimumd, mAximum,
mr maximumd etc.).
30res-
Ex: in maximu;?ltt't?tan uom termina rucrdrire,

:delcu)
$i in consrructiilein care aparccuvanruI ra (prepozitie)adver-
belesunt de forma maximum sauminimum.
Ex. Am apreciat ra
maximum interpretarealui.
Nici exprimdrilein care adverbulcu form
a maximsubordonat
unui verb nu sunt acceptatede normele literare:
placemaxim." lfacebook.com) ,,poza astatmi

73
 Gregeli
pelifrecventetn comunicarea
orald.gi scrtsd - P
vl\r
*I-
i,*fi?"j:":_.,*,1r::.j::ntribusia.jwnatistilorlacresterea
are prepozid;;;;rl'ffij
lH:*: 9:1"'tdri *l
"1*3::i:^,iT-,,,;#:"d;"',:',,..il::::Jil,'y,:i,"::'ii
citesc ziarele.', (Isabela
Nedelcu)
ii ascultdsaule

in careutitizarea
ruipe dd,na,stere
,",il;,f::ififfi[]:::ile ra
' ,,Am cerut ca pe fiecare minister
europene'" (https://www'stiripestrrse.ro,sd am stadiul fonduriror
cit6nd declaragiaunui prim-mi-
nistru) Este greu de crezu
t cd,pe vreun minister poate
un drapel' ragortul despre flutu ra)ca
stadiul absorbEieifondurilor
cea mai potrivit,i formulare europene.
ar fifost pentru
fiecare minister.
"cdldtoriire pe tuenpentru studengisunt gratuite incepand
1 februarie." (hnps//w**)r,n,rn.; cu
Drumurilepe caleafrr^ti ffij ar.trratiile unuiministru)
r. ;r;;;;ir regurdcu trenwr sautn
'{rff;ri'o|''}1r*i]c indicatsd
stai.o.Jg* petren,chiar
dacdbene-
,,"sunagila 91r dupd.ajutor gi
rdmdnegi pe firpdnd rdspunde
crneva>>'au indemnat ele." (nttp:ttsiiriteprotv.ro)Stirea
se referea la dezastrele din care am citat
provocate in oragul
Harvey' Este greu dt .rrzut Houston de furtuna
cd autoritdtire americane
re-au cerut
;:ftffi,1";i"*"i':::::'," J ;ildndnemiscasi
pefir.Mai
:ilf T::!:,K;"X:
*?i:i:::"T:atsdaerepreraterero";ffi
ratd, alte c'teva exemple
de utirizare nepotrivitd
,,Acesta era ofiger speciaiist pe a lui pe:
'#::::::'"i1"',"1:::::^i'^zdconsur'u""";?:::;':ilili,Ti,
ordine
europene... " (https://www.bestjobs.eu), y e roncturt
,,igi extinde echipa cu un

';::iffi
y;:::::^o!^:::::::::,,, i**;;;i,u,o,oml lpectaltst este
Persoan d care crrn..,ron.,,^-^^r--r:'"'"::'u'Lom) speciarist
esreoo

:r** Ti Lllff
p"'oand
ffi iiil :::,;:.o po i,
ate ::Hil T: ** :tr
'^t*]iui*
ri'n..r"fi'"ffi

75
E h f i r - ' ' ' | r _ "_,
*
 Agramatsauanagranrat?
ffi.,P-
'rifJ
pffi
Doisprezece$i doudsprezece
*\**"*"\*""*a_#r*"*

Erori in scriereasi pronuntareanumeralului

Nu pu$inesunt greselilefdcure de
vorbitorii de limbd rornand
atunci canclin exprimarese impune
utiliz areanumerareror.
Spreexernplu'pronuntia si scrierea
numeralelorcardinalese
fac dupd urechearnai *ui* ,"u
*ni pugin m'zicald a celui care
v'rbeste ori scrie. observd*r mai jos
cfitevaperle care nu sunt
vreun motiv de mandrie pentru cer
care r* produce.
',concurs pentru ocuparea a 14 (patrwsprezece)
posturi de
inginer in cadrul DirecgieiGenerale
de InfrastructurdRutierd...,,
(h ttp ://www. ffi a dn r. ro)

o,Tetrezestiintr-o criminea,d
Fi-fi dai seamacd n* mair \'rLr
esti
o pustoaicdde paigpe anrsi parcd
gi amintiri ai mai *;;:;,

,' .".existenfa ?nzona pro ciucerii deraierii a p

asesp r':;:::"ri:;::::
consecufivenecorespunz#t'are .,, (wtur,r,.agifei.ra
)
,,c,1uircedwpd gai;pernii de ore de merspe
(http://jurna{a!"ra) ios,mai conteezd?,,
,,in parrida dintre Gloria cornegti pi progresul
Mdrdsar* s_au
inscrisnu mai purin de gaptis{turrrrug;luri.
.1,,br,r,otmedia"com)
,,segsndesccd dacdIa gaptegpeame bine
si p.t sd se crisrreze,
asava fi si in viitor.,, (https://www.vice.com)
rPU, Salut, arngapti$prani si

s
"f)ragd sunr in clasaa doispea,
si"am o problemd de amor, curn s-ar
zice.,,(https://www.tpu.ro)
,,Au fost ?nregistraqi ?nrotar optwsprezece candidati.,,
& (https://ro.wikipedia.org
",5i crede-rndcd dupd z0 crea*i... ru dupd gaptisprezece
)

JL olttisprezeceani.". stiu ce vorbesc.,, sau

{https://mariuscucu.ra)
"fJn avion caretransporrafotbalisti chilieni a fost gdsit Ia cinzeci
de ani, dupd ce seprdbupiEe,,
kvz.ro)
. 76
 @
oraldsi scrisa
frearcntetn comunicarel.
Gregeli

Formelecorecteale numeralelorde mai sus sunt: paisprezece)

w
saisprezece,gaptesprezecq optsprezecq cincizeci.Nu sunt admise
de normi forme ca unspe, unsprece,gaispce;ungpce;doud.;unu;
pagopt (degiesteacceptatderivatul pa,soptist);doudidemii; o mie
gi wnu; doud mii (milioaneetc.) ;i o sutd..

ri ,,Toati lumea cu scaun la cap spunein RomAnia paisprezece,

gaisprezece,gaizeci...CAnd gaseprezece a fost schimbatin gaisPre'
se zece)s-a realizat o serioasi economiein pronuntare. Pe de altd'
tre Graur)
parte, formeleintregi sunt extrem de greoaie."(Alexandru
nt
,,Demult, oamenii credeauci Ia ora d,oispreT,ece noaptea se
de deschidcerurile." \anguagesinitiative,ie)
,, , , ,,lnvIEarea caracterelorchinezegtiin Coreeade Sudincepein clasa
a gapteasi setermini in clasaa doisprezecea,"hnpsl/ro.wikipedia.org)
)sti
,
Numeralul doisprezecepoate insogi doar substantivede genul
\eu) masculin: doisprezecebdrbayi, doisprezecemecanici, doisprezece
)rse pietoni etc. Atunci cdnd acest numeral insogegtesubstantivede
genul feminin sau neutru este obligatorie folosirea formei dowd-
il?' sprezece:doudsprezececlAse,dowdsprezece portofele etc.

i-au
,,Noi am triit atdta impreund, incAt doi mdrtie a cdzut iarisi
intro marfi. " thttps://books.google.ro/)
eze)
Pentru prima zi a lunii se folosegtenumeralul ordinal tnthi. in
Peat ceeace privegteacestnumer"l, tor*ele actualeale limbii romAne
acceptdsi forma futhia dupi substantivzziwatntki/ ziwafutilia. I

Restulzilelor dintr-o luni sunt desemnateprin numeralecardi-

nale: wnspreZece febrwArie,Fasemai, doudzeci;i cinci august.
Pentru a desemnazilele a doua, a doudsprezece\ a douizeci
gi doua nu se vor folosi exprimdri de felul doi august,dolsprezece
august,doudzecigi doi august.
=t-t
tt
f f i +

I
 Agramat
sauanagramat?
'ffp ()
#*W-

A
La numeralul cardinal compus cu
unu se folosesteforma de
masculin:treizecigi unu (nu treizeci
gi una) august.

"Amandoror institutiilor li s-a permis sd isi mengindautorita-

tea, mai mult de apar.rri;. ,,
thidesight.btogspot.com)
,,in oric. aface.. p"rr.rrerii dorescsd c6gtige,
deci afacereatre_
buie sd fie in folosul amdndorora.,,(www.focusnet.ro)

Numeralelecardinalecolective amandoi,
amandoud aulagenitiv
si dativ formele amanduror (inalntea
substantivului),am2ndurorA
(dupd subsantiv), nu amdndoror
sauamandorora oriamandorura.

,,operatorul conducteia anuntat insd cd trei

dintre celepatru
tronsoaneinchiseinitial au fost redeschise,
iar celde-alpatrilea va
intra in functiune in cAteva zile.,,
thttp://www.gandut.info)
"sebastian ogier gi-a adjudecat al cinceleatitlu consecutiv
Campionatul Mondial de Raliuri.,, (https://www.pubtika.md) in

q8 ,,Raul, cdpitanul Rearur*i din Madrid, e tatd,pentru

oard,." (https://www.click.ro)
,,CAndsi unde pogi vedeaepisoduldoi din
(romandemeserie.com)
a cincia

sezonul al optdlea.,,

"serenaTfilliams a c6stigatal optileatitlu la Miami si al treilea

]L
consecutiv,la capdtur
"rrri
ibericei Carla SuarezNavarr

"fJr
finale iereemoEii disputate imporriva
o.,, (https://www.digisport.ro)
al opteleasoldat estedat dispdrut."
thttps://www.europaribera.org)

Formelecorecteale numeralelor
ordinale sunt al patrulea (nu
al patrdlea sauar patrirea), ar cincirea(nu
ar cincerea),a cincea(nu
a cincia), al optulea (nu al optdlea,
al opt6lea, al o,ptrlro saual
optilea), al noudlea (nu ar nourea,
ar nodrea),ar zecerea@u ar zeci_
lea), al doisprezecelea(nu al doudsprezecelea),
a doudsprezecea
(nu a doisprezecea),al doudzecilea
(nu al doudzecelea),al cincize-
cilea (nu al cinzecelea)etc.
) @
\
oraldgi scrisd
frearcntein comunicarea
Gre,seli
YY
Agramat sau anagrarnat?

Paronimelein limba romdnd'

Paronimelesunt cuvinte care se scriu sau sepronunEdaproape

la fel, dar careau sensuri9i origini diferite. Paronimelenu trebuie
confundate cu omonimele, acesteadin urmd fiind cuvinte care se
scriu la fel, dar careau sensuridiferite: substantivul leu poate face
referire la monedanaEionalia E5riinoastresau la animalul leu.
Insuficienta cunoagterea sensuluicuvintelor, ignoranEaori pur
gi simplu neatentia conduc la o prezentdmasivf, i p"rorrirnelor in
exprimareaorald gi scrisd,ceeace nu estenici pe departeo dovadd
de griji pentru ceeaspunemori scriem.

* agromat$ anagramat
ComentAnd conginutul unui articol privin d cdza de api din
, municipiul Dri, un cititor rdbufnegte: ,Au funcEii doar ci sunt
intr-un partid. Semianalfabeli qi anagrdmali." (http://www.deieanul.ro)
tngelegemstareadenervozitatepricinuit5deoastfeldesituaEie.
A fi atent la modul in care te exprimi esteo dovadi de griiS in pri-
mul rAnd faEdde propria persoand:nu te ia multi in lume in serios
cdnd scrii sau rostegti bazaconii.Dimpotrivl, te vor privi cu com
pitimire. Asta dacdnu igi vor spune Cine zice dla e.

Agramaf,.'persoand careface gregelielementarede limbd; igno-

tang-incult.
nu Anagramd.: a schimba ordinea literelor unui cuvAnt pentru i^
nu a obEinealt cuvAnt.Spreexemplu,prin amestecarealitere- U) i
,al lor din cuvdntul tamara se poate obtine cuvAntul armata. \/r
t

vr- - alienat
IS
aliniat- alineat
H

*
va
I
I
/(
,,Din acestpunct de vedere,RomAnia s-a alineat dejastandar- \\
I

]I . : , , delor lumii moderne." (https://books.google.ro) -SJ

I

I
I 79
 .'l'wp
Agramat
sauanagramat? fu
/1\
"Aliniatul 1' al acestui articol dispune ci autoritdtile publice,
institutiile publice gi de interes
public, centralesi ro.rr., precum
serviciiledeconcentrateale si
autoritrigilorpublice uo, r.r* iza
informa-
fii 9i acteorganelor fiscale,la .rrrrr"
.,, (httpsl/books.googte.ro)
,,De asemenea, ce pot sd-gispun ".Jrror"
clar estecd... nu a ripostat
cand" ' lovea ca un arlilat
miwaf.,, 1www.pasi.ro, comentariu
Aliniat: care esre a$ezatin articor)
linie dreaptd. (Despretdri)
care
. -.apargil. unei grupdri consrituitepe bazaunuiffatat.
Alineat: r6nd t.tiu, irrrr-u'
text pentru a marcaschimbarea
ideii; fragment de text care
i*.p. cu un asemeneardnd.
Pasajal unui articol de lege.
Alienat: care suferi de o bo"[
mintard; dement;nebun.
S anual$ anuar
Anual: care are roc o d,atd,
pe an; care dureazd,un
corespundeunui an. an; care
Exemplu",,cons'iur
arElev'or gi-aprezentatraportur
Judegean
anwal.D (www.ziore.com
)
Anuar: publicagieperiodicd
anuald care prezintdactivitatea
unei institutii, a unei intreprinderi
etc"saucarecontine stu-
dii stiintifice.

ffi Exemplu: ,,Anutarur statrstic

ar Rom'niei, lucrare de referintd
in sistemul pubricatiilor statistice,
ritoare la evolugiaeconomico-sociari

@ atlasEiatloz
conrine infor*"il;?::
a gfuii...,,lwww.insse.ro)

cineva vinde o ,,rochie crasicri

din atrascu decolteu.,, (https//999.md)
iar un designet,,4 optat pentru
o rochie dinatlas,, (ea.md). in altd
parte ni sespunecd o
,,rochiede cocktair- (casd vezir),,intotdeauna
este rcalizatd dintr-un material
elegant:arlar, u.tjfr!,^', taftarsatin,
mdtasesau danteld.,, (https://ocazie,wordpress.com)Dacd
de mai sus ar cunoagteadevd autorii zicerilor
ratasemnific"Ei. .rri"r,
cu siguranld niciuna dintre lui atlas,
rochiile in discuEie"
bund de vdnzare,de imbrdcat nu ar mai pdrea
sau eleganti.
R Gregeli oraldgi scrisd
frenrentein comunicarea
YY
@

G€t Atlas: colecEiede imagini, hirEi, grafice etc., folositd c8 ffiare,.

t s, i rial documentar ilustrativ intr-un domeniu gtiinEific,sisre-
na- matizate dupd anumite criterii. Prima vertebri cervicali
o) (a gitului), care se articuleazdcu occipitalul gi cu axisul.
itat Atlaz,: gesdturdde mitase cu un sistem de impletire a firelor
care-i di un luciu 9i un desenspecial,pe o singuri fagd.
afe
,,ln destul de multe cazurirperechileparonimice sunt compuse
tea din cuvinte pe care vorbitorii le confundd intre ele 9i le folosesc
nd. necorespunzitor.Asta seintAmpld mai cu seam5,dacd,literade dife-
renfiere se afld la inceputul sau la sfirgitul cuvintelor si mai rar
dacdlitera respectivi se afld,in interiorul cuvintelor."
(Radu Paraschivescu,Pastila de limbd/Ce sunt paronimele,
https//w ww.digi24. rol

t complimenf
saucomplement

'tul Un tindr, indrdgostit si un pic dezorientat,cere aiutorul celor

mai experimentafi intr-ale relationirii cu reprezentantelesexului
frumos: ,,Scrieti-mi vd rog niste complementepe care le pot face
tea
unei fete." (httpsl/www.tpu.ro)
A primit, din sentimentede solidaritate,
tu-
cdtevaindrumdri: ,,lnainte sd faci complemente unei fete, pune
m6na pe limba romdnd 9i invaE-oserios. $i in niciun caz ntr des-
r!5 chide gura pdnd nu treci de pirEile de propozitie... cd te faci de
:fe-
rdsul curcilor. " thttpsilwww.tpu.ro)
*o)
Compliment: cuvdnt de laud5, de mlgulire, care exprimi o ati-
tudine prieteneascd, de stimi, derespectsaude consideraqie.
md) Complement: ceeace se adaugi la ceva spre a-l intregi. Parte
iltd secundardde propozigiecare determini un verb, un adiec-
na tiv sau un adverb. SubstanEd, de naturd proteicd,prezenti in
:in, serul sangvin si care participd la procesul imunititii.
lor
'at, O a emigragi aimigra
rea Afl5m desprerom6ni cd ,,suntin continuare cel mai nume-
ros grup etnic din Europa care imigreazd in statele Uniunii

81
 Agramat
sauanagramat?

Europene." (http://observator.tv)
DiferenEadintre emigrant si imi_
ffi
grant este oarecurn dificil de fdcut.
Purem depagi dificultdtile
dacdfacemo paraleldcu pereche a export-imporf. c;;;;#;
o marfd intr-o altd gard,noiexportem, iar
tararespectivdimporti.
CAndun om pleaci din Romaniapenrru a
sestabili in ltalia, spre
exemplu,el emigreazd,,rar odatd in Italia devineimigrant.
"i,rrr.
A emigra" a-si pdrdsi patrra penrru a se
stabili (definitiv sau
temporar) in altd tard; a se expatria
A imigra.' a veni sd ie asezeirrtr-o tard,strdind,
pdrdsindu_si
tara de origine.

@ eminent$ iminent
in titlul articolului pe care il semneazd,,vn
gazetarse intreabd
,,A fost Einsteinun elev imine.r,tt?,,https://culturat.bzi.rol
intr_una dintre
stirile de la un posr de tereviziuneafldm despre
o' b;irt cd esre,,u'
elevfoarte bun si cuminte si dacd ar fi avut
conditii mai bune ar fi
putut sd devindun eleuiminent.,,
lm.protv.ro)
S* p*r..e r.r,rttatele la
ilvri.gdtr{dale lui Einsteinnu erau foarre
strdlucire.Cum nici con-
cliEiilede trai ale bdiatului c{esprecare ,ri
,-" vorbit la televiziune
nu erau dintre ceiemai bune. Chinr rJacd
situatia s-ar fi prezentat
altfel, nici Einsteinnici bdiatul nu ar fi putut
fi iminenti: d,oarei nu
sunt evenimente,ci fiinEeumane!

@ Eminent: care.sedistingeprin calitdqi(intelectuale)

deosebite;
_ .exceptional,uperior,remarcabil,excelent.
Iminent: careesre gatasd se produid, sr

1[
se inrfimpre (gi nu se
poate am6nasau evira);inevitabil.
Exemplw:,,Erwpfiamaiorda vulcanuluiMayon
esteimirtentd.,,
(stirileprotv.ro)

@ familiargi fomitial

-,'Fsihologiisunt de pdrere cd primul factor careconclucela un

astfel de comportamentestel.gai de medl"t
fo*iiorli a. ceeace
copiii vdd acasd,la pdringi.,' (www.bt
"ro1
 Gregeli
frecventetn comunicarea
orald.;i scrisa @

mi-
Y\r
,,Desi rcptezentantii institutiei au fost nevoiEisi ii oblige pe
itile
, pdrinti sd acceptetratamentul..., au stabilit cd acestia
nu vor fi
!em acuzatide negliiengd'si ci nu seimpune scoaterea fetiEeidin mediul
rtd.
familiar." lwww.mediafax.ro)
ipre in ambeleexprimdri de mai susse facereferirela evenimente
rt.
care au sau au avut loc in familie. Autorii articolelor in
cauzd
sau considerd probabil cd diferenta de o literd inrre doud
cuvinre
esteun lucru total nesemnificativ,iar
familiar si familiar au ace-
u-si lasi inEeles.
t

Familiar.' intim, cunoscut,gtiut, obignuit, simplu fdrdpretentii,

,
prietenos;care estebinecunoscut,obisnuit cuiva.
abd Familial: care apartine familiei, priviror la familie; destinat
ltre familiei.
,,Ufl
rr fi * Funeraliigi funerorii
ft1
ela
,,La funerariile Suveranuluinostru ar purea sd participe si prin-
on- L 'L DfQ
v
une EulCharles."(at.ro)
l-
ltat ,,Estefrumos s5-lapreciemsdii organizamfunerarii grandioase.,,
,l
(https://cinstitsiadevarat.blogspot.com)
Trebuie precizat cd in limba romAni
rnu I I
nu existi cuvdntul fwnerarii.
| |
,,Forma gregiti fwnerarii se explicd prin asociereagresitd cu ) \
rite; adjectivul funerar (<caretine de funeralii, de inmormantare>>...,
apropiereaformald si ceasemanticdfiind retetasigurdpentru
rse pro-
ducereagreselii."
(Adina Dragomirescu,Alexandru Nicolae)
ld."

Funeralii (s.n.pl):ceremoniefastuoasi a inmormAntdrii

sau
a incinerd,riiunei personalitdEi.
Funerar, funerard, funerari,
funerare ("dj.): caretine de fune_
un ralii, privitor la funeralii; de inmormintare.
tce Exemple:program funerat; ceremonie
funerard, statpi funerari,
seruicii funerare

83
 *-*tr
ffi
Agramat
sauanagramat?

@ glacialgi glacior
Atunci cdnd estevorba despre
zodiac, zodiirascendentsi asa
mai departe,orice diferenqddinlre
forma si intelesulunor cuvinte
parc cd disparecu desdvdrsire:
,,Subaparenta glaciard seascunde
insd o mare sensibilitate.,,(https://astralia.ro)
Nici in formuldri caresedoresc
a ti informative si exactelucru-
rilenu seprezintd maibine:,,Granir.f.'alffi
urmeazdcurbacelormai ?nalgi*.rrrgi ;l 1,. y.r4.Eului
djn c1 pagi:Bucegi,ciucas
si Fdgdrag,undesunt situareiacrrril.
gtraciare
e urlea gi podragul.,,
(http://www.brasov.insse.ro) ,

Gl'acial:referiror
@ .\ shr^Ed,receca gheag a, careingheaEi.(Despre
vl\r actiuni, manifes tfui areoamenilor) Lipsit de orice
bundvoingd,prietenie;distanr,
r..r.-
Glaciar: provenit din topirea ghetaril
cdrdurd,

or; rezurtatin urma ac_

]L
tiunii ghetarilor.
Perioaddglaciard:perioaddin
careghetarii ocupauregiuni foarte
intinsepe suprafagaPdmantului"gi
ir ."r. alternauintervalele
reci cu celecalde.

@ inopinant$ inopinat
,,Principalelecompanii pensii private au fosr inspe*ate
inopinant de cdtre Consiliul l.
Concurentei.,, (www.9am.ro)Oricare
institutiile si companiile care din
f"";i,"".^re inrr-o trebuie
respecteanumite reguri. De [ard, sd
aceea,un control in
ele functioneazd,este care
"t--oa.rlui
necesar.Dar controruI inop,in-on,
inutil: inopinant ntt existd. ,rrrcomplet

Inopinat: la care nu te gandesti;

neprevd,zut,neasteptat.
& oinvesti
gi o investi
La vien a au avut roc proteste
de amploare ,,dupd ce guvernur
format cu ajutorul extremigtilo
ra inuestit.,,(***.ziare.com)si
Brdila ,,noul prefect a fost inuestitinfost la
funcgie,,. thttps://www.europafm.ro)
_84
)

\
Gregeli
frearcntetn comunicarea
oralagi scrisd. @

Intr-o democralie veritabil5 oricine esreliber

Y\r
sd igi exprime punc-
ia tul personal de vedere,prin proteste ori altcu*u",
inclusiv in ceea
te ce prive,steguvernul. in ierahia administrativi
existi persoane
le care' in urma unui concurs ori a unei numiri
directe sunt instalate
intr-un anume post. Nici guvernul, nici persoanele
nu sunt obiecte
l'l- sau bunuri, prin urmare nu pot fi alocat., plar"te,
investite.Erepot
ui fi doar tnuestite.
ls t
))
t A inuesti: aacorda cuiva in mod oficial un drept,
o autoritate,
o demnitate,o atribugie,o calitate,o funcgia.'
A inuesti: a plasa, a aloca,a cheltui un fond, ,r,
re 'a capital, diverse
mijloace materiale intr-o intreprindere; faceo
investitie.
d,
+ literolg literor
c- Un elev cere pe internet ajutorul celor mai documentati
ca el:
,,Bun5! imi putegi spune ce este un text literal?,,
te ftttps://www.tpu.re
Din fericire, a dat pesteo persoand,atenti:
le ,,sigur a vrut si spuni
text literar. " (https://www.tpu.ro)

,,Rezumatulunui text literalesteprezentareaconcisia ceea

ce a
fost spussau scrisanterior mai l?rfrreEinAnd
esentialul,sielimin6nd
te detaliile." (www.referat.ro)
oare ,rttdeJ fi gregealain i.*t,rl de mai sus?
in
SA Literal:care seface,sereproduceetc.cuvdnt cu o
re
1 i

et
cuvAnt,literi cu
literS; textual, exact. Care conEinemirimi notate
Literar: care apartine literaturii, care se refer
cu litere.
d la literaturd, s
JL
care corespundecerintelor literaturii.

* ninier Slniner
,,Minierii de la Industria Electricd a Serbiei au exrras in
anul
trecut 39 de milioane de tone de cirbu ne',(www.rtv.rs/ro)t
ul mini-
ttgr1'3yi,
erilor de la mina de uraniu cruc ea aintrat in a
la treia zi,, 4urraru1ro),
iat ,,minierii de la carieraHusnici oaravor primi
ro)
prime de Crdciun,,
(romanialibera'ro).
Un proiect de cooperare intre un institut rom6n

85
 ''Wp
: #i A
@ Agramat
sauanagramat?
re'rr. r[
9i unul francezesteindreptat citre gisirea de,,noi metodede rea-
bilitare si integrarein circuitul economica unor exploatdri minere
uranifereinchise". (incdmn.rd Exemplede utilizare anapodaa cuvin_
telor miner si minier sunt foarte multe. Considerdmcd nu e nece-
sar sd oferim si altele, cele de mai sus fiind suficientepentru
t"i
a seintelegein ce contexte utilizarea lor estegregitd.
r,\
tl

Minien care tine de min5, privitor la mind; in carese gdsesc

/n
(multe) mine, in care sepracicd minerirul.
U |
I I Minen muncitor calificat carc lucreazdintr-o mind.
N
fl
I I s numerdr
ginumeral
tl
L l^,,Numeralulfracgionarconstidin numerarsinumitor. Numerarul
esteun numeral cardinal, iar numitorul estevn numerdr ordinal.. . "
(httpsl/www.invatagermana.net)
Este dificil de spus ce o fi fost capul celui
care s-a exprimat in acestfel gi ce limbd vorbegtedumnealuiin mod
curent. De un lucru putem fi siguri: dacd,a inviga o limbi striind
presupunea distruge cu desdvArsireexprimarea corecti in limba
romdnd, mai bine lipsd.

Numerar: valoare blneasci in monede sau in h6rtie-monedd,

carepoate servidirect pentru plat5; bani lichizi, bani gheagi.
Nutneral: parte de vorbire flexibiln care exprimd, sub diferite
aspecte,un numdr, o determinarenumericd a obiectelor
sau ordinea obiectelorprin numdrare.

* originol;i originar
Iatd o posibild listi de cumpirdturi care pot fi fdcute in mediul
online: ,,$"1din mirgele, paietelucrat *"tr,r"l , original din India"
(https://www.olx.ro)',,Parfum
Arib escOriginal Din Emiratele Arabe"
(www.antic-shop,ro)r,,Costum chinezescbebelugioriginal din China"
(https://www.olx.ro).
Ai de unde alege,cu greselicu tot.
,,Cum nu avem eventualulposibil document originar, raportul,
toatd analizaseva rezuma la prezumliaexistenteiunui raport care
Gre;elifiearcntetn comunicareq.
@
YY
oralasi scrisd

ar scrie ceeace Der Spiegelspune ci scrie." (evz.ro) intelegemcd

raportul cu pricina lipsea,dar nici un amdrAtde DEX nu se gdsea
la indemini in momentul redactirii articolului citat mai sus?

original: carc constituie primul exemplar, care a servit sau

poate servi drept bazdpentru copii, reproducerisau multi-
plicdri; carea fost produs pentru prima oard,intr-oanumiti
form5.
originar: care este de loc din..., care isi are obArsiain..., in
forma de la inceput, d. origine; initial, prim, primar, pri-
mordial, primitiv.

s petroliergipetrolifer

,,La nivel mondial, existi pesre40 000 de chmpuri petroliere,

majoritatea de dimensiuni relativ mici." lwww.gandul.info)Mari sau
mici, multe ori putine, cAmpurilein caresegdses c rezervede petrol
nu pot fi decAtpetrolifere.
,,Mediul in care trdim este supraincircat de substantetoxice
ca: pesticide,ingrdsiminte, produsepetrolifere etc.,care pitrund in
organismprin aerul inspirat, prin mAncaresi apd." lwww.physiocore.ro)
Poluareamasivda mediului natural esteo problemi gravda zllelor
noastre, iar mdsurilede remedierea situafieisunt destulde putine.
Dacd la acestlucru se adaugl qi poluarea lingvistici, avem toate
sanselesd ne imbolnivim si mai tare.

Petrolier: care provine din petrol; privitor la extragerea9i la

prelucrareapetrolului.
Petrolifer: carecontine petrol (zone,regiuni), bogat in petrol. @
& prenume$ pronume
Una dintre perechilede paronime cu o indelu ngatd,carieri de / ( )
proastdutilizare esteprenume-pronume.
,,Vreti sd vd dau eu, acum) nume gi pronume si toate cele?"
(https//www.digi24.ro,
citilnd declaraliaunui ministru) Credem cd pronumele JL
87
 '$F&
'irrt &ffi
Agramat
sauanagramat?

persoanelrespectivenu interesape
nimeni, ziaristii dorind sd afle
cu totul altcevade la demnitaruliiruia
i se adresaserd intrebiri"
cerand sfaturi legatede obtin ereapa,saportului
cinevatine sd
precrzeze.,,darcand ne-am mutat
mi-au schimbat numerest pro_
nttmele." (https://www.ovocotnet.ro)
intelegemcd prenumelea rdmas
neschimbat.
Inevitabil,discutiilepe net coboard
uneori la nivelul alarmantla
care vorbim de proastd-crestere. confruntat cu o astfelde situatie
o persoandcomunicdmisterios:
,,Mai e cinevape ai.i-c;;;"#
in acelagstil, dar pand nu am dovada
scrisdnu il pot numi cu nume
;i pronwme". (forum-discutii.opiardeal.ro)
Suntemde pdrere sd se lirniteze
doar la incercareade a afla numele
celr
nitor,deoarece
nunevafi defolosruJ;;t H"Tl;r".T:ffi1]:?;
persoanei respective.

Prenume"nume carese dd unui om

la nasteresi care distinge
pe fiecaredintre membrii aceleiagi
familii; nlme de botez.
Pronwrne: parte de vorbire care
tine locul unui substantiv
(numede fiinqd,de lucru, de
etc.).
".qiurr.
@ temporar{ temporal
un romdn cate a avut de-a face
cu functionarii ambasadei
Japonieimdrturisestemultumit cd ace$tia
,,au fost foarte corecti si
binevoitori - la int'rarein
iaporria orice turisr cornnh;;;;;"r#Jl
larul de gederetemporold"
ftttps://www.roportat.ro)Totpe internet, in
alt loc, cinevaposteazdinform atiaconforrn
cdreiaguvernulitalian
a eliberat permiselede muncd pentru
cei ,,care*", angajati in
AO
vl)
sectorul agricol,_t.urismsi servicii si
au dreptur d,e;edere tempo_
rald in Italia (3-6luni) ." lmigratie-itaria.brogspot.com)
Lainceputul anu-
lui 1196, fragliLumibre prezentau
publicului filmul sosirea wnwi
tren tn gara ciotat (renumitd stagiurr.

]L
p. malul Mdrii Mediterane
la aceavreme). in timpul filmui.rl,
*'.rrti specr"rori s_ausperiat
vd'zind cum locomotiva seindre aptd,spre
ei, crezdndcd vor fi loviti.
Panicati,oameniiau pdrdsitsalain
dezordi;.. i;;iltr;;#.:
_[p*
 @
Gregeli
frearcntein comunicarea
orald.,si scrisa
vlr
revdzind secvenEe din film, o persoand,conchide: ,,Impactul cdilor
ferate schimbd coordonatele spatio-/emporare.,, (www.irfo.ro) cele
trei texte citate mai sus au in comun un singur lucru: utilizarea
defectuoasd,in context, a cuvintelor temporai gi temporal.

Temporar: caree de scurtd durati, care nu dureazd dec6tun

anumit timp; vremelnic, trecdtor,provizoriu.
Tbtnporal: care indicd timpul, privitor ra timp sau la tampli
(os-perecheal craniului din regiuneatAmplelor); lumesc,
mirean, laic.

* virtuossi virtuoz
,,(Jnuirtuos al naiului cAntdpentru sportivii romAni la BeijiRg,,
(www.hotnews.ro), r,ufi uirtwos al arcusului" este omagiat in Ardeal
Ii
(alba24.ro),
iat intr-o carte se vorbegte despre un aviator ca fiind un
p1 adevdrat,,uirtuo.sal indltimilor. " thittpsttooik
.googte.ro).ln
fiecaredintre
$ celetrei citate intenEiaesteaceeade prezentapersoaneledesprecare
w sevorbesteca stdpinind la perfeclieanumitetihnici. Necunoagterea
I sensuluicuv6ntului uirtuos a dus din nefericirela formuldri comice:
t un cast (cinstit, curat) al naiului!
[,
t. Virtuosi cu multe virtuti; cinstit,curat,cast.
ft: virtuoz.' persoani care stipanegtein mod desdvdrpittehnica
'
F unui instrumentmuzicalsautehnicaunei arte.
F
r

89
 ,__m
W#,ffiffiAgramat
sauanagramat?
'ffp
$#ry 6
.,,,,,+{#!.;i#
K
Bdtrhnelesau bdtrhne{i?

A t.,\
Gre5eli in scrierea$i pronunfia
',rrro,
forme d. pt.rr"t

Utiliz areacorecti a cuvintelor la plural senumdrd printre pro-

vocirile frecventecdrora vorbitorii trebuie sd Ie facd.faEdr.
Dat fiind
cd greselilein formarea pluralului sunt tot mai multe, lingvigtii au
devenit si ei mai permisivi, normele actuale acceptAndin variate
situatii doud forme de plural. Chiar si asa, numirul gregelilorin
comunicarenu estein scidere.

:,...putegicumpd,raaragazelapreturi mici in credit avantaios.

.."
(bigshop.md/ro)

,,...s€varsi fdinacernuti incdzdnelsi totodatd sepune gi jumi-

tate dtn albwge."(https://wwwt.agerpres.ro)
,,Au fost stabilitebaremurile pentruarbitri si observatoriicare
activeazi in Liga 4 si Liga 5 din Bihor." (www.bihorpenet.ro)
,,Dar normal bdtrAnii, pdrintii trebuie sd isi strAngi banii pt
bdtrdnepe.. ." (www.garbo.ro)
,,Scipati de amendd dacd,radarul esteascunsin boscheyi.,,
(hunedoaralibera.ro)
,,Pentru toate clasele in care se deruleazd,activitdti de tip
rl
i l

i
after-schoolau fost distribuite si materialede birotici si papetdrie,
cartusuri pentru imprimante, hdrtie de copiator etc.,, (zch.ro)
,,Estedenumireasub caregdsim tot ceeace estenecesarintr-o
bucdtdrie,de la oale, cratite, tigdi si tdvi, cedunuri storcitoare
9i
de fructe..." (megaptus-blog.btogspot.com)
,,Epigramelede acestfel suntca nistechibriteude:nu seaprind.,'
(www.zf.ro)

90
)

\
Gregeli
frecventetn comunicarea.
oratapi scrisd @
Y\r
"Aceste tipuri de chitdri diferd,prin
r -form5, tipul
wrt/s'de corzifolosit
gi dupd sunetulscos."
(https//m ordovangui tari stco
mmuni ty.files.wordp res
s.com)
,,Mai e gi o categorieapartede femei,cares-au
mai de la inceputsi caresunracum dat cu sistemul
sogiide coronerigigenerali...,,
(https://noizz.ro)
""'compania dezvoltd in mod continuu portofoliul
de produse
o- incluzindbomboane
masdcabile
cuu*fhr* i gialopr...,,
rd
lu ,,Folosite
corec
t, fageresau
bandajere
elastice
oferdt"'#'#:;i,
av antaje," t https://www.sportaddi ct.ro)
te,
in ,,De aceeam-am gdndit cd,ar fii o idee bund
si folosim arena
pentru festiualede muzi cd"."(https://www.petitieonrine.com)
,:...provoacd fioruri adulEilorgi copiilor.. (https://luckybansko.ro)
.,,
,,Apropo' roare fundarerr',uniin form at 320x4g0pixeri,
ce inseamndcd sunt utilizabile si pe ceea
ipod Touch.,,
(http://www.smash.ro)
ambereprocedee(filtrareaapeisi injec
, . ^,Bineingeles,
lui in acvariu)necesitddiverseacceso tareaaeru_
rii,furtune gifitinguripentru
filttare si aerare.r, thttps://www.nevertebrate.ro)
,,Seadaugd 3 gdlbenuge.,,(www.tvpaprika.ro)
,,P6ineaesteun aliment de bazd,produsprin
coacereaaruatului
obginut din fdind amesteca.td,.u
drojdie, adiug'ndu-se de
"pi 9i
la caz la caz diferiEiingredienpiini"r.ii.
' ' d, ,^irgori" p'inii obEi-
ro) nute."(https://ro.wikipedia.org)

:ip ,,corpul esterealizatdinroredeprastic gi

(www.daac-velo.md) . . ,,
ienridin poriuretan.
ie,
,,Itinerariile sunt specificecelor trei sectoare)
adaptatepe cate_
gorii de vdrstd...,, (ttps://www.aciasi.ro)
 M iffiU c
,, s$
Agramat
sauanagrarnat? >g)
%ffi
/{\

,,Din punctul de vedereal pericolului pe care il reprezinti fas-

ciculul laser asupra ornului (in principal retina si pielea), laserii
sunt clasificaEiin patru clase." (www.hdmark.ro)
,,Dar existi cumva rningii care sunt mai predispusela efect
decdtaltele?" (www.tenisdemasa.ro)

^ ,,Acestplural cam incult ne ingeapdaproape zilnic urechile.

ln fimbai cultivat,mingen-are decAto singurdformd de plural: mingi
(o minge,doud mingil" Mingii exisrd,dar e forma de genitiv-dativ:
a imprimAt mingii o traiectorie ciudatd...sau "..traiectoriamingii
a fost stranie""."
(http://www.pruteanu.ro/4doarovorbo/emi s-s-2
23-po sto0 | .htm)

,,Acestemini pandi;panuri delicioase,pline de jeleu de cipsuni,

sunt desertulideal..." lwww.gozetabt.ro)
,,Esteo soluEie
perfectdgamanoastri de sacourigipardesiuri..."
(www.vestityoutI et.ro)
,,DouI phrduri,careau provocatinundagiicatastrofale, in ulti-
rnii ani,in judegul
GalaEi,vor fi regularizatecubanidela Ministerul
i ata-libera.ro)
Me diului. .. " (https:/lwww.v
,,Porumbarulcrestela marginea pddurilor, in tufirisuri, prin
poiene,pe terenuri accidentate .. "" ghttps://books.google.ro)
,,...alegereacet5genilorsd fie fdcuti pe baza unor criterii nu
doar de acelerefrenuri repetatein toate carnpaniileelectorale".."
(https://www.europoIibera.org, i nterviu)
,,Prietenii vd stimuleazi imaginagia gi vd impulsi oneazd,cu
r emarcele f dcute." (http://romaniaIibera.ro)
,,Activitateanoastrd principalS constd in organizareade pro-
grame de training (cursuri, seminarii, conferinge).,,lwww.wtib.ro)
,,Primiria Alba Iulia are in plan si monteze in oras supor{i
pentru 200 de biciclete." thttps://atba24.ro)
,,Eviti gamponurilecremoase,deoareceacesteasunt potrivite
pentru persoanelecare au pirul ondulat sau cret."
(https://www.cli ckpentrufemei.ro)

92
Gre;elifrearcntetn comunicarea
orald;i scrisa @
vt\r
J
angaz,
aragazuri fa;i,fesn minggmingi
albus"
afbquri festival,festivaluri pandfpan,
pandi;pane
barem,bareme fior,fiori pardesiu,
pardesie
batrinefe,
bitrdneti fundal, fundaluri pdr6u,
pdrduri
boschet,
boschete furtun, furtunuri poiani,
poieni
cartu;,
cartu;e furtuni, furtuni refren,
refrene
ceaun,
ceaune gilbenq, gilbenquri remarci,
remarci
chibrit,
chibrituri ingredient ingrediente seminar,
seminare
chitari,
chitare itinerar, itinerare succes,
succese
colonef,
colonei janti,jante suport,
suporturi
drajeu,
drajeuri laser,lasere tampon,
tampoane

%
@
 Reperebibliografice

DEX - Dic{ionarwl explicatiu al lirnbii romAne, editiaa II-a rcvdzutd,,

Univers EnciclopedicGold, Bucurestt, 2012
Dragomirescu,Adina, Alexandru Nicolae, L0L gregelide lexic si
t

semanticd,Humanitas, Bucuregti, 2012

DOOM 2 - Ioana VintilS-Ridulescu(coord.),Dicpionarwlorto-
grafic, ortoepic gi morfologic al limbii romane, editia a II-a
revdzuti si adiugiti, Univers Enciclopedic,Bucuresti,2005
GALR I, II - Valeria Gutu Romalo (coord.), Gramatica limbii
romane,vol. I, CuvAntul;vol. II, Enuntul, Editura Academiei
Rom6ne,Bucuresti,2005
Graur, Alexandru, Putind gramaticd,Editura AcademieiRomAne.
Bucuresti,1.987
Marcu, Florin, Diclionar actualizatde neologisme,SaeculumI.O.,
Bucurestir201,3
Nedelcu, Isabela, 1-0Lgre;eli gramaticale,Humanitas, Bucuresti,
2013
Popescu,$tefanra,Gramaticd practicd a limbii romilne cu o cwle-
gere de exerciyii, editia a rY-a rcvdzutd,si adiu gitd,,Editura
Didacticd9i PedagogicS, Bucuresri,
l99Z
 F i c u m i n t e s a uf i i c u m i n t e ?. . . o . . . . . . . . . . .
o. . . . . . . . . . . . . 63
Scriereagi pronunfil unor forme ale verbului a
fi .. . . . . 63
Vroiam sauuoiam?Trebuiescsautrebuie?.,. . .
........... 64
scriereasi pronunlia unor forme ale verbelor
c t . u r e a g itar e b u i, . . . . . oo . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..... 64
S d a i b d s a u s d a i b e ? . oo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
oo . . o . . 65
scriereagi pronungia unor forme ale verbului a AueA
. ... 65
A serui masd savA lua masd,ctmhnca?.. . . . . . . . .
......... 66
Ca prieten sauca gi prieten. . o. . . . . . . . . o. . . . . .
.......... 67
Bleumarin saubleumaren,delicuenlsau delincuent?
.. . . . . . 68
Scriereaunorneologisme......... ...............
68
Ecsistdsauegzistd?...............o ................
72
R e g u l i i n p r o n u n El i at e r exi . . . . . . . .... 72
M i n i m g i m i n i m u m. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
o...... 73
Confuzia i n t r ea d j e c t i sv i a d v e r b . . . . . . . . . . . . e. . . . 73
Am decktmere s a u a md o a rm e r e ? . . . . .... 74
Folosireaabuzivia lui dec6t.o.. .. r. . . . . .. .. .
74
Petrensavcutrenul? ........................o.....
74
Gregeliin utilizareaprepozigieipe. . . . . . . . . . . .
.... 74
Doisprez,ece si doudsprezece. . ... .. . . . . .... . . . . . 76
Erori in scriereasi pronuntareanumeralului.
75
A g r a m a l s a ua n a g r a m a .t .?. . . . . . . . . . o . o . . . . . . . . . . . . . . . .
79
Paronimelein limba romAndo. . . . . . . . . .. . oo. .
... 79
B d t r h n e psea u b d t r 6 n e l i ? . . . o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
90
Greseliin scriereasi pronuntia unor forme de plural.
.. 90
Repere bibliografice
94
 ffiglw&m*kh
*lt
&n*&Wtwknx&W*
Aceasti cartenu tine locul vreunui dictionar sau al vreunei
gramatici. Ea esre-ii d,egrabd, o invitatie. Togi facem greseli,
nu toti sunteminteresatide ele,de piopriil, ,ro"rtr.
*t [r.r.li.
Ne dorim si ne facemintelesi.De cite ori ne punemintrebarea:
Am transmis cum trebui'eceer mi-am dorit sd spwn?
Invitatia este:alegeuna dintre situatiile de mai jos, in care
. '
atvrea sd te aflil

Rugiminte: ,,vreau niste exemple

L de complementecare le
)
pot face unei fete."
Rdspuns:,,Doar fetelefraiere seuiti la un incult.,,

intrebare: ,,imi spui si mie careestepronumeletiu?,,

Rispuns: ,,care-ti place: tu, dumneavoastri, dumn eata?
Si nu md suni,te caut eu! pa!"

rsBN 978-606-993-063-2

llilliJllillilL