MATERIAL SUPORT PENTRU ELEVI

[DATA]
CNGȘ, UZ INTERN, 2020 -2021

REGISTRELE LIMBII
Variații de registru
Registrele limbii sunt varietăți de utilizare concretă a acesteia în funcție de situația de
comunicare.
În funcție de relația dintre participanții la comunicare, într-un anumit context, registrul poate fi:

1. Registru solemn (oficial)

 apare în situațiile oficiale (relații diplomatice, ceremonii în fața unui public, discursuri, prezentări etc.)
sau între persoane cu poziții sociale sau culturale față de care se marchează respectul în vorbire.
Ex. Se folosesc adresări pentru respect precum: maestre, domnule academician, domnule profesor
 vocabularul are termeni pretențioși, căutați, rari;
 se respectă cu strictețe regulile gramaticale și enunțurile sunt ample.
 Pronunția este foarte îngrijită (cuvintele sunt articulate)

2. Registrul standard (curent)

 reprezintă varianta literară a uzului general, folosit în condiții obișnuite, între emițător și receptor
păstrându-se o distanță;
 are un vocabular uzual și respectă regulile gramaticale, având enunțuri scurte; pronunția este
îngrijită;
 registrul solemn și cel clasic sunt limbaje cultivate și formale

3. Registrul familiar (colocvial)

 este folosit pentru a vorbi cu persoanele apropiate sau între care nu există o diferență de statut;
 are un vocabular cu termeni mai puțini pretențioși (profu în loc de profesorul);
 regulile gramaticale nu sunt respectate cu strictețe, enunțurile fiind scurte și construite mai mult pe
baza coordonării, cu încărcătură afectivă dată de interjecții, exclamații;
 pronunția nu este foarte îngrijită, apărând căderi de sunete (domne, s-aud, cuvântu’) și fiind preferate
variantele mai scurte ale cuvintelor (e în loc de este).
 Nu este recomandabil amestecul de registre fiindcă generează efecte comice
 Registrul colocvial este informal
Ex. acușica, atuncea, muiere
4. Regionalismele

 Ele au avut un rol important în formarea limbii literare

 Ele reprezintă o varietate a limbii
 Regionalismele din cele patru dialecte ale limbii române (muntean, moldovean, ardelean, bănățean)
Ex. aprod = dregător al curții domnești Ginere = mire
Curechi = varză Acușica = acum

1
 MATERIAL SUPORT PENTRU ELEVI
[DATA]
CNGȘ, UZ INTERN, 2020 -2021

Aciia = aici
Bălan = cu părul blond
Păpușoi = por

Argoul. Jargonul
Argoul, precum și jargonul, sunt catalogate ca fiind subsisteme ale limbii române.

ARGOUL
Argoul este un limbaj codificat elaborat de un grup social relativ închis, cu intenția de a se diferenția
de ceilalți vorbitori.
 Este utilizat de categorii restrânse: delincvenți (care spun album pentru „cazier“) sau elevi și
studenți (care spun blană pentru „frumos, bun“).
Exemple
- ecologist pentru vagabond - profa, bac = profesoara, bacalaureat
- mansard, dovleac pentru „cap“ - nașpa = urât
- mișto pentru „bun“ - a ciugului = a primi o informație
- bafta pentru „noroc“ - a ajunge la export = a muri
- academie = penitenciar - chiștoc = persoana scundă

JARGONUL

Jargonul este un limbaj de specialitate în care apar mulți termeni tehnici sau științifici sau un limbaj cu multe
cuvinte din alte limbi, uneori chiar deformate, folosit de anumite 2ersonae care vor să se distingă printr-o exprimare
pretențioasă.
Ex. demoizelă, bonjour, bonsoir, pour les connaisseurs = jargonul nobilimii franceze
 un jargon al cadrelor medicale (microleziune fibrilară, plagă transfixiantă, distrucţie tisulară, risc tetanigen
etc.);
 un jargon juridic (parte vătămată, excepţie de neconstituţionalitate, prescripţie, preempţiune etc.);
 un jargon al oamenilor de televiziune;
 şi un jargon al informaticienilor;
 un jargon al lucrătorilor feroviari;
 un jargon marinăresc (tambuchi, gabier, trinchet, artimon, vela rândunica, saulă, cambuză etc.);
 un jargon al oamenilor de afaceri, etc.
Exemple din mass-media
De exemplu, o reclamă de genul: „Wow, acest parfum îți va da un vibe fresh, poate fi folosit la orice ținută,
fie ea casual, sporty sau office. Fii classy cu noul parfum X…
- În ceea ce privește jargonul publicitar abundența neologismelor transformă totul în ceva rigid. Și din păcate
se vorbește din ce în ce mai mult acest „limbajul de lemn” al publicității.
- Este bine să ne lăsăm „seduși” de acest limbaj? Nu neagă nimeni utilitatea acestuia în diferite domenii ale
vieții. Atâta timp cât nu punem pe locul doi limba de bază, limba română, și păstrăm o limită decentă,
putem fi niște vorbitori mai buni.

2
 MATERIAL SUPORT PENTRU ELEVI
[DATA]
CNGȘ, UZ INTERN, 2020 -2021

EVITĂ CONFUZIA ARGOU VS. JARGON

 Nici nu este greu de explicat confuzia care apare intre argou si jargon, tinand cont ca ambele reprezinta sub
un anumit aspect un limbaj utilizat de anumite categorii, inaccesibil celorlalte persoane.
 Pentru a le diferentia mai usor, retineti faptul ca argoul se constituie ca un limbaj in sine, un vocabular
aparte, creat intentionat de vorbitorii care au nevoie de un cod secret. In schimb, jargonul reprezinta
folosirea termenilor de specialitate dintr-o anumita profesie.

ASCULTĂ AICI DIFERENTA ÎNTRE ARGOU ȘI JARGON

https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/pastila-de-limba-confuzia-dintre-jargon-si-argou-si-ce-inseamna-
fiecare-498131

CONCLUZII

 De-a lungul timpului, scriitorii, în unele dintre operele lor, au valorificat valenţele expresive şi umoristice ale
elementelor de argou şi jargon, în limbajul personajelor sau in versuri. De exemplu, Vasile Alecsandri, în
cunoscutul ciclu de vodeviluri al “Chiriţelor” (“Chiriţa în Iaşi”, “Chiriţa în provincie”, “Chiriţa în
balon”), pune pe seama personajului feminin central “franţuzisme”, prin care aceasta vrea să-şi
sublinieze “calitatea” de “isprăvniceasă”: “De-acum să videţi bontonuri… am să-i durez si-un voiaj la
Paris… am să mă dau si eu de baroană, cum oi trece graniţa… să spariu nemţii…”
 Un cititor cu experienţa lecturii va şti, desigur, să facă diferenţa între conotaţiile negative ale elementelor de
argou, din comunicarea orală, şi valenţele estetice pe care le dobândesc în textul literar, poetic, dramatic sau
în proză.

LA CALUL BĂLAN, CÎRCIUMĂ ȘI HAN, Nichita Stănescu

Zicea că i-am vrăjit nasol,

că fac mișto la parastase
...mă tot miram ce-o gîdilase M-a uns cu găinaț de zînă
de-a dichisit-o-n ochi un trol. și tocmai cine... O cartoafă,
o ștoarfo talciocară, oafă
Și mi-a suflat-o, mă... de-a gata, Ei și ? De-o gîdilă... rămînă !
călca-i-ar dricu' arătarea
Cîntai, cîntai, dar vezi, cîntarea Ochitul, vorbele îi put
mi-a încălzit doar beregata. dar dă-o-n suflet de gagică

Mă arde sub cămașă coasta, ..............................................

mă seacă dur, prea dur, abrașa,
sau bă... m-o fi durînd cămașa Ai oasle la tine, Gică ?
și eu nu știu nimic de asta. Te fac pe zece un barbut.

Sînt șmecher, eu ? Eu, mă : Ce zici...

C-așa-mi turnă la-nghesuială
Dar vezi, m-am prins ; e pe gineală,
c-o arde-n muscă d-un carici.
3