Sunteți pe pagina 1din 213

ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

mnr

G. F. CIAIJ$ANIT,

G. FIRA

k;i

C. M. POPESCU

CULEGERE DE FOLCLOR,

DIN

JUT). VÂLCEA $1 iMPREKRIMI

CU UN GLOSAR.

BU CURETI

CVLTVRA NATIONALA

1928

www.digibuc.ro

fqEZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE BALCESCU"

www.digibuc.ro

RAPORT

DE

SEXTIL PUSCARIU

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

D-I Ciau§anu, care isclle§te

4Prefata»,

este unul din

cei mai

harnici §i devotati culegAtori de folclor românesc, care a mai publicat

in colectia «Din viata poporului roman» a Academiei noastre o im-

portantA culegere de Superstitii. Deasemenea sunt cunoscuti ca sär-

guincio§i folclori§ti colaboratorii sAi. Culegerea de fatA, a cArei publicare in colectia «Din viata poporului

roman» o propun, se imparte in douä pärti distincte, care ar trebui

publicate in douä bro§uri deosebite:

r. Poezii populare, Ghicitori §i Descântece, 2. Glosar de cuvinte dialectale.

Partea dintdiu nu cuprinde bucAti de o deosebitA valoare poeticA,

dar contine un material interesant din punct de vedere folcloristic.

PAnä and sectia literari a Academiei nu va elaborà un proiect cu

indrumAri pentru colectarea literaturii noastre populare, trebuie sä ne

multumim cu asemenea culegeri, care îi pästreag valoarea

documentarA, mai ales in timpurile de fatä, and influenta poe,

ziei orA§ene§ti asupra celei populare se resimte din ce in ce mai

mult.

Cu mult mai importand e culegerea de cuvinte regionale, de o

lor

mare bogAtie §i destul de bine intocmitä. Lexicograful va aveâ mare

folos din consultarea ei §1 ea alcAtue§te o contributie pretioasA pentru

Dictionarul Academiei.

Autorii vor face bine dacA vor revizul, inainte de tipArire, manu-

scrisul Glosarului lor, tinând, dupä putintA, seama de urmAtoarele

observAri:

www.digibuc.ro

4

G. F. CIAU$ANU, G. PIRA $1 C. M. POPESCU

1. Se va insemnà totdeauna, in cazurile and se cunoaste exact,

accentul in cuvantul din titlu;

2. Verbele se vor da

la

infinitiv, adaogandu-se, in parenteze,

un: a se pentru cele reflexive, si un -ez sau -esc pentru cele ce se

conjuga la

prezent cu aceste sufixe,

de ex:

incrdmboid (-ez, a

se) .

.

.

3.

Substantive le

se dau färä

altä mentiune (precum ar

fi f,

n, sau m, pentru cele

cleat

cu adausul, in parenteze, a pluralului de ex.: Javrd (javre). Acest

(fail scurtari) si se va da

neutre,

feminine, sau

masculine),

plural se va scrie totdeauna intreg

numai

atunci and de fapt se intrebuinteaza si and culegatorul

l-a auzit. Culegatorul se va feri sà construiasca el

neaza cuvinte pe care nu le intrebuinteaza in graiul WI

de plural, sau singulare din cuvinte auzite numai la plural. Astfel

forme

and insem-

ma indoiesc ci cuvantul lemnet, insemnat in colectia de fata, se int-

rebuinteaza de fapt, si e probabil c'à se foloseste numai pluralul lem-

neturi, care corespunde unui singular lemn) cu branza

branzeturi,

fireturi, etc). Tot astfel singularul mumdei mi se pare recons-

fir

truit din phiralul mumdni.

4. Adjectivele se dau la masculin, adlogandu-se un -d pentru

forma feminina, and aceasta de fapt se formeaza astfel, de ex.:bun, -d.

Numai adverbele, conjuncliile

i prepozifille se aratä printeun adv.

conj., prep. de ex.: bine adv., sd conj., cu prep.

5. Dupa cuvantul din titlu se da" intelesul lui, fie printr'o defi-

nitie sau descriere (cat mai amänuntita si, daca se poate, cu ilustratii

and e vorba de obiecte necunoscute orasenilor) sau prin sinonime.

Un culegator constiincios nu se va multumi numai sa insire cat mai multe sinonime, ci va incerch sä arate si nuantele de sens sau de in-

trebuintare intre ele. Deoarece intre sinonimele citate se gasesc adesea

cuvinte regionale putin cunoscute, se vor introduce si aceste in glosar,

la locul lor alfabetic, cu o simpli retrimitere la cuvantul subt care au

fost date; astfel in culegerea de fatà se puteau face cu folos retrimi-

teri la urmatoarele cuvinte: ofiftie v. cebala, negurime v. cercel, bobita

v. ciumeli, etc.

6. Lucrul principal la un Glosar e sa dea exemple, cat mai multe

fraze din care sa reiasa intrebuintarea si valoarea stilistica a cuvantului. Aceasta e necesar mai ales la verbe, adjective si in general la abstracte.

Culegatorii sa se obisnuiasca, and aud un cuvant ce li se pare vrednic

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

5

de retinut, sä noteze §i fraza in care 1-au auzit §i sä fie atenti §i mai

arziu, insemnându-§i §i alte propozitii in care 11 mai aud. Numai

dupà ce 1-au prins in cAteva fraze sä intrebe pe täran intelesul cuvAn-

tului §1 sl reproducä explicatia lui intre gilemele. Este irelevant dacA

propozitia citatä este sau nu este frumoasA sau completà. Culegätorul

s5 se fereasa de a plAzmul el fraze ilustrative, and nu intrebuin-

teazA insu§ cuvântul re4ectiv in graiul sAu.

7. N'au nici o valoare etimologiile date de culegAtori. Ele nu pot produce cleat neincrederea specialistului, care va bAnui pe culegà-

tor ea' a Upotrivit» forma sau sensul cuvântului citat, pentru ca sl se

potriveascA mai bine cu explicatia_ datä. Astfel, in culegerea de fall

dezdrtat din desere

trebuie §terse etimologii ca devesi din divexe,

gulurd din gula plus lorum 1. a.

8. CulegAtorii neav And in general pregAtire foneticA, vor face mai bine dacä nu vor aveà ambitia sl redeà exact rostirea dialectal:A. Forme

ca cheatrd pentru piatrd, nu vor aveà deci sA figureze in Glosar cleat

dacA ele au vreun sens deosebit de cel in de ob§te cunoscut. Numai

in cazuri and forma cuvântului aratä o particularitate deosebitä,

remarcatA sau ironizatA de cei din satele vecine, precum ar fi siripi

in loc de risipi, etc., ea trebuie notatA.

9. Nu se poate da nici o normA pentru a fixh ce cuvinte meritA

de a fi trecute in asemenea Glosare regionale. Totul depinde dela

iscusinta culegAtorului §i dela darul lui de a remarch caracterele deose-

bitoare ale graiului regional. In general insA nu numai deosebirile

mari fatA de limba comunA sunt interesante, ci §i cele mici, nuantele

de sensuri §i de intrebuintare a vorbelor. Deaceea principiul culegA-

torului sä fie: mai bine mai mult, din care specialistul sA poatA alege,

cleat prea putin. Lucrul esential este ca materialul dat sA fie sigur

s,i sA nu se dea cleat aceeace a fost observat exact §i

dupa putintä

confirmat prin observAri ulterioare. Un cuvânt notat inteun fel nu

este voie sA fie schimbat de culegAtor, fiinda 4i se pare» cà ar trebui

sA fie altfel. DacA are indoieli asupra veracitAtii lui, sA a§tepte ocazia

panA Il va auzi din nou, fArA sl provoace ins/ repetarea lui, deck doar

aducând vorba pe departe §i nicidecum rostind el cuvântul sau suge- rând räspunsul.

io. In sffir§it, e bine sä se §tie eh' ceeace intereseazA pe linguist

nu este nurnai ceeace existä ca stoc de cuvinte inteo regiune oarecare, ci §i ceeace s'a pierdut din stocul existent odinioarA. Deaceea culegä-

www.digibuc.ro

6

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

torii vor da atentia cuvenità si vor insemnh si cazurile când un cuvânt

comun tuturor Românilor lipseste inteo regiune, sau nu s'a mai

pästrat cleat in acceptiuni reduse. Astfel in multe pärti ale Bucovinei

nu se mai zice a aided, ci numai a pied, se zice numai a prdpddi, iar

a pierde se intrebuinteazA numai despre femeile care nasc fat% vreme.

SEXTIL PUSCARIU

www.digibuc.ro

PREFATA

NAscut in VAlcea, am fost izbit ilia din copilArie de farmecul gra-

iului vâlcenesc. Cuvintele la ace§ti oameni, sunt par'cl o palpabill

exteriorizare a gândurilor lor, cântecele lor sunt simple, dar pline de-o

negrAiti duio§ie çi sunt tesute pe-o puternicA urzeall de adevär : sunt, de multe ori, profesiuni de credintä a tainicei §i trainicei legituri dintre

orn 0 Fire.

Dealtfel, iatA ce zice marele maestru

Delavrancea

despre

rolul pe care-I joacA natura in poezia popular-I in genere, §i in specie

in poezia noasträ popular-A:

uNatura este refugiul fiintelor alese, fericite sau nu, bätute de

soartA sau de noroc. Ea ne cuprinde, ne mângAe, ne lini§te§te §1 ne

face, de multe ori, mai buni cleat am sosit pe lume. Ea ne potole§te

durerile §i ne toce§te cutele invrAjbirii pe care imprejurArile ni le-au

sipat adânc. Cu nepäsarea ei de durerosul nostru sbucium de-o clipl,

ne treze§te in minte cugetul senin cä suntem un fenomen trecAtor,

cä urile si räzbunArile noastre sunt scurtAri din scurta noasträ vieatA.

Ea este izvorul a tot seninul, a toatA pacea, a toatA indurarea, cAci

in ea ne afundAm ca inteo nenfArginitä §coalä, al cAreia cel dintâiu

§i cel de pe urna invätAmânt e strâns in versul lui Eminescu, <we e

val ca valul trece», §i pe care poetul popular l-a formulat in urmAtoarele

versuri:

lumea treciltoare,

De voinici amIgitoare,

Ca o api curgitoare:

Unul naste

moare.

(Noi ne räsfr ângem asupra Naturii de§ertele noastre aspiratiuni §i

meschinele necazuri de o zi; ea îi revarsI asupra noastrA nemArgi-

nita §i eterna ei poernA de continuA fenomenalitate.

1) Din estetica poeziei populare, discurs de

(Publ. Acad. Române). p.

15.

sq.

receptiune

www.digibuc.ro

la

Academia Romanä.

8

G. F. CIAUSANU, G. PIRA 51 C. M. POPESCU

care sI nu giseascl in mijlo-

cul ei o clipia de ademenire. N'a fost §i nu va fi orn mare care sA nu

se inspire din sfanta ei simfonie, din infäti§lrile ei märete, §1 din

§oaptele ei §i fericite §i melancolice. Popoarele incepätoare au inzeit-o ;

popoarele inaintate au cintat-o.

«Nu e orn

ori cfit de ordinar ar fi

profan

oricare ar fi prefacerile omenirii, Cultul Naturii va rAmâneà pururea neperitor.

religios sau

dntre Naturä §i Poporul Romfin este o staveche §i legendarà dra-

goste. La adApostul muntilor inalti, al väilor adânci §i al perdelelor

codrilor neguro§i, s'a irnpotrivit cumplitelor nlvAliri §i a dolAndit biruintele existentei noastre nationale. In deosebi aceia cari in mij-

locul ei gisiau mântuirea, «au incununat»

csandri

curn zice nemuritorul Ale-

antecele lor cu efrunzl verde», tfoaie verde mArkine»,

in semn de supu-

nere §i de inchinAciune, pregrand aceste invocatiuni de mai multe

ori in aceea§ operä ca ni§te odihne ale mintii».

(Italienii pun ate-o floare in stornelli-le lor)

*i in alt loc:

«Natura se umanizeaza inclrandu-se de atributul sentimental:

Si-Incepeit mare-incepek

Cu frunza de 9ueri,

Codrii se cutremurau,

Paltinii se cldtinau

Lin pe cal mergei, Dulce ce-mi antit,

Frunza tiuind,

Codri ispitind

«Un pas mai departe §i legAturile dintre om §i naturä atit de rnult

se strang, cA natura devine murnä, sorà, frate, tovarà§, ca sl plangl

pe erou, ca sl dud grija pruncilor lui pläpAnzi, §i ca s1-1 mangAe la

suferintele pe care le indurg

cl-ti aduce lacrAmile in ochi».

i acest rol este de-o a§h intensitate,

*

*

Insà pe masura ce a§à numita civilizatie cuprinde in ghiara-i orae

§i orl§ele române§ti,

in acela§ grad, ca ecou al snobismului ce carac-

terizeag aceastg fals4 civilizatie

frurnoasele expresiuni ale graiului nostru popular §i locul lor il iau

neologismele neintelese §i fArl vlagl §i vieatà in ele. Acest trist feno-

pier antecele, pier cuvintele §i

2) Idem, p.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

9

men, a fost nemurit de marele poet. M. Eminescu, in lapidarele-i

versuri:

Si

curn vin cu drum de fier,

Toate cantecile pier

Zboará paserile toate De neagra sträinfitate

Gasindu-ma traitor in aceste vremi de maimutärire

fail alegere

a tot ceeace este strain, am clutat, in masura slabelor mele puteri, sA mai scap ate ceva din nestemata comoara a stramosilor nostri,

vistierie nesecatä de simtiri calde, curate si sincere, izvor de limbá plini de farmec si dulce ca un fagur de miere.

Din imensa minä a pro ductiunilor populare, am scos la lumina

soarelui bulgari de minereu.

Gusturile sateanului se schimba indata ce a venit in atingere mijlo-

citä sau nemijlocita,

al acestei triste stari de lucruri, voiu spune ca am auzit pe unii tarani

snobi, poruncind läutarului, care erh in toiul unei balade, sa-le zícd

vreun cantec decadent de pe la oras.

Ceeace mai contribue la stalcirea gustului si la surghiunirea can-

tecelor bastinase,

simple, patriarhale, senine, brodate pe un fond

ca meseriasi

cu orasul.

i, ca un simptom

de nevinovatie §i gingl§ie

este §i gramofonul de pe la unele carciumi

care emana de pe plkile lui adevárate miasme si otravuri sufletesti,

dad in sticlele, policrome ale carciumarului pandeste otrava omori-

toare de vanjosii psiho-fizice.

Din palnia gramofonului. se aud cantece searbede ale antaretilor

dela oras, obscenitat,i, produse degeneráte ale mahalalelor, asupra

Tot la gramofon se aud si cântecele

ckora rusine este a mai stärui

noastre populare, dar oribil schimonosite, scalciate si alambicate de

gura unor trubaduri cari iau in de§ert numele chemärii lor, cari nu

le simt §i. deci nu le aria ash cum trebuiesc cântate.

Chiar si vechile cuvinte, §i alcátuiri ale graiului, se uitä, cu vremea

si batranii cari mor, ingroapl cu ei si talcul §i izvodul unor cuvinte

si expresiuni pline de fermecatoarea plasticitate din Cronici.

Paginile acestea tre1;uiesc socotite de doritorii de-a cunoaste graiuu

neamului nostru, din jud. Valcea si imprejurimi, ca o prea modesta

contributiune si ca o lucrare de salahorie intelectualä.

In alcatuirea acestei lucrári, mi-au dat ajutor d-1 G. Fira fost in-

vätätor in com.

tefane§ti-Valcea; iar, dupa räsboiul 1916-1918,

www.digibuc.ro

io

G. F. CIAUFANU, G. FIRA .51 C. M. POPFSCU

rämas in Moldova (Fälticeni); §i C. M. Popescu, actualmente preot In

corn. Gorune§ti-Välcea. Primul a adunat folklor din corn.

tefäne§ti §i.

Bujoreni-Válcea ; iar C. M. Popescu a adus folklor din Gorunqti-

§i Romanati. Restul: culegerile din corn. Flurwi,

Välcea, Arge

Dicule§ti, Lalo, jud. Vilcea ; corn.

imnic-Doljiu, precum

i alcItui-

rea glosarului, este munca subsemnatului.

Toatá lucrarea am impärtit-o in urmätoarele sectiuni:

A) Poezii populare a) Lirice b) Satirice

B) Ghicitori

C) Desantece

D) Glosar.

www.digibuc.ro

GH. CIAUANU

profesor secundar

POEZII POPULARE

t

Foaie verde mArAcine,

Drag mi-a fost sA trAiesc bine:

Cu calul negru sub mine,

Cu ploschita la ciochine I

Dela IonitA Diaconescu, corn. FAure§ti,

jud. Vilcea (70 ani).

2

Dodä, docll §i iar dodA,

Taie puiul §i-1 fl ciorbA;

jumAtate fA-1 fripturA,

i.-1 fl chef de bluturA I

Dela acela§

3

AsarA vorbii cu una:

A§teptaiu, räsAri luna,

i nu mai veni nebuna!

Dela Maria Nitu $erbAnoiu, (16 ani),

corn. Ffiure§ti

4

Cate mandre-am sArutat,

SI le strang, a§ face-un sat.

Dela Gh. arciumArescu (io ani), FAure§ti

5

Foicid mAr mustos,

Spune-mi, puicA, unde-ai fost ?

La claie, la adApost

Dela Ana Fl. Ciau§ianu,(39 ani), Flure§ti.

(mama).

6

Frunza verde foi de mure

PAsaricA de pIdure

Du-te la puica de-i spune

SA se premeneascA bine,

SI mai suie 'n deal la mine

Cu vre-o trei azme 1) de palm,

Cu pui§orul fript bine.

Dela Ionitl Diaconescu.

7

D'aolicA, neiculitA,

Asa varA sugeai Vita,

'acum dai neicAi guritA !

Dela Constantin Tranci (22 ani), Ffiure§ti.

8

AsarA pe vremea cinii,

Lele draga mea,

Sumutia Manila cainii,

Lele draga mea, Sumutia 2) dar nu prea-prea,

CA §tià cA viu la ea.

Eu urît §i tu frumoasä,

S'o mai &Am dracu' de casA I

1) La tarA, in VAlcea nu se zice niciodatA

azimd, ci amd, intr'o variantA se zice:

eSi se pregAteascii. bine.

41Cu vre-o trei lame de painee

2) Asmuti A.

www.digibuc.ro

12

G. F. CIAU$ANU, C. FIRA $1 G. M. P6PESCU

Dad-0 trebuie muiere,

Nu fii fAcAtor de rele,

Vin' la maica de mA cere:

De m'o da, de nu m'o da,

Oiu fugi cu dumneata.

DacA-ti trebuie nevastA,

Nu fii spArgator de Casa!

Dela Nicolita N. Trana (7 ani), nuresti.

9

To foitá din peline,

Femeile, vai de mine,

Femeile m'au pus bine.

Nu m'au pus numai pe mine

Ci ì pe-alti voinici ca mine.

alntec adus de aiurea de tâniplari.

Dela lonitil N. Trans (28 ani), nuresti.

IO

FoicicA §'o laleh

Drag imi e la refenei 1)

Cu voinici de E eama mea.

Dela Tudorache Sanda (42 ani), nuresti.

I I

FrunzA verde sAlcioarg,

Puica neicái bAlAioarA

Mi-ai fost iubitA 2) pe varA:

Ori n'ai casA §i cAmarA

SA mA gAzdue§ti desarA ?

Ba am casA §i bordeiu

SA gAzduesc doi §i trei.

FoicicA de scumpii

Da' mi-e bArbAtelu-aci,

Refenell: chef, petrecere, abduturd*,

tadundturd».

3) Var.: eamantch.

LasA-I pan' l-oiu adurtni,

$i-atunci mi te-oiu gAzdui f

Dela Costicit C. Popescu (5 ani), nuresti.

12

GutuitA, lämaitA,

Ia-mA 'n bratá, neiculità:

$i dA neicutii gurill I

Dela rautarul oCiocAnels (39 ani), Stirbei-

Romanati.

13

$'o foitA de sulfinl,

Cat am fost cu punga pliná,

MA tinù puica de manA;

Dar and fu la jumAtate,

MI dete puica la spate;

cand ajunse la fund

MA luA cu prAjina 'n lung

Dela acelas.

FrunzA verde alAmaie,

Mandra mea frumoas1 nu e,

Da' cu vorba te mangae;

Mandra mea nu e frumoasà,

Da'i la vorbI drAgAstoasA a).

Dela tBadea Anghelescu (44 ani),nuresti.

15

Eu cand zic: mA duc, mA duc,

Se strang mandrele bulk, 4)

ml 'ntreabA un' mA duc,

Eu le spun: la Campulung,

SA-mi aleg un cal porumb,

Scurt In gat qi lung in trup,

3) Var.: «Dal la vorbi dipicoasch.

4) Buluc.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

i 3

Cum e bun de haiducit.

MA 'ntreabl de viu desarl, Eu le spun: la primävarA;

Ele plâng de se omoarA;

Eu la spun: la Sfane-Ilie;

Ele plang, A. mA mangaie.

De la f Marin Vasilescu (48

ani),

Fitirwi.

1 6

$'o foitA odoleanul,

Pan' sä suiu la mandra dealul,

De trei ori potcovii calul.

Nu e vina calului,

Nici a potcovarului;

Ci e vina mandrel: mele,

a si-a pus casa 'n vAlcele. Spusu-ti-am, mandrA, ti-am

[spus,

SI nu-ti pui casa prea sus:

Nici in dealul florilor,

SA fil dragA tuturor;

Ci mi-o pune pe-o valcea,

SA fii numai draga mea.

Dela Petrache Smarandache (so

Flurevi.

17

ani),

FoicicA rosmalin,

Puicutä, gurA de crin,

Spune-mi sara and sä vin ?

Cand sA viu, sA ne iubim ?

Vino 'n luna lui Brumar 1)

C'atunci sunt noptile mari:

Dormi, cu mandra cat iti place

Si ziul nu se mai face.

1) Se pronunti: oBrumari*:)i deci iese

rims.

Vino seara 'ntotdauna,

Vin' si and nu-i vremea bunA,

Treci párleazul 1) in grAdinA,

MiscA usa din tatanl.

(antec adus de aiurea, de meqte§ugarii

din FAure9ti).

Dela Matei Popescu (s ani), Flureisti.

18

Foaie verde de liplc, Nevasta cu copil mic

Nu e bunA de nimic:

Eu ii fac cu mana 'n vale,

Copiii mi-o tin de poale.

Dela Ana Fl. Ciau.lianu (39 ani), Flurevi.

z9

S'o foitä trei lalele,

Lele, lele si jar lele,

Intru 'n luncl la nuiele:

Lunca plinä de viorele.

ArzA-vA focul nuiele,

N'am sA fac niscai sAiele,2)

SI 'nchid armAsarii 'n ele ;

Ci am sA-mi culeg viorele

Lele, lele si iar lele,

SA le dau mandrelor mele

Care 8) m'am avut cu ele, 4)

Din tineretele mele.

Dela

Ion Ghiari

(44

ani),

Flure§ti.

1) Sau: Spdrleaz», passage par dessus

une haie», cum

il

explicit

Iarnik in

Glossaire dela poez. pop.; prilaz.

2) Copri pentru vite.

3) In loc de: cu care. Dealtfel acel- cu,

tot nu se pierde din. vers.

4) tA se avek cu cineva», a se iubl, a fi

in dragoste cu

www.digibuc.ro

14

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

20

De te-as prinde undevh,

Numai ochii ti i-as luh,

*i i-asi pune 'ntre icoane,

*i m'as rugh:

d3oamne,

[Doamne,

Ingeras dumnezeesc

Mai dg-mi zile sg trgiesc

Cu puica si mg 'ntalnesc,

Doug vorbe sg-i vorbesc,

'apoi sg mg prgpgdesc !».

Dela Stinictt Liutaru (39 ani), Stirbei-

Romanati.

21

Variantd

De te-as prinde undevh,

Numai ochii ti i-asi lua,

*i. i-asi pune la icoane,

i m'as rugh: #Doamne, Doamne,

Mai dg-mi zile sg trgiesc,

Puiculeana sg-mi iubesc» 1).

Dela acelms,

22

Foiae verde odolean,

De stiam, puicg, stiam,

Nu mg mai amorezam 2); ItAmaneam tot cum eram !

Dela t Ioana I. Niel (zo ani), Flure§ti.

23

Foickg matostat,

Spune-mi, puicg-adevgrat,

Cali bgeti te-au sgrutat ?

Nu stiu, nu i-am numgrat:

1) Altà variantá zice: oCu puica sä ml

iubesc b.

2) Sau samurezam*.

CA n'au fost toti dintr'un sat.

Foileang mgr mustos,

Spune-mi, mandro, und'

[mi-ai fost i

La claie la adApost.

Dela Ana Fl. Ciau9ianu, Flure§ti.

24

Cand erh Barbu

tirbeiu,

Puneai plugul unde vrei,

Iarg pe vremea lui Cuza,

Plesnih oamenilor buza;

De and cu Carol intaiu,

N'au oamenii cApAtaiu I

Dela tIon Bunescu (67 ani),

(Marcu9).

25

Fituresti

Foaie verde trei oglice

Zice lumea cg-i ferke De omul cu ibovnice;

Dar nu e nici-un ferke:

CA el multA grija-rni duce,

Se mirg cum Ws'stricoare 3),

Pang la Lenuta 'n vale

Dela Ana Fl. Ciau§ianu (v. bucata 28-a).

26

Foicicg flori mgrunte,

MI

culcaiu sg dorm la punte;

Nu

putuiu de ganduri multe:

C'am amante risipite,

Trebuie toate 'ngrijite.

Dela Ilie M. Olaru (17 ani), Flurevi.

27

Eu ti-am spus, mandro,ti-am spus,

La mine sg nu te uiti,

3) In Valcea: a (se) stricurh.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Is

Cand or fi oameni mai multi; Cand or fi mai putinei,

Uita-te in ochii mei,

CA sunt negri ca v'ai tAi 1

Eu ti-am spus de mii de ori,

SA nu-si faci iia cu flori CA pe mine ma omori:

Sa-ti faci iia,ca o iie,

SA-mi fii draga numai mie.

Dela tfunplarul Gh. Angelescu (24 ani).

Fiure§ti.

28

Voinicelul fail. cal,

E ca pgtele pe mal;

Voinicelul ne 'narmat,

Ca pqtele pe uscat.

Dela Ana Fl. Ciauvinu

29

Flure§ti.

S'o foita solz de pgte,

Iubqte, neica, iubWe;

Si la neica te gandqte 1

Dela cArfunidarul Ilie Bozdroancä (24 soi)s-

Beica-Vilcea.

30

Drum la deal §i drum la vale,

Drum la mandra peste vale,

S'a luat lumea de mirare,

De atata urdinare1).

Dela Gh. N. Niel (24 ani), Fluresti.

3'

0 jurata de muiere,

Cu toata lumea mA teme:

1) Cu Intelesul vcrbului latin : ventitare,

a ven1 des, a tot venl.

Si cu bune §i cu rele,

Si cu vecinele melel

Dela Costici C. Popescu cfmaret (35 ani),

Flure§ti.

32

Neica, nu ma face murnA,

Nu ti-am luat banii din pungl;

Mi i-ai dat de voie bura 1

Dela Liza M. arciumfirescu (18 ani),

Ffiure§ti.

33

Fire-ar ceasu'-alimAnit 2)

Si ziva 'n care-am nascut,

CA prea am fost nicajit:

Cu ppte mfindre de gat.

Dela aceett§i.

34

Foileana de maliira,

Si gedeam pe curaturA 3),

Si vorbeam gura in gura;

Si .edeam pe paji§te,

Si vorbeam de dragoste.

Dela aceeasi.

35

Cand plecaiu dela Ramnic

Cu calul nepotcovit,

Mai bine sl fi murit,

Ori calul sa-mi fi plesnitl

Dela Florea Nitu Serbilnoiu (to ani),

Ffiuresti.

2) Afurisit, blestemat.

2) Loc de pe care s'au scos trupinile, cio.

turile unei plduri, unei lese. cling.

www.digibuc.ro

16

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

36

Busuioc verde chitat,

Spune-mi, cin' te-a sAmanat ?

Manila and a plecat,

Si-a läsat pe maiculita,

Carl apä cu vedrita,

Si mä udä 1) cu gurita.

Dela mama, (Ana Fl. Ciausanu).

37

Dragostea din ce se 'ncepe ?

Vara din busuioc verde;

Iarna din inel si bete.

Dela ochi, dela sprâncene,

Dela buze subtirele,

Dela gatul cu mArgele.

Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.

38

MAriutä, Märioarä,

Mai tii gurä de-astA varl ?_

Eu mai tiu o tarisoarä,

Cat a da neicAi desarä 1

Dela Marin Smarandache Tudorache (23 ani), Fluresti.

39

Foaie verde trei aluni,

Leano, Leano,

Mi-a plecat neica de luni,

Leano, Leano,

Si-a läsat dorul prin pruni:

N'am batistA sA-1 adun,

N'am batistA de mAtasA,

SA-1 adun, sA-1 bag in casi,

CA s'a risipit prin leas5

Dela Stanica Lautaru.

1) Var. *Ma stropeste cu guritas.

40

Dorul peste dealuri trece,

MA mir cum nu ratAceste,

Si pe neica-1 nemereste I

Dela mama.

41

SA vii, neicI, negresit,

CA la toamnä mä märit.

MAritä-te, fatA mare,

De-mi ia drumul din picioare

Si ochii de peste vale 1

Dela mama.

42

FoicicA flori mArunte,

Mandrulita dela munte,

Ce ti-au iesit vorbe multe ?

Las' sa iasa, cA nu-mi pasa :

M'a fAcut maica frumoasä,

De iubesc zapcii de plasA,

Si prefectii când mai iasä.

Dela Costica Angelescu (

43

Variant

ani), Fituresti.

Foaie verde flori mArunte,

Marioara dela munte,

Cu parul läsat pe frunte,

Zi mi-tei a te märite,

CA ti-au iesit vorbe multel

Las' sA iasa, cA nu-mi pasä :

M'a fAcut maica frumoasà,

MA iubesc zapcii din plasä,

Ofiteri farA mustata,

Logofetii dela masd

i jandarmii nu rnA lasA :

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD, VÁLCEA

MA iau §1 m1 bagI 'n casl,

si-mi taie p1ine pe masl,

MA sArutA cu dulce241.

De la Stan Diaconescu (44 ani), FAurevi.

44

Pe mine cin' mA usucA ?

Brebenèii de pe luncI,

Lelita cu ciirpa

lungA:

'Ndeamnä, 'ndeamnA sA

[m'ajungl,

SA intre cu neica 'n luncl

Dela Gh. M. Vasilescu (25 ani), FAurevi.

45

Busuioc cu foaia latA, Cin' te-a sAmAnat la poart1 ?

Marita and erà fata,

Marita si c'un bAiat;

RAiatul mi s'a 'nsurat,

Marita s'a mAritat:

CArà apa cu vedrita

$i m1 stropii cu gurita,

Ca sa-mi mai creascl foita.

Dela mama (Ana Fl. Ciausianu).

46

Busuioace, nu te-ai coace,

Nu te-ai coace, nu te-ai face,

Nici pe loc, nici pe priloage 2):

1) Se numeve, in Valcea, o lAshturii

finA, de borangic, cu care femeile mAri-

tate §i in vfirstA, li mnfAurA capul, lAsind'o

sA cadA, in lung, pe spate. Pe aceastA

cArpl (mahramA) se oleo moase cu lanite

mAtasA.

ì flori fru-

colorate, sau cu

3) Locuri lAsate sA se odihneascii, inier-

bate, locuri oprite.

CA din sämincioara ta,

S'a 'nceput dragostea mea:

Dragoste nesocotitA,

Si de bAieti neiubitä

Dela mama.

47

'Ndeamnä, murgule, la pas,

S'ajungem desarA-acas',

La copii §i la nevastA,

SA vedem cu ce ne-adastl.

Dela ¡Tie Manu (48

ani),

Fluresti.

48

S'o foitA sAlcioarA,

CAnd plecaiu din SlAtioarl

Cu cAciula pe-o spranceank SA mà fi lovit de-o boalA:

CAnd puseiu picioru 'n scard a),

Marita trägeà sA moarA;

Cand sA pui §i pe cellalt,

Lesinà. Marita 'n pat,

si-mi v1rsk sAnge 'nchegat.

Dela Leanca Prusu (

49

ani), FAurevi.

Vai de mine: Bunt särac 1

Nu stiu, slugg sA mA bag ?!

De-ar aveit stApAnul minte:

SA-mi dea sambria 'nainte !

Dela mama.

50

De-ar fi cucul un voinic

Mi l'as prinde ibovnic;

Da' mi-e cucul pAsAreà

Si nu stie dragostea 4).

Dela Lina Buru (41 ani),Diculesti-Vidcea.

3) Scara dela sea.

4) Var.: «Nu vie ce-i dragostea i.

www.digibuc.ro

28

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

51

ArzA-te focul, blete,

CA ml särutasi cu sete:

De-mi plesrd rochita 'n spete,

i sapte perechi de bete !

Dela Joan Doade (servitor)

Fluresti.

52

(19

ani),

Foaie ver de bob nAgarA,

Santa e ziva de varl:

Toate mandrele-s pe-afarä;

Dar acum de and a nins,

Toate mAndrele s'a 'nchis,

s'a 'nchis in cas', la sobA,

De n'am cu cM' sl-mi fac

[vorbä.1)

Dela -1-Badea Anghelescu (44 ani), Fiuresti.

53

FrunzA verde trei granate,

Departe, puicl, departe,

Doul dealuri ne desparte 2),

Douà dealuri si-o vAlceà,

C'o grAdinl lfingl ea:

GrAdinita e cu mure,

Murele sä le mancAm,

*i pe puica s'o furAm,

S'o ducem acas' la noi,

SA facem, puicl, de doi.

Dela Matei Ghiarl (38 ani), Fluresti.

11 A vorbl pentru a pune la cale o in-

talnire.

2) Solecism,

gresalii

de

acord

(aici

oarecum o licentà poetic.5) ce se observá

mult mai des in limbs celor din Muntenia,

deck in cea olteneascl.

54

Variantd

Lele, lele, trei granate,

Departe, neicA, departe,

Nici departe, nici aproape, Doul dealuri ne desparte, Doul dealuri si-o pAdure,

si-o grAdinitä cu mure:

Murele sA le manclm,

*i pAdurea s'o tliem,

*i pe Leana s'o cAtAm,

S'o clam, s'o sArutärn, Acas' la noi s'o ducem:

Prin pldure si prin braji

SA mi-o särut pe obraji,

Pe obraji, pe rumeneall, tii, puid, ca astAvarä;

Pe obraji si pe sprAncene,

i pe buze subtirele,

Muscar-ar neica din ele,

Ca din doi faguri de mierel

Dela Stánici Lilutaru, (v. buc. 2o).

55

La moarä la flgAdki

Macinl si bun si räu

Bine-i de omul frumos 8):

Cum ajunge, toarnA 'n cos.

CAnd vruseiu sA torn in cos,

MorArita nil dl jos:

Stai, Mete, nu turnh,

Pâra nu te-oiu säruthl Pleat de omul urit:

Nici la moarA n'are r And I

3) Intr'o var. se adaugá: «Si alare, si

pe jos Is.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

z9

Foaie verde s'un dudau,

Cum n'a läsat Dumnezeu,

Pe cine iubesc, sà iau,

i sa mor and oiu vrea eu ?

Foaie verde trei bujori

Lag-ma, Doamne, sa mor, Pe bratele cui mi-i dor,

Lasa-ma, Doamne, sa. zac,

Pe bratele cui mi-i drag,

Sä-mi pue mama la cap,

Sa mä 'ntrebe de ce zac ?

Dela

Florea

BAldea

(41

Jud. Valcea.

56

ani),

Lalos

Foileana fir s'o fragfi

Anicuta neicai draga,

Toti Bucurestii ma 'ntreaba

De ce esti slabl si neagra ?

Sunt neagra de felul meu,

i slaba de dorul tau!

Ionel al nostru, draga,

De ce porti camasa neagra ?

Las' s'o port, c'ash mi-e draga,

Ca mi-e mandra cam bolnava l

Dela tAmplarul I. Viscol (48 ani), FAUre§ti.

57

Foaie verde colelie,

D'aolica, fa Marie 1

Vedea-ti-as casa pustie,

Barbatelu 'n puscarie,

Copilasii pe sambrie,

i pe tine-amanta mie !

Dela läutarul aCiocfinel» (39 ani),

bei-Romanati.

58

stir-

Foaie verde s'o sipica,

'a.s mai zice d'aolica,

i mi-e ibovnica mica;

As lasa-o de-ar mai creste;

Dorul ei ma pridideste !

Dela acelat}.

59

Pe mine maica mä maul

In valcele la fantana

De trei ori pe saptamanä,

Sa-i aduc apa de-a buna !

Dela mama.

6o

Foicia izma creatä,

Lelita carciumareasä,

Nu te face bätaioasa 1):

Pune ocaluta rasa!

Cand ai vedeh ca. ma 'mbat,

SA nu-mi dai drumu' sa plec; Sa-mi asterni la fundul butii,

C'asà ii place neicutii:

S'aud cepul scartaind,

vinu 'n vadra curgand I

Dela lfiutarul (CiocAneb>.

61

Cat e Slatina de mare,

Neicami are tiitoare:

E frumoasa ca s'o floare,

MA doboarà din picioare.

Cat fu Slatina de mica,

Neica-si are ibovnica:

*i. e frumoasa de pica I 2)

1) Afurisitä.

2) Expresiune

echivalenti

cu:

afru-

moasi cox»; C. a o cadrA; scrisi (par'cli e

scrisA); sau: la soare te puteai uitk; dar

la ea, ca mai bk.

www.digibuc.ro

20

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Minca-ti-a0 gurita friptA,

Och4orii sl ti-i beau:

De pe drumuri nu mai stau,

SA fac bani, sl mi te iaul

Dela acelat).

62

Foaie verde trei lAmAi,

AolicA, ce fAcuiu:

lubii una cu copii, Par'cl fu satul pustiu

Eu o chem din deal in vale,

Copii o tin de_ poale

Rea ursAtoare-avui, Doamne 1

UrsAtoarea mi-a fost bunA;

Mintea mea mi-a fost nebunA !

Dela Leanca Pru§u (

VitIcea.

63

ani), Flureoti-

Foaie verde trei lalele,

Cine ti-o mai zice lele,

SA-0' poarte coadele tele 1);

Cine ti-o mai luà inêle,

SI se 'ncovoaie ca ele;

Cine ti-o mai luA cercei, SA se spfinzure ca ei; Cine ti-o mai luà mArgele,

SA se dqire ca ele,

Lele, lele

i iar lele 1

Dela Tines I. Belciug (22 ani), Flure§ti

64

Lele-alimAnitA-mi wi:

Nici nu r Azi, nici nu vorbwi, Doar din buze imi zAmbwi

1) In loc de: tale.

Dela acelaq.

65

Pentru tine, fl IleanA,

S'a uscat iarba 'n poianA :

CAnd erA iarba de coasA,

Eu §edeam cu puica 'n casA.

Foaie verde trei granate,

Trinule 2), sl nu ai parte

De fur ispurile toate;

CA m'ai dus a§à. departe,

In neagra strAinAtate:

FArA mumA, fArA tatA,

Par' c'av fi nAscut din piatrA;

FArA frati, fArA surori,

Par' c'as fi nAscut din flori.

S'o foitA de nAgarl,

Dorul mAndrei mA omoará,

Dorul mAndrei cei de-acasä,

Mi-a scos sufletul din oase.

Dela recrutul

Gh. Bobeicli,

66

Flure§ti.

Sapte sAptAmAni din post,

Pe la puica n'am mai fost I

S'or mai trece trei din dulce,

Pe la mAndra iar m'oiu duce

La puica dacA m'am dus,

Am gAsit lackul pus :

Luai lacAtul cu mAna

Si veriga cu cAciula,

$i intraiu in cas' cu sila.

MAndra mea cum m'a ochiat,

Sapte straie-a 'ntins pe pat,

2) Trenului i se mai zice 'in Oltenia §i

atrin» sau sciruti cu ferevi», Un cfinlec

popular zice intre altele:

«Eu m.4 duc la Barure§ti,

aCu clruta cu ferevi h (ferestre).

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA

ai

Sapte straie s'un macat,

Si mg puse sus pe pat,

Si mg lug la sgrutat.

Dela Stänici Iltutarul (39 ani), 5tirbei-

67

Variantd

Romanati.

Foaie verde mgr mustos,

La trei sgptämani din post,

De m'as face cum am fost,

Asi manch vinerea post,

Pe la puica n'am mai fostl

Dar asearg and m'am dus,

Am ggsit lacgtul pus.

Luaiu lacgtul cu mana

Si veriga cu cgciula,

Si intraiu in cas' cu sila.

Puica dacg mä väzù,

Sapte scoarte-mi asternit,

Sapte scoarte si-un macat,

Si-o perinä de bumbac,

Sg-mi fie moale la cap.

Puicg, te-am iubit cu drag,

Azi cu drag, maine cu drag,

Pang pot sg mä mai trag,

Pan' oiu iubl ce mi-e drag:

S'apoi sg mä culc, sl zac,

C'am iubit ce mi-a fost drag I

Azi cu dor, maine cu dor,

Pang pot sá mg mai scol

Pan' oiu iubi ce mi-e dor,

S'apoi sg mg culc sil dorm,

C'am iubit ce mi-a fost dor I

Dela tManolache Smarandache (45 ani).

Fiuresti.

68

Foaie verde colelie,

Fetele dela regie,

Din regie dela Iasi

Se iubefte prin oras;

Se poartg cu fuste negre,

Moare neica and le vede;

Si cu soarte de mAtase,

Mg poftesc la ele 'n case

antec adus de precupeti.

Dela Ion T. Ionete (3r ani), Fluresti.

69

Frunzá verde matostat,

Vezi-mg, Doamne 'nsurat,

Dupg poteci adunat !

CI mie mi s'a urit,

Toatä noaptea colindand,

Cainii la mine lgtrandl

Foicicg samulästrä,

Lang' o cruce de fereasträ,

Asteptai sg iasä, iasä,

0 'ndräcitä 1) de nevastá ;

Iesi hotul de bärbat,

Cu stinghia 2) dela pat.

Cand mg plesni dupl cap,

Eu credeam cg-i särutat

Dela mama.

70

Märggritar inflorit,

Cine mi te-a ciumpgvit ? 3)

Fetele dui:A iubit,

Cälärasi, de rand, trecand.

Dela mama.

1) Ake variante pun in locul acestui

cuvant, tjuratch.

2) Cuvant care se pare ci vine dela ger-

manul: Stange (Stengel) bucatà lungi, de

1 emn sau de fier.

3) A ciupl, a culege, a rupe.

www.digibuc.ro

22

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

71

Oliolio ! ce nevestick

De bArbat cum n'are fricA ?

$i mA mir cum te-a lAsat,

Ca sA pleci dupA amant ? I

Dela Muter Ion Trans (39 ani), Stirbei,

Romanati.

72

FoicicA bob nAut,

Am o panzA de nAlbit

$i pe Mitru de iubit.

Dela mama.

73

Decat o mumA nebunA,

Mai bine-o vecinA bunA !

Dela mama.

74

Vinde, maicA, boii toti,

$i mA scapA dela .7'1)11 11)

Dela

Mitricii

Protopopescu

Frtureati.

(39

ani),

75

Foicica bobului,

ItAu Ii sade codrului

Red glasul cucului

$i urma voinicului

Dela Patru Bálinoiu (43 ani), niureati.

76

MAi GheorghitA Gheorghilas,

Drag ti-a fost drumul la Iasi,

$usaua la CálArasi,

Pe Marita cui o lasi ? 2)

8) Sort (armatfi).

8) Intr'o varianti : <Oar pe mine cui

má 1** ?

Lemnelor si pietrilor,

Pe mana streinilor ?

Foaie verde artAras,

MAi GheorghitA, Gheorghilas,

M'ai iubit de copilas,

$i-acum te 'nsori si mA lasi

Pe infirm unui vrAjmas,

Tot ca tine pAtimas I

Foaie ver de trei masline,

SA nu zaci maine-poimaine,

CA e pricina din mine ;

E fAcutA tot de tine !

Dela Lina Stoican (23 ani),

Fliuresti.

77

MA rog sl nu zAbovesti,

CA de-ai zAbovi o lunä,

MA gäsesti, neicá, nebunA ;

$i de-ai zAbovl un an,

MA gAsesti, neicA, bustean 3);

Iar de-ai zAbovi mai mult,

MA gäsesti, neicA, 'n mormant 4).

Dela Leanca Pruau (33 ani), Flureati.

78

Foaie verde de mohor,

La fereastra spre obor

Bate murgul din picior ;

Nu bate ca sa. n'adorm,

Ci bate ca sA mA scol,

SA-i dau fan si orza-for,

AO rece din izvor ;

SA mA scol sA mi-1 OW. SA-i fac pArul cretisor ;

SA mi-1 ung cu untdelemn,

3) 6Bustean* se zice, in Valcea, orbului

care nici nu nAzare cu ochii : ((orb busteana.

4) Var. 6MS gAsesti, neicA'n pämânt* !

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

23

SA-i pun seaua binisor,

SI mA duc unde mi-e dor :

La Marita, la izvor

Dela Stilnica Läutarul (39 ani), $tirbei-

79

Romanati.

FoicicA ink paltin

MArioara pAr galbin,

PAr galbin si retezat,

Pe scurteicA mAsurat,

Pe tata stängA läsat,

Cu foarfeci de diamant,

Aduse din Taligrad:

apte franci de bani am dat.

Foarfeci de ti-am cumpärat,

Pärul de ti-am retezat, SA iubesc pe cin' mi-e drag:

SA iubesc pe-alde Maria,

(SA iubesc pe lel' Märia)

CA mai stie omenia,

i.-mi asterne noaptea iia, MA 'nveleste cu ghiorghia 1) Ghiorghia cu floricele,

MA gAdirá la spr Ancene,

Pe pofta inimei mele 1

Dela prietenuI N. Constantinescu, boian-

giu (zry ani), FAuresti.

8o

Foaie verde firul ierbei, MA suii in dealul Cernei,

MA uitaiu in valea Vedei,

Unde cAntA puiul mierlei,

La mAndra cu ochii negri;

M'a mAncat, mânca-o-ar viermii,

1) Ghiordia = haini de de-asupra, un

felde scurteici.

M'a mAncat, mAnca-o-ar naiba :

CA mi-a luat banii degeaba! (Am batut drumul degeaba).

Dela Gh. M. Vasilescu (35 ani), Flure§ti.

81

Foaie verde foi ca bobul,

Hai, puicA, sä trecem Oltul, SA schimblm vorba si portul,

CA ne-am prApädit cu totul !

Hai, puicA, sl trecem dealul,

C'amandoi ne stim amarul;

Hai, puicA. sl trecem valea,

CI ne aflA toatA tara 1

Foaie verde ca sAlcuta,

Eram tAnAr ca frAguta, Da m'a 'mbAtrAnit mAndruta ! ThatrAni-o-ar si pe ea,

Ca pe neica, dragostea !

BátrAni-o-ar frigurile,

Ca pe neica gAndurile !

Dela acelas.

82

Foaie verde trei masline,

Ia vezi, puicA, cA pe maine

Dorul rdmiine la tine, Dragostea mi-o iau cu mine. SA mi-1 pästrezi, puicA, bine,

Cum mA pästrai si pe mine:

SA mi-1 culci in pat cu tine,

Unde mA culcai pe mine;

SA' mi-1 culci in patul täu,

Unde mA culcam si eu.

Aminte sa-ti mai aduci,

De-ale noastre vorbe dulci, De-ale noastre dulci cuvinte,

Ce le-aveam noi mai 'nainte.

www.digibuc.ro

24

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Foaie verde siminoc,

Cuculet de peste Olt,

FA-mi o scrisoare cu cioc'

FA-mi scrisoare romAneascA,

JumAtate letineascA,

S'o pui la puica 'n fereastrA,

CAnd s'o sculà, s'o citeascA,

Lacrimile s'o porneascA 1).

Dela mama.

83

Foaie verde s'o sipicA,

Bine-a fost cu nevesticA; Dar sA ai s'o ibovnicA.

Nevasta te premeneste 2),

Puicuta mi te priveste.

FoileanA s'un ghiocel,

Bine-a fost cu bArbAtel,

Dar sA ai ibovnicel;

CAnd bArbatul te urAste,

Ibovnicul te 'ndrAgeste !

DelaNità Puiu (Popescu) (43 ani),Fiuresti.

84

Nu stii, vecine, cevA ?

Mi-a 'mbolnAvit nevasta !

Ba, eu stiu, vecine, bine:

La iubit, de rAu n'o tine,

Las'o, las'o sl iubeascl,

SI nu se mai bolnAviascl:

Asa varA n'a iubit:

De opt ori s'a 'mbolnAvit !

(Cintec adus de precupeti).

Dela Ioan Safta (30 ani), Fluresti.

1)

Var.: aLacrimi set mi-o podideascds.

2) Var.: Wevestica te glivefle*,

poartil

grijil de tine.

85

Foicia trei lalele,

Intru'n luncl, la nuiele,

Lunca plina de viorele.

BatA-vA focul, nuiele,

N'am sA fac niscai slide,

SA 'nchid armAsari 'n ele;

Ci am sA-mi culeg viorele,

SI le dau puicilor mele,

Care m'am avut cu ele,

Din tineretele mele:

Care mAndrA-i mai frumoasA,

SA-i dau chitä mai aleasA;

Care mAndrA-i mai urAtA, SA-i dau chitA vestejitA.

Dela N. Popescu,

(

86

ani),

Ffiuresti.

Foaie ver de mArgArit,

Ce mai lunA de iubit;

Da-s cu puica nAcAjit

Pentru-un inel de argint 1 Fi-l-ar fi mAncat rugina,

CA din el e toatA vina !

Dela N. Floarea (6z ani), Ffiurevi.

87

FoicicA trei rAsure,

PäsAricA de pAdure,

Zboarl la puica, de-i spune,

SA ia trei azme de pAine

Si sA suie 'n deal la mine.

Dar sA dea cam pe vAlca

SA n'o vadA nimenea.

Und' sA vie, iar sa-i spui:

In poianA, la gutui.

CA dau si eu pe v Alcea,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

25

Cu plosca sub ipingea

Puipei ca sA-i tiu calea.

Dela mama.

88

De-ar fi drumul prin pAdure

arciumA sA-mi iau paine,

M'ai duce cu puica 'n lume; Dar mi-e drumul prin ora,

te 'ntreabl de rAva:

Doi te 'ntreaba, doi te leagA,

la 'nchisoare te baga I

Dela Leanca Prusu (33

89

ani), Fluresti.

MAritl-te, mandro, bine,

Ia-ti nAdejdea dela mine; MAritl-te cu Dumnezeu,

CA mie nu-mi pare /ill;

MArità-te cu noroc,

CA nu-mi pare rAu de loc :

MArità-te, draga mea,

MAritA-te, nu cedea,

N'Weptà dragostea mea,

CA nAdejdea dela mine,

E ca ata de subtire

Dela tCiocAnel» (v. buc. 12-a).

90

Eu iubesc de-o

miroase gura-a tAtä

pieptul a romanitA I

Dela mama.

9 I

CopilitA cu parinti,

Nu grAbi sA te mariti:

1) Se zice

ì eptinged, sau ipângeà.

CA mila dela pArinti,

Anevoie-ai s'o mai uiti;

Dar mila dela bArbat,

Ca frunza de Or uscat,

[Tot cu pumnii dupa cap I]

Dela mama.

92

Foaie verde trei lalele,

DespAgubqte-ml lele

De pgrAlutele mele,

CA-a muncit neica pe ele I

Dela N. Popescu-Ciausanu

93

(3r

ani),

FoicicA c'o sipicA,

Und' te duci, domnule Ghici ?

Peste Olt la ibovnicA,

C'am lAsat-o singuricA

Dela mama.

94

Ce cAtaiu de mA 'nsuraiu :

Multi dragoste stricaiu;

Nu stricaiu numai pe-a mea;

0 stricaiu pe-a multora I

Ce cAtaiu m'A 2) mAritaiu

Muhl dragoste stricaiu:

Nu stricaiu numai pe-a mea,

Dar stricaiu pe-a multora I

Dela mama.

95

DragA mi-e lelita 'naltA,

dA gura peste poartl ; Dar drAguta scundicek

) In loc de: 4de nub mdritaiol

www.digibuc.ro

26

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Se'ntindea §i n'ajungea,

Aolicg, puica mea 1

Dela Tudorache Vasilescu (Dudulean),

(3z ani), Fluresti).

96

Varianta

.r

Dragg mi-e lelita 'naltg,

Cg-ti dä gurg peste poartg ; Dar drgguta mititeg,

Se 'ntindea din ce puteg,

Si tot da neicgi gurg.

97

Varianta 2

Dela mama.

Dragg mi-e lelita 'naltg,

CA-ti dg gura peste poartg ;

Dragg mi-e si-a scundiceg :

Treceg garduri, si-o valcea,

Si tot la neica venig. !

Dela I. Caracalcanu (44 ani), Fluresti.

98

Varianta 3

Dragg mi-e lelita 'naltg,

Cg-ti dg gut-A peste poartg ;

Mi-e dragà si-a scundicicg :

Und' se suie pe opincg,

Si tot dg neicgi guritg.

Dela Leanca Prusu (33 ani), FAuresti.

99

Mgndro, m an dro, mgrgärit,

Dusmani multi ne-au pizmuit,

Si pe noi ne-au despgrtit,

Nici cu gar d, nici cu nuiele,

Nici, cu dealuri si vglcele;

Numai cu vorbite 1) rele !

Dela mama.

I 00

Varianta

Mandro, m Andro, mgrgärit,

Dusmanii ne-au despgrtit,

Nici cu gard, nici cu nuiele,

Numai cu cuvinte grele

Dela Nicu Matficinä (22 ani), Bbghea,

Valcea.

IoI

Leano, mijlocel subtire,

Ferke de cin' te tine :

Trgieste cu drag pe lume,

Nu pätimeste ca mine !

Dar nici eu nu pgtimesc :

Scot parale si plgtesc,

Si ce-mi place, tot iubesc,

Si nu mg mai prgpädesc !

Dela I. Caracaleanu, Filuresti.

2)

102

Foicicg bob ngut,

Neicg, vezi, nu te-ai tinut

De vorba care-ai vorbit.

Si, neicutg, 'ti multumesc,

CI eu altul mai gäsesc,

Mai de neam, -si mai de vitg,

1) Diminutiv. Alte diminutive ale ace-

luias

cuvant,

sunt

toarele :

vorbulltk

in

Vfilcea, urrnä-

vorbu-

vorbisoark

leanS (rar). Cel care sunS mai frumos este :

vorbitd.

aminteste

sau: Novi-

2) Frumoasfi reticentl.

de Vergilius: tQuos ego !»

mus et qui te

«.

Iti

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

27

Nu ca tine-o rAm4itA ;

CAnd te vAd, tot pe ulità ! 1)

Dela mama.

103

Foaie verde iarbl neagrA,

De cine dorul se leagg,

Nu-1 lasA cu mintea 'ntreagi:

CA s'a legat de-un voinic,

si-a lAsat plugu 'n pAmânt,

Si boii la jug sbierand,

Si s'a dus la puicl 'n crang;

Si s'a legat de-o nevastI,

si-a lAsat rIzboiu 'n casI,

CusAtura pe fereastrI

Si-a pornit-o drept spre leasA ;

Si s'a legat de-o copilä,

Ilia' cusAtura 'n mânI !

Dela acelas.

log.

FoicicA mArAcine

Ia ascultA-mA, vecine :

Nu-si purti nevasta bine,

CI viu mAine, viu poimAine,

Si ti-o fur de lAngl tine,

SI mai trgiesc

i eu bine !

Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.

105

Foiae ver de §'o lalea,

N'am, puick pe unde da

SI nu-si mai vAd cdpard,

C4oara, bAtAturà,

Si ce mai este pe ea ! 2)

Dela mama.

3) Un asemenea accent ill gásim si in

vorbirea curenta, in jud. Mehedinti.

1) Pe bitaturä, in curte: cu alte vorbe

sl pe pules cu care este certat.

1 o6

FoileanA trei rAsure,

Poteceaua din pAdure,

Pardosig-i cu alune,

Cu alune mAruntele,

De-mi vine puica pe ele 1

Dela mama.

107

I'auzi, leleo, pitigoiul:

Haideti sA 'nfundAm zAvoiul:

ZIvoiul

i rAchità,

C'acolo-i dragostea mea

Dela mania.

io8

To foaie mArgAritari,

Pe oseaua din Cepari,

Trece-o fatA s'un jandar,

Jandarul mi-este cAlare;

Fata mare, pe picioare.

Pune-mA, jandar, Ware,

CA nu mai pot de picioare !

Eu te-a§i pune, fatA mare,

Cum nu te-a§i pune Ware;

Dar mi-e murgul mic de zlle :

De-abia mA duce pe mine

Pune-rnA, jandar, cAIare,

CI nu mai pot de picioare :

CA mi-e drumul gloduròs 3),

Nu mai pot merge pe jos !

FoicicA doi ghiocei,

3) Noroiul uscat, pe drum, se numeste

in VAlcea si imprejurimi: glod, gloduri,

glontane. Chiar si noroiul inghetat 4tuttic5,

si neregulat: cu colturi, se numeste tot

glod: drum glodurbs; glodorbs; in Mol-

insusi noroiul

dova se numeste glod,

moale.

www.digibuc.ro

28

Duce murgul, doi §i trei,

Dar pe noi, doi porumbei !

Dela läutaru

Pádureanu

Stirbeiu-Romanati

I.

109

(Go

ani),

S'o foitl ca cicoarea,

Uite dealul, uite valea,

Unde iubeam pe Marghioala;

Uite dealul, uite vita, Unde-arn iubit pe Marita,

Si i-am särutat gurita;

Uite §1 avfilitura,

Und' mi-a dat puicuta gura

Hai, puicfi, pe deal, pe deal,

SI cAtlin iarbA de cal:

Calul sä ni-1 priponlm,

Noi, mândro, sä ne iubim.

l'Anä calul pwe iarbl, Noi sl ne vedem de treabà:

Tu sä-mi numeri stelele,

Si eu floricelele;

MI calul pwe fan,

Noi sä ne vedem de drum !

Dela Costici C. Popescu,(35 ani),Fiture§ti.

I I0

Foicicä de mohbr, Fetità de percitor,

De nu te-oiu iubl, sa mor !

Si sA mori, s1 sl plesne§ti, Pe mine nu mb." iubqti !

Dela Leanca Prup, (33 ani),

Mire

I I I

Iorgule, ochii matale,

Fac un pol qi cinci parale

Si-o bazmà de portocale

Usch-s'ar plopul din vale,

G. F. CIAUSAN(J, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

SA nu te mai vld alare,

Cu clma§a albä floare,

Spälatä de-o fatà mare,

Uscati la tAt4oare,

Cu foc dela inimioari

.Dela mama.

112

Hai, leliti 'n vale 'n luna,

SI-ti taiu r4chitor

i furd,

Si neicfii ciumag de dua

Gäsii pup6zA 'nflorita:

Nu §tiu pupáza 1) s'o rup, Ori pe Leana sA mi-o pup

IDela Leanca Prugu.

113

Cine 'n lume nu iubqte, La ce se mai spovedqte:

Spune lichii 2) §i minciuni,

SA-i dea popa 'nchinaciuni !

Dela Leanca Manolache Smarandache

(43 ani), nuresti.

"4.

Foaie verde v'un lipic, Vine puica pe colnic, Risucind la borangic:

De trei zile räsucqte,

Si pe fus nu mai sporwe.

#Ce cap., puicA, pe colnic

Itisucind la borangic ?

0 vacA cu vitel mic,

Si-un pustiu de ibovnic :

1) Floare viorle care se mai numeste

sl ociocul pupezii».

2) Palavre, nimicuri, seaturi.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JIM. VALCEA

29

Neicuta cu legAtoare 1),

Face puicAi sArbAtoare

Dela mama.

1 15

Cine-mi scArtAie ffintana ?

Puicuta-mi face cu mfina,

Cu mAna, cu mftneca,

SI n'o vac% nimenea,

Bat-o sfAnta VinereA,

i maica Dumineca L

Dela Märina I. PArcáläbescu

Fiuresti.

1 1 6

(55

ani),

Fetita secerAtoare,

Ce-mi seceri ziva prin soare :

Gr Au-i mic

i ziva-i mare,

N'Ai fi mai putAnd de §ale

'Nfige secera 'ntr'un snop,

*i. vin' la neica pe loc;

'Nfige secera 'n mdnund 2),

i vin' la neica pe manl;

'Nfige secera 'n arstatA 3),

i vin' la neica pe brate,

SI te sArut cu dulceatA L

Dela Leanca Pru9u (33 ani), Fluregti.

117

Foaie verde lAmftitä,

Pa§te calul lui GheorgbitA :

1) Legaturi pentru gilt : basmi de mi-

tasii.

3) 0 milni de grflu.secerat.

3) Picior, pletitä;

formatii din snopi,

puqi,in cruce unul peste altul iar de-asupra

de tot pus un snop, cu spicul in jos, care

se nume§te urs.

Un fir pwe i-altul cre§te,

Marita mi-1 prive§te.

Dela fMaria Angelescu (48 ani), Flure§ti.

118

Peste pogoane de gr Ane, Trece-o nevesticA 'n lume :

OropsitA 4) de bArbat

*i 'ndrAgitä de amant,

Cu pruncul nebotezat.

i pruncul and mai plângea,

Mliculita-1 mAngftia:

alaci, cu maica, nu mai

[plAnge,

CA te-oiu scAldh 'n lapte dulce 5), ti-oiu da tAtA de-Ai suge !»

Dela - Leanca Pruw (

"9

ani), Fluresti.

Foaie verde lobidragi,

De-a0 iubi cati mi sunt dragi,

N'ar mai fi frunzá prin fagi,

Nici umbrA pe sub copaci 1

Dela aceeali.

120

FoileanA bob areu,

Ce bine trAiam flAclu:

Incllecam calul meu,

Ma duceam unde vream eu;

Dar e bine §1 'nsurat,

CA itiu, sara, unde trag L

Dela Tata (FL Ciau§ianu).

4) Var. 4dosdditch, cu

acelag

inteles.

5) A saldh in lapte dulce, este, pentru

popor, suprema purtare de griji de cinevit.

www.digibuc.ro

30

G. F. CIAU$ANI.J. G. FIRA $1 C. M POPESCLT

121

Foaie verde foi §'o fragi,

Neica, dacI-ti sunt dragI,

Musa-ma de pe sub barbI,

Nu ma' riftqa de obraz,

CI ml vId ai nwri-acas',

Si-am o muml cu nIcaz:

Decum intru seara-acas',

Tot su ochii la obraz L

FoicicI

Dela Leanca Prusu.

122

o lalea,

Ibovnitul din vIlcea,

Imi tine calea 'n pled,

MI tine pan' a 'nsa'rà;

Eu dau sI ma* duc-acasI:

Furisitul 1) nu mä la*

Imi spune vorbe frumoase L

Dela mama.

123

Foaie verde trei spanace Pentr'o mandrá care-mi place,

Cinci zile pe drum a§i face,

Cinci zfle

i-o sIptImanI:

Ca i-a fost gurita bung,

Si m'a apucat la mind 2).

Cu-o miculità arvunI,

1) Afurisitul. Cuvint de deztnierdare,

in cazul nostru.

2) Expresiune echivalentli cu cea lati-

neascil: habere aliquid ad manum ori :

convenire in manum viri,

a ajunge pe

=Ina birbatului; a aye& la indeminli.

Limbs germani si cea francezi cu expre- siuni analoage: an der, bei der, zur Hand

haben; it la main, en main (avoir).

ArvunI de zece lei, Pentru ochiwrii ei

Dela mama.

124

Foicia odolean,

Ibovnica lui Stefan

Cu cIma0 de tulpan

Mi-o iubesc, neick de-un an,

Mi-o iubesc, i-am sa mi-o iau L

Dela mama.

125

Zace GhitI la perète Cu mijlocul plin de bete:

Cu gura friptà de sete,

S'adunä fetitele,

Slii aleagâ. betele 3).

---, SI vie

i puica mea,

Säli aleagl perechea,

SI-mi tie lumanarea,

SI mor cu ochii la ea L

Dela Leanca Prusu (33 ani), Ruresti.

126

Cine-mi scartAie f ant âna,

Puicuta-mi face cu mâna,

SI ml duc sl-i sIrut gura.

Dela Dina Taifas (33 ani). Fiiuresti.

127

Foaie verde iarbI mare,

MAritä-te, fatä mare,

3) Fetelc dau flkäilor bete si. bäsmilluts

(batiste) cusute frumos; iar bttetii le dau

inele :

4Eu ca puica's neajit,

Rentr'un inel de argint»

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

3'

De-mi ia drumul din picioare,

*i ochii de peste vale!

.'NsoarA-te 'ntaiu dumneata,

SI vedem pe cine-Ai lua:

CA de-Ai luà vre-o natantoalä 1), SA mi-o loveascl de-o boalA, S'o loveascA si sl moarA,

*i sl fim prieteni iarA !

Dela mama.

128

FoileanA bob nAut,

Ce mai sAlcii de umbrit,

.5i rogòz de tAvAlit !

Mai poftesti-Anico jos:

C'o sà-ti dau de-un pol frumos,

Pol frumos si ferecat,

SA mi-11 porti la gat, cu dragl

Dela mama.

129

*'o foitä trei masline,

Trec pe drum, mg uit la tine,

Sfarlie inima 'n mine:

Putinia ce-a ramas, S'a fript s'aia si s'a ars !

Dela -I-Stan Vulturescu (60 ani), nureiti

130

Variantd

FoileanA mArAcine,

Tot gandindu-mA la tine,

S'a topit inima 'n mine:

PutinicI ce-a ramas,

S'a fript si ea si s'a ars1

Dela fLeanca Zbfirloaica (55 ani),Fäure§ti

1) Tom* uitua,

uruioacd, tide.

bestatel,

pàcoste,

131

La trupina 2) nucului

CantA muma cucului;

mai sus, pe-o rAmureh,

Canta si o turturea;

Iar naai sus, pe spic de nuc,

Cant' un puisor 8) de cud!

132

Variantd

Dela mama.

Foicica macului,

La trupina nucului

Canta muma cucului;

Iar mai sus pe spic de nuc, Cant' un puiulet de cuc;

La mijloc pe-o rAmurek

Cant' o dragA turturea,

Ca puica-mi and se gAtià:

*i-si rAsfirA penele

Ca puica sprancenele

Eu zic cucului sá tack

El se muta 'ntealtà creacit,

CantA, hotul, de ma seacA,

Par'cl vrea 'n necaz sa-mi faca.

Unde mi-1 aud cantand,

Eu ca frunza mA usuc !

Imi luai fuba

Dela mama.

133

i cavalul,

i trecuiu, la puica, dealul:

Asteptaiu, cat asteptaiu:

Imi luai suba si plecaiu

Dela Leanca Pru§u, Fluresti.

2) Tulpina. Ca termen de comparatie

se zice pentru femeile §i paserile grase;

grasd trupind, gred ca o trupind.

8) Var.: epuiulep.

www.digibuc.ro

32

G, F. CIAUSANU G. FIRA $1 C. M. POPESCU

134

Cu cAmap neagrA plumb,

Vine neica dela plug,

i-mi spune, c'a odorit 1),

CA pAmAntul s'a 'ntArit,

dragostea I-a zorit,

L-a zorit, 1-a prididit !

Dela Gheorgbill I. Nick (zi ani), Fluresti.

135

Plea neica la arat,

FiarAle i srau stricat:

De-ar cobori sara 'n sat,

Slii ascutà fiarAle,

SA dea puicAi buzele !

Dela mama.

136

CAntl-mi, cuce, numai mie, C'am sA plec in haiducie,

i-ti las pe Mar4a tie 1

Foicicfi colelie

137

Dela mama.

Foicica trei srnicèle, Vai de pAcatele mele:

Nu ma luh dela surcèle; 2)

Vin' la maica de mA cere !

De m'o dh, de nu m'o dh,

Oiu fue cu dumneath!

Dela fPreda Bábiniti (59 ani), Craiova.

138

Doug fete spalA lana:

Una spalA

i suspinA;

2) A isprävl de arat. (Villeea si Impreju-

ritni).

2) Dela

strgins

de vreascuri,

giteje,

prin zivoiu sau pidure, crâng.

CI i-a dat salba 'n fAntAnA:

Salba grea de galbini mari,

FAcutA de doi primari;

Salba de gälbinei mici,

FAcutA de trei voinici.

Dela mama .

139

FoicicA de mohbr,

Nici la toamnA nu ml 'nsor,

Nici la toamnA, nici la iarnA,

SI fac fetele s'A moarA I

Dela Marin Trusca (41 ani), Fiuresti.

140

Foie verde colelie,

Cine dracu-mi spuse mie,

SA iau fatA cu mo0e:

SA-mi porunceascA ea mie;

Mai bine s'o iei sAracl,

Ce i-oiu porunci, sl &ea,

CAnd i-oiu da palme, sa tacl !

Dela Costicli Popescu (

14.1

ani), Filuresti.

La livadia lui Ion

Toate paserile dorm;

Numai una n'are somn,

*i umblA din porn, in porn,

*i strigi pe-anume: Ion;

Nu e Ion, nu e nirnic,

CA s'a dus dupl iubit,

Fi-i-ar iubitul de cap I

a nu s'a mai sAturat

Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.

FoicicA foi

142

i mure,

Cuculet de la pAdure,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

33

Du-te la Ioana si-i spune,

SA nu se mai poarte bine,

Cä mä omoará cu zile;

SA se poarte sr mai räu,

SI mai suflefesc §i eu

14.3

Dela mama.

Arza-te-ar focul si para

foitä ca nägara,

CA mA iubisi toatA vara,

ziceai cA mä iei toamna

Dela Leanca Prusu.

144

MArie, cu ochii verzi,

Scoate boii din livezi;

boii, s1 vacile, C'a 'ncurcat poloagele 1),

Dela lion Bunescu (67 ani), Ftturesti-

Märcus.

145

FA-mA, Doamne, ce ml-i face,

FA-ml bobulet de meiu,

m'aruncA 'ntre femei.

SA le-aud vorba si sfatul,

Cum isi fermea bArbatul:

/a pänzdnt dela mormat, presard'n afternut,

SI se scoale surd si mut !

Dela Leanca Prusu.

146

CopilitA cu pArinti,

Ce pripesti sl te mAriti ?.

Brazdeles de an cosit si %sat si se

svinteze de al:4.

Nu grab). la mAritat,

Ca floarea la scuturat:

Floarea mai infloare-o data ;

Dar tu nu te mai vezi fatä L

Dela aceeasi.

147

Sui, Marie 'n deal, la cruce, De vezi neica cum se duce:

De jelit, cine-1 jelek

Muml-sa, cu soru-sa;

Mai cu foc ibovnica !

Dela aceeasi.

148

FoicicA mArgArit,

S'a dus neica la cosit:

SI coseasa fân cu nalbA,

Ca sa-mi faca bani de salbA;

SA coseascA fân vizdeiu,

Frânge-ti-s'ar coasa 'n trei,

SA vii, neicl, sI mä iei L

Dela mama.

Foaie verde bob nAgarl,

RAsai lunä, decusearl,

SA-mi iese puica pe-afarl,

Sa-si InchidA ratele,

SA-i dea neicAi bratele,

Bratele cu tâtele,

Ochi cu sprâncenele,

C'alea fac plcatele:

De n'ar fi ochi

i sprâncene,

N'ar mai fi pAcate grele

Dela Leanca Chelisoaia (43 ani), Ffiuresti.

150

Nevasta care-i iubeatA,

FoileanA izmä creat1,

www.digibuc.ro

34

Se scoalA de dimineatA

Gissu,-gi4su, g4tele,

Biri,-biri 1), ratele,

Pui-pui,-pui, gAinile ;

De-Iti mInch, de n'ati mAnch,

Eu sA-mi fac datoria,

Sà m'audA neicuta L

Dela marna.

151

SA-mi rAsarA luna nouA,

SA-mi prind ibovnicA noul,

Cu cea veche sl fac doul :

Pe cea noul s'o iubesc,

Pe cea veche s'o cinstesc

Dela Nicolita Pruau (i8 )ani), Flureqti.

152

Variantel

Sä-mi rAsarA luna noul,

SI-mi prind ibovnicA nota,

SA scutur iarba de rouI,

Cu cea veche-a0 face doua ;

Pe cea veche ai cinsti-o,

Pe cea noul mi-a§i iubi-o

Dala Maria Pistol (Turcitu) (25

Faure§ti.

153

FrunzA verde

lalea,

ani),

DragA mi-e nevasta mea,

Dar mai dragd-a altuia:

CA

mea se premenefte

A altuia mA topcpe

Dela marna.

154

FoicicA iarbA mare,

Nevasta mea ca o floare,

2) Var.: smàni, mAni

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

0 lAsaiu culcatA 'n pale 2)

plecaiu dup' o mucoare:

Doarme On/ 'n pr Anzul mare,

Cu picioruele 3) goale, Arse §i fripte de soare L

Dela mama.

155

Deat slugA la ciocoi,

Mai bine cioban la oi,

Cu capul pe muwroiu,

Cu ochii sticliti 4) la oi.

Dela Catrina Brätiloaia (45 ani), Flure§ti.

156

Foicica bobului,

RAu ii §eade codrului, FärA glasul cucului

urma voinicului

Dela Mama.

157

Sptme, spune-mi, mo bltr An,

Spune-mi, caii cand sI-i fur ?

Vinerea dimineatA CAnd e putinicA ceatA

Pe rota

i pe verdeatI;

SA le dai putinel fAn,

tu sA-ti bei vin de-1 bun.

De-o nemeri pAgubas'

SA-i dai sá bea addlmaf,

CA caii s'au dus la Ia0 L

Dela mama.

2) In pat, in cergi (in Valcea

i vecinii-

fati se zice

i imbráamintei corpului, §i

imbräcárnintei patului: (oale, (oald.

8) Sens pejorativ in cazul nostru.

4) Fixati, spriboltis, stitlpiti.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

35

158

Spune-mi, spune, päsIrea,

Inghetat-a Dunärea :

SI mai trec cu «Galbina»

Cu doisprezece dui:4 ea.

Opt pwe §i jumItate,

CalcI Galbina 'ntr'o noapte L

Drag mi-e murgul de furat

Si mandra de apucat

Dela ¡Ion Bunescu (67 ani), Ffiuresti.

159

De-ar venì luna lui Maiu,

SI vId campul plin de cai,

Sà fim, neicI, tôt ca 'n raiu !

Dela mama.

i6o

Foicicä Vun peline,

Tine-ti frunza, codre, bine,

CI, ca maine, intru 'n tine,

Cu doisprezece dupä mine:

Toti ale0, voinici, panduri,

Talhari neao0 de pIduri !

Dela mama.

161

Foicid artAra,

Hotul iasä 'n colnic4

1)e Numele unei iepe; a$ i cum la cai

gasim: Murgul, Daresoul, 9. a.

2) Aceste doui versuri,

amitesc,

douä versuri ale lui Horatius:

Audax omnia perpeti.

Gens humana ruit per vetitum nefas.

(Carmin lib, I, 3.).

Sau Pildele lui Solomon:

Dulce este apa furata

placutd pdinea luatd pe ascuns (, 17).

Si te 'ntreabl bin4or :

De unde

Din ce sat, din ce ora0

De ai bani mai multicei,

DI-mi jumItate din ei, CI-ti dau la mânä ràva

SI nu rämai. päguba.:

Si mä jur cä de-oiu trg,

Pang 'ntr'una ti-oiu plati;

Dar dac' oiu muri §1 eu,

va pad Dumnezeu

Dela mama.

162

BatI-mi-te, päguba.,

De ce tii doi cai la grajd ?

Tine-ti cal de cälärie,

CI unu 'mi trebue mie:

Nu m'ajungI la nIcaz,

CI nici picior nu-ti mai las !

Dela mama.

163

Sapte väi

vale-adancI :

Aici lupii mä manancl

Stai, lupe, nu mA manch,

Pan' o rIsIri luna,

SI-mi vie ibovnica,

Cu ciucurei la bazmà:

S'apoi, lupe, ne-li manca,

Si pe mine,

Ne-ai manca, te-li sItura 1

Stai, lupe, nu fii nebun,

Nu manci rumanu 'n drum;

ì pe ea,

Stai, lupe, nu fii turbat,

Nu mancà rumanu 'n sat !

Dela 5CiocAnel» läutarul (v. buc. 12-a).

www.digibuc.ro

36

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

164

Le lea albA, fusta-i albl,

Tr Anti-m'a§i cu ea prin nalbA l

Dela tata (Fl. Ciausianu).

165

Dece, Doamne, n'am murit,

CAnd eram copila§ mic;

Dar acuma, cum sl mor 1),

CAnd imi dau fetele flori,

Nevestele ochi§ori ? Dela Lina I. Surdu (23 ani), Boghea

Vfilcea.

166

Foaie verde sAlcioarA,

SA-mi scot §eaua din cAmarA,

SI mi-o pun putin afarA,

SA mi-o batA vAnt de varA :

CA mi-o puiu pe murgu', iarA,

Si mi-o puiu pe vAnfitul,

De mi-e drag ca sufletul:

Pune-te, vAnAt, pe lat,

De 2) ml treci Oltul vArsat I

Dela CosticA Popescu (35 ani), FAuresti.

167

Foicia matostat,

La umbel de liliac,

Sade GhicA rAsturnat,

si-i cautA 8) Leana 'n cap:

1) In popor se pronuntl: amoric

2) Var.: 4Si mA treci

Oltul

vArsat 1»

Figurat se zice in VAlcea: a trece Oltul

(pe cineva), a certi rAu, a docdni, a dreftnu).

pe cineva.

2) Var.: *a purecht.

Las' sA-I cate, cl-i e drag,

si-o sA-I ia §i de bArbat L

Dela mama.

168

De-a0 aveh und' sA mA duc,

SA-mi mai treacA de ult

- L

Dela mama.

169

OfteazA, puicA, ofteazA :

ToatA lumea sl te creag,

C'ai fost neicAi amureag 4)

Dela mama.

170

CAtelua ta mA latrA,

Si tu dormi, durmire-ai moartA l

Dela t Bunescu (67 ani), FAuresti.

17'

FoicicA mArgArit,

Ce mai lunA de iubit;

Eu cu puica-s nAcAjit,

Pentru' un inel de argint.

Cine-ar sth sl facA pace

Multà pomanA

i-ar face L

Dela mama.

172

FoicicA porumbea,

Dar-ar Dumnezeu sA dea,

SI ningI §i sA se ia,

Si sl plouà 0 sA stea,

SI mA reped la puica

Dela Leanca Prusu (33 ani), FAuresti.

4) Var.: aamoreazi».

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

37

173

Foaie verde bob nAut,

De-am avut, de n'am avut;

Nici la altul n'am cerut:

M'am dat ca iarba la \rant,

si-am trait cum am putut !

Dela tManolache Smarandache, Fluresti

174

Foaie verde Vun lipan,

Frumos cantä cucu 'n deal;

Ioana §eade 'n pat la geam,

si-mi in0rA la märgean:

Si-mi in0rA câte-un bob,

SA mA bage, la ea, rob.

Dar ce fel de rob sä-i fiu:

Doar in brate sá mi-o tiu L

Dela Leanca Prusu (33 ani), Fiuresti-

Vfilcea.

175

Foicicá foaie latá,

Fire-ai, maid, blestematA,

CA nu m'ai flcut o fatá:

SA §ed cu tine pe vatra

SA-ti dau firele pe natrA;

Si m'ai facut de-un ficior,

SA dau tArilor ocol:

RAu, maica, fuseiu ursat 1)

SA stau in pu§c1 rdzmat a),

SA mAnânc tot de-apucat !

Dela aceeasi.

176

Ce mi-e drag pe lumea asta,

Numai calul §i nevasta:

1) Ursit, menit, sorocit.

2) Rezemat.

Nevasta ml premenqte,

Calul má cdldtorefte

Ibovnica ma prive§te:

Ibovnica, bat-o Doamne,

Te face de mori de foame L

Dela mama.

177

Foaie verde, foaie latá,

Murgule, coamá rotatA,

Mai scapl-mi capul3) odatä:

C1 ti-oiu face grajd de piatrA,

Ti-oiu da apA stricuratd.

Ard-1 focul de 'ndemnat:

Unde-ajungi mI legi la gard,

si-mi dai fan, nuelele

Si gräunte stelele,

Si tu bei cu mandrele.

Cum ti.-e drag cu mandra 'n pat,

Si mie cu traista 'n cap; Cum ti-e drag cu tatele,

Si. mie grAuntele;

Cum ti-e drag cu maim 'n ski 4),

Si mie cu botu 'n fan !

Dela M. Popescu-invfitátor

(48

ani),

Fauresti-Vilcea.

178

Fatá de cantaragiu,

Nu te strange tare 'n brill,

a te cunosc 0 te §tiu:

CA-mi porti otrava sub br au;

Decat sà ml otave0i,

Mai bine sä m1 iube0i,

C1 mai mult te folose0i L

Dela Leanca Prusu

Frturesti.

a) Frumoasl sinecdocá (pars pro toto),

partea In Iocul intregului.

4) In anul mândrei.

www.digibuc.ro

38

G.,F. CIAUEANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

179

Foicica foi bujor,

Plange-ma, maid., cu dor,

CA §i eu ti-am fost ficior :

Ti-am scos plugul din obor,

Doua brazde ti-am brazdat,

La militie m'a luat:

Pe ppte ani concentrat !

Dela aceeasi.

18o

Foicica foaie lata,

Pana' a face strinul 1), tata,

Ajunseiu fripta uscata ;

Pan' a face strinul mama,

Ajunseiu uscata pm-fa 2) !

Dela mama.

181

Arza-te focul, fetita

Cu beteaua din altita,

CA mi-ai pus-o rásfirata,

De-ai omorît lumea toata ;

2) Pentru «strain*. Se zice, strin sl in

vorbirea curenta, mai intotdauna, inteo

poezie popularA se zice:

«Fie painea cat de bunk

DacA esti in tara strind,

Ti se face dig (paine necoapta bine) in

gurils

4) In Valcea si imprejurimi, prunele

uscate, perele, merele s. a. se numesc

apoame». Dar si neuscate, se numesc cu

termen generic tot poame. Intr'o cola-

carie (oratie de nunta) se zice, intre altele;

<tii mai aduceti cateva poame. oSA dam pela Ale cocoane ;

«Si mai aduceti ustoroiu,

«SA dim pela Ai ciocoi;

oAduceti si cateva poame uscate

«SI azvarlim prin die guri caseate!),

(Din Valcea).

De mai puneai doua fire,

MA omorai

1 pe mine 1

Dela mama.

182

Foileana de zdrevit,

'Ndeamna 'ndeamnä, murgulet :

NIA 'n vale la Cernèti,

CA se face-un balciulet 3),

C'am sa-ti cum* fraulet

i sa mi te vand cu pret 1

Dela mama.

183

Foicica §'o lalea,

Asta este floarea mea 4),

Care-am flacalt cu ea :

Descoasä na§ul la ea,

'o punä la fina-sa,

SI-i

eada" bine cu ea.

Dela mama.

184

Ioana neicai din par au,

Cu valnicul 6) vi§iniu

cu fesul ghiorghioliu 6);

Nu mi-o spune, ca mi-o §tiu :

CA mi-am iubit-o odatä,

Mi-a tinut o vara toatal

Dela Nitu Serbanoiu (58 ani), Fauresti

3) Diminutiv dela balciu. Alte forma-

tiuni mai sunt : balcian, bdlcifor; balcenesc

4) Floarea ginerelui, care este pusa, dupA cununie la mireasA.

5) Un fel de zavelea sau fustfi, tesuta

in colori (fete), mai cu seama de lfma.

4) Pare a insemnit visiniu

inchis, oca

visina putreda cum se mai obisnueste a se

zice. Obiceiul de de-a se purth cu fes, II mai pastreaza femeia din Romanati : in

gars Piatra-Olt se poate observA acest

obiceiu.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

185

Cine ibovnica n'are,

I se pare noaptea mare

Si cergula 1) grea 'n spinare;

Cine-§i are ibovnica,

I se apare noaptea mica,

Si cerguta uqurica,

Ca pana de r andunica 1

Dela mama.

186

Cine te-a facut pe tine,

TudoritA, neica,

AO 'nalta

i subtire,

Tudorita neica,

Si la ochi fAcutl bine,

Tudorita neica,

Par'ca m'a 'ntrebat pe mine,

Tudorita neicA.

Dela 1. I. Bunescu (67 ani), Fluresti.

i87

De ate boale-am zacut

De toate m'am zviduit,

Dar de-un pustiu de iubit

Nu ma vad tamaduit;

CA de boala zaci in pat

De iubit pornwi in sate

Asa boalA, de-o zac eu,

Nu e dela Dumnezeu,

Singur mi-am facut-o eu !

Dela Tata (Fl. Ciausianu (52 ani), Fluresti

i88

Iei, lelita, pan' la poarta

De-mi mai da gura odata,

1) Diminutiv

dela

4cergb,

acoperä-

mant de pat ficut din Mat (cinepA).